BREVI ARI VM LATINVM I
                              SEXTIL PUŞCARIU
         însemnările autorului de pe exemplarul propriu de lucru din Etymologisches Worterbuch der rumănischen Sprache I. Dos lateinische Element, mit Berucksichtigung aller romanischen Sprachen.
                             (Heidelberg, Winter, 1905)
                              Introducerea şi stabilirea textului Dan Sluşanschi
                EDITURA UNIVERSITĂŢII BUCUREŞTI 1995
        Referenţi ştiinţifici: Cerc. princ.dr. MAGDALENA VULPE Prof.dr. DAN SLUŞANSCHI
            Volumul se adresează studenţilor Facultăţilor filologice (anii IIIV), ai secţiilor de magisterat filologic, profesorilor şi cercetătorilor preocupaţi de etimologia românească.
             Ortografia este cea a autorului, atît în Introducere, cît şi, mai ales, în cuprinsul textului, unde detaliile ei au valoare de datare filologică.
             Toate drepturile sunt rezervate Editurii Universităţii Bucureşti. Orice reproducere sau traducere, fie şi parţială, precum şi contrafacerile de orice tip intră sub incidenţa Codului Penal.
    ISBN: 973-575-005-8
                    ^BIBLIOTECAR * ACADEMIEI * C ROMANE >
                             INTRODUCERE
                                  , Hoc opus, hic labor est
                                     (VERGILIVS, Âeneis, VI, 129)
                                        t
       Strădania filologului nu încetează, de fapt, niciodată. O lucrare o dată încheiată intră cel mai adesea, imediat după cercetarea ei scrutătoare (şi uneori, fără simpatie ori cruţare) de către recenzenţi, într-un nou limb, acela al adăugirilor şi al prefacerilor menite să ducă la creşterea unei noi forme, la alcătuirea unei noi ediţii, întregite şi îmbunătăţite. Aşa se petrec lucrurile şi cu lucrările istorice, şi cu manualele gramaticale, şi, mai cu seamă, cu dicţionarele, fie ele descriptive, normative sau etimologice.
       Obiceiul cercetătorilor de şcoală germană era, cel puţin pînă la cel de-al doilea război mondial (şi la prăbuşirile sale), acela de a-şi comanda la legătorul lor de casă cîte un exemplar de lucru, prins cu foi albe interstiţiare, hărăzite adnotărilor şi adăugirilor proprii ulterioare. Aşa proceda Alecu Procopovici cu toate lucrările sale, chiar şi cu recenziile, aşa vedem că a făcut şi Sextil Puşcariu, între altele cu Dicţionarul etimologic românesc (Partea latină), publicat în 1905^, al cărui exemplar de căpătîi a devenit creuzetul unei viitoare noi forme, pe care autorul însuşi nu a mai ajuns, din păcate, să o ducă pînă la capăt. Acest exemplar se află astăzi în posesia D-nei Magdalena Vulpe, prin amabilitatea căreia am avut plăcerea şi cinstea de a-l putea examina cu amănunţime.
       S-ar putea naşte întrebarea, pentru orice sceptic aparent întemeiată, ce folos poate păstra o atare revizuire personală, niciodată desăvârşită de însuşi autorul ei? Fie-mi îngăduit să nu propun încă un răspuns la ea, ba chiar să-l rog pe Binevoitorul Cititor să-şi răspundă definitiv abia and
                                                                            3 .
va fi închis acest volum. Pentru că nădăjduiesc că faptele înseşi au harul de a dovedi temeiul de nisip al unei atari îndoieli Iar aceste fapte privesc amploarea reviziei întreprinse. orizonturile ei deschise şi lărgimea evantaiului problemelor şi autorilor aduşi în discuţie. Abia la capătul acestei sinteze preliminare, ca început al drumului cunoaşterii noastre, vom putea bănui cu ce folos are a se apropia pînâ şi scepticul de rezultatul durabilei trude de fată.
       Dicţionarul etimologic al părţii latine din vocabularul limbii române, publicat de Sextil Puşcariu în 1905. este, în fond, prima descriere completă şi pe deplin ştiinţifică a acestui domeniu: căci lucrarea lui A. de Cihac? , ale cărei date au fost preluate mai mult talia qualia de către A. Korting^ , finea incă, fără îndoială, de vremea lingvisticii aflate in cunabulis.
       Sentimentul provizoriului, sau, mai bine zis. al "multului încă de făcut", l-a determinat pe S.Puşcariu să reia neîntirziat cercetarea astfel legată, şi să adauge, pe exemplarul propriu, mai multe tipuri de observaţii, străine şi proprii:
       -  corecturile aduse de recenzenţi;
       -        noi materiale lingvistice din zone romanice mai aparte (sardă, dalmatâ, dialecte sud-italice. sud-dunărene, alpine, iberice):
       -        noi propuneri de detaliu din articolele apărute in diferite reviste de specialitate din ţară şi din străinătate:
       -  consecinţe practice ale unor noi luări de poziţie teoretice:
       -        scînteieri de idei proprii. uneori doar fugar transcrise fie în text, fie pe pagina albă alăturată.
       Amploarea - fie ea şi pur cantitativă - a prefacerii mereu crescânde este impresionantă: faţă de cele 1947 de lemmata pe care le cuprinsese Dicţionarul (1905), autorul preschimbă in mai multe etape succesive textul a 783 articole (40%) şi adaugă nu mai puţin de 708 noi cuvinte titlu (36,5%). Numai o tehnică editorială severă şi complexă poate da seama cum se cuvine asupra tensiunii lăuntrice a acestui neostoit efort de cunoaştere, mereu dus mai departe. Un prim "val" de note. am cuteza să spunem provizoriu, acoperă anii de pină in 1914; un al doilea, mai însemnat chiar, şi cu mai multe creste, aparţine anilor *20: apoi, în anii '30, însemnările se
4
răresc şi aproape că încetează, autorul gîndind, probabil, la "publicarea materialului lexical bogat cuprins în noul Dicţionar al Academiei Române . Graficul complet al tuturor nivelurilor de adnotare, urmărind criteriile pomenite mai jos, în Nota Editorială, rămîne totuşi încă de făcut.
       Caracteristicile pregnante ale acestor corecturi şi adaosuri - mai rare în text, majoritatea fiind trecute pe pagini albe inserate în plus, fie ele transcrise direct, fie, nu multe, lipite direct cu fişe cu tot, pentru a cîştiga timp - ni se arată a fi statornicia şi exhaustivitatea. Din cele 182 de pagini ale textului însuşi (corp 8, 51 de rânduri de pagină, 64 de semne pe rînd) numai una singură nu are adaosuri în text sau marginale (p,154f, desigur că din pură întâmplare. Iar pe mult^ pagini casacada adăugirilor vine talaz: de-a lungul volumului, extrasele din aceeaşi recenzie, din acelaşi articol, din hceeaşi lucrare sunt trecute metronomic, fără salturi de umoare.
       Această egalitate de spirit înalt o admirăm, omeneşte, mai cu seamă în transcrierea completă şi calmă a observaţiilor recenzenţilor, care sunt uneori, ca totdeauna, fie chiţibuşari, fie de-a dreptul răutăcioşi. Nevoia îndreptării şi utilitatea regîndirii au primat olimpian asupra oricărui impuls de reacţie sentimentală de-o clipă.
       Dar transcrierea acestor detalii este nesemnificativă faţă de dezvoltarea radiară a direcţiilor de cercetare care îmbogăţesc substanţial forma iniţială a Dicţionarului. Unele dintre izvoarele folosite, sunt, de altfel, indexate, spre abreviere mai comodă, pe paginile albe extreme ale volumului0.
       Adaosurile de detaliu cele mai frecvente, intr-un larg evantai de probleme şi de nume de învăţaţi, vin însă din articole - mai vechi şi mai noi - aparţinînd cu deosebire unor cărturari de limbă germană şi italiană: Schuchardt, Weigand, Spitzer, Wartburg, Gamillscheg, Herzog, Vasmer, apoi Mussafia şi Salvioni - lîngă care-i putem alătura şi pe Skok, Subak, Zupitza, Sandfeld.
       Nu mai puţine informaţii sunt cele culese "din zborul Dicţionarului (Academiei)", ca spice căzute în urma secerătorilor Muzeului Limbii Române, şi strînse în tezaurul Dacoromaniei: din lucrările lui Puşcariu însuşi, apoi din cele ale lui Capidan, ale Densuşienilor, ale lui Procopovici,
5
Papahagi, Giuglea, Bogrea, Lacea, Diculescu, Drăganu, nu fără sporadice menţiuni ale lui Cipariu,, Hasdeu sau Tiktin.
       După cum se vede, comparaţia cuprinde arii largi suplimentare, zone de grai şi de dialect pline de interes (din Pind şi pînă in Pirinei, din Friaul şi pînă în Sicilia), precum şi dese paralele de evoluţii semantice balcanice (greceşti, albaneze, sud-slave).
       Mai mult chiar, unele sugestii tind să urce chiar şi spre planul indo-european, urmînd cu prudenţă calea deschisă de Hasdeu şi continuată de Giuglea. Ba chiar şi divagaţiile evidente ale lui Diculescu se află strînse cu o răbdare de-a dreptul benedictină.
       Exemplele care dovedesc importanţa acestor adaosuri şi spiritul metodic în care sunt făcute, împînzesc tot şirul însemnărilor de mai jos: a se vedea, spre pildă, la început, cele referitoare la caut, împar, ingîn, merg, nuntă, scap, urzică, vioară, etc. Mai trebuie oare pledat în favoarea utilităţii inserării viitoare a celor mai de seamă dintre aceste adăugiri într-o viitoare reluare tipărită, în româneşte, a Dicţionarului? Pînă atunci, greutăţile prezente în viaţa omului de carte fiind destule, am ales această cale de publicare a tuturor însemnărilor, într-un volum aparte, ca o şcoală a lucrului filologic impecabil, pentru începători în ale etimologiei româneşti, ba chiar şi nu numai pentru ei. Acesta socotim că este cel mai firesc şi mai simplu omagiu pe care i-l putem aduce Maestrului dintîi al Muzeului Limbii Române, mai cu seamă acum, în toamna reînvierii atît a Muzeului, cît şi a Dacoromaniei, în reşedinţa lor clujeană, la care Sextil Puşcariu a ţinut atît de mult.
                                            Octombrie, 1994
        1.         Sextil Puşcariu, Etymologisches Worterbuch der rumănischen Sprache I. Das lateinische Element, mit Berucksichtigung aller romanischen Sprachen, Heidelberg, Winter, 1905,235 pp.(=1975 , reimprimare anastatică).
        2.  Dictionnaire d'et\>mologie dacoromâne. I. Llements lat ins, Frankfurt am Main,
1870.                     '                                   2
        3.  Lateinisch-Romanisches Worterbuch, Paderbom, 1904 .
        4.  Sextil Puşcariu. Călare pe două veacuri (1896-1906), Bucureşti, EPLA, 1968,
p.135
        5.  Pentru curiozitate, este pagina care merge tocmai de la subt până la suferinţă.
        6.  Vezi mai jos, de la extremele volumului, p. 9.
6
                    NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
       Fondul însemnărilor ce urmează li se adresează mai cu seamă celor preocupaţi de etimologie (latină, romanică, românească). Dar forma editării lor îi are în vedere, în plus, pe cei care, mai devreme sau mai tîrziu, vor ia urmeze o formaţie filologică de editor.
       Cu alte cuvinte:
       a)        Cei interesaţi de etimologie vor afla aici o seamă de date şi idei, fie proprii lui S.Puşcariu (de la sclipiri de moment, nefinalizate, pînă la demonstraţii clădite în Dacoromâni^), fie ale altor lingvişti (mai ales romanişti şi slavişti), notate, preluate sau combătute de el.
       b)        Cei preocupaţi de lucrul filologului vor găsi însemnate mai jos toate minuţiile de nivel de adnotare (creion/cemeală; culori: neagră (cel mai des, presupusă de la sine), albastră (închisă/deschisă), verde, roşie (diverse nuanţe), fişe lipite etc.), care pot sluji drept indicii clare de nivel de datare succesivă a adnotărilor, în corelaţie firească faţă de anii menţionaţi cu respectiva scriere şi culoare. în plus, am separat provizoriu ceea ce este evident o primă însemnare, de cele ulterioare (v. mai jos, despre semnificaţia acoladelor). Toţi cei care, literaţi, istorici, sau lingvişti fiind, socot că-şi pot îngădui să ignore filologia de text, sunt invitaţi a trece cu vederea atari aparente "ciudăţenii filologice".
       în schimb, filologii vor înţelege lesne de ce:
       1.        Nu am modificat redacţional punctuaţia, prescurtările şi ghilimelele (simple/duble), pentru a lăsa loc datării relative.
       2.        Am ţinut să dăm cu ... numărul de litere pe care (uneori) nu le-am putut descifra mulţumitor.
7
       3        Am lăsat ca atare stadiile succesive de ortografie română (Vă, -â'-ă. i/-i etc.) sau albaneză (e/e). în acelaşi scop.
       4        Am semnalat repunerile în ordine şi/sau şovăielie de inserare între cuvintele titlu deja existente. Observaţiile noastre au mereu alt corp de literă (mai mărunt).
       5. Nu am unificat decît prezentarea cuvintelor titlu (toate date cu aldine (bold) şi a cuvintelot citate în text ad formam, date în cursive, (italice).
       Pentru claritatea procedurii în ochii tuturora, vom mai spune doar că:
       1.        Am reluat din text şi cuvîntul-titlu din ediţia 1905, în mod obişnuit doar presupus de Sextil Puşcariu, care s-a mulţumit să reia doar cifra lui, însemnările aferente fiind direct copiate, fără vreun semn tipografic special, atîta vreme cît ele sunt trecute pe pagina tipărită a volumului.
       2. Am semnalat însă prin {     } adaosurile primare făcute pe paginile
albe interstiţiare.
       3.        Am păstrat hastele (barele verticale simple/duble) date de S. Puşcariu, spre a-şi separa singur observaţiile la aceeşi lemma.
       4. Am semnalat totuşi cu {{         }} adaosurile mai târzii, a căror
cronologie succesivă rămine de făcut.
       5. Rareori, am dat, spre lămurire, rezoluţii ale unor abrevieri mai
neaşteptate, între (   ). Şi mai rar, am pus între <      >, scurte adaosuri
necesare înţelegerii textului (legături sintactice tăiate in fuga însemnării) sau trimiteri dorite de autorul însuşi, care îşi lăsase loc liber (marcat uneori cu .... ) spre completarea ulterioară aşteptată.
       în sfîrşit, sistemul de abrevieri şi sigle proprii lui S. Puşcariu, dar de altfel curente în lingvistică, poate fi revăzut în ediţia sa, (1905 - 1975 , p. 233-235). La acestea am adăugat o listă suplimentară, extrasă din însemnări, mărturisind însă că nu ştim ce înseamnă is. (416, p.36), alb. mc. (albaneza din Macedonia?, 420, p.37) şi sves. (1296 a, p. 113).
                                                            D.d
1
8
(în original, pe prima pagină albă de dreapta de după pagina de gardă)
B. I-II
PAP.
S.-J.
W.J.
Subak
Dens.
Z.
W.
Dr. Matteo Giulio Bartoli: Das Dalmatinische. Schriften der Balkankomission, linguistische Abteilung, V, Wien, Holder, 1906. I. Einteilung u. Ethnographie Illyriens. II. Glossare und Texte . - Grammatik und Lexikon.
Per. Papahagi: Notiţe etimologice (extras din Anal. Ac. Rom., Seria II, Tom. XXIX, Mem.secţ.lit.) Buc. 1907 Sandfeld - Jensen în Jdg. Forschungen, Anzeiger XX Bd., 1/3 Heft.
Weigand în Jahresbericht uber die Fortschritte der rom. Philologie, 1904, pag. 90 sqq.
Weitere Nachtrăge zu Kortings Lat.-rom. Wb., Z .XXIX, 418 sqq.
Densusianu în Viaţa nouă m, N°6.
Zauner Literaturblatt f.germ.u.rom.Phil. XXVIII, 161-165. Wagner, Max Leopold: Lautlehre der sardischen Mundarten, mit besonderer Berucksichtigung der um Gaunargentu gesprochenen Varietaten, Halle, Niemeyer, 1907 (12. Beiheft zurZ.).
(în original pe ultima pagină albă de dreapta, după caseta tipografiei Lippert&Co.)
      Giulio Subak Archeografo Triestino XXX, HI serie, voi. H, fasc. II (extras pag. 9-21)
A
       P. 1
       1. a (r.8) Dosoft. V. S.. Sept. 24 - (din V.J.).
       3.        abeâ, {Subak 13 will es von OBVtAM [IRE] ableiten. Uber *oăbea ?j;. S.-J. 181. La Cih. psl. abije (cfr. dan. knop "kaum" = jutlănd."gleich"). Cfr. "es ist knapp [oder gleich] vier Uhr".}
       {3a. aburca<*arboricare.}
       {{3*\ ablişoară, albişoară <qlb(u)la la DR. III, 826.}}
       5.        aburesc (r.5) {"Ob boare dasselbe ist wie abur mochte ich sehr bczweifeln. Im Big. haben wir 3opa, 3ypa, 3ypJ&,von denen boare nicht zu trennen ist. ebensowenig wie bură, bure Cod. Şch. 54/1. Die weitverbreitete Sippe lăsst sich nur im Zusammenhange mit den anderen Balkansprachen bctrachten" Weigand Kr.Jb. 1902/3 V, 94. | Pap,<a-volare (mai bine *abvolu:e) "hin, fort, davon-fliegen".}{{Cfr. Ml.15, DA. DR III 658 <la.."a zbura"); despre cuvântul albanez (sic), Jokl. Unters. 269 sqq.}}
       6.        ac {B.I, 432. fem., ausser im Sard., auch im Vegl., den Abruzzen wohl bis Arezzo, u. vielleicht in den Puglie}. {{Campid. aj)u (acu) "Nadei" W. 17.}}
          A                                                             ^
       {[6 . ar. ak’acăsescu, acăk’isescu, megl. picăses "pncep"<ngr.(X7t-eitdXG), sau din capisso (=capesso) Iordan, Dift. 64}} /
       P. 2
       (9a. acerâ<ce/o Giuglea DR.III 1090.}
       10. aceră {Campid. aquila W. 48.}
       {10a acină luna = apariţia lunii de îndată ce e întunerec <lat. acirtari A.Graur Bul. Ling. III p. 64-65.}
11
      H3a. aciua, acioia. Ph.Z. 31, 287<acceliare. |i cf. DAJi CDDE 10 *accubT1iare. f
      ;13h. acmii < eccu nune DA.} i
      P.3
      1 tv acru ii,2 după Thes.1.1.) {"seit Beginn des 3. Jh. besonders aus medizmischen Quelien belegt" Wartburg}(apoi şters) alb. egre "rauh. wild" (apoi ados după sp.) cat. agrio (şi la fme) {Campid.ajru. vulg. campid. argu.}
      18. acum(a) mgl. <zcM|acw<ECC’HUC, cfr. ADHUC'fino a cuesto momento. ancora" Subak 13.}
      21. adăpostiCandrea-Hechts Rom. XXXI. 296 sq.*adappostum passt in der Bedeutung besser als Tiktins *addepositum. Weigand Kr. Jb. 1902/3, I, 91.}
      {21a. adărau cf. durare |j CDDE primesc pe adorare.}
      23.       adecă {"die a.-rum. Bedeutung"ecce", an der M.-L. Anstoss nimmt, lăsst sich sehr gut illustrieren durch die Gleichung adde = confer
  = vide. die als Hinweise iiblich sind." Weigand Kr.Jb. 1902/3, 1,11 -ADDICA fur INDICA Subak 13.|| adaequa Drăgan DR. II.}
      24.        adevăr |”Das bestăndige”e" in der zweiten Silbe von adevăr scheint mir eher auf eine Zusammensetzung ad-de-verum hinzudeuten” Z.162 \
      {24a. adia. aduia <*aduliare DA.}
      25.        adine{Gamillscheg, Oltenische Mundarten 32, aduce dovezi pentru aduncus şi contra lui adancus.} /
      P.4
      {25a adâncă DA.}
      26.  adineaori {S.-J. 181 "durftig ausgefallen".}
12
       28.aduc (r.4 corectat) a.-pg. adduzir {campid. atu z ere W. 60.}
       30.        adumbresc(r.3 înainte de abruzz.){ cengn.aumbră (ricomposizione con a-) AG XV. 279.}
       31.  adun{S.-J. 180: a.-fr. aiiner.}
       {33a.afm <dafin <gr.6a(pvri Herzog, R.F. I, 99-105 }
       34. âfluldalm. aflatura"? und auf offenem Meere. Beute, Wrack" S.-J.181.} /
       P.5
       {34a. ar. afreaţă<a/tn'ctae RE\V.}
       37 ager (r. 1 la fine) Mi.Co. II. 48, 72.
       ' 37a. agest(ru) < aggestum HEM, DA.}
       39. agur (r.l despre ar. agurliu ”gunstig”){<turc. ogurlu Jb. XX-XXV
162.}
       42.        II aiept vb. I "aufnehten, werfen" (r.l la fine) Mussafia, Voc. 135 {<gr.tajrcu). Dicuiescu DR IV, 403.}
       43.  âier iCantpid.a^cra < aeraW. 25..}
       44.        âimintre(a)(r. 2 după Hasdeu: Etymol. Magn).{Skok (Arch.rom. VIII 1/2 \Al)*alTmente, respins în DR.III 830 şi DR. IV.}
       45 aindeŢ'Bei ainde aus ‘ALIUNDE ist [bei Candrea - Hecht] ausser acht geblieben, dass nb. unde auch inde im Drum. weit verbreitet ist, auch ir. denda ist heranzuziehen. ebenso aiYrea nb. aiurea; hic - hue, ibi - ubi, inde -unde haben sich gegenseitig beeinflusst; das gegenseitige Verhaltnis bleibt klarzulegen. Ein rein lautlicher Obergang von iu>i findet sich in ibovnic < iubovnic < iubovnic; arom.ingl 'it. încl’id beweisen, das clu > cl’i urrumănisch ist." Weigand Kr.Jb. 1902/3 I, 91.}
       48.  aitire(a) {< alior[sum] REW. 343, cf. DR. III.}
       49.        ajun (r.l - se pune sub semnul întrebării - n din ir. zun); (r.2) {Campid. gaundi "fasten" W. 19.};(r 2 fine) cfr. Co. II, 75.
13
       50. ajung (r. 2 după ADJUNGO corectat) - NX1 (faţă de- XI); (r. 3){"einholen" şi dial. franc, şi ital. şi lat. târzie (s. VIII) Wartburg adjungere.}/ (P. 6 r.l corectat) n ’arjonge (faţă de u ’arjonge). /
      P.6
       51. ajut{v. - lat. trans. s. intrans. (+ dat), clasic numai trans., lat. vulg. intrans. Romanice trans.; rom. amândouă, Wartburg adjutare.}
       {53a. aiac < gr. aX t ^,-tKCTţ Diculescu DR. IV, 458.}
       (54a. alitrâ DA.}
       55. alb {(şters auch ) B. I sard. (Nigra, Arch. XV, 492). Campid. arbu W. 43.|j (r. 3 după pg. alvo ) alb, alte nume romanice la Wartburg.}
       {59a. alboare v.fr. aubour, v.pr. albor. Wartburg.}
       60.        aleg (r.3 după ELÎGO) Lucif. Cagliari (a. 356-360), 80, 11. ALL m, 13.
       61.        alerg (r.l înainte de"rennen") "laufen"(r. 5 după sard. allargere) (prtg. passar de largo "passare in gran distanza" Subak 13. j spân. hacerse â lo largo = "sich aus dem Staube machen, sich davon mavhen."\\ Cf. alarcină, alerginâi< *allargare, + -inare, Drăganu, DR, IV, 739.}
       63. II ar. alin {WJ. 100 < *allevinare (allevo) "In die Hohe heben". ||< *aleno (<anhelo) Puşcariu DR. 462.|< germ. lina Giuglea Dr III 1090.} {65. (nu 66) alior: {*helebru > (h)eleur > alior Subak 14.}
       {{65. alior < lat. aureolus Candrea, G.S. III, 422-23.}}
       ■{65a. alivenci < lat.olivenca > slav. bibi. Bogrea DR III p.724.} /
       P.7
14
         67. alt {pentru înlocuirea lui alius prin alter cf. Wartburg s. alter] 69. aluat (r.3 la "Hefe, Teig" intenţie nefinalizată de modificare).
      70. aluni (r.2 după ABELLANA) {cf. (şters Bertoni A. Trib. 4, 17, Falkhauser RDR 2, 270) Wartburg *abellania, dar M.-L. DR. III 644: *allevanu. -a) (r.l 1 corectat SXcovapu; în loc de 5-),
                             habere > aeare]
      72.  am{Nach Subak 14                > avut? | paralele slave la
                             habutus)vut J
Bemeker 425.)
      {72a. amăgi < poryetxo Diculescu DR IV p. 474. {şters amăgire <) amâgeu < fiayeriţ.}
      {72®(rămas 72a). ar. amăte"die Magie, Zauberei" < (şters magia) MAGIA (gr. p.a78ia> măyie, amăgipsescu) Pap. 1.}
      73.  amăr (r.2 după AMARUS, -A, -UM) vegl. amuâr.
      75.       amărâsc {amărî < lat. amarus+ger. marrjan: Giuglea DR II, p. 389-93. Gatnillscheg se îndoieşte: ZfRPh. Bd. 48, p.473.} /
      P.8
       76.  (corectat) ar. amăreiţi sf. (in loc de amăreâţă sf. [ar.~).
       77.        ameninţ {Campid. amelezzăi (log. minettare). || adminitiari Thess.| *eminentiare Giuglea DR.| poate imminentiare. ||} Tiktin Z.X, 247, XII, 453.
       {78a. ameţesc (intenţie nefînalizată aici))
       80. amânddi (r. 3 adaos v.-it. pentru it. amendue).
       82.        amnâr {<*manubellum, Giuglea DR. IV 1554.|<*manîî«, Puşcariu, i<bi>dem.)
       83.        amorţescf francoprov. şi pg. "engourdir", sens care pare a fi cel vechi. Wartburg.) (r. 2 adaos) a.sp. (faţă de sp.)
       {85a. ar. amură < *MULA ML.)
       {85^. amurg< aţioXYOq Diculescu DR IV.447.)
       87. amuţesc{B.II, 433.[ ] zu streichen, gelehrt.) (r. 2 croşete drepte adăugate la) [a. -lomb. amutir).
15
       88.       an{B.II, 433"heute wohl ganz. Ital., s. Muss. Brtg.}{{(mai la o parte, în creion, simplă notare) anţerţ} }.
       {88a. ar. ancuhare) = "glimmen” < cuneare "verkeilen", Capidan. DR. II. p. 631-32, {{Gamillscheg: ?, ZfRPh, 48, p. 476.}}.}
       {88^. ar. (a)ndoâpăr (andupărare)'a rezămâ, a sprijini"<DE-PALO, ARE "bepfalen, anpfaien" (sic) PAP. 1.}
       89.       I anin {WJ. 100"halte a. = mit ar. a/tn''aufheben > aufhăngen."||<*allevinare < allevura"in die Hohe heben" Jrb. XX-XXV 133 I! cf. DR IU 661 || < libra Giuglea DR IU 1090 || <haereo + -inare Giuglea, DR IV, 1544.}
       90.       II anin {*alna > *alana > grec. Calabria addâna Tirle' Rohlfs Gr. u. Rom. 165.}
       91. apă{Campid. aqua, W. 48.}
       93. âpăr{cf. DR. UI 826.}/(P.9 r.2 după paranteză) {in franz. Dialekten auch apparare, Wartburg.} /
      P.9
      {93a. apare <aqualis, cfr. sard. log. abbarzu, c. abbargu"Wasserfurche.}
      {94a. ’apătâ < *aquatare CDDE 61, DA.}
      97.  aplec {cat. aplegar Subâk, 408.}
      98.        apoi {v. lomb. ape, v. -gen. cors. appdsu, v. -spân. apos, poit. apen"apres" Wartburg adpost.}
      99. âprig (r.2 după sp. abrigo) sard. aBrigu - ? {*Apprex(<apprecor -supplico, duplex - duplico, vindex - vindico, simplex - simplico, complex -complico, -fex - -fico; foensSEX - secare [sp. segar ecc. 'mietere'] Sinn:"brams, desiderio di possedare ecc.", oder PREX (cfr. ex - lex, con -grex), Sinn:     cf. deprecor (l'opposoto del nostro          apprex)
"maiedire"(etimologico), "allontanare" per"respingere, rifîutare”(no«
16
deprecor quin "non mi sarebbe dispiacevole che..."). Fonn: appreces> *apred > sing. aprec. Subak 14. Campid. obriZu W. 20.|| harpagus DA.}
       100.  aprind (r.7 după wieder im) {a. -fr. ap/>ren</re"allumer. ||DR
m 826}
       101.  aproâpe (r. 3 corectat) s. -ven. aprovo (pentru apruvo),
       102.        aprâpiu (r.l in loc de asterisc la APPROPIO) Georges. {Mi. Co. II, 15: spătlat. adpropiare || cf. Wartbvng.}.
       103.  apic {Pt. înţelesul "beginne" cf. rus. uMty 'fange an, beginne',
big. za-hvastam'begmne', lat. in-cipio.\\< onomat. *puc/, ca înhăfa din haţ\ Spitzer DR.III 645 ş. u.} /         \
       P.I0
       {104a. apusat "lăsat în pace”<*appausatus Bogrea DR.III 726.}
       107.  arinii (r. 5 corectat) sp. alambre (pentru arambre).
       {107a. ar. arăspease <respissa - spissus, Capidan DR. HI, 754-56.}
       108.        arăt (r. 3 corectat in loc de Miklosichs) Diez I 337. {ir. argtu "verlangt wie kqîet <digitus beweist, durchaus nicht primăres a. M. -L. 's ELATO Avurde nb. "lat" gewiss nicht zu arat geworden sein. *ARRECTARE od. besser*ERECTARE mit dem "Bedeutunsubergang 'in die Edhe richten' (peste rând heben) > 'zeigen '. "Weigand. Kr. Jb. 1904, I, 92 (corectat şi peste rând din 1902/3, I, 92).|| W.T. 90.|!*urresto Mi.Co. II, 66.|| *adreitero Candrea Is. 141, G.S.ffl, 423-24.}
       109.  ar. aritu {în Ormea ară < aratru, Heizog, Z.32, 621.}
       {109a. arfttor[ar.
       {111a. Arbineşi < Arbanenses DR.II 488.}
       {113a. arcar (simpli sugestie de culoare roşie.)}
       {113b. (de fapt ll4a, după ard) iret (în aretul vântului) < HARITUS Bogrea DR.1,257.}
       116. argint (r. 2 eliminat vegl. arziant). /
17
       p. 11
      {117®. arichiţă"petit laiţ creme" HEM < *alicula +—ifă(<alica "Speltgraupen u. der daraus bereitete Trank, Spelttrunk, Speltnuss", sard. alighe, ar. (<alb. alcă, âlicet'crema ce se suprapune pe lapte. Din alcă, fac bacii unt, brânză untoasă, etc. Pap. 1.} {{(nu 118®) orichiţă < alicula
<*aXX.tKuXr| Diculescu DR. IV 453.}} tv
      118. ariciu {< *hericio, -onis.)
      {120a. arinariţă.}
      121.        arîndez {"die gewohnliche mm. Fonn ist arendă (nicht das kunstliche orândă), die ebenso wie das big. magy. Wort ost in modemer Zeit in die Volkssprache eingedrungen ist mit der Einfuhrung der Pachtverhăitnisse. Nach Rumănien karm das Wort von Ungam oder auch von Russland aus gekommen sein" Weigand: Krit Jalnb. 1902/3, I,
90.}{{"spân. arrendar berucht kaum auf Koojugationswechsel, ist vielmebr eher eine Bildung vom Subst renda aus: das sard. Wort ist wohl don Spân. entlehnt" Z. 162.}}
      122.  arin os (r. 2 dorite paranteze Ia) sp. pg. are(n)oso.
      124.  arm {Campid armu W. 42.}
      125.  irmă {Campid arma W. 42. || întrărmă < armare.}
      {125*. arminfarme, armătură < armamentum. V. Bogrea, Anuarul Inst. Ist Naţ. Quj 1,311 şi 407.}
      {{125b armar < armarium.}}
      {127*. armez (înarmez, întrarmez) < armo, -are. (cu roşu).}
      131.        arţar {"năher liegt einen Zusammenhang mit arcuş "Bogen” einzunehmen, so dass die Verwendung des Holzes den Namen des Baumes gebildet bat (cf. jugastru)” Jb. XX-XXV 79 \\*arceus > arf+- ar al pomilor || DR. m 825.}
      {{131®. ar. arugă}}.
      132.        arunc {cfr. abruzz. arrongâ < eruncare (?) B.I, 294. | Mgl. sâlâghies"arunc" şi şuţnes "arunc".}
18
       132a. ar. aruspease "friguri recurente", adv. "din timp în timp" <RESPISSUS {{(Şters) alb. spe^'oft, hăufig" <*SPISSUS}}(şi răspăr ?) Capidan, DR> HI 755, cf. spes.) /
       P.12
       136. âşch(i)e {Campid. ăstuia W. 18. Im Nuores. askra W. 46.} (r.2 şters it. aşchia).
       139. ascund {B. 1,292: vegl. askondro.}
       142. aş£z {fr. assieger.}
       {144a‘ ar. asperdiciune"Verherbnis" < *experditio, -onem (perditio) Th. Capidam, Die nominalen Suffixe, 32.}
       {146a. aspuma < exspumo. Campid. aspu W. 65.} /
       P.13
       151. aştern {B. I, 291: srb.-kr. stem~uti "propagginare", stema "propaggine" (Kusar, Rad., CVIII, 15).}
       154. astdp (r.3) {"1. s'oreille" Z. 162.}
       {154a. asturcan < asturicus Bogrea DR II, 650-51. Gamillscheg:? ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       156. asdpră {S.-J. 181 -a = Artikel, nicht ad.}
       {159a. atârni < adtru(ti)nare Giuglea DR> III, 1090.} /
       P.14
       {160a. aţină.}
       {161a. aţipi < *attepîre CDDE, 109.| < rut. zacipyty 1 stumm werden" zacipnuty, "erstarren", Schaludke, Balkanarchiv 1,159.}
       {161b. atârnă < ’aptdtvco Diculescu DR> IV 493.}
19
       {165a ar auâ "dort"': {(peste rând-» "hier"}}(?) < ILLAC: u. eng. lă , it. lă. frz. lă. sp află. Ar. auut.se < ILLACCE ML. III, § 475.)
       166. + auă ,'iomb. iiga. osso!. ova. obw. jeva.)
       173. a: auş. ; Wahrscheinlich avui -suf. -usinus MI. CO. II. 79-80 ;cfr. Jeaoi neaoş. |, (auşe! < aviceilus Ţicâioiu ZRPh. 41, 590 nu merge: DR> II 886. |
       {1 ~~c‘. auzit < auditus.
       { 174d avenî t ”a dospi < advenTre.)
       176. âzî’ir. 1 ca dublă paranteză) ar. a(d)(z)ă /fată de ad(z)ă) {S. -J. 181 "Kiirzung von astăzi". |j W.J. So schon Cip. Gr. II, 146; nicht Kurzung < astăzi, wie asiară < astăseară.}
       {176a. azema. azimă < (^up.o; Diculescu DR> IV, 439, 472 }
                                   B.
      {176b. băga < *baugare - bauga (longob.) Giuglea, DR> II, 361-79. Ganullscheg comb.: ZfRPh. Bd. 48. p. 472.}
      {177a. băiat DA.: < *belliatus "frumuşel” Giuglea. DR. IV. 1548.} 178. bâier {W.J. 99”Verfehlt. Grundbedeutung "Bând, Schnur"> "Eingeweide'Yb. inimei). Im big. "Schnur von aiten Geldstucken". Turk. bave hat fem ZU bieiben. ji{{"l. XXVIII st. XXXVIII."(în text, p. 15. r.4 a şi a fost corectai pnn barare XXVIIIi "Die Etymologie baer < variu halte ich nicht fur erwiesen. Die angenommene Doppientwicklung von ir zuzugeben wird man' sich schwer entscheiden. wenn nicht zwingende Grunde dafur sprechen. Von den drei dafur angefuhrten Wortem zeigt muria auch anderstvo unregelmăssige Behandlung. caer auf *cariu zuruckzufuhren ist auch bedenklich. weil derartige Substantivbildungen auf -iu von Verbaistămmen be'kannthch nicht hăufig sind. Das herbeigezogene cubium 20
ist insofem ganz verschieden, weil daneben concubium bcsteht. Es bleibt also nur baier, das zu vâriu begrifflich stimmt, das aber eben wegen der lautlichen Entwicklung nicht gut (continuat alături jos) dazugestellt werden kann. Auffallig ist auch, dass bei nicht einem der drei Worter dialektische mit -riu angegeben werden." Z. 162 f.}} /
       P.15
       179. bajocură (batjocură) {Mi. B. 13 îl compară cu srb. salu zbijati, w.-russ. bajdy bi'c. a | A trecut şi în rut. Mi. Co. II, 75: big. ona nu se seja bije, vo\ks\.jana mu se seja podbi, w. -russ bajdy bic "ineptire".}
       {179a . bălăngăni < bilanx Giuglea DR> III 1098.}
       182. bărbă {Campid. barba.)
       {183a. bărbat (deal bărbat), "loc arat, ogor" < lat. verbactum Giuglea, DR>V, 538-42.}
       184.  bărbie (r. 3 corectat) it. barviglio (din barbiglio).
       {{184a* bărboaie < barbonea = barbus + -onea: Gamillscheg ZfRPh, 48, p. 485.}}
       {184b. barbur(e).}
       {184c. Bârsa < Papucii;, pp^cri Diculescu DR. IV, 499.}
       {{184d. bârdăun (bărzăun — bărdâun + bâz; nf. din tăun) cf. REW 1404, DR> ffl, 591, 592.}}
       185.        ar. bărtstat (băltsat) (fr. brassee "ce que peuvent contenir Ies deux bras". Subak 15.}
       {185a. ar. bărţire"piatră, bolovan"< braci/e"Wericstein". P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 33-35.}
       189. băşică {sard. 1, busfika, c. buccuka (cu alt sufix), nu-i dovadă de v > b, căci regulat. W. 14.} /
21
      P.16
       191. ar. bas {Campid. baca}
       {192a.bat " a se împreuna armăsarul cu iapa" = v. -gr. Pocteixo, pa-teco. -cd 'saillir. couvrir'. Giuglea. DR> III 618.}
       {192b. băţ < german bit: Giuglea DR> II, p. 408. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 473.}
       194.  bătaie (jsentru r.4 se cere cu [ ]){"[span. batalla]" Z. 163.}
       {194a. batal < Poctt}^, Parnptcx;.. Diculescu DR> IV 444.}
       195.         bătrân {B. 1,191 "in alten Dokumenten Venetiens u. Siiditalines. (Arch. X, 255, X\r, 333. 362, Rom. VU, 51, Zeitschr. IX, 303, 314, Corp. dipl. istr. 1297), hier auch bei Ortsnamen (Flachia). VETERNUS: Punta vetema bei Verbinco, kaum rum. bătăm in Maz. istr. und such z. T. in Dazien (man erwarte: băţărn) || Salvioni: Spogliature siciliane, I, N° 5 şi în v. sic. vitranu"vecchio”.}
       {195a. (de mutat ca 198a.) beciu < gr. pijKiov. Diculescu DR. IV 444.} {195b. baunâ < *baubulare.)
       196.  beat {b'fbitus + bîbătus Jb. XX-XXV 98. j! DR.IV.}
       198. bec (r. 7 după beccuna "Ziege") mark. bets./e. /
       P. 17
       {(200°. berc < *brevicus Bogrea DR. I 257)}(articoi păstrat cu şovăială,
exirct ordinem).
       4200a. beştea "puşchea" < * besTcella (< vesTca) Dens. G.T. Hat. 53.}
       {200h. beţîţ"beţiv" < *bibifTcius Dens. G. Ţ. Haţ.}
       {200c. bezmetic < amphisbeticus Giuglea DR. II 820.}
       {200d beregată < Pap\>y<x;, «5o<; Diculescu DR. Iv. 475.}
       201. (biet {< *biliatus Giuglea DR. III p. 66.}
       202. ar. binăts (r. 2 înainte de binak, al cirui astenic este anulai) Capidan, ttomin. suff. 5.
       204. biserici {Vegl. basalka, alb. Bteska (JireckanobDe ZwdfbrXcfr. n. -it. Bescape=B. Petri, Bescanueva < B. nava), auch tessin., obwald u. hăufig als Orts-N. in N. -it. c£ Salvioni: Bull. d. Svizzera it 1899, S. 87. fyfalfatti, Annuario d. Soc. d. alpin.-trident 1896, S. 175. Kretscfamer, Z. 7, 1905, S. 539 f. B. I, 290, II, 429: Weitere Betege bei Salvioni, Arch. XVI, 229, 374 und besonders Olivieri, Studi glott it m, 188.| Răspândirea romanici la Jud Zur Geschichte der Bunderrom. Kirchensprache, p. 23 ş. u.}
       {204*. ar. bisnat}           ‘                 ^
       {204b. biţ < viteus, ca serbo-croat bic, Skok, Casopis VI, 41 ş. u.}
       {204c. (sau 207^) ar. blfindur "voce, melodie desmierdătoaren < blandulus P. Paphagi, Ann. Dobr. IV (1923) 371-375.}
       206. bBnd (r. 1 corectai ar. incsir) ar. imir.
       {209*. boarfl < lat barbus prin. ţransil. buercoeu Lacea DR. m, 748.)
       210.   boişe (r. 1 adaos) şi boarşe DR. V.
       {210*. Boboteazi < apă - botează DA. | ar. buboate < bobeo bota (xvoveo vota) + boteza. P. Papahagi, Ann. Dobr. IV (1923), 95-97.} /
       P.18
       {210b. boitar < povrnp, fknţtiţp Diculescu DR. IV 446.
       {210°. bord < (koXm&nţ Diculescu DR. IV 490.}
       {210*. boscoane < fkxaKOcvoţ Diculescu DR> IV 474.}
       211.   (bot {< gr.fJorov Giuglea DR. m 1090.}
       {211*. (de fapt sub 210°) bord "bolovan, bruş de pământ" < *botidus s.*bolodus < gr. fkoXoi)5T)<;"schollig" Giuglea, DR.m, 595. Derivat îmburdă ib. m, 595-596.}
23
       {211b. bot comparat cu it. boccia Iordan ZRPh, p. 559, cf. DA.}
       {21 le boteiu < *(km)tov Diculescu DR. IV 444.}
       212.        botez (r. 1 sfârşit înainte de it.) {vgl. indessen Subak 15(< gr. (IlttayiCco).}
{212*. (de fapt. 212) botez< *BAPTIDIUM
                                                                   ►
S.§ 15 C.}
{212b. botejune< * BAPTIDIO
               j
       213.        bou {"Auch das beamische bueu verlangt rine Basis bovu (vgl. nau novem. mau movet)” Z. 163.}
       217. braţ (braţă (cu roşu) DA (cu negru).
       219. (brebenei {Mi. Co. II, 35: vgl. breâbene < beârbene.)
       {219a. breseacăn < *brassicinus < brassica Giuglea DR. m 1090.} {219b. breiu < (ip'Gov Diculescu DR. IV 484.}
       {220a. brânduşă < daco-traco-ilir. *brand - + - uşă Giuglea DR. DI, 567 soc. Din rom. arb. bmdusa. || Mussafia Voc, 143 < Brundusium.)
       {220b. brânză (mai sus ca 217b) < *balandie < gr. pOtXtXVTlOV Diculescu DR. IV 452.} {{(corect aici) < daco-traco-ilir. *brandia s. *brendia
< *branda, *brenda < *ideur. gurendh - Giuglea DR> III 580.}}
                                        A «/
       {220c. broancă"BassgeigeR < *bromicus, -a, -um (<gr.) "bâzâitor, cu sunet adînc” Giuglea DR> III 593.}
       221. broască {pentru corespondentele suditaliene ale lui cf. Rohlfs
Gr. u. Rom. 15.} /
       P. 19
      223. brotâc {Diculescu DR> IV 420. < gr. ppoxaKOt;.} {225a. brus < gr. P(oÂo<; Giuglea DR. III 1090.}
      226. bucă {Campid. bukka W. 32.}
      {226a. bucălat < buccelatus, -a, -um Drăganu DR. IV, 740.}
       227. bociţi {(r.      5 după zu vergleichen ist) cfr. n. -gr.
jpsomi"pâne”(eigtl. "muşcătură"). || "Năher liegt der Vcrgleich mit afrz. morsei, nftz. morceau." Z. 163.}
       {227a. buceă < buccella.}
       {227b. buced (buged) < *buccidus TDRG.}
       {229*. bucium "Klotz" DA.}
       {229b. (de fapt 227°) buchereâ < (touiCEpoţ Diculescu DR. HI 422.} {{229°. (de fapt 229a) buciu, -e < lat. v. buccivus < bucea DR. IV 739.}}
       230.         bu&tru {vacdf buiastră. | în buiestru < *ambulestrer. cf. DR. II 683-86. Gamillscheg comb. ZfRPh feD. 48, p. 477.}
       {230*. buf. (pl. bufi) şi bufol "tufă" < BUFF - cf. ML. N° 1373. Doar sens: "umflătură, ridicătură", cf. Dens. Gr. Ţ. H. 53-54.}
       {{230b. bui "băutură” < lat. bua, *buium, Densuşianu, G.S. HI, 432-
433.}}
       231.  bufii {"vgl. beamisch bouhou'Maubtwxf. Z. 163. | cf. îmbufna.} 235. bulz {*bullîtius (<bulla) şi *bulltcus Giuglea DR. HI 595. ||
< alb. *but'(e)z{e) DR. ffl 822.} /
       P.20
       237. bun {cf. v. -franc, resboner Jb. XX-XXV 159.}
       {238*. ar. bun{e}aţă.}
       {238b. (237) bur, bură < burrus < Jtuppoq. Diculescu DR. IV 398.} {{(tot sub 237) burăf< burra Giuglea, DR. IV, 1554.}}
       {238c. (rămas fără număr după ştergerea unui 238) burcă < TTOpiKOţ Diculescu DR. IV 473, 470 (sic).}
       {238d. (iniţial 238^) burdoiu, burduiu < *burdone.)
       239. burete {< gr.|ÎCDA,tTn<; Diculescu DR. IV 398.}
25
       {240*. (nu 239a) burtă < lat. volutas; a burta < vdhriâre Giuglea DR. IV 1554.}
       {240b. (faţă de 240a) burţi < *abbortio Bogrea DR. DI 1087.}
       {240c. busuioc < v. gr. f}aciXuxK<$v Diculescu DR. IV461.}
       (240^. (în josul paginii şters) bus.}
       { (240*. (faţă de o nouă serie deschişi cu 240a mai jos) bu^i < *BYSSEUS Giuglea 1-2, cf. DR. III.}}
       {{240f, (faţă de nou 240b.) buştean DA.} }
       { {240®. (faţă de nou 240°) buştină DA} }
       241. bute (r. 2 dupi Dens. H. 1. r.200) Mi. Vo. m, 5. /
       P. 21
                                       C.
       246.  căd {-1. căcT Z. 163.}
       247.  cac {Campid. kaŞdi W. 28.}
       248.        căciulă {cfr. veron. kacola ML. 1770, cf. sic. caâettu DR. m 849, cf. gr. koctij£ DR. m 1091.}
       250.        cădi (r. 3 după CADUS:) {cf. B. H, 433: hiezu abnuz., cal., venet in Veglia und wohl auch in Istrien etc., auch puglies. cat-are.}
       {250*. ir. ca iha”colivie" < CAVEA, şi Diculescu DR. IV p. v. gr. Kdcfin.}
       P:22
       251.        căier {[*folliolum\*cavabile Puşcariu DR. m 66941B. || < germ. krauwil Giuglea DR. III 1090.}
       252.  cal {Campid. kuaddu.)
26
       {252a. călâiu 'verde' < callainus, -a, -um (gr. KOtXXoavo*;) "blassgrun"> *callaneu Giuglea DR. III 619. || < *calaneus (corectat din callaneus) (< calare) Puşcariu DR. III 661.}
       {254a. calci "călcâiu" < calcem Dens. G.Ţ.H. 53.}
       256.        câlce {Subak 16 < CALCE = CALICE. ||} {{"1. welsdL st. galisch" (la r.4) Z. 163}}
       257.        călcîiu {"1. 'Anschnitt' st. 'Scherzel'" Z. 163. | Campid. karkan£u W. 43}
       258.  cald {sard. c. kaldu W. 9.} .
       {258a. căldăraş "-bouvreuil" < *cardillus CDDE 233.}
       260.  căldăr (corectat aşa în loc de cildiru).
       261.  căldură {S. -J. 180 = frz. dial. chaudure.}
       262.        cile (B. I, 292 "Es erinnert vegl. kal "volta" an rum. cale "idem", in mancher Mundart. Doch ist die Erscheinung sehr veibreitet: vgl. it via, frz. voyage im S. O., srb. pu."}
       {262a. călin”călduţ" < *calinus s. *calenus {Puşcariu} DR. HI 661.}
       {262b. călon freier Herd" < *caloneum Puşcariu DR. IE 662 ş. u.}
       {{262°. (de fapt 262a, dar daci târziu în margine) călaiu < *calanetes: Puşcariu DR. III, p. 660-61.}}
       {{262d. călmoiu (adaos ca 262c în josul paginii) "dicke Lungen-od. Leberwurst" < căldumoiu < caldumen "Kaldaunen" Weigand, Balkanarchiv II 257. / Altfel DR. 1323}}
       {263a. călţun (cu ţ din încălţâ), ar. calcune "ciordi groşi de postav" < *calceonem Capidan DR. III 756.}
       P.23
       264. cam {S. -J."Schlagend erklârt". Im Schwedischen in Firmîand denna gran ăr mera hog = "diese Fichte ist ganz hoch", wâhrend soust im Schw. mera hog "Komparativ ist."}
       {264a. camară < lat. camara < gr. xajiapa Diculescu DR. IV 398.}
       265.         camai {cfr. camai bine Alecs. T. 216: s’a camai dus. | Ca mai ba!}
       266.        cămâşe {B. II. 432 "Vegl. kamaisa kann sowohi auf e als i zuriickgehcn. Auf e auch a. -ven. (Salvioni. Arch. XVI, 293). Cerign. (din
r 2'3i"ist zu streichen". | Câmpul, kamisa.}
       261. cănesc (ştearsă toată lemma şi înlocuită marginal prin):
       {267. cană < lat. canna 'genus vasculi' la venantius Fortunatus (identic cu canna 'Rohr', deci "Gefass mit engem rohrartigem Hals" Rohlfs, Gr. u. Rom. 139), pătruns sub forma cannata în germ. alb. srb. trac. ung., ibid.}
       268. cânură {< RACANA ("sagum sive r.")> *racănă > *canără > canură ? cff. abruzz. -pugl. rakene dalm. rekagniala "coperta", rachanella, rachnizza "coperta di lana", rakno "coperta di lana (fatta in casa)". In Abruzz. heisst es"panno grossolano di canapa, che si stende per rascingere al sole il grano lavato"; ăhnlich agnon. răkana. Im Puglies. ist. es ein"grandissimo sacco di tela grossa che fodera il carro al di dentro per riporvi e transportare vettovaglie". Auch das Istr. hat das Wort: reganitsa"coperta di lana greggia", doch ist es, wie slav. -itsa zeigt, aus dem nahen kroat. rakan-ca zuruckentlehnt. Das Sard. hat - ana: ragâna.}
       272.  căpăstru {Campid. krabista W. 64.} .
       P.24
       273.  capăt I {căpete < KCWteTiţ Diculescu DR> IV 467.}
       276.  căpătin (corectat r.l) sa. (din. sm.)
       277.        căpeţel (corectat r. 1) sa. (căpeţel sa. (de 2 ori din sm.), (iar în marginea paginii) V. DA.
       278.        căpistere (în drept) L. -M. D. {despre uzurparea lui prin căpestrel Ţicăloiu ZRPh 41, 590, şi Diculescu DR. IV 398 < gr. CKatpicrriipvov.}
28
       279.        capră {bulg.topra"Kutschersitz",cfr.fojpru/ Dachsparren".} (adaos ulterior la r. 3 după "Dachsparren") {{capm>/u.s"Strebebănder". termen tehnic < în > agricultară.}}
       282. căprior {sp. cabriol zu streichen" Z. 163.}.
       {283a. (mai bme 283b) căpun"clapon" < capo. -onem TDRG.}
       {{283b, (mai bine 283a) căpşună < căpuşună: Puşcariu DR. II, p. 593-594}} /
       P.25
       284.1  car {Campid. karru.} t
       285.  II car {cfr. bulg           "treibe, fuhre, bringe mit gewalt,
fahre".}
       286.  (cărăbuş {< Kapotppoţ Diculescu DR> IV 489.}
       {286a. carăm < calamus Puşcariu DR. I 225.}
       {286b. carâmb < *calemulus Puşcariu DR. II 596.}
       {286c. cărăbete< icapa|3|3i<; Diculescu DR. IV 489.}
       287.        cărâre (fişă lipită) {croat, karare "puteljak u selu, sto vodi, cijojkuci" ASP. 28, 576.}
       {287a. (cu roşu) ar. cărător " cel ce deşteaptă dimineaţa pe lucrători" < calator P. Papahagi. Dunărea II (1925), 101.}
       289. cărbune {Campid. kraboni W. 64.}
       {290a. cărete, careţi < cmpi!;, cicapi8o<; Diculescu DR. IV 445.} 293. câr(iu) {B. II, 433: auch. tosc. caio, Piori, Misce... Ascoli 428.} {293a. ar. cărinde < carinum + dentem Capidan DR. Ifl 1088.) {{293b. (adaos mai sus ca 293a.) cârlig < calabricem Grtiglea DR. III 1090.}}
       {293c. (refăcut din 293b) cărmănâ cfr. scărmăna Dens. V. n. 126.}
       295. carne {Campid. karri W. 41.}
       297. ar. căroâre {Campid. kalori.} /
29
      P.26
       299.  cârte {< lat. charta < gr. xap'HK Diculescu DR. IV 431.}
       300.  căruiu {? pentru n > r.}
       303. caş {Campid. casu W. 57.}
       {304a. ar. căşare "stână" < CASEARIA (tabema).}
       306. casc {ar. hasc nu casc ? (faţă de r. 1 [ar. cascu]), dar megl. prucăscari.}
       309. ar. cistlnu (r. 4/5) {"1. pg. castanho" Z.163. Campid. kastan&a
W. 59.}
       310.  ar. castra {< gr. Kaorpov {"Burg, Festung"} Subak 16. S.-J.
181.}
       311.  căşun {< *accasiono ML. REW.}
       312.       cat I {(r.6) "1. xxvm (pentru XXXVIII) || Articolul trebuie şters (cf. DA) şi trecut supt No 325 (anume caut).}
       {312a. câţi, ciţuie < lat. cyathium < gr. KuâOiov Diculescu DR.
IV 398.}
       {315a. cătelin v. 317°.} /
       P.27
       317. cătini {cf. DA.}
       {317a. ciţini"căţea" < *catina {Puşcariu} DR. III 665.}
       {317b. cătinel (cătelin) < * cautelinus s. cautelenus Dr. III 658 ş.u.} {317C. (lăsat fără număr după ştergerea lui 315a) cătelin V. cătinel.}
       {320a. cătun < cautum Giuglea DR. III 1090. ||< *cavitoneum Serra DR. HI 1092.} {{(repetat cu roşu, greşit sub 321) cătun < cautum + tun (= celt. dunum) Giuglea DR. IV 1553.}}
       321. cătuşe {cf. DA.}
30
        322.        (Şcfoi {< lat cava "bufniţi” (comunicat de mine lui Meyer-Lfibke REWII785). |1< lat cava DR. V 405 (Puşcariu).}
        323.  tăm {căucel > chepcel Giuglea DR. 1428; căpceă (atât)}
        {324*. căuş < *ca (< cavare + uş) {Puşcariu} DR. m 668. il<gr.
KO0O<; "mesure de fhnnent” (lat cabus "ein Mass, 1/4 cines modius)> *cau + uf Ginglea DR. m 619.}
        325. cânt (în margine) Mi. Voi. I, 33. Kons. O, 39: "lautlich entspricbt eter Ausgangspunkt cautus (BURLA 93) besser."
        {325*_awi "scobitură ( a lingurii)” < cava DA.}
        {{326®. cea, cealâ ! < etxe-hof, ecce-hac-illac. Din rom. ung. csă(h), csâlâ Drăganu DR. m 692.} {Gamillschcg comb. ZRPh, Bd. 48, 484; cf. Nandriş, R.FJ, 185-89.}} /
        P.28
        {329*. ceas! interj, cu care se îndeamnă vaca si stea liniştiţi la muls, după Philippide, ZRPh XXXI, 303 < casa < cessare.)
        332.  centişe {B. II, 433, aucfa vegl. cantâssa (kanăuza ?)"cenere".}
        333.  cep (explicaţia slavi dm r. 44 scoasă în evidenţă ca o linie marginali ia
creion).
        337.         IO cer vb. (r.8 între Vgl. şi Meyer-Lubke) Schuchanfc, CUV. d. bătr. I, Supl. XXV.}
        338.         cerişe {sard. c. ceresia im ganzen sudl. Gebiet cerezia etc. nb. kann aber tiriaSen etc. vgl. abruzz. cerăce, plebeisch cerece, (Finamore), {big. mac. tsires}W. 9*10.} {{cerezia: Cagliari und der Sudai bis Isili, auqb Urgulei. Candid, cereza W. 57.}} /
        P.29
        341.1 cerc {ţercl'u < circulus (cf. 1726b) (adică ar. tsercl'u)}}.
        343. cercel. {□. gr. KOuprceXXi ’eisemer Ring’, calabr. ciurceUu ’Ohrring, Frauenschmuck’ Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
31
       {345®. ceridoani, ceridoaie <)(£Xi8ov£0<; DR. IV 441.}
       346. cern (Campid. cerriri "Getreide sieben" W. 29.}
       {348®. cet, ceată DA < quietus, -a, -um.}
       {{348b. cetâ"a linişti (despre vreme)" < quieto, -are.}}
       349.         cetate {B. II, 429 vegl. cetate (ebenso abruzz.) , wohl aus *civetate.}
       {349a. cetăţeaua < *dvitatella (=civitatula) lord. Dift. 59: t a trecut apoi la cetăfuia.}
       349b. ceţos (în vreme cetoasS'vreme liniştită", zisă "înceată") <*quietosus Dens. Gr. Ţ.H. 54.}
       350.         ceteri (Vezi că ceterez (cetărez) "cânta din vioară; a plictisi cu vorba".} * .
       {350®. ceterezâ (Bas.) "a colindă, ură" <citharizo, Diculescu DR. IV 398 <lat. cithara <gr. {KtOdcpa}.}
       351.  cbeâză {Vortrefflich, nur auch in der Gr. Walachei, cir. piază.}
P.30
       352.  cheie {Campid. krăi = clave W. 30.}
       {352®. chelbe < *clalvia Dic. DR. IV, ||<*cah>ia TDRG < calvus.}
       353.  chem {"1. afrz. clamer” Z. 163. Campid. kramai = clamare
W. 30.}
       355.         chiag {Mi. Co. II, 58: kl. russ. kljaga, kljagaty, kljadzyty, gljeg, russ. glajaganyi syt%, pol. zafdiagai, siovak. kljag "lab".]}
       356. chiâr(ă) (r. 2-3 şters), Auch im. srb. kr. kommt ein caro(> ir. Xoro) "sehr" vor.) {(înainte de < CLARUS, r. 5) azi: "din chiar senin, apă chioară".}
       {356®. chichiâ"piui" <pîpio, -are DA. cf. Pascu, Cimilituri 230.} {356b. chicera cf. DR. I; <gr. kukA,o<; Giuglea DR. III 1090.}
       359.         ciaţă (în margine) L.-M.D. {cf. lat. nebulam in oculo habere "a nu vedea de loc" DR. III 881.}
       {359®. cicăli < lat. *cicala + -ire, Puşcariu, R.F. I, 269-71.}
32
       {359b. cicoari <*cicară<*cicala <*cicada DA, R. F. I, 269-71.}
       360.       cicoare {"1. CICHOREUM” (şi nu CICHQREUM) z. 163 şi Diculescu DR. IV, p. 483 <Kix<awov.}
       {\ 360a. cimbru <Q"U(iPpoţ Diculescu DR. IV 483.)}
       361.  cîmp {V. S.-J. 181 "hat wohl nichts mit it. scampare za tun."} {361a. cimpoiu < cantipellis + foaie Giuglea DR. III 594.}
       {361b. (cu roşu) cimt t "ceinture"(en parlant du corps de rhomme)" şi gimt < cincftty"idem"(sing. refăcut din plur.) Candrea, Ps. I CCXXXI. Derivat gimţuruş = "cu cioturi şi umflături".]
       {362a. cince în "sătul~" < cimex, -icem Drăganu DR. 1293.}
       363.       cinci' ("Das -Mn cincf wird durch die lat. Basis nicht erklărt; es scheint an die freilich ziemlich entfemten doi, trei angeglichen zu sein." Z. 163.}
       364.  cînd {Campid. kandu.} /
       P31
       370. cîngi {Campid. cingra.)
       {370a. cinioară <cenae hora Drăganu DR. III 693-95.} {{Gamillscheg: cină + oară <-eola ZfRPh, 48, p. 484.}}
       {{370b. (trecut mai jos ca 373b) cinteză cf. lat. cincitare +-ez Drăganu DR.m 698.}}
       {370c. (din 370b) cintoare < Kevxotuptov Diculescu DR.IV 483.}
       371.1  cînt sm.{TDRG neol.! }(în creion)
       {373a. (din 372a) ar. cioară"sfoară"< firicioară < filicella P. Papahagi Anal. Dobr. IV (1923) 371-375.}
       {373b. (din 372b) ciorchină <*circulina, Puşcariu, Dr. IV, 1558.}
       {373c. cârlan < carnale Giuglea DR. I 244 ş.u.}
       374. cîrnât (fişe lipite) {istrocak. krnăta, krnătina"'N\irs.t" < irom. *cămat Strekelj ASP. 28,....}{{cfr. big.             ^-cu-t.6. (cu varianta
supralineară               = "Wurstchen".}
33
       375. clrpător {< coopertorium {D. Puşchilă ?}Conv. Lit. XLII, II 91 -92.} (in creion mov) /
       P.32
       377. (scris 373) cîştig {Campid. kâstiu, -ai W.54.}
       379.       cîte {S.-J. 181 "kann wcgen î u. e nicht kata sein, cfr. Weigand Jb. XI. 190.}
       {379a. ciuf < vgerm.: Puşcariu, DR>II, p. 607-610, Gamillscheg comb. ZfRPh.. Bd. 48, p. 475.}
       380. ciumă (în drept, in margine) L.-M. Gl. /
       P.33
       {380a. ciumar < Kupapiov. Diculescu DR. IV 485.}
       {380^. ciulă, ciul < kuXXoi; Diculescu DR. IV 442.}
       {{380c. ciunare < acţionare Giuglea DR. IV 1554.}}
       {380^. ciupă < tdjra) Diculescu DR. IV 468.}
       {380e. ciupag <Kunoc^. -ocko; Diculescu DR. IV 471.}
       381.       ciur {fr. cible Subak 17. | ciribrum păstrat în Italia meridională Rohlfs, Gr. u. Rom. 101.}
       {{381a. ciură < cribrare.}}
       {{381b. ciurciunel <*circinellus < circinus Giuglea DR. TV 1554.}}
       {381c. (pentru 381a iniţial) ciurică"jour ferie dans le peuple roumain, 15 juillet” <KuptKo<; Jokl JF. 44, 44 (nu KDpiaKo<; Philippide Bausteiner Mussaffia p. 51).}
       382. ciutură {B. II, 433. Auch Arch. XVI, 313.}
       {382a. (pentru 383a) ar. coacă < cocea DR.IV 802 (Bogrea).}
       383. Coăcina {< lat. coccinus < gr. kokkivo<; Diculescu DR> IV.}
       384.       coadă {B. II, 432: und sic. kruduzza. || s. -sard. agotr "dietro" zu coa; "la coda e usata cui. come spesso altrove, nel senso di estrema parte" (Nigra Arch. X\' 484) Subak 419.} {(Campid. koa < coda W. 16: codălat' <*caud(llâtus. —a, -um. s. * caudellâus, -a, -urn Drâganu, DR. IV, 740.}}
34
       386.   coâpsi {Campid. kosa.}
       387.         coârdâ ("1. slav. koruda" Z. 163. {(corectat şi în text, r. 11 cu creion roşu). /
       P. 34
      390.       coc, copsei {Campid. koiri W. 60} {{Pt. înţelesul "reif', cf. cat. cuyfgat, welk" şi log. kottu "reif.}}
      391.  c6că {coc <coccum Lacea DR. II623.}
      {391*. cocoţa <*concaptiare Giuglea, DR, IV 1554.}
      392.       (codru {aber sp. codrado < cuadrado n. SimTpezzo di pane o di gato"? S.J. 181. Gegen Entlehnung aus. alb. spricht -u (hâtte *codră ergeben). Umgekehrt ja. Pettersen KZ XL (N.F. XX), 213 bestreitet Verwandtschaft des alb. mit arm. |j"Stuck” ist wahrschcinlich lat. quadra în q.panis, wăhrend = "Wald", alb. kodre"Hugel" ist. Schuch. XLI, LXXVTI, womit slav. gora "Berg" u. "Wald" zu vergleichen ist. MI. Co. II, 70.}
      {392a. cofleşi <*CONFLEMRE Giuglea, 6-7.}
      394. coiu {Campid. kolla]
      {394a. conteni, conteni (Săcele), acumptini (ar.) < *cunctinare DR. 1226 ş.u.}
      {394b. colac < k6XXc*^, -ocko<; Diculescu DR> IV 478.}
      {396®. copleşi < *complexîre.}
      398.       ar. cor {v. coriu şi azi cor, cu verbul cori (+horă) > hori DA. şi DR. V901.}
      399.  corb {Campid. krobi.) /
      P.35
      400.       I corn {Cf. vfr., vpr. corn, vfr. cornet, comiere”Ecke. Winkel" (afr. cornier”an einer Ecke Stehend") Gamillscheg Z. 40, 574 (greşit când crede că e influenţă francă).}
35
      401.        II corn {u. 6. statt’rom.’ ist naturlich streng genommen zu sagen ’in den anderen rom. Sprachen’." Z. 163.}
      {402a. coroambă (revenit din coroam(b)ă) "porumbel" nu-i columba (Philippide), ci KOpi^rjÂov (Bogrea) DR. V 802.}
      404. ir. corumbe {"1. dreimal Schleh -st. Scheh-." Z. 163.} (r.l, 3
şi 4).
      {4o4a. corună < COLUMNA Giuglea 7.}
      {405a. Ileana Cosânzeana < Helene Constandiana P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 3-7.}
      {405b. coş."bubuliţă", plur. coşi, cf. alb. kosdz < lat. cossus” ver du bois" Philippide’z. XXXI, 357.} {{Candrea, G.S. m, 430.}}
      406.        cot (r. 9 după alb. kuf) "Elle". {Campid. cuiăU (daneben gebrăuchlicher: kuidu mit Akzentverlegung). W. 60.}
      {406®. cotoiu < *cătoiu < cattus + sl. KOTl Puşcariu DR. HI 1091.}
      {406b. cotor < captorium Candrea - Dens. DE.}
      407.        crăciun {S.J. 181. Ung. karâcson beweisst nichts. ||"Wenn crăciun wirklich aus ălterem *cărăciune entstandem sein solite, so kann doch das magy. karâcson keinesfalls als Beweis fur ein friiher vorhandenes căr- angefuhrt werden, denn in dieser Spr. hâtte auch ein crăciun nicht anders ubemommen werden konnen (vgl. magy. palacsinta - rum. plăcintă; kalastrom = claustrum usw.)" Z. 169.} || (P. 36 r.l şters): (vgl. ung. karâcson).!
      P.36
      408.        crăp (r.8 după "schelte") {< alb. grep "ocpaaxpi = amo", poi "grappa” cfr. fr. s ’accrocher ă qn. = "azzuffarsi", şi Diculescu DR. IV 435 <*Kap-a<poţ.}
      410.  creăstă {Campid. krista "Ackerfurche = crista” W. 30.}
      411.  cred {Campid. kreiri W. 60.}
      413. creier (la r.4, după vegl. karviale) {it. cervello Subak 11.}
      414. cresc {Campid. kresiri W. 30. In den ke-, ki- Gebieten naturlich krâkere W. 41.}
      {415a. creştinătate, ar. criştinîtaţi < CHRISTIANITAS Paşca Suf. 19.}
      {415b. creţ <*cricius DR, HI 843-44 (Densuşianu <*cirricius. Giuglea din v. germ. DR. II 393).} {{Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 478.}}
      416.        crâce {Campid. gru£i (is. gruzis) statt kruzi, analogiscb nach den intervokalischen Formen. W. 31.}
      417.   crud {Campid. kruu "roh" W. 30.}
      {417a. cmdătate < CRUDITAS Pascu Suf. 20.} {{ CDDE (cu vwde).}}
      418.        crunt (la r.2) {"[spân. cruento]" Z. 163. {} Despre ue > u în lat. vulg. v. Bruch, ZRPh, 41,694 şi contestarea lui M..-L.}
      (418a. (nu419.) (fn)crunta < cruento, -are (cuverde).} /
      PJ7
      420. cruţ (în margine) LB. {(la r.2) alb. mc. kurcye "sparen", kurcintar "Sparw".}
      424. ncuci (iar.4) {"1. "klimmen" st. "kraxeln" Z. 163.}
      {425a. cucon <*concubinus Giuglea DR. DI 1090 }
      {425b. cucuib < concubium Puşcariu DR, n, p. 600.}
      {427a. < cucuvea > B. I, 306. Dunlden Ursprungs ist. it. (toscan.) cuccoveggia, -meggia, neap. calabr. sicii. -vaja, puglies. -vasfa dalm. -vaja, alb. -rom. -vaje u. a. -rum. -veâ, n. -gr. -Pocyia, sard. -meu. Zuletzt Pieri, Studi rom. 1903, S. 38 f.}
      {427b. cufleşi <*conflexTre, cf. cofleşi.}
      {428a. cufrânge M. -L. 439 (încreion).}
37
      -30. CUtUr ir.2 î.inv.na'. asteriscul la CON-FORIO) i 'r.3 ca prun exemplu* :i foia Subak.{
      P.38
      432. cuib {Mi. Co. II. 20'^-cubium.}
      434.       cută {W.J. 100 Variante zu culă "Wachthaus". Immerhir c* P.’s Gedanke nicht ohne weiteres abzuweisen.}
      435.  culc. {Campid. bokkâi”7u Bett gehen " W.19.}
      436.  culeg ! Subak 469: cat. -ollir, cullir "coger. strapar, sobrecoger.
aizar dai suelo”, Sb. cullita "cosecha, vendimia" - = cules ! | Campid.
boddiri mit aniaut. b - statt c-) W. 89.}
   • •
      442. cutnnât {Campid. connâu.)
      •|442a. cumpănă ? <*CUMPANA, cf. Fon. § 293.} /
      P.39
      (445a. cumut (stea cumutâ "cometă") < *comutus (= comatus) Bogrea
DR. IV 803.}
      446.  ar. cună da r. 2) {J,Auch beam. kue" Z. 163.}
      447.  cunosc <r. 2 corectat în loc de *CONOSCO) *CONNOSCO (şi
explicai marginal) (căci in Cod. Vor. 5/9 (     ). ("1. COGNGSCO".
Z. 163.}
      {447a. t cunoştinţe < cognoscente DR. I 295 ş.u.}
      448.  cunun (r. ? după im Alb. kunurzoj) ve kunor. | (r. 8 corectat) im
              ( *
N. -gr. axeoavovo) (fată de -covco).
      450. cupă i"I. ffz. coupe" Z. 163.} (întextr.2 couppe). i
38
P.40
       452. cuptor {B. I, 294.: abruzz. kuttore, "paiolo". || Alatri cuttora. Taramo cutturb "paiuolo", abruzz. cutture "pajuolo", Scannochettaura, Campoben. chdttora "calduja" Jud, Romanţa LI (1925) <604.}
       454. II cur (în margine) Mi. Co. II, 64.
       455.III. cur (r.9 după hat) {cfr. Hasdeu, Cuv. d. b. 1,421.}
       {458a. curcubeteă < curcubitella.)
                    y/ ’
       460. curechiu {caulis în dial. ital. cfr. Salvioni: Note varie sulle pariate lombarde - sicule, pag. 9, N°. 22:}
       460®. curmă {<' corrimura |j<*cormare < gr. KOp|t6q"trunchiu de copac" (Kopixdt^O) "couper en forme de buche") cf. cormus REW 2234 şi derivatul curmătură, curmeiu, curmeziş. Giuglea DR. III 620.}
       {{461®. cursă <icopttaDiculescu DR. IV 464.}}
       462.        curte {CURTE viell nicht lat. (cfr. osk. hurz Walde 130), wie cruruz (Arch. Glott. HI, 323) u. uscio (M.L. Z. XXV lat. !) Subak 17.} /
       P.41
       463.        Curtu (corectat r. 7-8) (von zwei Halmen "(în loc de (von zwei Loosen").
       464.  cuscru {B. II, 432. s. -vegl. consegro.}
       465.  "f cust (în margine) Tiktin Z. XI, 78. {zo te cusfe DR. I.}
       469. cută {B. II, 473: Archivio, XII, 372. || DR. ffl 83a, 973.}
       {469®. ar. cutar"staul" < cubitalis P. Papahagi, Ana!. Dobr. IV (1923)
372-375.}
       472. cutez {B. I, 290: s. -abruzz., s. -puglies., altvenet.. istrian., alb.-rom., rum. Parodi, Miscellanea Ascoli, 480.|| Salvioni Spogliature siciliane I, N° 5 sic. cuttiatu "sfacciato"; şi în s. -marchiggiano. || în ir. cuteză"durfen" cfr. ML. 801.} /
39
      P.42
       474. cutreier {cf. bat pământul şi ital.}
       {475a. cutropî {TDRG.}
       479.        I cuvlnt {rom. -alb. conventus "discours. conversation", vb. "parler", vblg. suborît "reunion" > big. sbor "reunion, conversation, {"parole"/ sbruvam "parler", sb. zbor "conversation", zbrutti "parler"} {{gr. KOi>P^vta - Kouf3evxidc£co "conversation - converser". bn. divan -divăni.}} {{după gr. bpvAÎvco. ngr. ptXoc Sandfeld, Ling. 34-35}} { B. I, 290: "Im Mittelalter war dieses Wort in der Balkanhalbins. sehr. verbreitet in d. Bedeutung "Landtag": grec.-rom. (im Mittelalter) Kopevxov, ebenso bei den Bulgaren u. Petschenegen [Jirecek, I, 37], Heute lebt das Wort mit derselben Bedeutung bei den nordalb. Stammen; sonst heisst alb. kuvent "discorso, parola", -don "discorro, parlo"; ebenso greco-rom. KO'uP^vxa.-idt^CD, rum.... Auch puglies. kuntare”discorrere, parlare" gehort vielleicht (nach Morosi, Arch. IV, 133) hierher, obwohl auch der Ursprung von COMPUT - "contare, raccontare" moglich ist". || Skok, Vorlăufiger Bericht, 1918, p. 8: "Neben mostir = monasterium, auch jetzt noch auf den Inseln bei Zara, der Flumame cumenat bei Zaravecchia, mit den Ruinene eines alten Klosters < conventus}.
       480.        II cuvînt {cf. slav. govoriti-besedovati, la origine "zusammensitzen" (Bemeker), grec. avoprueiv "Reden halten"} {{or/opa. (adaos în creion).} }
                                    D.
      • 482. dafin (in margine, cu semn de introducere la r.4 înainte de G. Meyer Mussafia. Voc. 151; Mi. Vo. II, 24. {"ist naturlich ebenso wie das big. od alb. Wort aus dem Griech. entlehnt." Weigand Kr. Jb. 1902/3, I, 90.|< gr. •bacptvoţ Diculescu DR. r\7 482. || Lauranea (it. sud) dăfina (alături de forme cu afra. laftxt. nafra în It. de sud Rohlfs. Gr. u. Rom. 18).}
       (482â. dălog, dârlog < diloris Giuglea. DR. IV 1584.}
40
      484.        dărăpăn {Cihac - Tiktin rapio, Şăin. deripare; Bogrea DR. IV 807 gr. 8pen<£w, Spenavrţ, = 5percavov"coasă, seceră", 8penavi£co" taiu cu coasa, secerea, cosesc, secer".}
      485.        dărîm (în margine r.l corectat) [ar. dirin "quâle", mi dirin (de două ori din-wn) (apoi mai jos) Tiktin, Z. XII, 234 (şi) cf. No 233a. ("Das arom dărâm 0fie "Icnete Brot" bestinunt mich zuzustimmen, trotz frz. deramer.” ^eîgand Kr. Jb. 1902/3,1, 93. || B. I, 290 < deramare > dalm. wohl deram-, dram- "scurtare, ammazzare", villeicht auch srb. -kr. drmu, -uti, das auf der Insei Veglia "stracciare" heisst.}
      {{485a. dărima "deşelâ, schilăvi" <*derenare (< ren) Dens. G.Ţ.H. 53, cf. Rev. crit. 107.}}        t
      {485b. (din 485a) mgl. dărtoari "secure" < dolataria Capidan DR. 11628.} /
      P.43
      491.  de {S. -J. Vandares de.}( lar.3 după 523);
      (491a. deciuricâ" a desfaca fructele"< *decribricare Drăganu, DR. II610.}
      492.  deăpăn {cf. formele ar. -mgl. REW N° 2569 <*DEPENNO.} {492a. ’decură (decurând) < decurrere Lacea DR. 1321.}
      {{492b. (adaos separat) deciuricâ < *de-cibricare, (c(r)ibrum > ciur) Drăganu, DR. II, p. 610.}}
      495.  defâimă (în margine) durch gelehrte Ruckbildung.
      496.        deger {/"nach slav., wo das privat. Praef. hier "essere distrutto dai gelo" bedeutet (cfr. big. mruzn> "geler" - izmruZnubam "se glacer entierement"). Subak 17. || cfr. Jb. XIX-XX, p. 220.}
      497.  deget {Campid. di du W. 31.}
      {{498a. degetar (planta) < DIGITALIS.}}
      {498b. (din 498a.) dejghină, ar. dizgl’inare <*disglinare "descleia"
< gr. yXivt) "cleiu" Giuglea 621.}
      {498c. (din 498b.) dejugă < dejugate (Thes.) Jb. XX-XXV 143.}
41
       -99a. depar < depaic}
       ;499b. depăr < depilo 483}       > Drăganu DR. m 700
       i 499c. depar < deparo}
       500. depărtez {"Das kann kein Grund sein, denn man muss die Bedeutung im Zusammenhange Betrachten und da konnten genau wie im Deutschen sich gegenteihge Bedeutungen entwickeln, nămlich 1. "ich stehe zur Seite = ich stehe bei". 2. "ich stelle etwas zur Seite, stelle es abseits = entfeme es" und das ist ofîenbar die rum. Entwicklung gewesen. Die Biidung ist alt. da auch ar. depărtedzu vorhanden ist, und de urspriinglich auch die Entfemung ausdruckte, woriiber man "de" I im Jb. X, 496 nachsehe. Es liegt also nicht der geringste Grund vor, die alte Et. aufzugeben."Weigand Kr. Jb. 1902/3,1, 93. - Subak glaubt an de + parte fur departe, doch"ma il resto della Romania pare giustifichi la derivazione di depărtez da auartu." 17.}
       502. depun (r. 6) {"1. XXVH" Z. 163.}
                                      v
       {504a. desbăr < *disvelo Skok, Casopis VI, p. 41 ş.u. | = desbăieră Bogrea DR. IV 808.}
       505. descâlţ {sard. c. skarzăi "ist dem ital. Wort nachgebildet. " W. 11 (poate fi de origine 1., ca rom.).} /
       P.45
       512.1        desculţ {sard. c. iskurzu "barfuss", s. -pav. deschâlgo (salvioni, Ant.dial.pav. S. 34). W. 11.}
       513.        II desculţ {sard. c. iskurzăi "die Schuhe ausziehen", 1. iskulzare W. îl'.}
       514. descurc (r. 1 corectat) "entwirren. (din "entwicklen,).
       518. desfătez {Subak 518 *Disfatidiare [-"Tdiare y -Ydiare nach SufF.]> disfatdţare. Eher desfătez <*disfatidio mit dem neuen Inf. desfată. |j<*disfavitare Puşcariu DR. III 1091; <*diseffeto Densuşianu, G. S. III, 430-31.}
       520. desjug <r. l) {"1. das Joch” (nu den) Z. 163.}
42
      521a. desmerici <* dismatuesco Puşcanu DR III 677 }
      52 lb. (fost a)<*disamicio Giugiea DR. III 1090 } /
      P.46
      522. desmierd {Subak 17 glaubt weder an *dismerdare, noch an die gegebene Erklărung von cajoler. || înainte Phil. Princ. 29, 99 }
      {524a. desplântâ: planta "Fussohle" TDRG.}
      527.  t despunu (Subak 18: it. disporre volkst.}
      528.  deştept (înmargine) L. M. D. (Imposibil: mdisperrecto TDRG.} (529a. destrăbăla <*extraballhre. it. straballare Jb. XX-XXV 155.}
                                V       __
      530. detun (r. 1 după DETO NO, - ARE) (Cf. Detunata.} (r. l după [ar. bumbuneadză) (ar. detun DR. III 762].}
      (533a. (din c) Dipşa <8i\|no^ -a, -ov Diculescu DR. IV 500.}
      (533b. (din a) ar. ’dirinâ < delirare Kr. Jb. X, I, 96, Jb. XII 101. || cf.
N° 485.}
        533c. (din d) ar. dis "jumătate" < de ipsu, cf. alb. dsa Capidan, DR. IV, 1551.} /
      P.47
      (539a. doară, cf. doi. Procopovici: "a doua oară" DR. III 629-42.}
      540. doi, două {"Die Formen der anderen rom. Sprachen sind nicht Vollstăndig aufgezăhlt.” Z. 163.} - {{doară < adoară A. Procopovici DR.
III 629-42; cf. V. Boarea DR. IV.}}
      {540a. (din 541a) doină < *dovina < devină < divina Serra Dr.
IV  1558.}
      {540b. (rămas fără nun.ir) ar. dol’u "duios” {(Pap. 930)}< *dolens.}
      {541a. dop {B. I, 290: Dop < dop(t) {durch Diss. d.-t}< DUCT-IUM}[> DUICT (ca fuist > fost)\. it. doccis. a. -frz. dois etc.; cff. ducem > pughes. doce "cocchiume, Zapfen". vegl. dauk "idem".}
      542. I dor ! *dolum - şi basc. dolu '’Schmerz".}
43
      544. dorm {S. J. 181: big. sladko.)
      548.  dreg. (r. 2) {"1. dIrIgO st. dIrIGO" Z. 163.}
      549.  drepneâ {<8pencxvi<;, -{Sos; Diculescu DR. IV 487.} /
      P.48
      (551a. druete < Spintu; Diculescu DR. IV 482.}
      552. duC-(r. 1 după ar. duc) {şi cu sensul lui mă duc "merg" P. B.l/2. (Campid. y'iiAsere W. 61.}
      554. dulce {"[sp. dulce]” Z. 163. | Campid. dură, druzi (dulce) W. 32.}
                    V
      558. Dumnezeu {S. -J. (r. 181 (la r. 1 după "Hinunel") vgl. alb. parendi. |! "Die Bemeikg. wegen des i (r. 3-5) passt fur das Afiz. nicht." Z. 163.} /
      P.49
      560.1   durez (r. 1 peste "bauen") "behauen" Subak 18. {Neol. TDRG} 562. f duroâre {Campid. dalori = dolari W. 20}
      {564a. ar. dzar în dzardzavuli (zarzavuli) "diavol" < dzar + n. -gr. zavuli < Diavolus P. Papahagi, Dunărea I (1923), 101-104.}
      {564b. arom. dzunar < JUVENALIS.}
                                       F.
       566. fac {B. II, 432. (la r. 6, după fă-te încoace !) it. fatti in lâ etc. | Campid. fakere W. 61.}
       568.1  fag (în margine după lomb. piem.) eng. (cu roşu). /
       P.50
44
      575. făinâr {Cfr. srb. vilica Mi. Co. I, 52.} 578. ar. fâo (fauă) {Campid. fă <*fa-a W. 23.}
       581. făr[ă] (r. 1 după mgl. far, fără, for) - afar {581a. fără = "neam" < longob.: Giuglea, DR. II, p. 396-98. Gămillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 443.}
 *•'   582. fărîmă {<*farrina (< fragmina*farrina , din far)
 {>*farrîma } Giuglea DR. III 598.}
 '     583.I fărmec {Diculescu DR. IV 430 {şi 470}< gr. (pappoocov.}
       {584*. fartat < *frateratus (ca pateratus {"socru”}) Skok, Arch. , Rom. VUI1/2,149. | cf. surată şi DA.} /
       P.51
       588. fâti (r. 4 corectat) Gilieron (din Gill-).
       590.  fâur {Campid. ,/râw W. 38.}
       591.  făurâr (r. 3 corectat) It.febbrajo (din feb-), {"[sp.febrero]” Z. 163.j
              y                   »
 Campid. friargu W. 26. ,| log.frearzu. \ cfr. fltâerar (cuverde)}
       {594*. fel < alb. fjal < lat. fabella Giuglea, DR. n, 637-38. Gămillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       595.        femeie (r. 2 de jos după a. -frz. maisniee adaos), sard. domu Subak 18. {Mi. Co. II, 43, Voc. II, 36. || Pt. sens cf. Din persp. Dict. {18}, şi M. -L. şi L. Wagner ap. DR. II886. | cfr. hazaică DA.} /
       P.52
       596.  fereâstră {Campid. fronesta'W. 20.}
       597.  ferec {fabnco. |f şi cu sensul de "Rănke", ca lat. fabrica DA.} {598*. feresc < *ferire, ar. afirescu. \< lat. auferre Giuglea'DR. IV
 1554; <lat. auferre se Candrea, G.S. HI, 424-26.}
       {599*. ferisca < *FILICICARE DA.}
       600. festuci {savant}.
       {600*. (de-a) fetea < fiat "uter" Giuglea, Dr. IV 1554.}
       605. fier {Campid. ferru W. 61.}
45
       607. fierb {B. I, 294: wenigstens in der 3 Pers. hai das Puglies. ferve (Arch. IV, 126.}
       160"7*. fierbăzâ t (fnfierbăza +) <*fervidiare Capi dan. Dr. II 759.} 609. fiere {fem. şi în sanfr. lafieu, valm. la/ela Salvioni, Note varie sulle pariate iombardo-sicuie. no 190 (dar sic. lufeli).}
       611. fin (r. 4 după ital.) fighoccio Subak 18, {B. I, 284 auch dalm.,
                                                      v
wohl nur im Norden u. dringt bis nach Unterkrein, vgl. Strekelj. Zur slaw. Lehnworterk. 17. || II, 430 bei pil'un, will mich u nicht befriedigen. {{!; F.âspîndirea romanică la Jud, Zur Geschichte der bundnerromanischen Kirchensprache 35.}} /
       P.53
       615.  findnă {}Campid. funtana W. 14.
       616.        fior (r. 4 după h’avră) Mi. Co. II, 38. {parm. freva ("non da FEBRA, plurale di *FEBRU, ma da un'creroclisi, -a mvece di e, come a sua volta il. rum. fior non non risale a *FEBRU, ma e formazic r.e secondarie dai plurale fiori, perche il pl. "brividi" e piu usato dei singoiare), potentino frievih napol. ecc. Subak, 11. |j Lm. i Campid .fire uber *firevi W. 47.}
       617.  fir 1Campid. fii u W. 40.}
       {617*. firetic < phrenencus} {{sard. frenedigo [it. fametico. arag. pair etico]}}
       618.  fiu {Campid.fillu (fiiliu) W. 17.}
       {618*. fiulă (hulă. hiolă) <fibula Bogrea Dr. I 258, 557; III 866 }
       619.  fiulâre {*FIBULARIS. ■
       {619*. flăcău < rom. fleac Puşcariu DR. II, p. 600-601.}
       620.        flacără {-ură > -âră nach vb. flăcâră, cfr. Subak 18. jj Mi. Co. II, 4$ < flacula = facula: it. fiaccola.}
       {620*. (din 620* i Flamma > flamă !cu roşu)} {DA. (negru)}
       621.  flămînd {Mussafia. Voc. 145.} /
46
      P.54
      622.  flamură {B. II, 433, auch it.} {{Din n. -grec. (cu roşu)}}
      {622a. (dinb) [flaur < flabrum Bogrea DR. 1258}.}
      {622fa. (dma) flecl < flaceo, flaccus Giuglea DR. III 1090.}
      {622c. floacăn < *floccmus CDDE.}
      623.  floare {"[sp. pg.flor]” Z. 163.}
      {624*. flocos < floccosus.)
      {624b. flori "menstruaţie" (Zagra, Com. N. Drăganu) < fluores (menstrui) ital.fiori, frza.fleurs, sp.flores.)
      625.        fluer {FIBULA + SIBILARE Subak, 18. Viell. *Fliblare > *fliurâ > flueră. || Papahagi, Graiu bun I (1906), pag. 3-7: Forma originală: ar. fluiară , transil. fluferă (Candrea, N. rev. rom. 1900) < arundo (canna, calamus) fluvialem "trestie". Pentru "Schienbein" {şi germ. "Flote"} cfr. ar. călamea di tsor , lat. tibia "1°. Schieben. 2°. "Flote". Forma masculină fluier după şuer. {{| (la r. 2 după mgl.)" nu friel, sfriel, ci sfirel, sfiriel şi vin din big. sfir am = "fluier (vb.), identice cu bgl. sfirla (var. sub rînd sfirca ?) "fluier" Capidan. (cu verde) }}{{gr. <pA,oidcpiov Giuglea DR. III 590. || sibilare + fiare > flibilare > *fliura > fluer a (ca şuer a).}}
      {625a. arom. flumin "mulţime" < lat. flumen Papahagi T., G.S., III, 238-40.}
      626.        flutur {"aber fluctulare passt besser in der Bedeutung. Immerhin ist C’s Ableitung recht gut moglich und eher in Anbetracht das Alb. als des Rum. vorzuziehen."Weigand Kr. Jb. 1902/3, I, 92. Auch arbfluctulo > *fluctulo > *fluYturon >fl ’u-.}
      628. foâie {Campid./o//aW. 58.} /
      P.55
      631. foâmete {(la r. 3, după beeinflusst,) Schon M. -L. II, § 16.; (la r. 4, înainte de sard.) f foamene DA. nu ! DR. I.}
47
       633. foarfece •!Pt. disimilaţiunea iui/-/(la ar./- t) în forb- forv-, for- form-. cfr. Saivion:: Note varia sulle pariate lombardo - sicule 83 (cf. Mus* B "fobcse", Ascoii. Arch. glott. XIII, 281 - 2, Salv. Post. "forfex", M. L. Z oG. 1891. p. 770. IjPoate forfices > foarfetse + forcipes "Zange" fuartsepe >*foartsetsi > foartică {(cfr. bari fuercewe, abruzz. forcere şi frovece. J}
       {634a. foasă DA.}
       {635a. t focariu {, -are} < *FOCARIUM > v. profoguier, frai».
foyer, spân. hogar}
       638. folcel {vegl. funkjela. "bozzolo del filugello", zuletzt Pieiţ, Z. 1904, S. 164; auch a. -ven. folexel, Arch. XVI, 302, Starine XTV, 33/ {{i -foliculus.}}
       {{638a. ar. for "piaţă" < forum (deosebit de for "dijmă" < gr. foro§) =P. Papahagi, Dunărea I (1924) 187-191.}}
       {638b. (din frag < fragum. (cu violet)}
       641. frimint {"[sp. fermentar]" Z. 163 (la P. 56, r.2)}| {{(P.56)} < fragmenta Puşcariu ZRPh. XXXIII, 233-234 şi DR. HI 775-777.}} /
calabr.frassu, n. -cal.frassu, etc. Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
                 644. frâte {"sp. pg.fraire sind dem Prov. entlehnt." Z. 163. | Campid; fradi (mit Dissim.) vulg. cagl. fradi. || Cu sensul de "prieten", cf. Bartoli*
Dalm., dar şi în sârb., cf. Jokl, Ling. Kult. 44.}
       {644a. Frată < (ppatpa Diculescu DR. IV 498.}
       {644b. Fraţia < (ppaua Diculescu DR. IV 495,}
       645.1  freamăt {"[sp. pg. fremito]" Z. 163. }
       {647a frecătură < fricatura: it fregatura, sp.fregatura CIHAC.} {651a. frânar < FRENARIUS A.L.L.VIII, 372.}
       652. frîng {"[asp.frangirŢ Z. 163.}
P.56
48
       {653a. {ar. Jfriptal’u < *FRACTALIUM S.§.}
       655. frîu (şters imediat (frîn) r.l). /
       P.57
       {657a. fruntar <FRONTALE (K. 4008) ital. frontal, v.fr. frontel, spân .frontal.)
       659.        frunză {B. I, 294: abruzz. fronue, sard. frunza, puglies fronze t.}
       660.  lhipt {Campid. fruttu.}
       663.        fugă (la r. 2) {"[sp. fuga]" Z. 163. {(la r. 3 corectat) Virg. AE. (din A.).
       {663a. fugaciu < FTJGAX, influenţat de suf. -adu S. § 10.}
       664.        fuior {poate şi alb. fjotz "Faser", pe care alb. Wb. 106 < *fîleolum > *fl’oie, cfr. sp. hijuela. | şi LB. se gândea la 'foliolum'! (totul cu albastru)}
                          V
       665.        fulg. {< fulgi dus >*fulgulus T>A..\*flugulu (v. -germ.) Giuglea DR. III 626. Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48, p. 483.}. /
       P.58
       668.        I fum (r. 1 sus după "Eingebildheit"){it. fumo "albagia, superbia", ft.fumees Subak 11.}
       669.        II fum {(r.3 după ar. beau tutune "rauche Tabak") < tk. cfr. jiid. -spân. fruher bivir umo (G. Meyer, Alb. Wb. s.v. pi) Subak 18.} {{(pentru 669b) Campid. fumu W. £8}}
       {669a. fumar < FUMARIUM "Rauchfang".}
       {669b. fumărică = FUMARIA officinalis.}
       672. fund {fundac (coll’accento originale dela fonte araba oppure con apparente suffisso slavo, o tutti e due) si trova anche nell'ital. fondaco, cfr. 'azpoX.funndkd. Subak 11. ||"[pg. fundo]" Z. 163.}
49
       {672a. t funicare "proprietate"<*funnicale < fundicale (< fundus cf. fx. foncier) s. din fune ? Bogrea DR. IV 815.}
       678. furcă ' "forcella dallo stomaco’ ist in Italien weit verbreiiet, vgl. auch. norm. fourcelle, ronchi fourquete unde gewiss noch anderswo." Z. 163.}
       680. ar. furînă ("1. FuRNUS, FurNTNA" Z. 163.}
       682. furnică {Pentru metatezâ cfr. sanfx. frummiga, Salvioni: Note varie sulle pariate lombardo - sicule, N° 101 n. | Caxrxpid-fromîŞa W. 42.} 684. ar. furau (Subak 18: < n. -gr. cpo'upvoţ. |Campid forru < fornus W. 15}/ (P. 59 r.l adaos faţă de sard. furru) sard. {1.} furru {fc. forru "Ofen" < fornus Vairo) W. 15} /
       P.59
       686. furtună {S. -J. 181: vgl. frz .fortune de mer. | Campid. furtună
W. 19.}
✓
688. fus {Campid. fusu.}
                                       G.
       {692a. ir. g5iw"galben" < GALBUS, -A, -UM.}
       {692°. gâf < Kticpoq Diculescu DR. IV 467.} /
       P.60
       694.  găină {cfr. calabr. pullora "Plejade".}
       695.  găinaţ {ar. gl’inat, pl. -tsi 291/29. (cu roşu)}
       696.        gâibin {> n. -gr. yKaÂ7avo<; "Schaf mit gelben Haar (Epir) G. Mever. Neugr. St. III. 83 (cu albastru)}
       697.        găleată' {HEM. 2842-43. j Pentru răspândirea cuvântului în Itali de sud şi originea grecească a cuvântului latin, cf. Rohlfs, Revue c iinguistique romane. II 285-86.
50
      {697a. (din d) găluţă < galla DR. m 822 şi C. Diculescu < yaoXiSa DR. IV 449.}
      {697b. (cu roşu închis, fără precizare) gamba, agâmbâ, îngâmbâ, DA.} (697c. (dinb) găoace < galla DA.}
      {697d. (dinc) găoazi < galla DA.}
      {697*. (dina) gârgăloţ, -od, -oz "gâtlej, mărul lui Adam" < *Garg- (M, L. N° 3685). | cf. Dens. Gr. Ţ. H. 54-55.}
      {699a- găsi < got. gasaihvan Giuglea DR. III 1090.}
      701.        gâură {< caula BURLA 40. | Die Vergleichung ist nicht sicher. Mi. Co. H,49.}
      702.        geănă {< cfr. ital. ciglione (cu roşu carmin)}{{şi Diculescu DR. IV p. 491 < YEWa (cu negru).} }/ (P.61 r.5) cf. şi Jokl, J. F. 44, 59. /
      P.61
      {702. - 702a. geană "mulţime de oameni, lume", propriu "naştere -generaţie - oameni - lume" (cf. tot natul şi f născutele "generaţii" < v. gr. Y£wa"naissance, origine" Giuglea DR. HI 621- Gamillscheg comb.: analogische Singularbildimg von ginte aus. ZfRPh.» BdL 48» p. 483.}
      {706a. geonate "genunchi, picioare" <mgenuata Drâganu DR. IU
697.}
      711. ghem {napol. l’udmmd Subak 11.}
      {712a. gheţare < GLACIALIS.}
      713.        ghiără (r. 4 corectat) "Kniekehle" (din -tte) {"1. zweimal Kniekehle st. -kette" Z. 163.} /
      P.62
      {713a. ghies ,<*glaesu <*gaesulu < gaesum Giuglea DR. FV 1554.}
      714.        ghindă {glandinem A.L.L. XV, 548, Georges Wf. | Campid. lândiri aus glandiri < glăndine (su lâudiri) W. 31.}
51
       “*15 ghindură : : aură alb. gendcrc)< rom. Skok Arch. Rom. VIII
i : 155
           ghindâr :"i. Eiene' s:. ‘Eiche;'” Z. 163..
       V' ghioăcă :Mi. CO. II. 58-59: cochiea >*cloca >*kioakă '       ci Z'icoau; ghioc - desghioc. ;•
           (ghioagă '-*gir>hica Giugiea. DR. IV 1554. }{(M:. CO. II, 59<
                “ ;w ghismane < Ghetsemane Bogrea DR. III. p. 724 si u. }
       720. ginere •; Campid. e£7?nm/. }
       721  gingie :Subak 18: gingie <*GINGINIA od. als solches
aufgefasst und Sg. dazu: gingină, wie frâu - frâne. Campid. gin^iâs W. 33.>
       ^22. ^ gintu -! *Tsp gente] aber asp. yenie". Z. 163. |! < gemtus (part. iui gigno) "enratement, production” > ”neam, mulţime” ca tot natuL geană Giugiea DR.III 621.}
       ■! !722a. giînos ”mâncăcios” <*victuosus Drâganu DR. IV 1553.
(cu roşu)} }
       724. ar. glotsă {[ar. glocă < big.glocfk)a.}
       {•! 724d. grăcina <*ingrevYcinare Drâganu, Dr. IV, 741 JISpitzer, DR. V. 467.68. \\
       f 724b (dm ai ar. grândză < grandia DR. III 836.}
       726 gras (Campid. grassu W. 31.}
       (726a. grăsun < 7p\x5Giov Diculcscu DR. IV 429.} /
       P.63
       751. graur (r. i corectat) ”Star” (în loc de "Dohle”).
                                                     v
       '734a greş <*agrestius DA. j!< srb. -cr. greş "Hcrling (Traube)" Bogrca DR. IV 822 (*dar acesta ar putea fi L rom.*}
       ^       V
       735. greu ;Campid. grai (gravem) W. 31.}
       !73<r. grier <*gnllellm Giugiea DR. IV. 1554.}
       737. grinâr idr. neoi.}
      {737a. grindină < grandinare (ar. grăndină).}
      740.        grîu (r. 2 corectat) "Weizen" (în loc de "Kem"). {Campid. granu W. 31. || arb. grur, grun < rom. Skok, Arch. Rom. VII 1/2, 155.}
      741.        gros {sard. c. 1. grussu "dick, gross" < grussus C. Gl. IV, 347, 52 etc. (=grossus + drussus) W. 14.}
      {741a. groşteiu <*gross(i )cellus.)
      {742a. gruiu <*gruniu; ar. zgrun edz DR. III 453.} /
      P.64
      {743a. ar. grumur "grămădă de pietre strânse, stog de pietre strânse într’un ogor" < grumulus "Haufen von Brennholz od. Steinen”. Capidan, op. cit. || cfr. AW. 132. ||cf. şi grumul’eu, grumud’eu, "grămadă"} Dens. Gr. Ţ. H. 55 || dr. grumură DR. II624.}
      {744a. grunz. <*crondus (<gr. %ov8po<;"gram de sel, etc." Giuglea DR. m 597, cf. grăndză; cf. DR. m, 836.}
      {744b. ar. guni.}
      {{744c. (din d) gudură <germ. *gud + ila: Giuglea, DR. II, p. 386-389. Gamillscheg comb.: suf. e în legătură cu "scutura", ZfRPh Bd. 48, P- 473.}}
      745.  gură {şi alb. gol'e(< ital. ?), n. -gr.    "Mund"; alb. ka
gojene = are gură "er ist beredet", B. I, 278. | Campid. gula W. 31.}
      {{745a. ar. gurgiţă "partea dindărăt a capului" < gurga, P. Papahagi', Dunărea II (1925) 100. (cu roşu pe fişa pentru 747. guşe / guşi, q.v.).}}
                  v
      746.  gurguiU (r. 1 corectat) sa. (din sm.), (apoi şters "Traufrohre").
      747.        guşe {(fişă mai lungă, lipită de-a latul şi intitulată) guşă ’Wir sehen dass das Gallische auf dem Wege zur Monophtongiesierung ist: eu wird zu ou und mit diesem zu o, vielleicht auch u, vgl. das Material das Zupitza, Zs. celt. Phil. III, 591 zusammenstellt u. frz. gosier zu geusiae (Z. r. Phil. XV,
53
242) ML. în Lit. bl. XXXI (1910) Sp. 282.} (la r. 8 după suguş) {{cfr. sârb. gt'diti - "ersticken" (cfr. dusiti) (adaos mai jos cu albastru)}} {{(la fine) rut. $usi piur. "Bcuien. Diphteritis" (tot cu albastru adaos ulterior)}} {{(tot la f:te. ultim adaos i Skok. Arch. Rom. VIII 1/2 155 arată că eu nefiind obicinuit, a fost îniocutt în lat. prin au (it. gogio) sau u (rom.); din rom. stb. guşa, zagusiti = < suguşâ. (cu negru)}}
        748.1   gust {'!pg. gosto" Z. 163.} /
        P.65
        749.   II gust {”1. ’asp.’ st. ’sp.’” Z. 163.}
        750.         gută (r. 3 şters strop "Tropfen” - stropşală "Epilepsie") (in margine, spre fme) cfr. DA.
        {750a. gutuiu < KoScovtcx; Diculescu DR. IV 490.}{{(în susul p., dorit inţial ca 750b.) <cotoneus şi o variantă cottanus (*cottanus) > gurii > gutui A. Graur, Bul. Ling. II, p. 84-87.}}
                                  H.
       {751a. hăis = hăi + acesta. aista, ista Nandriş R.F. I, 185-89; cfr. DA }
       {751b. hamon. havon < Haman (nume pr., ministrul lui Ahasverus) Bosrca DR. III, 724 ş.u.}
       {751c. (din 752a> Harina <!A/ava Diculescu Dr. IV 501.}
       {751d. (din 752°.) hăret <tepi)Kioţ Diculescu DR. I\7 488.}
       {751e. (din 753c) hereu < tepeuţ Diculescu DR. IV 488.}
                v
       {753a. hiestru <festus Giuglea 8-10.}
       {[753°. (dm 753dj ar. h'ima < lat. imus. -a. -um -1- h- din n. -gr. hamblă ţ papahagi. G. S. III 420-421. Capidan comb. DR. III 474-77.}}
       {753c. (dm 753®» hoare < ovaria. }
54
I.
       {753d. (din 753c.) [iacă < eccum Mussafia, Vok. 132; eja qua Tiktin, St. 29.}
       755. iapă (Campid. equa W. 48.}
       757.       iarbă i<şters s. -ital.i neap. <?u^d(cu metateză) Subak 11. !|"afrz. ebre und das dazugehonge Zitat ist zu streichen" Z. 163.}
       758.       iarnă {potentino mmern'd "invemo", mmdrnard "inventata" Subak 11.}
       759.        iască (adaos r. 4 după ven. leska> "esca focaja" {Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicuie. No 193-i 94, crede că i din sp. hisca, ca şi lomb. Usca, se explică printr-o fuziune cu xiscus (cff. sanfr. vesca = esca).} /
       P.66
       {759a. (scăpare 359a) iasmă < levissima Giuglea DR. IV 1554.}
       760.       iau {da r. 13 după o iau "ich breche auf') cfr. triest. me caposu , germ. "ich packe mich zusammen"[după "mă duc”]. | (la r. 14 după mă iau
               cu cineva) cff. fr. le prendre haut Subak 11. || B.I, 291: Bed. Prendere" auch abruzz. leva. luvă. luă, puglies. luare (Papanti 485), vegl. levur,
  femer bei Mavdalari, Canti del pop. reggino: levari pe mmaritu. Doch auch sard. (leare).}
        {761a. Ida <u5r|,T5a.}
        762. ied {(la r. 3 după sard.. edu\ B- L, 2.94: pugl. ene.}
        {{764a. (dm 765) iepar < equurius Gram; Rom. 51. 555 ş. u. (cu roşu)}} 765. iepure {Campid. Iepuri < * lepre, sonst *lebore W. 18. (cu negrul} /
        P.67
        770.  ies {(la r. Ti s. bologn. insire "uscire” Subak 11. | Campid. esiiri
  W. 62.}
55
       771.       ieu !*mcne Barîoli Ş -88. 491: şi în Sicilia există, precum dovedeşte mc. min "me". Salvioni. Note vane sulie pariate iombardo-sicule. no 101 n.}
       772. ir. ii {şi ar. ML.}
       774. II iie {Mi. Co. I. 59.}
       {775a. îmbăginâ {<*ambagellare Drâganu DR. I, 297 ş. u.}
       778. îmbin {"zusammenfugen". vgl. - binare Mi. Co., II, 24.} desbina < desghina < *disglinare Giuglea DR. III 620. (curoşu)}}
       {781a. îmbufna <*imbufonare DA. {Capidan., DR. III, 758.} |}< bufo "broască" Bogrea DR. IV 824.}
       782. îmbuib {*imbuviare Giuglea DR. II 632. Gamillscheg: *imbuviare = imbibere + pluvia ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
       {782a. idinb) îmbubică "instigă" (Banat) < in + bombYcare "bâzâi", cu aceeaşi trecere de sens cu sinonimul său român. {Puşcariu} Dr. III 676.} {782b.(dind) îmburda cf. bord Giuglea DR. III, p. 595.}
       {782c. ar. imnâ < in-mi nare Giuglea DR. III 1090.}
       {782d. (dma şi apoic) imos < limosus Dens. Gr. Ţ. H. 53.} /
       P.68
       {783a. (nu 784a) împăiâ <*impalliare Giuglea 19.}
       {783b. (dina) împândărâ <*impendulare {Capidan DR. III
             V                             V
1088.} {*imptnnulare (cu var supralineară imptndulare) DA. j DR. III 823; despre penda = penna cf. DR. III 884.}
       784. împâr (la r. 2 după PALUS). (cu negru, subliniat cu creion roşu) LB. {în Banat"a împunge cu un ac gros teu care se coase saci)" fig. Mi-e inima împâr aia Loic'niţă.}
       ■:734a. împărăca <*impilicare, Puşcariu, DR. IV 1558.}
       {785a. împărat "palat" LB. <palatum. cf. impărătuţ. păraţ.)
       {786a. împătrez < impetrare Bogrea DR. I 259. || *impatrare DA. cf. pătrâ ia Şincai (latinism ?) iapoi barat DR. III 682).}
       {787a. împila <*impiliare Cin. 7DRG (apoi barat cf. DR. III 681 ş. u.)}
56
        788. împing {S.J. 181. (la r. 5 după "stossen") auch Ar. II, 28. P. B. 1/23.}
        {788a. împing "cheltuesc"< impendo Giuglea, DR. III 734.}
        {788b. fdin3) împleteci <*implecticesco (corectat din -care) {Puşcariu} DR. ni678.}
        790. împlînt (în margine) L.M.D.
        {790a. împopoţănâ (schimbat din -tona) - pupăză < upupa: Capidan DR.Hp. 626.}
        792.  împresur (în margine) Cipariu, gr. I, 140.
        {792a. împrinde <*imprendere (cf. imprensibilis).}
        {792b. împrourâ "a vărsa apă peste ceva, a udă" <*i mperrorare< ros Dens. G. Ţ. H. 53.}
        {792°. (îm)prospătâ "a trată (rău)"< *perhospitare Puşcariu DR.
 IU 686. }
        {{792d. împroşcâ <*proicicare Giuglea DR. III 1090. ||< slav. 681 ş.u.}}
        793.  ar. (î)mprusiedzu (<gr. (ep.)TcpOCT(0ev) Subak 18.} /
        P.69
        {794a. împuip "prind putere", împulpat "cărnos" <*impulpo (cf. pulpamentum), din cauza înţelesului DA.}
        795. împung {"[sp. pungir]"Z. 163.}
        (797a. împutăciune f "reproş, ceartă” <IMPUTATIO, -ONEM "Anrechnung".}
        802. înâlt {"1. eng. ot" Z. 163.}
        {803a. inărică LINARIA vulgaris.)
        {803b. (dar v. 78la) îmbufnâ, ar. îmbufnedz < in-bufono, -are Capidan, DR. III 758.}
57
                                                           804 încă : La forma Subak !!.. a.b <NO\ QL'
.ku. nw:ka si trova anche a Trieste ecc. on lHc Subak 19. Briich. ZRPh.. 41,
                                              582. maniquc (cf. dcniquci. uf. ZRPh. XI. 81.1
                                     1; 80-- încaieră • '*ÎK;j\vHan- Puşcar.u DR. III 671 s. u.
                                        încăibârâ <*ituavioian- Puşcanu DR. III 671 s. u.
: 804°. (din3; încălă < *in-callare (< callus\m;) îngăla <*incallare
                                                                                   ~ şai!a ;
       i S05c. încălă "îngraşă" <*inca!lare DA. şi îngălă.) /
      P.70
      806. încâlţ {incâlţie <*calceaneum, Giuglea, DR. IV, 1554.)
      (809ă. încăpăstră CDDE. )
      811. (corectai r 1 din ar. încăresc Iv vb. în) t încăresc ! Ps. Sch. 98/4, Cod. Vor. 120. 2. Dens. 123; IV vb. {[megi. ancres].}
      {81 la. încău "acolo" < in eccum hoc Dens. G. Ţ. H. 53.}
      814.        11 încet ir ! anulat asteriscul la) QUETO.-ARE. {sp. quedar = "rimanere” Subak 19.)
                  v
      815.        încheiU (la r. 4, la sfârşit vine mutat sfârşitul lui 816. închid): - Ein Partz *CLAUTUS seîzt *CLAUTORlA, AM > cheotoăre, cheutoare, cheptoăre (ban.) sf. "Knopfioch" voraus.
      816.        închid {Pt.lurme de'rclaudere. clasu {în dial. it.Jcfr. Salvioni: Note varie suiîe pariate lombardo-sicule, no 28.)
      817.  închieg jCampid. kallai W. 46.) /
       820. încind {ar. ntesu "care arde la gust" < incensus Capidan DR. II
       P.71
630.;
825. incuiu Iar. ancunare (cu var. supralinearâ ancunare) "a arde fără flacără" Capidan DR. II 631-632. ;
58
       {826a. în cură < incurrere TDRG.}
       827. (şters a) încurc {*incoltco (Giuglea *incoluco 12) şi Diculescu DR. IV 465 < KpoKCO.}
       {828a. f înde, înde < ÎNDE DA.}
       830. îndemn {(şters nehotărât) cf. ademeni.) /
       P.72
       {831a. (din S31 care e insă îndes) îndoi în inimă îndoită = îndoiată <*indoliata Puşcariu, Din persp. Dicţ. 26.}
       {831b. (din a) îndoi < dubie Giuglea DR. III 1090.}
       832. îndreâ (in margine) Mussafia, Voc. 141; Mi. Co. I, 20.
       {832a. (din831°) (în)dreptâ <*directare.)
       {835a. ar. ine "fibrele din corpul omului, fibrele subţiri care străbat Vegetalele" < lat. ina "Papierfaser" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371 375.}
       836. înec {cfr. necătură Cod. Vor. Dens. V. n. 126.} /
       P.73
       {838a. inelar <*anellarius (anularius).}
       {388a. (sic: clipă de neatenţie de inserare) v. 862a. inieptă.}
       {839a. în fa rină (Ban.) "apucă, prinde" <*in-firmo, -are Capidan DR. m758.}
       {840a. înfi(e)râ (Mold.) "începe să se arăte" < in-filare, alb. fiioj "începe" Capidan DR. III 739.}
       {840b. înfirbăzâ <*fervidiare Capidan DR. III 758-9.}
       {841a. înfiripă < im-perfilare Giuglea DR. II 825. Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48. p. 477.}
       {841b. înfiocos < X.jloca p. facla (cf. alb. fl’akz, Capidan, DR. IV,' 1551) (paranteze cu roşu şi adaos la fel) + infocă.} {{(sublinear) DR. V, 472 (cu altă cerneală neagră).}}
59
       {842a. înfoiâ <*infollio, •are {cf.}DA.}}
       846. înfulec {S.J. 181. Erklărung nur fur sp. -pg. passend. Rum. < infollicare"ix\ den Sclauch (cff. foaie) stecken", wie frz. ensacher, empocher.} {{(cu roşu la fine) < in + folles, *-ire(=ere) "a seumflâ şi strânge ca un foiu", cu aceeaşi evoluţie semantică ca înfulică.}}
       848. îngălez {"1. XXIX st. XXXIX" Z. 163 a» r. 5). | "înnegresc" <mgallare < galla Pascu, Despre cimil. I şi Bogrea DR. IV 825. || Cf. încălă.}
       {849®. îngenâ "a micşorâ iuţeala în mers" <*ingenuare (cf. congenuare) Bogrea DR. III 732} {{(cu creion roşu) ?} } /
       P.74
       853. înghit {ar. angl’itlD. 17.}
       854.        îngîn {B. I, 293. vgl. ganer 'gridare'. || Pap. 5 ar. angân "chem cănile, chem oile prin anumite semne şi sunete (=înşel)"> "a o şterge, tuli". || Corn. Dr. Capidan: ar. două cuvinte, a) ngânescu {{(adaos de mai jos, ulterior) <gannire}} la sud, ncânescu la nord de "oftez, a scoate sunete" <(in canere (-escere). -b) ngăn şi la nord: "înşel - înşel copilul alintându-1, dându-i de mâncare" - {(pej.) "mâne" (d.e. ngănaşi ? = "ai crăpat ?", ngâni s nu ’ngâni = "mănâncă, n’ai mai mâncăi"; şi a momi cânii etc. | Cfr. fran. piper "attirer Ies oiseaux pour Ies prendre, en imitant le cri de leur espece" -"duper en seduisant".}
       855. îngînf {(la r. 1 după GONFLO, -ARE) Mussafia. Voc. 143.}   /
       P.75
       861. II îngust(ez) {"sp. ensangostar auf ezangustare zuruckzufuhren geht nicht wohl an: das Praefix stimmt nicht zur Bedeutung; es ist Wohl Von ensanchar ubertragen." Z. 163.}
       {862®. (nu 388® la p. 73) inieptâ < in + gr.\&nx(0 Diculescu DR. iV
463.}
60
       865. înjunghiu {deanguiare. cf. REW.}
       866. înjur {"1. frz. injurier st. en Z. 163.}
       868. înot (cfr. nutare Cod. Vor. Dens. V. n. 126. ;|"Kreuzung nato ~ no ist nicht sehr wahrscheinlicn, da dieses im Vulg. 1. vermutiicn nao lautete".Z. 163. iiSettegart, Z. 1913 (37), 195 < natare ^ motare ”hin u. hşrbewegen”. |j P. Skok Arch. Rom. v.III, ser.III, p. 131 explică pe *NOTO pe teren lat.}
       870.       îns {W. J. 100. (la r. 9. după alt-rum. dins de diminetă) moglich trotz ar. dislu; aber wie de nach ipso erklăren? ij Se zice şi des dimineaţă şi {prin} (în loc de s'a simţit, şters» de dimineaţă.* Cf. DR. III 857 n.} {{Capidan.: disu numai în întrebarea caidisu (vreai) ? = "care (lucru îi vreai) ? Răspuns aistu dislu = de ipso. {(sublunar) şi din eluşi etc. illi-ipsi}.}} {{Campid. insoru = ipsorum W. 68.}}/(la p. 76, r. 10, după "Individuum") {S. J. 181. vgl. alb. vett) /
       P.76
       {870a. însâmbrâ <*insimulare D. Puşchilă, Molţitvelnicul) lui Dos(ofteiu) 74.}
       871.        înşel(ez) {şi înşelă "betrugen" cf. TDRG, Papahagi Jb. XTV, 152, Skok (şters ZRPh) ASPh, 1918, p. 84, Spitzer DR. III 651. |! <gr. yeXAâ) Giuglea DR. III 1090.}
       {872a. înşfăca <*infascicare DR. III 1088, cf însă III 381, 621 (Giuglea).}
       874.        I însor ar. sura P. B. 1/2 etc. \\"uxoror mit eingeschobenen n" Mussafia. Voc. 143.}
       875.        II însor {Mi. Co. II, 49: însura "vorschuhen" eigtl. "besohlen": solea.}
       {{875a. înspica < inspico. (cu roşu)}} /
61
P.77
                            /   /                                   v
       {878a. înţărca <*interricare Giuglea DR. III 1090. |< *interico " < a > adumicâ ceva în apă pentru a nutri copii< i > mici" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.}
       880. înţeleg (în margine la r. 3 după (digon, dEl'goh. {(la r. 6 înainte de liniuţă) Cuvîntul se găseşte, ca imprumut, şi în 1. bască: endelgatu (ZRPh., 40, 491 ş.u.}
       {{881a. (din1*) înţelept "f" "minte" Ps. Sch. 526 < intellectus, -unt.}}
       {881b. (dina) înţesă <*insitiare DR. II 823.}
       882.        înteţesc {* INTUIRE > intetire Subak 19 (wo unnotig: *înţiţire >*întiţire > întefire).}
               / ţf
       883.        întîi U (în margine la r.2 după -UM) Mussafia, Voc. 186. (subL cu creion roşu) {*antaneus neatestat din *anteanus (ca *propeanus) supt presiunea suf. -aneus DR. III 387. | Din ante iniens Skok, Romania L (1924) 217, respins în Dr. IV (ultima trimitere subl. cu creion roşu).} (Ultimele trei rânduri despre "illyrischer Einfluss" marcate cu creion roşu în margine)
       884.  întîmplu {cf. Din perspectiva Dicţionarului, 44-45, adde: DR. HI
763.}
       {884a. înţină < tenuare.} /
       P.78
       890.  (nu 891a) între {< ante CD.}
       891.  întreb {*interobo nachprobo ?}
       892.        întreg {"Metathese zeigt auch sp. pg. entregar.” Z. 163.| Campid. intern W. 48.}
       {892a. în tremă < *intrarmare DR. 1235 Puşcariu.}
       894.  intru {intfo = intra A.L.L. XV. 246.}
       895.  întunec{<*innoctico Giuglea 10-11.}
       898. înv^ţ {"Lehren" (şters vgl.) auch s. -spân. ||"Warum soli man eine Zwiscnenstufe ’an die Schrift gewohnen’ (cf. r. 8) annehmen ? Der Ubergang
62
von ’angewohnen’ zu ’lehren, lemen’, doch aucb ohne das moglich." Z. 163. || Cfr. Bartoli || Cfr. Schuschardt, Z. 1913 (XXXVII), 177-185 {} (sublunar) *invitiare + initiare (subl. cu creion roşu)}||Cf. cal cu învăţ (scil. "rău").} /
       P.79
       {899a. înveghiâ < invigilo, -are DR. VII.}
       (900a. f învie < invivere (învi i) DR. II611.}
       903.   "j* învft (în margine) LB.
       904.   Înv61b (corectat tipografic r. 6) vollzogen. {Cf. dezvolb Giuglea 8.} {905a. ismă < Dopi) =00)11) Diculescu DR. IV 482.}
       906. Iţe {iţ Giuglea 12-13. | Campid. littu, log. lizzu W. 49.}
                                              J.
       908. jneăpăn (în margine) L.M. Gl. /
       P.80
       913. jude (corectat r. 1) (f {pl.} judeci) (din (+ judecu)) {fem. judecească.}
       916. jug {Campid. gu W. 24.}
       918.        jugistru {Diculescu DR. IV 482 < ^vyacrrpov.} {{(iar.2) ţvyux "Anchom" s’a păstrat şi în Italia de sud, în fostele regiuni greceşti.}} (la r. 3 corectat) II, § 523, 560 (din II, § 560).
       919.        june {şi bar. xiunghe "giovenco". Salvioni: Spogliature sici -liane I, N° 5 n.}
       923.  juni(n)că (adaos în margine) Mi. Co. II, 75.
       924.  junlce (adaos în margine) Hasdeu, C. d. b. I, 286.
                                                 /
       {924a. jupân <*giupanus (<*giupa < gr. 71)701 ’casă’) Giuglea DR. m609.}
       925.  ir. zuritse {W. J. 93, Entspricht genau dr. junice.} /
63
P.81
                                    {K’}
      •!928a. k’ipinare (ar.) "pincer" < *pipinare CDDE 930.}
      (928b. k'ipurare (ar.) "pincer" < pipulare (cf. pipilare) CDDE 931.} )928c. k*urare (ar.) "piauler" <*piulare (< pi, cf.pipire) Candreaîn CDDE 932.}
                                          L
       929.         la (corectat la fine) Rom. Gramm. HI, (§ 428) (din Rom. Gramm. III, 364).
       930.  lac {n. -cat. llac(h) Subak 424.}
       {943a. laie < v. gr. Â.(XY£to<; Diculescu DR. IV 441. ||< labes DR. IV.}
       935.  lamură {<*lamula (lamella) Giuglea 14).}
       {935a. lăor < liber ML... Tikt.}
       {{935b. ar. lângută (după negaţ.) "nimic" < nec-gutta P. Papahagi, Dunărea II (1925). 99 <cu roşu).}}
       936.  (lâpăd {CFr. Pap. 2. ||< liquidare Herzog I, 220}{{Dr. V, 483-
95. (cu albastru) !•}
       939. lapte {Campid. latti.) /
       P.82
       {946a. lătăreţ <*latericius.}
       < 954a. lăune <*lavone Bogrea DR. II, 467 (corectat din 367). Gamillscheg comb. ZfRPh., Bd. 48, p. 477.}{{(supralinear) I. Iordan, Top.
141 < leo. -onem.}}
       955.  laur (corectat r.l) "Stechapfel" (din "Lorbeer").
       {955a. lăureasâ "lucrătoare", deriv, din laborare, Capidan, DR. IV
1552.}
       956.  lăuruscă {cf. alb. Tus'’Traube" Jb. XX-XXv 80.}
64
   f' {956a. -le < libet DR. III 397 ş.u.}
      {956b. leoarcă - v. sub 966a.}
      957.        leăgăn {Pt. obiect cf. xnegl. cărciciu la Pap. p. 199 (65); pt. aripi cf. tarent. nazzejare "cullare" < altiare, Iordan, ZRPh 42, 535.} /
      P.83
      958.  leg (Campid. liai < ligare.}
      ,961. lege (corectat r. 2) eng. alak’ (din alaidz).
      {966a. (nu 956 b din c, p. 82) leoarcă <*XipptKOţ Diculescu DR. IV 492.}                              k
      {{966b. (şi aici adăugat fără număr, deşi cf. 936.) lepădă < liquidare Herzog DR/I220 ş.u. || DR. IV.}}
      {966c. (din a) lespede < Xianoţ Diculescu DR. IV 490.} {{(mai jos) TbRG.}}
lSP? {967a. leşina <*laesionare CDDE; combătut de Giuglea DR. II 829, ctre propune: lixinare <*lixina < lixa "klares Wasser".}
      968. (reluat, cf. 954a.) {lăune < leonem Iordan, Dift. ||(< lavonem BogreaDR. II.}
       {{968a. leurdă <*Xe'uP'Upo5o<; Diculescu, DR. IV 455.}}
       {{968b. (dina) leuştean <*leuisticellus Puşcariu, DR. IV, 1558.}} {{968c. (dina) licări < germ. link-Giuglea DR. III 1090. |<liquorare DR. IV. }
       {{968^. licuriciu < XuKOUpiKiov Diculescu DR. IV 489.}}
       969. limbă {Campid. lingus W. 48.}
       970.      limbric {B. I, 293: "dalm. -lebrak (nb. lumbrak) (var. supralineară* t\o}mbrak) erinnert an. rum. limbric "lombrice". Ist. alb. l'evris wegen des -s aus dem. N. -it. entlehnt ?"} /
r P.84
                                      V —
      971. limbut {(se refuză etim. r. 1 |<*LI NGUUTUS) Nu căci mb !} {971a. limpeda S. J. VI 80 < limpidare.}
65
       973. lin (Xrivoţ Diculescu DR. IV 460.}                              j
       974 lină {Campid. lana W. 34.}                                       ?
       {976a. (scăpare 776) lindic < landica.}
       977. lindină {sard. c. Hndiri "Nisse, {Lauseier}" W. 12.}
       982. Itnjesc (pus între paranteze drepte şi corectat) (IV vb. (din I vb.) (tânji) j La C. A. Rosetti, cf DR. III (Grimm).} /
       P.85
       {984a. (rămas fără număr) lintiţă ML. 4981.}
       987. luceafăr { şi lucer {cf. sp. lucero} Dr. 830.}
       {988a. lucezi < lucidus Bogrea DR. IV 830.}
       989.  t lucoâre (în margine) Cipariu, gr. I, 210 (la fine) A.L.L. UI, 515.
       990.        I lucru {ar. fac lucru - "câştig bani" Capid. = lucrum facere Georges "gewinnen", cfr. v. -rom. fără lucru = "sans profit", Cuv. d. bătr. I, 280. |i cf. *afannare "sich abmuhen", ajunge în dial. franc, la sensul "gagner par le travail", "Gagner avec peine et fatigue", "gagner avec peine", etc. Wartburg s. v. || DR. III 820 || Cf. ML.}
       991.        II lucru (adaos la fine pentru "erreichen") "erreichen, geninen" = a-şi da silinţa.
       993.  lume {"ac cu lume" (= piatră sclipicioasă) Dr. III 1090.}
       994.  lumină (în margine) Tiktin, Conv. lit. XIII 298. /
       P.86
       {995a. lunăriţă "botrychium LUNARIA".}
       997.        lunec {lubricare fur "serpere” bei Venantius Fort. Schuch. Supl. XX. 11 MI. Co. II, 29.}
       998.  lung {Campid. longu W. 13.}
       1000. luntre>{B. II, 433. "Lynter ist. urspr. siidit. (sic. (t)untru), rum. slavo-rom. (bulg., srb., lontra in Montenegro), alb. u. graeco-rom. Xovxpa '*
66
^graus wohl s. -it. londra, dalm. (l)ondro, lundro "piccola imbarcazione", Jfin. londro.}
! <f5- {1001a. iupare < lupalis Bogrea DR. IV 831.}
^ " 1005. lut {sard. c. ludU W. 14.}
'"     {1005a. ar. luţ "copil" < lutetus Capidan DR. II 630 |< copiluf ?}
                                       M.
  r 1007. măcel {neol. TDRG.}
       1009. macin (B. II, 433: dalm. maknuăr "măcinare" und heute im ganzem N. -it., vgl. aber Flechia ArcK. VIII, 370, Ascoli X, 89.} /
       P.87
       1012. măcru {"Dass măcrat ’saure Milch’ auf macru zuruckgehe ist sachlich nicht sehr einleuchtend."}
       {1014a. (nu I022b) măgura < payotXov Diculescu DR. IV 497.}
       {1016a, maimare < magnarius Giuglea DR. II 827 \\Mămăruţă < magnaria = doamnă ?} (v. şi 1020).
       {1016b. f mainte < magi[s]ante.}
       {1018a. mălaiu < amylum + alia sau gr. (luXXco "macin" + alia Giuglea DR. III 601. || {{Gamillschege: "iiberzeugt nicht" ZfRPh Bd. 48, p. 483.}} ||Weigand < meiu laiit ’ negru’ || (repetat) Weigand < meiu laiu, cf. şi Bogrea DR. IV 831.}
  ;•   {1018b. mălţează, arom. malţeadză "vărsat" <mal{a)taediâ
P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 371-375. | cf. Capidan < alb.}
       {1018°. mălură < malura Giuglea, DR. IV 1554.}
       1020.  mămăruţă {V. J. 93 mămăruţă Nebenform von măriuţă.} 1020a. (în josul paginii 87, fără număr) mângăia < (j.avyaveo) Diculescu
DR. IV 474.
                                          V /
       1021.  (de fapt 1022.) mănunch i u {Campid. mânu u.}
67
       1022.       (de fapt 102U mănînc {"Dass mîncă auf mîndcă beruhe, ist schwe zu glaubcn. wenn mart s-indicare > vindeca daneben halt. Ich meine dass man doch von manducare auszugehen habe, das vielleicht unter Einfluss von manus zu manucare umgestalteî worden ist; aus der Kreuzung von mănâncă (wie mărunt) und minec (manico) wăre dann mănâncă entstanden; mîncă wăre dann eine Reduktion davon." Z. 163.} /
       P.88
       1 1022a. ar. mar "amant" < malus P. Papahagi. Dunărea II (1925) 101 (cu roşu)}
       1024.       (dorită schimbare cu 1025) ar. mărit {cff. ţ amărut HEM. 1027/31. {Mi. Co. 46 mărat ist viell. mit mate zusaimnenzustellen. j Campid. malădiu. log. malăidu. a. log. malâvidu W. 27.}
       1024/1025. {sind zur Herstellung der alphabetischen Ordnung zu vertauschen". Z. 163 }
       1025.      (dorită schimbare cu 1024) mărăcine {<*marrucina Jb. XIX-XX, 138. XX-XXV, 80.} {Ula r. 3) alb. merkgîni.}}
       {1025a. mărăsân (meresăn) < male - sanus, -s, -um Drâganu, DR. IV, 741.}
       1027. II măre {cfr. săptămîna mare, ursa mare - lat. MAJOR! Cfr. Subak 20. ||”Dass in fată mare das Adjektiv noch die urspr. Bedeutung (mare "mănnlich") habe ist doch ganz unwahrsheinlich, es ist einfach als ’gross’ = ’erwachsen’ zu verstehen". Z. 163. | Cf. Wundt, p.2, la origine la animale nu se făcea deosebirea de sex, ci de "Wertunterschcidung": "mare" = bărbat, "mic" = femeie. ||< maiorem Giuglea DR. II 827 (măre) ||alb. mah-U maiotiem) DR. III 819. |j< maior >*mairo> * mar io (ca {madia <} maida < magida >*maria, plur. mari, de unde sing. mare, după tari - tare Skok, Romania L (1924) 223.} f
       {1027a. mărar < pocpaOptov Diculescu DR. IV 460.} /
       P.89
       {1030a. măre (mai bine 1027a) < ma(iu)re aton, < maiorem Giuglea DR. II 827. III 610 }
68
  .   1031. mârgine {B. I, 292: "Volkstiimlicher bewahrt MARGINE
  ■{ 11
Porm u. Bedeutung im dalm. m(e)rgan, -in "termine, confine"} und rum. margine (in Mazed.), das "Zuletzt, endlich" heisst. s. Ar. s.v., auch im Sard. als Orts.-N. (Arch. Triest. 1903, 148. || mame (?).} {{"[ftz. marge, spân. mârgen]" Z. 163.}}
      {{1031a. {ar.} mărinare "întrista, mâhni" < malignare [P. Papahagil, Dunărea 1(1924), 185- 186.}}
      {1031b. mărit "ginere" Ps. Sch. 18/6 < maritus Dens. V. N. 529.} {1032a. ar. măriţăscu "a se înrăutăţi" (boală) <*măreafă < maliţia Capidan DR. II627.} ’               ,
      {{1032^. mărind, mărim, mărin " a se bolnăvi de stomac" <*malinare < *malare + suf. -inare.}}
      1033. marmură {Campid. marmura, daneben mărmuru , marmorem W. 18} şi Diculescu DR. IV 398 < lat. mârmur, -s < gr. (iapţiapov .}}
      1040. mâsă {B. II, 432: Pieri, Arch. XVI, 166. |j Subak, 429: auch im
«at: joch de mesa "biliar", j Campid. mesa W. 37. {şi Diculescu DR. IV 432 < gr. } } / (P. 90 în margine) L.M.D. /
      P.90
      1042.  măsălar {<*măsurar < MESSORIUS au *MESSURA + -ar ?}
      1043.  măsăriţă (în margine) LB.
      1044.  mâscur {Campid. maskru W. 46.}
      1045.  măsea {(r. 3 după sp. mejilla) "Wange, Backen" (cfr.falca).}
      1047.  măsură {(r. 2 după eng. maziira) imsura}
      {1047a. măţar < mattiarius Giuglea 15.}
      1048.        mâţe {B. II, 431: hiezu abruzz. || Mi. Co. 69. || măfăre < •{ta^iţov Diculescu DR. I\f 497.}
      {1048a. Măturea < ţia^apiov Diculescu DR. IV 498.}
      1049.        mătrăgună {durch gr. Vermittlung, wodurch t < nd und Suff. (cfr. rcanapouvi: nomapiva "papavero", ^outionva G. Meycr, Ngr. St. IV,
69
68, 66) erklărlich. Subak 19. || DR. III 819 {v. Diculescu DR. IV p. 485 < pocvSpayopou;. || prin intermediar albanez Jokl, IF, 44, 49 ş. u.}
       {1049a. mătreaţă <*tramitea Puşcariu - Giuglea DR. III 603. Gamillschege comb. ZfRPh, Bd. 48, p. 483. || (nu I051a) mătreaţă < paGapo-TT|<; Diculescu DR. IV 479,} /
       P.91
       1052. matur {< Seibischen, was Akzent, Bedeutung und Veibreitung (ausschliesslich im Westen) beweisen. Weigand Kr. Jb. 1902/3 I, 94.}
       1054. mătuşe {cfr. Diez, Wortschopfung, 37, ap. Mi. B. 13.}
       1057.       ar. merdu {die ar. Form. merdu (Dai.) weist auf griechische Vermittlung, Jb. XX-XXv, 74.}
       1058.       merg. (B. I, 293: "vegl. merg - "traghetto" (auch als Orts - N. Mergo, heute Smergo) geht vielleicht mit rum. merge <EMERG-(Wollmoller’s Jb. VII, 111)." B.n, 430: vegl. merg - vegl. vorlăufig tosc. u. s. -it. marangone, De Gregorio, Studi glott. it. I, 27. || Cf. DR. II (Iorga) || Cf, Locul Limbei rom. || Cf. Giuglea DR. I 486: meo + pergo || Cf. Daicovici, DR. IV, 477-78.}
       1059. merinde (Campid. marenda - merenda. W. 20.}
       1060.       merindez {ar. (a)miridzu "odihnesc (oi, capre) în vremea căldurii" P. Papahagi, Dunărea II (1925) 104. (cu roşu).}
       {1061a. mesereare < MISERERE.}
       .{1061b. meşte < miscere TDRG.}
       {{1061c. mesteacăn Candrea cf. DR. III.}}
       1062.       I mestec (în margine) Mussafia Voc., 152; Mi. Vo. n, 4. {Campid. măietu, -ai.}
       1063.       II mestec (în margine) Mussafia Voc., 152. / fia P.92) {B. I, 294: vegl. meskuăr kann phonetisch sowohl hierher, als auch zu mischiare gehoren.} /
70
P.92
       {{1063a. mesteacăn < p.acT'Uxivoţ Diculescu DR. IV 480.}
       1064.        *met od. *mit {B. I, 430: vegl. mais "messo" lautgerecht, wie a. -s. -it. misu, miso bei Posa (anders Savj - Lopez. Z. 1906, 43/4,), noch heute sic. la misa "il mettere", und Wohl auch sonst, ausser den meisten gallo - u. rtr. Mundarten. M. - L. II, § 345.}
       1065.        mezin (renunţat la el prin bare, dar cu şovăire) {"der Vergleich mit dem Deutschen ist mir unverstăndlich" Z. 163.}
       {{1066a. miaţă "friguri" (în Ţara Oaşului mnaţă, arom. naţă)
               NT                  *        /
<*igttitia Skok Casopis VII, p. 166 ş. u. \\mneafă.)}
       1067. mic (la r. 9 în margine, după vgl. Zeitschr. rom. Phil. se cere cu , ? trimiterea la volum) {(la r. 13, după mititel) Subak 19: micifel >*mififel >*mitiţel > mititel.)
       1070. miel {{(la r. 2 după AGNELLUS, -UM) Plautus: înlocuieşte tot mai mult pe agnus}) {cat. anyell Subak, 421 || <*agmellus cf. Zur Rekonstr., p. 37. "ansprechende Deutung" Ettmeyer, Prinzipienftagen der rom. Sprachwiss. p. 10.}
       1073. mierlă {Campid. meurra W. 18.}
       {1073a. mierliu, ar. nirlu <*merulus Puşcariu DR. IV 406-409.} /
       P.93
       1075.        miez {II napoletano mietso mostra la nota irregolaritâ nel riflesso di MEDIU, â Potenza c’e la forma cotrispondente al cal. menzu: mendzd Subak 11.}
       1076.        mijldc {S.J. 181. (la r. 4) die Grunde nicht uberzeugend. llCampid. MeilâZu (eine Gegend im Logudoresischen = Meinlocu. W. 57.}
       1079. mină {(la r. ll)"l. frl. statt frl. sp.; gask. man braucht nicht auf •MANA zu beruhen; vgl. paa PANE." Z. 163.} /
71
P.94
      1085. mîneci {Campid. mâni a W. 50.}
      {1086a. minegociu <*|XV>vik6kkiov Diculescu Dr. IV 478.}
      1089. mintă {< |iiv0T), p(v0a Diculescu DR. IV 482.}
      1092. mfnz {<*mandius (< mannus) DR. HI 883.} /
      P. 95 '
             /
      1095. mîrced {mercedGiuglea 26.}
      {1095a.'mire < |i£Îpa£, Diculescu DR. IV 492.}
      1096.       mgl. mirindzu {B. II, 433: hiezu sard. cal.; tosc. auch lemerie Parodi, Miscell. Ascoli, 463.}
                                                               v
      1098.       mişină {mausoleum Giuglea DR. I.} {{în legătură cu messio Giuglea DR. UI 613.}
      {1098a. mistreţ < mixticus Candrea.}
      1099.       mneru (la fine) cf. 1210b (de fapt 1183C. ar. nirlu) {cf. DR. V 406-409.}
      1102. moară {"fuge hinzu "Muhlstein" bei den anderen rom. Spr." Z. 163.}
      {1102a. moarbed < morbidus.}
      {1003a. moare "nărav" < mos, morem G. Coşbuc, Versuri şi proză, 1897, p. 59; V. Grecu, Codrul Cosminului I, 569} {{Şi ar. moru (şters O. Densuşianu) G. SD. I, 329.}}
      {1005a. moleaţă < mollitia Giuglea 16-17.}
      {1005b. mollnd < *mollibundus -"-17.}
      {{1106a. molid < gr. peXt&vSpiov Giuglea DR. in 1090.}}
      {1106b. (din0)' momâie <*mammanea Giuglea DR. n 820.}
      {1106°. molura <*pdXo0pov Diculescu DR. IV 460.}
72
      {1107®. ar. moru "obiceiu"< mos, morem (în loc de * moare)
T.  Papahagi Gr. S. 1,328-9.}
      {1109a. mormoloc < popţioXuiai Diculescu DR. IV 486.} /
      P. 96
      {1111®. ar. mpihiir "prind ceva cu acul" <*per- fi bulo>*prefiurare > preh’urare Capidan DR. II 631. | Gaihillscheg se îndoieşte, ZfRPh, Bd. 48, p. 476.}
      1114. muche {Campid. muggu "Baumstamm" = mutilu, muc’lu, mul' i u neben log. muju ds. = muc’lu (wie oju aus oilu). || DR. m 830 contra < lui > mutilus | CDDE n°. 1159.}
      1116.        mucoăre (în margine) LM. D. {(la r. 1 după "Rotzkrankheit") "mucegaiu" Dens. G.Ţ.H. 53.} {{(la line) = substanţa care se curăţă de pe soarte (la Aromâni).}}
                                      v ____
      1117.        muc6s (şters asteriscul la MUCCOSUS,-A, -UM şi motivat m margine) C. Gl. II, 517 ap. Giuglea 18.
      1120. rnuiăre (MULIEREM anzusetzen sind wir nicht berechtigt, das
                                         V
Fiz. und das Răt. weisen deutlich genug auf e; s. Meyer • L., Einfuhrung, S. 99". Z. 164.}
      {1121®. muli < mullus, -a DR. m 843.} /
      P. 97
      {1124®. arom. mul’ - < MULLEUS ML.}
      1125. *mulzăre (r. corectat în margine) Jb. HI (din II) {după măi\zare ?}
      {1125®. murnă < aLd. muoma: Giuglea DR. n, p. 401-402. Gamillscheg comb.: ZfRPh Bd. 48, p. 473.}
      1127. ar. mundă {< pl. mundzî < alb. mundze Kr. Jb. IX, 1, 77.}
      {î 130®. mununi CDDE 174, ar. murună Gr. S. I, 226.)
      1131.1  ar. mur {< *ap'uppi<;,-{6o<;, Diculescu DR. IV 481.}
73
      î 133. mură {TDRG alt s "Brombeere” şi Diculescu DR. IV p. 458
  ţ!t. (iOUpOV. }
      11133a. idinb) murg <*|icup - vko>; Diculescu DR. IV 457.}
      ■11134a. (corectat din 1133a) murau <*morrinus ML.}
      ! 1134b. mursă < mulsă ML.}}
      1135.  mursec {Campid. mussiăi (mursicare) W. 41.}
      11135a. murta < pA>prr| Diculescu DR. IV 498. } /
      P 98.
      (1135b. (din3» ar. muşat, istr. musât (dr. Muşat) "frumos" <*muş (cf. Muşa) < musteus "jung. frisch, neu" Giuglea DR. III 767.}
      1136.  muşc {(la r. 2 înainte de atestări) B. II, 433 hiezu dalm. }
      1137.  muscă {Campid. muska W. 41.}
      {1 Î37a. Muscel <*montiscellus DR. III 819, DR. IV, 1558.}
      {1139a. muscur <*musculus Giuglea 18 {şi ar. capră muscură "de culoare deosebită la grumaji, la burtă şi subt cele patru picioare".}}
      {’. 142a. ar. muştinedzu, măştinare < mestusfmestinus Capidan DR. III 1088.}
      1143. mustru {cff. ich werd’s dirzeigen.}
      1146. mut {Gamillscheg, Oltenische Mundarten, p. 96 aduce dovezi pt. etimologia lui Titkin MOVITLARE şi contra lui *MUCCIARE.} /
      P. 99
      {.1146®. mutătură < mutatura.}
                                     N.
      {1148a. ar. năBeâmă < infima T. Papahagi Gr. S. I, 329.}
      1149.  nâie {log. nae 425 || neol.}
      1150.  nalbă {Cam< p >id. narba.}
      1151.  nămâie {cf. Wartburg} /
P. 100
         1156. nastur {(nu 1157a) < gotică Giuclea, DR. II, p. 382-86.}
   .    1157. năsut (în margine) LM. D.
’p 1158. nat {S. -J. 181. (r. 2 după "Leute" bedeutet jetzt "Niemand" (cfr. %ftz. personrte).}
         {1158®. (nu 1159a.) natră < votxpov Diculescu DR, IV 421.}
'3:     1159. nituri {< Serbischen, was Akzent, Bedeutung u. Verbreitung
•. (ausschliesslich im Westen) beweisen. Weigand Kr. Jb. 1902/3,1,94.}
         1160. nei (Campid. ni <*ni-(VJ. 28.}
         {1160®. nechezi <*hinnitulare.}
         {1160b. necum < ne-quomodo TDRG.}
         1163.          neghini {cf. fr. dial. niellas <*nigellacicum Gamillscheg -: Spitzer, Beitrâge z. rom. Wortbildungslehre, p. 40. DR. II696.}
         1164.        neg6ţ {(la r. 3 înainte de [ar. emboriu]) werder aben von Salvioni, Ztschr. XXX, 81-83 bezweifelt.} /
         P101
         1167. nigru {(r. 2) "1. frz. noir” Z. 164.}
         1169. nelutâtec {< lat Bogrea DR. IV < 835 >}
         {1169®. nene < ntnna "cel care desmiardă” (*»*): simţindu-se «duplicat n’a devenit *neane. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-375.}
         1171.  nep6t {(la r. 16 după im Dalmatischen) serbo-croat. nepuca.}
         1172.        {cor. nepoţei (din nep6tă) <*nepotella (= nepotilld) Jord. Dift 59.} /
         P. 102
         1175. neşte {Qa fine) die Istrorumănen nu ştiu : nuscăt, nuscărle.} {1175®. nestimat (nestemat) în piatră nestemată < aestimatus, V. Grecu, Codrul Cosminului, I, 570.}
75
       {1175b. neştiinte t < nesciens. entem Drăganu DR. < I > 296.} {1177®. ar. neu "zăpezos, alb ca neaua" < niveus P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 371-75.}
       {1179a. Nicoară < NiKoXaQ Diculescu DR. IV 420.}
       1182.  niner (la fine) cf. nira.
       1183.        ning {B. II, 432, und abruzz. bis Agnone - Aquila (Ascoli, Arch. VIII, 117), woselbst auch nenguende, - icce (Finamore).
       {1183a. ar. îjire "rinichiu" < REN, -EM Capidan, DR. III 760. Gamillscheg < germ. Niere ZfRPh, Bd. 48, p. 485.}
       {{1183b. ar. nirari ’’ a distra pe copii" <*ninnare P, Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.}}
       {1183c. (dînb) ar. nirlu < merulus Puşcariu DR. III 1091.}
       1184.  niţel {< un-etta Giuglea DR. III 1090.} /
       P. 103
       1186. noatin {W. J. I, 101. (Iar. 15 după danac) a. big. danak% (< tk. dana) {(supralinear) Romanski 308 ! (la r. 17 după + uş) < alb. dem "Rind" + uş II" 1. noatin" Z. 164.} /
       P. 104
       {1191®. noteină <*annotinina Giuglea DR. 1248.}
       {1195®. ar. nţesu < lat. incensum Capidan DR. II, p. 630.}
       {1195b. ar. nturină "fulgeră, vremuieşte" < RUTILARE Capidan DR. III 761, {(supralinear) Gamillscheg comb. ZfRPh Bd. 48, p. 485}, tuninare Papahagi, Anal. Dobrogei IV 374.}
       {{1195°. (nub) ar. nturturare < torturare - tortura, Capidan, DR. IV., 1552.}}
       1196. nu {Campid. non W. 62.}
       1200. nuia (Mi. Vo. II, 35: "novellus gewohnlich in der Sprache der Landwirtschaft".}
       1202. numai {Subak, 426: cat. no mes "nur", cfr. ML. III § 702.} /
76
P. 105
                • •
        1205. III 1" număr I vb. (adaos suplimentar in creion după "nennen") iesen
  {cfr. Tiktin}(tot în creion)
    *                  o
        1207.        nun {vouvo<; ist bereits im IV od. V Jh. ins Griechische eingedrungen, Weigand Kr. Jb. 1902/3 I, 94.}
        1208.        nuntă {B. I, 278:"Das Istrianiscne zeigt in Dignano auch das epenthetische n (durch das N- Rum.hervorgehoben, s. M. -L. I § 587) u. wie das Rumân. Sard."!Campid. nunsas, nunzas, (wie n das im Rumân, eingeschoben: nuntă). W. 52 || cors. ţionza "cavalcata che si fa in occasione di nozze", nozza "fidanzamento" Serra, DR. V 454.}
        1209.  nutresc {neol. Jb. XX-XXV 121.} /
        P. 106
        {1210a. ar. nutricare < nutricare cf. a nutricâ "a face pierdut ceva (bani sau obiecte date împrumut)" din Zagra, Corn. Corbu, DR. III 1091.}
        (1210b. (de fapt V. 1183C.) ar. nirlu "hellblau" <*NffiRULUS.}
                                   O.
         {1210c. oacâre, oacSne < vxpot Diculescu DR. IV 441.}
         {1212®. oamă < oma Bogrea DR, IV 897.}
         1213. oâră {B. I, 293: HORA "mal" ist nicht selten: in a. -it. Texten (A. -it. Chrestomatie, 208) und firiul. Arch. IV, 211 Zeile 15.}
         {1213®. oară "păsări" <*ovaria Dens. G.H.Ţ. 53.}
         1216.         oaste (în text, r. 5 corectat în loc de "der Feind") "das Heer" {"nume care se dă la început numai oastei duşmane, apoi şi celei naţionnale, când defensiva s'a transformat în ofensivă şi când Românii au început să-şi recucerească pamîntul pierdut s. părăsit de Romani". Bogdan, Organ. 370.}
         1217.   ochiu {cfr- >t. {(supralinear) Sinn!} occhiello, fr. oeillet. Subak 19.}
         {1217a. oină < ovmus ML. TDRG.} /
77
P. 107
       1220. om {Campid. omini W. 18.}
       {1220a. omidă < op.i6a; Diculescu DR. IV 489.}
       1221. t op {: opţă cf. DR. III 905.}
       ;222. opt {Campid. ottu.}
       1223. orb {pt. înlocuirea lui CAECUS prin ORBUS cf. Wartburg ab oculis.}
       {1224a. ar. ori "marginele hainei" < lat. ora "Rând" P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.}
       {1224b. ori în "a-ţi ieşi din ori" şi ar. orie > alb. ort DR. II 473. Compus desori.}
       {1224c. Oral < opoţ Diculescu DR, IV 497.}
       {1224d. ortoman < libertus > *iert- + -man > *iertoman > *(i)ortoman Giuglea. DR. V, 542-547.}
       1226. os. {Campid. ossu.}
       1228. osînză {Campid. assunga. || cf. alb. usuji Jb. XX-XXV 123. |j poate: o*sânză; nu aici arom. ? ar fi nasândză !}
       1230. ospăţ {gr. attvn B. II, 235.} /
       P. 108
       {1231a. oţărî <*obterreo Găluşcă, Slav. -rum. Psalterbruchstiick, 49, Capidan. DR. III 762 | Gamillscheg: "Nicht wahrscheinlich” ZfRPh, Bd. 48, p.-485}
                V
       1233. II ou {Campid. ou.}
                                      P.
       {1233a. pac ţ <pacare Drăganu DR, III 698.}
       {1233b. păcuiu < lat. Densusianu Ţ.H. j< peculium P. Papahagi, Dunărea 1(1923) 117-120.}
78
i 1236. păcuină {< pecunina (cf. ar. picunu, dr. păcuiu. însemnează ţfcferă de "turme " şi "oaie stearpă", P. Papahagi, Dunărea II (1925) 104. (eu roşu)}  f
       \27>1. păcură {S. -J. 181: "wird auch fiir Erdol gebraucht."}
       {1240a. pâduchemiţă = Tribulus terrestris < peducularia + -niţă. cf. arachemiţă.}
       1243. pădure {Campid. paule "Sumpf* = padule W. 37. (} cf. sensul <fc "pădure" a lui Baltă.} /
       P. 109
                                          t
       {1245a. Păguior < TtayuÂAov Diculescu DR. IV 496.}
       (1247a. paie < pallium Giuglea.}
       1248. păiu (Campid. palia W. 58.}
       (1258a. pală < PAL(U)LA Giuglea DR. Q 816.}
       {{1248b. pălărie < (paXapiov Diculescu DR. IV 470.}}
       1249. palmă (Campid. prâmma (palma liberparma).}
       1250. pâltin (< lat. platanus < JtXdtxotvoţ Diculescu DR. IV 398.}
       1251.       pămînt (Campid. pomentu m. Pflaster, geht mit log. pamentu auf *paumentum zuriick und setzt *pamentu voraus mit a > o durch Labialeinfluss. W. 21.}
       1252. pană (sard. c.pinna "Feder" < pinna W. 13.}
       (1253a. pănătă (a se) "a se tângui, a se jeli" <*poenitare Dens» G.H.Ţ. | cf. 1265® (de faptb, p. lll părătâ).}
       {1253b. ar. pângărior <*pinguaneus < pinguis Giuglea DR, ID1090. }
       1254.       ar. pănticl’e (B. II, 432. puglies. panokkaja, auch in Venetien (bei Boerio, Kosoritz) u. in Dalmatien.}
       1255. p^fnură (< PÎNNULA!}
       (1255®. paos (cfr. apaos)} /
79
       p. no
       1259. papură {v. Diculescu DR. IV 484 < 7ta7rupo<;.}
       {1259®. păpărudă,ugă <pupula uda Pascu, Etim. 31. \\<papilio Weigand Jb. cf. Bogrea DR. IV 838.}
       {1261®. III par, -are f < parare Drăganu HI 700.}
       1262.1  păr {Campid./j/u (corectat dinpilu) W. 39. |piiu IV 40.}
       {1264®. Părâng < gr.tpotpayJ; Giuglea DR. III 1090.}
       1265.  t părât {< gr. TtocA.au B. I, 235.}
       {1265®. părău <*7tappori Diculescu DR. IV 491.} /
       P. 111
       {1265b. (din®) părătâ "a suferi", părătare "suferinţă, părere de rău". Cod. Vor. 164. 2; bănătare Popovici, R. D. 125 <*poenitare (= poenitere) Dens. V.n. 125. | cf. 1253®.}
       1266.        păreche {B. II, 433. hierzu tarent. sizil. sard. a. -dalm. (Testam Rag. 1348) pareclo "Paar". | Campid. parija = paricl'a nb. log. pariza = parii’i a.}
       1267.  Păresimi {păreasă < păresemi Drăganu, DR. IV, 747.}
       1269.  părinc. { pani cum, nu pani cum ALL. XV, 548.}
       1270.        părîngă {Cu f- [i g: sic. falanga [i Julanca, neap. falanga, sp. palangana, Salvioni, Spogliature siciliane, I, No 6, unde se vorbeşte {şi{despre sensul schimbat al unor reflexe, şi Diculescu, DR. IV 430 < gr. (pocÂavya.}
       {1271®. pârnaie < nepKVtxX^a Diculescu DR. IV, 459.}{{idem p. 450.}}
       {1271b. părîngul < epapay^, -YY°? Diculescu DR. IV 495.}
       1273. partal {S. J. 182. "bedarf einer năheren Erklărung." || "partal aus Ouartale ist nicht sehr Wahrscheiniich; die Dissimilation hătte wohl eher
80
das erste R treffen miissen; auch wurde man ă in der ersten Silbe erwarten." Z. 164.}
      1274. parte {Pt. sensul "parte" cf. Weigand Jb. XVrI 79 şi Densusianu Gr. S. I, 322-23.} /
      P. 112
      1280.  pasăre {B. I, 292: auch im vegl.}
      (1280a. f pisare, păsonu "casă" < pausare {Giuglea } DR. II 640 (şi popas).}
      1281.  păsat {< quassatum DR. II 716-717.}
      (1282. păstare, păstaie (ar. păstăi’e, pistale) <*quassitale, -alia Puşcariu, DR. UI 679 (<*pistaria CDDE n° 1351).}
      {1284a. păstră <parsitare ML.}
      {1284b. păstură <*pestula TDRG. || postura P. Papahagi. Anale II 29 (1906/7) lit. 241 u. REW3, nr 6282. {{Jokl, in Glotta XXV (1936) 123 aduce pt. sensul arom. "das innere des Bauches, Mageninhalt eines getoteten Kalbes", dr. "Honigseim" analogia germ. Eingeweide, mhd. geweide = "Gedărm eines erlegten Wildes" < weidert, ahd. weida "Futter, Speise, Ort zum Weiden" şi "Honigbrot, Bienenbrot = Hongscheibe, die Nahrung welche die Bienen fur sich bereiten".}}
      {1286b. păta < pictare Giuglea DR. IV 901.} /
      P. 113
                                    y
      1288. pătlăgine {cfr. turk. patligăn (= petlegeă) Subak 19.}
      {1288a. pătră "a face" < patrare Puşcariu (şters DR. III 682) RF. II.}
      1291.        pătură {<*quactula Giuglea DR. II 816 {şi Diculescu DR. W p. 471 < îte'totXov. Gamillscheg = neprobabil, ZfRPh BD. 48, p. 477.}}
      {{1291a. pătul <*patulus Giuglea DR. IV 1554.}}
      1292.  păun {Campid. poni "Pfau".}
      {1292a. (mai bine 1291b) păulâ "a păţi" <*pabulare {-ari) Drăganu DR. I 301; pală <*păla < păula.)
81
       1293.       pe {"Unter VII. 1. ’Namen lebender Wesen’ st. Wesennamen’." Z. 164.}
       {1293a. pece în expresie: negru cumu-i pecea (Corn. Rădulescu-v
Pogoneanu) < PIX, -1CEM.
                    v
       1295.ar. picul’U (semn de săgeată în margine de trecut mai jos, de fapt la p. 115, după 1305. picior)
       1296*. pelm: gr. Trn'yp.a "chiag", Otranto pimma "Lab", lomb. sves. pelma "Honigwabe", andal. pelma "Klumpen" ML. 6364. {Rohfls, Gr. u. Rom. 112.}}
       {1298‘\ («fin 1297*) percetă, percet < jcouapxoţ Diculescu DR. IV 440.} / P. 114
                            ✓
      1300. peşte (Campid. pişi (In den ke, ki - Gebieten natiirlich:piske).}
      1303.  piatră (Campid. perda W. 47.}
      1304.        pic {picuiu ‘"pic" <*picculeus Dens. Gr. Ţ. H. 54. || Cf. G. C. Nicholsohn, Origine des radicaux romans synonymes PIK-, PIKK-, PITS-, în Rev. d. linguist. romane (19350 170-188. N. crede că putem pleca de la spica şi despicare, din care s’a desfăcut un pic- şi din *picicare un *piccare şi pik'ika.) /
      P. 115
     • (1305*. Picina <*pîcculus Dens. Haţ. 54, DR. IV 1076.}
      1306. piedecă (Campid.puia W. 60.}
      1308. piele ({Campid.} peddi W. 32.}
      {1309*. pielm <gr. TteXpa "talpă" TDRG.}
      (1310*. pieptar(ă) [ar. k’eprar]<*PECTORALE (S. § 52, a).}
      (1312*. pieptenar [ar. k’iptinar]< pectinarius: it. pettinajo, sp. peinero, pg. pentieiro. cat. pentiner, fr. peignier.}
      1314.  pierd {Campid. perdiri W. 42.}
82
1315.  piersecă {sard. c. prgssiu W. 18.}
1316.  piersec {Campid. pressiu.)
{(1316a. piersică < perseco Giuglea DR. I 250. || Din piersecă "a face ^ vânătăi" Spitzer Dr. III 654. {Din persus "vânăt" despre piele (fr. perse : ; "violet") Bogrea DR. IV 842.}}
          1317.  pietros {"[sp. petroso]" Z. 164.}
   »      {{1317a. în piezi, pieziş < pes, pedem Puşchilă, An. II, 160; {t a grăi
   . peste piezi = "a lua peste picior" Longinescu.|| cf. DR. II 611.}}}
          {1317b (dina) pil "biciu" <*PILLUM DR. III 1091 (cor. din 680).}
          1318.  pin {Campid. ubinu sat£ "su birui" W. 22.} /
          P. 116
          1323. pînză {Mi.Co. II, 4: Urfomi păndia || *pandia < patina DR. ffl 884.}
          {{1323a. pipotă <*pipi ta <pipo, pipitus Giuglea DR. IV, 1554.}} {1323b. (dina) ar. pirţie "zestre, hainele ce se dau miresii" <m. -lat. (bis.) perclivium P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-83.}
          1325. pisez {Mi. Co. I, 16.}
          1329. plac {Subak, 426: cat. auch. pla(h)er, pier (nb. plaurer). || ✓ ✓
    Campid. prazeri {nehen prezeri} W. 19.} /
          P. 117
          1331. plâgă {neol. !}
          {1331a. plaiu cf. ar. m blaj "aufwărts" Ar. II 362. |< n>.ayiov Diculescu DR. IV 491.}
          {1332a. plăsă <{*ap)plausare {cf.jDR. I. {Cfr. şi Cip. Crest. 40 "plaudamus", A. Dens. Ist. Limbei şi lit . p. 25 "plaudo, plausum". Dar Drăganu, Transilv. LXIII p. 157-8 şi Două msse. vechi p. 158-160 < plesati.}}
83
        > 1333a.. ar. plătare {păltare, platare) "osul omoplat" <*plaiaris (ca spmalis) <plat(t)us {cf. n. grec. k/mvc\ "omoplat" } Capidan. Dr. III 763.}
        1334.        plec {cfr. frz. plier bagage "andarsene". Subak 19. ji Glumeţ cf. mă duc. se găseşte şi în n. -grec. art/.tKeco ’einkehren'. calabr. acchicăre ’erreichen'. chicăre, -ri ‘ankommen’, sic. agghicări. ghicari ‘ankommen’ Rohlfs. Gr. u. Rom. 138 (după Jud), cu sensuri apropiate.}
        1335.        pleoapă ("Eine sehr geistreiche Etvmologie. aber eben deshalb wenig wahrscheinlich; ’PLUPEA hăte *ploaYpă gegeben. ist iibrigens durch das Rum. aliein zu schwach gestutzt." Z. 164.}
        1337. plin {Campid. prenu W. 32.}
        {1340*. plointe "timp ploios" <plovens, -ntem Drăganu DR. 1297.} /
        P. 118.
        1341. plop (Campid. proppa (pulpa uber *purpa) W. 43.}
        1343.        plumb (”[sp. plomo]Z. 164. || Campid. prumu, log. prumu W. 44.}
        1344.  plumînă (c. Diculescu DR. IV, p. 449, 475 < ion. JtXerjpcov .}
        1345.  poamă {(Iar. l fme) şi sing.pom "fruct" Capidan.}
        1347. poartă {Campid.porta W. 42.}
        {1347a. pogoniciu <7tC0Y£0Virn<; Diculescu DR. IV 493.}
        {1348a. poleiu < arcuA^rpov = (puXXeTov Diculescu DR. IV 484.} 1349. pop (sard. 1. c. pumu (u prin lab.) W. 14.}
        {1350a. pom < 'UTtoJtouq Diculescu DR. IV 469.} /
        P. 119
        1353. porc {Campid. proku W. 64.}
        {1355a. porcină < porcina TDRG.}
        {1356a. pornî < ânopvuiioa Diculescu Dr. IV 493.}
        1362. pot {Ha r. 16 după sp. puede (que)> cat. potser.} /
84
'Ir P. 120
        {1368a. prădătură <praedatura.}
        1369. prat {neol.}
        {1370a. preducea <*perducticella Giuglea DR. II 819.}
                               y/
        1372. pregeta {< PIGRITARE: it. (Strom, Arch. IV, 391). Densus., ap. B.H, 432-33.}
        1375.        preot {Campid. predi W. 23. {cf. Jud, Zur Geschichte der budnerrischen Kirchenspr. 39-40.}
        {1375a. prepinge <perpendere V. Bogrea DR. IE 734.}
        (1376a. presân, -a < persanul Drâganu, DR. IV, 745.} /
        P. 121
        1376.        prepun {(adaos la continuarea pe această pagină, r.7, după presupun ID vb,) it, presuporre, und dieses so erklârt (*preporre + supporre) Subak 19.}
        {1376b. presură < Ttupoo^Xaţ = Ttuppot&ou; Diculescu DR. IV 487.}    .
        {1376c. preuşă <*7tepipov>cno<; Diculescu DR. IV 442. || După TDRG < privus "eigentvimlich". || După Weigand Jb. XVI 227 < priu "gefleckt" < prian "Schecke" <{srb}.piljan "beschmitzen", piljat "gefleckt".}}
                                                           v
        {{1378®. prevedea "a străvedea prin ceva" < pervidere Drăganu, DR. IV, 370-71.}}
        {1378b. (dina) prevesti <*pervescire Giuglea |" a se uscâ, a se gălbeji" {<*perviesciere < viescere} Dens. Gr. Ţ. H. {53,} 330.}
        {1378°. (din1*) prevesti <pervestire Giuglea DR. II 826.}
        {{1378d. (nuc) pric (breaz) < nomXoţ {Diculescu} Dr. IV 457.}}
        1381. Prier {Mi. Co. II, 50 wăre auf *apriliarius zurikfczofuhren, venn der Accent nicht im Wege stunde. Das zig. bietei apr ir; <*Pariîearius < Parilia Giuglea, DR. IV 1554.}
85
                                                7 f
      1383. mgl. Pril’u {şi retorom., franc, şi n.-gr. airpiXiog Wartburg.}
                                                                >/
      {1386a. primez "zid ce desparte două încăperi; gard" < permediurn Dens. Gr. Ţ. H. 53.} /
      P. 122
      1388.        prind (şterse ultimele 2 rînduri) - Abgeleitet.... unbekannt. {(notat în drept) an-fangen}
      1389.  prfnz {B. II, 216: vegl. prinz "pranzo". | Campid. prangu.)
      1390.  prinzesc {Campid. prăngire W. 43 (?).}
      {1391a. prospătâ (împrospăta) "a ospăta, a trata (rău) cu cineva" <*PERHOSPITARE DR. III.}
      {1391b. proaspăt < tipoccpatoc; Diculescu DR. IV 395.}
      {{1391c. proor (cu variante formale) - proora < lat. provolare Procopovici DR. V 383 - 90.}}
      1392a. prunc <*puerunculus Puşcariu, DR. II, p. 602-603. {<*pronicus < pronus "aplecat" Densuşianu, G.S. III, 236-37.}} /
      P. 123
      1396.  pulă {B. I, 293. Vegl .puia "penis". PULLA wegen Bedeutung
                        v /
cfr. uccello, vogeln etc. (Strekalj in Jagic, Archiv 1905, 50), doch macht die Form im Rum. Schwierigkeit."}
      1397.        pulbere {Campid. bruvura "Schosspulver" (log. burvara\ Gavoi burvula) W. 32.}
      1399. pulpă (în margine la r. 3 după Alb.) ital. (Subak !9) polpa u. polpaccio {şpan.pulpa, sard. c.pruppa, 1.pulpa W. 14.} /
      P. 124
      1403. pup {(în dreptul lui rum. pup sm. "Knospe”) a sta pup}{(apoi mai jos. la r 17) pupăză Diculescu DR. IV p. 473 < TtOTtaţ - a8o<; i< alb. pupcza-
86
Bogrea DR. rv 844 } {(şi mai jos. la r. 26) cf. ar. pupul’u ({cf.} dr. pupuică) <*pupuleus Capi dan DR. III 1088.}
      1406. purcel {"tilge ’sp.’.2 Z. 164}
      1408. purece {Campid. puii zi W. 18, 32.} /
      P. 125
      1411. pururi(a) {S. -J. 181: "durftig ausgefallen". {< alb. perhert Capidan DR. I 563; ca acesta, din lat. per + hora Skok, Arch. Rom. VIII, 1/2 157.}}
      {1411a. ar. puşcă "oţet" < puşca; buruiană împuşcată DR. III 1091.}
      1415. puţ {sard. c.puzzu'W. 15.}
      1416. puţă (în margine) LM. D.
      {1417a. putină, putineiu <*ntmvT)î*ov Diculescu DR. IV 450.}
      1418. puţin {Dar Cod. Vor. 81/8 Hputtinus<*puţin (i\)lus.} /
      P. 126.
                      V/
       1421.  putregai U {Campid. purdiâi = putricare W. 47.}
                                        R.
       {1421a. răbda < rig[i ]dare Herzog DR. I 222, Dr. V, 495-97.}
       {1421i>. răcănel etc. v. DR. III 687 ş.u.}
       1422.  rad {”[frz. rasibus]" Z. 164.}
       1423.  rădăcină {< Campid > arrâi^a f. Pfhal (= rădică) W. 22.}
       1426.        t răfrecătură {Reficere mit Suff. wechsel ( -atura = *-itura.) und propaginazione der'r", "refrico, "rimovare" soltante con dolorem etc.. quando si tratta di una piaga."Subak 19. | ar. arufec I - a refecă, fig. "a tăia, iuţi" D. 2n.}
       1427.  rag. ta ras = a răgit SBIERA, p. 190.} /
                                                                                    8"
P. 127
       {1431®. rânchezâ < poyxaXiţco DiculescuDR. IV 458.}
       {143 lb. râncaciu < ahd. renken <*wranlgan: Puşcariu, DR. II, p. 604. Gamillscheg comb. ZfRPh. Bd. 48 475. j cf. Giuglea, DR. III, 768.}
       1432?râpăc {(la r. 4) "1. 617 st. 607." Z. 164.} î > 1432a.(h)răpaciu <RAPAX, influenţat de -aciu slav S. § 10.}}
       1 {1432b rapăn <RAPHANUM G(iuglea?) Conv. lit. XLV, D, 241.}
       {1432c. (dina) rapăn <v. genn.: Puşcariu, DR. II, p. 603 - 607.}
       1433. (răpciune) {<*rapitionem (< râpă) Drăganu, DR. V 894. (curoşu)}
       1435. răposâ {Capidan. Prin Veria arupăsă = "odihneşte"}
       1436.        răpun {reportere caput "den Haupt zuriicklegen" > vollstândig versiegen, ein Ausdruck der sich wahrsheinlich von der Fechtersprache im Volke verbreitet und bei den Rumânen erhalten hat. Weigand, Harap Alb, p. 135.}
       {1436a. rapură < germ. Rapp, longob. *rapfa, got. rappil. Puşcariu, DR. II, 603-607.} /
       P. 128
       1437. rar {"linv. hemr. [raleŢ Z. 164.}
       {1440a. B.I, 291. Răsăritoare "loquet" < sali-torium (verdrangt durch -tore); hierer auch. dalm. saliatur "saliscendi", das sich weiter auch in Venetien wiederfindet: venet. sa^ador, istrian. sajadur (Mussafia, Btr. s. v.), tnalogisch nach -atoriu, wie das ăhnlich bedeutende batador.”}
       1441.        râşchiu {"Aus *rasklira wăre nicht răşchira geworden, da kli in slav. Wortem bleibt." Z. 164. \<*re-suculare (sucula) Giuglea DR. Iv 374 (cu roşu) | Mă gândeam că forma primitivă ar fi *dişchitor <*disculatorium (< discus). (cu roşu)}
       1442.  răsfăţ {"1. arczătlan" Z. 164. ||< desfăţă Jb. XIX-XX 253.} /
88
P. 129
       1446. răspund {(la r. 5 după la douleur lui repond â la tete> fir. e in tealtă: "se faire sentir par contrecoup". Subak 19.}
       1449. răsură {"dureri de stomac" < răsură Giuglea DR. IV 1554.} 1452. rău {"1. reâ” Z. 164.}
       {1452a. ar. rauă "Scheitel" < ralia Puşcariu DR. V 409-410.}
       {1452b. raz, răzaş <*RADUM (prin plur. razi) Giuglea DR. II 815.} {1452°. <*remadiare Giuglea DR. II 643 ş. u. Gamillscheg comb. ZfRPh Bd. 48, p. 476.}
       {1454a. refeca <*orificare < lat. vulg. *orum pt. cl. ora, Candrea, G. S. II, 426-427.} /
       P. 130.
                                                                 /
       1457. retez {cf. Giuglea DR. III 818. \<*rectizo (rectus + - l £co) P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923), 122-124; < lat. *retundiare, Camerea, G. S. III, 427-28.} {{(nu 1457a) <*retizo = "a tăia ramurile ce se pleacă în apă" (=< retde "arbori ce cresc pe malul râului" + - izo) A. Graur, Bul. 1. III, p. 110.}}
       1459. rîd {"1. sp. reirse st. se reir" Z. 164. | Campid. arriri.}
       {1459a. ridiche <*radlicla Giuglea DR. IV 1554.}
       1460. rîie (îndoială cu ? în margine asupra mgl. rână).
       1462. rînă {Giuglea DR. III 562 < indoeur. * olana "cot", comparându-1 cu alb .-fere (t.), lane (g.). ||cf. Puşcariu DR. III 278-280.}
       {1462a. râncă "{nuia} vână de bou {etc.}" <*ramica, fr. ranche Giuglea DR. III 769. |< germ. Ranke Puşcariu DR. II 604.} /
       P. 131
       1463. rîncâciu^ {cfr. ar. arungâciu - rîncaciu D. 18. || < (E)RUNCARE " a scoate cu rădăcină cu tot"? abruzz. arrongă (cu variantă arr{u}ngâ. ||< ramex, -icis + aciu Giuglea DR. III 768.}
89
      1465.        rîndunică {Campid. rundili < hirundinem W. 21. arrundili W. 38.}
                   V
      1466.  rinichiu {"1. Lespy - R(aymond)" < Z. 164. >| Campid. arri5u
W. 34.}  '
      1469. rîiu {Campid. erriu "Fluss" W. 22.} /
      P. 132
      1473. roib {"1. roâibă und sp. rubio" Z. 164. | Campid. arrubiu W. 48.}
      1475.  roş { Mi. Co. 1,33.}
      1476.        rost {S. J. 182. (la r. 3. după "mit dem Munde") = sl. naizust. IC'Mitte 1. sp. rostro” Z. 164.}
      {1476a. rosură < rosura.}
      (şters) 1476b. rotar <ROTARIUS.)
      1477.  rouă {<*rolula > rorula Giuglea, DR. IV, 1554.} /
      P. 133
      1481. rugesc {"[sp. rugit]" Z. 164.}
      {1482a. rujdi "inghimpa" <*ruscidire < ruscum Giuglea DR. IV 1553 (cu roşu).}
      1483. rumeg {cfr. rugumătură SBIERA, P. 22/3, şi Diculescu DR.
IV 445.'}
       1483a. runc cf G. Popovici în Conv. lit. XXV 705-716.}
      1484.1   ar. rup ; Rupea < rupes DR. III 941.}
      1487. rus. {"Im sp. - Pa. liegt eine i - Ableitung zugrunde". Z.164.}
      {1487a. Rusalii ,< rosaria.)
      {1487b. ruşchiu "loc, pamînt râu" < rusculum Puşcariu DR. III 680.}-{1489a. Rutei ar. < rivuscellus Capidan DR. III 1088.}
90
f{1489b f rutesu "iacă" < rursum + item Giuglea DR. I 250. || < retroversum Bogrea Dr. III 736. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, ;>• p. 485.} /
         P. 134
                                           S,Ş.
          1493. săcâră (se renunţă la r. 2 la etimologia < SECALE, dîndu-se în margine) <*secala.
          1495. săgeată {n. -grec. octyixxoc "WeberschifFchen", bov. sajitîa, Otranto saitta "WeberschifFchen" etc. Rohlfs, Gr. u. Rom. 199.}
          {1495a. săgetar < sagittarius.}
          {{1496a. (din 1495° ) săiastră "zână" ,<sagister, -ra < sagus (sagire "adulmeca") {sau} <*saevister, -re = *saevester, -ra Drăganu DR. IV 1080.}} {{fdin I496b.) < oePicroţ, aepaatoţ Diculescu DR. IV475.}}
          {1496b. (dina) sălămâzdrâ < gr. 0aAajj.av5pa DR. III 819. {Diculescu IV 317, contestat de Sandfeld, cf. DR. IV 1283.}} {{(reluat apoi şi ca 1496°, cu aceeaşi trimitere la Diculescu, ştearsă însă)} }
          {{1496°. salbă < salva cf. TDRG (la origine (şters reliefa) remedia salva, ca amuletă)}} {(dat mai sus ca 1495b) salbă, poate din salva "retta" la amulet TDRG.}
          1499. sâlcă {"’ersteres’ und ’letzteres’ zu vertauschen” Z. 164.} /
          P. 135
          1503. II salt {’T. it. usw. salto" Z. 164.}
          {1503®. ar. sămar < sagmarius cf. cf. DR. III 843.} {{(mai jos, intenţionat întîi ca 1508a.) sămar < ocxY|j.<£piov Diculescu DR. IV 398.}}
          1508.  sămînţă (corectat în margine) ir. semintse (din să -).
          1509.  sănătate {"[sp. sanidade]" Z. 164.}
          1510.  sănătos {B. II, 433: "zu -t -vgl. Ascoli, Arch. Xffl, 283. XV, 318.}
91
       151 Oa. sănune, sănună "locul unde se pune sarea pentru oi"
<*salonem Dens. G. Ţ. H. 53. | cf. 1526 (adică ar. sărîne).
       1511.  sap (în margine) LM. D.
       1513.        săptămină {"e imitazione dello slavo {(si mare non viene da Major)"} Subak 19.}
       1514.  şapte {Campid. setti W. 40.}
       {1515a. săpunariţă < SAPONARIA officinalis.} /
       P. 136
       1517.11 sar {"tilgepg." Z. 164.}
       {{1517a. şar < sară, ser(r)a + şir Procopovici, DR. V. 390-95.}}
       {1517b. sară ,< lat. ser(r)a Propovici, DR. V, 390-95.}
       1518.        sară {B. I, 292. "gestem abends" vegl. sara, abruzz. sere, puglies. deşire. Auch sonst in Italu.}
       1519.  ar. sără (corectat înmargine) "Sâge P." (nu "SagC P.") {Mi. Co. I, 33.} {1519a. ar. sărător şi sănător < serratorius Capidan DR. III 1088.}
{{săros (mgl.) < big. săram "împestriţez" Cap.}}
       1521.        sârbăd {(la r. 2 după EXALBIDUS, -A, -UM) Tiktin Conv. lit. XIII 299.}
       1522.  sărbez {Mi. Co. I, 37 cfr. deutsch "fasten".}
       {1523a. ar. sărcl'are "a curaţi ogoarele de ierburi" <SARCULO (şters Capidan DR. IV) P. Papahagi, Not. et. p. 43.}
       1524.        sare {(la r. 7 după "bestreuen") cf. fr. sau poudrer de sucre, de farine. Subak 19-20.}
       ,{1524a. ar. săr(ă)gesc "dau drumul, slobod, asmut, mă reped" < gr. CTOtÂayEO); sălăgescu < n. gr. aotÂayaco. P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.}
       1525.  sarică {gr. to OTjpiKov Diculescu Dr. IV 422.} /
       P. 137.
       1526.  ar. sărîne {cf. 15108.}
       1527.  şarpe {"[sp. serpiente]" Z. 164.}
92
       1528.        sărut {(Iar. 1 înainte de "kussen") "f grussen" | (la fine) S. -J. 182: "durch sl. celovati veranlasst, das ablg. "grussen", n. -slav. "kussen" bedeutet. || (cu albastru) Cfr. N. -gr. "salut" şi "sărut icoanele".}
       1529.  şâse {a. -provens. sese B. 1231. |Campid sesi W. 62.}
       {1529a. sat < fossatum Cf. Bogrea DR. I 253 ş. u., < fixatum Giuglea DR. II 642, cf. Daicovici, DR. V, 478-79.}
       1530.  sat (adaos asterisc la) *SATIUM.
       1531.  sătul (la fine) destul {cfr. psl. do syti Mi. 13.14.}
       1534.1   său {"sp. sa in der letzân Zeile zu streichen" Z. 164.} /
       P. 138
       {1536a. scafă < oicacpTi Diculescu DR. IV 468.}
       {1536b. scaiu < cncoAuxt; Diculescu DR. IV 484}
       {1538a. scăloiu < atricum ascalonium >*ascallonium Lacea, Anuar Braşov LI, p. 1-2 ({poate}probabil gr A) | < ascalonium DR. HI 680 Puşcariu.}
       1540.        scămă {cfr. B. II, 429: vegl. kam- eher zum gleichbedeutenden abruzz. istr. kama = rum. scamă.}
       1541.  scămos {"sp. escamoso” Z. 164.}
       {1541a. scânci ’a plânge încet’< gr. KOtvoţte© >*canacem, *excanacire Giuglea, DR. IV, 1554.}
       1542.        scap {alb. shpetoj, ca şi scăpa, spre deosebire de celelalte limbi romanice, nu-i numai intrans., ci şi trans. Jokl, Rev. int. et. balk. III (1936), 77.}
       1543.  scâră {Campid. skăla W. 23.}
       {1543a. ar. scârk’escu "isprăvesc (pânza)" <*excarpo, *-7re (= eu) Capidan DR. II 628.} /
93
P. 139
                       1544a. scrămură "Tropfen. wemg" < squamula Puşcariu DR.
v 4io.:
       15—5. scarpin ::ia r. l SCARPINO) "es ist eher -INO anzusetzen (so auch Tiktm. Eicmcntarbuch § 113)." Z. 164.} {{N'elio esp. escarpelarse "azzufar.si" si sente un sco di pelo. Subak 20.}}
       1546. scaun -1 "fuge hinzu pg. escano'." Z. 164. | Campid. skanna W. 41. i ; .: nu :546“) < lat. *scabnum Graur Bul. 1. IV 113-114, cf. Tiktin.}}
       154?. schiau {cf. Vasmer în ZfdWf. IX. 21 ş. u. şi 315. Cuvântul e m. -grec. şi den vă din Slav., cu intercalarea grecească numai a unui t, resp. c în grupa ci (în sec. VIII trece în Italia şi în Europa vestică). Tot grecească e şi forma iKÂaPo: şi sensul derivat "servitor, sclav").}fin text. r. penultim, corectat ar. skl 'au idin i -i şi (.Ar. II, 164) idm 64).
       1548.  schimb {alb. 5iemoj "wecnseln" Jb. XX-XXV 110.}
       1549.        şchioapăt {(la. r. 2, după verlangt) -eter "suffiso secondario nel fr. ant.” Subak 20.}
       1550.  şchiop {<lat. clopus < gr. KU>A6itotx; Diculescu DR. IV 398.}
       1552.  scîndură (la r. 2 după SCANDULA. -AM) "Schindel".
       1553.  scînteie (la r. 2 semn de întrebare la) neap. sentella (pentru -en.) /
       P. 140
       iî554a. ar. şcl’endză "beţişorul numit de DR. ţurcâ" < scandula >*scler.Ja\ sing. < pl. P. Papanagi. Anai. Dobr. IV (1923) 371-75..}
       {1554a. (nu b) sclimurâ ar. "heuien, weinen” <*exclamorare {Murau, sp. } Pap. cf. A. XXIX. 254.}
       1555. ar. sd’oâpic {”1. CLOPPICARE" Z. 164.}
       \ 1555a. scoace TDRG.}
       1557. scoarţă da r 8 corectat) cech. skorice (nu -ca).
94
I    {1558a. scoate < excutere Puşcariu DR. II, 715.}
[v   1559.scoI {Das von P. in C.L. 35, 827 vorgeschlagene
rfeXCUBILLARE passt lautlich besser wegen o < uă. Weigand, Kr. Jb. 1902/3 I, 94. | (la r. 7 după *EX-CUBARE) it. nicht sicher, viell. von cova = tava (sp. cueva) Subak 20.} /
      P. 141
      {1562a. scrâmură "cantitate mică, picătură" < squamula Puşcariu, DR. V, 410-411.}
      1563.        screm {< ahd. krimman + lat. exprimere: Giuglea, DR. II, p.
402.  Gamillscheg comb.: ZfRPh. Bd. 48, p. 473.}
      1564.  scriu {{Campid. } skriri W. 41.}
      1565.        scroafă {n. -grec. cncpotpa ’Sau’ calabr. scrufa, salentin. scrufa, apul. scrofa, irpin. scrofa, abruzz. scrofb, Frosinone scrofa mark. scroza ’Sau’ Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}'
      {1565a. sculă <*CKOtXkov Diculescu DR. IV 469.}
      {1565b. (scăpare 1526a.) scruntar ’Sandboden’ < vgs. scrunta + ar Giuglea DR. III 627. Gamillscheg: ? ZfRPh. Bd. 48, p. 483.} /
      P. 142
      {1566®. sculă < got. *skubla Giuglea DR. III 1090.}
      {1566b. (dina) scurm <*corrimo Giuglea 26.}
      {1566c. scurtă < scruta Giuglea, DR. IV 1554.}
      {1568a. scutar < SCUTARIUS Kg. 8543.}
      1568b. scutur I vb. vgl. scot. (în text!)
      {1568c. (din b) şder < sTdercus Giuglea DR. IV 1553 (cu roşu)}
      {1571a. secară < secă le (cf. 1493. săcară).}
      1573. secere {Campid. se uri.) /
95
P. 143
       1575. secret {B. II. 432: viell. vegl., vgl. auch Bazard: Toponymie de l'arrondissement de Maurers. Strassb.. 1905, S. 80 f.}
       {1576a. şelar < SELLARIUS Giuglea 15.}
       1577.  semn {Campid. sinnu W. 41.}
       1578.  semnez (cfr. sp. (a)sefialado Subak 20.}
       {1578a. ar. semte "potecă, ţinut, poziţie" < semita [P. Papahagi], Dunărea I (1924) 185-86 (dar am aştepta * simte s. *seam(e)tă !).}
       1586.        şes {(la r. 4 după ar. cîmpu), dar păstrat în top. Valea Şeasă şi Şes. DR. IV 335-36.}
       1587.  sete (Campid. siăi "Durst" =sitim W. 17.}
       {1587a. sfinţitul (soarelui) = lat.finitus (dies) Giuglea, DR. 1554.}
       {1587b. ar. sfungu 'burete’ < lat. bale. *sfongus, Capidan, DR. < IV > 1551 (şters Drâganu).} /
       P. 144
       (1588a. sâmbătă < sambata DR. I 410, 436. | Deja Mussafia Voc. 141.}
       1589. sîmceâ (în Maramureş "tăişul cuţitului"}
       1592.  II ar. sîn ("fuge hinzu ’frz. sain\” Z. 164.}
       {{1592a. a sinecâ < stgnicare CL. || Giuglea: *sericare.}}
       1593.  sînge (Campid. sânguni.}
       1596. singur (corectat r. 2) vegl. sanglo (nu simplu -«-) ((la r. 12 după "allein" bedeutet) auch wienerisch "siesso = solo" Subak 20.} /
       P. 145
       1598. sîn(t) (Campid. sanlu W. 41. | Sumedru < Sanctus * Temedru P. Papahagi, Anal. Dobr. IV 64-67.}
       (1598®. şir - înşira <( 1.} inser{r)are Procopovici, DR. V, 890-95.}
96
       {1598b. şiră, şir < UEipcx Diculescu DR. IV 427. | (cu roşu)
< Giuglea DR. IV 1553. || < şir (cf. şir !) + şară < serra lat. Procopovici, DR. V, 390-95.}
       {1598c. (dinb) sîrecu < serticus Giuglea 21.}
       {1598d. (dinc) slut < gr. CTiXXoq + ut Giuglea DR. III 1090.}
       {{1598e. (dinc) smidă, sămidă "copăcărie căzută jos" <gr. OT|p.u8a BogreaDR. HI 736.}}
       {{1598f (din0) smântână < *mattana Giuglea DR. II..{III 617}j
<  *mantana Puşcariu DR. III 386.}
       {15988. (dinf) Sânziene < Şanctus dies Johannis, G. S. III, 428;
<  Sanctus Johannes, Densuşianu, G. S. III, 433-34.}
       {1598h. (dinS smirdă <*apt>ppi<;, -v8o<; Diculescu DR. IV 481.} {{(din0) < s + *myrrida {Puşcariu} DR. UI 691 (derivat smirdar).}}
       {1599a. soage < subigere.} /
       P. 146
       {1602a. soartă < exortam Giuglea 23. \ ar. soarte "cămaşa mielului fătat mort".}
       1605. soc {Campid. semuku m. Hollunder (in Muravera) = samuku
<  sambucus W. 19.}
       1606.  socru {Campid. sorgu.}
       {1606a. solz < solidus cff. Puşchilâ, Molitfelnicul lui Dosofteiu,
                                  v
p. 33.|| <{ung. penz) {U.} Jamik, Casopis IX, 56. | cf. ven. skei - scaglia ’Schuppen’ (cf. REW < Scheidemunze) Salvioni.}
       {1607a. şopârlă < gr. ot|y; ar)7ta Diculescu DR. IV 487.}
       1608. soră {Salvioni: Spogliature siciliane I, N° 9: SORORES: Bari (cfr. nerure), in Lecce suluri şi în sic. cf. fraturi.}
       {1608a. sor, şoriciu, şorlic < solum Giuglea DR. III 1090.}
       {1608b. sorb "Elsbeerbaum" < sorbus TDRG.}
       1610 soţ {Campid. so33u W. 50.} /
97
P. 147
       1611. spaimă (în margine) Mi. Vo. II, 30.
       1613. spăl {Pap. 1. ar. alăcescu 'a spălăci, a turbură apa’ < Iau (ca
spălăcesc).}
       •;1613a. spălăci <*spălăcă (cf. spălăcanie) <*exper-la\icare (= lavitare) {Puşcariu} XXX DR. III 678.}
       1615. spăriu {cfr. Zauner Ltbl. 1905, no. 12, 416. - Subak 20: expaveo inf. *expavire (vie puţire) >*spâ(- 1 sg. spaiu, nach saiu = sar: spar (> eoni. I nach părea u. weil emzeln).}
       {1615a. spas < expansus Giuglea, DR. IV, 1554.} /
       P. 148
       {1615b. (dina) spat "Raum zwischen Einschlag und Stossalade" beim Webestuhl. W. J. 98.} {{(mai jos ca 1616c.)< cmaOlOV Diculescu DR.
rv 465.)}
       <: 1616a. ar. speasu, speasă "des" şi "spaţiul strâmpt la spata de ţesut" cf. alb. spes(e) "oft. hăufig" ,< SPISSUS CAPIDAN, DR. III 755.}
       {1616°. spelb <*exper-helvus Giuglea DR. III 1090. Diculescu DR. IV 464 < cjtoc0r|.}
       {1616c. spetează < onaQiSiov Diculescu DR. IV 465.}
       {{1616c. ar. speasc "scutecele trebuincioase copiilor" <spTssus, "fiindcă scutecele la Ar. sunt făcute din lână de mâna a doua", P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 371-75.)
       1617.        spic {"Braşov ist Kronstadt, was vielleicht nicht jeder Leser weiss" Z. 164.;
       1618.  spin {Campid. spina W. 41.}
       {: lol8a. spân: spanus la Dioscorides Rohlfs (Gr. u. Rom. 162) care era din Italia de sud (grecească), alb. v. bulg., calabr. spanu, basil. zbănu, sic., cf. sard. Spano (DR. III 387.}}
       1619.  spinâre {Mi. Co. I, 16: spinalis.}
       1625. splină {sard. c. spreni "Miiz" W. 11.} /
98
P. 149

         1628. ar. spridzur {II significato del ar. e delle forme romanze con per- non e identico. Subak 20. | In ar. ist per sekundăr vorgetreten, wie bei alb. ptrgjershen Jb. XX-XXV 119.} /
         P. 150
         {1637a. spuriu < spurius Drăganu DR. II 642. Gamillscheg comb. ZfRPh, Bd. 48, 475.}
         {1637b. (din0) spuză < (TTtoStov Diculescu DR. IV 472.}
         {{1637c. (dina) stână <*saeptana Giuglea DR. II {358-361}. |< daco-trac * stâna Puscariu DR. m 381 s. u. Gamillscheg comb. ZfRPh. Bd. 48, P- 472.}}
         {{1637d. (dina, apoi1») stăpân < HOSPITANUS Baric, Alb. -rum. -Studien, Capidan DR. I 508, IE < 149 >, Puşcariu DR. IE < 378 >, combătut de Giuglea DR. III 611 sqq., care propune *sttpanus (< stipo). Gamillscheg:? ZfRPh. Bd. 48, p. 483.}}
         {{1637e. stârni (auftreiben) - tâm (Rutenbesen) Puşcariu, DR. III, 691.}}
         {1639a. stăuină < *stabulîna DR. E 624 Lacea.}
         1640. stâul {Pt. forma staur v. DR. E 685. | După Giuglea DR. IE
   625 staur < gr. crtaupoq "Pfahl".}
         {1641a. ştează < o%e5i<x Diculescu DR. Iv. 466. | cf. DR. V,...} . {1641b. steiu (în frunte) <*stellus Diculescu, Die Gepiden 176.
         {1641c. stejar <*scidialis + arius < scidia, Giuglea, DR. IV 1554.}
         {1641d. şteamăt(ă), ştimă < schema, -atis, şi -ae DR. V 410-420.} /
         P. 151
         1644. sterp {"aber das Verhăltnis zu ngr. otejp[i](po<; bleibt unaufgeklărt." Weigand KR. Jb. I, 93 (1902/3). || LB. ||< alb sterp Jb. XX-XXV 78 {şi Diculescu DR. IV 395.} | Rohlfs, Gr. u. Rom. 114-115 <
99
crtcplv](r>oc aducând exemple din Italia de sud; Jud (Rom. LI [1925] 603-604! apără pe *extirpis.\
       ; 1647a. stingher < singularis ~ stinghe Giuglea DR. II 820.}
       { 1647b. ştiră <atetpoc Diculescu DR. IV 443.}
       1650.        străcor (in text. la fine) Mussafia Voc. 142. {*stercorare Giuglea 25.}
       ;: 1650a. străgălaie < tpoxotXi(i Diculescu DR. IV 462.}}
        ; 1650b i dmâ) străghiaţă (străghiată. ştirigheaţă) ar. străgl’aţă < straguiaius. -a. -um (<stragula "Decke"); t după ghiaţă Giuglea DR. III 617: ia*. <lac) stragulatum t- după ghiaţă, Candrea, G. S. III. 428-29.}}
       1651.        (străin (în text. r. 3. se elimină asteriscul la) EXTRANEUS {(după care la r. 4i dar Cod. Vor CTPÎÎP#! 161/4 asssimil.? ||(şi) Mi. Co. I, 58.} /
       P. 152
       1652.        strămurare {(la r. 2 după mgl. struminari) După mâna (V. Vitenco). | Campid. strumbulu W. 66 |J < (cf. Mussafia., Voc. 147).}
       { |1652a. stramă, streine {Străhme Wolle} "lână colorată pt. ţesut"
<  sîrâma < extramare < trama Dens. G. Ţ. H. 53.}}
       1653.  strănut {Campid. sturrudu, -ai, "das Niessen" W. 19.}
       1654.  strat {B. I, 291: dalm. kostrat "pavimento" < CONSTRATUM.}
       {1654a. streche <*oestriculus Giuglea DR. II 827.}
       {1654b. fdinc) strecura <*extraiculare Giuglea, DR. IV 1554.}
       }1654c. (dinb) strepede <*expertendus > spertred> streped ? Giuglea DR. III 603.}
       1655.  stric {B. I. 294. cfr. puglies. strikare ’strofinare, fregare’ ||
<  tricare "Schwierigkeiten machen" Jb. XX-XXV 154. jjef. stricătoare (şi arom. DR. IV 306.) "strecurătoare" \\<*extritare (< tritum) Giuglea DR. I\’ 1554.}
100
       1656.         strig {In it. anche strillare ,< STRIDULARE e con suffisso cambiato; strigolare. mentre il rumeno a strigă rappresenta un primitivo apparente di quella formazione. Subak 20.}
       1657.  strigă {Ca{m}pid. (şters striga) stria "Kautzchen".} /
       P. 153
       1661. string {alb. sitrdnguetd, cfr. triest. strento, mostra che non si tratta della fase intermedia di "accumulare", ma di "ri-stretto" = "non largo". Subak 12.}                          *
       {1661a. ar. stringl’ă "sfoară s. curea care ţine cioarecii" < *stringula. T. Papahagi, Gr. S. I 330.}
       {1661*5. strulubatic (sturluibat, strolibătura) < *astrolabiatus TDRG., DR. IV 1080.}
       {1661c. stru(n)cina < *extruncinare < trucidare Drăganu, DR. < IV >
1552.}
       {1661d. strungă < stângă (longob. stângă) + rugă (lat.) Giuglea DR.
II 327-358. comb. Gamillscheg: îl crede alb. ZfRPh, Bd. 4< 8 >, p. 471.}
                         /
       {1663a. stup «rrurtcx; Diculescu DR. IV 462.}
       1664. ar. stur {Mi. Co. 47. || şi în Ţara Haţ. "ţurţur de funingine închegată" Dens. 53.} /
       P. 154.
       (Singura fără nici o adnotare sau adăugire) /
       P. 155
      1680.  sug {B. II, 432. SUG-ALIS ? (pentru sugar, r. 3) vegl. sugol.}
      1681.        sugel {"Ich mochte eher Einfluss von sugere annehmen: nach volkstiimlicher Anschauung entstehen Nagelgeschwure durch Saugen an den Fingem." Z. 164.}
101
       1682.       I sughit {Subak 427: sudsard. sungurtai. j Campid. sungurtu W. 19.}
       16S4. sugrum Cm text» LM. D.
       ! I684a. sugrunde "streşină” ,< suggrunda Bogrea DR. I 259.}
       1685. suguş I vb. s. grumaz. (în text) LM. D.
       1686. ar. suil’edz (cf. suvintră.)
       1687.       suiu {"sp. subir kann auch Erbwort sein; eben die Bedeutunşsentwicklung lăsst diesse Annahme zu". Z. 164. | subire -"ascendere" A.L.L. XV, 246.} /
       P. 156
       1688.  sul (în margine) L.M. D.
       1689.  sulă {B. II. 433: neap. cal. sicii, puglies. Studi glott. it. I, 159.}
       1690.  suleget {(Iar. 3)"1. XXVUI" Z. 164. (nu XXVII)}
       {1690®. sulfînă < lat. vulg. *sulfinus "ca pucioasa"; Candrea G. S. III429-30.}
       1691.        t sumă {ar. sumă < summa lana Capidan DR. III 1088. {ar. Suma-cu-bradu 'Vârful cu brad’ DR. IV 334.}}
       {1694®. *sun (sur Ps. Sch. 9/7 etc.) < sonus Dens. V. n. 126.}
       {1696®. suplecâ Cantemir Hr. 3.}
       {1697®. ar. şurcă "şipot. ţeavă de lemn la o fântână, brazdă, făgaş" < sulcus. {cu s • I > s - r die. şi s onomat.} P. Papahagi, Anal. Dobr. IV (1923) 89-93.} /
       P. 157
       {1702®. surpătură < subrupatura. }
       {1702b. ar. surţeale (într’un basm arom., la vocativ) "soare" <*solicellus (cf. ff. soleil) Cf. P. Papahagi. Anal. Dobr. IV (1923), 89-93.} {1703®. şuşcâ, şuştâ < suscitare, *suscicare Drăganu. Puşcariu DR.‘ III 700. {679})
102
       {1707a. suvintrâ (oile) "a tunde supt foaie” Viciu.} {1707b. suvoalbe < s (rămăs aşa)}
                                       T(Ţ)
       {1709a. tăfăragă <*tpacpodccKa Diculescu DR. IV 452.}
       1711. tâiu (în margine) întâi’u (pentru ir. tăiat din text)
       171 la. (în josul paginii, cu a omis) tămâie < *0U|iCOVl(X Diculescu DR. IV 429.
       {{171lb. (cu loc lăsat, dar necompletat pentru b) tâmbariu "f , ar. tâmbare
<  tabarrus it. tabarro, fr. tabard. Cipiariu, cf. Capidan DR. IV 263.}}
       {171 lc. (nu*3) tâmpină, arom. tâmpână (cu var. supralineară tâm{b}ână) întâmpina < TYMPANUM (cu var. supralineară *TYMP {E}NUM). j Tâmpa
<   Tvptpa Diculescu DR. IV 497.}
       {171 ld. ţânc <*tencus < gr. teknos Giuglea DR. IU 1090.}
       {171 le. (nua) ţap B. I, 291: "Urspr. alb. "ist nach G. Meyer....Das Wort auch rum., slov. cech-poln., kleinr. u. magy.: auch im Westen: darm. zap-, zep-, s-, abruzz. zappe "capro", zapelle "capra". Strittig ist das
Verhăltnis zu it. zeba"capra", spân. pg. chibo, -vo. B. II, 431 auch in der Lombardei, s. Salvioni, Bulletti - no stor. d. Svizzera it. 1897, S. 170, wo es auch in den Statuten von Nemi belegt wird.}
       {1711f. (nu b) tapă < got. tappa. Din rom. bulg. tapa. Puşcariu DR. III 681.}
       1713. tare {Cu sensul de ’teT, "atare" în Maramureş Gr. S.I 330./ {{(la p. 158) cfr. paleosl. jak "qualis" = şerb. jak, jako "stark, măchtig" (ca albastru)}} /
       P. 158
       {1713a. (uitata) tărâncă < crcaptYya Diculescu DR. IV 422.}
       {1713b. (trecut şi ca a şi ca b) târfă < croptpoq Diculescu DR. IV 490. |
<   Tp^xoi; Diculescu DR. IV 492,}
103
       {1713c. (nu 1714a) targă <*xapyn Diculescu DR. IV 469. | targă < tragula Giuglea, DR. II, p. 820. | targă <*traga < tragula: Puşcariu.}
       1715.  ţărm {(la r. 6 după so ist es) cf. Mussafia, Voc. 147.}
       1716.  tărsină (în margine cu creionul) big. tr Stina.
       1718.        tată {(la r. 11, bine după Mundarten) aber neap. patdrrib "mio padre". Subak 12. ||"frz. taie kann nicht zu tata gestellt werden. vgl. Tappolet, Vewandschaftsnamen, S. 65." Z. 164.} /
            a
       P. 159.
       1719.  tău, ta {Campid. tu: su meri tu "dein Herr" W. 23.}
       1720.  tăun {< tabanu- Meyer-Lubke DR. HI 644.}
       {1724a. tearfă < xe p<po<; Diculescu DR. IV 430; 471.}
       {1726a. f temoare (Ps. Sch. 67/28) < timorem Dens. V. n. 126. |Campid. timiri.}
       {1726b. tsercl’u ar. "cerc". | Campid. 'cirku = circ’lu W. 47. |{cf. 341 (adică I cerc).}}
       1727. ţes. (corectat în margine) ar. fsas (nuţăs) {Campid. tessiri W. 41.}
       {1728a. teucă < xeuxoq Diculescu DR. IV 468.}
       {1729a. tâmpină < tympanum. In Italia de sud corespondentele acestuia denotă că tympanum era un termen de dogărie, însemnând "fund, coperiş" etc. Jud, Romania XLI (1925) 604.} /
       P. 160
       1730.1 tîmplă {TEMPORA DR. lll...\timpuri DR. II 625 Lacea.}
       1731. II tfmplă (corectat la r. 7, prin ştergerea lui "Zimmermann") {(la r. 4, inainte de Lat. TEMPLUM) Mussafia Voc. 144: templum (gr. xepjtXov "die Vorderseite des Altars).}
       1733. ţin {(iar. lOdupă "Gegend") B. II, 432: it. tenuta.}
104
       {[1733®. (uitata) f tin£sc "sun" COD. VOR. 151/1 < TINNIO, -IRE {era lătineşte acest cuvânt!]}}
       1734. tînăr {Pt. înţeles cf. parcendum est teneris la Iuvenal.} /
       P. 161
       1738.        tindeche (la r. 1 intenţie de a adăuga ceva după mgl. (s)tinde cl'ă, dar nedusă la capăt) | (în margine) LM. Gl.
       1739.  ţînţâr {B. II, 433. auch im N. W. -it. Parodi, Arch. XVI, 141.}
       {{1739®. (nu**) ţipa ’a striga’< tînio + pipo Giuglea, DR. IV, 1554.}} {1739b. (nua) tirnâc "Drilling" < temi + acuş T. Papahagi Gr. S. 331 (?).}
       {1742a. toaie < SoXia Diculescu DR. IV 484.}
       {1742b. toapsec < toxium < toqucov Diculescu DR. IV 420.}
       1743. toâmnă (B. II, 433: abruzz. \\*auttumneus Merlo: I nomi
                                                    v              •
romanzi delle stagioni e mesi, ,68 şi sard. c. atongu, {1.} atunzu din
      v
atungu + sp.'otoiio W. 15.}
       {[1743a. toană < tonna Giuglea 27-28.]} /
       P. 162
       1747. torc (în text, la r. 13 corectat) Nr. 432 (în creion) (nu 431)|(în margine la ultimele iînduri, în dreptul lui tort "Kuchen", tot în creion) neol. ! {(la r. 10 după turtă sf. "Kuchen") B. I, 293: vegl. turta "quattro pani insieme" bezeichnet auch im Rum. (Maz.) "Art Brot; doch kann diese Cfbereinstimmung sehr jung sein." ||Campid. trociri = winden < torcere W. 18. 31. | trottu = tortu W. 64.}
                                        4    /
       1750. tot {S. J. 182. (la r. 14) ngr. o\oeva; auch im big. findet sich Entsprechendes.} /
105
P. 163
       1752.          trag {(la r. 2 după "leiden") u. "ziehen" (- a pomi) P. B. 1/V. . cfr. n. -gr. rpoc(3ii)< tpaco< traho Mi. Co. II, 76.}
       {1752a. targă etc. < trag(ul)a cf. DR. II 817.}
       {1752*3. trăgaciu < TRAHAX (- trag), influenţat de slav. -adu S. § 9. (corectat din 11).}
       1753.          trâgăn {"auch hier ist wohi das Suffîx mit -T anzusetzen, vgl. afrz. trainer." TL. 164. { şi Dicuiescu DR. IV 431 < Tp0c;(CXÂOţ (corectat din tpayoXo;).}}
       1753a. traistă < tayiatpov Dicuiescu DR. IV 447. || Pentru răspândirea în It. merid. cf. Rohlfs Gr. u. Rom. 36.}
       1754.          trâmă (în margine) LB. / (p. 163-164 şters sfirşitul articolului, de la mă întrâm la fine, notând deleatur prin {cf. N° 125} /
       P. 164
       1756. treaptă (în margine) Tiktin, Stud. 29, cf. trecto Schuchardt, Voc. III 105.
       1759. treier (Subak, 427 spân. trillar auch "martem".}
       1762. trifoiu {Campid. truullu W. 38.}
       1764. trist {"[fix triste]" Z. 164.} /
       P. 165
       1769. tufă {"sp. tufo durfte ein Lehnwort aus dem Frz. sein." Z. 164.}
       {1769a. ar. tuia {"ţiglă"} (alb. tute)} < tubula (ar. tuvlă < ngr. ro'u|3Â.ov < tubulum) Capidan DR. III 765. || şi în n. -gr. toupXov "Ziegel", neap. tufolo'Rohre', irpin. tufalo "Wasserrohre" Rohlfs, Gr. u. Rom. 138.}
       1771. I tun {(iar. 3) "1. ’sp.’st. a. -sp.’." Z. 164.} /
•06
P. 166
       {17723. ban. tunca "einfallen, in den Sinn Kommen" <*tonicare Puşcarin DR. V 425 }
       {i 1 "3a. tupsecă Mi. Co. II, 67 < intoxicare.}
       1774. turb {Ar. cutruburu "turbidus" cfr. alb. trobol'ize (-tse )"Bu:terfass” Schuch. Rom. Et. II, 6i, la B. I, 293, adus în legătură cu abruzz. pugiies. trafe le "flasca di terra cotta”. dalm. truf, trufo "idem", Rieti tmfa, alv cotrufc. )
       {1773°. torn a tura: ar. mgl. turnă tură.}
       1779. {şi dr. turtură}(r. i înainte de) ar. turtură {DR. II 625 Lacea.}
       {1782a. tuşină < tonsinem Lacea DR. II 626.} /
                                      U.
       P. 167
       1784. ucid {aucido = *avicico ?}(de corectat ii r. 4 AUFERO, nu AUFERRO)
       1785.1  ud, -ă (Cfr. B.I, 233.;
       1786. II ud {B. I, 233 {, 292.}: "UDARE" u. UDUS nur. rum. u. vegl.joit id-uro duot. Das Illyr. hatte denseiben bekanmen Stan. n UD-: alb.
uje "Wasser", ujon "bewăssere". "Hierher auch it. uggia nacb Pier (Arcb. XV. 205).}
       {1786a. udmă, uimă 'umflătură’ cf. gr. oibjicx "tumore" Giugiea DR. III 579.}
       {1787a. uib< obvium Bogrea DR. 1259}
       1789. II uit {S. J. 182. Verfehlt. Erklărt nicht refl. Gebrauch. Jung. Bedeutet zunăchst "sich in der Betrachtung von etwas vergessen, cfr. Zola: Le ventre de Paris, 24. Claude 6tait ravi de ce tumulte; ii s’oubliait â un effet de la lumiere, â un groupe de blouse, au dechargement d’une voiture. Enfin,
i 07
ils se degagerent. Cfr. gaffen - "den Mund aufsperren aus Neugierigkeit (a căscă gura), dann auf etwas sehr aufmerksam sein, alles andere vergessend", endlich "neugierig". Cfr. it. badare || şi big. zabravjam, "sich vergessen. im Anschauen verloren sein, gaffen" Jb. XX-XXV 105.}
       1791. ulcior {Pentru confuzi unea între hordeolus şi ulceolus aduce exemple Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule No 156: sic. riolu (= *urjolu. {hordeolu}) = "livido agii occhi" (= blauer Fleck), "occhiaja"
                                                            ţf
(=Augenhohle) şi "orciolo" (= Wasserkrug), tot aşâ lomb. urzo (< hordeolu) - "Krug” (?) şi invers, în mod. urzol = "Gerstenkom" şi "doccionc" (= Abzugsrohre) < ulceolus. Cfr. şi cal. ojjaluoru (quasi "ogliajuolo") = "vaso di olio" şi "Gerstenkom".}
       P. 168
       1793. mgl. urni {"humă ist. ngr. x^|xa "terra, fundus, agger, tumulus" big. hum% "terra fullonica" Mi. Co. II, 76.}
       1795. umărâr {valtell. omrăi, ombrai, "cinghie della gherla", lombral
"ritortola".}
       1797.  umblu (corectat la r. 1 în text) ir. ămnâ.
       1798.  umbri {Campid. umbara - mit epenthet. Vokal fur umbra.
W. 22.}
       1803. umed {(la sfârşitul r. 1) neapol. ummătd. Subak 12.}
                                                                 */ >/
       1806. ar. uminitate {şi ar. uminătate (Capidan)<*HOMINITAS, -TATEM cf. Fon. § 225.} /
       P. 169
       1808. un. o {(la r. 7 după paranteză) spân. unos hombres. Subak 20.}
       1810. undă {dial. "dată, oară, moment" < lat. unda, Densuşianu, G. S. ’ III 433.}
108
       1811. undez (schimbat locul in text cu) 1812. unde.
       1814. unesc {"unir ist ins Pg. sicher Buchwort und wohl auch in den anderen Spr. kaum Erbgut." Z. 164.}
       1816. unghe {Campid. ungra W. 46.}
       1817. unghiu {cf. obiecţia lui Schuchardt ZRPh. XLI. 254.} /
       P. 170
       1822. urâciune {"[sp. oracionŢZ. 164.}
       1823. urisc (în margine spre fine) LM. D.
       1824.       urc {"urca aus oricare halte ich fur unannehmbar, weil oriri im Rom. verloren ist, so dass die Bildung sehr alt sein mtisste; femer weil dann vermutlich * ori care gebildet worden wâre; endlich weil die Bedeutungsentwicklung (C/bertragung von der Sonne auf den Meschen) nicht befriedigt, ist doch sonst das Umgekehrte zu beobachten (lever, coucher), was wohl auch der Denkweise des Volkes mehr entspricht. Ich schlage vor von ora ’Ufer’ auszugehen: oricare ware dann zunăchst (şters aus Ufer. aus ’Ufer steigen’dann ’steigen’ tiberhaupt; das Wort wurde sich dann den aus dem Gebiete des Seewesens stammenden Ausdrucken anreihen, von denen ja P. mehrere anfuhrt. Âhnliches gilt von urlu 1834." Z. 164. j (cff. sard. c. om {"Rând" }<* o rum K2. 6741. W. 13.}
       1825.       urcior (şters în text r 2) neap. artsiuolo (notind în margine) Subak 12. ?
       {1825a. urdă < opio8T)<; Diculescu DR. IV 454. {(mai jos) <*urida. ca it. ricotta {Puşcariu DR. III 778}|j Giuglea DR. III 585: <*ur'da <gr 6p(p)G>5T|<; < 8p(p)8<; "petit lait" II}} /
       P. 171
       1827. mgl. urdin(i) {"[frz. ordreŢ Z. 164}
       1828.       urdoâre {< *uridai> urda) + or DR. III 778. ]| < udoare <*udor Puşcariu DR. V 410-411.}
109
        {1829a. urecheiniţă, urecherniţă, urecberiţă <* urechere < auricularia DR. III 834.}
                                   /
        1830. ur(ez) {nu < alb uron .< augurare, ca Weigand, Balkanarchiv.
1 VI.}
        1834.  II urlu {"siehe 1824.” Z. 164.}
        1835.         urmă {Settegast, Z. 37 (1913) 195 < orbita "(Wagen) geleis" + forma (mai bine + turma) {şi Diculescu DR. IV ovpfiîi.}}
        P. 172
        1840. urzică {B. II, 432: ortica + virid- ? puglies virdifda, sic. urdica. | Tiktin Et. § 126, 2: + ardere ? || Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule, No 187 n. nu crede ’n aSucr) pt. că şi în Italia septentrională (Rom. XIX, 557), unde influenţa grecească nu-i de admis. Cred că + ardere (cir. Brennessel şi etim. lui urtica, Walde).}
        {1841a. usuc < otcrunoi; Diculescu DR. IV 456.} /
        P. 173
        1844.  uşor (în margine) Mi. Co., 37.
        {1844a. uştâ < oscitare Giuglea DR. I 252.}
                         Y*      V                 v
        1845.        ustur {rut. cesnoku "Knoblauch" < cesati "jacken". | Campid. uskrâi.}
                        C-
      . {1845a. uture < cotoi; Diculescu DR. IV 487.}
        1846.  ar. utre (sublinear în text la r. 3) sard. {c. "Schlauch" W. 14} urdi.
        {1846a. utrinde f ,otrinde < utrinde Drăganu DR. I 306.} /
                                         V.
110
     {1848a. ar. vâcâreaţă <VACCARICIA.}
     {1848b. văcărită, văcărică "Saponaria VACCARIA".} 1849. vad {Campid. bău.} /
P. 174
       1851 văduv {(la r. 4 înainte de sf.) Weigand Jb. III, 219.}
       {1854a. vălturâ Jb. XJX-XX 179.}
       1855.         văpâie {Mi. Co. 35, "aus vapor fur *văpoaie, doch steht dieser Vermutung die Bedeutung der Worte entgegen." ||(şters Voc. 142.) Co. II, 145 "dunkel: man vergleicht vampa Zeitschrift 20, 246 u. vapalia Mussafia, Voc. 14: *vaporia aus vapor.}
       1856.  văr (în margine) Mi. Co. II, 30.
       {1857a. văreată < *vancem, Pasca, DR. IV, 1557.} /
       P. 175
       {1867a. vază < invidia Giuglea DR. HI 1090.} /
       P. 176
       1871. veghiz {(la fine, înainte de (sp. vela) vegl. Vegla, greco-rom. PvyXa (auch als OrtsN.) | Campid. bellai. W. 46 \\*vigulare DR. DI 830; veghe <*vigula ib.}
       1874. verde {"Zur Bedeutung ’ tuchtig" vgl. fiz. une verte semonce”. Z. 164.}
       {1874a. verde = a spune verde <*veride < verus Giuglea, DR. IV 1554.}
       1877. veşted {Mi. Co. II, 85 veşted "welk": alb. vesk "welke": vgl.
lat. vescus.}{{(mai jos, Iar. 5 după alb vesk) alb. vesket Jb. XX-XXV 77.}}
       1877.  veşted (semn de schimbare de loc în text cu) 1878. veşmînt.
       1878.         veşmînt. {"Zur Erklărung des ş în veşmînt braucht man doch nicht das Verbum herbeiziehen vesti - konnte ja nichts anderes ergeben als
vey(ft>." Z. 164.}
111
       {1878*. (nu 1879) ar. veştu "portar" < vestis ?}
       {1879*. t vie < vivere.}
       1882.        viers {"sp. vierso zeigt Beeinflussung durch das Lat.; die echt erbwortiche Form ist das asp. viesso." Z. 164.} /
       P. 177
       1883. viespe {Campid. espi "Weste” (log. espe) W. 34.}
       1886.1  vin {HEM. 1732.}
       1888. vină {şi "Sehne" ca big. z//a Jb. XX-XXV 87.}
       {1890*. ar. vînătăti (în ~ "en vain")< VAMTAS Paşcu Suf. 20.}
       {1895*. Vinimes(iu) "Septemvre" < vin(de)miarius (mensis) Bogrea, DR. III 739.} /
       P. 178
       1899. vintre {fem. în Sicilia {la ventri). v.-ast. la ventr, Ossola şi Novares la vrent, la ventra. la ventre, Salvioni, Note varie sulle pariate lombardo-sicule, N° 190. j Campid. brente W. 64.}
       {1900*. vântura (din vîntura) < ventilare.}
       1903. II vioară {'Gegen die Etymologie vioară < vi vuia habc ich schon Litbl. 1907, Sp. 74 die spanische Form eingewendet. (şters Z. 164.) Ich glaube nun aber dass sie sich vom Standpunkte der rum. Lautgeschichte widerlegen (corectat wieder-) lăsst. Sieht man sich nach ăhnlich gebauten Wortem.um, so bietet sich tribulus treeră. anderseits stabulu staul, subula sulă, zu denen sich noch *pubula pulă gesellt. Eine befriedigende Erklărung dieser Doppelheit ist m. W. noch nicht gegcben worden; die Meyer-Lubkes R. Gr. I, § 489 ist wohl aufzugeben. Wie dem auch sei, auf keine Weise lăsst sich eine Zwischenstufe *viura, die Puşcariu fordert, erweisen; damit fălit aber die aufgestellte Etymologie." Z. 164 f. ||< vibrare, vibraticare DR, III 594.} {{(mai jos) apă vioară <*vivula (= vivida) Drăganu DR. II 617 şi u., cf.. Spitzer DR. III 654-655.}} {{(apoi) vioară < it. nord. viola < vitula ; (sic)}}
112
      {1905a. ar. virgiritate < VIRGIN1TASPascu, Suf. 20.}
      1906.  vis {sard. c. bisu "Traum" W. 13.}
      1907.        vîsc {vTscus: fr, gui, lomb. visk, etc. Korting2 10227 "comunque poi lo si spieghi, dev’essere ben antico". • Salvioni: Note varie sulle pariate lombardo-sicule No. 193 n. (cfr. iasca).}
      1910.        vită {Are O vită de cal DR.V. 239. (cu roşu)}/(la p. 179, sfîrşitul articolului) Tiktin, Stud. 24. /
      P. 179
      1911.  viţă {Mi. Co. 1,71.}
      1913.        viţel {"viţel kann trotz der gleichen Bedeutung nicbt auf vitellu beruhen, sondem ist eine Ableitung von vita oder mindestens davon beeinflusst" Z. 165.}
      1914.  vitreg {Campid. birdiu W. 61.}
      {{1915®. voame "a vărsă" Banat.}}
      1917.  ar. vom {ban. voame.}
      1918.        ar. VOmeră (? în margine asupra accentului pe -6-) {" 1. b6am. butfte" (nu vume). ||. Weigand Bezweifelt die Existenz diese£ Woites Jb. XX-XXV 137.}
      {1918®. vorbi ar. vârgescu ’tadle’ < verbum ? Iordan* Dift. 65. Cf. DR. III 838.}
      1920.  vreau {"1. vreau st. vreau. | Campid. bollu W. 68.} /
      P. 180
      1921.  vulpe {Campid. gurpe.)
      {1923®. vulvură "pulă de cal" < vulvula Dr. V < 312 > (/v prin simil.. faţă de v precedent?)}
                                       Z.
       {1927®. zăgârnă < oayiq, i6oţ Diculescu DR. IV 453.}
       1931.  zbeău (în margine) LB.
       1932.        zbier {cf. fr. beugler < v. fr. bugle < BUCULUS REW. N° 1370.} /
113
P. 181
   •' >1933. zbor {Campid. bonâi (volare).}
       (1933a. zeamă (zamă) ,gr. Cep.a (lat. zema, zima DHLR 202) Giuglea DR. III 578. cf. sic. zimma ’tumore’< gr. (şters Cv) zvme 26.
   ’   {{1933b. zburda <burdo ’Humme!’Giuglea DR. III 592-93] (subiinear)
deci " a fugi, a avea neastâmpăr, ca vita alungată de streche" jj < hurdus ’EseR Puşcariu DR. III 838.}
                           V'
       1934. zece {sard. c. de zi W. 11.}
       (1934a. zer (zăr, dzăr) < serum •+■ grec. £ejia >*zerum Giuglea Dr. III 573. ||, debilum P. Papahagi, Dunărea II (1925) 87 (cu roşu)}
       1936. zgâibă (B. II. 432. sg. auch abruzz.}
       {1937®. zgârbură Bogrea DR. III 741}
       1938. zgiriu {W. J. 99:"aber zgăr, zgărţ, zgărts" sind laumachahmende interjderen Uursprang eher slav.; im Big. ganz < germ. skeran Puşc. DR.. II, p. 604. Gamihscheg como.: cf.flnaa. garra^arron: ZfRPh, Bd. 48, p. 475.}
   §^£{1939*. (<£inb) zgribuli, zgriburi < mhd. griuwel: Giuglea, DR. II, p. 37î^4v<jamillăcheg comb.: ZfRPh, Bd. 48. p. 473.}
              (dina) zgurnescu "scotocesc", propriu "dau cu râtul" (despre porci) <*exgrunire (grunnus "Erdhaufen") Capidan DR. II 630 ş. u. \<*ex-gruni-ire "Scweinrussel" Spitzer DR. III 657.}
       1940. zi^ {Campid. di <*di-i W. 23.}
       1942. zînă {şi alb. zqna-t "starke, kriegerische Wesen" (myth.) citat de Jokl,-Indg. (şters Forsch.) Jahrb. IV (1916 100 după ensi.} /
       P. 182.
       {1944a. 20 te cuşte < deus te constet Drăganu DR. I 308.}
       {1944b. zona>< £dtvr| Diculescu DR. IV 432.} /
114
                       r BIBLIOTECA > * ACADEMIEI ■* C ROMANE V
CONSPECTVS ABBREV1ATVRARVM SIGLORVMQVE
       Prescurtări curente, adăugite faţă de lista standard a ediţiei din 1905
(p. 233-235)                         ’                 '
Bed.         =   Bedeutung                                
bis.         -   bisericească                             
bn.              bănăţean                                 
bov.         -   bovillanisch (?)                         
c.               campidanez                               
             =   V k y                                    
cak              c ak avisch, c ak avian                  
CD. şi C. D. =   Candrea, Densusianu (DE)                 
comb.        =   combate                                  
cor.         =   corect, corectează                       
croat.       =   croat(ă)                                 
DA şi D. A.  =   Dicţionarul Academiei                    
dalm.            dalmat(ă), dalmatisch                    
d. e.        =   de exemplu                               
dis.         =   disimilat, disimilare                    
Diss.            Dissimilation                            
dr.          --- dacoromân, dacorumăniscb                 
DR           rr  Dacoromania                              
ds.          rr  dasselbe                                 
Et.          =   Etymologie                               
g-           =   gheg (albanez)                           
h.               heute                                    
ib.          -   ibidem                                   
id.          =   idem                                     
istrocak.    =   istrocak avian, istrocak avisch          
Jb.          --- Jahresbericht                            
1.           -   liniba; ladinisrh; latin(ă), lateinisch; 
lese; logudorez
115
L.             2 Lehnwort                      
lab.           2 labializat, labializare       
lat. v.        = latină vulgară                
LB.            = Lexicon Budanum               
LM. D. şi      2 Laurian - Massim, Dicţionarul 
L. M. D.                                       
mark.          = markegianisch                 
ms. şi msse.   2 manuscris, manuscrise         
n.             2 nota; nach                    
N.             2 Name; Nord-                   
nb. şi Nb.     2 neben; Neben-                 
neol.          2 neologism, neologistic        
Nf. ‘          2 Nebenform                     
od.            2 oder                          
pej.           = pejorativ                     
Pers.          2 Person                        
persp.         2 perspectiva                   
pop.           2 popolo; popular               
pr.            = propriu                       
Praef.         2 Praefix(um)                   
privat.        2 privativ(es)                  
pugl.          = pugliesisch                   
qqn.           2 quelqu’un                     
q. v.          2 quod vide                     
rut.           = rut(h)enisch                  
s.             2 sau; seria; siehe             
S.             2 Seite                         
s. a.          2 substantiv ambigen            
s. sard.       2 sud - sardisch                
scil.        * 2 scilicet                      
Sp.            2 Spalte                        
Spr.           2 Sprache                       
116
St.        = statt                        
Suf.       = sufix                        
ş. u.    • = şi următorul, şi următoarele 
t.         = tosc (albanez)               
transil.  =: transilvanisch               
u.         = und                          
u. 0.        und ofters                   
urspr.     = urspriinglich                
V.         = volum(ul)                    
viell.       vielleicht                   
zig.       = zigeunerisch                 
Z. T.      = zum Teii                     
r          = rădăcina, radicalul          
       II. Semne editoriale curente
       (    ) = Rezoluţie de abreviere
       <    > = Adaos editorial
       {    } = Semnalare a adăugirii primare a autorului, pe pagina albă
       {{   }} = Semnalare a adăugirii secundare a autorului, tot pe
pagina albă
       Utere mici = Indicaţie a editorului
117
                              Tiparul s-a executat sub c-da nr. 148 la Tipografia Editurii Universităţii
118