PARTEA III. D1CTIONARU POLITICU EPOCA PltUgO-CIOCOlJlSCA 3 DICTIONARU POLITICU a. * Adunare Adunare însemnesă o mare adunătură, De lacheî, de slugî plecate, de clăpam, de cască gură. Adunaţi din totă ţ£ra, dupe ce fâgăduescu Corii vota dupe porunca celorii care îî numescii. Ei s'alega de stăpânire, de prefecţi şi de zapciî, Orî de voie, orî prin bâte, orî prin escamatoriî. Pentru plata ostenelii, ţera le plătesce 'n banî Douî galbeni pe qM de geba;—nu-î destula pentru golani? larii guvernulu le maî pune şi neanmlu in slujbuş6re, Bez că de nu curge pică şi alte maî rnicî trobş6re. B. Banda* Banda, in sens ulii politicii, nu e bandă musicală, Nare trdmbiţî, clarinete, tobă mare, saii cimbală, Nu e nicî cetâ ce ţine codrulu, drumurile mari, Cil o mare-ad imatură, de pungaşî şi de tâlhari, Recrutaţi in (Jiua mare de prin cele mahalale, Crema de prin puşcărie, totu faîmose haimanale, Şi plătiţi din banii noştri cu diurne însemnate, De către miniştrii ţeriî, ceî cu pepturî decorate, Misiunea astoru bande e (Va merge prin colege, Şi dValege candidaţii guvernului prin ciomege, A forţa pe naţiune să abdice dreptulă eî, In fav6rea unoru şarle, aî guvernului lacheî. Aste bande desfrânate de beţivi şi de pungaşî, De tâlhari fără de lege, de totfi felulu de borfaşi, Comită crime 'ngrozit6re, bată, spargă capete, omora, Fără frică de pedepsă, căcî guvernuia e alu loru, Da, guvernulu le protege, ş'aă poliţia în capu, Procurorii închidă ochiî, tribunalele îî scapă, Şi miniştrii îngrijasce, ca plângerea bietei ţerî, Să nu potă ca să urce ale palatului scări. Nu dor c'acolo dreptatea, arii avea trecere mare l Urechile-su bumbăcite, şi ochiî vederi nu are, Căcî tipicu 8şa-î scrie prin Bismark de la Berlin : Se nu vadă, să n'audă alu Românului suspinii. Prin urmare banda 'n ţeră suverană aclî domnesce, Cu guvernă şi cu Agie prin grădini se ţucsuesce, Şi turbată ia alegeri, ese n capu cu basamacfi, Căcî aşa o vrea guvernulu şi cu domnulu conţ prusacii. Bâta Bâta, argumenta politicii, maî presusă de orî-ce lege, Prin care guvernulu nostru candidaţii şi-î alege; Acesta argumentă în măna bandeioru electorale, Aplicaţii peste spinare, peste capii şi peste şale, Dovediţii e că produce efectu forte constataţii, Căcî alege a(Jî în ţeră fără forme deputaţii. Bâta ansă cumu se scie, fie veche, fie noue, E făcută din natură capete se aibă doue; Şi me temu ca, ceioru care îî cântu astă-ţjî şi ea jocă, Mâine chiar p'aloră spinare bâta să nu li se 'ntorcă. Boerl Boerî, sunt unii soiţi de 6men'i, care lăsaţi sunt de cerii Să guverne naţiunea, printr'o mână grea de feră. In vechime astă clasă, după cumii o scie toţî, Avea unii defectă prea mare : găseai prin eî patrioţî! îl J — 5 — Daru acumu cu aju torul ă instinctului naturalii. Astă rea obicînuinţâ a perită !n generalii. Boerh-să străini de ţeră şi pentru cavalerii, Esîi cu capete plecate la străinele ordiî. In eî nu se încuîbeză prejudiţiulu celu reu : Patria le-e pozunarulu şi aurulă Dumnezeu. .Comunicaţii . Candii apuci la soeotelă pe guvernu pentru hoţiî, S6ă pentru călcarea legii, sen pentru abusurî mii, Cândîî 1 spui cu acte *n mână cal mişeluşi trădătorii, Că îşî vinde naţiunea la străinu 'nşelătoru, Cine-î ore acelu care seu ministru sâă tălhară, Să afirme e'aşa este, că e hoţă că e coţcării ? Se 'nţelege der că n6gă, şi acea negare-a lorii, Se imprimă pentru formă in faîmosulii Monitorii; Şi minciuneî, ce miniştri spună în modă neruşinată, I se dă oficiale, numirea comunicată. „Coneegiune . Unu noă modă de coţcărie introdusă de prusaci, Ca să ne adune banii şi să ne lase săracî. Maî mulţî prinţi calici, cu haina r6să şi cârpită 'n cote, Sdrenţăroşî ca cerşetorii, cu ciobote 'npeticate, Ce pe taleri şi groşiţe 'şî-aă vendută chiară ţ6rra loru, Şi slujescu la curţî străine unde sugă căte-umi oscioru, S'a formată în companie pentru căile ferate, Să ne fure bănişoriî prin protecţiunî înalte. Să ve spun, de vreţî, chiar nume din acesta bandă mare, Să remăie înfierate, să-î cunoscă fie-care : Strusberg e în capulă bandei, şi complice e Ambron, Ratibor şi Hohenlohe, şi subt mănă nea Anton, Jacques jidanulă ş'alţî vre-o şase, toţî cu tituli din afară, Care daă mănă cu mănă cu coţcării ceî din ţeră. Insă planul pungăşeîiî, tocmaî cănd vrea să'şî ia sborule Uă dete de totă pe faţă prea cinstitulă Costa-forul, Căcî ce 'nsemna a sa spusă de angagiamen t e m arî, Deea nu ca să ajute furtulă prinţiloră cotcarî-M Con ut 11 ut i u ne Constituţiunea este o şandrama învechită, Care nu este In stare s'adăpostâscă o vita, Şi pe care aţii seu măîne va trănti-o lă pământii, Dictatura viitore, cu unu gestu, cu unii cuvântă. Der' totu simt nai\î în ţâra, ce se ncredu puteriî eî, Şi nu vedă ca sburalu puiulu şi cu aţă şi cu teiut Decoraţi une O invenţie drăcâscâ cu care se servă tiranii, A corumpe omenirea pe care n'o corumpă banii. Pentru-o cruce ş'o pandlică ce se pună pe laşe pepturî, Sunt mişeî ce-şî vândă onore ş'ale tiaţieî loru drepturi: Şi cu semnulă de trădare, acăţată de gitulă loru, Au de fală să s'arate ună ciocoiă ş ună trădătorii. In vechime criminalii pe o cruce s'acăţau, Asta-cjî crucea se acaţă de acei care trădau; Căndă vecjî cruce la o casă sciî că este de vândută, Iar la omenî însemnară că vândarea s'a făcută. . Dinastic. Dinastie? Aluatulă din care se plărnâdesce Domni, pe care naţiunea, adesea nu'î prea voesce, Dâră pe care-î înciestrâză cu domene şi palate. Pentr'o naţie acesta e spăşire de păcate. Ori ce dinastie n lume crede că'î proprietară, Pe tronu şi pe naţiune, ba.chiară şi pe 'ntrâga ţârră; De şi, unde 'ntorcemă capulu, vedem multe resturnate, Pribegindu din ţâră 'n ţâră şi plăngându a loru păcate. Dâr totă credu în a loră drepturi ş'aă speranţă n viitor, Să mai iea în stăpânire liberatulu loru poporă, Pe la curţile 'n fiinţă as ti pribegi daă la proteste, şi la ţâra, ce~î gonesce, daă mereu la manifeste. şm Dinastia este bună, pentru ceî ce cată favorî, Pentru ceî ce sciă să joce rolulă de linguşitori. Dâr o dată şi aştî omenî ne maî vrândă plecaţi să fie, O 'ntorcă pe fâia cea-l-altă şi adio, dinastie'. * Pg»M»*it«>ru . Domnitoră, persana care e în capulu unuî Stată, Şi pe care ţera lă ţine pe băută şi pe mâncată; Dintre ceî plătiţi de ţâră elă are simbrie grasă; Domnitorulă nu plătesce nicî o chirie de casă. Stă pe capulu uaţiuneî cumă staă trântorii în stupă, Ş'are-adesea caracterulă si năravulă unuî lupă; Lumea tbtă îlă eunosce, dupe măndrele-I livrele, Dupe camarila curţii, dup'o droaie de lichele. Suntă însă de doue feluri : Unulu este absolută: Elă domnesce fară lege, prin topuz, spadă saă knut: Ş'altulă poreclită în lume, Domnu constituţională: In locu-î domnescă miniştrii sub controla naţională. Vorbă să fie de asta, căcî miniştrii sciă ce facă, Căndă voră s'aîbă adunare ticluită p'a loră placă. Astă modă de domnie, <}eă nu are Dumnecjeă : Nu e nicî omă nicî femee, ci curată unu fătălău. Elă nu face nicî o trâbă, şi nu ia nicî o mesură, Nu vorbesce de cată numai ce-î pun miniştrii in gură. Cu ună cuvântă o păpuşă puriăndă ună ilustru nume, Pentru care biată ţâră cheltuesce multe sume. Dreptate Dreptate, speculă bună, fără nici ună capitală, Beneficii garantate, de maî multă d'ună tribunală. Ea pârtă 'n mănă balanţa, dupe cumă de toţi se scie, Care nu e controlată nicî rnăcară de Primărie. H. Elecţiuni Elecţiuni, adunare pe colege şi comune, Unde s'alegă deputaţi? ce guvernuia îî propune. _ 8 _ Operaţiune care, recunoscută de lege, Se efectua adesea prin trăntell şi prin ciomege. Bandele de haimanale, sunt motorii principali, Cându se aflu la putere boerî constituţionali F. Ftinetiouaru Funcţionara e o slugă ce trăesce din simbrie, Fâra de profesiune, fără nici o meserie. Pentru plata ce-î dă ţâra, elu esecută orbesee, Chiară o mare infamie, căndu ministru 1 poruncesce. Eî sunt de mal multe grade, şi cu cat sunt maî murdari, Cu atătă se urcă maî tare, cu atătă devină mai mari. Garda Garda e uuu corpu de omenî arm aţî toţii de naţiune, Ce păilesee pe tiranulu celu cu rea inienţiune. Garda civică e trupă de cetăţeni din oraşă, Condusă de capî de bande, şi de ex-puşcăriaşî. Căcî altă-mintrelî ce s'ar face un guvern cum avem noî, Daca n'ară pune în gardă comandanţi p'aî loră ciocoi ? Guvernu, şepte individe, adunate dupe plăcu, Din praful de subt piciorul domnului con ţu lă prusacii. Cari puşi în capulu ţeriî, cocoţaţî [a ministeru, Din voinţa lorii facu lege, fără de nicî unu misterG, Sprijiniţi de totă banda cea cu popa u capulu eî, 'Şî-a făcuţii o adunare de slugoi şi de lachei. H. Matâru Hatăru, cura de toţî se scie, este unii euvâniă turcesc, Altoita destula de bine în sistem ulii boerescih r4 ,r 1 }tr" Prin hatăru se capetfi slujbe, pria hatăru averei'i*>ţ>ef|l Prin hatără eşti căte-o-dată trămisu dupe icreiver^îl Ca să nu strice boerii inaltulu domnescu bălării, Dau adesea naţiuneî unu guverna curaţii caţără; Adică cu alte vorbe, prin hatăru vedeimi Cuzistî, Cocoţaţî în capulu ţereî cu marii februaristî, i. In va^iuiie Invasiune, stafie inventată de boerî, Şi de Pressa cea plătită de miniştri pişicheri, Ca să sperie printr'ensa pe sermana uaţiune, Spre a putea să atente l'a-eî constituţiune, Asta este însemnarea în sensulu celu figurată; Eră 'o sensulă propria inse lucrulă e maî complicată: Invasiune, însemnă, năvală de oştî străine, Caria 7 esu înainte ilustrele uţupine, Cu capete pe tipsie, cu păine, sare şi florî, Le dă balurî, soarele, şi frumose serbătorî; T6te astea 'n soeotelă bieteî nostre naţiuni, Profitulă îlă iaă boerii : plouă deeoraţiunî i La patru-ejecî optă ore, nobilii noştri boerî, N'aă trasă danţulă pe mormentulă eroiloră pompieri? J. « Jilava * Jilava ună nume propria, p'unde trece drumă de feră, Ilustrată de lepureanu, în faimosu-î ministeră. O republică faimâsă din optă sute şapte-(Jecî, Inventată de Agie, şi de capetele seci. . Aicî Zisu şi Hiotu marî isprăvi aă maî comisă, Căcî călcăndă cărbunăria republica aă învinsă. Justiţie Justiţie, o cochetă ce se dă numai pe bani ; Printrtnsa se înţolesce mare nu meră de goîanî. — w :Şfr.$4-'da prin interraediulu unorf omenî inveţaţî, Ou diplome pe chărtie, doctori sâă licenţiaţi. Iî cunosceţî locuinţa acestei femei perdute? Nu veţî bate cale multă! o găsiţî în orî ce curte : Domnulu Weissa şi maî bine ve dă informaturile, Ca condusa la braţetă multa timpii prin Gasaţiune. L. littelieu Dupe nume la toţî pare lucru nou, der meseria E prea veche, cunoscută maî de totă România. Să ve spună că astă vorbă este şi va fi la noî, Sinonimă, fraţi de cruce, cu cuvântulă de ciocoi? Să ve spunii cin' sunt ciocoiî şi ce rolă jocă ei in ţeră ? Să ve spună prin ce micjloce la putere se urcară ? Toţî cunosceţî, toţî sciţî bine, toţî cu ochiî îî priviţî. De rfaă ţinută eî cureaua, aă ţinut-o aî loră părinţî! Ciocoiulă der saă lacheulă e modelă d'obrăsnicie, Măndru d'a sea nulitate, de a sa dobitocie, Umilită la celu maî mare, laşă, mişelă şi tîrîtoru, Viţiosu, setosă de aură, totu-d'auna nşelătoră ; Lungă de ghiară, pungaş mare, pe stăpân in 'veci îl (ură, Pentru-o mică bagatelă pe nedrepţii adesea jură. Nu trăesce, şi nu pote a trăi fără hoţie, Degradarea 1 scrisă n faţă cu colorea cea maî vie. De caracteru, consciinţă, de virtute, Dumne^leă, N'ai să găsescî nicî chiar urină in ciocoiă saă in Iacheă. Chiar pe trâpta socială cătă de susă d'ară fi urcată, Yeî vedea că meseria unu Iacheă nu-şî a uitată. Fă'lă ministru, fâ'lu om mare, pune lu lăngă Domnitoră, Ş'o sa lă veţiî trăgând la tâpă-şî, strâns la pept şi tărător-Căndă vedeţî miniştri 'n lume, slugî plecate şi mişeî, De n'aă fostă lacheî eî inşii, sunt odrasle de lacheî; De nu sunt eî roşi in palme, dâr părinţi loru aă fostă, Căci alt' mintrelî ciocoiaşiî n ar sbura din post in post, Lege e o cărpă veche, aruncată in gunoiă, Cu care îşî şterge nasulu totă drâia de cioeoî. întruna timpă juca rolu mare, îns' acuma biata lege, Căpelat-a pe spinare burduşală de ciomege. Dâră tot, maî suni prosti in ţâră ce se ţin mereu de ea. Şi care credii câ o-dată are ef a invia." Roluiii ce juca o dată legea n fâră-aieî la noî, Adî ilu jocă despotismulă cu devisa ; aga voiu. Libertate, cuvântă mare cu maî multe Înţelesuri, Gare-atinge de o dată totu lei ulă de interesurî. Libertate de ntrunire, căndu s'aduuă dalcaucî, Cu poliţia in frunte ca să bea la şepte nuci. Libertate de parolă, căndu se laudă in vileagu, Miniştri luî Popa-Tache cu-argumente de ciomagil. Libertatea presei eră, e căndu Pressa cea curată înjură pe totă lumea, şi ameninţă să bată, Pe ceî ce nu credă orbesce, in palavre d'ale eî, Si nu voră ca să se 'inbrace in livreoa de lachei. Libertate de alegeri, căndu s'alege deputaţi, Geî pe care-î vrea guvernulu săi propue candidaţi. Liberă este eetăţânutu să strige puterii ura, Dâră s'o critire nu-î liberii, ci-î liberă să-şî ţie gura. Liberă este fie-care se vorbescă romănesce, Dâră să cugete nu pate de cătu numaî in şvăbesce. De vreţî alte înţelesuri la cuvântulă libertate, Cruci cu tibişiru udată vi se ascerne pe spate, Şi banda dupe aceea vine udată de le şterge, Prin libera păruială si prin libere ciomege. liovire Lovire seu lovitură, este chiară căndă unu măgaru, Te isbesce cu piciorulu, lucru ce se 'ntâmplă rară; Dâră aicea este vorba de politică sadea, Şi lovire insemnâză o isbire multă maî rea. De esemplu : nu daî votulu cuî vrea domnulu epistată, Escî lovită la miră de popa şi ascernî pământuîu iată. Nu facî bază pe ceî ce ţâra o guvernă dupe placă, Prin piciorulu şi voinţa Domnului conţii celu prusac, Escî lovită îa interese, ş'orî-ce judecătorie, Te condamnă pe d'a 'ntregulu d'aî avea dreptăţi o mie. - 12 - Ce te 'mpinge necuratulu ca să nu găsescî ca bune, Mofturile ce puterea naţiune! mereu spune,-Atuncî capeţi ioviture de te parchetă forte grele, Ba adesea facî plimbare in căruţa cu zăbrele. Lovitura cea maî mare ce 'u politică se pote, Este alta, care 'ntrece si le pune verfă la tote : Lovirea de statul . . . acâstâ, dupe eumăe cunoscută, Iî dă legii cu piciorulu, şî-o 'mplinesce prin stătu tu. Unora Domni li se urasce a fi iubiţi de poporă* Atunci caută să'sî facă peirea capului lorii, Sâmănă multă cu şerpii cari, căndu de cap ii s'a făcut, Se lungescă d'a curmedişulă unde'î drumul maî bătută. Aşa facu şi Domnitorii, căndu li se face de capu, Lege, libertăţi şi drepturi, ca nemernicii ie sapa, Şi 'ntr'o bună dimineţă, ajutaţî d'aî loru lacheî, îşî proclamă dictatura . . . Dâru in urmă vaî de eî! Desluşiri despre acestea, ară da Nae Crezulescu, Cu-ajutorulă şi concursulă generalului Florescu. Cu prefaţă-esplicativă de Tell şi de Costa-Foru, D'a 'ntr'o bună diminâţă se descâptă şi poporulă, Şi numaî cu o suflare spulberă totulu in vântă; Slugî, tirani şi a lorii tronuri le doboră la pământii. Au păţită ş'alte cocone! . . . lecţiunea nu e veche! . . . Scol', cocone Lascarache, nu dormi totă p'o ureche 1... * IHareialu Mareşalu, cuvântulă ăsta nou in ţâra romănâscă, Importaţie străină, de invenţie nemţâscă, De cincî anî de căndă se află introdusă aicî la noî, Insâmnă vătaf de cur te, Ober-chelner, baş-ciocoiii. Esplicaţie maî mare, credă c'ară fi poliloghie. Căcî multu puţină meseria-î lumea 'ntrâgă a$i-î o scie. Meiiioraitd» v Memorandă o adunare d'o mulţime de minciuni, Inventate 'n socotâla uneî bune naţiuni, 13 De acei ce o guvernă, care staă in capulu eî, Bastanjî fiî, străine lifte, slugî plecate şi lacheî. Memorandulă se trămite pe îa regî şi imperaţî, In secreţii, in mare taînă, prin agenţiî diplomaţi, Ca să oară, să dea voe, să decrete dictatura, Căcî cu Constituţiunea tâtc mergă gtrababura. Asta 'n formă se 'nţelege, dâră in fonda este alt plan: Celă ce siă p'ună trona nu pote să nu vrea a fi tirană. Legea pentru elă e-o haină, celă strânge la subţiori, Vrea să fie elă topanulu, să'şî aibă linguşitori, Să dispue de averea bietei ţerî dup' ală seă placă, Să potă să'şî bage mâna pâne 'n câte 'n ală seă sacă, Memorandă maî insemnâză şi curată mişeiie, Căcî daca nu reuşesce, catâ tainică să se ţie. Win Istem Ministeră e o moşie cu recolta cea maî bună, Er ministruîu, arendaşulă care vecînicu o adună. Elu arendă nu piătesce, nicî nu face-agricultură, Venitu-î vine d'a gata, tote-î pică mură 'n gură, Arendaşi de felulu ăsta, şâse-avemă la noî in ţâră, Alu şâptelea-î ca unu lude, ministru pe din afară, Elă in măna luî nu are nicî busmeturî, nicî nimica, D'aia-lu didese luî Oh iţă posnaşulu de Ion Ghica, Din ceî şese unu-adună venitulă totă pe hârtie, Socotâla-Î lămurită : una ţie doue mie î In hasna unde alt' dată erau sume mari de banî, Găsescî abia terfeloge, rose ş'alea de gherlanî. De elă ţine vămî şi ocne şale ţereî mari domene. La răboj u se taie tote... Ce dicî, nene Mavroghene ? Altuia ţine ntra sea mănă cumpena cea de dreptate. Cine dă dreptate 'n ţâră nu-şî face şi sie-şî parte? Dâca-şî ţinea meseria, cu glistire şi cuprafă, Cu reţete, cataplasme, cu dicohturi şi cu prafuri, Românea totfi prin spitale, nu venea la ministeră, Unde-î locuia ce se cade unuî getă-begetă boeră; Sâă remănea pusă la delâ si uitată de l)umnedeă? Fără nicî o acţiune, ca rauraia-î din museu, Alu treilea îngrijesec de culte şi nveţătură. Nu-î ceauşii, nu e cheliaia, nu-î surugiu candii înjură, Ga să potă să-Iii intrâcă in espresiî de salonfi, Ecce homo î Bravo ţie! demnii consilierii pe tronu i Educaţia junimeî e destulă d asigurată, Ba chiarii de domnulu Esarcu, ne pote fi,garantată. Religia inflorcsce, sară înflori maî frumoşii, De nară fi domnulu ministru ocupat prea mult la stos. Ministeru-aeesta deră arii produce inmiitu, Daca productulă n'aru merge la parole şi la quîtă. La interne, lucru mare! . . , e curaţii milă cerâscă! Pe măna ăstui ministru saflâ ţera romănâscă. Unde-o pune mâoa aurii, ori ce-o apuca e mană, Şi can timpulu celii de faţă na fost maî mare pomană. Dâca-ună Agă şi prefecţii, dacă proştii de zapciî, Nu maî vorbescă a$î cu sfanţulu, ci cu nule şi cu mii, Decă acb chiarii dorobanţii, cu hamalii şi giambaşiî, Decă mii de haimanale, chiar şi ex-puşcăriagiî, Se resfaţă in banii ţeriî, banii bietului poporu, Cătu de garnisiţii se află baş-boerulu, capulu lorii? La oştire suntii contracte . . . . salte multe cheltuelî, Dâră ministruîu se Încurcă torte deşii in socoteli. Godillot . . . Ge suvenire! ce omu fără preţă in lume! Cu o singură trăsură de condeiu, se versaţi sume! Elu aduce in cutie zarzavaturi salte mofturi, Revolvere şi glistire si ţeruşe pentru corturi. Ah! maî viiro 'n ţeră o dată, iscusite contracciu, Că te chiamă ghinărarulă . . . c'a ajunsii iară ififliu. Iară îa publica lucrare, numaî e nicî unu misteru, Curge aură in torente de la căile de ferii. Mihonele se mişcă, cu lopata m 'nvârteseu, Obligaţii cu loptanulă la Berlin se tipărescu. Tata Strusberg dă din umeri, căcî a pusu măna pe bani, Prinţişoriî nemţi se jură c'aă fost, totu cum sunt, golani, Jacques banclierulu nu se bagă si ilustrul her Ambron Stă pitită ca o pisică, şi s'ascunde după tron, Prin urmare, vedeţî bine, c'am păţită cu toţî ocara,.* Turcii să plăteseă banii,.. Turcu, adică totă ţâra. De ce nu maî înviasâ renumitu-ne Moţog. Să vadă ca remasu astă-dî paciură, terfelogă, Pe lângă miniştri ţjilef, care guvernă prin legi! O! sermane Lăpuşnene, reă sciaî omeni s'alegî! * Monarhie * Eu v'agî spune ce 'iisemuâsâ astă cuvânt de monarhie Dâr me temă să nu maeuse că nu'su-pentru dinastie. Şi sciţi bine, mi se pare, că'să dinastică Înfocată, Fiindă că chiar plebiscitul^ techer-mecher Famă votată. De aceea căţî doresce lămuriri maî cu temei, Vadă n Franţa fericirea ce-a lăsată in urma eî, Republica adî asudă se îndrepte ce-a stricată Monarhia cu podagră şi neghiobu-î Imperată. Monitoru, o ibie mare, care costă prea mulţî banî, Sinecură pentru fii de boeră remaşî golanî, In acâstâ mare foia se publică des-minţirî, Din partea oblânduireî şi inalteî stăpâniri; Numiri in posturi şi grade şi sumă de permutări, Şi la prasnice 'nsemnate, mulţimi de felicitări, Care curgă din toiă ţâra de-î maî mare zăpăcâlă, Tote spontaneă trămise, tocmai după poruncâlă. Totă in Monitoru se trece ş'acele comunicate, Prin care, domni miniştrii voescu ţeriî să-î arate, Câ naţia-î fericită, că ţâra merge n progresă, Că se jertfescă, bieţii omeni, pentru-al obsceî interesă. Prin Monitorii, totu-d'auna, se ţine şi socotâlă, De buchete ce s'aruncă de lumea oficială, In călătorii inalte, in escursiunî domnescî, In serbări cu poponeţe ce se facă prin Bucurescî, Lumea, insă, necioplită si mojicii din poporă, Nu-î prea nemerescu pe nume, ci îî dice Minţit oră, N. Naţiune, o o turma, nisce oî cuvântător©, Care staă maî totă-d'auna liniscite ia tunsore. Cin' se scolâ maî de vreme se apuca şi le mulge* Le ia ugerulă in gură si totă laptele le suge; Tunde lâna pân la pele, ba nea unii căte-o dată Şi din piele le maî pişcă, le maî ia căte-o bucată. Oi deru astă blăndă turmă, de oiţe şi de raeî, Căndu răbdarea îşî sfărşesce, e curată turmă de leî; Şi vaî! celuî care-o tunde in astă modă neomenosă; Intr'o clipă ţi-lă restornă, şi ţi-lă dă la pământă josu, Au păţită adesea 6ră ceî ce tundă acesta turmă, Să plăteseă şi-eî cu pelea, pâne in cele maî din urmă, O. , Obligaţiune Unu peticelă de hârtie dată in sâma luî Ambron, Şi luat prin coţcărie de Calicanberg-Anton; Pentru care deputaţii de Ia noî făcură gură, Dandana, proces-verbale, vorbă lungă tevatură, Parcă trâba-ar fl foştii mare s'o ardice pen' la cerii! Sa plătimu toţî banii ghiaţă, fără-a cere drum de ferii, Şi pricina se descurcă fini cu firii şi găifană, Căcî altu-mintrelî vine turcit şi ne trecu sub iatagan. . Onoare - Onore, vorbă abstractă, cuvântă simplu literarii, Care-abia se maî găsesce in căte-ună dicţionarii, Căcî din lume, făcând aripi, de mult timp ea a sburat, Nu maî e nicî in colibă, nu maî e nicî în palatil; Dâră cu tote-acestea inse o găsescî in orî-ce gură, Toţî mişeii, pe onoare, îî audh aună, cea maî vie, Iarfi prestatele incrfesa numaî pentru Dumnealui, Căqdfi Dumnealui, ctraiâsci$ bine, nu este ală nimenuL De vreî se sciî viitorulă, de vreî s'dli ce o se fie, Lucrulă este t6rle simplu, nu 'ncape filosofle : In trecută găsescî relle*ulă, poţî ceti ca într'o carte, Şi da ai puţină devlâ, veip în viitorii departe. Poţî predice cu 'nlesnire unuî sperjură Domnitorii, Ce sdrtă i se gătesce şi ce felă de viitoră : In trecută, totu Domnulă care a umblată pe astă cale, A căzută, cumă cadă mişeii, suptă blestemulu ţeriî sale, Şi-a perdută trona şi coronă, ş'aia poporului amoră, Iată dară că-î lucru simplu a ceti în viitoră. Vilara Vilara era odată alfa şi omega 'n ţâră, Toţî cu măinele la pepturî asteptaă la elă la scară, Nicî vizirii dupe vreme nu aveau aşa putere: Voinţa lui era lege, dreptulă buna sa plăcere. Domnulă era o păpuşă, călca numai pasă cu pasă, Pe unde-lă purta ministrulă, care îlă ducea de naşă. Vilara dedea sentinţe, curţile de mărturie S'adunaă la capulă luniî, ca se-şî ia a loră simbrie. Dreptatea era o vorbă, căci orî-ce înpricinatu, D avocată n'avea nevoie, căcî era sultan-mecjată. Slujbe, ranguri şi caftanurî pe banî gata se vindea, Favorita ăstui paşă şi ea parte 'n plească-avea. Ocnele voră ţine minte, câtă sare maî căra, Ca se sature nesaţiulă vizirului Vilara. Şi la^morte-î.. . iartă-lă, domne, cu taleru s'a 'agropat, Acesta butoiă Danaidică, care ţâra şî-a predată. Ar fi 6re grea ca astâ-^ise predică cine-va Că miniştrii care fură, n'aru muri ca Vilara. Vodă - Vodă e o demnitate, camă nedemnă i iV.L-o-Jată, Şi ce 4icu căte-o-datăL.. demnă n'a fu.-fu nicî o-dată. ) De căndă vogi avemă în ţâră, puţini vo