HILIPP1DE Specialistul Romîn 1 A ș l EDITURA „VILIII ROMÎNEȘTI 19 0 7 BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) SPECIALISTUL R01IN 660263 B C U IAȘI 1 A Ș 1 EDITURA „VIEȚII ROMÎNEȘTI 1907 BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) TIPOGHAFfA DACIA* grossc* 4i Comp.—iași BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) SCURTĂRI ni™"’???¹⁰ R⁰^ cuplete; Poezii, voi. I, Bu- Bucu^^f⁸ *■* H A¹WⁱaⁿⁱW> voi. III, roșu, A1875⁻VaSl¹⁰ Bucu- AL.--lstoriea lu; Alexandru cel rnare, București, 1850. . alexici i —u. Alexlci. Texte din literatura poporană ro- nnnă, tom. I, Budapesta, 1899. ¹¹ ANTB-??‘tl“¹ Predice, București, 1886 B.—Biblica, București. 1688. rești, “sd?¹¹”¹* BaⁿⁱC’ Istorⁱea Preafrumosulul Arghir, Bucu- BAR i ■-(I. Baronzi, Opere complecte, voi. I; Limba ro- nuna și tradițiumle^el, Galați-Brăila, 1872. Buhoglindă, Brașov, 1840. București, 1«7.8CGSCU’ Istoⁿea Romîⁿⁱl°r sub* Mihaiu Viteazul, B. ET. Beldiinan, Eterica, Iași, 1861. rești, populare din Transilvania, Bucu- Buda^l&oBekhⁿⁱaⁿ’ Istorⁱea ponipilie, t. 1 și H, 1879 D< Eraⁿdza’ florei romîne, București, lOou. * ¹ C.—Konaki, Poezii, Iași, 1887. cal.— Calendarlti, Buda, 1814. li.- -Calendariu, Buda, 1844. r^y’r¹ lstorⁱea ieroglitluă, București, 1883. CAII. i. CaTagiale, teatru. Iași, fără an. C L. — Convorbiri literare (Revistă). ' CO.— Contemporanul (Revistă). COU MSA-Colurnua lui Traiau (Revistă). ®d- AcademW. București, 1881. COȘ. 4. Coșbuc, Fire de tort.. București 1898 Hi.— Creangă, Povești, Iași, ^90. CK. a. ■ Creangă, Amintiri* lași, 1892. stogătu# și chiuituri. Brașov. 1891. CAI. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 4 — D.—DonicI, Fabule. Iași, 1842. DAME. T.—Dame, încercare de terminologie poporană, ro- mină, București, 1901. DEL. s.—Delavrancea, Sultănica, București, 1885. DION.—Dionisiu Eclesiarhul, Cronograf, în îl. TEZ. 11159sqq. Dos. PRO. Dosofteiu, Viața și petrecerea sfinților, Iași, 1682, lunile Septembre—Februar. dos. ps.—Dosoiteiti, Psaltirea în versuri, ed. Academiei, București, 1887. DR.—Robinson Cruzoe, compus de Kampo și tradus pe ro- niînie de Vasile DrăghicI, Iași, 1835. E.—Eminescu, Poezii, București, 1895 (ed. VII). EC.—Molnar, Economiea de cîmp, Buda, 1806. E. N.—Eminescu, Nuvele, Iași, fără an (ed. Șaraga). E. v. —Văcărescu, Istorica împăraților otomani, în il. TEZ. II 245 sqq. FRÎNCU M.—Frîncu și Candrea, Moții, București, 1888. FUND.—Fundescu, Basme, orații, pîcîliturl și gicitori, ed. IV, voi. I, Basme, București, 1896. GII A.—Ion Ghica, Amintiri din pribegie, București, 1890. GH. s.-Ion Ghica, Scrisori cătră Alexăndri, București, 1887. GOR.-Gorjan, Halima, Sibilu, 1835—1838. GR.— Grecescu, Conspectul florei romîne, București, 1898. GR. A —Gr. Alexăndrescu, Meditații, elegii, epistole, satire și fabule, Bucurețti, 1863. iiasdeu—Ilasdeu, Etymologicum magnum. HDD.—Hodoș. Poezii poporane din Bănat, Caransebeș, 1892. L —Ispirescu, LegendesaO basmele Rominilor. București, 1882. IL. TEZ.—Ilarian, Tezaur de monumente istorice, București, 1862—1864. L N.—lacob Negruzzi, Scrieri coMiplecte, București, 1893 -1897. ion. cal.—I. lonescu, Calendar pentru bunul gospodar, Iași, 1845. ION. D.—I. lonescu. Agricultura din județul Dorohoiu, Bu- curești, 1866 ION. P.--I. lonescu, Agricultura din județul Putna. Bucu- rești, 1869. I. UNC. -Ispirescu, Din poveștile unchiașului sfătos, partea I, București. 1879. LET.—Letopisețele țării Moldovei, ed. I Cogălniceanu. Iași, 1852 (Cind nu se specifică volumul, înseamnă voi. I). LETS. — Letopisețele țării Moldovei, ed. II Cogălniceanu, București, 1872 -1874 M. —Moxa. Cronograf, în cuv. I 315 sqq. mag, —Magazinul istoric, Bucureșt', 1815 sqq. (Cind nu se specifică volumul, înseamnă voi. I). mar. desc.— S FI. Marian, Desciutece, Suceava, 1886 1 1892. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) MAU, A'.—S. FI. Marian, Nunta, București, 1890. MAU. 0.—S FI. Marian, Ornitologiea, Cernăuți. 18 83. MAU SAT. S. FI. Mariaj Satire, București, 1893. mau. sebh.—S. Fi. Marian. Sărbători, București, 1898 sqq, MAU. T. —S. Fi. .Marian, Tradiții, București, 1895. MAU. VBĂJi -S. FI. Marian, Vrăji, București. 1893. MIN. o.—Mineînl, luna Iul Octomvrie, opiscopiea Rîmnicu- lul, 1776. MiXDB. Simeon C. Mindrescu, Literatură și obiceiuri popo- rane din comuna Ripa de jos, comitatul Mureș Turda (Transil- vania), București, 1892. N.-C. Negruzzi, Scrieri, București, 1872 sqq. MF.—Viața părintelui nostru Nifon, scrisă de chir Gavril, mal marele Stctagorei, București, 1888. O.—Odobcscu, Scrieri, București, 1887. (Cînd nu se speci- fică volumul, inseanmă voi. 111). OGL.—Piscupescu, Oglinda sănătății, București, 1829. P. E.-Anton Pann, Noul Erotocrit, Sibilu, 1837. P. II.—Anton Pann, Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea, Bu- curești, 1853. p. po.—Anton Pann, Culegere do proverbul! sau povestea vorbei, București, 1852- 1853. p. m.- Petru Maior, Istoric pentru începutul Romînilor, Buda, 1831. pop. I1ET. p.-I. Pop Reteganul, Povești ardelenești, Bra- șov, 1888. POP. BET. TK. - L Pop Reteganul, Trandafiri si viorele, Gherla, 1891. P p. a. —Alexăndri, Poezii populare, București, 1866. p. p- i. larnik Bîrseanu, Doine și strigături din Ardeal, Bu- curești, 1885. P. p. T. ■ G. Dem. Teodorescn, Poezii populare, Bucu- rești, 1885. PBA. Carte romînească de învățătura dela pravilele împă- răteștl, Iași, 1616. BAșc.—P. Rășcanu, Lelile și veniturile boerilor Moldovei în 1776, Iași, 188.7. BOM. gl.~ Romînul glumeț, partea I, proverbul! și gîcitorl, București, 1874. bvdow.—W. Rudow, Neue Belege zu tQrkischen Lehn- wortern im Rumănischen, în Zeitschrift liîr romanische Philologie, XVII, TVI®, XIX; Neue Belege zu rumânischen Wortern nichtthrkischer Herkunft, în Zeitschrift fiir romanische Philo- logie XXII. săgiiixesii VOC.—V. Săghinescu, Vocabular romînesc de vreo cîteva mii de cuvinte, Iași, 1901. SB. Ion G. Sbiera, Famii’ia Sbiera, Cernăuți, 1899. sb. p.—Ion al lui G. Sbiera, Povești poporale rominești, Cernăuți, 1886. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 6 - sev. —E. Sevastos, Cintece moldovenești, Iași, 1888. SEV. N. —E. Sevastos, Nunta Ia Romîni, București, 1889. STĂNC. B.—D. Stăncescu, Basme, București, 1892. ș.—Șincai, Hronica Romînilor, Iași, 1853—1854. ȘCH.—Psaltirea șchelană, ed. Academiei, București, 1889. șez.—Șezătoarea* (Revistă). ' TIC.—Țichindeal, Fabule, Buda, 1814. UR. — Uricariul, de T. Codrescu, Iași, 1857 sqq. (voi. I, II, III se citează după ed. II). V A.—Varlaam, Carte romînească de învățătură, Iași, 1643. V L. D.—A. Vlăhuță, Dan, București, 1894. V L. P.—A. Vlăhuță, Poezii, București, 1894. vor.—Praxlul dela Voroneț, ed. Academiei, Cernăuți, 1885. z.—Zanne, Proverbele Romînilor, București, 1895 sqq. ZIL.—Zilot Romînul, Domniea a treia a lui Alexandru vodă Suțul, în Revista Tocilescu V 65; Zilot Romînul,. Adunare de stihuri, în Revista Tocilescu V 331. 1. Numărul însoțit de indice dedesupt înseamnă fila cu pagina la va., pra.. min. o., dos. pro.: va. io,=va. fila zece, pa- gina întîia ; dos. pro. 10₂=D0S. PRO. fila zece, pagina a dofla. 2. Numărul însoțit de indice sus înseamnă pagina și co- loana: b. 2O'=B. pagina douăzeci, coloana în tîla; mlv. O. 4:i=MlN. o. fila patru, pagina întîla, coloana a doua. 3. Numărul paginii însoțit de notarea fus, de ex, DOS. PRO. 21, jos înseamnă paginile despre sfîrșitul cărții respective, unde numerele de ordine sint puse în josul paginii. 4. In dos. pro. : Dela 24ₓ jos—3^ jos numerele sînt gre- șite. Fila 38 jos este notată 40 jos și de aici înainte pănă la fila 78 jos merg numerele regulat (afară de 69 jos în loc de 59 jos). Dela 79 jos incluziv înainte încep iarăș numerele sus, însă greșit: 78 în loc de 79; pentru aceia filele ultime 79—90 am continuat de a le nota tot cu numere jos fără să țin socoteală de notarea textului. ’ 5. Numărul însoțit de pr., de ex. b. 2 pr. înseamnă pa- gina nenumerotată din titlu și din prefață. . „ Cuvintele discutate sînt scrise cu ortografica obicinuită, de pildă gh—exploziva tonică palatală, g înainte de c, i=atiricata dz, etc. Numai eînd necesitatea unei afirmări mal puternice cere, se dă și ortografica mai preciza fonetică. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) I O recensie este o istorie literarii în mic ; adecă, in vreme ce istorica literară se ocupă cu literatura unui popor, ori a unei perioade de timp, ori a unui gen literar, recensiea se ocupă cu opera ori cu operele unui scriitor. Istorica literară apare apoi în volum, recensiea apare ca articul de revistă ori de ziar. Macarcă mică, dar e foarte importantă recensiea, căci ea ține în "curent pe învățat cu noutățile apărute în domeniul acestuia. După re- censiile publicate in reviste anume destinate acestei meserii în- vățațil se hotărăsc adeseori dacă trebuese ei insiș să cetească cutare operă ori ba. Ba sînt inulți, jnal ales la noi, care prin recensiî se dispensează de osteneala de" a mar apti în general vreo carte. Specialistul romin mai ales excelează in chipul de a se cultiva astfel prin procurator, și este așa de meșter, încît e în stare ca pe baza unei recensiî’să facă el însuș o' recensie mai lungă decît acea a procuratorului. ’ Recensiea treime să împlinească toate condițiile unei istorii f literare, astfel că în ea cetitorul să găsească reflexul fidel al operei însăș. Recensentul treime să cetească cu adevurat, apoi să priceapă, și apoi să judece din punct de videre al genului i literar căruia’ aparține opera. Calitățile și defectele trebuese con- statate din punctul de videre al noțiunii acestui gen literar, no- țiune pe care recensentul trebue numai decît să o poseadă. In sfirșit recensentul trebue. să țină socoteală de raporturile operei, de împrejurările adecă în care ea a apărut și în care se găsește. Din nenorocire adesea ori recensiile nu împlinesc aceste condiții și din cauza aceasta opiniea publică este înșelată. Re- censentul, în loc să vorbească adevărat, minte, și lectorul, mai ales acela caro ia drept marfă bună tot ce poartă o firmă oare- care, îs umple capul do neadevăruri. ■ SintTirsă'tTei soiuri de a minți. zl, Citeodată recensentul zice că a cetit, (iar n-a cetit, zice că a priceput, dar n-a pri- ceput, comite însă aceste două greșeli nu cu hotărîre de a face bine ori rău, ci din lipsă de timp ori din prostie. 2. Altă dată recensentul răsfoește cartea, o petrece de colo până colo din fuga ochiului, apoi o judecă cu părtinire, ori lăudînd. ori deza- probînd, dupăcum e prietin ori dușman cu autorul. 3. Altă dată in sfirșit recensentul cetește cu băgare de sama, pricepe cît poate, apoi spune alta decît acela ce a cetit, cu scopul de a face rău, Recensentul mtilu comite o negligență, recensentul al doi- lea comite o mare greșală, recensentul ăTtreilen e un mișel, un BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 8 calomniator. Toți însă tot atît de primejdioși sînt față de ade- ¹ ^^“cărîiTa numai trebue șă se închine omul de știință. In spe- /I cial ’âă’ mPse creadă că acel cal’&l laudă opera vreunul autor. > fără ca acest din urmă să merite lauda, ar face mai puțin rău decit acel care dezaprobă pe cine'nu merită să fie dezaprobat. h Lauda nemeritată e _q nedreptatȘ 'tot așa de mare cașidezapro- ' "Larga heînerîtafă Eli cred'că~hjai mare, pentrucă omul cu in- ' stincte buhe r u se încurajează cu laude și se oțelește la munca prin nedreptate; apoi pe cel nedreptățit îl poți domoli cu o laudă, învremece e cu neputință do îndreptate laudă nemeritată printr-o dezaprobare post festum. Pentru onoarea științh trebue să recunoaștem că recen- senții de forma a treia sînt rari, și mai curînd sad mal tirziu se contopesc in masa calomniatorilor de meserie, a_ escrocilor și > a asasinilor. Numai acolo, unde, ca la noi, nu există o opinie pubTTcă7~ăSemenea mișei mai găsesc încă o bucată de vreme lec- tori, ba chiar protectori. Cu atît mai deși sînt însă recensenții de clasa întîia și a doua, pe care-Y vom numi, pentru a scurta vorba, reccnscnțt fu cu scrupul. Ei procedează în două fehurl. a. Spun ceva, dar falș. De pildă, tu ai făcut o carte di- dacticii pentru clasele primare, și reconsentul ți-o judecă din punct de videre al unei cărți destinate universității, te acuză că n-ai dat bibliografica trebuitoare, că n-ai făcut istoricul cărților analoage, că n-ai citat pe Conhlaconhla *), că n ai cunoscut o operă, apăruta cu o noapte mal înainte ol Capetown, asupra chestiei. Ori, tu te silești să probezi că teoriea învățatului A’ este greșită și cauți să explici niște fenomene oarecare cu totul jAV/altfel, iar recensentul zice cam așa: «Domnul cutare, adecă tu, apără cu noi dovezi teoriea învățatului "XsAE cu neputința, va zice lectorul, să lie cineva ușuratec în așa grad. Ba asemenea pseudoiecensii sînt dese prin renumite reviste și iscălite de pro- fesori universitari. Să dau exemple. Un învățător dela Roșia (Ungaria) a publicat un «Curs practic de istorica literaturii romînc pentru școalcle poporale», și un recensent îl acuza că nu a dat bucăți din Vlăhuță. «Eu nu sunt de vină că acesta scrie mai mult pentru clasele culte decăt pentru popor!» strigă bietul au- tor cu dreptate (Cultura română III, 111). Intr-un studiu asupra accentului latinesc eu am căutat să resping teoriea lui Corssen- Seelmann că în limbii anteclasică latina ar li existat un altfel de accent decit în limba clasică, și să explic fenomenele limbis- tice, pe care se bazau acești învățațl, cu totul altfel, anume prin analogie. Asupra acestui mic studiu s-au făcut mai multe re- censii, dar niciunul din recensenți nu l-a înțeles. Unul din ei, Louis Havet, profesor la universitatea din Paris, a cărui nepri- cepere în chestie o scosesem eu cam în glumă la. iveală, m-a BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - g 2 înjurat, socotind că, dacă e ciite să liq_și rău crescut^VATtii a “Unul Insă a atins culmea, carele la universitatea din Bordeaux 271; «Et nous voila ramenes , ll Franțuz poate să-sf permită y ti us tot fellul do minunății, ’c noi ne interesează. E profesor ce așa in Revue’ crilique LI dO. .d celle qiu'a reprise ici Hț.51 ÎU înțelege. Firește, nu theorie de Seelmann, qui est > Va să zjcă, tu una spui și 1 cap de țară, dar oricum "te⁻ ____________.... capUe țară. dar oricum cineva, profilind de ocaziea că are puterea să impună lectorilor părerile sale despre o lucrare a ta, caro te a costat poate piuita muncă, țt-o tăvălește așa cajie o cîrpă. ■"^ț^nRecen sen tu 1 îTh^p.unîr^mic ci înșiră numaniiște fraze goalcj~cum se zice, nișto generalități care * se ‘poErivesc'la" orice. Recensiea se reduce atunci la un fel de for- mular, nude sint lăsate în alb numele autorului, operei, țării, timpului și negației wm, ne, un adjectiv ori un adverb antino mic/ Locul m alb al acestei din urmă este mal ales important, pentrucă numai negațiea desparte recensiea cea care laudă de recensiea cea care dezaprobă, recensiea pozitivă do cea negativă. Negațiea in asemenea soni de recensil mal este importantă și ca cea mal puternică probă pentru manitatea lor, căci numai atunci, cind cineva spune lucruri goale de ințeles, formule ge- nerale. pla’titudinl. un singur nu este de ajuns pentru a prelăce lăuda în dezaprobare. Ca lip dau următoarea recensie dintr-o re- v^fa romină (Convorbiri literaro. V.JUl pag. 255 sqq.: Ion Bog- dan, Lucrările filologice ale D-luî Ovidiu Densușanu). Negațiea o~ pun in parentez «Scrierea D-luI ♦ * * se presiiită din capul lo- cului ca o lucrare ce (nu) se rîdie.ă rnult pe deasupra lucrărilor obicinuite de ... Ea (nu) dovedește stăpinirea domeniului de cu- noștințe căruia aparține, compoiință în feluritele științe ajută- toare, stăruință in urmărirea detaliurilor celor rnal miel, claritate in expunerea principiilor și faptelor grupate Soluțiunile ce se dau chestiunilor controversate și aprecierile ce se fac asupra teoriilor hazardate (nu) sint cele mal potrivite și cele mal juste în starea do astăzi a cercetărilor de... (Nu) se poate zice că cartea D-luî *** este de o cam dată ultimul cuvînt al științei. — Scriere senină (pătimașă).-Dl. * * * (nu) tratează chestiunea după ultimele cercetări ale invățaților apuseni.—Dacă citeva din opiniile Dlul * * * (nu) sint discutabile. această împrejurare nu scade (nu mărește) intru nimic .aloarea constatărilor făcute de D-sa.—Nu pot intra aci în detalieri. — Conclnshmile, la care ajunge autorul asupra,... (înn sint u.timul cuvînt al științei in aceasta chestiune.—Îmi este cu neputința să întru în aprecieri de detaliu.—Spiritul mu) strict științific.— O publicațiune, care (nu) represintă resultatele trainice ale unui studiu temeinic, ur- mai it ani de zile fără întrerupere,—productul unui spirit distins (mărginit), care (nu) îmbogățește literatura ...>. Cu asemenea *) Iiijur;ilmilru,nută ideile altora fără să citeze pe acești din urmă. «DT*** constată că în' in- scripții „nu se găsește nimic ce ar fi special romînescu.* Această constatare a D-lui * * * (pela 1901) se găsește însă înregistrată intr-o carte didactică de clasa VII din anul 1888 (A. Philippide, Introducere în istorica limbii și literaturii romîne, pag. 23) astfel: «Limba latină populară adusă de coloniști în Dacia nu prezintă nimic caracteristic, prin care să se poată deosebi de limba latină contemporană vorbită în alte provincii ale imperiului... Ca să gă- sească deosebiri dialectale in limba latină depe vremea impe- riului s-a încercat mai întîlu Corssen (Deber Aussprache, Vo- kalismus und Betonung der lateinischen Sprache, Leipzig, 1858, I 297, 302), apoi, după Corssen și cu mai puțin rezultat încă, Cari Sittl (Die lokalen Verschiedenheiten der lateinischen Sprache, Erlangen, 1882). Schuchardt însă, cel mai profund cunoscător al limbii latine populare, mărturisește că despre vreo deosebire dialectală între diversele provincii ale imperiului nici pomenire nu trebue să se facă, judecind după mijloacele pe care le avem, op. c. I 76-103.» «D-l ***» zice apoi recensentul «are unele explicări nouă, interesante și din punct de vedere cultural, (lin. consonantismul romin, de pi’ldă, explicarea lui zina din divina^. Această descoperire a D-lui *** (pela 1901) se găseste însă în- registrată întro carte apărută in anul 1894, A. Philippide, Prin- cipii de istorica limbii, pag, 97, IBS, 184, astfel: ^divina a dat naștere lui zină», «ziuă—divina*. Deja Miklosich Beitr. Vbc. II ᵣ 54 (anul 1881): «smd—divina». Deja Cihac(anul 1870): ^zină— ' divina». Este un secret, de Polișinel acest zind, pe care l-a des- coperit D-l *** spre mai marea uimire a recensentului. Negreșit, sînt gradații, dela treapta cea mai mare a lipsei de scrupul, undo recensentii No. I si No. 2 mai mai se confundă BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 11 - . eu recensentul No. 3, păna la treapta cea mal micit a acelei lipse;.însă, în general vorbind, recensiile fără scrupul constituesc marea majoritate a acestui solu de istorie literară. De ele ;gem) revistele cele mai serioase, ca Revue critique ori Litterarisches Dentrâlblatt, și multe din ele sînt iscălite de oameni celebri. Un tip clasic este acel al recensiel, pe care Gaston Paris a făcut-o în Romania XVI, 624 asupra lucrării lui W. Meyer-Ltîbke Die lateinische Sprache in den romanischen Lăndern (Vezi Specialistul romîn in Omagiu lui Tit Maiorescu, 102). De acelaș felin este si recensiea, pe care Tobler a publicat-o in Herrig ’s Archiv 1896 asupra dicționarului roraîn-german al lui Tiktin: «.Opera renu- mitului învățat... promite a 11 un mijloc de a studia limba ro- mînă, precum nu se mai oferise altul până acum lectorilor ger- mani in ce privește partea lexicală. Ba se poate spune că nicio limbă vio n-a fost descrisă, in ce privește partea lexicală, pen- tru străini cu atîta îngrijire și cu atîta bogăție, cum a fost descrisă aici limba romînă.... Cit de bogată va li și învățătura* sintaxei din opera lui Tiktin, se arată deja din prima fasciculă^ în care cuvinte așa do importante, ca prepozițiea a, și nume- roase pronume demonstrative și adverbe sînt discutate în chipul cel inal satisfăcător... De mare valoare sînt și observațiile gra- maticale adaose la multe articula....» Acestea-s fraze goale, ge- neralități Iară miez, caro constituesc insă, atunci cînd sint spuse de un Tobler, o_reclamă, pe care dicționarul lui Tiktin nu o merită. îmi propun în paginile de mal la vale să probez acest lucru. II 1 Mal intim cela ce atrage atențiea în dicționarul lui Iikhn iRumănisch-deutsches Worterbuch’von D-r II. Tiktin, I Baud, A C, Bukarest, 1895-1903, 1 voi. 8°, VIII+498 pagini) este dpsa cea mare de cuvinte. Această lipsă e atit de mare, mcit pentru a da o idee lectorului am recurs la următorul mijloc. Am luat din A cuvintele a-—ac-, din B cuvintele Im-, din C cuvintele ca-, si am însemnat cuvintele care lipsesc în aceste trei categorii. Notez prinneologizmul, pentru care am citatii; prin !! neologizmul, pentru care n-am citații, dar e foarte cu- noscut; prin cnvintul neaoș romînesc, pentru care n-am ci- ■ an-, ilar e foarte cunoscut; prin tcuyiutuldialectal; prin Xcu- vintul cunoscut numai din lexice cuvintele iară senin sînt drepte lomitieștl, unele mal vechi, altele mal nouă, unele mal întrebu- ințate, altele mai puțin întrebuințate, pentru care pentru toate am citații; cuvintele tipărite cu litere cursive lipsesc în corpul dicționarului im Tikțj.n și au fost adăogite de abia în Supliment, la volumul / (pag. 475—498 ale volumului). * abaldă abărlăii abdes ? abalgibaș abătătoare abdest abaroca abdal ’ abdicare BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 12 * abeș ! acapăr ! achlamare abețe’dar ! acatastasie achian abiruire acatest achilimit ! abitațiune 1 acatolic a chin țiu ! abiturient acaț (copac) achipuesc ablaș acațîn achit! (plantă) ablișoară âcăr acic (sub albișor la Tikt.) acăriță (insectă) ! acicular 1 abnormita'te acar (instrument) !! aciditate abo acar (fabricant) ! acidulat aboa ! acar (la căile ferate) acmtuș ! abolire acar (insectă) acir ! aboliție acar (conjunct.) aciră ! abominabil acăstăl aciuare !abonare **a.ățare aeiliaș abur ** acățăcios ! aclamare (---obor) ” acățărare 1! aclamator 1 abordabil * *acățătoare ! I adimatare aboțese ** acățos ! I aclimatizare ! abracadabrant acari 1! aclimatizație abrașa aceea !! aclimatizez ! abreviativ . !accedere t aclo 1! abreviator !accedez * acmac 1! abreviaturi !! accelerare f acnu !! abrutizez ! 1 accelerație j- acri urna abruzană 1 accelerațiune t acol ! abscisă ! accentez ** acolisire ! absidă ! accentuare acolisitorlu ! absintez !!accentuesc acolit !! absoarbere ! acceptare acoloș ! absolutist ! accesibilitate acont 1 absolutoriu !! accesie !! acomodabil !! absolvență ! 1 accesit !! acomodant 1 absorbitor ! accesiune ! acomodament ! absorviruesc 1! acciză !! acomodare ! abstinere ! accreștere ! acompaniate ! absțin acela lai t !! acompaniatoare !! abținere acel a lanț !! acompaniatorii! t abșidar acelălalt ! acompaniman !!abundent acelălant *aconciez ! abundint * acer acoperit (subst.) aburire * acerat acoperi ton ii abut acestalalt acoperitură aburi aces talant ! a cord esc ! abuzant acestălait !! acotiledon !abuzare acestălant ! acotiledonic ! abzic acestlalt acov ! academice.ște !acetonă ! acreditare 1 acaparare 1 achenie acrid BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) -13 - acrilici ! bacaloreată balhuiu * * acrire baccea bali acriș (zăr) ! bacciform balircă acritoare !! baccil balistă !! acrobată, f bace balic ! acrobatic bacfoii balomidă acrolii bacliu * baloș !! acromatizin t bacolțî ! balotarisesc ! acrostihidă bacriu baltagibas acrotalusie * bacșorez bălță ’ aurovolizm badahîrcă bambură ! ax badană * * bamburcă ! axil badef ! banatit ! actă badil banc actic ! badin bând actinamea badoacă ! 1 bandajare ! actoraș *baederă !! bandare 1 actoriță ! bagadel banderlu ! acție ’ ! bagatea 11bandez * * acutundarc bagcea * bandiță * * acufundătură baghiță bandoală ! aculeat bagfonetă bandrabucă ! aculeilorrn bagreanorodnic bandrabură ! aculeol । bagrin bangăhău *acuhn braghin bangău ! acumbent bahadircă banoveț ! acumen * * bahahue banț 1 acuminat babaraucă banțur !! acumulare baharoasă t bapcă !! acumulație bahu ! baptistar !! acumulațiune bahuesc t barabar acuniuș bahuitoaro barabuliște acurăteațâ baib t barac !!acuză balcă baragă ! acuzator balculaș baranlâ ! acvilon bainet ’ 1 barat ! acvir bal o bară (băltoacă). baargic baloș !barbar babau ■ baiozo barbarie babei n balur !! barbarie babeingiu bal (vot) 1 barbaricesc ! babelic 1 baladin 1 barbarie bab« ! baladină barbannă babură ! balansez ! barbarizrn t baca ! balanțier barbă bacală balaoacheș t barberie bacalim balbuț barbiric bacalbașa baldar ! barbullez ! bacalnroa.h 1 • kn 1r în n i rz.„i____î,_ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — M - barcaciu cabeniță calăf ! bargel cablucă calbează !! baricadate *cabul calcat barloiu * * caca calcaură ! barme cacalisaura ! 1 calcinate bârnă cacancea !! calcipație ! barnebit * * cacealma ! calciuațiune barnee * * cacealmagiu !! cahinez barnie caceanna ! calcdpirită !! baroană ■ cacerdisesc ! 1 calculabil ! baroscop * caclor !! calculare t barșonesc cacioresc ! 1 calculator bartă' caco ! calculator bartiță cacodemon calec basalic ! cacofonic calfed + basamă cacovean calfie bastara cacu f calHu bașă caculi 1 calibru bașbaiac cadalîc calicesc (adiectiv) bașbuza cadalma calicește * * bașbuzucie cad el calicime * * bașoaldă !cadet ! calici nai batal an cadiascher calicios batastine cadihiiță * * calicire t batărăș cadișcă * * calicit f batcă (=bapcă) 1 cadrez ! caliculat batcă (un pește) ! ! caețel ! calificare batcă (căpcană) cafeluță 1 calificat bate ca/bingiii *■ caligulicioară batere caftar ! caii ta batic cagan calițcă baticel caghelariu ! califi batiste cahal * călii ii batră cahleață calm (plantă) batucel cahvc^idină calomel bănesc caîlac calpacă baun cailă ealpuzditic baur caimacam aș calvin ! ! bavard calmăcămie calvinesc baz caisină * * calvinește bazageanbașă caisiu !! calvinizm !! bazaltic ’ caișmir * * camardiner bazăconie calabrin camatnicie bazrna calafaciii cambiu cabac calanibohi ! 1 / carnlot cabaii 1 calamină ! | camblot cabauiță (---colibă) calap 1 camerieră cabaidait cală ! cameriing * * cab BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) ! camforă / camforcă ' eamfurcă !! camgar camhă * cămin camiță ! caniizol campuditră ! campană ! carnpanulaceu ! carnpanulat ! campanulă ! campion camuhai ! carnva cană (plantă) ! canaliculat canaluță cananarhisesc cananit ! canapelu cunară * canariță (plantă) tcanceauă tcancet * cancioc ! candelar candeș 1! candidez candie candilarlu !canescent ! caneva cangelarlu canie ! caniș caniv" canunicește ! canotieră canonir canonisire ! cantaloș ! cantalup rantafiaticâ ! cantatriță t cântă (cană) căraman caranianâ carambie carange , , carantan canta (fimee proastă) carasir ! CantO.nist enraul.: BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” — 15 — ! cantoral 1 cantorie canțelist !canțonetă ! caolin capangă capară capasîz ca,păr capeică ! capilar 1! capilaritate capi olan ! capitez capitulă ! । capitol 1! I capitoliu ! capitulau capovenio ! capselă !căpșun !! captare 11 captator ! 1 cap ta ți e !! capturare ! capturez ! capțios ! capudan capudan-pașă caraban carabană carabăț carabele * caraboîu carabura ! caracterisesc ! caracteristică 1 caracterizare carafeliz caragea (I, II, III) caragiti caral * * caravanserah“i caravelă caravion caravlah carăboiu carăpit 1! carbol !!carbonar 11 carbonific ! cărbunii carboș tcarbunculus 1! carbură t care ! carcan carciofoîu * cârd cardaș carea’ carectei !! cariat 1! cariatidă 1 caricat !! caricaturez 1! cariez 1 carinat ! carineform 1 cariofilacee ! cariofileo ! cariopsă carlogesta t carmajin t carmăn carrnilă 1 carnalită !! carnețel 11 carniiice caro [fugi în limba ciriitorilor). !! carp ! carpelă !carpentă ! carpie carsac carstace ! carstenită t cart (doniță) ! cartel Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 16 ! cartilaginificație ■ catalfoase î caul cartofărie 11 catalogare 1 cauliculă 1 cartografie 1! cataloghez 1 caulinar caruhă catandichi ! caulomic !1 carusel catandisesc caut (adiectiv) carvană (plantă) catarag !! cautelă casabașalîc ! cataresis ! cauționamînt casabert catastiv 1 cautionator casan cată cauzilan casaoc ( catehis cavac !!casare | catihis cavadiș casăgin catehisie 1 caval erizm cascare catehizare 1 cavaleros t cascanet ! catehumeu ! caval in ! caseină ! catenă cavarbașă 1 casieriță catergă 1cavernă ! casiterită caterisire !.' caviar caslava caterisis !!cavou casrîc catigorisire cavză £ casteiii catihetic ca zaci n că ! castorină catiheție cazacioc ! ! castrare catihizez !cazacă castriet catiraș cazacliesc ! castra ca fire cazaclie * *cașă catolicesc (f, II) cazagiu * cască * * catolicește cazan-ahcesi f caștelan catrafolu 1 cazarmadă l caștelean !! catramină 1 cazârmez caștie * catur cazilbășește ! catafract cațabae ! cabină 1! catagrafie cațaonesc caznic catagrafisesc caii catahrizmie !caudat Adecă. 693 de cuvinte lipsă. Categoriile a- — ac-, ba-, ca- ocupă în manuscriptul meu SgațjuriM următoare : a- — ac- 253 pagini, ba- 584 pagini, ca- 972 pagini. Manuscriptul întreg A— C are 11280 pagini. Deci Jn primul volum al dicționarului hiî Tik- tin trebue să ii lipsind 4320 de cuvinte, Iar în întregul dicțio- nar, fiindcă. A—C e a patra, parte, ar lipsi 17280 de cuvinte. Poate că, va zice cineva, Tiktin nu însemnează din neoio- gizme decit pe cele mal înseninate. Aceasta nu e adevărat. T. e așa de primitor de neologizme, incit înregistrează și pe aferat, bascță, bură (un vînt pe Adriatica), calmar, casolelă, tas- tei, chili/ic, colaps, coHtedon* cuidraniină, conventicul, și chiar pe casearilu, caieter, cauter, cavalel, pentru care de altfel nn are niclo citație și dintre caro pe cel din urmă chiar l-a scor- nit după francezul ckrualet. Poate că, va zice altcineva, Tiktin nu înregistrează cu- vink ------------- - . - • . ... . ■ ■ -.mte dia- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 17 - lectalo. Aceasta nu e adevărat. Din contra, T. e așa de primi- tor de cuvinte vechi puțin întrebuințate pe vremea lor, incit înregistrează și pe catadasis, pentru caro are o singură citație Intr-un document, pe cillembec, un nume turcesc al copacului pislacta lerebirMtts, pe care l-a găsit numai odată întrebuințat in Italicii Suvenire, pe ch^f expertiză, pentru care n-aduce nirfun exemplu, pe Core, care s-a răsculat contra lui Mulse! Iar dintre cuvintele dialectale înregistrează pe ageslesc, ^irca, mufă. Magii, bedf, bolind, dop, aept, ^Igusl, aliăsla, ahaia, tdtura, alasla, alail, arișlă, bclccu, chiu jar, cravaiti, crcr. Ori poate cuvintele înșirate de mine sint acum întiiașdată de mine scoase la iveală și n-au mai fost înregistrate de alțî le- xicografi înainte. Aceasta e adevărat pentru multe din ele, însă Iar este adevărat că mijite din ele sint publicate prin dicționare anterioare celui al lui Tiklin. De pildă Ilasdeu arc pe abulii- Ioni c, abeș, abaldu, abiruirc, abo, acap ocărită, acar, acă- ture, acătacios, aculărarc, acă^iluare, acer, acerai, aehiliniil, țciuluș, acir, acmac, aclo, amu, amumai acolisilor, acope- rit, acopci ilură, acri*, aeriloare. boccea, badit, bahadircă, baică, bdliitla, bauuvcț, barahuliștc,* bara, barbarie, bariicc. bastnin, baltă, batir. Iar Poutbrimit, ca să citez, pe unul din dicționarele cele sărace, are pe abdiiahi, abolire, abominabil, ubomiic, abordabil, abreviativ, abrcvialor, abrevialură, ab'O- litlisl, abținere, academic 'ele, accelerare, accdrra(ie, accelera- (iiifi*, accealucsc, acceptare, accesil, acces imn ; acciză, acidi- tale, acidulat, aclamare, aelimalizare, aclimatizez, acvmpa- iiiarc, a'ompaniator, batista, barbar, barbarie, btubarizm, ba- rieadare. caca, cacofonic, cadet, caisiiî, caPăf ealcinarc. cal I cinez, calculare. ealmbilor, calibru, calicim», caii circ, calificare, tidiică, calvin, calviucsc, calvivc.dc, calviuizm, campion, cano niccșlc, capilar, capturai c, capturez, caracle; izare, cai bura, cari calurez, eumi/ice. cascm e, castrare, rastru. catagrafie, calehi- zare, cal/im, calihizcz, c/ihdiccsc, calolitcșle. cavi r na. razarimz. Dar T,. va zice i u ăș careva, n-a cercetat alte dicționare . ii a scris numai după citații o culese din izvoare. însă mai in- lită aceasta ar ti o greșală de nccrt.it, ca nu lexicograf, caro vine, să zic. a| d'uuâzccclea la rînd, să nu tină socolcaiă de cel nouăsprezece do mal înainte, dar apoi nu e adevărat. T. a cer- celat. mai multe lexice chiar dacii, mine și necontenit rumenești: do < le, m-cmAimit spune- că cutare cuvînt, mi cutare ințeles, I a găsit in cutare dicționar mi in dicționare. Apoi atunci cum se explică lucrul? i'rebue să se mul ia în sl'irșit .n imisidi rare timp^ cel lung, de । are i dispus 'f. filtru ași aduna matmialul. și nu- mririil col m ire al izvoan Inc c< o ■ late. T. in mir văr, dupmum măftiu'!. țte in biUmim - . Scop-; Ad. F^ur. fîngerul l-au în- tărit căhă acel războiu. dos. pro. 1452.—Ștăpînul lumii toate au supus Călră lucrare, c. 285j ii <5 Obiect nedrept. Ad. A. fAfiind vreme pre voea supunerețeara Moldovil călră sme. i.țT. 215. - Și de atunce sînt date [satele] călră Sinii, let. 253. —Renii, sat de țară pro Dunăre ascultătorul călră ocolul Galaților. let. 253}. c. Obiect drept. Ad. Vers, envers. fAveți călră domnul teamă. Dos. P.s. 68. —Am arătat asprime, călră mulți n. I. 119. —Se vede că pentru iubirea ce ai către împăratul, stăpînă, te uiți așa de galeș la mine. I. 15). ||[| r. In privința, despre. De. Sur, quanl â (Citiră aceste să cauți ce scrie iscus’itul istoric... let 77.-Este lără îndoire păgubiră călră acei ce fac zidiri, t’R. I. 198.--Așa este, cît călră noroadile cele politicile, dar pentru niște varvari ca aceștiia ce cnvint [se poate pune înainte?], dr- 265.} g. tn contra. Contra. Contre (Deșert calr aproape tot ornul grăiaste. DOS. ps 37}.—' Izolări. De călră 1. Loc. Despre, din pan- ica; dinspre. Ab, de; ad...versus. De, de la part; du cote dc (Frunză verde de pe mal. bădiță de către deal, ce lași vreme- așa uitată și nu vii la noi vreodată ? p.p.i. 158}. 2 Timp. - b (Cind o li de călră seară, să mi te pai ca de ceară, p.p.i. 259}. 3. Cauză. De; ab. Par (Materiea ei [cărții e| tratată cu se- riositate de. către, conștiinciosul autor, o. III. 11}.^ Pană călră. Toate înțelesurile lui călră cu arătarea continuității în tini]) și in spațiu dela un punct pănă la altul. [Jsque ad (coram, circi- Ier, sub, de, contra}. Jusqitc vers (ă, vis-â-vis. dcvanl, sur,pour, envers, contre} (Ea cum veni, nici una nici alta, se prinse lingă ficiorul dc împărat și numai lîngă dînsul iucă piua călră. seară. I 185}. Tiktin însă pentru cele 5 înțelesuri de loc dă unul: «(Rich- lung) g«gen zu (.. hin.) an.» Pentru cele două de timp dă unul: 4zeitlich) gegen.» Și in schimbul tuturor celorlalte categorii de înțelesuri (scop, obiect nedrept, obiect drept, în privința, încontra) da unul, pe care-l numește «persbnlicfce Bezichung» si-1 lămurește cu un fx^phi ce se potrivește cu raportul do obiect drept («er- tătorî și milostivi către.*} p. O conjuncție. CÎND. .Oua tdo: cum. Omtnd ; lorsquc. Arc următoareje înțelesuri. ~ 1. Propoziții subordiuate temporale pentru a arăta coin- cidența — ’-“v - • - — BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 20 man do lup trăgea cu urechea, cînd vorbla capra cu [cziij ci; 21/ 2. înțelesul do supt 1 cu elipsa predicatului fCWaproape aproape să piîn mina pe dînsul, i-arn perdut urma. A. 52.—După Beli- ■grad am sosit la Rușava. Cînd acolo, vameșii dela hotar încep a cotrobăi prin lăzile mele. a. T. 71/ ||l 3. Conjuncție copulativă și adversativă. Arată legătura bruscă și neașteptată între două acțiuni. Și deodată, dar deodată (Avea încă multe do spus moș Tindală, cînd a luat sama că nu-1 asculta nime. n. I. 252/ |!| 4. Ondecîlcorî. "Ilvlza av. Oitolias. Ton Ies Ies fois epte (Cînd să vrea su'i norul des [sic=de] la cort, înjugă fiii lui Israil cu măria lor. B.69²[v^za o’m ă Cu elipsa propoziției principale.în exclamație. Că dea Dumnezeii ! Bine ar fi! (Cînd al ști cit foc este în astă ticăloasă inimă! n, I. 51/ Ț 6 Propoziții’ subordi- nato condiționale. Dacă (Cînd ar ști omul ce ar păți, dinnainte s-ar ia zi. cu. 31/ । 7. Cauză. Odată ce, deoarece, fiindcă. Du moment qae (Lumea ce-mi folosește, cînd a ochilor mei lume din videre îmi lipsește ? c. 100,/. 8 Concesie. Măcar ca Ouoique (Aceastea dară, cînd pro scurt, o Iubite prilatinc, în cămilă și în firea ■ ei așca se socotesc, și cu tot adevărul așea și sînt. cam⁻, r. 91/ ÎKolăn’ă. Ca cînd. Ouași. Comme si ffipă, ca ciad o belește ci- neva do vie. no.M. GL. I. 53/c Da când ? ma D-a[>oi cînd ? Ce se va înlîmpla alunei and? fCe i-oiu mal face și eu, veți vedea voi.- 1) apoi cînd or veni al noștri ?—Atunci voi să vă faceți inoarte-n popușoi. GK. 1 o). VA De and. Ex quo tempore, ex quo. Dcpuis que (De cînd căzti un trăsnet în dom. de atunci in somn ca plumbul surd și reeo el doarme zhu toată, e. 210> hi vreme cînd. 1. Pocind. (Tu dormi, în vreme. când toți ceia • l-dti varsă sudori de moarte muncind, du 10/ 2 = Deoarece (Hobmsou cum fora să le cunoască, în vreme cînd nici văzusă, nici au mîncat do aceste! Din 63/^ (Amm/,/. Orîdicîlcorl Onotics. qaotics imque. Tmitcs Ies fois qitc Hinpărato cerșitoriul : aricind bea, se vt-soleștc. c. 287y. VA De cînd. In vreme ce. (îmi. Pendant ed',torinen- tis 11 tr/m aggred'. Atlmiiur. e.nnonncr, bonib irdcr (Moscalii au în- ceput a bale Orul din j'tu to și din cumbar.ale. Li 1’. II. 429.- -Tunui ile ml !-i <-ont oui t cel a tea. \ I, lidj, 10 Înving, ilovidcsc. \ încerc. ' nimr (Acel impăiiit bătuse pe toți imparatii i. 11.--Brațul lui fă- ră-nccdare ba> oardele tătare p. p. a. 173/. Întrec,’râmin fe cineva m ceva. Supcrarc. Șiirpasscr (Doamne, Cută, cit ești de fru- rmișică, n-ai ■ maica-ta nevBlTrm'ze^i,^, bați o fată deboerft. co. VI i. 486/ ‘A^-Xnpun cu războia,pradmirazbotă, slrabut cucerind. Bcllo ocupare > ‘...... ’■ ■ ■ - ■ ᵣₐUᵢₗ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) • -- 22 — ciusprezcce inii do oaste, sa bulă tot Bugeagul. let. 11. 336.- Robi Sarmate larăș fac turburam și bal marginile împărăției. p. ai. 1801. *l3J~mblii'mull, străbat. Pervagari, percrrarc, discurrere. Par- cotirir, batire. /Numai eu, rămas acelaș, bat mereu acelaș drum. I; 24 —Bărbațî-s cu plugurile, nevestele bat crîjmile. Alîxrm. 1097- 14. Fac să cadă jos din copac fructele ori scit titrând copacul ori lovind fructele cu o prăjină. Decidere, finire lombar cn sc- eouant (Nu bale poamele ceale necoapte. Tic. 211. - Să nu bați merele pănă în ziua de sf. IHe. șez. 111 48/’ ||| * 15. Scutur. Qua- tere, quassarc, concutere^ Secouer fin groapa aceasta se scutură toate albinele roiului celui nou bătînd tare cojnița ec. 191. Io la joc, marna la joc, mălalu-i de joii în foc. Mama l bale de cenușă, copii-s de cap la ușă. mîNDK. 135/ ¹ *16., Amestec ră- pede' Peragitare (rudicula}, miscerc (rudicula]. Tîcmuer, agilor, brtntiU^r: irtâler [ou mclaiigei) cnsemble cn rcmiiant, batire {des ocufs} /Ia doao albușuri de oaă, batefa cu doao trei nuelușc cu- rate. ogl. 303.—Ah început « bale laptele, pănă ce s-au ales untul, niî. 140.—Tăricioare de grîu se bate cu trei ouă. șez. IV. 127 a 17. Ating suplînd (Despre vîut). Afflarc Souffbr contre ou vers /J Valurile) le batea vîntul dinnainte. va. 257. —Murgulc, coamă rotată, du-mă la mindra odată, că ț oi face grajdiu de piatră, vintul să nu mi te bată. I1OD. 47.1 *18. Împing suflînd. Flando pro palier o. PSusscr an soujflant /Vintul batea glasul tocmai că- tră acea parte. DH. 2251. *19. Lac sa vină, aduc. Adduccre. Amcucr /Ce vînturf te-u/7 ÂT^TT’peta. noi? sb. p. 57/. j| *2(r La jocul de noroc, precum cărți, șah. table : Am un instrument di lupta, de pildă o carte, o figură, de mai marc valoare decit acri pe care mi l opune adversarul. I incerc, supcj_arc^Battre (la șah), coupcr ou emporter (la jocul de cărți) fCînd eu am dat pe riga, bați cu alta mai mare ? Astfel do neștiință e lucru de mirare. GR. A. 265.—Nu pot sa bat măcar o carte, a T. 4581. ; *21 .Joc, despre cărțile de joc. Paginis ludcre. Jouer (aux cartes) /Mania cu împarat.easa bate cărțili. Tot o bătut iî cărțili pînî supri mnedzu nopți. ȘEZ. IV. 202/ 22 Bătutucesc, bă tatu rose. Te- rcre, bene occulcarc, fislucare. Fouler, fraver, batire /Dintre spini și peste pietre șleah bătut i se părea, co. I. 406.--Nu a- puca bine să se bată un drum, și din nou începea să ningă, cy. Vin. 287.- De-<7 fi [untul]-n puține bătut, mau DE5C. 134;. *.23. Fabric (bani, monedă) Cădere, perculere, sigilare. Frappcr (|de la| monnaie), baltrc (monnaie). /Iți dăm slo- bozenie sa bați bani însămnațl cu caracterul tău. ș. I 210. De mult ce ești avut, bani' de aur ai bătut. H p. A. 211). 24. făuresc, lucrez un metal. Tundere, procudcrc. fabricări. Forgcr, baltrc le fer /Oțelul din coroană cu glorie-I bătut. A. III. 497/ 25. La țesut: Trec printre firele nrzelei, de a curmezișul, alic fire. Propriu și figurat. Li stăm inc sublemcn inie vere. Tramer (Eram să-ți țes o haină urzită in descîntece, bătuta-n fericire. E. N. 9.--0 pereche do ițarl strînșl pe vină, cu p... bătuți în lină. sez. ’ - - - - catrinte. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 23 — ȘEZ. III 71/ *26 Ascut (coasa). Acuere, cxacuere (felcera). Aiguiscr fusiller^, faulx) (Era o mMhăligă, la a cărei umbră puteai AuZ# coasa. POP. HET. P. 1.65/ 27. J țigănesc, despre ber- becl și ppn Castrare. Qhâtrcr ("Fata îl învață să să ducă în l>*Balăl crucea. Diavolul (MAR. ȘERB. I. 2; ALEXICI 1.260/ VA^Bat ca la fasole. Bat foarte lare. VA- Bat ca manii. Bat foarte tare (Și unde mi să pun amîndoi bețivii pe el și dă-I, dă-I, pănă-I sfirticară toate hainele și-l bat ca mărul. POP. RET. P. IV. 24).^Îmi bai capul. Mă gîndesc, cuget, mă socotesc cu mintea, chibzuesc (Și-și bate capul cum ar face rău altuia, țic. Q^PBat capul cuiva. Stăm- esc de cineva, rog pe cineva cu s.ăruință, ma țin de cineva ('.Joc umbla după Junona bătîndu-t capul. [. unc. li).'VrUCe-ți bați ca- pul! Ce socotești d-ta? Sigur! (Doar lenea-I împărăteasă mare, ce-B bați capul? CR. 332)zVABat cîmpii. Vorbesc într-ăiurl, bit- guesc. vorbesc halandala, vorbesc ca un nebun (Bate câmpii i. UNC. dO/VABat cu mina pe (ori pestej umăr. Ca semn de mani- festare a unei mari mulțămirl (L-a bătut vodă cu vâna pe. umăr. CB. A. 20/ ''//z^Bat dela roate. Bal tare, înving complect (Și așa învinse Ștefan pe aprigii săi dușmani, batindul dela roate'f\ tă- ind in ei ca în curechiu. mab. T. IVIJW*Bal dobză. Dobzălez,bal măr, bat tare (Așa o, mamă, zise zmeul plingînd do fiică, că-1 batea mamă-sa dob/ă, cînd so mînia. pop. RET. P. I. 3d).* Bat pristav. Anunț prin pristav (Bătuse Pristav că acelui ii va da. FUND. 117 Bat piilineml. Aleg unt ameslecînd zmîntîna în putineiu (Pei bale și putineud, ca să alegi untul. ȘEZ. V. B it războia. Fac războia, am răzbătu, mă bat în războia (Alexandru zise: «Multe războit am bătut, iară acuș puțin să ne ostenim și farăș ne vom întoarce la lume. AL. 94} unt—Bat putiiielul (Să se bată untul singur, budăfu-n spate-și leagă. CO. III 2(AjșSfi* Bătut cu leuca. Prost (mar. O- I- 348/'JrPBătid cu lopata. îndesat, făcut des, posedînd în mare număr și unele lingă altele niște lucruri oarecare (Părul par că era bătut cu lopata de pere multe ce avea. c.R. Bătui de. dumnezeu. Nebun, zărghit, zălud, zmintit (Cînd văzură pe Tugulea, rămaseră ca bătuți de dumne- zeu. 1. Bătut de stele—Bălul de dumnezeii (Cum poți dar, batal de stele, să mă bați fără de jele? MAR. SAT. 4/ *Bătut la cap. Prost, timp, gogoman (E bătut la cap tocrna ca un țap. P. l’O. I. 10/ ^/s^Calc bătută. Șlc ih, drum bătut, calc cunoscută de mult. Propriu și figurat (Toți ceilalți se duc pe cale bătută, fără să-șî mai bată capul do a mal socoti. ION. CAL. 243/ * Drum bulut =Calc bătuta. L-au bătut cărbunii la cap. S-a îm- băiat (p. PO. I. 111). Lapte bătut. Lapte covăsit: se fierbe lap- tele, se lasă să se. răcească, se amestecă cu cîteva linguri de zmintină și apoi st bale (BAT a 16) ; după ce s-a bătut, se pune laptele la răcoare și după citeva ceasuri devine lapte bătut — Jr Bat pietre. Umbla fui a b câini. Z. I 254. -^Bat ca pe o chila d< popușoi. Bat tare. / I. 205. -^Bat ca pe un cine. Bat fără, mila. z. I. 885. 07.* A ți ca colonii batal ta zmînlîmi. A fi trist. / I. 442. -r^Bat calea mînzidtti. Umblu fără scop, de colo colo. /. I. 545 rPBat la trei coaste. Bat tare. Z ÎL 90. sr-îmi bal gura ir ’ ' ” ' ' > - ' ⁴• ' ' • pmc- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 26 — IU. A fi un păcătos, un imbecil. 7. II. 157. bat limba. Vorbesc mult. 7. II. 226. ^Bal cuiva nasul cu vorba. II înfrunt, îl supăr, z. II. 312. vrASlab, dc-l bale vîntul. Foarte slab. Z. II. 734. w&Bal cuiva luleaua pe datorie. 11 supăr ca vorbă multă. /. 111 211. ^Bat sac ori țol pe cineva. Hat foarte tare. 7,. III. 354, 404. ar^Bat ușele. Umblu din casă în casa 7. III. 426. •jr*Bat alcaita. Pierd timpul. 7.. IV. 244. Bot pe cineva de-i merg fulgii ori până strigă la- răcim vălălău ori de tocmeala. Bat foarte tare. Z. IV. 274, 275. ^Bat pe cineva pe datorie. II bat fără să pic vinovat. Z. IV. 275. -sFhni bat gura de clacă. Vorbesc fără a cugeta, vorbesc nimicuri. Z IV. 308. or. Fecior bătut de brumă. HultAu băirîn. z. IV. 357. ^Bat ponturi. Dau cuiva a înțelege pe de departe. 7. IV. 553. v/ABat tuba in lîrg și la moară. Dau de. știre la toți. Z. IV. 665. ^*Bal cu muchea și scol cu unghica. I'ac un lucru prost. 7.. V■ 437. "trA Bătut ca în piuă Amețit, zăpăcit. Z. V. 498. I b Netransitiv. | 1. Lovesc, izbesc. Propriu și figurat. Icere, ferire. Frapper, battre (Un grier, ridicat în două labe, s-a -nchinat bătînd din pinten, e. 196.—Călăreții în caii lor săl- bateci bat cu scările de leflki. e 242.—De va băi* plbaea peste o arătură proaspătă, strică pe tot anul acel păinînt. ion cal. 30/ |;| 2. Tind, caut sa ajung, fac aluzie ia, pișe cu vorba. Niti ori anniti ad aliquid, tendere or! contendere ad aliquid, petere ori appelere aliquid; significarc aliqucm ori aliquid.ori de aliqua re. Chercher ii atteindre qc„ tendre ii qc., faire allusiun â qc. (Irina bălea să iie însăș cîrmuitoare. ai. 382.—A 1 înțeleg, batem ciocoi, unde mînîpcă sudoarea poporului suveran. CAR. T. II. 22a 3. Ciocănesc, bocănesc. Pulsarc. Frapper (Bătu la ușe. DOS. PRO- 54—Sosind la porțile Iadului, bătu do trei ori. N. 1 92/ 4- Pocnesc, plesnesc (din palme, din aripi). CoMcrtpdre (manibust alis), mams (ataș} quaterc cum clangore. Frapper des mains, baitre des ailes /Au început a rîde și a bate în palme. LET. II. 206. Corbu-D aripe bătea. bib. 298/ *5, Filfîm. Fluilare. Ploi ter 8 19? ^Bate Piatra. Plouă cu piatră (grindina) (ȘEZ. 1. ¹Sș/,uX ’ II 141 • III 48Z. Cit ai bate în palme. Foarte rapede, inti-un mnml, \ntro dipală (Trăpăd și el cât al bate în palme tot ce cîștig^e. N. I. 81j, *07 bap in palmei Cit ai batem palme (Cit bați în palmi afl și fost Ia cuinile zmăului. SB. P. / •jA*Pănă batl în palme~Cît al bale în palme (POP. RET. P. 1. 76/ tr/s Băniin bătînd în buze. Rămân flucrînd a paguba., pierd ■ ctva și mă mir de prostieh mea /Prepeleac a rămas batiml in buze. CR. 46/ "Să bat ca cânii la sima (on la ui). Juramint ZMÎNDR 907.—crjADe unde t bate vintul. In ce dispoziție se află. Z. 1 91 vrATut în vîea Polii- bale piatra. Cmd necazurile cad tot i>e un obraz 'L I. 305. & *li bate- din clește ca la aneîu. Vrea sad indii plice la o treabă, z. I. 316 ^fBateai cinele. De cei caro flccăresc ori amenință fără niclo isprava, z ' 387. velini bate inima ca într-un epure. Despre cei fricoși sau rușinoși. Z. I, 495. vz *Bal din călcîe. Sînt vesel. Z. II. 31. *Bal cu de- getul. Ameninț. Z II. 111. vrABat cu fruntea în nori. A fi înalt', a fi intwdru. L. II 161, *Bal cu cuvintele. (er samă cu asprime. Z. II. 535. bătînd pe l)îtâ=llmnîn bătînd în buze. 7.. III 20. "li bate vintul în traistă. E sărac lipit. / 111. 410. ^"Bale la ușă cineva. Nu e departe. Z. III. 426. wABat în pinteni Mă bucur-, arăt nerăbdare-, arăt nepăsare-, mă silesc, z. IV. 550. zc "Ii bale darabana cuiva ca mîne. A sărăcit. Z. V. 251. ^"Sărăciea bate ta ușă cuiva. Z. V. 574. e. Reflexiv. |!| 1. Mă lupt cu cineva. Gonfligere. Se batire avec (Tot omul are puteare să să bată- cu vrăjmașul cela ce vine asupra lui' să-l uciză. PRA. 63₁.— Se bătură în suliți, dar ele se făcură țăndări, j. UNG. 52). । *2. Port războia. Bellarc, ' bdlum gererc, belii gerare, bellum habere. Guerroyer, se battre contre (Nea fugit de frica unei cete de Turci, care se bătuse chiar atunci cu volintirii la Secul, cn. A. 20/ *3 Mă izbesc. împingi aliciți rei, allidi ad aliquid IJonncr contre, heurter contră, se heurter contre fUn pescar alăturea c-undița-n mînă ședea, care grozavele valuri le privia cum sa batea, p. E II 31. —In zădar vuește Cerna și se bate de a el stFnci mărețe apa-i trecătoare. A. 2Î2/ III 4 Ticăcsc, zvîcnesc. Palpitare Battre, palpitcr, tres- sailltr (teo pune un picior pe trupul săiî cel mort, care încă sa batea. B. P. I. 129. —Ochișori-i strălucia. inimloara-i se butca. PÎ P. A. 100/ *5 Mă mișc. Se moverc. llcmuer /Frunza lin se batem codru-nllorit. a 1977. *6. Un lucru se bală lucește, se bătaturește. Teri. Se fouler, se. baltrc (Pămintul arat se bate și nu se îiîfoește. ION cal. 7.—Părninturile se bat și prind scoarță după nloile cele mari, ion cal. 131. 12'7J Bore^e mult, caut, vml mnRsssfiiQinsd'f v r- - aiitissime, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 29 - mire, mirabUiter, magno opere, summe} cupere alujuid, alicu/qs rei cupiaissimum csse. Desirer ard°mment (Văzînd unii și alții figurile cele noao, se batea pre ele, de i le zmulgea din mină. BA. TU. 17. —De aceia fetele mari se și bat foarte tare după dînsa [piedeca, cu care se împiedecă picioarele mortului]. MAR. ÎN. 70/ *8 A face actul de perpetuarea (despre epe). Satiri, iztre cotiverte (Mînzul este al celui cu Iapa, pentrucă nu se caută la timpul cind au fătat ea. ci la timpul cînd s-au bătut, și iapa nu s-au bătut nici trăgînd la căruța celuia, nici cînd aii fost împrumutată. SB. P 219/ | *9.& ostenesc, fac băuturi. (despre picioare). Alieri țde pedibus). Se blcssi r Icspieds cu couranl /"Picioarele tale nu sau bătut. B. 131*/ *10. Mă frământ (Fi- gurat, despre gînd, spirit, suilet). Excitări, concitari. Stagiter /Băteă-se duhul mleu [scopebam spiritum meum]. cor. 204/.— Izolări. *Ma bat ca apa de maluri. Sînt foarte năcăjit și nu gSșesc răga* nirt leac (a suferință <ȘEZ. II. 72/ ^^'Măbăl cu capul dc toți părerii—Mă bat ca apa de fnalurii "J^AMă bat cu cugetul (oii cu cugetele}. Mă lupt cu cugetai, mă gîndesc mult și nu știu ce hotaiîrc să tau ("’a| 153/ rj/^Mă bal cn jindul (ori cu gÎHdiirilg)—Mă bal cu cugetul (Se butea cu gândul sit- manul dori. I. 20.—Pururea să băle cu gîndurile cum ar face o corabie. pR. 142/ v/i*Mă bat cu /ale. Mă tîngitesc, mă pling / Femeaca masă acolo bocind și bătindu-să cu jale. DOS. PRO. 501/ bal cu mina peste gură. Se zice cînd îl este frică cui- va să nu spună vreo prostie, vreo răutate, vreun neadevăr, față cu o faptă a cuiva intr-adevăr furioasa /"Harap Alu atunci se bate cu mina peste gură. CR. 243/ cffzMă bat cu moartea. Mă lupt cu moartea, trag de moarte, sînt aproape de a muri /A vă- zut o cioară batmdu-sc cu moartea. POP. RET. P. II 06/ c/pjAMă bat de moartc=Ma bal cu moartea. ( SB. P. 121?. VS*Mă bat în cap cu. Mă megieșesc cu. /"Merge hotarul... și se bale in cap eu Bîrlcștii în apa Bahlumlnl. UR. XX 93/ baa*/Ve batem în parte. Bal eu pe altul și tot ahmcl mă bate și el pe mine ( D1ON. 213?. bat babele în gura cuiva. Vorbește lucruri neînțeles» (Cnfy, Răstița, Lăpșița și Gurluiță Brînzolti! da a dracului nume! par că se bat babelen gură. A. T 394/ 'f^Se bal calicii în gura cuiva—St bat babele în gura cuiva /Ce limbă grăești, că par că se bat calicii în gura D-tab’? A. T. 705/ ef/z Se bat cap in cap mai multe lucruri. 1. Dau năvală umil la altul și umil peste altul, dc nedumerire ori dc frică. 2. Stau îh contrazicere unul cu altul (1. Un bălaur, care, cînd șu- era, fiarele tremurau și bateau cap în cap de spaimă, cr. 121/. V/ASc ba! lupii la gura cuiva. MmÎHCă lacom /Începu larăș a minca, de părea că se bit lupii la gura lui. l. 216?.— vz. * M i bat ca peștele pe uscat. Duc o viată plină dc. năcazuri, Z. I. 592. r/. :'De cînd se bateau urșii în coada. Poarte de demult. Z. 1. 884. *Mă bat in trei coaste. Alerg mult. /. II 90. 'Zc bat ca o . ... CHIVf: in BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 30 — *Mă bai cu pumnii im piept. Am un necaz. f II. 425. *Se bale cuiva sufletul în tindă. E aproape de moarte. Z. II. 440. rr- bat ca orbii (chiorii]. Dau cu putere și nu se uită unde lovesc. 7.. II 604. ta>*Cînd se bateau oamenii cu lipii peste gm ă. Foarte de- dtmult. 7.. III. 597. *Se bal coeoșcșle. Se bat tare. z. IV 268. Din 71 înțelesuri și 135 izolări ale lui BAT T. înseamnă numai 31 de înțelesuri și 24 de izolări. Nu poate să fie expli- cată această sărăcie de înțelesuri prin aceia că ar li îngrămădit mai multe subcategoril intr-o categorie mai cuprinzătoare. Mai întîiu T„ acolo unde poate, face subdivizii foarte line, de pildă el deosebește înțelesul bale o pușcă de înțelesul bale ochiul, și înțelesul te văd încotro ba(i de înțelesul batea să fie împarat, și înregistrează aceste înțelesuri ca patru categorii. învremece eu fac din ele numai duăă. Apoi, oricîtă bunăvoință ar ave cineva, n-ar pute virî în categoriile lui Tiktin, pe care le ar considera ca generale și cuprinzătoare, decît foarte puține din înțelesurile cele care lipsesc; restul rărnîne pur și simplu lăsat la o parte. Pentru a da lectorului mijlocul de a face un asemenea calcul, însemn aici toate categoriile de înțelesuri ale lui T. cu traduce- ' rdc germano ale acestuia. I transitiv. 1. schlagen; den Rfîcken klopfen; die Trummel schlagen ; in Jemandes Hand einschlagen; Jomanden schlagen, prugeln; Geld ausgeben.— 2, von hoheren Mltchten : schlagen, strafen : von tibeln : treffen, heimsuchen — 3 s-chlagen—lîberwhiden, besiegen.- 4. sehlagen=scfclagead be- i festigen.—5. schlagen =schlagend beaibciten. —o grindina, ploaea, bruma — holdele; der Ilagel, Regen schliigt, der Reif befSilt die Saaten. —7. vom Winde: anwehen.—8. von Sonue und Momi: bescheinen.— 9. beschiessen.—10. cu pietre scumpo: mit Edel- steioen besetzen.—11. metanii: Kniebeugungen machen.-12 un drum: eincn Weg hiiufig begehen.—13. a-și bate gura, picioarele: seinen Mund durei) vieles Reden, seine Fiisse durch vieles Gehen anstrengen.--! 4. toba, tactul etc.: die Trummel schlagen, riihren, den Taki schlagen. -15 ceasornicul — ceasul: die Uhr schliigt die Stunde.-16 războiri cu vrăjmașul: dom Feinda cine Schlacht Infern, mit ihm kamplen.—17. cu suveica: den Faden mit dom Schiflchen durch die Kette werfen, einschlagen, einschiesscn.— 18. un berbec: eînen Schafbock verschneiden, hammeln.--19, von Hengsten: beschălen, bespringen, decken.—20. von Diînsten, pe cineva la cap: Jemandem den kopf ein-, benehnemen, ihn bc- tăuben.— 21. cîmpii: verworrenes Zeug reden, faseln. - 22. mă — un gind, grija etc.: ein Gedankc. die Sorge etc. quălt mich.— 23. mă bat gîndurile să os: drăngt, verlangt mich zu -24. cuiva capul sa: Jemandem einschflrfen, ans Herz legen — 25. a-și - capul: a, sich Miîhe geben, sich abmlihen ; b. pentru, de ceva: sich ktimmern, scheren uin etwas.—26. a-șl- -joc de cineva: ■Jemandes spotten, ihn verspotten, vcrbohnen. II netransitiv. 1. schlagen: cu pumnul in masă, cu piciorul în pămînt. ploaea, grindina — în fereastă. a — fa nsă n — în nnimn ₐᵢ ]Jₐ[ₑ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” tlllg' l Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 31 — schlagen. —3. von Schiesswafien: schiessen. Figuiiich: a. reichen; b. (hin- ab) zielen. —4. vom Puise: schlagen.—5 toba, clopotul, ceasul—: die Trommel, Glocke, Stunde etc. schlăgt. —6. vom Lichte. în ceva: auf etwas scheinen, fallen —7. vom Winde: wehen.—8. la ochi: a in die Augen springen, fallen. b. cuiva: Jemandem in die Augen stechen.—9. la auz. la urechi: a. auffîillig klingen. b. bine, rău la urechi: gut, schlecht klingen.- 10. în galben, roșu, etc,: schlagen —11. von Hunden: bellen 111 reflexiv. 1. cu cineva: sich mit Jemandem schlagen, priîgeln.— 2 cap în cap oder in capete, von Bbcken, etc.: mit den Kiipfen aneinander stossen, rennen. —3. mă bat cu un gînd : ein Gedanke quălt mich, ISsst mir keine Ruhe.—4. pe, după ceva: sich um etwas reissen, eifrig danach verlangen. -5 sich kramphaft bewegen, zuc- ken, zappeln -6. von Fischen : laichen.—Tiktin deci nu înregis- trează decît 55 de categorii de înțelesuri din 206 înregistrate de mine din cauză că n-a putui găsi mai multe. I’roporțiea e din cale afară de mare intre aceia ce am pu- tut face eh și aceia ce a putut face T. Și ei'i nu sînt doar un ri'ihmlichst beriihmter Gelehrte, ci ia acolo un mic profesor dela o mică universitate. Și mă gîndesc ia un luciu Dacă munca și priceperea lui T. au fost în stare să provoace osanale din partea lui Tobler, d-apoi dacă ar fi cunoscut Tobler munca și pricepe- rea mea? Lăsînd orice modestie la o parte, efl socot că aș me- rita să capăt în ochii celebrului profesor dela Berlin proporțiile unuinu găsesc un termin de comparație. 3. Și inacar de ar fi înțelesurile date exact, așa multe pu- ține cite sint. Dar iată ce fel de confuzii de înțelesuri și tra- duceri greșite intdnim în dicționarul lui T. La diferitele exem- ple dau intîiu traducerea mea, apoi pe acea a lui Tiktin BETERDISESC (variantă BITIRDIâESC). Verb. a. Trun- sitiv. Compensez, împlinesc. Compensare. Compensez. (A se bi- tirdisi în bani salahorii și carăle ce urmează a se da din țară în lucrul cetăților împărătești.. S-aii găsit mijloc de a se bitir- disi. li,. TE7. II 398?. 'b. Netransitiv. Duc lucrul la capăt. Aliquid ad /meni adduccre, aliquid absolvere (conficere, perficerc, peessqui, exscqui, cxpedirc}. Mener qc. ti bunne fin (Alți vesti- tori mai amarnici c-un tertip deosebit arăta că de trei zile or- zul tot s-au isprăvit. Găsăsc să beterdisască, parale de-ar pute cumpăra, dar în visteriea țării nu găsăsc nicio para, b et. 72/— Kk: turc blt^rmek, cauzativul iui bihnek, finir, terminer, ache- ver; hagcl bilnrmck, mener une affaire a bunne fm ZEXKEK 176 c. Tiktin traduce însă prin rcquiricren, adecă rechiziționez, iau cu de a sila, și citează acelcaș locuri ca și mine. Va să zică: A se bitirdisi în bani salahorii ar însemna în limba de azi a se rechiziționa in buni salahorii! Ce înțeles poate să fie acesta? Și apoi * Găsesc să biltrdisesc, numai parale să am» ar însemna in limhe di* azi să iwihizil.innpz numai navale ^01’. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 32 - Dar absurditatea traducerii se poate vede mai lămurit din discuțiea cuvintului următor, BETERMEA (variantă BITIRMEA) Substantiv f. Compen- sație, în special compensație in bani pentru un lucru, care nu sc poate procura in natură. Compcnsatio. ^mpensation. — EL: turc bitiirme, substantiv verbal dela bilur.mek, ZENKER 176 a (La Neamț oastea cea turcească, pe loc cum s au adunat, vai și amar de ispravnici în dare de tainat. Nu mai agiungo ni mică in cererea ce făcea, să apuce, să răpească, între ei se întrecea. Cerea ce nu se găsește, căci dacă nu priimia, a- po> îi veder îndată a cădea la betermea. B. et. 84. —Scoțind cu totul din mijloc bilinnelcle cele aducătoare de povoară. UR. V. 177. —SJ nu se amestece sameșul la niclun fel de bitirmelc și toomele cu satele. UB. XIV 292Î. Este evident că oastea tur- cească cerea înadins depela oameni lucruri pe care oamenii nu le aveau, pentruca să ceară dela ei în schimb bani, iar nu ca să le rechiziționeze, căci ce fel de rechiziție ar ii fost aceia de lucruri care nu sînt? Tiktin traduce însă prin RcquisitioH. BRUMARțO. .Substantiv m. 1. Luna lui Octombrc, Oc- tober, itiensis Octuber. Octobre, mois d’Octobre.—CAL. II. 72; ION. CAI. 211; mar. ȘERB. I. 97. ||| 2. Luna lui Noembre. No- vember Novembre. -P.P.A. 34 nota; BAR. I. 91; M\R. ȘERB. L 97 (Născu sfinta Veneri în luna lui Brumarlit 14 zile. cuv. II. 146.—In luna lui Brumarl nopțile-s mai mari. noo. 54.—Primă- vara-! noaptea mică, nu-I de mers la ibovnică, pînă-n luna lui Brumartă, c atuncea-s nopțile mari, p pj. 95/ Tiktin însă citează exemplul din cuv. II 146 despre sfînta Paraschiva și traduce totuș numai cu November, iar pe celelalte izvoare, de unde rezultă că într adevăr~inseamnă și Noembre, nu le cunoaște. Cine nu știe că sfinta Paraschiva se serbează la 14 Octombre ? Numai T. nu știe. BUCHEA, Substantiv f, întrebuințat mal numai articulat: bucheaua. învățătura căpătată pe de rost Pară pricepere, lecție învățată pe de rost fără pricepere. Peiisum, qubd sine judicio edisșitur. Lc^on, qu on apprend par corner sans iutelliqencc (Bucheaua poate so învețe și acasă cine vrea. cr. A. 104/. Tiktin insă, caro de altfel discută cuvîntul sub buche și pe bucheaua din c.R A. 104 o citează cu ca o curiozitate ori o gieșală, traduce cu Schrcibcn und Lcsen, Elementar easeitstăiidt. BATOU (varianta BATOG). Substantiv rn. Incepînd dela Miklosich Lexicon, prin Laurian și Cihac, pănă la Hasdeu și Tik- Im, toți lexicograf'! aii tradus cu gadus morrhua în gradul de piegatiic pe care Nemții îl numesc Sdocbfî wh miocA uscat fără BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 33 - sare la aerul liber. Pentru ce? Romînul mînincă tot foitul de pește sărat, mamal Stockflsch nu. Pe ici colea numai se găsește acest pește pela băcăhile boereștl, undo poartă numele grecesc de [j^azaXț; (citește bakaltă), cela ce ar proba că pe acest pește, mult puțin cît îl cunoaștem, il cunoaștem prin Greci, în a căror țară el constitue aproape un aliment național. Apoi vorba baloc- batog înseama altceva: ||| 1. Morun afumai. Accipenser huso fumo slccatus. Es tur gemi funie îl 2. Orice pește afumat Piscis pumo siccalup, Poisson fume (Mă veseliiă la nuntă, de unde luală o'bucată, de baloc și un picior de epure șchiop, j. 91 Să prind pește și șalăii, peștele să-l mînmc oă, pe șalău să-l fac batoc. șri. ÎV’219Z—JKt.: Cu însemnarea 1. batocul se gă- sește în coinerț totdeauna în formă de bite groase, cît mina și mal bine, în patru muchi. Lungimea acestor ciomege de pește variează, de obicelu e cam de jumătate du metru. "Originea cu- vintului trebue căutată acolo unde deja Miklosich Lexicon sul) Karorx o găsise: în slavul batogii. Dacă acest slav batogu este vechiul sloven uarora, bîtă, ciomag, orî mal degrabă rusul bttfogu, ciomag gros, nu se poate hotărî. Să se observe că batogul este marfă rusească și pănă astăzi încă tot din Rusia (ori dela Rușii din Dobrogia) se aduce. CHELE FSESC. Verb. Daii prin punerea mînUor pe capul celui ales și prin rugăciune un dar bisericesc ori o slujbă bi- sericească. Ordinare. Faine l'ordimitiuii. (După doxologhio aduc pe ipopsilios din altar; scoțindu-1 pe ușile cele împărătești, pro- topopul, sau alt obraz cinstit din cel mal aleși egumeni. îl aduce cătră mitropolitul chelefsmdu \. I.ET. HI. 320;. — Kt.: mediogrec zD.înon; jussio sacra (Ducange). Tiktin insă leagă pe chelepsiuduA du protopopul sau al. obraz cinstit și-l traduce cu înțelesul grecului z>) vw> auffordța n: Adecă protopopul, învremece conduce pe candidat cătră mitro- polit, îl îndeamnă cu vorba și cu gestul, ca să mi se aparte 1 CÎRNELEAGA. Substantiv f. 1. Hirih mtiia săptumimi a triodului, a zecea săptâmină înainte de pașii, dela duminicii va- meșulu'i și fariseului pană la duminica pudul risipitor In această săptămină biserica ortodoxă permite să se mînînce carne mier- curea și vinerea, ca deosebire du Armeni, care postesc trei zile din ea în onoarea lui Arțivur. MAU. Sl.ltB. I 111 nota. Mai sînt insă și alte săptămîm în cîșlegile de iarnă, in care este permisa mîncarea de carne miercurea și vinerea. Aceste aăptămini tot <îriieleagă se numesc și toate la un loc cinubg''. «Siiptămînile din aceste cîslegî, în caii miercurea și vinerea se mînlnca de 'rupt, șuii, după cum zic Ardelenii, de dulce, se numesc hirfl și cîrnilegb. MAR. sERB. L 11L Decima hebdomas ante diempas ha- tem. l.a dizieme semaim avani pâqu*s. 2 Ci<g le de ;.oiiu, • m naval: timpul dih crăciun până la lăsatul cu mintă hmpu cptod in' " ----------- ' - z - z ............" "dere d. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 34 - Le lemps entre noel el le carențe. MAR. ȘERB. I. 114; MAR. N. MAR. In. 381. —EL: Probabil cîrnelca^a a fost la început nu săptămînă a zecea înainte de paști, ci &n.bua, așa numita ,mis treaba, vrislala sau mvrîsfikc, în care astăzi ,miercurea si vi- nerea se postește, adecă nu se mîuincă carne¹ MAR. ȘERB, L 115, e—caiuc Uaga. adecă s^plUmîna care leagă carnea, pentrucă în săptămina a opta înainte de paști se mlnîncă numai brînză (lapte, oftă),, iar dela a șaptea săptămînă înainte de paști începe postul fl. intr-o duminecă, prin cînieleaga, a venit tatăl mamei, bmiicul_ mleu Da\id Creangă, din Pipirig" CB. a. 18.- In săptă- mna mrții sau cîrneleaga moș Vasile, viind la Fălticeni, între al e merinde adijee feciorului său și trei purcei griji ți gata. cr. A. 107/. . . lentru T. insă —este bltisclnvoche, a noua săptămînă înainte dc paști. Poată lumea știe ce-i cîrneleaga, numai T. nu. , r r (variante CORC01® CULCUDUSA, CUL- L 111 Ia, ( Rcl DBA,' CURCUDUȘA). ShfcsUntiv f. FkucIuI orcodușulia. 1 ntiie cerise, ccnselte, GR. 190. I entru T. însă o *Art kleine gelbe oder rolhc Kriechen- Ștl® că neagră cum e pana cor- -uiul . ( are copil n-a nuncat corcodușe? Numai T. nu știe 1 entru el -J-e un iul de fruct galbăn ori roș ! CORLA (variantă CURLĂ). Substantiv f. Pasări. 1 Curia (f“oropus L Gallmule. mar. o, H. 353. II 2. fafutâariu cu- furtdacui, pascarel, bodiriau. Colvnibus glacialis L. 'Ratjuet, grand Wll l-'l.l " a“ :¹AK- IL «c/mI. £1 '■ll lfⁱlrmuh<,ₛcl, K/lkrsiMMtl, Brodi- Si viteaza 2. l-i-muor, „ₐS« r,. > grindina așazata ₘ dreptul pietrelor mo, 'i Mn care 'rece /nscoaca. rame T. 153. ’ P tF^U^ Pe ? cu Mtf dom der te'iz i pe^i. Cin A ?⁽ "’a m nicrit, și cu toate acestea ci- nd UM 1-wXUTOiwt Mu« l, Tiktin h ; :,penvat imediat dela color. videle >• ■'■ -- * ‘U’UCG. eccit -[-modo) trebue să te aștepți să existe deosebiri de înțeles, căci ar fi o minune ca spiritele a doiîă comunități să se dezvoalte în mod complect analog în chipul de a pricepe- lucrurile și de a ie simboliza prin cuvinte. Și de fapt chiar acu, amu nu sînt iden- tice din punct de videre al înțelesurilor. Cu atic mai mult trebue să te aștepți la deosebite înțelesuri atunci cînd variantele unui cuvînt au loc în unul și aceiaș dialect (acela—cela, acel cel, acesta—cești, acest—cest), pentrucă sinonimele sint foarte rari (vezi Philippide Principii). Și de fapt in adevăr acela nici n-are aceiaș înțeles cu cela, ori acel cu cel, etc. încă cu atît mai mmt trebue să te aștepți la diferite înțelesuri' atunci cind nici n-ai a face macar cu două variante ale aceluiaș cuvînt, ei cu cuvinte deosebite, cu cuvinte care au o oarecare înrudire de radical, dar sînt deosebite (arest—acesta, acel—acela, aci- -aici, etc.). Să pro- băm acest lucru la exemplele acu—amu, acel--cel, aci aici Am zis că chiar acolo unde ai a face cu variante ale ace- luiaș cuvînt în deosebite dialecte trebue să te aștepți să existe deosebiri de înțeles și o procedare științifică iți impuse de i ține separate cele două cuvinte, de a le cerceta pe fiecare a parte și de a nu le confunda sub aceiaș rubrică decît dupace vei ii ■cintărit cn băvnro do samă tot materialul. Iaca două cuvinte, s t- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 36 - riante ale acelulaș etymon, dintre care unul se găsește într-un dialect, lai celalalt in alt dialect, acu (ori acum ori acuma} de o parte, amu de altă parte. ACU (ori ACUM on ACUMA). Adverb. Nune. A prâsent, maintenant. Are următoarele înțelesuri. ou Momentul de față fAha, Ia acu i-am găsit leacul, cr ■ AJ.-Acum, dragă doamnă, du-te de-ți vezi copiii, n. I. U7 _ Aww pirdalmce¹» de bătrînețe ml-aii secat toată virtutea.' i ,²; i"⁰™™!¹ .închipuit ca prezent de povestitor . ⁱⁿtua? dată vedem idea de unitate arătîndu-se. băl 8 — icetn tl‘e- d'eodatî* îⁿgreuⁿat« din mreana aceasta sb. i 120.—Din ce in ce mal vie o simte... și știe că de acuma a lui rămîne in veci... Pe ea o simte acuma ce fu a X° vorbitor^PMzf Momeⁿtul din viitor văzut ca prezent o v< ibitoi (1 iolepsis) (Acum, acum veți vedea, gor IV 14 — r°?U¹ scaP* ^U¹ meă F p. T.52i'- AUZI, bade acuma Joi pune clopote la boi. p. p. i. 681 Iii 4 Din cauza aceștel mișcări a lui acu meum, acuma) spre trecm den” sXrs f ¹¹ * U voluptate, p 209; 7 / „ • !cJm ⁰ aⁱm°nm de amor si /. De trei am acu Au a f J 2ⁿf!ls. trâhmos abhinc. est tx guo / a, Acel in-il abhinc terlius- Acum sesezcci de ani trecuti Zm do « ahl $ U Juruit, o. TI. 178. Baloșîn Moldova? ca a lm 27. —De trei zile ac>ri nₑ u m r a-¹ ° Zi b ljl‘nge acum. a. •HĂ-IzoJărl. Aai-i acu > T- / ⁿ’Am A. II. cmM cie profita de diusa. ^2"o'°^e₍! Aicea stf ^seștL , afiol BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 37 - am noroc. In disUrimin ventum est (Acum îl armii, dragă monsîll Franț. a. T-337.—Eî, Cătălin, acu-l acu, ca st-țl încerci norocul. E. 271/tMAcu-l timpul (ori vremea). Acum e cea mai buna oca- zie f'Bun, zice el în gîndul său, ia acu mi-i timpul, cr. 21/ tfftAcu să te văd— Acu î acu tAcuma să le. vad cit ești de vred- nic. CR. 204/- AMU. Adverb. Nune. A present, maintenant. Are urmă- toarele înțelesuri. 1. — ACU 1. (Tînăr fuiîi și om//înbătrlmlu. CQR.M — Amu a scornit alta, ci că săi aduc pe fata împăratului Boș. cr. 234.— Pare ml rău ș-amu-î tirziti. p. p. i. 221/ 2 — ACU 2. (So lip- sise amu mulțl pămîntenl de vite. let. H- 52.—Pepelea avea amu bourul, sb. P. 1/ Ca deosebire de acu 2 însă amu se între- buințează foarte des în povestiri și, de pildă, cr. și sb. p., caro cunosc și pe acu, acum, acuma, se servesc numai de amu in fraze ca : Amu ci că era odată într-o țară un craîu, caro avea trei feciori. CR. 133.—Amu ci că împăratul acela aproape du bă- trînețe... a scris carto frăținesău craiului. cr. 184. — Amu intr una din zile flăcăul se scoală de noapte, cr. 142.—Intr-o zi de tirg s-au pornit la drum, și mergînd amu cît aii mers, Iată că au întîlnit un om. BB. P. 1.—Strîmbă-Iernno și Sfarmă-platră au în- ceput a cîrpi la minciuni,... că el au tras amu funiea cît au tras o, dar că dela o vreme lî-ati fost prea greii și au scăpat Iu- niea în jos. sb. p. 88. —Era o babă și un moșneag și ei n-aveaQ copii. Amu s-au sfătuit ei să se ducă unul pe o cărare și altul pe altă cărare. ȘEZ. II. 107. |i 3 = ACU 3. i Și amu de aciia cu bucurie nestîrșită bucura-se-or. cuv. II. 220.— Amu ce va ii de tine? p.p. T. 118/. — înțelesurile 4, 5, 6, 7 dela acu (acum, acuma) lipsesc la amu. In schimb se găsește la amu un înțeles, care lipsește la acu (acum, acuma): i. Oarecum,parcă. Quodam modo, quasi. En qu^que sorte, commc fSa nu grăiti rău ca alte limbi. Pare le amu că întru multe cuvente ale loru auziți voru fi. CUV. II. 120/—Izolările dela acu (acum, acuma) lipsesc la amu. Și din contra amu are una a sa proprie: amu arma i i Haide acum, ca strigăt de îndemn. Agemmc. Allmis. 2. = A Ml 1. ('■ 1. Amu aemu citire grăiaște VOR. 130 oi XhovuîJ.- Adecă amu aemu bogății. VOR. 131 m v. zXse muncitorilor: «să aducă o căldare și bage acea fată. Cliv. II. 154.—UndM anw vrem c. 101.-AO trecut timpii acei, timpi de fapte strălucite, gr. a.' 16.— Dacă aș avea noroc să pătrund în acel loc. p. p. i. 136;. fig. Determinativ. Arată lucrul despre care mal știm ceva, is, iile. Ce, celui. |j| 1 Sub- stantival. Corelativ lui care, ce: acel care = is qui /Văînvățăm (icflc ce socotim de cuviință. DR. 4.— O oftare de acele ce sfîsie inimi n. I. 18. —Arată semn acelor ce nu voescsă crează. GR. A. o a । 2. Adlectival. a. Arată lucrul cunoscut, despre care s-a voibit ma. sus (Au luat pildă de pre capul aceii hleri năsîlnice, /imbru. i.et. 09.—Se rezimă p-o fereastră spre acea grădină. GoR. 1. 4.-zW ochi negri... acea gură... acel sin... acel gru- m-izi.„ acele mim... acele brațe... să se schimbe din viață-n ne- viață. c. .84;. p. Lucrul cunoscut și important, despre care se va vorbi mai la vale. Importanta este totdeauna lămurită printr-o pi opoziție relativă ori consecutivă. Iile, lanlus, talis /Va fi fost mi? sărⁿ Sa ma ^ucă-n ceia lume cu plăcuta mea durere. . ■ (. Luiiul cunoscut, despre care se va vorbi mai la vale m'intrm^^ $ ⁿU r dă‘ Lăfⁿurⁱraa lucrului se face piintr-un adiechv ori un compliment. Pentru acest determinativ ?" i³te ¹¹¹ Vml,a latinii. Pronumele corăspunzăror din i.mțnzește este articolul wamenil împăratului acei într-un gînd nosH n\n^ depărtate locuri de odril S ‘® vrem/ sⁿ PHceapemcealevii- miS hh a ajUⁿge ft stePⁱⁿa acea mare câte ’ " ⁰ și cit phns cu suspinare! c 82/ 3 Din c totu compliment. înțelesul determinativ este i romi știis și acel uiebue considerat ca articul ’l o Ca rem-P St?" ii 8-RîS fCăUt^ Petrⁱceîe de' 3.ne .t»&M fZₐₚᵢ₃ᵤi ț„i.« ₄ unUt cionti ins fcico o mu acea mme dentru 9ch:’p >n- n nn n.» , ⁰ feteșaia, PRa 148»;. ’.... U *ce ¹ văzut. CEL. Pronume. Arc următoarele înțelesuri. „ . .4' Determin»®/ₛ, mc. Celui, li 1. 15, 1 r ACEL fără de BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 39 — leage. DOS. ps. 11.--Vei face cel plăcut și ccl bun înaintea dom- nului. B. 130². —In țara orbilor cel c-un ochiți e împărat, n I. 248.-Intorcîndu-w roabele, spuseră doamnei' lor cele ce văzură. I. 24.—D-oi săraca mîndra mea, că ș-asear-am fost la ea șS găsii c-o sucnă rea, pe cea bună ș-o cîrpia. p. p. i. 412}. 2. Adiectival. Pe lingă adîective = ACEL îs 2 7 (Ochii ccl nalțl ÎI va smeri domnul, dos. ps. 53. — Să să asemine hierelor și dobi- toacelor celor mute și fără minte. LET. 95.—Iulie... Ulcea slujba jărtvii ccil mai aleasă cu toată rîvna. B. p. 1., 4 -Șede baba pe călcie în tufawl ccl uscat și tot cată nencetat, cînd la luna cea bălae, cîndda focul ccl din’sat. a. 6}. 3. Adiectival. Pe lingă substantive /Se ivi cca stea comit ca o sabie. M. 374.—Atita era de iuți și de vicleani [dracii], cît ținea pre cei oameni, ce întrasă într-înși, tot în gropi, va. 237ᵥ—Mor ci ccl bo«l, căutațl cu felin de feliu de bunătăți și doctorii, da încă dintr-al noștri! co. Vi. 296.—Chiricik cum îi treaba băeților, se acățărape nA garduri. CR. 163.-Iar la cca măicuță să nu spui, drăguță, că la nunta mea a căzut o stea. p. p. A. 3.—Săraci picioarele mele, nu le pocid purta de grele, ori de grele ori de rele, c-am fost la Turda cu ele, să mai stîmpăr din cea jele la sinul drăguței mole. P. P. I. 132}. 4. Marc, însemnat. pan pc acolo, cine știe ce Cu toată acea plecare și de va ave ce [—c™| clnzeșio [ bărbatul |. pra- vila nu o dă [pe fimee]. pra. SBit-Cmd fu pela secerat, toate apele o-nghetat, n o-nghețat de ccl ger mare c o-nghețat de su- părare. pop. RET. TB. 14. -Las să mine boii tare, că nu luc pe cel. domn mare, ci duc pe un rob legat, pop. 10 1. TR. 32}. 34, Demonstrativ. [|| a. Iile. Cehii-lă, ce (cctț... la. ,1. Substan- tival (Cești in roate și ce în călării noi în numele dumnezeului nostru chiemăm. sciL 58.-Au luat înapoi toate cîte le răpise ccil. p. m 46/ [ij .2. Adiectival (Trago-te, cum poț. pănă l.i a a mută, dos PRO. II81- Vezi ccl boer bătrîn moldovam ce este la divan, să-l ei și să-l duci la odaea ta let. II. 208. -Vultu- rasiî miei, udați-vă aripile în cca fintînă de-acolo și-mi stropiți limba. SB. P. 95}. b Celalalt, Ăltcr. Caulre (( um se topește ceara de fața focului, asea să se topească cirtițele păna-n ■ ca duminică. p.‘ p. T. 360}. " Pronume relativ. formează propo: ziție subordinată atributivă. Oui. Qui; /!. vr. Cel mut, Maxime, summum. Toni au plus tLă- de ~ doarmă-n colb de cronici, din trecutul de maure v-ar privi cel m,.d ironiei, e. 24'.);. Cel pădureț SsTr nîr Pre ⁰ de cel pădureț. turt i / -?; C®ⁿa^ⁱⁿ^a Peⁿt™ boala racului Um Minimum, certe. Au ăta /i v ^"ga Ș‘ puțin să- 1/ ^/nlb7?¹ ltH cof .«1,0 aîma ' XX- *?stat“ aeuharlteae.cum St mal spune, cu cele sfinte, mar. îx. 18;. Cele, rele \dmro- ta. n,"".?™⁰ f VJ V ‘"i a »« rtalneTen ?£ ;.;i- "’i- "■ ‘ '"-i'iil. t.a urma „rmclo, a II! BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 41 cea după urină aii ridicat cu voea tuturor pre Mihnea. mag. 111. — In cea după urmă nici pe cal n-a putut sta. pe. II. 87/ In cele depe (mai depe) urmă = In cea după urmă (Toate rugăciunile celor trei femei, precum și ale calului, n-aii fost în stare să-l potolească, dorul părinților, caro-1 usca pe de a ntregul. In cele mal de pe urmă calul îi zise. i„ 9/ rr. Multe cele. Multe de toate, multe lucruri (Ești negustor vestit, multe celt-m pe- trecut și toate le-ai isprăvit, sev. N. 146/ va Spre cea mat multă parte. In cea mai mai e parte, mai de iot. Paene omnino. drcsiptc comple'ement (A batjocori, au de săvirșit, au spre cea mal multa parte, pre cea de tot folositoare și scumpă neguțitorie. b. 3 pr./ va Toate cele. Tot, toate lucrurile (Cînd m-aș potrivi eu babei la toate cele, apoi aș lua cîmpil. cit. II). Dupăcum se vede, acel -cel sînt intr-adevăr amîndouă pro- nume și amîndouă aii înțelesurile demonstrativ, determinativ, re- lativ, aii apoi amîndodă acelaș etymon ecce -J- ulu, silit cu toate acestea cu deosebite înțelesuri și nu trebuese confundate intr-o rubrică. Lectorul va pute face singur o comparare mai amănun țită Eă voiii scoate numai citeva fapte la iveală. Acel demon- strativ e substantival numai la neutru singular; Cel demonstra- tiv e substantival numai la masculin. Acel demonstrativ adiec- tival o foarte des; Cel demonstrativ adiectival e rar și aproape arhaic. Acel determinativ substantival există numai in corelație cu care; Cel determinativ substantival n-are această corelație. Acel determinativ adiectival arată lucrul cunoscut si important, despre care se va vorbi mal la vale și care e lămurit priotr-o propoziție relativă ori consecutivă; acest înțeles lipsește ia Cel. Ctl determinativ adiectival se întrebuințează pelingă substantive ; acest înțeles lipsește la Acel. Numai rar se intîmplă ca variantele acelufaș etymon si albă aceleaș înțelesuri *), și chiar atunci lucrul se intîmplă de multe ori din cauza insuficienței exemplelor. Așa, de pildă, din exemplele pe care le-arn avut eu la dispoziție, deși foarte nu- meroase, mi a fost cu neputință să despart cuvintele acu acum acuma (vezi mai sus) și am trebuit prin urmare să le discut supt aceiaș rubrică. Atîta numai am putut constata ca deose- bire, că acum e mai legat de momentul de față, astfol că nu se poate mișca așa lesne în trecut și în viitor; iar acuma se măr- ginește în sfera timpului actual.încă și mai mult decît acum. Dacă deja e o mare greșală cînd lexicograful discută la un loc variantele aceluiaș etymon, greșala e încă mai mare atunci cînd discută la un loc cuvinte de deosebite origini, ca de pildă aci^ ecce -|- hic, aict> a hicce. ♦) Mul ales se iKiinpri aceasta la siibslnnțivcle courrele (numiri <1* animale. dt ...Y --- Oi .1» nrimn» wlrninA. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 42 — ACI. Adverb. Are următoarele înțelesuri. 1. Locul unde .și încotro, apropiat de vorbitor. Hic; Iute: Ici. (Călcîndu 1 mpăratul noaptea fără veste aci in Iatac, îl găsi, ('.oii. I 3.—Porunci să întiuză corturile afar din cetate.., ca să conăcească pe vezir și să-l aștepte ad opt zile, pănă să se gă- tească și el. gur 2.--Zădărnicii nădejde a afla aci fericirea, s. M. I^~ Aci eșiră oameni sălbateci, al. 93.—Să-ți spulu aci numai, in co chip imagina ți unea, sufletul și mintea mea au putut aevea să și însușească plăcerile artei, o. ÎII 13.— Să ne îubăem aci. i. 37.—Trecurăm cum trecurăm pănă aci, stăpîne. I. 6.—Mumă «metilul pricepu că aci la mijloc se joacă vreo drăcie, i. 19/ 2. timpul apropiat și îndepărtat. Acum, atunci. Nune; tune. Mam^nanj; alors (El zise : «Oîu să aștept și eu să văz cu ochii stirșitul acest.il întîmplărl. Și șezu lingă ceilalți, și aci unde yorblau citeștrel, Iată că mai vine im alt bătrîn. foit. I. 29.— Stătu de vorbă cu unii din boerl pănă pela mezul nopții. Aci îl veni în gînd să se mal întoarcă ca să-și mal Ia odată ziua bună dela împărăteasă, gor. 1. 3. —Bătaea reîncepe, mereu se înte- țește, chefuitul e aproape, cit colo frunza sună s-aci c-o detu- nare. tot zgoinotmncetează. o. III. 88/ 3. Aci... aci: Cîte- cdatu... altă dala, cînd... cînd (Frigul numai atunci face stri- căciune, cînd aci slăbește, aci se întețește, ion. c\L. 241. — Aci de tot. se roșia, mz-ngălbinea udată ș-aci iar se aprindea, p. e. II. 150. [Popa Duhul aci era la Socola, aci în Iași. aci la mă- lîhstirca și iu Tirgul Neamțului profesor, do unde ciitriera munții m sudoarea frunți. CR, A. 185/ , luntre înțelesurile lui aci aici are în întregime numai pe 1 (Eu atei în țară n-am venit de voca mea. ant. XXIV.—Oștirile creștine adesea se văzură aici înpreunato. gr. a. 28. Acești copaci! ce se văd aici par că samănă cu răchițile. dr. 48. — Aici smtem pe moșiea unei gheonoae. i. 4.-Stăpîne, așterne un toi aici în mijlocul ogrăzii, gr. 68/ Din înțelesul 2 ah lui aci aici are numai pe acela do timpul cînd apropiat, nune, mainlenant; ■ " ai < i d. timpul cînd îndepărtat, tune, alors, nud are. Lecto- iul. daca vrea sa se convingă, să se încerce în exemplele date mat sus sub ad. 2 de a înlocui pe aci cu aici. Apoi cu înțeles tempoiai aici e foarte rar. Singurele exemple pe care le am. si nea și acolo numai in izolare cu până, sînt următoarele: Calul $c Mpede la spin și-l zice: «Păn-aZn, spinale,» si odată mi ti-1 mșfacă cu dinții de cap. CR. 278.- -Păn-ma toate au fost ciiin < u rost, da de acum am prins eu la minte, cr. 45. In sfirsit un ani., aici, coresj.cndent lui aci... aci, lipsește. Cu cit comunitatea de origine a cuvintelor e mai mică cu at t si deosebirea de înțelesuri a lor e mai mare si cu atit pro- dⁱso,‘^ la uⁿ ¹⁰⁶ cuvinte deosebite, ' , ° r ‘‘•b/u₁u a’ co afjⁿ?e absurditatea culmea atunci cmd se discuta la un loc cuvinte comnleet S n ^"crine si cu BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 43 - BĂTUCESC. Verb.>Ă'ifoc. înseamnă a. TransitiV; Bală- lucesc, bătătoresc. Teren-e, fistuchrc, bene occulcare. Bunlcr, frayer, battre. j||| b. Reflexiv. Mă tocesc. Hebcsccre. S'cmousser. ■ BĂTU- CESC. Verb >rus batoziti. E numai reflexiv și înseamnă ma /le- cuesc, slăbesc, mă ramolesc; imbeeillum lybtusmn) fieri; se ra- mul lir.- -Pentru T. însă bătucesc—batogesc și prin urmare T. dă lui bătucesc înțelesurile Iul batogesc și vice versa. bacă n-ar li această nenorocită procedare de a confunda înțelesurile cuvinte- lor și.de a zvîrli cuvintele talmeș balmeș in acelaș rubrică, dacă, dupăcum cere o elementară cunoaștere a metodei lexicografice, ar li discutat Tiktin pe batogesc la locul lui și po bătucesc iarăș la locul lui, s-ar fi înșelat poate să creadă că din punct de vi- dere al scheletului bătucesc = batogesc, dar n ar li fost așa de orb să nu vadă că bătucesc are un înțeles, iar batogesc alt înțeles. CLĂMPĂNESC, CLĂNȚĂNESC, CRĂNȚANESC sint cite trele onomatopeice, drept, dai⁻ altceva e clamp, altceva ciunt și altceva cranii Pentru un Romîu lucrul c atît de vădit, înțele- surile celor trei verbe atit de clar deosebite apar, incit pelîngă nenorocirea unei metoade greșite a trebuit să se adauge și acea a unei origini etnice neromîne, pcntrucă Tiktin să comită enorma greșală de a crede că clămpănesc înseamnă cranfmesc și vice- versa. Și chiar așa lucrul cu greu se explică Au unui Tiktin, I care e așa de celebru învățat, după Tobler, și care e acum pro- y fesor de romînește la Berlin, dar nici celui de po urmă Evreii din Tirgul-Uuculul nu i se poate permite de a confunda pe cranț cu clamf\ Ce ar zice un Neamț, cind m-aș apuca eii să fac un dicționar german și aș da lui schlabbern înțelesul fiu schlockern, și iui sdilMbrn înțelesul lui schmrjen, iar un profe- sor universitar romîn. prietin cu mine, ar seri într-o recensic: «ilustrul învățat Pliilippide a făcut un dicționar german cum încă n am văzut decind trăesc.» O, Neamțul cela de mult ar li spus prietenului meu o vorbă care i se fjuvine, noi insă Romimi no uităm uimiți la Tobler, pcntrucă, do, e T-o-b-l-e-r! % Și încă greșala, oricît e do maro și abia de crezut, mai are incă o culme. Căci iată co se iptîmplă. Tiktin, deîndata ce a găsit de cuviință să hotărască că cuvintele ramîneștî, care sa- mănă din diferite înprejurări la sunet, trebuo să albă acelea- înțelesul!, cîteodată a însemnat cuvintele dintr-un grup pe fie- care la locul lui în ordine alfabeticii, trimițînd prin vezi la cu- vintul care i s-a părut lui că o mal important și sub rubrica căruia a făcut chipurile discutiea.de pildă ^ranlăcse, vozi o«h- tănescl-, do multe ori însă (de celo mai multe ori) a neglijat de a mai însemna cuvintele pe fiecare la locui lui, așa ca o mul inie de cuvinte sint intr-adevăr în dicționar fără ca in acelaș vreme să fie, pcntrucă lectorul, care lo caută în ordinea alfabetua, nu le găsește și nu-i năzdrăvan să știo unde a avut gust liktinsă le găvozdea^ea BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 44 — . Să dăm cîteva exemple. Sînt în rominește următoarele trei cuvinte: cocăltăl, cocîltanrl, lolcînhutr. De le cauți în dicționa- rul lui Tiktin. nu le găsești, dar sînt, căci știți unde le-a pus? Le-a pus într-o notă sub codam a. Cui 1 ar fi trecut prin cap una ca asta?— Este un cuvînt romînesc coțobt^sc. Toată lumea îl știe, e un verb care înseamnă după definita șez. II. 224 «.-7 ne fi mie cu puterea, a se indie ;i. Nit te coțobăni= nu te mai finne. nu mai umbli, că degeaba țip.* Del cauți în dicționarul JuI Tiktin, nu-1 găsești, dar este, căci știți unde l-a pus ? Intr-o notă sud coțobid pe care pe acest din urmă nu-1 știe toată lu- mea și înseamnă un pom, ce se mal numește și s[>in, porumbei, scoromber, margine, tun; primus sp{nosa L.; putndlier. Cui l-ar fi trecut prin cap una ca aceasta ? 4. Sub § 3 am văzut unul din feliurile în care Tiktin îsl permite să facă limba rommească din cap dela dînsul, altfel decît cum a lăsat-o dumnezeu. Supt acest număr vom observa un altul. Anume i se năzare adesea (Din ce punct de videre? Im- posibil de știut. Pură năzăreală), i se năzare adesea că cutare schelet al cuvîntului n ar fi cel just, Ori că ar fi chiar imposibil De pildă plantele t&geles patula L. și lagetes erecta L, tagete etalee, tagete dressd, afi o mulțime "de nume in rominește, tvc- doagă, cruda, baftă, odiesicu, buruiana domnească, ferfen mare, jem fon; între altele au și numele caragea, cărangca, cărănea cărugea. Cele patru nume din urmă sînt variantele unul" tip oarecare necunoscut, probate caragea prin mar! M 592 (un izvor foarte serios), cărangea prin Ri’DuW XXil 230 (izvor ngoros), cdrugea prin c. L. XX. 1006^ Jktm cunoaște numa- variantele emitgea, caragca, dar pe ca- ragea prinde pică nu știri pentru ce, îl citează cu Pici si ni dă a Înțelege că nu-1 bun. Ca să-l înregistreze la ordinea alfabetică, despre aceasta sigur că nici nu mai poate 11 vorbă.- Cuvintm ™sesc. ⁰ Prol]at la GH S. 55: «Să învețe să cananmdtiseas ă, să ție ison cintăreților din strană, să citească apostolul.» fn- seamnă intonez dau tonul, încep să ciut; canere cocpissc, voce pracve, immslrare modos ; enlontter. E neogrecul zavovaoyw acelas înțeles. Lktin găsește de cuviință că probatul eananmăisesm. tiebue schimbat in canonarhtse^, pentrucă nu-I frumos să se deosebească prin sunetul -a- m loc de -o- de etymon. Ori ce alt na tiv a avut 1 ? Este imposibil de cunoscut motivul ce a ră- sărit din capul unui lexicograf autoritar, cve-șl permite sa schimbe limba după bunul său plac. Da, este imposibil, dar iu aceiaș vreme e îngrozitor de trist și de scandalos. A crezut e Tiktin că e greșală de tipar? A întrebat pe Ion Ghica si h i„?'Ca nu, apoi cu ce drept pune nenoro- citului cuvin! probat stigmatul sic și îl citează sub un alt titlu decît cel probat? Cuvmtul cantaragiii e foarte cunoscut si pro- bat prin izvoare foarte bune, ca rasc. 40. gr. I. 8S rₙ’ lexi- cograf . , y --------------- .------------- latență BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 45 - e problematică. Tiktin înregistrează totuș forma această dm urmă ca cea bună (Pentru ce este ea cea bună?), Iar pa canta- ragiii îl numește moldovenizm. —Cuvîntul pasarlic o probat in A. T. (izvor blh prin excelență) în doăă locuri, întîiu la pag. 1237 «Știii că nu-1 aglunge capul să facă asemene pazarlicurl;» apoi la indice pag. 1775, unde este explicat prin negustorii. Poliza are forma bazarlic. Tiktin primește în dicționar, ca bună, forma lui Polizu, Iar forma cea probată, ^pazarlîc, o citează cu |szcj.-- Cuvîntul căluș, substantiv eterogen, pl. călușuri, e probat LET. II. 453: «Au început a-i prinde pe cătune și a-i lua cu călușu- rile de grumazi, pelingă cal.» înseamnă curea. lorium. coucroie, și e turcul qays idem Zenker 687 c. Tiktin însă schimbă din propriea putere pe căluș în cdius și face schimbarea nu numai in titlu, ci în însuș exemplul.—Sine trei cuvinte, cocunoz, cucu- nos, cucitnoz, variante ale unui tip necunoscut, care poate a fost etymon vechlu sloven cucomos (k^kchocx nasum aduncum habens), poate nu. căci cuvîntul vechili sloven a putut ti chiar dela început primit în limba romină sub urla din cele trei forme romînești probate (La acesta sfat... cocouozul nu avu înpotrivă ceva a răspunde, cant. I. 58.-0 pășire, care se chiamă cu- cunos. CANT. I. 54.—Brehnacea, șoimul, uleul, < ucuiioshI. ca NT. I. 26. Prin aceste cuvinte CANT. i. înseamnă u pasăre monstruoasă, care nu există, o pasăre de Physiologus, «vițelul întreg dabila îl laste de gustarea dimineții, Iară la ospățul prinzului cu taurul și cu cămila nu so satură.» c\NT. I. 54/ Tiktin însă găsește de cuviință să înregistreze ca bună forma neprobată cucomos, sub care citează formele probate ca pe niște forme necorecte.- Ce ar zice un Neamț, cînd aș fiice eă un dicționar nemțesc așa fel: .Goldeii. adlectiv. de aur. Ex, «Ihr, SchlUer der Natur, ihr kennt noch gHldue [sici] Zeiten.» von Haller.-Licdleiu substantiv, anticei. Ex. «Der cine... spielto, umglilht vom Abendscheiu. sich ein lustiges Liedel |sic!| » Lenau¹. Iar pe guid n și pe Liedul nu le-aș înregistra la locul lor în ordinea alfabetică ci le-aș consr ■era ori ca greșeli de tipar, ori ca niște abnormitățl ale unoi descrierațl care strică limba nemțească? Și ce ar malzice Neam- țul, cînd ar mal auzi că un prietin al meu, profesor la univer- sitatea dm București, a scris Intr-o recensio că «ilustrul învățat Philippide a scris Ăn dicționar ®njian. care ș pur și simplu » capodopera?» Ce ar zice. îs! poate închipui oricine. Decit. \ez. Neamțul se supără și pentru fleacuri de acestea. Nul Homînn insă, cu toate progresele enorme pe care le-am făcut de 40 de ani. am progresat so vede numai pe. terenul datorii i publice, pe acel al înălțimii clădirilor depe calea victoriei și pe acol al a l:n- cimii sărăciei țăranului. > 5. Un alt sofii de arbitrar al lexicografului se manifestează in următorul fapt: Pe unele nume de localități le pune, pe altele nu. 84 daîi exemple. Nume de localități care se găsesc in dic- tîOlVU'Ul ,Ă____________J ’■ » f/A f frml Ic'bH Alb i hth i, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 4-6 — Agribiciu (Tr.), Al^hia (Tr.), America, Anadol, Analol, Apold (Tr.), sirapia, Ardeal, Arndutchiu, Aței (Tr.), Avrig (Tr.). Bacău, Bakțtea (Tr.), Banat, Baraolț (Tr.), Bărăgan, Bârgâii (Tr), Becin, Bcclean (Tr.), Beniș (Tr.), Bălgrad, Belgrad, Biertan (Tr.), Bistrița, Birlad, Btrsa, Blaj, Bogdan, Bogdan-saraiu, Bolcactu (Tr.), Brad (Tr.), Brăila, Brașov, Bugcac, Ceahlău, China, Chiev, Chiov, Chitalii, Cinat (Tr.), Cisnădie (Tr.), Cluj, Cohalni (Tr.), Calase, Colonia, Colțea, Copșa (Tr.), Cracau, Crini, Criș, Cristian (Tr.), Crit, Cule. Nenumărate însă altele nu se găsesc. Ga să-și facă o idee lectorul, să Ia dicționarul lui Frunzescu și să nu- mere toate numirile de orașe, sate, plăși, rîurl din regatul Ro- mîniei, care nu se găsesc în dicționarul lui Tiktin. D-apoi, va zice lectorul, nu putea T. să înregistreze toate numele de loca- lități ! D-apoi atunci din ce punct de videre face el o selecție ? Iaca numele do mul sus însemnate cu Tr. in parentoz sînt nu- miri de sate din Transilvania. Aș vrea să știu întrucît Arad, Ațiribiciu, Alțina, Apold, Aței, Avrig, Bahnca, Baraolt, Bărgâii, Bcclean, Bicrlan, Bolcactu, Brad, Cinat, Cisuadie, Cohalni, Copșa, Cristian, sate din Transilvania, mentă inai mult să fie înregistrate intr-un dicționar decât Ccrțâsțt, Cîrloniăneștl, Cri- vesti, Cudalbi și alte nenumărate sate din Moldova și Muntenia? Poate că pe acele din Transilvania le-a întîlnit în vreo literatură oarecare ? Atunci să ni fi dat izvorul, de pildă cutare poezie, ori poveste, oii istorie, etc. Insă la niciunul din satele transil- vănene de mai sus nu dă izvorul. Insă, afară de aceasta, ce fel de procedare e acela ca să dea lexicograful numai acelo nume de localități, pe care le va fi întîlnit în vreo literatură oarecare așa la întimplare? D-apoi cea mai bună literatură pentru acest' fel de cuvinte este un dicționar topografic. Să fi luat dicționarele topografice ale țărilor romînești și să 11 citat de a valma. In ase- menea caz, chiar dacă ar fi avut preferințl și ar fi făcut se- lecții, n-ar 11 procedat așa de absurd cum a procedat, căes, învremece a înregistrat numai acele nume do localități pe care le-am înșirat mai sus, mMe altele cele mai obscure sate ardelenești, uite ce fel de nume de localități, importante dintr-o mulțime do puncte de videre, a uitat să înregistreze : Achcrnian, Aglud, Alexandria, Almaș, Amaradia, Ampela, Ampoița, Anirna, Argeș, Arad, Bahlulu, Boleau, Basarabia, Bălțâlești, Berheciu, Bicaz, Borca, BomA, Bosnia, Botoșani, Bralcș, Bucegi, Buco- vina, București, Burdujenl, Bazau, Cahttl, Calafat. Caracal, Carp^^ Căfamaum, Caștn, Căciulati, CălintăneșH, Cahtgărcni, i^chun, Cerna, Cerniră, Cisleitama, Cislelu, Cimpina, Chn'pidung, Cirligalitra, Corod, Constantinopol, Cozia, Covurlutu, Cralova, Cucidedi. Și multe din aceste nume de localități oropsite de Tiktin și lisate la o parte sînt citate în izvoare de acelea pe care niciun lexicograf nu le poate lăsa necercetate și pe care e-a cercetat și Tiktin: Ampcla fhInCU m. 3(1; Ampoita i-iiîxia M. 36 : A>■.nes I> P A 1 RA l.Pă d, titraa lin rtfno •nai fiu- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” ; . irad Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 47 — p. P. I. 139 ; Balcan LET.-¹ III. 268 ; Basarabia MAR. T. 305; Basna LET.s I. 132; București p. P. 1. 135 ; Crafova p. p. I. 491, ■ BĂL. 593; CîtMpuluMg P. P. I. 506 ; Cîrligatura mar. T. 238 ; Carpat MAR. T. 3 ; Cafarnaum (Cel puțin tot atît de celebru cași Colasele Frigiei cel înregistrat de Tiktin) N. I. 321; Cernu p. p, A. 14 («Sora cea mal mică și mai sălbățică s-a dus, mări, dus pe Perna în sus.» Cine nu știe? Numai T. nu știe!). Cu atît mal mult ar fi meritat aceste nume de localități să fie înregistrate, cu cît unele din ele ar fi deșteptat oarecare considerații etimo- logice interesante. La Ampoița, de pildă, izvorul sună așa : «Lo- calitatea romană Ampela..., în locul căreia c astăzi comuna mun- teană Ampoița.* Iar lingă rîul Perna exista in Dacia statio Tsiemensis CORPUS INSCRIPT. III. No. 15o8; Această localitate poartă în tabula peutingeriana numele de Tierna, în Ulpianus digestae 50, 15, 1, 8, 9 Zernensium colonia, Ia Ptolemaeus 3, 8, 10 ALf/za. Inscripțiea e din anul p. Chr. 157. Scrierile Tierna,& sînt scrieri inverse, scrierea Tsiern- copia adevărata pronunțare. In gura autohtonilor pe vremea colonizării cuvîntul suna Tsicrna, Iar în limba romină țf-'ifvâc HI. 192.—Și* acum iată ce face Tiktin. Nu știu pentiuce, dur și-ți farmnio w^t! jînnrHii verbului CC) BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 48 — Iar nu verbului cerșesc, iar pe verbul cerșesc cu formele sale cerșii, cerșit și l-a închipuit ca format de abia în secolul XIX, ca un neologizm (erst in diesem Jalirhundert erschlossen). Fiind așa, trebuia să se scape de formele cerșii, cerșit din limba veche înșirate mal sus, dintre care el cunoaște numai pe LET.? III. 192, VOR. 140, VOR. 131. Și iată cum'se scapă de dinsele: LET.e III. 192 este o greșală do zețar, Iar VOR. 140, VOR. 131 sint obscure (dunkel!). Dar locurile șch. 125, șch. 23, știi. 114, ȘCH. 166, șcif. 99, COR. 96 ? Sigur că tot obscure (dunkel). Așa chip de a trata materialul unei limbi â la cavaliere, mai rar 1 7. Dacă pe de o parte, cum am văzut sub numărul pre- cedent, T. consideră ca neologizme cuvinte străvechi, pe de altă parte cuvinte foarte întrebuințate astăzi le consideră ca aparți- nînd limbii vechi. De ex. cuvintul cevaș, pe care de altfel un Romin n-are trebuință să 1 caute prin cărți pentru a-1 constata că trăeste, îl găsesc întrebuințat în următoarele izvoare moderne : OGL. 101, BA TIL. 11, P. PO. 1. 104, O. I. 82, O. III. 272, GH. A. 566, G1I. S. 695, coș. F. 93, p. p. A. 162, P. p. I. 407, p. M. 60, EC. 117. Cu toato acestea T. declară că cuvîntul aparține limbii vechi, Iar unicul izvor modern pe care-1 cunoaște, p. p. a. 162, îl consideră ca arhaizmu ! Sj Greșelii^ de sub <» și 7 se bazează în parte pe sărăciei de material, po sărăciea de exemple, de care dispune autorul și pe care caută să o ascundă supt aparențele unui om, care nici nu mal știe de să facă cu mulțimea materialului, de care dispune. Iată cum am putut eu constata acest lucru. Do mult observasem, în amănunțita lectură pe care am făcut-o dicționarului In) Tiktin, că acest autor are dofiă moduri curioase do a cita izvoarele. 1. Cind nu dă nicio citație din vreun izvor, probează existența cuvîntulul prin Qr., adecă Quellen, iz- voare. Co să fie aceste izvoare, pe care le are la îndămînă au- torul, dar din caro nu vrea să facă nicio citație ? Să fie dicțio- narele ? Nu. căci po acestea le citează cu IVbb., adecă Worter- Imcher. Să tio comunicații din partea a diferite persoane? Nu, căci pe acestea le citează cu ('.om. Apoi atunci ce să fie ? Sigur că lo^ri din scrieri, citații din autori, pe care autorul le are supt ochi scrise în bilete, dar din care mi vrea să ni comunice nicluna. Știi, de multul material, pe care-1 are Ia dispoziție, au- tortilui PI adesea lehamite, și de «cela de multeorl nu mal vrea să citeze din el nimic iu special, ci-I citează numii așa în ge- neral, Quellen. De ex. «Călțui (a), prez.-țuesc, v. trans., pop. Zarzausen. QueUen», ca cum ar zice «pentru cuvîntul cilțuesc am o mulțime do citații, dar nu mai spun niciuna, căci m-am plihtisit de atitea citații». Cu toate acestea puternice bănuelo am că autorul n-a avut la îndămînă nicio citație. Iaca, mai intilu, deminu- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 49 - ar°ăscala, argea, ariceală, aricit armasar, arsemca, arțar, schiez așternut. Toate aceste cuvinte sînt foarte importante ca sil atrag atențiea asupra cîturva în special, alimgic (cu va- riantele atingic, allangic, alungea, altanîc, aptangic) e planta care se mai chiamă căllnna^. condurul doamnei Iropacotum maius L„ capucine, turc allyngyq dmysuulhcme Zenkei b< b ar^-ea are mai multe înțelesuri, dar cel mai important din toate este acel comunicat lui Hasdeu de un corespondent deja Neamț - Uscații ~ se numește tot materialul lemnos la clădirea unei case afata de păreți, de ex. costoroabele, grinzile, căpriorii și tXde-tot așa la o șură saîi alt acaret', ce mm importau , nentrucă pănă îa dicționarul lui Hasdeu era cel mai puțin cu- noscut • ari cui are mai multe înțelesuri, între altele unul lom tu rnnortant acela do ,Bran ’ an Reben', dat de dicționarul cel mo- dest la formă dar bogat, al lui Bărceanu, de unde ba scos-apoi S este o variantă, a cuvîntuln arsime și pe aceasta variantă Hasdeu a făcut-o cunoscută după corespon- dențl din Moldova si din Transilvania, iar cuvmtul arsimi.o ui- planta lychnis chalcedoniea L., lychmde de C,h,llc oi * MU. "Mc probabil prin -nic din ars. participiul lui W (Hornea au. mite este rusie ca focul); arțar e arborele acer țdatanoi(J^., \rnble Dar mi numai acestea, ci, cum am spus, toate cuvintele f Sf i..,port»,4, 0 si eXXtTM (sub Cr.no C^. Sj S ei — «iXui lui X uAi llusden la oujWel^™te as iu?'*»" biniea, albudoara. albcnea \ «lin Bu- Dicționar slavo-rumin, manuscript m b.b. , P™ care ..... BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 50 — manuscris din sec. XVIII în arhivele statului; pentru acreala și aricii! pe Dr. Brandza l’rodromul finali iwtîne, Iar Tiktin pe vremea cînd scria pe amarcală și pe aruiit nu cetise înch. lu- crarea lui Brandza si nici macar’ lista publicată de acesta în Columna anul 1882 nu o consultase, cum se poate vede din lista scurtărilor publicată la începutul primei fascicule; pentru argaseală, arieni, așchiez llasdeu însuș. citează alte lexice (Cos- tinescii, Bărceanu). Se vede că, pe de o parte, din cînd în cînd a găsit de cuviință Tiktin să întrerupă citațiile II, Com , pen- tnica să nu se pară lectoiuluî că prea din cale afară de mult material împrumută din comunicările corespondenților lui Hasdeu,’ și sa considere acele izvoare ca niște comunicări ale, sale proprii: iar pe de altă parte a considerat ca ceva rușinos să mărturi- sească că un alt lexicograf a consultat cărți ’tipănte si manu- scripto, pe care el -Tiktin -nu le a consultat si să zică* de pildă, ^liniat, adj, ochi alunațî, Glolzaugen. llasdeu aus Contempora- nul II 654*. De aici pănă la a lua citațiile din Hasdeu fără a cita pe llasdeu nu o decît un pas. Cînd voită proba că acest pas mir adevăr l-a făcut Tiktin apoi îmi va acorda lectorul că am avut drept să explic pe Qu. al acestui autor asa cum am făcut mal sus. Ei, iată ce se intîmplă. Și Tiktin și Hasdeu au cetit și extras pentru dicționarele lor psaltirea în versuri a lui Do- sotelu, decit numai Hasdeu a cetit-o în manuscriptul dăruit do Dosotciu lui Duca Vodă (astăzi la biblioteca Academiei romîne), iar f xtin a cetit-o, cum am cetit-o si eti, in edițiea Academici roinniP, pe care Tiktin o citează DOS. PS. ix v. Manuscriptul cetit do llasdeu arc numerotate filele, nu paginile. Edițiea Academiei arc numerotate paginile, llasdeu cînd citează, deci, citează nu- măi-ul lilei cu ad msul de a ori b (rccto, verso), de pildă Dosofreiu 11173 1. 162 b Tiktin cînd citează, citează pagina din edifica Academiei, de pilda dos. ps. în v. 162. ori mal degrabă numărul psalmului, de pilda pos. ps. ÎN v. ps. 77, 20 (vezi Dicționarul lui l.ktm sub uf atașa), Acum este în rominește un cuvînt cusia. Un pronume. kQ am pentru el următoarele probe: va. 221, • DOS. PS. 311; VRĂJI 203 ; șez. II. 29; ȘEZ. II 112; sb. p’ li8, sn. 1*. 190; sb. p. 307; frîNCU M. 76. llasdeu are urmă- toarele probe: Dosoftelu 1673, f. 162 b; un document din Iași DjSS. publicat in cuw I. 192 Tiktin aro următoarea probă: dos. PS. în v. 162 b Adecă Tiktin n-avea nicio probă, a luat pe una dm cele dofiă ale Ini Hasdeu fără să citeze pe Hasdeu, a dat-o di opt a sa, ca cui ar fi găsit-o al in psaltirea Ini Tinsof em ar fi găsit-o el in psaltirea lui Dosoteiii . ■ ;îtah ’O® Hasdeu citează după file, Iar ■1 citează după pagini ori după numărul psalmului, si s-a prins alura, căci aceasta se chiamă furaturi fluvial Acum cred ca e. torul șc va li convins că acel Qu., pe care-1 găsim la tot pasul in dicționarul lui Tiktin, nu înseamnă niscai bogate izvoaio, din caro autorul renunță de a face cunoscut vreunul, ci tocmai linsa de IZVfWl'O • TilHîn nîivl i-roenr.!^ m) l’"d* BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” n IZVOr Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) / OafC- edițiea Academiei, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” — 51 — care, îșî dă aerul că ar ave prp> multe, dar nu vrea să Io mai arăta. . 2. Dar să trecem la celălalt mod curios de a cita izvoarele. Iii consistă în aceia că niciodată 1. nu niirtmiscște că ai avea puține exemple, ci totdeauna, orlcit de puține exemple iu da, zice z. B , de rx infim dindu-ni să înțelegem că mii are și al telc Ei bine, eu am un pu ornic motiv de a crede că foarte adeseori, acolo unde T. zice z. B.. lăsîpd pe lector să creadă că autorul .ar ave mai multe exemple la dispoație. a dispus numai de un singur exemplu. Iată caro este acest motiv. Glivmtm lirmoGiZ e un substantiv t., care arc pluralul cîrmm/eymrmoji. înseamnă uscata de^'ut^ ȘEZ . €8. Am pt-ntiu el"; urătoarele izvoare: Co Vilii. 9; SIL I’. șez. I 9b; ..IZ. 90 In special locul SB. P. 1^0 sună așa: «Saiî fost pus amindm la masă si au ospătat. Cmd la urmă li-ao remas vm «to cîrmojl.^ T. zice: ,Gew. pl. mase- z B. bmera Iov. 170 (I. urmă le-au remas vr'o câțiva carii Exemplul din sb. P. P dat de Tiktin e greșit, în text stă așa cum an. scris eu: uăra ârmojt'. Va să zică, din întîmplare Tiktin msuș on lltcaieva cine va fi fost acel care La scos citațiea dm sb 1’. 1a greșit de a scris cîtiva în loc de cîtevi. Pe acest mm; exemplu L se bazează pentru a schimba genul lui armoata, insa m loc de a afirma lucrul cu jumătate de gură și a zice : aM'ta - e s masculin la plural, căci..', el zice ,de obiccîu ~ e fi masculin la plU¹ Silință de a¹ păre mai mult decit este, chiar cu prețul de a-și însuși, fard să mărturisească, munca altuia, iată ce în- seamnă Qu. și z. B! Toate greselele înșirate pănă acu n te explică ) nu lipsa * de pregătire a autorului pentru o asemenea mrcina. Limba io- mînească o limbă grea -1 cine, vrea să i cunoască o pai o I secrete trebue să se înarmeze dm vreme cu multe lu iul m I special lexicograful, care are pretențica do a fiice im dicl.ionu lethn^ limbi, are trebuință 1) să cunoască macat cit de cit toate limbile, din caro a făcut împiumutmi limba io mînoa«că si 2) să știe atît de bine cît pot permite mijloacele de nărtă aWzf istorica simet&țg itfminești. Aceste curtoit. i linsese însă lui Tiktin. Dintre limbile anume, care au milmnțai mult limba rominească, sînt limba slovenă, sub forma ei veche, si medie, si limba turcească. Și liMm nu știe mo sk"',ⁿ^ ' nici turcește. Este un cuvin t romîncsc, un verb, Mi ca c mc variantele clatin, eleien detm, eleatul ță . ‘'• obscur Xn e vorbă, deja Cihac l-a pus in legătu.ă cu dm-sț, vrnuro, pnlsare .Iar demon a . ein .nv Ma sllrsit. te pune In inSrcSIurȘ. cAci m “ V CtC >■“ "și în legătr BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 52 cum a aliat Tiktin acest participiu trecut pasiv al lui klalili, klalend ? A luat sufixul -ciul al participiului trecut pasiv, l-a lipit la radicalul infinitivului klal-ili, și gata! JJecît, dacă ar li limba slovenească volafntk, ar ști și Tiktin slovenește, din neno- rocire însă nu e. Limba slovenească, ca toate limbile, afară de volapuk, nu e o limbă compusă din bucăți neschimbate, cu care ai opera ca cu niște cubușoare, așa că să eî pe ista do ici și să-l pul lingă ceala dtF'dincolo; bucățile celea în limba slove neașcă se schimbă la față după locul unde le pui, și --aicl o greul—acea schimbare la față trebue să o înveți înainte de a to încerca să afli secrete de ale limbii romînești cu ajutorul limbii slovene. Și iată, în cazul du față bucățica klal-, cînd o lipești la -cnu, se schimbă in klușt, așa că participiul trecut pasiv al lui klatiti sună, al nalbei, klaștcnd - In dion. 185 sună un loc așa: ,S-au dus la antaulcliirt de și-aia strîns oaste.' Acest «r- năutchiu a frămîntat mult pe Tiktin: Oare ce să He ? La urmă s-a hotărit să considere pe arnâiilchiit ca un nume comun, să-l traducă cu S landoul der Albunescn și să-l explice ca un derivat turcesc din ĂrNuul prin sufixul ‘ -ki, pentru care trimote la Zenker 782 b. Aceasta e o cuhne. Să dau îndată lectorului o idee prmtr-o comparație. Presupuneți, mă rog. că aș face eu un dicționar al limbii germane, că ar trebui să știu macar cit de cit. și franțuzește, pentrucă limba germană are multe împrumuturi din franceza, că aș ajunge la o citație, dmtr-un autor german care ar suna așa: ,Sie gingen n^ch Go- dcmille ym nene Mannschafț ausznheben¹, și aș rămînc în în curcă!ură cu privire la Goderville, oare ce să fie? M-aș hotărî apoi să consider pe Goderville ca nume comun, 1 aș traduce cu stafiea Goților și 1 aș explica ca un derivat romanic din Godcr- prin sufixul -bdis Ml ar zice lectora', sigur, «D-ta-fie mie acolo— habar n-ai de franțuzește. D-apoi cine nu știe că -viile, din Go- derville, Lougitcvillc, botidtviu^, Oiirville, Grainvillc. Coulrcxe- vdlc, Plidipluvillc, etc. este viile, care înseamnă orași» Da, cu aș ti atunci un om care așa do bine aș ști franțuzește, îneît și pe viile ar trebui să-l caut în dicționar, ca să știu’ ce insem- nează. întocmai așa știe Tiktin turcește, adecă de felin. Nul cere nimeni, negreșit, să știe turcește ca un _hoge. ori așa .de bine, incit să citească lesne o pagină 1 se ceT’uinsă numai decit să ti învățat o gramatică din scoarță in scoarță și să fl cetit, o crestomație, macar cit de mică, macar de 20 de pagini. In ase- menea caz ar fi știut îndată că kbl înseamnă sat.Zeuker 780 c, și că Arnduiekiă înseamnă sulul /Iruăulilvr, și că acest kot o tot așa de iubit la Turci pentru a forma nume de localități, ca și vdle în Normandia, căci fată numiri de pe malurile Bosforu- lui. Icni km, Kum/ili km, zlriicutl koi On^-ktl, Irdikidc kdl Makrykm. JngirkifL, geugel hoț, Utilei l>eî-kbăl+-an. bell^, bclla însă, conform cu alunecarea sune- tului romînească, trebuia să dea naștere io unele dialecte lui Ml băi. iar în altele, de pildă in cel moldovenesc, lui diUi, din care apoi un derivat prin -an trebuia să sune bidan Min, si niciodată bâlân^. Aceasta e simplu ca 2J--2— Laiv rian pe vremea lui u-avea de unde ști aceste lucruri. Lent mol iști de astăzi ele sint însă elementare. Și cu toate acestea l iktm (sub bal} reia părerea lui Laurian și o sprijine m chipul mina- tor ■ .Dupăcuin in siplenKslepte, tipii) c s-a piefăcut in pcn- trucă a fost accentuat, învremece în -sepiiniaHa^sapiăi^nA ea rămas neprefăcut în le, pcntrucă n-a fost accentuat; tot as în bellân bel- a avut un e scurt, dar neaccentuat, și deu n-a avut de unde să se nască diftongul le, care diftong insa trebuia să so nască în bellns. unde 3 era accentuat. Și sa putm. cinai intimida că bălan si alte derivate de acest soni din acelaș bell- XSntui Precum babau, IM, balei fi mflumța asupra lui biel cel vechîu si să-l fi prefăcut, m băl, astfel ca. bal de as- tăzi n-ar fi imposibil de raportat la latinul bellns'. Argumentai ea lui Tiktin este însă falșă. Anume seplem și septunana sint cu- vinte latinești amîndouă, și pe vremea cind in hn,ba lalma a avut loc fenomenul prefacerii lui e scurt accentuat in le, sepiea devenit suple, iar septimâua a rămas sepin^na ^ște. *Ș1 apo aii intrat aceste cuvinte în faza romanică do dezvoltare -a n special pe teritoriul romînesc supte. fiindcă a a\u ddt.m născut pe sepie, iar septnnana, fiindcă n-a avut ihftMg, a pas trat pe 5* neprefăcut în .s și a născut pe saplamiic. I.a belind ^bellân presupusul ori *b • • provenită din cauza unui vierme, numit distoma hepatic^ trăcste în conductele de fiere ale ficatului, de unde ticcc și m ' mațe si în vasele sanguine; murbus e distomatc hepati o,. ma- ladie des muutons provoquee par & las înțeles. Aici aparține apoi grec . r-t n m dată la Arcadios, arhiepiscop m Clnpru, mort a făcu cu im radical auBlton albanez hd-. Ce zice lui Poate că e *calvia, un presupus derivat dm culcuș, cu a-,a< țu a 11 1 Substcutr. i». (va- iherge- ciupida, solea: panloufle..Originea c următoarea. Cinm tm S/ stil^ m., are două înțelesuri. 1. Coreimra ac u l cu ; indus; muici. 2. La plural Un le!iu (“ proastă* Costinescu. ,încălțăminte, der behu i ohzu- /i smu ddrilus calceus. pavate, E turcul qalyr, mulet £ înțelesul 2 îți aduce îndată aminte ca pantofii se cWama franceza mules și în italiana muie, cahre adeca. 5u - ' ; vintcle fi-eneo-z si italian au fost puse in legatul.t mulh i BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 56 acestei etimologii deja Diez a ridicat îndoele. Pa^oful nu e nici cal, nici magar. nu e nici ciubota, nici papuc, ci e între amin- flofiU, o o corcitură, un calir. Probabil înțelesul 2 al cuvîntului calic există și în turcește, dar Zenker nu l înregistrează. Gara- calic c un compus turc din qara prost, Zenker 699 a, și din calic 2. Din caracatir a eșit calacallrprin alunecarea sunetului. Ce zice Tiktin? ,Et: ca-la-calic'. Ați înțeles? Adecă ,o încălță- minte ca acea a catîruluî. ca copita catîruluî'. Da de ce adecă tocmai ca copita catîruluî, și nu ca acea a calului ori ca acea a măgarului, căci tot copite-s toate, ba, dacă e pe aceia, copita catîruluî e cea mai bună din toate? Și apoi ce chip de a deriva cuvintele: ca la calir \ Păcat că nu i-a venit în minte Romînului mal des acest chip foarte simplu de derivare, căci atunci în loc de șalvari am ii zis calatarcl. în loc de pantaloni calanemli. etc. ■ CI lELAREL. Substantiv ni. (variantă (helărca). O plantă, care se mai numește și ochelarUâ, ochelari; bisnitella laevigata L ; tanc.licee, biscutcUe. Ghelarel e *ochelăcel. Chelărca e *ochelarca. S:nt derivate, ca și ochelari(ă. ochelari, din ochelari. O derivare analoagă prezintă și numirea franceză a planțțî lunctliere și cea germană Brdhnhraitl. Planta prezintă oarecare asăinănare cu ochelarii. Ce zice Tiktin ? , Wohl sa chelar-,¹ adecă ,foarte pro- babil o derivat din chelar-.' Și ce înseamnă chelar-? E cuvîntul care inai are variantele cheler, chilcr și înseamnă locul undc-șl (mc cineva proviziile de tot felini, ce Ilar imn, cellicr. De abia de crezut 1—ClOCLEJEL Substantiv m. Este un cuvînt eutdeag (va- riantă clodng\, substantiv m., pl. ciucBgi faoclcgi), probat în OAMb l. 63 și înseamnă ciocan, tuleau-, ciocălaii: După ce se tae hlujanul \hlujnl struj mul) popușolulul (porumbului), mai ră- mîne o bucată dintr-insnl scurtă "p’reună cu rădăcina, acea bu- cată se numește ciocan, tuleau, ciocalan si clucleng (c'ocleag); caiths zeae arultis hnits, qui zea messa in agr o terrae inftzus manei; extremii# inferieure de la tige scchce du niaSs, qui ceste plinire dans la trece apccs qu'on a coupc la tige du mais. E lin deminutiv al lui clocâlâu, un derivat din ciocalan prin sufixul diminutival eag. Acest cuvînt eludeag (elodeag) are o variantă, n iscată prin analogica pluralului, anume c odej. substantiv m., pl. cloclcjl, și această var; iută inia făcut-o cunoscută părintele Marian. Acum, ori din varianta ciodcj, ori din clocleag (căci re zultatu' din punct de vid re al sunetelor acelaș trebuia să fie), s a derivat prin -el. sufix deminutival, un deminutiv. cioclejc/, caro c deminutiv in primi linie al lui c'ocleag și deminutiv in a dofi i linie al iui cwcaliut Acest cuvînt ciochiei are doiiă în țclcsurl. \—Giudeag. mau o. I. 313. 2, O pasăre, care se mai chiamă ochiul boului, inparaluș, inpărald, șofrac, șofrâcut, gă- irjcl, bourii, sfrtdiltac, sfceddaș, tjledcae, sjrcdchtș, sfcdduș, inparalul pasmilor, pi'■ inpăratuș, pnnclarnș. parantuș. (anțarnș, pÂn(druș, tufiu&țș.; troglodylcs parvulus Korh\ coiltlta foitei c buisso’ ............. T r ¹ ' ’ ” ’ ¹ ” nasărea j BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” o ₜgₑ , pO 11( Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) UI' 1; — bl - Dintre crengi, prin tufarV mail o. I- 314. Ce zice Tiktin? ,£7.. Lminutivul lui clodaș'. Dar cIocIm ce e? După Polizu cioctas înseamnă căniccr, adecă vizitiul unei căruți, omul care tians- poartă oameni și lucruri cu căruța on si cu akfel de tiăsuiă, ce găsește pela alții în materie de etimologii îs însușește, fără să pomenească locul de unde a supt, do ale lui Tiktin. Negreșit, este imposibil, ba chim ) ca nn iovinnrrrif să -irăte urfbrnitatea tuturor etmiologuloi și sa MS (Hasdeu) Dur cu Joale acestea, mal “ȘVtot rominească al cărei st udiu o mea iu lașă, tot tu buc icxicog tul sa pomenească pe cel sarma Ia vemtlnu^ le^lino, căci aceasta și un copil Știe-*i altceva nai gu As-i de pildă sub cuvintul cattopiștin^i spune- '^Dn • .probabil A«st.. 1 se ^>,7 vroj'i'J-- Scurt si simplu, pentruca a aflat dda altul dai ^”Sșî? | „X S WWSWA⁴ ~t« duo ur^td «du» * ‘iXX luXpemil C. «in lll«l altul; dar eft •|S„i nu fd"" LJtiue ii’ 'r¹,¹' BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) ¹— ?)8 — mult apoi ar Ii trebuit T să pomenească pe ic'i colea locurile de unde a cules datele etimologice mai interesante, cu c’t cîteodată face pomeniri tocmai unde nu trebue. De exemplu. La clocotii spune că vorba e obscură (firește că pentru T.), dar găsește de cuviință să pomenească că Gaster a comparat pe turcul-pers cokadar lacheu. La crucluu spune că vorba e obscură, dar po- .menește părerea lui Schuchardt că ar fi Chrisli jejuiiium (Aceasta o cea mul puțin verisimilă din toate părerile asupra etimologiei cuvîntului înțr-adeyim_obscui'_^^^^ La boare, in Suplement, I 'pomenește de Romania XXVIII, 91. Și ce-I în Romania XXVIII, 91 ? O prostie, ce poate altceva să fie? La c^dru, in Suplement, citează părerea lui Meyer-Lilbke din Litteraturblatt XXII 299. Și ce spune acolo Meyer-Liibke ? Că cuvîntul codru bucată nu este latinul <]tiadritni, cum susține un specialist romîn, ci lati- nul din Dalmația și Ulyria codunu, pentru cure citează pe zoopa din Corpus glossariorum II. 351, și pentru care de mult încă citase bietul Cihac pe zoopa mediogrec și pe codru mediolatin. Decit numai at ta lucru deosebește pe bietul Cihac de o parte și pe L’iktin — Meyer-Liibke de altă parte, că in vreme ce bietul Cihac separa cuvîntul codru, ce înseamnă bucată, de cuvîntul codru, ce înseamnă munte, pădure, și deriva pe cel dintîhî din grecul-medio- latin 'Morn-codra, iar pe ccl de al doilea il identifica cu albanezul kodrâ și-l considera ca un element băștinaș, invățațiiTiktin -Meyer- / Lnbke zvirl layăș la un loc cele două cuvinte. De unde vine oare această părtinire a lui Tiktin pentru unele izvoare, care nu merită să fie citate ? Eu cred că din două pricini. Mai intiiu citează ¹. izvoare fără importanță, pentruca lectorul să creadă că pe aiurea, pe unde autorul tace mulcoinₜ avem de a face tot cu descoperiri de ale autorului. \pol sînt unii specialiști romini așa do aprigi, tind e vorba de mărunțelele lor descoperiri știențifîce, incit, macarcă el înșiși lupriunută depe unde pot si tac chitic, fac gălăgie marc cind se atinge cineva de păcătosul Idr peculmni. Unul dm el scria mai acum c.tva timp cam așa: .Citesc cu mi- rare m cartea... D-luI P. cum că ar fi afl it din gura D lui S. că adverbul rominesc curm/ iși are originea in gernndml verbului cyrra, cmvYj/rlo. D-apoi bine, protestez, și apelez la memoriea 1 -lui o., pe caro o știu ca e destul de puternică. Acum șapte am in urina, hm aduc aminte ca acum, eram eu și cu Dl, S. la cale Somllet in Paris, iml aduc aminte ca acum,’ eu beam o cafea și D-sa minca o înghețata de lămie. Era foarte preocupat și l-am mtiebat ce are. «De mult mă gindesc, mi-a răspuns, ce ougine să albă cuvîntul cmiud. Obscură vorbă, nu l-am dat de capăt. Line va afla mare meșter va fi.» Si m-am gindit eu o saptamină în capăt, și am aliat. D-l S’. a putut uita, dar eu, care m-am chinuit, n-am uitat. Am făcut insă rău că am spus descoperea D-luI S. îl credeam altfel de om. Nu-mi puteam închipui ca se va mindri intro zi cu penele altuia. Protestez _hm^° - • | Tⱼₖₜⱼₙ ₐ portul. Și eu ce credeți ca am luai . - - SCrupul si scoate văzut că eu tac. Vine apoi un imense t lăut so upu pe cel «l?™'epp * gen Herzog in Arclmu late n scl h laudă grozav pe specialistul lomu a Țdain ₐ rbe. Și eu ce u dela mine văzut că efi tac Altul (b(..ti ■ , . .id+denoaitum, amin 22 de etimologii (Iw#- -a mine. 111 ;l I - 61 ca știe limba suedez», dar jmto M ceti treaba' îl vezi pe acest... individ? Știe puțin han uzește, a proapo'de fel nemțește, limbile greacă și latină, pe care le m a- tnse nutin în licori le-a uitat azi complect, așa c»-și bit joc o pentru materiea paragrafului, și cmd I-nui l^.ț ^ei zicel o obiceiul la uuuW s; 3£S S șs2*5 «Es: cetit cărțile citate la stiișitu. paiat,'a u A. Ureche asemenea meșteșugar ? Pe vrei«^ Timotem Opariu, și tea in fnnă, și cind doi mia, doi i. P c ₜⱼJ ᵣₒₘîₙᵢ dₑ - î«5 <8^ procure, chei daci ai h . Dai alergare* după forma goală, specialist roinin mti-o n°alț • ‘ ₕₗ ₗₐ ₛi unul din după modă, sic. manieră, *>*“*’" ^ li in metoadele gn 5* ° ^ ’ț* ^„te manifestări ale sale, curent cu știința pană in ceie ■ ₐₛᵤₚᵣₐ chestiei: m- vom să zic pănă la cele i ecente scHₑ a ᵥₒîₐₛășₜᵢₑ vățatS de astăzi citește toate nouțaț -P ₗᵤcᵣₐᵣₑ ₍ₐₛₗăzi de aceasta. Și pe vremea aceia i a . ₐ ,ₗVᵤₜ cₑₐ cornet .«latș » «m *™ mare valoare) a im t!¹¹ l,C¹' P ‘ TC Cipariu că nu e in ₚₑ‘ MaxSniller. .Habar n-am > curent cu știința și c* n a c i _ ᵥᵣₑₐₙ ₛₖ ₛₜᵢᵤ ^e-r. uine-f acela, a răspuns C pai , . ₕQjᵢₙₑₐ^ sufletul cu drepții! . --£*"—h'—rnn'r'A nm ' V? "astăzi¹ leader-ul poate să fie mulțumit. . . princip « l»i « « ’ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 62 bun și tot uc e vecluu e rău, în justa proporție. De pildă, iaca o gramatica latineasca, a lui Knhner. S-a mal publicat alta după dmsa? Nu. Apoi atunci e bună. Cum s-a mal publica incit o gra- maticii, a lui KCilnier începe să fie rea, și bietul Kilhner își pierde din valoare, păntt ce ajunge să inspire specialistului romîn chiar groază. Numai să te încerci să faci acestui învățaț o întîmpi- nare, că îndată-ți răspunde: «Se cunoaște că Dl. X. n-a cetit pe Conhlaconlda!» Cine e acesta? LTn autor care a apărut astă- noaptc. Cum nu l-ai cetit D ta, așa nu l-a cotit nici el. nu-i voi bă, dar așa e că ți-a tăiat apa de la moară? Am făcut dela 1866 încoace mari progrese 1 A 2. Sub această formă corectă, copiată întocmai după forma șțiințjf moderne so aecuBrao la: Til«tîH| hpsă de cupitins al operei și lipsă de cultură a autorului. Exact aceste două lucruri ca- racterizează însă pe specialistul romîn. Am probat aceasta cu privire la un specimen de specialist, romîn în Omagiu lui Td Mal^psru,^». 91 gqy. Aici volu da alte două exemple, care, sper, vor ti tot atîr de convingătoare. în Zeitschnft fiir roman. Plrlologie XXVIII 326 Kadu I. Bbiera publica un studiu asupra vocalelor lominești a și z, asu- pra articulației cărora există două teorii, una a mea, făcută cu- noscută intDaș dată în Principii Iii, apoi în Gramatică 5. și alta a Ui Weigand, făcută cunoscută in Olymp 21, Aromânei) II XV, Ill-er lahresberivlit 207. Weigand susține dă ă. z sînt tot felîul de vocale, (a, e, z, o, zd pronunțate cu larinxul lăsat în jos. En susțin că a și i sînt cel dintiln o și cel de al doilea u nerotun- zite, adecă la « .impa are pozițiea dela o, iar buzele sînt neutre, la z limba aj-e pozițiea lui zz, Iar buzele sînt neutre. Nenumărate experiențe, pe care le-am făcut la cursul meu de lisiologiea su- netelor cu instiumentc foarte preciza și totodati foarte simple m aii convins, și cred că au convins si pe ascultătorii mei 1) că la a. z larinxul nu se lasă mal jos decit la a. p, i, o, ir, ii, ii. si -i ca ia zz, z principalul este să ții limba in pozițiea lui o. u si sa nu roțunzeștl buzele, în colo acestor din urmă poți să le dai orice poziție posibila. poți să căști gura mai puțin oii mai tare (pănă la <âscat}. poți să apropii buzele mai mult oii mai puțin una de alta poți să îndepărtezi colțurile gurii păna la extrem unul de altul, poți să te strimbi, dîud o falcă intr-o parte si o falca m alta parte. Perfect egal, pe a, z poți să le produci, nu- inai s ^.../n lup —lup"⁵' lupl-loc- c-ula, nto - »bi, ju/-^u>¹¹’¹¹¹ ‘ / ₎C' -dumlius, înnscti — musca, )>ni5l—i’‘ii^c!"i ¹ '• ; ^min—pn^ntts, put—pa- pitllens, pttlbcre-pitlcis, pulpe , ■ ■. ■ ^^ₜl—s an ins, scule -cxcidulo, sp tx , _ ₍ b;₎ ₍ₗₜₛₐ-tussts, suffePa, sujlu-suf/lo, surd- ᵥₗₗ//;;>. ^diitr. timar kumertis, c /> col-culdiits, doi Tᵣₒᵣ ..................................................... BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 64 — afară de îi se prefac în it: ajung—jimgo, alunei—tune, cimbru:- *clumbrui <%ji.3po7, cuiu—cuna^, fund—Jimdus, înpung—pittigo, june (cf. mr, gionej—jitvenis, junghîil-jugulam, luntre—Iun Ier, pătrund¹—pertundo, plumb plumbitm, porumb palmnbes, trumhlu IrtiHculus. umbră umbra, unda —nuda, unde—unde, ting — ungo, unghie- tmgula. Apoi poașcâ, care ori e totuna cu mr. pușca lat. pușca, ori o—lat. posca] bold, care ori e totuna cu bute, cu care ar forma un dublet—ori poate e, înpreună cu bule, vreun înprumut mal tîrziti din limbile romanice. Acestea sînt lapte cunoscute I elementare, chiar pentru un student începător, dar încă pentru un profesor. Pentru romî- nește le-aii făcut cunoscute Diez în Grammatik, Tiktin în Zeit- schiilt făr roman, Philologie, dar mal ales Miklosich în Beitrăge zur DauUehre der rumunischen Dialekto. Cu toate, acestea Sextil Pușcurfu intr-o cercetare etimologică asupra cuvântului toamnă, Publicat o în Zeitschrift fiîr romanische Philologie AX\ III (;88, ni spune că ,aupă cum se știe, în rominește u tot- deauna s-a păstrat ca 11/ Cum? Dupăcum se știe? Acest lucru ar ii meritat lui Sextil Pușcarlu o bilă neagră‘la un examen de facultate, și Sextil Pușcariu e încă doctor, ba chiar profesor. Dar toate lucrurile aii o explicare, și iaca ce sa întîmplat. A tiela ediție a gramatici! lui Diez ca să Iau pe una mai cunos- cută, o din 18(59; Beitriige zur Lautlehrc der rumunischen Dia- lekte ale Im Miklosich sînt din 1881—1883; Vokalismus des fiu- miimscheu al lui Tiktin este din 188(5 -1888; gramatica Iul Meyer Lnbke, dedicată lui Baston Paris și lui Adolf Tobler, cela ce, fie zis m parenteză, e încă o garanție ci trebue să fw foarte bimâ, e din ann 1890 — 1899. După socotelile specialistului ro- mm. făcute mal sus cunoscute, ordinea de bunătate este deci următoarea: gramatica lui Meyer-JJlbke, iiindcă e cea mal nouă' o foarte bună; Vokalismus al lui Tiktin, iiindcă e cu un grad mai vechîu decît gramatica lui Meyer-Ltibke, este bunisor ; Bei- uige alo Iul Miklosich sînt proaste (Săracul Miklosich lf; grama- ica iui Diez e complect răsuflată, așa că e chiar rușine să pue iuma specialistul romîn pe dinsa. Și acum iaca ce s-a mal in- timplat. Moyei -Lnbke, pe a cărui gramatică numai specialistul lomm a răsfoit-o, a făcut din punct do videre al vocalizmului ’ limbilor romanice următoarea schimbare față de cele spuse de Diez. Acest dm urmă anume admitea că nu totdeauna i accentuat s-a prefăcut mc și nu totdeauna u accentuat s-a prefăcut în o. i eyei-Lhbke >im contra susține că totdeauna z accentuat s-a pre acut in e și explicam diferite chipuri excepțiile aparente; si că mrdeauna u accentuat s-a prefăcut iu 6 la celelalte limbi romanice atara do limba romînă, unde totdeauna u accentuat ar li ră- mas neschimbat. Excepțiile pentru n la celelalte limbi roma- nice (unde adecă u accentuat s-ar păre că a rămas neschim- bat) le explica el - cum poate. Excepțiile dm limba romînă insă (unde adecă u accentuat apare prefăcut în n) a uitat (01'1 11-a știuti să lA înrfr* ci eS I* : i„__________. 'imaî BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — Gr> zL^’nu minus, ci ^mlmnnia, de unde acșin Zt ™ ®x “1X £$ âGiXX ££ tele morale ale o erudiție, lipsurile du pere. din mijlocul a tot ielîul de paraua oi >u q ₐ cᵤ Lltur* ale lₙ₀Mu cit IX' “X™ o tick în privința aceasta specialiștiₑₓₑniplu. W. Meyer- •im coleei si in strămlitate. bit dau un . 1 . ■'■■ *• ''%⁹¹1 fi’tttt - *• «* • sunete veline pag <&, ,a ¹ ₜ _ ;ᵢ ₛᵢₙt ₜciuă, me. vn^’- sini'leoălurl de »H* vocale paroxylmm' pag. 108, ,dih * llf;—vl sint care \yM} W~în dedus â se lungește în a fi n sunet palatul pag- ¹ > • v ^mine scurt șU» CU t ode »« sica devine- f^’C. ™ |./„»■= to de acestea deme l' P |j 'Catie,^timi s nt patahde¹ nehec nhtal[ pag 20( , ,k, francezul pe inllnința Im na-c 205;-.in prefacerea Im țam, ₜ ₚₗₐ gₐ de 'n sa manifestat prm acela cît a_ ^l-'i- - prefacerea lui mc, martie fief *, 'Zoretaiml A ,/m, Mie ₐᵣ^ ți /»»,/»« avem o o Bncltnn}: pag- 221, , mz , ! 251;-,în emi r diftong ..........................................log *T- este s<»i«itl și formează cu j • ₐVem o legiitura de zm tongului el dm /• n pag. -■ 1 - Sₗₗₗₜₗₗnl se leaga CU sontihl | son <::!-[ soim ■ - y ₛₒnmil tiebne sa se „NI. ! X 'On-"" pag »«. Itrcfacîi m vocii, aș* - a mi z ) foneticii asa cum aș Mrajr.f.nbke se joact. cu b ᵢₙ c,„„a-i /„r cu W, ten .» do .„Cț- ca I.MN, -I r« N cu bf, ₘ>| ₛₒ ₚₙ.ₜ ᵣ ,» ffiK :LZii«n ................. «* sⁿ , BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — ()(î — rezultatul este ori o sare alcalină ori. poate, /'Titra fdosofală'. Cu toate acestea, dacă nu cercetăm lucrul cu amănunțime, ci-l privim așa mal pe departe, nu putem tăgădui hu Meyer Ltibke o lectură foarte superficială a manualului !m Sievers. singurul tratat de fonetică pe care specialistul străin se crede obligat de al răsfoi Pe acest manual profesorul neamț 1- i răsfoit, dar nu l-a priceput, pentrucă fisiologiea. sunetelor nu se învață ași. ca un roma? răsfoind-o. Altfel stă lucrul la specialistul romiii A- cesta cunoaște pe Sievers numai din auzite. Iar dacă vrea să facă paradă de erudiție învață pe de rost numele tuturor fono ticilor (vezi începutul acestui paragraf și IV :îi, dar de răsfoit... n-a răsfoit nici macar pe Sievers, și știința Im în fonetică se re- duce la zero. Sînt în oricare știință lucruri mai ușoare și luermI mal grele. Cel care răsfoește o carto de știință pricepe'pe cele, dintiiu și nu pricepe pe cele de al doilea' Cel care nici macar n-o lăsfoește, firește că nu pricepe nimic. Profesorul neamț se încurcă cu sonanf, consonant, fonic, afon, gutural, palului, velur, /inchung nu-și dă socoteală că este imposibil ca un sunet lun- git să devină mal deschis decît un sunet rămas scurt; însă tot știe ce vrea să zică închis, deschis, ponto deosebi o explozia de o sfrijiita, și pricepe că. dacă prin schimbarea spo itanee a sunetelor cele închise sînt lungi și cele dcwhise sînt.scorie, este imposibil ca să existe excepții de așa tel incit sunetul să fie închis și scurt. Astfel cel care a frunzărit o mineralogie și o chi- mic se încurcă cu gncis și cu sare alcalină, dar tot macar știe co e un metal, ori cel care a frunzărit o aritmetică nu pricepe extragerea rădăcinilor, dar știe sigur că, dacă două + doua fac palru, este cu neputință ca Intr-un caz oarecare, unde l-ar con- veni Im, două două să facă trei. La specialistul romîn nici atita cunoștință nu se găsește. Una din cunoștințile elementare date de fisiologiea sunetelor, tisă mănătoare cu adunarea din arit- metică, este că unele (dintre multe altele) sunete se produc prin plesnituri, iar altele prin frecături, că adecă la unele aerul expi- intor sfarmă cu plesnitură un obstacol format de organele vo ■ alo, Iar la altele aerul expirator se freacă printre organele vo cale. Cele dintiiu se numesc explozive, cela de al doilea se nu- mesc spirale. Una din explozive este k, Această explozivă se formează prin afirmarea decătră aerul expirator al unui obsta- col format de partea posterioară a limbii alipită de palatul moale ou de palatul taro. Cînd ie se formează ia palatul moale, se în seamna de fonetici cu k-, cînd so formează la palatul tare.se in- seamnă de. fonetici cn ti. Cel dintiiu so găsește, de pildă, în cu- \ intui jomînesc cap {haf}, cel do al doilea se găsește, de pildă, m cuvîntul romînesc chip {Uf}. Și cqpilui, cînd începe inimii să învețe a coti, pronunță aceste două sunete foarte lămurit si-si dă socoteală că cel dintiiu plesnește-. k-a f hap, U i p Uin! Alt' ceva cu totul o spiranta. Iaca spiranta omorgană a iui k este h in hani de pildă, și spiranta omorgană a iul /■ este li în lin urg. de pilda, și copilul, cînd ÎHCOnA 11)11111 uwnln >i /»/J î jilț] BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 67 — aceste două Sunete foarte mmurit și-^ da Dușcarm m ‘d ' ᵥ WesbeBcht des Instituts tur ru- w n o ingenios piefaceiea Im ki , iinlomo XXX G22 se întreabă din Zeitschrilt hir rmnamscbe 1II gie <ₑₛₜₒ h. cu oarecare slW adevăr o vf'z\Svt^ lunetelor, asămănătoaro H..n;enu.ra cu scadeiea din ant । ic , limba se apropie mnimidl si un <■ ouvert și pi enunța pe cc ₛₒcᵤ_ și pe cel de al doilea f limba de ceriul gurii decît leală că la cel'dintiiu sta ? ' /I ‘A turnai specialistul ro- la cel de al doilea. Da șl¹ P pd%extil IXiscarlu in Studii ist ro- min nu; căci iuta cei n s ' ;ᵣ' ₙ [om. XXVIII, pag. romiiie, Analele Academb > fₒₐᵣₜₑ deschis 119: ,a pentru o aci en ua MMnet ™ Vᵣₐ ₛfₗ spre o, asa cum pronunță Dn^u i p ₚ adeeă dacii ridici zică, dacii apropii articulației ¹ ₕᵢ;.ᵥ ₍ₐᵣ ₐ cₑi ]ₐ care limba lunba puțin m sus, cape iui ₛₐe ₜ ₑ ₙUmaI puțin îndurat, nu se ridică delelm ni i su, a . ₜⱼ yₐ z ₗₑcₜorul acela e un a ce ^-a făcut 1)1. Pușcariu: mdulgent. Ba nu. y;'c‘ si lipita de partea mie dacă ții limba neridicată m susm t n ⱼᵤ. dₑz. rioară a gurii, atunci .e ' ? • gᵢ o ridici puțin in sus, Lipeai limba pariau inft i^Ităcamoștmță^^ atunci ai un a ^zlih -, ₐsăₘănăto1. Hasdeu lalelica I czi I\, 3j nu-și batea specialistul romîn mai mult joc de 11- siologiea sunetelor. Am făcut mari progrese dela 18(56 Încoace! tiwlwi caracter principal al dicționaiului lui Tiklin Sj ințole pu caro și te da autorul de a “ arata □ ™ dela n”-’¹ să mărturisească mipiumutul Cumcă acest caracter este unul din cele specifice • iiIStUl"' roⁱⁿîll> am probat în do ajuns mai sus (II, u> fine). Aici am o observație de făcut. Savantul romîn oglindește Cum e T“™¹’ I^I^Cum e tm<^ savantul. Goi care vor să cerceteze mai ca amănunțime ’ faptul > Km ' * ““ yiPU1° de mⁱⁿ.° ¹>rⁱncipi) 272 sqq asupra s//i/ ° ’⁰aa eⁿdermcă Pi noi, asa ca frigurile "-ilbene în ?! u™' Sa" m'" ‘“I"' * l'“™-”mim. j BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 69 - Eu sint sigur că da. Ar ii absurd ca numai o breasla de oameni să prezinte am.mitc caractere și să reflecteze o anumită socie- tate. iar celelalte bresle nu Cum e filologul așa e și medicul, și ! fizicianul și jurisconsultul, și matematicul .. Eu mă niaigmcsc । insă, firește, la studiarea acelei bresle dm care am onoarea sa fac parte și, relu rid vorbele de mul sus, zic că, pănă cin l a ajuns specialistul romui in starea lui actirdă, a trecut_jjm _tr< I faze. B. Faza întâia e reprezentată prin oameni ca_ Liu- I riali/ -Papiu Ilarian, Cipaifu, Așachi, Săulescu, „Cogălniceami, I Pumnul’. Aceștia auTost opmefjl unii mai învii^aQ alții maiî "puțin in văi l;a ți unii mal iidcligenți, alții mal puțin iute igenți, insă toți voiau >u:c^i^^ no- / mai midi du gloriea ~ aⁱl flhst a^uil' la inimă de «a-mi zicîTiumcir—Ju- co b"io ar li l-aia cn Scaliger, bâ chiâr d întrece ⁸⁽⁵ ’,O;¹¹⁽! com- mare savant răsăiit dc’odita fi a ? ’ C",e ar V⁰⁽lc ¹¹¹¹ “sa dAimăzI trăise în veacul de’nii l 'atlZ¹^⁰’ lh,r ⁰ tară care până acel savant trebue să lie un Jm,’ rceuⁿ^.te negreșit că tmerT, nepregătit! nici ca minte “■ gl,Kl⁾!U¹ nenorocim supra infoliiMr S g X îm ochii fixat, m , "" rn N-.n, în,»;; !,5/T”\,^ "" «ț .l«il grandomani. Si au incennt .000,4 » b i ,laⁱ au l,ovenit ca ciupcrcule. ’ < 'i .-.i iasara_^tțdentelc și geniile șOiiiln 'sT p^liut lC^ i'i’a un om doborit de Iubirea corespondenta cu totî Jnv'mVT"^Hu h'i"⁰ ',⁰ documente, in « răsplătit pentru S brU₍ ^mtAor Și din străinătate inmoil 1 ii ° ^'lo cu toate cavaleriile din tară ■> «'Io .te "arⁱ"'ⁱl“: l«l- nu ■ A. nᵢₘ.c eon, K “p, O;. n»ta: lascicula ! care din ferici .•. J> v°l- L partea I, lebrui Ureche,, genialul UrecPt i f¹¹¹'' lⁱebul’.llcale- ui sfirsit ce Și/; haraba de documente pontn ?’r acotlt,tⁿⁱ car,,e ^ZAr.s critică. în realitate nula <> v, • t a^e ⁰ ediție, in aparentă publicat o istorie a literat urii mmh '^it ^‘ ^i¹ C°St'ⁿ’ cel Cⁱll'°’a niște facsimile de iᵤ-'d n ° sint Romimlor m zeci de xohmm u a pₗul’llGat ’^o'iea col care in sfirsit scim cârti J ^ găsesc decîtdocumente, PoLrivfau ca nuca m irX^si emr 1 '"'l Șⁱ ^ținuturi sj ,,l,ⁿⁱaf pretențiea de a scrie v/hL p ⁰^ ? vcdca Ca a,'° pentru ele. ' (lume fma sa albă și materie;! BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 71 Deosebirea între operele învățaților din prima fază ,-i ope- rele talentelor și geniilor din faza a doua este următoarea. Cele «lintiiu erau hogatiuiuiupi^ chipul cum | vorbește autorul, din chipul cum așează înăteriatui, 7Im^îîpul cum întrebuințează scurtai fie. și scuna le (crud; steluțe; Îmi oare; caractoic fonetice; pan-nteze; litere, unele mai mări, al- tele mai mici, unele mai' supțhi altele mai groase), din chipul cum face citațiile. din chipul cum este ori nu (ste in curent cu noutățile, cum le înregistrează oii nu le înregistrează po aces- tea, după o repede lectură, in vremea cînd i se tipărește cartea, so vede că învățatului nostru îi lipsește ti/iicul savantului' eu- ropean, îi lipsește școala. Operele talent, lor și geniilor din faza a doua sînt sărace în cuprins (De mulfe' orl ’ nu ‘cuprind chiar nimic), msă dau la iveală o vădită tendință a au- torilor de a iirita acel tipic al savantului european, acea șmală. Din nenorocire imitațien este nereușită. De pildă, la F. A. Jlreclre... a^publicat,Schițe de istm iea literatul il Dela cele dintiiu cuvinte se vede că autorul nu știe ce vra să zică o is torie literară, și că n-a știut cum să procedeze ca să aflu ce-i aceia, că e cu alte vorbe lipsit in cel mai mare grad de elemen- tele de cultură, pe care trebue să le poseadă cineva cînd se apucă să facă o istorie literară (Cum ți-ai închipui un om că ar vrea să scrie o aritmetică fără să știe ce-T aritmetica și fără ca macar să știe unde să se adreseze ca să afle ce-i aceia ?). (tu toate acestea dorința de a face paradă de erudiție o are și iată cum procedează. Spune ce-i filologica după loannes Woworiiw Polymathia C. XV. pag 148; Caspar Scioppius De arte critica p. 2 Amsterdam 1662 ; Seneca epistola CVIII ; Suetonius Vita Augusti cap. LXXXIX, Vita Caligulao CLIII; Camus, Eittera- rum latinarum institutiones; Gill de Zarate, Cursul său de lite- ratură. Madrid (Acesta a fost profesorul lui V. A. Ureche, care-i citează cursul din manuscript. Acest Gill de Zarate, după cum se vede dintr-o citație a Iui V. A Ureche, a spus ceva important, anume că «fiece națiune are literatura sa, trebue să aibă litera- tura sa>>). Aceasta e pur și simplu rîdicul. Și apoi și aceste ri- diculo citații le dă cu vezi: vezi Woweron, vezi Camus ! Cine mal citează așa astăzi? Xu-î în curent eu forma științii auto- ml. l’e Hasdeu il citează cu l)., adecă donum!, do pildă: Vezi Cuvonte din betrăni de D. HasdaU. Cine mai citează așa astăzi T 3. In vremea aceasta, pocind unele talente căutau sa facă știința cu tot aparatul și de fond și de forină al savant ului eu ropean, fără ca să poseadă nici fondul nici forma, alții, mai mo dești, renunțau la știință din punct de videro al fondului și iș concentrau toată ati-nțiea asupra formei sale. Acest studiu amă- nunțit formal pe terenul ștîmțir fusese provocat la talentele aces- tea de faptul că ele de niult deja făcuse amănunțite studii asu- pra poeziei romînești artistice, la care constatase o slăbii mne totală, Ș: ’ ’........... ..................... " ':inlji. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 12 - Dacă iiccști oameni ar fi avut (cela ce era imposibil) acelaș pri- cepere asupra științii ca și asupra poeziei poate că răni mani- festat în scrierile oamenilor de tipul lui Ureche ar fi fost înădu- șit în începuturile sale și știința romîneăscă ar fi fost scutită de o mare primejdie Din nenorocire ei emiî coi mai mulțl ori po- eți ori oameni fără nicio meserie, iar in fruntea lor era un spe- cialist în logică, adecă în forma goală Acești oameni, care pri- cepeau foaTEu bine lipsurile poeziei romînești și care aveați și profunde cunoștinți asupra formei' științii franci zc ori ■ ger- mane. au constatat chipul cum savanții de tipid hiî Ure- che îș fac știința cunoscută și au dat alarma. Din ne- norocire au dat. alarma numai în ce privește forma! Și sa- v.iuții de, tipul lui Ureche au luat măsmile de cuviință, au învățat tipicul tot așa de bine ca și criticii dela Iași și s-au transformat din genii faza If în genii faza. Iii. din b dnavl la caro boala se manifesta prm gălbiheala obTăZuluî, în hoinari, al căror obraz c boit cu un deget de suliman și de rumeneală. Acești din urmă sînt sfecadiștii roMînii. Transformarea a avut loc în însus tipul V. A._Ureche. Acest barbar a publicat la 1886 o nouă edi- ție a~scrierilor lui Aliron Costin sub titlul .Mitcni Costin. Ofere, eomflete'. Savantul romîn a vrut să dea o ediție critică, adecă o ediție unde, po baza comparației tuturor ori a celor mal multe manuscripte, să se găsească textul original. așa cum a oșit diu pana autorului, Iar variantele provenite dela coptelor! să fie însemnate în josul paginii ori la stîrșilul cărții Pentru ca să facă însă o ediție critică a scrierilor lui Mircn Costin. așa după cum se fac ediții critice de autori prin țări civilizate., nu numai do formă, ci și de fapt, editorul, savantul nu trebuo mi- mai să adune ori să copieze cît mal multe manuscripte, ci maî trebuo să cunoască limba romîneăscă depe timpul Iul Miron (.'os- tili și mal în special limba lui Miron Costin Acest de pe urină lucru e greu,-treime lectuia multă, treimeminte. trebue muncă int/be luata multă, frirefere, comfaralie, sintetizare. Și acest luciu, principalul, fondat, nici nu se vede in Mireni Civili, Ofn re con.- fl-td. Cel dintiiu lucru însă, adunarea, copierea, catalogarea m i- nuscriplelor și documentelor, fauna, c așa de bine, așa de com- plect, așa de sistematic dus lâ câpăF,’'nl?ii cfîtmiJ dela Iași n ar pute să-: facă vreo impWArc, 3 sigur, cind a răsfoit cartea acel critic trebuo să 11 dat din cap cu mulțămire, că avem și noi o ediție critică a unul scriitor oarecare. Ca să probez că se înșeală acel ciitic, care nu poate judeca lucrurile decit din punct do vi dere al formei, volh cita citea a exetnple de necunoașterea de- cătră^W ȚL L'umhe„ a limbii vechi romîne (Citez pagina din voi. I). Locul 485 , de cai e lucru ș-au cutremurat LeșiI, de vrea mc ce. văzîndu-și și risipa oștilor cu amîndoi hetmanii și a vedeare venind asupra sa putoare ca aceia'sună în edițiea hil Cogălniceanu (1,1 TJ 27f>) plecare lucru s-au cutremurat LeșiI, devreamece. văz ndu și și risipa oștilor cu amîndoi hetmanii. și a vedearo venirea putea- TM ca SCOJlm asoBTn lor* «i i> fmrfn’ «0 v a ’T,*ocbe d ”ă- BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - Tă - sește foarte, obscur: «Poarte confuză frază. Ani dat sensul mai mult decît textul.» Cred și ou că e obscură, dacă toată viata te-ai ostenit să dai numai* titluri de manuscripte, documente, și nu te-aî gîndit că măcar unul ar trebui să-l citești cu băgare do samă de colo pănă colo. Cogălniceanu, care nu ora așa «are savant cum ești tu. și n-avea pretenție» sa facă ediții critico cu cataloage de codices și de documente înșirate pe 224 de pa- gini pentru a speria lumea, a făcut o ediție pe baza unui ma nuscript, însă a știut limba, a priceput locul din Alirun Coslin si nu si-a permis să-l schimbe, cum l ai schimbat tu. E adevă- rată nenorocire cînd scriitori ca Miron Coslin ajung pe mina tu Auror .babelor. Află, deci, ca în limba veche romîneasca parțu i piui prezent avea valoarea de imperfect al indicativului! (Philip- pide Principii 130). Un loc 558 sună: .Acest domn au făcut ca de iz. noavă si curțile ceale domnești, casele ceale eitciin', grădini, grajduri do piatră¹ cu un cuvînt foarte important, neprobat, aiurea m alt loc, eiteinii= latin eotjunius, casele t ucinii= buealaul. X. Ui^cne însă nu-B pricepe și propune o amendare (Cum fac savanlu dm Evropa, întocmai): «Oare nu este a se ceti cu 'iul giadmit'* Dar ajunge atîta. A. lost un savant rornîn din faza a doua tara contestai ( suneriar tuturor savanților roinîni din faza II-caro a nimerit AlelacaWTocmlTiF/m-mn științii, pe caro Ureche a mmorit-o abia pela ciotul carierii','TL T»u. Nu o. vorbă, putui timp (cil a stat la lași si o bucâimAr™ dupăca s-a mutat la Bucu- rești) o brodia si D-sa cam cu oiștea m gard, șt chiar și mm tîrziu se ,lesele citeodată, ca atunci cînd (ni Columna pag. 171 scm.) citează pentru friguri pe llippociat, Xiun cai h a hiHov si MalAbhârata Ap. Muir, Original sanskrit texte Londo i listă! iii* 8", t. J, pag. 311 (Dl. H isdeu știo sansc mi ca apa», Dar răpedo răpede D-sa a pus anina pe toate meșteșugul ilm stiinlii si a început un IpcjMmmd do mmm propui, citată, nou- tăți. reviste, prietenii cu celebru .iți, ilustrul cela, amu u cela mcît a rămas într adevăr lumea cu gm a căscata] Uauiu om, căruia mi i-a putut face D I Maiorescu mernda i • cercat el. nu-i vorbă, D-l Maiorcscu cu logica, cu degeaba, că Dl. Uasdeu o mai tare mea m logica doc t Dl. Ma ima-scu Să dati eîteva exemple. Iaca m ( olumna lui - arm 1882 p-m 0-5 1,2!), 10:J un studiu .l.al^a sau /înml^ia no- Bibliografica, complecta : Bindseil. Bois Isymond U Czern^ Do iXlle EIW, Unde I cin. m ■ dinck, Kudelkt, Lopsius, MclvAlo Bell. Mu’^h ; '’ vie, Rapp. Uossbach, Rufnpdt Rus h, N ms, Kț ' a Wrnw Nai muiti autori chiar decît la Di. K ‘ -a . Apoi titluri do capitule: .Siera fonologiei j" ț-ip leticm.-Carnet, uzarea tisiologică a soimrdm. t las fiu ) siologică a Soiturilor¹. A])Oi ligim în t .\.Lc.'H, t nuieze. Apoi numii! de sunete : lal'ime, 'tm , • > jy l'.r\i,,iu- dentale, confuze, parazitico, dento-linguale, guUyo.pa^ale. A pot m Thau- Sbioi .1! BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 74 strumente : Jaringoscopul, faringoscopul, rinoscopui. Apoi citatii din autori, do iutile să se vadă cît în adevăr au fost cetiți. Do pildă: .Păcat numai că accentuațiunea sub raportul fisiologiea fost pănă acum prea puțin studiată. Sievers op. cit. p. 119; «Sonst. ist dics ganze Gebiet noch fast gar nicht bearbeitet, wenigstens nicht von allgemcineren lantphysiologischen Gesichtspunkten ans, die hier gerade unentbehrlich sindW Lectorul va zice că, dacă a ajuns Dl Hasdeu cu lectura la pag. 119, trebue să fi cetit cele 118 pagini pre- cedente. Ei bine, lectorul se înșeală. Dl. Hasdeu n-a cetit nici pe Sievers, nici pe nime altul din autorii însemnati cu băgare de samă in notița bibliografică și citați cînd de ici cînd de d ncolo. Dl. Hasdeu mi știe din fisiologiea sunetelor nimic. Proba e foarte simplă. Din Coțumha 1873, 220; Cuv.~T, 298; Columna 1882, 379 se constată că pentru Hasdeu plr-=J, kh^h, sas aspirat, h e k aspirat, y o afon, numai l poate fi și fonic și afon ; iar aceste pireii piobează că_DL Hasdeu habar n-are de fisiologiea sune- tclor^Probează negreșit pentru cercare cunoaste^ceă’sfT'stiintă. V Pentru logic însă nu probează, pentrucă logicul știe numai cum i so fac științele, dar nu cunoaște nicio știintă. Si logicul va ii zis, cind va ti cetit articulole asupra laleticet ale D-lui Hasdeu: 1,Cărțile văd că ie-a cetit pe toate, termini tehnici văd că știe' figuri văd că arc, po Sievers văd că l-a cetit macar păn la pa- gțoa 119, tiaza e corectă, acorduri greșite ori altceva așa nu se găsesc, doamne feieștij^ e chiar laletică‘. Adecă e chiar formă goală de laletică. Să mai dau un exemplu. In Columna 1876 pag. 1 sqrp Dl Hasdeu dă etimologica cuvintuluî gMușl Pentru D-sa acest cuvînt e autohton, —tracul g/uuga. Pentru ca să probeze acest lucru, citează următorii autori: 1 AlexăndriTeatru, 2 Miile Baba Hirca, .> blamate Muza romînească, 4 Ilahn Albanesischo Studieri, o Ayhuider Die Sprache der Albtnesen, 6 Camarila > aggiodi giammatologia albanese, 7 Ascoli Sprachwissenschaftlichc riagmonto, 8 Mddosich Die romanischen Elemente im Alba- 11 K -das Alb^nesische, 10 Kopitar Kleinere Șchiilten, 11 Miklosich Dm slavischen Elemente im Rumunischen, Caⁿtemⁱ¹' Cronicul Romîno-Moldo-Vla-' h loi, 11 Dosotem Viețile sfinților 15 Pontbriant Dicționar, 16 Don.i dson Vawonianus, 17 Kuhn ’s Zeitschritt, 18 Cihac Dictio- nai, 19 Hesychius, 20 Curtius Griechische Etvmologie, 21 Rapp d^Praclm, 22 Fritzscho De reduplicatione graX h.rl neh o' u r' un Gneuhischen, 24 Fick Vergleichendes \V6r- tc buoh, 25 Benfey Grieclusches Wmrzpilegcon, 26 Stokes Mis- c⁰™^ Les origines indoeuro’pdennes, 28He- P'hdn ■ 7 besaⁱl!rⁿ°Ite. Abhandlimgen, 30 Strabon, 31 L mnm, 32 IickZum rnakedomschen Di£ektc 33 Blau Dis Al- Weilmeh De gmdibus t ■ of the modern aryan Itfnguages 86 Stier Dm albanesischen piiernam 37 Pauli Ueber dmBenennnngder Koi peitheiic. dS ( H-assrnaim Worterbuch zum Kigveda 39 Win dischmann Die Grundlmm iw A A f\ /"i~ t _ _ z» «ramma- •ativum, tik C BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 75 •12 Miklosich Lexicon palaeoslovenicuin, 48 Eusobius, 44 Win- disclnnann Ursagen der arischen Volker, 45 Lcnormand Les pre- niieres civiiisations, 4(5 Boetticlier Arica, 47 Marscb Lecturcs on the englisch language, 48 Tobier Versuch eines Systems der Etymoîogie, 49 Whitney La viedulangage, 50 Grimrn Gesyhichio der deutschen Sprache, 51 Gubernatis Letture sopra la mitologia vedica, 52 Evangeliurul Alba lulia 1(548, 53 De Rada I^psodțe d’un poema albaneso raccolte nelle colonie del Napoletano. 51 Ipolyi Magvar mvthologia, 55 Anonymus Bclae, 56 Kovachkh Sainmluogkleiner Stiicke, 57 Sacharow Skazanila russkago na ruda, 58 Baronzi Limba romînă, 59 Budilowic^ l’utevyiazamielki, (50 Maciejowski Po&a pod wzgledem obyc> jow, 61 Oștrorog Myslistwo z ogary, (52 Kozlowski Eoczatek terminologii loitieckiui, 63 Bobiatynski Nauki Lmviectwa, 64 Brugsch meroglyphischcs Worterbuch, 65 Vullers Lexicon persicoj^tinum, 6(5 Vergin Slovene, 67 Dozon Chansons peputeires bulg.ues, 68 Maiorescu Critice, 69 Schafarik Slowmiske Starozitnosti, 70 Midienhofl Lober die Herkunft und Sprache der pontischen Șcjtten. Apoi pune in legătură cu glii** umiăto irele cuvinte: albanez glnaș. bunic, romîn h joia. trac TWi» (ghiugas) bunic, sanscrit svuj i rmla. rn-ec 73tAoc. Spune cA .după, școala Ungiiishcâ cea veche ar u foarte lesne, cAutind pe d asupra la noște asemănări fonetica și logice de întimplare, a înrudi pe ghittj cu buriattcul chușmg ba trin din Siberia, sau mu știi!-cu vreo vorbi iroche/A dm America. Sliiala filologicei comparativi de astăzi procedează alt fel* Previne pe cetitor, dindu-i o lecție de metoda, că ,ldeiitua- tea între romînul ^/moșneag, albanezul ghiuș bunic, vecinul tracic -/'mc bunic și sanscritul svaja rudă fiind odată demon- strații, volti atingeam două cuvinte grece, cari prin ademenirea asa- mănării exterioare ar pute să amăgească pe cel puțin dcₜ nnH c z meto'ida linq'aisticd,.. bătnn [și| un iabulos lege La urmă închee cu o lecție dată lui Liliac, in caie dccla a ca și-a pus Adecă Dl. Hasdeu) ,următoarele șase condițmm d • in- todă: Mografifiă calului.... lileratura cuviM,... eronolv- ^iea ciivîntithtî... funeli:a ciivtiilitlnl,... paraleli zmul .me.m.n . migraițHidle cuvlnl'diiL... [care] dacă nu înlătura cudesăvnșne. înctl fagreuiază foarte mult posibilitatea erorn;' * această trăsură caracteristică a timpului nostiu, o.unt . •. S usm-hiță, a inț.^.0 foarte bine în Komîma un grup de diletant! avînd drept organ o revistă ce so publica sul) titlul de Convorbiri literaro? Apoi, bazindu se pe metoda urin bibli^Mfiea cuinitLuliiK Uitătură cumulului, etc. torni al *■ Cibac, îi SS t despre adverurel meu, I-am c« »t «utru . - 'Ml > ¹ ce a fost mai dulce în etmmlognle mele : ?ⁿ ^ D-le Cihac.¹ 70 de autori citați, dintre caic cu m. ‘ y , fost sigur cetiți din scoarță in scoarța, si in tatfelW > iu .o albaneză, germană, italiană, greacă, iatma, mg eza, in • > .,,,.n nJMri nisă, nolona. egipteana, porsa, guia. P ''va de Apoi $ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 76 — aslUzl,.., cel jndiii de/'i inși cit medoada bngitistică. Apoi metod,i btizatît pe bibliogrq^a cttviHhilitt, literatura cuvinlulul, crmtolo- gica eiiviutulul, /uneltea citvînluliti, paralclizmnl cttvintithti, mi- grafiunilc eitvmtnlul..' ,In toată puterea cuvmtului un savant, la înălțimea [tîe înălțime ? Dincolo dc înălțimii] culturii moderne, trebue s-o mărturisesc, n-am încotro', va fi zis^eful diletanților dela Convorbiri literaro, palid de ciudă că im-1 poate dovedi ’ cu •TogicăT^nigura sa armă. Nu este însă trebuință* să știe cineva mult, este trebuință să știe cineva foarte puțin, pentrucă să pri- ceapă că, cu toată avalanșa de autori, citații, metode, D 1 I hisdi u m articulul săli despre ghtnș n-a știut nimic. D-sa anume, care cunoaște atitea metoade și a ti tea școli linguistice, nu cunoaște pe cea mai elementară metoadă diii toate și care formează baza tuturor școlilor linguistice! mal ales a celor nouă, cărora apar- ține D-sa. Această metoadă elementara, care se poate compara cu alfabetul la cel caro pretinde că știe să cetească, este urmă- toarea : Cînd ai de gînd să cercetezi etimologica unui cuvint ob- scur, ca ghinj trebue să cauți să alb intim istorica sune- telor romînești în acele cuvinte romînești, a căror etimologic este sigura. Dacă ar ti cunoscut acest azbucbe al metoadei, ar li aliat Dl. Hasdeu că .7 , î în cuvintele dc origine latinii se preface în ronnnește in” di-|- z și șT ar li zis cit, dacă în cuvin- tele latinești din limba rommească | l se preface m di | 1, cu atu. mai mult prefacerea a trebuit să albă loc in cuvintele rbmîneștf, caro sînt de origine dacă, care adecă, slut încă și rnaî vechi decît cele latine. Îndată iar li venii în cap D-lm Hasdeu ca un gluga dac ori trac, dacă sar Ii păstrat din vremurile acele stiavechi în romîncște, trebuia să sune aslăz, gugă ori gag, , tig, în ortografica obișnuită gluga, glugfiur nu g^f, și n-ar li mai scris articulul cela cu ‘70'dc autori, cu sute do citații, cu zeci de metode, și prin urmare n-ar fi mal vini in loț' JărielW fie bieții diletanțr dela Convorbiri literare. Dar dc unde ora să știe acest lucru pda flf/6 Dl. Hasdeu | va întreba poale .lectorul ageamiii. Dar mai întîitî, chiar dacă n-ar li avut savantul roiilTn de uiîiTcr să învețe din lucrările altora istorica su- ’ ncteloi romînești, el pi in el însuș dela capul locului mai intim acest lucru trebuia s i-1 învețe și apoi să se aventureze în el 1- mologff de cuvinte obscure. Dar apoi, cum că explozivele lal.i- Iicșli urmate dc 1 consonant s au pi«fl® iu toate limbile ro- mauicc, deci încă din limba latină populară, 111 africalc, era pela 1876 știut și rasteiut. publicat și răspublicat. Citez mimai doua lucrări: gramatica lui Diez și vocalismul lui Schuchardl. Acest lucru toată lumea îl .aia, numai Dl Hasdeu, cel cu școala iin । guistica noiia, nu-1 știa, pentrucă, Dl. Hasdeu nu știa nimic, ci mimai titluri de cărți, citații din opere răsfoite, colb zvîrlii in Ochii lectorului diletant, adecă forma goala. . ,Sînt multe lucruri de mirat în lumea aceasta⁻, i, zice 1 indar Olymp. I 28. — Să-mi crte lectorul acest acces e’................... ...............- ■ >rbiad de BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 77 D-sa. — Dar mai de mirat lucru eu n -am vftzut docil acel petre- cut pe terenul acufității intelectuale *cnuinușli' dela ISGfi în- coace, că adecă doi oameni, care erau făcuțl de dumnezeii unul pentru altul, ca să se com]ilecteze așa cum se complectau Py lades si Orestes, Acliilles și Patroclos, anume D nil Hasdeu și Maiorescu, să se dușmănească, așa cum s-au dușmănit. Căci pen- tru'care lucru s-a lupTât Dl. Maiorescu? Pentru eliminarea dm operele savanților din faza a doua a deosebirilor de forma din- tre acele opere și operele savanților europeni. Har care om a dus mai la îndeplinire acest fapt decît Dl. Hasdeu? Despre D-sa se poate zice căi o fmma pura. Apoi atunci pentru ce dușmănie ? ■ hca pentru co. Dl Maiorescu n-a văzut cu ochi bum pe DL I Hasdeu. pentrueă acesta reprezenta idealul D lui Maiorescu tară ca să fio elevul D-sale. lai Dl. Hasdeu n-a văzut cu ochi bum pe DL Maiorescu, penMcă vedea în acest din urma un concu- reni la titlul de gemu, po care fiecare din talentele din faza a doua voia săi poseadă numai ]entiu sine. Chostiu do invidie prin urmare și la cela și la cela. Dacă nar fi lostmvidica la mijloc si ar fi voit, să-șî împartă gloriea în loc de a șl o însuși licoare toată, nu s-ar fi văzut doi oameni în lume mai lacuți unul pentru altul ca D uit. JJasdcuși .Maiorescu ■! Aceasta nu înseamnă, că Dl. Maiorescu cu buna hobtrtrc șim WH-hili a încurajat, acea/mvnu contra căreia a avut pretențiea de a se lupta. D sa a făcut aceasta din im.ș/iiida. căci D-sa m afara de/miDvc, pe ale cărei fond și hmnă Io stăpmcștc destui do bum si asupra căreia a stabilit chiar o teorie, poate originala, tuia pentru ai la, nu știe decît inclafish-a și Zo^-d. Insă on că șln metalizică ori că* nu știi nimic, o tot acela; Iar rogica, cum șlm tnjeiim, u -.diii’a formei goale. Fiind astfel, oricît de multa-bu năvoinla- aTll ăW Dl ĂLaDorescu de a judeca operele speclaliș- ln!m roimn si dm punct do videre al cuprinsului, n ai n putu Pe de altă parte, tocmai faptul că o atit de priceput in |Mmze ■mmil literar care pune mai mult preț pe formă din țoale, și m logică. făcea pe, Dl Maiorescu cei mai npt dintre toate laicii- Ido din faza H de a judeca forma (hnuljlu. știința, sa’âW un wafcmatic, un filolog, un zoolog, eslm dm cauză ca da marc importantă fondului, adesea prea inThîTgcnt m ce privește Imma, si de pjdă Hohde. un cn adevărat foarte mvatat om. este aDI de pul iu priceput la facerea citațiilor (De pilda m Idr grieett^.ic Ramau citeodală citează lliada cu cifre A. AI, elc„ cilcoda i cu litere A, B, ele, citeodală citează versuri dm Ham cn .u- tente, citeodală fără accente; citata greșite; citații chiti undo nu trebue), incit or.cafo spmialisl roman! întrece- Im ; ces. punct do videre. Din contra omm de gust, cetdyi ui dcp- t urnită logicianul ]îrinde îndată nota emadens ica «im. la a feritelor gemul literaro și cmd vede undeva bdi.iog al nud t m curcnl cu leale noutățile, cind vede cdațidc '• » ' loc la sfirsitnl paragrafelor, cmd vede cărți cetite> 11 ₙ • ■ -. zmnat^ ’-dm-.,! ..aliivi cnb nnsr. cmd vede citații m tot ¹ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 78 — ]îul de limbi, apoi scurtări, steluțe, cruci, plus, minus și alte senine, cunoaște îndată a face cu un filolog în curent cu știința. Dccît * numai nu poate ști dacă e in curent cu știința a formei goale ori și cu știința cuprinsului! Mai bine dccît Dl Ma- iorescu a priceput lucrurile un poet, Eminescu, ,Iară noi? noi ■ epigonii? Simțiri reci, harfe zdrobite!f⁻T^'MaîoresiJu”s~a"Tnșchit ’șnT’considerat pe epigonii lui Eminescu ca pe niște oameni ai progresului, forma goală a luat-o drept știința însăș și s-a făcut patronul ei. Și sub egida D-sale a crescut această pleiadă do t . spBcialii^ romînî, caro au reduBi .știința în .tajaAuam.înească la _mimmum. UiteTnTexemplu. In ajunul unui examen' de capaci- 'TaTe dc'îimba romînă un candidat, care pănă atunci nici nu se gindise măcar să se facă filolog, pentrucă învățase numai filoso- lic, se hotărește deodată să devină profesor de limba romînă. Și ce credeți că s a intîmplat? A eșit întîinl, și prezidentul ju- rlului. Dl. Maiorescu, l-a felicitat. Dar ce . a scris în teze, dar ce a vorbit la oralurî? Firește că nimic, însă a vorbit frumos și a gesticulat frumos. E ușor de făcut versuri, cind nu ai nimic a spune¹, vorba lui Eminescu. Și, în adevăr, dacă ar fi fost Emi- nescu prezidentul juriului, măcar că n-ar fi priceput maî mult // dccît Dl. Maiorescu, dar oricum, cînd ar fi văzut pe improviza- tul fildlog~cumHi~mefge bărecârb scrupule și ar fi gindit': ,Este~cu neputință ca o știință, chiar în lineainentelc ei, să poată fi învățată așa bătînd în palme, dintr-o zi intr-alta‘. Dl. Maiorescu însă nici nu s-a sinchisit. Și pe urmă ce s-a mai întîmplat cu acest geniu difnăza*MIl? La jumătate de an a și scris o carte de istorica limbii romîno plină de ste- luțe, cruci, scurtări, cracane, etc., pe care a și introdus-o în școli ministerial; iar la anul după concurs a fost însărcinat de acelaș . ministerul să țină la un congres al profesorilor de limba romînă o lecție de cum trebue să fie și ce trebue să știe un profesor de limba romînă in țara romîneăscă. Mizerie! Are să ajungă timpul, dacă vor merge lucrurile tot așaj cind, pentru a fi sigur cineva de reușită la examenul de capacitate într-o materie oare- care, va trebui să învețe o materie cu totul alta. Pentru moment fapte cunoscute de toată lumea sînt următoarele: 1. Acelaș spe- . cialist romin face cu acelaș raport conceput în acelaș termeni, care nu spun nimic, recomandări pentru tot feliul de catedre, Iar vorbele i se ian la serios do membrii unor învățate corpuri. 2. Sub numele de pedagogie se dă atita importanță la examenele de capaci- tate gestului^ timbrului glasului, accentului, vorbirii încete și cu po- trivită intensitate, lipsei de cuprins, îneît po de o parte grija candi- datului nu este de a ști ceva, ci dea posede calitățile formale enu- merate, iar pe de alta nota juriului este maî ales de dinsele hotă- iită. Cu cit o lecție e mai banală, maî lipsită de idei, însă tac- ticos spusă, cu gest, cu modulații din gît, cu atit e mai bună, pentrucă (zice juriul) nu timpește mintea copilului, pentrucă (zic eu) este singura pe caro o pricepe juriul. Suma stiintii tot scade în tar '„i .-au. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 79 — fel pe terenul activității publice n ani făcut Romîuiî altceva dela 1866 in coace decît că am risipit averea pafticulvă și averea publică, am ruinat starea și fizicii și psihică a țăranului, am lă- sat pe străini să acapareze tot comerțul și mare parte din pă- mîntul tarif, nc-am uitat dind din umeri la degenerarea și dis- parițiea’treptată a rasei moldovenești, una dm cele mai înzes- trate ale neamului rominesc; dar am ascuns această miznie cu clădiri publice în Bucur' ști, cu podm f p-sto Dunăre, cu drumuri de fier, cu părăzi. cu manevre, cn laude ridiculc și cu exage- rările unor fapte, caro nu se daloresc’alit vrednici-! noastre, cit forței luciurilor, cu exagerări asupra războiului de independență. V A cerca marea cu ilcgclul. (Dare ce-î de făcut ? Sigur că cel mai bun lucru de făcut ar li să eliminăm pricina boalei .Dacă te supără (Țintele, Iau. scoatpd si-l zvirle dela tine¹, a zis Ilristos. Dar sa luăm, dc pildă, geniile si să le spwzurăm. jmtem ? Cine te lasă. 1 oți ucide o piosului ori altă ginganio, care-țf suge singele: dar sa ucizi geniile romîneBI caro au săcătuit mintea romineasca, a- ceasta nu poți. Nici să ne gindim la una ca aceasta, sigui, și chiar eu ani spus-o mai mult in glumă. Pentru acela eu aș pro- pune următoarele mijloace. . „ „ ..... Mai întilu să se hotărască Romrtni ceilalți, ciți au mal nv mas, să nu mai fie în ruptul capului nici genii iiid.._telente, si , să ne vîrîm tot mai tare in cap ideea -toarte adevărata ca dela i Ștefan cel marc pănă astăzi nici umblă de gemu n a mai apm rut iu rom'mime, i a- talente dte aii fost, acelea s-au imun cs a în artă în poezie anume și în muzică, inviemcce la ștnn a, di nenorocire, numai pleava societății romînești s-a mgramadi . i acest din urmă fapt să ni-1 kphcăm prin npn^ . astfel cum s-a practicat dc savanta romini din faza a lo i. .ₜ faza a treia a cftrKt dela ojn iuuncă.-foarte„pu.țină si_ i-a dat m schimb mari cîștigmi. Pentru ca să fad ciubote, iți bai! ținte cu ciocanul pănă ce te doaie mma, ca să I i i g , iii -trebue să cumperi marfă eftină și sa te gmdeș . cum sa In sdi clienții vinzmd-o scump; ca sa lucrez mm nu t o muncă din 'reu tare, pentrucă apoi să-ți putiezeasca pun a 1 gărî^fâră Acoperișuri; orice veHac^HT trebue ș. r^c numai pentru știință nu In schimb msă ientează,, și ■ e ț încă altă dată și mai mult, aceasta poicch a ș. r tB întnu premii dela Academie. Și ce premii. Este unul - de lei,Ct cele dela loteriea de Hamburg. pe hnga c. o se nu adaugă avantajul că la loteriea de Hamburg pc la no oc1 ™ la premiile Academiei mergi la sigur, căci cui a cja le ta doinea, dacă nu ți le va da ție, sav.mtuh i ? A ia U-m mi >iiU-> autoras fi sena o nwstie cit de m ti ,i BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - so - căpătat dela Academie o recompensă de cinci, șase mii de lei. Eu singur, care scriu aceste rinduri, fac o excepție. Apoi ajungi membru al Academiei. Și iar, sigur. Numai, firește, să fii savant din faza II oii 111. Oricare savant romîn, daca nu moare de- grabă, ajunge membru al Academiei romîne. Arata-mi un singur autoraș, caro sa fi scris o prostie cit de mare, și care sa nu ti fost membru al Academiei romîne, daca nu chiar activ, dar ma- car corespondent ? Asachi ? D-apoi Asachi nu era savant de faza 11 oii 111, era savant de faza 1 și era, firește, de așteptat ca un om ca (tinsul sa fie lăsat pe delături, căci simiies similibus con- veuiunt. E de mirat, din contra, cum aii putut pătrunde la Aca- demic Laurian, l’apiu llarian și Cipariu! Ei, dar vezi, nu craii încă genii de ajuns, și de aceia mort copt trebuiai! sa între in savantul corp și do al de Cipariu. Și apoi cate știut că Asachi n-a ajuns la Academie din cauza dușmăniei- Iul Laurian. Nu fac, drept, parte din Academie numai ci ți va, filosofi, din cauza ca fundatorii aii uitat să facă o secție și pentru din.șii. Dar cir vre- mea so va face, ca sb se înfrupte și ei, acești poate cel mai ca- racteristici dintre toți specialiștii romini. Și din cîte nu te înfrupți! Primești monitorul oficial gratis, ceia ce înseamnă, pe- lingă lectura lui interesanta, un venit anual do aproximativ 3 lei, daca-1 vinzi cu chilogramul (a 18-20 bani kilo); primești pluta pentru asistarea la ședințe (-10 do lei de ședința, dacă ești din provincie, drumul gratis, la Academie cealii și chilie, ceia ce te dispensează, dacă ești sobru, de unul din prinzuri, vreo 70 do ședințe pe an....); pcla părăzi te pun tot in Crunte, mă rog mandarin de prima- clasă. Apoi, ca să continuăm cu avantajele savărrEizmulm, ajungi profesor universitar. Că poți ajunge și pro- C /VcsbîdtCum^ de aceasta nu vorbesc, pentrucă avantajele ma- teriale sini foarte mici și tot se cere oarecare știință, in sfir>.it capeți recompense naționale. Nu o vorbă, aceasta e mal greii decit să ajungi la Academic, dar tot so întimplă. Și Ia gîndeștc-l e. Dacă cumva so mtîmplă să fii deodată și profesor universitar, și membru al Academiei, și cu recompensă națională, și cu premii dela Academic, apoi nu-i mai bine sîLlIld'tt'mdte^ orice alt-, ceyajiijjvra .aceasta ? Apoi cînd atâtea foloase au sa ti curgă D-tale mimai pen- trucă vei 1! învățat forma goală a științii, cum crezi că nu erau să so îngrămădească oamenii la așa poreclita știință? Și cine a alergat mai tare la j>1 cască și a pus mina pe lobmâ mal rapede ? Firește că pleava societății. Vorba ceia: Obîaznicul minincă /7 praznicul. Ce ii'Wînal vrednic și mai modest^ Aceste- lucruri merg mină in mină) a rămas la coadă, iar in fruntea mesei' s-a îngrămădit săcătura; s-A- . In al doilea loc, măcarcii nu i bine să disprețuiască- ( inova pe uimo și nimic, dar, data fiind gravitatea cazului, să dispm Y Ițiîim geniile romîmjsti cu un dispreț egal înfumurării Ier, lihid fj colivii" ¹ • - • ' • - bᵤₙă BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 81 - măsură in modestiea Iul. Comparațiea cu spicul cel plin, care se pleacă la pămînt, în vreme ce spicul cel sec se ridică in bătaea vîntuluf, e o exprimare populară_a_unui adevăr de mult cunos- K cut. Și noi îl cunoaștem. Dar care noi? Noi care nu scrim, noi care nu sîntem savanți, noi al căror glas nu s-aude, țăranul si meseriașul. Toți cei care mînjesc hîrtiea și care într-o propor- ție mai mare ori mai’mică toți sînt înfruptați din specializmul românesc, pleava societății, aceia nud cunosc. Și numai glasul lor se aude și se trîmbițează și pentru aceia mcăirî nu se aude un rîs de bă'tae de joc ca răspuns la pretențiile grandomanilor, prin al căror condeiu vorbește duhul sfint. Nicio considerație nu trebue să ni domolească inima, căci puterea remedlului tro- bue să lie la înălțimea răului, și cu cît își Întărește gîtul spe- cialistul romin mai mult, cu atît mai târjTErg)jnCsă3. tragl.cu cangea 'de nas în jos/De orice" te poț! teme, dar de aceia că s-ar pute întîmpla să-î rupi nasul, nu. Cu cît se laudă săcătura mai mult, cu cît jonglează mai frumos cu forma goală a știjnții, cu atît opera este mai de nimic și autorul mai netrebnic. Regulă:- Cei mai mari crezuți oameni din țara aceasta sint cei iW’Tiiici, în special cei mai savanți crezuți oameni în țara aceasta sint cei mai ignoranți, cei mâi inteligenți crezuți oameni în țara aceasta sînt cei mai proști. In al treilea loc, să ne emancipăm de tiranica verdictele • D-lui Maiorescu. D-sa, măcar că cu bune intenții, din cauze ex- vA I puse mai sus se lasă înșelat de aparențele științii, și, fiindcă > vorba D-sale are mare trecere, apoi înădușă vre o apariție sa- ₜ nătoasă'ce ar p'ute să aibă loc. Cel puțin dacă ar li lăsat specia- * listul romin de capul lui, tot nu s-ar gurguia așa răpede. Dar asa, dacă-1 duce Dl. Maiorescu de mină! Chiar dacă ți ar veni o Hb în cap să flueri, cine te crede, cînd aplaudează Dl, Maiorescu? £ Dacă specialiștii romînî și-aii găsit asemenea, .advocat, asta m seanihă că 80 la sută din șansele de reușită ale vreunei reacții an dispărut. Iaca unul, oarecare, s-a dus cu o cărticică la Dl. . Maiorescu. unde a fost introdus de un alt ejusdem farinae oare- < i care, s-a închinat frumos, a admirat, a adorat (Și cine nu-i sim- țitor la asemenea lucruri?). Și Dl. Maiorescu a luat cărticica, a răsfoit-o si a blagoslovit-o. Nu-i vorbă, după cîtăva vieme i-a dat acel oarecare lui Dl. Maiorescu o copită., d ir acum, cind și a - făcut interesul, ce nevoe mai are ? Dacă ai fluent tu acum .Dl. Maiorescu n-ar mai aplauda. Dar e prea tîrziu. Inca an talent, £ încă o. pacoste, încă o.dumă. Să scuturăm, să ne muercam aj scutura acest prestigiu, să ne emancipăm do tiranica verdicteloi S D-luî Maiorescu. Si dacă ne vom emancipa, sa punem legala următoare cu jurămînt de a o urma: Nimeni să w se arnesunc itmîe nu se pricepe. In id natrulea loc. să ne constituim într-o ligă BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) — 82 tinde prin formalizmul oi ia eliminarea oricArei activități știin- țifice : din crit^r^bpiilor^ 'Do mult ce se teme .sli nu dea prea mult, pedagogică* specialistului romin a ajuns că uu dă chiar defel; de mult ce se teme să nu timpească- pe copil învățindu-1 prea mult, a ajuns șă-1 timpească lăsîndu-i crierul fără de nicTun exercițiu. Limba romină, de pildă, se învață acum numai din cartea de lectură. In clasa V profesorul cetește toată vremea discursuri (chipurile oratorice, cele mai adeseori produc- tele unui specialist romin), și cînd ostenește el, cetesc elevii. In clasa VI cetește profesorul poezii, iar dacă se intimplă cumva să fie el insuș poet, apoi improvizează a la Metastasio, și cind ostenește el, cetesc mai departe elevii. In clasa VII cetește pro- fesorul' din cronicari, alcgind bucăți pe care Ie- socoate că suit oii mai frumoaso ori mai patriotice, și chel ostenește ol, cetesc mai departe elevii. Do ciad binele. Dacă te ajută D-zeu să iii profesor de rommește, apoi poți să dai toate cărțile pe îoc și să cumperi numai ’o crestomație potrivită (Și sînt de a- cestea făcute conform program uhu o mulțime), unde să fie .un discurs pentru clasa V; citeva poezii pentru clasa VI. si bucăți alese din autorii rominl pentru clasa VII. Și te ajută D-zeu, că f bun. Căci înaintea juriului examinator,* caro e totdeauna prezidat de un pedagog, lată ce chestiuni îți poți lua. Teza I scrisă: Eminescu ca poet liric. Teza II scrisă: Eminescu ca sa- tiric. Teza III scrisă: Eminescu ca filosof. Tezi I orală: Emi- nescu ca jurnalist. Teza II orală: Stilul epistolar al lai Eminescu. Teza III orală: Eminescu ca nuvelist. Proba practică: Doina lui Eminescu, pe care o declami frumos, așa că să faci pe unul din membi ii juriului să plingă. (Ei dacă ai ave noroc să-l faci pe .prezidentul juriului I). înțelegi că n ai trebuință decîtde edițiea Șaraga a lut Eminescu. La fiecare din cele șapte teze o tot scoți din buzunar și te uiți o leacă intr-insa, și dacă ai maico rit și D ta cîteva critici că, dă, tot trebue să fi cetit și D-ta ceva și dacă maf ai și glas frumos, gest expresiv —știi, ba din .deget, ba din barbă, ba din pielea frunții--apoi ep la sigur, re- ușești chiar in fruntea listei. Și tot așa de cirul binele și pen- tru elevi, căci la cursul de romînește se duc ca la un spectacol. Dccît școala nu o un spectacol, tot așa dupăcumnu c o cazarmă. i¹ Șulnță are un rosTinlumea această, miăitiEpentra^ ai ajuns să vorbești cu oamenii la distanțe mari, să fugi ca fulgerul intr o trăsură fără cai, să te plimbi prin aer ca păsările, cît mai ales pentru acela că progresul ei înseamnă o perfecționare .a omului. o îndepărtare tot mai mare ăVicestula de bruia, dela care-șl trage ■ originea, Scopul scoale! este Să ajute la aceasta evoluție, iar nu să • ică din eleva ei militari. Militarizmul este tocm ii una din ma infestările brutei. Știm cu toții foarte bine că inel sîntem, noi Europenii, m timpuri do acelea unde afacerile d®la popor la po- por se regulează cu amenințarea și cu bita, .știm că trebue, mai i ales noi Dominii, să fim gata la tot minutul să mînuim ciorna-- gul? uit prin BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 83 scoli se pot da citeva lecții de mmmrea |)uștu, săbiei șl celoi- î'dte instrumente de măcelărie, ca un ful de gimnastica mi de nepătire. Noi însă tindem să facem din aceasta anexăₖ scopul pun cinai al -coaie), si sînt unele licee, caro tind sa întinau m a coastă privință scoalele noastre militare, și ai căror directei i iși o Horie din’aceia că u’evii lor au avut la cutare parada m; lipiră o tinută tot asa de marțială ca și acea a jaudai mdm Aceasta înseamnă o -ndepărtare incit dacă nu se vor lua masuri, copiii nodii au să capete m instituțiile du cultură ale statului ⁰ (icică -i muzicală, ca acea care se dădea m gimnaziile ^icucșu, lif SneciaHÎf cele spartane. Jîificare lucru Soarta a tost bună pc vremea ei, astăzi e un anacromzm. Io ni i im este -coala un local du petrecere, ci de munca, du năcaz. Tot lucrul’bun se capătă cu greu. In școală «O <’mdcsuă învățătorul cum să amuzeze pe. elev . așa ca sili se muSuvătătura o^fucărie; ci’’trebue sOo gmdcasca cum sa-i_^ deprindă mai’bine cu munca grea a știjnțj, care nuc o jum , •nunei cînd o într-adevăr știință, iar nu pseudoștnnța ca acea a Ba sa < Inmtăm ne cel slabi de minte, ci un concurs de munca Hilukc tuaîă. -reâ, unde se selectează cei vrednici, cu minte putui mu aptă de a face știință, adevărata știința. t it q“i no deprindem a avea răbdare, Graba strica t a w» iiolz, dar pentru moment e cu nepu r . . egc *- Pecii specialistul ‘'‘’i¹¹^ e uU " S cu citații ț modest (spic plin); pocit■h , ᵢ₍. .șia- d& ₐ_ₛᵢ ,ᵢᵣₐₜₐ !ᵢₚₛᵤᵣi|₍.. pe '/ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 84 - într adevăr o vasta cultura. Toate lucrările lui prezintă aceiaș sinceritate și aceiaș Hrbire de știință, ca și lucrările invațaților romint din faza I, probează intr-un cadru mic că autorul era in curent cu știința europeană contemporană și cuprind In acel ca- dru mic mal multe videri originale și juste’ decît toate scrierile savanților jomîin din faza 11 și III. Cadrul o mic insă, și din punct de videre al forței autorului, cit și din acel al extensiunii operei, dar, abstracție făcînd de acela că Lambrior a murit tinăr (era numai de 37 de ani), nu putea spiritul rominesc în evoluțiea lui firească produce decît începuturi modeste. Dar pe lingă opera lui Lambrior (Și tot așa in toate ramurile științii, nu numai în filologie, a existat dela 18(56 încoace cîte un Lambrior), activita- tea învățătorilor noștri probează că s-ar putea înjgheba și la noi o cultțiră reală, dacă nc-am hotărî să procedăm treptat și modest. Este fapt cunoscut dtrtoată hunea că învățătorii noștri . sint’oamenii cel mal cu adevărat. Iubitori do știința din toată țara și că activitatea lor științifică, în cadrul el modest, c cea mal solidă. Dacă profesorii secundari și cei superiori ar avo iu- birea de știință și aptitudinea pentru dinsa în proporție, sigur că am avea un învățămînt public ca cel din adevărata Belgie. Dar aceasta nu se poate, e contra naturii. Noi sîntem in ase- menea inprejurărl de începători, că nu vom pute învăța înmul- țirea decît dupăco vom fi învățat întiltî adunarea și scăderea, și noi sîntem încă la adunare și la scădere. Do lîngă această răbdare, că să facem întîiu lucruri mai ușoare și pe urmă altele mal grele, mal trebucște încă una. Du vor fi lucrurile ușoare ori grele, ele sînt asa precum le-a făcut natura, și numai în limita aceasta, a necesității, pot fi la dis- pozițiea minții. Nu poți face, de pildă, un calcul infinitezimal și integral de mai multe felluri, unul pentru un copil de 7 ani, aî tul pentru un elev din clasa V, și altul pentru un student. Cal- culul acesta o numai unul și aceiaș, ori îl pricepi ori nu l pri- cepi, dar ca să-l faci și mal ușor și mai greu, după placul D-tale, nu poți. Ori, nu poți face un curs de gramatică comparată a limbilor mdogermanc de mai multe fcliurl, unul pentru clasele primare, altul pentru liceu și altul pentru universitate; acest curs nu se poate face decit la im anumit timp si pentru niște anumițl oameni ; ca să-l faci și mai ușor și mai greu, după placul D-tale, nu poli Pentru anumită activitate intelectuală trebue anumit om și anu- . mit timp. Nu poți zice: «Te rog, învață pentru hat irul meu chi- nezește pănă mini dimineață, pcntrucă are să vie mini un Chi- nez ki București și n-are cine să vorbească cn dînsul » Dum- nezeu insuș nu poate face pe om să învețe o limbă in mai scurt timp decît acela in care el, dumnezeu, a hotărit dela capul lo-. cuiul. Prin alte sfere a făcut el poate ființe do acelea care să poata învăța chinezește într-o noapte, aici pe pămînt n-a făcut. ■de Dintre toate condițiile propuse de mine această de pe urmă, ₐ -------------------------- - ’ ................ '• ¹ mᵣᵣᵤ; BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) dare a fost cauza principală, care a făcut să degenereze la Ro- mîin sliinta in rcmiu&iC (vezi JV, -.1, și pana ia atTta⁻grad‘ de putere a crescuTacest„mare defect inoral, med lucruri absurde au ajuns în mintea'romîneăscă m^ pre- cepte intelectuale și murale, destinate oarecum să călăuzească soarta romînimei (Ce ironie!). , ᵥ Toată lumea știejchiar un copil, că a rezuma se chiania a spune aceia ce este mai important dintr-un șir du cunoștințe, pe care prealabil cineva le-a avut și la-a cîntarit tocmai penii u ca să vadă care sint mai importante și care nu sint. Pentru ca să rezumi ceva, trebuo întiiu să-l știi pe acel ceva in întregime. Presupune că un învățător dela un sat ar vorbi cu un elev al săli astfel: ,Măî băeto, iaca al aici, pe aceste zece pagini, isto- rica lui Mihaiu Viteazul. Această istorie tu trebue să o știi pe de rost, dar mai întiiu să mi-o rezumi? Sigur că elevul, oilcit de prost arii el, ar crede că învățătorul glumește și î-ar răs- punde: .Lasă mă întiiu s-o învăț pe această istorie a lui Mihaiu Viteazul si apoi tî-oiu rezuma-o? Dacă insă învățătorul n a glu- mit, ci a vorbit serios, ce crede iubitul lector? Ef, dar e altă- cova să fu învățător la sat și altăceva să fii profesor universi- tar si membru al academiei Curn spuneam cu altă ocazie, daca furi în tara aceasta o pine, mergi la criminal; dacă tun insă un milion cu meșteșug, ca să nu-H poată pune procurau mina po guler, ești un erou admirat de părinții de familie. Iot așa aui, dacă ești învățător la sat și pui pe elevi să lezumeze mțiiu și po urină să învețe, li pare oamenilor lucrul curios; daca insa ești profesor de universitate și membru al academiei, poți face ■ asemenea propuneri absurde fără teamă de a provoca mirai ea. Si într adevăr un vechili cunoscut al meu (Nomma odiosa) mi-a . făcut mie o asemenea propunere cu privire la dicționar. 1 eeind mă silîam mai tare să clasific după înțelesuri citațiile nenumă- ratelor cuvinte, mai ales ale celor care, ca bal, au sute do m- telesuri, iar lucrul mergea încet cu toate silințele mele, am pn- mit următorul sfat din partea acelui prietin: .Rezumeaza ca Dm-Mii¹. Ca Da>wiu, mai întiiu Se înțelege, daca toțijygaiițn din țara romîneăscă sînt niște genii, trebue să fiii și etT mșcBi ca Darwin. Apoi rezumează! Tu de abia ai început să ci ș istorica lui Mihaiu Viteazul și el iți ,⁸* '⁻ez^ rezumez? Cele 100 de înțelesuri ale mi bal? Dar hsă-mă m să le aflu care-s. Nu vezi că nu lo știu încă și ca tocmai m l bat capul să le aflu? Ce noroc ai, măi omule, im-am zis, că eșt i un om mare și nu ești un învățător de sat, căci te-ar lega a- menii. Dar așa nu te leagă nimeni căci e grozav prestigiu de a li cineva om mare în țara romîneăscă !~ -n-o Rău cu rău, dar mal răii fără rau, Zice Kominul. - au dreptate, căci iată ce vrea el să zică Se măiită, de pil ă. nmee disteaptă si nimerește un bărbat prost, dai ¹ : prostiealul bărbatul se face ^suferit flmeil, P^^^ insă procură bielsng familiei. Acum, dm punct de vidcie al fimcn, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 86 firește că nu i-1 bine eu prostul alăturea, dai ce ar face ea sin- guiA cu o casă de copii, cînd n-ar li prostul? Ori, a căpătatei ueva dela părinți moștenire o bucată de pSmînt rău si o co- cioabă. Ar fi mal bine, negreșit, ca cocioaba să li fost o casă bună și pămiiitul cel răii un pămînt fertil, dar dacă n-ar ii moș- tenit nimic, ca atiția alții, n-ar ti fost încă si mai rău? Si ce mai trebuesc exemple? Decite ori nu s-a întmplat fiecăruia din- tre noi ca să tragă un profit dintr un lucru, pe care in alte in prejma rl il disprețuise ca netrebnic, dintr-un cuțitașștirb, dmtr-o păr^ebe de papuci rupțl. dintr-un bumb de fier, dintr-un ac tăia v|rl 1 Să mi dispi^țucști nimic. Acest filosofem e deobsto cu nosedr Dar du aief mr urniră că trebue să strîngl toate iar- hurilo, potcoavele, cuele. bumbii stricați, custurile, potloagele. Sini și de acel care strîng aceste lucruri, dar nu din vreo tilo- sofu,', ci din necesitate, pentrucă hirburilu, potloagele, etc., fi con stitnc o^ marfă, un material de schimb, un mijloc du existentă. Dai încă mai puțin din acest lilosofem nu urmează că cineva cu bună voință și cu bună hotăriro trebue să urmărească lucru- iile cele rele. Ilnnd^trcb bine. Dacă cumva se în- hmplă ca să dea peste rău, să caute să utilizeze și răul, dar ' nu este tieaba buna ca să umble după rău înadins. Se înțelege că treime să aibă cineva puțină răbdare. Adeseori, in adevăr, (Nu totdeauna), lucrul bun costă mal mult timp, mai multă muncă ( ar Incalfh și dacă aștepți puțin, b lucru bun. Răul e tot rău’ ⁰ de «1» mi-1 vorbă,—răii cu rău, dar mai rau ara rău,- insă, dacă poți cu puțină răbdare să-1 inlocucsli cu altul bun. nu sta la îndoială. Și cu toate acestea vorbele Z i¹ prost, numai sa /ie mai răpedd aii devenit o dogmă iu țară aceasta, kg!ou. foarte greii să reșgițl contra acestei dogme, căci' ⁰¹¹ 'f¹¹¹¹"? origine» în firea unei întregi clase de oameni, in firea specialiștilor romini. caro a tot înflorit dela 18GG încoace si a -ăsit m acea dogina sancțiunea si furmiila. Cu toate acestea/tr ebue. să -ivon rabdare. râbdam, acesta să ne fie cuvîntul-de ordin. «"'M să fie mm nipadd să pumni o alta:^ ni da tirziit, mimai să fie bun. ᵥ-------/ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) Indice de exemple și da nume abaldă Hi H. abalei*? H- al>a roca 11. abarliiu 11. abătritoare 11, H- abd al 1 i • abdcs 11. abdest 11. _ abdicare 11. !<• abeș 12, 17. abecedar 12. abiruire 12, li. abitațiune 12. abiturient 12. ablaș 12. ablișoarh 12. abnormii al e 12. absidă 12. absmtcz 12 absoarberc 12 absolutist 12. 17. absolut oria 12. absolvenții 12. absorbitor 12. absorviruesc 12. abstinere 12. absțin 12. abșidar 12. abținere 12. 17. abundent 12. aboa 12- ᵣ abolire 12. 17. abolire l²- abominabil 12, 17. abonare 1'2, li. abor 12. _ abordabil 12, li. abolesc 12. abracadabrant abrașa 12. abreviativ' 12, 12. abundint 12. aburire 12. . abut 12. abuu 12. abuzant 12. abuzare 12. abzic 12. • acadcmicoște H, 1 • . Academica 79, 80. acaparare 12. acapăr 12. acar 12, 1 < • acatastasie 12. acatest 12. abreviator 12, 17- abroviatură 12, li. Abrud 15. abrutizez 12. alnuzana 12. abk® acatolic 12. acar 12, 17, •>». a, calin 12. acăr 12. _ acari la 12. !«• acăstăi 12. acMțaro 12, l.._ acăț'icios 12, 1< acătărarc 12. 17.^ acățătoarc 12 l<. acățos 12. acău 12 aceea 12. accedere 12. accedez 12. accelerare 12. I accelerație 12. li^ accelerațiuno 12.1i. accentez 12. accentuare 12. _ accentuesc 12, 1 <. acceptare 12, 17. accesibilitate 12. accesic 12. accesit 12, 17. accesiune 12. ' '• acciză 12, 17. acerestere 12. acel ³⁷ acela 3b. acelalalt 12. acehdanl 12. acclălalt 12. acelălant 12. acer 12, 17. . acerat 12, li- acest 35. acosta 3u, acesta'alt 1'2. acestalani 12 . accsVdiJt 12 aaestălunt 12 aeestlalt 1-, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 88 - acetună 12. achenie 12. acordesc 12. adică 35. Acfienpan <16. acotiledon 12. adicăie 35 achiamare 12. acotiledonic 12 adică te 35. aelMan 12. acov 12. adicătelea 35 achilimit 12, 17 acreditare 12 aept 17. achințiu 12. ' feriți 12 aesta 50. «liipue^c 12 acridă 13, aferat 16, 18. achiu 12. aurire 13 agestesc 17. ' aci 35, 41, 42. acri| 13, 17. Aghid 46. acic 12. acritoare 13, 17 aglică 48, 49. aciculăr 12. acrobată 13. Agribicîu 46. aciditate 12, 17 acrobatic 13. aguriz-.tr 48, 49, acidulat 12.’17.' acroîii 13. Aaust 17 acintuș 12. 17’ acromatizm 13. ahau 17. acir J2, 17. aerostihidă 13. ’ ' ahăsta 17. • aciră 12. acrotalasie 13. alasta 17. aciuare 12 aci-ovolizin 13 aici 35, 41, 42 aciuaș 12. ax 13. airea 17. aciamaro 12, 37. axil 13 aitură 17. aclamator 12. ' actă 13. AW 45, 46. aclimatâre 12. actic 13. ajung 64 aclimatizare 12 17 actinamea 13. alandala '57, 59 aciimatizațio 12. ’ actoraș 13. ' alău 17. ’ aclimatizez 12 17 actori ții 13. Alba 45. aclo 12, 17. ’ ’ acțio 13. Alba Dalia 45. acmac 12, 17. acu 35, 36, 4] albitiă 48, 49. acnu, 12 17. ' acufund 35. albinea 49. acnuma 1217 acufundare 13. albinică 49 aco] 12. ’ ' acufundătură 13 albinioară 19. acelea 35. acideat 13. albiniță 49. acolisitorîu 12. 17 aculeiform 13 albinuță 49 acolisiro 12. aculcol 13. albișor’ 12 acolit 12. aculm 13. aibiță 48, 49. acolo 35. acum 35, 36, n Alexandria 46 acoloș 12. acuma 35, 36, 44 Almaș 46 acom,’ 12. acumbent 13.’ ’ altanîc 49. acomodabij 12 acurnen 13. ' • altîngea 49. acomodament 12. acuminat 13 ■ altiugic 48; 49. acomodabt 12. acumulare 13 Alțina 46. acomodare 12. acumulare 13 alunat 48, 19, 50. acompaniare 12 17. acumulatiune 13 Amaradia 46 acompaniatoare 12 acumuș 13. amăreală 48, 49 50. acompaniatorul 12 17. acurăteață 13 America 46. ’ acuș 35. acompaniman 12 ’ acuză 13. amin 59. aoonciea 12. acuzator 13. Ampela 46. acoperit 12, 17. acvilon 1,3, ’ Ampojța 46, 47 acoporitoj-Iu 12." acvir 13. ’ amu 35 37. aeopei'dm^ 12, 17. adănost 5't Anado] 43. ’ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 89 — aniniș 48, 49. Antina 46. Apold 46. aptangic 49. Arad 46. Arapia 46. Arcadios 55. Ardeal 46. _ argAsealli 49. 50. argea 49. Argeș 46. aricaală 49 aricău 49, 50. ariștă 17. armasar 49. Arnăutchiu 46. 52. . arsenică 49. arsinic 49. arțar 49. arunc 59. Asachi 69, 80. ascult 63. asupra 63. _ a^chiez 49. 50. așternut 49. atingic 49. atlangic 49. atunci 64. Aței 46. auș 59. Avrig 46. baargic 13. babau 13. babein 13. babeingiu 13. babelic 13. babie 13. baburb. 13. baca 13. bacalA 13. • bacalbașa 13. bacalim 13. baeatbteat 13. bacaloreatîi 13. BacM 46. bacceu 13. 17, 18. bacciform 13. baccil 13. baco ¹⁰ baclbn 13. bacliti 13. bacolțl 13. bacriu 13. bacșorez 13. badahîrca 13. b&dani 13. badel 13. badii 13, 17. badin 13. badoacă 13. bacderă 13. bagadel 13. bagatea 13. bagcea 13. baghiță 13. baglonetă, 13. bagreanorodnic 13. bagrin 13. bahadircă 13,17,18. bahabue 13. baharaucă 13. baharoasă 13. Balanță 46. Bahuea 46. balul 14. bahuesc 13. bubuitoare 13. bulb 13. balei 13. 17. baiculaș 13. bainet 13. balo 13. Laloș 13. balozo 13. baîur 13. . bal 13. baladin 13. baladină 13. balansez 13. balanțier 13. balaoacheș l§. balbuț 13. _ ' Balcan 46, 47. baldar 13. baldrian 13. _ balhuni 13, 17. bali 18. baliroil 13. balistă 13, 17. balîc 13. balomidâ 13. baloș 13. balotarisesc 13. baltagibas 13. bălță 13. bambură 18. bamburcă 13, 18. Banat 46, banatit 13 banc 13. bând 13. bandajare 13. bandare 13. banderlu 13. bandez 13. bandiți 13. bandoală 13. bandrabuci 13. handraburi 18. bangihiu 13. bangăii 13. banoveț 13, 17. banț 13. banțur 13. bapcă 13, 14. baptistar 13. barabar 13. barabuliștc 13, 17. barac 13, baragi 13. baranță 13. Baraoit 46. barat 13. bară 13, 17. barbar 13, 17,_18. barbarie 13, 17. barbaricesc 13. barbarie 13. 17,18. barbarină 13. barbarizm 13, 17. barbă 13. 18. barberie 13. barbiriu 13. barbuilez 13. barbarie 13. barcachi 14. bargel 14 HI BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 9(1 — baricadare 14, 17. barloK 14. barme 14. bârnă 14.! barnubit 14. barnee 14, 17. barnie 14. baroană 14. baroscop 14. barșonesc 14. hartă 14. bartiță 14. basalic 14 basamă 14. Basarabia 46, 47. ■ basoță 16, 18. bastara 14, 17. bașă 14. bașbaiac 14. bașbuza 14. bașbuzucie 14. bașoaldă 14. bat 31 sqq. 57, «5, batalan 14. bataștine 14. batărăș 14. batcă "14, 17. bato 14. batere 11. bătic 14. baticel 14. batiste 14. batoc 32. batog â2. batogesc 35, 43. batră 14. batucel 14. bănesc 14. baun 14. baur 14, 17. havani 14. baz 14. bazageanbasă 14. bazalt ic 14. bazarlîe 45. bazăconio 14. hazma 14. hâdaȚQ 35! Wdău 35 băl 53. , bălan 53. Bălgracb 46. blloiu #3. Bălțătești 46. băluț 53. Bărăgan 46. Bărceanu 49, 50. Bărgău 46. 47. bătucesc 35, 43. Becii! 46. Beclean 4u. Beluș 43. belceii 17 Belgrad 46. Beiheclîi 46. beterdisesc 31. betermea 32. Bicaz 46. bi'el 53. Biertan 46. Bistrița 46. bitirdisosc 31. bitirmea 32. biia 18. bîlhoacă 35. Bîrlad 46. Birsa 46. bîrsă 18. bîtă 35. bîtuță 17. blagă 17. Blaj 46. boare 58. boală 35. boltă 44. Bogdan I. 9, 4₍;_ Bogdan-Saralu 46 bojogar 18. bojogăreală 18. bojog» rose 18.' Bolcacia 46. boldii 18. bolf i f boimd 17. boră 16. îs. Borca 46. Hostia 16, 47. Bn<:ni:i ar: botă 35. 64. Botoșani 46. bourel 56. Brad 46. braghin 13. Brașov 46. Brateș 46. Brăila* 46. bru marin 32. Bucegî 46. buchea 32. bucnesc 35. Bucovina 46. București 46, 47. budăiu 35. budihace 35. buduhală 35. buduhaliță 35. bufnesc 35. Bugeac 46. bugezesc 18. buhnesc 35. bulbuc 18. bulg 35. bulgăre 35 bulhac 35. bulibașă 35. bulucbașă 35. Burdujen'i 46. buric 18. buruiană domneas- că 44. buștean 35. buștihan 35. bute 64. Buzăli 46. cabac 14. caban 14 cabaniță 14. cabanlău 14. cabazlîcarlu 14. cabeniță 14. eablucă 14. cabul 14. caca 14, 17. ctcalisaura 14. cacancea 14. 'aceahmi 14. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 91 — cuceariua 14. cacerdisesc 14. cacior 14. cacioresc 14. cao® 14. cacodemuii 14. cacofonic 14, 17. cacovean 14. cacu 14. caculi 14. cadalic 14. cadalma. 14. cadel 14. cadet 14, 17. uadiascbor 14 cadilnițk 14. calișcd 14. cadrez 14. ca e țel 14. Cafarnaum 16, 47. ca 1 el u țâ 14. cafcangiii I I. cat'tar 14. cagan 14. caghelariu 11. cahal 14. cahleața 14. Calini 4(1. cahvegidinii 14. cailac 14. cailă, 11. caimacamaș I 1. caimiiciimiu 14. caisinil 14. caisiu 14, 17. caișrnir 14. căluș 45. calabrin 14. calacatîr 55, 56, 57. calafaciu 14. Calafat. 46. cal am bolii 14. calaminîl 14. calap 14. cala 11. calat 14, 17. caldr 14 calbază 55. calbeazi 14: 55-. calcat 14. calcaura 14. caleerița 35. calcinare 14. 17. calcinație 14. calcinațiune 14. calcifiez 14. 17. calcopiiită 14. calcnlabil 14. calculare 14. 17. calculator 14, 17. calculator 14 calec 14. cal led 14. caltio 14. calfiu 14. calibru 14. 17, 18. calicesc 14, 18. calicește 14. calicime 14. 17,18. calicinal 14. calicios 14. caliciro 14, 17. calicit 14. caliculat 14. calificare 14. 17. calificat 14. caligulicioard 11. călită 14 calițcd 14, 17. califi 14. ualîin 14. calin 11. calmar 16 calomel 14, calpacd 11. calpu zilnic 14. calvin 14, 17, 18. calvine.sc 11, 17, 18. calvinește 14, 17. calvinizm 14. 17. cam 59. camardiner 14. camatnicie' 14. carabiu 14. cambM 14. camerieri 14 camerling 14. camerton 14. camforă 15. camforcă 15. camfurca 15, 18. camgar 15. canihl 15. cămin 15. camițîl 15. camizol 15. camlot 14. campadură 15. campanii 15. uampanulaceu 15. campanulat 15. campanulă 15. campion 15, 17, 18. camuhaT 15. cumva 15, 18. cana 15. canaliculat 15. canaluțti 15. cananarhisescl5,41. cananit 15. canapelu 15. canara 15. canariță 15. cancea&â 15. cancet 15. canei 54. cancioc 15. candelar 15. candeș 15. candiflez 15. candie 15. candilarîu 15. canescent 15. cane va 15. cangelanu 15. canie 15. caniș 15. caniv 15. canonicește 15, 17. canonierd 15. cauonir 15. canunisire 15. cantaloș 15. cantalup 15, 18._ cantaragiu II. 45. cantariatică 15. cantatriți 15. BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 92 cântă 15. cantonist 15, 18. cantoral 15. can torte 15. canțelist 15. canțonetă 15. caolin 15. cap 66. capangă 15. capară 15. capasîz 15. capăr 15. capelcă 15, 18. capilar 15, 17. capilaritate 15. capiolan 15. capituz 15. capitol 15. capitolă 15. capitollu 15, 18. capitulan 15. capovenie 15. capselă 15. căpșun 15, 18. captare 15. captator 15. captațio 15. capturare 15, 17. capturez 15, 17. capțios 15, 18. capudun 15. cupudan pașă 15. caraban 15.* carabană 15. carabăț 15. carabele 15. . cariboiti 15. carabura 15, Caracal 46. caracatir 55, 56. caracterisesc 15. caracteristică 15, 18. caracterizare 15,17. ' caratefiz 15. caragea 15, 44. caragiii 15. caral 15. caraman 15. cararnană 15 carambie 15. carango 15. carantan 15. carasir 15. caraufu 15. . caravanserain 15.’ caravelă 15 caravion 15. caravlah 15. carăbom 15 carăpit 15. carbol 15, 18 carbonar 15, 18. carbonitic 15. carbonil 15. carboș 15. carbunculțjs 15. carbură 15, 17. care 15. carcan 15. carclofoiu 15. cârd 15. ■ cardaș 15 ■ carea 15. carectei 15. cariat 15. cariatidă 15, 18. caricat 15. caricaturez 15,17,18. cariez 15 carinat 15. carineform 15. cariofilacce 15. cariofîlee 15. cariopsă 15. carlogesta 15. carmajin 15. candăn 15. carmilă 15. carnali tă 15. carnețel 15. carnilice 15, 17. caro 15. carp 15. Carpat 46, 47. carpolă 15. carpentă 15. carpie 15. carstaco 15. carstenită 15. cart 15. cartel 15, 18. cartilagineii 15. cartilaginificație 16, cartofărie 16.' cartografic 18. cartografie 16. caruhă 16. carusel 16. 18. carvană 16. casabașalic 1(5. casabert 16. casan 16. casaoc 16. casare 16. casăgin 16. cascanet 11». casca re 16, 17. cascarilă 16, 18. caseină 16. casieriță 16. casilerită 16, caslava 16. casoletă 16. casrîc 16. casteiu 16. castet 16. - castorină 1(5. castrare 1«, 17. castre 18. castriet 16. castru 16, 17. casă 16. cască 16. Cașin 46. castelan 16. caștelean 16. caștie 16. catafract 16. • catagrafie 16,17,18. catagrafisesc 16. catahrizuiie 16. catalfoase 16. catalogare Ui. cataloghez 16, 18. catandichi 1(5 Ui /'nresar» 1 ~ BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 93 - catarag 16. cataresis 16. eatastasis 17. catastiv 16. cată, 16. catehis 16. ... catehisie 16. catehizare 16, 17. catehumen 16. catenă 16, 17, 18. catorgă 16. caterisire 16. caterisis 16. cateter 16, 18. catigorisire 16. catihetic 16. catiheție 16. catihis 16, 18. catihizez 16, 17. catîr 55, 56. catiraș 16. catirc 16. catolioesc 16,17,18. catolicește 16, 17. catrafoiu 16. catramină 16. catur 16. cațAae 16. ca(aon 54. cațaonesc Ifo cataun 54. caii 16. caudat 16. caul 16. cauliculă 16. caulinar 16. caulomic 16. caut 16. cautelă 16, 18. cauter 16, 18. cauționamînt 16. cauiionator 16 cauzilari 16. cavac 16. cavadiș 16. cavalerizm 16, 18. cavaleros 16. cavalet 16, ,18. cavalin 16, 18. cavarbașîi 16 cavernă 16, 17. 18. caviar 16, 18. cavoii 16, 18. cavză 16. cazacă 16, cazacincă 16 cazacioc 16. cazaclie 16. ca zaci iese 16. cazagiti 16. cazan ahcesi 16. cazarmadă 16. cazarmez 16.17,18. cazilbășește 16. cazino 16. caznic 16. cazon 54. Căciulata 46. călbază 55. călbeăză 55. CălimăneștI 46. călțunariu 18. călțunafî 49. călțunăreasă 18. Călugăreni 46. căpcăun 54. cărangea 44 cărăgea 44. cărucer 57. cărugea 44. căscăun 54. căsnicesc 18. uătănesc 18. cătră 18 sqq. cățăun 54. Ceahlăi 46. ceatăr 54. ceater 54. col 8a, 38 «iq. * cela 35. Celelp 46. cer 47. cergă 18- _ Cernu 46, 47. Cernica 46. cerșesc 47. 48. Certăștt 16. cest 35. costa 35. cctăr 54. cetărez 54. cethală 18. ceter 54 cetit 18. ceva? 48. chelar 56. chclărca 56. chelărel 56. . chelbe 55. chelefsesc 33. cheler 56. cheutoare 35. cheșf 17, 18. cuez 18. chiclaz 18. Chiev 46 .chiftirită 59. chiler 56. chiliile 16. China 46. Chiov 46. chip 66. chircă 55 chirioseală 18. chirfosesc 18. ehiiOțCă 18. chiroteală 18. chirutesc 18 chiscuiu 18. chitab 18. Chitaii'i 46. chlujar 17. cifră 18. Cihac 10, 32, 51. 58, 75. cimbru 64. cincime 18. Clincu 46. cioardă 35. cioc 63. ciocan 56. elocălăo 56. cloci aș 57. cîocleag 56. cioclcj 56. cloclejel 56. clocoiu 58, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) - 91 — cocăltaî 44. crăciun 58. 1 (pariu 61, 69, 70. 80. cocirdat 95. crăiță 44. Cisleibmia 46. cocîrjat 35. crănțăesc 35. 11. ;isnădiu 46. cocîrlat 35, crănțănesc 35. 43 Oiatelu 46, cociltaurl 44. eră valii 17. citlerruec 17, 18. coclaură 44. creangă 35, ciubotă 06. coconoz 45 crer 17. C1UC (53 codru 58. Cristian 46. ulucă 63. Cogălniceanu 69,73 Cris 46 ciucleag 56. Cohalm 46. . Crii 46. ciung 35. colaps 16. Cri vești 46. clungaresc 35. Colase 46. 47.. Urim 46. ciungesc 35. colceriță 35. cruncan 35 ciunt 35. colcîntaur 44. cruce 63. , ciuntesc 35. colea 35. cuc 63 ciurdă 35. colo 35. cucinil 73. ciutură 63. Colonia 46. cucunos 45 cilțuesc 48. Colțea 46. cucunoz 45. Cîmpina 46. comedon 16. Cucuteni 16 . Cirnpulung 46, 47. condac 18. Cudalbi 46. cind 19 sqq. condurul doamne I 49. cufund 35. cintaragiă 44. Conhlaconhla 8, 62. ■ cutii 64. cîrleagă 57 conopiștiriță 57. culcudușă 34 Cirligatura 46, 47. Constantinopol 46. culcuduță 34 Cirloinănești 46. contrarnină 16. Cule 46, cîrmoaja 51. conventicul 16. . curcudea 34, cîrneleagă 33, 57. Copșa 46 curcudușă 34. cîrnosesc 18. corcie 18. curînd 58. uit iine 18. corcodea 34. cui’lă 34 civirgic 55. clamp 43 corcodușă 34 curtubeș 56 ckmpă 35 Cure 17. In. Barwin 8.5. clanț 43. corlă 34. DensușanuOvidiuO. clanță 35. Corod 46 deretic 59. clatin 51. Corssen 8, 10. despic 5î). corună 34. dezmierd 59. clămpăesc 35. Coatinescu 50. Diez 56, 64 76. clămpănesc 35, 4:;. cot 63. clănțănesc 35, 43 doi 63. clătesc 51. cotăresc 34. dulce 63. clatin 51 cotoresc 34. Kminescn 78, 82 cleampă 35 coțobănesc 44. tearfon 44. eleatăn 51. coțobrel 44 ferfen mare 44 clempaucsc 35. CovurlmU 46. fug 63. clempuș 18. Cozia 46. fulger 63. cloten 51. ci ac;. .io. fund (>4. cletin 51 Cracău 46. furcă 63. clevetitor 18. Craiova 46 47. (faster 58. cloncan 35. cran cal ic 18. gălbază 55. clop 17. cranț 43. gălejel 56. Cluj 46. crăcân 35. ghiuj 76. crăcană 35. „hÎMC. 7- 7G BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) I - 95 । gione 63. giur 59. grăsun 54 ' Gihnm 70. gură 63. ham 66. uHasdeu 17. 32. 49, 50.53.65, uS. 71. 73, 74, 75, 76, 77. Uavet 8. Hekaholz 83. Jlerzog Eugen 59. hirurg 66 ÎCÎ 35; £ ie 59. Iun 63. încuetoare 35. înpăratul păsărilor 56. înpărătuș 54. . inpărățel 56. inpung 64. jug 63. june 64. junghi u 64. KUlincr 6^. Lambrior 83, 84. Laurian 32, 53, 69, 80 log 57. lingușesc 47. lis 67. lucru 63. Lundell 60. luntre 64. lup 63. lupt 63. lut 63. Maiorescu 11.73.77, . 78, 81. Meyer-Liibke 11,58. 64, 65, 66. Miklosich 10. 32, 3$. 53, 54, 64. minciună 59. • Miron Costin 70. 72. 73. moare 63. moleșesc Mommson 83. muc 63. mulg 63. mult 63. muscă 63. must 63. Mtlller Mas 61. noră 63. nuc 63. număr 63. ochelari 56. ochelari ță 56. ocheșică 44 ochiul boului 56. om 57. panclaruș 56. pantof 56. Paplu Ilarian 69, 70, 80. papuc. 56. parantuș 56. Paris Gaston 11, 64 pazarlic 45. pănțăruș 56. jiătrund 64. Pindar 76. piț-înpărătnș 56. ploae 63. plouă 63. plumb 64 poașcă 64 Poliza 57. Pontbriant 17. porumb 64. pufnesc 35. puiu 63. pulbere 63. pulpă 63. pumn 63. Pumnul 69, 70. pușcă 64. Puscarm Soxtil 59, 64, 65, 67. puț 63. Kanko 83. răspic 59. răspicat 59 filă 59. Rohde 77. roib 63. rolbă 63. Rousselot 63. rug 63. saramură 63. sarbăd 59, săptărmhă 53. sătul 63. său 59, 63. Săulescu 69. Sbiera 1. Radu 62, 63, 73. . Schleicher 70. Schuchardt 10, 47, 59, 76. Scripture G3 scurt 63. scutur 63. Seelmann 8, 9. sfed^luș 56. sfrodeac 56. sfredelaș 56, sfred^eac 56. sfredeluș 56. Si&wts 66, o7, 71. Sittl 10. spurc 63. stric 59. sturz 63. sufer 63. sutlu 63. supsuoară 59. surd 63. șepte 53. șnfrac 56. sofrăcuț 56. tău 59, 63. Tiktîn II, 16.17, 18, 19, 20, 21.30,31. 32. 33. 34, 35. 36, 37, 43. 4 4, 45, .46, 17, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54. 55, 56, 57, 58, 59, 60, 62, 64. 68 toamnă 63, 61, 6o. Tobler 11, 31, 43, BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC) 96 — trunchlu 64 tuleau 56. turb 63. tusa 63. țanțaruș 56. umăr 63. umbră 64. undă 64. unde 64. ung 64 unghie 64. Ureche A. V. 60, 61, 70, 71, 72, 73. urez 59. urs 63. u.țor 59. vită 59. vîzdoagă 44. Vlăhuță 8. vulpe 63. vultur 63. Weigand 62. ziuă 10,59, • biblioteca UNIVERSITAȚH - 1 A 1 • BDD-B858 © 1907 Editura „Vieții romînești” Provided by Diacronia.ro for IP 86.120.114.161 (2022-05-09 09:23:45 UTC)