jj-R
N!<
If ,;|f I f
i|f
%
>
<-
\
TRANDAFIRI SI VIORELE.
POESII POPULARE
CULESE SI ARÂNGIATE
DE
JOANU POPU RETEGANULU
1NVETIATORIU.
-T
}
^Tornwî:^
pHERL?A
Imprimării „Aurer’a" p. A. Todoranu.
1886.
fi	j?	i
	1	f
	T	f
i V	&	f
!-)	î:	f
->	!1!	f
	|	<-
		f
	jfj	f
_v	îi	f
7	Ţ	f
j-J	lp'	f
A	f	f
A	1	f
A	I	f
	î	f
■i	I	f
-J	1	f
■î	I	f
~7	î	f
1 &	x	i
CcXo/z^* C-

o-^y-e/c-

TRANDAFIRI SI VIORELE.
POESII POPULARE
CULESE SI ARANGIATE
de
jIOANU j^OPU J3.ETEGANULU invetiatoriu.
GHERLA
IMPRIMAREA „AURORA" P. A. TODORANU. 1884.
Iubite Cetitoriule!
jjjjy re tdta faci’a pamentului, unde a binevoitu Ddieu se arunce câte unu Românu, acel’a se cunosce din alte neamuri. Er d’intre toti Românii, Românulu dela sate, sateanulu, e celu mai vrednicu de luare aminte, de bagare in sema. Dela inceputu inca, de cându ne-a adusu marele imperatu Traianu in Daci’a, sateanulu românu a stătu sî stâ neclatitu credintiosu obiceiuriloru s’ale vechi, ce le mosceni dela părinţii sî moşii lui, dimpreună cu dîcal’a: „asia mam pomenitu“ sî: „asia am apucatu din betrani.“ — Elu a muncitu sî muncesce in holdele sî ogorele câscigate cu lupte crunte sî ingrasiate cu sânge scumpu, sânge vitejescu. Elu din bucatie-lele s’ale de pamentu s’a nutritu sî se nutresce pre sene, so§î’a s’a, copii sei, bucatarindu afara de ace’a mii de locuste sî lipitori, cari parte-lu
4
furau sî fura, parte-lu insielâu sî insiela. (Jidovi, Armeni, Tiegani etc.) Elu, sateanulu românu, a stătu sî stâ de 1780 ani aci, câ Românu, ca vitezu, infruntându cu pieptulu seu celu latu ori ce nevaliri, ori ce vrăşmaşii veniâu asupr’a scumpei nostre tieri; elu a stătu sî stâ câ unu padîtoriu pusu de Ddieu se tiena pacea, se infrunte rescolele din tier’a in carea e asiediatu. Dâ, sateanulu românu a vediutu multe neamuri vraşmasie sî păgâne, cari veniâu asupr’a lui: se-lu prade sî fure, se-lu necajesca sî chinuesca, — le-a vediutu dîcu pre tote perindu sî perindu-le până sî unn’a, apunendu, stingendu-se câ fumulu sî topindu-se câ cer’a de faci’a focului; sî elu a remasu, câ-ci: „ap1 a trece, pietrile remânu," sî vâ remâne in veci câci:
Românu e in potere Si Românu-’n veci nu piere.
Sî a patimitu forte multe neamulu românescu, care in cea mâi mare parte a fostu sateanulu greu-muncitoriu, de unde a sî remasu dîcal’a:
Trece-unu reu si-o superare Vine alfa si mai mare.
Se tacemu de nevalirile celea multe sî dese ale poporeloru selbatece, sî se vedemu numai câ preste acelea câtu a mai avutu a patimi', câte greutăţi a avutu a invinge? Dar’ ore este cu potintia se le potu scrie eu, unulu, care numai abiâ de câtî-v’a ani traescu; unu teneru, care d’intre săteni nu amu esîtu decâtu forte pucinu, de cându intraiu intr’asta lume plina de uneltiri; eu, care
— 5
din legânu, sî pana in anii juuiei, cu Românii săteni am suptu unu acru, am inâncatu o pane, am portatu o opinca, unu sumanu, unu ciorecu, piep-tariu, căciulă; eu care din legânu sî până in anii juniei Juâi parte la bucuriele, la nunti, siediatori, claci, culesulu de vii, dusulu cununei, la colindatu s. a. Sî la superarile: la înmormântări, pomene, inrolari de ostasi, eu, care insu-mi luai parte la vieti’a ostasiesca cu alţi feciori, mai multu numai Români; eu, care am fostu facia sî partasiu la traiulu satenescu, care dinpreuna cu alţi Români săteni am portatu vitele la pasciune. am fostu la mora, in priveghiu, in totu loculu, până in anii juneţii mele; eu, care inca de micu aveam mare plăcere a cânta, seau mai bine a striga câtu-mi lua gur’a, cu alţi voinici „taia fuga“ câ sî mine, pe tiermurele valei, după esîrea din scalda:
Yina s<5re Pre petibre
Câ-ti voiu dâ o cingatdre
Si unu paiu
Si unu maiu
Si-o daraba de malaiu
Si cosorulu omului
Se tai capulu domnului,
Si cutîtulu Oanei Se tai capulu dOmnei.
Eu, care de micu aveam procesu cu copii de Unguru consăteni, cari strigau după mine sî după alţi copii de Românu:
Mei Române Capu de câne
6
Trage grap’a după tine,
— Eu o tragu dar’ ea nu vine,
sî la cari le respundeâm, parte singuru, parte in coru cu alţi copii de Românu:
Cându a crepâ mugurulu Se crepe si Ungurului
Pote-voiu, ore, insîrâ eu tote greutăţile ce le a invinsu sî care are de a le invinge sateanulu românu ?
Nu suntu in stare a le insirâ sî aretâ nice in parte macaru, inse me voiu margini a le atinge ac: numai forte pre scurtu, după cumu-mi suntu si poterile.
Bietulu poporu românu, sî in specie sateanulu, indata ce a descalecatu aci in Daci’a lui Traianu a trebuitu se faca, sî a si facutu, din codrii uriaşi — holde de grâu, de secara, de cucuruzu, de orzu, de ovesu s. a. Elu, sateanulu românu, cum a venitu aci, a fostu silitu a sfrederi pamentulu sî a scote din elu sarea, a fostu silitu a sparge stânc’a cea muta câ se scota din ea au-rulu, argintulu, fierulu, plumbulu, aram’a s. a. Elu, cumu a sositu aci, a inceputu a scote urdîc’a sî pelinulu sî a le inlocui cu majoreanulu, rosma-rinulu, ce le aduceau cu sene, de acasa, din Itali’a cea dulce, din tier’a cea frumosa; incepura a scote polomid’a sî scaiulu sî a le inlocui cu trandafirii sî viorelele, georginele sî rozetele, mint’a sî bu-suioculu, cimbrulu sî calaperulu, sî alte flori fru-mose sî bine mirositore.
7
Ce a facutu sateanulu românu atunci, aceea o face sî astadi: lucra, muncesce, stârpesce plân-tele sî gâdinile rele, sî in loculu loru aduce bucate sî animale folositore. In decursulu acestoru siep-tesprediece sute sî optu dieci de ani a schimbatu sateanulu românu cu totulu firea pamentului, pre care-lu aflase reu, secu, selbatecu, acoperitu cu muschiu secu sî bureţi veninoşi. Elu a trasu in lungulu sî latulu selbaticei tieri Daci’a drumuri netede sî bine intocmite, incâtu adi toti streinii se lupta din respoteri a ave acestu tienutu, care odinidra era Daci’a cea selbatica. Sî nici astadi nu stâ locului sateanulu românu, nu, ci totu direge, totu tocmesce, câ-ci lipsele se inmultiescu. Acuşi vâ veni tdmpulu câ nice rezore printre holde nu voru mai fi, tote le taia sătenii nostrii cu plugulu; sî dreptu au, bine făcu, — faca, lucre, numai nu-si dee streinului sî veneticului nice unu petecu din mo-si’a s’a!
Cine si-ar’ luâ ostenela numai a privi baremi pre sateanulu nostru românu, in tote lucrurile lui, ar’ trebui cu totu dreptulu se dîca: „Lucrulu Românului este lucru greu!" după cumu a dîsu odata unu Unguru invetiatu.
Sî aflându câtu e de greu lucrulu Românului, ar’ cugeta câ acest’a trebue se fia gârbovitu de spate, cu faci’a palida, tacutu, posomoritu, adeca l’aru cugeta cum se dîce: ca-i totu pldua sî-i ninge! Dar’ s’ar insielâ! Romanulu intempina zim-bindu tote greutăţile, până si greutatea cea mai
8
mare, mortea, carei’a in mii de casuri-i privesce in facia fara picu de frica si respectu, tote greutăţile le porta horindu, cântându, fluerându, glu-mindu.......
E dreptu câ Românulu nu totu-de-a-un’a cânta de veselia si bucuria ci mai mul tu de jale si doru, ca asiai-e sî vieti’a.
Se puni numai sem’a bine: Românulu, si cu deosebire sateanulu, de bucuria, de superare, de gele, de dragoste, de uritu, trezu, betu, elu cânta sî era cânta. Sî cântările lui suntu atâtu de fru-mose, atâtu de atragatore, incâtu te oprescu in locu. Cându audi o hore, colo pre Somesiulu mare, ori in Banatu, ori pe Muresiu sî Ternave, ori pe la Hatieg, ori prin Marmatie, cându vinu fetele dela lucru, ser’a, cându o audi, apoi se fi mortu de diu-metate, trebue se mergi baremi până la ferestra — de nu potiesîin porta, se vedi, ore: angeri cânta ori omeni ? Dar’ nu numai fetele cânta, sî nu numai pe unele locuri, nu, Românii săteni cânta toti, betrâni, barbati, juni teneri, din munţi sî din câmpii.
Nu este pdna omenâsca carea se pota descrie tote cântecele sateniloru nostrii români, er’ deca s’aru afla când-va vre-o masîna mai ieftina decâtu tipariulu, carea inse se scrie câ fulgeru de iute, sî cu ace’a deca s’aru pote scrie tote cântecele sateniloru nostrii, atunci n’aru incape dora nici in tota lumea cârtîle ce s’aru umple cu cântecele sateniloru români.
9
Traindu totu intre săteni români, am adunatu sî eu câte-va cântece, hore, chiuituri, de pre la frumosele fetitie dela sate, sî eta vlnu a le dâ in-dereptu Româniloru sciutori de carte, dâ, li-le dau in forma de carte, era cându le vâ veni voia, la fânu, la sapa, la secere, la plugu, la mora, in sie-diatbria, sî in totu loculu se le cânte, — dâ, se le cânte sî horesca, câ au glasu bunu, frumosu sî dulce, deti-e mai mare dragulu a-lu ascultâ; er’ cetindu-le cinev’a pre tote, cetesce tota vieti’a poporului românescu. *
De sî in cartea acesfc’a-su numai pucine din cântecele cele multe ale poporului nostru, de sî cele mai multe suntu inca neadanate, dar’ nice aceste nu-su tote adunate de mine. Acelea, cari suntu la fine insemnate cu doue, ori trei litere mari iniţiale, suntu scose din foi de a-le nostre, unde adeca fura publicate. Acelea inse, cari-su .însemnate din ce satu ori tienutu-su adunate, acelea-su tote culese de mine, ori de amici de ai miei sî, apoi mi le dedera spre arangiare.
Mai multe am capetatu dela următorii:
1.	Jova Mârza, ciobanu in Boutiariulu in-ferioru, — 2. Mari a Aglicerm, fet’a cântaretiului Yidu, totu de acolo, — 3. Demetriu Receanu, invetiatoriu in Bucova — aceşti 3 ’mi detera poesii din Banatu; — din Ardealu ’mi detera: — 1. Georgiu Chir’a, invetiatoriu de pre Somesiulu mare, — 2.Eleria, soru-mea de pre Somesiulu mare, — 3. Lucreti’a Olteanu din Reteagu, de pre Somesiulu.
— 10
mare, — 4. Marfa Turtureanu, prep. in Clusiu, de pre Somesiulu mare, — 5. Pompilla Cuteanu, dein Secadate si de lângă Oltu, — 6. Alimpiu Popu, teologu abs. din Gherl’a, — 7. Joanu Muresianu, teologu in Gherl’a, — 8. Vasiliu Popu, studinte absolutu de gimn. din Clusiu.
După ce avui adunate preste 40 cole manuscrisu me puseiu a le ordina, in modulu urmatoriu:
Sub: I. Cântece betranesci; — 11., voiniceşti ; — 111., ostasiesci; — IV.. Cântece de bucuria; — V., de amoru; — VI., de jale; — VII., de doru-, — VIII., de urîtu, mânia, ne-casu. IX., Cântece glumetie sî de batjocura. — X. Cântece la nunta. — XI. Chiuituri seau strigaturi in saltu seau jocu.
De-o-camdata numai aceste 11 parti a poe-siei nostre poporale le am clasificate si ordinate, si voru fi cam 15—20 cole tipărite, adeca 5—7 fasciclii a. 3 cole; fiindu inse spriginitu din partea carturariloru nostrii, atâtu materialminte prin abonare, catu si moralminte prin impartasîrea de materii, voiu continua edarea altoru parti ale poe-siei si literaturei poporale, cari aci in tomu I. Trandafiri sî Viorele, după parerea mea, nu avura locu.
Poesii poporale mai primescu dela ori cine, de ori sî unde, de ori sî ce intielesu, sî după publicare, voiu recompensa pre fie care, câte cu unu esemplariu din opulu tiparitu. Fie scrisorile câtu de slabutie, trimeta-le pentru acea, câ le sciu eu
— 11 —
deslegâ; si fie poesiile multe seau pucine, voru fi bine primite sî publicate, inse, rogu pe totu natulu ce ar’ avea ceva poesii poporale, se nu strămute nimicu din ele, cum le-a cumperatu, asia se le dee.
Se audimu de bine!
Buciumu-Sies’a 1884.
^JOANU POPU 'FyETEQANUEU.

I.
Cântece betranesci.
1.	Turturica.
marit’a turturea,
Cându se vede singurea Plânge-i âuimuti,a-,n ea; Plânge, ânim’a sî-o strica Nesciindu ce se mai dîca, Sbdra trista prin pustia Mai mulţii morta de câtu via Cu doru dup’ a s’a soţia. Câtu traesce, totu jelesce, Plânge de se prepadesce Cu altulu nu se ’nsotiesce, Nice nu se veselesce.
Pe cldmba verde nu siede, Fara sbdra cumu o vede;
-:i4-
Sî de siede câte-odata Siede pe cldmba uscata.
Cu anim’a superata,
De jele nevindecata!
Unde vede apa rece Nu vrea la ea se se plece, Far’ o turbura sî-o trece; Blestamându-o se sece.
Unde vede apa plina Totu cu nâroi *) sî cu tina Merge, sî setea-si alina Sî de sociulu ei suspina; Und’ aude se pocnesca Puşc'a cea venatoresca,
Ea se duce s’o lovdsca Câ se nu mai chinudsca.
Buciumu-Sifo’a.
(Terr’a-Abrudu.)
2.	Sor’a Todosîia.
Cându fii pe la seceratu,
Tdte apele a ’nghetiatu,
N’o ’nghetiatu de celu geru mare, C’o ’nghetiatu de superare,
Câ se-’ns<5r’unu craiutiu 2 *) mare Si si id pe soru-s’a-re. *)
Elu din graiu asia graiâ,
Sora, sora drag’a mea,
Sora, sora, Todoslia,
Tiepa 4) nafram’a 5) ’n chilia, Blemu 6) cu mine ’n cununia! — Bâ, io frate nu m’oiu duce Până ce-i face ce-oiu dîce:
Podu de-arama Preste vama,
— 15 —
Podu de fieru Până la ceru,
Podu de-argintu Preste pamentu,
Podu de c6ra Preste tidra! —
Elu acel’a l’o facutu Sî din graiu asia-a graitu; Sora, sora, Todosiia,
Tiepa nafram’a-’n chilia.
Biemu cu mine ’n cununia!
— Bâ, io frate nu m’oiu duce Pana tu nu mi aduce:
Nanasiu 7) mare'
Sântulu s<5re Sî nanasia 8)
Pe lun’a Sî stelele Druscele, 9)
Luceaferulu Stegariulu! —
Elu sî-acele le aducea Sî din graiu asi’a graiâ;
Sora, sora, Todosiia Tiepa nafram’a ’n chilia Biemu cu mine ’n cununia!
La cununia-au plecatu,
Sî in beserica-au intratu, Biseric’a-a tremuratu, Iconele-au lacramatu,
Dar’ icon’a Domnului Din fundulu altariului Sî icon’a precestei 10)
Din fundulu besericei,
Tota ’n sânge s’a ’mbracatu] Sî din gura-a cuventatu:
— 16 —
Nu esci popa pe dreptate,
Căci cununi sora cu frate, Domnedieu e susu, te-a bate!
Giurgesci. n)
3.	Doue morminte.
Dâ iubitu-s’o iubitu Unu fecioru de omu bogatu C’o feta de omu seracu,
Sî cându au fostu la luatu Părinţii nu Pau lasatu,
Ci ’n catane 12) l’au bagatu,
Elu tare s’a superatu La capitanu s’a rogatu:
—	„O, domnule căpitane Slobodî-me 13) din catane
Ca la mandr’a mea pe grinda Am ânelulu de dobânda.^ 14) Capitanulu 1’a lasatu;
Elu catra casa-a plecatu Sî s’a dusu printr’ unu orasiu S’a ’ntelnitu eu-unu morarasiu. „Buna diu’a morarasiu!“ „Multiamimu capitanasiu !u
—	„Ce hiriu 15) e la noi in satu ?“ „Hiriu-ar’ fi bunu de un’a,
Dar’ nu-i bunu de domniat’a,
Câ tî-s’a necatu mândr’a 16)
In tâulu 17) cu tresti’a.“
—	Hai, ar6ta-mi tu ap’a!
—	Ap’a ti-o asiu aretâ,
Dar me temu de maica-t’a.
—	Nu te teme de mam’a,
Hai sî-mi ar^ta ap’a!
Sî ap’a i-o aretatu,
Elu tâulu Pa ’ncungiuratu,
— 17 —
Draguti’a sî-o aflatu Pe mânuri câ o-a luatu De trei ori o-a sarutatu.
S’a dusu prin-trunu orasielu S’a bagatu la-unu maistarelu: 17) „Buna diu’a maistarelu!“
—	„Sânatosu capitanelu!“
—	„Mei maistere, maistarelu, Haida, fâ-mu unu salasielu, 18)
Fâ salasiulu largu sî mare Se-’ncapu eu cu mandr’a mea-re,19) Fâ-mi salasielulu de nucu,
Câ noi o fostu se'fimu unu trupu, Sî ie roga la maic’a Se ne-ngr6pe *n cintirimu 20)
Pe unde omenii vinu,
Se ne ’ngrope in carare Pe unde âmbla mai tare.
Sî din mormentielulu lui A esîtu unu meru gutuiu,
Sî din mormentielulu ei A esîtu vitia de vria,
Viti’a atât’a s’a ’ntinsu Pana merulu l’a cuprinsu.
Câţi omeni pe-aci treceâ Toţi din graiu asia graiâ:
„Cine despartiesce dragi Traga-i corbii carnea-’n fagi, Cibntele 21) pe sub copaci!
Reteagu. 22)
4.	Cantecu din betrani.
După nuoru e seninu,
După dulcdtia veninu,
Amaru mie sî suspinu
— 18 —
Lacremile vale-mi vinu.
Anim’a mi se despica,
Sudori de pe mine pica,
Ce vediu-i, nimicu nu-mi place, Ce mânâncu in rânza-mi jace. Seraca ânima arsa Vbrsa, lacremile, vbrsa;
Seraca facia frumdsa De jale, de necazu stdrsa; Seraci ochi nevinovaţi,
Vale de lacrimi versaţi,
Voi sunteti mie de vina C’ati vediutu facia streina;
Voi sunteti fara dreptate Câ-ci tieneti unu doru departe Tocmai din streina tidra Oh! doru, flacara sî para!
Catu sorele incaldiesce,
In lunga sî latu stralucesce, Nu-i doftoru, lecuri se-mi dee, Bdl’a din trupu se mi-o ide. Câţi preoţi blagosloviţi, 23)
Câ sî călugări cinstiţi,
Vlie, cu tot.i se-mi cetesca,
Nu potu se me mântubsca !
Câte muieri vrâjitdre 24)
Si babe descântatdre 26)
Td.te vie sî-mi descânte,
Totu n'oi fi cd mai nainte.
Vie mortea sî me spaie Ca me duce la vapaie,
Dragostea de locu nu-mi ibsa Din ânima sî din dse.
Frunza verde de bujoru,
Nu mai potu mândra de doru, Ca de doru sî de banatu
— 19 —
Me simtu tare-nstreinatu;
Diu’a âmblu de doru beatu, S6ra, cându me culcu pe patu Nu potu se me odichnescu, Tota noptea me isbescu.
Diu’a-mi pare de unu anu, Nopea nu dormu de unu banu, Dar apoi, cându suspinezu, Vr6u pe tine se te vediu.
In lume nascutu,
Nime n’a sta tutu Cu deseversîtu A fi fericitu.
Toţi patimi cercâmu, Necasuri rebdâmu Sî cându socotimu Câ potemu se fimu Mai multu fericiţi — Suntemu necăjiţi;
De o grigia scapamu,
In diece intramu;
Cându ne mbogatîmu Mai cu greu ,trâimu; Seraci, traindu er* ? Vietiuimu amaru.
Ori cumu se traimu Nu ne ’ndestulimu, Gândulu se-lu smerimu; Atietiamu pricini Se luamu hrapiri, 26) PraviFa uitamu,
Legile calcamu.
De pofta turbati Smintimu chiar* pe fraţi, Prinşi de lacomia,
Spre bani sî avutîa.
2*
— 20 —
Sî ’ntâiu, cum ne nascemu, Plânsulu-lu cunbscemu;
Pân’ copilarlmu Nimicu nu simtîmu;
Cându incaruntamu De grija scapamu C’atuncea slabimu Sî-apoi morimu.
Secadate. 27)
5.	Voin’a.
Dute, Voino, 28) dute Cu oile ’n munte,
Sî mi-ti 29) ad’ aminte Unde m’ai lasatu In margini de satu Cu secerea ’n grâu Cu furc’a la brâu!
Pucinu secerâiu Degetu-mi taiâiu.
—	Iâ, socra-mea-iâ,
Iâ maicuti’a mea,
Pucinu secerâiu Degetu-mi taiâiu!
Ea câ me mustră Sî ’mi cuventâ:
Tu tî-Pai taiatu De-alu Voinei banatu!
Sî nor’a se superâ
Sî pe plaiu la dealu se luă,
Se duceâ, câtu se duceâ,
O mierlitia intelniâ:
—	Vai mierliti’a mea,
FI tu bunicea,
De esci vorbitbrie,
— 21
Cum esci sburatdrie,
Unu respunsu a-mi dâ:
Vediut’ai ori ba Pe mândrulu Yoin’a?
Sî mierFa-mi taceâ Nu mi-si30) respundeâ.
Ea mergeâ, mergeâ,
Cuculu o ’ntelniâ:
—	Cucuie, cucuie,
Cu penele sure,
De ai scî cuventâ Eu te asiu intrebâ Ai vediutu ori bâ,
Ici, in calea tJa
Pe mândrulu Yoin’a ?
—	Cucu-i respundeâ:
Eu câ Fam vediutu Sî Fam cunoscutu,
In murgitulu sdrelui,
Erâ ’n verfulu muntelui,
Oile ’n strunga bâgâ 31)
Sî in strunga se puneâ,
Sî mulgeâ, câtu mi-si mulgeâ,
O galeata 32) o umplea,
Stanu 33) de pi6tra se faceâ!
Oile sî midrele Se făcură pietricele.
Er’ cânii atat’ au batutu Pan’ buciume s’au facutu.
Boutiariu. 34)
6.	Rusalinu alu lui Demianu. Frundia verde leusteanu,
O seraculu ce Demianu!
Num’ unu fecioru a d’avutu Ce Rosalinu Fa chiematu,
22 —
Siepte scoli Ta invetiatu Că se mi-lu popesca-’n satu. Nevasta pe cin’ si-a luatu?
Pe Len’a dela Maidani Numai c’ unu sfertariu de baui. Ibovnica-mi d’avea Pe Yet’a dela Soceni,
Tocmai c’ unu cazanu 35) de bani. Rusalinu din scoli esiă.
Câtra casa se ’ntorceă,
Pe la Vet’a s’abateă.
Vet’a deca mi-lu vedea Pâna-’n usia mi-si esiă Sî in casa mi-lu chiarnă,
Pe scaunu mi-lu asiediă,
Facia alba-i sărută Sî la m6sa mi-lu punea,
Cu gur’a mi-lu judecă,
Dbmne greu-lu mai mustră:
—	Rusaliile, Rusaline,
N’ai avea parte de bine,
Ce făcuşi sî ce lucraşi,
Te pusesi sî te ’nsurasi?!
O mai buna-i Len’a t’a,
Len’a t’a dela Maidani
Numai cu unu sfertariu de bani? Mergi de taia pe Len’a,
Vin’ la mine de me iă.
Elu din pieptu adâncu oftă Sî nimicu nu cuventă:
Vet’a înse nu-’ncetâ Ci mereu-’lu sumutiă:
—	Mergi de taie pe Len’a,
Vin’ la mine de me iă C’-atât’a blaga 36) ti-voiu dă,
Cu carulu banii-i cară,
23
Cu galbinii te-i jucâ!
Dar’ Rusalinu respundâ:
—	Cumu se taiu pe Len’a mea? Câ taicutii’a Damianu
Numai pe min’ m’a avutu Sî la scdla câ m’a datu,
Siepte scoli m’a invetiatu Câ se me pop6sca-’n satu;
D6ca taiu pe Len’a mea Eu nu m'oi popi in satu,
Ci m’oiu pali spândiuratu,
Câ ori care blastematu!
—	„Rusaline, Rusaline,
Se-ti dâ Ddieu multu bine,
Mergi de taie pre Len’a Vin* la mine de me iâ,“ De-acelea grigia n’av6!
—	„O, si asiâ, Veta va fi Numai tu de n’ai mintî!u Elu acasa se ducea,
Catra Len’a mi-si dîcea:
Lena, Lena, drag’a mea,
Perie-te cum vei vreâ Sckimba-te cumu ti-vâ placeâ Sî mi-si pune se prândîmu, Amendoi se ne gostimu, 37)
Sî se mergemu amendoi
La plimbare pân’ la oi Câ, Leno, eu am visatu Câ-unu berbece amu fostu taiatu Len’a din gura-mi graiâ: Rusaline, Rusaline,
Eu m’oi schimbâ cum oi vrea, M'oi periâ cum mi-a placea Sî-ti voiu pune sî-i prândl, Numai singuru ti gosti 38)
— 24
Sî cu tine n’oi porni;
Câ eu, draga, am visatu Câ tu capulu mi-ai taiatu! Elu deca mi-si audiă Dela mesa mi-si sareă Sî c’o palma mi-o taiă,
Rosiu sânge-o nepadea,
Sânge negru ’ntunecatu Cu masele mestecatu!
Dăca vedea câ-i asiă Cu vinu rosiu se spală Sî cu Rosalinu plecă Pe unde hotiu-o ducea!
Dar’ hotiulu ce mi-si facea? La$â calea dealului Sî apucă a isvorului.
Unde elu mi se opriă?
In midiuloculu codrului Unde-i e dragu lotrului Sî asupr’a Delariului 3y) Unde-i dragu talliariului,
Unde fumulu nu se vede, Numai focu pe ierba verde. Acolo elu se opriă,
Câtra Len’a mi-si dîceă:
— Leno, Leno, drag’a mea, Aşterne tu 40) cuşm’a Pa, Ameudoi siedemu pe ea, Amendoi ne odihnimu Până ce oile vinu!
Ea cuşm’a sî-o asteruiă, Amendoi pre ea siedeau,
Oile nu mai veniau;
Len’a din gura-mi graiâ: Rusaline, Rusaline !
Noi prea muitu amu odihnitu,
— 25 —
Oile n’or mai venitu. “
Elu din graiu asia-mi graiâ: Leno, Leno, drag’a mea,
Dăca tîe-ti e uritu,
Ori calea te-a obositu,
Pune-te se-ti cautu in capu,
Că nu potu de alu teu dragu. Capulu josu la elu punea,
Somnu de morte-o cuprindea. Rusalinu ce mi-si facea?
Bagă man'a-’n busunariu Scote micutelu amnariu,
Baga man’a pre turneu,
Scbte cutîtu de casăpu, 4D Sî se pune alu ascutî.
Len’a atunci se pomeni Sî din gura mi-si grăi:
Rusaline, Rusaline,
De ce ascuti la cutîtu?
Mie tare mi-e urîtu?!
—	Leno, Leno, drag’a mea, Culca-te, te odihuesci,
Tu mie nu-mi poruncesci,
Că eu, Leno, amu se tain Mioriti’a cea mai alba Cumu nu e in turmei ’ntrega Mioriti’a ochisi’a Care 42) nu-i in oi că ea,
—	Rusaline, Rusaline!
Vedi tu câ-i postulu celu mare, Tu midr’a n’o taiâ,
Că nu-i bine a sângeră, !“
Len’a dr-’mi adormiă,
Elu cutîtulu-Tu scoteâ Sî cu cutîtulu trageă Mân’a drepta i-o tâiâ,
— 26 —
Len’a atunci ’n susu sariâ Man’a ’n grumadi i-o puneâ Sî la fuga apucă.
Rusalinu din graiu graiă Sî la slugi că porunciâ Se mi-si prindă pe Len’a. Siepte slugi cari le-a avutu Nici un’a nu Ta crediutu Că Len’a ddr’ e scapata, Numai cu man’a taiata;
Dar’ o sluga mai betrâna Odata in susu sariâ,
Nici trei paşi nu mi-si faceă Pana pe I^pn’a o ajungea,
La Rusalinu o duceă Sî Len’a ca se rogă:
Rusaline, Rusaline,
Se-ti dee Ddieu multu bine, Mân’a drâpta mi-ai taiatu, Dar" capulu nu mi-lu taiă; De mâna m’oiu vindecă,
Dute tu la Vet’a t’a Sî traesce cumu-i vrea Eu me ducu la maic’a mea Sî oiu trăi cumu voiu pot6! Lui de asta nu-i pasă,
Capulu Lenei-’lu taiă.
Sareâ capulu câtu c61ea. Graiă capulu fără trupu: Ecâ-te, cumu m’amu trecutul Elu in traista mi-lu punea, Pe fântâna o anină,
Cu bunda o acoperiâ Pâu’ sângele se scurgeă.
Apoi pe calu o puneâ La oblânculu calului,
27 —
Josu pre plaiulu codrului Cumu e data lotrului!
Demianu atunci sosiă Sî din gura mi-’si graiă:
Rusaliile, Rusaline,
Ce făcuşi, nu făcuşi bine.
Tu, pre Len’a o taiasi,
De viătia te-’mpacasi,
Audi tu, taica Demiane,
Pre mine ai Se me dai La robie siepte ani,
Siepte ani sî jumetate,
Că de Len’a n’atui parte.
Frundia verde Leusteanu,
Oh serinanulu, ce Demianu, Numai unu fecioru a avutu, Rusalinu că Ya chiematu,
Siepte scoli Ya invetiatu Că, se mi-lu popăsca ’n satu;
Elu nu s’a popitu in satu,
Elu a peritu spândiuratu C’-asia piere-felu 43) blestamatu.
Boutiariu. 44) 7
7.	Gheorghitia.
Pe drumutiulu Bistritiei 45) Mergu carale Gheorghitiei. — Celu cu sare Mere 46) tare,
Celu cu vinu Mere mai linu,
Celu cu miedu Mere incetu.
— 28 —
Gheorghiti’a a remasu acasa Maica-s’a se-lu proboz^sca De nunta se mi-lu gat^sca Cându de acasa a pornitu Maica-s’a asiâ, i-a grâitu:
M6i Gheorghita, fetulu mieu, Dragu, teneru fecioru alu mieu! Nu ’ntr’a ’n casa nechiematu,
Nu legă murgulu de gardu,
Nu bea paharu ne-’nckinatu!
Dar’ Gheorghe n’a ascultatu,
Sî-a legatu murgulu de gardu Intra ’n casa nechiamatu,
Bea paharulu ne-’uchiuatu Cându paharulu l’a gatitu Animuti’a i-a plesnitu C’a fostu vinulu otravitu Sî spre mdrtea lui gatitu.
Minthiulu Gherlei. 46) 8
8.	Versulu lui Gregar iu Maioru.47)
Pldua, pldua, ierb’a cresce, Muntele ’nverdiesce Sî alu mieu doru nu mai sosesce Nice se ivesce,
Floricic’a floriloru Sî mie mi-e doru De unu frate, de departe,
Din streinatate Unde suuteti fraţii miei Voi preoţii miei?
Unde suuteti fii miei?
Voi dtecii miei ?
Unde esci poporulu mieu Sî alu lui Ddieu?
— 29 —
Câ voi, pre min’ m’ati lasatu,
Bâ m’ati sî uitatu,
Dar’ domnulu nu m'a lasatu Ci m’a mâugaiatu Căci pentru alu mieu pecatu ISPamu fostu vinovatu! Ocolitu-su ele duşmani Câ rîulu de bolovani,
Vai, mâncatu-su de streini Câ ibrb’a de boi betrani Sî-su mâncatu sî de ai miei Câ ierb’a de mielusiei.
Dar’ miFa streinului \
Câ sî unibr’a spinuluK Cându gândesci câ te umbresci, Mai tare te dogoresci!
Vai, ce focu, sî ce mai para Câ m’au scosu din a mea tibra Sî m’au dusu sî la robie Câ nime de min’ se scle!
In temnitia, în pamentu,
Se nu mai vediu bore de ventu, In temnitia, în prinsore,
Se nu mai vediu radia de sbre! Pldua, pldua prin copaci,
Maioru e robu la Muncaciu. 48) Pentru neamulu românescu Eu aicea-’mi robescu,
C’ amu vrutu se-lu scotu din robie, Din a lui prostia,
Sî amu vrutu se-lu punu pre petiore Anim’a me dâre!
Secadate. i9)
— 30 —
9.	Blestamulu fetei inceluite. Striga f6t’a cea frumbsa Din arniadea uscatidsa;
Nu-i voinicu se se gas^sca Pre ea se-o celuSsca 50)
Sî-unu voinicu teneru s’aflatu, Voinicu teneru, neinsuratu,
Din midiuloculu tergului Din spatele murgului:
— De nu te oi celui eu,
Nu-mi ajute Ddieu, j Câ amu haine la sabofu 51)
Se n’ajungu se le portu eu! Frundia verde de odosu, 52)
Elu la maica sâ s’a ’ntorsu: „Maica, maica, sufletu dragu, Invetia-me ce se făcu,
Câ, ni’ainu prinsu in remasiagu Cu-o feta de imperatu?
Sî de nu mi invetiâ Hasna 53) nu-mi vei mai luâ!“ „Eu cu dragu te-asi invetiâ Dar’ dute la soru-t’a Dora ea te-a scl invetiâ. “ Frundia verde de odosu Elu la sorus’a s’a ’ntorsu:
„Sora, sora, sufletu dragu, Invetia-me ce se făcu Câ m’amu prinsu in remasiagu C’o fota de imperatu!
Sî ddca nu mi-’nvetiâ Hasna nu-mi vei mai luâ!a
„Tiâpa 45) portulu barbatescu Sî iâ unu portu muierescu Sî te du pân’ la ferSstra, Slobodî-me soro-’n casa!“
— 31 —
Elu asiâ ca-’mi faceâ,
Dar’ din casa-i respundeâ:
—	„Bâ eu nu te-o-i slobodî, Cât-ti e glasulu barbatescu Sî-ti e portulu muierescu
Sî me temu de celusiagu!“
—	- „Nu te teme de celsiagu Câ-su soru-t’a din Banatu Fugita dela barbatu;
Câ m’a batutu barbatulu Sî mi s’a schimbaţii glasulu. “
Sî ’n casa o-a slobodîtu,
Câtu-ce in casa a inţpatu In facia s’au sarutatu,
Dâ ascerneti-voiu pre vetra?
—	Bâ pe vetra nu-mi ascerne Câ-su barbatii duhanasi 65)
Sî voru veni se-si ie focu,
Sî m’oru omori pe locu,
Da-mi asccrne-’n patu cu tine Dtir’ m’oi hodini 56) mai bine!
Ta ascernutu sî s’au culcatu. . . . Demintitia s’au sculatu Sî pe obrazu s’au spalatu,
Din gura s’a blastematu:
„Câte fete-su pre pamentu „Nu mai pună juramentu, „Câte fete-su pe sub sbre „Puua-sî gându se nu se jtire; „Sî eu, un’a, m’amu juratu Sî totu nu-i adeveratu.
Reteagu. 57)
10.	Toderasiu.
Toderasiu fecioru de domnu, Mâs’a 58) vineri l’a facutu, Sâmbătă l’a botezatu,
— 32 —
Domineca Fa ’nsuratu,
Luai cataae l’au luatu,
Marti la drumu a sî plecatu.
Elu din graiu asiă a graitu :
—	„Maica, Maiculitfa mra, Tiene-mi bine nevest’a
Cu colacu in lapte dulce Dor’ dela noi nu s’a duce.“
—	„Dragulu mamei Toderasiu, „Nevbst’a ti-o voiu tienea,
„Sdrele nu Fa vedea,
„Erba verde n’a calcă,
„Pita 59) calda n’a mancă.“
Trei ani p'acolo a siediutu,
Hiriu 60) de a casa i-a venitu Că mandi’a i-a credintiatu.
Elu la tisturi-61) s’a rogatu
Sî acasa l’au lasatu
Si-a venitu, câtu a venitu,
Sî-a venitu pe unu rîtu G2) irumosu, Se ’ntelni cu unu viju 63j barbosu : Buna diu’a viju bet-rânu,
Ce stringi dominec’a fenu ?
Me catana, padîti drumulu,
Că nu strîngu de dragulu teu,
Ci strîngu de necasulu mieu!
—	Unde este vinu in satu?
—	Vinu este la cas’a mea,
Se mărită nor’a mea!
—	Tiepa 64) grebl’a sî furc’a Sî hai 65) areta-mi cas’a.
Elu acelea lea tiepatu 66)
Sî cas’a i-a aretatu.
Câtu ce-’n casa i-a intratu Toţi mesenii i-o inchinatu Dara elu lea multiamitu
— 33 —
Sî din graiu asiâ-a graitu:
Beţi, meseni, ve mulatiti, 67) Mir6sa nu dobândiţi!
Sî i-a ’nchinatu mir^s’a .... Acestu paharu-’lu voiu beâ Câ-mi închina mir^s’a.
Reteagu.
11.	Bunaparte.
Amarîtulu Bunaparte Stându in adâncu dedeparte Cându a fostu elu^se porn&sca La Elen’a 68) se rob^sca Ochii-’n susu i-a redicatu Din ânima-a suspinatu Sî din gura-a cuvântatu:
Se traiesci tiera frumdsa Din tota lumea alesa,
Se traiesci tiera iubita In veci se fl fericita Câ eu nu te-oi mai vedea In tdta vi^ti’a mea.
Parisu, 69) tronu imperatescu Eu acumu te parasescu.
Voi prietinii mei iubiţi Fugiţi, de vreţi se traiti Câ Alexandru 70) imperatu Inca ne-a incungiuratu Cu Cazaci si cu muscani Vestiti acumu de mulţi ani Care, pre cumu socotescu La Parisu acumu sosescu.
Ah, sorori sî fraţii miei,
Unde voru fi acumu ei? Letitia, maic’a mea,
— 34 —
Jelnica fi-va sî ea!
Ludovic’a, imperat^sa Cea veduva sî remasa Cu copilu micutiu in bratie Oh, amaru d’asiâ vi6tia!
Oh, fiulu mieu celu iubitu Care adi l’amu parasitu De asiu pot6 câ se-lu mai vediu Inc’ odata se me ’ncrediu Cumu mai traiti voi pe lume, Macar jelnici — fără nume Nu potu se ve povestescu In grea cale ce pornescu;
Pre marea catra m6diadî 71) Unde, deca voiu sosi In loculu de a patimi La Elen’a voiu robi.
Elen’a-i unu stanu de piatra Totu cu apa iucungiurata,
Cine mere 72) nu mai scapa In vtetia nici odata;
Unde nimicu nu se vede Nici pamentu, nici i^rba verde Numai marea cea sărata Si cu focu incuugiurata.
In Europ’a cea mare întărită fdrte tare £ta-me la ce amu ajunsu £ta-me la ce mau dusu flta-me la ce-amu veni tu In ce locu amu saluitu 73)
Eu treimei n’amu slugitu,
Slobodu până am traitu,
Dar* aceea m’a batutu:
Din trei locuri amu pierdutu Totu bunulu ce l’amu avutu!
Tiarulu m’a incungiuratu Si la lipsa m’a pradatu. Archangele, drepte, sânte Adu-ti si de mine aminte Câ-su unu capu incoronatu Sî cu sceptru de ’mperatu; Ingrdpa-me-’n tidr’a mea Nu me tare departâ;
Nu me duce asiâ departe Câ eu amu fostu Bunaparte!
Galini Moldovanu.
II.
1.	Ardia-te foculu gandacu.
lia-te foculu gandacu,
k mânca-si frundi’a din fagu Si-ai invetiatu si o omida,
De mânca frundi’a de cruda,
N’ai lasatu se cr^sca mare Se faca umbra pe vale;
Cându fu frundi’a câtu petaculu 2)
D’ apucaiu codrulu seraculu!
2.	Canta puiulu cucului.
Cânta puiulu cucului In padurea Clusiului Nime in lume nu-'lu aude Numai Mari’a dela curte, Ea-’lu aude, ea-i respunde: Cucuie, ce cânţi cu giele,
Salva. 3)
— 37 —
D6r* ti-e fome, d<5r’ ti-e sete Seau ti-e doru de codru verde? — Nu-mi e fonie, nu-mi e sete, Nu-mi e doru de codru verde, F6r mi-e doru de satulu mieu C'amu avutu trei mândre in elu, Una ’n dealu, a ddu’a ’n vale, Alfa ’n uliti’a cea mare Tocma in capulu satului La birtulu bogatului.
Cea din dealu s’a maritatu,
Cea din vale m’a lasatu,
Cea din capulu satului O lasu hantatarului Ca-i punerea capulni.
Astadi bieu Mâne me i6u,
Astadi b6u pe sânetate Mâne-’mi fou hainele-’n spate Si me ducu câtra cetate Si-’mi capetu haine crepate, Nici-su negre mohorite F6ra cum-su mai urite.
Somesiu. 3
3.	Cantarea hotiului.
Câtu e dealu dealungatu Merge unu caru inferecatu,
Da dioJn caru cine-i culcatu?
Da dio-i unu robutiu legatu! Din-apoi’a carului Merge mam’a robului,
De lacremi abiâ vedîndu De suspinu abiâ graindil:
„Menati boii linisioru „Câ duce-ti alu meu fecioru,
— 38
„De ’mi ajuta Precest’a 4)
„Eu robutiu nu Poiu lasâ!
„Ba, ba, ba,
„Maicutia ba!
„Las’ se mâne boii tare „Câ nu ducu pre celu domu mare „Ci ducu pe unu robu legatu „Elu a fosu ho tiu blastematu „De mama-s’a invetiatu;
„Cându erâmu eu mitutelu „Nu me invetia-i plugarelu „Ci me invetia-i talharelu, „Furâmu ici, furâmu colea,
„Si maicuti’a ascundea;
„Cându erâmu de o dî de ddue „Furâmu pui si furâmu <5ue, „Cându erâmu de o septâmâna „Furâmu cidp’a din gradina „Sî curechiu dela vecina;
„Cându erâmu de sidsa luni „Sciâmu banii de ce-su buni, „Cându erâmu numai d’unu anu „Aveamu pipa sî duhanu 5) „Cându erâmu de ani de doi „Sciâmu bine furâ boi,
„Unde vedeamu siese boi „Nu remâneau numai doi „Unde vedeamu dbue vaci „Remâneau pruncii seraci; „Cându erâmu de siepte ai „Sciâmu bine furâ cai „Furâmu unulu, furâmu doi „Mânâmu stav’a din apoi; „Cându erâmu de doisprediece „Me ’nvetiai Dunarea-a trece, „Totu cu cai cu doisprediece,
„Eu Dunarea o trecui,
„Furâi calulu Turcului „Din fundutiulu graşdului. „Turculu me cautâ pre vale „Eu erâmu pre calu călare; „Turculu me caută, pre lunca „Eu erâmu cu calu de fuga,
„Eu sciu calulu cându se fura „Câudu e negura si bura;
„Eu sciu calulu cându se vinde „Cându e negura sî ninge.
Galini Moldovanu.
4.	Codrule.
Codrule, frundia rotunda Pice brurn’a, nu te ajunga — Codrule frundiutia lata Pice brum’a, nu te bata,
Câ, tu-mi esci mama sî tata! Codrule, frundia rotunda,
Mai slobodi o tier' de umbra Se trecu si eu cu a mea mândra.
Banatii.
5.	Fara mandra.
Crişca iadulu si me cere,
Fâra mândr’a eu n’oi mere, 5)
Câ cu dens’a-am facutu rele; Crişca iadulu, m’a cerutu Fârâ mandea eu n’am vrutu Câ cu dâns’a le-amu facutu;
De ar’ fi iadulu fâgădau 6) Bereamu, mândra, pe contau! 7)
Reteagu.
— 40 —
6.	Canta cuculu.
Cânta cuculu de pe crânga,
Cine are unu bou sî-o vaca Nici o crişma se nu trâca.
Cânta, cânta gura mândra,
Nu caută, câ esci flămândă Cânta sî te veselesce Până codrulu mai traesce;
Câ până codrulu frundi’a-si tiene Toţi voinicii traescu bine,
Dâca codrulu frundi’a-si laşa Toţi voinicii tragu acasa La copii si la bordsa;
La copii sî la iosagu 8)
La neveste mai cu dragu,
La copii sî la avere
Totu mai cu dragu la muiere.
Clusiu.
7.	Da domne.
Dâ ddmne, pe gândulu mieu,
Se fie codrulu birâu, 9)
Sî frundi’a solgabirâu l0)
Se traescu cumu voiu vrea eu; Tulipanulu vicispanu, n)
Se traescu de alu mieu mâganu.
Boutiariu.
8.	De-ar’ fi ungurulu.
De-ar’ fi ungurulu cu minte Cu Românulu nu s’ar’ prinde
Ci ar’ bag’a sabi’a-’n tâca
— 41 —
Sî rar* rogâ câ se taca,
Sî-ar, pune sabi’a in cuiu Ar pune-o se rugin^sca Sî s’ar’ pune se munc^sca.
Mâceu.
9.	De asiu fi asia blastematu.
De asiu fi asia blastematu Pre cumu-su de judecatu S6rele nu l’asiu vedea,
Pamentulu nu m’ar tienea;
Dar’ eu nu-su de blastematu Precumu-su de judecatu Câ sorele ’lu vedu bine Sî pamentulu me mai tiene.
Clusiu. 10
10.	De asiu ajunge.
De asiu ajunge pân’ la v6ra Se-mi ieu puşc’a sub suara,
Se me ducu in codrulu verde Se vedu mândr’a unde siede, Sub o umbra de pariete Sî cosa la-unu covoru verde; Nu sclu cbsa, ori descbsa,
Cu voinicii după m6sa.
Ei! voinici de după mesa Prinde-ti caii la cocia 12)
Sî haidati la cununia;
Pâna-i pop’a ’n cununia.
Se ne fie mărturia!
De pe Jiu,
— 42 —
11.	Domne tiene-mi manile.
Ddmne tîene-mi mânile Se-mi ascutiu cuţitele Se belescu junincile,
Se frigu carne in tigaia 13)
Se mai mâncu sî câte-o oia,
Sî siediendu pre paltinelu.
Se mânâncu carne de mielu. Pop’a jdra din altariu C’a furat’o unu pecurariu, 14) Pecurariu ’lu dâ pe mâna Câ pop’a o tienea de lâna.
De pe Jiu.
12.	Epa negra de jur atu.
fipa n6gra de furatu,
Lupii de te ar, fi mâncatu Pentru tine siedu legatu;
Omulu te caută, pe vale Eu mergeamu pe dealu calare, Omulu te cautâ pe lunca Eu bâgamu pârale 15) 'n punga.
Boutiariu.
13.	De ale vittzului Jancu.
Frundia verde de scorusiu, Vine Janculu dela Clusiu Sî DSmbulu dela Lapusiu. Ungurii au prinsu a fugi Sî sub Desiu a se oprt . . . Urbanu vine, Ie sta ’n cale,
Cu granitierii calare.
Frundia verde de scorusiu Vine Janculu dela Clusiu
— 43 —
Sî Dembulu dela Lapusiu.
Dar’ pe unde Janculu vine Nici unu Unguru nu remâne,
Sî pe unde Dembulu trece Ungurimea sta sloiu rece;
Unde Urbanu se ivia Ungurimea se topiâ.
Tntre acelea delurele Erau trei podutiuri grele;
Pe podutiulu din ainte Trece Janculu celu cu minte;
Pe podutiulu din midiulocu Vine Dâmbulu totu prin focu, Dar’ pre podulu din^apoi Fuge Kosuth cu vre-o doi Cu săbii neascutîte Si ’n grumadi gube 16) cârpite.
Din tiăr’a Oasiului in Satmariu c. d. I. T. Fane. 14
14.	Hei la Muresiu. . .
Hei la muresiu, hei la t&u, Ardu dbue lumini de s6u, V6ria plbua, 6rn’a ninge, Nime nu le prite stinge Fâra ânim’a cându plânge.
Nu-su d(3ue lumini de său Ci ’su ochii sierpelui,
Câ înghite la-unu voinicu; Diumetate-i inghitîtîi, Diumetate nu-lu mai pbte De cutîte ascutîte De palosie ţintuite.
— 44 —
Voinicu din gura grâiâ:
Mâi frate de Moldoveauu,
Vin’, dela mdrte me scdte,
Tî voiu fi frate pân' la mdrte.
Boutiariu.
15.	Lunitia, lunitia.
Lunitia, lunitia,
Fâ-mi o luminitia,
Câ am inseratu La umbra de gardu Cu doi calusiei Negrii, mit ut ei Sî nu-su de furatu Ci-su de cumperatu Dela pop’a Yladu.
Mărturia amu datu Ieslea cailoru Usi’a graşdului Drumulu codrului.
16.	Morţii tei de codru dcsu.
Morţii tei de codru desu,
Câ din tine nu mai esu,
Nici calare, nici pe josu,
Numai cu palosiulu scosu!
Boutiariu.
17.	Morţii tei de fagadau.
Morţii tei de fagadau, 16 17)
Te-a pusu dracu ’u drumulu mieu Nu potu merge pâua b6u!
Clusiu.
— 45 —*
18.	Piperea harambasi’a hotiloru,18)
Câţi voinici de o s6ma fura Toţi o c6ta se făcură Harambasia sî-oru gasitu Pe Piperea celu vestitu, Voinicu ageru la natura Facutu bine la statura :
Bunu la mâna, grosu la vine Ce apuca bine tiene.
Dar’ Piperea le grâiâ Cu glasu ageru poruncea:
Alele, feciorii miei "
Vitejiloru, pui de lei,
Stati pe locu, ve odihniţi,
Armele vi le gatiti Sî porniţi toti după mine Se ve ’nvetiu a trăi bine;
Hai fecioru după fecioru Calcati toti intr’unu pecioru,
Cine urm’a va vedea Se dîca ca-i num’a mea!
Hai se trecemu Dunarea La betran’a Servian’a 19)
Câ-i betrâna, alba, sura,
Si a strinsu bani preste mesura; Betran’a-i plina de dîle Sî-a strinsu galbini preste fire Trebue luaţi sî premeniti Se nu siedia ruginiţi!
Haidati feciori după mine Se ve ’nvetiu a trăi bine,
Dar’ Piperea-i câ, si draculu Scie rfindulu sî neravulu. Dunarea câ mi-o trecea Pe-o luntritia mitutea
— 46 —
Făcută din lemnu uscatu Sî usiora de portatu.
La betrân’a că-mi sosiă,
Dela părta toti strigă,,
Se le de salasiu 20) de săra Cor' fugitu din tr’alta tiăra; Or' fugita de catania De biru greu, de iobagîa.
Betrân’a lesne credea Sî-’n launtru-i slobodia Dar' Piperea-i că sî dracul a,
Scie rfindulu sî neravulu.
Dăca ’n lontru ajungeă Bine părt’a o ’ncuia La feciori grozavu strigă,
Pre toti fric’a-i cuprindea.
Cându iu casa se bagă Buna săr’a toti rni-i dă:
Buna ser’a, baba sura,
Dâ-ne bani sî beutura! Multiamimu, feciori armaţi, Dar’ la bab’a ce cautati,
Câ sumu slaba,
Nici de-o treba,
Sumu betrâna, alba, sura,
N’am nici bani, nici beutura?! Dar7 Piperea-i că sî draculu Scie rendulu sî neravulu,
Pe feciori grdsnicu strigă Cu cism’a-’n pamentu trageă: Alele, feciori armaţi,
Voi, de lucru v’apucati,
Pe betrân’a mi-o luaţi Sî bine mi-o ferecaţi!
Numai se n’o sugrumaţi!
Sî mi-o luă sî-o ferecă,
— 47 —
Nu mai poteâ resuflâ.
Dara bab’a le dîceâ:
Mai slabiti-me ceva Câ ce-oi avea, totu v’oiu dâ, Sufletulu de-mi veţi lasă; fiu* cautati voi după usia C’am avutu o galetusia 21)
Pe de asupra cu cenuşia,
Sî din josu cu bani merunti, ,Mi-or, remasu dela părinţi!
Dar’ Piperca-i câ sî draculu Elu totu nu-si laşa neravulu, Striga aspru la feciori?
Se caute de galbiori.
Si ei aspru mi-o stringea Până mânile-i plesnia.
Dara bab’a le grâiâ.
Câtu abiâ se ’ntielegea:
Mai slabitî-me ceva Câ ce amu, eu totu voiu dâ, Sufletulu de-mi veţi lasă, Sâpati pamentu sub ormanu, 22) Are bab’a unu cazanu 23)
Cu taleri sî galbinei Remasi dela moşii miei Sî’n armariu salba frumdsa Chiar’ de cându erâmu mir^sa Făcuta din bani turcesci,
Din anele boeresci,
Sî ve luaţi câtu veţi voi Sî-mi lâsâti câtu veţi gândi,
Câ toti oru fostu bani curaţi, Pe s6m’a vdstra crutiati.
Sî luara ne numerati Se pornSsca tovârati, 24)
48 —
Luara sî-or’ mai remanitu 2$) La betrân’a de trâ,itu.
Si la vreme de plecatu Mân’a babi-au sarutatu :
Ser’a buna, maica draga, Multiamimu-ti pentru belaga. 26) — Se trâi-ti cu bucuria,
Sunteti pui din vitejia
Câ-fureti creştini cu nume Mi-luareti grigi’a din lume Se nu mai amu bani cu sume, Se-i numeru sî se-i totu trecu De rugina se-i padiescu,
Se portu grigia de haiduci De haiduci de câtra Turci. Dar’ Piperea-i liaiducu mare Cu grigia multa ’n spinare,
Multa vorba nu facea Sî catra feciori graia;
Haida-ti feciori după mine Ck la nopte n’o fl bine Hai se trecemu Dunarea Câ, ne ajunge poter’a; 27)
Hai, fecioru după fecioru,
Calcati toti intr’unu pecioru, Poter’a cându a vedea Se dîca câ-i numa-a mea! Dunarea mi-o trecură Hora 28) mare-mi-si făcură La pblele codrului Cumu e data lotrului.
Banatu.
— 49 —
19^Chiuiturile lui Busuiocu, care inca fu unulu din voinicii lui Piperea.
Susu feciori in hor’a mare Cu galbini la posunare, 29)
Susu feciori, hor’a jucaţi,
La potera nu cautati,
Până va fi Busuiocu Tiene cu poter’a focu.
Busuiocu cu flint’a30) plina,
Baga poter’a-’n rugina,
Ori e plina, ori e g6la Fuge poter’a se mora;
Susu feciori, hor’a jocati De potera nu grigiati!
De' fric’a lui Busuiocu Nu face poter’a focu,
Mânca cucuruzu necoptu .. .
Susu feciori hor’a jocati,
La potera nu cautati!
Daţi feciori josu la opinca,
Se facemu foculu pe stânca Se frigemu câte-o juninca,
Sî siediendu pe buciumelu 31)
Se mâncamu carne de mielu,
Se bemu vinu din burdusielu; 32) Susu feciori, hor’a jocati,
La potera nu cautati:
Banii se ni-i numerâmu,
Lui Piperea bani se-i dâmu,
Se-i platlmu harambetî’a,3S)
Se-i multiamimu viteji’a
4
— 50 —
Câ ne-a câscigatu averi Ne-a facutu pre toti boeri.
Susu feciori, hor’a jocati,
De potera nu visaţi!
Banatu, dela lăutarii din Marg’a. M)
20. Pe unde trecu . . .
Pe unde trecu cu dorulu mieu Plânge frundi’a pe pârâu,
Pe unde trecu cu jelea mea Plânge iârb’a pe vâlcea.
Cucuie din crângu de fagu Ai cântatu se fiu pribâgu;
Ajunga-te sî pre tine
Câ se ardi de doru, câ mine;
Plânga-ti ânim’a ’ntristatu Câ eu, tiâr’a ce-am lasatu!
Frundia verde de mohoru Multu mi doru sî-mi vine doru De cea tiâra ce am lasatu,
De celu codru ce-am câlcatu,
De celu codru-’nstrainatu.
Plânge frundia după mine,
Câ io-am fostu frate cu tine,
Plânge-me codru cu doru Câ ti-am fostu bunu fratioru.
Clusiu.
21.	Capitanulu Trandafiru. 35)
Câpitanulu Trandafiru Cu faţji’a de omu betrânu,
Cu mustdti’a
— 51 —
I-i»bate braşi’a Sî perulu călcâiele Sî barb’a genunchiele.
Elu din gura mi-si dîceâ Cu glasu ageru porunceâ, Feciori, catanele mele,
Nu ve prindă doru, nici jele, Hai fecioru după fecioru Sî calcati intr’-unu pecioru, Cine urm’a va vedea Se dîca câ-i num’ a mea!
Sî haidati toti la Novacu La Novacu celu mai bogatu, MiliOne la-’mperatu l36)
La Novacu-mi d’-ajungeâ, Lantiu-’n focu câ mi-lu bagă, Susu in zarea focului,
In fundulu cuptoriului,
Cumu e data lotrului,
Nici unu ciasu câ nu treceâ Până lantiulu mi-lu ardeâ Sî afora mi-lu scoteâ;
De scânteitu elu ca ce-i, 3T) Câ stelele de pe ceriu.
De trei ori mi-lu incingeâ Pe Novacu tare-’lu strîngeâ Dar’ Novacu câ le graiâ: „Căpitane Trandafire „Se-ti de Domndieu multu bine, „Mai slabesce-me ceva,
„Câ, ce-oi avea — totu voiu dâ „Numai vieti’a nu mi-o luâ.
’Lu slabeâ, ce mi-lu slabeâ,
Si mai tare mi-lu strengeâ. „En’ lasati „Si cautati
4*
52 —
„La unghetiulu38) după usia „Este-o mica galetusia „Pe de-asupra cu cenuşia „Mai la vale-i cu grosîtie, „Tâlerei sî galbinei „Se traiti feciori cu ei“! Capitanulu Trandafiru Cu faşi’a de omu betrâou, Pe-aceea nu se lăsă,
Ci norocu-si mai cercă:
Bâgâ lantiu-a dCm’a ora Colo-’n jegulu ") de sub para, Sî din focu cându mi-lu scoteâ Pe Novacu ’lu incingeâ De trei ori mi-lu cuprindeâ. Novacu din gura dîceâ: „Căpitane Trandafire,
„Se-ti dd Domnedieu multu bine, ,,En’ slabesce-me ceva „Câ ce am, totu tî-voiu dă „Numai vidti’a nu mi-o luâ.“
„En’ lasâti
„Sî cautâti
In staululu câiloru
Sub pociumbii iesleloru
Este unu mare cazanu40)
Coperitu c’unu bolovanu 41)
Cu vre-o catî-va galbiori Cai'ii au la numeru sporiu,
Mai la vale cu sfanţici, 42)
Unulu de-o suta sî cinci Tâlerei sî galbinei Se traiti feciori cu ei^! “
Nici p’atât’a nu-lu lâsdu A trei'a <5ra ’lu-incingeâu,
Sî elu din gura grâiâ:
— 53
„Căpitane Trandafire
„Se-ti d£ Domnedieu multu bine,
„Mai slabesce-me ceva
„Că totu ce-oiu ave — voiu dâ;
„En’ lăsaţi „Sî cautati „Susu in podu „După unu cornu „Este o mica lacritia43)
„Cu frumbsa cruciulitia,
„Cruciulitia de argintu
„Cu Domnulu sântu restignitu.*
D6ca sî-ast’a o luâ,
Afara la câmpu esiâ, * Capenegele-ascerneâ,
Totu gramedi de bani faceâ Sî la feciori impartiâ,
Sî pe vetra s’asiediâu Cruciuliti’a o rumpeâu Mici bucăţi din ea faceâu ...
Elu din cruce nu luâ Numai la feciori o dâ Domnedieu-i ajutâ,
Cându erâ pe la sfintîtu,
Toţi la pamentu s’oru latîtu,
Numai elu a remânitu. 44)
Boutiariu. 22
22.	Stoinicelu vitezulu. 45)
Ce s’aude, ce s’aude?
Pân’ la mine ce pătrunde? O-i sunetu de clopotiele,
Ori-i glasu de turturele?
— 54 —
Nici e glasu de turturele,
Nici sunetu de clopotiele,
Ci-i unu mândru voinicelu, Voinicelulu Stoinicelu Cu mândruti’a după elu.
Sî-i iesî fispanu-’n cale: Stoinicele, Stoinicele,
De vrei bine se-ti mai fie, Dâ-mi tu mândruliti’a mie,
Dar’ Stoinicelu câ rîdeâ Si glumindu câ respundeâ: Fişpane, Mari’a T’a,
Eu mândruti’a nu tioiu dâ, Pana capu ’n susu mi-a stă,
Câ mandrutia-i frumusiâ,
Făcută pe seina mea!“
Si dîceâ fişpanu asiâ:
Nute tare superâ,
Dar’ se-mi dâi puşcuti’a mie, De vrei bine se-ti mai fie;
Dar’ Stoinicelu âr’ rîdeâ Si la fişpanu respundeâ:
—	Eu puşcuti’a nu-ti voiu dâ, Pana me-oi pot6 lupt’a,
Câ io am juratu pe otiele,
Se scotu capulu mândrei mele. Sî fişpanulu se miră Si câtra voinicu dîceâ:
—	Stoinicele, Stoinicele,
Nu te totu mânc’a-’n masele, Dâmu baremu paripulu 46) mie De vrei bine se-ti mai fie. Stoinicelu in dinţi crişcâ Si câtra fişpanu dîceâ:
—	Domnule, Mari’a Ta,
— 55 —
Eu paripulu nu-lu voiu dâ,
Câ am jur atu in c<5m’a lui,
Câ-i din tidr’a turcului,
Si am juratu pe sanetate Se me sc<5ta dela mârte.
Pandurii bine audîra Si aprOpe câ veniră Si ei î-si făcură planu,
Se vina lângă fişpanu,
Se prindă pe Stoinicelu Si mandruti’a d’ânga elu Stoinicelu câ unu vitOzu Nu dâ la panduri regazu,
Câ-odata sare pe calu,
Baga mân’a ’n buzunariu,
Fluera un’a frumosu Si tîpa 47) galbini pe josu Pandurii totu culegeâ,
Stoinicelu capuri taiâ Si mai filieră odata Se vina si alui câta,
Cei prin codru ’mpraşciata,
Apoi dOca s’astringeâ,
Stoinicelu porunci dedeâ:
„Cei mai iuti pe dinainte De*dati la fişpanu plăcinte:
Cei mai moi Pe din apoi,
Mânaţi domnii câ pe'oi.
Se nu le mai vina ’n minte A ne stă nOua ’nainte,
Câ codrutiulu nu-i domnescu,
Câ codrutiu-i românescu Si potecu-i voinicescul
Buciumu. Terra-Abrudu. “)
— 56
23.	Istrate voiniculu.
Ei, seraca Negrilbsa 49)
Bun’ ai fostu de carne grasa Si de neveste frumbsa;
Ei seraculu ce Yulcoiu 50) Bunu-ai fosta de-a beli boi Si de galbini âe cei noi!
Remai Yulcoi-superatu Câ Istrate 51) te-a lasatu.
Frundia verde flori merunte Câ Istrate-i mortu — in munte Dar’ nu-i mortu de flori domnesci Ci-i de neamu de Jurcuesci 52) Elu-i mortu in câmpulu golu De-o muche de toporu;
Mortu-e in câmpu sub pădure De-o muche de secure;
Jurca Siandru 53) c’-unu nepotu Ei l'au omoritu de totu,
Si le-au ajutatu Cartbie Pentru-câ i-au datu o oie.
Dar’ lumea dîce câ-i vin’a Blastemat’a Catalin’a Care amageâ lumea Cu portulu si cu vorb’a;
Câ se portă cam de lume Si vorbiâ totu facundu glume,
Se uită câ o sierpbica,
Si pasiâ câ o smedica Cunoscea lumea de draga Sî-umblâ septemân’a-’ntr bga Cu gain’a fripta-’n pdla Si cu ploscă sub suora Până ce Fa imbetatu Si la Jurcuesci Ta datu.
Ea î-i puse dara capulu
— 57 —
La Istrate voiniculu Pe care-lu plânge codrulu Sî-lu jelesce Vulcoiulu,
Câ-ci si elu, pana traiâ La codrii cinste faceâ!
Buciumu. Terra-Abrudu.
24.	Grui’a lui Novacu.
In vremile de demultu N’a fostu arma pre pamentu, Nici puşc’a, nici sabi’a Câ se prindă pre Grupa.
In tier’a Hatiegului 54)
La birtu ’mperatulni La cerdacu Lui Novacu Este-o mesa rotilata,
Mesa frumbsa de p6tra,
Unde siedu Novacii rdta Si b6u dî si nbptea tdta;
Be Jovanu Si Grozovanu Si cu GruPa lui Novacu Si cu betrânulu Novacu; Toti-si b6u sî-si liboveâu 55)
Si de Domnedieu gâtideâu, Numai GruPa lui Novacu Siede mulcomu 56) superatu, Nebeutu si nemâncatu Cu clopulu pe ochi lasatu.
Dar, Novacu se câm gandiâ, Catra Gruiti’a dîceâ:
Mei Gruitia, fetulu mieu,
M6i copile, dragulu mieu,
De ce siedi tu superatu,
— 58 —
Nebeutu si nemâncatu,
Cu clopulu pe ochi lasatu,
Ori banii tî i-ai gatatu,
Ori tî-e gândulu la-’nsuratu,
Ori tî-e doru de Tierigradu ?57) Banii numi s’au gatatu,
Nici mi-e gândulu la ’nsuratu Câ tdte fetele me bătu SeFa nu me laşa rn patu,
Dar' mi-e doru de Tierigradu! Betrânulu din capu clatiâ Si câtra Grui’a dîceâ:
M6i Gruitia, fetulu mieu,
M6i baete scumpulu meu,
Asculta cuventulu mieu Se te asculte Domnedieu,
Câ de-asculti, nu-i umblă reu!
Lâsa-te de pribegia Sî te dâ, la plugârla:
Dâ-ti palosiulu pe doi boi Si sabi'a pe alţi doi,
Câ-acasa mai avemu doi Facemu plugu cu siese boi Sî-omu plugâri amendoi!
Tu esci unu pruncutiu brughiu, 58) Vinulu turcescu e betîu, Tierigradu-i orasiu mare Dbmne, multu bine mai are,
Dar’ pe tine totu 1’aF dă De te-aF pot6 capetâ !
Beti’a-i blastematia,
Baga voinicii la robia!
Betfa-i mare socloimF59) Prepadesce capu de omu!
Grui’a atuncea grâiâ:
Ce v’a fl, voiu mai vedeâ,
59 —
Aduce-ti arme la mine Se le ’ncingu odata bine Câ, de s’ar’ sculă lumea Tbta, spre perirea mea Eu din cale nu m’oi dă Până capu ’n susu mi-a stă. Armele-i le aduceă,
Pre lângă elu le ’ncingeă Dbmne, bine-i se siedeăî Togm’a-’n Tierigradu mergeă! Dara Grui’a, cându porniă Câtra tata-so dîceă:
Nici n’oi bea, nici n’oi mancă, Până de Tierigradu n’oi dă, T<3te crişmele-oi ârnblă Pân’-ce vinu bunu voiu află Si-o pevnitia recordsa Si-o crişmaresa frumdsa.
Cum a dîsu a si lucra tu,
In Tierigradu a intratu
Tote crişmele a amblatu
Până ce-’n urma s’asiediatu
La Aniti’a
CrişmaritPa
In cornulu piatiului
La crişmele Iovului.
Lângă măsa se puneă Si Anitiei porunceă:
Tu Anitia Crişmaritia,
Adu-mi trei vedre de vinu Se-ti dău trei galbini deplinu Aniti’a Crişmariti’a
V6dr’a ’n mâna o prindeă Sî-’n pivnitia se duceă
— 60
De vinu rosiu o umpleâ Lui Gruiti’a o duceâ.
Grui’a-’n mâna o prindeâ Apoi la gura-o puneâ Pâna-’n fundu elu o scurgeâ, Nici de sete nu-i treceâ,
După alt’a porunceâ.
Câtu acolo zâboviâ Trei buti mari de vinu goliâ, De bani nu mai pomeniâ;
Bâ, cându An’a bani cereâ, Preste fagia o loviâ Si vinu rosiu totu cereâ.
Aniti’a s’a superatu,
Pole dalbe-a sufulcatu,
Cisme negre-a incaltiatu Si la Iovu-a alergatu.
Unde Iovu o vedeâ,
Câtra dens’a câ dîceâ:
Tu Anitia Crişmaritia,
Spune-mi dreptu si-adeveratu La mine de^ce-ai intratu?
Au vinulu tî-s’a gâtatu,
Au ai adusu bani de datu,
Ori altu cev’a s’a-’intemplatu ? Dar' Aniti’a câ dîceâ:
Iovule, mari’a t’a,
Bani n'am adusu de datu,
Dar vinulu mi s’a gatatu Ca de-as6ra din scapetatu 60) Unu salâu 61) greu mi-a picatu; De cându la mine-a venitu Trei buti de vinu mi-a golitu. Neci unu banu nu mi-a platitu; Sî-inca cere se mai b6,
61
Reu banutiu nu vrea se d6;
Spune-mi domne ce se făcu,
Cu acelu betîvu blastematu ?! Unde Iovu o audiâ T6ta poterea-i periâ,
Ba, de slabu abiâ grâiâ:
Tu Anitia Crişmaritia
Spune-mi tu faptur’a lui,
C'a fl omulu dracului!
Ea atuncea începea:
— Iovule, Marfa t'a,
De trei palme-i latu in frunte, Si nu prea vorbesce njulte; Apoi cautatur’a lui Tocmai câ si-a lupului,
Câ-asiâ cauta pre sub gene,
De sî domni’at’a te-ai teme! Nu bea vinulu, cum se beâ,
Cu cup’a si cu felea,
Cumu-lu be tdta lumea,
Ci-lu bea dieu cu viderea, 62) Prinde viderea de tdrta Sî-o restdrna tota odata!
16 pit’a câtu e de lata Sî-o îmbuca tdta-odata Mustetiele-i-su câ la racu Si le ’ndda după capu,
Face nodulu câ pumnulu Si ragnesce câ ursul u De bubue totu loculu Sî-tî-e grdza de densului Imperate, ochii lui Câ si murea câmpului Carea-i cdpta la recâre Si nu-i pălită de sore,
— 62 —
Care-i copta la pamentu Si nu-i ajunse de vântu! Apoi, dbmne, faci’a lui Câ si spum’a laptelui,
E albutiu, cam roşcovanu 63) Si semaua-a capitanu.
In trupu e câ si-o catana,
In fagia câ si-o icona Si se uita câ o ddmna!
Unde Iovu-o audiâ Tota poterea-i periâ Măciucă peru-i suiâ Si de slabu abiâ graiâ:
Tu Anitia Crişmaritia!
Rogu-te! pe Domnedieu,
Si te juru pe capulu teu Se nu spuni unde siedu eu? Elu e Grui’a lui Novacu. Care tier’a mi-a pradatu,
De trei ori Turci a taiatu Sî-a intratu in Tierigradu;
E fecioru câ tatalu seu Batemi-l’ar Domnedieu!
Câ e limba novacesca, Sementia de cea dracesca! Dar’ dâ-i vinu câtu va pofti De bani nu-i mai pomeni, Dec’-a cadea la betîe Vina tu sî-mi spune mie,
Câ, de-lu vei poteâ imbetâ Buna plata-i capetâ!
Aniti’a Crişmariti’a Câtra casa se dueeâ;
Cumu acasa câ soseâ
— 63 —
Si Gruiti’a o vedeâ Câtra dens’a asiâ, dîceâ, :
—	Unde-ai fostu cati’a betrana?
—	In vecini după lumina!
—	Spunemi dreptu si adeveratu, (Decându.. aici am intratu Inca nu te-am intrebatu)
Din ce neam te-ai redicatu?
—	Mei Gruiti’a lui Novacu Spuneti-voi adeveratu
Eu sum fibre de pe mare Bagu voinicii la prinsbre!
Dar’ Grui’a voiosu rîdeâ Si Anitiei respundeâ:
Stâu cu tine mândra Fibre Până mâni in prândiulu mare Si nu me temu de prinsore!
* *
*
Grui’a be, se veseleâ Bâ, de Domnedieu gândeâ Ci de bani nu pomeniâ,
Cându beti’a-lu prindeâ,
La pamentu-lu doboriâ,
Apoi 6? se redicâ Si din gardu in gardu âmblâ Pâna-’n urma nimeri La tierţnurea Dunării Pe marginele apii,
Si acolo cumu cadeâ Somnu grozavu-lu cuprindeâ.
Unde Iovu audiâ Indata Turci trimetiâ:
Trei sute de Turci barbati,
Pe Grui’a se-lu lege ’n lantiu.
64 —
Turcii acolo se ducea Câ se lege pe GruPa,
Pe-unu drumu verde parasitu Cu troscotu 64) acoperitu, — Acolo cându ajungeâ,
Perulu Gruiei se clatiâ,
Câ ventulu ’lu câm bâteâ Si Turcii, cari mi-lu diareâu Toţi in Dunăre sariâu Câ de GruPa frica-aveâu.
Iovu din curte i-a diaritu Si catra Turci a vorbitu:
— Turciloru, vitegiloru,
Dintre voi de s’a afla Că se lege pe GruPa Cu funea cea de metasa Impletita-’n cinci si-in si6sa, Ca mân’a prin cotu de grdsa, Se-lu stringa până la 6se; Care dintre voi s’a-aflâ Mare daru va capeta!
Abia Iovu a sfersîtu Si 6ta că s’a ivitu Unu Turcu urîtu si betrânu Cu barb’a de peru pagânu, Elu pe GruPa Ta legatu Cum dormia Gruiti’a beatu,
Cu trei sfore de metasa împletite ’n cinci si ’n si6sa, * Câ mân’a Gruiei de grosa.
Si l’au strinsu pana la ose.
Cându betrânulu ’lu legâ Grui’a se cam desceptâ,
Catra ei se întorcea Si din gura le dîceâ:
— 65 -
Deca vi6ti’a mi-o luaţi In Dunăre m’aruncati,
Câ Dunarea-i de-omenie,
M’a duce la Oraşele Câ fetele se me scie,
Ca fetele de m’or scl Peru galbinu vor’ despleti Sî pre mine m’or jeli !
Dar’ Turcii voiosu rîdeâu Si catra Grui’a dîceâu, Amaru-lu batjocoreâu:
Mei Gruiti’a lui Novacu, Sci-i ce am hotarîtu in sfatu? Te-om duce la Tierigradu _
De minune la ’mperatu!
Cându in Tierigradu mergea, Unde Jovu-lu vedea T6ta poterea-i periâ Peru-’n capu-i se suid Sî de slabu abiâ graiâ:
Cum nu-ti-e, Gruie ruşine, Unu vitbzu mare câ tine Se vi-i robu legatu la mine?! Spune-mi, Gruie adeveratu Câ de cându te-ai apucatu Tu, câţi Turci ai prepaditu?
Câte fete-ai betrânitu?
Dar’ Grui’a din capu clatiâ Sî catra Jovu dîceâ:
Se-ti spunu dreptu sî adeveratu, De cându aici am intratu,
Eu câţi Turci ti-am prapaditu Sî orasie am pustiitu
5
— 66 —
Sî fete-am imbetrânitu ?!
Nici nu sciu atât’a scrie Ca se-ti potu dâ s6ma tîe,
Dar tî-oi spune cu dreptulu Se nu-mi vatemu sufletului Dunarea-i o apa mare, Mi-am facutu pre ea carare; Chiar’ sî poduri mi-amu facutu De am trecutu pre unde-am vrutu. Apoi sî mai dup’acea ’Mi-am facutu o punticea Trecui cu tat’a pe ea.
Am trecutu câ pre uscatu —
De totu pe Turci am calcatu, Nici unu picu nu ne-amu udatu, N’ai tu peri pe capul teu,
Câţi voinici am taiatu eu!
Jovu unde-lu audiâ T6ta poterea-i periâ Peru-’n capu-i se suiâ Si de slabu abiâ grâiâi Pre tine te-oi insurâ Pe Vineri demin^ti’a,
Ti voiu dâ fune nevast’a, Cunun’a-ti va fi furc’a, Anim’a goronului Din faşi’a pamentului; Chiematori 6J)
Ti-vor-fi Corbii, Nanasiele 63)
Vrăbiile,
Nanasii
Pitîgusii,
Sî sdcrele Ciorele!
67
Unde Grui’a-lu audiâ Catra Jovu asiâ dîceâ:
Dor n’a lasatu D.-dieu Se fie pe gândulu teu,
Se piâra limb'a crestinesca Pentru o limba pagânâsca!
Apoi pe Grui’a l’au dusu, Câtu pe josu mai multu pe susu, In temniti’a cea mai rea Unde n’a fostu robu in ea, Pân’atuncea Gruiti’a.
De funii-’lu deslegara Sî in fiere-lu iufundara Totu in fiere,
Pâna-n siele '
Si in lantiu Pâna-n grumazu.
S’au intorsu cu fagi’a-n josu Sî pe spate ca i-au pusu O pietra mare si grea Care n6ue măgi tragea,
Apoi pe pidtra siedeâ Sî pe Grui’a-lu stragiuiâ Nbuedieci sî cinci de Turci Groşi câ sî nesce butuci.
*
* *
Dar’ Novacu se totu gândeâ Sî in mintea lui dîceâ,
Ore unde a mersu Grui’a?
Apoi iar’ se mai gândeâ,
Armele sî le gatiâ
Unu calu sprintenu alegea,
Unu calu sprintenu usiorelu, Lumea se mirâ de elu.
Apoi Novacu se porniâ,
— 68 —
Se caute pe Grui’a,
P’unu drumu verde, parasitu De troscotu acoperitu.
Câudu fu la locu La midiulocu,
La midiuloculu drumului La fântâni corbului Unu corbu mândru a aflatu De mosiu Novacu invetiatu. Unde Novacu-lu vedeâ Catra elu asiâ dîcea: Alele, puiutiu de corbu!
Tu nu esci bunu de lucratu Dara esci bunu de sburatu; Dute incungiura tier’a Pâna-i află pe Grui’a,
Câ eu bine te-oi tieneâ, Carne de turcu vei mâncâ Sânge rosiu de Turcu-i bea!
Corbu-’n aeru se luă, Tdta tter’a-’ncungiurâ Sî pe Grui’a-’lu aflâ La tiermurii Dunărei In fundutiulu temnitiei.
La rosteie se duceâ,
Pre ele se slobodiâ Croncanindu Si corbalindu.
Unde Grui’a-lu audiâ Catra elu asiâ dîcea:
Dute corbutiu la foculu Sî nu-mi mâncâ noroculu,
Câ nu-o lasatu Domnedieu Se mânâuci tu trupulu mieu Sî se beâi sângele mieu I
— 69 —
Dar’ corbulu se câm ciudeâ Sî catra Grui’a dîceâ:
— Nu me laşa Domnedieu Se mânâncu eu trupulu teu Sî se beâu sângele teu,
Dar’ rri’a triinisu tatalu teu Se vedu de Gruiti’a seu.
Grui’a cum-’lu audiâ Catra corbu asiâ dtcea:
M6 corbule fetulu mieu Se-ti ajute Domnedieu,
Dute intr’o cancelaria,
Ada p6na sî hârtia, Calamariu din care vscrie Asiu dori carte a scrie.
Dar’ ce n’a spune cartea, Spune tu cu gur’a t’a î Spune tu tatucului Care-i gândulu Turcului:
Câ pe Vineri demin^ti’a Mi voru dâ, fune nev6st’a De cununa furca buna, Anima goronului Din fagi’a pamentului Chiematorii Voru fi corbii,
Sî ciorele Sdcrele,
Pitîgusii
Nancsii,
Vrăbiile
Nunele.
Corbu-’n aeru se suiâ Si din aripi falfaiâ Peana, hârtie, duceâ,
— 70 —
Dar Grui’a cumu-lu vedeă Catra Turci asiă dîceâ: Turciloru Voinicilor u!
Deslegati-mi voi steng'a Ca dr^pt’a nu-ti cuteză,
Câ-i aprtipe sabi’a Sî ve temeti vteti’a.
Nici stâng’a nu-i slobodiă Dar Grui’a se svârcoleă,
Din fiere se slobodiă Sî-’ncepu carte a scrie Cu necasu sî cu mania; Scrie-’n mijlocu totu necasuri fir" mâni’a pre de laturi,
Apoi celea cornurele Le amplă cu lacremele.
Sî nici n’o pecetluiă Fara corbului o dă,
Corbn-’n ventu se slobodiă Si la Novacu o duceă Cum acasa câ sosiă Pre fereastra se puneă.
La Novacu lumin’ardeă,
Sî Novacu cartea cetiâ
Sî atâtu se mâniă
Câtu cartea-’n usia aruncă.
Corbulu din gura-i diceâ: Laşa cin’a la domnulu Sî cutîtulu la foculu Că-ti potopescu feciorulu,
Ca Vineri demineti’a I-voru dă fune nevast’a Sî cununa Furc’a buna,
— 71 —
Anim'a goronului Din faşi’a pamentului, Chiematori l-or fi corbii Iar cibrele Sdcrele,
Vrăbiile
Nunele
Pitîgusii
Nanasii!
Sî apoi betrânulu Novacu Armele sî le-a luatu Sî s’o dusu, dusu cu grăbire Pan’ ce-o datu de-o mănăstire, Elu in launtru se bagă Lui D.-dieu se rugă,:
Ddmne, Domnedieulu mieu. Ajutâ-mi pe gândulu mieu,
Se-mi mai scotu fetiorulu mieu, Si-apoi iute câtu gândesci Tiepâ 64) hainele 65) domnesci Si imbrâcâ calugaresci.
Sî-si fâcu-o barba de câlti 66)
De ajungea pâna-’n genunchi.
In Tierigradu se bâgâ,
Unde Turcii sfatu tîneâ,
Buna diu’a la Turci dâ:
„Buna diu’a Turciloru,
Turciloru voiuiciloru!
De aveţi vr’unu robu de pierdiare Nu l’ati face de vendiare?
Ca, daca voi mi l’ati dâ, Bucurosu l’asiu cumperâ Sî bine vi l’asiu plaţi,
De trei ori Pasiu cumpăni:
— 72 —
De trei ori cu galbinei,
De trei ori cu tâlerei,
Sî, de-i robulu tinerelu L’asiu invetiâ diecelu,
Ca la vreme de siable;
N’am pre nime se me tîe Si mi-va fi spre ajutorle:
Ba de n’ar aveâ capu greu L’asiu invetiâ totu mereu Se remâna-’n loculu mieu!“
Dar' Turcii se câm rîngeâ Si lui Novacu respundeâ:
— „Hei, mâi mosiu calugarescu, Cu barba de peru oiescu,
Pdte ca nu tî-Pom dâ Ca si noi l’om scl-’nvetiâ,
Câ elu e GruPa lui Novacu Care-a intra tu in Tierigradu, Tierigradulu Ta pradatu,
De trei ori Turci a taiatu;
E fecioru câ, tatalu seu Bate-mi-Par Domnedieu !
Ace’a limba Novacăsca,
Seminţia de cea dracesea!“
Apoi betrânulu Novacu Iuti 67) de acolo s’a luatu De-alungulu orasiului In cornulu piatiului La curţile Jovului Dăc’acolo d’ajungeâ Stragile 68) nu-lu slobodiâ, Mân’a-’n buzunariu bagâ Galbini josu le arunca Sî de locu cale-si fâceâ.
La Jovulu de mi-si intră.
— 73 —
Unde Jovu mi-lu vedeâ Peru-’n capu-i se suiâ Sî de slabu abiâ, graiâ:
— Alele, cdca betrâna,
Cu barb’a alba de lâna, Spune-mi cum de ai indrasnitu De la mine ai venitu?
Dar’ mosiulu se câm sfiâ Si catra Jovulu dîceâ:
Audîi o veste mare C’aveti uuu rob.u de pierdiare, Yeniiu se făcu intrebare Nu l’ati face de vendiare?
Ca, de cum-va vi-de-'datu,
Mie mi e de cumperatu Sî bine vi l’oiu plaţi:
De trei ori 1’oiii cumpăni,
De trei ori cu galbinei,
De trei ori cu tâlerei;
Ca, de-i robulu tinerelu L’asiu invetiâ diecelu Se remâna-’n loculu mieu Se rbge pe Domnedieu,
N’am pe nime se me tîe Sî-mi va fi sp^e ajutorla!
Jovu atuncea se ’uholbâ Sî catra Novacii dîcea:
„Bă, m£, mosiu calugarescu,
Cu barb’a de peru oiescu, P’acel’a nu ti-loiu dâ,
Nu-i de mănăstirea t’a,
Ca e Griu’a lui Novacu,
Corbii de Par’ fi mâncatu,
Câ-i voinicu câ tatalu-seu Batemiraru Domnedieu;
74 —
Elu e vitia novacesca, Seminţia de cea drac6sea!M
Bine Jovu nu sciâ Ca chiar’ cu Novacu vorbiâ Sî cu elu tr6ba-si faceâ Deci, lui Novacu, mai dîceâ: Pe Vineri demin^ti’a I-vomu dă fune nevasta De cununa Furc’a buna,
Anima goronului Din faşi’a pamentului Chiematorii I-vor fi corbii Vrăbiile Nunele Pitîgusii Nanasii!
După ce Jovu taceâ,
Novacu ast/feliu incepeâ:
D6ca nu mi-lu slobodîti Ve rogu se nu-lu potopiţi Pana nu ’l-voiu spovedi Sî de mdrte ’l-voiu găti.
Jovu atunci amaru rîdeâ Sî catra Novacu dîceâ:
Scii ce mosiu caiugarescu,
Cu barb’a de peru oiescu? Hai in casa,
Siedi la mesa,
Se bemu se ne veselimu,
De robi se nu mai vorbimu; Pare-mi bine c’am scapatu De celu Gruie blestematu Ce-i intemnitia legatu
— 75 —
Sî-i gat’a de spandiuratu!
Mosiu-’n launtru intră,
Cu Jovulu se ospetă Sî de D.-dieu gândeâ.
Dar’ de robi nu mai pomeneă. Candu trei dîle s’a ’mplinitu Jovu din graiu a graitu:
Ale, mosiu calugarescu Cu barb’a de peru oiescu,
De trei dîle De trei nopţi
De candu mânci mâncări domnesci, Bei vinuri imperatesci,
J6ca una se platesci! * Novacu pucinu se gândeă Sî-apoi lui Jovu respundeâ: Jovule. Mari’a T’a,
Pan’ acum ti-am datu cinstea Ca ti-am dîsu „Mari’a TV‘,
Dar’ mi-oi mai schimbă vorb’a: Scrdfa fie muma-t’a!
Inca te bate norocu Ca m’ai indemnatu se jocu, Acumu voiu prinde-a jocă, Tierigradulu s’a miră Cum eu cu tine-oi jocă!
Ca num’o palma tî-voiu dă,
La trei dîle ti sculă,
Nici atunci nu sciu ori ba;
C’o palma de te-oi lovi La trei dîle te-i tredî!
Io-su fecioru de Olohoiu, 69) Unde-omu jocă amendoi Vom răcni că nesce boi Sî-oru fugi Turcii de noi.
— 76 —
Câta ici in barb’a mea Ca e alba câ oi’a,
Asta-i alba novacesca,
Cum se spune — romanica D.-dieu s’o stapâuesca;
Tu esci limba paganesca D.-dieu s’o prigonesca!
Hai; ne batemu catunesce, Sî-omu jocâ pe romanesce, Sî-omu cântă calugaresce! Unde pre Jovu-lu prindeâ Numai cu palm’a-lu loviâ La pamentu-’lu tavaliâ,
Cu picioru-lu burdusiâ De-a rostogolulu mereâ 70) Tocm’a-’n Cern’a 71) se opriâ Apoi Novacu se gândeâ Sî la temnitia mergeâ Mân’a pre rosteiu 72) puneâ Totu rosteiulu câ-lu spargeâ Sî pre toti turcii-i taiâ,
Cu picioru-’u piatra dâ, Pietr’a-’n siepte se sfarmă Sî la Grui’a ajungeâ Câtra care apoi dîeeâ:
Vedi, Gruitia, fetulu mieu, Reu te-a batutu Domnedieu, Unde e loculu mai reu,
Câ n’asculti cuventulu mieu!
Gruiti’a din dinţi crişniâ, Câtra tata-s’o dîeeâ:
Nu me mai probodî tata, Ci-mi ada-o bute de apa,
Câ decâudu aci-am picatu Mare sete m’a mâncatu
77 —
Ca nici apa nu mi-au datu, Mosiiilu o bute-a luatu,
La Dunăre a alergatu Apa in bute si-a luatu* Si-’napoi că s’a caratu. 73) Grui’a tbta-apa-o be,
Sî-asiă tare se umflă Toate Aerele plesniă Temniti’a tbta crepă Sî de-acolo că eslă,
Dar’ tata-s’o că-i dîceă:
Gruie, Gruie, fetulu mieu,
Se te rabde D.-dieu,
Na tîe palosiulu mieu Sî ciungaresce marginile * C’oi bate eu mijlocile,
Că nu me prea incredu tîe Că esci mâncatu de robie.
Pre Grui’a rîsulu umflă Cătra tata-s’o dîceă:
Feri-te, tatuca, bine,
Se nu te taiu sî pre tine!
Pe unde mosiulu mergeă Numai cu cotulu coteă Câmpia de Turci faceă,
Nici unulu nu remâneâ,
Ca Turcii asiă pică Cum pica ver’a ărb’a Cându o ajungi cu cos’a;
Pe unde Grui’a treceâ Ulitia mandra-si faceă,
Dar’ unu turcu se totu trageă, Se ’nvertiă sî se codeă Sî cătra Grui’a dîceă:
Me Gruiti’a lui Novacu
— 78 —
Lasa-me nevatematu Se ducu veste la ’mperatu C'ai scapatu din Tierigradu.
Dar' Grui’a din dinţi crişniâ, Catra Turcu apoi graiâ:
Mei câne de Turcu betranu Cu barb’a de peru paganu, Te-asiu lasâ nevatematu Pre cumu Domnedieu te-a datu, Dar’-i spune la-’mperatu Ca de vit6zu ai scapatu;
De lasatu, eu te-oi lasă,
Dar’ unu picu te-oi insemnâ Cum se-’ns&nna galiti’a. 74)
Unde pe Turcu-lu prindeă De urechi-lu ciungareâ,
Apoi nasulu-i cârneâ Si-lu faceâ-’n urma scapatu,
Câ-sî p’unu câne turbatu.
Sî fugeâ Turculu cânesce,
Se uitâ-’napoi lupesce,
Se uită se v6dia bine Grui’a după elu nu vine! 25 * * * * * * * * * * *
25.	Sub pole de codru verde.
Sub pdle de codru verde
Micutelu focu mi se vede.
Dara la focu cine-mi siede ?
Siede-mi ruic'a
Pasaruic’a
Sî-asiâ-mi cânta de cu jele
De stâu apele de-a mere, 75)
Sî-asiâ-mi cânta de cu focu
De-mi stâu apele in locu.
— Unu drumariu pe drunui treceâ:
Pasaruica, pasarea!
— 79 —
De ce-mi cânţi asiâ cu jele De-mi stâu apele a mere;
De ce-mi cânţi asiâ cu focu De-mi stau apele in locu?
— Eu nu cântu de vitegie Ci cântu o nâgra pusthia C’am avutu sî eu soţîa Sî mi Ta dusu la robia Pe trei ani sî jumetate,
Eu de elu câ n’avui parte.
26.	Tota lumea.. ..
Tbta lumea-mi striga^ mie Câ nu mi-su de omeifla; Lumea-mi striga câ mi-su hotiu Câ le-am furatu caii toti;
Dar’ nu sciu de ce mi-su hotiu: Ori de fete, ori de neveste,
Ori de cai fâra capestre?!
27.	Horia lui Pintea vitezulu.
Frundia verde de secara Cblea despre primavâra Cându se ’mbraca codrii era A esîtu Pintea afara;
A lasatu cetati sî sate Câ suntu pline de pecate Sî s’a trasu in codrulu verde Unde traiulu linu se pierde. Colo-’n josu de codrulu verde Ce cumplitu focu se mai vede Lângă elu Pintea siedeâ Sî cu soţii lui vorbiâ,
Vorbiâ si se sfatuiâ.
Boutiariu.
Boutiariu.
— 80
Ei erâu pâna-’n cincidieei Sî frigeâu vre-o trei berbeci, Nu-i frigeâu precum se frige Ci-i intorceâu in cârlige In cârlige sî in belciugie Se le fie carnea dulce.
Cându berbecii se frigeâ Sî cin’a cându se gatiâ Pintea la soţi se-’ntorceâ,
Sî din gura le graiâ: Fratîloru, fertatîloru Stâu se moru asiâ-mi e doru! Mergeţi eâti-v’a in Bai’a-mare Aduceţi pâne sî sare Si-apoi câti-v’a ’n Bai’a-mica Si-aduceti vinu sî palinca Se ne faceinu cina buna Se petrecemu impreuna!
Unu voinicu mai tinerelu Si-intre soşi mai vitejelu Oblu-’n susu s’a redicatu Sî astfeliu a cuventatu:
„Asculta Pinte voinice, Noi la Bai’a nu ne-omu duce Căci vieti’a inca-i dulce,
Dar' de-o fi se sî pornimu Cei mai bravi se ne-’iisotîmu, Si-atunci apoi vomu plecă D6ca din tine-omu află Mdrtea t7a din ce va stă?
Fratîloru, fertatîloru,
Din mine poteti află Câ mdrtea mea ck va stă Din trei fire de grâu sfantu,
— 81 —
Dintr’unu plumbu micutiu d’argintu Bine-’n arma indesatu Sî la pieptu-mi atientatu;u
Cându fertatii-lu audîra Armele sî le gătiră Sî pe cai ca se suira Catra Bai’a se porniră.
II.
Cându la Bai’a s’aretara Pdrt’a-’nchisa o aflara,
Sî cu bârdi dadura-’n pdrta De se sparse-’n diece tbta.
Sî in Baia ei intrara Pe la nobili se bagara După vinu, pane sî sare Că se duca de mâncare.
Dar’ ei beâ sî-si petreceâ
Iute s^r’a le treceâ, —--------
Sî prin gându nu le treceâ Ca pandurii intielegeâ Cumca Pintenii-au 76) venitu — Sî după ei au pornitu Si-’n launtru ca intrara Sî de arme-i despoiara Sî câ nodulu-i legara.
—	„Fratîloru, panduriloru Dati-ne voi n<5ue pace
Ca nemic'a u’om mai face;
Dar’ de ne duceţi la mdrte Vai sî-amaru de-a vdstra sdrte.
—	Dar’ pandurii respuadeâ:
De aci nu ve-ti scapă Pâna-’n scire nu ni-ti dâ Mdrtea Pinti-’n ce va stă?
6
— 82 —
—	Fratîloru, panduriloru!
Dela noi poteti află
Ca mbrtea Pintei va stă Din trei fire de grâu sfântu Sî dintr’unu plumbu micu d’argintu Tare-’n arma indesatu Sî la pieptui-i atientatu!
—	Dar’ pandurii nu-i lasara Se mai i^s’odata afara,
Punu'in arma grâu d’alu sântu Sî plumbutie de argintii
Si-o multîme se-’nsoşîra Catra Pintea se porniră.
III.
Trei 6re acum trecuse De câudu bravii lui se duse, Pintea lângă focu remase Dara somnulu-’lu luase,
Sî unu visu reu a visatu Singuru de s’a minunata.
Par’ ck sabi’a cea noua I se rupse tocm’a-’n doue ; — Par’ câ sabi’a ceâ vechia I se rupse la u rochia; —
Sî de visu s’a spaimentatu Câtu fu-’ndata desceptatu!
„Fratîloru, fertatîloru,
Dîse Pintea soşiloru,
Dar’ reirtors’au soşii âra?
Reu me temu câ se nu piâra 1* Ceialâlti atunci graira:
„Cine scie ce patîra, fica miediulu noptiei vine Si din ei nu-’ntdrna nime !“
— 83 —
Pi li tea cal ulu si-lu gatiâ Si de locu incalecâ.
Sî cându calulu si-lu porni Pana-’n Bai’a nu-lu opri.
Prin cetate cându intră,
Fluerâ sî ascultă, —
D6r’ de soci elu va mai dă,
Că fertatii-lu cunosceâ Pintea, cându le flueră!
Dar’ socii nu se ar6ta,
Ci o ceta ueasceptata,
De panduri din Bai’a mare Ce eră în priveghiare,
Dâra Pintea va veni;^
Pe ai sei de-a întâlni?!
—	Cându pe Pintea-lu vediura Toţi in cale i statura:
—	„Dâ-te Pinte acu legatu Ca de nu vei fi puşcatu,
Cu trei fire de grâu sântu Cu plumbutie de argintu!“
— Ba, — dieu eu câ nu m’oi dă Se sciu chiar’ câ n’oi scapă, — Si mai bine voiu muri Ca ine dore a audî Câ fartatii mei v’au spusu, —
De v’au spusu, câ se se scape Preste tieri sî preste ape,
Domne! atunci-i poţi iertă!
î pre mine a-me certă!
De v’au spusu, câ se me vendia Sî pandurii se me prindia, Domne, atuncea tu se-i baţi.
Ca nu-su fraţi adeverati! Fratîloru panduriloru!
6*
— 84 —
Spuneţi voi sî domniloru,
Câ legatu, eu nu m’ain datu,
Ci vit^zu ca ra’am luptată,
Câ se sciu câ de pruncu micu, Pău’ la mdrte am fostu voinicu. Sî cându arm’a si-o golesce,
Pe panduri-i tavalesce, —
Sî cându scdte sabi’a ndua I-se rumpe tocm’a-’n ddue,
Sî cându scote sabi’a vechia I-se rumpe la urechia.
Atunci plumbutiulu d’argiutu Sî trei fire de grâu sântu L’au aruncatu la pamentu.
Pieptulu lui bucăţi se-’nfrânge, Câtu sî calulu lui-lu plânge Sî rânchiaza, asverlesce Căci pe domnulu seu jelesce.
Sî cându sufletulu si-’lu dâ Pintea ast’feliu cuventâ:
nO suta cinci-dieci ai miei De voinici câ nesce smei,
Ve padîti prin codrulu verde Câ-’n Baia vieti’a-ti pierde, —
Sî tieneti toti la dalta,
Sî nu ve daţi nici odata;
Sî nu daţi sfatulu La fertatulu
Câ fertatu-ti pune capulu.
Ascultat! voinici de mine Se ve-’uvetiu a târî bine,
Sfatulu nu vi-lu daţi la nime Câci cui dai pane si sare,
Ala te mânca mai tare,
— 85 —
De adi Pintea vitâzu mare N’a taiâ domnii ’n carare,
Pintea a gatatu cu t6te,
Si trage acumu de mârte.
Dintre voi cin’ me iubesce Cine pe Pintea-lu gielesce,
După ce voiu muri eu Se-mi tundă totu perulu mieu,
Si-’ntr’o dî de serbatdre Se-lu puna-’n porta la sbre Se-lu pieptene fetele ’N tdte duminecele Si se-lu sufle vânturile Cdlea primaverile tt
Trei voinici s’au^ si aflatu Carii perulu i-au taiatu,
Unu-i George Selagianulu Si cu Mitru Arâeleanulu Altu-i Ioanu Moldovanulu.
Estia perulu i-au taiatu,
In pdrta Tau asiediatu Câ elu se se pomenesea In cea tiâra ungurâsca,
De români fie horitu Si de unguri pomenitu!
Din Noptîle Carpatine ale lui Dragescu,
28.	Sufla vmtulu erVa-nflore.
Sufla ventulu ierb’a-’nfldre.
De ce sufla, de-acea ’nflbre, Voinicu piere la prinsore.
— 86 —
Umbla fraţii Cu banatii Si părinţii Cu argintii
Ddr-’lu voru rescumperâ, Domnii dîcu că nu-lu voru dâ. Si-au^î draguti’a-s’a,
Cisme roşii incaltiâ P61e dalbe sufulcâ Sugna mândra imbracâ,
Sugna de berea pestritia Se scie câ-i e dragutia.
Si la domni a alergatu. „Domnule solgabirau Slobodî-mi dragutiulu mieu C’oi vinde mărgelele Si i-oi plat! fierele Si-oi vinde si sugniti’a Si i-oi plat! temuiti’a.“
— „Io slobodu nu l’oiu lasă Pana tu nu-i matura Totu gârliciulu temnitiei Cu verfutiulu cositiei.“
Ea la temnitia-alergatu Gozulu totu la maturatu Gozu-'n p<31a Ta luatu Si-’n ulitia Ta tîpatu,
TJnde glumescu tinerii Si sfatuescu betranii.
Ea-’n apoi a inturnatu,
Si la domni că s’a rogatu: Domnule solgabirâu Slobodî-mi dragutiulu mieu Câ, câte mi-ai poruncitu
87 -
Eu tăte le-amu impliriitu,
Si câte-mi-vei porunci Eu tăte le-oi implinl.
Solgabirau a graltu:
Nemica n’oi porunci Dragutiu-ti voiu slobodî.
Si la drumu cumu au plecatu Elu din graiu a cuventatu: Scump’a mea Draguti’a, mea,
De ce-ti storci tu sufletulu Că si veutulu pamentulu?
Ca tu a mea totu nu-i ffe Lele, pana-i otrăvi Cei doi frăţiori ai tei Că nu me potu uită la ei Că umbla in portulu mieu Si joca cumu jocu si eu!
Ea clin graiu asiă a graitu, Nu fi bade necagitu,
Eu nu sciu ce-i otrav’a, Mancata-o-ar fi naib’a!
Elu clin graiu că iă graitu Maniosu si căm restitu:
Du-te la voi iu gradina Sub unu fim de mătăcină Ca este unu sierpe balauru Cu soldi mândrii că de auru Si din gura Para-i cura
Din coda veninu picura Si veni 11 u acelu amaru Se-lu sprigini intrunu paharu
— 88 —
Si se-lu dâi după dreptate:
La eelu mare jumetate La celu micu Pâna’ntr’unu picu.
Ea acolo s’a grabitu Veninulu Fa spriginitu Si in casa a intratu Si din gur’a cuventatu :
Se traesci frate mai mare Si se-lu bei pe jumetate,
Se traesci frate mai micu Si se-lu bei pana-’ntr’unu picu,
O draga soruc’a mea De te a invetiatu brecine Mbra de-o mbrte câ mioe;
De faci tu din capulu teu,
Nu te ierte Domnedieu!
Ea n’apoi a inturnatu Mândrului La cuventatu:
Hai baditia la traitu,
La traitu si la iub tu Câ tu ce mi-ai poruncitu Eu tote le-amu implinitu.
Dar’ a dîsu baditiu-asiâ: Oh, mândra, dragutFa mea,
Pe tine nu te-oi lua,
Câ tu de ti mania Si cu mine-i face asiâ!
Ea tare s’a superatu Si-’napoi s’a inturnatu Si-’n gradina a intratu Florile le-a blastematu: Cresceti flori si nu-’nfloriti Câ mie nu-mi trebuiţi,
— 89 —
Mie, cându mi-vti trebuitu,
Crescut’ati, n’ati infloritu,
Numai câtu a-ti muguritu;
Cresceti flori câtu gardurile Si astupaţi prilazurile,
De-mi vedeţi necazurile,
Câ necasulu ce-lu amu eu,
Nu mie datu de Domnedieu Câ-i datu de dragutiulu mieu!
Giurgesci.
29.	In cea verde dumbravitia.
In cea verde dumbravitia Siede o dalba copilitia Tinera câ si-o mladitia.
Câţi voinici ca o vedeâ Toţi din gura i-dîceâ:
Copilitia drag’a mea,
En trageti tu cununa De pe cod’a ochiului Mai pe verfulu capului Câ tu-’n lume de-i trăi Mulţi voinici-i nebuni.
Nu-i de vina cunun’a Câ-i de vina maic’a mea De ce m’o facutu asiâ;
Frundia verde lemnu de bradu Ca pe mine m’a scaldatu Totu in rosmarinu si-’n flori Se fiu draga 1a. fetiori,
In rosmarinu de celu verde Se fiu draga cui nie vede.
Giurgesci.
— 90
30.	Me cluseiu in dumbravitia,
Me cluseiu in dumbravitia, Me-’ntâlnii c’o copilitia,
Eu de mâna o-amu luatu La părinţi in s&n’o-am datu Se-o cr6sca, s’o mar6sea, Minte-’n capu se-i dobând^sca. Si-io-am pusu petioru-’n scara Si-am trecuta in alta tiera.
Nici trei ani 11’am zabavitu Hiriu de-acasa mi-a venitu Câ mândr’a mi-o ’ncredintîtu.
Si am pusu pecioru-’n scara Si-am trecutu in a mea ti6ra.
Si cumu veneamu superatu Nici 11’am intratu prin satu Fâra pre din susu de satu Si-amu aflatu unu iederelu 74) Si-am facutu unu fluerelu Si-am aflatu o ieclere Si-am facutu o cetereâ, —
Cu ceter’a-am ceteratu,
Cu flueru-am flueratu
Cu-unu petioru amu totu jucatu.
S’o aclunatu nevestele
Dup’ace’a fetele
Si-a venitu si mândr’a mea
Mândr’a mea cea ochiesia.
Eu de mâna o-amu luatu In gura o-:,mu sarutatu Si-apoi o-amu intrebatu:
Ea de ce s’a maritatu ?
Dar’ ea mân’a si-o trageâ,
Si din gura-mi respiindeâ:
— 91 —
Frundia verde maracina, Lasa-me bade de mâna Câ tîe ti-am parutu mica,
La alţii le par voinica.
— Apoi s’o mai socotita Si din gura mi-a graitu:
Dute baditia-’n gradina,
Acolo sapa-o fântâna Du hirlu câ-i ap’a buna Tu pandesce apoi la luna,
C’or veni nevestele Si-or’ veni si fetele Si-oi veni bade si eu;
Voi veni cu ddue vase,
Eu le-oi umple — tu le varsa; Eu m’oi face maniosa Si-oi intră la ma-t’a-’n casa Tu-i fi, bade, cu nevasta.
III.
1.	Asta vera mi-am veratu.
Asta vera mi-am veratu Sub o hâciuga x) de bradu,
La vera, unde-oi verâ?
Pe calea Orlatului 2)
Cu puşca-’mperatului. A. L,
2.	Bădiţi a rm te-am visaţii.
Baditia, reu te-am visatu,
Câ nafram’a t’a cea ndua Amu visat’o rupta-’n doue, Rupta-’n doue, rupta-’n trei
Giurgesci.
— 92 —
Scrisa-’n porta la Sibiiu;
Rupta-’n trei si rupta-’n patru Scrisa-n porta la imperatu. c. N. P. P.
3.	Biraulu si cu pop’a.
Birâulu 3) si cu pop’a Asiâ mi-a facutu legea Câ cu lantiulu m’or’ legă,
Si-’n Italica m’or' tiâpâ;
Si-,n Itali’a de m’or* duce,
Nu m’oiu face-o pdma dulce,
Ci m’oi face-o pdma-amara Si-oiu veni la tdmna 6ra
Reteagu.
4.	Busuiocu rosiu petatu.
Busuiocu rosiu p&tatu,
Cine focu te-a sfcmenatu ?
— Catane cându au plecatul De plivitu, cin’ te-a plivitu?
Catane cându au sositul De culesu cin' te-a culesu?
Catanele cându au mersu!
Boutiariu,
5.	Catanirea-si catani.
Câtanireasi catani Pe marginea Dunării,
De-ar’ fi puşc’a de lemnu verde,
Si regiment ulu de fete.
Clusiu.
— 93 —
6.	Cate paseri suntu in codru...
Câte paseri suntu in codru Tote cânta mai cu modru,
Numai n^gr’a ciocârlia Cânta mie-a duşmănia Ca ea-mi cânta-a catanla;
Catanireasiu, câtânl,
Numai puşc’a de n’ar fi,
Puşc’a si otielele 'Mi mânânca sielele Sielele sî dîlele;
Si-asiu câtânl, câtânl,
Câtânl câtu asiu trâi De-ar’ fi puşc’a de hemeitf Regimentulu de femei;
De ar' fi puşc’a de scaiete 4)
Si compania de fete;
De-ar’ fi puşca de tuleu Cataniâ-’n satulu mieu! 7
7.	De catu la neamtiulu catana.
De câtu la neamtiulu catana Mai bine-’n codru cu p6na 5)
Câ din codru vii acasa Din catane nu te laşa.
Cânta cuculu vinerea,
Trecu fetiorii Dunarea Trei si patru-alaturea,
Cu papucii tropotindu Si din gura blastemându,
Blastamându-si maicele De ce i-au facutu pre ei
Minthiulu Gherlei.
— 94 —
8.	Domne bate nemtisiorii,
D<5mne bate nemtîsiorii Câ mLau catanitu fetiorii; Dbmne bate n6mtiu-’n drumu C’a luatu ce-a fostu mai bunu Si-au remasu pricazurile 7) Care făcu necazurile;
Si-au remasu obielele Se iub6sca fetele;
A remasu unu golomozu 8)
Se iubesca ce-i frumosu.
9.	Fa-me Domne ce mi face.
Fâ-me, ddmne, ce mi face,
Fâ-me, ddmne picu de lapte La-’mperatulu in cetate Se vedu nemţii cum s’or bate Cu recrute neinvetiate?
Somesiulu mare
10.	Frundia verde flori merunte.
Frundia verde flori merunte,
Cânta cucu-’n v6rfu de muntej
Eu gândescu câ-mi cânta mie
Ci elu cânta-a catania
Si elu cânta la voinici
Care se ducu de pe aici.	a. L.
11.	Munte, munte pietra saca.
Munte, munte piatra seca,
Laşa voinicii se tr6ca,
Se tr6ca la ciobanla,
Se scape de catunia,
Catanfa cui e buna?
La feciorulu fârâ muma;
Catani’a cui e data?
La fetiorulu fara tata!
Clopotiv’a.
12.	Muresiu, Muresiu.
Muresiu, Muresiu apa lata Ce vi-i asiâ turburata Si cu sânge mestecată?
— Me turbura Ungurii,
Ce-i bătură Românii, *
Aducu puşci fâra otiele,
Mânuri fâra degetele Săbii multe de husari 9)
Si catane de maghiari.
Cumu n’oiu veni turburatu Si cu atâtea mestecatu Cându la capulu valei mele Se bătu d<5ue taberi grele Care pre care se taie Toţi in mine dâu se saie;
Care pe care se-’nvingu Toţi in mine se impingu;
Care pre care se-’ntrecu,
Toţi in mine se innecu;
Care pe care se puşca Toţi in mine se arunca!!
_____	A. P. R.
13.	Nu-mi e jale ca me ducu.
Nu-mi e jale câ me ducu,
Ca mi-e jale după plugu;
j)
— 96 —
După plugu cu siese boi,
După omeni dela noi;
După plugu cu patru vaci,
După ddue mândre dragi;
După plugu si dup’o vaca,
După mândra mea cea draga.
_____	Reteagu.
14.	Pasere de pre cetate.
Pasere de pre cetate,
Spune mândrei sanatate:
Câ de mine n’are parte,
N’are parte câ-su departe;
Cându batea ciasulu 10) la unulu Erâmu gafa câ peunulu,
Cându batea ciasulu la doi Mergeamu, mândra, dela voi;
Cându batea ciasulu la trei,
De plânsu nu poteâm vorbi; Cându batea qiasulu la patru Mergeamu sluga la ’mperatulu; Cându batea ciasulu la cinci,
Me descultiâm de opinci;
Cându batea ciasulu la siesa,
Mi se uită Neamtiu ’n fagia,
Eu me rogâm se me ierte Pân’ va bate ciasulu siepte. Cându bateâ ciasulu la optu Mi-au taiatu pârulu de totu; Cându bateâ ciasulu la nbue Eu am fostu catana noua;
Sî-’n casarma m’au bagatu Sî pe mine m’au juratu Pre cruciti’a săbiei In tier’a Italiei.
— 97 —
Nu me mândra blastemâ,
Reu me ddre anim’a;
Blaste-me pe ori si cine,
Nu me blastemâ pe mine; Pentru puşc’a cu otiele Te lasaiu mândra cu jeJe; Pentru puşc’a cu argintu Te lasaiu mândra plângtindu; Nu te mândra superâ Ca eu totu nu te-oiu uită,
Câ de-a fl vre-o pace-’n t,i6ra Eu acas’oi veni era,
Er’ de-a fl vre-o reutate M’oiu lipi lânga-o cetate"
Si-ti voiu scrie, mândra carte, Nu-ti voiu scrie cu cern^la Câ de aceea-i multa-’n ti6ra, Ci-oi scrie cu lacramele Câ de acele-su putinele.
Reteagu.
15.	Pe dealulu Feleacului.
Pe deâlulu Feleacului n)
Mergu fetiori de-ai Jancului, Iancu-i comand^za bine:
Haide-ti feciori după mine Se luâmu tunuri de fagu 12)
Si se dâmu in Clusiu cu dragu! Er’ cându Clusiulu l’au zaritu Janculu din graiu a graitu:
— Stati, fetiori, se ne-aruncamu Si totu Clusiulu se-lu luâmu Si pe unde-om’ trece doi
7
— 98 —
Sângele-a curge sîroi,
N’a fi nalba, nice ierba,
Numai sânge pâna-’n barba,
Nu sânge de copii mici Ci totu sânge de voinici;
De voinici micuţi si mari De catane si husari!
A. P. R.
16.	Pe din susu de Bai1 a mare.
Pe din susu de Bai’a mare Merge-unu capitanu calare, Capitanulu siuerandu, 1J)
Catanele totu plângundu, Capitanulu loru dîcundu:
— Sciut’ati voi fetiori bine Cându a-ti datu mân’a cu mine Câ nu-ti cosi prin livedi Nici nu-ti mulge prin galeţi,
Si nu-ti cosi prin butuci Nici nu-ti mulge oi la strungi; Fetele-or, merge la jocu Voi ve-ti merge toti in focu; Fetele-or’ purtă zadla 14)
Si voi puşca si sabla;
Fetele-or’ portă mărgele Si voi puşca si otiele.
De pe Somesiulu mare.
17.	Plange-me*
Plange-me maica cu doru, Ti-amu fostu feta si fetioru,
— 99 —
Ti-amu aratu ti-am semenatu Pita din elu n’am mâncata. Si-am lasatu biciu-’n cbiotdre Si-o dragutia câ si-o fibre.
Si prietinii-’n siediatbre . . .
Până dâu de drumu facutu Nici inapoi nu me uitu!
Reteagu. 15)
18.	Plâng eme.
Plânge-me maica cu doru Câ ti-am fostu dulce fetioru, Ti-am scosu plugulu dimocolu, Ti-am aratu mândru ogoru; L’am aratu, Tam semâiiatu Si-’n catane am plecatu Semenat’am firu d’ovesu Resarit’a grâu alesu; Semânat’am busuiocu,
Resarit’a doru si focu; Semenat’am viorele Resarit’a doru si jele.
D’oi seraculu catan’a Cându-i vine porunc’a Laşa prândiu si laşa cina Laşa patulu de hodina. 16)
Boutiariu.
19.	Pe tiermuri de Dunaritia,.
Pe tiermuri de Dunaritia Merge-o mândra copilitia Totu horindu 17) si ckiuindu
7*
— 100 —
Din Dunăre apa bendu Si pe târgari intrebându:
—	Voi, tergari, tergariloru,
Nu mi-ati vediutu baditiulu ?
—	P6te de l’am si vediutu Inse nu Tam cunoscutu.
—	L’ati potutu cundsce bine,
Ck nu-i câ elu voinicu nime,
In fruntea sîrâgului 18)
Sub eruciti’a stegului,
Cu cloputiu 19) ’nsînoratu,
Cu bumbusci 20) inconjuratu Cu bumbusce de argintu,
Câ elu nu-i in regime,.tu.
Din Marmati’a c, d. T. M,
20.	Scii tu bade ce dicedi ...
Scli tu bade, ce dîceâ-i,
Cându la noi pre patu siedeâi? Câ, nu vâ fi omu in lume Pre noi se ne despreupe;
Eta, omulu s’a aflatu,
Inaltiatulu imperatu Pre noi ne-a despreunatu!
Seracu dorulu badiului Cum a fostu si acnm’a nu-i Câ-i pe mân’a Neamtiului;
Cum a fostu si acum nu este Câ, Neamtiulu i-poruncesce!
Boutiariu.
— 101 —
21.	fipusu-mi-a mie cuculu . . .
Spusu-mi-a mie cuculu Se nu me mâncu cu lucrulu,
Câ adi, mâne iâu drumulu,
Si mi-a spusu si pupez'a:
Astadi, mâne, iâu calea!
22.	Vai seraculu catan'a.
Vai, seraculu catanâ,
Cându-i vine porunc’a,
'Si desltiga opiuc’a Si-si incaltia pâpuculu Si iâ drumulu de-a lungulu! Inaltiate Imperate Nu me ’nstreinâ departe!
Tu scîi rtindulu tunului,
Eu sciu rendulu plugului;
Tu scii rendulu săbiei Eu sciu rendulu secerei;
Si tu scli rendulu puscei Er’ eu sciu rendulu ctisei;
Bate-te cu cine-i vrti,
Eu me jocu cu mândr’a mea; Bate-te câ pescii-'n apa,
Dâ-mi pace se mergu la sapa; Bate-te diu’a la ştire,
Eu mergu ser’a-’n siediettire; Bate-te ntiptea pe luna,
Eu ducu din holda cununa Si făcu mândrei voia buna!
Tu cu bătăile tale
Aduci totu banatu si jale —
Eu cumperu mândrei mărgele, Ea-mi dâ gura pentru ele!
Reteagu.
Somesiu.
— 102 —
23.	Vai, ser aci copii frumoşi.
Vai seraci copii frumoşi Dâ cum stâu in lageru scosi, Fâra pita fâra sare, 20)
Numai cu puşc’a-’n spinare; Puşc’a si otielele Cari mânânca sielele; Celelalte hodoroze 21)
Mânca carnea de pe (5se Se remâna osele Se le mânce cidrele.
Munţii apuseni. 22)
24.	Venitu-mi-a carte asera.
Venitu-mi-a carte as^ra Se me ducu catana 6ra,
Du-te maica la birâu 23)
Si âmbla de rândulu mieu.
— Fost’am dieu eu, fetulu mieu Dar’ si-a pusu gâudulu pre tine Se te duca dela mine,
D6ca maica e asiâ,
Curuesce-mi camasi’a,
Oi! croesce-o catun^sca,
Nemtiulu se te pomen6sca!
Reteagu.
25.	Testamentulu soldatului.
Dac’asiu prinde a mori S£u acei Turci m’or robi,
Te rogu sogie iubita
— 103 —
Fâ o ruga umilita Pentru sufletielulu mieu Câ se-lu ierte D-dieu;
Se dâi popii serindare,
Si pane Pa celu ce n’are.
26.	Consort1 a militariului.
Frundia verde olelea An’a din gura grâiâ:
Ofigieri cu pieptulu tare, Daruiti-mi ascultare;
Nu duceţi pe sogiulu mieu Se ve custe D-dieu!
De trei luni sumu maritata, N’am nici mama, n’am nici tata N’am nici frate, n’am nici sor’ Părăsită cat’ se mor’.
Luaţi tote, le luâti,
Numai sogiulu mi-lu lasati. Avemu vite, avemu boi,
Dbue, trei sute de oi,
Luaţi t<5te le luaţi,
Numai sogiulu mi-lu lasati, —« Nu-mi duceţi pe sogiulu mieu, Se ve custe Domnedieu!
27.	Respunsidu ojicieriloru.
E porunca ’mperatesca,
Cauta se se ’mplin^sca.
din Transilvania pro 1873.
- 104 —
28.	De ale ostasiloru din reg. alu 63. de linie.
Ale mele cârari grele Le petrecu cu multa jele.
Eu me rogu cu lacremele Dragostea se nu se spele.
Si me rogu cu lacremi multe Dragostea se nu se uite.
Scrieţi ochi si asta gura Si scrieţi si-a Fa făptură Câ-ci eu carte cându ti-am scrisu Unu doru mare m’a cuprinsu;
Mare jele m’a petrunsu Dominec’a pac’ la prânzu Si amendoi ochii mi-au plânsu; Domineca pân’ la am6di Animuti’a-’n mine a arsu.
Dar cine ni-a despartîtu,
Fie-i mortea de cutîtu,
Ca cme ni-a departatu Sciu câ v'a avă pecatu.
Eu me-’nchinu de sanetate Yedu bine câ esci departe Si ti-am scrisu domiuec’a Câ m’a dorutu anim’a;
Cine nu vrea a me crede Nu mai calce i6rba verde;
N'ar calcă, nici pamentulu De nu sci ce-i urîtulu;
Calce pe pamentu uscatu Care crede alu mieu banatu;
Bate-lu dbmne si trasnesce Pe cel’a ce despartiesce Dulcea dragoste curata De unu june si-o fata.
— 105 —
29.	Alta cantare catunesca, totu din reg. 63. de linie.
Firea-i lume a focului Cum sumu eu a dorului;
Poţi fl maica superata De ce uu m’ai facutu fâta;
Câ fat’a ambla cu naframa Totu aprdpe de a ei mama,
Dar’ eu amblu cu curele,
Me mâuânca multa jele Me mânânca-’n pieptu si-’n spate De d6ue curele late,
Si totu necasulu mi-e frate.
Cându am fostu de prinsy dragutia M’au facutu o catanutiâ Si mi-au datu iu capu ciulica,
De acasa nu sciu nimica.
Frundia verde si un’a Vai, norocbsa-i fafa,
Decându o nasce mam’a,
Dar’ seraculu fetiorulu De cându apuca clopulu ’Lu totu mânca necazulu.
SuperaPa mea anima Cumu arde câ si-o lumina Prin trăiri cu tânguire Jelnicu si plinu de mâhnire.
Pentru a mele tineretie Trecundu-se-’n betranetia.
Trecu in lume-’ndepartatu De alu meu bine, de alu meu satu.
Stau pe locu si socotescu Cumu alţii se veselescu;
Toţi traescu cu veselie,	- *
Nu câ mine ’n catunie,
— 106 —
Intre limbi necunoscute,
Jelnicu si cu gânduri multe;
De cându sum la nâmtiu ’n mâna N’am nici picu de voia buna!
30.	Versu catunescu dela ocuparea Bosniei, din reg. 63
de linia.
Tramis’au in tiera carte La fetiorii de pre sate Se nu pbrte strutiu ’n clopu Câ-n Bosni’a-i mare focu,
Nici fetele mărgele Câ-n Bosni’a-i mare jele.
Pica voinicii 'n bataia Sângele curge paraia,
Si remânu dragutiele,
La mulţi chiar’ nevestele.
Inaltiate, Imperate,
Pune pace nu te bate;
Laşa fetiorii p’acasa La copii si la boresa,
Câ de cându totu porţi bataie Lacramile curgu paraie,
Si de cându porţi bătălii Reinanu holdele pustii,
Fete si mame betrâne,
Mulţi copii mici fara pane,
Sbiciuri in cuiu mucediescu,
Pluguri in siuri ruginescu,
Boii ’n graşduri hodinescu,
Gradinele ’ntielinescu,
Cucuruzu-i nesapatu Si grâulu neseceratu.
Er’ pe drumuri si carare
— 107 —
Curgu lacremi pâreu si vale, Lacremile înfocate De fete nemaritate Si neveste superate.
Mainele-si plângu fetiorii Nevestele soQiorii Si fetele petitorii.
Căpitane, căpitane Slobodî-me din catane Se mai prindu plugulu de c<5rne; Deca lucrulu voiu gatâ,
Cu dragu te voiu ascultă Si-’napoi voiu inturnă.
31.	Totu catunesca din reg. 63 de linie.
Maica, tu cându m’ai facutu Forte bine ti-a parutu,
Cu unu petioru m’ai leganatu Din gura m’ai blastematu;
Tu m’ai' blastematu in rîsu,
Dara de mine s’a prinsu;
Cându m’ai vediutu câ-su fetioru Se-mi fii ruptu mama unu petioru,
Si apoi cându m’ai botezatu Se-mi fii ruptu si celu-alaltu Câ-ci nu ti-ar’ fi fostu pecatu Decâtu jale si banatu.
Tu maica m’ai blastematu Se n’arn cina si hodina Nice prânzu cu voia buna;
Me punu ser’a la ciuatu Nu potu de plânsu si banatu Câ părinţii i-amu lasatu.
Mai facutu maica frumosu,
— 108 —
Neamtiului de bunu folosu.
Cându am fostu se-ti fiu de hazna M’au luatu neamtiulu de acasa M’au luatu de nu sciu eu Si me ducu pe drumu cu greu Cu străinii insoşitu Că spinu ’n gardu ingraditu. Spusuti-amu eu maica tîe Se tieui dîle pentru mine Se remanu in satu cu tine,
Tu maicutia ai tienutu Vinerea si miercurea Se me poţi instreină,
De fete si de fetiori De jocu si de serbatori.
32.	Din lupt1 a cu Praisulu.
Frundia verde lasa-lasa Mulţi voinici sangele-si vărsa Pentru totu neamulu de-acasa. Cându Ia focu si-am iuceputu Nici apa n’amu avutu O lingura de beutu.
Cându a fostu la miediu de năpte Vine trup’a, nu mai p6te.
Cându de dtua se zâreâ Fergatterungu-lu suflă Noi pe dealu ne-amu insîratu Si de focu ne amu apucatu. Cându a fostu la prâudîsioru Mai puşcă câte unu fetioru Acel’a numai de doru,
Că-o puşca de a Praisului Plâteă optu de-a neamtiului.
— 109 —
Cându prindă Praisulu a dâ Feciorii prindu a pică Si-asiâ veniâu glbntiele Cumu vinu văr’a ploile,
Nescari gldntie găurite Pe la urechi sbângaite.
Cându a fostu in prânzulu mare Vine unu capitanu calare Strigându totu in gur’a mare: Daţi fetiori cu voia buna, Remanemu fara cununa;
Da o catana batrena Elu din graiu asia a graitu Căpitane, căpitane Lâsa-ne se reterimu Ca vedi bine câ periinu;
Reterati, eu nu dîcu bâ Dor’-ti mai pot6 scăpă,
Uitatî-ve innapoi Câtu-ti vede cu ochi doi Stau feciorii că snopii;
Stau feciorii preveliti Că nesce pomi înfloriţi Si amu vediutu fertatu puşcatu Fara mânuri, fara capu Si dieu mie s'a rogatu Se ’ntornu puşc’a cu patulu Si se-i sdrobescu lui capulu.
Dar’ dieu mie mi-a fostu mila.
Câ jace ’n sânge câ-’n tina Si mie mi-a fostu banatu Câ jac6 iu sânge ’nchiegatu. Reterit’amu, reteritu Pe unu dealu mândru ’nfloritu, Dealu-’lu chiemâ Rostopolu
— 110 —
Nu mai potu merge de doru. Jele-mi e de-ai miei părinţi, Sciu bine ca me doriţi;
Jele-mi e si de-ai mei fraţi Sciu bine ca m’asceptati.
Dar' pe min’ nu m'asceptati,
Că pe mine m’o ’mpuşcatu In diu’a de San-Ziene,
Morte mare cu jelene Si pe mine m’o ’ngropatu La umbr’a unui fragariu Câ pe domnulu generariu Si-’n locu de trasu clopotele Dă Praisulu cu tunurile,
Si-’n locu de cruce-’n mormentu Crâncănă corbii prin ventu.
33.	Totu din reg. 63. de linia. Pe uliti’a tîganesca Este o si6tra armenesca Badea murgu-’lu potcoviâ Lelea stă de-’lu priveghiă,
De lacreini de abia zariâ De suspinu de abia vedea.
Badea din gura-mi graiâ:
Oi! as6ra pe sfintîtu Mare carte mi-a sositu Se redicu eu stegurile Se me bătu cu taberile.
Dar’ te iâ Mândrutia iâ
Totu in josu pe ap*a lina Si te dii-’n ti6ra streina,
Si te uita Mândra uita
— ni —
De vedi pusei fără otiele Mânuri fără degetiele Si me iâ Mândrutia iâ
Si me du mândra-’n gradina La cea lina de fântâna Si me-’ngrdpa Mândra-’n grbpa Si la capu
Se-mi puni unu macu La petiore busuiocu Pe de laturi berbinocu Pe de asupr’a maioreanu C’amu fostu voinicu tab&ranu Câţi dmeni p’acolo-or trece Toţi voru be la apa rece Si-oru dîce cu cuventulu:
Ddmne, mândru-i mormentulu,
Asia a fostu si voiniculu.
Dela catanele atasiate la depo in Bistritia.
34.	Lupt1 a dela Josejstadt.
(Iuniu 28—29 1866.)
Frundia verde, maghieratu,
La festungu la Josefstadt Ajunseră trupele,
In dduedieci si optule,
Unde stetera pe locu,
Si-’ncepura a-si face focu,
Se-si faca menagea iute,
Câ se plece mai nainte.
Menagea ddca au gâtatu,
Un „liaptacu!" mare au suflatu,
Benedecu vinea calare,
Toţi strigâu in gura mare:
— 112 —
„Benedecu câ se traidsca,
Trup’a s’o comândaldsca!“ Benedecu din draiu graiâ: „Ostasîme drag’a mea!
„Fii gata tu armele „Si cu tdte trebile.“
Apoi amu plecatu ’nainte,
Ca pe Praisu se-’lu potemu prinde. Nu mul tu inse mai pasîramu,
Cu Praisulu ne si tâluiramu,
Ne opriramu dar’ pe locu Cu duşmanulu se damu focu, Praisulu incepu a puşcâ,
Fetiorii nosti a pică,
C’asid dâu cu tunurile,
De se clateâu dealurile;
Deci câ leii ne-amu luptatu,
Pana ndptea ne-apucatu,
Ma si ndptea aci amu fostu, Incungiurati de forpostu,
Pan’ ce a dou’a di-amu plecatu, In maşirulu regulatu.
In dduedieci si uouelea,
Praisulu er’ spre noi veneâ, Potc’a dra-’lu aduceâ,
Pe-o vreme urîta, rea.
Eramu pe-unu dealu amaritu, Praisulu pe unu siesu stelegitu, Praisulu, marele vraşmasiu,
S’a fostu trasu lângă unu orasiu, Si-a trecutu printr’o pădure,
Câ pre noi se ne ’ncungiure, Cându Praisulu au stătu pre locu Noi ’lu primiramu cu focu.
113 —
Noi erâmu pre dealu in cale Era Praisulu mai la vale,
Si unu maioru cu calu cu siea Catra noi acum dîceâ:
„Stati fetiori! si nu ve daţi,
„Ci câ voinici ve luptati,
„Dar’ fiţi cauţi si ve ’ngrigiti „Si de mdrte ve feriţi!“
Vai! inse-ai nosti reterâ,
Praisulu după noi vineâ,
Si cându fugiamu inapoi,
Asia venea după noi Dela Praisulu gldntiele Câ si vâr’a ploile.
Acumu atâtu amu fugitu Până toti ne-amu obositu,
Si atâtu amu totu alergatu Pana mai nu amu picatu.
Si cându prin holde fugeamu, Paie de ovesu sugeamu,
Câ erâmu toti insetati Si de bataia mâncaţi.
Noi fugeamu care-'n catrau, Cumu fugu corbii cându li-e reu, Pan' ce-’n verfulu dealului Comandiulu Praisului Lovitu de-o gldntia a picatu,
Si batai’a a ’ncetatu.
fir’ cându fu de catra s6ra
Intr’unu lagheru ne-asiediara,
Ci puQinu amu odichnitu,
Câ-unu avisu iute a venitu £ra de nou se plecamu Si ’napoi se reteramu;
De locu dar’ amu si pornitu,
8
— 114 —
Tota n6ptea amu marşuitu,
Câtu demaneti’a amu ajunsu Unde'stetea Praisu ascunsu,
Unde jie-amu opritu pe locu,
Se ne mai gatimu de-unu focu.
Bine inse n’amu mâncaţii,
Era la drumu amu plecatu,
Si amu ajunsu toti osteniţi Pana mai la Chenigreţi,
Cându aicea ne-amu aflatu In lagheru ne-amu asiediatu.
EP prin treidieci si unulea,
Nimeni, nemicu nu sciâ Acumu lun’a Pa siersîtu.
Si alta luna s’a ivitu.
Din „Transilvania" pro 1875 nro 5.
35.	Lupta dela Koniggrătz (Iuliu 3. 1866.)
DaP prin Iuliu alu treilea,
Unu maioru din graiu graiâ: „Susu fetiori! si ve ’mbracati: „De bataia ve gatati,
„Si acumu carne-’ti capatâ,
„Si-'ti mâncâ, vi-ti ospetâ.“ Carnea abia s’a ’ncaldîtu, Iute-unu raportu ni-a sositu: „Armele, si ve ’mbracati,
„Carnea din căldări luaţi,
„CV venitu unu avisu iute „Se mai mergemu înainte."
Deci de aice’a ni-amu luatu,
Spre o pădure amu plecatu. Cându ai noştri unu dealu suiâu,
— 115 —
Trâmbitîle amaru' dîceâu Câtu gândeai ca lumea piere De necasuri si de jele.
Ei <iâte unu tunu slobodiau,
Si cu bandele dîceâu,
Totu dîceâu si nu-’nceta Se aiba curagiu trup’a.
Acumu Praisulu ne ’ntâlnesce, Armele spre noi ţîntesce.
Noi si-’ncepemu a puşcă Era Praisulu a venă.
Cadeau toţi ca frundiele,
Mai din tote laturile,
Si cându tunurile dâu, ^
Sîru pe josu se tavaliâu,
Totu ca ver’a ierbile Cându le taie cbsele.
Ţuietu mare, focu si ventu,
Si ’ncalciala pre pamentu,
Toţi strigâu cu-a loru cuventu: „înainte, inainte:“
Deci ’nainte amu alergatu, Si-amu puşcatu ne-’ncetatu,
Si-am tienutu totu fortu la focu, Pân' am ajunsu la midilocu,
La midiloculu pădurii Unde erâu plencherii,
Plencheri de-ai Praisului CA copacii codrului Si cându cu ei ne luptâmu Mai că nici unu tistu n’aveâmu, Totuşi din păduri i-am scosu Dar’ ei inapoi s’au-’ntorsu,
Ci totu gândiâm că nu-i bine ' Sciâm câ-armat'a loru vine,
8*
— 116 —
Ea vinea de catra steng’a Câta frundi’a, câta ierb’a.
Cându p’unu dealu inse amu esîtu Unu capitanu ni-a sositu,
Care din graiu ne graiâ:
„Unde-i calarea mea?“
Calarea i s’a datu,
Si elu pe ea s’a urcatu,
Si-apoi din graiu mai graiâ : „Ascultaţi comandă mea!u Acumu priviramu spre stenga,
Si vediuramu tdta trup’a,
Tdta trup’a Praisului Totu câ fruudi’a brad ului.
Iute dara ni-amu luatu,
Si-'n pădure ne-am bagatu, Si-amu tienutu totu spre drâpt’a Dor' asi’a cumv’a omu scap’â, Inse noi ce se scapâmu?
Ca-’n mai reu locu ne bagâmu, C’amu ajunsu chiaru intr’unu locu, Pentru noi fara norocu,
Unde atât’a ne-amu luptatu Pana mai toti amu picatu.
Vai, padurea a fostu grea forte, Si-’n ea a fostu grozava mdrte, Câtu ori in catrau âmblâmu De pre omu, pre omu calcâmu;
Si ori in catrâu suceamu Totu răniţi si morţi vedeâmu, Pâna-n urma ce am scapatu De-’n tăieturi amu intratu.
Cându erâmu prin tăieturi Audiamu totu puşcaturi,
— 117
Prusii după noi puşcâu Si fetiorii asiâ picâu Tocmai câ frundi’a tdmn’a Cându o ajunge brum’a Dar’ cându si de aici am scapatu La unu dealu amu apucatu, Cându pe dealu in susu fugeâmu Alta nu mai audiâmu Fara numai ai! si vai!
De amaru si de chinzaiu.
Mii erâu cei tavaliti,
Mii puşcati si mii răniţi,
Si mulţi ostasi s’audiâ Blastemându-si mamele ^
Pân’ ce i-a facutu in lume,
De necasu si de minune.
Br’ cându fuse catra sdra, Umbrele cându s’asiedidra,
Cându de totulu am scapatu Si pe unu siesu ne-amu asiediatu, Din alu nostu regimentu totu Mai traiau vre o suta optu,
De sî eramu mai uainte Vre o mie si siese sute.
Dar unu maioru ce-a remasu Spre mai mare alu nostru necasu Si aici inca ne amarea Ca din graiu elu ne graiâ:
„Stati ai mei feciori pe locu,
„Se mai tienemu inc’unu focu,w Dar si feciorii-i graira „Nu vediusi ca toti perira?
„Noi focu mai multu nu tienemu „Ci reteramu câtu potemu
— 118 —
„Câ de nu, si noi picâmu."'
Maiorulu a incremenitu Si pre noi ni-a slobodîtu:
„Reterati, dar’ nu dîcn ba,
„Care-ti mai pot6 scapă,!“
Noi prindemu a reterâ Si spre Elb’a a ’naintă,
Dar candu sosiremu la apoi Trup’a vine mai Ta olalta,
Călăreţii din apoi Cu Praisulu tieneău resboiu.
Toţi erămu acumu la podu,
Unde steteremu pe locu. îmbulziră eră mare,
Vrea se scape fiecare,
Dar’ pre^podu toti nu-’ncapeău Mulţi si prin apa treceău,
Mulţi notara sî esîra,
Cei mai mulţi inse pieriră,
Ma si tunuri au picatu,
Câ si podulu s’a sfarmatu.
Câti-va inse, ce scapara,
Spre festungu inaintara Spre îestungulu Josefstatu,
Intre cari si io-am scapatu Că se fiu de mărturia,
De pierderea ’n vitejia,
Că care se nu mai fia !
Din „Transilvani’a" nro 6. 1875.
36.	Traiulu soldatului.
Cine-mi pbte crede mie Ce traiu ducu in catunia? Câ postescu si dî si ndpte Şi ducu fome câtu se pote.
— 119
In diori de demin^tia Eu prindu puşculiti’a-’n bragie,
O int-rebu curau s’a odichnitu. Câ-ci totu la ea m’amu gânditu. Ea tace si nu vorbesce Far’ pre mine me silesce Se o frecu, s’o curatiescu,
De mine se nu grigiesc-u;
Asuda si ruginesce,
Pre catana ’lu necajesce,
Striga unsdre si oleu,
Dar* de unde draculu se-lu ieu. Cându suntu gata si-’mbracatu Me ’nvertescu pre lângă jatu Si nimica nu graescu,
Fâra la mâncatu gândescu,
Câ-ci asdra u’arn cinatu Ci m’am resturnatu pre patu; N’a dîsu nime vin* de mânca Sî-apoi dute de te culca.
De-am lucratu, de n’ara lucratu, La ndue ciasu m’au visitatu,
Si se me credi iubite frate Ca siepte-am l'uatu pre spate; De nu credi,
Acuşi se vedi
Cându pe la tine sosesce
Cu diece te daruesce
Dar’ nimica nu-ti vorbesce!
Atâta-i câ-ci i-amu lucratu,
Mai multu eu n’ain capetatu.
Vai ce traiu, omori-lu drace,
Nu sciu dieu, ce m’oiu mai face! De prândîtu uu-ti mai vorbescu, Câci ’mi sufla se pornescu,
— 120 —
Se me duca afara-’n câmpu Se-mî câscigu ce se mânâncu.
Vedu plugurile arându,
Eu me teraiu pre pamentu,
Fugu, alergu, puşcu, me ostenescu,
Si nimicu nu fololescu;
Nu me-’ntr6ba: poţi? nu poţi?
Ci sufla comanda la toti,
înainte si ’ndereptu
Pana scuipu sânge din pieptu.
Asudu de stau se plesnescu,
Si n’am apa se potolescu Alu mieu trupsioru asudatu,
Celu in asudori scaldatu.
Ah pane amara esci,
Cu amaru te mai plăteşti,
Cin’ te gusta, ala scie,
Ce traiu ducu iu cătănie,
Si soldatu-i gazda mare,
Cându la budilaresiu are.
Acesta o aflaiu scrisa intr’o epistola a unui fe-tioru, ce io traraitea fratelui seu in Buciumu, din Bosnia, la anulu 1883, cam prin maiu.
I. Popu Reteganulu.
37.	Pe marginea Dunărei.
Pe marginea Dunării Mergu fetiorii câ norii Blastemandu-si părinţii Pâtfca i-au facutu pre ei Asia mari si frumusiei Se tr6ca plumbii prin ei!
Dar’ părinţii nu-su de vina Câ si ei bugâtu 24) suspina
— 121 —
Câ trecu in tiera streina,
Unde nu cunoscu pe nime Numai frundi’a si 6rb’a Câ este-’n tota lumea.
Mergu fetiorii fluerandu Si pe maice blastelinandu Siua-i25) maica bastemata: Pân’ce nu mai facutu fata De mai facutu unu fetioru La ’mperatulu d’ajutoru!
Si io asiu sci siede pe vetra Se nu cotu 26) ti6r’a de lata,
Si io asiu sci torce ’ntr’o furca Se nu cotu tier’a de lunga!
Scii tu maica, scii tu bine, Candu tu m’ai facutu pe mine, Nu mai facutu nici d’unu bine Nu ti-oi cosi prin gradina Nici ti-oi mulge oi la stâna De oi muri ’n t-tera străină, Fârâ leaca 27) de lumina.
Fârâ scânduri de salasiu,
Fârâ pânza pe obrazu Numai mdrte, si necasu! Muresiu, Muresiu, apa lata,
Ce vii asia turburata Si cu sânge mestecată ?
Aduni mici Aduni butuci Aduni capuri de voinici Degetiele cu inele Si pusei fara de otiele !
Da cum io câ n’oi veni Câ la capetulu apii Se bătu ddue taberi grele.
— 122
Striga neamtiulu catra ele:
Da-ti fetiori, fetiorii mei,
Se tienemu unuia cu altulu Se scapâmu pe imperatulu,
Pe ’mperatu de bătălie Pe iobagi de iobăgie!
Pe seraci de seracie!
dela Mariora dela Caticau,
38 Alta catunesca.
Decându cas’a o am lasatu Pita calda n’am mâucatu Numai profontu nesaratu Cu petiorulu frâmântatu.
Tidrina, idrba frumdsa Remâi mandra sânatdsa Că si-o viola frumosa;
Că si io mergu sanatosu Că unu rujmaliuu 28) frumosu ! Bade, rujmalinu frumosu,
Cobor’ din carutia josu Si me sărută odata Se nu remăi superata,
Că io te sarutu bucurosu,
Se nu te duci mauiosu.
— Haida mandruca cu mine Si stăi mandra langa mine Cum m’or îmbracă de bine: Pentr’unu cloputiu 29) românescu, Ciacău mândru catunescu; Pentr’unu sumanutiu cernitu Caputu mândru totu bumbi tu; Pentru cidreci romanesci Pantaloni mândrii domnesci;
— 123 —
Pentru opinci cu obiele Papuci mândrii cu curele!
Io me ducu mandra-’n catane,
Tu remâi si-mi cdse haine,
Oi 1 croesce-mi o camasia,
O croesce barbat^sca:
Si o c<5sa catun^sca Pe latulu celu dinapoi Scrieţi părinţii amendoi;
Si pe latulu din ainte Scrieţi a t’ale cuvinte;
Pe manec’a de-a dr6pt’a,
Scrie-te pe dumniat’a Se-mi mai stamperu anim-a.
dela Mari or'a din Caticav.
IV.
Cântece de bucuria.
1.	A ser a si alalta sera. .
săra si alalta sera Cântau doi cocoşi p’afara, Doi cocoşii negri cântă, Neamurile me mustră Se me lasu de baditi’a. Cuventulu nu le-asiu calcă, De badea nu m’asiu lasă. . .
A. L.
2.	Audit'amu auditu. . .
Audit’amu, auditu,
Audit’amu o minciuna,
Ca Muresiu-i apa buna,
Câţi o beu, toti se inpreuna; Vin’ lele, se bemu si noi Se ne luamu amendoi.
F. L. M
— 125 —
3.	Bate ventu-n codru desu.
Bate ventu-’n codru desu,
Ce badisioru mi-am alesu,
L’am alesu intr’o cercare Se vedemu ce minte are!
De va avea minte buna Se-lu iubescu unu anu si-o luna, De va avea miffte rea Se-lu iub^sca cine-a vrea Câ eu mi-amu iubitu partea.
A. L.
4.	Canta puiulu cucului.
Canta puiulu cucului La trupin’a nucului Rbga mdrte Turcului.
Cucuie, unde te duci,
Me miru 6rn’a ce mănânci? Mânâncu putregaiu de fagu Si vinu de ve cântu de dragu.
Reteagu.
5.	Cine aude....
Cine aude gur’a mea Laşa vinulu sî nu-lu bea Sî vine la gur’a mea;
Cine aude glasulu mieu Laşa vinu-’n fogadau x)
Si vine la glasulu mieu, Pan' sfintiesce sfântulu sdre Nu se afla horitdre,2)
— 126 —
D6ca sorele-a sfintîtu Horitore s’au gasitu.
Uriu de susu.3)
6.	Dela noi pre munte-n susu.
Dela noi pe munte ’n susu Multu cânta cuculu respunsu, Multu me mir* cine i-a spusu?
Iâ baditi’a cându s’a dusu,
Cându s’a dusu pe munte-n susu! Dar apoi pe munte-’n josu Multu cânta cuculu frumosu,
Câ bâdidi’a cându a ’ntorsu, Cându a ’ntorsu pe munte-’n josu !
Pietrosu.3)
De asiu sci c&ntd . . .
De asiu sci cântă câ cuculu Nu m’asiu mâncâ cu lucrulu Ci-asiu sburâ din crenga ’n crânga Si asi caută lumea de larga,
Si asiu sburâ din ciunga ’n crânga Pân’ la mândr’a mea cea draga, Si asiu mâncâ frundia si terba; Asin sburâ linu si usioru Si-i-asiu duce alu mieu doru,] Netediendu-mi penele Si mândrei sprâncenele.
Oltu,
Firicelu lungu de negara...
Firicelu lungu de de negara Place-mi lumin’a de c6ra,
— 127 —
Si mândFa din a mea ti6ra.
F6ia verde de dudeu Place-mi lumin’a de seu Si mândFa din satulu mieu. Foicica de dudeu,
Pus’am gandu si-am dîsu sî dieu Se-mi i6u mândra din Cergâu,
Si 6r’ mi-am facutu de lege Ca din satu nu poţi alege,
Câ suntu multe si frumbse Si cu dracu dragostbse.
N. P. P.
9. Fost*am fetioru . . .
Fost’am fetioru nu pr6 fdrte Si-am iubitu fetele tdte;
Câte fete ’n bragie am strinsu După mine tote au plânsu.
De te-oiu stringe si pre tine Si tu-i plânge după mine,
DaF de te-oiu si sărută De mine nu ti lăsă.
Banatu.
10 Foicica trei gr&nace.
Foicica trei grânace Dragostea nu se mai face, Nici din mere nici din pere Nici din degete cu ânele,
Ci din ochi si din sprâncene Si din buze subţirele MuscareaF neiFa5) din tine
— 128 —
Câ dintr’unu faguru de miere Se-i trdca de doru de ele
Boutiariu.
11. Foia verde de trifoiu.
F6ia verde de trifoiu Vino baditia la noi,
16 cararea de sub cdsta Bade! pân, la cas’a ndstra.
—	Dâ in casa cum se intru?
—	Intra baditia cu gându!
—	Clopulu unde se-mi-lu puiu?
—	Este după usia-unu cuiu Acolo, bade, se-lu pui
Si se-mi dâi gura se vii!
N. P. P.
12 La fantana.
La fântâna Molu si tina Subtîric’a spala lâna Cu doi pui de raţia —
’N braşia.
Sare badea, apuca-uuu puiu;
—	Lasâ^lu bade, câ te spuiu,
C’a veni vinerea mare
Si de puiu a fi ’ntrebare.
—	Taci, copila, nu me spune Ca-ti voiu dâ vinarsu de prune, Si-a veni vinerea mica
Si din puiu n’a fi nemica.
Reteagu.
— 129 —
13.	Lelisiora . . .
Lelisiora dela vama Taie-unu puiu sî ne fâ zama Ca deca-i veni la noi Pentru unulu ti-voiu dâ doi.
Si de-oi mai trece p’aici Pentru unu-ti aducu cinci.
Beteagu.
14.	Multu stau si metotu g&ndescu.
Multu stau si me totu gândescu Din doi, pe care se iubescu Si se nu me celuescu?
Asiu iubi pre celu mai mare,
Celu mai micu e fruinosu tare, Asiu iubi pre celu mai mica,
Celu mai mare-i mai voinicu Cum se mdrga pe nimicu ?
Elu cându merge cu coci’a 7) M’areta cu pelari’a.
Vama Marga.
15.	Me Ioane Crasiovenef
Me Ioane, JCrasiovene
Flori de viorele, Hai in casa, nu te teme,
Ca de cine te-ai temuta,
Flore de pe rîtu,8) Eu de multu Fam otravitu,
Cu otrava din dumbrava
Fldre de peierba,
9
— 130 -
Me Ioane, de nu credi,
Hai in casa si mi-lu vedi;
Fibre din livedi;
Ibi pânz’a de pre obrazu,
Yedi ca mortea-i cu necazu
Fibre din izlazu; 9)
Iei pâuz’a de pre midilocu,.
Yedi câ, mbrtea-i jaru si focu.
Flori de busuiocu;
Ibi pânz’a de pre petibre Yedi ck mbrtea-i cu sudore Fibre de cicore.
Boutiariu.
16.	Me duseiu cu plugu-'n costa.
Me duseiu cu plugu-’n costa,
Me uitaiu dup’o nevasta; Uitându-me după dens’a Mi s’a ruptu plugulu si bârs’a; Până le-am pusu amendbue Mi s’a ruptu grindeiu-’n dbue; Cându grindeiulu Fam gatatu Boulu mi s’a sângeratu;
Pana Fam dessângeratu Mi-a,picatu si ceFalaltu Si am gatatu de aratu. . . .
Vai, morţii tei de nevasta Ca ti-ai pusu flbrea-’n ferbstra, Teecu fetiorii p’acblea,
Frcu-si trbba cu flbrea Ca li draga nevast’a.
Siri6r’a. 10j
— i3i —
17.	Multi-mi striga,..
Multi-7mi striga mie-n satu Câ-oi se fiu talpa la iadu.
Dar7 de ce, Ddmne, se fiu?
Câ n’am omorîtu de viu,
Am îubitu ce mi-a placutu,
Alte rele n’am facutu.
Uriu de susu. n)
18.	Pe marginea de pamentu.
Pe marginea de pameutu Merge badea semenându ,,
Si din gura cuventându:
— Se te faci, grâule 7naltu Sî se stai la seceratu Câ mândr'a m7a sarutatu;
Sî se stai sî la ’mblatitu Câ mândruti7a m7a iubitu!
Vama Marg’a.12)
19.	Pe margiaea Dunării.
Pe marginea Dunării Mergu fetiorii cu boii,
Dâ-7n naintea boiloru Merge fldrea floriloru Draguti’a fetioriloru;
Grâl lun7a catra sore,
Daţi fetioii boii mai tare,
Câ vine Dunarea mare;
Las7 se viie se ne mâie,
Numai mândr7a se remâie.
Crisiu.
9*
20. Pe uliti’a casei mele.
Pe uliti’a casei mele Busuiocii sî caragele;
Dar’ cine le-a semenatu?
— Din clopulu badi-au picatu; Unde-a picatu câte unu firu A resaritu trandafiru;
Unde a picatu câte-unu bobu Resarit’a busuiocu.
M. C, P.
V.
1.	Aleu mandra. . .
Aleu, mândra de departe, Prinde-masiu cu tine frate,
Dar’ se potu, cum te-asiu mai bate, Ci mi-su manile legate C’unu firii de metasa negra,
Nu te potu bate de draga.
Clopotiv’a. *)
2.	Amaritii-su frate tare.
Amarîtu-su frate tare C’a crescu tu Muresiulu mare Sî nu potu merge la Flore. Crisiule, Muresiule! Nu-nvolbâ, nu turbura,
Câ-i mândr’a pe matc’a t’a Sî me temu ca s’a ’necâ. Decâtu mândr’a se se ’nece Mai bine Muresiulu sece!
V. P.
134 —
3.	A ser a trecui pre costa . .
Asera trecui pre cdsta Pre din susu de cas’a nostra, Maica-t’a se sfatuiă Sî de mine reu vorbiă;
Spune bade maica-t’a Ca sî de s’ar’ macină In mdra că fain’a,
Noi, de-om fi dragi ne-om luă, Er’ de urîti ne-om lasă; Si-atunci bade ne-om lasă Cându maica-ta a semână Stratu de macu In veifu de acu,
De-a vedeă că maculu cresce De lasatu traga nedejde;
De-a vedeă că maculu seca, Faca bine si mai taca!
Crisiu.2)
4.	Auclit'am si-o sciu bine.
AudîPam si-o sciu bine,
Ca te laşi mândra de mine. Lasa-te cu Ddieu Că mie nu-mi pare reu,
Că nici drumulu nu l’oiu trece Sî capetu mândrutie diece;
Că nu-i lumea că odata Siepte fetiori la o feta,
Că lumea-i plina de doru Diece fete Punu fetioru!
Boutiariu.
- 135
5.	Bade pentru ochii tei.
Bade pentru ochii tei M’au urîtu părinţii miei;
Bade, pentru domniat’a,
M’a urîtu sî maicuti’a;
La fântâna Nu me mâna,
La prilazu 3)
Nu-mi da ragazu,4) Cauta bade se te lasu!
-— Lasa-me, mândrutia, dieu, Ca-ti va pareâ tîe reu,
Ca-i siedeâ cu dîu’a-n pragu Cu fim ţiul u trasu in acu,
Nici-i cosa, nici inâncâ Ci-i plânge si-i suspina,
După mine ti uită Dor’ mi vecleâ undev’a,
Ori pe mine, ori urm’a Sî-ti vei rumpe anim’a,
Iâ, sî tu sî maica-t’a!
c. d. N. P. P.
6,	Bade pentru domniaVa.
Bade pentru domniat’a Me topescu câ canepâ,
Bade, pentru dorulu teu Me topescu câ inu-’n teu.
Reteagu.
7.	Badea meu celu de asV-vera.
Badea mieu celu de ast'-vera Me roga se-lu iubescu era,
— 136 —
Io-ti spunu bade, ruptu alesu,
Câ nu potu se te iubescu C’am o maica semtîtdre Cu ochi de priveghitore,
O usia scartiaitbre Si-o catieua latratore.
Dar’ badea din graiu graiâ: D’audi mândra, mândr’a mea,
Taci, câ neic’a te-a ’nvetiâ Ce se faci cu maica-t’a:
Se-i faci patulu de odihna,
Se ungi usi’a la tîtîna,
La catia se-i dai de cina Se vi-i la mine Ti gradina,
In gradina, in trifoiu,
Ca trifoiu-i pentru oi Gradin’a pentru noi doi Pentru noi doi, amendoi!
din Banatu. c. d. Traila.
8.	Baditia cu buze moi.
Baditia cu buze moi,
Vino pe s6ra la noi Chain unu peru cu pere moi Sî le-om mâncâ amendoi!
Câmpeni. 5)
9.	Bade, badisiorule.
Bade, badisiorule,
Dragoste ti-am semenatu Floricele p’auga satu Se nu traesci superatu; Dragoste ti-am resaditu
— 137
Floricele p’anga rîtu Se nu traesci cu urîtu.
Clusiu.
10.	Badea meu celu de demultu.
Badea meu celu de demultu Nu gândi ca te-am urîtu;
C’ain pusu gându se te urescu Dar’ că tine nu gasescu Nici in facia, nici in dosu Nici in portu asia frumosu.
Jiu.6)
11.	Bate ventulu. . .
Bate vemtulu .josu pe balta, Dragi si-au fostu ei doi odata, Unu fetioru si cu o feta.
Nu sciu cine-o oblicitu, 7)
Badea mândr’a si-a urîtu.
Sî badea de ur’a ei
’Si strinsese mulţi haitei 8)
Sî plecă a hăitui 9)
Pe dealulu cu calinii,
Pe valea cu bulbucii.
Lelea cumu si-o audîtu,
S’o ’mbracatu sî s’o gatitu Totu in haine de metasa Ca s’o duca badea-acasa.
Re'eagu.
12. Candu eram. . .
Cându erâm, de nu iubiamu, Unde me culcamu dormiamu,
— 138 —
Dar’ acumu, de cânclu iubescu, Nu potu se me odibnescu.
Reteagu.
13.	Canta cuculu si-o merlitia.
Cânta cuculu si-o mierlitia,
Ce se ne facemu baditia?
Ne-am iubi — nu ne potemu, Ne-am lasâ — nu ne ’ndurâ-mu! — Mori, mândra, se mor’ si eu, Se ne fac’ unu copârsieu, 10) Copârsieu de scânduri noi n)[
Se ne ’ngrope p’amendoi.
Se se mire sî lumea Ce platesce dragestea, Dragostea acea curata Dela unu june sî-o feta î
Boutiarlu.
14.	Canta cucu-n verfu de. . .
Cânta cucu-n verfu de fagu Nu vine cine mi dragu,
C’are acasa-unu mastihoiu.
Sî-lu tramisa-n câmpu la oi Se- nu mai vina la noi.
Reteagu.
15.	Ckte flori.
Câte flori pe munte-n susu T6te cu badea le-amu pusu; Câte flori pe munte-n josu,
Tote cu badea le-am scosu.
Marmati’a.
— 139 —
16.	Cine trece pre sub scitu?
Cine trece pre sub satu?
—	Trece badea fermecaţii;
Dar’ cine la fermecaţii ?
—	Doue fete din celu satu,
Cu tina dela fântâna
Se nu mai aiba hodina,
Cu o flore de cicbre Se se usce pe petiore.
Iiu Jiu.12)
17.	Cine trece pe ulitia
Cine trece pe ulitia?
Trandafîru si-o rujulitia; Trandafirii e badea mieu, Rujulitia voiu fi eu!
Secadate. 13)
18.	Cine merge pe pietrar iu?
Cine merge pe pietrariu ?
Merge baditra ’n pietrariu,
Ochii lui margaritariu,
Gur’a lui paharu cristalu,
Perulu lui metasa verde Multu mi-e frica ca l’oiu pierde, Câ ram mai pierdutu odata Sî-lu cantaiu Craiov’a tbta;
Sî-a dbua bra-lu găsii Chiar’ pre din susu de Sibiiu Unde cuculu cânta ’ntâiu;
In verfutiulu nucului Cânta mani’a cucului;
— 140 —
De pe celea clomburele Cânta celea paserele,
De banatu ele jele mare,
Toţi munţii se legâuara,
Pietrile se despicară Apele se turburară.
L. E. B. d. Cugieru. 14)
19.	Copilitia dela munte.
Copilitia dela munte Ie-ti tu perulu de pe frunte Ca ti-âu esîtu vorbe multe;
Las’ se iesa, câ nu-mi pasa,
Câ'baditi’a-i dusu de-acasa.
Muredu,
20.	Colo josu in gradinutia.
Colo josu in gradinutia Numai eu si-a mea mândrutia, Si-o tîeneâm pe bratîsidre Si-o jurăm pre sântulu sore Câ pe altulu dragutiu n’are.
Bucov’a. 15)
21.	Cucuruzu brasiovenescu.
Cucuzu brasiovenescu,
Pus’am gându domnediescu, Neico, se te parasescu. Parasite-asiu, paraşi Frica-mi-e câ m’oiu câl Câ câ tiu’ n’oiu mai gâsi,
141
Nici la stătu, nici la uitatu,'
La ochi negrii, la jucatu,,
Buze moi de sarutatu.
Boutiariu.
22.	Cucuie. . .
Cucuie cu p6na sura Spusu-tiâm gura cu gura: Nu-mi cântă din curmătură, Ci-mi cânta din dealulu mare Se morga sunetu-’n vale Se m’audia mândruţii,
Se-mi deschidă portiti’a, Portiti’a si uşile Se-i sarutu buzutiele.
Boutiariu.
23.	Cucuie de pe cetate.
Cucuie de pe cetate Spune mândrei sânatate Ca de mine n’are parte,
N’are parte, ca-su departe. Cucuie de pe hinteu 16)
Spune la dragutiulu meu Că mie nu mi-e de elu Cumu nu-i lupului de mielu; Mie nu-mi e la anima Cumu nu-i tina la fântâna.
Reteagu.
24.	Cucuie cu pena sura. Cucuie cu pdna sura Care cânţi la noi pe siura
142 —
Vin’ la neic’a se-ti dâu gura. De-ar’ fi cuculu unu voinicu,
Eu 1’asiu prinde ibovnicu Dar* cucu-i pasere mica Nu scie de ibovnica.
El. Ba.
25.	Dela Craioda la vale. Dela Craiov’a la vale Bosuiocu mândra resare,
Cine mi la semenatu?
Ciobanii cându au plecatu;
Sî cine mi la saditu?
Ciobanii cându au venitu!
A. L.
26.	Dela dealu de cea gradina. Dela dealu de cea gradina Merge o tinera copila Cu dragutiulu ei de mâna;
— Lase-me bade de mâna Se me bagu in cea gradina Se-mi rupu d6ue, trei floritie Se făcu mândra cuuunitia, Cununitia cu altitia,
Cu mai multa tamaitia Mestecată cu trifoiu Se ne luamu amendoi
_ IP. N.
27.	De ar’ fi. . .
De-ar’ fi ceriulu de hârtie,
N’ar’ pot6 nime se scrie Alu meu bine din juule Si-alu mândrutiei din fetîe.
Banatu.

— 143 —
28.	De ciuda. . .
De ciuda sî de mânia Intraiu iu cancelaria,
Luaiu coPa de hârtia Sî me puseiu a o scrie; Scriseiu dbue trei renduri,
Me loviră nesce gânduri,
Nesce gânduri fiorate Dela mândr’a mea lasate.
Tîpaiu peu’a la pamentn Sî ochi cu fbia-n ventu:
Yediui doi porumbi pe susu Tramiseiu mândrei respunsu,
Sî vediui si-o perumbitia,-Tramiseiu mândrei guritia.
Jiu.
29.	Draga-mi e cararea-a gruiu. Draga-mi e cararea-n gruiu Flore de gutuiu,
Dar’ namu pentru cin’ s'o suiu Flore de gutuiu,
C’o suiâm pentru badea,
Fibre câ nalb’a,
Dar’ mi-lu luă verutPa,
Fibre câ nalb’a,
Si-mi e vbra si vecina
Flori de mătăcină, Si-mi e vera câ si-un sor’
Fibre de mohorul N’ potu bade s’o omonv
Fior de mohor 1
Sâncelu.
— 144 —
30.	De-asiu trai* . .
De-asiu trai câtu asiu trai,
Feta mare n’asiu iubi,
Ci asin iubi o copilitia Se fiu vâr’a cu dragutia Sî ern’a cu nevestutia.
Buciumu.
31.	De asiu sci* . .
De-asiu scl bade câ-i veni
Eu frumoşii m’asiu podobl,
înainte ti-asiu esî
Sî calea ti-asiu varul
Totu cu varu de celu mai mare
D6r’ vii, baditia, mai tare,
Sî cu varu de celu meruntu Ddr’ vii, bade, mai curundu.
A. L.
32.	De aci pana. .
De-acl pana la mândr’a Scurta mi-a părutu calea Dar' dela mândr’a ’napoi înapoi pana la noi,
Este o lunca pustiita Cu multu urîtu îngrădită; Lunca, lunca, vale-adenca, Doru-n tine me mănâncă Dar’ laşa se me mănânce Câ pe mine-i carnea dulce; Dulce-i. carnea câ de pui Dar’ pe sâm’a nu sciu cui.
c. d. N. P. P.
145 —
33.	Dorulu mandrei. . .
Dorulu mândrei si cu-alu mieu, De s’ar’ face-unu podu mereu, De-aici pana la Brasieu Se tr6ca mândr’a si eu,
Se-i terguescu unu piept iriu Sî vre-o doi, trei, taleri mari, Se fie sî de faldsa 17)
După câtu e de frumdsa!
Crisiu.
34.	Drag’a mea. . .
Drag’a mea si-a cui te? are Asiu dormi-’n bragiele tale; Drag’a mea si-acui te tîene Asiu dormi-n bragie la tine,
Pe sumanu pecurarescu Si-n bragiele cui gândescu,
Sî ti-asiu mâncâ meru din senu Sî din gura ti-asiu b6 vinu.
Boutiariu
35.	Eta bătut’a de stele.
fita batut’a de stele,
Câ-i^dadui ddue anele,
Eu le ceru se mi-le d6 Ea ’mi dîce câ nu vr6,
Fâr’ pune capu-’n pamântu Câtu me prinde chiar’ urîtu Sî se uita duşmanesce Câ se nu-i mai tragu nădejde.
Secadate.
10
— 146 —
37. Eu bolnavu....
Eu bolnavu si badea jace, De-ar’ mori se fie pace,
Câ pân’-a fostu sanetosu Destula mânia a fostu Si de s’a insanetosi Destula mânia a fi!
A. L.
37. Fa-me Domne
Fâ-me Ddmne, ce mi face, Fâ-me rujulitia ’nvdlta La baditi’a meu in porta Cu maica-s’a se vorbescu Si cu elu se me iubescu.
38. Fa-me Domne_______
Fâ-me Ddmne, ce mi face, Fâ-me rbt’a steleloru In drumulu munteniloru; Macaru vântulu se me bata,
Si sdrele se me ardia Numai badea se me v6dia!
c. d. A. L.
59 Foia verde ustur oiu.
Ffiia verde usturoiu De-ti e dragu neico de noi Fâ-te negustoriu de boi Si vino-’n gazda 18) la noi,
Câ are taic’a siese boi Doi-i vinde, doi opresce,
— 147 —
Doi mi-i dâ mie de zestre,
Pre rosiulu si pre plaviciu, Cumperati din- Mehedintiu,
Pana boli ve-ti tocmi Amendoi ni-omu logodi.
Cal. b. ec. 1878.
40. Flore alba din gradina.
Fibre alba din gradina, Rupe-te-asiu de radecina,
Se te dâu la mândr’a-’n mâna, Se te duca la fântana,
La fântana, la salcutia,.
Unde spala a mea dragutia Cu sapunu si cu albele.
Si cu roşii ruminele.
Boutiariu.
41. Ferice mandra de tine.
Ferice mândra de tine,
De maic’a ce te-a născu tu,
Ce ochi mândri ti-a facutu; Ochii tei cei luminoşi,
Me scola pela cocoşi,
Me grabescu se me imbracu Si se vinu se-ti făcu pe plăcu.
Bana tu.
42. Fe£a popii ....
Fbt’a popi cea bârnace Bat’o cuculu, multu-mi place, Câ cu cotulu me cotesce Cu guritPa-mi sioptesce;
10*
148 —
Io-i dâu mcru — ea uu primesee, O stringu iu bragiu — se lipesce : Me baditia blastemate,
Nu-mi dâ mere aruncate,
Ci le baga ’n senulu mieu Câ se sciu de dragulu teu.
Bauatu.
4o. Frundia verde de trifoiu.
Fruudia verde de trifoi,
Cându treci bade pela noi Nu te uita oblu-’n curte Câ eu am duşmane multe,
Ci te uita preste satu,
Cor1 gândi câ ne-amu lasatu.
Si te uita la pamentu C’or’ gândi câ ne-amu urîtu
A. L.
44. jFrundia verde iasomie.
Frundia verde iasomie, Tenerulu ce-mi place mie N’are casa, nici mosîa Numai pdna si hârtia.
Oltu.
45. Frundia verde- n codru desu.
Frundia verde-’n codru desu,
Ttfta lumea si-a alesu Ce a fostu verde si frumosu,
Ce a fostu bunu si dragostosu;
— 149 —
Dara eu ce mi-am alesu?
Trei lire de neghinutia
Si-o dragutia — câm negrutia,
Sarutauasiu in buzutia.
Boutiariu.
4C. Frundia verde de trifoi.
Frundia verde de trifoi,
Vino mei bade la noi Intr’o dî de noue ori;
De-ti va pareâ câ-i prea multu, Ti-oi spune si pe mai scurtu: Vino num* odata-’n dî Cându sdrele a resari Si te du cându va sfinţi Si-a fl nllm, odata-’n dî.
I. P. V.
47.	Frundia verde de dudeu.
Frundia verde de dudeu Dar’ mi-e reu si er’ mi-e reu Si nu-mi gasescu leaculu mieu. Vai de mine reu mi-i Si leaculu departe mi-i Preste valea Comanii Tocm’a-’n fuudulu grădinii Sub o tufa de merariu La mândruti’a-’n busunariu, Pan’ vine mândr’a cu leaculu Mai m<î re badea seraculu. Floricica lemnu pârlitu Câte bole mi-am bolitu De tote in’am mântuitu
150 —
Dar’ de b6Pa ce bolescu N’am capu se me mântuescu; Câ rele-su Ddmne frigurile Da-su mai rele dragostile Câ de friguri jaci in patu De dragosti ambii turbatu. Dragostile, seracile,
Nu-su cu corne câ vacile, Mergu prin tina Nu se-’ntina
De tineri fetiori se alina Trecu prin apa Nu se-’nn6ca De tineri fetiori se l£ga.
Floricica de bujoru De ar’ fi dorulu vendiatoriu Io m’asiu face negustoriu Si-asiu pune sietr’a la pdrta Si-asiu vinde la lumea tota Si-asiu pune sietr’a la pragu Si-asiu vinde la doru cu dragu.
c. d. N, P. P.
48.	Foicica de pe siesu.
Foicica de pe siesu Te cunoscu bade pe mersu Câ-ti e mersulu legânatu Si trupsioru desmierdatu.
I. P. V.
49.	Frundia verde de bujoru.
Frundia verde de bujoru, Semtiu câ, trebue se moru,
— 151 —
— Mei 19) mândrutia, porumbitia Asculta d’alu teu baditia,
La capu se-mi pui o crucitia,
Pre crucitia — acea-i scrie: „Ala-mi ddrme pe vecie.“
Cându vei trece prin morminte Se-ti aduci de mine aminte Se te rogi lui Domnedieu Se crepe mormentulu mieu Se mai esu mândrutia-odata Si se vedia lumea tota C’a fostu dragoste curata Totu d’unu june si de-o feta, . Fire-ar’ mbrtea, blastemata!
Bautiariu.
50.	Frundia verde din car are.
Frundia verde din cărare,
Ce mi dragu mie pe vale? Neicuti’a de lângă cale C’ala-mi rups6 ânim’a,
Elu mi-o rupse, elu mi-o lega C’unu firu de metasa negra;
Elu mi-o rupse, elu mi-o vede, C’unu firu de metasa verde.
Ulpi’a Traiana,
5L Frundia verde de podbealuA
Frundia verde de podbealu,
Mi s’a dusu badea-’n Ardealu Si-ar' veni si n’are calu,
— Vino bade si pre josu Că eşti teneru si frumosu.
Dobr’a.20)
r52. Frundia verde din gradina. Frundia verde din gradina Rumpete-asiu din rădăcină Se te dâu la neic’ă-’n mâna Se te puna-’n peleria Se te ptirte a duşmănia.
Boutiariu.
53.	Foicica lerrinu uscatu. Foicica, lemnu uscatu,
As6ra pe inseratu Badeo, mi te-am asdeptatu Cu cina si cu lumina Si cu patu pentru odihna Si cu doru dela ânimâ.
DSc’am vediutu câ nu vii Pus’am dorulu capatâiu Si urîtulu ascernutu,
Cu dragulu m’am coperitu. Cându eră miediu de nbpte Am visatu unu visu de mdrte: Naframuti'a t’a cea noua Am visat’o rupta-n ddua.
Dar’ baditi’a asia graiâ Si la mândr’a respundiâ:
— Floricea crescuta-’n r6ua, Minţi, câ nu e rupta-’n dbua, Dâ-i rupta ânim’a t’a,
Gândesci câ nu te-oi luă; Mândra, mândruliti’a mea De ce te temi nu-i scapă,
Câ atuncea te-oi luă Deca mândra-e numerâ:
Erb’a de pe dbue lunci Si c<5m’a dela doi murgi,
— 153 —
Perulu dela doi voinici,
D(5F atunci — si nici atunci; Cându va face plopulu nuci Si rachit’a mere dulci Si jugastru vişinele Si-a mâncâ draculu din ele, Cându va face jugulu muguri Din tenjala-oF cresce struguri, D<5F atunci se-mi vina jele, Floricic’a mândrei mele,
Si si-atuncea-’n doue-oi stă: Luate-oi, mândra ori bâ?!
c. d. N. P. P.
54.	Frundict verde amu se face.
Frundia verde amu 21) se face, Ce iubescu mamei nu-i place; De aF placeâ mamei câ mie, Mâne-asiu mere 22) in cununia; De ar’ placeâ si la tat’a Inca adi ne-amu cunună.
Reteagu.
55.	Frundia verde de pe halta.
Frundia verde de pe balta, Fireai mândra blastemata,
PaF câ tu n’ai fostu curata, Ti-a fostu gur’a fermecata!
Nu me, neico 23) blastemâ,
Nu-i de vina guFa mea,
Ci-i de vina maicuti’a Câ m’o facutu frumosiâ.
Bucov’a. (Banatu.)
— 154 —
56. Fa-me Domne________
Fâ-me Domne, ce mi face, Fâ-me ruica, paseruica La baditi’a-’n ferestuica;
La badea-’n cancelaria,
Se vediu pe badea cumu scrie, Scrie ddue, trei rânduri Nu mai pdte de gânduri; M’asiu rogâ lui Domnedieu Se-i incete gândurile Se-si sfârsiesca rândurile.
Reteagu.
57. Fa-me Domne....
Fâ-me Ddmne, ce mi face, Fâ-me pasere maestra La baditi'a la ferestra,
Se vediu ser’a ce-a cină,
Preste dî unde-a âmblâ Si-'ntrâ cui ochi s’a uitâ?
Reteagu.
58. Fa-me Domne
Fâ-me Domne, ce mi face Fâ-me puiulu cucului Intr’unu vârfu alu muntelui Se mai strigu baditiului Se-si adune-oile Se nu-mi strice florile,
c. d, A. L.
— 155 —
59. Frundia verde de secara .. „
Frundia verde se secara Rea veste-a venitu in ti6ra Se duca fetiorii 6ra,
C’am unu dragutiu ochisielu Si-oiu iernând fâ'ra elu.
Facel’asiu calugarasiu La mănăstire la Blasiu,
Dar’ me temu câ Ternav’a Va esî si Ta mână;
Si Vasiu face meru gutâiu Se mi-lu punu la capatâiu,
Reu me temu c?a putredî Si câ elu n'oiu mai găsi;* Facemi-l’asiu rugie verde Reu me temu câ mi Toiu pierde Câ ram mai pierdutu odata Si Pam cautatu lumea tdta Si-lu găsii in bolt’a scrisa Unde erâ dragostea ’nchisa,
M’am rogatu boltasiului Se-mi dee chieitiele Si mi-am scosu dragostile.
c. d. N. P. P.
60. Frundia verde foia fraga.
Frundia verde fdia fraga Departe eşti mândra draga,
Eu departe, tu departe,
Doue dealuri ne desparte,
Doue dealuri si-o pădure Cu smeura si cu mure Si-o cale de doue dîle;
— 156 —
Padurea de s’ar’ uscâ Dealulu de s’ar’ surupâ Se se faca din dealu siesu Prin pădure crâsc’ ovesu Se se v6dia satu la satu Se vedemu câ ce am lasatu!
Buciumu-Si6s’a.
61. Haida mandra se fugimu !
Haida mândra se fugimu Câ noi bine ne lovimu 21)
Si la ochi si la sprâncene Câ doi peunasi la pene;
Si la stătu si la uitatu Câ doi porumbi la sburatu;
Tu n’ai tata, eu n’am mama, Amendoi suntemu de-o sema; Tu n’ai fraţi, eu n’am surori, Amendoi câ ddue flori!
Banatu.
62. lubesce....
Iubesce, mândra iubesce,
Dar’ de duşmani te pazesce,
Câ.duşmanii multe-or’ dice, Dragostea se ni o strice.
— Stricavoru unu dracii se-i ie Câ-ci badea s’a sci porta Prin gradina prin fasule Pre unde nu-’mbla patrule,
Prin gradin’a cu flori mari Pre unde nu âmbla caprari!
Bucov’a.
— 157
63.	Io de draguiu badiului.
Io de draguiu badiului Portâiu lemnulu domnului,
Si-lu portâiu si-lu vescedîiu Si câ badea nu găsii,
Nici iu fagia, nici iu dosu,
Nici iu portu asia frumosu; Si-lu puseiu la revenela Se-lu ieu dorainec’a era.
Jiu.
64.	Lasci-me domne______
Lasa-me domue se îrioriu Intr’o gradina cu flori Cu mândr’a de sub suori,
Si-*n bragiele cu-i mi doru; Lasa-me, ddmue se zăcu Intr’o gradina cu macu Cu mândrea de după capu Si-'u bragiele cu-i mi dragu.
Orasci’a. 2A)
65.	Lelitia cu peru galbiiu.
Lelitia cu peru galbtiu Cându te vediu, eu me mângâiu. Lelitia cu flori pe sinu Cându te vediu, eu me leagânu, Cându te vediu ser’a pe luna Anim’a mi se resbuna,
Cându te vediu sdr’a pe stele Tdta poteruti’a-mi piere.
Clusiu.
— 158 —
66.	Mandrutia cu ochii mici.
Mândrutia cu ochii mici,
Dorulu teu m’aduse aici,
Câ ’mi lasâiu eu tier’a mea Si yenii in tier’a t’a Nu-sce tier’a-i asta tidra Câ si ap’a-mi e amara;
De trei dîle beu vinarsu Câ se-mi trâca de necasu,
De trei dîle beu la vinu Si setea nu mi-o alinu;
De cându beu si nu me ’mbetu S’a facutu vinulu otietu Si yinarsulu lapte fiertu,
Si de me si-’mbetu vr’odata Mândruliti’a me desbata Dându-mi gura câte-odata.
Banatu. 67
67.	Mana bade, boii bine.
Mâna bade, boii bine Nu tienea ochii la mine C’or’ gândi câ traimu bine;
Mi te uita la pamântu C’-or’ gândi câ ne-amu urîtu, Mi te uita la protiapu Cor’ gândi câ ne-amu lasatu. — Nu me luâ mândra reu Precum nu te ieu nici eu, A-i-me mândra cu bine Cum te-amu si eu pre tine.
Buciumu-Siâsa.
— 159 —
68.	Mandra de dragostea nostra.
Mândra de dragostea ndstra, A-nfloritu unu pomu in cdsta, A-’nfloritu si n’a roditu .
Anim’a mi s’a topitu,
Hai mândra se taiamu pomului — Laşa bade, pomu--n pace Se vedemu ce pome a face;
Câ de-a face pomulu fragi, Nedejdea mea se n'o tragi,
Dar’ de-a face pomulu nuci, Nedejdea mea se-o duci.
Clopotiv’a.
69.	Mei baditia -,pro$tule.
Mei baditia prostule Nu umblâ-n tdte nopţile Pre la tote porţile,
Ci mergi numai la o pdrta Unde-i mândr’a ruja-’nvblta,
In ulitia Tamaitia Si-’n paharu I-i magliieranu.
c. d. A. L.
70.	Mandr'a mea si-acui te tiene
Mândr’a mea si-acui te tiene Asiu dorml-’n bratie la tine; Mândr’a mea si-acui te are Asiu dormi-’n braciele t’ale
— ieo —
Si ti-asiu mancă m&ru din sinu Si din gura ti-asiu bă vinu.
Banatu.
71.	Maiereanu, crengutia verde.
Maiereanu 26) crengutia verde, Iuane, sprâncene negre,
Negre ti-su sprâncenele Mai mândru-ti e numele,
Numele teu e Iuonu Fagi’a t’a-i fagia de domnu, Mersulu teu e legânatu Cu dragoste mestecatu,
Buz’a t’a-i picuru de sânge, Unde-o vediu, ânim’a-mi plânge; Mân’a t’a-i picuru de seu Ioane, sufletulu mieu!
Reteagu.
72.	Mama, anim'a me d6re.
Mama, ânim’a me dbre Se me laşi in siediatbre Câ acolo-i si mândr’a mea,
Se vediu cu cine a siedea;
De-a siedea cu-unu omu de trăba Cu trei parti mi-a fi mai draga, De-a siedea cu-unu blastematu Pâna-i lumea n’o mai catu.
Romuli.s7)
7 3. Mariscutia.... Marişcutia, mdra-’n ventu, Unde macina argintu,
— 161
Nevestele gur’a-si vendu,
Fetele nu-’ncapu la rendu,
Eu acolo duce-moiu, Molomesteriu 28) punenl’oiu La fete rendu face-leoiu
Sirior’a. 29)
74. Mandra dec’oiu muri eu....
Mândra d^c’oiu muri eu,
Vino la mormentulu mieu Si rdga pre Domuedieu ,,
Se ierte sufletulu mieu ;
Si' apoi dî câtra mormentu:
— Morminte, grdpa sapâta Lase-me se-lu vediu odata,
Câ decându nu Fam vediutu, Anim’a mi s’a topitu;
Elu aicea putrediesee,
Sufletulu mi se topesce, Anim’a-mi se vescediesce.
Reteagu.
7 5. Me totu mim....
Me totu miru codru de tine, Primaver’a ’ntineresci Apoi tomii'a ’mbetrauesci, Trece-o terna — si-’nfrundiesci; Dar’ eu, dec’oiu betrânî,
Nu mai potu întineri.
Buciumu-Sies’a.
11
— 162 —
7 6. Mei baditia ....
Mei baditia, badisioru,
Ce vii ser’a târdioru, .
Au de mine nu ti-e doru?
— Vai de tine mi doru tare,
Nu potu trece unu dealu si-o vale Câ dealu-i cu bolovani 30)
Nu-lu potu trece de duşmani,
Si valea-i cu petricele Nu-o potu trece de catiele.
Reteagu.
77. Me duseiu....
Me duseiu in poenitia Câ se-mi adunu romonitia, Romonitia nu aflâiu Ci de-o copilitia dâiu, Copiliti’a-i adormita Sub o tufa de răchită, Saruta-o-asiu adormita S’a tienea inceluita, Saruta-o-asiu desceptata S’a tienea incredintiata. Baremi de s’ar’ scolâ-odata Se vediu nevesta-i ori fbta? Neci-su feta,
Neci nevasta,
Ci-su o flore De cicore.
Cin’ me vede capu-lu dbre;
Si mi-su 31) fibre de pe mare Ciue me sărută more;
— 163 —
Saruta-me domni’a-t’a Se vediu, morî-vei seu ba?!
Clopotiv’a.
78. Mei baditia omu frumosu.
Mâi baditia omu frumosu,
Laşa cosutur’a josu!
— Mândra cununa de flori,
Cându te vedu, me iâu fiori Din brâu până subsuori;
Moru mândra si me aprindu Und’ te vediu pe drumtf trecflndu In cismutie tropotindu,
Si din gura totu glumindu,
Cu mân’a semne facundu.
Boutiariu.
79. Mori mandra....
Mori mândra, se moriu si eu, Se ne fac’ unu copârsieu, Copârsieu de scânduri noi 32) Se ne’ngrdpe p’amândoi,
Se se mire si lumea Ce platesce dragostea.
Banatu.
80.	Mei baditia Niculitia.
Mâi baditia Niculitia,
Cându mergi serJa pe ulitia Fluera din flueritia
— 164 —
Se esu la tinerii portitia Se-ti mai dâu a mea guritia!
Banatu.
81.	Meduseiu cu mandr'a-n lunca.
Me cluseiu cu mândr’a-n lunca Se-i făcu rescitoriu si furca,
La mijloculu codrului Plat’a rescitorului;
La mijloculu lunciei Mi dâ si plat’a furcei:
Pentru-o lea 33) de rescitoriu Mi dâ gura de trei ori Pentru-o tîra de furcutia Mi dâ de trei ori gurutia.
Selagiu, 3*)
82.	Mei baditia, buze moi.
M6i baditia, buze moi,
16 sdm’a cându vii la noi Nu veni pela prilazu C’am unu câne forobrazu Si te-a muşcâ de obrazu;
Nu veni pela chiotdre C’am o câtiâ muşcatdre Si te-a muşcâ de petiore;
Vino bade, prin gradina,
Câ nu-i calcâ leacu de tina, Mergi si vii in voia buna!
Keteagu.
— 165
83.	Me scoldiu de deminetia. Me scolâiu de deminetia Flori de isma cr6tia,
Pe negura si pe c6tia Flori de isma cr6tia,
Sî-rni luâi cbs’a-’ntr’o mâna, Flori de mătăcină Me duseiu in ce’a gradina.
Flori de mătăcină Vediui ierb’a patulita Fdie de răchită Si pe mândr’a adormita;
Foia de răchită.
O-asiu scolâ si nu me-’nduru Foie de alunu,
Câ amu-i somnulu mai bunu Fdie de alunu.
Lovii ierb’a cu petiorulu,
Fdie câ mohorulu Mândr’a se scdla cu dorulu, Fbie câ mohorulu,
Se scdla mândr’a descinsa, Mândr’a. mea descinsa,
Câ si-o luminitia aprinsa, Luminitia aprinsa Sufla ventulu — mi-o stinse Dâ, dieu mi-o stinse.
La anima reu me fripsâ Dbmne reu me fripse!
Iteteagu. 35)
84. Mers’a hiriulu.... Mers’a hiriulu 36) la Galaţi Ca m’am iubitu cu doi fraţi Si-am traitu nec-ununati;
166
Dar’ hiriu-a veni-’napoi Câ ne-om luă. amendoL
Uriulu de susu. 37)
85. Multu me mim....
Multu me miru bade de tine Ce pamentulu te mai tiene De nu vii pana la mine?!
—	Tiene-me pământii cu rdua Nu potu merge l’ameLddue, Tiene-me pamentu cu idrba Nu potu merge fâra trdba.
—	Scii bade, cându-ti erăm draga, Câ veniâi si fâra treba
Dara de cându m’ai urîtu Nici cu trdba n’ai venitu,
Dar’ voiu cbce ddue bua Si-omu prinde dragoste nbua,
Si voiu cdce si-o gutâie Si ne-omu fi dragi câ din taie.
Buciumu-Siâsa.
86.	Pe marginea Dunării.
Pe marginea Dunării Trecu bouarii cu boii înainte cine mere?
Unu fetioru plinu de dorere! Dîce lun’a câtra sdre Pâsi mai tare Fetioru mare Câ te-ajunge Dunarea Si me temu câ te-a mână!
— 167 —
— Las’ se vlie Se me mâie
Câ n’am tata se me tîie;
Las’ se vlie se me ’nnece Câ n'am maica se me ’mbrece. In gradin’a cea cu mere Suntu trei sorori de-ale mele, Dintre ele, cea mai mare Se topescu câ si-o fldre Cele alalte, amenddua Se topesce câ nesce rouă Câ rdu’a de pe redibre Cându o bate ventu si s6re.
Din GherPa dela G. M.
87.	Nu sciu....
Nu sciu sdrele-i pribegu Ori bâluti’a 38) 'mi siede-'n pragu ? Nu sciu lun’a pe drumu merge Dar' bâl'a la apa trece C’o cunoscu pre brâusioru Culcâm’asiu pe elu se moru!
Boutiariu.
88.	Pentru tine ....
Pentru tine ruje plina,
Nici am somnu, nici am hodina, Fâra ulitia cu tina;
Pentru tine ruje crâtia Nici am traiu, nici am vidtia, Numai ulitia cu cetia!
Reteagu.
168 —
89. Pentru ochi cd murite.
Pentru ochi că murile Ocoli pădurile,
Pentru sprancene-’mbinate Amblăiu tier’a jumetate Si de ele n’avui parte.
A. L.
90. Pareuasiu cu apa rece.
Pareuasiu cu apa rece,
N’a fi multu pana te-oiu trece Si de a fl vre-o vreme buna Trecete-oiu ser’a pe luna;
Dar’ de-a fî vre-o vreme rea Trecete-oiu cându voiu pot6 Si-oiu merge la mândr’a mea.
Somesiu-Micu.
91. Părinte, popa serbescu.
Părinte, popa serbescu,
Venii se me spovedescu Si se-ti spunu pecatele Ce am fâcutu cu fetele; Părinte, sfinti’a t’a, Spovedesce-mi si mândr’a Ci nu-i dă multe pecate Câ-su cu mine jumetate Si nu-i dă pecate multe Că cu îiiine suntu făcute Si nu-i dă pecate grele Că uu-i harnica de ele.
BaDatu.
169
92. Paguba....
Paguba 3i)) mândra de tine Ck nu eşti in satu cu mine, Paguba de D.-dieu Câ nu eşti in satulu mieu;
Se îi mândra-’n satu la uoi Nu te-asiu dâ pe patru boi,
Fie boi câtu nesce lei,
Nu te-asiu dâ mândra pe ei.
— Fie boi câtu de cornuţi Tu la ei se nu te uiţi!
Vâlcelele rele. 40)
93. Pasere de pe hinteu.
Pasere de pe hinteu Spune iubitului mieu Câ mie uu-ini e de elu Cumu nu-i lupului de mielu; Mie nu-mi la ânima Cumu nu-i tina la fontana. Lupulu siede-’n dumbravitia, Mielulu pasce-’n poenitia, -— Mielulu merge se se culce Lupulu merge se-lu apuce.
Reteagu.
94. Pe din susu. ...
Pe din susu de cea gradina Merge-o copila streina,
Cu dragutiulu ei de mâna, De mâua tienendu-se Din gura mustrându-se:
170 —
— Lasa-me bade de mâna Se m’aruncu in cea gradina Se smulgu ddue, trei mladitie Se-ti făcu verde cununitia, Cununitia de turtitie Mestecate cu trifoiu Se mai vii bade la noi!
Somesiu.
95.	Puica, puiculean’a mea.
Puica, puiculean’a mea, R<3ga-te lui Domnedieu Se morimu noi Amendoi
Se ne fac’ unu copârsieu, Unulu mie, unulu tîe,
Se ne-’ngrdpe pe vecia;
Si pre tine se te-’ngr6pe La usi’a altariului La mormentulu Domnului;
Si pre mine se me-’ngrdpe La usi’a bisericei La mormentulu Precestei;
Si din tine se resara Num’unu firu De rosmarinu •
Si din mine se resara Num’unu firu De trandafiru —
Trandafirulu se se-’ntinda Pre rosmarinu se-lu cuprindia Se se iee de mirare D’unu june si-o feta mare
171 —
Si se vedia lumea tdta C’o fostu dragoste curata!
Boutiariu.
96.	Eele-su domne frigurile.
Rele-su domne frigurile,
Da-su mai rele dragostile;
De frigure zaci in patu Dar, de dragu ambii turbatu! Frigur’a te zogoresce,
Dragostea te nebunesce; Frigurile te besîca,
Dragostea mai reu te stifca.
Boutiariu.
97.	Rosmarinu de pe fontana.
Rosmariuu de pe fontâna,
Am dragutiu câ si-o lumina ; Ambla multe se-lu sărute, D.-dieu se nu le ajute;
Ambla multe se mi-lu ie D.-dieu se nu li-lu d6;
De l’oiu fi sarutatu eu.
Se me uscu câ frundi’a-’n tâu, De 1’oiu sărută vre-odata Se me uscu câ frundi’a-’n balta.
Boutiariu.
98. Se moru astadi....
Se moru astadi, se moru mâne, La duşmani le pare bine
— 172 —
Câ duşmanii multe-oru dîce,
Câ dragostea se ni-o strice; Dar’ mândrutia, al-teu doru Totu nu rae laşa se morii.
Crisiu.
99. Scii tu mandra....
Scii tu mândra, ce ti-am spusu La culesu de cucuruzii?
Cându voru fi omeni puţini La mine ochii se-i tieni,
Se porţi pena de col ie Se-mi fi draga numai mie,
Se nu mai porţi p6na verde Se fi draga cui te vede;
Cându voru fi fetiori mai mulţi La mine se nu te uiţi Se cauţi num'a-’n pamentu Se dîca câ ne-amu urîtu, S’arunci ochii preste satu Se dîca câ ne-am lasatu.
Boutiariu.
100. Spune mandra.. .
Spune mândra, muma-t’a Se-’ngradesca uliti’a Totu cu linu si cu pelinu Si cu crengi de rosmarinu, Noi se nu ne mai telnimu, Numai sâmbat’a odata, Dominec'a dîu’a tdta.
Somesiu.
173 —
101. Tiucu-i gur'a______
Tiucu-i 42) gur’a unui omu Care me scdla din somnu Si nu me laşa se doiinu. Tiucu-te, lele pe tine,
Dar’ mai am pre brecine, Tiucu-ti lele ochii tei Câ suntu dragi si frninosiei
Gherl’a.
102.	Tota lumea-mi striga mie.
Tota lume-mi striga mie*
Câ îiii-su omu de omenie;
Dar’ nici eu nu vrbu se fiu Pana sciu pe badea viu;
Dbca bade voiu mori,
Totu de omenia-oi fl.
Boutiariu,
103.	Trandafiru brasiovenescu.
Trandafiru brasiovenescu Stau in drumu si me gândescu Din doi fraţi, cari se-lu iubescu ? Asiu iubi pre celu mai mare, C’alu mai micu e dracosu tare; Asiu iubi pre celu mai micu,
Celu mai mare-i mai voinicu Nu-lu potu laşa pe nemicu.
^	Secadate.
104.	Trandafiru crescutu in baie.
Trandafiru crescutu in baie, Insora-te Niculae
— 174 —
Câ-ti sta bine cu nevasta Câ trandafiru-’n terestra Si-ti sta bine cu muiere Câ trandafiru-’n ulcele.
Hatiegu.
105. Tu te duci ....
Tu te duci neico serace Eu cu dorulu teu ce-oi face, Câ-su copila tinerea,
Dorulu teu nu-lu potu tienea, Si-su copila desmierdata Cu dorulu nu-su invetiata?
— Mândr’a mea, sufletulu mieu, Ce-i face cu dorulu mieu ?
Cu dorulu mieu faci tu bine Câ mai suntu voinici câ mine, Numai eu voiu face reu Câ nu-su mândre-’n portulu teu Mândr’a mea sufletulu mieu,
Ce-i face cu dorulu mieu?
Cu dorulu mieu faci tu bine Câ mi-lu sameni prin gradine,
In gradina, in livedi,
Se resara mere verdi,
In gradiu’a cu lăptuci Se resara mere dulci,
Se le bagi in sinu la tine Se-ti tr6ca dorulu de mine.
Boutiariu.
106.	Tiucu-te dragutiu lasatu.
Tiucu-te dragutiu lasatu,
Multe inele mi-ai datu;
— 175 —
Tiucu-ti bade ochii tei Bine s6mena cu-ai miei!
— Dâ cum focu n’or’ semânâ Câ, ni-e cas’a lâng’a t’a Si gradin’a totu un’a?!
Gherl’a.
107.	Tramisu-mi-a badea dorn.
Tramisu-mi-a badea doru Pe-o fdia din vli’a loru Eu i-am tramisu doru acasa Pe-o frundia din vii’a ntfştra; Tramisu-mi-a doru din ti^ra Pe trei fire de secara Io inapoi Pam tramesu Pe trei fire de ovesu.
M. C. P.
108.	Unde-mi vedu badea pe dealu.
Unde-mi vedu badea pe dealu Mi-lu cunoscu numai pe calu, Unde-mi vediu badea pe siesu Mi-lu cunoscu numai pe mersu, Unde-mi vedu badea pe cale Mi-lu cunoscu numai pe zale.
A. L.
109.	Vine cuculu
Vine cuculu de trei dîle Preste văi, preste movile, S’ar’ pune si n’are unde;
— 176 —
S’ar’ pune p’o ramurea Aprope de cas’a mea Si se teme c’a cadea.
Io-i dîcu cucului se cânte Elu se sue susu la munte; lo dîcu cucului se traga 43)
Elu se sue susu pe crdnga Sî-si resfira penele Câ mândr'a sprâncenele,
Sî-si resfira coditi’a Câ, mândruti’a fruntiti’a.
Reteagu.
110. Vai tu Fica.
Vai tu Fica, 44) mândra fldre, De n’ai fi fermecatore Nu m’ai intorce din cale Se calcu in urmele fale Cu desagii pe spinare Lesînatu de nemâncare De ventu batutu, arsu de sore Si cu besîci la petidre!
Buciumu-Sies’a.
111. Vai de mine....
Vai de mine, ce-i p’aici? Plinu e codrulu de voinici, La totu fagulu câte cinci. Dar’ la fagulu d’inga 45) cale Jace-unu voinicu de lungdre Cu mândruti’a la petidre.
— 177 —
Mândra din gura-i graiâ:
Ori mori bade, ori te scdla,
Ori mai dâ-rni si mie bbla,
Câ mie mi s’a urîtu Câpâtâiulu totu mutându,
Cându la capu, cându la petibre, Cându la d’albe bragisiăre!
—	Atunci mândra m'oiu sculă, Cându tu mândra-’mi vei aduce Mura negra ’n mediu de idrna Sloiu de ghiatia-’n mediu de vbra.
—	Bade badisiorulu mieu:
Mur’a năgra vdr’a cresce,
Ghidti’a ibrn’a se sleiesce,
Acu-i lun’a lui cuptoriu,
Murele tbte-’su in flori
Si ap’a s’a-încaldîtu,
Sloiu de glriagia s’a topitu.
—	Prdsta eşti, nardda eşti,
Câ tu nu te nadaiesci46)
Sloiu de ghiagia peptulu teu Cându-’lu puni pre lâng’alu mieu; Mura ndgra-su ochii tei Cându-i puni pre lânga-ai miei Câ-su de negrii câ si ei.
Dobr’a
12
Note la „Trandafiri si Viorele."
A. La cântecele betranesci.
Pag. 14 nrulu x) naroi-=tina indie, molu, namolu,2) cra-iutiu craisioru, diminutiyulu din craiu,3) soruta-re,re e particula ce o adaugu cu deosebire cându câuta, spre a-i esî rimulu, 4) tîpa = (ţipă) = arunca, 5) nafram’a = mah-ram’a = cârp’a cu care se impropodoscu fetele si muierile pe unele locuri, dar’ nu cea alba, mare, câ unu stergariu, câ aceea e propdda, 6) blemu = haidati, vino, se aude prin munţii nordici ai Ardealului.
Pag. 15 nrulu 7) uanasiu = nunu, 8) nanasia = nuna, 9) drusce = fetele cari insotiescu pe mire la cununia, ori pe mirdsa, de regula 2 pentru mire si 2 pentru mi-rdsa; ele âmbla a chiemâ fetele la joculu ce se face in presdr’a nuntiei, asia numita sirotesce dela ungure-sculu siratoest (ser’a deplângerei), sdr’a de adio, cându adeca mirds’a idsa dintre fete si mirele dintre fetiori; de atunci pana după cununia nu suntu nici juni nici căsătoriţi, suntu miri: dintre juni au iesîtu, intre căsătoriţi nu au intratu. Druscele mai au si misiunea de a intovarasî pe mire in caru pana la rnirdsa, si apoi tote 4 insogiescu pe miri la cununia. Asia e pela Re-teagu, pe Someşiulu mare, l0) precestei = preacuratei vergure.
Pag. 16 nrulu u) Giurgesci = unu satu românescu la pblele ostice ale dealului Ciceu. Ciceulu e unu dealu mare, din care adi se taie pietri de mora," cele mai bune in tidr’a Ardealului. Odata au fostu in vâr-fulu dealului Ciceu castelulu Ciceu, care fu datu din
12*
— 180 —
partea lui Mathea Corvinulu regele Ungariei, dreptu semnu de impacatiuae lui Stefauu eelu. mare domnulu Moldavei, dimpreună cu castelulu Cetaţea de Balta si Balvanulu, in tînutulu Secuiloru, la anulu 1468. Ci-ceulu fu in domni’a Domniloru moldoveni pana pe tâm-pulu lui Petru Raresiu. Acestu domnu scimu câ intr’o vreme (1528) nu numai câ tînea Ciceulu, dar’ inca pretindeâ dela Zapoli’a si Bistriti’a, câ-ci — dîcea elu cu superbi’a invingatoriului — zace intre castelulu mieu Ciceu si intre patria mea Moldo v’a. Ce a mai fostu după acea cu castelulu Ciceu, nu scimu, destulu câ adi e in ruina, numai nescaii muri gigantici se mai vedu in verfulu lui. — Si aci se adeveresce dîcal’a: „Nimicu sub ceriu statornicu, ci tot'u desiertatiune!“ *)
Poporulu, firesce, susţine câ e facutu de uriaşi, cari erâu asia mari de in câte-v’a minute erâu din Ciceu in Cliisiu după sita se cerna farin’a de mămăligă* apoi veniâu prin Ocn’a Deesiului si aduceâu sare si, desî muerile loru pusese ol’a de mămăligă: de odata cu plecarea loru, totuşi aceea îiu priudeâ a fierbe pana ei erâu acasa cu sita din Clusiu si cu sarea din Ocna. In Cuzdridr’a (Kozârvâr = Cetatea Cazariloru) au dusu uriaşii unu isvoru chiaru din Ciceu, care si adi stâ si avendu o apa forte buna, e nunlitu „la bunV\ Acestu
*); La pag. 203 a. Revistei pentru Istorie, Archeologie si Filologie a dl ui G. G. Tocilescu, an. I. voi. I. Fas. I. cetimu: In anulu 1544 se tînura doue diete parţiale, un’a in Sighisior’a in 20 Augustu si alt’a la Aiudu pela finea anului despre care pu-tînu se scie cu certitudine.
Probabila câ in un’a din ele se decise dârimarea castelului Ciceului, si restabilirea domeniului moldovenu, si ast-felu terminară procc-sulu ce dura patru ani, cronic’a secuiloru pag. 13 dice : „Dârîmara cetatea Ciceului si dădură tînutulu ei domeniului Moldovei" din Monumenta Comitialia Regni Transyl-vaniae de G. Maioru.
-- 181
isvoru e chiaru iu mijloculu satului si e.atâtu de puternicii de, uinplându fântân’a pana la supr’afaşi’a pământului, da ap’a afara de se face pârâuasiu.
Câudu s’a apropiaţii sferşîtulu vdcului uriasiloru, de incepura a se ivi dmeni pre pamentu, osî o fdta de uriasiu la largulu si vediu sub viile Reteagului unu omu arendu cu plugiilu cu 6 boi, ea mirându-se de acesta vedere, luă în siurtiu boii cu plugu, cu plugaru si cu poganiciu cu totu (poganiciu = baiatulu care mâna boii la plugu) sî-i duse la tatalu seu eu vorbele: „uite, tata ce vermuti scormonescu pamântulu." Er’ tatalu seu i-a dîsu: „mergi draguti’a tatii, si-i pune de unde i-ai luatu, câ acesti’a vorii moşteni pamentulu, ev’ nu noi. : Va veni vremea de 12 omeni dVacesti’a voru im-blati iutr’unu cuptorîu cocatoriu de a ndstre.
Asia dîce poporulu, apoi adauge : si eta câ a.ve-nitu ■ aceea vreme, câ omenii de adi suntu numai câ viermuletii de mici pe lângă uriaşii cei mari a câroru cuptore cocatdre erâu mai mari decâtu siurile nostre.
In partea vestica a castelului Ciceu se!afla o fântâna de forma hoblungica sapata in stânca si afunda de 36 orgii — paremise, firesce câ si acest’a e opu urie-siesciu după parerea dmeniloru.
La pdlele estice a Ciceului suntu satele puru ro-mânesci: Giurgescii, de care amintii in not’a 11, satulu acesta e avutu de Judei, chiar’ si notariulu e Judeu; locuitorii se ocupa cu agronomia si taierea pietriloru de mdra. Suntu omeni isteti si vestiti beutori de rachiu. La ostu dela Giurgesci e satulu Negrilesci, 6v’ satu românescu, are inse si câte-v’a familii de Jidanii Negrilescenii suntu omeni proverbiali de isteti. Ei au scosu lun’a din balta cu cârligulu: si adi se mai pas-trdza acelu proverbialii cârligu. Dela Negrilesci .spre nordu e satulu Ambriciu (Ember 16) satu puru românescu. Omenii tînu multe serbatori, câ si Negrilesce-
— 182 —
nii, ci au o fire originala: ce le vedu ochii nu le prea laşa manile. Despre Ambrisieuani si Suceni (locuitorii Suciului de susu si de josu) a iesitu proverbiulu:
Ei sciu calulu cându se fura,
Cându e negura si bura!
La Negrilesci au fostu unu castelu, ruinele caruia se mai vedu. Povestea dice câ a fostu a lui Negru Yoda; acum a lui care Negru?
12) Ci-’n catane l’an bagatu = l’au datu la dste, 13) slobodî-me = lasa-me, concede-mi, 14) ânelulu de dobânda, eu credu câ, e ânelulu de credintia, ci a dîsu: dobânda = (câscigu) numai câ se rimeze cu grinda, 15) hiriu = veste, scire faima, 16) mândr’a = dragutia, amoresa, amanta, cum i dîcu ceşti chivilisati cari sciu limbi streine, 17) tâulu = lacu (dela ung. td).
Pag. 17 nrulu 17) maistarelu = diminutivu dineu-vântulu măiestru, 18) salasielu = cosciugu, sartofagiu, cas’a mortului, 19) vedi nro 3 pag. 14, 20) cintirimu, = cimiteriu, pe la Naseudu = comdra; prin comitatulu Solnocului, unde suntu si unguri mai multişori i dîcu: temeteu, dela unguresculu = temeto; prin unele locuri i dîcu progade, 21) cidntele = dsele (dela ung. esont), 22) Reteagu - unu opidu cu locuitori mestecaţi, Români câm 1200, apoi Unguri, Armeni, Jidani si Tîgani, toti câm la 800. Reteagulu e situatu pe unu locu fdrte frumosu in siesulu Somesiului mare. Hutarulu lui e productivu, apa are destula si buna, saratura (slatina) inca are, de lemne dom nu duce; din ast’a causa s’au incuibatu atâti’a streini in câtu remas’a proverbiu: Cine beâ apa din valea Reteagului, nu merge de acolo. Poporulu inse a seracitu si seracesce mereu. Ciceulu de care vorbii la nrulu 11 e pe hotarulu Reteagului.
Nu va fi fâra interesu ddca voiu insemnâ aci câ-te-v’a vorbe cari se dîcu alt’feliu de cum le dîcu alţi Români; d. e. la ciocârlia i dîcu tyutyuroi, la sierpe
— 183 —
gând a cu, la gândaculu de maiu bunzariu, er’ obiectului in trei cornuri cu care scotu jarulu din cuptoru i dîcu cociorva, la neaua sâu zapada i dîcu o m e t u, la vitele mici (cu deosebire la oi) se aude adesea dî-cându-se p 6 c u i n i *) dar’ numai pe tempulu câtu pascu in câinpu, d. e. dîce: am 80 pâcuini, paditoriulu loru pecurariu; la gainusia i dîcu si r i g â u (la paserea ga-inusi’a).
Vorbindu aci de Reteagu, loculu mieu natalu, ’mi vinu in minte atâtea suveniri de a-siu potâ âmpleâ cdle întregi. Intre altele legend’a paserei Libutiu (Negotin, Vauallus cristatus, der Kiebitz). Libutiulu e o pasere baltdsa de nâmulu Sâtariloru (Schnepfen), e fdrte vidie si bate la ochi prin strigatulu tiuitoriu ce-lu face sburându in cercuri: libutiu! libutiu! libutiu!
Legenda ce mi-o spuneâ tat’a suna asia: La noi nu au fostu libutiu până nu veniră in tiâra capcânii de fric’a câror'a dmenii se ascundeâu in crepaturile pământului. Vediându capcâuii, cari se nutriâu cu carnea de omu, câ nu afla pe dmenii de aci, câ-ci suntu ascunsi, adusera din tiâr’a loru pe aceste paseri afurisite cari se innaltiâ in susu si de acolo se uită josu si zarindu unu omu făcu totu rbta in aeru de asupr’a omului strigându libutiu, care in limb’a capcâniloru iusemneza: aci eî Apoi capcânii vediându unde dâ libutiulu ocolu, caută prin pesceri si află dmenii si-i mâncâ.
Pag. 18 nrulu 23) blagosloviţi = binecuvântaţi, 24) muieri vrăjită re. Eu credu câ vine dela cuventulu vraciu = doftoru, vracitdre ori vrajităre = doftoritâre, care sciu doftorii la multe băle dar7 apoi cu ajutoriulu vrăjitoriei loru potu si face din senatosu câ mârulu, bolnavu cu deosebire la de celea sufletesci d. e. To vrajitu de si-a
*) nu dela pecus-dis ? I. P. R,
184 —
pierdutu minţile; l’o vrajitu de nu se pote insurâ; i-a vrajitu se se pota maritâ.
Apoi fermecatdrele inca suntu cum totu aceea ce suntu si vrajitdrele, numai câtu ele au mai multu cu dragostea de lucru; dâca o fâta si-a pusu ochii pe unu fâtu frumosu, acea nu are decâtu se platdsca bine la o baba vrajitdre si ea farmeca pe fetu frumosu de piere de dorulu fetei.
Si vrăjitoriile si fermecaturile se întâmpla totu cu ajutoriulu descântecului, de unde se numescu si descân-tatdre. Dar’ suntu descântatdre numai pentru binele bmeniloru lasate, d. e. cari descânta la bble: la uime la bubdie, la buba, la copii spariati, la vacile cari-si pierdu laptele; dar’ apoi suntu vrajitdre rele, cum suntu fermecatdrele, cari cu ajutoriulu descântecului făcu numai reu in lume: iau mâria din holde, omdra copii in ldganu, făcu pricina intre cei dragi s. a. rele făcu, aceste pare-mise apoi suntu si strigoi. Despre strigoi vom mai vorbi.
25) vedi nro 24.
Pag. 19 nrulu 26) hrapiri ?
Pag. 20 nrulu 27) Secadate = unu satu românescu lângă Oltu, vis a vis cu Avrigulu, loculu nataiu a lui George Lazaru. In Secadate, câ in tota tidra Oltului si in marginime suntu mulţi cântăreţi basericesci. De însemnatu e câ fetele din Secadate se porta împodobite cu velulu celu albu câ nevestele dări se cunoscu câ au cratintia numai până din josu de genunchi, de unde a esîtu dîcal’a cântecului:
Fetele din Secadate Cu cratinti’a diumetate.
28) Voino = nume de persdna barbatdsca. In ju-rulu Portei de fieru adi nume barbatesci câ: Voin’a Trandafiru, la care-i dîcu si Firu, Isidoru (Doru), Ispasu, Rusalinu (Linu) si muieresci câ: Lidi’a, Livi’a s. a.
185 —
29) Si mi-ti adâ aminte; Banatienii au unu deose-bitu modu de a legă, pronumele in propusetiune; ei dîcu: io misu in locu de: eu suntu, tu esci, elu este noi suntemii seu mai multu noi nisu, voiu sunteti seu voi visu ei suntu. Apoi dîcu: si mi-ti ad’aminte, in In locu si-ti ada aminte, si mi-si face. Era iu locu de ce face etc.
Pag. 21 nrulu 30) vedi nrulu 29, 31) in strunga baga. Strunga; trebue bine intielesu: pre unele locuri dîcu strunga la staululu unde baga oile de le mulge, la noi inse in Reteagu au numirile urmatbre: Stân’a e loculu unde stâu oile ver’a, intielegendu-se aci: 1. Staululu, care e compusu din lese, (un’a din lese are o usîtia patrata pe unde esu oile la mulsu, acea usitia e strung’a). Lesele se muta in tempu şecetosu totu a 3-a dî din unu locu in altulu, er’ in tempu ploiosu totu a dbu'a dî; loculu acelu batucitu si gunoitu de oi se dîce turisce. Turisce si turisiu de altcumu se dîce si la loculu acel’a Unde dâu ern’a nutretiu oiloru. A 2.-a parte a stânei este corm,aniculu, o alcatu&a stabila făcută din gradele, iu forma ovale, câ si cându ai taiâ oulu preste mediu-loculu intre vSrfu si fundu. Elu e acoperiţii de regula cu paie. Se face asia câ: mai întâiu bătu parii in depărtare unii de alţii câ de unu pasiu. Loculu pe unde se bătu parii î-lu desemneza cu unu tiarcalamu (circin) originalii, adeca: unu omu ie unu păru in mâna si inturnându-se in ealcâiu trage cu parulu prin ] a-mentu unu cercu mai regulatu decâtu siracusanulu Ar-chimede. Pe cerculu acelu desemnatu bătu parii juru impregiuru si apoi prindu a ingradl In câte-v’a minute alcatui^l’a e pana in genunche. Atunci taie trei pari tocmai de pe de-asupr’a ingraditurei, si adeca cari suntu de eatra loculu unde o se ste si se se mute staurulu. Aci va fi usi-a comarnicului! Mai practice nici gemenii urzitori ai Romei nu si-au construiţii pdrt/a. Apoi
— 186
iugradescu mai departe dela unu uscioru de usia pana la celalaltu, pana au redicatu îngrădituri de unu stătu de omu; atunci apoi iugradescu preste totu, si pe de-asupr’a usiei. Acum’a se vede uşii bine in tbta splen-ddrea ei. Dar’ uitasemi se ve spunu câ parii suntu verdi si la capetulu celu grosu ascuţiţi si batuti in pa-mentu, 6r’ de capetulu celu subţire nu suntu ciontati ci numai curăţiţi si lasati de lungi câtu au fostu. Vârfurile pariloru, ce remânu neîngrădiţi, nu se ciontă, ci se aduna la olalta, formându ast’feliu nesce guşbe. Preste ele se puuu paiele, si comarnicu e găti. In co-marnicu se afla: teasculu in care se stdrce casiulu. Ca-siulu se pune in bândura si cu acei in vesîca (pe unele locuri i dîcu veaca). Apoi se mai afla politii pe care asiddia casii; stracuratorea urdei e unu saculânu de pânza nu prea ddsa, si e singura in felulu seu. E in forma conica — cându e plinu — câ-ci e facutu din o bucata patrata de pânza si adeca mai âutâiu aduce la olalta cornurile opuse, remânendu ast’feliu cu unu cornu in susu cu uuulu in josu. Unde se apropie marginile, se cdsa. Mai este caldarea in care se fierbe jin-titii, buclanulu in care se astrenge zerulu celu fiertu, care dsa din urda. Lemnulu care tiene caldarea se nu-mesce carâmbu, vârtegiu si cracu 6r’ aceli cu care mesteca in caldare se dîce sterciu. Asia dara părţile stânei suntu: comauiculu si staurulu. Din lapte se face casiu, urda, zâru, jintuela. Zerulu fiertu dinpreuna cu urd’a se dîcu jintitia. — 33) Stanu, nume de barbatu si insemneza si stânca; aci e luatu in însemnate de stânca. — 34) Boutiariu nume de satu. Suntu adeca doue sate cu acestu nume: Boutiariulu de susu si Boutiariu] u de josu, lângă olalta, amânddue imprasciate, câ tdte satele de munte. Aceste se afla in pasulu pdrtei de fieru, care trece din Valea Hatiegului in Banatu, indata ce treci muntele numitu Marmore. După posi-
— 187 —
tiunea loru Geografica ar' trebui se se tiena de Banatu respective de comitatulu Carasiu-Severinului, dinpreuna cu Bucov’a, care e chiaru la pdlele vestice ale Marmo-relui, ci se ti6nu totuşi de Ardealu, respective comitatulu Huneddrei.
Locuitorii ambeloru Boutiare, câ si ai Bucovei, suntu Români gr. cat. si traiescu mai multu din lem-naritu si din economii de vite. Suntu înclinaţi tare spre beutura si escesuri in celea de rusîne. Altcumu suntu 6meni buni, harnici, muncitori, frumoşi, ci — beu-tori si bâtâusi, se bătu adesea la crâşma, cu deosebire pentru de-ale dragostei. Cultiva ei si pomele, cu deosebire prunele pentru vinarsu si merele pentru comerciu.
Portulu loru e câ alu banatienilorti, limbagiulu asemenea.
Pag. 22 nrulu 35) cazanu = caldare de fiertu vinarsu, — 36) blaga = bogăţie, avuţie.
Pag. 23 nrulu 37) gostimu = ospetamu, dela ger-manulu Gast = ospe. —■ 38) vedi nro 37!
Pag. 24 nrulu 39) Delariului, genetiv. numelui De-lariulu (esprima Gyelariulu) nume de comuna in Banatu. — d0) Aşterne tu cusîm’a Pa; cusîin'a, pe unele locuri glug’a pe alte locuri caciuPa, e o traista ce o pdrta de-a umeru; fundulu de forma trianghiulara, 6r’ acoperisiulu, care e din aceeaşi bucata de panura câ si fundulu, ajunge adesea mai pana in pamentu. In tâmpu ploiosu trage glug'a aceea ori caciul’a, cusim’a, pe capu si in-valltdrea ei i acoperu umerii si spatele pana in josu. Suntu de panura alba si adesea impestrite pe din josu cu fire de lâna colorata roşi, galbinu, vânetu. T6ta valea Jiului, valea Hatiegului si Banatulu folosesce aceste glugi cari in adeveru si suntu folositbre, câ-ci: in ele pdrta merintea; unde proposesce o intinde si siede pe ea; de e unu ventu ori pldia o trage pre capu si-si scutesce capulu, umerii si spatele.
— 188 —
Pag. 25 nrulu 41) casapu = macelariu. — 42) Care îui-i in oi câ ea = decâtu care nu e in turma — 43)C,asia piere-elu blastamatu; dlu = celu, acelu. —	44) Yedi
nro 34.
Pag. 27 nrulu 45) Bistritiei, Bistriti’a orasiu sa-sascu-Românescu in nordu-ostulu Ardealului si unu riu in Moldov’a - Bistriti’a - auria. — 46) mere = merge, in munţii apuseni dîcu: mee. cu accentu pe celu dintâiu e esprimatu unguresce = mee.
Pag. 28 nrulu 46) Minthiulu Gherlei, comuna ro-mânesca lângă GherPa, cu locuitori români falosi si sfatosi. POrta negutiatoria cu vite, ci mai numai cu bani streini, cu deosebire armenesci. Loculu e forte scumpu: la Minthiu, câ-lu cumpera tare Armenii, aprdpe de ei fiindu. FudulPa e caracteristica miuteuaniloru si fala gola. Muerile suntu frumdse, câ si barbatii, se porta frumosu, ci dauna — nu românesce, ci unguresce, iubescu cura-tienPa atâtu de tare, incâtu adesea dâu şi cup7a de lapte din gur7a copiiloru, numai se pbta plaţi jupânesei Aniko iutaritulu si tiglazuitulu (câlcatulu rufeloru). Altcum e frumosa comuna si pe unu locu de totu placutu. Raru omu vei află, fâra naframa la grumadi, desî, acea numai bine uu-i aduce decâtu eca! seracie - lucie ! — 47) Gregoriu Maioru, elu fu episcopii românu unitu in Blasiu dela 1772—1782 CF la 1785 mori in Balgaratu (mănăstire).
Versulu lui Gregoriu Maioru inse dateza de cândn eră in temnitia in Muncaciu. Si eta cev’a despre elu:
La 29 Iunie 17 64 7lu aflamu ieromonachu la mănăstirea sântei Treime din Blasiu si capetâ 90 voturi pentru de a fl episcopii, dar7 curtea din Vien’a denumi pe Atanasiu Rednicu, desî avea numai 9 voturi. *) Gre-
*) Dr. Gram’a Istori’a Besericei românesci unite cu Rom’a, pag. 139.
— 189 —
goriu Maioru si Silivestru Calini (care inca capatase 16 voturi pentru vladicie) se semtiău vatemati in ambiţiune, si deci nu poteău vedeă pe vladic’a Rednicu cu ochi buni, din care causa i se făcură chiaru contrari vediti. Din ast'a causa vladic’a Rednicu puse vorba la curtea Yienei in contr’a inimiciloru sei si — genera-lulii din Sibiiu* la mandatulu imperatesei Mari’a Tere-si’a — a citatu inaintea s’a in Sibiiu pre ieromonacliulu Gregoriu Maioru si Ta inchisu la iesuiti, oprindu pre toti, afara de IeSuiti, a conveni cu elu. Mai târâi u fu apoi transportatu din Sibiiu in Blasiu si de aci la Muncaciu in mănăstire, câ acolo se se canonesca pe vietia, si s’a opritu toturoru din totu Ardealulu de a purtă cu elu vre-o corespondenţii Numai din caus’a câ Rednicu, care nu se bucură de popularitate inaintea neamului, eră bine vediutu la curtea Yienei, numai de aci a proveniţii greau’a pedepsa a lui Maioru. Dar’ sciutu lucru se fie câ ieromonachulu Gregoriu Maioru eră omu forte populam si iubita de toti, din care causa totu clerulu si poporulu numai cu greu l’a vediutu pe-depsitu atâtu de aspru. Er’ la anulu 1771, cându bu-nulu imperatu Iosifu II. a âmblatu prin Muncaciu si a visitatu si manastirea, in care eră inchisu Maioru, atunci acest’a a strigatu imperatului că se se indure spre elu. Imperatulu l’a intrebatu câ cine este? si Maioru a respunsu: „eu suin Josifu, pre care Tau veudutu fraţii!“ si au inceputu a spune imperatului tdte suferintiele s’ale. Imperatulu, intorcundu-se in Vien’a, a clemandatu cancelariei unguresci că se cerce caus’a lui Maioru. Cancelari’a a si cercatu, şi a aflatu câ desî este incâtu-v’a vinovatu că unulu, ce nu s’a supusu episcopului seu denumitu de monarchulu si con-firmatu de Pap’a, totuşi pentru vin’a aceea nu meritOza o pedepsa atâtu de grea. Din caus’a ac^st'a imperatulu l’a eliberaţu si la mediulocirea agentului de curte Joanu
— 190 —
Neagoe Ta denumitu in Vien’a censoru alu cartîloru românesci, ce se tipariâu in tipografia românesca fundata atunci.
In 15 Augustu 1772 a capetatu Gregore Maioru 100 voturi pentru demnitatea episcopâsca, si impera-tesa Mari’a Teresi’a ’lu si denumi pe elu.
Gregore Maioru a fostu copilu de preotu din Sarvadu, comitatulu Solnocului. Din Botezu a fostu Gavrila, dar' cându s’a calugaritu a luatu numele Gregoriu. Sciin-tiele filosofice si teologice le invetiâ la Rom’a si apoi functionâ câ profesoru in Blasiu pana la tempulu esi-lului seu din Muncacîu. Eră unu omu tare simpaticii, vorbiâ bucurosu cu tdta lumea si usi’a lui la toti erâ deschisa. Afara de aceea erâ omu pururea veselu, din care causa — precumu dîce istoriculu Petru Maioru, atrageâ 6menii la sene câ magnetulu. Consacrarea lui de episcopu se intâmplâ la 23 Aprilie 17^3 in Vien’a. Curfindu după aceea fu daruitu cu cruce pastorale epis-copâsca si unu ânelu episcopescu, apoi cu demnitatea inalta de consilieriu intimu de stătu si cu titul’a de Escelentie, pe care pana la elu nici unu românu nu o avus6.
După o domnire de 10 ani câ episcopu fu silitu se abdîca, si se retrase in manastirea din Belgaradu unde mori m Ianuariu 1785.
Versulu acest’a numitu a lui Gregoriu Maiorii, e a lui, compusu pdte chiar’ de elu, ori de cev’a prietinu de a lui, cum fura ieromonachulu Silvestru Caliani, Avramu protopopulu dela Dai’a ori Secadate dela Blasiu.
Pag. 29 nrulu 48) Muncaciu = orasiulu unde se aflâ manastirea in carea erâ esilatu Maioru, in Ungari’a. — 49) Secadate: satu lângă Oltu, vis a vis dela Avrigu, mulţi âmeni sciu pucina carte. Trei confesiuni suntu in aceea comuna: gr. cat., gr. or. si reformaţi. Nein-
— 191 —
tielegerea inse le pune capulu, că. la multe comune frumOse *).
Pag. 30 nrulu 50) celuâsca = inceluâsca, insiele, amag^sca. — 51) sabau = croitoriu. — 52) odosu = ovesu negru. — 53) hasna = folosu, câscigu, dela ungurescuhi haszon. — 54) (nu 45) tiepa = arunca, lapeda portulu.
Pag. 31 nrulu 55) duhanasiu = pipasiu, fumatoriu. — 56) hodini = odichnl, pausâ. — 57) Reteagu = vedi nrulu 22. — 58) Mâs’a = muma-s’a.
Pag. 32 nrulu 69) Pita = pane, sâu cum dîcu moţii: pâre, 6r’ cei din Români’a pâine. — 60) hiriu = veste, scire, dela ung. hir, faima. — 61) tisturi = ofi-ceri, oficianţi in armata. — 62) rîtu*= feuatiu, pasciune, ung. ret. — 63) viju = omu betrânu, mosiu. De obser-vatu este câ in jurulu Reteagului se audu câte-v’a vorbe câ: vîju—vîjescu, vîju=mosiu, omu betrânu si stre-inu totu odata; de aci: vîjdorogu=mosioiu, moşnegii, d. e. dâ vîjdorogulu acel’a ce mai âmbla, câ e numai umbra ?! vîjescu = nâravescu, potrivescu, germanesce vergleichen, d. e. vai, dâ bine se mai vîjescu in vorbe! oh, dâ vî-jitî-su; vîjita pareche; s’oru vîjitu in pretiu s. c. — 64) tîpa = arunca, lapeda, sverle. — 66) hai = vino, se dîce si haid’a. — 66) tîpatu, cetesce: ţîpatu = aruncatu.
Pag. 33 nrulu 6T) mulatitî-va = petreceti, dela un-guresculu: mulatni = a-si petrece. — ®8) Elen’a = in-sul’a St. Helen’a. — 69) Paris = orasiu, capital’a Fran-ciei. — 70) Alexandru = imperatulu Rusîloru care a avu tu bataia cu Napoleonu Bonapsrte.
Pag. 34 nrulu 71) Pre marea câtra miadia-di = Marea mediteraaa. — 72) cine mere = cine merge. — 73) In ce locu am saluitu = am propositu, am debarcatu, m’am asiediatu.
*) vedi si pag, 20 nrulu 27. I. P. R.
— 192 —
Note la partea II.
Pag. 36 nrulu *) gândacu = carabusiulu de Maiu germ. Maikafer, ung. Cserebogâr, lat. Melontha vul-garis, pe la Reteagu i dîcu bunzariu, câ-ci ei dîcu gândacu la sierpe. — 2) cându fu frundi’a câtu • pe'taculu = o moneta vechia de multu esîta din usu. — 3) Salv,a = numele unei comune mari românesci, hotarîsia cu Na-seudiilu, spre vestu dela acel’a.
Pag. 38 nrulu 4) Precesta == preacest’a, preacurata vergura Mari’a, mam’a dlui Is. Chr.
Pag. 39 nrulu 5) mere = merge. — 6) fâgâdau = ospetaria, dela ung. fogadd, ori crisîma dela ung. korcsma ori birtu dela germanesculu Wirth. — 7) contâu = conto, cartea in care scrie cine-v’a detoriile, se dîce conto. — 8) iosagu = avere, bunuri, ung. joszâg, in şensu de bunuri immobile, moşii.
Pag. 40 nrulu 9) birâu—jude, dela ung. bird. — 10) Solgabirku = pretorii, ung. szolgabird. — n) vicis-panu = vice-comite.
Pag. 41 nrulu 12) cocia = trăsură, carutia de cai.
Pag. 42 nrulu 13) tigaia = cratitia, hârbu in care frigemu carnea, germ. Tiegel. — u) pecurariu = pas-toriu de oi, pdte dela pecus-disu, ori pecuina. — 16) parale =monete, bani; parâ e cuventu turcescu.
Pag. 43 nrulu l3) gube = gub’a e numita in tidr’a oltului sarica, si e unu vestmentu bunii, frumosu si caldurosu, facutu din lâna de die si tiesuta astfeliu câ, ddca intra in piua si in veltdre apoi ’ti apare că, o piele de oia cu lân’a in afara. Gube ori sarice se pdrta in Ungari’a, incepându din Selagiu si pe tidr’a Oltului, ele tînu loculu cojoceloru si a bondeloru.
Pag. 44. nrulu 17) fagadâu, vedi pag. 38 nrulu 6.
Pag. 45 nrulu 18) harainbasi’a = pasiJa hotîloru, Qapitanulu lotriloru, conducatoriulu facatoriloru de rele
%\BU07Şx
(*Ac*demieÎJ
\ * _ * y
193 —
cari laşa numai haramu si pusteiu in loculu loru. — 19) Serviana = muere Serbdica, cum dîcemu la muierea Românului — Româna, la a Ungurului — Ungurdica, la a Ţiganului — Ţiganca si ţigana, asia la a Sârbului — Serbiana si Serviana, Serbdica.
Pag. 46 nrulu 20) salasiu = cuartiru, popasu.
Pag. 47 nrulu 21) galetusi’a = unu vasu micu in care se mulgu oile.
Pag. 47 22) ormanu, eu credu câ e armariu, ci schimositu câ se rimeze cu 23) cazanu — caldare de fiertu vinarsu.
Pag. 47 nrulu 24) tovarati = incarcati.
Pag. 48 nrulu 25) remânitu=şe aude dîcându-se în locu de remasu. — 26) blaga, in tecstu din gresidla e belaga, ci e reu; blaga = avere, bunătate, bogatia; se aude si in alte locuri, d. e.:
Pentru boi si pentru blaga Lasaiu pe mândr’a cea draga.
Pag. 48 nrulu 27) poteca = haiducii, gendarmii cari âmbla in urm’a voiniciloru câ se-i prindă si pre-dee judecatoriloru — 28) hor,a = unu jocu ce se jdca de brâu tienuti in cercu unulu de altulu.
Pag. 49 nrulu 29) posunare = buzunare.
Pag. 49 nrulu 30) flinta = puşca. — 31) buciumelu = trunchiu de lemnu doborîtu la pamentu. — 32) bur-dusielu = diminutivulu dela burdufu = fdle, facutu din pielea nedespicata a oiei, caprei ori altui animalu in care punu oierii brânz’a pentru păstrare, pdrta farina si chiaru fluidităţi: vinu, apa, lapte si altele 33) ha-rambasi’a (in tecstu e din erdre pusu harambetî’a, ci e reu, trebue se fie harambasi'a, cinstit’a slujba de ca-pitanu alu hotîloru).
Pag. 50 nrulu 34) Yam’a Marg’a: cea dintâiu* comuna de care dâmu după esîrea din Ardealu, pe pasulu pdrtei de fieru, e Marg’a. Dar' Marg’a e câm 10 minute
ÎS
— 194 —
spre stâng’a dela drumulu tierei, mergându câtra Ca-ransebesiu; ci dereptu Marg'a, pe lângă drumulu tierei suntu câte-v’a case si o prepanatie, jidovbsca, unde se bătu marganii cu boutiarenii, si unde fu cândv’a carantina. Adi numai ruine din intocmirile de-odata si jidani, pe unde fura cândv’a oficialii puşi se pazesca bun’a prosperare a poporului. — 35) Trandafiru = nume de persona barbatesca; în partîle banatiene se aude desu numele Trandafiru si Firu. Rusalinu si Li nu, ceste din urma scurtate din celea dintâiu.
Pag. 51 nrulu 36) Milibne la iinperatu, aci intie-lege câ betrânulu Novacu, atâtu erâ de avutu, incâtu si imperatului i dădu milibne imprumutu.
Pag. 51 nrulu 37) de scânteitu elu câ ce-i = ce este.
Pag. 52 nr.38) unghetiulu=unghiulu cassi. Banatienii folosescu bucuroşi ternii naţiunea etiu, unde numai o potu, d. e. la vrabioiu i dîcu vrabetiu si vrabete, si hrabete; la orbu: orbetiu si orbete, la plesiuvu inse i dîcu pilegu, totu asia si la spânu — pe câtu ’mi aducu aminte; la sibrece inse i dîcu hîrte si hîrtiu; d. e.
Ast’a-’mi place cum se ’nverte Câ-i cu piciore de hîrte,
adeca si-le porta iute câ siorecele. Iu valea Hatiegu-lui dîcu la sibrece siomâcu. — 39) jegulu =jaru. Banatienii i dicu jegu la jaru, er’ la faci’a casei — vatra, asemenea si la faci’a pamentului; d. e. unde dî-cemu noi: »dâ cu elu de pamentu!“ ei dîcu: „dâ cu elu de vatra !u — 40) cazanii vedi nro 231a pag. 47 — 41) bolovanu = petra mare — 41) sfantîci = monete de argintu de câte 20 cruceri, dela germ. zwanziger; ung. huszos.
Pag. 53 nrulu 43) lacriti’a = scatula. — 4*) a re-mânita = a remasii. — 45) Stoinicelu vitezulu, balad’a ast’a trebue se fie forte vechia, de bre-ce numai unu omu o mai sciâ in Buciumu si si acera numai in frag-
195 —
mente, si din fragmentele scrise dela elu, amu alcatuitu asta balada frumdsa. Dela mine inse nu am adausu, numai fiindu in poporu mai de totului totu iesîta din usu, de câte-ori o audiamu totu-de-a-un’a o audiamu defectudsa, odata i lipsiâ o parte, alta data alta parte, dreptu aceea eu o scriseiu de atâtea ori de câte ori o audîi, si in urma confrontaiu notitiele si acum — 6ca-o cum o vedeţi si cum credu câ a fostu cându-v’a.
Pag. 54 nrulu 46) paripulu = calu de calaritu.
Pag. 55 nrulu 47) tipa = arunca, svârle, imprascie. — 48) Bucium. Terr’a-Abrudu. Buciumu e numele unei comune ce zace la p61ele Detunatei si are siese despărţituri : Buciumu Cerbu, B. Satu, B. Isbit’a, B. Montări, B. Si^s’a si B. Poeni s6u Vafea alba. Terr’a A-brudu: Totu jurulu Abrudului, unde adeca locuitorii suntu metalugi, baiasi, aurari, a fostu cândv’a Terr’a Abrudu; Abrudulu, Coru’a, Buciumulu, Rosi’a, pdte si mai multe.
Pag. 56 nrulu 49) Negrilesa = o poiana in verfulu unui munte din Vuleoiu, tiânetoriu de Buciumu Poeni. Negriles’a e vestita pentru bun’a pasciune la vite, de aceea se dîce câ a fostu buna de carne grasa. Apoi Din Ispasu pana in Rusali e înflorită stânjiniti’a (die weisse Narcisse, Narcissus poeticus) care aflându-se acolo in o mulţime asia mare incâtu pe timpulu inflo-rirei apare poien’a câ pliua cu zapada si respândindu placutulu mirosu, atrage la sine pe omenii din juru. De aci se dîce câ: Buna ai fostu (te neveste frumdse, câ-ci dora uumai ele nu voru remânea in satu cându pleca socii si prietinii loru in Negriles’a la petrecere. Adesea du cu acolo mâncare, beutura si musicanti, apoi lasa-me de nu-si petrecu românesce! —^ 50) Vuleoiu = unu munte tienatoriu de comun’a Buciumu. Multele acest’a e forte vestitu: pe de-asupr’a lui arbori frumoşi si pasciuni grase; er’ in launtru lui auru, metalulu celu
ÎS*
— 196 —
mai nobilu, pre care avendu-lu cine-v’a, ar’ trebui se se nobiliteze ca elu, ci dauna câ elu — aurulu — respective prea marea iubire de auru, pre mulţi desnobi-litâza. Pe verfulu Vulcoiului, pe o stânca, aflai in vâr’a anului 1882 câte-v’a firicele din plant’a: capilus Veneris (pârulu Vinerei) carea este o planta hermafrodita si sOmena cu nesce fire de peru de calu, de colore nOgra, înzestrate cu 2 rânduri de foitie mici ovale stându vis a vis si mai fâra coda. Pe frundiutiele acelea cre-sce o ciupercutia fina carea cadiându josu, prinde redacina si produce o planta n<5ua. Perulu vinerei deci: nu infloresce, nu produce semântia, nu se pbte produce nici prin plantare câ piere. Numai prin ciupercutiele acele se produce. Cercat’amu1 se o sadescu, dar’ reu am facutu mai bine o uscâmu si pastrâmu spre suvenire, câ sadindu-o am nimicit’o. — 51) Istrate = unu voinicu de codru, din veculu trecutu. — 52) Jurcuescii adeca famili’a Jurc’a, câ Românii asia dîcu, din Moldo-vanu făcu Moldoveneştii, din Popu Popescii, din Maca-veiu Macaveescii, din Jurc’a Jurcuescii, din Ciuc’a Ciu-culescii s. a. ni. d. — 53) Siandru, in locu de Alexandru! in Români’a dîcu Sandu, totu asia si in valea Jiului in Ardealu, dar’ apoi foştii nemeşi din comitatulu Hunedbrei si albei dîcu — Siandru, si Sandoru, mai unguris6za ei si alte nume de persona d. e. la Iosifu dicu Jozsi; la Ioanu — Ioani, si altele.
Pag. 57 nrulu 54) In tier’a Hatiegului. Tiâr’a Ha-tiegului e valea ce se începe dela Sub-cetate si merge spre vestu pana la muntele Marmore, er’ spre nordu pâua la Silivasie si spre sudu pana la Puiu, câ de aci in susu se incepe Jiulu, er’ locuitorii Jieni. — 55) li-boviau = ’si petreceau in voia buna. — 56) mulcomu = tacutu, astemperatu, fara voia.
Pag. 58 nrulu 57) Tierigradu = Constantinopolu, ca-pitaPa Turciei. — 58) brugliiu, in valea Hatiegului si
— 197 —
pe Jiu: ludu = tineru, fără esperintie, nepriceputu de ajunsu. — 59) sodomu = prapadenia.
Pag. 60 nrulu 60) din scapatatu = de pe la sfin-tîtulu sbrelui. — 61) şalău = omu caletoriu care cere cuartiru; unde se incuartirbza e salasiu că acolo a să-luitu de masu preste nbpte.
Pag. 61 nrulu 6a) viderea = unu vasu cu doue torte prin care apoi e bagatu unu leranu care stă in positie horisontale, de care prindemu; se folosesce cu deosebire pentru scosulu apei din fontânile afunde. Suntu si videri cari au doue dbge făcute din unu lemnu de stejaru indoitu in forma ovale preste midiuloculu viderei; aceste suntu mai scumpe* Videre si vbdra se dîce si la feria, adeca la mesur’a de 8 cupe ardelenesci.
Pag 62 63) roşcovanu = rosioru, nici albu nici rosiu, cum ai mestecă o cupa de sânge cu alfa de lapte.
Pag. 64 nrulu 64) troscotu seu troscotielu, o planta ce se face mai cu seina pe lângă drumuri si cărări, proprie drumuriloru părăsite. Ea e planta de nbmulu li-bealeloru, adeca cu flori buzate, cum e si cimbrulu, ros-marinulu, majoranulu si altele. Cu cestu din urma ’si are asemenare si la foi. Troscotielulu se intinde până departe pe pământii si dintr’o tufisibra se ample in de-cursulu unei veri unu locu câtu o lâna de bia.
Pag. 66 nrulu 62 si 68 suntu esplicate la pag. 15 nrii 8; aci e gresiela trebue se fie nrulu noteloru: 65 si 66. Se vedemu de nrulu de aci 62 (care ar’ fi se fie 65) Chiematori = suntu feciorii seu bmenii cari chiama la ospetiu; in munţii apuseni le dîcu vifeli, in valea Hatiegului ghiaveri, in Naseudu — paremise — fetiori de ’mperatu dbca acei’a suntu juni. Nrulu 63 (ce ar’ trebui se fie fifi) esplicatu, vedi not’a 8 pag- 15.
Pag. 71, după cele dintâiu 12 rânduri, aP fi se urmeze:
— 198 —
Puse siau’a pe surulu Si armele pe rosiulu Si mereâ si ’ncalecâ Si diu gura cuvântă:
Du-mâ dâmne cu trupulu Unde-mi gândescu cu gândulu Câ-mi robesce fetiorulu De me arde sufletulu.
Celu ce mi-o spuse mai intâiu, mărturisi mai tar-diu, la vre-o 4 sni, câ atunci uitase versurile aci aduse spre întregire.
La pag. 71 nrulu 64) tipa, = arunca — 65) hainele = vestmintele — 66) câlti = brebeni. Cânep’a câ se o potemu torce, o melitiamu si 'hecela.mu. După hecelare remâne numai fuiorulu lungu frumosu, câ perulu bine grigitu a unei mueri sanatâse; ce cade de pe hecela se numesce câlti. Gâlti inse suntu mai buni si mai rei, după cualitate si au numirea: câlti, paciosiele, mij-locele si buci. Cânâu ciocârli’a cânta primaveGa voidsa, de natura incepe a inverdî, copii clîcu câ ea cânta sburându in susu:
Cici vâra, cici vâra Se iâsa copii afara.
Alţii inse respundu câ ea cânta:
Tâta te-oi goli,
Torsuti-ai bucii ?
adecă până acum a fostu ce a fostu, dar’ de acumu se prinde; postu; câ: până acumu mai umblâu âmenii âm-bracati, câ erâ frigu si ventu, dar’ caldur’a primaverei desbraca frumosielu si le vedemu pielea gâla a acelor’a cari nu si-au facutu haine de cânepa — schimburi.
Pag. 72 nrulu °7) iuti = curendu, grabnicii; contrariu dela : chitinelu = incetu, fara sporiu.
Pag. 72 nrulu 68) strajile = padîtorii.
— 199
Pag. 75 urulu 69) Olohoiu. Nu voiu se me făcu mester-strica, dar’ gândescu că Olohoiu vine dela Olâh, cum adeca ne numescu Ungurii pre noi, pe Români, si Olohoiu deci ar’ fi Românoiu, Românu mare câtu unu dealu, contrariu diminutivului Românasiu, care-i numai puiu de Românu.
Pag. 76 urulu 70) de a rostogolulu merea = se durdulica, se dâ de a prastaval’a, cum dîcu muntenii dela Abrudu. — 71) Cern’a, unu riu lateralii alu Mure-siului, isvoreşce din muntele Rusc’a, la vestulu comitatului Hunedorei, trece pe lângă Huneddr’a si intra in Muresiu. — 72) roşteiu = grate de fieru la ferestrii.
Pag. 77 urulu 73) si’napoi câ s’a carat.u = s’a dusu in dereptu.
Pag. 78 urulu ’74) galitia. = pasere de casa, in in-tielesu figuratu iiica se folosesce, d. e, tu inca esci o pasere buna; acePa inca-i o galitia cum se cade! in-tielegfiudu rea! — 10) mere — merge, seu cum dîcu in munţii apuseni mee.
Pag. 81 nrulu 76) Cumcâ Pintenii-au venitu, adeca omenii lui Pintea, ortacii lui Pintea.
Pag. 90 nrulu 84) (ar* trebui se fie 77) iedereîu.
Intre nenumeratele plaute ce le folosescu babele n6-stre la farmece, se numera si banutiulu (das kleine Sinngrun) ieder’a (das Immergrtin — Vinc’a minor) si bârbînoculu.
Banatiulu este unu arbustu piticu, care raru cre-sce mai mare decâtu cimbrulu, cu redacina si truuchiu lemnosu, foi mici câtu unghPa degetului celui micu cari suntu si ^rn’a că si ver’a
totu verdi câ si ieder’a
ori de ve mai place câ cetin’a.
Frundisidrele suntu perfectu ovale si nediutiate. Dosulu frundieloru e verde alburia er’ faci’a verde negrie. Trunchisiorii suntu mai mulţi intr’o tufa, si tdta
— 200 —
la olalta ’ti apare câ unu frumosu buchetu pururea verde.
Mai frumdsa e acesta planta in lun’a lui Decembre, câ apoi cu a 2-a diumetate a lui Ianuariu ’si ar6ta frundiutiele imbetrânite.	I
Cu frundiutiele acestei plânte ’şi cauta fetele no-roculu: spre diu’a de anulu nou înfierbânta v^tr'a focului, apoi matura cenusi’a frumosu si punu câte o frundiutia de banutiu acolo. Dâca frundiuti’a se besîca si sare in susu sferaindu câ fusulu in degetele unei mari torcatdre, ori se inverte si joca pe v6tr’a infer-bântata, atunci prorocesce câ fet’a ce o a pusu va aveâ petîtori in câsîlegile acelea: de cumv’a inse arde fâra parada — vestesce puţina nădejde, mai nimicu.
Mai prorocesce banutiulu si starea sanetatiei de preste anu. Spre scopulu acelJa se pune frundie de banutiu intr’unu taieru plinu cu apa, cdlea câm pe la vecerne spre diu’a de anulu nou si se laşa pana in diu’a de anulu nou totu pe acea vreme, atunci cauta; dâca frundi’a numita a Helenei d. e. e totu verde si acum câ ieri, atunci e semnu câ Eleu’a va fi deplinu sana-tdsa in decursulu anului ce vine, dâca inse acum o afla petata, atunci i prevestesce morbu pe anulu veni-toriu; inse intâmplându - se casulu, feri ddmne! câ frundi’a se o afle negra de totu, atunci Elen’a trebue se mdra in decursulu anului ce vine.
Alta planta ce se pastr^za si iârn’a totu verde câ si vgr’a, e ieder’a (das Immergrun) planta acatietdre (in buchetu firulu de iedera ins6mna amicie adeverata) din care suntu cunoscute mai multe specii. Unele specii crescu pana la 8 stângini si acopere ziduri intregi, unde suntu sădite. Eu am vediutu la munte fire de iedera cari acoperiâu stânce intregi. Trunchiulu e câ si alu fasolei, lungu, cilindricii si incovoiosu, se prinde inse câ si curpenulu si câ si fasolea unde numai pdte.
— 201 —
O alta planta, carea stâ si v^r’a si tern’a totu verde este berbînoculu. Trunchiulu lui e de grosu câ cdrdele dela violina, si de lungu dela unulu pana la mai mulţi metri. Adecă bine se bagamu de sema, elu (trunchiulu) se târae pe pamentu si adesea se prinde cu câte o subsudra de pamentu câ troscotielulu, lugerii frage-loru s. a. din care causa mulţi ar’ crede câ trunchiulu barbînocului e mai scurtu. Form’a si colorea foiloru suntu câ si la banutiu, numai suntu multu mai mari, cotorulu câ la iedera — numai mai subţire. Se folo-sesce la cununi pentru morţi, la decorarea morminteloru, la stogurile ospetieloru si la cautarea norocului — precum dîce W. Schmidt in das Jahr und seine Tage, pag. 3. de desubtu. Mi se pare Inse câ W. Schmidt confunda banutiulu (das kleine Sinngrun) cu berbînoculu ori chiaru cu ieder’a (das Immergriin) câ-ci — pela Mediasiu — pe unde dîce câ chiaru si sascele (nu numai Româncele) ’si cauta noroculu cu asia numitulu Immergrtin (iedera, berbînocu) pe acolo se afla si banutiu destulu (kleine Sinngrun) si anume la Basn’a. Pa-remi-se dara câ si aci banutiulu 'lu folosescu la farmece si vrăji, er’ nu berbînoculu. *)
Banutiulu ’lu mai punu fetiorii (de pe la pdlele Ciblesiului, unde e patrii banutiului in Ârdealu) si in pelaria, si erâ fdrte cautatu câ pena pentru serbatorile crăciunului pana nu veni jidoscile pene de tergu. Pana atunci portâu fetiorii drn’a in pălării banutiu, rosma-
rinu, maioranu si muşcata de olu; adi ?___________ nescari
sdremtie colorate si plătite scumpu, câte cu 2—3 pitiule.
Eta dar’ de ce si-a facutu si voiniculu nostru de la pag. 90 nro 77 flueru dintr’unu iederelu, nu dora câ nu ar* fi potutu rimâ fluerelulu cu stejerelu, alu-nelu, paltinelu, frasinelu s. a. dar’ câce iedereiulu e o planta cu care poţi face farmece!
*) Pela Avrigu dîcu la banutiu poacăz.
:2Q2 —
III.
Pag. 91 nrulu x) hâciug’a. Pe la Iteteagu dîcu Huciu la o pădure mica dar’ betrâna, carea inse du se pote desvoltâ din caus’a câ umbla vitele si-i pascu lăstarii cei tineri din verfu ast’feliu incâtu ea se râmu-resce, dar’ in susu pugiuu sporesce si forte incetu. Lemnele, cari compunu liuciulu, fiiudu strâmbe, nu prea grose, bolnave, se uumescu câturi (caturi) ori care tăietură — ■ de nu se va grigt in 3—5 ani, devine unu liuciu seu unu hagiagu. Acest'a credu câ e si liaciugu orlatie-niloru. — 2) Orlatului. Orlatulu e unu sat.u mare, fostu stabulu reg. rom. I de granitia. E locuitu de Români de legea gr. cat. si de putini germani. In Orlatu, fiindu aprdpe de Sibiiu, apoi avendu erariulu mai multe case din vremea granitieriei române, suntu atasiate totu-de-a-un’a câte 3—4 companii de soldaţi. Ast’feliu a venitu in cântare.
Pag. 92 nrulu :J) biraulu—judele, primariulu.
Pag. 93 nrulu 4) scaiete = scaiu. Paremi-se mai amintii câ banatienii foloseşcu cu predilectiune termi-natiunea iete: vrabete, hrabete, scaete unde numai li se dâ ocasiune. — 5) pena = strutiu. In unele locuri dîcu „pene“ la tdte florile, ce le tienemu câ plante decorative; de regula inse se dîce „pena“ seu „pana“ la buchetulu s6u strutiulu ce-lu pârta fetiorii in pălării.
Poesi’a 7 de pe pag. 93 e defectuosa, nu e completa; după renduiu din urma: De ce i-au facutu pre ei — ar’ trebui se urmeze:
Tinerei si frumusiei.
Se treca glontiulu prin ei.
De altcum, erori lesne se comitu deca autoriulu e departe de tipografia, cum erâmu si eu; corectur’a nu se face prin atâtea ocupatiuui câ celea dascalesci si in distantie asia mari câ dela Blasiu la GheiTa, si vedien-du-o numai odata.
Pag. 94 nrulu 7) pricazurile. Ornu pricâjitu, omu amaritu, netrebnicii, de aci: pricazuri = <Jmeni amariti, netrebnici. — 8) golomozu = mestecatnra din ce-i mai reu; d. e. mănâncă tdte golom6zele= tdte mestecatu-rile de bucate chiaru si rele; golomozu = misi-masiu.
Pag. 95 nrulu <J) husari = călăraşi, (soldaţi călări).
Pag. 96 nrulu 10) ciasulu = <5ra.
Pag. 97 nrulu u) dealulu Feleacului—unu dealu spre vestu dela Clusiu. Este si unu satu lângă Glusiu cu numele Feleacu, dealulu acera pote e a satului Fe-leacu. — 12) tunuri de fagu. Se scie că muntenii no-strii, moţii Jancului, la 1848, cându se sculara Ungurii in contFa imperatului, ne avendu tunuri de metalu, ’si faceâu tunuri de lemnu, numai se p6ta aperâ ti6Fa.de perire si dinasthi’a de cădere.
Pag. 97 nrulu 1S) siuerâudu = fluerâudu din buze fără flueru. — u) zadia ---= siurtiu, cratintia, opregu. Aci me rogu pucinu de luare aminte: Somesienele dîcu la vestmentulu acePa ce-îu porta legatu de brâu si acopere partea din dosu a corpului zadia; pe tieFa Oltului i dîcu cratintia, banatienele opregu. DaU se le cundscemu mai de aprope:
Somesienele (care mai porta) până pe la Becleauu pe Somesiulu mare in susu si pe celu micu in josu până la Deesiu, precum si tdta câmpi'a, pdrta zadiile vinete (mierii) si adeca: dela brâu până sub genunche venete; de aci in josu apoi vrâstate, eF vrâstele suntu alese cu matăsi (berea, lâna de oi tîgâre colorata verde, rosiu, albii, galbinu etc.
Somesienele de pe la Naseudu, St. Georgiu si tote asia numitele districtiene (din fostulu districtu alu Naseudului) au zadiile mai frumbse, mai fine, mai cu gust.u, er> bargauanele nu suntu întrecute nici chiai,> de Româncele muntiloru apuseni, intre cari cele dintâiu suntu Buciumanele cu portulu loru celu de totu frumosu.
204 —
Oltenele au zadii (cratintie) vinete si le porta numai pe unu sioldu, ăr’ dinainte o siurtia roşia, ci ttite făcute de mân’a loru.
In Secadate preste Oltu dela Avrigu, au fetele cratintia, adeca zadia, numai pana intr’unu dreptu a genunchii, de unde:
Fetele din Secadate Cu cratinti’a jumetate.
Numai prin cratintia se deosebescu altcum de neveste, câ-ci gatăl’a capului e asemenea.
In Avrigu, numai preste Oltu dela Secadate e portulu cu totulu deosebitu. Fetele nu pdrta cratintie in-dereptu, ci numai pdlele albe; pe capu (nu invelitore albe (â Secadatienele) ci naframi negre de peru cu margini colorate si legate in dereptu.
La ptilele muntelui Ciblesiu, pe la Sit’a, Borles’a s. c. se vedu iern’a portându muerile patru zadii: un’a din dereptu, alt’a dinainte, un'a pe sioldulu dreptu si ' alt’a pe celu stângu.
In Marmati’a au erasi altu portu, ci aci nu le potu descrie câ nu am locu de ajunsu fara trebue se amintescu numai de portulu banatieneloru. Ele porta asia numitulu opregu, care e si cratintia, tiesutu câtu tiene siediutulu, de aci in josu numai ciucuri coloraţi, dar’ asia lucraţi si resuciti de uu se incâlcescu nici cându. Dinainte porta o cratiutia numai până in genunchi, lucrata din mâna tota cu figurile geometrice cele mai frumdse si regulate, de mai multe colori.
Mai pe largu o se descriu portulu mueriloru n<5s-tre in „Cărţile săteanului românuu.
Pag. 99 nrulu 15) Reteagu = vedi nrulu 22 pag. 182. — 1(î) hodina = odicbna. — 17) borindu = cântându; la cântarea poporale se dîce hore. Pe Somesiu nu dîce nime câ ar’ cântă, fâra câ ar’ hori.
Pag. 100 nrulu 18) siregu ung. sereg = oste. — 19) cloputiu ung. kalap = pelaria. — 20) bumbusci ung. gombos-tu = ace cu gamalia.
Pag. 102 nrulu 21) hodorose, unelte, scule. In Re-teagu si giuru mai dicu si treancote, nimicuri; in munţii apuseni mai dîcu si pârticuri d. e. are câte pârticuri tote de vândiare. InReteagu: aduna-t.i treancotele, ho-drobele. De siguru tdte-su cuvinte streine si adeca nume colective cari insemneza recuisite, instrumente, scule, bucăţi de marfe etc. — 22) Munţii apuseni (ai Ardealului e de a se intielege, cu deosebire munţii Abrudului.) — 23) birâu = primariu, jude comunala.
Pag. nrulu 24) bugâtu, pe unele^ locuri bugâtu in-semnăza: destulu, diu destulu, abundahtu, cu prisosintiâ.
Pag. 121 nrulu 25) Siua-i = firea-i, se fii, de ai fi. — 26) se nu cotii = se nu cautu. — 27) fâra leca, lâca = fara tîra, fâra nitielu, fara picu de lumina.
Pag. 122 urulu 28) rujmalinu = rosmarinu, o planta decorativa bine mirositdre, din famili’a labiateloru. — 29) cloputiu = pelariutia.
Maridr’a din Caticâu dela carea scriseiu câte-v’a versuri e o frumosîca feta blonda din Caticâu carea sciâ atâtea frumdse cântece poporale câ puţine fete, si le sciâ atâtu de bine potrivi si dictă de ai fi totu scrisu din dictatulu ei. O dî mai intrega bni dicta si dauna câ nu avui tempu se mai stau baremi 2 dîle acolo. D6ca Marior’a, de care ve spunu, aP fi fostu din familia mai avuta si mai culta, poteâ se devină celebritate pe terenulu poesiei poporale. Improviseza cu o usiu-rintia rara si atâtu de potrivitu, de me punea in uimire. — Până traiescu nu o uitu.
Partea IV.
Pag. 125 nrulu x) fagadâu (dela ung. fogado) = birtu, crisîma. — 2) horitdre, cântatdre, cântarâtia, care scie bine cântă, hori.
— 206
Pag. 126 nrulu 3) Uriu de susu. E unu satu cliiar' spre ostu dela Reteagu, ung, Felor, ce va se dîca Paza de susu. Este si Alor (Urisiorulu) care tradusu din ung. ar’ fi; Paza de josu. Posibilu câ aci fura pazele din susu si din josu a castelului Ciceu; cea din susu carea i aduceâ vestea dela Moldov’a prin Bistritia si cea de a ddu’a carea comunică, cu Ungari’a, preste Deesiu si Bai’a mare de alta parte. — 4) Pietrosu (e erfire câ e pusu 6r’ nrulu 3) Petrosu e numele unui satu românescu de pe Jiu, in fundulu tierei Hatiegului in pasulu Vulcanului ce duce la Tergulu Jiu, in Româ-ni’a. Aci se observa nume cari potu fbrte lesne se fie puru dacice: Deatcu (dî Ghiatcu) si frumose nume ro-mânesci: Luncanu, Brotioniu, Boti’a.
Pag. 127 nrulu 5) neic’a = badea, tetea, baciulu. Banatienii dîcu neică, oltenii nene, Somesienii bade, ternovenii tete, er> foştii nobili din comitatulu Hune-dbrei si din munţii apuseni baciule, că se fie mai susu, a la ocosiu vorba spusu la elu, vorb’a elura din poveste.
Pag. 129 nrulu 7) coci’a = carutPa, trasur’a pentru cai. — 8) rîtu = fânatiu, dela ung. ret.
Pag. 130 nr. 9) izlazu, poiana, unu locu cu ierba in-cungiuratu de arbori ori tufe. P6te câ vine dela ra-dacin’a lazu = tăieturi ; a lazui=a nimici padurea cu redacini cu totu, cu deosebire a scote dotele (trupinile) si rădăcinile câ se nu mai dee lastari, se pieră arborii si tufele. — 10) Siribr’a = unu satu in apropierea cetăţii Bistriti’a.
Pag. 131 nrulu n) Uriu de susu, vedi nrulu 3 mai susu. — 12) Vam’a marg’a. Marg’a e primulu satu ce-lu nimerimu in Banatu, trecundu preste muntele Marmore din Hatiegu spre Caransebesiu. Acolo a fostu carantina numita vama, si fiindu pe hotarulu comunei Marg’a, i-au dîsu: Vam’a Marg’a.
- 207
Partea V.
Pag. 133 nrulu 3) Clopotiv’a, satu mare spre'sudu dela Ulpi’a Traian’a, chiar* la petidrele Retezatului. [Se sustiene câ pana acolo s’a intinsu Sarmisegetus*a si mai târdiu Ulpi*a Traiana. Locuitorii se sustienu mai multu cu economPa viteloru si cu lenmaritulu, făcu sîndila. Clopotivenii inca nu baga vinarsulu in opinci.
Pag. 134 nrulu 2) Crisiu. „Pe Crisiuri" se dîce la terenulu ce e intre riurile Crisiuri; locuitorii se dîcu Crisieni, bmeni seraci, câ tier*a e dintre cele mai pu-ginu binecuvântate de natura. Mai multu câ Crisienii nu postescu nici vârarii de pe la Bab’a, ba dora nici călugării. Altcum vinarsulu trece-si pe Crisiuri mai poganu decâtu alte celea.
Pag. 135 nrulu 3) prilazu = trecatore, preste, gardu. — 4) ragazu = voia de a sta locului, d. e. nu-mi da râgazu se iesu la ulitia = nu me laşa, nu-mi dâ voia, slobodienie.
Pag. 136 nrulu 5) Câmpeni, unu opidu in munţii apuseni vestitu in Istorii patriei de cându cu luptele lui Hori’a si Jancu.
Pag. 137 nrulu 6) Jiu vedi mai josu nrulu 12.— 7) oblicitu = sciricitu, au datu de veste. — 8) si 9) hai-tâi si a haitul a alungă Aerele spre venatori dela ung. hajtani = a mână.
Pag. 138 nrulu 10) copârsieu = salasiu, cosciugu, cas*a mortului, sicriu. — n) scânduri noi = scânduri nbue; banatienii lega unele vorbe câ si cei din Româ-ni*a, d. e. scânduri noi, in locu de scânduri noua.
Pag. 139 nrulu 32) Jiu (din gresiela scrisu de doue ori): Jiu e unu riu care venindu dela Sudulu Retezatului in josu spre uordu se varsa in Streiu si cu acePa in Muresiu, Din Puiu până in RomâiPa e Jiulu ardealului. — 13) vediuramu la pag. 184 nrulu 27.
— 208 —
Pag. 140 nrulu u) Cugiru — unu satu marginasiu sub pdlele muntîloru, aprope de Orascia. — 15) Bucov’a — satu românescu la polele muntelui Marmore, spre vestu dela acera. Pe muntele marmore sustienu unii câ au fostu port’a de fieru, (vaskapu) dar’ nu e asia: unu omu din Zaicani, (comuna la polele ostice a Mar-« morelui) numitu Yasii fu insarcinatu se tîna paza la porPa vamei ce duce din Hatiegu spre Caransebesiu preste muntele marmore. De aci pdrt’a se numi port’a lui Yasii (Vaszi kapu si deci vaskapu). Altcum in muntele marmore se afla pietra ce contiene fieru, si de acolo se potu numi si pdrt’a de fieru. — Vorbindu de Zaicani' trebue se amintimu câ e unu satu curatu românescu locuitorii fura nobili si atâtu fie fanatici de se le dîci Români — i superi.
Unguri se-i numesci inca nu le place, ci numai nemeşi. Aceşti nemeşi suntu adesea atâtu de gusiati de stâi pe gânduri câ ore nu pentru cultivarea gusîloru au primitu nobilitatea? Intrebându odata pe unu pot-casiu câ de unde provine de nemeşii din Zaicani suntu asia gusiati si mulţi nătângi intre ei, elu ’mi respunse: domnule, a fostu odata o fbmete mare in Banatu, deci câ se remâna mai putini mâncători au mersu din satu in satu prin totu Banatulu si adunându pre toti nero-dii si hăbăucii i-au incarcatu pre unu caru mâre si hai cu ei spre Ardealu! Cându fura in vârfulu Marmore-lui se resturnâ carulu cu ei si ei se rostogoliră in vale unde fundara Zeicanii. Cu vremea apoi se făcură nemeşi si adi audi numai jupâne Jozsi, Pâlutiu, Joanesiu, Frentiu si jupâuâsa Trezsi, Erzsi etc. în locu de bade si lele. Portulu inca-i trad^za de nemeşi; ei âmbla tunsi scurtu, cu cămeşi cu gulere si pumnasi, si pe sumane au tivitura rosîa si bumbi galbini de arama, erJ jupânds^ Trezsi are ciapsa alba, sucna si opinci, precându la foştii iobagi nu e asia. Va veni vremea
— 209 —
cându vomu vorbi numai despre portu, de asta data destulu atât'a.
Pag. 145 nrulu 17) falbsa = sumbtia, mândra, fudula, d. e. Dbmne falbsa e, „fala gbla traista usibra“; abiâ âmbla de falbsa, sumbtia, mândra, fudula, tîndra-mândra. In munţii apuseni (la Buciumu) cuventulu falosu se ia si in intielesu de lucsuriosu, si aci in acelu sensu e folosita vorb’a falbsa.
Pag. 146 nrulu 18) Si vino-’n gazda la noi = vino in cuartiru, d. e. l’o gazduitu = Po conacitu, i-o daţii cortelu, adapostu, scutire. Am trasu in gazda la Ne-chit’a, m’o gazduitu Pavelu, si Nechiforu e gazda de hoţi...
Pag. 151 nrulu 19) Mbi mândrutia, desî in genere se aude pronumele mb si mei numai înaintea sub-stantiveloru masculine si respective mnaintea numeloru de persbne, d. e. mb Joane, mb Andreiu, totuşi in unele parti, d. e. in fostulu districtu alu Naseudului se pune si inaintea numeloru femeesci, d. e. mb Fibre, mb Alina, mb Palage in locu de tu Fibre, tu Ilina, tu Palage ; asia si aci: mei mândrutia in locu de tu mândrutia. In munţii Hatiegului incase aude in tocmai câ si in a Naseudului. — 20) Dobr’a. Unu opidu in munţii apuseni, aprbpe de loculu unde ibsa Muresiulu din Ardealu.
Pag. 153 nrulu 21) |mu =acum si se respica cu tonulu pe u finalu amu — 22) mere = merge sbu cum dîcu buciumanii Abrudului meb. — 23) neico = ba-ditio, neică = bade.
Pag. 156 nrulu 24) Câ, noi bine ne lovimu, ne vî-jimu, ne potrivimu, ne nârâvimu, convenimu in tbte celea.
Pag. 157 nrulu 25) Orascia, unu orasiu locuitu de Saşi si Români, in Ardealu, comitatulu Hunedbrei* lângă Muresiu Iu apropierea Orasciei suntu satele curatu românesci, locuitorii câror’a au unu portu prea frumosu
14
— 210 —
cu deosebire muierile. Ia curatieuie; suutu cu dreptu cuventu numerate intre cele dintâiu Românce, câ tdte Româncele din toti munţii Ardealului si de pe la pdlele muntîloru câ: Mercurenele, Yinerenele, Selistenele, Re-sinarenele, Oltenele, Bârsenele, Bistritienele, Bargaua-nele, Naseudenele, Zlatnenele, Buciumanele Abrudului s. a. dar7 celea de pe Ternave si cu deosebire celea de pe câmpia suntu remase iu privinti’a ac6st’a multisioru in derâptu, ce nu le face chiar7 mare cinste. Pe câmpia d. e. se vâdu chiar7 si Dominec’a omeni neschimbaţi, pre cându nuierile altoru tienuturi nu ar7 suferi unu lucru câ acera pentru câtu binei in lume. De pe cu-ratieni’a din afara deducemu la cea din launtru, la cu-ratienfa animei.
In apropierea Orasciei este câmpulu pânei unde la anulu 1449 (21 Octombre) bătu românulu Pavelu, Chinezulu Banatului, cu ostasii sei pe Turcii păgâni, După bataia — se dîce câ — Pavelu jucâ cu trei Turci: cu unulu in dinţi, cu unulu pe umeru si cu altulu sub suoara; voinicu baiatu!
Pag. 160 nrulu 26) Maiereanu, (seu magheranu, maeranu, magieranu, germanesce der Majoran, latinesce Origanum majorana) e un’a din plantele cu flori buzate (Lippenbliitler, Labiatae) precum e si cimbrulu, busioculu, mint’a sâu ism’a, rosmarinulu (rujmalinulu) s. a. Acestea aci enumerate le folosesce poporulu nostru dreptu plante ornaţi ve sub nume de flori, nu atâtu pentru frumseti’a floriloru — carea nu o au — ci mai multu pentru mlrosulu loru. Ba unele, cum e busioculu, a primitu locu cliiaru si intre uneltele ce le fo-losimu la cultulu divinu, d. e. câ matauzu la bobot£za si la alte sfinţiri de ape si câ betîgasiu de unsu la maslu. Cu dreptu cuventu inse le poterau numi flori naţionale, câ-ci se folosescu mai tâte si la farmece, si se afla mai la tdta cas’a, din preuna cu calapârulu,
— 211 —
lemnulu domnului (ciprusiulu) s. a. Plauta sdu fibre naţionala fiindu dara maiorbnulu, nu e mirare deca unele cântări poporale i adueu numele înainte. — 27) Romuli:
Salvae Parva Nepos Romuli se dîce câ a disu bunulu si in veci neuitatulu imperatu Josifu alu II cându a visitatu prim’a data districtulu Naseudului: Salvae Parva Nepos Romuli, adeca: Salteza. micu nepot u a lui Romulu, si bravii granitiari Români indata botezară patru comune cu aceste patru nume: Salva (nu sciu cum se numea mai nainte) e unu satu mare chiar1 din josu de Naseudu, Parva (Lunc’a vinului) e alu 3-le satu din susu de Naseudu; Nepos (Vararea) br’ e unu satu din susu de Naseudu si Romuli (Strîmb’a) e alu patrulea satu formata din vorbele marelui imperatu.
Pag. .161 nrulu 28) Molomest.eru = morariu, măiestru de lemnu care se pricepe la tocmirea si facerea moriloru viue dela unguresculu malom-mester. - 29) Si-ribr’a, unu satu in apropierea Bistritiei.
Pag. 162 nrulu 30) bolovani, bicasiei, in Banatu petrdne er’ la petricele = beutie, cetesce be-u-ţe, de aci beutiariu seu Boutiariu, 2 comune in graniti’a Banatului de catra Ardealu, topografice t.înetbre de Banatu br’ politice de ardelenesculu comitatu alu Hunedbrei.— 3l) Si mi-su in locu de si suntu, asia dîcu in partîle banatiene: eu misu, noi nisu, voi visu = eu suntu, noi suntemu, voi sunteti.
Pag. 163 nrulu 32) scânduri noi = scânduri nbua.
Pag. 164 nrulu 33) pentr’o lea = pentr’o leaca, o tîra, niti’a, nitieluca, putînica. — 34) Selagiu, partea Ardealului de spre apusu-media-ndpte, comitatulu Sela-giului.
Pag. 165 nrulu 35) Reteagu vedi mai susu. — 3e) hi-riulu = vestea, faim’a.
Pag, 166 nrulu 37) Uriulu de susu, unu satu din susu de Reteagu, s’a vorbitu mai susu despre Uriu.
14*
212 —
Pag. 167 nrulu 38) balutia = albutia; la di’a alba i dîcu băla, la vitele albe tare, de bătu in galbiuu de albe ce suntu, le dicu bălai, de aci si la omulu tare albu, la care inteligenţii i dîcu blondu, nati’a le dîce bălani, bălai.
Pag. 169 nrulu 39) Pagul a = dauna. — 40) Vâlcelele rele, unu satu românescu in valea Streiului, chiar’ la pdlele muntîloru. Bunu liotaru au valcelenii ci-su rupţi in 2 confesiuni si au preoţi căm cu pugina inve-tiatura, după cum suntu cei mai mulţi din valea Ha-tiegului, Streiului si Jiului. Spre nordu dela Vâlcelele rele a fostu Gradiscea noua unde s’au aflatu multe comori. Eta ce dîce Kovări Lăszl6 in Szăz tortenelmi rege pag. 35:
Comorile lui Decebalu (105 d. Ch.) După ce ultimulu rege alu Daciloru, Decebalu, se vediu in-vinsu de Traianu ’si ingropă tesaurii in alvi’a Streiului.
Streiulu e unu riuletiu a comitatului Huneddrei, care e in depărtare de dbue 6re dela Sarmiz-Eghetusa, capital’a de atunci a Daciei.
Precum se crede, Decebalu a condusu ap’a acestui riuletiu, cu sclavii lui din alvi’a ei si după ce si-a ingropatu tesaurii, 6r’ a lasat’o in vechi’a-i alvia; pre sclavii cari lucrara acolo, pe toti i omorî pana la uuulu cu numele Bicilis s6u Biculus, că afara de elu nime se nu scie despre acelu lucru.
Se mai presupune că după caderea lui Decebalu Bicilisu a descoperiţii lui Traianu comorile acelea. Ce a aflatu Traianu, ce nu, nu se scie, dar’ e lucru sciutu că sub regin’a Isabel’a, (1545) se resturnă din tiermu-rele Streiului unu arbore gigmticu, adeca se desrada-cină, si cându i scdsera radacinele aflara sub ele 6000 Lysmaki-de auru si multu auru brutu.
^ Pag. 173 nrulu 42) tiucu-i (cetesce ţucui) = pu-pu-i, serutu-i, dela a tiucă, pupă, serută.
— 213 —
Pag. 176 nrulu 43) Io dîcu cucului se traga. E de insemnatu câ la noi la Reţeagu, cuvântulu trage are o însemnătate deosebita cându se referesce la cântare, d. e. Trage-mi o cântare, adeca cânta-mi-o din anima; trage-mi o dragulitia de hore, dar’ mi-o trage se sie (fie) trasa! trage cu harculu, mâ ţigane, cu harculu pe strune se nu-ti tragu eu câte-va! si ârasi in altu sensu : i-a trasu o dragutia de palma, de totu stele verdi a vediutu, nu te trage ’nderept,u = nu te codi. — 44)Fic’a = Sofic’a. — 45) d’inga = de lângă; scurtare câ se rimeze mai bine.
Pag. 177 inceputulu rândului 7 Cân = cându, âr’ scurtare binecuvântata poetiloru, cu deosebire celui mai mare poetu din lume — Poporului, care ’si face poe-siile s’ale pe nesciute si uescriindu-le, totu le scie mai bine decâtu cei ce făcu poesii măiestrite si le punu pe scrisbre.
Cu aceste am fi terminatu.
Tomulu I a „Trandafiriloru si Vioreleloru" care cuprinde:
I.	Cântece betrânesci		11 dela	pag	13—35.
II.		voinicesci	30 „	)>	36—91.
III.		ostasiesci	38 „		91- 123.
IV.	»	de bucuria	20 „	»	124—132.
V.		de amoru	111 „	n	133—177.
avemu	dara -	- tomu I. —	210 câutece		si in tomu II.
voru	veni VI	cântecele de	doru VII. de		urîtu, mania,
IX. cântece glumetie si de batjocura. X. cântece la nunta. XI. Chiuturi sâu strigaturi in saltu sâu jocu, atât’a promisesemu cându puseiu Trandafirii in tipariu, dar’ vremile s’au schimbatu de atunci, si deci o se adaugu XII Cântece neordinate. XIII Colindi si cântece religidse; apoi facându la tdte notele esplicative va fl gat’a operatulu intregu, la care lucru de vre-o diece
214
ani si mai bine. Materialulu mi-a incursu in timpulu din urma dela d.-sibr’a Măriţi Lucreti’a Puscariu, fiic’a preotului din Sânte Jude si dela dlu Joanu Nitiu Ko-vâri teol^gu in Bud’a Pest’a, pentru ce le multiamescu precum si dela domnulu Alexiu Viciu prof. gimnas. in Blasiu, dtimn’a Plotin'a Janz’a maritata Pasc’a si dlu Dragea invetiatoriu in Tatarlan’a, câror’a asemenea le multiamescu.
Ioanu Popu Retegannln.

I*retliilii ©O cr. v. a,