PARTEA II. SATIRE NOUI CĂRŢI DIN LUMEA CE A-L-ALTĂ D LUI HRISTACHE TKLL. Doue-deeî de am mai bine de candii m'aflu răposaţii, De căndu lumea peritore pe cea vecinică-amu schimbaţii, Nicî uă veste cum se cade de la voî namă primiţii, Nu sciamă de maî e ţeră, nu sciamă de n'a peri tu. Dâru acuma cu venirea unui tâneră conductorii, Morţii tn casne şi 'n torture, întrunii modă îngrozitorii, Aflai ii ecsafna, că 'n ţeră luerulă merge găitană, Că sa 'nlorsă refetulă iară, că boeri-să la ineidană. Asta, cum ve(|î forte bine, tare mulţii m'a bucurată; Dâră maî mare bucurie amii avuţii, candii amii aflaţii, Că acei ce uă-dinioră pe boerî 'î-au prigoniţii, Şi-au "ntorsă pe dosii cojocul ii, şi cu dânşii s'aă uniţii, Intre alţiî şi de tine amu aflată că aî ajunsă, De la mila unui consolii, şi cu voia maî de s uşii, Ghioj ghiore, ministru mare, logofeţii bisericescă, Pentru care ţi-amu scrisu carte, ca se te heretisescă. Vecjî aşa, Hristache dragă, vecii aşa iţi şâde bine, Nu maî âmbla cu zavera, cum âmblaşî atunci cu mine. Cu boeriî poţî ajunge şi ministru şi boeră, Căcî eî nu'ţî ţinii socotâlă că aî foştii paradiseră. Eî! de ce nu sciamă ore că vânai ghinărăria, Că'ţî damă fără multă vorbă printr'ună oflsă spătăria! Şi scăpamă dacea zaveră, şi scăpamă d'atătea rele, Ce'mî luă din mănî puterea şi'mî mancă filele mele! Theîospandon iotă e bine eă s'a 'ntorsă lucrulă la Jocă, Că s'a stinsă astăcjî in ţâră ală zaverei mare focă : Ense iuaţî sâma bine se nu fiă potolită, 4 Căci cum o adia ventulă, toţî cu toţii vaţî topiţii. De vrei dâră să duceţi trâba, să eşiţî la selemetă, Cată se ve purtaţi bine, să lucraţi cu marafetă, Se âmblaţî domolii cu lumea şi să nu o 'ntărîtaţî; Pe rana ancă deschisă, ardei se nu presăraţi Maî infrănaţi-ve pofta d'a ve 'nbogăţi de-uă dată, Căcî aclî lumea ve ia sâma, numai dorme c'altă-dată, Si-î sciută de orî şi cine, că adesea lăcomia Perde totu in astă lume, şi cinstea şi omenia. Nu <}ieă că, avendă in mână guvernă, ţâră şi putere, Degetele se nu lingeţs candii âmblaţî cu raăna *n miere, Dâru se nu se bage sâma, mai ascunşii, maî cu perdea. Pâne veţî strânge zăbala, ca in vremea bună-a mea. Pe lăngă tote acestea, nicî macara fia in glumă, Să nu mai înjuraţi lumei şi pe profesori de mumă, Căcî injurătura astă-(}î sa slersu de la noî din ţâră, Nu maî sufere Rornănulii felulu ăsta de ocară : Lipon, astă-a mea povaţâ te rogă să o primescî, Şi s'o puî in aplicare fără să te îndoescî; Eră eu me 'nchină dumitale, mare logofeţii Hristache, Şi-ţî suntu slugă tapinosă : mare Vornicii Alecache. DOMNULUI MARECULU Giaba! aşa este! cum mereu v amii spusă, Pe căndu damă semnale omului de Susu, Pe candii trăiam ii încă în lume la voî, Pe căndu ca dinastici eramu numai douî: Eii, printr unu capriciu, prin a mea mame, Şi domnia vostră, pentru o simbrie. Giaba! aşa este! şi me rogii me credeţi, De vreţî Dinastia curăndu să n'o perdeţî, Nu-î maî daţi la sfaturi ce ducă la peire* Căci nu e departe $iua de căire. Spuneţi-i maî bine că eii din mormântu, II aducă aminte alu eî jurămentu. Giaba! aşa este! v'am spusă prin semnale, Care ve e trâba, nene -marecalej 5 Dâr ga vede insă, şi tare mi-e târna, că bunele sfaturi nu le ţii in sema. Giaba! aşa este! mai repetă uă dată, Prin aeâstă carie din lumea cea~l~a!iâ: Datoria vostră nu4 sâ ve băgaţi' Şi'n treburi de ţâră să v'amestecaţî, Nicî s'umbka cu. plosca invrajbindă mereu Pe Vodă cu ţera, eu poporulă >eu'. Giaba! aşa este! trâba dumitale E ca să puni curtea domnâscâ h cale Să 'ogrijesci să lie măturată pe scări, Se aduni ia mucuri de la lumânări, să observi ca masa să lie curată, Se lie gustosă oii care bucată; De pivniţă incâ să aî îngrijire, Dâr maî rară cu dânsa să aî întâlnire, Căcî de! cine scie ce aduce ceasulă!,,,, Eşindă desu dintr'ânsa să nu-ţî jupoi nasu'ă.. Si no se cuvine unui marecalu Sâ~îă totă vadă lumea in astfel de hală Giaba! aşa este! trâba dumiale Este să pun} curtea domnâscă la cale: caii de la grajduri să 'ngrijescî să fie, Ţesâlaţî la vreme, curaţi să se ţie, Plimbâţî ia trăsura, să nu ia năravfi căcî d'aceea-aifi curţii eşi măre ătavă \ Giaba* aşa e4e curnu am dată. semnală! Politica nu e peutr'ună marecalu! Căcî ţâra se atlă in timpuri prea grele; Să ingrijescî numai bine de livrele: ŞPn locă de chiulhanurî pe la şapte nuci, Trâba-ţî principalâ-î să veţjî pe perucî. Giaba! aşa este! şi cată să lie* Trâba dumitaie-î la bucătărie. Brâscele să fie bine curăţite, Cu untă prâspătu numai să fie prăjite, Giaba! aşa este? curţile garante, Prin domnii con ti da-voră proteste *nseranat* Si domnii Turci ancă ne %cii tevatură. Si ne p'.^nc iera in încurcătura, Atunc! ce voră 'jj.ce domnii cetârenL Cu lcuitoriC seu domnii şateni? Toţi voră pune vina peste Dinastie, Şi-I voră da râvaşukl peniru vecini eie» Bine arii 8 Ore? cu dre-piu şi cu cale9 Să perdl Dinastia, nene mire^a^ t iPM * * uit f M < 1 m. u \ i 5 ) m iun ♦ i v turf.i, ca i 1 Nu-î< mai vin nasulu unde n'aî habaru, fi ia praprneu maiv, ca una bumbaşrru îmbracă-u hvrooa muiata io firu. Si ut ba j tuca Un.....td ae di .ar;;* Buzduganagiuiu eu-alii seu buzduganu, Ero eu am mar.ale pre suous rămăiu C liFlstotiox* ae f'tiip rus şi fiilen JMus ta^iîaeîie Hipici, Arnu muntu plinii de uaraponu. s; cu oc La cum n care garnaeiuiu .ani Nu'tî ooti tace uă ideie. cătu d'amirii siersitu ml n^e uâtu ia cea-mlif celu din urmă inimi ora mi se rupse, (vedeai: ci vcm* timpul ci ea p:ecu dm isia i »j r bi be me despartă a acela, prin care mi fac usc mu nur. Coda lui legala n sirma, pleteio!... ce mat curea ! Doue sute de carbove puie chiaru si trei făcea. Era Iu era ui in Rusia şi la sfere urî plumbuiţii, Ageriu lac u tu \v) haiaie, cum. e bur Deu, cocone vasiiaciu: m pentru croiţii. \u ian 1j t pt nn, tt mil lihu „ rim n'M* P|C'IU {hi] * 1 ' ,m * . i.« icsidirunlu1 *u 111 111 r°l) ' ! !s!M > ţirni l7V] £u ->pre aduarc an ue, m jon^i par? - rn Căcî credeamfi că vremea nostră n'are 'n ţ6ră se maî vie. Cartea cea organic^scă in mormfintu'mi o veţjuiă, D£ru gărbaciulâ 'n ameţea Pa uitată nevasta 'n cuiă; Ş'astă felii s'află şi acuma, după uşă acăţată, Plinii de prafu, uitată de lume, părăsită şi nemişcată. Libertoniî îmî jucară renghiulu celu maî blestemată, Cum veniră la putere, de gărbaciu s'aă aninată, Şi tam-ne-sam, ca nebuniî, bătaia desfiinţară, Par'că fără pilă se p6te se m£rgă lucrul ă in ţ6ră. Astă faptă nebun£scă, cum veclî, m6rtea mi-a grăbită; Căcî nu puteamu trăi 'n lume de gărbaciu'mî despărţită; Muriiă d6ru şi lăsaiă lumea fără părere de reă, Căcî nu vreamă s'ajungu de rîsulă orî şi cărui nătăreu. Acum anse reu îmî pare că nu suntă in Bucurescî, Căci aflaiă că isbutiră ideile boerescî, Şi că pilulă i6ră se cată, ca 'n vremea bună veche, I6i*ă aă să se ţintu6scă mijicimea de ureche. Găti din lume şi din ţ&ă, prunci, betrănî, copii, neveste, Vină in lumea ceastă-l-altă, toţî mi-aducă frum6să veste, Şi ţerăna mea tresare, şi-ară eşi chiară din mormântu, D6ca n'ară fi peste mine, grămădită atătă păm^ntu. Audiiu c'aî ajunsă Agă, şi că estî şi d'ună ochiă chioru, D'aî ciungi de măna-dr^ptă şi d'aî şchiopa d'ună piciorQ, M'aşî vedea moştenită bine, aidoma parc'aşî fi, Fără să amu trebuinţă a te maî ioţhosi I). Amu aflată că dai căţeaoa, că smulgi bărbi şi pălmuescl, Baţi la t6rîă, daî la ghionturî, scoţi măsele, schilodesc}, T6te astea-să de minune, sc61ă bună aî avută; Unii clică că chiară pe mine cu prisosă m'aî intrecutu, De aceea, la putere, să dea Domnulă ca să stai, Căcî bătaia şi trănteia este ruptă chiară din raia. Bate, bate, păruesce, fă mojicii să te scie, Fă să intre dracu întrtnşiî, căndu aude de Agie. Ca să-fi dovedescă maî bine dragostea care ţi-o por tu, De şi nu maî suntă pe lume, căcî d'atătiaanî sunt mortă, îţî iasă a^î ca moştenire pilulă meu, vestitulă pilă, Căcî îmi semeni la năravuri, par'că mi-aî fi fostă copilă. 1) A i'-fi?i. a adopt-^ popiei. Toţii d-uă-dată să-mi daivoe ca să-ţî daţi şi ei unu sfatâ, Da nu ţi-e cu supirare, şi de potu fi ascultaţii: Se nu mai faci ziafeturî la grădina şapte nuci, Căcî boeriî nu se 'mbată cu pungaş! şi dalcaucî. Er eu suntă alu dumitale pr£ supusă şi pr6 plecată, Fostulu Căpitan Coirfache Chelia la, celă reposaiu, D-LUI LASCAR OATARGIU. D6că 'n noue anî de i i4 i C i 1 iid 1 « ' II ll ! Ml I i 1I r i t H t I, ^ v 1 i' i Îl »tl, i -*« a ba'« , w i toi i, li) ' vi' u îi i c T ! i L , i 011», » n' ii * i iv in , s< n ** tu * n ^eu» Pui un a suntu ddie -a Li a uuptilc * 1 tu Z rialiwla, •) Când îi s \ ^ r i ,i tt po«»sip rieri 'lt Cii"a-Măeăl nu cartuşe do la THearaiă. — 13 - îţî plânge de milă, Şi4i fâgâduesce, Gâ elu te numesce, Şi-î gata-a te pune Şefii de legiune, Cându vei fi spălata, De curte achitată; Că eşti chipeşi tare, Şi eşti viteză mare. Şi chiară Mareşalulă5 Cu Niţă Hamalulu, Te stimă şi te adoră, Căcî le semeni loră ; Aî sufletă de dracii, Măna de cazacă, Capă de trădătorii, Făcută pe omora. Eşti, cum spune eî, Cr£mă 'ntre mişei, Şi omu cum se cere Astăzi de putere. Eră domnulu Paiaţă, Poruncă a dată, ii nu îndrăsn^scâ. Să te osănd&scă, Căcî vorbă curată Abdică îndată. Eră conţulă, se spune, Că găsesce bune, crimele-ţî de fiară; Şi ne 'ncetată sbiară, Bătăndă cu piciorulă: Că-Î ia Avram sporulă, Celuî ce pe tine, Nu te-ar spăla bine, Ameninţă tare, Cu a sea resbunare, Şi (Jice că d£că, fcCoră voi se facă, Cum elu poruncesce, Şi cum elu voesce, Strică calimera, Lasă bandiera, Şi-şi cere beratulă De la împeratulu, Şi-o tulesce i£ră De la noi din ţ£ră, Bizicu nu pote, Vecjându astea tote, Să stea maî departe, Şi sâ nu ia parte, In concertulă mare, Pentru-a ta scăpare. Jură pe sticluţă, Si p'o condicuţă, Că va da porunci Bandei cu măciuci, Ca să te susţie La deputăţie, Chiară în capitala, Spre a ţeriî fală. Si maî aflaiă ancă Că totu din poruncă, fc'a scrisă la Berlin De unu N6mţu străină, Ca 'n eur£ndă să ţî vie Uă căvălărie, Ca să-ţi resplăt^scâ Fapta-ţî tălhăr6scă. Aflăndu astă veste, Aşa precum este, Ca fiinţă slabă, Alergaiă cu jalbă, Si me plănseiu eă, Către Dumneţleă. Eră Domnulu dreptăţii Si alu bunătăţii, Care nu protege Pe ceî fără lege, I se făcu milă, ,8'astă apostilă Puse pe chărtie : «— Precum să se scie Că acelu tâlharii, Ucigaşii, coteam Cu alu seu patronii, Ascunşii după tronu, £i cu toţî acei, Ruşinoşi lachei, Carî-lă părtinescu Si Ilu oerotescă, Voră merge la dracu Ca se~î Împle sacuM.» Aşa prin urmare, Să sciţî fiă-eare Că draculu ve are Pe toţî în căldare, Eră eii, ca victimă, Prin a vostră crimă, In raia m'odihnescu Si me 'nveselescă. Iosif lonescu. Ex-conductorii. EfipOSATULCI IOSIF IONESCU ţRespunsfi la scrisorea de maî susib. Cum amu primiţii, Şi cum amu citiţii Acea cărţulie Ce-mi trimiseşî mie De la voî din raî Unde spunî că stai, Ve&-Ta©lste, OÂNTEOC-LL, BANDEI'. Banda in, b?. is«.i^ rr>je -> 1 ban a a trage ia, masei. Coci gnvenin iu r ni c^. Xinu-î hună, ornoa i mica. Bcan bandiţi pene. pică. Căcî dc nimeni mi aă frica.. ./ Banda icî, banda colea, Banda sa *m bâta iu lulea, Vinu-î ba ou ocaoa-î mare, Beaă bandiţii pene more. Din yiori punTapUxS (ie s6re, Banda icî, banda 'n Oboră, Banda bea. mereu de zorâ. Ca venită iară vremea loru, Vinu î bună, fără parale. Beau pungaşi şi. haimanale De prin cele mahalale,. Banda icî, banda n Oboru, Cu moşă popa 'n capulu lom Si cu primul.ă procurorii. Beau hamalii şi giambaşii, Î Beau qipeoî şi cicoiaşiî, Beau bandiţii şi pungaşii 1 Banda icî, banda colea, Banda arii bea Dunăiea, Dac'arfl curge vină pe ea. Daru ^guvernolă geoerosă Le dă vină mai cu prisosii, Si eî beau până pică josu. Popa-Tache în papuci, Trage danţă la Sâpte-nucî Spărgâridu 61a de uluci. ■ C'e-I trebuie leturghie, Căndă e vorba de beţie şi de breu.gi de chindie? Banda susu, banda pe vine. Pitpalaca isonu-i ţine, şi rurcică suge bine. Căpitani, maior?, polcovnici, Din gardă cei maî destoinici, Căîitu cu popa ca ţărcovaiel Banda Icî şi 'n Cismegiu Suge vinulu şi rachiu Pentru domnu Catargiu, Şi-î urează, tamu ne samii, Să ajungă ori Hahamii, Sâă iară mare Caimacamii. C O M U N I C A T tJ Preeumii ca să se scie, ~ Că atragă Românie E pentru dinastie, ; Acuma s'a publicaţii Aeestu comunicată, Preeumii ca să se Scie < . Si cunoscuta să fie, .1 Că 'n ţârră nu-î hoţie, In Monitoiă sVdată Acestu comunicată. Si cunoscută să face, • Că ţârra e pe pace, Si totă legală se face, 1w-Cum vi s'a ammciatu Prin astă comunicată» Să scie omenirea, Că numai stăpânirea I face fericirea, se publică curată Acesta comunicată, Că jafuri, pungăşele, I"-. Bătăi şi păruele, h\ alte glume rele, Indată-aă încetată Cu astă comunic tu > na lumea, desceptată, Scăparea sea şi-o cată, % La stăpânirea naltă, < a probă vi s'a d au Acesta comunicată. Că nu este dreptate, Dude e libertate, De nu se dă pe spate, E dovedită curată Prin astă comunicată Că eonstituţiunea, încurcă cestiunea Si situaţiunea, Se vede. prâ curată Din ăstu comunicată Că Tomnu Contă nemţesce, Pe ţârrâ o iubes -e, Si binele-î' voesce, Se vede-adeveraiă Din astă comunicată, Gavernulă de a r RĂFUIALA. Domuiloră miniştri, socoteala mare Sciţi că au e bună; ş'aşa prin urmare, Să ne 'ncheiemu contulă, să ne refuimă, Şi astă-tjî trecutulu să-lu ecsoflisimu; S'apoî ieru vedea-vomă, daca ve maî place, - In Maia, la alegeri, altă contă nou vomă face; Pân'atuncea anse plata pe peşimă, Dâcâ voiţi credită şi amici să ilmă, V Gone Mase ar ac lie, başă-boeru grăsună, Cu faţă curată scăpată de Crăciună, Ba me Tnşelă, me iartă, scăpată de Ignaîu, Şi in capulu ţereî astă-cjî cocoţata , Vrabia visâzâ ne'ncetată malaiă, Er'mata hlamidă de şi capă nu aî. Culeă-te dâră, neică, şi maî trage ună somnii Ca macara in visu-ţî, să te-aiegî de Domnă. III. Vinărare dragă, pardonă şi me iartă, Maî e uă cutie cu fasole fiartă, Si vre-o treî ţeruşe de lemnă pentru cortă, Plus comisionulă şi plata de portă, Care abia se urcă la franci patru mii, Conformă cu contractulă, precumă singură şciî. (jQâiiiot ve cere plata negreşită, căcî destulă bacşişuri la mulţî a plătită. IV. Cpcftnş Petrache din juna Bisanţă, Pe la visterie e multă duleâţâ: Din trecută maî este, precumă singura sciî, Mica bagatelă, şase sute mii; Bine-voiţi dâră, de daţi soeotâlă, Căci e dina nOstrâ pentru refuialâ, Si apoi cu Domnulu, ca meştera de sulă, cifra cu pricina, cărpiţi-o cu nulă, V. Arhon Nicolache, coconaşă de suia, Aî schimbată glistirulu de multă pe crucioiă I Camă de multă, bădiţă, nu ne-amu maî vedutu : De căndă totă ministru eraî supt Stătută; D'atunci soeotâla-ţî e nerefuită, Si partida 'ţi este neecsoflisită, Plâtesce dâră astă-ţjî, nie rogă, daca vrei, \ Sângele ce curse PAugustu in trei, VI. Beî cicio Hristache! dell ghinărară, Ce'mî facî din capă astu-felu? Sciî că n'am habarfir Curândă socotâla d'acumu vre-o cinci anî, Că ţi-a mersă camă netedă la Căldăruşanî. Refuiesce iute, nu te face ilâcă, Nu'mî maî spune mofturi c'aî dată luî Boteac î P6te că d'atuncea in vr'ună fatală ceasă, I-aî perdută d'uă dată p'ună văietă sâă asăl VIL Musiu, Costea-Furulă, avocată nemţescă, Sositu-ţî-a rândulă să te socotescă ; Dă-ne cieciuiala din* ce aî luată De la Strousberg-T a t a, c'ală loră avocată. Ce nu-ţî vine bine să te refuescî V Nicî acuma, jupăne, nu te domirescî ? Ce capcană eştî, neică! căndă e la parale, Aî ca şi la lege totă doue morale 1 VIIL Plătiţi, domni miniştri, căcî se 'ncarcă contulă, t - 24 - Si ve greii d'uă dată să-lu plăti ţî eu totulă, Plătiţi socotela pâne nu maî cresce, Nu-mî ămblaţî cu mofturi, nu-mî ămblaţî nemţesce, Căcî şi Neamţu uâ-dată, d'o vrea Dumnezeu, Va refui contulă, pate cam fi cu greii. Ş'apoî se va duce d'aici la spaţirfi, Să se facă i6ră Prusacă oii | Ir» RAPORTULU COMISARULUI IN PRIVINŢA BATA ÎI G IA MB A SUL Ui Domnule prefectu, scria aceste răndurî Cu lacrănrjî 'n ochi, şi pusă reă pe gânduri i Cutesarea-î mare, şi 'ncepă se me temă, Că măîne, poî-măîne vomă îi bătuţi ghemu, Chiară noî comisarii, cu D-ta pate, Căcî lâ Oboră trâba merge cam pe rote, Căndă veî citi deră, pleactu-mî raportă Ilie Giambaşulă p6te va 11 mortu. Morţii vaî î de bătaie î Sîrmanulu Giambaşă! Elu, care băgase spaima in orasă, Elă, care cu mine, a făcută minuni,' In atâtea răndurî la elecţiuni! Sciamă dicetorea că tigva la apa Nu se duce vecinieă, ci o dată crapă, Sciamă maî cu sâmă ce a disii Cliristosă, Căndă Petru din tacă spalâ-vârda~a scosu; Sciamă că ciomagulă doue verfurî are, Şi că se aplică pe orî-ce spinare, D6r* nu-mî da prin minte c'o se fim trântiţi, Căndu noî ia putere suntemă iară veniţi. Audiî cutezare! căndă banda e 'n peră Pe Ilie-ală nostru se nilă bată raeră! Astă glumă trece chiară peste rescâle, Astă-diî căndă gardiştii portă la brâă pistole. In ce ciile-ajuns-amu, (Jeă! me îngrozescă ! Me apucă cârcee numaî căndu găndescă ! Pârmanulă Giambaşulă! Sârmanulă Ilie! ____ — Ţrupulă luî ajuns-a curată piftie! Sângele-î şirâie, udase pământuhi, 8'abia, cu grea ancă baudeaî cuvântuliL $. Capulu câtă o tobă-î era de bătae, Ochii chiară aprope erau ca se-î sae. Zeu nu e de glumă cu ceî din Oboră! Te desnâdă bine căndă nu te omora. * Me duseiă acolo, să facă cercetare' : Lîiaiă, şi subscrisulă, câte-va *n spinare, Dâră ca poliţ-maîstru, omu cu uniformă, Glume (Calde astea nu le iau în formă. Dâră ce cercetare? In ce modă şi cumă? ( ăndă ună capă de bandă e bătută pe dramă? Căndă prin elă guvern ulii însu-gî e bătută, Căcî a cuî e banda? Lucrulă e sciută. # . * Atunci cu-ajutorulă unuî procuroră, Sciî, cumă se închide .vitele'n oboră, Inchiseiă Oborulă, pe toţî mică şi mare: Si spre-a fi în formă, pentru constatare, . Amă încheiată ancă ş'unâ procesă verbală ^ Pe ună fundă de butie, lăngă ună mangalu Şupt-scrisu, ©gigantiescti (Comisarulfi eeloră negri) EPISTOLA ANONIMA către , . CETĂŢENII AVUŢI w prin mufiea loră. < Domnule cutare, amă ajunsă la osă, Dâră îmî place traiulă bună că e frumosă; M'amă deprinsă ca burta se mi-o hrănesc bine: ! Despre beutură, vede orî şi cine, I Că nu pate merge mâncarea 'n stomachă, I x Fără vină şi bere, fără basamacă. Si la haine bune mai m'amă deprinsă ancă; f T6te—acestea anse fără mcî uă muncă, Si Ie amă avută tâte, tâte pâne acuma glujindă numa 'n bande cu bata la doimă, Acuma anse lucrulă vedă că s'a schimbată. A 'nţereată bălaia, nu-î lapte 5n păsată. S'a 'neurcat B se vede cu drumulu de feră, Căcî n'are parale bietulu ministeră! Aga dă din umeri, ş'o să scape urna, Căci n'are de unde să ne dea diurna. La muncă, nu-î vorbă să ne 'ntârcemu iară, Vremii totu pe d'a gata fără para chi6ră. Munca este bună pentru nătărăi, Eră nu pentru bande, nu pentru flăcăi. De aceea deră fiindu că munciţi voî, Din câştigă se cade să trăimă şi noî; Şi pentru cuvântulă care îţi spusei, Doue sute lire, să-mi dai, de nu vreî, Ca se-ţî pună focii pseî, să nu te jupoiă Şi să facă din piele-ţî burdufu de cimpoiu. Dacă ţii la viâţă-ţî, daca ţii ia capu. Mergi la (Materii iute, şi lângă dulapii Fă o mică grapă, şi acele lire Le 'ngr6pă, dâră nu da nimenu-î de scire. Să nu'ţi pară glumă acâstâ scris6re, Doue sute lire, lire sunătdre, £âă peste trei 4ile tu şi alQ teu nume, S'3 şterge cu totulă din acâstâ lume. să nu creţji că p6te aî se dai de mine, Ce-ţî spună eă acuma ţine minte bine : Suntă copilă din bandă, şi-ţi e de ajunsă Ca să ve$î că vecinică amă să-ţî fiă ascunsă. Poliţia 4re crecjî c'o se me prindă ? Parchetulă vr'uă dată cre$f c'o se me 'nchidă? Şi judecătorii de instrucţiune Cre$i tu vr'uă dată la grosu că m'oră pune? Să poftâscă numaî, şi-oră vedea pe draculu, Căcî de anî de $ile mi-e doldora saculă! Uite-te 'nprejuru-ţî t cine-î la putere ? Ve!0 Nu mai plânge măndr uliţă • Dă-roi trei fire din cosiţă, Dă-nu şo flore după. plaift, §i pene ia sfir$itu de Maivi, Va veni ventulii.edu mare, Bi c'o singură suflare, Spulbera-va toţii in cale, De la munte pâne 'n vale; Şi scăpa-tc-va de Den? u i u Alinaţi-se-va piănsuiu. VI. Şi mai dă-mî unii semnişoră De la mândru-ţf sfnişoră, Se facu cbiarfi pe săntuiu sbre, L'acea ţii de serbătore, Se stea 'n locii, să te privescâ; Ş'unâ nou mire se-ţî găsâscă' Mire bunii şi omu de bine, Toţii d'ună. sănge ca şi tine, Mire dulce drăgălaşii Mândru putu de Romăoagu, VIL Feţi frumoşi, veniţi la mine, Că-mi dau bobii astă-cp bine î Să dea mama cu ghioculu, Să ve ghicâscă norocului Ve descânţi! de obrocâlă, De mijită-, de îăpăcâla. De deochi, de. bube rele, De cuţitii şl d'ale iele; Chiară' de dragoste ve facu, Şi cu mandrele ve "mpacil! PENEŞU IMPfiRATU Eu suntu Peneşă Imperatfl, Ce domnescă p'ună mândru tronu. 31 _ Şi cu tote că-su poltronă, In toţî spaima amă băgată. Arau şi tuiurî, co^î de cală, Că-să vasală de mamelucu, Si ca marele sulucă, Suntă constituţională, Amu miniştri. totă baccele, Bunî de ocnă, de Butucă, Dâr cu dânşii 'n veci me ducă, Că mî facă chefurile mele. Amă o cameră ee-acuma Amu trimis'o la plimbată, Căcî n'avea capulă plecată, Şi ntrecuse tată gluma. Amă senată de vreme veche Gârbovă, putredă, ruginită, La voinţe-mi umitiltă, De nare n lume pereche. Amu şi bande cu ciomege: Totă flăcăi unulă şi unulă De omâră omu cu pumnulă. Fără sfântă şi fără lege. Amă o lâfă bunicică, Si dupe împregîurărî, Potu avea şi Înzestrări. Căcî unde nu curge pică. Amă s'o mică camarilă, Căcî la curţile domnesc!, Camarile 'n veci găsescî, Vrândă, nevrândă şi chiară de silă, Amu o curte de lachei, Si unu mare marecală. Unu vătafă oficială^ Şefă ală chelneriloru mei. - 32 — - 33 Arau peruci, mândre livrele, Trăsuri multe şi mulţi cai; Si trăeseu ca 'n sinii de raiii, De şi vremile suntii grele. Amii şi dresuri în afară, Sprijinii bunii de la străinii; Ş'asta ample de veninii, Pe toţi ceî ce ţinii la ţeră. Amii posiţie prâ bună : Imperatii mare suntu eii! Nimicii fără Dumnezeu Găsescii adî că e miRciună. Căcî cum ve$î tu, lume dragă, Dumnezeu stă susii in ceru; Elu nu face drumii de. ferii, Si 'n gheşefturî nu se bagă, Dâr' câlu suntii d'Imperatu mare, Peneşu Antâiu celu vestiţii, Reu 'mî-a târnă c'a sosiţii Timpulu meii de abdicare. Nu e bine ca cu focuiu In totu timpulu se glumescî; Vine timpii de te căescî, Căcî cum sciî e orbii noroculu. Astăzi se numesce, Şi se intăresce, Marele Primarii Ura! căcî ăstii postii, E celu mai cu rostii Pentru buzunarii.  Că nevasta-ţî nu te place; îa-ţî toiagdu intr uă mănă, Că nu faci pentru Romană, Dute, Nâmţule ursuză, Dute copilă de mofluz G'aî venită ne 4 aţe I i t ă — 46 _ 47 Şi la noî te-aî procopsită. Dute, şi să viî 'napoî \ ^ Gănd te-om maî aduce noî / Horă mandră romănâscă, acum să se 'nvertâscă. peste Prut peste Garpaţî, p'unde fata are frafi. Si cu toţî să 'ngrijimă, Dn nou mire se-î găsimă, Mire bună ca s'o iubâscă, De copii se 'ngrijâscă Eră tuNâmţule te cară, ţ j. Că ne-aî făcut de ocară. j Domniloru alegetorî! D'orî-ce partiţii şi culori, Eta — alegerile nouî! De aceea vină la voî, Să ve facă, cu umilinţă, Profesia'mî de credinţă. Amu fostă, suntă şi amă să fiii, Totu-de-una muşteriă; Si chiară sufletulă 'mi-aşă vinde, Acelui ce mî-ară pretinde, Daca 'n scimb "mî-ar da mandat, Si m'ar face deputată. Aşă dori, daca se pote, Dintre colegile tote, Colegiulă celă maî chiabură, De şi n'aşu găsi cusută, Nicî celor-1-alte colege, Căndu ară vrea a me alege. Dâră 'mî pare, deu 'mî pare, Că colegiulă celu maî mare, Sună bine la ureche, Căndu boerî de vremea veche, M puterea 'n măna loru, Si domneseă peste poporă. Eî! dâră dâca-a mea dorinţă, Pote-ară fi peste puţină, . Daca chiaburii ceî mari, Avuţii proprietari, Noră voi să-mî dea mandatulă, Si ară alege pe altuia, Alâgă-me atunci ceî mici, Proprie tarii calici. Si eî iară de nu voescu, / Colegiulă orăşenescă, îî daă voe a m'alege, Chiară prin bătă şi ciomege. Eră căndu,— Dumnezeu Jerâscă— Nicî eî să nu me voâscă, Atunci chiară cu preţă de bani, Să m'alâgă la ţeranî, Căcî atătă dorescă de tare, Să me ducă în Adunare, In cată gata suntă să facă Dup' alu guvernului placă , Să vândă ţâra la Jidani La Muscali/la Musulmani, Să rupă constituţiunea, Să provocă invasiunea, $ă~mî ucigă copil ulă meu, Să vândă chiară pe Dumneţieă, Yedeţî dâră alegetorî! D'orî ce partiţii şi culori, Me căpătuiţi maî bine. Cu vr ună mandată şi pe mine, Căci alt-mintrelî, drept ve spun, în capulă bandei me pună, Si cu Popa şi Giambaşulă, Speriiă ţâra şi oraşulă, Si m'alegă, cu orî-ce preţă, De guvernă, 'n vr'ună judeţă; Căcî guvernulă, sciţi pre bine, Cată omenî totu ca mine. Costa-Forulă nu v'a spusă, Că suntu ordine de susu, Să s'aîegă tot lachei, Să facă ce-o vrea cu eî? Căcî alt-mintrelî, celu tufanu, S'o preface 'n iataganu Si din umerii au să sară, Multe capete 'n ţâră, Erii pe uliţe va curge, Rlurî mari, riurî de sănge. Acumii dâra alegetorîl Vreţî ast-felă de sărbători, Cumii gătesce costa-Foru, Care iubesce poporalii? Aîegeţî independinţiî, Si-ţî vedea cumii ve ^ără dinţii, Alegeţi pe liberali, Să pomeniţi de hamali, Daţî o cameră ostilă, Bă ve plăngă toţî de milă; Poftiţi c'oposiţiunea Si vedeţi invasiunea, Că 'n Rusciuk suntii multe mii, Totfi-neferî, delii, beşliî, Cari trecu Dunărea 'n notă, Se ve lege cotă la cotă; C'aşa a promisă Cadiu, Luî chirii Lascaru Gatargiu, Celui care astâ- Beî4adeoa e sculată ; Arde 'n focă de nerăbdare Se s'alegă deputată. Deră nu-'î popa! nu maî vine! Nu i s'a zărită giubeoa! Vaî se nu dea de ruşine, Că se 'mpuşcă Beî-zadeoa. Pune caiî la trăsură Şi etă-lă la şepte nucî, La locuia de beutură Ală braviloră dalcaucî. ! «Heî ! sculaţi, strigă boerulă, ; Haî! beţivilorii, ce staţî ? Susii, că ve trăsnesce cerulă ! Tocmai astă- ce semăna n'are, Fă-frumosil nedeochiată. Te gătesce, lume bună. Ca se-î £aeî astă-^î ieramă. N'aua'î musiceie sună? N'aî vexată nicî ună programă ? Eşiţî iute! Aidî pe strade ! N'au^iţî? de ce maî staţî? WHffî — 61 — Vreţi ore, cumă nu se cade, Se fiţi scoşi de epistaţî? Ve 'mbrăcaţî cu toţî în gală, Şi nu ve opriţî în drumă. Aidî! în deală, la catedrală, Ca sg fiţi la Te-Deum, S8 vedeţî mare minune, Să vedeţî nnă arhiereă, Ce prin falşă rugăciune Superă pe Dumne4eă. De acolo mergeţi eră La paiaţă, ca se ve 'nscriţî In registrulă de la scară, Decă vreţî se n'o păţiţi. Ş'apoî sera 'n Cişmegiă, Negreşită se ve aflaţi, Ca pusă domnulă Katargiă SS s'aprincja luminaţî. Primăria, cea datore, A făcută cheltuelî mari, Cu băşicî multiculore ) Ş'ună tacâmă de lăutari. Ce e dreptă, banî nu-să în casă, Deră suntă credite, cum sciţî, Mergeţî, mergeţî ce ve pasă ! Parcă voî o se plătiţî ! Zamfirica vrea se scie Că n'are nimica pe ea ? Ea vrea conciă şi sangulie, Ca-î lipsesce ferigea !! L. 1871 — 62 — ODA BEIZADELEI ţ)ică lumea orî ce-aru <|iee. Draga Beî-zadea, Te-aî născută suptă stea ferice, Norocosă stea. Zodia ţî-a precisă bine lutr'ală vieţeî rostă. Las' se rî^a orî şi cine, Facii-te chiarii prostii. Minte, bnna-ţî ursitore, Nu ţî-a dată de locă. Deră ce-ţî trebuî minte ore, Cândă ţî-a dată norocă ? Cu noroculă tote 'n lume Poţî se dobendescî; Prin elă poţî sS-ţî faci renume, Şi se te măreseî. Şi noroculă teă remase De tine legată ; Căcî în legănil de mătase Elă te-a legănată. In coronă, cine ore Cuca ţî-a schimbată? Acea cucă, ce 'n pi ci ore ţ)icî c'aî sfărâmată ? Cine ore a<|î te face Se fiî cunoscută ? Mintea, ce defectă îţî face, Seu noroculă slută ? * Noroculă, care se ţine De paşi-ţî legată, -■63 — A tacuţa, cum ve$îv din tine Ună oină însemnată. Cin* ţî-a pusă pe peptu atâtea Decoraţiunî ? Sigură, dragă, eă nu mintea, Ce nu-î la nebnnî. Cine ţî-a crescută bostanulă, tiare Pai espusă ? Totă noroculă, elă serraannlă, Elă ţi-lă a adusă. Pentru miute-ţî Imperatultf Ţigară ţi-a dată ? Totă noroculă, blestematulu\ Atunci t'ajutaţii. Şi apoî Imperăteasa Ţî-a dată ea chibrită, Pentru mintea-ţî, jupânesa, Care ţî-a lipsită? Dec' aveaî minte, sciă bine, Că n'aî fi luată Pe obrază acea ruşine, Şi acela scuipată. Dec' aveaî câtă de puţină, Chiară ună dramă macara, Nu adoptaî la lumină Bâta de tâlhară. Cândă noroculă te susţine, Mintea-î fudulie. De făcea altuia ca tine, Murea 'n puşcărie. Şi cu tote că n'aî minte, Că eştî secătură, — 64 — Te-aî alesă afî preşedinte în adunăturii Ura deră! halalii să-ţî fie! Că toţii ce-aî doriţii, Noroculă, cu bucurie, Totă ţî-a împlinită. âî dorită clopotăria, Scopiilă ţî-aî ajunsă. Mâine pote-î vrea Domnia. Seă ceva mat susU! 1871 ADBESA S'a făcută adresa, Cum a dorită Fressa. Pressa curtesană Ce cată ponienă ; Ba 'nea s'a şi dată Domnuluî Paiaţă, In tobe şi surle, Ce făceaă se urle Câinî 'n mahalale, Nu câinî bunî, ci şarle. Domnii deputaţi, De sorţî desemnaţî, Cu escortă mare De jandarmi călare, Porniră 'n alaiă, In tropotă de caî, In fracă şi mănuşi, Ca nisce păpuşi, Se ducă ploconă Adresa la trona. Sil — 65 - Adresa vestită, Bine ticluită, Trasă în mindele Şi cu floricele, Lucrată 'n bibilurî, Cu 'nflorite stiluri, La care lucrară, La care-asudară Oameni cărturari, Meşteri de ceî mari. Meşteru Dobrică Cu mistria mică, I-a dată tencuială Şi apoî spoială; A tras-o 'n ciubuce, De vestea se duce; A dat-o 'n rindea Şi în minghinea, Şi în treî condeie 0 dete de cheie. Ionfd băcanulă Puse cu toptanulă Icre şi măsline; O garnisi bine Cu destulă aspică, Ca p'ună mezelică: Ş'adăogă ancă Ună darabă de şuncă Ş'altulă de slănină, De care s'anin ă Nemţoiî cu dinţiî; Bate-mi-ară sfinţii, Beî-zadeaoa cere, Sbiară din putere, Clopoţelulă trage1 ■ ki ii — 66 - Sgomotti mare face Şi mereă propune, Căcî vrea a se pune Şi o bucăţică, Câtă de mititică, Din alil s&ă dovleaci, Cântată de Boleacă. Apoî Iacă-Vacă, Colonelă Toloacă, Oameni pricepuţi Şi la capă bătuţi, Facă amendamente, Deră le ţină secrete Şi rîdă înfundată, Căcî aă intrigată Pe domnulă Alcaz, Făcendu-î necază. Ghinăraru Sîrmă, Bulibaşă 'n cârmă, Pe Florescn pişcă, Şi din capă totă mişcă: «Ve<|î măî, ghinărare, Ce asemănare! Adresa d'acuma Parc'ară fi chiară spuma Celeî din trecută, Cea de suptă Stătută !» âră Aslană Ceaură, Şi musiu Boldură, Cu domnulă Pogoră, Şi cu ceata loră, Cu domniî Ventura, Strigă câtă le ia gura, Şi ceră a se pune Multă plecăciune. * 4 — 67 — Şi chiară slogărie Pentru dinastie. Colonelă Petrescu, Cu Zănăticescu, Ca Stanca nebuna, Bată în palme într'una. Petre Cecropidă Şi cu Vogoridă, Strică mereă hârtii De-şî facă jucăriî, Si ăâ,ră în spinare Luî Moruză celă mare. Eră Gogoşă Niţă, Cu dulcea-î guriţă, Făcută pe vrană, Croită pe cană, Cere, moşî pe groşi, Doue treî gogoşî Se s'ascernă "n grabă, Că-î adresa slabă, Şi se o trimită In frunză de viţă. Marecalulă cată Cu ună uşieră certă, Şi se răţoesce, lnjurândă nemţesce ; Deră ună eestoră vine, Şi de reă îlă ţine, Spuindu-î curată Că nu-î la paiaţă, Nu e 'ntre slugoî Seă între nemţoî. Adresa în fine, Se sferşi cu bine. r 68 — _ 69 - Banda din tribună Sbiară ca nebuna, Strigândă se trăiască Gaşca boerescă ! Prin urmare deră Ferice de ţeră! S'a 'ntărită în fine, Dinastia bine. 1871 MELCULU SI CIOARA FABULA — Bună (Jiua melculeţu, ţ)ise ciora cu dispreţiî Unnî melcii ce, cocoţaţii Pe unu arbore înalţii, Sta lipiţii d'o frunzişoră Şi cu cornele afară. «Rogute, spune-mî şi mie «Prin ce mare maeştri e «Te-aî urcat aicea sus ? «Tu ce pen* ierî, frăţiore, «Eraî călcat în piciore, «Şi astă-^î unde-aî ajuns ii 1» Melc ulii rîse cu-ironie De a cioreî nerozie Şi acesta respunsii i-a daţii: —«Ca mulţî omenî ce în lume «Aii ajunsă a-şî face nume, «M'am târâtU şi m'amă urcaţii»* 1870 VECHITURI Iată-me cu prăvălie !.... Iată-me neguţătoriiL, Şi acum unde-o fi se fie, Amă se vendă mereă, de zoră! Marfă amă pentru orî cine Inse, spună, credită nu facă : Ven$ă maî eftină, multă maî bine, Căcî altă felă re mân ii săracă. Alegeţi orî ce ve place, Căcî eă n'amă doue mesurî, Şi daţî preţuia care face. Vechituri!... vechituri!... Beî-zade! Aî mână bună, Ia poftim de'niî fă saftea. Buzunarulă ve doînă de plăcere, Căcî mî-e inima *n durere; pi o doînă de mândrie, Căcî mî-e doră de veselie. Cântă'inî, cântă'mî şi 'mî oftează, Foculă meă mi-lă uşureză. Trage'mî, trage'raî cu 'nfocare Şi'niî ofteza desă şi tare; P6te e'atft oftatuiă teă, Se'lă audă că-î fi pote maî de rasă câne, Deră Şarla e Şarlă: pecatu d'aî meî banî! Te-amă trecută prin vamă, cum ţiî minte bine^ Ca o contra-banda; sciî câtă ra'amă espusă ; Căcî Nemţiî la vama cătaă pe orî-cine, Fiindă c'aveaă ordină de la Beciă de susă. Te-amă adusă în ţeră, ţî-amă dată de-mâncare, Te-amă culca bă pe mole, chiar pe pată de flori, Cre^endă se-mî faci trebă la vre-o venătore, Deră tu fuşî rea Şarlă, înveţată la ciori. Te-amă lăsaţii în pace, nu ţi-amă trasă la bice Ca se te 'nveţă minte ca p'ună câne reă; Căcî nu vreamă se potă nimenea a La cumătrulă hoţoman. Lupulă, care din natură E tâlhară, nu e voinică, pise câiniloră din gură: «îmî daţî pace saă ahdicii?" I Câiniî însă Paă mâncată, [" Căcî eî n'aă resonă de stată ! Stană Văcarulă aurise Că văcariî 'şi facă, cându voră, 1 Fără drjpturî fără 'nscrise, T Văcar ia totă-a loră. I Hotărî şi densulă deră, Maî alesă fiindă săracă, Se-şî ia dreptulu ce în ţeră % Ia văcarulă celă prusacă. Satu-î cere socotelă, Insă Stană, ca ună voinică,, 12 — 114 — Strigă fără de sfială : «Daţî-mî pace saă abdicuh Deru ţeraniî ne 'nveţaţî, Nu-su ea domnii deputaţi î S'a 'ntemplată, precum se scie. Ca 'ntr'o Şi pe furştiî şarlatani, Şi cu voia Dumnevostra, Dragî lectori, ve întrebămă: «V abonaţi la foia nostră, Saă pe dată abdicămU?" 1 — 115 — Publiculă, nu ne 'ndoimă, Vecie că noî nu glumim. 1871 PE STBADE Aţî aurită tunulă? Buumî maî iată unulă! Ce se fiă ore Astă serbătore ? Maî ne vine, pote, Vr unu Nemţă ruptă în cote Vr'ună ospe golană, Vre ună furst germană ? Nu cum-va acuma S'a îngroşată gluma, Şi Bismark trimete Golănimea 'n cete, Ca se-î avuţimă Şi se-î înţolimă? Nu cum-va Berlinul, îşî varsă veninulă, Şi-şî trimite-aicî Nemţoiî calicî Ca se-şî facă stări P'a nostre spinări? Orî a venit ore, Domnulă contă celă mare, Adueeudîl beratulă De îa Imperatală ? Căcî ietă Agia, Bătu-o*ar pustia. Tremură 'n noroiă Se *î facă convoiă. 0 sută ş'ună tună! Nu e lucru bună! — 116 — Ce e; bu e bine Vine cine vine I Şi ăştt venetici De la, Rin, calici. ImbucS câta îmbucă, Eî un vinu s'aducS ; Caşa e Prusaculă, Pene-şî umple saeuiă Pare că-î de trebă, Pe urmă nu 'ntreba, Ci stăpână se face, Pe tot ce îî place Ce se fiă deră, Căcî lumea se cară. Spre Mitropolie; N'o fi vr'o drăcie?!.. — Nene ipistate, Ia fă bunătate Şi ne spune 'ndată Ce-Î asta paradă ? Şi pentr ostenelă Ună sfanţii de ţucselS. Ba pote chiară doî Se aibî de la noi —Dă 'mî, jupâne, trei. Daca ţiî şi. vreî, Şi daca îţî place Se sciî ce se face. Muiţămimă acuma, Că-mî dăruişî suma î Stă! deră lângă mine Şi privesce bine. La orî-ce lialaiă, Domnulă poliţaiă, Ca maî scurtă la minte, Merge înainte. _ 117 _ Şi în fuga mare Douî jandarmî călare Vine dupe dânsulă, De te umfla rîsulă, Iată-lă că sosesce, La toţî se chiorăsce, Cu sticluţa 'n ochi, Ve — 118 — In deală la Cămară, Unde biata ţeră Se pune la cale, De-î plânsu toţî de jale. Te mirî, vedă frate, Că s aii schimbaţii tote, S'aă dusă ciohodariî, S'aă dusă falaitariî, S'a dusă saltanatulă Şi-a venită pecatulă. Acum alte lifturî! Chelneri ca la birturi, Soitariî cu moţuri, Cu perucî în colţuri, Raşî ca nisce babe Cu capete slabe, Deră fugî, şi me iartă Că-î poruncă dată, Ca se sbierămă ura Cândă trece trăsura. 1871 DOMNULUI GENERAL I. FLORESCU Nene ghinărare, mare noroc aî De-î scăpa din iarnă fără guturaî; Căcî nu maî escî tenără s§ iupţî costenela; Aniî de pe urmă îţî ţină socotela, Şi cu aniî vine slăbirea de venă, De care nu scapă nicî o hutupină. Cu tote acestea, vedă că te-ostenescî Musaî totă ţera s'o militărescî. Asta-ţî este scopulu, fără de misteră, De cândă te aduse conţu 'n ministeru, Te muncescî (Jî-uopte, pisedî la noroi, Alergândă întruna pe venisrî şi ploî, Far a băga sema c'aste-alergăturî l — 119 ~~ Suntu supărătore cândă aî bătături. Deru n'avemu ce >- Vechia ameninţare Pentru abdicare!... Uniî creda că este Vre-o urîta veste: Note din Berlin Pline de venina; Note de la Beciu, Cu şurupa la deeiU; Note din Stambuia Cu firmana fudula. Alţiî maî fricoşi Spună alte gogoşî: Adică Sultanuia Că şî-a schimbata plănuia, Şi acum în ţeră Ne trimite iară Ordie de Turci, Toţî başi-buzucî, Şi ne poruneesce Da 'ntrega, pe turcesce Ca se plătima baniî Ce ne cera golanii; Căcî acum devletuia Şî-a schimbata refetuia. Alţii maî cu moţa Spună că bietuia şonţa, Şerluţa-potaie, Vrea se ne^despoie, Ca sS înţolească Liota nemţească : Pe tata Anton, Pe musiu Ambron8, Pe duciî germani, Pe furştiî golani, Şi cV data porunci Ca la şepte nuci Se s'aduae iara — 126 — Pungaşii din®ţera, Cu popa în capu, Cu Domnulu Dulapii} Cu Aga celă chiorii, Cu taraf ulii loru. Se ia prin putere, Stupina de miere. Tote sunt minciuni, Scose de nebuni! Nu este schimbare... Ministeru-î tare ! Domnia n'abdieă, Căcî e tare 'n chică; Şi tronu bu găsesce Omulă candii voesce. Notele străine Aii clătii de ruşine, Ba chiarii Tureî-aeuraa Aii înţeleşii gluma, Şi bietulă Vizir Le-a daţii cu sictir Ceioru ce voia Se-lă dea de belea. Câtă despre coţeariu Herţogiî ceî mari Cu tacâmniii loră, Se ducă pe priporă Şi voescă acuma S'apuce altă drumă. Dor' d'oră putea scote Banî pentru ciobote Şi pentru cârpelă Seă pentru stropeală, Ş'o halbă de bere, Atâta numaî cere. Câtă despre pungaşi, — 12? - D'aieî din oraşî, Scimă cu 'ncredinţare Că nu e în stare, Primulă procuroră Cu aga celă chioră Ca se maî plăteseă Se se ţucsuiască Atâţî dalcaueî De la şepte nucî.; Că e timpulă rece Şunulă bea câtă lată restignită, Ţera-ne iubită! Ţera~nS română, Maica nostră buna! Cu oţetii şi fiere Adăpata piere; Cu suliţa împunsă Cu costa pătrunsă, Şi 'n mormentă se pune, Căcî steoa-î apune. II Astădî Costaforul, Iuda, trădătoruia, Comitenda trădarea, I dă sărutarea. Şi ceî-Palţî lachei, Slugî la Arhireî, Legând'o de mâînî, O da8 la păgâni; Iar DomnuM Pilat, Cere de spălata. III Cu vergi şi toiege 0 battt far' de lege, Ş'o scuîpfi ceî mişeî, Vânzători lacheî. Coronă de spini, 1 punB ceî străinî, Ş'o Mlesca a-şî duce, Durerosa cruce. IY Maîca-ne iubită, Cade obosită. Der ceî far' de legî, I strigă: mergi! mergi! O! Românî mişeî, Trădătorî lacheî, Merge-veţî "şi voî, In vremea d'apoî, Rătăcinda de ţeră, Târânda viaţă-amară! V Impărţit-aa câîniî, Câiniî şi strainiî, A ţeriî avere, Cu ceî la putere; Ş'aceî deputaţî, Ciocoi reaegaţî, Pe cămaşa eî, Ca nisce mişeî, Sorţi aa aruncata; Şi drumula ferata, Nemţilora vendură, Ţera îşî dădură! VI Proeonsolfi şi fiară, Trădător de ţeră! Marca infamieî, Semnuia mişelieî, Pe frunte purta-veî, In vecî treinura-vei; Cum tremură frunza, Tremur aţî-va buza. Şi neamu-ţî în lume, Pribega, fără nume, Să nu maî găsescă, Loca să s'odihnescă. VII ludo ! ce-ţî vîn Cine priimesce, Şi cine poftesce, Frumoşii Vieleimu, Făcutîi de Regimu ! Cu multe păpuşî, . Capî de bătăuşi, Şi toţî cu măciuci, Ca la şepte nucî; Cu popa vâlvoia, Cu sân tu -î bâtoia ; Şi cu mulţî boerî, Pe alesă hengheri ; C'o droaie cioeoî Papugiî de soia, Şi cu beî-zaciele, Nobile lichele; C'o majoritate, Plină de păcate, Opt-^ecî deputaţi, La stăpenu băgaţî. Cu mulţî senatori, Gârbovî cerşetori, Toţî străini de ţeră, Slugî la ceî d'afară. Cu doî ghinărari, Cremă de tâlhari : Unuia tremuricia, Altuia fasolicia. Cu maî mulţî lacheî Cu perucî de teî; Cu una mareealfL Cu harşa de cala. Cu patru nemţoî, Toţî calici şi goî, Şi cu douî prusaci, Cârpiţi la nădragi. Şi c'una maîmuţoia, De nenm şi de soia. Carolina hopa ! Aii van ta ţopa ! Beizade boştanu, Ca unu^gugumana, Şi ca maî neroda, Face pe Irod. Portă-o cucă vechie Strâmbă p'o ureche, Şi una praza la brîa, Cu una hangerlîa. Şi Zănătăcilâ, Cu doru şi cu milă, Ca o slugă bună, 1 portă 'n mână, Coda din napoî, Să n'o dea 'n noroî, Să pată necazuia, Ce-Î păţi obrazuia. Sârmă cântăreţulu, Tremuricia isteţulu, VTa cânta de stea Şi fără perdea, Cântece de. lume, Nero^iî'şi glume, Pe ori care glasu, Der tote pe nas a. Agaoa ceia chiar, Face pe Mei chior a, Craiuia ceia 'vestita, De la resăritu. [44 Apoî lepureseu Şi cu Boerescu Ca persone iuarîş Facu pe păpuşari Jupanii Mavroghene, Se umfla în pene. Căcî elu strânge banii Ce eâstigu gol aniî. Ion sin Mauole Ghinărarii fasole, Cum Tarată faţa, Jocă pe paiaţa. Nenea Costaforu, Cântă cu mosoru, Şi Zisu se scie Bate din tipsie. iar coconu Nae, Unehiaştt de brezae, Cu glistiru cântă. Şi pe toţî încântă. Şi douî comisari, Duce în douî parî Doue felinare Pentru luminare. Chir Do bre zidaruhl, Nae măsiinarulii, 1 )uce Yicleimulii, C'aşa vrea regimul ii. Iar boerultt mare Duce în spinare Coşulu cu păpuşî, Bravo! Lăscăruşî. Iar Pavlache care Scie sbiera tare, De şi n'are minte Va striga 'nainte : «Cine priimesce, Şi cine poftesce, Frumoşii vicleimu Făcuţii de Regimii.» 187L BANCHETULIT DISPERĂRII Tindeţî astă-gi masa mare. Din Carpaţî şi pen'la Mare, Şi în cupe spume vînuia, Cum în noî spumă venin ulii. De la-unu capu la altu-al ţeriî, Suflă reu ventulii trădării : Şi a luî suflare rece. Peste fruntea nostră trece. Trece, trece şi înghiaţă, Tot ce-î suflete, tot ce-î viaţă, Tot ce simte românesce, Prin suilarea-î amorţesce. — 145 — Ţerişora cea frumosă, Ţera nostră cea mănosă, Pleacă capuia ca o flore Supt a ventuluî suflare, Şi din Dunăre la Munte, Nu s'ardică nicî o frunte, Nicî o voce nu s'aude, La apelu-î nn respuude De la Munte, pen'la Marc, Tot figurî nepăsătore, Şi tot inime de glii aţă, Fără sânge, fără viaţa. 0 î turnaţi vinu prin pahare, Că-î banchetu de disperare : Goliţi cupa ş'o-umpleţî iară, Turuaţî chiar se dea p'afară ; Căcî paharul a d'umilinţă. De dureri şi suferinţa, De venin a de fiere-aniară. A dat a$î pe din afară. Se 'ncetăniă de a maî plânge, Se băgămii căldura 'n sânge, Şi ntro ultimă beţie, Se făcema se reînvie : Demnitatea românească, Cu. virtutea strămoşească i Şi credinţa-ne strebimn In ţerica-ne Română; Căcî destula de cându suspină. Ţera nostră cea cresciuă, De când ea, care-î stăpână, Se târasce prin ţărână; — 146 — - 147 De când fruiitea-î suverană, De când stema eî romană, De streinii suntii profanate, De trădare îngălate. O ! să tremure toţî reiî, Verujetoriî şi mişeii, Şi tiranii să paiescă, Candii vorii vrea să ne privescă. Sosii, copii, cu cupa plină, Căcî durerea se alină: Foeu 'n inimi se 'ncălICEM NOÎ Erî la Fialeowski, douî particulari, Unul cu monoclu, altuia c'ochelarî, ţ>ieeaă că guvernuia are ca se cadă, Fără multe forme ca o Babă-Radă; Şi că 'n locu-î vine Beî-zade Dovleacii, Recomandată Curţiî de nenea Boleaeă; Er jupanii Herş-Leîbu, 3um din murdărie, şi dintru nu gunoiă. Nasce, nu albine, ci muştele roia. Cândă veni la cârmă, dupe cum va spusii, Cu angajamente, cu capulă supusă, Ce-aă cerută streinii, eî aă acordată; La ce a vrută contulă, eî aă aderată, Joncţiuni facut-a, imposite-aă pusă, Bâta introdus-au, cum cerea de susă, Ş'ordinea domnesce astă-dî peste ţeră, Cum domnea 'n Warşava maî o-dinioră. De şi cum amă dis-o, noi susţinemă tare, Că-î peste putinţă astă-<}î o schimbare, Se totă strige tur culă, înjurândă turcesce : Avemu şi noî gură se 'njurămă nemţesce, S'asmuţăm şerluţa, şerluţa nemţescă, Se-lă musce de pulpe*şi;;se-lă fugărescă. Heî î Aziz-Eftendi! maî poftescî se cerî, S'alungî ministerulă compusă de boerî ? 1874 DOMNULUI PRIMAR AL CAPITALEI (CARTE DESCHISĂ) Pardonă şi me iertă, domnule primar, s Vre-o doue minute se a bus măcar, Şi se-ţî fură din timpul ce 'ntrebuinţe^î Imposite noue ca se ne cree