Coperta şi prezentarea grafică : DUMITRU VERDEŞ
Toate drepturile rexervate Editurii Miner va
ION APOSTOL POPESCU
ORAŢII
D E
NUNTĂ
COLĂCĂRII, CINTECE ŞI STRIGĂTURI CULESE DE PE VALEA SOMEŞULUI
Ilustraţii de CALIN POPESCU Şi
MARIAN MUSTEA
EDITURA MINERVA
Bucureşti — 19Î9
ORAŢII
DE
NUNTĂ
j j<cLcumfei Iqsju^hka. ,7
pjaA^Uoou
Co^rA>lT(i\J IteH/WO
«— m. ^săJi^L du	j —
jUi'^xsX<C A-O cW%ş
r* oi	^	VÎM“
iXst ck %
fk - a &WrvC J&. Owtxvxx^ on ^jAumAdM.	^
^JOJISJ^%tu5W •
(îWlk, io«4'A$h
V.
'	!%«^A
*ţA.
PREFAŢA
Farmecul, autenticitatea şi pitorescul obiceiurilor şi creaţiei literare folclorice legate de nunta românească au atras întotdeauna atenţia specialiştilor de la noi cit şi din alte părţi, văzînd în acestea o manifestare plină de amploare şi de inedit a spiritului creator al poporului nostru, cit şi statornicia lui cu bogate implicaţii în peisajul spiritual transmis de antecesori.
Nunta românească, aşa cum se desfăşoară ea, constituie o manifestare etnografică şi artistică străbătută de adînci simboluri şi cu un rost bine definit în viaţa colectivităţii. Din cele mm vechi timpuri, cei mulţi au căutat să dea acestui moment culminant din viaţa omului cinstea şi prestigiul cuvenit. Suita de obiceiuri care constituie multiplele faţete ale ceremoniei nunţii cit şi categoriile literare folclorice respective, formînd cu toate un ansamblu plin de coerenţă şi suflu uman, reprezintă un elogiu adus vieţii şi moralităţii inalterabile, necesare ori-cînd traiului în familie.
Chiar dacă unele dintre obiceiurile legate de nunţile de la noi au anumite similitudini cu acelea care ţin de acelaşi eveniment din alte părţi de lume, aceasta, explicîndu-se fie pe baza coincidenţelor, fie în temeiul moştenirilor milenare transmise pe mari arii geografice, sau prin contactul inerent dintre oameni şi popoare, culturile nefiind ceva fatal închis cum credea Spengler, nunta românească, luată în ansamblul ei reprezintă un spectacol cu o specificitate de o rară concreteţă.
O parte din ritualurile şi obiceiurile nunţii româneşti vor fi aparţinut dacilor sau au fost vehiculate de populaţia romană. Ele s-au îmbogăţit de la o epocă la alta, au cunoscut o continuă desăvîrşire, categoriile folclorice s-au înmulţit şi diversificat, tiparul străvechi avînd însă o remarcabilă persistenţă. însuşi fluxul alegoric al acestui spectacol a primit noi tonuri şi acor-
V
duri, în sfârşit, semnificaţia ritualurilor şi obiceiurilor a devenit tot mai profundă.
Nunta românească nu este numai un spectacol plin de rafinament şi creaţie artistică, ci şi un adevărat colocviu despre rosturile familiei şi despre viaţă. Adîncind sensul fiecărui ritual şi obicei, ne vom da seama tot mai mult de semnificaţiile lor etice, despre rostul lor complex. Avem astfel de-a face cu o ceremonie artistică ale cărei elemente constitutive presupun o finalitate. Autorii anonimi, care au alcătuit peste timp această manifestare artistică, au fost ei înşişi reprezentanţi ai criteriilor estetice statornicite de milenii, cît şi ai eticii pline de generozitate a celor mulţi.
Prin aceasta, folclorul literar legat de ceremonialul nunţii a contribuit de la un secol la altul la rafinarea gustului artistic, la satisfacerea pasiunii înnăscute pentru frumos, la stabilirea şi întărirea comuniunii sufleteşti. El a facilitat vehicularea pe arii întinse a concepţiei populare despre frumos şi a unei nobile şi stăvechi viziuni morale asupra rostului căsătoriei, ca o comuniune indestructibilă de viaţă.
Folclorul obiceiurilor nunţii constituie aşadar o şcoală nesfârşit de vastă, şi la îndemîna oricui, a cultivării aleselor moravuri şi a asigurării edificiului vieţii familiale.
In spectacolul nunţii pe văile Someşului se regăsesc ritualuri, obiceiuri şi creaţii comune cu alte arii de la noi. Există însă un anumit timbru, o atmosferă care denotă că este vorba de o nuntă de pe Someş şi care oglindeşte condiţiile specifice şi particularităţile acestei arii sau ale unor localităţi anumite.
Fără să rămînem prea mult asupra aspectului etnografic al nunţilor de pe Someş, vom căuta să reţinem elementele care ne apar mai des întîlnite în diferite sate din această zonă a ţării.
Orice nuntă este anticipată de înţelegerea dintre cei doi tineri, — în concepţia oamenilor de pe Someş, neavînd rost influenţele străine de nobleţea şi sinceritatea iubirii dintre ei.
Drumul tînărului, care, ajuns la vîrsta căsătoriei, merge în căutarea viitoarei soţii, a fost descris de către artiştii populari ca o aventură în necunoscut, comparînd-o cu urmărirea unei
VI
căprioare, a cărei urmă se transformă cînd în a unei paseri, cînd în a unei flori.
Găsită, „zîna floare, Ia mijloc de cale“ însoţitorii mirelui „vor s-o scoată cu sapă de argint, floarea din pămînt şi s-o sădească cu rădăcină la tînăr în grădină, unde ziua să-nflo-rească şi noaptea să odrăslească".
Convinşi de puritatea, profunzimea şi trăinicia dragostei lor, cei doi tineri hotărăsc să se căsătorească, deşi nici o căsătorie nu este concepută, în general fără sfatul, consimţămîn-tul şi sprijinul părinţilor. Din acest moment peţitul devine ceva iminent şi tradiţional şi va da evenimentelor un ritm şi mai accelerat şi mai original. în unele locuri feciorul merge la peţit împreună cu tatăl său, sau cu o altă rudă, în timp ce în alte părţi poate trimite ca mandatari ai săi pe anumiţi cunoscuţi, în stare să-l reprezinte. Uneori merge numai tatăl însoţit de alt neam pentru a aranja cele hotărîte, însă aceasta se întîmplă mai rar.
In orice caz, oricum ar decurge acest eveniment, peţitul este însoţit de voie bună, de urări şi glume, iar în unele sate de oraţii — pe care le rosteşte, în numele părinţilor fetei, starostele miresei, ca aceasta, de pildă, culeasă din satul Dobric, şi din care cităm un fragment:
Vii din munţii cei cu brad,
De tât satu lăudat,
Cu rouă de primăvară Ţi-ai spălat fruntea pe-afară.
Vorba ţi-i de strugur dulce,
Să trăieşti Şi să primeşti Floarea ce o ai cătat,
Că-i ca spicul cel bogat,
Ca ruja cînd înfloreşte Şi pe tăţi îi veseleşte,
Amîndoi s-aveţi noroc ! —
Unde-ţi fi, la orice loc;
vn
Fata să ne-o omeneşti,
Tot cu ea să vecuieşti,
La anu şi la mulţi ani!
Tot cu acest prilej, se stabileşte ziua „încredinţării66, se fixează naşii cit şi diferiţii sfetnici, care vor îndeplini funcţiile necesare desfăşurării în bune condiţii a ceremonialului artistic
al nunţii.
încredinţarea este un fel de preludiu, care anticipează cu luni şi chiar cu mai mult timp actul căsătoriei. Acest moment ne reaminteşte de străvechea sponsalia a romanilor şi de un nume aproape similar folosit prin Sicilia. Expresia „azi ne încredinţăm" este des folosită prin partea locului, — mai ales în localităţile Mititei, Telciu, Corabia, Glodul Someşului, Bogata, — ea presupunînd o adeziune sufletească totală din partea celor doi tineri la hotărîrea pe care au luat-o.
încredinţarea este însoţită de petrecere, de joc şi strigături pline de îndemn la întemeierea unui cămin realizat sub veghea unor buni auguri. După aceasta, are loc vestirea sau încunoştiinţarea referitoare la hotărîrea luată de cei doi tineri şi la data căsătoriei. Conservarea obiceiurilor, a folclorului legat de acestea, cît şi a anumitor perioade din an în care se stabilesc căsătoriile e evidentă. Cineva studiind un sat din partea locului, ajunge la concluzia fondată pe un bogat material faptic că perioada de contractare a căsătoriilor, în general, a rămas foarte puţin schimbată în cursul ultimilor 85 ani, dar şi mai neschimbate au rămas ritualurile şi obiceiurile care ţin de acest moment şi a căror vechime se pierde în depărtarea vremurilor.
Cînd încep pregătirile propriu-zise ale nunţii, se pun la punct momentele principale ale desfăşurării acesteia. Mirii îşi aleg „nănaşi(( şi cîte doi sau patru tineri, fete şi băieţi, dintre cei mai apropiaţi, pentru a îndeplini funcţia de chemători, obicei rămas neschimbat în substanţa lui de-a lungul vremii.
în unele părţi ale Someşului Mare, are loc tot acum pregătirea „steagului“, descîntatul cămăşii mirelui, pregătirea colacului miresei şi al îmbrăcăminţii acesteia, inclusiv a unei
vin
cununi cît mai frumoase, la împodobirea căreia se întrec fetele din sat, căci cununa este un simbol al vieţii, al purităţii, menit să înalţe pe mireasă deasupra tuturor ca pe o zînă din poveşti. Toate aceste obiceiuri tradiţionale se desfăşoară după un anumit tipic şi sînt însoţite de o mare varietate de oraţii sau cola-carii adaptate diverselor împrejurări. Dar cele mai multe şi mai frumoase oraţii sau colăcării sînt cele legate de nunta propriu-zisă.
Alegoria şi simbolurile colăcăriilor sînt bogate în înţelesuri, sensuri şi semnificaţii, aspectele vieţii fiind recepţionate pe baza unei norme axiologice străvechi, statornicită de colectivitate. Oraţiile, mai ales acelea referitoare la plecarea miresei de la casa părintească sau în legătură cu primirea ei de către soacra mare, devin mici drame şi în dialogul dintre colăcari are loc un fel de eliberare de constrîngerea textului, oferindu-le acestora posibiltatea de a interveni cu vorbe de tîlc, glume, aforisme de o poezie consistentă :
Amu portu ţi se mută,
Jocurile ţi se ciuntă,
Că~i mere la joc minată Şi-i veni acas chemată.
înainte de plecare, de pildă, se declamă aşa-zisele iertăciuni, cînd starostele miresei evocă în faţa alaiului şi a socrilor mici întreaga biografie a miresei, accentuînd totodată durerea resimţită la despărţirea de casa părintească. Aceste iertăciuni constituie şi un fel de omagiu, de mulţumire plină de intensitate lirică adusă părinţilor, avîndu~şi astfel semnificaţia etică proprie. Momentul este plin de solemnitate. îmbrăţişările şi atmosfera au, parcă, ceva din acel „Der Stimmunga al vechilor tragedii greceşti.
Cu prilejul sosirii miresei la casa socrilor, creatorul anonim caută o comparaţie care să exprime cît s-ar putea mai mult şi mai familial frumuseţea miresei :
Să îmi iau nora din car,
Că-i mîndră ca un păhar.
IX
Totodată, într-o pastă lexicală elevată, va lăuda şi hărnicia tinerei nore, intenţionînd astfel ca prin elogiul delicat, neostentativ, să ăştige adeziunea soacrei.
Arta portretului este minuită în chip insiprat de creatorii oraţiilor de nuntă, cultivînd un joc al liniilor capabil să exprime un fond uman şi aspecte fizice dintre cele mai distinse. Aflăm în portretul figurilor din colăcării proiectări mediate ale unui ideal de viaţă, sau plăcerea desfătării în faţa frumuseţii mirilor. Există un laconism al elementelor din care este alcătuit portretul: Despre tînăra „floare“ găsită de alaiul nuntaşilor ni se spune :
Că-i o tînără copilă,
Cînd păşeşte prin ocol Sub picior îi creşte dor,
Guriţa-i e ca o floare,
Faţa ca la mîndrul soare.
In schimb, înfăţişarea mirelui, creionată tot din cîteva linii, capătă dimensiunile unui erou de basm :
Cu mustaţa ta Coperi curtea mea,
De privirea ta Soarele ar sta Mult să te privească Să te omenească.
O bună parte din colăcării presupun un dialog care le imprimă un plus de efect scenic. Replicile pe care şi le dau chemătoarele şi starostii sînt deseori scînteietoare şi chiar cu unele inovaţii de moment, antrenînd şi mai mult pe participanţi. O serie dintre ele se desfăşoară pe „acte“, cum ne spunea un staroste mucalit şi cu darul expresiei plăcute. Unul dintre cele mai vii dialoguri şi de un pitoresc spontan este acela dintre colăcării mirelui şi ai miresei, cînd vin s-o ia de la casa părintească, în-trecîndu-se în a da replici de efect.
Desigur, pentru a juca rolul acestui „act“ se cere din partea colăcarilor o deosebită uşurinţă declamatorie a zicerii*, o în-
X
zestrare artistică creatoare, calităţi recunoscute de întreaga colectivitate, fapt consemnat chiar într-una din oraţii:
Şi ne-a ales pe noi doi Ca frunza de pe altoi,
Buni la sfat, uşori la minte Ca şi cei de mai nainte,
Şi ne-o dat calea mai iute Ca la copilu cuminte :
Pe razele soarelui,
Pe stelele cerului.
Deşi libertatea de versificaţie este proprie oraţiilor de nuntă, o trăsătură a celor mai multe creaţii folclorice de acest fel de pe Someş constă în aceea că, spre deosebire de alte zone, aici grija pentru arta versificaţiei, pentru versul regulat, apare în mai mare măsură :
Soarele e sus,
Mere cătră-apus Şi n-are-ncălţîie Ca să mai rămîie,
Să ne-arate-n zori Pasărea din flori.
El nu are clop Să se-oprească-n loc,
Că-i tot călător Peste munţi cu dor Şi nu stă pe-aici,
S-asculte ce zici.
C-altfel mîndru soare Ar sta lîngă-o floare Şi ne-ar arăta Zîna aceasta-a ta.
Preferinţa pentru stihuirea cu reguli consacrate este mai persistentă, deşi există şi oraţii cu o prozodie de o libertate în-cîntătoare, impuse de tensiunea interioară a creatorilor populari cît şi de anumite împrejurări. Vladimir Streinu a şi consem-
XI
nat de altfel, scriind despre vers-libriştii de la noi, că aceştia ar fi găsit chiar „dinlăuntrul literaturii româneu i, modele pentru tehnica versului cultivată de ei, fără să mai fie nevoie de importuri. Bazat pe investigaţii la obiect, el sublinia că „Atît de legaţi de ceea ce se poartă am fost, incit, ca să ajungem la arta poliritmică a versului, am lăsat cu totul în uitare măsurile libere ale poeziei noastre populare, — ale oraţiilor şi descântecelor în special, — de la care pornind, noua evoluţie metrică s-ar fi susţinut organic, am sărit peste această realitate lăuntrică şi am adoptat, în totul arbitrar9 experienţa simboliştilor francezi“ 2.
Poezia nunţilor de pe Someş este bogată, cuprinzătoare şi cu euritmii remarcabile. Varietatea gamelor ei este binecunoscută. Astfel, folclorul nunţilor cuprinde şi specii, în afară de anumite oraţii, cu elemente hazlii, care cultivă din belşug comicul, umorul, tocmai pentru a extinde dimensiunile delectării spirituale a participanţilor.
Prin multe părţi de pe Someşul Mic şi Someşul Mare, se simidează aşa-zisa răpire a miresei. Geneza romană a obiceiului, aşa cum se păstrează la noi, a fost subliniată, printe alţii, şi de Simion Fior ea Marian. €u acest prilej, se înfiripă un dialog plin de invenţie artistică între o socăciţă sau o chemătoare şi nănaşi sau starostele mirelui. Are loc o adevărată revărsare de presupuneri sau de elogii la adresa miresei dispărute.
Un loc aparte ocupă în folclorul nunţii aşa-numitul Cîntec al găinii, cîntec plin de haz, întîlnit îndeosebi pe Someşuri şi părţile superioare ale Mureşului, coborînd mai nou spre mijlocul Transilvaniei. E legat de momentul cel mai vesel al nunţii, cînd una dintre socăciţe (bucătărese) aduce mimînd, jucînd şi chiuind (avem de-a face deci cu un sincretism veritabil) o găină frumos împodobită, pe care o oferă nănaşilor. Cîntecul găinii e variat şi, deşi este liric, în general, conţine şi elemente epice cu scene de spectacol comic, înlesnind deseori un dialog pitoresc, cu accente de poezie, plin de inventivitate şi subtilitate,
1	Vladimir Streinu : Pagini de critică literară, voi. II, E.P.L., Bucureşti, 1968, p. 369.
2	Idem.
xn
cu nănaşul, cu nănaşa sau chiar cu mesenii. O astfel de specie este interpretată fie de socăciţă, fie de o reprezentantă de talent a ei, participantă la nuntă şi preţuită de săteni. Ea este însoţită de »ceteraşi“, acompaniind-o şi declamînd uneori împreună. Este interesant că specia cîntecului găinii, deşi cultivă comicul, rîsul sănătos, chiar şi ironia, presupune şi o anumită graţie. Oricît de mare ar fi poanta hazlie, mirii sînt elogiaţi în cuvintele cele mai alese, nelipsind însă şi stropul de ambiguitate :
Mare-i tina, mare-i molu,
Mare-i dragostea şi doru.
Nu ştiu apa-i gozuroasă Ori mireasa-i prea frumoasă;
Nu ştiu vinu-i gozuros,
Ori mirele-i prea frumos.
Cîntecul de nuntă al găinii îşi are mobilitatea şi subtextul lui şi ţine neapărat să-şi păstreze, ca şi oraţia, şi o anumită funcţie incantatorie. Unele creaţii din această specie preferă fapte cotidiene, altele o anume cochetărie a socăciţei cu nănaşul sau fac biografia nunilor, a găinei închinate şi chiar a bucătăresei, toate fiind orientate către înveselirea nuntaşilor :
Socăcind pe Ungă oale Mi s-o ars un lat la poale.
La poale-ar fi cum ar fi,
Uite, rău m-am fript aci.
Nu-i acasă doctoru,
M-o vindeca nănaşu,
Că nănaşu ştie bine De sărut cu vitamine.
O parte dintre cîntecele găinii evocă un singur episod, de o mai mare plasticitate din viaţa găinii, altele o succesiune de peripeţii, în care, aşa cum se poate observa, pătrund masiv elemente ale vieţii contemporane şi chiar ale tehnicii moderne:
XIII
Că îmi trebe taleri noi,
Să mă duc să-mi ieu război:
Războiaş automat,
El a ţese, eu în pat;
Războiaşu cu motor El să ţeasă, eu sub ţol.
Şi l-oi pune după casă,
Cîţi or trece, toţi să ţeasă.
sau mici descrieri ale spaţiului străbătut de socăciţă, toate integrate organic în compoziţie. De pildă, într-un cîntec se spune la modul hiperbolic:
După găină-am pornit Ş-am trecut păduri şi tău Pe unde-o fost molu rău.
Din Beclean pînă-n Zalău Cătam găina cu său,
Am găsit-o-ntr-o grădină Lîngă-un fir de rujmalină.
Cîntecele găinii cultivă, de obicei, poanta. Ele sînt în egală măsură şi un joc plăcut al spiritului, al inteligenţei.
Socăciţă, vină-ncoace,
Ce-ai făcut nouă ne place.
Ne-ai făcut nişte toşmagi:
Numai cu boii să-i tragi.
Ne-ai făcut nişte lăşcuţă:
Să le pui pe teleguţă.
Umorul se bucură de preferinţă căci el nu se transformă în şarjă sau caricatură, nu-l diminuează pe om, ci din contră, menţine frumuseţea sentimentelor umane. Vladimir Streinu a reţinut la loc de seamă o astfel de particularitate: „Cine a trăit în lumea românească, ştiind să asculte două-trei nopţi poveştile şi anecdotele poporului, ştie că noi, românii, nu rîdem
XIV
de alţii, ci mai mult de noi înşine..., ridem de condiţia propriei noastre existenţe şi numai în măsură comuna ridem şi de alţii şi atunci cu zîmbetul de bunătate şi înţelegere că rizibilă e împrejurarea de viaţă şi nu numai omul căzut în această împrejurare. E aici o concepţie despre nevinovăţia omului adus de puteri exterioare să strice estetica rînduielii* i. Acest umor rămîne, în general, un joc al spiritului, presupunînd lipsa oricărei răutăţi din partea celor care l-au creat.
Se ridică în altă ordine de idei problema existenţei unui mare număr de variante ale oraţiilor şi ale dntecului găinii şi a valorii acestora. Acestea nu sînt copii şi, cu puţine excepţii, fiecare îşi are însemnătatea ei. Se vor deosebi între ele prin anumite detalii, care îşi au funcţia lor artistică precisă. După noi, se poate vorbi dspre detaliul intensificant, detaliul decorativ, detaliul revelator, detaliul suplimentar, detaliul de circumstanţă şi detaliul incidental a căror funcţie am prezentat-o mai pe larg în eseul Funcţia detaliului în basm şi poveste 2. Detaliul intensificant accentuează ceea ce este particular la un moment dat pentru o oraţie sau un cîntec al găinii. Un amănunt de circumstanţă, mai ales cel de factură toponimică îşi face loc la momentul oportun. In adevăr, alta e atmosfera unui cîntec de acest fel în care găina a fost adusă de la Cluj şi alta cînd socăciţă a venit cu ea de pe Bîrgău, prin păduri şi peste tăuri. Foarte interesantă ne-a apărut prezenţa unui detaliu decorativ preluat dintr-o oraţie, prin contaminare, atît de un cîntec al găinii cît şi de o strigătură de pe Someş. în ambele specii, sosirea la nunta se face ca într-un admirabil »georgicon“:
Cu trăsură de-odolean Cu scaun de măgeran,
Cu roţile de rujiţă,
Cu scară de lămîiţă.
1	Vladimir Streinu : Constante spirituale româneşti, în Luceafărul, ar. 18/209, an IX, 1966, p. 3.
2	Ion Apostol Popescu : Funcţia detaliului în basm şi poveste, în Vatra, Tg. Mureş, an III, nr. 2 şi 3, februarie şi martie 1973.
XV
In oraţie însă descrirea carului ocupă un loc mai însemnat decît în cîntecul găinii. în alte variante ale acestei specii, intervine şi amănuntul suplimentar, cu funcţia de diferenţiere.
Cîntecele de nuntă ale găinii cuprind localizări, o toponimie someşană binecunoscută, antiteze echilibrate, fac un loc binevenit amănuntelor cu tîlc.
Închinatul pomului este un alt străvechi obicei însoţit de cîntece. El simbolizează belşugul, rodnicia şi dragostea de viaţă. Pomul este împodobit cu panglici multicolore şi încărcat de turte dulci, iar în oraţia care i-a fost închinată „la scuturatul pomului“, cum se spune în unele locuri, i se face un fel de biografie poetică.
Strigăturile de nuntă de pe Someş au vădite tangenţe cu cele din alte zone şi reuşesc să-şi menţină aproape întotdeauna un anumit lirism, în ciuda umorului lor, adeseori, înţepător. Chiuiturile de acest fel se schimbă într-o măsură apreciabilă în laudă cu accente nuanţate la adresa mirilor şi cîteodată şi a nuntaşilor. Tonalitatea lor umoristică obişnuită se schimbă de multe ori, adecvîndu-se momentului oa substanţă şi modalitate de expresie, pentru a nu tulbura veselia. Chipul miresei este proiectat într-o zonă a frumuseţii galante, utilizîrvdu-se elemente comparative care se disting prin puritatea lor.
Miresucă, draga mea,
Bine ţi se şede aşa ;
Şi cu balţ şi cu cunună Ca şi cerului cu lună Şi cu balţ şi cu mărgele Ca şi cerului cu stele.
Dar ele vizează: pe miri, pe nănaşi, socăciţe, „secheraşul“ care mînă boii de la carul împodobit, pe chemători, colăcari cît şi pe alţi participanţi la nuntă. Ele însoţesc întrega desfăşurare a ceremoniei nunţii şi fiecare situaţie are strigătura adecvată, care uneori dă şi mai multă mişcare anumitor momente ale evenimentului.
în unele oraţii şi strigături i se urează miresei să nu uite dc rostul ei cel mai înalt, acela de a fi mamă, căci în înţelep-
XVI
ciunea sa poporul ştie că unde se află iubire şi copii, acolo se află şi fericirea.
Varietatea obiceiurilor nunţii este evidentă. Fiecare nuntă are parcă ceva propriu, un specific al ei, chiar dacă avem în vedere acelaşi sat.
Folclorul literar de nuntă înmănunchiat în această culegere a fost cules în decursul a vreo 15 ani, din sate cu bogate tradiţii, şi care au conservat şi păstrat cea mai mare zestre de acest fel.
Prin calităţile sale expresive, creaţia folclorică de nuntă are şi o mare valoare etică, ceea ce-i conferă şi calitatea unui îndreptar, realizat artistic bineînţeles, pentru viaţa familială. Afli deseori în urzeala lor generalizarea artistică a unei bogate experienţe de viaţă. In astfel de creaţii se face elogiul căsătoriei întemeiate pe iubirea curată, profundă, fără legături şi interese exterioare ei. Poporul concepe o iubire plină de luminozitate, care pune pe prim plan calităţile morale ale femeii, valori cultivate cu multă grijă în creaţiile folclorice.
Poporul nostru a acordat în permanentţă o sinceră consideraţie eternei frumuseţi a femeii, văzînd în această calitate a ei un element care înalţă însuşi farmecul vieţii. Frumuseţea chipului, a îmbrăcămintei şi a gesturilor a reţinut mereu atenţia rapsozilor din mijlocul maselor.
Tocmai pentru înaltul lui conţinut de umanitate şi atitudine morală, la care adăugăm şi prospeţimea artistică a simplităţii, folclorul literar de nuntă se păstrează, se transmite şi se îmbogăţeşte de la o generaţie la alta. Şi chiar dacă ritualurile şi folclorul literar de nuntă din valea inferioară a Someşului Mic şi pe Someşul Mare se încadrează întru totul în peisajul de ansamblu al etnografiei şi creaţiei folclorice româneşti9 ele aduc şi unele elemente inedite; în sfîrşit, chiar dacă se interferează cu ceea ce ţine de nuntă, îndeosebi din Bucovina — şi aceasta este valabil mai ales pentru unele părţi ale Năsăudului — şi apar o serie întreagă de prelucrări creatoare ale spectacolului, nota arhaică, deci de conservare, este şi mai pregnantă, iar similitudinile cu unele din elementele nunţii la romani sînt încă destul de vizibile.
XVII
Multe dintre aceste oraţii, cîntece şi strigături au fost culese chiar în timpul desfăşurării tradiţionalului obicei, direct de la cei care, în calitatea lor de starosti şi socăciţe, le recitau cu firească înzestrare rapsodică. în dialogul lor plin de umor cei doi starosti, unul reprezentînd mirele, iar celălalt mireasa, în-cer cînd să se întreacă în „ziceriiC cît mai iscusite, pentru a evidenţia în faţa spectatorilor portretele morale şi spirituale ale mirilor, creează, din cînd în cînd ad-hoc, noi variante legate de realităţile timpului pe care îl trăim, îmbogăţind continuu tezaurul nostru folcloric.
Din acelaşi contact viu cu tradiţiile locale s-au născut şi creaţiile celor doi artişti plastici care ilustrează volumul de faţă, pictorul Călin Popescu şi meşterul popular Marian Mustea, autorul figurinilor din rădăcini, propuşi editurii tocmai datorita legăturii lor strînse cu arta şi obiceiurile de pe Valea Someşului, atît de autentic şi variat exprimate.
în acest sens culegerea noastră poate ave a, faţă de celelalte culegeri ale genului, o calitate în plus. Aşadar valoarea ei structurală nu stă numai în specificul regional, ci şi în îmbinarea elementelor clasice, tradiţionale cu anumite elemente ale vieţii contemporane, fapt ce reflectă forţa creatoare continuă a geniului maselor populare.
Aceste ci'eaţii au constituit şi constituie un izvor de înfrumuseţare a sufletelor, oferind un buchet de reflecţii şi maxime dintre cele mai înălţătoare pentru viaţa omului, cît şi un prilej de reconfortantă desfătare estetică. Folclorul literar de nunta de pe Someş exprimă bogate, generoase şi luminoase conţinuturi sufleteşti şi umane, fiind vorba de o profundă şi autentică percepere estetică a vieţii şi a tot ce înnobilează şi înalţă viaţa.
ION APOSTOL POPESCU
I.
COLĂCĂRII
DE
NUNTĂ
COLĂCĂR1I DE CĂUTARE A MIRESEI
Trei
păcurărei
Pe-o vale cu rouă,
De-s vremi de nu plouă, Trei păcurărei,
Plini de zdrăngănei Jos pe la opinci,
Se opresc aici Şi-aşteaptă mireasă Cinaşă, aleasă.
Da’ Someşu-i rece,
Doru lor n-a trece.
—	Voi, fetelor, voi,
Pe drum cu trifoi,
Pe-un mal cu ariră, Urma ne-o zăriră Trei păcurărei,
Cum nu-s alţii trei; Cinaşă mireasă îşi cată pe viaţă.
Pe Someş pornesc Şi-apoi se opresc Pe cel drum cu vie, S-aibă bucurie,
Domnul să le dea Noroc cît or vrea, Prunci frumoşi la casă, Pline-oiegi pe masă.
Cules de la VASIL.E SA-FLACAN al lui Ilie, de 50 ani, comuna Braniştea, jud. Bistriţ a-N ăsă ud.
4
Oraţii de nuntă
Ziurel
frumos de zi
Prin munţii cu paltinii,
Pe unde trec oamenii,
Noi mergem şi colindăm Şi la această casă stăm, Ziurel frumos de zi!
Aici stă o Sînziană Cum nu-i floare la poiană ; Ochii ei sînt două mure, Gura-i fragă de pădure, Ziurel frumos de zi!
Ea-i c-un ficior credinţată Şi cu el va fi în viaţă ! Şi-amîndoi s-o vîjit Ca doi meri ce-o înflorit, Ziurel frumos de zi!
Şi-or fi ei ca o tulpină,
Nici o vorbă de-a străină N-a putea a-i despărţi, Nice-un năcaz a-i hăţi, Ziurel frumos de zi!
Noi venim din curţi cu dor, De la munţii cu bojor, C-aici fata ni-i frumoasă, L-a ficior e drăgostoasă, Ziurel frumos de zi!
Şi noi încă nu om mere,
Ci le-om fi pe-a lor plăcere Ca trandafirii-n fereastă, Ca floarea de pe coastă, Ziurel frumos de zi!
O tăt zis o păsărea De pe-o dalbă rămurea :
Ceşti doi oameni fericiţi Să fie tăt mulţămiţi, Ziurel frumos de zi! Buţi cu bani să aibă ei, Şi mai mari şi mărunţei, Holda le fie cît bradu Şi să îi cinstească satu, Ziurel frumos de zi!
Şi a lor cinstiţi părinţi Să le fie fericiţi Cum e rodul pomilor Din grădina zorilor,
6
Oraţii de nuntă
Ziurel frumos de zi!
Şi ceşti doi ce s-or uni Şi fericiţi or trăi S-aibă prunci şi mîndre prunce Orişiunde de s-ar duce,
Ziurel frumos de zi!
Rămîi, gazdă, sănătoasă,
La mulţi ani fii veseloasă Cum e cîmpu ăl cu flori Şi cei munţi cu cei bojori,
Ziurel frumos de zi!
Culeasă de la un grup de colindători din satul Chilioara, jud. Sălaj.
Sora soarelui de sus
Pe sub soare, pe sub lună, Am venit de-o săptămînă Şi sîntem mai de departe De pe la muntoase sate, Şi-am oprit lîngă-o fîntînă Unde-am întîlnit o zînă Ea ne-a zîs că de om mere Să fim şi pe-a ei plăcere, S-aducem la-acest ficior O cununiţă de dor,
Udată de-un roşu nor ; Nouraş cum nu e altu. Bună sara, măi ficior,
O cununiţă de dor
Colăcării de nuntă
7
La fereşti îţi împlîntăm,
Tare să ne bucurăm Cu jinars de prin hordău Nu cu apă de la tău,
Ci cu vin d-ăl stricorat,
Nu cu goz amestecat;
Cu colac de grîu curat De mîna ta sămănat.
La uspăţ ti-i uspăţi Pe meseni ţi-i omeni,
Că nu-i mult pînă atunci C-a-nflori sacfiu-n lunci;
Gîndu tău de însurat Este gînd curat.
Floarea raiului frumoasă Coboare la tin’ pe masă !
Sora soarelui de sus Cocie mîndră ţi-o adus,
Lîngă şură s-o oprit Şi pe tine te-o dorit,
Să te plimbi în sus şi-n jos Cu-a ta zînă veselos.
La mulţi ani cu sănătate Şi cu carele-ncărcate!
Culeasă de la NICOLAE POP, 69 de ani, comuna Jibou, jud. Sălaj.
Cinaş
domnişor
Raza soarelui zicea:
—	Cirie-aici că îmi şedea ? -- Şede un ficior
8
Oraţii de nuntă
Cinaş domnişor,
Iar mai dincolea Şede-o viorea;
Cu ea, el s-a cununa Cînd vinu în fiert a da.
—	Cine-s aceşti buni oamini Cu miori şi noatini ?
—	Mi-s doi tinerei,
Blînzi şi cinăşei:
Pe la sărbători Mi-s ca nişte flori,
Iar noi la uspăţ Le-am veni în cîrduri De la cele tîrguri.
—	Şi ce-o să le daţi De-or fi cununaţi ?
—	Mioare şi flori;
Bani de-ăi gălbiori Şi o cununiţă,
Care-o porumbiţă A-mpletit-o azi
In munţii cu brazi,
La anu şi la mulţi ani!
Culeasă de la NICOLAE DAMIAN, 72 ani, Bistriţa, jud. Bistriţa-Năsăud.
Amîndoi s-aveţi noroc
Vii din munţii cei cu brad, De tăt satu lăudat;
Ca roua de primăvară Ţi-ai spălat fruntea pe-afară
Colăcărxi de nuntă
Vorba ţi-i de strugur dulce, Să trăieşti Şi să primeşti Floarea ce o ai cătat,
Că-i ca spicu cel bogat,
Ca ruja cînd înfloreşte Şi pe tăţi îi veseleşte, Amîndoi s-aveţi noroc ! Unde-ţi fi, la orice loc, Viaţa să vă dea plăcere, Precum sînteţi la vedere, Botez după cununie Pentru-a voastră bucurie. Fata să ne-o omeneşti,
Tăt cu ea să vieţuieşti,
La anu şi la mulţi ani!
Culeasă de la ION MURESAN, 79 de ani, satul Sînicoară, jud. Cluj.
COLACĂRII DE CHEMAT LA NUNTA
Noi sîntem tinere flori
Onoraţi ascultători,
Noi sîntem tinere flori Crescute-n luna lui mai De pe-a Republicii plai
10
Oraţii de nuntă
Şi în mînă purtăm struţ Să ne căpătăm drăguţ,
Pe cap cunună de flori Să ne iubească feciori!
Pe deasupra-acestui sat Zboară-un păunaş rotat;
Nu ştiu-i păunaş rotat,
Ori mirele-i din alt sat,
De-o fetiţă fermecat,
Cu sulfină din grădină,
Cu apă de la fîntînă.
Dacă vreţi să ştiţi anume Noi îndată vă vom spune Care este a lor nume.
Trei fire de mageran,
Este Uţa Moldovan 1.
Mirele care-o iubeşte Vasilie se numeşte.
E subţire şi înalt Şi-o duce la el în sat;
El n-o duce de pomană,
Ci-a ţinea-o ca pe-o doamnă, Casa-i e cu mare curte,
Apă bună ca şi-n munte,
Ca ea-n sat nu or fi multe. Dac-am sta a-1 lăuda,
Nici o zi n-am termina.
Da’ e căzu să plecăm,
Mirii să-i felicităm;
Să trăiască la un loc Să aibă mare noroc.
Foicică de pe coastă,
Să trăiţi şi dumneavoastră.
1 Numele mirilor diferă de la caz la caz.
r
Colăcării de nuntă
13
Noi vă invităm cu drag Deseară la a lor steag,
Iar ca fete de-omenie Vă poftim la cununie.
Noi v-am chemat cu plăcere, Vă zicem la revedere.
Culeasă de la ROZALIA MUNTEAN, comuna Căia-nul Mic, jud. Cluj.
De la răsărit de soare
Busuioc mîndru-nflorit,
Vă zic bine v-am găsit, C-am venit pe ne-aşteptate Fără să fim invitate. Sintem şase chemătoare Gătite ca-n sărbătoare :
Pe cap cunună cu flori Să ne iubească ficiori.
Vă aducem veste-aleasă De la mire şi mireasă ;
Că ei azi ne-o credinţat Ca noi să umblăm prin sat Şi să vă rugăm frumos,
Ca să luaţi parte cu toţi; Deseară cu voie bună Să ne vadă ceea lună Şi după-a lor cununie,
Va fi mare veselie,
Ce frumos are să fie !
14
Oraţii de nuntă
De la răsărit de soare Vă invită-o mîndră floare ;
Nu-i o floare din grădină,
Că-i o tînără copilă ;
Nu-i o floare de muşcată,
Că-i o tinerică fată.
Nu degeaba-o purtat flori,
C-o iubit-o mulţi ficiori.
Milian a fost istăţ Şi o luat-o de la tăţi.
La uspăţ vă invităm,
Mirilor noroc le dăm.
Foaie verde busuioc,
Să aibă mirii noroc,
Fie pace-n lumea mare,
Bucurie-ntre popoare Şi bucate în coştei,
Să petreci amu cît vrei.
Noi merem prin sat mereu,
Rămîneţi cu Dumnezeu,
Noi merem tot mai departe,
Rămîneţi cu sănătate.
Culeasă de la ILEANA F ARCAŞ, comuna Tioeul-de-Sus, jud. Cluj.
Să vă dăm veste frumoasă
Foicică merişor,
Al meu dulce verişor Cu dragoste şi cu dor
Colăcării de nuntă
15
O venit şi ne-o rugat Să umblăm astăzi prin sat, Să umblăm să vă chemăm Ca să luaţi parte deseară Şi mîne şi mîne seară.
La uspăţ de cununie Vă chemăm cu bucurie Să fiţi cu noi împreună, Petrecînd cu voie bună.
Noi vă dăm această ştire : Noi am plecat de la mire Cu dragoste şi iubire ;
Să umblăm din casă-n casă, Să vă dăm veste frumoasă ; Veste de căsătorie.
Vă chemăm cu bucurie La a noastră veselie,
Care are să ne ţie.
Faceţi bine şi poftiţi,
Că frumos îţi fi primiţi,
Cu mîncare, beutură, Colacuri şi prăjitură,
Vin roşu şi pîne albă,
Să vă fie lumea dragă Şi să ziceţi după noi Să trăiască mirii-ăi doi;
La mulţi ani, zile frumoase, Să trăiţi şi dumneavoastră.
Culeasă de la ION DRU-ŢA, comuna Sînicoară, jud. Cluj.
16
Oraţii de nuntă
S-o ivit
o mîndră floare
Bate vînt de la Carpaţi,
Vă rugăm să ne-ascultaţi!
Multe tare nu om spune,
Numai puţine şi bune :
Pe la asfinţit de soare S-o ivit o mîndră floare,
Nu e floare de muşcată,
Că-i o tinerică fată,
Nu e floare de grădină,
Că-i o tînără copilă.
Cînd păşeşte prin ocol,
Sub picior îi creşte dor,
Guriţa-i e ca o floare,
Faţa ca la mîndru soare,
Ochi căprui şi gură fină ;
Păpuşică din vitrină,
Dacă vreţi s-o ştiţi anume, Dumneavoastră vă om spune.
Trei fire de măgeran,
Este... (i se spune numele).
Mirele care-o iubeşte
... (i se spune numele) se numeşte.
Noi vă invităm cu drag
A le trece-a casei prag.
Fetelor, să vă gătiţi,
Una ca alta să fiţi Cu ciorapi de la oraş Şi bughete mintenaş ;
Cu inele şi cu flori Să vă joace mulţi ficiori.
Şi ca fete d-omenie Să veniţi la cununie.
Colăcării de nuntă
17
Noi v-am chemat cum se cere,
Vă zicem la revedere.
Culeasă cu ocazia pregătirii unei nunţi din comuna Chiraleş, jud. Bistriţa-Năsăud.
Veniţi
să ne veselim
Floricică de la munte,
Tăt umblăm pe căi mărunte, Umblăm astăzi la chemat C-al nostru mire din sat Cu flori mîndre ne-o rugat La-a lui uspăţ să vă chemăm, Cu toţi să ne bucurăm ;
La a noastră bucurie Orcine poate să vie.
Vă chemăm pe tăţi cu drag Din a casei voastre prag ! Frunzuliţă floare-aleasă,
La fel cinstita mireasă V-o trimis voroavă-aleasă :
Că ea este fată bună,
Duminică se cunună.
Vă chemăm cu voie bună La pahar de beutură,
La colac şi la friptură.
Şepte zile fără şasă
Sînt de cînd ne-am dus d-acasă
Cu flori albe de mătasă,
Cu pană de busuioc
De la mire de la clop. < - .
18
Oraţii de nuntă
Să veniţi cu mic, cu mare Pîn’ la curtea dumisale ;
Vinu-o trece prin oiagă Mămăliga-o fi biteagă.
Veniţi să ne veselim, _
Intru Domnu vă poftim !
Culeasă de la ION GHE-NADIE, 75 de ani, comuna Şomcuta Mare, jud. Mara-mureş.
Dimineaţa s-o sculat
Cinstite gazde cu casă aleasă, A noastră mireasă,
Lucrătoare şi frumoasă, Dimineaţa s-o sculat Şi pe obraz s-o spălat Cu rouă de la alun,
Şi pe mînuri cu vin bun.
Şi buciumu l-o luat Către sate o sunat,
Multe fete o chemat.
Ne-o ales pe noi, pe două, Ne-o-mpănat cu flori de rouă Şi pe cap ne-o pus bertiţă Şi ne-o trimis pe uliţă,
Ca să umblăm pe la case,
Să chemăm fete frumoase,
Că mireasa le doreşte Mîne cînd se despărţeşte
Colăcării de nuntă
19
De grădina cu săscuţă, De tată şi de măicuţă,
De grădinuţa cu flori, De-a ei fraţi şi de surori, De la fir de tămîiţă,
De la fete din uliţă,
De la fir de busuioc,
De la ficiorii din joc.
Culeasă de la ANA HO-RONGOZO, de 59 de ani, din satul Sîntejude-Vale, comuna Sîntioana. jud. Cluj.
COLĂCĂRIE DE UKARE LA COLACUL SOACREI
Poftim, soacră, şi primeşte
(Chemătoarea 1 ;)
Foicică din cărare,
Unde e soacra cea mare Să păşască-un pas prin casâ De la uşă pin’ la masă ;
Să păşească-un pas ori doi Să vie mai cătră noi.
Că n-o chem la păscut,
C-o chem la colac plăcut
1 Mireasa trimite in semn de respect soacrei mari un colac împletit frumos. Fata care i-1 aduce spune textul.
20
Oraţii de nuntă
Şi n-o chem la un om prost, C-o chem la colac frumos C-o crescut şi-o legănat Şi frumos mire mi-o dat.
Soacră mare, dumneata, Faci-i bine şi-i ierta Că colacu nu-i făţat,
Că n-am avut lemn de fag, Cuptoriu mi s-o stricat,
Eu acolo m-aş fi dus Pe mireasă o-aş fi pus, Cuptoriu de l-ar fi uns Dar m-am temut de asta : Cuptoriu s-o surupa Ş-o omorî mireasa.
Ce zici, mire, dumneata,
Cu cine ti-i cununa ?
Soacră mare, dumneata, Colacu cînd li-i mînca Să mă chemi să fie-n parte, Să nu crezi că nu se cade ; Că de unde l-am adus Şapte giunghiuri mi s-o pus ; Şapte giunghiuri ş-o durere Rău mă dor braţele mele. Poftim soacră şi primeşte Cu ce nora te cinsteşte.
Culeasă de la o din Ilva-Mică, jud. ţa-Năsăud.
nuntă
Bistri-
Colăcării de nuntă
21
COLĂCĂRII DE URARE LA VEŞMINTELE MIRELUI
Hai încoace, mire mare !
M-o-ndreptat frunza de alun Pînă-aici la mîndra-n drum ; M-o-ndreptat frunza de viţă, Aici, la mire-n portiţă. M-o-ndreptat frunza de fag Pîn-aici la mire-n prag, M-o-ndreptat frunza cea deasă Pîn-aici la mire-acasă.
Bună ziua, gazdă bună,
Oare ce mare strînsură ?
Nu cumva la astă casă Aşteptaţi o veste-aleasă ?
De la tînără crăiasă,
Tinerică şi frumoasă.
Noi am auzit venind pe cale Că la casa dumitale Şede mirele cel mare Şi eu aş spune-o rugare Să se scoale în picioare Să vedem cît îi de mare,
Să păşească-un pas prin casă De la uşă pîn-la masă,
Să-i dau cămaşă frumoasă.
Să vie pînă la mine Să-i dau cămaşă de mire.
Hai încoace mire mare,
Să îţi dau cămaşă tare,
22
Oraţii de nuntă
Să vedem placă-ţi ori ba !
Că de lungă ţi-a fi lungă,
C-am avut pînză s-ajungă.
Şi de largă ţi-a fi largă,
C-am avut pînza să-ntreacă ! Cînd o fost pe la croit,
Un lat ne-o mai trebuit Şi m-am dus atunci în sat Şi eu bine-am căpătat.
Şi la guler l-am gătat Şi m-am dus în sat, m-am dus Şi cămaşă ţi-am adus Cum alt mire n-o avut:
Pîn-la guler îi cu flori,
Ca să nu fi băutori:
Să meri luni şi să vii joi.
Şi-i cu pene şi mărgele Să nu afli şogorele,
Şi-i lucrată cu cheiţă Să nu ai, bade, drăguţă !
La grumaz i-am pus conaci: Cum de cum să vă fiţi dragi. La poale-i cu găurele,
Ca să meri sara devreme Să tai la nevastă lemne Şi să nu fi băutori:
Numa-o cupă de trei ori!
Şi te uită, mire, bine Pînza-i bugăt de subţire.
Cînd veneai bade, la noi Eu cu ochii tot la tine, Rupeam cîte zece fire. Cămaşa-i cu boturei,
Că-i toarsă după jiţăi,
Cu ochii după praşcăi.
Colăcării de nuntă
23
Cămaşa-i cu boturele Că-i toarsă după jiţăle.
Cămaşa-i cusută-n buci Cu ochii la oameni dulci,
Cămaşa-i cusută-n pagi Cu ochii la oameni dragi.
Haida, mire, şi o ia,
Mă doare mina, că-i grea.
Dac-o iai, bine-i de tine,
Dacă nu, lasă-mi-o mie,
Că şi eu mă mărit bine Şi mi-o trebui la mire.
Şi îţi ia, mire, veşmîntu Şi să trăieşti cît pămîntu,
Cu mireasa cît ţi-e gîndu.
Culeasă de la VIORICA PIERSICĂ, 16 ani, comuna Leşu, jud. Bistriţa-Năsâud.
Bună ziua, gazdă bună !
M-o trimis frunza de vie Să-i spun mirelui să ştie, M-o trimis frunza de fag Pînă-aici la mire-n prag. Bună ziua, gazdă bună, Oare ce mare strînsură ? Nu cumva la astă casă Aştepaţi o veste-aleasă De la mîndră-mpărăteasă, Tinerică şi frumoasă !
24
Oraţii de nuntă
Eu am auzit venind pe cale Că la casa dumnitale Şede-mpăratu cel mare.
Eu aş face o rugare Cătră-mpăratu cel mare,
Să se scoale în picioare Să vedem cît îi de mare,
Să vedem plăteşte-ori ba Ce i-o trimes mireasa :
O cămaşă împănată De mînuţa ei lucrată ; Cămaşa-i cu rînduri multe, Mirele să nu o uite Şi-i făcută cu cănaci Cum de cum să vă fiţi dragi. Cămaşa-i cu boturei Cusută după jiţei Cu ochii după praşcăi.
Mirele s-o lăudat C-are-un staur plin de oi Şi-el îi plin de lătunoi,
Că are berbinţi cu lapte Care-s pline cu şălate,
Că are berbinţi cu brînză Care-s pline cu tărîţă.
Mire, te-am ruga ceva ;
Dacă ti-i putea răbda,
Prin grădini să nu mai treci, Unde-ai fost să nu mai pleci, Să vii acasă devreme,
Să tai la nevastă lemne,
Să nu faci ca pe la noi:
Să meri marţi şi să vii joi Fără cai şi fără boi.
Foicică cucuruz,
Colăcării de nuntă
25
Multe am avea de spus,
Da’ e mult de deseîntat Şi avem şi de jucat,
Căci ne place-a descînta,
Da’ ne place şi-a juca.
Haida, mire, dumneata,
Ca să îţi dăm cămaşa,
Ţi-am adus şi-un struţ de flori C-amu ieşi dintre ficiori Struţu îi cam veştejit,
Miresa nu 1-o-ngrijit,
Că de mă luai pe mine,
Eu îl îngrijam mai bine.
Poftim cămaşă frumoasă, Mulţămeşte-i la mireasă !
Culeasă de la VERONI-CA MĂLAI, din comuna Leşul Ilvei, jud. Bistriţa-Nă-săud.
COLĂCĂRII LA SOSIREA ALAIULUI DE NUNTAŞI LA CASA MIRESEI
Faceţi-vă cu noi fraţi
(Colăcarul mirelui :)
Am sosit la dumneavoastră.
Voie bună-aducem de la casa noastră !
26
Oraţii de nuntă
(Colăcarul miresei :)
S-aveţi parte de noroc,
La uspăţ să fie joc !
(Colăcarul mirelui :)
Ce joc ? Ce veselie ?
Ce lucru poate să fie ?
Da’ de ce v-aţi adunat,
La joc, ori la aşteptat ?
(Colăcarul miresei :)
Tu, voinice-mi pari drumar,
La gură eşti păsărar.
Ţine-ţi calea înainte,
Doar eşti colăcar cuminte,
Ori te doare pe la foaie,
Ori îţi stă gîndu la oale ?
Aici aţi nimerit rău,
Că la noi nu-i făgădău.
Ţineţi pe dreapta la deal: Este-o coastă cu potbal Şi-acolo vă hrăniţi voi Şi-apoi poftiţi pe la noi.
(Colăcarul mirelui :)
Cinstite voinice de casă,
Ai spus multe, nu ne pasă, Dumnezeu să te trăiască Traiu tăt să ţi-1 lungească, Gura cît şura să ţi-o mărească. Noi de cînd ne-am ridicat Cu a nost’ crai înălţat,
Multă lume-am mai umblat,
Colăcării de nuntă
29
Dară lucru minunat:
Ca să fii aşa ciudat, încă nu mi s-o-ntîmplat.
Tăţi de noi v-aţi depărtat, — Oare de ce aţi fugit ?
Doar nu-s turci de năvălit, Ci-i un crai maeedoneso, Prieten cu cel românesc ! Faceţi-vă cu noi fraţi, Mîna-n adălmaş ne daţi Şi ne daţi tăt ce om cere,
Că noi sîntem cu putere Şi om ura cu plăcere :
S-aveţi roadă bună-n vie,
Să vă faceţi voie bună.
Să credeţi că nu-i minciună : Domnu ni-o dat bucurie Pentru mîndra stăroştie.
(Colăcarul miresei:)
Ardealu cit îi de mare, Mincinos ca tine n-are. Călare pe a ta iapă Eşti mincinos ca o babă.
Iar cei ce privesc la mine îs mincinoşi ca şi tine, —
De cînd moaşa v-o scăldat Şi popa v-o botezat Altu nu v-aţi mai spălat ; Nespălaţi şi mincinoşi Răi de gură, flecăroşi!
Şi tăt vă ţineţi măreţi Şi grozavi de îndrăzneţi.
30
Oraţii de nuntă
(Colâcarul mirelui :)
Tu pe gură te-ai spălat Cu mălai şi cu tărîţă,
Şapca ţi-i din piei de mîţă Şi, totuşi, te uiţi măreţ Precum e un nătăfleţ.
Cinstite voinice,
Noi amu ne-am dat solia,. Dumneata ne dai simbria. Du-te-n cea frumoasă casă,
Vezi în cornu cel de masă Un colac de grîu curat în mătasă-nfăşurat Şi-o sticluţă de jinars,
Să o trecem pe sub nas,
Să ne treacă de năcaz !
(Colâcarul miresei :)
Bine, măi frate,
Tăţi şi tăte-s împăcate,
Aici nu se împart boi,
Hai, să ne-mpăcăm şi noi !
(Colâcarul mirelui :)
Cinstite voinice,
Vină pîn-aice
Să îţi mai spun oarece :
Să vă-ngrijiţi pentru noi,
Bine-a petrecea cu voi:
De buţi pline cu vin,
Iar pentru caii noştri, de fîn Şi de ovăs vînturat,
Iar pentru tînăru nostru-mpărat Mesele să fie gătate Cu tot felu de bucate,
Colăcării de nuntă
31
Că de n-or fi gata tăte Ţi-a suna cojocu-n spate.
Culeasă de la PETRE POP, 58 de ani, satul Igri-ţia, jud. Cluj.
Şi-am găsit urmă de fiară
(Starostele mirelui:)
Ce horă ? Ce veselie ?
Ce poate aici să fie,
Că s-aude de departe ?
Ce este-n această parte ?
Iar noi tare ne mirăm Şi nici nu vă lăudăm,
Că parcă de-o frică tare Aţi tăcut cu mic cu mare, Cînd ne-aţi auzit pe noi, Venind pe drum de trifoi. Trei luni sînt de cînd venim, Ne uităm şi nu durmim,
Da’ aşa lucruri cumplite Nici că au mai fost privite. Noi venim cu voie bună,
Nu cu groază de-a nebună, Precum ne primiţi azi voi. Tare ne mirăm şi noi C-aţi legat poarta cu paie Şi dulăi pe noi să saie Şi-aţi venit cu mărăcini Să ne-alungaţi prin vecini,
Da’ nu ni-i frică de voi C-om văzut şi vînt şi ploi,
Ci d-ăi cu-ale guri căscate,
C-or mînca iepele tăte.
Mai cuvîntaţi şi dumneavoastră
Şi cu vorba nu ne zăboviţi!
(Starostele miresei :)
Noi de voi am auzit,
Ai noştri v-o pomenit Da’ ce căutaţi la noi ?
Jinars ? Sau ce e cu voi ?
(Starostele ginerelui:)
A nostru crai lăudat Cu rouă azi s-o spălat Şi pe urmă ne-o chemat Şi spre codri ne-o-ndreptat.
Şi am tăt mărs la vînat Pînă d-acest loc am dat.
Am tăt mărs cîmpii cu flori Cu paltini răcoritori,
Munţii cu izvoarele,
Luna şi cu soarele Şi-am găsit urmă de fiară.
Tăţi o stat Şi s-o mirat;
Unii ziceau că e floare,
Ce să facă atunci oare ?
S-o rupă l-a nostru crai Care s-o născut în mai ?
Alţii că-i viţă de vie,
Să fie craiului soţie.
Colăcării de nuntă
33
Atunci pe noi, pe aceşti doi, Văzîndu-ne mai vioi,
Fiind cu şcoală, învăţaţi Şi cu caii mai gătaţi,
Dintre tăţi el ne-o ales Şi-nainte ne-o trimes Ca s-aducem veste bună La tăţi, tăte, dempreună,
C-a nostru crai lăudat Pe-aici, pe unde am umblat Şi-o aflat floare-nflorită, Frumoasă, neodrăslită.
(Starostele miresei:)
Jupîne staroste sosit,
La noi fii bine primit Şi ce să-ţi mai spui oare La această sărbătoare ?
Du-te repede în casă Şi sub faţă a de masă E-un colac de grîu curat Cu miere amestecat,
Pe-a noastră samă gătat Şi-o oiagă cu jinars Ca să o dăm pe sub nas,
Să ne treacă de năcaz,
Ca buzele să le ştergem Şi-ncălziţi de-aici să mergem.
(Starostele mirelui :)
Foarte frumos mulţămim Ca şi cînd am bea deplin, Căci cînd eram eu băiat, Mama mea s-o mîniat
34
Oraţii de nuntă
Şi-o plăcintă o luat,
M-o lovit peste obraz,
De mi-o fost tare năcaz ;
Da’ de-om gusta din bucătură,
Om bea şi din beutură ; îmbucînd de două ori,
Om bea şi de nouă ori.
Culeasă de la ELENA PETRAŞ, comuna Chiraleş, jud. Bistriţ a~Năsăud.
Aveţi
în grădină-o floare
(întîiul chemător al mirelui :)
Ce zarvă ? Ce veselie ?
Ce lucru poate să fie ?
Ce staţi aici adunaţi, Dumneavoastră, iubiţi fraţi ? De trei luni de cînd venim, Nu mîncăm şi nu durmim Şi un lucru e ciudat Cum nu ni s-o întîmplat,
Căci noi foarte ne mirăm Şi nu vă prea lăudăm Cînd vedem poarta legată, Cu rogoz înfăşurată ; Poarta-i legată cu paie, Gloata-n cap stă să ne saie.
Colăcării de nuntă
35
(Al doilea chemător :)
Noi sîntem o gloată mare De unde soarele răsare,
Căci a nostru tînăr împărat Dimineaţa s-o sculat Şi pe faţă s-o spălat,
Lume multă-o adunat,
O sută cincizeci şi cinci Şi dintre cei mai voinici, — Ceată aleasă şi nouă.
Şi văzîndu-ne pe noi Puţintel şi mai vioi,
Cu doi cai bine hrăniţi Şi mai bine potcoviţi,
Ne-o zis să merem nainte Pîn-la o poartă legată,
Cu rogoz înfăşurată.
Şi aici să descălecăm Şi-năuntru să intrăm.
(întîiul chemător :)
Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăsnească, Noi acte îţi arătăm, Ca-năuntru să intrăm.
De ţi le-arătăm pe faţă,
Mă tem că-i face albeaţă.
Ţi le-om arăta pe dos,
Da’ un pic eşti ponihos, Ieşi-ţi-ar părul prin clop Şi spatele prin cojoc,
Căci de la noi multe doreşti Şi pe loc mult ne opreşti. Da’ noi te rugăm fierbinte,
36
Oraţii de nuntă
Vină-un pas mai înainte,
Ca să îţi cerem iertare,
Că ţi-am făcut supărare Cu a noastră gură mare.
Şi ţi-om spune hotărît Aici pentru ce-am venit: Aveţi în grădină-o floare, Nu moartă, cuvîntătoare ; Vrem s-o luăm din rădăcină Pentru a noastră grădină, Acolo să înflorească Şi mai frumos să rodească Şi-n veci să nu veştejească
(Al doilea chemător :)
Cinstite staroste de loc, Dumnezeu îţi dea noroc :
Nu ne tăt lua cuvîntu,
Ca volbura vîntu :
Mireasa azi să ne-o daţi Şi cu noi nu vă jucaţi,
Că sîntem o ceată mare, Unde soarele răsare,
Fără ea, noi n-om pleca, Vrînd azi a ne bucura.
Şi mult pe-aici nu vom sta : Cîte muieri adunate Tăte-s nişte guri căscate, Cîţi bărbaţi sînt adunaţi Cu tăţi sînt oameni căscaţi. Numai tu de n-ai căsca,
Nici în seamă n-aş băga,
Că tare te ţîi măreţ Ca un pui de răcăteţ
Colăcării de nuntă
37
Găsît în fund de coteţ.
Da’ noi la drum om pleca,
Floarea o vom înălţa,
Şi ni-i drumu cu alune,
N-are cine să le-adune.
Noroc vă dea Dumnezeu,
Sănătoşi să fiţi mereu.
(Starostele miresei:)
Dacă aşa ne grăiţi,
La inimă ne mîhniţi,
Că nu-i dat să voroveşti După ce te ameţeşti.
Şi ni-e inima de miere,
După-a florilor plăcere.
Şi de-ţi fi de omenie Vă vom da cu bucurie Floarea de-a vă fi crăiasă,
Intre toate mai aleasă,
Satu vost’ să-l veselească,
Iar voi pe drum să-i sădiţi Flori cum pe la munţi găsiţi.
Să trăiţi cu bucurie,
Care şi la noi să fie.
Culeasă de la ION POP, satul Năsal, comuna Ţaga, jud. Cluj.
Române şi om vestit
(Starostele drumeţ :)
Noroc, noroc şi veselie, Pace şi bunăvoire
La toţi fraţii şi mie !
Ce saltă cu bucurie ?
Ce lucru poate să fie ?
Ce staţi aici adunaţi, Dumneavoastră, iubiţi fraţi De ce sînteţi întristaţi,
Ori pe noi ne aşteptaţi ?
Aţi crezut că n-om veni ? Iacă sîntem chiar aici! Văzîndu-vă ne mirăm,
Nu tare vă lăudăm,
Credem că de frica mare V-aţi închis aşa de tare.
Noi de-acas’ cînd am pornit, Noi bine ne-am pregătit Şi la drum tăţi am pornit. Văd că bine v-am găsit: Tăţi gătiţi şi-împodobiţi Şi bine vă veseliţi,
Tăţi în cisme şi cojoace, Precum şi nouă ne place. Noi aşa cum vă vedem Noi tare ne bucurăm, însă nu vă lăudăm,
Că noi mult loc am umblat Şi aşa n-am mai aflat:
Trei luni sînt de cînd venim Ne uităm şi nu durmim Şi aşa lucruri tomnite, încă nu ne-o fost ivite : Afară feciori jucînd Şi-n casă fete lucrînd.
Noi vedem poarta legată, Nuia mare ridicată ;
Poarta-i legată cu paie,
Colăcării de nuntă
39
Lumea stă-n cap să ne saie, Da’ noi drept că vă rugăm Şi sfat sănătos vă dăm :
Să fiţi cu noi buni şi blînzi, Că noi nu sîntem flămînzi, Că din toţi mai flămînzit Chiar dumneata te-ai găsit. Văd că sînteţi mulţi adunaţi Care nici n-aţi fost chemaţi. Cîţi sînteţi aici adunaţi,
Tăţi sînteţi oameni căscaţi; Cîte muieri adunate, — Tăte-s nişte guri căscate. Bătăr tu de n-ai căsca,
Nici în samă n-aş băga.
Noi avem multe şi dese,
Nu le putem spune-alese. Şepte zile fără şasă De cînd am plecat de-acasă, Noi cu-a nost’ crai înălţat Multă lume am umblat.
Şi umblînd aşa prin lume Am văzut cîte-o minune, Care tăte vi le-om spune. Mai întîi aşa vrea să ştim Oare bine nemerim ?
Asta-i cetatea la care Venim noi pe cale mare Vă dorim precum vă place Să aveţi noroc şi pace.
(Starostele de casă :)
Române şi om vestit,
Care-n poartă-ai răsărit,
Eu dumitale ţi-aş spune
4)
Oraţii de nuntă
Să vorbeşti cu vorbe bune, Să nu ne certăm amîndoi Să rîdă lumea de noi •
Tare să nu te făleşti Şi să ne spui cine eşti ?
Eu văd că eşti om frumos, Nu ştiu cît eşti de fricos. Eu cred că eşti om deştept, Nu ştiu cît eşti de-nţelept. Decît să porneşti în hulă, Mai bine să taci din gură ; Că un om ce tăt vorbeşte Tătdeauna se prosteşte Şi-ai grije de dumneata,
Ca să nu păţăşti aşa ceva.
(Starostele drumeţ :)
Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăiască, Noi avem cărţi şi dreptăţi, Dacă vreţi, voi le vedeţi, Da’ să ne aduceţi Un om cu carte aleasă,
Să ştie să le citească,
Nu aşa oameni ca voi Care-o fost ciobani la oi,
Să fie om cu învăţătură Să nu bată-aşa din gură.
(Starostele de casă :)
Cinstite staroste creştine, Uită-te în ochi la mine, Că-s român întreg ca măru Şi-ţi grăiesc tăt adevăru.
li
Colăcării de nuntă
41
Nu ne lua cu vorba Precum suflă vîntu holda,
Lasă-ne cu binişoru Să spunem tăt adevăru.
Nu umbla cu împroşcate,
Că ţi-a merge vestea-n sate.
Eu sînt tînăr, mi-e ruşine,
Tu bătrîn şi nu-ţi stă bine.
(Starostele drumeţ :)
Cinstite staroste de casă,
Dumnezeu să te trăiască !
Văd c-ai ajuns la vorbă multă Şi poate nici n-ai fost chemat la nuntă, Numa-aşa te-ai împlîntat,
Ca să capeţi de mîncat.
Cine sînteţi dumneavoastră,
De ne trageţi sama noastră ?
Noi avem scrisoare scrisă Nu numa gura deschisă,
Nu ştiu unde te-am văzut,
Că-mi eşti tare cunoscut,
Om cuminte-aşa cum eşti,
La vorbă te cam prosteşti;
Parcă ţi-i gura cu raci,
Atîta vorbă mai faci.
Mi se pare că dumneata De-aceea tăt vorbeşti,
Fiindcă aicea te hrăneşti,
Că văd că zici vorbe multe,
Poate ai în cap găluşte.
Bună ţi-i gura de clopot Şi limba de jucat tropot,
42
Oraţii de nuntă
Că o porţi aşa prin gură Ca-mblăciile prin şură.
Ai spus la minciuni, să vezi, De-aproape şi tu le crezi. Eşti învăţat cu minciuna,
De s-ar tăt mira şi luna.
Cu tine nu-i om să iasă,
Adă gazda de la casă,
Că tu parc-ai nebunit Atîta ne-ai vorovit!
(Starostele de casă :)
Staroste şi om cuminte,
Eu spun numa trei cuvinte : Nu te ţine-aşa fălos,
Că-i pica sub pod de prost.
(Starostele drumeţ :)
Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăiască : Bine-am fost noi laolaltă, Cînd eram prieteni odată. Floricea din dealu meu,
Nu ştii tu atunci cînd eu Miezu pitei îl mîncam,
Şi cojile ţie-ţi dam ;
Mîncai de-erai gîb de spate Şi amu nu-mi faci dreptate. Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăiască, Dumnezeu să-ţi dea noroc Să-ţi iasă păru prin clop Şi spatele prin cojoc ;
Colăcării de nuntă
43
Eu sînt staroste de loc,
Nu ca dumneata zălog.
Culeasă de la SILVIU MOLDOVAN, 33 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
Am sosit unde-am dorit
(Băieţii ajunşi la locuinţa miresei:) Noroc bun ! noroc bun !
(Starostele miresei:)
Noroc bun ! Noroc bun !
Dacă vă opriţi în drum,
Nu cumva v-aţi rătăcit Şi de-aceea v-aţi oprit,
Sau aveţi ceva de-ntrebat ? Bucuroşi vom sta la sfat!
(Băiatul I:)
Să ştii că n-am rătăcit,
Ci cu voia ne-am oprit!
Un răvaş avem de dat De la-a nostru împărat,
Şi nu ştim către cine,
Ca să nimerim mai bine.
Dar eu cred că dumneata Răvaşu mi-i asculta, îţi cunosc cuvintele,
Dumneata eşti starostele !
44
Oraţii de nuntă
(Starostele miresei :)
Apoi drept ai nimerit,
Eu sînt cel de voi dorit Şi vă urez : Bun sosit! Spuneţi-ne ce doriţi Şi-ndată veţi fi serviţi ?
(Băiatul II:)
Cinstite staroste de loc, Noi sîntem doi chemători, Din apus pînă în zori.
Vă spunem fără minciună, Ajungînd la vorbă bună, Că tînăru nostru-mpărat, Tăt poporu şi-o-adunat, De-o ţinut o cuvîntare Despre-o bucurie mare. Ne-o spus să ne pregătim Cu drag să sărbătorim Nunta sa împărătească, Lumea să se veselească,
Că şi-o găsit o crăiasă Dintr-un milion aleasă,
Ei foarte mult se iubesc Şi azi se căsătoresc.
Pe noi ne-o trimis nainte Să vă vestim prin cuvinte, Să ştiţi că-mpăratu vine Şi să vă pregătiţi bine,
Să nu vă fie ruşine.
Atît am avut de spus Şi credem că e de-ajuns.
i
i
Colăcării de nuntă
47
(Starostele miresei:)
Drept e că ar fi de-ajuns,
Da’ prinţesa ştiţi ce-o spus : Nimeni nu intră-n cetate Fără acte regulate,
Timbrate şi însemnate,
Acte bine întocmite,
De împărat iscălite.
Văd, sînteţi băieţi cuminţi Şi ştiţi frumos să vorbiţi Şi vă cred eu foarte bine, însă nu e după mine.
Eu trebe să împlinesc Porunca cum o primesc ;
Tăte cîte-s în cetate De capu meu îs legate Şi n-aş vrea ca să greşesc,
Vorbă grea să vorovesc.
(Băiatul I:)
Ba să trăieşti cu sănătate Şi să ne laşi în cetate,
Că noi avem acte bune,
Nu umblăm cu-nşelăciune. Uite-aici, mă rog, pofteşte Ia scrisoarea şi citeşte.
(Starostele miresei :)
(Nu primeşte la început răvaşul) Dacă-i de la-mpărăţie,
Sărută-i pecetea-ntîie Şi pe urmă mi-o dă mie,
Căci aşa i se cuvine,
48
Oraţii de nuntă
(Băiatul II :)
(închină sticla)
Hai, la mulţi ani să trăieşti, Şi repede să citeşti Şi să ne dai un răspuns,
Să-l ducem la împărat,
Că-i dintr-altu sat!
(Starostele mirelui:)
Noroc bun ! Bin’ v-am găsit! Noroc, voinice cinstit,
Da’ ce năcaz aţi păţit De aşa v-aţi aciuit ?
De cine-aveţi frică oare,
De v-aţi închis aşa tare ?
(Starostele miresei :)
Vrei să te interesezi,
Mai bine de drum să-ţi vezi, Că o astfel de-ntrebare Nici un fel de rost nu are.
Ne saluţi cu „bun noroc !“ Iar pe urmă îţi baţi joc.
Spui că de vro frică mare Ne-am ferit aşa de tare.
Ia vezi-ţi de drum mai bine Să n-ajungem la ruşine !
Eşti staroste-ntîi la stat,
Şi de tăt eşti pre-ngîmfat, Sau poate ai fierbinţeli De umbli hoinar prin ţări. Nu te ştiu că cine eşti,
Nici nu ştiu eu ce voieşti, Văd c-ai o adunătură Numai cu limbile-n gură
Colăcării de nuntă
49
Şi încă te ţii fălos ?
Fii un pic mai serios,
De vrei să îmi mai vorbeşti! Spune-mi întîi cine eşti,
Ce te tăt răscocorăşti ?
(Starostele mirelui:)
Cinstit staroste de curte,
Să nu facem vorbe multe,
Eu sînt sol împărătesc Şi vreau frumos să-ţi vorbesc. La-nceput poate-am greşit,
Da’ credeam că ai glumit,
Cînd am trecut holda ta,
Am fost credinţat aşa :
Că dumneata aşa om eşti Că ori cu cine glumeşti,
Da’ văz că n-am nimerit Sau n-ai poftă de glumit,
Sau prea multe-ai forduit ?
(Starostele miresei :)
Ba chiar de glume n-am poftă, Cînd văd eu atîta gloată Câ ni s-a oprit la poartă.
Ce vreţi voi de pe la noi, De-aţi venit ca un şuvoi ? De-aceea te rog, fă bine,
Să vorbeşti frumos cu mine.
(Starostele mirelui:)
Cinstite staroste de loc,
Văd că eşti om serios Şi vreau să vorbesc frumos.
50
Oraţii de nuntă
Sînt trimes de împăratu,
Te rog ca să-mi asculţi sfatu. împăratu-i înţelept, învăţat foarte deştept, Iertător la lumea toată Şi blînduc precum un tată. Tînăr, necăsătorit,
Frumos şi foarte cinstit.
Şi multe ţări o umblat,
Cetăţi o cutreierat,
Pînă şi-o găsit mireasă După gustul lui aleasă Şi de mult s-o logodit,
Azi e ziua de nuntit.
Ieri la dînsu-am fost chemat Şi aşa porunci mi-o dat: Alaiu să pregătesc,
Să pornim chiar de la noapte. Mi-o spus că-n partea vecină Şi-o găsit o dalbă zînă ;
O	prinţesă cum nu-i veste, Nimeni ca ea nu mai este : Fiica lui Verde-mpărat Ce stă-n Rodna-ntr-un palat, Mîndră de nu are hat!
Mi-o spus a nostru-mpărat Că totu e aranjat,
Numai să plecăm la drum. Noi după-aceste cuvinte Am luat drumu înainte Şi-am venit într-un noroc, Ajungînd într-acest loc.
Acest palat minunat Este-a lui Verde-mpărat,
Şi prinţesa cea vestită,
Colăcării de nuntă
51
De-împăratul nost’ iubită. Aşteaptă cu nerăbdare Pe cel ce-o iubeşte tare ; Aşteaptă aicea-n poartă ! De-acuma, te rog, fă bine, Lasă-mă-n curte pe mine Să-i spun prinţesei ceva Şi tăte s-or aranja,
Oamenii s-o bucura.
(Starostele miresei:)
Uite, cinstite sol,
Te văd că eşti bun la sfat,
Nu ştiu ce-n lume-ai făcut, Da’ te crezi că ştii prea multe, Voroveşti cam făr’ de rost. Dar mie orice mi-ai spune, Vorbe rele, vorbe bune,
Pe mine tăt nu mă-nfrici Să mă ai o ceată, cinci,
De aceea-ţi spui, fă bine, Lasă-mă-n pace pe mine,
Că cu cîte-mi povesteşti Numa mă prea năcăjeşti.
Mai bine vezi-ţi de cale,
Să nu mă scoţi din răbdare,
Că ţi-a fi cu supărare.
(Starostele mirelui :)
Da, cinstite staroste,
Ţi-aş mai spune oarece :
Mai întîi şi mai întîie Să fii om de omenie,
Să nu fii supărăcios.
Uite, eu te rog frumos,
Du-te dumneata, fă bine, Du-te dumneata-n palat Să-i spui prinţesei aşa :
Că împăratu o sosit Şi-n loc să fie primit Chiar la poartă-o fost oprit Pentru sfat şi vorovit.
(Starostele miresei :)
Mulţi împăraţi sînt pe lume, Dar orcare are nume,
Da’ eu văd c-al dumitale Nici un fel de nume n-are. Poate că-i nebotezat,
De-i spui numa : „împărat". Nu-ţi fie cu supărare Şi spune-mi ce nume are ? Are-un nume oarecare,
Eu în veci nu ţi l-oi spune. Să nu crezi că mă prosteşti, Ţi-am spus : spune-mi cine e Şi la ce-mpărat slujeşti ? Cum îl cheamă ? Cine este ? Ce mai atîta poveste ?
(Starostele mirelui:)
Cinstite staroste de curte, Văd că te-ai supărat rău. N-am greşit să cad în tău — Şi dacă ţi-oi arăta Eu, adeverinţa mea,
Eu cred că ne-am împăca. Oiaga mi-e — adeverinţă
Colăcării de nuntă
53
De bun sfat şi de credinţă,
Ia, uite, priveşte bine,
Vezi ’năuntru ce conţine ?
Dacă ştii să citeşti bine N umele-mpăratului Şi chipul palatului, — Că-mpărat c-a nostru nu-i, — Eu îţi spun numele lui:
(îi spune numele mirelui...) Numele e Iuăn ăl Mare,
Care umblă tăt călare Cît e calea lui de mare.
Acesta-i logodnicu Şi acesta-i cu norocu,
Uite-aici e scrisu lui,
Citeşte să crezi ce-ţi spui.
(Starostele miresei :)
Ia pecetea jos întîie,
Şi pe urmă mi-o dă mie.
Apoi după ce-i citi,
Oi	vedea eu cum o fi!
(Starostele mirelui:)
Să trăieşti cu sănătate,
Da’ să citeşti cum se cade
(dă sticla starostelui miresei, acesta o ia şi o priveşte)
(Starostele miresei:)
Să trăieşti cu sănătate (bea), Acum văd că ai dreptate, Deschideţi porţile iute (dă sticla)
54
Oraţii de nuntă
Şi muzicanţii să cînte C-o sosit cel aşteptat!
...(numele) marele nostru-mpărat
(se pregătesc şi merg la cununie).
(Alt colăcar :)
Cinstiţi nănaşi Şi iubiţi nuntaşi,
Cu-ajutoru Domnului Am sosit unde-am dorit.
Fu mare călătorie Cu muzică şi veselie,
Cu mare noroc să fie !
Avem, fraţi iubiţi,
Doi tineri cinstiţi,
Care sînt născuţi Şi crescuţi
De prea buni părinţi.
Şi-s cam necăjiţi Şi cam supăraţi!
Şi schimbîndu-şi viaţa,
Parcă-s întristaţi, —
Dînşii pînă azi O fost la părinţi Şi ca pui cuminţi Nu-ndrăznesc să zboare Da’ şi puiu dacă-1 vezi In măru dintre livezi,
De-o ieşit din cuib afară Şi departe-n munte zboară, Penele puterea-şi cresc,
Mai pe urmă se-ntăresc.
Zboară, zboară, rătăceşte,
Pîn’ cu alţi pui se-ntîlneşte,
Colăcării de nuntă
55
Cu care se însoţeşte.
Şi-n păduri hălăduieşte.
El părinţii-şi părăseşte,
Da’ la ei mereu gîndeşte. Şi-aceşti oameni cu fericire îşi duc gîndu la-mplinire. De la prima întîlnire,
Inima lor de iubire S-o umplut de fericire ;
Din iubire-o hotărît Cu frumosu lor cuvînt: Uniţi fie în vecie,
Cu noroc şi bucurie.
(Băiatul întîi:)
Iată îi vedem uniţi, îi vedem : mire, mireasă ; Să trăiască fericiţi,
Să îi vedem pregătiţi,
Că să plece mulţămiţi.
Da’ mireasa-are-o rugare Spre părinţii dumisale.
Zice : „buni părinţi După feliu strămoşesc Ne daţi sfatu părintesc,
Ca şi Dumnezeu Noroc să ne dea mereu".
Culeasă de la GHEOR-GHE PATRIC, 50 de ani, comuna Cemuc, jud Sălaj.
56
Oraţii de nuntă
In munţii cu doru
(Starostele :)
înalte împărate De pe cele albe sate,
De dimineaţă te-ai sculat Pe cal ai încălecat Şi pe mine m-ai ales Din cîţi pe la tine — o mers, Că m-ai văzut mai isteţ,
Ca ceilaţi mai vorbăreţ ; înalt la figură,
Cinaş la făptură,
Mîncăcios şi bun de gură Şi m-am îmbrăcat domneşte Că eu ştiu cum se vorbeşte, Mi-am luat cocie de carton Ca să fiu precum un domn. Am beut ceva palincă Şi-am plecat fără de frică. Am plecat pe cele sate.
Spre păduri îndepărtate, După-a-mpăratului crăiasă, Ca să fie-a lui mireasă.
Apoi m-am tăt dus Pînă s-o făcut drumu fus.
Şi nu m-am mai dus Şi-apoi iar m-am dus Pîn’ n-am mai putut Şi-acolo-am stătut.
Şi m-am apucat Şi am întrebat Pe-acolo prin sat
Colăcării de nuntă
57
Unde-i a mireasă Ca floarea aleasă !
Şi-am dat de-un palat Mindru şi curat,
Iar la el la poartă Nişte domni m-aşteaptă.
Eu sama mi-am dat Şi pe loc am stat Şi i-am salutat Cu vorbe frumoase Precum mă-nvăţase Ion a lui Tănase.
Hai noroc şi norocire Şi cu bună bucurie !
De ce staţi aici adunaţi, Dragii mei fraţi,
Ca părinţii-mbrăcaţi,
Da’ cam nemîncaţi ?
Am un coş cu coji uscate S-aruncăm în guri căscate Şi-am un car cu oale Pentru ale guri goale
(Alt staroste :)
Staţi pe loc, dragi fraţi,
La gură spurcaţi,
Nu ne luaţi aşa cu vorba Cum mănîncă porcu ciorba Şi nu ne luaţi cu cuvîntu Cum ia aburu vîntu.
Staţi, dragi fraţi,
Şi vă adunaţi,
Că eu nu-s om de nemică Să-mi fie de voi vro frică,
w
58	Oraţii	de	nuni
Tu cu vorbele-ţi mieroase Eşti staroste la-aste case ! Frunzuţă de pe la tău,
Hamiş mi-i omu lingău,
Că samănă c-un capău : Astăzi el te linguşeşte,
De şele ţi se-ndoieşte,
Şi de rău te voroveşte.
Azi ţi-aduce floricele,
Ruj iţă şi alte cele,
Iar mine pe la-nserat Te-o şi vorovit la sat.
Ruj iţă de la tău,
Mă duc de omu lingău,
Că eu-s om precum e măru Şi vă spun tăt adevăru.
Eu cunosc drumuri pe munţi, Că sînt staroste la nunţi.
(Starostele :)
Eu nu mult am stat Şi-aşa i-am strigat:
Mă omule din Nicula,
Ţipă de pe cap căciula Şi-agrăieşte ca din carte,
Că am să-ţi fiu frate Şi nu fi aşa măreţ Că eu te ştiu om isteţ Şi nu fi aşa de mare Că te-am văzut la fîntînă Cu hainele-n mînă Şi cu-o batistă cu floare Şi astăzi te faci om mare.
Colăcării de nuntă
59
(Alt staroste :)
Şi eu mi te-am văzut pe tine Cu jeburile tăte pline De păduchi şi de oiege,
Că ţi-s miţele betege,
Da’ te ştiu de omenie.
Ca să fie veselie
Iată ce-ţi grăiesc eu ţie :
Tînăra craiasă Ce-o caţi de mireasă E-n munţii cu doru,
De n-o vede noru Şi e frumuşea Ca o floricea.
De-i vorbeşti frumos,
Cum eşti veselos,
Ea i-a fi mireasă La curtea aleasă,
Şi-apoi bucurie Mare o să fie.
Culeasă de la GHEOR-GHE MUREŞAN, 76 de ani, comuna Sava, jud. Cluj.
Aici steaua o jucat
(Starostele I:)
Noroc, noroc ! Ce joc ? Ce veselie ? Ce lucru poate să fie De staţi aici adunaţi,
Oraţii de nuntă
Dumneavoastră, iubiţi fraţi ? Aşa mîndri şi gătaţi Pe cine îmi aşteptaţi ?
(Starostele II:)
Noi ştiam de voi Că-ţi veni la noi Că vi-i dragă-oiaga,
Ce tăt daţi cu vorba !
(Starostele I:)
Trei luni, frate, sînt de cînd Tăt umblăm şi nu durmim Şi de una vorovim C-aşa lucru de ciudat încă nu ni s-o-ntîmplat! Porţile-s tare legate Şi cu paie-nfăşurate,
Iar gloata ce-i adunată De palincă-i îmbătată :
Unii cu oiegi crepate,
Alţii cu gurile căscate Şi de garduri răzămate,
De cel cu oiegi crepate Nu ne temem, doar ni-i frate, Ci de cei cu gurile căscate, C-or mînca iepile tăte.
(Starostele I:)
Ziceţi amu tăt ce ştiţi,
Tare mult să n-o lungiţi,
Că ni-i dor de bucurie Ce s-o avem în vecie.
Colăcării de nuntă
61
(Starostele II:)
A nostru bun împărat In grijă cartea ne-o dat, Cartea de la-mpărăţie, Dumnezeu bunu ne ţie.
Iată, dragilor mei fraţi,
Ori căscaţi, ori ne-ntrebaţi, Eu am slove-mpărăteşti,
Nu vii tu să le ceteşti ?
De eşti tînăr şi frumos, Ceteşte-le şi pe dos,
De eşti tînăr cu musteaţă, Ceteşte-le şi pe faţă.
(Starostele I :)
A nostru dalb împărat Aşa ni s-o lăudat Că la-această-mpărăţie Tătdeauna o să fie Buţi cu vin Şi cu pelin,
Munţi de pită,
Carne friptă,
La noi iarba-i adunată Şi cu rouă nepicată,
Nu ca la voi terminată.
(Starostele II:)
A vostru dalb împărat Pe-aste părţi o mai umblat Şi de-o floare ne-o-ntrebat: Ea la soare înfloreşte,
Iară noaptea ea rodeşte. Dară ea n-a vrut să plece
62
Oraţii de nuntă
La grădina lui a rece Şi-o vrut mult a se gîndi Pe ce cale a porni.
Noi i-am spus că ea-i departe, Nouă ape ne desparte,
La curtea cu doru Unde-i crai bujoru.
(Starostele I:)
A nostru bun împărat Astăzi în zori s-o sculat Peste lume s-o uitat Şi ne-o ales pe noi doi Ca frunza de la altoi,
Buni la sfat, uşori la minte Ca şi cei de mai nainte Şi ne-o dat calea mai iute Ca la copilu cuminte :
Pe razele soarelui,
Pe stelele cerului.
Aici steaua o jucat Şi drumu ni s-o gatat!
Ori în casă ne lăsaţi,
Ori mireasa voi ne-o daţi.
Noi aceasta vă rugăm Şi sfat sănătos vă dăm,
Să fiţi cu noi buni şi blînzi, Că noi nu sîntem flămînzi, Nici nu ne temem de voi,
Că nu sîntem măturoi Să îl ducă vînt şi ploi,
Că sîntem întregi ca măru Şi grăim tăt adevăru.
Colăcării de nuntă
63
(Starostele II:)
\
Eu sînt om împărătesc De nimic nu mă-ndoiesc Şi eu bine te ascult Dară mi-ai vorbit cam mult.
Şi nu mă lua cu cuvîntu Cum suflă volbura vîntu,
Nu sîntem ciobani pe coastă Cu teamă de dumneavoastră, Nici ciurdari de pe la boi,
Ca să ne temem de voi.
(Starostele I:)
Măi, că-nvăţat te-ai vîjit, Vorba cin’ ţi-o ticluit ?
Foarte bine-ai cuvîntat,
Da’ pe dinţi nu te-ai spălat Şi, totuşi, te ţii măreţ Parc-ai fi un purcel creţ Ce stăteai într-un coteţ Cu musteaţa trasă-n jos Şi la gură mincinos.
Iubite staroste de casă,
Ai zis multe, nu ne pasă, Dumnezeu să te trăiască,
Traiu să ţi-1 tăt sporească, Gura cît şura să ţi-o lărgească. Dumneata-mi eşti cunoscut,
De cînd mi te-am fost văzut, Ştiu, as’ vară la oraş Şădeai la un ciurdăraş,
La masă după cuptor,
Rodeai un mestecător.
*"pr"
64	Oraţii	de	nuntă
(Starostele II:)
Măi, parcă ţi-i gura moară Şi se zbate-n ea o cioară, De-o săptămînă vorbeşti Şi tăt nu mai isprăveşti; Bună ţi-i gura de clopot Şi limba de jucat tropot, Că o trăgăneşti prin gură Ca la îmblătit în şură.
(Starostele I:)
Ce vorbesc, ce nu vorbesc, Cu tine mă potrivesc ; Amîndoi prin cucuruz Strigam c-am văzut un urs Şi-era numa un viţel Ca tine de frumuşel.
(Starostele II:)
Măi, tu eşti de la Petreşti, Nici nu şti cu cin’ vorbeşti, Nu vezi că eu sînt frumos, Nu ca tine gozuros,
Sînt ales dintr-un oraş,
Cel mai mîndru ficioraş, Nu-s ca tine un mîrţog Cel mai zdravăn slăbănog ; Slăbănog, galbin la faţă Ca capu plin de mătreaţă, Stai ca tontu lîngă masă Şi nevoia-ţi umblă-n casă. Mai bine mi te-ai supune Şi-ascultă ce îţi voi spune : Craiu vost, din satu mare,
Colăcării de nuntă
65
Care umblă tăt călare,
A dat în acest oraş De un prea frumos sălaş Şi şi-o aflat o crăiasă Dintr-un milion aleasă.
Chiar dintr-un singur cuvînt O şi făcut legămînt Şi apoi cu zor la pas O poposit în oraş.
Tu degeaba ai vorbit Şi cu jinars te-ai cinstit C-a tău crai din depărtare El singur ş-o aflat floare,
Şoarecii de după şură Strîngă-ţi-se pe la gură.
Aliată într-un caieţel de culegeri folclorice întocmit în 1902 de VASILE ROG-NIEANU, cantor, Beclean-pe-Someş, jud. Bistriţa-Nă-săud.
Mai bine cu vorbe bune
(Starostele miresei :)
Mintosule de la Jula, Ţipă-ţi de pe cap căciula, Numa ca melcu te lasă,
De vrei să îţi dăm mireasă. Şi scurtează-ţi şi limbuţă Săruta-o-ar urzicuţa,
Că pe mine nu mă spai, Chiar de-i fi un pic de crai,
66
Oraţii de nuntă
Nici cu tronu-ţi de cucute,
Nici cu-aceste birje multe,
Mai bine cu vorbe bune Pe lîngă mine te pune,
Nu fi ca un căpiat,
Ci umblă mai aşăzat.
(Starostele mirelui:)
Te-am ascultat vrînd, nevrînd, Să mai scap şi eu la rînd,
Că tu multe spui şi-nşiri,
Că şi tu amu te miri,
Doar nu sînteţi tocălii De speriat cioara-n vii,
Ia vezi şi fii mai domol,
Să nu te culci pe podmol! Vorbeşte cu aşezare,
Doar n-ai strîns ciuperci amare, Doar n-aţi mîncat doar urzici, Ca să mă opriţi aici.
Puricii din mămăligă Pe la limbă să te frigă,
Facă-se pe ea fuştele,
Să nu mai zici vorbe rele. Şoarecii de pe cuptior Să te pişte de picior Şi lăcustele-n groscior Să-ţi stea cîte-o săptămînă, S-arunci oiaga din mînă,
Că noi azi de şapte zile,
Tăt umblăm fără de ştire Dup-o floare-mbobocită,
De-un tînăr tare dorită.
Şi la el în grădiniţă E din aur o portiţă
Colăcării de nuntă
67
Pe unde, de voi ne-o daţi,
Cu noi azi o să intraţi,
Din păhare-o să-nchinaţi Pentru-aceşti doi împăraţi;
De nu cu gura căscată îţi rămîne vara tătă.
(Starostele miresei:)
Te văd staroste cu clop,
De-nălţat precum un dop,
Da’ la gură ai cătare.
Că aţi mărs atîta cale Şi că vi-i grădina gata Ca să nu vă pierdeţi plata,
Noi vă dăm o floricea Cum nu-i alta ca şi ea.
Sfîntu soare că e soare Pe-a lui cale arzătoare Tăt se-opreşte cîteodată La cea floare minunată.
Noi v-o dăm de azi cu bine Să fie curţile pline De pace şi bucurie La a voastră-mpărăţie!
Culeasă de la FILIMON PRUNEANU, de 47 de ani, Cluj.
S-o scoatem din rădăcină
(Starostele :)
Bună ziua cinstite staroste de loc ! Ce saltă ? Ce veselie ?
68
Oraţii de nunii
Ce lucruri poate să fie ?
Ce staţi aici adunaţi, Dumneavoastră, iubiţi fraţi ? Că noi cit loc am umblat Aşa lucruri n-am aflat:
Afară feciori jucînd, în casă fete plîngînd, însă plîng cu desfătare Tocmai ca la un harţ mare. Noi vedem poarta legată,
Cu ştempere însemnată ; Poarta legată cu paie Gloata stă-n cap să le saie, Drept aceea vă rugăm,
Sfat sănătos noi vă dăm,
Să fiţi astăzi buni şi blînzi,
Că noi nu sîntem flămînzi, Nici nu ne temem de voi Măcar sîntem numa doi,
Că noi avem înapoi Lume cum nu credeţi voi, însă nu cu vrun gînd rău, — Să ferească Dumnezeu, —
Că sfîrşitu-i bun şi este Precum aţi prins de veste. Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăiască, Burta în trei să-ţi plesnească, Ca atunci cînd te vom căta Să nu avem de unde te lua, Căci tînăru nostru crăişor Plin de iubire şi dor Cu ai săi umblînd pe-aici,
Au găsit o floare mirositoare, Nu mută, ci grăitoare.
Colăcărti de nuntă
69
Ne-o trimes pe noi doi
Cu sape de argint
Să scoatem floricica din pămînt;
S-o scoatem cu rădăcină,
S-o sădim la împăratu în grădină Ca acolo să-nflorească Şi să crească Locu să-i puiască.
Şi să nu se ofilească.
Culeasă de la NICOLAE MOLDOVAN, comuna Gîr-bou, jud. Sălaj.
Ferice de astă zină
(Starostele cel mare :)
L-aste curţi între mălini Cin’ trăieşte-ntre lumini ? C-am tăt mărs din sat în sat Şi c-acesta împărat Mai cinaş şi mai bogat Pîn-aici n-am mai aflat. Ferice de-a lui tătîn Şi de el că e om bun,
Are mori pe la Inău Şi jinarsu în hordău.
El mai are-apoi şi-o zină Ca o floare din grădină ; Chipu-i e ca trandafiru, Păru ca şi văloreaua,
Tot cu aur îmbălţată
701
Oraţii de nuntă
Şi la minte dăşteptată.
De cînd umblăm după ea	\
Nimenea n-o mai ştiea,	j
C-amu am şi dejerat	j
Dup-atîta preumblat.
Tocma de la Sînziene	|
Purces-am pe la poiene	’
Şi caşu ni s-o stricat,
Iar jinarsu s-o gătat.
Şi noi am nimerit La casă de om mărit Şi-a lui zină în rochiţă De-a pestriţă
Tăt cătată e de noi	t
Ori că-i soare, ori că-s ploi.
Fără ea	>
Că-i frumuşea
Noi de-aice n-om pleca.
(Starostele cel mic :)	,
La noi fete-s cinăşele Ca cîmpu cu floricele, între ele-avem o zină,
De-a ei cinste-i lumea plină Şi n-o dăm s-o-avem dată,
Ci o dăm a fi nevastă La om bun şi norocos,
Ca un trandafir frumos ;
Că nu-i pleavă şi nici glod,
Că ni-i mîndru busuioc Şi n-a mere oareşcum Fără zurgălăi la drum,
La picioare flori de măr, în cocie flori de păr.
Colăcării de nuntă
71
(Starostele cel mare :)
Să dea Dumnezeu noroc,
La fîntînă busuioc,
Că şi-a nostru bun ficior E-nalt şi dezmirdător Ca bradu de pe la munţi Şi-are miei mulţi şi cărunţi. El la vorbă e cu stare Nu ca bostanu-n căldare, Ferice de astă zină,
Că cine o lua de mînă Nu-i ca ăsta trandafir,
Nici floriuţă intr-un şir.
(Starostele cel mic :)
Dintr-o mie, zina noastră O videţi că ni-i frumoasă. N-o umblat pe la potici Cum fac altele de-aici,
Ni-i frumoasă şi-are mers
Ca şi-o ciută-n codru des.
Papucei
Are cîţi vrei
Tăt cu mîna ei direşi
Nu la boldurele-aleşi.
Ce mai atîta voroavă,
Că ni-i gura ca o scoabă, Noi l-am vrea să îl vedem Pe-ăst ficior ce-1 alegem, Doar n-a fi din Ţaligrad Să sară din gard în gard,
Că o fi de pe la noi, Arătaţi-ni-1 şi voi.
72
Oraţii de nuntă
(Starostele cel mare :)
Cest ficior
E din munţii cu bojor,
Cu curtea plină de dor.
Ia vedeţi-1 ce mai om :
Nalt şi cinaş ca un pom, Lăturean ca el, măi fraţi,
Pe aci nu mai aflaţi. Să-nchinăm jinars d-ăl bun Pentru-a lor de astăzi drum, C-or trece chişlegile Şi l-or plînge fetile ! Daca-aşa ni-i ăst ficior La gînd bun şi-năltişor,
Zina asta-i e orîndă Şi-i tare mîndră şi blîndă. Mine tragă ospeţie Cu curată bucurie Şi să fie bucuroşi întru mulţi ani sănătoşi. Casa fie-ndestulată Ca o grădină-nflorită Şi la botejuni apoi Să ne cheme şi pe noi,
C-om veni cu voie bună Din munţi nalţi Şi minunaţi.
Ia, mai dă, măi, a oiagă, Doar nu ţi-i mîna biteagă : Întru mulţi ani sănătoşi,
Noi le zicem bucuroşi.
Culeasă de la T. PETEI-CAN, satul Dobricel, jud. Bistriţa-Năsăud.
Colăcării de nuntă
Că i-a fi soţie lui la bucurie
(Starostele I:)
Cînstite-mpărat,
Bin’ că te-am aflat Afar’ pe hotar în cinaş pieptar —
Cu musteaţa ta Coperi curtea mea,
De privirea ta,
Soarele ar sta Mult să te privească, Să te ominească.
(Starostele II:)
Zic mulţam de vorbă De-aste flori din corfă, Voi sînteţi cu cap,
Cu vorba-n proţap,
Da’ că zic şi eu După hiriu .meu :
Cine v-o adus De la oi de sus Azi la curtea mea,
Cine mi-ar spunea ? Sînteţi de la Cutca Und’ te faci ca curca De jinarsu tare Din oiaga-n care S-o-necat o muscă Mare cît o nucă, îţi fi din Budac Sau de pe la Lac,
74
Oraţii de nuntă
Să vă dau colac Copt pe lemn de nuc, Frămîntat cu muc. îţi fi moldoveni Sau îţi fi oieri ?
(Starostele I:)
Noi sîntem din satu Unde-i cald colacu, Oamenii-o căldare Ar bea de jinars tare. Da’ sîntem la drum Pe la ăst cătun,
Dup-o păsăruică;
Ce mai păsăruică :
Pe la cap biţată,
Mîndră şi-nflorată, Cu-aripi fermecate.
Cum treceam prin sate, Ale guri căscate Tot ne agrăia Şi ne vorovia Că la casa ta în mălini ar sta Şi-ar tot ciripi,
Că ea s-ar porni Cătră-un cuib mai cinaş.
(Starostele II:)
De ce păsărea Agrăieşti de ea ?
Ea unde-a porni Tu de unde ştii ?
Tu eşti păsărar
Colăcării de nuntă
75
Sau vrei un păhar De jinars curat Tare lăudat ? C-agrăieşti de parcă Ai băut tăt apă în care-un motan S-o-mbăiat ăl an ?
(Starostele I:)
Păsăruica ta Nu-i alta ca ea,
Că-i zina frumoasă De-un ficior aleasă, C-are chip de floare, Tare-amirositoare. Şi-o dorit-o tare în casa lui mare,
Şi pe drum i-o spus Cetina de sus Că i-o fi soţie,
Lui la bucurie,
(Starostele II:)
De ăst lucru mare Mă prinde-amirare : Pasăre or floare,
Nu ştiu ce vrei oare ? Pasărea-i în pomi, Floarea-i în grădini Cum de te-o-ameţit Jinarsu beut ?
(Starostele I:)
Cinstite împărate De la aste sate,
76
Oraţii de nuntă
Soarele e sus,
Mere cătră-apus Şi-el n-are-ncălţîie Ca să mai rămîie,
Să ne-arate-n zori Pasărea din flori,
El nu are clop Să se-oprească-n loc, Că-i tot călător Peste munţi cu dor Şi nu stă pe-aici S-asculte ce zici.
C’ altfel mândru soare Ar sta lîng-o floare Şi ne-ar arăta Zîna asta-a ta.
Soarele e sus,
Noi ce-avem ţi-am spus Dă-ne-o acum, fă bine, Zîna aceasta mîndră Cum nu mai e-n lume, Tăt voroave bune,
Ea plecînd ţi-a spune.
(Starostele II:)
Multe-ai vorovit Da parcă pe toate Nu ţi-am auzit.
Zîna astă mîndră, Tînără, plăpîndă,
Cui oi da-o eu E un lucru greu.
Cu rouă de lună Inima-i se-mbună,
Colăcării de nuntă
77
De-o voroavă rea Cade-n boală grea.
(Starostele I :)
Unde-om mere-amu Mi-s doar flori cît drumu : Bojori la fereşti,
Să te veseleşti Şi-ntru cinste mare îţi fi fiecare.
Mai cinaşă-o fi Şi s-o veseli Ca floarea-n grădină Pentru-a ta hodină.
Om duce-o-n hintei Prin sate vro trei Şi-o fi bucurie Uspăţ, veselie,
Jinarsu cu butia,
Găluşte cu miia
O să ne aştepte la-a lor bucurie. (Starostele II:)
De ziceţi aşa Mult m-oi bucura:
Zîna asta mîndră Păsăruică nu-i,
Ci e-a lui orîndă,
Ea unde-a opri Tăţi s-or veseli.
Bună-i şi frumoasă Şi-a fi floare-n casă Şi la cinste casa Le va fi şi masa.
78
Oraţii de nuntă
(Starostele I:)
Mult să ne trăieşti,
Să te-nveseleşti,
Inima ţi-i bună Ca grîu-n cunună.
Iar cei miri de-amu Pornească la drum Şi-ntru bucurie Casa lor le fie.
Culeasă de la AUGUSTIN OLTEANU, de 62 de ani, comuna Coldău, jud. Bis-triţa-Năsăud.
Şi spre soare s-o uitat
(Starostele I:)
Văzîndu-ne a nostru crai Tot plimbîndu-ne prin scai După nişte mîndri cai, Tocmai pe noi ne-o ales, înainte ne-o trimes Să aducem veste bună La tăţi şi tăte-mpreună,
Că pe-aici a nostru crai Ştie-o floare ca din rai,
El mîna cu ea o dat Şi spre soare s-o uitat.
Şi văzînd vremea senină, I-o zis că-n a lui grădină îi trebe-o floare-nflorită,
Coîăeării de nuntă
79
Mîndră şi neveştejită.
El ar duce-o în grădină, Acolo s-o răsădească Şi frumos să o-ndrăgească. Domnu gîndu-i împlinească, Cei de-aici să hotărască Şi pe noi să ne primască. Cinstite staroste de casă, Dumnezeu să te trăiască ! Noi avem cărţi şi dreptăţi, Dacă vreţi să le vedeţi Luaţi un om cu carte-aleasă Să ştie să le citească,
Nu aşa oameni ca voi Care-aţi fost ciobani la oi! Să fie om cu învăţătură,
Ca să nu dea mult din gură ; Noi n-avem boi de-mpărţit, Nici gînduri de hiclenit.
Noi venim cu gînd curat De la un tînăr împărat. Floarea el o va griji Mîndră-n soare a-nflori,
Ca auru-o străluci,
De noroc s-a veseli Şi de-ţi fi cu omenie,
Om trăi-ntr-o veselie:
Tăt cu-oiegile umplute Şi de noi apoi beute,
Tăt cu voie bună-n curte,
Nu ca pietrele la munte.
(Starostele II:)
Noi ne bucurăm de voi Ca la secetă de ploi
80
Oraţii de nuntă
Şi de-a-nflori i-a fi bine,
Noi v-o dăm s-o duci cu tine.
(Starostele I:)
Fiţi cu bucurie Şi cu omenie,
Căci a nostru crai Cu mărit alai Floarea cea frumoasă Ş-o duce acasă.
Culeasă de la ARON DA-MIAN, de 87 ani, comuna Beclean-pe-Someş, jud. Bis-triţa-Năsăud.
Şi văzînd urme de fată
(Starostele I:)
De trei zile tăt venim Şi pe voi vă pomenim,
Că aveţi floare frumoasă, Tînără şi veseloasă.
Dară voi sînteţi bămaci Şi tăceţi ca nişte raci,
Vă sprijiniţi de uluci Şi tăceţi ca de butuci.
(Starostele II:)
Bine tare-ai cuvintat, Parcă bostan ai mîncat,
Că pe dinţi nu te-ai spălat
Colăcării de nuntă
81
Şi, totuşi, te prinzi măreţ Ca un pui de răcăneţ,
Cu mustaţa resfirată Şi cu vorba încurcată.
Iubiţi oameni de-omenie, Dumnezeu pe tăţi vă ţie, Vorba prea îndelungată Nu e bună niciodată.
(Starostele I:)
Noi ţi-am spus amu solia, Dumneata ne dă simbria,
Că pe noi aceştia doi — Precum vezi pe amîndoi — Din trei sate ne-o ales Şi aicea ne-o trimes Să aducem veste bună La tăţi, la tăte-mpreună.
A nostru crai lăudat Pe aicea o umblat Şi văzînd vreme senină,
O intrat într-o grădină Şi-o văzut floare-nflorită, Frumoasă într-aurită,
Ce-i cu faţa cătră soare Şi pe-aicea călătoare.
El frumos o a-ndrăgit Şi de ea ne-o vorovit, Domnu gîndu să-i plinească, Azi să se căsătorească,
Pe noi să ne omenească.
A nostru crai lăudat,
Care-i înger blînd la stat, Faţa vesel şi-o spălat,
La Dumnezeu s-o rugat,
Satele şi-o adunat Şi la cinste ei o stat Şi pe urmă o pornit Pe drumu cel înflorit.
Pe cai albi călătoresc,
Pe craiu îl însoţesc Şi văzînd crîngu cu flori, Munţii cu răcoarea lor.
Şi văzînd urmă de fată,
Tăţi ziceau că-i minunată, -Unii: că-i floare din rai Bună pentru-a nostru crai, -Alţii: că-i viţă-de-vie Să fie craiului soţie,
Alţii: că-i o căprioară, Mîndră ca o domnişoară. Hei, măi fraţi,
Pe unde staţi,
De jinars, voi, nu ne daţi, în curte nu ne chemaţi ? Daţi-ne tot ce am cere,
Că voim ca în plăcere Să trăim, c-aşa e bine Precum ştie orşicine. Faceţi-vă voia bună,
Să nu credeţi că-i minciună Ia luaţi sticla cu jinars,
Ca să tragem pe sub nas Să ne treacă de năcaz,
Sau şi o ploscă eu vin Şi-un ştergar frumos de in, Să ne ştergem pe la gură După-atîta-alergătură. —
De la a lor cununie — Făcută cu bucurie, —
Colăcării de nuntă
83
însoţiţi de noi să mergeţi La cel crai să vă petreceţi, Pentru-o floare minunată, Cinstită şi lăudată.
Culeasă de la NICOLAE MOLDOVAN, agricultor, 57 de ani, comuna Giurgeşti, jud. Bistriţa-Năsăud.
COLĂCĂRII LA PLECAREA MIRESEI DE LA CASA PĂRINŢILOR
Ia-ţi, mireasă, ziua bună
(Starostele :)
Noroc şi bine v-am găsit sănătoşi Şi să vă tot văd voioşi!
Ş-am venit la dumneavoastră C-am auzit c-aveţi o floare frumoasă Nouă să ne-o daţi Dacă nu vă supăraţi!
Dacă nu bănuiţi,
In ogradă ne primiţi.
Ieşi afară, soaoră mare,
Ce te-nvîrţi lingă căldare ?
Ci te-nvîrte-aici în curte Şi ne scoate ţoale multe,
Că la mire tăte-s gata !
La mireasă-amu fac vatra.
Şi la mire-i gata jocu ;
La mireasă-amu fac focu,
La mire-o venit norocu.
Eu îs om de-ncredinţare, Pentru-a dumneavoastră floare, în faţa dumneavoastră arăt,
Că am fost trimes de mire Ce-n tăte-i cu fericire.
Colăcării de nuntă	85
Bine-mi pare că-i aşa C-am făcut pe voia sa !
Ia-ţi mireasă ziua bună,
De la tată, de la mumă,
De la fraţi, de la surori,
De la satu-n sărbători,
De la cîmpu cel frumos Cu pomuţi şi amiros.
Maică-ta te va petrece Pînă soarele n-a trece ;
Eu îs om de-ncredinţare Pentru a dumisale floare.
Culeasă de la ION OL-TEANtJ, comuna Tîrlişua, jud. Bistriţa-Năsăud.
Rămas bun, mamă şi tată
(Starostele :)
Frunză verde ruguleţ,
La toată nunta vestesc Că cu mireasa pornesc Venim două verişoare, Strălucim ca sfîntu soare, La păr sîntem ondulate Şi la minte aşezate.
Păşi, vărucă,-n pasu meu Să te dau mirelui tău Mire, mire, fătu meu,
Eu văruca ţi-oi tăt da, Dacă tu mi te-i jura
86
Oraţii de nuntă
Că-n lume cît îi trăi Tu pe ea nu-i sudui,
Că ea-i floare de pe rît,
Şi nu trage la urît Şi ea-i floare de pe iaz Şi nu trage la năcaz.
Tu, vărucă, draga mea,
La soacră-ta de-i merea Fii bună şi răbdătoare, ta pămîntu sub picioare. Fii bună, rabdă şi taci Ca pămîntu cînd îl calci.
La soacră-ta aşa placi:
Din picioare să meri iute, Din gură să nu zici multe. Frunză verde de muşcată, Rămas bun mamă şi tată ! Frunză verde de sulfine, Rămas bun mame bătrîne, Ce m-aţi crescut cu plăcere Şi v-am fost de mîngîiere. Rujiţă mîndră umplută, Pleacă-te şi mă sărută ! Magheran mîndru umplut, Pleacă-te să te sărut,
Că n-oi sta aici mai mult. Floricică floare-aleasă,
Eu îi închin la mireasă Să trăiască cu-a ei mire,
In soare şi-n fericire !
Culeasă de la VIORICA POP, Gherla.
Colăcării de nuntă
87
O sărută şi o iartă
(Starostele miresei:)
Mire tînăr şi vestit,
Eu îţi zic bine-ai venit,
Ştiu că tare ai dorit Ca să vii la tîrguit;
Mult tare nu tîrgui,
Că n-ai ce vină-i găsi,
Căci mireasa ni-i frumoasă, Dintre tăte mai aleasă ; Frumoasă cu mîngîiere La tăţi le-o fost pe plăcere Şi ţi-o fost dragă şi ţie Că-i fată de omenie,
Dacă vrei ca s-o iubeşti, Mai întîi să ne-o plăteşti; Dacă ţi-a greşi vreodată O sărută şi o iartă.
De la noi ea pleacă azi,
Pe cărarea cea cu brazi Şi se duce fericită Că de mire-a fi iubită. Dragi prieteni de veselie Şi nuntaşi de omenie,
Noi primim doi tinerei,
Ne uităm cu drag la ei, Căci după-atîta iubire Au ajuns la fericire,
Ca să se căsătorească Doru să şi-l împlinească Noi dorim ca să le fie Această căsătorie O cale de fericire
88
Oraţii de nuntă
însoţită de iubire.
Oricare căsătorie Se-ncepe cu veselie,
Iară pe urmă în viaţă Mai sînt şi zile cu ceaţă,
Se mai ivesc printre ele Şi necazuri şi durere.
Atunci nu înseamnă-ndată Să te porţi mereu la ceartă ;
Pe urmă care de care Cu ambiţie mai mare.
Asta nu-i o fericire,
Nici e viaţă cu iubire.
Chiar şi la necaz se cere Vorbe dulci cu mîngîiere.
Soţii dacă se iubesc Pe toate le dovedesc.
Culeasă de la ION NI-CULIŢĂ, 27 de ani, Jibou, jud. Sălaj.
Că e floare ca de tei
Dragă domnişorilor, Frumuşică la făptură Ca ăl soare, ca o lună.
Şi e dragă mult la mire, Te rog scoate-ne o mie. Floricică viorea,
Nănaş mare, nu rîdea, Şi te rog nu fi fălos, Pune-ne o mie jos !
Colăcării de nuntă
89
Tătă vara-ai fost la stînă,
Umbli cu sutele-n mînă ;
Te rog cumpără-ţi o fină Şi n-o cumpăra pe lei,
Că e floare ca de tei Şi-o cumpără pe sute,
Că-i floricică de munte.
Floricică viorea, înc-o dată m-aş ruga Scoate-ţi suta şi mia Şi plătiţi-vă mireasa,
Nu ne daţi tot cîte-un leu,
Parc-am fi la făgădău ;
Nouă ne daţi banii tăţi C-aici sînteţi la uspăţ.
Nune daţi bani de aramă,
Că nu vrem să facem zamă,
Nouă ne dăruiţi lei Să ne cumpărăm cercei,
Să ne mărităm cu ei.
Mireasa şi-o cumpărat Şi cu ei s-o măritat;
Să trăiţi şi să-nfloriţi Pe noi să ne pomeniţi.
Culeasă de la ION CHIO-RJEAN, 35 de ani, Surduc, jud. Sălaj.
Fie-i drumu norocos
(Starostele :)
Frunzuţă de trandafir, La voroavă-s fără şir,
90
Oraţii de nuntă
Da’ i-oi spune la mireasă, Că-i floare de cîmp aleasă, Pe fete — a nu se-nciuda,
Că tăte s-or mărita.
Cale albă şi noroc,
Tu să ai prin orice loc,
Iar de-ajungi la soacră-ta, Mireasă, cununa ta,
Să o dai d-a roticuţa Ca mirele oieguţa.
Unde-a sta cununa-n loc Răsădeşte busuioc Să-l prindă ficiorii-n clop, Cînd se duc sara la joc ; Busuiocu l-or juca,
Tu-i mere şi te-i uita. Frunzuţă de viorea,
Zi-i la maică-ta aşa :
„Haida, mamă, să-ţi închin, Ca să nu rămîn cu spin, C-amu-ţi păşesc peste prag, Că m-ai dat după cel drag, Ca să-mi fie-n lume larg,
Şi n-ai vrut după urît Ca să-mi fie-n lume strîmt“. Soacră mică fără dinţi,
Mult mă mir că nu te-ncînţi, Cînd îţi vezi fata mireasă Şi ducătorii din casă,
Peste munţi la alte curţi,
La părinţi necunoscuţi,
La sălaşe nelucrate,
La cumnate ne-ntrebate.
Tu să-i zici amu frumos : „Fie-i drumu, norocos,
Colăcării de nuntă
93
Că la casa lor a nouă
Nici nu-i vînt şi nici nu plouă.
Timpu să îi ajute Tăt cu curţile umplute Şi ca mîne la botez Să ne cheme-i salutez".
Culeasă de la MARIOA-RA LECHINŢEAN, comuna Chiraleş, jud. Bistriţa Năsăud.
Soacră mare, soacră mare
Soacră mare de la vatră, Uită-te la ceialaltă Cum şede de supărată După draga ei de fată. Grijit-o pîn-o fost mare Ş-amu ţi-o dă dumitale. Ţi-o dat-o într-o mînie, Slujnică fără simbrie,
Cum îi zice-aşa să fie.
De-i zice să calce-n foc,
A călca de-a fi noroc ; De-ai zice să calce-n pară A călca de-a fi tihneală. Soacră mare, soacră mare, N-o ţinea la supărare,
Că-i şi ea o floricuţă Cu frumoasă peteluţă Şi de-i omeni-o bine Dumnezeu a fi cu tine,
94
Oraţii de nuntă
De îi omeni-o rău Ţucu-te broasca din tău.
Culeasă de la ANA BUCE Z AN, 50 de and, comuna Bonţida, jud. Cluj.
Ia, mireasă, sama bine
Ia, mireasă, sama bine Pe cine iei lîngă tine ;
Ăsta nu e tîrg de boi,
Să-l mai strici altu-napoi; Ăsta nu e tîrg de vaci,
Să-l mai strici dacă îl faci. Asta-i turtă cu dulceaţă Şi ai îmbucat pe viaţă. Frunză verde viorea,
Tu, mireasă draga mea, Mulţămeşte-i la măicuţa,
Că ea ţi-o umplut lădiţa Tăt cu haine de bumbac Şi te-o dat cui ţi-o fost drag. Frunză verde de pe coastă, Frumoasă-i mireasa noastră. Frunză verde de pe tău,
Nici la mire nu-i stă rău. Frunză verde de pe rît,
Nici mirele nu-i urît,
Pîn’ ce-i un pic negruţ,
Că e om de omenie Şi îi stă la veselie.
Iţi dorim azi cale bună
Colăcării de nuntă
95
Şi pe soare şi pe lună,
Fericire la sălaş,
Noroc bun la copilaşi.
Culeasă de la GAVRIL IOSIF, 80 de ani, comuna Mintiul Gherlei, jud. Cluj.
Rămas bun, măicuţa mea !
Trandafir de lîngă casă,
Noi merem după mireasă. Soacră mică, ieşi afară Că-ţi pleacă o floare rară !
Am venit s-o cumpărăm Cît îţi cere, noi vă dăm ;
Nici mai ieftin, nici mai scump Fără să n-o ai mai mult.
—	Floricică viorea,
Rămas bun, măicuţa mea,
Mai mult nu mi-i mai avea Să mă trimiţi unde-i vrea.
La cină şi la prînzit Nu mi-i mai pune în blid. îi vedea, maică-i vedea,
Că-i lucra şi nu-i putea.
Şi-i şedea, măicuţă-n prag Cu aţa băgată-n ac ;
Nu-i putea, măicuţă-mpunge Pînă nu-i începe-a plînge Să se ude cusătura,
Să ştii că-i blăstăm cu gura.
96
Oraţii de nuntă
Că eu, maică-s supărată,
M-ai lăsat neînvăţată Pe la ce trebe la casă,
Că tînără mi-s mireasă.
Maică, străinii-aşa zic Că dacă m-ai măritat De ce nu m-ai învăţat ?
Culeasă de la GAVRIL IOSIF, 80 de ani, comuna Mintiul Gherlei, jud. Cluj.
Se roagă să-i daţi iertare
(Starostele miresei:)
Iubiţi oameni adunaţi,
Faceţi bine şi-ascultaţi,
Că iată prin gura mea Aşa zice mireasa :
Cît aţi trăit laolaltă Poate v-o greşit vrodată,
Iar în ceasu de plecare Se roagă să-i daţi iertare De la mic pînă la mare.
(Starostele mirelui:)
Iubiţi socri lăudaţi,
Vă rog nu fiţi supăraţi,
C-am venit
Cu tîrnacoape d-argint Floarea din pămînt s-o luăm, Cu ea să ne bucurăm La curte de împărat
C-olăcării de nuntă
97
Bun şi-n toate împăcat,
Şi-acolo să înflorească,
Roadă multă s-odrăslească,
Acolo-n veci să domnească.
(Starostele miresei:)
Aşa zice mireasa prin gura mea :
—	Scumpii mei părinţi,
Vă rog nu fiţi năcăjiţi,
Că Dumnezeu mi-o adus mie Ziua de căsătorie,
Ceasu cel de cununie In care mă despărţesc Şi de-aicea o pornesc.
Vă mulţumesc, dragi părinţi,
Că m-aţi grijit şi ferit;
De foc să nu mă frig,
De rele să nu m-ating,
De foc să nu mă ard,
De rele ,să nu mă bat.
Culeasă de la PETKU CHEZAN, satul Sintejude, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
COLĂCĂRII DE IERTĂCIUNE
Mamă cu drag m-ai făcut
(Starostele I:)
Iubiţi oaspeţi adunaţi Şi chemaţi şi nechemaţi,
98
Oraţii de nuntă
E duminica cea mare,
Zi de mare sărbătoare,
Ziua cea mai aşteptată De-astă lume adunată.
Tînăra noastră mireasă,
Care-i mîndră şi frumoasă, Astăzi pleacă pe-un drum mare, Cînd petrece fiecare. Ziua-aceasta-i zi mărită,
De tată lumea cinstită,
Că-i ca luna între stele,
Ca pomu-ntre floricele:
—	In această lume mare, Fosţ-am şi eu fată mare ;
Fată mare la maica Ca o mîndră floricea ;
Fată mare şi voinică Ca o mîndră floricică.
(Starostele II:)
Iubită mireasă,
Fata pînă se mărită Este-o floare înflorită,
Mereu creşte şi-nfloreşte Şi frumos orăduieşte Iar tu de azi înainte Altă viaţă-ai înainte :
Măritată la bărbat Nu-i fi ca la tine-n sat,
Nu îi mere la vecini,
Că vei fi printre străini!
Un năcaz dacă-i avea,
Nu-1 vei spune la mama,
Ci li-i spune la bărbat,
Căci cu el te-ai cununat.
Colăcării de nuntă
99
De îi fi bolnavă-n pat,
Mă-ta nu ţi-o fi la cap, Tată-tău nu te-a-ntreba:
„Ce te doare fata mea ?“
Nice fraţi, nice surori Nu ţi-or fi într-ajutori! Pînă-ai fost la tine-n sat, Neamurile te-o cătat,
Fraţii şi surorile Ţi-o legat durerile,
Iar de astăzi înainte Dumnezeu să te ajute.
Iubită mireasă,
Mîndră floare-aleasâ,
Astăzi pleci pe cale lungă,
Nici pasăre să te-ajungă Şi nici tren să nu te-ntreacă, Ba nici peştele din apă.
(Starostele I:)
Floricică floricea,
Mireasa prin gura mea Vrea să spuie la plecare Vorbe dulci la fiecare :
„Mamă, cu drag m-ai făcut, Apoi cu drag m-ai crescut, în scutec m-ai înfăşat Şi în leagăn m-ai culcat,
Nopţi întregi m-ai dezmierdat, Pe braţe m-ai legănat,
Ţîţă ca să tac, mi-ai dat,
De te-ai dus cumva la tîrg,
Ai fost tăt cu mine-n gînd : Din leagăn ca să nu pic Şi de foc să nu mă frig,
100
Oraţii de nuntă
In fîntînă să nu cad,
Sau alte rele să fac.
Măicuţă, mult m-ai iubit, M-ai crescut şi m-ai grijit Iar dacă am crescut mare, Fiindu-ţi mereu dragă tare, Poate multe ţi-am greşit, Da’ cu drag m-ai sfătuit! M-ai crescut cu-ngrijorare, Ca să mă vezi fată mare, Fată mare şi frumoasă Şi la soare veseloasă.
Şi m-ai învăţat a ţese Să-mi fac zadie pe-alese Şi de cum m-am dăşteptat, Acu’-n mînă mi l-ai dat,
In el mi-ai băgat mătasă Şi m-ai învăţat a coasă ; Mi-am cusut cămeşi cu flori Să fiu dragă la ficiori.
Cît am fost, măicuţă,-n sat, Cred că bine m-am purtat Şi de tine, maică dragă,
Eu cu drag am ascultat.
Şi te rog, iubită maică,
Dacă ţi-am greşit vreodată, Iartă-mă că ţi-am fost fată, Că astăzi m-oi mărita Departe de casa ta,
Altu nu te-oi supăra.
Eu astăzi mă duc departe, Un deal mare ne desparte Şi un cîmp întins de iarbă De tine, măicuţă dragă.
Iar cînd plec, eu te mai rog
J
Colăcării de nuntă
101
Pe un fir de busuioc Ca să-mi dai, maică, iertare Şi o dulce sărutare,
Căci sînt gata de plecare De la casa dumitale.
Cu inima-nlăcrămată Mă-ntorc şi la tine, tată,
Tu care alături de mamă M-ai crescut, m-ai legănat, Multă grijă mi-ai purtat.
Cît am fost cu tine-n sat,
Eu, tată, te-am ajutat La fîn şi la secerat.
De m-ai trimis la poiată,
Eu n-am zis „nu mă duc, tată !“, Iar de m-ai trimes la plug,
Eu n-am zis că nu mă duc,
Că de cînd am crescut mare, Ţi-am dat, tată, ascultare,
Pînă astăzi, ce mă duc,
Orce mi-ai zis, ţi-am făcut.
Să-ţi aduci aminte tată,
De te-am supărat vreodată,
Azi cînd eu m-oi mărita Departe de casa ta :
Altu nu te-oi supăra.
Iară amu, la plecare,
Eu îţi cer, tată, iertare Şi o dulce sărutare.
Prea iubiţi fraţi şi surori, Mă-ntorn amu şi la voi:
Cît am trăit laolaltă,
Poate v-am greşit vreodată ; Poate la masă mîncînd,
Poate la hotar lucrînd,
102
Oraţii de nuntă
Bine, rău, cum am trăit, Nimeni nu ne-o povestit, C-am trăit şi noi ca fraţii Aşa cum trăiesc şi alţii. Şi-amu, surori şi fraţi,
Mă sărutaţi, mă iertaţi! Ficiori care m-aţi jucat,
Cu mine în vorbă-aţi stat, Azi la nuntă v-am chemat. Cît am trăit laolaltă,
Poate v-am greşit vreodată, Cu vro cină la ţigan Sau la joc c-un lăturean ; Vă rog frumos de iertare, Fiindcă-s gata de plecare. Iubite fete frumoase, Rămîneţi de-amu voioase, Vă las locu-n şăzătoare,
Şi drăguţu ca şi-o floare.
Mă rog frumos de iertare, Fiindcă-s gata de plecare. Măicuţă, de ce m-ai dat Să mă duc din al tău sat; Să mă duc din satul meu, Ziua bună ca să-mi ieu De la fir de busuioc,
De la tinerii din joc,
De la grădina cu flori,
De la fraţi, de la surori,
De la unchi, de la mătuşe Şi să ies plîngînd pe uşe ; De la maică, de la tată Şi să ies plîngînd pe poartă. Rămîi, satule, cu bine C-am trăit cu drag în tine.
Colăcării de nuntă
Floricică din poieni,
Dumneavoastră, dragi săteni, Care-aici m-aţi ascultat,
Şi de tăţi m-am bucurat,
Cu vecini şi cu vecine,
Tăţi să rămîneţi cu bine.
Vă rog frumos de iertare,
Fiindcă-s gata de plecare.
Să aveţi cu toţi noroc,
Bucurie pe la joc ;
Voie bună, veselie,
Roadă bună la cîmpie,
Domnul la mulţi ani vă ţie !
Culeasă de la IOANA FĂRCAŞ, Gherla.
Cu mine vă bucuraţi
(Primul staroste :)
Bună dimineaţa, cinstiţi socri mici, Amu că s-o rînduit După cîte s-o vestit,
La miri eu le spun Să fie-ntr-un ceas bun Şi cu noroc,
Cu jinars şi joc !
Eu vă spun : de la mireasă Am o voroavă aleasă :
„Iubiţii mei părinţi,
Binecuvîntaţi să fiţi,
104
Oraţii de nuntă
Mamă şi tată,
Cu dragoste caldă,
Unchişori şi verişori,
Cumnaţi şi cumnate,
Şi neamuri mai depărtate,
Dragii mei nănaşi Şi ceilalţi nuntaşi,
Chemaţi Şi nechemaţi Ca parte să luaţi La al meu ospăţ.
Ştiţi şi dumneavoastră bine — Precum ştie orişicine —
Că omu întîi se naşte,
Cu ai săi el se cunoaşte,
Apoi se botează
Şi-n urmă se-ncununează.
Precum ştiţi Şi auziţi,
Viaţa mi-o adus şi mie Ceas de mare bucurie Şi vreau să vă mulţămesc C-aicea vă întîlnesc.“
(Al doilea staroste :)
Iată ce ar vrea
Să spună mireasa prin gura mea : „Iubita mea mamă,
Fiindcă m-ai născut Şi m-ai crescut Şi m-ai ferit în apă să nu pic, în foc să nu mă frig Şi m-ai tras în apă să nu caz,
C olăcării de nuntă
105
In foc să nu mă arz,
Eu mă rog de amu tare Ca să-mi dai blîndă iertare.
Voi, iubiţii mei părinţi,
Dacă v-am greşit ceva în copilăria mea Sau în ficioria mea,
Eu vă rog să mă iertaţi,
Cu mine vă bucuraţi Şi să ziceţi cu tăţii Ca Dumnezeu Să-mi dea noroc mereu Şi să mă ajute Pe cărări necunoscute".
Culeasă de la XXJLIANA ALMAŞAN, 46 de ani, comuna Mintiul Gherlei, jud. Cluj*
De ce plîngi, mireasă, rău
(Starostele cel mare :)
Dragi şi prea cinstiţi nuntaşi, Rude şi iubiţi nănaşi, Adunaţi-vă-n ogradă Puţintel mai la grămadă S-ascultaţi vorbe de jele,
De mirese frumuşele :
„O, iubită floricică,
Cum te rupi de tinerică,
Şi te tai de la tulpină,
106
Oraţii de nuntă
Te rupi de la rădăcină,
De la părinţi astăzi ieşi Şi-n alt sat te răsădeşti; în alt sat, 1-al tău bărbat Să trăieşti cu mare drag.
De ce plîngi, mireasă, rău Că doar e pe placul tău,
Că pe mirele tău drag Pe plac ţi l-ai căutat ?“
(Unul dintre nuntaşi :)
Spune, spune cît de bine Să se facă iară prune,
Să mai facem iară ţuică,
Să mai mergem pe la nuntă.
(Starostele miresei:)
„Iartă, de ţi-am făcut eu, Maica mea, vreodată rău,
De mă dai să mă duc azi Din casă cu ceteraşi Fiind fiică lucrătoare, Harnică şi-ascultătoare în casă şi la hotar,
Mult veţi plînge cu amar. Vină, maică, şi tu taică, Veniţi amîndoi deodată Ca şi de ultima dată,
Daţi-mi sfat cum să trăiesc Nici cum să nu vă urăsc."
{Starostele cel mare :)
Du-te, fiică, şi ascultă Şi nu face vorbă multă :
Colăcării de nuntă
IOT
Să fii soacrelor plăcută.
Iţi cinsteşte bărbatu,
Ca să nu te rîdă satu Şi te poartă cu tăţi bine S-avem fală după tine.
(Starostele miresei :)
„Şi voi, fete şi ficiori,
Duminică şi-n sărbători,
Cînd jucam mă desfătam Eu cu voi mă veseleam !
Astăzi dintre voi mă duc,
Cu mirele meu cel scump.
Ziceţi toţi, să zic şi eu,
Ca să am noroc de el:
Noroc, noroc să le deie Dumnezeu !“
(Starostele cel mare :)
Ascultaţi vorbele mele :
Mireasă de mare jele,
Cît ai fost la mă-ta fată Poate le-ai greşit vreodată.
(Starostele miresei:)
Iubiţi căseni şi dragi nuntaşi,
Puţină atenţie îmi daţi,
Prea frumoasă adunare,
Vă rog puţină-ascultare
La două sau trei cuvinte ce le zice
Mireasa înainte de-a pleca.
Deci, a miresei părinţi,
Vă rog aici să veniţi,
Căci mireasa vă doreşte Şi cu drag vă mulţămeşte
108
Oraţii de nunta
Pentru c-aţi putut-o creşte. „Mamă dragă şi tătuc, Astăzi de la voi mă duc. Mamă şi tată iubit,
Iată acum o sosit Ceasu de căsătorit,
Este un ceas însemnat Astăzi pentru mine-n sat, Este zi de veselie Pentru-a mea căsătorie,
Căci eu plec în cununie, Să-mi fie cu bucurie.
Maică, eu te-aş mai ruga înainte de-a pleca —
Ca o maică cu durere — Să-mi dai dulce mîngîiere, Ci fericită să-mi fie Scumpa mea căsătorie."
(Starostele cel mare :)
Mireasă pînă la prînz Cred că te-ai hrănit de plîns. Şi cînd o fost de gustare Ţi-o trecut de lăcrimare. Cîntă-te, mireasă, cîntă, C-aşa trebe să te cînţi Cînd te duci de la părinţi. Amu portu ţi se mută, Jocurile ţi se ciuntă,
Că-i mere la joc mînată Şi-i veni acas’ chemată.
Nu-i mai mere-n şezători Unde-s fete şi ficiori,
Că la ficiori le-ai pus pană, Altu la joc nu te cheamă.
Colăcării de nuntă
100
Şi le-ai pus muşcată creaţă, Altu nu te-o ţine-n braţă. Ia-ţi mireasă, ziua bună, — Să nu crezi că zic în glumă — De la tată, de la mumă,
De la unchi, de la mătuşe, Căci îndată eşi pe uşe,
De la grădina cu flori,
De la fraţi, de la surori;
De la fir de lămîiţă,
De la fete din uliţă,
De la fir de busuioc,
De la ficiorii din joc.
Ficiori, care m-aţi jucat,
Şi cu mine-n vorbă-aţi stat, Poate cît am fost eu fată Să vă fi greşit vreodată Cu vro cină la ţigan Sau chiar cu vrun lăturean, Sau cu vreo pană la clop,
Sau cu-o vorbă grea în joc. Vă rog ca să-mi daţi iertare De la mic pînă la mare. Frunzuliţă de ovăz,
Vino, maică, să te văz,
C-amu chiar trebe să plec Şi-ţi mulţămesc foarte mult De cîte mi le-ai făcut.
Mi-ai făcut haine frumoase, Amu ţi le duc din casă,
Mi-ai făcut haine bogate Tăt de tata cumpărate.
Eu cu drag vă mulţămesc Şi la mire eu pornesc.
Foaie verde busuioc,
110
Oraţii de nuntă
Cale albă şi noroc ! Mîndră-i grădina cu iarbă, Tinerii noroc să aibă,
Iar mireasa-i roşioară,
S-o luăm de subţioară, Ca-mpreună cu-a ei mire Să trăiască-n fericire.
Culeasă de la OROS, 50 de ani Ţaga, jud. Cluj.
Mireasă, cunună albă
(Starostele cel mare :)
Amu la a ta plecare Te întoarce către soare Şi te roagă de iertare De la mic pînă la mare. Iubită mireasă,
Lacrimile-ţi varsă,
Inima-ţi suspină,
In ceasu de despărţire De părinţi şi fraţi,
De neamuri din sat,
Din ochii negri de mătasă Căci te duci de la-a ta casă.
(Starostele miresei :)
Mireasă, cunună albă,
La toată lumea eşti dragă,
t OTILIA
, comuna
Colăcării de nuntă
111
La maică-ta eşti urîtă,
Că de-aceea te mărită. Frunză verde mintă creaţă Azi, duminică dimineaţă, Mîndru soare-o răsărit Şi tu frumos te-ai gătit. Faţa-n lacrimi ţi-ai scăldat, Păru ţi l-ai pieptănat,
Haine mîndre-ai îmbrăcat Şi pe piept ţi-ai pus mărgele, Ca să pleci cu mare jele.
(O chemătoare:)
Vină-ncoace, maică mea,
Şi scrie o cărticea Şi scrie numai un rînd Pîn’ la tata la mormînt; Scrie pe-o frunză de vie Ca şi dumnealui să ştie Că azi e-a mea cununie.
Şi scrie pe-o rîndunea Că azi este nunta mea ;
Mă despart acum de tăte, Inima în piept îmi bate După-a mele tinereţe C-amu trec la bătrîneţe. Foaie verde rădăcină,
Vină, maică dragă, vină,
Ca să-ţi dau toate-n primire Astă curte, astă casă,
Că eu plec amu mireasă. Frate, ce ţi-am făcut eu,
Sau la maica ceva rău De mă daţi să mă duc azi, Din casă cu ceteraşi ?
112
Oraţii de nuntă
(Starostele cel mare :)
Iubită, mireasă,
Ai grijă unde-i sosi Că bine te-or omeni:
Cinsteşte-ţi bărbatu,
Ca să nu te rîdă satu Şi să trăiţi cu bine,
Ca să nu vă rîdă nime,
Să mereţi cu Dumnezeu,
Să fiţi departe de rău.
Culeasă de la ION TUR-CU, satul Divi ciorii Mari, jud. Cluj.
Tinerii
noroc să aibă!
(Starostele I:)
(Colăcăria se spune în cazul cînd mirele va merge să locuiască la mireasă.)
Prea frumoasă adunare,
Vă rog puţin de-ascultare La două sau trei cuvinte Ce le-oi spune înainte.
Şi amu, cinstite mire,
După trecutele zile,
Care azi sînt împlinite Cum am grăit mai ’nainte,
Iată, nănaşii-o venit
Colăcării de nuntă
113
Precum ţi-o făgăduit;
Mîna dreaptă îţi vor da, Dînşii te vor cununa.
Iar amu să te găteşti,
Cu noi să călătoreşti:
Socru mare, soacră mare.
(Starostele II:)
Fraţi, surori şi verişoare, Cătră-a mea soartă pornesc Şi cu drag eu vă privesc, înainte de-a pleca îţi sărut, maică, mîna Şi frumos eu m-oi ruga, Măiculiţă, draga mea, Dumneata ca un părinte Ce-ţi iubeşti fiu fierbinte, Ca o maică cu-alinare Să-i dai binecuvîntare,
Ca fericită să-i fie Scumpa lui căsătorie.
Eu ca fiu ascultător îţi oi fi mulţămitor Amu şi în viitor,
Iar la timp de ajutor. Dumneata, tată iubit,
Care de mine-ai grijit, înainte de-a pleca Să vii să-ţi sărut mîna Şi frumos îţi mulţămesc Şi cu drag eu te privesc,
Că frumos m-ai şi crescut Şi numai bine mi-ai vrut.
114
Oraţii de nuntă
(Alt staroste :)
Soră şi frate iubit,
Care tăt bine-am trăit, înainte de-a pleca Să veniţi să daţi nuna Tare să vă sărutaţi,
Tare să nu vă-ntristaţi,
Că pleacă în lume-aleasă La iubita lui mireasă,
După ce s-a cununa,
Pe la voi el a mai da Cu-a lui soţie de nună,
Ce or duce viaţă bună.
Amu să zicem cu tăţi,
Tineri, bătrîni şi nepoţi:
Mîndră-i grădina cu iarbă Tinerii noroc să aibă !
Şi lăsîndu-vă în pace Cum la tătă lumea-i place Şi lăsîndu-vă voioşi,
Să fiţi mereu sănătoşi,
Noroc ! Noroc ! Noroc !
Culeasă de la MARIAN ROTARU, 30 de ani, satul Ghiolţ, comuna Ţaga, jud. Cluj.
Colăcării de nuiită
115
COLĂCĂRII ŞIClNTECE LA PRIMIREA MIRESEI
Hai la mama, noră,tu!
(Chemătoarele :)
Frunzuliţă verde din vie, Noi venim din cununie Cu urări şi bucurie. Floricică din cîmpie,
Cine-i staroste la poartă Facă bine, ne sloboadă,
Că noi sîntem tinerele Şi nu ştim atîte cele. Slobozi-ne în ocol,
Că nu ştim de ce ni-i dor, Ni-este dor de pălincuţă, Iar la mire de drăguţă.
(Soacra mare :)
Frunză verde de la nuc, Faceţi-mi drum să mă duc, Şă văd ce noră mi-aduc. Hai la mama, noră, tu !
Tu mi-i zice cum îi vrea, Eu ţi-oi zice floricea.
De-i fi bună şi frumoasă, Te-oi ţinea în cap la masă Şi cumva de îi fi rea,
După uşă te-oi ţinea, Unde-i locu măturii,
La nime nu-i porunci.
116
Oraţii de nuntă
(Starostele :)
Aveţi grijă, voi, ce faceţi Ca de cap să nu vă trageţi!
Aveţi grijă, ce lucraţi,
De cap să nu vă luaţi!
Stăi aice, soacră mare,
Că-ţi aduc o noră tare.
De-ţi pare bine de ea,
O sărută şi o ia,
Nu sta ca un lepedeu Să trăiţi în casă rău !
Tu, mireasă, draga mea,
De ţi-a fi soacră-ta bună,
Ia-o-n braţe şi-o adună,
De ţi-a fi soacră-ta rea,
Tu nu-i sta-n cale la ea !
La mulţi ani cu sănătate,
Tăt de bine s-aveţi parte.
Culeasă de Ia MARIA CHERECHEŞ, 78 de ani, comuna Sînmartin, jud. Cluj.
Dă-i cinste şi omenie
(Chemătoarea :)
Tu, mireasă draga mea, Peteluţa-ţi roşie Ţi-ajunge pîn’ la călcîie, Vîntu vine şi ţi-o ia Şi ţi-adună ceapsa grea ; Ceapsă grea, oeapsă uşoară,
Gîndurile te omoară. Foaie verde scînteiuţă, Vină,-a mirelui măicuţă, Şi ie-ţi nora de mînuţă Şi o du în grădinuţă _
Şi dă-i un buchet de flori, C-aşa se dă la nurori.
Şi îi dă un sărutat Pe obrazu cel curat;
Dă-i cinste şi omenie Pentru-a casei veselie.
Şi la botejuni apoi Să ne chemaţi şi pe noi,
118
Oraţii de nuntă
C-om veni cu mic, cu mare S-aducem bună urare ;
La pruncuţi s-aducem flori De la pomii roditori.
Să trăiţi cu veselie De amu pînă-n vecie !
Culeasă de la o nuntă din Chilioara, jud. Sălaj.
O poate vedea oricine
Faceţi-mi drum şi cărare Să mă duc ca soacră mare, Să îmi iau nora din car, Că-i mîndră ca un pahar, li frumoasă şi-i stă bine,
O poate vedea oricine. Oricine de o-a vedea N-a zice că nu-i aşa.
Mă Ioane, fătu meu, De-acasă cînd ai plecat Bani de aur eu ţi-am dat, Să mergi la tîrg la Ploieşti Mireasă să-ţi tîrguieşti.
Tu mie mi-ai poruncit Pe trei fire de la luncă Să mă pregătesc de nuntă. De nuntă m-am pregătit, înainte ţi-am ieşit Să văd ce ţi-ai tîrguit.
Colăcării de nuntă
119
De-ai tîrguit-o cu bine,
Cu ea-i fi pînă îi lume,
C-aicea nu-i tîrg de ţară,
Să cumperi şi să vinzi iară.
Culeasă de la NICOLAE IACOB, comuna Gîlgău pe Someş, jud. Sălaj.
Hai mămucă, haida, hai!
(O chemătoare :)
Muzicant, dacă voieşti,
Zi-mi ca şi la Bucureşti, Zi-mi şi din acordeon,
Că eşti primu pe raion. Frunză verde de săcară,
Hai, mămucă, pînă-afară,
Că vine fratele iară.
Nu s-o dus să nu mai vie,
Că s-o dus în cununie C-o copilă de-omenie.
Hai, mămucă, haida, hai,
Să vezi ce norucă ai: Frumuşică şi cuminte, Unde-ţi merge-o fi de cinste. Ieşi, mămucă, numa-amu Că n-ai de ieşit altu. Dumnezeu ţi-o ajutat Şi pe tăţi i-ai aşăzat.
Tu, mireasă, dragă mea, Dacă-i veni aicea,
120
Oraţii de nuntă
Ascultă tu de mama,
Că fetele-aşa-s făcute Să tăt rabde şi s-asculte. Dacă-i veni tu la noi, Lasă-ţi năravu-napoi. Dacă-i trece pragurile, Lasă-ţi tu năravurile. Dumnezeu ţie ţi-o dat Pîne albă şi colac Şi omu care ţi-i drag. Dumnezeu ţi-o rînduit Pîne albă şi cuţit Şi omu care-ai gîndit.
Aveţi grijă, fiţi cuminte,
Ca să mereţi înainte Tăt aşa cu voie bună Şi să nu vă daţi la hulă.
Să trăiţi amîndoi bine Şi să nu vă-ntreacă nime, Eu mai mult aş chiui,
Mă tem că m-or ocărî!
Vă poftesc pe tăţi în casă, Vă vom da cinste aleasă. — Să trăieşti, crăiasă nouă, Dimineaţa te-ai sculat, Ruje-n mînă tu ţi-ai luat,
O ruje plină de rouă Ruptă ţi-i inima-n două.
Să trăieşti, crăiasă nouă, Iară zic, iară mă-ntorc,
Ca şi frunza cea de plop Cătră lună cătră soare, Cătră nănaşa cea mare :
Să trăieşti, nănaşă mare,
Să trăieşti în haine verzi,
Colăcării de nuntă
121
Să cununi şi să botezi,
Să ai satu plin de fine,
De fine şi de nepoate,
Şi să te bucuri cu toate,
Să mănînci struguri din vie, Să-mi fii nănaşe şi mie.
Culeasă de la VICTORIA IDOŞ» comuna Surduc, j-ud. Sălaj.
Foicică din cărare
(Starostele :)
Foicică din cărare,
Ieşi afară, soacră mare,
Ca să-ţi vezi nora cea tare, Frumuşea şi drăgălaşă Şi la inimă gingaşă.
(Soacră mare :)
Bine-mi pare c-aţi venit, Că demult v-am tăt dorit! Bine-mi pare c-aţi intrat, Că demult v-am aşteptat! Floricică viorea,
Viorea şi o lalea,
Tu, mireasă draga mea,
Pe bărbat să-l îngrijeşti, Pe noi să ne omeneşti,
Pe străini să îi cinsteşti.
122
Oraţii de nunta
(Chemătoarele :)
(Acestea nu vor să dea hainele pînă nu li se plăteşte.)
Noi hainele nu le-om da Pînă banii-om căpăta,
Că la haine e de lucru,
Nu se doarme ca butucu.
Şurţu meu e şurţ cu pui,
Aşteaptă suta s-o pui;
Şurţu meu îi şurţ cu pene,
Nici de-o mie nu se teme.
Staţi, muieri, şi vă uitaţi,
Pe noi să ne lăudaţi,
Hainele le număraţi Cîte una, cîte două,
Că hainele-s tăte nouă ;
Cîte patru, cîte cinci,
Hainele sînt tăte-aici.
Hainele ei sînt cu flori,
Cusute de-a ei surori.
Hainele nu-i sînt guşate,
Că-s cu mîna ei lucrate ;
De-a ei şi de-a maică-sa,
Că le place a lucra,
La joc a se bucura,
La uspăţ în frunte-a sta.
(După ce mirele le oferă o oarecare sumă drept cinste, conform tradiţiei, chemătoarele îşi continuă colăcăria :)
Mulţămim pentru-aceşti bani!
Cale fără bolovani S-aveţi oriunde plecaţi,
Cu tăţi să vă bucuraţi,
Colăcării de nuntă
123
Canapeu ni-i cu şire,
E anume pentru mire ;
Perinile sînt cu flori,
S-aveţi mîndre sărbători.
Culeasă de la ION ADAM, 60 de ani, comuna Crasna, jud. Sălaj.
S-aveţi prunci şi sănătate!
(O chemătoare :)
Foicea de pe ogoară,
Vă ies înainte-afară. Floricică, floricea,
Hai, măicuţă, de-i vedea, Haida, haida binişor,
Vezi ce-i la noi în ocol: Cîtă lume-i adunată Să mă vadă cununată. Floricică de la mac,
Hai, măicuţă, pînă-n prag, Căci te aşteaptă cu drag Ficioru şi cu nora ; Te-aşteaptă pe dumneata. Floricică de pe tău, Frătucule, dragu meu, Cînd te-ai dus în cununie, Poroncă mi-âi lăsat mie, Că pe cînd îi întuma Să-nlocuiesc pe maica. Floricea de primăvară,
124
Oraţii de xiuxita
Ieşi, măicuţă, pînă-afară Şi te uită prin ocol:
Vin doi meri ca doua flori. Foicică de pe tău, Frătucule, dragul meu,
Noi am fost doi frăţiori Ca-n grădină două flori Şi părinţii ne-o grijit Din inimă ne-o iubit, Lumea se uita la noi Ca la cîmpu cel cu flori; Soarele că-i călător Se oprea de-a nostru dor. Frătiucule, dragu meu,
Azi cînd după gîndu tău Miresucă îţi aduci Dintr-un sat de cătră lunci, Un cuvînt eu te-aş ruga Şi aşa eu ţi-oi spunea : Părinţii să-i omeneşti,
De ei bine să grij eşti Şi tu să-i grijeşti mai bine Că rămîn în cas’ cu tine.
Eu oi trăi cu străinii Ca tine cu părinţii,
Că mie aşa mi-e dat Să nu fiu cu tine-n sat. Foaie verde floricea,
Tu cumnată, draga mea,
Ai venit din deal în şes Şi ţi-ai luat om pe-ales,
Om pe-ales şi de-omenie Şi cu bună meserie. Floricică viorea,
Tu, cumnată, draga mea,
Colăcării de nuntă
125
Supărată să nu fii Cînd la casa noastră vii,
Că aşa mărg fetele Cum o mărs şi maicele ;
Lor nu le trebe avere,
Ci-o vorbă de mângâiere. Hai, măicuţă, la primit,
La ciuit te-am locuit; îi dă turtă şi jinars Şi o sărută-n obraz.
Tu le dă turtă cu miere Să-ţi fie de mîngîîiere. Foicică, floricea,
Tu, cumnată, draga mea,
Tu de cînd te-ai ridicat Ca tine n-o fost în sat :
Ai fost floarea florilor Şi drăguţa domnilor.
Foaie verde viorea,
Tu, cumnată, draga mea, Tăt satu azi te-o primit, Cum la noi tu ai venit, Poate-aşa a vrut Dumnezeu Tu să vii în locu meu. S-aveţi prunci şi sănătate, Doar de bine s-aveţi parte, Să trăiţi tăt fericiţi Şi tăt satu să-l poftiţi Pe la mîndre botejuni Cum lăsat e de străbuni.
La mulţi ani într-un noroc Şi de-amu s-o dăm pe joc.
Culeasă de la NICOLAE ROMAN, 60 de ani, Cluj.
126
Oraţii de nuntă
Unde>i iubire şi pace
(Starostele mirelui sau soacra mare) :
Trandafir mîndru-nflorit, Muzicantule vestit,
Zi-mi o ţîr’ de chiuit Că am mirii de primit.
Floricică de pe mare,
Doamne, bine îmi mai pare,
Tînără-s şi-s soacră mare !
M-am gătat de uspeţie Cum îmi stă bine şi mie Şi-eu aici cînd chiuiesc Pe mătuşa-nlocuiesc.
Şi ea ştie-a chiui,
Da’ se teme c-a greşi C-a avut .mult de gîndit,
Nu-i stă-ăl cap la chiuit.
Frunză verde de săcară,
Tu, Firucă mult aleasă,
Fosţ-aţi voi, la mă-ta-acasă Grădină de flori aleasă :
Trei fete şi un ficior,
La casă de ajutori.
Cînd aţi fost să înfloriţi,
Părinţii v-o răsădit.
Tu te duci numa-n vecini,
Uţa-i dusă-ntre străini,
Tu te duci în loc ales,
Uţa-i dusă la Ploieşti,
Alta e în Bucureşti.
Frunză verde scînteiucă,
Tu, Firucă tinerucă,
Tu de cînd te-ai rădicat
Colăcării de nuntă
129
Tu pe tăţi i-ai ascultat, Dumnezeu noroc ţi-o dat,
Că puţine merg nurori în vecini cu mama lor.
Tu acia de-i veni Omeneşte-ţi părinţii,
Că vii la curte de piatră Şi le zi: „mamă şi tată“,
Să le fii în loc de fată.
Şi eu-i zic la soacră „mamă“, De-aceea i-s aşa dragă Şi mă poartă ca pe-o fată,
De nu ştiu că-s măritată. Frunză verde trei sulfine,
Mă Goriţă, mă copile,
Că de cînd eu te-am aflat Gîndu-ţi la Firuca-o stat, Că-i floare din neam frumos, De cinste-o fost unde-o fost. Floricică de pe tău,
Goriţă, copilu meu,
Noruca să-mi omeneşti,
Ca o floare s-o cinsteşti.
Ea de ţi-a greşi vreodată,
O	sărută şi o iartă,
Că-i minte copilărească,
Nu-i modru să nu greşească. Firucă, floare din vie,
Blîndă şi de omenie, îţi poartă şi-aici blîndeţea Ca acas’ la mă-ta ta,
Că aşa trebe să fii în casă cu străinii;
Unde-i iubire şi pace Şi lui Dumnezeu îi place.
130
Oraţii de nuntă
Frunză verde busuioc,
Eu vă doresc mult noroc,
Voie bună la nănaşi Şi la-aceşti iubiţi nuntaşi.
Culeasă de la o nuntă din satul Igriţia, jud. Oul.
I-oi da caier de fuior
Frunzuliţă de pe lunci, Bine faci că mi-o aduci Pe mireasa a frumoasă Şi la soare veseloasă.
I-oi da caier de fuior,
Că de ea mi-o fost tăt dor, Şi i-oi da caier de lînă Şi om face casă bună.
Şi i-oi da un răschitor S-avem bani după cuptor. Vai, săracă soacră mică, Cum n-ai cîştigat nemică, Da’ ai ginere ca bradu Şi te laudă tăt satu. Uită-te la-a soacră mare Ce ficior şi noră are !
Auzită la o nuntă diB satul Mititei, jud. Bistriţa-Năsăud.
Colăcării de nuntă
131
Tare noi le-om omeni
(Soacra mare :)
Floricică ruptă-n trii, Dragilor mamii copii, Eu-nainte v-am ieşit,
C-o cupă plină cu jin, La-amîndoi să vă închin Şi să vă îmbrăţoşesc,
Eu cu voi vreau să trăiesc. Om trăi mai multă vreme, Nu voi sfădi, nu ti teme !
Tu, norucă, draga mea, Harnică şi frumuşea,
Tu la noi, dacă-i veni,
Tare noi te-om omeni.
Tu de noi, de-i asculta, Mîndră cunună ţi-om da ; Cunună de mîndre flori,
Să ne fi de ajutori.
Iţi dau două fuste groase Şi-o năframă de mătase Ca să fii nevastă-aleasă. Floricică de pe tău,
Să fii precum am fost eu, Că-n lume cît am trăit Nemica nu mi-o lipsit;
Să nu-ţi lipsească nici ţie,
Să fii găzdoaie de-ntîie.
Tu, norucă, draga mea,
Se cunoaşte c-ai lucrat,
Căci cămeşi mîndre ne-ai dat Cusute cu mîna ta,
Precum mult ne-om bucura,
132
Oraţii de nuntă
îţi dau două surţe groasă,
Să nu umbli mînioasă ;
Iţi dau două turte moi,
Să trăiţi bine-amîndoi:
Una să ţi-o pui în cui Şi casa să nu mi-o spui;
Una să ţi-o pui în ladă,
Ca să nu fi supărată,
Bine-a trăi laolaltă.
Auzită la o nuntă din comuna Mintiu, jud. Bis-triţa-Năsăud.
COLACARn
LA
„RĂPIREA"
MIRESEI
S-o aflat fără mireasă
(O chemătoare :)1
Foicică din cărare,
Daţi-mi voie, daţi-mi cale Să mă duc la nănaş mare.
1 în unele sate de pe Someşul Mare, cum este şi Braniştea, după ce a fost simulată răpirea miresei, sînt aduse în locul ei, în faţa mirelui şi a nuntaşilor, fie o femeie în vîrstă, fie o fetiţă, fie chiar o păpuşă, îmbrăcate ca să nu li se vadă chipul, spunîndu-li-se că sînt mireasa. Mirele nu le recunoaşte şi se înfiripă un adevărat dialog. După care apare chemătoarea cu mireasa.
A
Foicică de subt brazi Ce staţi, nănaşi, supăraţi Nebăuţi şi nemîncaţi ?
De cînd aţi intrat în casă, Staţi cam supăraţi la masă. Foicică din alt sat,
Şi mirele-i supărat,
Că astăzi în cununie Şi-o coprins mîndră soţie Iar cînd o fost după masă, S-o aflat fără mireasă.
Mirele s-o supărat Veste în ţară o dat Cine mireasa-a afla Bună plată-a căpăta,
Cine mireasa-a găsi Bună plată-a dobîndi. Frunză verde tămîiţă,
Eu încă-s o copiliţă Şi am învăţat scrisoare Şi-oi da-o la sfîntu soare Să dea veste după-o floare ; Floare mîndră-mbujorată De-a ei mire tăt cătată. Mîndru soare veste-a da Pînă mireasa-a afla Că Republica e mare,
Are munţi şi are vale,
Are fete frumuşele;
Ochii să-ţi dezmiarzi la ele. Eu o veste am aflat C-a ei părinţi din alt sat Nu o lasă fără plată,	1
Fără joacă în ogradă. Foicică din alt sat,
Eu tare m-am supărat înapoi am înturnat Să vă-ntreb ce să mai fac ? Foicică de sub brazi,
De-ţi putea să m-ajutaţi! Frunză verde viorea,
Ziceţi nănaşi: da ori ba ! Frunză verde iarbă grasă, Eu mă duc după mireasă. Da’ mă duc cu mare frică, Că mi-i cărarea cam mică,
Colăcării de nuntă
135
C-acolo-s ficiori pe drum Şi nu te lasă oricum,
Că le plac fete frumoase,
Harnice la a lor casă.
Eu mireasa oi găsi Şi tare ne-om veseli Şi nănaşii or da plată Să mai cumpăr zeghe cătată ;
Mirele s-a bucura Mîndră floare şi-a juca.
Culeasă de la ZAHARIA CASIAN, 58 de ani, comuna Braniştea, jud. Bistri-ţa-Năsăud.
Cine
mireasa-a afla
(Chemătoarea :)
Frunză verde busuioc, Faceţi-mi un pic de loc ! Foicică de pe rît,
Daţi-mi voie de venit,
Cu nănaşu de vorbit. Daţi-mi voie, daţi-mi cale Să mă duc la nănaş mare. Eu v-aş face o-ntrebare, De n-ar fi cu supărare, Cum staţi aicea la masă, Un nănaş şi cu nănaşă, Mirele fără 'mireasă ?
Eu aicea am venit,
136
Oraţii de nuntă
Ca să văd ce aţi păţit,
Să văd ce vi s-o-ntîmplat, De-i mirele supărat.
El astăzi în cununie Şi-o cuprins mîndră soţie Şi cînd o fost după masă,
0	văzut că nu-i mireasă. Nănaşu cel frumuşel Supărat e-arau şi el. La-nceput o veste da :
Cine mireasa-a afla Bună plată-o căpăta. Trandafir şi-o tămîiţă,
Sînt şi eu o copiliţă
Şi am învăţat la şcoală Cum să merg peste ogoară.
01	merge şi veste-oi da, Doar mireasa oi afla ; Cine-i tînăr şi frumos Tot drumu-i e norocos.
Îmi daţi voie să mă duc, Veste bună să v-aduc ?
(Nănaşul :)
Te rugăm cu nerăbdare Să te duci în lumea mare Pe mireasa ca o floare S-o afli surîzătoare.
Cu ea să te-ntorni apoi,
Să ne bucurăm şi noi.
(Chemătoarea :)
Dacă cumva n-oi găsi,
Nu ştiu cînd oi mai veni:
Colăcării de nuntă
137
Peste-o lună, peste două, Poate-om fi chiar amîndouă. Frunză verde de ovăs,
Veste bună c-am trimăs, înapoie nu-o venit Şi e vremea de pornit. Floricică de la moară,
Am tăt mers peste ogoară. Frunzuţă verde de ruji,
Am ajuns şi pe la Cluj,
Da’ mireasa n-am găsit.
Mai departe am pornit Şi-am ajuns în Capitală Şi-am dat veste mai cu samă ; Cine mireasa-a găsi Bună plată-a dobîndi,
Norocu a fost a meu,
C-am găsit mireasa eu.
Era tocma-n Bucureşti,
Pe la uşi cu flori domneşti,
Şi era în trandafiri Arătoasă la priviri.
Am pornit apoi cu ea Pe drumu cum e-o curea Şi m-aflam cu frică mare,
Să nu mă-ncurc pe cărare. Am ajuns pe la Braşeu Şi-o fost greu de capu meu, Că prin munţi şi prin poiene Ne pierdurăm după-o vreme. Şi colo mai pe la Blaj,
Cinaş şi cinstit oraş,
Am gustat din merinjoară,
Ne prinsese foamea doară. Noi pornirăm mai departe,
138
Oraţii de nuntă
Că ne-am căpătat bucate.
Ce să credeţi c-o mai fost ?
Am mai mers şi fără rost, C-ajungînd pe la Beclean Am stat lîngă-un tulipan Şi de-am mărs şi mai departe, Ne-am pierdut prin ceea parte, Prin păduri şi prin poieni,
Ca şi vîntu prin tuşleni.
Şi-o rupt zadia în spate Şi laibăru pe la coate.
Bine c-aici am sosit,
Că eu ştiu că de plătit,
Nănaşii s-o pregătit:
Zadie să-mi cumpăr nouă,
Să nu betejesc cînd plouă. Frunzuţă verde de plop, Tălpuţa de la pantof Una de tăt mi s-a rupt, Ceealaltă mi-o căzut Şi mîne e sărbătoare,
Cum să ies eu la plimbare ? Asta-i nuntă elegantă, Oaspeţii-n pantofi se poartă. Frunzuţă din măru mare, Cinstite nănaşe mare,
Te gîndeşte,
Socoteşte
Şi mireasa mi-o plăteşte,
Că de-i sta şi tăt gîndi Mireasa nu-i dobîndi,
Numa-un pas fac înapoi,
Afară ne-aşteaptă doi,
Numa pragu de l-am trece, Afară ne-aşteaptă zece.
Colăcării de nuntă
139
Eu mireasa nu i-oi da Pin’ mirele s-a jura Că întreagă viaţa sa N-are a o supăra,
Că e floare ce-nfloreşte,
De sfădit ea se topeşte.
Asta-i floare cu renume Cinstită de-ntreaga lume,
Are nume şi-i frumoasă Iar de n-o faci veseloasă,
Cum e măru, cum e bradu, Are să te rîdă satu. Bucuraţi-vă de ea,
Că e mîndră floricea !
(Nănaşul :)
Hai, mireasă, hai în casă — Dintre flori cea mai aleasă, — Vin aici să te plătesc Cu jinars să te cinstesc.
Să ai bani şi bucurie, Dumnezeu să mi te ţie !
(Chemătoarea :)
Mireasă,-amu te sărut Şi la mire eu te duc ;
I	te-aşază pe genunche Să trăiţi o viaţă dulce.
Şi cît mac e la livezi Atîţia ani vă urez,
Să călcaţi pe floricele Şi să n-a veţi gînduri rele.
Culeasă de la ANA OŞAN, comuna Chiraleş, jud. Bistriţa-Năsăud.
140
Oraţii de nuntă
COLACARIE LA PRIMIREA ZESTREI
Harnică şi lucrătoare
(O chemătoare :)
Foicică trei măsline,
Vin afar’ cinstite mire, Vină, dă mîna cu mine :
De ţi-i plin tăt portofeiu, Hai, descarcă-mi canapeiu ! De ţi-i plină punguţa,
Să descarci amu căruţa ! Canapeiu mi-i cu şire, îl dăm la cinstitu mire ; Canapeiu mi-i cu flori Noi îl dăm la chemători. Staţi, muieri, şi vă uitaţi, Hainele le număraţi Cîte una, cîte două,
Hainele tăte mi-s nouă ; Cîte patru, cîte cinci, Hainele tăte-s aici. Hainele-s tăte cu ruj,
Nu-s din sat de la mătuşi; Hainele-s tăte rujate Şi de mîna ei lucrate,
Că mireasa-i ca şi-o floare, Harnică şi lucrătoare.
Lucru ce-1 face-ntr-o sară Altele-1 lucră-ntr-o vară ; Lucru ce-1 lucră-n trei seri
Colăcării de nuntă
143
Altele-l lucră-n trei veri.
Mireasa cum este ea N-o găseşti orunde-ai vrea.
Să trăiască, s-o iubeşti Viaţa să ţi-o-nveseleşti.
Culeasă de la NICOI*AE IACOB, comuna Gîlgău-pe-Someş, jud. Sălaj.
COLACARIE LA AŞEZAREA MIRESEI LA MASA ŞI ÎNCHINARE LA MASA MIRILOR
Faceţi-mi
cărare-aleasă
(Starostele :)
Faceţi-mi cărare-aleasă,
Că duc pe fina la masă ! Faceţi-mi mai largă calea C-amu vin cu finuţa ! Frunză verde de oltoană, Am o fină ca şi-o doamnă. Peană-n cui, peană sub cui, Finuţă ca a mea nu-i. Plînge fina şi suspină Şi tăt mie-mi bagă vină Şi zice că n-a veni,
144
Oraţii de nuntă
C-or vedea-o oamenii.
A-ntreba-o maică-sa Unde şi-o pierdut peteaua ;
Peteaua o fost albastră A zburat vîntu cu ea Şi ţi-o adus şipcă grea.
Ridică, fină, capu,
Ca să te vadă finu.
Plînge fina şi se face,
Da’ eu ştiu că finu-i place.
Na, finuţe, pe fina :
O grijeşte că-i a ta O grijeşte cît de bine,
Ca să nu fiţi de ruşine.
Culeasă la o nuntă din comuna Vărarea, jud. Bis-triţa-Năsăud.
Copii
şi noroc la casă
(Starostele :)
Prea iubiţilor meseni,
De-oriunde şi consăteni,
Masa noastră-i pregătită Pentru tăţi e potrivită,
Cu linguri, tave şi furcuţă.
„Să-şi ia fiecare locu !“ —
Gazda — a zis, bat-o norocu. —
Supa să nu se răcească,
Fiecare să poftească,
Şi-avem vorbe bune de-a spune S-aibă mirii vremuri bune,
Copii şi noroc la casă,
Frunzuliţă floare-aleasă. —
Colăcării de nuntă
145
Floricea de tămîiţă, Jupîneasâ. socăciţă Mîncarea n-o prea sărat Şi aşa ea o lăsat S-aveţi dreptu la sărat.
Mă rog cu vorbă scurtuţă Prindeţi linguri şi furcuţă ! Gazda are voie bună,
Dacă cu tăţi dimpreună Mesenii voioşi s-arată, Mîncînd bucuroşi îndată. Placă-vă, că nu-i fierbinte, Nu-i mazăre şi nici linte, Nici săcară fiartă-n lapte ; S-aveţi de bucate parte, Ci-i mîncare românească, Cine-o mîncă să trăiască ! Ceteraşu o luat ştire Să schimbe-a tuturor fire. Cine-a mînca din bucate Aibe joc şi sănătate,
Eu şi gazda le doresc Cum e datu părintesc,
Aici îi carnea de vită Care bine-o fost gătită,
Cu sos bun şi cu hirean Că tăt cu de-asta trăise Şi nespus se-nveselise Şi patriarhu Avram.
După came-i bun un vin : Aşadar paharu plin !
Trage, trage pe gordună, Vinu-i bun după friptură, De aceea-n voie bună Să bem cu toţi dimpreună.
146
Oraţii de nuntă
Să trăiască gazdele,
Să ne umple vasele !
Să bem cu păhărele Ba chiar cu cancioacile,
Vivat! vivat! să trăiască Mirele cu-a lui mireasă !
Culeasă de la ION FE-TREA, 55 de ani, Rodna.
colăcării
la
SCUTURATUL
POMULUI
Să fie belşug în ţară
(Starostele :)
Sănătos pom frumos,
Mîndru şi mănos,
Mănos ca vara,
Roditor ca toamna,
Pe la poale-mpodobit,
Pe la mijloc zugrăvit
Acest pom galbin
Este adus dmtf-un vîrf de paltin,
Din dealu cu doru
De unde răsare bojoru,
Din şesurile cu iarbă
Colăcării de nuntă
147
De unde doi cosaşi cosea Şi iarba nu mai sfîrşea.
Cînd trece-o haită de nevastă,
Ea nu să treacă şi să tacă, ci strigă : „Hîş, tu, mică păsăruică !
Ca un fir de busuioc,
Dumnezeu le dea noroc !■“
Să dea şi la curţile dumitale,
Nănaş mare,
Şepte pluguri cu cîte patru cai,
Zece coşteie de mălai,
Patruzeci de vaci cu lapte,
De trei ori pe-atîtea capre.
Să fie belşug în ţară Tăt cu grîu şi cu săcară S-avem ce lucra la vară,
Deie să pornească văile,
Să pornească morile,
Ca să macine oamenii Şi-amu, cinstit nănaş mare,
Ce făgăduieşti la finii dumitale ?!
(Nănaşul :)
Cu ce-a da Dumnezeu.
(Starostele :)
Dumnezeu dă multe vremi
schimbătoare,
Iama : zăpadă şi frig,
Vara : cald şi ploi.
Şi amu gîndeşte Şi făgăduieşte Finii ţi-i-alegăduieşte,
Că de nu-i gîndi
148
Oraţii de nuntă
Finii a-i alegădui,
Eu pomu l-oi zguţăi,
Tăte turtele-or sări,
Că turtele-s cu miere La nănaşa pe plăcere,
Că turtele sînt cu mac La nănaşu pe plac.
(Nănaşul:)
Zi-i staroste, că bine zici,
Cu jinars să nu te strici
(Starostele :)
Amu, cinstit nănaş mare,
Cu ce te făgăduieşti la finii dumitale !
(Nănaşul:)
Cu trei miei!
(Starostele :)
Cu trei miei brezi în tot anul să botezi,
Iar mieii de nu i-i da Lupii i-a mînca Şi hasnă nu-i avea.
Să trăiţi cu bucurie La această uspeţie !
Aflată într-un caieţel cu culegeri folclorice din 1862, alcătuit de VASILE ROG-NEAN, cantor, Beclean-pe-Someş, jud. Bistriţa-Nă-săud.
Colăcării de nuntă
149
Pentru-acest pom înflorit
(Starostele :)
Sănătos, pom frumos,
Mîndru şi mănos,
Pe la poală poleit,
Pe la mijloc zugrăvit,
Pe la vîrf într-aurit De acelaşi Domn blagoslovit, Ce uscă fînu cu soare,
Coace grîile cu răcoare. Cinstite nănaş mare, Pentru-acest pom înflorit Cu tot feliu-mpodobit Cu ce le făgăduieşti Finilor dumitale ?
Cu doi cai înhămaţi ?
Cu doi boi înjugaţi ?
C-o văcuţă mulgătoare ?
C-o oiţă tungătoare ?
Ori măcar c-un purcel creţ Şi la anu să botezi!
(Nănaşul :)
Un purcel şi o jiţică Nu prea tare mititică !
(Starostele :)
Foarte frumos vă mulţămesc, Da’ de nu li-i da Lupii le-or mînca,
Şi cum nu s-o sătura
150
Oraţii de nuntă
La anu că te-or mînca,
Cumva chiar pe dumneata.
Culeasă de la GAVRIL IOSIF, 80 de ani, satul Mintiu Gherlei, jud. Cluj.
Eu pomu l-oi zguţăi
(Starostele I:)
Slăvitul nost’ împărat De pe Ţibleş s-o lăsat, Căprioară şi-o aflat Cea mai cinaşă din sat.
Şi un cerb aduse-n dar Să îl ţineţi de măgan Şi să-i faceţi pom frumos Să cadă roada pe jos ; Căprioarele frumoase Să nu fie mînioase.
(Starostele II:)
Acest pom frumos, Mîndru şi mănos;
Mănos ca şi vara,
Roditor ca toamna Pe la poale-mpoleit,
Pe la mijloc zugrăvit,
De Domnu-i dăruit. Dumnezeu e bun şi mare, Coace grîul la răcoare
Colăcării de nuntă
151
Şi uscă fînu la soare Bucură pe orişicare.
Acest pom galbin Este-adus din vîrf de paltin, Din dealu cu doru,
Unde răsare bojoru,
Din şesurile cu iarbă Unde doi cosaşi cosesc Şi iarba nu o sfîrşesc,
Cînd trece şi o nevastă Ce nu vrea deloc să tacă,
Ci strigă fără de frică :
„Hîş, tu, mică păsărică, Adu-mi fir de busuioc, Dumnezeu le dea noroc ! Şepte pluguri, patru cai, Zece coştei de mălai, Patruzeci de vaci cu lapte, De trei ori pe-atîtea capre. Timpul bun să fie-n ţară Tot la grîu şi la săcară, S-avem ce lucra la vară ! Norii să dea apă-n văi Să pornească morile Să macine oamenii"
Şi-amu, nănaşe mare,
Ce dai la finii matale ?
(Nănaşul:)
Ce-o vrea să dea Dumnezeu. (Starostele :)
Dumnezeu dă multe vremi: Unele sînt schimbătoare,
152
Oraţii de nuntă
Iarna-i zăpadă şi frig,
Vara-i căldură şi ploi. Nănaşule spune, hai, Găteşte-te galbini să dai Şi degrabă te gîndeşte Şi la fini făgăduieşte,
Că de nu te vei gîndi La fini a făgădui Finii a alegădui,
Eu pomu l-oi zguţăi,
Tăte turtele-or sări,
Că turtele sînt cu miere La nănaşa pe plăcere,
Că turtele sînt cu mac La nănaşu îs pe plac,
Au ramuri roditoare Pentru mîndre căprioare.
(Nănaşul :)
Zi-i staroste, bine zici,
Cu jinars să nu te pici, Că-mpăratu nost, din munţi Te va rîde pe la nunţi.
(Starostele :)
Şi amu, nănaşe mare,
Cam ce le promiţi matale ?
(Nănaşul :)
Eu : un miel.
(Starostele :)
C-un miel brez în tot anu să botezi
Colăcării de nuntă
153
Şi mielu de nu li-i da Lupii-n turmă l-or mînca, Hasnă de el nu-i avea.
Şi să fie holdă-n sate Parte s-avem de bucate !
Culeasă de la NAGY KÂ-ROLY, comuna Braniştea, jud. Bistriţa-Năsăud.
COLACĂRIE LA FĂCUTUL CONCIULUI MIRESEI
Conciu ei e ca o floare !
(Nănaşa :)
Haida, hai, finule, hai,
Să vezi ce nevastă ai,
Că-i albă, nesoponită.
Şi roşă — neruminită ;
Conciu ei e ca o floare,
Ce-o crescut la mîndru soare. Tu, finucă, draga mea,
Tăt aşa te-ai lăudat Că îi fi cu mă-ta-n sat.
Nu ţi-ai rupt creangă de brad Să rămîi cu mă-ta-n sat,
Că ţi-ai rupt creangă de spini
154
Oraţii de nuntă
Şi-ai venit între străini, Da’ şi-ntre străini e bine, Cu finucu s-o duci bine, Ca să nu vă ştie nime. Hai, finucă, să te pup Şi la finu să te duc.
Hai, finule, şi-o primeşte Şi de finucă grijeşte. Frunză verde busuioc, S-aveţi parte de noroc !
Culeasă de la o nuntă din comuna Cepari, jud. Bistriţa-Năsăud.
II.
CINTECELE
GĂINII
Cîntecele găinii
157
CINTECE LA JOCUL GĂINII
(Socăciţa :)
Pe văluca cea cu flori,
Pe urmă de chemători,
Am pornit şi eu la nuntă Unde este lume multă,
Cu găina ca ruja Să i-o dau la nănaşa,
Cu cocoşu ca şi focu Să i-1 dau la nănaşu.
Vai, nănaşa-i frumuşea,
Ar mînca şi ar tot bea Şi-i cu gîndul la găină De amu o săptămînă ! Nănaşule, fătu meu,
De nu crezi c-am fript-o eu, Să mă fac doamnă-n hinteu ; De n-o fript-o-a mea mînuţă, Să mă fac doamnă-n căruţă, Nănaşule, te gîndeşte Şi găina mi-o plăteşte, Măgheran de pe cărare,
Găina mi-i scumpă tare :
Tătă pana o piţulă,*
Clonţu îi plăteşte-o sută. Astă-noapte pe la oale,
Eu mi-am ars un lat de poale, Pentru-asţă găină mare îs de rîs şi de mirare.
De îmi dă nănâşa-o sută, Rochia iar va fi cusută,
De îmi dă nănaşu-o mie,
L-oi ţine de omenie.
158
Oraţii de nuntă
(Nănaşul :)
(Cînd dă înapoi găina.)
Socăciţă frumuşea,
Lucru bun dă mîna ta,
Vină să-ţi închin o dată,
Că eşti mîndră şi dăşteâptă ; Să-ţi închin cu sticlă plină,
Că ştii rîndu la găină Şi cu bine să petreci. —
Socăciţă de la Beci,
Ne-ai făcut mîncări domneşti Să bei, să te-nveseleşti;
Socăciţă de departe,
Tăt de bine să ai parte :
Cîtă iarbă e pe-un rît Aşa să-ţi stea banii-n rînd.
(Socăciţă :)
Frunză verde lemn tufos,
Eu vă mulţămesc frumos De cinstea care mi-aţi dat.
Cum nici nu m-am aşteptat.
Nu mi-aţi dat bani să-mi iau oi, Mi-aţi dat bani să-mi ieu război; Eu să dorm pînă la patru Şi-el să lucre cum nu-i altu ;
Eu să dorm şi să petrec,
El să ţasă lucru-ntreg.
Nănăşucă, draga mea,
Eu bine te-am păcălit:
Pentr-un pui cît un cîrcel Mi-ai dat bani cît pe-un viţel, Pentr-un pui cu ghiare lungi Mi-ai dat banii de pe junei, Pentr-un donţ cît un păduche
Mi-ai dat galbeni şi m-oi duce. Să trăiţi şi să fiţi bine,
Să vă bucuraţi cu mine.
Culeasă de la ION ŞTEFAN, 53 de iani, Jibou, jud. Sălaj.
(Socăciţa :)
Am găina huhuiată,
Tăt cu miere îndopată, In năframă-nfăşurată C-asară-o fost supărată Pe nănaşu ăl vestit,
Că îmi e tare zgîrcit
160
Oraţii de nuntă
Şi e pus doar pe glumit, Dară nicicum pe plătit. Biata mea găină grasă O perit pentru nănaşă. Nănaşu-i cu taleri noi, Doar mi-a da şi mie doi. Hai, nănaşă, şi ţi-o ia Că-i găina tare grea ! Uhai, ha, că nu ţi-oi da, Pînă nu mi-i arăta Punguţa cu talerii,
Ca să-mi dai şi mie trii, Nu prea tare te zgîrci. Staţi în loc şi nu plecaţi, Voroava mi-o ascultaţi. Cum se uită nănaşa,
Ha, ha, ha, că nu i-oi da, Că oi da-o la nănaşu,
Că e alb precum e caşu ; Că nănaşu-i cu salar Şi mi-o da şi vrun creţar. Eu i-oi da-o la nănaşa,
Că ea e salariată Şi mi-a da o bună plată.
(Nănaşa :)
Socăciţă, socăciţă,
Venită de la Bistriţă,
Ai grije cum socăceşti, Surţu să nu ţi-1 pîrleşti, Să nu-1 agăţi într-un cui Pe punga nănaşului,
Că nănaşu l-a plăti Dacă nănaşa n-a şti.
Cîntecele găinii
161
De-a da nănaşa de veste,
De plată nu e poveste !
Socăciţă de neam mare Şi cu casa lîngă vale,
Ne-ai făcut bună mîncare.
Socăciţă din neam bun Şi cu casa lîngă drum,
De mîncat ne-ai făcut bun Şi ţi-om da veste în ţară :
Socăciţă să fii iară.
Şi ţi-om duce vestea-n lume :
Socăciţă te-or mai pune.
Socăciţă, vină-ncoace,
Ce-ai făcut nouă ne place,
Ne-ai făcut nişte tosmagi Numa cu boii să-i tragi;
Ne-ai făcut nişte lăşcuţă,
Să le pui pe teleguţă.
Socăciţă ca curcanu,
Hai încoa să-ţi dau gîtlanu,
Că de-asară ţi-o stat planu Şi gîtlanu ţi-o plăcut Şi amu şi mai demult.
Culeasă de la VERONI-
CA SĂPLACAN, 50 de ani, comuna Braniştea, jud. Bistriţa-Năsăud.
Frunză verde de sulfină, Zi-i, ceteraş, la găină. Frunză verde asmarag, Zi-mi, ceteraş, mai cu drag, Să nu mă-mpiedic de prag,
162
Oraţii de nuntă
Că de mult m-am pregătit, Că am nănaşi de servit. Floricică din grădină, Nănaşa-i mîndră şi fină,
Că-i ca floarea din grădină : Că-i albă nesoponită,
Roşă şi neruminită,______
De tătă lumea privită.
Şi de-aceşti meseni cinstită. Floricică de pe rît,
De cînd aice-am venit, Nănaşu mi-o tăt ochit Şi la plată s-o gîndit.
Frunză verde viorea,
N-o pofti-o numa-aşa : C-amu-i lumea democrată, N-a pofti-o fără plată. Nănaşule,-ai auzit Că pe la noi, prin vecini,
O fost boală la găini Şi-o murit găinele La toate vecinele,
Pînă ş-acea mai bălţată O murit după poiată.
Foicică mîndră floare,
M-am tăt dus cu sfînţu soare S-o aduc din Bucureşti,
Bine trebe s-o plăteşti,
Ca şi eu să m-odihnesc,
Bine să te vorovesc.
Frunză verde lemn domnesc, Stau în loc şi mă gîndesc Găina cui s-o cinstesc :
Aş cinsti-o pe nănaşa,
Că-i albă ca şi cămaşa
Cîntecele găinii
163
Da’ mai tare îmi stă gîndu Să-l cinstesc pe nănaşu Că-i înalt şi subţirel,
Eu mi-am pus ochii pe el.
Frunză verde de urzică,
Numa atîta mă-mpiedică :
Dînsu-i mare, eu mi-s mică,
Frunză verde viorea,
Nănăşucă, draga mea,
Nu ştiu : spune-ţi-oi, or ba, Spune-ţi-oi pe nănaşu C-o zis ca să-i frig găină,
Că mi-a plăti plată bună.
Nănăşucă, draga mea,
Nu-ţi face inimă rea,
Că am chiuit aşa,
Că de-i vorba de iubit Nici a meu bărbat nu-i hîd :
Mă ţine ca pe o floare,
După el îs de onoare Şi mă omeneşte bine Iar eu nu iubesc pe nime.
Floricică a de soare,
Găina-i cu aripioare,
De la mine vrea să zboare în braţe la nănaşa,
Ca să-i pună sutuţa Vin’, nănaşe, şi mi-o ia Că mie mi-i tare grea !
Culeasă de la ION RUS, Zalău.
Frunzuţă verde de nuc, Zi-i, ceteraş, să mă duc,
164
Oraţii de nuntă
Fă-mi cale printre nuntaşi Cu găina la nănaşi,
C-am venit prin văi şi munte Să sosesc aici mai iute,
C-am trecut luncă şi tău, înnoptând la făgădău,
Găina s-o cîrăit Pe drumeţi i-o tăt trezit Şi mi-o zis să-i dau mîncare C-alfel e blăstăm d-ăl mare. Drumuri multe am umblat Pin’ găină-am căpătat Şi-am fost tocma la Cătina De mi-am cumpărat găina, Din Cătina-am mers la Cluj De-am împănat-o cu ruj Şi tocma de astă-vară Din Iclod i-am luat ţigară. Am venit peste imaş De i-am băgat ceteraş,
Am venit pe la Inău,
De i-am băgat contralău Şi am venit cu maşina Ca să îmi plăteşti găina Şi am venit cu motoru,
Ca să îmi plăteşti cocoşu.
Că umblînd pe lîngă oale,
Mi s-o ars un lat la poale. Nănaşule, ţucu-ţi, gura,
De n-a fi bună friptura,
Eu te rog aşa de bine Nu mă mai spune la nime, C-atîta m-am năcăjit Pînă cînd o-am ciupilit,
De toată am asudat
Cîntecele găinii
165
Pînă cînd o-am scărmănat. Foaie verde viorea, Mulţămescu-i la nănaşa,
Că ea mi-o plătit găina ; Mulţumescu-i la nănaşu Că el mi-o plătit cocoşu ; Pentr-un pui de cocoşel Mi-o dat bani după-un viţel; Pentr-un pui de turturică,
Mi-o dat bani de pe-o junincă.
Culeasă de la POP, 70 de ani, Mociu, jud. Cluj.
(Socăciţă :)
Trandafir în colţu mesii Mîndru plîng ochii miresii.
Las’ să plîngă cît de tare Binele măicuţii-sale ;
Las’ să plîngă cît de rău Binele lui taică-său !
Tu, mireasă roşie,
Dă-te jos din cocie,
Să te vadă soacră-ta Cum te-o gătat maică-ta :
Tăt cu haină de mătasă Ca pe-o fată de crăiasă,
Tăt cu haine de barşon Ca pe-o fată de baron.
Zi-i, mă Pişta, zi-mi cu drag, Că amu mă sui. pe prag.
Zi-i, mă Pişta, zi-mi frumos,
Că mă dau de pe prag jos. Ţucu-mi-vă eu, meseni,
Faceţi bine şi scuzaţi
MARIA
comuna
166
Oraţii de nuntă
Pîn’ ce-o ţîră-aţi aşteptat,
Pînă mîndru m-am gătat Cu catrinţă-ntinsă-n lat,
Cu poalele-mpăturate,
Gîndeşti că-s încinse-n lapte ; Cu poalele-n patru laţi C-aşa le plac la bărbaţi. Uită-te, nănaşe, bine Ce mîndră găină-ţi vine C-am venit cu ea prin Cluj,
Şi o-am împănat cu ruj Şi din Cluj pînă-n Gherla S-o-mbolnăvit găina.
Am venit cu ea-n Iclod Şi i-am făcut paşaport;
Am trecut prin Iclozel De-o pus avizu pe el.
Am venit la Bariţida,
Să i-o dau la nănaşa ; Nănăşucă, draga mea,
Aicea ţi-i găina,
Că găina nu ţi-i friptă Numa cît îi cîrcălită.
(Nănaşa :)
Du-te-n lume, du-te-n ţară, După paie de săcară Şi frige găina iară.
(Socăciţă :)
Tulai, Doamne, ce-aţi gîndit, Ce tare v-am păcălit;
Pentru cloşca de pe ouă Mi-aţi dat bani de sugnă nouă.
Cîntecele găinii
167
La nănaşu sub coteţ Este-un pui de răcăteţ Cît nănaşu de măreţ. Nănaşule, dragu meu, Răsuce-ţi mustăţile Şi le răsuceşte bine, Sărută-mă şi pe mine.
La nănaşa sub fereastră Este un pui de mintă creaţă Ca nănaşa de măreaţă.
(Nănaşa :)
Socăciţă, hai încoace,
Ce-ai făcut mie nu-mi place : Mi-aţi făcut nişte piroşte Bune să le dai la cloşte,
Ai făcut nişte lăşcuţă,
Că le poţi duce-n căruţă. Sarmalele-s nesărate Cu cucută pipărate,
Ca ai fost la secerat Şi bine nu te-ai spălat
(Socăciţă :)
Ce zici azi cu gura ta,
A mai zis-o ieri şi alta Dară mie să-mi plăteşti Şi-apoi mult să chiuieşti, Uspăţu să-nveseleşti,
Pe finuţi să îi grijeşti:
Cu jinars şi cu friptură Şi cu vorbe mîndre-n gură.
Culeasă de la GHEOR-GHE POP, Cluj.
168
Oraţii de nuntă
Nănaş mare, dragu meu,
Să te-ajute Dumnezeu !
Eu az-noapte n-am dormit,
Tătă vremea m-am .trudit Pînă cînd am ciupilit Gălicioara ce-am găsit.
Pînă i-am smuls penele Mi-am pîrlit sprincenele Şi pînă i-am smuls cotorii,
Eu mi-am pîrlit ochişorii;
Mai bine-o lăsam aşa S-o ciupileşti dumneata.
Floricea din dealu meu,
Nănaş mare, dragul meu,
Ia-ţi găina cît o vezi Că de nu din mînă-o pierzi.
Mîne-i tîrgu la Reteag Şi oi da-o de iosag.
Nănaş mare nu-i de-aici,
Că nu umblă cu opinci,
Numa-n cisme bocsălite Şi obiele ticlăzite Ş-aşa calcă de încet Ca condeiu pe caiet,
Aşa calcă pe călcîie Ca condeiu pe hîrtie.
Culeasă la o nuntă din comuna Coldău, jud. Bistriţ a-Năsăud.
Frunză verde rujmalină, Zi-i, ceteraş, la găină, Zi-i, ceteraş, rar şi bine Să placă la orşicine.
Cîntecele găinii
169
Zi-i, ceteraş, binişor,
Că mă doare un picior.
Zi-i, ceteraş, şi mai tare Că şi celălalt mă doare C-am de mers o lungă cale Pînă la nănaşu mare.
Asară la asfinţit O tidulă mi-a sosit:
Ţidulă împărătească De la tînăra crăiasă îmi grăia cu vorbă-aleasă :
Să prind o găină grasă — îmbrăcată în mătasă —
Să i-o dăruiesc la masă.
Pe la sat tăţi s-o mirat De ce veste-am căpătat.
De cum vestea am primit,
Nici nu m-am mai hodinit N-aveam zi şi n-aveam noapte Pentru vestea de departe.
Tăţi vecinii i-am trezit După găină-am pornit Şi-am trecut păduri şi tău Pe unde-o fost molu rău ;
Din Beclean pîn’ la Zalău Cătam găină cu său.
Am găsit-o într-o grădină Lîngă-un fir de rujmalină.
Eu am luat găina-n braţă Şi-apoi am adus-o acasă.
Tătă noaptea-am trăbălit Pînă găina am fript;
C-am fript-o cu lemn de plop Sfinţit de un protopop ;
Am împenat-0 cu flori
170
Oraţii de nuntă
S-o mînce-un învăţător. Găina îmi este grasă,
La vedere arătoasă.
Am hrănit-o cu miere Cum mi-o fost mie plăcere S-o aduc după vedere Pe un blid de porţelan,
Că ea e cît un curcan,
Preţu-i cît la un juncan.
Am pus pe ea unt şi miere, Ca s-o mîncaţi cu plăcere.
De nu am fript-o pe foc,
Să mă fac doamnă pe loc ; De nu am fript-o pe jar Să mă fac vin în păhar,
Din păhar naşu să guste,
La naşă să nu se uite ;
Să se uite tăt la mine Că-s frumoasă şi-mi stă bine. O, săracu nănaşu,
Cu păharu tot închină Şi cu ochii-i la găină. Văzînd-o aşa gătată Ar muşca din ea o dată.
Din găină n-a muşca Pin’ ce plata nu mi-a da. I-am dat mîncări bune tare, De-aia-i preţu aşa mare.
Eu i-oi da-o nănaşii,
Dînsa o ştii preţui:
Are punga subţioară Da-i ca la neveste, goală.
Mă întorn iar la nănaşu,
Că nănaşu-i om de frunte Şi-o căpătat găini multe
Cîntecele găinii
171
Şi nici una n-o mîncat Pînă plata nu i-o dat!
Culeasă de la NICOL.AE IACOB, Gilgău, jud. Sălaj.
Iată-mă-s că şi eu viu,
Numa m-am sculat tîrziu.
Numa-un pic am zăbovit Pînă ce m-am ruminit.
Şi-am venit pe un bondar,
De-o zis lumea că e cal;
Şi-am venit pe drum de ţară Precum vine-o domnişoară :
Cu trăsură de-odolean,
Cu scaun de măgeran,
Cu roţile de rujiţă,
Cu scară de tămîiţă.
La nănaşa-i dau găina,
Că e mîndră ca lumina Şi-o am împănat cu flori,
Să fiu dragă la ficiori.
Săraca nănaşa fină Tot suspină şi închină Şi-i cu gîndu la găină.
Eu găina nu i-o dau,
Că i-oi da-o la nănaşu ;
După-o păreche de boi O căpătat taleri noi Şi mi-o da şi mie doi Să-mi iau rochie de barchet,
Ca pe tăte să le-ntrec ;
Să-mi iau rochie de mătasă Ca nănaşu de aleasă.
Culeasă de la LINA BĂ-GACEAN, 73 de ani, satul Sîntejude-Vale. comuna Sîntioana, jud. Cluj.
172
Oraţii de nuntă
Ia, ceteraş, arcu-n mînă Şi-mi zi, una la găină,
Cît mai e afar’ lumină. Dragii mei cinstiţi meseni, Din sate şi consăteni, Numa-un pic am zăbovit Pînă ce m-am ruminit;
Am zăbovit în cămară La oală cu ruminială.
Şi am zăbovit prin tindă Tot privindu-mă-n oglindă, Că bărbatu-i bosumflat,
Nu mă lasă să mă gat După a mea bună plăcere, Care mi-i cu mîngăiere. Aici este sărbătoare,
Tătă lumea-i ca o floare, Aici este lume multă,
Tătă la mine se uită S-audă ce-oi chiui,
Să mă poată vorovi.
Eu vă fac amu rugare Daţi-mi un pic de cărare Să-l văd pe nănaşu mare, Că-i găina-a dumisale.
Şi mi-i drumu-ntr-aurit Pin’ la nănaşu cinstit Şi mi-i calea -ntr-aurită Pîn’ la nănaşa cinstită. Nănaş mare, dragu meu, Iată ce-ţi vorovesc eu : Aceasta-i găină bună,
Că-i crescută cu alună,
Cu colac şi vinişor De cînd era puişor.
Cîntecele găinii
Doar de-amiaz’ i-am dat ovăs, Din cinci sute nu ţi-o lăs. Frunză de măr înflorit, Auzit-am, auzit,
Că nunu este domn mare Şi-l salută orişicare,
Are pungă de mătasă Şi mi-a pune bani pe masă ; Are pungă de berbece Şi mi-a da hîrtii de zece ; Are-o pungă de mioară,
Mi-a da banii-n grămăjoară. Nănaş mare, dragu meu,
De nu crezi c-am fript-o eu, Să mă fac doamnă-n hinteu Şi de n-am fript-o pe jar,
Să mă fac vin în păhar ; Păharu să fie larg Să mă beie cin’ mi-i drag $i păharu-i lipicios Să mă beie om frumos.
Nănaş mare, dragu meu, Nu-mi tăt da hîrtii mereu.
Mie nu-mi trebe hîrtie Că m-am învăţat a stirie,
Că la şcoală am umblat Şi a scrie am învăţat;
Ci îmi trebe taleri noi,
Să mă duc să-mi ieu război; Războiaş automat,
El a ţese şi eu-n pat; Războiaşu cu motor,
El să ţasă, eu sub ţol.
Şi l-oi pune după casă,
Cîţi or trece, toţi să ţasă.
174
Oraţii de nuntă
O, săracu nănaş mare,
Că numa un leu el are Şi pe-ăla l-o căpătat Nănaşa umblînd prin sat.
(Nănaşul încearcă să ia găina, dar nu i se dă.)
Te-ai întins să-ţi dau găina Cu-amiros ca şi sulfina,
Da’ eu tare te-am avut,
Te-ai întins şi eu n-am vrut,
Nănaş mare, dragu meu,
Am fript-o cum am putut,
Şi am fript-o cu coceni Pentru-aceşti iubiţi săteni.
Nănaş mare, dragu meu,
Hai, găina mi-o plăteşte,
De mine te mîntuieşte,
C-asta nu-i vacă cu lapte Să ţi-o dau pe aşteptate ;
C-asta-i o găină grasă Crescută pe lîngă casă,
S-a ouat un cuib de ouă,
Fără opt de nu sînt nouă.
Nănaş mare, dragu meu,
Auzit-am, auzit,
De la un pom înflorit Că sub casa dumitale Este-o raţă ouătoare ;
S-o ouat un an şi-o lună Şi te-o făcut gazdă bună ;
S-o ouat un an şi-o vară Ţi-o făcut ogradă-afară.
Nănaş mare, dragu meu,
Cîntecele găinii
175
Nu te burzuli mereu,
Dacă nu ai bani deajuns,
Nănaş să nu te fi pus,
Să te fi lăsat pe mine,
Să nu te mai vază nime ;
Să te fi lăsat pe joi,
Să nu te vedem şi noi.
Şi-o dau la nănaşa mare,
La inimă-i bună tare,
Cum îi stă, că e frumoasă,
La vedere arătoasă.
Şi ea îmi dă plată mare Pe-o găină ouătoare.
Bine-mi pare De ce-mi pare,
Că de pe-o găină slabă Am luat bani ca de pe-o vacă Şi de pe-o găină rea,
Am luat bani ca pe o viţea.
Culeasă de la NICOLAE ROMAN, 60 de ani, Cluj.
Frunzuţă verde de fag,
Zi-mi, muzicant, mai cu drag Să mă cobor de pe prag,
Că eu viu de la Beclean Şi-amiros a măgeran Şi mai viu din Urişor Şi-amiros a pomişor.
Nu-s atîta de frumoasă Pe cît îs de ruşinoasă, însă-s harnică, dăşteaptă, Bărbatu cu dor m-aşteaptă. Eu m-aş duce la nănaşa,
176
Oraţii de nuntă
Da’ nu i-o spălat cămaşa Şi-o lăsat nesoponit Pe nănaşu cel vestit.
Şi vă spun că m-am gîndit C-asară la asfinţit Nănaşu m-o întîlnit Şi-o zis ca să-i frig găina,
Că mi-o plăti plată bună Şi mi-a cumpăra cercei Să mă cinăşesc cu ei. Nănăşucă, draga mea,
Nu te tare supăra Că am chiuit aşa :
C-am chiuit de iubit,
Mai bine-i ca de sfădit,
Că de-i vorba de iubit Nici a meu bărbat nu-i hîd, Doar că-n lume se glumeşte Om cu om cînd se-ntîlneşte. Dragu mi-i bărbatu meu,
Să mi-1 ţie Dumnezeu. Mulţămesc la nănaşa,
Că mi-o plătit găina ; Mulţămesc la nănaşu Că mi-o plătit cocoşu.
Cu banii de la nănaş Mă duc mîine la oraş,
Mi-oi cumpăra pieptăraş; Pieptar şi năframă albă,
La bărbat să îi fiu dragă ; Da’ nici aşa nu-s urîtă,
Că tăt la mine se uită.
Culeasă de la ANA MEŞTER, Mintiul Gherlei, jud. Cluj.
Cîntecele găinii
177
Faceţi-mi un pic de cale Să mărg la nănaşa mare,
Că am fript găina-n flori Să placă la domnişori,
Am fript-o apoi la soare Să placă la domnişoare. Vezi, nănaşă, şi te uită, Găina mi-e cît o curcă Şi eu nu vreau plată multă Da’ nu-ntinde vorba multă. La nănaşu eu o-aş duce,
Că la vorbă e mai dulce,
Şi el bine-ar fi plătit. Nănaşa l-o îmboldit Să-mi deie mai puţintei, Să-i mai rămîie şi ei,
Să-şi cumpere cismuliţe,
Ca la mîndre cuconiţe.
Ea zice că de îmi pică Găina duminică Nici o mîţă nu mi-o mîncă. Eu i-am spus că o minţit Cu jinars ea s-o cinstit, C-asta e găină grasă,
Cu slănină grea pe oasă ,* C-are slănină pe şele,
De trei dejete de-a mele. Nănaş mare, ţi-o cinstesc, Că vreu să mă veselesc,
Nu ca soaţa dumitale,
Fără bani pornind pe cale.
Culeasă de la VIORICA POP, Gherla.
178
Oraţii de nuntă
Frunză verde măr rotit, Tare mult am ocolit. —
De la cin’ m-am intîlnit Auzit-am, auzit,
Că să face-aicea tîrg,
Unde găina s-o vînd,
Ca să-mi iau bani mărunţei Să îmi fac pieptar pe ei;
Un pieptar din două piei, C-aşa-i bine la femei Şi pieptaru înflorat,
Ca să-i placă la bărbat Că el mi-e mai drag în sat, Dintr-un sat şi dintr-o mie, Că e om de omenie. —
El, de cînd m-am măritat, Nici o palmă nu mi-o dat, Nici o vorbă rea n-o zis, Nici la moară m-o trimis. Aceasta-i găină bună,
O-nghiţit grîu pe lună, Aceasta-i găină grasă,
C-am culcat-o pe mătasă.
Şi slănina de pe spate E de-un lat şi jumătate Şi slănina de pe şele Cît trei dejete de-a mele. E-nvăţâtă să-i dai miere,
Ca să-i fie la plăcere,
O mîncat tăt prăjitură, Doamne, cîte zic din gură ! Zi-i, ceteraş, cum îi ştii Ca să pot a chiui,
Că aicea-i lume multă, Numa la mine se uită,
Cîntecele găinii
179
S-audă ce-oi chiui,
Să aibă ce vorovi.
Din calea mea să vă daţi, Găina nu-mi răsturnaţi; Din calea mea vă feriţi, Ca să nu mă prăvăliţi, Găina să mi-o zdrobiţi, Să-mi cadă pe oarecine, De găină-a- mi fi ruşine. Nănaş mare, dragu meu, Să te vază Dumnezeu, Să-mi plăteşti gâina bine, Să nu mă faci de ruşine, Că aicea-i lume multă, Numai la mine se uită,
Să vadă cum oi greşi, S-aibă a mă vorovi.
Hai, plăteşte-mi-o frumos Precum eşti de veselos, Nănaşa s-a bucura Cînd găina-a scutura Şi-a vedea cît e de grasă Şi la aripi de frumoasă. Âpoi eu ţi-oi mulţămi,
Pe sate te-oi pomeni Că eşti om cu arătare,
La uspăţ dai plată mare. Să trăiţi cu-ai voştri fini Frumoşi ca două lumini!
Culeasă de la MARIA CHERECHEŞ, 78 de ani, comuna Sînmartin, jud. Cluj.
180
Oraţii de nuntă
Faceţi-mi un pic de loc, Da-r-ar Dumnezeu noroc Să mă duc printre nuntaşi Cu găina la nănaş.
Mi se pare că s-aude Nănaş mare, oare unde ? Oare unde, după masă, Aşteaptă găina grasă ? Faceţi-mi loc şi o cărare Să mă duc la nănaş mare,
Că se uită de la masă C-ar mînca găină grasă.
El se uită după ea,
C-ar mînca găina mea.
Nănaş mare, ţucu-te, Cumpără găina mea Că găina-i tare grasă Că i-am dat mîncare-aleasă : De prînz i-am dat troscoţăl, De-amează grîu mărunţăl,
De ojină şi de cină Ovăs verde din grădină.
Eu i-am dat sîmburi de nucă, De mi-i azi cît e o curcă. Găina cu pene sure N-o dau fără trei piţule,
Că-i cu pana de sasău,
Tătă pana-i cîte-un leu.
Şi-i cu pene de cucută,
Tătă pana-i cîte-o sută. Nănaş mare, nănaş mare, Plăteşte-mi-o bucuros Şi-o mănîncă sănătos.
O mînîncă cu finii Să aveţi noroc de ei,
Cîntecele găinii
1S1
O mînîncă cu nănaşa,
De galbeni îţi umple casa.
Nănaş mare, ţucu-te,
Vinde oaia din grădină Să-i dai preţu la găină,
Că aşa degeaba stăm,
Tîrgu nu ni-1 mai gătăm,
Că sînt mulţi din multe sate Şi zîce care cum poate.
Foaie verde lemn domnesc,
La tătă nunta vestesc C-am venit aici la tîrg Cu găina să mi-o vînd,
Care bine s-a purta Găina a căpăta.
Şi mi-o cumpără nănaşu C-o vîndut la tîrguri caşu ;
O mai vîndut şi o oaie Să nu-1 bată vînt şi ploaie, îţi mulţămesc. nănaş mare,
Că mi-ai dat o pungă-ntreagă Pentru-o găină biteagă,
Pentru cloşca de pe ouă Mi-ai dat bani de-o rochie nouă ; Pentru cloşca de pe raţă,
Mi-ai dat bani de-o rochie creaţă ; Pentru cloşca de pe curci,
Mi-ai dat bani să-mi ieu păpuci.
Culeasă de la GAVRIL. IOSIF, 80 de ani, Mintiul Gherlei, jud. Cluj.
182
Oraţii de nuntS
Floricea mîndră din rit,
Mult am stat şi m-am gîndit, ’Nainte de-a chiui.
Să m-adresez muzicii! Muzicantu-i cunoscut,
Este tare priceput.
Şi tare eu l-aş ruga Să-şi tocmască cetera,
Ca să-mi cînte mai cu foc,
Ca să pot porni din loc. Oamenilor, m-aş ruga Ca să ţineţi liniştea,
Să pot chiui mai bine Să nu mă fac de ruşine ; Sfioasă-s la chiuit,
Drăgălaşă-s la iubit; Ruşinoasă-s la cîntat Şi dulce la sărutat, îs harnică tare, tare Cum nu-mi aflu-asămănare. Foaie verde de sacfiu, Nănăşucă, dragă, viu !
Eu ţi-am tăt promis de-o lună, Că ţi-oi face-o cinste bună ;
Eu m-am ţinut de cuvînt Ce-am promis, nu pot să mint, Mai ales pe nănaşa,
Că ştiu că-i place gluma,
Că glumeşte cu oricine,
Să potriveşte cu mine.
Foaie verde viorea,
Nănăşucă, draga mea,
Nu-ţi cer pe găină o mie,
Să-mi dai pe nănaşu mie, Numa-un strop l-oi săruta
Cîntecele găinii
183
Şi iară ţi l-oi lăsa.
Apoi dacă ne-om iubi, lară-napoi ţi-a veni. Ostenită-i inima Ca rîtu primăvara,
Codrul cel cu frunză verde Nici acela nu mă crede. Trandafir şi-o floricea, Nănăşucă, draga mea,
De nu-i friptă găina,
Face-i bine şi-i ierta,
Focu mi s-o potolit Pînă-aicea am venit,
C-am venit cu-acceleratu Şi era să dau de dracu. Găina o cîrăit, Conductoru-o auzit.
Frunză verde şi una,
Eu i-am vorovit cu buna Şi la uspăţ l-am poftit,
Ca să fie răsplătit Să mă lase cu găina,
Ca să nu păţesc ruşinea, Că-o fost cam cu miros Dacă te-aplecai pe jos.
Ce o fost, ce s-o-ntîmplat Norocu că m-o scăpat Să vin astăzi la nănaşu,
Ca să-şi bată chimiraşu Şi să-mi plătească găina. Puişorul cucului Cîntă-n vîrful nucului,
Tăt cîntă şi ciripeşte Şi frumos îmi mulţămeşte. Frunză verde din cărare,
184
Oraţii de nuntă
Să trăieşti, nănaşă mare,
Să porţi pene de păuni,
Să botezi şi să cununi.
Să porţi flori de cele verzi,
Să cununi şi să botezi.
Fă-ţi cămaşă lungă-n cline Să cunune multe fine Frumuşele ca şi mine.
Iară zic, iară mă-ntorc Ca şi frunza cea de plop :
Eu ţi-am dat găina-ntreagă Şi mi-ai dat numa-o dărabă.
Culeasă de la MARIA CHERECHEŞ, comuna Sîn-martin, jud. Cluj.
(Socăciţă :)
Pare-mi-se că s-aude Nănaş mare ! Oare unde ? Pare-mi-se că se vede Nănaş mare ! Unde şede ? Tăt închină şi suspină,
Ii e gîndu la găină. Dimineaţa m-am sculat, La pădure am plecat Cu grăunţă subsuoară,
Ca să aflu-o gălicioară. Gălicioara o fost mare Şi o fost pănoasă tare Şi-atîta m-am năcăjit Pînă ce o-am curăţit,
Da’ o-am putut şi lăsa,
Să o curăţi dumneata.
Cîntecele găinii
185
Şi-am venit cu ea prin Cluj Şi o-am împănat cu ruji.
Am venit pe la Bogata,
Iat-o că-i aicea gata !
(Nănaşa :)
Socăciţă, draga mea,
Tăt aşă te-ai lăudat Că dacă-oi fi eu nănaşă,
Mi-i da o găină grasă,
Da’ mi-ai dat o cloşcă rea Mira-s-ar lumea de ea !
Mi-ai dat cloşca de la pui,
Şi-au rămas puii singuri.
Culeasă de la OTILIA MIRZA, 23 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
(Socăciţă :)
Asta-i hodă de pe tău Şi-o găsit bărbatu-meu Cînd dormea după cuptior,
Că-i cam mare beutor.
Frunză verde lemn călit,
Doamne — amar v-am păcălit: Pentru-o găină nefiartă Mi-aţi dat bani să-mi ieu o vacă, Pentru-o găină nefriptă Mi-aţi dat bani să-mi ieu junincă. Frunză verde şi una,
Junincă nu mi-oi lua,
Că îmi cumpăr un război Da’ să fie cu motor El să ţeasă, eu să dorm.
186
Oraţii de nuntă
(Nănaşul:)
Oameni buni şi cu credinţă, Ascultaţi a mea guriţă. Unde-oi greşi eu cu glasu,
Să tocmască-altu cu arcu ; Unde oi greşi cu gura,
Să tocmască cetera.
Eu aici cînd am intrat, Socăciţă mi-am băgat ; Socăciţă cu diplomă Să-mi deie găină-n formă ; Socăciţă diplomată Să mi-o deie împănată. Socăciţă, draga mea,
Tu-ai ştiut destul de bine Cu nănaşa cine vine ;
C-ai fost dintr-un sat cu mine, Să-mi fi dat găină grasă, S-ajungă la tăţi pe masă. Găină care-i de-o sută Mai bine trebe ţinută :
Cu grîu roşu din hămbar,
Să fie cît un măgar.
Tu mi-ai dat o cloşcă rea, Mira-s-ar lumea de ea,
Dară eu oi lua de guşă Şi-oi zvîrli-o drept în uşă. Frunzuţă verde de prună,
Tu nu te-ai spălat de-o lună Nici n-ai făcut zeamă bună.
Culese de la ILEANA CUC, 23 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
Cîntecele găinii
187
Să trăieşti, nănaşe mare, Scoală-te-un pic în picioare Să te văz cum eşti de mare, Că şi eu mă sui pe vatră Să mă vezi cum îs gătată ! Vai, săraca nănaşa Tăt închină şi suspină Şi-i cu gîndu la găină !
Da’ găina e lăsată în coteţ lîngă poiată ;
Hai, cu mine s-o luăm Şi nănaşului s-o dăm,
Că nănaşu-i gazdă mare,
El mi-a da multe parale,
Că nănaşu-i găzdăcoi,
Are plug cu patru boi Şi mi-a da şi mie doi Să-mi ieu rochie pe ei; Rochie mîndră de mătasă, C-a nănaşei mai aleasă ; Rochie mîndră de porchet Pe nănaşă s-o întrec.
Ţine, Doamne, socăciţă Să-i pot auzi guriţa ;
Cu găina cînd soseşte Tătă lumea veseleşte. Găina-i de pe la Ţaga, Supărată e săraca !
Ca o ştiucă-i de subţire, Parcă n-o hrănit-o nime. Socăciţa-i şi făloasă,
Iar găina-i cam zoioasă.
Auzite de la OTTLIA MÎRZA, 23 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
Oraţii de nuntâ
Foaie verde şi-o sulfină, Ia-ţi ceteraş, arcu-n mînă Şi-mi zi jocu la găină,
Că aicea-s la uspăţ,
Să uită la mine tăţi Să vază că n-oi greşi,
Să mă poată ciufuli.
Eu de-acas’ aşa-s venită : Ca să nu fiu ocărită. Trandafir moldovenesc,
La tăţi nuntaşii vestesc Că cu găina pornesc Şi le vestesc la nuntaşi Duc găina la nănaş.
Am auzit de prin sat Că nănaşu-i om bogat,
Lui îi place mult la nuntă, Pe neveste le sărută.
Eu îs potrivită bine,
Să nu mă fac de ruşine,
Să mă pupe şi pe mine.
Ce să uită nănaşa Cînd îmi aude gura ! Ţucu-te, nănaşule,
Scoală-te drept în picioare, Să te văz cît eşti de mare, Că şi eu mă sui pe vatră Să mă vezi cum îs gătată. Nănaşule, ce suspini Că n-am prins două găini ? Că am prins numai una Să i-o dau la nănaşa,
Da’ îmi este gîndu Să i-o dau la nănaşu ; Dînsu-i în gospodărie
Cîntecele găinii
189
Mi-o plăteşte cu o mie Şi pe mîne-mi ieu inel,
Ca să mă iubesc cu el,
Că nănaşu-i frumuşel.
Culeasă de la A. SA-BĂU, satul Chilioara, jud. Sălaj.
Zi-i ceteraş, zi-i pe strune, Tătă şura să răsune,
Să m-audă nănaşu Să creadă că vin amu ;
Să m-audă nănaşa,
C-amu vin cu găina,
Că eu vin din depărtare C-o găină grasă tare,
C-o găină tare grea,
Mă doare mina de ea.
Atîta m-am mai trudit,
Pînă găina o-am fript,
C-am fript-o la lemn de plop, Că nănaşu-i om cu clop,
Cu păharu tăt închină Iar cu gîndu-i la găină. Dacă-o vede aşa-mpănată Ar muşca din ea odată !
Din găină n-a muşca Pînă ce mi-o da plata,
C-o fost puică porumbacă Şi preţu-i cît la o vacă. Auzit-am, auzit Că aici e mare tîrg Şi că vin cumpărători, Cumpără găini cu flori.
190
Oraţii de nuntă
Şi eu am prins o puicuţă,
Am venit la tîrg cu ea Şi la nimeni nu oi da Decît numa la nănaşa.
Nănaşa-i salariată,
Mi-a da bani să-mi cumpăr vacă.
Hai, nănaşule, cu mine, îmi dă plata la găină !
Nănaşu s-o socotit,
Găina mi-o preţuit:
Are-n buzunar o mie,
Jumătate mi-a da mie.
Ia-ţi găina nănaş mare,
Fie voia dumitale !
Culeasă de la ELENA BUTUZA, Gherla.
Trandafir ardelenesc,
La tăţi nuntaşii vestesc (hop! hop !) Căci cu găina pornesc ;
Cu găina ca ruja
Şi-o duc la nănaşa (hop ! hop !).
Zi-i, ceteraş, zi-i, zi-i, zi-i,
Să mă poci arădui!
Zi-i, ceteraş, rar şi bine Şi vină şi tu cu mine ;
Unde-i vedea c-oi greşi,
Tu ia cetera şi zi-i;
Zi-i cu cetera-nainte,
Ca să-mi pot aduce-aminte !
Zi-i, ceteraş, zi-i cu drag Pînă m-oi sui pe prag.
Zi-i, ceteraş, zi-i frumos
Cîntecele găinii
191
Să mă dau de pe prag jos. Frunzuţă verde de prun, îmi piere amu un june, îmi piere în drum, departe,
N-oi sosi pînă la noapte ;
Iar dacă oi înnopta Nu ştiu unde m-oi culca, C-amu-i noaptea-un an de mare, Mi-a ieşi vro vulpe în cale Şi poate mi-a lua găina.
Ce-oi duce eu la nănaşa ?
Şi mi-a lua cocoşu,
Ce-oi duce la nănaşu ?
Eu la drum, cînd am plecat,
Eu la mine mi-am luat O sticluţă cu horincă,
Ca să nu-mi mai fie frică,
Că unde mă obosesc Stau în loc şi mai golesc.
Foaie verde de răchită,
Doamne, rău îs obosită Şi mă dor picioarele Cît am bătut străzile ;
Că pentru-această găină Eu-s în tîrg de-o săptămână,
Pînă o am tîrguit,
Doamne, mult am cheltuit. Auzit-am, auzit C-aicea se face tîrg Şi găinile se vînd.
Viu şi eu cu puica mea Să o vînd dac-oi putea,
Să ieu căruţă pe ea,
Căci căruţă-mi trebe mie Să umblu-n sechereşie,
192
Oraţii de nuntă
Nănaşule, dragule,
Dacă vrei să iei găină,
Nu te suci la inimă.
Mult am dus-o prin oraşe Şi dac-o voiţi, nănaşe,
Adă bani cît îi putea,
Că nu-ţi cer pămînt pe ea,
Că-s frumoasă şi bogată De pămînt nu-s şuşigată.
Frunză verde de pe pom,
Ea plăteşte-un milion ;
Un milion şi jumătate,
Ca să îmi cumpăr bucate,
Că de cînd o-am cumpărat Trei măji de grîu o mîncat.
Nănaşule, dragule,
Ia, fă bine şi mă iartă,
Că n-o pot da fără plată.
Marţi e tîrg la Bistriţă,
M-aş duce să-mi ieu căruţă,
Că dacă eu vînd găina Nu vreau să o dau degeaba,
Să n-aleg nimic din ea.
Eu îs femeie bogată în căruţă-s învăţată.
Culeasă de la FLORICA ALUAŞ, 72 de ani, comuna Gîrbou, jud. Cluj.
Cinstită nănaşă mare, Scoală-te-o ţîră-n picioare, Să te văz cît eşti de mare, Să te vază toţi din casă
Cîntecele găinii
193
Că-ţi stă bine de nănaşă ; Să te vadă oareşcine Că de nănaşă-ţi stă bine ! Uită-te, nănaşă, bine La oiagă şi la mine,
Că-n oiagă este bere, Găina-i friptă cu miere, C-am ştiut bugăt de bine Că nănaşu nu-i oricine, Ca nănaşu-s puţinei Cu punga plină de lei. Am auzit ieri în drum Că nănaşu-i gazdă bun Şi-am auzit ieri în rît C-aicea se face tîrg.
Cu ghezeşu am venit,
Cu găina să mi-o vînd,
De n-oi putea-o azi da,
Pe mîne aici oi sta, Nănaşule, cum gîndeşti Găina să mi-o plăteşti ? Frunzuţă verde de plop, Iară zic, iară mă-ntorc, Da’ mă-ntorc la nănaşa Să mi-o plătească dînsa. Nănaşă, nu te spăria Că mi-i da cît îi putea Şi eu nu m-oi mînia. U-iu-iu din par în par Suie pe mireasă-n car Şi pe mine lîngă ea Să vedem cum i-o şedea.
Culeasă de la SUSANA FODOR, 29 de ani, comuna Ţaga, jud. Cluj.
Faceţi-mi o ţîr’ de larg,
Să mă cobor de pe prag,
Să mă duc printre nuntaşi Pînă la domnii nănaşi. Staroste, cinstit şi bun, Fă-mi te rog, o ţîr’ de drum Să mă duc cu găina,
Să o dau la nănaşa,
Să mă duc cu cocoşu Să îl dau la nănaşu.
Vai, săraca nănaşa,
Tăt închină şi suspină Şi-i stă gîndu la găină ! Frunzuliţă săcărea, Nănăşucă, draga mea,
Nu te tare supăra C-o ţîrucă-am zăbovit Pînă ce m-am ruminit. M-am făcut albă ca caşu Să fiu dragă la nănaşu. Nănăşica, draga mea,
Placă, găina şi-o ia !
Frunză verde săcărea,
Las’ să steie că-i a mea,
Eu m-am năcăjit cu ea,
Că az-noapte n-am durmit Pînă găina-am fript.
Şi m-am dus pe la Cătina Şi mi-am împănat găina Şi m-am dus pe la Sărmaş, Şi i-am băgat ceteraş.
Am venit cu ea la Cluj Şi-am împănat-o cu ruji,
Cu rujile rugului Să o dau nănaşului.
Mare-i tina, mare-i molu,
Cîntecele găinii
195
Mare-i dragostea şi doru !
Nu ştiu apa-i gozuroasă,
Ori mireasa-i prea frumoasă.
Nu ştiu vinu-i gozuros,
Ori mirele-i prea frumos.
Nănaşule, om bănos,
Ia-ţi găina sănătos Şi-o mănîncă bucuros.
Culeasă de la SUSANA MUREŞ AN, 50 de ani, comuna Sînmartin, jud. Cluj.
Trandafir ardelenesc,
La toată lumea vestesc Că cu găina pornesc.
Frunză verde de sacfiu, Luaţi sama că eu viu Cu rochie-mpăturată Şi cu găina-mpănată,
Cu năframa ticlăzită,
Cu găina bine friptă Şi cu poale ca hîrtia ;
Cu găina ca ruja Să o dau la nănaşa. Pare-mi-se că se-aude Glas de nănaş ! Oare unde ? E-aicea la noi, la masă,
C-ar mînca găină grasă. Nănaşule, om ales, Cunoaşte-mă că cine-s ? Eu-s nevastă din Bistriţa Şi-am venit cu găina,
Trebe să-mi plăteşti calea Cu mia şi cu suta.
1%
Oraţii de nuntă
Din sută s-a face mie Şi-oi face la miri moşie,
La mireasă să-i fac casă Să fie-ntre toţi aleasă.
Frunză verde de săcară,
Am primit o veste asară Că aicea-i tîrg de ţară Şi-or venit cumpărători, Cumpără găini cu flori.
Frunză verde ca nalba,
Şi eu am împănat una Cu pene de măgheran,
De-asta n-aţi văzut şuhan :
Tăt cu pene de Anglie ;
Tătă pana coastă-o mie.
Vai, de mine ce-o să fie,
De mi-ar fi găina vie !
Tăţi ar zice : dă-mi-o mie. Dacă mi-i găina moartă Nime-n lume nu mi-o cată. De-aici cat să merg acasă, — Nu-i cine să mi-o plătească, — Bine eu mă pregătesc Şi la alt tîrg mă pornesc.
Da’ de-am să mai stau puţin Nănaşii poate-a veni Şi voia mi-a împlini;
Or veni cu punga plină,
Mi-a plăti a mea găină,
Mi-a plăti găina bine,
Nu s-or face de ruşine Că asta-i găină mare Adusă din depărtare. As-toamnă pe-o brumă mare, M-am dus cu ea pe-o cărare,
Cîntecele găinii
197
0-am	crescut pe-o mălăină,
Pe spate-i numai slănină,
De cînd am adus-o acasă Nu putea umbla de grasă. Astă-iarnă o-am iernat,
Multe bucate-o mîncat;
1-am	dat tot grîu şi săcară Şi am scos-o-n primăvară Şi-amu i-o venit rîndu
Să o dau la nănaşu.
Naşă, ca o domnişoară,
De pe scaun sus te scoală ; Scoală-te şi te-i uita Că eu viu cu găina La masă la dumneata,
Că de cînd eşti doamnă-n Cluj N-ai mîncat găini cu ruji,
Iar eu ţi-o aduc aşa,
Nu ştiu dacă ţi-o plăcea ;
De ţi-a plăcea îi mînca,
De nu înapoi mi-i da.
Frunză verde ciocănaşi, Mulţămesc la ăşti nănaşi,
Că găina mi-o plătit Cu cît nici nu m-am gîndit. Vai, de mine ce de lei,
Oare ce să fac cu ei ? !
Astăzi am să mă gîndesc, Mîine am să-i cheltuiesc.
Auzită de la MAR1A BOCOI, comuna Iclod, jud. Cluj.
198
Oraţii de nuntă
Zi-i, ceteraş, zi-i, zi-i, zi-i,
Să mă poci şi eu porni,
Numa nu poci aşa iute,
Că şi eu am valuri multe. Socăcind pe lîngă oale,
Mi s-o ars un lat la poale.
La poale-ar fi cum ar fi,
Uite, rău m-am fript aici. Nu-i acasă doctoru,
M-o vindeca nănaşu,
Că nănaşu ştie bine De sărut cu vitamine. Nănaşule, om ales, Cunoaşte-mă că cine-s ?
Eu-s nănaşe din Cîmpie Ştiu scrie-n bucătărie Şi ştiu frige la grătar Şi servi pe nănaşi mari. Nănaşule, te gîndeşte Găina de mi-o plăteşte.
Asta-i găină de mare, Harnică şi ouătoare,
Atîtea ouă-o ouat,
De penele i-o picat;
Una i-o rămas în frunte Şi coastă parale multe. Nănaşule, te gîndeşte Şi găina mi-o plăteşte,
Să mi-o plăteşti cum gîndesc, Nu vreau să vă zăhăiesc. Suflă vîntu de la vie,
Se face vremea tîrzie, Nănăşica draga mea, întinde mîna şi-o ia,
Cîntecele găinii
199
Că-i găină cu noroc,
E bine s-o porţi la joc.
Culeasă de la LUDOVI-CA RUStX, 60 de ani, satul Hâşdate, jud. Cluj.
Zi-i, băiat, cu cetera,
Că eu vreau să-ntorc găina ;
Unde-oi greşi cu gura, îi tocmi cu cetera.
De-oi greşi cu buzele,
Ii tocmi cu strunele.
Păsărică cîmpului Tăt cîntă şi ciripeşte,
Socăciţii-i mulţămeşte Că mîncările-o fost bune Şi le-o ştiut bine pune :
Nici pre mult, nici pre puţîn,
Numa cum să ne hrănim.
Eu îi mulţămesc deplin,
Cu-acest păhărel de vin,
Roua trebe scuturată Şi mireasa cununată!
Culeasă de la FLOREA LADIU, 77 de ani, satul Petreşti, jud. Cluj.
Frunză verde de sacfiu,
Tare mi-i greu ca să viu,
Că găina mi-i cam grea Şi arde carnea pe ea,
La dejete mă-aprinde,
Şi ruşinea mă cuprinde.
Frunză verde a răchiţii,
Vai, Doamne, ruşine mi-i La găină-a chiui. Socăciţă-s prima dată,
La găină-s ne-nvăţată.
Is socăciţă de-amu Şi nu ştiu bine rîndu Şi-oi pune capu-n pămînt Şi-oi zice cîte-un cuvînt, Că-s nevastă cam străină, Nu ştiu rostu la găină. Numa ceva de-oi greşi, îndată mi-ţi ocărî.
De trei zile mă gîndesc Găina cui s-o cinstesc,
Eu în loc pe gînduri stau, Găina cui să i-o dau.
I-oi tăt da-o la nănaşu,
Ca mi-i alb cum este caşu. Numa-am auzit o veste,
Că prea multe tot promite Eu de mult mă tăt gîndesc Ce să fac, să nu greşesc. Tăt oi rîde, — oi vorovi Să-mi deie mie banii. Floricică de la sat, Amu-ndată am aflat: Banii ce i-o cîştigat Pe horincă el i-o dat Şi-amu şede supărat,
La găină n-o lăsat.
Tot îmi zice-o vorbuliţă : Să-i dau găina-n credinţă. Eu-n credinţă nu i-oi da, Că e scumpă găina,
Că-i cu pene de Anglie ;
Cînteeele găinii
201
Tătă pana face-o mie,
Că-i cu pene de cucută ;
Tătă pana face-o sută.
Nănaşule, fătu meu,
Fă bine, te socoteşte Şi găina mi-o plăteşte C-am venit c-o trăsurea,
Trebe să dau bani pe ea,
C-am venit cu motoru,
Trebe să-mi plăteşti drumu.
Fă-mă, Doamne, ce mi-i face,
Fă-mă, Doamne-o scînteiuţă La nănaşa-n grădinuţă,
Nănaşa m-a tot uda,
Nănaşu m-a săruta.
Cinstită nănaşe mare,
Eu găina ţi-oi tăt da,
Iar penele mi-oi lăsa Ca să-mi fac un plăpumaş Să fiu doamnă de oraş !
Floricică din cărare,
Cinstită nănaşă mare,
Iartă că te năcăjesc,
Cu dumneata îndrăznesc,
Că nănaşu-i om frumos,
Niciodată mănios.
Culeasă la o nuntă din comuna Nicula, jud. Cluj.
Cinstită nănaşă mare, Scoală-te drept în picioare, Să te văz cît eşti de mare
202
Oraţii de nuntă
Şi-ţi bate amu punguţa, C-am să viu cu găinuţa. Vai, săraca nănaşa,
Aici de cînd o venit Tăt închină şi suspină Şi-i cu gîndu la găină,
Că nănaşa-aşa-a gîndit C-am să frig răţoi de soi Cum nu-i altu pe la noi! Eu am fript o păsărea Nici îi puică, nici copan, Numai pui de ciocîrlan ; Ciocîrlanu-i din pădure Tătă vara-o mîncat mure, S-o făcut mîndru şi gras, L-am dat cinste la nănaş.
Culeasă de la AUREL MOLDO VAN, satul Sînte-jude Vale, comuna Sîntioa-na, jud. Cluj.
Socăciţă de la vatră,
Roşie şi-mbujorată,
Cu cămaşa nespălată,
Vino să-ţi închin o dată ; Să-ţi închin cu sticla plină Că ştii rîndu la găină,
Că mi-ai fript găină-n unt La nănaşu i-o plăcut,
Că nănaşu-i om vestit Nu mîncă puiu nefript. Iară eu-s femeie-aleasă Îmi place găină grasă.
Cînteeele găinii
20#
Numa o ţîră te-ai greşit,
Bine tu nu te-ai gîndit Că de mi-ai fi dat-o mie,
Poate ţi-o plăteam cu o mie,
Se-auzea prin regiune De astă mare minune.
Socăciţă draga mea,
Tînără şi frumuşea,
Tăte ni le-ai pus la rînd Numa o ţîră te-ai greşit La nănaşu i-ai ochit,
Iară eu m-am nădăit,
Pe nănaşu l-am făcuc Să nu-ţi puie bani de-argint;
Să-ţi puie unu de aramă Să nu-ţi poţi lua năframă,
Nice lungă, nice lată,
Colea vîntu să ţi-o bată.
Nănaşu-i salariat,
Da’ n-are bani de ţipat,
Nănaşu-i un om vestit,
Nu dă bani pe chiuit.
Culeasă de la LUCREŢIA T-IORONGOZO, de 38 de ani, satul Sîntioana, jud. Cluj.
Cinstită nănaşă mare,
Ce te crezi precum o floare, Ia scoală-te în picioare Să văz cît de mare eşti,
Că de cînd tăt nănăşeşti, N-ai avut vreme să creşti,
204
Oraţii de nuntă
Că şi eu mă sui pe vatră Să mă vezi cum îs gătată ; Cu rochia-mpestriţată Şi cu găină-mpănată. Dragii mei, cinstiţi nuntaşi, Faceţi bine şi iertaţi, într-o lăture vă daţi,
O	ţîr’ de loc îmi cătaţi,
Că-s bătrînă, nu văd tare, Şi să nu dau peste oale, C-oi vărsa din ele-o mîţă, Ce-am crescut-o cu tărîţă. Iar mîncarea ce-o rămîne Mi-o ţinea mie de bine. Nănaşule, ce gîndeşti Găina să mi-o plăteşti,
Că pădurile-s departe,
Am adus lemnile-n spate. Socăciţa-i slabă-n şele,
Nu poate căra nuiele, Socăciţa-ar căde-n brînci, Dacă ar căra butuci. Frunzuţă verde de nuc, Dau găina şi mă duc,
Că mă tem c-oi însera Şi cineva s-a afla Şi pe jos m-a durduca.
Culeasă de la ANA HO-RONGOZO, de 59 de ani, satul Sîntejude-Vale, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
III.
STRIGĂTURI
DE
NUNTA
SRIGĂTURI
PENTRU
MIRI
1
Foicică şi-o alună, Ţucu-te, mireasă, bună Bine ţi se cade-aşa Şi cu balţ şi cu cunună Ca şi cerului cu lună ; Şi cu balţ şi cu mărgele Ca şi cerului cu stele.
2
Cîntă-te, mireasă-amu Numa-amu şi altu nu,
m
Oraţii «le nuntă
Că eu cînd m-oi mărita, Trei zile m-oi tot cînta Şi altu cîtu-i lumea.
3
Ieşi afară tu, mireasă,
Şi te uită-n floarea-aleasă, Că vine mirele tău ;
Şi te uită prin colac,
Că vine cine ţi-i drag.
Uitaţi-vă, oameni buni,
Ce voi spune nu-s minciuni: Cîte haine-am încărcat Tăt mireasa le-o lucrat.
Le-o lucrat pe rît cu flori,
I-o plăcut lucru cu spor,
Le-o lucrat pe rît cu iarbă,
I-o plăcut lucru de treabă.
Culeasă de la FABIAJNT MOHOLEA, 70 de ani, satul Buneşti, jud. Cluj.
5
De trei zile tăt venim,
Tăt prin apă şi prin vin,
Nu ştiu vinu-i gozuros,
Ori mirele-i prea frumos.
Nu ştiu apa-i gozuroasă,
Ori mireasa-i prea frumoasă.
Strigături de nuntă
209
6
Pe uliţa noastră-i var,
Mirele-i ca un păhar,
Pe uliţa noastră-i tină,
Mireasa-i ca o lumină.
7
Frunză verde de trifoi,
Hai, la mama amîndoi!
Noi n-am lăcomit la boi,
N-am lăcomit la avere C-am luat-o din plăcere.
Culese de la ABDIŞ MA-KIA, comuna Mintiul Gherlei, jud. Cluj.
8
Frunză verde de răchită,
Mireasa trebe plătită.
Frunză verde de alun,
Nănaşule, fă-te mut,
Fă-te mut şi n-auzi Mireasa nu o plăti,
Că nu-i rujă din fereastră Să-i dai bani din pungă creaţă.
9
Frunză verde de chiperi,
Mireasa ni s-o dus ieri.
Frunză verde de sasău,
210
Oraţii de nuntă
Lăsaţi-ne s-o cătăm,
Că bine de-om căta Mireasa o vom afla.
Culese de la LUCREŢIA COROIAN, agricultoare, 42 de ani, 5 clase, comuna Teocul-de-Sus, jud. Cluj.
10
Miresucă roşie,
Scobori, jos din cocie,
Să te vază soacră-ta Cum te-o-mbrăcat mama-ta !
Culeasă de la IACOB ESTERA, 40 de ani, comuna Gîlgău, jud. Sălaj.
11
Tu mireasă, draga mea,
Tăt de-aceea te-ai temut C-a pica iarna curînd,
Şi ţi-i lua un om urît.
Da’ Dumnezeu ţi-o vrut bine,
Că-i frumos şi el ca tine.
Nu fi, mireasă, scîrbită Că la noi trăiesc cu pită Şi cu fasole bătută.
Culeasă de la ANA MU* REŞAN, agricultoare, 80 de ani, fără şcoală, satul Fundătura, jud. Cluj.
Strigături de nuntă
12
Tu, mireasă, draga mea,
Supără-te şi nu prea,
Că şi eu-s pe-a ta cărare.
Supără-te şi nu rău,
Că şi eu-s pe drumu tău.
13
Tu mireasă, draga mea,
Supără-te şi nu prea,
Că şi eu-am fost supărată,
Da-i mai bine măritată.
Culese de la OTILIA MIRZA, 23 de ani, satul Sucutard, jud. Cluj.
14
Mireasă, cununa ta Dă-o tu de-a roticuţa ;
Unde s-a opri în loc Să răsară busuioc,
Să-şi pună ficiorii-n clop,
Să ştie de-a tău noroc.
15
Mire, mîndru trandafir,
Cînd te superi ia un fir De la floarea de muşcată Şi să nu-ţi sfădeşti vrodată Miresuca-ta cea dragă.
De-ţi greşeşte cîteodată,
212
Oraţii de nuntă
O sărută şi o iartă,
Că-i minte copilărească Şi poate să-ţi şi greşească.
Culese de ION JECAN, satul Săcălaia, jud. Cluj.
16
Tu, mireasă, draga mea,
Tăt aşa te-ai lăudat Că tu cînd ti-i mărita Tăt neamu ţi li-i chema,
Tăt neamu ţi l-ai chemat:
Pe maică-ta o-ai uitat;
Ai uita-o-n copîrşău,
Nu ştie de-uspăţul tău.
Culeasă de la ION Mî-NECAN, satul Sîntejude, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
17
Mire, mire, fătu meu,
Prinde caii la hinteu Şi-te du la temeteu Şi-l adă pe socru-tău Şi-l pune la cornu mesii Să joace jocu miresii.
18
Tu, mireasă, draga mea,
Fă-ţi drăguţu măturoi Şi ţi-1 ţipă la gunoi Şi-l aruncă la poiată,
Că de-acum eşti măritată.
Strigături de nuntă
213
19
Tu, mireasă, draga mea,
Te-ai temut că Sandu-a tău A fi cam de cătră tău Ca broaştele din părău,
Da’ Dumnezeu ţi-o vrut bine Că e cinaş ca şi tine.
20
Trei pomiţe şi-o cireaşă,
Noi merem după mireasă.
De-om găsi-o somnuroasă,
Om lăsa la mă-sa acasă,
Să o deie după domn,
Să se sature de somn.
Culese de PATJLINA SUIAN, 30 de ani, comuna Beclean-pe-Someş, jud. Bis* triţa-Năsăud.
21
Ţucu-te, mire frumos,
Cum ţi-ai ţipat pana jos Pentr-o pană de aramă,
Pentr-o copilă vicleană;
Pentr-o pană de găină,
Pentr-o copilă străină.
22
Ieşi, mireasă, pînă-afară Şi te uită prin colac,
Că-i aici cine ţi-e drag
214
Oraţii de nuntă
Şi te uită prin năframă,
Că-i aici de bună samă.
Culese de ELENA CA-TARIG, Năsâud.
23
Ţucu-te, mire frumos,
Astă-vară la cosit Mîndră floare ţi-ai găsit;
Astă-vară la săpat Mîndră floare ţi-ai aflat.
Floarea de îi şti griji,
Tăt mîndru ţie ţi-o fi.
24
Mirele de după deal Ar veni da’ n-are cal,
Ar vini şi pe-un cocoş,
Că-i mai bine ca pe gios ;
Ar veni şi pe-o găină,
Ca să nu vie prin tină.
25
Tu, mireasă, draga mea,
La soacră-ta-n grădinuţă Este-un pom mîndru-nflorit,
Tăt pe tine te-o dorit Pînă ce te-o dobîndit;
Este-un pom mîndru gătat Tăt pe tine te-o-aşteptat.
De mire şi de mireasă,
Mîndru străluceşte-n casă,
Strigături de nuntă
215
De nănaşii amîndoi Mîndru strălucim şi noi.
26
Mireasă, cunună albă,
La tătă lumea eşti dragă,
La maică-ta eşti urîtă,
Că de-aceea te mărită ;
Te mărită după domn Să te sature de somn.
Culese de la MARI A BUTUZA, Gherla.
27
Trecem valea năsipoasă Cu mireasa cea frumoasă,
Trecem podu năsipos Cu mirele cel frumos.
28
Care se mărită-n sat Nu ştiu că s^-o măritat.
Numa capu de le doare,
Mă-sa cată legătoare ;
De-i vine somnu la ochi,
Mă-sa-i cată de diochi.
29
Ieşi afară, tu, mireasă,
C-o vinit mă-ta de-acasă Cu plăcinte subsuoară,
Că tu n-ai mîncat de-asară ;
216
Oraţii de nuntă
Cu plăcinţe cu chiperi,
Că tu n-ai mîncat de ieri.
Culese de la LEONTINA UNGUR, 40 de ani, Gherla.
30
Vai, săracă mireasă,
De trei zile n-o mîncat, Numa-o stat şi s-o uitat Pe deasupra vraniţii, — S-o temut că n-om veni; Pe fereastra cea din dos S-o temut că ne-am întors.
31
Cîţi oameni sînt pe la masă Tăţi să uită la mireasă, Poate să se uite-o lume, Că-i mireasa o minune ; Poate să se uite-o ţară,
Că-i mireasă, nu-i ocară.
32
Tu, mireasă, miresucă,
Dacă eşti fată de frunte Adă-aicea haine multe,
Că eu cînd m-am măritat Şepte cară-am încărcat, Şepte cară şi-o căruţă De pe la a mea măicuţă.
Strigături de nuntă
217
33
Uită-te, mireasă, bine Pe cine iei lîngă tine,
Că nu-i măr de-ăl viermănos Să-l îmbuci şi să-l ţipi jos,
Că-i o pară mălăiaţă Şi ţie ţi-i soţ pe viaţă.
Culese de la MARIA COSTIN, 40 de ani, comuna Băbeni, jud. Sălaj.
34
Tu, mireasă, draga mea,
Mîndră eşti şi frumuşea,
Mîne-alaltă ni-i fi-aşa,
Că-i fi neagră şi urîtă De străine vorovită.
35
Pe din jos de Cireşică Paşte boii lui bădică.
Boii pasc şi iarba creşte Şi mirele-ntinereşte;
Boii pasc la iarbă verde Mirele-n zadar nu şede.
Culese de la ION GHI-ROLTEAN, 50 de ani, Iclod, jud. Cluj.
36
Tu, mireasă, draga mea,
Griji-ţi bine de bărbat Şi fă-i cioareci şi suman !
218
Oraţii de nuntă
Săracii, ficiori holtei,
Că nu ştiu pe cine ieu !
Săracă, fată fecioară,
Nu ştie cine se-nsoară !
Culeasă de la ANA DQ-BOCAN, 40 de ani, satul Fundătura, jud. Cluj.
37
Tu, mireasă, miresucă,
Mă-ta bine te-o ţinut:
Cu plăcinte coapte-n unt Şi-ai lucrat numa ce-ai vrut.
Iar bărbatu te-a ţinea Cu plăcinte coapte-n zăr Şi-i lucra ce-a zice el.
Hai, mireasă, să te joc Someşana tăt pe loc,
Dumnezeu să-ţi dea noroc,
Că pe cîte le-am jucat,
Dumnezeu noroc le-o dat.
Someşu că-i la un loc N-o primit aşa noroc.
Culeasă de la ION MURE ŞAN, 60 de ani, comuna Măluţ, jud. Bistriţ a-Nă-săud.
38
Mireasă, mirele tău Nici nu bea, nici duhăneşte Numa la tine gîndeşte
Strigături de nuntă
21*)
Să semene grîu de toamnă,
Să te ţie ca pe-o doamnă.
Culeasă de la VICTORIA TODOR, comuna Surduc, jud. Sălaj.
39
Tu, mireasă, draga me,
Funda ta cea roşie Care-ţi bătea pe călcîie Ţi-i pune-o pe căpătîie.
Funda ţi-i pune-o în cui,
Păru ţi-i face pupui,
Funda ţi-i pune-o în ladă,
Păru ţi-i face grămadă.
Culeasă de la OTILIA MÎRZA, 23 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
40
Mireasă, cununa ta Cum s-o dus de-a duriţa Prin ograda soacră-ta.
Tu mireasă, draga mea,
Cum te-o rupt de tinerea !
Aşa lungă şi subţire,
De-o pica vro brumă mare Cum te-i veşteji de tăt!
De-i fi floare cu noroc,
N-o pica pe-acesta loc,
De-i fi floare norocoasă,
N-o bruma pe-a voastră casă.
Culeasă de la EUGENIA MUREŞAN, 73 de ani, satul Năsal, comuna Ţaga, jud. Cluj.
220
Oraţii de nuntâ
41
Mireasă, mirele tău Nici nu bea, nici duhăneşte Numai la tine gîndeşte Să semene grîu de toamnă,
Să te ţie ca pe-o doamnă.
Culeasă de la VICTORIA TODORy comuna Surduc, jud. Sălaj.
42
La aceşti miri le dorim,
Dacă la uspăţ venim :
Să aibă numa plăcere După-a lor mîndră vedere.
Floricea de pe alt loc,
Fie lumea cu noroc,
Cu noroc şi bucurie Şi război să nu mai fie.
43
Mireasă, ţucu-ţi gura,
Uită-te la soacra-ta:
Mai frumoasă-i ca mă-ta.
De frumoasă-i mai frumoasă,
Numa n-a fi-aşa miloasă.
44
Cîntă-te, dragă mireasă,
Să să facă pruna grasă
Strigături de nuntă
221
Şi te cîntă-n batistuţă,
Să se facă rodu-n viţă Şi te cîntă cît de tare Să se facă holda mare.
45
Tu mireasă, draga mea,
Supără-te şi nu prea,
Că altu nu te cerea Nici mai gazdă, nici aşa.
Că acest care te ia Are casa ţuguită Şi ograda prunduită Şi nu-i trăi chinuită.
Culese de la LUCRETIA FEHER, satul Buneşti, jud. Cluj.
46
Mire, mire, om frumos.
Astă-vară la cosit Mîndre ruje ţi-am găsit,
De ruje de ni-i griji S-a usca, s-a veşteji.
Culeasă de la VICTORIA TODOR, agric. comuna Surdine, jud. Sălaj.
47
Mireasă, ţucu-ţi gura,
Mîndră te-o făcut mă-ta :
222
Oraţii de nuntă
Din picioare pînă-n brîu Gîndeşti că eşti spic de grîu ;
De la brîu pîn’ la guriţă Gîndeşti că eşti rujuliţă.
48
Cînd eram la maica mea,
Eram pui şi turturea Şi drăguţă cui oi vrea.
De cînd îs la maica lui,
Nici turturea nu-s, nici pui,
Nici drăguţa nimărui.
Culese de la MARIA COSTIN, 30 de ani, comuna Băbeni, jud. Sălaj.
49
Foaie verde de susai,
La noi îi mare alai,
Că la noi este-un uspăţ între două scumpe vieţi.
Culeasă de la FLOREA LADÎU, 27 de ani, satul Petreşti, jud. Cluj.
50
Cînd eram la mama fată Fui măiastră şi bărbată ; Eu-mpungeam, mama cosea,
Frumoasă formă făcea.
Culeasă de la SUSANÂ SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
Strigători de nuntă
223
51
Tu, mireasă, strugur dulce,
Tăt ai zis că nu te-i duce.
Amu vremea ţi-o venit Şi eşti gata de pornit.
Culeasă de la GHEOR-GHE SOCACIU, agric., 27 de ani, satul Buneşti, jud. Cluj.
52
Eu de cînd m-am măritat Ceapsă albă n-am purtat,
Numa una mohorîtă Şi-aceea mi-a fost urîtă.
Culeasă de la RU SANDA ZĂPâRŢAN, 37 de ani, satul Buneşti, jud. Cluj.
53
Mireasă, nu te cînta Că tăte ne-om mărita :
Una astăzi, una mîne,
Precum am venit în lume ;
Una astăzi, una-alaltă Nu putem tăte o dată.
54
Ţucu-te şi eu, mire,
Mult mi-o stat gîndu la tine ;
224
Oraţii de nuntă
S-o găsit o gură rea,
Te-o luat din mîna mea.
Culese de la SUSAN A SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
55
Tu, mireasă, ţucu-te La străini aşa le place : Din picioare să păşeşti,
Din gură să nu grăieşti; Din picioare să mergi iute, Din gură să nu zici multe.
Culeasă de la MARI A POP, 56 de ani, comuna Gîrbou, jud. Sălaj.
56
Tu, mireasă, draga mea, Fă-ţi drăguţu spălătoare C-ai un bărbat ca şi-o floare. Fă-ţi drăguţu şomoiag,
Că ţi-ai căpătat om drag.
Culeasă de la IULICA NADAŞAN, 55 de ani, Ghiolţ, comuna Ţaga, jud. Cluj.
57
El mireasă şi-o găsit: Frumoasă ca soarele,
Strigături de nuntă
225
Cu haine ca doamnele !
Ochii şi sprîncenele Scrise-s cu condeiele ;
Cu condeiu nucului Pe sama frătiucului.
58
Miresucă, fătu meu,
Nu ţine bărbatu rău,
Că te-a bate Dumnezeu ;
Nu-i da blidu nespălat Şi lingura de sub pat.
Culese de la MARIA POP, 41 de ani, comuna Buza-Cătun, jud. Bistriţa Năsăud.
59
Frunză verde de susai,
La hîd gură să nu dai,
La frumos în drum să stai Că-i ca floarea a din mai!
La ăst mire ca un miel Gură dă-i, că-i frumuşel.
60
Fă-mă, Doamne, ce mi-i face,
Fă-mă năframă cu pui Pe deasupra satului,
Soarele să nu mă ardă,
Mirele să ne trăiască,
Pacea-n lume stăpînească.
226
Oraţii de nuntă
Şi prin sate pe la noi S-avem grîu, soare şi ploi.
Culese de la ION SO-MEŞAN, 78 de ani, comuna Rodna, jud. Bistriţa Nă-săud.
61
Tu, mireasă, draga mea Azi-vară la secerat Cîte paie ai tăiat Şi de grîu şi de olac,
Nu-i mire c-a tău în sat ;
Şi de grîu şi de ovăz Ca şi-a tău nu-i în judeţ.
Culeasă de la PETRU OŞORHEAN, 53 de ani, comuna Lujerdiu, jud. Cluj,
62
Frunză verde foaie-aleasă,
Nu te supăra, mireasă,
Că ai mire ca şi-un crai,
Şi-i gradină ca un rai:
Şi de fîn şi de mălai Şi-i casa ca şi-o chilie Şi-i mire de omenie.
Pînă ce-o trăi badea,
Tu mălai nu-i cumpăra’
Banii nu ţi s-o ciuntă.
63
Măgheran pe tavă scris,
Cinaş mire mi-am coprins
Strigături de nuntă
227
Şi-o venit la noi pe poartă Să-l vedem cum ni se poartă. Poartă-se cu omenie,
C-are cinaşă soţie,
Ca floarea cea-nrourată Şi de lume lăudată !
64
Mă cumnate, dragu meu,
Să n-o pui la lucru-ăl greu.
Am soruca tinerea,
N-o pune la muncă grea,
Numa la spălat cămaşă Şi la măturat prin casă.
Spune-i vorbe frumuşele,
Ca să mi-o dezmiărzi cu ele,
Că e mîndră floricea :
La inimă ţi-o cădea.
65
Frunzuliţă viorea,
Miresucă, draga mea,
Ţi-o trimes mama cuvînt Să te porţi cu soacra blînd ;
S-o cinsteşti,
S-o omeneşti,
Ca să nu fiţi în poveşti.
Auzite la o nuntă din comuna Negrileşti, jud. Bistriţ a-N âsăud.
66
Miresucă cu tindeu,
Vai, de măritatu tău !
228
Oraţii de nuntă
Măritatu ţi-i ca dracu, Cînd ţi-i beutor bărbatu ; Beutor şi prădător Şi la lucru n-are spor.
Eu îi dau carne de pui,
El e măr de-ăl amărui; Eu îi pun carne pe masă, El întoarnă-ntreaga casă.
67
Foicică viorea,
Tu mireasă, draga mea, Fii tu, dragă, hărnicuţă, Dacă te~ai dus slujnicuţă. Soacră-ta să fie-n ţol,
Tu să coci pită-n cuptor ; Soacră-ta să fie-n pat,
Tu să ai prînzu gătat Şi prin casă măturat.
Iar dacă nu i-o plăcea, Turnă-ţi faţa de la ea.
68
Frunzuţă de floricea,
Tu, mireasă, draga mea, Fii tu, dragă, răbdurie Ca pămîntu sub călcîie Şi fii, dragă, răbdătoare Ca lutu de sub picioare, Că de-i face cît îi face,
La străini puţin le place.
Strigături de nuntă
229
69
Din picioare să meri iute,
Din gură să nu zici multe ;
Din picioare să meri tare Şi să nu faci gură mare ;
Pe picioare să te tuci,
De gură să nu te-apuci.
Culese de la ION NI-CHITA, de 58 ani, comuna Tîrlişua, jud. Bistriţa Nă-săud.
70
Miresucă, draga mea,
Bine ţi se şade-aşa :
Cu-laier şi cu petea,
Cu sfeter şi cu cunună,
Dacă ţi-o fost mintea bună.
71
—	Tu, mireasă, draga mea,
Iaşi afară şi-i vedea Cum mai vin muierile
Ca să-ţi vadă hainele !
—	Dară le pot şi vedea,
Vină n-au cum îmi băga,
C-am avut oiţe multe Şi-am făcut haine mărunte !
—	Ai fost fată lucrătoare :
Iarna-n casă, vara-n soare Şi ţi-o fost drag să munceşti Nu-n tîrnaţ să leneveşti.
230
Oraţii de nuntă
72
Mire, mire, pana ta Pentru cine ţi-a fi ea : Pentru-o rujă din fereastră, Pentru-o tînără nevastă, Pentru-un fir de lămîiţă, Pentru-o tînără fetiţă.
Poţi să fii, mire, fălos,
Că te afli-n neamu nost’ ; Neamu nost’ îi neam de frunte Ca şi bradu de la munte.
73
Bea, mire, nu te-mbăta Că ţi-i întrista mireasa,
Că-i floare din neam aleasă ; Cînd la ea îi mai turna,
Ai să zici că nu-i a ta.
74
Miresucă a frumoasă,
Şi la lume veseloasă,
Ca şi mierea eşti de dulce Oareşiunde tu te-ai duce.
Nici maică-ta nu e rea,
Că te-o făcut frumuşea Şi ţi-o dat pîne cu unt Şi te-o măritat curînd Şi ţi-o dat pită cu miere Şi te-o dat pe-a ta plăcere ;
11
Strigături de nuntă
233
La plăcerea ochilor,
Pe voia părinţilor.
Culese de la ELENA POP, 50 de ani, satul Sava, jud. Cluj.
75
Mult mă-ntreabă fetele Cu ce apă eu mă spăl De sînt roşă ca şi-un măr.
Le-am răspuns atunci frumos :
Cu apă din rîtu nost’
Să fiu dragă cui am fost;
Cu apă din rîtu verde Să fiu dragă cui mă vede ;
Cu apă din floare-aleasă,
Ca să fiu mîndră mireasă.
76
M-o făcut măicuţa-n zori Spre Duminica de Flori,
M-o făcut şi m-o-nchinat,
De noroc mi-o descîntat,
Pe trei sîmburi de alune,
Ca să am noroc la bune.
M-o purtat mîndru gătată,
Ori la cine să-i fiu dragă,
Cu năframă ticlăzită Unde-am mărs am fost cinstită.
M-o făcut cu ochii verzi Unde-am mărs, am avut preţ Şi de-am zis o vorbă bună,
Mi-am găsit mire nu glumă.
Mireasă cu ochii verzi,
234
Oraţii de nuntă
N-ai oglindă să te vezi;
Să te vezi cum eşti gătată,
N-ai fi aşa supărată.
De vezi cum eşti soponită,
Nu ai mai fi năcăjită.
77
Dragu ni-i nouă de mire Cu caii cu clopoţele,
Cu caii cu cununi late După mireasă pe sate.
78
Mireasă, de doru tău Mi-era pusă casa rău,
Cu ferestrele spre tău,
Da’ de cînd ne-am cununat Casa parcă s-o-nturnat Cu fereastra spre grădină,
De tine casa ni-e plină
Culese de la LINA BA-GACEAN, de 73 de ani, satul Sîntejude-Vale, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
79
—	Ţucu-te, mireasă dragă,
Roşie precum o fragă,
Tînără-ţi laşi penele,
Ţi-ai urît petelele.
—	Rămas bun trei floricele,
Iată prietenile mele !
Strigături de nuntă
235
Eu mă duc să-mi cat de cap,
Voi vă veseliţi cu drag ;
Eu mă duc să-mi cat de mine,
Să vă veseliţi cu bine.
80
Ţucu-te, mireasă dragă,
Făcea-te-a năcazu hîdă,
Făcea-te-a năcazu neagră.
Ţucu-te o floricică,
Cum te-or face prăpădită.
Eu am fost harnic-odată,
Amu mă fac blestemată,
Eu am fost o floricică Amu mă fac prăpădită.
81
Miresucă, draga mea,
Bine ţi se şede-aşa :
Şi cu balţ şi cu cunună Ca şi cerului cu lună Şi cu balţ şi cu mărgele Ca şi cerului cu stele.
Culese de la Ilie Some-şan, 50 de ani, comuna Jucu, jud. Cluj.
82
Miresucă, ţucu-te,
Cînd îi merge în vecini Să nu stai mult în minciuni,
Că mirele nu ţi-i frate Să-ţi facă prin casă tăte,
236
Oraţii de nuntă
Nici soacră-ta nu ţi-i mamă,
Să gîndeşti că nu-1 îndeamnă.
Auzită de la PETRE MOLDOVAN, 48 de ani, comuna Cuciulat, jud. Sălaj.
STRIGATURI LA PLECAREA MIRESEI DE LA CASA PĂRINŢILOR
1
Noi merem după mireasă, Da’ mireasa nu-i acasă,
Că-i în tîrg cu petrinjei, Ţuce-i badea ochii ei!
2
Sus pe casă la maica,
Cîntă cucu şi mierla,
Cucu : gros, mierla : subţire, Cîntă-a dor şi despărţire ; Despărţire cu năcaz,
Mă duc, maică, şi te las.
3
Noi merem după mireasă Cu care cu patru boi Şi a mirelui nici doi, Numai ruda dinapoi; Numai ruda carului Că din sat am căpătat Pe zile de secerat.
4
Sloboziţî-ne-n ocol Şi ne daţi de ce ni-i dor, Că ni-i dor de-o pălincuţă
238
Oraţii de nuntă
Şi la mire de drăguţă.
Rujuliţă mîndră-aleasă Voi la mire-i daţi mireasă !
5
Sechereş, băut-ai vin ?
Nu lăsa boii-aşa lin !
Sechereş, băut-ai bere ?
S-ajungem în sat devreme !
Să merem la cununie Pentru a lor bucurie.
6
Suie-te, mireasă,-n car,
Nu te uita pe hotar,
Că hotaru-i cu omăt,
Şi la maică-ta-i bugăt.
Culese de la SUSANA SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
7
Hai mireasă-n cununie C-un ficior de omenie.
Noi pe-acesta-ţi dăm contract:
Nu-i ficior ca el în sat,
Nici la muncă, nici la joc,
Nici la dragoste cu foc.
Culeasă de la ANA RU~ SU, satul Fundătura, jud. Cluj.
Strigături de nuntă
239
8
Supărată-i mireasa Pîn’ ce-o întrebat popa :
„Place-ţi mirele ori ba ?“
Ea şi-o pus capu-n pămînt Şi n-o zis nici un cuvînt;
Ea şi-o pus capu în piept Şi i-o spus la popa drept.
Culeasă de la AURICA MARGINEANU, 38 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
9
Sechereşu de la boi Cere gură de la noi;
Noi am zis că nu i-om da,
El o zis : „V-oi răsturna".
Sechereş, ţucu-ţi gura,
Numa nu ne răsturna ;
Sechereş ţucu-ţi ochii Numa nu ne prăvăli.
Auzită de la MARIUCA POPESCU, comuna Braniştea, jud. Bistriţa-Năsăuid.
10
Cum nu-i bine la uspăţ Că-s cu voie bună tăţi!
Cum nu-i rău la comîndare Că tăţi îs cu supărare !
Supărare, voie rea,
Pusă la inima mea
240
Oraţii de nuntă
Facă-mi voia cîteodată,
Nu pot fi tăt supărată.
Facu-mi voia cînd şi cînd Nu pot umbla tăt plîngînd Scoborîţi-ne-n ocol Şi ne daţi perini şi ţol!
Scoborîţi-ne-n ogradă Şi ne daţi perini şi ladă,
Că noi de ne-om supăra,
Om întoarce boii cea Şi-napoi om înturna.
Da’ noi vrem la cununie S-ajungem cu veselie,
Că mireasa-i ca o floare,
Ce o vede sfîntu soare.
Culese de la OTILIA MÎRZA, 23 de ani, satul Sucutard, jud. Cluj.
11
Noi stropim cu busuioc,
Să aibă mirii noroc ;
Noi stropim cu grîu curat De mireasă adunat,
De la norme căpătat.
Noi stropim cu apă-aleasă De mîna miresei scoasă.
Să trăiască toţi nuntaşii,
Cu mirii şi cu nănaşii,
Prunci să aibă mulţi la casă,
Numa bucurie-n viaţă.
12
Mire, mire, fătu meu,
Să te-ajute Dumnezeu
Strigături de nuntă
241
Că azi mergi în cununie Cu cine ţi-o plăcut ţie.
Ai purces pe drum în jos,
Ai adus ce-o fost frumos.
Şi te-ai dus pe drum la vale Ai primit din strat o floare Şi ţi-ai pus-o-n pălărie Şi-astăzi mergi la cununie.
Auzite la o nuntă din comuna Salva, jud. Bistriţa Năsăud.
13
Mire, mire, pom frumos,
La vedere arătos Şi eşti harnic şi cuminte Cum bine pe om îl prinde ;
Eşti harnic şi econom Şi ai minte ca şi-un domn.
Tu nu te-ai fi însurat Pînă ce nu ţi-ai fi luat Ce ţi-o fost ţie mai drag Să duci în a casei prag.
Ţi-ai luat floare din răzor Şi-i mîndră ca un bojor ;
Ţi-ai luat floare înflorită,
De tăţi băieţii iubită.
Floarea-o fost înrourată De tăt satu lăudată Şi de vrednică-o lucrat Pe părinţi i-o ajutat.
Ea de tăţi o fost cinstită,
Cu flori mîndre dăruită.
Culeasă de la VASILE MOLDOVAN, 60 de ani, satul Rohia, jud. Maramureş.
242
Oraţii de nuntă
14
A meu drăguţ nu-i drăguţ Că-i fir de măgerănuţ ; Cînd se duce-ntre ficiori Pare că-i un struţ de flori; Cînd se duce între fete Parc-ar fi trandafir verde ; Cînd îl văd sara pe lună, Parcă-i rujă din cunună.
Culese de la MÂRIUCA POPE SCU, din Braniştea, jud. Bistriţa-Năsăud.
15
Frunzuliţă şi-o lalea, Miresucă, draga mea,
Azi te duci în cununie, Gîndu tău de bucurie De-azi ţi-1 pune la bărbat Că aţi mărs la cununat. Fă-i cămaşă de fuior,
Ca să-ţi fie domnişor, Fă-i cămaşă de bumbac, Să gîndeşti că-i arvocat.
Culeasă de la ION FET-CHE, 75 de ani, comuna Suciu, jud. Maramureş.
Strigături de nuntă
243
STRIGĂTURI
PENTRU
SOCRI
1
Nu vă uitaţi cu mirare Că nu îs eu soacră mare,
Că-s vecina dumisale.
Ea mi-o dat mie de ştire Să-i iau nora în primire.
2
Nu vă uitaţi aşa tare,
Că nu îs eu soacra mare ; Soacra mare-i cam domnoasă Şi nu vrea să chiuiască.
3
Zică soacră-ta ce-a zice,
Dă-i la gură să mănînce ; Zică soacră-ta ce-a vrea,
Dă-i la gură ce-i putea.
4
Ţucu-te, noruca mea,
De-i fi bună, de-i fi rea Om bea vin din cană nouă Şi-om trăi bine-amîndouă; Om bea vin din cană veche Şi-om trăi ca două fete.
De-oi zice să calci în foc
244
Oraţii de nuntă
Calcă, că-i avea noroc ;
De-oi zice să calci în apă,
Calcă că-i ave ticneală.
Culese de la LUCREŢ IA FEHER, satul Buneşti, comuna Nima, jud. Cluj.
5
Soacră mică, soacră mică,
Ai rămas fără nemică :
Fără ladă, fără fată,
Numa cu doru-n ogradă ;
Fără fată, fără ţol,
Numa cu doru-n ocol.
Culeasă de la SUSANA SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
6
Ieşi afară, soacră mare,
Şi te pune pe butuc Să vezi ce noră-ţi aduc Şi te uită prin inel Cum vine de cinăşel.
Culeasă de la AURELIA VARGA, 28 de ani, satuî Năsal, comuna Ţaga, jud. Cluj.
7
Ieşi afară, soacră mare,
Că-ţi aducem noră tare,
Ieşi afară şi o ia,
Că de nu merem cu ea,
Strigături de nuntă
245
Că de unde o am luat Tare rău s-o supărat;
Că de unde am venit Tare rău şi-o bănuit.
Culeasă de la EUGENIA MUREŞAN, 73 de ani, satul Năsal, comuna Ţaga, jud. Cluj.
8
Ieşi afară, soacră mare,
Să vezi ce noră ţi-aduc Şi frumoasă şi cu huc Da-i-ar Dumnezeu noroc.
Culeasă de la MARIA POP, agricult., 56 de ani, comuna Gîrbou, jud. Sălaj.
9
Ieşi afară, maica mea,
Că-ţi aduc o floricea :
Floriceaua plugului,
Soţia frătucului.
Ieşi afară şi o ia !
De ţi s-o părea că-i bine S-o păstrezi floare cu tine,
Dacă nu o duc cu mine,
Că de unde o-am adus,
Tăt o suspinat şi-o plîns ;
Că de unde o am luat,
Tăt o plîns şi-o lăcrămat.
Culeasă de la VICTORIA TODOR, comuna Surduc, jud. Sălaj.
246
Oraţii de nuntă
10
însura-m-aş, însura,
Nu ştiu soacra ce mi-o da :
Dintre oi pe ciungăra,
Dintre găini pe borza ;
Două raţe şi-un răţoi Să m-apuc şi eu la boi;
Două raţe potcovite Să m-apuc şi eu la vite.
Culeasă de la ION TOCACIU, 50 de ani, comuna Teaca, jud. Bistriţa Năsăud.
11
Soacră mică, soacră mare,
Invîrtă-te lîngă par Şi ne adă haine-n car,
Că eu cînd m-am măritat Şepte cară-am încărcat.
Şepte cară şi-o căruţă,
Făcute de-a mea mînuţă ;
Şepte cară şi-un hinteu Făcute din capu meu.
Culeasă de la IACOB ESTERA, 46 de ani, comuna Gîlgău, jud. Sălaj.
12
Soacră mare de la vatră,
Roşie şi-mbujorată,
Uită-te la ceealaltă Cîtu-i ea de supărată :
Strigături de nuntă
247
O	crescut-o şi-o-mbrăcat-o,
Dumitale azi ţi-a dat-o.
Nu trebe să-i dai simbrie,
Numa să-i dai omenie.
Culeasă de la SOCACIu NASTASIA, 32 de ani, comuna Vultureni, jud. Cluj.
13
Soacră mare, oricum eşti,
La noră nu-i porunceşti;
Nora face ea ce vrea Iar tu-i face ce-i putea.
14
Soacră mare, soacră mare,
Să îţi fie nora floare ;
S-o cinsteşti Şi s-o iubeşti
Şi la masă-o cheamă-ntîie, Şi-aşteapt-o cînd întîrzîie,
Că-ţi fi tăt cu bucurie,
Niciodată cu mînie.
15
Soacra mare mi s-o luat Pe rîtu cu florile S-aleagă nurorile.
Poate chiară dintr-o mie,
Ca a ei să nu mai fie :
Roşie, nerumenită Şi albă, nesoponită.
248
Oraţii de nuntă
Soacra mică s-o luat După ce s-o închinat,
Cînd frunzuţa-n meri o dat,
Pe rîtu cu fluturii Să-şi aleagă ginerii.
Şi-o ales poate din mie.
Nici prea mare, nici prea mic,
Numa cum îi mai voinic, în tăte portiţele Stau tăte măicuţele,
Numa maica miresii Şede în crucea ferestii:
Să roagă de sfîntu soare Să ţie ziua mai mare,
C-are-o fată călătoare Şi-napoi ne-ntorcătoare.
Culese de la NICOLAE SOMEŞAN, 39 de ani, comuna Rodna, jud. Bistri-ţa-Năsăud.
16
Socrilor, ca nişte fraţi Faceţi bine şi iertaţi C-avem haine puţinele,
Că ne-aţi peţit tinerele ;
Să ne fi lăsat mai mult,
Noi mai multe-am fi făcut.
17
Teşi afară, soacră mare,
Că-ţi aduc o noră tare ;
Nu ieşi cu lepedeu Că nu-i fată de birău ;
Strigături de nuntă
249
Ieşi cu turtă pe colac,
Că-i fată de om bogat.
18
Ieşi afară, soacră mare,
Da’ nu ieşi supărată,
Că ţi-i nora cununată Şi nu ieşi năcăjită,
Că ţi-i nora-mbrobodită.
Culese de la AUREL MOLDOVAN, Gherla.
STRIGATURI
PENTRU
NĂNAŞI
19
Noi merem după nănaşi într-un capăt de oraş,
Ne-or pune pe masă-un caş, Că de brînză nu se-ndură,
Că i-a ustura în gură.
20
Scoală-te, nănaşe mare, C-afară-i ziuă şi soare,
Cînd soarele răsăreşte, Nănaşa — atunci se trezeşte.
250
Oraţii de nuntă
21
Măgheran într-o icoană,
Nănaşa îi mare doamnă,
Nănaşa-i ca o făclie ;
Nănaşa-i cu meserie,
Dumnezeu sfîntu o ţie.
Culese de la SUS AN A SUCIU, agric., 56 de ani, satul Şasa, comuna Ilean-da, jud. Sălaj.
22
Frunză verde din cărare,
Să trăieşti, nănaşe mare,
Să porţi pene de păun,
Să botezi şi să cununi;
Să porţi flori de cele verzi Să cununi şi să botezi.
Culeasă de la MARI A COSTIN, agricult., 30 de ani, satul Băbeni, jud. Sălaj.
23
Nănaşă, frumoasă eşti,
Tăt mă mir cu ce trăieşti!
Eşti frumoasă şi-ţi stă bine,
Nănaşu cu ce te ţine ?
Să cunosc şi ochii tăi,
Că te ţine cu cafei;
Să cunosc obrajii tăi, Că te ţine cu mujdei.
Culeasă de la FLOAREA LADIU, satul Petreşti, jui. Cluj.
24
Nănaşu e cît un fag Nu ne-o c-am primit ou drag Şi n-o mers la găbănaş,
Să ne-aducă din jinars.
Are cisme şi suman,
Singur bea pînă-i şuhan.
252
Oraţii de nuntă
25
Auzit-am, auzit,
Cît pe lume m-am rotit Că nănaşu-i om voinic Da’ e cam zgîrcit un pic,
C-are pungă sub cuptor Şi-n pungă tot galbeni mari Ce nu-i ţine la pieptar ;
El are şi mănunţei Mi-a da şi mie din ei.
26
Săracă nănaşa mare Nici o voie bună n-are,
Da’ ne-om opri la Băiţă Şi i-om cumpăra guriţă.
Culese la o nuntă din comuna Iclod, jud. Cluj.
27
Nănaşule, ţucu-ţi ochii,
Mi-ai dat bani de două rochii.
Cînd oi fi cu rochie nouă Ţi le-oi plăti pe-amîndouă.
Eu de bani vă mulţămesc,
Cu găină vă cinstesc ;
Cu banii de la nănaş M-oi duce joi în oraş Şi m-oi duce în tîrguţ Şi mi-oi lua un laibăruţ.
Culeasă de la OTIL.IA MÎRZA, 23 de ani, satul Sucutard, jud. Cluj.
Strigături de nuntă
253
28
Aşa zice nănaşa:
Ţine, Doamne, pe fina Să-mi meliţe cînepa !
Aşa zice nănaşu :
Ţine, Doamne, pe finu Să-mi cosască fînuţu !
29
Eu de-aş fi ca nănaşa,
Din găină n-aş mînca,
Nici nu-i fiartă, nici nu-i friptă Numa-un pic îi cîrcălită,
Nici nu-i friptă, nici nu-i fiartă,
Numa cît că-i afumată.
Culese de la IRINA UNGUR, 50 de ani, satul Pîglişa, comuna Dîrja, jud. Cluj.
STRIGATURI
PENTRU
SOCĂCIŢĂ
Socăciţă, hai încoace,
Ce-ai făcut mie nu-mi place ! Cum vezi, cu bucatele Poţi lipi păretele.
254
Oraţii de nuntă
Mîncările v-o fost bune,
Numa nu le-aţi ştiut pune.
Culeasă de la SUSANA SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
2
Ieşi afară, socăciţă,
Ne-ai dat găină nefriptă,
Tătă îi plină de puf,
Parcă-i scoasă din burduf.
Culeasă de la FLOAREA LADIXJ, 27 de ani, satul Fe-treşti, ju*i. Cluj.
3
Socăciţă, struţ de văsc,
Hai la mine să-ţi plătesc,
Că nu-s doar din cela neam Să nu am atîta ban,
Nici nu mi-s din ceea viţă Să nu-ţi plătesc, socăciţă !
4
Frunză verde de pe tău,
Socăciţă, fătu meu,
De cînd în casă-am intrat Tăt la mine te-ai uitat,
Că te-ai temut de-mproşcat,
Da’ eu nu-s din ăla neam Să-mprosc omu de măgan,
Strigături de nuntă
255
Că eu-s din viţă de vie,
Din oameni de omenie.
Auzite la o nuntă din comuna Sălătruc, jud. Cluj.
5
Socăciţă, socăciţă,
Ai grije de tigăiţă
Să nu cadă-un pui de mîţă,
Că de mi s-a veni mie,
Te-oi ţipa din socăcie.
Culeasă de la LUDO VI-CA HITICAŞ, 70 de ani, comuna Căianu, jud. Cluj.
6
Socăciţe de mătasă,
Aduceţi mîncări pe masă !
Socăciţe de fuior,
Aduceţi mîncări cu spor,
Că noi sîntem de la Vişa Şi şedem trei zile-aicea,
Că sîntem din Cămăraş Şi np ducem mintenaş.
7
Socăciţă ni-i frumoasă,
Numa tare-i somnoroasă,
Că prea mult ea o durmit Şi găina nu mi-o fript Unghiile nu le-o tăiat,
Pe nănaş l-o zgîriat.
Culese la o nuntă din comuna Ţaga, jud. Cluj.
256
Oraţii de nuntă
8
Ţucu-te, găină albă,
Bună-ai fost de astă treabă,
Iar cine te-o ciupilit Bun ar fi de ciufulit,
Şi cine te-o scărmănat Bun ar fi de durducat;
Durducat printre urzici Să se facă la băşici.
Socăciţă trebuia Să-şi cunoască treaba sa Şi găina s-o gătească Lumea să se vesălească,
Că e nuntă tinerească.
Culeasă de la MARIA PACURARU, 65 de ani, satul Batin, jud. Cluj.
STRIGATURI PENTRU COLACARI ŞI CHEMĂTOARE
1
Staroste cinstit de casă, Dumnezeu să te trăiască ; Decît să ne tot sfădim, Mai bine să bem un vin.
Strigături de nuntă
257
2
Săracile chemătoare,
Cum stau la uşe-n picioare,
C-o umblat din sat în sat,
Şi nimic n-o căpătat;
C-o umblat din casă-n casă, Nime nu le-o pus la masă !
3
Săracile chemătoare,
Pare-mi-se că li-e foame ! Găluştile ni-s cam mici, Dintr-una se hrănesc cinci.
Şi toşmagii-s mititei Poţi lega boii cu ei
4
Colăcari cu năfrămuţă Nici unu n-aveţi drăguţă,
Eu mi-s fată de sub coastă Şi-oi şedea cu dumneavoastră, Eu mi-s eu năframă nouă Şi oi fi drăguţă vouă.
Culese de la RUSU, 52 de ani, Dăbîca, jud. Cluj.
5
U-iu-iu, oiagă plină,
Cum de m-ai culcat în tină ? U-iu-iu, oiagă goală,
Hai, o dată de mă scoală !
IR IN A
comuna
258
Oraţii de nuntă
6
Ceteraş cu patru strune,
Spune la mireasă, spune,
Eu horind mă plimb prin lume,
Da’ cu contrălaşu tău N-aş ieşi din satu meu,
Nici măcar la făgădău.
Ceteraş de la Reteag,
Spune-i miresii, cu drag,
C-a meu bărbat nu-i bărbat,
Că-i înger din cer picat,
Ii	albină din zambilă,
Mă ţine ca pe-o copilă, îi muşcată din fereastră,
Cinste-mi că-i sînt nevastă. De-ntoarnă sara din sat,
El nu-mi zice ce-am lucrat,
Că mă-ntreabă ce-am mîncat.
El nu-mi zice ce-oi lucra,
Că mă-ntreabă ce-oi cina. îmi taie pita strujele Şi mi-o presară cu miere,
Şi-mi zice : „gustă, muiere !“.
Aflată într-un caieţel de culegeri folclorice din 1902, făcute de VASILE ROG-NEAN, cantor, din Beclean-pe-Someş, jud. Bistriţa Nă-săud.
7
Foicică de mărar, Năcăjăscu-mă,-oiegar C-ai făcut oiege mici,
Nu mi-ajung nici bătăr cinci.
Strigături de nuntă
259
Şi ţi-s oiegile rele,
De fuge vinu din ele Pe portiţa gurii mele.
8
Ies muierile la poartă Să ne vază nunta noastră ;
Nunta noastră-o pot videa,
Că-i destul de cinăşea,
Nu mi-i ruşine cu ea.
Nunta noastră-i o grădină,
Grădină şi cu suflină.
Culese de la VERONICA SAFLACAN, 50 de ani, Braniştea, jud. Bistriţa Nă~ săud.
9
U-iu-iu, c-amu se-nsoară Fărinosu de la moară.
Frunză verde de măcriş,
Ia pe fata lui Acriş.
Culeasă de la LETIŢIA CAPÎLNĂ, satul Bîrsăul Mare, comuna Glod, jud. Sălaj.
10
Sănătate bună, mamă,
Ţi-am lucrat destul pomană Şi-ncălţată şi desculţă Pentru zece perinuţă.
Culeasă de la OTELIA MlRZA, 23 de ani, comuna Sucutard, jud. Cluj.
260
Oraţii de nuntă
11
Doru mi-i de pălincuţă Ca la mire de drăguţă ;
Mi-e dor de pălincă arsă Şi la mire de mireasă.
12
Colăcari cu cizme mari,
Cu urechi ca de măgari;
Colăcari cu cizme mici,
Cu urechi ca de arici Hai, opriţi-vă aici!
13
Cheţ ! mîţă, din cornu mesii,
Nu mînca ochii miresii,
Las’ să-i mînce mirele,
Că-i flămînd ca cînele.
Culese de la PETRU OŞORHEIAN, 53 de ani, comuna Lujerdiu, jud. Cluj.
14
Măiculiţă, ce nu taci Că-mi dau gura la cei dragi! ? Mărita-m-oi într-un sat Cu-ăl mai hîd şi tont bărbat!
Auzită la o nuntă difl Braniştea, jud. Bistriţa Nă-săud.
Strigături de nuntă
261
15
U-iu-iu, mireasă mare,
Sui pe iepure călare Şi te du pînă la vale,
Că-i găsi ouă de raţă Şi li-i pune pe cuptor,
Şi li-i da la chemător.
Culeasă de la SUSANA ROMAN, 28 de ani, satul Top, jud. Cluj.
16
M-am dus marţi sara-a peţi La fata birăişiţii,
Iar pe masă am zărit Tăt o lingură şi-un blid.
Şi pe masă-n zăpăceală ;
Tăt o lingură şi-o oală.
Şi era gunoi sub pat Şi-am fost gata de-nsurat.
Culeasă de la EUGENIA MUREŞAN, 73 de ani, sa-/	tul	Năsal,	comuna	Ţaga,
jud. Cluj.
17
Vă rog, dragii mei nuntaşi,
La o parte să vă daţi,
Că-s bătrînă, nu văz bine Şi-oi cădea pe oarecine,
Că-s bătrînă, nu văz tare Şi-oi cădea pe oarecare.
Culeasă de la ION MUREŞAN, satul Sîntejude, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
262
Oraţii de nuntă
18
La stîlpuţu măsuţii Stă drăguţu miresii Nelăut şi nespălat C-o rămas neînsurat Cu două drăguţe-n sat.
O	rămas flăcău de-ăl mare,
La mămăligă cu moare.
Culeasă de la VICTORIA TODOR, comuna Surduc jud. Sălaj.
19
Mă mire, mireasa ta Umblă-amu ca lupoaica,
Ca lupoaica după pui C-a rămas a nimărui.
20
Pentru-aieştia tineri doi,
Multă ciudă-n sat la noi; Pentru-aiesta nănăşit Pe tăt satu l-o stropşit.
Culese de la SUZANA SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
21
Mireasă, mirele tău,
Poate fi solgăbirău,
Da’ pe care l-ai lăsat Poate fi ciurdar în sat.
Culeasă de la MARIA POP, 56 de ani, comuna Gîrbou, jud. Sălaj.
Strigături de nuntă
263
22
Să ne vază oamenii Pin’ ce ne-am bătut boii; Pentru-o hîdă de pe sate Ne-am bătut boii pe spate.
23
Chemătoarelor de-acum Le-ngheaţă gura pe drum, Nu ştiu zice nicecum ;
Da’ acelea de la mire îs floare de măgeran Şi pot chiui un an.
24
Mireasă, ţucu-ţi gura !
De la casă cu tavan Meri la casă cu corlan.
De la casă cu perdele, Meri la casă cu nuiele.
Ieşiţi, buhe, din coştei Să vedeţi afară ce-i: Afară ninge şi plouă,
Noi avem nevastă nouă.
25
Soacră mică fără dinţi,
Tăt mă mir de ce te cinţi După fata ce-o măriţi ?
264
Oraţii de nuntă
Noi o ducem la domnie,
Ne-o lucra-n gospodărie.
26
Mireasă, nu te cînta Că unde te ducem noi
li	ocolu plin cu boi Şi coteţu plin de gîşte,
Ai grije să nu te muşte !
27
Mireasă, ţucu-ţi gura,
Că de cînd te-ai credinţat Tu nimica n-ai lucrat,
Tăt în ferestruică-ai stat.
Ai privit peste grădini,
Te-ai temut că n-om veni;
Pe ferestruica din dos,
Te-ai temut că ne-am întors Cu mirele cel frumos.
Culese de la SUSAN A SUCIU, 56 de ani, satul Şasa, comuna Ileanda, jud. Sălaj.
28
Staroste cu păru creţ,
Ţi-ai pus gîndu să mă-mbeţi,
Da’ pe mine nu mă-mbeţi,
Mai tare-s ca trei băieţi,
Că-s crescută-ntr-ăla loc Unde-i jinarsu pe foc Şi-s creseută-ntr-aia casă Unde-i jinarsu pe masă.
Strigături de nuntă
265
29
Stau în loc şi mă gîndesc Din gură ce să grăiesc,
Să grăiesc să-mi steie bine,
Să se uite tăţi la mine,
Să se uite şi să-nveţe Ce să zică la uspeţe ;
Că şi eu m-am învăţat Cînd la uspăţ am plecat;
Că şi eu m-am socotit Cînd la uspăţ am venit.
30
Dragu-mi este la uspăţ Cu oameni din tăte părţi, îmi e drag la voie bună Cu mulţi oameni de-mpreună. Cînd mă văd în satu meu Parcă sînt într-un hinteu, Cînd mă văd în sat străin Parcă sînt în car cu spini.
31
în vîrvuţu nucului Cîntă puiu cucului,
Tăt cîntă şi ciripeşte,
Tătă lumea vesăleşte.
32
Noi de-acas’ cînd am pornit, Arvocat nu ne-am plătit;
266
Oraţii de nuntă
Noi de-acas’ cînd am plecat, Arvocat nu ne-am cătat.
33
Hai, bădiţă, să-ţi închin,
Că ţi-i trupu ruj mălin Şi gura de beut vin.
Şi ţi-i trupu viorele Şi gura de beut bere. îţi e chipu de ovăs Să petreci pe la uspăţ.
34
Dragă mi-i oiaga verde,
Că tăt beu şi nu mă vede, Din care se vede bine,
Aş tăt bea şi mi-i ruşine.
35
I-aş spune la oiegar Că oiaga-i cu nărav Şi nu stă jinarsu-n ea, Doară-n fund la gura mea, Iar păharu-i cît un cui,
De îl duc la gură, nu-i.
36
Chemători, eu nu beu bere De n-aveţi şepte ciubere ! Fetele nu beu jinars Dacă nu-i păharu ras !
Strigături de nuntă
267
37
Bine-mi pare c-ai beut,
Că jinarsu-o fost făcut Cu frunzuţă de cireş De mine să nu te Ieşi,
Cu frunzuţă de-a uscată Să mă cinsteşti ca pe-o fată.
Auzite la o nuntă din satul Nirna, jud. Cluj.
38
Ceteruică, cînd te-aud,
Tăte relele le uit;
Ceteruică, cînd te văd,
Tăte relele le pierd.
39
Mîndră, de om muri noi Să ne-ngroape pe-amîndoi Şi din tine să răsară Trandafir de primăvară Şi din mine, măi, mîndruţă,
Rujmalin cu mîndră frunză. Trandafiru să se-ntindă,
Rujmalinu să-l cuprindă Ca să vadă tătă lumea Ce plăteşte dragostea.
Fain e-aicea de jucat,
Rău mă tem de răsturnat;
Fain e-aicea de sărit,
Rău mă tem de prăvălit.
Culese de la ARTENE NECHITA, de 18 ani, comuna Leşu, jud. Bistriţa Nâs&ud.
Oraţii de nuntă
40
Vai, de mine : beat îs beat,
C-am văzut vinu prin gard Şi vinarsu prin oiagă Şi pe mireasa a dragă.
Am văzut berea din cupă Şi pe nănaşa din luncă.
41
Chiui-aş, chiui,
La uspăţ m-oi veseli,
Mie nu-mi place jinarsu,
Dacă nu-i cu ciubăraşu.
Mie nu-mi place nici vinu Dacă nu-i cît butia chilu.
Culese de la HORONGO-ZO ANA, 59 de ani, satul Sîntejude Vale, comuna Sîntioana, jud. Cluj.
42
Noi amu venim de-asară,
C-o fost bună rînduială,
Noi amu venim de ieri,
C-o fost bune rînduieli,
Bine-o fost, bine-am umblat Şi bine ne-am uspătat.
Haideţi, oameni, şi vedeţi Cum venim noi de isteţi.
43
Mîndră-i nunta veseloasă,
Dacă-i mireasa frumoasă!
Strigături de nuntă
271
Mîndră-i nunta şi pe jos Dacă-i mirele frumos !
44
Frunză verde-amu se face, Eu iubesc, maicii nu-i place ; De-ar plăcea maicii ca mie, Mîne-aş fi la cununie.
45
Prietenele mele două, Drăguţu meu vi-1 las vouă. Eu vi-1 las, voi să-l iubiţi, Numai dacă-i trebuiţi.
C-o umblat şi altele,
El s-o-ntors cu spatele.
46
Cîte fete sînt la masă Toate-s cu şurţ de mătasă, Numa eu cu şurţ de lînă Şi cu două glăji în mînă.
47
Cărăruie printre pruni,
Noi sîntem la oameni buni, Oameni buni şi de-omenie Pe mine nu ţin mânie ; Oameni buni şi veseloşi Pe mine nu-s mînioşi.
Auzită la o nuntă din comuna Nimigea, jud. Bistriţa Năsăud.
GLOSAR
A
acăţ 9 salcîm a alegădui 9 a mulţumi pe cineva cu ceva amisitoare 9 mirositoare a arădui 9 a începe, a porni arină, ariră 9 nisip (din latinescul arena-ae) este folosit în mai multe sate de pe Someşul Mare, avînd totodată o remarcabilă circulaţie şi în folclorul din partea locului.
	B	
balţ	•	voal de mireasă
barşon	9	catifea
bărnaci	m	brunet
Beci	m	Viena
berhinţă	•	bărbînţă-putinică de ţinut brînză
		lapte
hertiţă	»	încreţitură la cămaşă
a bocsăli	m	a da cu cremă pe încălţăminte
bold	m	prăvălie
borză	«	găină cu penele înfoiate
botejune	®	botez
bughete	m	boghete ; gătite frumos, bogate
a se burzului		a se supăra, a se enerva
	c	
cafei	•	cafea cu lapte
capău	9	copoi
catreţ	9	poiată, coteţ (de păsări)
274
ceapsă • un fel de beretă cusută cu flori şt împodobită cu p&nglicuţe chiperi • piper chislegi, cîşlegi • timpul dintre Crăciun şi pînă la începutul postului Paştilor. Este timpul cînd se încheie în mod obişnuit căsătoriile. cinaş • frumos a se cinaşi • a se înfrumuseţa ciungără • lipsită de ceva ; incomplet. a ciuntă • (aici) a-1 opri pe cineva de la ceva clonţ	•	cioc
clop	9	pălărie
code • trăsură, birjă, căruţă cu cai contral&u • vioara a douia contralăş	•	lăutarul	care	cîntă la contrabas
coştei	•	pătul pentru	porumb
corlan • o anumită parte a cuptorului
D
dărab dires a dîrloi a (se) dur duca
bucată, fărîmă refăcut
a îngîna un cîntec a (se) rostogoli
F
făgădău • circiumă
font • măsură de jumătate de kg. Chiar se spune în creaţie folclorică : „Şi mi-a da taleri cu fonţii“, adică măsuraţi cu jumătatea de kg. , a se fordui • a se întoarce
fustele • pe Someşul Mare, cu sensul de mici iritări, mici răni pe limbă
275
G
găbănaş • încăperea in care se păstrează cerealele gălicioară • găină tînără, puică gordoană • contrabas
gordunaş • lăutarul care cîntă la contrabas gozuros	•	impur
groscior	•	smîntînă
H
hamiş • viclean
hasnă • folos. iV~ai nici o hasnă = n-ai nici un folos
a hăţi	•	a trage într-o	parte sau alta
Mutei, hinteu	#	trăsură cu	arcuri
Tiiriu • veste. I-o mărs hiriu i-a mers vestea hoaspe • învelişul griului, orzului, ovăsului etc.
hodă • lişiţă hordău • butoi, ciubăr. horincă • ţuică
horincie • povarnă, loc unde se face ţuică 7mc • tot
I
iosagf • avere îmbălţată • gătită cu voal pentru cununie îmbiaţi • a treiera îmblăciile • bîtele pu care se treiera pe vremuri griul sau orzul; azi se bate fasolea cu ele
încins • aici cu sensul de vîrît m se încredinţa • a se logodi
276
J
jeb • buzunar jinars • ţuică jiţel • viţel
L
laibăr • vestă
laz • tăieţei pentru supă lăşcuţă • om venit din alte sate lăturean • loc curăţit de tufe lepedeu 9 cearceaf
M
majă • măsură de 100 kg măgan • singur mălăină • loc de unde s-a recoltat porumbul mănunţei, • mărunţi, bani mărunţi mănînţei a mere • a merge mintă creaţă • plantă mirositoare (o specie a mentei) mintenaş • imediat, îndată, repede, grabnic mol # nămol
N
nepîrgălit • neprăjit. Vine de la verbul „a pîrgăli“, care înseamnă a prăji.
O
oiagă, glajă # sticlă
oiegar • acela care fabrică sticle ojină • gustarea de după amiază oltoană • altoi orîndă • soartă, destin, ursită
277
P
palincă pănoasă petea piroşte piţulă ponihos parchet porţie potică, apotică
•	ţuică
•	pasăre cu multe pene
•	panglică
•	sarmale
•	ban vechi
•	care nu vede bine
•	barchet
9 parte de impozit
•	farmacie, spiţerie
R
răcăneţ, răcăteţ a se răscocorî rudă
broască ce vesteşte ploaia a se supăra repede
cu sensul de legătură de ceva. Pe Someş se spune „Dă-mi o rudă de ceapă“, sau „Mi-am tras o rudă-n josu. rujmalin • rosmarin
s
sacfiu • garoafă saschiu • floare cu frunze lucioase şi rezistente, întinsă pe pămînt sasău • floare de brebenoc săscuţă • floare ale cărei frunze rămîn verzi pînă tîrziu şi se foloseşte la împletirea eu-numei mireselor. sechereş • vizitiu sechereşie • cărăuşie
sfeter • jerseu, pulovăr socăciţă • bucătăreasă steag de nuntă • un fel de steag împodobit cu beteală, năfrămuţe, panglici, flori, purtat de un staroste ou ocazia nunţii
278
strujele • bucăţele
struţ • buchet de flori sugnă • rochie de lînă suşigată ® de sine stătătoare
Ş
şipcă, cipcă	•	dantelă
şlaier	•	voal
ştemper	O	pecetie
şuhan	•	niciodată,	nicicînd
şumenit	•	cherchelit,	băut.	Ion Pop Reteganul dă
următorul exemplu cules din Reteag : „Pin5 ce-s şumen, / eu nu-s beat, / c-aşa-i omul supărat44 şurţ • şorţ
T
tămîiţă • o floare albă tău • baltă, lac a tiglăzi • a călca haine toşmagi, tocmagi • un fel de fidea făcută în gospodărie
troscoţel • o plantă de pe marginea cărărilor mai puţin umblate, a cărei tulpină ramificată se întinde pe sol tulai! • vai !
tulipan # lalea
tuşleni • ceea ce rămîne după ce .se taie cocenii de porumb
T
a ţipa • a arunca
ţidulă • scrisoare, răvaş, act
279
V
a se vîji • a se potrivi
vraniţă • poartă din nuiele sau din scîndură
Z
zadie 0 şorţ a zăhăi 0 a deranja
t)
CUPRINS
Prefaţă	V
I.	COLĂCĂRII DE NUNTA	1
Colăcării de căutare a miresei	3
Colăcării de chemat la nuntă	9
Colăcărie de urare la colacul soacrei	19
Colăcării de urare la veşmintele mirelui	21
Colăcării la sosirea alaiului de nuntaşi la casa miresei 25
Colăcării la plecarea miresei de la casa părinţilor	83
Colăcării de iertăciune	97
Colăcării şi cîntece la primirea miresei	115
Colăcării la „răpirea44 miresei	132
Colăcărie la primirea zestrei	140
Colăcărie la aşezarea miresei la masă şi închinare la masa mirilor	143
Colăcării la scuturatul pomului	146
Colăcărie la făcutul conciului miresei	153
II.	CÎNTECELE GĂINII
282
III.	STRIGĂTURI DE NUNTA
Strigături pentru miri	207
Strigături la plecarea miresei de la casa părinţilor	236
Strigături pentru socri	243
Strigături pentru nănaşi	249
Strigături pentru socăciţă	253
Strigături pentru colăcari şi chemătoare	256
GLOSAR	273
De acelaşi autor :
LITERATURA ARDELEANĂ NOUĂ.
Editura Fundaţiilor, Bucureşti, 1945.
ION POP RETEGANUL : VIAŢA ŞI ACTIVITATEA
Cu o prefaţă de Ion Agârbiceanu. Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1965.
BASME ARMENEŞTI DIN TRANSILVANIA.
Editura pentru literatură, Bucureşti, 1967.
IUBIRI — poeme.
Editura tineretului, Bucureşti, 1968.
ARTA ICOANELOR DE STICLĂ DE LA NICULA.
Cu o prefaţă de A. E. Baconsky. Editura tineretului, 1969.
STUDII DE FOLCLOR ŞI ARTĂ POPULARĂ.
Editura Minerva, Bucureşti, 1970.
FLAUT PENTRU O FRUMOASA — poeme.
Editura Cartea românească, Bucureşti, 1971.
DE VORBĂ CU MARCO POLO — poeme.
Editura Cartea românească, Bucureşti, 1974.
FRUMOASA — PRIVIGHETORILOR.
Basme şi poveşti armeneşti. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1974.
TREC PRINTRE OAMENI — poeme.
Editura Cartea românească, Bucureşti, 1978.
Lector : ASEgl TehnoredactorJjŞpg
Bun de tipar 13.VX.1979*Jfc/jyj|£920 exemplare _____legate 1/1. Coli ed.	tipar	18.
Tiparul exlHLtSt/sub comanda nr. 5.156 /979-“a întreprinderea poligrafi că Bacău, str. Eliberării nr. 63. REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA
Lucrarea a fost tipărită pe hîrtie fabricată de C.C'.H. „Letea“ Bacău.