SUFIXELE ROMANEŞTI
             DE
                        Dr. G. PASCU
                 DOCENT LA UNIVERSITATEA DIN IAŞI DIRECTORUL BIBLIOTECII UNIVERSITĂŢII DIN IAŞI
               OPERĂ PREMIATĂ DE ACADEMIA ROMÂNĂ CU PREMIUL NĂSTUREL DIN 1915 DE 5.000 LEI
EDIŢIUNEA ACADEMIEI ROMÂNE
                                                                                                                                                            QCS
                                                                                                                                                      -,3Z- —*3
j 3                 BUCUREŞTI
f.. 2
\ 5 LIBRĂRIILE SOCEC & Co., C. SFETEA, PAVEL SURU
                 LE1PZIG .
                                                                      OTTO HARRASSOWITZ
                                       VIENA
GEROLD & COMP.
1916
22418
   Raportul Comisiunii Premiului Năsturel din 1915 asupra manuscriptului cu subiectul: „Sufixele de formarea cuvintelor în limba română, studiate din punctul de vedere al formei, al sensului şi al originii Ior“, aprobat de Secţiunea literară la 2 Maiu 1915.
   Am onoarea de a vă înupoiă manuscriptul cu cuprinsul „Sufixele de formarea cuvintelor în limba română, studiate din punctul ■de vedere al forrriei, al sesnului şi al originii lor”, prezentat pentru premiul de 5.000 lei, ce este a se acordă prin Secţiunea literară în viitoarea sesiune generală din Maiu 1915.
   Părerea mea, în urma unei cercetări destul de amănunţite a manuscriptului, este că avem a face cu o lucrare de mare valoare, precum ar fi de dorit să existe şi pe terenul altor limbi, mai de demult şi cu mai multă competenţă studiate decât limba noastră.
   Studiul sufixelor derivative este unul din cele mai importante .şi cu toate acestea unul din cele mai neglijate — în general vorbind — în istoria limbelor, iar lucrarea de faţă este atât de completă, atât de amănunţită, şi în aceeaş vreme atât de sistematică, încât trebue să ne simţim fericiţi că s’a găsit un Român care s’o poată duce la capăt. Este cu neputinţă ca într’un asemenea vast material să nu se găsească lucruri controversate, asupra cărora .lectorii să poată aveâ cutare ori cutare altă părere. (Această frază, pe care o spun eu aici, nu este o frază banală, ci e spusă din convingere şi e bazată pe o cetire reală a manuscriptului). Dar< sunt sigur că oricare filolog se va ocupă cu limba românească va aveă -totdeauna pe masa lui de lucru opera cuprinsă în acest manuscript, pentru a o consultă la iot momentul, şi va fi recunoscător Academiei Române că a publicat-o. Va trebui însă ca la sfârşitul lucrării să se facă un indice, unde toate sufixele studiate să fie
IV
înşirate în ordine strict alfabetică: nu din punct de vedere al filiaţiei lor, în felul acela că sufixele compuse unele din altele să fie grupate la un loc (ceeace ar îngreuiă consultarea cărţii), ci din punct de vedere pur şi simplu alfabetic. Acest indice, fireşte, nu se va puteâ face decât după ce lucrarea va fi tipărită. Sunt prin urmare de părere să se acorde Iticrării de faţă premiul de 5.000 lei.
      Raportor A. Phflippide.
                                     Mă unesc cu propunerea aceasta.
                                     Membru al Comisiunii I. Bianu.
             INTRODUCERE
   Un sufix este uri sunet ori un grup de două sau mai multe sunete care, alipit la radicalul unui cuvânt, serveşte ca să formeze un alt cuvânt cu înţeles anumit.
   Cele mai multe sufixe sunt accentuate. Limba română posedă însă şi sufixe neaccentuate, cf. -e, -ed, -eş, -ot, -otă.
   Sufixele -iţă ş'i -ilă, de obiceiu accentuate, se întrebuinţează în unele exemple şi ca neaccentuat.
   Sufixele pot fi: simple, compuse şi variante.
   Astfel -iţă din codiţă < coadă este un sufix simplu, -uliţă din furculiţă < furcă este un sufix compus din -ulă-\--iţă, iar -ţel din bileţel < bilet este o variantă a lui -el.
   Sufixele compuse şi variantele s’au născut prin analogie.
   Astfel de pildă din bucătar -f-ie s’a născut derivatul bucătărie. La un moment dat acest bucătărie a pmut fi simţit ca derivat nu din bucătar, ci din bucată, bucate, şi astfel s’a născut -ărie dintr’un cuvânt ca har-buzărie < harbuz.
   Din băet pl. băeţi-\-rel s’a născut băeţel. La un moment dat acest cuvânt a putut fi simţit ca un derivat dela radicalul singularului băet-\--ţel. Astfel s’a născut -ţel cu care s’a derivat antreţel < antret, bucheţel < buchet.
Pascu, Sufixele româneşti.
1
                                       2
 %
     Tot aşa din exemple ca frumuşel < frumoşi-{--el, considerat ca derivat direct din frumos, s’a extras varianta -şei, cu care s’a derivat gavanoşel < gavanos.
     După categoriile gramaticale pe cari le pot forma, sufixele sunt: substantivale, adiectivale, pronominale, verbale şi adverbiale.
                           8UFIXELE SUBSTANTIVALE.
     Derivarea se poate face dela substantive, adiective, verbe, interjecţii.
                 Derivarea dela substantive. ,
     De obiceiu sufixele se anină la radicalul formei singularului : copilaş < copil.
     Adeseori însă ele se anină şi la radicalul formei pluralului. Exemple : băeţandru < băeţi, bărbăţel < bărbaţi, cumnăţel < cumnaţi, însurăţel < însuraţi, cozlete 'coadă mică dela struguri’ < coadă pl. cozi, deputăţie < deputaţi, frăţior < fraţi, băsmăluţă < basmale, cafeluţă < cafele, căzmăluţă < cazmale, nueluţă< nuele, perdeluţă < perdele, ziluţă < zile, omenesc, omenos, omenie < oameni, căişor, măcriş căesc şi măcrişul calului Bot., muscă căiască, râe căiască 'de cal’ < cal pl. cai,, mr. uspiţiVă 'amitie’ < oaspe pl. oaspiţl 'ami\ tfairăţiVe 'medecine’ < iiatru 'me-decin’, tîatrăţi nătraţî, cf. tfaţrî, liaţări (Pap. B.).
     Exemple de derivate în acelaş timp dela radicalul singularului şi pluralului: băetan, băeţan, băetoiu, băe-ţoiu < băet, băeţi, dentică, denţică Bot. 'doi dinţi’ <dinte, dinţi, frătiuc, frăţiuc < frate, fraţi ; — dr. bărbăţime, megl. bărbăţime < bărbaţi, bărbat, dr. covăţică, mr. cu-vîtică < coveţi, covată, dr. preuţesc, mr. priftescu < preuţi, preftu.
     Este interesant de observat că căluţ face pl. căluţi (Pamf. C.).
3
                  Derivarea dela adiective.
   Se face de obiceiu dela radicalul singlarului, adeseori însă şi dela radicalul pluralului formei masculine : flă-mînzică Bot. < flămînzi, ţăpoşică Bot. < tăpoşi.
   Un derivat în acelaş timp dela radicalul singularului şi pluralului: umădeală vel umezeală 'humor’ (Car.) < umed, umezi.
                            Derivarea dela verbe.
   Se face în următoarele chipuri:
   1.    Sufixele se pot anina la radicalul infinitivului. Astfel sunt toate derivatele prin -dune, -mint, cf. -iertăciune < ierta, slăbiciune < slăbi, învăiămînt < învăţa, megl. rălimint 'răceală’ < răţi.
   2.    Sufixele se pot anină la radicalul indicativului prezent. Deosebim două cazuri:
   a. Se iea radicalul pers. 1 sg. : jucărie < joc.
   b. Se iea radicalul pers. 2 sg. : şezătoare < şezi, ascunzătoare < ascunzi, scăzămînt < scazi, căzătură < cazi.
   3.    Sufixele se pot anină la radicalul participiului. Astfel sunt toate derivatele prin -oare şi -ură, cf. mulsoare < muls, plînsoare < plîns, adunătură < adunat, pî-cîlitură < pîcîlit, spărtură < spart, mersură < mers.
                            8UFIXELE ADIECTIVALE.
   Derivarea se poate face dela adiective, substantive, verbe.
                  Derivarea dela adiective. 9
   Sufixele se alipesc de obiceiu la radicalul formei singularului : călduţ < cald.
   Adeseori însă ele se alipesc la radicalul pluralului formei masculine : frumuşel < frumoşi.
4
    Un derivat în acelaş timp dela radicalul singularului şi pluralului: multişor, mulţîşor (Ţiplea) < mult, mulţi.
                           Derivarea dela verbe.
    Se face : a. dela radicalul indicativului prezent pers. 1 sg., cf. jucăuş < joc; b. dela radicalul infinitivului,— adiectivele în -tor, -bil: umblător, chinuitor, lăudabil, plătibil.
                          SUFIXELE PRONOMINALE.
    Limba română nu posedă sufixe pronominale propriu zise. Totuş dela câtevâ pronume se obţin derivate prin mijlocirea unor sufixe substantivale şi adiectivale. Exemplu : orecel 'cevâ, un lucruşor’ (Rev. cr. lit. III 103) < oarece.
                             SUFIXELE VERBALE.
    Derivarea se face dela substantive, adiective şi interjecţii, cf mr. nşarpic 'devenir furieux’ < şarpi, mr. şcurtic 'scurtez’ < şcurt, bîzăesc < bîz.
                           SUFIXELE ADVERBIALE.
    Derivarea se face dela adiective şi verbe, cf. lesne < bulg. lesen, tupiliş < tupilesc.
    Limba română, ca dealtfel şi celelalte limbi romanice, a moştenit din latineşte în acelaş timp prototipe şi derivate. Din cauza legăturii lor permanente, schimbările fonetice normale pentru prototipe s’au mănţinut şi pentru derivate.
    Astfel înţeleg provine regulat din *înţileg. Prefacerea normală a lui / în ţ în acest primitiv s’a mănţinut şi în derivatele înţelept < intelledus, înţelepciune < intel-lectio,,-onis, deşi Unu mai eră urmat de îâ. Tot aşa
5.
inimă < anima, inimos < animosus, m < linum, vr. tnar r ouvrier qui travaille le lin’ < linarius.
   In derivatele româneşti prin sufixe accentuate, radicalele primitivelor suferă modificări fonetice conform fonetismului limbii române.
   Astfel vocala a devenind neaccentuată se schimbă în ă, cf. casă > căsuţă; în mr. e şi o devin i şi u, cf. Vuşurame < Vuşor.
   In unele cuvinte sunetele a şi d accentuate provin din e. In derivatele dela aceste cuvinte apare vechiul e : pană > peniţă,- fată > fetică, măr > merişor, văr, vară > verişor, verişoară.
   Diftongii ea, ia, oa devenind neaccentuaţi se prefac îr/ e, ie, o, cf. preuteasă > preuteşică, piatră > pietricică, coadă > codiţă.
   Ţ, (d)z ca sunete finale ale radicalelor se schimbă în 6, § atunci când sunt urmate de i +vocală accentuată, cf. mustecîos < musteaţă +-ios, repegîor < repezi -\--îor.
   Oricare ar fi sunetul precedent al radicalului cuvântului, vocala sonantă a unui sufix începător cu vocală, accentuat ori neaccentuat, rămâne neschimbată. Astfel se zice păsărică, cu i neschimbat în î, cu toate că e precedat de r.
   Totuş în unele cazuri sonanta sufixului sufere şi ea modificări. In limba comună cazul este foarte rar. Astfel şe zice amărîu, nu amăriu.
   In dial. rnold. e din sufixele începătoare cu e sună regulat ă oridecâteori e precedat de ţ, z, ş, /, cf. băeţăl, gavanoşăl, oblojăle.
   Din punct de vedere a originii lor, sufixele româneşti sunt: moştenite din latineşte, şi împrumutate din limbi străine (slave, neogrece, turceşti, maghiare, albaneze, neologisme).
6
   Sufixele se moştenesc ori se împrumută pe baza unor derivate moştenite ori împrumutate direct.
   Adeseori însă derivatele pe bază cărora s’a moştenit ori introdus un sufix au dispărut, după ce natural pe baza acelor derivate se desvoltase pe teritorul limbii române un număr suficient de derivate cari să împământenească sufixul în limba română.
   Astfel limba română nu cunoaşte exemple de derivate moştenite pentru sufixele -easă, -etic, -ic(ă), -oîu.
   In derivatele în cari sufixul este de aceeaş origine cu radicalul, uneori este foarte greu de precizat dacă avem a face cu un derivat moştenit respectiv împrumutat, ori cu un derivat desvoltat pe terenul însuş al limbii române.
   Astfel, albioară 'petite auge’ este într’adevăr lat. albiola din Corp. Glos. Lat. V 340 =5= alveola, cum admite Candrea-Densuşianu, Dicţ., ori rom. albie for? Du-ruros este dolorosus ori derivat rom. dela duroare? cf. dureros < durere.
   Gepar însamnă 1. 'marchand d’oignons’ şi 2. 'tourte aux oignons’. In lat. caeparius este atestat numai cu primul înţeles. Trebue să admitem că a avut cumvâ şi pe al doilea?
   Spătar înseamnă : 1. 'persoană care face spate pentru răsboiu’ (Dai. : spîtar), 2. 'cureaua dela ham aşezată peste spate’ (Dame T. 50), 3. spatariă (Şez. II .43) şi spătărV (Şez. V 124) 'partea strungii unde stau ciobanii răzămaţi cu spatele de mulg oile’. Cuvântul lat. spatharius înseamnă 'fabricant ou gârdien de glaives nommes spatha'.
   Vihet înseamnă 'recoltă abundentă de vin’. Lat. vi-netum înseamnă 'vigne, vignoble, lieu plante de vignes’.
   Candrea-Densuşianu, Dicţ. consideră pe ascultător 'qui obeit’ şi cumpărător 'acheteur’ ca derivate româ-
7
neşti, totuş limba lat. cunoaşte pe auscultator, comparator ; —pe mr. calină 'clef\ catinaru 'serrure, cadenas’< *catenalis, ci. sard. log. kadenale, totuş cuvintele sunt, dupăcum arată şi a neaccentuat păstrat, ngr. xat^va 'verrou de porte, clef de bois’,               'clavicule'
(G. Meyer, Ngr. St. III 28);—pe degeţel 'petit doigt’< digitellus, atestat în lat. numai cu sensul de Bot. 'digitale’. Mai probabil cuvântul este deget-\—ţel.
   Stabilirea raportului între primitiv şi derivat este delicată chiar pe terenul însuş al limbii române.
   Dela pasăre avem derivatele păsărue şi păsăruîcă cu absolut acelaş sens. Dacă păsărue a fost răspândit pe "tot teritorul limbii române, atunci păsăruîcă< păsă-rue-\--că; dacă însă păsărue a fost cunoscut numai pe o mică porţiune a teritorului românesc, atunci păşă-ruicăi ar putea fi un derivat dela pasăre+-iucă.
   In aial. dr. se spune drăcuşor, în dial. mr. drăcuş. Este cumvâ dr. drăcuşor un derivat dela drăcuş^ care ar fi putut există cândva şi pe teritorul dr., ori este el un derivat direct dela drac?
   Asupra vechimii sufixelor împrumutate şi a derivatelor prin sufixe de orice origine nu putem şti mare lucru, din cauza lipsei de texte româneşti înainte de sec. XVL Putem şti de pildă că sufixul -ache a fost introdus în epoca fanariotă, că derivate ca autoraş, broşurică, bileţel sunt de cel mult 50 de ani.
   Monografia noastră cuprinde toate sufixele câte le-am putut constată în limba română. Aceste sufixe însă nu sunt toate egal răspândite şi egal de întrebuinţate.
   Astfel deosebim : sufixe general româneşti şi sufixe caracteristice numai la două ori chiar unul dintre dialectele noastre (dialectul istr. l-am lăsat la o parte).
                                     _8
Exemple : sufixul -el se află în dr. mr. megl., sufixul -in/â numai în dr. şi mr., sufixul -fa numai în megl.
   In sânul unui acelaş dialect observăm iarăş deosebiri. Astfel în dial. dr. sufixele -ame, -şag, -sug' sunt dialectale; sufixele -chine şi -ătate, foarte întrebuinţate în sec. XVI şi XVII, se întrebuinţează astăzi tot mai puţin; sufixul -ache se întrebuinţează numai ca diminutiv alintător pe lângă nume de botez; sufixul -ml . şste familiar.
   Numărul de derivate dela unele sufixe este foarte mare, dela altele foarte mic. Astfel pentru sufixul verbal -ip eu cunosc numai următoarele două exemple : ciripesc şi înfiripez (tip < lat. *tinnipo, aripesc < *alipo).
   Sufixele substantivale au de obiceiu următoarele înţelesuri : diminutive, augmentative, abstracte, nomina agentis-, nomina instrument!, recipientul, moţiunea, locul.
   Sufixele diminutive pot fi: propriu zise, alintătoare (hipocoristice), depreciative (peiorative); sufixele augmentative : propriu zise, depreciative.
   Sufixele adiectivale au de obiceiu următoarele înţelesuri : o calitate simplă (posesive), o calitate prin excelenţă, diminutive, augmentative.
   Adiectivele diminutive exprimă calitatea într’un grad mai redus, cele augmentative calitatea într’un grad mai pronunţat.
   In general derivatele au acelaş gen ca şi primitivele, cf. cal-căluţ, masă-măsuţă, bilet pl. bilete—bileţel pl. bileţele, totuş babă-băbete, băbohî, barbă-barboiă, coadă-codoiă.
               BIBLIOGRAFIE
                         1. IZVOARE.
Bibi. — Biblia dela Bucureşti, 1688.
Boe. — I. Bocescu, Glosar de -cuvinte din judeţul Mehedinţi. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Bud. — Tid Bud, Poezii populare din Maramureş. Bucureşti, Academia Română, 1908.
Candrea. — I. Aureliu Candrea, Graiul din Ţinutul Oaşului. Bucureşti, Socec.
           Car. — Anonymus Caransebesiensis, dicţionar bănăţan circa 1670, publ. de Gr. Creţu în „Tinerimea Română”, N. S. I (1898).
Ciob. — C. Ciobanu-Pleniţa, Cântece din vechime. Craiova, 1909.
Codin. — C. Rădulescu-Codin, O seamă de cuvinte din Muscel. Câmpulung, 1901.
Codin Ing. — C. Rădulescu-Codin, îngerul Românului. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Conv. Lit. — Convorbiri Literare : M. Pompiliu, Graiul românesc din Biharea în Ungaria, voi. XX 993 — 1022.
Dame T. — Fredâric Dame, încercare de Terminologie poporană română. Bucureşti, Socec, 1898.
Dan. — Danii Ionescu şi Alexandru Danii, Culegere de descântece din judeţul Romanaţi. I, Bucureşti, Minerva, 1907; II, Vălenii de Munte, Neamul Românesc, 1908.
Dos. Prol. — Dosoteiu, Proloage. Iaşi, 1683.
Furt. — D. Furtună, Vremuri înţelepte. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Grig. — Gr. Grigoriu-Rigo, Medicina Poporului, I, Boalele Oamenilor, Bucureşti, Academia Română, 1907; II, Boalele Vitelor, Bucureşti, Academia Română, 1907.
10
Hasdeu. — B. P. Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniac. A-Bărbat, Bucureşti, Socec, 1886—1896.
Hasdeu Cuv. — B. P. Hasdeu, Cuvinte din Bătrâni. I, Bucureşti, 1878; II, Bucureşti, 1879.
Mard. — Mariane Cozianul, Lexicon Slavo-românesc şi Tâlcuirea numelor din 1649, publ. de Grigore Creţu. Bucureşti, Academia Română, 1900.
Mat. — C. N. Mateescu, Balade. Vălenii de Munte, 1909.
Noua Rcv. Rom. — Noua Revistă Română : Vârcol, Din Graiul popular al jud. Mehedinţi, VIII No. 6 (16 Maiu 1910) p. 84—88.
Otescu. — I. Otescu, Credinţele ţăranului român despre Cer şi Stele. Bucureşti, Academia Română, 1907.
Pamf. Agr. — Tudor Pajnfile, Agricultura la Români. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Pamf, B. — Tudor Pamfile, Boli şi Leacuri la oameni, vite şi păsări. Bucureşti, Academia Română, 1911.
Pamf. C. — Tudor Pamfile, Cimilituri Româneşti. Bucureşti, Academia Română, 1908.
Pamf. Cânt. — Tudor Pamfile, Cântece de ţară. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Pamf. J. — Tudor Pamfile, Jocuri de Copii. Bucureşti, Academia Română, I, 1906; II, 1907; III, 1909.
Pamf. Sârb. — Tudor Pamfile, Sărbătorile de vară la Români, Bucureşti, Academia Română, 1911.
Panţu. — Zaharia C. Panţu, Plantele cunoscute de poporul român. Vocabular botanic. Bucureşti, Minerva, 1905.
Pas. — G. Pascu, Despre Cimilituri. I, Taşi, 1909.
Păsc. — N. Păsculescu, Literatură populară românească.'bucureşti, Academia Română, 1910.
Pârv. — Pompiliu Pârvescu, Hora din Carlal. Bucureşti, Academia Română, 1908.
Pop. — losif Popovici, Rumănische Dialekle. I, Die Dialekte der Munteni und Pădureni im Hunyader Komitat. Halle a. S., Niemeyer, 1905.
Rev. er. lit. — Revista Critică-Literară : Aron Densuşianu, Glosar din Ţara Haţegului, III (1895) 84—94, 119—123, 153-^173.
Săyh. — V. Săghinescu, Vocabular Românesc. Iaşi, 1910.
Şcz. — Şezătoarea : Glosar din munţii Sucevii în voi. II, III, V, IX ; — Glosar din Biharea în voi. VII;— Nume de Câni şi Pisici din fud. Gorf în voi. VIII (114 — 117).
11
Tiktin. — H. Tiktin, Rumănisch-deutsches Worterbuch. Bucureşti, Imprimeria Statului, 1895—1912, A-Pristos.
Ţiplea. — A. Ţiplea, Poezii populare din Maramureş. Bucureşti, Academia Română, 1906.
Vas. — A. Vasiliu, Cântece, Urâturi şi Bocete de-ale poporului. Bucureşti, Academia Română, 1909.
Viciu. — Alexiu Viciu, Glosar de cuvinte dialectale din graiul viu al poporului român din Ardeal. Bucureşti, Academia Română, 1906.
Vârcol. — V. Vârcol, Graiul din Vâlcea. Bucureşti, Socec, 1910.
                         2. STUDII.
Fr. Diez, Grammaire des langues romanes 3, II, traduit par Alfred Morel-Fatio et Gaston Paris, Paris, Frank-Vieweg, 1874.
W. Meyer-Liibkc, Grammatik der romanischen Sprachen, II, For-menlehre, zweite Abteilung, Leipzig, Reisland, 1894.
Georg Cohn, Die Suffixwandlungen im Vulgărlatein und im vorlit-terarischen Franzosisch nach ihren Spuren im Neufranzosischen. Halle a. S., Niemeyer, 1891.
Kr. Nyrop, Grammaire historique de la langue franţaise, III, For-mation des Mots. Paris, Picard, 1908.
A.  Hor ning, Die Suffixe -accus, -iccus, -occus, -ucus (-uceus) im Romanischen, în Zeit. fur roman. Phil.- XX (1896) 335—359, urmare la Die Suffixe -iccus, -occus, -uccus im Franzosischen, în Zeit fur roman. Phil. XIX (1895) 170-188.
Frcderic Taber Cooper, Word FormatiQix in the roman sermo ple-beius. An historical study of the development of vocabulary in vulgar and late latin, with special reference to the românce languages. New-York, 1895.
George N. Olcott, Studies in the Word formation of the latin in-scriptions. Substantives and Adjectives, with special reference to the latin sermo vulgaris. Leipzig, Fock, 1898.
Franz Miklosieh, Vergleichende Grammatik der slavischen Sprachen. II, Stammbildungslehre, Wien, Braumiiller, 1875.
Wenzel Vondrak, Vergleichende slavische Grammatik. 1, Lautlehre und Stammbildungslehre. Gottingen, Vandenhoeck und Ru-precht, 1906.
Alexander Belic, Zur Entwickelungsgeschichte der slavischen De-minutiv- und Amplificativsuffixe. Leipzig, Breitkopf und Harţei,
12
   1901. Sonderabdruck aus dem Archiv fur slavische Philolo-gie, XXIII.
Gustav Weipand, Bulgarische Grammatik. Leipzig, 1907.
A. Philippide, Principii de istoria limbii. Iaşi, 1894.
Sextil Puşcariu, Die rumănischen Diminutivsuffixe. Leipzig, Barth, 1899.
Theodor Capidan, Die nominalen Suffixe im Aromunischen. Leipzig, Barth, 1908.
G. Pascu, Din Sufixele Româneşti, Sufixele -eiu, -ete şi -oi, în Revue de Dialectologie romane, II (1910) 56—83.
G. Pascu, Despre Capidan, Die nominalen Suff. im Arom., în Revue de Dialectologie romane, II (1910) 410—420.
Karl Lowe, Die Adjektivsuffixe im Dacorumănischen. Leipzig, Barth, 1910.
Sextil Puşcariu, Contribu\ii la Gramatica istorică a limbii române.
   I. Contribuţii la studiul derivaţiunii: A. Bibliografie, B. Sufixul -adu, C. Sufixele -ae şi -ala, D. Sufixul -an. Bucureşti, Academia Română, 1911.
G. Pascu, Sufixele macedo- şi megleno-române de origină neogreacă. Bucureşti, Academia Română, 1913.
Kurt Schufîert, Die verbalsuffixe im Dacorumănischen. Leipzig, Barth, 1913.
G. Pascu, Câteva Sufixe româneşti de origine slavă. Bucureşti, Academia Română, 1914.
Sextil Puşcariu, Sufixul -ie, în Conv. Liter. XXXVIII (1904) 689-707.
Ovid Densuşianu, Ein albanesisches Suffix im Rumănischen, în Bausteine fur romanische Philologie, Festgabe fur Adolfo Mussafia, Halle, Niemeyer, 1905, p. 473 —480.
                        CAPITOLUL I
                   SUFIXELE DE ORIGINE LATINĂ
                         SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                             AME (-âme).
  Observaţie. In Banat şi Oltenia sufixul apare sub forma amă, — mr. -ame şi -ami, megl. -ami.
  Funcţiunea.
                                        Abstracte.
                                         O STARE.
                                 Derivate dela adiective.
   Agîunami 'foame’ (Dai.) < agiun 'flămând’ (Dai.).
   Amîrami 'amărăciune’ (Dai.) < amar.
   Ascurami 'asprime’ (Dai.) < âscur 'aspru’ (Dai.).
   Dulţeame (Pap. B. Mih.), dulţtami (Dai.) ‘dulceaţă, farmec’ < dulţe (Pap. B.), dulţi (Dai ).
   Huţami 'prostie, nebunie’ (Dai.) < hui, -ţi 'prost, nebun’. Imirami 'blândeţă’ (Dai.) < imir 'blînd’.
   Lişurami (Dai.), l'uşurame (Mih.) ‘uşurinţă’ < lişor, l’uşor. Ludzeami 'lungime’ (Dai.) < lung, -dzi.
   Muhlidzami 'mucezeală, mucegalu’ (Dai.) < muhlid, -dzi. Muţami 'muţenie’ (Dai.) < mut, -ţi.
   Sclinciame (Pap. B.), şcl’inciami (Dai.) < sclinciu, şd’incîu ‘zgîrcit’.
   Singurami 'singurătate’ (Dai.) < singur.
14
  Şcurtami 'scurtime’ (Dai.) < şcuri.
  Urăţame, uruţame (Pap. B.) < urul 'urît’.
  Urfînami 'sărăcie’ (Dai.) < oarfîn 'sărac’.
  Car. înregistrează grosame fără traducere. Să fie = grosime, după care urmează?
                                Derivate dela substantive.
1 Ficlurşmi (megl.) < ficior, -l.
                                   Derivate dela verbe.
  Arcurami 'frig’ (Dai.) < arcuredz 'a avea frig’.
  Mcurame 'micime’ (Mih.) < nicuredz 'micşurez’.
                                      O ACŢIUNE.
  Nvirdzami 'inverzire’ (Dai.) < nvirdzăscu.
  Pîşpurami 'şoptire’ (Dai.) < pîşpuredz.
  Plîscînami 'plesnitură’ (Dai.) < plîscînescu.
                                        Concretei.
                                       COLECTIVE.
                                Derivate dela Substantive.
                                    Colective Relative.
  Halducame (Car.) < haiduc.
  Lotrame (Car.) < lotru 'brigand’.
  Volnicame (Hasdeu, 1040) < volnic 'soldat’.
  Exemple din Banat:
  Boiamă < boi.
  Căpramă < capră.
  CiAamă < cine.
  Fet’amă < fată.
  Furnicamă < furnică.
  Găinamă, găinamă < găină, -i.
15
   ledamă < ied.                •
   Iepuramă < iepure.
   Lupeamă (Noua Rev. Rom. VIII 86) < lupi.
   Alghirtame (Pap. B.) < alghină.
   Auşami (Dai.) < auş 'bătrîn’.
   BiducVami (Dai.) < biducVu 'păduche’.
   Bîrbîtami (Dai.) < bîrbat.
   Bruscami (Dai.) < broaşcă 'broască ţestoasă’.
   Bruticami (Dai.) < broatic 'buratic’.
   Celnicami (Dai.) < celnic.
   Cîrbunami (Dai.) < cîrbuni.
   Cochilame, cuchilame (Mih.) 'tinerii’, copilamuri 'copil mulţi’ (Vîrcol) < cdchilu 'tînăr’ (Mih.), copil.
   Ficiurami (Dai.) < ficior 'copil’.
   Frundzami (Dai.) < frundzî.
   Furnigame (Pap. B.), furnigami (Dai.) < furnică, mr. furnigâ. Mingiunami (Dai.) < mingiună.
   Mul’erame (Hasdeu 1045, Comunicat de Iuţa din Cruşova)< mul’ari.
   Muscami (Dai.) < muscă.
   Prifţami (Dai.) < preftu, -fi.
   Pulbirami (Dai.) < pulbiri.
   Puricami (Dai.) < puric.
   Sprunami (Dai.) < sprună 'spuză’.
   Şuricami (Dai.) < şoaric.
                                Colective Absolute.
   Armîname (Pap. B.) < Armîn.
   Fărşărutame (Mih.) < Fărşărot.
   Turcame (Caragiani, Conv. Lit., 1863, 387) < Turc. Vurgărame (Pap. B.) < Vurgar 'Bulgar1.
   Criştinami (Dai.) < criştin.
   Domname (Petrescu, Mostre, I 153 n.), dumname (Pap. B.), dumnami (Dai.) 'boeriî’ < domn.
                                Derivate dela Adiective.
   Mişelame (Hasdeu, 1042) < mişel 'pauvre, indigent’. Pedestrame (Car.) < pedestru 'pedester; pedes’.
16
  Prostame (Car.) < prost. •
  Fucîrami (Dai.) < fuclrâ' ‘sărac’.
  Mulţeame (Obed.) < mult, -fi.
  Tinirami (Dai.) < tinir.
  Minuţami ‘tot ce e subţire, mărunt’ (Dai.) < minut, -fi 'supţire, mărunt’.
                       LOCUL PE CARE SE AFLĂ O PLANTAŢIE.
  Alunami (Dai.) < alun.
  Frîpsinami (Dai.) < frapsin.
  Plîtînami (Dai.) < plâtan.
  Prunami (Dai.) < prun.
  Schinami (Dai.) < schin.
  Urdzîcami (Dai.) < urdzîcă.
                                 AUGMENTATIVE.
  Anifurami 'mare suiş, urcuş’ (Dai.) < anifur ‘urcuş’.
  Pîdurami 'pădure mare’ (Dai.) < pîduri.
                              Abstracte-Colective.
  Avuţame 1. 'avuţie’, 2. 'bogătaşii’ (Pap. B.) < avut, -fi.
  Furami 1. 'hoţie’, 2. 'mulţime de hoţi’ (Dai.) < fur.
  Giunami (Dai.), gîuname (Pap. B.) 1. 'voinicie, bravură’, 2. 'mulţime de tineri, volnici’ (Dai.) < gioni.
  Vifiname (Pap. B.), viţinami (Dai.) 1. 'vecinătate’, 2. 'vecini (Pap. B.) < viţin.
                                    VARIANTE.
                                     -unamj.
  Din agîunami, mingîunami, sprunami, gîuname s-a extras -unami cu care s-a derivat sumnami = multă sumă lină lungă şi aspră' (Dai.).
                                    -urami.
  Din ascurami, lişurami, singurami, arcurami, nicurame, pîşpu-rami, ficiurame, anifurami, furami, s’a extras -urami cu care s-a derivat tifturami mulţime de Ţigani’ (Dai.) < ~tiftu.
  Originea : =it. pg. -ame, sp. -ambre, fr. -ain <. -amen.
17
   Singurul cuvânt păstrat din latineşte este aramă, vr. arame (Hasdeu, 1455) < aeramen, Duc. aramen.
                                 Un element ngr.
   ScurBami 'mujdeiu’ (Dai.) < axopSajn (G. Meyer, Ngr. St. IV 99).
   Fenomene de analogie.
                               Substituţie de sufixe.
   Pataramă 'întâmplare, istorie’ < pataranie idem.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ame sunt feminine. Cele dr. se întrebuinţează numai la sg., afară de copilamurî care se" întrebuinţează numai la pl. Cele mr. fac pl. în -ănl pentru cazurile în cari pl. este indicat; dulţeame face pl. dulţeM, de sigur fiindcă ă este precedat de vocală palatală.
                                ANDRU (-ăndru).
   Observaţie. — Dr. mr.
   Funcţiunea.
                          ARATĂ O STARE INTERMEDIARĂ.
   Băeţaivdru (Hasdeu, 2900; Codin, 25, sub dăriac) 'băet pe la 14 ani’ < băet, -ţi.
   Căţelandru 1. 'căţel mărişor’ (Pamf. J. III, Codin 14, Săgh. 134), 2. 'puiu mărişor’ a unui animal’ (Ispirescu), 3. 'jeune gars’ (Candrea-Dens.) < căţel.
   Copilandru 'băeţandru’ (Car. Hasdeu 2897) < copil.
   Feclorandru 'garcon un peu plus âge’ < fecior.
   Flăcăuandru (Tiktin), flecăuandru (Slavici, Nuv. I 100), flăcăiandru (Tiktin) < flăcău, flăcăi.
   Puiandru 'puiu măricel de fiară sau de pom’ (Codin, 63), puiendri 'pomi tineri’ (Vîrcol) < puiu.
   Hilandru 'copilandru’ (Dai.) xftiî’u.
Pascu. Sufixele româneşti.
2
18
                                    ' DEPRECIATIVE.
   Beşoandră 'termin injurios la adresa femeii’ (Jipescu, Opin-caru, 56) < *beşău, cf. mold. beşniţă.
   Palaţandră 'femme de mauvaise vie’— ngr. iraXXaxij 'concubine’.
   Originea : *-ânru < augmentativ-ăn + diminutiv-uru (A. Phi-lippide, Principii, 151). — Pentru fenomenul fonetic nr > ndr cf. gendre < gener. — Pentru flăcăăandru, cf. flăcăuan (Pamf. C. sub nandraş).
   Misandră 'garde-robe’ (Dai.), măsandră 'dulap de părete în care se pune aşternutul’ (Mih.), cf. turc. mussandra, mussandara 'grande armoire en charpente; placard pro fond ou l’on met des matelas, etc.’, bulg. musandra 'amoire’, ngr. pooavtipa 'galetas’.
   Fenomen de analogie.
   Sufixul -andră s’a substituit în :
   Micsandră Bot. < micşunea = turc. menekşe.
                Coşmandră 'o casă veche şi mică’ (Pamf. Agr.) < coşmagă.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -andru sunt masculine şi se întrebuinţează numai la singular, afară de puiandru pl. pulendri.
   Cuvintele în -andră sunt feminine şi se întrebuinţează de asemenea numai la sg., afară de micsandră pl. micsandre, mr. misandră pl. misandri.
   Dela cuvintele în -andru nu există feminine corespunzătoare, după cum dela cele în -andră nu există masculine corespunzătoare.
                                  ĂTATE {-âiăte).
   Observaţie. — Dr. mr.
   Funcţiunea.
                                    Abstracte.
                                     O STARE.
                               Derivate dela adiective.
  . Eftinătate, eftenătate (Bibi. 3D/51). mr. eftinîtati (Dai.) 1. 'modicii du prix, bon marche’, 2. (Dos. Prol. 88J/27) 'misericorde, charite’ < eftin 'bon marche, â vil prix’.
19
   Golătate 'nuditas’ (Car.) < gol.
   Meşerătate (Ps. Şch. Dos. Prol.), măsăratate (Pamf. Cânt. 305), meseretate (Hasdeu, Cuv. II 87) 'pauvrete’ < meser 'pauvre1 (Hasdeu, Cuv. I 292).
   Mişelătate 'misere’ (Cantemir) < mişel 'miserable’.
   Puţinătate 'petitesse’ (Pamf. C.) < puţin.
   Răutate 'mechancete’ < *răăătate < rău.
   Singurătate, mr. singurătate (Obed.), singuritati (Dai.) 'soli-tude’ < singur.
   Strîmbătate (Bibi. 42/52, 737ia- Mard. Şez. VII 183), mr. strîm-bîtati (Dai.) 'injustice, iniquit6’ < strîmb.
                                        Concrete.
                                          LOCUL.
                                  Derivate dela adieclive.
   Pustietate 'lieu desert’ (Dos. Prol. 301/16,271/82) < pustiă 'desert’.
   Străinătate 'lieu, pays etranger’ < străin 'etranger’.
   Xinîtati 'străinătate’ (Dai.) < xen 'străin’.
                                        COLECTIVE.
                                 Un derivat dela adiectiv.
   Urfănătate 'gens pauvres’ (Pap. B.) < oarfîn 'pauvre’.
                               Un derivat dela substantiv.
   Limbătate 'gens de race etrangere’ (Vîrcol) < vr. limbă 'peuple, race’.
                            POSESORUL UNEI CALITĂŢI,
   Vietate 'etre anime’ < viă.
   Originea: = it. -ta, -tate, sp. -dad, -tad, port. -dade, -tade, pr. -tal, vfr. -tet, -teit, fr. -ti < tas, -atis, moştenit în :
   Bunătate (dr. şi Pap. B.), megl. bunătati .'bonte’ < bonitas. Cetate, mr. ţitati (Pap. B.), megl. ţitati 'cite’ < civitas. — In dr. cuvântul a fost păstrat prin poveşti, ca şi împărat.
   Creştinătate, criştinătate (Car.), criştinîtati (Dai.) 'chretiente’ < christianitas.
20
   Crudătate 'cruaute’ < cruditas.
   Dreptate 'justice’, nedreptate ’injustice’ < *dreptătate < *directi-tas, cf. vfr. droitetâ.
   Greutate 1. 'pesanteur, poids’; 2. 'difficulte’ < *grevitas =gra-vitas 1.
   Intregătate (vr.) 'pârtie entiere’ < integritas 'totalite, integrite’..
   Noutate 'nouvelle’ < novitas.
   Jumătate, mr. gîumetate, glumitate (Pap. S.), megl. iimitaii 'moitie’ < *gimid(i)tate = dimidietas, -atis. — Prefacerea lui d iniţial în g se datoreşte disimilaţiei faţă de celelate dentale din cuvânt (d -dt -t > g -t -t).
   Păgînătate 1. 'paganisme’ (Dos. Prol. 152/10), 2. 'sceleratesse’ (Bibi. 84V52: âaâ6-/jjxa,. 144yie, 1322/1S: aoăjleta), 3. pîngînîtati 'salete, ordure’(DaL) < paganitas 1.
   Sănătate, mr. sănătate (Pap. B.), sînătate (Pap. B.), sînîtati (Dai.), megl. sînătati 'sânte’ < sanitas.
   Vecinătate, mr. viţinătate (Obed. Pap. B.), viţinîtati (Dai.) 'voisinage’ < vicinitas.
   JJminătate (Pap. B.), uminitate (Dai.) < humanilas.
   Vinirătate 'virginite’ (Obed.) < virginitas. — Pentru y şi r cL Yiryiră 'vierge’.
   La Obed. se întâlneşte o singură dată cuvântul vînăiăte: „Alăgaî, mi pidipsiî, di multe mi ciucutii. Ma dincot înî fură toate, chirute-n vinătale” (p. 147). In Glosar în vînătate este tradus prin ’en vain\ Exact cu acelaş înţeles întâlnim în Obed. de 2 ori cuvântul vînătă: „Ma toată cilăstisirea îl’î fu vînătă (matea)” (p. 2), „Şi aşiţe, toate luCrîle a lumil’ei era denaintea a ocl’ilor a luî vînătă (matea)” (p. 10).
   Vînătate şi vînătă sunt evident de aceeaş origine. Să fie cumva vînătă < vanitas (nominativ) şi vînătate < vanitate (cazurile oblice) ?
   Vocala de legătură latină i s’a pierdut în it. sp. pg. (sincopă). In prov. şi fr. în unele cazuri a dispărut, în altele se păstrează ca e, cf. prov. bontat, fermetat, fr. bonte, chastete. (Varianta fr. -ite, din cuvinte ca inviolabilile, este de formaţie savantă).
   In româneşte i s’a păstrat pretutindeni, şi s’a schimbat mai: întâiu în e, fiind neaccentuat, şi apoi în ă, deoarece sunetele precedente erau din acele cari schimbă pe e în ă: n (bunătate^ creştinătate, sănătate, vecinătate, virfirătate), t (dreptate), d (crudătate).
21
   Varianta meseretale < mesăretate prin asimilaţie.
   Sunetul ă s’a schimbat mai departe, atât în cuvintele moştenite ■cât şi în derivate, în u, când sunetul precedent erâ u (greutate, noutate, răutate); în e, când sunetul precedent erâ i (pustietate, vietate).
   -atate se reduce la -ate, atunci când derivarea se face dela adiec-tive în -at, -it:
   Bogătate 'băgăţie’ (Ţiplea, Bud, Tiktin) < bogat.
   Indurătate (vr.) 'compassion, miserieorde’ < îndurat.
   însemnătate 'importance’ < însemnat.
   Urutate 'mechancete’ (Obed.) < urut (Obed.) = dr. urît.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -tate sunt feminine. La plural, -tăţi, se întrebuinţează numai: vr. eftinătate (efiinătăţîle, Dos. Prol. răutate, strîmbătate, pustietate, vietate, limbătate, bunătate, cetate, nedreptate, greutate, jumătate, noutate, mr. pîngînătate.
                                 C1UNE (-bune).
   Observaţie. — Dr. mr. megl. — Derivarea se face dela verbe. Derivatele dela verbe de conj. I şi IV se fac dela radicalul infinitivului prin -dune; derivatele dela verbe de conj. III şi II se fac dela radicalul indicativului prezent prin -ăciune extras dela derivatele dela verbele de conj. I. — Se găsesc trei derivate dela adiective: vioiăciune, întregăciune, măcricîune.
   Funcţiunea.
                                    Abstracte.
                                    O ACŢIUNE.
   Dezmierdăciune (Dos. Prol. 521/1^), mr. dizMrdăciune (Mih.) < desmlerda, diziîirda.
   Fărmăcăciune 'facere de farmece’ (Dos. Prol. 961/as) < fărmăca.
   Iertăciune (Mard. Mold.), l’irtăciune (Pap. S.) 'iertare’ < ierta, l'irta.
   împreunăciune (cu mireasa) 'împreunare’ (Dos. Prol. 82%)< împreună.
22
   îngropăciune 'îngropare’ < îngropâ.
   înşelăciune < înşelă.
   îtdrupureciune 'incarnatio’ (Car.) < întrupură 'incarnor’.
   Aiidzmăciune 'culesul viilor’ (Pap. B.) < afidzma 'a culege viea’.
   Asupriciune 'asuprire’ < asupri.
   închipuiciune 'figuratio’ (Dos. Prol. 172/10) < închipui.
   Pereciune 'peire’ (Mard.), piriciuni 'descreşterea lunii’ (megl.)< peri.
   Pîngăriciune 'pîngărire’ (Bibi. 74*/26> 792/ia) < pîngăresc 'ma-culo, polluo’ (Bibi. 381/3,. 621/** 98%).
   Rîsîpicîunea Jidovilor... pentru nemulţămita lor şi păgâniea (Dos. Prol. 692/16) < rîsîpi.
   Uniciune 'unire în păreri, acord’ (Dos. Prol.         uneclune
'unio; concordia’ (Car.) < unici (l-au venitu-î... poruncă să uni-cească cu patriarhul Antonie, Dos. Prol. 632/8).
   Utîciune (Bibi. 36Y39), urâciune (Car.) 'odium’ < urî.
   Zimisliciune 'naştere’ (Dos. Prol. 251/ao) <zimisli.
   Găliciuni 'dezmierdare’ (megl.) < găli.
   Slirpiciuni 'stârpire’ (megl.) < stirpi.
                                        o STARE.
   Deşertăciune < deşert.
   Deşteptăcîune, mr. diştiptăciune (Pap. B.) < deşteptă, dişliptă. întristăciune (Bibi. 501/85) < întristă. întunecăciune 'obscurite, tenebres’ < întunecă.
   Acriciune 'acreală’ < acri.
   Albiclune 'blancheur’ < albi.
   Amărăciune, mr. amîrîcîuni (Dai.), megl. mărăciuni 'amer-tume’ < amărî.
   Cumplicîune < a cumpli, cf. cumplit.
   ■ Goliciune (Bibi. 1471/10), mr. gulîciuni (Dai.) 'nuditas’ < goli, guli.
   Mahniciune 'mîhnire’ (Dos. Prol. 491/32) < măhni.
   Negriclune 'la couleur noire’ < negri.
   Săcăciune 'ariditas’ (Car.) < secă.
   Seteciune 'Slfoc, soif, sâcheresse’ (Bibi. 1508/ai) < însetâ. Slăbiciune 'faiblesse’ < slăbi.
   Umileciune 'humilite’ (Dos. Prol. 4772i) < umili.
23
                                    Concrete.
   înflăciune 'inflammation’ (Ţiplea) < înflâ. înfocădune 'inflammation’ (Ţiplea) < a se înfocâ.
   Stricădune 1. 'partea stricată a unui lucru’, 2. (Bibi. 41 81*/gg) 'lepră’, megl. stricăduni 1 < strica.
                               Abstracte-Concrete.
   împuţidune 1. 'mauvaise odeur, puanteur’ (Car.), 2. 'chose infecte’ < împuţi.
   Spurcăciune 1. 'ticăloşie’ (Dos. Prol. 181/])» 2. 'lucru, vorbă spurcată’(Şez. II 150 subbongoasî), megl. spurcăciuni 1 (.spurca. Un derivat dela adiectiv :
   Vioiciune < violă.
                                     VARIANTE.
                                      -ăclune.
   Dela derivatele de felul lui iertăciune faţă de iert s-a extras -ăclune cu care s’au derivat:
   Aspărgăciune (Pap. B.), aspîrgîciuni (Dai.) 'spargere’ < aspargu. Pierzeciune (Mard.) < pierz (Mard.) —- pierd, întortăciune (Mard.) < întort 'strâmb, întors’ (Mard.). întregăciune 'pârtie entiere’ < întreg.
                                      -ieiune.
   Dela derivatele de felul lui slăbiciune faţă de slăbesc şi slab s’a extras -ieiune cu care s’ă derivat:
   Măcridunc 'slăbire' < itiacru.
   Originea : = -it. -zione, -zone, sp. -don -zon, pg. -păo, pr,-zo, -so, fr. -son < lat. -tio, -onis, moştenit în :
   Blestemăciune < *blastematio = blasphematio.
   Curnenecăciune ‘communion’ < *comminicaiio = communicalio 'action de communiquerr
   Curăciune 'proprete, purete, chastete’ < curatio 'soin, cure’. împăcăciunc 'pacification’ < pacatio. împutăciune 'reproche, dispute’ < imputatio. închinăciune, mr. încVinădune (Obed.), megl. ancl’inăcluni 'inclination, salutation’ < inclinatio 'inclinaison, inclination’.
24
   Mestecăclune (o silila spre mestecăclune, Dos. Prol. 382/2I) < masticatio 'mastication; action de d6vorer\
   Rugăciune, megl. rugăciuni 'priâre’ < rogcdio.
   Scăldăclune 'action de baigner’ < excaldatio.
   Alăvdăclune (Pap. S.), alîvdîcluni (Dai.) 'louange, eloge’ < laudatio 'discours â la louange, eloge (prononce)’.
   Dimîrtdăclune (Pap. B.), dimîndîcluni (Dai.) 'ordre’ < deman-datio.
   Urâciune 'felicitation’ < oratio 'discours, langage, priere’.
   Uscăciune 'sâcheresse’ (Pap. B.) < siccatio 'dessication’.
   Chirdăclune (Mih.), chirdîcluni (Dai.) 'perte’ < perditio.
   Dela a adeveri avem derivatul adevericlune (Mard.), dela a . adevărâ adevărăclune (Tiktin).
   Fenomene de analogie.
   Finalul -dune s-a substituit lui -cină în următoarele exemple :
   Bărăclune 'apă stătută, împuţită, bîhlită’ (Hasdeu, 2483)<*bă-răcină < bărîce 'loc băltos1 (Viciu, 91), 'mic pîrău’ (Rev. cr. lit. III 87) + -ină.
   Matăclune = mătăcină Bot. 'melisse’ =bulg. mato dna.
   Mortăciune 'charogne’ < morticina.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -clune sunt feminine şi fac pl. în -clunl.
                                    EASÂ (-eâsâ).
   Observaţie. — Dr.
   Funcţiunea.
                   NUME DE PERSOANE FEMININED EL AMASCULINE.
   1.  Persoana feminină este soţia persoanei masculine respective.
   Băneasă (Hasdeu, 3195) < ban.
   Boereasă 1. 'soţiea, nevasta unui boer’ (Tiktin), 2. apoi în general 'femee, nevastă’ (Hasdeu, Cuv. II 165; Bud), cu acest din urmă sens şi boreasă (Şez. II 23, Codin 11, Candrea) < boer.
25
   Călţunar, călţunăreasă 'importante personaje la nunţi. Ele întovărăşesc pe ginere la casa miresei în ziua nunţii. Unul din călţunari duce salba miresei’ (Codin, 13).
   Căpităneasa < căpitan.
   Crăiasă < craiu.
   Diaconeasă < diacon.
   Hăt mănoasă (Letop. II 367) < hatman.
   Judeasă, judeceasă < jude, judec, împărăteasă < împărat.
   Isprămniceasă < ispravnic 'prefect’.
   Jupăneasă, jupuneasă (Bibi. IH1/^ 332a/12) < jupîn. Logofeteasă < logofăt.
   Mireasă < mire.
   Postelnicească (la nunţi, Codin 68 sub socriţi) < postelnic. Preuteasă, mr. prifteasă (Dai. Pap.B.) < preot, preftu. Primăreasă (Pamf. C.) < primar.
   Stolniceasă (Hasdeu, Cuv. I 89) < stolnic.
   Todireasa (Şez. V, 163) < Toader.
                  2. Nomina agentis feminine.
   Boăreasă 'gardeuse de vaches’ < boar.
   Bobăreasă < bobar 'persoană care gîceşte în bobi’ (Codin, 10). Bucătăreasă < bucătar.
   Cărturăreasă 'femee care ştie să dee în cărţi’ (Pamf. C.) < cărturar.
   Chelăreasă < chelar.
   Chelnereasă < chelner.
   Cinghiasă 'femeei care cântă pe la petreceri cu tambura’ (liktin) <turc. 6engi 'chanteur et danseur public’.
   Cîrnăţăreasă < cîrnăţar.
   Căinăreasă 'servante de basse-cour’ < găinar 'celui qui a soin du poulailler’.
   Lăptăreasă < lăptar.
   Lingurăreasă (Păsc.) < lingurar.
   Morăreasă < morar.
   Păhărniceasă 'femee care toarnă, dă de băut’ (Mat. 56) < pă-harnic.
   Vrăjitoreasă (Păsc.) = vrăjitoare.
   3. Crîşmăreasă < crîşmar cumulează înţelesurile 1 şi 2.
26
                                   NUME DE PLANTE
   Avrămeasă-cristineasă, crestăneasă, cîrslăneasă 1. Gratiola offi-cinalis, 2. Ajuga Laxmanni (Hasdeu 2174, Panţu) < bulg. avran 1 (Bogorov), bulg. krâsten 'de croix’?
   Culbeceasă ‘trifoiu’ < culbec.
   Lăcrămeasă 'lăcrămioară’ < lacrimă, lăcrămez.
   Tătăneasă, tătineasă = latină, iarba lui Tatin.
   Usturolasă = usturoae 'plantă erbacee cu miros tare de ustu-roîu’.
                             FEMININE DEPRECIATIVE.
                                  Nume comune.
   Vacareasă 'femee groasă şi leneşă’ (Dai.) < vicar 'vacar’, cf. vacă 'femee groasă, moale şi proastă’ (Dai.).
                                     Porecle.
   Gămăneasa (Pop. 47 c) < găman 'mîncău\
   Mălăîasa (Pop. 48 b) < mălaîă.
                                  RECIPIENTUL.
   Arămeasă = vas de aramă (Hasdeu, Add. XIV).
                             NUME DE MEDICAMENTE.
• Şoriceasă 'medicament în contra şoarecilor’ < şoarec.
                                 UN DIMINUTIV.
   Leurdeasă 'pădurice mică’ (Rev. cr. lit. IV 144), cf. leurdă, leoardă 'Allium Ursinum’, 'plantă numită şi aiu-de-pădure' (Panţu), leordină (Candrea), Veurd'ină (Ţiplea) 'Dahlia variabilis, gherghină’.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                               -ărcasâ (= -ar + -easă).
   Cinghireasă 'danseuse, joueuse de harpe’ (Hasdeu, Cuv. I 273) < *cinghtăreasă < turc. hngi, cf. mai sus cinghîasă.
   Găletăreasă 'femme qui trăit Ies brebis, qui porte le lait dans le seau' < găleată.
27
                             •torească (— -tor + -easă).
   Cusutoreasă < cos.
   Legăloreasă ’femee vrăjitoare care leagă şi desleagă’ (Păsc.)</e^.
   Spălătoreasă < spăl.
                              -uleasă (= -ul + -easă).
   Cuculeasă 1. 'femeile du coucou’, 2. Bot. = floarea cucului.
   Lăculeasă Bot. 'plantă ce creşte prin locuri umede, aproape de lacuri5 < lac.
   Originea : ,,La terminaison [==le suffixej-issaaeteempruntee au grec [-tooa] â l’epoque chretienne; elle etait tres employee dans le latin de la decadence ou 1’on disait abbalissa, diacortissa, prophetissa, sacerdotissa, poetissa, Aethiopissa, Arabissa, Germa-nissa; elle penetra aussi dans la langue vulgaire ou son emploi s’etendit de plus en plus. On la trouve dans tout le domaine roman : roum. jupăneasă, ital. (a)badessa, esp. abadesa, port. prov. abbadessa, fr. abbatesse” (Nyrop, Gram. III, § 422).
   Diaconeasă nu este cumva lat. diaconissct, ci un derivat rom. dela diacon (de origine ngr.).
   Unele derivate rom. se regăsesc în limbi romanice : diaconeasă— fr. diaconesse, împărăteasă—fr. empreresse, preuleasă— fr. pretresse, vrăfitoreasă—iv. devineresse.
   Pentru împărăteasă cf. şi alb. mbrâtâreşâ.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -easă sunt feminine, pl. -ese. — PI. lui ară-measă nu este atestat. — Şoriceasă se întrebuinţează numai la sg.
                                   EAŢĂ (-eă{â).
   Observaţie.—Vr. şi dial. -eaţe, -ele, mr. -eală, megl. -$iă. — După pl. -eţe s’a refăcut apoi uneori sg. -eţă.
   Funcţiunea.
                                     Abstracte.
                                      O STARE.
                               Derivate dela adiective.
   Bătrîneţă < băirîn.
   Buneaţă (Car. Dai.) 'bunătate’ < bun.
   Dulceaţă 'douceur5 < dulce.
28
   Frumuseţă, vr. frumoseaţe, frumuseaţe (Mard. — cf. şi Dos. Prol. 841/!: frămseatea — Dos. Prol. 142/26: preutul... începîi... a să miră de mirosul şi frămseaţea [merelor]. —PI. frămseaţe, Dos. Prol. 38a/20) < frumos. — Mold. frumuşaţă < frumoşi.
   Hireşeţă 'frumuseţă’ (Bud.) < hireş 'frumos’.
   Mîndreţă, mîndreţe < mîndru.
   Roşaţă < roş
   Verdeaţă, mr. virdeaţă (Dai. Pap. B.), megl. virdşţă < verde, mr. verdi, megl. v#rdi.
   Viaţă, mr. fiaţă (Dai.), megl. ghiaţă < viu, mr. fiu, megl. ghiu. Agluneaţă 'foame’ (Dai.) < agîun 'flămînd’.
   Ambîreaţă (Dai.), ambăreaţă (Pap. B.), imbăreaţă (Obed.) 'noroc, fericire’ < ambar (Dai.), mbar (Pap. B.), îmbar (Obed.) 'fericit, norocos’.
   Angusteaţă 'îngustime, strîmtoare’ (Dai.) < angustu.
   Anusteaţă 'dezgust, negust’ (Dai.) < ănustu 'fără gust’.
   Arăeaţă (Mih.), arîeaţă- (Dai.) 'răutate’ < arăă.
   Chibăreaţă 'lux’ (Mih.) < chibare 'luxos’.
   Chibureaţă 'îndestulare’ (Mih.) < chibur = dr. chiabur. Chischimeaţă 'curăţenie’ (Mih.) < chischimu 'curat’. Chischineaţă 'deşteptăcîune, agerime’ (Dai.) < chischin 'deştept, ager’.
   Eftineaţă 'eftinătate’ (Dai.) < eftin.
   Frunimeaţă 'blîndeţă’ (Dai.) < fronim.
   Fuduleaţă 'fudulie’ (Dai.) < fudul.
   Giuneaţă 'bravură, vitejie’ (Dai.) < glorie.
   Gîlbineaţă 1. 'gălbeneală’, 2. (concr.).^gălbănuşul oului’ (Dai.) < galbiţi.
   Grieaţă 'greutate, dificultate’ < greu pl. grei.
   Imireaţă 'blîndeţă’ (Dai.) < imir.-Lihudeaţă 'foame mare’ (Mih.) < lihăd 'lihnit’.
   Lîiafă 'negreaţă, negreală’ (Dai.) < laiă.
   Lişureaţă 'uşurinţă’ (Dai.) < lişor.
   Livindeaţă 'fudulie’ (Dai.) < livendu 'elegant’.
   Mîreaţă 'mândrie, glorie’ (Dai.) < mari. •
   Multeaţă 'mulţime’ (Pap. S.) < mult.
   Murneaţă 'culoare brună’ (Dai.) < murnu.
   Muşiteaţă Sfrumuseţă’ (Dai.) < muşat.
   Nustimeaţă 'plăcere, gust’ (Dai.) < nostim 'plăcut, gustos’. Singureaţă 'singurătate’ (Dai.) < singur.
29
   Sîtuleaţă 'saturare, îndestulare’ (Dai.) < sîtul.
   Urbeaţă 'orbire’ (Dai.) < orbu.
   Urîteaţă, ur(u)teaţă 'uricîune, sluţenie’ (Dai.), uruteaţă 'răutate’ (Pap. B.) < urît, urul.
   Zurleaţă 'nebunie’ (Dai.) < zurlu.
   Flămîndeaţă, flămundeaţă 'foame’ (megl.) < flămund.
   Viniteaţă 'vânătae’ (Dai.) < vinii, înţ. concr.
                                Derivate dela substantive.
   Bărbăteaţă (Obed.), bîrbîteaţă (Dai.) 'bărbăţie’ < bărbat, bîrbat. Bichireaţă 'celibat’ (Obed., Mih. Dai.) < bichîar.
   Umuneaţă 'şiretenie’ (Mih.) < oemun 'şiret’.
   Ficiureaţă 'copilărie’ (Pap. B.) < ficior.
   Lihuneaţă 'lehuzie’ (Mih.) < lihoană 'lehuză’.
   Mintireaţă 'tulburare’ (Mih.) < mintire 'amestecare, încurcare’. Viryireaţă 'feciorie’ (Pap. S.) < vir^iră.
                                   Derivate dela verbe.
   Miroseaţe (Aflară trupul svnteî... cu miroseaţe scumpe mirosind. Dos. Prol. 652/2) < miros.
                                  Derivate dela adverbe.
   Bineţe s. f. pl. în a da bineţe = a se saluta, mr. ghineaţă 'bine, fericire’ (Dai. Pap. B.) < bine, ghini.
   Dimineaţă, demineaţă, demeneaţă (Mard.), mr. dimineaţă (Dai.), megl. dim(i)n$ţă < *demîne = lat. *demane, cf. fr. demain, it. dimani.
                                  Concrete.
                                  COLECTIVE.
   Negureaţă 'nori negri mulţi’ (Vîrcol) < negură.
         O FIINŢĂ CARACTERIZATĂ PRINTR’O CALITATE. Păleaţă 'om slab, galbigit’ (Pamf. J. I) < pălesc.
30
                                    VARIANTĂ.
                                     -ureaţă.
   Din mr. chibureaţă, lişureaţă, singureaţă s-a extras mr. -ureaţă cu care s-a derivat schincîureaţă 'zgîrcenie’ (Dai.) < scl’inclu 'zgîrcit’.
                                 SUFIXE COMPUSE.
                             -ulaţă ( = -ulu + -eaţă).
   Jegulaţă 'cărbuni aprinşi’ (Boc.) < jeg 'cărbune aprins’.
   Originea : = it. -ezza, sp. port. -eza, fr. -ece, -esse < -itia, variantă a lui -ilies, moştenit în următoarele exemple :
   Acreaţă, it. agrezza, vfr. aigresse < *acritia.
   Albeaţă 1. 'blancheur’, 2. 'taie sur l’oeil’, mr. albeaţă 1. 'blan-cheur’, 2. 'fard’, 3. 'blanc d’oeuf’ (Dai.), megl. albşţă, albeţ 1. 'blancheur’, 2. 'blanc d’oeuf’, 3. 'taie sur l’oeil’ (mr. alghlaţă 'blancheur’ Mih., dr. albaţă 'taie sur l’oeil’ Şez. V 25) < *albitia = albities.
   Amăreaţă 'amertume’ < amaritia.
   Blîndeţă, vr. blîndeaţe (Mard.) < blandilies.
   Cămnteaţă 'canitie, vieillesse’, it. canutezza, vfr. chanuece<.*ca-nutitia.
   Greaţă 'greutate’ (vr. şi Dai.) < *grevitia.
   Negreaţă 1. 'calitatea lucrurilor de.-a fi negre’ (Păsc. cf. şi Dos. Prol. 452/31 : nu le era negreaţă tot la un fealîu). — 2. 'om îmbrăcat în negru’ (Dan. II Glos.). — 3. megl. nigtşţă 'partea neagră a ochiului’ (cf. dr. albeaţă 'partea albă a ochiului’, v. mai sus) < nigritia 'le noir, la couleur noire, noirceur’.
   Tinereţă, vr. tinereţe (Dos. Prol. 212/21: sg. ori pl. ?), tinereaţe (Venila ... Pafnutie la acea mănăstire din tinereaţe, Dos. Prol. 272/2), mr. tinireaţă (Dai.) 'jeunesse’, it. tenerezza, sp. terneza < *te-neritia.
   Bunăteaţă (Pap. B.), bunîteaţă (Dai.) 'bunătate’ < bunătate (Pap.
B.) + buneaţă (Dai. Pap. B.), iar prin analogie cu acesta s’a născut ghiniteaţă 'bineţe, salutare’ (Dai.) < ghini 'bine1, de unde, am văzîit, direct ghineaţă 'bine, fericire’.
31
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -eaţă sunt feminine şi fac pl. -eţî (dimineaţă-dimineţi).
                                                 ET (-et).
  Observaţie. Dr. Funcţiunea.
                                        COLECTIVE.
                                Derivate dela substantive.
   Băbet, băbăret <,babă, băbar.
   Bănet < ban.
   Boeret < boer.
   Brînzeturi 'feluri de brînză’ < brînză.
   Broştet < broască.
   Călugăret < călugăr.
   Căpret 'turmă de capre’ (Şez. III 8) < capră.
   Coconet 'coconii, feciorii de boeri’ < cocon.
   Cuscreturi 'oameni încuscriţi’ (Viciu, 39).
   Fămeet (Jipescu) < femee.
   Fetet (ban.) < fată.
   Fireturi < fir.
   Ghinaraleluri 'mulţi generali’ (Stoln. Dumitrache, Istoria, 442) < ghinaral.
   Lăpteturi 'feluri de lapte’ < lapte.
   Mueret (vr.) < muere.
   Păsăret (Pamf. Agr.) < pasăre.
   Tîlhăret (Trimise Domnul preste dînşiî pre Haldei şi tîlhăre-iurile Sirilor şi tîlhăretul Moaviteanilor. Bibi. 333 2/54. —X^otijpta) < tîlhar.
   Ţolet 'ţoale : 'al văzut ce de ţolet avea fata dascălului?’ (Boc.) < fol.
   Vinet 'vinuri multe, când se găsesc aproape la toţi cultivatorii: 'slavă Domnului, anu-ăsta s-a făcut vinet destul’ (Codin, 78), cf. vinetum 'vigne, vignoble, lieu plante de vignes’.
32
                                 Derivate dela adiectioe.
   Scumpeturî 'lucruri scumpe’ (Codin Ing.) < scump.
   Tineret ‘tinerime’ < tînăr, tineri.
                        IN SPECIAL O COLECTIVITATE DE PLANTE.
   Brădet ■< brad.
   Bunget 1. 'pădurice de stejari lîngă Mănăstirea Neamţului’
2.  'pădure’ (Codin. Ing), 3. 'pădure veche şi deasă’ (Hasdcu, Cuv. I 245). < alb. buni?, -gu 'stejar’.—Codin Ing. şi buget.
   Călinei (Hasdeu, Cuv. I 253) < călin.
   Frunzei < frunză. *
   Măslinei (Bibi. 2001/?), măslinei (Bibi. 552/31) <maslină, măslină.
   Meret 1. 'loc sămănat cu meri’, 2. 'mere multe pe jos’, 3. 'numele unei localităţi’ (Codin, 49) < măr.
   Originea : = it. -eto, sp. -edo, vfr. -oi < -etum, moştenit în :
   Arburet 'plantation d’arbres’, mr. 'forât de chaînes’ (Dai.) <arbo-retum 'verger, plantation d’arbres’, mr. arbure 'chaîne’.
   Cărpinet, vit. carpineto, vfr. charmoi, nprov. couprenedo<*car-pinetum.
   Ceret, it. cerreio < *cerretum.
   Chijjet 'foret de pins’ (Dai.) < pinetum.
               Făget, it. faggeto, prov. cat. ţageda sp. hayedo < *fagetum.
   Frăsinet 1. 'frenaie, bois de frenes’, 2. nom d’un village (Hasdeu, Cuv. I 240) < fraxinetum.
   Nucet, vechiul nume al Mănăstirii Cozia < nucetum 'lieu plante de noyers’.
   Pomet (Pamf. J. III), pomăt (Pamf. J. III, Car. Dos. Prol. 462/4, 792/2) 'verger, jardin fruitier’ < ppmetum.
   Pentru maslinet cf. lat. oliveium.
   Pesmet, pesmed 'dulceaţă închegată din amestec de fructe : pesmet de perje cu nucă’ (Săgh. 98), pezmet 'lictarîu de prune’ (Viciu, 66) < turc. peksimet 'biscuit’.—Formele pigmez, piegmez, date încă de Viciu, sunt turc. pekmez 'sapa, mout cuit’.
Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -et se întrebuinţează de obiceiu la sg.—Sunt eterogene, pl. -uri: bănet, băneturi (Vîrcol), tălhăret, tălhăreturi, mr. arburet, chinet. — Se întrebuinţează numai la pl. : cuscreiuri, ghinaraleturi, scumpeturî, f ireturi; brînzeturi, lăpteturi.
33
                                       ET (-'et).
   Observaţie. Dr. -et, mr. -it. — Graţie alunecării sunetului apare şi ca -ăt.
   Funcţiunea.
                                      Abstracte.
                                      O ACŢIUNE.
                                  Derivate dela verbe.
   Bocet < bocesc.
   Crepet de zori < crăp, cf. se crapă de ziuă.
   Curet 'mers, curs, drum’ (Pasc.) < cur merg’.
   Rînjăt < rînfesc.
   Suflet, mr. suflit (Pap. B.), megl. suflit < suflu.
   In Treacăt, mr. n-dreaţit (Dai.) < trec, mr. treaţiri.
   Umblet (atestat şi în Bibi. 2382/36), înblet (Dos. Prol. 472/2S)< umblu, îmblu. •
   Zîmbet < zîmbesc. — Şez. II 43 : zîmzît.
   Zvîcnet 'zvîcnire’ (Pamf. J. III) <zvîcnesc.
                                Derivate dela participii
   Plînset < plîns.
   Rîsăt < rîs.
                              Derivat dela un onomatopeu.
   A lua în durăt 'a lua înainte, a lua cu vorba’ (mold.) < dur, cf. durută, turuiă vorbesc răpede şi mult’.
                                Derivate dela substantive.
   A da tamăt (Codin, 40) = a da iama.
                                   înţelesuri speciale.
                                      UN ZGOMOT.
                                  Derivate dela verbe.
   Foşnet < foşnesc.
   Huet, vuet <.huesc, vuesc.
Pascu, Sufixele româneşti.
3
34
   Scrtşnet (Dos. Prol. 312/lg) < scrîşnesc.
   Ştieret (Auzind şueretul zmeilor. Dos. Prol. 791fzs. —Şueretele [zmeilor]. Dos. Prol. 79x/28) < ?uer'
   Trăsnet, tresnet (Mard. 377) < trăsnesc.
                                   Derivate dela interjecţii.
   Clinchet 'zgomotul clopoţeilor şi zurgălăilor’ (Pamf. C.) <clinchi. Dangăt de clopot < dang.
   Şuet 'zgomot de ploae curgătoare’ (Pamf. J. II) < §u, cf. şi huet. Zumzet 'bîzîit de albine’ (Eminescu), zuzăt ‘vorbă multă, larmă’ (Pamf. Agr.) <zuz-, cf. mr. zuzuescu (Pap. B.) = bîzîiu, despre albine.
                                      UN STRIGĂT.
                                   Derivate dela verbe.
   Răcnet (Şez. H 151 sub buragî) < răcnesc.
   Răget (Şez. II 151 sub buragî, V 164 sub tragîn) < rag.
   Strigăt, strîget 'doină, cîntec, chiuitură’ (Candrea) < strig, strig. Ţipăt, mr. cipit (Pap. B.) < ţip.
   Urlet (Mat. 118), urletu clopotului (Vîrcol) < urlu.
   Zbieret (Şez. V 164 sub tragîn) < zbier.
                                        O STARE.
   Cocăt ‘căldură mare’ (Pamf. Agr.) < coc, cf. mă coc de căldură, apoi crăpet.
   Crăpet 'căldură mare a soarelui’ (Boc.) < crăp, cf. crăp de căldură.
   Zarvăt 'gălăgie, harmalae’ (Pamf. Agr. < zarvă.
                                       Concrete.
                                       COLECTIVE.
   Agret 'rodul cîmpului’ (Vîrcol) < agru 'câmp, ogor’.
   Desetul de fagi (Coşbuc) < des.
   Oamet 'mulţime de oameni’ (Tiktin) < om.
                                         LOCUL.
   Zacătă 'bătătură: pe ce vreme aţi scos vitele din zacătăV (Viciu, 90) <zac 'stau’.
35
   Originea : = sp. -ido <-itus (A. Philippide, Principii, 183, şi Un Specialist român la Lipsea, 130—131; Meyer-Liibke, 525) moştenit în :
   Cumpăt < *compitus =computus.
   Freamăt, hreamăt (Veniîa hreamăt mare ca de nechezaturi de cai mulţi. Dos. Prol. 702/19), reamăt (Godin, 64), ramet, remet (Noua Rev. Rom. VIII 87) < fremitus.
   Gemăt, mr. dzeamitu (Mih.) < gemitus.
   Muget < mugitus.
   Sunet < sonitus.
   Tunet, detunet (Dos. Prol. 412/6) <tonitus, part. dela tono,= tonitrus.
   Voamită 'vomissement’ (Dai.) < vomita n. pl. 'vomissements (matieres vomies)’.
   In limbile slave există deasemenea un sufix -et care serveşte a forma cuvinte ce exprimă un sunet (Miklosich, 188; Vondrâk, 451). Insă din numeroasele cuvinte înşirate de Miklosich doar scr'işnet < vsl. skrilzitu, skruzită ’stridor’ (scrîşnesc—vsl. skruzitati).
   Jneamăt 'o grămădire de lemne, gunoae, mîl, etc. aduse de apă’ (Şez. II 41), jneamît 'mormîntul pe care fiecare trecător aruncă ceva (un lemn, o piatră, etc.) crezînd că astfel i se iartă mortului un păcat. Mormîntul trebue să fie în pădure sau pe cîmp1 (Şez. III 18), nimăt 'gard făcut din tîrşf (Şez. II42) =nămet 'monceau de neige amasse par le vent, monceau en general’, de origine slavă (Cihac). — Pentru înţelesul cuvintelor citate cf. In special ceh. nămet 'ce qui a ete jejte sur qc.\ bulg. nameatam ‘mettre, jeter sur, jeter par dessus’.
   Genul şi Pluralul.
                                          *k!
   Zacată şi voamită sunt feminine. Pl. lui zacaiă nu este atestat, voamită pl. voamiti.—Cocăt, crăpet, lamăt, zarvăt, agret, deset, oamet, cumpăt se întrebuinţează numai la sg.— Celelalte cuvinte sunt eterogene şi fac pl. -e (geamăt-gemete, urlet-urlete).
36
                                     ETE (-ite).
   Observaţie. Dr.
   Funcţiunea.
                                    DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
   Ciuciulete 'bucăţică de hărtie sau petică sucită în degete’ (Săgh* 88), 'boţ, ceva frămîntat, ciuciulit’ (Şez. V 164), 'gogoloş din sudoarea lipoasă pe piele’ (Săgh 88), Bot. 'zbîrclog; morille; Mor-cella esculenta’—duciulă 'vîrf de munte’ (Dai.).
   Coconete 1. 'turtă mică coaptă în foc’ (Dan. II), 2. Bot. 'o ciu-percuţă’ (Mard.) < coc-, cf. gogon 'umflătură’, cocoaşă, gogoaşă,. 'umflătură’, cocor 'cuculu, umflătură la cap’ (Rev. cr. lit. III 119).
   Cotromplete 'un lemn scurt şi gros, bun pentru bătae: îa vezi că acu puiu mîna pe cotromplete' (Codin, 22) < *cotorete < cătur 'bucată de lemn’ (Rev. cr. lit. III 19) +pălesc.
   Curmete 1. 'o bucăţică de şfoară ’(Mard.), 2. 'curmeîu’ (Mard.)< curm 'crîmpeîu de frîghie cu care se leagă vitele cînd se duc la păşune’ (Codin, 24), 'frînghie scurtă’ (Dan. II), curmu 'ruptură de frînghie, crîmpeîu de şfoară, căpătăm’ (Dai.).
   Druete 'trunchîu de lemn nu togmal gros, dar sănătos, negăunos,. dupăce s-a tăiat’ (Rev. cr. lit. III 123) < alb. dru 'Holz, Baumr Stânge, Pfahl, Brennholz’.
   Puete 'pom mic’ (Mard.) < puiă.
   Şuvete 'şuvelu, o bucată scurtă de lemn’ (Mard.) < şuv-, cf* şuveiu idem (ibid.), şuveicuţă 'făşie, feliuţă’ (Codin, 71), şuviţă de păr, şofilă 'făşie dintr-o cămeşă ruptă’ (Codin, 71), şupă 'bucată de loc’ (Codin, 71).
   Bondrete 'un gîndac de mătasă’ (Mard.) < bondar.
   Brădyiete 'colac împletit în două şi în lung ce se face la Sft. Toader’ (Rev. cr. lit. III 90) < brădulă 'un ciomag sau bîtă mare de brad’ (Viciu, 21).
   Şiulete, ştiulete 'fructul păpuşoiului împreună cu frunzele care-1 învălesc’ —stur 'stîlp' (Dai.).
                               Diminutive alintătoare.
                                   Nume comune.
   Mînd-ete 'ibovnic, Iubit’ (Pamf. J. III) < mindru.
37
                                 Nume proprii de botez.
   Gurete 'Grigore’ (Mard.) < *Grigurete < Grigore.
                                Diminutive depreciative. >
   Băbete =babă (Băbetili dracului, cum o văzu calu, o dzîs cîtr-amparatu, Şez. IV 203).
                                 NOMINA INSTRUMENTI.
   Făcălete 'făcăleţ, un băţ mic cu care se mestecă mămăliga’ (Mard.)
<  *făcălesc =făcăluesc.
                         înţelesul diminutival s’a pierdut în:
                                     ♦ Nume comune.
   Bundărete 'burta porcului umplută şi pusă la uscat’ (Mard.), 'burta porcului’ (Boc.) < bandor 'stomahul porcului’ (Mard.). Cocîrlete 'lemn ’ncovrigft’ (Mard.) < cocîrlă prăjină’ (Mold.). Cucuete— cuculă (Mard.).
   Muşchete= muşchîu de porc (Mard.).
   Ochete 'ochîu de aţă sau de ciorap’ (Mard.), 'ochîu de fereastră’ (Viciu 63, Noua Rev. Rom. VIII 87 a).
   Sucălete 'un val de hârtie sau pînză făcut sul, înfăşurat jur împrejur’ (Codin, 69), faci funiea sucălete şi o bagi în sac = o suceşti în formă de sul (Boc.) < sucală 'navette’.
   Sulete 'drugul de sus ori de jos al loîtrel la car’ (Dame T. 10)
<  sul.
   Scaete (Pamf. J. III), scăetc (Mard.) = scală.
                                     Nume de familie.
   Toate exemplele sunt din Mard.
   Boghete < boghiu.
   Cocorete < cocor.
   Cornete < corn.
   Frunzeti < frunză..
   Fulorete < fuior.
38
   Păunete < păun.
   Ghenele < Ghinea.
   Ionele < Ion.
   Onete < Onu.
   Verdete < verde.
                                    SUFIXE COMPUSE.
                                  -ulcte (= -ulă + -ete).
   Observaţie. In câteva exemple u se sincopează.
                                 Diminutive propriu zise.
   Bumbulete 'bumb mic şi rotund’ (Mard.) < bumb.
   Săculeţe 'săculeţ’ (Mard.) < sac.
   Porculete 'căpiţă de fîn, de otavă, de tuleî’ (Rev. crit. lit. III 165) < lat. porca 'pârtie proeminente du sillon’.
   Cozlete 'coada mică dela struguri’ (Pop. 164 b) < coadă pl. cozi.
                                 Diminutive alintătoare.
                                      Nume comune.
   Pufulete Bot. = puf 'pisse-loup, Lycoperdon bovista’, ciupercă al cărei receptacol este lung-păros.
                                      Nume proprii.
                                Nume de familie (Mard).
   Căşulete < caş.
   Ciuculete < cioc, ducă.
   Fălculete < falcă.
   Ghiculete < bică 'taur’.
   Chivulete < Chivu.
   Iugulete < Iuga.
   Mărculete < Marcu.
   Negulete < Neagu.
   Păsculete < Pascu.
   Stoiculete < Stoica.
   Originea : = it. -etto, fr. -et < lat. pop. -ittus, atestat în inscripţii cu înţeles diminutiv-alintător pe lângă nume de persoane (v.
39
Meyer-Liibke, Einfuhrung 1 § 172 şi Grandgent, An Introduc-tion to vulgar, latin, 20).
   Din -ittus am căpătat direct -et. Această formă este atestată în :
   Loitret 'drugul de sus ori de jos al loîtreî la car’ (Dame T. 10) < loitră.
   Cănăbet (Viciu, 26) = cană.
   S.    f. pl. juveturi 'păsări’ (Viciu, 55) încă arată că a trebuit să existe un singular junei, un dublet al lui juvete.
   Forma primitivă -et a fost schimbată în -ete, a trecut adică la deci. III, prin diferenţiare de -et colectiv < -etum.
   Sufixul -ete se găseşte încă în compusele -eteiu, -etoc, -etenie.
   Pentru -ete = -eţ v. -eţ.
   Fenomene de Analogie.
                        La grupa cuvintelor în -ete au trecut:
   Burete < *buret = boletus.
   Castravete pl. -eţl < bulg. krastaviţa.
   Scumpete, mr. scumpeate (Pap. B.), scumbeati, scumbeti (Dai.) 'chert6’ < *scămpete < scump, cf. foamete, jalete jale multă’(Codin, 43).
                                 Substituţii de sufix.
   Dovlete, duflete 'bostan ’(Mard.) < dovleac = turc. devlek. —Varianta dulete 'zămos’ (Mard.) < duhlete, "duflete.
   Erete, arete 'uliul găinilor’ (Mar. O. II 122) < *erac— mr. -{irac < ngr. ŢepAxt, vgr. Upa£, -av.or.
   Husmete 'berbece prost’ (Codin, 40), huzmet 'piele de miel cu lîna mare’ (Vîrcol) < hazman 'berbece jugănit’ (Dame T. 68).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ete sunt masculine, chiar şi băbete, cf. forma articulată băbetele. — Pl. -eţî este atestat numai pentru : brădulete, ciuciulete, curmete, dovlete, ochete, dărîmbete.
                                     IL’Ă (-ll’â).
   Observaţie. Sufixul există în mr. şi megl. —In mr. i precedat
40
de ţ se schimbă în î, uneori ă; în megl. i precedat de ţ, r (un exemplu), 6 (un exemplu) se schimbă în p.
  Funcţiunea.
                                         Abstracte.
                                         O CALITATE.
                                  Derivate dela substantive.
   Birbîţîl’ă 'bărbăţie’ (Dai.) < bîrbat, -ţî.
   CîniVă 'răutate’ (Dai.) < cini 'chien’.
   Simunilă 'drăcie’ (Mih.) < Semun 'diable’.
   Duşmănil’e (Pap. B.), duşmînilă (Dai.) 'duşmănie’ < duşman. fifţlVă 'ţigănie’ (Dai.) < liftu 'ţigan’.
   Mîscîrilă 'boufonnerie’ (Dai) < mîscîră 'boufon’.
   Pidănţăl’ă 'pedantisme’ (Mih.) < pidant.
   UminiVe 'omenie’ (Pap. B.) < oameni.
   Uspeţăl’e (Pap. B.), uspiţilă (Dai.) 'amitie’ < oaspi pl. oaspiţi 'ami\
   VulpiVă 'vicleşug’ (Dai.) < vulpi 'renard’.
   Megl. FuriVă 'hoţie’ < fur.
   Purcăril’ă 'porcărie’ < putcar.
                                   Derivate dela adiective.
   Cărunţăl’e ‘vieillesse’ (Mih.) < căruntu, -ţî.
   Glîril’ă 'folie, bâtise’ (Dai.) < glar.
   Huţil’ă 'folie, bâtise’ (Dai.) < hut, -ţi.
   Livendzăl’e (Mih.) < livendu 'sprinten’.
   Mările'grandeur’(Pap.B.), miriiă 'grandomanie, gloire, or-gueil’ (Dai.) < mari 'grand’.
   Mindiminil'ă 'sagesse’ (Dai.) < mindimen.
   Slîbil’ă 'faiblesse’ (Dai.) < slab.
   Urfînil’ă 'pauvrete’ (Dai.) < oarfîn 'pauvre’.
   Megl. juniiă 'voînicie’ < juni.
   Nibunilă 'nebunie’ < nibun.
   Ubăvilă ‘frumuseţă’ < ubav 'frumos’.
                                     Derivate dela verbe.
   Megl. Umăroal’ă 'oboseală’ < umărps 'mă obosesc’.
41
                                       O OCUPAŢIE.
                                Derivate dela substantive.
   Curvările 'curvârie’ (Pap. S.) < curvar (Pap. S.). liatrăţîl’e, tlatărţîl’e, ‘(itrăţîl’e 'medecine’ (Pap.B.) < tlatru pl. *Tlătraţi, ’tiâţrî 'mâdecin’ (Pap. B.).
   Hirîril’ă 'fierărie’ (Dai.) < hirar.
   PiscăriVe 'pescărie’ (Pap.B.) < piscar.
                                      o demnitate.
                                Derivate dela substantive.
   Sispuţîl’ă 'vlădicie’ (Dai.) < Sispoti pl. -oţl ’dveque’. (Pap.B.). Prifţîl’ă 'preuţie’ (Dai.) < preftu 'pretre1.
                                       o înrudire
                                Derivate dela substantive.
   Cuscrii’ă (Dai.), cuscriie (Pap.B.), megl. cuscriie < cuscru. Frăţiie (Pap.B.), frîţil’ă (Dai.) 'frăţie’ < frate, -ţl.
   Nuniiă (Dai.) < nun.
   Megl. cuscrii ă < cuscru.
   Fărtăţil’ă < fartat, -ţl.
   Sucrilă < socru.
                                     O ACŢIUNE.
                                Un derivat dela verb.
   Cubil’ă 'cobire, prevestire rea ; fig. om rău’ (Dai.) < cobesc (dr.).
                                      Concrete.
                                     COLECTIVE.
   Sucril’e 'beaux-parents’ (Pap.B.) < socru.
                              PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Avuţiie 'richesse, fortune’ (Pap.B.) < avut 'riche’.
42
                          LOCUL UNDE SE PRODUCE CEVA.
   Megl. BăcîgVă 'bercail, bergerie, fromagerie, vacherie’ < baciu, cf. şi bulg. baiiia.
                               A bstracte-Concrete.
                 FUNCŢIUNEA ŞI ŢARA PESTE CARE EA SE ÎNTINDE.
   Megl. ampiraţplă 'împărăţie’ < ampirat, -ţi.
                CALITATEA ŞI LUCRUL CARE POSEDĂ ACEA CALITATE.
   Megl. Viniţpl’e 'boia vînătă’ < vinii, -ţi.
                                 SUFIXE COMPUSE.
                               -ăril’e ( =ar-\—ile).
   Amirările (Obed. Pap.B.), amirăril'ă (Pap.B.), amirîriVă (Dai.) 'împărăţie; empire’ < amiră 'empereur’.
                                -uril’e ( =-ur+-il’e).
   Dricurile 'drăcie, gînd ascuns’ (Dai.) < drac.
   Originea : -ilia — pl. dela -ile, cf.-aiă,-ae <,-alia = pi. dela-al, -alis (S. Puşcariu, Conv. Lit. XXXVIII, 700).—Sufixul a avut mai întâiu înţeles colectiv, din care s’a desvoltat apoi cel abstract.
   Lîvilă sale te, ordure’ (Dai.) < lav-, cf. lăvosu 'sale, malpropre’ (Mih.).
   Pitrihilă 'etole, ornement ecclesiastique’ (Dai.) < «oapa/^Xi.
   Ardil’ă 'boală de gît’ (Dai.), cf. alb. harpie 'angine’.
   Fenomene de Analogie.
   Sufixul -il’e s’a substituit lui -ie în următoarele exemple :
   Anăpudile (Pap.B.), anapudzîl’ă (Dai.) 'caprice, bizarrerie’ < avowtoSia.
   Citiguril’ă 'accusation ; calomnie’ (Dai.) < xarrjYopta.
   Filand'rupiră 'philanthropie’ (Dai.) < cpiXav&p«Mrfa.
   Hîrîcupil’ă 'joie’ (Dai.) < xapaxoida.
43
   Lihunil’ă (Dai.), lihunil'e (Mih.), megl. lihuniVă 'couches, ac-couchement’ < Xeyavia,.
   Lixuril’ă 'gourmandise, gloutonnerie’ (Dai.) < Xo&xpîa. MăsluriVe 'habilete’ (Pap.B.) < p.aatopîa.
   Pruxinil’ă 'entremise pour un mariage’ (Dai.) < rcpo£svia. . Purnil’ă 'volupte’» (Dai.) < icopvsia 'prostitution’.
   Sclîvil’ă 'esclavage’ (Dai.) < oxXaflla.
   Tipografil'ă 'imprimerie’ (Dai.) < w>itoypa<pia.
   Mîrtiril’ă (Djd.) = mîrtiriă (Dai.) 'temoigrage, attestation’ <
ţiaptopla.
   Xinitil'e = xiniiie (Pap. B.) ‘pays etronger, etranger’ < gevtteia. Megl. bucuril’e < alb. bukuri.
   LihuniVă < ngr. Xe^oma.
   Din cauză că -il'e are aceeaş funcţiune ca şi -ie şi adeseori chiar i se substitue, am căpătat pentru mr. derivate duble :
   Amirărie şi amirăriVe 'împărăţie’ (Obed.) < amiră.
   Drîcurie şi dricurile 'drăcie’ (Dai.) < drac.
   Observăm apoi că adeseori pentru mr. -il'e corespunde dr. -ie : Avuţie-avupTe, bărbăţie-bîrbîţîl'ă, cînie-cîntVă, curvărie-curvă-ril’e, duşmănie-dmmăhil'e, frăţie-frăţil’ă, fîerărie-hirîriVă, omenie-uminil'e, pescărie-piscăril’ă, preuţie-prifţiVă.
   La grupa cuvintelor îi -il'ă a trecut sindil’ă 'orage’ (Mih. Dal.)< ngr. oovtăXsta < 'inondation, deluge, pluie â verse’ (Aravant.).
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -il'e sînt feminine şi fac pl. -il’i.
                                      INŢĂ (-inţâ).
   Observaţie. Dr. mr.—Derivarea se face dela verbe. Funcţiunea.
                                   Abstracte.
                                    O ACŢIUNE.
   Adeverinţă < adeveresc.
   Ajutorinţă < ajutoresc.
   Biruinţă < biruesc.
   Cădinţă < cad.
44
   Conteninţă oprire’ < contenesc.
   Cunoştinţă < cunosc.
   Dutorinţă < dotoresc.
   Dorinţă < doresc.
   Făgăduinţă < făgăduesc.
   Ferinţă 'păzire, evitare’ (Doamne,... dăruîaşte... acelora ce vor lua din ţăma mea ertare de păcate şi ferinţă de patime. Dos. Prol. 167a) < feresc 'evit’.
   Folosinţă, folosinţă (Dos. Prol. 40*/i) 'folosire, folos’ < folosesc.
   Izbăvinţă ‘izbăvire’ (Dos. Prol. 73a/aa) < izbăvesc.
   Mîntuinţă ‘mîntuire’ < mîntuesc.
   Năzuinţă < năzuesc.
   Obişnuinţă < obişnuesc.
   Osteninţă osteneală’ <ostenesc.
   Polzuinţă 'învăţătură, lecţie, exemplu’ (Dos. Prol. 547*2) < P°^~ zuesc (Spune ne... şi nu te scumpi a ne polzui. Dos. Prol. 452/al. — Cf. şi subst. polză, Dos. Prol. 542/i).
   Silinţă < silesc.
   Socotinţă 'băgare de samă’ (Dos. Prol. 37a/so> 497»), 'numărătoare, recensiment’ (Bibi. 612/2, 61 */«)•
   Stăruinţă < stârnesc.
   Trebuinţă < trebuesc.
   Uşurinţă 'înlesnire’ (Codin, 76) < mă uşuez 'a se uşura’ (Co-din, 76).
   Uşurinţă < uşurez.
   Voinţă < voesc.
                                        o STARE.
   Fericinţă 'fericire’ (Dos. Prol. 521/18) < fericesc.
   Iscusinţă < iscusesc.
   Nevoinţă 'tortură, chin’ (Dos. Prol. 271/2V 372/7, 152/i«) < ne-voesc. —Anevoinţă < anevoe.
   Slăbinţă 'rău, răutate’ (Pap.B.), slîbinţă 'slăbiciune, răutate, rele’ (Dai.) < slăbesc.
                                   Concrete.
                                    LOCUL.
  Hălăduinţă < hălăduesc. Locuinţă < locuesc.
45
                                PERSOANA.
    Fiinţă < a fi.
w Originea: — it. sp. -enza, pg. -enţa,pv. -ensa, fr. -ence < -entia, moştenit în următoarele cuvinte:
    Credinţă < *credentia.
    Cuviinţă < convenientia.
    Putinţă < potentia.
    Sămînţă, mr. siminţă (Dai.), megl. siminţă < *sementia = se~ mentis.
    Suferinţă < sufferentia.
    Ştiinţă < scientia 'connaissance, renseignement’, cf. şi în inscripţii. ad scientiam nostrom (Olcott, 77) = la ştiinţa noaştră.
    Velinţă este obscur.
    Genul şi Pluralul.
    Substantivele în -inţă sunt feminine şi formează pl. -inţe, -in\L
                                   1STRĂ (-istiâ).
    Observaţie. Mr.
    Funcţiunea.
                                     DIMINUTIVE.
    Căsisţră (Pap. B.), cîsistră (Dai.) 'coteţ, găinărie’ < casă.
    Culistră 1 'furcă pentru toarcerea bumbacului’ (Dai.) < *cu-ristră < colus.
    Originea : = fr. -itre < *- isler,-istra = -aster, -astra (G. Pa seu).
                                ELEMENTE NEOGRECE.
      I
    Anghistru, s. et. pl. -işiri, 'undiţă, cîrlig mic de oţel cu care croitorii prind obiectele de cusut’ (Dai.) < ngr. a^ccpi 'crochet, croc pour suspendre’, aYXtatpov ’croc; crochet; hameţon’.
    Culistră (Pap.B.), cănistră (Pap.S. Mih.) ‘panier, eorbeille’ < ngr. xavÎOTpt.
    Silistră (Mih.), ţilistră (Mih. Dai.) 'tulumbă de mînă făcută din lemn de soc’ < ngr. oopbtpa sifflet’, de unde şi turc. silistră, 'sifflet’ (G. Meyer, Tiirk. St. I 84).
  Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -istră a trecut:
   Cilistră (Dai.) =gilil 1. săgeată, 2. rază de soare (Dal.)<turc. tfirid 'javelot’.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -istră sunt feminine. Căsistră şi culistră fac pl. căsistri, culistri; cilistră, cilistre. Pentru celelalte cuvinte pl. nu este dat.
                                  IUNE f-iăne).
  Observaţie. Dr. mr. — Radicalele terminate în ţ, z, s sufăr modificări.—Derivarea se face numai dela adiective.
  Funcţiunea.
                                       Abstracte.
                                        O STARE.
   Fericîune 'fericire’ (Car.) < ferice. t Isteclune 'sagesşe, intelligence’ < isteţ.
   Lăngegiune 'langueur’ < lînged, -ezl 'malade, languissant’. Răpegiune 'vitesse’ < răpede, -ezl.
                                       O ACŢIUNE.
   Botefune (vr.), megl. bătijuni, mr. pătigiune (Pap.B.), pîti-giuni (Dai.) 'bapteme’ < botez.
                                        Concrete.
   Putregiune (Dos. Prol. 762/12), putrejune (Mard.), mr. putri-giune (Pap.B.) 'putregaîu’ < putred, -ezl 'pourri’.
   Originea : =it. -ione, sp. fr. -ion <-io, -ionis, moştenit în : înţelepciune 'sagesse’ < intellectio 'sens, signification’. Minciună (dr. megl.), mr. mingiună (Dai.), minciune (Pap.S.) 'mensonge’ < mentio 'actio de mentionner, mention’.
47
   Păşune 'pâdurage’ < *passio = pastio.
   Răpcluni 1. 'le mois de Septembre’ (Tiktin), 2. răpcîun 'le mois de Decembre’ (Vîrcol) < raptio 'enlevement,- rapt’.
   Tăciune, mr. tucine (Pap.B.), megl. tăciuni 'tison, brandon’< titio.
   Radicalele terminate în ţ, z, s sufăr modificări din cauza lui î din-îtme:
   -ţiune> -cîune: %istecîune < isteţ, înţelepciune .< *întelepţiune, minciună < *minţiune, răpcîuni < *răpţiune, tăciune < *tăţiune.
   -ziune > -giune, -june: botejune < *botegîune, botez, lăngegiune < lăngezi, putregiune, putrejune < putrezi, răpegîune < răpezi.
   -siurie > -şune: păşune < *păsiune.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -iune sunt feminine şi se întrebuinţează numai la sg. In limba veche găsesc un exemplu de păşune pi.: „Aflară păşune multe şi bune”, Bibi. 2901/50 (pascuas).
   Sunt masculine : răpcluni şi tăciune pl; tăciuni.
                                     MÎNT (-mVnt).
   Observaţie. Dr. mr. — Alături cu -mint apare şi forma -minte, formă la început a pluralului. - Derivarea se face dela radicalul infinitivului verbului respectiv.
   Funcţiunea.
                                      Abstracte.
                                      O ACŢIUNE.
   Apărămînt 'protection, abri’ < apăra. Ascultămînt 'obeissance’ < asculta.
   Indurăminte 'compassion, misericorde’ < îndura. N-am păsămînt — nu-mi pasă (Vîrcol) < păsa. Şiţirimint 'seceriş’ (megl.) < *şitirîmint < şetira.
                                       o STARE.
   Răţimint 'răceală’ (megl.) < răţi.
48
                                   REZULTATUL
   Invăţămînt 'leţon’ (a trage—) < învăţa.
   Sirbimint 'besogne ,afîaire, service’ (megl.) < sirbi 'servir, tra-vailler’ (=lat. servio, -ir.e):
                                A bracte-Concrete.
                                   REZULTATUL.
   Aşezămînt 'ordre, Edicte, accord; institution’ < aşeza.
                                     Concrete.
                               NOMINA INSTRUMENTI.
   Adrîmintu (Dai.), adărămintu (Pap.S.) 'clădire, edificiu’ <ad(î )ra.
   Astmcămlnt 'acoperişul porţii, casei’ (Noua Rev. Rom. VIII
85)  < astruca.
   Aştirnumintu 'scoarţă care se pune sub samarul calului’ (Dai.), ştirămint 'aşternut’ (megl.) < aştirna (Mih. Dai.), megl. şterne. — Megl. este poate împrumutat din mr.
   Imbrăcămînt (vr.), îmbrăcăminte < îmbrăca.
   Scăpărăminte (Pas.) < scăpăra.
                                     VARIANTĂ.
                                      -ămînt.
   Din apărămînt, ascultămînt, aşezămînt, etc. faţă de apăr, ascult, aşez, etc. s-a extras -ămînt cu care s’au derivat următoarele abstracte dela radicalul prezentului la verbe de conj. III:
   Căzămînt 'chute, decadence; convenance’ < cad, cazi.
   Crezămînt 'încredere’ < cred, crezi.
   Scăzămînt 'diminution, rabais; decadence’ < scad, scazi.
   Apoi lărgămînt 'espace, ampleur’ (Car.) < ad. larg.
   Originea i—it.-mento, sp,-mienlo, fr. -ment <-mentum, moştenit fie sub forma sing. fie sub forma pl. -menta, în următoarele exemple :
   Acoperemînt 'toit’, coperemînt 'toit, couverture, protection, abri’, mr. acupirimindu 'toit, couverture’ (Dai.), ipegl. cuprimint 'toit, couverture’ < cooperimentum 'ce qui couvre entierement’.
49
   Călţămînt, călţăminte 'chăussure’ < calciamentum, calciamenta. — Incălţămînt, încălţăminte au fost refăcute după a încălţa.
   Greomînt 'peine, travail’ (Pop. 119) < *grevimentum cf. gra-vamen.
   Jurămînt, vr. şi dial. apoi mr. gîurămîntu (Mih.), megl. jură-mînt < juramentum.
   Legămînt 'lien’ < ligamentum 'bandage, bande’.
   Mormînt, mr. mărmintu (Pap. S.), murmindu, mîrmindu (Dai.), murminte (Pap.B.) megl. murmînt < monimentum.
   Osăminte s. f. pl., fr. ossements < *ossamenta, cf. şi it. ossame, sp. osambre, port. ossama.
   Pămînt, mr. pimintu (Dai.), megl. pimint < pavimentum.
   Rugăminte, megl. rugămint < rogamentum.
   Veşmînt 'habit sacerdotal’, megl. anveştimint şi anveşmint 'ha-bit, vetement’ < vestimentum.
   Ingrăşămînt 'engraissement, engrais’ şi simţimînt 'sentiment’ sunt făcute dela îngrăşa şi simţi după fr. engraissement, it. ingras-samento, fr. sentiment, it. sentimento.
   Mr. nviscîmindu 'îmbrăcăminte’ (Dai.) < *nviştimindu, cf. megl. anveştimint, subt influenţa lui nvescu, forma de prezent a vb. nvişteari.
   Fenomene de Analogie.
   Subt influenţa lui nviscîmindu s’a născut alîxîmintu 'costume, pair d’habits’ (Dai.) < ngr. ĂXXAgiţjiov ‘change, rechange de ve-tements’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -mint sunt eterogene şi fac pluralul în -minte, mr. -i: aşezămînt, ingrăşămînt, învăţămînt, jurămînt, simţimînt, veşmînt, mr. acupirimindu, adrîmintu, alîxîmintu, aştirnumintu, nviscîmindu.
   Sunt eterogene şi fac pl. în -mînturi: acoperemînt (acopere-mînturi, Bibi.), vr. încălţămînt (încălţăminturl, Dos. Prol. 62x/23) pămînt.
   Eterogene cu plural -e şi -urî: jurămînt pl. azi jurăminte, vr. giurămînturl (Dos. Prol. 142/28>31), mormînt-morminte, mai rar mormînturî.
Pascu, Sufixele româneşti.
4
50
   Îmbrăcăminte, azi întrebuinţat numai la sg., a trebuit să fie altădată pl. dela îmbrăcămînt (vr.). Substantivul eră deci eterogen. Forma îmbrăcăminte se găseşte ca sg. încă în Bibi. 462/51 (ipatcopiiv). Cuvântul a fost în vr. şi mase. : pl. îmbrăcăminţi, Bibi. 180725;
   Acelaş lucru despre încălţăminte, vr. încălţămînt.
   Osăminte se întrebuinţează numai la pl.
   Mr. murmintu, murmindu este mase. : pl. murminţî (Pap. B.), murmindzi (Dai.). (Dr. mormînt este şi el mase. în înjurături : morminţt). Mr. murmintu a fost într’o vreme şi el eterog., dovadă forma sg. colaterală murminte.
   Megl. murmînt este eterog. : pl. murmînturi.
   Rugăminte, de sigur pl. unui *rugămînt, este fem. şi face pl. rugăminţi.
   Scăpărăminte este deasemenea feminin şi se întrebuinţează numai la sg.
   Despre celelalte cuvinte megl. afară de murmînt, ni se spune că sunt eterogene, dar nu se dă pluralul.
   Celelalte cuvinte se întrebuinţează numai la sg.
                                   OARE (-dâre).
   Observaţie. Dr.—Derivarea se face dela participii.—Două derivate dela radicalul indicativului prezent: curmoare, vulboare; —două derivate dela un substantiv : fundoare, turtoari.
   Funcţiunea.
                                     Abstracte.
                                     O ACŢIUNE. .
  . Mulsoare 'mulgere’ < muls.
   Plînsoare 'plînset’ (Dos. Prol. 282/sl) < plîns.
   Strînsoare (Dîndu-i să strînsoare cu multe fealîuri de munci..., îl tălară capul, Dos. Prol. 15x/21) < strîns.
   Curmoare 'încetare, oboseală’ (Mih.) < curm 'încetez, obosesc’.
                                A bstracte-Concrete.
   Dusoare 1. 'ducere’, 2. 'un şir de flori dus cu acul pe cămeşi sau ii’ (Codin, 30) < dus.
51
   întinsoare 1. 'acţiunea de a întinde’ (fse ruga] svnţia sa cu htinsoarecatră. fiîul svnţiî sale, Dos. Prol. 401/13, = cu insistenţă. — A merge într-o*ntinsoare = a merge direct la ţinta propusă în călătorie), 2. a. 'traverse, piece transversale’ (Bibi. 65^37: Stoaovtov), b. întinsori 'zîmţi la războîu’ (Viciu, 53), c. 'mîncare făcută din puţină smîntînă cu făină de păpuşoiu sau de grîu fîerte laolaltă’ (Viciu, 53).
   Ninsoare 1. 'acţiunea de a ninge’, 2. 'omăt’.
   Prinsoare 1. 'prindere’, 2. 'rămăşag’ (Tiktin), 3. 'lucru cu care se prinde ceva’ (Era verigile prinsori drugilor, Bibi. 662/5#),
4.  'temniţă’ (Hasdeu, Cuv. II 486).
   Scrisoare 1. 'maniere d.’ecrire\ 2. 'lettre’ < scris.
   Strîmtoare 1. (a fi la strîmtoare, strlmiorat), 2. 'defilee’ (Trecînd acea strîmtoare... aflăm o poartă, Dos. Prol. 467u) < strimt, --cf. şi lat. strictorium 'cordon’.
   Scriitoari 1. 'maniere d’ecrire’ 2. 'lettre’ (Dai.) <*scriătoari<scriat *ecrit\
                                       Concrete.
                               PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Friptoare 1. 'friptură, carne friptă’ (Candrea), 2. fig. 'grande chaleur’ (Rev. cr. lit. III 154) < fript. —Pentru 2 cf. mr. cîloari ‘chaleur’ < calor.
   Unsoare 'onguent’ < uns.
                  LOCUL UNDE SE EXERCITĂ ACŢIUNEA PRIMITIVULUI.
   închisoare 'prison’ < închis.
   Pusoare 'locul unde se pune ceva’ (Fură... ngropaţ la poarta Ţarigradului... în pusoarea locului devteruluî, Dos. Prol. 861/8)<pus.
   Vuitoare, viitoare 'tourbillon d’eau’ < învoit < *involitus= invo~ lutus 'roule, tourne’.
   Fundoare 'ferestruică’ (Viciu, 44) < fund.
   Turtoari 'toartă, verigă de metal’ (Dai.) < dr. toartă.
   Originea : = it. -ore, sp. prov. -or, vfr. -our, fr. -eur < -or, -oris, moştenit în :
   Alboare 'blancheur, lumiere’ < albor.
   Căroare (Pap. S.), cîloari (Dai.), megl. căloari 'chaleur\calor.
52
   Dulcoare Mouceur’ (Barcianu) < diilcor.
   Duroare 'douleur’ (Conv. Lit. XX 1009), durorî 'podagră’ (Car.) < dolor.
   lingoare 1. 'febre typhoîde’ (dr.), 2. mr. lingoare (Pap.S.), lîngoari (Dai.), megl. llngoari ‘maladie’ < languor 'maladie’.
   Lucoare 'lueur’ < *lueor.
   Mucoare 1. 'moisissure’ (Rev. cr. lit. III 161), 2. mr. mucoari pl. -ori 'materii mucoase care se găsesc în placentă înainte de: fătare la animale’ (Dai.) < mucor 'moisissure’.
   Putoare, mr. mputoare, mbutoare (Pap. S.), megl. putoari 'puan-teur, mauvaise odeur’ < putor.
   Răcoare, mr. arcoari (Dai.) 'fraîcheur’ < *recor < rec-ens.
   Sudoare, mr. sudoare (Pap.S.) 'sueur’ < sudor.
   Timoare 'peur’ (Car.) < timor.
   Urdoare 'chassie’ < *horridor < horridus.
   Mr. (Dai.) megl. cufoari 'diarrhee’ este un derivat imediat dela mr. cufurescu (Dai.), megl. cufăres 'foirer’ < lat. conforio, -ire.
   Dogoare 1. 'chaleur du feu’ (Mat. 73), 2. 'chaleur brulante du soleil’ (Hasdeu, 1746) este un derivat imediat dela dogoresc ’chauffer fortement, bruler’ <bulg. dogoreavam, dogoream 'achever de bruler’.
   Prigoare 'chaleur brulante du soleil’(Hasdeu, 1746) este un deriv. imed. dela un prigoresc < bulg. prigaream 'faire bruler encore un peu’, cf. şi bulg. prigar 'etat d’une chose brulee; brule, brulure’.
   Duhoare 'mauvaise odeur’ < duh supt influenţa directă a lui putoare.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -oare sunt feminine şi fac pl. -ori. — Răcoare se întrebuinţează la pl. numai în izolarea a vtrî în răcori; sudoare îu a-i trece sudorile.
                                  UN (-tin).
  Observaţie. Dr. —Fem. -ună. Variantă: -une. Funcţiunea.
                               NUME DE PLANTE.
  Căpşună =mr. căpuşă (Mih.), cîpuşă (Dai.).
  Bursune'vm fel de rugină depe mlaştini’ (Şez. II 23, V 40). —
53
•Cuvântul este poate un derivat dela bară 'baltă’, *băros 'băltos’, of. mlăştiniţă 'plantă erbacee care creşte prin locuri şi păşuni umede’. — Panţu cunoaşte : bursoacă 'mohor’ şi bursucă 'Bartsia alpina L.’
                           NUME DE FIINŢE MITOLOGICE.
   Căpcăun 'om cu cap de cine, fiinţă mitologică’ (Şez. II 25-26 : Căpcăunii sînt nişte oameni cu capul de cîne şi foarte răi... Ei aii un ochiu în frunte şi unul în clafă ; Codin 13 : căpcăun 'fiinţă extraordinară care ar fi mîncînd creştini,—are 2 guri, 4 ochi şi 7 picioare’) < *capcănun < căpcîn idem (Şez. II 25-26, Pop. 164) = (cu) cap (de) cine.
                                 AUGMENTATIVE.
   Văgăună 'depresiune între două dealuri’ < *găvănună < găvan, cf. găvănat. —Varianta găvădună (Viciu, 45) < *găvăndună, *gă-vănună.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                     -uşun ( = -uş   -un),
                                   UN DIMINUTIV.
   Iepşună 'iep(u)şoară’ (Ispirescu, Leg. 161) < iapă.
                     -ăun ( = -ău + -un).
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Căscăun 'gură-cască < casc. — Forma căscăunt, căscăund provine din prima supt influenţa lui bolind 'greoiu, din topor’ (Şez. II 150) = ung. bolond 'stultus’, ori prin epiteză, cf. scand 'scaun’ (Conv. Lit. XX 1017) < *scan = *scaăn, scaun.
   Bălăun, nume de familie (Hasdeu, 2936) < băl.
   Originea : =-it. -one, sp. -on, prov. -<i, -on,fr.-on,pg. -ăo<-o, -onis (G. Pascu), moştenit în :
   Cărbune 'charbon’ < carbo, -onis.
   Minune 'prodige, merveille’ < *mirune < *miro, -onis.
   Găune, găun1 'guepe, frelon’ < *cavo, -onis < cavare. — Găun
54
'creux, trou’ < *cavo, -onis < cavus, v. Candrea-Densuşianu, Dicţ. No. 718, 719.—Variantă : gărgăun 1. 'frelon’, 2. iig. are gărgăuni ‘il est toque’, de unde apoi gorgonesc ‘chasser’ (Rev. cr. lit. III 155) şi derivatul imediat gorgună 'femme vieille et mechante’ (Rev. cr. lit. ib.).
   Grăsune (Car.), grăsun (Pamf.Agr.) 'cochon de iait’, grăsun ‘grasouillet, replet’ < *grasso, -onis, cf. it. grassone, npv. grassoun.
   Sărune, sărunl ‘locul unde se dă sare la ol’ (Candrea), sănune 'locul unde se dă sare la vite’(Noua Rev. Rom. XIII 87), senune ‘trunchiu de brad scobit, pe care se dă vitelor sare pisată’ (Şez. II 43), sănun ‘un copac tăiat ce are pe el un jghiab în care se presară sare orî tărîţe, pentru a le linge caprele şi Oile’ (Şez. III 87), sănună ‘locul unde au lins oile sare’ (Viciu, 74) < *salo, -onis, cf. mr. săririe ‘loculunde se dă oilor să lingă sare’ < *salinea<sa-linae ‘salines’.
   Păun (dr. megl.), mr. păunu (Pap.S.) ‘paon’ < pavo, -onis.
   Tăun ‘taon’ (dr. megl.), mr. iăunu (Pap.S.), tîun (Dai.) < tabo, -onis.
   Alun ‘coudrier’ < alună 'noisette’ = *avellona, avellana (nux), cf. nuc < nucă.
   Din -o, -onis avem direct rom. -une. Forma -un se explică ori prin faptul că alături cu -o, -onis au existat în latina populară forme în -onus, cf. patronus şi patro, -onis, strabo, -onis şi strabonus, pavo, -onis şi pavus, deci poate şi *pavonus; ori prin analogie: *păune a făcut pl. regulat păuni, cf. tăciune, tăciuni, de unde apoi sg. păun. In favorul analogiei vorbesc cazurile în cari s’a păstrat forma dublă, cf. grăsune şi grăsun.
   In ce priveşte înţelesurile variate ale sufixului: nume de plante, nume de animale, augmentative, diminutive, posesorul unei calităţi prin excelenţă, observăm că ele se regăsesc şi în celelalte limbi romanice, v. Diez 315—318, Nyrop § 282—286.
   Obscur:
   Genune 1. ‘mer, ocean’ (Hasdeu, Cuv. II 205), 2. ‘tourbillon d’eau’ (Şez. II 24; Pas.; Candrea : gerune).
                                   Elemente italiene.
   Copun ‘chapon’ (Car.) < capone.
   Săpun, sopon, mr. săpune (Pap.B.) < sapone:
55
                                     Elemente neogrece.
   Pătună (Pap.B.), pîtună (Dai.) 'la plante du pied’ < JBwoova. Canun şi canon 'peine’ (Şez. II 151) < xavâ>v 'p6nitence im-posâe par le confesseur’.
                                   Elemente bulgăreşti.
   Gorun 'chene â grappes’ < gorun 'chene’.
   Şlădun (Panţu), şledun (DameT. 183 nota 4) 'chene â grappes’ < sladun 'chene â glands doux’.
                                   Elemente turceşti.
   Cuscun (megl.), mr. cuscune (Pap.B.), cuscuni (Dai.) 'crou-piere’ < kuskun.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -un au trecut:
   Bordun 'poamă neagră’ (Vîrcol) < Bordeaux, de unde şi burdoiă 'vin negru’ (ib.).
   Substituţii de sufix.
   Cotună 'militar’ (Candrea) == cătană (Şez. II 23).
   Mătrăgună Bot. 'belladone’ =vr. mandragură (Bibi. 22%), mandragoră (Bibi. 22%), ngr. ^avdpayâpa^.
   Sărpun, sărpunel Bot. 'serpolet’ < *sărpul = lat. serpullum.
   Cîclună (Dai.) = cîciulă.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -ună sunt feminine şi fac pl. în -une (căpşună, văgăună, lepşună). Cuvintele în -une sunt 1. unele masculine: cărbune, găune, grăsune; 2. unele feminine şi fac pl. în -uni: genune, minune, sărune.
56
                                     UR (-'ut).
   Observaţie. Dr. -ur, -or, -ăr; mr. -ur. funcţiunea.
                                     Concrete.
                                    DIMINUTIVE.
   Smicor ‘vîrful arborelui’ (Codin, 67) < smic-, cf. smicea 'crenguţă’.
   Butură 'buturugă’ < but-, cf. butuc, buturugă.
   Şombur (Dai.), şombură (Pap.B.) 'pietricică’, şombură 'boţ, umflătură mică; minge’ (Dai.), clombură ‘fulg’ (Pap. B.) < şumbă, giumbă 'umflătură’ (Dai.), clumbă, gtumbă 'umflătură, uîmă’ (Pap.B.), megl. mr. (Pap.B.) ciumă 'bucăţică de lină’.
   înţelesul diminutiv s’a pierdut în :
   Gripsor = TP^> gryphus, Bibi.       1371/!.
   Uture 'chat-huant,. chouette, noctua’ (Hasdeu, Cuv. I 309)<alb. ut, de unde şi srb. utina 'chouette’, bulg. utva 'chouette’.
   Gigur 'ţap jugănit’ (Dai.) < *giugur < giug, jug, cf. vb. jug-ănesc.
   Ghizdură, vizdură = ghizdă de puţ (Codin, 78).
   Ciungăr 'copac cu vîrful retezat’ (Candrea) < ciung.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                  Nume de păsări.
   Codobatură < coadă+bat.
   Capîntortură < cap+întort.
                               NOMINA INSTRUMENTE
   Ştergură (Conv. Lit. XX 1018), mînăştergură (Car.) 'prosop’< şterg.
                                     Abstracte.
                                     O ACŢIUNE.
   Batjocură < bat joc.
• Originea : =it. -olo, sp. -Io < -ulus, moştenit în :
   Barbur(e) 'pârtie inferieure de la lame d’un couteau, d’un rasoir, d’une hache, etc.’ < barbuta.
57
   Fagur 'rayon de miel’ < *favulus, favus.
   Graur < graulus.
   Spicor 'spic’ (Pasc.) <spicula.
   Grumur 'grămadă’ (Dai.) < grumulus.
   Crâ'mură 'gălăgie, larmă’ (Şez. V 175 sub zurbalîc) < Ducange carmula.
   Gaură (dr. megl.) < *gavula.
   Ghindură, mr. megl. gVindură < glandula.
   Lingură (dr. mr.) < lingula.
   Negură (dr. mr.) < nebula.
   Păstură 'propolis’ < *pestula.
   Ramură (dr. megl.) < *ramula =ramuluscl Râură 'o sucutură ce se ţine de una’ (Şez. III 87) < rivulus 'petit ruisseau’.
   Săndură, megl. scpndură < scandula.
   Vergură învălită Bot. 'plantă erbacee numită şi morăriţă’, fr. cheveux-de-Venus < *virgula = virgo.
   Fiştură 'fistulă’ (Dai). < fistula.
   Lindură 'rîndunică’ (Dai.) < *hirundula, ttirundo.
   Pen(d)ură 'cuîu’ (Dai.) .< pinnula.
   Pergură (Mjh.), penară (Dai.) 'raisin de treille’ < pergula. nicură 'fărmătură’ (megl.) < micula.
   Fumur 'blanc tachete de noir, en pari. des brebis’, friul. fumul < *fumulus = fumidus 'noirâtre’.
   Mascuri, adiect. 'masculin’ (Dai.), 2. subst. 'bărbat’ (Dai.), 'porc’ (dr.) < masculus.
   Oae muscură 'oae cu muşte pe bot, muscă = pată neagră’ (Giuglea, Cerc. lexic. 18), mr. muşcură 'alb la urechi şi la nas, cu pete albe la cap : capră muşcură' (Dai.) < muscula.
   Muntur 'prost’ (megl.) < *mutulus, mutus.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -ur au trecut:
   Maldur = maldăr (Săgh. 113 d, Codin 48) < pol. malder 'Malter; Mahlmetze’ = germ. Malter.
   Guştur (Dai.) = dr. guşter.
   Strefut 'parul din mijlocul ariei de care se leagă caii ca să triere griul’ (megl.) = dr. streafăr (Cimil. I) = bulg. stozar.
58
  Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ur sunt masculine; — cele în -ură sunt feminine şi fac pl. -uri.
                                 URĂ (-ură).
  Observaţie. Dr. mr. megl. —Derivarea se face dela participii. Funcţiunea.
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
  Amăgitură 'înşelăciune’ (Tiktin), ‘aenygma’ (Car.) < amăgit. Apucătură < apucat.
  Arătătură 'arătare’ < arătat.
  Aruncătură, mr. arătură (Dai.) < aruncat, mr. arcat. Asupritură 'asuprire’ < asuprit.
  Atinsură 'atingere’ < atins.
  Cumpărătură < cumpărat.
  Furătură < furat, împuşcătură < împuşcat.
  Incălecătură 'încălecare’ < încălecat, înghiţitură < înghiţit.
  Insuliţătură (L-au lovit cu a doa însuliţătură în spinare. Dos. Prol. 252/si) < însuliţat.
  . învăţătură, mr. nviţîiură (Dai.), megl. anviţătură < învăţat, mr. nviţat, megl. anviţat.
  Măsurătură (Dos. Prol. 482/83) < măsurat.
  Mersură 'felul de a merge al cuiva’ (Codin, 49) < mers. Pălitură (Rodurile... le va topi pălitura. Bibi. 1462/62, tyoatfr], rubigo.—Pălitură... să va face. Bibi. 2492/65, ipooCpn]) < pălit. Pîcîlitură < pîcîlit.
  Podohitură (Dos. Prol. 527«) <podobit.
  Săcerătură 'depto^ţ, l’action de moissonner, de faucher’ (Bibi. 842/6o) < secerat.
  Săgetătură (împăratul... să vindeca de săgetăturile ce l-au săgetat pre el Armimiî. Bibi. 2722/8, (To£e6p.a) < săgetat.
  Săritură, mr. ansăritură (Pap.B.) < sărit.
59
   Scuturătură < scuturat.
   Strîmbătură, mr. strîmbîtură (Dai.) < strîmbat.
   Şuerătură <şuerat.
   Tămîetură (Intră' ca să facă tămieturile. Bibi. 274%, Mţiata) < tămîlat.
   Vărsătură, mr. virsitură (Dai.) < vărsat, virsat.
   Zvîrlitură (Dos. Prol. 461/*) <zvîrlit.
   Chipul muncilor lui în multe fealluri: rane şi zdrobituri fălcilor, spinzurături şi sdîrîeturi cu unghile ceale de her strujit. Dos. Prol. 182/7.
   Acîţîtură 'apucătură, prindere’ (Dai.) < aciţat.
   Adîpîtură 'stropitură’ (Dăl.) < adîpat.
   Adîvgîtură 'adaus’ (Dai.) < adîvgat.
   Aduchitură 'înţelegere, pricepere, simţire’ (Dai.) < aduchit 'simţitor, priceput, înţelegător’.
   Afumîtură 'poleire cu aur, aurire’ (Dai.) < afumat 'poleit, aurit’.
   Ahlursitură 'început’ (Dai.) < *arhtrsitură < *arhîrsit, *arhîr~ sescu, ahlurhescu (Dai.) < ngr. ap^aptCw.
   Alăchitură 'lipitură’ (Pap.B.) < alăchit.
   Amurţătură 'amorţire’ (Pap.B.) < amurţît.
   Apîrttură 'apărătoare, pază’ (Dai.) < apirat.
   Arunicîtură 'alunecare, alunecuş’ (Dai.) < arunicat.
   Astupttură 'astupare, îndopare’ (Dai.) < astupat.
   Asunîtură 'sunet’ (Dai.) < asunat.
   Aurlîiură 'urlet’ (Dai). < aurlat.
   Clucutură 'clocotire’ (Dai.) < *clucutitură < clucutit. Discălicătură 'descălecare’ (Pap.B.) < discălicat.
   Disctntîtură 'descîntec’ (Dai.) < disctntat.
   Lişinîtură 'leşin, prâpădire de rîs’ (Dai) < lişinat.
   Upîritură 'opăreală’ (Dai.) < upîrit.
   Păţătură 'suferinţă’ (megl.) < pă\pt 'păţit’.
   Pisăitură 'scris, scrisoare’ (megl.) < pisăit 'scris’.
                                        o STARE.
   Pleşuviţură 'calvitium, ^aXdoip<a[j.a’ (Bibi. 1362/29) < pleşuvit, Aruşitură 'roşaţă’ (Dai.) < ariişit.
60
   Chirtură 'prostie’ (Pap.B.), chirttiri 'nimicuri, fleacuri’ (Dai.)
<  *chirutură < chirut 'prost’ (Pap.B.).
   Lîitură 'negreaţă’ (Dai.) < lîit.
   Mintitură 'dezordine, neorînduîală, amestecătură’ (Pap.B.), 'încurcătură, tulburare’ (Mih.) < mintit.
   Puscîitură 'acreală’ (Dai.) < puşcuit 'înăcrit’.
                                        Concrete.
   Aiturî, haituri 'răcituri’. Acest nume se dă tuturor substanţelor gelatinoase’ (Şez. V 25) < ait 'urturoîat’ < aîu 'usturoiu’.
   Custuri 'un cuţit cu pînza tare supţirică şi fără plăsele’ (Şez. II 225), mr. custură, cîstură 'cuţitaş’ (Dai.) < ascuţituri.
   Dispicătură (dr. şi megl.) <dispicat.
   Fundătură 1. 'drum astupat’, 2. 'pădure deasă’ (Codin, 32)
<  (în) fundat.
   Ghinătură 'două pînîînădite’ (Codin, 34) < (în)ghinat, cf. mold. sprincene înghinate.
   Inchietură 'articulaţion’ < închiat.
   îndrugătură 'ghemele ţărancelor de lînă sau de cînepă’ (Ciob.)
<  îndrugat.
   Indulcetură (Bibi. 251a/20), îndulcitură (Bibi. 252X/1S,   aro-
ma) < îndulcit.
   Inşirătură, megl. anşărătură '.colan’ < înşirat, anşărat. Intăritură < întărit.
   Invălitură 'îtepificSXaiov, indumentum’ (Bibi. 55x/so), 'rceptf&^c» pallium’ (Bibi. 38x/a4) < învălit.
   Lepădătură < lepădat.
   Mirositură 'parfum’ (Bibi. SSO1/^) < mirosit.
   Muşcătură, megl. mucicătură < muşcat, nuclcat.
   Picătură (dr. şi megl.) < picat, cf. norii au picat apă, Bibi. 1762/16.
   Prăstură 'jument’ (Hasdeu, Cuv. I 297) <*prăsitură<prăsesc. Răcituri < răcit.
   Roditură 'rod’ (Bibi. 61 Vie. 61x/«) < rodit.
   Sfrijituri 'sfrijit, om uscăcîos’ (Şez. IX 147) = sfrijit. — Slejît 'bicisnic, slab’ (Şez. III 88) = sfrijit.
   Smultură 'femee smulsă, urîtă’ (Bud.), zmultură 'femee zmultă de păr’ (Şez. V.174) < smuls, zmult.
61
   Uscătură 1. 'creangă uscată’ (mold.), 'mîncare seacă, uscată’ (Rev. cr. lit. III 172), mr. uscătură 'lucru uscat’ (Pap. B.) < Uscat.
   Acupiritură 'acoperemînt, orice pentru acoperit’ (Dai.) < acu-pirit.
   Altsîtură 'persoană negligentă’ (Dai.) < alîsat.
   Alîvdîtură 'persoană care se laudă’ (Dai.) < aii udat.
   Anvllitură 'scoarţă’ (Dai.) < anvîlit.
   Arumigătură 'pîfte rumegată’ (Mih.) < arumigat. '
   Clîsturi 'ramurile, crengile tăiate dela un copac’ (Dai.) <*clîr-siturl < clîrsescu 'taîu ramurile unul copac’ = ngr. .*xXaptCo>
<  xXapt, *xXApov 'rameau, jeune branche’, de unde mr. clară 'lemn lung şi fără crăci’ (Dai.), cf. xXaâeuw < xXaSî, xXASoţ.
   Dispui’ itură'om îmbrăcat în zdrenţe, om sărac’ (Dai.) < dispui’ ot dezbrăcat’.
   Gîlbinitură 'materiea galbănă ce varsă cineva’ (Dai.) < gîlbinit. Spumîtură 'spumă’ (Dai.) < spumat 'cu spumă’.
   Urdzîtură 'urzeală, bătătura pînzel’ (Dai.) < urdzît.
   Mincătură 'mîncare’ (megl.) < mîncat.
   Nărăncîaturi s. f. pl. 'ursitoare’ (megl.) < nărăncîps 'menesc’. Şărătură 'şir de dealuri’ (megl.) < anşpr ’înşir'.
   Urdzătură, ustură 'urzeală’ (megl.) < urdzps.
                                 Abstracte-Concrete.
   Acritură, mr. acrituri (Dai.) 1. 'acreală’, 2. 'mîncărurî acre’, la plural.
   Adîrîtură, adrîtură 1. 'preparaţie, fabricaţie’, 2. 'clădire’ (Dai.)
<  adîrat, adrat.
   Adunîtură 1. 'adunare, cules, strînsură’, 2. 'adunare de oameni’ (Dai.) < adunat.
   Alghitură 1. 'albire, albeaţă, îmbătrînire’ (Dai.), albituri s. f. pl., 2. 'lenjurî albe’ < albit.
   Aruşitură 1. 'roşaţă’, 2. 'vin’ (Dai.) < aruşit.
   Ascîpîrîtură 1. 'scăpărare, fulgerătură’, 2. 'obiectele cu care se scapără, scăpărămintea’ (Dai.) < ascîpîrat.
   Cuminicătură (dr. şi megl.) 1. 'împărtăşanie’, 2. 'lucrul care se dă la împărtăşanie’.
   Scrietură (Pap.S.), scriitură (Dai.) 1. 'maniere d’ecrire’, 2. 'lettre’ < scriat .'ecrit’.
62
                                      VARIANTE.
                                       -ătură.
   Din -ură adăugat la participiile de conj. I s-a extras -ătură, cu care s’au făcut derivate dela verbe de conj. III, dela radicalul participiului ori a prezentului (cf. aflătură -aflat -aflu).
            ‘        Derivate dela participii.
   Adusăţură 'toute sorte de maladie que l’on suppose etre apportee de loin par un malefice quelconque’ (Hasdeu, 408) < adus. Arsătură 'chaleur excessive’ (Vîrcol) < ars. împunsătură < împuns, întorsătură < întors.
   Ucisătură 'lovitură’ (Dos.Prol. 387is), 'bătae’ (Dos. Prol. 73721) < ucis.
   Armăsătură 'rămăşiţă, rest’ (Obed. Pap.S.) < armas.
   Arîsîtură 'răzătură’ (Dai.) < aras 'ras’.
   Ruptăiură 'ruptură, lucruri rupte’ (megl.) < rupt.
                                  Derivate dela prezent.
   Căzătură 'chute’ < cad, cazi.
   Deschizătură, mr. discl’idzătură (Dai.) < deschid-discVid, deschizi-discl’idzi.
   începătură 'început’ (Dos. Prol. 637i7. 557ii. Pas.) < încep. Increzătura în Is. Hs. 'credinţă’ < încred, încrezi.
   Strîngătură 'agoniseală, economie’ (Paiiif. C.) < strîng. Aducîtură 'purtare bună’ (Dai.) < aducu 'mă port bine’. Aspîrgîtură 'spărtură’ (Dai.) < aspargu.
   Ducîiură 'ducă, mergere’ (Dai.) < ducu.
   Dzîcîtură 'spusă, zicere’ (Dai.) < dzîcu.
   Ngîpîtură 'încăpere’ (Dai.) < ngap.
                                                          -itură.
   Din -ură adăugat la participiile de conj. IV s-a extras -itură, cu
care s’au făcut derivate dela verbe de conj. III :
   Puitură 1. 'punere de fluturi sau fir pe o cămeşă’, 2. 'timpul în
63
care se samănă porumbul sau fasolea’ (Godin, 63) < pulu = pun.
   Ţiitură 'putain’ (Pamf. J. II) < ţiă = ţin.
   Originea: = it. sp. port. -ura, fr. -ure <-ura, moştenit în numeroase cuvinte.
   Aflătură, dalm. ajlaiura, cal. ah'K alura < *afjlatura.
   Arătură 'labourage, champ laboură’ < *araiura.
   Arsură 'brulure’ < arsura.
   Bătătură 'coup, heurt, meurtrissure’ < battilura 'coup de mar-teau’.
   Băutură mr. biutură (Dai.), megl. biîutură 'boisson’, it. be-viiura, sard.log. biidura, fr. boilure <*bibitura.
   Călcătură 'pas, marche’ < calcaiura 'action de fouler, de preşser avec Ies pieds’.
   Căldură 'chaleur’ < *caldura.
   Cîcătură 'chiure’ < *cacatura.
   Coptură 'cuisson, găteau; abces, pus’ < coctura.
   Crăpătură, mr. cripitură, cărpitură (Pap.B.) < crepaiura.
   Curătură 'defrichage, terrain defriche’ < curatura 'soin\
   Cursură 'cours, ecoulement’ < cursura 'course’.
   Cusutură, cusătură < *consutura.
   Făptură 'creation; creature, etre; maniere d’etre, forme; na-ture’ < factura.
   Frecătură, mr. fricătură (Mih.) < fricatura.
   Friptură (dr. şi Mih.) < frictura.
   Frîntură 1. morceau, 2. fracture, mr. frîmtură eclat, fragment (Mih.), fracture, rupture (Dai.) < fractura 'eclat, fragment; fracture’.
   Incălţălură 'chaussure’ < calciatura 'pansement applique aux pieds du cheval’.
   Legătură < ligatura.
   Lături, mr. lîtură, liştură (Dai.) 'lavure, eau qui a servi â laver qc.’ < *lavatura, cf. lotura 'lavage, nettoiement’.
   Ruptură 1. 'rupture, fracture’ (d. p. ruptură de nouri), 2. 'putain’ (Şez. III 87) < ruptura 1.
   Sărătură mr. ansărătură (Pap.B.), megl. sărătură 'salage; salaison’ < *salatura = salitura 'salage’.
   Scriptură 1. 'ecriture’ (Au aflat svntul Macarie... svnta cruce... cunoscîndu o depre scriptura a trei limbi, ce era scrisă’. Dos. Prol. 1834), 2. TEcriture, la Bible’ < scriptura 1,2.
64
   Strimtură 'strimtoare, îngustime’ (Dai.) < strictura 'resserrement (d’un organe), retrâcissement’.
   Untură, mr. umiură (Pap.B.), megl. untură 'graisse de porc’ <unctura ‘action d’oindre’.
   Dela adîncit s’a derivat adîncitură, dela adîncat adîncătură.
   Mr. azvîrnXtură 'fiinţă josnică’ (Dai.) este probabil un derivat în -ătură, verbul corespunzător este azoîrnuiri (Dai. Pap.B.) şi azvîrneari (Pap.B.). S-ar puteâ însă să existe şi un azvîrnari.
   Mr. Lavatură 'persoană care strigă mult’ (Dai.) cf. lafi 'cu-vînt, vorbă’ (Dai.) = turc. laţ.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ură sunt feminine şi fac pl. -uri.
                               SUFIXELE ADIECTIVALE.
                                     ED (-ed).
   Observaţie. Dr. mr. — Forme dialectale : -id, -it, -et, precedat de labiale -ăd.
   Funcţiunea.
                              POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Buged 'galbăn şi umflat la. faţă’ (Sagh. 78), buget 'palid şi puhav la faţă’ (Rev. cr. lit. III 91) < bug-, cf. buhav idem.
   Vîlcid 'cu vînătăî’ (Şez. III 91), vîlced 'vînăt din cauza unei lovituri sau bătăi, strivit’ (Rev. cr. lit. III 172) < *vîrced < vîrcă 'vînătae’. — Pentru Ic < rc cf. mal jos mîrcid şi mîlcid.
   Muhlid 'muced’ (Dai.) < muhlă 'mucegaîu (Mih.)’.
                             Un adiediv devenit substantiv.
   Acrid 'aguridar’ (Panţu) < acru.
   Originea: =it. sp.-ido <-idus, moştenitîn următoarele exemple :
   Albed 'blanchâtre’ (Hasdeu, 731) < albidus.
   Fraged 'mou ; frais’ < *fragidus = fragilis.
   Limpede, mr. limpid (Dai.), limbid (Pap.B.) < limpidus.
65
   Linged, linced 'Ianguissant', mr. lîndzid, lîndzii 'languissant’ (Pap.S. sub creaştid), lăndzet 'malade’ (Pap.S.) < languidus.
   Mtrced *fan6, flfetri; Ianguissant', merced 'paresseux’ (Codin, 49), mîrcid, mllcid, 'pourri’ (Şez. III 70), mîlced 'boala scarlat’ (Viciu, 58) < marcidus ‘fanâ, fletri, qui se gate, pourri; languis-sart, faible’, marcidae cicatrices 'blessures gangreneuses (?)’. Muced 'moisi’ < mucidus.
   Neted < nitidus.
   Putred, mr. putrid (Dai. Pap.B.), putridu (Pap.S.), megl. putrid 'pourri’ < putridus.
   Răpede < rapidus.
   Rinced, rincet (Vîrcol, 11), mr. arînţid (Mih.) 'rance’ < rancidus. Crîncedă 'carne nefriptă bine, cu sînge în două’ (Şez. IX 153) < carne + rîncedă.
   Sarbăd 'pâle’ < exalbidus 'blanchâtre’.
   Umed, umăd (Car.) < humidus.
   Veşted, mr. veaştid (Pap.B.), vlaştid (Dai.) <.*vescidus =ves'cus.
   Obscure.
   Calfed 'palid şi puhav sa îi buget la faţă’ (Rev. cr. lit. III 91), tialfdd 'palid, galbăn la faţă’ (Conv. Lit. XX 1019).
   Suleaged: era svinţia sa... mijlocii suleaged, Dos. Prol.
   Fenomene de Analogie.
   Şubred < *şupled prin substituţie de sufix din bulg. şuplw 'spongieux, poreux; pourri’?
                                     ESC (-isk).
I-
f Observaţie. Fem. -ească. — Dr. mr. megl. — Precedat de anumite sunete e se preface în ă. — Unele derivate prin -esc se întrebuinţează numai pe lângă anumite substantive.
   Funcţiunea.
                                       FELUL.
   Argăţesc = de argat.
   Bărbătesc = de bărbat. — Megl. bărbălşsca 'partea bisericii unde stau bărbaţii’.
Pascu, Sufixele româneşti.
5
. Descântec de cîrtiţă [ =o boală] bivolească (Dan. I 73) < bivol.
  Măcriş căesc şi măcrişul calului (Panţu), muscă căiască (Vîrcol) rie căiască (Dan. I 183) < cal = pl. dela cal.
  Borş călugăresc < călugăr.
. Câne ciobănesc < cioban.
  Bubă cîmpească (Dan. I 62) < cîmp.
  Bubă cînească (Dan. I 62), babiţe cîneşii (Dan. II 25) < cine. Cârtiţă [o boală] căprească (Dan. I 73), rîe căprească (Dan. I 183) < capră.
  Creştinesc (atestat încă la Dos. Prol. 402/i) < creştin. Strîmbăturile dimoneşti (Dos. Prol. 96^7) < dimon (Dos. Prol.
547u).
  Măestrie drăcească (Dos. Prol. 55x/ia)> bubă drăcească (Dan. I 62) < drac.
  Ars de dumnezălască rîhnă (Dos. Prol. 552/6) < Dumnezeu. — Megl. dumnizesc < mr. Dumnidză.
  Fetesc (lucru fetesc; treabă fetească; să cunoştea de nainte... feteasca naştere a preacuratei Dumnezău născătoarei, Dos. Prol. 25724)» mr. fitescu (Dai.), megl. fitesc < fată.
  Ficioresc 'de vierge’ (Şi î tăîară svntele ficloreşti ţîţe, Dos. Prol. 6172s)» mr- ficlurescu 'de copil, copilăresc; enfantin’ (Dai.) < fecioară 'vierge’, mr. ficior 'enfant’.
  Friguri ghlavoleşti (Dan. II. 80) < ghîavol (ib. II 118).
  Stihuri iamviceştl (Dos. Prol. 607i) < lajifi'iambique’.
  Popii idoleştl (Dos. Prol. 217s) < idol. împărătesc, megl. ampiratesc < împărat, ampirat.
  Mişelesc < mişel.
  Mueresc (haine muereştî), mr. mul’irescu (Dai. Pap.B.) 'fe-meesc, de femee’, megl. mul'ărşscă 'partea bisericii unde stau femeile şi unde bărbaţii n-au drept să stea’ < muere, mul'are, mul’ari.
  Bubă oiască (Dan. I 62) < oae.
  Omenesc < om pl. oameni.
  Babiţe [=0 boală] pădureştl (Dan. II 25) < pădure.
  Babiţe păsăreşti (Dan. II 25) < pasăre.
  Oblastiea pemintească (Dos. Prol. 49729). gînganie pemintească (Dos. Prol. 46729) <pămînt.
  Bubă pisicească (Dan. I 62) < pisică.
  Bubă porcească (Dan. I 62) < porc.
67
   Mere sîntilieştî (Vîrcol), pere sîntilieşti (Şez. V 68) 'care se coc de Sft. Ilie’ < sîntilie.
   Sufletesc (Deja Dos. Prol. 472/10sufleteasca nevoinţă, ibid. 47x/i2 Mii lui cei sufleteşti) < suflet.
   cîrtiţă [ = o boală] văcească (Dan. I 73) < vacă.
   Agimitescu 'de agîamiu’ (Dai.) < agimit (Obed.), agîamit (Pap. B.) 'agîamiu, inexperient’.
   Anghilescu 'angelique’ (Dai.) < anghil 'ange\
   Casă arhundească 'casă dc om bogat’ (Dai.) < ârhundu 'bogat’. A uşescu 'bătrînesc, vechîu’ (Dai.) < auş.
   Bîcîlescu 'de prăvălie, de băcălie’ (Dai.) < bîcal.
   Ciaşescu 'de cîauş’ (Dai.) < ciauş.
   Cîlugrescu 'de călugăr’ (Dai.) < cîlugru.
   Ehtrescu 'de duşman’ (Obed.) < ehtru.
   Fucărescu 'de sărac’ (Pap. B.) < fucără.
   Furescu 'hoţesc, haiducesc’ (Dai.) < fur.
   Muşescu 'de babă’ (Dai.) < moaşă.
   Niviştescu 'de mireasă, de nevastă’ (Dai.) < nveastă.
   Pîşescu 'de paşă’ (Dai.) < pişă.
   Preutfisc, mr. priftescu (Dai.) < preuţl, preftu.
   Prumuviresc 'de primăvară’ (Dai.) < prumuveară.
   Megl. priumuviresc 'de primăvară’ < primăvară.
   Arăpesc (Car.), mr. arîpescu < Arap. — Ţară arăpască 'Aralna’ (Car.).
   Armenesc < Armean.
   Bulgăresc < Bulgar.
   Evreesc, ovreesc, mr. uvrescu (Pap. B.) < Evreii, Ovrelu> Uvnil Franţuzesc < Franţuz.
   Bubă litinească (Dan. II 42) < Letin.
   Rusesc < Rus.
   Săsesc < Sas.
   Sîrbesc < Sîrb.
   Ţigănesc < Ţigan.
   Unguresc < Ungur.
   Arbinşescu 'albanez’ (Dai.) <Arbin*> p< A 'Fntsi A;ban<*z'.-Ardelenesc < Ardelean.
   Moldovenesc < Moldovan.
   Muntenesc < Muntean,
   OUenesc < Oltean.
\ Romînesc, mr. arminescu (Pap. B.) < Romîn, Armîn.
   Vlăşesc 'romînesc’ (megl.) < Vlahu pl. Vlaşi 'Romîn’.
   Dinischiutescu (Pap.B.) < Dinischiot = locuitor din Deniscu. Hăşutescu (Pap. B.) < Hăşot — locuitor din Hăşi.
   L’umnicesc, l’umnicinesc (Pap. Megl. 34, 35) <L’umniţa localitate în Meglena, *L’umniţean locuitor din L'umniţa.
                                      ORIGINEA.
   Document din 1728 : ....care moşie să chîamă aAngheleşiilor
ot sud Praov, carea moşie mîe-au fostă .şi mie cumpărătoare dela Stan şi delafraţiîluîce să zicAngheleştl” (Hasdeu, 1198). — An-gheleştl = scoborîtori din Anghel.
   „Acel sătucean se numeşte Cotuna Corbului, şi toţî cîţî locuim acolo ne numim Corbuleştl”. Cucîureanu, Piatra Corbului, Bibi. Minerva, No. 24, p. 96.
   Hasdeu, 735, observă : „O mulţime de sate în întreaga Romînie poartă numele de Albeşti, plural dela patronimicul AIbesc — fiul lui Albu”.
   Astfel se explică -eseu ca nume de familie : Constantinescu, Di-mitrescu, Grigorescu, Ionescu, Mihăilescu, Popescu, etc.
                                    ASĂMĂNAREA.
   Pere curcubeţeşti 'pere care samănă la formă cu bostanii’ (Conv. Lit. XX 1009) < curcubăţă pl. -ţi 'bostan porcesc’ (Conv. Lit. XX 1008).
   Mere harbuzeşti (Şez. V 68) < harbuz.
   Tuşă măgărească 'toux convulsive’ < măgar.
   Prune porumbeşti 'prune mici şi negre ca porumbelele’ (Conv. Lit. XX 1015) < porumbea.
   Pere popeşti 'cu faţa galbănă’ (Şez. V 68) < popă.
..Murnescu (Dai.) —murnu 'brun’,
   Urîţăscu (Dai.) = urît (Pap.B.), uruţit (Dai.).
69
                    ADIECTIVE ÎNTREBUINŢATE CA SUBSTANTIVE.
                           Nume de dansuri naţionale.
   Armeneasca (Hasdeu, 1706) < armenesc.
   Arnăuţeasca (Hasdeu, 1718) < arnăuţesc.
 . Căzăceasca (Pîrv.) < căzăcesc.
   Ardeleneasca (Hasdeu, .1552) < ardelenesc.
   Mocăneasca (Pîrv.) < mocănesc.
   Corăbieasca < corăbiesc =dela Corabiea, nume de oraş. Băneasca (Hasdeu, 3197) < bănesc, — „cum joacă Banii”. Boereasca (Hasdeu, 3197) < boeresc, — „cum joacă boeriî”. Cătăneasca (Pîrv.) < cătănesc, cătană 'soldat’.
   Clobolăreasca (Pîrv.) < clobotăresc.
   Haiduceasca (Pîrv.) < haiducesc.
   Nuneasca 'hora miresei’ (Pîrv.) < nunesc, nun.
   Iepureasca 'dans haiducesc’ (Car.) < iepuresc, Iepure.
                                SUFIXE COMPUSE.
                              -ăresc ( = -ar + -esc).
   Copilăresc 'enfantin, puerile’ < copil.
   Amirărescu 'imperial’ (Obed. Dai. Pap. B.) < amiră 'empereur’. Fucărărescu 'de sărac’ (Pap.B.) < fucără 'pauvre’.
   Tumnîrescu 'd’automne’ (Dai.), megl. chitcă tumnărşscă 'floare de toamnă’ < toamnă.
   Uirescu 'qui pait avec Ies brebis, de brebis’ (Dai.) < *ulărescu < oai 'brebis’.
                               ‘ -ureseu (= -ur + -esc).
   Dricurescu 'diabolique’ < drac 'diable’.
   Originea : =it. sp. -esco, prov. -esc < -iscus.
   Cînesc, mr.cînescu (Pap. B.) it. caghesco < *caniscus. îngeresc, it. angelesco < *angeliscus.
   Sunetul e din -esc se preface în ă atunci când e precedat de ţ în dial. mr., de ţ, z, sîn dial. mold. : mr. uriţăscu; mold. nemţăsc, franţuzăsc, rusăsc.
70
                                     ETIC (-itik).
  Observaţie. Dr. — Dial. -dec.
  Funcţiunea.
                                     ASĂMĂNAREA.
  Jidovetic 'om care vorbeşte ca Jidanii, e fricos şi bicisnic’ (Şez. III 69 sub leiba) < Jidou.
  Ţigănetic 'smolit, negricios’ (Şez. V 165) < Ţigan.
  Suletic 'subţire la trup, despre cai’ (Săgh. 69) < sulă.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Bobletic 'om moale, plictisit, trudit, prostit’ (Şez. V 38), cf. ital.cal. babbu 'niais, sot’.
  Firetic 'furios, vehement, cu toane’ (Rev, cr. lit. III 154 < ferus.
  Urmăretice 'oile care merg în totdeauna în urmă’ (Dame T. 68) < urmăresc.
  'Originea : = it. -etico(ci. bisbetico 'capricieux,bourru’) <-eticusf cf. phreneticus, spleneticus (G. Pascu).
  Obscure:
  Besmeiic 'năuc, capiu, zăpăcit’ (Pamf. J. III).
  Burleiicî în Graiul Nostru 1242 'ciobanii cei mici’, iar în Glosar 'ciobani tineri’.—Cf. Burlă nume de familie, burlac 'om neînsurat’.
  Selhetec 'neastîmpărat’ (Viciu, 77); şulhetic 'nebunatic, obraznic’ (Viciu, 80) < şută + selhetec?
  Curetic 'o parte dintr’o copită [ = căpiţă] de fîn’ (Codin, 24) şi cureac (ibid.) <cur?, cf. fundac 'partea căpiţiî care şede pe pămînt’ < fund.
                     OS,  IOS (-os, -I6s).
  Observaţie. Dr. mr. megl. — Fem. -oasă, — In unele cazuri avem a face cu forma -tos (v. Origina).
  Funcţiunea.
                            POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
               . Derivate dela substantive.
  Bălos 'degoutant’ (Codin, 8) < bale.
  Bortos 'troue’ (Şez. III 89 sub stupos)) < bortă.
71
   Buburos 'plein de boutons’ < bubur-, cf. buburuz.
   Călduros 'chaud, qui tient chaud’ < căldură.
   Chelbos 'teigneux’ < chelbe.
   Cloturos 'noueux’ < cioturi.
   Costos 'qui a des cdtes, en pari. d’un chemin’ (Vîrcol) ^coastă. Credincios 'fidel, devoue’ < credinţă.
   Cuviincios 'convenable’ < cuviinţă.
   Deluros 'couvert de collines’ < dealuri.
   Drăcos, -oasă, mr. drăcoasă (Pap.B.) 'endiable’ < drac.— Drăcuroasă (Pap.B,)—drăcurie.
   Duios 'tendre, doux,'sensible, melancolique; triste, afflige, lamentable, douloureux’ < dom 'deşir’ ardent (Rev. cr. lit. III 122) = dolium.
   Dureros 'douloureux’ < durere.
   Găvănos 'creux’ (Găvănoş ochii [erau]. Dos. Prol. 421/21) /găvan. Ghebos 'bossu’ < gheb.
   Glodos, gloduros 'fangeux’ < glod, gloduri. .
   Gropănos 'cu gropi mari, despre un loc’ (Mard.) < gropan 'groapă mare’ (Boc.).
   Gustos 'qui a un gout agreable, savoureux’ < gust.
   Imălos 'souille, sale’ < imală 'boue, fange’.
   Lănţuhos 'forme de chaînes’ (Cu za lănţuhoasă era îmbrăcat, Bibi. 2072/27: squamata, aXoot&etdc) < lanţuh 'chaîne’.
   Lipicios 'gluant’ < lipidă.
   Mînios 'fâche’ < mînie 'colere.
   Mustos 'juteux’ < must 'mout’.
   Păcătos 'miserable’ < păcat.
   Păduros 'boise’ < pădure.
   Puturos (dr. megl.) 'puant’ < putoare 'mauvaise odeur’. Răcoros 'frais, raffraîchissant’ < răcoare 'fraîcheur’.
   Răpănos 'galeux’ < rapăn 'gale’. — Răpchinos 'miserable, pau-vre’ (Pamf. J. II) < răpănos + janchinos.
   Rîlos 'galeux’ (atestat încă Bibi. 872/8 : habens scabiam)<rîe 'gale’.
   Somnoros 'somnolent’ = somnore (Rev. cr. lit. III 169). Stupos 'creux, pourri â l’interieur, en pari. du bois’ (Şez. III 89) < stup.
   Urduros 'chassieux’ (Şez. V 168) < urdorl 'chaşsie’ (ibid.). Vîrtuclos 'fort, robuste’ (Acesta... era... tînăr şi vîrtuclos la trup. Dos. Prol. 642/28. — Ntrecea pre toţ cu statul de mare şi
72
de vîrtucios. Dos. Prol. 86733.—îngerii cei vîriucioş den afară de ceriu stau. Dos. Prol. 812/l3) < virtute.
   Zămos 'juteux’ < zamă 'jus\
   Aruzos 'noueux’ (Dai.) < aroz 'noeud d’arbre’ (Dai.) = poCoc. Avros 'răcoros’ (Dai.) < avră 'răcoare’.
   Digos 'branchu’ (Mih.) < degă 'branche’.
   Dzinos 'couvert de collines’ (Dai.) < dzeană, colline’.
   GîgîAos (Dai.), gîgănos (Pap. B.) 'creux’ < gogon, cf. şi gîgîfiar idem (Dai.).
   Hîrios, hrios 'gai1 (Dai.) < haraăă 'gaiţe1 (Dai.) = ngr. /apA. Intunericos 'sombre, obscur’ (Obed.) < întuneric.
   Jilos, jil’os 'triste, lamentable’ (Pap.B.) < jale.
   Lumăchios (Obed.), al(u)michlos (Dai.) 'branchu’ < lumache (Obed.), al(u)machiă (Dai.) 'branche’.
   Vîltos 'marecageux’ (Dai.) < valtu.
   Măncos 'lourd’ (megl.) < mpncă 'travail, peine’.
   Rupos 'escarpe’ (megl.) < rgpă 'precipice’.
   Zaros 'gai’ (megl.) < turc. zar 'de â jouer’, de unde mr. zări 'de â jouer; chance’ (Dai.).
                                      Derivate dela verbe*
   Arzos 'ardent’ < ard, arzi.
   Bucuros (dr. megl.) 'j.oyeux’ < bucur 'se rejouir’. întunecos, întunicos (Obed.) 'sombre, obscur’ < întunec. Lunecos, megl. luricos 'glissant’ < lunec, lurec.
   Pucîos 'de mauvaise odeur’ (O'fripsără,.. ungîndu o cu... îarbă pucioasă. Dos. Prol. 612/23) < put, puţi.
   Tăios, mr. tîl’os (Dai.) 'affile, tranchant’ < talu, tal'u 'couper’.
   Angricos 'lourd’ (Dai) < angrec 'âtre lourd’.
   Arîvdos 'durable’ (Dai.) < aravdu 'supporter’.
   Cîştigos 'attentif’ (Dai.) < cîştig 'etre attentif’.
   Anvirinos 'fâche’ (megl.) < anvirin 'fâcher’.
                                 Un derivat dela adverb.
    Anevoios 'difficile’ < anevoe.
73
                             Un adiectiv devenit substantiv.
   Puricloasă = Iarba—puriceluî, fr. pulicaire (Panţu) < purice, cf. lat. pulicaria herba, pulicaria, pulicaris herba 'herbe aux puces’.
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                  Derivate dela substantive.
   Bărbătoasă 'courageuşe’ < bărbat.
   Beşinos, megl. bişănos, mr. bişnos (Dai.) 'peteur '< beşină, bi-şgnă, bişină.
   Bisericos 'devot’ < biserică.
   Chipos 'qui a de la prestance’ < chip.
   Fioros 'effrayant, horrible’ < fior 'frisson’.
   Fricos 'peureux’ < frică.
   Hărţăgos 'querelleur’ < hărţag.
   Hăzos 'plaisant, drâle’ < haz.
   Inimos 'courageaux, intrepide’ < inimă.
   Lăudăros 'vantard’ < lăudare.
   Lenos (dr. megl.) 'paresseux’</ene.
   Mincinos, minclunos, mr. minclunos^ Pap.B.), minglunos (Dai.), megl. minclunos 'menteur’ < minciună.
   Norocos 'chanceux’ < noroc.
   Omenos 'aimable, poli, civil’ < oameni.
   Pipoţos 'nerveux’ (Codin, 58) < pipotă.
   Răutăcios 'mechant’ < răutate, -ăţl.
   Rînzos 'nerveux’ < rînză.
   Ruşinos 'pudibond’ < ruşine.
   Cîcîtos 'loireux’ (Dai.) < cîcat.
   Cîrtilos 'care nu dă pace altora, care nelinişteşte pe altul’ (Dai.) < cîrteală (dr.), Dai. cîrtesc 'neliniştesc pe cineva’.
   Limos 'lacom; avide, cupide’ (Dai.) < limă 'lăcomie’.
   Lănguros 'souffreteux’ (megl.) < lăngoari 'maladie’.
   Bărbos (dr. megl.), bîrbos (Dai.) 'â grosse barbe’ < barbă. Burtos 'ventru’ < burtă.
                                       %
   Comos 'â grosse criniere’ < coamă.
   Fălcos 'qui a de fortes mâchoires’ < falcă.
74
   Mustecîos 'â grosse moustache, â longue moustache’ < musteţi. Pieptos 'qui a une large poitrine’ < piept.
   Pîntecos 'ventru’ < pîntec.
   Şolduros 'qui a de grosses hanches’ (Conv. Lit. XX 1018) < şolduri.
   Buricos 'ventru’ (Dai.) < buric 'ventre’.
   Trupos 'corpulent’ (Dai.) < trup.
                                  Derivate dela verbe.
   Arătos 'beau, imposant’ (Pamf. J. III) < arăt.
   Spărios 'care se sparie’ < spariu.
   Cufurtlos 'foireux’ (Dai.) < cufurescu 'foirer\ cufoari 'cliarrhee’.
                              Adiective devenite substantive.
                                  Porecle pentru femei.
   Buricoasă (Pop. 46 c) < buric.
                                   Nume de animale.
   Codoasă nume de ox (Pop. 57 a) < coadă.
                                  CALITATEA INTENSĂ.
   Duşmănos 'mechant’ < duşman.
   Lăcomos (Pamf. C.) = lacom.
   Lenevos <bulg. leaniv 'paresseux’.
   Pămînt sterpos, terra sterilis (Bibi. 2661f6^ < sterp.
   Tulburos (Conv. Lit. XX 1020) = tulbure.
   Veselos (Bud.) = vesel.
   Volnicos (Şez. V 98) = volnic.
   Adîncos (Dai.) = adine.
   Ahundos, ahîndos 'adine’ (Dai.) = afund.
   Ascumtos (Dai.) = ascumtu 'ascuns’.
   Dipărtos (Pap.B.), dipîrtos (Dai.) 'eloigne, loin : caii dipîr-toasă = drum lung, hoară dipîrtoasă = sat care e departe < di-parti adv. 'departe’.
   Gîlbinos (Dai.) = galbin.
75
   Direptos (Crivu faţi, direptosu trazi = cel strîmb face, cel drept trage, megl.) < dirept 'drept’.
   Flămundos (megl.) — flâmund 'flămînd’.
   Măros (megl.) = amar (dr,).
                              Un adiectiv devenit substantiv.
   Prelungoasă, pelungoasă plantă erbacee cu tulpina tîrîtoare (Panţu) < prelung.
                              ASĂMĂNAREA.
   Boeros < boer.
   Borcănos, borchinos 'mic şi gros’ (Pamf. C.) < borcan.
   Copilos 'ca un copil mic’ (Vîrcol) < copil.—Copilăros—copilăr-ie.
   Negusloros < negustor.
   Ţărănos = ca un ţăran (mold. şi Dos. Prol. 162/22).
   Mirginos 'ca mărgeaua, de forma mărgelei’ (Dai.) < mirgeani.
   Ngurgul’itos 'rotund’ (Dai.) < ngurguVat 'rotunzit’.
   Acricios 'aigrelet’ < acreaţă 'aigreur’.
   Albiclos 'blanchâtre’ < albeaţă 'blancheur’.
   Gălbăgios (Viaţa Rom. 1910, No. 11, p. 262), gălbiglos 'pâle’ < galbază, gălbează 'jaunisse’.
   Gălbinicios 'pâle’ (megl.) < gălbineaţă 'couleur jaune’.
   Negricios, megl. nigricios 'noirâtre’ < negreaţă 'noirceur’.
   Bănos 1. 'riche’ (Ţiplea), 2. 'qui rapporte de l’argent’ (d. p. afacere bănoasă).
   Greţos 1. 'care provoacă greaţă, despre oameni şi lucruri’, 2. 'căruia i se face uşor greaţă, despre oameni’ (Pamf. B.).
                                        VARIANTE.
                                      -icios, -ăcios.
   Din acricios < acreaţă faţă de înăcri, albiclos < albeaţă—înalbi, negricios < negreaţă—înegri, lipicios < lipiclă—lipi s-a extras-icios, iar din răutăcios < răutate, -ăţl s-a extras -ăcios.
   -icios şi -ăcios au servit spre a obţinea derivate dela verbe. Verbele de conj. IV au adoptat forma -icios, cele de conj. I -ăcios, iar cele de conj. III pe amândouă.
76
   Bolnăvicios 'maladif < îmbolnăvesc.
   Muricios 'mortel’ < mor.
   Plodicios 'care are, face, copii (plodurî) mulţi’ (Pamf. C.) < plodesc.
   Pofticios 'qui deşire, qui convoite’ < pofti.
   Rîmnicios 'pofticios’ (Rev. cr. lit. III 167) < rîmni — rîvni (ibid). Sclipicîos < sclipi.
   Uticins < urî.
   Sirbicios 'ouvrier’ (megl.) < sirbes 'servir’.
   Innecăcios < înneca.
   Mtncăcios 'gourmand, glouton’ < mînca.
   Schimbăcios 'changeant, inconstant, variable’ < schimba. Supărăcios 'care se supără uşor’ < supăra.
   Aprinzăcios 'inflammable’ < aprind, -zi.
   Futăcios, futicios 'passionne pour Ies plaisirs charnels’ <fut. După mustecios s’a făcut nărticios 'qui a un grand nez’ (Şez. III 82) < nare pl. nări.
                                          -icos.
   Din lunecos, voinicos s’a extras -icos cu care s’a derivat nopti-coasă == vioarH-de-noapte (Panţu).
                                           -ăros.
   După lăudăros faţă de laud s’a făcut ţinăros 'fier, orgueilleux’ (Conv. Lit. XX 1020) < mă fin 'etre fier, se donner des airs\
                                        -uros.
   Din mr. cufurtios faţă de cufurescu, megl. lănguros, dr. friguros— frig, puturos—put, unsuros—uns, urduros s’a extras -uros cu care s’a derivat pltnguros 'plaintif’ (Dai. Pap.B.) < plîngu.
                                                 -tos.
   După burtos, pieptos s’a făcut nărtos 'qui a un grand nez’ <nare.
                                         -tieos.
   După pîntecos, pînticos 'ventru’s’a făcut folticos idem < foaie ventre’.
77
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                   -ănos (an + -os).
   Bortonos 'bortos’ (Pamf. J. I) <.*bortănos <. bortă.
Clăbănos 'mucos’, despre copii’ (Şez. II187) clăb-, clăbuci 'muci’ (ibid.).
   Morocănos 'morose’.
   Impulsul l-a dat un derivat ca gropănos <,gropană < groapă.
   Originea : = it. sp. port prov. -oso, fr. eux < -osus moştenit în exemple ca:
   Aburos 1. 'vaporeux’-(Laur. Maxim), 2. 'care scoate aburi; qui donne de la vapeur’ (Dai.) < *vapulosus = vaporosus 'vaporeux, plein de vapeurs’, cf. vaporus 'qui donne de la vapeur’.— Aburesc 's’evaporer’ < vaporo, -are 'remplir de vapeur, s’eva-porer’; — abur 'vapeur’ < *vapulus = vapor. — Pentru dispariţia luî v cf. opaiţ < văpaiţ.
   Apos 'aqueux’ < aquosus. — Apătos (Car.), apîloş (Dai.)<,*apat < aquaius + apos.
   Argintos 'contenant de l’argent’ < argentosus.
   Arinos 'sablonneux’ < arenosus.
   Brumos 'refroidi par la gelee blanche’ < brumosus 'd’hiver’.
   Bucos 'joufflu, bouffi’ < buccosus 'qui a une grande bouche’.
   Cărnos 'charnu’ < carnosus.
   C'impos 'plan, uni; qui se trouve dans la plaine’ < ccmposus.
   Dururos 'douloureux’ < dolorosus.
   Făinos, fărinos 'farineux’ < farinosus.
   Flocos, mr. flucos (Dai.) 'floconneux, laineux’ <floccosus 'laineux’.
   Folos 'feuillu’ < foliosus.
   Friguros 'froid; frileux’ < frigorosus.
   Frumos 'beau’ < formosus.
   Ghinduros 'glanduleux’ < glandulosus.
   Ierbos 'herbeux’ < herbosus.
   Imos 'fangeux, sale’ < limosus.
   Lăcrimos 'larmoyant, plein de larmes’ < lăcrimosus.
   Vaca lăptoasă 'qui a du lait’ < *lactosus.
   Lînos, megl. lănos 'laineux, couvert de laine’ < lanosus.
   Luminos 'qui donne de la lumiere, bien eclaire’ < luminosus.
   Mucos 'petit morveux’ < mucosus. 'muqueux’.
78
     Muntos 'montagneux, oii ily a beaucoup de montagnes’ < mon-tosus.
     Ochlos 1. 'qui a de grands yeux’, 2. fig 'briliant, superbe’ < ocu-losus 'plein d’yeux’.
     Păduchios, mr. biducl’os (Dai.) 'pouilleux’ < peduculosus.
     Păros, megl. peros, piros, mr. piros (Dai.) 'couvert de poils, * poilu, velu’ < pilosus.
     Pietros 'pierreux, rocheux’ < petrosus.
     Ruginos (păstrat numai în nume de localităţi), mr. aruginos (Obed.), arudzinos (Dai.) 'rouille’ < rubiginosus.
     Sănătos, mr. sănătos, sînîtos (Pap. B.), megl. sînătos 'sain’ < *sanitosus.
     Scrupos 'rocailleux, âpre’ < scruposus.
     Viermăhos 'ou il y a des vers, vereux, en pari. des fruits’ < ver-minosus.
     Vîrtos 'dur’ < virtuosus 'vertueux’, cf. virtute 'force’ < virtus, -utis 'vertu’.
     Vînioasă 'vent fort, orage’ (Şez. III 82 sub napravalî, Şez. V 171, Candrea, Ţiplea) < ventosus, -a, -um 'plein de vent’.
     Din adiective ca copiosus < copia, otiosus <otium, sommniosus< somnium s’a extras în latineşte -iosus, cu care s’a derivat de pildă ventriosus, alături cu ventrosus < venter.
     Iosus > rom. -ios cu care s’au derivat exemple ca credincios, cuviincios, virtuclos, musteclos, acriclos, albidos, gălbăgios, gălbi-nicios, negricios.
     Unele derivate româneşti se regăsesc în limbi romanice. Astfel duios— it. doglioso.
                                      Elemente neogrece.
     Ali&inos 'veritable, vrai; veridique, sincere’ (Dai.) < aX'rjdtvdc-Subt influenţa acestuia s’a format ali&hios, alihios idem < ali&hia 'verite; veracitâ’ (Dai.) = ngr. âX^sta.
     Cîţîros 'crepu, frise’ (Dai.) — xatCapdc
                            Un element italian.
     Currfos 'curieux’ (Dai.) < curioso.
•79
                                AH (-âr).
  Observaţie. Dr. mr. megl. — Dial. -arlă. — Precedat de sunet palatal, şi fiind deja urmat de f, a se schimbă în e.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                    Nomina ageniis.
   Albinar, mr. algliinar < albină.
   Birar 'tributorum exactor’ (Car.) <bir.
   Bobar 'cel ce gîeeşte în bobi' (Codin, 10) < bob.
   Brînzar < brînză.
   Brutar 'boulanger’ < brut ‘pain’ = germ. Brod.
   Bucătar 'cusinier’ < bucate.
   Ciubotar 'cordonnier’ < ciobotă.
   Cornar celui qui conduit la charrue’ ■" corn.
   Coropcariă 'cel ce umblă cu coropca’ (Şez. II 224) < coropcă 'ladă cu mai multe deschideri ce se poate purta în cârcă’ (ibid., adică 'ce se poartă în circă de coropcarî, negustori ambulanţi’). Făgădar 'cabaretier’ (Vas.) < făgădău ‘cabaret’ (Vas.). Flaşnetar 'qui joue du flageolet’ < j laş netăv Lingurar < lingură.
   Mînzăraf ‘cioban care mulge oile’ (Vîrcol) < mînzări. Strungariă 'băet care mînă oile în strungă’ (Şez. V 125) < strungă.
   Viţelariă 'păstor la viţei’ (Conv. Lit. XX 1021) < viţel. Zdrănţar 'Ovreu care vinde mărunţişuri pe zdrenţe’ (Conv. Lit. XX 1016) < zdranţă 'petică’ (ib.).
   Albier 'fabricant de albii’ < albie.
   Banicer1 'meşter de făcut baniţe’ (Pamf. C.) < baniţă. Bolniceriu 'garde-malade’ < bolniţă 'hSpital’.
   Cimpoer 'comemuseur’ < cimpoiu.
   Condrăchieriă 'cel care face condrat (contract) cu boerul pentru întregul sat’ (Şez. II 224) < condrat.
   Făclier chandelier’ < făclie.
   Fălcerî 'lucrători cu falcea, se zice mal ales cosaşilor’ (Şez. V 72) < falce.
80
   Medelnicer 'ăcuyer tranchant’ < medelniţă ‘cuvette, plat’. Pălărier 'chapelier’ < pălărie.
   Azviştar 'marchant ou fabricant de chaux’ (Dai.) < azvesti 'chaux’.
   Bitîl’ar 'persoană care ţine o piuă, care bate în piuă’ (Dai.) < bîtal’ă 'piuă’.
   Ciripar 'boulanger’ (Pap. B.) < cireap 'four\
   Clrvtnar 'pers. care ţine o caravană’ (Dai.) < clrvani. Cîşcîvilar 'pers. care face caşcaval’ (Dai.) < cîşcîval.
   Cîirînar 'pers. care face catran’ (Dai.) < cîtrani.
   Lumtar 'nuntaş’ (Dai.) < lumtă 'nuntă’.
   Miturar 'pers. care face mături’ (Dai.) < metură.
   Nutinar 'păstor de noatini’ (Dai.) < noatin.
   Pîtîlar 'marechal ferrant’ (Dai.) < petală 'fer â cheval’. Stirpar 'păstor de ol sterpe’ (Dai.) < sterpu.
   Vitul'ar = păstor de vitul’i 'Iezi care merg pe 2 ani’ (Dai.).
   Clinciar 'pers. care face caele’ (megl.) < cl'inşti pl. cl’ineţl *caîa’. FuAar 'care face funii’ (megl.) < fană.
   Grăblar = lucrător de grăbii putini mici’ (megl.).
   Mlăznidar = păstor de oi ori capre mlăznice 'care au fătat în cursul anului şi produc lapte’ (megl.).
   Piştar 'pecheur’ < pşşii ’poisson’ (megl.).
   Stirpar 'păstorul care paşte oile sterpe’ (megl.) < sterp. Vitul’ar = păstor de vilulî 'Iezi mţercaţl’ (megl.).
   Viţalar 'păstor de viţel’ (megl.) < vifQl.
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                       Nume comune.
   Cădular 'dorobanţ, infanterist’ (Pamf. J. I) < căciulă.
   Drumar 'drumeţ' (Tiktin, Păsc.) < drum.
                                      Depreciative.
   Bucher < buche.
   Gheşeftar < gheşeft.
   Opincar ’paysan’ < opincă.
   Pantalonar (Şez. II 187 sub cioroflel, şi Pas.) < pantalon. Surtucar (Şez. II 187 sub clorofleţ) < surtuc.
81
                                       Nume de animale.
   Cufundar Orn. 'Colymbus glacialis’ < cufund 'plonger’.
   Furnicar 1. Orn. 'Merops apiaster, picus minor’, 2. Ins. for-mica rufa’ < furnică 'fourmi’.
   Păsărar Orn. 'epervier, astur nisus’ < pasăre 'oiseau’.
   Prepelicar < *prepelcar < ceh. prepeliţa, rus. perepelka 'caille’.
   Prundar 'pasăre ce umblă pe prundul gîrlelor’ (Codin, 62) < prund.
   Puhoerî < puhoiu.
   Cirişar 'bot-gros’ (megl.) < cireşă (dr.) xerise’.
   Vişnar 'pasăre cărela-î plac mult vişinele’ (megl.) < vişnă 'griotte’.
   Ţiglar Orn. :bot-gros’ (Codin, 75) < ?
                                     ORIGINEA.
   Beliţar = locuitor din Bealiţa (Capidan, 19), bulg. bealiţa Zool. 'ablette, able, Alburnus lucidus’.
   Bituchiar = locuitor din Bituchi (Papahagi, Din trecut. Ar. 32). Curcear = locuitor din Corcea (Papahagi, Din Trecut. Ar. 32). Luncar = locuitor din luncă (Mih.).
                          UN MASCULIN DELA FEMININ.
    Boresariu ‘văduv’ (Candrea) < boreasă 'nevastă, femee’ (ibid.).
                                  NOMINA INSTRUMENTE Derivate dela substantive.
     Budzari 'tumurugî mici de lemn ori pietre ce se pun de o parte şi de alta a focului şi pe care se pun celniţele’ (Şez. II 151) < bu(d)ză.
     Cepar 'sfredel mic pentru dat borte la vase de lemn spre a li se pune cepuri’ (Săgh. 48, Codin 16) < cep.
     Cerarlu 'plafond’ (Viciu, 28) < cer 'ciel’, cf. cerul gurii 'le palais’.
     Cheier 'instrument pentru a descuia’ (Păsc.) < chee.
Pascu, Sufixele româneşti.
6
82
   Culeşeriă (Viciu, 38), culeşărîă (Şez. II 24) 'melesteu’ < cule.şă 'mămăligă’ (Şez. Ii 24).
   Dinţar 'instrument cu care se îndreaptă dinţii ferestrăuluî’ (Dame T. 115) < dinte, -ţi.
   Gărdinariu 'compasul butnarului’ (Şez. II 228) < gardină.
   Grindar = grinda principală a casei, pe care se sprijină celelalte grinzi mal mici.
   Gurar 'astupătoare la gura cuptorului’ (Săgh. 93) < gură.
   Lăvicer, lăicer 'tapis’ < laviţă, laiţă.
   Mucheritt 'gealău mare pentru tras scîndurile la muche’ (Săgh. 60) < muche.
   Orcicar 'cureaua, ştreangul dela ham care se leagă de orcic’ (Dame T. 50) < orcic.
   Pînzariă 'ensouple’ (Sulul pînzarîuluî, Bibi. 207 2/27: licia-torix texentius) < plnză.
   Poîcoveriă 'ciocan de fler, nu mare [pentru potcovit]’ (Viciu, 70) < potcoavă.
   Prăgariu grinda de deasupra uşii’ (Vîrcol) < prag.
   Sărcineriă 'o prăjină împlîntată în pămînt, crengile lăsate cam de o palmă, ca să acaţe bacloniî în ele vase’ (Viciu, 75), sălcineriu 'un par cu crengi care e în stînă şi pe care pun hainele’ (Viciu, 74), sărcieriă 'prepeleac, un copac cu crengile ceştite şi lăsate hăt lungi, pe care se acaţă fîn, oale, etc.’ (Şez. V 118), 'prepeleac, de pus oale’ (Şez. III 87) < sarcină.
   Ţintar 'instrument de ferărie’ (Dame T.) < ţintă 'culu’.
   Zimţar 'fer â contourner Ies dents d'une scie’ (Dame T. 115) < zimţi.
   Culiridar 'băţul ce poartă copiii la colindă’ (Dai.) < colindă (Dai.).
                                  Derivate dela verbe.
   Cordar 'morceau de bois qui sert â raidir la corde de la scie, garrot’ (Dame T. 86) < încordez 'tendre, bander’.
   Găurariu 'poinţon’ (Viciu, 45) < găuresc.
   Stăvilar 'instrument care stăvileşte apa la moară’ (Dam6 T. 147) < stăvilesc.
   Stropşeriă 'lemnul cu crăngî la vîrf cu care, la culesul viilor, stropşesc sau strivesc strugurii în cadă’ (Rev. cr. lit. III 170) < stropşesc.
83
                                   înţelesuri speciale.
   Un lucru de îmbrăcăminte care se aplică la o parte a corpului.
   Bolar 'botniţa capăstrului’ (Dame T. 50) < bot.
   Bucar 'cureaua dela ham aşezată pe buci’ (Dame T. 50) < bucă. Copsar 'cureaua dela ham aşezată peste coapsă’ (Dame T. 50) < coapsă.
   Curar 'cureaua dela ham aşezată pe cur’ (Dame T. 50) < cur. Genuncher 'genouilliere, jambiere’ < genuncblă.
   Gîtar 'cureaua dela ham aşezată pe gât’ (Damâ T. 50) < gît. Grebănar 'cureaua dela ham aşezată pe grebăn’ (Dame T. 50) < grebăn
   Obrăzarlă 'masque’ (Viciu, 63) < obraz.
   Pieptar, mr. chiptar (Dai.) < piept.
   Spătar 'cureaua dela ham aşezată pe spate’ (Dame T. 50) < spate.
   Spinărar 'cureaua dela ham aşezată pe spinare’ (Damă T. 50) < spinare.
   Şoldar 'cureaua dela ham aşezată pe şold’ (Dame T. 50) < şold. Vinar 'cureaua dela ham aşezată pe vînă’ (Dame T. 50) < oină. Umărariu (Luă haina mucenicului... şi umărariul ce-i zîc orarlu, Dos. Prol. 862/36) < umăr.
                                     MATERIA.
   Berbecariă 'cojoc lung cu lîna mare’ (Noua Rev. Rom. VIII 85) < berbec.
   Iţarî 'pantaloni ţărăneşti’ < iţă.
   Pîslari 'chaussures de feutre’ < pîslă ‘feutre’.
                                   RECIPIENTUL.
   Blidariu 'dulap de blide’ (Car.), 'un cuer unde se pun vasele de bucătărie’ (Şez. VII 185) < blid.
   Pungar 'pungă de piele în care ciobanii pun amnarul, iasca şi cremenea’ (Dai.) < pungă.
   Puscar 'vas de pus oţet’ (Dai.) < puşcă *oţet\
   Merindare = legătura în care se pun merinde.
   Prin unele părţi sufixul -ariu a fost aşâ de puternic simţit ca
84
formând nomina instrumenti, încît s’aîi format derivate cari nu-s decât variante ale cuvintelor primitive :
   Barticer 2 (Pamf. C.) = baniţă.
   Dejerlă = dejă- 'clubăraşul în care curge vinul dela teasc’ (Damâ T. 82).
   Plimnicerîii 'o încăpere în şură unde se ţin unelte de gospodărie, [ca] furci, greble, sau bagă bucatele-cînd îmblătesc’ (Viciu, 68) = mr. pleamniţă ‘fînărie’; fenil â foin (Mih.), bulg. pleavniţa 'hangar pour la paille, fenil â f#n, â paille’.
   Uneori se face câte o mică deosebire:
   Furceriă = furcă de fier (Rev. cr. lit. III 154).
                                       COLECTIVE,
   Broscar < broască.
   Broiăcar < broatec.
   Iedzari[ă] 'cîrd de Iezi’ (Şez. V 72) < led, -zi.
   Bălegar — grămadă de balegă (Hasdeu, 3026).
   Colbariă 'pae zdrobite tare’ (Viciu, 34) < colb.
                        LOCUL UNDE ESTE CONŢINUT PRIMITIVUL.
                  •
   Cuibar (dr. şi mr. Pap. B.) 'nichet’ < cuib.
   Grohotar 'un loc pietros, unde sînt îngrămădite peste olaltă pietre multe’ (Şez. VII 180) < grohol 'grămadă de pietre’ (Viciu,47).
   Lujar 'culcuş, vizuină’ (Pap. B.) < bulg. loie 'couche, lit’.
   Feregar 'fougeraie, lieu oîi croît de la fougere’ <" feregă 'fougere’.
   Frunzar 'feuillage’ < frunză 'feuille’.
   Hălbădicariă 'un loc unde sînt îngrămădite vreascuri multe peste olaltă, vreascuri de nicio treabă’ (Şez. VII 180) < hăbădic 'vreasc’ (ibid.).
   Umbrariă ombrage’ (La tot pomul umbrariu şi pat cu om, Dos. Prol. 462/,) < umbră.
   Făţare 'aire ou l’on bat le ble’ (Dame T. 56) < faţă.
                                    NUME DE BOALE.
                                Derimte dela substantive.
   Armurar(iă) = boală de armur la vite (Hasdeu, Şez. V 26, Bud).
85
    Grumăzare = boală de grumaz (gît) la porci (Rev. cr. lit. III 156).
                       Gurar 'maladie de la bouche’, gurare 'maladie des porcs\gură. Limbare 'ţignă sau boală de limbă la păsări’ (Rev. cr. lit. III 159), limbariţă’ (Mih.), limbari 'căţei sub limbă’ (Vîrcol)<limbă.
    Splinare 'inflamaţiea splinei, boală la animale’ (Grig. II 20) < splină.
                                Derivate dela adiedive.
   Gălbănare, mr. gălbinare (Pap. B.), megl. gălbinari 'jaunisse’ < galbăn ’jaune’.
   Spiţălari 'o boală la cai [sic]’ (Şez. V 124).
                                     CONŢINUTUL.
                                    Nume comune.
   Verzarîă, vărzarîă 1. 'aluat, lipiu, umplut cu lobode, cînd fac pîne’, 2. 'plăcintă cu brînză’ (Viciu, 89), vărzărl 'plăcinte făcute cu mărar, marole, ştir, ceapă, şi se coace în cuptor cînd coc pîne’ (Şez. VII 184), vărzarîă 'plăcintă cu ştir’ (Rev. cr. lit. III 173), mr. virdzară (Pap. B.), virdzari (Dai.) 'plăcintă cu verdeţuri’ < varză pl. verze 'verdeţuri, cf. verze 'buruenile verzi care le adună vara şi se dau la porci’ (Rev. cr. lit. III 173).
                                     Nume de plante.
    Aguridar < aguridă 'verjus’.
    Scorombar ‘prunellier’ < coroambă.
    Smeurar 'framboisier’ < smeură 'framboise’.
    Ciumare (Grig. II 11), clumar (Şez. VII 178) ’Datura stramo-nium' < cyma bosse, enflure’.
                                      A SĂMĂNAREA.
                                     Nume de plante.
    Forfecări volbură’ < foarfec.
    Gheţară = ghiaţă.
86
   Ruginare 'mic arbust cu florile roşietice şi caliciul roşietic < rugină.
   Voniceriă ’coaele popii’ < voniQ = volnic.
   Gălbinare < galbăn.
                              POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
                                    Nume de plante.
   Borşărl 'o plantă asămănătoare cucutei, acră la gust’ (Şez. V 38) < borş.
   Iuţarl = burete-iule.
   Turbare ‘Datura stramonium’ < turb.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Budzar buzat’ (Dai.) < budză.
   Limbar 'vorbăreţ’ (Dai.) < limbă.
   Mîrîfar 'mîrîjos, care sufere de o boală cronică’ (Dai.) < mîrazi ‘boală .cronică’.
                                SUFIXE COMPUSE.
                              -ătar ( = -at + -ar).
  .Mîcîiar 'gourmand’ (Dai.) < mic ’manger’.
                                   ADIECTIVE.
                           POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI. Derivate dela verbe.
   Fugar 'fugiţii’ < fug.
   „Oile ce se mulg alcătuesc cîrdul mulgărilor” (Dam6 T. 68), mr. muldzară 'oae, capră care se mulge acasă sau se ţine acasă pentru lapte’ (Dai.) < mulg, mulge.
   Sugar (Dam6 T. 68, Săgh. 69), vr. sugariă (Bibi. 199x/6o)> mr. (Dai.) megl. sugar 'agneau qui tette’ < sug tetter’.
   Prin analogie cu sugar, mulgară s’au născut:
   Mlecar 'berbece de trei ani’ (megl.) < mlac 'miel slab’ (Şez. III 71).
   negrarl 'oî negre’ (Yîrcol) < negru.
87
                                  Derivate dela substantive.
    bou jugar < jug.
    Prurîar 'prunos, cu puroîu’ (Dai.) < pronu puroîu .
               Un adiectiv întrebuinţat ca substantiv. Nodurariă Bot. cîrligat’ < nod, noduri.
                                Un derivat dela numeral.
   Gal pătrari caî de patru anî (Hasdeu, Cuv. 1 224) < patru.
   Originea : -arius (it. -ario, -ajo, sp. pg. -ario, pv. -ari, fr. -ier), -aris (it. -are, sp. -ar, vfr. -er), -alis (it. -ale, sp. pv. -al, fr. -d), confundate prin alunecarea sunetului. In adevăr -arius > -ar, -aris, -alis şi -aria —- fem. dela -arius > -are. Acuma, deoarece toate cuvintele în -are, indiferent de origine, sunt de genul feminin, -are a fost simţit ca forma feminină a lui -ar. — Forma -are a fost uneori înlocuită cu -ar. In unele cazuri a putut fi pur şi simplu substiţuţie de sufix ori chiar concurenţă între dublete, cf. pedicularius şi pedicularis, manuarius— manualis, funa-rius —funalis, apoi rom. fruntare < frontale faţă de vfr. frontier, frontiere, pv. frontiera, sp. frentero, pg. fronteiro < *frontarius.
■ Argintar, megl. arzintar, răzintar ’argenteur’ < argentarius. Aurar 'orfevre' < aurarius.
   Berbecar berger, gardeur de beliers < *berbecarius =berbicarius. Bouar bouvier’ < bovarius.
             Brumar 1. 'Octobre’ (Car.), 2. Novembre’ (Candrea-Dens. 186)
<  *brumarius, cf. brumaria.
   Călariă 'chevalier’ (vr.) < caballarius 'palefrenier, ecuyer’. Căprar, mr. cîprar (Dai.) ’chevrier’ < caprarius.
   Cărnar 'boucher’ (Mih.) < carnarius.
   Căsar 'qui possede une maison, homme etabli, homme mărie’
<  casarius, -a, -um.
   Căşar, mr. cîşar (Dai.) 'fromager’ < casearius atestat numai ca adiect.
   Cepar 'marchand d’oignons’, cepariă 'tourte aux oignons’ (Rev. cr. lit. III 92) < ceparius atestat numai cu sensul 1.
88
   Cucurbiiar 'vantard’ < cucurbitarius 'celui qui cultive des cour-
ges\
   Dogar 'tonnelier’ < dogarius.
   Făurar 'fevrier’ < februarius.
   Fierar, mr. hirar (Dai.), megl. ierar ’forgeron’ < ferrarius.
   Găinar 'eleveur de volaille, celui qui a soin du poulailler; vo-leur de poules, maraudeur’ < gallinarius.
   Ghindar 1. 'chene’, 2. Zool. 'geai’ <glandarius, -a, -um.
   lepar 'pastor equarum’ (Car.) <equarius 'de cheval; palefre-nier’.
   Inelar 'doigt annulaire’ — vfr. doigt anelier, prov. anelier, lat. ănellarius 'qui fabrique ou vend des anneaux’.
   Lăptar 'laitier’ < laciarius.
   Lemnar 'qui travaille le bois, menuisier; bucheron ; charpen-tier’ < lignarim.
   Lînar pers. care vinde lină, care lucrează lină’ (Dai.) < lana-rius 'ouvrier en laine’.
   Lipurar uliu care prinde găini, miei, Iepuri’ (Dai. Pap. B.) < leporarius 'de lievre’.
   Măcelar 'boucher’ < macellarius.
   Morar, mr. muram (Pap. S.), megl. murar 'meunier’ < mola-rius, -a, -um ‘qui tourne la meule’.
   Oer, mr. uiar (Dai.) 1. 'proprietaire de tropeaux de brebis’, 2. 'berger’ < oviarius, -a, -um 'de brebis; troupeau de brebis; bergerie’.
   Olar, mr. ular (Dai.), megl. ăolar 'potier’ < ollarius, -a, -um 'qui concerne Ies marmites’, fusor ollarius 'fondeur de marmites’.
   Păcurar, mr. (Dai.) megl. picurar 'berger’ < pecorarius 'celui qui prend des bestiaux â ferme’, cf. pecuarius 'proprietaire de troupeaux, de bestiaux’.
   Pescar, mr. piscar (Dai.) 'pecheur’ < piscarius s. 'marchand de poisson, poissonnier’, a. 'de poisson; de pâcheur’.
   Pînar 'boulanger (Dai.) < panarius (Quicherat).
   Porcar, mr. (Dai. Pap. B.) megl. purcar porcher’ < porcarius.
   Poriariu (Dos. Prol. 567x9), portar (Bibi. 2702/40 : dupwpoc, por-tarius) 'portier’ < portarius.
   Scutar 'cel care conduce stina’ (Dam6 T. 69) < scutarius 'de bouclier; fabricant de boucliers’, cf. trans. scutesc 'apăr’ < sculum.
   Spîtar 'pers. care face spate pentru războiu’ (Dai.) < spaiharius.
89
   Văcar (dr. mr. megl.) < *vaccarius, cf. it. vaccajo, fr. vacher, prov. vaquier, sp. vaquero, pg. vaqueiro.
   Mînar 'mielul care se ţine acasă pentru îngrăşare, miel care se învaţă să vie după om’ (Dai.), 'mielul obişnuit a merge nedespărţit de cineva’ (Pap. B.) < manuarius 'de main, qu’on fait agir avec la main’. — Alb. manar 'mouton apprivoise’, ngr. jtavApi 'brebis ou cochon qui mange â la maison’ < rom.
   Stingher ‘isole, separe, seul, individuel’ < singularius + stau ?
   Altar autel’ < aliarium.
   Celar, mr. (Dai. Pap. B.) ţilar cellier’ < cellarium.
   Dreptar 'fii â plomb, equerre de maşon, de charpentier’ = vfr. droitier, cat. dreler, sp. derechero < *directarium, cf. direclarius 'voleur qui s’introduit dans Ies maisons’ (Candrea-Dens. 514).
   Furnicar, megl. furnigar 'fourmiliere1 = rtr. furmier, it. for-micaio, sard. log. formigarzu, vfr. formier, prov. formiguier, sp. hormiguero, port. formigueiro < *formicarium.
   Fumar cheminee’ < ţumarium.
   Grătar 'gril; treillis’ < *gratarium, cf. cors. grataggu.
   Grinar 'grenier â ble’ < granarium.
   Ierbar 'panse’ (Dame T. 32) < herbarium, atestat numai cu înţelesul de 'ouvrage de botanique’.
   Păducherîu 'pediculaire verticillee, Pedicularis verticillata’ <*pe-ducularia = pedicularia, herba pedicularis.
   Căldare, mr. cîldari (Dai.), megl. căldări 'chaudron’ < caldaria.
   Cărare, mr. ărari (Dai.) < *carraria.
   Căşare (Pap. B.), cîşari (Dai.) 'bercail, bergerie’ < taberna ca-searia ’boutique ou l’on fait, ou l’on prepare le fromage’.
   Culare 'nid, taniere, gîte des animaux’ (Viciu, 38) < *cub(i)laria = cubile.
   Focare 'bucher’ = sp. hoguera, pg. fogueira. 'bucher’, fr. foyer ’rechaud’ < focarius, atestat numai cu înţelesul de 'cuisinier’.
   Frigare ’broche’ < frigaria.
   Lăptare ‘găteau fait avec du lait’ (Mili.) < ladaria, -orum.
   Pătrare 'le quart’ (Şez. III 84) < *quartaria (pars), cf. quartarius ‘mesure pour Ies soli des et Ies li qui des, le quart du sextarius’.
   Strămurare, megl. struminari 'aiguillon’ < *stimularia = sti-mulus.
90
   Vlermănare 'loc plin de viermi’ (Pas.) < *oerminaria, cf. vier-mănos < verminosus.
   TMmînare ‘bougie’, vr. (Bibi. 961/89 : Xo^voc, lucerna), megl. luminări lampe’ < luminare şi pl. luminaria 'lumiere artificielle, le luminaire, lampes, bougies, etc.’.
   Măsălar 'buruiană pe care poporul o întrebuinţează pentru durerea de măsele’ <maxillaris, -e 'de la mâchoire, maxillaire’,
   Mîdular 'vertebra gîtului, ceafă, cerbice’ (Dăl.) < medullaris ‘qui penetre jusqu’â la moelle des os’.
   Ungher 'coin' < angularis.
   Brăţară braeelet’ < brachiale.
   Degetar 1. 'de’, 2. Bot. 'digitale’ < digitale.
   Fruniar 1. ‘pârtie de la tetiere qui passe en avant de la tete du cheval, au-dessus des yeux, îronteau’, 2. 'fronteau, sorte de bandeau que Ies femmes se mettent autour du front’, 3. vr. fruntare 'philactere’ < frontale (Candrea-Dens. 628), cf. şi fron-talia n. pl. 1.
   Păscare 'pâturage’ < p.ascalis, -e 'qu’on fait paître.
   Spinare, mr. schinari (Dai.) Tepine dorsale' < (os)spinale 'de l’epine dorsale.
   Stîlpare 'crenguţă care se ţine în mînă la sărbătoarea numită Siîlpări, siălpare, siăupare 'crenguţă' (Candrea) < *stirpalis ori *stirparia < stirps 'rejeton, surgeon, branche’.
   Pentru -ar < -alis cf. şi următoarele nume de haine române şi latine: bucar 'cureaua dela ham aşezată pe buci’ — bucale 'museline en fer’, copsar 'cureaua dela ham aşezată pe coapse’ — coxale 'ceinture' (Ducange din glosare), pieptar — pectorale ‘cuirasse; pectoral’, pectoralis (tunica} 'qui couvre la poitrine’, umărar — hnmerale ’mateau militaire, casaque’.
   Forma cea mai frecventă este -ar care serveşte excluziv pentru a forma nume de persoane şi nume de instrumente; -are serveşte mai ales pentru a formă nume de boale şi de plante.
   Ciumare (plantă) şi gurare (boală) au şi variante cu -ar.
   Forma fruntar se explică din vr. fruntare care a fost simţită ca formă de pl., deoarece cuvintele cari exprimă o îmbrăcăminte sunt derivate prin -ar şi sunt eterogene.
91
                                   Elemente bulgăreşti.
   Ceasornicar 'horloger' < tasovnikar.
   Crîşmar 'cabaretier’ < krâimar.
   Curvar 'coureur de femmes prostituees’ <. kurvar.
   Dărvaru ’bucheron’ (Mih.) < dârvar.
   Grădinar, mr. grîdinar (Dai.), megl. grădinar 'jardinier’ < grădinar.
   Grănciar potier’ (megl.) < grântar.
   Gropar, mr. grupam (Mih.) 'croque-mort’ < grobar 'fossoyeur’.
   Jitar 'cel care păzeşte cerealele depe cîmp’ < Zitar 'marchand de ble, nogociant en ble, en cereales; le producteur de bles, de cer6ales\
   Lopătar 'lucrător cu lopata’ (Mat. 50), megl. lupătar < lopatar 'faiseur ou marchand de pelles’.
   Mitariu, 'douanier' (Acesta era frate lui Matheî evanghelistul şi mitariul, Dos. Prol. 552/6) < mitar.
   Pîndar, mr. pîndar (Dai.), megl. păndar ‘garde-champ&tre’ < vsl. podari, bulg. pâdar.
   Stoler 'menuisier’ < stolar.
   Străjer, vr. strejarlă (Bibi. 2081/lî) ’garde, gardien’ < strazar.
   Şumar garde-foret" (Viciu 81, Conv. Lit. XX 1018) < *şumar < şuma ’feuillage’, probabil şi 'bois’, cf. şumest ‘boise’.
   Tocilar 'emouleur, aiguiseur’ < toiilar.
   Zidar 'maşon1 < zidar.
   Zlătariă 1. ‘orfevre’ (Acesta... era... zlătariă de meşterşug. Dos. Prol. 552/ie), 2. zglolariă ’Tzigane* (Bud.).
   Bumbar 2’trîntor; faux-bourdon’ (megl.) < bumbar 'scarabee, hanneton’.
   Scobar (Vîrcol), scobaiu Zool. 'naşe, Chondrostoma nasus’< skobar.
   Zaiciar 'autour’ (megl.) < zaîcar.
   Vîrfării 'broutilles, ramilles, branchage’ < vârhari.
   Bumbar \ lumbar 'intestinul gros umplut cu splină, inimă şi diferite aromate’ (Dai.) < bumbar 'saucisson, boyau rempli de sang et de graisse de porc.’
   Pahar ‘verre, vase â boire’ < pahar gobelet, coupe â boi re: bocal, chope’.
92
   Cuştavar 'o floare lăptoasă de culoare roşie* (Dai.) < bulg. koştreava 'ilecle des prâs’, srb. koştrava ‘setaire verticillee*.
                                        Elemente neogrece,
   Alunarlu 'Juillet* (Pap. B.) < aXwvâptc.
   Cămilar 'conducteur de chamaux’ (Pap. B.) < xxp.YjXdtpYj';.
   Clvîlar 'cavalier’ (Dai.) < xapaXXĂptc.
   Gunusar 'etameur’ (Mih.) < *Ţavooaocp7]c < Yavdvco 'etamer*.
   Hîirfiar caviar' (Dai.) < x<*P[(ipt.
   L'iunar, l’iundai *lion’ (Dai.) < Xeovtapi.
   Pîrmttar 'negociant' (Dai.) < ^paŢţiatâpirjc, de unde şi alb. pramaiar.
   Tuvlar 'fabricant de briques’ (Dai.) < *too|3Xâpic < too[3Xov 'bri-que’, de unde şi bulg. tuhlar.
   Marmară 'oae stearpă, oae care n’a fătat deloc’ (Dai.) < p-appâpa (Arav.).
   Cămilar 'conducteur de chamaux’ (megl.) < xa[>,ijX*pirj<:.
   Căndil’ar 'qui allume Ies chandelles’ (megl.) < *xav5rjXâpi --xav-fojXăpc 'chandelier’.
   Liunar 'enfant nouveau-ne’ (megl.) < *Xex“vâprjc < Xr/wva, cf. XsyooSi.
   Zăhărtare (Pap.B.), zîhîrtari (Dai.) pl. zăhărtărl, zîhîrtări 'bombon, sucreries’ Caxapfoov.
                                        Elemente turceşti.
   Huzmichîar (Dai. Pap. B.), megl. izmichiar 'serviteur’ < hîz-metkiar.
   In dial. dr. a, fiind urmat la origine şi dialectal de -i f-ariu), se schimbă In e atunci când e precedat de sunet palatal: albier, cimpoer, făclier, pălărier, puhoer, cheer, oer; — bucher, mucheriu, genuncher, păducherîu; — fălcer, fur ceriu, voni ceriuculeşerîu, stropşeriu, borşăriu, deferiţi, străjer, vr. strejariu.
   Când radicalul este terminat în ţ, pronunţat prealabil muiat, fier > cer: banicer, bolniceriti, medelnicer, lăvicer, plimniceriu.
   Odată astfel născut -eriă s’a întrebuinţat pentru a derivă:
93
potcoverlă 'ciocan de potcovit’, sărcinerlă, şi s’a substitut în stoler < bulg. stolar.
   In limba franceză există deasemenea un -erius alături cu -ariiis. Acest -eriuş este de origine germană (A. Thomas, Nouveaux Essaib de philologie franţaise, Paris, 1904, p. 119—147).
   Foarte multe infinitive de conj. 1 se întrebuinţează ca substantive, ca culcare, mîncare, intrare, etc. Acest -are s’a extras ca sufix derivativ pentru trei substantive dela verbe conj. III: crezare 'foi, confiance' < crez-, pierzare 'perdition’ (Faci... ţie sufletului pierzare, Dos. Prol. 89x/i) <plerz- şi vînzare \ente\vinz-.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -are sunt feminine şi se întrebuinţează de obiceiu numai la sg. — Cuvintele în -ar sunt: 1. masculine, când arată nume de persoane, de animale şi de plante, 2. eterogene, cu pl. -e, când arată nume de lucruri. — Iţarl, pîslarî sunt pl. masculine.
                                   AT (-ât).
   Observaţie. Dr. mr. megl. — Fem. -ată.
   Funcţiunea.
                                      ADIECTIVE.
                                 ADIECTIVE POSESIVE.
                               Derivate dela substantive.
   Adevărat < adevăr.
   Buzat < buză. — Răzbuzat (Le era buzele cu vînătăî şi înflale şi răzbuzate în sus, şi n gios rînjite. Dos. Prol. 45a/34).
   Căznat (Un uriiaş mare, negru şi căznat şi grozliv. Dos. Prol. 46x/14) < caznă.
   Crăcănat < crăcană.
   Dinţat < dinte, -ţî.
   Dungat (Pas.) < dungă.
   Femelat (Car.), înţemelat (Pas.) 'habens familiam < femee 'familia’ (Car.).
94
   Găvănat < găvan.
   Gulerat < guler.
   Gunoiat (loc) < gunoltX.
   Guşat < guşă.
   Coarue îmbelciugate 'cînd sînt întoarse înăuntru* (Damă T. 28) < belciug, îmbelşugat < belşug.
   Imbojorat (Pas.) < bujor.
   Imfierat (Pas.) < fier.
   Năframa-nciucurată — cu ciucuri, înflorat < floare, înfumurat < fumuri.
   Ingîndurat < gînduri.
   Incoîfai < coif.
   Bou înspicat 'cînd părul murg, negru sau porumb este amestecat cu peri albi’ (Dame T. 29) < spic.
   Inzăuat < zaăă.
   Mărgelat < mărgele.
   Moţat < moţ.
   Vin pelinat < pelin.
   Perciunat < perciun.
   Sprincenal < sprinceană.
   Viţat, -ă: măr, mere viţate =o specie de mere verzi şi tari care se ţin până vara (Rev. cr. lit. 111 173) < viţă.
   Flucat flocos’ (Pap. B.) < floc.
   Gurgui’at 'rotund, rotunzit’ (Dai.) < gurgui’ă 'lucru mic, rotund’. Uricl’at 'cu urechi mari* (Pap.B. Dai.) ureacl’e.
   Ngurgui’at (megl.) = mr. gurgui’at.
   Ţăfulată 'cu zulufi’ (megl.) < ţăluf 'zuluf’.
   Uricl’at (megl.) =mr. uricl’at.
                                       Derivate dela adiective.
   Adîncat (Coresi) = adînc.
   Delungată (Om carele... în cale delungată nu laste. Bibi. lOtP/se : âv 6§â> [lay.pâv oî$x ioti) < lung.
   Fericat beatus (Car.) = fericit.
   Gheboşat < ghebos, -oşi.
                                  Derivate dela verbe.
   Arcurat 'răcit’ (Dai.) < arcuredz 'răcesc’.
   Mbudzinat 'bosumflat’ (Dai.) < mbudzinedz 'a se bosumfla’. (N)iispinat 'răutăcios’ (Dai.) < nyispinedz 'devin răutăcios’. Nsumnat 'somnoros' (Dai.) < nsumnedz ’mi-I somn’.
   Nşir picat 'rău ca un şerpe’ (Pap. B.) < nşarpic 'mă fac rău ca un şerpe’.
   Nvirinat 'întristat, posomorit’ (Dai.) < nvirinedz 'mă întristez, mă posomorăsc’.
                                     SUBSTANTIVE.
                                  Abstracte dela verbe.
                                       o ACŢIUNE.
   Aşteptai 'expectatio’ (Car.) aştept.
   lncurat 'jocul vitelor cînd sunt sătule’ (Godin, 41) < ase încura 'a se juca, despre vite’ (Codin,41). îngropatul popuşoîuluî (Dame T. 62) < îngrop.
   La Intratul curţîlor era o boltă (Dos. Prol. 462/30) < întru. Retezai se numeşte tăierea, toamna, a fagurilor spre a strânge mierea (Dame T. 120) < retez.
   Sămănat < samăn.
   Săpatul popuşoiului (Dame T. 62) < săp. in sunatul clopotelor (Păsc.) < sun.
   Numai gîngăniî veninate [erau] şi glasuri de şuluratul lor şi scirşcărî de dinţii lor (Dos. Prol.       < şuer.
   Trierat < trier.
   AdiTat 'răsuflare, respiraţie’ (Dai.) < adil’u.
   Imnat 'umblet’ (Dai.) < imnu.
   SuiVat 'tunderea oilor împrejurul cozii’ (Dai.) < suil'edz 'tund oile împrejurul cozii’.
   Fugai 'fugit, fugă’ (megl.) < fug.
   Indrată ‘intrare’ (Dai.) < indru.
   Loală 'luare’ (Pap.B.) < loare ‘a lua’.
   Mîngată 'mîncare, descreştere: tu mîngata a lunîl’ei = în descreşterea lunii’ (Dai.) < mîncari, mîngari a mînca’.
   Ntunicată 'înserare, amurg’ (Pap.B.) <ntunicu.
* 96
                                   FUNCŢIUNEA.
   Celnicată 1. 'meseria proprietarului de oî’, 2. mulţime de pro' prietarl de ol’ (Dai.) < celnic.
                               TRECUTUL PASIV.
  Giurat 'jurământ’ (Dai.) < glur.
  Scăpitat 'apus’ (megl.) <r scapit 'apun’. Dimîndată 'poruncă’ (Dai. Pap.B.) < dimîndu. Judecată < judec.                 .
                   PRODUSUL PRIMITIVULUI. Suţată 'tovărăşie, asociaţie’ (Dai. Pap.B.) < soţ.
                                     Concrete.
                    Produsul Primitivului.
   Adu-m vînat şi m fă demîncat (Bibi. 191/») < mine. Scuipat, megl. scupşt < scuip, megl. scup.
                                   IN SPECIAL O BOALĂ.
   Cripat 'boală care face să crăpe vitele’ (Dai.) < crep.
   Jzdat 'boală'de stomab’ (Boc.) < a izda 'a îmbolnăvi’.
   Sîngerat 'stricatul sîngelul la ol’ (Dame T. 69), 'oî, cal, vaci’ (Vîrcol)’ < sîngerez.
                                    CONŢINUTUL.
   Alunat 'aluniş’ (Ţiplea) < alun.
   Păspăl’at 'fleur de farine’ (megl.) = mr. pîspaVă (Dai.). Schinărat (Pap.S. Pap.B.), schinîrat (Dai.) 'şira spinării’ < schinare.
   Muclcată ’bouchee’ (megl.) < muclc.
   (A)umbrată 'umbrar, frunzar’ (Dai.) < (a)umbră.
VARIANTE.
                                        -ănat.
   Din crăcănat faţă de crac, găvănat-gav-, s’a extras -ănat cu care s’a derivat: lăbănat 'cu labe mari’ < labă.
                                          -enat.
   Din sprincenat s’a extras -enat cu care s’a derivat ochenată 'oae cu ochi negri’ (Vîrcol) < oc-, cf. oacheş.
                                          -inat.
   Din mr. mbudzinat faţă de budză, (n)^ispinat-^laspi, nvi-rinat s’a extras -inat cu care s’au derivat: uhinat 'răutăcios’ (Dai.) < uheaăă 'viperă’.
   Tufnat ‘touffu’ ‘(megl.) < tufă.
                                          -oşat.
   Din gheboşat faţă de gheb s’a extras -oşat cu care s’au derivat: aplecuşat = aplecat, impizmoşat < pizmă.
   Originea : = it. -ato, -ata, sp. -ado, -ada, fr. -i, -ie < -atus, -ata, moştenit în :
   Aurat ‘dore’ < auratus.
   Bărbat < barbatus.
   Buricat ’ombilique; enfle1 < *umbulicatus = umbilicaius.
   Codat < caudalus.
   Dintat 'cjui a des dents’ (Mih.) < dentatus.
   Furlunat 'bătut de vijelie, furtună; nefericit, nenorocit’ (Dai.) < ţortunatus 'heureux, fortune’, cf. furtună < fortuna.
   Inelat, it. annellato, cat. anellat, fr. annele < *anellatus.
   Arat 'labour, labourage’ < ăratus.
   Ascultat 'action d’ecouter’ < *ascultatus — auscultatus.
   Călcat ‘action de fouler, de marcher; repassage’ < calcatus.
   Cicat, sp. port. cagado, it. cacata, sard. log. kagada < *cacatus.
   Cîntat 'chant’ < cantatus.
Pascu, Sufixele româneşti.
7
08
   Frecat 'action de frotter’ < fricatus.
   Lătrat, mr. alîtrat (Dai.) ‘aboiement’ < latratus.
   Păcat, mr. (Dai.) picat < peccatum.
   Urlat (Car.) ’hurlement’ < ululatus.
   Brăţată (Pap.B.) brassee’ < *brachiata, cf. brachiatus, -ă, -um, it. bracciata, fr. brassee, sp. brazada, port. braţada.
   Dr. mr. (Dai. Pap.B.) bucată morceau’ < *boccata, cf. it. boccata, sard. log. bukkada, fr. bouchie, prov. cat. sp. bocada.
   Mânată (Pap.B.) şi megl., minată (Pap.B.), mnată (Dai. Pap.B.) 'poignee’ <manuala — manua (Ducange).
                                     Elemente neogrece.
   Cîsiînat 'châtain’ (Dai.) < xaatavitoc.
   CundiVat 'drept ca condeiul’ (Dai.) < *xov8oXtitoc < xovSuXt.
   Dul’at (Mih.), Sul’at (Dai.) = So/’u (Dai.) 'pauvre, infortune’ < SoXtOQ.
   Funicad 'mauvais, mechant’ (Mih.) < *<povix<4toc = ^ovtxoc 'ho-micide, sanguinaire’, cl. fonicou 'meurtre’ (Mih.) < yovtxdv.
   Muslîcat 'â grosse moustache, â longue moustache’ (Dai.) < (tooataxâtoc (G. Meyer, Ngr. St. III 74), de unde şi bulg. mustakat.
   Un adiectiv devenit substantiv : afrat 'venin, poison’ (Obed. Dai.) < wppAtoc 'ecumant, ecumeux’ (G. Meyer, Ngr. St. III 74).
   Furţată 'charge, fardeau’ (Mih. Dai) < *yopttC<frca < yopttC» 'charger d’un fardeau, au pass. porter une charge’, cf. furtie, fortumă 'charge, fardeau, chargement’ (Dai.) < fopziov 'charge, fardeau’, ^dpTM(j.a 'chargement, charge’ dela <popv& — ipoptîCw.
   Nicuchirată 'gospodărie’ (Dai.) < votxoxopdttov 'mobilier d’une maison, ameublement’.
   notă 'jeunesse’ (Obed. Dai. Pap. B.) < velita.
   Zîhîrată 'sucreries’ (Dai.) C«xaP4t0V*
                                       Elemente slave.
   Bogat < vsl. bogată, rus. bulg. srb.-cr. sl. bogat.
   Jîmbat 'qui a de grosses ou de longues dents’—bulg. zâbat.
   Vinovat 'coupable’< bulg. vinovat.
   Puiată, buiată 'etable’ (Dai.) < vsl. poiata 'tectum, domus’, bulg, 'bercail, bergerie’, nsl. 'cabane, parc de betail’, srb.-cr. 'etable’.
99
                                  Elemente turceşti.
   Sîcat 'estropie, muţite, qui a quelque membre de moins’ (Dal.)< turc. ar. sakat, de unde şi ngr. oaxAtnjţ.
   Cuvinte obscure :
   Grpn ciclăzat 'un fel de grîu’ (megl.).
   Marat 'pauvre, infortune’ (Dai.), cf. megl. mărari ‘peine, affli-ction’.
   Măşcat, megl. măclcat.
   Si/iicat 'noir, tout â fait noir’ (Dai.), cf. bulg. sinina 'couleur bleu, bleu; tache bleu’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivale în -at sunt masculine şi eterogene. Sunt eterogene : păcat pl. păcate, glurat, imnat pl. gîuraturl, imnaturi. —Adil’at, suiVat, scăpitat sunt indicate ca eterogene, dar pl. nu este notat. — Toate celelate cuvinte sunt masculine, însă la pl. se întrebuinţează numai eleat pl. eleaţi.
   Substantivele în -ată sunt feminine şi fac pluralul diferit: 1. Fac pl. în -âte(i): celnicată, dimîndată, brăţată, furţată, nicuchirată, notă. —2. Fac. pl. în -ăţt: judecată, suţată, muclcată (mucicpţi), (a)umbrată, bucată, minată, zlhlraiă, puiată (pueţi).
                                   ATIC (-âtik).
   Observaţie. Dr. mr. — Dial. -atee. — Precedat de i, fiind deja urmat de i, a se schimbă în e.
   Funcţiunea.
                                     ADIECTIVE.
                                   APARŢINEREA.
   Brumatic.ţvânt, toamnă) 'froid’ < brumă 'getee blanche, frimas’.
   Tomnatic 'd’automne’ (pere tomnatice Şez. V 68, ruscuţă tomnatică 'Adonis autumnalis’, fig. flăcău tomnatic 'vieux garşon’ Pamf. J. II; megl. brpndză tumnatică 'brînză care se face toamna’) < toamnă.
100
   Văratic 'd’ete’ (măr văratic Car., pere văratice Şez. V 68, perje văratice Şez. V 69, grâu văratic Panţu) < vară.
   Primăvăratic 'du printemps, printanier’ (ruscuţă primăvăratică Adonis vernalis’) <r primăvară.
   Indămînatic < îndămînă.
                                      ASĂMĂNAREA.
   Nas coroetic 'aquilin’ < corolă 'autour’.
   Lămuratic 'pur, sans melange’ < lamură.
   Ogaratic 'elance, svelte’ (en pari. des animaux) < ogar 'limier*. Vişinatic (cireşe vişinaiice, Şez. V 69) < vişină 'griotte’. Spînatic (Vîrcol) < spin.
   Supfiratic (glas supţiratic, Creangă) < supţire.
   Gălbinatic 'jaunâtre’ < galbin.
   Boşiatic (Bibi. 78a/43), roşiatec (Bibi. 207Vas)- roşatec (Şez. IV 24) 'qui tire sur le rouge, rougeâtre’ < roşiă, roş.
                                 Un adiectiv devenit substantiv.
   Sulatic penisul harmasarului (Dame T. 49), taurului (Dame T. 32) < sulă, de unde şi suletic 'supţire la trup, despre cai’ (v. -etic).
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                   Derivate dela verbe.
   Fluturatic, vr. fluturatec (Bibi. 1462/ao : icapdwtXTjwroc, stupens; Bibi. 272745: iirfXnprcoc, insanus), fluşturatic, flluşturatic (Pamf. J. III) < flutur.
   Greunatic 'lenos\ (Pamf. Agr.) < îngreunez.
   Iapă zburatică la fugă 'care parcă zboară cînd fuge, fugacer (Pamf. Agr. 90) < zbor.
   Zvînturatic < zvîntur.
                                 Derivate dela ădiective.
   Brudatic 'enfantin, pueril, simple, niais, sot’ < brudiă 'sot\ Imfleratic, heratic (vr.) 'sauvage’ < ferus, rom. fiară. Grozăvatec (Car.) < grozav ’turpis’ (Car.).
   Molatic < moale.
101
  Nebunatic ‘folâtre’ < nebun.
  Pălăvatic 'vif, petulant, folâtre’ (Rev. cr. lit. III 163, Codin 56) < bulg. palăv.
  Singuratic 'isole, solitaire’ < singur ‘seul’.
                                 Derivate dela substantive.
   Femeletic 'effeminâ’ < femee 'femme’.
   Furtunatic 'acum bun acum rău’ (Şez. IX 149) < furtună 'tem-pete’.
   Guratic 'loquace, bavard’ < gură 'bouche’.
   Mueratic 'effemine’ < muere 'femme’.
   Tonatic 'tonos, cu toane’ (PamL C.) < toană.
                                 O CALITATE SIMPLĂ.
  Prăvălatic (despre un loc) < prăvălesc.
  Migăetic 'negăîos, migălos’ (Şez. II 149) < migăesc = migălesc.
                                   SUBSTANTIVE.
                                     Abstracte.
                                     O. ACŢIUNE.
  Adil'atic ‘respiration’ (Dai. Pap.B.) < adil'u 'respirer’. Avinatic 'chasse’ (Dai. Pap.B.) < avin 'chasser’. Imnatic 'marche’ (Dai. Pap.B.) < imnu 'marcher’.
                                       o STARE.
   Agiunatic 'grande faim’ (Dai.) < agitin ’avoir grande faim’. Dipărtalic 'depărtare’ (Mih.) < diparte.
   Glunatic. 'bravoure’ (Dai. Pap.B.) <glone 'brave’.
                            TRECUTUL PASIV.
  Gluratic 'serment’ (Dai.) < glur 'jurer’. Ascumtaticu 'secret' (Mih.) < ascumtu 'cache'.
102
                              PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Amintatec (Pap.S.), amintatic (Pap.B.), amindatic 'gain, profit’ < aminiu, amindu 'gagner, acqu6rir\
   Azghiratic 'cri' Dai.) < azgher 'crier’.
                                     Concrete.
                                  O plată în hani.
   Văratic 'taxa pentru păscătoarea (suhatul) vitelor pentru o vară’ (Şez. V 170) < vară.
   (An)curunatic 'plata pentru cununie ce se cuvine popei şi celorlalţi servitori al bisericii’ (megl.) < ancurun 'cunun’.
                                 Abstracte-Concrete.
                                  Calitate + Colectiv.
   Auşalic 1. 'vieillesse’ (Pap.S. Dai. Pap.B.), 2. 'lesvieux’ (Pap.B.) < auş 'vieux’.
   Originea : = it. -alico, sp. -adgo, fr. -age < -aticus, -aticum, moştenit in :
   Iernatic 1. 'd’hiver’, 2. 'quartier d’hiver’ < hibernaticus.
   Lunatic 'atteint de manie, lunatique’ < lunaticus.
   Ostatic, it. statico 'otage, garant, en pari. des personnes’ <*obsi-daticus < obsidatus action de donner des otages ou d’etre donne en otage’, cf. şi bulg. ostatâk.
   Sălbatic (dr. megl.) 'sauvage’ < salvaticus.
   Pentru mr. avinatic 'chasse’ cf. lat. venaticus 'relatif â la chasse’.
   Unele substantive şi adiective în -atic au variante în -at. Acestea sînt: mr. adil'atic şi adil'at, avinatic—avinat, imnatic— imnat, gluratic—glurat, azghiratic— azghirat; dr. fluturatic şi fluturat 'mente motus et vagus’ (Car.), coroetic—coroet, coroiat.
   Obscur:
   Sîlvatic (O fată sîlvalică, Mat. 116), cf. selhetec 'neastîmpărat’ (Viciu, 80).
703 .
                                  Elemente neogrece.
   Fanatic (Dai.) < ngr. <pa.vaxiY.6z.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -atic a trecut:
   Jăratic 'braise’ < vsl. Zaratuku.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -atic se întrebuinţează de obiceiu la sg., sunt deci masculine. — Următoarele se întrebuinţează la pl., fiind eterogene : 1. Fac pl. în -urî: mr. imnatic, gîunatic, giuratic, amintatic. —2. Fac pl. în -e(i.) : megl. ancurunatic pl. curunaliţi.—
3.  Fac pl. în -e(i) şi -mi: auşatic pl. auşatiţî şi auşaticuri.
                                       ĂREŢ (-âr£ţ).
   Observaţie. Dr. mr.—Fem. -Greaţă, uneori -ărează. Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                           ASĂMĂNAREA CU PRIMITIVUL.
   Bumbăreaţă, bumbărează 'clitoris’ < boambă.
   Mustăreaţă 1. 'sucul ce iasă primăvara din mesteacăn şi din paltin, dacă le tai’ (Rev. cr. lit. III 161), 'sucul dulce care se află pe mesteacăn primăvara’ (Viciu, 62), 'zamă de mesteacăn în luna Mart’ (Vîrcol), 2. 'suc, băutură îndulcită’ (Rev. cr. lit. III 161) < must.
   Strungăreaţă 'răritura între cel doî dinţi incisivi dela maxilarul superior, postrungă’ (Ciob.) < strungă.
                             PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Căcăreaţă (Buda), căcărează, căcărază, căcărez (Dan. II 26), mr. gtgtrată (Dai.) 'crotte de brebis, de chevre’ < cac 'chier’.
                                   COLECTIVE.
   Fumăreaţă 1. 'fumărie, fum mult’, 2. 'casă afumată’ (Godin, 32) < fum.

Î04
                        LOCUL UNDE SE AFLĂ O PLANTAŢIE.
  *Săcăreaţă, cerut de verbul săcărăţez (Săcărăţază ‘tae secară’, Viciu 74) < secară seigle’.
                                   RECIPIENTUL.
  Strungăreaţă 'o găleată mare cam de zece litri’ (Dame T. 69) < strungă, propriu zis 'găleată care se întrebuinţează la strungă’.
                                      ADIECTIVE.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Certăreţ 'querelleur’ < cert 'se qiiereller’,
  Cugetăreţ 'reflechissant’ < cuget 'refiechir’.
  Cuvtntăreţ 'parlant, parleur’ < cuvîntez 'parler’.
  Gustăreţ 'gourmand, goulu’ (Hasdeu, Cuv. I 374) < gust 'gouter’. Poftăreţ 'pofticios’ < poftesc 'convoiter’.
                              POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
  Lucrăreţ 'efficace, actif, plein d’effet’ < lucrez.
  Purtăreţ 'care suportă la purtat, despre haine’ (Pamf. J. III) < port.
  Săltăreţ 'care te face să salţî, despre un cîntec’ < salt.
                                    APARŢINEREA.
  Băltăreţ 'de baltă, care trăesc la baltă, despre păsări’ < baltă. Iernăreţ 'd’hiver’ (Car.), mere, pere iernăreţe 'mere, pere tari, care se păstrează bine peste iarnă până târziu’, poamă îernă-reaţă 'o specie de struguri albi şi tari ce se ţin bine peste iarnă’ (Rev. cr. lit. III 157) < iarnă 'hiver’.
  Caş tunăreţ 'd’automne’ (Dai.) < toamnă ’automne\
                             ASĂMĂNAREA CU PRIMITIVUL.
  Lătăreţ 'assez large’ < lat. Lungăreţ 'oblong’ < lung.
105
   Originea : = it. -areccio, fr. -erez, sp. -eriz < -aricius (G. Pascu). — Sufixele -aricius şi -erez au fost studiate amănunţit de A. Thomas, Nouveaux Essais de philologie iranţaise, Paris 1904, p. 62-110.
   Căprăreală 'endroit ou paissent Ies chevres’ (Noua Rev. Rom. VIII 85), mr. cîpîrleaţă (Dai.), căpărleadză (Pap. B.) 'endroit ou se reposent Ies châvres’ < *capraricia, cf. fr. chevrerez 'qui nourrit des châvres’, cabrareza 'lieu ou. il y a des chevres’ (Thomas, ib. 75, 88), vit. caprareccia.
   Purcărcaţă 'etable â porcs, porcherie’ (Car.) < porcaricius, -a, -um (Puşcariu), de unde şi fr. porcareza, porcherez idem (Thomas, loc. cit. 91, 87), sp. porqueriza, it. porchereccio 'de porc’.
   Vîcîreăţă (Dai.), văcăreadză (Pap. B.) 'etable â vaches, vache-rie’ < *vaccaricia = vaccaritia (Lex Alamannorum), de unde şi fr. vacareza, vacherece, sp. vaqueriza ‘vâcherie’ (Thomas, loc. cit. 93, 65), it. vaccareccio 'de vache’, vaccareccia ’chair de vache’.
   Când radicalul cuvântului se termină în -ar, are loc un fel de suprapunere silabică (haplologie), aşâ că se zice *săcăreaţă < secară, nu *săcărăreaţă. Acelaş lucru se petrece şi în franţuzeşte cu -erez, atunci când radicalul cuvântului se termină în -ier (Thomas, Nouv. Es. 69). -Am admis în *săcăreaţă sufixul -ăreţ şi nu -eaţă pe baza unor derivate franceze ca bezarez 'lieu oîi il y a des bouleaux’, boscareza 'lieu ou il y a du bois’, faverez 'lieu oh il y a des feves’, figarez lieu ouily a des figuiers’, etc. (Thomas, loc. cit. 82, 88, 85).
   Unele derivate româneşti se regăsesc în franţuzeşte :
   Purtăreţ—porterez 'qui se porte : chaere porteresse' (Thomas, loc. cit. 99).
   Strungăreaţă—tir erez 'qui sert â trăire (tirer) Ies vaches : sielle tiresce' (Thomas, loc. cit. 100).
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -eaţă sunt feminine şi par a se întrebuinţa numai la sg.
106
                                  IT (41).
  Observaţie. Ur. mr. — Fem. -ită. Funcţiunea.
                                      SUBSTANTIVE.
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
                                   Derivate dela verbe.
   Cruşit 'operaţiea ce o face la opincile din piele nelucrată. Se face cu scoarţă de arin şi de stejar’ (Viciu, 38) < cruşesc.
   Curăţit 'se numeşte tăerea din faguri a trântorilor care sînt în stare de larvă’ (Dam6 T. 120) < curăţ.
   Eşitul morţilor (Do». Prol. 68%) < fes.
   Mucedztt 'acţiunea mucezirit’ (Ţiplea) < mucezesc.
   [Dimonilor] le poronci cu răstit svntul Ioan ... să să ducă (Dos. Prol. 31 ^34) < răstesc.
   Cuvînt la eşitul sufletului şi suitul cătră ceri (Dos. Prol. 96x/14) < sulă.
   Mulţămită < mulţămesc.
   Afirită 'pază, ferire, codire’ (Dai.) < afirescu.
   Afunită 'goană, prigonire, alungare’ (Dai.) < aqunescu.
   Mutrită privire’ (Dai.) < mulrescu.
   Vinită, viriită 'venire’ (Pap. B.) < vin.
                                   Derivate dela substantive.
   Armănit 'trier, trierat’ (Dame T. 56 n. 3) < arman 'arie'. Muşoroitul popuşoiului (Dame T. 62) < moşuroiă.
   Trintorit 'curăţitul trîntorilor’ (Dame T. 120) < trîntor.
                                    Derivate dela interjecţii.
   Hăit 'îndemnare la vite’ (Păsc.) < hăi 'interj, cu care se îndeamnă vitele la mers’.
107
                  IN SPECIAL ACŢIUNEA DE ÎNCRUCIŞARE LA ANIMALE. Derivate dela verbe.
   Giştit 'încrucişarea porcilor’ (Şez. V 75) < gestio 'sauter ou bondir de joie, desirer vivement de, bruler de deşir’.
   Gonit 'încrucişarea vitelor’ (Şez. Y 76 sub goniţă) < gonesc. Mîrlit 'încrucişarea oilor’ (Şez. V 106) < mîrlesc.
                                 Derivate dela substantive.
   Gherît 'încrucişarea porcilor’ (Codin, 33) < gher 'vier, porc de prăsilă’ (ibid.).
   Pîrcit 'încrucişarea caprelor cu ţapii’ (Şez. V 116, Săgh. 31) < pîrdă.
   Puit 'încrucişarea căţelelor cu cînii’ (Şez. V120 sub puiţî) <puiă.
                              OCUPAŢIUNEA CU PRIMITIVUL.
   Albinării 'creşterea albinelor’ (Dame T. 119' < albinar.
   Oerit 'creşterea oilor’ (Pamî. J. III sub oierie) < oer.
   Stupărit (Dam6 T. 119) < stupar.
   Vierit 'culture des vignes’ < vier.
   F'ăurăril 'metier de forgeron’ < făurar 'forgeron’.
   Vinărsărit 'meserie de a fierbe vinars’ (Rev. cr. lit. III 173) < vinărsar 'care fierbe vinars’ (ibid.).
                                PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Agărnit 'tectus’ (Car.) < agărn 'tego’ (Car.).
   Dostoil 'heritage, succession’ < dostoesc 'convenir’.
   Sfîrşit, vr. săvîrşit < sfîrşesc, săvîrşesc.
   Stupit 'crachat’ < stupesc 'cracher’.
   Venit 'revenu’ < vin.
                                      O BOALĂ.
   Aricit—aridă 'cînd se ariceşte calul la picioare’ (Dame T. 51) < aricesc.
   Alîchii 'boală la animale care le slăbeşte foarte mult, un fel de tuberculoză (Dai.) < alichescu 'slăbesc’.
   Amurţit 'j unghlii’ (Dai.) < amurţăscu.
   Slîghit = alîchit (Dai. < slîghescu.
108
                                      UN IMPOZIT.
     Cornărit 'impât sur Ies bâtes â comes’ < comar îcelui qui pre-levait l’impdt sur Ies betes â cornes’.
     Cotărit 'jaugeage, droit de jaugeage’ < cotar 'jaugeur’. Crăşmărit < crîşmar.
     Dijmărit < difmar.
     Măjerit 'impât sur Ies poissons’ < mă] ar, măferlă 'poissonnier’. Morăril 'impât sur Ies moulins’ < morar 'meunier’.
     Oerit2 'impât sur Ies brebis’ < oer. '
     Prisăcăril 'impât sur Ies abeilles’ < prisăcar.
                                 O PERIOADĂ DE TIMP.
     Fetit 'fetie, timpul petrecut de o fată de cînd fese la horă până se mărită’ (Codin, 31) < fetesc 'petrec timpul ca fată’.
     Flăcăit 'flăcăie, vremea cît un flăcău petrece necăsătorit’ (Codin, 32) < flăcăesc 'petrec timpul ca flăcău’.
     Slugărit 'timp de slujit’ (Pamf. Agr.) < slugăresc.
     Amurdzită 'amurg’ (Pap. B.) < amurdzăscu.
     Apirită 'zori de ziuă’ (Dai.) < apir.
     Răsărit < răsar.
                                   TRECUTUL PASIV.
     Ahlurhită 'început’ (Dai.) < ahlurhescu.
     Apîrrîită 'început’ (Dai.) < aptrriescu.
     Auşită 'bătrîneţâ’ (Dai.) < auşescu.
     Ursită 'ordre, destinâe’ (Obed.) < ursescu 'ordonner’.
                                       Concrete.
                                       COLECTIVE.
     Bănărit 'bani mulţi’ < ban.
     Colăcărit ‘colaci mulţi’ (Săgh. 89) < colac.
     Fuştărit = mulţime de fuşte, fuste.
     Hărtierit = mulţime de hărţii.
     Rochierit — mulţime de rochii.
     Căprit = turmă de capre (Şez. V 55).
     Tinerit (Mold.) = tineret 'tinerime’ < tînăr.
                               PRODUSUL PRIMITIVULUI.
     Agonisită 'gain, produit, profit’ < agonisesc.
109
                                     ADIECTIVE.
                             POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
                                        t
   Felurit < fel, feluri.
   Lipsit 'triste’ (Obed.) <*lipisit < ngr. Xottw, iX&rc7]aa 'affliger’, XoTcoojiat 's’a ff li ger’.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Uîtit < uit.
   Zgîrcit 'avare’ <,zgîrcesc.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                                  -ărit ( =-ar+-it).
   Pomărit 'culture des arbres fruitiers’ < pom.
   Erbărit — impozit pe iarbă.
   Tutunărit = impozit pe tutun.
   Vinărit — impozit pe vin.
   Originea :=sp. -ido, -a <-itus, -a moştenit în Auzit (Car.) < auditus.
                                   Elemente slave.
   Deosebit, osebit 1. ad. 'separe, â part; particulier, propre, special’, 2. adv. 'separement, â part’ < bulg. osobit, osobiio.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -it sunt masculine şi se întrebuinţează numai Ia singular.
   Substantivele în -ită sunt feminine. La pl. se întrebuinţează numai următoarele : afiriiă, mutrită, ahiurhită, apîrMtă, pl.-i.
                                     OiU (-6iu).
   Observaţie. — Dial. -onu, -onu. — Fem. -oae, oană, -oatie. Funcţiunea.
   Pentru a ne explică mai uşor categoriile de derivate prin sufixul -oiă găsesc necesar să dau câteva lămuriri prealabile.
110
   Înţelesul caracteristic al sufixului -olă este de a exprima individualizarea. In adevăr, sunt unele cuvinte cari se întrebuinţează de obiceiu sub formă feminină, putând exprima indiferent o persoană feminină ori o persoană masculină. In acest caz pentru a accentua, la ocazie, că avem de a face cu o persoană masculină şi nu cu o persoană feminină, ori vice-versa, se recurge la derivarea prin sufixul -olă, -oae.
   Astfel prin cuvântul slugă se înţelege de obiceiu o persoană feminină. Pentru a desemnă la ocazie pe o persoană masculină se întrebuinţează derivatul slugolă. (Cuvântul acesta a căpătat acum în urmă un înţeles depreciativ).—Tot aşa dela gazdă, prin care se înţelege mai ales o persoană masculină, se întrebuinţează, în dialect, derivatul găzdoae pentru a desemnă în special pe o persoană feminină.
   Când cinevâ vorbeşte de animale în general, sexul acestora nu prezintă nici un interes. Astfel în latineşte anas însemnă şi 'ca-nard’ şi 'cane’. In rom. se spune de pildă totdeauna : cioara pe porc, un cârd de doare (feminin), un lup turbat, o potae de lupi (masculin).—In treacăt fie zis aşa se explică pentru ce în româneşte s’au păstrat de pildă lupus, ursus, dar lupa, ursa au dispărut.
   In discuţii speciale s’a simţit însă întotdeauna nevoia de a face deosebire între masculul şi femela animalelor şi de a exprimă această deosebire prin limbă. In rom. această deosebire se face tocmai graţie sufixului -oiă, -oae.
   Deosebim două cazuri: Când cuvântul se întrebuinţează de obiceiu sub formă feminină, atunci această formă se consideră ca denumind pe femelă, iar numele masculului se formează prin derivare cu -olă: cioară—ciorolă.— Când cuvântul se întrebuinţează de obiceiu sub formă masculină, atunci această formă se consideră ca denumind pe mascul, iar numele femelei se formează prin derivare cu -oae: lup—lupoae.
   Acuma, analogia a trecut uneori mai departe de necesitate, şi alături cu buhă se zice şi buhoae (Vîrcol), mr. (ir (Dai.)' < ngr. tCipoc—mr. ţironu (Pap. B.).
111
                                  SUBSTANTIVE.
                   NUME DE FIINŢE MASCULINE DELA FEMININE.
                               Nume de persoană.
                                  Nume comune.
   Maştion (Noua Rev. Rom. VIII 86), măştionu (Candrea) 'tată vitreg’ < maşiehă 'mamă vitregă ; marâtre’ (=bulg. maşteha).
   Mătuşo 'unchîu, moş; oncle’ (Noua Rev. Rom. VIII 86) < mătuşă 'tante'.
                             NUME DE FIINŢE MITOLOGICE.
   Sirigolu, strigoii (Car.) < lat. striga, strix 'oiseau de nuit qui passaitpour dechirerles enfants pendant la nuit (hibou d’Orient ?)’.
   Zînoîu (Popii luî Apdlon zînoîuluî... spusără lui Chînop. Dos. Prol. 30Vii) < zînă.
                            NUME DE ANIMALE (BĂRBĂTUŞI).
   Broscolă, mr. brusconu (Dai.) < broască.
   ■Cintezolă < cinteză.
   Ciordiţi, cloroii (Car.) < cioară.
   Codobăiurolă < codobatură.
   ■Gîscolă (Conv. Lit. XX 1010, Şez. VII 180) <gtscă.
   Mlerlolu < mierlă.
   Mîţolă (Şea VII 182) <mîţă.
   PăsărolU 'vrăbioîu’ < pasăre Vrabie’.
   Pipiglolă < pupăză.
   .Răţoiă, răţofi (Car.) < raţă.
   Vrăbiolă < vrabie.
   Vulpolu, vulpoii (Car.) < vulpe.
   Cotolă 'chat’ <bulg. kot 'chat, chatte’.
   Mărolă ‘chat’ mr. (Mih.) şi megl. < roman. mar-K cf. fr. dial. tmarou.
   Pisoiă 'motan’ < pis.
   Piţigolă < piţigăiă.
   Găzdăcolu ‘om chiabur, cu avere multă’ (Conv. Lit. XX 1010) < găzdac 'bogat’ (ibid., din ung. gazdag).
   Yăduolă (Şez. V 170, Pamf. J. II), văduoiiu (Candrea), vădu-■ volă (Şez. V 170, Pamf. J. II, Vîrcol) 'om văduv’ <.văduu, văduv.
. 112
                      NUME DE FIINŢE FEMININE DţlLA MASCULINE.
                                  Nume de persoană.
             ♦
                                     Nume comune.
  Bărbătoae 'femee' < bărbat.
  Unguroană 'Unguroaică’ (Car.) < Ungur.
  Bandoaiiă 'femee leneşă’ (Dai.) <bmdi 'om leneş’.
  Biroaiiă 'femee voinică’ (Dai.) < biro 'om voinic’.
  DrăcoaÂe 'drăcoăică’ (Pap. B.) < drac.
  Muştiroaiiă 'clientă’ (Dai.) < muştirt.
  Uspiioaiiă 'musafiră’ (Dai.) — oaspită.
  Un nume comun izolat ca nume propriu de animale : Nemţoana nume de capre (Pap. 58 b), propriu zis Nemţoaica.
                       Persoana femenină este soţia masculinului.
  Comisoae < comis.
  Păşoae < paşă.
  Căroaia = nevasta lui Caru (Carol, regele), Viaţa Rom. XX 391.—Ţăranul care a făcut această derivare a luat pe Caru =rege. Chihîîoatiă (Dai.) < chihîiă 'celnic’.
  LimniroaÂe (Pap. B.) < limnar 'lemnar’.
  PiscăroaÂe (Pap. B.) < piscar 'pescar’.        s
  Văsiloaâe 'regină’ (Pap. B.) < vasil’ă 'rege'.
                                    Nume de familie.
  Un document din 1726 (Hasdeu, 2506) vorbeşte de „boerul Ianache Barbă-lătoae”.
  Act mold. 1663 (Hasdeu, 570) : „fată ai Dăvidoae,’) „nepoată de fiîu ai Dăvidoae”, „partea Soacră noastră ai Dăvidoae”.
  „Zapis a Dumisale maicei noastre ai Moviloae” (Mold. 1615,. Hasdeu 570).—Ai Moviloae — ai Moviloaei.
      Persoana feminină exercită a profesiune, o atribuţie. Doftoroae < doftor.
  AhăoaAă 'bucătăreasă’ (Dai.) < ahci 'bucătar’.
  Arîjtoatiă 'croitoreasă’ (Dai.) < araftu 'croitor’.
113
   Cuscroarlă 'femeia care împreună cu mireasa se duc la casa mirelui în ziua de nuntă’ (Dai.) < cuscru 'nuntaş’.
           Un nume comun izolat ca nume de plantă. Boengloae 'plantă erbacee tinctorială’ (Panţu) < boiangiu,.
                            înţelesurile 1 şi 2 le cumulează:
   Amirăroarle (Pap. B.), amiriroarlă (Dai.), amiroarle (ţap. B.) 'împărăteasă’ < amiră 'împărat’.
   Picuroarlă 'păstoriţă şi femeia păstorului’ (Dai.) <*picurîroarlă< picurar.
                                   Nume de animale.
   Cerboae (Buda), mr. ţirboariă 'cerboaîcă; biche’ < cerb, ierb.
   Ghionoae, vionoae (Godin, 78) <ghion.
   Lupoarîe (Noua Rev. Rom. VIII 86), lupoană (Car.), mr. lu-poarlă (Dai.), lupoarîe (Pap. B.), megl. lupoană 'lupoaică’ < lup. — Forma dr. lupoae se păstrează numai ca nume de plantă (Panţu) şi de localitate (Lupoarîe, satul numit azi Lupoae, jud. Mehedinţi, Hasdeu, Cuv. I 242).
   Porumboae (Hasdeu, Cuv. I 297) < porumb 'pigeon’.
   Şerpoae 'şerpoaică’ (Conv. Lit. XX 1018) < şerpe.
   Ursoae (Bibi. 2291fli), megl. ursptlă 'ursoaică’ < urs.
   L'ipuroană 'Icpuroalcă' (Dai.) < Iepuri.
   Şuricoarie 'femela şoareculuî’ (Dai.) <şoaric.
   Tîroarlă 'măgăriţă’ (Dai.) < tar 'măgar’.
                               Nume de fiinţe mitologice.
   Zmeoarlă 'lamia' (Car.) szmău 'lemur’. —Zmeoae nume de plantă (Panţu).
                                AUGMENTATIVE.
                           Augmentative propriu zise.
   Acoiu, acorlu (Car. Rev. cr. lit. III 86). ancorlă(Rev. cr. lit. III
86)  < ac.
   Bubolă < bubă.
Pascu, Sufixele româneşti.
8
114
   Butolu < bute.
   Cămeşoiă < cămeşă.
   Făţoiă 'faţă de masă’ (Candrea) < fa(ă.
   Furcolă < furcă.
   Guşolă (Godin, 37) < guşă.
   Măturoiă (Săgh. 43) < mătură.
   Oloiă (Săgh. 97) < oală.
   Pletrolă < piatră.
   Pisoiă 'piesă de 5 leî’ (Pamf.C.) < piesă.
   PulbltX < pulă.
   Săpoîă 'hîrleţ’ (Viciu, 74) < sapă.
   Suloiă 'lemn de brad supţire şi cioplit în două dungi’ (Viciu, 92) < sul, cf. sulhari ‘lemne lungi’ (Şez. III 89).
   Ţăpoîă < (apă.
   Burduhoae 'vas de lemn pentru vin’ (Pamf. J. III) < burduh. Cănoafte (Noua Rev. Rom. VIII 85) < cană.
   Căsoae 'casă mare la vie’ (Mold. Vîrcol) < casă.
   Cîrpoae 'cîrpă ce poartă femeile pe cap’ (Vîrcol) < cîrpă. Cuţitoae = cuţit mare cu care se curăţă copitele cailor (Dame
T.  108), care se întrebuinţează la dogărie (Dame T. 88).
   Drîmboae (Şez. VII 180) <.drîmbă.
   Ijopătoae (Dan. I 122) < lopată.
   Paloană 'porculeţ de fîn’ (Viciu, 65) < pală.
   Scăunoae = scaun de cuţitoit, scaun de doage (Dame T. 88). Suptoae 'bîme mari de brad pe care stă podul’ (Viciu, 81) < de-desupt.
   Păpuşoîă 'maîs’ < păpuşă.
   Clocolu, clocloiu 'cîocîrlie’ (Viciu, 30) < cioc.
   Găunoiu 'viespe mare, tăun’ (Conv. Lit. XX 1010) < găun.
                              Augmentative■ depreciative.
   Băboiu < babă.
   Băeţolă (Tiktin), băetolă, băeton, băeţon 'băiat ca de 15 ani’ (Vîrcol) < băet, băeţl.
   Bărbolu < barbă.
   Bucătolu (Pamf. C.) < bucată.
   Bulgăroiu < Bulgăr.
   Fătoiu < fată.
   Musteţoiu <musteaţă.
   Puţolă < puţă.
   Ţărănoiu (Şez. V 167 sub ţopîrlan), ţărănoii (Noua Rev. Rom. VIII 88) < ţăran.
   Vîjoiă — vîf 'vagina babelor’ (Şez. V 171).
   Mul'iroaiiă (Dai.) < mul’eri.
   Biiduholă 'om gras şi greoiu’ (Pamf. C.) < burduh 'burtă’. Flenţoîă 'epitet dat unuia îmbrăcat în flenţe (flenduri)’ (Godin, 32).
   Momiţoîă 'persoană foarte urîtă’ (Mold.) < momiţă.
   Niţoîă 'porecla unul prost’ (Codin, 53) < Niţă.
                     Nume proprii de familie.
   Gogonoiu (Codin, 36) < gogon 'umflătură’.
   Căcăoiiu porcelă pentru bărbaţi (Pop. 35 a) < Căcău id. ibid. < cac.
                                   Augmentative ironice.
   TălhăroitX 'vorbă adresată mai mult în zeflemea unui copil’ {Săgh. 71) < tâlhar.
                                NOMINA INSTRUMENTI.
                                  Derivate dela verbe.
   Pisoîă, chisoiu (Pamf. C.), pisorîu (Rev. cr. lit. III 164) 'un lemn scurt şi puţin gros cu care se pisează usturoiul’ < pisez.
   Urdzolă 'instrumentul cu care se urzeşte’ (Şez. V169 < urdzesc.
   Meliţoiu 'ecang’ (Dame T. 139) < mdiţ 'ecanguer’. — Măiţă 'ecang' <bulg. mealiţa este şi el simţit ca un derivat imediat ■dela verb.
                   Derivate dela substantive. Mămăligoîă 'melesteu' (Viciu, 58) < mămăligă.
                   NUME DE MEDICAMENTE.
   Şuricoane ‘otravă pentru şoareci’ (Dai.) < şoaric.
116
                             PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Răsunoiu (Conv. Lit. XX 1016, Săgh. 66, Şez. VII 183 a), rusuronu (Rev. cr. lit. 111 167) 'pînea care se face din răsăturile depe covata în care s’a frămîntat aluatul’ < răsură idem (Viciu 73).
                                   CONŢINUTUL.
   Găzoiă 'un fel de lampă mică’ (Codin, 33) < gaz. Subt influenţa acestuia s’a născut lămpolu, idem ibid.
   Urdzîcoană 'plăcintă cu urzici’ (Dai.) < urdzîcă.
   PituroaÂă 'plăcintă înfoîată, sin. pită di peturV (Dai.) < petură.
                      MATERIA DIN CARE E FĂCUT UN LUCRU.
   Brădoane ‘vas mic de lemn’ (Noua Rev. Rom. VIII 85), brădoae 'vas mic de lemn pentru băutură’ (Vîrcol), ‘putinică de murături, de stroşie, cu zaplăt’ (Boc.) < brad. —Varianta masculină brădon este atestată la Car. cu înţelesul figurat de 'nomen tortae’ (s’a luat conţinutul pentru continent).
                                  APARŢINEREA.
   Prejurotă 'broderie faite sur le bord des chemiscs’ < vr. prejur 'autour’.
                      DEOSEBEŞTE VARIETĂŢI DE LUCRURI ORI LUCRURI ASĂMĂNĂTOARE.
                                  Nume de plante.
   Cepoîă (Săgh. 48, Şez. V 56), cepoti (Car.) 'ceapa care rămâne după ce i s’a rupt umflătura cu seminţile’ —ceapă.
   Ordzpe 'orzoalcă’ (Candrea) —orz.
   Usturoae 'usturoiţă, plantă erbacee cu miros tare de usturoiu’ —usturoiu.
   Măzărotă 'măzăriche’ (Viciu, 59) —mazăre.—Şi mazărea şi măzărichea sunt plante erbacee din familiea Leguminosae-Pâpiiio-naceae.
   Vîrcol dă ceroiă =■ cer. Este foarte probabil că cuvintele acestea nu-s sinonime.
117
   Humoae ‘un fel de var eu care se spoesc casele, de culoare vî-nătă, pe cînd huma este albă’ (Şez. V 100).
   Cicricoană 'sfîrlează care se învîrteşte mult şi abia se observă că se învîrteşte ’(Dal.) — cicrică ‘rouet’.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Arzolu ‘arzător’ (în sens moral, Hasdeu 1535) < ard, arzi.
   Ascullolă ‘attcntif, soumis’ < asculf.
   Lucroiă ‘laborieux, actif < lucrez.
   Achicăşoriă, apicaşorîă ‘năzdrăvan’ (Pap. B.)< achicăsescu ‘pricep’ = ngr. aicotxtxC».
                       Derivate dela adiective.
   Corcloiă 'amestecat, corcit’ (Vîrcol) = corciă.
   Drăgoiu ‘dilectus’ (Car.) < drag. —Drăgol poreclă pentru bărbaţi (Pop. 37 a), nume de familie (Pop. 51 a).
   Greolă ‘lourdaud’ < greu. —Greoanc ‘îngreunată’ (Rev. cr. lit. III 156).
   Violă, ‘vif’ < viu.
   SărăcoM ‘săraci de tot’ (De-atuncî am rămas cam sărăcoM, Noua Rev. Rom. VIII 87) < sărac.
                     ADIECTIVE ÎNTREBUINŢATE CA SUBSTANTIVE.
                               Nume proprii de animale.
   Albolă, albonu: „porcii albî-bălani se zic albonî” (Banat), — „porc cu pete—caclur, porc alb — albotiu” (Banat), — „cinele alb ca neaua [se zice] albolu” (Haţeg) (Hasdeu, 759) < alb.
   Bălon 'bos albuş’ (Car.), bălonu nume de boi (Pop. 91) < băl ‘albuş’ (Car.), nume de boi (Pop. 91).
   „La un cîne bălţat ciobanii îi zic bălţolă" (Rîmnicui-Sărat, Hasdeu 3090).
   Brezolu nume de câni (Hasdeu 1457, Dame T. 181, Şez. VII 176), brezoiiu nume de boi (Pop. 91) < breaz, cf. Breazu nume de bou cu o dungă alba pe boţ (Dame T. 28), brezu nume de boi (Pop. 91), breazu nume de cai (Dame T. 182).
   Murgolu ~ murg nume de bou cu părul bătând în roşiu (Dame T. 27).
   Suroriu nume de boi (Pop. 91) < sur.
118
                                  Nume profirii de familie.
   Budzăto/l (Pop. 50 c) < buzat.
                                      Nume comune. *
                Murgolă 'un peşte argintiii închis' (Dame T. 127) < murg. Derivate dela substantive.
   Cercelol 'se dit des pigeons â collier blanc, pigeon â cravate' < cercel.
                                O CALITATE INTENSA.
   Acroîă < acru.
   Amărolu, amăronă (Rev. cr. lit. III 86) < amar.
   Asprolă < aspru.
   Dulcon < dulce.
   MărunţoM ‘mici de tot’ (Pui-s cam mărunţonl, Noua Rev. Rom. VIII 86) < mărunt, -ţl.
   Mistriţoiu 'cînd e pârul mai multe neamuri: or vioriu, roşu, negru, or alfelf (VîrcoJ) < mistreţ 'amestecat’.
   Albotă < alb.
   Gălbănolu, (Conv. Lit. XX 1010, Şez. VII 165) < galbăn. Verdon (Noua Rev. Rom. VIII 88) < verde.
                              ADIECTIVE - SUBSTANTIVE,
   1.   Zgalbă ustunoae 'usturătoare’ (Dosotelu, Hasdeu 1820), 2. Bot. usturolă (Panţu), usturon (Car.), ustunoiu (Panţu) ‘ail’< ustur.
                                SUFIXE COMPUSE.
                               -oaică ( —-oae+-că).
                    NUME DE FIINŢE FEMININE DELA MASCULINE. Nume de persoane.
                                  Nume comune.
  Boeroalcă < boer.
  Clocoaică < clocoiă.
119
   Mahalagioaică < mahalagiii 'locuitor în mahala’ (Păsc.). — Ambele cuvinte au căpătat acum în urmă înţeles depreciativ.
   Teleloaică < teleleu 'unul care umblă fără niclun căpătîlu1 (Pamf. J. III).
   Arăpoaică (Hasdeu, 1457) < Arap.
   Franţuzoaică < Franţuz.
   Nemţoaică (Săgh. 61) < Neamţ.
   Sîrboaică < Sirb.
   Turcoaică < Turc.
                                      Nume proprii.
   Totoica poreclă pentru bărbaţi (Pop. 45 a), ef. Tota, Totoc id. ibid.
                              Nume de fiinţe mitologice.
   Bălăuroaică (Hasdeu, 2946) < balaur.
   Zgripţuroaică < zgripţor 'griffon’.
   Zmeuaică < zmeă.
   Păduroaică = mama pădurii (Grig. I 74).
                                   Nume de plante.
   Cocoşoaică 'rodul-pamîntuluî, pi clorul-vi ţelului’ < cocoş, cf.plan-ta cocoş — coada-cocoşului.
   Lipscănoaice 'Coreopsi s-elegant, Sehongesicht1 < Lipscan, propriu zis 'femee din Lipsea1, apoi 'femee frumoasă’.
   Trînfoaică 'buruiană de trînjV.
   Negroaică 'negruşca1 < negru.
                                  Augmentative ironice.
   Iloţoaică 1. fem. dela hoţ, 2. nume propriu de căţele (Dame T. 181) < hoţ.
   Moşoaică 'oală mijlocie între oală şi ulcică1 (Pamf. B.) < moş, moaşă.
                                    INTENSIVE.
   Vîntoaică < vînt.
120
                                       CONŢINUTUL.
   Jfirînzoaică 'un tel de plăcintă cu brînză’ < brînză.
                                 VARIETĂŢI DE LUCRURI.
   Harbuzoaică 'harbuz lungueţ’ < harbuz.
                                   -otoifi (=-ol-[-oiu).
                                     AUGMENTATIVE.
               Flogotoiă 'fulg de omăt mare’ (Pamf. C.) < *fulgotoiu< fulg.
                                   -uloîu ( =-ul+-oiă)
   Duduloiu = dudă 'ţeava, tub’ (Boc.).
                                   -ioae ( —-eii +-oae)
   Porcioane 'putină de spălăturî sau lături, lăturar’ (Rev. cr. lit. III 165) < porc.
   Originea     it. -ogno, port.-onfto, sp. -ueno <-oneus,-onius. —
Sunetul o nu s’a prefăcut în u prin diferenţiare faţă de -uîă < -uleus.
   Sufixul bulgar -oîka din Franţuzoîka 'Franşaise’, Nemfoîka ‘Allemande’, SQrbolka 'Serbe’, deavoika = deava 'jeune fille’ (di-min. alint.) este împrumutat dela Romîni.
                                      Elemente slave.
   Baraboîă 'barabulă, cartofă ; pomme de terre’ < bulg. baraboi.
   Copoiu 'limier’ < bulg. kopol.
   Războiu, mr. arizbotti (Dai.) 1. 'metier de tisserand’, 2. 'guerre* < bulg; război 1, boi 2.
   Zăvolă < bulg. zăvoi 'baie ; rade, bras de mer; (na reaka) coude ; courbure d’un chemin’.
                                    Elemente neogrece.
   Mr. dirmotiu (Dai.), megl. drămotiii 'crible’ < 3pcji<5vi, 8spţi.6vi.
  . Mr. piponu (Dai.), megl. pipotiu, pipoană 'melon’ < rceroiviov
121
'melon (fruit)’, rceiroviA 'melon (plante)'.— Subt influenta lui piponu s’a făcut gîlboău 'melon’ (D^l.) < galbin.
                                 Elemente germane.
   Leocoae-roşie (trans.) 'micşunea’ < Winter-Levkoge.
   Fenomene de Analogie.
                                 Substituţii de sufix.
   Pilonă 'absinthe’ (Dai.) < bulg. pelin.
   Lucrător, lucrătoară (Pap. B.) şi lucrătoăă, lucrătoane (Pap. B.). Ţiriior (Pap. B.) şi ţiritoău (Mih.), ţiritoană (Mih.), ţiriloaăe (Pap. B.) 'cerşitor, -oare’.
   Ansîritoaăă 'minge’ (Dai.) = cir. săritoare 'care sare’.
  Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -oîu cari arată o fiinţă sunt masculine ; cele cari arată un lucru sunt eterogene şi fac pl. -oae (bubolu-buboae, bu-tolă-buloae, măturoiă-măturoae, pletrolă-pletroae, ţăpolu-ţăpoae). — Cuvintele în -oae sunt feminine şi au pluralul identic cu sg., cf. ursoae pl. în Bibi. 2662/6.
   Măzărolă, humoae se întrebuinţează numai la sg.
   Pl. păpuşoae înseamnă 'sămănăţurî de păpuşoîu’.
   Augmentativele depreciative au singularul masculin, chiar dacă prototipul este feminin, cf. bărbolu < barbă, musteţolă cmusteaţă, afară de cazul când e vorba de o persoană, ca mr. mul’iroană < muVari.
   Cuvintele în -oalcă sunt feminine şi fac pl. în -oaice.
   In limba comună cuvintele în -oae cari exprimă naţionalitatea unei femei şi femela unui animal s’au compus mai departe cu sufixul fem. -că. Astăzi se zice de pildă numai Unguroaică, ursoaică, faţă de sec. XVII Unguroană, ursoae. Se spune totuş ghionoae.
122
                                   OT (-61).
   Observaţie. — Fem. -otă. Funcţiunea.
                                    SUBSTANTIVE.
                                     DIMINUTIVE.
                                Diminutive alinlătoare.
   Strînot 'haină mică’ (Dai.) < siratiu 'straiu’ (Pap. B.).
   Cîmişolă 'cămeşuţă’ (Dai.) < cîmeaşă.
   Mîşotă, mîjotă 'mînuşiţă’ (Dai.) < *mînuşotă < minuşă ’mînuţă’.
                                      ADIECTIVE.
                                Diminutive alinlătoare.
   nicuzol (Pap. B.), rîiczot (Dai.) 'mititel' < riicuz idem (Pap. B. Dai).
   Originea : =-it. -otto, fr. -ot < *-otlus —-ittus (G. Pascu).—Sufixul s’a păstrat simplu numai în dial. mr. In dial. dr. se găseşte numai în compuse, ca prim element al compunerii, în -oteiă, -otel, -otic, -otean, -otoc, -otoXu.
   Şalotă (dr.) Bot. 'pur’ < germ. Schalolte.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -ot a trecut mr. cucot fcpq’ (Pap. B.) < vsl. kokotă.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -otă sunt feminine şi iac pl. în -e (resp. -i) : cîmişoti (Pl. lui mîşotă nu este dat). —Genul lui strînot nu este indicat. —Femininul şi pluralul adiect. nicuzot nu sunt atestate.
                                     TOR (-tor).
   Observaţie. Dr. mr. — Derivarea sc face numai dela verbe. Derivatele dela verbe de conj. I şi IV se fac dela radicalul in fini-
123
tivului prin -tor; derivatele dela verbe de conj. III şi II se fac dela radicalul indicativului prezent prin ‘-ăior extras dela derivatele dela verbele de conj. I.—Prin -ător se găsesc şi câteva exemple de derivate dela substantive.
  Funcţiunea.
                                     ADIECTIVE.
                            POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Apucător 'raptor’ (Car.) < apuca.
   Arătător ‘ostensor; apparens’ (Car.) < arăta.
   Stricător (Pasări stricătoare, Dos. Prol. 167a) < strica.
   Păgubitor 'care produce paguba’ (Dos. Prol. 222/e) < păgubi.
                                   POSIBILITATEA.
   înjugăloriă (Bibi. 532/ib : orcoCoytov, jumentum ; Bibi. 557*: &jro£0710V, asinus), juguitorlu (Bibi. 173747 : bnotlbşiov, asinus) < înjuga, jugui, cf. lat. jumenta jugalia 'animaux de trăit’, jugales (cqui) ‘chevaux atteles’.
   Aplecătoare, mr. aplicîtoari (Dai.), megl. plicătoară 'qui allaite, en pari. des brebis’ < apleca.
   Mărtătoare (Pap. B.), mîrtîloari 'nubile, en pari. des filles’ < mărita, mîrita 'se marier’.
   Micîtoari *zi de dulce’ (Dai.) < mica 'manger’.
   Outoare 'care se ouă, despre găini’ < *oăătoare < oăa.
   Goniloare < goni.
                                     NECESITATEA..
   Muritor 'mortel’ < muri 'mourir’.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Ruşinător (Da te • voi pre mina a neşte ruşinălori. Dos. Prol. 167io>< ruşina 'deflorer’.
   Aflîtor 'găsitor, descoperitor, inventator’ (Dai.) < afla. Auriilor 'care urlă mult la vînat’ (Dai.) < auria.
   Iubitor (Iubiloriul de mucenici Acachie, Dos. Prol. 20%) < Iubi. Linguşitor < linguşi.
   Ocărîloriu (Dos. Prol. 93722) < ocări.        *
124
   Povăţuitoriă (Bibi. 1292/83, 1417®) < povăţuesc (Bibi. 1712/18 şi Mold.).
   Propoveduitoriu (Andrei [era] propoveduitoriu în besearică. Dos. Prol. 237®) < propovădui.
   Silitor (despre şcolari) < sili.
   Sprijinitoriă 'protector’ (Dos. Prol. 292/38) < sprijini.
   Stăruitor < stărui.
                                     SUBSTANTIVE.
                                      Concrete.
                                   Nume de plante.
Lăpădătoare plantă erbacee întrebuinţată de leac pentru brâncă şi răni < lepăda.
  Sculătoare 'cbaele-popiî’, plantă ale cărei tubercule trec în popor ca afrodisiace < scula.
  Tremurătoare 'larba-iepureluî, fîlfîitoare' < tremura.
  Trepădătoare plantă erbacee cu proprietăţi laxative < trepăda.
  Vătămătoare 'iarbă de vâtăm, Iarbă de vătămătură, Iarba ra-nei’ < vătăma.
  Plesnitoare plantă erbacee al cărei fruct la maturitate se desprinde de peduncul şi aruncă cu putere, printr’o deschizătură bazilară, seminţile şi lichidul cuprins în el < plesni.
  Scrîntitoare plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ sau ascendentă < scrînti.
                                   Nume de animale.
   Privighitoare, privegătoare şi privigâloare (Mard. 359) 'rossignol’ < privighia veiller’.
   Bocănitoare 'gheunoae’ (Rev. cr. lit. III 89) < bocăni. Ciocănitoare pie’ < ciocăni.
   Lipitoare 'sangsue’ < lipi.
                                    NOMINA AGENTIS.
   I.egător < lega.
   Măturător < mătura. Săpător (Mat. 50) < săpa. Tăetor < tăia.*
   Cerşilor < cerşi.
   Croitor < croi.
   Domnitor < domni..
   Muncitor < munci.
   Vrăjitor (dr. megl.) < vrăji.
   Alîptîtoari 'nourrice’ (Dai.) < alîpta 'allaiter’.
   Bocitoare 'pleureuse’ < boci.
                                 NOMINA INSTRUMENTI.
   Incordător 'lemnul care suceşte, încordează, frînghiea ferestrău-luî’ (Dame T. 86) < încorda.
   Mustuitor 'instr. de lemn cu care se sfarmă strugurii în hirdău’ (Dam6 T. 80 < mustui.
   Sucitor 1. 'instr. de lemn cu care se întinde coca de aluat for-mînd foaia pentru plăcintă’ (Săgh. 69), 2. 'lemnul care suceşte frînghiea ferestrăuhu’ (Dame T. 86) < suci.
   . Tăetor 'butucul pe care se tae lemne’ (Pamf. C., Codin Ing.)< tăia.
   Discîcitor 'pieptene rar’ (Dai.) < disăcia 'a descurca părul eu pieptenele’.
   A fumătoare < afuma.
   Apărătoare < apăra. .
   Astupătoare, mr. (aJsiupîtoari (Dai.), stupătoare (Pap. B.) dop’ < astupa.
   Căutătoare 'oglinda’- < căuta 'a privi’.
   Fătătoare 'organul genital al Vacii’ (Dame T. 32) < făta 'mettre bas’.
   Închietoare articulation’ < încheia, cf. închietură.
   încuetoare < încuia.
   Legătoare 1. 'instr. de legat’ (Ţiplea), 2. 'basma de legat capul, gîtul’ (Păsc.).
   Luotoare.'seau ă puiscr’ < lua.
   Pişcătoare 'prăjină crăpată în patru la vîrf, cu care se culeg din pom fructele la care nu ajung cu mîna’ (Rev. cr. lit. III 164) < pişcă.
    Răsucitoare 'sucitorul ferestrăului’ (Dame T. 86) < răsuci.
    Strecurătoare < strecura.
    Turnătoare 'petite coupe’ (Bibi. 57) < turna.
126
   Duruitoare 'cr6celle’ < durui.
   înghiţitoare 'iaringe’ < înghiţi.
   învălitoare, mr. anvălitoare (Pap. B.) < învăli.
   Stropitoare < stropi.
   Trăsăriloare 'cleampă’ (Conv. Lit. XX 1019) < tresări. Zbîrnlitoare (la zmeu) < zbir mi.
   Aspindzurîtoari 'atîrnătoare’ (Dai.) < aspindzura.
   Asunîtoari 'orice produce zgomot’ (Dai.) < asuna.
                                       RECIPIENTUL.
   CMşitor 'pissoir’ (Dai.) < chişa 'pisser’.
   Cîcîtor 'latrines’ (Dai.) < cîca ‘chier’.
   Scăldătoare 'baignoire’ < scălda.
   Spălătoare 'baignoire’ (Bibi. 672/#, 697u) < spăla.
   Eşiloare 'latrines’ (Car.) < eşi.
   Stupitoarex stupi cracher’.
   Tocitoare 'cadă largă cu cercuri de fler’ (Conv. Lit. XX 1019), 'vas mare de lichide’ (Codin Ing.) = pritocitoare < pritoci. Umblătoare 'latrines’ < umbla.
   Exemple de nomina instrumenti având în acelaş timp formă mase. şi fem.
   Scăldătoare şi scăldătorlu (Bibi. 2782/57) < scălda.
   Sucitor şi sucitoare (Conv. Lit. XX 1018) <suci.
   Mescătorîu 'paharnic ; âchanson’ (Mard.) (nomen agentis), me-scătoare 'vadră’ (Mard.) (recipientul).
                          LOCUL UNDE SE PETRECE O ACŢIUNE.
   Tăetoare 'loc unde se tae vitele’ < tăia.
   Săritoare 'cascadă’ (Codin, 65) < sări.
   Alte exemple v. -ător.
                                      POSIBILITATEA.
   Glcitoare 'devinette’ <gîci 'deviner’.
127
                                     Abstracte.
                                     O ACŢIUNE.
   Descălecătoare < descăleca.
   însurătoare < însura.
   Măsurătoare < măsura.
   Numărătoare < număra.
                 O ACŢIUNE ŞI PERIOADA DE TIMP IN CARE ARE LOC.
   Cîntători 1. 'cîntatul cucoşilor’ (Şez. V 58), 2. 'vremea cînd cîntă cucoşiî’ (Ţiplea) < cînta.
                             ADIECTIVE — SUBSTANTIVE.
   Fermecător I. 'charmant’, 2. 'fărmăcătorlă 'care face farmece’ •(Dos. Prol. 282/12, 291/36') < fermeca.
   Lucrător 1. rqui travaille’ (începu Noe om lucrătoriu pămîn-tului şi răsădi vie. Dos. Prol. 62/57), 2. zi lucrătoare 'jour ouvrable’,
3. (dr. megl.) 'ouvrier'.
   Topiiorîă 1. 'care topeşte’ (Foc topitorîă. Bibi. l322/4), 2. a. 'cel care topeşte, argentatius’ (Bibi. 187a/14), b. 'atelier unde se topesc metale’ (Bibi. 2472/14) < topi.
   Viilor 1. a. 'care vine’ (Isaac... văzu cămile viitoare, Bibi. 172/gg), b. 'care va veni’ (Numărul viitor al reviste!), 2. 'l’avenir’ < veni.
                                SUFIXE COMPUSE.
                                      -ător.
   Serveşte pentru a face derivate dela verbe de conj. III şi II •dela radicalul indicativului prezent şi este extras dela derivatele dela verbe de conj. I prin raport cu indicativul prezent (ex. apărător—apăr). —Verbele terminate în d întrebuinţează radicalul schimbat, în z, care se găseşte în indic. prez. pers. 2 sg. şi part. prez. (ex. ard, arzi, arzînd).
                           POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Ardzător ardent’ (Car.) < ard, ar(d)zi.
   Făcătorlă (Acesta... să feace făcătoriu de... cîudeaşe, Dos. .Prol. 182/*») < fac.
128
   Taur împungătorlu (Bibi. 542/u) < împung.
   începător < încep.
   Un Acachie mărgătorlă la Machedoniea moşiea sa, o cerşu [pe sfîntă] la. ighemonul, Dos. Prol. 1 S*/3a <merg.
   Păscătoriă 'care paşte’ (Juncă păscătoare, Bibi. 218yai. - Boi păscători, Bibi. 245Vse) < pasc.
   Pierzător (Neşte eretici scomisease e eresă pierzătoare la suflet. Dos. Prol. 272/31) < pierd, -zl.
   Seducător 'seduisant’ < seduc *s6duire\
   Şezătorlu (Văzuîu un şezătorlu pre nuor, Dos. Prol. 822/7) < şed, -zl.
   Văzătoriu (Ilie văzătorlul de Dumnezău, Dos. Prol. 332/s) < văd, vezi.
                               NOMINA AGENTIS.
   Culegător < culeg.
   Despuetorlă 'stăpîn’ (Hasdeu, Cuv. II 87, 165, 382) < despune 'a stâpîni’ (Hasdeu, Cuv. II 235) =lat. dispono 'disposer, ordon-ner, regler, gouverner’.
   Deregăiorîă 'cel care drege vinul’ (Dos. Prol. 48yi8, cf. „îutr-acelea părţ de lume dereg vinul cu apa” Dos. Prol. 48x/7), dregător 'funcţionar’ < dereg, dreg.
   Ţiritor, -oară 'mendiant’ (Mih.) < *ţirîior < ţer.
                                  NOMINA INSTRUMENTI.
   Bătător 'batte â beurre; battoir’ < bat.
   întinzător 'lemnul care întinde frînghiea ferestăulul’ (Dame. T. 86) < întind, -zi.
   Cingătoare < încing.
   închizătoare < închid, -zl.—Discl’idzîioare 'chee cu care se deschide’ (Dai.) < discl’id.
   Râzătoare < rad, -zl.
   Străcătoari, mr. stricătoare (Pap. B.), stricîtoari (Dai.) 'strecurătoare’ < *strec — strecor.
   Ţietoare ’o prăjină de care te ţii cînd te sui în podul morii pe o scară cu 5—6 trepte’ (Conv. Lit. XX 1020) < ţin, ţii.
   Spălător 'bucată de petică cu care se spală blidele’ (Mold.), spălătoare 'baignoire’ (Bibi. C91/!, 672/6).        »
129
                                    RECIPIENTUL.
   Trăgătoare 'vas de măsurat, cam cît vadra’ (Codin Ing.)<trag, cf. a trage vinul.
   Zăcătoare 'poloboc foarte mare’ (Săgh. 109), zăcători 'vase mari de vinuri” (Codin Ing.) < zac.
                LOCUL UNDE SE EFECTUEAZĂ ACŢIUNEA PRIMITIVULUI.
   Ascunzătoare < ascund, -zi.
   Şezătoare < şed, -zi.
   Trecătoare 'loc pe unde se trece peste o apă’ (Dos. Prol. 962/u) < trec.
                               PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Zicătoare 'ceia ce se spune ca pildă’ (Săgh. 109) < zic.
   Pentru sufixul -ător cunosc şi următoarele derivate dela substantive :
   Călător < cale.
   Drumător ‘drumeţ’ (megl.) < drum.
   MUîziior 'persoană care ţine un magazin’ (Dai.) < *mîglză = mîgîziă.
   Sărător 'traistă mică în care se păstrează sare’ (Pap.B.), sîrîtor, sinilor 'traistă’ (Dai.) < sare (recipientul).
                                Un derivat dela adiectiv:
   Mucedător, mucedătoare plantă erbacee pâslos-lânoasă, numită şi 'cenuşie’ < muced.
   Dătător < dăt-, cf. detei, dădui, dădeam.
   Originea : =it. sp. pg. -torio, pv.-tori, -dor, fr. -toire < -torius, moştenit în :
   Alivdiior 'care se laudă, de lăudat, lăudăros’ (Dai.) < lauda-lorius 'celui qui loue, approbateur’.
   Arător 'de labour, labourable’ < aratorius.
   Căsător 'qui possâde une maison, 6tabli, homme mari6, 6poux’, mr. cîsitor 'casanier’ < *casatorius, cf. pg. casadouro 'nubile’, cat. casador, sp. casadero 'nubile’.
Pascu, Sufixele româneşti.
9
130
   Dator < *debitorius.
   Făptorlă 'createur’ < *fadorius, cf. factorium 'pressoir â huile’.
   Umblător (pod umblător, salcie umblătoare) < ambulatorius, -a, -um 'oii l’on peut se promener; qui peut se transporter ; inconstant, mobile’.
   Judecător 'juge’ < judicatorius.
   Cuptor < coctorium.
   Luminătoriă (Bibi. 310734, 306a/63 : candelabrum) pl. luminătoare şi luminători (Bibi. 99745 : lucerna) < Humiriatorium, cf. luminator 'celui qui 6clai re’.
   Răşchitor, mr. arîscl’itor, arîschitor, discl’itor (Dai.), megl. di-sclitor 'instrument pour former Ier echeveaux’ (v. figura la Dame T. 140) <*rasc(u)latorium < *rasculo 'gratter, racler’ (cf. K6r-ting), de unde şi it. raschiatoio 'racloir, ratissoire’ ?
   Vultoru = volbu 'sul de lemn pe care este înfăşurată urzitura’ (Mih.), viltur = volbu 'două furci împlîntate în pămînt pentru a strînge urzeala pe sul’ (Dai.), 'ensoupleau, ensouple’ (v. figura la Dame T. 135) <*volutorium <.voluto 'rouler, faire tourner, en-rouler’.
   Lăuloare 'apă, leşie cu care se lă’ (Mold.) < lavatorius, -a, -um 'qui sert â laver’.
   Lîlîtoari 'jour ou vrabie’ (Dai.) < (dies) *lăboraloria.
   Mutătoare Bot. plantă erbacee agăţătoare < mutatorius, -a, -um 'dont 011 change, de rechange’, cf. şi mutator celui qui change, celui qui change de’.
   Sărbătoare 'jour de fete’ < (dies) *servatoria, cf. servator 'con-servateur, sauveur, liberateur’.
   Acoperitoare 'toiture, couverture’ < coopertorium 'couverture’.
   Călcătoare 'fouloir de vendange’ < calcatorium 'pressoir’.
   Cheutoare, chioloare < *clavatoria.
   Ajutor, megl. jutor < adjutorium.
   Sufixul -torius s’a substituit lui -tor, păstrat în celelalte limbi romanice, după cum probează derivatele româneşti prin -tor cari arată nomina agentis, precum şi câteva exemple :
   Adunitor 'care adună’ (Dai.) < *adunalor, cf. adunatrix 'celle qui reunit’.
131
   Ascultător 'qui obeit, soumis; auditeur' < auscultator.
   Călcător ‘celui qui foule le raisin’ < călcător.
   Cumpărător (dr. megl.) ‘acheteur’ < comparator.
   Luptătoriă ‘lutteur’ (Eşti... luptătoriu înpotriva luî Dumnezeu Dos. Prol. 24V28) < ludalor.
   Peţitor 'celui qui demande en mariage’ < petitor 'celui qui de-mande’.
   Vînător, mr. avinîtor 'chasseur’ < Venator. — Venatorius ad. 'de chasse, de chasseur*.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -tor sunt masculine când arată o persoană, eterogene, pL -toare, când, arată un lucru cuvintele în -toare sunt feminine şi fac pl. -toare când arată o persoană (ex. cerşitoare) şi -tort când arată un lucru (afumătoare ajumătorî).
                                  UC (-lik).
   Observaţie. Dr. — In câteva cazuri apare forma -ug. Funcţiunea.
                                 • SUBSTANTIVE.
                                  DIMINUTIVE.
                             Diminutive propriu zise.
                                 Nume comune.
   Bulbuc 1. 'bulă de apă, de sopon’ (Mold.), 2. ‘bobocel, boboc de flori’ (Bud.) < bulbus.
   Butuc, butug (Ţiplea) < but-, cf. bătură.
   Struţuc (Bud.) < struţ ‘buchet*.
   Ţăpuc (Şez. V 165) < ţap.
   Frundzută (Ţiplea) < frundză.
   Văîugă (Noua Rev. Rom. VIII 88) < vale pl. văl.
   Buturugă < bătură (Pas.).
132
                                     Diminutive alintătoare. Nume comune.
  Finuc = fin.
  Frătiuc (Bud.) < frate.
  Frăţiuc < frate pl. fraţi.
  Mîndruc = mtndru ‘Iubit’ (Ţiplea, Bud.).
  Neniuc — nene ‘tată’ (Ţiplea).
  Soţuc, -ă = soţ (Ţiplea, Bud.).
  Străinuc = străin (Pamf. Agr.).
  Bădilucă ‘bădiţă’ (Hasdeu, 2858) < bădiţă, atestat la Hasdeu ibid. ca nume de familie.
  Tăttică = tată (Ţiplea, Bud.).
  Băbucă < babă.
  Lumucă = lume (Bud.).
  Mămucă (Săgh. 60, Ţiplea) <mamă.
  Mătăsucă < mătasă.
  Mintiucă (Bud.) < minte.
  Sorucă = soră (Bud.).
  Ziucă = zi (Bud.).
                                        Nume de plante.
   Codiţucă 'queue de souris’ < codiţă.
                                  Nume de animale.
                                    Nume de vaci.
  Băluca = Băla (Pop. 55 a).
  Mîndruca (Pop. 55 b) < mîndru.
                                      ADIECTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                                     . t
  Grăsuc 'grăsuţ’ < gras.
  „Bd’etucă — dim. dela bd'et, biet. Se foloseşte la exclamări, d. p. 'ce bd’etuca să mă fac !’” (Ţiplea).
133
                  POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  UîtUC < Uit.
                                 SUFIXE COMPUSE.
                                -uluc ( =-ul-\--uc).
                               Diminutive alintătoare.
   Frătluluc — frate (Bud.).
   Neniuluc(ă) = nene ‘tată’ (Ţiplea).
   Tăiuluc = tată (Ţiplea)..
   Mămulucă = mamă (Ţiplea).
   Mîndrulucă — mtndră 'Iubită’ (Ţiplea).
   Originea: ~ucus > -uceus (rom. -uf) cf. -ulus (rom. -ur) > -uleus (rom. -uîu).— înţelesul diminutiv este străin limbii latine (cf. Diez, 288); există însă în compusul italian -ucolo.
   Măciucă, fr. massue < *malteuca.
   Genul şi- Pluralul.
   Substantivele în -uc suut masculine; —cele în -ucă sunt feminine şi fac pl. în -ucî.
                                UIU (-uîu).
  Observaţie. Dr. mr.— Fem. -Ue;--mr. megl. -ut’u, -uVă. Funcţiunea.
                                   SUBSTANTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
                             Diminutive propriu zise.
                                  Nume comune.
   Brădulă 'creangă de brad’ < brad.
   Crăcuîu 'ciortan, picior de găină’ (Boc.) < crac 'picior’.
   Făguiu 1. 'fag mic’ (Godin, 30), 2. 'făget, pădure de fagi tineri’ (Pamf. Agr.) < fag.
134
   Pupuiu, bubuîă 1. 'concîul păsărilor’ (Viciu, 91), 2. 'gheb’ (Conv. Lit. XX 1016)—pup 'boţ de aluat’ (Viciu, 33, sub coc), ci. bulg. pâpka 'bouton, bourgeon ; t6tin, mamelon ; tubercule’, pâp 'nom-bril, ombilic’.
   Băbue 'băbuţă’ (Hasdeu, 2875) < babă.
   Cămeşue < cămeşă.
   Cănăţue ‘cană mică’ (Xiktin,.Boc.) < cănată pi. cănăţl 'cană’. Cărărue (Mat. 5) < cărare.
   Cetăţile < cetate, -ăţl.
   Feresirue (l)ame T. 96. Pann Posr. I 163) < fereastră.
   Frigările — 'frigare mică’ (Grig.).
   Grămăfue (Pas.) < *grămăglue < grămadă, -ezî.
   Lespezile 'lespede mică’ (Mard.) < lespede, -ezi.
   Livejue < livadă, ezî.
   Păsările (Pasc.) < pasăre.
   CîzînuVă (Dai.) = cîzani mic.
   Nioistul’ă (Dai. şi megl.) 'nevăstuieă’ < niveastă.
                                    Nume de plante.
   Secerue săcerele, săbiuţă’ (Panţu) < secere.
                                       ADIECTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                Diminutive propriu zise.
   Amăruiă — puţin amar.
   Răruiă = puţin rar, nu prea rar (Pamf. Agr.).
   Gălbuîă, = puţin galbăn, bătând în galbăn.
   Verzuiă — puţin verde (pl. verzi), bătând în verde (Săgh. 115 b).
                                 Diminutive alintătoare.
                          ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                                   Nume de animale.
   Albuia 'nume de capre’ (Pop. 91) < alb.
   Bălţuia 'nume de capre bălţate’ < bălţ-at.
   Mtndrula 'nume de vaci’ (Pop. 55 b) < mîndru.
135
                                   VARIANTE.
                                             -ărue.
   Din frigărue < frigare s’a extras -ărue cu care s’a derivat ţă-părue 'ţapă mică’ (Pop. 167 b), 'ţăpuşă la car’ (Viciu, 82).
                                             -ăţue.
   Din cănăţue < cariată, -ăţl, cetăţue < cetate, -ăţl, s’a extras -ăţue cu care s’a derivat lădăţue 'lădiţă' (Pamf. J. I) < ladă.
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                   -ălue ( =-el+ue).
   Căsălue 'căsuţă’ (Buda) < casă.
   Vălcălue (Codin, 77) = vălc-ică.
   Origi nea : -uleus, moştenit în :
   Bîrbul’u 'basma neagră pe care o pun femeile la bărbie în semn de doliu’ (Dai. < *barbulea = barbuta 'petite barbe’.
   Ciprul’ă 'căprior la casă’ (Dai.) <*caprulea — capreola ‘che-vreuil’, cf. şi caprulinus de chevreuil’.
   Cirul’u (Dai.), megl. cărul’ă 'poulie’ < *carruleus — carrulus 'petit chariot’, cf. variantele cîruş (Dai.), megl. carl(ă)uş 'poulie’ < car.
   Păpul’u 'paparudă’ (Pap.B.), ud pipul’ii 'ud leoarcă’ (Dai.), mold. pupuiă, -ue 'frumos, despre copiii mici’ <*pupuleus=pu-pulus 'petit garţon’ (G. Pascu, Etim. Rom. 31).
   Şicul’ă 'petit sac’ (megl.) < *sacculeus = sacculus.
   Vătuîă 1. 'puîu de iepure’ (Costinescu, Codin Ing.), 2. 'îed’ (Rev. cr. lit. III 173, Şez. III 8, Şez. V 170, Vîrcol), 3. 'berbec scopit’ (Stamati), mr. vilul’ă (Dai. Pap. B.), megl. vilul’ă 'ied’ < *vituleus — vitulus 'petit d’un animal qcq.; veau; poulain’.
     Vătue 1. 'puîu de iepure femelă’ (Codin, 77), 2. 'iadă’ (Bibi. 722/5 : vătue den capre, -/'|j.atpa; Buda, Rev. cr. lit. III 173, Codin 77, Candrea), mr. vitul’ă 'Iadă’ (Dai.).
   Următoarele cuvinte în -ulu nu au de a face cu sufixul nostru :
136
                                       Elemente latine.
   Cucută 'bosse, enflure; huppe’, mr. cucul'ă 1. =cucuîă, 2. 'gogon’ (Dai.) < cucullio.
   Gurguiă, mr. gurgui’ă (Dai.) <gurgulio ‘oesophage, gorge’. Picul’u 'bani mulţi strînşî la un loc’ (Dai.) < peculium 'epargnes de l’esclave; Ies economies du soldat; biens, fortune’.
                                         Elemente neogrece.
   Cîpul’ă 'partea de dinapoi a calului, sapa, şăuca calului’ (Dal.)< y.a~o'Aiâ 'croupe’.
   Mirul’ă 'laitue’ (Dai.) < (JiapooXt.
   Pizul’u 'un fel de trotuar ce se ridică la păreţil caselor de ţară, prispă’ (Dai. < rceCoâXi 'borne, grosse pierre’, de unde şi bulg. pezul 'banc de pierre ou de terre accote â un mur; espece de banc au fond d’un foyer’.
                                         Elemente dalmate.
   Făsul’ă (megl.), fisul’ă, fîsul’ă ‘fasole’ (Dai.) < fasul pl. fasuli.
   Fenomene de analogie.
   Substituţii de Sufix:
   Căpruiă — căpriă 'brun, en pari. des yeux’, cf. amăruîă şi amărîu.
   Păpărue < paparoană, paparună mac-roş’.
   Căţue < it. cazza, ngr. xatCî.
   Hărăhul’ă (Mih.) —harăhaxă (Mih.), caracaxă (Dai.), hără-hastă (Mih.), hîrhastă (Dai.) 'pie’, ngr. xcr,perniţa, 'pie’, turc. kara-katfa 'corneille’.
   Genul -şi Pluralul.
   Adiectivele în -uiă fac fem. în -ue. — Substantivele în -ue, -uFă sunt feminine şi fac pl. -ui, -ul’i.—Substantivele dr. în -uiu sunt atestate numai la singular, afară de cucută şi gurguiă, care, ca şi mr. cucul’ă şi gurgui’ă, sunt eterogene şi fac pl. cucue, gurgue—
137
cuculi, gurguii. —Megl. şicul’u este mase. —Mr. bîrbul’u, cirul u, pizul’u, piculu, fisul’u, megl. carulu, făsul’u sînt eterogene şi iac pl. -i.
                                             UT (-ăt).
  Observaţie. — Dr. mr. — Fem. -ută.
  Funcţiunea.
                                 SUBSTANTIVE.
                                  Abstracte.
                                  O ACŢIUNE.
  Bătut 'battage ; egrenage’ < bat.
  Crescut ‘incrementum’ < cresc.
  Ruginul .'acţiunea de a rugini’ (Ţiplea) < ruginesc.
  Vomut 'vomitus’ (Car.) < voma.
  Vidzută 'vedere, vâz’ (Dai.) < vedu, vidzut.
  Bîbîrută 'bobotae, pălălae’ (Dai.) < bubureadză foclu 'focul pîlpîe, arde cu flacăra producînd zgomot’ (Dai.).
                                TRECUTUL PASIV.
  Făcut < fac. început < încep.
                                      Concrete.
                              PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Avut ‘avere’ < avea.
   Aşternut, mr. aştirnut (Dai.) < aştern.
                                    ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Limbut < limbă, cf. şi cal. linguio, vprov. lengut.
   Următoarele adiective le considerăm ca participii trecute pasive cu înţeles activ (cf. A. Philippide, Gramatica elementară a limbii romîne, laşi, 1896, p. 317 sqq):
138
   Băut, mr. biut (Dai.) 'beat’.
   Durut 'dorit, Iubit, drag’ (Dai.).
   Dzicut 'bolnav’ (Dai.).
   Plăcut, priceput, stătut, tăcut.
   Ficior aştirmit 'aşezat’ (Dai.).
   Chirul 'prost’ (Pap. B.); 'pierdut, dus’ (Dai. Pap.B.) (cheru, chirul, chirulu, chiriri 'a pierde’, Mih.).
   Criscut 'crescut, educat; fig. care se mândreşte’ (Dsl.).
   Putut 'puternic, tare’ (Pap. B.).
   Stătut 'om greoîu’ (Pap. B.).
   Ştiut 1. 'ştiut’ (Pap.B.), 2. 'înţelept, priceput’ (Pap. B. Megl.). Căzut ‘epileptic’ (megl.).
   Originea : —it. -uto, sp. -udo, ir. -u < -utus, moştenit în : Cinul (Dai.), cărunt (dr.) < canulus.
   Cornut, mr. curniit (Pap. B.) < cornutus.
   Minut 'supţire, mărunt, delicat’ (Dai.), 'mic, mititel’ (megl.), mărunt (dr.) < miriutus.
   Bîrbută 'căpăţina prajulul’ Dai.) < barbutus, -a , -um (Candrea-Dens.).
   Cuvinte obscure :
   Cîrută 'lăptocul morii; chenal’ (Dai.).
   Huhută ‘pisc, vîrf de munte’ (Dai.).
   Tartacută 'diaree, culoare’ (Dai.).
   Zancracută 'vioară proastă’ (Dai.).
   Balamut 'flecar; blagueur, radoteur’ (Hasdeu, 2369), 'begue’ (Grig.)—rus. ceh. pol. balamut 'blagueur’.
   Strănut, stărnut 'cal cu botul alb’ (I)ame T. 48), strănut 'cal cu un semn bălan la buză, buzat’ (Hasdeu, 90).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -uiă sunt feminine şi fac pl. în -e(i) .‘—substantivele în -ut sunt eterogene, pl. -uri (început, începuturi).
139
            SUFIXELE SUSTANTIVALE- NUMERALE. -1ME (ime). Oservaţie.—Dr. mr.
   Funcţjunea.
                          SUBSTANTIVE.
                           Abstracte.
                            O STARE.
                      Derivate dela adiedive.
    Acrime, mr. acrimi (Dai.) < acru.
    Adîncime < adine.
    Agerime < ager.
    Amănunţime < amănunt, -ţi.
    Amărime, < amar.
    Asprime <, aspru.
    Biosime 'fertilitate' (Car.) < bios 'fertil’ (Car.).
    Cruzime < crud, -zi.
    Desime < des.
    Frăgezime < fraged, -zi.
    Greime ‘greutate’ (Dos. Prol. 591/?, Car.) < greu.
    Grosime < gros.
    Iuţime ‘iuţeală’ (Car. Mard.) < iuie, -ţi. înălţime, mr. nălţime (Pap. B.), nîlţimi (Dai. )< înalt, -ţi. îngustime, mr. angustime (Mih.) < îngust, mr. anguslu. întregime < întreg.
    Lărgime, mr. lărdzime (Pap.S.), lîrdzimi (Dai.) < larg. Lăţime < lat, -ţi.
    Lungime, mr. lundzime (Pap.S.) < lung Mărime < mare.
    Micime, micşorime < mic, micşor.
    Mulţime < mult, -ţi.
    Noime 'vreme nouă, obiceiuri nouă’ (Vîreol) < nou. Putrezime (Săgh. 114 b) < putred, -zi.
    Recime 'reveneală’ (Yîrcol) < rece.
    Robime 'robie, captivitate’ (Bibi. 1462/S0) < rob.
    Scurtime < scurt.
140
   Tarime 'tărie’ (Car.) < tare.
   Vechime, mr. vicl'imi (Dai.) < vechîă, vecl’u.
   Ahindusimi 'adîncime’ (Dai.) < ahîndos.
   Arîţimi 'răceală’ (Dai.) < araţi.
   Glărime 'prostie’ (Pap.B.), glîrimi 'prostie, nebunie’ (Dai.) < glar.
   Sătulimi 'starea de a fi sătul’ (megl.) < sătul.
                                   Derivate dela verbe.
   întunecime < întunec.— Intunerecime < subst. întuneric. Usturime (dr. mr.) < ustur, nicurime 'micime’ (Mih.) < tiicureds.
                                Derivate dela substantive.
   Dogorime 'dogoare, dogoreală’ < dogoare.
   Durime 'durere' (Codin, 30) —dor idem.
   Felurime 1. 'diversitate’, 2. 'calitate’ < feluri.
   Mîncărime < mîncare.
                                        O ACŢIUNE.
   Inmulţime (Se înmulţiră întru înmulţime, Bibi. 290748) < m-mulţesc.
   Lucime 'lux’ (Car.) <-lucesc.                ’
   Aludzîmi 'moleşire’ (Dai.) < aludzăscu.
   Upîrimi 'opăreală’ (Dai.) <upîrescu.
                                          TIMPUL.
   Ndzîrimi 'zori de ziuă’ (Dai.) <,ndzîrescu 'zăresc’, ndzari 'zori de zi’.
                                A bstracte-Concrete.
  Unele din abstractele relevate au căpătat înţeles concret, cf.: Manasi... zidi înălţimi. Bibi. 3302/84- — înălţimi — tâ ty-qhx, excelsa.
  Domnul... mă scoase pre mine la lărgime. Bibi. 230ajt. — La lărgime = elc îrXaTOo^v, in latitudinem.
141
   „Uşile tuţuror înaltelor autorităţi îî erau deschise, la Capşa discuta politică cu mărimile“. Vlahuţă, Dan, 147. —Mărimi — oameni mari. Gf. şi Pamf. J. III : mărime = om mare, Godin Ing. : mărimurl 'oameni mari, fruntaşi cîrmuitorî al norodului’.
                     Abstracte-Colective.                    1
   Albăstrime 1. aspect bleu (Alecsandri), 2. gens habilles en bleu ; bourgeois ou nobles, en opposition aux villageois < albastru.
                                    Concrete.
                                    COLECTIVE.
                                Colective Relative.
                             Derivate dela substantive.
   Argăţime < argat, -ţi.
   Bărbăţime, megl. barbatime < megl. bărbat, dr. bărbaţi. Broştime 'copil mici’ < broască, -şte.
   Burghezime < burghez.
   Burtăverzime < burtă-verde.
   Călugărime < călugăr.
   Drăcime (Codin Ing.) < drac.
   Flăcăime (Pamf. Cînt.) < flăcăii.
   Frăţîme 'călugării dintr’o mînăstire’ (Dos. Prol. 452/2#) < frate,-ţi. Gîzime (Pamf. Agr.) < gîză.
   Grămăzime (Furt.) < grămadă, -ezl. lobăgime < lobagiă.
   Jidănime, jidovime < jidan, jidov.
   Olime (Candrea) < ol.
   Omenime (Pîrv.) < oameni.
   Opincărime < opincar.
   Păserime (Mard.) < păsări.
   Preoţime < preot, -ţl.
   Studenţime < student, -ţi.
   Ţărănime < ţăran.
   Ţigănime 'un loc, un sat, o casă, unde-s numai Ţigani’ (Şez. V 165) < Ţigan:
   Volnicime (Mard.) < voinic 'ostaş’.
   Zinopiime 'ziua luată împreună cu noaptea’ (Săgh. 76) < :i + noapte.
142
    Sucrime (Pap.B.), sucrimi (megl.) 'socrii’ < socru. ,
    Megl. cuscrimi < cuscru.
                                 Colective Absolute.
- Arăpime 1. 'le peuple arabe’, 2. 'Arabie’ < arap.
    Arnăuţime 'le peuple albanais’ < Arnăut.
    Săsime 'Saşii’ (Car.) < Sas.
                               Derivate dela Adiective.
    Bătrînime < bătrîn.
    Călărime 'cavalerie’ vr. < călare.
    Golănime (Şez. V 117 sub poiedi) < golan.
    Junimea (dela laşi) < june.
    Minuţime 'păduchi’ (Mih. Pap.B.) < minut, -ţi 'mărunt, mic’. Mitocănime < mitocan.
    Pedestrime vr. ‘infanterie’ < pedestru.
    Sărăcime (Şez. V 117 sub poiedi) < sărac.
    Sirăinime (Pamf. Cînt.) < străin.
                       LOCUL PE CARE SE AFLĂ O PLANTAŢIE.
    Megl. arburimi < arburi.
                       LOCUL CARACTERIZAT PRITR’O CALITATE.
    împrejurime < împrejur.
    Rărime 'loc rar de copaci’ (Pamf. Agr.).
                                    CONŢINUTUL.
    Grăsime, mr. grăsime (Pap. S. Pap.B.), grîsimi (Dai.) < gras.
                      UN OBIECT DE O ASEMĂNARE OARECARE. -
    Cerime 'plafon’ (Viciu, 28) < cer, cf. cerul gurii.
                             NUMERALE SUBSTANTIVALE.
    Derivatele puse în parantez nu-s populare.
    (Doime) <doî, treime <trei, pătrime < patru, (cincime) < cinci, (şesime) < şese, (şeptime) <§epte, optime <opt, (noime) <nouă, zecime < zece, (sutime) <. sulă, (miime) < mie.
143
                              SUFIXE COMPUSE.
                            -ărime (=-ar+-ime).
                                SUBSTANTIVE.
   Aur ărime 'aur mult’ < aur.
   Broscărime = broscar.
   Originea := it. -ime < lat. -imen.
   Alicimi 'baltă, mocirlă’ (Dai.), cf. alîccscu 'tulbur’, ălicitură 'apă tulbure, baltă’ (Dai.), ngr. aXixv] ’marais’.
                                     Elemente neogrece.
   Agrime (Pap. B.), ai r imi (Pap. S. Pap. B.), a^rimi (Dai.) 'fiară sălbatică’ < dfpîju.
   Asimi 'argint’ (Dai.) < aoijju.
   Psu&imi 'hoit, mortăciune’ (Dai.) < <|>o<ptfu.
   Ţingrime (Pap. B.), cingrimi (Dai.) 'frig aspru, ger mare’, cf. 'aiguillon’j tCfiiptCto 'agacer, irriter, piquer’, tCÎYXpto[j,a 'irritation, excitation’.
   Vlînzimi 'umiditate, pine crudă* (Dai.) —vltngă 'igrasie’, vlîn-gosu 'umed’ (Mih.), ngr. fSXevva 'mucus, mucositâ, serosite, pi-tuite’.
   Fenomene de analogie.
   La grupa cuvintelor în -ime a trecut: Sigimi 'ficelle’ < turc. sigim.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ime sunt feminine. Colectivele se întrebuinţează numai la singular, iar abstractele au pluralul în -imi numai când au înţeles concret: grăsimi, împrejurimi, cruzimi, lăţimi, mărimi. Felurime face plural felurimi şi felurimurî (ambele II a-rion, Tez. II 307, 312).
   Numeralele substantivale au deasemenea pl. în -imi.
144
                 SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE-PRONOMINALE-ADVERBIALE.
                                         EL (-il).
   Observaţie. — Dr. mr. megl. — -el pl. -el; fem. -ea, pl. -ele, dial. eauă pl. ele-, -eale. — Precedat de unele sunete ese preface dialectal în ă.
   Funcţiunea.
                                      SUBSTANTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                 Diminutive propriu zise.
   Băeţel < băiat, băeţl.
   Bitlăgel 'barillet’ (Păsc.) < butlagă 'baril’ (Tiktin).
   Căpriorel =mic căprior al casei (Godin, 14).
   Ciocănel < ciocan.
   Clolpănel = mic ciolpan 1. 'arbore fără crăci’, 2. fig. 'cm mare [=nalt] şi diformat’ (Godin, 16).
   Copăcel < copac.
   Cornurel < corn, cornurl.
   Cucoşel < cucoş.
   Curmei =mic curm 'crîmpeîu de frînghie cu care se leagă vitele cînd se duc la păşune’ (Godin, 24). însurăţel 'jeune mărie’ < însurat, -ţi.
   Lănţuşel (Bibi. 68%) = mică lănţuşă (Bibi. 592/i0, 310%) 'ca-tenula’.
   Scăuel, scăunel ‘escabeau’ (Furt.) < scaun.
   Ştergărel (Pas.) < ştergar.
   Cirichelu = mică cirichlă 'ţest de fler, cuptor portativ la ţară [sic]’ (Dai.) = cireap (Dai. Pap.B. Pap. S.) 'cuptor’, sl. 6reap.
   Guvujdel 'ţăpuşă, ghimpe care intră în piciorul oilor’ (Pap. B.) < guvojdu 'cuîu’.
   Cumâţţ>l= mică cumată pl. cumpţl 'morceau’ (megl.).
   Căşclorea (Păsc.) < căscioară.
   Coconea =mică cocoană 'copilă’ (Bud.).
   Coveţeă 'cutiuţă pentru mărunţişuri’ (Codin, 22) < covată pl. coveţl.
145
   Fălcele 'scîndurelele intre care intrbă lima meliţei’ (Conv. Lit. XX 1010) < fălcă pl. fălci
   Fintînea (Buda, Codin 31), fîntîneaăă (Pap. B.) < fîntînă. Mieluşea (Dos. Prol. • 201/») < riiluş 'mîel mic’ (Pap. B.). Curdeaăă= mică coardă 'şfoară care serveşte la ci cric’ (Pap. B.). Bufâuă 'barillet’ (megl.) < buti pl. bufi.
   Băteaăa 'lopaţica cu care se bate mingea’ (Săgh. 44) < bat.
                                 Diminutive alintătoare.
                                       Nume comune.
   Bărbăţel < bărbat, -fi.
   Cumnăţel < cumnat, -fi.
   Ogărel (Car.) < ogar.
   Pescărel 1. =• pescar, 2. fig. pasăre albă care sboară pe deasupra apelor ca să prindă peştişori cu cari se nutreşte (Ţiplea). Pîntecel (Dos. Prol. 95?}%)) < pîntec.
   Trupşorel (Mat. 112) < trupuşor (Mat. 46).
   Ficîurel (megl.) < ficior.
                                    Nume de plante.
                                Derivate dela substantive.
   Areţel 'limba mielului’ < urlete, -fi.
   Dedeţei —dediţă, dediţe.
   Ghiocei 'clopoţei’ < ghioc.
   Năpâstrocel ’degeţel-roş’ <.năpărstoc 'degetar’.
   Sîngerel = sînger 'arbust cu ramurile iama şi toamna roşe’. < *sanguinus — sanguineus 'de couleur de sang’.
   Alunele < alună.
   Curcubeţea = curcubetă.
   Ghinţurea =ghinţură.
   Lopăţea = lopată (pl. -efi).
   Miliţea 'sil&ne penchfe’ < melifă.
   Norea 'belle-de-nuit’ < noră.
   Ochincele 'ghinţură, cupe’ < opincă, ochincă.
   Plumînărea 'iarba plumînii, pulmonaire’ < pulmonarius, -a, -um 'pulmonique, poumonique’, cf. pulmonacea 'pulmonaire’. Pupezele = pupăză.
Pasca, Sufixele româneşti.
10
146
   Săcerele 'săbiuţă, secerue’ < secere.
   Săgeţea 'săbiuţă’ < săgeată pl. săgeţi.
   Tîlhărea < tâlhar.
   7 urtea = tartă.
   Urzicea — urzică-mică.
   Vînturele 'herbe-du-vent’ < vini, vînturi.
                                   Derivate dela adiective.
   Băloşel — burete-Z»â/os.
   Flocoşel =buret e-flocos.
   Muşeţel < muşat, -ţi 'frumos’.
   Albăstrea — albastră.
   Brumărele 'plantă erbacee cu florile albe sau pătate’ < brumăriă. Gălbenea < galbăn.
   Roşăţea 'plantă erbacee cu florile rozee’ < roşat, roşit, -ţi. Curnuţiali 'roşcove; fig. mofturi’ (Dai.) < curnut, -ţi 'cornut, cu coarne’.
   Âdormiţele 'dedeţă’ < adormit, -ţi.
                                    Derivate dela verbe.
   Răcorele 'volbură, plantă erbacee cultivată mal ales pentru decorarea zidurilor şi a chioşcurilor’ < răcoresc.
   Vindecea 'larbă-de-rănî’ < vindec.
   Bănuţei, bănuţele — bănuţi.
   Brebenea, brebenel, brebenei — breabăn.
   Chelărel, chelărea — ochelari 'plantă al cărei fruct este o si-liculă glabră în formă de ochelari’.
   înţelesul diminutival s’a pierdut în :
   Căpeţel, căpeţală 'bride’ < capitium 'bride’.
                                        Nume Proprii.
                                        Nume de botez.
   Costel < Costea.
   Giorgel < Giorge. .
   Ştefănel, Fănel < Ştefan.
   Toderel (Pas.), Todirel (Iaşi) < Toader.
147
                                Nume de animale.
   Bobonel (Şez. VIII 114), Bombonel nume de câne < bomboană. Dumănel — Duman 'nume de bou născut Duminica’ (Codin, 29). Mahurel 'nume de bou cu părul negru’ (Dame T. 28) < mohor.
                                    ADIECTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
   Frumuşel < frumos, -şl.
   Mărunţel < mărunt, -ţi.
   Micşorei 'micuţ’ (Vîreol) < micuşor.
   Micuţei (Pas ) < micuţ.
   Puţinei, puţinea (Bibi. 162/68,     17 9a/10; Dos. Prol. 89%,
992/go : puţînea) < puţin.
   Era svnţia sa... scobiţăl la nări, Dos. Prol. 42*/21 < scobii, -ţi. Singurel <. singur.
   Supţirel < supţire.
   Tinerel < lînăr.
   Uşurel < uşor.
                                      PRONUME.
   Orecel (Rev. cr. lit. III 163), oricel (Vîreol), aricel(Vîreol) 'ceva, un lucruşor’ < oarece (Trecînd oreci vreame, priîmi 2 ucenici, Dos. Prol. 992/80).
                                        ADVERBE.
   Cetinel (Şez. IX 150), încetinel 'încet; lentement, doucement’ < încetinesc.
   Cătinel, cătilin, cătiliru .(Hasdeu, Cuv. II 199), cîlinel (Şez. II 187, IX 150) 'încetişor, cu încetul; doucement, lentement’ < cat 'bag de samă, privesc cu atenţie’ + -inel dela cetinel.
                                        VARIANTE.
                                           -şei.
   Din băloşel <băloşi faţă de bălos, flocoşel < flocoşi—flocos, frumuşel < frumoşi—frumos s’a extras -şei cu care s’a; derivat ga-vanoşel < gavanos.
148
                                               -ţel.
   Din băeţel faţă de băet, bărbăţel—bărbat, cumnăţel— cumnat, areţel—arlete s’a extras -ţel cu care s’au făcut derivate dela substantive eterogene :
   Aluăţel (Mold.), aloţel (Car.), luţpl (megl.) < aluat.
   Antreţel < antret.
   Bileţel < bilet.
   Bucheţel < buchet.
   Clopoţel, megl. clupuţpl < clopot, cloput.
   Degeţel < deget.
   Pacheţel < pacnei.
   Sipeţel < sipet.
   Şerveţel (Pas.) < şervet.
   Sufleţel < suflet.
   Puşlăţel = puşlă 'secătură, prost, jîgăros, jîpos, vorbind în special de cînî’ (Păsc.).
                                                                           -cel.
     Din formele sincopate pătcel, sătcel faţă de pat, sat s’a extras -cel cu care s’a derivat învăţăcel 'ălâve, disciple’ < învăţat 'instruit, savant’.
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                   -icel (=icA-~el).
                                     SUBSTANTIVE.
   Firicel de Iarbă (Mat. 120) < fir.
   Vintricel — vintre 'partea de sus a pîntecelul’ (Conv. Lit. XX
1021).
                                     ADIECTlVEţ
   Crudicel < crud.
   Iuticel nici Iute nici încet, potrivit’ (Codin, 43) < Iute. Multicel < mult.
   Nălticel < nalt.
   Tăricel (Pas.) <tare.
149
                                    -icea ( =-ic-\~ea). SUBSTANTIVE.
  Curticea =mică curte (Bud.).
  Chitriţeaăă 'pietricică’ (Pap. B.) < chiairă.
                                       ADIECTIVE.
  Hăinicea (Bud.) < haină.
                                    -licel ( —-uc-\—el).
  Pătucel, pătcel 'pătişor’ < pat.
  Sătcel = sat mic (Hasdeu, Cuv. I 60).
                                 -uşel ( =-uş+-cl).
  Căluşel 'căluţ’ (Mat. 115) < cal. Cucuşel =cuc.
  Vîntuşel (Ţiplea) = vînt.
  Pomuşel 'muşchiu’ (Panţu) < pom. Năntusel (Pamf. Agr.) < nant, nalt.
                                   -etel ( =-ete+-el).
  Mititel, mititea (Dos. Prol. 992/16) < *michitel < mic.
                                   -otel ( =-ot+-el).
Micuţei, miluţei 'mititel’ (Car.), mitutea 'mititea’ (Pasc.) < mic.
                                -ărea ( =-ar+-ea).
  Mielărea Bot. 'agneau-chaste’ < miel.
                       -ulei ( =-uZ--f el). Cărulel 'căruţ, cărucior’ (Ţiplea) < car.
150
   Origineait. -ello, -ella, sp. -elo, port. -elo, -ela, prov. -el, -ella, fr. -el, -eaa, -iau, -elle < -ellus, -ella, -îllus,-Ula, moştenit în :
   Căţel, mr. căţăl (Pap. B.), megl. căţgl 'petit chien’, căţea, mr. căţaăă, căţao (Pap. B.), cîţauă (Dai.), megl. căţauă 'chienne’ < ca-tellus 'petit chien’, catella 'petite chienne’.
   Cercel 'pendant d’oreille’ < circellus 'petit cercle’.
   Fîntînea, mr. fînttneaăă, it. cat. fontanella, vfr. fontenele, prov. fontanela < *fontanella.
   Fuscel 'baguette des lisses, baguette de la chaîne d’un mâtier â tisser’ < *fusticellus < fustis 'pieu, gaule, bâton’.
  • Fuştel 'bâton, perche’ < *fustellus < fustis.
   Inel, mr. nel (Dai.), megl. ninel 'anneau’ ^ anellus.
   Miel, mr. Ael(D&\. Pap. B.), megl. Âel 'petit agneau’, mia (Şez. III 71 : mne), mneaăi (Şez. III 71), mr. ÂaiXă (Dai. Pap. B.), âao (Pap.B.), mnealî (Şez. III 71), mr. tială (Dai.) 'petit agneau femeile’ < agnellus, agnella.
   Muncel 'monticule, petite montagne, colline’ K-monticellus.
   Nepoţel 'petit fils\ nepoţea (Dos. Prol. 92a/,) 'petite fille’<*/ie-potellus, *nepolella, cf. nepotulus, nepotula, nepotilla.
   Nula 'perche’ < novella 'jeune vigne, jeune plant’.
   Purcel, megl. purţgl,mr. purţelu(Mih.) 'petitcochoh, cochon de lait, jeune porc’, *purcea cf. purcică, mr. purţeaăă (Mih.), megl. purţguă 'jeune truie’ < porcellus, porcella.
   Surţel (Dai. Pap.B.), megl. surţgl ’coupeau, âclat de bois’ <sur-cellus 'rejeton, jet, brin de bois, âcharde’.
   Ulcea 'petit pot, petite marmite’ (Săgh. 114) ' *ollicella = ollicula.
   Virdzeauă (Dai.), megl. virdzşăă 'petitebranche, baguette, verge’ < *virgella = virgula. —Megl. şi virdzel.
   Viţel, mr. fiţăl (Pap. B.), megl. viţgl 'veau’, viţea, mr. viţeaăă, viţeao (Pap. B.), ‘(iţaăă (Dai.) 'gânissc’ < viiellus, *vitella.
   Următoarele au pierdut înţelesul diminutiv :
   Cucumea (Vîrcol), cucumeaua (Şez. VI 30), cucuveaua (Şez. VI 30), mr. cucuveaăă (Pap. S. Dai.) 'hibou’, cucumeaăa, cubeaăa 'hotte de cheminee’ (Damâ T. 98) < *cucumella < cucuma. —Cuvântul cucuma este atestat la Ducange sub forma chipurile emen-dată cucuba: „Cucuba 'noctua’ apud Papiam. Ita emendat Meursius pro cucuma: unde cucubare in Carmine de Philomela, quod Ovidio adscribitur. Hesychius xoxudpa 'ij tXabV. Ita etiam
151.
emendat idem Meursius : hinc xot>xoopa1o<: 'caesius, noctuinus’ apud Scholiastem Oppiani”. Cuvântul românesc cucumea arată însă că emendarea propusă de Meursius şi adoptată de Ducange este greşită. In adevăr, în româneşte b intervocalic din elementele latine cade, aşa că din cucuba n’am fi putut avea decât *cucuă, *cucuvă, cf. văduă, văduvă <r vidua, iar din *cucubella n’am fi putut avea decât *cucula. Pentru rom. cucumea trebue să pornim deci dela cucuma, *cucumella. — Prin prefacerea lui m în b cucumea > (cu)cubea, iar prin prefacerea mai departe a lui b în v (cu)cubea < cucuvea. —Lat. cucubare < cucuma cu aceeaş prefacere a lui m în b.
   Măsea, mr. măseaăă (Pap. B.), mîseaăă (Dai.), măseao(Pap. B.), megl. măspăă 'dent molaire’ < maxilla 'mâchoire’, cf. maxillares dentes 'Ies dents molaires’.
   Rindunea ’hirondelle’ < *hirundinella =hirundo.
   Sufruncea (Dos. Prol. 8D/2,,), mr. sufrînţeauă (Dai.), sufrîm-ţeauă, sufrîmţeao (Pap. B.) 'sourciF <*subfronticella < frons frortlis.
   Şa, mr. şaăă (Dai. Pap. B.), şao (Pap. B.), megl. şaăâ 'selle’ < selîa.
   Turturea 'tourterelle’ (Bibi. 101(2i) < turlurilla 'petite tourte-relle’.
   Mişel (Hasdeu, Cuv. II 486; Dos. Prol. 521/?)» mişea (Dos. Prol. 821/*) 'pauvre, malheureux’; 'canaille’ < misetlus pauvre, malheureux’.
   Mituţel (Pamf. J. II) < micuţei (Pas.) + miluţei.
   Pititel, pititea 'mititel’ (Bud) < mititel -j- pitic.
   Din dicţionarul latin precum şi din exemplele moştenite se poate vedeâ că sunetul e din -ellus, -îllus în unele cazuri era deschis, în altele închis. In cazurile în cari eră deschis s’a diftongat în le şi a provocat prefacerea lui t în ţ în căţel, nepoţel, viţel ; a lui s în § în şa, mişel; a lui st în şt în fuştel.
   In cazurile în cari e era închis aceste schimbări n’au putut aveâ loc, cf. măsea.
   La baza limbii române a trebuit deci să fi existat două sufixe : -iei şi -el. Sufixul -iei a dispărut însă tocmai din cauza transformărilor fonetice pe cari le-a provocat i în sunetele precedente. Sunetul i a fost absorbit în ţ, ş, şt, apoi în c (căci -6iel scoborîtorul lui -cşllus a devenit identic cu -bel scoborîtorul lui -cellus), aşa
152
că cuvintele respective n’au mai fost simţite ca derivate prin -lei,. ci prin -el.
   In limba comună sunetul e din -el rămâne intacte oricare ar fi sunetul precedent. In dialecte însă au loc schimbări.
   Precedat de ţ şi § în dial. mold., de ţ în dial. mr. şi megl. e se preface în ă: mold. mr. căţăl, viţăl; mold. mişăl.— In. megl. ă accentuat s’a schimbat în g : căţgl, viţpl.—Sunetul e se păstrează în mr. surţel.
   Finalul -ella s’a schimbat mai întâiu în -eallă şi în această fază ll, fiind precedat de e şi urmat de ă, s’a vocalizat în u dând naştere formei -eauă. Finalul pl. -ellae s’a schimbat şi el în -ealle şi apoi, deoarece ll nu mai erâ urmat de ă, în -eale, -ele.
   In limba comună -eaăă s’a redus la -ea. In dial. mr. şi megl. apoi în dial. bănăţan -eauă s’a păstrat.
   In dial. mold., subt influenţa pl. -ele, şi sing. -ea s’a prefăcut în -e: ste.
   Cuvântul de origine obscură andrea pl. andrele, mr. andreaăă pl. andreali (Dai.), megl. andrgăă, sună în Munţii Sucevei andre şi andreaăă (Şez. V 25).
   In dial. mr. -eaăă s’a schimbat adese în -eao: viţeaăă, viţeao.
   Precedat de ţ şi §, e din mr. megl. -eaăă, -eale, -ele se preface în ă numai în unele cazuri : mr. purţeaăă, megl. purţşăă, mr. viţeaăă şi ‘(iţaăă, mr. megl. căţaăămr. megl. şaua.
   In dial. mold. e din -ea pl. -ele precedat de (, ş şi s se preface regulat în ă, cf. căţă pl. căţăli, şă pl. şăli, măsă pl. măsăli.
   In limba comună e se preface în ă fiind precedat de ş numai în şa, însă pl. şele.
   Precedat de r, e s’a prefăcut dialectal în ă numai în cuvântul moştenit curea: mold. cură pl. curăli, mr. cur eao şi curaăă, megl, curaăă.
   Fenomene de analogie.
   La grupa cuvintelor mr. în -eauă au trecut o sumă de cuvinte de origine neogreacă terminate în -ti şi de origine turcă terminate în -a, v. -eaăă ngr.
   La grupa cuvinteler dr. în -ea au trecut o sumă de cuvinte de
153
origine turcă terminate în -a: basma pi. basmale, para parale, saca sacale, boia boele, belea belele.
  Dr. cordea, mr. curSeauă 'ruban’ (Dai.) < ven. cordela, ngr. %op§£XXa prin analogia pl. cordele, curSeli.
  Megl. drăjaăă manche de hache’ <bn.lg. dârialo 'manche' prin analogia pl. drăjali (pe care de altfel nu-1 găsesc la Papahagi), of. dr. dîrjă şi dîrjală 'perche’.
  Genul şi Pluralul.
  Cuvintele în -ea(ăă) sunt feminine şi fac pl. -eale, -ele.— Cuvintele în -el sînt: 1. masculine când arată o fiinţă, şi fac pl. -el;
2. eterogene când arată nume de lucruri, cu pl. -ele.
                                  UŢ f-ăţ).
  Observaţie. Dr. mr. —Fem. -uţă.
  Funcţiunea.
                                 SUBSTANTIVE.
                                  DIMINUTIVE.
                            Diminutive propriu zise. Nume comune.
   Acuţ (Ţiplea) < ac.
   Bănuţ < ban.
   Bouţ Viţelul mic : * Joîafia a fătat un bouţ' (Săgh. 45) < boă. Căluţ pl. căluţi (Pamf. C.) < cal, cal.
   Căpuţ (Ţiplea) < cap.
   Căruţ < car.
   Cercuţ (Ţiplea) < cerc.
   Cocuţ (Şez. II 224, Ţiplea) < coc 'mălăuţ’ (Şez. II 224), 'pine’ (Ţiplea).
   Culbuţ (Ţiplea) < cuib.
   Culuţ (Pas.) < culă.
   Deluţ (Vîrcol) <deal.
   Domnuţ < domn.
   Frătluţ (Bud.) < frate.
154
  leduţ < ied.
  Ineluţ < inel.                                        *
  Lăcuţ < lac.
  Lăibăruţ 'haină fără mînic!’ (Codin, 45) < laibăr.
  Pătuţ < pat.
  Peticuţ < petic.
  Picioruţ < picior.
  Pruncuţ (Ţiplea) < prunc.
  Prunuţ (Ţiplea) < prun.
  Rîuţ (Ţiplea) < rîă.
  Ruguţ (Ţiplea) < rug.
  Albiuţă < albie.
  Bărbuţă < barbă.
  Băsmăluţă < basmafle).
  Bisericuţă < biserică.
  Brîncuţă < brincă.
  Bubuţă (Săgh. 112 c) <bubă.
  Căldăruţă (Pas.) < căldare.
  Cămăruţă (Pas.) < cămară.
  Căpruţă < capră.
  Căsuţă < casă.
  Căzmăluţă (Păsc.) < cazmale.
  Celmăluţă (Păsc.) < cîalmale.
  Condicuţă < condică.
  Cordeluţă (Şez. III 85 sub pliteancă) < cordea, -ele.
  Crenguţă < creangă.
  Cutiuţă < cutie.
  Feliuţă (Pas.) < felie.
  Furcuţă < furcă.
  Gluguţă (Mat. 3) < glugă.
  Grebluţă (Pas.) < greblă;
  Mesuţă < masă.
  Nueluţă < nuia, nuele.
  Obîeluţă (Pas.) < obială.
  Olcuţă, ulcuţă iPas.) < *ollica =ollicula, cf. ulcea <*ollicella. Panglicuţă (Pas.) < panglică.
  Perdeluţă < perdele.
  Pîelcuţă, pchelcuţă (Şez. III 84) <*pellica =pellicula. Primuţă --primă mică (Conv. Lit. XX 1015).
155
   Purcicuţă (Pas.) < purcică.
   Săbiuţă < sabie.
   Sălcuţă < salcă mică (Hasdeu, Cuv. I 124). Steluţă < stea, stele.
   Streşinuţă (Pas.) < streşină.
   Şfăraţă (Pas.) < şfară.
   Ulcicuţă (Pas.) < ulcică.
   Vălcicuţă (Pas.) <vălcică.
   Vărguţă < vargă.
   Vărrăguţu cerc’ (Pap. S.) < verigă.
                               Diminutive alintătoare.
                                   Nume comune.
   „Pela anuţ viitor” = 'pela anul viitor. In graiul de toate zilele nu se foloseşte, numai în poezie’ (Ţiplea) < an.
   Colbuţ (Ţiplea) < colb.
   Cucuţ < cuc.
   Drăcuţ < drac.
   Focuţ < foc „Se foloseşte şi ca exclamare : Ce focuţu să mă fac !.” (Ţiplea).
   Moşneguţ < moşneag.
   Moşuţ < moş.
   Robuţ (Ţiplea) < rob.
   Băbăşcuţă (Pamf. Agr.) < băbuşcă.
   Cafeluţă < cafea, cafele.
   Copcuţă (Mat. 107) < copcă.
   Coteicuţă (Pas.) < coteică.
   Duducuţă (Mold.) < duducă.
   Dzîluţî (Şez. V 175) < dzîli, zile.
   A da fuguţa 'a se duce răpede’ (Pamf. Cînt.) < fugă.
   Ierbuţă (Mat. 6) < Iarbă.
   Mămuţă < mamă.
   Părăluţe < parale.
   Văcuţă < vacă.
156
                                    Nume de plante.
                                Derivate dela substantive.
   Amărălujă 'plantă erbacee care conţine un suc amar’ < amărală. Canaluţe = canale.
   Candeluţă < candelă.
   Degetaruţ 'potiraş’ < deget ar.
   Drojdiuţă = drojdii, drojdie de bere.
   Fereguţă =feregă.
   Firuţă 'fîn, floarea finului’ < /ir,
   Găinuţă < găină.
   Mierluţă < mierlă.
   Omătuje 'plantă erbacee cu florile albe’ < omăt.
   Panseluţă —pansea, pansele.
   Pedicuţă = piedică 'plantă erbacee cu tulpina tîrîtoare’. Splinuţă = splină-Pipiriguţ — pipirig.
   Potrocuţă = potroacă.
                                    Derivate dela adiective.
   Amăruţă 'plantă erbacee conţinînd un suc amar’ < amar. Negruţă 'plantă erbacee cu săminţile negre’ < negru.
   Nigelujă 'negruşcă, nigella arvensis’ < nigellus — dim. dela niger.
                                                         Derivate dela verbe. Vindecuţă 'alliaria officinalis’ < vindec.
                           Nume proprii. Nume de botez.
  Anuja < Ana.
  Ilenuţa < Ileana.
  Măriuţa < Mariea.
  Pacuţa — Pachiţa (Şez. III 84) 'Paraschiva’. Petruţă < Petru.
157
                                  Nume de animale.
                                    Nume de vaci.
   Căiluţa = Căila (Pop. 55 a).
   Miercuţa = Mierea (Pop. 55 b).
   Băluţa = Băla (Pop. 55 a).
   Duruţa (Pop. 55 a), cf. mr. duriă 'roîb1 (Mih.) — turc. dori. Gălbănuţa (Şez. VII 176) < galbăn.
   Murguţa (Pop. 55 b) < murg.
                                   Nume de câni»
   Lăpăduţ (Şez. VII 115) <.lapăd, cf. Lăpădatu (ibid.).
                               Diminutive depreciative.
                                Porecle pentru bărbaţi.
   Adămuţ = Adam (Pop. 32 a).
   Băleguţă (Pop. 33 a) < balegă.
   Dărăbiiţ = Dărab (Pop. 36 b).
   Băluţu (Pop. 33 a) < băl oiî bale.
                                      ADIECTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
   Acruţ 'acrişor1 < acru.
   Călduţ < cald.
   Lărguţ < larg.
   Năltuţ < nalt.
   Răruţ (Ţiplea, Panf. Agr.l < rar.
                                Diminutive alintătoare.
   Drăguţ < drag.
   Dulcuţ (Nicîo poamă nu-î dulcuţă ca mila dela măicuţă. Şez.-V 71) < dulce.
   Intreguţ < întreg.
   Linuţ (Ţiplea) < Un-,
   Micuţ,.mr. lîicut (Pap. B.) < mic.
   Noă-nouţ < nou.
158
                               Diminutive compătimitoare.
   Călicuţ, -ă = dim. dela calic, -ă 'slab, slăbănog, uscăţiv, sec’ (Bud.).
   Prostuţ < prost.
   Sărăcuţ < sărac.
   Slăbuţ < slab.
                                     ADVERBE.
   Alunguţul cu drumul — dealungu drumului (Bud.).
   Degebuţa viî pela mine (Pamf. C. 44 b) —degeaba.
   A se duce duluţă 'a fugi’ < tulesc — bulg. tulia 'cacher, couvrir ; derober aux yeux de qn’ cu prefacerea lui t în d subt influenţa vb. duc.
   Olecuţă < oleacă.
                                    PRONUME.
  Mătăluţă = malale (mold.).
  NimicUţă = nimică (Păsc.),
  Văoduoiiţî = dim. dela oăoduauî 'puţine, câteva, vreodouă’ (Şez. V 172)
                                       VARIANTE.
                                        -ăluţă.
   Din amărăluţă < amărală faţă de amar, băsmăluţă < basmale -basma, părăluţe < parale— para s’a extras -ăluţă cu care s’au derivat:
   Pchelcăluţă =pchelcuţă 'pîelcică supţire’ (Şez. III 84).
   IerbălUţă = iarbă-albă (Panţu).
   Molcăluţ (Pamf. J. I) =molcuţ.
   Prin analogie cu aceste derivate s’a născut grebăluţă (Pas.) din grebluţă (Pas.).
                                          -euţ.
   Din olcuţă faţă de oală, plelcuţă—piele s’a extras -cuţ(ă) cu care s’a derivat cescuţ < cias (Svntul... să rugă tăetorilor să-l lase un cescuţ la rugă. Dos. Prol. I6V17)» molcuţ = puţin moale.
159
                                SUFIXE COMPUSE.
                                -ăuţ ( --ăă+-uţ).
   Găgăuţă 'prost’ < gag-, cf. gogoman.
                                -uluţ ( =-ul± u0.
   Cornuluţ (Bud.) < corn.
   Bădiului — bade 'drag, Iubit’ (Bud.).
   Frătlulul = frate (Bud.).
   Mămuluiă — mamă (Bud.).
   Mîndruluiă — mîndră 'frumoasă, Iubită’ (Ţiplea).
   Nenîuluţ —nene 'tată’ (Ţiplea).
   Tătulul — tată (Ţiplea).
   Originea: = it. -uzzo, -uccio <-uceus, moştenit în :
   Grăuni 'grain, graine’, mr. grănui (Pap. S.), grînui, gîrnui (Dai.) 'grain, graine’, grănui (Pap. S.) 'bouton, tumeur’, megl. gărnuţ 'boilton, tumeur’ < *granuceum < granum 'grain, graine’.
   Unele derivate româneşti se regăsesc în italieneşte : bărbuţă— barbuzza, brîncuţă—brancuccia, căldăruiă—caldaruccia, căluţ—ca-valuccio, căpruţă—sic. krapuzza, căpuţ—capuccio, domnuţ-don-nuccia, furcuţă—vit. forcuzza, ineluţ—anneluzzo ;—acruţ—vit. agruccio, călduţ—calduccio.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -uţ a trecut:
   Brîncuţă 'Nasturtium officinale’= germ. Brunnenkresse prin etimologie populară.
   Substituţie de sufix:
   Fidilecuţ 'fidileş mic’ (Şez. 73) < fidileş (Şez. V 73), fedeleş — ung. fedeleş.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -uţă sunt feminine şi fac pl. în -uţî. —Pentru substantivele în -uţ cele mai dese ori nu se indică pluralul. Sunt: 1. masculine când arată o fiinţă (bouţ, domnuţ, frătiuţ, leduţ, pruncuţ, drăcuţ, moşneguţ, moşuţ.—Căluţ facepl. căluţi). —2. Sunt eterogene, pl. -uţe, când arată un lucru (culuţ, picioruţ).
160
                 SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECHVALE-ADVERBIALE-NUMERALE.
                                     IOR (-iâr).
   Observaţie. Fem. • loară. — Radicalele terminate în ţ, dz, n, sc sufăr modificări din cauza lui i.
   Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
   Bărbăcior 'mase îlus’ (Car.) bărbat, -ţi-Hirdăior (Mat. 65) <. hîrdăă.
   Oscior (Dan. II 122) < osuţ.
   Bănicioară < baniţă.
   Berbincioară = mică bărbânţă 'butoîu, hîrdău lung, în care se ţine brînza şi laptele oii’ (Bud.).
   Căscioară < căsuţă.
   Corăbioară (Pasc.) < corabie.
   Delnicioară (Godin, 35) < delnilă.
   Donicioară (Godin, 27) < doniţă.
   Felioară (Pas.) < felie.
   Gîrnicîoară =mică gîrniţă 'copac uscat şi lăsat pe loc’ (Godin, 35). Grămăgîoară < grămadă, grămezi.
   Lădicioară (Car.) < lădiţă.
   Pălărioară < pălărie.
   Putioară (Păsc.) < *putinioară < putină.
   Rogojioară (Dos. Prol. 272/i„) < *rogojinioară < rogojină. Săbioară < sabie.
   Sămcioară 'un cuţitaş mic’ (Grig. I 78 n.) < sămeea.
   Groşilor 'începutul zmîntîneî, cînd începe a se prinde zmîn-tîna pe lapte’ (Şez. II 229) < *grosuţior <grosuţ.
                                Diminutive alintătoare.
                                    Nume comune.
   Cîrlăior < *cirlânior = cîrlan 1. 'cal de un an’, la sudul judeţului [Muscel], 2. 'berbec de un an’, la nordul judeţului (Codin, 17).
161
  Frăţior < frate, -ţi:
  Drăcuşor — drăcuş (Pap. B.).
  Inimioară, mr. inoară (Dai. Pap. B.) < inimă.
  Meringioară = merinde 'pro viziuni de drum’ (Ţiplea). Notioară 'oae de un an’ (Ciob.) < noatin.
  Soţioară (Mat. 103), soţioară (Dos. Prol. 552/3j) < soţie. Surioară < soră.
  Trestioară (Mat. 14) < trestie.
  Unghioară (Pas.) < unghie.
                                   Nume de plante.
                               Derivate dela substantive.
  Cînepioară = c/nepa-codruluî.
  Cirligioară < cîrlig.
  Drojdioare =- drojdii, drojdiea de bere.
  Lăcrămioare < lacrămi.
  Lămîioară 'lămîiţa’ < lămîe.
  Ovăscior =ovăs(c).
  Pupăgîoară — pupăză.
  Rănunchioară 'ranunculus sceleratus’ < rănunchiă.
  Săghioară 'săbiuţă, săgeţea’ < saghie, sabie.
  Sălcioară ~salcie mirositoare.
  Turictoară — turilă.
                               Derivate dela adiective.
  Galbăşoară 'gălbinele' < gălbuş.
  Gălbeioare < galbăn, -eni.
  Grăscioară 'foae grasă’ <grăsuţ.
  Mnirioară 'viorele, zambile de cîmp’ (Ţiplea)= mirioară 'albastră’ (Bibicescu), mnirîu 'albastru’ (Ţiplea.)
  Rotundioară 'rănunchioară’ = rotungior.
  Rumeioară, rumenioară 'plantă erbacee cu florile albe-rozee şi fructele roşe’ < rumân.
                                         Nume de păsări.
   Scăicior 'o pasăre mică ce semănă cu stigliţa, umblă pre scăeţî’ (Viciu, 75) < scăeţi.
Pascu, Sufixele româneşti.
11
                                    Nume proprii.
                                  Nume de animale.
                                    Nume de vaci.
   Lunioara (Pop. 94) < Luni.
   Vinioara (Pop. 91) < Vineri.
                                    ADJECTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
   Albior < alb.
   Eflior < *eţtinior < eftin.
   Rotunglor < rotund, -zi.
   Bolnăvior < bolnav.
   Drăgucior < drăguţ (Bud.).
   Limpegioară (Ţip)ea), limpejoară (Pasc.), despre apă < limpede.
                                 ADVERBE.
   Răpegior < răpede.
                                      VARIANTE.
                                        -clor.
   Din oscior < osul, faţă de os, cascioară<căsuţă—casă, grăscioară < grăsuţ—gras s’a extras -clor cu care s’au derivat:
                                  SUBSTANTIVE.
   Fescior (Marian, Nunta, 824) < = fes mic.
                                    ADVERBE.
   Demulclor = 'cam de mult'.
   Depărcior (loan... aflînd pre un tînăr depărcior de oraş., l-au întors dela tîlhărie. Dos. Prol. 32l/i) < departe.
   Susclor (Noua Rev. Rom. VIIT 88) < sus.
163
                                 SUFIXE COMPUSE.
                                 -işor ( =-iş+-or).
                                   SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
  Beţişor < băţ, beţe.
  Bulzişor 'caseolus’ (Car.) < buiz 'caseus' (Car.).
  Cuişor < cuiu.
  Dinţişor (Pas.) < dinte, -ţt.
  Domnişor < domn.
  Ferisor (Pas.) < fier.
  Mîţişor = 'puiu de miţă'1 (Săgh. 96).
  Pătişor < pat.
  Perişor < păr — pilus şi pi rus.
  Peştişor < peşte.
  Podişor 'dulap pentru vase’ (Conv. Lit. XX 1015) < pod. Prutişor 'pine soldăţească, pesmete’ (Pamf. J. III) < germ. Brod.
  Gîrnişor 'păpuşoîu’ (Dai.* < granum 'grain, grainc, pepin’.
  Aţişoară < aţă.
  Domnişoară < doamnă.
  Feţişoară 'fetiţă’ (Bibi. 25l/49 ; Dos. Prol. 19X/18, 20j/i2> 26%) Pas.) < fată, fete.
  Funişoară (Bibi. 1592/16) < funie.
  Gherişoară (Păsc.) < ghlară.
  Lozîşoară (Ţiplea) < loză.
  Ţărişoară < ţară.
  Ţîrişoară 'mica parva’ (Car.) < ţîră 'mica’.
  Călişoară (Obed. Pap.B.), cîlişoară (Dai.) 'potecă, cărare’ < caii.
                              Diminutive alintătoare.
                                  Nume comune.
  Borşişor =borş.
  Fînişor (Păsc.) = fin. Frlişor Mat. 115) < frîu.
   Mărţişor 1. 'luna Mart Y 2. 'breloc care se face dar de zîntăiu Mart’=mr. marţu. (Mib.).
   Ochişor = ochîă.
   Puişor = pută.
   Somnişor = somn.
   Vinişor = vin.
   Ţîţîşoară (Dos. Prol. 201lli) = ţîţă.
   Unghişoară (Pas.) = unghie.
   Oişodri =oî (Şez. V 114).
   Verişoară — vară 1. 'cousine’, 2. (Mat. 59) 'ete\
   Vitişoară = vită (Şez. V 172 sub văodăouţî).
                                     Nume de plante.
   Borşişor 'plantă erbacee grasă’ = borşişor, borş.
   Bumbişor < bumb.
   Cimbrişor — cimbru.
   Cuscrişor < cuscru.
   Lăptişor 'laptele-stîncii’ < lapte.
   Meişor = melu.
   Nemţişor < Neamţ.
   Untişor = untu-vacii.
   Bărbişoară < barbă.
   Frunzişoară < frunză.
   Peştişoară 'salvinia-nageante’ —peştişor.
   Scorţişoară 'scoarţă aromatică de Cinnamomum Zeylanicum Nees’.
                                   Nume de animale.
   Albişor 'un peşte’ (Dam6T. 127)—albişor.
                                                                                                       Nume proprii. Nume de botez.
   Petrişor (Pas.) < Petru.
165
                                    ADIECTIVE.,
                                    DIMINUTIVE.
   Acrişor dr. şi mr. (Dai.) < acru.
   Albişor < alb.
   Asprişor < aspru.
   Bunişor, mr. biinşor (Dai.) < bun.
   Dulcişor < dulce.
   Mărişor, mr. mîrişor (Dai.) < mare.
   Micuşor, mr. Mcşor (Dai.) < mic.
   Multişor, mulţîşor (Ţiplea) < mult, mulţi.
   Năltişor < nalt.
   Negrişor (jCar.) < negru.
   Rărişor (Pamf. Agr.), Ţărişoară (Dos. Prol. 421/23) < far. Căldişor 'călduţ’ (Pap. B.)< cald.
   Smedişor (Păsc.) — smead.
                             Diminutive compătimitoare.
   Mbrostişor 'prostuţ, naiv’ (Dai.) —mbrostu.
                    ADIECTIVE ÎNTREBUINŢATE CA SUBSTANTIVE.
                                  Nume de plante.
   Asprişoară 'plantă erbacee acoperită cu peri rigizi şi aspri’ — asprişor.
   Creţişoară < creţ.
   Dulcişor — dulcişor.
   Verzişoară < verde, verzi.
                                 ADVERBE.
   Binişor < bine.
   Depărtişor < departe, încetişor < încet.
   De multişor 'cam de mult timp’ (Păsc.) < de mult.
                                    NUMERALE.
   Unişor (Cuconaşul el de şeapte aî, unişor, adecă numai acela avînd, înbla preglur masă. Dos. Prol. 721/»*) < unu-
166
-uşof (-tti+-or).
                                    SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
   Acuşor < ac.
   Cercuşor < cerc.
   Cuibuşor < cuib.
   Focuşor, focşor (Stăncescu, Basme, 47) < foc.
   Ghemuşor < ghem.
   Globuşor (Pasc.) < glob.
   Osuşor, ostşor 'boală la cai, cînd se face os la chişiţă’ (Dame T. 52) < os.
   Porşor (Şez. II 43, Conv. Lit. XX 1015, Pamf. C.), porcuşor (Conv. Lit. XX 1015) 'porcoîu mal mic, căpiţă de Iarbă’ <îat. porca.
   Rîuşor < rin.
   Săcşor (Pas.) < sac.
• Şipuşor (Pas.) < şip.
   Bubuşoară < bubă.
   Căsuşoară, căsăşoară 'căsuţă’ < casă.
   Cep(u)şoară (Săgh. 112 c) = ceapă.
   Nacuşoară (Săgh. 114 a), nucşoară (Bibi. 57*/*» ^Vib » Săgh. 114 a) < nucă.
                                    Diminutive alintătoare. Nume comune.
   Cucuşor =cuc.
   Locuşor = Ioc.
   Şoimuşor = şoim.
   Tăicuşor (Mat. 10) = taică.
   Trupuşor (Mat. 46) = trup.
   Vîrfuşor (Pas.) = vîrf.
   Ap(u)şoară, mr. apşoară (Dai.) = apă. lep(u)şoară — iapă.
   Măicuşoară (Mat, 103) = maică.
167
   Mînuşoară (Pascu, Cimilituri, Anexă) < mină.
   Ouşot — oă.
   Pufuşor =s= puf.
   Săpşoară (Hasdeu, Cuv. I 300) — setpă.
   Şeuşoară (Păsc.) < şa.      m
                                  Nume de plante.
   Bobuşor 'Lathyrus tuberosus’ < boabă.
   Cuibuşor < cuib.
   Firuşor 'firuţă, firicea’ < fir.
   Grîuşor < grîu.
   Inuşor = in-de-cîmp.
   Moscuşor 'plantă erbacee delicată cu slab miros de mosc’ < mosc.
   Văsuşor 'Splachnum sphaericum’ < vas.
   Cepşoare (pl.) = ceapa- cîorască.
   Izmuşoară = izmă.
   Limbuşoară = limba-msnii.
   Pomuşoară < pom, poamă.
   Drobuşor, drobuşoară < drob.
                                 Nume de animale.
   Porcuşor 'un peşte’ (Damă T. 127) < porc.
                                   Nume proprii.
                                  Nume de botez.
  Nicuşor = Nicu.
                                 Diminutive depreciative.
   Grecuşor (Alecsandri,T. 47) — Grec, Omuşor —om.
                                       ADIECTIVE.
   Drăguşor, drâgşor (Car.) < drag.
   Micuşor, mr. Mcşor (Dai.) 'mititel’ < mic, nic.
168
   Slăbuşor (Paş.-)..r=s£aft.;.....
   Uşor, vr. luşor (Bibi. 2092/87), işor (Mard.), mr. l’işor, lişor (Dai.) < le vis. —Varianta megl. licşor a căpătat pe c subt influenţa lui mr. nicşor, dr. micuşor.                      ;
   Aişor, aişoară, aiuşor. aluşoară 'usturoiţă’ < am 'usturoîu’.
   Cimbrişor, cimbruşor = cimbru.
                                    -ullor (—■ul-\--îor).
                                  Diminutive alintătoare.
   Mămulioară = mamă (Tiplea).
   Mîndrullor, -oară .= mândru, -ă 'frumos, -Iubit’ (Ţiplea).
   Originea :=it. -iuolo, -iolo,,port. prov. -ol, sp. -uelo, ir.-euil, -eul, -ol < -eolus, -iolus, -eola, -iola, moştenit în :
   Alor <. alliolum.
   Căprior 'chevreuil, Chevron’, căprioară, mr. ciprioarâ (Dai.) 'chevrette’ < capriolus, capriola.                     .
   Fecior, mr. megl. ficior 'gargon’, fecioară 'vierge’ < *feliolus.
   Fuior, mr. megl. ful'or < *folliolus.
   Picior (dr. mr. megl.) < *petiolus.
   Ulcior < urceolus.
   Uşor, uştior (Conv. Lit. XX 1020) < osliolum.
   Ghioară 'viorea’ (megl.) < Viola 'violette (fleur)’.
   MV or (Dai.), mil'or, ml'or (megl.), mioară, meoară, vr. mieoară (Bibi. 722/6), mr. ml’oară (Dai.) < *agnelliolus, *agnelliola — agnel-lus, agnella, agniculus, agnicula, agniccllus, agnicellulus, agnulus.
   Radicalele terminate în ţ, dz, n. sc suferă modificări:
   -tlor> -clor: bărbăclor < bărbaţi,, oscior < osuţ, bănicloaiă < baniţă, turicloară < turiţă, drăgucior < drăguţ.
   -dziâr > -gior: grămăgioară < grămadă, grămezi, meringioară < merinde, -zl, pupăgloară < pupăză, pupeze, rotungîor < rotund, -zi< răpegior <răpede, -zl, limpegloară < limpede, -zl. — Insă rotun-dioară.
   -nldr> -lor: clrlăior <.*cîrlănlor <cîrlan, notioară <noatin, pu-tioară < putină, eflior < eftin, gălbior < mr. gllbinor. - Rumelgară şi rnmenloară.
169
   -scl6r> -ştior: groştior <*grosucior < grosul.
   Precedat de ş, sunetul i din -lor s’a prefăcut măi înlâiu' în î şi apoi a dispărut: -işor < -işîor, -uşor < -uşîor; uşor < ostiolum.
   Sunetele i şi u din -işor şi -uşor se sincopează uneori : apuşoară şi apşoară, nucuşoară—nucşoară.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -oară sunt feminine şi fac pl. în -oare. — Cuvintele în -or sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă, 2. eterogene, pl. e, când arata un lucru foselor—oscioare, beţişor—beţişoare). Sunt totuş masculine : dinţişor, ochişor, perişor. - Se întrebuinţează numai la sg. : borşişor, fînişor, groştior, somnişor, vinişor.
              SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE'PIlONOMINALE'INTERJECTIONALEi
                                      IC f-ik).
   Observaţie. Fem. -ică.
   Funcţiunea.
                                 SUBSTANTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                Diminutive propriu zise.
                                Derivate dela substantive.
   Braţic (Codin, 11) < braţ.
   Hăiiic de lupi 'grămadă, mică de lupi’ (Hasdeu 594, Vîrcol) < haită 'grămadă, de cînî, de hoţi’,
   Nodic 'copil mic’ (Şez. III 83) <nod-Pătic (Codin. 56) < pat.
    Popic < pop 'stîlp’.
   Arburic (Dai.) < arburi 'stejar’.
   Căţălic (Pap. B.) < călăi.
   Cîlic (Dai.) < cal.
   Cimpic (Dai.) < cîmp.
    Cîpic (Dai.) < cap-
   Cluputic (Dai.) < clopul 'clopot’.
170
   Ficiuric (Pap. B.) < ficior 'băiat’. jumîric (Dai.) < yumar 'măgar’.
   Izrnric (Dai.) < itvar 'izvor’.
   Mitic (Dai.) < mer ‘măr’. nilic (Dai.) < nel 'miel’.
   Prunic (Dai.) < prun.
   Pucic (Pap. B. Dai.) < pociă 'ulcior’.
   Ţîlîric (Dai.) < tălar ‘putină’.
   Ttpuric (Dai.) < tîpor 'topor’.
   Usic (Dai.) < os.
   Bucăţică < bucată, -ăţi.
   Cărticică < cărticea.
   Cordică < cordea.
   Lăibărică (Codin, 45) < lalbăr 'haină lucrată răii şi nepotrivită pe corp’ (Codin, 45).
   Lopăţică < lopată, -eti.
   Mărgică < mărgea.
   Pietricică < pietricea.
   Pielcică < pielcea.
   Căsică (Pap. B.), cîsică (Dai.) < casă.
   Chilică 'pieliţă’ (Dai.) < chiali.
   Clciulică (Dai.) < cîciulă.
   Cîlî&ică (Dai.) < cîla&ă 'paner’.
   Cruţică (Dai. ) < cruţi.
   Custică (Dai.) < coastă.
   Cuvîtică ‘covăţică’ (Dai.) < cuvată.
   Dzinică (Dai.) < dzeană 'deal, colină’.
   Fitică ‘fetiţă’ (Pap. B.) < feată.
   Hurică (Dai.) < horă 'sat’.
   Mulică (Dai.) < mulă 'catîră’.
   Penurică (Dai.) < pinură 'culă’.
   Pîdurică (Dai.) < pîduri.
   Scărică (Pap.B.) < scară.
                                   Derivate dela adieclive.
   Mizinic 'degetul cel mic dela mină ori dela picior’ (Ţiplea) < mezin.
171
                                                        fc
                      Derivate dela verbe.
   Clupulic 'pasăre mitologică despre care poporul crede că răpla [sic !] copii! mic!’ < cluplescu 'fur’.
                    Diminutive alintătoare.
                                    Nume comune.
   Bîrbîtic 'bărbăţel’ (Dai.) < birbat.
   Frăţie (Pap. B.), frîtic (Dai.), fărtic (Pap. B.) 'frăţior’ < fraţi.
   Bădică (Săgh. 43) < bade.
   Bombonică (Mold.) < bomboană.
   Lăptică < lapte.
   Nopticică (Nu-î dau pace cît îx nopticica de mare, Codin Irig. 117) < noapte.
   Păpuşică <păpuşă.
   Cucuşică 'nucuşoară’ Dai.) < cucoaşă 'nucă’. Surică 'surioară’ (Pap.B. Dai.) < soră. UngVică 'unghişoară’ (Dai.) < ungl'ă.
                                    Nume de plante.
                                Derivate dela substantive.
   Aurică 'arbust cu florile galbine-portocaliî’ < aur.
   Dentică, denţică 'cîrligîor, doî-dinţî’ < dinte, dinţi.
   Feciorică 'larba-fecîoareî, îarba-fecxorilor’ < fecior.
   Frigurică 'frigor, fierea pămîntuluî’ < friguri.
   Măzărică < mazăre.
   Puricică 'îarba-puricelui’ < purice.
   Sultănele 'nemţoaice, condurul-Doamneî’ presupune un sg. sultănică < sultan.
   Zgrăbunţică, zgrăbunţîcă < zgrăbunţ,
   Mr. ciumurică (Panţu), ciumburică (Dai.), megl. ciubrică, ci-mirică 'cimbrişor, cimbru < *clumbur — cimbru.
172
                                  Derivaţedela adieciive.
  Flămînzică 'Ham-Hungerblume’ < flărrrind, -zi.
  Ţăpoşică plantă erbacee aspră .păroasă <ţăp6s, -şi.
                                Nume proprii de persoane.
                                 Nume de botez feminine.
  Angelica < Angela.
  Anica < Ana.
  Marica < Mar a, Mârica.
  Pachica (Şez. III 84) < *Paraschica < Par as ca Paraschiva.
                                 Nume de botez masculine.
  Costică < Coste.
  Glorgică < Glorge.
  Ionică < Ion.
  Jănică < Jan.
  Mitică, Dumitrică < Dumitru.
  Petrică < Petru.
  Vasilică < Vasile.
                                Nume proprii de animale.
                                      Nume de vaci.
                                Derivate dela substantive.
  Joica (Pop. 91), Gioica (Pop. 56 b) <Joî, Giol.
  Vinerica (Dame T. 181) < Vineri.
  Simbolica (Dame T. 181, Săgh. 53, Şez. VII 176) < Sîmbătă. Simbolica (Pop. 56 a) < Sîmboleâ (Pop. ib.).
                   Derivate dela ădiectivei Ruşîca, Rujica (Pop. 56 a) < roş.
                                      , Nume de oi.
                   Derivate dela substantive.
  Buzurica (Pop; 57 a) < Băzurea (Pop. ib,).
  Pupuzica (Dam6 T. 182) < pupăză.
173
                                Derivate dela adiective.
   Laica (Pop. 57 a) = Laîa.
   Miţilica (Dame T. 182) < *miţiţilica, cf. mîtîţel 'mititel’. Muscurica (Dame T. 182) < muşcur 'cu pete albe la cap, despre animale’ (Dai.).
   Ocheşica (Dame T. 182) < oacheş.
                                    Nume de capre.
   Cerceii ca (Dame T. 182) < cercel.
   Cercurica (Dame T. 182) < cerc pl. cercuri.
                                    Nume de mâţi.
   Vineţica (Şez. VII 116) < vînăl, -eţi.
                                Diminutive depreciative.
   Broşurică < broşură.
   Beţie (Candrea-Dens 153) < beat, beţi.
   doric, şorîc (Viciu, 78) = şor.
                                       ADIECTIVE.
   Cînutic = puţin cinut ‘cărunt’ (Dai.).
   Grîsic 'grăsuţ’ (Dai.) < gras.
   Himîzic ‘puţintel’ (Dai.) < năheamăză ‘puţin’ (Dai.).
   Muşitic ‘frumuşel’ (Dai.) < muşat.
   Mîrică ‘mărişoară’ (Dai.) < mari.
   Sugîric (Dai.) = sugar 'miel sugar’.
   Frumuşică, fem. dela frumuşel < frumos, -şi.
                                       PRONUME.
   Atîtica < atita.
   Oarecică 'ceva, un lucruşor’ (Săgh. 62), oricică 'ceva, oarece : am să-ţi spun o oricică = am să-ţi spun ceva’ (Şez. III 83).
                                      INTERJECŢII.
   Aolică = aoleâ, auleă.
174
                                        VARIANTE.
                                          -şipă.
   Din frumuşică faţă de frumos, păpuşică s’a extras -şiră din preuteşicn < preuleasă
                                           -ţică.
   Din bucăţică faţă de bucată, lopăţică— lopată s’a extras -ţică cu care s’au derivat:
   Horboţică (Mold.) < horbotă.
   Arginţică mic arbust cu frunzele coriace verzi lucitoare < argint. Ceriţică 'cerinthe’ < cerintha.
   Levănţică = livant, Bot.
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                  -ulieâ (=-ul+-ică).
                                     SUBSTANTIVE.
  Mămulică (Ţiplea) = mamă.
  Ziulică (toată ziulica, cât îi ziulica de mare, Mold. Cf. şi Şez. V 176) <" zi.
  Clumulică l. 'creştet, vîrf de munte’ (Dai.), 2. 'cucuîu’ (megl.) < ciumă 'bucăţică de lînă’ (Dai., megl.) = ciumbă (Pap. B.), glumbă (Pap. B. Dai.) 'umflătură’.
  Bubulică 'cărăbuş’ (Pap. S. megl.) < bubă 'insectă’ (megl.), 'vierme de mătasă’ (Dai.) = bulg. buba 'ver-â-soie ; insecte, vermine’.
  Ruşulică plantă erbacee cu florile roşii-portocalii < roş.
  Sfitulică 'ver luisant’ (megl.) < sfites 'luire, eelairer’.
                                      ADIECTIVE.
  Mîndrulic, -ică (Ţiplea) = mîndru 'frumos, iubit’.
  Drăgulică < drag.
  Mutulică 'prost’ < mut.
                                  -ilic (~-eală+-ic).
  Ventrilică 'buruene de cel-perit’ < vintre, cf. negrilică 'cenuşcă, negroaîcă, negruşcă’ < negreală.
175
                      -icie ( =-iciă+-ic).
   Floricică < jloare.
   Pulicică (Pas.) < pulă.
   Lunlricică Bot. 'Spitzkiel" <luntre.
   Săricică Bot. 'îarbă-sărată’ < sare.
   Percic 'perişor’ (megl.) < per.
                       -ănic (—-an+-ic).
   Vărnică 'verişoară’ (Boc.) < văr, vară.
                                  -ăric ( —-ar+-ic).
   Jucărică 'jouet’ </oc 'jouer’.
                                  -uric ( —-ur+-ic).
   Ghibîrdic 'mic’ (Mold.) < *ghiburic < gheb, cf. ghiburel 'mărunţel, mititel, gheboşel’ (Pasc.).
   Rourică Bot; t rouă.
                       -otie ( =-ot -\--ic).
                       Diminutiv alintător.
   Verotic (Viciu, 89) = vier.
   Originea :=sp. pg. -ico (Diez, 284—285), it. -icco, ir. -iche <Horning, ZRPh. XX 340 —343) <-iccu$, -icus, care, sub forma feminină -icca, -ica (fără ca de altfel să putem şti cantitatea lui i), se întrebuinţează în inscripţii ca diminutiv alintător pe lângă' nume de persoane : Bodicca, Bonioa, Carica (Meyer-Lubke, 542).
   Bunic 'grand-pere’, bunică 'grand’mere’, fr. dial. bonique, 'vieil-lard’, pv. bonic, cat. bonich, vald. bunikk 'passablement bon’ > *bonicus, bohus.
   Unele derivate romanice se regăsesc în româneşte ; mr. pucic— fr. potiche < pot, dr. Ionică, Petrică, Antonică—sard. Johannicu, Piricu, Antonicu;— dr. (deget) mizinic—sp. dedo menique 'petit doigt’ (minimus).
176
   Obscure :
   Ciric de pâne 'bucăţică de pine’ (Codin, 16).
   Felentic "hăinuţă prăpădită’ (Codin, 31), flintic 'limba [dejdina-inte la cioareci prin care intră curaua, ea ţine şi prohabul’ (Viciu, 43), flintic, flintoc 'loloţ, înnodăţură, încîlcitură’ (Viciu, 57), flintic 'fată mică şi obraznică’ (Şez. II 227).
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -ic au trecut:
   Bobric 'rognon’ (Viciu, 21) <turc. bobrek.
   Tăgărcică, trăgăcică (Pap.B.), trîfîcică (Dai.) 'pane ti ere, besace' < turc. tcrfartfîk 'petit sac de cuir’.
   Junică 'genisse’ < funix, -icis.
   Mîtrică, mitrică 'oae, capră care se mulge în genere la o strungă’ (Dai.) < malrix, -icis.
   Lindic 'clitoris’ < *lî’ndic < landica (A. Philippide, Principii, 148). — Accentul s’a păstrat pe teritoriul francez : vîr. landie în 'envoyer qn â la landie sa mere’ (Horning, ZRPh, XXXII 365).
. Sufixul -ică s’a substituit lui -el în Aurică 'niînle de cînl’ (Şez. VIII 114) < Aurel.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele dr. în -ică sunt feminine şi fac pluralul în -ele (mărgică pl. mărgele), din cauză că -ică s’a alipit mai întâiu la cuvintele în -ea, cari fac pluralul regulat -ele (mărgică < mărgea); — cuvintele mr. în -ică fac însă pluralul regulat în -l (cîsică pl. cîsiţi), din cauză că derivarea nu s’a făcut dela cuvinte în -ea (ăsică < casă). — Cuvintele în -ic sunt 1. masculine, când arată nume de fiinţe masculine (bîrbîtic, căţălic, cîlic, ficluric), nume de copaci (arburic, mîric, prunic), nume de păsări (cîupulic) ;—
2. eterogene, când arată nume de lucruri, şi fac pl. în -e, mr. -I (pătic, popic, cîmpic, cîpic, pucic).                    .
   Bădică, lăptică, nopticică, păpuşică, mr. surică, mămulică, ziulică, drăgulică se întrebuinţează numai la sg.
177
                               SUFIXELE VERBALE.
                                   EC (-ek).
   Observaţie. Dr. mr.—Şi -ic. — In cuvintele moştenite e(i) s’a sincopat uneori.
„ Funcţiunea.
/■■v
                  MANIFESTAREA SAU ACTIVITATEA PRIMITIVULUI.
   Orbec 'tâter’ < orb.
   Nşarpic, -are (Pap.B.), înşerpicare (Obed.), nşerpichez (Dai.), şurpicari (Dai.) 'devenir furieux’ < şarpi.
   înciornicare a întuneca’ (Obed.) <bulg. teren ‘noir’. Ngiumeatic, ngîumiticare înjumătăţesc’ (Pap.B.) <giumitate. Şcurtic (Dai.), şcurtichez (Pap. B)., inf. şcurticare (Pap. B.), -i (Dai.) — şcurtedz (Pap.B. Dai.).
                                    FRECVENTATIVE.
   Şcl’oapic 'boiter’ (Pap.B.) < şcl'op 'boiteux’.
   Aulmec (Dos.) = aulmu (Dos.) ’flairer, en pari. du chien’ < a+*ulmu, vr. olmu 'flair’ (Hasdeu, 386—387). — Modern adulmec <a+de+*ulmec.
   Scîrcic, -ari 'grincer’ (Dai.) =bulg. skârţam.
                                            $
   Originea :—it. -icare, sp. -car, -gar, pr. -egar, ir.-cher,-ger, -oger, -ier <-icare, moştenit în :
   împiedec < impedico.
   Încalec 'monter â cheval’ <.caballico.
   încarc 'charger’ < carrico.
   Judec 'juger’ < judico.
   Lunec 'glisser’ < lubrico.
   Mestec 'mâcher’ < mastico.
   Vindec 'guerir’ < vindico.
   Zburătăcesc 'a izbuti să scoţi nişte pui din închirceală’ < *exvo-latico, volaticus 'qui voie’.
Pa seu, Sufixele româneşti.
12
178
                                      IP (-îp).
   Observaţie. — Dr.
   Derivate.
   Ciripesc, mr. ţiripedzu' gazouiller’ < mr. ţiur = lat. *tinniulo, tinnio idem. (G. Pascu, Etim. Rom. 21). înfiripez 'se remettre’ < fire, cf. a-şî veni în fire.
   Originea: -ipo (G. Pascu, Et. Rom. 21), moştenit în :
   (In)aripez, azi întrebuinţat numai Ia participiu (dr. ajjnut, megl. iripat), cf. şi a se aripi 'a bate din aripi’ (Bibi. 1688, la Tiktin) <*alipo < ala. (G. Pascu, Et. Rom. 17).
   Ţip, megl. ţpp 'crier’ < tinnipo (G. Pascu, Et. Rom. 40—41).
                                     UR f-'ur).
   Observaţie. Dr. mr. —Dr. şi -or, ăr.
   Derivate.
   Desfăşur < faşă.
   Infăşur < faşă.
   Picur < pic.
   Aruchiuşur (Pup. B.), arichiuşur (Dai). = arăchişu (Pap. S.) ’glisser’.
   Ampatur 'courrir’ (Obed. Mih.) < ngr. vax<5> 'fouler1.
   Mpihior, -urare 'faire l’amour’ (Mih.) < ngr. {toty6ţ 'adultere’, jtotxe6w 'commettre un adultere’.
   A zgrepţora = a zgrepţa 'a se necăji să se ţie cu unghiile de ceva, a se acăţăra’ (Şez. V 174).
   Frunzăresc 'a mînca cîte puţin, de colea de colea’ (Codin Ing. Mold.) (.frunză*!
   Gustăresc 'gust cîte puţin, răpede’ (Pamf. J. II) < gust.
   A se acăţăra (Şez. V 174 sub zgripţora) = ase acăţa.
   Originea: =it. -olare, sp. -ular, -olar, fr.-Ier <-ulo, moştenit în : Scutur 'secouer, agiter’ <.*excutulo = excutio (A. Philippide,-Pr. 73).
   Spînzur 'pendre’ < *expendiulo, pendeo, cf. it. spenzolare. Tremur 'trembler’ < tremulo.
179
   Turbur, tulbur 'troubler’ < *turbulo, cf. fr. troubler.
   Ustur < ustulo.
   Vîntur 'exposer â l’air, remuer, retourner des grains, eventer’ <*ventulo = ventilo.
   Zburătoresc 'deprind, învăţ la zburat’ (Conv. Lit. XX 1017), zburătăresc 'a alunga păsările din ogradă, lovindu-le chiar cu pietre, pentru a le prinde’ (Pamf. Cînt.) < zburător, şi deci nu are a face cu sufixul -or.
                               SUFIXELE ADVERBIALE.
                                      E (-’e).
   Observaţie.—Dr. mr. megl.
   Derivate.
   1.    Adiectivele în -esc fac adverbele corespunzătoare în -eşte. Câteva exemple: bărbătesc— bărbăteşte, cînesc—cîneşte, femeesc-femeeşte, franţuzesc—franţuzeşte, nemţesc—nemţeşte, omenesc—omeneşte.
   Forma -eşte provine din -eaşte. Această formă se găseşte în vr., dial. dr., mr. şi megl.
   Săhăstreaşte (Lăcuia svntul Theofil în [mănăstire] săhăstreaşte cîţiva aî. Dos. Prol. 591ft&).
   Călăreşte (C andrea) = călare.
   Cîneaşte (Pap. B.), cineaşti (Dai.) < cînescu.
   disputeaşti (Dai.) < 8isputescu 'de vlădică’.
   Friţaşti (Dai.) = dr. frăţeşte < fraţi, pl. -ţi.
   Hurfiteaşti 'ţărăneşte’ (Dai.) <huniat 'ţăran’.
   Muşeaşti 'băbeşte’ (Dai.) < *muşesc < moaşă.
   Umineaşti (Dai.) = dr. omeneşte < omenesc.
   Megl. arnăuţeşti (Arnaut, -ţi.
   2.    Lesne 'facilement, aisement’ < bulg. lesen 'facile, aise’, lesno 'facilement, aisement’.
   Chischime (Mih.) < chischim 'propreV
   Dure (Mih.), duri (Dai.) 'assez’—alb. dura idem < turc. dur-mak 's’arreter, rester’.
   Originea: -e, moştenit în bine < bene, dulce < dulce, mine < mane.
                           CAPITOLUL II.
            SUFIXELE DE ORIGINE LATINO-BALCANICĂ.
                        SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                              IE (-iie).
    Observaţie.—Dr. mr.
    Funcţiunea.
                                       Abstracte.
                                     O CALITATE. •
                                 Derivate dela adiective.
     Bădărănie < bădăran.
     Beţie < beat, -ţi.
     Blestemăţie < blestemat, -ţi.
     Calicie < calic.
     Căsnicie < casnic.
     Chelboşie < chelbos, -şi.
     Cucernicie < cucernic.
     Cuminţie < cuminte, -ţi.
     Curăţie < curat, -ţi.
     Destoinicie < destoinic.
     Deşetţie 'vanite’ (vr.) < deşert, -ţi.
     Duioşie < duios, -şi.
     Ereticie (Dos. Prol. 2S1/s5) < eretic.
     Fericie 'bonheur’ (Let. 228) < ferice. Fudulie < fudul.
     Gingăşie < gingaş.
     Grozăvie < grozav.
181
   Hărnicie < harnic, îndărătnicie < îndărătnic.
   Măreţie < măreţ.
   Minunăţie < minunat, ţi.
   Mişelie < mişel.
   Mulţie 'mulţime’ (Car.) < mult, -ţi. Nebunie < nebun.
   Nerozie < nerod, -zi.
   Obrăznicie < obraznic.
   Păcătoşie < păcătos, -şi.
   Păgînie (Dos. Prol. 15*/«> 90®/15) < păgîn. Părtăşie < părtaş.
   Mulţie 'mulţime’ (Car.) < mult, -ţi.
   Prostie < prost.
   Sîmeţie (Dos. Prol. 96x/27) < semeţ.
   Tinerie 'jeunesse’ (Codin Ing.) <tînăr. Voinicie (Şez. V 172) < voinic.
                              Derivate dela substantive.
   Bărbăţie < bărbat, -ţi.
   Cinie 'mechancete’ < cîne 'chien’.
   Duşmănie < duşman.
   Măestrie (Aceasta de mi că fusea se măestrie drăcească. Dos. Prol. 55x/i8* — Nestor...mearsăacol6 unde trâ făcută măestrie de luptat. Dos. Prol. 892/u) < maestru.
   Omenie (L-au lovitu-1 boală, de-1 scoţia din omenie, Dos. Prol. 99 Yz) < oameni.
   Prietinie < prietin.
                               O DEMNITATE.
   Armăşie < armaş.
   Bănie < ban.
   Deputăţie < deputat, -ţi.
   Domnie < Domn.
   Dregătorie < dregător.
   Logofeţie < logofăt, -eţi.
   Păşie (Tiktin, Mat. 109) <paşă.
182
                                    O STARE SOCIALĂ.
   Argăţie < argat, -ţi.
   Boerie < boer.
   Călugărie < călugăr.
   Păstorie- < păstor.
   Preuţie < preut, -ţi.
                               O PROFESIUNE.
   Cămătărie < cămătar.
   Cărăuşie < cărăuş.
   Ciobănie (Mat. 12) < cioban.
   Gazetărie < gazetar.
   Negustorie < negustor.
   Oerie (Pamf. J. III) < oer.
   Plutăşie(Pâmi. C.) < plutaş.
                  O CALITATE ŞI PERIOADA DE TIMP CÂT DUREAZĂ EA.
   Cuconie = timpul cît cineva e cocon 'copil’.
   Feciorie ‘virginite’ (Aceasta..., numită femeae luî Marchian..., pană la bătrîneaţe ş-au ţinut ţecioriea. Dos. Prol. 1S2/14) < fecioară.
   Fetie 1. 'virginite1 (Aceasta... în fetie s’au săvîrşit cu pace. Dos. Prol. 132/19, Şez II 227), 2. 'timpul cît cineva e virgină, fată-mare1 (Şez. II 227, Codin 31).
   Flăcăie 'vremea cît un flăcău petrece necăsătorit’ (Codin, 32) < flăcău.
   Pruncie = timpul cât eşti prunc (Dos. Prol. 332/j).
   Văduvie = timpul cât o femeie e văduvă.
                O ÎNRUDIRE ŞI UNEORI ŞI PETRECEREA CARE ARE LOC CU ACEA OCAZIE.
   Cumătrie 1. 'comperage, commerage’, 2. 'repas de bapteme1 < cumălru 'compâre’.
   Cuscrie < cuscru.
   Frăţie < frate.
                                       o ACŢIUNE.
                                   Derivate dela verbe.
   Ajutorie 'ajutorare’ < ajutore:.
   Călărie < aălăresc.
183
   Călătorie 'voyage’ < călătoresc.
   Căsătorie < căsătoresc.
   Cucerie < mă cuceresc.
   Cununie < cunun.
   Moştenie 'moştenire’ (L-au lepădat tată-său de moşteniea împărăţiei, Dos. Prol. 982/28) < moştenesc.
   Scîrnăvie 'profanare’ (Bibi. 862/3) < scîrnăvesc.
                                    Concrete.
                      LOCUI. DE DESFACERE A UNOR PRODUSE.
   Brînzărie < brînzar.
   Brutărie < brutar.
   Căsăpie < casap.
   Cîrnăţărie < cîrnăţar.
   Lipscănie < lipscan.
   Pălărierie < pălărier.
   Pitărie < pitar.
                LOCUL UNDE SE EXERCITĂ ACŢIUNEA PRIMITIVULUI.
   Judecătorie < judecător.
   Legătorie < leggior.
   Băcie 'bergerie, fromagerie’ (Ţiplea) < baciă, cf. şi bulg. batiîa.
                              NUME DE MEDICAMENTE.
   Doftorie 'medicament’ < doftor 'medecin’,
   Şorecie (Păsc.l, şoricie (Godin Ing.) 'otravă pentru stîrpirea şoarecilor’ < şoarec.
                                   NUME DE BOLI.
   Suhărie (Grig. I 85), şuhărie (Şez. II 43) 'gutunar; rhume’<?
                                   APARŢINEREA.
   Avuţie 'richesse, fortune’ < avut, -ţi.
   Moşie 'propriei e fon ci ere’ < moş.
184
                              PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Licărie 'puţină lumină’ (Codin Ing.) < licăresc 'a lumina puţin’. Zugrăvie 'pictură’ < zugrăvesc.
                                    DIMINUTIVE.
   Bărbie 'menton- < barbă 'barbe’.
   Băbătie 'babă, în glumă’ (Mold.) < babele, cf. moşnegărie = moşneag (Mold.).
                                  Abstracte-Concrete.
                     MEŞTEŞUGUL ŞI LOCALUL UNDE SE LUCREAZĂ.
   Bucătărie < bucătar.
   Ceasornicărie < ceasornicar.
   Ciubotărie < ciubotar.
   Croitorie < croitor.
   Curelărie < curelor.
   Dogărie < dogar.       •
   Fierărie < fierar.
   Grădinărie < grădinar.
   Boerie 1. demnitate, 2. 'boală lumească, sifilis»(Săgh. 85)<boer. Datorie 1. 'devoir’, 2. 'dette’ < dator.
   Lemnărie 1. meşteşugul, 2. lemnele unei construcţii, 3. loc unde se ţin lemne < lemnar.
   împărăţie 1. funcţie, 2. loc peste care se întinde < împărat. Tăriei, 'calitatea de a fi tare’(Dos. Prol. 48Y8). 2. 'cer’(Vîrcol)< tare.
                     SUFIXE COMPUSE, -ărie (=-ar+-ie).
   Observaţie — Precedat de g, ă se schimbă în e.
                                     Abstracte.
                                      O STARE.
   Copilărie 'enfance' < copil.
185
                            O PETRECERE CU PRIMITIVUL.
             Furcărie 'şezătoare, clacă’ (Pamf. J. III) < furcă 'quenouille’. PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Clovnărie < clovn.
   Drăcărie 'drăcie’ < drac.
   Momităne 'imitaţie servilă’ < momită. Şolticărie < şoltic.
                                   PROFESIUNEA.
   Iorgangerie 'meşteşugul plăpămăriel’ < lorgangiU 'plăpămar’. Plulărie 'meşteşugul plutelor’ (Şez. II 24) < plută.
                                     Concrete.
              LOCALUL UNDE SE DESFAC PRODUSELŞ UNEI PROFESIUNI.
   Abagerie < abagiii.
   Alvageric < alvagiu.
   Boîangerie < boiangiii.
   Bragagerie < bragagiii.
   Lăcătuşărie < lăcătuş.
   Tutungerie < tutungiii.
                      LOCALUL UNDE SE PRODUCE PRIMITIVUL.
   Bănărie 'monetărie’ < ban.
   Ştrengărie 'atelier unde se fac funiile şi ştreangurile’ (Conv. Lit. XX 1018) < ştreang.
   Vinărsărie 'clădirea în care se face vinarsul, povîmă’ (Rev. cr. lit. III 173) < vinars.
                    LOCALUL UNDE SE EXERCITĂ O PROFESIUNE.
   Sofragerie 'salle â manger’ < sofragiă, cf. şi ngr. oo^patCaptai
                                    COLECTIVE.
   Apărie < apă.
   Bănărie (Pamf. C.) < ban. Colbărie < colb.
186
  Fumărie < fum.
  Glodărie < glod.
  Grundzărie ‘drum cu grundzur! de glod îngheţat’ (Şez. V 76) < grundz ‘bulgăr de glod îngheţat’.
  Pelicărie < petic.
  Pocărie 'pămînt plin cu poci!’ (Codin, 59) < pocă 'prăjioară ascuţită ce se pune la viţă în loc de harag’ (Codin. ib.).
  Pomărie ‘fruits’ < poamă.
  Rufărie < rufă.
     LOCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE PLANTE.
  Bostănărie < bostan.
  Harbuzărie < harbuz.
  Perjărie < perjă.
  Stuhărie (Hasdeu, 3076) < stuh.
     LOCUL UNDE SE%FLĂ O COLECTIVITATE DE ANIMALE. Broscărie < broască.
                        LOCUL UNDE SE AFLĂ UN CORP CHIMIC.
  Vărărie < var.
                     LOCALUL DESTINAT PENTRU O COLECTIVITATE.
  Hulubărie < hulub.
  Finârie ‘fenil’ < fîn.
  Gheţărie < ghlaţă.
                         UN LOC ÎNGRĂDIT PENTRU ANIMALE.
  Bourie (Pop. 164 a) < *bouărie < boă.
  Căprărie (Şez. V 55) < capră.
  Cerbărie (Mold.) < cerb.
  Ciutărie (Viciu, 31) < ciută.
  Văcărie (Pop. 167 b) < vacă.
                       UN LOCAL CARACTERIZAT PRIN PRIMITIV.
  Puşcărie ‘prison’ < puşcă 'fusiP.
187
                             NOMINA INSTRUMENTI.
  Jucărie 'jouet’ < joc 'jouer\
                             Abstracte-Concrete.
                           PROFESIUNEA ŞI LOCALUL.
  Dugramagerie 'tîmplărie’ (Mih.) < turc. doyramagî 'charpentier’.
                                 -ălie (=-ală+-ie). INTENSIVE.
   Sfădălie (Pamf. J. I) < sfadă.
   Vijălie 'tempete’ < vij-.
                                 NOMINA INSTRUMENTI.
   Tocălie 'toaca şi cu ciocanele’ (Codin Ing.), 'morişca învîrti-toare care scîrţîind sparie păsările depe lanuri’ (Pamf. J. II)</oc.
   Văcălie, veşcălie (Codin, 77) = vecă (Viciu, 88), **vecică, veşcă.
   Rotălie 'vîrful mai gros al fusului’ (Vîrcol) < roată ?
   Răgălie pl. -ii 'rădăcinile din apă ale arborilor depe lingă rîurî sau lacuri’ (Rev. cr. lit. III 166).
   Ţăcălie 'cioc, barbă supţire şi ascuţită’ (Pamf. C.).
                                   elie (—~eală-\~ie).
   Betelie (Rev. cr. lit. III 88 sub beteleaucă) = bată <lat. vilta.
   Coşmelie 'cocioabă’ (Codin, 21) < coşmagă prin substituţie de sufix.
                                   -ulie (=-ul+-ie).
                                    DIMINUTIVE.
   Cărţulie 1. 'carte (zapis) mică’ (Hasdeu, Cuv. I 78), 2. 'cărticică’ (Pamf. C.) < carte, cărţi.
   Căsulie 'căsuţă’ < casă.
   Guguşlie 'umflătură pe frunzele arborilor, ceva bulbucat’ (Sagh. 46) < gogoaşă, după care apoi s’a făcut şi varianta bubuşlie (Săgh. 46) < bubă.
188
   Sufixul -ulie s’a substituit lui -ucă în măciulie 'măgălie, gămălie’ (Şez. V105, Codin 48), 2. 'umflătura dela capul unei măciuci’ (Codin, 48) < măciucă.
   Poate că căciulie 'căpăţînă de usturoiu’ (Şez. II185) < măciulie +căclulă.
                                   -ăţie (=-at, -aţi-\--ie).
   Păgînăţie 'paganisme’ (In vremile păgînăţiel lui [Iulian] svntul Dorothel să dusă dela Tir. Dos. Prol. 58x/3-—Să silita să să pocă-iască de cătră păgînăţie ce feace. Dos. Prol. 99x/i) < păgin.
   Vărgăţîe '(om) de care ţi-î lehamite : îi vărgăţtia lui Dumnezeu — nu poţi scăpa de el ca de urgiea lui Dumnezeu’ (Şez. III 91) < vargă, cf. cu acelaş înţeles îi varga lui Dumnezeu 'amarnic’.
   Sufixul a fost extras din bărbăţie < bărbat, -ţi, blestemăţie (.blestemai, -ţl, luminăţie < luminai, -ţi, şi s’a substituit probabil în sălbăţie Bot. 'ivraie‘ < sălbătă idem.
   Originea i 1. = it. sp. -ia, fr. -ie < lat. -ia — gr. -ia, 2. slav. ■ia, 3. ngr. -ta.
   Lăcomie (dr. mr.) 'gourmandise, gloutonnerie ; avidite’<bulg. lakomila.
   Măgărie 'ânerie, stupidit6, sottise, impertinence’ <bulg. ma-garila.
   Steclărie 'verrerie’ < bulg. stâklariia.
   Zidărie 'Ies materiaux de construction; construction’ < bulg. zidarila.
   Chirie 'loyer, location’—bulg. kirila— turc. ar. kira.
   Veselie, mr. vîsîliă (Dai.) 'gaiţe’ <• bulg. veselie.
   Misitie 'intercession’ < fieoitela.
   Murdărie 'salet6, ordure’ < jj.oopSapîa.
   Păpădie Bot. 'pissenlit’, turc. papadia Bot. 'camomille’ < ngr. itaraStdt „das ich aber als Pflanzennamen nicht nachzu-weisen vermag” (G. Meyer, Tiirk. St. I 33). — Bulg. popadilka 'camomille ; chrysantMme’.
   Stenahorie 'maladie imaginaire’ < oteva^Mpta ‘resserement ; contrainte, necessit6 pressante ; gene’.
   Sihăstrie, vr. isihăstie (Dos. Prol. 752/so) < ngr. ^aoyaotTjptov 'lieu ou habitation solitaire; retrăite ; hermitage; cloître’*
189
   Din punct de vedere fonetic -ie ar putea proveni şi din -ilia, păstrat în mr. -iVe, cf. Florii 'Dimanche des Rameaux’ <*Flo-rilia =Floralia. Nu cumva însă Florii este adiectivul floria 'cu florî, înflorit’ cf. fr. Pâques Fleuries?
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ie sunt feminine şi fac pl. -ii.
                     SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                                  AC (-âk).
   Observaţie. Dr. mr. megl.— Supt influenţă ngr. unele cuvinte mr. în -ac s’au schimbat în •ache.
   Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                      Concrete.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
   Băltac, mr. bîltac (Dai.) < baltă.
   Bogheacă 'un porcoeş de fîn, câni un şfert de car’ (Pamf. J. II)< boghiă.
   Buriac (Pamf. J. III) < buriiX.
   Cenac 'strachină mai mică’ (Godin Ing.) < turc. tini, de unde şi cinie.
   Sfrediac = sfredel mic (Săgh. 67).
   Ursac = urs mic (Şez. V 168).
   Megl. drumac 'sentier’ < drum ‘chemin’.
   Şirvetac 'basma mică’ < şirvetă.
   Bivulceac 'jeune buffle, buffletin’ = bulg. bivolte.
                                Diminutive alintătoare.
   Dzinirac = dziniri 'ginere’ (Dai. Pap. B.).
   Ficiorac (Obed.), ficiurac (Dai. Pap. B.), ficiurangu 'flăcău, băeţandru, copilandru’ < ficior.
190
                             Diminutive compătimitoare.
   Mlac 'miel slab’ (Şez. III 71) < *mielac < miel.
   Cinghilac 'crochet’ (Dai. » = tuc. bengel idem.
                                    COLECTIVE.
   Bungeac 'o amestecătură de lemne putrede, cu buruenl, cu spini, şi altele, prin văî, în apropierea riurilor’ (Viciu, 23), 'se numeşte un complex de mai mulţi muşchi care formează împreună un frumos covor verde şi moale’ (Panţu, cu acest sens şi buglac)< alb. bunk, -gu 'stejar’, de unde şi bungei.
   Sfoiag 'mucegaîu’ (Ciob.) < folium 'feuille’ pl. 'feuillage’.
               LOCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE PLANTE.
   Huclac, hucîag, hişteag (Vîrcol) = huclă, higiu.
                                  AUGMENTATIVE.
                             Augmentative propriu zise.
   Piclorag pl. -e 'lemnele cu un cîrlig la capătul de jos, în care umblă uneori pe sate cînd e norolu mare, pe alte locuri zic cătă-rigl’ (Rev. cr. lit. III 164) < picior.
   Sulhac 'o sulă mal mare’ (Viciu, 80), sulac membrul boului, taurului, calului (Dam6 T. 49), sulac — sulă 'un peşte’ (Viciu, 80) < sulă.
   Buracă = bură 'negură, ceaţă’ (Rev. cr. lit. III 90).
   Bizacă 'gros ventre’ (Dai.)—ngr. jmrovCo6 'sein’, irCo6xa (bzuka) 'ventre’, rus puzo 'ventre’ (G. Meyer, Ngr. St. II 84).
                                  Augmentative depreciative.
   Clorsac — cloarsă 'cuţit care tae rău’.
   Clotac 'ciung, adică arbor ce stă în picioare, dar are ramurile mare parte uscate, tăiate sau rupte’ (Rev. cr. lit. III 93) < ciot.
   Osiac 'virful uscat şi rămas fără coajă al unul copac’ (Codin. 55—osie ’essieu’.
191
                                NOMINA INSTRUMENT!
   Zgîriac 'instr. cu care stolerul însamnă lemnul până unde să-l cioplească sau să-l geluîască’ (Săgh. 76) < zgîriu.
                                     CONŢINUTUL.
   Sutacă 'o sută de dramuri’ (Dai.) < sută.
                                      Abstracte.
   Dupac 'coup de poing’ < dup-.
                                      ADIECTIVE.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
   Scurtac 'scurtul’ (Dai.) < scurt.
   Subţîrac (Obed.), supţirac (Mih.) 'supţirel’ < supţire.
   Crudac 'nici copt bine, dar nici crud’; fig. 'nevenit în minţi’ (Codin, 23) < crud.
   Iutac 'nici Iute nici încet, potrivit’ (Codin, 43) < iute.
                                Diminutive alintătoare.
     Giunac (Pap. B.l < gione 'viteaz’.
                             Diminutive compătimitoare.
   Psînac 'slăbuţ, delicat’ (Dai.) < psîn ’puţin’.
                               Diminutive depreciative.
   Lişurac = lişor 'uşor, uşurel’ (Pap. B.).
   Molac (megl.) = moale.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Codac 'qui hesite, couard’ < codesc.
   Pirgac 'vif, intelligeant’ (Pap. B.) < piru 'experimente, habile’ {Mih.) = ngr. IjMcetpoc.
192
   Mămilacă 'caţabae, fată cu ţîţe mari’ (Rev. cr. lit. IV 145) <it. mammella 'mamelle, sein’.
   Ciutac = ciut de un corn (Dame T. 28).
                          ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
   Cornac Zool. 'lucane’ < corn.
                               Nume proprii de animale.
                                       Nume de vaci.
   Mîndrac (Şez. VII 176) <.mîndru.
   Sîmbac (Şez. VII 176) < Sîmbătă.
                                     APARŢINEREA.
   Turmac 1. 'buffletin’ (Pamf. Agr. Vîrcol), 2. 'porc’ (Vîrcol), 3. fig. ’trapu’ (Codin, 75), 'fort’ (Vîrcol) < turmă,
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                    -eţac (-eţ+-ac).
   Poptrţac = popă (depreciativ, mold.).
                                   -oîae (-oîu+-ac).
   Popoiac 'jeune pope’ (Codin, 60) < popă. —Pentru acest derivat cf. şi ngr. xoMcaSdwt 'jeune pope; pretre ignorant’ < icomaS-(jtajcaM 'femme d’un pope’, iraicăc ‘pope’).
                                 -ulae (=-uiă+-ac).
   Fusuiac 'epitet dat unul om înalt şi şupţire’ (Codin, 32) < fus. Pătuiag (Pas.) —pătul, mr. pătulă
                                   -clac (=-ce-\~ac).
   Lupcîac 'jeune' loup, louveteau’ (megl.) < lup ’loup’.
   Pentru originea acestui sufix cf. megl. bivulciac ‘jeune buffle, buffletin’ < bulg. bivolte + -ac.
193
   Originea: Sufixul -ac se găseşte în latineşte, în limbi romanice şi balcanice.
   Lat. acuş formează cuvinte ce exprimă :
   1.    Posesiunea unei calităţi: meracus =merus 'pur, sans m6-lange’, *palumbacus = palumbacius > rom. porumbac 'gris comme un pigeon ramier’.
   2.  Posesorul unei calităţi prin excelenţă : lingulaca ’bavard’.
   3.  Nume de plante : lingulaca, pastinaca, verbenaca = verbena.
   4.    S’a substituit lui -asus în bonnacus=bonasus ({Wvaooc) 'tau-reau sauvage’.
   It. -acco, fr. -ache (din -accus, -acuş) formează diminutive.
   Dalm. -ak < lat. iccus formează diminutive, cf. mirak 'muretto' <mir 'muro\ —Bartoli, Das Dalmatische, a scăpat din vedere de a-1 releva.
   In limbile slave -ak formează :
   1.  No mina agentis.
   2.  Adiective posesive.
   3.    Diminutive, în srb. rut. ceh. pol. (Beli6, 154—155), bulg. (cf. tumbak 'ventre’ < tumba 'tumulus’), croat. (cf. buşak 'ein kleiner starker Ochs’).
   4.    Colective, mai ales în bulgăreşte. Iată câteva exemple culese din Markvo :
   Parţalak 'friperie, toute sorte de chiffons, vieilleries, hardes’ < parţal 'chiffon, vieillerie’.
   Vârşinak = vârşina ’branchage’.
   Locul pe care se află o colectivitate de plante :
   Breastalak 'ormaie, ormoie’ < breast 'orme’.
   iereşak 'cerisaie’ < cereşa 'ceri se’.
   Gabarak 'charmoie’ < gaber 'charme’.
   Lipak 'foret de tilleuls’ < lipa 'tilleuP.
   Piperak 'poivriâre, lieu plante de poivrons’ < piper 'poivron’.
   Topolak 'bois de peupliers, lieu planta de peupliers’ < topola 'peuplier’.
   Trânak 'buisson d’epines, broussaille, epinaie’ < trân '6pine\
   Vârbak, vârbalak 'saussaie, saulaie’ < vârba 'saule1.
   Burenak 'mauvaises herbes, hautes herbes dans Ies champs; lieu oti croissent de mauvaises herbes’ < buren 'herbe; hautes herbes dans Ies champs’.
Pas cu. Sufixele româneşti.
13
194
   Megl. brusac 'foret de pins'—bor 'pin-’ =bulg. hor.
   Alb. •ak formează diminutive, cf. burrak, burraţak 'petit homme, bout d’homme’ < burr(â) 'homme’, icrak bouvillon, jeune boeuf’ <îer 'taureau’, verSanak 'jaunâtre’ < verb, verSi 'jaune’; flUturak = ţVuturâ 'papillon’.
   Ngr.         formează diminutive, cf. pra(ijt<x%ac = dimin. alint,
dela (j.7rajiit(xc 'pere, papa’, de unde rom. babaca.
   Turc. -ak formează :
   1.    Adiective posesive, cf. kotak 'brave, courageux’ < koc 'per-sonne courageuse’, sarsak 'tremblant, affaibli par une maladie’< sarsmak 'secouer, agiter’.
   2.    Nume de lucruri, cf. tozăk 'chosebroyee. hachee' < toz 'pous-siere, poudre’.
   Cuvinte latineşti în -acuş nu s’au păstrat în rom., afară poate de porumbac.
   Din limbile slave am primit însă :
   Borceag Bot. 1. 'vesce, Vicia sativa’, 2 'vesce-de Hongrie, Vicia pannonica’ < bulg. bortak 1.—Ce poate să fie horcegl 'un fel de ceapă mică’ (Şez. II 24)?
   Colac 'pain rond’ < bulg. kolak 'gros pain’.
   Cozonak 'pain de Pâques’ < bulg. kuzunak.
   Crivac 'baculus’ (Car.) < bulg. krivak 'long baton ayant le manche courb6’.
   Dănac 1. 'viţel de un an’ (megl.), 2. flăcău (Vîrcol), 'băeţandru’ (Codin, 25), 'flăcăiandru între 14 şi 18 ani’ (Dan II), 'copil măricel de 10—12 ani’ (Codin Ing.) < bulg. danak 'veau, taurillon’.
   Gînsac, mr. gusac (Pap. B.), megl. gânsac 'jars’ < bulg. gâsak, srb.-cr. gusak, rut. ceh. husak, slov. gosak.
   Godănac 'sfredeluş, care se vîră în toate’ (Noua Rev. Rom. VIII 86), ghidenac sensul? (Dan. II 112) < bulg. godinak s. m. 'd’un an, qui a un an; un animal d’un an’.
   Liliac 'chauve-souris’ <vsl. liliiakă.
,v Malac 'jeune buffle, petit buffle’ < bulg. malak.
   Pitac 'piâce de cinq centimes’ <bulg, petak.        ,
  . Pîroac 'premier essaim’ (Dame T. 120) <bulg. pârvak.
   Prusac 'Prussien’ < bulg. Prusak.
   Rusnac 'Russe’ (Şez. V 122) <bulg. Rusnak.
195
   Şăştac (Hasdeii, 2427), mr. şiştacu, şiştu ‘piCce de 6 piastres’ < bulg. *şestak, şest 'six\
   Vîrcolac 'brucolaque, loup-garou’ < bulg. vrâkolak.
   Megl. m(i)rac 'crepuscule’< bulg. tnrak 'obscurite, tenebres, nuit\
   Prostac (Dmnzău... au făcut pentru mine, un prostac, această prea slăvită taină, Dos. Prol. 151/!-—Acesta născut din ţărani şi prostaci, Dos. Prol. 142/3) < bulg. prostak 'rustre, roturier’.— Prostănac (Codin, 9, sub bleandă) < prostan+prostac.
   Sărac, -ă 1. 'pauvre’. — 2. 'Veuf, veuve’ (Car. Dos. Prol.
3.  'orphelin, -ine’ (Car. Dos. Prol. 922/87) < vsl. siraku 'homo pauper’, bulg. sirak 'orphelin, orpheline’.
   Megl. pliznak 'jumeau’ < bulg. bliznak.
   Păstîrnac Bot. =lat. pastinaca, bulg. paslernak.
   Pentru buracă = bură 'negură, ceaţă’, cf. prov. brumaco = brumo 'brouee, bruine’ (ZRPh XX 337).
   Pentru fundac 'partea de jos a stogului’ (Pamf. Agr.), cf. retic fundach, it. fondaccio 'dep6t, residu’.
   Pentru clorsac cf. rus. turak 'culter obtusus’.
   Pentru osiac 'vîrful uscat şi rămas fără coajă al imul copac’, cf. rus. koriaka 'gekrummter Baum’.
                                     Elemente turceşti.
   Bărdacă 'boalcă mică’ (Codin, 8), megl. bărdac 'ulcior\bardak 'cruche, pot de terre servant â boire’.
   Briceag 'canif’ <bî£ak 'couteau’.
   Bugeac < bugak 'coin, angle’.
   Capac, mr. cîpachiă (Dai.) 'couvercle’ < kapak.
   Cirac (dr. mr.) 'apprenti, eleve’ < iîrak.
   Darac ’peigne de tisserand’ (Dame T. 139) < tarak.
   Ortac, mr. urtac 'associe' < ortak.
   Pălmac < parmak 'doigt’.
   Ravac 'miel vierge’ (Dame T. Gl.) < ravak 'creme ou eşsence de miel; miel coule et purifie’.
   Bîginac 'nom d’alliance de deux personnes qui ont epouse deux soeurs’ (Dai.) < baffanak.
196
   Bîirachiă 'drapeau, âtendard’ (Dai.) < balrak.
   Cîcîwnac 'mămăligă; espâce de polenta’ (Dai.) < katamak.
   'Htndache 'fosse’ (Obed. Mih. Dai.) < handak.
   Merache (Obed.), mirachtă (Dai.) 'dâsir’ < merak 'inquietude, curiositâ’.                                       *
   Megl. dzămbac clys’ < zambak.
   Mirac 'dâsir’ < merak.
   Barac 'chien barbet’ < barak.
   Turlac l. 'gris, pris de vin’ (Pamf. J. III), 2. 'homme gras’ (Vîrcol), 3. durlac 'pas trop grand’ (Codin, 30) < torlak 'jeune debauchâ; jeune homme sans experience’. — Torofleac 'tofolog, moale la mers’ (Codin, 74) < turlac + năiăflei.
   Ahmac (Dai. şi megl.) 'idiot, imbecile’ < ahmak.
   Clulacu 'manehot’ (Mih.) < bolak. — Dr. Clolac n. de familie.
                                     Elemente neogrece.
   Babaca < ţura{Mt4xac 'papa, pâre’.
   Yirac 'epervier’ (Dai.) <Y®pim. ‘faucon’.
   Mişacă adj. f. 'moyen, mâdiocre’ (Pap. B.) < ţfceotaxdc.
   Flituracr$. m. 'lâger, âtourdi’ (Pap.B.) —alb. flăturak 'papillon’.
   Şupleacă 'soufflet, gifle (Pap. S.) —alb. şupl’akâ, turc. şepele idem.
   Fenomene de Analogie,
   La grupa cuvintelor în -ac au trecut:
   Dadacă 'bonne d’enfants’ < turc. dada.
   Budalac 'sot, imbâcile, idiot’ (Jipescu Opincaru, Şez. II 151) < turc. budala.
   Subt influenţa cuvintelor în -ac şi-a schimbat accentul fultacă 'pustule’ (Dai.) < ngr. ^po6Xtaxa<; (Aravant.).
   Sufixul -ac s’a substituit în megl. custrac Zool. 'perche’<megl. costrij idem = srb. kostreş.
   Qenul şi Pluralul.
   Substantivele în -ac sunt: 1. masculine când arată o fiinţă, 2. eterogene, pl. -ace, când arată un lucru.—Substantivele în -acă sunt feminine şi fac pl. -ace.
197
                               ACIU (-ăiă).
  Observaţie. — Dr. mr. megl. —Fem. •ace. Funcţiunea.
                                  ADIECTIVE.
                   POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ. Derivate dela verbe.
   Chitaciu < chitesc.
   CodacirX 'qui hesite, couard’ < codesc 'hesiter’.
   Pîrlacîă 'care fură lucruri mărunte’ (Pamf. Agr.) < pîrlesc. Vorooacîu, 'vorbăreţ'(Cu acea limbă a lul vorovoace. Dos. Prol. 72a/26) < vorovesc.
                               Derivate dela* adiective.
   Mortaciă 'morteP (Dos.) < mort.
   Stîngaciă (dr. mr.) ‘gaucher’ < sting.
   Ndriptadă 'care se serveşte de mîna dreaptă’ (Dai.) < drept. — Acest derivat pare curios.
                              Derivate dela substantive.
   Şagaciu 'jocosus’ (Car.) < şagă.
   POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI ŞI POSESORUL PRIN EXCELENŢĂ.
   Codaciu, 1. 'qui a une longue queue’, 2. 'qui hesite’; subst. 'nom du diable’ (Furt.) < coadă, codesc.
   Vacă hrănace 'mîncăcîoasă’ (Dam6 T. 29). Oameni hrănacl sîntem cu dobitocul, Bibi. SW/m : xr/jvd'cpoyoc) < hrănesc.
   Impungaclă 'care împunge, despre coarne’ < împung.
   Cal robaciu 'care trage din greu’ (Mold.), femee robace 'muncitoare’ (Furt.) < rob.
                             POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Ducaciă 'care se duce’ (Păsc.) < duc.
198
                                 SUBSTANTIVE.
                                 DIMINUTIVE.
  Ghiumadă (Pap.B. Dai.) <ghlum 'vas de aramă de pus. apă’ (Pap. S.).
  Juncaclă = june (megl.).
                               NOMINA AGENTIS.
  Luptaclă < lupt.
  Cornadă 1. ‘celui qui conduit la charrue’ (Păsc.), 2. 'sonneur du cor’ (Săgh. 50) < corn.
                                    AUGMENTATIVE.
  Sulaciă 'penisul hărmăsaruluî’ (Dame T. 49) < sulă.
                                 NOMINA IN STRUMENTI.
  Astrăgadu 'instr. en bois sur lequel le cordonnier retourne la tige d’une botte aprâs l’avoir cousue’ < *astrag = extraho (Philippide, ZRPh, 1907, 294).
  Bătadă 'batailleur, claquet, cliquet d’un moulin’ (Dame T. 153, 154) < bat.
  Luptaciă 'plasă, voloc de prins peşte’ (Dame T. 123) < lupt.
  Rîncadă 'taur cu un singur testicul’ (Rev. cr. lit. III 167), mi. arungaclă 'cal pe jumătate jugănit’ (Dai.) =rînc (Rev. cr. lit. III 167).
  Carapace =mr. cîrapă (Dai.).
  Originea : lat. -ax, -acis-t-slav.-ai (Puşcariu.Dim. 63—64 şi Contr. 6).
  Cîrpadă (dr. mr.), 'lucrător prost’ < bulg. kârpab 'racommo-deur’.
  Covaclă (izolat ca nume propriu), megl. cuvaclă 'forgeron’ < bulg. kovat.
  Tălmacîă 'interprete’ < bulg. tâlmai.
  Luvaclu 'chasseur’ (megl.) < bulg. lovaâ.
  Pitaclă ‘mendiant’ (Mih.)—bulg. pitam 'demander’.
  Gîrbaclă, mr. gărbaclu (Mih.), gîrbaci (Dai.) 'fouet fait de cuir de hoeuf’ < bulg. gârbai.
199
   Fugaciă < fugax, -acis.
   Trăgacii 1. a. ‘care trage la jug, despre boi’ (Dame T. 29, Şez. V 164), 2, s. 'partea puştii de care se trage’ (Şez. V 164), trăgace ‘curcubetă de tras vin’ (Viciu, 85) > *tragax, -acis — trahax.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -aciă au trecut:
   Cîr?actă Bot. ‘orne’ (Dai.) <turc. kara-a^ag, de unde şi bulg. kara -agat, ngr. xapavdtai.
   Bărcace (Mih.), buryaci (Dai.) 'vase de cuivre avec anse, petit chaudron’ < turc. bakrag 'vase de cuivre pour le lait ou pour l’eau’, de unde şi bulg. bakrate cu înţelesul rom.
   Substituţii de Sufix:
   Spurcaciă 'burete galbăn cu gust dulce’ (Codin, 68) < spurcat.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în-aciu sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă 2. eterogene, pi. -ace, când arată un lucru.—Substantivele în -ace sunt feminine, pl. -aci.
                                  AIU (-mj.
  Observaţie. —Dr. mr.megl. —Mr. megl.-al’u.—Fem.-ae,-aî’e Funcţiunea.
                                          I
                                    SUBSTANTIVE.
                                      Concrete.
                                     COLECTIVE.
                           Cuvinte întrebuinţate la plural.
   Cotorae 'catrafuse, sculele casei aruncate în dezordine’ (Codin, 22) < cotor.
   Piţigae 'găteje supţiri’ (Codin, 58) < a piţiga 'a pişcă’ (Conv. Lit. XX 1015), de unde şi mold. pîrţîgîit 'slab şi supţire, despre persoane’.
200
                           Cuvinte întrebuinţate la singular.
  Harmalae 'mulţime zgomotoasă’ (Mold.) < *crămurae, cf. cră-mmă 'tumulte, vacarme’ (Şez. V 175 sub zurbalîc), mr. cărmoală 'massacre’ (Mih.) = Ducange carmula, vsl. kramola 'seditio’, bulg. kramola 'tumulte, vacarme, querelle, tintamarre’.
  Potae 1. 'grămadă de cînî, lupî’, 2. fig. a. 'cîne leneş’, b. 'om leneş’ (Codin, 60) <pot-, cf. fr. canaille.—Cotae 'cotarlă, cine în batjocură’ (Săgh. 113 a) < potae 2 a + coteiă = alb. kut.
  Pahae 'cîne, în batjocură’ (Şez. V115) a avut probabil de asemene înţeles colectiv.
  înţelesul colectiv seexprimă mai ales prin compusul -ărae.
                                   AUGMENTATIVE.
                              Augmentative propriu zise.
               Măglae (Vîrcol.) < mîglă 'grămadă, movilă’ (Şez. III 70).
  Mătăhae (Pas.) = mătăhală.
  Bobotae (Păsc.), bălbătae, vălvătae (Pamf. Agr.), vîlvătae (Vîrcol) 'flacără mare’ < bulg. bobotla 'produire un bruit sourd, faire du bruit’,—denumirea s’a dat după sgomotul de care este însoţit o flacără mare, adică un foc mare.
  Pălălae, mold. pălălăi, papalai (Şez. III 84) < *palae < bulg. palia 'allumer, mettre le feu, faire du feu’, în primul caz prin re-duplicarea silabei la, în al doilea prin reduplicarea silabei pa.
                              Augmentative depreciative.
  Marhae 'vacă mare şi slabă’ (Şez. III 70) < marhă ‘vită’.
                                    CONŢINUTUL.
  Mucegalu < *mucigus = mucidus, rom. muced.
  Putregaiă < *putrigus = putridus, rom. putred.
  Vînătae pl. vînătăi < vînăi.
                                     Abstracte.
                                     O ACŢIUNE.
  Buşaiu < buşesc.
  Futală < fut.
   Izbală < izbesc. Trîntaiă <trîntesc.
                                     O STARE.
   AmuţaVă 'muţenie’ (Pap. B.) < amuţăscu.
                               NUME DE SĂRBĂTORI.
   Brezae 'un fel de arlechin care, cu un cap de animal împodobit cu tot felul de cordele, joacă de Crăciun pe la casele oamenilor, în timp ce îşi mişcă ritmic botul ori pliscul’ < breaz ’cu o pată albă pe faţă, despre animale’, a însemnat mai întâiu timpul când joacă arlechinul. —Cuvântul a trecut în bulg. : bârzaia 'bouffon’.
   Drăgaica 'Naşterea Sft. Ioan Botezătorul, 24 Iunie’ < *drăgae.
                                SUFIXE COMPUSE.
                                -ărae (=-ar+-ac).
                                   COLECTIVE.
  Apărae < apă.
  Colbărae < colb.
  Fleşcărae 'glod pe drum, udeală de se strică drumul cel bun. Se face când se topeşte omătul sau cînd dă o ploae’ (Şez. V 73) < flosc 'norolu supţire, lapoviţă’ (Noua Rev. Rom. IV 338), lat. flascus *mou’.
  Focărae < foc.
  Fumărae < fum.
  Glodărae < glod.
                                  NUME DE BOALE.
   Jigărae, jîgarai (Şez. V 103) 'răceală cu tuşă la cînî, şi în batjocură şi la oameni’, feregaiă 'foc pe gît, arsuri’ (Codin, 44) < jîg 'fer-chaud’ =alb. Zegu 'canicule, jours caniculaires’, bulg. srb. Zega 'chaleur, hâle’; cf. şi ung. zsigora 'colique des chiens’.
   Pînticărae 'diarrhee’ < pîntic 'ventre’.
                                  -ălae (=-ală+-ae).
   Drugălae 'porumbii curăţiţi de fol’ (Codin, 28) < drug 'porumbi mari cu boabe’ (ibid.).
202
   Jăvălae 'mulţime zgomotoasă’ (Săgh. 58), javalai 'mulţime mare de ţigan! sau de oameni ţigănetic!, smoliţi’ (Şez. V 103) < bulg. Ziv 'vivant; vif, 6veill6, semillant’.
                              -egaîu (=-eg+-aiă).
   Jărăgaiit 'jăratic mult’ (Pamf. Agr.), jeregală 'cărbuni aprinşi’ (Boc.), jerăgală 'jar mult, cărbuni aprinşi’ (Codin, 44) < jar.
   Mîlcigaîă =lemn mîlcid 'putred’ (Şez. III 70), cf. mucegală— muced, putregaiă — putred.
   Jimigaiu 'lepădătură de varză, de peşte’ (Codin, 44), adică 'ceia ce se leapădă’, propriu zis 'frunze care se leapădă—bulg. şuma 'feuillage’?
                                -ăfaiu (=-av+-aiu).
   Clumăfală, ciumăfae Bot. 'pomme epineuse’ < cyma.
   Originea: =it,-aglia, sp. -alia, pv. -alha, fr. -aille < -alia = pl. dela-al,-alis, de unde am căpătat mai întâiu pl. -ae, după care apoi s’a făcut sg. -ală. —Din sensul plural s’a desvoltat mai întâiu fireşte înţelesul colectiv (Hasdeu,- 597).
   Flerătae 'instrumente multe de fier’ (Codin, 31) < *ferratalia < ferratus, cf. pv. ferratalha, apoi fr. ferraille.
   Măruntae 'organele mărunte ale corpului (inima, rînza, malul)’ < minutalia.— Mr. minuţăl’l 'parale mărunte, mărunţiş’ (Pap. B. Dai.), minuţăl’l, mindzăl’î 1. 'parale mărunte’, 2. ‘uscături, vreascuri’ (Dai.) < *minutăVl cu prefacerea lui t în ţ subt influenţa lui minut pl. miauţl 'petit, menu’.
   Câteva etime în -alia au devenit feminine singulare :
   Bătae pl. bătăi < battalia.
   Nămal ’pecus’ (Car.) < animalia, pl. dela animal, după care apoi s’a făcut şi un masculin : nimal’u, numal’ă (Pap.B.), numai’u (Dai.) 'vită mică’. —Forma megl. nămăl’ă 'vită’ arată că alături cu pl. nămae a trebuit să existe şi pl. *nămăi, cf. măruntae şi mă-runtăl.
   Văpae <*vapalia, cf. vapor, vit. vapa. — Hopătae (Conv. Lit. XX 1011) < *văpotae < văpae cu intercalarea lui ai subt influenţa lui bobotae.
203
   Fital'u 'epoque oii Ies femelles mettent bas’ (Dai.) <*fetalium, cf. fetalia 'fâtes de la naissance’.
   FriptaVU 'râti’ (Pap.B.) <*fridalium, cf. friul. freiaie < *fric-talia.
                                        II.
                                    ADIECTIVE.
                            POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Bălaiu < băl.
   Buxaiă 'scurt, gros şi umflat la faţă’ < bîxesc 'îndes’.
                            ;nume proprii de animale.
                                 Nume de vaci.
                              Derivate dela adiective.
   Bălae (Hasdeu, 596) < băl.
   Brezae (Hasdeu, 597) < breaz.
   Cheşae (Hasdeu, 596) < oacheş.
   Florala < florus.
   Mîndrae (Hasdeu, 596) < mîndru.
   Murgae (Hasdeu, 596) < murg. ,
   Plăvae 'n. de vacă cu păr plăvan, plăviu, plăviţ sau plăvaiă' (Pamf. J. III).
   Roşcaia (Pop. 56 a) < roşcă.
   Surae (Hasdeu, 596), Suraîa (Pop. 56 a) < sur.
                             Derivate dela substantive.
   Lunae (Hasdeu 596, Şez. VII 176), Lunaia (Pop. 55 b, Pamf. J. III) < Luni.
   Mărţaîa (Pop. 55 b) < Marţi.
   Ruj aia (Pop. 56 a) < rujă.
   Originea: slav. -aii (Puşcariu, Contr. 9), introdus prin : Pospaiă 1. fleur de farine, 2. fig. pulbere de zăpadă (Mold.), mr. pîspaVu 2 (Dai.) < srb. paspall 'pulvis molaris’.
   Scobaîu Zool. 'naşe, Chondrostoma nasus’ (Săgh. 114 c) < srb. skobali.
204
   Vătraiă < srb. vatrall 'pelle de fer ou de bois’.
   Stănae, Vilae, Vlădae n. de persoane feminine (Hasdeu, 597) «unt probabil introduse direct din slav.
   Pentru numele de vaci citate cf. srb. : gubali 'equus porri-ginosus’, kusall ‘equus cauda curtata’, putali 'equus habens maculam in pede’, sivali ‘equus canus’, zekali 'equi albi genus’.
   Observ că şi în latineşte există un sufix -aleus care formează adiective posesive (cf. merdaleus 'souille d’excrements' < merda).
   Cuvinte obscure :
   Călălae 'picioare lungi şi diformate’ (Co din, 13).
   Ceonae 'vacă nărăvaşă’ (Codin Ing.).
   Cioşcotae, şcotae 'vacă slabă, rea’ (Şez. II 187, III 89), cf. clurcă idem (Şez, II 187).
   Tiharai 'pantă foarte răpede; se zice despre coasta muntelui când e foarte dreaptă, aproape verticală, pi. tihărăV (Şez. V 162).
   Ludae 'citrouille’ (Conv. Lit. XX 1013).
   Ooaie, lână ţigae.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -aîu, -ae au trecut:
   Dadae 'dadacă’ < turc. dada.
   Şerlai Bot. (Trans.) =germ. Scharlach-krăut.
   Sufixul -ae s’a substituit lui -eauă în dr. mr. (Dai.) cucuvae 'hibou’ —cucuveaiiă (Dai.), *cucumella.
   Bocaiă 'ulcică’ (Viciu, 20) < it. boccale 'bocal, pot’.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -altX sunt masculine, cele în -ae feminine şi se întrebuinţează numai la sg., afară de: cotorae, piţigae, fierătae, măruntae şi măruntăl cari se întrebuinţează numai la pl.; — tihărae, văpae şi vînătae fac pl. tihărăi, văpăi şi vînătăl;-frip-tal’ă şi numaVu sunt eterogene şi facla pl. friptal’e, numal’e; — despre măglae nu putem şti dacă se întrebuinţează numai la sg.
205
                               EAC (-eâk).
  Observaţie. Dr. (mr. ? 1 ex. nesigur). — Şi -eag. Funcţiunea.
                                   DIMINUTIVE.
                             Diminutive propriu zise.
   Drumeac (Codin, 28), drumeag (Pamf. C.) < drum.
   Minzeac (Pamf; J. II) < mînz, de unde şi mînzoc.
   Păteae (Codin, 56) < pat.
   Săteac (Yârcol) < sat.
   Zideac (Codin, 80) < zid.
   Peleacă 'prăjină pentru bătae’ (Codin, 57) < pală.
   Pătuleag (Nofia Rev. Rom. VIII 87) < pătul.
   Podeag ‘palier; plateau’ < pod.
             .       Diminutive alintătoare.
   Moşneag < *moşăneag < moşan.
                                 un medicament.
   Tefăreagă 'caseus vaccinus’ (Car.) < teafăr 'sain, sauf\
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Mr. megl. mutuleagă 'taciturne’ (Pap. megl.) < mut 'muet\ Var. mr. mutuleangă (Dai.) <mutuleagă+leani.—Leangă, leangu (Dai.) ^scurtare din mutuleangă.
   Originea: 1. slav. -eak,~eaga, formează cuvinte ce exprimă posesorul unei calităţi prin excelenţă -,-eaka formează diminutive în rut., Belid, § 35.. (G. Pascu).
   Chişleag < rut. kisleak idem, cf. şi bulg. kiseleak 'du vin aigre ; un fruit aigre; une buisson aigre’.
   Gorneagu 'le vent d’ouest’ (Boc.) < bulg. gorneak.
   Poleac 'Polonais’ < bulg. poleak, srb. nsl. poliak.
   Puleacu 'garde-champetre’ (Mih.) < bulg. poleak.
   Siâac 1. 'ger tare’ (Pap. B.), 2. 'chiciură’ (Dai.) <bulg. sineak 'meurtrissure, ecchymose’ ?
206
   Boleac rso uf frânt, souffreteux, dolent’ - boală (slav).
   Holeac 'xevdţ, mops’ (Bibi. 182a/a4) < rus. golîak 'pauvre diable’, bulg. golak, rut. holak.
   Toiag < bulg. toiaga bâton, gourdin'.
   2. -ac, al cărui înţeles diminutiv este latin (v. -ac) şi care * putut da naştere formei -eac prin derivate în cari -ac eră precedat de sunete palâtale ori africate ca în :
   Bogheacă 1. 'o clae mal mică’ (Conv. Lit. XLIV, II 619), 2. fig. 'cap’ . (Pamf. Agr.) < boghie 'clae mică fără ţapă’ (Noua Rev. Rom. VIII 85), boaghe 'cap’ (Pamf. Agr.).
   Dulceag 'doucereux, douceâtre’ < dulce -'doux’.
   Să se observe apoi dr. drumeac faţă de megl. drumac.
   Cuvinte obscure :
   Năbtrgeac =năvîrc, năoîrcă, neberează 'mare şi prost’ (Codin Ing.) — pol. nieborak, rut. neboraka 'miserable, malheureux’.
   Bedreagă n. de familie (jud. Fălciu) — rus. bodnaga 'homo audax’.
   Cureac, curetic 'o parte dintr’o căpiţă’ (Godin, 24).
   Cărlşgă = căpuşă Zool. 'tique’.
   Fefeleagă 'un fleac’ (Pămf. Agr.).
   Qenul şi Pluralul.
   Substantivele în -eac, -eag sunt 1. masculine, pl. -eci, -egl (moşnegi), când arată o fiinţă, 2. eterogene, pl. ?, când arată un lucru. — Toiag pl. toiege este eterog. — Substantivele în -eacă sunt feminine, pl. ?
                               IN, INĂ (-in, -inâ).
  Observaţie. Dr. mr. megl. — Derivatele substantivale sunt numai feminine.
  Funcţiunea.
                                      ADIECTIVE.
                                      MATERIEA.
   Pal’ă mili’nă 'paîu de meîu’ (megl.) < meVă.
   PaPă sicărină 'paîu de secară’ (megl., texte p. 117) < sicară.
207
   Puţin, mr. puţin, megl. puţgn 'peu’ < *poaţă < paucies 'un petit nombre de fois, rarement’, cf. şi pitzinnus 'petit’ (Meyer-Liibke, 6550).
   Surin 'endroit expose au soleil’ (Dai. megl.) < soari.
                                   SUBSTANTIVE.
                                     Concrete.
                                    DIMINUTIVE.
   Crachină 'stâlpare’ (Mard.'t < cracă 'creangă’.
   Prăştină < *păruştină < par, cf. păruştean.
   Trupină 'tulpină’ (Vas.) < trup.
   Fucurină 'locul unde s’a făcut foc şi se află cenuşă’ (Dai. Pap.B.) < foculus ‘petit foyer, petit feu, petit rechaud’, focala 'rechaud’.             >
   Căpină 'mură’ (megl.) < cap, cf. mr. căpuşă .= dr. căpşună.
   Acest înţeles se găseşte apoi în sufixele compuse -ilină, -ulină, -iştină, -uşină, v. mai jos.
                               NOMINA INSTRUMENTE
   Coprînă 'velum capitis muliebre’ (Car.) < acopăr.
                                      UN LOC.
   Băltină 'terrain marâcageux prâs d’une riviere’ (Hasdeu, 3075) < baltă.
   Surupină 'surpătură’ (Vîrcol) < surup = surp.
   Aripidină 'lieu escarpe’ (Pap.B. Dai.) <it. ripido 'escarpe’.— Dai. şi arîpîdzină.
                               LÎNA UNUI ANIMAL.
  Godină ‘lîna dela coadă’ < coadă.
                                   COLECTIVE.
  Cupîcină 'pădure de stejari mici’ (Dai. <cupadă 'stejar’. Stupină 'prisacă’ (Dame T. 120) < stup.
208
                                   NUME FEMININE.
   O serie de cuvinte, cele mai multe obscure, cari însamnă ‘putain’:
   Baţachină -(Hasdeu, 2763), paţachină (Hasdeu, 2666), fig. paiachină, pasachină Bot. 'roîbă; Rubia tinctorum’ (are fructele roşii, apoi devin negre).
   Başoldină, başardină (Hasdeu, 2666) = başoaldă (Mold.).
   Papină (Hasdeu, 2666).
   Bichirină *femee ce bichireşte, adecă lucrează migâetic orişice lucru’ (Şez. II 149) < bichiresc.
   Anghelina = fem. dela Artghel.
   firachină (Dai.), firăchină ‘faucon’ < firac 'milan’ = ngr. ?£-p4*t ‘faucon’.
   Sîmbotina nume propriu de vaci < Sîmbătâ.
   Başachină ‘sOţiea başacului’ (Dai.) < başac ‘ţăran care vinde fructe pe lână’.
                                   MUME DE PLANTE.
   Sorocind = coada şoareculuî < sorex, soricis. - Observăm că în acest cuvânt s’a rămas intact.
   Sulfină, sulcină, sufulf ‘m61ilot-jaune’ (are florile galbene), sulcină-albă ‘mâlilot-blanc’ (are florile albe), sulcină-albastră sufulf-vînăt ‘mâlilot-bleu’ (are florile albastre), mr. sulfină, sul-hină (Dai.) = sulfină-albă, surhină, struhină (Mih.) = sulfină, tindilină (Dai.) — sulcină-galbănă, cf. alb. trândăvind mal’i ‘Bergmellissen’.
               Următoarele derivate au acelaş înţeles ca şi primitivul:
   Ciurdină = ciurdă ‘cireadă’ (Vîrcol).
   Cinept’iştHnă = ănepişte.
   Curbină = coarbă, instr. de tîmplărie (Dame T. 113).
   Dllmină ‘loc ridicat’ (Noua Rev. Rom. VIII 85) = dîlmă. — Şi dîlman (ibid.).
   Fătooină — fătoc, augm. dela fată.
   Hoîtină = hoit (Pamf. Agr.).
   Sttroină =stîrv (Pamf. Agr.).
   Tîrsîni =tîrsî ‘barbă mare’ (Şez. V 163).
209
                                    Abstracte.
  Cîriină 'răutate’ (Dai.) < cîni.
                     SUFIXE COMPUSE, -ilină ( = -el -f- -ină). Pijilină — peajă 'pieliţă supţire’ (Dai.).
                                 -olină ( = -ol + -ină).
   Când ovăsul se samănă cu gândul de a fi cosit de verde pentru a înlocui fânul din nutreţul vitelor, se numeşte cosolină (Pamf. Agr. 114) < cosesc.
                                -ulină ( = -ulă -f- -ină).
   Frunzulină 'frunzuliţă’ (Tocilescu, Mater. 184) < frunză. -iştină ( = -işte -ină).
   Curviştină = curvă (Şez. III 34). — Pentru compunerea sufixului cf. cînept’işt’ină — cînepişte.
                               -uşină (= -uşă + -ină).
   Peluşină 'pieliţa ce se află pe carne’ (Rev. cr. lit. III 164) < piele.
   Originea : = it. sp. pg. -ino, pv. -i(n), îr.-in <-inus, it. sp. pv. -ina, fr. -ine < -ina — fem. dela -inus (G. Pascu).
   Sufixul -inus este atestat în latineşte cu înţeles diminutiv în signinum : Jacet sub hoc signino dulcissima Secundilla (C. I. L. XII 874), citat de Nyrop, § 262, apoi Domnulinus (an. 759), casina, casulina (an. 807), vallina (an. 912), citate de Diez, 312. Acest înţeles s’a păstrat în it. sp. -ino, fr. -in, rom. -ină. Pentru celelalte înţelesuri cf. lapti uin 'de oae’ (D.al.) < ovinus.
   In sufixul rom. -in se ascund încă probabil -enus (sp. pg. -eno, pv. -en) şi -ianus (it. -iano, fr. -ieri), cf.
Pascu, Sufixele româneşti.
14
210
   Plin < plenus.
   Senin, (Dai.) sirin, megl. serin < serenus.
   Creştin, -ă, mr. criştin < christianus.
   Fin, -ă, mr. hil’in, -ă (Pap.B.) 'filleul’ <.*filianus, -a.
   Albină, mr. alghină (Dai.) 'abeille’ < *alvina (musca) < alveus 'ruche’.
   Căpăţînă < *capitina.
   Cucină 'cuisine’ < coquina.
   Făină < farina.
   Găină, mr. gîl’ină (Dai.) < gallina.
   Neghină, megl. migVină 'nielle’ < *nigellina < niger.
   Oină 'viande de mouton’ (Cantemir), oină (izolat ca nume de joc cu mingea), mr. uină 'troupeau’ (Dai.) < ovina 'viande de mouton’, ovinus, -a, -um 'de brebis’.
   Păcuină 'oae mînzare’ (Şez. III 84), 'oae de doi ani care n-a fătat încă’ (Candrea) < pecuinus, -a, -um 'de betail’, pecorinus, -a, -um 'de menu bătăii’.
   Porcină 'carne de porc; tot ce se prepară din carnea de porc : cîrnaţî, chişte, etc.’ (Şez. V 117), mr. pur{ină 'carne de porc sărată’ (Dai.), 'etable â porcs’ (Mih.) < porcina 'chair de porc’, porcinus, -a, -um 'de porc’.
   Rădăcină < radicina.
   Rişină, mr. aruşinî (Dai.) < resina.
   Vecină 'voisine’ < vicina.
   Viperină Bot. 'larba-şerpelui’ < viperina.
   Căprină (Pap.B.), cîprină (Dai.), megl. căprină ‘laine de chăvre’ < caprina.
   Ful'ină ‘peau d’outre qui a servi â la conservation des fro-rnages’ <follinus, -a, -um 'd’outre, de soufflet’ (Papahagi, Not. Et. 22).
   Murtuţină 'charogne’ (Pap. B.) < morticina.
   Pluină 'temps pluvieux’ (Dai.) < *pluvinus, -a, -um =plu-vius, cf. vfr. plevine, pv. pluvina 'pluie fine’.
   Viştină 'lucru veşted’ (Mih.) < *vescina < vescus.
   In sufixul -ină se ascunde probabil şi lat. -ena, cf.
   Mr. arină 'sabie’ < arena.
   Mr. tirghină 'verveine’ (Dai.) < oerbena.
\
211
   Peste sufixul latin s’a suprapus -ana slav, care formează augmentative, colective, feminine, abstracte, introdus prin'exemple ca:
   Ardpină 'ţigancă’, harapină 'ţigan’ (Pamf. J. II) < bulg. ara-pina 'negresse, ethiopienne’, arapin 'nâgre, ethiopien’.
   Desetină < vsl. desetina 'parş decima’.
   Drujină 'tovarăşă’ <vsl. druzina.
   Grădină jardin’ < bulg. gradina.
   Jivină 'animal’ < bulg. zivina.
   Macrină 'încălată, groasă că deabia se învîrte’ (Şez. III 70) şi des;gur asudă < bulg. mokrina 'humidite’.
   Mătăcină Bot. 'melisse’ < bulg. malecina, maticina.
   Miirţină ‘charogne’ (Mih. Pap.B.), mărţînă 'Iapă slabă (Viciu, 59), mîrţînă 'iapă nervoasă; femee depravată’, mîr\inoasă *vită căreîa-î dor de sare’ (Noua Rev. Rom. VIII 86 b) < bulg. mârţina 'cadavre’.                                                     f
   Rogojină, megl. ruguzină 'nappe de jonc’ <bulg. rogozina.
   Slănină 'lard’ < bulg. slănină.
   Smochin 'figuier’, smochină 'figue’ < bulg. smokinea 'figue, figuier’.
   Şlirbină 'locul (sic) de unde-î lipseşte o obadă’ (Godin Ing.) < bulg. ştârbina 'fente, crevasse, breche; cassure’.
   Viezixină, ir. îăzvinş 'antre, caverne’ <bulg. eazvina 'terrier de blaireau, taissonniere’, cf. yiedzurişte 'antre, caverne’ (Can-drea) < viezure 'blaireau’.
   Lazarină 'fille qui chante et danse en l’honneur de St. Lazar’ <(Dal.) < bulg. lazarina.
   Trubuşpnă 'ventre’ (megl.V— bulg. târbuh Ventre’, târbuşen 'abdominal, ventral’.
   Este interesant de observat că atât lat. -ina cât şi slav. -ina formează derivate ce exprimă carnea unui animal, cf. porcina, bulg. govedina 'viande de boeuf’, pârbovina 'chair de bouc\
   Obscur: Călin, -ă 'căldicel, călduţ’ (Rev. cr. lit. III 91).
   Cătilin (Bud.), chitilin (Candrea) adv. 'lentement, doucement’ este probabil = cătinel < cai = caăţ 'regarder avec attention’.
   Ghlorghină, gherghină Bot. < germ. Georgine.
212
     Ghîubrină 'fiente de ch&vres’ (Pap. Megl. II 42 b) < turc. giibre 'fiente’ 4- ngr. v.6izpivoc 'de fiente’.
     Sulină 'specie de crustaceu (sic)’ (Dai.) < ngr. oooXtva 'telline’ (testace) (vgr. owX^v solen’), de unde şi bulg. solina Zool. 'solen, Solen vagina’.
     Fenomene de Analogie.
     La grupul cuvintelor în -ină a trecut mr. ghirghină = virghiră 'vierge’ (Dai.) < virgo, -inis.
     Substituţii de sufix:
     Sufixul -ina s*a substituit lui -ala. în dubină = dubală 'vită, animal’ (Furt.).
                                       *
     Genul şi Pluralul.
     Cuvintele în -ină sunt feminine şi fac pl. în -ini, mr. -iM.
                                 OC, OG (-6k, -6g).
     Observaţie. Dr. — Fem. -oacă, -oagă. — Unele cuvinte au a , numai forma -oc, unele numai -og, altele şi -oc şi -og. La aceste din urmă, din punct de vedere fonetic, forma primitivă ar putea fi ori -oc ori -og; din punct de vedere etimologic însă se pare că -og < -oc (v. Originea). — Forma -og, în exemplele în cari se găseşte ecluziv, ar puteâ fi şi ea originară. S’ar părea deci că avem a face cu două sufixe cari s’au suprapus. Exemplele le-am aranjat deci în vederea acestei posibilităţi (v. Origina).
     Funcţiunea.
                                   SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
     Băltoacă, băltoagă (Hasdeu, 3077; Săgh. 112 b), mr. Mitoc (Dai.) < baltă.
     Buldzoc (Ţiplea) < buldz 'gogoloş’ (Ţiplea).
     Buturoagă (Pas.) < butură.
     Cupoc (Hasdeu, Cuv. I 223) < cupă.
     Dîmboc 'măgură, colină’ (Candrea) < dîmb.
213
   Mînzoc < mînz.
   Vătărog, vătăroagă 'tbut petit liĂvre’ (Codin, 77) < vitulus 'petit d’un animal’.
   Tobîltoc, iăbîltoc 1. 'sac mic’ (Săgh. 71), 2. fig. tăbîUoc 'scurt şi gros ca un sac’ (Şez. V 160) — vsl. toboliţi 'sac’, rus. toboleţ 'panetiâre’.
                                 AUGMENTATIVE.
                             Augmentative propriu zise.
   Fătoc < fată.
   Ftştoacă 'un ogor îngust’ (Pamf. Agr. 25) < fâşie.
   Moţoc 1. 'părul depe cap la femei strîns grămadă’ (Mold.), 2. 'nervozitate, toană’ (Mold.), 'nărav’ (Săgh. 06) < moţ 'huppe d’oiseau’.
   Picioroage 'catalige’ < pictor.
   Pomoroage 'fruits’ (Viciu, 33) < pomula 'petits fruits’. Bosmoagă 'comedie, drăcovenie’ (Pamf. Aer.) <basmu, basnă.
                              Augmentative depreciative,
                                     Nume comune.
   Ghijoagă 'cal bătrîn şi slab’ (Săgh. 26) <ghiuj.
   Hîrţoage < cărţi.
   Horţog = hoarţă 'car vechlu şi stricat’ (Şez. IX 151).
   Htrştloagă 'piele, dupăce s-a jupit: era mai să dau hîrştloaga popii’ (Şez. III 15), 'oala cînd e bătrînă se zice babană sau hîş-iloagă' (Hasdeu, 2255), hîrşoagă 1. 'animal slab şi urît’ (Ciob.), 2. 'om, in batjocură’ (Ciob.), 3. 'petică’ (Ciob.), 4. 'hârtie de lepădat’ (Codin, 39) < arşie 'piele de miel pentru căciuli’ (Noua Rev. Rom. VIII 85).
   Scîrţoagă 'încălţăminte veche şi ruptă’ (Pamf. Agr.) < scîrţîîă.
   Terfeloage 'registre’, terfeloagâ 'coureuse; gourmandine’ < terfelesc.
                                    NUME PROPRII.
   Tîrtoacă, Tîrtoagă porecle pentru bărbaţi (Pop. 44 c) < tîrt, propriu zis 'beşinosul’.
214
                                    NUME DE PLANTE.
   Bursoacă 'setaire verticillee’ < ?
   Htrciogl 'zbîrcîogi’ (Şez. III 15) < ?
   Tîrsoc 'un fel de muşuroîu de iarbă, se află pe cele bahne’ (Şez. V 163), probabil = tîrsoacă 1. 'iarba bălţii, păîuş’ (Panţu). — Tîrsoacă 2. = troscot (Panţu) < buîg. trosak 'chiendent’.
   Vîzdoagă, vîzdoacă (Grig. I 80) 1. 'rose d’Inde’, 2. 'oeillet d’Inde".
   Zbîrdog ‘ciupercă comestibilă având pălărie cu coastele zbîr-cite’ < zbtrcesc.
   Pucloagnă = îarbă-pucioasă, buruîană-pucloasă < *pudoagă < puţ-. — Pentru £ cf. pucîos.
   Părtoacă nume de floare (sic !)’ (megl.).
   Perinoc =perină 'stratul de lemn de care e prins brotacul morii’ (Damâ T. 150).
                                     ADIECTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
   Mititioc 'tout.petit' (Ţiplea) < mititel. Pentru tio < to cf. mold cuptior — cuptor.
   Blîndoc (Reteganul, Pov. Pop. 194) =blînd,
                                  AUGMENTATIVE.
   Măroc 'foarte mare’ (Conv. Lit. XX 1013) < mare.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Nătălog 'bădăran, prostogan, tont’ (Rev. cr. lit. III 162) < *nătărog < netare, cf. nătărău.
   Tontolog, tăntălog 'nătărău, prost, tont’ (Rev. cr. lit. III 172), Ktîndală, tont, tînt.
                           SUFIXE COMPUSE, •etoc ( = -ete + -oc).
   Tăbultoc 'sac mic’ (Vas.) < vsl. toboliţi 'sac’.
215
                                  -o toc ( = -ot + -oc).
   Ghemotoc (Grig.), ghimotoc (Codin, 34), ghîomotoc (Pamf. Agr.), ghemultoc (Pamf. Agr.) < ghem.
                                 -ălog ( = -ală + -og).
   Pisălog 'Holzstiick zum Stossen’ (Pop. 166 b) < pisez.
   Fofolog 'împedecat, care nu poate să-şi poarte trupul, tont’ (Rev. cr. lit. III 154) < fomţ.
   Pripăloagă 'putain’ (Şez. V 119) < pripăşesc.
                                  -ănog ( =an + -og).
   Slăbănog 'puţin slab’, slăbănog, slăbănoagă Bot. 'ne-me-tou-chez-pas’ < slab.
                                        -orog.
   Boşorog 'cu boaşele umflate’ (Săgh. 45) < boş.
   Şotorog 'cam strîmb, cam adus, cam curbat’, şontorog 'şchiop’ < şot, şod 'sucit’.
   Originea : = it. -occo, -occa, sp. -oca, pg. -oco, -oca, vprov. -oc, -oca, rtr. -och, -occa, fr. -oche, vfr. -oque, cu următoarele înţelesuri (Horning, ZRPh, XX 344-347):
   1.   Diminutive, cf. it. anitrocco 'petit canard’ < anitra, sicii. pagnocca, -occu 'piccolo pane’, piloccu 'filamento sottilissimo’, rtr. balloch 'petite charge de foin’, pg. bichoca 'petit furoncle’, bichoco 'kleine Kinderkrankheit’, mogoco = dim. dela moţo, apoi nume alintătoare de botez: Beloca = Jsabela, Doca = Theo-dora (prin substituţie de sufix), vfr. manoque 'petite maison, cabane, sorte de bateau’, cabrioche 'petite chevre’, marroche — dim. dela marre 'pioche’, Cellefrouin vinoche 'petit vin’, fr. -oche în nume alintătoare de botez : Fannoche < Famj, Ninoche < Nina, Totoche < Toto.
   2.   Augmentative, cf. it. fratocco 'gros moine’, pg. bichăroco 'gros ver, animal degoutant’, it. peloco 'calvo’ < pilus.
   3.   Un preparat din primitiv, cf. vfr. miltoque 'millet, bouillie de millet’, abruzz. melocche 'lie, marc d’huile’ < mele 'miel’ (după coloare).
216
   4.   Abstracte, cf. ven. batoca 'battement, coup\ în glumă, cf. rom. bătăiţă < bătae.
   5.   Posesiunea unei calităţi, cf. it. pesocco 'pesant, lourd’, milan. patoc 'triste, morne’, ven. patoco 'patent, clair’, pg. dor-minhoco 'pris de sommeil’.
   6.   Posesorul unei calităţi prin excelenţă, cf. vprov. badoc, badoca 'niais, sot’ — badare, rtr. bajocca 'bavard’ < baja 'bavar-dage’.
   Nume de plante, cf. vfr. vignoche 'camomille’, fr. dial. aimai-roche 'scabieuse des champs’, amoueroque 'nom vulgaire du Chrysanthemum leucanthemum et de l’Anthemis arvensis, plan-tes tr&s ameres’ < amarus.
   Este de remarcat că şi în italieneşte sufixul formează în acelaş timp diminutive (cf. anitrocco) şi augmentative (cf. fratocco).
   Peste -oc de origine latină s’au suprapus sufixele slave -ok şi og- împrumutate prin următoarele exemple :
   Bulboacă (Săgh. 112 c, Şez. VIII 31), bîlboacă (Şez. VIII 31), holboacă (Şez. V 99), duldoacă (Viciu, 41) 'tourbillon d’eau’ < bulg. dâlbok 'profond, creux’, cf. bulg. dâlbocina, dâlbina 'pro-fondeur, fond, abîme’.
   Busuioc, mr. busul’oc, busul’ac (Pap.B.) Bot. 'basilic’ < srb.-cr. bâsiok, bdsioka, bâsillak, bulg. bosilak.
   Cotoc 'matou, chat’ (Codin, 22) < bulg. *kotok = kotak, cf. bulg. potak şi patok 'canard’.
   Măciocu 'chat, matou’ (Mih.) < bulg; *ma£ok, cf. srb. macak. — Forma maciaroc (Mih. Dai.) < *ma6arok = *ma6ok, cf. bulg. kotak şi kotarak.
   Patoc 'cane’ (Dai.) < bulg. patok 'canard’ — Forma patarocu (Mih.) < bulg. *patarok - patok, cf. maciaroc.
   Lătoc, lăptoc (Dame T. 148, Şez. III 69), lăptoc (Şez. III 187) 'canalul ce duce apa la moară’ — rus. latok 'hu'che, auge, rigole’.
   Mlădoacă 1. 'mlădiţă’ (Săgh. 113 d, Pamf. J. III), 2. 'prăjină’ (Boc.), mlădoagă 'ramură verde şi mai groasă dintr’un copac’ (Codin Ing.) < bulg. mladoka = mladiţa 'jeune arbre’, vsl. mla-dokâ 'vimen, baguette, branche flexible’.
   Dobitoc 'animal; fig. homme stupide’ < bulg. dobitâk.
   Pominoc 'dar’ (îi tăiară... svntul cap şi-l dusă pominoc cinstit şi luminat la Iubitul eî mire Hs. Dos. Prol. 922/28. — Soru sa..
217
luînd neşte bucate iscusite... dusă pominoc acestuia părinte. Dos. Prol. 99a/36. — Ducînd cu sine mare pominoace de agonisitele sale mearsă cătră doritul el mire. Dos. Prol. 1478o) < vsl. pominokă idem, bulg. pominâk 'Ies moyens de subsistance, exis-tence, vie, genre de vie’.
   Sărîntoc 'calic, sărac de tot ’(Conv. Lit. XX 1016) < *sărătoc < vsl. siratăkă 'orfan’.
   Soroc 'terme, echeance’ < bulg. srok.
   Bîrlog 'repaire de betes fauves’ < vsl. brălogă 'lustrum ferae’.
   Polog 'botte de ble coupe’ < bulg. podlog 'botte’, vsl. pologă 'depositum’.
   Zălog 'âtage’ < bulg. zălog.
   După cotoc, măciocu, patoc s’a făcut motoc 'chat, matou’ (Săgh. 113 d) < *mătoc < mat-, de unde fr. matou.
   Poţoc 'guzgan’ (Conv. Lit. XX 1015) < ung. paczak.
   Obscure :
   Coşmagă şi hoşmoagă (Pamf. C.).
   Mozac 'tăcut, închis, mocnos’ (Pamf. Agr.), mozoc 'cine rău, se zice mai cu samă despre cel dela stînă’ (Rev. cr. lit. III 161), mozoc nume de cînl (Hasdeu, 869).
   Tîrmoacă 'noroae’ (Codin. Ing.) cf. derivatul turbucală (Hasdeu, 2340).
   Arăstoacă 'gura staulului’ (Pap.B.), arîstoacă s. f. pl. arîstoaţl 'locul pe unde ies oile ca să fie mulse; locul unde se mulg oile într’o stînă’ (Dai.), răstoacă 'abaterea apei unui rîu, în urma căreia rămâne loc uscat’ (Noua Rev. Rom. VIII 87).
   Picîocu, s. m. pl. picioţî, 'boabă, la joc’ (Mih.), cf. piciu 'tînăr, mititel’ (Mih.).
   Vuloagă 'pre, prairie’ (Obed. Mih. Pap.B.) < valel, cf. văială, văiugă 'vallee’ (Noua Rev. Rom. VIII 88) < vale pl. văl, apoi toloacă.
   Ciaparog 'şchioapă, mr. fîltac’ (megl.).
   Pătărog 'căpşună’ (megl. sub căpuşniţî).
   Băbl’oc 'bătrîn’ (megl.).
   Pălgloc, păngloc 'culbec’ (megl.).
   Zlamboc 'adînc’ (megl.).
   Ghindoc 'scurt şi gros’ (Codin, 34).
   Borondoc 'mititel şi Iute’ (Codin, 11).
218
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -oc au trecut:
   Cojoc dr. mr. (Dai.), megl. < cdjuc (megl.) = bulg. kozuh.
   Zglăvoc, zglăvoacă 1. Zool. 'chabot’ (Gonv. Lit. XX 1016), 2. Bot. a. 'Centaurea plumosa’, b. 'bluet, Centaurea cyanus’, c. ‘Centaurea spinulosa’ < bulg. glavoâ 1. Zool. ‘chabot’, 2. Bot. ‘l’herbe de Saint-Roch’.
   Sufixul -og s’a substituit lui -ină în mîrţoagă 'cal slab, păcătos’ (mold.) = mărţînă ‘îapă slabă’ (Viciu, 59) < bulg. mârţina ‘cadavre’ ;
   lui -ac în păstrănog = păstîrnac, păstănac, lat. pastinaca; — megl. pătpălog ‘caille’ = dr. pitpalac.
   lui -uc în bondoc ‘scurt şi gros’ (Codin, 11) < bunduc = turc. buduk.
   Vîrclolog 'tourbillon d’eau’ (Viciu, 88) este probabil ieşit, prin disimilaţie, din *vîrcîorog = Vîrciorovd, cf. slăbănog şi slobonou.
                                     EN (-'en).
   Observaţie. — Dr. — Şi -ăn.
   Funcţiunea.
                                     ADIECTIVE.
   Măr oarzăn (Car.), pere oarzăne ‘care se coc devreme’ (Vîrcol), oarzăn 'necinstit, cu purtări rele’, oarzănă ‘destrăbălată’ (Vîrcol) < orz?, cf. lat. hordearius ‘qui murit en meme temps que l’orge’.
                                    SUBSTANTIVE.
                                   Nume comune.
   Floacăn 'laine que le megissier fait tomber des peaux, pelure; d6chets de laine qui tombent des draps qu’on foule’ < //oc. Leagăn, mr. leagăn (Pap. S.), megl. l#găn ‘berceau’ < leg ?
                                  Nume de Plante.
   Breabăn 1. = brebenel ‘corydale, Corydalis Marschalliana’
219
(Panţu), 2. 'floarea Paştilor albă, Anemone Nemorosa’ şi 'floarea Paştilor galbănă, Anemone Ranunculoides’ (Viciu, 22) — breb 'castor’.
   Cruşîn = cruşeîă 'bOurdaine, Rhamnus frangula’, arbust cu fructele mai întâiu roşii apoi negrii < cruşesc 'înroşesc’.
   Originea: lat. -inus (Diez) + slav -ert (L8we, 46).
   Coacin 'ayant le museau de couleur rougeâtre, eu pari, d’une brebis’, mr. coaţin 'ayant des taches rougeâtres sur la tete, en pari. des brebis’ (Dai.) < coccinus 'd’ecarlate’.
   Famen (Mayd.), famăn 'eunuque, châtre’, mr. feamin, fteamin (Pap. B.), megl. fgmin, femină 'feminin’ < *ţeminus < femina. alb. ftmânâ 'feminin’.
   Galbăn, galbin 'jaune’ <.galbinus.
   Gemăn, mr. dzeamen (Pap.S.) 'jumeau’ < geminus.
   Carpăn, carpin < carpinus.
   Frasin < fraxinus.
   Noatin (dr. megl.) < annotinus.
   Pîedin 'urzeală rămasă neţesută la o pînză’ (Godin, 57) < *pedinus.
   Dreven 'înţepenit, amorţit’, drenu 'groîu, trîndav’ (Rev. cr lit. III 123) < bulg. dârven 'de bois’.
   Rumăn 'vermeil’ < bulg. rumen.
   Şumăn 'gris, pris de vin’ (Rev. cr. lit. III 170), vin şumăn 'vin capiteux’ (Hasdeu, 106) < bulg. şumen 'bruyant, tumulteux’.
   Ţapăn 'raide’ < vsl. ţeapeanu.
   Zdravăn 'sain, bien portant, robuste, solide’ <vsl. sădravlnu
   Greabăn 'regiunea din şira spinării dela împreunarea spetelor celor doiiă picioare de dinainte’ (Şez. V 76) — bulg. grâb 'dos’, vsl. grebeni gen. grebene 'carde, peigne de cardeur’.
   Pristăn 'rotiţa dela fus’ (Rev. cr. lit. III 166), pristlăn netradus (Car.), prisnel 'lanterne de moulin’ — bulg. prâsten 'bague, anneau’, srb. preşlien 'peson de fuseau’.
   Stepenă 'degre’ (Bibi. 272'2512/49), 'seuil’ (Bibi. 1981/*) < bulg. stepen 'degre’.
   Stînfăn 'brasse’ < bulg. stânzen.
   Megl. corin 'racine’ < bulg. koren.
220
   Rodine 'daruri în odă, pul, miere, etc. care se aduc unei le-.huze’ <bulg. roden 'natal, de naiissance’.
   Ruin 'o buruiană ce creşte pe locurile ce încep a se sălbătăci şi de care fac vitele păduchi, când e multă în fîn’” (Şezr. V 122). Panţu cunoaşte ruen, ruin 1. 'Scabiosa succisa’ şi 2. 'Scabiosa Columbaria’ — bulg. ruen 'coulant’ ?
   Mojren 'frâne’ (Hasdeu, Guv. I 293), mojdrean 'frâne fleuri’ (Panţu) < bulg. mâMrean 'orne, frâne â fleurs’.
   Egumăn 'abbe, supârieur’ < ngr. ^oo^evoc.
   Curpen 'tige rempante et flexible des citrouilles, des pas-teques, etc.’<?
   Fenomene de Analogie.
   Prin analogie cu cuvintele cari au în acelaş timp forme cu -en, -in, -ăn s*a născut fuhingănă < funingini.
   Sufixul -en s’a substituit lui -ură în presenă < presure (Săgh. 114 b).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -en sunt: 1. masculine când arată o fiinţă ori un nume de copac; — 2. masculine şi eterogene, pl. -ene, când arată un lucru : un siînjăn — doi stînfeni, un leagăn — două leagăne. — Substantivele în -enă sunt feminine, pl. -ene (stepenă— stepene).
                           SUFIXELE ADIECTIVALE. IU (-M).
   Observaţie. — Dr. mr.
   Funcţiunea,
                                  ASĂMĂNAREA.
   Viermi panglicii (Apăr.Săn.) =în formă de panglică.
   Pere rotii 'probabil dela roată, fiindcă asemene pere sunt lătăreţe şi la coadă şi la partea cealaltă, înfăţişînd o formă de rotiţă groasă’ (Conv. Lit. XX 1016) < roată.
221
                           IN SPECIAL ASĂMĂNAREA ÎN COLOARE. Derivate dela substantive.
  Arămiu < aramă.
  ArgintirX < argint.
  Auriu < aur.
  Castaniu < castană.
  CemişiU 'gris’ < cenuşă.
  Măsliniu < măslină.
  Albastru-muriU (Hasdeu, 717) < mură.
  PămîntiU < pămînt.
  RuginiU < rugină.
  SingeriU 'de culoarea sîngeluî’ (Pamf. C.) < *sîngine= sînge. Stacojiu '^cariate’ <stacof 'homard’.
  Trandafiriu 'rose’ < trandafir.
  UrsiU 'n. bou, vacă cu părul roşiu în felul blănii ursului’ (Dame T. 27) < urs.
  Vioriu 'violet’ < viola.
  Mr< tianiriu 'ca de mercur’ (Dai.) < tfarfir.
                               Derivate dela adiective.
  Albăstriu 'bleuâtre’ < albastru.
  AlbiU < alb.
  GălbiniU < galben.
  NegriU < negru.
  SuriU < sur.
  VineţiU < vinăt, vineţi.
  DulciU 'douceâtre’ (Pamf. Cînt.) < dulce.
  AmărtU 'un peu amer’ < amar.
  FloriU, fluriu 'cu pete albe, despre boi’ (Vîrcol) < lat. florus 'fleuri; blond’, de unde mr. fior 'tout â fait blanc’, dr. floran 'noir et blanc, en pari. des chiens’ (Boc.):
  MeriU 'oblu, drept şi fără cioturi, despre un lemn’ (Săgh. 97), 'mîndru’ (Bud.) < lat. merus.
                                    APARŢINEREA.
  Mijlociu = de mijloc.
222
                               SUFIXE COMPUSE.
                             -ăriu ( = -ar + -iă).
                                ASĂMĂNAREA.
  Oaie brwnărie (Dame T. 67), căciulă brumărie (Mold.) 'gris, -se' < brumă.
                                   APARŢINEREA.
   Turnnîriă 'd’automne' (Dai.) < toamnă.
                                -urlu ( = -ur + -iă).
                                   ASĂMĂNAREA.
   Fumuriă 'de culoarea fumului’ (Codin, 32) < fum.
   Ţîţe bourii 'care stau tari şi ţepure de se văd sub ie ca nişte corniţe’ (Rev. cr. lit. III 90) < boă.
                            POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Buzurie 'cu buza neagră, despre oi’ (Vîrcol) < buză.
   Răbduriă 'răbdător, suferitor’ (Pamf. J. II) < rabd.
   Herburiă 'care fierbe repede, despre o legumă’ (Dai.) < hîerb.
   Lîrguriă 'prea larg, larg de tot’ (Dai.) < larg.
   Originea: l. = it. sp. -ivo,. -io, pv. -iu, fr. -if <-ivus, 2.= it. -igno (Candrea, Bulet. Soc. Fii. Buc. III 14) < -ineus, 3. turc. i (Şăineanu, Infl. Or. I 82).
   Cîmpiă 'uni, plan’ (loc cîmpiă, Dos.), cîmpie 'plaine, pays plat’ < *campivus, cf. vit. campio 'di campo’, com. kampiv 'col-tivato, colto, dicesi di campo’, sic. kampia 'campagna solitaria, luogo non accasato, campo’, sp. campio (Candrea-Densuşianu).
   Timpuriă, mr. (Dai.) timburiă < *temporivus.
   Tîrziu, mr. (Dai.) tîrdziă < *tardivus.
   Beţiă (Car. Hasdeu Cuv. II 487), beţîă (Şez. II 149, Vîrcol), beţiv < *bibitivus (Candrea-Dens.).
   Arniă (Dai.), erniă (Mih.), armă (Dai.) 'cartier d’hiver’ < *hi-bernivus (locus), cf. aestivus locus 'lieu propre â passer l’ete’.
223
   Acria 'aigrelet’, it. agrigno < *acrineiis.
   Aspriă, it. asprigno < *asprineus.
   Căpriă 'brun, en pari. des yeux’, vit. caprigno < *caprineus. Cărriiă 'couleur de chair’, sic. karninu < *carnineus.
   Cînepiu 'de chanvre; couleur de chanvre’, vfr. chainvinge < *cunapineus.
   Gălbiu, gălbiu (Tiktin) 'jaunâtre’ < *galbineus (Candrea-Dens.).
                                   Elemente turceşti.
   Cîrmiziă, cărămiziu 'cramoisi’ < kîrmîzî.
   Conăbiu < kunabi.
   Fistichia < fîstîkî.
   Ghiurghluliă 'rose’ < gulguli.
   Ghiviziă 'de couleur rouge fonce’ < guvezi.
   Nărămziu, marmanziu, marmaziu, marmagiă (Pamf. Cînt. 39), 'orange’ < narentfi.
   Postav neftiu 'vert fonce’ < ncfti.
   Pătlăginiu < patlîgani.
   Deliu 'fou, insense’ < deli.
   Inacciu 'opiniâtre’ < in atei.
   Pirpiriu 'pauvre, miserable’ < pirpiri 'qui appartient aux artisans, aux ouvriers; fig. grossier, sans elegance’.
   Şaşiă 'louche, strabique’ < şaşî.
   Tiriachiă 'etourdi, gris, pris de vin’ < tiriaki 'qui prend de l’opium, du tabac ou des liqueurs spiritueuses; hargneux, que-relleur et difficile’.
   Mr. bicriu ,'ivrogne’ (Mih.) < bekri.
   Cutnie 'sorte de satin mele de coton’ < kutni.
   Razachie 'sorte de raisin excellent â grains longs et blancs’ < turc. razakî, ngr. poCood, paCaxi (Turc. < ngr., v. G. Meyer, Tiirk. St. I 34).
   Pustiă, pustîia (Giuglea-Vîlisan, Rom. Şerb.), pustiu (Car.) 'desert’, pustie, pustie (Ţiplea), pustine (Car.) s. 'd&sert’ < bulg. pustinea s. 'desert’.
224
   Bocciă 'niais, nigaud’ < ung. baksi, buksi.
   Mleriă, mleriă (Pas.), merîă (Conv. Lit. XX 1013), mfiirîă (Ţiplea), mnereă (Rev. cr. lit. IV 338). 'albastru’ este obscur.
   I precedat de r, b, p, st s’a schimbat în ! în amărîă, dial. mleriă < mleriă, dial. gălbtă < gălbiă, dial. pustîă < pustiă.
   Substituţii de Sufix.
   Sufixul -iă s’a substituit )ui -eţ în mistriă 'amestecat, sur cu negru, despre păr’ (Vas.) < mistreţ.
*
                               CAPITOLUL III.
                   SUFIXELE DE ORIGINE SLAVĂ.
                      SUFIXELE DE ORIGINE GENERAL SLAVĂ.
                            SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                                 ANIE (-ariile).
  Observaţie. Dr.
  Funcţiunea.
                                  Abstracte.
                                   O ACŢIUNE.
  Diriticanie < deretic.
  Afurisanie (Hasdeu, 473) < afurisesc.
  Păţanie (Şez. V 116) < păţesc.
  Zăludzanie 'pierdere a minţii’ (Şez. III 92) < zăludzăsc 'a-şi pierde mintea’ (ibid.), deriv, dela zălud pl. zălu(d)zî 'fără de minte’, cf. bulg. zaludeavam 'commencer â faire des folies, des bâtises’.
  Nu mai am zăranie de pasăre în curte ! (Pamf. Agr.) = nu mai am deloc, cf. 'nu mai am de zare' < zăresc (radical slav).
  Petrecanie 1. 'petrecere’, 2. 'petrecere la groapă, înmormîn-tare’ (Viciu, 66) < petrec.
  Pierzanie 'pierdere’ < pierd, -zi.
                                   Concrete.
  Arătanie 'fiinţă mică, chircitiiră, stîrpitură’ (Pamf. J. III sub blaznă şi mearţă) < arăt.
Pascu, Sufixele româneşti.
15
226
   Pătăranie 'păţanie, întîmplare în viaţa omului’ (Şez. V 116) < pat — păţesc.
   Originea : -anie (A. Philippide, Principii, 152), introdus prin :
   Cazanie 'predication’ < kazanie.
   Citanie 'lecture’ < vsl. titaniie.
   Dihanie 'animal’ < bulg. dihanie 'respiration, haleine, souffle’, diha 'etre, âme, individu, creature’.
   Dostoianie (vr.) 'avoir, bien, heritage’ < bulg. dosiolanie.
   Jalovanie (vr.) 'dotation’ < vsl. zalovaniie.
   Obrezanie 'circoncision’ (Bibi. 11 x/23, 412/6J) < bulg. obreazanie.
   Poslanie 'epître, lettre’ (Dos. Prol. 952/sl) < bulg. poslanie.
   Posluşanie 'slujbă bisericească’ (Bibi. 212/5, 212/0, 962/51) < bulg. posluivanie 'action de servir un peu ou quelque temps’.
   Scrîşcanie 'peine, affliction’ (Pamf. C.) < bulg. skârşanie 'action de rompre, briser, casser’.
   Spovedanie, ispovedanie 'confession’ (Bibi. 1572/2> Dos. Prol. 422/x) < bulg. ispoveadvanie.
   Strădanie 'zele, effort’ (Dos. Prol. 271f2^) < bulg. staranie 'zele, effort, empressement, peine, application’ + trudă.
   Parcanie 'închiderea unei părţi de rîu spre a se prinde butuci sau plute scăpate singure pe vale [rîu]’ (Şez. V 116) < ?
   Sufixul -anie este în strânsă legutură cu sufixul -enie. Astfel, chiar în limbile slave dela un radical oarecare există în acelaş timp derivate prin -anie şi -enie. Unele din aceste dublete au trecut şi în rom. : citanie, citenie < vsl citaniie, citeniie, ijdăranie, ijderenie 'origine, naissance’ — bulg. roidane, rozdenie.
   Obiceiul unor astfel de dublete s’a comunicat şi limbii române : afurisanie, afurisenie < afurisesc, păţanie, păţenie < păţesc.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de Suf.x :
   Sufixul -anie pare a se fi substituit lui -enie în :
   Grijanie 'communion’ — bulg. griienie 'soin, souci’. Isprăvanie 'achâvement, fin’ (Vîrcol) — bulg. ispraveanie 're-lâvement, redressement, redressage’.
227
   Jălanie, jelanie (Dos. Prol. 922/a, Hasdeu Cuv. II 483) <jă-lenie = bulg. zaleanie, v, -enie.
                                                   9
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -anie sunt feminine şi fac pl. în -anii. — Dihanie face pl. dihănii.
                   CĂ (-kâ). Observaţie.—Dr. mr. megl. Funcţiunea.
                         DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
   Cămeşuică — cămeşue.
   Cărăruică (Car.) = cărărue (Pas.).
   Ferestuică (Săgh. 113 a) = ferestue (Săgh. 113 b).
   Livăzuică = *livăzue, cf. livejue 'livadă mică’.
   Păsăruică (Car. Şez. Y 116) = păsărue (Pas.).
   Ţuţul'că 'mdţişor, moţ’ (megl.) — dr. ţuţuiu 'umflătură’ (Pas.).
   Căldăruşcă (Car. Megl.) = căldăruşă (dr.).
   Găinuşcă = găinuşa 'Ies Pleiades’ (Candrea).
   Ţăpuşcă 'scobitoare de dinţi’ (Viciu, 83) = ţăpuşă (Mold.) 'ţapă mică’.
   Lemnuşcă Bot. 'Lemnul-Domnulul ; aurone, citronnelle’, cf. lemnuş Bot. 'salicaire’.
   Păiuşcă = păiuş plantă erbacee.
                                    FEMININE.
                                  Nume comune.
   Romîncă < Romîn. Basarabeancă < Basarabean. Bucovineancă < Bucovinean. Moldovancă < Moldovan. Munteancă < Muntean. Olteancă < Oltean. Ungureancă < Ungurean.
228
   Bacăuancă < Bacăuan.
   Bucureşteancă < Bucureştean.
   Craloveangă < Cralovean.
   Focşăneancă < Focşănean.
   Ieşancă < Ieşan.
   Romaşcancă < Romaşcan.
   Vaslulancă < Vasluian.
   Ţărancă < ţăran.
   Curteancă < curtean.
   Bocotancă (Bud.) < bocotan 'richard'.
   Gîrtancă 'femee zdravănă şi groasă în gît’ (Şez. IX 157) < gîr-tan 'om zdravăn şi gros în gît’ (ibid.).
                                                          *
   Brădoalcă = brădoae 'putinică de murături, de stroşie, cu zaplăt’ (Boc.).
   Cîuturcă 'buştean rămas în pămînt’ (Candrea) = clotur (Emi-nescu, Novele, 56).
   Fiică = vr. şi dial. fie < filia.
   Gheţuşcă = gheţuş 'verglas, glissoire’.
   Postalcă 'siliqua’ (Car.) = păstae.
   Toancă = toană (Viciu, 85), cf. şi Toance pe Bistriţa în Moldova.
   Mitcă 'bec’ (Pap. B.) = ngr. [uti.
   Megl. cirpşcă = dr. cireşă.
   Ciotcă =mr. dotă 'mînă, în limbaj copilăresc’.
   Cluplitoarcă 'cîocănitoare’, cf. mr. clucutoare (Pap. B.), ducătoare (Mih.) < clucutescu 'ciocănesc’.
   Fitişoarcă = dr. feţişoară.
   Gărgul’că 'ulcior’ — dr. gurgulu.
   Liuncă 'accouchee’ < *lihuncă, *lihoncă < ngr. "key&va, de unde mr. lihoană.
   Mrşncă - dr. mreană.
   Muliftcă = dr. molift.
   Pingercă 'fenetre’ = tc. penger.
   Pupcă 'pupuză’ < lat. *pupa = upupa.
   Tufcă, tucfă 'bouquet’ — dr. tufă.
229-
                                    Nume de femele.
                                 Derivate dela masculine.
   Boldeică 'căţeluşă mică şi foarte simţitoare’ (Păsc.) < boldeiu rcîne care descopere vînatul’ (Conv. Lit. XLIV, II 395)^ Catîrcă 'mulş’ (Păsc.) < catîr 'mulet’.
   Coteică 'căţeluşă’ < coteiă.
   Ogarcă < ogar 'limier’.
   Puică, megl. pul’că < puiă.
   Căţiluşcă 'căţeluşă’ (megl.) < căţiluş.
                                 Derivate dela feminine.
   Aricioaică (Hasdeu, 1645) = ban. aricioaiie (ibid.).
   Cerboaică = cerboae (Buda), ţirboariă (Dai.) 'biche’. Iepuroaică — lipuroană (Dai.).
   Lupoaică = lupoae.
   Şerpoaică = şerpoae (Conv. Lit. XX 1018).
   Ursoaică (Dan. I 35) = ursoae (Bibi. 2291/1^).
                                     Nume de plante.
   Avrămească — avrămeasă 'Gratiola officinalis’.
   Culbecească, cubelcească = culbeceasă, cubelceasă 'trifolu’. Orzoaîcă = ordzpîe (Candrea).
                                Nume de fiinţe mitologice.
   Drăcoaică = drăcoae.
   Strigoaică = strigoae.
   Zmeoatcă (Dan. I 35) = zmeoae. — Ambele cuvinte se întrebuinţează şi ca nume de plante.
                                      Nume proprii.
                                Nume proprii de persoane.
   Brăduica poreclă pentru femei (Pop. 46 b) < brădulă 'creangă de brad’ (Viciu, 21).
230
                                Nume proprii de animale.
   Joica, dzoica, zoica n. de vacă fătată Joî (megl.) < Joi. Bălţuica n. de vită bălţată (Hasdeu, 3090) — bălţuia n. de capră bălţată (ibid.).
     Răguşcă — răguşă 'oae cu coarne’ (megl.).
                                  SUFIXE COMPUSE.
                   *
                               -oaieă ( — -oae + -că).
              Arăpoaică 'negresse, ethiopienne’ (Hasdeu, 1457) < arap.
                                 -uică (= -uiă + -că).
                                     Nume comune.
                                Diminutive propriu zise.
   Căsuică 'domuncula’ (Car.) < casă.
   Ceteruică = ceteră mică.
   Cu crivuVcă .'un fel de broderie cu linie curbă’ (megl.) < criv 'strîmb’.
   Meliţuică = o meliţă mai mică (Dame T. 139).
   Răgiluică = o ragilă mai mică (Dame T. 139).
   Sfrănţuica 'o monedă de 50 bani’ (Vîrcol) < sfanţ.
                                   Un nume de boală.
              Pîrţuică 'diaree, urdinare, eşire afară’ (Şez. IV 24) < pîrţ. Nume de animale.
   Mărţuica 'nume de vaci’ (Pop. 91) < Marţi.
                                    Nume de Plante.
               Măzeruică 'cicer silvestre’ (Car.) < mazăre, cf. măzăriche.
   Pentru sufixul compus -uică cf. cămeşuică < cămeşue, cără-ruică < cărărue, nevăstulcă < nivistuVă (mr.), ţuţuYcă 'moţ, mo-ţişor’ (megl.) < ţuţuiu 'umflătură’ (Pas.), bălţuică < bălţue, v. mai sus.
231
                               -eancă (-ean + -că).
   Morcoveancă Bot. 'pleurosperme d’Autriche’ < morcov 'ca-rotte’.
                                   -ancă ( = -an + -că).
   Nevăstancă pi. neoestence (Bud.) = nevastă.
   Originea: -ka (A. Philippide, Pr. 151), introdus prin : Arapcă (Hasdeu, 1457), harapcă (Bibi. 102X/4S) < bulg. arabka, arapka.
   Brişcă < rus. britka 'leichter, halbgedeckter Wagen’, bulg. briika 'chariot’.
   Bulgarcă 'une Bulgare’ < bulg. Bâlgarka.
   Cloşcă 'poule couveuse’ < bulg. klocka.
   Codoşcă 'entremetteuse’ < bulg. kodoşka.
   Creangă 'branche’ < bulg. granka.
   Doică 'nourrice’ < bulg. dolka.
   Druşcă 'demoiselle d’honneur’ < bulg. druZka 'amie, compagne’. Gîlcă pl. gliei 'oreillons’ < bulg. gâlka.
   Gîscă 'oie’ < bulg. gâska.
   Hagiîcă 'pelerine’ < bulg. hagilka.
   A luâ cu hapca fcu de-a sila’ < bulg. hapka 'bouchee’.
   Jiletcă 'gilet’ < bulg. ziletka.
   Leîcă < bulg. leika 'arrosoir; escope’.
   Lotcă < bulg. lodka 'chaloupe, barque’.
   Mancă 'nourrice’ < bulg. mamka 'petite mere’.
   Matcă 'reine des abeilles, lit du riviere’ < bulg. matka.
   Pelincă 'maillot, layette’ — bulg. pelena 'lange, pl. -ni maillot layette’.
   Platcă — bulg. plat 'etoffe, tissu, toile, matiere’.
   Pleteancă 'ruban de queue’ (Şez. III 85, Candrea) < bulg. pletenka 'tresse, natte de cheveux’.
   Puşcă 'fusil’ < bulg. puşka.
   Robcă 'captiva’ (Car.) — rob 'capţivus’.
   Tătarcă 'une Tartare’ (Car.) — bulg. Tatarka.
   Ţigancă 'une Bohemienne’ — bulg. Ţiganka.
   Zacuscă 'dejeuner’ < bulg. zakuska.
232
   Amiricancâ 'americă, pânză supţire şi de o calitate inferioară’ (Dai.) < bulg. amerikanka 'americaine’.
   Patcă 1. 'canard’ (Mih.), 2. 'oie’ (Dai.) < bulg. patka 1. — Papcă 'canard’ (Pap. B.) = patcă 4- ngr. rcâma 'canard’, de unde megl. pâpie 'canard’.
   Pipercă 'poivron’ < bulg. piperka.
   Princă (Pap.B.), pringă (Dai.) 'piege’ < bulg. primka 'em-buche, entrave, trappe, piege, tr6buchet’.
   Şumcă 'stratul de frunze uscate ce cade pe suprafaţa pămîn-tuluî în pădure’ (Dai.) < bulg. şumka 'branche d’arbres avec Ies feuilles’.
   Topea 'boule; băile’ (Dai.) — bulg. lopka.
   Megl. căcîuncă Bot. 'colchique d’automne, tue-chien’ < bulg. katunka.
   Călincă 'grenade’ < bulg. kalinka.
   Chitcă 'bouquet’ < bulg. kitka.
   Ciafutcă 'Juive’ < bulg. cifulka.
   Ciofcă 'corneille’ < bulg. tovka.
   Maslincă 'olive’ < bulg. maslinka.
   Pipercă 'poivron’ < bulg. piperka.
   Pliţşncă 'tresse, natte de cheveux’ < bulg. pletenka.
   Princă < bulg. primka.
   Pupădilcă 1. stiglete, 2. un fel de insectă < bulg. popadiika Zool. 'belette’, Bot. 'jusqiiiame’.
   Rapcă nom d’animaux < arapka 'negresse’, cf. rap nom de chevaux < arap 'negre’.
   Seacă 'mois de Fevrier’ < bulg. malâk seacko.
   Vpîcă 'rameau, branche’ < bulg. veaika.
   Vîrţşşcă 'girouette, toupie’ < bulg. vârteaika.
   Tatcă 'papa’ — bulg. tatka.
   Topcă 'băile’ — bulg. topka.
   Fenomene de Analogie.
                           %
   La grupa cuvintelor în -că au trecut:
   Rîncă 'courroie, laniâre’ < bulg. remâk.
   Damcă 'marque, empreinte’ (Dai. megl.) < turc. bulg. damga. Zefcă 'amusement, distraction’ (Pap. S.) < turc. zevk.
233
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -că sunt feminine şi fac pl. în -ce, -ci: -uşcă pl. -uşte, -oaică pl. -oaice, -oancă pl. -oance, -eancă pl. -ence, -oşcă pl. -oşie, -ancă pl. -ance (ţărancă pl. ţărance) şi -ănci (ţigancă pl. ţigănci), -uîcă pl. -ulei. — Creangă — crengi, gîlcă — gîlci, gîscă —gtşti, pelincă — pelinci. — Cuvintele cari arată originea locală fac pl. -e: Romîncă — Romînce.
   Mr. pat că pl. ptitehi, papcă — papehi; — damcă — damţi, pi-percă—piperţi, şumcă—sumţi; — topcă—topchi şi topţi.
   Pentru megl. pl. nu este indicat.
                              EALĂ (-eâlâ).
  Observaţie. —Dr. mr.—megl. -$lă;—mr. -elăîn bundă(bulg. ?). Precedat de unele sunete -eală se schimbă uneori în -ală.
  Funcţiunea.
                                   Abstracte.
                               O ACŢIUNE. Derivate dela verbe.
   Amăgeală < amăgesc.
   Chelfăneală 'bătae’ (Mold.) < chelfănesc.
   Crăuială 'ţipătul găinilor cînd le prindem’ (Codin. 22) < crău-esc 'a ţipa despre găini’ (Codin, 23).
   Drăgosteală < drăgostesc.
   Făţuială < făţuesc.
   Hornăreală 'treabă, ocupaţie mare şi cu necaz’ (Şez. III 16) < hoinăresc.
   împărţeală < împărţesc. îndrăzneală < îndrăznesc, învoială < învoesc.
   Linguşală < linguşesc.
   Opreală < opresc.
   Osteneală < ostenesc.
   Păruială < păruesc.
   Pesteală 'întîrziere’ < pestesc.
   Pîcîleală < pîcîlesc.
234
   Pîrleală < pîrlesc.
   Socoteală < socotesc.
   Soponeală 'ocară, batjocură’ (Şez. IX 148) < soponesc. Scuteală < scutesc.
   Urechială (Mold.) < urechesc 'trag de urechi’.
   Afiuseală 'grabă’ (Pap.B.) < afîusesc 'mă grăbesc’. Arneală 'acţ. de a mătura’ (Mih.) < arnescu 'mătur’.
                                       o STARE,
                                  Derivate dela verbe.
   Ameţeală < ameţesc.
   Amorţeală < amorţesc.
   Căpială 'căpierea oilor’ (Şez. II 185) < căpiez.
   Greşală < greşesc.
   Miroseală (Să feace miroseală straşnică, Dos. Prol. 832/i7) < miros.
   Pricopseală < pricopsesc.
                                 Derivate dela adiedive.
   Acreală < acru.
   Albăstreală < albastru.
   Albeaţă < alb.
   Amăreală, amărală < amar.
   Fierbinţeală, herbinteală (Dos. Prol.           infîerbenteală
(Bibi. 146752), fierbinţeală < fierbinte, -ţl.
   Gălbineală < galbăn.
   Iuţeală < Iute, -ţl.
   Nebuneală < nebun.
   Negreală, megl. nigrşlă < negru.
   Răceală < răce.
   Tristeală 'tristitia’ (Car.) < trist.
   Umezeală, umădeală (Car.) < umed, -zl.
                                        Concrete.
                                        MATERIA.
   Imală 'boue, fange’ < a ima 'salir, souiller’.
   Oblofăle 'o fiertură de boz cu stirigie depe horn, cu sare, etc.
235
cu care se spală cele răni’ (Şez. III 83) < oblojesc 'a spălă cu oblojele’ (ibid.).
   Pomesteală 'pămînt pomestit de curînd’ (Codin, 59) < po-ţnestesc 'lipesc pe jos în casă’ (ibid.).
                                   ASĂMĂNAREA.
   Culeşală 'bucate fără gust’ (Codin, 20) < culeşă 'mămăligă’. Gurgulală 'enflure ou tumeure sur Ies mains’ (Hasdeu, Cuv. I 284) < gurguiă.
                                  NUME DE PLANTE.
   Spumeală 'stupitul-cucului’ < spumă.
                      LUCRUL CARACTERIZAT PRIN O CALITATE.
   Vîlcezeală 'vînătae’ (Rev. cr. Kt. III 172) < vîlced -ezi 'vînăt’ (ibid.).
                              NOMINA INSTRUMENTE
   Băteală 'un băţ care face să se scuture teica morii’ (Dame T. 153) < bat.
   Struneală 'sucitoriţl, întinzătorul ferestrăuluf (Dame T. 86) < strunesc.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Cîrneală 'om cu nasul sţrîmb într’o parte’ (Şez. II 187) < cîrn, cîrnesc.
   Hohorezeală 'cel care hohorezeşte, rîde tare şi fără rost’ (Codin, 39) < hohorezesc.
   Nemereală 'care gîceşte toate, le nemereşte’ (Codin, 53) < nemeş esc.
                                Abstracte-Concrete.
   Amăreală 1. calitatea de a fi amar, 2. Bot. plantă erbacee care conţine un suc amar < amar.
   Băteală 1. acţiunea de a bate (a sta băteală de capul cuiva) 2. a. 'bătătura războiului’ (Pîrv.), b. 'un băţ care face să se scuture teica morii’ (Dame T. 153) < bat
   Găteală 1. acţiune de a se găti, 2. obiectele cu cari cineva se găteşte.
236
   Răpezeală 1. 'repegîune’ (Munt.), 2. pl. răpezăli 'hududoae, rîpi’ (Vîrcol).
   Originea: -ela, -el (G. Pascu), introdus prin :
   Scrobeală 'amidon’ < bulg. skrobela, skrobeala.
   Videală 'lumiere, lampe’ (Dai.), megl. vedplă 'lumiere’ < bulg. videalo 'lumiere, clarte, lueiir, bougie’.
   Bunelă 'fourchette’ (Dai.) < bulg. bunela.
   Cîrpeală — bulg. kârpel 'piece, morceau d’etoffe servant â rapiecer’.
   Poghibală 'mauvais sujet’ — bulg. pogibel 'ruine, perte, per-dition’.
   Cerneală 'encre’ — bulg. cernilo.
   ■ Momeală 'attrait, leurre’ — bulg. mamilo.
   Sineală 'indigo’ — bulg. sinilo.
   Clipeala ochiului'clipitul ochiului’ (Hasdeu, Cuv. II235), megl. clipşiă 'paupiere’ — bulg. klepalo 'tocsin’, klepac, klepka 'paupere’.
   Drăşteală (Mih.), drîşteală (Pap.B.), megl. drujdpl’ă 'moulin â fouler’ = ngr. SpiotăXXa (G. Meyer, Ngr. St. IV 27), alb. dârstil'e, trâstil’e — bulg. drâstia 'briser, macquer le chauvre, le lin; teiller, macquer’.
   In limba comună -eală se schimbă în -ală numai precedat de § (greşală, coleşală), uneori de r (amărală).
   In dial. mold. schimbarea are loc şi când e precedat de s (pri-copsată), z (umezală), j (oblojăle), ţ (ameţală), uneori de b (po-■ ghibală).
   Fenomene de Analogie.
   Substituţie de Sufix:
   Arneală 'lime’ (Dai.) < arnie (Dai.) = ngr. ptvL
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -eală sunt feminine, pl. -elî, mr. -el'l. — Cîr-neală, hohorezeală, nemereală, cari arată persoane^ sunt masculine şi se întrebuinţează numai la singular.
237
                              EICĂ (-eikâ).
   Observaţie.—Dr.
   Funcţiunea.
                                      DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
                               Derivate dela substantive.
   Giubeică (Tiktin) < gîubea.
   Tăbeică (Codin, 71), tăbăică (Viciu, $1) 'săculeţ’ < iab-, cf. tăbueţ, tăbîlioc (Mold.).
   Ciuteică 'trupina ce rămâne în pământ dacă se tae lemnul la o nalţime de 1 —6 urme’ (Viciu, 32) < cioată.
                                        Derivate dela adiective.
    Scurteică 'caţaveică’ < scurt. — In dial. mr. şi megl. simplul şcurt = dr. scurt are înţelesul derivatului dr. — Bulg. skurteîka 'pourpoint’.
                                  Diminutive depreciative.
    Bobeică 'băbătie’ (Viciu, 20) < *băbeică < babă.
    Bujleică n. de cîne (Pop. 92) < pujlă 'cîne jigăros, jîpos’ (Pasc.), cf. şi pujnă 'cîne ce numai pujneşte, latră urît şi răguşit’ (Şez. V 120), pujlău 'om luător în rîs şi mai totdeauna cu vorbe porcoase’ (Şez. ŢII 86).
                              NOMINA INSTRUMENTE
   Tindeică (Viciu, 84), întindeaică (Şez. VIII 148) 'tindeche, o stinghie de fier având dinţi la amîndouă capetele, cu care se ţine pînza întinsă la ţesut’ (Vezi figura la Dame T. 136) < întind.
                                  recipientul.
   Borşeică 'vasul în care se umple şi se înăcreşte borşul’ (Marian, Sărb. II 6) < borş.
238
                                    SUFIXE COMPUSE.
                                -ulelcă ( = -ulă + -eică).
   Putulgică poreclă pentru bărbaţi (Pop. 42 c) < put.
   Originea: -elka (G. Pascu), — formează diminutive în rus. rut. (Belic, § 54). — Există şi în bulg., ct. bulg. karageika 'es-p&ce de prune’, povareîka 'cuilliere de cuisine’.
   Caţaveică < rus. kaţaveika (Cihac).
   Copeică < rus. kopelka.
   Şubeică (Iarnik-Bîrs.), jubeică (Viciu, 55) < rut. şubeika 'klei-ner, kurzer Pelzrock’.
   Colomelca un fel de dans în nordul Moldovei — rut. kolo-milka, după oraşul Kolomea.
   Megl. veică 'petite branche’ < bulg. veaika.
   Birzeică, bărzelcă, bîrgeică 'sanie mică’ (Viciu, 18, 19), bîr-jeică 'săniuţă ce se trage cu mîna’ (Rev. cr. lit. III 87) — bulg. bârzei 'rapide’.
   Deveică adj. făm. 'habile’ (Codin, 26)— bulg. deavoika 'vierge, jeune fille’.
   Fenomene de Analogie.
   Sufixul -eică s’a substituit în :            *
   Ciubeică 'pipă’ (Dame) < ciubuc.
   Suveică 'navette’ < *suvaică, megl. suvalcă =bulg. sovalk. Cucuveică < cucuvea.
   Cujeică (Dos.) < cojoc.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -eică sunt feminine, pl. -eici.
239
                               ELIŞTE (-eliUe).
   Observaţie. — Dr. — Intr’un exemplu apare -ilişte. Funcţiunea.
                                    Concrete.
                      LOCUL PE CARE SE EXERCITĂ O ACŢIUNE.
   Bătelişte 'loc bătătorit de vite’ (Şez. V 37) < bat. Privelişte ‘spectacle’ < privesc.
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
   Izbelişte (a fi de izbelişte = a fi de zbucium, de necaz şi chin, Şez. V 101) < izbesc.
   Oprelişte < opresc.
   na urbilişti 'de-a baba oarba’ (megl.) < iiorb.
   Originea: -elişte (G. Pascu).
   Dripelişte 'loc călcat din picioare’ (Ţiplea)—bulg. dripel 'chif-fon, vieillerie, guenille, loque’, propriu zis 'loc moale ca o petică’.
   Herbelişte 'hîrburi’ (Vîrcol.), hîrbelişte 'car, plug stricat’ (Pamf. J. II), hîrbelişte 'acaret făcut mare şi fără rost’ (Codin, 39) — bulg. hârbel 'tesson’.
   Pentru privelişte cf. bulg. zdrealişte.
   Sufixul -elişte este în limbile slave un sufix compus al lui -işte (v. Vondrâk, 468—469). — Pentru -ilişte cf. vsl. blodilişte 'lupanar’,- tetelişte, letilişte 'carcer’, kupilişle 'forum’.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -elişte sunt feminine şi fac pl. în -eliştî.
240
                  ELNIŢĂ (-ilniţâ). Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                 NOMINA INSTRUMENTI.
   Botelniţă 'botniţa căpăstrului, o curea dela căpăstru care trece peste botul calului’ (Dame T. 50) < bot.
   Fofelniţă, pl. -e, 'aripi, crucile vîrtelniţeî’ (Dame T. 140, Săgh. 54) < fof-, cf. fofează 'aripa morii’.
   Şurubelniţă, şurupelniţă instr. de fierărie (Dame T. 108), de stolerie (Dame T. 113), 'o bucată de lemn cu care se strînge şurubul la teasc’ (Dame T. 82) < şurub, şurup.
                                      RECIPIENTUL.
   ■ Chibritelniţă 'porte-allumettes’ < chibrit.
   Scrumelniţă 'cendrier’ < scrum, cf. bulg. pepelniţa.
                *
                             NUME DE PLANTE ŞI ANIMALE.
   Urechelniţă 1. Bot. = iarbă de urechi, 2. Zool. 'forficula au-ricularia’.
   Originea: -elniţa (A. Philippide, Pr. 153), introdus prin :
   Cădelniţă 'encensoir’ < bulg. kadilniţa.
   Cristelniţă < vsl. krăstîlniţa.
   Găselniţe sunt nişte viermi ce se face în stupii slabi şi cari mănâncă mierea (Damă T. 120), megl. găselniţă 'omidă’, dr. căsăl-niţă 'cuib de şoareci în stupul cu albine’ (Săgh. 47) < bulg. găselniţa 'chenille’.
   Năcovelniţă 'enclume’ (Car.) — bulg. nakovalnea.
   Scrobelniţă sensul? (Car.)—scrobeală = bulg. skrobejila 'a-midon’.
   Stropelniţă 'arrosoir’ (Car.) — stropesc. — Codin, 79, citează cuvântul pe care-1 traduce prin 'vrafloriţă’, un cuvânt care nu ştim ce înţeles are.
   Suvelniţă 'navette’ (Dame T. 138) — bulg. sovalka,
   Şupelniţă 1. 'vîrtej de apă, d. p. pe lîngă cioncurî’, 2. 'locul
241
ce n-a îngheţat încă’ (Viciu, 81) — bulg. şopnuvam 'tomber dans l’eau’.
   Vârtelniţă (Dame T. 140) < învîrlesc, bulg. vâriîa.
   Piştelniţă 'baltă maî mică’ (Hasdeu, 2397).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -elniţă suntiexninine şi fac pl. -elniţî, -elniţe. ENCIU (-enlu).
   Observaţie. — Dr. — Intr’un exemplu apare -enc, în altul -enchtiX.
   Funcţiunea.
                                   DIMINUTIVE.
   Măscurenciu 'purcel de un an’ (Viciu, 44, sub gădin) < mascur 'porc’.
   Podencîu 'podeţ’ (Iorga, Stud. şi Doc. XIII 75) < pod.
   Tăurenc 'taur tînăr’ (Pamf. Agr.) < taur.
   Popenchîă Bot. 'coprin â encre’ < popă, ct. popilnic, popivnic, lingura-popiî Bot. 'cabaret, oreille-d’homme, rondelle’.
   Cordenciă 'piece d’arret au metier du tisserand’ (Dame T. 136) < încordez 'tendre, bander’.
   Cornenciă Ins. 'lucane’ (Viciu, 36) < corn, de unde şi varianta cornac (Mar. Ins.).
   Originea: -enko, -enka, despre care v. Beli6, §56—57, de unde direct -enc, păstrat în tăurenc, apoi -enchiă din popenchîă, şi în fine -encîă prin analogi ea pl. -encî (G. Pascu).
   Hasdeu, 1704, înregistrează numele de familie Armeancî.
                                  EN1E (-iniie).
   Observaţie. — Dr.
                                    Abstracte.
                                    O ACŢIUNE.
   Afurisenie (Hasdeu, 473) < afurisesc. Curăţenie < curăţ.
   Despărţenie < despart, -ţi.
Pascu, Sufixele româneşti.
16
242
   împărtăşenie < 'împărtăşesc.
   Prăpădenie (Acesta... au mărs la Nineviea de an strigat pră-pădenie, Dos. Prol. 23a/14) < prăpădesc.
   Păţenie < păţesc.
   Slobozenie < slobozesc.
   Incepenie 'început; commencement’ < încep.
                                       O STARE.
   Calicenie < calic (radical slav).
   Ciudăţenie < ciudat, -ţi.
   Cuminţenie < cuminte, -ţi.
   Drăgălăşenie (Vlăhuţă) < drăgălaş.
   Grozăvenie < grozav (radical slav).
   Muţenie < mut, -ţi.
   Scîrboşenie (Mold.) < scîrbos, -şi.
   Sfinţenie < sflnt, -ţi.
   Surzenie < surd, -zi.
   Şiretenie < şiret.
   Şozenie 'comedie, bizarerie, poznă’ (Rev. cr. lit. III 169) < şod, -zi 'comedios, bizar’ (ibid.).
   Vulpenie 'şiretenie’ (Pamf. J. III) < vulpe, cf. vulpoitX 'batrîn şiret’.
                               ÎN SPECIAL O ÎNRUDIRE.
   Cuscrenie < cuscru.
   Nemenie (VîrcoJ) < neam 'rudă’.
   Rudenie, rubedenie < rudă.
                                       Concrete.
                                     O PERSOANĂ.
   Hîzenie 'persoană hîdă’ < hîd, -zi.
   Sluţenie 'persoană slută’ (Mold.) < slut, -ţi.
   Ţipenie de om 'nici măcar un om, nimenea absolut’ (Şez. V 166) < ţip 'crier’.
                                   AUGMENTATIVE.
   Fumidenil 'desime mare de oameni or! de copaci’ (Şez. II228) <*/umed —fumidus 'qui fume; enfume; noirâtre’.
   Prepestenie (Codin, Ing.), prepesteniî (Vîrcol) < părpaste, prăpăstii.
243
                                       VARIANTE.
                                        -ozenie.
   Din slobozenie s’a extras -ozenie cu care s’a derivat scirbozenie (Pamf. C.) < sărboşenie (subst. de sufix).
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                -ovenie (= -ov + -enie).
   Drăcovenie 'drăcie’ < dracţ cf. obscurele: parascovenie, năs~ govenie 'jitie, tacla, glumă, anecdotă’ (Pamf. J. III).
                                -eterne (- -ete + -enie).
   Orătenii = hoară 'puî de orice fel’ (Rev. Creangă III 83), 'păsări de ogradă’ (Boc.).
                                -edenie (= -ed -(- -enie).
   După fumedenie faţă de fum s’a făcut:
   Sumedenie 'foule, multitude’ < sumă.
   Originea; -enie (A. Philippide, Pr. 152) şi -anie precedat de sunet palatal (G. Pascu), introdus prin *
   Blagoslovenie 'benediction’ < bulg. blagoslovenie.
   Blagoviştenie 'Annonciation, fete du 25 Marş’< bulg. blago-veaştenie.
   Citenie 'lecture’ < vsl. Uteniie.
   Ctrşenie 'cîrcotă, încurcătură, bucluc’ (Boc.), 'o afacere de rea credinţă’ (Ciob.) < bulg. kârşenie 'l’action de briser ou de se tordre’.
   Hulenie (Dos. Prol. I8V30) 'action de blâmer, reprouver, de-nigrer, blasphemer’ < bulg. hulenie.
   Iscuşenie 'epreuve, tentation’ (Suferind greale nevoi şi iscu-şenil, Dos. Prol. 96yi0, — Aceştia... răbdară multe iscuşenii pentru mărturiea Domnului Hs, Dos. Prol. 442/ao) < vsl. isku-şenie.
   Obretenie (vr.) 'aflare’ < vsl. obreaieniie.
   Poucenie (vr.), păucenie (Şez. V 116) *pr6dication’ <bulg. puoâenie, vsl. pouteniîe.
244
   Polojenie 'jîtie, anecdotă' (Pamf. J. II) — bulg. lâ&enie Tac-tion de mentir, menterie, radotage, radoterie’.
   Pozvolenie 'permision’ <bulg. rus. pozvolenie.
  >.Smerenie 'humilete, modestie’ (Bibi. 102/28) <bulg. smirenie.
   Spăsenie, ispăşenie 'salut, d£livrance’ <bulg. spăsenie.
   Umilenie 'attendrissement’ (Bibi. 272/14) < bulg. umilenie.
   Denie < bulg. bdeanie • ’vigilc, veille ; vigilance’.
   Jălenie (Car.) < bulg; ialeanie 'affliction; deuil’.
   Mlrşăvenie 'tot ce produc greaţă, în special organele genitale şi anusul’ (Şez. V 106)—bulg. niârşaveanie 'maigrisse-ment’.
   Promîşlenie (Dos. Prol. 991/,) < bulg. promisleanie, promiş-leavanie 'pourvoi’.
   Vedenie 'vision, apparition’ < bulg. videanic.
•, Zgircenie 'avarice’ < bulg. sgârtanie 'crispaţion, contraction’.
   Edenie < ngr. t/.zsvsia.
   Obscure:
   Cărătenie 'socoteală’ (Ciob.).
   Cupenie 'zgîrcenie’ (Sâgh. 135), 'zgîrcenic mare’ (Codin, 24)— cupit 'zgîrcit’ (Codin, 23), a cupi 'a coase mal pe dintregul de cum ar trebui, sau într-un loc mal în scurt, într-altul maî lung, etc.’ (Codin, 24), bulg. kupuvanie Taction d’achetcr, achat’.
   Precedat de §, j, ţ, z, e din -enie se schimbă în ă în dial. mold. : împărtăşănie, bejănie, curăţăriie, surzănie.
   Sufixul -enie e în strânsă legătură cu -ante.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de sufix.
   Sufixul -enie s’a substituit lui -anie în :
   Posluşenie (Bibi. 291 *J#: XeiToopfeta, ministerium) < poslu-şanie, v. -anie.
   Săvîrşenie 'achâyement, accomplissement, fin’ (Bibi. 602/17> Dos. Prol. 632/14), 'mort’ (Dos. Prol. 242/n), itrşenie 'fin’ (Dos. Prol. 7l1/„) <bulg. svârşanie.
   Genul şi Pluralul. w
   Cuvintele în -enie sunt feminine şi fac pl. în -enii.
                        245
                    ERNIŢĂ (-imiţâ). Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                               RECIPIENTUL.
  Cenuşerniţă 'cendrier’ (Pamf. C.) < cenuşă.
                        NUME DE PLANTE.
   Păducherniţă = păduchele-calului. — O plantă erbacee se numeşte păducheriU.
  - Originea: -erniţă (G. Pascu), introdus prin :
   Meserniţă 'boucherie1 (Car.)—srb. mesarniţa.
   Piperniţă 1. 'poivrier’ (Tiktin), 2. 'piuliţă de piper; poivriâre’ (Car. Codin, 58), 3. pipicherniţă 'saliâre1 (Noua Rev. Rom. VIII
87)  <bulg. piperniţă 1, 2. — Pipicherniţă < *pipcherniţă — piperniţă.
   Magherniţă 'cuisine’ (Dos. Prol. 142/0) < bulg. magerniţa. — Magher 'cuisinier’ (Dos. Prol. 142/n) < bulg. mager, ngr. ţiAY«poc.
                           Cuvinte al căror radical e slav.
   Guberniţă Med. 'tifos’ (Codin, 37) — gubav. Nisiperniţă 'sablier’ — nisip 'sabie1.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -erniţă sunt feminine şi fac pl. -emiţi, -erniţe.
                                   EŞNIŢĂ (-ăniţâ).
   Nu suntem siguri de existenţa acestui sufix. In adevăr, nu cunoaştem decât două cuvinte terminate în -eşniţă: 1. Boleşniţă 'epidemie’ (Grig. Pamf. J. III) — boală (slav), '2. moleşniţă 'vreme moale’ (Pamf. J. II) şi moleşag (ibid.).
   Amândouă aceste cuvinte se întrebuinţează numai la sg.
246
                                EUŢI (-eâţî).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                              NUME DE LOCALITĂŢI.
  Badeuţl sat în Bucovina şi jud. Botoşani < bade.
  Frăteuţl sat în Bucovina < frate.
  Originea: „In Bucovina şi în partea învecinată din Moldova şi din Basarabia o mulţime de sate poartă nume cu sufixul -uţi, care ne întimpină chiar la oraşele Cernăuţ şi Rădăuţ, dar este ceva neauzit în restul Moldovei, în Ardeal şi în Muntenia. Acest sufix se găseşte dară numai acolo unde Românii sunt amestecaţi cu Rutenii, şi nu este altceva decât un interesant compromis între sufixul rom. deminutival -uţ şi între sufixul deminutival compus al Slavilor în genere şi al Rutenilor în specie -oveţ (= -op + -eţ) obicinuit mai cu samă în nomenclatura topică. Astfel, bună-oară, al nostru Rădăuţ, la plural Rădăuţi, se chlamă ruteneşte Radoveţ, la plural Radovţi, Toporouţî = Toporovţi, Climouţî==Klimovţi, Vascouţi = Vaşkovţi” (Hasdeu, 2853-2854).
                                   IE (~iie).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                     Abstracte.
   Şotie 'poznă, pîcîleală’ (Şez. V 126) < şod 'ciudat, sucit’ (ibid.).
                                      Concrete.
   Codie 'pârtie postbrieure du four’ (Viciu, 34) < coadă.
   Perie 'brosse’ < păr, perl.
   Originea: -ie, -ila (G. Pascu), introdus prin :
   Drojdie 1. 'levure’, 2. 'lie, marc’ <bulg. droMie 1.
   Dropie Zool. 'outarde’ <vpol. dropia.
247
   Ostrie 'furcă pentru prins peşte’ (Vîrcol) < bulg. ostrie ‘'tran-chant, fii; pointe’.
   Patnojă < bulg. podnoiie 'chose qui soutient un corps quel-conque’.
   Podgorie 'vignoble’ < bulg. podgorie 'contree situee au pied d’une montagne, pied d’une montagne’.
   Armie 'armee’ < bulg. armiia.
   Balie < bulg. baliia 'seau, godet’.
   Fenomene de Analogie.
   La grupul acestor cuvinte au trecut:
   Arie < area.
   Aşchie < astula.
   Fachie = fache < facula.
   Feţie = faţă pi. feţe.
   Funie — fune (Bibi. 69x/4, 1652/ae, Dos. Prol. 25zfu) < funis. Gratie < craies.
   Pîrghie 'perche1 (Săgh. 99) < perg(u)la.
   Salcie = salce Bot. 'saule’ < salx, -cis.
   Stinghie = stinghe (Frigeţ stinghile cu frigări înfocate, Dos. Prol. 952/4).
   Unghie = unghe (Cf. pl. unghi la Dos. Prol. 182/7, 63a/89)
<  ungula.
   Vîrghie pl. vîrghil 'prăjină de tufan cioplite şi puse una lîngă alta spre a formă peretele unei case’ (Godin, 78) = vîrghe (Pas.)
<  virgula.
   Crosnie 'o legătură de lemne cît poate duce omul în spate’ (Viciu, 38), ‘sarcină, maldur de lemne’ (Pamf. J. III) = crosnă (Pamf. J. III), bulg. krosno pl. krosna 'ensouple, ensuple; rou-leau, ourdissoir’.
   Jurebie —fureabă 'a şeptea parte dintr’o ducă de bumbac’, fig. 'afacere’ (Codin, 45).
   Obrefie (Arh. Ist. II 74) =obrefă 'endroit expose au soleil’. Pîrtie (Şez. III 84, Săgh. 114 a) = pîrte (Săgh. 114 a) 'chemin battu sur la neige’.
   Primejdie — primejde (Dos. Prol. 4^/^, 96x/9).
   Prăpastie = prăpaste, gen. prăpăşti (Dos. Prol. 412/w, 46x/13, 3x/12), bulg. propasti.
248
   Râlăcanie = rătăcană 'groapă mare provenită din prăbuşirea unui teren’ (Săgh. 102).
   Palatie 'râunion’ (Tiktin), polalie 'mulţime de copil’ (Mold.) < ngr. jcaXdtt, vbulg. poiata 'palais’, bulg. poiata, polade 'Vorraum im oberen Stocke eines Bauernhauses’. — Poate că subt influenţa acestui cuvânt s’a născut poede 'mulţime flămândă de oameni, copii, sărăcime, golănime’ (Şez. V 117), puedie 'mulţime de păsări, vite, lume’ (Boc.) < puiă.
   Jelie 'jale1 (Bud.) < bulg. ielea 'regret, plainte’.
   Sabie 'sabre, 6p6e’ < bulg. sabea.
   Sanie 'traîneau’ < bulg. sanea.
   Vecernie 'la priâre du soir’ < bulg. veternea.
   Osie 'essieu’ < bulg. osl.
   Zavistie 'envie, jalousie’ < bulg. zavistl.
   Gresie, mr. greasi (Dai.) 'pierre â aiguiser’ < alb. gâreasâ 'ra-cloir’.
   Rodie 'grenade’ < ngr. ţ>68t.
   Haltie = haltă potae, noajă de lupi’ (Pamf. C.).
   Moackie = moaca (Săgh. 113 d).
   Zeghie (Bud.) — zeghe.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -ie sunt feminine şi fac pi. -ii.
                                   IGĂ ( igâ).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                   DIMINUTIVE.
  Du.rigă 'rotiţa scripetuluî’ (Dam6 T. 140) < dură 'roata scri-petelui’ (ibid.).
  Scărigă 'scărilă’ < scară.
249
                                SUFIXE COMPUSE.
                             -uligă ( — -ulă + -igă).
   Ţepligă 'ţeapă de lemn, despicătură’ (Rev. cr. lit. III 171) < ţeapă.
   Originea: -iga (G. Pascu), introdus prin :
   Verigă 'bague’ < vsl. veriga.
   Megl. piperigă, piperugă 'papillon’ <bulg. *peperiga, peperuga, cf. vsl. veriga şi veruga.
   Pirunigă Bot. 'pavot’ — bulg. peruniga -Bot. 'iris’.
   Mămăligă — bulg. mamuligă.                  #
   Duligi (Mold. jos. Conv. Lit. voi. 44 II, 619), durligi (Mold. sus) 'picioare goale : umblă cu duligile goale’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -igă sunt feminine, pl. -igî.
                                  IŞCĂ (-iikâ).
   Observaţie. — Dr. megl. — Precedat de r, i se schimbă uneori in î.
   Funcţiunea.
                                       DIMINUTIVE.
                                 Diminutive propriu zise.
   Morişcă 'jucărie de copii1 (Codin, 51, Mold.) < moară. Podişcă < pod.
   Sitişcă 'petit tamis’ (Dame T. 31) < sită.
   Bargşcă =mică bară 'mocirlă’ (megl.).
   Fptişcă 'fetiţă’ < f$ld (megl.).
                                  Diminutive alintătoare.
   Iulişca nume propriu de iepe (Pop. 59 b) < Iuliea. Diminutive depreciative.
   Cod’işcă poreclă pentru bărbaţi (Pop. 35 b) < coadă.
250
                                NOMINA INSTRUMENTS
   Untişcă (Pas.) < unt.
   Vînturişcă 'vînturătoare cu care vîntură pînea ( = secara) îmblătită’ (Viciu, 88) < vîntur.
   Originea: -iSka (Puşcariu, Dim. 132), introdus prin :
   Toporişcă 1. 'hache’, 2. 'petite hache’ (Codin, 74) < bulg. topori§ka 'le manche de la hache’.
   Coporîşcă 'coporîe, coada coasei’ (Otescu, 15) < coadă -f toporişca.
   Exemple slave pentru -işka v. Belic, § 89.
   Obscure :
   Telişcă, tiflşcă Bot. 'herbe aux sorti âres, herbe aux magi-ciennes’.
   Părnişcă 'portiţă’ (Mih.).
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -işcă sunt feminine şi se întrebuinţează de obi-ceiu la sg.
                                  IŞTE (- iSte, -iUe).
   Observaţie. — Dr. mr. megl. — Sufixul se întrebuinţează cele mai adeseori sub forma neaccentuată.
  Funcţiunea.
                                          Concrete.
                                           UN LOC.
                              Locul pe care se află o plantaţie.
                Barabulişte (Hasdeu, 2480) < barabulă 'pomme de terre’.
   Inişte, megl. l’inişt 'champ de lin, liniare’ < in, Vin, cf. bulg. lenişte.
   Cînepişte, mr. cînichiste (Mih.) 'cheneviti-e’ < cînipă, cf. bulg. konopişte.
   Curechişte (Săgh. 50), curetişte (Rev. cr. lit. III 121) 'lieu plante de choux’ < curechîă.
   Arinişte 'aunaie’ < arin.
                 Prunişte (acc?) 'livadă cu primi’ (Pamf. J. III) < prun.
251
                             Locul cu rămăşiţe dintr’o plantaţie.
   Miişte 'ager ubi milium fuit’ (Car.). < meiu.                     *
   Porumbişte 'loc unde a fost porumb’ (Dame T. 61, Păsc.)*
<  porumb.
   Săcărişte 'loc unde a fost secară’ (Noua Rev. Rom. VIII 87)
<  secară.
   Ciocălâ’işte, ciocănişte 'loc plin cu ciocălăî, ciocani de păpu-şoîu’ (Săgh. 49, Tilctin) < ciocălău, ciocan.
                Căstăriişte 'loc plin de coji de castane’ (Mih.) < castană.
                                Locul unde a fost primitivul.
   Cătănişti 'loc unde a fost sat’ (megl.) < cătun.
   Cîşirişti 'locul unde a fost odată stînă’ (Dai.) < cîşari.
                             Locul pe care se exercită o acţiune.
   Bâlişte 'bătătură, ogradă, ocol’ (Viciu, 18) < bat.
   „Se chlamă argişte pe unde a ars pădurea” (Hasdeu, 1748, corn. din Zarand) < *ardişte < ard cu pronunţarea dialectală a lui di.
                               Locul unde s’a exercitat o acţiune.
   Cosirişte, cosorişte 'locul cosit’ (Pamf. Agr. 160) < cosire.
                         Localul unde se exercită o acţiune, o meserie.
   Prăvirişte 'teatru’ (Prăvirişte 'teatru’, Dos. Prol. 71 ^; In mijlocul teatrului, adecă prăviriştii. Dos. Prol. 197a#; Fu... dezbrăcată cu pîalea naintea prăviriştii gîudecăţîî, Dos. Prol. 932/3s) < prăvire, privire.
   Făurişte 'forge’ < faur 'forgeron’.
                                     Adăpost pentru animale.
   Găinărişte 'poulailler’ (Buda) < găinar.
   tiedzurişte 'caverne’ (f,andrea) < viezure 'blaireau’, propriu zis 'terrier de blaireau’ cf. vizuină sub -ină.
252
                       LOCUL CARACTERIZAT PRINTR’O CALITATE.
•  * Rarişte 'loc într-o pădure în care copaci! sunt rar!’ (Mold.),
#  rărişte 'răritură în pînză’ (Şez. VII nota) < rar.
                                   NUME DE PLANTE.
    Roişte, = iarba-stupului, iarba-roilor < rolă.
    Trifoişte = trifoiu-amar, trifoiu-de-baltă < trifoîu.
    Corontşte — cunună, cununiţă, Coronilla varia < coroană, cf. coroană 'lalea, Fritillaria Meleagris’. — Planta se mai numeşte sămăchişte, sămăchişă.
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
    Alergărişie de cai (N. Costin) < alergare.
    Măsorişte 'măsurătoare’ < măsor.
    Pieişte 'peire : trage a peişte’ (Codin, 57) < pier.
                                        o STARE.
    Golişte (Goliştea munţilor şi dealurilor, Dos.) <gol.
    Linişte < lin.
    Glâdişte = glod (II băgară într-o groapă plină de glâdişte, Dos. Prol. 717a).
    Originea l-'iSle, -tfte (A. Philippide, Pr. 152), introdus prin :
    Boişte 'champ de bataille’ (Dară banul ce-mi făcea ? Tot în boişte mergea, haine mândre le rupea, pe brazde că năsădea, tot cădea şi tot fugea. Păsc. 200) < vsl. boişte.
    Borişte 'locul unde stau vitele vara pe cîmp’ (Viciu, 91) < bulg. oborişte 'parc, enclos’.
    Branişte 'bois, foret’ (Hasdeu, Cuv. I 271) < bulg. branişte.
    Capişte 'temple’ < bulg. kapişte.
    Cucuruzişte 'champ plante de maîs’ (Rev. cr. lit. III121)<bulg. kukuruzişte.
    Gunoişte Tendroit oii l’on jette Ies Jialayures’ < bulg. gnoişte.
    Jarişte 'grande chaleur’ (Codin, 43), jărişte 'Ies decombres d’un incendie, le theâtre d’un incendie’ (Hasdeu, 1508) < sl.
*Zarişte, *zerişte, cf. bulg. poZarişle 'Ies decombres d’un in-qendie, le theâtre d’un incendie’.
           . Lovişte (Să feace o lâvişte mare în mare, de spărie pre toţ, Dos. Prol. 302/a8) <vsl. lâvişte 'chasse’, bulg. lovişle 'piscina’.
   Oişte 'timon’ — srb. oiişte 'Zugstange des Pfluges’, bulg. uişte 'la fl&che de la charrue’.
   Sianişte 'locul unde fac amează vitele’ (Pamf. J. II) < bulg. stanişte 'cantonnement, câmp, etape1.
   Tîrgovişte nume de oraş în Muntenia < bulg. târgovişte 'marche, halle’.
   Pâjişte, păjtişte (Ţiplea) 'pâturage, pacage’ < bulg. paşişle.
   Silişte 'endroit ou il y a eu un village, emplacement d’un ancien village’, silişte 1. 'champ deble’, 2. 'jardin potager’(Vîrcol) <bulg. selişte 'Ies ruines ou emplacement d’un ancien village’.
   Târişte 'fumier’ (Arhiva, XXII 286), tărişte 'cela ce rămîne dela mîncare la vite’ (Şez. III 91), mr. tun’şte, turtişic (Pap.B.), turâ’şte (Pap.S.) 'bercail, bergerie’, tîrî’şti, (uruşii (Dai.) 'endroit oii il y a eu une bergerie’, dr. siârişie 'fumier’ (Arhiva, XXII 286), 'loc umblat, călcat de oameni şi vite’ (Pamf. J. II), 'bercail, bergerie’ (Codjn, 69) .<vsl. torişie 'fumier’.
                                      •
   Grădişte numele unui sat în Ardeal < bulg. grădişte 'ruines ou emplacement d’une viile ancienne; forteresse, place forte’.
   Toporişte 'coada toporului, securii’ (Conv. Lit. XX 1019) 'coada biciului’ (Viciu, 85), toporişte 'coada toporului, securii, coasei’ (Săgh. 107, Pamf. J. II), mr, tăpărîşte 'coadă de topor’ (Pap.B.) < vsl. toporişte 'manche d’une cognee’ (bulg. toporişte 'gros merlin, grosse cognee’).
   Mr. căprişte 'fumier’ (Velu, Cîntece Juneşti, Bucur. 1904, p. 18) < bulg. kupişte + cupriă idem (Dal.)=ngr. xoirpla.
   Grupişti 'cimeti^re’ (Dai.) < vsl. bulg. grobişte.
   Fenomene de Analogie.
   Prin analogie cu toporişte s’a născut:
   Codorişte (Viciu, 85, sub toporişte), codărişte (Conv. Lit. XX 1008), coderişte (Hasdeu, Cuv. I 274) 'coada biciului’.
254
  Sufixul -işte s’a substituit probabil lui -iţă în vilişte, hilişte, hirişte (Pamf. Agr. 123), ghilişte (Pamf. Agr. 214), jilişte (Pamf. Agr.), ‘loc unde bat vînturile în voe’, vielişte ‘pustietate’ (Codin, 78) < bulg. pieliţa ‘tourbillon de neige’, cf. şi bulg. Silişte 'demeure, domicile, logis, habitation’.
  Genul şi Pluralul.
  Cuvintele în -işte sunt feminine şi fac pl. în -işti.
                               IŢĂ (-iţă, -’iţâ).
  Observaţie. — Dr. mr. megl. — Forma - iţă este mai puţin deasă. —Forma mase. -iţ este atestată numai în câteva exemple.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                Diminutive propriu zise.
                                   Derivate prin -iţă.
  Betiţă (Pîrv.) < bată.
  Cheiţă, mr. (Dai.) cl’iiţă < chee, mr. cl’ae.
  Cruciţă (Bud.) < cruce.
  Lădiţă < ladă.
  Linguriţă < lingură. •
  Neguriţă (Dos. Prol. 37a/la) < negură.
  Peniţă < pană.
  Portiţă, mr. (Dai.) purtiţă < poartă.
  Tăgîrţă ‘besace, sac â provisions’ < *tăgriţă < turc.- tarţar ‘sac de cuir’, bulg. tagareţ ‘sac de cuir, panetiâre’.
  Pul’iţă ‘puică’ (Dai.), ‘Pleiadele’ (megl.)< pul’ă 'pasăre, puiu’. Sfinduchiţă ‘lădiţă’ (Dai.) < sfinduchiă.
  Chiliţ ‘piele mică ca burduf’ (Dai.) < chîale.
                                  Derivate prin - iţă,
  Gîtiţă 'beregată' <gît.
255
                                Derivate prin - iţă şi -iţă.
   Opâiţă (Car.), opaiţ 'lampă mică primitivă’, opaiţ, văpăiţ 'un mănunchiu de stuf uscat sa ti de ţăndări lungi de brad uscat ce se aprinde noaptea spre a atrage peştii, ce se iati cu mîna ori cu ostiea’ (Dame T. 126) < văpac.
                                 Diminutive alintătoare.
                                     Nume comune.
   Bădiţă < bade.
   Biţă < bulg. bae 'le frâre aîne, compere’.
   Breniţă (Godin, 11) < breană.
   Codiţă, cudiţă (megl.) 'petite queue’, cudiţă 'noadă, partea şirii spinării de deasupra şezutului’ (Dai.) < coadă.
   Duduiţă < dudue.
   Dulămiţă (Mat. 68) < dulamă.
   Fetiţă < fată.
   Fecioriţă (Dos. Prol. 921/*) < fecioară.
   Fîntîniţă (Pas.) < fîntînă.
   Guriţă < gură.
   Mieluşiţă (Bibi. 142/is) < mieluşa (Bibi. 99»/»).
   Mînuşiţă 'petite main’ (Dos. Prol. 72®/,, Mat. 36) < mănuşă. Mortiţă (Bud.) < moarte.
   Oiţă, mr. (Dai.) uiţă < oae.
   Ploschiţă (Păsc. Mat. 61, 79) < ploscă.
   Văduviţă < văduvă.
   Buiţ (Dai.) < bou.
                                    Nume de plante.
                                Derivate dela substantive.
                                   Derivate prin -iţă.
   Baconiţă = bacon.
   Broschiţă, pl. acuatică < broască, cf. planta broascarapei. Burieniţă, buruniţă < buruiană.
   Cuişoriţă = cuişoare.
   Dentiţă 'doi dinţi’ < dinte.
   Dimitriţă, înfloreşte la Sft. Dumitru < Dumitru.
256
   Găiniţă < găină.
   Giorgiţe 'lăcrămioare’, înfloresc la Sft. Gheorghe < Sîn-Giorgiu. Lăcrămiţă 'convallaria bifollia’ < lacrimă, ct‘. lăcrămioare. Lămîiţă 'citronelle’ < lămîe.
   Noptiţă 'belle-de-nuit’ < noapte.
   Păştiţă ’floarea-Paştilor’ < Paşti.
   Peliniţă = pelin.
   Primăvăriţă 'ghiocei’ < primăvară.
   Steliţă 'ochiu-boului’ < stea, stele.
   Stupiniţă < stupină.
   Turniţă, turnuriţă 'tourette’ < turn, turnuri.
   Vineriţă 'vineţică, ceărta-casei’ < venin, mr. virin.
                       Derivate prin -’iţă.
   Degetariţă = degetar 'digitalis’.
   Măsălariţă= măsălarpl. erbacee. întreb, de popor pentru durere de măsele.
   Ochelariţă — ochilari.
   Romaniţă = roman.                                        ^
   Şopîrliţă < şopîrla.
   Usturâiţă, are gust de usturoiu < usturoiu.
                                   Derivate dela adiective.
                       Derivate prin -iţă.
   Albăstriţă 'centaurea cyanus’ < albastru.
   Albiţă, pl. erb. ale cărei fl&ri sunt mai întâiu galbene, apoi albe < alb.
   Fruşiţâ 'floare-frumoasă' < *frumşiţă, *frumuşiţă < frumos, -şi, cf. frumuşel, frumuşică.
   Gălbiniţă = sugel-galbăn.
   Grăşiţă = iarbă-grasă (gras pl. graşi).
   Zămoşiţă pl. erb. având fructele capsule loculicid-dehiscente < zămos, -oşi.
                        Derivate prin -’iţă. Plevaiţă ‘imortele’ < plăvaiă.
257
                                    Nume de animale.
                                   Derivate prin -'iţă.
   Gaiţă *geai’ < gae 'milan royal’, mr. 'corneille’. Cf. şi buJg. galiţa 'g&îisse; chaucas'.
   Laliţă 'espâce de posson plat, carassin’ < lat.
                                     Nume propriu.
                                Nume proprii de persoane.
                                     Nume de botez.
                                     Nume feminine.
   Mar iţa < Mariea.
   Pachiţa (Şez. III 84) < Paraschiţa, Paraschiva.
                                    Nume masculine.
   Dumitriţă, Mitriţă, Mitiţă < Dumitru.
   Ghîorghiţă < Ghtorghe.
   Grigoriţă < Grigore. loniţă, Niţă, Niniţă < Ion.
   Mihăiţă < Mihaiă.
   Neculăiţă < Neculaîu.
                                    Nume de animale.
                                Derivate dela substantive.
   Corbi fă, Corbu nume de câni (Dame T. 181).
   Floriţa, Floarea nume de vaci (Pop. 55 b).
   Joichiţa, Joica n. de vaci (Pop. 91).
                                 Derivate dela adiective.
   Albiţa n. de capre (Pop. 58 a), de scroafe (Pop. 60 a) < alb. Dobriţa n. de căţele (Dame T. 181) <bulg. dobr 'bon; beau, joii’.
   Lăiţa, Laîa n. de oi (Pop. 57 b). fiegriţa n. de scroafe (Pop. 60 a) < negru.
   Roşchiţa n. de vaci (Pop. 56 a) < roşea 'roş^’ (Pas.).
               Suriţa n. de iepe (Pop. 59 c), de scroafe (Pop. 60 b) < sur.
Pascu, Sufixele româneşti.
17
258
                                FEMININE DELA MASCULINE.
                                      Nomina agentis.
   Boăriţă 'îngrijitoare de boî’ (Ţiplea) < boar.
   Bucătăriţă 'cuisini ere’ < bucătar.
   Casieriţă < casier.
   Chelâriţă 'menagere, sommeliere’ < chelar.
   Chelneriţă 'femme de chambre dans un hâtel’ < chelner 'garţon d’ hdtel’.
   Croitoriţă < croitor.
   Găinăriţă 'servante de basse-cour’ < găinar.
   Igumeniţă 'superieure d’un couvent’ < igumăn.
   Lăptăriţă < lăptar.
   Morăriţă < morar.
   Portăriţă (Bibi. 222*/66) < portar (Bibi. 2702/40).
   Şcolăriţă < şcolar.
. Tâlhăriţă < tălhar.
   Telăliţă (Mold.) < telal.
   Trişcăriţă (Şez. V 164) < trişcar 'om care ştie face ori cînta bine de trişcă’ (Şez. ibid.).
   Văcăriţă 'îngrijitoare de vaci’ (Ţiplea’ < văcar.
                       Persoana feminină este soţia masculinului.
   Dăscăliţă < dascal. .
   Domniţă < Domn.
   Câisturiţă 'femme, epouse’ (megl.) < câistur 'mari’ (megl.).
   Ambele aceste înţelesuri le cumulează :
   Crîşmăriţă < crîşmar.
   Ampiratiţă 'împărăteasă’ (megl.) < ampirat.
                                       Personaje mitologice.
   Târtoriţă 'drăcoaică’ < tartor.
   Zeiţă 'dâesse’ (neolog.) < zeă.
   Poate tot aşa trebue înţeles :
   Vinturiţă 'vîntoaîcă’ (megl.) <vintur 'vîntur, zvînt’.
259
                                  Femele, la animale.
  Cănăriţă < canar. Porumbiţă < porumb.
                        Femelă in timpul când se împărechează.
                                  Derivate prin -iţă.
   Goniţă 'vacă care se goneşte’ (Rev. cr. lit. III 155, Şez. V 75), fig. 'femee care trecînd prin apă şî-a udat poalele’ (Şez. V 76) < gonesc.
   Mîrliţă 'oae bună de dat la berbeci’ (Şez. V 106) < mirlesc.
                                  Derivate prin - iţă.
   Puiţă 'căţea în timpul puitului’ (Şez. V 120) < puesc.
                                NOMINA INSTRUMENTI.
                                  Derivate prin -iţă.
   Bricinăriţă 'un beţişor crestat la capăt cu care se vîră brici-narîul în bată’ (Şez. III 151) < bricinariă.
   Tîpîrîţă 'coadă de topor’ (Dai.) < tîpor.
   Avriţă 'eventail’ (Dai.) < avredz 'eventer’.
                                   Derivate prin - iţă.
   Batiţă 'claquet, cliquet d’un moulin, battant’ < bal.
                                      RECIPIENTUL.
   Acăriţă = acar '6tui â aiguilles’.
   Aconiţă 'etui â aiguilles’ (Banat) < acoriu = acoiu.
                                PRODUSUL PRIMITIVULUI.
                                  Un derivat prin -iţă.
  Rămăşiţă 'reste’ < rămas, -şi.
260
                                 Un derivat prin -'iţă.
  Arşiţă 'endroit expos6 au soleil’ (Şez. II 22, Hasdeu 1748), 'forte chaleur du soleil’ < ars, -şi.
  Viespariţă, ghespariţă (Codin, 33) = viespar.
                                       ADIECTIVE.
  Michiţ 'micuţ’ (Conv. Lit. XX 1013) < mic.
                                    SUFIXE COMPUSE.
                                 -uliţă ( = -ulă + -iţă).
                                      SUBSTANTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                Diminutive propriu zise.
  Furculiţă (dr. mr. megl.) 'fourchette’ < furcă.
                                 Diminutive alintăloare.
                                       Nume comune.
  Caduliţă (Dame T. 82) < cadă.
  Căsuliţă < casă.
  Chinguliţă (Mat. 116) < chingă.
  Cruciuliţă < cruce.
  Curvuliţă (Pas.) < curvă.
  Flintuliţă (Pasc.) < flintă.
  Gîsculiţă < gîscă.
  Lunculiţă (Vîrcol) < luncă.
  Musculiţă < muscă.
  Puiculiţă < puică.
  Punguliţă < pungă.
  Şeuliţă (Mat. 115) < şeaăă.
  Vorbuliţă < vorbă.
  Foiliţă 'foiţă’ < *foluliţă < foae.
  Trtpuliţă 'pîrăuaş’ (Dai.) < trap 'pîrău'.
  Băbl'iţă 'băbuşcă’ (megl.) < babă.
261
                                       Nume de plante.
   Frăguliţă = frag.
   Pufuliţă 'epilobe-herisse1 < puf.
   Taşculiţă 'traîsta-cîobanuluî’ < taşcă.
   Roşuliţă pl. erb. cu florile galbăn roşietice, ruşuliţă 'sîngeroasă’ pi. erb. cu florile roşii-portocalii, rufuliţă pl. erb. cu florile roşietice < roş.
                             Nume proprii de animale.
   Mînguliţa n. de scroafe (Pop. 60 b), mînguliţ n. de porci (Pop. 59 b) < mangu (Pas.).             ,
                               Diminutive depreciative.
   Sluguliţă (Păsc. Mat. 68) < slugă.
                                FEMELA UNUI ANIMAL.
   Cuculiţă < CUC.
                                     UN ADIECTIV.
              Mîndruliţă 'mândră, frumoasă, iubită’ (Ţiplea) < mîndru.
   Observaţie.
   Piuliţă şi piuliţă < piuă.
                              -ăriţă ( = -ar + -iţă).
                                NOMINA AGENTIS.
   Desăgăriţă 'Almosen-Sammlerin eines Nonnenklosters’ < desagă. Găletăriţă 'femme qui trăit Ies brebis, qui porte le lait dans le seau’ <. găleată.
                                    RECIPIENTUL.
   Cenuşăriţă 'cendrier’ < cenuşă.
   Sărăriţă 'saliâre’ (Conv. Lit, XX 1016, Vîrcol) <sare.
                                 -uliţă ( = -eZ + -iţă).
   Pîscîl’iţă Zool. 'vaca-DomBului’ (Dai.) < lat. Pgscha 'la Pâque’, mr. Paşti, dr. Paşti < Paschae.
262
                                  -ariţă (= -âr + -iţă). diminutive.
                         Nume de plante.                       ,
                                       Asămănarea.
' Broscariţă 'Iimba-apeî, notătoare’ < broască, cf. planta broasca-apel.
   Bumbăcariţă — bumbac-de-câmp, pl. erb. având perigonul cu numeroşi peri, cari în stadiul de fructificare ieau aspectul de lână ori bumbac.
   Gîscariţă 'Alpengănsekresse’, pl. erb. cu frunzele acoperite cu peri puţin albicioşi < gîscă.
   Guşterariţă pl. erb. de coloare verde-albăstrue < guşter.
   Limbariţă = limba-bălţilor.
   Pleptănariţă 'Kammgrass’ < pieptene.
   Puricariţă = larba-puricelul, pl. erb. cu tulpina cenuşiu păroasă.
   Şerpariţă pl. erb. cu frunzele lucitoare, pe mărgini şi pe nervura mediană cu peri aspri; pl. erb. totdeauna verde < şerpe.
                                    O calitate externă.
   Ghimpariţă 'îarbă-ghimpoasă’ < ghimpe.
                                    O calitate internă.
   Pelinariţă = pelin-negru, posedă proprietăţi amare.
   Veninariţă pl. erb. cu proprietăţi iritante < venin.
                                      întrebuinţare.
   Săpunariţă = săpunel, săpunul-popel, din rădăcinile sale se extrage un fel de sopon pentru scoaterea petelor de pe haine.
   Vinariţă pl. erb. din care se extrage o băutură plăcută < vin.
                            In special o întrebuinţare medicală.
   Brîncariţă 'o buruiană galbănă şi lată care se face pe copacii cei mari, întreb. în popor în boala de brîncă’ (Grig. I 106, 105) < brîncă.
263
            . Limbricariţăpl. erb. care posedă proprietăţi vermifuge < limbric.
     NegeZariţă„'îarbă-de-negi’ < negel.
     Urecheriţă — iarbă-de-ureehi.
                         Efect asupra omului care o măntncă.
     Bolăndariţă 'Datura stramonium’, pl. foarte veninoasă < bolind 'prost, nebun’, cf. şi numirea turbare.
             Nebunariţă 'jusquiame’, pl. erb. foarte veninoasă < nebun.
                                   Nume de boale.
     Fălcariţă 'boală care consistă, între altele, în faptul că bolnavul înşi îcleştează fălcile’ (Grig. I 67), 'boala numită tetanos’ (Dan. I 27) < falcă.
                              UN FEMININ DEPRECIATIV.
     Feciorariţă 'fille de mauvaise vie’ < fecior.
                                   UN INSTRUMENT.
     Năsipariţă ’jghîabul cu nisip pe care învăţau copiii să scrie întâia oară’ (Vîrcol) < năsip.
                                           -aiţă ( = -âîu + -iţă).
     Şopîrlaiţă 1. Med. 'inflammation des amygdales’, 2. Bot. 'plantă cu care se vindecă această boală’ (Şez. V 126) <şopîrlă, de unde şi numele de plantă §opîrliţâ.
     Pentru naşterea acestui sufix cf. plevaiţă Bot. 'imortele’ < plăvaiu. Cf. şi pîrhaiţă = bulg. prahâviţa 'Lycoperdon Bovista’.
     Originea: -iţa. — Miklosich, 293-294, :
     Das Suffix -iţa ist primăr und secundăr. Als primăres Suffix bildet -iţa nomina agentis. Als secundăres Suffix bildet -iţa: 1. Deminutiva, von denen vi ele die deminutive Bedeutung ein-gebiisst haben. Der deminutiven Feminin-Form -iţa entspricht mase. BţB... 2. -iţa bildet Feminina aus Mase. Das Fem. ist vielleicht ein Deminutivum aufzufassen. 3. -iţa dient zur Sub-stantivierung adjectivischer Worter, der Adjectiva, Numeralia
264
  und Participia. Die Bedeutung dieser Bildungen ist hochst mau-ningfaltig... 5. In vielen Făllen lâsst sich die durch Aţa bewirkte Modification der Bedeutung schwer bestimmen.
     Sufixul s’a introdus în rom. prin cuvinte ca:
                                      Cuvinte în -iţă.
     Bibiţă 'găină de mare’ (Viciu) — bulg. hiba 'dinde’.
     Căpiţă 'tas, monceau de foin’ — bulg. kopa.
     Cobiliţă < bulg. kobiliţa 'fleau, bascule de soufflet’.
     Costiţă de porc < bulg. kostiţa 'petit os; osselet’.
     Crăiţă Bot. 'rose-d’ înde’ < bulg. kraliţa, srb. kral'iţa 'reine’. Diaconiţă 'uxor diaconi’ < vsl. dilakoniţa, srb. diakonoviţa. Găzdăriţă 'maîtresse du logis, hotesse’ < srb. gazdariţa. Hulubiţă 'femeile du pigeon’ < bulg. gâlâbiţa.
     Leiţă 'lionne’ (Dos. Prol. 822/u) < bulg. lâviţa.
     Măgăriţă (Bibi. 2292/w), megl. măgărgţă, măgrăţă 'ânesse’ < bulg. măgăriţă.
     Mlădiţă 'rejeton’ <bulg. mladiţa 'jeune arbre’.
     Păuniţă 'paonne’ < bulg. srb. pauniţa.
     Prorociţă 'prophetesse’ (Bibi. 50y61) < bulg. srb. pro roci ţa.
     Guriţă 'gropiţa de după ceafă’ (Dai.) < bulg. gârbiţa 'une bosse sur le dos’.
     Gurliţă 'brîncă la porci’ (Dai.) < bulg. gârliţa 'croup, espece d’angine chez Ies enfants’.
     Pipiriţă 'poivriâre’ (Dai.) < bulg. pipiriţa.
     Iribiţă, irbiţă 'perdrix’ (megl.) < bulg. erebiţa.
     Lăstoviţă 'hirondelle’ (megl.) < bulg. lastoviţa.
     Peiviţă 'sangsue’ (megl.) < bulg. piiaviţa.
     Perniţă 'coussin’ (megl.) < bulg. perniţa.
                                      Cuvinte în - iţă.
     Baniţă < srb. baniţa, Ducange banna 'mensura aridorum’. Bivoliţă 'bufflone, femeile du buffle’ < bulg. bivoliţa.
     Chiseliţă 'sorte de compote’ — bulg. kiseliţa 'pomme sauvage tres aigre’.
     Cîrtiţă 'taupe’ < bulg. kârtiţa.
265
     Doniţă 'seau â lait’ < pol. doniţa 'pot â lait’.
     Graniţă 'frontiere’ < bulg. graniţa.
     laloviţă 'vache brehaigne’ < bulg. ealoviţa.
     Igliţă 'petite aiguille â filer’ < bulg. igliţa.
     Laviţă, laiţă 'banc’ < bulg. laviţa 'tablette, rayon (d’une bi-bliotheque, d’une armoire, etc.).
     Lapoviţă 'pluie melee de neige’ < bulg. lapaviţa.
     Lubeniţă, lebeniţă (Panţu), megl. liubiniţă 'pastâque, melon d’eau’ < bulg. libeniţa, lebeniţă, lobeniţa, liubeniţa.
     Meliţă, megl. mei’iţă fecang’ <bulg. mealiţa.
     Paliţa 'perche, gaule’ < bulg. paliţa 'bâton, gourdin’.
     Plescaviţă, plescagiţă (Săgh. 114 a), plescaiţă (Şez. V 117, Săgh. 114 a) 1. 'o rană’, 2. Bot. (Şez. V 117) 'o buruiană [cu care se tămădue rana]’ — bulg. pliuskaviţa. Bot. 'baguenaudier, Colutea arborescens’.
     Polediţă 'verglas’ (Hasdeu, Cuv. I 297) < bulg. polediţa.
     Prepeliţa Zool. 'caille’ < bulg. prepeliţa.
     Raliţă 'plug’ (Mard.), raliţă, rariţă 'plug cu două cormene ce slujeşte la învălirea cuiburilor cu porumb’ (Dame T. 37) < bulg. raliţa 'charrue â croc’.
     Rapiţă Bot. 'colza’ < bulg. rapiţa.
     Sorliţă < bulg. usorliţa 'milan, ecoufe’.
     Stilniţă (Olt.) 'punaise’ < bulg. steaniţa.
     Suliţă 'lance’ < bulg. suliţa.
     Temniţă 'prison, cachot’ < bulg. tâmniţa.
     Sfînta Troiţă 'la sainte trinife’ < bulg. troiţa.
     Uliţă 'rue’ < bulg. uliţa.
     Undiţă, megl. voandiţă 'hameţon, ligne â pecher’ < vsl. on-diţa, bulg. vâdiţa.
     Guştiriţă, guştir 'lezard’ (megl.) < srb. guşteriţa, srb. bulg. guşter.
     Lîutiţă 'serpent’ (megl.) — bulg. llut 'feroce’, liut zvear 'animal feroce’, llutiţa 'tout mets poivre’.
     Văl’aviţă 'foulerie, moulin â foulon’ (megl.) < valeviţa.
     Viliţă 'menton’ (megl.) < bulg. viliţa 'fourchette’.
     Cuvinte în cari -iţă poate fi accentuat ori neaccentuat.
     Călugăriţă 'religieuse, nonne’ < bulg. kalugeriţa.
266
      Măşiţă (dr.), muşiţă (Dai.) 'petite mouche, moucheron’ < bulg. muşiţa.
      Pâliţă (dr.), puliţă (megl.) 'rayon, tablette’ < bulg. poliţa.
      Vioeriţă (dr.), virviriţă (mr.), ververiţă (megl.) 'ecureuil’ < bulg. ververiţa.
      întinde... toiagul pre rîuri şi pre lazuri şi pre mociriţe (Bibi. 44V2«). — întinde mina ta... pre lazurile lor şi pre mocloriţele lor şi pre toată apa lor. (Bibi. 4S2/49 : §Xtq, pl. dela IXoc 'marais, mar6cage’) — bulg. motor.'
      Dreanţă, zdreamţă 'fripe, harde’ — bulg. drâmi, s. f. pl. 'fripes, hardes’.
    , Tălbăriţă 'marecage’ (Codin, 72), tîlbic 'cuvînt ce se spune cînd cade cineva în apă’ (Codin, 73), iîrmoacă 'şleau, noroîu amestecat cu zăpadă’ (Codin, 73).
      Sufixul slav -iţa a trecut şi în neogreacă.
      Este interesant de observat că unele cuvinte rom. derivate prin -iţa au trecut în neogr. şi viceversa :
      Furculiţă (dr. mr.) 'fourchette’ > ngr. yoopxooXfcCa (G. Meyer, Ngr. St. III 71), yoopxaXltCa (Legrand).
      Portiţă (dr.), purtiţă (mr.) 'petite porte’ > ngr. stoptltCa (Legrand).
      Cîrfiţă 'epingle’ (Dai.) < ngr. xap<pt<a idem (vgr. x<4p<poc), bulg. karfiţa.
      Radicalele mi-au rămas obscure în :
      Nifiţă Zool. 'belette’ (Dai.), ngr. vvxpkaa.
      Sîrmîniţă 'berceau’ (Dai.), ngr. oapp.avk£a.
      Cuvântul furculiţă a trecut încă în bulg. (furkuliţa) şi alb. (furkul’iţâ).
      Fenomene de Analogie.
      Sufixul -iţă s’a substituit lui -iciu în :
      Locotiţă. Bot. = clocoticiă.
      La grupa cuvintelor în -iţă au trecut:
      Mul’iţă (Dai.), ngr. p6XtT£a Zool. 'teigne’ < bulg. moleţ.
      Raniţă Milit. 'havresac’ < bulg. raneţ.
267
     Qenul şi Flexiunea. '
     Cuvintele în -iţă sunt feminine şi fac pl. în -i, dial. -e.
                               IRLÂ (-Vrlâ).
     Observaţie. — Dr. — Intr’un exemplu apare -irlă. Funcţiunea.
               .          AUGMENTATIVE.
      Codîrlă 1. 'coadă mare’ (Mold.), 2. 'partea de dinapoi a unei căruţi, a unul car’ (Dame T. 11, Codin 22 sub cotoc, 65 sub scăriţă, Viciu 34, Pamf. J. III) < coadă. — Pamf. J. III şi codirlă.
      Obscure :
      Cocîrlă 1. 'cîrlig de lemn sau de fler cu care se trag cărbunii şi tăciunii’; 2. 'lemn cîrjoet sau curbat prin creştere’; — 3. 'om gîrbovit de bătrîneţe’ (Săgh. 89) ; — 4. 'băet înalt şi supţire’ (Mold.).
      Pohîrlă 'cîne’ (Şez. III 85), cf. pahae id. (ibid.).
      Şopîrlă 'lezard’.
      Originea : -Ua =-ilă (G. Pascu), introdus prin :
      Cobită 1. 'traglă, instr. alcătuit din două lemne încheiate la un capăt şi pe care se pune plugul cînd nu lucrează’ (Dame T. 36), 2. 'om înalt şi slab’ (Pamf. J. II) < vbulg. rus. ceh. kobila, rut. pol. kobila 'jument’ = bulg. kobila, de unde rom. cobită, v. -ilă.
     Fenomene de Analogie.
     La grupa cuvintelor în -irlă a trecut:
     Povirlă = pfovidlă 'marmelade de prunes’ (Săgh. 114 b) < pol. powidlo, powidla, ceh. povidlo.
     Genul şi Pluralul.
     Substantivele în -irlă sunt feminine şi fac pl. în -e (cocîrle, codîrle, şopîrle).
(
268
                                  NIŢĂ (-niţâ).
      Observaţie. — Dr. megl.
      Funcţiunea.
                    POSESOARA UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
      Beşniţă (Mold.) < beşesc.
      Cîocotniţă 'qui fait du bruit, bavard’ (Car.) — mr. clucutescu ‘ciocnesc, lovesc, bat’ (Dai.).
                       NOMINA INSTRUMENTE Botniţă 'museliere’ < bot ’museau’.
                                   RECIPIENTUL.
      Muştarniţă 'moutardier’ < muştar.
      Naforniţă 'Weihbrotteller’ < *naforă, nafură.
      Păcorniţă < *păcoră, păcură.
      Zaharniţă 'sucrier’ < zahar.
      Paporniţă (Filimon) 'damigeana’ < *paporă, papură.
                                 NUME DE PLANTE.
      Pojarniţă (Panţu şi Şez. V 117) < pojar = bulg. po&ar 'in-cendie, feu’.
      Căpuşniţl 'căpşune’ (megl.) = căpuşi (mr.).
                    Derivatul are acelaş înţeles ca şi primitivul.
      Acorniţă 'etui â aiguilles’ = acar.
      Plluhniţă (Şez. V 117) = plîuhă (Şez. III 85).
      Plutniţă Bot. = plută Bot.
      Viforniţă (Pamf. J. II), ghiforniţă (Pamf. J. II), zghihorniţă (Pamf. J. II), givorniţă (Mold.), bihorniţă (Vîrcol) = vifor.
                             VARIANTĂ. o -orniţă.
  Din naforniţă, paporniţă, păcorniţă, podhorniţă, viforniţă s’a
extras -orniţă cu care s’au derivat:
269
                      FEMININE DEPRECIATIVE.
     Baborniţă (Hasdeu, 2287) < babă.
     Ieporniţă 'epith&te qu’on donne â une femme grOsse’ (Pamf. J. I 124) < iapă.
                              RECIPIENTUL.
      Chegorniţă 'vasul în care se pune laptele cu chîag’ (Dame T. 69), 'vasul în care se prepară chîagul’ (Şez. II 23) < chîag.
      Gazorniţă 'lampă primitivă cu gaz’ (Pamf. J. I) < gaz.
      Originea: -niţa (A. Philippide, Pr. 152-153), introdus prin :
      Bahorniţă 'femme depravee’ (Hasdeu, 2342) < srb. bahoriţa, slov. b aho miţa 'sorti £re\
      Botniţă 'champ de bataille’ < bulg. boîniţa 1. Milit. 'batterie’, 2. Zool. 'combattant, tringa’.
      Bolniţă 'hâpital; hospice, lazaret’ < bulg. botniţa.
      Coşniţă 'corbeille, panier’ < bulg. koşniţv.
      Grobniţa 'sepulcrum’ (Bibi. 1722/3, 1522/19) < bulg. grobniţa 'caveau commun’.
      Miiarniţă 'douane’ (Dos. Prol. 96x/26 < vsl- mitarîniţa.
      Năpoîniţă 'adalmaş’ (Boc.) < bulg. srb. napoiniţa 'congiarium’.
      Pivniţă 'cave’ <vsl. pivîniţa 'cella vinaria’, bulg. pivniţa 'cave â biere’.
      Ploşniţă 'punaise’ — rut. bl’oştîţa.
      Solniţă 'saliâre’ < bulg. solniţa.
      Hăsapniţă 'boucherie’ (Pap.B.) < bulg. kasapniţa.
      Pleamniţă (Mih.), pl’amniţă (megl.) 'fînărie’ < bulg. pleavniţa 'hangar pour la paille’.
      Curişniţă 'fiente de volaille’ (megl.) < bulg. kureşniţa.
      Cuvinte în -niţă al căror radical e slav.
      Clopotniţă — clopot.
      Dohotniţă 'păcorniţă’ — dohot.
      Oporniţă 'cerc de fier care se pune pe osie ca să aibă unde să joace roata’ (Codin, 55) — opor 'locul ce se lasă gol pe osie între capul căpăţînii şi osie (partea groasă) pentru ca să aibă unde să joace roata’ (Codin, 55), bulg. opora 'appui, support’, totka na opora 'point d’appui’.
270
      Podhorniţă 'lemnul orizontal de jos la jug’ (Dame T. 13) — bulg. podpora 'support, sout&nement, etai’,
      Roiniţă 1. 'o baniţă mică cu care se prinde roiul şi se pune în stup’ (Damă T. 120), 2. Bot. — iarba-roilor, Iarba stupului.
      Strajniţă 'lieu oii l’on observe’ (Bibi. 2571/ie) — strajă.
      Vîrteaniţă (Pap. B.), vărtenţă (Mih.), vtrticoniţă (Pap.B.) 'vîr-telniţă’ — bulg. vârtia 'tourner, faire tourner’.
      Păndarniţă 'coliba pîndaruluf (megl.) — păndăr.
      Obscur :
      Burniţă 'ceaţă deasă’ (Pamf. B.) = burhaiu (Viciu, 24).
      Genul şi Pluralul.
      Substantivele în -niţă sunt feminine şi fac pl. în -niţi.
                                O ANCĂ (-dânkă).
      Observaţie. — Dr.
      Funcţiunea.
                                     FEMININE.
      Unguroancă 'une Hongroise’ (Săgh. 156) < Ungur 'Hongrois’.
                                    DIMINUTIVE.
                                  Nume d£ plante.
      Bighiroancă (Viciu, 19), ghibiroancă (Hasdeu, 2462) 'pomme de terre’ = bigără idem (Viciu, 19).
      Pitoancă (Rev. cr. lit. III 164, Panţu) = pitarcă 'hrib’. Vulturoancă 'vulturică, iarba-eretei’ = vultur.
                                  AUGMENTATIVE.
      Picioroange < picior.
      Ciodoroancă 'babă, baborniţă’ (Furt.) < clotur = ciot.
                                  SUFIXE COMPU8E.
                             -ăloancă (= -el + -oancă).
                             Un augmentativ depreciativ.
      Fătăloancă < fată.
271
     Originea: -onka (G. Pascu), —formează diminutive în rus. rut.
     Genul şi Pluralul.
     Substantivele în -oancă sunt feminine şi fac pl. în -oance : ghibiroance, pitoance, picioroange.
                       OAŞCĂ (-dăm). .
     Observaţie. — Dr. — Şi -oşcă.
     Funcţiunea.
                                    DIMINUTIVE.
     Pitoaşcă = pitarcă Bot. 'Boletus granulatus’.
     Originea: -oăka (G. Pascu),— formează diminutive în rus. pol. ceh. (Belic, § 91).
     Motoşcă 'umflătură sub falcă la boi’ (Dame T. 30).
     Maţoşcă 'nume de vaci’ (megl.).
     Padnoşcă < rus. podnozka, bulg. podnoika 'marche-pied’.
                                    OLE (-6le).
     Observaţie. — Dr. — Var. -ule. Sufixul se întrebuinţează numai sub forma articulată, -ulea.
     Funcţiunea.
                                    NUME PROPRII.
                               Nume proprii de animale. Nume de vaci.
     Cerbolea şi Cerba (Pop. 56 c).
     Sîmbolea şi Sîmba (Pop. 56 a).
                                                   Porecle pentru bărbaţi. Piţigolea (Pop. 41 c), cf. ibid. Piţiguş.
272
     Originea: -ulîa (G. Pascu), introdus prin :
     Morfolea nume de vaci (Pop. 55 c), nume de boi (Săgh. 53) < srb. maţulla 'vacca coloris felini’. —Car. înregistrează cuvântul fără a-1 traduce. — Introducerea lui r s’a făcut subt influenţa lui Mărfi. Săgh. chiar explică 'numele boului fătat Marţi’.
     Năsolea poreclă pentru femei (Pop. 48 c) < nsl. nosulîa 'om qu nasul mare’.
     Forma cu u s’a păstrat în :
     Mierculea nume de vaci (Pop. 55 b) < srb. mrkulla 'vacca nigra’. — Mierea nume de vaci (Pop. 55 b) = megl. mărea nume de oi = srb. mrk, bulg. mrâk.
     Acest -ulea se găseşte în burdulea 'goUrmand’ (Mold.) < bur-duh, burduf 'outre’.
     Sufixul -ulîa formează în srb. multe nume de vaci. Pe lângă exemplele introduse în rom., cf. kusulla 'vacca cauda truncata’, rogulla 'comuta vacca’, sivulla 'vacca cana’ (Miklosich, 112).
                                   OT (-’ot).
     Observaţie.—Dr. mr. megl. — Mr. megl. -ut. Funcţiunea.
                                         Abstracte.
      Arîsut 'rîsăt’ (Dai.) < arîs.
      Ciocut 'lovitură’ (Pap.B.) 'zvîcnitură’ (Mih. Dai.), clocută 'ciocnire’ (Mih.) < cioc interj, exprimă o lovire. t
      Plîngut 'plînset’ (Dai. scris greşit plangut) < plîngu.
      Zghicut 'ţipăt’ (Mih. Dai.) = zghicu (Mih. Dai. Pap.B.) < bulg. vik 'cri, cris; vociferations’.
      Ţicut 'ţipăt’ (megl.) < *ţic.
      Originea : -Ot (G. Pascu), — formează substantive abstracte, în special subst. cari exprimă un sunet, substantive abstracte cari au căpătat înţeles concret, apoi nume de animale şi plante (Miklosich, 188—190; Vondrâk, 450). Acest sufix s’a introdus în rom. prin cuvinte ca :
      Chicot 'eclat de rire’ < bulg. kikot.
273
      Clocot, mr. clocut (Dai.)» colcut (Mih.) 'glouglcu’ < vsl. srb. bulg. rus. klokot.
      Clopot, mr. clopotu (Pap.S.), cloput (Dai. Pap.B.), megl. cloput 'cloche’ < vbulg. klopotă, hlopolă, nsl. kîopot, rut. kiopât 'strepitus, crepitus’.
      Grohot 1. 'eclat de rire’ (Mard.), 2. 'monceau de pierres’ (Viciu, 47) < vsl. groholă *bruit’, rut. grohot 'grand bruit, tapage, cra-quement, 6clat de rire’, srb.-cr.grohot 'eclat de rire’, pol. grohot 'bruit, craquement’.
      Hohot 'eclat de rire’, horhot 'bruit’ (Paiul. J. II), forfot 'glou-glou’ (Rev. cr. lit. III 154), umblă forfota 's’agiter vivement’ (mold.), mr. huhutescu 'crier’ (Pap.B.) < rut. hohot 'dclat de rire’, rut. (Mikl.) hurkdt 'sonus’, slov. hohotaii 'rire aux 6clats; bouil-lonner’.
      Loscut 'bruit, tapage’ (Dai.), 'goutte’ (Mih.) < vsl. loskotă ‘strepitus’.
      Pliscuiă 'soufflet, gifle’ (Dai. Pap.B.), ploscui 'malheur’ (Mih.), proscut (Dai. Pap.B.), plioscuiu (Mih.) 'goutte’, cf. pliosc
   <  bulg. pliusâk 'craquement, fracas, crepitation’, bulg. pleasâk 'battement des mains, applaudissement’.
      Ropot, mr. roput, aroput (Dai.), topur (Dai.) prin metateză
   <  vsl. răputu 'murmuratio’, bulg. ropot 'murmure’, nsl. 'strepitus’.
      Şipot, şîpot (Şez. II 43), şîpît (Şez. V 126), mr. şoput (Dai.)
   <vsl. şîpitu, nsl. şepet, ceh. şepet, şepot 'susurratio’, srb. şopot 'fontium aliquorum nomen’, şapat 'susurrus’.
      Tropot, mr. troput (Pap.B.) < vsl. iopotă 'sonitus’, bulg. tâpot, tropot 'trdpignement, tapage, fracas’.
      Zgomot 'bruit’ — srb. glomot 'strepitus’.
      Câcut, cucâtu (Pap.S.), megl. cucdt(i) 'coq’ < vbulg. kokolu, slov. ceh. pol. kokot.
      Troscot 1. 'chiendent’, 2. 'herbe’ (Să se pogoare... cuvintele meale ca ploaea pre troscot. Bibi. 150% : ăYPwcttc), megl. troscut 1 < vsl. troskotu 'herbae genus’, bulg. troskot 'chiendent’.
      Rascote 'surcele, vreascuri’ (Rev. cr. lit. III 167) = urască 'nuia mal groscioară pentru bătae’ (Codin Ing.), vreasc, rase (Rev. cr. lit. III 167) < *urastcă = bulg. (h)rast 'arbrisseau’, vsl. hvrastu, hraslă 'sarmentum’.
Pascu, Sufixele româneşti.
18
274
     Genul şi Pluralul.
     Cuvintele în -ot sunt eterogene şi fac pl. în-e (-i), afară de troscot care se întrebuinţează numai la sg. şi deci este mase. — Ciocul face pl. clocute şi ciocuturl (Dai.). — Cioculă şi pliscută sunt variante feminine dela ciocut şi * pliscul, cf. plioscutu. In lipsa unui *pliscut femininul pliscută ar putea fi provenit prin analogia pl. pliscute.
                               OTĂ (-otâ).
    Observaţie. — Dr. mr. — Mr. -ută. Funcţiunea.
                                     Nume comune.
     Chicută 'goutte’ (Pap.B. Dai.) = megl. pică. Pliscută (Mih.), flascută (Dai.) 'soufflet, gifle’. Langută 'goutte, un peu’ (Dai.).
                              Nume proprii de familie.
                              Derivate dela substantive.
     Balotă (Hasdeu, 760) < bală.
     Barzoiă (Hasdeu, 2529) < barză.
     Başotă (Hasdeu, 2671) < baş 'epithete du coq qui* chante le premier, qui annonce le premier la nuit’ (Hasdeu, 2671).
     Bootă (Hasdeu, 2529) < bou.
     Calotă (Hasdeu, 2529) < cal.
     Capotă (Hasdeu, 2529) < cap.
     Jacotă < jac 'jaf.
                                Derivate dela adiective.
     Albotă (Hasdeu, 760) < alb.
     Laîotă (Hasdeu, 1723) < laiă 'negru’.
     Micotă (Hasdeu, 760) < mic.
     Originea; -ota (G. Pascu), v. Miklosich, 163-165, Vondrâk, 442-443, introdus prin :
275
     Ctrcută 'querelle’ (Şez. V 57), circotă 'querelleur’ (Rev. cr. lit. III 92, Pamf. C.), — srb. krkota (Miklosich, 164, sensul?).
     Holotă, holută (Şez. V 99) 'troupe, bande, foule d’hommes’ < pol. holota 'tas de gueux, guesaille’.
     Piotă 'infanterie’ < pol. piehota, rus. pihota.
     Dobrota n. de localităţi (Frunzescu) < vsl. srb. dobrota 'bonte1.
     Dragotă n. de familie (Hasdeu 760, Pop. 51 a) < nsî. dragota.
     Obscure :
     Leotă, leahoiă 'mulţime, adunătură’ (Pamf. J. III), liotă, lîncote 'adunătură de copil mulţi şi nebunatici’ (Codin, 47).
     Mişcoiă 'lipsă, foamete’ (Rev. cr. lit. III 160).
     Nagotă 'copil neastîmpărat’ (Pamf. Sărb. 24 n. 3), nangotă 'copil neastîmpărat’ (Pamf. J. II şi Sărb. 24 n. 3), 'om cicăli-tor, care se ţine scaiude cineva1 (Pamf. C.), cf. vsl. bulg. nagota 'nuditas1.
     Nanotă 'lucru de mirare : ce nanotă o mai fi şi aia !’ (Ciob.), cf. onanie.
     Pancotă 1. ‘îndărătnic la muncă1, 2. 'fără căpătăîu [= derbedeu]1 (Codinj 56).
     Genul şi Pluralul.
     Substantivele în -otă sunt feminine şi fac pl. în -ote.
                         OTENIE (-oliniîe).
     Observaţie. — Dr.
     Funcţiunea.
                                    Concrete.
                                   COLECTIVE.
     Fierotenii s. f. pl. 'lucruri de fler’ (Vîrcol) < fier.
     Limbotenii s. f. pl. 'popoare, neamuri de oameni’ (Pamf. Sărb. 197) < limbă 'popor’ (vr.).
                       Abstracte-Concrete.
     Nemotenie 1. 'înrudire’, 2. 'rudă’ < neam.
276
   Originea: Probabil un slav -oienie, cf. -otină, apoi -otiia în megl. luşuiie 'maladie’ < bulg. loşotiia 'malheur’ (G. Pascu).
                                 OTINĂ (-otină).
   Observaţie. — Dr. megl. — Megl. -utină.
   Funcţiunea.
                                     OBSCURĂ.
   Fierotină 'felurite lucruri vechi de fier’ (Noua Rev. Rom. Vili 86) < fier.
   Ghiloiinî 'umflătură la gît; orice ulceraţie pe corpul animalului sau pe trunchiul copacului’ (Şez. V 74) < bghilî 'trunchîu de brad’ (Şez: II 149), cf. ghiloteî[ă] 'lemn închircit care prezintă mulţime de mădzănăi (nodUcuri)' (Şez. V 74).
   Megl. răputină 'loc pietros’ < rgpă 'piatră’.
   Borgotină ‘Ţigan’ (Pamf. Agr.).
   Horhotină 'femee groasă, urîtă, greoae’ (Pamf. Cînt.) < horh-, cf. horholină.
   Scorţotină 'femme de mauvaise vie’ (Hasdeu, 2666) < lat. scortum + rom. scoarţă.
   Originea: Bulg. -otina,sufixcompus(G.P£scij),introdusprin :
   Bolbotine 'gozul din grîu; resturi ce se leapădă’ (Viciu, 20), 'poame crude’ (Godin, 10) < bulg. bâlvotina 'des mătieres vomies’.
   Divutină 'bâte sauvage’ (megl.) < bulg. divotina 'sauvagerie’ (megl. div 'sauvage’ =bulg. div.).
   Răcuiină 'crachat, flegme’ (megl.) < bulg. hrakotina.
   Genul şi Pluralul.
   Cuvintele în -otină sunt feminine şi se întrebuinţează dc obi-ceiu la sg.
                                OVENIE (-ovtnile).
   Observaţie. - Dr.
   Funcţiunea.
                                     kUn abstract.
   Drăcovenie 'diablerie, sorcellerie’ < drac.
277
                                Un concret.
  Capovenie Zool. 'capîntortură’ (Codin, 14) < cap. Parascovenie este obscur.
  Originea: -ovenie (G. Pascu), cf. -ovină, -ovişie. Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -ovenie sunt feminine şi fac pj. -ovenii. OVINĂ (-ovină).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                               Un singur derivai.
  Clorovină 'poreclă la adresa Ţiganilor’ (Pamf. J. III) < cioară.
  Originea: -ovina (G. Pascu), introdus prin :
  Bucovina < vsl. bukovina 'foret de hetres’.
  Cioclovină 'Ţigan’ — bulg. iokla 'croque-mort’, toklav 'âpre\ Tescovină 'marc de raisin’ — teasc 'presse’ (slav.).
  Cuvinte obscure :
  Rocovină, rocoină Bot. 1. 'mouron-des-oiseaux, morgeline, Stellaria media’, 2. 'sabline du printemps, Arenaria vema’, rocoină 'moiiron des champs, Ânagallis arvensis’.
■ Sîmbovină Bot. 'Celtis australis’.
  Genul şi Pluralul.
             Substantivele în -ovină sunt feminine şi fac la pl. -ovine.
                               OVIŞTE (-ăviUe).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                        LOCUL.
   Lacovişte 'o bucată de loc udată’ (Ispirescu) < lac.
278
  Originea: -ovi§te (A. Philippide, Pr, 152), introdus prin : Tîrgovişte < bulg. lârgovişte 'marchâ, halle’.
  Cf. apoi bulg. stanişte şi stanovişte 'cantonement, câmp, etage’.
                                   ŞA (-’Sa).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                             NUME PROPRII DE FAMILIE.
   Capşa < cap. Comşa < coamă. Focşa < foc. Tomşa < Toma.
                             PORECLE PENLRU BĂRBAŢI.
. Bocşa (Pop. 33 c) şi Eoca, ibid.
                               NUME DE LOCALITĂŢI.
   Lupşa < lap.
   Originea : -Sa (G. Pascu), care formează adiective posesive şi substantive diminutive şi feminine dela masculine, v. Mi-klosich, 340 —341.
   Capşa, Comşa, Focşa trebuesc deci interpretate ca adiective posesive, Tomşa ca subst. dim. Pentru acest din urmă cf. numele de familie Ghlorghieş.
   Sunetul a nu s’a schimbat în ă prin confundare cu articolul feminin a, cf. Negrea.
   Sufixul - şa este în strânsă legătură cu -âş, -iş, -6ş, -tiş, -ăş, -eş, -oş, v. -uş.
                                 UCIIJ (-ti tu).
  Observaţie. — Dr. — Fem. -uce. Derivate.
  Frecucîul crapilor, morunilor (Păsc.) < frec. Gluguclă = glugă (Pamf. J. I).
279
   Originea: -ut, -uta (G. Pascu), introdus prin :
   Guguce 'pigeon ramier’ (Mih.), guguci 'o pasăre’ (Dai.), alb. gugiiie 'tourterelle’ — bulg. guguşka 'tourterelle’.
   Cuvinte obscure :
   Cî’umbuciă 'specie de frasin cu frunzele roşe’ (Dai.).
   Presuce 'bucată de lemn în care e înfipt un cârlig, cu ea se fac tîrsînele de pus peste obîelele dela opinci’ (Codin, 61).
   Preduce 'unealtă pentru făcut găuri la opinci’ (Codin, 61), preduf 'o mică gaură lîngă vrana buţil pentru aerisire’ (ib.) — bulg. produptam 'percer, trouer’, produh ’soupirail’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -uclvt sunt masculine, cele în-uce sunt feminine. Pluralul nu este atestat.
                                  ULĂ (-tilâ).
   Observaţie. — Dr. mr.
   Funcţiunea.
                                   DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
   B'rădulă 'un ciomag sau bîtă mare de brad’ (Viciu, 21) < brad. Căntulă 'un vas de lut cu coadă, la gură ca o ulcică, încolo mal largă; un fel de cană’ (Conv. Lit. XX 1006, Şez. VII 178) < cântă (Şez. VII 178) = ung. kanta.
                                 Diminutive depreciative.
   Bujdulă 'casă stricată’ (Viciu, 24) < bujdă 'casă’ (Bucovina). Cluciulă 'pic, sommet’ (Dai.) = ciucă (Dai.), bulg. tuka.
   Originea: -ula, -ulea (G. Pascu), — formează diminutive în rus. sloven, pol. ceh. (Belid, § 94).
   Coşula n. de familie < bulg. koşulea 'chemise’.
   Ţidulă 'billet, ecriteau1 — croat, ţedulia.
280
  Sufixul -ulă se găseşte în următoarele sufixe compuse : -alean, -ulei, -uleţ, -ulică, -uliciu (mr.), -ulie, -ulloară, -uliţă, -uluc, -uluţ.
   Sătul, -ă < satullus, destul, -ă < *desatullus.
   Mîyulă 'măgură movilă’ (Dai.) < ngr. jj.avo5Xa 'grosse joue’.
   Cuvinte obscure:
   Cufculă 'găoacea care acopere partea de jos a ghindei, jirului’ (Dai.) — *cufcu = cufchlu 'găunos’ (Dai.), cf. câfcală 'creux de l’oeil’ (Pap.B. Dai.).
   Pîptbulă 'cucoşel de grăunţe de păpuşoîu’ (Dai.).
   Zărculă (Obed.), zîrculă (Pap.B. Dai.) 'capuchon’.
   Fenomene de Analogie.
   Trăgulă ’curcubetă de tras vin’ (Viciu, 85) < trăgace idem (ibid.) priu substituţie de sufix.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ulă sunt feminine şi fac pl. în -uli, dial. -ule.
                             SUFIXELE ADIECTIVALE.
                                  ACE (-âte).
  Observaţie. - Dr.
  Funcţiunea.
                   POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Budihace 'gros mangeur, en pari. des enfants’ (Mold.) < *bur-duhace < burduh.
  Cîcace 'foireux’ < cac.
  Originea: -ate (G. Pascu), cf. bulg. godinate rogaâe 'un da-guet’, palate 'petit araignee’ < palak 'araignee1, pelenate 'mar-mot’ — pelena 'lange’ (otrote — otrok 'petit enfant’), povivate 'mioche’ < povivam 'emmaillotter, envelopper; accoucher’.
281
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ace sunt masculine şi se întrebuinţează numai la sg.
                                      AV (- av).
   Observaţie. — Dr. mr. — Dr. dialectal, în câteva exemple, -ăv. — Bâlnav şi bolnâv.
   Funcţiunea.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Tlntav 'bîlbîit, tîtîit’ (Rev. cr. lit. III 170) < iînt, tont.
   Molav pl. -yi 1. 'molatic, greoiu’ (Mih.), 2. 'blînd, blajin’ (Dai.) < moale.
   Originea: -av (A. Philippide, Pr. 157) introdus prin :
   Chilav, cilav 'schilod’ (Pîrv.) < bulg. kilav 'atteint de hernie’.
   Chişao 'difficultueux’ (vr.) — bulg. kişav 'pluvieux’.
   boCi ăumpav de coada ’cînd are coada maî scurtă’ (Dame T. 29), 'calicit de picioare, despre vite’ (Şez. IX 152) — bulg. tipav, tip 'epate, camus’.
   Ghizdao 1. 'beau’ (Car. Dos. Prol. 462/12), 2. 'eveillâ’ (Codin, 34) < bulg. gizdav 1.
   Gubao 'lepreux’ (Mard.) — nsl. gobav.
   Hlrcav 'begue’ < vsl. harkavă.
   Hulpav 'avide, glouton’ (Şez. V. 100) < bulg. glupav 'sot, stupide, hebete, niais, nigaud, bâte’.
   Jilav 'humide, humecte’ (Codin 44, Mold.) < bulg. iilav 'elas-tique; ductible; extensible’.
   Lascav 'hazos, om care distrează lumea’ (Şez. IX 145), lascăv 'om deschis la inima luî, vesel pururea’ (Şez. V 103) < bulg. laskao 'affable, gracieux’.
   Ligav 'delicat’ (Car.) < bulg. ligav 'baveux, pituiteux, glai-reux’, propriu zis 'unul căruia i se face uşor greaţă de ceva’.
   Lunav 'lunatic’ < vsl. lunavu.
   Mîrşav 'sale’ < bulg. mârşav 'maigre, dâcharnâ’.
   bureţi păstrăvi 'albi la culoare, mari şi cu pete negre’ (Şez. VII 178) — bulg. pâstâr 'bigarrâ, bariolâ’, pâstârva Zool. 'truite’.
282
   Scîrnav, scîrnăv (Şez. V 122) 'souillâ’ < bulg. skârnav 'profani souilld’.
   Rehav 'rar, rărit’ (Dai.) < bulg. reahav 'clairsemd, simple, k fleurs simples; friable’.
   Megl. ubav 'beau’ < bulg. hubav.
   Buhav, puhav < bulg. buhav 'fldtri, fand’.
   Judav 'informe, imparfait, laid’ (Dai.) < bulg. *iidav — iii *gdant, colosse’, prin înţelesul intermediar de 'outre mesure’?
   Bâlnav, bolnăv 'malade’ < bulg. bolnav.
   Pristav subst. 'prdpose’ < bulg. pristav.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţie de Sufix.
   Sufixul -av s’a substituit lui -at în
   Bucălav 'joufflu, bouffi, fessu’ < bucâlat, cf. bulg. gârbov şi gârbat 'bossu, gibbeux’.
                                      ĂŞ f-’âi).
                      vi
   Observaţie. — Dr. — Dialectal ă se schimbă în î. Funcţiunea.
                    POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Zaceîş (Pamf. C.), dzacîş (Şez. V 175) 'leneş, trîndav, care numai dzaci, nu vrea să facă nicîo treabă’ < zac.
   Ţupăş 'care ţupăeşte’ < ţup 'sar’, cf. cu ţuptşa 'cu nepusa-n masă’ (Şez. V 167).
                                   ASĂMĂNAREA.
   Oi murăşe 'pătate cu negru’ (Noua Rev. Rom. VIII 87) = inureş < mură.
   Oacăş(Densuşianu, Haţeg), ăacăşa, uacişaimme de oi (Pop. 58a) = oacheş.
                        ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                             Nume proprii de familie.
   Bantăş (Hasdeu, 2472) < banta.
   Boancăş (Hasdeu, 2472) < boancă.
283
   Bonlăş (Mold.) < bont.
   Brahăş (Hasdeu, 2472) < brahă.
   Originea: -a§, -ă (G. Pascu). — Sufixul este în strânsă legătură cu -ăş, -îş, -uş, -6§, -’oş, v. -uş.
   Bratăş 'văr, fîrtat’ (Hasdeu, Cuv. II 488) — vsl. braiu 'frate’, cf. rus. braiân 'ăltester Bruder, Neffe; Vetter’. — De aici Bră-tăşanu.
   Bardăş (Hasdeu, 2528; Noua Rev. Rom. VIII 85), bardoş (Hasdeu, 2528) 'barză, cocostîrc’ — alb. bard, bai Si 'blanc’, barSâS 'blanchâtre’.
                                     EŞ (-’*).
   Observaţie: — Dr. mr. — E fiind neaccentuat se schimbă uneori dialectal în f.
   Funcţiunea.
                    POSESIUNEA UNEI CA.LITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                              Derivate dela substantive.
   Capeş 'avisâ, energique’ < cap.
   Cinsteş 'de cinste, respectabil’, necinsteş ‘nerespectabil’ < cinste. Foaleş 'ventru’ < foaie.
   Gureş 'bavard’ < gură.
   Trupeş 'bine făcut la trup, volnic’ (Şez. V 165) < trup.
                               Derivate dela adiective.
   Leneş 'paresseux’ < lene.
   Moaleş 'indolent, sans energie, veule’ < moale.
   Tanteş (Şez. V 161) = tont.
                             POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
                              Derivate dela substantive.
   Culpeş 'vinovat’ (format de Hasdeu şi adoptat de Odobescu) < culpă.
   Ţînteş 'cu ţîntă în frunte, ţîntat’ (Pamf. Cînt.) < ţintă.
   Hareş 'graţios’ (Dai.) < hari 'graţie’.
284
   Pere coadeşe 'pere ce se coc de Sft. Ilie’ (Vîrcol), propriu zise *cu coadă mare’.
   Coarneş 'cu coarne mari’ (Taurii cei coarneşi, Dos.), corneş nume de ţapi (Pop. 58 a) < corn.
                                   Derivate dela adiective.
   Coarne lateşe 'cînd sunt în lături şi pe spate’ (Damâ T .28) < lat.
                                     asămănarea.
   Coarne grebleşe 'cînd sunt întoarse ca grebla’ (Dam6 T. 28)
<  greblă.
   Oae mureşă 'pătată cu negru’ (Boc.) = murăşă (Noua Rev. Rom. VIII 87) < mură.
   Coarneş 'avînd forma coarnei, lungueţ’ (Dai.) < corn.
                              UN DIMINUTIV ALINTĂTOR.
   Bialiş 'frumuşel’ (Dai.) < bial 'frumos’. — Bialbiş idem (Dai.)
<  bialiş 4- alb.
                          ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                               Nume proprii de persoane.
                                   Nume de familie.
                               Derivate dela substantive.
   Balteş < baltă.
   Brînzeş (Hasdeu, 2472) < biînză. Floareş < floare.
   Frunteş (Hasdeu, 2932) < frunte. Haneş (Pop. 51 b) < han.
   Lapteş < lapte.
   Linteş < linte.
                               Derivate dela adiective.
   Balaeş (Hasdeu, 2927) < balaiă.
   Mareş < mare.
   Petru Rareş < rar.
   Verdeş (Hasdeu, 2932) < verde.
285
                                 Derivate dela verbe.
   Vlad Ţepeş < înţep, trag în ţapă.
                                Porecle pentru bărbaţi.
   Babeş (Pop. 32 c) < babă, cf. Baba ibid.
   Puleş (Pop. 42 b) < pulă, cf. Puica, Pulan, ibid.
   Suleş (Pop. 43 b) < sulă, cf. Sulă ibid.
                            Nume de personaje populare.
   Dedeş bea din piele, pieleş bea din carne, carneş bea din os. Pasc. 149 (Descîntec). — Et. : Dedeş pers. care dă < ded-, cf. dădui, dădeam; — Pieleş pers. în piele, adică gol <piele; —Carneş pers. care are carne < carne.
                                  Nume de animale.
   Labeş nume de câni (Şez. VIII 115) < labă, cf. Laba id. ibid.
   Sîleş nume de boi (Pop. 54 b) < silă.
                                   Nume de plante.
   Jaleş = jale, epiaire d’Allemagne < zale. — Planta se mai numeşte pavăză.
   Originea < -e$ (G. Pascu), introdus prin :
   Costrij Zool. 'perche’ (megl.) < *câstreş = srb. kostreş.
   Macriş de baltă Bot. 'cresson de fontaine, cresson d’eau’ < bulg. mokreş cu schimbarea lui o în a din cauză că cuvântul a trecut şi ca numire a unor plante cu gust acru (cf. 'oseille, Ru-mex acetosa’).
   Obscur:
   Oacheş, mr. (Dai.) oacl’iş 'brun’ = oacăş < oc-, cf. oacără, ocără 'oae albă, pe bot cu pete ruginii’ (Viciu, 63), oacărnă 'neagră la cap şi albă la corp, despre vite’ (Dai.).
   Coarne flencheşe 'cînd unul din coarne e plecat dela jumătate spre ochi’ (Dam6 T. 28).
   Sufixul este în strânsă legătură cu -ăş, -âş, -iş, -ăş, -6ş, -oş, v. -uş.
286
                                Elemente ungureşti.
   Biriş 'mercenanus’ (Car.) < Mres.
   Chipeş 'înalt şi bine făcut’ (Codin, 18).
   Cal dereş, deriş 'cu părul roşiii şi alb amestecat, cu coama şi coada gălbue; cheval isabelle’ (Damă T. 48), cal ghereş ’pestriţ, bălţat’ (Noua Rev. Rom. VIII 85) < deres.
   Hamiş 1. 'faux’ (Tiktin), 2. 'mălin’ (Candrea), 3. ‘avide’ (Noua Rev. Rom. VIII 86) < ung. hamis. — Cîne hămuşit 'cu părul smuls şi morfolit de alţi cînî’ (Codin, 38).
   Hegheş 'cu coarne ascuţite’ < hegges.
   Hireş 1. 'celebre, renomme’ (Tiktin), 2. 'beau’ (Bud.), 3. fireş 'gai, energique’ (Rev. cr. lit. III 15) < hires.
   Nemeş 'noble, gentilhomme’ < nemeş.
   Aleneş 'ennemi’ (Hasdeu, 819) < ellenes.
   Liveş 'oţet scos din borhotul rămas dela ţuică’ (Grig. I 22), aleveş 'piquette-mauvais vin’ (Hasdeu) < leuis 'jus, potage’.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de Sufix:
   Sufixul -eş s’a substituit lui -en în
   Galeş < bulg. galen 'tendre, gât6; effâmine’.
   -oş:
   Rateş 'grande auberge’ < ratoş, ratuş — rus. ratuşa, pol. ratusz, rut. ratuşţa) 'maison de conseil municipal’.
   Vameş 'douanier’ < ung. v&mos.
   La grupa cuvintelor în ,-eş a trecut:
   Talmeş-balmeş 'confusion, pâle-mâle’ < bulg. beal-mâg 'bouillie de caillebotte et de farine, chez Ies Bulgares’.
                                     IV (-iv).
   Observaţie.’— Dr.
   Funcţiunea.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Uscăţiv < uscat, -ţî.
287
   Originea: -iv (Lowe, 73), introdus prin :
   Drăgostiv (Tiktin), drăgăstiv (Dos.Prol. 697*4) 'affectueux, tendre’ < srb. dragostiv 'charmant, gracieux’.
   Lăstiv 'rusâ’ < vsl. lisiiuu.
   Milostiv 'misericordieux’ < bulg. milostiv 'compatissant; gracieux ; misericordieux ; humain’.
   Obscure :
   Caniv 'paresseux’ (Codin, 13).
   Poniv 'scurt de vedere, nebăgător de samă, răpit, pripit’ <Rev. cr. lit. III 165).
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de Sufix.
   Sufixul -iv s’a substituit lui -iă în ,
   Beţiv 'ivrogne’ < beţiă < *bibitivus.
   Cf. alături brudiv şi brudiu 'sot’, apoi zglobiii < bulg. zlobiv "mechant, mălin, malicieux, haineux, odieux’.
                                  OŞ (-’oă).
   Observaţie. — Dr. — Dialectal -uş. Funcţiunea.
                                  ASĂMĂNAREA.
   Român neaoş 'tout-â-fait Roumain’ < neauă *neige\
   Bou ţapoş 'cu coarnele în sus ca la ţapi’ (Şez. V 165), coarne ţapuşe 'coarne ca la ţapi’ (Şez. ibid.) < ţap.
   Oi stdgoşe 'cu lîna deasă tare şi nu lungă’ (Vîrcol), oaie sto-goâşă 'cu lîna mai puţin lungă şi moale’ (Damâ T. 67) < stog, cf. şi stogomană.
   Neaoş, ţapoş ar putea proveni şi din *neaăăş, *neaăeş, *ţapăş, *ţapeş.
   Originea: -oâ, -e§ (G. Pascu), introdus prin:
   Baloş 'albaster, subalbus’ (Car.) — ceh. bealoş.
   Dragoş < srb. dragoş.
288
   Sufixul -o’ş este în strânsă legătură cu -6ş, -âş,- iş, -tiş, -’ăş, -eş, v. -uş.
                                 OTCĂ (-âtkâ).
  Observaţie. - i)r.
  Funcţiunea.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Cenuşotcă 'cendrillon, liomme qui reste toujours prâs du feu, homme paresseux’ < cenuşă.
  Muerotcă 'effeminatus’ (Car.) < muere.
  Pişotcă 'care se pişă în pat’ (Car. Mold.) < piş.
  Originea: -otka (G. Pascu), introdus prin :
  Haloică 'putain’ (Şez. IX 147) < rus.
                                      OV (-'ov).
   Observaţie.— Dr. — Sufixul -ov nu există decât în câteva sufixe compuse:
   -ovan : Prostovan (Pamf. J. II, Vîrcol) < prost. — tăntăvan (Codin, 72) < tînt == tont.
   -oveanu : Cacoveanu n. de familie (Codin, 13) < cac.
   -oviţă : Chiscoviţă şi chiscoae 'gîrlicîul la moară prin care curge făina în ladă sau lădoîu’ (Furt.) < pisc.
   Originea: -ov (Lowe, 92), introdus prin :
   Cleanov sat în j. Mehedinţi < bulg. kleanov 'd’ârable’.
   Racova n. de localităţi < bulg. rakov 'd’ecrivisse’.
   Rozovă Bot. 'puricariţă’ < bulg. rozov 'de rose, rose’.
   Voinov n. de familie < bulg. hvoînov 'de geniâvre, degenevrier’.
   Substantive:
   Libov 'amour, affection’ (Codin, 46) < bulg. liubov.
   Morcov 'carotte’ < bulg. morkov.
   Roşcov 'caroubier’, roşcovă 'caroube’ < bulg. roikov 'caroubier, caroube’.
289
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de Sufix.
   Sufixul -oo s’a substituit lui -av în
   Gîrboo, mr. gîrbuv (Dai.) 'bossu, gibbeux’ < bulg. gârbav.
   Jidov 'gâant’ în poveşti < bulg. *Zidav = Zid, cf. mai sus mr. judav.
   Milcov n. de câni (Dame T. 181) < bulg. milkav 'caressant, affable, gracieux’.
   Sufixul -oo s’a substituit lui -io în
   Pleşiio 'chauve’ < *pUşov, pleşiv (Bibi. 792/i) = bulg. pleaşio.
   Sufixul -oo s’a substituit lui -og în
   Slobonov < slăbănog Bot. 'ne-me-touchez-pas\ posedă proprietăţi diuretice.
                       SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                                   ALĂ 7-âlâ).
   Observaţie. — Dr. — Megl. -al într’un exemplu.
                                    ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Tîndală 'om nici de-o treabă, în care nu poţi avea niclo încredere’ (Şez. V 163) < tînt = tont.
   Hutupală 'gros mangeur’ (Şez. VII 181) < hutupesc 'manger avec avidite’ (ibid.).
   Dărdăral 'bavard, babillard’ (megl.) — dărdăres 'bavarder' =bulg. dârdorla.
   Obscure :
   Bacală 'belea pe cap de care nu te mal poţi discotorosi : cade bacală, pică bacală = cade necaz pe capul omului’ (Şez. II 126).
   Pîcală.
                                    SUBSTANTIVE.
                                NOMINA INSTRUMENTE
   Cereală 'echeveau qu’on plonge dans la teinture rouge pour eprouver la qualite du teint’ < cerc 'eprouver’.
. Şuţală 'sucitor’ (Dai.), "făcăleţ’ (Pap.B.) < şuţ 'sucesc’ = bulg. sub 'tordre’.
   Sucală 'făcăleţ’ (megl.) — bulg. sukam 'tordre’.
Pascu, Sufixele româneşti.
10
290
                                    AUGMENTATIVE.
   Câteva cuvinte obscure :
   Burtucale s. f. pl. 'intestinele animalelor (boi, vaci, oi, capre, cai)’ (Rev. cr. lit. III 91), buduhală 'ceva urît şi necunoscut, se zice mai ales despre boale’ (Şez. II151), buduhoală ' o boală rea, molipsitoare’ (Şez. IX 151) < burdah = burtă, cf. borhăe 'maţe’ < *burduhăe < burduh.
   Matahală 'monstre’, mahala 'greutate voluminoasă, ceva şi mare ca volum dar şi greu’ (Şez, III 70).
   Originea: -ala, -al (Capidan, 11, numai cu sensul 2), introdus prin :
   Crivală 'un par scurt cu 3—4 ramuri, bătut în pămînt, între care se pune drobul de sare pe care-1 ling oile’ (Şez. II24) — nsl. kravala 'houlette’, — srb. krivalla 'uvae genus’; bulg. krivak 'long bâton ayant le manche courbă’:
   Dîrjală, tîrjală (Păsc.) 'perche’ < bulg. dârialo 'manche, anse; hampe’.
   Nicovală 'enclume’.— nsl. nakovala.
   Potricală 'instr. cu care se bortileşte urechile animalelor’ (Damă T, 29, Şez. V 118) < rus. protîkalo, nsl. pretikalo.
   Ţesală 'etrille’ < bulg. ies alo.
   Vitală pl. -e 'battant du mătier’ < bulg. vatalo pl. vatala.
   Zăbală, zobală (Car.) 'mors’ — bulg. zâbaleţ 'mors’, alb. Sâmbătă 'dent molaire’.
   Ugttndală 'miroir’ (megl.) < bulg. ogledalo.
   Cuvinte obscure:
   Juvală 'un cuîu cîrligat la vîrf şi înfîerbîntat cu care se bortesc ciubucele sau se scobeşte în lulea’ (Şez. V 103); — Băgă o ji-vală înfocată în ureache. Dos. Prol.        — Marco încălţat cu
tălpălage de muncă, şi bătut cîtva şi cu jiveale împuns. Dos. Prol. 342/81. — Tarah fu... cu jiveale înfocate potricălit ţîţele. Dos. Prol. 611/,,. — Fură... arş cu jigale înfocate. Dos. Prol. 902/i2. — Cf. bulg. &egla 'longue cheville de bois que l’on met au bout du joag pour y tenir le boeuf’, ieglo 'ardeur, grande chaleur’.
   Plăvală 'grand filet’ (Damă T. 123) — bulg. plavam 'nager, flotter’.
   Dlrdală 'haridelle; rosse’ (Şez. II226), cf. cal de dîrvală (Mold.), dtrjog (Şez. II 226).
291
   Toropală 'varga, băţ de bătut’ (Şez. V 164). — [îl] spînzurară şi-l bătură cu toropale. Dos. Prol. 73Va8- — Cf. toroipan idem {Munt.).
   Pentru slav. -al cu înţelesul 1, cf. bulg. pleaskalo fig. pop. 'un bavard’ < pleaskam 'bavarder’, ţapalo 'bavard’ < ţapam *ba-varder’.
   Observăm că sufixul ngr. -AXa formează augmentative.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ală sunt: 1. masculine, când arată o persoană, şi se întrebuinţează numai la sg.*; — 2. feminine în celelalte cazuri şi fac pl. -ale. — Dlrjală fac la pl. dîrjăli, de unde apoi prin analogie sg. dlrjă (Mold.).
                                 AN (-ăn).
   Observaţie. — Dr. mr. megl.
   Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                                 AUGMENTATIVE.
                            Augmentaiive propriu zise.
   Băetan, băeţan (Păsc.) < băet, băeţi.
   Birdahan 'gros ventre’ (Şez. II 149) < burduh 'outre’, dar care a trebuit să aibă şi înţelesul de 'ventre’ (cf. şi burduhos 'ventru’) =*bărtuh, metateză din bulg. târbuh, de unde şi burtă, bîrtă 'ventre’.
   Brădan (Pamf. Agr.) < brad.
   Crovan (Boc.) < croi; 'groapă’ (Boc.).
   Făgan (Pamf. Agr.) < fag.
   Flăcăăan < flăcăă.
   Ghilan 'lourdaud, paresseux’ (Săgh. 55) < ghilă 'tronc de sapin’, propriu zis 'grand tronc de sapin’.
   Gropan (Car. Boc.) < groapă.
   Juncan 'beouf de trois ans’ (Dame T.) < june.
   Lostopanf ă) 'grand morceau’ (Mold. Pamf. J. II, Săgh. 95) <*losopan, *lospan < lospă (Codin, 47), lozbă (Pamf. J. II),
292
lobdă (Pamf. J. II), lobă (Codin, 47) 'bucată despicată dintr’un trunchiu’.
   Rîtan 'porc’ (Şez. III 87) < rit 'groin\ propriu zis 'gros groin’. Şolman < şoim.
   Crăcană < crac(ă).
   Fetişcană 'fată de măritat’ (Săgh. 53) < fetişcă.
   Dintană, ghintană 'bec’ (Dai.) < dinţi 'dent\
                                 Augmentative depreciative.
   Paşan (Pas.) < paşă.
   Curvană (Mold.) < curvă.
   Ţopană 'scortum’ (Car.) < ?
                                         Bărbătuşul.
   Curcan 'dindon’ < curcă 'dinde’, cf. şi ngr. xoopx&vot;, xoupxâ. Gîscan 'jars’ < gîscă 'oie\
   Gotcan (Şez. II 229) < gotcă.
   Guzgan, guzan 'rat’ < guz (Şez. VII 180).
   Corcan 'corvus’ (Car.) < corc-.
   Motan, mîrtan 'matou’ < mat-.
   Ştircan 'pasăre care trăeşte prin bălţi şi locuri mocirloase, se hrăneşte cu peşte şi cu broaşte’ (Pasc.) < şterc 'ordure’.
   ClucluVan (Dai.), megl. dudul’$n 'alouette’ = ngr. <00-tCooX’.Avoc, bulg. iutuliga 'alouette’.
                                      Nume de plante.
   Cera (Vîrcol) = cer, şi cerolu.
   Goldan 'pruneautier, prunier - Reine Claude’ (Mold.) < *clo-dan < Claude ?
   Lipan < *lepan, *lăpan < lappa.
                                 Nume proprii de animale.
                                   Nume de boi şi vaci.
                                  Derivate dela substantive.
                                                     t
   Bolan (Pas.) < botă 'statură’.
   Cerban (Pop. 54 b), Cerbana (Pas.) < cerb.
293
   Duman (Mold. Codin 29), Dumana (Pop. 55 a) *n. de bou, vacă născut Duminica’ < *Dumnan < Domn.
   Jolan, Gîolan (Mold.), Joiana, Gioiana (Pop. 55 b, 56 b) <Jol, Dlol
   Lupan, Lupana 'n. de boii, vacă cu părul ca lupul şi alb la urechi şi la nări’ (Damă T. 27) < lup.
   Mărţan = n. boului născut Marţla (Codin, 49).
   Mercureana ‘nume de vacă fătată Miercuri’ (Săgh. 53), rnler-can ‘n. de bou născut Miercuri’ (Codin, 50) < miercuri.
   Prian — Priu ‘n. de bou cu pete albe printre cele porumbe’ (Damă T. 28), Priana = Prian. de vaci (Pop. 91), Priana(Pas.).
   Rujan n. de bou roşcat (Damă T. 28), Rujana u. de vaci (Pop. 56 a) < rujă.
   Zăvolan (Damă T. 181) < zăvoiă.
                              Derivate dela adiective.
   Ghilan n. de bou cu păr închis şi dungi albe (Damă T. 28) < băl ‘alb’.
   Murgana n. de vacă murga < murg.
   Plăvan (Damă T. 181) < vsl. plavă.
   Suran (Codin Ing. 244, Pop. 54 b) = Suru (Pop. 54 b).
                                   Nume de cai.
   Bălan n. de cal alb (Damă T. 48) < băl ‘alb’.
                                  Nume de câni.
   Floran 'n. de cîne negru şi alb’ (Boc.) < ţlorus.
                                    ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ. Derivate dela adiective.
   Beţivan < beţiv.
   Bogătan (Tiktin), bocotan (Şez. II150, Bud, Candrea) 'richard* < bogat ‘riche’.
   Golan < gol.
294
  Grosan (Mold.) < groş. — Grosan n. de familie (Pop. 51 b). Molan 'molîu’ (Boc.) < moale.
  Prostan < prost.
                                 Derivate dela substantive.
   Codan rqui a une longue queue, qui est â la queue; qui hâsite,. couard’< coadă.
   Colan 'testiculosus’ (Car.) < coîu.
   Guran 'os magnum habens’ (Car.) < gură.
   Şolcan 'care mănîncă şi bea mult’ (Săgh. 70) < şolcă, şaică 'cupă’.
                                  Derivate dela verbe.
   Hulan 'om ce cîtu-i lumea nu maî tace din gură, tot hueşte,. tot se sfădeşte cu toţi’ (Şez. V 99) < huesc 'parler continuelle-ment et â tout propos’.
                              POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Colţan 'dentatus’ (Car.) < colţ 'dens anterior’.
   Câne flocan 'flocos’ (Pamf. J. III) < floc.
   Aijlucan (Pap.B.), Mlgiucan (Obed.), tiolgican (Dai.), nol-gican (Pap. B.) 'mijlociu, de mijloc’ < rlolgîucu 'mijloc’ (Mih.), nolgic 'mijlociii’ (Pap. B. Dai.).
   megl. mijlocan 'mijlociii’ < megl. mejluc.
                                     AUGMENTATIVE.
   Mcuzan 'mic’ (Pap. B.) < nicuz 'mititel’.
                                       VARIANTĂ.
                                          -lan.
   Cf. sufixele -ălan, -olan.
   Moglan 'om tăcut, morocănos’ (Şez. III 71) < moc 'prost’. Ghlorlan 'om dela ţară, în sens batjocoritor’ (Pamf. C.) < ghior-, cf. 'a-I ghlorăi maţele de foame’.
295
                                SUFIXE COMPUSE.
                              -işan ( = -iş + -an).
                                  SUBSTANTIVE.
   Verişană 'verişoară, vară’ (Conv. Lit. XX 1021, Şez. VII 184) < vară.
                                      ADIECTIVE.
   Junişan < june.
   Curbişan 'sărman, biet, nenorocit’ (Pap. B. Dai.) < corbu. idem (Dai.).
   Gulişan (Pap. B. Dai. : gol-gulişan), megl. gulişan 'gol, goluţ’ < gol. — Goleşan n. de familie (Pop. 51 b).
  '                  -uşan (= -uş + -an).
   Văruşană 'verişoară, vară’ (Şez. VII 184) < vară
   Piruşană 1 'femee cu păr frumos’ (Dai.), 'fată cu breton’ (Pap.B.), 'drăguţă, termin de alintare’ (Mih), 2. 'monedă de argint sau de aur atîmată de frunte prin cîte un lănţişor de argint’ (Mih.), megl. piruşan 1. 'perii depe frunte’, 2. 'lanţ de monede’ — bulg. peruşina 'pennage, plumage’.
                               -ăşan f — -aş + -an).
   Băităşan 'băetan’ (Pamf. Agr.) < băet.
                                 -avan ( — -av + -an).
   Tăntăvan 'prostănac’ (Codin, 72) < tînt, tlntă 'proastă, nesimţitoare’ (Codin, 73).
                                 -ovan ( = -ov—\- -an).
   Dolofan 'grăsuliu’ (Pamf. J. II) < doi-, cf. dulan 'flăcăii robust’ (Ciob.).
   Coţofană < caţ-, cf. caţă.
   Roşcovan < roşcovă?
296
                                -âlan ( — -ală + -an).
    Batalan 'bătăuş’ (Şez. II 126) < bat.
    Văcălana n. de vaci (Pop. 56 b) < vacă.
                                 -olan (= -ol + -an).
    Boplan a. de boi (Dame T. 181), cf. Buţu n. de câni (Pop. 92). Grosolan 'grossier’ < gros, neologism.
                                -ucan ( = -uc + -an).
    Delucan 'colliculus’ (Car.) < deal.
                               -uşean ( = -uşcă + -an).
    Leuşcăn (Pamf. Agr.) = leă 'franc’.
                               -aşean ( = -aşcu + -an).
    Romaşcan 'locuitor al oraşului Roman’ < *romnaşcan < Roman. -trlan ( = -îrlă + -an).
    Modîrlan 'mare şi prost’ (Codin, 50) < mod-, cf. modoran 'ţigan prost’.
    Ţopîrlan 'mitocan, ţărănolu, clobănoiu’ (Şez. V 167) < ţop, ţupăesc.
                                 -otan ( = -ol + -an).
    Măgădan 'mare şi prost’ (Codin, 48), mocodan poreclă pentru /bărbaţi (Pop 40 a) <moc 'prost’, ci. mocan 'paysan imbecile’ (Hasdeu, Cuv. I 293).
                                -etan ( = -ele + -an).
              Hullan (Mold. Şez. V 100), vîltan (Vîrcbl) < *uletan < uliu. -ezan ( = -ez + -an).
    Goblizan înalt, despre oameni, în batjocură (Mold.), cf. goblei mînî sau picioare lungi şi goale’ (Şez. II 229).
297
                               -igan ( = -eg + -an).
   Multigan 'foarte mult’ (Şez. III 82) < mult.
   Tirigan 'tare’ (Viciu, 84) < tiri == tare (ibid.). — Tirian 'inimos, îndrăzneţ’ (Şez. V 162).
   Cătingan (Candrea), cîtingan (Conv. Lit. XX 1006) 'încet, Încetişor’ < cătinel prin substituţie de sufix.
   Originea: -an, introdus prin :
   Bolovan < vsl. boluvanu.
   Cojart poreclă dată ţăranilor Munteni de cătră Ardeleni < vsl. Jcoiană 'pelliceus’.
   Girtan 'ora robust şi gros în gît’ (Şez. IX 157), gîtlană 'cu gîtul lung’ (Codin, 35) — bulg. gortan 'larynx, gosier, gorge’.
   Gligan 1. 'porc sălbatic ; sanglier’ (Hasdeu, Cuv. I 283, Dos. Prol. 382/ij, Şez. IX 180), fig. 2. 'flăcău de o înălţime nepotrivită -cu vrîsta’ (Şez. IX 180), 3. 'mare şi prost’ (Codin, 36) < bulg. gligan, glikan 1.
   Cîubană 'lingură mare’ (Pap.B. Dai.) < vsl. blbană 'sextarius’.
   Gavran 'corbeau’ (Dai.) < bulg. gavran.
   Gărgălanu (Pap. S.), gărgălan (Pap. B.) 'trachde artdre’ < bulg. grâklan. — Megl. gărtlan, grătlan < bulg. grâklan rom. gît.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -an au trecut:
   Paravan < fr. paravent.
   Şarabană < fr. char-â-bancs.
   Volan < fr. volant.
   Substituţii de Sufix:
   Sufixul -an s’a substituit lui -en în ţapan < ţapăn şi lui -’ină tn megl. cucîană = cocină 'etable â porcs’ (bulg. ko(ina)
   Genul şi Pluralul.
   Susbtantivele în -an sunt: 1. masculine când arată o fiinţă şi 2. eterogene, cu pl. -e, când arată un lucru. — Substantivele în -ană sunt feminine şi fac pl. în -e.
298
                              AŞCU (-âşku).
  Observaţie. — Dr. mr. — Fem. -aşcâ. — Intr’un exemplu mr.’ ş apare ca s (mulascu).
  Funcţiunea.
                                   SUBSTANTIVE.
                                   DIMINUTIVE. î]
                              Diminutive propriu zise.
  Budaşeă 'baratte, tinette â beurre, cuve, baquet’ (Hasdeu 2836-2841) < Ducange badus 'amphorae species vel pelvis’ (Has-d§xC ibid.). — Şi budacă, budarcă.
                               Diminutive alintătoare.
                                   Nume de botez.
  Dumitraşcu Buhuş, Dumitraşcu Solomon (1631 Mold., Hasdeu 1956) < Dumitru.
  Ilia§cu Orheîanul (1740 Mold., Hasdeu 1956) < llie.
  Popa Ionaşcu (1665 Mold., Hasdeu 1956) < Ion. — Ion Vodă cel Cumplit (1572—1574) e cunoscut în cronicile munt. numai ca Ionaşcu Vodă (Hasdeu, 1956).
  In Cronica lui Miron Costin celebrul mitropolit Petru Movilă este Pătraşcu (Hasdeu, 1957). —Tatăl lui Mihaiu Viteazul se numiâ el însuşi Petraşcu (Hasdeu, 1956). — Pătraşcu Başotă (1631 Mold., Hasdeu 1956).
  Toderaşcu Hîrcu (1665 Mold., Hasdeu 1956) < Toader.
  Mr. Taşcu < *Anastaşcu < Anastase.
                                     ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEIJCALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Lişuraşcu 'uşuratic’ (Dai.) < lişor 'uşor’.
  Mulascu 'moale, blajin, blînd’ (Dai.) < moali. — Pentru s < ş cf. Mscu (Dai.) = dr. mişc, Mscat (Dai.) = dr. mişcat.
  MuViraşcu 'mueratic’ (Dai.) < mul’ari.
  Originea: -a$ka f., -aşek m. (Puşcariu, Dim. 131), — formează diminutive în rus. pol. (Beliă, § 88) apoi -aika (G. Pascu). Pentru bulg. cf. garagaşka, gagaraşka Zool. 'pie\
299
   Bumaşcă 'billet de banque’ < rus. bumaika.
   Rădaşcă Zool. 'cerf-volant, lucane’ < bulg. rogat idem, cf. bulg. rogatka Bot. 'macle, macre, Trapa natans’.
   Cuvinte obscure :
   Stricupaşcă 'pasăre din c asa cornirostrelor’ (megl.). Tăcăraşcu 'obiect dela moară (sic !)’ (megl.).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -aşcă sunt feminine şi fac pl. -ăşli.
                                      E (-'e).
   Observaţie. — Dr. — Cuvintele derivate prin acest sufix se întrebuinţează de obiceiu sub forma articulată -ea.
   Funcţiunea.
                                    ADIECTIVE.
                   £ POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Buftea 'gros mangeur, goulu’ < bufi 'stomahul porcului’ (Săgh. 46).
   Burte (Rev. cr. lit. III 91), burtea (Pas.) 'ventru’ < burtă *ventre’.
   Molea 'cel ce mogoşeşte, lucrează încet’ (Codin, 51) < moale 'mou, mol’.
   Mogoroge 'om ce abia vorbeşte’ (Şez. III 71) < mogorogesc 'a vorbi încet, alene’ (Şez. ibid.).
                                   SUBSTANTIVE.
                                  NUME PROPRIL
                                Nume de persoane.
                                 Nume de familie.
   Bîcea şi Bîcu (Hasdeu, 2788).
   Bordea.
   Pralea < alb. pralâ 'Mârchen, Fabel’.
   Negrea < negru.
                               Porecle pentru bărbaţi.
   Cocîrlea şi Cocîrlă (Pop. 35 b).
300
   Cornea (Pop. 35 c) < corn.
, Curea (Pop. 36 a) < cur. Pulea (Pop. 42 b) < pulă. Tonea şi Tonu (Pop. 44 c).
                                Porecle pentru femei.
   Brădulea (Pop. 46 b) < brădulă 'un ciomag sau bîtă mare de brad’ (Viciu, 21).
                                     Numele dracului.
   Cornea < corn.
   Negrea şi Negru (Furt. sub cornaciă).
                                   Nume de sărbători.
   Cur-golea-înaintea sărăciei 'sărbătoarea Foca : arde casa şi toate ale omului, , lăsîndu-1 sărac lipit pămîntuluî’ (Pamf. Sărb. 213), adică cu curu-gol.
                                    Nume de animale.
                                     Nume de câni.
                                Derivate dela substantive.
   Ciobea (Pas.) < ciob.
   Corbea (Şez. VIII 114)< corb.
   Cornea (Şez. VIII 114) < corn.
   Flocea (Şez. VIII 115) < floc.
   Gîrbea (Şez. VIII 115) <bulg. gârba 'bosse’.
   Lupea şi Lupu (Şez. VIII 115).
   Mucea (Şez. VIII 115) < muci.
   Umbrea (Şez. VIII 115) < umbră.
                                 Derivate dela adiecţive.
   Golea (Şez. VIII 115) < gol (slav).
   Murgea (Hasdeu 869, Şez. VIII 115) <murg.
   Tîmpea (Şez. VIII 115) < timp (slav).
301
                                Nume de găini.
  Fumurea (Pop. 60 a) — fumura n. de capre (Pop. 58 a).
                                   VARIANTE.
                                                        -tea.
  Din burtea s’a extras -tea ou care s’a derivat:
  Foltea 'gourmand’ (Săgh. 85) < ţoale, cf. folticos 'ventru’ < foaie după pîniecos.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                                 -îce|f = -Vc + -e).
                     POSESORUL UNEI^CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Cîcîce foireux; pusillanime’ (Car. Mold.) < cac.
   Crăpîcea 'gourmand : Parcă-Î frate cu Crăpîcea, aşa crapă într-însul!’ (Furt.) < crăp 'manger avidement.’
   Originea; -e (G. Pascii), introdus prin :
   Cernea n. de familie — srb. £rne.
   Haplea 'benet’ — bulg. hapliu.
   Pepelea numele unui personaj popular < bulg. *pepele = pe-pelaş 'saligaud’, cf. bulg. paloş şi pale 'petit chien’.
   Pîrlea 'dracu’ în du-ie Pîrlii, să te ţii Pîrleo ! < bulg. pârle 'âne\
   Prîslea, pîrslea, prtsnea 'cel din urmă copil’ — bulg. prâst 'le petit doigt, pouce’.
   Cuse n. de cîrie (megl.) — cus 'qui a la queue tronquee’ (megl.) = bulg. kus.
   Detalii pentru sufixul slav -e v. Miklosich, 190.
   Cuvinte obscure :
   Bolea 'epouvantail pour Ies enfants, croque-mitaine’ — boală?
   Rîcea 'mic şi diform’ (Codin, 64), cf. rîceat 'maigre’ (Vîrcol), rică 'frică cu spaimă [sic !] la copil’ (Dan. II Glos.).
   Uce *om urît’ (Rev. cf. lit. III 172).
302
   Fenomene de analogie.
   La grupa cuvintelor în -e a trecut:
   Orlea n. de familie (Codin, 55) < bulg. orei pl. orii 'aigle5.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -e sunt masculine şi se întrebuinţează numai la sg.
                               EAN (-ăăn).
  Observaţie. — Dr. mr. megl. — Megl. -#n. — Precedat de §, -ean se schimbă în -an.
  Funcţiunea.
                                      ADIECTIVE.
                                    APARŢINEREA.
   Apusean 'occidental5 < apus.
   Răsăritean 'oriental5 < răsărit.
   Popenl 'neamuri de-a popei5 (Şez. V 117) < popă.
   Pavlichenl 'neamul lui Pavlică5 (Codin, 57) < Pavlică.
                   IÎN SPECIAL ORIGINEA LOCALĂ A PERSOANELOR.
   Codrean 'om care trăeşte pe lângă codri5 (Pamf. J. III) < codru. Găureni 'oameni care locuesc pe văi5 (Vîrcol) < gaură. Mărginean 'locuitor la marginea ţării5 < margină.
   Muntean 'locuitor la munte5 < munte.
   Orăşan 'bourgeois’ < oraş.
   Pădurenl 'oameni de munte5 (Vîrcol) < pădure.
   Pămîntean 'indigen5 (Bibi. 84%) < pămînt.
   Sătean 'locuitor în sat5 <sat.
   Schitean 'locuitor al schitului5 (Dos. Prol. 571/u) < schit.
   Cătun#n 'sătean5 (megl.) < cătun 'sat5.
   Moldovenii glosenl 'din ţara de jos5 < gios.
   Imprejurean 'circonvoisin5 (Bibi. 112%) < împrejur.
   Aoestrenl 'Autrichiens5 (Vîrcol) < Austria.
303
  Ardelean < Ardeal.
  Basarabean < Basarabia.
  Bucovinean < Bucovina.
  Crişan (Car.) < Criş.
  Moldovan < Moldova.
  Oltean < Olt.
  Ungurean 'Român din Ungaria’ < Ungur.
  Teleormăneni (Hasdeu, Cuv. I 247) < Teleorman.
  Bacăăan < Bacău.
  Bucureştean < Bucureşti.
  Craiovean < Craiova.
  Focşănean < Focşani.
  Gălăţean < Galaţi.
  Ieşan < Iaşi.
  Vasluian < Vaslui.
  Bitulean (Capidan, 35) < Bitule.
  Clisurean (Capidan, 35) < Clisura.
  Cruşovean (Capidan, 28, 35) < Cruşova. Grămuştean (Pap. B.) < Grâmuste.
  Măgărvean (Capidan, 28) < Magarova. Moscopolean (Capidan, 35) < Moscopole.
  Tărnovean (Capidan, 35) < Tîrnova.
  Gupişan (Capidan, 36) < Gopeş.
  Mălăcăşan (Capidan, 36) < Matacaşi.
                                    ASĂMĂNAREA.
   Ctineni 'să au rău uni pă alţî, d-aîa să zice aşa’ (Vîrcol) < cine.
                                    SUBSTANTIVE.
                                   Nume comune.
   Boiştean 'pulu de peşte’ (Şez. II 150) < boişte, cf. peştii bat boişte 'se reproduc’ (Tiktin) =vsl. boişte 'champ de bataille’. Mesean 'convive’ < masă.
   Oştean 'soldat’ (Dos. Prol. 291}ai) < oaste, oşti.
304
                               Nume proprii de animale.
                                 Nume de boi şi vaci.
  Epureanu (Dame T. 181) < iepure, de coloarea iepurelui. Pădureana (Şez. VII 176, Pop. 56 a, Pas.) < pădure, născută ta pădure.
  Floreanu n. de boi (Dam6 T. 181), floreni n. de boi bălţaţi (Hasdeu, 3081) < lat. florus, cf. şi floran.
  Marţoleana şi Marţolea (Şez. VII 176).
  Vireana şi Vira (Pop. 56 b).
                                      VARIANTĂ.
                                                    -ţean.
  Extras din derivate ca Mehedinţean < Mehedinţi. Derivat: Bănăţean < Banat.
                                 SUFIXE COMPUSE.
                              -ulean ( = -ulă + -ean).
                                   DIMINUTIVE.
  Boulean 'bou tînăr’ (Săgh. 45, Hasdeu Cuv. I 224) < bou, Cărulean 'car mic’ (Ţiplea) < car.
  Cuculean < cuc.
  Drăguleană < drag.
  Foilcană 'foiţă’ < *foiuleană < foae.
                              -ucean ( = -udă + -an).
                                    DIMINUTIVE.
  Pătucean = pat mic.
  Sătucean = sat mic (Cucîureanu, Bibi. Minerva, No. 24, p. 96). -icean ( = -iciă + -an).
  Păticean = pat mic.
                                   DIMINUTIVE.
305
                             -otean /= -ot + -ean).
                    DIMINUTIVE CU O NUANŢĂ AUGMENTATIVĂ.
  Pmncotean 'copilaş, băeţaş’ (Candrea) < prunc.
  Slăbotean 'slăbuţ' (Candrea) < slab.
                            -uştean ( = -uşcă + -ean).
                                  DIMINUTIVE.
  • Păruşlean = par mic.
  Originea: vsl. -eanină, -ianinu, pl. -eane, -iane (A. Philip-pide, Pr. 150), bulg. -ean, -eanin, fem. -eanka, introdus prin :
  Agarean nom biblique qu’on appliquait aux Mahom6tans (Hasdeu, 487) < vsl. Agareanină.
  Grobian 'rustre, grossier' < bulg. grubnean.
  Mirean 'lai, laîque’ <bulg. mireanin.
  Rimlean (vr.) < Rimllanină (pl. rimliane).
  Poiană 'clainere’ < bulg. poleana 'plateau d’une montagne’, cf. şi poleanka 'petite clairiere’.
  Pul'an 'buche’ (Pap. B. Dai.) < bulg. poleano.
  Brăşl'şn 'lierre’ (megl.) < bulg. brâşlean.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -ean sunt: masculine (pl. -eni, mr. -eatii) când arată o fiinţă, şi 2. eterogene, pl.-e, când arată un lucru (pul’an, pl. pul’ani). — Substantivele în -eană fac pl. -eni (poiană pl. poeni). — Cuvintele cari arată originea locală a unei persoane fac femininul corespunzător prin' ajutorul sufixului -că (Ollean-Olteancă, Moldovan-Moldovancă),
                                 EC (~4k, -’ek).
  Observaţie.—Dr.—Precedat de p, e neaccentuat se schimbă în ă în un exemplu vr.
  Funcţiunea.
                                  DIMINUTIVE.
                                 Un substantiv.
  Ciotec = ciot, cioată (Păsc.).
     Pa seu, Sufixele româneşti.
20
306
                                     Un adiectiv.
   Scurtabec 'scurtuţ’ (Dai.) < scurt.
   Originea: -ek (G. Pascu), introdus, prin :
   Pripăc 'ardeur, hale’ (Era namîazăz, pripăc, Dos. Prol. 802/u) <bulg. pripek.
   Potecă 'sentier’ < bulg. pâteka (bulg. pât 'route, chemin; voie’).
   Exenaple slave în -ek cf. încă bulg. kozek 'carpette, espece de tapi.s de poil de, châvre’, pol. golek 'nackter Beţtler’, apoi bulg. -iiek în âernitek 'un peu noir\ militek fmignon, gentil, cheri, gracieux’, mladiiek 'tout jeune’, pravnitek = dim. de prao 'droit, direct, vrai, veritable, juste’, prosti cek = dim. de prost 'simple, borne’, sivi cek 'grisâtre’.
   Nu trebue să uităm şi suf. ital. dim. -ecco, dalm. -ak.
                               Elemente turceşti (-ek).
   Binec 'cheval de selle’ (Dai.) <binek.
   Buburec 'rognon’ (Dai.) < bdbrek.
   Jabec 'singe’ (Dai.) < turc. Sebek 'marinat, babouin’, de unde şi bylg, Sebek 'magot’, ngr. oejiitixa 'singe â longue queue ; gue-non’. — Megl. şubec 'şorte de singe’.
   Peltec 'begue’ (Dai.) < peltek.
   Fenomene de Analogie.
   In dial. mr. cuvintele în -ec fac pl. -eţt. Prin analogie cu aceste cuvinte s’a născut (s)carcalec pl. -eţl 'grier’ (Dai.) <bulg. ska-kaleţ 'sauterelle, criquet’.
   Substituţii de sufix:
   Chirchinec Zool. 'milan noir’ (Dai.) < turc. kerkenes, bulg. kerkenez.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ec sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă; —
307
2. eterogene, când arată un lucru. — Substantivele în -ecă sunt feminine, pl. -ecî (poteci). — Cîotec este atestat numai la sg. Buburec este eterogen (bubureaţî) şi masC. (buburefi).
                              ECÎU (-m).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
   Borcăneclă (Codiii, 11) < borcan.
   Brînedă (Codin, 12) < *brin, bria.
   Comedii 'penariu in care ţin penele de scris’ (Viciu, 91) < corn. Drumeciă (Codin, 28) < drum.
   Po&ecia (Codin, 59) < pod.
   Sldnecîa (Codin, 67) < slon.
   Tîrleclă (Codin, 73) <tîrlă:
   Ttrnecîă (Codin, 73) < ttrnă (sensul?).
   Troneclă (Codin, 74) < tron, tronul mesei 'un fel de ladă în care se păstrează mălaiul’.
   Guoîleaci 'borta curului’ (Dai.) < guvă 'gaură’, cufală 'scorbură’ = ngr. xooyAXa 'creux, caVitO’.
   Cîrnedă 'cosor mic pentru viţă’ (Codin, 18) <cîrn?
                              NOMINA INSTRUMENTE
   ZgîţXecw 'instrument cu care se trag pe linii scînduri’ (Damâ T. 115), zglrecîă 'instr. de fier al dogarilor’ (Codin, 67) <zgîriă.
                                  RECIPIENTUL.'
   Cărnecîă 'gibeciâre’ (Mih.) < carne.
                                   ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Sforoedă 'epitet dat unuia ce tot sforăe pe nas’ (Codin, 66) < sforăiă.
308
  * Ghibîrdecitt 'epitet dat oamenilor mici la corp’ (Codin, 34), cf. ghibîrdeiu idem ib., ghibîrdic idem (Mold.).
    Năreciă 'cîrn’ (Mih.) < nare.
    Corneciă 'nom populaire du diable’ (Codin, 21) < corn.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                              -ueciu (=-uiă + -eciă).
    Făgueciă = mic fag (Codin, 30).
    Originea: -ei (Puşcariu, Dim. 65), introdus prin :
    Siveciă 'soiu de crap mai mic’ (megl;) < bulg. *sivei < sin 'gris’.
    Nume proprii de familie : Dulmeciti, şi Dulmâ (Codin, 29), loneciă, (Codin, 42), Stocheciă (Codin, 69), Ioan preditecî şi botezătorul lui Hs. (Dos. ) < vsl. preaditeia.
    Cf. apoi srb. Godei nomen proprium (Miklosich, 336; Von-drâk, 465), rut. maleta 'unmiindiger Mensch’.
    Genul şi Pluralul.
    Nu este indicat în izvoare.
                                 EIU (-im).
   Observaţie. — Dr.; mr. megl. -el'u, -eaîă; vr. şi dial. -ealu, -şi, megl. -şi. — Fem. -ee, vr. şi dial. -eae.
   Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
    Ciriteiă 'huceag mic’ < ceret ‘huceag de cer’.
    Cofeiă 'cofiţă’ (Săgh. 112 d) < cofă.
    Coteiă 'căţeluş de lux’ (Şez. V 59) < alb. kut, kuta 'cîne’ (Has-deu, Cuv. I 274), de unde şi megl. cută 'cîne, căţel’.
    Piitineiă 'putină mică în care se alege untul’ (Damâ T. 31) < putină.
309
   Şofelu 'găleată, cofă, ciubăr’ < şaf 'ciubăr mare în care aduc apă cu rudele’ (Viciu, 74) = germ. schajf 'ciubăr’ (Mîndrescu, Elem. Germ.). — Pentru prefacerea lui a în o trebue să admitem ca prototip o formă dialectală *schoaff, cf. loagăr = lagăr germ. lager (Mîndrescu, ibid.). — Cimee, ciuvel, cîuvăl 'vase de stînă de tot soiul: găleţi, budăe, budăcî, ceaune, bărbînţi, etc.’ (Şez. II 187), ciuoei 'lucruri de gospodărie’ (ibid. IX 153), cluvae 'tot ce-i de nevoe la o cramă : vase, cofe, pîlnii şi altele’ (Pamf. J. III), şuvae 'clubere, hîrdăe de cules la vie’ (Pamf. J. II) = şofee, pl. dela şofeîă.
   Bujdeiu 'casă în care uscă [poamele]’ (Viciu, 80) < bujdă 'cocioabă’.
   Ciumpeiă 'un mic cuţit cu care se crapă cercurile de poloboc, instr. de butnărie’ (Dame T. 89) < ciump 'o bucată scurtă care a maî rămas dintr’un lucru lung tăiat ori rupt’ (Contemporanul, I 689).
   Curmeiă 'funie de teîu’ < curmu 'capăt de frînghie, de şfoară’ (Dai.).
   Fundeîu 1. 'partea de sus a intestinului gros’, 2. 'val (trîmbă) de pînză după care s’a maî luat’, 3. 'o parte dintr’o căpiţă de fîn’ (Codin, 32), 4. 'aşternutul de pae pe care se face stogul’ (Viciu, 44) < fund.
   Grindeiă i. 'lemnul numit încă şi drugul de jug’ (Dame T. 13), 2. 'un lemn de stejar sau de ulm la plug’ (Dame T. 36),
3. 'fusul de lemn dela moară’ (Dame T. 152) < grindă.
   Ştlubelă 1. 'trunchiu de copac boştirit care se pune drept părete la un izvor mic aproape de suprafaţa pămîntuluî’ (Viciu, 76), 2. 'stupul făcut dintr’un butuc găurit’ (Dimâ T. 119 n. 2) < ştiob vas de ţinut spălăturî şi alte mîncărî pentru porci, cîni, etc. [făcut dintr’un trunchiu de copac]’ (Şez. III 89), 'lăturarfu, vas pentru lături’ (Viciu, 56), propriu zis 'trunchiu de copac’= *§tiop, vgr. <rc6xo<; (stîăpos).
   Cercelee 'mînerul, ivărul uşii’ (Viciu, 28) < cercel.
   BirgheVu 'îndoitura bărbiei de grăsime, guşă’ (Dai.) < barbă pl. bărghî, cf. dr. bărbie.
   Guvuzdel’u 'ţăpuş de scaete’ (Dai.) < guvozdu 'cuîu, caia’ (Dai.) = bulg. guozd 'clou, cheville’, cf. şi bulg. gvozdel = gvozd.
310
   înţelesul diminutiv s’a pierdut în Ghizâelă — ghizii 'margelle d’un puits’.
   Gînfeiă l.'nuîa sucită cu care se leagă ceva’, 2. fig. 'penis’ (Rev. cr. lit. III 155) = gînj 1 (ibid.).
   Megl. crăngel’ă 'lemnul care serveşte a întări fusul de fler al morii’ = crîng, crlngul morii (Dame T. 152).
   Glrdel’ă (Dai.) = dr. cîrd.
                                  Diminutive alinlătoare. Nume de familie.
   Brînzei < brînză.
   Cuţiteiu (Caragiale, O Făclie de Paşti) < cuţit. Gldei < gîde.
   Hulubel (. hulub.
                                   Porecle pentru bărbaţi.
   Ciordi (Pop. 44 a) < cioară.
   Urspi (Pop. 45 c) < urs.
                                      Nume de câni.
   Bobei (Gorj, Şez. VIII 114) ( bobi idem (Gorj, ibid.) = germ. bube, de unde şi bubi, bubică (Mold.).
   Corbeiu n. de câne negru (Hasdeu 1457, Săgh. 50) < eorbu, de unde şi corbiciă (Săgh. 50), corbiţă (Mold.).
   Fedelel (Şez. VIII 114) (fidel (ibid.) =fr. fidele, de unde şi fidelucă (Mold.). — Cu această ocazie observ că din fidel, simţit ca fid- + -el, s’a născut şi numele fiduş (Şez. VIII 114).
   Lupei (Şez. VIII' 115) < lupu (ibid.).
   Ursşl (Pop. 59 c), ursăî (Şez. VIII 115) < ursu (Pop. 59 c, Dame T. 181, Şez. VIII 115).
                                     NOMINA AGENTIS.
   Catriceî(ă) 'marinar’ (Mih.) (câtric 'vapor, corabie mare cu
pînze’ (Mih.), catrig 'corabie’ (Dai.).
311
                                      ADIECTIVE.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                               Derivate dela adiective.
   Meteheiă 'sot, imbecile’ (Viciu, 56 b, sub leiîos) —*beteheiă
<  beteag, cf. beteahnă 'maladie, infirmite’ (Şez. V 37) = meteahnă
<  beteag 'malade, infirme’ (Şez. V 37), apoi metehăă 'imbecile* (Şez. III 70) < beteag + -ăă, meteleă '6tourdi’ (Viciu, 60) < *me~ teheleă < beteag. — Dela metehăă, se derivă mătăhăesc 'caut, umblu alene’ (Mold.); dela meteleă a mătălnici 'a lucra ori a merge alene’ (Şez. III 70). — Pentru h < g cf. şi bleahă 'sot’ (Viciu, 20), blehaucă 'scroafă cu urechile mari şi blegi’ (Şez. II 151) < bleg,
   Muteală 'sot’ (Dai.) < mut 'muet’.
                                   Derivate dela verbe.
   Forfoteiă 'care umblă de colo colo’ (Mold.) < forfotesc. Scriveiă 'scrivilă, copil plîngăcîos’ (Rev. cr. lit. III 168) < scri-vesc 'a plînge, despre copii’ (ibid.).
   Futeaiă 'futăcîos’ (Dai.) < fui.
   Zgarleală 'pers. cu ochii holbaţi, zgîiţi’ (Dai.) < zgărlesc 'zgîesc ochii’.
                          ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                                   Nume de plante.
   Ardeîă 'poivron’ < ard, cf. cimilitura 'goron verde, în vîrf arde'.
   Cruşelă 'bois-noir, bourdaine’, plantă ale cărei fructe sunt mai întâiu roşe < cruşesc 'înroşesc, devin roş ca sîngele’ (A. Phi-lippide, ZRPh 1907, 307).
                                  Nume de animale.
     Grivel’ă, gîrvel’ă 'etourneau’ (Dai.), gărvel’ă, gărăvel'ă 'merle mâle’ = dr. griveiă.
                                    Nume de familie.
   Ciulei < ciul.
   Negrei < negru.
   Ştirbei < ştirb.
312
                                 Porecle pentru bărbaţi.
   Bistrşi (Pop. 33 c) < bulg. bistr 'limpide, transparent; clair’. liegrşi (Pop. 40 c) < negru.
                                     Nume de câni.
   Albelă n. de câne alb (Hasdeu, 731), albgl (Pop. 59 a)= albelă. Beleiă (Damâ T. 181) < băl 'alb’.
   Griueiă n. de câne pestriţ (Şez. V 76), alb pe lângă grumaz (Hasdeu, 759), grivpl (Pop. 59 b) < griv 'pestriţ’ (Şez. V 76), întrebuinţat el însuş ca nume de câne, grivu (Pop. 59 b, Pap. Megl.)
   Liselă n. de cîne alb în frunte (Liuba-Iana, Măîdan, 117)
<  lis 'alb’ (ibid. 114).
   ăegrei (Pop. 59 c) < negru, întrebuinţat el însuş ca n. de câne (Şez. VIII 115).
   Boldei 'cîne care descopere vînatul’ (Conv. Lit. voi. 44 II 395)
<  boldesc (ochii).
                                    SUFIXE COMPUSE.
   "                 -oteîu ( — -ol + -eîu).
                                 Diminutive propriu zise.
   Ghiloteiu 'lemn închircit care prezintă mulţime de mădzănăî (nodîlcurî)’ (Şez. V 74) < bghilă 'un brad lung din care se tae doi ori trei butuci, un butuc are 8, 9 şi 10 metri de lungime’ (Şez. II 149).
   Piscotelă (Codin, 58) < pisc.
   Săcotelă 'săculeţ pentru sare’ (Codin, 65) < sac.
   Şopotelă (Viciu, 89) < şop 'şopron’.
   Ţărcoteiă (Pamf. Agr. 163) < ţarc.
   Mişcotel s. f. pl. 'păduchi’ (Rev. cr. lit. III 160) < mişc, cf. var. mişcoâu (ibid.), mişcorici (Mold.).
                                 Diminutive depreciative.
   Grecoteîă = Grec (Hasdeu, 765).
   Sîrbotelîl — Sîrb (Hasdeu, 765).
313
                                     SUFIXE COMPUSE.
                                  -eteiu ( — -ele + -eîă).
                                  Un diminutiv alintător.
   Mireteiu = mire (Bud.).
                                  -ovelu (=-ov + -eiă).
                                  Un diminutiv alintător.
   Coţoveiă 'căţeluş’ (Mold.) < cuţu 'căţel’ (Mold.).
   Originea; -eai, -ei, -eali, -el’i (G. Pascu), introdus prin : Holteîă 'tînăr neînsurat’ (Mold.) < rut. huVtiai 'oisif, faineant’. Cuvântul zmeă 1. 'cerf-volant’, 2. 'dragon’ a trebuit să sune mai întâiu zmeaiă <bulg. zmeai 1, 2. Forma sg. zmeu s’a obţinut prin analogiea unui cuvânt ca greă pl. grei.
   Bordeiu 'hutte, cabane’ < bulg. bordei, burdei.
   Slăveiă ’rossignol’ (megl.) < bulg. slavei.
   Cîrcee 'o unealtă cu care se prinde tînjala de proţap, cînd tre-bue să punem în patru. Cîrcela se mal întrebuinţează ca să lege tînjala de cotîuga plugului’ (Vas.), cîrceiu 1. 'cîrlig’, 2. 'tindeche’ (Şez. VIII 148) — srb. kriele 'jugi pars’.
   Cristeiă < vsl. krasteali 'coturnix’ (Cihac).
   Nedee 1. 'hram’ (Popovicî, Poez. Pop.), 2. 'Iarmaroc1, vr. nedeae (Hasdeu, Negru Vodă, CXXXVII; Herodot ed. Iorga, 14, 110) <bulg. nedealea 'dimanche; semaine’.
   Pătrunjeiu 'perşii’ (Car.) < srb. pietroieli.
   Sufixul -ei este frecvent în bulg. lată exemple culese din Markov :
   bervei, bervek 'ver, larve’.
   dâlbei 'mortaise, entaille, entaillure; rainure, cannelure.
   glistel Zool. 'lombric’.
   gvozdeî 'clou, cheville’.
   inel 'gelee blanche, givre, frimas’.
   kâşeî 'lippee, bol alimentaire, morceau, gobet’.
   mravet, mravek, mravka, mrava 'fourmi’.
   reapei Bot. 'bardane, glouteron’.
   rutei 'ruisseau1.
314
   sipet 'endroit oti la terre est friâble’.
   şurei, şurek, şure 'beau-frâre1.
   trăsei 'fondriere’.
   Pentru bulg. -eai cf. vrabeai 'moineau’.
   Bcrendeî n. de familie este numele unui neam de Tătari (Has-deu, Cuv. I 171).
   Cuvinte obscure :
   Alţîx să porniia spre mîrseiul păcatelor, Dos. Prol. 52%. — Cf. bulg. mârsenie 'souillure’, mârsîa 'souiller, salir, profaner’, de unde megl. marses idem.
   PoleliX 'verglas’— bulg. polediţa idem, de unde direct polig-niţă (Tiktin), polighiţă (Hasdeu, 3060), cf. şi bulg. inel 'gelee blanche, givre, frimas’.
   Merelă 'rotund’ (Şez. II 42) = mereă f. meree 'drept’ (Car.), mereă, meriă 'oblu, drept şi. fără cioturi, despre lemn’ (Săgh. 97), adv. mereă 'întruna, continuu’, 'mieriu 'trufaş, mîndru’ (Bud.) — merus 'pur, sans mPlânge, simple, veritable’.
   Cărşel’ă 'petit morceau’ (Mih.), cârşeVă 'orice lucru încîlcit, Încurcat’ (Dai.) — bulg. kârş 'rompre, briser, casser’.
   Megl. brîncel'ă 'clopoţel ce se anină de gîtul vitelor mici’ - bule. hrfinka 'anneau, noeud coulant’.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -elă au trecut:
   Canapelă pl. canapee 'canape’ (Bud.) <turc. kanape.
   Căvelă 'cafe’ (Ţiplea) < turc. kahve.
   Fiteai 'adolescent, jeune garţon’ (Pap. B. Dai.) < turc. fela.
   Megl. blăzşl 'heureux’ < adv. bulg. blazea.
   Megl. cir#i 'abces, apostâme, apostume, ulcere, furoncle, clou’ = bulg. ţirei idem < turc. ar. lirahet (lege birahe) 'pus, maţi ere, blessure, plaie’.
   Sufixul -elă s’a substituit în :
   Achindeiă 'timpul pela patru, ceasuri’ (Hasdeu, 171) <turc. ikindi, cuman, ekindii 'le temps entre le midi et le coucher du sdleil’ (Hasdeu).
315
   Condeiă < *condii, mr. condil'u (Pap. S.) < ngr. xovSoXt.
   Iminei s. pl. 'un fel de pantofi ţărăneşti’ < iminii = turc. mini.
   Ciuleai (Dai.), megl. ciur ciul’'alouette’ < mr. ciuciul’an (Dai.), megl. ciuciul’gn = ngr. tCootCooXt&voc, bulg. iutuliga.
   Nişanleai 'care ocheşte bine’ (Pap. B.) < nişanliă 'însemnat’ (Mih.) =turc. nişanlî.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în-eiă sunt :1. masculine, când arată o fiinţă 2. eterogene, pl. -ee, când arată un lucru (bordeiu pl. bordee).— Substantivele în -ee sunt feminine, pl. -ei.
                               EAŞCĂ (-Mm).
   Observaţie. — Dr. mr. ? — Forma mase. -eşcu se găseşte numai într’un adiectiv mr. de origine obscură.
   Funcţiunea.
                                    SUBSTANTIVE.
   Vîntureaşcă=vînturişcă 'vînturăioare cu care vîntură pînea (= secara) îmblătită’ (Viciu, 88) < vîntur.
                                     [ADIECTIVE.
   Ntreşcu, f. ntreaşcă 'nerod, într’o ureche’ (Mih.) < turc. tor 'jeune, inexp6riment6’ ?
   Originea: -eăka, formează diminutive în rus. (Belic, § 91),— -eaZka formează nomina instr. în bulg. (cf. mai jos) (G. Pascu).
   Vîrtşşcă 'girouette, toupie’ (megl.) < bulg. vârteaîka.
   Jirşşcă 'semn, linie, gaură la jocurile copilăreşti’ (megl.) este probabil bulg.
   Neşca 'nume de vacă fătată Duminica’ (megl.) este prob. *Dumineşca, *Duminecşa < Duminică -1- -şa.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -eaşcă sunt feminine şi sunt atestate numai la sg.
316
                               EŢ Hi, -ei).
  Observaţie. — Dr. mr. megl. — Fem. -eaţă. — Forma -ci este rară. — Pentru -de v. Analogie.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
                                Diminutive propriu zise.
  Brineţ 'mic brîu’ (Codin, 12), bîrnei 'o şfară de lînă’ (Şez. II 150 sub bricinariă) <*brîn =brîă.
  Copilei 'rejeton de maîs’ < copil.
  Curmeţ 'curmeîu’ (Boc.) < curmu 'bucată mică de frînghie, de şfoară’ (Dai.).
  Gruei < gruia 'deal’.
  Hornei (Bud.) < horn.
  Podei (Şez. Y 117, Codin 59) < pod.
  Coşareaiă (Codin, 21) < coşar.
  Merindeaiă 'legătură mică în care se pun merinde’ < merinde. Potei 'petite cruche’ (megl.) < dalm. pot.
                                 Diminutive alintătoare.
                                       Nume comune.
  Frîneţ 'frîu’ (Mat. 119) < *frîn = frîă.
                                    Nume de plante.
  Corobeie 'porumbele’ (Conv. Lit. XX 1008) < columba.
                                   Nume de animale.
  Lătei 'un fel de peşte’ (Vîrcol) < lat.
                                   NOMINA AGENTIS.
  Drumei 'voyageur’ < drum 'chemin’.
  Cobei 'bufniţă’ (Pamf. Sărb. 113) < cobesc (slav.).
317
                                    RECIPIENTUL.
  Acheţ 'etui â aiguilles’ (Hasdeu, 203) < ac.
                                    CONŢINUTUL.
  Ungheţ 'ungher’ (Conv. Lit. XX 1020, Şez. V 168) < unghlă. Verdeţ 'lignum vinde’ (Car.) < verde.
              •            ADIECTIVE.
                                     DIMINUTIVE.
  Golărteţ (Codin, 36) < golan.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Bobleţ (Codin 10, Săgh. 112 b) = bobletic (Săgh. 112 b) ’prost’. Nătăfleţ (Rev. cr. lit. III 162) = nătăflete (Rev. cr. lit. III 162, Boc.) 'nătîng, greoîu’.
   Orbeţ 'orb care caliceşte’ (Conv. Lit. XX 1014) < orb.
   Fîşneaţă 'ţanţoşă’ (Codin, 31) < fîşnesc.
   FSleţ 'fier’ (Conv. Lit. XX 1010) < fălesc (slav). îndrăzneţ 'hardi, entreprenant’ < îndrăznesc (slav).
                                   APARŢINEREA.
  Bălrîneţ 'suranne, de la maniere des vieux’ < bătrîn.
  Lăeţ 'ţigan de lae, lăeş’ (Conv. Lit. XX 1012) < lae.
  Lumeţ 'mondain’ < lume.
  Pădureţ < pădure. — Măr pădureţ, pară pădureaţă, megl. pi-dureţî 'fraises’.
  Vărdăreţu = vântul care suflă dinspre Vardar (megl.).
  Măreţ 'grandiose’ < mare.
                                   A SĂMĂNARE A.
  Gogoneţ 'umflat’ (Pas.) < gogon 'umflătură’. — Prun gogoneţ 'goldan’ (Panţu).
  Mălăeţ 1. 'moale’ în pară mălălaţă (Mold.), 2. 'uşor de mistuit’ (Codin, 48) < mălală.
318
                             SUFIXE COMPUSE, -uleţ ( = -ulă + -eţ).
                                SUBSTANTIVE.
                                 DIMINUTIVE
                               Nume comune.
   Aculeţ < ac.
   Biciuleţ (Mat. 122) < bielă.
   Bobuleţ < bob.                                   *
   Bouleţ (Car. Hasdeu Cuv. I 224) < bou.
   Cerculeţ < cerc.
   Cloculeţ < cioc 'bec’.
   Cornuleţ < corn.
   Coşuleţ < coş.
   Cuculeţ < cuc.
   Drăculeţ < drac.
   Drumuleţ (Păsc.) < drum.
   Frluleţ (Mat. 40, Păsc.) < frîu.
   Grupuleţ < grup.
   Ieduleţ < led.
   Lăculeţ < lac.
   Mînzuleţ (Păsc.) < mînz.
   Rîuleţ < rîu.
   Săculeţ (Dame T. 70) < sac.
   Stîlpuleţ < stîlp.
   Ştenduleţ (Viciu, 24-, sub burlinc) < şteand 'boteţ, vas de brînză’ (Viciu, 21) = germ. Stănder 'baquet, cuve, cuvette’.
   Zghebuleţ (Păsc.) <zghiab 'vas lungueţ din care se adapă vitele’.
                        Nume de plante.
   Disculeţ 'allysson â calice persistent; Kelch-Schlidkraut’ < discus 'disque, paiet; plateau, plat’ ?
   Răculeţ 'cîrligat’ < rac.
                      Nume de animale. Porculeţ 'un peşte’ (Şez. V 118) < porc.
319
                                     ADIECTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
   Drăguleţ < drag. întreguleţ < întreg.
   Murguleţ (Pasc.) < murg (cal). Ghiuleţ = ghiă 'viu’ (megl.).
                               -ue( (= -ută + -eţ).
                                   SUBSTANTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
   Chesueţ 'petit sac’ (Viciu, 29) < ches idem (Viciu, 28).
   Săcueţ 'petit sac’ (Car. Conv. Lit. XX 1016) < sac.
   Tăbuei 1- 'petit sac’ (Creangă), 2. fig. 'trappu’ (Şez. V 161) < tab-.
                                       ADIECTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
   Lungueţ 'oblong’ < lung.
                                  -ăreţ ( = -ar + -eţ).
   Cîntăreţ < cînt.
   Certăreţ 'querelleur’ < cert 'se quereller’.
   Lungăreţ 'oblong’ < lung 'long\
   Purtăreţ 'durable’ < port.
   Caş tunăreţ 'brînză de toamnă’ (Dai.) < toamnă.
                                  -ineţ ( = -in + -eţ).
   Drughineaţă 'rondin, gourdin’ (Creangă) < drug.
   Albineţ 'blanc’ < alb.
                                 -ăneţ ( = -an + -eţ).
   Turtăneţ 'rond’ (Codin, 72) < turtă.
                                  -ăleţ ( = -ală + -eţ).
   Şăncăleţ 'bouffon, plaisant’ (Viciu, 74) < şăguesc, şuguesc
'plaisanter’.
320
                                     -etcţ ( = -ete + -eţ).
   Mogîldeaţă, gomîldeaţă 'porcoîu mic de fîn’; fig. 'om scund’ (Pamf. C.) < vsl. gomîla.
                   -uleteţ (= -ulă + -ete + -eţ)-Săculteaţă 'petit sac’ < sac.
                   -nşteţ (= -uş -ete + -eţ).
   Flecuşteţ 'bibelot; objet insignifiant’ (Mold.) < 'fleac.
                                   -aref (= -âr + -eţ).
                                        ADIECTIVE.
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Muerareţ 'mueratic; effemine’ (Dos. Prol. 222/8) < muere. Certăreţ 'querelleur’ < cert 'se quereller’.
   Iubareţ 'amoureux’ (Pamf. J. I) < iubesc 'aimer’ (slav.). Lingaieţ 'qui l^che; adulateur’ < ling '16cher’.
   Ospătareţ 'hospitalier’ < ospătez.
   Vorbăreţ < vorbesc.
                                    APARŢINEREA.
   Mărginareţ 'finitimus’ (Car.) < margină.
                                    CONŢINUTUL.
   Măr muşcătariţ 'malum apianum’ (Car.), pară muşcătariţă 'pirum apianum’ (Car.) < muşcat 'Pelargonium odoratissimmn’. — Soiurile acestea de mere şi pere au miros de muşcat?
                                   -ătareţ (—-at + -âreţ).
   Pizmătareţ 'envieux’ < pizmă 'envi’, pizmuesc 'envier’. Originea : -eţ (Miklosich, Beitr. Lautgr. 54), introdus prin :
321
                                       SUBSTANTIVE.
                                      Cuvinte în -iţ.
   Boldeţ, bold 'aiguillon’ (Mard.) — nsl. bodeţ 'stimulus’, bulg. bodeţ 'eperon ; ergot du coq’, bod 'aiguillon’.
   Cămineţ 'bolovan lungueţ de piatră pus pe vatra sobei de lîngă coş (horn), pe el se pun lemnele cu un cap’ (Codin, 13) < vsl. kameniţî 'lapillus’.
   Cinsteţ Bot. 'sauge glutineuse’ < rus. 6isteţ 'Name verschie-dener Pflanzen, z. B. 1. Geum urbanum,. benoite, 2. Stachys recta, crapaudine, rut. cîsleţ 1. Stachys recta, 2. Sedum acre, poivre de muraille, srb. -cr. cistaţ, ceh. bisteţ, sl. 6istâţ Stachys recta’.
   Coteţ 1. 'porcherie, etable â porcs’, 2. 'poulailler’ < vsl. kotlţi 'cella’, şl. koteţ 1, 2.
   Loveţ 'acheteur’ (Car.) — bulg. loveţ 'veneur, chasseur’.
   Precupeţ 'revendeur’ < bulg. preacupeţ.
   Tîrgovăţ 'bourgeois’ < bulg. târgoveţ 'marchand, commerţant, negociant’.
   Vrăbeţ 'passerculus’ (Car.) < bulg. vrabeţ 'passereau, moineau’.
   Scarcaleţ 'sauterelle’ (Mih.) < bulg. skakaleţ.
   Iazuveţ 'blaireau’ (megl.) < bulg. eazoveţ.
   Jilindreţ 'estomac des oiseaux’ (megl.) — bulg. ieludâk 'estomac’.
   Scripşţă 'pouhe’ (megl.) < bulg. skripeţ pl. skripţi.
                                      Cuvinte în -eţ.
   Neamţ 'Allemand’ < bulg. neameţ.
   Orbalţ, megl. vărbaliţ 'eresipele’ < bulg. orbaleţ.
   Stareţ 'superieur d’un couvent’ < bulg. stareţ 'vieillard, vieil homme’.
   Vîrşeţ nom d’une localite < bulg. vârşeţ 'cime, pointe, faîte’.
                                         ADIECTIVE.
                                      Cuvinte în -iţ.
   Citeţ 'lisible’. < vsl. iitiţi.
   Glumeţ 'plaisant’ < bulg. glumeţ.
Pascu, Sufixele româneşti.
21
322
   Isteţ, istreţ (Codin, 43) 'habile1 < bulg. isteţ Jur. 'demandeur. plaignant’.
   Iubeţ 'charmaat, attrayant, seduisant’ < vsl. liubîţi.
   Nu cunosc accentul în :
   Coneţ 'fin, terme’ < bulg. koneţ.
   Ciipeţ 'marchand, nâgociant’< bulg. kupeţ.
   Peveţ 'chantre’ < bulg. peaveţ.
   Prişleţ 'etranger’ < bulg. prişeleţ 'nouveau venu, etranger, colon’.
   Sufixele lat. -icius şi -itius, moştenite în judeţ < judicium, mistreţ < mixticius, ospăţ mr. uspeţ < hospitium, s’au pierdut în rom. Sufixul rom. -eţ corespunde în totul sufixului slav -eţ.
   Accentul.
   Sufixul slav -eţ este neaccentuat. Sufixul românesc -eţ este accentuat, afară de în compusele -âreţ, -ătăreţ şi de câteva cuvinte introduse direct din limbile slave.
   Cuvântul actual scapiţ 'eunuque, châtre’ sună altădată scâpeţ (Toţ lăuda... pre Pelâghie scâpeţul. Dos. Prol. 542/4) == bulg. skopeţ.
   La schimbarea accentului în -eţ au contribuit: tendinţa generală a sufixelor româneşti de a fi accentuate, cuvintele latineşti în -&ţ < -icius, -itius.
   Fenomene de Analogie.
   -ete = -eţ.
   Cuvintele în -ete fac pluralul -eţî, ca şi cuvintele în -eţ. Din această cauză numeroase cuvinte în -eţ şi-au format un singular analogic în -ete :
   Căminete 'cămin’ (Mard.), 'partea din părete unde se face focul’ (Boc.) < cămineţ 'piatră tăiată în patru dungi, pusă dea-lungul păreteluî, cît ţine vatra focului, ca să nu se aprindă pă-retele de lemn’ (Viciu, 25) — vsl. kameniţi 'lapillus’.
   Carete 'vierme de brînză şi slănină’ (Rev. cr. lit. III 92) — bulg. harebar Zool. 'boasier, Geotrupeş stercorarius’ (insecte coleoptere).
323
   Vrăbete (Viciu, 90), brăbete (Mard.) < vrăbeţ (Car.) — bulg. vrabeţ 'moineau, passereau’.
   Megl. cVirişp. pl. -şţî 'clou â ferrer’ < bulg. klineţ 'gros clou’.
   Cufurşti 'cocon’ < bulg. koZureţ.
   Moişti Zool. 'teigne’ < bulg. moleţ.
   Scăculşti Zool. 'sauterrelle’ < bulg. skakaleţ.
   Cucurşli pl. -eţl 'petit coq’ — bulg. kokorko 'petit-maître, un Elegant’, kokoria 'prendre un air d’importance, faire l’important, se pavaner’, ngr. %ox%<5pt 'coq’.
   Analogia s’a întins şi la derivate româneşti.
   Curmeie (Mard.) şi curmeţ (Boc.) < curm.
   Puete şi pueţ (Mard.). < puîă.
   Făcălete (Mard.) şi făcăleţ (Mold.).
   Unghete (Mard. Ciob.) şi ungheţ (Conv. Lit. XX 1020) 'ungher’ < unghiiX.
   Albeie (Noua Rev. Rom. VIII 84 b) şi albeţ 'partea albă dintre scoarţa şi inima unul copac’ < alb.
   Orbete şi orbeţ 1. 'cîrtiţăV (Mard.), 2. 'cerşitor orb’ (Codin Ing. Conv. Lit. XX 1014) < orb.
   Verdele 'un peşte’ (Mard.), verdeţ 'lignum viride’ (Car.) < verde.
   Nătăflete = 'nătăfleaţă, un fleac de om’ (Pamf. J. III), ’nă-tăfleţ, tont, prost’ (Rev. cr. lit. III 162) < *nătălete < netare, de unde şi nătărăă, + fleac. — Pentru prefacerea lui r în l cf. şi nătălog bădăran, prostogan, tont’ (Rev. cr. lit. III 162) < *nă-tărog < netare + -og.
   Motoflete 'om greoîu, neîndemînatic, tont, prostălău’ (Rev. cr. lit. III 338) < mut + nătăflete, comp. mutălăti 'prost’ <_ mut.
   Mălăete şi mălăeţ (Mard). < mălaiu.
   Derivate cari apar numai sub forma -ete:
   Dărîmbete pl. dărîmbeţl 'în locuţiuni ca: are patru dărîmbeţl de copil; — cine face vuet? nişte dărîmbeţl de copil! — biata femee, toată ziua cu dărîmbeţil după ea’ (Rev. cr. lit. III 122) însamnă deci 'slab, păcătos’ < delumbis (A. Philippide, ZRPh 1907, 309).
   Molănete = molan 'molîu, moale’ (Boc.).
   Juvete 'un peşte mic’ (Păsc. Mard.) < bulg. iiv 'vivant; vif, cf. jivină 'animal’ < bulg. zivina. — Jivele 'om îmbrăcat nemţeşte’ (Mard.) este un înţeles metaforic.
324
   Sîngerele1 'cîmaţi de sînge’ (Mard.) < sînge.
   Sîngerete2 'sîngerică, plantă erb. avînd sepalele caliciului de culoare purpuriii închisă’ < sînge.
   Cuvinte obscure :
   Burfete 'copil grăsuliu’ (Rcv. cr. lit. III 91) — alb. burfuat 'umflat la faţă, despre un băet\
   Doroblete, doblete 'băeţel bucălat şi prost’ (Mard.) — drob 'bolovan’ (Codin, 28),
   Papalele 'om îmbrăcat nemţeşte’ (Mard.) — parpalec 'poreclă pentru Greci’ (Pamf. C.).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -eţ sunt: 1. masculine când arată o fiinţă (copileţ, drumeţ, lăteţ), 2. eterogene, pl. -e, când arată un lucru (bîrneţ, podeţ). — Substantivele în -eaţă sunt feminine şi fac pl. în -e(e.
                               ICIU (-mj.
  Observaţie. — Dr. mr. megl. — Fem. -ice. — Precedat de r, i se schimbă în î.
  Funcţiunea.
                                    SUBSTANTIVE.
                                      Concrete.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
   Gîrlicîu — gîrlă mică (Codin, 35).
   Buvîliclii 'buffletin’ (Dai.) < buval 'buffle’.
   Chiptinicîă (Dai.) < chîaptini 'peigne’.
   Cucumbiciu (Mih.) < lat. cucumis.
   Cucuticlă (Mih.) < cucot 'coq\
   Cuţuticiă (Pap.B.) < cuţut 'couteau’.
   Dulumiciă (Mih.), dulmiciă (Dai.) < dulumău (Mih.), dulumă (Dai.) 'dulamă’.
325
   7irfîriciă 'zurgălău’ (Dai.) — tîryară 'toupie’.
   Misuricîă 'petite assiette’ (Mih.) < misăr (Dai.).
   Muliclă (Dăl.) < mul (Dai.).
   Sumăridă (Pap. B.) < sumar.
   Tălăridă (Pap. B.) <tâlar(e) 'bee, tine’.
   U dictă (Pap. B.) < udă 'chambre’.
   Bărîce 'mic pîrălaş, vălcică’ (Rev. cr. lit. III 87), 'loc băltos, moraştină’ (Viciu, 91) < bară 'baltă’.
   Găurice < gaură.
   Pădurice < pădure.
   Cumătice (Mih. Pap. B.) < cumată 'morceau’ (Mih. Pap. B.). Fîritînice (Pap. B.) < fînlînă 'fontaine’.
   Guvice (Pap. B.) < guvă 'trou’.
   Stămnice (Mih.) < stamnă 'cruche’.
   Ţupătice (Pap. B.) < ţupată 'hache, cognee’.
   Gărdinicîă (Mih.), gîrdinici (Dai.) < gîrdină 'jardin’. Linguridă (megl.), lingurici (Dai.) < lingură.
                                   Diminutive alintăloare.
                                       Nume de plante.
   Lipidă 'bardanette’ < lat. lappa 'bardane’.
   Măluricîă 'linte neagră, măzăriche neagră’ < mălură 'tăciune’.
                                   Nume de animale.
   Pitulice Orn. 'fauvette’ < pitulesc. — Pasărea trăeşte în tufişuri.
   Cariclă 'penis’ (Pamf. J. II) < ţigan kar idem, de unde şi alb. kar(â), karel.
                               Nume proprii de animale.
   Corbicîă n. de câne negru (Săgh. 50, Dame T. 181) < Corbu (Dam6 T. 181).
826
                                 Diminutive depreciative.
   Măsturiciu 'meşter prost, mititel’ (Mih.) < mastur.
                                    NOMINA AGENTIS.
   Fluericlă 'fluerător’ (Pas.) < fluer.
   Măscăriciu ‘bouffon’ < măscăresc 'illudo’ (Bibi. 334y44), 'sub sanno’ (Bibi. 328Vu. 2821/ir).
   Păcăliciă 'trompeur’ < păcălesc.
   Corniclă 'celui qui conduit la charrue’ < corn.
                                      RECIPIENTUL.
   Cîrniciă 'gibeciâre’ (Dai.) < carne, cf. cîrneciu idem (Mih.).
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
   Moş Ion Roată aveâ gîdiliclă la limbă, adică spuneâ omului verde în och4 < gîdil.
   Licuricîă 1. 'licărire’ (Godin Ing.), 2. 'ver luisant’ (dr. şi Dai.) < licăresc.
   Lipidă (Pamf. J. III) < lipesc.
   Tremuriclă 'tremblement, frisson’ < tremur.
                                        o STARE.
   Anacricîă 'acreală’ (Dai.) < acru.
   *ţiliclă, anyilidă 'lustru, luciu’ (Dai.) < ^Uiă 1. 'verre’, 2. ‘propre’ (Dai.) = ngr. YoaXt 'le verre’, cf. YuaXîCw 'polir, lustrer’.
                                       ADIECTIVE.
                                     UN DIMINUTIV.
   Belidă 'albicios; n. de cîni’ (megl.) < belu *alb\
                              [POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
   Oi cîrnice 'care umblă razna’ (Dam6 T. 68) < clrnesc 'apuc într'o parte’.
327
                 / ------------
                          SUFIXE COMPUSE, -uliciu ( — -ulă + -idă).
                                       DIMINUTIVE.
                                 Diminutive propriu zise.
   Tripulicîu (Dai.) < trap 'ruisseau’ = bulg. trap 'fosse, fosse, crcux’.
   Megl. cărlidă 'leagăn’ < car.
                      Diminutive alintăloare.
   Curvulice (Pas.) < cuiva.
   Gîgîlice 'lucru mic’ (Pamf. J.II), 'copil mic’ (Mold.) < gag-, cf. găgălaş 'frumuşel, despre copii’ (Pamf. J. II).
   Pitulicii Orn. 'roitelet’ < pit-, cf. pitic, de unde şi var. chi-tuluş (Viciu, 29).
                      -ilicîu ( = -ilă -f -idă).
   Şeptilici = şeple fraţi gemeni (Săgh. 69).
                                  -uricîu ( = -ur -f -icîu).
   Mişcoricî s. m. pl. 'păduchi’ (Mold.) < mişc, cf. mişcolet, miş-cotii idem (Rev. cr. lit. III 160).
   Originea: -ii (G. Pascu), -ice (Capidan, 54). -i£ formează nomina agentis; -iie diminutive în sloven. (Belic, § 66), bulg. (cf. momite 'jeune fille’ < moma, kokice Bot. 'galant d’hiver, perce-neige’, protivice Bot. 'lysimachie’).
   Clocoticii, Bot. = clocotiş (v. -iş).
   Pogoniciu 'băiat care mînă boii’ — srb. pogonit, ceh. pohoniL
   Sfîrlicîă 'batte â beurre’ (Dai.) = alb. ţârii, lat ferula.
   Cuvinte obscure :
   Anglidă, mr. angulice (Dai.), oglice, aglică Bot. 'ţîţa oii, ţîţa vacii, ciuboţica cucului’, cf. bulg. aglika, aglitka Bot. 'primevâre’.
   Bădice 'clopoţel’ (Noua Rev. Rom. VIII 85).
   Căpidu 'partea frîuluî ce se pune în capul calului’ (Boc.), cf. căpeţală.
   Palidă 'păhăruţ’ (Pamf. B.).
328
   Scaunul vârtelniţei este făcut dintr’un lemn cu trei crăci numit popictă (Dame T. 140), cf. pop.
   Prepeliciu (Viciu, 70) = prepeleac.
   Prepidu (Bud.) = prichidă (Mold.).
   Pricolidă 'om prefăcut în cine’ (Hasdeu, 594, sub aitic).
   Rebricea n. de localitate — bulg. rebro pi. rebra Anat. 'cote1, Geom. 'câte’.
   Slădice '(apă) sălcie’ (Noua Rev. Rom. VIII 88) - bulg. sla-dâk, sladka, sladko 'doux, sucre’.
   Velrice 'buruiană întreb, ca leac în descîntecul de matrice = dureri de pîntece’ (Dan. I 154).
   Cirnidă, ciriciă 'murier’ (Mih.) — bulg. cerniţa, bernibevo dârvo.
   Gărgălidă 'jucărie pentru copii’ (Pap.B.).
   Sîrgurice 'un fel de steluţă pe care zînele o poartă în păr şi în care constă, în mare parte, puterea lor’ (Dai.).
   Fenomene de Analogie.
   Substituţie de sufix.
   Lilici 'fleur’ (Dai.) < luludă, lîluSă (Dai.).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele in -ice sunt feminine şi fac pluralul în -ici. — Substantivele în -icîă sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă; 2. eterogene, pl. -ice, când arată un lucru.
                                     ILĂ (-ilâ).
   Observaţie. — Dr. — Rareori -ilă.
   Funcţiunea.
                                   SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
                                   Nume comune.
                      Gropilă (Bibi. SD/g). grdpilă (Bibi. 2677b) 'vallicula’ < groapă. Ipilă 'sulul carului’ (Viciu, 53) < iapă 'jument’, cf. iapă ’cio-cîrlie de legat pluta’ (Şez. III 16), iapa plugului =cobila (Viciu, 52).
329
   Rotilă 'rotiţă’ < roată.
   Scarilă (Dame T. 11), scăriţă (Godin, 65) 'partea din urmă a căruţa, numită şi codîrlă’ < scară.
   Şofilă 'lăşie dintr’o cămeşă ruptă’ (Godin, 71), §ofile 'făşil, ferfeniţe’-(Godin Ing.), cf. şuviţă, şapă 'bucată’ (Codin, 71).
                                Diminutive alintăloare. Nume comune.
   Bădilă = bade (Hasdeu, 2302).
                                  Nume proprii. Nume de familie.
   Bădilă (Hasdeu, 2858) < bade.
   Bănilă (Hasdeu, 2451) <ban.
   Frăfilă < frate, -ţl.
                                  Porecle pentru bărbaţi.
   Curcilă (Pop. 36 a) < curcă.
   Lupilă (Pop. 38 b) < Lupu (ibid.).
                                        ADIECTIVE.
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                 Derivate dela substantive.
               Ochilă ‘mare în ochi, cu ochii mari’ (Şez. V 114) < ochiă. Derivate dela adiective.
   Negrilă 1. 'nigellus’ (Car.), 2. fig. 'le diable’ (Tiktin), 3. 'nom de chiens’ (Şez. VIII 115) < negru.
   Surzită 'surdaster’ (Car.) < surd, -zl.
                                   Derivate dela verbe.
   Bornăilă 'copil plîngăcios : mai taci, bcrnăilă !’ (Rev. cr. lit. III 90) < bornaîă 'a plînge, despre copil’ (ibid.).
330
  Dîrnăilă 'copil plîngacîos’ (Rev. cr. lit. III 122) < dîrnăesc 'plîng, despre-copil’ (idib.).
  Râsipilă 'răsipitor’ (Car.) < risipesc.
  Scrivilă 'copil plîngacîos’ (Rev. cr. lit. III 168) < scrivesc 'plîng, despre copil’ (ibid.).
  Zgîrnăilă 'om avar, zgîrcit, zgîrîe-brînză’ (Rev. cr. lit. III 168) < mă zgîrnăesc 'mă zgîrcesc, sunt avar’ (ibid.).
                             ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                                        Nume proprii.
                                      Nume de familie.
  Buşilă < buşesc.
  Desilă < îndes.
  Plesnilă < plesnesc.
                                   Nume de animale.
                                      Nume de boi.
                         Numiri după ziua în care s’au născut.
  Lunilă (Pop. 91) < Luni.
  Mărţîlă (Pop. 91) < Marţi.
  Verilă (Săgh. 53, Dame T. 181) < Vineri.
  Zorilă (Săgh. 109, Şez. V 175, Şez. VII 176, Codin Ing. 210) < zori, — fătat în zori de ziuă.
                               Numiri după coloarea părului.
                                 Derivate dela adieciive.
  Murgilă (Pop. 91, Codin Ing. 207) < murg.
  Pistrilă (Pop. 91) < bulg. pâstâr, -ra, -ro 'bigarre, bariole’. Surilă (Pop. 91) < sur.
                         Derivate dela substantive (asămănarea).
  Ursilă 'numele boului negru’ (Săgh. 74) < urs.
                             Numiri după aspectul general.
  Mîndrilă (Dam6 T. 181, Săgh. 60, Şez. VII 176) < mîndru.
331
                            Numiri după o boală de care a suferit.
   Dzîmbrilî 'nume de bou ce-a avut dztmbri — o umflătură a gingiilor’ (Şez. V 175).
                                       Nume de câni.
   Fugită (Şez. VII 114) < fug.
                                 Nume de fiinţe mitologice.
   Mnedzîlă 'năzdrăvanul, duhul ce aie stăpînire asupra miezului nopţii’ (Şez. V 175 sub zorită) < miez.
   Serilă 'năzdrăvanul, duhul ce are stăpînire asupra sării’ (Şez. V 175 sub zorilă) < sară.
   Zorilă 'năzdrăvanul, duhul ce are stăpînire asupra zorilor (Şez. V 175) < zori
                                In special numele dracului.
   Cornilă < corn.
                              Nume de personafe legendare.
   Creangă : Gerilă, Setilă, Flăminzilă, Lăţită.
   Codin, Ing. 81 : Sărăcilă 'om sărac, în poveşti’.
   Şez. II 49: „Intr’o zi, după ce a înserat, a făcut [baba] un copil, şi î-a pus numele Sărită... Pela miezul nopţii a mal făcut baba un copil şi l-a numit Miezilă... şi la zări de ziuă a mal făcut un copil şi l-a numit Zărilă".
                                   Nume de vânturi.
   Borilă 'vântul de miazăzi’ (Botoşani, Hasdeu 104) < it. bora.
                                     Nume de stele.
   Zorilă 1. 'Luceafărul din zori, steaua Sirius’, — răsare tocmai în zori; — 2. 'Luceafărul de dimineaţă, Vtnus’ (Otescu, 35) < zori, cf. şi bulg. zorniţa 'etoile du matin, V6nus, la planâte de Venus’.
   Originea: -ila (G. Pascu), introdus prin:
   Cobilă 1. — cobiliţă, 2. cobghile pl. 'beţe puse aproape cruciş
332
în care se face nimatul = gardul din tuşi’ (Sez. II 23) < bulg. kobila 'jument, caval e', de unde kobiliţa 'fleau, bascule de soufflet’.
   Movilă, vr. moghilă 'tertre’ < bulg. mogila 'colline, coteau, eminence de terrain’.
   Găurită < bulg. Gavrilo pop. 'bouffon, souffre-douleur, bardet, plastron’.
   Samuvilă (megl.) < bulg. samovila 'fee, nymphe’.
   Feştilă 'meche’ < bulg. veatilo.
   Năsăle (Mold.), năsîle (Viciu, 62) < bulg. nosilo 'ci vi ere, cer-cueil, biere’, nosilka 'brancard, civiâre’.
   Tocilă 'pierre, meule â aiguiser’ < bulg. iobilo.
   Vetrilă 'voile de navire" < bulg. veatrilo.
   Bîrdilă (Dai.), megl. bărdil’i s. f. pl. 'battant, chasse de tis-serand’ < bulg. bârdilo.
   Gurilă 'ba tte-de-beurre’ (megl.) < bulg, burilo.
   Mutuvilă >%chitor’ (megl.) < bulg. motovila 'devidoir.
   Prăşli/â 'scara de funie sau de curea la cai” (megl.) < bulg. praştilo 'bretelle’
   Cărmilă 'locul unde se dă sare la oî’ (megl.) < bulg. kârmilo 'fourrage, la pâtee servie au betail’.
   Topilă 'balta unde topesc femeile cînepa, inul’ (Rev. cr. lit. III 172, Viciu 85, Dan II Gl.) — topesc =- bulg. topi a 'fondre, liqu6fier; tremper’.
   Colilesc 'socotocesc’ < bulg. kotilo 'nid, retrăite, repaire, bouge’.
   Sădilă 'un sac de aţă de cînepă, ţesut rar, mal lat la gură şi maî ascuţit la fund, în care ciobanii duc caşul’ (I)am6 T. 70), 'săculeţ pentru caş’ (Vîrcol).
   Sarsailă 'le diable’ (Şez. V 122) este obscur.
   Nume de persoane ca Manoilă, Mihail, Mihăilă, Stănilă (Pop. 53 a) sunt evident slave.
   Pentru sensurile româneşti ale lui -ilă, cf. încă bulg. stropilo 'Chevron' = strop 'etage ; Chevron’, solilo 'lâche-sel’ < sol 'sel\
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de sufix.
   Nărtilă 'cu nările mari, nărticîos’ (Şez. III 82). < nărtos idem (Tiktin), v. -os.
333
   Zăbilă 'mors’ (Noua Rev. Rom. VIII 88) < zăbală.
   La grupa cuvintelor în -ilă a trecut:
   Carcandilă 'le diable’ (Şez. II185) < *carcangilă, *carcanglol = turc. kara-kongolos, de unde şi alb. karkantfol.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ilă sunt: 1. masculine când arată o fiinţă, şi se întrebuinţează numai la sg.; — 2. feminine, pl. -ile, când arată un lucru.
                                   IC (-Vk).
   Observaţie. — Dr.
   Funcţiunea.
                                     ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Bojbîc 'qui s’exprime difficilement, qui n’a pas Ies mots â sa disposition’ (Şez. II 150) < bojbăesc 's’exprimer difficilement’ (ibid.).
                                    SUBSTANTIVE.
                                     Abstracte.
   Ca substantive abstracte izolate cred că trebuesc considerate următoarele interjecţii:
   Băldăbîc vorbă prin care se exprimă căderea în apă şi sunetul ce rezultă din acea cădere (Laurian-Massimu).
   Bîltîc 'vorbă prin care arătăm că a căzut ceva în apă făcînd zgomot: îl aruncară... bîltîc într’unul din cazane’ (Codin Ing.).
   Fîstîc 'cuvînt ce imită sunetul ce face un lucru mic cînd sare de colo colo’ (Codin Ing.), cf. a se fistici 'a se pierde din cauza emoţiei’ (Mold.).
   'Cînd cineva cade fără sine, se zice: a făcut hofmîc' (Şez. III 16).
   Popic 'pe neaşteptate şi tocmai cînd nu-ţî face plăcere : popic, moaşă, colac! = iată tocmai acum cînd nici nu mă aşteptam’ (Şez. III 85), cf. a eşi poponeţ. — Popuc 'cuvînt cu care arăţi
334
că cineva vine aşa răpede şi ca din senin pe capul altuia, tam-nisam’ (Codin Ing.).
   Tîlbîc (Codin, 73), tîlvîc (Codin Ing.) 'cuvînt cu care arătăm sunetul pe care-1 produce un corp cînd cade în apă’.
   Ţopîc: 'Mă rog : pe care uliţă m-oîu învîrti şi la orişice ceas m-oîu afla, nu se poate : el ţopîc înaintea mea !’ (Pamf. Agr.), cf. ţop, ţupăesc 'sar’.
   Pentru o astfel de interpretare cf. interj. huştiuUuc < turc. alt-usiilluk 'desordre, bouleversement, interversion, confusion’.
                                      DIMINUTIVE.
   Cîonlîc (Pas.) < ciont.
   Un haitîc de haiduci (Dan, I 121), un (h)altic (cu i) de lupi 'meute de loups’, pl. haiticmi (Hasdeu, 594) < haită, cf. o haită de dulăi 'meute de chiens’ (Mat. 5), turc. haita 'brigand’.
   Hobîc 'groapă, adîncitură pe drumuri’ (Pamf. J. II) < hop idem.
   Nodîc 1. 'copil mic’ (Arhiva, XVII 119), 2. 'fată scurtă’ (Pamf. Agr.: î-auzî, un nodîc de fată, şi are ibovnic !) < nod.
   Originea: -âk (G. Pascu),— formează : nomina actionis, no-mina acti, nomina agentis, deminutiva (adiective şi substantive).
   Iată câteva exemple bulgăreşti pentru -âk afară de cele citate de Miklosich : dârzăk 'courageux, audacieux’, kroiâk 'doux, tranquille, paisible’, pivâk 'ce qu’on peut boire, potable’, readâk 'rare; clair’, reazâk 'brusque, tranchant’. — opinâk pl. opinţi 'mocassin’ (rom. opinca), pisâk 'cri aigu et perşant; piaillerie’ (rom. piscuesc), peasâk 'sabie’, şubrâk 'arbuste’.
   Cuvinte obscure:
   Bîzdîc 'capriciu’ (Tiktin), 'harţag’ (Ciob.), i-a sărit bîzdîcul= 'î-a sărit ţandura, s’a înfuriat’ (Pamf. J. III), cf. şi bîstîcîială 'neastîmpăr’ (Săgh. 44).
   Ciofîc 'păhăruţ’ (Codin, 17).
   Şomîc 1. 'cîrtiţă’ (Bibi. 77 2/14 : âoroxXaS, talpa), 2. 'şoricel’ (Rev. cr. lit. III 169, Viciu 78), 3. fig. 'copil mic’ (Rev. cr. Ut. III 169).
   Năhîcă 'femee leneşă, fufă’ (Rev. cr. lit. III 162).
   Hontîc (Codin Ing.), şontîc 'şchiop’.
335
                                    Elemente turceşti.
   Balîc Zool. 'torpille’, un peşte numit şi calcan < turc. kalkan-balîk (Hasdeu, 2376).
   Sandîc 'ladă’ (Pamf. Cînt.) < turc. sandîk.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -Ic sunt masculine şi se întrebuinţează numai la sg.—HaXtic (cu i) este eterog., pl. halticurl. —Poate eterog. să fie şi hobîc, cf. hop pl. hopurl.
                                 NIC (-’nik).
   Observaţie. Dr. (megl. ? 1 ex. nesigur). Funcţiunea.
                                     ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                              Derivate dela substantive.
   Amarnic < amar.
   Făţarnic 'hypocrite’ < făţare 'hypocrisie’ (Hasdeu, Cuv. II 235). Paşnic, paclnic < pace.
   Puternic < putere.
   Şoltic 'priceput la înşelăciune’ (Săgh. 70) < *şontic, *şotnic < şote, şotie.
                                       Derivate dela verbe.
          ‘i
   Cucernic 'pieux’ < cuceresc.
   Datornic < datoresc.
   Dornic < doresc.
                                  Derivate dela adverbe.
   Indărămnic, îndărăpnic, îndărătnic 'entete, opiniâtre’ < îndă-răpi, îndărăt.
   Pidosnic 'homme â rebours’ < pe dos 'â l’envers’.
336
                             POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
  Agiutornic 'celui qui aide, qui secourt’ (Car.) < agiutor. Mozovirnic 'calomnieux’ < mozaoir 'calomnie’.
  Partnic 'qui prend part, participant’ (Dos. Prol. 482/i, 972/10) < parte.
                                     aparŢinerea.
  Casnic 'de la maison, casanier’ < casă.
  Dosnic 'qui est derriere, retir6, ecartâ, cache’ < dos. Inginer hotarnic < hotar.
  Josnic 'vilain’ < jos.
  Legtnic (1813, 1817) 'legal’ < lege.
  Mişelnic 'mişelesc’ (Vlăhuţă) < mişel.
  Zilnic 'journalier’ < zi,- zile.
  Derivate având acelaş înţeles ca şi primitivul: Curvarnic (Car.) = curvar.
                                      SUBSTANTIVE.
                                  UN NOMEN AGENTIS.
  Birnic < bir.
                                    ASĂMĂNAREA.
                                   Nume de plante.
  Guşnică 'cerfeuil bulbeux’ < guşă.
  Scorumnic 'mai's’ < coroambă = lat. columba.
  Tătarnică 'măciuca-ciobanuluT’ — tătarcă, tărtăcuţă.
  Pidosnic 'somnoroasă’ — pidosnic.                  •
                                   ÎNTREBUINŢAREA.
                                   Nume de plante.
  Cătuşnică 'iarba-mîţiî; herbe-aux-chats’ < cătuşă 'chat’ (mr.). — Mâţele o mănâncă cu mare poftă.
  Fapnic, faptnică 'sorte de plante qu’on emploie pour guerir le fapt = taches rouges qui viennent sur le corps et se transfor-ment en boutons pustuleux’.
                                SUFIXE COMPUSE.
                               -alnic ( =-âlă+-nic).
                            POSESORUL UNEI CALITĂŢI.
  Prădalnic (Alexandri, Olănescu) < prăd.
  Şăgalnic ’qui aime â plaisanter’ < şagă, şăguesc, şuguesc. Zburdalnic < zburd.
                               APARŢINEREA.
   Lăturalnic < latură.
   Năvalnic Bot. 'scolopendre’, plantă pe care fetele.la ţară o poartă în sân crezând că astfel peţitorii vor da năvală (năvălesc=bulg. navaleam 'attaquer, asşaillir, envahir’).
   Pîrdalnic 'dracu’ este obscur.
                                 -arnic (=-ăr+-nic).
                              POSESORUL UNEI CALITĂŢI.
   Celarnic 'fallax (Car.) < celuesc *fallo’ (Car.).
   Ospătarnic 'hospitalier’ < ospătez.
   Ibostarnic 'amator’ (Car.) < iboste 'amor’ (Car.).
   Slugarnic 'servile’ < slugă.
   Uliţarnic 'om ce păzeşte numai uliţele, un pîerde-vară’ (Şez. V 168) < uliţă.
   Minghiuşarnic 'lanţ de cercei’ (megl.) < minghluş 'cercel’ (Dai.) = turc. mengluş, bulg. mingiuşi.
   Originea: -nik, compus din -en + -ik (A. Philippide, Pr. 154), introdus prin :
                                      ADIECTIVE.
   Blîdnic 'dâbauche, libertin, rou6’ < vsl. blondlnîkih rus. bludnik. Clevetnic 'calomniateur; diffamateur, dânigreur’ (Dos. Prol. 932/22) < bulg. klevetnik.
   Destoinic 'capable’ < bulg. dostoen, dostoin 'digne, meritoire’. Grijnic 'soigneux’—bulg. griien.
Pa seu, Sufixele româneşti.
22
338
   Groznic (Dos. Prol. 89 Vaâ)» groaznic 'affreux, terrible' — bulg. grozen.
   Harnic — bulg. haren 'bon ; beau’.
   Jalnic 'plaintif, triste’—bulg. ialen.
   Obraznic 'impertinent’ < bulg. omraznik 'personne degoutante’.
   Ogodnic 'agreable’ < bulg. ugoden 'agreable, commode’, ugodnik .'complaisant; officieux’.
   Pagubnic (Dos.) 'nuisible, pernicieux’ —bulg. paguben.
   Rodnic 'productif’, cf. bulg. roden 'natal, de naissance’.
   Spornic — bulg. sporen 'abondant, avantageux, fertile’.
   Straşnic 'affreux, terrible’ — bulg. straken.
   Trainic 'durable, solide’ — bulg. traen.
   Vajnic — bulg. vaîen 'grave, serieux, important, considerable’.
   Veşnic 'eternei, perpetuei’ — bulg. veaâen 's6culaire; eternei, perpetuei’.
   Vrednic ’capable’ — bulg. oreaden 'capable, intelligent; habile, apte, propre, competent, â meme’.
   Crotnic 'blînd’ (megl.) — bulg. krotâk 'doux, tranquille, paisible, calme, b6nin’.
                                       SUBSTANTIVE.
   Barîşnic < bulg. barâşnik 'paix, reconeiliation’.
   Ceasornic 'montre, horloge’ < bulg. âasovnik.
   Comarnic 'cămara în care se ţine caşul’ (Şez. II 23) < bulg. komarnik 'cabane, hutte d’un berger’.
   Duhovnic 'confesseur’ < bulg. duhovnik.
   Ibovnic, vr. libovnic 'amant, amoureux’ < bulg. liubovnik. Ispravnic 'administrateur, gouverneur1 < bulg. ispravnik. Logodnic 'fiance’ — bulg. godenik, vsl. logodinu.
   Mitnic 'douanier’ (Dos. Prol. 96x/2») < vsl. mîtînikă.
   Oglaşenic (Acesta... oglăşui cu învăţături ca oglaşiniciii, Dos. Prol. 71 Vi8) — bulg. oglaşen 'un, une catechum&ne’ (oglaşavam, Thfeol. 'catechi ser, instruire’).
   Oleinic 'turta oleo uncta’ (Car.) — olei 'oleum’ (Car.) = vsl. o leal.       *
   Oltarnic 'preutul care slujeşte în altar’ < vsl. oltarinikă. Paharnic 'echanson’ < vsl. paharînikă. '
   Poslanic            nuncius’ (Bibi. 202 V24) ~ bulg. poslanik
"messager’.
339
   Posluşnic ’&yyekoţ, nuncius’ (Bibi.        —bulg. posluşnik
'novice, frere convers’.
   Praznic 'repas funebre’ < bulg. prazdnik 'fete’.
   Pusnic 'ermite’ < bulg. pustinnik.
   Sfeşnik 'ehandelier, bougeoir, candelabre’ < bulg. sveaştnik.
   Sfetnic 'conseiller d’fîtat’ < bulg. sâveatnik 'conseiller’.
   Slufnec 'serviteur’ (Bibi. 2&92fiA) < vsl. sluzîniku.
   Stîlpnic (Svntul Simeon stîlpnicul. Dos Prol. 96Vi8* — Au murit un corăbiîarî şi 1 îngropară aproape de stîlpul unui stîlpnic. Dos. Prol. 651/S1) — stîlp = bulg. stâlp 'pilier, poteau, fât, colonne.
   Strajnec '<p6Xa£’ (Bibi. 239x/i6) — strajă.
   Temnic, tevnic 'rucher’ (Dame T. 120) — bulg. trâvna 'ruche’ ■(ptelnik 'rucher’).
   Zămnic < bulg. zimnik 'cave’.
   Megl.
   Dăjdovnic 'salamandre’ < bulg. dâidovnik.
   Maghesnic 'magicien’ < bulg. magesnik (ngr. gÂyoz 'magicien, sorcier’).
   Pipelnică 'locul unde se strânge cenuşa’ < bulg. pepelnik 'cen-drier’.
   Trapeznic 'table de bois’ < bulg. trapeznik 'nappe’ (ngr. tp4-.îcsCa, tpowrăCi 'table’).
   Boadnic 'butuc, pom de crăciun’ — bod 'surcel’, bulg. bod "'pointe, bout piquant et aigu; âiguillon; aiguille’.
   Genul şl Pluralul.
   Substantivele în -nic cari arată o persoană sunt masculine; — -cele cari arată un lucru sunt eterogene şi fac pl. în -e (ceasornice). — Substantivele în -med sunt feminine şi fac. pl. în -e.
                                    OCÎU (-66ă).
   Observaţie. — Dr. mr. — Fem. -oace.
   Funcţiunea.
                                    SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
   Găoace < *gava.
   Cîlivoci = mică cîlivă 'colibă’ (Dai.).
340
                                    ADIECTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                       IZOLATE CA NUME PROPRII DE FAMILIE.
   Lungocia, (Codin, 48) < lung.
   Murgodă < murg.
   In numele de familie Bălegoclă, Băligocîu (Hasdeu, 3028) nu putem şti dacă avem de a face cu vb. balig ori cu subst. baligă..
   Originea : -oi (Puşcariu, Dim. 65), introdus prin :
   Glăvoclă Zool. 'chabot, Cottus gobio’ < bulg. glavob.
   Cuvinte obscure:
   Nume de plante : Bîrcoace 'Cotoneaster integerrima’, răscoage ’laurier-de-Saint-Antoine’; fulgoace plantă despre care nu ni se dă nici o lămurire (Grig. I 102).
   Cîrnicodă, s. et. pl. -oaci, 'ghimpe, ţapă’ (Dai.).
                                  OMAN (omăn).
   Observaţie. — Dr.—Var. -iman, v. Analogie.
* Funcţiunea.
                                   ADIECTIVE.
                   POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Gogoman 'prost’ < alb. gogâ 'ungeschickter Mensch’, de unde şi megl. gogu 'prost’, dr. gdgoriţă, găgăuţă.
  Grosoman 'grossier’ (C. Negruzzi) < gros.
  Moroiman 'prost’ (Codin, 51) < *moroman, cf. moloman idem (Pamf. C.), moromete 'trîndav’ (Mard.) < mor-.
                                  SUBSTANTIVE.
                                 AUGMENTATIVE.
  Hoţoman (Mold.) < hoţ.
  Gugluman = un fel de guglă (Vas.).
  Originea: -oman, extras din cuvinte ca rus. dikoman 'lieder-licher Mensch’, srb. vukoman — oukman, în care sufixul propriu zis este -man (G. Pascu).
341
   Talaşntan 'tont’ (Şez. V 161) — rus. duraşman 'stultus’.
   Suman 'manteau de paysan’ < bulg. sukman 'jupe de pâysanne’.
   Şoiman 'voinic’ (Pamf. J.’ II) < şoim + -an.
                                   Elemente turceşti.
   Caraman 'n. de bou cu părul negru’ (Dame T. 28), megl. 'n. de cine’ < karaman 'personne tres brune; mouton â grosse queue’.
   Duşman 'ennemi’ < duşman.
   Pişman 'qui se repent’ (Dai.) < pişman.
   Suliman 'fard’ < turc. siilumen, ngr. oooXtjiâv.
   Cuvinte obscure :
   Chilăman (Pamf. C.), chiloman, ghelălman (Pamf. Agr.), ha-raiman (Codin Ing.) 'gălăgie, zarvă mare’ — un chiloman de băiat = un băiat sdravăn, troncan (Pamf. Agr.).
   Corcoman 'conclul femeilor’ (Viciu, 91).
   Cotoşman 'motan’.
   Comandantul se urcă vesel pe eşafod şi-şi puse capul râzând pe ghiloman.
   Lişman 'păzitor de porci sau boi’ (Pamf. C.).
   Buţman 'ciorchină de strugure, cîrcel’ (megl.).
   Iortoman (Codin 42, Ciob.), ortoman (Mold.) 'voinic’.
   Toloşman, toloşcan 'copil durduliu, zdravăn’ (Săgh. 107).
   Megl. cpt un ţăţaman 'înalt şi urît’, mr. gal’aman (Pap. Megl. 85).
   Stogoman, -ă 'oae sau berbece cu lîna stogomană, produs bastard din încrucişarea oii ţigae cu berbece alb neţigău sau viceversa’ (Săgh. 68), ot stogomane 'oi jumătate ţigăi’ (Dame T. 67).— Cf. oae stogoaşă 'cu lîna mai puţin lungă şi moale’ (Dame T, 67), oi slâgoşe 'oi cu lîna deasă tare şi nu tocmai lungă’ (Vîrcol), sfo-goşat 'lăţos şi aspru ca lîna oilor stogoşate’ (Păsc.).
   Toroman (Hasdeu, 1457), taroman (Dame T. 181) n. de câni. — Cf. iorozan (Şez. V 164), dorozan (Hasdeu, 1457) n. de câni, turc. doru 'bai clair, dorn, ai cheval bai’.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -oman a trecut:
   Sărman, siroman (Car.) 'pauvre, malheureux’ < bulg. siromahs—
342
Suruman 'opţpavoc, pupillus’ (Bibi. 1432/47) < *sirumdn - siro-man; — săliman 'pauvre, malheureux’ (Viciu, 74) < *săriman =, siroman.
  Din *săriman, săliman s’a extras poate -iman cu care s’au derivat:
  Goliman 'rău îmbrăcat’ (Viciu, 47) < gol, cf. golan.
  Curiman 'fessu’ (Rev. cr. lit. III 121) < cur, de unde apoi curimănos (Pamf. J. I).
  De altfel pentru -iman cf. şi vsl. hudiman = hudic 'diable’.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -oman sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă ; 2. eterogene, pl. -e, când arată un lucru (suman pl. sumane).
                                    OŞ (-6$).
  Observaţie. — Dr. mr.—Fem. -oaşă.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
   Bolboaşă 'creux de 1’oeil’ (Dan. I 137, II 90) = bulbuş idem, v. -uş.
   Boboloşi s. m. pl. 'beşicile pe care le face apa cînd fierbe’, bolboroşl s. m. pl. 'beşicî ce Ies din apă cînd arunci ceva în ea’ (Rev. cr. lit. III 89), boboloş 'conţinutul oului’ (Rev. cr. lit. III 89) < *boloboş, *bolboş = bolboaşă, cf. bulbuc 'beşică de apă’ (Mold.).
   Ciorcloloş 'ţurţur’ (Rev. cr. lit. III 93) < *ciorcîoroş < ţurţur.
   Gogoaşă, mr. (Dai.) gîgoaşă 'cocon’, gogoaşe Bot. 'beşica-porcu-luF, cocoloş 'bulz’ (Rev. cr. lit. III 119), 'boţ de hârtie, de său’ < coc-.
   Gugoş 'glonţ’ (Dai.).
                                 ADIECTIVE.
  Coarne ghioaşe 'cînd coamele sunt albe curat’ (Dame T. 28). Originea: -ol (G. Pascu), introdus prin:
343
   Cucoş (dr. megl.) < vsl. kokoşl, srb. nsl. pol. kokoş ‘poule’, rut. 'coq’.
   Răboj, răboş, mr. (Dai.) arăboj 'taille’ < bulg. raboş 'taille’, reazka na raboş 'coche’.
   Sufixul -oş este în strâsă legătură cu -oş, -ăş, -iş, -uş, -’ăş, -eş, v. -uş.
   Saraoş, -oaşă 'ivrogre, soulard’ (Mih.) < turc. sarkhoş.
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -oş a trecut:
   Cucoş 'noyer’ (Pap. B.) — bulg. kokos 'cocotier, la noix de coco, le coco’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -oaşă sunt feminine şi fac pl. în -oaşe. — Substantivele în -oş sunt masculine, afară de răboş pl. raboaşe, eterogen.
                               UŞCĂ (-iişkâ).
  Observaţie. — Dr. mr. megl. — Forma mase,-uşcu nu există decât în dial. mr. şi numai la adiective. — Intr’un exemplu mr. apare s în loc de ş (viduscă).
  Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                                   DIMINUTIVE.
                             Diminutive propriu zise.
   Peruşcă 'pomme de terre’ < pară 'poire1.
   Răţuşcă 'puîfl de raţă’ (Săgh. 66) < raţă.
   Bghiciuşcă 'petit fouet’ (Şez. V 38) < bghiciă 'fouet’ (=bulg. bit).
   Călivuşcă 'colibă mică’ (Pap. B.) < cîlivă 'colibă’ (Dai.). Buţiluşcă 'butoiaş’ (megl.) < buţ$Vî 'butoîu’.
34i
                                 Diminutive alintătoare.
                                      Nume comune.
   Femeiuşcă 1. 'petite femme’, 2. 'femeile’ < femee.
   Mueruşcă (Car.) < muere.
   Viduscă 'văduvîoară’ (Dai.) < viduă. — Pentru s <şcf. molascu. Izminuşcă (megl.) < izmeni.
                                    Nume de plante.
   Chituşcă 'boletus versipellis’ < pit-, cf. chitarcă, pitarcă idem. Băluşcă pl. erb. cu florile albe < băl 'alb’.
   Creluşcă 'barba-caprei’ < creţ.
                                    Nume de animale.
   Cadănuşcă 'pasăre din ordinul cornirostrelor, la gît are un fel de tufcă, încît pare că-î înfăşurată ca o cadînă’ (megl.) < cadQnă, cf. bulg. kadânka Zool. 'chardonneret’, Bot. 'coquelicot’.
   Pătpăluşcă 'pitpălac’ (megl.) < petpal-, cf. dr. pitpălac, megl. şi pătpălog.
   Străluşcă 'viperă’ (megl.) < strelă 'fulger’ = bulg. streala, cf. bulg. strealka Zool. 'able, ablete’.
                                      Nume proprii.
   Anuşca = Ana (Hasdeu, 1146).
   Pătruşcă poreclă pentru bărbaţi (Pop. 41 a) < Patru.
                                 Diminutive depreciative.
   Dzămuşcî (Şez. V 175) < dzami.
   Plevuşcă < pleavă (rad. sl.).
   Bălăcluşcă 'se zice cu dispreţ la vin, rachiu sau altă băutură tulbure’ (Hasdeu, 2995) < bălăcesc?
                                       ADIECTIVE.
                                       DIMINUTIVE.
   Glăruşcu 'prostuţ, uşurel’ (Pap. B.) < glar 'prost’.
   Slîbuşcu 'slăbuţ’ (Dai.) < slab.
345
   Tiniruşcu 'tinerel1, tiniruşcă 'tinerică1 (Dai.) < tinir.
   Trifiruşcu 'fraged, plăpînd1 (Pap.B.) < firă 'dechet, diminu-tion1 (Dai.)?
                                   APAHŢINERHA.
   Mul’iruşcă 'de femee’ (Pap. B.) < mul’ari.
   Originea : -u§ka f., -uăko n., -u$ek m. (Puşcariu, Dim. 133), formează diminutive în rus. pol. ceh. sloven. (Bebe, § 85), în bulg. (cf. gurguluşka Zool. 'roitelet1). — S’a introdus prin : Băbuşcă 'vieille, petite femme1 (Hasdeu, 2785)— slov. babuşka. Cernuşcă Bot. 'negruşcă1 — rus. bernuşka.
   Găluşcă < rus. galuşka, pol. galuszka.
   Timinuşcă Bot. 'violette1 (megl.) < bulg. temenuşka.
   Bumbuşcă 'Cpingle1 (Rev. cr. lit. III 90, Bud) — bumb 'bouton*, cf. ung. bimbdcska 'petit bouton1.
   Cuvinte obscure:
   Sărbuşcă 'mâncare făcută cu zară şi cu brînză de vacă1 (Şez. III 88).
   Caicuşcu, duşcu Bot. 'o varietate de păr1 (Mih.).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -uşcă sunt feminine şi fac pl. în -uşii, -uşle.
                      SUFIXELE SUBSTANTIVALE-AOIECTIVALE-ADVERBIALE.
                                     AŞ (-M).
    *
   Observaţie.—Dr. mr. megl.—Precedat de i, a se schimbă în e.
   Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                                    Concrete.
                                   DIMINUTIVE.
                             Diminutive propriu zise.
   Articolaş < articol.
   Ctocănaş < ciocan.
346
  Coconaş (Bud.) < cocon 'copil’.
  Cuţitaş mr. cuţutaş, megl. cuţitaş 'canif’ < cuţit 'couteau’. Dulapaş = dulap mic de noapte (Mold.).
  Hîndăăaş = mic hîndăă 'apă curgătoare’ (Ţiplea).
  Hîrdăiaş (Mat. 65) < hîrdău, -ae.
  Porumbaş (Bibi. 701/4S : iteptozepă, pullus collumbae) < porumb. Salonaş (Mold.) < salon.
  Scăunaş < scaun.
  Secrilaş (Dos. Prol. 873/7) < secriu.
  Volumaş (.volum.
  Cuţutaş (Pap. B.), cuţitaş (megl.) < cuţit.
  Giăngăraş 'clopoţel’ (megl.) < giangăres 'zîngănesc’.
                       Diminutive alintătoare. Nume comune.
  Bastonaş < baston.
  Băetănaş (Şez. IX 147 sub ţincăă) < băetan. Băeţaş (Mat. 115) < băet, -ţi.
  Chimiraş (Mat. 122) < chimeriu.
  Copilaş < copil.
  Coieleş (Păs.) < coteiu.
  Cufăraş < cufăr.
  Cuptioraş (Pas.) < cuptior.
  Fecioraş (Mat. 97) < fecior.
  Groşcîoraş (Bud.) < groşcîor 'smîntînă’ (Bud.). Iepuraş (Pas.) < iepure.
  Îngeraş (. înger.
  Meşteraş (Mat. 22) < meşter 'zidar’.
  Molidaş (Bud.) ( molid.
  Nuoraş (Dos. Prol. 372/12) < nuor, nour. Pîrăăaş < pîrău.
  Ştiubeieş (Pas.) < ştiubeiu.
  Zidăraş (Mat. 22) < zidar.
  /
  Cucutaş 'cucoşel’ (megl.) < cucoi.
  Cupilaş (megl.) = dr. copilaş.
347
                                    Nume de plante.
   Mestecănaş — mesteacăn.
   Purcelaş 'scăetele-popiî; glouteron’ < purcel. Şofrănaş = şofran.
   Toporaş 'violette’ < topor Tiache’.
   Trandafiraş = trandafir de cîmp.
   Trifolaş = trifolă.
   Unguraş 'bălţătură; marrube-blanc’ < Ungur. '
                                    Nume de animale.
   Flueraş = floareâ 'mierla galbenă’ (Viciu, 43) =turc. floria 'loriot, verdier’, din gr., cf. ngr. <pX6pt 'tarin’.
                              Nume proprii de persoane.
                                 Nume proprii de botez.
   Andrieş = Andrelă.
   Ghlorghieş — Ghiorghe.
   Grigoraş = Grigore.
   Iliaş = Ilie.
   Ionaş = Ion.
                                 Diminutive depreciative.
   Autor aş < autor.
   Clocoieş < ciocolă.
   Doftoraş < doftor.
   Omănaş 'bout d’homme’ (Pamf.Agr.) < om, oameni. Profesoraş < profesor.
                                  NOMINA AGENTIS.
                              Derivate dela substantive.
  . Arendaş < arendă.
   Birtaş < birt.
   Bisericaş < biserică.
   Borfaş < boarfă, cf. zdrănţar 'Ovreu care vinde mărunţişuri pe zdrănţe’ (Conv. Lit. XX 1016).
348
   Braslaş 'slugă la sat (văcar, cioban, bacîu, etc.), funcţionar’ (Şez. II 150) < braslă 'slujbă, funcţie’ (ibid.).
   Buclumaş 'pers. care cîntă din bucium’ < bucium.
   Chiriaş < chirie.
   Cimpoiaş 'care cîntă din cimpolu’ < cimpoiu.
   Drumaş 'drumeţ’ < drum.
   Făptaş 'celui qui fait, qui accomplit, auteur’ < faptă. Industriaş <. industrie.
   Măcîucaş 'bourreau, litt. celui qui assome avec la massue’ (Hasdeu, Cuv. I 287) < măciucă.
   Meseriaş < meserie.
   Opacinaş 'rameur’ (Mard.) < opacină 'rame’ (Mard.).
   Pălmaş 'lucrător cu palmele’ < palmă.
   Plutaş < plută.
   Pungaş < pungă.
   Rîndaş < rînesc.
   Vîslaş 'rameur’ < vîslă 'rame’ (bulg. veslo, veslar).
   Zicalaş 'scripcar’ (Şez. II 44) < zicală 'cîntec din vreun instrument, — cimpolu, fluer, scripcă’ (Şez. ibid.) < zic 'cînt’.
                                   Derivate dela verbe.
   Cercetaş < cercetez. Ucigaş < ucig = ucid.
                               Derivate dela numerale.
   Miiaş 'căpitan carele laste preste o mie de oameni’ (Mard.) < mie.
   Sutaş 'conducător a o sută de soldaţi’ < sută.
                                    APARŢINEREA.
   Cetaş 'membrul unei cete de oameni’ (Şez. V 56) < ceată. Enorieaş < enorie — ngr. âvopta.
   Nuntaş 'pers. care face parte din alaiul unei nunţi’ (deja Dos. Prol. 481/i6) < nuntă.
   Ostaş 'soldat’ < oaste.
   Puşcărieaş = client al puşcăriei.
   Pregiuraş, împregiuraş 'vecin’ < împrejur.
349
                              NOMINA INSTRUMENTS
  Piimnaş 'bată sau bandă ce se coase la mînică ca manşetă* (Rev. cr. lit. III 166) < piimn.
                                  CONŢINUTUL.
  Rudaş 'un boghiu de fîn, cît poate duce odată doî oameni cu rudele’ (Viciu, 74) < rudă.
            PRODUSUL PRIMITIVULUI ŞI LUCRUL CARE URMEAZĂ A AVEÂ LEGĂTURĂ CU PRIMITIVUL.
  Tîrgaş 1. 'mărfurile ce se duc de vînzare la tîrg sau bîlcîu’, 2. 'lucrurile cumpărate la tîrg’ (Rev. cr. lit. III 171) < tîrg.
      4           LOCUL.
'plaîu, potecă prin pădure spre vîrful muntelui’ (Şez.
   şaua calului (Dame T. 49).
                  ADIECTIVE.
                DIMINUTIVE.
           Diminutive alintătoare.
   Suraş (Bud.) =sur.
   Golaş 'puîu gol’ (Muma [pasăre] cloceaşte pe golaşi. Bibi. Î42%t: IjcI twv voaeswv) < gol.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Buclucaş < bucluc.
   Codaş < coadă.
   Fruntaş < frunte.
   Nevoiaş < nevoe.
   Pătimaş < patimă.
   Pizmaş < pizmă.
   Trufaş < trufă 'mîndrie’ (Mard.).
   Zăcâş 'leneş’ (Pamf. C.) < zac.
  Hăţaş V 98).
  Şeăaş
350
                               POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
                    Derivate dela substantive.
   Cal nărăvaş < nărav.
   Hulub rotaş 'cu coada rotată’ (Săgh. 103) < roată.
   Părtaş 'care face parte’ < parte.
   Puşcaş 'soldat orî vînător înarmat cu puşcă’ (Ţiplea) < puşcă. Tăinaş 'care vorbeşte cu altul tainic’ (Pamf. J. II) < taină.
                                   Derivate dela verbe.
   OI împungaşe 'care împung’ (Dame T. 68) < împung.
                                         FELUL.
   Cal înaintaş 'care merge înainte’ < înainte.
   Cal lăturaş 'care merge pe de lături’ (Codin, ]*>, sub ceahlău)*, dinţi lăturaşi 'dinţi de pe delăturî la cai’ (Dame T. 47) < latură. Colţi, dinţi mărginaşi la cai (Dame T. 47) < margină.
   Prăştiaş = calul dela praştie, cheval de vol6e, attache en dehors du timon (Săgh. 101).
   Cal rotaş 'dela roate’ < roată.
   Ţăran miljocaş 'de mijloc’ < mijloc.
                                        ADVERBE.
                                 Diminutive alintătoare.
   Tupilaş (Pas.) < tupilesc.
   -sţ
                                    SUFIXE COMPUSE.
                                   -ălaş1 (—-ală+-aş).
                                 Diminutive alintătoare.
   Purcălaş (Conv. Lit. XX 1016) < porc.
   Drăgălaş < drag.
                               -ălaş2 ( =-eală+-aş).
                  PRODUSUL PRIMITIVULUI. Aşedzălaş 'aşezămînt’ (Ţiplea) < aşez.
351
                                    -ogaş ( =~og+-aş).
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Boţogqş 'cel ce face boaţe, belele" (Codin, 11) < hoaţă.
                                 -ulaş (=-uîu+-aş).
                                     DIMINUTIVE.
   Prunduiaş (Pasc.) = prund.
   Originea: -a§, introdus prin :
   Bogătaş < srb. bogataş 'homo dives’.
   Brăzdaş < srb. brazdaş 'bos arator dexter’.
   Codaş nume de familie < bulg. kotaş 'cocher’.
   Papiştaş 'catholique’ <bulg. papiştaş 'papiste’.
   Pelinaş 'vin â l’absinthe’ < bulg. pelinaş.
   Slujbaş 'fonctionnaire, employe’ < bulg. slu&baş.
   Sufixul este în strânsă legătură cu -’ăş, -iş, -uş, -eş, -oş, -6ş, v. -uş.
   Obscur:
   Oaie cărăbaşă 'neagră pe bot şi-ncolo albă, afar de picioare’ (Vîrcol), cf. turc. kara 'noir\ alb. karabaşâ 'escarbot noir’.
                                 Elemente ungureşti.
   Adălmaş < âldomâs.
   Făgaş < vâgâs.
   Imaş < nyomâs.
   Lăcaş i lakâs.
   Sălaş < szâllâs.
   Uriaş < oriâs.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de Sufix:
   Sufixul -aş s’a sustituit lui -aciu în :
   Cosaş 1. 'faucheur’, 2. Zool. 'faucheur, Phalangium opilio* (Şez. V 59) < bulg. kosat 1, 2.
   Gonaş = gonacîă, v. -adu.
352
  Genul şi Pluralul.
  Cuvintele în -aş sunt: masculine, când exprimă o fiinţă, eterogene, pl. -e, când exprimă un lucru.
                                   IŞ (-ii).
  Observaţie. — Dr. mr. — Fem. -işă.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                      Concrete.
                                     DIMINUTIVE.
                               Diminutive propriu zise.
  Cîmpiş (Dai.) < cîmpu.
  Şcăuniş 'lemnul cel de deasupra osiei legat de aceasta- prin umeraş, care este un cerc de fler’ (Viciu, 75) < scaun.
                                Diminutive alintăioare.
                                   Nume de plante.
  Brădiş 'cornifle’ < brad ?, cf. plantele bradu-ciumei, brădişor. Buciniş (Panţu, Rev. cr. lit. III 90, Viciu 23), buceniş (Şez. II 23) 'cucută’, plantă cu tulpina cilindrică < bucin — bucium. Toporiş ‘pintenaş; pied d’alouette’ < topor.
  Bătrîniş 'vergerette du Canada’, are florile albe-spălăcite < bătrîn. — Pentru dim., cf. încă numirile şoricel, steluţă.
                                   ■ NOMINA AGENTIS.
  Piriş 'reclamant’ (dejâ Car.) < pîrăsc.
  Steghiş 'stegarîul la nuntă’ (Viciu, 79) < steag.
                                NOMINA INSTRUMENTI.
  Acoperiş, coperiş (Mat. 28) < acopăr, învăliş < învălesc.
353
                               PRODUSUL PRIMITIVULUI.
   Ascuţiş 'tranchant’ < ascuţi.
   Tăiş 'tranchant’ (Hasdeu, 1840) <laiă.
   Painjeniş 'toile d’araignee’ (In odae, prin unghere, ş’a ţesut painjeniş, Eminescu) < painjăn 'araignee’, bulg. paiak 'araignee’, paiaiina 1. 'araignees’, 2. 'toile d’araignee’.
                                      COLECTIVE.
   Fetiş < fată.
   Frunziş < frunză.
   Pietriş,, mr. chitriş 'pietre miei scoase din rîuri’ mari’ < piatră. Pruhdiş < prund.
   Rămuriş 'desiş de ramuri în pom sau copac’ (Pamf. Agr.) < ramură.
   Turiş 'pae rămase (ogrinjî) dela vitele cornute, care se dau cailor’ (Bud.) < bulg. /or 'fumier’.
   Mărunţiş 'parale mărunte’, mărunţişuri 'lucruri mărunte’ </riă-runt, -ţi.               ■
                LQCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE PLANTE.
   Aluniş (Car.) < alun.
   Ariniş < arin.
   Brădiş < brad.
   Cărpiniş < carpin.
   Corciş < corciu.
   Curpeniş (Pasc.) < curpăn.
   Frăsiniş < frasin.
   Hăţiş tufiş de mărăcini' —hăţaş < haţ-, cf. şi hăţetj 'pădure mă-runtă, tînără, tufiş, lăstar des’ (Hasdeu, 2083, corn. Muscd). Masliniş (Dos. Prol. 462/i7) < măslin.
   Păiş (Pas.) < paiii.
   Răchitiş 'saulaie’ < răchită.
   Stcfăriş (Săgh.\114 c) < stejar.
   Tufiş, tuferiş (Vîrcol), stufiriş (Codin,*69) < tufă, tuf ar.
               LOCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE LUCRURI.
   Ariniş 'desert sablonneux’ (arinişurile Egiptului) < arină (mr.) —lat. arena. ; •                         y
Pascu, Sufixele româneşti.
23
354
   Baltiş 'cîmp mocirlos’ (Hasdeu, 3076) < baltă.
   Băhniş 'marecage, terrain marecageux’ (Hasdeu, 2876) < bahnă.
   Buturiş ‘loc plin de buturi şi de lemne aruncate în neorîn-duială’ (Godin, Ing.) < butur.
   Năsipiş 'loc năsipos1 < năsip.             t
                      LOCUI, PE CARE SE EFECTUEAZĂ O ACŢIUNE.
   Ascunziş, mr. (Dai.) ascumtiş 'ascunzătoare1 < ascund, -zl, ascumt 'ascuns1.
   Urdiniş 'borta dela ştlubeiu prin care Ies şi intră albinele1 (Dame T. 119, Şez. VII 188) < urdin.
                       LOCUI. CARACTERIZAT PRINTR’O CALITATE.
   Desiş 'loc în care copacii sunt deşi1 < des.
   Răpeziş 'loc foarte înclinat1 (Pamf. C.) < răpede, -zl.
   Teferiş 'loc neted1 (Pamf. 3. III) < teafăr?
   Povîrniş 'partea povîrnită a unul munte1 < povlrnesc.
   Arucutişu 'răpeziş1 (Mih.) < arucutescu 'rostogolesc1.
   Luminiş 'loc într’o pădure în care copacii sunt rari, şi în care deci este lumină, poiană1 < lumină.
   Podiş 'platou1 < pod.
                                       Abstracte.
                                       O ACŢIUNE.
   Cîrmiş (Vîrcol, Pamf. Agr.) < cîrmesc. îngheţiş (Bibi. 1688) < îngheţ, întîlniş < întîlnesc.
   Măritiş (dr. mr.) < mărit.
   Mlătiş < mlătesc.
   Sădiş (Car.) < sădesc.
   Treiriş 'action de battre eu grange1 (Bibi. 902/M) < trier. Murgiş (Obed.), murdziş (Dai.), amurdziş (Pap.B.) 'crepuscule, chute du jour1 < murdzescu 'amurgesc1.
                                        o STARE.
   Largul neteziş al câmpiilor (Vlăhuţă) < neted, -zl.
355
                                Abstraote-Concrete.
                  ACŢIUNEA ŞI LOCUL PE CARE EA SE EFECTUEAZĂ.
   Coborîş, scoborîş < cobor, scobor.
   Pogorîş (Bibi. 2292/85: xazâfeair, iter devix) < pogor.
   Suiş (Copci 'gropiţe făcute pe maluri pentru a înlesni suişul'. Godin, 20. — Suiş — avdfteatc, ascensus. Bibi. ÎBO1^. — Mare ni-î groaza şi greutatea mare a văzduhului aceluia suiş. Dos. Prol. 962/#. -- David să sula suişul muntelui măslinului. Bibi. 2192/53 : av§°aîvev iv zi) âvajîotaec wv IXatwv, asccndebat clivum olivarum) < sulă.
                ACŢIUNEA, LOCUL UNDE EA SE PRODUCE ŞI PRODUSUL.
   Clădiş 1. 'acţiunea de a clădi clăile’ (Pamf. Agr. 210), 2. 'locul unde se fac clăile’ (Pamf. Agr. 161), 3. 'clae de fîn’ (Vîrcol) < clădesc.
ACŢIUNEA, PRODUSUL, LUCRUL CARE URMEAZĂ SĂ FIE PRODUS.
   Măciniş 1. 'acţiunea de a măcina’ (Tiktin), 2. 'păpuşoi măcinaţi, făină proaspătă în momentul cînd se aduce dela moară’ (Şcz. V 105), 3. 'bucatele duse la moară spre măcinat’ (Rev. cr. lit. III 159) < macin. — Cu înţelesul 3 megl. măţiniş.
                     O STARE ŞI LUCRUL CARACTERIZAT PRIN EA.
   Acriş 1. 'aigreur’ (Dai.), 2. 'petit lait aigri employe comme vinaigre’ (Hasdeu, 212), cf. acreală 'aigreur şi năcreală 'vinaigre’ (Viciu, 62).
   Ciritiş — ceret.
                                     ADIECTlVE.
                                   APARŢINEREA.
   Areadzimiş 'care locueşte pe coasta unui munte, la poalele unui munte’ (Dai.) < arîdzî'm 'poalele, coasta unui munte’.
   Cimpiş 'de cîmp : cal cîmpiş' (Dai.) < cîmpu.
   Irgheliş 'de herghelie : cal irghiliş' (Dai.) < irghile.
   Mundiş 'de munte : cal mundiş' (Dai.) < mundi.
   Pîduriş 'de pădure, fig. sălbatic : om pîduriş' (Dai.) < pîduri.
                          356
                                   ORIGINEA.,
  Frînchişă un fel de poamă < roman, francus.
                                      MATERIA.
  Arîchiă ţipurişă 'rachiu de drojdie’ (Dai), mere ţăpărişe 'mere eu; gust aei'u, astringent’ (Viciu, 82) <ţipură 'drojdie, rachiu’ (Dai.) =bulg. ţipuri s. f. pl. 'marc, lie, fondrilles’.
                        ÂSĂMĂNAREA.                 ' " ; '
  Ploae pînzişă 'vlog, ploae generală’ (Pamf.J.III sub vlog) < pînză.
  In special coloarea :
  . Limuniş 'qui est de couleur de citrdn’ (Dai.) < limorta 'citron’.
                                        ADVERBE.
                                   ADVERBE DE MOD.
                                Derivate dela substantive.
  Arciş 'eii travers, transversalement’ < arc.
  Buziş (trăsură cu patru cai buziş) < buza.
  Costiş 'per latus, ad latus’ (Car.) < coastă.
  Cruciş < cruce.
  Făţiş < faţă.
  Frunţiş 'cu fruntea sus, cu curaj’ < frunte, -ţt.
  Pieziş < piază: 'spetează oblică la căruţă’ (Godin, 57), cf. apoi piezul casei (Dan. I 126, sensul?), în piez (Păsc.), în pchez (Ciob.) adv. 'oblic’.
  Ponciş 1. 'în curmeziş’ (Godin, 60), 2. 'chîorîş’ (Pamf. C.) < poancă 'discorde, dissension’ (Cihac), dete căciula de-a poanca=o asvârfi la întâmplare (Ciob.), fef» şi poriciu 'înclinaţie mare a unul deal’ (Şez. IX 152).
  Vintriş 'culcat cu pântecele [ =pe pântece] împrejurul focului’ (Şez. V 171),! 'curmeziş’ (Şez. III 91) < lat. venter.
                                     Derivate dela adiective.
   Chlorîş < chior,
  , ţn lungiş < lung.
357
   Mălcomiş (Car. Dos.Prol. 90 £/â0) 'en silence, tacitement’ < mălcom 'silence’ (Car.) = bulg. mâlkom adv. 'en silence’.
   Morţiş < mări, -ţi, cf. 'a umbla mort după ceva’.
                                    Derivate dela verbe.
   'A cosi — a merge cu picioarele cosiş, ca cînd ar cosi’ (Codiu, 21) < cosesc. '                                             "
   Pe furiş 'furtivement, â la derobee’ < fur 'voler’, cf. 'a fura cu urechea’.
   A merge îridoiş 'a merge cu pieptul înainte şi cu o Iuţeală nemaî pomenită’ (Codin, 41) < îndoesc 'plier’.
   înnotiş 'natando’ (Car.) = îrmot idem (Car. Mold.) < înnoi 'nager’.
   Pitiş 'pe ascuns’ (Vîrcol) < pitesc 'se cacher’.
   Tupiliş 'tupilîndu-se’ (Pas.) < tupilesc.
   Tîrîş-grapiş 'tîrîndu-se’ (Viaţa Rom. XX 390) < tîrăsc, grapă, cf. 'a se ţinea grapă de cineva’.
                                 Derivate dela interjecţii.
   Merge horţiş 'merge de-a curmezişul’ (Şez. IX 151) <r hoarţa <Pas.).                                            -
   Curmeziş < curm 'a se crăpă oblic’ -\--eziş dela pieziş.
   Chiorîş are încă variantele chiordiş, chiondorîş (Pamf. Agr.).
   Punctul de plecare pentru adverbele în -iş l-au dat unele substantive şi adiective în -iş.
   Astfel, adverbele costiş, cruciş, curmeziş corespund substantivelor respective :
   Costişurî s. f. pl. 'lanţurile care prind crucea de butuci la car’ (Dame T. 10).
   Crucişă pl. crucişe 'cele două lemne în formă de cruce la zmeu’ (Mold.), crucişe sau cruci, răscruci 'două lemne la vîrtelniţă aşezate cruciş’ (Dame T. 14).
   Curmeziş 'puntea fierestrăulul, lemnul dela mijlocul ferestrău-luî’ (Dame T. 86), curmezişuri, 'stinghii, chingi, două lemne care leagă scîndufile la loîtră’ (Dame T. 11).
   Unele adverbe în -iş se întrebuinţează numai cu prepoziţie : în lungiş, în curmeziş, pe furiş ; — de-a curmezişul, -vr. prea furişul.
358
   In dial. mr. adverbele în -iş se întrebuinţează numai articulat:
   Ngruţişaltti (Dai.) = dr. cruciş.
   De-a urghişalul ‘cu ochii închişi’ (Pap.B.) < orb pl. orghl, cf. dr. orbeşte.
   Pre a furişalul (Pap.B.) = vr. pre a furişul.
   Originea: -i$, introdus prin :
   Cociş ‘cocher’ (Car.) < nsl. koHiS, rut. koiU.
   Drobişor, drobuşor Bot. ‘Isatis tin,ctoria’, plantă erbacee, zdrobiş nume de câni (Dame T. 181) — nsl. drobiş 'sorte d’herbe’.
   Gladiş Bot. ‘ârable, Acer tataricum’, arbust — srb.gladiş ‘lacer-tae genus’, rus. gladiş 'homo sanus’.
   Ocoliş ‘circuiţus’ (Car.) < srb. okoliş ‘circulus’.
   Pocriş ‘couvercle’ — rus. pokrîşka.
   Sporiş Bot. 1. ‘Polygonum aviculare’, 2. sporiş, sporiclu, sporic .'Verbena officinalis’ < rus. sporiş ‘Polygonum aviculare’, srb. sporiş ‘Achillea millefolia’.
   Cuvinte obscure :
   Sămăchiş Bot. ‘Coronilla varia’, sămătişe ‘lapte prins, lapte acru’ (Bud.).
   Tărîş ‘eau-de-vie de la pire espece’ (Hasdeu, 2538).
   Sufixul -iş este în strânsă legătură cu -ăş,-tiş,-âş,-’eş,-oş,-6ş, v. -uş.
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de sufix:
   Sufixul -iş s’a substituit lui -eş în :
   Măcriş < macriş = bulg. mokreş, v. -eş.
   lui -ice :
   Cerbiş, cerbişă = cerbice ‘sulul jugului la car’ (Damâ T. 13).
   Clocotiş = clocoticlu Bot. 1. 'Rhinantus alpinus’, 2. ’Staphylea pinnata’ — srb.-cr. klokâiika, sl. klokotâţ, ceh. klokob, pol. klokotka, os. klokotâţ ‘pistache sauvage’.
   Costreiă Bot. 1. ‘Panicum Crus Galii’, 2. ‘Setaria glauca’, 3. ‘Sorghum halepense’ — srb. kostriş ‘Sonchus Arvensis’.
   La grupa cuvintelor în -iş a trecut:
   Machiduniş ‘perşii’ (Dai.) < ngr. ţiaxeSov^ot.
359
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -iş simt: 1. mhsculine, când exprimă o fiinţă masculină (pîrîş, steghiş), 2. eterogene, pl. -uri, când arată un lucru (acoperişuri, învălişuri, mărunţişuri, ciritişuri, tufişuri, desişuri Bibi. 1142/a> 642/1( dmpişuri, ascumtişuri).
                                 UŞ (-te).
   Observaţie. — Dr. mr. megl. — Fem. -uşă, dial. -uşe. Funcţiunea.
                                 SUBSTANTIVE.
                            DIMINUTIVE. Diminutive propriu zise.
   Bărbătuş < bărbat.
   Cerceluş (Pas.) < cercel.
   Lemnuş 'un lemn mic care ţine ţeava în suveică’ (Dame T. 136) < lemn.
   Părătuş 'luette’ < palatum.
   Păruş (Bibi. 1431/!,,) < par.
   Sfîrcuşul nasului 'bout du nez’ (Revista Ion Creangă, voi. III, 281) <sfîrc.
   Tecuş 'vagina’ (Car.) < teacă.
   Bulbuş 'cavitatea ochiului’ (Grig.) < bulb-, ci. varianta bolboaşă, apoi a bulbuca ochii ’faire' de grands yeux’, a holba ochii 'âcarqiiiller Ies yeux’, lat. volvere.
   Aripinuş 'cîorchinaş’ (Dai.) < areapini 'ciorchină’.
   Chipruşu 'clopot mic’ (Mih.) <*chipuruş < chipuru 'clopot’ (Mih). Ciiruş 'mică ciorchină’ (Dai.) < căit.
   Cîruş, ciiruş (Dai.), megl. cărluş 'scripte’ < car, de unde şi cirul’ ă idem (Dai.).
   Culucuş 'colăcel’ (Dai.) < culâc.
   Cumăluş 'bucăţică’ (Pap.B.) < cumată 'bucată’.
   Lipuruş 'puîu de Iepure’ (Dai.) < l'epuri.
   Miruş 'măr mic’ (Dai.) < mer.
360
   Piruş 'păr mic’ (Dai.) < per.
   Strînu§ 'hăinuţă’ (Dai.) < strană (Pap.B.).
   Căldăruşă (Pas.),’ cîldîruşă (Dai.) < căldare.      '•
   ■ Cărăruşă < cărare.
   Găleluşă (Mat. 64) < găleată.
   Mănuşă 'gant\ mr. mînuşă 'anse’ (Obed.), megl. mănuşă 'le manche’ < mînă 'main’.
   Pănuşă 'frunză a ştiuletulul’ (DameT. 63) < pană, cf. pi. pene (Dame T. 63).                                     '
   Cliduşă 'articulation’ (Dai.) < ngr. xXsiSC 'clef, clavicule’.
                                    Diminutive alinlătoare.
                                         Nume comune.
   Căţeluş, mr. cîţîluş (Dai.), megl. căţiluş < căţel.
   Picioruş, megl. piciuruş, cicluruş < picior.
   Purceluş, megl. purţiluş < purcel, purţgl.
   Viţeluş (Pas.), megl. viţiluş, viţăluş < viţel, viţpl.
   Anghiluş 'îngeraş’ (Dai.) < anghil.
   Auş 'vieillard’ (Dai.) < avus.              \'
   Birbicuş (Pap.B. Dai.) < birbec.
   Fîrtîtuş (Dai.) < fîrtat.
   Surţiluş (Dai.) < surţel.
   Şuricuş (Dai.) <şoaric.
   Mingiuş 'păduche’ (Dai.) < *miciuş < mic pl. micî. Pentru ng < nc cf. mingiună (Dai.) -= dr. minciună.
   Căţeluşă < căţea, -ele, cf. şi căţeluş.
   Găinuşă, mr. gîl’inuşă (Dai.) Astr. 'Ies Pleîades’ < adină, gîl'ină. Nueluşă (Pas.) < nuia, -ele.
■ Ulceluşă.(Pas.) < ulcea, -de.
   Urechiuşă (Mold. Car.), mr. uricl’uşă (Dai.) < ureche, ureacVi, Vălceluşă (Pas.) < vâlcea, -ele.
   Lînduruşe (Pap.B.) — lîndură 'rîndunică’.
   Pîndicuşă (Dai.) < pîndic 'pînteee’.
361
                                    Nume de plante.
   Aiuş 'Allium silvestre’ (Car.) < alu.                 ...
   Cerceluşi 'lăcrămioare, Convallaria majalis’ < cercel.
   Frăncuşă un fel de poamă (Mold.) — roman francus.
   Lăpuş de oae = brusturu-ogei 'Telekia specioasa’? mr. lîpuş 'plantă ca toile1 lafgi şi cd tipărea galbănă’ (Dai.) itappa 'bar-dane; brustur’.
   Lemnuş —■ lemnu-Domnulul.
   Mărgeluşă 'gremil des champs’ < mărgea, -ele.
   Scăiuş 'verge-â-pasteur’, ate tdlpina acoperită cu peri şi cu ţepi inegali < scală 'cirse lanceole’.
   Cîpuşă 'căpşună’ (Dai.) < cap.
                                      Nume de animale.
, Cîtuş 'chat’ (Dai.), cătuşă (Mih.), cătuşe (Pap. B.), cîtuşă (Dai.), xhegl. cătuşă 'chatte’ < caitus, catta.
   Greluş 'grier’ (Conv. Lit. XX 1011) = grei.
                                     Nume proprii.
                               Nume proprii de persoane.
                                     Nume de botez.
   Andruş (Pap.B.) = Andrelă.
   Angheluş, -uşa < Anghel.
                                    Nume de familie.
Plelmuş (Codin, 57) < plelm 'mălaîu’ (ibid.).
                               Nume proprii de animale. Nume de câni.
   Arpaduş (Şez. VIII 114) < Arpad.
   Lemnuş (Şez. VIII 115) < lemn.
   Negruş (Şez. VIII 115) < Negru (ibid.).
362
                                 Nume de mâţe.
   Gălbînuşa (Şez. VIII 116) <galbăn.
   Negruşa (Şez. VIII 116) < negru.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Trepăduş < trepăd.
                                    CONŢINUTUL.
   Albuş ‘blanc d’oeuf’ < alb.
   Gălbănuş 'jaune d’oeuf’ < galbărt.
                               NOMINA INSTRUMENTI.
   Astrucuş 'acoperiş’ (Hasdeu, 209, 1907) < astruc.
1 Astupuş, stiipuş''dop de astupat un vas’ (Şez. V 125) < astup. Scăpăruşă 'allumette’ (Viciu, 75) < scapăr.
   Tăiuş 'lemnul pe care se tae ceva’ (Pas.) < taiă.
   Ţăpuş 'un instr. rotund cu care fac găurile la opinci’ (Viciu, 83) < înţep.
   Pleptănuş 'pieptene cu care se scarmănă lîna, darac’ (Rev. cr. lit. III 164) < pieptăn.
                            ÎN SPECIAL NUME DE HAINE.
   Urmăruş 'humerale’ (Car.) < umăr, cf. umărar.
   Bituşe 'sarică, o îmbrăcăminte lungă, pentru Iarnă, fără mînecl, făcută din piei de oae’ (Conv. Lit. XX1005) este obscur.
                                     COLECTIVE.
  Mărunţuş < mărunt, -ţi.
                LOCUL UNDE^ SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE PLANTE.
  Păluş (Pas.) < pală.
  Smeuruş (Viciu, 78) <smeură.
363
                    LOCUL PE CARE SE EFECTUEAZĂ O ACŢIUNE.
                               Derivate dela verbe.
  Culcuş (dr. mr.) 'locul unde se culcă’ < culc.
  Lunecuş 'loc pe care se lunecă, alunecos’ < lunec.
  Urcuş 'loc pe care se urcă pe munte’ (Şez. V 168) < urc.
                                  Derivate dela substantive.
   Gheţuş 'locul pe care copiii se dau pe ghlaţă’ < ghlaţă.
   Săniuş 1. 'locul pe care copiii se dau cu saniea’ (Mold. Viciu 39), 2. 'cale de sanie’ (Rev. cr. lit. III 167) < sanie. — Prin analogie cu acesta s’a născut dăniuş 1 (Viciu, 39) < daă. — Fiindcă copiii se daă şi in scrînciob, cuvântul dăniuş, sub formele dăinuş, dăinîuş, a căpătat înţelesul de 'scrînciob în care se dau copiii’ (Viciu, 39).
   Stecluş 'drum ca stecla, numai ghlaţă’ (Şez. V 124) < steclă.
                                     Abstracte.
                                     O ACŢIUNE.
   Număruş 'numărătoare’ (Iarn.-Bârseanu) < număr.
   Următoarele două se întrebuinţează numai în sens figurat: Frecuş *bătae’ (Şez. IX 148, Pamf. J. III), 'zoală, chin mare’ (Şez. V 73) < frec.
   Picuş 'parale ce capătă cineva ca bacşiş pentru mici afaceri’ < pic.
                                   O STARE.
   Luduşul mării < luciu.
   Crestuş = creastă 'crestătura leucii de care se prinde carîmbul la car’ (Damâ T. 11).
   Frînţuş 'Gallicus morbus’ (Car.) = frenţă.
364
               V<           ADIECTIVE.
                                 Diminutive, propriu; zise.
   Gîlbinuş 'gălbiu’ (Dfil.) < galbin.
   trivinuş 'care bate în cenuşiu’ (Dai.) < Yriv 'cenuşiu’.
                                  Diminutive alintătoare.
   Puţineluş (Car.) = puţinei Beluş = belu 'alb, frumoşi (megl.).
                                      ADVERBE.
                               Diminutive alintătoare...
  D-abteluşa (Jipescu) = de-abia.
  Acmuş (Car.), amuş, acuş (Mold.) 'tout-de-suite’ = acmu, acum. De mînecuş 'de graiid matin’ (Dos. ) — de mînecate.
  Tupiluş (Pas.) < iupilesc.
                                  SUFIXE COMPUSE.
                                  -ăuş (=-ău-\~uş).
                                     DIMINUTIVE.
  Lătăuş 'un vierme de apă cam încovrigit’ (Şez. III 69) < lat. Cărlăuş 'cripte’ (megl.) <*cărăluş < căruiu id. (mr.).
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Bătăuş < bat.
  Jucăuş < joc.
  Sfădăuş < sfădesc.
  Zăcăuş ‘leneş’ (Pamf.J.lI) < zac.
                                  NOMINA AGENTIS.
  Cărăuş < car.
[.                  NOMINA INSTRUMENT!.
  Bătăuş 'lemnul cu care se loveşte mingea’ (Şez. VII 185). — Din
bătăuş + bătae s’a născut bătăiuş 'claquet, cliquet d’un moulin’.
  Pentru naşterea acestui sufix cf. mîncăuş de oameni < mîncăă
                                          m
                       -iiniş (=-ur~\—uş). .j ; j DIMINUTIVE.
   Ghimpuruş (Şez. V 74) < ghimpe.
   Limburuş 'luette’ < limbă.
                       -eguş (r^-e<j+-Hş).
   Răpeguş 'drum costos’ (Noua Rev. Rcm. VIII 87) < tipa. Originea : -itif, introdus prin :
   Căpuşă (Şez. II 186), mr. cipuşă (Ral.), megl. căpuşă Zool. tique’< bulg. kapuş.        *•
   Mătuşă 'tante1 < rus. mătuşă.
   Răguşă 'cu coarne, despre oi’ (megl.) — srb. roguşa 'vaeca cornuta’.
   RăbuŞi mr. arîbuş (Dai.) 'taille’ < srb. ceh, răbuş.
   Scoruş 1. 'sorbier, cormier, Sorbus domestica’, 2. 'sorbier des oiseaux, Sorbus aucuparia’, mr. cruş 2 (Dai.) < *scoruscius, *co-ruscius = scoruscus, coruscus 'briliant, etincelanf’. — Scoruşii au fructele roş-aprinse. — Din rom. cuvântul a trecut în limbi slave : bulg. oskruşa, srb. oskoruşa, nsl. oskoruş, skoriş h
   Fenomene de Analogie.
   Substituţii de sufix:
   Sufixul -uş s’a substuit lui -o/ în :
   'ijăpădăş nume de câni (Şez. VIII 115) < Lăpădatu id. ibid. Tărcuş nume de câni (Parnf. C.) < tărcat?— In Mold. de Nord Tărcuciii. lui -otă în :
   Cioruş 'negru ca un ţigan’ (Rev. cr. lit. III 93) = exordiu: Piţiguş (Conv. Lit. XX 1015) — pi{igoîii. lui -uc :
   Dălcăuş 'ajutorul cîrmacîuhnla plutărie, el stă în coada plutei’ (Şez. II 24) <turc. dallcauk 'părăsite; bouffon, flatteur’.
   Sufixul -ăuş s’a substituit lui -uş în r Dăinăiiş 'scrînciob”1 (Boc.) < dăinuş.
   . La grupa cuvintelor în -uş a trecut:
   Lăcătuş serrurier’ < ung. lakatos.
366
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -uşă sunt feminine şi fac pl. în -uşi, dial. -uşe, mr. -uşi. — Substantivele în -uş sunt: 1. masculine, când arată nume de fiinţe ori de copaci (bărbătuş, căţeluş, trepăduş, mr. miruş, piruş), apoi dr. pieptănuş, mr. cliruş, 2. eterogene, pl. -e, mr. -i, diminutivele cari arată un lucru (lemnuş, picioruş, mr. cîruş, strînuş, surţiluş), 3. eterogene cu pl. -uri toate celelalte (mărunţuş, mr. culucuş). — Mr. aripinuş, chipuruş, cumătuş, sunt înregistrate ca eterogene, dar pl. nu este indicat.
                Observaţii generale asupra sufixelor în ş.
  Sufixele rom. în ş sunt de două categorii: 1. accentuate : -âş, -iş, -6ş, uş, 2. neaccentuate : -’ăş, -’eş, -’oş, - şa.
  Toate aceste sufixe provin din sufixele slave în ş, cari erau neaccentuate la nominativ şi accentuate la celelalte cazuri.
  Din sufixele slave în ş a trebuit să avem în româneşte tabloul următor:
  sl. -aş > rom. -âş, -’ăş. sl. -eş > rom. -iş, - eş. sl. -iş > rom. -iş, - iş. sl. -oş > rom. -6ş, - oş. sl. -uş > rom. -âş, -’nş. sl. -şa > rom. - şa.
  sl. -îş a fost suplantat prin celelalte.
  După cât se pare în limba rom. -iş a cedat locul lui -eş; —’iş şi - uş au trecut probabil la - eş şi -’oş; —’eş a trecut probabil la-5$, când era precedat de un sunet care preface pe e în ă (cf. murăş şi mureş), şi -oş, când erâ precedat de un sunet care preface pe e în ă şi apoi în o (cf. neaoş < *neaăăş), aşa că a rezultat pentru româneşte tabloul următor : sl. -aş > rom.. -ăş, -’ăş. sl. -eş > rom. -’.eş, - ăş, - oş. sl. -iş > rom. -iş, -’iş - eş. sl. -oş > rom. -6ş, -’oş. sl. -uş > rom. -uş, -’oş.
  Din vremea când, potrivit etimologiei, derivatele româneşti, idela un radical oarecare se întrebuinţau în mod egal accentuat şi neaccentuat, ne-au rămas exemplele: zăcâş şi zâcăş, stogoâşă şi stâgoşă.
367
   Un exemplu de-’eş prefăcut în-’iş şi trecut la-iş : măcriş<mă-criş — bulg. mokreş.
   Dela acelaş radical se pot obţinea în limbile slave derivate prin câte două sufixe în ş. Exemple : srb. bogaiaş — nsl. bogatuş 'homo dives’, srb. kostreş —bulg. kostruş Zool. 'perche’, vsl. mokreşă, mokroşă 'aquarius’ srb. okoliş 'circulus’ — vsl. okoluş 'detoUr’. — Această particularitate s’a transmis şi limbii române: frînchişă-frăncuşă, mărunţiş—mărunţuş, păiş—păiăş, bolboaşă—bulbuş, iu-pilaş—tupiliş—tupiluş.
   Un astfel de dublet slav s’a păstrat chiar în româneşte :
   Răboş, răboj, mr. (Dai.) arăboj, răbuş, mr. (Dai.) arîbuş 'taille’ < bulg. raboş, srb. ceh. răbuş.
   Faţă de un derivat slav printr’un sufix în ş găsim în rom. un derivat, dela acelaş radical, cu acelaş înţeles, însă prin alt sufix în ş : srb. goliş, golitşav 'avis nuda’ — rom. golaş, 'petit oiseau sans plumes, bâjaune’ (bulg. golak).
   Faţă de derivate slave printr’un sufix în ş găsim uneori în rom. derivate prin acelaş sufix şi cu acelaş înţeles dela radicale latine: rus. bealîş 'blanc d’oeuf’—rom. albuş, rus. ioltîş 'jaune d’oeuf’ —rom. gălbănuş; — nume de animale : ceh. iernuşe 'vacca nigra’—rom. negruş 'caniş niger’, negruşa 'catta nigra’.
   Cf. în fine srb. blelaş 'equus albuş’—rom. Albaş 'nomen familiae’.
   Nsl. banderaş 'porte-drapeau’ —rom. steghiş, srb. gustiş 'res densa’—rom. desiş ;—srb. mag ar uşa 'uvae genus’—rom. frăncuşă.
   Printre cuvintele rom. sunt unele cari arată nume de plante, nume de animale (comune şi proprii), nume de familie. Acelaş lucru şi în limbile slave.
   Sufixul adverbial -iş noi l-am explicat ca provenind din suf. adiectival -iş. (Adverbe în -âş şi -uş sunt numai tupilaş, tupiluş, variante ale lui tupiliş). Observăm că în limbile slave există sufixul -şi pentru a formă adiective din adverbe.
   Aceeaş corespondenţă între sufixele slave şi române există şi din punct de vedere a înţelesurilor.
368
  In adevăr, sufixele rom. formează următoarele derivate :
SUBSTANTIVE.
  Concrete.
I)i mi n.          -âş, -iş, -*ş, -OŞ ?, -’şa i 
JNom. ag.          -âş, -iş, -                  
Poses. cal. excel.    ---, ---, -tiş (1 ex.)    
Instr.             - Aş, -iş, Aş                
Colect.            -, -iş, uş                   
Locul                  -Aş (1 ex.), -iş, -      
,Prod. prim.       -Aş, -iş, -                  
Dependenţa         -âş, -, -                    
Conţinutul         -âş, -, -uş                  
                            Abstracte.          
Acţiune                  ---, -iş, -uş ţ        
Stare              ---, -i$, '-uş (câte 4 ex.   
                            ADIECTIVE.          
Dimin.             -âş, -uş,^’eş (l;,ex.)       
Poses. cal. excel. -Aş, -ăş. ->a                
Calitatea          '-âş,- r’eş, -’şa (patron.)  
Aparţinere         -âş, -iş                     
Asămăn.                -ăş, -’eş, -’oş, -iş     
Materia            -iŞ                          
Originea           -H                           
                                       ADVERSE.
  Modul: -Aş, -î?, -uş.
  Aceste înţelesuri se regăsesc în limbile slave (Miklosich, 339 — 346), Pentru. înţelesurile atestate în exemple numeroase citez numai exemplele introduse în rom. şi deja citate sub fiecare sufix în parţe.             • : v :C ■
  Nomina agentis, — Bulg. kocaă (rom. Codaş); bulg. sluWa&y (rom. slujbaş), nsl. koiiS, rut. kocîk (rom. cociş).
  rPoşesmukumi calităţi prin excelenţă. ~ Srh. bogataş (r;om. bogătaş), srb. brazdaş (rom. brăzdaş), vsl,, kokoSi (rom. eucoş), srb./ roguşa Vacca cornuta’ (megl. răguşă 'ovis comuta’).
369
   Posesiunea unei calităţi.
   Nomina instr. — Srb. krivaş 'culter longior curvus’, vsl. le-meii 'aratrum’, srb. kotluia 'vas quoddam fictile’, rus. krivuia 'Art Pflug’, srb. klepetuia 'tmtmnabulum’, bulg. raboi (rom. răboş).
   Locul. — Nsl. okolui 'detour’, srb. oprlîuia, pieskusa 'terra sa-bulosa’, srb. barei 'palus’, nsl. stalii 'domicilium’, pol. kotusza 'Marterstube’.
   Produsul primitivului. — Bulg. pelinai 'vin â l’absinthe’ (rom. pelinaş), rus. ogarii 'das Angebrannte’, rus. vîigrîi 'Gewinn bei Spiel’.
   Aparţinerea (dependenţa). — Bulg. papiitai 'catholique’ (rom. papiştaş), bulg. mokrei Bot. 'cresson d’eau’ (rom. mâcriş).
   Diminutive. — La Miklosich se găsesc exemple numai pentru -iş, -îş : rut. korotîi 'kleiner Mensch’, srb. malii 'parvulus’, rut. malîs 'Kind’, rus. malii 'kleiner Mensch’, srb. ţeplii 'hastula regia’, rus. îunii 'pullus lari’, rus. utenîi 'pullus anatis’.
   In dicţionarul bulg. al lui Markov găsesc palai (şi pale) 'petit chien’, apoi tugiia=tug Bot. 'fritillaire imperiale’.
   Hasdeu, 1947—1959, deosebiâ pe -âş1 care formează nomina agentis, de -âş2, -iş, -âş diminutive. Pe -aş1 îl derivă din lat. -asius, forma arhaică a lui -arius, pe -âş2, -iş, -uş le derivă din lat. *-asceus, *-isceus, *-usceus =-ascus, -iscus, -uscus. Sufixele respective slave le consideră ca împrumutate din rom.
   Hasdeu nu cunoşteâ toate funcţiunile lui -âş, -iş, -âş şi nici legătura lor cu - aş, -eş, -oş, -âş, -şa.
                                 SUFIXELE VERBALE.
                                         Ă.
   Observaţie.—Dr. megl. —Şi l.
   Funcţiunea.
                           A STRIGĂ, DESPRE ANIMALE.
   Behăesc 'beler’ < beh.
   Bîzăesc 'bourdonner’ < bîz.
   Chiţăesc 'crier, en parlant des souris’ < chiţ. Coviţăesc 'crier, en parlant des pourceaux’ < coviţ.
P&scu, Sufixele româneşti.
24
370
   Găsăesc 'crier, en parlant des oies’ < găs.
   Grohăesc 'grogner’ < groh.
   Hămăesc 'japper’ < ham.
   Măcăesc 'crier, en parlant des canards’ < mac.
   Mîorlăesc 'miauler’ < mîorlaă.
   Ocăcăesc 'coasser’ < oacaca.
                                  A VORBÎ FĂRĂ ROST.
   Hondrăesc (Şez. III 16) < handra 'fără treabă, degeaba’. Lehăesc < leh-,
   Liorbăesc < lioarbă.
   A brumăi — a bate bruma (Pamf. Agr.).
                                        VARIANTĂ.
                                            că.
   Extrasă din verbe ca plescăesc, *piscăesc (v. mai jos).
   Megl. chifcăesc 'eternuer’ < bulg. kiham.
   Originea: a (G. Pascu), —formează duraţive şi interative, introdus prin :
   Chihăesc < bulg. kiham eternuer’.
   Nădăesc 'esperer’ < bulg. nadeaia.
   Plescăesc < bulg. pleaskam 'claquer, battre des mains’. Scîrţăesc — bulg. kârţam.
   Megl. alăes 'tâter, palper’ < bulg. halam.
   Mucăes 'mugir, beugler’ < bulg. mukam.
   Pisăes. 'ecrire’ < bulg. pisa.
   Ricăes 'mugir’ < bulg. rikam, vsl. rîka.
   Tăes 'se cacher, se derober’ < bulg. taia se.
   Molfăesc = megl. mălvăes.
   Fenomene de Analogie.
   Sufixul ă s’a substituit lui u în :
   Pipăesc 'tâter, palper’ < *pipuesc — bulg. opipvam.
   Sufixul u s’a substituit lui ă în :
   Piscuesc 'piauler, piailler, criailler’ < *piscăesc = bulg. piskam. Pomăzuesc 'oindre, sacrer’ <bulg. pomazvam.
371
                                 Am.
  Observaţie. — Dr. mr. Funcţiunea.
                                 DURATIVE.
   Bodogănesc 'grommeler’.
   dondănesc 'se disputer pour des riens’ < cioandă 'dispute’.
   Dondănesc 'grommeler’ < dond-,
   Zîngănesc 'tinter, resonner’ < zang; zîng (Şez. V 175).
   Cărţănesc 'crier, en pari. d’une plume, d’une porte, d’une roue; craquer, en pari. d’un lit, d’une botte’ (Mih.)—bulg. kârţam.
   Plăscănescu 'plesnesc’ (Pap.S.) — bulg. pleaskam 'claquer, bat-tre des mains ; souffleter’.
   Originea : Desvoltat din n prin epenteza lui ă între radicalul ■verbului şi sufix, după cum se poate vedeâ din ţicnesc = ţăcănesc < ţac (G. Pascu).
                                        N.
  Observaţie. — Dr. megl. Funcţiunea.
                                     UN ZGOMOT.
   “Ciocănesc, megl. ciucnesc < cioc.
   Foşnesc < foş.
   Pocnesc < poc.
   Megl. ţucnes 'sucer’ < ţuc-, cioc-, cf. mr. ţucuescu idem (Pap. Megl.), apoi 606, 6u6, cerut de limbi romanice (Meyer-Liibke, 2452).
   Megl. guşnes 'iau de gît’ < guşă 'gît\
   Originea : n (A. Philippide, Pr. 155), —arată posibilitatea şi perfectivitatea, introdus prin :
   Crîcnesc întreb, cu negaţie 'ne dire mot’ —srb. krknu.
   Duhnesc < vsl. dăhnon, srb. dahnu.
372
  Plesnesc < vsl. plesnon ‘plaudere’.
  Poticnesc < vsl. potiknon ‘împingere’.
  Răcnesc < vsl. rtknon ‘rugire’.
  Megl. de sigur de origine bulgară :
  Clutnes 'jeter, rejeter’.
  Crăşnes = dr. scrîşnesc ‘grincer’.
  Cucnes ‘pousser, croire’.
  Lăpnes ‘bâfrer’ —bulg. lapam 'bâfrer, dfrvorer; goinfrer; hap per’.
  Prăînes = prăes ‘zbor; voler’.
                                          U.
  Observaţie. — Dr. mr. megl.
  Funcţiunea.
                           A FACE ÎN FORMA PRIMITIVULUI.
  Arcuesc < arc.
  Ghemuesc < ghem.
  Şerpuesc < şerpe.
  Puscuescu 'a se face ca oţetul, a se înăcri’ (Dai.) < puşcă ‘oţet’
                       A FACE LUCRUL INDICAT PRIN PRIMITIV.
  Mrejuesc =fac mreajă (Codin, 51). împăciuesc < pace.
  Păcătuesc, megl. picătuesc < păcat, picat.
  Păsuesc pe cineva < pas.
  Plănuesc < plan.
  Preţuesc < preţ.
  Lîrguescu ‘lărgesc’ (Dai.) < largu.
  Sclîvuesc 'aduc în robie’ (Dai.) < sclav.
                      A FACE O ACŢIUNE ASUPRA PRIMITIVULUI.
  Gîtuesc < gît.
  Guşuescu 'a tăîâ gîtul’ (Dai.) < guşă ‘gît’.
373
                              A LUCRĂ CU PRIMITIVUL.
   Berduesc = cioplesc cu barda (Grig.).
   Drămuesc 'a cîntări şi a socoti în dramuri’ (Codin, 28) < dram. Mleruesc — ung cu miere (Pasc.).
   Pietruesc < piatră.
   Şinuesc < şină.
   Văruesc, megl. vărues < var.
   Vătuesc 'căptuşesc cu vată’*< vată.
   Drăcuesc = dau pe cineva la dracu (Codin, 28).
   Şiruesc 'taîu cu ferăstrăul’ (Pap. S.) < şară 'ferăstrău’. Cluţuescu 'a zvîrli cu picioarele de dinapoi’ (Dai.) < cloţă 'zvîr-litură cu picioarele de dinapoi a unul animal’ (Dai.).
   Mintuescu, minduescu 'gîndesc, cuget’ (Pap. B.) < minţi, mindi.
                      A PRINDE LUCRUL INDICAT DE PRIMITIV.
   Pescuesc < pescu 'peşte’ (mr.).
                                  A DA CUIVA CEVA.
   Cinuesc 'a ospăta pe cineva’ (Codin, 16) < cină.
   Căpătuesc < capăt.
   Ţîţuescu 'dau pruncului să sugă’ (Dai.) < ţtţă.
   Gîuruesc 'făgăduesc : cel cuminte gîurueşte, îar cel prost trage nădejde’ (Şez. II 229) < jur.
                   A PREVEDEĂ CU LUCRUL INDICAT DE PRIMITIV.
   1tingluescu 'a închinga’ (Dai.) < tinglă.
                A APUCĂ PE CINEVA DE LUCRUL INDICAT DE PRIMITIV.
   Păruesc < păr.
   Gîtuesc < gît.
                             A LOVI CU PRIMITIVUL.
  Pălmuesc < palmă.
                               A POSEDĂ PRIMITIVUL.
   Fricuescu 'a se speria’ (Dai.) < frică.
374
                              A EXTRAGE PRIMITIVUL.
  Lîptuescu 'mulg’ (Dai.) < lapti.
                                     A DEVENI.
  Grivuescu 'devin cărunt, sur’ (Dai.) < griv.
  Surduescu 'devin surd, asurzesc’ (Dai.) < surdu.
  Vremueşte 'a fi vreme rea, ploae sau ninsoare’ (Şez. V 172) < vreme.
  Ghinuescu 'a întreba şi răspunde de sănătate’ (Dai.) < ghini 'bine’, cf. l’dzîşu ghini-viMră = l-am salutat (Dai.), dr. a-şi da bineţe.
  Mi ciuduescu (Pap.B.) = mi ciudescu (Pap.B.) 's’etonner, s’emerveiller’, bulg. ludia se.
  Originea: -uv, -ov (A. Philippide, Pr. 155), introdus prin : Dăruesc 'donner, faire present de’ < bulg. darovam.
  Lecuesc 'medica menter, soigner, traiter’ <bulg. leakuvam. Tîlcuesc 'interpreter, commenter, expliquer’ < bulg. tâlkuvam. Tîrguesc 'marchander’ < bulg. târguvam.
  Trebuesc 'etre necessaire, falloir’ < bulg. treabvam.
                           SUFIXELE DE ORIGINE BULGARĂ.
                              SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                                      Ce (-'le).
  Observaţie. — Există numai în dial. megl. şl pare a se fi confundat uneori cu -ciu.
  Funcţiunea.
                             UN SINGUR DERIVAT.
  Lunce 'nume de bou fătat Luni’ < luni.
  Originea: bulg. -le, diminutiv (G. Pascu), introdus prin : Copce 'agrafe’ < bulg. kople.
  Donci sg. şi pl. 'izmene pentru copii’ (Dai.)— don pl. donuri 'izmene’.
375
   Cupilciu 'bâtard, enfant naturel’ (Dai.) < bulg. kopelle (atestat la Miklosich, 191).
   Vrapciu 'moineau’ (Dai.) < bulg. vrabie 'passereau, jeune moineau’.
   Beratce adv. 'ca la Berat' (Mih.).
   Pentru sufixul bulg. -le cf. următoarele exemple adunate din Markov : bile 'petit taureau’ < bik 'taureau’, bivolle 'jeune buffle’ <bivol 'buffle’, konle 'petit cheval’ < kon 'cheval’, garvanle 'petit corbeau’ < garvan 'corbeau’, văile 'jeune loup, louveteau’ < vâlk 'loup’, lereple 'petit tesson’ < lerep 'tesson’, kozuhie = dim. dela kozuh 'pelisse, fourrure’, korable 'petit navire’ < korab 'navire’, dripelle = dim. dela dripel 'chiffon, lambeau, haillon, guenille, loque’, panerle 'petit panier’ < paner 'panier’, petale = dim. dela petak 'piece de cinq centimes’.
   Sufixul -le este un sufix compus, v. Miklosich, 190—192.
                                CIU (- iu).
  Observaţie. — Există numai în dial. megl. Funcţiunea.
                           NUME DE FIINŢE MASCULINE.
                          Un nume propriu de animale.
  Murgiu n. de cînî < murg 1. 'murg’, 2. 'nume de animale’.
  Birciu — biru, bircu 'drăguţă, despre copil’ (Mih.), alb. bir 'fils\
  Originea: bulg. -Io, formează masculine (G. Pascu), introdus prin :
  Mărciu n. de câne—Mărea n. de oi — bulg. mrâk 'obscur, som-bre, â propos de la couleur’.
  nerciu n. de bou, dr. mierea n. de vaci (Pop. 55 b)— srb. mrk 'noir’, cf. dr. mierculea n. de vaci (Pop. 55 b.) < srb. mrkulia 'vacca nigra’.
  Stipciu 'bodîrlalul, o pasăre de apă’ (Mih.).
                                  __376_ _
  Exemple bulg. pentru -ie aduce Weigand, Bulg. Gr. 62. Adaug din Markov: sleapio s. 'aveugle’ < sleap a. 'aveugle’.
                                IC1CĂ (-itkâ).
  Observaţie. —Sufixul se găseşte numai în dial. megl.— Precedat de §, i se schimbă în p.
  Funcţiunea.
                                    DIMINUTIVE.
  CămişQcică 'cămeşuţă’ < cămşşă.
  Mcuricîcă 'fărmăturică’ < nicură 'fărmătură’. Răpidcă 'pietricică’ < rppă 'piatra’
  Spricîcă — mică aspră 'ban’.
                            FEMININE DELA MASCULINE.
  Ampiratidcă 'împărăteasă’ < ampirat.
  Originea: bulg. -iika (G. Pascu), introdus prin : Stumnidcă 'petite cruche’ < bulg. stomniika.
  Genul şi Pluralul.
  Cuvintele în -idcă sunt feminine. PI. nu este atestat.
                        SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE. UCICÂ (-uikâ).
  Observaţie. — Există numai în dial. mr. şi megl. Funcţiunea.
                                   SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
                              Diminutive propriu zise.
  Călivuclcă (Pap.B.) < colivă 'chaumiere’.
                               Diminutive alintătoare.
  MuVaruclcă (megl.) < mul’ari, cf. dr. mueruşcă.
377
   Originea: bulg. -u6ka, cf. kokucka, kokicka 'noyau’ (G. Pascu). Mut’ărucîc ‘mueratic’ (megl.) < mul’ari, cf. mr. mul’iruşcă 'de femee’ (Pap.B.) pare curios.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ucîcă sunt feminine.—Pluralul lor nu este atestat.
                           SUFIXELE ADIECTIVALE. AClCĂ (-âckâ).
  Observaţie. — Există numai în megl. Funcţiunea.
                                       FELUL.
   Furlină custandinaclcă 'galbăn de al lui Constantin, galban austriac’.
   Plicacică 'oae aplecătoare’ < aplec.
   Originea: bulg. -a£ka, fem. dela -ac (G. Pascu), introdus prin :
   Dănacică 'viţică de un au’ — dănac 'viţel de un an’ =bulg. danak, danate ’veau, taurillon’.
                               SUFIXELE ADVERBIALE.
                                     TA (-'ta).
                            ADVERBE DE TIMP ÎN MEGL.
   I)imn$ţata (sub mglnista) = dimnfţa 'dimineaţa*.
   Mar ţaţa — marţa, marţi 'Marţi*.
   Mpntizăta (Pap. Megl. 164) = mgntiza 'le lendemain’ (Glos.). Originea : bulg. -ta (G. Pascu).
                           CAPITOLUL IV.
                 UN SUFIX DE ORIGINE ALBANEZĂ.
                              Az (-’âz).
  Observaţie. — Dr. mr. — Fem. -ăză. — Mr. -ăz, -îz, -uz. — Dr. şi -ez.
  Funcţiunea.
                                       ADIECTIVE.
                                      DIMINUTIVE.
  Muşiticîz "frumuşel’ (Dai.) < muşitic 'frumuşel’ (Dai.). Nichicăză 'olecuţă, puţintel’ (Mih.) < nichică (Mih.), năchică Dai. sub chică) 'oleacă, puţin’, prop. zis 'un pic’.
  Niheamăză 'puţintel’ (Capidan, 76) < niheamă 'puţin’, de unde şi himîzic 'puţintel’ (Dai.).
  Mcuz (Mih. Pap.B. Dai.), Mcăză (Obed.) 'mititel, mititică’ < Mc 'mic’. —Dai. şi Mczu.
                                    SUBSTANTIVE.
                                    DIMINUTIVE.
                                   Nume comune.
" Tocăză 'casetă de muniţiunf (Mih.) < dr. ioc '6tui, gaîne’.
                                 Nume de animale.
  Cinteză 'pinson’ < cint-.
  Pupăză (dr. com.), pupeză (Bibicescu, Poez. Pop. 377), mr. pupuză (Dai.) < lat. *pupa=upupa, cf. it. dial. poppa, fr.dial. poupou, megl. pupcă. — alb. pupăză (Christophorides).
379
                                  Nume de plante.
                      Coacăz (dr. mr.) 'groseiller’, coacăză (dr. mr.) 'groseille’—lat. coccum, vgr. v.ov.%oc, alb. kok 'baie, fruit’. —alb. kokazâ 'bombons’.
   Originea: -âzâ, introdus prin:
   Şcurtiză 'caille’ (Pap. S.) < alb. şkurtâzâ.
                  CAPITOLUL V.
                 SUFIXELE DE ORIGINE NEOGREACĂ.
                         SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                              ADÂ {-âdâ).
 Observaţie.-Mr.—Şi -a8ă.
 Funcţiunea.
                                 UN substantiv feminin.
  VirfinaSă (Dai.), virfinadă (Pap.B.) 'vierge’ = vir^iră (Dai
  Originea: -ASa (Capidan, 11), introdus prin :
  A^riadă Bot. 'chiendent’ (Dai.) < xypiâ8z.
  Filadă 'carnet’ (Mih.) < foXXâda.
  NustimaSă 'plaisir, gout’ < voonjjiâSa.
  Zărcadă (Pap.B.), zîrcaM (Dai.) 'chevreuil’ < Copxaît.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -adă sunt feminine, pl. -ade.
                    ARţIO (-ar^lo).
  Observaţie. —Mr.
  Funcţiunea.
                                      COLECTIVE.
  Fitanîo 'mulţime, cîrd de fete’ (Dai.) < jeată.
                                        381
                     LOCUINŢA DESTINATĂ UNEI COLECTIVITĂŢI.
   Purcaryîo 'porcherie, etable â porcs’ (Dai.) < porc.
                          LOCUL UNDE SE FABRICĂ CEVA.
   Tabacaryio 'tannerie’ (Dai.) < turc. iabbak 'tanneur’.
   Originea: -apet6 (G. Pascu), introdus prin :
   Castanarfio 'châtaigneraie’ (Dai.) < ^xaotavapeio = xastavetov. Chiramanio 'tuilerie’ (Dai.) < *xspafiap«<5 — xepapeîov, cf. xspa-p.ApY)C 'tuilier’.
   Putanar^io 'bordel’ (Dai.) —xootavapeto.
   Pentru purcanîo cf. foopoovapetd 'etable â porcs’ < ?ovpofm 'porc1.
   Genul şi Flexiunea.
   Substantivele în -'fio sunt masculine şi fac pl. în -Xadzî.
                                 Ă (-â').
  Observaţie.—Mr. Funcţiunea.
                                NOMINA AGENTIS.
  Amiră 'empereur’ (Dai.) < turc. amir, ngr. â[upăc. Gindărmă(u) 'gendarme’ <it. gendarme.
  Originea: -ă(c) (G. Pascu), introdus prin :
  Amîxă, pl. -adzi, 'charretier’ (Dai.) < apiaSăc pl. ăjiaSASec. Sămără, sumără 'faiseur de bâts’ (Pap.B.) < oajiapăc pl. aa-p.ap(4§ec.
  Genul şi Flexiunea.
  Substantivele în -ă sunt masculine şi fac pl. în -âdzî.
382
                              EAUĂ (-eâuâ).
  Observaţie. —Mr.
  Funcţiunea.
                                     Abstracte.
   Pîtîreauă 'descărcătură de puşti, salvă (de puşti’ (Dai.) < turc. patîr-patîr 'imite une action prompte et tumultueuse,’ cf. şi patîrdî 'bruit tumultueux’.
                                      Concrete.
                                      OBIECTUL.
   Liseauă 'uşă la o tîrlă făcută din nuele, împletitură Nde nuele’ (Dai.) < leasă.
   Mîzeaăă 'cosmetic cu care femeile îşi înnegresc părul’ (Dal.)< turc. mazî 'noix de galle’.
                           LOCUL UNDE SE FABRICĂ CEVA.
   Ghizireaăă 'locul la stînă unde se fierbe zărul pentru a se scoate urda! (Dai.) < alb. gizar 'ajutorul celui care face brînză’.
   Pipiniaăă 'poivron’ (Dai. sub piperca) < bulg. piper 'poivre, poivrier’, ngr. mirepii 'poivrier’.
   Piştireauă 1. 'antre, grotte, caverne’, 2. 'grand rocher’ (Pap. B. Dai.) < bulg. peştera, peşterea 1. ngr. ţuciOTspT), punOTepij 1 (G. Meyer, Ngr. St. II 44), (imonpiot 'precipice, rocher’ (G. Meyer, Ngr. St. III 82).
                                  SUFIXE COMPUSE.
                               -îreauă (=-ar+-eauă).
   Ghiustîreauă 'coup de main sur la nuque’ (Dai.) = ghîuştă idem (Dai.), alb. grust idem < bulg. grâşt 'le creux dela main, poignee’.
   Sutîreaăă 'centaine’ (Dai.) =sută.
   Originea:      (G. Pascu), introdus prin :
   Arimî&eauă pl. -ei 'şirag de usturoîu, de ceapă’ (Dai.) < &pp.a&tâ 'rangee, file, chapelet d’oignons’.
383
   Azvistireaăă pl. -ei 'locul unde se face var, varniţă’ < *âa(3eotapidc < acîjjsax'oc, xaSearyj 'vai de unde azvesti 'var’ (Pap. B.), azvistar 'negustor sau fabricant de var’ (Dai.).
   BiducVaăăpl. -ei 'piedică la trîntă’ (Dai.) < *ice8ooxXt<4 = xeSoâ-
   Clivîtîreaăă 'raisin de treille’ (Dai.) < xXvjpwxTaptd.
   Cundichei s. f. pl. 'lovituri cu patul puştii’ (Dai. sub cundachia) <
•XOVTOWClOt.
   QundiVauă pl. -ei 'signature’ (Dai.) < xovSoXi&.
   Filureauă pl. -ei 'tilleul’ (Dai.) < fiXcupiă.
   Pişteaăă 'culiere’ (Dai.) <
   Tigîriaăă pl. -ei 'carne de porc friptă’ (Dai.) < tijYavt<fc *une poel6e’.
   Trandafl’ auă 'rosier, rose’ < Tptavta<poXXi<i.
   Uheaăă pl. -eali 'vipere’ (Dai.) < o^tâ.
   Zvîrctreaăă 'coup de main sur la nuque’ (Dai.) < apspxXtâ (G. Meyer, Ngr. St. II 66).
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -eauă a trecut:
   Sireaăă 'file, ligne, suite, continuation’ (Dai.) <turc. sîra, ngr. osipd.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -eaăă sunt feminine şi fac pl. -ei, -ei.
                  ÎAZMĂ (-îâzmâ). Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                           UN SUBSTANTIV ABSTRACT.
  Murghiazmă 'crepuscule’ (Dai.) < (a)murgu 'sombre’.
  Originea: -iaap.a (G. Pascu), introdus prin : Ghiazmă 'eau bănite’ (megl.) < ă^iaoţia.
384
                                  1CHE (-ike).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                                      Abstracte.
   Sluiichiă ‘sluţenie’ (Dai.) < slut.
   Bîtichlă ‘combat, bataille’ (Dai. sub aleadziri) < bat. — Obed. dă bătic.
   Originea: -bit, -^xt (G. Pascu), introdus prin:
   Plticbxă ‘pedale’ (Dai.) < xat^xi.
   SihăricVă 1. 'recompense qu’on donne â celui qui apporte une bonne nouvelle’ (Mih.), sihăriche (Pap.B.), sihîrichiă (Dai.) 2. 'bonne nouvelle’ < aof/apfota, cs)y/a.priv.’.a. 1.
                                       IE (-Ue).
   Observaţie. — Mr.
   Funcţiunea.
                                    Concrete.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Căpie ‘chef’ (Pap.B.) < cap.
                          OBIECTUL FĂCUT DIN PRIMITIV.
  Pirgurie (Mih.), pirjuriă (Dai.) 'viţă înălţată pe haragi în formă de boltă, raisin de treille’ < pergură (Mih.), peryură (Dai.) = lat. pergula ‘treille’, de unde şi it. pergola, friul. piergule, piargule, ngr. rclpYooXo, rapYooXtA (G. Meyer, Ngr. St. III 53), alb. pîergulâ.
                                   COLECTIVE.
  Gl'indurie (Dai.) < gl’indură.
                LOCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVATE DE PLANTE.
  Bumbîchiă 'lieu plantă de coton’ (Dai.) < bumbac.
335
                                     NUME DE ŢĂRI.
   Arbinăşia 'Albanie’ (Mih.) < Arbines pl. -eşi Albanais’ (Mih.). Magiaria 'Hongrie’ (Mih.) <Maglar 'Hongrois’ = turc. magar. Misirie 'fîgypte’ (Pap. S.) < turc. Missir idem.
   Nimţia 'Autriche’ (Mih.) < Neamţ 'Autrichien, Allemand’ (Mih.) —• bulg. neameţ.
                                      Abstracte.
                                Derivate dela substantive.
   Lugurie (Mih. Pap.B.), lugrie (Pap.B.), luxurie (Obed.), liifuriâ, lu^riă (Dai.) = lucuru 'lucru’ (Mih.).
   Pîvrie 'frică’ (Dai.) < lat. pavoreV             ,
                                  Derivate dela verbe.
   Bîtie 'combat, bataille; altercation’ (Dai.) < bat.
                                       VARIANTĂ.
                                         -urie.
   Din lugurie, pirgurie, gVindurie s’a extras -urie, cu care s’a derivat:
   Drăcurie (Pap.B.), drîcuriă (Dai.) 'drăcie’ < drac.
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                   -arie (=-ar+-ie).
   Amirărie 'împărăţie’ (Obed.) < turc. amir.
   Văcărie 'troupeau de vaches’ (Pap.B.) < vacă.
   Originea: -ia (Capidan, 55), introdus prin :
   ABinîmiă 'slăbiciune fizică şi morală’ (Dai.) s âS'ivajda. Afripniă 'insomnie, veghere’ (Dai.) < âfpmvia.
   Andîrsiă 'revoluţie, răscoală’ (Dai.) < ivtapda.
   Apună 'ciudă, uimire’ (Dai.) < adropîa.
   Cupriă (Dai.), coprăe (Pap.S.) 'gunoiu’ < xoicpta.
   Filantropie (Dai.) < .ştXav&pwîtia.
Pascu. Sufixele româneşti.
25
   FilutiMă 'ambiţie, gelozie, emulaţie’ (Dai.) ' ţcXonţtîa.
   Furtiă 'sarcină, povară, încărcătură’ (Dai.) < ipopriov, pl. <poprîa. Irâie 'pustiu, deşert’ (Dai.) < âpYjţita.
   Isturie 'istorie, istorioară’ (Dai.) < focopta.
   Lămbie 'flacără strălucitoare’ (Pap.B.) < *Xa(j.jrîa < Xâţxirw 'bril-ler, luire’.
   Mîfiriă 'mîncare, bucate’ (Dai.) < [la^stpta.
   Mîrtiriă 'mărturie’ (Dai.) < ţwcptopta.
   Murminiă 'cele 12 zile ale luî August, pe cari păstorii le observă, şi după acestea deduc cum are să fie timpul pentru cele 12 liini, bun orî rău’(Dai.) < ţtoîpa 'destin, sort’ sppnjvsta 'inter-pretation’, opp-Tjveia 'conseil’.
   Nutiă umiditate, igrasie’ (Dai.) < votia.
   Sirmiă 'un fel de influenţă’ (Dai.) < *oop|ua=aopp.6c.
   Turchie 'Turcia’ (Pap.B.) < Toupxta,
   frămăturfie 'miracol, minune’ (Pap.B.) < &aop.atoopYta.
   Vurgărie 'Bulgaria’ (Pap.B.) < Poopfapîa.
   Xinitie 'străinătate’ (Pap.B.) < Sevttsla.
   Zîvfiă 'înşelăciune la joc’ (Dai.) < Caflia 'sottise, folie’. Pupădiă 'preuteasă, (megl.) < rcouraScd
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -ie au trecut:
   Arnie 'pilă’ (Dai.) < jkvl.
   Cupie 'turmă’ (Dai. Pap.S). < xomj (Aravant).
   CuLiă (Dai.) < xootî.
   Filiă 'felie, bucată’ (Dai.) < yeXt.
   FurÂiă 'cauză, motiv’ (Dai.) < ayopp.tj. filiă 'sticlă’ (Dai.) < YoaXt.
   Hiifiă, hîrîfiă 'zori de ziuă’ (Dai.) < x«p«n Huliă 'fiere’ (Dai.) < x°^-Huniă 'pîlnie’ (Dai.) <
   Iniă 'fierul plugului (Dai.) < 6vvt.
   Ipuhiă 'epocă, ocazie’ (Dai.) <
   Limîrţiă 'lăcomie’ (Dai.) < XaţtapYia Lîrdiă 'slănină’ (Dai.) < Xapât.
   Lufii (Dai.), lughie (Pap.B.) 'fel, chip’ <• Xoyy).
   Mîmiă 'moaşă, sage-femme’(Dai.) < pap-pi] (Thumb)=p.4p.p.Y). Nisiă 'insulă’ (Dai.) < viat.
387
   Pîhnie 'iesle’ (Dai.) < ica.yyl.
   Purii ‘piatră poroasă’ (Dai.) < rcoopt.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -ie sunt feminine şi fac la pl. -ii.
                                ISC (4sk).
  Observaţie.—mr.
  Funcţiunea.
                               UN DIMINUTIV.
   Murişti s. f. pl. ‘ruines’ (Mih.) < mur ‘mur’ (Dai.).
   Originea: -foxov (G. Pascu), introdus prin : Ciniscu ‘don’ (Dai.) < xavfoxt.
                                  IR (-ir).
   Observaţie. — Megi.
   Funcţiunea.
                                    NOMEN IN STRUMENTI.
   Ciucutir s. et. ‘petit marteau’ (niegl.) < ciucutescu ‘frapper’ (Dai. Pap.B.), clocut ‘choc’ (Pap.B.).
   Originea: -ifipi(ov) (G. Pascu), introdus prin :
   ClîSiftir ‘serpe, serpette’ (Dai.) < xXa&orqpt.
   Clundir ‘clondir’ (megl.) < xXovrrjpt, xpoovt^pt ‘vase de terre, cruche’.
                              I&RĂ (-i&ră).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                                     UN DERIVAT.
   Sdntălibră ‘âtincelle’ (Pap.B.) = sănteal’e, cf. ngr. Epir oxavtCtXldpa (Aravant.).
388
. Originea: -rjbpa (G. Pascu), introdus prin :
   Culimvi&ră 'cristelniţă’ (Dai.) < xoXop.lhjD-pa.
   Mizitră 'urda’ (Mih.) < p.oCTjfl’pa (Aravant.).
   Observaţie.
   Unele derivate neogrece în -njdpa nu şi variante în -tSa astfel: [j,oXi,SiQ&pa şi p,oXtŞîSa 'lumignon’, £tvUfpa, £tmdpa şi gtvlSa 'oseille’. Cuvântul xauxaXvjdpa a trecut în alb. subt ambele forme kafka-libră şi kafkalide (G. Meyer, Alb. St. Y. 81).
   In mr. întâlnim: diftilide 'degetar’ (Mih.) < SaxtoXi^pa 'de â coudre’, SocxtoXISi, Sa^toXtSt (Thumb) 'bague’.
   Ca derivat mr. ar putea fi considerat măscălidă 'persoană care nu e îmbrăcată ca toată lumea’ (Mih.) < măscără 'neruşinat’ (Mih.) — ngr. [taaxapâc, turc. maskhara 'bouffon, mascaron’.
   Cuvântul fuscîttSră 'beşică ce se ridică când apa e agitată’ (Dai.) < şpoooxaXtoa.
                                  IU (-iă).
   Observaţie. — Mr. Funcţiunea.
                                    COLECTIVE.
                                 Colective relative.
   Limniă 'mulţime de lemne’ (Dai.) < lemn.
   StrîMă 'mulţime de haine’ (Dai.) < stranu.
                                 Colective absolute.
   Armîniă 'Romînimea’ (Pap.B.) < Armîn.
               LOCUL PE CARE SE AFLĂ O COLECTIVITATE DE PLANTE.
   PWuriă 'loc plin de mărăcini, spini’ (Dai.) < pîl’ur 'spin, mărăcine’ (Dai.).
   Originea: -to, -eiov (G. Pascu), introdus prin :
   Pîrnîriu 'lieu plante d’yeuses’ (DaL) < *rcptvapto, *jroopvapio < ftptvipt, îtoopvĂpt 'yeuse’, de unde şi mr. pîrnar (Dai.),
389
  Fenomene de Analogie.
  La grupa cuvintelor în -iă au trecut:
  Apuchiă 'eloignement’ (Dai.) < arco^. lasimiă 'jasmin’ (Obed.) < iaaejiL Maliţia; 'şcolar’ (Mih.) < (j.adnj'ciîţ.
  Ziliă 'gelozie, invidie’ (Pap. B. Dai.) < *ziliu, *Ci5Xiov =C^ta cf. varianta zilic (Dai.) < C^ta-
  Genul şi Pluralul.
  Colectivele sunt masculine şi se întrebuinţează numai la sg. — Apuchiă, ziliă sunt eterogene, pl. -uri; ma&itiă este masculin, pl. ma&itiadzi; — lasimiă este mase.
                                IZMĂ (-izmă).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                                  UN ABSTRACT.
   Asparismă (Obed.), asparizmă (Dai.) 'epouvante’ < as păru 's’ef-frayer’.
                                  UN CONCRET.
  Nimusorizmă 'monceau de neige’ (Dai.) < ninsoare.
  Originea: -isţia (Capidan, 65), introdus prin :
  Arhizmă 'commencement’ (Pap. S.) <
  Artirismă 'surabondance’ (Mih.) < apr^pia^a. rîurizmă (Dai.), aăurizmă(Pap. B.) 'odeur’ < |d>ptop.a 'l’action de sentir ou de flairer’.
  Stoltsmă 'ornement, parure’ (Mih.) < otdXtojia.
  Zvorizmă 'force’ (Dai.) < aftauptap-a 'bruissement’.
  Lunizmă 'aluviune ce se face pe margina une! ape cînd se abate din albiea sa’ (Dai.) este obscur.
  Fenomene de Analogie.
  La grupa cuvintelor în -izmă a trecut:
  Stihismă 'pari’ (Mih.) <
390
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -izmă sunt feminine şi fac pl. în -i, afară de nimusorizmă pl. nimusorizmati. '
                                 ÎR1U (îriă).
  Observaţie.—Mr.—Intr’un exemplu î s’a prefăcut în u. Funcţiunea.
                                    COLECTIVE.
                             Derivate dela substantive.
   Cîlîriă 'mulţime de cal’ (Dai.) < cal.
   Cîprîriă 'mulţime de capre’ (Dai.) < capră.
   Vîclriu 'mulţime de vaci, troupeau de vaches’ (Dai.) < vacă. StriMriă 'mulţime de haine’ (Dai.) < strarîu.
                              Derivate dela adiective.
   Stirpuriă 'troupeau de brebis stâriles’ (Dai.) < sterpu. AUGMENTATIVE
   Pulpîriă — pulpă mare (Dai.).
                                O CANTITATE MARE.
   Liptîriă — lapte mult (Dai.).
   Originea: -ap(s)t6 (G. Pascu).—Sufixul.formează un dublet cu -arfid.
   ftvrîriu 'lieu plante de charmes’ (Dai.) — yavru 'charme* (Dai.) = Y*Ppoc (G. Meyer, Ngr. St. II 24, 102), bulg. gabâr.
                                 OANĂ (-dânâ).
   Observaţie. — Megl.
   Funcţiunea.
                                    FEMININE.
                                  Nume comune.
  Grăpcioană 'fossette de la nuque’ (megl.) < *gropce < groapă.
391
                                 Nume de animale.
   Cârticloană 'taupe’ (megl.) = bulg. kârtiţa.
   Cucuşoană 'pou de volaille’ (megl.) < bulg. kokoşii 'de poule, de volaille’, cf. şi bulg. kokoşniki 'Ies poux de volaille’.
                                  Nume de plante.
   Grişoană 'groseille’ (megl.) = dr. agrişă.
   Lişidoană 'raisin noir’ (megl.) —bulg. lisiiina 'espece de raisin commestible’.
   Măndzoană 'nom d’une plante’ (megl.)--mpndz 'mînz’?
   Originea: -ava (G. Pascu), introdus prin :
   Arîvoană 'cadeau de fianţailles’ (Dai.) < appajtava 'fianţailles’. Cucoană (megl.), cuconă (Dai.) 'dame, madame’ < xoxxava. Culoană 'colonne, poteau’ (Dai.) < xoXwva.
   Lehoană (Pap.S.), lihoană (Dai.) 'accouchee’ < Xs^wva.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -oană sunt feminine şi fac pl. în -i (=dr. -e). OPLU (-âplu).
   Observaţie. - Mr.
   Funcţiunea.
                                    DIMINUTIVE.
                             Un diminutiv propriu zis.
   Ţirboplu *jeune cerf’ (Dai.) < ţerb.
              Ursoplu n. de familie (Pap. B.), prop. dit. 'jeune ours’ < ursu.
                              Un diminutiv alintător.
   Giunoplu (Dai.) = gtone 'jeune, vaillant’.
   Originea: -«brooXov (G. Pascu).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -opiu sunt masculine.
392
                                 SÂ (-’sâ).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                               UN SUBSTANTIV FEMININ.
   Dracsă 'drăcoaică’ (Dai.) < drac.
   Originea: -’woa (Capidan, 58), introdus prin :
   Arapsă 1. 'Negresse’, 2. Zool. 'pasăre din familia privighetorilor de culoare negricioasă’ (Dai.) < «pimooa 1.
   Hanumsă ‘femme turque’ (Dai.) — /avo6{uooa (Acest cuvânt ngr. este atestat la G. Meyer, Alb. Wort. sub anâm).
   Mastorsă 'femme habile (Pap.B.) < p.aat<$ptaoa 'maîtresse, ou-vriere, femme habile’.
  Genul şi. Pluralul.
  Substantivele în -să sunt feminine, pl. -i.
                                   ULI (-iiii).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                              UN SINGUR DERIVAT.
  Păţuli Tîcală’ (Pap.B.) < păfăscu.
  Originea: -06X1 (G. Pascu).
  Fenomene de Analogie.
  La grupa cuvintelor în -uli a trecut:
  Mîxuli 'produsul oilor în lapte’ (Dai.) < turc. mahsul 'produs1, de unde şi ngr. ţia£o6Xi 'produsul anual în lapte al oilor’, alb. maksul 'produsul unui imobil, unui copac, etc.’.
                       ___393
                            SUFIXELE ADIECTIVALE. ALIC (-âlik).
  Observaţie. — Megl.
  Funcţiunea.
                                UN DERIVAT.
  MutăfaVcu 'taciturne’ (megl.) < mut.
... Originea: -AXixoc (G. Pascu).
                                  IAR (-iâr).
   Observaţie. — Mr. Funcţiunea.
                                       CONŢINUTUL.
   Gîgînar 'găunos, poros, zbîrcit, cu pete pe faţă’ (Dai.) < gogon (dr.) 'umflătură’.
   Cîpriciar 'capricieux’ (Dai.) < cîpriciă 'caprice’ (Dai.)
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Bîbîl’ar 'bîrfitor, flecar, limbut’ (Dai.) < bîbîlescu 'trăncănesc, flecăresc’ (Dai.).
   GudiVar 'căruîa-i place dezmierdarea, complimentele’ (Dal.)< gâdil (Pap.B.).
   Plîtiar 'care tot plînge’ (Dai.) < *plînghiar < plîngu.
   Originea: -tApijc, -tdtpic (G. Pascu), introdus prin :
   Azvărnar 'care se tăvăleşte pe jos, se spune mal ales despre copil’ (Pap.B.) < ojkpvtAptc 'pers. care-şî tîrîe hainele pe jos’ (G. Meyer, Ngr. St. II 56).
   Dicutiaru (Mih.), Sicu/iar 'mendiant’ < 8caxovtApY)<;.
   Zii’ar 'jaloux, envieux’ (Pap.B.) < Ci]XtAp7]c.
   Pentru pllâar cf. xXa<[n<4pr]c 'pleureur’ < xXA<l»a 'plainte, larmes, lamenta tion’.
394
                                  IARICU (-iâriku).
  Observaţie.—Mr. megl—Şi -leric, -iarcu, -arcu. —Fem. -arcă. Funcţiunea.
                     POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                 Derivate dela verbe.
  Gudil’arcu 'căruîa-î place desmîerdarea’ (Dai.) <.gădil’u (Mih.), gădilu (Mih.), gâdil Pap. B.).
  Pizueric 'batjocoritor’ (Mih.) < pizuesc 'batjocoresc’ (Mih.). Zbur-fiarcu 'vorbăreţ’ (Dai.) < zburăscu 'vorbesc’.
  Zgurnaric (Pap. B.), zgurneric (Mih.) 'scotocitor’ < zgur/iescu 'scotocesc’ (Mih. Pap.B.).
  Jindaricu 'nărăvaş despre cai’ (Dai.) < jinduesc 'nărăvesc’ (Mih).
                                Derivate dela adiedive.
  Acrearcu 'supărăcios, căruia nu-î place societatea’ (Dai.) <,acru. Viţearcu 'vicieux’ (Dai.) < it. vizio.
                               Derivate dela substantive.
  Cîprîcearcu 'capricieux’ (Dai.) < cîpriciu (Dai.).
  Cîtrîcearcu 'mâchant, mauvais’ (Dai.) < cîiraţă 'malheur’ (Dai.). Inimarcu 'courageux, hardi’ (Dai.) < inimă 'coeurY Nizearcu 'capricieux’ (Dai.) < năzl 'caprices’ (Dai.) = turc. naz.
  Udzarcă 'cu uger mare,. despre vaci’ (Dai.) < *udzîrarcă < udzîri (Dai.).
  Minghiuşarcă n. de capre, oi (megl.) -mr. mărdzilată (Pap. Megl.) < minghluş 'cercel’ (Dai.).
                              POSESIUNEA UNEI CALITĂŢI.
  Grpn şutarc 'un fel de grîu’ (megl.) < şuţ 'fără coarne, fără urechi’ (megl.) 'fără păr’ (Mih.).
                                      CONŢINUTUL.
  Duzinarcu 'potrivit, graţios’ (Dai.) < duzeni 'acord, potrivire’ (Dai.) — turc. duzen.
395
   Ucarcu 'de o ocă, care cîntăreşte o oca’ (Dai.) < ucă, ocă (Dai.).
   Criminarcă 'cu cremene, puşcă’ (megl.) < crftmini.
   Originea: -Aptxoţ, -taptxoc (G. Pascu) introdus prin :
   ProtaridX, potrarică, potralidX (Pap. S.), prutarcu, purtaric (Dai.) 1. prim născut, 2. femeie şi vită care naşte prima dată < *xpwtA-ptxoc <îrpwcoi;, cf. itpmăpa 'femme qui accouche pour la premiere fois’.
   Siplarcu 'îndoit, prea larg’ (Dai.) < *8ncXAptxoc < 8»tX<5c double, StîtXa pli, repli.
   Lughiaric 'simpatic, prudent’ (Mih.) < *XoYtAptxoc < Xo-fţ 'sorte, maniere’, XoyiAC® 'penser, juger’.
   Aruziarcu 'noduros? (Dai.) <‘£oCiAptxoc (G. Meyer, Ngr. St. III 74).
   Lişarcu 'turbat’ (Dai.) < Xooototptxoc. — Pentru § + voc. < si + voc. cf. anăcşu 'nedemn’ (Dai.) < avAfroc, faşand 'fazan’ (Dai.) < <paatav<5c, işa adv. 'tocmai, just’ (Mih.) < lata, mişac 'mijlociu’ (Dai.) < p.eotax6<;.
   Ngrînarcu 'care se«smorcăeşte, care se scânceşte’ (Dai.), ngăr-riericu 'supărăcios, dificil, om căruia nu-i intri în voe’ (Mih.) < YpovtApixoţ 'hargneux, querelleur, difficile, acariâtre’ (din it. dial. grigna).
   Năpuderic, anapuSeric 'îndărătnic, încăpăţînat’ (Mih.) < *ava-îroStiptxo = avdwroSoc 'qui est â l’nvers’
   ZMseric 'care face pagubă’ (Mih.) < *Cn)[u«<KAptxoc < CijjdwoK; 'dommage, perte’, de unde zMsesc 'păgubesc’ (Mih.), cf. şi CTjjuApirjc 'nuisible’ < Oijpta 'dommage, perte’, Ckj[itw 'nuire, lâser’.
                                       IC (*’ik)
   Observaţie.—Mr. megl.—Sufixul apare mai des sub forma sincopată -(i)cu.
   Funcţiunea.
   Formează adjective a căror nuanţă este greu de precizat.
   Andornic 'care umblă separat, care trăeşte separat; răsleţ’ (Dai.), (a)ndomic 'svânturatic’ (Pap.B.) — durn 'nebun, prost’ (Pamfile, Joc. II, 171), turlu 'nebun, prost’ (Dai.).
   *Driptatic, cf. adv. driptatica 'cu drept, pe drept’ (Mih.) < drip-tate.                         ,
396
   Sertic =sertu 'iute, nervos, tare’ (Dai.) < turc. sert.
   Abraşcu 'obraznic’ (Dai.) < turc. abraş 'bigarre, bariole’ (cheval), cf. dr. abraş 'rău’.
   Bircu=biru 'drăguţă, termin de desmierdare’ (Mih.)=alb. bir 'fils\ pl. bil 'fils, enfants’.
   Boşcu 'indolent, nepăsător, nepregătit’ (Dai.) < turc. boş 'vain, vide, inutile, futile; oisif, desoeuvrâ, divorce’, de unde şi ngr. [tikSoixoc Vide, vain, futile, inutile, superflu’ (Thumb).
   Culcu=cul 'roşietic, despre părul animalelor’ (Dai.) <turc. kula 'roux, couleur rousse’, kula ai 'cheval bai’, de unde şi ngr. xo6Xac 'cheval pie’.
   nicuzancu (Dai.) = nicuzart (Pap. B.) 'micuţ, mititel’.
   Sîrbescu 'nervos, vioiu, sprinten, ager’ (Dai.) < turc. serbes 'liber, de capul luî’.
   Şişcu 'trappu’ (Mih.) <turc. şiş 'enfle, gouflâ’.
   Zăifcu (Pap. B.), zîifcu (Dai.) 'qui a une indisposition, malade’ <turc. zalif 'faible, maigre’.
   *Zorca, cf. adv. zorea 'cu forţa’ (Dai.) <*turc. zor 'force, vio-lence’.
   Megl. utcu 'sot’ < *huticu < hui idemi (Dai.) = alb. hut, de unde şi ngr. xootoţ.
   Forma originară şi sincopată se găseşte în :
   Alic şi aleii 'ecarlate’ (Dai.) < turc. al 'rouge’, de unde şi ngr. aX'.y.oc.
   Originea: -’tuoc (G. Pascu), introdus prin :
   Moric, morcu 'purpurin’ (Dai.) < (j.6pixoc 'purpurin, violet tres fonc6’.
   In -ic se termină şi câteva substantive, ale căror radicale sunt ngr. :
   Chendic 'lână bătută, stogoşă’ (Dai.) < xsvtw 'piquer, aiguil-lonner, broder’, cf. chindimă 'broderie’ (Mih.) < xâvxvjjra.
   Pindânică=pindână 'foae de arbori întrebuinţată pentru tămăduirea rănilor şi bubelor’ (Mih.), prob. pindlnică 'pătlagină; plantain’ (Dai.) < Ttevtdveopov 'plantain’.
   Ţindzifcu =ţindzif ‘jujube’ (mr., Pag. Megl. sub sire) =tCtvTCvfov.
   Lucânic, lucangu ’cârnaţ’ (Dai.) < XoonAvtxov.
%
397
   Fenomene de Analogie.
   La grupa cuvintelor în -ic a trecut :
   Nipîrtică 'vipere’ < alb. nepârtkâ.
                                 IMEN (-imin).
   Observaţie. — Mr.
   Funcţiunea.
                              UN ADIECTIV POSESIV.
   Mintimen (Pap.B.), mindimen (Dai.) 'sage’ < minte, mindi.
   Originea: Extras din (A. Philippide, Pr. 157):
   Mbistimen (Pap.B.), pistimen (Dai.) 'fidele, devoue’ < eţurta-tîixjjlsvoc (Thumb).
   Caimenu 'malheureux’ (Mih.) < xatjjivoc.
   In ngr. (jivoc este forma participiului perfect pasiv.
                                   IOT (-Ut).
   Observaţie. — Mr,
   Funcţiunea.
                                APARŢINEREA.
   Ftlcîr^iot 'persoană care cu vitele sale trăeşte sub stăpânirea unui proprietar de oî’ (Dai.) < fîlcari 'maî multe familii cu oî şi cu vite care trăesc sub stăpînirea unui celnic [=proprietar de oi]’ (Dai.).
                            IN SPECIAL ORIGINEA ETNICĂ.
   Fărşărotu 'Romîn din Tesalia şi Albania’ (Mih.)--Frăşarî 'nume de sat romînesc în Albania’.
   Hăşot = Român din provincia Hăş (Pap.B.), bulg. hâş 'mi-sereux, sans-culotte’.
Originea: -tt&uc (G. Pascu), introdus prin :
398
   Avdel’ot 'persoana din Avdela1 (Capidan, 28) < ngr. âfiSeXXa 'lipitoare’.
   Dinischîot 'locuitor din Deniscu' (Pap.B.).
   Sămărnot 'persoană din Samarina’ (Capidan, 28) < oap-âpc 'bat1. Patriot (Dai.) < Ttatptumc
                                     IT (-'it).
   Observaţie. — Mr. Funcţiunea.
                                 UN SINGUR DERIVAT.
   Sîrpit ’vif, alerte, eveille, intelligent’ (Dai.) < turc. *serb, cf. sîrbescu 'vif: alerte, nerveux’ (Dai.) < turc. serbes 'libre’, de unde şi ngr. aepTretoq 'vif, alerte’.
   Originea: -’etog (G. Pascu), introdus prin :
   AS-fiaforit 'inutile, vain’ (Dai.) < âSiafipstoc.
                                  UT (-ut).
  Observaţie. — Mr. Funcţiunea.
                                  UN ADIECTIV DIMINUTIV.
   Âicut 'micuţ’ (Dai.) < Mc.
   Originea: -Woc (G. Pascu), introdus prin :
   Âfondut 'fără fund, foarte adînc, fig. căruia nu i se poate şti gindul, diplomat’ (Dai.) < *y<5vro>to<; < <p6vtoc 'fund’ (G. Meyer, Ngr. St, III 71, din it. fondo).
   Discufut 'fără căciulă’ (Dai.) < 4eoxoucp«to<; prin amestecul prefixului des.
   Două adiective devenite subst. :
   8io/ 'mînz, cal de doî ani’ (Dai.) < âtwtoc atestat cu îuţelesurile 'â deux anses, â deux manches’ (der. dela S6o 'doi’), a păstrat pe o din cauză că eră disiliab.
                                         399
   arâcut 'pantă, povîrniş’ (Dai.) < *p6rmoz < pdxa 'stîncă’ în (ia-poxoc 'stîncă mare’ (G. Meyer, Ngr. St. IV 77), dinital. rocca.
   Din mic pl. mici (megl.)+nicut s’a născut micîcut 'micuţ’ (megl.), iar prin analogie cu acesta s’a născut unfcicut 'puţintel’ unşc 'oleacă’ (megl.).
                                 UTOS (-utos).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
     ’                   ASĂMĂNAREA.
   Gurgui’utos (Pap.B.), gurgui’tos (Dai.) 'rotunzit, rotund’, gur-gul’ă 'lucru mic, rotund’ (Dai. Pap. B.).
   Plîciutos 'turtit, plat’ (Dai.) <bulg, plota 'plaque’, de unde şi plîcîusescu 'turtesc’ (Dai.).
   Stuf utos 'stufos, îndesat’ (Dai.) < tufă, de unde şi stufos (Pap. B.).
   Originea: -totdc (G. Pascu), introdus prin :
   Cuvuto.s 'găunos’ (Dai.) < ^apatcotdc.
   Fundutos 'tufos, stufos’ (Dai. Pap. B.) < foovtwtdc.
                      SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                      ACHE (~ăke).
  Observaţie. — Dr. dial., mr. megl. -achi. — Singurul sufix ngr. în dr.
  Funcţiunea.
                                  SUBSTANTIVE.
                                  DIMINUTIVE.
                              Diminutive alinlătoare.
                                 Nume de botez.
  Costache < Coste, Dumitrache < Dumitru.
400
                                    Nume de familie.
   Adamachi (Mold.) < Adam.
   Agachi, păstrat în Mold. în înghite- Agachi! (Hasdeu, 481) < agă.
   Furtunache (Pamf.J. III 50) < Furtună.
   Ursachi < Urs.                                              •
                                   Nume de câni.
   Lupache < Lupu (Şez. VIII 115).
   Parisache (Şez. VIII 115), Parizache (Săgh. 62) < Paris (Şez. VIII 115).
   Samurache < Samur (Şez. VIII 115).
   Ursache < Ursu (Şez. VIII 115).
                                   ' DEPRECIATIVE.
   Buturachi 'bubă rea’ (megl.) = butur idem (Dai.), bulg. butăr Vât. 'ozene’, butur ai Vet. 'morve’.
                                     ADIECTIVE.
                                   DEPRECIATIVE.
   Fudulache (Mold.) < fudul.— In Şez. VIII 114 cuvântul este atestat ca nume de câne.
   Hîdachi 'urît caşi dracu; epitet dat dracului din punct de vedere a urîţeniei’ (Şez. V 98) < hîd.
                                   SUFIXE COMPUSE.
                                 -ucaelii ( =-uc-\--achi).
   Belcachi 'beîu mic’ < beîu (Hasdeu, 481, sub agachi).
   Originea: -doct (Hasdeu, 168—169), introdus prin :
   Muţunachi 'copil mic, alintător’ (Mold.), nioţinachl 'fată drăgălaşă’ (Săgh. 60)—*[>.oDtCoovâîct, ftootCoovov 'visage’.
   Cuţachi 'partea de dinaplol a samarului, de care se prinde funia’ (megl.), cuţache 'uii fel de cîrlige depe samare de care se agaţă greutăţi’ (Mih.)j cuţachiă 'cîrlig de samar’ (Dai.), cuţache 'oblînc’ (Pap. B.) < xootC«x: 'partea de dinapoi a samarului’ (Aravant).

                               401 _
   Hărtache 'carte de jeu’ (Pap. B.) < /aptaxi 'petit papier ’.
   Stâvărache nume de câne (Şez. VIII 115) -Stavăr n. de familie (Mold.)— oţaop<5<; 'croix\
   Megl. ţăfărlachîă 'luette'—mr. stă flit idem (I)aJ.) =bulg. staveleţ.
   Enachi < riavvixt.
   Ghîorgachi < reo>piâxt.
   Mihalachi < Mr/aXAxt.
   Nicolachi < NtxoXaxi.
   Fenomene de Analogie.
   Ld grupa cuvintelor în -achi a trecut:
   Sîrmachi 'pauvre, indigent’ (Şez. V 123) cbulg. siromah.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -achi sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă, — 2. feminine, când arată un lucru. - Ţăfărlachiu şi buturachi sunt totuş masculine.
                                   1T (-it).
  Observaţie. — Mr.
  Funcţiunea.
                                  ADIECTIVE.
                              ORIGINEA LOCALĂ.
  Călăritu =persoană din oraşul Călare (Papahagi, Trecut, cult. Ar. 25).
                                 SUBSTANTIVE.
                                NUME DE BOLI.
  Megl. uşnit 'rhume* < uşrtesc 'etre enrhume’.
Originea : -tt-qc, -t«c (G. Pascu), introdus prin :
2«
Pasca, Sufixele r+mdnesti-
402
   Morail, Munţii locuitor din Morăa (Papaliagi, Trecut, cult. Ar. 34),' MwpaîtTjC.
   Alîchii, slighil 'rachitisme’ (Dai.) < (j<xyinz, paytus.
   Plivrit 'plcuresie’ (I)al.) < xXeopiîus.
                                   1TIC (-ilik).
   Observaţie. — Mr. (megl. ?). Funcţiunea.
                                      ADIECTIVE.
   Hăirlitic, hăirlitcu 'de bou augure, heureux’ (Pap.B.), hair-litica adv. 'cu noroc’ (Mih.) < turc. hairlî 'bon, salutaire’.
   Suiliicu 'de race’ (Dai.) < turc. *soîli < soi 'race’.
   Şubeilăiic 'douteux, suspecte’ (Pap.B.) < şubiili 'suspecte’ (Dai.) =turc. şubhcli 'douteux, incertain’.
   *Ugurlilic 'de bon augure’, cf. adv. ugurlitica (Mih.) =hairli-tica < ugurliu 'de bon augure’ (Mih.) =turc. 07urlu, cf. şi ngr. iyoojiXoDStxoc 'de bou augure, heureux’.
                                   UN SUBSTANTIV.
   Alaitcă s. f. pl. alailchi Tentourage de la cour’ (megl.) <turc. alai 'troupe, bande’.
   Originea: -luxos (G. Pascu).
                                     SUFIXELE VERBALE.
   Sufixele verbale sunt: -ips < -$6<o aor. -’e<[-lis < -totCw aor. -iaoa, -is < -IC» aor. -’ioa, -us < -ovw aor. -<»oa.
   Observăm că aceste sufixe fiind relativ recente, ele n’au putut fi primite ca accentuate.
   Lipsa accentului a provocat efecte fonetice. Mai întâiii sufixele s’au format dela radicalul aoristului, care, afară de un singur caz, este neaccentuat. Apoi în -eow—’e<J>a e s’a schimbat în i: -ips; în -6vw—-’woa o s’a schimbat în u: -us; în -toiC<o—taaa i s’a s’a schimbat în i şi a s’a schimbat în ă, apoi, fiind precedat de l, în e şi apoi în i: -las, -îăs, -ies, -iis, -is. Sufixul -is < -totCw s’a confundat cu -is < -iC<o.
403
   Lipsa accentului a făcut în sfârşit ca verbele derivate să aibă prezentul slab : toate sunt de conjugarea IV şi fac deci prezentul prin -esc.
                                    11*S (-ips).
   Observaţie. — Mr.
   Derivate.
   Crişlinipsescu 'devenii' chretien’ (I)al.) < crişlin.
   Gînguripsescu 'devenir vert-noir, teindre cn vert-noir’ (Dai.) < găngur 'vert-noir’ (Dai.).
   Pîngînipsescu 'devenir mechant’ (Dai.) < pîngln 'mcehant’ <Dal.).
                                   UN SUFIX COMPUS.
                                   -îlipsescu < -aXsOw.
   Zburdilipsescu (Dai.) = rburci (dr.).
   Originea: -eow aor. -’e^a (G. Pascu), introdus prin: Clîdipsescu 'elaguer; tailler’ (Dai.) •' xXaăeooi.
   Hunipsescu 'digerer’ (Obed.) < ywveow.
   Mîndipsescu 'ensorceler’ (Obed.) • jj.avee6oi 'deviner, preclire’. Mulipscscu 'se contagier’ (Obed. Dai.) < |j.oXeo<o.
   Pidipsescu (Obed.), piSipsescu (1 )al.) 'châtier, punir’ < xatSîtko. Plînipsescu 'tromper; seduire’ (Dai.) < irXaveoto.
                                        IS (-is).
   Observaţie. — Mr. — Sunetul i se sincopează uneori atât în derivate cât şi în împrumuturi. - Tis > is, ţ.
   Derivate.
   Cîudisescu 's’etonner’ (Dai.) < cîudiă (Dai.), ciudie (Pap.B.) ■'etonnement’.
   Dîrdîrsescu—dudîrescu. (Dai.) 'jaser1.
   Aruptţescu 'faire du bruit’ (Dai.) < *rupuiisescu < roput (Pap.B.).
   Originea: -lC«o oar. -’i<3a4--’.AC«> aor. -îaaa (G. Pascu)intro-
dus prin :
   Andrîlisescu 'etourdir, donner le vertige’ (Dai.) < âvtpaXiCw. Cuprisescu 'fumer la terre’ (Dai.) < xoostptCw.
   Ndurchisescu 'aiguiser’ (Dai.) < tpoytC».
   Nghirdisescu 'gagner’ (Dai.) < xep&Cco.
   Pînisescu 'balayer le four’ (Dai.) < wavî£<o.
   Tuchisescu 'preter â usure’ (Dai.) < toxlCw.
   Xistrisescu (Dai.), sistrisescu (Obed. Dai.) 'etriller’ < looxpîCw.
   Scînisescu 'exciter’ (Dai.) < axavi<*C<o fennuyer’, cf. sicliţescu 1. 'exciter’ (Dai.), 2. 's’ennuyer’ (Pap.B.).
   Vrîhăisescu 's’enrouer’ (Dai.) < ppayvtACto.
   Sunetul i din sufix s’a sincopat uneori atât în împrumuturi directe cât şi în derivate mr.
   Anîschirsescu 'fouiller’ (Dai.) < avaoxeXîC».
   Artirsescu 'donner davantage; rencherir’ (Dai.) < âptTjpîCco. Asplinsescu 'se depiter’ (Dai.) < orcXY]vî£(o.
   Culîrsescu 'empeser’ (Dai.) < xoXXaptCw.
   Lăhtărsescu (Obed.), lîhtîrsescu (Dai.) 's’effrayer’ < XaytapiC** (Aravant).
   Psusescu, supsescu 'crever’ (Dai.) < *psufisescu < t]jo<rîCt». Sdlsescu 'fouiller’ (Dai.) < oxaXiCu).
   Sirîngulsescu 'luxer’ (Dai') < otpanooXtCw.
   Stulsescu 'orner’ (Dai.) < axoXtfr».
   Adinîţescu 'affaiblir, debiliter’ (Dai.) < â§ovattC<o Avgtţescu 'accroitre, augmcnter’ (Dai.) <
   Numîţescu 'nommer’ (Dai.) < ăvop-axiC».
   Nuţescu 'devenir humide’ (Dai.) < vottC<o. dimăiţescu 'encenser’ (Dai.) < dojuatlC®.
                                           US (-us).
   Observaţie. — Mr.
   Derivate.
   Afundiisescu—afundedzu 'submerger, plcnger’ (Mih.). Arîciusescu Vâbouriffer’ (Dai.) < aridă 'herisson’ (Dai.). Aruvursescu, anwulsescu 's’abîmer, se fondre, se miner’ < *aru~ vusescu, bulg. rovla 'bâcher, creuser, fouiller’, cf. şi rovâk ‘friable’..
   C.iudusescu —dudisescu, mi dudescu 's’6tonner’ (Pap.B.).
405
   Dîngusescu 'remplir’ (Dai.) < dînga 'rempli’.
   Limnusescu 'etre stupefie’ (Dai.) < lemn.
   Mustiisescu 'a se face de must, a se mînji de must’ (Dai.) <mus/.
   Originea: -<5vo> aor. -’©>aa (G. Pascu), introdus prin :
   Aruzusescu 'enraciner’ (Dai.) < piCdvw.
   Axiusescu 'etre digne’ (Dai.) < iii'juger digne; rendre di gnc’.
   Fundusescu 'se couvrir de feuilles’ (Dai) < ţoovxdv» 'devenir touffu’.
   Tinglusescu 'sangler’ (Pap.B.) < IytXovw.
   Pizmusescu 'agacer, enerver, se fâcher’ (Dai.), nchismusescu 'envier1 (Obed.) < irsto(x<5va> Vobstiner, s’enteter, se fâcher, se courroucer’.
   Sîvîniusescu 'ensevelir ou envelopper un mort dans un linceul’ (Dai.) < oafiavovo).
   Simisescu 'se rappeler’ (Dai.) < *simlusescu < os(x$’.6v©> 'noter, remarquer’.
                               SUFIXELE ADVERBIALE.
                                    A (-â, - a).
   Observaţie. — Mr.
                                 ADVERBE DE MOD.
   1. Adîncă; adancâ (Pap.B.) = dr. adînc.
   Afundă (Mih.), ahîndâ (Pap.B.), (a)handâ (Dai.) = dr. afund.
   2. Abăşala (Pap. B.) = dr. de-abuşile 'â quatre pattes".
   Apola, dîapoia, dipriapola 'ensuite, apres’ (Dai.) = dr. apoi. Casiilea 'expres’ (Dai.) < turc. kast-ile.
   Dinanămira 'sur Ies epaules’ (Dai.) < anumir 'epaule’ (Dai.). Dripiatica 'avec justesse’ (Mih.) < driptale.
   Jara 'de nouveau’ (Dai.) = dr. iar.
   Miziia (Obed. Mih.) = mizti (Dai.) 'â peine, difficilement’ < alb. mezi.
   Nolgica (Pap.B. Dai.), nolgiuca (Mih.) 'au milieu’ < nolgic (Pap.B. Dai.).
   Ugurlitica 'cu noroc’ (Mih.) < ugurliă (Mih.).
              \
   Originea: Extras din a adverbial. In adevăr, în neogreacă „zu einem Adjectiv \vird das entsprechonde Adverbium gebildet
406
durch das Neutrum Pluralis, z. B. âxptfloc-âxpipâ ”,Thumb, 52 (G, Pascu).
   Adică 'injustement; â tort’ (Mih.) < ă§txa.
   Ayiânghia 'vis-â-vis, eu face’ (Dai.) < ifvâvzta.
   Ahorfîa 'â part, separ£mcnt’ (Dai.) < -/Apta.
   Ainblâtea 'de travers’ (Dai.) < iz’kzvţ'.â.
   Anâmisa adv. şi prep. 'la mijloc, printre1 (Pap. B.) < avâ;j.eta 'parmi, au milieu de’.
   Anâpuoa 'â l’envers, gauchement, de travers’ (Dai.) < xvdrooa.
   Anarga, planarei 'lentement’ (Dai.) < avapya
   Arcă 'peu souvent’ (Dai.) < âpatâ.
   Efcula 'uşor, lesne ; facilement’ (Mih.) < *eoxoXa, ef. ifcul 'uşor; ai se, facile’ < sov-cXor.
   Fisica 'naturellcment’ (Mih.) < yuatxâ.
   Iseă 'egal, drept, tocmai, deopotrivă’(Dai.) < lata'egale ment, directement’.
   Mătea 'eu vain’ (Obcd.) < {i.âvrt\> 'en vain, inutilement’, [j.âtatoc 'futile, vain, inutile’.
   Plalnâ (de ^) 'pe plaiu’ (Pap.B.) < *rcXaYivâ, rXa'/tvoc 'lateral’, cf. TrX*7t 'cote, coteau, versant’, xXdiYtov 'cote, flanc, câte’, de unde plaiu (Pap. B.).—întrebuinţarea adverbului cu prep. de aminteşte adverbul vgr. ex irXaYtoo =rcXotY»>v 'de câte, obliquement’.
   Talia 'oarecum, soit-disant’ (Obed. Dai.) < tAxa 'peut-etre1.
   Tahinâ, tahnâ 'de dimineaţă’ (Dai.) < taxovd (Aravant.), tayovoc 'matinal’.
   Tora 'maitenant’ (Obed. Dai.) < T&pa.
   Aniorihta, a niorihta 'ventre â terre’ (Pap.B.)—mor 'nuage’.
   Hima 'en bas, par terre’ (Dai.)—alb. himâ 'precipice, plaine’ < ngr.       'effusion', yojxito 'se precipiter’, cf. şi ngr. yauoâ 'en
bas, par terre’.
   In următoarele adverbe finalul a este de altă origine decât neogreacă:
   Azvarna *tîrîş’ (Pap.B.) < aoipva 'grapă, de unde şi adv. alb. svarna, cf. dr. grăpi§.
   Dâima 'toujours’ (Dai.) < turc. daiima.
   Gîusta 'just, tocmai’ (Dai.) <it. (alia) giusta.
   Lesta 'gata’ (Dai.) <it. (alia) lesla.
   Mata 'iarăş, din nou’ (Dai.) < alb. meta.
                             CAPITOLUL VI.
                 SUFIXELE DE ORIGINE TURCĂ.
                         SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                               LIC (-lik).
    Observaţie. — Dr. mr. megl. —Mr. -Jîchiă, -lichid, -lăche, megl. -lf>c,-luc.~ Formele mr. se explică prin influenţa ngr. -X(xt.
    Funcţiunea.
                                         Abstracte.
                                          O STAR li.
                                  Derivate dela substantive.
     Arhundlichiă Tichesse, fortune’ (Dai.) < ar hun du 'riche’. —ngr. apXovtXtxt 'seigneurie’, xp/ovcac 'seigneur, riche’.
     Aschitlichiă 'ascetisme’ (Dai.) < aschiti 'ascete, ermite’. ’tiftlichîă Ţigănie’ (Dai.) < vftu 'Ţigan’. (Mih.).
     Lihunlichîă 'lehuzie’ (Dai.) < lihoană 'accouchee’.
     Priatloc 'amitie’ (megl.) < *priatillgc < priaiil 'ami\
     Soţluc 'amitie’ (megl.) < soţ 'compagnon, associe’.
     Crailîciirî s. f. pl. 'ştrengării’ (Mold.) < eram.
                                   Derivate dela adiective.
     Arîlichiă 'rarefaction’ (Dai.) < ngr. ăpatoc 'clair, peu dense, peu , serre’, mr. areâ adv. 'peu souvent’ < ngr. apatii.
     Lixurlichîă 'avidite’ (Dai.) < lixur 'avide, cupide’.
     Sigurlichlă 'surete, assurance’ (Dai.) < sigur 'sur’.
                           ____408
                                      PROFESIUNEA.
   Avacatlîchlă 'la profession d’avocat’ (Dai.) < avucal 'avocat’.
   Cîrbunîrlichlă 'metier de charbonnier’ (Dai.) < ărbunar 'char-bonnier.
   Cîşîrlichlă 'metier de preparer le fromage’ (Dai.) < cîşar 'qui prepare le fromage’.
   §ăscălăche 'professorat’ (Mih.) < Sascalu 'i)rofesseur’, ngr. Sao-xaXtxt 'chaire’.
   Emburlichiă 'commerce’ (Dai.) < ernbur 'marchand’.
   Picurlichîă 'păstorie’ (Dai.) < *picurîrlichiă < picurar 'berger’.
   Prîmîtlichiă 'commerce’ (Dai.) < prîmîiii 'marchandise’ —npaf jj.aista.
   Putînlichlă 'cun'ăsărie’ (Dai.) < piitană 'fille publique’.
   Maîsturlpc 'metier’ (megl.) < mălstur.
                                       ÎNRUDIREA.
   Cmnbîrlichiă 'comperage’ (Dai.) < cumbar 'corupere1.
   Fîrtîlichlă 'fîrtăţie’ (Dai.) < fui al.
                                       O ACŢIUNE.
   Furlichîă 'hoţie, tălhărie’ (Dai.) < fur 'voleur’.
   Furlpc 'furt, hoţie’ (megl.) < fur.
                                        Concrete.
   Pîdurlichlă 'mulţime de păduri, pădure mare’ (Dai.) < pîduri.
   Originea: -lîk, -lik, luk (Şăineanu, Inii. Or. I 54), introdus prin :
   Ahcilîchiă 'meseriea bucătăriei (Dai.)—ahci 'cuisinier’ (Dal.) = turc. asă.
   Ahmacltchiă 'sottise, imbecilhte; stupidite’ (Dai.) < ahmaklîk.
   Birbîăichîă 'libertinage’ (Dai.) < berbadlîk 'delabrement, de-reglement, salete’.
   Cluflichiă 'ferme, mctairie’ (Dai.) < Hflik. —bulg. biflik, cifilik, ngr. ^aitpXbu.
   Cîlmîdnlichlă 'cliarge de caimacam’ (Dai.) < kaimakamlik.
409
   Dugramagilăche 'charpenterie’ (Mih.) cdo^rmagîlik.
   Fudulichiă 'orgueil, fierte’ (Dai.) < fodulluk.
   Gtumertlăche 'generoşite, liberalite’ (Mih.) < gumcrdlik.
   Livindlichîă 'fierte, orgueil’ (Dai.) —livendu 'elegant’ =ture. le~ vend 'jeune homme qui a un air chervaleresque’.
   Măscărlăche 'honte’ (Obed.), mîscîrlichiă 'faptă ruşijioasă, vorbă urîtă şi ruşinoasă’ (Dai.) < maskharalîk 'bouffonnerie, plaisanterie, risee; malhonnetetâ’, de unde şi ngr. (laaxapaXîxc 'baliverne’.
   Munaficlăche (Mih.), munuflichiă (Dai.) 'intrigue’ < miinafîklîk.
   Sîcîtlichiă 'infirmite’ (I)al.) < sakatlîk. —ngr. oaxatX^xt 'etat de celui qui est estropie’.
   SîrMslichiă 'nervozitate, agerime, vioiciune’ (Dai.) < serbestlik 'liberte; independance; hardiesse, courage’.
   Şiritliche (Pap.B.), dr. şiretlic, şireclic — mr. dr. şirei, turc. şiret 'malice, mâchancete’.
   Timbilichîă 'faineantise, paresse’ (Dai.) < lembcllik*
   lbanlgc 'străinătate’ (megl.).
   Tamachiarlpc 'avarice, avidite, cupidite’ (megl.) < tamakîarlîk.
   Aralic 'occasion, aide, place’ (Noiia Rev. Rom. VIII 85)<aralîk 'intervalle, distance, espace, temps, loisir’.
   Babalîc 'vieillard’ < babalîk.
   Cabazlîc 'plaisanterie, farce’ < hokka-bazlik.
   Caraghlozlîc < kara-gozlîk.
   Cărdăşlîc < kardaşlîk 'fraternii’.
   Ceaşitlîc 'espionnage’ < taşailuk.
   Geamlîc 'vitrage’ < gamlik.
   Hagialîc 'pâlerinage’ < hatfilik.
   Hanlîc 'titre et dignite de khan’ < khanlîk.
   Mascaralîc < maskharalîk.
   Malrapazlîc 'affaire vereuse’ < mairabazlik 'fraude, ruse, four-berie’.
   Mosafirlîc 'visite’ < mUssafirlik.
   Mucalitlîc 'plaisanterie, farce’ < mukallidlik 'imitation, bouffonnerie’.
   Murdărite, murdalîc 'salete, ordure’ < murdarlîk.
   Telalîc 'office de courtier; remise perţue par le courtier; cour-tage’ < tellallîk.
                                                 410
    Ursuzlucuri s. f. pi. (lspirescu) < ufursuzluk .'malheuiymau-vaise etoile’.
    Zorbglîc (Hasdeu, 2095), zurbalic (Şez. V 175) 'tapage, bruit’< zorbalîk 'violence, etat d’un rebelle; injustice faite par force’.
    Sufixul a trecut în ngr. sub forma -Xvjxt, -Xlxt.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -lîc sunt eterogene şi fac pl. în -uri (malrapaz-lîc~maîrapazlicuri) — substantivele în -liche sunt feminine şi fac pl. în -î (fwiichîu —furlichî).
                      SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                                  GIU (-ffltt).
* Observaţie. — Dr. mr. - Mr. -jji.
   Funcţiunea.
                                     NOMINA AGENTIS.
    Duelgiu Muelliste’ < dud.
    Cudgi 'cocher’ (Dai.) < cudă 'voiture1.
    Mîfirgi 'cuisinier’ (Dai.) < ngr. {idtYttpoc 'cuisinier’.
                                    VARIANTE.
                                       -agiu
    Din alvagiil, barcagiu, cîntaragiu, (înaragiu, harabagiă, lam-pagiă, macagiu, mahalagiă, odagiă, mr. abagi, introduse direct din turceşte (v. mai jos), s’a extras -agiă cu care s’au derivat:
                                       NOMINA AGENTIS.
    Laptagiu 'laitier’ < lapte 'lait\
    Povarnagiu 'distillateur’ < povarnă 'distillerie’.
    Cosagi 'faucheur’ (Dai.) < cosă 'fauclie’.
411
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   PomanagiU < pomană.
   Reclamagiii < reclamă.
   Scandalagiii < scandal.
   Originea: -gî (Şăineanu, Infl. Or. I 52), introdus prin : AlvagiU, mr. (Dai.) hîlvîngi 'celui qui fait et qui vend du helva’ < turc. halvagî.
   Boiangiii 'teinturier’ < boiagi.
   Cafegiu 'cafetier’ < kahvegi.
   Cherestegiu 'marchand de bois de coustruction’ < kerestegi. Chilipirgiu < kelepirgi 'celui qui achete ou qui veut toujours acheter pour rien, â tres bon marche’.
   Chirigiii 'loc.aţaire’ < kiragî.
   Chiulangiu < kuldhgi 'ruse, fourbe’.
   CîntaragiU 'peseur’ < kaniargî.
   Dughengiă 'boutiquier’ < dukkiangi.
   Geamgiu 'verrier, vitrier’ < gamgî.
   Hangiu 'hâtelier’ < hangî.
   HarahagiU 'charretier’ < arabagî.
   LampagiU 'lampiste’ < lampagî.
   LefegiU 'mercenaire’ < ulufegi, olefegi 'anden corps de cavalerie turque’.
   Lustragiu 'deci'otteur’ (Galaţi) < lustrogu.
   MacagiU < *macazgiU < turc. makas 'aiguille de rails’. Mahalagiu 'habitant du quartier’ < *mahalatgiU < turc. ma-halle pl. mahallat 'quartier’.
   OdagiU 'domestiquc attache â un bureau public’ < odagî. Palavragiu, mr. (Dai.) pîllvrîgi 'blagueur’ < palavragi. PapugiU 'pantouflier’ < papucgu 'cordonnier, savetier’. SofragiU 'refectorier’ < sofragi.
   Tinichigiu 'ferblantier’ < tenekegi.
   Zurbagiu 'tapageur’ (Mold.) —zorba 'rebelle, seditieux’.
   Abagi 'marcliand de drap de Turquie’ (Dai.)—ofta (I)al.). Cicricci 'qui fait des rouets’ (Dai.) < âîkrîkgi 'toumeur, qui fait des ouvrages de tour’, cîkrîk 'devidoir, rouet; tour’.
   Cumargi 'qui joue aux cartespour de Pargent’(Dai.) < kumargî.
   Sunt probabil împrumutate direct din turceşte şi următoarele,
412
-deşi radicalele nu sunt turceşti:
   Barcagiu, 'batelier’ — barcă 'barc/ue’.
   Fînaragiă, ngr. ^avapatCrjc 'lanternier1 — fînar, ngr. ^otvdpt 'lanterne, fanai’
   Furnigi (Dai.), bulg. jurnagiîa 'fournier, boulanger’ < turc. fu-rungu.— mr. furnu, bulg. furna, turc. furun 'four, foumeau’.
   Pleacicagi (Obed.), pleascagi (Dai.) 'maraudeur1, bulg. pleaika-giia 'pillard’—turc. placka 'butin, pillage’, bulg. pleacka 'proie, butin’, mr. (Dai.) pleaşcă 'proie; fam. chance’.
   Este interesant de observat că sufixul turc. -gi a trecut în rom. bulg. (-giia), alb. (-gi), ngr. (-tCijc).
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -giu, -gi sunt masculine. In dial. dr. fac pluralul regulat, -gii, în mr. facp\.-giadzl. Acest plural este de origine ngr., -dSec, v. A. Philippide, Un specialist rom. la Lipsea, 22.
                          CAPITOLUL VII.
                 SUFIXELE DE ORIGINE MAGHIARA.
                       SUFIXELE SUBSTANTIVALE.
                             ŞAG (-Mg)
  Observaţie. — Dr.— <7$, nş > §.
  Funcţiunea.
                                     Abstracte.
   Adăuşag < *adăugşag < adaug.
   Rămăşag 'pari’ < *rămtnşag < rămîn.
   Hasdeu, 259 : „Cuvântul [adăuşag] este format în epoca Fanarioţilor pentru diferite adaosuri fiscale peste dările cele obişnuite”. — Adăuşag nu însemnă însă numai surplus de impozit, ci şi altfel de adaus, de pildă la Măcăreşti jud. Iaşi, adausul de apă a Prutului când vine mare.
                                     VARIANTE.
                                       -ăşag.
   Extras din rămăşag. Derivat:
   Vălmăşag < (de-a)ealma.
                                         -işag.
   Extras din hăeşag, băişag (v. Originea). Derivate :
   Furtişag (încă în Bibi.) < furt.
   Moleşag (Pamf. J. 11) < moale.
414
                                         -uşag.
   Extras din găzduşag (v. Originea).
   Derivate :
   Furtuşag < 'furi.
   Moloşag < moale.
   Originea: -sâg (Hasdeu, 200; Mând.rescu, IO. Ung., Bucureşti, 1892, 17), introdus prin :
   Băeşag, băişag 'profession de mineur, travail aux mines’ (Ilas-■deu, 2885) < bânyosâg.
   Gazduşag 'ricliesse, fortune’ (Mândrescu, El. Ung. 75) < gaz-dagsâg.
   Genul şi Pluralul.
   Adăuşag, rămăşag, furtuşag sunt eterogene şi fac pl. în -uri: adăoşagurl (Hasdeu, 260), rămăşaguri, furtuşagurî (I)os.Prol. 961/28).—Celelalte cuvinte se întrebuinţează numai la sg., sunt -deci masculine.
                                 ŞUG (-sug).
  Observaţie. — l)r. — nş > nş, ş. Funcţiunea.
                                       Abstracte.
   Efiinşug 'misericorde, charite’ Dosoteîu = eflinătate Coresi <; eftin.
   Prieteşug 'amitie’ < *prielenşug < prieten.
   Originea: -seg (Mândrescu, Elem. Ung. 17) introdus prin «mante ca :
   Belşug, bişug 'abondance, fertilite, profusion’ (Mândrescu, Elem. Ung. 138) < bosig
   Beteşug, beteşîg, betegşîg 'infirmite, maladie’ (Mândrescu, Elem. Ung. 140) < betegsâg.
   Meşteşug, meşterşug, meşteşîg 'profession, metier, adresse, ha-bilete’ (Mândrescu, Elem. Ung. 172) < mestersig.
415
   Vicleşug, hicleşug, hitlenşug, hiclenştg 'perfidie, fourberie, ruse’ (Mândrescu, Elem. Ung. 189) < hitlenseg.
   Genul şi Pluralul.
   Eftinşug şi prieteşug se întrebuinţează numai la sg.— Celelalte sunt eterogene şi fac pl. în -urî (meşteşuguri).
                    SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                                ĂU (-au).
  Observaţie. — Dr.
  Funcţiunea.
                                     SUBSTANTIVE.
                                    AUGMENTATIVE.
                              Augmentative propriu zise.
   Băliău 'baltă mare’, bolătău 'un loc aşezat unde se strînge apă, însamnă şi apă stătătoare’ (Şez. V 38) < baltă.
   Ningău 'ninsoare mare’ (Şez. V 114) < ning.
   Scăfăă 'scafă mare’ (Şez. V 122) < scafă.
   Ţincăă 'băetănaş’ (Şez. IX147), lingău 'flăcăeş’ (Pâmf. C.)< (inc 'petit enfant’ (Şez. IX 147).
                               Augmentative depreciative.
                                    Nume comune.
   Plîuhău = plîuhă 1. 'rachiu rău’, 2. 'căţea, haită’ (Şez. III 85).—Pentru 1 ef. plîuşcă 'rachiu rău’ (Şez. V 117).
   Drăngău 'amant’ (Godin, 28; Săgh. 135) < drag.— Poate de aici se derivă şi sinonimul handraleţ.
                                    Nume proprii.
                                Porecle pentru bărbaţi.
   Codăă (Pop. 35 b) < coadă, cf. Căadă (ibid.).
   Gînscăă (Pop. 38 a) < gînscă, gîscă, cf. Gîscă (ibid.).
416
                                  NOMINA AGENTIS.
   Alergăă 'courrier’ (Hasdeu, 840) < alerg.
                                      COLECTIVE.
   Bălegău ‘bălegar’ (Pamf. Cânt.) < balegă.
                                NOMINA INSTRUMENTE
   Mestecau 'făcăleţ’ (Dan. II 85, Ciob.) < mestec.
   Căldărăă 'bois qui sert â soutenir la chaîne du chodron’ (Viciu, 23) < căldare.
                                        ADIECTIVE.
                      POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
                                Derivate dela substantive.
                                        i
   Fălcău 'om cu fălcile mari’ (Şez. II 227) < falcă.
                                   Derivate dela adiective.
   Hahău 'lung şi prost’ (Şez. II 229) < ngr. ydtyac. 'badaud, gobe-mouche’.
   Metehău 'prost de tot’ (Şez. III 70) < beteag.
   Nătărăă < vr. netare 'slab’ (Hasdeu, Cuv. II 133, 124).
   Tanău 'tont’ Şez. V 161) < *tontanău < lontan (Şez. V 164). TontalăiX, tăntălăă 'prost’ (Furt.) — *lontanăă, lontan ori *tîn-dălăă < iîndală.
                                    Derivate dela verbe.
   Lingău 'linguşitor’ (Săgh. 95) < ling.
   MîncăU 'mîncăcîos’ < mine = mînînc.
                           ADIECTIVE DEVENITE SUBSTANTIVE.
                                  Porecle pentru bărbaţi.
   Beşăil (Pop. 33 b) < beşesc.
   Căcăă (Pop. 35 a) < cac.
                                    Nume de animale.
   Căcăă 'coracias gamila’ < cac.
   Fugăă 'potîrniche’ (Şez. V 101 sub iruncă) < fug.
417
                                SUFIXE COMPUSE.
                              -ălău (-~ală+-ăă).
                                  SUBSTANTIVE.
                                 AUGMENTATIVE.
   Pălălăă 1. 'prăjină groasă pentru bătae’, 2. fig. 'înalt şi supţire (Codin, 56) < pală 'prăjină’.
   Ţingălăă (Conv. Lit. XX 1020), dzîngălăă (Şez. V157) < ţoangă 'un clopoţel rău, stricat’ (Conv. Lit. XX 1020).
   Cîcălău < cac.
   Pişălăă (Tiktin) < piş.
                              NOMINA INSTRUMENTE Derivate dela verbe.
   Bătălăă pl. bătălăe, mai des bătălăuri, 'battoir, gros marteau; marteau et enclumette employes pour ecacher la faux’ (Costi-neseu, Şez. II 149) < bot.
   Pisălăă 'un fel de pilug de pisat piper, etc.’ (Şez. V 116) < pisez.
                                   ADIECTIVE.
                   POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
   Mutălăă 'prost’ < mut.
   Prostălău < prost.
   Puşlăă 'ticălos’ (Săgh. 65) < turc. puştt de unde şi direct puşchiu.
                            -egău (=-eg, -eag+-ăii).
                         UN SUBSTANTIV AUGMENTATIV.
   Fumăgău 'fumee epaisse’ < fum.
                             UN ADIECTIV POSESIV.
           Fîrtigău 'om fără astîmpăr’ (Şez. II 227) < învîrt, cf. şi fîrţiesc. -uzău (=~uz+-ăă).
   Durduzău = durdă 1. 'măciucă ghintuită cu cue de fier’, 2. 'puşcă haiducească’ (Codin, 29).
Pasca. Sufixele româneşti.
27
418
   Originea: Extras din cuvinte ungureşti (A. Philippide, Pr. 154) ca (luate din Mândrescu, Elem. Ung.):
   Bacăă 'hingher, hoher’ < bako.
   Birăă 'primar’ < biro.
   Cialăii 'înşelător’ < csald.
   Clailăă 'orice lucru cu care se leagă strîns ceva’ < csallâ.
   Făgădăă 'crîşmă’ < fogadd.
   Glalăă 'rabot’ < gyald.
   Haldăă 'boar, argat la vite’ < hajto (Scriban).
   Hădărăă 'băţul prin ajutorul căruia învîrtim rîşniţa’ (Godin, 38) < hadaro 'fleau ; îmblăciu’ (Cihac).
   Jaşcăă 'pungă’ < zsacsko.
   Săbăă 'croitor’ < szabo.
   Şaăgăă 'mineur’ < sovcigo.
   Pentru înţelesurile româneşti ale lui -ăă aduc aici încă următoarele cuvinte, ale căror etyma trebuesc de sigur căutate în ungureşte :
   Băşcăă 'prost’ (Codin, 8).
   Brighidăă 'o roată cu borte în mijlocul căreia se află un băţ lung şi cu care se bate laptele în putineîu pentru a alege untul’ (Dame T. 69).
   Haţcadăă 'gânsac, cucoş, etc. bine făcut şi foarte voînicos’ (Şez. V 98). ‘
   Taşmăă 'bîtă mare’ (Şez. III 90).
   Vlăjdăă 'volnic dar leneş’ (Pamf.J. II), cf. vlăjgan 'nalt şi zdravăn’ (mold.).
   Zăblăă pl. zăblae 'ţol pentru învălit sau aşternut’ (Codin Ing.), 'o haină’ (Dos. Prol. 762/sN-, zăblăă, zeblău 'arar de păr’ (Mard.), zăblăă, zăblăud, zăblăug —zăbăug 'prost, zălud’ (Pamf.J. II).
   Zurgalăă 'grelot’, ţurgalâă pl. ţurgalaăă 'clopoţel’ (Bud.)— ung. zorogni 'cliqueter’.
   Genul şi Pluralul.
   Substantivele în -ăă sunt: 1. masculine, când arată o fiinţă, 2. eterog., pi. -ăe, dial. -ae, -aăă, când arată un lucru.
419
                          SUFIXELE VERBALE.
          ÂLUESC, ULUESC (-âluUsk, -uluUsk). Observaţie.—Dr.
  Funcţiunea.
                                  A FACE UN LUCRU.
   Chefăluesc — chefuesc.
   Trebăluesc 'a face treburi mărunte pe lingă casă’ (Pamf. Ciut.) (treabă.
   Păceluesc 'împac’ < pace.
                                 A POSEDĂ UN LUCRU.
   Gînduluesc 'a purta de gînd, de grijă cuiva’ (Şez. II 229) <gînd. Pizmăluesc, împizmuluesc 'pizmuesc’ < pizmă.
   Drăcăluesc 'envoyer au diable’ (Şez. II 226) < dracu. Prăbăluesc, prubuluesc 'a încerca, a căuta dovezi’ (Şez. III 86) < prubă 'încercare’. —cf. şi pruWâ=prubă (Şez. III 86).
   A foşcălui=a ţoşcăi 'a mişui, a fugi în toate părţile. Se zice despre viermii din rană, despre şerpii strînşî la un loc’ (Şez. II 228) < foş, cf. foşnesc.
              A rîncălui 'a mugi, a rage ca rîncaciî’ (Şez. V 121) < rîncăă.
   Injghebăluesc = înjgheb.
   Plîntăluesc (Car.) = împlînt.
   Originea: Extras din verbe de origine ungurească ca (A. Phi-lippide, Pr. 156) :
   Bicîuluesc < becsulni.
   Celuesc < csalni.
   Cetluesc < csatolni.
   Măngăluesc < mângolni.
   Sălăşluesc < szâllâsolni.
   Urluesc < orleni.
   Cf. apoi:
   Hăndrăluesc 'a vorbi fără nicîun rost’ (Şez. III 15)—handra 'fără treabă, degeaba’ (Şez. II 229), handralău.
                       CAPITOLUL VIII.
        SUFIXELE NEOLOGISME. Observaţie. — Se găsesc numai în dr.
                     SUFIXELE SUBSTANTIVALE ANŢĂ (-ânţâ).
  Funcţiunea.
                                    Abstracte.
  Cutezanţă 'îndrăzneală’ < cutez.
  Siguranţă < sigur.
  Originea: It. -anza, fr. -ance.
  Bârbanţă, variantă a lui bărbunc, nume de dans(Hasdeu, 1524) <bărbunc+danţ.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -anţă sunt feminine şi se întrebuinţează numai la sg.
  Funcţiunea.
                                        ISM (-ism).
                                   Abstracte.
   Boerism 'boerie’ (I. Ghica) < boer.
   Ciocoism < ciocoiu.
   Lustragism (Sanielevici, Viaţa Rom. XXIV 97) < lustragiu *vă-xuitor’.
421
  Mahalagism < mahalagiu.
  Romînism < Romîn.
  Creştinism < creştin.
  Lichelism intelectual (Arghezi, Viaţa Rom. XXIII 464) < lichea pl. -ele.
  Tembelism 'indolenţă’ < tembel.
  Originea: Fr. -isme.
  Genul şi Pluralul.
  Substantivele în -ism sunt masculine sg., afară de mahalagism 'cancan’ care este eterogen, pl. -e.
                              SUFIXELE ADIECTIVALE.
  Funcţiunea.
                                             AL (-ăl).
                              APARŢINEREA.
  Lăturai (Tiktin) < latură. Mormîntal (Alexandri) < mormînt Săptămînal < săptămînă.
  Vamal < vamă.
  Originea: Fr. -al.
                                     BIL (-bil).
   Observaţie. — Derivarea se face dela verbe şi anume dela radicalul infinitivului.
   Funcţiunea.
                                    POSIBILITATEA.
. Graniţă apărabilă (I. G. Duca, Viaţa Rom. 1913,1 40) < apăra.
   Manifestarea măsurabilă a energiei; Presiunea măsurabilă (T. A. Bădărău, Viaţa Rom. 1913, III 287, 289) < măsura.
   Proba neînlăturabileî noastre datorii (I. I. C. Brătianu, Viaţa Rom. 1913, III 222) < neînlătura.
422
  Casă nelocuibilă (deseori în Universul) < nelocui.
  Urmare firească şi nereparabilă (I. I. C. Brătianu, Viaţa Rom. 1913, III 223) < nerepara.
  O dogmă nerăsturnabilă (A. D. Xenopol, Noua Rev. Rom. XIV 200, 15 Sept. 1913, de 2 ori) < nerăslurna.
  O nesecabilă bogăţie de idei (G. Kernbach, Versuri şi Proză, 185) < neseca.
■ Auzibil (Tiktin) < auzi.
  Plătibil < plăti.
  Originea: lat. -bilis, it. -bile, ir. -ble.
                        SUFIXELE SUBSTANTIVALE-ADIECTIVALE.
                                      IST (-ist).
  Funcţiunea.
                                      ADIECTIVE.
                                    APARŢINEREA.
  Patruzecioptist (Ibrăileanu) < patruzeci şi opt. Poporanist < poporan.
  Ţărănist < ţăran.
  In special partizanul unui om politic ori al unei grupări : Carpist < P. P. Carp.
  Tachist < Tache Ionescu.
  Junimist < junimea.
                                   SUBSTANTIVE.
                    POSESORUL UNEI CALITĂŢI PRIN EXCELENŢĂ.
  Bonjurist < bon jour.
  Zeflemist < zeflemea.
                                    NOMINA AGENTIS.
   Fochist < foc.
   Maşinist ‘mecaiucien’ < maşină. '              \
   Ziarist < ziar.
423
                                  UN SUFIX COMPUS.
                                  -alist (=-al+-ist).
După naţionalist s’a făcut:
Iorgalist = partizan al lui Iorga.
Originea: Fr. -iste.
Pluralul.
Atât adiect. cât şi subst. în -ist fac pl. - işti.
                                  UN SUFIX VERBAL.
                                       IZ (-iz).
Maghiarizez < Maghiar.
Muşamalizez 'etouffer une affaire’ < muşama pl. -ale 'toile ciree’.
Originea: Lat. -iz, fr. -is.
               CONCLUZIE
   Pe baza materialului de care am dispus noi am constatat în limba română un număr total de 165 de sufixe simple, dintre cari: 41 de origine latină (aici am socotit şi pe -andru), 9 de origine latino-balcanică, 70 slavă, 33 neogreacă, 1 albaneză, 2 turcă, 4 ungară, 5 neologisme.
   Aceste sufixe nu sunt însă nici tot una de răspândite, nici tot una de productive.
   Extensiunea sufixelor se poate constată din următorul tablou :
                            Sufixele aflătoare în dr. mr. megl.:
   Sufixele de origine latină, 14 : -ame, -clune, -eaţă, -mint, -ără; -esc, -os, -îos; -ar, -ai, -atic, -ic(ă), -oîă; -el; -e (adv.).
   Sufixele de origine latino-balcanică, 4: -ac,-aclă, -ală, -in(ă).
   Sufixele de origine slavă, 13 : -că, -işte, -iţ(ă), -ot; -an, -ean, -eîă, reţ, -iclu, -uşcă; -aş, -uş; -u (vb.).
   Sufixele de origine neogreacă, 1 : -ache.
   Sufixele de origine albaneză, 0.
   Sufiocele de origine turcă, 1 : -lîc.
   Sufixele de origine ungară, 0.
   Sufixele neologisme, 0.
                              Sufixele aflătoare în dr. şi mr.:
   Sufixele de origine latină, 16 : -andru, -diate, -'et, -inţă, -lune, -ur; -ed; -ăreţ, -it(ă), -ot, -uiă, -ât; -ime; -uf; -lor; -ur (vb.).
   Sufixele de origine latino-balcanică, 2 : -ie; -Ut.
   Sufixele de origine slavă, 10 : -eală, -'otă, -ulă; -'av, -eş ; -aşcu -odă, -6ş; -iş; -ăn (vb.).
   Sufiocele de origine neogreacă, 0.
425
   Sufixele de origine albaneză, 1 : -'ăz.
   Sufixele de origine turcă, 1 : -giu.
   Sufixele de origine ungară, 0.
   Sufixele neologisme, 0.
                           Sufixele aflătoare în dr. şi megl. :
   Sufixele de origine slavă, 5 : -işcă, -niţă, -otină; -ă, -n (vb.).
                           Sufixele aflătoare în mr. şi megl. :
   Sufixele de origine latină, 1 : -il'ă.
   Sufixele de origine slavă, 1 : -uclcă.
   Sufixele de origine neogreacă, 4 : -taricu, -'ic; -it, -itic (şi megl. ?)
                                Sufixele aflătoare în dr. :
   Sufixele de origine latină, 8 : -easă, -it, -ite, -oare, -un; -etic; -uc; -ip (vb.).
   Sufixele de origine latino-balcanică, 3 : -eac, -eag, -oc, -og, -en.
   Sufixele de origine slavă, 36 : -anie, -elcă, -elişte, -elniţă, -enciă, -enie, -erniţă, -eşniţă, -euţi, -'ie, -igă, -îrlă,-oancă, -oaşcă,-ole, -ule; -otenie, -ovenie, -ovină, -ovişte, -’şa, -udă; -ace, -'ăş, -iv, -oş,-otcă, -ov; -ală, - e, -ec, -eclă, -eaşcă, -ilă, -ic, -nic, -oman, -iman.
   Sufixele de origine ungară, 5 : -şag, -şug; -ăă; -ăluesc, -uluesc (vb.).
   Neologisme, 5 : -ism; -al, -bil, -ist; -iz.
                                Sufixele aflătoare în mr. :
   Sufixele de origine latină, 2 : -istră; -'ec (vb.).
   Sufixele de origine neogreacă, 25 : -adă, -ar%io, -ă', -eaăă,-îazmă, -iche, -ie, -isc, -i&ră, -iu, -izmă, -îriă, -opiu, -să, -uli; -tar,-imen, -iot, -'ft, -'ut, -uids; -ips, -is, -us (vb.); -'a, -â (adv.).
                               Sufixele aflătoare în megl. :
   Sufixele de origine slavă, 5 : -ce. -du, -icică; -acică; -ta (adv.). Sufixele de origine neogreacă, 3 : -ir, -oană; -âlic.
426
Obţinem astfel tabloul următor :
           Dr. mr. Dr. Dr.   Mr.   Dr. Mr. Megl. Total 
            megl.  mr. megl. megl.                     
Lat......       18  18   ---     1  11   2 _        50 
Slav......      13  10     5     1  36 ---     5    70 
Ngr......        1 ---   ---     4 ---  25     3    33 
Alb......      ---   1   ---   --- --- --- ---       1 
Turc......       1   1   ---   --- --- --- ---       2 
Ung......      --- ---   ---   ---   4 --- ---       4 
Neol......     --- ---   ---   ---   5 --- ---       5 
               i                                   165 
   Deşi numărul sufixelor de origine slavă este de 70, iar al celor de origine latină numai de 50, totuş sufixele de origine latină ocupă primul loc din punct de vedere a întrebuinţării lor. In adevăr, dacă facem abstracţie de cele 47 de sufixe de origine slavă cari se găsesc numai în câte un dialect şi sunt puţin întrebuinţate, faţă de cele 14 sufixe de origine latină cari de asemenea se găsesc numai în câte un dialect şi sunt de asemenea puţin întrebuinţate;, observăm că sufixele cele mai întrebuinţate se repartizează astfel: în dr. mr. şi megl. 18 sufixe de origine latină faţă de 13 de origine slavă, şi în dr. mr. 18 de origine latină faţă de 10 de origină slavă, aşâ dar în dr. mr. 36 de sufixe de origine latină faţă de 23 de origine slavă : 64% de origine latină şi numai 36°/0 de origine slavă.
   In ce priveşte influenţele exercitate asupra câte unui dialect în special, observăm că dialectul dr. a fost foarte influenţat de limbile slave, iar dialectul mr. de limba neogreacă.
   Dialectul dr. posedă un singur sufix de origine neogreacă şi acela dialectal, -ache, şi este singurul care posedă sufixe de origine ungară şi, fireşte, neologisme.
   Sufixele de origine latină ocupă primul loc şi din punct de vedere a productivităţi! lor. In adevăr, pe când numărul cu-
427
vintelor derivate prin sufixele de origine latină este foarte mare, numărul cuvintelor derivate prin sufixele de origine străine este cu mult mai mic, adeseori redus la câteva exemple.
   Dacă comparăm lista sufixelor româneşti de origine latină cu lista sufixelor latineşti, vom observa că limba română a pierdut următoarele sufixe : -eus, -ius, -icus, -oticus, -aceus, -icius, -oceus, -aculus, -eculus, -iculus, -uculus, -culus, -elis, -ilis, -ilis, -bilis, -ulis, -umen, -anus, -ianus, -enus, -inus, -unus, -edo (-edinis), -ido (-idinis), -tuto (-tudinis), -ago (-aginis), -igo (-iginis), -ugo (-uginis), -io (-ionis), -aneus, -ineus, -ita şi -ites (gr.
-tus (-tutis), -atius, -itius, -utius, -avus, -ignus, -inquus, -andus, -endus, -undus, -ensiS, -entus, -lentus, -antia, -erna, -urnus, -ascus, -iscus, -uscus, -estus, -estris, -aster; (a, ijculare, -tare, -sare, -tiare, -siare, -illare, -attare, -ettare, -ottare, -antare, -entare, -ascere, -escere, -iscere, -ucare.
   Cauza dispariţiei unora dintre aceste sufixe ar puteâ fi atribuită unor împrejurări fonetice. Astfel au dispărut: -anus, din cauză că s’a prefăcut în -in, atunci când erâ precedat de i (-ianus, cf. creştin < chrestianus), şi s’a confundat astfel cu -inus > -in; -enus, din cauză că ar fi trebuit să se prefacă iarăş în -in, şi deci ar fi trebuit jsă se confunde iarăş cu -inus.
   Tot din motive fonetice unele sufixe de origine latină sunt mai puţin productive decât ne-am aşteptă. Astfel în lat. derivatele prin -ulus erau foarte numeroase; dimpotrivă derivatele româneşti prin -ur sunt foarte puţine, probabil fiindcă adeseori u din -ulus, în caz când erâ precedat de c, g, s’a sincopat, aşâ că -culus, -gulus s’au schimbat în -chiti, -ghiă, forme cari, având un aspect fonetic cu totul diferit de -ur, n’au mai fost simţite ca sufixe.
   Din sufixele simple limba română a desvoltat un număr considerabil de variante şi de sufixe compuse cari exprimă tot felul de nuanţe.
   Cele 165 de sufixe româneşti formează : substantive, adiective, verbe, pronume, numerale şi interjecţii după tabloul următor:
428
        SUFIXELE         Lat Lat-- Slav. Alb. Ngr. Turc. Ungar. Neol. Total 
                             Bala.                                          
Subst.......              18     1    34        17     1      2     1    74 
Adiect. ......             4     1     9  ---   12   ---    ---     2    28 
Subst.-Ad.....            10     7    19    1  ---     1      1     1    40 
Subst.' Numer. . . .       1                                              1 
Subst.-Acţ.-Adv. - .     ---   ---     3  ---  ---   ---    ---   ---     3 
Subst.-Ad.-Pr.-Adv..       2                                              2 
Subst .-Ad .-Pr.-Interj.   1   ---   ---  ---  ---   ---    ---   ---     1 
Subst.-Ad.-Adv.-Nu-                                                         
mer .......                1                                              1 
Vb.........                3   ---     4  ---    3 • ---      1     1    12 
Adv........                1   ---     1  ---    1   ---    ---   ---     3 
                          41     9    70    1   33     2      4     5   165 
   Aşâ dar: 122 de sufixe formează substantive, 75 adiective, 3 pronume, 2 numerale, 12 verbe, 9 adverbe, 1 interjecţii.
           ADAUS
   —  La Bibliografie să se adauge :
   Candrea şi Densuşianu, Dicţionarul etimologic al limbii române, Elementele latine, fascicolele I—IV, Bucureşti, Socec, 1907—1914.
   Pentru izvoarele mr. şi megl. v. 'Elementele romanice din dialectele macedo- şi megleno-române’.
   N. Dossios, Beitrăge zur neugriechischen Wortbildungslehre, Zflrich, 1879.
   —  La sufixele de origine latină să se adauge :
   -iche, mr. -icl’ă < -icula în mîrdzînicl'ă 'coltuc de pane : dă-A ună di pîni’ (Dai.) < mardzină 'margină’, moştenit în rinichlu, rărunchiă, mr. .(Dai.) arnicVu, arici’u < reniculus.
   —  La sufixele de origine slavă să se adauge :
   -elnic (—-eală+-nic) din feciorelnic, botelnic 'botniţa căpă-strulul, o curea dela căpăstru care trece peste botul calului’ (Dame T. 50) < bot.
   —     Pg. 57 la râură să se adauge vb. râura 'a uda’ (Densuşianu, Haţeg).
   Pg. 88 scutar are încă înţelesul 'ciobanul însărcinat cu ţinerea socotelilor la stînă’ (Densuşianu, Haţeg).
   Pg. 105 căprăreaţă, căprereaţă are încă înţelesul 'adăpost pentru capre’ (Densuşianu, Haţeg).
   Pg. 218 oarzăn < orz. In revista 'Transilvania’, voi. 46, p. 52 : mere oarzâne 'nişte mere gălbue care se coc de timpuriu, numite şi văratice'. Pentru etimologie cf. ibid. 53 : pere oveseşti 'pere văratice, făinoase, numite şi pere de ovăs, se coc cam deodată cu ovăsul’.
   —  Cuvinte latine moştenite în -ură sunt şi:
   Tăetură < taliatura 'fente’.
   Umblătură < ambulaiura, atestat cu înţelesul special 'l’amble, allure vicieuse des chevaux’.
               ÎNDREPTĂRI
   Sufixul mr. -istră, derivat din lat. *-ister (pag. 45), este mai probabil ngr. -totpa, despre care v. Dossios, 17.
   Bătător 'battoir’ (p. 128) este moştenit din lat. battuatorium 'instrument pour plier ou pour battre, pilon, bate’.
   Pentru rominesc (p. 68) cf. vico romanisco în Salzburg în sec. VII şi VIII (Romania, I, 1872, p. 9).
   Gîrliciu (p. 324) este slav, cf. croat, gr li 6 'derHals derFlasche’.
   Pentru coviţăesc (p. 369) cf. bulg. kvita 'grogner, grouiller’, alb. kuis 'von der Stimme des Schweines und des Hundes’, ngr. y.ot'io 'crier comme un petit cochon’.
   — Sufixul -oalcă dela pg. 118 trebue mutat la pg. 230; -overxie dela pg. 243 trebue mutat la pg. 276.
            INDICE
                            1. SUFIXE.
-â. . . .   .... 405      -at ....        . . .. 93    -ăreţ1 . . . ... 103    
-'a . . .   .... 405      -atic. . . .    . . . 99     -ăreţ2 . . . ... 319    
-ac . . .   . ... 189     -’av ....       . . . 281    -arie1 . . . . . 184,1  
-ace . . .  . . . . 280                                -ărie2 . . . ... 385    
-ache1 . .  . . 399, 7, 8 -ă.....         . . . 381   -ăril’e . . . . . . 42   
-ache2 . .  . ... 189     -’ă ....                      -ărit . . . ... 109    
aclcă . .   . ... 377     -ăcîos . . .    . . . 75   ! -ăriţă . . . ... 261    
-acîu . .   .... 197      -adune . .      . . . 23     -ăriu. . . . . . . 222  
-adă. . .   .... 380      -ăd ....        . . . 64      -ăros . .              
-agiu . .   .... 410      -ăfaiu . .      . . . 202     -ărue . . . ... 135    
-aiţă. . .  .... 263      -ălae....                     -ăş . . . . . . . 282  
-aîu . . .  . ... 199     -ălan . . .     . . . 296     -ăşag . . . ... 413    
-al ...     .... 421      -ălaş1 . . .    . . . 350     -ăşan . . . ... 295    
-ală . . .  . ’... 289    -illaş2 . . . . . . . 350     -ăt . . . . . . . 33   
-alic . . . .... 393      i -ălău . . .   . . . 417     -ătar . . . . . . 86   
-alist . .  .... 423      -m ■ ■ ■        . . . 319 -ătareţ       . ... 320    
-alnic . .  .... 337      j -alic ....    . . . 187 -ătate . . .  . . . . 18,8 
-ama . .    . . . . 13    I -ăliţă . . .  . . . 261     -ător . . . ... 127    
-ame . .    . . . .13,8   -ăloancă . . ,  . . . 270 -ătură        . . . . 62   
-an . . .   . ... 291     -ălog . . .     . . . 215     -ăţie . . . ... 188    
-ancă . .   . ... 231     -ălue . . . ,   . . . 135   | -ăţue . . . ... 135    
-and r u    . . . . 17    -ăluesc . .     . . . 419   i -ău . . . . . . 415,8  
-anie . .   .... 225      -ălută . . .    . . . 158    1 -ăun . . . . . . 53   
-anţă . .                 -ămînt . .      . . . 48  | -ăuţ . . •. . ... 159    
-ar . . .   . . . 79      -’ăn1. . . .    . . . 218   | -avan . . . ... 295    
-are . .    .... 93       -’ăn2. . . .    . . . 371   1 -ăz . . . . ... 378    
-aret. . .  .... 320      -anat . . .     . . . 97                             
-ar^io . .  . ... 380     -ăneţ . . .     . . .319       -bil ... . . . 421,4  
-ariţă . .  .... 262      -ănic . . .     . . . 175    -că1 . . . . . 227,121  
-arcu •. .  . ... 394     -ănog . . .     . . . 215  i -că2 . . . . . . . 370  
-arnic . .  .... 337      -ănos . . .     ... 11    -ce . . .                  
-aş . . .   .... 345      -ar ....        . . . 56   i -cel . . . . ... 148    
-aş an . .  . . . . 296   -ărea . . .                   -clac . . . . . . 192  
aşcu . .    . ... 298 i   -ăresc . . .    . . . 69  -clor . .     . . . . 162  
432
-clu . . .   . . . . 375 
-dune . .    IO          
             **          
             05          
             00          
-cuţ . . .   . ... 158   
-e1 ...      . . . 299,1 
-e* . . .    . ... 179   
-ea . . .    . ... 144   
-eac . . .   . ... 205   
-eag . . .   . ... 205   
-ealii . .   . ... 308   
-eală. . .   . ... 233   
-ean. . .    . ... 302   
-eanc£. .    . ... 231   
-ea^ . .     . . . ,24,6 
-eaşcă . .   . ... 315   
-eaţă . .    . . . . 27  
-eaiiă . .               
-6c ...      . ... 305   
-'ec1 . . .  . ... 305   
-'ec2. . .   . . . . 177 
-ecîu. . .   . ... 307   
-ed . . .    . . . .64,1 
-edenie. .   . ... 243   
-egaîu . .   . ... 202   
-egău . .    . ... 417   
-eguş . .    . ... 365   
-eîcă . .    . ... 237   
-eiii . . .  . ... 308   
-el. . . .   . . . 144,8 
-elişte . .  . ... 239   
-elnic . .               
-elniţă . .  . ... 240   
-el'u . .    . ... 308   
-en . . .    . . . . 218 
-enat . .    . . . . 97  
-enc . . .   . ... 241   
-enchiu .    . ... 241   
-enciii . .  . ... 241   
-enie. . .   . ... 241   
-er . . .    . . . . 92  
-erniţă      . ... 245   
^esc* .♦ . . . . . . 65  
-eş . . .    . . . 283,1 
-eşniţă      . ... 245   
-et . . .    . . . . 33  
-etan . .    . ... 296   
-ete . . .               
-eteîu . .   . . . . 313 
-etel................149
-etenie..............243
-eteţ................320
-etic ............70, 6
-etoc................214
-eţ..................316
-eţac................192
-eţă ......           27
-euţi................246
-ezan................296
-giu ................410
-Iar.................393
-îarcu...............394
-laricu..............394
-iazmă ..............383
-ic(ă)............169,6
-'ic1................395
-'ic2................177
-ice ....... 324
-icea................149
-icean...............304
-icel................148
-iche1...............429
-iche2...............384
-icic ....... 175
-icîcă ...... 376
-iclos................75
-icîu................324
-iciune ..............23
-icl'â...............429
-icos.................76
-ie1.................180
-ie2.................384
-'ie.................246
-Ieric...............394
-igan................297
-igă.................248
-ilă.............. 328,1
-ilic................174
-iliclu..............327
-ilină...............209
-ilişte..............239
-il'ă ................39
-iman................342
-ime ....:. 139
-imen................397
-in(ă) ...... 206
-inat....     ... 97    
-ineţ . . .   ... 319   
-inţă....     . . .43,8 
-ioae....     ... 120   
-lor ....     ... 160   
-los ....     ... 70    
-Iot ....     ... 397   
-ip ....      . . 178,8 
-ips ....     ... 403   
-ir ....      ... 387   
-is ....      ... 403   
-isc ....     ... 387   
-ism ....     ... 420   
-ist ....     ... 422   
-istră . . .  . 45,430  
-iş ....      ... 352   
-işag . . .   ... 413   
-işan....     ... 295   
-işcă . . .   ... 249   
-işor ....    ... 163   
-işte ....    ... 250   
-iştină . . . ... 209   
-it1 ....     ... 106   
-it2 ....     ... 401   
-'it ....     ... 398   
-itic ....    . . . 402 
-itură . . .  ... 62    
-ifrră . .' . ... 387   
-iţă ....     . . 254,1 
-iu1 ....     ... 220   
-iu2 ....     ... 388   
-lunc . . .             
-iv . . . .             
-iz.....      ... 423   
-iz.....                
-î.....       ... 369   
-îc.....                
-îce ....     ... 301   
-îlipsescu    ... 403   
-îreauă . .   . . . 382 
-îriti ....   ... 390   
-îrlan . . .  ... 296   
-îrlă ....    . ... 267 
-lan . . .    ... 294   
-liche . . .  ... 406   
-lîc ....     ... 407   
433
-mint...............47,3
-n ..................371
-nic.................335
-niţă................268
-oaică .... 118,230
-oană................390
-oancă.............  270
-oare.............50, 3
-oaşeă ..............271
-oc..................212
-ocîii...............339
-og..................212
-ogaş................351
-oîac................192
-oui ............109, 6
-olan ...... 296
-ole.................271
-oii na..............209
-oman................340
-oriu ...............109
-opiu................391
-'or..................56
-orniţă..............268
-orog................215
-’6s..................70
-6? 1 ... . , . 342
-oş..................287
-o sat................97
-o şea...............271
-ot..................122
-’ot.............. 272,1
-otan................296
-otâ............. 274,1
-otcă................288
-otean...............305
-oteîu...............312
-otel................149
-otenie..............275
-otic................175
-otină...............276
-otoc................215
-otoiă...............120
-ov..................288
-ovan . . . .295,288
-ovcaiiu .   . ... 288   
-oveîu       . ... 313   
-ovenie. .   . . 276,243 
-ovină . .   . . . . 277 
-ovişte      . ... 277   
-ovită . .   . ... 288   
-ozenie      . ... 243   
-să . . .    . ... 392   
-şa . . .                
-şag . . .   . . . 413,8 
-şei . . .   . . . 147,2 
-şică . .    . ... 174   
-şug . . .   . . . 414,8 
-ta .        . . . 377,8 
-tea . .     . ... 301   
-ticos . .   . . . . 76  
-tor . . .   . . . 122,4 
-tos . . .   . . . . 76  
-tean . .    . ... 304   
-ţel . . .   . . . 148,1 
-ţică . .    . ... 174   
-u . . .     . . . . 372 
-uc . . .    . ... 131   
-licaehi .   . ... 400   
-uean . .    .....296    
-ucean . .   . . . . 304 
-ucel. . .   . ... 149   
-ueîcă . .   . ... 376   
-uciă . .    . ... 278   
-uecîu . . , . ... 308   
-uet . . .   . ... 319   
-uîac . .    . ... 192   
-uîaş. . .   . ... 351   
-uîată . .   . . . . 30  
-uică . .                
-uiu . . .   . ... 133   
-ulă . .     . ... 279   
-ulc . . .   . ... 271   
-ulean       . ... 304   
-uleică . .  . ... 238   
-ulei . .    . ... 149   
-ulete . .   . . . . 38  
-uleteţ . .  . ... 320   
-ulet . . .    . . . 318 
-uli . . . .   . . . 392 
-ulică . . .   . . . 171 
-uliclii . . . . . . 327 
-uligă . . .   . . . 249 
-ulină . . .             
-ulior . . .   . . . 108 
-uliţă . . .   . . 260,1 
-uloîu. . . .  . . . 120 
-uluc . . .    . . . 133 
-uluesc . .    . . . 119 
-uluţ; . . .   . . . 159 
-urii . . .    . . . 133 
-un ....       ... 52    
-unami. . .    ... 16    
-'ur1 ....               
-'ur2 ....     . . . 17S 
-urami . .     ... 16    
-liră ....               
-ureaţă . .    ... 30    
-urescu . .    . . 69    
-uriciu . . .  . . . 327 
-uric . . .    ... 385   
-uril'e . . .  ... 42    
-uros . . .    ... 76    
-uruş . . .    . . . 365 
-us ....       ... 404   
-uş ....       ... 359   
-uşag . . .    ... 414   
-uşan . . .    . . . 295 
-uscan . . .   . . . 296 
-uşcă . . .    ... 343   
-uşel. . . .   . . . 149 
-uşină . . .   ... 209   
-uşor . . .    ... 166   
-uştcan . .    ... 305   
-uşteţ . . .   ... 320   
-uşun . . .              
-ut . . . .    ... 137   
-'ut1 ....     . . . 272 
-'ut2. . . .   ... 398   
-ută ....      . . . 274 
-utos . . .    ... 399   
-uţ . . . .    ... 153   
•uzău . . .    ... 417   
Fascu, Sufixele româneşti.
2S
434
                         2. CUVINTE.
abagcric . .   . . 185      adevărat. . •         93 agîunatic . .     . 101 
abagi . . .    . . 411     adevărăcîune           24 agîuneaţă . .     . 28  
abraşcu . .    . . 396     adevcriciunc           24 agîutornic . .    . 336 
abur . . .     . . 77      adeverinţă .           43 aglică ....       . 327 
aburesc . .    . . 77       adica . . .          406 agonisită . .     . 108 
aburos . .     . . 77     adil’at . . .           25 agret .....       . 34  
abuşala . .    . . 405   ad ir atic . . . 101, , 102 agrime . . .      . 143 
abuşile . .    . . 405     adînca . . . . . .    405 aguridar . . .    . 85  
acaţăr . . .   . . 178    . adîncat . .           24 ayidz măcîune     . 22  
acăriţă . .    . . 259     adîncătură .           64 ayiusalâ . . .    . 234 
acheţ . . .    . . 317   adinei me               139 aynanghia . .     . 406 
achicăşonu .   . . 117     adîncitură .           64 ayriadă . . .     . 380 
achindeîu .    . . 314      adîncos . .           74 ayripniă . . .    385   
acîţîtură . .  . . 59       adîpîtură .           59 ay unită . . .    . 103 
acmuş . . .    . . 364    adîrîtură . .           61 ahanda . . .      . 405 
acoiu . . .    . . 113     adîvgîtură .           59 ahcilîchîă . .    . 408 
aconiţă . .    . . 259     adormiţelc .          146 ahcîoană. . .     . 112 
acoperemînt    . . 48       adrîmintu .           48 ahlurhescu . .    . 59  
acoperiş . .   . . 352     adrîtură . .           61 . ahîurhită . .   . 108 
acoperitoare   . . 130     aduehitură .           59 alrîursitură . .  . 59  
acorniţă . .   . . 268      aducîtură .           62 ahînda . . .      . 405 
acreală. . .   234, 355     adulmec . .          177 ahîndos . . .     . 74  
acrearcu . .   . . 394      adunătură .            3 ahîndusimi . .    . 140 
acreaţă . .    . . 30     aduni tor . .          130 ahmac ....        . 196 
acricîos . .   . 75,78      adunîtură .           61 ahmaclîchiă .     . 408 
acricîune      . . 22       adusătură .           62 ahoryla . . .     . 403 
acrid . . .    . . 64       aySmfoiit .          398 aliundos . . .    . 74  
acrime . .     . . 139   aS.nîmiă                385 aîor.....         . 168 
acriş . . .    . . 355     aSinîţescu .          401 aisoară. . . .    . 168 
acrişor . .    . . 165      afirită . .          106 aişor.....        . 168 
acritură . .   . . 61     află tură . .           63 aîtic ....        . 334 
acrid . . .    . . 223      aflîtor . .          123 aituri ....       . 60  
acroiu . .     . . 118      afondut . .          398 aiuş.....         . 361 
acruţ . . .    157,159 j  | afrat . . .           98 aîuşoară . . .    . 168 
aculeţ . . .   . . 318 1 ! afumă loarc           125 aîusor ....       . 168 
acupirimindu   . . 48      afumi tură .           59 ajutor . .        . 130 
acupiritură .  . . 61        afunda . .          405 ajutorie . . .    182   
acuş . . .     . . 364      afundusescu          440 ajutorinţă . .    . 43  
acuşor . . .   . . 166    afuri sanie .          225 alaitcă . . .     . 402 
acuţ . . .     . . 153     afurisenie .          241 alăchitură . .    . 59  
adamachi .     . . 400      agarean . .          305 alăcs ....              
adanca. . .    . . 405    agaciii . . .          400 alăvdăciune .     . 24  
adălmaş . .    . . 351      agărnit . .          107 albăstrea . .     . 146 
adăniuţ . .    . . 157      agerime . .          139 albăstreală . .   . 234 
adărămintu.    . . 88      agimitcscu .           67 albăstrime . .    . 141 
adăuşag . .    . . 413       agîunami .           13 albăstriţă . .    . 256 
435

albăstriu .    . . 221 aloţel . . .    . 148     amurdzită .      . 108 
albeală. .     . . 234 altar. . . .    . 89      amurţătură       . 59  
albeaţă .      . . 30  aluăţel . .     . 148     amurţit . .      . 107 
albed . .      . . 64  aludzîini . .   . 140     amuş . . .       . 364 
albeiii . .    . . 312 aluinichîos .   . 72      amuţarii         . 201 
albesc . .     . . 68  alun . . .      . 54      anacriclu        . 326 
albete . .     . . 323 alunami . .     . 16      anacşu . .       . 395 
albeţ . .      . . 323 alunarlu . .    . 92      anamisa . .      . 406 
albicios .     . . 75  alunat . . .    . 96      anapudzîl'ă      . 42  
albicîune      . . 22  alunele. . .    . 145     anapu§a . .      . 406 
albier . .     . . 79  alunguţul .     . 158     anapu§eric .     . 395 
albinar. .     . . 79- aluniş . . .    . 353     anarga . .       . 406 
albină         . . 210 alvagerie       . 185     anăpudiVe .      . 42  
albinărit .    . . 107 alvagiti. . .   . 411     ancrinăciuni     . 23  
albineţ .      . . 319 amarnic . .     . 335     ancurunatic      . 102 
albioară .     . . 6   amăgeală. .     . 233     andîrsiă . .     . 305 
albior . .     . . 162 amăgitură .     . 58      and ornic . .    . 395 
albişor        164,165 amănunţime      . 139     andrea . .       . 152 
albi ţa . .    . . 257 amărală . .     . 324     andrieş . .      . 347 
albiţă . .     . . 256 amărăluţă .     . 156     andrîlisescu -   . 404 
albiu . .      . . 221 amărăciune      . 22      andruş . .       . 361 
albiuţă. .     . . 154 amăreală       . 234,235  ane voinţă .     . 44  
alboare .      . . 51  amăreaţă. .     . 30      anevoios . .     . 72  
alboîu         117,118 amărime . .     . 139     angelica . .     . 172 
albotă . .     . . 274 amarii!. . .    221,5     anghelina .      . 208 
albuia . .     . . 134 amăroiu . .     . 118     anghelescu       . 68  
albuş . .      362,367 amăruii! . .    . 134     angheluş . .     . 361 
alcu . . .     . . 396 amăruţă . .     . 156     anghilescu .     . 67  
aleneş . .     . . 286 ambăreaţă .     . 28      anghiluş . .     . 360 
alergări ştc   . . 252 umblate a       . 406     anghistru .      . 45  
alergau .      . . 416 ameţeală        . 234     angliciu . .     . 327 
aleveş . .     . . 286 amintatic .     . 102     angricos . .     . 72  
alghiname      . . 15  amiră’ . . .    . 381     angulicc . .     . 327 
alghitură      . . 61  amirărescu .    . 69      angusteaţă .     . 28  
alic . . .     . . 396 . amirărie . . .385, 43   an guşti mc .    . 139 
alihios . .    . . 78  ami răril’ă .   42,43     anyilicîu . .    . 326 
aliftinos .    . . 78  amirăroane      . 113     unica . . .      . 172 
ali-â-hlos .   . . 78  ami ri canea .  . 232     anifurami .      . 16  
alîcescu .     . . 143 ami ro ane      . 113     aniorilita       . 406 
alîchit . .    107,402 amîranii . .    . 13      anîscliirscscu   . 404 
alîcimi        . . 143 amîrîciuni .    . 22      ansărătură .     . 63  
alîptîtoari    . . 125 amorţeală .     . 234     ansăritură .     . 58  
alîsîtură #.   . . 61  ampatur . .     . 178     ansîri Ioană .   . 121 
alîtrat . .    . . 98  ampiratesc .    . 66      antonică . .     . 175 
alîvdîcîuni    . . 24  ampiraticîcă    . 376     antrcţel . .     148,1 
alîvdîtor .    . . 129 ampiratiţă .    . 258     anusteaţă .      . 28  
alîvdîtură     . . 61  ampiraţpVă      . 42      anuşca . .       . 344 
alîxîmintu     . . 49  amurdziş        . 354     anuţ . . .       . 155 
436
v
anu^a . . .          150  arător . . .     . . . 129  arîchîuşur .     . . 178 
anvălitoare          126  arătos . . . .   . . . 74   arîclusescu      . . 404 
anveşmint .          49   arătătură .      . . . 58   arîftoană. .     . . 112 
anveştimint          49   arătură . .      . . . 63   arîeaţă . .       . . 23 
anvirinos .          72   arbinăşia        . . . 385  arîlichîă . .    . . 407 
anviţătură .         58   arbinşescu .     . . . 67   arîmî'O’eaăă.   . . 382: 
anvîlitură .         61   arburet . .      . . . 32 j arînţid . .       . . 65 
anurizmă. .          389  arburic . .      . . . 169  arîpîdzînă .     . . 207 
aolică . . .         173  arburimi . . ,   . . . 142  arîschitor       . . 130 
aostrean . .         302  arciş . . . ,    . . . 356  ariscl’itor .    . . 130 
apărabil . .         421  arcîtură . . ,   . . . 58   arîsîtură . .     . . 62 
apărae . .           201  arcoari . . ,    . . . 52   arîstoacă        . . 217 
apărămînt .          47   arcuesc . . .    . . . 372  arîsut . . .     . . 272 
apărătoare .         125  arcurami . ,     . . . 14   arîţimi . .      . . 140 
apărie . . .   . .   185  arcurat . . ,    . . . 95   arîvoană . .     . . 391 
apătos . . .         77   ardcîu . . . .   , . . 311  arivdos . .       . . 72 
apicăşonu .          117  ardelean . . ■ . . . . 303  arîzboîu . .     . . 120 
,apirită . .   . .   108  ardeleneasca .   . . . 69   armănit . .     . . 106. 
apîrîtură . .  . .   59   ardelenesc . ,   . . . 67   armăsătură        . . 62 
apîrnită . .         108  ardil’ă . . .    . . . 42   armăşie . .      . . 181 
aplecătoare          123  area ......      . . . 406  armeanci. .      . . 241 
aplecuşat. .   # #   97   areadzimiş . ,   . . . 355  armeneasca        . . 60 
apoia . . .          405  arendaş . .      . . . 347  armenesc          . . 67 
apos . . .           ■77  aretc . . .      . . . 39   armie . . .      . . 247 
aprinzăcîos .        76   areţel . . .     . . . 145  arminescu .       . . 68 
apucător . .         123  argăţesc . .     . . . 65   armîname .        . . 15 
apucătură .          58   argăţie . .      . . . 182  armîniu . .      . . 383 
apuchlti. . .        389  argăţime . .     . . . 141  armurar . .       . . 84 
apuriă . . .         385  argintar . .     . ... 87   arnăuţeasca      . . .69 
apusean . .          302  argintiu . . ,   . . . 221  arnăuţşşti .     . . 179 
apuşoară             106  argintos . .     ... 11     arnăuţimc .      . . 142 
aralîc . . .         409  arginţică . .    . . . 174  arneală . .      234,236 
aramă . . .          17   argişte . .      . . . 251  arnie . . .      . . 386 
arapcă . .           231  arhizmă . .      . . . 389  arniu . . .      . . 222 
arapină . .          211  arhundescu       . . . 67 . arriiii . . .        222 
arapsă . . .         392  arhundliehiă     . . . 407  arocut . . .     . . 399 
arat ....            97   aricîoaîcă .     . . . 229  aroput . .       . . 273 
arăboj . . .   343,  ,367 aricit . . .     . . . 107  arpaduş . .      . . 361 
arăchişu. .          178  arie . . . .                arsătură . .      . . 62 
arăîaţă . .    ' . . 28   arină . . .      . . . 210  arsură . . .      . . 63 
arămeasă .     . .   26   ariniş . . .     . 353 (2)  arşie . . .      . . 213 
arămiii . .          221  arinişte . .     . . . 250  arşiţă . . .     . . 260 
arăpesc . .    . .   67   arinos . . .     ... 11     articolaş . .    . . 345 
arăpime . .    . .   142  aripesc . .      . . . 8    artirismă        . . 389 
arăpoaică .    119,230    aripez . . . ,   . . . 178  artirsescu .     . . 404 
arăstoacă .          217  aripidină        . . . 207  aruchluşur .     . . 178 
aratanie . .         225  aripinuş . .     . . . 359  arucutişu. .   . «s- 354 
arătător . .         123  arîbuş . .       . 365,367  arudzino> .       . . 78 
437
aruginos..............78
arumigăturu ...      61
aruncătură ....      58
arungaciu .... 198 arunicîtură ....      59
arupîţescu .... 400
aruşinî..............213
aruşitură    . .  . 59,61
aruvulsescu. .    . 404
aruvursescu . . . 404
aruzîarcu............395
aruzos................72
aruzusescu .... 405
arzător..........127
arzintar.........87
arzoîu...........117
arzos............72
aschitlichîă . . . 407 ascîpîrîtură ...      61
ascultat.........97
ascultămînt ...       47
ascultător   . .  . 131,6
ascultoîii .... 117 ascumtatic .... 101
ascumtiş.........354
ascumtos ....         74
ascunzătoare   .  . 129,3
ascunziş.........354
ascurami ....         13
ascuţiş..........353
asimi............143
asparismă .... 389 aspărgăciune ...      23
aspindzurîtoari . . 126 aspîrgîtură . ...     62
asplînsescu .... 404
asprime..........139
asprişoară ....      165
asprişor.........165
aspriu...........223
asproiii.........118
astrăgacîu .... 198 astrucămînt ...       48
astru cuş........302
astupătoarc . . . 125 astupîtură ....       59
astupuş..........362
asunîtoari .... 126
asunîturî ....       59
asupritură ....      58
asupricîune ...      22
aşchie...............247
aşezălaş.............350
aşezămînt ....       48
aşteptat.............95
aşternut . . . 137, 138 aştirnumintu ...     48
atinsură.............58
atîtica.............173
aţişoară............163
aulmec.         . . 177
aurar................87
aurat................97
aurărime ...        143
aumbrată ...         96
aurică1.............171
aurică *............176
auriu...............221
aurlîtor............123
aurlîtură ..?...     59
auş.................360
auşami...............15
auşatic.............102
auşescu..............67
auşită..............108
autoraş ............. 7
auzibil.............422
auzit...............109
avderot.............398
avgîţescu...........404
avinatic . . . 101,102
avinîtor............131
avrămeasă . . 26, 229
avriţă..............259
avros................72
avucatlîcbîă . . . 408
avut................173
avuţamc .....        16
avuţie ....      43,183
avuţîl'e .... 41,43 axiuscscu .... 405 azghiratic . . . .102
azvarna.............406
azvărriar...........393
azvestar .*.... 383 azvesti.............383
az vist ar............80
azvistireauâ  . . .  383
azvîrnîtură ...       64
babaca. .     . .    196
babalîc .... 409
babeş................285
baborniţă .... 269
bacală...............289
bacău................418
bacăuan..............303
bacăuancă .... 228
baconiţă.............255
b.;deuţî..........246
baborniţă .... 269
balaeş...............284
balamut..............138
bal ie. ......       247
balîc................335
baloş................287
balotă...............274
balteş...............284
baltiş...............354
bandoană .     . . . 112
baiul or..............37
banicer1..............79
banicer *.............84
baniţă...............264
bantăş ..............282
b arabo iu...........120
barabulişte ....     250
barac................196
barbă-latoae   . . . 112
barbur(e).............56
barcagiii............412
bardăş ..............283
bardoş ..............283
barîşnic.............338
barpşcă..............249
barzotă..............274
basarabean     . . . 303
basarabeancă   . . . 227
bastonaş.............346
başachină ....       208
başardină ....       208
başoaldă.............208
başoldină............208
başotă...............274
438
batalan . .    . . 296 bălegociii. .    . 340   bărbos . .     . . 73   
batişte . . .  . . 251 băleguţă . .     . 157   bărbuţă . .    154,159  
batiţă . . .   . . 259 bălon . . .      . 117   bărcace . .    . . 199  
batjocură .    . . 56  bălos . . .      . 70    bărdacă . .    . . 195  
baţachină .    . . 208 băloşel . •      .146    bărdir . . .   . . 332  
băbăret . .    . . 31  băltac . . .     . 189   bărîce . . .   24, 325  
băbăşcuţă .    . . 155 băltăreţ . .     . 104   băsmăluţâ .    . 154,2  
băbătie . .    . . 184 băltău. . . .    . 415   băşcău . .     . . 418  
băbet . . .    . . 31  băltină. . .     . 207   bătaciti. . .  . . 198  
băbete . .     . .37,8 băltoacă . .     . 212   bătae . . .    . . 202  
băbl’iţă . .   . . 260 băltoagă . .     . 212   bătăiţă . .    . . 216  
băbl'oc . .    . . 217 bălţoîu. . .     . 117   bătăîuş . .    . . 364  
băboîii . .    .114,8  bălţuîa. . .    134,230  bătălău . .    .. .417  
băbucă . . .   . . 132 bălţuîca . .     . 230   bătător . .    . . 128  
băbue . . . .  . . 134 băluca . . .     . 132   bătătură . .   . . 63   
băbuşcă . . .  . . 345 băluşcă . .      . 344   bătăuş . .     . 364(2) 
băcie . . . .  . . 183 băluţa . . .     . 157   băteală . .    . 235(2) 
băcipră . . .  . . 42  băluţu . . .     . 157   băteauă . .    . . 145  
bădărănie . .  . . 180 bănăţean         . 304   bătelişte . .  . . 239  
bădică . . . . . . 171 băneasă . .      . 24    bătic . . .    . . 384  
bădice . . . . . .327  băneasca         . 69    bătijuni . .   . . 46   
bădilă . . . . . . 329 bănărie . .      . 185   bătrîneţ . .   . . 317  
bădilucă . . . . . 132 bănărit . .      . 108   bătrîneţă .    . . 27   
bădiţă . . . . . . 255 bănet . . .      . 31    bătrînime .    . . 142  
bădiuluţ . . . . . 159 bănicîoară .     . 160   bătrîniş . .   . . 352  
băeşag . . .   . . 414 bănie . . .      . 181   bătut . . .    . . 137  
băetan. . . .  . 291,2 bănilă . . .     . 329   băut . . .     . . 138  
băetănaş . . . . . 346 bănos . . .      . 75    băutură . .    . . 63   
băetoiu . . .  . 114,2 bănuţ . . .      . 153   bedreagă       . . 206  
băeţan . . .   . 291,2 bănuţei . .      . 146   behăesc . .    . . 369  
băeţandru . .  . . 2   bănuţele . .     . 146   beîcachi . .   . . 400  
băeţaş . . . . . . 346 bărăcîune .      . 24    beleiu ...     . . 312  
băeţăl . . . . . . 5   bărbanţă         . 420   beliciu . . .  . . 326  
băeţel . . . . . . 144 bărbat . .       . 97    beliţar. . .   . . 81   
băeţoiu . . .  . 114,2 bărbăcior .      . 160   belşug . . .   . . 414  
bahniş . . . . . . 354 bărbăteaţă .     . 29    beluş . . .    . . 364  
băişag . . . . . . 414 bărbătesc .      . 65    beratce . .    . . 375  
băităşan . . . . . 295 bărbăteşte .     . 179   berbincîoară   . . 160  
bălae . . . .  . . 203 bărbăţime .      . 2     berbecar . .   . 83,87  
bălaiu . . . . . . 203 bărbătoae .      . 112   berduesc . .   . . 373  
bălan . . . .  . . 293 . bărbătoasă .   . 73    besmetic . .   . . 70   
bălăciuşcă . . . . 344 bărbătuş . .     . 359   başău . . .    . . 416  
bălăun . . .   . . 53  bărbăţel . .     145,2   beşinos . .    . . 73   
bălăuroalcă    . . 119 bărbăţie . .    43, 181  beşniţă . .    . . 268  
bălbătae . . . . . 200 bărbăţime .      141,2   beşoandră .    . . 18   
băldăbîc . . . . . 333 bărbie . . .     . 184   beteahnă       . . 311  
bălegar . . .  . . 84  bărbişoară .     .164    betelie . . .  . .. 187 
bălegău . . .  . . 416 bărboîu . .      114,8   beteşug . .    . . 414  
439
belită . . .   ... 254    
beţie . . .    ... 180    
beţişor . .    ... 163    
betid . . .    ... 222    
beţiv . . .    . 222,287  
beţivan . .    ... 293    
beţie . . .    ... 173    
beţîu . . .    ... 222    
bghilă . . .   ... 276    
bîalbiş . . .  ... 284    
bîaliş . . .   ... 284    
bibiţă . . .   ... 264    
bichireaţă .   ... 29     
bicliirină . . ... 208    
biciulct . .   ... 318    
bicîuluesc .   ... 419    
bicîuşcă . .   ... 343    
bicriu . . .   ... 223    
biducl’ami .   ... 15     
biducFaiiă .   . . . 383  
biducFos . .   ... 78     
bietucă . .    ... 132    
bigliiroancă.  ... 270    
bigură . . .   . . . 270  
bihorniţă      . . . 268  
biiutură . .   ... 63     
bileţel . . .  148, 1,7,8 
bine ....      . . 179    
binec . . .    ... 306    
bineţe . . .   . 29, 374  
binişor . .    . . 165    
biosime . .    ... 139    
birar . . .    . . 79     
birău . . .    ... 418    
birbicuş . .   ... 360    
birbîtlichîă . . . 408    
bireîu . . .   ... 375    
bircu . . .    . 375,396  
biriş . . .    ... 286    
birnic . . .   ... 336    
biroană . .    ... 112    
birtaş . . .   ... 347    
biru . . . .   . 375,396  
biruinţă . .   ... 43     
bisericaş . .  ... 347    
bisericos . .  ... 73     
bisericuţă .   ... 154    
bi strei . . . ... 312    
bişug................414
bituchiar ....        81
bitulean.............303
bituşe...............362
biţă ....... 255
biut.................138
biutură...............63
bivolească ....       66
bivoliţă.............264
bivulceac. . . 189,192
bîbîl’ar.............393
bîbîruţă.............137
bicea................299
bicîlescu.............67
bîcu.................299
bîginac..............195
bîirachîă............196
bîlboacă.............216
bîltîc...............333
bîltoc...............212
bîrbîtami.............15
bîrbîteaţă ....       29
bîrbîtie.............171
bîrbîţîră .... 40, 43
bîrbuFd..............135
bîrbută..............138
bîrcoace.............340
bîrdahan . . . .291
bîrclilă.............332
bîrgeîcă ..... 238
bîrghel’u............309
bîrjeîcă.............238
bîrlog...............217
bîrneţ...............316
bîrtă ...............291
bîrzeîcă ..... 238 bîstîcăîală .... 334
bîtichîă.............384
bîtie................385
bitiFar...............80
bîtlăgcl.............144
bîzacă...............190
bîzăesc.......... 369, 4
bîzdîc...............334
blagoslovenie . . . 243 blagoviştenie . . .243
blăzşl...............3J4
bleahă...............311
!  blehaucă...........311
   blestemăcîune  .   . 23
   blestemăţie    . . .180
   blidar.........;     83
   blîdnic............337
   blîndeţă...........30
   blîndoc............214
   boadnic............339
   boaghe.............206
   boancăş............282
   boăreasă...........25
   boăriţă............258
   bobar..............79
   bobăreasă ....       25
|  bobeî..............310
:  bobeică............237
|  bobi ...............310
   boblctic   . . . .70,317
   bobleţ.............317
i  boboloş    . . . .342(2)
   boboncl............147
i  bobotae............200
j  bobric.............176
I  bobuleţ............318
j  bobuşor............167
j  bocaîu.  .....      201
   bocănitoarc.   . . . 124
j  bocciu.............224
|  bocet..............33
   bocitoare ....      125
   bocotan............293
   bocotancă ....      228
!  bocşa..............278
   bod................339
   bodogănesc . . .371 boengioae . . . .113 boercasă .....   24
   bocreasca ....      69
   boeret..............31
   boerie ...... 182
   boerism............420
   boeroaîcă . . . .118
   boeros..............75
   bogat...............98
   bogătan ..... 293 bogătaş . . . 351,368
   bogătate............21
   bogheacă . . 189,206
440
boghete . .           37    bornaciii .        ... 329 brebenea       . . 146 
boghic. . .           206   bornăilă .         ... 329 brebenei .     . . 146 
boiamă . .            14    borondoc.          ... 217 brebenel       146,219 
boîan . . .           292   borşuri .           ... 86 breniţă .      . . 255 
boîangerie .          185   borşcică .         ... 237 brezae . .     201,203 
boiangiii . .         411   borşişor .       . 163,164 brezolu .      . . 117 
boiniţă. . .          2G9   bortonos .          ... 77 briceag .      . . 195 
boişte . . .  . 252,303     bortos . .          ... 70 bricinăriţă    . . 259 
boiştean . .          303   bosmoagă           ... 213 brihgidău      . . 418 
bojbic . . .          333   bostănărie         ... 186 brişcă . .     . . 231 
bolăndariţă.          263   boşcu . .          ... 396 brîncariţă     . . 262 
bolătău . .     . . . 415   boşorog .            . 215 brîncuţă       154,159 
bolboaşă . 342, 359,  367   botar . .           ... 83 brîneciu .     . . 307 
bolboroş . .          342   botcjune .       . . 46,47 brîneţ . .     . . 316 
bolbotine. .          276   botclniţă          ... 240 bfînzar .      . . 179 
boldei . . .          312   botniţă .          ... 268 brînzărie .    . . 183 
boldeică . .          229   boţogaş .          ... 351 brînzei        . . 310 
bokleţ . . .          321   boii ar . .         ... 87 brînzeş. .     . . 284 
bolea » . .           301   boulean .          ... 304 brinzeturi     . . 31  
bolcac . . .          206   bouleţ . .         ... 318 brînzoaică     . . 120 
bolcşniţă             245   bouric , .         ... 186 broscar .      . . 84  
bolind . . .          53    bouriu . .       . . . 222 broscariţâ     . . 262 
bolnav . .            282   ; 1)0111 . .     . . . 153 broscărie      . . 186 
bolnăvicios .         70    j bragagerie       ... 185 broscărimc     . . 143 
bolnăvior .           162   braliăş            . . 283 broschiţă      . . 255 
bolniccr . .          79    branişte .       . . . 252 broscoiu .     . . 111 
boiniţă. . .          269   bras! aş      . . . 318 .  broştet. .     . . 31  
bolovan . .           297   bratâş . .         ... 283 broştime .     . . 141 
bombonică .           171   bratic . .         ... 169 broşurică      . 173,7 
bondoc . .            218   brăbete .          ... 323 brotăcar .     . . 84  
bondrcte . .          36    bradan. .          ... 291 brudatic .     . . 100 
bonjurist .           422   iirădet . .         ... 32 . brudiu       . . 287 
bontăş . .            283   j brădiş . .    . 352, 353 brudiv         . . 287 
boota . . .           274   1 brădişor .       ... 352 brumar .       . . 87  
borcăneciă .          307   brădoac .        . 116,228 brumatic       . . 99  
borcănos . .          75    brădoaică          ... 228 brumaes .      . . 370 
borccag . .           194   brădoane           ... 116 brumărcle      . . 146 
borchinos .           75    brăduica .         ... 229 brumăriu.   .  . . 222 
borde . . .           299   brăduiii .                 brumos .       . . 77  
bordeiu . .           313   brădulă .    36, 279, 300  brusac . .     . . 194 
bordun . .            55    brădule .        . . . 300 j bruscami     . . 15  
boreasă . .           24 j  brudulete        '. . . 36 brutar . .     . . 79  
borcsar . .           81    | brăşl'cn .     . . . 305 brutărie .     . . 183 
borfaş . . .          347   | brătăşanu      . . . 283 bruticami      . . 15  
borgotină .           276 , 1 brăţară .         ... 90 bubi . .       . . 310 
borhăe . .            290   brătată .           ... 98 bubică         . . 310 
borilă . . .          331   j brăzdaş .      . 351,368 buboiii        . . 113 
boriştc . .           252   breabăn .        . . . 218 bubuiii. .     . . 134 
4 !1
bubulică . . .   . 174   bujdulâ . ,         279   | bursoacă .    53. 214 
buburec . . .    . 306   bujleică . .                bursucă . . . . . 53  
buburos . . .    . 70    bulboacă            216   j bursune . . . . . 52  
buburuz . . .    . 71    bulbuc . 131,342,   , 359   burtă . . . .         
bubuşlie . . .   . 187   bulbuş . 342,359, 367       burtă-verzime . . 141 
bubuşoară . .    . 166   bulgarcă . .        231     burte . . . . . . 299 
bubută . . .     . 154   bulgăresc. .        67     burtos . . . . . . 73  
bucar ....       83, 90  bulgăroiu .         114     burtucalc . . . . 290 
bucata . . .     . 98    bulzişor . .        163    burunită . . .         
bucălav . . • .  . 282   bulzoc . . .        212     busuioc . . . . . 216 
bucătar . . .    . 79    buinaşcă . .        299      busuTac. . . . . 216 
bucătăreasă .    . 25    bumbar 1            91     busul’oc . . . . . 216 
bucătărie. . .   184,1   bunibar 2           91      buşaiu. . . . . . 200 
bucătăriţâ . .   . 258   bumbăcariţă         262       buşilă .... . . 330 
bucătoîu . . .   . 114   bumbăreaţă          103       butoiu .... . . 114 
bucăţică . . .   . 170   bumbărează          103     butuc . . . . . . 131 
bucher . . .     . 80    bumbişor. .         164     butur . . . .         
bucheţel . .     148,1   bumbîchiă .         384     buturachi . . . . 400 
buciniş....      . 352   bumbulete .         38       butură . . . .56,131 
buciumas . .     . 348   bumbuşcă .          345     buturiş . . . . . 354 
buclucaş . . .   . 349   bunătate            19      buturoagă . . . . 212 
bucos ....       . 77    bunăteaţă .         30       buturugă . . . . 131 
bucovina . .     . 277   bundărete .         37       buţşuă . . . . . 145 
bucivonean       . 303   bunduc . .          218     buţiluşcă . . . . 343 
bucovineancă     . 227   buneaţă . .         27       buţman . . . . . 341 
bucureştean .    . 303   bunelă . .          236    buvîliciu. . . . . 324 
bucureşteancă    . 228   bungeac . .         190     buxaiii . . . . . 203 
bucuriile . . .  . 43    bunget . .          32         buzar .... . . 81  
bucuros . . .    . 72    bunic . . .         175        buzat .... . . 93  
budacă . . .     . 298   bunişor . .         165     buzăton . • • . . 118 
budalac . . .    . 196   buracă . .   . 190, 195     buziş . . . . . . 356 
budarcă . . .    . 298   burduhoae .         114     buzurica. . . . . 172 
budaşcă . . .    . 298   burduhos. .         291     buzuriu . . . . . 222 
budihace . .     . 280   burdulea . .        272                           
buduhală. . .    . 290   burete . . .        39     cabazlîc . . . . . 409 
buduhoală . .    . 290   burfete . .         324     cacoveanu . . . . 288 
buduhoiu . .     . 115   burghezime          141     cadănuşcă . . . . 344 
budzar . . .     . 86    barŢaci . .         199     cădelniţă . . . . 240 
buft.....        . 299   burhaîu . .         270    cadulită . . . . . 260 
bufte ....       . 299   buriac . . .        189     câfcală . . . . . 280 
bugeac . . .    190,195  buricat . .         97       cafegiii.... . . 411 
buged ....       . 64    buricoasă .         74     cafeluţă . . . . 155,2 
buget ....       . 32    buricos . .         74     caicuşcu . . . . . 345 
buhav ....      64, 282  burieniţă           255     caimenu . . . . . 397 
buhoae . . .     . 110   burlac . . .        70     caisturiţă . . . . 258 
buîată ....      . 98    burlă . . .         70     calfed . . . . . . 65  
buiţ.....        . 255   burletic . .        70    calicenie . . . . . 242 
bujdelu . . .    . 309   burniţă . .         270   calicie . . . . . . 180 
442
calicuţ . . .   . . 158   căesc . .          . 65, 2   * căminete      . . 322 
calotă ....     . . 274   căiluţa                 157  cămineţ . .     321,322 
canaluţe . . .  . . 156   căişor . .              2    cămi^cică .    . . 376* 
candeluţă . .   . . 156   căluţi . .         . 153,2   cănăbet . .      . . 39 
caniv ....      . . 287   călar . .               87   cănăriţă . .     . 259- 
canon .....     . . 55    călălae                 204  cănăţuc . .     . . 134 
canun ....      . . 55    călăreşte.              179  căndirar . .     . . 92 
capac ....                călărie . .             182  cănistră . .     . . 45 
capeş ....      . . 283   călărime .              142  cănoane . .     . . 114 
capişte . . .   . . 252   călăritu .              401  căntulă . .     . . 279 
capîntortură .  . . 56    călător                 129  căpărleadză     . . 105 
capotă . . .    . . 274   călătorie .             183  căpătuesc .     . . 373 
capovenie . .   . . 277   călcat . .              97   căpăţînă . .    . . 210 
capsa . . .     . . 278   călcătoare              130  căpcăun . .      . . 53 
caracaxă . . ’. . . 136   călcător .              131  căpcin . . .     . . 53 
caraghîozlîc .  . . 409   călcătură               63   căpeţală . .    116,327 
caraman . . .   . . 413   căldare .               89   căpeţel . .     . . 146 
carapace . . .  . . 198   căldărău .              416  căpială . .       / 234 
carcalec . . .  . . 306   căldăruşă               360  căpiciu . .     . . 327 
carcandilă . .  . . 333   căldăruşcă              227  căpie . . .       . 384 
caricîu . . .   . . 325   căldăruţă          154, 159  căpină . . .      . 207 
carlăuş....     . . 135   căldişor .              165  căpităncasă .        24 
carneş ....     . . 285   căldură .               63   căpiţă . . .      . 261 
cârpăn . . .    . . 219 1 călduros .              71   căpramă . .          14 
carpin ....     . . 219 * călduţ . .    157,159,3      căprar . . .     . . 87 
carpist . . .   . . 422   călin. . .              211  caprăreaţă .   105, 429 
casieriţă . . . . . 258   călinet                 32   eâprărie . .      . 186 
casnic ....     . . 336   călişoară .             163  câpresc              66 
castanaryio     . . 381   căli vu cică            376  căpret . . .         31 
castaniu . . .  .. . 221  călivuşcă               343  caprină . .       . 210 
castilea . . .  . . 405   căloari                 51   căprioară. .      . 168 
castravete . .  . . 39    călţăminte              49   căprior. . .      . 163 
catinaru . . .  . . 7     călţămînt               49   căpriorel . .   . . 114 
cătină ....     ’. . 7    călţunar .              24   capriştc . .      . 253 
catîrcă . . .   . . 229   călţunăreasă            24   capriţ . . .        108 
catricei . . .  . . 310   călugăresc              66   căpnu . . .       . 223 
caţaveică. . .  . . 238   călugăret               3.1  câpruiu . .     . . 136 
cazanie . . .   . . 226   călugărie               .182 căpruţă . .     IV, 159 
căcărază . . .  . . 103   călugărime              141  căpşună . .     . . 52. 
căcăreaţă . .   . . 103   călugăriţă              265  căpuşă1 . .    207, 365 
căcărează . .   . . 103   căluşel                 149  căpuşă 2 . .     . . 52 
căcărez . . .   . . 103   căluţ . .    153,  159, 8,2  căpuşniţi       . . 268 
căcăonu . . .   . . 115   cămăruţă                154  căpuţ . . .    153, 159 
căcău . . . .   . 416(2)  cămătărie               182  cărare . . .     . . 89 
căcîular . . .  . . 80    cămcşoiu                114  cărăbaşă . .      . 351 
căciulie . . .  . . 188   cameşue .               134  cărămiziu .       . 223 
căciuncă . . .  . . 232   cămeşuică               227  cărărue . .     . . 134 
cădinţă . ; .   . . 43    cămilar .          . 92(2)   cărăruîcă       . . 227 
443
cărăruşă . . .   . . 360   căsuică . .      . 230   celuesc . .    ... 419   
cărătenie . .    . . 244   căsulie . .      . 187   cenac . . .    . . . 189 
cărăuş ....      . . 364   căsuliţă . .     . 260   cenuşăriţă .   ... 261   
cărăuşie . . .   . . 182   căsuşoară .      . 166   cenuşerniţă    ... 245   
cărbune . ...    . . 53    căsuţă . . .     154,5   cenuşiu . .    . . . 221 
cărdăşlîc . . .  . . 409   căşar . . .      . 87    cenuşotcă .    ... 288   
cărete ....      . . 322   căşare . . .     . 89    ceonae . .     ... 204   
cărlăuş. . . .   . . 364   căşcîoreâ        . 144   cepar . . .    . 81,87,6 
cărlşgă ....     . . 206   căşulete . .     . 38    cepoîu . . .   . . . 116 
cărliciu . . .   . . 327   cătăneasca .     . 69    cepşoare . .   . . . 167 
cărluş ....      . . 359   cătilin . . . . 147,211  cepuşoară .    . . . 166 
cărmilă . . .    . . 332   cătiliru . .     . 147   ceran . . .    . . . 292 
cărmoală . .     . . 200   cătinel . 147,211,297    cerar . . .    . . . 81  
cărnar . . .     . . 87    cătingan . .     . 297   ccrba . . .    . . . 271 
cărneciu . . .   . . 307   cătunşn . .      . 302   cerban(a). .   . . . 292 
cărniu . . : .   . . 223   câtunişti . .    . 251   cerbărie . .   . . . 186 
cărncs ....      . . 77    cătur . . .      . 36    ccrbiş(ă) . .  . . . 358 
căroaîa . . .    . 112     cătuşă . . .     . 361   ceiboae . .    . 113,229 
căroare . . .    . 51      cătunişcă. .     . 336   cerboaică. .   . . . 229 
cărpinet . . .   . . 32    căţălie . . .    . 169   cerbolea . .   . . . 271 
cârpi ni ş . . . . . 353   căţea . . .      . 150   cereală . .    . . . 289 
cârpi tură . .   . . 63    căţel. . . .     . 150   cercel . . .   . . . 150 
cărsePu . . .    . . 314   căţelandru .     . 17    ccrcelee . .   . . . 309 
cărticică . . .  . . 170   căţeluş . .      . 360   cerceii ca . . . . . 173 
cărticîoanâ . .  . . 391 ' căţeluşă . .     . 360   cerceloîu . .  . . . 118 
cârturăreasă .   . . 25    căţiluşcă . .    . 229   cerceluş . .   . 359,361 
cartănesc. . .   . . 371   căţue . . .      . 136   cercctaş . .   . . . 348 
cărţulie . . .   . . 187   căutătoare .     . 125   cerculeţ . .   . . . 318 
cărulean . . .   . . 304   căvcîii . . .    . 314   cercurica      . . . 173 
cărulel . . .    . . 149   căzăceasca .     . 69    cercuşor . .   . . . 166 
cărunteaţă . .   . . 30    căzămînt         . 48    cercut . . .   . . . 153 
cărunţăPe . .    . . 40    căzătură . .     62, 3   cerct . . .    . . . 32  
căruţ ....       . . 153   căzmăluţă .      154,2   ccrime . . .   . . . 142 
căsar ....       . . 87    căznat . . .     . 93    ceri ţi că . . . . . 174 
căsălniţă . . .  . . 240   căzut . . .      . 138   cernăuţ . .    . . . 246 
căsălue . . .    . . 135   ceafutcă . .     . 232   cernea . . .   . . . 301 
căsăpic . . .    . . 183   cealăii . . .    . 418   cerneală . .   ... 236   
căsăşoară . .    . . 166   ceaparog . .     . 217   cernuşcă . .   ... 345   
căsător . . .    . . 129   ceasornic        . 338   ceroîu . . .   . 116,292 
căsătorie . . .  . . 183   ceasornicar .    . 91    cerşi tor . .  . . . 125 
căscăun . . .    . . 53    ceasornicărie    . 184   certăreţ . .   . . . 320 
căscăund . .     . . 53    ceaşescu . .     . 67    certăreţ . .   . 104,319 
căscioară . .    . . 160   ceaşitlîc . .    . 409   ccscuţ . . .   . . . 158 
căsică ....      . . 170   ceatlău . .      . 418   cetaş . . .    . . . 348 
căsistră . . .             celarnic . .     . 337   cetate . . .   . . . 19  
căsnicie . . .   . . 180   cclmăluţă .      . 154   cctătuc . . .  . . . 134 
căsoae ....      . . 114   cclnicami. .     . 15    ceteruîcă      . . . 130 
căstănişte . .   . . 251   celnicată . .    . 96    cctinel . . .  . . . 147 
444
cetlues . . .     . 419 chiriaş . . .  . . 348 ciobănesc .     . . 66 
chcer ....         . 81 chirie . . .   . . 188 ciobănie . .   . . 182 
chefăluesc . .    . 419 chirigiii . .  . . 411 ciobea . . .   . . 300 
chegorniţă . .    . 269 chirtură . .   . 60(2) cîobotăreasca   . . 69 
cheiţă ....       . 254 chirut . . .   . . 138 ciocălăişte .  . . 251 
chelărea . . .    . 146 chischime .    . . 179 ciocănaş . .   . . 345 
chelărească          25 chischimeaţă   . . 28  ciocănel . .  .. . 144 
chelărel . . .    . 146 chiscoae . .   . . 288 ciocănesc      . . 371 
chelăriţă . . .   . 258 chiscoviţa .   . . 288 ciocănişte .   . . 251 
chelbos . . .      . 71 chiseliţă . .  . . 264 ciocănitoare   . . 124 
chelboşie . .     . 180 chisolu . .    . . 115 ciocloîu . .   . . 114 
chelfăneală . . . 233 ' chişav . . .   . . 281 cioclovină .   . . 277 
chclnereasă        . 25 chişitor . .   . . 126 ciocogică        . 118 
chelneri ţă . .   . 258 chişleag . .   . . 205 ciocoes . .    . . 347 
chcndic . . .     . 396 chitaciit . .  . . 197 ciocoism . .   . . 420 
cherestegiu . .   . 411 chitea . . .   . . 232 ciocoii! . .   . . 114 
chesuet . . .     . 319 chitilin. . .  . . 211 ciocotniţă .   . . 268 
cheşac ....       . 203 ehitriş . . .  . . 353 cioculeţ . .   . . 318 
cheutoare . .     . 130 chitriţeada .  . . 149 ciocut(ă) . .  . . 272 
chibărcaţă . .     . 28 chituluş . .   . . 327 ciodoroancă    . . 270 
chibritelniţă .   . 240 chituşea . .   . . 344 cîofcă . . .   . . 232 
chibureaţă . .     . 28 clii ţaes . .  . . 369 cio fie . . .  . . 334 
chicot ....       . 272 chiulangiii .  . . 411 ciolpănel . . . . 144* 
chicută . . .     . 274 chivulete      . . 38  dom bură. .     . . 56 
chifcăesc . . .   . 370 ciciurus . .   . . 360 dondănesc •    . . 371 
chihăesc . . .    . 370 ; ciclăzal . . . . 99  < iontîc . .   . . 334 
chihîîoană . .    . 112 cicricci . .   . . 411 dorciolos      . . 342 
chilav ....       . 281 ciori coană .  . . 117 ciorei . . .   . . 310 
chilăman . .      . 341 cilav. . . .   . . 281 cioric . . .   . . 173 
chilică ....      . 170 cili st ră . . . . 46  cioroiii . .   110,111 
chilipirgii . .   . 411 cimbrişor. .   161,168 do rovină      . . 277 
chiliţ . . .      . 254 cimbruşor .    . . 168 ciorsac . .    190,195 
chiloman . .      . 341 ci miri că . . . . 171 cîoruş . . .   . . 365 
chimiraş . . .    . 346 cimpoer . .    . . 79  doşcotae       . . 204 
chindimă . .            cimpoîa.ş . .  . . 348 ciotac . . .   . . 190 
chinguliţă . .    . 260 cincime . .    . . 142 eiotcc . . .   . . 305 
chinuitor . .         4 cingătoare .   . . 128 ciot că . . .    . 228 
chiondorîs . .    . 357 cinglieasă .   . 25,26 ciot uros . .   . . 71 
chiordiş . . .          cinghilac . .  . . 190 cipit . . .     . . 34 
chiorîş ....      . 356 cinghireasă .  . . 26  cirac. . . .   . . 195 
chiotoare . .     . 130 cingrimi . .   . . 143 cireap . . .    . .144 
chipeş ....       . 286 cinic . . .    . . 189 cirşî ....     . . 314 
chipos ....        . 73 cinsteş . .    . . 283 cirşşcă . .    . . 228 
chipruşu . . .          cinstcţ . .    . . 321 ciric ....     . . 176 
chiptinicîu . .   . 324 cinteză. .     . . 378 cirichelu . .  . . 144 
chiramarŢio .     . 381 cintezoîu      . . 111 ciridu . . .   . . 328 
chirchinec . .    . 306 cinuesc . .    . . 373 ciripar . . . . . 80   
chird adune          24 cîoarsă . .    . . 190 ciripesc . .  . 178,8  
445
cirisar . . .   . . 81    ciutnes. .       . . 372  (îpic . . . ,    . . . 169  
ciritcîfi. . .  . . 308     ciuturcă .     . . 228  cîpirîeată. . ,  . .. . 105 
ciritiş . . .   . . 355   ciuvee . .       . . 309  cifricear . . ,  . . . 393  
cirniciu . .    . . 328   ciuvei . .       . . 309  cîpiîcearcu . ,  . . . 394  
citanic . .     . . 226   cîcacc . .       . . 280  cîprîrid . . ,   . . . 390  
citenie . . .   . . 243   cîeat. . .       . . 97   cipruTă . . .    . . . 135  
citeţ . . .     . . 321   cicâh'tt .       . . 417  cîpul’ă . . .    , . . 136  
ciubană . .     . . 297   cîcâtură .       . . 63   cîpuşă . . . .   , 52, 361  
ciubeică . .    . . 238   cîciulică .      . . 170  cîrbunami . .    . . . 15   
ciubotar . .    . . 79    cîcîumac .       . . 196  cirbunîrlichiă   . . 408    
ciubotărie .    . . 184   c ic lună. .     . . 55   cîrcee . . . .   . . 313    
cîubrică . .    . . 171   cîcîce . .       . . 301  cîrccid . . . .  . . 313    
eiucîulă . .    36, 279   cîcîtor . .      . . 126  circotă . . .    . . 275    
ciuciulete .    . . 36    cîcîtos . .      . . 73   cir cută . . .   . . 275    
ciucîul’an .    292,315   cîimîcînlichlă   . . 408  cîrfită . . . .  . . 266    
ciucnes . .     . . 371   cîiruş . .       . . 359  cîryaciu . . .   . . 199    
c iu cule te    . .. 38   eîlic . . .      . . 169  cîrlan . . . .   . . 160    
ciucutcscu .    . . 268   cili voci. .     . . 339  cîrlăior. . . .  . . 160    
cîucui ir . .   . . 387   cîlîriu . .      . . 390  cîrligioară . .  , . . 161  
ciucutoare .    . . 228   cîlidicii. .     . . 170  cîrmis . . . .   . . 354    
ciudăţenie .    . . 242   cîloaii . .      . . 51   cîrmîziu . . .   . . 223    
cîudescu . .    . . 374   cîlugrescu       . . 67   cîrnăţăreasă .   . . 25     
ciuciisescu .   . . 403   cîmi şotă .      . . 122  cîrnâţărie . .   . . 183    
ciuduescu .     . . 374   cimpesc .        . . 66   cîrneală . . .   . . 235    
ciudusescu .    . . 404   cîmpic . .       . . 169  cîrncciu . . .   307, 326   
ciuflichiă .    . . 408 ‘ cimpiş . .       352, 355 cîrnieiu1 . . .  . . 326    
ciula cu. . .   . . 196   cîmpiu           . . 222  cîrnicld*. . .   . . 326    
ciuleai . . .   . . 315   cîmpos           . . 77   cîrnicociu . .   . . 340    
ciulei . . .    . . 311   cîneamă .        . . 14   cîrpaciu . . .   . . 198    
ciumar(e) .     . 85,90   cînean . .       . . 303  cîrpeală . . .   . . 236    
ciumă . . .     56, 174   cineaste .       . . 179  cîrpoae . . .    . . 114    
ciumăfae        . . 202   eînepîoară       . . 161  cîrstăneasă . .  . . 26     
ciumăfaiu .     . . 202   cîncsc . .       . 66,69  cîrşenie . . .   . . 243    
ciumbă . .      174,-56   cînepişte .      . . 250  cîrtilos . . .   . . 73     
ciumburi că .   . . 171   eînepiştină      208, 209 cîrtită . . . .  . . 264    
cîumpav . .     . . 281   eînepid .        . . 223  cîrul’d . . . .  135, 359   
ciumpeld        . . 309   eîneşte          . . 179  cîruş.....       135,359    
eiumulică .     . . 174   cînichiste.      . . 250  cîrută . . . .   . . 138    
eîumurică .     . . 171   cinic . .        43, 181  cîrvînar . . .   . . 80     
cîungăr . .     . . 56    cinil’ă . .      . 40,43  cîsistră. . . .  , . . 45   
ciuplitoarcă    . . 228   cîniscu          . . 387  cîsîtor . . . .  . . 129    
ciupulic . .    . . 171   cîntaragid       . . 411  cîstînat . . .   . . 98     
ciurelului .    . . 315   cîntat . .       . . 97   cîstură . . .    . . 60     
ciurelină . .   . . 208   cîntăreţ .       . . 319  cîşar . . . .    . . 87     
ciurilă . . .   . . 332   cîntătorî .      . . 12<  cîşcîvîlar . . . , . . 80   
ciut ac . . .   . . 192   cînut . .        . . 138  cîşirişti . . .  . . 251    
ciut arie . .   . . 186   cînutic          . . 173  cîşîrlicbiă . .  . . . 408  
cîuteîcă . .    . . 237   cînină . .       . . 209  cîştigos . . .   , . . 72   
446
cîtigurl’ă            42   cobîlă ....       . . 267 colăcărit        . 108    
cîtrîcearcu .         394  coborîş....       . . 355 colbar . . .     . 84     
cîtrînar . .          80   cocăt ....         . . 34 colbărae . .     . 201    
cîtuş. . . .          361  cochilamc . .      . . 15 colbăric . .     . 185    
cîţîros .* . .        78   codaş ....        351,368 colbut . . .     . 155    
cîvîlar . .           92   cociş.....        358,368 colcut . . .     . 273    
cîzînură . .          134  cocîrlă . . 37,  ,267,299 colomeîca .      . 238    
clară . . .           61   cocîrlc ....      . . 299 colţan . . .              
clăbănos . .          77   cocîrletc . . .    . . 37 comarnic         . 338    
clăbucî. . .          77   cocoaşă . . .      . . 36 comisoae         . 112    
clădi ş . . .         355  cocoloş....       . . 342 conios . . .     . 73     
cleanov . .           288  coconaş . . .     . . 346 comşa . . .      . 278    
clevetnic . .         337  coconea . . .     . . 144 conabiu . .      . 223    
cliduşă . .           360  coconet . . .      . . 31 condeîu. . .     . 315    
climouţî . .          246  coconete . . .     . . 36 condicuţă .      - 154    
clinccar . .          80   cocor ....         . . 36 condiru . .      . 315    
clinchet . .          34   cocoretc . . .     . . 37 coneţ . . .      . 332    
clipeală . .          236  cocoşoaîcă . .    . . 119 condrăchicr.     . 79     
clisurean . .         303  cocut ....        . . 273 conştiinţă .     . 44     
clivîtî;eau:V.        383  cocul ....        . . 153 conteninţă .     . 44     
clîdipscscu .         403  codac ....        . . 191 copăcel . .      . 144    
clîSiftir . .         387  codaciu . . .    .197 (2) copco . . .      . 374    
clîrscscu . .         61   codan ....        . . 294 copcuţă . .      . 155    
clîsturî . .          61   codaş ....        . . 349 copeică . .      . 238    
clocot . . .          273  codat ....         . : 97 coperemînt .     . 48     
clocoticii!    . 327, 00   codărişte . .     . . 253 copcriş . .      . 352    
                      LO                                                       
                      co                                                       
clocotiş . .          358  codru ....        . . 415 copilamuri .     15,17    
clopot . . .          273  coderişlc . . .   . . 253 copilandru .     . - 17   
clopoţel . .          148  codie ....        . . 246 copilaş . .      346, 2   
cloput . . .          273  coclină ....      . . 207 copilăresc .     . 69     
cloşcă . . .          231  todirlă           . . 267 copilărie . .    . 184    
clovnăric             185  cod iscă . . .    . . 249 copilăros . .    . 75     
clucutură .           59   codiţă . . .      255,5,1 copilei . .      . 316    
clundir. . .          387  codiţii că . . .  . . 132 copilos . .      . 75     
clupulic . .          169  ccdirlă . . .     . . 267 copoîii . . .    . 120    
clupul 9'. . .        148  codoasă . . .      . . 74 coporîşcă        . 250    
cluţuescu. .          373  codobatură         . . 56 coprăe . . .     385      
cHiţă . .             254  c.odobăluroiu. .    . 111 cop rină . .     . 207    
cl’inşti . .          323  codoiu ....         . . 8 copsar . . .     83, 90   
crumbucîu .           279  codoriste . .     . . 253 coptură          . 63     
coacăz(ă)             379  codoşea . . .     . . 231 copun . . .      . 54     
coac-in . .           219  codrean . . .     . . 302 corăbieasca      . 69     
coadcş . . .          284  co 1‘eiu . . . .  . . 308 co ăbioară .              
coarneş . .    . .284 (2)  colan ....        . . 294 coib.'.a . . .   . 300    
coaţin .              219  -cojan ....       . . 297 corbeîu . .      . 310    
cobeţ                 316  cojoc ....        . . 218 corbiciii . .   310, 325  
cobilă . . .          331  cojuc ....        . . 218 corbi l ă. . .  257.310   
cobilită . .          264  colac ....        . . 194 corbii . . .     . 257    
447
corbulcscu .      ... 68 
corcan . . .   . . . 292 
<îorcîoîu . .  . . . 117 
corci ş . .      ... 353 
corcoman .     . . . 341 
-cordar . . .            
CDrdelută. .   . . . 154 
•cordenciu .   . . . 241 
•cordică . .   . . . 170 
cor n . . .    . . . 219 
-coniac . .        . 192 
•cornaciti     . . . 198 
cornar . . .    . . . 79 
cornărit . .   . . . 108 
corne. . . .   . 330 (2) 
corneciu . .   . 307,308 
•cornonclti .  . . . 241 
cornete . .         . 37 
corni citi . .   ... 326 
cornilă . .      ... 331 
cornuleţ . .     ... 318 
cornuluţ . .     ... 159 
cornurel . .     ... 144 
cornut. . .      ... 138 
coroană . .    . . . 252 
corobetc . .     ... 316 
coroctic . .   . 100,102 
coronişte      . . . 252 
coropcar . .      ... 79 
cosagi . . .   . . . 410 
cosaş . . .      ... 351 
cosirişte . .    ... 251 
cosiş . . .      ... 357 
cosolină . .   . . . 209 
cosorişte . .    ... 251 
costache . .     ... 399 
costel . . .   . . . 146 
cos ti că . .    ... 172 
costiş . . .   . . . 356 
costişurî . .    ... 357 
costiţă . .    . . . 264 
costos . . .      ... 71 
costrcîu . .     ... 358 
costrcj . .    . 196,285 
coşareaţă. .     ... 316 
coşmagă . .    . . . 217 
coşmandră .     . . . 18 
coşmclic . .     ... 187 
coşniţă..........269
coşula...........279
coşuleţ..........318
cotae............200
cotărit..........108
coteîeş..........346
cotcîcă..........229
cotcîcuţă........155
coteiu...........308
coteţ............321
cotilesc.........332
cotoc............216
cotoîu...........111
cotorae . .    .  . . 199
cotoşman.........341
cotromplete  ...       36
cotună ................55
coţofană.........295
coţovciu.........313
co va citi.......198
covăţică......... 2
covcţca..........144
coviţăesc. .   . 369,430
cozletc..........382
cozonac..........194
crachină.........207
craîlîcurî.......407
craîovean ....        303
craioveancă   .   . . 228
cracauă..........292
crăcănat.........93
cracuiu..........133
crăiasă..........25
crăiţă...........264
crămură ...      57,  200
crăngcl’ti .   .  . .310
crăpătură              63
crăpct........... 14
crăpîcc.............. 301
crăşnes..........372
crăutală.........233
creangă..........231
credincios .   .  . 71,78
credinţă.........45
crenguţă.........154
crepct...........33
crescut..........137
creslăncasă  ...       26
crcstus . .         . 363 
creştin . .         . 210 
creştinătate         . 19 
creştinesc i         . 66 
creştinism .        . 421 
creţişor . .        . 165 
creţuşcă . .        . 344 
crezământ .          . 48 
cri minarea .       . 395 
cri pat . . .        . 96 
cri pi tură . .      . 63 
criscut . .         . 138 
cristcîu . .        . 313 
cristelniţă .       . 240 
cristineasă .        . 26 
crişan . . .        . 303 
criştinami .         . 15 
criştinătatc         . 19 
criştinipsescu      . 403 
crivac . . .        . 194 
crivală . .         . 290 
crivurcă . .        . 230 
crîcncsc . .        . 371 
crînccdă . .         . 65 
crîng . . .         . 310 
crîşmar . .          . 91 
crîşmărcasă.         . 25 
crîşmărit           . 108 
crîşmăriţă .        . 258 
croitor . .         . 125 
croitorie . .       . 184 
croitoriţă. .       . 258 
crosnă . . .        . 247 
crosnie . .         . 247 
crotnic . .         . 338 
crovan . .          . 291 
cruciş . .          . 356 
crucişă . .         . 357 
crucită . .         . 254 
cruciuliţă          . 260 
crudac . .          . 191 
crudă tale             20 
crudicel . .        . 148 
cruşciti. . .    219,311  
cruşin . . .        . 219 
cruşit . . .        . IOC 
cru ţi că . .       . 170 
cruşovcan .         . 303 
448
cruzime . .     . . 139  eu getăret. .         . 104 cu pic . . .     . . 886- 
cubeauă . .     . . 150  cuibusor           160,167  cupilaş             . 346 
cubelceasă .    . . 229  cuibut . . .          . 153 cupilciîi . .     . . 375 
cubiFă . .      . . 41   cuişor . . .          . 163 eupîcină . .      . . 207 
cuceană . .     . . 297  cuişoriţă . .         . 255 cupoc . , .       . . 212 
cucerie . .     . . 183  cu lut . . .          . 153 cupriă . . .      253,385 
cucernic . .    . . 335  cujcieă . .           . 238 cuprimint .        . . 48 
cucernicie .    . . 180  eujurşţi              . 323 euprisescu .      . . 404 
cuchilame .     . . 15   cui ....              . 396 cuptîor . .       . . 214 
cucigi . . .    . . 410  cutare . . .           . 89 cuplioraş         . . 346 
cucină . . .    . . 210  culbeceasă .           . 26 cuptor . . .      . . 130 
cucnes . . .    . . 372  cuIbeceaşcă           . 229 cur-golca         . . 300 
cucoană . .     . . 391  cu leu . . .          . 396 curar . . .        . . 83 
cuconie . .     . . 182  culcuş . . .          . 363 cură ciune             23 
cucoş1 . .      343,368  culegător             . 128 curătură . .       . . 63 
cucoş2 . .      . . 343  * culeşalâ . .        . 235 curăţenie         . . 241 
cucoşcl. . .    . . 14*  culeşer                  82 curăţie . .       . . 180 
cu cot . . .    122,273  culimviOr;-; .        . 388 curăţit . .       . . 106 
cucuete . .     . . 37   culindar . .           . 82 curbi 11 a . .    . . 208 
cucuîu . . .    . . 136  culistrâ 1 . .         . 45 curbi şan . .     . . 295 
cuculean . .    . . 304  culi st ră 2 . .       . 45 curcan . .        . . 292 
cuculeasâ .     . . 27   culirseseu            . 404 curcuboţea .      . . 145 
cu cu le ţ . .  . . 318  culoană . .           . 391 cur cu beţe sc.    . . 68 
enculiţă . .    . . 261  culpeş . . .          . 283 curcubitar .       . . 88 
cuculu . •      . . 136  cu Iu cu ş . .        . 359 curcear . .        . . 81 
cucumea(uă)     . . 150  cuniargi . .          . 411 curei la . .      . , 329 
cucumbiciu      . . 324  cumâtice              . 325 curdei.uă         . . 145 
cucui şti . .   . . 323  cumătrie . .          . 182 cure ....         . . 300 
cucuruzişte     . . 252  cuină tuş . .         . 359 cureac . . .      70, 206 
cu cu şei . .   . .149   cumâţpl . .           . 144 curechiştc .      . . 250 
cucuşică . .    . . 171  cumbirlichîă          . 408 curelărie . .     . . 184 
cucuşoană .     . . 391  cum cn e că ciune      . 23 curet . . .        . . 33 
cucuşor . .     . . 166  cum inică tura         . 61 cure tic . .      70, 206 
cucutaş . .     . . 346  cuminţenie .          , 242 curctişte . .     . . 250 
cucutkîu        . . 324  cum in ţie . .        . 180 dubios . .         . . 73 
cucuţ . . .     . . 155  cumnăţel              145,2 cu rimau . .      . . 342 
cucuvae . .     . . 204  cumpărător.           131,6 eurimănos .       . . 342 
cucuveauă .     . '. 150 cumpărătură            . 58 curişniţă . .     . . 269 
cucuveică .     . . 238  cumpăt . .             . 35 curm . . .         . . 36 
cudiţă . . .    . . 255  cumplicîune            . 22 curmeîu . .       . . 309 
cufală . . .    . . 307  cuiul i clici .       . 383 curmei . .        . . 144 
cufăraş . .     . . 346  cundil’at . .          . 98 curmete . .       36, 323 
cufăres. . .    . . 52   cundil’auă .          . 383 curmeţ . .        316,323 
cufchîu . -     . . 280  cunună . .            . 252 curmeziş . .      357 (2) 
cufculă . .     . . 280  cununie . .           . 183 curmoare. .        . . 50 
cufoari . .     . . 52   cupenic . .           . 244 curmi ţiali .     . . 146 
cufundar        . . 81   cupesc. . .           . 244 curpcn . .        . . 220 
cufuiYîos .     . . 74   cupeţ . . .           . 322 eurpeniş . .     . . 353. 
449
cursură . .      . 63    daima . .        . 406 depărcior. . .  . . 162 
curteancă .      . 228   damcă . .        . 232 depărtişor . .  . . 165 
curticea         , 149   dangăt            . 34 deputăţie . .   . 181,2 
curunatic .      . 102   darac . .        . 195 deregător . .   . . 128 
curvană . .      . 292   dator . .        . 130 dereş ....      . . 286 
curvar. . .      . 91    datorie. .       . 184 descălecătoare  . . 127 
curvarnic .      . 336   datorinţă.        . 44 deschizătură .  . . 62  
curvărie . .     . 43    datornic .       . 335 desegăriţă . .  . . 261 
curvăriFă .      . 41    dăinăuş .        . 365 deset ....      . . 34  
curviştină .     . 209   dăinîuş .        . 363 desetină . . .  . . 211 
curvulice        . 327   dăinuş           . 363 desfăşur . . .  . . 178 
curvuliţă        . 260   dăjdovnic        . 339 desilă.....     . . 330 
cusătură . .     . 63    dălcăuş .        . 365 desime . . .    . . 139 
cuscrenie        . 242   dănac . .     194,377  desiş. ....     354,367 
cuscretur! .     . 31    dănacică .       . 377 despărţenie     . . 241 
cuscrie . .      . 182   dăniuş . .       . 363 despuetor . .   . . 128 
cuscriFă . .     . 41    dărăbuţ .        . 157 destoinic . . . . . 337 
cuscrişor . .    . 164   dărdăral .       . 289 destoinicie . . . . 180 
cuscroană .      . 113   dărîmbete        . 323 destul ....     . . 280 
cuscun . .       . 55    dăruesc .        . 374 deşertăciune .  . . 22  
cuse ....        . 301   dărvaru .         . 91 deşerţie . . .  . . 180 
eustandinacică   . 377   dăscăliţă .      . 258 deşteptăcîune   . . 22  
custică . .      . 170   dătător .        . 129 detunet . . .   . . 35  
custrac . .      . 196   dăvidoae         . 112 deveică . . .   . . 238 
custură . .      . 60    dedeş . .        . 285 dezmierd ăcîune . . 21  
cusutoreasă.     . 27    dedeţeî .        . 145 diaconeasă . .  . 25,27 
cusutură . .     . 63    degebuţa.        . 158 diaconiţă . .   . . 264 
cuştavar . .     . 92    degetar .         . 90 diapoia . . .   . . 405 
cută . . .       . 308   degetariţă       . 256 dicunaru . . .  . . 393 
cutezanţă .      . 420   degetaruţ        . 156 diftilide . . . . . 388 
cutiă . . .      . 386   degeţel .       148, 7 digos ....      . . 72  
cutiuţă . .      . 154   dejer . .         . 84 dihanie . . .   . . 226 
cutnie . .       . 223   deliu . .        . 223 dijmărit . . .  . . 108 
cuţachi . .      . 400   delnicîoară      . 160 dimineaţă . .   . . 29  
cuţitaş . .      . 346   delucan .        . 296 dimitriţă. . .  . . 225 
cuţiteîii . .    . 310   delungat .        . 94 dimîndată . .   . . 96  
cuţitoae . .     . 114   deluros .           71 dimîndăciune .  . . 24  
cuţutaş . .      . 346   deluţ . .        . 153 dimnşţata . .   . . 377 
cuţaticiu . .    . 324   demîncat          . 96 dimonesc . .    . . 66  
cuviincios .     71,78   demînecuş        . 364 dinanumira      . . 405 
cuviinţă . .     . 45    demulcior        . 162 dinischiot . .  68, 398 
cuvîntăreţ .     . 104   demultişor       . 165 dinischiutescu  . . 68  
cuvîtică . .     170,2   denie . .        . 244 dintană . . .   . . 292 
cuvutos . .      . 399   deniscu .         . 68 dintat ....     . . 97  
                         dentică .        171,2 dinţar ....     . . 82  
dabieluşa. .     . 264 j dentiţă .        . 255 dinţat ....     . . 93  
dadacă. . .      . 196   denţică .        171,2 dinţişor . . .  . . 163 
dadae . . .      . 204 j deosebit .       . 109 dipărtatic . .  . . 101 
Pascu, Sufixele româneşti.
29
450
<lipărtos . . .    . 74 domnuţ . .   . 153, , 159 drăşteală . .        296  
dipriapola . .    . 405 donci . . .           374 dreanţă . . .        263  
•direptos . . .    . 75 dondănesc .           371 dregător . . .       128  
diriticanie . .   . 225 donicîoară .          160 dregătorie . .       181  
dirmoriu . . .    . 120 doniţă . . .          265 dreriu ....          219  
discălicătură .    . 59 dorinţă . .            44 dreptar . . .        89   
discîcitor . .    . 125 dornic . . .          335 dreptate . .         20   
discîntîtură         59 doroblete. .          324 dreven ....          219  
discl’itor . . .  . 130 dorozan . .           341 dripelişte           239  
discrizătoarc .   . 128 dosnic . . .          336 driptatic . . . 395, ,405 
discufut . . .    . 398 dostolanie .          226 drîcurescu . .       69   
disculeţ . . .    . 318 dostoit . .           107 drîcurie . . .       43   
dispicătură .      . 60 dovlete . .            39 drîcurire . .   . 42,43   
dispul'itură         61 dracsă . . .          392 drîmboae. . .        114  
diştiptăciune .    . 22 dragoş ...            287 drîşteală . . .      236  
divutină . . .      276 dragotă . .           275 drobişor . . .       358  
diznirdăcîune      . 21 drăcăluesc .          419 drobuşoară . .       167  
dîlman . . .        208 drăcărie . .          185 drobuşor. . .   167, ,358 
dîlmină . . .       208 drăces . . .           66 drojdie. . . .       246  
dîmboc . . .        212 drăcime . .           141 drojdioare . .       161  
dînguscscu . .      405 drăcoae . .           229 drojdiuţă. .         156  
dîrdală. . . .      290 drăcoaîcă             229 dropie ....          246  
dîrdîrsescu . .   . 403 drăcoane              112 druete ....          36   
dîrjală ....      . 290 drăcos . . .           71 drugălae . . .       201  
dîrjog ....       . 290 drăcovenie   . 243,   276 drughineaţă .        319  
dimăilă . . .     . 330 drăcuesc . .          373 drujdşFă . .         236  
dîrvală....       . 290 drăculcţ . .          318 drujină . . .        211  
dobitoc . .       . 216 drăcuric . .          385 drumac . . .         189  
doblete . . .     . 324 drăcuros . .           71 drumar               80   
dobriţa . . .     . 257 drăcuş . . .            7 drumaş . . .         348  
dobrota . . .     . 275 drăcuşor . . . . 161,7    drumător . .         129  
doftoraş . . .    . 347 drăcuţ . . .          155 drumeac . . .        205  
doftorie . . .    . 183 drăgaică . .          201 drumeag . . .        205  
doftoroac . .     . 112 drăgălaş . .          350 drumecîu. . .        307  
dogar ....         . 88 drăgălăşenie          242 drumeţ. . . .        316  
dogărie . . .     . 184 drăgoiu . .           117 drumuleţ . .         318  
dogoare . . .      . 52 drăgosteală           233 druşcă ....          231  
dogorime . .      . 140 drăgostiv. .          287 dubină . . .         212  
dohotniţă . .     . 269 drăgucîor             162 ducaciu . . .        197  
doică ....        . 231 drăgulcană .          304 ducîtură . . .       62   
doime ....        . 142 drăguleţ . .          318 duducuţă . .         155  
dolofan . . .     . 295 drăgulică             174 duduiţă . . .        255  
domname              15 drăguşor . .          167 duduloîu ■ . .       120  
domnie . . .      . 181 drăguţ . .            157 duelgiu . . .        410  
domnişoară        . 163 drăjauă . .           153 duflete . . .        39   
domnişor . .      . 163 drămonu               120 dughengiu . .        411  
domnitor . .      . 125 drămuesc              373 dugramagerie         187  
domnită . . .     . 258 drăngăti . .          415 dugramagilăche       409  
451
-duhnesc . .   . . 371 durut . .           138  fachic . . . .  . . 247 
duhoare . .     . . 52 duruţa              157  fagur . . . .    . . 57 
duhovnic .     . . 338 dusoare .           50   famăn . . . .   . . 219 
duios . . .    . 71,78 duşcu . .           345  famen . . . .   . . 219 
duioşie . .    . . 180 duşman .            341  fanatic . . .   . . 103 
dulapaş . .    . . 346 duşmănie        43, 181  fapnic . . . .  . . 336 
dulămiţă       . . 255 duşmăniră       . 40,43  faptnică . . .  . . 336 
dulce . . .    . . 179 duşmănos            74   faşano . . . .  . . 395 
dulceag . .    . . 206 duzinarcu           394  făcălete . . .  37, 323 
dulceaţă . .    . . 27 dzămbac .           196  făcăleţ . . .   . . 323 
dulcişor . .   165 (2) dzinică. .          170  făcător. . . .  . . 127 
dulciu . . .   . . 221 . dzinirac .        139  făclier . . . .  . . 79 
•dulcoare . .   . . 52 dzinos . .          72   făcut . . . .   . . 137 
dulcon . .     . . 118 dzîcîtură .         62   făgan . . . .   . . 291 
dulcuţ . . .   . . 157 dzîcut . .          138  făgaş . . . .   . . 351 
duldoacă       . . 216 dzoica . .          230  făgădar . . .      . 79 
dulete . . .    . . 39                          făgădău . . .   . . 418 
duligi . . .   . . 249 Slscălăchc          408  făgăduinţă . .   . . 44 
dulmecid .     . . 308 Sicunaru .          393  făget . . . .    . . 32 
dulmiciu . .   . . 324 Simuneaţă           29   făguecîii . . . . . 3C8 
dulţeame       . 13,17 Simuniră            40   făguiti . . . . . . 133 
dulumiciu .    . . 324 Siot . . .          398  făină . . . .   . . 210 
duluţă . . .   . . 158 oiplarcu .          395  făinos . . . .   . . 77 
dul'at . . .    . . 98 Sisputeaşti   1     179  fălcariţă . . . . . 263 
duman . .      147,293 Slspuţtl'a.         41   fălcău . . . .  . . 416 
dumănel . .    . . 147 Sol’u . .           98   fălcele . . . . . . 145 
dumitrache     . . 399 Sul'at . .          98   fălcer . . . .   . . 79 
dumitraşcu     . . 298                          fălcos . . . .   . . 73 
dumitrică .    . . 172 ectenie             244  fălculete . . .  . . 38 
dumitriţă .    . . 257 cfcula . .          406  făleţ . . . .   . . 317 
dumname .       . . 15 cftenătate          18   fămeet . . .     . . 31 
dumnezăesc      . . 66 eftinătatc      . 18,21  fănel . . . .   . . 146 
dumnizesc .         96 cftineaţă *         28   făptaş . . . .  . . 348 
dungat. . .         93 eftinîtati .        18   făptor . . . .  . . 130 
dupac . . .    . . 191 cftinşug .          414  făptură . . .    . . 63 
durăt . . .         33 eftior . .          162  fărinos . . .    . . 77 
durduzău .         417 cgumăn .            220  fărmăcăciune .   . . 21 
dure . . .         179 ehtrescu .          67   fărşărotu . .   . . 397 
dureros . .    . .71,6 emburlichiă         408  fărşărutamc .    . . 15 
durigă . . .   . . 248 cnachi              401  făsul’fl . . .  . . 136 
durime. . .    . . 140 enorieaş .          348  fătăloancă . .  . . 270 
durlac . . .   . . 196 erbărit             109  fătătoarc . .   . . 125 
durligi. . .   . . 249 crete . .           39   fătoc . . . .   . . 213 
durn....       . . 395 creţi cic .         180  fătocină . . .  . . 208 
duroare . .     . . 52 ernlu . .           222  fătoiti . . . . . . 115 
durori . . .    . . 52 cşit . . .          106  fătare . . . .       84 
duruitoare .   . . 126 eşitoare . .        126  făţarnic . . .  . . 335 
dururos . .    . 77, 6 cvrecsc .           67   făţiş . . . .   . . 356 
452
făţoîft................114
făţuială...............233
făurar..................88
făurărit...............107
făurişte...............251
fecioară...............168
fecior.................168
fecîorandru ...         17
fecîorariţă .... 263
fecloraş...............346
feciorelnic .... 429
fecioresc...............66
feciori că.............171
feciorie...............182
fecioriţa..............255
fedelel................210
fefeleagă..............206
felentic...............176
felioară...............160
feliuţă................154
felurime...............140
felurit................109
femeeşte...............179
femeetic...............101
femeiat.................93
femeiuşcă .... 344
feregar.................84
fereguţă...............156
ferestrue..............134
ferestuieă..............27
fericat.................94
fericie................180
fericinţă.............. 44
fericîune...............46
ferinţă .....           44
ferişor................163
fermecător .... 127
feselor................162
feştilă................332
feteamă.................14
fetesc..................66
fetică.................. 5
fetie..................182
fetiş..................353
fetişcană..............292
feţişoară..............163
fetit..................108
fetiţă.................255
feţie ..................247
fşmin............219
fştişcă..........249
feclorac.........189
ficlurami........15
ficlurangu .     .  . .189
ficlurescu .     ,  . .  66
ficlureaţă  ....         29
ficiurel.........145
ficîurşmi........14
ficluric.........170
fidelucă.........310
fidilecuţ........159
fierar...........88
fierărie. .   . . 43,   184
ficrătae.........202
fierbinţeala     .  . . 234
fierbinţeală     .  . . 234
flerotenii  ....        275
fierotină........276
fiică............228
fiinţă...........45
filadă...........380
filantropie ....        385
filan'&rupil'ă   ...     42
filiă............386
fllureaftă.......383
filutiftiă.......386
fin..............210
finuc............132
fioros ......            73
fireş............286
firetic ......           70
firetuii.........31
firicel..........148
firuşor..........167
firuţă...........156
fisica...........406
fistichiu........223
fisurft..........136
fiştură..........57
fitarft..........203
fitar^lo.........380
fiteaî...........314
fitică...........170
fitişoarcă  ....        228
filcir^lot.......397
fînaragiu   ....        412
fînărie . . .  . . . 186 
fînişor . . .  . . . 163 
fîntînea . .   . 145,150 
fîntînice . .  . . . 325 
fîntîniţă . .  . . . 255 
fîrşenie . .   . . .244  
fîrtigăft . .  . . . 417 
fîrtîlichîă    . . . 408 
fîrtîtuş . .   . . . 360 
fîstîc . . .   . . . 333 
fîstîcesc . .  . . . 333 
fîşneaţă . .   . . . 317 
fîştoacă . .   . . .213  
flascută . .   . . . 274 
flaşnetar . .  . . . 79  
flăcăie . . .  . . . 182 
flăcăime . .   . . . 141 
flăcăit . . .  . . . 108 
flă caftan .   . 291, 18 
flăcăftandru   . . 17,18 
flămîndeaţă    . . . 29  
flămînzică .   . . 172,3 
flămînzilă .   . . . 331 
flămundeaţă    . . . 29  
flămundos .    . . . 75  
flecăftandru   . . . 17  
flecuşteţ . .  . . . 320 
flencheş . .   . . . 285 
flenţolft . .  . . . 115 
fleşcărae . .  . . . 201 
flintic . . .  . . . 176 
flintoc . . .  . . . 176 
flintuliţă . . . . . 260 
fliturac . .   . . . 196 
flluşturatic . . . . 100 
floacăn . .    . . . 218 
floarea1 . .   . . . 347 
floarea 2 . .  . . . 257 
floareş . . .  . . . 284 
flocan . . .   . *. .294 
flocea . . .   . . . 300 
flocos . . .   ... 11    
flocoşel . .   . . . 146 
flogotoiu . .  . . . 120 
fior ....      . . . 221 
florala . . .  . . . 203 
floran . . .   . 221,293 
floreanu . .   . . . 304 
453
floricică . .   . . 175    frăsinet .     . . 32    frunţiş . .   . . . 356 
florii. . . .   . . 189    frăsiniş .     . . 353   frunzar . .   . . . 84  
floriţă . . .   . . 257    frătcuţi .     . . 246   frunzăresc .  . . . 178 
floriu . . .    . . 221    frăţie . .     . . 171   frunzet . .   . . . 32  
flosc . . .     . . 201    frătîuc        . 132,2   frunzeti . .  . . . 37  
flucat . . .    . . 94     frătiuluc .    . . 132   frunzişoară . . . . 164 
flucos . . .    . . 77     frătiuluţ .    . . 159   frunzucă . .  . . . 131 
flueraş . .     . . 347    frătiuţ . .    . . 153   frunzulină .  . . 209   
fluericiii . .  . . 326    frăţie . .     43, 182   fruşiţă . . . . . . 256 
lluriii . . .   . . 221    frăţilă . .    . . 329   fucărărescu   . . . 69  
fluşturatic .   . . 100    frăţîl’ă .     . 41,43   fucărescu. .  . . . 67  
fluturatic .    100,102    frăţime .      . . 141   fucîrami . .  . . . 16  
foaleş . . .    . . 283    frăţior . .    . 161,2   fucurină . .  . . . 207 
foamete . .     . . 39     frăţiuc        . 132,2   fudulache .   . . . 400 
focare . . .    . . 89     freamăt .      . . 35    fuduleaţă .   . . . 28  
focărae . .     . . 201    frecat . .     . . 98    fudulichiă .  . . . 409 
fochist . .     . . 422    frecătură      . . 63    fudulie . .   . . . 180 
focşa . . .     . . 278    frecucîu .     . . 278   fugacii! . .  . . . 199 
focşănean .     . . 303    frecuş . .     . . 363   fugar . . .   . . . 86  
focşăneancă     . . 228    fricos . .     . . 73    fugat . . .   . . . 95  
focuşor . .     . . 166    fricuescu .    . . 373   fugăii . . .  . . . 416 
focuţ . . .     . . 155    frigare . .    . . 89    fugilă . . .  . . . 331 
fofează. . .    . . 240    frigărue .     . . 134   fuguţa . . .  . . . 155 
fofelniţă . .   . . 240    frigurică .    . . 171   fuior. . . .  . . . 168 
f of olog . .   . . 215    friguros .     . . 77    fuiorete . .  . . . 37  
foileană . .    . . 304    friptal’ii .   . . 203   fulgoace . .  . . . 340 
foiliţă . . .   . . 260    friptoare .    . . 51    fultacă . .   . . . 196 
foios . . .     . . 77     friptură .     . . 63    ful’ină . . . . . . 210 
folosinţă . .   . . 44     frîişor . .    . . 163   fumar . . .   . . . 89  
foltea . . .    . . 301    frînchişă .    356,367   fumăgăii . .  . . . 417 
folticos . .    76, 301    frîneţ . .     . . 316   fumărae . .   . . . 201 
fonicou . .     . . 98     frîntură .     . . 63    fumăreaţă .   . . . 103 
forfecări . .   . . 85     frînţuş        . . 363   fumărie • .   . . . 186 
forfot(a) . .   . . 273    frîpsinami     . . 16    fumedenie .   . . . 242 
forfoteiii . .  . . 311    frîţaşti .     . . 179   fumur . . .   . . . 57  
fortumă . .     . . 98     frîuleţ . .    . . 318   fumura . .    . . . 301 
faşcăluesc .    . . 419    frumos         . . 77    fumurea . .   . . . 301 
foşnesc. . .    371,419    frumoseaţe     . . 28    fumuriu . .   . . . 222 
foşnet . . .    . . 33     frumuseaţe     . . 28    fund ac . .   . 70, 195 
fraged . . .    . . 64     frumuseţă      . . 28    fundătură .   . . . 60  
fra ţuzesc .    . . 67     frumuşaţă      . . 28    fundeii! . .  . . . 309 
franţuzeşte .   . . 179    frumuşel .    147,256,3  fundoare . .  . . . 51  
franţuzoaică    . . 119    frumuşică      . . 173   fundusescu .  . . . 405 
frasin . . .    . . 219    frundzami      . . 15    fundutos . .  . . . 399 
frăgezime .     . . 139    frunimeaţă     . . 28    fune . . .    . . . 247 
frăguliţă . .   . . 261    fruntar .      . . 90    funicad . .   . . . 98  
frămseaţe .     . . 28     fruntaş .      . . 349   funie . . .   . . . 247 
frăncuşă       361,367(2)  frunteş. .     . . 284   funingănă .   . . . 220 
454
funişoară  ....       163
fui'ira...........80
furami ................16
furătură..........58
furcăric..........185
furcer............84
furcoiti..........114
furculiţă . . 260,266,1 furcuţă . . . 154,159
furescu...........67
furil'ă...........40
furiş.............357
furi şalui........358
furişul...........358
furlpc............408
. furnicamă ....       14
furnicar . . . .81,89 furnigamc  ....        15
furnigi ..............412
furnu.............412
furnlă............386
furtiă............386
furtie............98
furtişag..........413
furtunache  ....      400
furtunat..........97
furtunatic   . .   . .101
furtuşag..........414
furţată...........98
fuscel................ 150
fuscîliSră ....       388
fusuîac...........192
fuştărit..........108
fuştel............150
futaiu............200
futăcios..........76
futeaiu...........311
futicios..........76
gaiţă.............257
galbăn ...............219
galbin............2i9
galeş.............286
gaFaman      . .   . .341
gaură.............57
gavanoşăl  ....         5
gavanoşel    . .   . 147,2
gavran ...............297
gavrilă . .     . 332   
gazduşag        . 414   
gazetărie       . 182   
gazorni ţă. .   . 269   
găgălaş . .     . 327   
găgăuţă . .    159,240  
găinamă . .     . 14    
găinar . . .    . 88    
găină . . .     . 210   
găinăreasă .    . 1 25  
găinărişte .    . 251   
găinăriţă       . 258   
găineamă .      . 14    
găiniţă . .     . 256   
găinuşă . .     . 360   
găinuşcă . .    . 227   
găinuţă . .     . 156   
gălăţean . .    . 303   
gălbăgios .     75,78   
gălbănarc .     . 85    
gălbănoîu .     . 118   
gălbănuş . .   362,367  
gălbănuşa .     . 362   
gălbănuţa .     . 157   
gălbăşoară .    . 161   
gălbeloare .    . 161   
gălbenea . .    . 146   
gălbigios . .   . 75    
gălbinare       85,86   
gălbinatic .    . 100   
gălbineală .    . 234   
gălbinicios .   75,78   
gălbiniţă . .   . 256   
gălbinid . .    . 221   
gălbid . . .    . 223   
gălbîu . . .    . 223   
gălbuiu . .     . 134   
găletăreasă .   . 26    
găletăriţă .    . 261   
găletuşă . .    . 360   
gălicluni . .   . 22    
găluşcă . .     . 345   
gămăneasa .     . 26    
găoace . .      . 339   
gărdinar . .    . 82    
gărdinicîu .    . 325   
gărgălanu .     . 297   
gărgăliciu .    . 328   
gărgăun..............54
gărgurcă .... 228.
gărnuţ..............15$
gărtlan.............297
gărvel’u............311
găsăesc........... 370*
găselniţă......... 240-
găteală.............235
găun(e)..............58
găunoiu.............114
găurar............  82.
găureni.............302
găuricc.............325
găvădună ....        58
găvănat .....        94
găvănos..............71
găzdăcoîu . . . .111
găzdăriţă...........264
găzdoac............110»
găzoîu..............118
gealăd..............418
geamgiii ..... 411
geamlîc.............400
gemăt................35
genuncher .....      88
genune...............54
gerilă..............331
ghebos...............71
gheboşat.............94
ghelăîman . . . .341 ghemotoc .... 215 ghemuesc .... 372 ghemultoc .... 215 ghemuşor . . . .168
ghenete..............38
gherghină . . . .211 gherişoară . . . .163
gherît..............107
ghespariţă .... 260 gheşeftar ....       80
gheţară..............85
gheţărie............188
gheţuş ...... 363
gheţuşcă............228
ghiaţă...............28
ghîavolesc ....      66
ghîazmă.............383
ghibiroancă. . . . 270
455
ghibîrdecîu •        308  gingăşie . .         180   gîrnlcioară .             
ghibîrdeîu .     . . 308  gioian(a) . . .      293   gîrnişor . .      ... 163 
ghibîrdic . .   175,308   gioica . . . .       172   gîrtan . . .      ... 297 
ghiburel . .         175  giorgel . . .        146   gîrtancă . .              
ghiculete            38   glorgică . . .       172   gîscan . . .      ... 292 
ghidenac. .          194  gîorgiţe . . .       256   gîscariţă . .     ... 262 
ghiforniţă .         268  gîosean . . .        302   gîscă . . .       ... 231 
ghijoagă . .         213  giştit . . . .       107   gîscoîu . .       ... 111 
ghilan . .      291  ,293 gîubeîcă . . .       237   gîsculiţă . .     ... 260 
ghiloman             341  giumbă . . .    56,  174   gîtar. . . .       ... 83 
ghiloteiu . .   276,312   gîumetate . .        20    gîtiţă . . .    . . . 254 
ghilotină . .        276  gîumertlăche .       409   gîtlană . .       ... 297 
ghimpariţă .         262  giumitate . .        20    gîtuesc . .     . 372,373 
ghimpuruş .          365  gîunac. . . .        191   gîzime . . .      ... 141 
ghinătură .          60   gîunamc . . .        16    gladiş . . .    . . . 358 
ghindar . .          88   giun atic . . .      101   glărime . .       ... 140 
ghindoc . .          217  giuneaţă . . .       28    glăruşcu . .    . . . 344 
ghindură             57   gîunoplu . . .       391   glăvocîu . .              
ghinduros .          77   gîurat . . . .       96    gligan . . .       ... 97 
ghineraleturî        31   gîuratic . . .  101, , 102 glîril'ă . . .     ... 40 
ghini-viriiră.       374  gîurămîntu . .       49    globuşor . .      ... 166 
ghiniteaţă .         30   giuruesc . . .       373   glodărae . .    . . . 201 
ghintană . .         292  giusta . . . .       4Q6   glodărie . .    . . . 186 
ghinţurea .          145  givorniţă . .        268   glodişte . .    . . . 252 
ghinuescu .          374  gîcitoare . . .      126   glodos . . .     . . . 71 
ghioară . .          168  gîdilicîu . . .      326   gloduros . .     . . . 71 
ghiocei . .          145  gîgîlice . . .       327   glugucîu . .    . . . 278 
ghiomotoc .          215  gîgînar . . .   72,  393   gluguţă . .     . . . 154 
ghionoae . .    113, ,121 gîgînos . . .        72    glumeţ . .      . . . 321 
ghiorăesc            294  gîgîraţă . . .       103   grindurie         ... 384 
ghîorgachi .         401  gîgoaşă . . .        342   goble! . . .      ... 296 
ghiorghină .         211  gîlbineaţă . .       28    goblizan . .      ... 296 
ghîorghiţă .         257  gîlbinitură . .      61    godănac . .     . . . 194 
ghlorlan . .         294  gîlbinos . . .       74    gogoaşă . .     . .36,342 
ghirghină .          212  gîlbinuş . . .       364   gogoman . .      ... 340- 
ghîubrină .          212  gîlbonu . . .        121   gogon . . .        ... 36 
ghiuleţ . .          319  gîlcă . . . .        231   gogoneţ . .         . 317 
ghîumacîu .          198  gîl’ină . . . .      210   gogonoi . .       . . 115 
ghiurghiuliu         223  gîl’inuşă . . .      360   gogoriţă.         ... 340 
ghîustîreau \        382  gînguripsescu .      403   gogu. . . .       ... 340 
ghiviziu . .         223  gînjeîu . . .        310   golan . . .    . . . 293. 
ghizdav . .          281  gînsac . . . .       194   golaş . . .     . 349,367 
ghizdeîu . .         310  gînscău . . .        415   golăneţ. . .    . . . 317 
ghizdură . .         56   gîrbaciu . . .       198   golănime. .    . . . 142; 
ghizireauă .         382  gîrbea . . . .       300   golătate . .       ... 10 
gîăngăraş .          346  gîrbov . . . .       289   goldan . .        ... 292 
gigur . . .          56   gîrdelu . . .        210   golea . .. .      ... 300 
gilit ....           46   gîrlicîu . . .  324, 4C0   goleşan . .       ... 295 
456
goliciune.............22
goliman..............342
golişte..............252
gomîldeaţă .... 320
gonaş................351
gonit................107
gonitoarc............123
goniţă...............259
gorgonesc ....        54
gorgună...............54
gorneagu .... 205
gorun.................55
gotcan...............292
graniţă..............265
gratie...............247
graur.................57
grăblar...............80
grădinar ....         91
grădină..............211
grădinăric . . . .184
grădişte.............253
grămăgioară . . .160
grămăjue.............134
grămăzimc .... 141 grămuştean. . . . 303
grăncear..............91
grănuţ...............159
grăpcîoană .... 390
grăpiş...............406
grăscioară . . . .142
grăsime..............142
grăsuc...............132
grăsun(e) ........... 54
gtfăşiţă.............256
grătar................89
grătlan..............297
grăunţ...............159
greabăn..............219
greasi...............248
greaţă................30
grebăluţă . .• . .158 grebănar ....         83
grebleş..............284
grebluţă.............154
grecoteii! . . . .312
grecuşor.............167
greime...............139
greluş ...... 361
grcoiii . . .    . . . 117 
grcomînt         . . . 49  
gresie . . .     . . . 248 
greşală . . .    . . . 234 
greţos . . . .   . . . 75  
greunatic. . .   . . . 100 
greutate . . .   . . 20    
grieaţă . . .    . . 28    
grigoriţă . . .  . . 257   
grijanie . . .   . . 226   
grijnic . . . .  . . 337   
grindar . . .    . . 82    
grind citi . . . . . 309   
gripsor . . .    . . 56    
grişoană . . .   . . 391   
griv.....        . . 312   
griveid . . .    . . 312   
griveFu . . .    . . 311   
grivueseu. . .   . . 374   
gcînar. . . .    . . 89    
grîsic . . . .   . . 173   
grîuşor. . . .   . . 167   
groaznic . . .   . . 338   
grobian . . .    . . 305   
grobniţă . . .   . . 269   
grohăesc . . .   . . 370   
grohot . . . .   . . 273   
grohotar . . .   . . 84    
gropan . . .     . . 291   
gropar . . . .   . . 91    
gropănos . .     . 71,77   
gropită . . .    . . 328   
grosamc . . .    . . 14    
grosan . . . .   . . 294   
grosime . . .    . . 139   
grosolan . . .   . . 296   
grosoman . .     . . 340   
groşcioraş . .   . . 346   
groştior . . .   . . 160   
grozăvatec . .   . . 100   
grozăvenie . .   . . 242   
grozăvie . . .   . . 180   
groznic . . .    . . 338   
grueţ . . . .    . . 316   
grumăzarc . .    . . 85    
grumur . . .     . . 57    
grunzărie. . .   . . 186   
gruparu . . .              
grupişti............253
grupuleţ............318
gubav...............281
guberniţă .... 245
gudiFar.............393
gudiFarcu .... 394 gugiuinan .... 340
gugoş...............342
guguce..............279
guguşlie............187
gulerat..............94
gulişan.............295
gulîciuni............22
gundulucsc .... 419 gunoiat .....        94
gunoişte............252
gupusar..............92
gupişan.............303
guran...............294
gurar . . . . . 82,85
gurare...............90
guratic.............101
gureş...............283
gurete...............37
gurguială...........235
gurguiii............135
gurguFat ....        94
gurguFd.............136
gurguFutos . . . 399
guryiţă.............264
guriţă . . . . . . 255
gusac...............194
gustăresc . . . .178
gustăreţ............104
gustos...............71
guşat................94
guşnes..............371
guşnică.............336
guşoiti.............114
guşter...............57
guşterariţă .... 262
guştir..............265
guştiriţă...........265
guştur...............57
guşuescu............372
guvice..............325
guvîleaci ..... 307 guvujdel............144
457
guvuzdcru .     . . 309  hangiu . . .      . 411 higiu . . . .    . . 190 
guzan . . .     . . 292  hanlîc . . .      . 409 hilandru . . .       .17 
guzgan. . .     ,. . 292 hanumsă           . 392 hiliştc . . . .  . . 254 
                         hapca . . .       . 231 hil’in . . . .   . . 210 
Ţavru . . .     . . 390  haplea . . .      ■ 301 hima . . . .     . . 406 
Yiaryiriu . .   . . 221  harabagiii .      , 411 himîzic . . .    173,378 
Yiatărţîrc .    . . 41   haraiman .        . 341 hirar . . . .     . . 88 
Yîatraţi . .    . . 2    harapină . .      . 211 hireş.....       . . 286 
YîatrăţîFe .    . 41, 2  harăhaxă. .       . 136 hireşeţă . . .           
Yiaţă . . .     . . 28   harbuzăric .      186,1 hiriştc . . . .  . . 254 
Ţiaţărl. . .    . . 2    harbuz esc .      . 68  hirîril'ă . . .  . 41,43 
Ţiaţrî . . .    . . 2    harbuzoaică       . 120 hişteag. . . .   . . 190 
Yiezuriştc .    211,251  hareş . . .       . 283 hîdache . . .    . . 400 
Yiftlichiă . .  . . 407  harmalae .        . 200 hîndache . .      . .196 
Ţifturami. .    . . 16   harnic . . .      . 338 hîndădaş . .     . . 346 
YifţîFă . . .   . . 40   haţcadăii .       . 418 hîrbclişte . .   . . 239 
Ţiliă ....      . . 386  haţeg . . .       . 353 hîrcav . . . .   . . 281 
Ţiliciti . . .  . . 326  hazman . .        . 39  hîrciogi . . .   . . 214 
Ţinglusescu     373,405  hăbădicar .       . 84  hîrdăiaş . . .   . . 346 
Ţirac . . .     . . 196  hădărău . .       . 418 hîrdăior . . .   . . 160 
Yirachină       . . 208  hăinicea . .      . 149 hîrYiă . . . .   . . 386 
Ţirghină . .    . . 210  hăirlitcu . .     . 402 hîrliastă . . .  . . 136 
Yispinat . .    . . 95   hăirlitic . .     . 402 hîrios . . . .    . . 72 
ŢitrăţîFc . .   . . 41   hăit ....         . 106 hîrîcupiFă . .    . . 42 
YirYară. . .    . . 325  hăîtic . . .      . 169 hîrîYiă . . . .  . . 386 
YîrYÎricîu      . . 325  hălăduinţă .      . 44  hîrşoagă . . .   . . 213 
Yîvrîrid . .    . . 390  hămăesc . .       , 370 hîrştioagă . .  . *. 213 
Yrivînuş . .    . . 364  hămuşit . .       . 286 hîrţoage . . .   . . 213 
Yumîric . .     . .170   hăndrăluesc       . 419 hîştloagă . .    . . 213 
                         hărăhastă .       . 136 biliar. . . .     . . 92 
hagealîc . .    . . 409  hărăhuFă .        . 136 hîzenie . . .    . . 242 
hagiică. . .    . . 231  hărnicie . .      . 181 hoară . . . .    . . 243 
hahăîi . . .    . . 416  hărtachc . .      . 401 hoarţă . . . .   . . 213 
haidăii . .     . . 418  hărtierit . .     . 108 hobîc . . . .    . . 334 
haiducame .     . . 14   hărţăgos . .      . 73  hohorezeală .    . . 235 
haiduceasca     . . 69   hăsapniţă .       . 269 hohot . . . .    . . 273 
hairlitica      . . 402  hăşî ....         . 68  hoinăreală . .   . . 233 
haită . . .     248,334  hăşot . . .    68 , 397 hoitină. . . .   . . 208 
haitic . . .    . . 334  hăşutescu .       . 68  hojmîc . . .     . . 333 
haitie . . .    . . 248  hătmăneasă        . 25  holbez . . . .   . . 359 
haitîc . . .    . . 334  hăţaş . . .    349,353  holboacă . . .   . . 216 
haituri . .     . . 60   hăţiş . . .       . 353 holeac . . . .   . . 206 
halotcă . .     . . 288  hăzos . . .       . 73  holotă . . . .   . . 275 
hamiş . . .     . . 286  hegheş . .        . 286 holteii! . . .   . . 513 
handa . . .     . . 405  h eraţi c . .     . 100 hondrăesc . .    . . 370 
handralău .     . . 419  herbelişte .      . 239 hontîc . . . .   . . 334 
handraleţ .     . . 415  herbinteală       . 234 hopătae . . .    . . 202 
haneş . . .     . . 284  herburiu . .      . 222 horboţică . .    . . 174 
458
liorccgi . . .  . . 194 
horholină . .   . . 276 
horhot . . .    . . 273 
horhotină . .   . . 276 
horneţ....      . . 316 
horţiş ....     . . 357 
horţog ....     . . 213 
hoşmoagă . .    . . 217 
hotarnic . . .  . . 336 
hoţoaică . . .  . . 119 
hoţoman . . .   . . 340 
hrănace . . .   . . 197 
hreamăt . . .   . . 35  
hrios ....      . . 72  
huceac . . .    . . 190 
huceag . . .    . . 190 
hucîu ....      . . 190 
huet ....       . . 33  
huhută . . .    . . 138 
huhutescu . .   . . 273 
huian ....      . . 294 
hulenic . . .   . . 243 
huliă ....      . . 386 
hulpav . . .    . . 281 
hultan ....     . . 296 
hulubăr'e . .   . . 186 
hulubei . . .   . . 310 
hulubiţă . . .  . . 264 
humă ....       . . 117 
humoae . . .    . .117  
huniă ....      . . 386 
hunipsescu . .  . . 403 
huiyiteaşti . . . . 179 
hurică ....     . . 170 
husmete . . .   . . 39  
huştiuliuc . .  : . 334 
hutupală . .    . . 289 
huţami . . .    . . 13  
huţil’ă ....    . . 40  
huzmet . . .    . . 39  
huzmichiar . .  . . 94  
ialoviţă . . .  . . 265 
iamăt ....      . . 33  
iamvicesc . .   . . 66  
iapă.....       . . 328 
iara.....       . . 405 
iasimiu . . .   . . 389 
iazvină..............211
iazuveţ..............321
ibanlpc..............409
ibostarnic .... 337
ibovnic..............338
idolesc...............66
iedamă................95
ieduleţ..............318
ieduţ................154
iepar.................88
ieporniţă .... 269
icpşună...............53
iepuramă..............15
iepuraş..............346
îcpureanu .... 304 iepureasca ....       69
iepuroaică .... 229 iepuşoară .... 166
ierar.................88
ierbar................89
îerbăluţă .... 158
ierbos................77
ierbuţă..............155
iernatic.............102
iernăreţ.............104
iertăciune . . . 21, 3
îeşan................303
îeşancă..............228
iezar.................84
igliţă...............265
igumeniţă .... 258
ilenuţa..............156
iliaşcu..............298
imală................234
imaş.................351
imălos................71
iminei...............315
imirami...............13
imireaţă..............28
imnat.................95
imnatic . . . 101,102
imos..................77
in.................... 5
inactiu..............223
inar.................. 5
indrată...............95
industriaş .... 348 inel.................150
inelar.............88
inelat.............97
incluţ ....      154,159
iniă...............386
inimarcu...........394
inimă...............,    5
inimioară  ....        161
inimos...........73, 5
inişte.............250
inuşor ................167
iobăgime   ....        141
ionaşcu............298
ionecîu............308
ionică ....      172,175
ioniţă.............257
iorgalist..........423
"îorgangeric  . . . .185
iortoman     . . . .341
ipilă .................328
ipuhiă.............386
irbiţă.............264
irgheliş...........355
iribiţă............264
iin;e..............386
iscusinţă..........44
iscuşenic..........243
isea...............406
isihăstie..........188
ispăşenie..........244
ispovedanie.   .   . . 226
ispravnic  ....        338
isprămniceasă...        25
isprăvanie ....        226
isteciune .  . . .46,47
isteţ..............322
isturie............386
işa................395
işor...............168
iţari..............83
iubareţ............320
iubeţ..............322
iubitor............123
îugulete...........38
îulişca............249
iuşor..............168
iutac..............191
iuticcl ...............148
iuţari.............86
iuţeală . . .     . . 234 
iuţime ....       . . 139 
izbaiîi . . .     . . 201 
izbăvinţă. . .    . . 44  
izbelişte . . .   . . 239 
izdat ....        . . 96  
izmichîar . .     . . 92  
izminuşcă . .     . . 344 
izmuşoară . .     . . 167 
izvuric . . .     . .170  
îmbăreaţă . .     . . 28  
îmbelciugat. .    . . 94  
îmbelşugat . ..   . . 94  
îmblet ....       . . 33  
îmbojorat . .     . . 94  
îmbrăcămînt .     . . 48  
împăcăcîune .     . . 23  
împăduesc . .     . . 372 
împărăteasă .     . 25,27 
împărătesc . .    . . 66  
împărăţie . .     . . 184 
împărtăşen.'e .   . . 242 
împărţeală . .    . . 233 
împiedec. . .     . . 177 
împizmoşat        . . 97  
împizmuluesc      . . 419 
împregiuraş .     . . 348 
împrejurean .     . . 302 
împrejurime .     . . 142 
împreunăciunc     . . 21  
împungacîîi. .    . . 197 
împungaş . .      . . 350 
împungător. .     . . 128 
împunsătură .     . . 62  
împuşcătură .     . . 58  
împutăciunc .     . . 23  
înaintaş . . .    . . 350 
înaripez . . .    . . 178 
înălţime . . .    139,140 
încalec . . .     . . 177 
încarc . . . .    . . 177 
încălecat ură .   . . 58  
încălţăminte .    . . 49  
încălţămînt .     . . 49  
în căiţă tură . . . . 63  
începător. -. .   . . 128 
începătură . .    . . 62  
începenic . .    . . 242 
început . .      . . 137 
încetinel . . .          
încetişor . . .  . . 165 
închietoare . .  . . 125 
închietură . .   . . 60  
închinăciune     . . 23  
închipuiciune .  . . 22  
închisoare .     . . 51  
închizătoare .   . . 128 
înciornic . . .  . . 177 
înciucurat .     . . 94  
închinăciune     . . 23  
încoifat . .     . . 94  
încordător .     . . 125 
încrezătură      . . 62  
încuetoare .     . . 125 
încurat . . .    . . 95  
îndămînatic      . . 100 
îndărămnic       . . 335 
îndărătnic .     . . 335 
îndărătnicie     . . 181 
îndoiş ....      . . 357 
îndrăzneală      . . 233 
îndrăzneţ . .    . . 317 
îndrugătură      . . 60  
îndulcetură      . . 60  
îndulcitură . .  . . 60  
îndurăminte      . . 47  
îndurătatc .     . . 21  
înfăşur . .      . . 178 
întemeiat. .     . . 93  
înfierat . . .   . . 94  
înfieraţic . .   . . 100 
înfierbinteală . . . 234 
înfiripez . . .  . 178,8 
înflăciune .     . . 23  
înflorat . .     . . 94  
înfumurat .      . . 94  
îngeraş. . .     . . 346 
îngeresc . .     . . 69  
îngheţiş . .     . . c54 
înghiţitoaic.    . . 126 
înghiţitură .    . . 58  
îngînclurat . .  . . 94  
îngrăşămînt      . . 49  
îngropat . . .           
îngropăciune     . . 22  
îngustime . . . .139
înjghebăluesc .     . 419 
înjugător . .       . 123 
înmulţimc . .       . 140 
înnecăcios . .         76 
înnotiş . . .       . 357 
însemnătate .        . 21 
înspicat . . .       . 94 
însuliţătură. .      . 58 
însurătoare         . 127 
însurăţel . . .     144,2 
înşelăciune . .      . 22 
înşirătură . .       . 60 
întăritură . .       . 60 
întindeaică . .     . 237 
întinsoare . .       . 51 
întinsori . . .      . 51 
întinzător . .      . 128 
întîlniş . . .      . 354 
întorsătură . .      . 62 
întortăcîune         . 23 
întrat ....          . 95 
întregăciunc .      21,23 
întregătatc . .      . 20 
întregime . .       . 139 
întreguleţ . .      . 319 
întreguţ . .        . 157 
întristăciune .      . 22 
întrupurecîur.e      . 20 
întunecime . .      . 142 
întunecos . .        . 72 
întunericos . .      . 72 
înţelepciune .  46 •,47,4 
înţelept . . .          4 
învăliş ....        . 352 
învălitoarc . .     . 126 
învălitură . .       . 60 
învăţăcel . .       . 148 
învăţămînt . .      48, 3 
învăţătură . .       . 58 
învoială . . .      . 233 
înzfîiat . . .       . 94 
jabec ....          . 306 
jacotă ....         . 274 
jale.....           . 285 
jaleş ....          . 285 
jale te ....         . 39 
460
jalnic . . .    . . . 338 judec . . .     . 177   lâcomos . .    . . 74  
jalovanie .     . . . 226 judecată . .    . 96    lăcrămeasă .   . . 26  
jarişte . . .   . . . 252 judecător .     . 130   lăcrămioare.   . . 161 
jaşcăii . . .   ... 418   judecătorie .   . 183   lăcrămiţă .    . . 256 
jălanie . .     ... 227   judeceasă .     . 25    lăcrimos . .   . . 77  
jălenie . . .   ... 244   judeţ . . .     . 322   lăculeasă      . . 27  
jănică . . .    ... 172   jugar . . .     . 87    lăculeţ . .    . . 318 
jăratic. . .    ... 103 , jugănesc . .    . 56    lăcuţ . . .    . . 151 
jărăgaiii . .   ... 202   juguitor . .    . 123   lădăţue . .    . . 135 
jăvălae . .     ... 202   jumătate        . 20    lădicîoară .   . . 160 
jelanie . . .   ... 227   juncaciii . .   . 198 ! lădiţă . . .   . . 254 
jelie . . . .   . . . 248 juncan . .      . 291   lăeţ ....      . . 317 
j eră galii . . . . . 202 junică . . .    . 176   lăhtărsescu .  . . 404 
jeregaîti . .   . 201,202 juniFă . . .    . 40 *  lăibărică . .  . . 170 
jidănime . .    ... 141   junime . .      . 142   lăibăruţ . .   . . 154 
jidov . . .     ... 289   junimist . .    . 422   lăica . . .    . . 173 
jidovetic . .   ... 70    junişan . .     . 295   lâicer . . .   . . 82  
jidovime . .    ... 141   jupăneasă .     . 25    lâiţa . . .    . . 257 
jigală . . .    . . . 290 jupuneasă .     . 25    Iambic . .     . . 386 
jigărae . .     ... 201   jurămînt . .    . 49    lămîioară. .   . . 161 
jilav . . .     . . . 281 jureabă . .     . 247   lămîiţă. . .   . . 256 
jiletcă . . .   . . . 231 jurebie . .     . 247   lămpoiii . .   . . 116 
jilindreţ . .   ... 321   juvală . . .    . 290   lămuratic .    . . 100 
jilişte . . .   . . . 254 juvete . . .    . 323   lăndzet . .    . . 65  
jilos . . . .   ... 72    juveturi . .    . 39    lăngegiune .   . 46,47 
jiFos. . . .    ... 72                            lăngoare . .   . . 52  
jimi gaid . .   ... 202   labeş . . .     . 285   lănguros . .   . . 73  
jimitati . .    ... 20    lacoviştc . .   . 277   lănţuhos . .   . . 71  
jindaricu       ... 394   lafi ....       . 64    lănţuşel . .   . . 144 
jirşşcă . . .   ... 315   laîa ....       . 257   lăpădătoarc    . . 124 
jitar . . .     ... 91    lalotă . . .    . 274   lăpăduş . .    . . 365 
jivală . . .    ... 290   laiţă . . .     . 265   lăpăduţ . .    . . 157 
jiveală . .     ... 290   lampagiii .     . 411   lăpnes . . .   . . 372 
jivete . . .    ... 320   langută . .     . 274   lăptar . . .   . . 88  
jivină . . .    . 211,323 lapoviţă . .    . 265   lăptare. . .   . . 89  
jîmbat . .      ... 98    laptagid . .    . 410   lăptăreasă .   . . 25  
jneamăt . .     ... 35    lapteş . . .    . 284   lăptăriţă . .  . . 258 
joîan(a) . .    ... 293   lascav . . .    . 281   lăpteturi . .  . . 31  
joica. . . .    . 172,257 lateş . . .     . 284   lăptică . .    . . 171 
joica. . . .    ... 230   latiţă . . .    . 257   lăptişor . .   . . 164 
joichiţâr . .   ... 257   lavatură . .    . 64    lăptoc . . .   . . 216 
josnic . . .    ... 336   laviţă . . .    . 265   lăptos . . .   . . 77  
jucărică . .    ... 175   lazarină . .    . 211   lăpuş . . .    . . 361 
jucărie . .     . . 187,3 lăbănat . .     . 97    lărgămînt .    . . 48  
jucăuş . . .    . . 364,4 lăcaş . . .     . 351   lărgime . .    139,140 
jubeică . .     ... 238   lăcătuş. . .    . 365   lărguţ . . .   . .'157 
judav . . .     . 282,289 lăcătuşăric .   . 185   lăstiv . . .   . . 287 
judeasă . .     ... 25    lăcomie . .     . 188   lăstoviţă . .  . . 264 
461
lătăreţ . .    ... 104      
lătăuş . . .   ... 364      
lăteţ . . .    ... 316      
lătoc . . .    ... 216      
lătrat . . .   ... 98       
lăturai . .    . . . 421    
lăturalnic .   . . . 337    
lăturaş . .    ... 350      
lături . . .   ... 63       
lătilă . . .   ... 331      
lăţime . . .   ... 139      
lăudabil . .   ... 4        
lăudăros . .   ... 73       
lăutoare . .   ... 130      
lăvicer . .    ... 82       
leagăn . . .   . .. . 218   
ieahotă . .    . . . 275    
leangă . . .   ... 205      
leangu . . .   ... 205      
lebeniţă . .   ... 265      
lecuesc . .    ... 374      
lefegiii . . . ... 411      
legămînt . .   ... 49       
legătoare      ... 125      
legător . .    . . . 124    
legătoreasă .  ... 27       
legătorie . .  ... 183      
legătură . .   ... 63       
legînic . . .  ... 336      
lehăesc. . .                
lehoană . .    ... 391      
leică . . .    ... 231      
leiţă . . .    ... 264      
lemnar . .     . . . . 88   
lemnărie . .   . ... 184    
lemnuş. . .    , 359,361(2) 
lemnuşcă       . ... 227    
leneş . . .    , . . . 283  
lenevos . .    . . . . 74   
lenos . . .    . . . . 73   
leoardă .      . . . . 26   
leordină .     . . . . 26   
leotă . . .    ... 275      
lepădătură     . . . . 60   
lesne . .      . . . 179,4  
lespezue .     . ... 134    
lesta . . ,    . ... 406    
leurdă . .     . . . . 26   
  leurcleasă............26
  leurdină..............26
  leuşcan..............296
  levănţică . . . .174
  levcoae............121
  libov................288
  libovnic.............338
  licărie..............184
  lichelism..........421
  licşor...............168
  licuricii!...........326
  ligav..............281
  lihoană . . . 228,391
  lihudeaţă.............28
  lihuneaţă.............29
  lihunil'ă .... 42,43 lihunlichiă .... 407
  liliac...............194
  lilici...............328
  limbar ......         86
  iimbare...............85
  limbariţâ .... 262 limbătate ....        19
  limbotenii .... 275 limbricariţă . . . 263
  limburuş.............365
  limbuşoară .... 167
  limbut...............137
  limîryiă.............386
  limmu................388
  limnîroaric .      . . 112
  limnusescu .... 405
  limos.................73
  limpede...............64
  limpegîoară. . . . 162 limpejoară .... 162
  limuniş..............356
  lindic...............176
  lingarcţ.............320
  lingăii..............416
  lingura-popii . . . 241
  lingurar..............79
  lingură...............57
  lingurăreasă ...      25
  linguricîii .... 325
  linguriţă............254
  linguşală............233
  linguşitor . . . .123
linişte . . .  . . . 252 
linteş . . .   . . . 284 
linuţ. . . .   . . . 157 
liorbăesc . .  . . . 370 
liotă . . .    . . . 275 
lipan . . .    . . . 292 
lipicios . .   . . . 71  
lipiciii . .   . 325,320 
lipitoare . .  . . . 124 
lipscănic . .  . . . 183 
lipscănoaică   . . . 110 
lipsit . . .   . . . 100 
lipurar . .    . . . 88  
lipuroană .    . . . 220 
lipuruş . .    . . . 350 
liseaiiă . .   . . . 382 
liseiti . . .  . . . 312 
lişarcu . . .  . . . 395 
lişicioană . . . . . 391 
lişinîtură     . . . 50  
lişman . . .   . . . 341 
lişor ....     . . . 168 
lişurac. . .   . . . 191 
lişurami . .   . . . 13  
lişuraşcu . .  . . . 29S 
lişureaţă . .  . . . 28  
litinesc. . .  . . . 67  
llubiniţă . .  . . . 265 
liunar . . .   . . . 92  
liuncă . . .   . . . 228 
liutiţă . . .  . . . 265 
livăzuîcă . .  . . . 227 
livejue . .    . .,. 134 
livendzăre .   . . , 40  
liveş . . .    . . . 286 
livindeaţă .   . . . 28  
livindlichiă . . . .400  
lixuriră . .   . . . 43  
lixurlichiă .  . . . 407 
lîiaţă . . .   . . . 28  
lîitură . . .  . . . 60  
lîJîtoari . .  . . . 130 
lîluSă . . .   . . . 328 
lînced . . .   . . . 65  
lîncote . .    . . . 275 
lîndzit . . .  . . . 65  
lîndură . .              
lînduruşe      . . . 360 
462
lînged . . .     ... 65 
lingoare . .     ... 52 
lînos . . .      ... 11 
lîptîriu . .  . . . 390 
lîptuescu     . . . 374 
lîpuş....     . . . 361 
lîrdiă . . .  . . . 386 
lîrguescu . . . . . 372 
lîrguriii . . . . . 222 
lîştură . .    . . . 63 
lîtură . . .   . . . 63 
lîvil’ă . . .  . . . 42 
loată . . .    , . . 95 
iobă. . . .   . . . 292 
lobdă . . .   . . . 292 
locotiţă . .  . . . 266 
locuinţă . .   . . . 44 
locuşor. . .  . . . 166 
logodnic . .  . . . 338 
logofeteasă .  . . . 25 
logofeţie . . . . . 181 
loitret . . .  . . . 59 
lopătar . .    . . . 91 
lopătoae . .   . . .114 
lopăţea . .   . . . 145 
lopăţică . .  . . . 170 
loscut . . .      . 273 
lostopan(ă) . . . . 291 
lotcă . . .   . . . 231 
lotrame . .    . . . 14 
loveţ . . .   . . . 321 
lovişte. . .  . . . 253 
lozbă . . .   . . . 291 
lozişoară . . . . . 163 
lubeniţă . .  . . . 265 
lucangu . .   . . . 396 
lucanic. . .  . . . 396 
lucime . . .  . . . 140 
luciuş . . .    ... 363 
lucoare . .    . . . 52 
lucrăreţ . .  . . . 104 
lucrători u .  . . .121 
lucrător . .  . 121,127 
lucroiu . .   . . . 117 
lucuru . . .    . . 385 
ludae . . .   . . . 204 
ludzeami       . . . 13 
lughii . . .  . . . 386 
lughiaric .    .... 386 
lugric . .     .... 385 
luguric        .... 385 
luyii . .      .... 386 
Iujar. . .      .... 84 
luludă . .     .... 328 
lumăchios       .... 72 
lumbar .        .... 91 
lumeţ . .               
luminător      .... 130 
luminiş .       . . 354 
luminos .       .... 77 
luminare .      .... 90 
lumtar          .... 80 
lumucă .       .... 132 
lunae . .      .... 203 
lunatic        .... 102 
lunav          .... 281 
luncar . .      .... 81 
lunce . .      .... 374 
lunculiţă .    .... 260 
lunec . .      .... 177 
lunecos .       .... 72 
lunecuş .      .... 363 
lungăreţ .   . 104, 319 
lungime .      .... 139 
lungiş . .     .... 356 
lungociu .     .... 310 
lungueţ .      .... 319 
lunilă . .              
lunioara .     .... 162 
lunizmă .      .... 389 
luntricică     .... 175 
luotoare .     .... 125 
lupache .      .... 400 
lupan(a) .     .... 293 
lupceac .      .... 192 
lupea . .      .... 300 
lupeamă .       .... 15 
lupei . .      .... 310 
lupilă . .     .... 329 
lupoac . .  110,113,229 
lupoaică .     .... 229 
lupoarie .     .... 113 
lupşa . .      .... 278 
luptaclii . . . 198 (2) 
luptător .     .... 131 
lupu . .       .... 300 
luricos.............72
lustragism .... 420
lustragiu..........411
luşutic ...........276
lut9l..............148
luvacîu............198
Tinişt.............250
Tipuroană . . . .113 Tirtăciune ....     21
l’işor.............168
l'iunar...........  92
l’iundar............92
Tumnicesc ....      68
Tumnicinesc ...     68
Tumniţa .....       68
Tuşurame . . . 13, 5
macagiu............411
macriş 285,358,367,369 machiSuniş . . . 358 maciaroc . . . .216
macrină............211
magher.............245
magherniţă . . . 245 maghesnic .... 339 maghiarizez . . . 423 magearia .... 385 mahalagioaică . . 119 mahalagism . . .421 mahalagiii . . . .411
mahală.............290
maisturtyc .... 408
malac..............194
maldăr..............57
maldur ...          57
mancă..............231
mandragură ...      55
marat...............99
mareş...............84
marhae.............200
mari ca............172
mariţa.............257
marmagiii .... 223 marmanziu . . . 223 marmară ....        92
marses.............314
marţata............377
463
marţolca . . . 272,304 mămulucă .         133  măscărlăche         409 
marţoleana     ... 304 mămuluţă .         159  măscurenciu         241 
mascaralîc .   ... 409 mămuţă . .         155  măsea . . .         151 
mascur . .      ... 57 mânată . .         98   măslinct . .         32 
maslincă . .   ... 232 măncos . .         72   măsliniu . .        221 
maslinct            32 măndzoană          391  măsorişte .         252 
masliniş . .   ... 353 măngăluesc         419  măsturiciu .        326 
mastorsă       ... 392 mănuşă . .         360  măsturire .          43 
maşinist . .   ... 422 măr ari . .        99   măsurabil .         421 
maştion . .    ... 111 mărăciuni .        22   măsurătoare         127 
mata . .       ... 406 mărea . . .        375  măsurătură           58 
matcă . .      . . 231 măreîu. . .        375  măsuţă . .            8 
matca . . .    ... 406 mărculete          38   măşcat. . .          99 
matrapazlîc    ... 409 măreţ . . .        317  măştiond. .         111 
maţoşcă . .    ... 271 măreţie . .        181  mătăcină      211, 24   
ma&itiu . .  . . . 389 mărgător           128  mătăciune .          24 
măcelar . .     ... 88 mărgelat . .       94   mătăhae . .         200 
măcicat . .     . . 99 mărgeluşă .        361  mătăhală. .         290 
măciniş . .    ... 355 mărgică . .        170  mătăhăesc .         311 
măciocu . .    ... 216 mărginareţ .       320  mătălnici. .        311 
măciucaş       ... 348 mărginaş           350  mătăluţă .          158 
măciucă . .    ... 133 mărginean .        302  mătăsucă .          132 
măciulie . .   ... 188 mărire . .         40   mătrăgună .          55 
macriciunc . . .21, 23 mărime . .    139, ,141 măturător .         124 
măcriş . . . . 358,367 mărişor . .        165  măturoid            114 
măestrie . .   ... 181 măritiş. . .       354  mătuşă . .          365 
măgădan          . 296 măriuţa . .        156  mătuşon . .         111 
măgăresc            68 rriărmintu .       49   măţiniş . .         355 
măgărie . .    ... 188 măroc . . .        214  măzănae . .         276 
măgăriţă       ... 264 măroiu . .         111  măzărică            171 
măgărvean .  . . . 303 măros . . .        75   măzăroiu            116 
măglae. . .  . . . 200 mărtătoarc .       123  măzeruică .         230 
măhniciune.     ... 22 mărţaia . .        203  mbistimen .         397 
măicuşoară     ... 166 mărţan . .         293  mborstişor .        165 
măjerit . .    ... 108 mărţilă . .        330  mbudzinat .          95 
mălăcăşan .    ... 303 mărţină . .   211, ,218 mcdelniccr .         80 
mălăeţe . .    ... 323 mărţişor . .       164  meişor. . .         164 
mălăeţ . .   . 317,323 mărţuica           230  meişte . . .        251 
mălăiasa . .    . . 26 măruntae .         202  meliţă . . .  115,265   
mălcomiş. .    ... 356 mărunţel           147  meliţoiu . .        115 
măluricîu      ... 325 mărunţiş      353,367   meliţuică           230 
mălvăes . .    ... 370 mărunţoni .        118  mcrache . .         196 
mămăligă .     ... 249 mărunţuş .    362,367   merced . .           65 
mămăligoîu.    ... 115 măsălar . .        90   mercurcana.         293 
mămilacă .     ... 192 măsălariţă .       256  mereiu . .          314 
mămucă . .     ... 132 măsărătate :       19   meret . . .          32 
mămulică .     ... 174 măscălidă .        388  mered . . .   224, 314  
mămulioară     ... 168 măscărieiu .       326  mcrindarc .          83 
464
merindcaţă     . . 316 migăetic . . .  . . 101 miroseaţe             29  
meringioară    . . 161 migrinâ . . .   . . 210 mirosi tură           60  
merişor . .    . . 5   mihalachi . .   . . 401 miruş . .             359 
meriţi . . .   221,314 mihăiţă . . .   . . 257 misandră              18  
mersură . ,    . 58, 3 miiaş ....      . . 348 misiri e              385 
mescătoare .   . . 126 miime ....      . . 142 misitie               188 
mescător       . . 126 mijlocan . . .  . . 294 mistreţ .             322 
mesean . .     . . 303 mijlocaş . . .  . . 350 mistriţoiă            118 
meserătate .   . . 19  mijlociii . . . . . 221 mistrii! .            224 
meseretate ..  . . 19  milcov . . .    . . 289 misuriciii            325 
meseriaş . .   . . 348 miliţca . . .   . . 145 mişacă                196 
meserniţă .    . . 245 milostiv . . .  . . 287 mişconu .        312, 327 
mestec . .     . . 177 rniFină . . .   . . 206 mişcorici.     * 312, 327 
mestecăclune   . . 24  miFor ....      . . 168 mişcotă .             275 
mestecănaş     . . 347 minar ....       . . 89 mişcote! .       312,327  
mestecăti .    . . 416 mincinos . .     . . 73 mişel . .                 
mesuţă . .     . . 154 minciună . .    . 46,47 mişclame              15  
meşteraş . .   . . 346 minciunos . .    . . 73 mişelătate            19  
meşteşug .     . . 414 mindiminil'ă .   . . 40 mişelesc .            66  
meteahnă .     . . 311 minduescu . .   . . 373 mişelie               181 
metehăii . .   311,416 mindzăn . .     . . 202 mişelnic .            336 
meteheîu       . . 311 minghiuşarcu .  . . 394 mitar . .             91  
meteleii . .   . . 311 minghiuşarnic   . . 337 mitarniţă             269 
mia ....       . . 150 mingiunami .     . . 15 mitcă . .             228 
michiţ . . .   . . 260 mingiună. . .   46, 360 mitică . .            172 
micicut . .    . . 399 mingiuş . . .   . . 360 mititel               149 
micime . .     . . 139 mintimen . .    . . 397 mi ti tio c .         214 
mi cotă . .    . . 274 mintireaţă . .   . . 29 mitnic . .            338 
micşorei . .   . . 147 mintitură            60 mitocănime.           142 
micşorime .    . . 139 mintîuca . . .  . . 132 mitrică .             176 
micuşor . .    165,167 mintuescu . .   . . 373 mitutel .             149 
micuţei . .    . . 149 minunăţie . .   . . 181 mituţel .             151 
micuţ . . .    . . 157 minune . . .     . . 53 miturar .             80’ 
micuţei . .    . . 147 minut ....      . . 138 f miţilica .          178 
miel....       . . 150 minuţami . .     . . 16 mixandră              18  
mîelărea . .   . . 149 minuţări . .    . . 202 mizii . .             405 
mieluşea . .   . . 145 minuţime . .    . . 142 miziia . .            405 
mieluşiţă      . . 255 mioară . . .    . . 168 mizinic .        170, 175 
mierea . .     272,375 miorlăesc. . .  . . 370 mizitră .             388 
miercan . .    . . 293 mirac ....      195,196 mîcîtar .             86  
mîerculca .    272,375 mirachiă . . .  . . 196 mîcîtoari             128 
miercuţa . .   . . 157 mirean . . .    . . 305 mîdular .             90  
mieriii . . .  224,314 mireasă . . .    . . 25 mîyîrgi. .            410 
mieriu . . .   . . 224 mireteiii . . . . . 313 mîyiriă               386 
mierloiu . .   . . 111 mirginos . . .   . . 75 mîyîzător             129 
mîerluţă . .   . . 156 miric ....      . . 170 tnîyulă               280 
mîeruesc . .   . . 373 mirioară . . .  . . 161 mîlced . .            65  
mîezilă. . .   . . 331 miroseală. . .  . . 234 mîlci galii           202 
465
mîmiă . .      . . 386   inîrtiriă . . . 43, 386  ! molcuţ . .   . 158   
mînată. . .    . . 98    mfrtiril’ă    . . . 43  | moldovan      . 303   
mînăştcrgura   . * 56    mîrţină . .   . . . 211    moldovancă   . 227   
mîncăcios .    . . 76    mîrţinoasă .  . . .211    moldovenesc   . 67    
mîncărimc .    . . 140   mîrţoagă      . . . 218   mole. . . .   . 299   
mîncătură .    . . 61    mîrul’ă . .   . . . 136   moleşag . .  245,413  
mîncău . .     . . 416   mîscîriră     . . . 40  moleşniţă       . 245   
mîncăuş . .    . . 364   mîscîrlichiă  . . . 409  molşti . . .   . 323   
mîndipsescu    . . 403   mîşotă . .    . . . 122  molfăesc . .   . 370   
mîndrac . .    . . 192   mîtrică . .   . . . 176   molidaş . .   . 346   
mîndrae . .    . . 203   mîţişor. . .  . . . 163 moloman         . 340   
mîndrete       . . 36    mîţîţcl . .   . . . 173   moloşag . .   . 414   
mîndreţă       . . 28    mîţoîil . . . . . . 111 momeală         . 236   
mîndrilă . .   . . 330   mîxuli . . .              momiţăric .   . 185   
mîndruc . .    . . 132   mîzeauă . .   . . . 382    momiţoiu .   . 115   
mîndruca .     . . 132   mlac....      . . . 190    morait . .   . 402   
mîndrulic      . . 174   mlătiţă . .   . . . 264   morar . . .   . 88    
mîndrulîor .   . . 168   mlădoacă      . . . 216   morăreasa .   . 25    
mîndruia       . . 134   mlădoagă .    . . . 216   morărit . .   . 108   
mîndruliţă .   . . 261   mlaştini ţă . . . . 53   morăriţă . .   . 258   
inîndrulucă    . . 133   mlătiş . . .  . . . 354 morcov . .      . 288   
mîndruluţă     . . 159   mlăznicîar .  . . . 80  1 morcoveancă   . 231   
mîne . . .     . . 179   mlecar . .    . . . 86  ! morcu . . .   . 396   
mîngată . .    . . 95    ml'oară . .   . . . 168 i moric . . .   . 396   
mînguliţ(a) .  . . 261   mTor . . .    . . . 168 i morişcă . .   . 249   
mînios . . .   . . 71    mnată . . .   . . . 98    mormînt . .   . 49    
mîntuinţă .    . . 44    mneală . .    . . . 150 mor mint al .   . 421   
mînuşă . .     . . 360   mneaîiă . .   . . . 150   morocănos .   . 77    
mînuşiţă . .   . . 255   moacă . . .   . . . 248    moroiman .   . 340   
mînuşoarn .    . . 167   moachie . .   . . . 248 moromete .      . 340   
mînzărar       . . 79    moaleş . .    . . . 283 mortacîd.       . 197   
mînzeac . .    . . 205   mocan . . .   . . . 296 mortăciune      . 24    
mînzoc. . .    . . 213   mocăneasca    . . . 69    mortiţă . .   . 255   
mînzuleţ . .   . . 318   moceriţă . .  . . . 266  morţiş . . .   . 357   
mîrced . .     . 64, 65  mocodan       . . . 296  mosafirlîc .   . 409   
mîrdzinicră    . . 429   modîrlan      . . . 296   moscopolean   . 303   
mîreaţă . .    . . 28    modoran . .   . . . 296 j moscuşor      . 167   
mîrică . . .   . . 173   mogîldeaţă .  . . . 320   moşie . . .   . 183   
mîriră . . .   . . 40    moglan . .    . . . 294 moşneag . .     . 205   
mîrîjar . .    . . 86    mogoroge .    . . . 299  moşnegărie .   . 184   
mîrîjos . .    . . 86    mojdrean .    . . . 220 moşneguţ        . 155   
mîrlit . . .   . . 107   mojren. . .   . . . 220 moşoaică        . 119   
mîrliţă . .    . . 259   j molac . . . . . . 191  moştenie . .   . 183   
mîrmindu .     . . 49    molascu . .   . . . 344   moşuţ . . .   . 155   
mîrseîu . .    . . 314 . molatic . .   . . . 100   motan . . .   . 292   
mîrşav . .     . . 281   molav . . .   . . . 281   motoc . . .   . 217   
mîrşăvenic .   . . 244   molănele      . . . 323 motoflcte       . 323   
mîrtan . .     . . 292   molcăluţ . .  . . . 158   motoşcă . .   . 271   
Pascu, Sufixele româneşti.
30
49
49
28
68
210
211
15
260
57
173
103
'8,5
115
98
71
125
405
423
320
60
37
57
179
67
146
28
173
378
266
106
268
112
393
417
130
311
106
205
205
174
332
13
242
400
268
275
275
466
. . 94   multişor . . . . 165,4   
. . 400  mulţămită ....      106  
. . 213  mulţeame ....       16   
. . 332  mulţi e......       181  
. . 112  mulţime.....        139  
. . 217  mulţi şor.....      4    
. . 217  murarucică....      376  
. . 336  mul’ăruclc ....     377  
. . 377  murcramc ....       15   
. . 178  mul'iraşcu ....     298  
. . 52   murircscu ....      66   
. . 195  mul’iroariă . . . . 115  
. . 372  mul’iruşcă . • 345, ,377 
. . 228  muriră.....         266  
. . 409  munaliclăclie . . . 409  
. . 370  munccl.....         150  
. . 300  muncitor ....       125  
. . 65   mundiş.....         355  
. . 129  muntean.....        302  
. . 129  munteancă ....      227  
200, 202 muntenesc ....      68   
. . 106  muntos.....         78   
. . 82   muntur.....         57   
. . 96   munuficlichlă . .   409  
. . 60   murai t.....        402  
. . 52   murar......         88   
. . 77   murăş......         282  
. . 320  murdalîc ....       409  
. . 101  murdărie ....       188  
. . 66   murdziş.....        354  
. . 31   mureş . . 284,282.  .366 
. . 288  murgae.....         203  
344, 376 murgana.....        293  
. . 35   murgea.....         300  
. . 64   murghlazmă . . .    383  
. . 13   murgilă.....        330  
. . 147  murgi ş.....        354  
. . 298  murgîu.....         375  
. . 86   murgo citi.....     340  
. . 86   murgoîu . . . 117,  ,118 
. . 170  murgulcţ ....       319  
. . 325  murguţa.....        157  
. . 228  muricîos.....       76   
. . 403  murişti.....        387  
. 50, 3  muritor.....        123  
. . 28   muriţi......        221  
. . 148  murmindu . . . .    49   
. . 297  murminiă ....       386  
murmintc . murmînt. . murneaţă . murnescu . murtuţină . murţină muscami . . musculiţă . muscură . . muscurica . mustăreaţă muşte cios . musteţolu . mustîcat . . mustos. . . mustuitor . mustuscscu muşamalizcz muşcătareţ . muşcătură . muşchete. . muşcură . . muşcaşti . . mu şes cu . . muşeţel . . muşiteaţă . muşitic . . muşiticîz muşiţă. . . muşoroit. . muştarniţă . muştiroană mutâfaVcu . mutălău . . mutătoare . mutcaîti . . mutrită . . mutuleagă . mutuleangă inutulică . . mu tu vilă muţami . . muţenie . . muţunachi .
naforniţă nagotă . . nangotă . .
467
nanotă . .     . . 275 
năbîrgeac .    . . 206 
năchică . .    . . 378 
năcovelniţă    . . 240 
năcreală . .   . . 355 
nădăesc . .    . . 370 
năhîcă . . .   . . 334 
nălticel . .   . . 148 
năltişor . .   . . 165 
năltuţ . . .   . . 157 
nălţime . .    . . 139 
nămai . . .    . . 102 
nămăFti. . .   . . 202 
nămet . . .            
năntuşel . .   . . 149 
năpărstocel    . . 145 
năpoiniţă .    . . 269 
■năpuSeric .   . . 395 
iiărămziă. .   . . 223 
nărănceaturi   . . 61  
nărăvaş . .    . . 350 
năreciu . .    . . 308 
nărticios . .  . . 76  
nărtilă . .    . . 332 
nărtos . . .   . . 76  
năsăle . . .   . . 332 
năsgovenie .   . . 243 
năsipariţă .   . . 263 
năsipiş . .    . . 354 
năsolea . .    . . 272 
nătăfleaţă .   . . 323 
nătăflete . .  317,323 
nătăfleţ . .   317,323 
nătălog . .    214,323 
nătăiăd . .    214,216 
năvalnic . .   . . 337 
năvîrc(ă)      . . 206 
năzuinţă . .   . . 44  
nchismusescu   . . 405 
jidriptacid .  . . 197 
ndurchisescu   . . 404 
ndzîrimi . .   . . 140 
neamţ . . .    ... 321 
neaoş ...      287,366 
neberează .    . . 206 
nebunariţă .   . . 263 
nebunatic .    . . 101 
nebuneală .    . . 234 
nebunie . .     . . 181 
necinsteş       . . 283 
neculăiţă       . . 257 
nedee . . .     . . 313 
nedreptate .    . . 20  
neftiă . . .    . . 223 
ncgclariţă .    . . 263 
neghină . .     . . 210 
negrar . . .    . . 86  
negre . . .     . . 300 
negreală . .    . . 234 
negreaţă . .    . . 30  
negrei . . .    311,312 
negricios . .   . 75,78 
negriciune .    . . 22  
negri lă . .    . . 329 
negrilică . .   . . 174 
negrişor . .    . . 165 
negri ţa. . .   . . 257 
negriă . . .    . . 221 
negroaică .     . . 119 
negruş. . .     361,367 
negruşa . .     362,367 
negruţă . .     . . 156 
negulete . .    . . 38  
negură . .      . . 57  
negureaţă .     . . 29  
neguriţă . .    . . 254 
negustorie .    . . 182 
negustoroc .    . . 75  
neînlăturabil   . . 421 
nel ....        . . 150 
nelocuibil ,    . . 422 
nemenie . .     . . 242 
nemereală .     . . 235 
nemeş . . .             
nemotenie .     . . 275 
nemţeşte        . . 179 
nemţişor . .    . . 164 
nemţoaică .     . . 119 
nemţoana .      . . 112 
neniuc • . .    . . 132 
nenluluc . .    . . 133 
nenîuluţ . .    . . 159 
nepoţea . .             
nepoţel . .             
nerăsturnabil . . . 422 
ncreparabil   . . . 422 
nerozie..........181
nesecabil    ....       422
neşca............315
neted............65
neteziş..........354
nevăstancă ....         231
nevoiaş..........349
nevoinţă.........44
ngărhericu   ....       395
nghirdisescu  .   .   . 404
ngiumeatic   . .  . .177
ngîpîtură ....           62
ngrînarcu .... 395 ngruţişalui .... 358 ngurgurat ....           94
ngurguritos ...          75
nŢisipinat ....          95
nibuniră.........40
nichică..........378
nichicăză    ....       378
nicolachi........401
nicovală.........290
nicuchirată ...          98
nicuşor..........167
ni f iţă.........266
nigeluţă.........156
nigrşlă ..... 234 niheamăză .... 378
nimal’d..........202
nimăt............35
nimicuţă.........158
nimţia...........385
nimusorizmă    .  . .   389
ninel............150
ningăd...........415
niniţă...........257
ninsoare.........51
nipîrtică........397
nisiă............386
nisi perniţă ....       245
nişanleaî........315
niţă.............257
niţolîi..........115
nivistul'ă.......134
niviştescu ....          67
nizearcă.........314
noatin...........219
nodic............169
468
nddîc . . . .           
iiOdurar . . .  . . 84  
noime . . . .   139,142 
nolgica. . . .  . . 405 
nolgican . .    . . 294 
nolgiuca . . .          
nopticică . .   . . 171 
nopticoasă . .  . . 76  
ndptiţă . . .   . . 256 
norea . . . .   . . 145 
norocos . . .   . . 73  
notioară . . .  . . 161 
noutate . . .   . . 20  
nouţ ....       . . 157 
nsumnat . . .           
nşărpic . . .   . 177,4 
nşerpichcz . .  . . 177 
nşirpicat . . . . . 95  
ntreşcu . . .   . . 315 
ntunicată . .   . . 95  
nucet ....              
nucuşoară . .   . . 166 
nueluşă . . .   . . 360 
nueliuţă . . .  . 154,2 
nula ....       . . 150 
numără . . .    . . 202 
numărătoare .   . . 127 
număruş . . .   . . 363 
numîţescu . .   . . 404 
nuncasca . .    . . 69  
nuniTă . . .    . . 41  
nuntaş . . .    . . 348 
nuoraş . . .    . . 346 
nustimaâl . .   . . 380 
nustimeaţă . .  . . 28  
nutiă ....      . . 386 
nutinar . . .   . . 80  
nuţescu . . .   . . 404 
nvirdzami . .   . . 14  
nvirinat . . .  . . 95  
nviscîmindu .   . . 49  
nviţîtură . .   . . 58  
riată ....      . . 98  
nerciu ....     . . 375 
nicuramc . .    . . 14  
nicăză ....     . . 378 
nicmă ....      . . 57  
nicuricică    . . . 376 
nicurime . .  . . . 140 
Ăicut . . .   ... 398   
Ăicuz . . .   ... 378   
nicuzan . .   . 294,396 
nicuzancu .   . . . 396 
nicuzot . .   . . . 122 
niczot . . .  . . . 122 
niczu . . .   ... 378   
riijlucan . . ... 294   
nilgîucan     . . . 294 
riilic ....   ... 170   
niscu . . .   . . . 298 
nolgican . .  . . . 294 
nurizmă . .   . . . 389 
oacără . . .  ... 285   
oacărnă . .   ... 285   
oacăş . . .   . . . 282 
oacheş . . .  . . . 285 
oamet . . .   ... 34    
oarecică . .  . . . 173 
oarzăn . .    . 218,429 
obieluţă . .            
obişnuinţă .  . . . 44  
oblojăle . .  . . 234,5 
obraznic . .  ... 338   
obrăzar . .   ... 83    
obrăznicie .  ... 181   
obrejă . . .  ... 247   
obrejie . .   . . . 247 
obretenie .   . . . 243 
obrezanie .   . . . 226 
ocăcăesc . .            
ocără . . .   . . . 285 
ocărîtor . .  . . . 123 
ochelari . .  . . . 146 
ochelari ţă . . . . 256 
ochenat . .   . . . 97  
ocheşica . .  . . . 173 
ochetc . . .  . . . 37  
ochilă . . .  . . . 329 
ochinccle     . . . 145 
ochios . . .  . . . 78  
ochişor. . .  . . . 164 
ocoliş . . .  . . . 358 
odag.u . .    . . .411  
oer ....      . . . 88  
oerie. . .     . . . . 182 
oerit1         . ... 107   
oerit 2 . .    . ... 108   
oesc . . .     . . . . 66  
ogaratic .     . ... 100   
ogarcă . .     . . . . 229 
ogărel . .     . . . . 145 
oglaşcnic      . ... 338   
oglice . .     . . . . 327 
ogodiiic .     . ... 338   
oime. . .      . ... 141   
oină . . .     . . . . 210 
oişoare        . ... 164   
oişte . .      . ... 253   
oiţă . . .     . ... 255   
olar . . .     . . . . 88  
olcuţă . .     . ... 154   
olecuţă                    
oleinic        . ... 338   
olmu . .       . . . . 177 
oloiă . .      . ... 114   
oltarnic .     . ... 338   
oltean . . .   . . . . 303 
olteancă . .   . ... 227   
oltenesc . .   . . . . 68  
omănaş . .     . ... 347   
omătuţe . .    ... 156     
omenesc . .    . . 66, 2   
omeneşte       ... 179     
omenie. . .    43,181, 2   
omenim e       ... 141     
omenos . .     . . 73, 2   
omuşor . .     ... 167     
onanie . . .   ... 275     
onete . . .    ... 38      
opacinaş . .   ... 348     
opaiţ . . .    . 77, 255   
opaiţă . . .   ... 255     
opăiţ . . .    . . . 255   
opincar . .    ... 80      
opincă . . .   . . . 334   
opincă rime .  ... 141     
opor . . .     ... 269     
o porni ţă . . ... 269     
opreală . .    . . . 233   
oprelişte . .  . . . 239   
optime . .     ... 142     
orăşan . . .   . . . 302   
469
orătenie . oFbalţ . . orbec . . orbeşte . orbete . . orbeţ . . orei car orecc . . orecel . . oricel . . orlea . . ortac . . ortoman . orzoac . . orzoaîcă . osăminte oscior . . osebit . . osiac . . osie . . . osişor . . ospătareţ. ospătamic ospăţ . . ostaş . . ostatic osteneală osteni nţă os trie . . osuşor . . oştean . . ouşor . . outoarc . ovăsclor . ovesesc . ovreesc .
pacheţel . pachica . pachiţa . pacuţa padnoşcă pagubnic pahae . . pahar . . paharnic . painjeniş pajişte
     243 palalae....            200  
     321 pala tic . . .         248  
     177 palaţandră . .         18   
     358 palavragiu . .         411  
     323 pali ciil . . .        327  
317  323 paliţă ....            265  
     82  paloană . . .          114  
     147 pană ....              360  
. 147,4  pancotă . . .          275  
     147 panglicii! . .         220  
     302 panglicuţă . .         154  
     195 panseluţă . .          156  
     341 pantalonar . .         80   
116  229 papalae . . .          200  
     229 papalete . . .         324  
     49  papcă ....             232  
     160 papie ....             232  
     109 papină . . .           208  
190, 195 papiştaş . . .     351,369  
     248 paporniţă . .          268  
     166 papugiu . . .          411  
     320      parasca . . .     172  
     337      paravan . . .     297  
     322 parascavenie .     243,277  
     348 parcanie . . .     . . 226  
     102 parisache. . .         400  
     233 partnic . . .      . . 336  
     44  pasachină . .          208  
     247         paşan .... . • 292  
     166 paşnic ....            335  
     303 pat ar ama . .         17   
     167 patcă ....             232  
     123 patnojă . . .          247  
     161 patoc ....             216  
     429 patriot . . .          393  
     67  pa truze ciopli st     422  
         paţachină . .          208  
     148 pavăză. . . .          285  
     172 pavlicheni . .         302  
     257 păcat ....             98   
     156 păcălicîii . . .            
     271 păcătos . . .          71   
     338 păcătoşie . .          181  
200,267  păcătuesc . .          372  
     91  păceluesc. . .         419  
     338 păcuină . . .          210  
     353 păcurar . . .          88   
     253 păducher . .       89, 245  
păduchcrniţă .   . 245   
păduchios . .    . 78    
pădurcan. . .    . 302   
pădurcana . .    . 304   
păduresc . . .   . 66    
păduroaică . .   . 119   
pădureţ . . .    . 317   
pădurice . . .   . 325   
păduros . . .    • 71    
păgînătate . .   . 20    
păgînăţie . .    . 188   
păgînie .        . 181   
păgubitor . .    . 123   
păhărniceasă .   . 25    
l>ăiş.....      353,367  
păiuş ....      362,367  
păiuşcă . . .    . 227   
păjuşte . . *.   . 253   
pălălae....      . 20fr  
pălălăii . . .   . 417   
pălărier . . .   . 80    
pălăricrie. . .  . 133   
pălărioară . .   . 160   
pălăvatic . .    . 101   
păleaţă . . .    . 29    
pălgipc. . . .   . 217   
pălitură . . .   . 58    
păimac . . .     . 195   
pălmaş. . . .    . 343   
pălmueşc . .     . 373   
păţnînt . . .    . 49    
pămîntean . .    . 302   
pămîntesc . .    . 66    
pămîntiii . .    . 221   
păndamiţă . .    . 270   
păngloc . . .    . 217   
pănuşă. . . .    . 360   
păpădie . . .    . 188   
păpărue . . .    . 136   
păpul’tt • • •   . 135   
păpuşică . . .   . 171   
păpuşoii! „ .    . 114   
părăluţe • . •   . 155   
părătuş . . .    . 359   
părnişcă . . .   . 250   
păros ....       . 78    
părtaş ....      . 350   
părtăşic . . .   . 181   
470
părtoacă . păruesc . păruială . păruş . . păruştcan păsămînt păsărar . păsăret . păsărică . păsărime păsăroii! . păsăruc . păsăruică păscare . păscător . păsculele păspărat păstîrnac păstorie . păstrăv . păstrănog păstură . păsuesc . păşie . . păşoae păştiţă . păşune . pătăranie pătărog . păteac . . pătic . . păticean . pătigiune. pătimaş . pătişor . pătlăginiti pătpălog . pătpăluşcă pătrar . . pătrare . pătraşcu . pătrime . pătrunjeii! pătruşcă . pătucean pătucel . pătuiag . pătuleag .
. . 214 . . 373 . . 233 . . 359 . . 305 . .  47
. . 81 . .  31
. .   5
. . 141 . . 111 . 134,7 . 227,7 . .  90
. . 128 . .  38
. .  96
. . 195 . . 182 . . 281 . . 218 . .  57
. . 372 . . 181 . . 112 . . 256 . .■ 47 . . 226 . . 217 . . 205 . . 169 . . 304 . .  46
. . 349 . . 163 . . 223 218,344 . . 344 . .  87
. .  89
. .298 . . 142 . . 313 . . 344 . . 304 . . 149 . . 192 . . 205
pătună. . .  . . . 55  peştişor . .    . 163   
pătuţ . . .  . . . 154 peticărie . .   . 186   
păţanie . .  . . . 225 peticuţ. . .    . 154   
păţătură . . . . . 59  petraşcu . .    . 298   
păţenio . .  . . . 242 petrecanie .    . 225   
păţuli . . . . . . 392 petri că . .   172,175  
păucenie . . . . . 243 petrişor . .    . 164   
păun . . .   . . . 54  petruţă . .     . 156   
păunele . .  . . . 38  peţitor . .     . 131   
păuniţă . .  . . . 264 peveţ . . .     . 322   
peajă . . .  . . . 209 pezmet . .      . 32    
pedestrame   . . . 15  pianarya . .    . 406   
pedestrime . . . . 142 picat . . .     . 98    
pedicuţă . .           pieătuesc       . 372   
peiviţă . .  . . . 264 picătură . .    . 60    
peleacă . .  . . . 205 piclocu. . .    . 217   
pelinariţă . . . . 262 picior . . .    . 168   
pelinaş . .  . 351,369 piciorag . .    . 190   
pelinat . .  . . . 94  picioroage .    . 213   
pelincă. . .           picioroange     . 270   
peliniţă . . . . . 256 picioruş . .    . 360   
peltec . . . . . . 306 picioruţ . .    . 154   
pelungos . . . . . 75  piciu . . .     ... 217 
peluşină . . . . . 209 picuru . .      . 136   
pendură . .  . . . 57  picur . . .     . 178   
peniţă . . . , . 254,5 picurar . .     . 88    
penură . .   . . . 57  picurlichîă .   . 408   
penurică . . ......170 picuroană .     . 113   
pepelea . .  . . . 301 picuş . . .     . 363   
percic . . . . . . 175 pidănţăFă .     . 40    
perciunat .  . . . 94  pidipsescu .    .403    
perdeluţă .  . . 154,2 pidosnic . .   335,336  
perecîunc .  . . . 22  pidureţi . .    . 317   
pergură . .  . 57, 384 pledin . . .    . 219   
peryură . .  . . . 57  plegmcz . .     . 32    
perie . . .  . . . 246 pieişte . . .   . 252   
perinoc . .  . . . 214 piclcăluţă      . 158   
perişor . .  . . . 163 pîelcică . .    . 170   
perjărie . . . . . 186 pielcuţă . .    . 154   
perniţă . .            pieleş . . .    . 185   
peruşcă . .  . . . 343 pîclmus . .     .361    
pescar . . . . . . 88  pieptar . .     83,90   
pescărel . . . . . 145 pieptănari ţă   . 262   
pescărie . . ... 43    ‘ pleptănuş     . 362   
pescuesc . . . . . 373 pieptos . .     . 74    
pesmet. . .  . . . 32  pierzanie       . 225   
pesteală . . . . . 233 pîerzeciune .   . 23    
peştişoară . . . . 164 pierzător       . 128   
pietricică . .   . 170,5    
pietriş . . . .  . . 353    
pietroiă . . .   . . 114    
pietros . . .    . . 78     
pîetruesc . .    . . 373    
piez.....        . . 356    
pieziş . . . .   . . 356    
pigniez. . . .   . . 32     
pijilină. . . .  . . 209    
pilonă . . . .   . . 121    
pimintu . . .    . . 49     
pindană . . .    . . 396    
pindanică . .    . . 396    
pindînică . .    . . 396    
pingercă . . .              
piotă . . . .    . . 275    
pipăesc . . .    . . 370    
pipelnică . .    . . 339    
pipercă . . .    . 232(2)   
piperigă . . .   . . 249    
piperniţă . .    . . 245    
piperugă . .     . . 249    
pipicherriiţă .  . . 245    
pipigîoiă®. . .  . . 111    
pipiryîauă . .   . . 382    
pipiriguţ . . .  . . 150    
pipiriţă . . .   , . 264    
piponu . , .     . . 120    
pipotos . . .    . . 73     
pirgac . . . .   . . 191    
pirguric . . .   . . 384    
piriciuni . . .  . . 22     
piros . . . .    . . 78     
pirpiriă . . .   . . 223    
piru.....        . . 191    
pirunigă . . .   . . 249    
piruş . . . .    . . 360    
piruşană . . .   . . 295    
pi.săes . . . .  . . 370    
pisăitură . .    . . 59     
pisălăă. . . .   . . 417    
pisălog . . .    . . 215    
piscar . . . .   . . 88     
piscăril’c . . . . 41,43    
piscăroar.c . .  . . 112    
piscoteiă . . .  ...f . 312 
piscuesc ..... 37 pisicesc..........066
pisoiă1              111
pisoiă 8 ............115
pisoiăa..............114
pistimen . . .... 397
pistrilă.............330
pişălăă..............417
pişcătoare . . . .125
pişman...............341
pişotcă..............288
pişlar................80
pişteaăă.............383
piştelniţă...........241
piştircaăă .... 382
pitac................194
pitaciă..............198
pitarcă. . . . 270,271
pitărie..............183
pitic................327
pitiş ...............357
pitit el.............151
pitoanca.............270
pitoaşcă.............271
pitpălac.............344
pitulice ..... 325
pituliciă............327
pitu ioană .... 116
piţigae..............199
piţigoiă.............111
piţi golea...........271
piţiguş . . . 271,365 piuliţă ...... 261
pizmaş. . . . . . 349 pizmăluesc . . . .419 pizmătareţ .... 320
pizmusescu . . . 405 pizucric ..... 394
pizul'u..............136
pîcală...............289
pîcîleală............233
pîcîlitură . . , 58, 3 pîdurami ....         16
pîdurică.............170
pîduriş ..... 355 pîdurlichîă .... 408
pîhnie...............387
pîl’uiiă.............388
pînar.................88
pîndar................91
pîndicuşă . .   . . 362  
pîngăriclune .  . . 22   
pinginipsescu < . . 403  
pîngînitati . . . . 20   
pîntecărae . .  . . 201  
pîntecel . . .  . . 145  
pîntecos . . .  . . 74   
pînzar ....     . . 82   
plnziş ....     . . 356  
pînisescu . .   . . 404  
pîpîSulă . . .  . . 280  
pîpul’ă....     . . 135  
pîrăăaş . . .   . . 346  
pîrcit ....     . . 107  
pîrdalnic . . . . . 337  
pîrghic . . .   . . 247  
pîrhaiţă . . .  . . 263  
pîrîş .. ..     . . 352  
pîrlacîu . . .  . . 197  
pîrlea ....     . .. 301 
pîrleală . . .  . . 234  
pîrmîlar . . .  . . 92   
pîrnîriu . . .  . . 388  
pîrslea ....    . . 301  
pîrte.....      . . 247  
pîrtie ....     . . 247  
pîrţîgîit . . . .. . 199 
pîrţuîcă . . .  . . 230  
pîrvae ....     . . 194  
pîscîriţă . . . . . 261  
pîslarî ....    . . 83   
pîspal'u . . .  . . 203  
pîşescu. . . .  . . 67   
pîşpuranii . .  . .. 14  
pîtichiă . . .  . . 384  
pîtîlar ....    . . 80   
pîtîreaăă . .   . . 382  
pîtrîhiră . . . . . 42   
pîvrie ....     . . 385  
plaîna ....     . . 406  
plaîă ....      . . 406  
platcă ....     . . 231  
plăcut ....     . . 138  
plănuesc . . .  . . 372  
plăscănescu. .  . . 371  
plătibil . . .  . 422,4  
plăvae ....     . . 203  
plăvală . . .   . . 290  
472
plăvan . .          293     plutărie . . . . . 185   ponciîi . .       356  
pleacicagi .        412     plutăşie . . . . . 182   poniv . . .       287  
pleamniţă .    84,  269     plutniţă . . . . . 268   popenchiO .       241  
pleaşcă . .         412      pocărie . . . . . 186    popeni . .       302  
plescagiţă .        265      pocnesc . . . . . 371    popesc . .       68   
plescaiţă . .       265        pocriş .... . . 358   popic . . .       169  
plescaviţă .        265      podeag. . . . . . 205   popiciu . .       328  
plescăesc           370      podccîd . . . . . 307  popilnic . .       241  
plesnesc . .                 podcnciîi . . . . 241  popivnic . .       241  
plesnilă . .        330         podeţ .... . . 316   popic . . .       333  
plesnitoarc .       124     podgorie . . . . . 247  popîrţac . .       192  
pleşiv . . .        289  pod hor ni ţa . . . . 270   popoiac . .       192  
pleşuv . . .        289         podiş .... . . 354 . poponeţ . .       333  
pleşuvi tură        59       podişcă . . . . . 249  poporanist .       422  
plete an că .       231      podişor . . . . . 163 popuc . . .         333  
plevaiţă . .   250.263      podobitură . . . . 58  porcar . . .        88   
plevuşcă . .        344         poede .... . . 248 porcesc . .         66   
plicacică . .       377     poftăreţ . . . . . 104   porcină . .       210  
plicătoară .        123    pofticios . . . . . 76    porcioane .       120  
plimnicer. .        84       poghibală . . . . 236   porculete .       38   
plin ....           210     pogoniciti . . . . 327  porculeţ . .       318  
plîosc . . .        273      pogorîş . . . . . 355 porcuşor . .   166, ,167 
plloscut . .        273        pohîrlă.... . . 267 porşor . . .        166  
pllscută . .   273, ,274      poiană . . . . . 305  portar . . .       88   
plitşncă . .        232      pojarniţă . . . . 268 portăriţă           258  
plîuhă . . .        415      polatie . . . . . 248   portiţă . .  254, ,266 
pliuhăti . .        415        poleac .... . . 205    porumbac .       193  
plîuhniţă           268     polcdiţă . . . . . 265    porumbaş .  . -  346  
plîuşcă . .         415      polegniţă . . . . 314   porumbesc .       68   
plivrit . . .       402       poleiţi .... . . 314 porumbi şt c        251  
pliznac. . .        195    polighiţă . . .           porumbiţă .       259  
plîcîutos . .       399        poliţă ....           porumboae .       118  
pKnguros            76          polog ....         3>oslanic . .       338  
plîngut . .         272      polojenie . . . . 244 p&gla nie . .       226  
plînipsescu .       403     polzuinţă. . . . . 44   posluşanic .       226  
plînset . .         33      pomanagiti . . . . 411  posluşenie .       244  
plînsoare      . 50, 3       pomărie . . . . . 186 posluşnic           339  
plîntăluesc .       419      pomărit . . . . . 109  pospăiţi . .       203  
plînar . . .        393         pomăt ....          postalcă . .       228  
plîscînami .        14 j   1 pomăzuesc . .         postelniceasă       25   
plîtînami           16      pomcsteală . . . . 235   potao . . .       200  
plodicîos . .       76          pomăt ....           potcover. .  . 82,93   
pleschiţă           255      pominoc . . . . . 216  potecă . . .       306  
ploscut . .         273      pomoroage . . . . 213   poteţ . . .       316  
ploşniţă . .        269      pomuşel . . . . . 149 poticnesc           372  
pluină . . .        210      pomuşoară . . . . 167 potralicd           395  
plumfnârca          145         poancă.... . . 356 potraricti.    • -  395  
plutaş . . .        348        ponciş .... . . 356 potricală . .       29a  
poţrocuţă .      ... 156   
poţoc ....                 
poucenie . .     ... 243   
p ovar n agi u . ... 410   
povăţuitor .     ... 124   
povirlă. . .     ... 267   
povîrniş . .     ... 354   
pozvolenie .     . . . 244 
pralc . . .      ... 299   
praznic . .                
prăbălucsc .     . • . 419 
prădalnic. .     . . . 337 
prăes . . .      . . . 372 
prăgar. . .      . . . 82  
prăines . .      ... 372   
prăpaste . .     . . . 247 
prăpastie .      . . . 247 
prăpădenie .     . . . 242 
prăstură . .     ... 60    
prăştiaş . .     ... 350   
prăştilă . .     ... 332   
prăştină . .     . . . 207 
prăvălatic .     ... 101   
prăvirişte .     . . . 251 
precupeţ . .     ... 321   
preditecid .     ... 308   
preduce . .      ... 279   
preduf. . .      ... 279   
pregiuraş .      ... 348   
prejuroid .      . . . 116 
prelungos .      ... 75    
preoţime . .     ... 141   
prepelicar .     . ... 88  
prepelicid .     ... 321   
prepeliţă . .    . . . 265 
prepestenie      ... 242   
prcpicid . .     ... 328   
presenă . .      ... 220   
presuce . .      . . . 279 
preuteasă .      . . 25,27 
preutcşică .     . . 174,5 
preuţesc . .     .67,372,2 
preuţie. . .     . 43, 182 
pria ....        ... 293   
prian(a) . .     . . . 293 
priatlpc . .     ... 407   
priceput . .     ... 138   
prichicîu . .    ... 328   
pricolicid .... 328 pricopseală .... 234 prieteşug . . . .414
prietinie...........181
prifteasă............25
priftescu .... 07, 2
prifţami.............15
prifţll’ă . . . . 41,43 prigoarc .....       52
primă văratic . . .100 primăreasă ....      25
primăvăriţă . . . 256
pripiejde...........247
primejdie .... 247
primuţă.............154
prin că.........232 (2)
pringă..............232
pFinsoare ....       51
pripăc..............306
pripăloagă . . . .215 prisăcărit . . . .108
pristav.............282
pristăn.............219
pristjăn............2J9
prişleţ.............32?
priu................293
prîumuviresc ...     67
privelişte .... 239 privighetoare . . . 124 PFÎmîtlîchîă. ... 408
prîslea ............301
prîsnea.............301
prîsnel ............219
produh..............279
profesoraş .... 347 promîşlenie . . . 244 propoveduitor . . 124 proroci ţă .... 264
proscut.............273
prostac.............195
prostame ....        16
prostălăd...........417
prostănac .... 195
prostie.............181
prostovan . . . .188
prostuţ.............158
pro tai ied .... 395 prubla..............419
prnbuluesc . prumuviresc prunami . . pruncie . . prunrotean pruncuţ . . prundar . . prundiş . . prunduîaş . prqnic . . . prunişte . • prunuţ . • pruriar . . prunos . . prusac . . . prutarcu . . prutişor . • pruxinil'ă . psînac . . . psusescu . . ptuSimi . . pupic . . . pucioagnă .
PUCÎQS . . .
puedie. . . puete . . . pueţ . . . pufujete . • puf uliţă . . pufuşor . . puhav.. . . puhoer . . puiandru puiată . . . puică . . • puiculiţă . . puişor . . . puit . . . . puitură . . puiţă . . • pujlă . . . pujlău . . . pujnă . . . pulbirami puie . . . . puJcacu . • puleş . . . pulicică . .
. . 419 . .  67
. . 16 . . 182 . . 305 . . 154 . . 81 . . 353 . . 351 . . 170 . . 250 • • 154 . .  87
. .  87
. . 194 . . 395 . . 163 . .  43
. . 191 . . 404 . . 143 170,175 . . 214 72, 214 . . 248 36, 323 . . 323 . . 38 . . 261 . . 187 . . 282 . . 81 . .  17
. .  98
. . 229 . . 260 . . 164 . . 107 . . 62 . . 150 . . 237 . . 237 . . 237 . . 15 . . 300 . . 205 . . 285 . . 175
474
puliţă . . .      . 266   pustiu . . . .   . .223 răbduriti .        . 222   
puloîu . . .      . 114   pustîe . . . .  . . 223 răboj . .         343,367  
pulpîrifl. . .    . 390   pustîîîi . . .  . . 223 răboş . .         343,367  
pul’an . . .      . 305   puşcaş. . . .   . . 350 răbuş . .   •': V 365,367  
pul'iţă . . .     . 254   puşcă . . . .   . . 231 răceală. .         . 234   
pumnaş . .        . 349   puşcăriaş . .   . . 348 răchitiş .         . 353   
pungar. . .       . 83    puşcărie . . .  . . 186 răcitur! .         . 60    
pungaş. . .       . 348   puşchîu . . .    . .417 răcnesc .          . 372   
punguliţă .       . 260   puşlăţel . . .  . . 148 răcnet . .         . 34    
pupădiă . .       . 386   puşlăti . . . . . . 417 răcoare .          . 52    
pupădilcă .       . 232   putanarylo . .  . . 381 răcorele .         . 146   
pupăgioară .      . 161   puternic . . .  . . 335 răcoros .          . 71    
pupăză . .        . 378   putineîti . . . . . 308 răculeţ            . 318   
pupcă . . .    . 228,378  putinţă . . .    . . 45 răcutină .         . 276   
pupeză. . .       . 378   putioară . . .          rădaşcă .          . 299   
pupezele . .      . 145   putînlichlă . . . . 408 rădăcină .         . 210   
pupuîti. . .   . 134,135  putoare . . .    . . 52 rădăuţ             . 246   
pupuză . .        . 378   putred . . .     . . 65 răget . .          . 34    
pupuzica          . 172   putregalu . .   . . 200 răgălic            . 187   
purcar. . .       ;• 88   putregîune . .  . 46,47 răgiluîcă .        . 230   
purcaryio .       . 381   putrejunc . .    . . 46 răguşă . .         .368    
piircălaş . .     . 350   putrezime . .   . . 139 răguşea .          .230    
piircăreaţă .     ,105    putulşică . .   . . 238 rămăşag .          . 413   
ptircăfiră .      . 40    puturos . . .      . 71 rămăşiţă .         . 259   
purcea . .        . 150   putut . . . .   . . 138 rămuriş .          . 353   
purcel . . .      . 150   puţin . . . .   . . 207 rănunchîoară .     . 161   
purcelaş . .              puţinătate . .   . , 19 răpănos .          . 71    
purceluş . .              puţinea . . .   . . 147 răpehinos          . 71    
purei cu ţă .     . 155   puţinei. . . .  . . 147 răpcîunî .         . 47    
puri cam i . .    . 15    puţineluş . .   . , 364 răpede             : -65   
puricariţă .      . 262   puţolti.. . . .  . .115 răpegîor .         . 162   
puricică . .      . 171                           răpegiune          46,47   
puricioasă .      . 73    racova . . .    . . 288 răpeguş .          . 365   
purii....         . 387   raliţă . . . .  . . 265 răpezeală.         , 236   
purnil’ă . .      . 43    ramet . . . .           răpeziş            . 354   
purtări c. . .    . 395   ramură           . . 57 răpicîcă .         v 376   
purtăreţ. .104,105,319    raniţă . . . .  . . 266 răputină .         . 276   
purtiţă. . .      . 254   rapcă . . . .           rărime . .         . 142   
purţilus . .              rapiţă . . . .          rărişor . .        . 165   
purţină . .       . 210   rareş . . . .   . . 284 rărişte . .        . 252   
puscar. . .       . 83    rarişU' . . . . . . 252 răruîu . .         . 134   
puscîitură .      . 60    rariţă . . . .  . . 265 rărunchlu          . 429   
puscuescu .       . 372   rase.....       . . 273 răruţ . .          . 157   
pusnic . . .      . 339   rascote. . . .  . . 273 răsărit . .        . 108   
pusoare . .       . 51    ratcş .....     . . 286 răsăritean         .302    
pustie . . .      . 223   ratoş . . . .   . . 286 răscoage .         . 340   
pustietate .      . 19    ravac . . . .   .. .195 răscruce .         . 357   
pustin . . .      . 223   razachie . . .  . . 223 răsipilă .         ; . 330 
475
răstit . . . .    . .106 
răstoacă . . .   . . 217 
răsucitoare . .  . . 125 
răsunoiii . . .  . . 116 
răşchitor . . .  . . 130 
rătăcană . . .   . . 248 
rătăcanic . .    . . 248 
răţimint . . .   . 47, 3 
răţoiii . . . .  . . 111 
răţuşcă . . .    . . 343 
răur.....        . . 429 
răură . . . .     . . 57 
răutate . . .     . . 19 
răutăcios . .     . . 73 
râzătoare. . .   . . 128 
războiu . . .    . . 120 
răzbuzat . . .    . . 93 
răzintar . . .    . . 87 
reamăt. . . .     . . 35 
rebrieea . . .   . . 328 
recime . . . .  . . .139 
reclamagiu . .   . . 411 
rehav . . . .    . . 282 
remet . . . .     . . 35 
repegîor . . .         5 
retezat . . .     . „ 95 
rică.....        . . 301 
ricăes . . . .   . . 370 
rinichiu . , .   . . 429 
rîcea.....       . . 301 
rîceat . . . .   . . 301 
rîios.....        . . 71 
rîmlean . . .    . . 305 
rîmnicîos . .     . . 76 
rîncaciu . . .   . . 198 
rîncă . . . .            
rîncăluesc . .   . . 419 
rînccd . . . .           
rîndaş . . . .   . . 348 
rîndunea . . .   . . 151 
rînjăt . . . .    . . 33 
rînzos . . . .    . . 73 
rîsăt . . . .     . . 33 
rîsîpiciune . . • ... 22 
rîşină . . . .   . , 210 
rîtan . . . .    . . 292 
rîuleţ . . . .   . . 318 
rîuşor . . . .   . . 166 
rîuţ ....       . . . 154   
robacîii . .    . . . 197   
robcă . . .     . . . 231   
robime . \      . . . 139   
robuţ . . .     . . . 155   
rochierit . .   . . . 108   
rocoină . .     . . . 277   
rocovină . .    . . . 277   
rodie ...       . . . 248   
rodine . . .    . . . 220   
rodi tură . .   . . .* 60   
rodnic . . .    . . . 338   
rogojină . .    . . . 211   
rogojioară .    . . . 160   
Toiniţă . .     . . . 77    
roişte . . .    . . . 252   
romaniţă        . . . 256   
romaşcan        . . . 296   
romaşeancă.     . . . 228   
romîncă . .     . . . 227   
romînesc        . 68,430    
romînism. .     . . . 421   
ropot . . .     . . . 273   
roşatcc. . .    . . . 100   
roşaţă . . . .  . . . 28    
roşăţea . .                 
roşcaia . .     . . . 203   
roşchita . .    . . . 257   
roşcov . . .    . . . 288   
roşcovan . .    . . . 295   
roşiatic . .    . . . 100   
roşulită . .                
rotaş . . . .   . 350(2)    
rota li e . . . . . . 187   
rotilă . . .    . , .329    
rotii! . . .    . . . 220   
rotund ioară    . . . 161   
rotungior. .    . . . .162  
rourică. . .                
rozovă . .      . . . 288   
rubedenie .     . . .242    
rudaş . . .                 
rudenie . .     . . . 242   
rufărie . .     . . - , 186 
rugăciune .     . . . 24    
rugăminte .     . . . 49    
ruginarc . .                
ruginiii . .    . . . 221   
ruginos . . .   . . 7*    
ruginut . . .   . . 137   
ruguţ ....      . .154    
ruin.....       . . 220   
rujaia ....     . . 203   
rujan(a) . . .  . . 293   
rujica ....     . . 172   
rujuliţă . . .  . . 261   
rumân ....      . . 219   
rumeioară . .   . . 161   
rumenîoară      . . 161   
rupos ....      . . 72    
rupt ăl ură . . . . 62    
ruptură . . .             
rusesc ....     . . 67    
rusnac ....     . . 194   
rusuronii . .   . . 116   
ruşica ....     . . 172   
ruşinător . .   . . 123   
ruşinos.....    . . 73    
ruşuii că . . . . . 174   
ruşuliţă . . .  . . 261   
sabie ....      . . 243   
salcie ....               
salonaş . . .   . . 346   
samuraclie . .  . . 400   
samuvilă . .    ... . 332 
sandîc ....     . . 335   
sanie ....      . . 248   
saraoş ....     . . 343   
sarbăd . . .    . . 65    
sarsailă . . .  . . 332   
săbăii ....     . . 418   
săbioară . . .  . . 160   
săbiuţă . . .   . . 154   
săcăciune . .   . . 22    
săcărătez . .   . . 104   
săcărişte . . . . . 251   
săcerătură . .            
săcerele . . .  . . 146   
săcoteiO . . .  . . 312   
săcşor ....     . . 166   
săcueţ ....     . . 319   
săculeţe . . .  . . 38    
săculeţ . . .   . . 318   
săculteaţă . .  . . 320   
sfidilfi ....   . . 332   
476
sădiş . . .      354    sărman . . .     . . 341 scînisescu .    . . 404 
săgctătură .     58     sărpun . . .             scîrboşenie .   . . 242 
săgeţea . .      146    săFpunel . . .           scîrbozenie .   . . 243 
săghioară .      161    sărune ....       . . 54 scîrcic . . .   . . 177 
săhăstreaşte     179    săruni . . . .    . . 54 sdrnav. . .     . . 282 
sălaş. . . .     351    săsesc . . . .    . . 67 scîrnăvie . .   . . 183 
săiăşlucsc .     419    săsime . . . .   . . 142 scîrţăesc . .           
sălbatic . .     102    sătcac . . . .   . . 205 scîrţoagă . .   . . 213 
sălcincr . .     82     sătean . . . .   . . 302 sclinceame .    . . 13  
sălcuţă. . .     154    sătcel . . . .   . . 149 sclipicios . .  . . 76  
săliman . .      342    sătuccan . . .   . . 304 sclîviră . .    . . 43  
săltăreţ . .     104    sătul . . . .    . . 280 sclîvucsc . .   . . 372 
sămăchiş         358    sătulimi . . .   . . 140 scobalu . .     91, 203 
sămăchişă .      252    săvîrşcnie . .   . . 244 scobar . . .    . . 91  
sămăchişte .     252    scactc . . . .    . . 37 scobiţel . .    . . 147 
sămănat . .      95     scand . . . .     . . 53 scoborîş . .    . . 355 
sămără . .       3b 1   scandalagiii. .  . . 411 scopeţ . . .    . . 322 
sămărno l. .     398    scapeţ . . . .   . . 322 scorombar .     . . 83  
sămătişe . .     358    scarcalec . . .  . . 306 scorţişoară .   . . 164 
sâmcioară .      160    scarcaleţi . . . . . 321 scorţotină .    . . 276 
sămînţă . .      45     scarilă . . . .  . . 329 scorumnic .     . . 336 
sănătate . .     20     scăiclor . . .     . 161 scoruş . . .    . . 365 
sănătos . .      78     scăculşţi . . .          scrietură . .   . . 61  
săniuş . . .     363    scăfău . . . .   . . 415 scriitoari . .  . . 51  
sânună. . .      54     scăiuş . . . .   . . 361 scriitură . .   . . 61  
sănunc . .       54     scăldăciune       . . 24 scripşţă . .    . . 321 
săpat . . .      95     scăldătoare      126 (2) scFiptură       . . 63  
săpător . .      124    scăldător . .    . . 126 scrisoare . .   . . 51  
săpolu . . .     114    scăpărăminte .    . . 48 scriveiu . .    . . 311 
săpşoară . .     167    scăpăruşă . .    . . 362 scrivilă . .    . . 330 
săpun . . .      54     scăpitat . . .    . . 96 scrîntitoare    . . 124 
săpunariţă .     262    scărică . . .    . . 170 scrîşcanie .    . . 226 
sărac . . .      195    scărigă . . .    . . 248 scrîşnesc . .   . . 372 
sărăcime . .     142    scăuel ....      . . 144 scrîşnet . .    . 34,35 
sărăcoriî . .    117    scăunaş . . .    . . 346 scrobeală       . . 236 
sărăcuţ . .      158    scăunel . . .    . . 144 scrobelniţă .   . . 240 
sărăriţă . .     261    scăuniş . . .    . . 352 scrumelniţă.    . . 240 
sărător. . .     129    scăunoac . .     . . 114 scrupos . .     . . 78  
sărătură . .     63     scăzămînt . .    . 48, 3 scuipat . .     . . 96  
sărbătoare .     130    schimbăcios .     . . 76 sculătoare .    . . 124 
sărbuşcă . .     345    .* chinami. . .   . . 16 scumpete. .     . . 39  
sărcier. . .     82     s^hinari . . .    . . 90 scumpetur!.     . . 32  
sărciner . .    82, 93  schinărat . .     . . 96 scupşt. . .     . . 96  
săricică , .     175    schinciureaţă .   . . 30 scurSami . .    . . 17  
săririe . . .    54     schitean . . .   . . 302 scurtabec .     . . 306 
săritoare . .    126    scîlsescu . . .  . . 404 scurtac . .     . . 191 
săritură . .     58     seîndură . . .           scurteică . .   . . 237 
sărîntoc . .     217    sclntăli&ră . .  . . 387 scurtime . .    . . 139 
477
scutar . . . ,   . . 88,429 
scuteală . .     . . . 234  
scutur . . . .   . . . 178  
scuturătură. ,   . . . 59   
sdîrîetură . ,   . . . 59   
secerue . . .    . . . 134  
secîcă . . . .   . . 232    
secriaş . . . .  . . 346    
seducător . .    . . 128    
selhetec . . .   .70,102    
senin . . . .    . . 210    
serilă . . . .   . . 331    
sertic . . . .   . . 395    
sertu . . . .    . . 395    
setcciunc . .    . . 22     
setilă . . . .   . . 331    
sfădălic . . .   . . 187    
sfădăus . . .    . . 364    
sfeşnic . . . .  . . 339    
sfetnic . . . .  . . 339    
sfinduchiţă . .             
sfinţenie . . .  . . 242    
sfitulică . . .  . . 174    
sfîrcuş . . . .  . . 359    
sfîrlicîu . . .  . . 327    
sfirşit . . . .  . . 107    
sfoîag . . . .   . . 190    
sforoecîu. . .              
sfrănţuîcă . .   . . 230    
sfrediac . . .   . . 189    
sfrijitură . . . . . 60     
sicărină . . .              
sicliţescu . .   . . 404    
sicuFu ....                 
sigimi ....      . . 143    
siguranţă. . .   . . 420    
sigurlicliîă . . . . 407    
sihăriche . . .  . . 384    
sihăricPă . .    . . 384    
sihăstrie . . .  . . 188    
sihîrichîă . .   . . 384    
silinţă ....     . . 44     
silistră . . .              
silişte ....     . . 253    
silitor ....     . . 124    
siminţă . . .    . . 45     
simisescu . .    .. . 405   
simţimînt . .    . . 49     
sindiPă . .    ... 43    
sineală . .    . . . 236 
singurami .    . . . 13  
singuratic .   ... 101   
singurătăţi .  . . . 19  
singureaţă .   ... 28    
singurel . .   ... 147   
singuritati .  ... 19    
sinac . . .    ... 205   
sinicat . . .  ... 99    
sipeţel . . .  ... 148   
sirbiclos . .  . . . 76  
sirbimint      ... 48    
sireauă . .    ... 383   
sirmiă . . .   . . . 386 
siroman . .    . . . 341 
sistrisescu .  ... 440   
sitişcă . . .  . . . 249 
siţirimint. .  . . . 47  
siveciti . .   . . . 308 
sîcat . . .              
sîcîtlîchlă .  . . . 409 
sîleş ....     . . . 285 
sîlvatic . .   . . 102   
sîmba . . .              
sîmbac. . .    . . . 192 
sîmbolca . .   . . . 271 
simbolica .    . . . 172 
sîmbotica .    . . . 172 
sîmbotina .              
sîmbovină .    . . . 277 
sîmeţie. . .   . . . 181 
sînătati . .   . . . 20  
sîngerat . .   . . . 96  
sîngerel . .   . . . 145 
sîngerete . .  . . . 324 
sîngeriti . .  . . . 221 
sînîtati. . .  . . . 20  
sîntiliesc . . . . . 67  
sîrbesc . .    . . . 67  
sîrbcscu . .   . 396,398 
sîrbislichiă . . . . 409 
sîrboaîcă . .  . . . 119 
sîrboteîu . .  . . . 312 
sîrguricc . .  . . . 328 
sîrîtor . . .  . . . 129 
sîrmachi . .   . . . 401 
sîrmîniţă      . . . 266 
sîrpit . . .              
sîtuleaţă . .  . . . 29»  
sîvînîusescu   . . . 405» 
slăbănoagă .   . . . 215  
slăbănog . .   . 215,218  
slăbiciune .   . , 22, 8  
slăbinţă . .   . . . 44   
slăbotcan .    . . . 305  
slăbuşor . .   . . . 168  
slăbuţ . . .   . . . 158  
slădicc . .    . . . 328. 
slănină. . .   . . . 211  
slăvcîti . .   . . . 318- 
slejit . . .   . . . 60   
slîbil’ă . .   . . . 40   
slîbintă . .   . . . 44   
slîbuşcu . .   . . . 344  
slîghit . .    . 107,402  
sîobonov . .   . 218,289* 
slobozenie .              
slonecîu . .   . . . 307  
slugarnic .    . . . 337  
slugărit . .   . . . 108  
slugolu. . .   . . ; no   
sluguliţă . .  . . . 261  
slujbaş . .    . 351,368  
slujnec. . .   . . . 330  
slutichlă . .             
sluţenie . .   . . . 242  
smedişor . .   . . . 165  
smerenie . .   . . . 244  
smeurar . .    . . . 85   
smeuruş . .    . . . 362  
smicor. . .    . . . 56   
smochin . .    . . . 211  
smulsură       . . . 60   
socoteală      . . . 234  
socotinţă      . . c 44   
sofragerie .   . . . 185  
sofragiti . .  . . . 411  
solniţă . .    . . . 269- 
somnişor . .   . . . 164  
somnoros. .    . . . 71   
sopon . . .    . . . 54   
soponcală .               
şoricel . . .  . . . 352  
sorii ţă . . . . . . 265  
soroc . . .    . . . 217  
478
sorocină . .   . . 208 stăvilar .   . ... 82    strecurătoare .    . 125   
sorucă . . .   . . 182 steclărie .  . ... 188   strejar ....       . 91    
soţioară . .     . 161 stecluş      .... 363    strejur . . .      . 57    
soţluc . . .           steghiş .    . . 352,367 streşinuţă . .     . 155   
soţuc . . .    . . 132 stejăriş .   . . . .353  stricătoare . .    „ 128   
spălătoare .   126,128 steliţă . .  .... 256    stricător . . .    . 123   
spălător . .   . . 128 stelniţă .   .... 265    stricupaşcă . .    . 299   
spălătoreasă    . . 27 steluţă .    . . 155,352 strigăt ....       . 34    
spărios . .     . . 74 stenahorie   . . . . 188 strigoae . . .     . 229   
spărtură . .     . . 3 stepenă .    . . . . 219 strigoaică . .     . 229   
spăsenie . .   . . 244 sterpos. .   .... 74     strigoii! . . .    . 111   
spătar . . .           stihismă .   .... 389    strimtură . .      . 64    
spătârî . .      . . 6 stinghe .    . . . . 247 strîgct ....       . 34    
spicor . . .    . . 57 stingher .   . . . . 88  strîmbătate. .     . 19    
spinare . .     . . 90 stinghie .   . ... 247   strîmbătură .      . 59    
spinărar . .    . . 83 stipcîu      .... 375    strîmbîtati . .    . 19    
spiţălar . .    . . 85 stirpar      . . . 80(2) strîmtoare . .     . 51    
spînatic . .   . . 100 stirpicluni  .... 22     strîngătură . .    . 62    
spînzur . .    . . 178 ^tirpuriii . . ... 390   strîngulsescu .    . 404   
spînzurătură    . . 59 stîlpare .   . . . . 90  strînot . . .      . 122   
spîtar . . .    . . 88 stîlpnic .   .... 339    strînsoare . .     . 50    
splinare . .    . . 85 stîlpuleţ .  . ... 318   strînuş . . .      . 360   
splinuţă . .   . . 156 stîngaciîi   . ... 197   strîriiriti. . . . . 390   
sporic . . .   . . 358 stînjăn .    . ... 219   strînid ....       . 388   
spori cîu      . . 358 stîrvină .   . . . . 208 stropelniţă . .    . 240   
sporiş . . .   . . 358 stocheclîl   . ... 308   stropitoare . .    . 126   
spornic . .            stogoman     . ... 341   stropşer . . .     . 82    
spovedanie .   . . 262 stogomană    . ... 287   struhină . . .     . 208   
spricică . .   . . 376 stogoş • .   287,341,366 struminari . .     . 89    
sprijinitor .  . . 124 stogoşat .   . ... 341   struneală . .      . 235   
sprinccnat .    . . 94 stolculete   . . . . 38  strungar . . .     . 79    
sprunami. .     . . 15 stoler . .   . . . . 91  strungăreaţăl03,   104,105 
spumeală. .     . .235 stolismă .   . ... 389   struţuc . . .      . 131   
spumîtură .     . . 61 stolniceasă  . . . . 25  studenţime . .     . 141   
spurcacîu .    . . 199 storişte .   . ... 253   stufiriş . . .     . 353   
spurcăciune     . . 23 strajnec .   . ... 339   stufutos . . .     . 399   
stacojiu . .   . . 221 strajniţă .  . ... 270   stuhărie . . .     . 186   
stanişte . .   . . 253 straşnic .   . ... 338   stulsescu . . .    . 404   
stareţ . . .   . . 321 străcătoare  . ... 128   stumnicică . .     . 376   
stăflit . . .  . . 401 strădanie    .... 226    stupărit . . .     . 107   
stălpare . .    . . 90 străinătate  . . . . 19  stupină . . .      . 207   
stămnice . .           străinime.   . . . . 142 stupiniţă . .      . 256   
stănae . *. .  . . 204 străinuc .   . ... 132   stupit ....        . 107   
stărnut . .    . . 138 străjer . .  .... 91     stupitoare . .     . 126   
stăruinţă       . . 44 străluşcă .  . ... 344   stupos ....                
stăruitor . .  . . 124 strămurare   . . . . 89  stupuş ....        . 362   
stătut . . .   138 (2) strănut .    . . . . 138 stur.....          . 36    
stăvărache .   . . 401 streajăr .   . . . . 57  sucală ....        . 289   
479
sucălete . .  .... 37   
sucitoarc     ... 126   
sucitor . .   . . . 125 
şucriTă . .   . . 41(2) 
sucrime . .   . . . 142 
sudoare . .   ... 52    
suferinţă . . ... 45    
suflet . . .  . . . 33  
sufletesc . . ... 67    
sufleţel . .  ... 148   
sufrîmţeaiiă  . . . 151 
sufruncea .   . . . 151 
sufulf . . .  . . . 208 
sugar . . .   ... 86    
sugîric . . . . . . 173 
suhărie . .   ... 183   
suilitcu . .  . . . 402 
suil'at . . . ... 95    
suiş ....     ... 355   
suit ....     . . . 106 
sulac . . .   . . . 190 
sulacîu . .   . „ . 198 
sulatic . .   ... 100   
sulcină . .   ... 208   
suleaged . .  ... 65    
suleş....     . . . 285 
sulete . . .  .....37   
suletie . . . . 70, 100 
sulfină . . . . . . 208 
sulhac . . .  ... 190   
sulharl . .   ... 114   
sulhină . .             
sulimăn . .   ... 341   
sulină . . .  . . . 212 
suliţ . . .   ... 265   
suloiu . . .  ... 114   
sultanele . . ... 171   
suman . . .   ... 341   
sumără . .    ... 381   
sumăriciu .   . . . 325 
sumedenie .   ... 243   
sumnami       ... 16    
sunat . . .   ... 95    
sunet . . .   ... 35    
supărăcios .  ... 76    
supsescu . .  ... 404   
suptoae . .   ... 114   
supţirac . .  ... 191   
                                                                                        | supţiratic . . . .100 supţirel . . . . .147
surae.............  203
suran...............293
suraş...............349
surcluescu .... 374 surhină ..... 208
surică..............171
surilă...........330
suri u...........207
surioară............161
sui iu ...... 221
suri ţa..........257
suronu..............117
surtucar.............80
surţel..............150
surţiluş............360
suruman.............342
surupină........... 207  „
surzenie............242
surzilă.............329
suscior..........162
sutacă..............191
sutaş ...... 348
sutime..............142
sutîreadă .... 382
suţată...............96
suveică ..... 238 suvelniţă .... 240
şa(uă) .............151
şagaciii.........197
şăgalnic.........337
şalotă...........122
şarabană  ....      297
şaşiîi...........223
şaugăii..........418
şăncăleţ.........31£
şărătură.........61
şăştac ......       195
şcrinceami ....      13
şcroapic.........177
şcolăriţă........258
şcotae...........204
şcurtami.........14
şcurtedz.........177
şcurtic .   . .   . 177,4
şcurtiză.........379
şeptime . .    ... 142   
şeptilici . .  ... 327   
şerlai . . .   ... 204   
şerpariţă . .  ... 262   
şerpoae . .    . 113,229 
şerpoaică      ... 229   
şerpuesc . .   . . . 372 
şerveţel . .   . . . 148 
şesime . . .   ... 142   
şc&aş . . .    ... 349   
şeuliţă. . .             
şeuşoară . .   ... 167   
şezătoare .    . . 129,3 
şezător. . .   ... 128   
şfăruţă. . .   . . . 155 
şinuesc. . .   . . . 373 
şipot . . .    . . . 273 
şipuşor. . .   ... 166   
şiretenie . .  ... 242   
şiretlic . .   . . .409  
şiritliche . . ... 409   
şiruesc . .    ... 373   
şirvctac . .   . . . 189 
şişcu....      ... 396   
şiştacu . .    ... 195   
şiştu . . .    . . . 195 
şîpît . . .              
şlădun . . .   . . . 55  
şledun . . .             
şod ....       ... 246   
şofeîti. . . . ... 309   
şofilă . . .   . 36, 329 
şofrănaş . .   ... 347   
şoîcan . . .   ... 294   
şoiman. . .    . 292,341 
şoimuşor . .   ... 166   
şold ar . . .  ... 83    
şolduros . .   ... 74    
şoltic . . .   . . . 335 
şolticărie     ... 185   
şombur(ă) .    ... 56    
şomîc . . .    ... 334   
şontîc . . .   ... 334   
şontorog . .   . . . 215 
şopîrlaiţă. .  ... 263   
şopîrlă . .    ... 267   
şopîrliţă . .  . 256,263 
şopoteiu . .   ... 312   
480
şoput . şorecie
şoriceasă
şorîc .
şbtie
şbtorog
şozenie.
şteand .
ştefănel
ştenduleţ
ştergărel
ştergură
ştiinţă .
ştirăminl
ştirbei .
ştirbină
ştircan
ştîubecş
ştiubeîti
ştiulete
ştiut
ştrengări c ştulete şubec . şubeîcă şubeilăti c şubred şueret . şuerătură şUet . . şuhărie şuîurat. şulhetic şumar . şumăn . şumbă . şumcă . şupă
şupclniţă şupleacă şuricami şuri coane şuri cu ş şurpic . şurubelniţă şurupelniţă şutarc şuţală
  . 273 . 183 . 26 . 173 . 246 . 215 . 242 . 318 . 146 . 318 . 144 .  56
  .  45
  .  48
  . 311 . 211 . 292 . 346 . 309 .  36
  . 138 . 185 .  36
  . 306 . 238 . 402 .  65
  .  34
  .  59
  .  34
  . 183 . 95
  .  70
  .  91
  . 219 . 56
  . 232 36, 329 240 196 15 113,115 . 360 . 177 . 240 . 240 . 394 . 289
şuvae . . . .         309   
şuVeicuţă . .               
şuvelti. . . .              
şuvete . . . .        36    
şuviţă . . .      36, 329   
tabac aryio . .   . . 381   
tachist . . .         422   
taha . . . .          406   
tahina . . . .        406   
tahna . . . .         406   
talaşman . .          341   
talmeş-balmcş     . . 286   
tamacbiorloc .        409   
tanăii . . . .        416   
tanteş . . . .        283   
taroman . . .         341   
tartacută. . .        138   
tartoriţă . . .       258   
taşcu . . . .         298   
taşculiţă . . .       261   
taşmău . . .          418   
tatcă . . . .         232   
tăbăică . . .         237   
tăbeîcă . . .         237   
tăbîltoc . . .   213. , 237 
tăbucţ....       237, ,319  
tăbultoc . . .        214   
tăcăraşcu . .    •. . 299   
tăciune . . .         47    
tăcut . . . .         138   
tăes.....             370   
tăetoare . . .        126   
tăetor ....      124, ,125  
tăetură . . .         429   
tăgărcică . .         176   
tăgîrţă . . .         254   
tăicuşor . . .        166   
tăinaş . . . .        350   
tăios.....            72    
tăiş.....                   
tăîuş . . . .         362   
tălăricîti . . .      325   
tălbăriţă . . .       266   
tâlhări ţă . . .      258   
tălhăroîu . .         115   
tălmaciu . . .        198   
tămîetură . .         59    
tăutălăii...........416*
tăntălog.............214
tăntăvan . . 288,295-
tăpărîşte............256
tărcuciu.............365
tărcuş...............365
ţări cel.............148
tărie................184
tărime...............149
tărîş................358
tărnovean .... 303-
tătarcă..............231
tătarnică .... 336 tătăncasă ....        26
tătineasă ....        26
tătucă...............132
tătuluc..............133
tătuluţ..............159
tăun..................54
tăurenc..............241
tccuş................359
tefăreagă .... 205
teferi ş.............354
tclalîc ...... 409
telăliţă...... 258
teleloaică...........119
teleormănean . . . 303
telişcă..............250
tembelism . . . .421
tcmnic...............339
temniţă..............265
tcrfeloage . . . .213
tescovină............277
tevnic...............339
tialfăd...............65
tigînaîiă............383
tihărac..............204
tilişcă..............250
timbilichia .... 409 timinuşcă .... 345
timoare...............52
timpuriu.............222
tindeică -...........237
tindilină............208
tinerel..............147
tineret ..............32
tinereţă..............30
tinerie..............181
481
tinerit . . .  . . . 108  
tinirami . .   . . . 16   
tinichigiii .  . .• . 411 
tiniruşcu . .  ... 345    
tipografică .  ... 43     
tiriachiO . .  ... 223    
tirian . . .              
tirigan . .    ... 297    
tîlbîc . . .   . 266,334  
tîlcuesc . .              
tîlhărea . .   ... 146    
tîlhăret . .   ... 31     
tîlîric . . .  ... 170    
tîlvîc . . .   ... 334    
tîmpea . .     ... 300    
tîndală. . .   ... 289    
tîntav . . .   . . . 281  
tîpîrîţă. . .  . . . 259  
tipuri c . .   . . . 170  
tîrgaş . . .   ... 349    
tîrgovăţ . .              
tîrgovişte .   . 253,278  
tîrguesc . .   ... 374    
tîrîş-grăpiş . . . . 357  
tîrîşti . . .  ... 253    
tîrjală . . ,  . . . 290  
tîrlecîii. . . ... 307    
tîrmoacă . .   . 217,266  
tîrneciu . .   ... 307    
tîroană . .    ... 113    
tîrsînă . . .  . . . 208  
tîrsoacă . .   ... 214    
tîrsoc . . .   ... 214    
tîrtoacă . .   ... 213    
tîrtoagă . .   . . . 213  
tîrziii . . .  ... 222    
tîun ....      ... 54     
toancă . .     ... 228    
tobîltoc . .   ... 213    
tocălie . . .  ... 187    
tocăză . . .   ... 378    
tocilar . . .  ... 91     
tocilă . . .   ... 332    
tocitoare . .  . . . 126  
toderaşcu .    . . . 298  
todireasa .    ... 25     
todirel. . .   ... 146    
toiag . . .    ... 206    
toloacă.............217
toloşcan............341
toloşman............341
tomnatic ....        99
tomşa ...... 278
tonatic.............101
tone ...............300
tontalăiî...........416
tontolog............214
tonu . . . ^. . . 300 topcă . . . \ . 232(2)
topilă..............332
topitor.............127
toporaş.............347
toporouţi. .... 246
toporiş.............352
toporişca .... 250
toporişte...........253
topur ...... 273
tora................406
torişte.............253
torofleac...........196
toroipan............291
toroman ..... 341
toropală............291
torozan ..... 341
totoîca.............119
trainic...........  338
trandafiraş .... 347 trandafiriii .... 221 trandafl'aiiă . . . 383 trapeznic .... 339
trăgace.............280
trăgacîd............199
trăgăcică . . . .176 trăgătoare . . . .129
trăgulă.............280
trăsăritoare . . .126
trăsnet..............34
treacăt..............33
trebăluesc . . . . 419
trebuesc............374
trebuinţă............44
trecătoare .... 129
treime..............142
treiriş.............354
tremur..............178
tremurătoare . . .124
tremuriciu .... 326 trepădătoare . . . 124 trepăduş ..... 362
tresnet...............34
trestioară .... 161
trierat...............95
trifiruşcu .... 345
trifoiaş.............347
trifoişte............252
tristeală. ..... 234 trişcăriţă .... 258 trînjoaică . . . .119 trîntaîft ..... 201
trîntorit............106
trîpulicid .... 327 trîpuliţă .... 260
troiţă...............265
tronecîd.............307
tropot..............273
troscot . . ; 214,273 trubuşpnă . . . .211 trufaş ...... 349
trupeş..............283
trupină ..... 207
trupos...............74
trupşorcl .... 145
trupuşor............166
tucfă.............228
tuchisescu .... 404 tuf că . . .0 . . . 228
tuferiş...........353
tufiş.............353
tufnat............97
tulbur..............179
tulburos..........74
tumnatic . . . . .99 tumnîrescu....       69
tumnîriii...........222
tunăreţ . . . 104,319 tupilaş . . 350,367(2) tupiliş . . 357, 367(2),4 tupiluş . .364,367(2) turbare .....        86
turbucală .... 217
turbur..............179
turcame..............15
turchie..............386
turcoaică .... 119
Pascu, Sufixele româneşti.
31
482
turicioară . . . .161
turiş................353
turişte..............253
turîşte..............253
turlac...............196
turlu................395
turmac...............192
turnătoare . . - .125
turniţă..............256
turnuri ţă .... 256
turtăneţ.............319
turtea...............146
turtoari..............51
turturea.............151
turuşte..............253
tutunărit . . . .109 tutungerie . . . .185 tuvlar................92
^ămătur^ie . . . 386
‘fteamin.............219
^■imniţescu .... 404
ţapan .   .  . . . ■. 297
ţapăn................219
ţapoş ...... 287
ţăcălie..............187
ţăcănesc.............371
ţăfărlachîti .... 401
ţălufată..............94
ţăpăriş..............356
ţăpărue..............135
ţăpoşică  .  . . .172,3
ţăpoiu...............114
ţăpuc................131
ţăpuş................362
ţăpuşcă..............227
ţărancă..............228
ţărănime     . . . .141
ţărănist.............422
ţărănoîă.............115
ţărănos...............75
ţărcoteîu............312
ţărişoară............163
ţăţuman . .... . 341 ţepeş .   .  . . . . 285
ţepligă .......... . 249
ţesală .  .  . . . . 290
ţicut................272
   ţidulă............279
   ţietoare..........128
   ţigap.............204
   ţigancă...........231
   ţigănesc...............67
   ţigănetic..............70
   ţigănime   .....    141
   ţiitură...........63
   ţilistră..........45
i ţinăros ......        76
   ţincăti............ 415
   ţindzif(cu) ....          396
j ţingălăti.........417
j ţingăd ...... 415
   ţingrime . . .. . . 143 ţip ....... 178
   ţipăt.............34
   ţipenie...........242
   ţipură ...... 356        ;
   ţipuriş ...... 356 I
   ţirboană . . 113,229 ţirboplu ..... 391
   ţiripedzu . ... 178 ţiritonu ..... 121
   tiritor . . . . 121,128 ţirond ...... 110
   ţitati . . .. .. . .  19
   ţiur ....... 178
   ţicnesc ... . . 371 ţîglar ......     81
   ţintar ......         82
   ţînteş ....... 283
   ţîrişoară . . . . . 163 ţîţîşoară . . . . .164 ţîţuescu . . . . . 373 ţolet ......         31
   ţop...............334
   ţopană . . .... 292 ţopîc ......     334
   ţopîrlan...............296
   ţucnes .      ......371
   ţucuescu     . . ,. . .371
   ţupăesc    .....     334
   ţupăş.............282
   ţupătice . . ... 325
   ţurgalăti.........418
   ţurţur .     . .. . .   . 342
ţuţul’că . .  . . . 227  
ubav .. .                
ubăvil’ă . .  ... 40     
ucarcu . ..   ... 395    
uce . . . .   . . . 301  
ucigaş . . .  ... 348    
ucisătură     ... 62     
udicîii . . . ... 325    
udzarcă . .   ... 394    
uglindală     . . . 290  
ugurlitica .  . 402,405  
uheatiă . .   . . . 383  
uhinat. . .   ... 97     
uîar . . . .  ... 88     
uină . . .    ... 210    
uirescu. . .  ... 69     
uîtit . . .   . . . 109  
uituc . . .   ... 133    
uiţă . . . .  ... 255    
ular . . . .  . . . 88   
ulcea . . .   ... 150    
ulceluşă . .  ... 360    
ulcicuţă . .  ... 155    
ulcior . . .  ... 168    
ulcuţă . . .  ... 154    
uliţarnic . . . . . 337  
uliţă . . .   ... 265    
umădeală .    . . 234,3  
umărar . .    83,90,362  
umărpl’ă . .  ... 40     
umăruş . .    ... 362    
umblătoare    ... 126    
umblător .    . . 130,4  
umblătură .   ... 429    
umblet. . .   ... 33     
umbrar . .    . .. . 84  
umbrată . .   ... 96     
umbrea . .    ... 300    
umed . . .    ... 65     
umezeală      . .. 234,3 
umilecîunc .  ... 22     
umilenie . .  ... 244    
uminătate .   . . . 20   
uminşşti . .  ... 179    
uminiFe . .   . . 40,43  
uminitate .   ... 20     
undiţă . . .  ... 265    
483
unşcicut . .  . . . 399 urîcîune.....       22   vamal . .         421   
unghe . . .   . . . 247 urîteaţă.....       29   vameş . .         286   
ungher . .    . . . 90  urîţăscu.....       68   vascouţi .        246   
unghetc . .   . . . 323 urlat......         98   vasilică .        172   
ungheţ . .    . 317,323 urlet.......        34   vasluian .        303   
unghie . .    . . . 247 urluesc......       419  vasluiancă        228   
unghioară .   . . . 161 urmăretic . . . .   70   văcar . .         89    
unghişoară .  . . . 164 ursachi ^. . . 400 (2)   văcălie           187   
ungl’ică . .  . . . 171 urseiu......        310  văcăreadză        105   
unguraş . .   . . . 347 ursilă......        330  văcări e .    186,385   
ungurean. .   . . . 303 ursită......        108  văcăriţă .        258   
ungureancă    ... 221   ursii!......        221  văcesc . .        67    
unguresc . .  . . . 67  ursoae . . 113,121, ,229 văcuţă .          155   
unguroaică .  . . . 121 ursoaică . . 121,   ,229 văduvie .         182   
unguroancă.   . . . 270 ursoplu .....       391  văduvi ţă         255   
unguroană .   . 112,121 ursuzlucuri ....    410  văduoiil .        111   
uniciune . .  . . . 22  urutate .....       21   văduvoiu.         111   
unişor . . .  . . . 165 uruteaţă .....      29   văgăună .     . . 53    
unsoare . .   . . . 51  uruţame.....        14   văîală . .        217   
untişcă . .   . . . 250 urzicea......       146  văiugă        131 ,217  
untişor. . .  . . . 164 urzi coană ....     116  vălcălue .        135   
untură . .    . . . 64  urzoiu......        115  vălceluşă         360   
dolar . . .   . . . 88  uscăciune ....      24   vălcicuţă         155   
upîrimi . .   . . . 140 uscătură .....      61   vălmăşag.         413   
upîritură     . . . 59  uscăţiv.....        286  vălvătae          200   
urâciune . .  . . . 24  usic.......         170  văFaviţă .        265   
urăţame . .   . . . 14  uspeţ ......        322  văpae . .         202   
urbeaţă , .   . . . 29  uspeţăFe .....      40   văpăiţ . .    .255, 77  
urbilişti . . . . . 239 uspitoană ....      112  văratic. .    100,102   
urcuş . . .   . . . 363 uspiţîFă .... 40, 2      vărărie. .        186   
urdiniş . .   . . . 354 ustunoae ....       118  vărbaliţ .        321   
urdoare . .   . . . 52  ustur......         179  vărdăreţu         317   
urduros . .   . . . 71  ustură......        61   vărgăţie .        188   
urdzătură .   . . . 61  usturoae ... 26,    116  vărguţă .         155   
urdzîcami .   . . . 16  usturoiasă . . . .  26   vărnică .         175   
urdzîtură. .  . . .. 61 usturoiţă ....      256  vărrăguţu         155   
urecheală .   . . . 234 usturoii!.....      118  vărsătură         59    
urechelniţă   . . . 240 uşnit......         401  văruesc .         373   
urecheriţă .  ... 263   uşor 1......        168  văruşană          295   
urechiuşă .   . . . 360 uşor2......         168  vărzar . .        85    
urfănătate .  . . . 19  uţtior......        168  văsi Ioane        112   
urfînami . .  . . . 14  uşurel......        147  văsuşor .     . . 167   
urfîniră . .  . . . 40  uşurinţă .....      44   vătală '. .       290   
urghişalui .  ... 358   utcu......          .396 vătămătoare       124   
uriaş . . .   . . . 351 uture ......        56   vătăroagă         213   
uricîos . . . . . . 76                           vătărog .         213   
uricFat . .   ... 94    vacareasă ....      26   vătraiii .        204   
uricFuşă . .  ... 360   vajnic......        338  vătue . .         135   
31*
484
vâtuesc . .     . . 373  viermănos . .     . 78,90 vişinatic . .  . . . 100 
vătuiti . . .   . . 135  vîespariţă . .    . . 260 vişnar . . .    . . . 81 
văzător . .     . . 128  vietate . . .      . . 19 viştină . .    . . . 210 
vecernie . .    . . 248  viezuină . . .    . . 211 vitişoară . .  . . . 164 
vechime . .     . . 140  viforniţă . . .   . . 268 vi tul’ar . .  . . 80(2) 
vecină . . .    . . 210  viitor . . . .    . . 127 vitul'ă . . .            
vecinătate .    . . 20   vijălie . . . .   . . 187 vitul’u . .     v. . 135 
vedenie . .     . . 244  vilae.....        . . 204 viţalar . .     . . . 80 
vedşlă . . .    . . 236  vilişte . . . .   . . 254 viţat . . .     . . . 94 
velinţă . .     . . 45   viliţă . . . .    . . 265 viţea . . .    . . . 150 
veninariţă .    . . 262  vinariţă . . .    . . 262 viţearcu . .   . . . 394 
venit . . .     . . 107  vinărit . . .     . . 109 viţel . . .              
ventrilică .    . . 174  vinărsărie . .    . . 185 viţelar . . .   . . . 79 
verdeaţă . .    . . 28   vinărsărit . .    . . 107 viţeluş . .    . . . 360 
verdeş . . .    . . 284  vindec . . . .    . . 177 viţiname . .    . . . 16 
verdete . .     88, 823  vinderea . . .    . . 146 viţinătate .    . . . 20 
verdeţ . . .    317,323  vindecuţă . .     . . 156 vizdura . .              
verdon . .      . . 118  vinerica . . .     . .172 vizuină . .    . . . 251 
vergură . .     . . 57   vineri ţă . . .   . . 256 vîcîreaţă . .  . . . 105 
verigă . . .    . . 249  vinet . . . .       31, 6 vîcîriii . . . . . . 390 
verilă . . .    . . 330  vineţi ca . . .   . . 173 vîjoîd . . .   . . . 115 
verişană . .    . , 295  vineţiii. . . .     . 221 vîlced . . .    . . . 64 
verişoară. .    . 164,5  vinioara . . .    . . 162 vîlcezeala .   . . . 235 
verişor . .     . . 5    vinişor . . .     . . 164 vîltan . . .       . 296 
verotic . .     . . 175  vinită . . . .    . . 106 viitoare . .      . . 51 
ververiţă       . . 266  vinitcaţă              29 vîltos . . .             
verze . . .     . . 85   viniţ^’e . . .     . . 42 vîltur . . .   . . . 130 
verzişoară .    . . 165  vinovat . . .             vinar . . .     . . . 83 
verzuii! . .    . . 134  vintricel . . .   . . 148 vînătae . .    . . . 200 
veselie . . .   .. . 188 vintriş . . . .           Vînătate .        . . 20 
veselos . .     . . 74   vinturiţă . .     . . 258 vînătă . . .    . . . 20 
veşcălie . .    . . 187  vioid . . . .     . . 117 vînător . .    . . . 131 
veşmînt . .     . . 49   vioidcîune . .    . 21,23 vîntoaîcă      . . . 119 
veşnic . . .    . . 338  vionoae . . .     . . 113 vîntoasă . .    . . . 78 
veşted . . .    . . 65   vioriii . . . .   . . 221 vîntur . . .   . . . 179 
vetrice . .     . . 328  viperina . . .    . . 210 vînturătoare   . . . 315 
vetrilă . . .   . . 332  vira.....         . . 304 vîntureaşcă    . . . 315 
veveriţă . .    . . 266  virdeaţă . . .     . . 28 vînturele      . . . 146 
verzar . . .    . . 85   virdzară . . .     . . 85 vînturişcă .   . 250,315 
vşică . . .     232,238  virdzeadă . .     . . 150 vîntuşel . ,   . . . 149 
viaţă . . .     . . 28   virdzel . . .     . . 1§0 vîrcîolog . .  . . . 218 
vicleşug . .    . . 415  vireana . . .     . . 304 vîrciorova .   . . . 218 
videală . .     . . 236  vir^inadă . .   . . . 380 vîrcolac . .   . . . 195 
viduscă . .     . . 344  vii^inaSă . .     . . 380 vîrfuşor . .   . . . 166 
vidzută . .     . . 137  viiŢirătate . .  , . . 20 vîrghe . . .   . . . 247 
vicii şte. . .  . . 254  viifireaţă . .     . . 29 vîrghie . .      ... 247 
vierit . . .    . . 107  virsitură . . .    . . 59 vîrşeţ . . .   . . . 321 
vîermănare      .. . 90  virviriţă . . .   . . 266 vîrteaniţă .     ... 270 
485
vîrtelniţă. . . . . 241 
vîrtşşcă . .  . 232,315 
vîrticoniţă . . . . 270 
vîrtos . . .  . . . 78  
vîrtucîos . . . .71,78  
vîslaş . . .  . . . 348 
vîzdoacă . .  . . . 214 
vîzdoagă . .  . . . 214 
vlădae . . .            
vlăjdăti . .  . . . 418 
vlăjgan . .   . . . 418 
vlăşesc . .   . . . 68  
vlîngă . . .  . . . 143 
vlîngosu . .  . . . 143 
vlînzimi . .  . . . 143 
voamită . .   . . . 35  
voandiţă . .  . . . 265 
vodouţe . .   . . . 158 
voînicamc .   . . . 14  
voînicic . .  . . . 181 
voinicime .   . . . 141 
voînicos . .  . . . 74  
voinov . .    . . . 288 
voinţă . . .  . . . 44  
volan . . .   . . . 297 
volumaş . .   . . . 346 
vomut . . .   . . . 137 
vonicer . .   . . . 86  
vorbăreţ . .  . . . 320 
vorbuliţă     . . . 260 
vorovacîd .   . . . 197 
vrapciu . .   . . . 375 
vrască . . .  . . . 273 
vrăbete . .   . . . 323 
vrăbeţ . . .  . 321,323 
vrăbioîu . .  . . . 111 
vrăjitor . .  . . . 125 
vrăjitoreasă  . . 25,27 
vreasc . . .  . . . 273 
vrednic . .   . . . 338 
vrermiesc. .  . . . 374 
vrîhnisescu . . . . 404 
vuet . . .    . . . 33  
vuloagă . .   . . . 217 
vulpenie . .  . . . 242 
vulpil'ă . .  . . . 40  
vulpoîu . .   . . . 111 
vuitoare . .  . . . 51  
vultoru . .   . . . 130  
vulturoancă   . . . 270  
vurgărame .   . . . 15   
vurgăric . .  . . . 386  
xinitie . . . . 43, 386  
xinitiFă . .  . . . 43   
xinîtati . .  . . . 19   
xistriseseu . . . . 404  
zacăş . . .   . 282,366  
zacătă . . .  . . . 34   
zacusca . .   . . . 231  
zaharniţă .   . . . 268  
zaîccar . .   . . . 91   
zancracută .  . . . 138  
zaros . . .   ... 12     
zarvăt . . .  . . . 34   
zavistie . .  . . . 248  
zăbală . . .  . . . 290  
zăbăug. . .   . . . 418  
zăbilă . . .  . . , 333  
zăblău . . .  . . . 418  
zăblăud . .   . . . 418  
zăblăug . . , . . . 418  
zăcaş . . . , . 349,366  
zăcătoare .   . . . 129  
zăcăuş . . .  . . . 364  
zăhărtare .   . . . 92   
zăifcu . . .  . . . 396* 
zălog . . .   . . . 217  
zăluzanie     . . . 225  
zămnic. . .   . . . 339  
zămos . . . , , . . 72   
zămoşiţă . .  . . . 256  
zămuşcă . .   . . . 344  
zaran ie - .  . . . 225  
zârcadă . .   : . . 380  
zărculă . .   . . . 280  
zărilă . .    . . . 331  
zăvoîan . .   . . . 293  
zăvoîu . . .  . . . 120  
zbieret . .   . . . 34   
zbîrcîog . .  . . . 214  
zbîrnîitoare  . . . 126  
zburatic . .  . . . 100  
zburătăcesc.  . . . 177  
zburătoresc   . . . 179  
zburdalnic  ....      337
zburdîlipsescu   . .  403
zbuiyîarcu  ....      394
zdravăn...........219
zdrănţar ...    79,   347
zdreanţă..........266
zdrobiş .     . . . . 358
zdrobitură   ....      59
zeblăti............418
zecime.............142
zefcă..............232
zeflemist.    . . . . 422
zeghe..............248
zeghie.............248
zeiţă..............258
zgarleaid    ....     311
zghebuleţ . . . .318
zghicu......... 272
zghicut............272
zghihorniţă . . . 268
zgîrcenie..........244
zgîrcit............109
zgîrecîti..........307
zgîriac............191
zgîrîecîfl.........307
zgîrnăilă..........330
zglăvoacă . . . .218
zglăvoc............218
zglobbă............287
zglotar............91
zgomot.............273
zgrăbunţică . . . 171
zgreţar............178
zgripţuroaică . . .119
zgurnaric..........394
zgurrieric   ....     394
ziarist............422
zicalaş............348
zidar.............. 91
zidăraş............346
zidărie............188
zideac.............205
zilie..............389
zilid..............389
zilnic.............336
-ziluţă.........155,2
zil'ar ......         393
zimbrilă...........331
486
zimislicîunc. . . . 22  
zimţar.....       . 82  
zinoptime . . .   . 141 
ziucă.....        . 132 
ziulică.....      . 174 
zîhîrată ....     . 98  
zîmbet ....       . 33  
zîngălău ....     . 417 
zîngăbesc . . .   . 371 
zînoîu.....       . 111 
zîvyiă.....       . 386 
zlamboc ....      . 217 
zlătar.....       . 91  
zmeoae . . . 113,229 zmeoaică .... 229
zmcoană.............113
zmeu................313
zmultură ....        60
zniseric............395
znises..............395
zobală..............290
zoica...............230
zorbalîc............410
zorcu...............396
zorilă .... 330,331 zugrăvie............184
zumzet...........34
zurbagiu.........411
zurbalîc.........410
zurgălău.........418
zurleaţă.........29
zuzăt............34
zuzuescu.........34
zvîcnet..........33
zvînturatic . .   . .100
zvârcîreauă   .   . . 383
zvîrlitură.......59
zvorizmă ....         389
            TABLA DE MATERII
                                                                                   Pag-
Raportul Academiei........................................ I
Introducere.....................:......................... 1
Bibliografie................................................. 9
                                   CAPITOLUL I.
Sufixele de origine latină .                                 13
      Sufixele substantivale................................ 13
      Sufixele adiectivale...................................64
      Sufixele substantivale-adiectivale.....................79
      Sufixele substantivale-numerale.......................139
      Sufixele substantivale-adiectivale-pronominale-adver-
           biale............................................144
      Sufixele substantivale-adiectivale-adverbiale-numerale. 160 Sufixele substantivale-adiectivale-pronominale-interjec-
           ţionale .........................................169
      Sufixele verbale ...................................  177
~~ Sufixele adverbiale....................................179
                                     CAPITOLUL II.
Sufixele de origine latino-balcanică........................180
      Sufixele substantivale................... ... 180
      Sufixele substantivale-adiectivale....................189
      Sufixele adiectivale..................................220
                                  CAPITOLUL III.
Sufixele de origine slavă...................................225
Sufixele de origine generală slavă............._..........225
      Sufixele substantivale................................225
488
                                                                               _ Pag;_
      Sufixele adiectivalc.................................280
      Sufixele substantivale-adiectivale...................289
      Sufixele substantivale-adiectivale-adverbiale .... 345
      Sufixele verbale ....................................369
Sufixele de origine bulgară................................374
      Sufixele substantivale...............................374
      Sufixele substantivale-adiectivale...................376
      Sufixele adverbiale..................................377
                                  CAPITOLUL IV.
Un sufix de origine albaneză...............................378
                                  CAPITOLUL V.
Sufixele de origine neogreacă. . . .....................380
      Sufixele substantivale...............................380
      Sufixele adiectivale.................................393
      Sufixele substantivale-adiectivale . ................399
      Sufixele verbale ................................... 402
      Sufixele adverbiale................................  405
                                  CAPITOLUL VI.
Sufixele de origine turcă..................................407
      Sufixele substantivale...............................407
      Sufixele substantivale-adiectivale...................410
                                 CAPITOLUL VIL
Sufixele de origine maghiară.............................  413
      Sufixele substantivale............................. . 413
      Sufixele substantivale-adiectivale ..................415
      Sufixele verbale ....................................419
                                   CAPITOLUL VIII.
Sufixele neologisme......................................  420
      Sufixele substantivale                            . 420
489
                                                                                    Pag.
      Sufixele adiectivale..................................421
      Sufixele substantivale-adiectivale....................422
      Un sufix verbal.......................................423
                                    CONCLUZIE.
Extensiunea sufixelor.......................................424
Influenţile străine.........................................426
Sufixele de origine latină ocupă primul loc.................426
Sufixele latine pierdute în româneşte.......................427
Cauza dispariţiei sufixelor ................................427
Sufixe variante şi compuse..................................427
Categoriile gramaticale formate de sufixe...................427
Adaus.......................................................429
îndreptări..................................................430
Indice.................................,.................. . 431