PARTEA I.
SATIRE VECHI
BUNULt DUMNEPECF
Tntr'o dimineţă Bunulii Dumnedeu,
Vedendu că pământul u merge lot fi spre reu,
Şi-a deschişii terestra şi nasulîi şi-a scoşii :
«Planeta loru merge, cumfl vedii camu pe dosii,*
Dise Domnulii lumeî, dărind'o departe,
Pole chiarii perdută între cele-alte.
»De sciii eumii se află pămentulii aşa,
Asii vrea, (lise Domnulu, draculu să me iea.»
«Alhî, pestriţi seu negri, înghieţatî seu friptî, Muritori eu patimi şi pipernicit!,» Dise Dumnezeii e'unu aeru paternii, -Unii pretindă aslă~(Jî că eu ve guverna; Deru băgaţi de semă, pentru Dumnedeih Căci amii din pecate miniştri si eu, Si de nom goni din eî duoî seu trei, Yoiu să me iea draculu, copilaşii meî,»>
"Spre a trăi 'n pace v'amu dalii in (Jadarii, Fetiţe frumose, vinii, dulce neclarii, Deru fără rugine, chiarii subt ochii meî, Si întralu meii nume, vinii nisce pigmei, Şi îşi trag(i la tunuri, se njunghiii, se omofu, Ghiemăndu-me Domnulu armiiloru lorii, De-amii conduşii vre-o c£iă eu in viata mea, Yoiu, copii, ca 'ndată draculu să me iea.»
4
4
4
«Ce facă acei omenî mici şi inghimfaţi, Pe tronuri de aură şi 'npopoţonaţî, Şi eu fruntea unsă, cu aeră măreţii, Şefi de furnicare mici şi fără pretu ? Eî dicu c*ălorfi drepturi sunt cu voia mea; Şi că suntu domni astă-gî prin graţia mea; D6ru dacă prin mine domnescu eî aşa, Voiu, copi', ea 'ndată draculu să me iea.»
«D6ru ceî ce porţii rase, negre 'ntunecate, Ipocriţii lumii, coprinşî de pecate, Care tottt îndemnă lumea la postire, Care nu se satură de jafu, de răpire, Care toţii blestemă în numele meu, Şi me facu cu patimi, me insulta mereu? D6ea d'alde astea sunt cu scirea mea, Voiii, copii ca 'udată draculu să me iea.»
«Copii! n'ascultaţî pe aceşti mişei!
Inimele bune sunt aleşii meî.
Trăiţi în amoruri şi ve 'nveseliţî,
Depărtaţi tiranii, jugii nu suferiţi!
«Adio !»— a ^lîcu Domnulu şi fer^stra a 'nchisii.
Căci me ternii a nu fi de spioni surprinsă.
D£ca la aştî omenî vre~o dată 'ţî vedea
Că le deschidă uşa-mî, draculu să me iea.
Tradueţiune de la Beranger.
MASCA
Mască, măsculiţă, Vino să-mi respundî, Mască, măsculiţă, Pe eine-acjî ascuntlî?
— Ascundă pe ciocoiulu Cel ii asupritorii, Ascundă pe strigoiulă Bietului poporiL
- 5 ......-
Ascundă pe Iotă lasulu Şi pe şarlatană, Ascundă pe trufaşulă Fiulă lui Satană.
Adepţi cătu îţî place amă găsită aici, Căci ţ£ra e plină Iotă de măscărici.
Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă, Pe cin' mai ascunzi T?
— Pe o sarlă mare, P'ună boeru betrînă, Care 'u adunare Dice eă-î romană.
Şi de cătu ori care (Maî neomenosă,) Maî multă şi maî tare, Strigă : masca josu!
Adepţi cătu îţî place amă găsită aicî, Căci ţera e plină totă de măscărici.
— Masca, mas Vino să-mî respundî, Mască măsculiţă,
Pe cin maî ascunzi ?
— Ascundă p'Antichristu In negre 'mbrăcată, Vicarulă luî Christă Neghiobii, ne 'nveţată.
Pe lupulă ce jură Că va fi păstorii, Ce 'nşală şi fură Pe b:etulu poporu.
Adepţi cată îţî place amu găsită aicî, In cierulă înaltă sunt mulţî măscărici.
— 6 —
— Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă,
Pe cin' maî asemuit v
— O mare mulţime De vite totfi mari, Ce fără ruşine
Dicu că-sii mandatari.
Eî, aleşii ţereî Pentru reformare, Sub masca trădării O ucidu maî tare.
Adepţi cătu îţî place amii găsiţii aicî, Căcî in adunare sunt mulţî măscărici.
— Mască, măsculiţă, Vino să-mi respundî, Mască, măsculiţă,
Pe cin' maî ascundî?
— Pe fanariotulu Care contraface Adî pe patriotulii, Ne dăndti ţereî pace.
Pe vitregul fi ţereî, Spirilulu drăeescu, Unealta trădării, Tigrulii romăneseu.
Adepţi cătu îţî place amu găsiţii aicî, Căcî ţ6ra e plină d'aceştî măscăricî.
— Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască măsculiţă,
Pe cin' maî ascund! ?
— Pe mulţî ce în lume, Şi chiarii între voî, Portă astă-cjî nume
De patrioţî noi;
-A-
y
Deru care departe Da 0 patrioţî, Simt/ şarle băiţato, Puişori de hoţî.
Adepţi cătu i(,î place amii găsiţii aicî, Biată tera geme d'aceştî măscărici.
— Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă, Pe cin' maî ascund! ?
~- Pe celu care scrie, Nu ce el. ii simţeşte, Ci o mişelie,
Ce j se
see,
Si care îr* 1 re,
..i tUln:
Fără remuşcare, Pâtfea unu nume Demnii de respectare,
Adepţi călii îţî place amii găsiţii aicî,
Căcî chiar si io presă sunt mulţi măscărici.
— Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă,
Pe cin' maî aseundî!
- Pe femeea jună Ce se vinde 'udată, Celui care-î sună Punga încărcată,
Pe aceea care, Pentru unii cadou, Pole fi în stare Să te facă boii.
Adepţi cătu îţî place amii găsiţii aicî, Căcî ţera e plină toţii de măscăricî.
„ 8 -
— Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă, * Pe cin' maî aseunclî?
—- Pe aceia care, Se clicii efori mari Pentru luminarea Bieţiloru şcolari,
Darii care gonesce Totfi ce e lumină, Ciocoi ce servesce Şi la bani se 'nehină.
Adepţi cătu îţî place amii găsită aicî, Sc61ele sunt pline totfi de măscărici.
— Mască, măsculiţă,
..no sa-mi respuuvi., Mască, măsculiţă, Pe cin5 maî aseunclî?
—- Pe acei ce vine Să-ţî dea sărutare, Şi fără ruşine, Fără remuşcare,
Merge de te vinde La vrăjmaşulu teii Şi sub mască-ţî tinde Curse, şi-ţî facu refi.
Adepţi cătfi îţî place amu găsită aicî, Căcî sunt mulţî in ţâră spioni măscăricî
—- Mască, măsculiţă, Vino să-mî respundî, Mască, măsculiţă, Pe cin' mai ascunzi?
— Prea puţini pe lume Remănu ne mascaţi: 'I-aşă spune pe nume, Ga toţi să-î aflaţî.
Q ......
Deru eî nu s*ascundeţ Umblu desvâliţî, Şi pe ori şi unde Tolî 1 întâlniţi.
Adepţi catfi iţî place amă găsită aicî5 D6rfi şi liberali printre măscăricî.
1 [ami&riu :862.
PLÂPOMARIA
Plăpomărie, Multă cilibie, De şi "'n dispreţus D6ră adî aî preţă. Mulţî nătărăi Copii aî teî, Acjî trăescu bine Numai prin tine.
Alergaţi din totă oraşulă, nătărăi ne lustruiţi, Perde vară 'n cafenele, cască-gură neciopliţî,
Să ve "nveţu o meserie,
Delicată, cilibie,
Doar' de-ţî fi maî procopsiţi.
Lăsaţi toţi ori ce profesii, căcî nu-să bune ca a mea, Care-aduce fericirea celoră ce se ţinu de ea;
Şi sunt sigură, ţjefl, ve spunfi, Că ve *nveţfi unu lucru bună.
Cătaţi deru a profita»
Plăpomărie, etc.
Medici, care nu sciţi bine nici ce chiar aţî inveţitii, Şarlatani, ce vreţi să treceţi de urmaşi luî Ipocrată,
Lăsaţi bolnavi şi spitale, Si reţete medicale, Care adî nu se maî cată,
_ io
— n —
S* venifi in fuga mare se ve 'nveţu plăpomărie. Să ve «iea ee nu v'aduee prosta vostrâ in< sene ■
Căeî eu plapuma 'u spinare, Puteţi juca rolă mare., Si orî~ce sarlatauie
Plăpomărie, etc.
Miieaiîferă procese, rare mereu trepădaţî Pe la curţi si tribunale, si nimicii nu câştigaţi.
De vreţi să ve murgit bine, Ascultaţi-me pe mine. Si de plăpomî v'apucaţî.
Numai perdeţî timpulii geaba, imitaţi pe cei maî mari, P'avocaţiî ceî cu dipiomî, care adî sunt plăpomarî;
ş'ocnpu posturi însemnate,
Tutu prin plapomă luate.
De~î credo toţi de omenî mari,
Plăpomărie, etc,
Diariştî piinî de păcate, feră rostii şi feră sporii, Care umpleţi la colone bondrănind de viitorii,
Şi muriţi in puşcărie Şi traiţî in sărăcie, Lăsaţi ţ6rră şi poporu,
S'alergaţî cum alergă ş'alţiî, diariştî şi eî de soî, Prindeţi colţulii vr'uneî plăpomî, şo trageţi mereu spre voî.
Lumea pote să vorbeseă, Plăpomioara să traeascâ: Ce ve pasă de~aţî ti boî?
Plăpomărie, etc,
Negustori fărădemmje nu vedeţi ce halu aveţi r treditu nu e, negoţâ tufă, şi din di în di scădeţî;
Ve trediţî d£ră din prostie, Ve lăsaţi de meserie, De voiţi să nu cădeţi ;
închideţi toţi prăvălia, mieii şi mare alergaţi, Şi sub plapomă cu toţii ve vereţî, ve îndesaţi,
Căcî ne dă sută la sută. Bez onorea cea perduîă La laliţiî înfieraţi.
Plăpomărie, etc*
Deputaţi aî adunării, voî cc treceţi d'oposanţî, Vot ee pentru naţiune toţii ce-aveţî sacrificaţi,
încetaţi d'a maî susţine Idei de progresă şi bine, Şi la plăpomî alergaţi;
Căcî aşa-î lumea croită. Imitaţi dar fie-care Esempîele ce se vede chiar la voî în adunare,
Şi la plăpomî daţi năvală, Fără frică şi tocm£lă Că-î la preia, are eătare,
Plăpomărie, etc.
Voî soldaţi aî ţereî nostre, ce speraţî înaintare, După merite, vechime si serviciu cu onore,
Nu vedeţî ce resplătire Are ornulu de simţire? Totu sperăndu sermanulu more.
Lăsaţi deră arma din mană, sărăcia scuturaţi, De voiţi să trăiţi bine^ şi curând s'o 'naintat?,
S'alergaţî la plăpomioră, Ca să prindeţi inimi6ră,
Să iiţî mari şi lăudaţi.
Plăpomărie, etc.
Voî ce din copilăria rodeţî hainele în cote
Pe vre-o masă a vr'uneî secţii, amploiaţi goniţi de sorte,
Ce speraţî înaintare De la muncă cu onore, Căndu de voî, vaî! e departe v
Nu vedeji e'aceia care de plăpămî se apucară, Fără nici unu felii de merită, mul tu maî bine 'naiutară V
Ce şedeţî totu în prostie? învăţaţi plăpomărie,
Nu maî fiţi totu perde-vară. ^ Plăpomărie, etc. i-
Tu jMuiine studiosă, care baţi fără 'ncetare
La lumii tristă portă, vrendă să intri 'n fuga mare,
Să-ţî areţî taleutu, sciinţă, S'aducî vre o uşurinţă Astei lumi ce capii nu are,
Nu te 'ncrede în ee-ţî spune plăpomarii din colegi, Acei care te învaţă, care-ţî dafi lecţii de legi,
Căcî chiar densiî-să cei maî marî
Intriganţi şi plăpomarî, V Ce comită la făr' de legî.
Plăpomărie, etc.
MĂTUBĂTORULt)
Să măturămă, Să scuturămu, Şi murdării, Şi mişeii!, Gunoiă şi prafă, Boeru şi grafu, Şi din palate, Şi de prin sate,
Intreprinderea-mî cu toţiî, romănaşî o ajutaţi, Ca să flmă fără de pete romănî veseli şi curaţi ;
Căcî la noi In România, La toţî place murdăria, Şi mulţî trebui măturaţi,
13
Aşă avea o listă mare, mai câtă ţâra romănescă, De acei ce multe pete trebuî adî să-şî curăţâscă,
Ensă 'î lasă maî la o parte, Ca să-şi vadă-a loră pecate, Pote să se pocăiască.
Să măturămă, etc.
Intre cei ce nu se pote să se pue la uitare, Cari aă necesă îndată să se ia la măturare,
E ortaoa moderată, Astă clică blestemată, Ce ne face reă mai mare.
So 'ncepemă dâră de la dânşii, căcî ineîstaă multe rele, Paf! în drâpta! pai! în stănga, paf! mai tare'n portofele;
Pe la secţii, pe la mese, Unde-su murdării maî dese, Trage mături, bidinele.
Să măturămă, etc.
Pe bogaţii fără milă, pe şireţi şi 'nşelătorî,
t'e cei ce se ţinu de intrigi, şi vre-o câţî-va redactori,
Ce vânduţi la ministere, Cată a lovi cu putere, Pe aî ţeriî-aperătorî,
Să le damă fără 'neetare mături pentru măturată, Şi d'aci pe la oştire vomă avâ de curăţată..
Că-să cam mulţî ş'aicî murdari, Printre mici şi printre mari, De la şefă, pân' la soldată.
Să măkirămu, etc.
La comisia centrală avemu multă de măturată, Şi în camera obştâscă avemu iară de scuturată;
Cu coragiu şi fără târnă, Căcî biuroulă maî cu sâmă, Trebuî bine ţosălatu.
şi cinstita dreptă iotă va gusta mătura mea,
şi prin stânga, să me ierte, toţii voiu da ici şi colea,
Căcî din vremiie trecute, A remasă murdării multe, şi 'ntre cei de tapa mea.
Să măturămii, etc.
D'aicî plecă la prefectură, unde-să petele prâ dese, Unde mii de fapte rele şi pecatele se ţese,
Şi cu mătura în mână, Intr'ună ană ş'o septămână, Voiu cerca să vedu de ese;
Căcî n'amu frică şi n'arau târnă d'ală seu aeră infectată ; Cu cătu e maî murdară loculu,cu-atâtutrebue măturată,
Şi poliţia la noi,
E pre plină de gunoî,
De multă timpă necurăţat ii.
Să măturămă, etc.
Vomă începe dup'-aceea să luămu la rendulă lorii Monastirele din ţâră, unde nu-î lucru usoră :
Pământene şi 'nchinate,
Metropole ş'atârnate.
Ca unu bravă măturătorii.
Pe pre slin ţi-a cărora barbă, albă, nâgră seu chiarii sură, Care nşelu pe tată lumea ee se 'ncrede 'ntfa loru gură,
Care mintă pe Creatură, Şi încelă bietulu poporă, Să ie damă măturătură
Să măturămii, etc,
Si apoi prin tribunale maî multă timpă să ne oprimă, Căcî ş'aici avemu de lucru, avemu multă să curaţi mu ;
Preşedinţi, judecători,
Grefieri şi procurori,
Maî pe toţî să-I sclivisimu.
Din judeţă in judeiu dcrâ, totă in fuga salergămu, şi cu mătura in mană pe murdari sa i măturămă,
Să lasămă ţera curată, Fără cea maî mică pală, Ş'unde trecemă să strigămă : Să măturămă, etc.
Imitaţi une «lupă Beranger.
P A I A Ţ U
Simtă paiaţă născută, Născută nu făcută ; Tumbe seiă a face, Care astă-dî place, Numai bani să-mî daţi, Şi s'aplaudaţî,
Tatălu meu, cândă m amu născută, Me luă 'n braţe pe locă, M'obscrvâ cumă suntu făcută. Si găsi că-o s'amu norocă, De-î voiu lua meseria, De voiu urma comedia, Şi de-oiu înveţa să jocu ; Şi îmî (Jise : hopă o dată! Fit paiaţă adeverătă, şi te frânge de mklloeu.
Suntu paiaţă, etc
Âstă-lelă tatălu meă imî rjise, Cândă veniiă ântâiă în lume, Astă-felă bunulă omă decise Să-mî dea carieră, nume, Inveţăndu-me o arta, Mai de toţi adî căutată,
jHfl
Aria plină de norocii, , Pentru care nu se cere j Vr'ună lucru peste putere, f Ci frângere de micjloeă. | Suntii paiaţă, etc. ţ
După ce crescuiu maî mare, f Şi 'nveţaiă paiaţeria, | Spre maî multă aplicare, \ Ca să-mî iubescu meseria, } Tata-mi <Jise : fătul ă meu i Aî înveţată ce-a fostă greii. Ţin'te acuma totu de jocu. Numai bagă sâma bine, Şi ascultă-me pe mine, Să fii m6le de mijlocii. -
Suntu paiaţu, etc. 4
Şi apoiii tata îmi maî $ise : Bagă sâma, dragulă meii, Astea să nu-ţî pară vise.
Căte ţi le (Jiseiă eu. i
Căcî aşa e lumea t6tă, [
Toţii de paieţî împănată,
Ce furnicii din locii in locii,
Şi î găsescii chiar prin gunoe,
Insă sciu să se 'ncovoe,
Să se frangă de mijlocii.
Suntii paiaţa, etc.
Nu prea vrâmu de o camii dată \
Ca să pună mare temeiu
La ce-mî (Jicea alii meii tată,
Dâră curându me convinsei ă; .
Căcî vecluiu mereu în lume,
Că paieţiî suntii în sume,
Şi-î găsescî în ori ce locii,
Găutându să brilieţje, 1 Uni p'alţî s'eclipsetje, [ Prin înfrângeri de mijlocii. | Suntii paiaţu, etc. . 1
luir o tevă mai cu b^nră. iN urnele-î Iu ţi nu şei re tu, Căcî vespună dreptu#ini-e cam tem Să fiii asia-di indiscretă), Yeduiu, tara de plăcere, Oameni mari si la putere, Căutăndă aia lorii norocii, Totu prin-.tumbe, alivanta, Linguşiri şi una alia, Cu înfrângeri de raidlocu. Sun Iii paiaţu născuţii, etc.
Veijuiu omeni cu lumină, Deru cu capetele slabe, Ca să-şî aibă burta plină Se terau în patru labe. Umilii pentrună. porloieiă, Fe pleca ca vaî de e!u, si nu se roşea de loca; • Ca se-'fiii la favore, Diua in amiada mare fee toţii frângea de midioeă. Suntii paiaţu născuţii, ele.
Yeiluiă lingăi o mulţime, Favoriţi şi curtesanî, Ardicaţî la Înălţime, Protegiaţî de suverani, Nu pentru capacitate, Pentru merite 'nsâmnate, Pentru spiritu, nu, de locii; Ci pentru că de câtă mine, învăţaseră mai bine Se se frângă de micjlocă Suntii paiaţu născuţii, etc,
Vecluiu chiarii şi dobitoce Cocoţate forte susu, Ce prin frângeri de midloce Au ajunsă ce aii ajunsă; Căci curo vedeţi fiă-cinc, .Cei ce se târască maî bine, Acei suntfl maî cu norocii.
~ 18 -
_ 19
Ceî ce scm şă se târască, suntii chiemaţî se strălucâscă, De şfşi fr|ngu bietulu micjlocâ, Suntu paiaţă născută, etc.
Ici o bestie cornută, Unu nepricopsită, unu bou, Face-o tumbă iscusita, Vrâmiu să trecă de omă nou; Si ajunge curte sană. Iscusitnlfi şarlatanii, Mândru de mănâncă focă; Ense ce~î e de folosul De şi rode adî la osă? Că-şi afrântu bietulu micjlocă! Suntă paiaţă născută, etc.
Mai departe alte vite, Avocaţi şi şarlatani, Yrându să tracă d'iscusite. Si saşi facă pariisanî, Pe totu omulă bună ilu sapă, 8e dau tumba peste capă, Si pe^ funie chiarii jocă. Si la celu maî micii cuvântă, Se 'ncovoiu pân' la pâmântă, De şî-aă frântă bleiuîă mijlocii. Suntu paiaţă născută, etc.
Verandă dâră că n astă lume
Totulă merge peste capă,
Si numai acei aă nume
Ce suntă mescerî de dulapii;
Verandă că toţî cată să .'nveţe
Meşteşugulu de paiete,
Marafeturi, tumbe, jocă,
Imî (Jiseiă : aidî! hopu o dată!
Fiî paiaţă-adeverată,
Frâuge'ţî chiară bietulu mifllocă.
Suntă paiaţu născută Născută nu făţutu j
Tumbe sciă a face, Care astă-tjî place, Numai bani să-mî daţî, Si s'apiaudaţî
SERMANA VREME VECHIE
Plângere patetică a unu! binişliti. h
I Sermanâ vreme vechie, vestită 'n chilipiruri,
\ In mii de marafetul!, ruşfeturi şi gheliruri,
I Bogată 'n evghenie şi 'n ciraeladisâlă,
k In sumă de raansupurî, şi în chivernisâlâ,
Cândă dela sta în sânurî, şi pe genuche mafa} Cândă punga, posănariilu, cămara şl chiară casa -? Staă doldora de zahară, cafele, backvale,
Dulceţuri, cozonaee, şi sumă de locmale, Cândă slujba-era moşie: făceai dintriânsa stare, i ■ ■ D'aveaî evergbesia vre unuî boeră maie.
} Atuncea,' da,' atancea era bine de viaţă,
Atuncea era traiul fi, atunci simţeai dulcâţâ; Atunci vedeai boerulă cu megaloprepie, Ce falnică şi cş. mândru cu mafea-î barbarie, Purta în capă işlieuiă, calpaculu, gugîumanulu, Binişulu şi giubâua, şalvarii şi caîtanulă, I , Taclitulă, şalulă, megiî, papuci şi fermenea,
Şi anteriîilu mândru de şam-şaiţnlagea. Ţarabulusuîă falnică, cu ciucuri de mătase, \ Cu fesulă trasă pe câfă*. cu cefe de totu rase,
- . Şi cu tătarcă mândră, avândă giură împregiură,
"  ,M Pacele de Rusia de celu maî bună samurii.
/ Fireturi, găitane, cămăşi de borangică,
! : Hârşia cea maî crâţă Întinsă pe işlică,
t v Şi pompa, saltanatulă, haîaiă de iovanilu,
Spunea, <}eă,. că boeruîă e mare hatalîă, ,        s' Atunci subt aripiâra ori cărui boeră mare,
Trăiau sumă de omenî, pe bere, pe mâncare ■ Atunci nu era carte nemţâscă, sfranţusâscâ, Abia scia boerulă ca să se iseălâscă;
I
r
:'0 ......-
Darii treba murgea bine, strângeai bani la dumirii,
Şi chiarii de câtii boerulu erai mai abîtiru.
Intrai pe procopselă în curtea boerâscă,
Ţineai cureaoa butcii, puneai la ciubucu iască,
Bucate dai ia masă, turnai şi de spălaţii, f
Adesea răbdaî palme, erai chiarii înjurată
Dară dupe-unu ană de slujbă, baerucu-ugurliku,
Plătea tote acestea prin vre una ciraclîk,
De-eraî deşceptu, cu minte, smerită si tapinosii,
si de slujeai în curte-î ca câine credincioşii.
Aşa erau boeriî în vremea vechie-a lorii :
La cine slujea n curte le da câte-ună oseioră;
Scoteau ciraci mulţime, pe toţi îi procopsea,
Pe toţi care ţinuse slăvită lom curea.
hermană vreme vechie, cândă casa boerâscă
Gemea de berecheturi, era casă domnescă,
Te-aî duşii, te-aî dusă departe, şi nu te maî găsim ii,
Si făr' cvergheMa-ţî curându o eă perima.
II.
Ţii minte că slujisemu unu aou şijumetalc, 1
In curtea boerescă cu cinste şl dreptate;
Mergeau) u după calescă, şi talere ştergeamu
ii la Divană, s acasă eiubucu-i. aprincieaniu ;
Daru jntr o dimineţă, cându 'I adueearau cafeua,
Căndu scuturamu ciubuculu si ii uraplemu iuleua :
«Maî, porc-de-caine, *raî clise, şeii iu ce voia să-ţî facu?
«b'ă-ţî dau chiverniselă şi să te scotq ciracii;
«Să-ţî dau o"ţâinişidră, şi prin calabalîku,
«Să-ţî facu vântă, ca la alţii, la vre-unu xapcirliku» \ De locii vre-o trei metanii şV temenea turnaiu, # si poala, şi papuculă smeri tu îl 'sărutaiă; r SVtoa-dî dimineţă, cu şase slujitori, \ Pornisemu, cu pitacu-mî, la plasă la Podgori,
in. |
Aicî apoi îtitorcc chichiţe şi dulapuri, j M laie frondă verde, §i lafurî şi tăiaturi.; Trlnteşce havaîale şi miî de havaeturî, pitacif peste pitacuri cu multe marafeturi, Şeilicurl, cacirmale, şi istoviri -muiţime9
_ 21 ^
Calipurî puse bine cu multa isteţime,
Hi casa smî era plina, cămara Încărcată,
Coteţulu numai paseri, şi burta tot umflată,
De sumă de ploeone, de paseri si de miei,
De unturi, caşcavale, curcani, gîşce, purcel;
La mine bunulă plăşiî, ia mine se alia,
Şi punguliţa-mî secă creştea şi se umila.
Ţerahulă 'lu lua groza, căndu me vedea prin saU;
Căndu me restâmă o dată, şi bate şi iar bate;
Căndu starnă cu evghenie, privindu cu nepăsare,
Pe slujitorii, ce bice da sute pe spinare.
Iar căndu venea pitaculă de la Ispăvnicie,
S'adună biruiţi din sate, se-lă dau la visterie,
Atunci îmi mergea bine, atunci, atunci foiie!imrî,
Atunci umpleamu chimirulu, atuncea chilipiruri
Curgeau ca ploia 'n casă-mî, cu mare berechetti,
Ş'umplâmă, umplâmă chiseaoa, ca om ii cu marafetu.
Chiemamu prin volnicie la tablă pe toţî ţeraniî,
Şi poruncâmă ea 'ndată să'mî împlinescă banii,
Se vini}! totu ce are, şi vite, .şi copii
Ca se plătâscă birul ii cinstitei visteriî.
Iar paltă parte anse porneam u omenii mei,
Se cumpere prin sate, ciredî, turme de miei,
Pe preţuri de nimica, de geaba pottî se dică,
Pe vre-o economie de lude sâă beilicu.
Iar ceî săraci ce n'aveaă nimicii ca se plăteseă,
Ar fi făcută mai bine din ţâră se dosâscă,
Căcî Ttrîntâmă îndată la grosă şi la butucă,
Şi-î înjuramă turcesce, de parică eramă turcă.
Făcâmu sumă de lucruri eare-mî plesneaă prin capă,
Eramu tare şi mare, şi meşteră de dulapii.
De plângeri şi ponâse n'aveamă de locă habară;
La curtea boerâscă eramu la bună nazară :
Ş*apoî boerulu mare, boerulă get-beget,
Ştia cu m merge treba, ştia de marafetă ;
Căcî elă nu avea târnă, era tare şi mare,
Şi boţii chiarii în casă-î putea găsi scăpare.
Agia se 'ndrăsnescâ, la vre-o împrejurare,
Se calce pragulă porţii vre ună boeră mare?
Ferica Domnulu d'asta 1 aci era cetate :
CAtî fndrăsneaft se intre, cu capetele sparte
22 —
Eşeau; şi Aga ânsuşî cu coda *n.tre pici6re, Iţi înălţa din umeri, bufnea de supărare, Şi n'avea ce se facă: boeru-era boeră, Cu multă evghenie, şi mare pişicher ă.
IV.
Dar adî, vai! ce păcate! nu potu.de locă pricepe,
Cum s'a schimbata refetulă, ş'ajunsu boerî otrepe!
Ce s'a făcuţii, spuneţi-mî? a loră îghemonie,
Caftauuri, saltanaturî, şi megaloprepie ?
Sa dusă everghesia, sVdusă şi bereehetulă,
S'a dus şi evghenia, incetulu cu incetulu
Dâră lucrulă celă maî mare de care me Iotă mirii,
E c'a<Jî, ca şi mojicii, boeriî plăteseă biră? ,
Sermana vreme vechie, căndă, dragă-o se maî vii,
Cti braţele deschise la bieţii t>î nigliî
m$, Owtombriâ.
OSULU ŞI BASTONULU.
Du pe-o uşe de ministru ună bastonă sta aruncată, Cu măneră,se'nţelege, dintr'anosă de rândă,lucrată. Era dupe mieciă de nâpte, pe căndă totală s'Qdilmea, Pe căndu, după cum se $ice, chiară şi apele dormea ; Şi tăcerea cea mat mare, domina îatr'acelă locă, Unde (Jioa atâtea patimi pune sârta ţereî 'n jocă. Diplomatulă sta în patu-i, anse somnulă nu^lă prindea, sta culcată de doue ore, şi de locă nu adormea. Ore griji? 6re proiecte se 'nyîrteau In capulri şp? Orivriună plană, cum au miniştrii, care fac ţereî lor reu? Sâă că pale remuşcarâ cu-alu sâu cugetă se 'nvrăjbea, Şi din tată-a luî fiinţă rîsă, batjocură-şî făcea\ Ense noue ce ne pasă d'ală seu cugetă învrăjbită ? Noî voi mu a spune numai că ministru neadormită, Pe la ora arătatăgaucli şioptindă încetă Diplomatulă seă bastonă, după uşlă /n cabinetă. Vorbea lemnulu cu mănerulă, unulăMtuiă se plângea, Suferinţele vieţeî fie-care-şî descria :
— Dragă osă, plicea bastonulă, sârta mea e crudă fârte;
Suntu născută la malii de mare; suntu copilă de libertate^
23 —
Me hrănâmă dinfundulă mării, din pămentă neimpilată, Pâmântă neutru ca lumea şi de 6menî necălcată. Legănată in sînă de valuri, creştâmă june şi voiosă, Resfăţatu de maica-mî mare, eramu măndru şi frumosu. O! de căte ori atuncea, nu ve<Juiă omulă trufaşii, Pe surfaţa apeî nâstre tremurândă, mişelă, şi laşă ! Omulă, spaima lumei tâte, neţinută în fr^u de maluri, Domn, stăpân chiar peste mare, peste-a sale mandre valuri, scormonindă chiară sînulă apeî, prin a luî aviditate, Violăndă, fără 'ndurare astă azilă de libertate, împilăndă fără cruţare inocentulă peşti soră, L'amă văzută că<|ândă d'o dată, fără nici unu ajutoră La pici6rele-mî, cum cade totă tiranulă blestemată, Şi servindă derlsăşi hrană chiară la peştii ce-a 'mpilatu! Ense vaî! a mea trufie şi pe mine m'a perdutu, Căcî nu vruiă să stau în cercu-mi, pâne-atunci cum am
stătută;
Ci aprinsă de-o rea dorinţă, de ună gustă de totă fatală, Scoseiă capulă meă din apă să privescă ce e pe mală. Me 'nălţata cu osebire; eramu mândru, mlădiosă, Ense dreptă se-ţi spună, amice, me făcusemu Vanitosă. Nu mai vruiă se intru 'o apă, se maî flă ce am mai fost îmi părea că sfera-mî vechia pentru mine-î lucru prost. Din 'ntunereeă la lumină eşe lesne cine-va; Din lumină la 'ntunereeă e mat grea a reintra. Intr'o 41 anse frumâsă, căndă privâmă maî maiesto^ă Luciulă mării şi pământulu, şi seninulă ceră frumosu, Me simţiă fără de veste de o mană apucată, Şi din patria-mî iubită, întriuă barcă aruncată. Ună mică ţipată de adio, ună suspină abia scoseiă, Şi cu celă ce me răpise, fără voie-mî me duseiă. O! ce barbară este omulă! ce crudă! ce sanguinară; Me vându fără de milă la călâă ce-î ţjică strungară. Me taie fără 'ndurare, şi unindu-me cu tine, In bastonă schimbată acuma, vegetesă ca vaî de mine, Căndă tîrîtă prin murdărie, căndă prin colţuri aruncată, Căndu se râdimă în mine, pâne ce nfam cocoşată.
— Eî! amice! elice osulfl, tu te plăngî de sârta ta, Căndamea fuse maî aspră, şi chiar astă~4^ mult maî grea! Me născuiă, nu 'n libertate, cum spui tu că te-aî născut, Qi 'n ciolanulă unei vite unde doi anî am stătută;
„ 24 —
- 25 -
Purtam totă greutatea ce p alu mea stăpână punea ; Eă teramă totă povara, eu ducâmă munca cea grea, Bîesteniamu cruda mea sortă şi cere mc la Creatorii, Să me scotă maî ii grabă dinlr'ală boului picioră. Nu ştiam ă ce ceru, amice, eramu prostii, mărturiseseu, Si da mea gugumănie cliairii acuma me căescu. Ense vocea mea ingrată o-auţjise Dumnezeu, Si urgia sa divină s abătu pe capului meu; Căcî de-o dată nisce omeni s arătară ii satti. la noî, P'alii meu bou Iu cumpărară împreună cu alţi boi, Şi porniiîi iu capitală undo-avâmă ca să servesc ti, La cişniulă celu de carne, la sfătuiţi orăşenescu. Deru n'avuiă astă onore, in căntaru nu tiguraiii, Ci-mî făcură pe sub mană ventu, şi 'n coşniţă intraiii, Cum se face la cişniurî, la municipalităţi, Unde, diutr'o parte mare, la maî mulţî se face [>ărţî. 1) aci la bucătărie îndată me transportară, Me tăiară drepţii in iloue, si iitr o 6iă mo băgară: Puse apă peste mine şi la focii lină aşedatil, Unde după ce me iierse vre-o trei ore ne 'neetatu, M'aşedă pe-o farfurie şi la masă me porni, Cu sosuri şi zarzavaturi ca pe unu rasotă garni. Presidentulu, căcî la densulu sorta mea me. aruncase, îmi mancă tală măduva, iotă carnea mea mî o rose, Pene ce resbi la mine cu-alu sciî dinte înăncăciosu, Căcî, ca presidentti, aflase eă-î maî bunii ce e pe osă. Ori căţî asiă-dî rodii la ose, toţi j vetlî eă-să procopsiţi; De caracteru nu e vorba, ori cinstiţi, ori necinstiţi, Lorii nimica nu le pasă decă aii eiolană iu gură, Pote lumea să-t injure, eî »şî cată de rosătură. Mulţi 1 vedî erii eă-şî iaii acrii, criticând guvernul toţi, Facii o gură cătu o şură, şi se daţi de patrioţî, Knse cum le-aruncă ii gură cătu de mititel ii oscioru, litii şi patrie, si ţera, şi principiu şi poporu, Si se pună in râudă cu căiniî şi ii tăcere rodă la osii, Căutăndă de a loru burtă si de ii pârte-le folosii. -După ce deru presidentulu me 'nvirti, me răsuci, Ne maî avendu ce maî rude, p'alu seu taleră me trănli. Slugile, după aceia, veniră la raidul ii lorii, Şiiriă lacheu lingău de taleru ce-alerga după oscioru, M£ înhaţă din farfurie, mc rose cumpliţii de. totu,
Me inbuca pe jumătate, nu me lua de la boţii. 0! lacheii, ciocoiaşiî, eî suntii meşteri pentru roşu, ^ Căndiilecade din iitimplare întră loru gură vriun osii:
? Carne, vână, nu rămăne, sgîreiu-lă ronţăe in dinţî,
f Şi chiarii osulă jumătate căndă îlă rodu nu-su mulţumiţi!
Şi lacheulă ce ine rose de şi gugumanii şi prostii, Astă-dî filfie in lume şi ocupă unii bună postii. Dupe-atăta rosătură, căndu gănderaă că amii scăpaţii, Căndu credâmă că suferinţa de acum mi sa curmaţii, Şi speramă daci nainte c'am scăpaţii de chinul greu, M'aruncă in bătătură păcătosulă de lacheu, Şi unu căîne, sătulă pote, maî sătulă c'acelu ciocoi ti, Me luă din bătătură, me 'ngropă 'ntr'unâ gunoiîi, De-unde eră me desgropară nişte diavoli de copii, Şi 'ntr'o di totă întregi de purcică le serviiu: ; Dote cu ciomagu ii mine, totă yioa me bătură,
Pene ce maî către seră m'asvărliră, me perdură, :.    « Şi şeduiu o septemănă pe-ună maidană aşia uitată.
Pene căndă trecăndă p'acolo unu strungarii, ura înhăţat ii, Şi m'adusă la prăvâlie-i, m'a tăiată m'a lustruită, M'a iivertităia o rotilă, nia frecată, m'a găurită, Şi ma pusă cu tine alături ca să-ţî liă ţie mânerii, Căndă ne-a cumpăratăjupănu, pene-a nu fi ii rninisteru. Acum inpărţescă cu tine ori ce sortă am avea, De şi dupe cum 'mî pare, sorta mea este maî grea : Căcî pe ruine, amice, numaî, mana lut maî mult s apasă, Astă înănă răpitore, ghiară lungă, păcătosă, Crea, meschină, 'nşelătore, cum tu singură s'o vedî poţî, Cum aă toţi miniştrii "n lume, intriganţi şi patrihoţî.°
* Astu-telu ostilă şi bastonulă "ntre dânşii convorbiră,
* Creijândă că stăpânulă dorine, anse vaî! eî o păţiră; Căcî ministrulă, pâne 'n l)io,ca constituţională,
i * \ Şi osă şi bastonă. i arse, fără-ai da in tribunală.
Fia care se-şî esplice astă mică alegorie,
Căci cu tacă, nu dicu o vorbă, me cam tem de puşcărie.
îfcec
MEZATU PUBLICtX
Mareei! iităia oră! Ifarecîî de doue ori!
26 —
Ca treia oră sl>6răl Harecîi cumpărătorii
S'a pusă in licitare, Se vinde cu mezată, In dalii la adunare Unii votă de deputată,
(Tună votă adesea 6ră Ajungi la ministeră, (Tună votă sugrumi uă ţâră Şi-I puni eătuşî de feră.
Ună votă in adunare,
E lucru insemnatu.
(Tună votă poţt se-ţl faci stare,
G'ună votă eşti ruinată.
Ună votă căte o dată îţî dă multă tărie; (Tună votă chiară altă dată Te duci ia puşcărie.
Eă d'astă licitare
De locă, cjeii, nu me mira !
Luaţi-lă, frăţiâre,
Căcî este chilipiră
Ha reci! ăntia 6ră î Hareci! de doue ori! Ca treia oră sbâră! Harecîî cumpărători!
Mai este de vânzare S'o mică consciinţă, A unuî 6re~care Ministru cu sciinţă;
Dâră anse cam murdară, Cu pete, tăvălită, Marda remasă 'n ţâră, •Cam veche, feştelitu?
_ 27 —
Vindută, revîndută, La trei patru invasiî, De multe orî cârpită, şi bună de oCasiC
De preţu, nu-î'lucru mare, Şi nu maî cercetaţi, Pe-o cruce 6're-care Puteţi s'o căpătaţi
Nicî d'astă licitare
De locă nu me maî miră!
Luaţî-o frăţiâre
Căci este chilipiră!
Hareci! intia oră etc.
S'a pusă ăocă n vândare Ş'o pană de Romană, Ce cată cu 'nfocare Şi cere ună stăpână.
Acâstă pană o dată Era d'ună mare preţă, Dâră aciî e condemnată La risă şi la dispreţă.
Servi pe rândă străinulă, Pe Turcă şi pe Muscată, Multă timpă mancă tainulă, Ca văzul ă infernală.
Acuma pe puţină aură Puteţi s'o căpătaţi; Nu trebuie ună tesauru Ca să o cumpăraţi.
Nicî d'astă licitare
A$î, (Jeu, nu me mai miră;
Luaţî-o, frăţiore,
Căci este chilipiră.
Hareeî! intăia 6ră etc.
— 28,--
Şi de aveţi parale, şi sunteţi amatori, Mai este de vânţjare, Iubiţi cumpărători,
U rasa ipocrită, O haină de păstorii, Ce-acoperă o vită, Unu lupii sfâşietorii.
Sul) velul'u de credinţă, Poţi sfâşia pe ol; Şi răii potu să iîghiţă, Şi ţara şi pe noi.
Şi-I eftină vendare, Pe-o chărjă-o-căpătaţî, Aşa d6rfi, frăţiore, Veniţi de licitaţi.
Căcî d'astă licitare
Adî, deu, nu me maî mirii:
Luaţî-o, frăţi6re,
Căcî este chilipiru.
Harecî! intia oră 1 Harecî! de doue ori! G%a treia 6ră sb6ră* Harecî! cumpărători!
DEPUTA T U L U. i.
Cu mila pungeî mele, Intr'unu colegiu de doî, De doue marî likele, De doî nerocjt ciocoi,
Putuiu a me alege Alu terii mandatarii,
. 2P.........
Dc si de nici o lege Eii n am de locii habar.
Şi astu-felu,-frăţiore, Suntii astă^î deputaţii, Şi membru n adunare Şi chiar bărbatu de Stătu.
Ce meserie sfântă, Şi ce on6re mare, Să joci precum îţî căntă, Să dormî in adunare?
JI.
Veniiu in adunare, Acolo und'se face Atâta scomotii mare, De minfea-ţî o intorce,
Şi mai intiii de bite Legaiii o alianţă Cu cea majoritate, Pe morte şi pe vteîă.
Căci, vedî, in adunare, De nitî majoritate, CăndQ vine la votare, Cu dreptul ă n'aî dreptate,
Ce meserie sânta, Si ce onore marc, Sa jocî precum îţî căută, Să dormî in adunare!
III.
Intrimiî fotoliu deră, Elastica,- lustruiţii,
Ca ori ce petele vară, A lene tolăni tu,
Me instateifi îndată
_ 30 -
In drâpta adunării,
Prin mijlocii ce-agî se cată,
Prin mi<Jloculii votării
Si moţăindu ntr'ânsulu, Picioru peste piciorâ, Adesea m'unifla risuîft, Căscăndii 'ncetişoru.
Ce meserie Sşinta, Si ce onore mare, Să joci precum îţî căntă, Să dormî in adunare!
IV.
Rîdâmu de toţi, de tote, Ridemu chiar şi de mine, De risulu lumeî tote, D'a naţii ruşine ;
Ridâmu d'acea diurnă Ce ne plăteşte ţâra, Căndu ne jueămii prin urnă, Si căndu î perdemu vara.
Si cin'nu rida ore B'acestă jucărie, Ge~î (pce adunate, Curată comedie?
Ce meserie săntă, Si ce -ondre mare, Se joci precum 'ţî căntă. Să riţjî in adurare !
Să ve<Jî cu îngâmfare, Pe unDlu dintre noî, Strigăndă in adunare Că elii nu e strigoi ii;
81 —
Câ-î place libertatea Căndu e ştiuţii de toţî Ca speculaţii dreptatea, Ş'a ajutaţii pe hoţi.
S au^î p altulii cum sbiară, Rinjindii ca unii strigoiii : «D'adl totul pentru tera, Nimica pentru noi !»
Ce meserie săntă, Si ce onore mare, Sa joci precum îţî căntă, Să minţi in adunare !
VI.
Să veţjî fanarîotulii Cusuţii in mişelie, Făcendu pe patriotulu, Cu multă perfidie,
Si (Jîoa, amiaza mare, Minţindu fără ruşine, Căi pentru reformare, .Că vrea alii ţării bine.
Gândii totă iumea-lu ştie Muscalii, Tătarii, păgânii, Sâii iasmă de pustie, Iar nicî decum Romanii.
Ce meserie săntă, Si ce onore mare, Să joci precum 'îţî cântă, Să minţi in adunare?
VIL
Si ridu cu poftă mare, D'atăta neroţfie, D'a terii adunare, Ce #ace 'n letargie,
De lumea ce s aduna, Şeii ce adunamiî noî, S'asculte la tribuna Palavre de ciocoi,
De ţera care vede nu oehiî seî şi tace, Comedii pe perete, Si 'ngădue-a se face;
Ce meserie "sântă,
Si ce onore mare,
Să joci precum Hi căntă, *
Sa ridî de adunare î
Dorii nu ştiu, fraţi ore, Do ţine mar mulţii tisului Mi-e temă forte tare C/o să ne-apuce plănsuluî
Căci asla-dî spunî minciuna. Si măi ne o spun» icră, Deiii nu poţi toţii (fauna Sa minţî o 'nircgă terii.
Si tigva, frăţiore, Nu merge mulţii la apă, Căcî ea nefiindu tare, Numai de cătu se crapă.
Ce meserie săntă, Si ce onore mare, Să joci precum îţî căntă. Să cascî in adunare.
26 FSbrnariii, 1862,
MiNISTR U L 0.
Ah ce slavă, Gândii aî glavă,
Candii ajunai in ministeru,
Candii in ţera»
Maî poţî teră,
Sâ-ţî ieî i Cosii de boerii \
După (reî ard de suspinurî Ca şi moru intre cot vii, Petrecuţi in vaî şi chinuri, Huiduiţi chiarii de cepiî,
După trei ani de răbdare,
De batjocuri, de dispreţu,
De o viaţă, pentru care,
N"ar 11 pusă nimeni vr'unu preţu;
Candii tratau, iară cruţare. De \ampire seil c'irîgoî, De şopirle îar;ji«''rf\ Tombal ere m tiou-i,
Căndu de trădători aî ţeriî, Titlu, pote, mentatii, Noî pe băngile adunării, Ne ncetatft amii totu. lucraţii. Ah • ce slavă etc, ■
Ne-amu 'ntinsiî pe nesimţite, Ca pecinginea cea rea, S'am eşitu ca din morminte, Pe candii fofi morţi ne credea,
Cu "ucetulu, frăţiore, Ne făcurăniii noî stăpănî, Pe biuroii, pe adunare, Sad* pe f;6ră, pe romănî.
începurămii strategia, Cu iactiî bunii, cu marafet ii. Si ca măine România, 0 scotemu la selemetii.
Strânşi, legaţi prin disciplina,
Ce voiamu fâceamiî noî toţii; Si tăiamu orî ee pricină, Strigăndu toţî: ia votu î la votu! Ah ! ce slavă etc,
P&iVajungemu la putere, Amii versată mii de sudori, Plecăndu capulii în tăcere, Trăindu fără serbătorî;
/Si adesea la tribună, Noî copii de despotismii, Apăramu cu voe bună Flecuri şi liberalismu.
Si făcemu spumă la gură, Imităndu pe patrioţi, Protestăndu peste mesurâ, Contra orî cărora despot!.
De cătu orî care maî tare Noi vorb6mu de libertate; , Pen'să trecemu rîpa mare, Ne-amn făcutu cu draculii frate, Ah' ce slavă etc»
Liberalii la putere
Gătii veneau 'î resturnamu;
La maî multe ministere
Le deterămîx votii de blamih
Combătemâ abusii, hoţie, Scamotărî electorali, Si cu multă dibăcie, Dejucainu pe liberali;
Ba chiar şi in judecată Trântirăm ii unii ministerii, Si se duse vestea 'ndată De puterea de boeru.
Ense asta fu o cursa,
f
Cursă de aristocraţi. Prea cu dibăcie pusă, Ca s atragemu deputaţi, Ah? ce slavă etc.
Acum ense sunternu bine: Ce-am dorit am căpătaţii! Dalcaucî, veniţi la mine, Cam ajunstt ce ivam visat!
Voiu să-mî facu ciraci mulţime, De ciocoi să-me ncongioru. Pişicheri cu isteţime T6tă cjioa me 'rapresoru.
Alergaţi de prin totă loculu, Nătărăi neprocopsiţî, Nu respingeţi a$î noroculu, Alergaţi, ve căpuiţî.
1)
Veniţi 3$ ia bucăţică, La oscioru la ciolănaşii, Căcî coconulîi Bărbucică, E boeru, e coconaşiî,
Ahi ce slavă,
Căndu aî glavă,
Candii in ţâră
Maî poţi iară
Sâ-ţî ieî ifosu de boerii.
7 MartiiL 1*62.
U Ă MESERIE.
Alergaiiî din <Ji in nopte, Rupseiu multe haine n cote, Spărseiti sumă de ciobote, Găutăndu o meserie Maî la modă, cilibie;
Căcî suntii june şi nu'mî place Orî ce meserie-a face, Gare capulii ţi-lu intorce.
1) Ministerul*! Barbu Catargiu,
_ 36 —
îmi veni âniăiii idee Să-mî iau şi eu o femee, Ca s'o amu de traşii condee:
Să trăeseu pe urma ei
Cum facu mulţî cu-a 'loru femeî.
Berii versatulu, bolă rea, S'acăţă 'ndată de ea, Ş'o lăsaiu ea vai de ea.
If apucaifi de cărţî de jocii, Deru intrdiu curaţii in focii, Căcî pusiiulii de norocii M'a lăsaţii fără de păine, De răvnâmu chiaru la unii căine;
Căcî la astă meserie Trebui multă dibăcie, Chiar fineţă şi hoţie.
La. negoţu cătata, scăpare, Călaiu păine, de mâncare, Să-mi ascundu trista mea stare, Cereamu zloţii, lăsam ii ortul u, Totă <poa dam cu cotulu.
Pene ce me săturaiu JDenegoţii, de răulfi traiii, Şi alţii meşteşugii căntaiu.
Alergai ii, cum alergii toii, Cioclovini şi patrioţî, Pe .1 aî gileî mari despoţî, Ga să iau chivernisea Şi să capătu procopsea;
însă vaî ce-amu căpătata ? Vre-o-doî galbeni amii.furaţii, Şi fuiu scoşii ca omii pătaţii.
Hoţulii micii se pedepseşte, larii celu mare străluceşte,
~ 37 —
Toţi iî strîngu măna frăţesce. )    Insă vream ii ca să trăeseu Fără multă ca să muncescu,
Cum trăeseu o sumă 'n ţâră Şi o snmă bunişdră, Fără nicî o para chi6ră.
Creduiu că *n călugărie, Astă săntă meserie, Voiu găsi ce-mî place mie. Me 'nchinaiu pe la ic6ne, Făcuiu sumă de candne,
Pene ce me săturaiu, Săntulu borşu îlu aruncaiu, Şi in lume iaru intraiu.
însă astă meserie,
Prea săntă călugărie,
Me 'nvăţă ipocrisie, Lucrulu celii d'ântăiu in lume, Ce-ţî aduce banî şi nume.
Şi printfânsa mulţi ca mine, Juni de modă, trăeseu bine, Cum se vede de orî cine.
De voiţi să ştiţî ce săntu,
Ce rolu jocii p'acestii pământii,
De suntu dracii s£u de suntii sfint,
Ve voiu esplica indată
Meseria-mî delicată.
Petrecu $ioa *n cafenele, Asculta şi bune şi rele, Şi s&ra dau contă de ele,
a Martift, 1863,
M OS A L U I S I O N.
Jupănu Joe, cjeulu rege, sta pe tronu-I de mărire, S'o mulţime deî, deiţe, tronulu şeii Înconjurau : Era di de gală mare, era cli de primire, Şi vasalii din totu loeulu in Olimpu se adunau,
Joe trece in revistă adunarea cea divină,
Care vine să se 'nehine l'alu seu tronu strălucitoru;
Elă suride şi arată tutuloru lata sea lină,
Cum se cade ca să facă ori şi ce stăpînitoru,
Şi cu multă bunătate primesce părintesce, Nu insultă pe nicî unulu? nu s'arată furioşii, Nu abusă de puterea-î, pe nici unulu nu gonesee. Din palatu-î, căcî e mare, şi celu mare-î generoşii.
Primesce orî ce plângeri şi le-ascultă cu răbdare, Vrea cu ochii seî să vaţjă, şi să âfle-alu loru isvoru, Nu se 'ncrede in raporturi; curtesanii nau călare: Astu-felu trebue să fie ori şi care .domnitorii.
Fie care tjeu ia răndu-î cu supunere se nehină, La stâpănutu dea celu mare. Palii loru rege strălucita, Ce cu trăsnetele 'xi mână universulu predomină, Şi impune la toţi regii unu respecta nemărginita.
După ijeî de clasa 'ntăia, §m micî se 'nlăţişară, Apoi semitei şi nimfe îşi "avură locuia lorii, Şi in grupe numer6se, cu respectă se închinară, La piciârele lui- Joe, Falii seu tronu strălucitoru.
Căndu in grupa cea din urmă ce de muse era formată, Jce vede pe o musă cu-unu costumă cu capişonu; Astă musă gălbejită innainte-i se arată. Era musa 'nspirătâre a poetului Sion.
Dintr'o condică penală, tiuia eî o îmbrăcase, Cusândă fdie lăngă fdie dintr'acestă opu păcătosu; Secţii, eapite, articol!, paragrafe înşirase, Şi-f făcuse bietei muse astă costumă neomenosă. 1}
~~~ Ce-aî păţită bela mea musă ?Joe-o 'ntrebă cu blândeţe, 1} foefuîfi BUm se afla atunci membru Ia curtea criminala.
' Cio'şi a rîsu de tine astfi-felă, d'alu teii chipii incantatoru,
if: De taîentdă teu celu mare, şi de multa-ţî frumuseţe?
if>; Musa plânge şi respunde-«Unu ingrată, unu trădătoru,
Şi pe care din pruncie îlu iubeamu cu osebire, I Şi-I dedesemă inspiraţii, şi talentu, ş'alu meu amoru,
O posiţie in lume, şi triumfă şi fericire, D6ru eîă fu ingrată o i Joe î Me schimbă pe un oscior.
,
A$f pe scaunulu de jude, chiar pe mine me prescrie, Me insultă şi me schimbă pe zadarnice onori; T Pentru-o I6fă de nimica, p'aî luî fraţi de meserie,
f^ )I condamnă fără milă, şi-î trimite 'n închisori.»
4 Joe cletină cu capulă, a luî frunte se 'ncruntase,
^ Ş'ordonă să ştergă 'ndâtă din rt>gistrulu de poeţi,
Pe sion ce p'a sea musă fără milă maltratase, Şi-Iu înscrise intr'aceia care t6că la bureţi.
CE E MAI TRISTLT PE LUME
Resunetă la acelaşâ subieetă tratata de poetultx GK Creţ^nu, actuală ministru interimarii de justiţiei (1 Maia 1860.)
Ce e maî tristă pe lume ?—Ministrulă care jură Şi cerului şi lumei, dreptate a păzi, Şi care după aceea o vinde şi o fură, Şi calcă legea terii in fle-care §1
Ce e mai tristă pe lume?—Tâlharulu care vine Să jure pe altarulă celu sacru ală unei ţerî, Că-şî lasă meseria; ş'apol fără ruşine, 0 'njunghie fără milă, setosă de resbunărî.
oe e maî tristă pe lume?—Ună june ce alCdată,
Vorbea cu infocare d'ală ţeriî viitoru,
Şi care vine astănji in publică, şi ne-arată
Că s'a sehimbatu, şi nu e de cătu unu trădătoru •!
Ce e maî tristă pe lume ?—Ună omă care abjură Principii de dreptate, ce-o dată-a profesată, Şi care a<Ji se vinde, devine creatură A unei iesme negre, a unul cocoşată.
Ce e maî triştii pe lume ? —• Cioeoiulă ce ajunge. Prin mii de fapte negre la ce nicî na visaţii, Şi care beată de • sânge ani suge şi-iaru ară suge. Pală t>aţiioru *eî cari o dală i'aă stimată,
Ce e maî tristă pe lume ? — ingraiulu ce nu vede De cătu vielânu-I cugetă, oe-lu portă ne 'neetatu, Ce 'n crime Mu conduce şi suîîetuiu îî-perde, Şi chiară ia ora morţii de lume-î blestemată.
Ce e maî tristă pe lume?-- Fiinţă târătore, Ce-şî vinde conştiinţa p'unu nume efemeră, P'ună osu, pe-o slujbuiiţă, pe banî saă pe favore, Fe-o simplă vanitate, saă chiară p'ună ministeră.
Ce e mai tristă pe lume? —Unu omu fără credinţă, Ce placă a sa frunte ca plopul u celă înaltă, I/alu patimeioru viscolii, ce-iă ducă spre decadinţă, Celu face iară voie-î tălhară şi scelerată.
Ce e mai tristă pe lurnt? — Făţarnieulă ce vini* Să-ţî spue 'n-faţă una, şi 'n dosă să te Jrădea, Şi care-ţî tinde mâna, minţindă fără ruşine, Şi-ţi dă amărăciune, venină şi Oere-a bea.
Ce e maî tristă pe lume?— Poetulii acela mare, Ce căntă virtuţi sumă, dreptate şi amorfi, Pân' ce-î in sărăcie; şi daca face stare, închide prăvălia, şi rdde vr'ună oscioru.
Ce e maî tristă pe lume ?—Ună omă ce sufletă n'are, Ce caută a face in viâţă-î numai reă, Profită de ce este, şi fără remuşcare, Devine ală ţeriî sale- şi iudă şi câlăă.
Ce e mal tristă pe lume?—Acela care-şî vinde
Şi naţia şi ţâra, pe «o mănă de malaiu;
Acela care curse infame totu întinde,
Şi-şî dă pe-o vanitate chiară partea sea din raia.
Dâră cel maî tristă pe lume, de vrei s'o afli bine, Te uită in oglindă-.ţî, şi 'ntrînsa vei vedea
I
m
Fiinţa cea maî tristă ce uneşte adî in sine, Aceste crime scrise in poesia mea.
P RE8E N T E
de anuKi nufr 1863.
Anulă nou ne vine, ea brezaia 'n vatra; Maî toţt, mică şi mare, ia anulă nou latră Ca căiniî la lună, pentru ună cadou, Căcî se dă cadouri pentru anulă nou,
Cândă eramu o dată şi eă copilaşii, Aşteptarnă să vie anulă drăgălaşă, Ga să-mî dea şi mie haine, jucării, Cofeturi, parale, lucruri de copii ;
Dâră d'ună timpă fneoee, fiindu că dau eu, Anulă noă îmi pare cam anostă şi grea, Căcî 'mî sâcă punga, nu-mî lasă ună bană, Limpede me lasă, ca bietuîă Sultană,
Dâră nu amu ce face, obkeiu-î lege; Căndu anulă noă vine nu mai poţi alege, Cumperi la presente maî de timpuriu De vrei să-ţîTîrâse anulă u gurii ă.
Prin urmare dâră, lectoriloru seî, Celoră buni de plată, şi chiară celoră reî, Nichipereea vine să le dea presente; Dâră mal ăntiiă anse ît r6gă să-lă erte,
Dacă aste daruri nu le-ar fi pe placă, Căcî, de, frăţiore, n'amă ce să le facă, să incepemă*deră de la începută, Cum a făcută Domnulă eăndu lumea-a făcută.
Innălţimeî sele prinţulă Domnitoră, Iî urâmă iubire ^cătrerălă seu popOTtt; Şi Domnnlă să-lu scape d'acei cnrtesanî, De care nu scăpă mulţi din suverani,
Căcî profană virtutea, ş'amăgescu pe prinţi, De-i facă ca să crâdă că draciî simtă sfinţi.
Adunării ţeriî să-î urăm ti ce n'are:
Tactă sinceritate, şi sporii la lucrare,
Şi pe tdtă clioa acte romănescî,
Ca celu ce ne dete drepturi strămoşescî,
Averea stretmnă desrobită iară
Din ghiară de trîntorî incuibaţî in ţ£ră.
Ministriloru ţeriî, dyo fi eu^putinţă, Le urâmă capă mare cătu o Inbeniţă, Plină totfi cu proecte, cu patriotism^, îaru nu totu cu intrigi, cu şarlatanismu,
Iubitului nostru procurorii de curte, Proteetorulă legei de presă cei slute, Iî urămu odihnă, somnii, şi trlndăvie, Să n'aibă pe cine trînti 5n puşcărie,
Armatei romane, glorie, mărire, Coragiă şi bravură, mandră nemurire, S6u cu toţi in luptă, cu toţii să mdră, Pentru stâgă ca bravii, pentru ţăriş6ră.
Confraţilorii noştri, Ziarişti ca noi, Le urâmă să scape d'acele nevoi, Ce ne vină din legea acea epurâscă, 1) Şi care apasă presa romănâscl. Le maî urămu ancă şi căte-va mii, D'abonaţI cu plată, nechiîipirgii.
Mulţimei de tineri ce iau pana hi mănă, Pe lăngă principii ş'inimă romană, Le urămu succesulă, şi bunî editori, De şi scimă de sigură că n'aă cititori.
Clerului, de sigură înaltului cleră, Celuî ce se rdgă pentru noi la ceră, Pe banî, se 'nţelege, după cum e suma, (Fie-ne iertată pentru puţină gluma), I urămu maî multă sciinţă de carte, Nu carte profană, căcî suntemii departe, Ci cărturărie din scriptura sfântă, Despre care dănşiî mereu ne toţii căntă.
1) Legea presei făcută, supt ministerială Bpurfeu,
i jiu h ■
u
f J. V}".
}
Juneloră fetiţe, bărbaţi tinerei, Ca să mal rîvnâscă ş'altele la eî,
Juniloră, ce~as'piră la insurăt6re, Şi care nu caută de câtă destre mare, Le urămă să aibă d'acele neveste, Care aducă şi c6rne de-o dată cu 4^stre,
Mediciloră noştri, ceioru cu sciinţă, Şi chiară eeloră fără#leac de cunoştinţă, Le urămă să n'aibă ună bolnavă macara, Nu e ore-acesta celă maî frnmosă dară?
— Deru ce să mănânce, m'oru ihtreba p6te?
— Lipitori prăjite in locă de bucate.
Şireţiloru noştri, numiţi avocaţi,
Doctori aî sciinţeî şi licenţiaţi,
Le urămu să aibă sumă de clienţi,
Cu multă de cătu dănşiî maî sdraveui şireţi.
Babeloră cochete, şi fără de nuri, Buliman cu carulă pentru sbîrciturî.
Hol teilor ă, care se <Jică unguresc!, Şi care suntii sumă pe la Bucurescî, Le urămu neveste mândre, tinerele, Ca să aibă parte şi alţii de ele,
Ceioru ce se strînge neîncetată la peptă,
(Şi cată cu dînşiî, să fiu puţină dreptă),
Le dăruescă fracuri solide lucrate,
Ca să nu plesnâscă prea curândă in spate.
Şi o alifie dulce cu mirosă,
Ce spina dorsală o moie frumosă.
Iar teatrului nostru, teatruiu romănescă, Nu sciă $eă, rne credeţi, ce să-î dăruescă, Ah.. Şi pentru d'însulu iată c'aină găsităî Unu maşinistă mare şi prea iscusită. Căci maşinăria astâ-dî e la preţă, Arta e căţjută şi (Jace 'n dispreţă.
Iată deră presante eăte arau găsită, De-o cam dată numai, şi v'amă dăruită, Pote că şi 'n ele suntu multe gogoşi, Dâră ne ertaţî, frate, şt iitî sănătoşi.
C APULtf
Lumea căndu merge pe dosă, Capulă merge totu in josu.
*
Ah î sermanulă capă ce pate î Toţi de dânsul ă se alegă, Toţî pe capu mereu îlu bate, Fie plinii sau fie secă,
căndu unu lucru nu e bine, Sâu făcută seu nefăcută, Toţî de capu ş'apucă, vecine, Capulu suferă maî multă;
Căcî căndu lumea e pe dosii, Capulu cată toţii in josă*
Cum se face-o secătură In vre-o casă nnde-va, Capulu casei toţi in gură. Ilă transportă prin mahala,
Unii una, alţiî alta, Toţî opinia îşî daă, Toţî la capă găseşte pata, Şi pe elă sermanu-lu iaă.
Căcî căndă lumea e pe dosă, Vrândă, nevrăndu capul-e 'n josu.
Orî ce faptă, orî ce mişcare, Orî ce lucru are unu capă, Şi pe capu adesea 6re, Intriganţii cată de-lu sapă.
De se perde-o bătălie,
- 45 -----
Capulă este vinovată, De câştigă o armie, Iară canu-î lăudată;
Iară căndu capulu e stricată, Nu-î speranţă de îndreptată.
De se face-o nedreptate, De e falsă vr'ună dregătoră, De se fură-o libertate De la ţâră şi poporă.
Cine credeţi că-î de vină? Cine dă din colţii in colţă ? Cu-î saruncă 'n faţă tină? Totu pe capu ilu face hoţă ;
Căci' căndu capulu e stricată, Anevoc-î de 'ndreptatu.
Căndu miniştrii, curtesaniî, Daîcaucii tîrîtorî, Ce ncongioru pe suveranii, Sau pe prinţ!, pe domnitori,
Facă ca toţî mişeii rele, Asuprescă bietulu poporă: Cate incfîîmnărî grele Cadă atunci pe domnitorii î
Atunci lumea nu-î pe dosă, Ense capulu merge n josu,
Căndu poporubşî armă braţulă, Căndu îşi cere dreptulu seă, Căndă elă cată aşî rumpe ianţulu, S'a scăpa de jugulă reu,
Nare 6re trebuinţă D'unu capă tare şi voinică, Cu caracteru, cu credinţă Să strivâscă pe-inemicu ?
Atunci lumea nu-î pedosu, Ş'aceştu capă nu cată *n josu.
Căţî darii capi sunteţi in lume, Căutaţi pe cătu puteţi, Să ve faceţi mare nume, Fiindu totu da una drepţi.
Nu lăsaţi să ve pătese Curtesaniî intrigant!, Care catii să profitese Ca mişei şi blestemaţi,
Trântindă capu-ve pe joşii, Şi 'ntorcăndu lumea pe dosii,
ODA
MINISTERULUI CREŢULESCU
9 hmitS, 1863
Alergă a mea musă de unde te găsescî, Si vino n fuga mare la mine 'n Bucurescî, Căci fără ajutoru-ţî se-ţî spună, draga mea, dreptu, Nu potu a face versuri, nu polii a fi poeţii; Si astăzi maî cu semă, căndu ve$î că sa rărită Poeţi şi poesie, căndu totulu e cârpită, Candii fii tei te lasă, ş alergă după oscioru, tăndă totulă, ve^î, se vinde pe bani sau pe favorfi, (ăndii numai douî remăne fideli Fa fale legi;
0 liră şi unu Buciumă, poţi ore să n'alegî, Să acordesî cea liră, pe Buciumă să inspiri, Ca să căntămii ensemblulu rainistriloru martiri, Acei care făcură atâtea minuni mari,
Si care de cătu bronzulă s'aă arătată maî tari?
01 bîzîie-a mea liră, şi tu, Buciume, suflă, Plomăniî şi chiară ochii ca de broscoiu ţi~I umflă, Căcî vomă cănta 'mpreună, cum musele voescu. Astă ministeru de glorii ce-î dicu şi glistirescă.
Eroî aî epopeii, ministriioră de vară,
Acum codrulu e verde, sunteţi stăpănî pe ţâră:
A nostră inemică de la Mitropolie,
Curându pe capulu vostru nu pate să maî vie;
|i De ce dâră lăsaţi ţâra să porte alu vostru doliu?
f Si ajutaţi voî înşiî ală reiloră orgoliu?
: Ţineţi dâră cu putere a ţeriî cărmă 'n labe,
v; să nu ve <Jică lumea că sunteţi babe slabe;
Nu cedeţî la nimica Calitiî monstruose, Si profitaţi d'osoaie, d'osciore şi de 6se, Căcî numai astă-felu pote se streluciţî !n lume, Se ve umpleţi chiseaua şi se aveţi renume, f Dar ce <Jicu eă, renume! renume voî aveîţî, i Sunteţi cântaţi de mine, d1o sumă de poeţi, j Şi Leurdeniî-să martori de eine-î Creţulescu, | Bolgradulă căntă vecinică pe generală Florescu, J \ Şi Broscele riiose din laculă Cismigiu,
3        v. I Ocăcăindă ne spune de cine-î Catargiă.
La răndu pe fie care îî vomă cănta acuma Si vomă lăsa d'o parte, daca se pote gluma. Dară vomă începe anse curată de ia Începută, Cumă a făcută şi Domnulu cănd lumea a făcută.
Cu cătă abnegare lăsă glistiru, reţete, : Yenduze, cataplasme, scalpele şi lanţete,
Dicohturî, curăţenii şi totu felulă de hapuri, : Spitalulă de la Colţea, şi alifii şi prafuri,
s. Si alergă la slujbă, intră în ministeru,
% Căcî Creţulescu, frate, e viţă de boierii;
| Si nu e omu In ţâră se nu-şî aducă-aminte
De Nae Creţulescu, Chiar morţii în morminte Se mişcă la alu luî nume, si crucile tresară, 1Si mergă de buna voie sa-î serve de otară, Prin elă dâră ţâră nostră esistă cum vedeţi, V Prin elă, Romănî, voî astă-<Jî aveţi câte aveţî.
Elă comprimă revolta d'acuma patru ani, î) Bi totă elă arjiî adună imposite şi banî, Si merge cu bugetulă de ţera nevotată, l Căcî Nae Creţulescu e mare omu de stată,
f
I Dâră ce -veţi cjiee ore şi de eroulu mare,
L'ală cărui vestită nume Bolgradulă acjî tresare Ce geniu, ce minune, ce omă fără rivală î
X) 1859, Septembre 29, S&Ia BosseL
Ce capii de strategie, ma i o r u 1 ă-g e n e r a 1 ii!
Elă a creaţii într'alte şi neactivitatea,
Rusesca disciplină, disponibilitatea,
H~a dată din ostc-afară paceî ce chiar prin graiii,
Aii refusată să vie se bea la dânsulă eeaiă.
Pe Lupu şi pe Cucii, pe grivulu de Gărdescu,
Pe Adrian şi alţii, pe generalii Golescu,
I-a datu peste oscire, şi are să dea mulţi
Din cei ce nu~şî ţinu gura, nu voră să fie muţi.
Venimii acum la Zero, vesti tulii prinţişoru, Pe care ânse-Ui treeemu îîindu forte uşorii, căci ifavem de la densulu de cătu unu suveniru, Unii contracciu din Franţa, unii singurii chilipirii, Pe care ense altulu maî meşterii Fa papală, I Fa 'nhăţatu din gură si Fa lăsaţii buzaţii,
Acum vine la răndu-î vestitul ii Oatargiulu,
Ce-i clieu şi beduinul, beşlâga, Carjaliulu,
Acelu ce Dasiade i-a trasă in dioa mare,
La Zarigrad o dată, coriele pe spinare.
Vedeţi a le luî fapte şi geniu hi şeii viu,,
VedeţWă. cum se luptă- in laculă Cismegiu
Cu pesciî, cu broscoii, cu racii cei din lacu,
Si care căndu ilu cauţi, îlu priocjî cu mana *n saca.
Aceştia suntu astă-di, aceştia aii remasă, De crapă albî si roşii şi more de necasu.-Sermanulu Tell se duse cu coda ntre piciore, Totu cleteniudu cu capulu ca ori ce vrăjitore, Dâră ne lăsă şi densulu modelă de vitejie, Introducăndă in strane bătrâna psaltichie.
Berii Cnezulu cu pisoiulu acelu ce n ministeru, Juca uă rolă bună de mare vistieru, De şi nu scia limbă, liindă că era grecii, Ce geniu! ce capă mare, de creerî ense secă!
Si ce veţî «jice ancă de bravulfl lUescu, Si de gentilulă june, coconulu Qdpbesetr ? Ce multă abnegare! Să stea la interi mu, Si nimeni nu le dice harimu ună aferimă î
Cântaţi dâră ministerulă in strune şi 'n viori, In buciume şi cobze, şi asterneţî-î cu flori Poteca cea frumosa pe care-a apucată, căcî merită să iîă chiară de nerozi cântată.
SUBDULU ŞI PURCELULU.
FABUL\
Ună surdă ducea in spinare, Unu purcelă ce de strănsore, Ne'ncetatu totă guiţa.
Surdu-lă vedea căscăndă gura, Dâră nu-î slăbi legătura, C i cu percu-aşa vorbea:
«Fă-ţî tu gura cătu de mare, Dâru strigată ori guiţare Se iFaudu eşindu din ea.«
Totă ca surdu-acesta, ş'ală nostru guvernă,
pisă in parodie cu simţulu paternă;
Ne spune că 'n ţâră avemu libertate,
Cale sale acte le putemu combate,
Dâră rFaude b6bă căndu vorbescî de ţâră,
Şi de nedreptatea care o omora;
Şi-ţi 4*ce ca surduîă : fă'ţî tu gura mare,
Dâră se n'audă strigată sâă vre-o văi tare.
Apoi de-ţî dă măna, strigă tiranie,
De Vreî s'afiî drumulă dreptă la puşcărie,
RÎMA ŞI CRAPULU.
0 biată râmă din păraântă scâsă, Nenorocită şi pătătâsă, Tăiată 'n două de omă cu sapă, In fundulă gârlei $ăcea in apă.
Ună crapă o vede că sta legită, Şi se repede la dânsa 'ndală;
50
Deschide gura ca s'o mănânce,
Dâră râma 1 <Jice căndu vrea so mbuce:
«Aibî.miiă, crape, aibî indurare,
«Privesce numai trista mea stare ;
•Abia me aflu pe jumetate,
«Sufletu 'n mine abia se bate;
«Tu. ce-aî putere fii omenosu,
«Cu ceî slabi, crape, flî generoşii.»
Dâru crapu lacomii o 'mbucă 'ndată
La rugăciunea-î de locii nu cată;
Berii căndu s'o 'ngbiţă,
Haţu de guriţă,
Undiţa-lu prinde ;
Crapuîă intinde,
Deru de scăpare
Speranţă n'are,
Voî dâră căţî aveţi putere, aveţi si animi şi capu, Casă nu păţiţi vre-o dată ce păţi sermanuîcrap.
LA DAMELE ROMANE
Ca damele romane puţine dalte napi Se potu numi frumose, frumose 'nvederatu. Plăcute sunt maî multe, deru n'aă acele graţii Ce face din Română tablou adeverată.
Frumose, dâră cochete, precum s'obicinuesce, Precum sa făcuţii modă a fi in Bucurescî, Şi unele adaogă ce credu cale lipsesce, . Trecândă peste otarulă albeţiî ceî flrescî.
La unele le place se fie 'npodobite, Lucsâse şi modiste, curată după jurnal u, Dâră cate stărî frumose nu fură prăpădite Pe luxă, pe toalete, p'unii gustă de carnavahl
La altele le place trăsuri, caî şi livrele, Pe căndă nu aă incasă nicî ce chiară a manca Şi de nu potu bărbaţii, îşi facă singure ele, % Căci suntă obicinuite c'onârea a-se juca.
VULPEA CU CODA TĂIATĂ
(Fabulă) Dedicată cl-lm C. Boliiac.
O cumătră vulpe, forte poftitâre,
Focă de liberală si bună-oratâre,
Iî plăcea din tâte se trăiască bine,
Llctu care place maî la orî si cine :
G-âinî, raţe, găşce, le stinsese tâte
Şi ţipau de dânsa doue seă treî sate.
Nu maî remăsese nimica prin coteţe,
Deru nu putea vulpea ca să se desveţe
De traift bună, de carne, de dulce vânată,
Prinsă fără de muncă şi necumpărată.
Ce să facă vulpea? se găndî puţină,
Şi plecă Wo oopie la. altă sată vecinii,
Lude găsi 'n dala chilipiră frumosu,
Unu coteţă prea mândru şi prea maiestosă
încărcată cu paseri, bine garnisită.
In care cumătră îndată sărută.
Provisia-Î fuse curăndu capiii ta
Şi plecă ncărcată, vulpea iscusita.
A'doua $i iâra, cum sa înserată,
Vulpea-şî ia papucii şo pfeă spre satii,
Şi cu ochii ţintă la coteţă sări,
Ease biata vulpe cam reă o păţi;
Căcî stăpănuîă care vexase hoţia,
Şi înţelesese a cui e drăcia,
întinsese cursă să prindă pe fură
Şi să-î ia scurteica io locă de cusurii.
Dâru cumătră vulpe, plină de norocd,
Bete numai coda, §*o Iasă in locă,
Şi berea, ciuntită, abia a scăpată*
Percjâudu de-o cam dată pofta de vânată
O şterse 'n pădure la sâţeie eî,
Ne maî având ă codă de cată unu erămpeiu.
Dâru vulpea totă vulpe, totă şirâtă mare,
Totă neaciii de cumătră, de in§eHt6re:
S'arata 'n vulpime» sprintenă, voi6să,
Si către junime forte căldur6să,
— 52 -
Si ca să nu fiă nu maî ea pătată, Barca şi pocită, cu c6da tăiată,
«—Dragii mei, le clise, să faceţi ca mine, Să ve tăiaţi c<da ca e mu tu maî bine; Fără codă sunteţi cu mulţii mai uşurî, Multă m*î sprintedre pentru sărituri, N'o maî tărîţi giaba prin prafă şi noroiă.»
— Eî cumătră dragă, cjise ună vulpoiă, Gogoşi nu se trece Ia unulă ca mine, Care te cunosce forte multă şi bine: Aî păţită ruşinea, şi să-ţi ^icu, me iartă, C'aî vrea să ve$I ş'aiţiî cu coda tăiată..
Aşa ţjiariştiî ce se vândă pe bani, Caută prin junime, nerozi, gugumani, Le corup 3 gustulă şa loru simţi minte tpre a nu fi singuri cu cdde ciuntite,
CELE DOUfî BBOSCE
(Fabulă**
Doue brosce *ntr'unfl Iacă, Petrecurâ p'alu loru placă Cată fu apă şi noroiă, Cată fu umectată, ploi. Dâră viindu arşiţi 'udată, Balta loră fuse uscată, Şi pecara amândouă Să-şi găsâseă-o baltă nouă, hări ici, sări colea, Pe câmpia ce vedea, Pâne ce una din ele Maî istâţă, puiu. de lele, Găsindă unu pută adâncă tare, fim multă cuget re. Sare vn pută, se rceoresce şi £anriea"ei poftesce, So imite si să sară, C aici n au frLă de vară,
\j — 53 —
. . Dâră cea-l-alta mai cu minte,
fa şi omulă care simte, Stă puţină şi se găndesce Ş'apoî astă-felă 1 vorbesce:
4 «Deru căndă poţulă ar seca,
j Maî poţi tu daicî scăpa?
Remănî dâră sănătosă In fontăna-ţî recoro>ă, căcî nu voiu de bună-voie Nicî ?clavieţ nici nevoie; Preferă mârtea pe câmpie De cătu viaţa in sclav;c.»
Societatea la noî E plină d'aşa broscoi, Care din Leu in puţă sară. Dâră suntă gi de ceî cu minte, ] * Care cunoscu, care-simte,
Ca fi sclavă e prea amară.
GĂINA BABEI.
Uă babă seracă, dreptă t&ta-a eî stare,
Avea uă găină ce fără ncetare,
Căte-ună ou pe $îuă lî da de mâncată.
Dâră dracu ş'aicea c6da şi-a băgată ;
Eiă aţâţă 'n babă reaua lăcomie,
Patimă ce-aduce pa imî alte-o mie,
Si intr'o $i baba stă şi se gândesce,
Işî frământă mintea şi se chibsuesce :
«— Dâca-şî da găinii porţia 'ndouită,
pice baba n6stră căzută 'n ispită,
Mî ară oua şi dânsa indouite ouă,
Si-aşî trăi maî bine căndă aşi avea âoue.»
D'a doua cli chiară primi gafe a
Porţia '* douită, cum $icea betrăna,
Si se 'ngrăşiă asiu-fe ă in cătu s'a încuiată,
De nicî unu oă ch.ară nu a maî ouată.
Pătimii şi noî cam adesea ce păţi biata betrăna
54
Cându avemu porţia simpla, avemu anima română, Iară cându porţia ne cresce, ne 'ngrăşîămu, ne feşteiimă. Si la ţâră sermânica, nlo ăecum nu mai găodîmă, II promitemu ver$î uscate, şi din gura-i damă ună boii. Si cănd ne vedeam d'asupranu-I damă chiar bietul eioă,
ATÂTU MAI BINE 81 ATATiJ MAI REtL
— Bună giua frate, ce mai taci amice ? Estî sânetosă 6re ? Te afli ferice ?
— Eă suntu f6rle bine, deru tu frăţiore?
— După cum vecii bine, nicî capulu nu me dure. Dâră luna trecută mătuşica Stana
A dată ortu popii, a murită sermana.
— Atătă maî reă, frate? — Ce ţjicî vaî de mine! De locă nai brodiCo; <Ji: atătă maî bine, că'mî a lăsată casa, ş'eu o'aveamu bordei,
Si in punguliţă nici macara trei ieL
— Aşa atătă mai binei— Ba atătă mai reă; Căcî casa-î e veche şi zidită reă,
Intr'uă ;n6ptef uă-dată, se surpă pe mine.
— Atătă maî reă frate,—Ba atătă maî bine, Căcî in 3urpătură găsii u uă comorâ,
Uă suma cam mare, destulă de grosciâra.
— Ol atătă maî bine!—Ba atătă mai reu,
— căcî chiar loniţă, bogată nătăreă, Ce-mî făcuse nazuri, acum ca bogată. Pe fii-sea Anica nevastă mi-a dată.
Oi atătă maî bine.—0î nu, dragulu meu! In tocă de maî bine, <Ji atătă maî reu l Căcî nevasta asta, căţea d'ale rele, M'a scosă din răbdare şi îî-am dată pe piele.
— A! atătă maî bine!—Ba atătă maî reu, Căcî d'atuncî nevasta se nbolnăvi reă,
si peste uă lună, de la 'nsurătâre, Intr'uă diminâţă o vecjuiă că more, Eî! atătă maî bine.—Da, atătă maî bine, D'astă dată âtă c'aî brodit-o bine!
Imitaţiune.
FABULA.
Uă vulpe scăpată dintr'uă vânătore, Cu nafeaoa rupta d'unu glonţu in spinare, Ptâniîă de morte gemea 'n vizuină Asceptăndu-şî mortea, sermană, străină, Unu leu pe acolo trece din *ntâmplare, Si ve^ându pe vulpe in astă-felă de stare, Se opresce 'n cale, şi ca omă de trebă, Cu compătimire pe vulpe intrâbă : -— «Sermană cumătră, ce-aî păţită tu ore? Cine te aduse in astft-felu de stare ?»> Dâră eşî pân'afară, să te lingă la rană, îîă-mî facă, dise leulă, cu tine pomană, Căci limba mea are darulă aceia mare De vindecă rane numai cu linşare. —Sciă, răspunse vulpea, limba ţi-e prea bună, Dâru vecinii limbii îi audă că sună. Si pe tine ârâ te cunoscu de bravă, Numai dinţii trate ţi'i sciă cu năravă. Mulţî slujbaşi de trâbâ suntă la noî in ţâră, N'ar voi să fure, dâră suntă lungi de ghiară. Nu suntu hoţi din fire, nicî măcară pungaşi, Dâră, curn dice vulpea, eî suntu nărăvaşi* — Jiaitaţiuce,
LA LIRĂ.
Tu care o-diniora, in dulcea mea junie, Acorduri multă plăcute şi pline d'armonie Scoteai, iubită liră, şi căntu-mî însoţeai;
Tu care vibraî mândru, şi versurile mele, Maî tote fără sare, maî tute şchiope, rele, Cu dulcea'ţî armonie in veci mMe-nginaî;
Tu care-mi descinseseşi uă sumă de sal6ne,
Tu care masvîriiseşî in braţe la cocdne,
Tu care-mî dedeaî spîrită si me făceai plăcută,
De ce adî pentru mine tu nu maî ai fa vere "f
De ce accerdu-ţî dulce nurlii mal audă eă 6re? De ce, iubită liră, de-o dată ai tăcut?
De ce a tele cdrde se rumpseră de-o dată? , ;t
De ee-mî scăpaşî din mană şi me lăsaşi indată?
De ce, drăguţă liră, aşa te-aî maniată? -ţ:.
Sciă bine că eă-să vina, căci la covorulă verde, >;
Unde adesea lire cu miile se perde, r
Şi uni-şi perd chiar capul, te-am dus, te-am profanat! q
Dară treacă-ţî supărarea, şi maî revină la mine ; Să mai te portă in sînu-mî, să me dădaă cu tine, S'audă, scumpa mea liră, s'audă plăcutu-ţî tonă!
Nu ve$I că astă-$î piere sublimă şi poesie?
Nu ve<Jî că se 'nalţă poeţi de parodie •
In Iaşi Leiba Gahana şi 'n Bucuresci Halfon ?!!...
EPIGRAMA.
B'a dată de la visterie Ordine cu totulă nouî, Ga in orî ce prăvălie Cu spirite d'orî ce soî, Perceptorii să constate Cualităţî şi cantitate Căcî taxe nouî voră pune. Bau pe cele vechi să suie.
D'aste taxe cu mirare
Pe Gh im p e-1 ă vedemă scutită
Se vede că dfinsultt n'are
Nicî ună felă d'acesta cişită:
Se prâ p6te frăţî6reş
Căci Hă ia cu mprumutare.....
Se cumpără din târgu t6te, Ense spirită nu se p6te<
ADRESA,
S'a făcută adresa, Cum a dorită Pressa, Press a curtesană, Ce cată pomană; Ba ancă s'a şi dată, Domnuluî Paiaţă, In tobe şi surle, Ce făceaă se urle Câini 'n mahalale; Nu căinî buni, ci şarîe.
Domnii deputaţi, De sorţi desemnaţi, Cu escortă mare, De jandarmi călare, Porniră 'n aiaiă, In tropotă de cai, In fracu şi mănuşi, ca nfrcs păpuşi, Să ducă ploconă, Adresa la trona,
Adresa vestită, Bine ticluită, Trasă in mindele. Şi cu floricele, Lucrată 'n bibilurî, Cu 'nflorite stiluri, La care lucrară, La care asudară, Oameni cărturari, Meşteri de cei mari
Meşteru Dobrieă,
Cu mistria mică, I-a datu tencuială, Şi apoî spoială; A tras-o in ciubuce, De vestea se duce; A dat-o 'n rindea, Şi in minghinea, Şi in trei condee, 0 dete de cheie.
I6nid băcanulu, Puse cu toptanulă, Icre şi măsline; 0 garnisi bine, Cu destulă aspicu, Ca p'ună mezelicu; Ş'adăogă ancă, Unu darabă de şuncă, Ş'altulu de slănină, De care s'animă Nemţoii cu dinţii, /
Bate-mi-arfi sfinţii, }
j
Bei-zadeaoa cere, Sbiară din putere, Clopoţeîulu trage, Sgomotu mare face, Şi raereu propune, Căcî vrea a se pune, Şi o bucăţică, Cătu de mititică, Din alu seă dovlâeă, Cantată de Bolliacu,
Apoî Iacă-Vacă, Colonelă Folf6că,
Oamenî pricepuţi Şi la capă bătuţi, Facă amendamente,
Dâru le ţină secrete,
iH
■■iii
Si rida infundată, Căcî aă intrigată Pe domnulu Alcaz, Făcându-Î necază.
Ghinăraru Sîrmă, Bulibaşa n cărmă, Pe Florescu pişcă Şl din capă totă mişcă i uVecp* măi, ghinărare, Ce asemănare! Adresa d'acuma, Parc'ară ii chiară spuma Celei din trecută, Cea de supt Stătută b>
Eră Âslan Ceaur, Şi musiu Boldur, cu domnulă Pogor, Şi cu ceata loru. Cu domnii Ventura, Strigă cătu le ia gura, Şi ceru a se pune, Multă plecăciune, Şi chiară slugărie, Pentru dinastie,
Colonelă Petreseu, Cu Zănăticescu, Ga stanca nebuna, Bată in palme intr'una. Petre Cecropid Şi cu Yogorid, Strică mereă hărţii, De-şî tacă jucării, Şi sară in spinare Lui Moruz celă mare.
Eră Gogoşă Niţă, Cu dulcea-i guriţă, Făcută pe vrană,
_ 60 -
croită pe cană, Cere moşi pe groşi, Doue treî gogoşi, *ă s'astârnă 'n grabă, Că-î adresa slabă, Şi să o trâmiţă, In frunză de viţă,
Mare^Bulu cată, * C'ună* uqeră certă. Şi se reţoesce, Injurăndă nemţesce; Dâră unii cestoru vine, Si de reă 'ia ţine, Spuindu'î curată, Că nu-î la paiaţă, Nu e 'ntre slugoi, Sâă intre ftemţoi,
Adresa in fine, Se sfârşi cu bine. Banda din tribună, Sbiară ca nebună Strigăndă să trăâscă, Gaşca boerâscă î Prin urmare dâră, Ferice de ţârai s'a "ntăritu in fine, Dinastia bine.
1__
STRECHEA A MURITU.
Sunaţi cobze şi cimpâie, Sunaţi fluiere, ţivlâie, Sunaţi drîngurî şi cimbale Sunaţi cănteculu de jale, Marşă funebru, plină de focă CTa murită ună dobilocă.
fa
— 61 —
Vestiţi lumeî ca să scie, Că a sea dobitocie, Strechea, muscă domnitore Peste grajduri şi coşare, Astăzi piere ca ună fuma, Prefăcându-se in scrumă.
Luaţi doliu prin salone Boerî buni şi dragi cocâne, C'a murită sermana Streche, Totă cu capu 'ntr'o ureche, Cum a fostă necontenită, Cată pe hune a trăită
A murită sermana Streche, Ciocoiaşă de moda veche, Grosă in palme de curele, Ş'acumă spună gurele rele C'a zăcută de zevzec ti k Oftăndă după Zapcirlîk.
Doctorii se consultară Latinesee-î descăntare Şi găsiră in unire Că nu-î chipâ de lecuire, Fiindă boia complicată fci la creerî sus urcată.
Se chiâmarâ vrăjitâre
Ca să-î facă descântară
De cuţită, de obroeâlă
De deochi, de zâpăceîâ,
Si-i deteră in rachiă
Capă de guşteră cu-argintă viu.
Apoi-î puseră Ia stele
lî descântară de iele,
Iî maî puseră şi ola,
Darii nu-î cunosc ură boia,
Astă bdlă vrăjmăşescă
Ce-I clicii tuse m a garase â.
Acumu deru de nmormentare Se gătesce miefl şi mare, Căcî ortaoa boerescă, Neputendu s'o procopsescă,
Vrea s'o duca cu eonvoiu
Cum se duee-unu bunii ciocoiiL
Presa cosciugulfi îî face, Ţera făclii şi colace, Musiu Carp servă de popa, Aristidis de respopă, Blan-bea căntă cu iubire Vecinica eî pomenire.
si aii aleşii de "ngropare
Un locii plinii de desfătare, Unde ou este durere Ci uă vecinica plăcere, Ve descoperiţi c'o ducii S'o 'ngrdpe 3a Balamuc,
Un membru de Atheneii, Cu sîmţimântu spontaneu, Care ţine mereu cur sil, I va ţine ud discursiv Si un scamatorii, se ţjice, . Va scote pe nas panglice.
m
— m —
Curtea a altă de casare Va lua doliul mare, Si sena tu lu în grămadă Se va afla îa paradă; Eru Trompet ta, ca sermana, E cbiămată îa pomană.