7 YC BĂNĂŢENE ADUNATE DE EMILIAN NOVACOVICIll ANUL 1924 PREŢUL 8 LEI TIPOGRAFIA PEL1X WEÎSS, ORAV1ŢA. 558- 11)25. Am adunat şi arangiat după putinţă în rând alfabetic, cuvinte cu esplicarea lor, culese direct din conversaţiile cu poporul Bănăţian, cari nu se-află rîn limba scrisă. Aflarea originei acestor cuvinte, în scopul de a-ne cunoaşte şi curăţi limba de străinisme, o las în grija savanţilor. Ar fi de dorit, ca lucrarea prezentă, să dee un bun îndemn şi D-lor colegi din ţinuturile României-Mari. AutoruL Răcăşdia, jud. Caraş-2>evcrin anul 1924. A / „Agără“. — Pândeşte. „Aţiţare“. — Rescolire. „Aţiţăie“. — Aprinde focul. Se „Afîfăie“. — înmulţirea, plămădirea vitelor. „A/âu“. — Luat în „aiău“. Goană, pus pe fugă. „Agistiruieşce“. — împodobeşte, provede cu toate hainele. „Abuc“. — Moale, înfoiat. „Ai&via“. — Se arară, umblă moronii în vederea oamenilor. „Aiurează“, „năiurea“. — Fantaziază, omul bolnav. „Amărâi“. — Supărat, năcăjit. „ArfegurF, „arfăgos“. — Cu nărave. „Arsiie“. — Pile de oaie slabă, unei fiinţe slabe. „Arşiuelie“. — Muniţiune pentru arme. „Aţipii“. — începui se adorm. „Agie“. — Suflă uşor vîntul. „Asfrucă“. — Acopere, nu desteinue secretul. „Ac/ins“, în „adîns“. — Am făcut cu gând bine premeditat. „Aburat“. — Sătul de toate. „Aburiază“. — Suflă vîntul uşor, se ridică aburii. „Ascuc/e“. — Fata se ridică, îşi dă aerul de fată mare. „Alvăluc“. — Beutura dată în cinste în urma unui târg. „Aspum“, „surnufi“. — îndemnăm cânii să muşche. „Anină“, „acafă“. —: Punie-o în cui. „Alăuzîi“. — Pierdut din pricerepe, surd, — nu me „aiâuziu, surzi. „Arşou“. — Hîrleţi. „Afinat“. — Niţel atins. „Aret“. — împrejurime. „Agiuit“. — Cuprins de boală, beţie. Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovici. 11 __ Asa, întocmai. w Băzgoaie“, — Se strâmbă, joaca, desmiardă, afectat, Borăşcăie- Se împing, sparge pamantul. Bîrăie“ — rsi bate joc, il rade. Arc „bigiă“ ia foaie, pântece, de untură. — Aglo- mărajie. ^ ^ ^ Am brătăluit“ mult ia olalta. — Petrecut împreună. „Blânde“. — Biibiţe ridicate în urma în (aparii cu S-o'Ib/ezgolci/“. — S-o crepat, deşchis, spart. Băznă“. — Intunerec, nu se vede nimic. Am „boldinit“. — Atn deşchis ochii mari. „Boîonroc“. — Buimăcit, amejit. „Bâua“. — Negarea, împotrivirea, pune „bâua“ nu recunoaşte. Nu „bomboci— Nu vorbi nimicuri'. Bolbocini“. — Amestecături, buezi, ierburi de leac. Buzumienit“. — Ameţit, confuz. „Desbuzumenii“. — Deştept om învăţat, deşteptat din somn, din ameţială. Buimăcii“. — Confuz, ameţit. Ii scoate pe uşă „buiuic“. — Fără voie, îi ţipă afară grămadă. Bă'/.naş“. — Glumeţi, face voie bună, rîs. Bîuaş“, „bîvaş“.· — îndărătnic, trage fot, napoi. Bărăbar“. — Asemenea. Nu mi bărăbar, egal. „Bunari— Fântână. „Biz,ui\ nu me „bizui“ pe vorbele Iui. Razim, încred. Se „bălăcăresc“. — Batjocuresc din vorbe. „Boioloit“. — Acoperit la cap, la ochi. „Buraică— Ciaţă, pâclă deasă. „Burăie“. — Suna. Baremice“. — Cel puţin. Boglcăie“. — Pi păi e. Băuil\ — Mască, om prost, moroni. BIagău. ~— Avuţie. „E blago de elu,— e bine, ferice. Borugă“. — Părău. Biedâ“. — Drac Bozgângieşcie“. — Mestecă din ffură, cască ochii· „Băschii“. — Cuie lungi. r> y> 1» ■w w >9 W Cuvinte RS*.a< LBîrfeşcie“. —·· Vorbeşte de rău, critică, sparge. „Borîndăie“. —· Mestecă. „Bîzîcoanie“. — Intrigi. · „BăJiă iescie“. — Orbechează. „Bâlbâie“. — Clocoteşte, fierbe în grăsime, oala. „Bulbuc“. — Ceva rotund. „Bulbucată“. — Rotund „Bârcăie“. — Mulge uitimile picături de lapte. ,iBidiganie“. — Domn mare, o fiară. „Boghfsîflt. — Nimicit, descompus. ' „Brîncă“. — O umflătură, mâna. „Buş“, „bulgăr“, „bolovani*. — Pământul slrîns olcillă. „Bulv.eşcie“. — Expulzează. ^Bucălai“. —r- Berbecele cu botul negru. „Brugină“. --- Negricoâsă, „Oacheşă“ cu ochii sprincenele negre. „Bobolaie“. — Flacăra focului. „Băl“. — Alb. „Bulgcîie“. — Aiurează. „BIoj“. — Mască, om prosl. „Băgsainet“. — Poate că, mi-s atent. E „biedă“. — Netrebnic. „Bogicăie“. — Pipăie, caută ceva. „Buiestru“. — Imgâmfat. ·'■■ · „Boit“. — Văpsît, colorat. ,Băs“. — C . r. „Bocsai“. — Aglomărafia de nulre[i pentru vite. ,Bulgăr“. —- eşti „bulgăr“. — Bogat, spăhie. >BogdaprosfH. — D-zeu să primească pomana. yBrucă“. — Par ascufit. Me brucieşte, împunge, Jap ,Bâfăielnic“. — Neonest, depravat, înamorat. 2 un „blezgoiat“. Diezmerdat. 5e bălăbăneşcie. — Luptă. ,BumbiC “. — Ii dă lovituri, împinsături, îl alungă. ' C ,Cursură“.— Diaree. , Coc/iefi“. — La fi Ia ife. Cofârţe“. — de păr în. cap (conci), frizură. Cbimola“. — Face numai preforma, tempo. Cârcire“. Ricanare, mustrare, i „crictesc“ să vihă. — Trimit vorbă. Cuvinte Băiiăferie' culese de E, Novacovicl. Avy „Coco/o^“. — „Cucui“ , de coleşă, mămăligă, de! brânză, „Bulbuc“ O bucală, rotundă. j „Cârcuşît“. — Plin de gâlci, de lusă, de morburi venerice. „Cărânie“. — Lături din comină de prune. Se „chicociesc“. — Rid, strigă. Se „cieşcuesc“. — Văicăreală. „Cutroape“. — Ia în silă, cu forţa averea, îi opreşte respiraţia. „Ciiombăneşcie“. — Vibrează coarda violinei lovită cu degetul ; — calul dinţii când n’are mâncare. „Căznit“. — Torturat, trudit. „Cremă/uit“. — învârtoşat, omul de vestea rea s’a petrificat. „CiumieHuit“. — Ingreţoşat de alimente, de vorbe multe. „Ciumierniţă“. — Arsuri, ce se înalţă din stomac spre grumaz. „Căinţă“, me „căiesc“. Regret, regretez. „Căciulesc“. — Se apleacă cu prefăcăturie ca să câştige ceva. '„Cârcofă“. — Indesuială, mulţime condensată. „Chicii“. — Aranjai, împodobit, pregătit, aşezat bine. „ Ci veşi'i. — Ispiti. „Cuptuşîră“. — Apucară din toate părţile. „Conţi“. — Bucata. „Căpuşă“. — Păduchii găinilor şi a oilor. „Cuină“— Bucătărie. „Cuptor“-. — Sobă. ,·, Cameră“ — Unde se pastrează bucatele. „Crâmpot“. — Bucată de cârnaţ. Se „cocoşiază“. — Se ridică sus ca cocoşul, îngâmfă „Căpătui“. — Ferici. „Câlciavă“. — Ciartă. „Câicevit“. — Certat. ^Chiamăt“. — Ploaie furtunoasă. „Ciunăvit“. — Măscări, batjocorit, tuns neregulat. „Curând“. — îndată, deloc să vini. , ^Cbişug“. — Aranjament. „Curaj„. — Cutezanţă, putere. Se „corajăşcie bine“. — Se provede cu de toate. „Ciaucă“. — Ceva înalt. „Ciancă— Se zicem „cam aşa“. :■ . ‘ i Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovlci. . „Chingie“. — Timpul nainte de asfinţire. ”Chemain — Caii „chim ie“, bat din cap, să nu Ie între pe nări muştele. „Câta“. — Niţică, puţină pane. „Cilimuri“. — Ponevi pe pat. „Cirec“. — Lin pătrari din miel. „Cieşmie“. — Alice. „Caut“. — Privesc. „Cobie“, „cobieşcie“. — Invoacă ceva rău. „Chilă“. — Leg·«tură cu ceva în petec. „Comandă“. — Ordin, casa comunală. „Crac“'. Picior. „Cârtifoni“. — O umflătură, muşunoi. Se „colcluşesc“. — Invidiază. Se „ciocnesc“. — Se rezmănâncă, se lovesc reciproc cu sudalme. „Chiciiic- - Bani decorativi, inele, ciercei. L-o „cbiznovit“. — Masacrat, tăiat, e fabulant. „Chişug". — Avere, rând bun în casă, economie. „Chiotesc“. — Cântă neregulat. „Cucui“. — Ecrescenjă, umflătură rotundă. „Culă“. — Turn de observaţie. „Cucuioavă“. — Un vârf’nalt de munte. „Cucă ie“. — Dormitează. „Căiiezit“. — îngălbenit. Mai „călit“. — înşelat, înceluit, păcălit. Faorul bagă fierul roşu în apă, cei să-l călească, întărească. „Cioacă“. — Vîrf de munte. „Clenci“. — Remăşiţa la tulpina unei crengi frânte. „Cliocliumb“. — Rămăşiţa tulpinei remase deasupra de pământ. „Ciuciuieşce“. Scaldă în ţărână, găinile. „Ciupăieşcie“. — Bate cu palmele în apă. „Ciuguieşcie“. — Mancă remăşiţele. „Chirvai“. — Procesiune, rugă. Se „curăjăşce“. — Provede, are din deerul. „Chicimit“. — Pregătii, pornit pe treaba aia. Se „cieşcuieşcie“. — Năcăjeşte. „Ciobâlcăie“. — Bolboroseşte, resuflă în apă. „M-ai „ciufuluit— M-ai întors cum ai voit, m-ai înşălat, ccluit. „Cielău— Inşălător. Rana se „căfăliază“. — Puiază, să lăţăşte. | Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovic. Mâncc-1 „coca“. — Diarea. Cacior“ — Cu multe culori. Cârc\ sc nu cârcneşti. - Să faci. Coacin— Bercec cu boful gralban. Cocineşte-l“. — Abate-1 în cot. ^ . Cârcotă„cârcotesc„vennetesc . — Vermn s mişcă în cadavru. Chici“. — Şold. Cricesc“. — Tremei vorbă. Câr/esc“. — Torturezi cu vorbe. Câlciavă“. — Ci artă, „Ghieur“. — Curăfi boabe. Codeşcie“. — Se trage la coadă. Cătrănit“. — Supărat, năcăjit, negru. Ciungărit“. — Tăiat arbori fără regulă. Om făr mâni, picioare — „ciung**. „Cârnit“. — Retezai. „Ciocoteşcie“. — Apa dă undă. Au „cuncenit“, „încuncenit“. — încetat. „Cotoarbe“, „răiirăfi“. — Lucruri rele. „Cobâriău“. — Gărduş în care se fin meii. „Cucinemai „ cu cin el“. — încet, mai încet. Caznă„căznit“. — Tortură, torturat. Corgiş“. — Privire încruntată. Chiorîş“. — Privire cu coada ochiului, chior. Chită“. — Buchet. Ciorciol“. Multe fructe aplecate în jos, „figrie11. Colduş“, se „coiduşesc“. — Invidiază. Cichiriş“. — Desime de tufe. Cădăr“, nu mis „cădăr— In putinfă de rezolva ceva, apt. B Dărneşte**. — Opreşte, dă napoi, pe cineve ,,dârnit", atins. Dosnic“. — Vorbeşte de rău în dos, nu în fată. Dârdâie“. — Vibrează (drindănie). Desbăierat“. — Deslegat de sarcină, a scăpat. Dafieciea“. — Pre nimic, în dar, eftin (lesne). Dichisuri“. — Podobe, lucruri luxioase. „Desmăţiat“. — Desfrânai, desbrăcat din haine. „Dos tai— Destul. „Duc/uie“. — Tună, urlă când ploaie. „Dodat“. — Aclimatizat. „Dosadă“. — Ocară, îl ciartă. „Deşert“, „deşertez“. — Golesc vasul, gol. „Dăspoiat“. — Desbrăcat de haine, avere. „Do“, — Ai „do“ adus ? — „Do“. Adecă : „toi“. Şede „desvăgăniat“. — Picioarele le fine lărgite. „Desvăgăneşcie“. — Deşchide. „Desg/eur“. — Desfac, dau în lături. „Duneşcie“. — Expulzează putoarea. „Daia— De aceea. „Dârzui“. — A trage ca pe o dârză, „franţa“, „Dobocat". — Vulnărat. „Drâpiţă“. — Calea pe carea târăsc fierăle prada loc găzîl, călcat. „Dumicat“, ^gimicat“. — Umplătura, „zămincit“. „Dugoare“. — Năduşală de căldură. „Dăinuesce“. — Tine> durează. „Dudă“. — Ţa vă. „Dărâmă“. — Imburdă, trânteşte, îl nimiceşte. Di Ii van“, nu fi cam „dilivan“. —- Prost. „Ducuhieşcie“. — 1-se merită, cuvine, compete. „Dandură“. — Scop, în afacerea aceea. „Duşnic“. — Gaura în horn prin care ese fumul. JF „Funtăzît, cu funtazuri, cu pohoduri, bărţeguri“. — Nărave. „Forfoceşcie“. — Vorbeşte necuvincios, scroafa în lături. „Fleacuri“. — Nimicuri. „Fofoioage". — Bucăţi dc pâine lăsate nemâncate. „Feşcieiit“. — Tot ud, murdar pe haine. „Feşcielitură“. — Depravată. „Fivo“, fivai“. — E.de ajuns, destul. „Fel, de. feli“. — De ce sortă, calitate, nici de cum. „Famăn“, — Feră organele sexuale. „Foloinocar/“. — Incendiator. „Flomotoc“. — Obiectul cu care incendiază. „Folomoc, folomotoc“. — Cad grămadă multe peste olaltă. „Fălincă“. — Defect. Iţî „f/esniesc“ o palmă“. — Lovesc o palmă. Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovici- nenţăles. — 10 Pitxznif“ — Spart, desconpus. ^ refaci“' trontănr. Vorbeşte far a rosl, 1 F%Pte V“, de fi acră inima Te supăr, năcăjesc. Pleci“ —- 11 distruge, nimicieşte. Fiecacitor— Vorbitor fara rosl. Fleanca“. — Gură. Făiăiăneşcie“: — Laiaieşle. ^ Finrfuri . — Colturi. Căruia merge in „fmr(un'\ Fereşcie“.— Păzăşte, apără. „Firiescie“. IXi, asn-i. De felu. — Nici de cum. w /=»*>«. ___ Naturel. Are iire buna, naturel l>un. Fesfila“. — Fitil la lampa, chibrit. Fieandură“ Spârdde/nic“.-Vorbitor lăra rost, trădător. Or ,Gloacie“. — Membrii familiei. \Gielaii, gielăit— Vorbă multă, asurzilore. ,Groşi“. — Trunchiuri de lemne : Nu „izăf/ă“ moşi pe groşi, înventa. \Grâ.pişi*. — Ca cu grapa, îl Irage de picior pe jos, | îl târâie. ^Ghicică“. -— Gâzălă. „Gâlcă“. — Umflătură. L Ghzăşfe“. — Calcă. )pGieco*. — Nu mai zice „giecode restituit împrumutul, nimic. „Gogoni“. — Diezmierda. WGianie**. — Lume, popor. p „gheoşata“. — Ochii afundaşi ca o gheoace. \„Gârăieu. — Porcii la poartă să fie lăsafi înlăunlru. „Goroveie“. Uscături, lemne micuţe, aruncate de apa la tarm. »Giyan“. Conversaţie. „Gângăi/ă“. — Gângav. „O/'că“. — Fală, fi fală. „CJavad“. —- Lume multă, ca vermii. .Sfttf:· Muierea pre lângă bărbat, umblă iot cu buna, cu dragoste. : <( Rodul cucuruzului. Gogliaz.“ rfJ™ÎS' P,în de »grancie“, sifilis. Gimic — Sfărâmă6’ mestecâtură în grâu. Găunos1*. -— Golomoz«. — Adunăifi^manoS· Cuvinte dunalurd mare, încâlcială. cuvinte Bănăţene cui«»** . Y> n r> r> 9f y> w „Ooşfiu. — Oaspeţi. „Go/ocracu. — Pară izmene. „Gogie*, or ce „gogie“. — Ceva. „Gubăv“. — Plin de boale, defectuos. „ Giaba“. — In zadar. Mi-s „groasa". — însărcinată, greoane. „Gievesesc“. — Prăpădesc, nimicesc. WS. „Hîrgoa/ă“. — Spărtură, vas vechi. „Huiduire“, „huidui/“. — Alungat, luat cu sudalme Is-o pus „hala,, la inimă. — Lăcomia, nesaful. „Hala/uri“. — Mobiliar, edificii, Jîujini. Umblă ,,hai/ăş“. — Singur, răznit, separat. „Hîrcoanie“. — Oarcăie în somn. „Hopăie“. — Ridică în sus. ,,Hupaie“. — Clatină, nu fine tactul Ia dusul poverei „Huimăni/“. — Huli/, nu mai şede acasă. ,,Haia“. — Aceea. „Habar“. — Grijă. Nare habar. „Hamşieşi“. — Veni/ura, mânca/ură. — Imigrat. „Haia“. — Să meargă drept boul. ,,//oc“. — Ca să întoarcă carul cu boi. „Han(u“. — Un joc. P . . . ji „hanţu“. Pătătoarea, cârligul, giamăna. „Har/, har/ueşcie“. — Pune Ia rând. „Hoboroci/“. — Confuz, fărmăcat, prostât. A „Izadă“, — risipă. Se ,,r.zideşceli, — risipeşte. „I/icieşcie“. — Dă peste bot, viţelului dela supt. „Impopoţona/“. — îmbrăcat în gfală, mgfâmfat. „Inirnuşcă“. — Pirul pe (bât) fucel, de care se leagă coclefurile. „înjgheba/“. — Alcătuit, puse Ia cale. lucrurile. „Se îndoapă“. — Se satură, se umple. „îmbufna/“, „îmbufnare“. — Mânios, supărat. ,,Iriş“, „is/or— Adevărat, chiar fuică din prune. Am „înglenza/"·. — Am remas frapai, suprit. „Izafiă— Inventează, destăinuiri. \,Izda7“. — Strânsori, dureri de pântece. \,Invârcolesc“. — Dau „/ârcoaie— întorsături ! împrejur. ,Izgoni/“. — Alung’at, dimîs din serviţi. Jcie“. — Zice. — 12 afară, esc dc după deal, Se iveşcie·'· — CP fve,ci“ pela mine. Să le arăţi, soarele, sa te mai ,,‘r, lesne că am de (oale. Indămana . * P^’^prind'loale la olallă. -lPch'°£SlcL Cercetător.. ”/£ito/î“·' — Rotează,r°3e mişcă împrejur, se în- câlcesc. „Indămânatec“. — Pricepui la ioafe. „Istănăe „/stână“. — Adevărat aşa cum spuni. E un „îngâmfat“, un „umflat“. — închipuit. „Intrămat“. — Revenit la avere în urma unei daune. „încâlceşce-i“. — Incurcă-i. „Ispăşiesc“. — Petrec, sufer pentru allul. „Ingiamnâ“. — Avântă la ceva. II „îrnbubifZ\“. „Imburifat“. — O fi bine se stai îmburifal, cu capul în jos? âhă — da. Sau nu. — ââ. „împroşcat“. — Resfirat. „Incuncin“. — Potolesc, opresc. „Icră*. — Fraget. Cucuruzul e în „icră“. — Crud. „îmbuibat“. — Sătul, îndesat, avut. „Im frânat**. — Oprit, retras, condus, „lutele“. — Ardei, crăstăveti. „Izbutire“. — Succes. „Întâmplare“. — Accident. „împlânta re“. — Infigcre. A/s/>/·*7iS;‘t ?efvaicareaza. Umbur. _ vSrbareî°an,e· să,ac· /.<££-■, o p|ac· Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovlci. *9 99 „Lipici“, are „lipici“. — Dragoste, atracfiune. „Linguşire“. — Şiretenie. „Lingău“. — Omul ce prin laude false îşi face loc „Lom“. — Culcat tot jos. „Lom u ros“. — Cu gunoaie. „Lulăie-lu. — Leagănă-1. „Liiţiiţuşi“. — Scrânciob. Se atârnă o afă de craci unui arbor spre acel scop. „Lovesc". — Se potrivesc, caii. „Lăcrat". — Deschis, lărgită cusutura. „Lipină“. — Pâine subţire. „Luci“. — Copil mic, crud. „Letnicu. — Molatec. „Lecie“. — Vreme, timp. ,,Lăcârgie“. — Murdărie, vorbe ne’nfelese. ,,La gări“. — Adauge, a pune ceva. M „Mierntiieşcie“. — Imprăşchie, resfiră, risipeşte averea, „Alojaică“. — Om ce te cârteşte. „Muşinare". — Căutare fără spor (lucru). „AAâtigugie“. — Prăpădit, sărac, fudul. „Maldăr“. — O legălură de 10 jorzi cu care se pedepseau şcolarii, tincluiala. „Mâlcom“, „mâlconnt“. — împăcat, păciuit, potolit, tăcut. „Ajă/ăios“, „mă.la.it“. — Descompunere, sfărâmăcios. Eşti „mir", de ,,mir". — De batjocură generală. „Mirare“. —- Surprindere neaşteptată. „Adizg“. — Ninsoare cu ploie măruntă. „Mursecat— Mecit, frecat, bătut pe cineva. „Mătăhală“. — Hală de noapte, moroni. „Mieciauă“. — Ispravă, fără înteprindere. „Mau“. — Putere, îndămânială. „Mândăi“. — Sfărâm. „Mişină.“. — Aylomărajie de alimente, avuţie. Ce tot „mişună*'. — Caută nimicuri, lucruri fără folos. „Aluerolcă“. — Diform, om aplecat spre femenism. „Adoar/năie“, „Cioromoesc“. —- Vorbire nenfăleasă, pe nas. „Mătănieşci.e“. — Lucră prin casă, curte. „A4omială“, „momieşce“. — Atrage ca să-I prindă cu mâncări, beuluri, vorbe, promisiuni. E „mo/că“. — Molatec. ,,A4tgăios“. — Anevoios, sâlnic. Cuvinte Bănăţene culese de E. Novacovicf. r> „M&tdareştc“. — Tinclueşte. Om ce se crede maj ./ir- — Murdâril» st11ala unsă cu oleu. „ flIO„„a MAmMe“. — Mesteca şi fieata._ MotopaW'. — Abio-şi mişca picioarele de lene, ”Mutoflece— Mulo surd. Macăr“. — Cu toate acestea. ” Mifigoci“, „urcior“. — Limitai ură la ochi. ■"„Mnsctiros— Murdar. Micnesc“ — Numesc, deslmezi, pomana. ImÎMU*'. - îndoaie, aplecai. „Mlrogenli“. — Legumi, verde|un pentru aroma. ”Muciesc“. — Silesc, trudesc. „M&racu. — Lipsit. Sărac mărac. „/Worăcărtos“, „cioflSgos“. — Bine plămădit. „Mişiel“. — Ceva slab, sărac. MişteliazS.“. — Văicărează. Mişcodeşcie*. — Mişcă, clatină. „ Mascără. “. — Batjocură. „M&rcioara“. — Vitele. „Mâr&iala“. —1 Abia îşi trage sufleln, moara când n’are apă mâr&ie, omul bolnav. „Mondur“. — Haine. „Moto“, „motovit“. — Cam biat. „Mofgieşcie". — încolţeşte, îmbăliază. „Modoşieşcie“. — Leneveşte, comodilează. „Mânec“, me „mânec". — Scol de dimineaţă. „Mielug14. — Desime de plante. „Mosfofelnic*'. —~ Chită, buchet de bosioc. N „Număcie— Numai ce. ' — Lipsă, trebuinţă mare de bucate. „Atăspritu. — întărit, îngheţat. Se „născocoreŞc/e“. — Se răstăşte, gesticulează se face rău. TĂfCaŞUeaZă mu,'imea· ^phgi^cie" « Închipuire falsă, spaimă. . mftniî ’ ”ăduieŞte“· -- - Cutează, îi plac bucatele manca mult. '^NestrtttS: ~Z NbenoPro?tulVeden’ Tnipare nU'"a Cuvinte Bănăţene r.IlfpttA rla C? KT«. — ..·-.-.!«! W n w - M V · * - . \ i..·: ■ „Născocieşcie“. Inventează. „Nărăgi/U. — Avizai, pus la cale, rând li it. „Ak'iuc“. — Zuitoc, uitâior, prosiocan. E cu „ni ci a fă“. — Lucru am voios, fără ispravă, mciriiiil. „Nuncă“. — încă nu. „Niemies/esc“. — Frământă, mestecă, întoarce, lucră. „Nn/âiese“, „năpăgiese“. — Vin cu grămada, acoper muştele cadavrul. „Ndmilei“. — Ceva mare. „Născomaneşcie“. — Se face ceva, umflătură, buboni. „Ne/o/“. — Ne om, ne complet. „Năclăi/“.— Se prinde, musca, se „năclăeşce“\n miere. „hăprăci/ură“. — In somn satana s’a „//ăZ>o/*â/“ la el. „A'ă/^ă^r/“. — Asaltat. „Nâiurici“. — Aiurează. „Năruji/“. — Muşcat, încolţit, atacat de câni. „Ntjprăor“. — Timpul la 9 oare dimineaţa. „Nieză.“. — Scârbă, mi „nieză“, scârbă. Noi „nisă/n“. — Suntem. Voi „visă/i“. — Sunteţi. El „îs“. — Sunt. „Năimi/“, Angajat. — „Noimi/or“, Argat, ziler. „Năiem“, — Se duce In dar, pre nimic. „Nemiesî/". — Prăpădit. „Năcaz“. — Ciudă greaţă. „Năciăie“. — Priciepe, da cu socoteala că-i aşa. „Nima“, e „nima“. — Om de nimic, fără importanţă. „Ncilău/ă“. — Murdară, nespălată. „Nărav“. — Na turei. „Nărăvesc“. — Se înţăleg, sunt egali Ia nalurel. „Năbarî/“. — Asaltat asupra cuiva. „Năloagă“. — Mult măciniş Ia mnară. „Năsărâmbe“. — Znoave, abnormităţi, O „Og-răisî/“. — Vătănicit. bolnav, defectuos. „Ogrăisî“. — Face neslrăvănii, comedii, schimonosiri. . „Ocieşăş/e~/e“, „ogoice“. — Peţine-le, ai pace. „Opin/esc“. — Me forţeţ la ridicarea poverei. ^Obârcaci“. — Celui ee se suie pe lucruri înalte, anevoioase. „Ocroci— Aşeză pe aşternut, într’un oficiu. „Ocârcieşcie“. — Suce, întoarce, j,Oprăvi/“. — Sfîrşit, gălat, trimis, expediat. ; Cuvinte I3ăni1tene culese de Fi. NnuamuiVi O/////“. — Revenii Ia starea normală. Oblojit**, — Legat, acoperit, să nu ajung-a aer reo Orfăneşcie.“. — Lucră prin casă. Obliitras Ia „uiezclrială“. — Slab în urma h0ni„. Omiat— îmbuibat, sătul. C1, Obrîncit— Im fia mat. Ofîi 'ă, „câta“. — Puf in. Orirhilit“ — O scăzut temperatura, s-o moiat frigul. Prâsniel— Purec, făcut din lemn, care se învârte, pus în mişcare. Pricolici—r Hală de noapte, duh rau. ” Pir octală“. — Ne d urmi re. A prefect“. — Ai face pe voia, a-I apropia. Prigorii“. — Pete roşii eşite pe piele în urma arsurii focului. PArpuşît— Fript la repezeala, negata. Popângit“. — împins spre ceva. „Potolit“. — Calmat, aşezat vorbeiele, cearta, focul. "„Poticnit“. Lovit cu piciorul în ceva, împedecat. „Piălucă“. — O gaură prin care se scurge apa. Nu-mi „pasa“. — Nemodest, fără respect. „Pălapaneşcie“. ■— Bate din aripe. „Polie“. — Apa din ploaia îngheţaţă, ce face lunecuş. „Pârcie“. — Cale de piciare. „Pogan“. — Spurcat, nepotrivit la vorbă, inmoral. „Pasalueşce“. — Potriveşte. „Plesnie— Morb de gură la copii. „Prefira“. — Priveşte amănunţit. „Prigoadh“. — întâmplare, sminteală. „Pustînii“. — A părăsit, a fugit de frică. „Pusta“, e pusta goala“. — Nu-i nimic, deşert. „Porobocif“, — Mişcă din loc în loc, greutatea. Supărare, năcaz cauzat din neprevedere. · “■ Fals, simulant. . — oîropi, ” o//»^e,?C/eV‘ ~~ Separează, umblă tot neobservat. „Pitula*. — Ascunde. ”Prortjnf**^re^C/e t' ^ac®bun, supus, umil, aplecat· l&ZbuL“•gtr°ruPt“. ~ încetat. ..iWţeawr*: _ "ecut p' in *'· "PCuvmie Ră„a„FaOIUl' nadeiile. Plinele fierul r*>n», nulaoa t? Pârlii**. — Atins de flacără, om blăslămat. Pojărît“. — Arderea pădurii. i Ponos“. — Daruri, pomana. Ponosioi“. — Critica pomana. Păsurile?*. — Dori r Jele. Păs“. — Asma, am ,,/?ăs“ pe cineva. Ciudă. «iu-mi „pasă11. — N’am respect. .Potrivii"'. — Egral, niei mai mull, nici mai puţin. .Pomost“. — Izvor. Puţulueşcie— Curăţă, spală. ,Posomorit“. — Trist, întunecat. .Popaşnifă“. -— Lucru rău. O znoabă, neînţelegerea, .Potoşcie“. — Zăcătoarea oilor. .Polog“. — Culcate la pământ. ,Poptă“. — Poftă. >e „Poplecieşcie“. — îndoaie picioarele. Poşovoaica“. — Pedeca ca să cadă, joc. ,Privelişte“. — Loc deschis. ,Potlagi(ăii. — Petec de stofă ce se aşterne sub picior, în opincă, .Progit". — L’o scăpat imu, urinu. .Prisnieşcie“. — Stropeşte, căruţa. .Pângialh“. — Păstrare. PiQpădeşteV. — Nimiceşte. Prefecieşce“. — Aproprie, chiamă Ia el. Pirlâu“. — Vas pentru cămăşi. .Pocieşcie“. — Halele nopţii înbolnăvesc. .Probeşcie“. — încearcă. .Pomeneşte“. — Deşteaptă din somn. .Pleanh.“. — Defect. .Păl&urat“. — Smintit, confuz. >e „prelingi'e‘‘. — Se scurgie, picură. .Ponievos“. :— Nu vede bine, miop. .Posegit“. — S’n aşternut, a început ploaua, bolnavul s’a aşezat pe pat. .Posadă“. — Prăjină. Priod“. — Calea pe unde trece vânatul. ,Picinog“. — Liliputan, mic, necrescut. .Posomorit“. — întunecat. Pohoduri.“. — Nărave. Pâncuri“. — II afli în voie bună sau rea-KPâipaie“. — Se mişcă flacăra. \Pieşcie“. — Lanciezeazăul, bolnav, nici nu moare, nici nu trăieşte. , I Cuvinte Băn&tene cu Im» rîf* F*. Mrwj=»r»r\vîr»> ■iii //*/<=»“ — Om lenevos. vf 6§/Vo/“’ - Total ars de incendiu. PVlac‘: - Om bogat, gras pistru“' _ Berbecul cu bot de culoare alba, cu pete p°romuci^‘.Ceîîi?'no oî-T!a asfinţit. st, la veghere. Pojar“. — Scarlatina. Pîrjol“· — Incendiu. Poiărît“. — Ars, buruenile numai. ,Povogăreşcie“, Ponos/oeşcte. — Critică, vorbeşte pomana de rău. ,Părcielt. Poteacă în zăpada. ,Pândă“. — Veghee. w w ,Pârlău— Vas de lemn în care se opăresc cămeşile. \ponosît— învechit. ,Păşcăvit“. — Stricat. R „Păgaz“. — Ingăduială, aşteptare, pauză. „Pischidă“. — Sfadă, ciartă, larmă. Păzbi“. — Străbate cu vorba sau cu puterea, se între. „♦S-o răzbunat“ dela vale. — S-o făcut limpezeală la Apus; se răzbună contra unui om. „Războit*. — Luptat. „Popotu. — Muribundul resuflă rar, a pus ropotul. »f?nnnjreu. — Ar pofti, îi place ceva ce nu-i al său. Ce rosturi“. — Vorbe sunt acestea ? Post/re". — Mobiliar, ordine în casă. Postă şeie“. — începe lucrul, vorba. — Voinţă, aplicare. Păspăi“. In mod contrar, .dela capul subţiri catra cel gros. — »Pescomoni“. —/ Mesteca, readucerea afaceriloi trecute. "£î°r T“- Devastare, prăpăd. Păzlogim^. _ Separăm. . . pJntk purceilor le merge rău, au rai* rSi.tea0“’* co,tii’ -*·-« cop"u Cuvinte Bănăţene culese de E. Novarnvici. « T> » „Raita“. — Pre ei, încunjură-i. „Răbunat“. Stă culcat în pat desfrucat, trântit. ! „Razna*. — ,.răznit“. Separat. „Răvăşiesc“. — Aleg-, despărfesc. „Răgiesc“ * — Zbiară boii. „Rânjaică“. — Băiatul bolnav, plânge. ,,/?oc“. — Termin. „Ram“'. — Cadru. „RTnieşcie“. — Curăţă, ia de pe masă. „ Răzmănâncă“. — Se invidiază, se vorbesc de răi „Răzumăn“. —- Pricepui, deştept. „Răzlogit“ împărţit. „Răgaz“. — Pace, odihnă. & „Sumernic“. — Subfire. „«S/r/V/V“. — Nimicit. ciuciuiesc“. — Vorbesc încet, la ureche. „Şagă glumă, „*Ş>i/gtj/f“, glumit. „Stârceai?*.“. — Gevărul la nuntă. „Stârcieşcie“. — Aşteaptă să-i se de, înteţeşte primi ceva, se îndeasă se excrementeze, diarez« „Norocu“, „sugieşcie“ — Hotărăşte. „■Şuşnieşcie, şuşc-j/e“ — Oftează dela baerile inim „Şugubină “. — O povară, om de nimic, mâncăture „Se scocoreşcie“. Se face rău, ameninfător. „Scotocieşcie“. — Eruiază, caută prin toate Iocuril ascunse, să afle ceva. ,Scormoneşte“. — întoarce „borândăia“, — ames tecă, rescoleşfe, readuce patimile trecutului ca s< producă ciartă nouă, minciuni. ,SchităIos“,. — Măreţi. yS/r.“ — Sîruire, curăţire. ,Stog“. — Dreazdă. ,Sfac/ă“. — Ciartă. ,Sf/os“. — Modest, retras, fricos. ,Stacieşcie“. Agoniseşte, face avere. ,Am stîleit“. Uimit, împetrit, suprins. ,SIoată“. — Timp ploios. ,Stiuşît“. — Uscat, zbârcit în urma unei întâmplări ,Sunduc“. — Pulpit. .Sunducos“. —- Mânios, supărat. ,tSoZ>ă“. Cameră. >e cam „şteşeşefe“. — Subtrage, se ruşinează. Cuvinte Bănăţene culese de E. Nrivamviri ■VY' f’ Sîbie“. Nuia subţire, uscata. *Sircrinau. Distînul dcla naştere, norocul. SuT/orn“, — se „sudome“. — Se prăbuşeşte, îm-burdă de greotatea poveri, se surupa. „Şontorog“. — Şchiop. Sc/incit“. — Eşit dela locul normal, om nenormal, prost. ^ ^ , Sufulcă“. — Bagă în sîn, întoarce man^cele. ”Sirechiat“. — Boul, căruia Ti sună la ureche strechea. Se „sucămăvază“. — Se lăfăeşte, dă semne de dragoste. „Sărăor“. — Fac lucrul public. Umblu în „sărăor“, adecă de giaba, fară plată. Schilit“. — Îmbrăcat frumos. •Şivişeşcie“. — Ispiteşte. Slreşeşcie". — Ruşinează, se retrage. Soarle“. — Destin. Sprinjesc“. — Alung. Soacăţi“. — Neamţi. Stăcit“. — Adunat, agonisit avere. Scoc“. Loc bun, plat». Slu“. — Opreşte boul grăbit. Stog“. — stai „stog“. Drept, clae. Spurci“. — Infectez. Spurcaţii“. — Umflătură, boală. Storesce“. moare. „s^iş/o/v“. — Brăciri laie pe din jos. „Srnirom— Modest. „Sfrănucif“. — Diform. „Să/ăbăgie“. — Forţă. ,%Sfirosit . —— In urma boalei, nedurmirei, galbăn. ”&L™rra~ G["™-^opi.r‘, „iscopit“. — Castrat ,,ourofea . Zama lunga. Nici urmă de el. „Slin . — Murdărie. T »77ri, Uri— Ori ori. Tărcău“ »luncă“. Cum îţi vine la socoteală. r'nvini nu *5>9I,or’ a* Pus prea mult nialai în lapte Cuvinte Bănăţene culese de B. Novacovici. 9» M M 99 99 99 99 99 9> 99 99 99 99 „T'acă/ă/e“. — Scândurelele cu carî se fine căldare la facerea mămăligei. „Tulului/“. Ameţii d.e nfesomnarc. ’ „Tihnire“. — Neconlurbare, trai bun, linişte. „Ţofina“. — Tină moale. „Ţicăie“. — Şicanează, trage cocoşul armei. »Ţica. rea— Neam rău. De „ţâ/n’şi“. — Permanent. „Toanie1''. Baltă, apă afundă. Eşti cu „toanie,, Ioant Om afund în ceva. „Tropot“. Zgomotul produs prin umblare. „Tîrcoale". Incungiură, merge împrejur, ar înlra î curie, în vorbe, dar nu cutează,-îndrăzneşte. „Totnatu“. — Fiecare. „ Toanie“ — Afunzime de apă, indignesfie, în urm< mâncări. „Trudesc<·. — Muncesc. „/ă/ă//“. — Vorbire des repetată. „ 7'o//oc/e‘‘. — Se fac multe vorbe sunătoare în sal „Tain". Parte. „Tainul meu, Partea mea. „Trîcneşcie". Tresaltă, i frică, sare din somn. „Tartori11. — Draci, drăcos. „Trântori". — Lene, plin de lene, viclean. » Trosneşcie“. — Pocneşte. „Trancoce“. — Lucruri sunătoare. „ Tutuc“. — Buturuga, lemn scurt, gros. „ Tragăn“. —- Umflătură care spînzură. » Ţiiirţiubau“. — Zaniă subfire. „Ţif/os". — Nervos „Ţicos“. — „Ţ/că“ — fierîe. „ Ţiacunpacu“. Oălăbălâcul. „Ti/ş/ai“. — Destulă zamă la sălaşul (coliba) lui Pau „Treaba“. — Afacere. „Treaba mea“. Grija mea. „Tararai“, fine ca neamfu ,,/ără/v//'///“. Cântec necurmat. „Trontănire“. — Vorbirea în limbă străină. „Ţipă“. — Se vaicăreazâ, zbiară. S-o „ţip“, s-o „ţipat". S-o băgat, a întrat. „ 7a/ăş/7„. — Licvidele prin clătinare fac talazuri, unde „ Tă/ăgărit“. —— Obosit de călătorie, clătinat. ,, Taman'1. — Acurat, chiar aşa. ,,Truşche— Legături, străiji cu mierinde. „ Ţtşn/ţă“.— Puşcă de apă. „Ţiupa/e“. — Bale cu piciorul în apă. l!VÎnti> RiSnilfpii/i Pil I r\r* P V/mto/'/mm'/'Î I Tărdbă**. — Garde de scânduri, scandura. ['Tupşîră“. — Intrară, suprinseră. ’Tîmporele“. — Chibrite. . Trocomeţe“. — Obiecte mici de bucătărie. **Tîrnosi— Trage în coace şi încolo. ”Toldoescie“^. — Punie 4 boi. Face căsătorie, asocien ’Torina“. — Mâncarea remasc. Wrondotosi— Trânli, resturna ceva. ,7'ună“. — Inlră. Tunet se zice : LIrla, dudue. ”TArtăeşci“. — înjuri de c . r. „Tofleac“. — Podul cucuruzului. \jirpi“. — Răbda. Nn pot fîrpi, răbda. „Ţîşneşcie“. — Sare, ese. „lălaz“. — Valuri de apă. „Tumba1*. — Lemnul se mişcă din Ioc întorcându-s din cap în cap. „Treabă“. — Afacere. Treaba mea, grija mea. „Tulit“. — Fugit. „Toiul“ lucrului, Greul lucrului. ,,Tuta“. — Mână porcii. „Tufăie“. Batjocură când alur gă un om. „TuncB“. — Cum îji vine, cum îţi plesneşte în mint Pune în .„toancă“. In răspundere. . „Tont“. — Prost. „7oantă“. — Proasta. „Tocălăm“. — Se le adunăm, strânge Ia un loc. „Tir ţiu“. — Berbece de un an. „Târpeşte“. — Rezistă. u „Ugeşce“. — Rămâne. „Urnire", urneşte-I. — Mişcare, pornire din loc. „Ucneşce". Nu-i place, suflă greu, e mânios. »Ugm*, — Trecătoare, gaură în gard. ,AJric“, de „uric“. — De finiş, permanent. Se „urveşce“. Prăpădeşte, moare. Vină, îl află vinovat. . Vine adeseori, diarează. ”/r ~",· ~~ PI°9îe torenţială. Fuele ce rămân Ia ţesut din urzea li „Ut liga ti“ t „cobaţi". —- Uliul. .„Uzmtcieşcie'1. —. Lucră. „wirteZie"!*Ori-ciT Sân în rnalul râului. Cuvinte Bănăţene PHn^'S;“i,ana„c, soarel< i/Z/'ă“ — Bagă cu sila înlăunlru. 'vecinele". - Intră cu stla " \Ji cod ol“. — Ploaie cu vani. ”Vior“. — Vijelie, vînl teribil. "Velnit*“. — Curent ele vini, de aiei. ”Vread.— Forma cum merge alaceiea. "Vecie-aşa“. — Vezi aşa. ”VizurinĂ“. — Gaura vezurulm. ”Vondrocu“. — Călăbălîcul. "Văgâu/rA”. — Afunzime. . ,Vondrocaş“. — Călător, migrator. 'Vrâstuic“. — De o etate. ,V>-âs/ă“. — Etate. Stau vrâstă, rînd, sir. ,\Adnş“· — Aslupuş, dop din rîze, ierburi. , Vie ce d’aia". — Pentru aceea. \Vârdac“. — Umblă încoace şi încolo. \vizldic". — Cotrenja din dărăt. Zănza.nire“. —- Tremurare de frig. Z&psât“. — Cuprins pe neaşteptate. >e „zgliniboaie“. — Se strâmbă, schimonoseşie. Zălăvat“. — Cu mulţimea, incomodare. > „zăliecit“. — Sărit aşchia sau alt ceva. Z&conu. — Obiceai. ZAnosăt.“. — Abia deşteptat din somn, somnoros, Z&pac“. — Căldură. Tstriuicieşcie“. — Trage din mână cu forţa, aspru. Zgonire“, „izgoni re“, „zagonit“. — Dimis din lucru, din oficiu. Zgonioi“. — Sunet neplăcut, larmă. Zâză/7/e“. - Conturbare, ciarfă, între casnici învrăjbire. t^&gni&f . Risipa m alimente, remăşite ' „zgogit“. ~ Nimerit, lovit. ZdruşM“. — Spart. — Mărun fese, sfarăm. XÎÎfJ: -· <7~ E ^0,n,c>..sânât0s> tare. *erheft“Un eStC tire- mare» nenatural, hală. Eăi/r//“' ~~ ^cumP> restrâns, egoist. ţapicit _ Ne crescut, remas mic. j J Cuvinte Bănăţene cui > J Zgugulit". — Friguros, restrâns în haine mic ,,ZăcinitObrit, abătui apa. „Zăprlt“. — Oprit, nu poale diara. „Z&bov//“. — Amânat, întârziat. „Zm&ueşce“. — Dă sălanei. „Zmău“. — Sătan, drac. „Zbate“. — Suge viţelul ultima picătură. „Zvîc/teşcie“. — Sângele în buboni, loveşte. E luat de „ztize“. — De zine, e nebun. „Zgiirnziit'“ . .— Scump, avar. Zgdrna.'u. Zi\gni al“. -ZixPÂclt. — — Lhîcios, produce greaţa. - Gunoi, de alimente. Sărit. Zducnieşce“. — Împinge, izbeşce uşa. -Z&dânat“. — Oprit. .Za/zm/Vă“. — Apă acră făcut cu făină, borş. Zăbovi“. — Întârzia. Se „zgârgoreşcie“. — Se restrânge, abstă dela plac LMtul cu care opreşte sulul din dărăl .9 Lin părăsit pe care eşti nevoit >> » y> război , ,y i gi1 l>in ă ‘c. susţini. ,J\vinăli. - yjigcine“. - ,,Jumulii“. - Fiară sălbateca. - Un neam de fiară. - Pănuşît, luate piencele, părul. Jupân“. Domni vechi, care bălea. \,J\puesce“. — Trage pielia, averea. ,J\gOcir<2‘1. — Morb la câni. Arsuri pe pept. Wjubiă“. — Zgaibă, bubă. Jilav“. — Tare, nu se poate frânge. Ijhgl&vi/“. — Vătămat, julil la picior. EM1LIAN NOVACOVICI învăţător, cavaler al Coroanei României.