M-JL 19230 PROCENT, PROMIL, INTERESE şi TEORIA CONTURILOR CURENTE DE PROFESOR LA ŞCOALA SUPERIOARĂ DE COMERCIU. BRAŞOV EDITURA LIBRĂRIEI CIURCU 1910. PROCENT, PROMIT,, INTERESE SI TEORIA CONTURILOR CURENTE DE I. C. PANŢU PROFESOR LA ŞCOALA SUPERIOARĂ DE COMERCIU. EDIŢIA a Il-a PRELUCRATĂ ŞI COMPLETATĂ. BIBLIOTECA J BRAŞOV EDITURA LIBRĂRIEI CIURCU 1910. t PREFAŢĂ. TOATE DREPTURILE REZERVATE. TIPOGRAFIA CIURCU & COMP. BRAŞOV. 1 Ia anul 1897 am publicat, în revista „Transilvania", (Anul XXV, Nr. 9 şi 10; pag. 171—214), un tractat despre conturile curente şi am extras un număr limitat de exemplare, ca să pun la îndemâna elevilor mei dela şcoala superioară de comerciu o broşurică şi astfel să fac o înlesnire oarecare instrucţiunei la studiul contabilităţii. Broşurică a fost o modestă lucrare de 46 de pagini şi era menită să nu iasă afară din cercul şcolarilor mei. Luând însă comerciul nostru de bancă un mare avânt, broşurică mea a început să fie conzultată şi de alţi particulari, cari doriau să se instruiască în ştiinţele comerciale. In chipul acesta, în scurtă vreme, s'au trecut toate exemplarele. E mult de atunci şi de şi am fost rugat din atâtea părţi, ca să tipăresc din nou acea carte, totuş d'abia astăzi mă găsesc în situaţie de a putea îndeplini acest lucru. La noi, la un popor tânăr, când se scrie o carte de ştiinţă, sau peste tot o carte de instrucţie, e bine să se ţină socoteală nu numai de pura ştiinţă; ci şi de gradul de cultură şi de trebuinţele practice ale poporuiui nostru şi totdeodată să fie astfel scrisă, în cât să poată fi folosită şi în şcoală. încă nu am ajuns acolo, ca să putem scrie două sau chiar şi trei cărţi asupra aceluiaş obiect pentru două sau trei clase de cetitori. Este adevărat, că această împrejurare detrage întru câtva din valoarea cărţii, dar n'avem ce să facem, numai aşa putem răsbi în situaţia în care ne aflăm, numai aşa putem „cu cheltuială mică materială să ajungem la rezultate mai mari"; fiind de folos mai multora deodată. Purcezând din această convingere, — în desele mele escursiuni făcute în diferite centre comerciale, în diferite contoare la comercianţi de mărturi, la bancheri, bănci şi la fabrici, atât aici la noi cât şi în România, — am căutat să mă informez şi să studiez, cum se aplică de fapt în practică diferitele ramuri ale ştiinţelor comerciale. IV Astfel, văzând aplicarea practică a ştiinţelor comerciale, adunând în parte şi terminologia întrebuinţată în practică şi ţinându-mă în curent cu desvoltarea ştiinţelor la alte popoare, am publicat mai multe cărţi speciale între care se numără şi cartea prezentă, completată la 10 coli de tipar. Ţinând socoteală de împrejurările noastre, am desvoltat mai pe larg cele două capitole dela început adecă procentele şi interesele, am adus o mulţime de exemple practice pe care le-am rezolvit, arătând purcederea la calculare precum şi rezultatele. De-asemenea am tractat pe larg depunerile spre fructificare, afacerile de cec şi clearing, instituţiile de casse de păstrare şi mijlocirea clearing-ului prin poştă, afacerile de cec la bănci şi în fine de tot amănunţit şi practic, am desvoltat scontul, reescontul şi lombardul. Jumătate din cartea mea se ocupă cu relaţiile de cont curent, lămurind, cred, destul de temeinic, acest capitol atât din punct de vedere al contabilităţii, cât şi din punct de vedere de drept şi al aritmeticei. Mi-am dat silinţa să arăt modul cel mai practic, ce are să fie urmat la calcularea intereselor în cont curent după diferitele metode. Cu deosebire am dat o mare extindere calculării cu două feluri de procent, care, în timpul din urmă, este foarte mult întrebuinţată în relaţiile afacerilor de bancă. Am arătat diferitele proceduri urmate în practică, am constatat greşelile ce se fac de mulţi practicieni, probând neesactitâţile prin rezultatele greşite şi divergente, ce se capătă şi în fine am arătat metoda corectă de calculare. Multele exemple,1) ce sunt întroduse în cartea mea, precum şi toate calculările sunt o. părticică din cursul meu predat la şcoala superioară de comerciu; ele au fost rezolvite şi controlate dj elevii mei la prelegeri în decursul celor doi ani din urmă. 0 inovaţiune, pe care însă deocamdată n'am desvoltat-o în cuprinsul cărţii, nevrând să mă abat prea mult dela modul de procedură în calculare, întrodus în practică şi în toate cărţile de specialitate, am amintit-o la pag. 96 şi o desvolt întru câtva în această prefaţă, luând de bază un exemplu din carte. In cartea mea „Ştiinţa Conturilor", publicată în 1907, scrisă şi explicată pe baza teoriei materialiste a contabilităţii, am arătat că conturile de persoane sunt conturi pur statistice, conţinând în stânga, adecă în *) Toate exemplele, afară de patra adaase la sfârşit, cari sunt luate din cărţi streine, sunt compuse şi aranjate de mine. Debit totdeauna un plus, iar în Credit un minus al averii noastre. \f Aplicând această teorie sila calcularea conturilor curente şi rezolvind e;jv mai multe exemple în decursul prelegerilor, m'am convins, că elevii înţeleg mai iute şi mai temeinic tot rostui acestor calculări. Lucrul este foarte simplu şi se reduce la două reguli generale:1) \\ 1. Fiind sumele de bani din Debitul (+) unui cont sume active . pentru noi (+), urmează în mod firesc că şi Numerii de interese reprezintă un activ sau avere pozitivă, prin urmare şi interesele vor fi , }un activ. 2. Fiind sumele de bani din Creditul (—) unui cont sume & pasive (—) pentru noi, urmează că şi Numerii dd interese sunt un pasiv sau avere negativă, prin urmare şi interesele vor fi un pasiv. Din aceste două reguli generale rezultă următoarele patru con-vt/ statări, patru reguli speciale: ţjl, a) Numerii progresivi (= Numerii de interese) din Debitul unui cont || sunt totdeauna Numeri pozitivi (+). .V b) Numerii retrograzi (— Numerii de scont şi Numerii roşii) din ; . Debitul unui cont sunt totdeauna Numeri negativi (—). c) Numerii progresivi (= Numerii de interese) din Creditul unui cont sunt totdeauna Numeri negativi (—). T d) Numerii retrograzi (= Numerii de scont şi Nrii roşii) din Cre- j:z ditul unui cont sunt totdeauna Numeri pozitivi (+). ",y Aplicând aceste patru reguli simple la exemplul nostru din carte \" Nr. IV dela pag. 102, unde este calculat după metoda progresivă cu Numeri roşii, şî arătând aici numai Numerii (să se urmărească cu > - toată băgarea de seamă exemplul la pag. 102) avem: Debit + Credit — Numeri de interese: + 4732 Numeri de interese: —2625 + 612 -5514 + 983 ^ -3085 + 1567 — 324 + 300+ 8L94 " - 1695 Numeri de scont (roşii) - 110 — 170- 13413 - 1058— 1168 Numeri de scont (roşii): + 228 + 7026 + 140+ 368 — 13045 4S —-- . '1. 0 Partea aceasta din prefaţă se va înţelege numai dupăce se va fî per- v curs din carte materialul dela pag. 83 — pag. 109. VI Avem deci în total Numeri pozitivi în Debit: + 7026 „ negativi „ Credit: — 13045 rezultă aşadară un sald de Numeri negativi: — 6019,din care sald, dividat cu divizorul fix pentru 6%> adecă cu 60, se capătă 6019:60= 100'32 franci ca interese negative, adecă de scris în partea Creditului (—) din contul curent. Acest rezultat este identic cu rezultatul dela pag. 102. Să luăm exemplul Nr. VI, dela pag. 104, unde e o calculare retrogradă: Debit + Credit — Nri retrograzi (de scont):— 191 Nri retrograzi(<\e scont): + 75 — 108 + 768 - 378 + 1393 6493 + 1390 -1010 +1812 -5290 + 1047 -6781 + 1531 -3300-23551 + 1940+ 9956 Nri progresivi de corectură pe 180 de zile dela sumele de bani din Debit f. 1698603 + 30575 + 7024 Nri progresivi de corectură pe 180 de zile dela sumele de bani din fîrP.dit f. 12778 -23000 — 13044 Avem deci în total Numeri pozitivi în Debit: + 7024 negativi „ Credit: — 13044 rezultă aşadară un sald de Numeri negativi — 6020, care sald, dividat cu 60, ne dă 6020 : 60 = 10035 franci ca interese negative, adecă de scris în partea Creditului (—) din contul curent. Acest rezultat este identic cu rezultatul dela pag. 104. Să luăm mai departe exemplul Nr. VII dela pag. 108, unde e o calculare după metoda de scară mai obişnuită în practică. Debit + Credit Nri progresivi (de int.) + 185 Nri progresivi (de int.) -— 30 + 394 - 113 + 145 — 427 + 532 - 66 + 233+ 1489 -1327 Numeri retrograzi s^au - 2878 de scont — 21041) — 11 t-*615 - 322 — 89 — 143 — 5406 Avem deci în total Numeri în Debit: ■ „ Credit: 615 (au devenit negativi în urma 5406 corectărei dela — 2104) rezultă aşadară un sald de Nri negativi: — 6021, care este identic cu rezultatul de pe pag. 108. In fine, să luăm exemplul Nr. VIII. dela pag. 109, unde e calculat după metoda de scară, întrebuinţată mai rar în practică: Debit + Credit Nri progresivi de int.: + 185 + 185 'Nri retrograzi de scont: — 4362> — 192 — 195 — 823 — 638 Avem deci în total Numeri în Debit: „ Credit: Nri progresivi de interese: — 5406 Nri retrograzi de scont: + 23 — 5383 638 (au devenit negativi în urma 5383 corectărei dela — 823) rezultă aşadară un sald de Nri negativi: — 6021, care este identic cu rezultatul dela pagina 109. 0 Aceşti Numeri în contul Nr. VII dela pag. 108 s'au scris pentru corectare în partea de Credit a Numerilor, dar aici ne ţinem de regula noastră simplă b). 2) Aceşti Numeri în contul curent Nr. VIII la pag. 109 s'au scris pentru corectare în partea de Credit a Numerilor. Noi aici ne ţinem de regula simplă b). vin Calcularea în felul acesta, deşi logică, clară şi foarte lesne de înţeles, totuşi nu se găseşte introdusă nicăiri în practică şi nici în cărţile de specialitate1). Lumea încă şi acum se ţine de formalismul, întrodus de multă vreme, deşi explicarea prin exemple din această prefaţă este cu mult mai simplă şi mai clară, bazată pe cele mai elementare cunoştinţe de aritmetică.2) Nici eu nu am întrodus-o încă în textul cărţii, nevrând să mă abat deocamdată dela procedura de calculare, uzitată în practică. Amintesc acest fel de calculare în prefaţă — ne având o foaie specială românească, care sădea loc şi la astfel de discuţii şi cercetări — ca o calculare corectă, carea negreşit va face cele mai bune servicii în şcoală, deoarece se poate explica prin patru reguli scurte şi foarte simple. # Aranjarea materialului în cartea de faţă este cu totului tot nouă. In partea I. şi II. aduc foarte multe exemple, cari toate sunt pe deplin rezolvite, iar în partea a treia, spre deosebire de alte cărţi germane şi franceze; am adaus probleme, cari au să fie rezolvite, arătând rezul- itatele parţiale de Numeri, curtaj, comisiune şi spese şi în fine arătând şi rezultatul total. Această împrejurare va fi de folos cu deosebire începătorilor şi acelora, cari vor voi să se iniţieze singuri în calcularea conturilor curente şi le va da prilej, să facă bune deprinderi contro-lându-se în privinţa rezultatului. Observând, că în practică s'au întrodus fel de fel de termini, unii nu tocmai corespunzători, iar alţii greşiţi, i-am supus unui control sever şi am ales terminii cei mai potriviţi atât generali, cât şi speciali româneşti. Până la publicarea unei termmalogii mai mari şi complete, 1 pentru care adun material de mai multă vreme, se va putea orienta orişicine în mare parte şi după terminii folosiţi în cartea aceasta. 0 unificare a terminilor comerciali este de dorit. E timpul ca în publicaţiile noastre să înceteze multele neconsecvenţe, căci şi azi vedem prin bilanţuri publicându-se expresia: contabil, apoi scont şi îndată reescompte, sau comptabil şi escont etc, deasemenea cuvântul cambiu, în loc de cambie, sau combinaţia de tot neromânească: Giro-Conto, în loc de contul\de giro sau de gir, întocmai cum am zice Cassa-Conto, în loc de Contul Cassa etc. *) 0 bibliografie a scrierilor streine conzultate se găseşte la sfârşitul acestei cărţi. 2) Regulele de mai înainte se pot aplica şi la două feluri de procent. 9 ^ ix f :|| Astfel am căutat să întrebuinţez terminii comerciali cei mai | -J| potriviţi, să dau definiţii scurte şi clare şi să explic şi să tractez :i î| întreg materialul, întru cât s'a putut, într'o limbă poporală. < l|§ Ca încheiere, recomand cartea mea tuturora, cari se interesează de |U afaceri de bancă, sau au daraveri cu diferitele casse de economii şi H? bănci, precum şi funcţionarilor în branşa comercială, cari doresc să se tină în curent cu ştiinţa. Acest lucru este neapărat de lipsă, căci făcând cineva an de an câte un mic extras, din ceeace a f< ; învăţat în şcoală, ajunge în cele din urmă la un extras aşa de ne- |j | > însemnat, încât afară de partea pur tehnică, o simplă rutina, nu va |, i mai şti nimic, nu va fi la înălţimea chemării sale şi nu se va \ t deosebi de locul locului de rutinarii, cari n'au învăţat nici când o [ " şcoală sistematică. Un funcţionar, care nu se ocupă cu specialitatea sa şi dupăce f a ieşit din şcoală, unul care nu ceteşte, dovedeşte că nu se preţueşte f pe sine şi nu pune preţ nici pe interesele maimarilor săi; un astfel J [. . de funcţionar nu merge înainte, dar nu stă nici pe loc, ci — de \ I ^rbunăseamă — dă îndărăpt. Braşov, i Martie IQIO. Autorul. ? Grfeseli observate: La pagina 4, în titula §. 3, să se cetească mărfuri. „ 6, şirul al 13-lea de sus, în loc de matrică,. să se cetească metrică. „ ; 17, şirul al 13 lea de jos să se zică: venitul pe cei 10 ani din urmă. „ 16, jos rezultatul este: 8*125%. „ 26, şirul 16-lea de sus în loc de adasul să se cetească adausul. „ 64, şirul întâiu de jos în loc de ile să se cetească zile. P. S. Să se rectifice în cartea mea „Ştiinţa Conturilor", publicată în 1907, următoare greşeli; La pagina 270, şirul al 13-lea, cursul este 19*13. „ „ 274, cazul cu data 17 Novembre, are să fie trecut invers: ~: Următorii la G. Dobrescu etc. apoi să se zică: nu debităm C2_. Efecte de primit ci CiL In-terimal, (să se compare şi cu cazul din 20 Novembre, cu care stă în legătură). 9^- Greşeli în prefaţă: I. Procentul şi Promilul. In prefaţă la pagina IV, rândul al 2-lea de sus, în loc de terminalogia, să se cetească terminologia. La pag. VIII, rândul al 10-lea de jos, în loc de terminalogii, să se cetească terminologii. * §. 1. Consideraţii generale. Sistemul decadic de numerare, având ca bază numărul 10 şi multiplii săi 100, 1000, etc, ne înlesneşte foarte mult o calculare repede şi acomodată pentru viaţa de toate zilele. Tocmai de aceea aproape toate ţările civilizate şi-au întocmit măsurile de pond şi de capacitate precum şi monetele după sistemul decadic şi astăzi vedem, că în comerciul universal, preţul mărfurilor, adausurile diferite şi scăderile din preţ şi din pond, se exprimă de obiceiu în raport cu 100 sau cu 1000 de unităţi. Nu numai în lumea comercială dar chiar şi în ştiinţă, şi cu deosebire în economia politică, în finanţe şi în statistică îie folosim, aproape la fiecare pas, de continue comparaţiuni, raporturi - şi proporţii cu numerii 100, 1000, 10,000 etc. Dacă zî£em d. e., că am câştigat la o afacere 15%, aceasta însemnează, că dela fiecare 100 de coroane, mărci sau lei, ce i-am întrebuinţat în negoţ, am câştigat 15 coroane, mărci sau lei. In cazul de faţă, am făcut o comparaţie cu 100 de unităţi, deci avem o cal-< culare la sută, o calculare de procent. Dacă zicem însă, că mortalitatea îiitr'un oraş a fost de 2o%0 într'un anumit timp, aceasta însemnează, că tot dirjtr'o mie de oameni au murit 25 şi fiindcă aici s'a făcut comparaţia cu 1000 de unităţi avem o calculare la miie, sau promil Numărul, care arată, câte unităţi sunt a se calcula pentru fiecare sută se numeşte procent şi se scrie mai prescurtat: % (adecă punându-se 1 între două nuli %), iar promilul, scris mai prescurtat: %o, °% (adecă punându-se 1 între trei nuli %0) este acel număr, care arată, câte unităţi sunt a se socoti pentru fiecare miie. Fiecare procent sau promil se poate deci considera ca un numărător al unei fracţiuni, al cărei numitor este 100 sau 1000. Dacă zicem d. e. 4%, asta însemnează, că 4 se rapoartă la 100 sau 4:100 sau Viooî deasemenea 3%o însemnează 3 la o mie, 3:1000 sau 3/l0oo; mai departe 1% = 10%0; l°/oo = 7io%-P*nţu: „Procent, Promil", Ed. II. + — 2 — Calculul procentelor şi promilului are diferite aplicaţiuni la diverse afaceri comerciale, finanţiare şi la lucrări statistice, de aceea, înainte de a întră în tractarea amănunţită a acestui calcul, vom explica pe scurt cei mai de căpetenie termini comerciali, cari indică diverse afaceri, operaţiuni şi calculări, aplicate foarte des în comerciu. §. 2. Termini comerciali generali. Acord sau concordat se numeşte o învoială făcută pentru aranjarea unui comerciant încurcat în afaceri, uneori nu din vina lui, spre a se evita perderi prea mari, prin declararea unui faliment. Creditorii, caută să facă aranjamente potrivite faţă cu o casă de comerciu, care ar fi nevoită să falimenteze. Se pot prelungi scadenţele plăţilor, se dă moratoriu, sau se poate face o învoială, că să se mulţămească fiecare creditor cu un atâta la sută din pretensiunea sa. (Vezi exemplu 11). Agio este adausul (prime, bonification), iar disagio (perte) este perderea, ce.se iveşte în comerciul cu bani, când d. e. o monetă de aur e mai scumpă ca aceeaş monetă de argint sau de hârtie şi din contră. Dacă în Italia 100 lire de aur se plătesc cu 106 lire de hârtie se zice că aurul are un agio de 6%, căci 100 lire de hârtie valorează numai 94 lire în aur. Agio poate fi şi între monete din două state d. e. între Italia şi Franţa (vezi exemplu Nr. 5.). Anuitate se numeşte o sumă fixă ce se plăteşte anual pentru amortizarea sau stingerea unui împrumut şi anume se plătesc interesele curente şi un anumit procent din capitalul împrumutat. Se face o regulă pentru plătirea datoriei în decurs de mai mulţi ani, care se numeşte plan de amortizare, plan de stingere. :" Bonificaţie se numeşte orice scăzământ, ce se acoardă, dacă marfa sosită nu este corăspunzătoare, nu e conform probei, sau conform învoielii avrfte. Cauţiunea, garanţia pusă pentru luare de întreprinderi în licitaţie sau pentru ocuparea unor anumite slujbe de încredere: cassieri, perceptori de dare etc, se condiţionează adeseori în procente; supraoferte, după ce s'a încheiat licitaţia, se pot face, până într'un anumit timp, adăugând Un 10% sau mai mult peste preţul stabilit prin licitaţie. Darea pentru inmobilii (moşii: pământuri arabile, păduri, case, lacuri etc.) în unele state se socoteşte în procente dela venitul brut sau net al inmobilii lor; deasemenea darea suplementară, adausuri, X ' —3 — laruneuri câtră stat, judeţ sau comună. Darea de cult sau pentru rdiferite instituţii şi institute create d. e. spitale, sanatorii, şcoli speciale, musee etc. încă se poate stibili în procente în raport cu darea generală. Dividendă, dividend se numeşte partea de profit ce se dă acţionarilor în raport cu acţiunile, ce le posed la vre-o societate pe acţii sau comandită pe acţiuni. Supradividendă, extradividendâ se nu-jmeşte un plus, ce se dă acţionarilor peste o dividendă fixată de mai . înainte; se stabileşte d. e, 5% sau 6% dividendă şi dacă întreprinderea merge bine, se dă un adaus peste acest procent. Date statistice se compun tot pe baza procentelor. Astfel de date se refer la populaţia unei ţări, provincii, judeţ sau oraş, la cultura ,. locuitorilor, la export, import, transit; raportul statistic cu privire la teren; pământ arabil, păduri, livezi, mine, lacuri etc. Dobândă, interese sau camătă se numeşte o bonificaţie pentru folosirea unui capital împrumutat. Proviziune sau eomisiune este o remuneraţie (plată, bonifica-ţiune), ce se dă comisionarului (esecutorul unei însărcinări a unei comisiuni, a unei comande sau a unui ordin), din partea unui comitent :(dătătorul însărcinării), pentru îndeplinirea unei comande, unui ordin, .de regulă ordin de cumpărare sau de vânzare (consemnatar, con-__şignatar) sau de transportarea mărfurilor (speditor). Proviziune pentru încassarea unor efecte, poliţe, numita şi incasso, incaş, se dă persoanei căreia îi trimitem efecte, poliţe, obligaţii etc, ca să ni le încasseze şi suma să ni-o trimiiâ. Rentabilitate (sau chiar rentă) se numeşte venitul anual curat '.. &1 unui capital, d. e. venitul unor efecte. Căutarea efectului, care -. aduce mai mare rentă, se numeşte arbitraj asupra rentabilităţii. Samsarie, curta/, misitie, brokerage este o bonificaţie, ce se "dă samsarului, curtierului, midtului, brokerului (se mai zice agent de schimb, agent de mărfuri, şi sensal, uneori dragoman) pentru mijlocirea /. de afaceri şi pentru înlesnirea încheerii lor. Scont, discont, escont se numeşte dobânda ce se subtrage dintr'o sumă, scadentă mai târziu, de regulă la poliţe şi la facturi. La calculul procentelor îatâlnim numai scontul de cassa, acordat la plătirea , contantă (cu numărar) a facturilor. Cu scontul în acest sens se aseamănă ; şi amortizarea anuala, scăzută la inventar pentru depreţierea mărfurilor şi cu deosebirea a mobiliarului etc Scontul de poliţe se va tracta separa: ,a , Ia calculul intereselor-(§ 21). Tantiemă se numeşte o bonificaţie, ce se dă directorilor şi funcţionarilor în afaceri mari comerciale ca participare la profitul afacerii, pe iângă salarul lor (la bănci, la fabrici şi alte întreprinderi). Vârsăminte se numesc plăţi parţiale dintr'o* sumă de plătit promisă; la societăţi pe acţiuni nu se plăteşte deodată întreaga sumă nominală a acţiunilor, ci se fac diferite vărsăminte, exprimate în procente la anumite termine d. e. 10% la subscriere, 30% după 2 luni etc. Sunt acţiuni, cari nu se plătesc întregi multă vreme şi astfel distingem nominal subscris şi nominal real al acţiunilor. Capitalul acţionarilor este deplin vărsat, când acţiunile sunt complet achitate. §. 3. Termini în comerciul de marfă. Delcredere (ducroire) este o bonificaţie, ce se acoardă comisionarului de vânzare adecă consignatarului (consemnatarului), pe lângă comisiune, pentru o garanţie mai mare, ce o ia asupra mărfurilor primite spre vânzare şi vândute. Delcredere se acoardă, când consigna-tarul ia asupră-şi garanţie şi pentru persoanele, cărora le-a vândut marfa consignata (consemnata), că vor plăti; cu alte cuvinte consigna-tarul stă bun (stare delcredere) că trimiţătorul mărfii adecă consignantul îşi va încassa banii dela diferinţii cumpărători, cărora le-a vândut consignatarul. Daraua, taraua (T*) este greutatea ambalajului. (= învălitoa-rea mărfii: saci, coşuri, lăzi, butoae, sticle, paie etc.) Dacă ambalajul se cântăreşte în realitate, atunci această greutate se numeşte: taraua reală, tara originală, spre deosebire de taraua vamală, legală sau procentuală, care se exprimă în procente din bruto. Ar fi şi greu, ca la vămuiri, să se ia taraua reală, de aceea, pe baza experienţei, s'a format un uz, o uzanţă (tara uzuală), de a se calcula un atâta la sută tara, după felul împachetării d. e. 12% la butoaie etc. Procentele taralei se văd din tariful vamal. Sunt mărfuri, cari se ambalează în cutii, sticle etc. şi astfel ambalate se pun într'o ladă mai mare, într'un bal mai mare; în acest caz avem o supratara, o extratara, Greutatea brută, (Brutto, Bî^, B^.; sporco, S"), greutatea amestecată, -este greutatea unei mărfi dimpreună cu greutatea ambalajului. Greutatea netă, netto (N*£° N*2), greutatea curată adecă greutatea mărfii fără ambalaj. Neto se află dacă scădem taraua din bruto. ^ Leca/y culaj, decalo, este o bonificaţie de pond sau de hectolitru pentru perderi la mărfuri, lichide sau moi, (scurgere, pre-lingere, uscare). Pond bun, don, (bon poids. Gutgewicht) este o bonificaţie în pond, fjje o acorda fabricanţii angrosiştilor şi aceştia detiiliştilor, pentru a fi «despăgubiţi de anumite perderi de pond, întâmplate la vânzare cu cotletul sau cu măruntul. -.y Refacţie, fusti, calo este o bonificaţie de pond, ce se acoardă pentru părţi de marfă, ce nu se întrebuinţează (cotoare la stafide sau 'la struguri), s'au se consideră că se strică (la diferitele delicatese). :Sub refacţie se poate înţelege şi o bonificaţie, ce o primim dela tren, pentru transporturi mari, sau în fine o rebonificaţie de vamă. Rabat (dela ital. rabattere a scădea din nou; în Franţa se numeşte rabais şi escompte); se numeşte un scăzământ din preţ, cel acoardă fabricile la vânzări mai mari grosiştilor şi peste tot clienţilor ;buni, cari de mult stau în relaţii de afaceri cu o fabrică. Rabatul în Unele afaceri se socotea in natură; chiar şi azi sunt mărfuri rabatate în natură d. e. cumperi 10 bucăţi de o marfă oare care şi plăteşti .9 bucăţi sau cumperi 10 bucăţi şi primeşti 12 bucăţi etc. In ţara Bârsei (la Braşov, Săcele) şi în România, la munte, se numeşte radeş un adaus în natură (cam 2%) în comerciul cu vite mărunte: oi, berbeci, -Hoaiei aşa că d. e. cumpăr şi plătesc 100 de berbeci şi contractez doi herbeci pe deasupra, ca radeş, şi astfel primesc 102 berbeci. Scont, escont, di scont, disconto (în Hamburg se numeşte şi decort) este* un scăzământ, calculat din valoarea mărfii, dacă cumpărătorul plăteşte factura inmediat, sau peste tot, dacă plăteşte înainte de termin. Se ştie, că mărfurile au în comerciu un termin de plată de 2, 3, 4. 6 şi uneori mai multe luni şi chiar preţul este aranjat pe astfel de termine. Pe când rabatul e o bonificaţie pentru angrosişti, ;; pentru ca şi ei să poată acorda clientelii lor unele avantagii, pe atunci scontul este o dobândă scăzută pentru plata anticipată. De aceea şi există ;.:î*iulte cazuri, unde în aceaş factură se acordă rabat şi totdeodată şi scont. §. 4. Termini pentru spese de afacere exprimate în procente. ";\ Asigurare, primă de asigurare este o bonificaţie, ce o plăteşte V asiguratul asigurătorului (societatea de asigurare) pentru rizicul, ce #-1 ia asupră-şi. Contractul încheiat între ei se numeşte poliţă (police. polizza) de asigurare. Dacă se renunţă "la o asigurare făcută, atunci asigurătorul dă înapoi o parte din prima de asigurare şi această întoarcere a primei se numeşte storno sau ristorno. Avarie se numeşte paguba, ce se naşte prin stricăciuni său deteriorări ivite la mărfuri în decursul transportului, cu deosebire la transportul maritim. Calcularea avariei şi împărţirea pagubei se numeşte dispaşe; persoanele experte, cari fac dispaşa se numesc dispaseri şi capătă 6 remuneraţie, cam 1% (dispaşe), dela asigurător şi asigurat în părţi egale. Cărăuşie, chirie de transport, fraht se numeşte suma, ce so plăteşte pentru transportarea mărfurilor. La transportul maritim se numeşte navlu. Există tarife de transport, mdicându-se plata pentru % de kilograme (quintal, q = maja mâtrică), sau pentru %0 de kgr. (tonă, t), la o anumită distanţă după felul mărfii. Primaj (Kaplaken) este un adaus exprimat în procente, la frahtul maritim (navlu), care adaus, mai demult se da căpitanului corăbiei, iar de present se dă proprietarului corăbiei, armatorului. Profit şi perdere. Profit se numeşte diferinţa între preţul de cumpărare şi cel de vânzare, dacă acesta din urmă este mai mare; iar dacă preţul de cumpărare a fost mai mare, atunci avem perdere. Vama este o taxă, ce o încasează statul, când o marfă străină, trecând graniţa, întră în ţară. Vama se plăteşte în monetă de aur. Când, pentru a ne preocupa aurul, de lipsă, trebue să dăm mai multă monetă de argint sau de hârtie, se zice că aurul are agio. (Vamă poate fi şi de export şi de transit). §,5. Calcularea procentului şi promilului privită din trei puncte de vedere. Mărimea, dela care avem să calculăm procentele, o numim sumă, capital sau cantitate, care după împrejurări poate fi bani, kilograme, litri etc, şi o însemnăm, pentru desvoltarea explicărilor cu litera G; procentul sau promilul îl însemnăm cu litera p, iar suma procentelor, valoarea procentelor sau produsul îl însemnăm cu s. Suma procentelor (a promilului) sau produsul este mărimea aceea, ce o căpătăm, calculând im atât la sută sau la mie dela o cantitate dată. Pe lângă aceste trei mărimi (C, p şi s) mai avem să luăm în con-î?"şiderare la acest calcul şi numărul fundamentalsau baza 100 sau 1000. Cum vedem, din cele spuse până aci, la calculul procentului sau -al promilului, avem eu totul patru mărimi. Dacă cunoaştem trei din S%ceste mărimi totdeauna putem afla pe a patra printr'o simplă proporţie, 5; prin regula de trei. Cantitatea (suma sau capitalul), dela care avem să calculăm procentele, se poate înţelege în trei feluri, ceeace corăspunde la trei moduri deosebite de calculare, după cum se va lămuri din exemplele, ce urmează: Cazul I. Cantitatea este curată, adecă fără adaugerea sau fără scăderea procentelor. Să zicem, că avem să calculăm 2% samsarie dela Lei 4200.—. (Avem raporturile:) Dacă dela Lei 100 luăm Lei 2 samsarie atunci dela „ 4200 x căpătăm samsarie ?, . (Raportul edirect,deci avem proporţia:) 4200 l 100 = x l 2 - , , 4200V2 v din care rezultă ca suma procentelor x = 1§I m iii 100 Lei 84"■ Modul acesta de calculare, când cantitatea e dată curată, se numeşte calcularea procentelor la sută. întrebuinţând pentru cele trei 'mărimi semnele amintite mai sus, avem pentru calculări la sută următoarea proporţiune* generală: C l 100 = s :p Cazul 2. Cantitatea este 'mărită sau adausă cu suma procentelor (C+s). Luând din exemplul nostru de mai înainte cantitatea (L 4200) mărită cu suma procentelor (L 84) avem: L 4284. Fiindcă aici este vorba despre o cantitate mărită, deaceea, pentru a purcede pe deplin corect, trebue să luăm şi numărul fundamental mărit cu procentul (100 -j- 2), căci se ştie, că numai mărimi de acelaşi fel se pot compara între ele într'un raport (aşadară două mărimi curate 4200 ! 100 sau două mărimi mărite 4284:102). (Avem raporturile:) Dacă dela Lei 102 luăm Lei 2 samsarie „ „ 4284 x (Raportul e direct, deci avem proporţia:) 4284:l02=x:2 4284X2 o, —102—^ de unde rezultă ca suma procentelor x Modul acesta de calculaţiune, când cantitatea dată mărită, se numeşte calculaţiunea procentelor în afară de sută, peste sută, (en dehors). întrebuinţând literile de mai înainte şi pentru căzui al doilea, adecă la calculări peste sută, avem următoarea proporţie generală: (C + 5): (100 +p)= s:p sau dacă (C + s\ adecă cantitatea mărită o numim Cx c,i (ioo+p)= s:P Q X p deci s = -^qq adecă: suma procentelor peste sută se află dacă înmulţim cantitatea mărită cu procentul dat şi împărţim cu 100 -j- p. Cazul 3. Cantitatea este micşorată cu suma procentelor (C— s). Luând din exemplul nostru de mai înainte cantitatea (L 4200) micşorată cu suma procentelor (L 84) avem L 4116. Fiindcă aici este vorba despre o cantitate micşorată, de aceea pentru a purcede pe deplin corect, trebue să luăm şi numărul fundamental micşorat cu procentul (100—2), căci este ştiut că numai mărimi de acelaş fel se pot compara între ele într'un raport (aşadară două mărimi curate 4200:100 sau două mărimi micşorate 4116:98). (Avem raporturile:) Dacă dela Lei 98 luăm Lei 2 samsarie „ „ 4116_x (Avem proporţia:) 4116:98= x:2 4116 Y2 de unde rezultă ca suma procentelor x =-—= 84"— 98 == Modul acesta de calculare, când cantitatea e dată micşorată, se numeşte calculaţiunea procentelor în lâuntrul sutei, în sută (en dedans). întrebuinţând literile de mai înainte şi pentru cazul al treilea, adecă la calculări în sută, avem următoarea proporţie generală: (C — s) : (100—p) = 8 : p sau dacă (C — s), adecă cantitatea micşorată o numim C2 C2 : (\00-p) = sip C X P deci s = ţQQ__^ adecă: suma procentelor în sută se află, dacă înmulţim cantitatea micşorată cu procentul dat şi împărţim, cu 100—p. Vedem, că în toate trei caşurile rezultatul este acelaş, adecă L 84 şi aşa ar trebui considerate calculările şi în practică. In cazul Iiu am comparat cantitatea curată cu număra! fundamental 100 (curat) » » H-lea „ „ mărită „ „ ioo-f-p (102) „ „ IlI-lea „ „ micşorată „ „ 100—^(98) 9 — P . Desi o calculare corectă se capătă numai judecând totdeauna atacă cantitatea e curată, mărită sau micşorată şi apoi aplicând după ;euviinţă şi raţiune una din cele 3 feluri de calculări, cu toate acestea |a practică, pentru uşurinţă în iuţalâ, se întrebuinţează de regulă fJCteicularea luându-se de bază numărul 100. Pentru a lămuri aceste calculări vom tracta separat fiecare mod de calculare şi vom face totdeauna şi o comparaţie între ele (în §§. 6 — 11). f. §. 6. Procent şi promil dela (sau la) 100 şi 1000. ilfff illl Folosind tot semnele de mai înainte vom zice: Suma, capitalul sau contitatea, dela care vom face o calculare de procente o vom însemna cu litera C, care, după împrajurări poate reprezenta diferitele unităţi precum: bani, kilograme, litri, persoane, locuitori, animale şi alte unităţi ce vin în calculări comerciale şi statistice; procentul îl vom însemna cu p, iar produsul, valoarea procentelor sau suma procentelor cu litera s. Astfel avem comparaţia: Dacă dela 100 de unităţi se iau.......p unităţi atunci „ C (care e> sau /0 + 50% X 200 sau 100% + 100% Exemplu 2. a) Cumpăr azi o marfă cu Lei 3250'— dacă o plătesc cu bani gata (contant) îmi lasă vânzătorul un scont de cassa de 4%; cât voiu plăti? în acest caz scontul este s adecă suma procentelor, şi prin ur- mare 3260Xi_ = iao le, 100 deci marfa costă pe credit Lei 3250*— scăzând 4°/0 scont . . . 130 — cu bani gata va costa. . Lei 3120*— C Exemplul acesta se poate rezolva şi după formula s — X P- Aflăm mai întâiu scontul cu 1%, ceeace se face, dacă împărţim suma de L 3250 cu 100 şi apoi înmulţim cu procentul 4. 1% scont = L 3250 4% „ = „ 130 — sau de 4 ori L 3250 5% 16250 sau de 5 ori L 32*50 etc. -f% scont = 32^50 : 2 = 16*25 = 3250 : 4 sau lt>-25 : 2 = 3250 ! 8......: -0/ T >° Jlo/ 8 /O 8-125 40625 etc. Exemplu 2. b) Am un bal1) (pachet mare, teanc) de marfă, care cântăreşte brut kg. 2714; care va fi greutatea netă, dacă se calculează 12% taraua? 1% = 27*14 kg. 12% = 27*14 X 12 = 325-68 kg taraua. Scăzând taraua din greutatea brută, căpătăm greutatea netă. Exemplu 3. Cumpăr o marfă cu suma de franci 4280; cât va face proviziunea, ce o plătesc comisionarului, dacă învoiala e făcută pe2|%? 1% = f- 42-80 2% = „ 4280 X 2 = 85-60 f. r= 4280 : 3 = 14*266 ±0/ _?_o/ 3 /° prin urmare 14-266X2 28-53 = 28*53 24% proviziune = 114*13 f. Dela acelaş exemplu calculată proviziunea cu -f-%* 1% = f. 42 80 -|% = 42*80 : 6 = 7 133 Ao/o _ 7-133X5 = 35-66 f. Exemplu 4. Intr'o clasă primară, sunt şcolari buni 24%, mijlocii 61% şi răi 15%; câţi şcolari sunt de fiecare fel, dacă clasa are 72 de şcolari? 72 1% din 72 de băeţi face adecă 0*72 *) Balot = pachet mai mic. deci 0*72 X 24%, = 17-28 sau cu corectură1) 17 băeţi buni 0 72 X 61 = 43*92 „ 44 „ mijlocii 0*72 X 15 = 10*80 „ 11 „ răi 100% = 72*- 72 Exemplu 5. Cursul „schimbului" (change) la Paris arată astăzi pentru Italia 99*25, 2) ceeace însemnează că: 100 lire ch&que se schimbă la Paris cu franci 99 25 deci 100 franci valorează în lire Italiene 100*75 Din aceasta cotă rezultă că francii au un agio (prime) de %% iar lirele au un disagio (perte) de %%. Dacă ar schimba cineva în aceste condiţii un cec de franci 20.000 cu un agio de %% ar primi 20.150 lire, căci 1% din 20.000 = 20Q-— Vî% » = 100- VZ/o „ = 50- deci %% „ = 150*— agio. Dacă ar schimba cineva 20.000 de lire după cursul de mai înainte, va să zică cu %% disagio ar primi numai 19850 de franci. Exemplu 6, Asigur o casă în contra focului pe suma de Cor. 4800 şi plătesc primă de asigurare l^%0pean. Cât face asigurarea ? *) Când e vorba de persoane la socoteli de felul acesta, se ia corectura de lipsă, fâcându-se întregi; deasemenea se ia corectura la întregi când e vorba de animale sau obiecte, cari numai întregi se pot afla d. e. vite, case etc, la kilograme sau la bani se ia de regulă corectura pentru două, eventual trei decimale. 2) Se ştie că Italia are tot sistemul francez monetar, deci s'ar părea că totdeauna 100 de lire ar trebui să fie primite în 100 de franci, ceeace s'ar zice, că lirele sunt al pari cu francii. Relaţiile comerciale, finanţiare şi politice precum şi raportul între oferta şi cererea de bani, înfluinţează în continuu asupra cursului. Urmărind cu atenţiune cota „schimbului" (change) dela bursa din Paris, putem observa continue fluctuaţiuni de curs. Aşa d. e. înainte cu câţiva ani? Italia era cotată cu un disagio de 5—6%; altădată s'a observat că Belgia era cotată la Paris cu un mic agio. Mai înainte vreme pieţele cu valnte de franci erau cotate ă vue cu un atât la % prime sau perte, iar uneori pair (al pari). Piesele de (tur încă pot avea agio faţă de monetele de argint sau faţă de banii de hârtie din aceeaş ţară. Este bine cunoscut că în România înainte de introducerea, etalonului de aur exista un agio 18—20%. Şi azi în Italia, dar cu deosebire-în Grecia este un agio destul de mare la aur. 1 °/ L /oo U /oo — 14 — din Cor. 4800 = 4-80 a patra parte = 120 face = 6'— sau aranjând după formulă: , = 4800 X 1-25 = 6 coroane 1} 1000 ■ Exemplu 7. Numărul mijlociu al mortalităţii anuale (luându-se de bază 10 ani) se numeşte în statistică: coeficientul mortalităţii. Dela anul 1891—1900 s'a constatat pentru Europa numărul morţilor (coeficientul) pentru 10.000 de locuitori în următorul chip: în Norvegia mor anual 163 persoane din 10.000 de locuitori Franţa Germania Austria România Ungaria Rusia europeană 215 222 266 293 299 334 Din această statistică la 7 state se vede, că coeficientul cei mai mic îl are Norvegia şi cel mai mare Rusia. Luăm România cu coeficientul 293. Aceasta însemnează, că din 10.0002) mor pe an cam 293 persoane, adecă 293 la 10.000 (ar trebui scris 1 între patru nuli) ceeace e egal cu 29*30%0. In Ungaria coeficientul este 299 de persoane la 10.000 adecă 29'9%o sau cu corectură aproape 30%o. Tema: Care e mortalitatea anuală în Ungaria luând promilul 30%0 şi locuitorii cam 19,240.000? 1%0 = 19240 deci 30% 19250 X 30 = 577.200 *) Se poate rezolva şi altfel: aflăm întâiu pentru 10%0 şi căpătăm 48 cor. şi, fiindcă 1V4 este a opta parte din 10, deaceea pe 48 îl împărţim cu 8 şi căpătăm tot 6 coroane] tot asemenea peitru â-g0/^: aflăm întâi pentru 10%0i.şi ce căpătăm împărţim cu 4 căci 2% este a patra parte din 10. Astfel de proceduri, deşi arătate de unii teoreticieni, nu se recomandă pentru viaţa practică. 2) Când cazurile de moarte se referă la o anumită boală, atunci compara-ţiunea se poate face cu o suma şi mai mare de locuitori, aşa d. e. cetim: „In Anglia au murit anual 800 de persoane de cancer la 1 milion de locuitori", sau; „In Ungaria au murit 3277 de persoane de tuberculoză dintr'un milion de locuitori". Comparaţia este 800:1.000.003 (sau 8:10.000) şi 3277: 1.000.000, sau 32 77:10,000; aici se vede, că nu e raţiunea de a zice: 32-77 persoane, de aceea se face comparaţie cu 1 milion şi se zice ca mai sus, că „3277 de persoane din l milion". 15 Exemplu 8. Cumpăr printr'un samsar (curtier) nişte scrisuri fonciare de Cor. 5467.60; cât voi plăti samsarului, dacă s'a stabilit un curtaj (samsarie) de %°/oo? l<>/ ' — 54676 sau luând corectura Cor. 5*47 1/ 0/ 12 /OO 54676 : 2 = 2-7338 adecă 273 Exemplu 9. Cât face %o%o curtaj dela cumpărarea unor poliţe în valoare de fr. 25800*—? 25800 X Vio _ 258 X Vio s = 1000 10 sau calculat în mod practic: 258 X 4 iAOO t — = 10*32 franci. 100 -• :lîîti: NU 1°/ 25-8 Mi %0%o = 2*58 %0%0 - 2*58 X4 = 10-32. Exemplu 10. a) Regatul Ungaria are un teritoriu de 324 877 km.D, împărţit astfel: 42% sunt arături, 23y2% păşuni şi livezi, 1%% grădini, peste 1% vii, 29% păduri, aproape %% trestiişuri (bălţi) şi '2%% teritorii neproductive. Rezolvire: 1% = 324877 km.D 42% = 136448*34 km.D arături etc. Exemplu 10. b) Regatul România are un teritoriu de 131.350 km.D, împărţit astfel: 21.1% păduri, 375 arături, 10"7% păşune, 4'6%, fânaţe 1"6%, livezi şi vii, 24.5% teritoriu necultivate. Rezolvire: 1% = 131350 km.D 37-5% =*= 49256-25 km.D arături etc. Exemplu 11. La un faliment s'a făcut un concordat, ca creditorilor să li se plătească 60% din pretensiunile lor. Cât vâ primi creditorul A7 care are creanţe (pretensiuni) la acel faliment în valoare de Lei 3250'— creditorul 5, care are de încassat Lei 75 şi creditorul C, care are de pretins L 45—? 3250 3250 A va primi X 60 = Lei 1950'- şi perde 40% adecă -Ţqq- X 40 = Lei 1300" - 100 75 100 48 X60 = X 60 = 45-- 28-80 40% 40% 75 100 48 X 40 = X 40 = 30- 1920 100 ^ XJKJ — n v —/O n 100 Ca probă putem aduna suma primită cu perderea şi vom căpăta pretensiunea d. e. Creditorul A: 1950 -f- 1300= 3250 lei. î 16 — Exemplu 12. In regatul Ungaria, după statistica statului,1) sunt: 45% Maghiari, 14-5% Români, 116% Germani, 15% Croato-Sârbi, 106% Slovaci, 22% Ruteni şi M% alte naţionalităţi. Câte persoane se vine pentru fiecare naţionalitate, dacă suma totală a populaţiunei este de 19,240.000 de locuitori? Rezolvire: 1% = 192400 locuitori 14-5% = 192400 X 14-5 = 2,789.800 de Români. Să se afle şi numărul celorlalte naţionalităţi. Exemplu 13. In România sunt circa 6.500.000 de locuitori, după publicaţia oficioasă din anul 1907. Câţi streini se află în România dacă Românii sunt 92%? Streinii fac 8%, prin urmare numărul strei- 6,500.000 X 8 mior este: s =—-— /x-= 520,000. §. 8. Exemple pentru aflarea procentului sau a promilului. Exemplu 14. O societate cu un capital pe acţiuni de Lei 80.000 realizează într'un an un profit net de Lei 6500; este întrebarea, cât la sută face profitul (care e procentul)? a) Rezolvire prin proporţie. Dacă dela 80.000 lei se profită 6500 lei atunci 100 x x = 8O.000: îoo 6500X100 _ 80.000 ~~ = 6500 : x 8125%. sau aflând pe p din proporţia generală cunoscută la pag. 10 vom avea: *Xioo , p=—-q- adecă: procentul (promilul) se află dacă înmulţim suma procentelor cu 100 (1000) şi productul îl împărţim cu cantitatea (cu capitalul, cu suma unităţilor). Ş) Rezolvire prin calculul conjugat. 100 unităţi 6500 x (%, p) dacă la 80.000 _ 6500X100 _ 8.lfeo/ X _ 80.000 145 /o ') Din anul 1900; de regulă la 10 ani se face statistică nouă în toate statele din Europa. 17 Exemplu 15. Cumpăr o acţiune cu franci 350 (nominalul este fr. 100) şi capăt dividendă anuală fr. 175; cât la acţiunea cumpărată? 17-5 X 100 _pS0/ x (cât) | 100 franci 350 ■— ^j± sau: dacă la 350 I 175 % rentează p x :5% ţ\ Exemplu 16. Cât promil s'a socotit samsarie la cumpărarea unei mărfi de K 9600, dacă s'a plătit samsarie K 4*80? (ATsau C = coroane). ^ 4-80 X 1000 „ft/ x (cât) I 1000 coroane — n,p*0/ c,0,',, ., %% »% ^ . x=0.5%0 p 9600 = 0'5%0sau: dacă la 9600 | 48 Cor. samsarie Exemplu 17* Oraşul Braşov, după datele statistice din anul 1900, are 36.646 de locuitori, dintre cari sunt: Români 11.248 deci 30*694% Maghiari 14.115 „ 38517% P = s X 100 C adecă p- 11248 X 100 36646 = = 30*694%. 29-045% 1-744% Germani 10.644 Alte naţii 639 36.646 = 100% : Comitatul (sau judeţul) Braşov are 95,565 de locuitori, dintre cari sunt: 33886 x 100 Români 33.886 deci 35458% Maghiari 31.191 „ 32638% Germani 29.415 „ 30-780% Alte naţii 1.073 „ 1123% p = 95565 = 35'458% 95.565 = 99 999= 100% Exemplu 18. 0 casă cumpărată cu C 48000 aduce în mijlociu un venit anual brut de C 3200 (s'a luat media venitului pe cei 10 din urma); soăzând 25% din acest venit brut, căpătăm un venit net de C 2400; ne întrebăm cât la sută (p) aduce casa? întâi calculăm 1% dela C 3200, ceeace face C 32 — Prin urmare 25% f^ce 25 X 32 — 800 coroane. Aşadară dela K 3200 — 800 = 2400 cor. venit net. Trecem acum la aflarea procentului de venit: - S X 1000 adecă 2400 X 100 - 5»/ - ^ adecă 48000 — o_U V Prin calculul conjugat: x K 100 K 100 X 2400 48000 2400 K X 48000 = 5% Exemplu 19. Am un capital mai mare şi voesc să cumpăr efecte, astfel, ca să plasez mai rentabil banii mei; ce efect voiu cumpăra? Panţu: „Procent, Promil," Ed. II. 2 — 18 — — 19 — îmi stau la dispoziţie următoarele efecte: a) Rentă (Nominal 100 Coroane) cupon 4% cursul Cor. 88'— P) Rentă (Nominal 100 Coroaife) cupon 3*5% » „ 80'— Y) Scris funciar român (Nom. 100 Lei) „ b°/0—b°/0 dare „ Lei 105 — 8) Rentă (austro-ungară), unificată (100 fl. v. a.) 5%—16% Cor. 98 — Mai întâi să stabilim procentul real la cele două efecte din urmă (y şi 8). 5%— 5% dare de cupon este = 475%, deoarece 5% interese pe an le privim în cazul present ca C şi aflăm pe 25 , w 5 cupon X 5 dare ?; aşadară s =--- /N 100 0 25 100 deci avem interese 5*— minus 5% dare 025 475% este procentul real la y (scrisuri funciare). Mai departe 5% interese — 16% dare pe cupon este 4"2°, 080 w . . . «w , v 5 cupon X 16 dare 80 caci aici aflam pe s; aşadară s =--—ţ^--=~îo6~ deci avem interese 5*— minus 16% dare 0*80 42— este procentul real la 8. Căutăm rentabilitatea la cele patru efecte. Calcularea se poate face şi prin proporţie, dar aci o facem prin calculul conjugat. 100 Cor. rentă P) *% 100 Cor. rentă 88-— 4% dacă la cursul 80-— 3*5 X — 4-545<>/o x =. 4-375% ' y) x% 100 lei scris func. 8) x% 100 Cor. rentă curs 105 4'75°/o curs 98 — 4-2% x = 4-523°/. x = 4-285% Comparând aceste patru rezultate, constatăm, că rentabilitatea este mai mare, dacă cumpărăm rentă cu cuponul 4%, căci, plătind 88 cor., venitul acestor bani este 4545 cor. anual. In rândul al doilea vine scrisul funciar (5%—5%), în rândul al treilea renta (3*5%) şi mai puţin venit avem, cumpărând rentă austro-ungară. §. 9. Exemple pentru aflarea cantităţii (capitalul, suma unităţilor). Exemplu 20. Câte kgr. bruto a cântărit o cantitate de marfă, dela care taraua, socotită, cu 13% a făcut kgr. 325? a) Rezolvire prin proporţie. Dacă la 100 kgr. s'a fixat taraua cu 13 kgr. atunci dela x rezultă taraua 325 13 : 325 = 100 : x 325 X 100 X= 13 = 2500 kgr. bruto. său aflând pe C din proporţia generală, cunoscută la pag. 9. vom s X 100 avea: C — ^- adecă: cantitatea (capitalul, suma unităţilor) se 2175 Exemplu 21. Care-i numărul locuitorilor unui oraş, în care mortalitatea anuală socotită cu 30%0, a fost de 1050 de persoane? Locuitorii adecă C =-^—-= 35000 locuitori. 30 Exemplu 22. Arânda anuală brută a unei moşii pentru agricultură a fost Lei 50.000 (media arânzii în cei 10 ani din urmă); scăzând 15% dări şi alte cheltueli în sumă de Lei 7500, căpătăm arânda netă anuală de Lei 42.500* — ; luând, conform împrejurărilor, 5%7) ca rentabilitate la moşii se naşte întrebarea, ce valoare are moşia? Aci avem să aflăm capitalul, ce-1 reprezenta moşia, deci C=*_X100 adecă 42500 X 10/ p 850.000 lei valoarea moşiei. 4) Atât procentul de venit curat, de rentă la moşii, etc şi procentul ct* să-1 scădem din venitul brut, variează după ţări şi după îr/^rejurări. 2* 20 Aoelaş rezultat se capătă prin calculul conjugat: x lei capital dacă 5 42500 lei arânda 42500 X 100 _ 5 — 850.000. 100 lei Exemplu 23. Ce valoare a avut mobiliarul unui comersant, dacă, la inventarul încheiat, calculând 10% amortizare pentru deprecierea lui, s'a subtras un scăzământ de Cor. 238*50? Aici avem să căutăm pe C, adecă valoarea mobiliarului: 238*50 X 100 deci C 10 2385 de coroane. Exemplu 24. Pe ce valoare (C) a fost asigurat un transport de marfă, pentru care, socotindu-se l-^-%0, s'a plătit primă de asigurare Cor. 4-50? 4 50 X W00 c = 15 3000 Cor. este valoarea cu care a fost asigurat transportul de marfă. §. 10 Procent şi Promil peste sută şi peste mie.1) De multeori avem să calculam procentele dela o cantitate, dela un capital sau dela o sumă de unităţi, care cuprinde în sine şi suma procentelor, adecă cantitatea este mărită cu suma procentelor (C-j-s), deci, în astfel de cazuri, după cum s'a spus şi mai înainte la pag. 7, nu vom face comparaţia cu numărul fundamental 100 şi 1000, ci cu 100 —j— p şi 1000 -\- V'y 0 astfel de calculare se numeşte calcularea procentelor peste sută, si a promilului peste mie (en dehors), pentru care CiXp c x p avem formula: s = , % si s dela pag. 8. 100+jp ^ " ~~ 1000+ p Pentru desvoltarea explicaţiilor de lipsă vom purcede dela un exemplu: Dana unei persoane oarecare dimpreună, cu un arunc din anul acesta de 10%, se urcă la suma Lei 235070 anual; cât de mare a fost aruncul ?2J *) Acest paragraf se poate lăsa afară, fiind de natură mai mult teoretică şi aplicându-se foarte rar în practică: la calculaţiuni precise d. e. stabilirea preţului de vânzare în fabrici etc. 2) La calcularea procentelor peste sută şi în sută pentru fiecare procent trebue făcută o calculare separată. (Nu se poate afla rezultatul prin comparaţie; d. e. 6% aflat în sau peste sută împărţit cu 2 nu corăspunde lui 3% în şi peste sută; trebue calculat separat pentru 3%) 21 a) Rezolvire prin proporţie: Dacă dela Lei 110*— se iau 10 Lei arunc atunci „ „ 235070 x „ se vor socoti? 110 : 2350-70 = 10 : x 2350-70 X 10 nr\ r ■ a , j A astfel x — -------Ho — = ' a(^aus armal ^e dare. Sau, ca să nu mai tot facem proporţie avem formula dela pag. 8. ,= fi x/ 100 + 1» (3) Rezolvire prin calculul conjugat: dacă la vin la 2350-70 lei dare totală 110 10 lei adaus de dare III = 2360Ţ0 XţO = 110 = Probă: Pentru a face proba trebue să căutăm suma sau cantitatea curată a dării; adecă darea fără arunc; aceasta se află dacă scădem adausul de dare 21370 lei din darea totală de 2350*70 lei, şi, calculând dela suma curată procentele la sută, rezultatul trebue să fie acelaş. Cantitatea mărită este Lei 2350'70 minus suma procentelor „ 21370 Cantitatea curată Lei 2137'— Calculând dela această sumă procentele la sută avem: 2137 V 10 $ =-- = 213.70 lei, ca şi mai înainte la calcularea peste sută dela cantitatea mărită. Exemplu 25. Un oraş, crescând cu 20%o, în anul acesta a ajuns la 110160 de locuitori; cu câţi locuitori s'a înmulţit populaţiunea oraşului ? Aici este vorba de suma mărită, deci = 110160 X 20 _ 216O locuitori creştere. 1020 - Probă: De prezent oraşul are 110160 de locuitori scăzând creşterea de 2160 „ „ avem locuitorii din anul trecut 108000 (suma curată) 22 Calculând la mie dela suma curată avem 108000 X 2(> 1000 = 2160 adecă acelas rezultat ca si la calcularea de mai înainte peste mie dela suma mărită. Exemplu 26. O marfă, ce am cumpârat-o, a costat dimpreună cu 5% spese Cor. 2464 — ; cât fac spesele? 2464 X 5 2464 X 5 ,,„no S = 100 + 5 = -^^-= 11733 coroape- Preţul curat al mărfii este Cor. 2346*67; calculând dela acest cost 5% la sută se capătă tot C 117*33. Exemplu 27. 0 marfă cumpărată dimpreună cu 3% comisiune s'a plătit cu Cor. 2307*20; cât face comisiunea? [Este exemplu dela pag. 10. cu suma mărită adecă Cor. 2240 + 67*20]. 2307*20 X 3 103 = 6720 cor. comisiune. Exemplu 28. Vânzând o marfă cu Cor. 5400 am profitat 8%-cât de marer e profitul? Care a fost preţul de cumpărare? Aici e dat preţul de vânzare cu profit cu tot, deci avem calculare peste sută: s = ^^2Q3^ = cor- profit, aşadară preţul de cumpărare este 5400 — 400, adecă Cor. 5000, care în cazul prezent reprezenta suma curată. Calculând dela această sumă 8% la sută se capătă tot acelaş rezultat. _ 5000 X 8 100 = 400 cor, profit. Notă. Profitul se află imediat, dacă comparăm şi facem diferinţa între preţul de cumpărare şi între preţul de vânzare (între valoarea de cumpărare şi între valoarea de vânzare). Profitul se află mediat, dacă cunoaştem procentul şi una dintre valori şi anume; dacă cunoaştem preţul adecă valoarea de vânzare şi procentul de profit facem calcularea peste sută {sau peste mie), iar dacă cunoaştem procentul şi valoarea de cumpărare (suma curată) facem calcularea la sută. (Să se observe exemplul de mai înainte 28.). *) *) Formule precum şi exemple pentru aflarea capitalului mărit, micşorat, curat sau a procentului, dacă ar interesa pe cineva, se găsesc în: B. Kathrein, Lehrbuch der kaufmănnichen Arithmetik, Wien 1895, I. Theil; sau în I. C. Kreibig, Lehrbuch der kaufm. Arithmetik, Wien 1907 1. Theil. 23 § ÎL Procent şi promil în sută şî în mie1) Dacă avem să calculăm procentele dela o cantitate, dela un capital sau dela o sumă de unităţi, din care s'a scăzut suma procentelor, adecă cantitatea este micşorată cu suma procentelor (C—s), atunci, după cum s'a spus şi mai înainte la pag. 8. nu vom face comparaţia cu lumărul fundamental 100 şi 1000, ci cu 100—p şi 1000—p; o astfel ie calculare se numeşte calcularea procentelor în sută şi a promilului mie (en dedans), pentru care avem formula: s = 100 — p SI dela pag. 8. 1000 — p Pentru desvoltarea explicaţiilor de lipsă vom purcede dela un exemplu: Cineva a luat împrumut o sumă de bani pe un an şi anume, dupăce i-s'a scăzut 4% scont, a primit în mână Cor. 2760* — ; câte *coroane a fost scăzământul (scontul)? a) Rezolvire prin proporţie; Dacă dela coroane 96 vin scăzute 4 coroane atunci „ „ 2760_x „ 96 : 2760 = 4:x se vor scădea ? = 2760X4 =11 96 5 coroane scăzământ (scont). (3) Rezolvire prin calculul conjugat: x coroane scăzământ dacă la 96 2760 coroane împrumutate 4 coroane scăzământ. x _ 2760 X 4 _ x 96 15 coroane scăzământ (scont). Probă: Pentru a face proba trebue să căutăm suma sau cantitatea curată, în cazul de faţă suma nominală, adecă împrumutul scris W în obligaţie sau în poliţă (din care sumă s'a scăzut 4% sută)) | aceasta se află, dacă adaugem scontai (scăzământul) de Cor. 115 la suma f micşorată şi astfel dela suma curată vom calcula procentele la sută; rezultatul va fi acelas. 0 Se poate lăsa afară ca şi paragraful precedent; aplicare practică vezi la calcularea rabatului în § 12. 24 Suma sau cantitatea micşorată este Cor. 2760*— + scontul „ 115 — Suma sau cantitatea curată este Cor. 2875* — Calculând dela această sumă (curată) procentele la sută avem: 2875 X4 s =--— ii£ coroane, adecă acelas rezultat ca şi mai în- nainte la calcularea în sută dela suma sau cantitatea micşorată. Exemplu 29. Achitând o factură cu bani gata, pe lângă o scădere de 4°/0 scont de cassă, am plătit Lei 3120; cât face scontul? [Este exemplu 2. a) dela pag. 11.] Se vede destul de lămurit că aici este vorba de suma micşorată; deci 312°><4 100 -4 96 130 Lei scont. Adunând scontul la suma scontată a facturei, căpătăm suma pe termin a facturei adecă Lei 3250, care în cazul prezent este suma curată de calculare. Socotind dela această sumă scontul la sută se ajunge tot la acelas rezultat: ' o _ 3250X4 100 = 130 lei. 22950 lei amortizare. Exemplu 30. 0 fabrică ia la inventar valoarea maşinilor; după scăderea unei amortizări de 12% depreţiere1), cu suma de Lei 168300; cât face amortizarea şi cât de mare a fost valoarea maşinilor, luate la inventarul din anul trecut ? — 16830QX 12 _ 168300 X 12 S ~~ 100—12 ~~ 88___ Adunând amortizarea la valoarea de inventar 168300 -)- 22950 căpătăm 191250 lei, ca valoare la inventarul trecut, dela care calculând la sută ajungem la acelas rezultat; 191250 X 12 s = -- x-- 100 = 22950 lei amortizare. Exemplu 31. Dintr'o fortăreaţă, după o luptă crâncenă, se predă garnizoana, care perzând 260%0 mai numără încă 9250 de soldaţi capabili de luptă. Câţi soldaţi morţi şi răni ci a avut garnizoana? Care a fost numărul soldaţilor la începutul luptei? 9250 X 260 _ 9250 X 260 s = 1000 — 260 740 = 3250 de morţi si răniţi. 1) Maşinile prin întrebuinţare perd din valoarea lor, din preţul lor, adecă se depreţiează. 25 Adunând morţii şi răniţii la garnizoana, care s'a predat, adecă 3250 + 3250 avem numărul combatanţilor dela început adecă 12500 soldaţi, care în caz'il prezent reprezenta suma curată. Calculând, Dentru a face probă, 260%0 leu mi*, căpătăm ac^'aş rezultat: _ 12500 X 260 1000 = 3250 de morţi si răniţi Exemplu 32. Vânzând o marfă cu Cor. 5358 am perdut 6%; : cât de mare e perderea ? Care a fost preţul de cumpărare? Aici este dat preţul de vânzare cu perdere cu tot, deci avem o calculare în sută: _ 5358 X 6 94 342 de coroane perdere. Adunând perderea, la preţul de vânzare, căpătăm preţul de cumpărare 5358 -|- 342 — 5700 coroane, care în cazul de faţă reprezenta suma curată. Calcu and dela această sumă 6% la sută căpătăm acelaş rezultat: 5700X6 0„0 , , s = -^x = 342 de coroane perdere. Notă; Perderea se află imediat, dacă comparăm şi facem diferinţa ; între preţul de cumpărare şi între preţul de vânzare (între valoarea de cumpărare şi valoarea de vânzare). Perderea se află mediat, dacă cunoaştem procentul şi una dintre valori şi anume: dacă cunoaştem preţul de vânzare şi procentul de perdere, facem calcularea în sută (sau în mie), iar dacă cunoaştem procentul şi valoarea de cumpărare (suma curată), facem calcularea la sută. (Să se observe exemplul de mai înainte. 32.) §. 12. Considerâţiuni speciale la calcularea rabatului .precum şi la alte adausuri făcute pentru preţul de vânzare1). Expresiunea rabat (dela italienescul rabattere = a scădea din -nou, ceea ce am fost adaus la preţ) s'a explicat şi mai înainte la pag. 5. ?■ între terminii comerciali, unde s'a arătat şi deosebirea de scontul de cassă cu care de multeori se confundă. Rabatul îl întâlnim în următoarele cazuri: a) Un fabricant sau un grosist stabileşte şi publică preţurile articolelor (preţuri curente) sale, de regulă pentru toţi muşterii deopotrivă 0 Acest paragraf s'a luat după Kreibig, citat la pag. 22. 26 — 27 — (şi pentru depozite şi pentru cei ce desfac în detail), cu toate acestea, acoardă unora, în raport cu mărimea comandei şi peste tot cu cantitatea desfacerii, în fine în urma unor învoeli particulare, un rabat mai mare ca de obiceiu. Acest rabat de regulă se exprimă la sută. b) Librarii editori stabilesc pentru cărţile editurei preţuri fixe de prăvălie (aşa numitele preţuri brute sau ordinare), cu care se pun cărţi !e în vânzare pentru publicul mare. Preţurile acestea se socotesc şi librarilor mai mici şi peste tot desfăcătorilor, dar li se face uri scăzământ. un rabat exprimat în procente la sută, ca răsplată pentru osteneală şi spese şi totdeodată ca o rebonificaţie de câştig. [Uneori rabatul se acoardă şi astfel, că pentru 10 sau 12 exemplare cumpărate se dă 1 exemplar pe deasupra (în factură scris: ^ sau ^| exemplare). Costă d. e. 12 exemplare â 6 coroane = Cor. 72 şi se dă un exemplar gratuit, atunci preţul pentru librarul detailist este ^ = 553 cor. exemplarul. Rabatul acesta în librărie este un rabat peste sută]. c) Un rabat peste sută avem în adasul, ce se dă, dacă cumpărătorul comandă şi plăteşte 10 bucăţi şi primeşte a 11-a bucată gratuit sau comandă şi plăteşte 12 şi a 13iL bucată o primeşte pe deasupra. In multe părţi la noi şi în România, cu deosebire în comerciul cu vite mărunte: oi, miei, berbeci, se dă un rabat peste sută numit radeş. Cumpăr şi plătesc 100 de miei şi primesc 102 sau 103 prin urmare 2 sau 3 peste sută. d) Un rabat la sută este socotit şi atunci, când comandăm 10 bucăţi şi plălim numai 9 bucăţi (este egal cu 10% scăzământ din preţ). Calculaţiunea rabatului foarte lesne se poate rezolvi pe baza principiilor învăţate până acum în §§ precedenţi, dar e bine să se observe următoarele reguli: a) Dacă voim să acordăm p°/0 rabat la 100, atunci la preţul curent al fabricei (preţul care se publică) adăugăm p°/0 în sută, pentru ca prin acordarea rabatului să nu se ivească nici o pagubă. (3) Dacă voim să acordăm p°U rabat peste 100, atunci vom adauge la preţul curent al fabricei (preţul care se publică) p°/o la sută. Exemplu 33. Cineva voeşte să vânză jumătatea de chintal (q) adecă 50 kgr. de o marfă oarecare cu Cor. 40; ce preţ va fixa pentru vânzare, dacă vrea să dea muşteriilor 12% rabat la sută. Aici avem cazul a) deci adunăm rabatul în sută la preţ şi când facem proba scădem rabatul la sută. abătui 40 X 12 _ 40 X 12 _ 5*45 cor. rabat în sută de adunat; 100—12 88 |l deci adunând la preţul de C 40 rabatul în sută 5*45 avem jOT. 4545 preţul de vânzare. favem Proba: Acordând la Cor. 45*45 un rabad de 12% 45-45 X 12 sută 100 5*45 cor., ceeace corăspunde cu calcularea de ^Jmai înainte, căci scăzând din preţul de vânzare Cor. 45*45 un rabat de 12% k sută „ 5 45 încassâm neto tot preţul de Cor. 40*—]) Exemplu 34. Să zicem, că cineva, voeşte sâ vânză o marfă t-cu Cor. 40 pentru 50 kgr. Ce preţ va fixa la vânzare dacă vrea să Idea muşteriilor 12% rabat peste sută*? Aici avem cazul deci adunăm rabatul la sută la preţ şi când -facem proba scădem rabatul peste sută: Rabatul = 100 480 cor. rabat la sută de adunat; |i; . deci avem să adunăm la preţul de C 40 rabatul la sută de &'\C 4*80 şi căpătăm Cor. 44*80 ca preţ de vânzare. !- Proba: Acordând la Cor. 44'80 un rabat de 12% peste sută 44*80 X 12 *avem =—-~~-= 4 80 cor. ceeace corăspunde cu calcularea de Rmai înainte, căci scăzând din preţul de vânzare Cor. 44:80 un rabat de 12% peste sută „ 4*80 încassâm neto tot preţul de Cor. 40'— Exemplu 35. Nu numai la rabat, dar chiar şi când voim să socotim preţul de vânzare, ca, la facturile, ce le trimitem, sâ acordăm un scont la sută, ne folosim de calculări în sută. 0 marfă ne costă loco (sau fabricată de noi sau cumpărată de ||iioi, inclusiv profitul nostru) d. e. K 14*70 suta, de kilograme; cu cât rtrebue să fixăm preţul de vânzare, dacă voim sâ socotim 2% scont de cassă pentru termin de 3 luni? Aici avem sâ adaugem suma scon-| tului, deci calcularea acestui adaus se face în sută. i Scontul = 14'7°X2 _ 14-70X2 100 — 2 98 29 40 : 98 = 030 scont în sută. *) Dacă, roai înainte, când s'a adunat rabatul, am fi calculat la sută, nu ir ar fi ieşit proba. 28 Deci adunând la preţul K 1470 scontul în sută 0*30 căpătăm preţul pe termin de 3 luni K 15*—. Proba; In factură vom zice: suta de kgr. costă K 15 — pe 3 luni 2% scont la sută 0*30 .scont = —^ = 030 avem: preţul scontat pe azi: K 1470. Exemplu 36. Preţul de cumpărare al unei mărfi cu numărar (per cassa) este Lei 50— pentru o unitate de măsură d. e. pentru 1 quintal. Cu cât trebue să se vânză această marfă pe termin de 4 luni (socotind 2% scont) dacă preţul de vânzare are să cuprindă 6°/0 rabat şi 2% spese de vânzare (mijlocirea vânzării) precum şi 10% profit? Preţul de cumpărare (100 kgr. = quintal) per cassa Lei 50*— Avem sâ profităm 10% din preţul de cumpărare (care aci îl considerăm ca capital 50 lei), deci -f- 10% profit la sută 5-_ atâta voim să încassâm per cassa (azi) Lei 55'— ca sâ facem preţu pe 4 luni adaugem -J- scont 2% în sută „ 1-122 preţu pe termin de 4 luni Lei 56'122 6% rabat 2% spese cu vânzarea deci -f- 8% $n sută 4*879 Preţu neto de vânzare pe 4 luni Lei 61001 Proba t — 6% rabat (la suta) . . . L 3'66 — 2% spese cu vânzarea (ia %) „ 122 Preţu pe 4 luni......... — 2% scont de cassa (la sută) . . încassâm neto . . . . V± per cassa . . . Preţul de cumpărare 10% profit dela L*i 50 = Lei 61*001 n 4-88 Lei » 56-121 1*122 Lei 54*999 50 — (55) Lei 4999 = = 5* — II. Interesele. §.13. Consideraţii generale. Sub capital,*] în senzul obicinuit în vieaţa de toate zilele, se înţelege o sumă de bani, care ne stă la dispoziţie. Capitalurile (sau capitalele) se dau şi se iau împrumut pentru a fi folosite în producţiune, în comerciu. In chipul acesta, cei ce posed capitaluri mai mari decât le sunt lor de lipsă le dau împrumut altora, cari au lipsă de ele. In urma acestei împrejurări se naşte o relaţie de drept între împru-mutător sau creditor şi între împrumutat sau debitor (dator, datornic). Creditorul, dând bani împrumut, renunţă la întrebuinţarea capitalului . său şi astfel este în drept a pretinde o parte din câştigul ce-1 realizează debitorul. Debitorul poate câştiga mai mult sau mai puţin, lucrul acesta depinde de diferite împrejurări, şi astfel se hotăreşte dinainte to parte din câştig, ce o va plăti creditorului, ca un fel de chirie pentru întrebuinţarea capitalului împrumutat. Această chirie pentru folosirea banilor împrumutaţi se numeşte camătă, dobândă sau cu termin mai general interes, de regulă interese. Aşadară interesele sunt produsul unui capital, depus spre fructificare, sau o rebonificare, ce se socoteşte şi se dă pentru folosirea unui capital strein în decursul unui timp oarecare. Dacă privim interesele ca o parte, ce se cuvine capitalului, atunci raportul între capital şi interesele produse este o măsură a intereselor, etalonul de interese, care de regulă se dă şi se exprimă la sută (în procente) pe *) Capilal în senzul economiei politice este orice avere sau bun, ce este destinat producţiunei: case, fabrici, maşini, unelte, monete şi diverse valori etc; capital în senzul contabilităţii este diferinţa între activ sau averea positivă şi între pasiv sau averea negativă] din punct de vedere juridic sub capital se poate înţelege şi o valoare nematerială d. e. renumele unei firme, întrucât priveşte pe proprietarul firmei, renumele unui ziar, patenta sau brevetul de invenţiune la o fabrică etc. (Poporul nostru are expresia: capeU în loc de capital d. e. ara plătit dobânda şi ceva din capete). — 30 — — 31 — durata unui an. Măsura intereselor, etalonul de interese, numit peste tot procent (germ.: Zinsfuss, frânt: taux de l'interet) este o cantitate de interese, ce o aduce 100 de unităţi din banii unei ţări după un an. Mărimea etalonului de interese adecă mărimea procentului cu care măsurăm interesele depinde, parte dela siguranţa, ce o oferă capitalul plasat sau împrumutat şi dela folosul sau profitul ce-1 poate realiza debitorul, parte dela starea generală a pieţii şi dela oferta şi cererea de capitale, dela terminul mai lung sau mai scurt al împrumutului şi dela legile şi cu deosebire dela aplicarea legilor în fiecare ţară. Epoca în timp, care se ia de bază la calcularea intereselor (scadente) se numeşte diorie sau termin; terminele pot fi ani, luni: semestre (6 luni), quadimestre (4 luni), trimestre (3 luni), în fine pot fi: săptămâni si zile. Cu privire la socotirea intereselor după un capital deosebim: o socotire anticipativă, când interesele se plătesc la începutul terminului (praenumerando = se numără înainte) sau o socotire decursivă, când interesele se plătesc la sfârşitul terminului (postnumerando = se numără după împlinirea terminului), în care caz iarăşi ne întrebăm, dacă se replâteşte şi capitalul deodată cu interesele sau dacă se plătesc numai interesele şi împrumutul se prelungeşte. Interesele socotite între două termine fixe (de regulă după zile) se numesc: interese curente. Interesele calculate dela un capital oarecare pe un anumit timp se numesc interese simple. Dacă însă interesele calculate nu se ridică, ci se adaugă la capital (se capitalizează) la anumite epoce şi se fructifică mai departe, atunci avem interese dela interese sau interese compuse. §. 14. Calcularea intereselor obişnuită sau la sută. La fiecare calcuiaţiune de interese avem patru mărimi, cari trebuesc luate în considerare şi anume: capitalul (prescurtat: C), procentul (p) timpul (ani: a\ luni:/; săptămâni: s\ zile: z) şi interesele (/). Dacă cunoaştem trei din aceste mărimi putem afla pe a patra printr'o proporţie; bine înţeles şi la aflarea intereselor ca şi la calculul procentelor avem totdeauna şi numărul fundamental 100, adecă numărul de bază, cu care facem comparaţia. In toate calculaţiunile noastre (unde nu se va spune altfel) se înţelege că procentul (p) este pe an (pro anno), cum se şi obicmueşte azi peste tot şi în practică. Premiţând acestea, trecem la explicările de lipsă pentru a desluşi I în mod cât se poate de clar şi poporal calcularea intereselor. Dacă zicem d. e. 8°/0 dobândă pe un an, aceasta însemnează, că •dela fiecare 100 de franci, coroane, mărci etc. se ia 8 franci, coroane, mărci etc. j§ Deci: Interese de 8% pe an la un capital de 100 cor. = 8 cor. 8% „ „ 200 8% „ „ 400 8% 4000 = 16 = 32 = 320 8% „ , 50 „ = 4 cor. 8% „ „ 10 „ = 0-80 „ (adecă V5 din 4 cor.) 8o/0 „ „ 1 „ = 0-08 „ (=8/100) adecă 8% dela 1 cor. (sau dela 100 bani8 bani) = 008cor. dobândă. Dacă în exemplele de mai înainte punem în locul lui 8% litera p avem: Interese p% la'un capital de 100 cor. = p «0/ 1 =-^— » P /O ■» A » ţQQ Am văzut mai sus, că 8/ioo scris altfel 0*08 este dobânda pe un p an cu 8% de]a 1 coroană şi punând litera p, în loc de 8, avem ca fiind dobânda pe un an dela 1 coroană. Dacă voim să ştim dobânda pe un an dela mai multe coroane, adecă dela un capital oarecare, înmulţim dobânda aflată dela 1 coroană cu capitalul (C) şi avem dobânda pentru orice capital. Aşadară: p°/0 interesele dela un capital C = —prin urmare interesele anuale a unui capital C cu p% sunt: 100 I = G X p sau luând un exemplu practic ne vom întreba: 100 Ce interese aduce un capital de Cor. 4000'— cu 8% în decurs de un an ? Ştim mai dinainte că 1 coi. aduce pe an 8/ioo sau 0 08 coroane interese, deci, înmulţind această dobânda cu capitalul 4000 cor., "capătgm:I=—8 sau 4000 X 008 = 320 coroane. Dupăce am aflat interesele dela Cor. 4000 pe un an, putem de tot uşor deduce interesele dela acelas capital pe V2 an, pe lU de an, pe 2 luni, pe 1 lună sau pe câteva zile, căci d. e. pe 6 luni ar fi 160 coroane, pe 3 luni 80 cor. şi aşa mai departe. Dacă vrem să avem interesele pe 2 ani, pe 3 ani etc. multiplicăm interesele aflate pe un an, cu 2, cu 3 etc. Aşadară pe 2 ani — 32 — — 33 — vom avea 320 X 2 = 640, pe 3 ani vom avea 320 X 3 = 960, şi deci formula generală a interelor pe ani este: CXpXa 100 Pentru a desvolta toate formulele, de cari avem lipsă vom întrebuinţa şi aici proporţia, cunoscută la calculul procentelor, luând pentru interese şi timpul în considerare. Dacă 100 franci, coroane sau mărci într'un an aduc p°/0 franci, coroane sau mărci ca interese, atunci un capital C, care poate fi mai mare (>) sau mai mic (<) ca 100, câte interese va aduce într'un an? Vom zice: Dacă 100 franci în 1 an aduc p% ca interese atunci un capital C într'un timp t câte I va aduce. De aci rezultă proporţia C l 100 = 11 p (raport direct) = 1 : t (raport indirect), sau: C : 100 = IX 1 'pX* şi, ne mai scriind pe 1 ca factor, avem C l 100 = 11 p X t> aceasta este proporţia generală, din care putem afla pe I, adecă interesele. Din proporţia aceasta generală rezultă, următoarele relaţiuni sau raporturi: a) cu cât" va fi mai mare capitalul, cu atât mai mari vor fi şi interesele; b) cu cât va fi mai mare procentul, cu atât mai mari vor fi şi interesele; c) cu cât va fi timpul mai lung (mai mare), cu atât şi interesele vor fi mai mari; d) cu cât interesele sunt mai mari, cu atât a trebuit să fie mai mare şi capitalul, care le-a produs; e) în fine: cu cât e mai mare procentul sau timpul, cu atât mai mic trebue să fie capitalul, pentru a da aceleaşi interese. Folosind aceste raporturi, vom căuta să desvoltâm proporţii pentru ani, luni şi zile şi vom desvolta formulele, ce ne sunt de lipsă. In toate exemplele, ce le vom tracta, vom folosi totdeauna procentul pe an (pro anno), cum e de prezent obicinuit în afacerile de comerciu şi în vieaţa de toate zilele. Dacă totuş s'ar ivi vreun caz, ca procentul să se dea pe % an sau pe 1 lună (cum se făcea mai de demult) atunci am înmulţi simplu procentul pe 1 2 an cu 2 şi vom face procent pe an, sau procentul pe lună l-am înmulţi cu 12 şi am căpăta procent pe an. (Este ştiut că mai înaiate vreme se zicea 1% pe lună (pro mese), ceeace era egal cu 12% pe an, sau 172% pe lună egal 18% pe an; de asemenea 1% pe quartal (3 luni, trimestru) este egal cu 4% pe an; calcularea pe săptămâni nu se mai întrebuinţează). căpătăm . că §. 15. Aflarea intereselor pe ani. Tim pul = ani; t = a. c : îoo = i: p _= 1 ; a C : 100 = JX 1 'P Xa Şi ne mai scriind pe 1 ca factor, C : 100 = IlpXa> din această proporţie rezultă, ,_cXpX» 100 i adecă; interesele dela un capital oarecare pe un număr de ani se află, dacă | înmulţim capitalul cu procentul cu anii şi rezultatul îl împărţim cu 100. Mai departe C- p = a — pXa -iXi°2_..... 4)2) §. 16. Aflarea intereselor pe luni. Z = luni; procentul pro anno. 100 f. în (într'un an) 12 luni aduc p*/0 ca interese G într'un număr de l aduce / c: îoo = i\p = 12 : i G : 100 = IX 12 • P X l din această proporţie rezultă, J) Formula aceasta este identică cu formula desvoltată la pag. 32 pe altă cale. 2) Pentru calcularea capitalului, a procentelor şi a anilor, nu s'a mai stabilit o regulă, căci aceasta uşor se poate deduce din formulă. Pentru practică în comerciu aceste formule au mai puţină importanţă. Cele spuse în această notiţă au valoare şi pentru interesele pe luni şi zile. Panţu: „Procent, Promil", Ed. II. 3 — 34 — că /_cXpX» _ cXpXI 5)1) Ca 100X12 ~~ 1200 •••••• V) adecă: interesele dela un capital oarecare pe un anumit număr de luni se află, dacă înmulţim capitalul cu procentul (pro anno) cu lunile şi rezultatul îl împărţim cu 1200. IY 1200 Mai departe c= ^ ........6) 7X1200 "= cXi 71 l-~°Xi> 8) §. 17. Aflarea intereselor pe zile. z — zile; procentul pro anno. 100 f. în (într'un an) 365 zile aduc pa/0 ca interese C într'un număr de z (zile) aduce I. c : 100 = i :p _= 365 : z C l 100 = IX 365 : p X z din această proporţie rezultă, — 35 — ca cxpX* _ cXpX* 100X365 36500 adecă: interesele dela un capital oarecare pe un anumit număr de zile se află, dacă înmulţim capitalul cu procentul (pro anno), cu zilele şi rezultatul îl împărţim cu 36500 (când e anul visect: 36600). C Xp X / C Xp Xa J) Formula /= —J2(X)— se Poa^e desvolta din formula 1) 1 —-— Avem d. e. să calculăm interese pe 4 luni; lunile exprimate în ani = 4/i2 sau i în formulă i astfel formula 1) ar fi / = G X & x 12 care este egală cu for-12, ' 10Q 5 mula 5). Ca teorie este bine a se desvolta şi formulele cu procentul pe lună şi / p p \ pe zi: şi 369J şi vom vedea, că rezultatul este acelaş. C X p X z Cx p X ^ 2) Formula 1 =—35509 se poate desvolta din formula 1) / = -— Avem d. e. să calculăm interese pe 45 de zile; zilele exprimate în ani = 45/365 z Z CJ X 'O X QAFi sau în formulă ggg- astfel formula 1) ar fi 1= —^ care este egală cu formula 9). p = IX 36500 pXz IX 36500 crx> JX 36500 cxi> 10) 11) 12) Exemplu. Un capital de Lei 452 dat cu 6% pe an, câte interese va aduce în 2'/2 ani (să se facă după toate trei formulele)? cxpX» Rezolvire după formulă / = 100 i — 452 X 6 X 2-5 100 67-80 Lei. C X v X l Acelaş exemplu rezolvit după formula / = - fonn — deci 2V2 ani 452X0X30 1200 : 30 luni 67-80 Lei. C X v X 2 Acelaş exemplu resolvit după formula I = — 36500 deci 2V2 ani = 9125 zile 452 X6X^12-5 36500 67-80 Lei. Exemplu 37. Cată dobândă aduce un capital de Cor. 4000 în -decurs de 3 ani cu 8% (p© an) ? 3 ani — 36 luni = 1095 de zile. a) Interese pe ani: I OOX<* * • uf, CXP\x / Nr x x se poate scrie altfel = X a 100 ~100 «adecă aflăm întâia interesele pe un an şi le înmulţim cu 3 ani, deci 4000 X 8 -avem 1 = 100 /=^ = »X1 = 320X4 (3) Interese pe luni: I — l 36 luni). — 320 X 3 ani = 960 coroane cXpX*_ 1200 960 coroane * ii ■i 36500 100 X- 365 (3 ani = y) Interese pe zile: I 1095 zile). adecă: I = 4Q°° * 8 = 320 X ^ = 320 X — = 960 coroane.') lUU OuO 1 — §. 18. Avantaje la calcularea intereselor pe zile. Divizori fixi. In urma uzului comercial formula generală cunoscută la pag. 34 adecă: 1 cXpX* s'a schimbat în practică astfel, că anul se 36500 socoteşte numai cu 360 de zile. Această uzanţă comercială este primită peste tot, deşi în realitate se face o mică greşală, căci, luându-se divizorul mai mic, se capătă totdeauna interese ceva mai mari. Corect ar fi, să întrebuinţăm formula cu divizorul 365, de câteori luăm zilele după cum sunt în calendar, iar divizorul 360, de câteori vom socoti zilele luând lunile în mediu de 30 de zile. In unele state, pentru interese anticipative, cu deosebire la scontarea poliţelor, se iau lunile cu atâtea zile, câte au, adecă după călindar, iar în divizor întrebuinţează numai 360 de zile, prin ceeace în realitate se calculează interese ceva prea mult. Astfel se calculează d. e. în Austro Ungaria, Franţa, România etc. In Germania se iau lunile cu 30 de zile dar pentru aceea se întrebuinţează în divizor numărul 360, iar în Anglia se iau zilele după calendar şi anul de 3(35 de zile. Prin luarea anului în divizor de 360 de zile, se uşurează mult calcularea intereselor, deoarece procentul din numărător se poate foarte des simplifica cu numitorul 360. Sâ luăm un caz practic d. e. să se calculeze interesele cu 6% ^1 r ' A-or, *ni -i r 4580 V 0 X 42 dela franci 4o80*— pe 42 de zile. / — /N /N 3o000 32.06 franci. Dacă ne uităm mai deaproape la formulă, vedem, că procentul 6 şi divizorul 36000 se poate împărţi (cu 6) şi astfel căpătăm frac- 4580 X 42 ţiunea mai simplă 1 =--• Fiindcă totdeauna, când avem să căutăm interesele cu 6%, putem face această simplificare, de aceea nu mai scriem pe 6 în numărător, iar în numitor punem numărul 6000. Acest număr se numeşte divizorul fix pentru 6%, sau cheia intereselor pe zile pentru 6°/0. *) Rezolvirea aceasta, în trei feluri, să se compare cu exrmplu dela pag. 32. Dacă luăm alt procent d. e. 5% putem face simplificarea în 17200, sau 4% şi avem 9000 etc. Numim deci divizor fix sau chee de linterese acel număr care se capătă dacă dividăm numărul fundamental 136000 cu procentul întrebuinţând această simplificare la calcularea |întereselor pe zile, avem următoarea formulă simplificată: Capitalul X zilele Interesele pe zile = .-^—, , . v ^ divizorul fix (cheia) Pentru unele procente nu se capătă un divizor fix potrivit, îdeoarece nu se cuprind fără rest în 36C00. Aşa d. e. pentru 7% n© JK'ajutăm astfel, că luăm divizorul fix cel mai apropiat, fie dela 6%, tifle dela 8% şi în mod proporţional aflăm apoi interesele. Exemplu 38. Cât fac interesele dela Cor. 2450 cu 7% pe 34zile? 2450 X 34 a) Calculăm mai întâiu cu 6°/0: 1 =-qqqq-= Astfel avem interese pentru 6°/0 = 13'883 + (a şasea parte din 13-88) 1% = 2-313 deci interesele pentru 7% = 16-196 coroane. = 13883 cor. Ş) Calculăm interesele pentru 8%: I 2450X34 == 18-51 4500 (divizorul fix la 8%) Astfel avem interese pentru 8% = 18*511 — (a opta parte din 18-51) „ 1% = 2-313 deci interesele pentru 7% = 16198 coroane. Divizorii fixi (cheile de interese) mai uzitaţi sunt următorii: Pentru 1 % = 36.000 Pentru 4 % - 9.000 Î5 iV.% = 24.000 » 4'/,°/. 8.000 >5 2 7o = 18.000 n 5 % = 7.200 n 2V40/o 16.000 n 6 % = 6.000 n 2'/.°/. 14.400 n 7V.V. - 4.800 n 3 % = 12.000 n 8 % 4.500 n 3-6 % = 10.000 n 9 % 4.000 » 3V4°/o = 9.600 » 10 % = 3.6001) *) Dacă se ia anul de 365 de zile atunci un singur divizor fix se poate afla şi anume pentru 5%, căci Vsesoo = 7300 şi pentru 21/*, care e duplu adecă 14600. Dacă avem de calculat cu alte procente, facem în mod proporţional după interesele aflate cu 5%. -l M — 38 — 39 Exemplu 39. Cât face dobânda cu 9%, pe 80 de zile, dela un capital de Lei 2370-—? (divizor fix pentru 9% = 4000) , _ 2370 X «0 4000 4740 lei. Cât face dobânda cu il/2°A>? împărţim dobânda aflată pentru9%cu2 adecă; Lei4740:2= 2370 sau socotind după formula cu divizorul fix pentru 4'/27o, adecă cu 8000 avem: I = 28?°80 = 2370. Cât face dobânda pentru 2î/±? împărţim dobânda aflată pentru 4V2%> cu 2 adecă: Lei 23-70:2= 11-85- Iei, sau socotind după formulă, cu divizorul fix dela 2J/4%, adecă 16000, avem: 2370 X 80 16000 1185 lei. Exemplu 40. Cât fac interesele cu 8% pe 60 de zile, dela un capital de K 1350*—? (divizor fix pentru 8% = 4500). T 1350 X 60 1Q = -4500-= 8'~~ CQroaDe- Cât fac interesele cu 4°/0? Luăm */a din 18 adecă 18:2= 9 — cor. sau după formulă, cu divizorul fix dela 4%, adecă cu 9000, coroane. T 1350 X 60 avem:/=—goâ— = 1 Cât fac interesele cu 2°/0? Luăm jumătate din 9 = 45 coroane, sau după formulă, cu divizorul fix dela 2%, adecă 18000 avem: 1350 X 60 I= -Î8000-= 45 CQrQana §. 19. Alte avantaje la calcularea intereselor pe zile. Formula intereselor pe zile arătată în §. precedent este: C v ^ = -j. . | g această formulă, aplicată pentru 6%, adecă cu 1 4) In chipul acesta avem divizori fixi simplificaţi sau împărţiţi cu 100; aşadară pentru 6% divizorul fix este 60 pentru 9% = 40 pentru 8% = 45 etc. divizorul fix 6000, se exprimă în următorul mod: / = c X * o X z 6000 sau, scriind altfel, avem /; 100 ^ 60 100 X 60 Aşadară pentru procentele, cari au divizori fixi, stabilim următoarea regulă practică: împărţim capitalul cu 100 şi ce căpătăm, înmulţim cu C _ z zilele pe divizorul fix, adecă: I •x- 100 /x divizorul fix ' Exemplu 41. Cât fac interesele cu 6%, pe 120 de zile, dela un capital de Lei 1348? 1348 x/J:2^-A 60 " 13-48 100 X 2 = 1348 X 2 = 2^96 Lei. 100 Exemplu 42. Cât fac interesele cu 6%, Pe 60 de zile, dela un capital de Lei 1348? 1348 100 v60 _ 13-48 lei. Dacă privim mai de aproape aceste două exemple, vedem, că se face o simplificare de tot uşoară între zile şi divizorul fix 60. Dacă ne uităm numai la exemplu din urmă, unde avem să căutăm interesele pe 60 de zile, vedem că interesele sunt tocmai a suta parte din capital, deoarece ^ ne dă ca rezultat 1. care ca factor nu multiplică 60 1348 ^ şi astfel din întreaga formulă a intereselor ne rămâne -jqq-- L)e aci stabilim regula: că, dacă zilele sunt egale cu divizorul fix, atunci interesele se află simplu împărţind capitalul cu 100. Exemplu 43. Cât fac interesele cu 9%, pe 40 de zile, dela un capital de K 3268—? (divizorul fix 4000 sau 100 X 40) r 3268 x/40 Qofto I= TooX40 = CQroane- Această împrejurare ne duce la o înlesnire foarte mare în calcularea intereselor. De câteori avem de calculat interesele, ne uităm mai întâiu la procent şi astfel cunoaştem îndată divizorul fix simplificat (prescurtat); ne uităm după aceea la zilele pentru calculat şi luăm deocamdată un număr de zile egal cu divizorul fix; în chipul acesta interesele se află dacă împărţim capitalul cu 100, iar interesele pe restul zilelor le aflăm prin deducţiune. Exemplu 44. Cât fac interesele pe 65 de zile, cu 9%i dfela un capital de K 3268? (să se observe exemplul de mai înainte). — 40 — 41 Deoarece pentru 9% divizorul fix este 40, de aceea calculăm mai întâiu interesele pentru 40 de zile şi astfel avem: T 3268 w 40 ' = Too X^q = 32-68 coroane. Deducere: dela K 3268 fac interese cu 9% pe 40 de zile 32*68 20 „ 16-34 5 „ 4-085 pe 65 zile K 53*105 Pentru a se vedea avantajele acestei proceduri de calculare, vom după i cx* c y v y z lucra acelaş exemplu după formula / = ——, sau pentru 9% dupa formula i- deci / = 36000 3268 X 65 53105 coroane, 4000 * " ~~ 4000 _ adecă acelaş rezultat, care însă s'a aflat, întrebuinţând mai mult timp de lucru. Exemplu 45. Cât fac interesele cu 6%, pe 60 de zile, dela un capital de franci 4600? Divizorul fix pentru 6% este 60 şi zilele sunt tot 60 deci: pe 60 de zile fac intereseleX ^ = franci 46 — 60 ' N 60 == Exemplu 46. Cât fac interesele cu 6%, pe 70 de zile, dela un capital de frcs 4600? pe 60 de zile fac interesele frcs 46*— „ 10 „ (46:6=) „ + 7-66 pe 70 frcs 5366 Exemplu 47. Cât fac interesele cu 6%, pe 50 de zile, dela un capital de frcs 4600? pe 60 de zile fac interesele frcs 46*— „ 10 „ (46 : 6 =) — 7-66 frcs 38'34 Exemplu 48. Cât fac interesele cu 8%, pe 75 de zile, dela un capital de Lei 8540*—? Divizorul fix simplificat este 45 deci: pe 45 de zile fac interesele Lei 85*40 „ 15 „ (85*40 : 3 =) „ 28*466 „ 15 „ „ „ 28-466 Lei 142-332 Exemplu 49. Cât fac interesele cu 71/2% Pe 90 de zile dela |nn capital de Lei 4200*—? fflâm întâiu pentru 6%, cu divizorul fix 60, d^ci: pe 60 de zile fac int. Lei 42 — » » _» 21'~ pe 90 de zile cu 6°/0 = Lei 63'— 63:6 = 10 50 lo/0 = „ 10 50 V,% = . 5-25 5) 55 55 55 pe 90 de zile 7V2% 78-75 Exemplu 50. Cât fac interesele la depuneri spre fructificare, |cu 4°/0 pe 18O de zile; dela un capital de Cor. 6000'—? Divizorul fix pentru 4% este 90 deci: pe 90 de zile fac interesele Cor. 60— „ 90 „ „ „ 60" pe 180 Cor 120- Exemplu 51. Cât fac interesele la depuneri spre fructificare, ^cu 4°/0 dela un capital de Cor. 6000*— pe 120 pe 119 pe 100 pe j 80 pe 45 etc. de zile? 30 120 30 120 pe i 19 zi le 10 (60:9) = 10 Cor. 60-— 55 2(>-- Cor. 80'- Cor. 60-- 55 20' — 55 80- — 55 0-666 Cor. 79334 Cor. 60 — 5Î 6-666 Cor. 66-666 Cor. 60'- — 6666 Cor. 53-334 ! — 42 r) pe 90 de zile „ 45 Cor. 60- -= Cor. 30'— etc. lzi(30:45)= „ ' lzi(60:90)= f) pentru 1 zi = 2 zile = M 3 ,, = 0-666 0- 666 etc. 0666 1- 332 1-998 etc. 20. Alte avantaje; divizori fixi simplificaţi; numeri de interese. Formula generală a intereselor pe zile este: 1 cxpX* 36000 această formulă, fără a i-se schimba esenţa şi valoarea o putem scrie p şi altfel si anume: I = sau / = X 360 Şi aStfel formula am despărţit-o în două părţi. Partea primă ne spune, ca să multiplicăm capitalul cu zilele si productul sâ-l împărţim cu 100. Rezuitatul, ce se capătă prin această operaţiune, îl numim Numeri de interese sau mai pe scurt Numeri si Numere şi-1 vom însemna cu litera N sau Nri, aşadară N = 100 prin urinare: Numerii sunt productul din capital şi ziley împărţit cu 100. Partea a doua a formulei din urmă ne spune, ca Numerii să-i P multiplicăm cu pentru a căpăta interesele, oou V Expresiunea-f— se poate simplifica după mărimea, ce o repre-oou 6o/o atunci JL = i_ şi zentă p într'un anumit caz. Dacă d. e. p astfel vom zice: că interesele cu 6'% se află, dacă multiplicăm Numerii cu Vbo (multiplicator fix) sau (fiindcă 1 ca factor nu schimbă valoarea) vom zice că: interesele cu 6'% dela un capital oarecare se află, dacă Numerii capotaţi y ^ J u împărţim cu divizorul fix 60. Făcând în chipul acesta simplificări în formulă pentru diferite procente, vom căpăta următorii divizori fixi, pe cari spre deosebire de cei cunoscuţi la pag. 37 îi vom numi divizori fixi simplificaţi. 43 — Pentru 1% avem 360 dtCl divizorul iix este: 360 »* lV2°/o 55 1-5 "360 55 55 55 240 55 2% 55 2 360 55 55 55 180 55 2l/«% 55 225 360 55 55 55 55 160 55 2'/»°/. 55 2.5 360 55 55 55 55 144 55 3% 55 3 360 55 55 55 55 120 55 3-6»/0 55 36 360 55 55 55 55 100 55 3V.7. n 375 360 55 55 55 55 96 55 55 4 "360 55 55 55 55 90 55 55 4*5 360 55 55 55 55 80 55 5% 11 5 360 55 55 55 55 72 55 « /o 55 6 360 55 55 55 55 60 55 71/ 0/ < /2 /O 55 75 360 55 55 55 55 48 55 8% 55 8 "360 55 55 yj 55 45 55 »% 55 9 3b0 55 55 55 55 40 55 -- 10% 55 10 360 55 55 55 55 36 0 deosebită întrebuinţare are calculaţiunea intereselor cu Numeri la calcularea conturilor curente, cari se vor tracta amănunţit mai încolo, (în partea III-a a acestei cărţi) şi la scontul de cambii, când a bancă scontează unei singure persoane mai multe poliţe cu diferite scadenţe. Pentru a nu se afla interesele pentru fiecare poliţă separat se află la început numai Numerii ( ^qq^ ) ^ la urmă se face 0 sin" 71 1 44 — 45 •gură dată o împărţire cu divizorul fix al procentului de scont. Tot-asemenea stă lucrai şi la afacerile de cont curent; se află adecă Numerii debitori (din Debit) şi Numerii creditori (din Credit), se face saldul lor şi se calculează interesele numai o singură dată, prin ceeace se uşurează foarte mult calcularea. Până când se va aduce exemple speciale, la borderouri de scont şi la conturi curente, vom arăta aici câteva calculări practice. Exemplu 52. Cât fac interesele cu 6% dela următoarele capitaluri, pe timpul ce se va arăta. (Aici nu spunem ce are să se facă -cu interesele, să se scadâ, sau să se adune la capital; toate aceste capitaluri privesc pe uni şi aceeaş persoană)? K 2450-50 pe 20 zile = 490 Numeri ?) 3275-25 n 40 » = 1310 55 3582-67 55 50 „ = 1792 „ 55 3600*— » 60 n = 2160 5752 Numeri Amintim, că în prac ică dela 0-50 se ia corectura cu o coroană, un franc, •o marcă; deasemenea dela toate centimele, ce trec peste 050; iar centimele mai puţine ca 0*50 se iasă neconsiderate. Tot astfel după ce înmulţim capitalul cu zilele şi împărţim cu 100, adecă dela Numeri iarăş se ia corectura, aşa d. e. dacă am căpăta Nrii 32750 luăm 328, iar dela 32748, luăm Nri 327, lăsându-se neconsiderate zecimalele de Numeri. Astfel în cazul nostru 2451 X 20 = 49020 : 100 = 490-20, sau neconsiderând zecimalele de Numeri, avem 490. Mai departe 3275x40 = 1310,00; 3583x50 = 1791-50 = 1792; 3600 X 60 = 216000 = 2160. Adunând toţi Numerii rezultă 5752, cari împărţiţi o singură dată cu divizorul fix simplificat 60, ne dau interesele în sumă de K 95-866. Se poate face proba aflându-se interesele separat pentru fiecare sumă şi vom afla acelaş rezultat, bine înţeles că vom lucra mai mult timp şi vom face patru împărţiri cu 60 (sau cu 6000). Pe când, la conturile curente, aproape în toate ţările, se află Numerii şi interesele aşa precum s'a arătat mai înainte, adecă lucrând cu divizorii fixi simplificaţi şi rotunzindu-se sumele de bani şi Numerii la întregi, pe atunci la scontul cambiilor, unii nu fac diviziunea cu 100 .şi astfel au Numeri CXz şi din aceştia află interesele împărţindu-i •cu divizorul fix nesimplificat, în cazul prezent cu 6000. Să luăm Numerii nesimplificaţi-adecă CX^ şi vom avea sama. Numerilor = 49020 = 131000 = 179150 = 216000 575170 : 6000 = 95-861. Fiind diferinţa aproape disparentă la calcularea din urmă iar calcularea cu. divizori fixi simplificaţi şi cu luare de corectură, fiind mai avantajoasă, totalitatea bancherilor şi a băncilor se folosesc de ea. Fiecare calculator trebue să ştie bine şi să aibă în memorie, divizorii fixi simplificaţi dela pag. 43, ca să opereze cu ei, cât se poate de iute. Peste, tot în ţările cu franci, mărci şi coroane, se lucrează după cum s'a făcut la început, căci diferinţa ce ar fi în părţi de centime nu are valoare reală (în ţările cu franci se ia corectura pentru sume totale tot din 5 în 5 centime/ în Anglia, unde unitatea de monetă reprezenta o valoare mare, se calculează la preciziune şi după cum s'a mai spus se ia anul de 365 de zile). § 21. Scontul. Până acum am vorbit numai de calcularea intereselor, adecă a dobânzii dela un capital oarecare, pe un timp mai mare sau mai mic. Nu am spus nimic, ce se face cu dobânda calculată, dacă se scade sau se adaugă la capital. înainte de a spune acest lucru, vom aminti, că un capital se împrumută şi astfel se naşte o relaţie între creditor şi între debitor. De prezent împrumuturile se dau în baza unui do-cument, făcut după anumite cerinţe; astfel se fac, obligaţiuni de tot felul pentru împrumuturi de bani, se fac poliţe (cambii), se fac acte de împrumut ipotecar, de împrumut pe amanet şi aşa mai departe. Preţul sau chiria banilor împrumutaţi se numeşte în general dobândă sau interese. Dobânda se poate lua înainte, anticipativ, adecă atunci când se face şi obligaţia, sau se socoteşte şi se ia la urmă, la ter-minul contractat, adecă decursiv. De aici urmează, că suma scrisă în ob.igaţie s'a dat efectiv adecă în realitate şi întreagă (la dobânda de~ cursivâ) sau s'a dat dupăce s'a scăzut interesele (la dobânda an-ticipativâ). Ml — 46 - 47 In practică trebue totdeauna să se facă distingţiune între suma «efectivă primită sau dată şi între suma de plată. Dacă chiria banilor se socoteşte si se ia la urmă, la scadentă, ,se zice în practică dobândă sau interese, iar dacă chiria banilor se ia în .ziua când se tace transacţiunea adecă anticipativ, cu anticipaţie, chiria astfel luată se numeşte în practică scont. Aşadară scontul1), discontul, escontul (ital. sconto, franţ. escompte) este dobânda, ce se scade, dacă o mmă de bani se plăteşte înainte de scadenţă, adecă înainte de terminul de plată. In afacerile de bancă însă a sconta, a disconta sau a esconta însemnează a cumpăra sau a vinde poliţe (cambii)2) înainte de terminul de plată, scăzând scontul cu un oarecare procent dela ziua cumpărării până la scadenţa poliţelor. Un bancher sau o bancă, care a scontat multe poliţe, va putea, -dacă are lipsă de numârar, să reesconteze poliţele, ce le are în portofoliu (va putea reesconta portofoliul) la un alt bancher, sau bancă mai mare. Procentul de reescont totdeauna trebue să fie mai mic ca procentul de scont, cu alte cuvinte reescontarea trebue să fie mai eftină ca scontarea, căci altfel nu se plăteşte să se facă reescontări. Şi bancherul sau banca ca orice comersant caută să cumpere eftin şi sâ vândă scump. Aşa se şi întâmplă la scontări, căci scontarea .se aseamănă cu o cumpărare şi plătirea poliţei din partea scontatorului se aseamănă cu o vânzare de marfă. Un bancher cumpără d. e. azi în 3 Martie o poliţă de Lei 10.000 de plată peste 4 luni, cu 9% interese. El o cumpără mai eftin, căci scade dobânda de 300 lei şi astfel plăteşte azi în 3 Martie real sau efectiv numai 9700 lei şi peste patru luni, adecă la 3 Iulie încasează Lei 10.000. Aşadară bancherul a *) In limbagiul comercial se numeşte scont chiar şi taxa (franţ. le taux, germ. Zinsfuss,) sau măsura (etalonul) sau procentul cu care se socoteşte dobânda la scontare. Astfel se zice: banca a urcat scontul la 5%, sau scontul băncii este 472% etc Când se zice numai dobândă de 5%. se înţelege de regulă dobânda sau interese decursive d. e. la depuneri spre fructificare, sau şi la lombard, adecă la avansări pe efecte, mărfuri, warante etc. când dobânda e decursivă. 2) In anumite împrejurări poliţele sau cambiile se mai numesc: efecte de primit, de încassat, rimese sau remise; efecte de plată, trate; devise sau rimese şi trate în bmi streini plătibile după curs; cursul poliţelor în bani streini se numeşte în cota de Bncureşti: „schimb" (change) iar în Austro-Ungaria „cursul devizelor". Detalii despre poliţe: vezi I. C. Panta Ştiinţa conturilor pag. 163—176 şi .284—286 şi Corespondenţa comercială pag. 127 - 175. I cumpărat marfa (a primit poliţa; cu Lei 9700 şi a vândut1© (căci el dă poliţa dela sine) cu Lei 10 000. Vedem deci, că şi la scont avem două valori adecă, preţul de cumpărare şi preţul de vânzare şi dobânda f la scontări, sau scontul eHe prin urmare diferinţa între preţul de cumpărare şi de vânzare al poliţelor. Taxa de scont, etalonul sau procentul (măsura) de scont- se schimbă în continuu; el depinde de situaţia generală a capitalului în piaţă şi este cu atât mai mic cu cât este mai mare abundanţa de | capital şi cu cât este mai mare siguranţa iscăliturilor de pe cambii; din contră se ridică procentul de scont, când este lipsă dd capitaluri şi când iscăliturile de pe cambii nu oferă destulă garanţie; chiar şi \ t&rminul de plată are o oarecare influinţă asupra scontului. După cum terminul de plată este mai lung sau mai scurt, cambiile I iau numirea de cambii cu scadenţă lungă, hârtii lungi (papier long. §• langes Papier; cu scadenţă până la trei luni) şi cambii cu scadenţă II scurtă, hârtii scurte (papier court, kurzes Papier; cu scadenţă până la j| 6 săptămâni); se mai aude în unele pieţe vorbindu-se şi de hârtii mijlocii (cu scadenţă cam între 40—70 de zile) şi de cecuri cari sunt ca nişte î; poliţe cu scadenţă până la 8 sau 11 zile. Calcularea scontului se face între comercianţi Ia sută, aşa că suma scrisă în cambie se consideră ca valoare curată a capitalului; deşi I din punct de vedere teoretic nu este corect. Este însă foarte lesne f şi comod a face o calculare la sută şi astfel s'a adoptat de întreaga I lume comercială această procedură. Scontul uzitat în practică, care este ceva mai mare (deci în favorul bancherului şi al băncii), se şi numeşte scont comercial, spre deosebire de calcularea scontului peste % sută, care este ceva mai mic, însă corect şi poartă numele de scont -aritmetic.1) Mărimea procentului, cu care se fac scontările (taxa de scont, măsura sau etalonul, zis şi scontul) într'o ţară, este foarte mult influinţată de procentul băncilor naţionale din fiecare stat, cari sunt privilegiate şi (aproape exclusiv) îndreptăţite sâ facă emisiune de bilete de bancă (note de bancă). Aceste insti-titute de emisiune, pe cari le numim cu un termin general bănci naţionale (uneori numai: bănci: bancă) poartă in diferite state diferite numiri oficiale. Astfel in Austro-Ungaria se numeşte: *) Cu scontul aritmetic ne vom ocupa într'un paragraf separat, numai pentru -a limpezi chestia, din punct de vedere teoretic. „bancă austro-ungară", în Germania: „bancă imperială germană0, 1 (Deutsche Reichsbank), în Franţa: „banque de France11, în I Anglia: Bank of England", în Italia: „banca nazionale" în 1 România: „banca naţională a României" etc. j Peste tot băncile de emisiune sau băncile naţionale urcă 1 procentul de scont, (etalonul; la noi se mai zice şi: rata de I bancă sau rata băncii) dacă oferta de cambii pentru a fi scon- 1 tate este prea mare şi în consecinţă este mare şi emiterea I de bilete de bancă (căci băncile naţionale cumpără cambiile î cu biletele proprii), şi din contră, scade procentul de scont, 1 dacă banca —fiindcă nu se prezentă destule cambii spre scon- I tare, — dispune de o sumă prea mare de bilete de ale sale 1 neîntrebuinţate. Pe lângă acest procent de scont (rata băncii; I etalonul, măsura sau taxa de scont) al băncilor naţionale 1 există în fiecare stat şi piaţă şi un procent de scont privat î (scont privat, discont privat, etalon privat), care, cu deosebire în centrele mari finanţiare, este, din timp în timp mai scăzut j decât procentul (scontul) băncilor naţionale. Astfel uneori în j Paris la băncile particulare de primul rang se întâmplă ca J scontul (procentul de scont) să fie chiar cu 1%, cu IV2V0 mai scăzut decât scontul băncii naţionale. Se întâmplă şi din contră ca scontul privat să fie cu mult mai scump decât al băncii i (naţionale), cu deosebire daca sunt poliţe cu termine mai j lungi şi cu iscălituri mai puţin sigure. ] înainte de a trece la calcularea scontului şi la diferite uzanţe vom aminti ceva despre fixarea zilei de plată, adecă despre scadenţa poliţelor. Scadenţe mai obicinuite pot fi: 1) la o anumită zi d. e. la 13 Martie etc; 2) la vedere adecă la prezentare (vista, â vue); 3) la un timp după vedere, adecă la un timp R orice caz are să fie o piaţă de bancă, adecă o piaţă în care să existe |o filială, o sucursală, sau o reprezentanţă (Banknebenstelle) a băncii I austro-ungare. La cambiile, de plată în oraşui unde se face scontarea, % se ia un scont 'pentru cel puţin 5 zile, iar la cambiile, ce sunt de I plată în alte oraşe, cu legătură directă, un scont pentru cel puţin 10 Wzile. Dacă nici aceste 5 sau 10 zile nu ar da interese de 00 dş fileri, 1; atunci se ia în socoteală acest minim de bancă (adecă 60 fii.) sau Numerii, I ce corespund. . . I . Sumele din cambii se iau în considerare, la calculaţiunea scontului, $ numai în coroane întregi; sumele de bani (fileri, heleri) de 50—99 I se iau ca 1 coroană, iar sume de fileri sub 50, nu se consideră. I Lunile se iau cu zilele după calendar, iar anul de 360 de zile h neconsiderându-se ziua de calculare. I Scontatorul, adecă persoana care voeşte să sconteze, trebue sâ I formeze şi se înainteze băncii austro-ungare o listă de scont, adecă | un borderou pe un anumit formular, în care să inducă sumele şi sca-ţ denţa cambiilor, persoanele iscălite, domiciliul etc. | Banca naţională a României scontează numai cambii cu trei iscă- l lituri ale unor'persoane sau firme solide şi bine acreditate; cu două, I iscălituri, numai dacă scontatorul are deschis un cont curent cu. I acoperire de efecte publice. Scadenţa cea mai mare a poliţelor poate= ţ fi 100 de zile şi cea mai mică 15'zile, fără deosebire de locul de plată. Scontatorul formează pe un anumit formular un borderou pentru r toate cambiile, ce le prezenteazâ la scontare. Valoarea poliţelor nu I poate fi mai mică ca 2000 de lei, iar scontul, calculat în parte pentru t fiecare cambie, nu poate fi mai puţin de 1 leu de bucată (de apoint, i de apunt); pentru cambii, cari singuratice într'un borderou nu ar da I un scont de cel puţin 1 leu, se va lua la calculare suma de 1 leu, \ sau Numerii ce corespund (d. e. pentru 6% s'ar lua în borderoul ; băncii 60 de Numeri etc). f Lunile se socotesc cu zilele după călindar, anul de 360 de zile-: şi ziua de calculare nu se consideră. | Pe lângă cele spuse în acest paragraf se mai poate aminti, că la-*, băncile particulare şi pela bancheri se calculează la scontări şi o pro-l viziune sau comisiune dela suma scontată a cambiilor, sau dela suma ■ nominală adecă nescontatâ. Proviziunea aceasta în realitate scumpeşte \ scontul.1) Uneori, şi cu deosebire când poliţele se negoţiează la bursă ! *) Mărimea proviziunei depinde de mărimea procentului cu care se ral- ^ culeazâ şi de timp. Dacă scontarea unei poliţe s'a făcut pentru timp de o lună " cu 6% (pro anno) si se ia 78% proviziune, atunci procentul proviziunei pe an : este de 12 ori 78 == 12/8 = V2 U?°/o Pe an' deci adunand acest Procent la Pro' \ centul de scont avem adevăratul procent cu care s'a făcut scontarea, adecă 6% '■ scont + IV2V0 proviziune, deci s'a scăzut un scont de 71/2°/o- l ■ Panţu: „Procent, Promil," Ed. II. 4 (10 zile, 2 luni etc) după prezentarea spre acceptare; 4) ă dato, adecă la un anumit timp dela dată, d. e. trei luni dela dată; 5) primo, adecă la l"a zi a lunii; 6) medio, adecă la 15 a fiecărei luni; 7) ultimo adecă la cea din urmă zi a lunii. §. 22. Uzanţele mai principale de scontare în diferite ţări Banca austro-ungară scontează cambii în valoare de coroane, cu o scadenţă de cel mult trei luni (92 de zile), cari sâ aibă de regula trei sau cel puţin două iscălituri bine acreditate. Locul de plată în 50 51 ! 1- „, are să se socotească şi un curtaj, cam de T/2%o; în comerciul particular de bancă nu se obicinueşte a se calcula curtaj; în borderourile de scont mai întâlnim socotindu-se un timbru cam de 10 bani, fileri, şi alte spese ca porto, telegrame etc. şi timbrarea poliţelor cari nu au fost timbrate. Lăsând Ia o parte alte detalii, mai amintim, că în Franţa se iau lunile cu zilele după călindar şi anul de 360 de zile, în pieţele germane se socotesc lunile de 30 de zile şi anul de 360 (ultima Februarie se ia totuşi numai 28 sau 29), în pieţele elveţiene se iau lunile după călindar şi anul 360 de zile. In Anglia însă se iau lunile cu zilele după călindar iar anul 365 de zile (chiar şi în anii visecţi, când ziua a 29 nu se socoteşte ca zi de discont). In Anglia mai există şi acum pentru poliţe uzanţa de 3 zile de respect, astfel, că o poliţă se plăteşte numai a treia zi după scadenţă. §. 23. Diferite exerciţii de scontare. Exemplu 53. Azi în 15 Ianuarie, scontez la o casă de schimb de aici o cambie, emisă în 31 Decembre, cu scadenţa două luni dela dată, în valoare de K 2725*—, cu 472%; cât face scontul şi cât primesc în numărar? Interesele adecă scontul = "J^f X 100 80 14*99 coroane. Aranjare: Valoarea nominală a poliţei la 28 Februarie K 2725*— de scăzut scontul "/4V2 » 14 99 Valoarea scontată a poliţei per azi: 15 Ianuarie K 271001 Explicare: Poliţa emisă în 31 Decembre, per 2 luni dela dată, are scadenţa la 28 Februarie, adecă ultimo Februarie (când e an visect la 29); noi vindem1) poliţa la bancă în 15 Ianuarie, când e ziua de transacţie. Luând zilele după uzanţa din Austro-Ungaria (sau România), adecă după călindar, din Ianuarie 15, până în 31 avem: 17 zile: şi lăsând neconsiderată ziua *) Când vindem o poliţă se face un gir sau indosament] proprietarul poliţei iscăleşte în dosul ei lăsând vro trei şire loc gol; o astfel de transmitere a dreptului se numeşte gir alb, gir în bianco, blanc sau gir necomplet; girul e complet, dacă proprietarul (remitentul) scrie în dos: „pentru mine să se plătească la ordinul Dlui N. N, se subscrie şi pune dată". Remitentul se chiamă, de aci înainte girant, indosant, iar persoana sau banca căreia i-s'a girat (căreia i-s'a dat, i-s'a vândut) ia numele de giratar, indosatar. de transacţiune (ziua de calculare) avem 16 şi cu 28 din Februarie sunt 44 de zile de calculat, zile de scont. In notă sau în borderou este obiceiul, ca să se scrie în formă de fracţie: zilele în numărător şi procentul în numitor. Exemplu 54. In 27 Aprilie, scontează cu 8% o casă de schimb din Bucureşti o poliţă cu scadenţa de trei luni după vedere, în sumă de Lei 377P50; această poliţă s'a prezentat spre acceptare în 20 Martie, adecă în aceea zi 1& fost; vederea; la astfel de poliţe, pe lângă iscălitura acceptantului, se pune şi ziua acceptării, pentru a se putea calcula, când e scadenta de 3 luni după vedere, adecă după 20 Martie; scadenţa aşadară este în .20 Iunie. Zilele de scont: din 27 Aprilie — 20 Iunie = 54 de zile şi pentru 8%, divizorul 45. Scontul 3772 54 _ 100 ^45 — 3772 100 X -t- = 45-26 lei. /x 5 = Aranjare: Valoarea nominală a poliţei la 20 Iunie Lei 377T50 de scăzut scontul 54/80/o „ 4526 Valoarea scontală a poliţei per azi 27 Aprilie: Lei 3726'24(corectură 25). Exemplu 55. Azi în 20 Februarie N. Ionescu prezeiitează spre scontare casei de schimb S. Michalovici, loco, următoarele 3 poliţe şi anume: K 2000*— per 28 Februarie, K 4000*—per 15 April şi K 5000 — per 27 Maiu. Se calculează 8% scont, Vio% proviziune dela suma scontată, şi 10 fileri timbru pe borderou. In această transacţiune Ionescu e scontatorul, care vinde şi Michalovici scontatorul, care cumpără poliţele; Ionescu girează poliţele în blanc, iscâlmdu-se în dosul lor. Bordorou pentru Dl N. Ionescu loco. K 2000-— per 28 Februarie zile: 8 Numeri 160 4000-5000- 15 April 27 Maiu 54 96 2160 4800 K 11000 — „ 158*22 scont 8% de scăzut Numeri 7120 K 10841 78 din care scăzând: K 1084 proviziune !/10% 10-94 „ 0 10 timbru K 10830 84 Valoarea scontată per azi, minus spesele. Explicare; S'au luat zilele după călindar minus ziua de . , . 2000 X' 8 calculare, apoi s au format Numeri-^qq — 100 160 adec; pentru toate trei poliţele; s'au adunat Numerii iii — 52 — — 5E — 1 suma lor împărţită cu divizorul fix pentru 8% ne dă scontuly adecă 7120 : 45 = 158*22 coroane; s'a scăzut scontul şi a rămas suma scontată K 1084178. dela care s'a mai scăzut şi Vio% proviziune adecă 10*84, dimpreună cu 10 fileri timbru pe borderou. Astfel s'a căpătat valoarea de plată, care se număra lui N. Ionescu. Aici s'a scăzut proviziunea dela suma scontată,, dar cele mai multe case de schimb socotesc proviziunea dela suma nominală a poliţelor (aici ar fi fost K 11 în loc de K 10*84). Tot dela valoarea nominală se ia proviziunea în Austro-Ungaria la scon ţările, făcute Ia bursa din Viena sau din Budapesta. Exemplu 56. S. Mihalovici, având lipsă de numărar, (poate c& a venit cineva să ia împrumut etc.) în 22 Februarie, vinde cele 3 poliţe-scontate (din exemplu trecut Nr. 55) adecă le reescontează la banca austro-ungară. Mihalovici, care este proprietarul celor 3 poliţe (giratarr indosatar) înaintează poliţele indosate (în alb sau complet), induse şi transcrise cu datele de lipsă într'o listă de scont, pe care o primeşte gratuit dela banca austro-ungară. Fiind firma S. Mihalovici bine acreditată, banca austro-ungară îi scontează cu 4%, fără nici o proviziune. (Acesta e procentul de scont, etalonul, scontul, rata băncii de prezent;. cu 4% scontează şi băncilor noastre mai mari, fără nici o proviziune). Notă de scont. pentru d-1 S. Mihalovici, loco. K 2000-— per 28 Februarie „ 4000*— „ 15 Aprilie „ 5000— „ 27 Maiu zile 6 Numeri 120 52 „ 2080 94 „ 4700 K 11000*— 76*67 scont 4% K 10923*33 Nr. 6900 Braşov, 22 Februarie 1909. Explicare. Mihalovici, peste două zile de când a făcut scontarea cu 8% lui N. Ionescu, a reescontat la bancă cu 4%, profitând de diferinţa procentului. El scrie poliţele în lista de scont (A), banca le controlează, face cenzură, şi cari nu-i convin, la respinge, iar pe cele bune, adecă pe cele bancabile, sau (scontabile) le trece în altă listă (B), în care face scontarea; bineînţeles că poliţele nebancabile le înapoiază prezentatorului*, în cazul de faţă cenzorii1) au primit, pentru scontare, toate poli- J) In România sub cenzori se înţeleg persoanele, alese în consiliul sau în comitetul de supraveghere şi control al unei societăţi pe acţiuni. ţele înaintate de. Mihalovici. Formulare şi liste se căpătă gratuit dela bancă; de asemenea se pot cere dela bancă toate regulamentele de operaţiuni, ce le face, precum şi formulare -şi blan-chete necesare. Exemplu 57. In 12 Maiu scontăm la o bancă cu 5l/2%5 VsVo proviziune (dela suma nominală) şi 10 fileri timbru, următoarele poliţe {pentru a nu face repetiţie le aşezăm deodată în formă de borderou, lăsând neamintite, ca şi mai înainte, persoanele iscălite în poliţe). K 428 75 scadenta la 15 Iunie; „ 137950 „ " „ 2 Iulie „ 298725 „ „ 25 Iulie 3798" „ „ 12 August K 8593 50 zile 34 51 74 92 Nri 146 704 2210 3494 Nri 6554 10-97 K 100i3 scont 5W/o „ 1074 proviziune 78% O-10 timbru K 8482 53 suma de plată per azi. Explicare. Zilele s'au socotit din 12 Maiu până la scadenţa fiecărei poliţe. Pentru Numeri s'a luat corectura şi anume: 429 X 3* 1380 X 51 2987 X 74 3798 X ^2 145 86=146 Nr. 703-80=704 Nri. 221038=2210 3494*16=3494 Exemplu 58. In 5 Martie, predăm băncii austro-ungare în Budapesta, cu o listă de scont (A), următoarele poliţe şi ea ne dă, un borderou sau lista de scont (B), după cum urmează: K 6000 —scadenţa Ia 8 Martie, loco; zile 5(minimul;)Nri 300 3000-— 350-40 4000-— „ 12 Martie, Arad „ „ 17 Martie, Lugoş „ „ 26 Maiu, Lugoş „ 10 82 300 54 (minimul) 3280 Nri 3934 K1335040 _ „ 43-71 scont 4% " K 13H06'69 suma scontată, ce o plăteşte banca. Explicare: Din 5 Martie până la 8 Martie ar fi numai 3 zile, dar după normele băncii se ia, minimul de 5 zile, fiindcă platnicul (acceptantul) are să facă plata tot în Budapesta, adecă 6000 X 5 în locul unde se face scontarea, deci 100 :300 Numeri; la poliţa a două din 5 Martie până la 12 Martie ar fi 7 zile, dar, fiindcă plata e de făcut în alt oraş se ia minimul de 10 i — 54 zile, deci ^ — 300 Numeri; La poliţa a treia ar fi zile 350 V 12 12, dar ^- ar da numai 42 de Numeri şi aceştia, di- vidaţi cu divizorul fix 90, ar da ca interese numai 47 de fileri, deci, fiindcă normele băncii spun, ca să se ia interese cel puţin 60 fileri de o poliţă, deaceea, în loc de 42 de numeri, luăm 54 ca minimul, căci 54 : 90 = 0*60 fileri. Notă. In practică se pot sconta cupoane, chitanţe despre leafă pe o lună viitoare, se poate sconta o moştenire, o pretensiune, o factură cu termin de câteva luni. §. 24. Avans pe efecte publice sau lombard.1) Orice împrumut luat pe gaj sau amanet (zălog) se numeşte avans pe gaj sau lombard. Ca gaj pot fi metale preţioase, mărfuri în magazine particulare, în docuri şi silosuri pe tren sau în vapoare (conosamente), în fine orice obiecte mobile cu valoare. Cu deosebire însă efectele publice; cotate la bursă, se potrivesc ca gaj sau amanet pentru lombardări. A lombarda însemnează a lua un împrumut pe efecte publice, ce se depun ca gaj. împrumutatul dă o obligaţie despre suma de bani primită, iar împrumutătorul, banca, cassa de păstrare sau o persoana oarecare, dă (eliberează) un înscris de amanet (înscris de lombard). Avansul de bani (suma dată împrumut), care se urcă dela 60—90% din valoarea după] curs a efectelor amanetate, se dă cu dobândă anticipa-tivâ sau decursivă. Dacă cursul efectelor scade, aşa că gajul (amanetul) nu mai corespunde proporţiei de procent cu care s'a contractat împrumutul atunci împrumutatul trebue să împlinească această scădere de curs sau cu numărar sau cu alte efecte sau în fine să replătească o parte din împrumut. Pentru practică, este bine a se cunoaşte cele mai de căpetenie condiţii ale băncii austro-ungare pentru lombardarea de efecte, avansul pe efecte sau pentru împrumutul pe amanet (Darlehen gegen Handphand). Banca dă împrumuturi pe trei luni în sumă dela 100 de coroane în sus, cu interese decursive şi anume cu 72% (pentru amanet de rente sau scrisuri fonciare) sau cu 1% (la altfel de efecte) mai mult decât este etalonul de scont al băncii (austro-ungare). împrumutul se dă tot — 55 în sume rotunde, cari sunt divizibile cu 10. La scadenţă se poate prelungi împrumutul. Cu privire la bonitatea efectelor, adecă cu privire la gradul de valoare al diferitelor efecte, banca a grupat toate efectele indigene în patru clase (care se pot vedea în regulamentul de operaţiuni al băncii) şi acoardă 90%, 85%, 75% şi 60% în această ordine şi cantitate de procente, împrumuturi din valoarea după curs, rotunzită astfel; ca împrumutul să se poată împărţi cu 10. (Aici nu mai aducem exemple speciale, deoarece este vorba simplu de calcularea dobânzii anticipate; sau decursive). Notă. Avansul pe efecte sau lombardul cu dobândă anticipată se aseamănă cu scontul, ca ci putem zice, că se scontează obligaţia împrumutatului, şi procentul ar trebui să fie egal, ba chiar mai mic ca procentul de scont. In practică însă, băncile particulare iau o dobândă ca şi la scont, ba uneori chiar mai mare. Când dobânda se socoteşte şi se ia la lombard decursiv, atunci împrumutatul are un avantaj şi anume, dacă, după un anumit timp, replâteşte împrumutul, i-se ia dobândă numai pe cât a folosit împrumutul; la tot cazul băncile fixează un minim de zile pentru luarea dobânzii, de regulă 15 zile. Când dobânda e anticipativâ, atunci împrumutul se replâteşte la scadenţă, iar, dacă se plăteşte mai înainte, nu i-se restitue împrumutatului dobânda plătită mai mult, întocmai cum nu se restitue dobânda la scontări. Un anumit procent pentru dobânda decursivă este mai avantajios ca acelaş procent pentru dobânda anticipativâ, (6% decursiv e mai favorabil ca 6% anticipativ). Precum procentul pentru scontare se numeşte în practică scont, totasemenea procentul pentru avansuri pe efecte se numeşte dobândă sau lombard sau chiar şi avans. Aşa cetim d. e. că la banca naţională a României scontul este 5% iar dobânda sau avansul sau lombardul este 6%. Cu împrumuturi pe amanete, pe lângă bănci, se ocupă într'un grad mai mare şi în mod special munţii de pietate, adecă cassele de lombard, cassele de amanet sau de zălog. §. 25. Calcularea intereselor peste sută; scontul aritmetic.1) Avem o poliţă de K 9400'—, scadentă peste 90 de zile şi vrem să constatăm valoarea ei actuală cu 6%. Calculând scontul în mod comercial, după cum s'a explicat până acum rezultă: 0 Acest paragraf este luat din Kreibig, partea IlI-a. *) Cei ce nu voesc să se ocupe şi în mod teoretic cu scontarea de poliţe, pot lăsa acest paragraf nebăgat în samă. i i 56 9400 90 3 Scontul tt^Xt^ = 94 X -?r = 141'— deci aranjând socoteala 100 /x60 /x 2 ===== J vom avea: Valoarea scrisă în poliţă adecă valoarea nominală peste 90 de zile este ........................K 9400* — scăzând scontul comercial de.............„ 141-— căpătăm valoarea per astăzi sau scontată ...... . . . . K 9259 — Dacă, pentru a face probă, calculăm interese dela valoarea aceasta scontată, avem: 9259 90 3 I = -rr^-XrT-, = 92 59 X = 138*888 si, adunând aceste in-100 60 '2 ==========' terese la suma scontată, vom vedea, că nu căpătăm suma nominală a poliţei căci 9259 -f- 138*89 = 9397*89 deci cu 2*11 coroane mai puţin. De aci urmează, că scontul comercial, întrebuinţat în practică, nu este corect, ci dobânda luată de 141 cor. este mai mare ca dobânda de scont; ce ar trebui luată. E şi natural, căci scontatorul primeşte în mână suma de K 9259, iar bancherul îi socoteşte scontul dela suma de K 9400, adecă dela valoarea, ce o are poliţa la scadenţă. Ca să calculăm scontul corect ar trebui să calculăm dobândă dela suma scontată, adecă dela K 9259 si căpătăm ca scont corect K 138*89. Tot scont corect se capătă, dacă dela scontul de K 141, calculat la sută, se mai calculează încă odată interese (la sută), si acestea se scad; 141 90 3 anume: -^Xqq = 141 X y = £H deci 141-211 = 13889 tot ca mai sus. (In ambele aceste cazuri s'au făcut două calcnlâri, ceeace îngreunează lucrul). Pentru a ajunge la un rezultat corect, orice scontare trebue sâ o facem, calculând intesele peste sută, (en dehors) deoarece suma de bani, ce se scontează, adecă capitalul cuprinde în sine şi inteiesele, adecă este capitalul mărit cu interesele. Cele spuse la pag. 20 despre calcularea procentelor peste sută, are şi aici valoare. Cunoaştem proporţia C\ (100 -f- p) = 11 p, din care se pot afla interesele peste sută pentru un an. In proporţia aceasta procentul este înţeles pe un an (pro anno), adecă p, este pe an, de aici rezultă, că p pentru 1 zi este a 360-a v v 2 parte din p, adoră p: 360 sau -~r—; pe 2 zile este F i\—, pe 3 obO obO z^e = C^r,— etc., iar pentru mai multe zile procentul este . 360 obO 57 Substituind în proporţia de mai înainte, în locul lui p pe an, procentul I v X z pşe un număr oarecare de zile,-adecă- — ( c : ( îoo + p z C: c c I 360 36000 + p z -)- 360 p z 360 (36000 + p z) 36000 P 36000 , / I 360 p z 360 p z p z sau ~^77 &vem; -obO aducem membrul al doilea din proporţie la numitorul comum multiplicăm cu 360 membrul al 2-lea şi al 4-lea; împărţim cu p membrul al 2-lea şi al 4-lea. din această proporţie aflând pe I căpătăm* I -mulţii cu zilele, împărţit cu - aceasta este formula generală pentru aflarea z intereselor peste sută, pe zile, adecă: Capitalul în-36000 plus zilele. p (%) Dacă din formula generală vrem să aflăm o formulă speciala B . r _ G X * _ |-pentru 8%, punem pe 8 în locul lui p şi avem: 1 - — C V z —^- şi aşa mai depirte, pentru 5°/0 4500 + z __£_Xf„ 7200 -f z pentru c x * etc. §4 4.0/ _ _ i; /o 91)00 -J- z adecă, acolo unde avem divizor fix, stabilim regula: interesele peste sută ^e află, dacă înmulţim capitalul cu zilele şi productul îl împărţim cu divi-m -zorul fix (nesimplificat), plus zilele. Exemplu. Luăm cazul dela pag. 56. Scontăm peste sută o po-r lită de K 9400, pe 90 de zile, cu 6%. ' ' C X * a • 9400 X 90 = 9400 X 90 = 6000 +T dGC1 6000 + 90 609CT~" '9400 X 9 _ JM00JO = 138-91 cor. interese de scont peste sută. 609 203 =========== Aranjând socoteala, s'au făcând un mic borderou, avem: Valoarea nominală, adecă valoarea peste 90 de zile . . K 9400*— — scont peste sută 6°/0..........» 138*91 Valoarea scontată per azi ........• - • • K 9261*09 Avem formula I 58 — — 59 Scontul calculat peste sută fiind corect se numeşte scont aritmetic. Ca să ne convingem, că această scontare este corectă, vom face proba şi anume vom calcula interesele la sută, pe 90 de zile, cu 6%, dela K 9261*09 adecă suma ce o primeşte în mână scontatorul: 9261 09 X 90 _ 92*6109 X 90 _ 92*6109 X 3 6000 60 i:^8 91 cor. Vedem din această proba, că interesele la sută dela suma scontată sunt egale cu scontul peste sută dela suma mărită, şi, adunând K 9261*09 cu 13891. căpătăm întocmai valoarea scrisă în poliţă. Notă. Dacă dela suma de K 9400 am avea să calculăm 3% scont peste sută, atunci scontul nu este jumătate din scontul, aflat pentru 6%, ci este ceva mai mult şi anume K 69 975; prin urmare, la calculări peste sută, trebue să se calculeze la fiecare procent pentru sine scontul, căci nu se poate deduce prin proporţie dela procentul aflat. — Dacă, mai departe, am avea să calculăm peste sută dela K 9400 tot cu 6%, dar pe 45 de zile, de asemenea nu căpătăm jumătate din scontul aflat, ci tot ca mai înainte: K 69'975 (X 2 = 13995). Dacă însă calc ilâm scontul peste sută. cu 6%, pe 90 de zile, dela jumătate capitalul (9400; 2) adecă dela K 4700 atunci se capătă exact jumătate din scontul peste sută, adecă K 69458 (x 2 = 138 916). Aceste observaţii au valoare şi la calcularea intereselor în sută. (Când calculăm la sută, după cum s'a spus mai înainte, dacă aflăm scontul sau interesele cu un procent oarecare, putem deduce-prin practica italiană pentru oricare alt procent). Exemplu 59. Scontăm aritmetic o poliţă de K 4000, scadentă peste 180 de zile, cu 8%-z _ 4000 X 180 _ 4000 X 180 ~~ 4500 + 180 ~~ 4680 = 153*846 cor. Borderou de scont: Valoarea poliţei peste 180 de zile........K 4000*— — 8% scont aritmetic (peste sută).....„ 153*846 suma scontată aritmetic per azi.......K 3846*154 Facem proba, adecă calculăm interese la sută dela suma scontată şi le adunăm: _ 3846*154 X 180 4500 talul de K 3846*154 adecă K 4000*- = 153 846 cor. adunând la aceste interese capi-se capătă tocmai suma nominală a poliţei Notă. Dacă la un exemplu am avea un procent, care nu s'ar simplifica fără rest cu 360 şi astfel nu am căpăta un divizor fix scurt, atunci calculările peste sută (scontul aritmetic) l-am calcula în mod poporal, cum s'a arătat la pag. 56, făcând două calculări. (Bine înţeles, că dacă avem de socotit cu sume oarte mari, cu procent mare şi (cu deosebire) cu scadenţe lungi, se capătă o Jferinţă în fileri (centime), care diferinţa nu are vre-o însemnătate şi astfel se |oate disconsidera). Exemplu 60. Să se sconteze următoarele poliţe aritmetic, cu 6%: 1) K 3000*—, scadenţa peste 20 zile; 2) K 4000—, scadenţa peste §7 zile; 3) K 5000 —, scadenţa peste 36 zile. 3000 X 20 1) I 6020 9 96 cor. deci K 3000 - 9 96 2990*04 2) 1 = 4000 J5— = 17 92 ....., 4000*—17 92 = 398208 6027 _ 5000 X 36 _ 3) 1 - 6036 - 29 83 » 5000 —29 83 K 57 71 scont aritmetic 497017 K 11942*29 aceasta este suma scontată a celor trei poliţe. Dacă aceste poliţe le prezentă o singură persoană pentru scontare, Stunci bancherul ar trebui să facă un borderou şi să calculeze toate trei poliţele deodată. La calculări peste sută nu se poate purcede ca la lalculâri la sută, deoarece în formula peste sută numărul zilelor vine |dunat la divizorul fix, după cum se vede din rezolvirea .scontului cele trei poliţe de mai sus. Pentru a calcula scontul o singură dată, irebue să socotim mai întâiu media zilelor, deci avem: 3000 peste 20 de zile; C X z = 60000 (Numeri proporţionali) 4000 „ 27 „ ; C X * = 108000 5000 „ 36 „ ; C X z = 18QQ00 12000 348U00 348000 : 12000 = 29 zile (media).1) Aflând media zilelor, vom socoti interesele peste sută dela suma selor trei poliţe pe 29 de zile şi vom avea: 57*72 cor. 12000 X 29 6029 . Aşadară suma nominală a poliţelor este: . . . . K 12000'— — 6% scont aritmetic....... 5772 Valoarea pe azi a poliţelor scontate peste sută este: K 11942*28 1i Aici s'a căpătat 29 de zile întregi; se poate însă întâmpla, ca să căpătăm ţşi fracţiuni de zile, în care caz se ia corectura la o decimală d. e. la 29*572 se 296 sau la 29*135 se calculează cu 29 de zile întregi; s'a adus acest exemplu, pentrucă se va aminti mai încolo la cont curent despre scont' peste sută cu liraedia zilelor. 60 — — 61 §. 26. Aplicarea calculării în sută a intereselor,1) Dacă ne întrebăm, că cu o sumă de bani gata, ce o avem azi la dispoziţie, ce poliţă putem cnmpăra pe o scadenţă mai depărtată, atunci interesele trebue să le calculăm în sută (en dedans) şi să le adunăm la număram! nostru. Formula intereselor în sută se află din proporţia cunoscută: C : (1000 — p) = I ; p ş\ ajungem, după explicările date la pag. 57 la rezultatul / — —^_X_? 36000 V — z adecă interesele în sută, pe zile, se află, dacă înmulţim capitalul cu zilele j * 1 «, « * 86000 şi productul il impartim cu -—— minus zilele. V (%) Dacă din formula aceasta generală, vrem sâ aflăm o formulă specială d. e. pentru 6%, punem pe 6 în locul lui p şi avem: 1 = 36000 c X* 6000 şi aşa mai departe, pentru 4l/2% = 6 cx* 8000 etc. adecă, acolo unde avem divizor fix, stabilim regula: interesele în sută se află, dacă înmulţim capitalul cu zilele şi productul îl împărţim cu divizorul fix (ne simpli ficat), minus zilele. Exemplu 61. Avem în numărar K 20.000 şi voim să cumpărăm o poliţă, scadentă peste 92 de zile; cât va fi de mare poliţa, socotind un scont de 472% ? Aici număram], ce-1 avem azi. reprezintă suma micşorată, deci calculăm interesele în sută şi le adunăm. i _ . 20.000 X 92 _ 20.000 X 92 8000 — 92 7908 232*6752j coroane. Deci avem: numârarul per azi.........K 20.000' — + "V^A^'o scont în sută...... „ 232-675 Valoarea de scris în poliţa, scadentă peste 92 de zile K ^0.232*675 *) Acest paragraf să-1 considere numai ceice voiesc să se ocupe mai aprofundat cu calcularea intereselor. 2) Nota dela pag. 58 are valoare şi pentru aflarea intereselor în sută, de-asemenea nota de jos dela pag. 58 cu observarea, că regula dela pag. 56 se schimbă în sensul: că interesele calculate dela interese se adună. Facem proba şi anume scontăm la sută valoarea poliţei de 20.232-675, per 92 zile, cu 4V20/o5 deci căpătăm: 20.232675 X92 000*nc , l — -onnn - = 232'675 coroane, cari scazandu-se dm oOOO - ima nominală a poliţei per scadenţa de 92 de zile, se căpătă Ixact K 20.000'—. Notă. Calcularea în sută se poate întrebuinţa la cumpărarea de poliţe în monetă streină d. e. vrem să aflăm că, cu un numărar în banii ţării noastre, ce poliţă (deviză) în bani streini (după curs), pentru anumiiă scadenţă mai târzie, putem cumpăra? § 27. Depuneri spre fructificare.1) Cassele de păstrare sau de economii, înfiinţate şi administrate de |tat, de comună, de diverse societăţi şi asociaţii, în timpul din urmă kunt luate în cercul de activitate al societăţilor pe acţiuni şi al bănci->r private; ele urmăresc scopul de a desvolta simţul şi spiritul de economisire în toate păturile poporului şi chiar în vederea acestei probleme, primesc spre economisire sume cât de mici de bani, adminis-Ireazâ aceste sume şi le plasează, cu dobândă, în diverse alte afaceri sigure. La început cassele de păstrare dădeau banii adunaţi cu deosebire pa împrumuturi pe ipoteci, dar, înmulţindu-se depunerile spre fructificare, iu început şi cassele de păstrare să facă şi alte afaceri, ba în timpul Jin urmă, se ocupă aproape cu toate afacerile, ce cad în sfera negoţului de bancă. Fiindcă deponenţii îşi pot ridica depunerile ori şi când, sau la anumite termine, se nasc între ei şi între cassa de păstrare daraveri, eari au forma unui cont curent simplu cu interese. Cassa de păstrare devine debitoare pentru depunerile primite, ir deponenţii (depunătorii) sunt creditori pentru banii depuşi spre ructificare. Cassa de păstrare adusă cât se poate de multe capitaluri, cari plăteşte o dobândă potrivită şi dă împrumut, adecă plasează aceste capitaluri în altă parte cu o dobândă mai mare, realizând, în shipul acesta, un beneficiu chiar şi numai din diferinţa de dobândă. *) In unele state d. e. în Ungaria este impusă o dare de 10% după interesele dela capitalurile depuse. Pentru înlesnirea publicului, băncile se angajează singure a plăti statului darea, pe care ele o scad din dobânda promisă Ideponenţilor. Banca de regulă zice: plătesc 4%, dar eu plătesc şi darea de interese. 62 — 63 — O particularitate, la calcularea intereselor, este, că la fiecare depunere sau ridicare de capital se calculează inmediat interesele până la semestru şi se introduc într'o coloană de interese a registrului de depuneri, făcându-se în continuu saldul de interese pe finea semestrului. In chipul acesta, avem totdeauna gata situaţia sau starea fiecărui deponent, atât în privinţa capitalului, cât şi cu privire la interese. La calcularea intereselor se ia luna de 30 de zile şi anul cu 360-Când depune cineva, i-se calculează interese numai din ziua următoare pana în 30 Iunie sau 31 Decembre; din contră când ridică, i-se calculează cu o zi mai mult, adecă din ziua precedentă ridicării şi tot până la finea semestrului. Prin urmare, dacă se întâmplă două depuneri succesive, atunci, când facem situaţia (vezi scontru la pag. 65). se adună şi capitalul şi interesele la sumele de mai înainte, iar dacă urmează o ridicare din depunere, atunci, se face situaţia astfel, că scădem suma ridicată din capitalul depus şi interesele (calculate pe 1 zi mai mult) din interesele de mai inainte. Când se ridică întregul capital cu interese cu tot, se închee socoteala deponentului, trăgându-se o linie de încheere. Fructificarea banilor se face de regulă la semestru, adecă la 30 Iunie şi la 31 Decemvre a fiecărui an. Interesele acestea, dacă nu le ridică deponenţii, se adaugă la capitalul depus, adecă se capitalizează, şi pentru semestrul viitor se calculează interese mai departe. Unele casse de păstrare capitalizează interesele numai Ia finea fiecărui an. In chipul acesta interesele adause la capital aduc pe viitor şi ele interese, de aceea, după fiecare capitalizare, se calculează interese compuse adecă interese dela interese. Acelaş lucru se întâmplă şi în afacerile de cont curent, unde în contract se zice, că saldul general (capital şi interese) se va trece mai departe în cont nou. Fiecare cassă de păstrare sau bancă, care primeşte depuneri, are regulamente speciale pentru transacţiuni de felul acesta, unde se prescriu diferite norme, ce sunt a se urma cu depunerile. Astfel unele institute plătesc înapoi depunerile şi interesele la toată bună cererea până la o anumită sumă de bani, iar, trecând peste această sumă, institutul restitue depunerile numai dacă deponenţii anunţă, cu un anumit timp de zile sau luni mai înainte, că voesc să-şi ridice depunerile, adecă după denunţarea capitalului. Această restringere se face faţă de sume mari, un lucru foarte natural, pentru ca banca să nu ţină un numărar prea mare la dispoziţie. Deponentului i-se dă la mână un libel de depuntri, un libret, un caiet, o cărticică, un carnet, în care se însemnează sumele depuse şi pe baza carnetului poate ridica dela bancă depunerile sale. Banca ţine evidenţă despre singuraticii deponenţi într'un registru mare, într'un scontru, sau chiar în mai multe (depinde de numărul s deponenţilor), numit cartea depunerilor spre fructificare. Iu acest registru * se deschide fiecărui deponent o socoteală specială, însemnându-se numele ;şi domiciliul, data, suma depusă şi ridicată şi se fac calculările intereselor şi capitalizările.1) Tot acolo se însemnează şi unele clause si vinculări, cu privire la ridicarea capitalului. Exemplu 62. Admitem, că în 10 Ianuarie V. Stroescu depune la noi spre fructificare suma de 30.000, cu 4°/0- Inmediat îi deschidem o socoteală lui Stroescu în Cartea depunerilor şi îi calculăm2) interesele până la finea semestrului, în cazul prezent până la 30 Iunie, adecă pe 170 de zile Interesele fac 566*66. In 10 Maiu, ridică Stroescu suma de 6000. In socoteala depunerilor trecem suma ridicată în coloana specială şi iarăşi calculăm interese până la semestru, adecă până la 30 Iunie, cari interese avem să le scădem din suma de 566 66, calculată la 10 Ianuarie. S'a spus, că la ridicări socotim interese cu o zi mai mult (aceasia vine în favorul băncii), ca astfel făcând scăderea să se aranjeze situaţia reală a intereselor în fiecare moment, precum şi la finea semestrului. In cazul prezent calculăm interese pe 51 de zile şi căpătăm suma de 34. Scăzând aceste interese (calculate cu o zi mai mult), căpătăm în rubrica -de situaţia intereselor suma de 532 66.3) La 30 Iunie se adaugă aceste interese (se capitalizează) lângă capitalul rămas de 24000 şi căpătăm situaţia (starea) capitalului în 30 Iunie în suma de 24532-66. Dela această sumă se ia corectura şi astfel dela 24533 se calculează mai departe (dacă deponentul îşi lasă capitalul mai departe spre fructificare) interesele pe un alt semestru viitor până la 31 Decemvre, adecă pe 180 de zile şi interesele de 490-66.se trec în rubrica pentru interese. Exemplu 63. In 20 Februarie depune N. Peleş cu 4% spre fructificare suma de 5000. Se deschide lui Peleş o socoteală specială Nr. 2. (Numerii curenţi dela singuraticsle socoteli precum şi paginile *) Pentru a înlesni aflarea repede a deponenţilor în registrele de depuneri, se poartă un caiet, un Index sau Repertoar, ca registru secundar, in care sunt induşi diferiţii deponenţi în mod alfabetic, indicându-se Nr. cărţii de depuneri şi pagina. 2) Să se urmărească trecerile în cele două modele de scontru Nr. 1 la pagina. 65 şi 66. 3) Dacă urmează două depuneri una după alta, se înţelege dela sine. ca situaţia : divizor ile (vezi pag. 41). Panţu: Observări c3 +->-c8 P •*j UI Interese CD CO CO CD CD CD CD CQ O CD 00 . Ci lO lO ^ Capital ! 1 CD 30000 24000 24532 Sume ridicate Interese, de scăzut, până la finea semestr. 1 1 1 1 S i Capital şi interese capitalizate i 1 1 1 0009 Depuneri Interese până la finea se mestrului CD 1 1 CD 1 1 CD CD 1 1 lO 1 1 Capital şi interese capitalizate 1 I s 30000 532 ^uaoojj o Declaraţiune Depune .... Ridică .... Inter, capitalizate mmrBU •JUf 'BUlâlgJ Data ■BTUZ o o o —> rH CO ■eunţ Ian. Maiu Iunie rnuB 1910 1910 1910 OQ CD ca* e—t O CU o o o I I I I I I O O O 03 p GM £ -l 0 O rH tH 01 Oi 0 o O CO ÎH S3 1 00 0 01 8.. co 1. 1 18000 0618T 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 8 , rH 1 1 1 180C0 0 01 rH o o o u 30 901 89 86*9 031 — — — — 2L 8 — 999 snd9p 08 •Sny u 63 96 89 888* £91 — — — — L6 9 3?-8 sndop 81 oiini se 06 9t 919* 081 - — — — 38 06 9T 9T9* Snd9p l& 'ZŢl'BClld'BQ 08 9mni i 06 *8 93 18** 09 — — — — SL LI — 0038 snd9p 01 u 31 93 T83T *£ 06 OT 938T — — — - ţboudu LI tijdy u 30 83 89 9093 06 — — — — 83 *3 89 £3*3 snd9p 18 u *Z, e — 98T IZ 3 09 6*1 — — — - ŢBOipiI 91 u 10 9 838 991 — — — - 10 9 09 838 * snd9p 91 •u^i 0161 uişAJ9sqo 9S9J91UJ CS3 •ui9S *uu; cmz'gos 9p '9S9J9^UI 9^Zlţ -IS^Ţd'BO 9S -9.191111 I& pSlţd'BQ -9S T2901J •Bţ IŞU'Bd 9S9J9^UI 9ŢBZŢI -'B^ld'BO 9S -9J9^UŢ I^id^Q Procent 9UU1ŢB.TB109Q nalu Pagin ziua luna anul CD s. C-j ■B % "B a 12 n % I S U9U tl d 9 Q Cj •H ■■upziivţitfva-pnop no %v tnun ţmunoip uţ 'djvotpu t§ 9^wi/îpnuf ouds oudunddq •£<) niăm9Xţţ Cartea depunerilor spre fructificare (în altă formă). Nr. 1. V. Stroescu, loco. Data Suma depusă sau ridicată scrisă cu litere Procente C a p i t a 1 Zile Inter e 3 e Notiţe anul luna ziua Depus Ridicat Situaţia pânăla semestru de I adunat | scăzut situaţia interes. 1910 Ian. 10 Treizeci mii.— 30000 — — — 30000 — 170 566 66 _ _ 566 66 1910 Maiu 10 Şase mii — — — 6000 - 24000 — 51 — — 34 — 532 66 1910 Iunie 30 Interese capitalizate 532 66 — — 21532 66 180 490 66 — — 490 66 CC CC Nr. 2. N. Peleş, loco. 1910 Febr. 20 Cinci mii.— 4% 5000 — _ 5000 130 72 22 _ 72 22 1910 Maiu 15 Cinci mii; achitare de capitaFşi interese. — - 5000 — — 46 — — 25 55 46 67 Nr. 3. I. Obedean, loco. 1910 Mart. 25 Opt-spre-zece mii.— 18000 — — — 18000 95 190 _ _ _ 190 _ 1910 Iunie 30 Interese capitalizate 190 — •— — 18190 — 180 363 80 — — 363 80 68 69 CD * D O 2- O O CD P 83 ■B. ff ^. P g ^ CD O rs CD CSJ şa — p 3 S 2. CO O p -0Q c+- ' ffl § CD ^ ^ ® p e-*- !-» c CD ST CD ^ B ° 2. aj -03 3. o c o * SL CD W S g § s. ~ cd _ CD Ui" CD p( §:§ CO g 5$ o <4 o o 3 cT ^ s. S & 8 5 02 o + 5' ui p a c B & o' p C/2 P^ CV2 m a. I g a o* p p IU_I Nov. Oct. April J Feb. Scader. co Zile CD CO 0 9205 CO O O CO ro CO IC a: 3141 cd 00 co 0 Numeri 6195 5495 1 cn 0 0 Ml O O 5991 4516 1325 cd p : 3 00 £ l 1 0 co 5 co Cn O p CD O > E- CD 00 CD Oi O O Oi CO cn CO 1— Ci — Cn O 00 o gi ţ-i. o o co IV. 00 p H CD M UI o P Qj CD O Zile Numeri 3 p c 0 1 8," Ci os V Ci Si*- 2 «2. Si v 05 Oi Notă. In România s'a înfiinţat în annl 1880 o cassă de economii, cu institut de stat, cu scopul de a provoca, a păstra, a face producătoare şi pentru a strânge economiile cele mai neînsemnate ale claselor muncitoare mai sărace şi ale tinerimei de prin şcoli. Toate fondurile; adunate prin cassa de economie, se varsă la Cassă de depuneri si consemnaţiuni (înfiinţată de mai înainte*) şi se administrează prin consiliul ei de adminis^ traţie şi prin directorul ei, conform unui regulament special; aşa dară cassa de economii este în strânsă legătură cu cassa de depuneri şi consemnaţiuni, care dela 1880 încoace poartă numele: Cassă de depuneri^ consemnaţiuni şi de economie si este garantată de stat. Toţi cassierii statului, şefii de oficii telegrafo-poştali, perceptorii de dare, directorii de gimnazii, licee, institutorii, şi învăţătorii săteşti dela şcoalele de băeţi şi de fete sunt agenţii principali sau secundari ai cassei de economii, fiecare în cercul atribuţiunilor lor, determinate, printr'un regulament. Depunerile nu pot fi mai mici de 1 leu, nici mai mari de 300 de lei pentru o singură dată. Maximul depunerilor succesive, ce se pot face de un singur depunător, este de 3000 de lei. Depunătorul primeşte, la cea dintâiu depunere, un libret {libel, carnet), în care se înscrie numele, vârsta, ocupaţiunea, domiciliul etc. persoanei pentru care se face depunerea, data, precum şi suma depusă. In acest libret se înscriu pe rând toate depunerile ulteriore, toate ridicările şi se calculează dobânda. Indatăce un deponent a ajuns la suma de 3000 de iei, cassa de economii cumpără efecte de stat, — de regulă rentă română, — pe sama depunătorului şi le păstrează şi administrează separat. Agenţii, cari primesc depositele, sunt datori a libera pentru fiecare depunere o recepisâ din registrul cu matcă, (â souche), ce i 1-a încredinţat direcţiunea. Şcolarii pot depune în orice zi în mâna directorului sau a profesorului o sumă, care însă nu poate fi mai mare de 5 lei. Sumele vărsate se introduc în registrul de economii şcolar, în jurnal şi în foaia volantă a şcolarului. In fiecare lună se varsă sumele, adunate în şcoală, la un agent principal al cassei de economii. Orice şcolar, care a depus 1 leu, are dreptul la un libret de depunere. Sumele, — 70 — sub 1 leu, rămân la profesor, până se împlineşte suma de 1 leu de şcolar. — Dobânda se socoteşte din prima zi a lunei următoare şi se calculează numai pe luni întregi. De prezent dobânda este de 4l/2Q/o şi capitalizarea se face odată pe an. Nimeni nu poate avea mai mult decât un libret, luat dela un agent al cassei de economii: Aceluia, care s'ar abate dela această dispoziţie, luând două librete, i-se va restituim-dată depozitul, fără nici o bonificare; o astfel de persoană va fi eschisă pentru totdeauna dela cassa de economii. Posesorul unui libret poate cere să fie mutat dela un-agent al cassei la altul. Pentru a face cu neputinţă ridicarea economiilor sale de altă persoană, depunătorul poate cere sâ i-se pună fotografia în libret. — Secretul cel mai strict se păstrează asupra banilor depuşi sau retraşi^ nedându-se persoanelor streine nici o lămurire. Sumele depuse la cassa de economii nu se pot ceda şi nu pot fi urmărite de creditor. (Deşi în România, după cum s'a arătat, se;pot face depuneri prin oficiile poştale, totuşi instituţia aceasta nu trebue confundată cu cassele de economie poştale, ce se găsesc aproape în toate statele europene; despre cele din Austro-Ungaria se va vorbi în paragraful următor). §. 28. Cassele de păstrare poştale. In Austro-Ungaria există o instituţie de tot practică şi bună şi anume cassa de păstrare poştală. Această instituţie de stat primeşte sume mici de bani şi le fructifică cu 3% P^ an. Depunătorul primeşte un libel (cărticică} de depunere pe numele său, în care se indică domiciliul şi alte date şi apoi îl iscăleşte cu mâna proprie (celce nu ştie scrie face declaraţie prin martori şi este subscris de aceştia). Un depunător nu poate avea decât un singur libel de depunere. Pentruca orişicine să Se îndemne a face depuneri, cu deosebire clasele mijlocii şi lucrătorii, s'a fixat 1 coroană, ca suma cea mar mică, ce se se poate depune. Ca să se îndemne însăşi tinerimea şi clasele mai sărmane la economisire, se admite ca singuraticii să cumpere cu 10 fileri o foaie de depunere, ca apoi, pe rând, să poată lipi pe ea mărci poştale de câte 10 fileri, 71 până adună 90 de fileri şi astfel, dimpreună cu preţul dat pentru foaia de depunere, a adunat 1 coroana, pe care o depune Depunerea se poate face la orice oficiu de poştă, chiar şi pe la gări şi staţii mai mici, de asemenea şi ridicările din depunerea făcută; la ridicări — pentru evitarea unei înşelătorii — încă se cere subscrierea proprie a deponentului (sau dacă nu ştie scrie a martorului sau a unui plenipotenţiat); socotirea intereselor se face odată pe an7 la 3L Decembre, când se face şi capitalizarea intereselor; spre scopul acesta depunătorii trimit cărticelele de depunere (fără a plăti vre un porto) la centrala din capitală (Budapesta — Viena), unde se face calcularea şi trecerea în cărticele. Interese se calculează numai dela 2 coroane în sus până la K 4000 (la persoane juridice până la K 8000); interesele nu sunt supuse la nici un fel de dare. Depunerile până la suma de K 2000 nu se pot sequestra. Deponentul poate ridica din depunerea sa până la 50 cor, fără nici o denunţare; dela oO—200 cor. cu denunţare de 8 zile; dela 200— 1000 cor. după o denunţare de 15 zile, iar peste 1000, după 30 de zile. Dacă un deponent a ajuns la suma de K 4000 (persoanele juridice la 8000 K) cassa de păstrare poştală nu-i mai dă interese, ci, dacă nu dispune el, ce să se facă cu depunerile, peste K 4000 (8000), atunci din oficiu şi fără spese se cumpără — (dacă ajung depunerile) anumite efecte de stat prescrise şi numite de lege; efectele cumpărate se trimit depunătorului, fără spese, sau, dacă acesta le iasă pentru siguranţă la cassa de păstrare poştală, primeşte un înscris de depozit. Cărticelele de depunere sau libelele (carnetele) poartă numele şi domiciliul depunătorului şi uneori poate să aibă şi un cuvânt sau o frază secretă ca deviză (un fel de lozincă), sau se pot pune anumite date ale deponentului d. e. ziua, luna şi anul naşterii, numele părinţilor etc. Oficianţii poştali sunt secreţi şi nu dau nimărui nici un fel de informaţie; numai funcţionarii superiori, în anumite împrejurări, pot da oarecari informaţii asupra depunerilor. Această instituţie de stat, cum s'a spus, primeşte sume mici de bani şi le fructifică şi totdeodată face mijlocirea de plăţi în sume mai mici şi mai mari, în diverse localităţi, unde sunt oficii de poştă. Cu deosebire această mijlocire de plăţi, adecă afacerile de cec şi de ciearing la cassele de păstrare poştale, sunt de o mai mare importanţă pentru 72 — 73 viaţa comercială şi astfel vom arăta aici pe scurt anumite particularităţi în organizaţia lor.1) Afacerile de cec (cek, cheque) şi de clearing ale cassei de păstrare poştale2), întroduse în Austro-Ungaria printr'o lege în a. 1887, constă în aceea, că o persoană, care întră într'o astfel de legătură, depune o sumă de bani la cassa centrală din Viena sau Budapesta, sau la oricare oficiu de poştă, unde i-se deschide un cont. Persoana, care are un astfel de cont, adecă posesorul contului, poate dispune ori şi când de banii depuşi, ridicând singur prin cec, sau dând ordin prin cec, ca să se plătească altuia o sumă oarecare în marginile capitalului ce-1 are depus. Cine voeşte să între în relaţie de cec, declară acest lucru pe un formular, ce-1 poate lua gratuit dela oricare oficiu de poştă şi cere, ca să i-se trimită un carnet de cecuri precum şi un carnet cu recipise de depunere şi de primire, plătind 3 coroane pentru un carnet de cecuri şi cel puţin 20 fileri pentru 10 recipise. Ca depunere fundamentală pentru participare în afaceri de cec, fiecare membru plăteşte 100 de coroane, în decurs de 30 de zile, dela intrare. Această depunere rămâne neatinsă pe întreaga durată a participării. Posesorul contului poate depune sau el însuşi sume de bani în contu) său, sau pot depune şi alte persoane, cari datorează posesorului şi cari, în loc să-i plătească lui direct, trimit la cassa de păstrare poştală, ca să se scrie în contul creditorului lor. La fiecare trimitere de sume se umple un blanchet, care se predă poştei. Blanchetul, pentru depuneri în cont, constă din două părţi şi anume din recepisa de depunere (Einzahlungsschein)3) şi din recepisa de primire (Empfangsschein)4), cari sunt tipărite împreună, formând blanchetul complet. 0 Detalii se pot afla într'o broşura: „Der Cheque u. Clearingverkehr der kon. ung. Postsparkasse", ce se capătă gratuit la oficiile poştale, apoi în A. Kleibel: Lehrbuch der Handels-Korrespondenz, Wien 1903, unde, la pag. 46—78, se arată întreaga manipulare cu afacerile acestea. Se poate conzulta şi legea despre cecuri, etc. 2) Această instituţie se află şi în Germania, Franţa, Anglia, Elveţia etc. In România încă nu este introdusă. 3) In text se zice: „despre suma pe care o plătesc în favorul contului de cec Nr..... la cassa de păstrare poştală" şi se subscrie trimiţătorul. 4) In text, cassa de păstrare constată, că a primit suma de bani, ce s'a plătit pentru contul de cec Nr.... Persoana, care depune, dupâce a completat cu cerneală blanchetul, l predă oficiului poştal din localitatea sa, dimpreună cu suma de bani, voeşte să o depună. Funcţionarul dela poştă, primeşte suma de hani, iscăleşte recepisa de primire, o stampilează, o taie, adecă o detaşează din blanchet şi o înapoiază prezentatorului, ca o adeverinţă pentru depunerea făcută, iar recepisa de depunere o trimite, dimpreună bu celelalte depuneri, din aceaş zi, la cassa centrală din capitală. Cassa .centrală trece fiecare depunere în contul de cec respectiv, înştiinţează Ipe depunător printr'un extras, făcut pe un anumit formular şi alătură |a el şi recepisa de depunere. Depuneri în contul unui participant se pot face şi prin maniate poştale şi prin încassări, făcute de oficiile poştale în favorul contului respectiv, deasemenea prin transmiterea din contul altuia în contul participantului (afacere de gir sau compensaţie) etc Dacă posesorul unui cont voeşte să ridice o suma de bani din epunerea sa, va lua din carnet un cec, îl va umplea, adecă va scrie va complecta locurile lăsate goale şi îl va încassa la cassa centrală, sau îl va trimite ia cassa centrală, de unde va primi un aviz ide plată (o asignaţiune) pentru oficiul poştal din localitatea sa, sau fva primi suma prin factorul poştal din localitatea sa. — Prin obser-ftvaţiuni şi notiţe potrivite, tăcute pe cec (în faţă), poate posesorul contului trimite bani sau mandate de plată şi altor persoane în diverse localităţi. Fiecare trecere în cont, depunere, încassare, ridicare sau |platâ, se aduce la cunoştinţa posesorului printr'un extras de cont. De-lasemenea se face cunoscută încassarea de poliţe, obligaţii, achitarea de ffacturi, aranjarea poliţelor domiciliate, cumpărarea, administrarea şi îvinderea de efecte publice de stat etc, afaceri cu cari încă se angajează şi se ocupă cassa de păstrare poştală. Din cele premerse reese, că cecul este un avis, un mandat, un or-tdin, prin care o persoană dispune să se facă inmediat o plată din partea .unei bănci — în cazul de faţă din partea cassei de păstrare poştale — ila care are depusă o sumă de bani. La cele spuse până aici mai amintim, că se pot depune sume de bani la cassele de păstrare din Ungaria, ca sâ fie transmise la cassele din Austria şi din contră. — Mai departe, în urma unei conivenţii cu banca austro-ungară, se pot trece sume de bani din conturile -casselor de păstrare poştale în contul de gir al băncii şi viceversa. In fine, prin cassele de păstrare poştale din Austro-Ungaria, se pot face transmiteri de bani şi dispoziţii în Germania, Anglia şi Italia. — 74 — — 75 — In legătură cu depunerile în cont, cu ridicările, precum şi cu plăţile, făcute prin cecuri, să desluşim şi afacerile de clearing. Clearing numim acel fel de achitare sau plată, la care avizarea sau mandatul *e face unei persoane sau firme, care şi ea stă în legătură cu acelaş institut de bancă sau cassă de păstrare şi are şi ea un cont deschis acolo şi astfel suma, avizată (mandatată) prin cec, nu se plăteşte cu numărar, ci se creditează simplu în cont,' cu alte cuvinte se scoate dintr'un cont (care se debitează), şi se adaugă în alt cont (care se creditează). Aceasta însemnează, că plăţile părtaşilor (cari stau în legătură cu unul şi acelaş institut, — în cazul de faţă cu cassa de păstrare poştală — şi cari au câte un cont particular, cu sume de bani depuse la institut), între ei, se fac prin simpla contabilizare, adecă prin trecerea din contul unuia în contul celuilalt. Prin urmare afacerile de cec constau într'aceea, că posesorii de conturi de cec îşi pot aviza şi trimite sume unii altora prin simpla contabilizare la oficiile casse-lor de păstrare poştale, fără a se mişca banii dintr'un loc într'altul. Când se umple un cec pentru clearing atunci în el se zice: „pentru creditarea contului de cec Nr. . " etc. (Din timp în timp se fac tipărituri şi broşuri pentru a se publica persoanele şi firmele, cari au conturi de cec la cassele de păstrare poştale). Despre persoanele, cari stau cu un institut în astfel de relaţii, se zic<\ că sunt în relaţii de cont curent cu acel institut, că sunt în cont de gir, în cont de cerc (ital. it giro—cercul) cu acel institut şi fiindcă în cazul nostru cassa de păstrare poştală limpezeşte sau clarifică ea singură socotelile, în cercul clientelei sale, de aceea afacerea se numeşte mai scurt clearing, adecă clarificarea conturilor şi stabilirea sald urilor. La bănci însă, cari se ocupă cu afaceri de cec, această compensare sau chiarificaţiune se face zilnic într'un anumit local numit casă de chiarificaţiune, casă de saldare sau de compensaţie (clearing house, Klârhaus, maison de compensation). Calcularea intereselor şi a taxelor de manipulare la depunerile în afaceri de cec şi clearing se fac după anumite norme şi dispoziţiuni. Interesele în contul de cec se stabilesc deocamdată cu 2% pe an, atât pentru depunerea fundamentală de 100 de coroane, cât şi pentru orice sumă disponibilă, ce o are un deponent în „Creditul" contului său. Calcularea intereselor se începe totdeauna numai cu 1-a sau cu a 16-ea zi a lunei, după contabilizarea depunerel (adecă a creditării) şi se termină cu ziua a 15-a sau cu ultima lunei, care premerge ridicării din cont (adecă debitării). Calcularea intereselor se face aşadară tot \e unităţi de timp de o jumătate de lună, iar ca capital se consideră tot- feauna cel mai mic sald creditor, (disponibilul creditor) din fiecare fin cele 24 de jumătăţi de lună in decursul anului. Şi într'adevăr, nu-lai plusul cel mai mic creditor, îi stă ofiiciului poştal la dispqziţie, decursul unei întregi jumătăţi de luni. Dacă într'o jumătate de lună |u s'au făcut treceri nouă în cont, atunci se calculează interese dela altimul sald creditor al jumătăţii de luni dinainte; este şi naturală procedura aceasta, deoarece ultimul sald creditor este cea mai mică puma ce-i stă la dispoziţie în jumătatea de lună curentă. Fracţiuni de oroane, adecă fileri nu se consideră la calcularea intereselor şi nu se ia Corectură la părţile de fileri dela interesele aflate. Capitalizarea intereselor, adecă adăugarea intereselor la capital, se face numaj odată pe an, 31 Decembre, şi de aici încolo se calculează interese mai departe, |,şadară interese compuse. Cassa de păstrare poştală socoteşte ca taxe: a) o taxă de manipulare de 4 fileri pentru orice lucrare din oficiu |htr'un cont oarecare, pentru orice trecere (depunere, avizare, creditare îebitare), b) o proviziune dela fiecare debitare (trecere în Debit) şi anume i/4%0 până la suma de Cor. 6000*— şi '/sVoo pentru debitarea plusului, [ie trece peste 6000 de coroane. Cu aceste taxe se debitează contul de regulă, după ce s'au trecut pO de poziţii în cont, la»tot cazul însă la sfârşitul anului, sau când participantul ese din legătura de afaceri de cec. Libere de proviziune (nu şi de taxa de manipulare) sunt: a) debi-lările în afacerile de clearing; b) trimiterile prin mandat poştal; ţ) sumele, ce s'au întrebuinţat pentru cumpărare de efecte de stat; î) toate celelalte taxe. Din formula generală, cunoscută pentru interese pe an; 1 100 fiindcă un an are 24 de jumătăţi de lună se desvoiltă Cy^2y^)\im&ta>t\ de lună ~24 X 100 formula, pentru jumătăţi de lună, cu 2%- Iz CXJumâtâţilede lună sau simplificată 1 = 1200 îeci, pentru o jumătate de lună: _ Cea mai mică sumă disponibilă_(C X 1)_ ^ __i @ 1200 ; ~~" 1200 ^ 1200 ^ 100 X 12 şadară, purcezând mai practic: aflăm mai întâiu numai Numerii de — 76 — interese N = adecă scriem ca Numeri totdeauna 100 ~~ 100 suma cea mai mică disponibilă, împărţită cu 100 şi la urmă suma Numerilor o împărţim prin divizorul fix simplificat 12. (Se poate zice şi astfel, că Numerii sunt egali cu singuraticile sume disponibile, împărţite cu 12001 Fiindcă calculările acestea se fac din oficiu, pentru cari există tabele speciale,*) deaceea nici nu aflăm de Jipsă a indica vreun exemplu. In România, instituţia casselor de păstrare poştale şi a afacerilor de cecuri şi de clearing la poştă încă nu este introdusă.' *) Detalii de calculare, atât după metoda comercială cât şi după „metoda oficioasă", dimpreună cu exemple, se pot găsi, în broşura, utilizată în acest paragraf, unde se vorbeşte de calcularea intereselor şi a taxelor, anume în brdşura* Prof. Adolf Fr. Hess, Anleitung zur Berechnung der Zinsen im Check-Veikehr mit der Postsparkasse, 2-te Anflage, Alfred Holder, Wien 1889. III. Teoria conturilor curente. §. 29. Consideraţii generale. Desvoltându-se comerciul din ce în ce mai mult, a trebuit să se ffesvoalte în acelaş raport şi contabilitatea. Cu deosebire însă, luând In s avânt mare afacerile pe credit, afacerile cu poliţe, a urmat de sine,, |a şi contabilitatea să ţină pas cu desvoltarea comerciului şi să afle lijloace şi metoade, prin cari să se ţină o evidenţă din cele mai tacte asupra socotelelor, necesare în diferitele afaceri. Astfel comerciantul de mărfuri, bancherul şi băncile, ca să ştie tot momentul cum stau cu relaţiunile, ce le au cu diferite persoane, leschid în registrele de contabilitate un cont special pentru fiecare lebitor şi creditor al lor. Acest cont se poartă foliat; de-asupra lui se scrie firma şi domi-liliul comitentului, precum şi unele învoeli în privinţa procentului* |tc. In partea stângă, numită şi partea debitului, sau mai scurt \ Debit", se însemnează sumele, cele datoresc comitenţii, iar în dreapta, lumită partea creditului, sau mai scurt „Credit", se însemnează sumele,. |e le-au dat sau au să le pretindă comitenţii noştri. Aceste sume, din 3ebitul sau din Creditul unui cont, pot fi poliţe, cecuri, valoarea unor sonete, efecte, cupoane şi în fine încassări sau plăţi în numărar] toate acestea, trecute într'un cont, formează diferitele poziţii (articoli, posturi) lebitoare sau creditoare ale contului. Bancherul achită şi încassează pinguraticele sume din cont la scadenţa, ce se arată la fiecare posiţie. Fiindcă clienţii noştri, conform unui contract, ce se închee, nu-şi jtehită datoriile lor decât numai la anumite epoce, d. e. la un sfert pe an, la o jumătate sau chiar la un an, deaceea socoteala se vuieşte curentă sau cont curent. Aşadară contul curent este o socoteală deschisă, ce o avem cu diferiţii oştri clienţi în continuu, şi pe care o încheiam, conform unui contract — 78 — — 79 stabilit de mai înainte, la un anumit timp în decursul anului, achitân-du-se din partea dobitorului numai saldul. Registrul, în care se întroduc aceste conturi, poartă numele de cai tea canturilor curente, (Germanii îl numesc: Saldo Conto sau Salda Conţi, adecă: contul soldului sau conturile soldurilor dela persoane debitoare şi creditoare). In aceest registru se poartă şi se încheie socotelele, ce le avem cu diferitele persoane, şi din el se face o copie, sau cum se* zice în limbagiul comercial, un extras al contului curent, care se trimite persoanelor, pe cari le privesc. Acest extras poartă de asemenea numele de cont curent După natura comerciului, conturile sunt de două feluri şi anume: conturi curente în afaceri cu mărfuri şi în afaceri de bancă. Cele dintâiu sunt de tot simple şi încheierea lor constă simplu în aflarea saldului, ca să se ştie, că avem sâ-1 plătim sau să-1 încassâm, fără să se mai socotească interese; conturile curente simple se pot achita oricând, plătindu-se sume de bani sau cecuri. S'a spus, că interese nu se calculează, ceeace se înţelege de sine, deoarece, dacă vindem o marfă pe un termin oarecare, noi o vindem mai scump şi la caz, că cumpărătorul o plăteşte imediat, îi dăm un scăzământ, exprimat în procente, care se numeşte scont de cassă, sau discont La vânzări pe termine mai lungi se calculează de muiteori interese chiar sila aceste-conturi curente, cu deosebire în comerciul angro (en gros) de mărfuri. Cu totul altfel stă lucrul la afacerile de bănci. Bancherul negoţiind cu capitaluri, şi mijlocind credit diferiţilor săi clienţi, este îndreptăţit a calcula interese, pentrucă el nu poate lăsa nefructificaţi banii săi. Nu-i vorbă, bancherul primeşte şi o plată separată pentru serviciile sale, ca comisiune sau proviziune, etc, cu toate acestea pentru capitalul ce-1 pune în ataceri de cont curent îşi socoteşte şi interese dela ziua facerii unei plăţi pâna la terminul de încheiere al contului, dar în acelaş timp socoteşte interese şi clientului său pentru plăţile sale. Calcularea de interese este motivată cu deosebire prin împrejurarea, că, dacă stăm în cont curent cu un bancher, îi putem da d. e. ordine, ca să plătească pentru noi o sumă de bani unei a treia persoane. Prin urmare bancherul trebue să ţină totdeauna per cassa o sumă de bani, cari nu-i aduc interese, ca astfel sâ poată satisface necesităţile tuturor clienţilor săi. Bancherul va căuta uneori să-şi aranjeze sumele disponibile prin depuneri la alte bănci mai mari, sau prin împrumuturi cu scadenţe iurte; dealtmintrelea în ziua de azi bancherul face plăţile prin curi, prin poliţe sau prin compensaţiuni cu alţi bancheri, cu cari în legătură, aşa încât nu mărarul îl va folosi numai în cazuri rare. Comercianţii din provincie au să facă plăţi pentru mărfurile, aduse-in străinătate, de aceea caută să între în afaceri de cont curent cu bancher sau cu o bancă din capitală sau dintr'un centru comer-al mai important, pentru ca astfel să-şi poată aranja plăţile mai otrivit. De asemenea vor face băncile mai mici din provincie, ba facerea de cont curent este şi între băncile mari din diferitele capitale i oraşe mari industriale, şi din diferitele porturi.1) Astfel pot sta în cont curent comercianţi de mărfuri, cu fabrici, xx bănci, mai departe băncile între ele De aci rezultă, că poate fi orba de comitenţi şi comisionari în afaceri de cont curent. Când un omerciant de mărfuri stă în legătură cu o bancă, de regulă comer-iantul este comitent, iar banca comisionar. Când stau însă două bănci n relaţiune, atunci fiecare poate fi şi comitent şi comisionar. In cazul rim, mai totdeauna banca calculează comitentului său un procent mai are pentru „Debit" şi un procent mai mic pentru „Credit11, iar în iazul din urmă, când două bănci stau reciproc în legătură, ca comitent ca comisionar, atunci procentul, pentru calcularea de interese, este regulă unul şi acelaş (reciproc, pro şi contra) atât pentru „Debit", ,t şi pentru „Credit". In fine, când stau în legătură reciprocă două banei din diferite tate, unde sunt diferite valute de bani, diferiţi bani d. e. franci şi oroane, sau mărci şi franci, etc, atunci se poartă de cătră fiecare ancă câte două conturi curente numite Conto mio (nostro). care se oartă în valuta străină şi conto suo (loro), care se poartă în valuta anilor indigeni. Distincţiunea e uşor de făcut, daca vom şti, că de-itarea sau creditarea se face totdeauna în valuta (= banii legali dintr'o |ară) comisionarului.2) In aceste cazuri, pe lângă lucrurile amintite mai nainte, trebue să se mai considere şi cursul banilor. De regnlâ se ia ursul zilei, uneori cursul dela ziua încheerii, iar alte ori se contrac-ează un curs mediu. 0 Alte amănunte despre relaţiile de cont curent vezi: /. C. Panţu, Corespondenţa comercială, pag. 127 şi 224. 2) Vezi „Corespondenţa comercială pag. 222. Nrii. 347—353, — 80 81 — § 30 Afaceri de cec şi de gir la diverse bănci. Pe lângă afacerile de cont curent, explicate aici, mai sunt şi altfel de afaceri de cont curent, cu un procent mai mic, numite afaceri de cec1.) Persoane singuratice, precum şi comercianţi îşi depun la o bancă bani, efecte publice etc, sau peste tot valori, cu un procent de 17a—Şi banca le deschide un cont şi-i creditează pentru depunerile lor. Posesorul primeşte (pe lângă adeverirea depositului făcut) un carnet cu formulare de cecuri, cam 100 de bucăţi, pe cari le foloseşte decâteori voieşte să ridice el însuşi o sumă de bani, sau altă persoană designată de el. In astfel de cazuri „umple" un blanchet de cec, scriind suma şi eventual persoana, căreia are să se facă plata;, taie partea din dreapta „numită cec" şi-i rămâne lipită de carnet, ca control, partea din stânga a formularului, în care încă îşi însemnează suma de bani. Cine se înfăţişează cu un astfel de cec la banca, care a dat carnetul, primeşte valoarea scrisă în cec. Banca plăteşte inmediat cecurile emise asupra sa, fără obligo de a cerceta identitatea persoanei sau a iscăliturilor de girare. Cecul se poate ceda şi gira. De prezent afacerile cu cecuri sunt foarte extinse şi băncile primesc nu numai cecurile proprii, ci şi cecurile altor bănci, prin ceeace se înlesneşte foarte mult circulaţiunea. In Franţa şi în Anglia, chiar şi particularii' îşi depun numărarul şi valorile, ce le au, la vre-o bancă şi emit cecuri în daraverile lor zilnice, fac plăţi cu cecuri pentru diferite cumpărări (neumblând cu banii la ei), plătesc chiriile etc. Băncile, primind fel de fel de cecuri de la alte bănci, se adună,, prin reprezentanţi, într'un anumit local: Clearing house (Klârhaus, mai-son de compensationj îşi schimbă reciproc cecurile, şi-şi achită sal-durile. Achitarea acesta (compensaţiunea) de asemenea se face cu un cec asupra altei bănci mai mari, uneori banca naţională, şi astfel fără să circuleze moneta se plătesc zilnic milioane, şi disponibiliul fiecăruia nu rămâne nici un moment nefructificat, căci tot aduce interese de iy.%—2>/a%. Amintim aici afacerile de cecuri, pentrucâ şi ele sunt afaceri de cont curent cu interese şi au asemănare cu clearing-ul dela c&ssa de păstrare poştală, despre care s'a vorbit la pag. 74. *) Vezi codul comercial român, despre cec, art. 364 — 369; deasemenea„ Articolul de lege LV1II din Ungaria din 1908, despre cec şi normativ pentru afacerile de cec", traduse de C. Popp, Sibiiu, broşura Nr. 9 din „biblioteca băncilor române"* Tot aici putem aminti şi o altfel de socoteală curentă, introdusă în unele state la diferite bănci şi cu deosebire la băncile naţionale, în legătură cu sucursalele şi cu agenţiile lor. Este vorba de afacerile de gir (giro), cari sunt înfiinţate şi la banca austro-ungară. Se depune o sumă de 200 de coroane sau şi mai mult (depinde de mulţimea afacerilor), fără interese şi pe baza acestui depozit, poate dispune deponentul, ca banca să încasseze sume pentru el şi să facă plăţi, pe lângă spese foarte mici. Banca austro-ungară deschide deponentului un cont de gir (Germanii zic: Giro-Conto), îi dă apoi o carte de gir, numită si contra-carte, şi-'i scrie în ea depunerea făcută şi orice încassări ulterioare, iar în Debitul ei, însemnează însuşi deponentul ridicările şi apoi se controlează prin funcţionarii băncii. Pentru orice depozit, ce-1 are cineva în afaceri de gir la bancă, nu se bonifică interese, căci banca mijloceşte numai plăţile (în marginile depozitului) şi face încassări de bani, de poliţe şi de cecuri indigene şi streine. Corespondenţa între interesaţi, ca şi la relaţiile de clearing dela oficiile poştale, este de tot simplă şi constă mai mult în avizări de plăţi şi de încassări, ce le face deponentul pe baza unor formulare, primite dela bancă; banca însăşi nu ţine nici un fel de corespondenţă cu participanţii în afaceri de gir, ci participanţii îşi regulează ei singuri şi direct cu funcţionarii băncii (din secţia de gir) toate daraverile lor de gir. Persoanele, cari au depozite la banca austro-ungară pot dispune de ele şi prin cecuri. Banca austro-ungară are trei feluri de cecuri şi anume: unele „albe"> prin care se pot ridica sume în numărar, iar altele „cu cruce", cari nu se plătesc cu numărar, ci plăţile se compensează în cont cu banca, sau cu alte persoane, cari şi ele au conturi de gir la bancă; ambele aceste cecuri se emit la purtător (la înfăţişător). In fine, sunt şi cecuri „roşii", cari se emit pe nume şi se întrebuinţează pentru transferarea unei sume dintr'un cont în altul (viriment), între persoanele, cari au conturi la bancă.1) §. 31. Contractul de cont curent. Un cont curent trebue considerat din punct de vedere al contabilităţii, din punct de vedere al aritmeticei şi în fine din punct de vedere de drept (contractul). *) Dela oricare sucursală a băncii austro-ungare se poate primi gratuit o broşură: „Bestimmungen fur den Geschăftsverkehr der ost. ung. Bank*, în care, în capitolul IV, sunt descrise şi precizate relaţiunile de gir şi afacerile de cec ale băncii. Pcwiţu: „Procent, Promil," Ed. II. ' a Cu privire la contabilitate trebue să cunoaştem teoria conturilor, ca astfel să facem debitarea şi creditarea corect, ca în fine să putem mijloci saldul;1) iar cu privire la aritmetică e de lipsă cunoaşterea calculării prescurtate a intereselor şi a procentelor (proviziune, curtaj). Cât priveşte, în cele din urmă, contractul de cont curent, acesta depinde de multe împrejurări şi se face de regulă prin scrisori, ce se schimbă între interesaţi, iar uneori se face un contract separat în toată forma. Contractul este baza transacţiunilor de cont curent; el împreună cu uzanţele pieţelor ne dă desluşirile de lipsă în cazuri de neînţelegeri (escepţionând cazurile de greşeli la calculare). Punctele de căpetenie într'un contract de cont curent sunt următoarele; 1. Stabilirea creditului ce se acoardă şi modul de acoperire. Aci poate fi vorba de un credit neacoperit, blanc, sau acoperit cu efecte publice, cotate la bursă (lombard), cu ipoteci sau numai cu poliţe cu anumite scadenţe.2) 2. Stabilirea procentului de calculare. Uneori poate fi acelaş procent atât pentru „Debit", cât şi pentru „Credit", iar alteori bancherul comisionar socoteşte pentru „Debit" un procent mai mare şi în fine bancherul poate calcula interese numai pentru sumele avansate de el, adecă numai pentru sumele din „Debit". Procentul variează şi se poate schimba chiar şi în decursul unei periode de cont curent. Mărimea lui depinde dela vioiciunea sau dela stagnarea comerciului, dela crize, în fine dela ofertă şi cerere în afaceri de cont curent. Schimbările acestea de condiţiuni se notifică şi se aproabă reciproc prin diferite epistole, cari sunt a se considera ca adausuri la contractul, încheiat de mai înainte. 3. Stabilirea proviziunii pentru comisionar, a curtaj ului şi a eventualelor spese, despre ceeace se va vorbi într'un paragraf separat. 4. Stabilirea terminului de încheiere al contului curent, precum şi condi-ţiunea, dacă saldul ivit trebue achitat, sau trecut în cont nou. 5. Condiţiuni în privinţa scadenţelor la poliţe, precum şi stabilire de condiţii speciale pentru anumite cazuri, când nu au să se socotească spese *) Vezi i". C. Panţu: Introducere în contabilitate, pag. 7. 2) Despre creditul acordat în afaceri de cont curent vezi Dr. I. Fr. Schăr: Die Bank im Dienste des Kaufmannes, Leipzig, 1909, la pag. 35—39 şi despre contractul decont curent: la pag. 117—131. 83 laterale, ca d. e. proviziune sau proviziune pentru acceptaţiune. Astfel de articoli de cont curent se înseamnă ca libere de spese sau franco. Pe lângă aceste condiţiuni principale se pot ivi şi alte nenumărate, cari variază după ţări şi împrejurări.1) § 32 împărţirea conturilor curente. Conturile curente cu privire la procent se pot împărţi în două •categorii şi anume: a) când se calculează acelaş procent atât în Debit cât şi în Credit, adecă cu dobândă reciprocă, şi b) când procentul e diferit, adecă cu dobândă nereciprocă. La ambele aceste cazuri mai poate fi vorba, dacă procentele rămân aceleaşi, sau se schimbă în decursul unei periode de afaceri. Conturile curente cu privire la modul de calculare al intereselor se împart în: a) progresive; b) retrograde; c) cu numeri roşii şi d) conturi curente calculate după metoda de scară. § 38. Cazuri, ce au să fie explicate şi trecute în cont curent. Pentru ilustrarea şi explicarea conturilor curente luăm un exemplu simplu, în care un comerciant N. Georgescu are o afacere de cont curent •cu un bancher dintr'o capitală. Fiindcă acest cont curent nu este influinţat de vre-o anumită uzanţă a unei ţări, nu se indică nici un -oraş; banii se însemnează cu litera f. cari pot fi franci; luna se socoteşte de 80 de zile, procentul de calculare 6% pe an, iar terminul de încheiere al contului este 30 Iunie. înainte de a explica calcularea, amintesc cazurile singuratice, -cari se desvoaltâ între comerciantul din provincie, N. Georgescu şi între un bancher din capitală. Aceste cazuri au să fie trecute în contabilitatea bancherului în Debitul sau în Creditul contului lui Georgescu (comitentul, clientul, •debitorul), prin ceeace se nasc diferite posturi, poziţiuni sau articole în cont, după cum se va vedea din exemplul ce urmează. 1) Vezi condiţiile dela scrisoarea Nr. 376 din „Corespondenţa comercială" • rag. 236; deasemenea să se conzulte scrisorile, prin cari se încheie relaţiile de cont curent, şi anume Nrii. 171 — 183, apoi Nrii. 355—362. Tot în legătură cu acestea să se observe cele două contracte speciale de cont curent din 1. C. Kreibig: Kontokorrentlehre, pag. 193—196. 6* 84 — Ianuarie 1. N. Georgescu dă ordin (o/.) bancherului său din capitală să plătească în numărar lui N. suma de f. 3000*—. Bancherul plăteşte această sumă şi debitează 7) pe Georgescu cu ziua de 1 Ianuarie, când face plata, compunând articolul în Debit: pentru plătit din ordinul său lui N. sau prescurtat: Pt. plăt. din o/, s/. lui N. „ 15. Georgescu trimite bancherului său diverse efecte şi bancherul, calculându-le după curs, îl creditează per 15 Ianuarie cu valoarea netă de f. 134855. Februarie 2. Georgescu trimite bancherului sau o poliţă a sa, un efect de primit, o remisă, o rimesă, (R!^, r!^, rem., rim.) de încassat asupra (a/.) lui N. Teodor, cu scadenţa la 20 Februarie, în valoare de f. 2355*40. Bancherul creditează pe comitent (Georgescu) cu suma poliţei per 20 Februarie, sub rezerva intrării. Creditarea aceasta este numai provizorie şi va fi definitivă în 20 Februarie, dacă se va încassa poliţa; dacă însă poliţa nu o va plăti N. Teodor, atunci bancherul o va protesta şi o va înapoia comitentului, debitându-1 cu suma de f. 2355*40, tot per 20 Februarie, prin ceeace această sumă se anulează; bineînţeles, că, în caz de neplată, contul va fi debitat şi cu spesele de protest. In cazurile de faţă, se admite, că toate poliţele din acest cont curent se achită la scadenţă. Facem articolul în Credit: pentru R?^ sa (s/.) a/. N. Teoior. Pe viitor să se ştie, că bancherul va credita pe client pentru toate efectele de primit, adecă pe cari are să le încasseze el şi acestea se vor numi rimese sau remise. Februarie 20. Având comitentul să plătească la 31 Maiu o sumă de f. 2144-17 unui oarecare I. Şona din oraşul bancherului,, sau de airea, trage o poliţă asupra (a/.) bancherului de plată în ordinul (o/.) lui I. Şona per 31 Maiu. Bancherul la prezentare acceptează această poliţă şi debitează contul comitentului său, cu scadenta 31 Maiu. cândva si achita acest efect de plată sau trată (TJ^; t^), sau accept (ace/.} 1) A cbbita sau a încărca însemnează a trece în Debitul unui cont; a credita sau a descărca — a trece in creditul contului. La conturile de persoane Debitul se poate însemna cu plus ( + ), iar Creditul cu minus (—). Vezi Pauţu: Ştiinţa conturilor, pag. 13. 85 — al bancherului. Cum s'a născut datoria lui Georgescu faţă de Şona, nu impoartă pe bancher; el are să accep-teze, fiindcă se află în cont curent cu Georgescu. Toate efectele de plată ale bancherului, se trec în Debitul contului şi se vor numi accepte sau trate. Martie 3. Georgescu are lipsă pentru el, sau pentru altul, de anumite monete în aur şi fiindcă de prezent nu le află în piaţă, scrie bancherului mai înainte, ca să-i trimită aceste monete. Bancherul, în 3 Martie, îi trimite comitentu'ui moneteie cerute şi pentru valoarea lor, îl debitează cu suma de f. 877 — per 3 Martie. n 15. Georgescu trage o poliţă a/, bancherului în sumă de f. 655.53 la ordinul lui A. Ionescu, cu scadenţa la 30 Iunie. Bancherul acceptează această poliţă şi debitează pe comitentul său per 30 Iunie. Aprilie 3. Georgescu are de încassat o poliţă a sa asupra lui I. Cornea, care locueşte în apropierea oraşului bancherului, şi astfel îi trimite această rimesă cu scadenţa la 15 Maiu. Bancherul creditează pe comitentul său, sub rezerva intrării, cu suma de f. 3244.80. Se ştie, că o poliţă se transmite altei persoane prin indosament sau gir.1) Maiu 20. Georgescu are lipsă de nişte efecte şi acestea le cere bancherului său. Bancherul i-le trimite şi-1 debitează pentru suma de f. 3480.— „ 25. Georgescu are prisos de monete şi fiind cursul mai favorabil în capitală, le trimite bancherului său spre vânzare şi creditare. Bancherul creditează pe comitentul său cu suma netă de f. 1200.— Iunie 2. Georgescu are o poliţă a sa de încassat în capitală a/ lui G. Naum, la 22 Iunie; el o trimite bancherului său, care primindu-o îl creditează, sub rezerva intrării, cu f. 450 per scadenţă. v 5. Georgescu trage o poliţă a/, bancherului în ordinul lui A. Ionescu. Bancherul o acceptează şi debitează pe comitent per Iunie 27, când este scadenţa poliţei de f. 2145.— 0 Vezi „Corespondenţa comercială" pag. 150, Nrii. 197—199 etc. EL CD o e £ cr ? o" p CD P O p p o p< Iunie Maiu 3 Mart. Febr. p" CO 00 8 ai CO O 3 3 3 Pt. cr p pc < B' p< o-p< ►C5 o a Cu 3 Bt ^ CC CD CD CD O c-i-CD _ ° 0 C 02 c- £ o co O 3 & ™ ii CD CD CD O m 5 CD £ £ o 3'^ b cd <->• »-s CC CD CD CD i-1 -P o ?■§ CO ^ c | o •-s Dj 3' p Iunie Maiu Iunie Mart. Maiu p1 p Scadei co 00 co co o co o 00 co i—i -c+-p Zile Numeri & 2145 co 8 ca Cn Cn 00 <] 2144 3000 3 1 1 1 Oi 00 1 1 9 p p H cp M C3 P_ 5' CD cr Cn •"0 * 3 ^ CD p p Q3. • 3 3 cc 3*1 O CD h-s C0 £3 P g co 22. h! CD CO O p Cu o Iunie Maiu Febr. p Scadet co oo CO CO CO Cn Cn co o t—' Cn -er»-P Zile Numeri rf* 00 00 tf^ Cn O 1200 00 CO 2355 1348 Sum co 1 1 8 s....... Cn cn 9 p o p- CD CD O CD O CD O O CD 87 Iwn^ 23. Georgescu are de încassat o poliţă a sa de f. 488*25 a/. lui N. Dan; el o trimite bancherului său, care-1 creditează, sub rezerva intrării, cu suma de f. 488*25. la vedere (a vista). ;; 28. Georgescu are lipsă de nişte efecte şi le cere bancherului său. Bancherul i-le trimite şi-i debitează cu sumadef. 425.— Cazurile acestea, trecute în cont în rubricile şi coloanele de lipsă) se pot vedea la pag. 86. Dacă privim mai de aproape acest cont vedem, că Georgescu are să plătească sumele din Debit, în valoare......f. 12726*70 şi are sâ încasseze sumele din Credit, în valoare de . . . „ 9087*— astfel ca, scăzând aceste sume, căpătăm un sald de . . . f. 36b9'70 pe care îl mai datoreşte Georgescu bancherului său, şi pe care are să-1 plătească la 30 Iunie, când s'a stabilit terminul de încheiere pentru contul curent, sau dacă contractul admite, se trece mai departe în cont nou. Făcându-se încheierea în chipul acesta, am avea un cont curent simplu, ca pentru afacerile cu mărfuri. Fiindcă acest cont curent este un cont curent de bancă se calculează şi interese, conform contractului încheiat mai înainte. §. 34. Calcularea intereselor după metoda progresivă. La contul curent Nr. I. (pag. 88) vedem, că în Debit sunt şapte articoli (poziţii, posturi), iar în Credit sunt şase. Fiecare din aceşti aiticoli are dată şi scadenţă. La calcularea de interese nu influinţează de loc data ci număr scadenţa. Astfel primul articol din Debit îl plăteşte bancherul la 1 Ianuarie şi deci Georgescu datoreşte bancherului suma de f. 3000, precum şi interesele din 1 Ianuarie până la 30 Iunie, adecă pentru un restimp de 180 de zile. Se va scrie deci, în coloana pentru zile, numărul: 180 zile şi din acestea, multiplicate cu capitalul de f. 3000 va rezulta 540000, care apoi dividat cu 100 ne va da 5400 de Numeri de interese. Lucrul acesta este deja cunoscut din formulele de mai înainte, căci ştim, că c X *0 100 *) Unii teoreticieni nu fac diviziunea cu 100 până la urmă, când apoi folosesc ca divizor fix d. e. 6000 pentru e%, pe când noi pentru 6% avem divizorul fix 60 vezi pag. 37 şi 43. 88 cd" P P 5' Sa CD cr 8 oo o co p, ct 3<£ co£ CD Ct Oi ^ CD CO CD Cu CD^ p" I B S; CO CD CD CD O c-t-CD Cu P P' ° ci o p->p . c+- >c o o 0 CO CD 2" o x p 2 3 & CD ^ CO CD Cu P .->. O {3 Ci CD o o ci O ' <î CD CD B O P CD Cu P ~- o -CAI 3 o o £3 CO 5° ^ : P o C0 >P C! — Cu şi 5' o »-s Cu 5' C! Iunie Iunie Maiu CD cr P P co o CO P ia CD P CD CO EL p P B n i Sg" ^ CD »S co p p 5" co p p p §^ 5 p D co p >p Cu i 8 c+* CO CD CD O rr CD p o • CU oj •P CD CO CD CD CD Iunie Maiu Febr. 1—1 p o co co co co co Cn Cn co o O1 03 tH-=> O D -8 cd O s s W o X w © i §> O O .a ■S £ •oS a w uonrajşj auz ce cd cS O m x CD H c6 Q "2T p m U9umft[ OHZ c CD c3 Q O CB cD O 00 CD CD co o CD Q c o p o CD P O a CD a do P CD O O t> CD CD CO . co 00 lO co o o o CO Q3 CD IO a3 C/2 O esl FH 0u c3l H o 'O o =5 io ^ co o3 cd Cu ^ c Aşa ar trebui sâ facem şi cu Numerii dela articolul următor de f. 2350*67; deasemenea dela cei doi articoli din Credit (de f. 455 şi f. 1000) să calculăm Numeri pentru zilele, ce trec pestre 30 Iunie şi aceşti Numeri să-i scriem în partea opusă adecă în Debit. Acest lucru se poate face şi altfel: Calculăm zilele dela aceşti \ patru articoli, dela scadenţele lor îndărăpt (retrograd) până la terminul de încheiere al contului {30 Iunie), şi însemnăm în coloanele respective atât zilele cât şi Numerii cu cerneală roşie. Când purcedem la încheierea •generală, trecem aceşti Numeri roşii pe partea opusă (Numerii din Debit în Credit şi viceversa) şi-i scriem cu cerneală neagră, sau, ceeace este iot atât, facem saldul Numerilor roşii şi-i scriem cu negru pe partea, unde sunt mai puţini Numeri roşii. Prin aceasta s'a făcut scontarea {adecă reducerea celot patru articoli la valoarea, ce o au la 30 Iunie, sau subtragerea intereselor), despre care s'a vorbit mai înainte. Astfel acum avem sâ facem saldul tuturor Numerilor negri (cei roşii n'au să fie consideraţi) şi-i scriem după regula soldului în partea unde sunt Numerii negri mai puţini, în cazul nostru în Debit. Dela acest sald de Numeri se calculează interese şi se trec pe partea opusă a acestui sald, în cazul nostru în Credit. In fine se face saldul general al sumelor de bani. Contul curent Nr. Va) numai în formase deosebeşte de Nr. IV. şi anume dela articolii cu scadenţa peste terminul de încheiere nu calculăm nici. zile nici interese, ci îi transportăm {îi reportăm) pentru încheiere simplu pe părţile opuse. Astfel stând lucrul, vedem, că am calculat după metoda progresivă numai articolii, ce au scadenţa înainte de 30 Iunie, iar ceialalţi patru i-am transportat. Facem apoi o încheiere provizorie cu interese şi căpătăm un sald al sumelor de t 2725-38. Lucrul acesta însă nu corăspunde cu realitatea, (căci sunt şi alte angajamente luate şi date, cari se văd din cei patru articoli, ce nu au fost consideraţi la calculare), de aceea redeschidem contul, trecând atât saldul, cât şi articolii de transport pe părţile opuse ale contului curent, adecă astfel cum erau ei trecuţi la început. Pentru a face un control, ne apucăm şi facem o calculare nouă a articoli lor transportaţi (reportaţi) şi ne vom convinge, că rezultatul este acelaş, după cum se vede dinv încheierea Nr. V b. Purcederea este următoarea: căutăm ce valoare au aceşti articoli la 30 Iunie, ziua de încheiere a contului curent. Aici se face scontarea acestor articoli, adecă se subtrag din ei interesele pentru zilele, ce trec peste terminul de încheiere {o scontare ca şi la poliţe). (Se continuă pe pag. 105). 102 — - 103 2 fi B P< •-s O CD B fi CD P H P< O p< OD fi fi ►fi P< CC P, fi CD* o o <] • UI p fiu CD fi O o» Iunie Maiu 3 Mart. Febr. co Oi CO DO 00 DO O 3 Si p DO Ui s p cd t=r CfQ 9* fi t^P P< pc O fi 2^ p | 8» fi ' B ^ o •" 5' B^s- P 02 j_li o o- B' fi ct> 03 CD % ^ £ 02 CD " n- ^— CD P< 8 s s B, fi CD p< O fi ct-P< fi O Bt 3* fi fi CfQ £ S ^ £ p g. CD £* ^ *■ O0 H-1 cn o cn co DO O I cn DO to oo * Cn 00 O Cn OO 00 o o 0D H- Oi O *Q 00 O0 00 DO 8 O Oi DO oo O Cn ^ o ^ O0 cn I l Oi Cn O Cn O0 I I fi P fi' > CD cr oo o O0 h-i t-t O ^> ISO DO Cn DO îzJr^ ^ ŞLp' 2.-fi o, ^.^ & < CD ar fi B CD p 02 fi B P B P P o 02 o 02 02 fi fi fi fi fi CD >fi CD *o >fi •-s •-s >-i CD P CD P P c, - W O P CD o zr.-~\ cd 03 O & B ' ^ 00 ^°^B-fi ^ '9 p co fi *fi »-s p p H CD o P CD fi P Zile Numeri co fi B 1 i 1 Iulie Iunie > fi GTQ Apr. Maiu Febr. i—i P fi Scădea 1 i 1 DO DO O 00 DO Oi DO DO DO Cn p 1 i 1 00 g 00 o oo DO Cn 00 i—1 CM iO •^n iO "^h lO CM ^ 00 Oi CD lO O CO CO CM iC co < I i lO O tO o 00 CM co [> 00 CM CM CM CM CM lO »—1 CM i-4 fi ^2 .3 ^ &b as a fi ^ <3 <1 .1= co 1 co Sum 2735 O lO lO I> 4477 o o lO 2350 3767 2000 1000 18441 iooo Cvi O lO l> iO TQ CM CM ii9uin]^ CM CO f> CO co X Oi 1567 o co 5219 13413 co t> CO lO o co co lO rH 1 •4-3' I> l> CM o CM CM CM lO *—i o co iO T-l o CM 3 1 O CXI iO CO CM -H Scaden fi R Febr. Maiu Iulie Aug. Iunie Aug. Iulie Iunie Iulie Aug. o3 fi .s o >o5 +3 o k3 CD-+3 O «4-H o 2 s' .5 & V. fi ^3 o g 3 . CD fi fi O fi fi "'fi fi «1-3 fi O k8 i^ll-il-iS-^.iS^&gg.S^ teoZ-oSH^H^^OH^ g § g g^g R R R R ^ * * g ^ 2 CD CD CD ° a o-s - ^ s° S 1 8oâ i 2 5 fi I I II H H CO I I ll OO o .fi ia . OQ fi B ^ rri O-. r—^ CD R că t_ CO EH CM —i CD o5 fi .2 — 104 — — 105 - p fi co ►fi O •-s ct- p * p >■ o §! p 03 p gtT %® fi <1 p ' O fi O fi fi- CD B CD* fi. CD fi"? fi B. CD ct- a Si o -H"J'rO fi CD fi fi P 3 ^ cr o p fi o* p fi ►fi '-s P cr fi CD fi ef p< O fi B Iulie fi^ - g p « S'fi Febr. Mart. fi i- Cn CO Cn co co CO O DO Saldi | a 3 3 iî îî ÎS -0 fiu fi' CD O fi fi JB O & P ^ p< ^ fi " pc_ O O CD fi B » B c g-' ei? 1 Iunie 1 Maiu Iulie Aug. Iunie Febr. Ian. co o Ol 00 CO IM. O Cn CO Cn co CO O Cn 235511 1 1 7574 6021 CO Cn O 00 00 OO CO ^ 00 Cn M^.- H-l Cn h-1 o ^ 00 OMOOl CO 00 1 1 cp 3 cr c^ ■a o •-s CD UI fi O EL o a. CD £3 Această scontare (scădere de interese) se face aşa, că dela Numerii \ 2735 — D f. 1235 55 7 J5 22 „ 15 185 C Yl 3489 50 C f. 2254 50 „ 22 „ - 27 „ 5 113 D r> 4C0 — C f. 1854 50 „ 27 „ — 20 Febr. 23 427 D 55 755 53 C f. 1098 97 „ 20 Feb. - 26 „ 6 66 C 55 ?488 — C f. 3586 97 „ 26 „ — 3 Aprilie 37 _ 1327 c r> 1948 — c f. 5534 97 „ 3 Apr. — 25 Maiu 52 2878 D n 4477 50 C f 1057 47 „ 25 Maiu — 26 „ 1 11 C V 952 40 C f. 2009 87 „26 „ — 12 Iunie 16 _ 322 c 55 945 10 c f 2954 97 „ 12 Iunie — 15 „ 3 _ 89 D n 2000 — C f. 954 97 55 15 „ -30 „ 15 _ 143 D « 3767 33 D f. 2812 36 „30 „ — 14 Iulie 14 394 C » 1000 — D f. 1812 36 „ 14 Iulie — 22 „ 8 145 D 55 500 — D f. 2312 36 „ 22 „ — 15 August 23 532 D 55 2350 67 D f. 4663 03 „ 15 Aug. - 20 „ 5 233 C 55 455 — D f. 4208 03 „ 20 „ — 30 Iunie 50 — 2104 Saldul Numerilor 6021 C 55 ÎOO 35 6% interese dela Nrii 6021 D f 4107 68 Sadul general 7510 7510 1 1 109 — Nr. VIII. Cont curent cu articoli peste terminul de încheiere. Numeri de interese Debit Credit — 30 185 — — 113 — 427 — 66 — 1327 — 2878 — 11 — 322 — 89 — 143 _ — 436 — 192 — 195 6021 — 6229 | 6229 1 Caracterul Sumele Scadenţele c f. 1500 D 55 2735 — D f. 1235 _ C 55 3489 50 c f. 2254 50 D 55 400 — C f. 1854 50 D „ 755 53 C f. 1098 97 C 55 2488 — C f. 3586 97 C V 1948 — c f. 5534 97 D 55 4477 50 C f. 1057 47 c 55 952 40 c f. 2009 87 c „ 945 10 c f. 2954 97 D » 2000 — c f. 9î4 97 D 55 3767 33 D f. 2812 36 C f. 455 — D 55 2350 67 D f. 1895 67 D 55 500 — D f. 2395 67 C 55 1000 — D f. 1395 67 D 55 2812 36 D f. 4208 03 C » 100 35 D f. 4107 | 68 Din 5 Ian. 7 55 ' 55 55 22 „ ,, 27 „ „ 20 Feb. 5, 26 „ „ 3 Apr. 7 Ianuar. 22 „ 27 „ 20 Febr, 26 „ 3 Aprilie 25 Maia 25 Maiu — 26 „ 26 „ — 12 Iunie 12 Iunie — 15 15 „ — 30 „ 30 30 Articoli scontaţi şi Numeri de scont. Din 20 Aug.— 15August „15 „ — 22 Iulie „ 22 Iulie — 14 „ „14 „ — 30 Iunie Restul de mai sus. Saldul Numerilor . . . 6% interese de Credit Saldul general 2 15 5 23 6 37 52 1 16 3 15 5 23 8 14 — 110 — — 111 — •oq CD o CD n CD CD ff c-t- p C CD £3 CD -a *c s * 0 ^ CD cd"1 £ 1 * CD ° C 03 P S0 O CD 13 0Q 0 1 CD a. CD co o 00 ;-• ^ cd -i cd W cd (72 Ei UI UI UI ŞL & q! £ £ o E oq cr a> ps ^ D C CD tO c+ -i CO — cD cc 8 CD Maiu l Apr. Mart. Dec. Scadei co o DO Oi DO cn Cn co r-1 Cn o I—1 cn oo Cn OS O» n Zile 14364 00 o 5550 4600 1785 11625 »oca Numeri I539L CO 3700 40C0 2100 2500 3078 1 Cor. Sum o $ 1 1 1 1 1 H CD 1 Apr. Iunie Apr. Mart. Feb. Scader 8 Cn cn to 0 0 -ert- to O i— 0 C5 CD O1 00 0 0 Zile 14364! 1 3599 3100' 00 00 rf* Cn 00 8 1552 Numeri 15391 8 M DO 12000 00 0 0 4700 1000 3879 I Cor. Sum 0 -P* O 1 1 1 1 1 1 cr H CD x O CD 3 O" T3 cd a cd o" I cd 1—>> D o cd "O cd Astfel avem în Debit Numeri de Scont sau Discont .... 23 fiar în Credit Nri 436 192 • 195 ceeace face:........... . 823 [■sau diferinţa lor:................. . . Nn 800 •ceeace corespunde cu saldul Numerilor roşii din contul curent Nr. IV. Sumele de bani dela articolii discontaţi ne dau un sald de Debit de ........................I 139567 . a care se mai adună restul de .........„ 281236 şi căpătăm....................f. 4208 03 în fine scăzând interesele.............„ 100*35 Tămâne ca sald general.........,.....f. 4107-Qcj1) Contul curent Nr. IX să se urmărească la pag. 110. §. 38. Calcularea conturilor curente cu două feluri de procent. Dacă un comerciant din provincie întră în relaţiune de cont •curent cu un bancher sau cu o bancă din capitală sau din alt oraş, atunci bancherul, care este totdeodată şi comisionar, calculează clientului său în Debit interese cu un procent mai mare. iar în Credit cu an procent mai mic. In astfel de cazuri în practică nu se face o prea mare distincţiune. Dacă se poartă contul curent după metoda progresivă sau retrogradă, se face saldul Numerilor şi se calculează interesele, dacă acestea vin trecute în Debit, cu procentul cel mare, şi daca vin trecute în Credit, iar a celor din Credit cu 4%- Astfel avem: Numeri cu 6% Numeri cu 4% în Debit în Credit 1582 ^86 Calculăm dela Numerii din Debit 1582 interese cu 6% Ş* căpătăm.....................f. 26366 Deasemenea cu 4% dela Numerii din Credit şi căpătăm....................„ 3*177 Astfel rezulta diferinţa de interese pentru Debit ... f. 23 1891) Acelaş rezultat 1 am căpăta, dacă am calcula după formula generală Ţ _ C X z X p = C X z X p v JL_ ~~ 36000 ~~ 100 ^360 adecă, în cazul nostru, pentru Debit 1584 X 6 = 9492 286 X 4 = 1144 sald . . . 8348:360 = 23 188 Lucrul acesta se poate face în alt chip şi anume: adaptăm Numerii pentru un singur fel de procent. In cazul nostru avem Numeri 1582 cu 6%- Aceşti Numeri îi prefacem în Numeri cu 4%- Dacă din 1582 de Numeri cu 6% căpătăm ca interese f. 26 36 x „ „ 4% vom avea, ca să căpătăm tot f. 2636 ca interese x = 1582 X x : 1582 = 6:4 Aici e raport indirect, căci cu cât avem un procent mai mic cu atât trebue să fie suma Numerilor mai mare, ca să căpătăm aceleaşi interese. Rezolvind aceasta, căpătăm 2373 de Numeri cu 4%-Astfel 1582 Numeri, cu 6%, sunt egali cu 2373 Numeri, cu 4%. Pentru a ne convinge, calculăm interesele cu 6°/° 1582:60= f. 26*366 cu 4«/o 2373:90=,, 26-366 Recapitulând am avea: sau, Numeri de Numeri de Debit Credit cu 6% 1582 cu 4% 286 cu 4% 2373 cu 4% 286 Sald 2087 adaptând Numerii pentru acelaş procent facem saldul de Numeri 2087 şi calculam cu 4% dela acest sald, adecă dividăm cu 90 şi aflăm ca interese de Debit f. 23-188. Această adaptare se putea face şi altfel. Adaptăm Numerii de Credit 286 cu.4%, pentru 6%-Dacă din 286 de Numeri cu 4% căpătăm ca interese . din x „ „ 6% vom căpăta interese . 4: 6 _4_ 6 £ 318 „ 3*18 Raportul este indirect, deci x : 286 x = 286 X x = 190*66 sau, luând corectura, căpătăm 191 de Numeri cu 6%. De aci rezultă, că 286 de Numeri cu 4% sunt egali cu 191 Nri cu 6%. Pentru a ne convinge calculăm interese cu 4% Şi ou 6%: 286 : 90 = 3177 £; 191 : 60 = 3'18 f. Panţu: „Procent, Promil," Ed. II. 8 — 114 - - 115 — Recapitulând avem: Numeri de Numeri de Debit Credit cu 6% 1582 cu 4% 286 cu 6% 1582 cu 6% 191; sald 1391 Astfel, calculând cu 6% dela sald, avem 1391 : 60 = 23-18 f. Din cele arătate, se poate stabili următoarea regulă: însemnăm procentul mare cu P (în cazul nostru 6%) iar procentul mic cu p (în cazul nostru 4%). P 6 Numerii din Debit îi multiplicăm cu— adecă cu şi astfel căpătăm Numeri de Debit adaptaţi pentru procentul mic, în cazul nostru pentru 4°/0. Deci: 1582 Numeri cu 6% =2373 Numeri cu 4%. sau: Numerii din Credit îi multiplicăm cu -~ adecă cu şi astfel căpătăm Numeri de Credit adaptaţi pentru procentul mare, în cazul nostru pentru 6°/0. Deci; 286 Numeri cu 4°/0 = 191 Numeri cu 6%. Lucrurile acestea se pot deduce şi din formula generală a intereselor pe zile. La suma intereselor din Debit, unde e procentul mai mare, vom folosi pentru capitaluri litera C iar în Credit litera c. Asttel avem1). pentru Debit 1 = iar pentru Credit /= CX*XP 100 X 360' a) Vom adapta întâi interesele din Debit: cxzXP 100 X 360 100 X 360 această formulă se poate scrie şi altfel şi anume = *) Această explicare precum şi formulele sunt luate din notiţele, făcute la prelegerile profesorului meu I. Scherber, la Politechnicul din Viena, în a. 1880/1. fC y y p ^ X —\ multiplicăm aci atât numărătorul cât şi numitorul 100 ^ 360" v |— 100 A360Ap~ V 100 A p) 360 C V z Dacă în loc de — scriem Numerii din Debit cu P % (6%) 100 P \ si factorul -360 100 4% 1 : —^ = 7— avem: 360 90 P (Numerii de Debit X "~)X^ sau ceeace este tot atât: 6 (Numerii de Debit X • 90 P) Adaptăm interesele din Credit/: deci = l^X ' X P 100 ^ 360' In cazul nostru avem Numerii de Debit 1582 X ~£ cX*XP= 100 X 360 P . multiplicăm atât numărătorul cât şi numitorul cu jj prin ceeace nu .-se schimbă valoarea formulei; /cX*vnv P Vwo^p) A 100 /x 360 X P~ V 100 /N P) 360 substituind valorile lui p şi P căpătăm: (Numerii de Credit X^X^ ; 360 = 60 (Numerii din Credit X \) - 60 4 In cazul nostru avem Numerii din Credit 286 X -g"-Explicarea aceasta consună cu cea de mai înainte, făcută prin proporţie. .§. 39. Diferite exemple pentru a justifica pe deplin calcularea conturilor curente cu două feluri de procent. Pentru explicarea şi dovedirea celor zise în § precedent — (că numai calcularea după metoda de scară, dela saldurile capitalurilor din .. Debit cu procentul cel mare şi dela Credit cu procentul cel mic, este singura calculare corectă). — vor urma conturile curente X — XV, cu explicările de lipsă (§§ 39 4H). 8* — 116 — Nr. X. a) Cont curent cu două feluri de procente. Calcularea) în Debit cu procentul cel mare, iar în Credit cu precentul cel mic. Calcularea se face separat la Nr. X. b) după metoda de scară şi se alătură o copie ca Notă de interese, iar rezultatul intereselor se introduce în contul Nr. X. a). Debit. G. Boldur, loco. Credit. k. f. Iulie 1 Sald (6%) Iunie 30 310 Iulie 18 Aug. 10 trată o/. N. Aug. 28 689 — Aug. 25 Oct. 5 trată o/. C. Oct. 25 720 60 Nov. 8 Nov. 28 efecte Nov. 28 2380 40 Dec. 5 Dec. 16 plată numărar Dec. 16 400 _ 31 Y) 31 Saldul intere- selor conf. no- tei de interese 8 77 Ian. 1 "Sald 4508|77 *108|77 1 monete (5%) rimesă a/. A. efecte plată numerar Sald general Iulie Sep. Nov. Dec. k. I f. 83075 490! 25 580-499 -2108 77 4508177 Nr. X. b) Notă de interese. {Calculare corectă după metoda deseară) _ pentru D-l G. Boldur, loco. D C K 310 8H0 Debit: 6% 0redit:5°/0 75 Dm30 Iunie - 18 Iulie 18 56 c D K 520 689 75 n 18 Iulie — 28 August 40 208 D C K 168 490 25 25 77 28 Aug. — 30 Sept. 32 54 C D K » 322 720 60 » 30 Sep. — 25 Octom. 25 8L D C K 398 580 60 25 Oct. — 8 Nov. j 13 bl c D K 77 181 2380 40 40 77 8 Nov. — 28 Nov. 20 36 D C K 77 2199 499 - 57 28 Nov. — 5 Dec. 7 154 D D K » 1700 400 — n 5 Dec. — 16 Dec. 11 187 D K 2100 — r> 16 Dec. — 31 Dec. \ 14 294 . 797 325 D 8 77 1 Interese 6% dela Nr.797*) » ^°/o ii 57 325 Saldul intereselor J3-28 4.51 8-77 D K 2108 77 i 13-28 13-28 *) Şi la acest exemplu se poate face adaptarea Numerilor şi rezultatul va fi acelaş. |§. 40. Calcularea cu două feluri de procent în coloanele I contului. Forma primă. f In exemplu premergător Nr. Xb s'au calculat Numerii totdeauna idela saldul sumelor (din poziţie în poziţie) şi anume dela saldurile debitoare s'au calculat cu procentul cel mare, iar dela saldurile credi-Hoare cu procentul cel mic. i Cestia de două feluri de procent o explică unii în alt chip şi o kSi aplică altfel în practică. Ei calculează Numeri progresiv sau retro-igrad — chiar în contul curent, nu separat pe nota de interese, după \ metoda de scară — dela scadenţa fiecărei poziţii până la terminul •de încheiere. Forma primă1). Dupăce s'au calculat Numerii, se face saldul r Numerilor şi dacă din acest sald sunt a se calcula interese în Debit se calculează cu procentul cel mare (ca în exemplu nostru Nr. Xl-a), iar ^ dacă interesele vin trecute în Credit se calculează cu procentul cel mic. Alte explicări nu se mai dau, dar să se urmărească calculările din Nr. XI a) la pag. 118 şi XII a) la pag. 119. §. 41. Raţionare şi arătarea greşelii, ce s'a făcut la calculare. In exemplele de mai înainte Nr. XI şi XII nu s'au întrebuinţat într'adevar ambele procente 6 şi 4, după cum s'a făcut în exemplul .dela pag. 116 Nr X, ci, dacă observăm cu băgare de samă, vedem, că •s'a întrebuinţat. numai un singur procent; am avut ce-i drept două procente la dispoziţie, dar am întrebuinţat numai unul şi anume, când interesele au fost de Debit, s'a întrebuinţat procentul cel mai mare (6%) şi din contră, când interesele au trebuit trecute în Credit, s'a - întrebuinţat procentul cel mai mic (4%). Deoarece s'a calculat interese dela saldul Numerilor cu un singur procent, de aceea consună întru toate rezultatul intereselor atât după metoda progresivă cât şi după cea de scară, întocmai dupăcum consună încheierea la calculările conturilor curente cu un singur procent (vezi Nr. I — III). Dacă ne apucăm să calculăm aceste două exemple (Nr. XI şi XII) după felul cum am calculat exemplul Nr. X vom avea: (vezi pag. 120.) *) Forma a doua se va aminti la Nr. XV a. 118 - 119 — Nr. XI. a) Din cele două procente se va calcula numai cu unul şi anume cu cel mai mare. Contul curent se începe la 1 Iulie şi se încheie la 31 Decembre. Calculare după metoda progresivă. Debit. (progresiv) Credit. 6% 6%delaNr.l840 Saldul sumelor Iun. |Oct. Nov 18012600 3200 990 16790 K 70001 4000J 3000 30 3969 18000 4% Saldul Numerilor Aug Sep. De-e K f 7000 5000 — 7350 7000 _ 600 6000 — 1.84f 16790 18000 — | Suma Numerilor în Debit este 16790 în Credit 14950 Sald debitor 1840 astfel, calculând interese pentru Debit, se ia procentul cel mare (6%) şl avem 1840:60 = 30'67, de trecut în Debitul contului; în fine se face încheierea după regulele ştiute. Nr. XII. a) Din cele două procente se va calcula numai cu unul şi anume cu cel mai mic. Contul curent se începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 30 Iunie. Calcularea după metoda progresivă. Credit. Debit. 6% Saldul Numerilor Saldul general al sumelor jFeb. Mar Mai. 141 |101 35 7050 5050 2450 7490 22040 K 5000 5000] 70001 20831 22 1908322 4% 4% inter, dela Nrii 7490 Deci |Apr.| ilun. 180 10 8 16200 5600 240 22040 K 9000 7000 3000 83 22 19083 22 Suma Numerilor în Debit face 14550 în Credit 22040 Saldul creditor 7490 astfel, calculându-se interese pentru Credit, se ia procentul cel mic (4%) şi avem 7490:90 = 83-22, de trecut în Creditul contului; în fine se face încheierea după regulele ştiute. Nr. XI. b) Calcularea contului după metoda de scară, în acelas mod, adecă luând interesele dela saldul Numerilor; se capătă acelas rezultat; interese de Debit cu procentul de Debit 6%. D C K 55 7000 5000 — Din 30 Iunie — 10 August 40 2800 D C K 55 2000 7000 - — » 10 Aug. — 15 Sept. 35 700 C D K r> 5000 4000 — 15 Sept. — 10 Octom. 25 1250 C D K n 1000 3000 — 10 Oct. — 27 Nov. 47 470 D C K n 2CO0 6CC0 z 27 Nov. — 20 Decern. 23 460 C K 4000 — 57 20 Dec. — 31 „ 10 400 D 55 30 67 Saldul Numerilor 6% interese dela Nr. 1840 3960 2120 1840 C K 3969 33 Saldul general 3960 3960 Dupăcum se vede din încheiere şi aici e saldul Numerilor 1840, pe care, dacă-1 împărţim cu divizorul fix 60 (6%), căpătăm interese debitoare K 3067, tot ca în contul (XI. a.), calculat mai înainte după metoda progresivă. Acelaş rezultat se capătă şi dacă vom calcula după metoda retrogradă. Nr. XII b) Calcularea contului, după metoda de scară în acelaş mod, adecă luânduse interesele dela saldul Numerilor; avem acelaş rezultat; interese de Credit cu procentul de Credit 4%. 1 c cor. i 9000 Din 31 Dec. - 9 Febr. 39 3510 D 57 5000 — C cor 4000 — „ 9 Febr. — 19 Martie 40 1600 D „ 5000 — D C cor. 1000 7000 — „ 19 Mart. — 10 Aprilie 21 210 c D cor. n 6000 7000 _ „ 10 Apr. — .25 Maiu 45 2700 D cor. 1000 — „ 25 Maiu — 22 Iunie 27 270 C » 3000 — 160 c cor. 2000 _ „ 22 Iunie — 30 Iunie 8 480 7970 c 22 Saldul Numerilor 4% interese dela Nri 7490 7490 c cor. 2083 22 7970 7970 - Dupăcum se vede din încheiere şi aici e saldul Numerilor 7490, pe care, împărtindu-1 cu divizorul fix 90 (4%) căpătăm interese creditoare K 83*22, tot ca în contul curent Nr. XII. a), calculat mai înainte după metoda progresivă. Acelaş rezultat îl vom avea, şi dacă vom calcula după metoda retrogradă. 120 121 In exemplu Nr. XI b) Numerii din Debit 3960 cu 6% = K 66 — Credit 2120 „ 47° = „ 2356 Saldul intereselor K 42*44 aşadară, faţă de cât am căpătat la Nr. XI b) „ 30*67 11*77 rezultă o diferinţa de K în defavorul bancherului comisionar sau al băncii. Această diferinţa rezultă din împrejurarea, că la Nr. XI b) s'a calculat şi dela Numerii din Credit tot 6%, deci cu 2% mai mult, ceeace se poate vedea dacă calculăm 2% dela Numerii 2120, căci căpătăm 2120 : 180 = 11*77, adecă aceeaş diferinţa, care s'a căpătat mai sus. In exemplul Nr. XII b) avem: Numeri din Credit 7970 cu 4°/0 = K 88*55 Debit 480 „ 6% = „ 8'— Saldul intereselor K 8055 aşadară, faţă de cât am căpătat la Nr. XII b) „ 8322 rezultă o diferinţa de K 267 tot în paguba băncii. Şi aici pricina este în împrejurarea, că dela Numerii de Debit s'a calculat 4% aşadară cu 2% mai puţin, ceeace se poate vedea dacă calculăm 2% dela Nri 480, deoarece căpătăm 480:380= 267, adecă aceeaş diferinţa ca mai sus. §. 42. Caz special, când şi calcularea obişnuită în practică (§ 40) este corectă. Dacă, în decursul unei întregi periode de afaceri, sumele de bani sunt în continuu mai mari pe o parte, fie în Debit, fie în Credit, atunci se capătă acelaş rezultat, ori calculăm după metoda de scară, ori după celelalte două metode (vezi Nr. XIII a) b) şi XIV a) b). §. 43. Compararea acestor feluri de calculări. (X — XV) i Nr. XIII a) Saldurile capitalurilor sunt numai debitoare. ^Contul curent se începe la 1 Ianuarie şi se încheie la 30 Iunie. |Metoda progresivă. Debit. Credit. 6% inter, dela Nr. 11720 1 K f Ian. 5 L75 8750 5000 — 4% Feb 12 138 414( 3000 — Mar 24 96 5760 6000 — Mai. 20 40 2800 7000 — Saldul N-rilor | 195 33 Saldul sumelor 21450 |21195 33 _: 1 = == Apr Iun. 160 113 84 15 II K 320q 2000 1130 1000 4200 5000 1200 8000 11720 5195 2145€ 21195 33 33 Nr. XIII, b) Metoda de scară. D C D D D C D D D C D D D C D D D K 5000 „ 20C0 K 3000 „ 3000 K 6000 „ 1000 K 5000 „ 6000 K 11000 „ 5000 K 6000 „ ''000 K 13000 „ 8000 K 5000 195 K 5195 33 33 Din 5 Ian. — 20 Ianuar. „ 20 „ — 12 Febr. „ 12 Feb. — 7 Martie „ 7 Mart — 24 Martie „ 24 Mart. — 6 Aprilie „ 6 Apr. — 20 Maiu „ 20 Maiu — 15 Iunie „ 15 Iunie — 30 Iunie Saldul Numerilor 6% interese dela Nrii 11720 I Debit: 6% I Credit: 4°/, 15 22 25 17 12 44 25 15 750 660 1500 850 1320 2640 3250 750 11720 11720 \ 1720 I 11720 Din cele arătate în §.39—42 se vede, că, dacă avem să calculăm conturi curente cu două feluri de procent, se aplică trei proceduri deosebite de calculare. (Se continua ia pag. 124.) — 122 Nr. XIV. a) Saldurile capitalurilor sunt numai creditoare. Contul curent se începe ia 1 Iulie şi se încheie la 31 Decembre. Metoda progresivă. Debit. Credit. K f K f Iul. 16 164 1640 1000 — Iun. 30 180 28800 16000 — Aug 9 141 11280 8000 — Sep. 24 96 2880 3000 — Oct 14 76 3040 4000 — Oct. 27 63 3150 5000 — Nov 12 48 4320 9000 — Dec 12 18 1260 7000 — Saldul Nrilor 15810 — — 4% inter, dela Saldul general 9175 67 Nrii 15810 175 67 = = 3€090 31175 67 36090 31175|67 1 Nr. XIV. b) Metoda de scară. Deb.: 6% Cred.: 4% c Cor. 16000 — Din 30 Iunie — 16 Iulie 16 2560 D „ 1000 — C Cor. 15000 — „ 16 Iulie — 9August 23 3450 D n 8000 — C Cor. 7000 — „ 9 Aug. — 24 Sept. 45 3150 C 3000 — c Cor. 10000 — „ 24 Sept. — 14 Octom. 20 2000 D _ii_ 4000 — C Cor. 6000 — „ 14 Oct. — 27 Octom. 13 780 c 5000 — c Cor. 11000 — „ 27 Oct. — 12 Nov. 15 1650 D » 9000 — C Cor. 2000 — „ 12 Nov. — 12 Dec. 30 600 C n 7000 — C Cor. 9000 — „ 12 Dec. — 30 Dec 18 1620 Saldul Numerilor . . . *5810 c ii 175 67 4% inter, dela Nrii 15810 c Cor. 9175 67 15810 15810 In aceste două cazuri din urmă, în cari sunt în continuu sau capitalurile din Debit sau din Credit mai mari, chiar şi când avem cont curent cu 2 feluri de procent, de fapt numai cu unul se calculează, după cum se poate vedea din exemplele lucrate: Nr. XIII şi XIV. In astfel de cazuri ajungem la rezultate egale ori după care metodă vom calcula din cele trei amintite (progresivă, retrogradă şi de scară). 123 Calcularea cu două feluri de procente. Forma a doua (vezi pag .117). Se calculează interesele dela fiecare poziţie pentru timpul dela scadenţă până la terminul de încheiere şi anume în Debit se iau interesele cu procentul cel mare, iar în Credit cu procentul cel mic. Nr. XV. a) Metoda progresivă. Calcularea se începe în 1 Ian. şi se încheie în 30 Iunie. Debit. Credit K f K f 6% Dec. 31 180 9000 5000 - 4% Ian. 15 165 7425 45C0 — Mar 5 115 3450 3000 — Feb 9 141 4231 3000 — Iun. 2 28 1680 6000 — Mai 19 41 1025 2500 — 6% inter, dela 4°/0 inter, dela Nrii 14130 = Nrii 12680 = K 235-50 K 140 89 Diferinţa inter. Saldul sumelor 4094 61 debitoare 94 61 = = 14094 61 14094 61 1 1 Interesele în Debit fac K 23550 în Credit „ 14Q-89 astfel avem interese în Debit K 94(îl Nr, XV. b) Acelaş exemplu, calculat după metoda de scară (calculare corectă). D Cor. 5000 Din 31 Dec. — 15 Ian. 15 750 C 4500 — D Cor. 500 _ „ 15 Ian. — 9 Febr. 24 120 C ii 3000 — C Cor. 2500 — „ 9 Febr. — 5 Ma't. 26 650 D ii 3000 — D Cor. 500 - „ 5 Mart. — 19 Maiu 74 370 C 2500 — c Cor. 2000 — „ 19 Mai a — 2 Iunie 13 260 D „ 6000 — D Cor. 4000 — „ 2 Iunie — 30 Iunie 28 1120 6% int. dela Nrii 2360 = C 39*33 2360 910 4% „ „ „ 910 = „ 10-11 D >» 29 22 Saldul debitor Cor. 29*22 D Cor. 40?9 22 — 124 — — 125 — saldul debitor al intereselor K 42-44 „ 30-67 „ 113-11 a) Se calculează Numeri dela saldul capitalurilor şi anume se calculează cu procentul cel mare, dela saldurile debitoare şi cu procentul cel mic, dela saldurile creditoare (aplicarea metodei de scara). b) Se calculează Numeri dela singuraticile poziţii ale capitalului şi anume, se face saldul Numerilor şi dacă interesele vin socotite pentru Debit, se iau cu procentul cel mare, şi dacă vin pentru Credit, cu procentul cel mic. (lorma primă de calculare în cont Nr. XI a). c) Se calculează Numeri dela singuraticile poziţii (articoli) ale capitalului şi se socotesc interese cu procentul cel mare dela Numerii din Debit şi cu procentul cel mic dela Numerii din Credit (Forma a doua de calculare în cont Nr. XV a). Dacă aplicăm toate aceste trei proceduri de calculare la exemplul Nr. XI şi Nr. XV, vom căpăta pentru fiecare calculare un alt rezultat şi anume: La exemplu Nr. XI. 1. Metoda de scară: 2. Progresiv, forma primă: 3. Progresiv, forma a doua: La exemplu Nr. XV. 1. Metoda de scară: 2. Progresiv, forma primă: 3. Progresiv, forma a doua: Pe când la calculările după diferite metode cu un singur fel de procent, dupăcum s'a văzut la început (Nr. L—VIII.) se capătă acelaş rezultat, pe atunci din contră, fiind calculările cu două feluri de procente, nu se capătă acelaş rezultat. Cauza diferinţei la forma primă de calculare (Nr. XI a), adecă calcularea în cont cu procentul cel mare, dacă interesele vin în Debit etc), s'a explicat deja în §. 41 la pag. 120. Diferinţa la forma a doua de calculare (Nr. XV a, adecă calcularea în cont dela Debit cu procentul cel mare şi dela Credit cu procentul cei mic) îşi are explicarea în aceea, că se calculează, dela capitalul întreg din Debit, cu procentul cel mare până la încheiere, deşi prin articolii din Credit s'a micşorat câte odată, sau chiar s'a anulat cu totul capitalul din Debit. N'avem decât să luăm un alt exemplu simplu de tot. Să presupunem, că într'un cont curent este în Debit suma de K 10000, scadentă la 30 Iunie, iar în Credit suma de K 5000, scadentă în 30 Septembre saldul debitor al intereselor K 29-22 24-16 9461 şi să încheiem contul curent la 31 Decembre şi anume în Debit cu 6% iar în Credit cu 4%. După metoda de scară: D. K 10.000 din 30 Iunie — 30 Septembre, 90 zile = Nri 9000 C. „ 5000 30 Sept. — 31 Decembre, 90 „ = „ 4500 D. K 5000 Numeri de Debit 13500 deci, cu 6%, Nri 135C0 : 60 = 224-999 = 225 Debit 6% Scadenţa, Zile, Numeri, Capital: 30 Iunie 180 18000 10.000 După metoda progresivă: Credit 4% Scadenţa, Zile, Numeri, Capital: 30 Septb. 90 4500 5000 Interese în Debit 18000:60 =300 Interese în Credit 4500:90 = 50 Aşadară saldul intereselor pentru Debit K 250, deci cu K 25 mai mult în favorul bancherului. Diferinţa aceasta îşi află explicarea în aceea, că, pentru timpul din 30 Septembre până la 31 Decembre", s'a calculat cu 6% interese dela suma întreagă de 10,000, cu toate că ar fi trebuit să se calculeze numai dela diferinţa de 5000, aşadară s'a calculat cu 2% mai mult pentru 5000, ceeace face pe 90 de zile tocmai interesele de K 25' - (5000 X 90 : 18000 = 25). §. 44. Raţionare asupra acestor trei feluri de calculări. Dacă am aplica asupra aceluiaş exemplu trei calculări deosebite, am căpăta trei rezultate, cari ar diferi unul de altul, şi astfel, dacă am lua de bază pentru noi rezultatul cel mai favorabil, ar urma ca ceilaltă persoană, cu care stăm în legătură de cont curent, să fie des-avantagiată. Dacă se poate aplica, sau nu se poate, faţă de clienţi o calculare, care pentru noi ar aduce mai multe interese, este o întrebare de drept şi totul depinde dela învoiala făcută mai înainte, adecă dela contractul de cont curent. Privind mai deaproape aceste trei feluri de calculări, în mod obiectiv, trebue să considerăm calcularea conturilor curente cu două feluri de procent, ca corectă, numai dacă întrebuinţăm metoda de scară, calculând Numeri dela saldul capitalurilor şi luând procentul de Debit — 126 — — 127 — pentru Numerii de Debit şi din contră. Intr'adevăr interese putem pretinde numai pentru saldul capitalului, întru cât aceste interese le considerăm ca o bonificaţie pentru un capital împrumutat. 0 preten-siune (în afacerile de cont curent) se măreşte sau se micşorează, uneori se anulează, după cum se desvoaltă afacerile de cont curent şi astfel şi dobânda nu are să se calculeze dela capitaluri pentru întreaga durată a afacerii, ci pentru saldul capitalurilor din scadenţă în scadenţă; bineînţeles, cele zise mai înainte au valoare, numai când e vorba de două feluri de procente şi când calcularea avem să o facem, socotind după metoda de scară. Calcularea în cont progresiv sau retrograd după forma primă (Nr. XI.) este mai uşoară şi practică pentru comercianţi, dar rezultatul nu e real şi nu consună cu rezultatul metodei de scară şi totdeauna -e în defavorul băncii. Afară de aceea clientul poate păgubi pe bancher aranjând rezultatul în favorul său. Aşa d. e. un client poate rămânea debitor mai multă vreme, în decursul duratei unei perioade de afaceri, jşi, cătră fine, poate trimite bancherului rimese şi alte acoperiri, astfel că să întoarcă interesele şi să fie mai multe în Creditul său, prin ceeace la încheiere s'ar calcula cu procentul cel mic. în fine, recapitulând, zicem: că, pentru conturi curente cu două feluri de procente, singura metodă corectă de calculare este cea de scară; cu toate acestea se află introduse în practică şi celelalte metode. La tot cazul, indiferent după ce metodă se va calcula, clienţii trebue să se învoiască, să spună în contract, cum au să facă încheierile. Pentru a şti cum să ne legăm prin contract, este neapărat de lipsă sâ fim pe deplin chiarificaţi cu diferitele metode de calculare, ca sâ lucram totdeauna în favorul si în interesul nostru. ■§. 45. Calcularea conturilor curente cu două feluri de procent, dacă sunt articoli (posturi, poziţii), cari trec peste terminul de încheiere. In practică, dacă se calculează conturi curente cu două feluri de procent şi sunt şi articoli, cari trec peste terminul de încheiere, cum este Nr. XVI. cu numeri roşii, unii calculatori nu fac nici o distino-ţiune, ci calculează cu 8%» dacă inteiesele vin calculate în Debit (ca în cazul nostru), sau cu 5% dacă interesele ar fi fost de calculat în Credit; tot aşa purced unii şi când calculează după metoda retrogradă. a m O C O O CU «8 ni 8 <3 5 I 03 O 00 c6 a: co uoranj^ ©HZ- x H c3 q •cS .o o 1 CD 1 Sum Lei | 3558 3500 1750 O [> CM CO 4000 ■+3- tH o lO iQ 'M o CM a Scade Iulie Sept Febr. Nov. Dec. itor '> anul Tex remisă & K Pt c R Data CM CM tH O CM O CM Aug. > O Dec. o o co CM O s Oi co o o 03 O CO o CM co CM •»—1 CM Scaden Iunie Aug. â câ Oct. Dec. iitor > 53 +^ ;hiu anul o3 CO CO q — 128 — — 129 — Nr. XVI a) Cont curent cu două feluri poziţii, cari trec peste terminul de încheiere, calculat mai obişnuită şi lesnicioasă. (Tema e luată dela pag de procent şi cu după metoda cea 127). Debit:8%|Cred.:5<>/0 D Lei 2150 — Din '60 Iunie — 15 Iulie 15 323 C 3558 40 c L 1408 40 „ 15 Iulie — 20 August 35 493 D 57 3000 — D L 1591 60 „ 20 Aug. — 20 Sept. 30 478 C 55 3500 — C L 1908 40 „ 20 Sept. — 25 Octom. 35 668 D n 3740 50 D L 1832 10 „ 25 Oct. - 25 Nov. 30 550 C 55 3270 60 G L 1438 50 „ 25 Nov. - 14 Dec. 19 273 D 55 3950 — D L 2511 50 „ 14 Dec. - 20 „ 6 151 C 55 4000 — c L 1488 50 55 20 „ -25 „ 5 74 D 55 5200 — D L 3711 50 „ 25 „ — 13 Ianuar. 18 668 D 55 2755 50 D L 6467 — „ 13 lan. — 15 Febr. 3: 2069 C 75 1750 — Suma Numerilor 4239 1508 D L 4717 — „ 15 Feb. — 3l Decern. 45 2123 8% int. dela Nrii 4239 94*20 5% „ „ „ 1508 8% „ „ „ 2123i)dec0j rectura 20-94 47-17 94>:0 68-11 D L 26 09 Saldul intereselor 26-09 D L 4743 09 | Saldul general al sumelor 94-20 94-20 S. E. & 0. J) Calculând după felul prim am avea: 8% dela Nrii 4239 = Lei 9420 5% „ „ 1508) „ 2123/+= « °° 43 ^ deci interese de Debit. Lei 4377 Rezultatul acesta, arătat şi în ediţia primă a cărţii mele, se deosebeşte de modul de calculare indicat în Nr. XVI a) prin aceea, că dela Numerii de corectură 2123 nu s'a calculat corect 8% (fiindcă rezultă dela o sumă de Debit) ci numai 5%- Astfel fiind lucrul, calcularea nu se deosebeşte întru nimic de o calculare, când în ambele părţi ar fi fost 8%, de aceea nici nu este de lipsă a se arăta vre-un exemplu. Pentru a face o exactă calculare, ar trebui să ne folosim de metoda de scară şi anume astfel, ca să calculăm numai acele poziţii, cari au scadenţa înainte de terminul de încheiere, iar poziţiile cu scadenţă după terminul de încheiere, să le transportăm (reportăm) necalculate. Intr'adevăr dacă ne cugetăm, că afacerile de cont curent au să dureze şi după terminul de încheiere, s'ar putea ajunge scopul prin simpla transportare; de multeori însă e neapărat de lipsă să se încheie total contul, la terminul de încheiere. In astfel de cazuri procedura amintită mai sus nu ne poate îndestuli. — Pentru a calcula exact un cont curent cu două feluri de procente şi cu articoli, cari trec peste terminul de încheiere, se poate purcede în următoarele patru moduri: Toate calculările sunt a se face după metoda de scară. 1) Se calculează după metoda de scară toate poziţiile din cont, treeându-se şi peste terminul de încheiere, iar saldul din urmă al capi-talului se scontează (disconteazâ) pe terminul de încheiere. Cu alte cuvinte, dela saldul ultim al sumelor se calculează Numeri îndărăpt până la terminul de încheiere şi aceşti Numeri se scriu în coloana contrară de Numeri, tocmai pentru ca sâ se facă corectura (după cum s'a explicat la pag. 108, în exemplul Nr. VIL) şi anume, dacă saldul capitalului are caracter de Debit, atunci Numerii de discontare se scriu în coloana de Credit a Numerilor şi din contră. Se calculează apoi dela Numerii din Debit cu procentul cel mare şi dela Numerii din Credit, cu procentul cel mic. Această calculare, se pare, că va fi părăsită, deoarece nu corespunde pe& deplin cu starea faptică a lucrurilor, întru cât dela saldul ultim al sumelor nu s'a luat procentul corespunzător, după cum se va vedea din explicarea punctului 2), ce urmează. Calcularea în felul acesta oferă o înlesnire, că adaptându-se Numerii (după cum s'a arătat la § 38 pag. 113) putem aranja şi un sald al Numerilor. Exemplu pentru modul acesta de calculare nu se aduce în special, ci se va arăta calcularea şi rezultatul într'o notiţă. 2) Se calculează ca în punctul 1) şi apoi dela saldul din urmă al sumelor se calculează Numeri şi se subtrage scontul (discontul). Această subtiagere de scont se poate face în două feluri: a) Numerii 2123 (cari rezultă dela saldul debitor de Lei 4717) se scriu în Creditul Numerilor şi se calculează interese dela aceşti Numeri cu Panţu: „Procent, Promil", Ed. II. 9 — 130 — — 131 — procentul de Debit, adecă cu 8% (vezi Nr. XVI. a); la acest mod de calculare, după cum se vede la încheiere, se socotesc interesele dela trei sume de Numeri.1) b) Numerii 2123 se scriu negativ (—) în coloana de Debit a Numerilor, se scad din Numerii de mai înainte (4239) şi dela diferinţa 2116 se calculează interese cu procentul de Debit, adecă cu 8% (vezi Nr. XVI. b). Atât prin calcularea după felul a) cât şi b) se ajunge la acelaş rezultat. Nr. XVI. b) Acelaş cont curent încheiat altfel. Se arată numai partea din urmă a contului, unde se vede deosebirea de încheiere. Nr. XVII a) Cont curent cu două feluri de procent şi cu mme., cari trec peste terminul de încheiere. Calculare corectă cu scontarea articolilor, cari trec. 8% Debit 5% Credit D. L. 4117 — din Faur 15—31 Decembre 4239 — 2123 1508 2116 1508 D. „ 8% int. din Nrii 2116 5% » 1508 26-08 Saldul intereselor K 47-02 K 20-94 „ 26-08 D. L. 4743-08 Notă. Aici este următoarea explicare de dat: Numerii 2123, cari sunt Numeri de Credit, cu 8%, se subtrag din Numerii de Debit, cari sunt tot cu 8%- Rezultatul, fireşte, trebue să fie acelaş. 3) In timpul mai nou, se întrebuinţează o altă metodă; care este mai corectă. Anume se calculează toţi articolii, cari sunt scadenţi înainte de terminul de încheiere, până la terminul de încheiere (în cazul nostru 31 Decembre — Numeri de interese) şi apoi articolii, cari sunt scadenţi peste terminul de încheiere, se calculează retrograd, tot din scadenţă în scadenţă, făcându-se saldul, începându-se cu suma cea mai înaintată. De *aici încolo, distingem două proceduri: şi anume a) (vezi Nr. XVII, a) Numerii, dela calcularea din urmă, sunt Numeri de scontare (discontare) prin urmare se scriu invers, în coloana de Numeri (după cum s'a explicat la exemplu Nr. VIII. adecă Numerii ce rezultă dela un sald debitor de sume se scriu în coloana de Credit a Numerilor şi din contră). a) Când avem să calculăm interesele, ne uităm la caracterul saldului de sume şi luăm procentul întors, adecă dacă suma e creditoare (1750) calculăm interese de Debit cu procentul de Debit (8%) a) Vezi Hans Belohlaweh: Das Zinsen Kontokorrent, Zittau, 1895, pag. 36—44. I. Calcularea poziţiilor, cari cad înainte Numeri de interese de terminul de încheiere. 8% 1 5% D L 2150 Din 30 Iunie — 15 Iulie 15 323 C r> 3558 40 C L 1408 40 „ 15 Iulie — 20 August 35 493 D n 3000 — D L 1591 60 „ 20 August — 20 Septembre 30 478 C 3500 — C L 1908 40 „ 20 Septembre — 25 Octombre 35 668 D r 3740 50 D L 1832 10 „ 25 Octombre — 25 Novembre 30 550 C 3270 60 c L 1438 50 „ 25 Novembre — 14 Decembre 19 273 D n 3950 — D L 2511 50 „ 14 Decembre —- 20 „ 6 151 C n 4000 — C L 1488 50 5 74 D Y) 5200 — D L 3711 50 „ 25 „ - 31 5 186 1688 1508 8% int. dela Nrii de Deb. 1688=L 37*51 Numeri de scont 5% „ „ „ „ Cred.l508=„ 20-94 D 16 57 Saldul intereselor L 16 57 II. Scontarea poziţiilor, cari scad peste terminul de încheiere. C. 1750 — din 15 Feb. — 13 Ian. 32 560 — D. 2755 50 „ 13 Ian. — 31 Dec. 13 — 131 D. 1005-50 8% dela Nrii 560 = D. 12-44 5% „ „ 131 = C. 1-82 D 1016 12 D. 10'62 D. 10-62 560 131 D L 4744 19 Saldul general la 31 Decembre. • — 132 — Nr. XVII b) O altă formă de încheiere a contului curent de mai înainte (XVII. a). D L 3711 50 I. Suma Numerilor de interese 8% int. dela Nrii de Debit 1688 = 37 51 5% „ „ » n Credit 1508 = 2094 D n 16 57 Saldul intereselor D. 1657 II. Scontarea poziţiilor, cari trec peste terminul de încheiere. C. 1750— din 15 Febr.— 13 Ianuarie D. 275550 D. 1005-50 din 13 Ian. — 31 Decern. D. 1244 ca 8% din Nrii560 C. 1-82 ca 5% „ „131 D. 10 62 D. 10*62 D L 1016 12 D. 1016-12 D L 4744 19 Saldul general la 31 Decembre -32 -13 8% 1 5% 1688 | 1508 Numeri de scont 5% 1 8% -560 — 131 -131 —560 Nr. XVII c) O altă formă1) de aranjarea încheierii. 8% 1 5% D L 3711 50 /. Suma Numerilor de interese 1088 | 1508 II. Scontarea posturilor, cari trec peste Numeri de scont terminul de încheiere. 5% i 8o/0 C. 1750'— din 15 Febr. — 13 Ianuarie D. 275550 -32 —5b0 D „ 1005 50 D. 1005-50 din 13 Ian. — 3L Decern. -13 — 131 -131 -560 8% interese dela Nrii de Debit 1688 L 37 51 5% „ „ „ „ Credit 1508 L 20-94 5% int. dela Nrii negativi1) de D. —131 „ 1'82 8% „ „ „ „ „ C. -560 „ 1244 D L 49 95 L 22-76 „ 27 19 Saldul intereselor „ 2719 L 4744 19 Saldul general la 31 Decemvre L 49 95 j L 49 95 T-0t îr\ ^P111 acesta, calculânduse la urmă de tot interesele, se poate SV^°?tUl Nr X7U' a)' Incheiedle în forma aceasta sunt mai evidente, caci se vad la un loc interesele progresive, din Numerii rână la, rLT int?re5el6 retrograde din Numerii de scont. Ca să fie şi mai exact, rezultatul, ar trebui sa se sconteze peste sută (vezi pag. 59). — 133 — •dela Numerii (560), pe cari i-am scris deja dela început în Debitul TSIumerilor; din contră, dacă caracterul saldului de sume e debitor <(1005'50), calculăm interese de Credit, cu procentul de Credit (5%), dela Numerii (131), pe cari i-am scris deja mai înainte în Credit. Sâ se urmărească Nr. XVII. a). b) (Vezi Nr. XVII. b). Numerii de scontare se scriu ca Numeri negativi (minus, numeri roşii) în coloana cu caracterul sumei (— 560 in Credit, căci suma 1750 are caracterul Credit) dar, când calculăm interese, calculăm cu procentul invers şi anume dela Numerii negativi ■din Credit, calculăm interese de Debit, cu procentul de Debit 8% (şi aici pentru o sumă creditoare se ia procentul de Debit). De asemenea Numerii dela suma debitoare (1005*50) se scriu ca Numeri negativi {— 131) tot în Debitul Numerilor, dar, când calculăm interese, calculăm cu procentul invers şi anume dela Numerii negativi din Debit, -calculăm interese de Credit, cu procentul de Credit (5°/0). Să se urmărească Nr. XVII. b). 4. Unii fac calcularea în cont numai a sumelor, cari sunt scadente înainte de terminul de încheiere, iar sumele, cari trec peste acest termin nu le calculează ci le transporteazâ (reportează), scriindu-le în text sau ân coloana de sume, la urmă, după încheierea contului (vezi şi explicaţia .§. 37 pag. 101), după cum se indică exemplu Nr. XVIII. In acest cont nu avem un sald unitar al sumelor. Notă. Practicienii caută cu orice preţ să uşureze metoda de calculare, de aceea amintim aici un mod mai nou de calculare, întrebuinţat, în anumite cazuri, de bancherii şi de băncile din Viena; anume se caută a se face calcularea în formă de cont după metoda retrogradă. Este ştiut, că calcularea după metoda progresivă sau retrogradă, când avem două feluri de procent, numai atunci este corectă •dacă clientul în decursul unei întregi periode de afaceri în continuu are un sald debitor sau creditor (vezi explicaţie pag. 122) Indatăce însă această situaţie se „schimbăa adecă se „întoarce", cum se obicinueşte a se zice în practică, astfel încât, în decursul atacerii clientul (debitorul, -comitentul, corespondentul), care a avut până la timp un sald debitor, ajunge să aibă un sald creditor, sau din contră, atunci nu mai merge calcularea în formă de cont (progresiv sau retrograd), şi astfel trecem la metoda de scară; aplicând metoda de scară, vedem că se capătă Numeri în ambele coloane. In astfel de cazuri, nu mai consună calcularea de .scară cu celelalte două metode şi pentru a fi corecţi trebue să părăsim forma de cont progresiv şi retrograd, atât de lesnicioase pentru (Se continuă la pag. 136). — 134 — 135 — Nr. XVIII. Cont curent cu două felurt de procent şi cvj transportarea (reportarea) sumelor, cari trec peste terminul de încheiere. Nr. XIX. Temă lucrată după scară mai jos. Debit. Credit Debit:8%ICred.:5o/0 D Lei 2150 — Din 30 Iunie — 15 Iulie 15 323 C 55 3558 40 C L 1408 40 „ 15 Iulie — 20 August 35 493 D 55 3000 — D L 1591 60 „ 20 Aug. — 20 Sept. 30 478 C 55 3500 — C L 1908 40 „ 20 Sept. — 25 Octom. 35 668 D r> , 3740 50 D L 1832 10 „ 25 Oct. — 25 Nov. 30 550 C 55 3270 60 C L 1438 50 „ 25 Nov. - 14 Dec. 19 273 D 55 3950 — D L 2511 50 „ 14 Dec. — 20 „ 6 151 C 55 4000 — c L 1488 50 „ 20 „ -25 „ 5 74 D 55 5200 — D L 3711 50 55 25 „ 31 „ 5 186 1688 1508 8% int. dela Nrii de D. 1688=L 37'51 5% „ „ „ „ C. 1508 „ 20-94 D L 16 57 Saldul intereseler L 1657 D L 3728 07 Saldul sumelor scad. până la 31 Dec. Sumele reportate: D L 2755 50 per 13 Ianuarie C 55 1750 — „ 15 Februarie S. E. & 0. Ian. 1 Dec 31 M 2500 Feb 15 M 2000 _ Apr 15 „ 3500 — Apr. 10 „ 3000 — Mai. 20 „ 500 — Iun. 15 „ 3600 — Iul. 25 „ 6000 — Aug 15 „ 4000 — Iun. 30 Saldul inter. „ 38 20 30 Saldul general al sumelor „ 61 80 ~ = M12600 — M12600 — Nr. XIX. Un alt exemplu de cont curent cu două feluri 'de procent şi cu sume, cari trec, lucrat după forma XVI. a) (să se lucreze şi după celelalte forme). Deb.: 6% Cred.: 4% D C Mărci 2500 „ 2C00 — Din 31 Dec. — 15 Febr. 45 1125 D C M 500 3000 _ „ 15 Feb. — 10 Aprilie 55 275 c D M )5 2500 3500 _ „ 10 Apr. - 15 5 125 D D M 55 1000 500 — „ 15 „ — 20 Maiu 35 350 D C M 55 1500 3600 — „ 20 Maiu — 15 Iunie 25 375 C D M 55 2100 6000 _ „ 15 Iunie — 25 Iulie 40 840 D M 3900 — „ 25 Iulie — 15 August 20 780 C 4000 — Suma Numerilor 2905 965 c M 100 — „ 15 Aug. — 30 Iunie 45 45 6% inter, dela Nrii 2905 4% » „ 5, 965 4% „ „ „ 45 M 48-42 „ 050 M 10-72 D M 38 20 Totalul intereselor Saldul intereselor M 48-92 M 10-72 „ 38-20 C M 61 80 Saldul general M 48 92 M 4892 practică, şi să ne ţinem de metoda de scară. Bancherii vienezi totuş aplică metoda retrogradă rectificată pentru două feluri de procent, cum o numesc ei. Anume ei calculează retrograd Numeri ca de obicei şi apoi fac mai multe încheieri parţiale, stabilind saldul Numerilor de câteori se iveşte o „schimbare", o „întoarcere" a saldului de sume. In chipul acesta sunt mai multe încheieri şi mai multe salduri ale Numerilor şi adecă de câteori se schimbă caracterul saldului de capitaluri şi în fine la încheiere. Aceste calculări parţiale se fac separat pe o foaie de încheiere şi la urmă se adună şi se balansează; foaia de încheiere de regulă nu se mai trimite clientului, ci rămâne la bancă; articolii însă, cari au scadenţa peste terminul de încheiere, nu se calculează, ci simplu se reportează după încheiere. Astfel rezultatul final, aflat prin metoda retrogradă rectificată, consună întru toate cu metoda de scară, în care se transportează articolii, ce au scadenţe peste terminul de încheiere. Dacă ne uităm la un cont curent de scară în coloana Numerilor putem vedea de câteori se „schimbă", „se întoarce" saldul sumelor şi astfel putem şti câte socoteli parţiale avem de făcut. Astfel la contul curent Nr. XI sunt patru „întoarceri" iar la Nr. XVIII sunt nouă „întoarceri", prin urmare ar fi de făcut nouă încheieri parţiale. Acest lucru ar oferi mai multe greutăţi decât metoda de scară. Cu alte cuvinte şi bancherii vienezi, când sunt muite „întoarceri" nu folosesc metoda retrogradă rectificată, ci şi ei se mulţămesc tot cu metoda de scară.1) §.46. Calcularea conturilor curente cu un procent schimbat în decursul unei periode de afaceri. Procentul considerat ca preţ, ca taxă pentru folosirea unui capita-, este supus deselor schimbări, ca ori şi ce preţ al mărfurilor; el scade, când oferta de capitaluri e mare şi din contră creşte, când cererea de capitaluri este mare. Astfel fiind lucrul, afacerile de,cont curent se acomodează, întru cât priveşte mărimea procentului, schimbărilor de relaţii în piaţă şi de aceea băncile şi bancherii îşi rezervă dreptul de a schimba şi ei procentul, adecă etalonul cu care calculează dobânda, în conformitate cu schimbările, ce se ivesc în piaţă. Schimbările de procent, eftinirea sau scumpirea capitalurilor în piaţă, se întâmplă în •urma relaţiilor bune sau rele economice, dintr'o ţară. Schimbările acestea de procent se ivesc mai întâi la băncile mari şi principale din fiecare stat, şi influinţează repede asupra tuturor operaţiunilor băncilor mai mici, şi asupra particularilor, cari fac speculă de capitaluri. Deaceea băncile şi bancherii se acomodează acestor schimbări, şi, ca totdeauna să fie orientaţi, pun condiţiunea că procentul de cont curent, se va mări sau micşora după cum va creşte sau va scădea procentul în piaţă, şi anume ia banca naţională. Unii bancheri, încă dela început, pun în contract condiţia, că vor socoti în Debit cu 1% mai mult, iar în Credit cu 1% mai puţin decât procentul (etalonul, rata) băncii naţionale.1) Peste tot pot exista două cazuri în practică şi anume: a) o schimbare de procent; dacă mai înainte a fost acelaş procent în Debit şi în Credit; (Nrii XX, XXI, XXII) b) o schimbare de procent dacă mai înainte au fost două procente, adecă unul mai mare în Debit şi unul mai mic în Credit. (XXIII). Dacă, în decursul unei periode de afaceri, se schimbă procentul, atunci se încheie contul la epoca schimbării şi se calculează interesele cu procentul de mai înainte; articolii, cari au scadenţa peste epoca schimbării, se transportează, căci sumele dela aceşti articoli au să fie considerate cu procentul schimbat. Această transportare (reportare) a sumelor se face în decursul unei periode de afaceri contractate, iar la sfârşitul acelei periode (de regulă la 30 Iunie şi 31 Decembre), când se face încheierea definitivă, sumele, cari au scadenţa peste terminul de încheiere, se pot lua în calculare, cum s'a făcut la noi în Nrii XXI etc. sau, dacă nu, se pot reporta mai departe, după cum s'a arătat la pag. 101 şi după cum se indică în exemplu XXIV. Dacă procentul care se schimbă e acelaş atât pentru Debit cât si pentru Credit, atunci putem calcula după oricare metodă din cele trei principale şi rezultatul va fi identic. Dacă însă procentele, cari se schimbă, au fost duple adecă unul pentru Debit şi altul pentru Credit, atunci calcularea se face exact numai după metoda de scară.2) 0 Desluşiri mai de aproape se dau în I. C. Kreibig: Lehrbuch der kauf-mănnischen Arithmetik, III Teii, 1904 pag. 171—179 şi în Rudolph Schiller: Lehrbuch der Buchhaltung. II Teii, 1901 pag. 111—118. 1) Vezi pag. 48» 2) Şi aici poate fi vorba de modul nou de calculare ca la băncile din Viena, vezi pag. 133 şi 136. 138 — Nr. XX. Cont curent cu procent schimbat, dar acelaş In Din 1 Ianuarie — 30 Martie eu 4%; Din 1 April — 30 Iunie cu 4V2%; Debit. Ianuar. 1 4% Ianuar. 25 65 3250 K 5000 b Febr. 15 45 1800 4000 — Martie 25 5 100 2000 — Martie 30 Saldul numerilor 350 April 1 Diferinţa capitalelor Martie 31 90 1800 2000 — W/o . Maiu 8 52 2600 5000 — • August Innie 15 30 de re porlat 2000 4200 — Iunie 30 Saldul numerilor 4590 Iulie 1 Sumă reportată August 15 60 1200 2000 - 5% Iulie 10 95 5510 5800 — Sept. 28 17 510 3000 j August 24 51 2142 4200 Octom. 15 5% int. din Nri 2402 K 33-36 Decern. 31 de re portat 1000 — » 16 Diferinţa capitalelor Octom. 15 75 1350 1800 — 16 Sumă reportată Decern. 31 — — 1000 — 6°/„ Nov. 23 37 740 2000 — Octom. 30 60 4740 7900 — Decern. 31 670 int. din Nri 797 K 13-28 Febr. 15 45') 1845 4100 — 31 Saldul general al sumelor 16214 62 6830 33014 62 0 Din 1 Ianuarie — 30 Martie interese creditoare 4% K 380- „ 1 April — 30 Iunie „ „ 4Vo°/0 „ 57'37 „ 1 Iulie — 15 Octom. „ debitoare 5% K 33*36 „ 16 Octom. — 31 Decern. „ „ 6°/0 „ 1328 2) Sumele, cari trec cu scadenţa peste 31 Decemvrie s'ar putea reporta- 139 Debit şi în Credit* Metoda progresivă; încheierea odată pe an. Din 1 Iulie — 15 Octombre cu 5%: Din 16 Octombre — 31 Decembre ca 6%. Credit. ■\ K b Decern. 31 90 4500 5000 — Martie 5 25 1000 4000 — April 5 de reportat 3000 — Martie 30 4% int. din Nrii 350K 389 April 1 Suma reportată April 5 85 2550 3000 — 4'/.°/. » 15 75 5250 7000 — Maiu 25 35 1190 3400 — Octom. 20 de reportat 4000 — Iunie 30 4>/2 int.dinNrii4590K57-37 Iulie 1 Diferinţa capitalelor Iunie 30 105 2310 2200 — Sumă reportată Octom. 20 de reportat 4000 — 5% August 30 45 3600 8000 — Sept. 10 35 1050 3000 — Octom. 15 Saldul numerilor 2402 Octom. 16 Sumă reportată Octom. 20 70 2800 4000 — Decern. 15 15 1065 7100 — 6Vo Octom. 23 67 1943 2900 — Ianuar. 18 18 900 5000 — Ianuar. 12 12 720 6000 — Decern. 31 — — 800C — Decern. 31 Saldul Numerilor roşii 225 31 negri 797 31 inter.2) 14 62 6830 33014 62 deci avem diferinţa de K 14'62 ca interese creditoare. pentru anul viitor. — 140 — — 141 — Nr. XXI. Cont curent cu procent schimbat, dar acelaş în Din 1 Ianuarie — 30 Martie cu 4%; Din 1 April — 30 Iunie cu 4V2%; Debit Ianuar. 1 1 40/ 1 * /o Ianuar. 25 25 1250 5000 _ j Febr. 15 45 1800 4000 - I Martie 25 85 1700 2000 April 1 Diferinţa capitalului Martie 31 îpoca 2000 — Mai 8 38 | 1900 5000 — August 15 De reportat 2000 — Iunie 30 90 3780 4200 - Saldul brut al sum. K 2200 Linie 30 90 1980 Iulie 1 Suma reportată August 15 45 900 2000 - Iulie 10 10 580 5800 - Sept. 28 88 2640 3000 — August 24 54 2268 4200 — Decern. 31 De reportat 1000 — Octom. 15 Saldul numerilor 2402 » 15 5%int.delaNri2402 K33-36 33 16 Diferinţa capitalului Octom. 15 Spoca 1800 - 33 16 Sumă reportată Decern. 31 75 750 1000 - Novem. 23 38 760 2000 - Octom. 30 15 1185 7900 — Febr. 15l) 120 4920 4100 - Decern 31 Saldul brut al sum. K 16200 Decern. 31 75 12150 35 31 Saldul numerilor 797 n 31 6% int. dela Nri 797 K 13 28 33 31 Saldul general al sumelor 16214 62 20562 33014 62 *) Sumele cari trec peste 31 Decembre s'ar fi putut lăsa necalculate, şi Debit şi în Credit. Metoda retrograda; încheierea odată pe an. Din 1 Iulie — 15 Octombre cu 5°/°; Din 16 Octombre — 31 Decembre cu 6%. Credit. Decern. 31 Epoca 5000 _ Martie 5 65| 2600 4000 — April 5 De reportat 3000 — Martie 31 Saldul brut al sum. K 2000 Martie 31 90| 1800 33 31 Saldul numerilor 1 350 33 31 4°/0 int. dela Nri 350 K3 89 April 1 Suma reportată April 5 5 150 3000 - )) 15 15 1050 7000 — Mai 25 55 1870 3400 — Octom. 20 De reportat 4000 — Iunie 30 Saldul numerilor 4590 33 30 4 V2 int. delaNri4590 K 57-37 Iulie 1 Diferinţa capitalului Iunie 30 Epoca 2200 — Octom. 20 De reportat 4000 — August 30 60 4800 8000 — Saldul brut al sum. K 1800 Sept. Octom. 10 15 70 105 2100 1890 3000 Octom. 16 Suma reportată Octom. 20 5 200 4000 — Decern. 15 60 4260 7100 — Octom. 23 8 232 2900 — Ianuar. 18 93 4650 5000 12 87 5220 6000 — Decern. 31 75 6000 8000 — Decern. 31 Saldul inter, ca şi la Nr. . . 14 62 20562 33014 62 s'ar fi putut trece pentru anul viitor. — 142 — — 143 — Nr. XXII. Cont cureat de scară cu procent schimbat, dar acelaş în Debit şi în Credit. Metoda de scară. încheierea la 31 Decembre. Termincle de schimbare ca şi la Nr. XX. şi XXI. Continuarea contului de scară Nr. XXII. Deb : 4% Cred.: 4% c K 5000 _ Din 31 Dec. — 25 Ianuar. 25 1250 D 5000 — e — „ 25 Ian. - 15 Febr. 20 _ _ D K 4000 — „ 15 Feb. — 5 Martie 20 800 C 33 4000 — e — „ 5 Mart. — 25 „ 20 _ _ D K 2000 — 33 25 „ 31 „ 5 100 D K 2000 — Saldul .sumelor 900 1250 Saldul Numerilor 350 4V2% D K 2000 —. Din 31 Mart. — 5 April 5 100 C 33 3000 — O K 1000 — „* 5 April— 15 „ 10 100 C 7000 — c K 8000 — „ 15 „ - 8 Maiu 23 1840 D 5000 c K 3000 — „ 8 Maiu — 25 „ 17 510 c 33 3400 — c K 6400 „ 25 „ — 30 Iunie 35 2240 D 33 4200 — C • K 2200 — „ 30 Iunie — 30 „ c K 2200 — Saldul sumelor 100 4690 Saldul Numerilor 4590 5% 5% c K 2200 — Din 30 Iunie— 10 Iulie 10 220 D 3? 5800 — 0 K 3600 — „ 10 Iulie -- 15 August 35 1260 D 20U0 — D K 5600 — , 15 Aug. - 24 „ 9 504 D 91 4200 — D K 9800 — 3, 24 „ -30 „ 6 588 C 8000 — D K 1800 — „ 30 „ — 10 Sept. 10 180 C 33 3000 — c K 1200 — „ 10 Sept. — 28 „ 18 216 D 3000 — D K 1800 — „ 28 „ — 15 Octom. 17 306 D K 1800 — Saldul sumelor 2838 436 Saldul Numerilor 2402 • I Deb.: 6% Cred.: 6% D K 1800 _ Din 15 Oct. — 20 Octom. 5 90 C 33 4000 — C K 2200 — „ 20 „ -23 „ 3 66 C 33 2900 — C K 5100 — „ 23 „ -30 „ 7 357 D 33 7900 — D K 2800 _ „ 30 „ — 23 Nov. 23 644 D n 2000 — D K 4800 _ „ 23 Nov. — 15 Decern. 22 1056 C 33 7100 — C K 2300 _ „ 15 Dec. — 31 „ 15 345 c 33 8000 — c K 103C0 _ „ 31 „ - 31 „. — D 33 1000 — C K 9300 _ „ 31 „ — 12 Ianuar. 12 1116 C 6000 — C 15300 _ „ 12 Ian. — 18 „ 6 918 c 33 5000 — c K 20300 _ „ 18 „ — 15 Febr. 27 5481 D 71 4100 — c K 16200 — „ 15 Febr. — 31 Decern. 45 7290 9080 8283 Saldul Numerilor 797 4% inter, dela Nti 350 K 389 4V2% „ „ „ 4590 „ 57-37 5% ,, 3, „ 2402 K 33-36 6% „ n 3, 797 „ 13 28 c K 14 62 Saldul intereselor1) „ 14-62 c • K 16214 62 K 61*26 K 61-26 S. E. & O. 0 Acest cont curent s'ar putea calcula şi astfel ca articolii cari trec cu scadenţa peste 31 Decemvrie, să se transporteze. — 144 — Nr. XXIII. Cont curent cu două feluri de procent şi schimbat în decursul unui semestru. (Tema dela pag. 127). Din 1 Iulie — 25 Octombre cu 6% şi 472% „ 25 Octom. — 31 Decembre „ 8% „ 6% ■6*/o *V,°/0 D C L. 57 2150 3558 40 Din 30 Iunie — 15 Iulie 15 323 C D L. 1408 3000 40 33 15 Iulie — 20 Aug. 35 493 D C L. 35 1591 3500 60 73 20 Aug. — 20 Sept. 30 478 C L. 1908 40 33 20 Sept. — 25 Oct. 35 668 801 1161 D 35 3740 50 8% 6% D 0 L. 1832 3270 10 60 33 25 Oct. — 25 Nov. 30 550 • c D L. 53 1438 3950 50 77 25 Nov. — 14 Dec. 19 273 D C L. 51 2511 4000 50 » 14 Dec. — 20 „ 6 151 C D L. 33 1488 5*00 50 37 20 „ - 25 „ 5 74 D D L. 33 3711 2755 50 50 33 25 „ — 13 Ian. 18 668 D L 6467 — 73 13 Ian. - 15 Febr. 32 2069 C 37 1750 — Suma Numerilor 3438 347 D L. 4717 — 33 15 Febr.'— 31 Dec. 45 2123 6% inter, dela Nri 801 L. 13 35 4V,% 3, ,7 ,7 L. 14-51 8% 7, 3, „ 3438 33 76-40 6% 8% 33 n 33 347 33 73 57 2123 33 578 47-18 D 33 22 28 Saldul debitor al inter. L. 8975 L. 57 6747 22 28 L. 89'75 L. 89-75 D L. 4739 28 Saldul general al sum. * ■ — 145 — Nr. XXIV. Acelaş cont curent, dar schimbarea, procentului nu coincide cu scadenta unui 'articol, ci se face la începutul lunei. Din 1 Iulie — 30 Septembre cu 6% şi 4Va% „ 30 Sept. — 31 Decembre „ 8% „ 6%_" I 6V0 1 */.°/o D C L. 37 2150 3558 40 Din 30 Iunie — 15 Iulie 15 323 C D L. '3 1408 3000 40 77 15 Iulie — 20 Aug. 35 493 D C L. 77 1591 3500 60 77 20 Aug. — 20 Sept. 30 478 c L. 1908 40 )î 20 Sept. — 30 „ 10 191 801 684 8% 6% c D L. 1908 3740 40 50 33 30 „ - 25 Oct. 25 477 D C L. 31 1832 3270 10 60 37 25 Oct. — 25 Nov. 30 550 c D L. 57 1438 3950 50 37 25 Nov. — 14 Dec. 19 273 D C L. 77 2511 4000 50 37 14 Dec. — 20 „ 6 151 74 C D L. 57 1488 5200 50 77 20 „ - 25 „ 5 D D L. 71 3711 2755 50 50 77 25 „ - 13 Ian. 18 668 D L. 6467 _ 37 13 Ian. - 15 Febr. 32 2069 c' 77 " 1750 — 3438 824 D L 4717 — 77 15 Febr. — 31 Dec. 45 2123 6% inter, dels îNri 801 L. 1335 4V2% ?? 73 „ 684 L. 8 55 8°/0 33 33 „ 3438 „ 76-40 6°/o 33 »3 „ 824 n 1373 8% 33 33 „ 2123 33 47*18 D 20 291) Saldul debitor al inter. L. 89*75 L. 77 6946 20*29 D L 4737 29 L. 8975 L. 89 75 *) Difenrinţa intereselor provine dela aceea, că la L. 1908'40 s'a calculat din 30 Septembre — 25 Octombre cu 8%. Panţn: „Procent" Promil, Ed., II. 10 146 — §. 47. Calcularea proviziunei, a curtajului şi a speselor. Dupăce s'au arătat diferitele conturi curente şi s'a explicat calcularea intereselor cu un fel de procent, cu două feluri şi cu procent schimbat în decursul unei periode de afaceri, trebue să amintim, că bancherul comisionar mai socoteşte comitenţilor săi o proviziune (co-misiune) pentru îndeplinirea afacerilor, curtaj pentru unele transacţiuni, precum şi spesele reale ce le-a avut, adecă: porto, telegrame, timbre etc. Deja la început, când se stipulează condiţiile de cont curent, se stabileşte între contrahenţi şi socotirea comisiunei, a curtajului şi a speselor. Proviziunea o calculează bancherul comisionar comitentului său, sau dela poziţiile din Debit- sau dela cele din Credit şi anume dela suma cea mai mare de bani. Dacă suma de bani dela poziţiile din Debit este 25000 şi dela poziţiile de Credit este 20000, atunci proviziunea se calculează dela sumele din Debit, la din contră, când Creditul e mai mare, dela sumele din Credit. Bancherul debitează pe comitentul său pentru proviziune, ori şi din care parte a contului s'ar calcula ea. Proviziunea se contractează mai dinainte şi variază între l%o—VsVo Şi până la 1/2°/0 şi uneori şi mai mult. Dacă doi bancheri stau în astfel de afaceri, că este când unul când celălalt comisionar, atunci se pot învoi ca să nu-ş mai calculeze reciproc proviziune. In afaceri de cont curent se pot ivi şi posturi, dela cari să nu se socotească de loc proviziune; acestea se numesc postări (poziţii' articoli) franco şi în scrisorile ce se schimbă între interesaţi se aminteşte acest lucru. Astfel sunt posturile, cari au fost transportate (reportate) şi cu deosebire saldul din tre-jut. dela care s'a socotit deja proviziunea mai înainte. Deasemenea nu se socoteşte proviziune dela interese, dela spese şi dela unele afaceri, dela cari s'a socotit proviziunea imediat. ' Curtajul (samsaria, misitia) se socoteşte dela diferitele posturi, fie în Debit fie în Credit, ce rezulta dela afaceri la cari s'a întrebuinţat un curtier (samsar) sau se poate zice, că s'a întrebuinţat; chiar şi când comisionarul trece însuşi ca cumpărător, ţinând pe seama sa anumite efecte, primite spre vânzare, îşi socoteşte curtaj; dacă însăun articol este trecut cu curtajul cuprins în sine, atunci, bine înţeles, articolul se însemnează ca franco curtaj şi dela o astfel de sumă nu se mai socoteşte curtajul. Bancherul comisionar debitează pe comitentul sau pentru curtaj. 147 In unele contracte de cont curent se fixează şi o proviziune specială pentru acceptarea cambiilor şi pentru domicilieri de cambii. Deasemenea bancherul comisionar debitează pe comitentul său şi cu spesele reale, ce le-a avut în afacere de cont curent, precum: porto, telegrame, timbre etc. Proviziunea, curtajul si spesele se pun în cont curent imediat dupăce sJau calculat interesele, astfel, că saldul general al sumelor se face ţinân-du-se cont şi de proviziune, curtaj şi spese (vezi contul curent Nr. XXV). Un lucru însă trebue notat şi anume că debitarea cu proviziune, curtaj şi spese să se facă în cont curent tocmai la urmă,1) când se face încheierea, pentruca să nu se calculeze interese şi dela aceste sume, sau dacă debitarea se face mai înainte, atunci trebue declarate aceste sume ca posturi franco, ca astfel si nu se mai calculeze interese dela ele. Conturile curente se poartă într'un registru special al contabilităţii (numit de unii şi Salda Conţi), în registrul persoanelor cu cari avem cont curent şi tot în acel registru se fac şi calculările de interese.2) Escepţiune face metoda de scară, care trebue calculată pe un blanchet separat şi interesele sâ se inducă apoi în registrul conturilor curente. Din cartea conturilor curente (Salda Conţi) se face un extras, o copie, care se trimite comitentului. Acest extras (timbrat ca orice cont) are să fie provăzut cu data încheierii, să fie iscălit şi e uz a se adauge clausa: Salvo Errore et Omissione; franţuzeşte: sauf erreur et omission, sau pe scurt: S. E. & 0, adecă scutit de erori şi omiteri (germ: Irrthum vorbehalten; engl.: E. E= Errors excepted). Prin această clauză îşi face rezerva comisionarul, de a reveni, dacă s'ar afla o eroare sau o omitere; el scrie comitentului său o epistolă, în care alătură extrasul de cont curent; îl roagă să-1 examineze şi aflându-1 exact şi în conformitate cu registrele sale, să treacă saldul din nou sau sâ-1 achite^ după cum sunt învoiţi.3) *) Aceste sume calculate mai la urmă nu sunt trecute şi în contul curent din Maestru deci trebue făcuţi nişte articoli de contabilitate în Jurnal, (vezi cartea mea: „Ştiinţa Conturilor",^*. 315—316). 2) Dacă se poartă forma de contabilitate numită franceză, atunci şi aceste conturi se pot face în Maestru (vezi forma italiană şi franceză de contabilitate în cartea mea: „Ştiinţa Conturilor" pag. 227 şi 244). 3) Vezi „condiţiunileafacerilor de cont curent şi „Corespondenţa comercială" la pag. 23L—2^7. 1 89 96908 1^898 89 96905 l*89S 95 8 9S90TS (9 T8 18 u 09 8* 80 55 LI 9IT 008TI o^s-bou 9re •/ooie g Bţop ouniŢe^ ■d900B op *Aoad °%5 &? L2-LZf>Ll ^ng "Bi9p 9uniziA0jd °%T fr 8^/8988 IPM TST9P £pucd £ -4-= CD • — s- "P '03 CD ,c6 — 13 £ c3 o CD C3 6 CM O CD 00 G D-, CD O G CD G CD S g g c3 co o CO co CO Dec. Mart. Iulie Iunie April Maiu CD G CD CD a cd S 3 03 CD CD G O CD G O cd O G CD ■O* .3 CD T3 -S O O o o -h O o o T3 CD O ^CD CD s G m —* cc? CD O O O co CD Q G 'S cc? 03 CD CC? J CD O CD o CD "g G CD cd G -4-3 O CD O o CD O cg > CD 03 >c3 O O q4 CD CD •■a ca o >c3 r ^ I> ^ CD —; ^ G co O cd cp cj LO CD CD T3 o CM CM CD O o o CD '53 .H 03 > CD CD ,1 CD rZ2 03 © 2 ^ ÎS G S r< •(Ol I '^sd izoa) f)[iz epOSl Qd