*
V
FILOSOFIE
SOCIALA’.
MluHELOR DE riMIUIIS.
' Vi.v h,
	A-.VA *
'•	—■
i	
ti %î ti & Li!	it 1@
\
r CfM
" EDUCAŢIA
MUMELOR DE FAM1LLIE
SAU
C1YIL1SATIA NEAMULUI OMENESC
PRIN FEMEI.
SMSSfc. <&2S8& S2v&2&S2£î.
Scriere încoronatâ de Academia Franţes^
Tradusă liber dupS a patra ediţie

, v de*
I« D. NEdlTlECI,
OnmonH vor #i tot i\% «wa iMpitm qtio va pldcd foi fiellor i de voii! dur qua ci ed fio buni âi virtuoşi, învăţaţi pe femei que este mărirea si virtutea.
(J. «/. Eoussemi, Emile* liv. KJ


VOLUMUL II.
'V
:i'Mf53wM
: . v 4 1

*ă
.	-*v • - ■? •;•.•: • • ......
î
î'x&l W* c	f$. v:7 5ikn?;vC>
•- :* :’	M \ ' v	' ;. < V> V % Hvî'i?	*î*i 2
/.:• ■’ r*	• 5	*•; *'• 2:-,v: * v* ": rf<f
todyi
Somarea materiiaoh Kînrinse în nartea a treia.
Desnre o mare datorie iits* asinra cntmeAor. — Desnre n>ti>qire mi adeai>r. — Kbitirea adeBbrtAti tn raaia Aogisi», sat autoritatea ra-UioDanieotiAiî. Nimiqia aqestil Briteritm. — Ktttarea adectriAiî ia avtorit'atea dostoriAor. Nimiqia aqestir Briteritm. —- Ktttarea adeat* riAtî iu artoritatea neamţ aii omeoesK. Nimiqia aqestiî Briteritm. — Rajjia diBtnt. — Unitatea aii Dimnezei. InfAtinga tatî sinrtr adeBbr ore Dbmînt. — Oare sare aUribtjiiî aAAe DiBinitbjjiî. — Stidiî Desnre Dtmnezet însiffAetiA omeoesK. — Sttdtî desnre Dtmnezeî ia natirfa. — Kbttarea adeBbriAtî în AegiAe natireî. AdeBi»r , nestremt-^area aqestiî Briteritm. Desnre îbndtieaA'b, Aege a natireî. — Simti-menttA de dtBÎnitate. nrima Aege mdraAi» a natireî. — SoqiabiAitatea leamtAvI omeoesK, A doa Aege a natireî, — Desnre amortA de natrie uii de vmaoitate. Lege iisi«i» mi uioraA'i» a natireî.Legea natireî este amor ia de omenire. — Delure amor, a o ga fisim» uii moraA> a nitiro^
—	AmorvA uutero. Lege fUitr* mi mor* Ai» a nttvvel. — Deaure oar -
Bare aate Aegl baao oaUreL — NUî f£t Atm nv StTfiWrtdi in rflua iaisa nrimitiob a fuuuef atL Leg# ml woriiAfc a UiUroL — De*» snre îram*rjiir«ta r^oblAYl loife berbal iul	Lege Hulire» cui morţAi*
a natireî. — Deitire qUUUajil* MieAor urlu femei, — Hotsula este de o notriib «r aeuia. Lege Hulub mi moraAt» a nattref. — Om va îqsaîdi» lot-d’avna aidre mea Ht o mal fricuos. Lege mor bat, a natireî.— De-mre nerfcatibiAÎtatea neamtAii omeness. Lege moraAi» a natireî. — ilrima iaire a Aiberti>j|iî noAÎtiqe^nre nbmîut. Frarment din istoria mo-'a ai» a neamiAii omeness. — Ktm stgetarea de vnitatea atÎ Dimne-ei a Benit na&iÎAor. — Ora ta mesle întrer, nt este tot se cioate fi, ut orodiqe tot ne croate nrodme des-bt nimaî în Aibeiiatea sa. Lege fisiffb iui mora ai» a natireî.—- LiccriA. Lege fisisi» uii mor a ai» ana- 4 ttreî k «re statorniqeige drenti/ de cironrietate. — Desnre Bieajţ-b aii desnre moarte. Lege a natireî. — Kr» moartea ni este o nedeansi» îm-nisi» neam ia ii omeness. — An/iKajiiî de AegiAC natireî Aa AegiAe oamenÎAor. — Desnre AmeriKa iui ....... —> Desnre resboiî dini»
Aegea DAtireî. — Renetijiie. «—• Annrejjrirea^egiAor noAÎliqe baao Kretei, aAAe Snarteî, «aac Atenei, aAAe Romei» Kt AegiAe natireî.
—	Annreiiiirea RentbAÎHec avi llAaton Kt AegiAe natireî. — Desnre
NbdejdiAe niitoriAtf.	;
*
iî n

:	; > noS&e'â	;r*>
’-'	>iv\ vXxnzfimi
i . .'Z-.iiMth r,stafcm**£. .«' r-;-'fi^^T-K fi! t*..v?»
■ ■']	-s/i ţ.’=»»*.v
!’ \ - L ' ; \v.; ,	,s ■•:..■■. ,	\. .	.. _;: ' . sî;-...:'
>*evftî«	«rvsîfos&T cr, ••
ti rf&wwfc i*n u; j5T?a vawstfr. ^^.tyrfî-^b Atefsw '
•w sW-v'îriMi	.a	£»	$£&{",£**&jîx■-»
*m» tx vimxxa* îs 3W* îi*	kuratea f>*v>v» î.yv: *'****:$:£.
?■:(.Ib; >c->tî %$?,.; .£■*	^ .£afii#i:rt*icc«?.T4-
«f/tf/MîM 3t.îî «>?=..: \	/v-bs.-.i bk^.d&f'i iiîVr.JiM'î
■«■■■• ti$-.iwL ifh» ■iî?,iS;'ii«i	taX^Ăî viVîiiir.M $v
‘«i^O	,^yî3^i'S'ft,«r,-««icr.i5 ke Ă^îm	^feţîc fg ^shfiifî’ 4
• '• .•	iUi A *«-fCMg	^Vy-fi ■ foflf 'î z* tifc* P&Z2 3
• " . .	t; i^':V ':b 'yi-.:£ .#([ #H&'> ’U * 4
■ • ■'.- <-•"»• • : --■ ;■'.'■	«. ■' ; ♦ O » 7 '	V- : î\-.'.~l
••* .:«■ :Vi-‘W *r- vvbwb -.î1';?'-:- *}■ V.2.- A •**- /■'..,
-: ■■■.	. <:\ «fVift-MkîT'bv t&frXlţ-V.y'
y. ^i’:J.rr.Ji.vi4;;!A tfc r^f'AÎbîO-i ;>:?.
, vi4. • ^ •'-, i-.i'vi.-vA
►
1
-, r,-r.. EâllTEAâTREIA. •
EDUKAIIIA SUfTLETULUl — KTjUTAREA » ■
ADEBTjRULUI.
Ştndii, morale şI poIHice allenniiiief "	de famillie.	''l."
'y:'m
-	a	^	I U* '/	, t;
DCS.nâE' 6 TMiVRE DATORIE UXJS'b ASU1IRA MUMELOR;
' O Dfmimw/i MwY itorb*» nr do tw«AA«u varo AîttrtMitM* vi'mIau ud «»**• «tldf* AAtdo dtowtfrarAVV * iii dft m*aa#« anva ti htrrrtJ lmdm#A# ud robt#» Ava* m a «rtnu.
(JU)SSCJET, Sonnon centre Ic mondc, t. III. p. a46.)
Dam» sineDâ oy -Ba fi înzestrat gţ-Qbţni» natTn» narUKY-' Aan», iui dani» netreqeriAe; atî , Ka sv zi» niâ , n’av fost ■ l v Iu mizAOKt Ad’rToioaseaoi’i Atki*tri lui essetiia'Ae >ns% din; Kp ^ t<. ■ nÎAA’brieT iuidaK>ia joîeajja sa nY Ba.fi fa»K*t mtr’înseAe ipsudiv ar dinadinsYA/aqeAAa ni»iî o daţi; nY se 'ia îaTO om Cinstit. ? (PlţA-TONi, Repi liv. VIII. p. a5î.) ;
< AsRîAtaiA,; bxne mtme , norba ny ne -este aî*iî a desnrea^eAAe edVRâiţu tn>ndaBe aA in>rora sinryryA .? SKon este jde a: îuinbdpbi memoria; sorba este desiire ., o ke^ifn^;iioflortant^V;^darib> Mea. mai imnortanti» *ie ^ s’arnnytea:^Bt^o jJat% desbattenjre nnbmînţaţib£ .de^ imnortantT»Hto^KtiiT^ şy jkar# Beiiî desAera-o şa
8 DESriRE O M\RE DATORIE
Xotbrf <?T>n> an«0Aaj|tc dcsnro anoastn» nieajii» mi desnre aBoastri» moarto moriiAC, desnre nieaţga mi moartea KOirllAOr noştri: aizîyl boî? desnre a ko-niiAor noştri! Borba ky est$ jmnaî desnre boî , «ii desnre uariioa din narnea Boastn*, desnre $i»ngeAe dfn sittiţteAe-sostre, aneAAe biete mbii Kreatyre <ie * arvnuât în a?east% AYme'-KY nattime, ky BÎ^ivrl, amor, m, dyrere mi moarte ; kt>hi , în adeB^r5 nrmal atida ai nriimit ei deAa BOÎ Ky BÎea?ja Korno-raAi»: nonoronite daryrl, daKb uy Ae Beijt da! mi Bieaîia syMaoIyayî , adOKT» arme nentrv a se AYnta mi o <h»«Aio rrcntrv a se noirbjjyu
Boî smioijî iimuo urma! dvrrh AeţiiAe ndtyreî noastre wd muioriuAO, npbml amorvA mei rbine «are Bcrieim* asrura nviAOr eî mi nare îi aiconere ky arrineAe ei; ev, niv st> bt> ^er a 4>i mvme dYni> Ae-iţrxe natYreî noastre toi DYmnezeeipţ,, aBT>ncl îîi-trer amorYA yhyî syl^AŞţ Kieniat a dorina sy4>$Aete.^ InKredinyaîii-BT> bine de SYnteijî-BOî daîoare ko-niiAbr Bostri îitmăr AanteAe sîiIyayî BOstry mi înBb-Ijitvra înaeAAeţiyerii; mi de întrebaijî EfiânieAia mi natyra, AYayi bine seama Aa resnynsYÂ Aor: ccOaiYA UT Bieazk hymai ky nbîiie, ni uii kV adeB'br,»
Ama dar^ adeBi>rYA, este a^eea ne tfâ’ie ne om * Aiber; este rAasvA nare ne i<ieatn> Aa amorYA ay! Pvmnozeî mi ha afmcorroAVÎ noslry, Aa nirme.
Itbfb'iirea , din mothvi*, este aucoa no ne 4;ane SKAaBt uattimeAor aAlvia mi a Aor noastre; este aneea ne iie $ane st> ne jertaim KYşetYA neutre bo-r'bijîe , cinstirisAaBb., mi Biiji Vri,
Synt ynii oameni kariî .ay aieijyU nentry adeBbr, mi Kariî se #ak kâ Yn tin aA ayî lEnaminonda, So- ) urate, flUaton, FeneAon, Bernardih de Samt-PieTre* ■* uni mai Wesis de omenire* IisYs-Xristos. r rs-::sci
*
iW&h ĂSUIIRÂ MUMELOR. 9
SyîU aAiriî marii ai inei|Yit nentry neadeBi>r: A* nitVs, Marat') CartoucReMesâr, NanoAeon ; nen-
tr? tbati.tAoria kare se kymm,a nrm sKAasia saî nrin simueAe oamenîĂor este tfiinmyne;
Ama’, 'BjrtYtea haijie din adeBT>r, iar m>Katx din
rTbtVţire; de ynde anoî trebye a îmdeea kt> o bxm> traKtâyie de edvKanie ny noate £i, în *ieA dym» yrnrb anaAis, deKT>t kbytarea adeB'bTYAyî. i Moartea KoniÎAor Bostri sm.nzyn.'de K^Adyra <ie Bem anea întry aieasti» Kvrtare. Boî itYteijî desiude înaintea Ăor KâAAea ^erivirii ml a intra boî neAAe dVitini tntr’însâ: diA^ie OKYnaiîte nare Kîeaim» ny-
terÎAe syWAettAYÎ Biostrv, ini nare bt. Ba nvnne de fein. ky Dymnezey, ky natyra, ky Koniiî noştri iui
KY BOI miUlB'b.
IITanoî b^ra^î bine de seama. Aa fot *ie natyra aibi^t nentry îmnAÎnirea acestei mare fente: t»n-tWj ea B’a amironîat do ndom.rvA nare este într’ln-sa, dem>rti»nd scksva nosţry de mat tonte HtitblutUc nare înjosesK ne na noalryi A noi na «’n dat umory* ayî nmvîÎAOr wo#tr!> iotodatm ImrtAimd iul inima AOr de nenlnon'huta wl ftuirityA Aor de uvriositate. IIy-t(Mdji»-Beţ&t oare îndoi desnre soAÎa Boastn. Bi>zi>nd dxA'ieAe armonii nare ti Aean» de _ boî? Natyra îi srn.nzyn. de byzeAe Boastre, îî Aineipe de sîiiya bos-ry nii’i deijieaiiti. rientrT a driimi mtnrîieriAe Boastre, ea Boieipe na ei st» bt. <£ie datori totYA; înm>t k>, dyirh *ie nriimesK deAa boî Bieaija mi Kvpetarea, anestî an- * peAÎ aî m»mîntyAyî aipeantd nii insniraniiAe Boastre nentry a nredde iui a iybi. '	7
Dar înrrijiriAe natYreî ny se mnbrţirnesK nymaî într’a'ieste dyAm Aen>tyrî; ea are mini. nentry boî di! ; nentry koiiîu Bostrî nkjie nreBederi nartiKYÂare kare, 5 d*iind n»i înjieAAese ulm* anim, ai fenit Ki. de m?Atc
Ip DESIIRE O MARE DATORIE
qn ea a <Post ImdnoivbjjitT» de yiiare iui de strâmbi» -late. Ţoale 'PHflQCAe uare. aokyesn irAofrrA • anesta, nrimiCSK dcvAfl (Husa instinKtyrî; dar nYmai oiuta ny: ea «Pmie edmiîna dobitoa<ieAor, iar Aa a noastn» ny, KYţieh» 5 oa <1t> yneî insente yn Bestmînt minynat, kmmI iic ooî ne arynKT», roAAi ne n^mînt. AstleA synt UArr>nisîeriAe ayî LyKreyiy 5 nii,anoî se desKoneri kt» *10 ayî i se nT*rea Ka o ni»n»sire din uartea na-, tsrctj era *ioa mat InaAti» dintre nreBederî: ne de o nartc, roAAbih'Oea noastn» ne-a dat In şbiii^nire iot iiVOÎaMA; tar iie do iuta» nartc, neipîinifa nc^str^ ne, arwroulo do ădoivur. Uli a\ioasta este nrea adeB^ra^
wmfrv in» m.nd lieroMom eilvnajiia KonîAAyAyî, eAs atniut so a<r»AT> tuU’o sluro tnloiuuaî na aînijeAAenr tYAYi ay! Kartesie: înijeAAeyi/oroa ayî i »vot> , srF-^A<etyA ayî doarme niif memoria .a vi bnK'b ny e nî'ii dgKym mobyAath; nimm din lieAAe omeneijii ny se t a$Aa» SKris intr’insa. Este însT»a^^ţi» di^erînnŢi ^ între a^SA îriiţeAAenţ mi KQriiaata 9 ni» îiiîjeAAentYA^ BT»zyt şiAit de. a şterge, dinţ Kreerii sei tot ue se a$Aa ,adY2*aţr.bUrUmwiî,^: HiTÂt?» QSteneaAT»; iar ko-nÎAAVA ? npaş'bnd t> n kt» ni nii k n rjimi t d ea a e dyKa y i e7 se Indb^iiueazT» xta a ^e-moarn KYi/etT»rlAor oameni-Apr mi ky yn SY$$Aet nare doreine a se deseoAta. Ama dar, ncijiiinija ayî este Yn bine, o nresedere nare Ia uvne într’o Alnie ky înijeAAOiilYA* Lokya nv este demcru tonte KYmioi|UNjjOAO Moroijiî se o^at* în- ; trbnsYA) este trebYmjjb nymat d’a ao •fn/nte st* se, ÎBeasKT». Lvam în si» bine seama, bxne nu' ine ; ort «leBCiii întiin>ri auoAO, ny se samai sterşe. De ncjjpţ.' întineri xT>tT>T*irea, KoriiAAYA na BÎeuyi în n.tT.uire, adeun: sa $i nenoroni ,nd, în^mî in*nd norOKYA 5Aar^ KYAma ky toate .daryj'iAe, ayî^ ,dey Bem îiitiin>rV ade?- , BT>rYA, KpnÎAAYA.n^Bie^	, adeKb : aa-
noronif,miiiisYîmiK^n^	syb
nrironiriAe ayî ; nentry irt / dyiri» KYm ziue ILvaton, KYiinominna, adeB^ryAYi este smryrb destYAi:» nentrY
*»	•ţ'îţ '	ţ, *.V*
4?emirea omyAYi.	-
*leea ne ,dar,noi trebye aKTvYta* mi neea ue este ^oAOsîtor de a îjn, este de a statorimn nune nrmm-nii Kare st» reitieme ne -togi oamenii Aa AepÎAe na-tyrel,, striKT>nd instiţyijiiAe mi nrejydeK>ijiAe nare se" AYfrt'b iii n/otika1 acestor'AeţY.
£â E^i>da^d^stiQiiibme deyaîns_y##Aa ^Eiej^omii Bostri daKi> Boini na ei #îe ^riniiii. IIIi Şîmd ^Ka» aKym
•vi#.	t	1# u	'
KYnnoaipem mareAe nrep aA stydiYAYi ne anem a îiprşnrinde ? srb-, rf,şbatem #Br%s$ieaArB merFYreAe kt Kare e,dyk agi a iui ^y mea, îie înn ynpî yi*^ ? mi'deaDxm-. nezey -şa* fi^-KWmat sure a aranKa-i^ kare Aymîna»! Intrarea ne drymTA auesta bi se nare noate ţ;am siuuoasi# , mi kt> zicerea adeirbr are nona aşnry nare bi> puaclo TreulAO. Dar ^rc! Fv\jU-a|lt noî Br?odati> de jertBirUq *ioaao mnJ woaao Mini do din-seAe snimzyra Binaua matoriitA'h tTifoitltAor noNirl? Aî iiv #1» Kobortijt no! no sDlokaro zl utnt» au waao mal do jos mnînmue ucnlrr naz.a mi sT>kT>]tatea nor-hvatI AOr ? III5 apoi Kijiid Borba este desure Bieaija: AOr uea moraA'ţ ?\ K'bnd Borba este desnre SY&fA.etxA; Aor, Ki>nd BQrba este, de a5i m^ntxi ne dînuii nrin boi 7 mi de	nrin er> av. daan*!>
bt» şeijî indiirTjtnjHi ?c Ny 5 ny 5 boi iiy bi» Begi îndib- > r^taiui; ny ? Bouny BenÎKiAKa îa niuoard Aeţea iita-n Iieî Boaştre, Kare bt» kieanrb Aa işBoareAe Frxmosy- $ ayi, aAAe AdeBT>ryAY 1 mi aAAe :N,emTbrrT/inityAtî! syn.t K>teBa ziAAe; de stydi'y Ka bt> auronieifi a- c tht de myAt de Dymnezey iixi Ka srb HYimetii Ainra', dinsTA ne Honiii Bostri?	ty-^ly vq l<k*
DESflRE RTMVUKE
iâ
KAn ii.
deshre rTjTMire iui drsiire adebm.
Ut (iot ţ)di? qo trebre sb fas? ne sb «tei a abdbjJii ?
(KANT.)
m\ Kt Rlirfl aat Aisrr to om nt miale ar aitea sb se OHitu* mt! doi mi mat btKTros?	ţ
(PLATON, RepJ'm II.)
'In noi; î|tl ? m trebira m* $ak? ne st» fcytez a ? îmi InaAji rAastA, Întreb toate «PIaoso-«PiiAe, toate reAiţriîAe mi toate Im z!k : « Bino Aa noi. » Atynni, tre»n»nd kt Treniea, auz ne YiieAe nronyin-dy’mf şt» ut Krez • Aâ nîmiK , iar ne aAteAe st» krez dh*ri» a nerneta* T^nti»# mi» siAeipe st» nn» îridoiesK, ni’anoî s<ftrmeipe nefrT»ndy’mi st» Krez, De sorbesX desiire BÎrttte, avz dT»ndYse nYmeAe ei rieAepÎYiriî • de BOrbesK desnre DYmnezey ^ Oyz dT>ndyse anest mme iftateriei. Ky kvt înaintez, ky aii>ta mintea mi se tYrbYn»; ini «‘fîrmesK nrin a iiy mai «fi siryr de uimii;, nini itiar de «fiinjia sy PdpAetYAYÎ miev, nini Kiar de materia KornYAYi mcî: meta^isina Im AasT» nvmal sdmfcjîwidAe j AOţjriKA, armai tndowAa Intre doi» raţionamente tmiirotieitoare* Atiih. eî laî iie-ri»nd toate sistemeAe #brt» a ajynpe Aa nint o tinere-dinţare; iui, KYtfvndat în anesfce nerryrc 4>iAosorJ>ine mi reAipioase, drm» ne am nernetat toate, dtrrb ne m’am ad'bnnit In totYA , nn» onresK, $ni»imîntat de -
a înţe AAeppe nYmaî niminia mea.	>
Dar ne! av doan» este aâeBi,rat kt» KYnnominiţa ; adeBi»rYAYÎ ny ne este iertat de â o anca; ay-doarb
IIU DESI1RE ADEBTjP.	ia
este adeBbrat na noi Sb înierKbm dorin na ay!? sVt simijim trebvinija ? dar nimÎR, în noi, st» nv noali» ajinţie Aa dînsYA ? Axî data» adeBbrYA n’ar 4>i tre-b^inHios Birtyijii am Krede în Be^înma îmnbrbme a minmYiiii î Dar adeBiryA , este BÎeaua ST^AetYAyi, eşte KiarkYţetarea ayî Dymnezey ', este a^eea ne h 4>rYmos , este a^eea ne e drent. He-ar «£i AYmea «fbn» adeBT>r? 4e-ar <$i omYA d?i»ri> drentate?
ArynK'tndy’mî OKir asYiira mea însymî, bi»z îm-nAinîndyse toate. trebYinyeÂe «fiinijeî meAAe î' yreKÎea este dîrbKYt,b nentry SYimete; rAasYa nat yreî întrebi se InaAijT» nentry a o desfota. Oku svnt <fT>RYijî nen-tryAYmmi»; AYmiiia Bine Aa ei de Aa o deih»rtare de treizeci mi trei mÎAioane de neasYrî; iar SY^AetYÂ, feKYt nentrY adeBTbr, KbYta’A Ba ea oare fori nădejde de a* a a^Aa. Linsi5i Ba oare 4ea bntbie trebYinjib a «fiinyei ayî? Okîya înrî are soare Ae se v, si$<?AetYA hy’iuî Ba anoa oare iui oa ne aA seî? He monstry ar £i omvA in mU/rn** dani» > oatndlt a nicuvV în în-dowA'hj între neACylyire ml între #lrme, nW nvtoa oişti st> se mvAurmoanm» do tdaua anima ai*, nhils^ nbdbjdYOftaub aioana onieamsKb! Un asttfeA de mon-strr bnsi» ny se at>.
Iimeirbiid de Aa n>tT>4irÎAe simyYriAor, este Bre yiia ne kare esn^inija şt» tfo; îndrente, st» n’o jy-deqe mi st» n’o drearb ? Ev Aas ne MaAebranm (Malebranche) st» Ae însemne ky ţoatb auerimea minijii saAAe metodice, st» ne arate într’înseATnb-AYWÎAe mi ambyiriAe; ky Ki»t eA Inainteazb în ayk-tya siv, ky atbla ev nn» mir kt» ayî li snanb re-SYAtateAe: tfÎAosofya Bede simiivriAe nare ne ami>-ţiesK : iar ev , bt>z nyterea nare Ae îndrenteazT»: iui în adeBbr, kyiîi Ba desuonerV ca miiiTivnea dâKb uy Kynnoaipe adeBbryA? '
’m ? DESTINE E1>Tl>HinE
In 'fiekare dirolnonu'n ml în «Plenare ^eiv% s$a» reAe resaro ini mmvna ţ ontl noştri Ia m><\ rotoid ne corvrf-, iro nare OA AO UmrAe ky ATmtft ft sa* rtfa? noî KV'PvndimdYHC Aa orizont. VA UI no! de <l%n> ky mvM Moare kare ni se nare, în miirmarc^ de ^âi]i» kv miest rrbmînt-Rare ni se nare rreKAmtît* tuf om mine fie ne snyne m> oku neutri • ne;'âniMiesK mi kt> îmrer neamţ a omenesn est^ în rbt^cUe.^ fimTAar cesla <Pv antumi; într’o temni^i; îri krotÎBa A^i se skvaiJ R«m»rltvA mi AniiVsYA, aTtorîtatfe^-K^Ai^rfc-Aor ? atrh)f|mţoa oonoaveAor? mi mease<~mii &rânî do î?rodinjjp» întemeia.h> ne îndoita nrbrtvrie ^ jsi rnr UtrîAOi* nonutro tal n H^lnleî HicrintyrTf. Bar\ AOumd jwmîntvA >ct nlolonrA i «l)a, no Imdileijte ! 5) sfcri:-r b-CA; no rin* ImiAf/t*, nare sulmbi» tot odati> mi sistema tfisiK'b a ymBersYAYÎ, mi sistema moraA'b a A* mir reAif ioase. neM^	atyiici9: ay-
forîtâtea •AYKrTAtî kkzyt: M sfeVi§%e*rtM£?îvînâiniei$' aMbntkmf yeniyAYi kasre ^desKbriere* Aeijfeâ; natyreL ^ ' J^fta V omyA se Tidrac^inift1 a a in^A^nşer^ ma^ teriefoEA a$Ai±hfşeomfetrieHemeAi^
ÎYtyAok/ atlieB’kiry r î aot" $sice ? da^ ynde« «a ai Aa oare temeAia neKAintitc» a adeBi>ryxÎAor moraAe5^ri? ieriyA adeB7>fyAYi?	■	^ "v:'* **
A tti»vth nrimiiiiiyA twcrcdinu’hrif, a statornici ne acest jiHnclnItf dommjjirwi UJnoAvî ml a jn>YAYiy ia nluivAtî ml a nlruyiî; a doosob't as+‘eA adeB'bry^ din HrejydeM>jjiAe ce5A imrbAYOSK ml ne neamYA omenesn din rjt»tT>cfriAe ce3a stinr, eaxa nrofoAema ce OBem a desAera. i	;V'	/
Natyra ne îndeamne. Aa acest AYKrT. «Ea no Oiite; sa» întrebyinii'bnl Mtr’aceasta fleodaik toate nyteriAe; «Piinijei noastre; mi rieikry kâ ;si> ne d>ain> a anea’ arniAeiiare snre aceasta, eeî 'byrie în noi simâriten^
UII DESilRE ABEBftK. ;	10
tTAdretffyĂYÎ &rdA nedreMY^ij jîKnre aredrebyiiiMb de irn JydeKijfor; di» arnne :SY#^Aet^ Ayî iiosl:ry:? m’a-noîL [ ÎA'i fty^e * în ’i;^nii4iÎA0> ii0m^rijţiîilreî ■ 9: yMe sn4? $ Aet ya întî Aneîjie -neH5#nifiezey 5; *ierYAM'd ya/, ne? yhyrireaf nrî iiimriiâ. ■ •< .v: x.r >.= ■■
/	Grozase^ Bedeiiii Karev îie ni,ffiînt$ niYnqesK mi
iftâî^âbnîpîinîiâ omîayî. Akoao se a$Ai* "Kxnrinse ^eA:Ae" mai înâAte KestiYnfrAa' Kare sy#!Aetya noaie ajyiişe , toate miepestriAe 'iââfeiiet' mi aÂAe snklf tYAYÎ, ^iinua în ranorotyrike><ei .KycAykryxîAer B'bzjM mi qeAAe neBT>zyte: adini» 4>iinjia îndoiţi»; nentry kt» îndati» *ie omyA se întreati,^ aide doi» resnynsyrî, yiiyA nare este în $ ano,a rea/Anat t i me a o r ayî m»mîn-
Jp m-	'
tene, mi ^eAAaAaAt nare rA desnarte de agreste nat-time /mi ÎAr reKieami» * na; si»- zîk ama, în, şuiya ayî Dymnezey,.
He aa tfaue ga kt aceste îmîoUe KaAiti>îjî? dmb i;are acjjî ac na rm'Ah oa ? nare Avmim» îa na «on-dy<ie ne agrest drvm imonerii do oemro? A*i't mie treaba *ca mare a rd^yW f mJ t trebyo *’o aht, a-neea <te»wr<& i<ârn m lurrljftn înnlPinrutii' Mluena ţfasio nona dCNbnWor! osynnt d În. KOAeyiî, dar, o-dati» În AYme, se rn»beme de a Yita,tot.^LyferyriAe 'synt fntOKmite intrVn &in aura Ka KYrşyA de tfiAOi sc^iesi»'»&■fie n0a(^-to^jp;;a ^iAO‘se#a:>^nentry ki>
*iineBa Boîei«0	Aar£ fo&m me : l4Aoso|,î feyni.
Ane^sta nrradne"ne	^i»t rient^y ^enie^ eşţe
'hmtniM V«Mî■aiirken^lim Eyţ^i» ,/ax ţtesBOAta sy##AettA ^oA^mî stfnt ^ăîiroane iii&ase imta de ani
% . .	C-. V'.	„	, f ' f
de Kî>nd eAA0 Yti>rinfesn AYmeă 3 4i^ri> ki/ AYnxea s% $i i(yţiej:ă^ K%%^Hhd 4ti» ^emeiAe ay o asemenea ny^ tereV adeB>f^ Ae ar ^i ^test/byn i^itţY	^
■ StydiyAr,Se l^emla îikrefarindis ac :Baore&byna-de aueiasw yîtare i^’în^emna/	dinseAe
16	DESIIRE RAIţIA LOGIKTj.
tesa naţfţrint din istoria înueAAOu'ihmlî omeneipî; ne Trnrh, ii'mihIimI a<ie*te i«.f Bnl»oa$e rie nare £Iao-so-fil aî ijAViore a ao astiri kv abstraKjjtf rai kt siAoyliwmf, nom intra ne *6 iwxaac nvoi, nidena-trra ca*însciui ne Ba serai de KondYKtor, Tnde to-tiA este Aesne , Tnde totYA este <$rymos; rnde sy<£-•1'ACtTAj în neastiiimrbr desnre BiitorTA sef, a^Ai> ter-menvA temmeriAor rai a a înddieAeAor atî ; Tnde îrir tieAAentîvnea nv este demt iiYmaî amorvA, rai Vncle adeairrA nrodtie înaintarea.	r i
T
KA îl UI.
K1>UTAREA ADEB'fcRULUI IN RAŢIA LOGtlO>, SAU AUTORITATEA RAŢIONAMENTULUI.
> :	NIMWIA AMESTUl KRITERIUM..
v ;	’ Este o intere ,.de adeifrr iie Rare n’o rioate înBÎoije ni tt
tu sţeati'iişin; este o artere de demonstrante ne sare u’o poate înainte ni<u Vn dormatism. 1 (PASCAL.) V
Noi îritrebyinij'bm ragionamentYA în toate trebÎAe Biejjiî; Boim ua eA st» ne m»]jiÎŢe nroHesyrÎAe rai st» ne itOBTt^TeasKT» jjiiinjjeAe; U dv'iem deAa ko-Aeyif Aa trtbvnaA ral deAa tribvnaA Aa tribvm»: ca este zidtA nedT»rîmat aa oitinnilAOr noastre rai aBo-natVA intereseAor noastre. Tot-d’arna.^eAvrit rai tot d’ayna KonseKyent, eA tmî Kt nyntYA de snrijin în obraeivriAe noastre, în Aei/iAe rai în nrejydeKT>ŢÎAe noastre; rai de a^eea seîntimnAT» kt>, ky toate Kon-tradmaiUe ayî , se tfa^e o aytoritate nyternÎK'b. AsKYAti» asynra aneAviaiiri syjet ne yn Aejiîst rai. ne vn soAdat 9 amândoi raŢioneazT» drent, dar a-
DESllRE RADIA LOGIKTb,	17
urMidoi âţyntv; A# nime mnieieri deosibite. Ama dat jix este ramonamentVA nare îi am^eipe m iivntîA Apr de nAeKare:	ka nremiseAe si* *£îe bifixe, mi
•adeBŢ>rm .%a^'iîaiue =dîntr’in$eAe. • •	:
Sofiştii se iiA'fcnr desnre ri>t^xiiidAe ranioiiamen-tyAyî; îa înBÎiloR hijesK de toate triym$yriAe niinnîv-ixiî,; aceasta este întomnai ka pm ar < îpBinoBinji rii afyA de nyniK"b desnre toate keAeymriAe resboiv-ayî.’ RanipnamentvA este arma inteAAe\rinneî, iar ny ijiteAAenlnija -ea4nisemt; AyjniheazT> mteAAOşin* jiâ . nii keî reforma raţionament* a.	•
Uba di^ÎAÂysîiAe nbastre neAÂe mâî nivelate , este de‘ a boi ;<a5A întreba desnre toate. ^ RamonamentvA îtTiî are xotareAe sa'AAe 5; îmi are ^ornieAe saAAe adese ori anrky îtoare ; a$arx> deA aiiOAea , eA nvBede nîmiK, iui Aa ninvik ut na nvteâ ăyvmje; Dar ne ne naşi*! noî jjy îmiol/mn do /i’tnorro soATiria adejn>ryrtAor *6A* Aor mat îmiAtc; noi nolm na ca si» xoh>rnHKi» dc-snre|itrinuiiriÎAC ncAAtt nkVttibte f ('A ttrttra ny mo nonto snnjiuV doina rmnnf tti tntornpia orwmoijrT, Noî nt Imtot/nm do m’a koiiavaiHi ml do aUayim^rît, mu-uar km* oa iiv îimeleazM» de a ne arvuna în <îai|T» înjosirjAe îndoieAeAor ay^l iţii smintiri Ae snentinis-mTAvi ST»y; Akxa, iiîteAAeyinua noastră,‘totrd’ayiţâ ami*ij[itTb ]>. se s<£îrmei|ie în aneAAe "KdnteirinAanil^kare ny synt <ihbKvte nentry dînsa, uri kare : se slîrmesK nrin amenire./ "	:	^	- ,	. ,
AkoijsyAta iriteAAeyin^a asynra seureteAor ÂYroii «rei neBBzyte , este â nynne vn orb dinaintea toa-Adr mai sybâVme tabAoyrî aAAe nalvreî , nii a’î nerre desi|jiflgi‘a'A^r.- •'.'■■■ 'T	V.-—''' c ■ v. !;?
MetaJîsiKa tras^endenfi, este nvinai caiinÂiKăijia raTîîonamentyAyi Aa riixue Kestiy ni, karesYiit afen.
din iivtinjja ei. Kym Ba i^tea-ea îoare .ajynşe uvbkar
2 '
PESI1RK llAJpA LOGlKTn
*n s*mrtr adcwhr liositîby ? In&Ymî «fiinţă este ;nentry «Hnsn O nrobACim» nare ny se noate desAerâ: ^KOVrmlAO «io mfh înKYnyîyrn mi syff AetYA nare ao netle, metatfislua ao t'brwlyciite «far-n a nyfea ey ‘HOmhntle tbrndyirea el; nentry dînsa ny este nim *l;iln)P» nmeirbtoare , nim objet nrinerm. 'Ie este dar ? mirae sim^iHÎYni* Unde Bedem o cetate 5 Yn rtî , soareAe, ‘firmamentYA, minYnÎAe natyreî mi mintniAe HeryriAor; ynde Bedem Yn om nare «ede toate acestea, este nymal o şîmiiimYne aKi>-ria reaAitatc i>hki> nimiK nt ne-o npate adeBerţ/ « KorjivriAe nvstnt în <£iin, zhe Berneaei (Ber-kcUi)1)—• Bemimc SY<f#AetYA sa* SYbstanueAe snir rîltftAO.» aSybstnnuOAO ftiilrkyaAC nv &ynt în tfiin-îi'b, zi'ic Xvm (Htme). — liemnn, simjjinmriAe. #
«*ie, este a simjjfi ? Uli imun sYnt-ef oare şîryr kt> simţi?)) zm D. de la Memais K Ama* 'jeÂAe mai mari siAinjie aAAeinteAAeniuyeî, ne dyk Aa qeaniai-dyfnb yrmi» absurditate. OmYA nt noate addBeri ni-mm t1în «fiinţa sa; eA ny noate A&me nmî ,şynt, nbii simij, nm, KYyet î. Aratn’jm dar anYm <i<* mai remime din Kreajiie ?	.	-s /	i
IHi anoi se mâi min>' mneBav kt» â^east^» meia? «Pisîin», nare ny ne d^doBezi nimKHir desnre însyful dTtnna ttoaBtn»! nt noate st* ne limredînireze des* nre tâinua Ati PmnozeS!
Kym na adeveri omtA esslstlnna fnti Dymnezet, k* niijTe raţionamente nare nv not st>’î dOBCdeasia» ni'îî însymi materia KornyAyî sny ?
In Omer iui în -BirţiAie tot feezî neA nrgin ym-breAe morţiAor; iar în desbatteriAe, metaţEisme ny
1	t&r**
bczî nimiKj este demertYA denAin; într’înseAe nt-mai este sybstanţv; AOţiKYA ny ne Aasi» ni^î mi>^
v * Essai sur i’indifference en matiere de religion , t. II, p.127.
DESI1BE R ALEI A LOGIKTj.	l!)
nar o fentasmi* y nbrî urinar a^ea nYAbere Karc 30 întoarnă mr în nyAbere 5 dymb Kvm zines^înfaSKrin?* ţyri,: „Ki*ytaBom daradeBi»rYA în rnmÎK ? ■ ;
: Un om nare a #ost totodată, MeA marmare d{n^ tre moraAistîy nii-^eA mai niternÎK dintre Abţim* Kanţ, boi s'h stfîrraasKă, ky această, miinijă, nede&r toîniKT, mi ameniniiTbtoare : ky Kă>t ea se arată, mare,,, ky alTbta eA doreipe ferbinte de a o îpibrl^Hiia înrş -treciri, mi de a’î a#Aa xotareAe; nrişirea’Lde BYAţY*’ se KY^YiKîi. întrînsa Ka într’yn xaos; sorba era de a nenieta inteAAei/irina imani,, de a’îqere'soKoteaAă, desnre tot ne ea noate mi desnre tot ^e ea Boieijie, de a o stydiea totodatiiJîn ranndrtYriÂe ei ky' Dyiu-nezey mi ky natyra5 ky tîmirTA mi ky Bemmaiea: din anes t e>âniiii, neA mar Konifuinijds mi *iea maî admiK nare ar ^i nytYt Breodati, erai dintr’Yn nan 4îaoso#îk, rcSYAtit in adein,r mare, nare este Kă* 'instamoniVA Kvyoli»riT (orranYAKbrnHH*) nr noato iiimiw diimOAO de mdrviHlorÎAO «rmijibiAe,» ml ui> AoyiK/t este ttYloro In toat© wcwtiynlAo nur© no im» a$m> din »îmy1v mi din timm
UJl lAUOMt rtWAlat jiv cal© rodYA ynvt raţionament., *il este rodYA vdvî adeBă,r. Kant nYne ne doă, Ainii riaraAAeAe arrymente ae meta4is^eAAe n e n t r y, mi neAAe îmmntra tfiinueî ayi Pxnuieze^ rie YrnYb eA Ae arYnin>v In a'ieWiiî KYmni,ni,, aii araţii eTaAitatea AOf., ArrYmentania ne, xotă,ridici nimÎK, îndoieaAa se ar/btib ? mi adeBlirYA îi remasse i^eKYnosKţi/I)e Kăde pri renet/n această» esnertinţă,, de atibţea ori întiAni tot nimiKYA. Libertatea emY? Ayî , Be^xiniăiea AYmiî ^nemyriroa sţ^AetYAYi, , re^ ' mă,n cnrobAeme nedesAerate rientrY	!ryaderiAe^sim-
ÎXyriAor. Raţionamenty a se ţă>rrdme ne iiăunirit: kyju dar mvnlnit^ ^{îngeAAeţşe lae jiemvniniprA?,
m ftcsnnE autoritatea
£ ■ AuiÎi5 'TM mal hi a Ah» clin înteAAeyinye a între-" feyinjjat ţoale m* l o r i ac abstikKţieî nentry a dosedi kt> aMmM|,‘la este - nenytiirrioasi» 1n K^vtarea nrin-«iirrtlAor, dar în Aok cle ane nAl»nne de anoasti, ne-itYitiiţ’i»$ ar trebyi si. myAţymun natyreî. VTe ar <(>i ajyn* adec^r YA,canest âcteBkr nare trebyie şt» <Pie ynî-«eranA, dani> natvra. nemiAOStitfb ar 4i nys demon-^trnjlla. ayî în mine raţionamente nenifeÂÂese nenr trf trei rwdntrc mi jynrybtate din neamVA omenesK?
kah IV.
XfttJmiU ADRtfbUUiUr ÎN AUTORITATEA OOKTOlllLOR, NIMUIIA ACESTUI KlUTKRia
*îeA mat mare ri»î nre n>mînt este. neBionctţRinj&a • ' adeBtrrAyrl	(RLATON , Georgias.) '
r „ Fante a e tăAĂe’si» fie tot d ’a iriaio! i’i dfe a am â't m
mQtiBVA Aor si> se uoatbfa^e î’erfiAainiBersaAT» a Ae-.	„ A.eţjtisAaij’ieî ueaih*AU omenesfi.	- ? jfKANTi)
:maî4i'rii«u- d r&faîHîre «are sv rit neari» 1 de si.uei '	dam* t6al|^ ar fi ari» late Â-biinţit. (VAUVENARGUES.) -
OmYA ’nt’a desnis doi» drymyri io»tre adeBi>r: YaţionamonlYA tui îcredinyit. Din raţionament âm si//vx Kib n# hnausi sisteme ac «MaosoMio din nre-dinţi» Bom ncdeft iikiwhiirl sisîemeAe reAînioaser keaag d’^nli^y, aytoritaîea yeniyAyî; ncAAe d’aA doÎAia, aytOrUatea SKrintyriAor; yiia #aue ne <Mao-so#î? iui ueeaAaAti» ne teoAoşî. Heasta di» BieaijT» naţii Aor, mi ueea AaAtk Âe di» kyţefcaFe mi minunare î Aytoritatea jgţenitAVf iiy este aAt ne Ba deiebt es-nresiea înaintăriAor ynyi Brak, $i>KYte Bi>zYte mi syArare nriii KYuetarea, yhyi bărbat mare. Aneasta
-u>’	|i
, DOCTORILOR. (	21
este,.niîmi«iref.4utii»rtl*;ifiţiBAA^^e^ nonoarfC^or, vii nas KŢ.tnb' adeB-kr, dar. nv> toţ j4’p^a,,lnsviuţ
adiBf.nrA. ţl.-x,	".-y ; .<y. i^yvy-K' >?	,
, Avto ritaiea Sis rintTtiAor,*■. este EAas*a . iMŞKVtţavi «are ,se /#a»e ayzit nayiiAor ammor jjite, oKyţie tare iienrietini» tytyAor înaint'briAor KvţetT>rn, xotaryA Be^tniiţ njş. înjjeAAenTÎYmi omeneijn de KTbitre SYner-slijjie mi de Ki»tre ambiţie. f\; O .
Synt aAieasti» nytere rxoz&wb, toate nonoareAe. ResT>rityATi say SBÎntat. Â**eastT» jYimdate a rAO?, UyatI este ta o rajnm'YrT* YSKalT» din TţtiareAe arbore. aAneamyA^^	r ,
Ori nare S nrîn t ir r t» , fie imbKar DVmnezeea-«kt», a treKyt tot nrin m>aa oameniAQr. El aţ ko-nieat , ay f aAsif iuai >- ay tÎAKYÎt, ifT»ST»nd , nretyt-in-? de a ea dntîirtrirea nattimeAor mi a tiK> AOiuiiAor Aor, irvind nd'bmrea în aokya adeB'tryAYÎ, teoAoyia tn aokya reAÎyieî, tul omya lu aokya ayI DrmncKef' I/i»sajjl %%> Kiwfe IvMnreAiu,	uetrto do
miAO&tfmro mi dftdfftrpitţ» tn mnlnoAti doKlorUor, mi el nor dofruotmrt hu^tana no i'Moa. Ki vnoşn îtimua	nţ	urlu mx.mil, mi fAau-
K^fOAO inKvi.siyiel rtusuvnd ky 4?AaKKi>reAe iadyAYL.
în BibAie este o Ainnie 1) arn^ria aytoritate: a refcynat din BeaK în Beau qîni» Aa noi nentry na şi drentbgeasKi» nea mai mare dintre neAeyHifî: robia.
« Xanâan STi fie bAestemaţ! .şt», fie robţA ;rpbiAor ’ f rauiAor, Atî 2).))	; . v	^
i) Kaitea' faceţi! 4% , a 5^	'
a) £y dt Kpmbat aUî hissaîaa fantasme. Toate aceste arrsrpent; teOAO^i^e se dcsbat tpK-b uui aslbzî.- D. Pelletier de Claty tâ nt nt-hAiKi» aeVin de Ktrbnd- o «arte io «are th cretin de > C de. ta jp» kt Ett, rouă , Kb SKAaBia este’iu dreut dsamezeess, iui kt» , aBbnd îu nmire bAesiemTA aţi Xamr «o/.anniî de/.aMartinii ST.nt nrea /e^wiţ uosessorî de uorntA toi dessffAetVA a mai mtAţor.mÎAAioane ds perri ? Darb, ea«a u*i ftvteazi». ‘a^^ »srie D. Pelletier de Clarjr io i8/to! uii D. Pelletier,t
22	DESnRE AUTORITATEA
f:v>«'î/fcSftBOm not no rn sinryr om st. moAlnseask:hv 6 cetate ky iKîACţntlroa atî in>nd sedem kt> Dymne-zeî a iiodCHHU	Întrebi?» zine KaAmn; uri
anost anwăcnţ îi este destYA nentry a «Pane st> se arzi* do trifaneAAa ne nare uy’a nvtca îmiinrie.^Ie aytorltatca EibAieî; re#ormatoryA se tfane rîcle!
Fi»n» IndoicaAT*, trebyie say si> ne ATbST>m de a mal in»Ylh. adcmrYA nriii aytOTitatea teoÂoţiÎK*, sa# 61* jtrllmlm a’a cuPaH în toate KrimeAe Kare av stn>i-mîntat Atmm*	';-
Ifttortoa lÎAKylreî in*r|jÎAOr sfinte ar li istoriea şmlnlirdţ omcmciţiT* Anost tabAOY mare, înseninat floonvbfiij tndomiitioâsri», ne*;\r desrysta de tîÂi<Yirw Dar nare ont wmltort ar avioa si» uîioasin» toate ma-*1 yluiAe stnţcrate uaac anoste! istorii?
St» day însii nymaî yn esemnAy. Transnoarft>te , întimnii Kon#ederaijiei RatoAÎne în nrbtiBa' Ayr Henrj^ IV: re sboiy a înn st as se; o abjyrai^ie ■s6'ÂemiieAVde<tte'i!> jar^Tiii ne Hehri IV Frann îei.^yna oVîndyiaAT* in-' neriVsSe* mrram a se sintm iui nrosneritatea a re-iiaiTie; Kl>teBa -komuuiige Iust*/ n>nki -se a)f Aaf tyr^ btrate de nime'KyţietTbrîc neriorouitoare, mi striray:r Dar dani* kymka reneAe iiy Bd $i bine KOiiBertii ? dar daicb Xtr^enorii ny Bor «Pi deshA de nrironiiji: Atyivit royoAr, frclnrio dat josdono tron, mi Xyrye-nofoil sllimil. Un itredlimtor so Insi>rnmoa//i* de a esnriinit anoste urnehnl. Anosta ny crh me-yn oriV irws'idor de S'hwje, dar ky toate anostea ca norca si*nne; eA hy era m*e-yn nenrietin aA naţriei, dar ky tbate anostea eA se întleAetniueA a o restynjii. Ea este yn om de Ki\edinuv? yn om de KomnKme,
eslc eA instmî nosessor de SKAahTy uit Ka ^b^iuT sanKlifi'H* neAenw» rea, 2»Me Kb Diu3i;«i^t aî KODimandat astifA.	(A*t.)
>'•'	.	■. Y 1 jy. ■*
j'Iutovs Aa Kredinub.
DOKTORILOft.	m
yn r'btb'jit	îirdoieftAi», dar KOrisekTint kt dou-
trî n e Ae; 6 a aao , iu i a a a£ K^rym' don tr ine strilfc Aoni’ie ini naiionine. LasT>rA sivtyrmeze9"'eA îiy^ Ba zine nimiK* a snrijmi 5ky tekstYA Aeiiii; reA ;Ba 4?i uositiB, iui mr i se Ba nytea a«fAk ninro buit* ; de-feei âdonta aTtoriti>giAe ayî , Beî <Pi siaU a adoâta mi oniniLie AYi, «ei arde ne ereticii rai Beî finiţi Jirima ayi Jacques Clement	:	; -	;	^
, ' ' ririBeiTie’A kyiîi îuiî *iereiui e\ narteâ €iir 3by^ -ijifA'e XYrYeîio]iiA^ri Dar sii uy soMt^i|ir kt, eA bo^ •ierae a $aiie o jefrire SKandaAoasi*; tfiv r eA reKAam'hi yii drente; eA are neiitrY dîrisYA. aytoritatpa ayi Moi-si 1), .aytoxUatea ayÎ: Tisys Naşi 2) iiii aYtol-itatea ^ ^Ki>ri|ii injîeAAeriiitYnii 3)> Tilde este zik: <( Hei drcnta Bar desriyia rie neî rblV )> ;AC xyA* d^r^Biserrika nen-iry k i> desnoaie ne XyrYfcno^i , eştc a ny uynoaijie ayloriluira KiiruiAor ştiute ; este T>Mn> iui malmvAt, (îstc a xia\ jio Dvinue/.eî un a desimat no Suya> iiouoam, Axug, Oaia*, AtuAlUj bcdonluN, m wub ucao nrcouÎAor, ttoiiinr	haao uw&lor
nriiiuT 4)» irar’o	tuilmiMttru i>) ulnnui uv
ia a»vUA waivKa, <il ut tlroiiUUo dosnoaio no 110-so.SAorî uei nedrenjjJ de aBYi^iiAe ele uare eî ny mai svtU Brodui?!. llli angasta ;este adeBiirvA mi Vlren-tatca; i\hHi y In advnarea nreAa|jiAor Aa KoiimAiyA;*^ dig a a JLaţraiij tojjî' reyii mi hnm>raTjii ATinii neî Krestinfc 4mîW de ‘Pani.s’a deKAarat na zimiî st- ' ser ani s> isroiieaşK t Î11 Krrs d*e yii an ne toju ere-
j1) E »uV*>, t ^ . 19.
o)	l«STS-NaBi, i3 , i5 , 24.
3)	Karteja lujieAAen«iHfnii, xo , 20.	r ;
4)	Parlhais6 , quatrieme sernioo , p. 74.	,v t/*
5)	Saint-Augusliu , tiv. H, confere Politienoh. 43 ?et Ş9 r cile (par i
Porihaise/qnatrieme eenaou , p. 75,	,?	.,,_
*) Sobor.	v ...	; ;
24	DESI1RE AUTORITATEA
V
trai;din reratCAe AOr> mi kt», ,daKri> ny se Borsyiţ^ nyrme, nor «fi et însYim esKomYniKajii *), ini aBY-jjiiAC aov huirferjjife KatoAiniAOr .1).
AkHta aorbeijic imintOAC Porl/mke. Lyî îî este destVA o Aiiinie din Sfcriiityn» nenlry a xotbvî des-Tiro inlerescAe rAobyAyî; mi aneasti* Ainnie, cros- , tOJjro ky yn rAas nendynAeKat r temmere mi myslittre dc Konijriinijv, ori KyâimT>Kar de ar . «fii înue AAt^VA no oaiornrinde. 'H^A^yfeK^e 'iţrjed^.. kt> îmiiAÎneijm iioinjja ay! Dymnezey 'ie*! naşi* de kî- : imiAQ oamonÎAor!
DcmdţMjto kt> doa KAirosYAYÎ drentyA de a re,^ : fyrnH WijJlAOi Ho lioU*i|«o wu doa nnui’iAor drentyA de i aroslyrnh tronvrlAO* o a destUdo no sflntyA Bernard mi ne sMUva Auffuslm 2) Knrîţ ştutornrrosK, <l.yin> yn nasaţny din SKrintyrb , ki> lîiserriKa are doi> ky-uite, neA smrityaA mi neA materiaA; rt> ea" intre* byiimeazT, KyuitYA snirityaA esKomyinKT>iid ne nrinnii eretinî j mi kt> ea noate da Kanonineipe nonoareAor drentYA de a unrebYinija kyjtUya hi nrotisa nciniiy-ayîrebeAKidre EiseriKT* asy nra any ni i a or. atî, asinranij hi Iii t y r i a or a y £ iu i aş y nr a b fce- • ţ$ii ayî 3)*	\	'r.';1
Dc* BoieîTie a doBedi kt> SYBeranyA ndntlf are ny- . tem do a rcstYrna lroimiAC, oa iiy’itiî noirene timiiVA a icnyia nriuninil.vo drrntYAYî jioaiiIk; ni mev\n) deudrenlYA au •Puith^ ini aho rmnai ama: «Esle ACţiuit nanei de a,do>slronii no rei/v, dauri> SamyiA a destronat ne Şaya ; Ioad, ne AuiAia ; A-
’ *) Srcomî tîin ovini hra KreJ*unioi«i/.or. ; ' v ' ' 1
1)	KunHÎA/.ivA de/a Latran, cife’ par Poilbaise, quatriom sermon,
ip. 7®«	*	•
2)	Sainl-Bernard , au pape Eugtnelll t Tiv. IV, cli. 3, —- S a ini-August iri , Contre Fuuste , măniche/n:f îiv. X.X1I,
. 3) Porlhaise seccmd su mon , y. 7a ct 73.
©OKTQRIJLOR.	# M
ssaria. aii j*0ie^e#■ Ostaş ;l^ >r "illi tatT»r eme amislo a y t oxiifiîii î; iţjry jrxtapta£e%a i j-a y î ci e a a La-tran, nan 8* nare a rekynosKYt drentYA acesta.
:xh- ;:.§sjte:cdesfcy a de Aymimasb, atYîîHî’';e^ţ\:o- rtÎAKYeipe mi o tbAiin>,ie)iie. As-£eA eA a^PAT* ăyrferc^’ de biv ta EBahreAie. Dtfmnezey zbie (Mate ^ 8—40) :• «T°t arbyreAe kare ut da» rod Ba J tfitkieat uri aryoK,at în $ok. )) ((!HIi: ueutry aceasta,: adaori» Partkăise, nedearisa. ky $okya ; este xotkrîtTjr, nentry ;erettaî;2),^	-v‘ r ■■;■■■*•-: 4-:'■■■-*
', - In sîfîruiit eA xotT»raiT.ie kt» ny se noate osîndi dtanta, Âvl Jacqt^^	, nentry kt> atyimi ar fi
a osîndi InnteAe ayî ; Exyd 9 Sanison, lydit P -lex-yy s£ininte în * BibAie 5 mi ianteAe ? slatyriAe ? noryn^ neAe ayî SaniyiA Liîe ini EAisey, nare ay ‘fost tasnirnnî de Dymnezey 3).
J;T.n, IndomAT», oaua nîipe doKtrine iivfamc, mi trebuie st. no rriildm* <t o arie, nîiric donirinc ne jcaro
reAuiîa au AoairMli»» Dar do ini oaao Hvnt, în ontto-
* • •
sijiie wv nulrJfVA KnauroAtoîi #*nt ttwi» în armonie m uaHM taoAoytin»» IKrliddAo Porthai*# rnuloiMwWT. Mim tn fifltmlnlvA do nrioHimo, suSP na st» zîk iiiiiY MnoP anost jDimiiniS1 2 3 Îa SKYteipe de tot raiiio-namentyA. Kt,ud Bre o $anbb se ta$T>ruimazvr eA n’are a KT»yta st* Bazv dain, esta bynT>y ni dakk Snrmtyra o a^Aa» * de ^byirw nentry dtasyA dosada bynkkbuu eî ny este in ramai oftiy ayî .j m în aytov i ritatea KT>rnii>/Ny* bi» rrkbiijî task de a Osîndi ;* a*it nyjnai nrinmniyA este n>y. Â^est om nare U41 $ake>. rroazT» ? kare arde ne eretici , aucşt om Kare uine ’KanYA rşniAor svnt nbioareAe ayî , auest pin Kare
1)	PorUiaisie, ti oisieme sernioo , p. 74.	, : i
2)	IdeilV/p. 49, —	'*	• •> - * ' r , v
3)	Idem, p. 43,	V-> >
m DEsnaE autoritatea
drentT>.ycjjfo scrima urlu Krim#Ht €Î bine! din 4hrn-cIya scoîniiiinjjot AVÎ* CA xcrodc Kli 0'fiuucxpe nirtYtea nrin idrtxUS
Dor hv irnţe acestea, norbcAO ayî, rostite In temiiAV do <J:ajji», ky Yn nonor i>mtT» armat neiitry nimrnron icredinijei* BorbeAe AYÎftrebyie st> dea ro-dviiAO Aor. în niîjAOKYA aneşteî rA6âte, este yh om K(iro? asiCYAti>iid 9 îmi ridiin» o $rYnte înn?Abe-iiili. <lo ‘flrjnrrt* Kuiiya ayî arde:, csy$^£etYA ATv.se; îînnnridmv/o: I H't» zinc in» trebyie i-y.nmT>ntyitor re-Aiyicî^ va roslmiidor ayî Dymnezeir. Isbit de BÎr-tojn, rwMp*ta namiti, din îiystmme în nystnHie , dy-* in>nd ux dlitNXa niroitu Itnro U roade uîirb Aa iieno^ rouîlorvA hhih în imrfi Evrona în joao rcSYU'b nen-trv i.nt'j.m oara de nviuoAC avI llaoaillac♦
Bari> de scaun» kt» tfanAtniii, n.tai odati» nv narti» rrozaBCAe Aor arrymente in Aeypa ny 01» , ul în ac-yea d brîmat b ; el sYiit siAiiji de a inBOua, ne Moişi sure a aobî In iiYmeÂe ayî ii'SYSrXrişto'S'î ‘ •
Illi st> iiY f ziKb uineB<a.Ki» ey day SRrieriAor irtrins teAYi Pdrtkmse inctefcea rde 6 dYtâritatei^Atioţitatea ; ny este în eA; ni este în SKrkdxra *ne icare ca mv\ teazb nil în KoriHiAnAe ne Kare eA sje suri jitie* K/nt; desnrc doiUrim», asta este o nănorowe f^ri» în-doifiAT»; dur oa este nv lotYA nvmal a cnoxei avi. Meoauo oAJimltoU au lloUlort*; doutiHTA boiicher Y)' uredinîi au lluris muî nrin umoacuuiî norbe, tui m»-mbiniijeAC Komtedera^ieî KatoĂine îiiB'bjiay în toati» Franijia.	e	' ■ , . ,
Dar editez nime tobrhaiiî aAAe nvrora surieri n’ay
x) Bezi Ies cinq sermons du pere > Porthaise theologal de l'eglise de Poictier, par lui prononces eu icelle. Paris 1594. — uii Ies ser^ mons de la simulce couversion et de' la prelenclufe .absolulion de Henri-de Bourbon, prince de Bearupar Jeau J^oucherdocteur ea ihCu-Jogie^ Paris ,1^94.	•	t
DOKTORILOR.	27
Ai>sat liî'iî o STBeriire, nime fefcrbâjjî 4i>n> rAorîe, mi Kamsrnt nerdyhî în nerryre Ae tiemiiniieî mi aAAC ^anatîsMyXyi. Snrfc a da- o cloBada» desnre ciriAe ririn'iiniyAyî Wttorît^iiiitrebuie s’aAAer ya BdaK de iymiriT», mi, în aceA Beai; 5'yn sy$$Aet din . c&AAe transcendente aAAe m>ryHi KonBÎKi]ii si» se $aKV nii ^eĂAe nîiTie aytoritT>£i nentry, nemrÎYA omenesk.
7 ; Sij cUmn dâr ne Bossuet ; mi în adeB’br ne nare aAtYA mai mare not cita ? ^eniy synerb yintfckAe^ yinirb domnitbrare a BeaKyAYÎ aţi LydoBii; XIV, n?^ meÂe Atî iie addyce aminte ^mintni Âe eĂokyinneî n« toate ritterÎAe kreiinneî. Ia Bezî Kym Kayti* în sînryrTbtate iii KkrnÎAe teoAoyice aAAe ynyî din cel inâî str^Aycinî nrini|î t ai Eiserriceî?Deodati. oku Ayî se în^AaKK'trTj, byzeAe’I tremyri», ntryA i se sbîrAOiTie, rroaza Ia KYnnrinde. *Ie s’a întîmrrAat oare^n Atmm krcsfim*? cc saKriACi/i?, cc iicac-rmire doijtwuil/îi InnanetOAO svWACtYAyi se?? — Un s<fînt nrCAat, îmwlînjş/AVA So'IVomUife, miniKat de Kommdimiro nemlnr nnriwlj moruî	botez,
îwtMzit a nnMjM irn et înr unit wl*iY dwm oshidîijt Aft MVfTnbtYA 4on ha ladvA^I. •— «Simtiment înjosit mi SAab 5 strir-b Bossuef, simtiment kare striK'b nv-tcrea reAiţiieţ 1) ; nyoYtate stri/ini», nbtibcire -YrîtTb, . Borbire neavziti> kâre ne-a nidryns de şnaîmi â)* » Atyncîj înBins de siînta mînie ceV, rbnei|i3, nre-AatyA se adieseazi> ki>tre nana y mii cere nedearrsa BinoBatYAtî; eA, Boijeine na aceâşt^ nedeansi. st> $ie stramniuT», neiitry kt> se kysine o osîndii» ky at'bt maî KymnAÎti» i;f Kbt r'bt't.crrea norncijie deAa yn.AQK mai naAt 3} BAestemyA nmiciAor morţii ferij bo->
i) Bossuef, t, X. Lettre au saint pontif Iimocent XII , p, i?5.-
a) Idem , p. 167,	- k	• v	C *• ' ’
3)	Idem, p. 167,	.,,,w	' 'T
3& DESllilE AUTORITATEA
tpt ? zi’ie ca, de Krcdimjn nenAintiti> înEiser-r-iin» I). liî avut jrtiiOBayî, nentry kt» nasu svnt mî-juca A>! Dymaczey ral în nyterea întyncrcKrAyi 2)* Koiiil hî mîiiicî dym» natyra Aor, objclc dc yn» ini do tmmlo, nn»mbştyi|ji în iad din ureynn ky neiAaAiiî aol/M’lii? rcenîî-3), ei Bor med^a în Be<ri auoAO sxbt uvmiiAita rcsbVnare a djanoAYAYi 4). AstâeA ay xo- , t'krtl; doulVA Penis Peteauvim4 eminen^ia sa Bel-Carmin f JOI unn'fiAiyA deAa Lipn, KcuwiAÎyA deAa, FA.orc.MUln ml kouwaIva de Treizeci 5) ; kw < aceste AYKryrT, nduon» kv wicaAT» nvoYA m>rinte a a Bise-rblOÎi iiv#ui koMm*i»sic nrin ra jjionaraen t e SAabe, fVi< nrJii vIuiMlrl oinoiwijit, \tî nrin aytoritatea Suria-, lyrot ui) n tmdljjld U).
Doulriiri» SM'btjnîid/Jdoarc, Karc itvnc în aokya avtoritati»aii nalyrei ayloriuuca ayî Peleau mi a avi Noi'is. ZlreAatYA urede kt*?hii synnyne raj|ia: nAer", Kundyşe .trebyiniîeî ;de a arde ini de a bAestemay, aatţiini» djn BeaKVA $a ^o^siirezenea, ăAAe K'bryia triste re^iia.in’ye . MK^ ne stini;; iui ? Jmnj.ymYtT>nd an es te i < k yne ţŢ»ri ene raia bc rBel s aA Ae ini ins riir a ijia; neniyAyî sey ; nade iiluieAerisire ? svni juBÎnt de a ne readdy^ie au Krediimi^. c ^	r.;?:;	/	•
Oouvre# do liosiuet , t- XT p, *77 <* x83.
7) Tdfiu , p. *7 3,
3)	Idwm ♦ p. 17^.	,
4)	iJdui, [K 177. Kfftt 11* unuvt*iim oine anoste «ql>e neAe^îie, înfion.tobvct Kt ianla fi a im» tio amor a a1»! lims-Xi’iHios P ftossuct dv:'• irmmiAor iadifAYÎ ne lojii Kouiii, iar lisxs-Xrisios se Sfiunuu ue Aff'jSlOAÎi Mo'f da ÎD-lr'o nârte kt b orbe a sure. fiassucc /.ine, K’b eî svnt objete de na uii de a&ersia aii DVniDeieY", iar lisss Xii-sto» xiMe xotorii m» imn^rtuia ayî Dimne/er Ba îi aMeAAora Rarii «or seuienă /.or. JlTaiioi bari> deseaim» Kb Iisss-Xnslos vorbele desure Koniiî jidobÎAor. uii aî nbrbnÎAor , iar ai desure Koaii bolezajii. (Beii EBanrrAia deAa Sam-Mars , X, p. r 3, 14.)
5)	Bossuel, p. 170 iui 177. Am?'vei Bedeo iosemoarea aYloiili»uiAor,
6} Idem, p. 175 mi 179, edijiia îa 4*.' -
DORTORILOR.	S!)
Este 6 feţaiîtate Aeraţi* de oare' dare dcr/ar,
Kare nri*nT>sţYenie niiii* mi ne neniy. r
llâ esemnAVA ayî Bosniei9 adayrn ;ne aA ayi LySobîk XIV, aceste j8ot> nYterî mari âAAe bcîikyayi, ^caAyî mare^Iişyiniî BoiesK a Ainînii Konmiinna rene-ayi 'ieimbiitrimisse , mi nare hni nivştra irbKateAe din jYiiexie. Eî îi #T>n*dyiaY neryA , synt Rondjnia tini Ba stimje ne nrotestănfii: tYrleBTK.;;!esfe <neiun>-nat, dar Krecle în ijiiinira doKtoriAor, ini Âi se ^ynl nyne: eA Ktede Kvdrâronade Ae *> ia Bor $ane s$înt. Intr’o zi , Louvois 11 m$T>nîiiiaz,R o xintie asvpra nrironiril.^Se lîer,ea im Roniiî st> se ea deÂa rrbTin-11 ii Abr ? mi şa> A? se-;assirYfecniîntYiriâ': b6teziiidY3îţ se nerea i;a KYnynîâ XtrYenoiiiAoY si/se deKAăre destfiinHatT*, ini toii! Konin Aor m>SKYi|i mi nei narii se nor naijie si> «Pic soRotiuî de bastarzi; se nerea Si.'t fti-AiVimrt» arin sabie, a mnne nc rndar ne ne¥ narii no haita moryll ho nor tmiirotiiu a se Komtorf'i; sri» KoivPisne anerUe Aor îţi! hi* amine MornxrUe Aor îimwwAo de nn<Yn*ynnW. Mtilnrt wm*h» xtrllo, o
SKÎnlea dtr Ainitivi» îfiilrtiiMn atMaHta rryoAYt. Ea iiy	A o sybMCmuli, se sirblmtuli» de urYzi-
iuIao ne i se 'ier, «Prvnlca’i se renaAij'b: asta* e nrea mYAti> nrironîre , zisşe eA, enrea m'YAt simrte ! ini, siAeijie ne Loiivois sa»’i snyie ne 'ie aytoritate 'se snrîjine neiiirir a5! nere«, asîeA de j’ertBe.! 'L6uvoisr fer'n a se tyrbYr^, îî în<Hnimazl> îiidaiT> K'i)teBa note iireri>tite de doKtorî; îiitre akteÂe Ynddr®Tirjîa inyn-nirea eretinÎAor nrin autoritatea KbriniÂiykyî deÂă Latran. La Bederea aaeastaînŞrÎKorii'briAe reyeAYt se ÂiniijiesR, rAasyA s$irmiAor îniiTibyineijid nb aA Koniniinnei saAAe, ini sybtînselnneazB By ri>'ieaAi> mi?
*) Ilrironirea iiţoteslan&iAor nrin draronî dvriL ordidYA aii LyJo-Vik XIV> mi a Doamnei de Maintenon,
30	DESriRE AUTORITATEA
ueA^rîea syntmlAflr a\I ml derMnmaroa Frangieî. ‘Koîviîaaîva <1 o au Jmmm o Nof'Missc,!
flt»vA moa maro pa n-VtorUi>uiAor tcOAOţihe este do a K’xhwU!o Krcdiiiţp» oarbi* în aokya drenty-rlAOr jyslljjîejf mi In aokya simtimeutCAor de omenire.
J^'doidK XIV, A^minat de Komjiiimja sa, ar <fi «Fost mare mi drent: dar noBTmyit de autoritatea doK-toriAor, <Fy «numi Krvd: rremaAeAe aji *ieAAe mai do jia'MIH a¥ «Post însy<£AT»rî teoAoţiiM,e. t
DII unro este awi dormi» idoAajrB ie traţie snre arervAli urediniJOAC tYtYAor nrinaTţor^atea aRTbisi-B&V Do MO a mai ne nit Dy^inezer nre nT>mint, daih» onmcmiî tot moIohu hu ne î^ejje ? Autoritatea inel in.rut #uS n vînrt upMÎAAÎÎf, mo hat Mena cstVdeKiVt csnressla Kyyoti.rlt domnitoare a rmi bouk ?
TimnyA uvrţie s mi aieasti» aytoritate renume es-nrimTbnd ntinai o rbtimire.	^
, A KT>yta adeB^ryA m xotT»rîrÎAe doKtQrTApr , este Ryrat a îmbrTbyima oninriiiAer iui nattimeAe BeakyriAor jtreKYte,, este a ne înanora KT»tre icea ie ny se mai a#ATb; este îns$îrmit. a lT>rbdyi «fiiiiiia JXristiariiş-niyAyi , nare este m enire ky ner^eKtibÎAÎtatea 0-myAyL
Snre a ajynue Aa n*me asemenea resyAtate, hy rmnai trebyie ase ACimdâ de rajjie, dar amui» tre-byie a se Amenda mi do simiimenfYA dretitYAvi mi aAjnedrtviityAyî nare oslo In noi. Ar trobvi si» ztaem nrcKvm zbica Hasmu: Krez iientry uneşte absyrd; mi i>nui>: Krez, nentry ki> este nedrent.
F>rTb îndoieaAT», nimeni nreţKi»t ey ny resncuti» sfinţenia SKrintyrei ;\dar laraniî niflieni m se teme mai my'Xt deKT>t mine de tiumViiriAe oameniAor, Dyut» esemnAYA Me Bbzyr'imi , a. ayî Bossuet mi aA AYiLydoB'K XIV, ’iine na mai nVtea tfyteza st» uaYte
ÎDOKTORILOR,	31
Intr’Inse^AeadeB4»rYA? Dm^ anest tesemnAY trcbyîo neaniBrat a uiKieea: 1° kt? autoritatea doKtoriAor, at-toHtatea SkrintYriAor 3 este yn nrea rty mizAOKfie a KYnnoaxpe adeB'bryA y d?iind kt> ea noate KondY^e Aa rbtibmre; 2c ktj ie a mai sminti» aytoxitate' tot are treT^yiniil» de 6 reiTYA'b kare s’o jysti^he, mi kt> a^ieast'B rerrYAT* ny este urii în Kxedinga 4ea oarbT» 11141 în rajjionamenteAe omeneipî;	^
KAIÎ V. :
k'bUTAKEA AMB’BRITLUI IN AţJTDRITATEAVNEAMXJLUI OMENESK. NIMUIIA AHES^UI KRITERIU.
NIhT w hm tttf â*ir fi f*»>Ktţ Ki>lre #<΀in»r d«Ri» inrtori* UtttlAâ m* fi flh&tloMjftU amruva vauicl.
Ltnn* axlorlinfimHhuIrtmUorf trn owt iwtorniu
în OAOHxtfiî^! n wmlt tl« n nrn nviorltaloa noamv-Axt mimiiexit* Net ny w>m HcmdU Kvm a«*o$te ay-tOfili»î|î? vna ncKAintilT*? ini aAta suimb^toare, not. si* mearri> îmnre'sm»; pnest ninnt de dQKtrihrb esteu alan» din şypetYA nostry: Borba este rientrt not ele a icnyta temevmAe înKredinifi>rn3 mi rerYAa nfestri-•mytât'B a adeKbXYAYÎ. Ama dar, întxelbâxea; este deî a mi dain» aceasta» rerYAi» este în mi»rtYrieayniBer4 salT>,? saţ aAtfeÂ? daKi> inKYBiinijarea tYtYAor oa-i meniAor este" destY nentry a statordmi adeBibtYA, < A’ieast'B întrebare ktnriiide în sine aAta aninai desAerare Ba ^i xoh>rttaare: adein* , dană» TAasyA neamYAYi omenesK a nroKAamat totd’ayna adeBTbryÂ. Kmii daKi> întîmrţAa na rAasYA omeneBi; St*
32	RESFIRE AUTORITATEA
fi nroKAanmt ml Hdvdron; fl/not oa )\x triăî rfoate fi Kiomnt Him) mi»riyri<% Kvjp «om ftmo nasm, clintr’o oiilunlo trenidoarc vn adeirnr «cnîniK? O'Ay-torîUHo «sie ncsymtvs'b rrcmaAcl nvmai îiiKntea uoalo fi ncstrbnnrbati».
II entry a statornici nrincmiYA aYfcmi/Biiiî neamy-Avî omenesK, oarenare a st'Bryit a arBtay de o narte 9 KA'idmiIvnoa rajiiel indifiid yaAe ■; rar de ceea iAaÂt'b, Tumimoa nljiieî ţţencraAe. D. de La Mennais zvxe m» vna oslo Moarto rea, iar kt> ceeaAaArn este ne-svnnvsi» rreniaAOl; ca înjoseme rauia omeneasKTb na Pascal $ tid Indvmnczecijia rarjia neamYAYÎ omenesk im Vico,
Dar dam* flmcţujk nujiu imlÎHldynAi. name n>t^-qlrea, i;vm toate aconto rarjiî imnrevjrj» Bor rirorlycce adeBi»rYA? Ay doarb este yn nrisiAeşiv aA minciy-nîfKa immyAHindyse sat» nean> ? Boi ziceai ioj ey synt mmai întynerÎK) m’anoi acTTjOraHi i^: din ady-narea tYtYĂor acestor întynerice Ba resini AYmina. Ama! - dar f AOŞÎKa mea "ar ţrebyi şv «fie; de< a; Aeni>rla faiiia <fieKi>ry>a na yn ne fi>r£« minte , mî de a nriima raiiiaftyty.A'ar na; p aytoritate^ BredniKT* de resneiU-; im> boiy annmjiiea: de : a ceas ti» âdyirhtyn> şnyrKal'b / ynde fionarcrame indinidyaA'J» mu addyce nebynia mi jcriumAo suAAe;vi»de ynn Krcoaz/i» doiurincAe 1)111114101 mi vjmUi cooa.vnArn	irnraBYriAe Bea-
kyaVî avi Tiborw $ ic:i>nî muia, zîceiji boţ, naijţe toate aceste monstrYOsiti>!ii: ca a «format ne Iletrone ml ne^Neron 1) Boiy asnYAta . Ii^dia mi Xina, Re-si>ritYA mi, AonystA, im în mizAOKYA acestor rro-zane Aarme aAA'e tytYAor r.aj]nAor bmerîenu, rAasYA Kare na domni nreste ncest abis sa fi TAasYA ade-
BTbryAYi* #	^•"’•••
< 1) Essai sur rindiffeiTiuvc., etcv, t. II, p. 32&
*
NEAMUtUI OMENESK.	33
Snre^â derbnTbna^ nîipe asemenfea sof isme ? wUb desttA riymai(de a Ăe în$i>ijiniâ AlbittyritV K'Mî nad , de siueAe. de IM Mennais zy rr Benie râma SYnt trţsyriAe Krimei iui aAÂe smintirii, rania ny’l re-' snynrte, ea se araţi»; ini ori'nare ny na"nyteâ mâi WÂt flejcid ‘ntfmâl Vo Z'breasit'i», o deitAâra neKyn-nosKYti* rai decimaţi». .	*
Iar Ki»t nentry, aytoritatea: neamyAYÎ omenesif^ anea raiiie yniBersaAT» Rare trebiie a s Ayjr de rer-Yyat» rai de nrurainii, KT>nd a nroKÂamat ea oare adeB'bryA ? AAepeBom uei (Pbnf/bi timniT aî istoriei ? Atyirai barbâriea uiK ■idoAatriă^^i^imn^rniây tao* byA; toate tiăpnAe aBeay SKAaBi , rai toâte teAipiiAe jertBe omenemi. Iaua ueAAe mai ite&i martirii aAAe raitei zise yniBersaAe*. Mai târzii, ‘sfifiţjeniâ ueAÎ-batvAYtj îndymnezeiroa «PemoareAor , nyterea demo-, 'Hi Afli #®rmf notorii, ^m<f>iiAC, arajitoria, rnnpia* ri* «îndoim mn\u tot iiwtn(,TA» iiu’a nmmoroînr AAiitivr! u$îi) iimtii nîtri»	nv a’af
*WU AomWa #§ <	(tomrrirmi ml nivrii ori
tw nrt«tvf»nrAtirrYAor	Avmvri
iif A AiHi^dâ UYtorlifiinti nwuuvAvi oincneşit.
40 tir 4;i ttjynd Aymo/i, daia» rareAe mteAAepm^e atare ai nrbrit ityuetarea omeneasKJb., dairiSoftrate, dam» AristoteAe ? dain» GaAÎAey iui dait^> Kartesie s’ar «fixonrit denaintea KredinijeAor peneraAe a a AO BeaKyriADfs Aor ? Ky<foiidâiT> in ilerryreAe idoAatneî ini aAAe sitAaBieî, AYmea* imti», mi astbzî s’ar sâ-KOti uiBiAisât'b BÎnz'bnd nonoare intreyî Aa Aigitmjie,. na *lesar, sai îjiKinbndyse dinaintea yntt boi kâ Sezostris. Aytoritatea ymBersaAT», este neitAintirea ynifiersaATb j nâKAintirea iii nebynie rai lit Krini>. 4 ;
F, In demert rama indiBidyaA'b motesti» în mo tina
«a1	•	«
nitii'iinAor rajJieî nymite yeneraAa: ea • este stri-
3	'*
34 DESI1RE AUTORITATEA
mti. de mTAulm^ nymi»ryAYi. AYtorîtatea nr jrdeKi., ea soKoteijio: tooa tc este atestat I) de Hidre ^ neraAkattia oamcnlAor, trebuie a OKrede, nrnentrT ■kv togOAACmiîYnoei ne îndeamivb, ni nentrr kt. genera Aiffttea oameniAorvo atesta. Acesta este nrin-•linlvA, rai nraî kt. mai este aAtYA ma! 4?ataA neutri omenire rai nentrY adetfbr* NeamrA omenesu îpie tot; tui arab nlni o tnaintare, nm o deşBOAtare nr ina! este fcrlAh»: nrbrtvria ayi este rn 4e\ de drenfc Dvmnc«ee«K înaintea KT>raa veniri rai răgi a tre?. bric n% Uni*.
l\\\f m> IX tU La Mennais Krede kt» a resnrnş flin nnfnu a& iraonUt objenjjiS statornicind doi. nrin-' simt; onlinrA Krediiijjol, atleKfe avtoritatoa neamr-at.1 omenesn; rai ordinrA iiriceneriîj adeni. AtKrvA inteAAeţiingeî, nare eA înşyraî nr ,se ^ace artoritate deKTit nrin annrobagia jnÎBersaAi.. însi. > din doi» yna: ori kt. deşKoneririAe « ordinYAyl îngeAAegeriî ht nbt nimÎK st. snimbe în KredingeAe neamYAYi ome-»esK, sar kt. aseSie Kredinixe not «fi modi#ikate nrin îndoita *AiKrare a geniYAYÎ rai a tîmnYAYÎ: în KasyA cVi.nti.iY, neamYA omenesK este neKAÎntit, toati. ner-«fengionarea îi este onriti., eA remi.Tie ky idoAÎi . mi ky SKA&Biî; în nasvA aA doiAea^ monYmentYA hnbAgut ky al/hta Inrrijlro este nendenAinit Aa te-meAio ral se svnit.. 4e este m^rtvria aceoa ne nare yn sinrvr om o noate d'fcrîmii? Akoao mde nyx îndoîeaAa nr maî este artoritate.
Aceste doi. ordine srnt dar nemm>KT>toare între sine; antiBitatea riiria trage nennetat snre a sdryn-cina nrterea TeAAYi AaAt. KonerniK, onrind soareao Ka Iisvs-NaBi, rai lisrs-Xristos restyrni.nd idoAii rai striKi.nd SKAama, ai dat doBadi. kt. se a^Aai rT.ti.Tiri
V.	•/ -	•;
' *) Ade*erit.
NEAMOLUI OMENESK.	35
vniBersa^e ; de aţinui nM o oninnie TnÎBersaAŢj n!a nYtyt sîi se ^aKT> KriteriYA adeBTbrYATÎ.
Sistema aYtorit'Mjii este nymaî o renii>nriîjii din SKoaAa nea Beirie.*■ xna din rtineAe #LKYte de Kai> tesie; ky deosibire nYmai KTinineBa se înuearKii a sYbşţitYa mi»rtYria iţeamYAYi omenesK în aokya nviir* tYrieî dasitiiAYAYi i tot ipse dixit (însYiuî a ziso).
Ky toate acestea esteVn adeBi>r mare «are samb aueastii sistenrb Aa temeAie: asta este kt» adeBi»-rxriAe înaAte resnîndite astăzi ne mbmînt n’ay ajYiis Aa rajpa ţeneraA^ deKTit nYmai nrin mizAonirea ra-jiîiior mdiBidYaAe; mYAjjimiAe ipiv nvifiai ne nreă, 9 mi ne ea ne Kred o yănniin> ky toatTb ardoarea neipiin-jjei oii a Kredinuei. Ama Moisi; este sinrYr înnro-tiBa nonoryAYÎ siiY 5 SoKrate este tSinrYr în nrotiBa Grenieîj Iîsys-Xristos este sinrYr în nrotisa AYmii • de o îmrte noumvA omcDesn, de ueoaAati» tn în-ueAAcnt, w om, ?n Pvmjneaef. O! tUvbAomle a omeniri!! n%z pnnw m aui*, vhX m m nro-ruiotn,	m» *e
to rfefttflflt Uit Vi re*b?mU «rin mimul!
5 >.F
o
"1

DESIWK ttAlJlA DIB1N1).
m
K A H VI.
^	-O	wV;] .4 ; r
’	OESIJRE RAUIA DIBIN’B.
4	Âfwnv <U* Y)vmn<ze¥, ictrA este întîmnA-btor; afan.
fiitidK DV 19 UOiitf ifAft f derbt nirmai nrin Boinjţa Afî \ mmit fA AÎ8W mv ho noato a m fi: aoia dar ui» Wi*îf #A	m'« fn «a iimiriirt InKradinjjarea.
(OK LA M&NNA1S> Uitai sur Vlndiference, t. //, p. 3x8).
 KTbYta nriiiHiniTA de adeBBr, este a RBYta o frajiie nestnnYSB rremaAei., Sb inHetBm dar de a «mai întreba raijia omeneasKB: rierremirea ut este ele naţtra noastre. Este însB de nattra noastri, de a KTbYta adeBBrYA, mi întrV aneasta înstmi sĂBbrnY-nea noastrB se ^aqe isBdrYA im>riru noastre. OmtA, dynB ne m a desenat toate mizAoaneAe mteAAeţiinijei, cse din nimwia sa nrin sinrYra KTţtetare a’ vneî ra-«iî «f'iM rreuraM»; ircteroa sânt este de a oînneA-xeygc, h\ de a o nedoa. Dtmnczeî thmdYhe marea dorintiii dcsrirc adcivnr, ne însemna o na'AAe ay-minoasB nîm> Aa eA.	^
IUi ayktya s’a înfBijiiiiat AYKrBtortAYi nentrt ita sb’a KYnnoasKi>.
O! yrsita omYAYÎ este nrea IrYinoasB î Boi îmî
Borbijiî desnre tiKTbAomia Aţi* ev bb boiy Borbi des-
nre a ayî rAorie. Este mare Kreattra KBria îi este
dat de a înmiiţi nune întrebări aA KBrora resnyns
«ymai fn sinrVr Dymnezey Îa are!
— &
*
UNITATEA LUI DUMNEZEU. 57
Eaita Aeri>tyra neB'bzyh, ■ nare yneijie iîLmUitTA KT nerTA* De-o narte, trebyinyâ înnT>sktt> a ade-BTjrTAYi; de BeeaAâAtTby nenytiiiiia KomHÂeKt'b de a o îiîde'stYAa feri a ne syi nîmb Aa Dymneze?. / Heea ne indeiuert uerem rai|iei omeneijii, rajjia: DiBun> o Ba xotbri.	N	h
Dar Kym sţ> Kynnoaijiem rania DiBim*?	atktţ
o în foyiuicaz'b atei nre nimînt? ynde’m’a AT»saţ4 ea întirrbrirea ?*Nymaî osinryrb raijie DiBini» este ? ifare este adeB’tratxA Dymnezey? ay doart este DymriezeyA rbzbynTitorj DymnezeyA Boitor de ri*f,, say DyirmezexA drarostii mi a.A miAOStiBiriî? Dtiu-nezev, byn este say ri»y ? întrebări neAeyîyife, doeaAi>; dar ne nare trebyie a Ae desAera nentnr k% BţncrstiyiiAe noastre ne-av addys înţr’o stare a nT mai KyiiMoaijic nimiic, mi nentry kt. omn a iteiţie-s*U M11t't* «tar tul ftUrlbvuii.vo.Dvmuezeiriî,
K A ÎI VII,
UNITATEA LUI DUMNEZEU.
' >'■
illeA T»ntbiî ATKnr Kare trebuie a înşira, esle ţrţ e ' - in Dimnezei , ini kt» eA KÎrnne^e tot ta rina nrone-di oua sa; ue iran» trebtie a Merneta nare este natYra aii>; v natrra aii fiind bine ranostuti», trebne nean>rat Bă «reî c	Baril Bor sV! nAeaRb iui Sb’A asBiAte st» se siAeasKvdin
ţoale nvterÎAe Aor st> semene aii ; ise fie Aiberl, *re-r dinHÎomî, bine-fbBbtorx ’l0 miAOStiar , marinimoinî.
C- *...	(Manuel d’Epiciete liv. //.)
Noî am £T>KTt ne Zei dym> kuts a natyreî, rro-%i\m saf biiie-feKT>torî notrÎBit nriBeAiiîiiAor ie es
m UNITATEA LUI DUMNEZEU.
liffoQimaf ohIaop noştri* LtneztAOr neseAC, seceri-unriAOr airrKflj tmbioAmyrnrlf rotbrriAor, rrauielnii) atorneAOr ^AOriAor, am livhAuat a Atare de reînrn- , noijvlnn^ 5 bi»AMiiAor sninoase, nT>3yrîAor întvne-» K0a$0, rrozT>BiÎAor temnesteAor, ^oKTîiAOr BYAKani-Aor, am înaAjjat aAtare uri am #T»KYt jertBe de $riKi>^ Eana originea <ieAAor doi» nyterî nare frai îmnart Atmea: dyxirriAe 'iCAAe byne mi 4eAAe reAAe , ye-niVA n>YAvt ml ţtoniYA bineAYi, zeii mi demonii.
Ama, fit titanii de barbarie, desbiiiarea nonoa-rCAOr, nci(tUaua armoniiAOr yniBersYAYi, mirarea
dcfcnro <P<momomtA* ayT, tiumYAuia nvm'brVA zeilor: la «Mouare tomiiAY o Zdtnto, ml tn Penare Zeitate tnzolm YJtel nytcrT a nafvreî sulf a mvl attribYt aA KreatorYAYÎ. Snre a însYini toate aceste nYterî mi toate aneste attribyijii yny! sinryr DYînnezey, tre-byia a5a IngeAAeye; dar KYm noâte $i eA înneAAe# $T>rT> o reBeAayie dymnezeeasKi» say #i»ri» o Kon^ temnAaiyie nem»di»jdYitT> a totYÂYi armoniiAor tao-byAYÎ ? îndoiţi» mînyne de nare nroBedinija nţ nytea Ainsi ne neamYA omeneşK: Moisi nriimeijie &<iest ad^BW din ^er, mi SoKrâte deAa ţieniYA S!»y:
linse AÎjye Dibuit»! în mizAOKYA tytYAor -.najju-Abr îrurhAYite în nerryreAe ideuatriei mi aAAe sKAa-bîcî, rn bărbat immirat do Dymnczeî #a<ie st> regale rn adoiri»r mire trobvieh $n» regenereze AYmea.
Illi a'iest adcBbr, ne nare Moisi hy’a noate £a<ie InyeAAes nonoryAYi S!»y, Îa di» yniBersYAYi; mi ne Ki»nd toate reAiţiiAe îa ronesn, eA Bestejţie kt» yr-mainii-HeAAor Kariî Bor nrede într’yn YnvA Dymnezet Bast!»nîni nT»mîntYA; mi , iientry îmnAinirea acestei Borbe, SY$fAetYA ayî se KY$ynd> în BqaKYri într’yn Biitor de natry mii de ani.
‘ însymi yenivA se nimineqie'denaintea ynei ama
UNITATEA LUI DUMNEZEU- 39
de fnaAte yrsite t attn^i era nre em>mînt nymai rn sinrrr bărbat Rare , de	ky mYALţimeâ soriAor
senn>naţjî î« &nayiY, Ra iiT>sintA in mare, nYttf st» noarte rrettatea, acestei KyyetT>rî mari: Un sînnrr Dymnezev!
IHi agrest bărbat <fv ini sinryrYA între Aeyîvito-riî antiKiti>ijiî Rare KYtezTi st» nroKAame a^est ăde-bw rai se stn»nzYre de di>nsYA HiBiAisa^ie» ynyi nonor 1).	.
DoVrail de ani tren, niiSoKrate a^AT», de^ajjT» kt idoaîî , Zeitatea neKYnosK&t'b Greciei ^iBÎAisate ; o a^AT» nentry kt> nymaî sinryn» ea îî esnAim» yni-BersTA. Akoa5 ynde este nymaî o* KYţietare, este hymaî yn Dvmnezey. Aneasti natym afcbt de st-rbKT>,iîoas,b, ati>t detnrystT», at>t de nentoraAi» synt jAepîAO Benysel mi aAAe ayî Joie, aAAe ayî Mer-KYrio uit aAAe Jwionol, ky im Sonrate o nriaeijie, ea se yeometrimafc wil «o4mi»reijte: dar de o dan» oa îl suarn» nrln iwmrţflulm olt oa m mat întUmnţie Zeii în iMUlYf d«,r nnuvilmlonw ImÎAUotjto ac^I: armonia ml	11 donuonoro rnltatoa dvm-
nezalrot
i) Iasrmî IlAa,toii *oeb si» asfunz-b a«ie$t adestr oamenizor. Este aneBoie, zmeeA, de a afA» ne KreatorîA mi ubrinteAe tniAorqe-Aor ie sint; mi de Va afoat lineBa, nî noâte aorbi desnre d-îâ-STA de faui» kt tcj^f Oamenii.	{Pluton, Tim4*.)	. {
4® INELUINIţ V. UNUI SINGUR ADElîliR
KAn VIII.
, îNrUHNIIiY UNUI SINGUR ADEBT>R asuiira lumii.
f
"\'
Kl/MOlIT O&rbitttf dc5ilro mal roi/te (irmoase iui bine AfBJ'li'î * mi 4t*ih ho j}iţty4i‘ijiît"hţ îa întrebări,: « El bineî Domtmi HimttfldtţH, ’W )ji Afl 110 rn desnre adeBirra? AM«Ut — Mu	ml ne MAi*i» »At 4eoa, riîs- Va*
drKU mato l'miietn*# mi hvno, <)av în mcaac cItut* tnivi» 7.«dftrni'io, tmmrv Kt* nr fmteuY nimiic «r din.se.Ae?>» (VLUTAKQUIi,2>//2 tmtables des Lacedtîmonienst p, 570.)
(	<	'	t ,
• +*
\	;.	'	t •
Un sincer Dymnezey ! InlAyiniţa anestyî nrin-HlaÎY dy^e at^t de denarte înkiit însyîHÎ imaşinamea se mjnb. Aceasta este Ainnia trask între nonoareAe antbie rai între nonoareAe moderne1: diiitr’îrisa ne-dem eraind onyoB ipiiniiB, ^ nyoi» moraAT», o nyoi* Ayme HÎBÎAisatT».
Lasi> Zeitrb.rjÎAe naranismyAyî si>’inî îmmjnjTr ^iervA, rrnmîntvA ud miOAe* mi Avuta ny Ba întări, ziea a timoramx dofmldo im Omor ml nozl Kvm se bat.ZelY* Amah* mUoAoyte miuţoaKrj>, nare di* Naf îadCAor fontimoAO, Mcrcscl seucrimvriAe, atî Ilan tyrmeAe, rai ayî Joie tresnetyA, iiri'iinyerae nymaî tyrbyrare rai Kondhrsie. Ilretyţindenea ynde Zeii se desbirrb, nonoareAe s’armeazT> nentry nerteAe Aor. Kym Ba nytea omYA dpbîndi bine-feaer* de ynde Bede nvmaî m; armonii 9 de ynde sede nymai Rontra^ diKim ; nreBedere, de ynde sede nymai rnyt'bijî? IdoAatria a 4>ost, Aa *iel Beuî 5 nea mal mare sta- %
* ĂSOTâĂ LUMII.	41
bîat» In nrodea ktnrioiiiiniîei AeyiÂor liatyreL SoKrate n’a îni|ieAAes înueAAenHitnea Âor deKi»t nymaî îiit»a-KT»ndyse nini»1 Aa Dy mnezO y neA neKYnhosKyt* saf maî bine, nrin desKonerirea înneAAenmynu Aor a fost * Kondys Aa ynitate. Unitatea este esenpia rT»ndyie-Aeîyim r'KndyiaAa este nretytindenea5 «fiind kt» n r e -tytindenea AYmca se m»streazi» ini se renftoeipe. Aceasta este Kyyetarea Ayî SoKrate ? mi keea ne atynnî % $osWo AYKrare din neAAe mar serioase a vnyi yeiiiy stbAim, astăzi este nynKtyA de nAeKare aA / SnteALAeyin^eAor neAAor mai medioRre.
Ama, ynitatea AeyiAOr natyrei ne Kondyne Aa Ynitatea aii Dymnezey, mi ynitatea ayî ^Dymnezey Kons^inneiue ynitatea neamyayî omeriesK. ArynK'b’pî Oku ne rAobyA neAAor Beni ; ia şezi îmlTtrijît în uonoaro ncn rietene nare ay «Pienare Zeii Aor a n»z-bvnk «a? a'umi’hrU» rOAiyia ac desbim» în aor de a AeviA AryimVjit okIIho ayqiml mo/torni», auoa&ta sti» !mni»ruUi» în ronxbAlm ml în roratoi ml ky toate a*ie#tw*	m\ «ado uTiunt tm minrirr ito-
norf nautrî m* a*to imnul yo Alurn. Dvumczcf» Unita o nrlnoAtijio HxbAiinT* ne nare toijî oamenii nuna* n’o îniiCAAer, dar aKi^rja înyeAAeyjgrere de-Si>BT»rmUi> Ba £i triym^YA omeninî.	^
Hli ne anest ţriymf, iieKare sean îa nreri»teipe. IIonoÂiî Bor ipi într’o zi kl> ane^mî reBelanie nare ne di» yn tati» în ner, ne di* yn #rate în iieRare om nre m»mînt. Atynnî toate nasteAe Bor $i o neÂe* yîyire mi toate <resboaieAe o iratyniddere. AstfeA se întîmnAT», nu nrin niterea ynyî sinryr adeB'tr, ajyii-yeni Âa ynitatea neamyAYi omenesK.
Uli st» ny mi» înBinoBT»ueasKT» nineBa zm^nd kt» am da aini>abstraKgiî în aok de adeBT»ryrî nim»ite* Noi ne byKyn»m de KonsekyiniieAe jmmediate aAAe
4% INFLUINIţA UNUI SINGUR ADEBTiR
acestyi admrsr în statornicirea AtbortouU reAişioase mi în furloUit dtwfllnijnro a mmurbinautcr-l) mi a skaubIoî, troT itriucinil noRmoftiirtc de ceî bckî, mi amfora AYmini» Aim> stn>AT^eijie din toate mbrjjiAe nrc&tc nvoa noastre cÎBÎAisajjie.
Este arh>Bi>rat kt» nattirneAe nrejydeKTiiiiAe, dy-xya de nartiti* mi yreAe naaidnaAe imnediirb înaintări ac acestei AYmine; dar ea stnbATceipe în innima nonoareAor ciruAisate, dar ea este o trebringi* a jnteAAeptnjjoi A<>r, dar nriminiiAe ne ea AymineazT» svnt bino-jmcori mf irirtrjţî, mi ţfieKare se noate Komdnyn wu imuni abulic roa din aceste nrincinii face a*lc»fel tonic ri»i b’tlrlAC uoaUIcg mi roAîyioase, ade-, kn toate nenorociriag noastre.
St» AYT>m snre escmnAY o naijîe nare se nrede circi Aisatc», Snania. Bi> z synnersti jj iî ne tre b-w i ere.*. Vii < k Ai ro S' den raB a t, o rAoaU Rare - ii o s te iu e, s e k oii ies i» I ). s e k îmi» e kt>* îmi re$byn% Kt ky pit ya, mi tfrhmeipe deAa a t ot n 11 e r ea k t» a yn» r i A o r 6 i e-r ta r e k ar e o-SKan'K de mtst rar ea k y ţre t y a y î 2). Z>y, ar nytea zice ainesa kt» acest nonar xrbneipe ne K'bAt-n>rî urmai nentry na si» albi» Boiea de a yrî mi de a yciddc. Akoao, nreimn mi în EpintYA antiK, Dym-nezetf tir ho mat undo do mYAuImoa nttrlbruiiAor ayî. DraincsseV, nentry vn SunnioA, este treizeci de inii de idOAi resirMulijjt în tot revuiYA Krestin. Ky niiwe svnerstii|a afcbt de nebyne na mi aAAe m>n>-nÎAor, Snania are Aibertatea clbiat» mai nyjîin iui KObAYrbriî mai niYAt. r
Dar mai annroane de noi, în tiisyiuî suita Fraiţ- i)
i) BiejiTirea înînrerm» (tra* KTQTiiie. , ' i) Se snoBedTeyie, ”	4’' ' „
1 ’*)'«.....v	•
ASUrtRA LUMII,	43
jiicî, Aa qinuî-ze<ri de noîpide Aa; uamtaAa Eyro-iiei, din ^entrrA HtBiĂisa^iei rAobyAyî, eana nete de seAbatM aAAe Ki>rora ~sY$$Aete niVii o Aymim>. 'imin» b^ Ae-a AYminat. Akoao îmni>n>iim odăt^ ZevA Teytates; EBfitnreAiea s’a dys anoAovV dar sniritYA ei a remas neKvnosKyt. IlretYtindeiiea bt>z^ aKOAO yn nonor	Kyţietare mi fon. moraA^
adoraijiea iKoaneAor în aokya nrediririe î î n *JD y m n e z e y, $anatismYA mi iiR-BAomiea îxi^e-nyiiKeate denaintea yrior zyrr'Mntyri nrQaste tnîi»-1 jjiriiind byK^ni '*de KadaBrş ? ^inatyA ? innimâ, bra- . î|eAe? ninîoareAe* nn»ryntaieAe abyrinde aAAe b*yr£ irbrora Zeiti^ni.» Ilar-kti antoni dryizî	ar îm-^
vn>n>iji, mi m> ne mai nyti>nd niynti ne oamem snre a’i jT>rt<Pi ZeyAvi Aor, HiTntesK ne^eYA Âor snre a’a In#Khîiitrrh nrln bvuiijjif nrToraîjiei oamcniAOr. Eaica wotlnHaAe objeMi iua« KirAtifAYl rml wytor nare are binari! |	#ntMKonit ml Knam^Ala. Ny
otte îemt m	«AiiI fîiAAUn	nfm.
aa ityţitiftr it« TU ilrirvi DfmniM», turnir î m a WMto niţmt* tftm* A*ti|i??ÎA« ml i«out© ac oameni' (tfn ifobftoTle.
îmKjjlmare a modlYAYl-eB? în BcaKYA aA noi»; «hrezcstOAÎ Mine noieipe si» «fie în aiivA 1200 îi e destYA st» Bisite sateAe Eretaniei de jos. ResT>ritYA, KV SKAaBiî ini kt xaremyriAe ayî. nimin ut înf'b-jjimaz'b mai înjositor nentry omenire. Dar ky toate -acestea, înEretania nrekym mi îiiResT>rit* ynrtâtea ayî Dymnezey3 anest acleBi>r nentry nare Somate îmi nerdy Bieaija, ny mai noartb moartea ky dîri-syA. IlonoareAe ’a ay nriimit* dar imin» n’ay fcypetat asynra ayî. Este nymai yn Dymnez'ei, zine sekta-torTA nro^etTATi, ^i>n> a îniieAAeţiye murirea acestei Borbe; este nymai yn Dvmnezey , zi<ie blettA
44 INFLUINI|A UMJÎ SINGUR ADEBTdR
AOKvitor n.A MoAnyoneî, înţ/OTmcioat înaintea iKoa* ncAor, objot ha MoAHtriet a*î; osie ovmal yn Dynj-nezeS, aho SimnloAVA imiiAor^nd ne M;ÎMyA Donii-niK, no MK Antonie mi ne s<P. Jacques de Compo-sfMfeţ mi în aueasti* siuryrT» sorbi, se Kynrînde ui-niAÎsHTiîea BÎitoare^a Res'brityAyî., a Snanieî mi a tnb-tnvncl Armor'mc. In clemert nrejydeKT>inAe iui syner-KlljiîiAO flo Maosk a ne deirarta de ijint'n; drymYA mire ne dvoo hkoao este desnis ? yn iati> în Her? o $aniiAfe nro inoniiH. Kmul asest ades^r syMim Ba «li în Iiiuoaaohva mwoarcAor, nreimn este astăzi în ryra Aor, rnyeiiorouiH ho m îmnAini.
în ndawbr, toutn b.urbnrllAO nare i»run> ne yinK acskj ne noî jioitoare HiidAisaie, n’aS irhsiftrt im-nreţîyryA idoAÎAor > mi a^ieea ue este m>SKyţ îmnre-^nyrYA idoAÎAor trebyie se nean> denaintea ayî Dvm-nezev.	'	/■. /f "
Denaintea icloAÎApr ay Kons^in^iţ nyţerniuiî dom-; nireaAor nreste ueîsAabî mi ay desitbtijit ne aamenî în doT> KAase; nobiAi oii nenoblAî.
7	.	f;. y
Denaintea idoA-iAo* s’af xotbrit ninie ambiiji-omî 1) a syferi biulyA 5 jynarea iui ueAibatYA nen-try na srb dobindeasm, ,bori»iiuAe mi nyterea,
Denaintea idoAÎAor **cteAe barbare înţienvKeai’T» neniry tulim onrn <hm o Tn>t/r»Aie mxAjjyinind *e-n'AYî uenlry N'MiyoAO no w'inm»Korij.
Dar asinzi, yn nobiA, vii iiontoJUno, yn resboînm» în«HiiimrJL»ndyse înaintea aAtarYAYÎ yiiyayi Dymne-zey, kreatoryA yniBersyAyîj nobiAYA ziue’î Ba oare: Ev synt de yn aAt neam deimt aueastb mYAijime emiţi, din nn>înpAe taAe, deosibeijienri, în ner de aueiu ne Rarii’i am desnreuyit nre m>mînt ? Ilonte-iiicAe zme’î sa oare: Am den'brtatdeAa mine soaga
. j) K>Aîrhrir.	>J)
*
. ASUHRA LUMII.	45
ne nare îniîeAÂenijia ta mi o dasse, bineKyBintm-zob-mi» nentry kt» am KT>AKat Aeţea ta mi1 am oşîu-dît ne iemoare Aav sinrynitate mi Aa nrostit*;-llie ?
^esar noate norymii ase tfa'ie <rin-snre-zeqe ziae Aitaniî de mYArprmit'b hi temnAYA zeiAor Romii nen-tr y kt* a KYtronit ne GaAÎ mi a BÎndrt Aa Aiijitanie ne toijîu AOKyitoriî NamyryAyî, narii, dym> soko-teaAa îii^Tbaimat'b Aa senat, se ridinay Aa mn-ze^î lăl trer de mii. . • , aneasta se in^eAAeţie, eA se roan» denaihtea idoAÎAor.\J)ar K'ţiiitanyA nrestin kyteza-sa oare se ^htr^e âAtareAe ayî Xristos ky RantiitYÂ biryln^eApr,AVl .şa/eA .oareEy synt Kaîirî bineKyBÎnţeazTb-mrb, t)ymnezeyA* miey, am omorît ne tfrajjiî miei ?	'\ ; ‘i
Ty însi>, îmf rcsnynzi eA ny se stfieipe a Şame mmnttx i*mn» wt m\.%zt! Ama este, daMot o dali> te miri ttvm 0MYtMWi»{ tul m Imyt de scorni ia» o KYtoaz% tf'nri» tAorld* *î© seini finvm n’o mat ny(oa#n ulnciia fforfc rruilni.
«)	«smnjiU.
O •	^ A
'...a a? f, ova v'	V' :.\ V
J
. VV V ,V
) • c--;
4
46 DESIIRE OARE KARE ATTRIBUIţlI *
, » • ^ * ?
KAn IX.
nRSnRE OARE KARE ATTRIEUIJII AliLE DtJMNEZEIREI.
Âd«M»VatCAe nrîm*nî finaie aAAe satirei noastre, siot ţ*Anâi1ri'U« kt siflAetf a nostrt mi kt soarta «noăstri» ÎdmiaiT objeteAe fisi^e aî o Trsitb * Harem «« MWvinBţipi nvmtY aa mirla esistioui» a osiirAvî aWJw# IUa* «trnt *koa4* inantri k* sfe'Bonsvre a*
<ta«*0AU?IA KiptviAOr âOAitr* mi aa AYKriA mejjît
noastre moT moraAe.
{Madame de STAEL, de VAllemagne, t. ///,p. 38x J
Borba nt este de a boi si» Kinoanjein Beeâ Dim*
' nezei askihde , este destiA de a fi kt ai are aminte Aa aqeea qe eA arjitb^ ■] ■« • j. * <■	^ * 1
",	(F^NRLpN, leţtres^ t, !,p. io6.)
Dar a^estYÎ DYmnezeY Kreator, nare se manifesta» în ynitatea AYRrYriAOr ayi, ne nyme st>’i di>m? Este-eA DvînnezeTA mÎAostfiiriAor, saY DymnezeYA res-bYtn»riAor? Kon^enYta-eA oare în simA ayî BÎijiYA nil «rima? Zhe-Ba oare nineiia kt> toate nenoroni-hac omenire! 5 tonte rostYrm>riAC narncî, boaAeAej otrhBÎAe, Eterna, re&boaleAe, a'iOAAe rrozase armonii aAAe dYrerîî aA Krj>rora hga din Yrnn> ant este moartea, SYiit darYriAe Yneî DYmnezeirî bine-iijK'bfoare ? KYm Bora KYimoaipe bYmita^ea în a^est xaos de tiKi>Aomie ini de aronie? De mi» syiy Aa ne'AAe d 'bnt'brif ziAAe aAAe AYmîî, nreoitiî îmi Bor-besK de DYmiiezeYA oasteAor, de DymnezeyA în-< $riKOiiibtor, de DYmiiezeYA resbYirbtor. De întreit
jiajpiAe 5 eAAe nrÎBesK neteAe de smipe de ne aA-
, - *
ÂLLE DUMNEZEIRE!.	47
t&reAe Aor SKOijT>nd fineţe de rroazT». De mi» tntoru in»tre tnjjeAAenjsî, niz yn sfrris amar ne byzeAe Aor. Heî mai $rymoiuî yenii Kad SY-nt rreytatea atâtor misteryri; HeiAaAyi înaAm» o #ryrite iieAeytyiţŢM mi BoesK st» asKYiizT» nimfaia Aor în nmţi'diAe ne-KrecTeriî.
La aueste objeKyii, Aa o&ieste. raţionamente? bt»z doi» nrbriinc; nn»rimea mi mbiimea noasţn,. Murirea noastră»: nentr* kt»' noi jydeş'bm ÂeyiAe naty-yei dym» ^simtimentYA aAXes ax frymosyAţi nare este in noî; menyim x>mea, aueasta dyui» o rene-Aayie senreti» a HeAAiiAaAte; ii annAiKT»m a^iex fin de nertfeiujie ideaxT» nysT» in sy^AetvA riostry * ut nentry a rtn»syra AYKryriAe nT»mîntenej5 ni nentnr a
ne uiema m»tre o Kreanie mai nerieRti». Gremaxa
* ■' * ' ■
DOMtift* nv 0»te KT* stvdiem xeyixe auestyimiBers* ( Wh Mim a1 A rervAh «Iviri* vn simtiment svbAim Kftf© siv d$t« hMU nmunr dlnsvA.
Ama dar9 m% rrfcb#*» romumh, ia> tmloloACAC ml obJtstjiiUâ DMfttf* #Avjonu nxmtU num u ne tmAiiki &AA* difttHtint u% noi nm'bia tu noi tî-iffA fn$l	urni	Asta nv este o
nddyHnere tuniiuo» osie o nrcBizie, este o #T»i>dy-Jjijjt.* , m><1ejdea iui ^rymosYA ideax synt Kieea ynei AYirii în Rare noi trebyie ş> . intram, 4>iind kt» am intreBT»zYt’o.	,	-	,	.
Dar dam» simtimentYA FrYmosyAYi ideaA este
*	■ •.
o A^iniin» ? objeKfiiiAe mi raţionamenteAe noastre synt nerrrre, Dintry’nt'biY nîneBa se mira de nrte-rea Apr; ne Yrim» Bine esneriinya, mi atYnni se mim» de SAi»bi<n¥nea xor. De m»te ori ni sp întîm-nAT» de dd$T>înnbm Yn adeBi»r işoAat din nri'riinT» kt» ny ne ral^R^m nîm» Aa totYA! Un âdeBT»r re-im»ind asKyns, noi ÎA ti»ra<lyhn: natyra iyrimindyse,
48 DESIIRE OARE RARE ATTRlBUIIIi
de ititeAAOţilnjia nonMtn», not o îmdnom>âim* ^ este în fonte anonim? HOieotoijiV oare in» este o Aym# Ai»nat'i» tu nl/nntnlroa ţicuivAri rnyAri ? — m. Este tu om nare bAastfcmi»,* iientrv iri> ny’mî thAm^eine ■fanta Ari Dymnczey. Este o mare tiunAomie objen-îllîAO nare se not redyne Aa aceste <iin<ri Borbe: yiî om n’a îmjeAAe*!	-
Srtro a jystrPiua natyra desrrre ÎHBÎnoBimiriAe *re i «o ‘Pitit anii»/!, este destYA de a âr'ita ne s’ay ♦fobKVfc !îiid?iOfrh)4ÎrlA<5 ne i se $i>neâv ieri- De anbAO de yndo wn cteHnonerisse ttcrîndyieAe, noîKyAAeţem binof ănorf ţ aitOAAO Yndo oniî nT>riniiiAor noştri şedea# mwml xanAVA, not	înjiOAAenijia mi nre-
Boderoa* A# doari» u*yel/i> nlneim iw* îjuinjjCAe *ny-maî aî nimtxc a rcsnrnde ? aceasta ar tfi a ky-ţieta Kh eAAe nymaî ai nimiK a desRoneri. Iţliiii-ijeAe 'triKŢb n’ay snys totYA; dar a*ieea ne ai sriVs a 4>ost xotmutor. Lykry Însemnat ? im>Kar. Kh e i>rifra lie’nsemiiat: toate desKoneririAe Aor ne addyn Aa rîiidyeâAT» îiii doBedesK niijie Aeţiî; toate synt es-"nressia iryteriî mi reBeAayia bym,trbnii. ţlemYA n>y-ayî n’are nimin a ' KÎipira din înaintarea iniinijeAor: iieitare obsersagie îi miKnioreaz'b îmirBTi>ijia, $ie nare razi» de Aymini» îi snade nerrvreAe: eA este m xmtlfcor nare trebylo si* ka//h clone tron înmd sena wnloa luloiunYAln toul/h sin.AY'nirca ayî. ' EIaoso^vac, aimci^T muia, m,ua o ^rymoaşv Karte de feim, o uarte de intCAACyinip», o Kârte de sy$$Aet în nare nymaî Dymnezey trebvie si» se arate. înKÎnyeipe ne FeneAon say Bernardin de Saint-Pierre adynTmdtoateJnBinoBi^iriAe so^istiAor în Kontra natyrei, ini nymdyAe IhînrotiBi» dm/Beau în BeAK desKoneririAe^ ipiiriijfeî. Aneasta ar 4\ Ka o nyoT» Kreapie. Intre rAobYA> ayî flAjn mi rAobYÂ
ALLE DUMNEZEIREI.	49
Avî Neuton svnt .abisrrî. istorie mcţraAT» a ,vnî*
«CrsYAYÎ, mi ne rAorioasT* nrifieAiipe a neamYAYl omenesK KYrTnjindyse ky înnetYA de ri>tT><iriAe sayî, mi ajynnmd Aa îannoqiiniia de Dymnezey nrin AY-Krarea a însemHnteAAeţiinjeî ayî !
Anii boi si> in>z, d’o narte , xaosYA , nerrrreA^ Koirfysia eAementOAOr, a nAanteAor, a m*mniiAor mi a raymjiAor; acrvA, <J?okya5 ana Hert*Lndyse Rare de nare s’armie rAobYA, mFiie A'bS'tnd -omYAYÎ denbt hy-mai tiKi>Aonria mi FOAinÎTnea ayî : asttfeA IlAin ini
aesofc--
LYKrenie ne ur^Himeaz?» Aymea. De ne ea AaAtî> narte,, nystîtAe, ma»riAe mi mynijii xoti>rîm nentry KYrsyA nîntyriAar, nentry \$eKOiiditatea KAimeAor, nentry ar momi Ae nerYAYi ,nn a a Aer nrbmmtYAYi; lle in>si-nvriAO arzătoare aAAe Afrineî^ BÎntY^iAe nare tre-byifl ’ iuu^AZuiSKi» xerneAe noaste ; ne rieijYriA'e MâUMi iomm)«taAU uaro trebyie st* reuoroasKi> seif At HOHilm i irot Yt I n d cm ou uACrncnteAC uiemate neutru ffcndyiitoAfcr Umili! Miaurţ yturiouuft,	rtcn.
ta imbliAmvruMii Drm» afoiYA iwvtuuulof ar vrmk m ^AMMWflfi bftaiitait ftftfft ar vrrt t<HUo nouoareAe AfHkU I te	JitAfl#i rlrAfUuloAO ol de tfAori mi
ffftttifOAO al ry roade $ plenare UAanti* ky iiatriea sa^ Ar ttodoa ubicua ky rănire BeşetaAeAe imn&rflite* în §50ne, na ne noasta ynyi mynte, mi nrhltre aueastT» mvAîiime nemTbrţiinitTb de Gonite mi de -KoÂdrî, ne-Kontenit $eĂyrite dym> KAÎme, «feAYA rramîiiate* Aor 1) resbi>trbnd sinryr tot nT»muitYA, tfeÂa eăya-tor nîni» Aa noAyrî, mi «£orim>nd îmnreţnyrvA m>-mîntYAYi o Kynyni» de sniue nentry xrana neaiiiY-* ayî omenesK.	;	-	^
DeAa aceste armonii mari, aytnryA sW sRobdrî AU lieAAe mai mini ammT>nynte aAA,e «reanieî. Ko* *) luanteAe et rra>Ynge.	-	*
4
DESI1RE OARE KARE ATTRIBUIţil
*««•, AÎnr'f. noi eo jvIWi» nilcflio orf, orfgyinca ■fcno-meneAOr •itwat mat detti.rtfuo *. tmr’o bvin.jjiKi. ile KÎXAibar, WKi'otTA tfliSIietrAyf; totr’o niKT>tyrVde am»7	înrrKvbCYATrt 5 liiir’yn Ki>rbvne, dia-
nmnfYA. Un simnAy mimimv de arbvre, ni rn.ynte
$2-
do ivnsiri, av nriimit KYyetarea atî Dvmnezev, mi vot smirne rmnYniAe ayî. Bezî^tT a^easti» netriHÎK'b Yrîti» nare se rostoroAeijie svb *niVioareAe taAAe? Asta este rnoana ijiiinyei: t? n’o bani în seanvb, tt zi»remî nytna! nroastcAe eî moAeKYAe 1); dar yn aAtYA o otmeţm, o stvdieaz^, mi «Paae si» sbw dcmuci» dlntr’tiwa Avroîna.	’
MvAjjlmt MnYmnmto do tabAoyrt Inw'bnt'Btoare, do dCHKOiiorlrl nenrmv'bZYfo ftt «Ponomlb 4>ieKare $aip> aanesteî istorii, Jri nare adein>rvAlir oenl Jnnct hmet st» îa aokya oninnieî. Aur boi st» se desBoaAte toate minYniAe ijmmjeî moderne v nare este In bnnpşiijie. ky ri>ti>airiAe moraAe mi 4>isiue aAAe «reAAor. b£k$;’ IXIi , siire essemnAy, aine ny KYnbaiţie înBinoBi>ijî-s rÎAe #>HYte nrosediniieî asYnra KOAoareî nerriAor ? Ny s’a doBedit oare de osYtTb de orî kl> KOAoarea n&rrn* absoarbe toate razeAe AYmineî ini kt» nriimeipe- toâti^ M>AdYYa ei? Innerrind dar neAAea Ynyî şen întrer de oameni, mi arYnKimdy’A SYb soareAe' arzător aA Acriei, nacrra n’a <KuYt UAt 'icna deio»t ’Aa osîn-s dit KinvAYÎ: Kombîrmjjlo tmmiAiib nare nY se a^Ai. ni*i Instmi In jwIya a*î Dimte!	?
Desnide BibAia, mi Bez! ne stn>nenojiu aeAAYi de aA doiAea 4>nr aA ayî Noe a<l?yrisii|i nentrY Krima; n^rinteAYÎ Aor,N IleAAea Apr nearirb este semnya o^ stndei Aor, titAY Beuîniu -aA SKAaBieî Aor. BAeste^ mat si»4?ie Xanaanl eABa 4i robYArobiAor tfrajiiAOr
i) n*>riiqeA6 foarte mvn din Rare se somaia eAOiuenteAe mi orf Re objet.	*	>	' Ă
ALLE DUMNEZEIRIfc	51
A*V 1). Hli eaka teoAoyîî	bAes>
lom'Mid; mi eana AanyiriAey BÎnzarea, rcibiea j ab-jOKjjiea Yim neam îutrer jystiiîkaii» s nrîn' tr&KatYA» AYi Xam.	*	< - "
Snre a; destfiinija o nrejsrdeKatTj, snre a resr* hrrna *n bAestcm, fie trebvioa* a $a*se? —1- a 6b-^7 sei’Ba natvra. Datei», In timnrA asnrimiAor îerneîy nîsitoz Ki.îiiiiil rude rn>YA hmenea a înKOAy.i , mkî" tol/SA 8’ă «Pi>KYt neB'bzyt syb taneteAe 2) de 1 zimă-<h>; întreb ne nAYrar; mi» mbAnr de a Bedea o nAa*i-Vh ati>t de ^raţedi» mi at<bt de deAiivatT» dai* in-«pAviftijeAOr omorîtoare aAAe riejjii mi aAAe şeryAYÎ.' Ea îm resnynde syrrîz*nd k* Dxmneze? a îhm-v jU, mi in> se^erimyA este în sinrramjie. Ea ijiie din emMsriinyi. jn» aiest aitonereniînt aAb arynkat lireste n’Hmtnt | a(i. mMAft d’t.mi»T îmeHytyri aAAe d>riryAyî, •M# MA o bA»n% M'hAtlvrmm ■, ua yn BCiiimlnt de «vbt	Ki*rYift It rOBfidinjja nren»-
tflijro namfitU* **AAnr rtatr* ilmntri.
0tM »• Wi«VlwJtn**1itfft, IJ-wltrUe, noiUAtyrUe, t'AMomft My #ao?î, mi mato IaotIac a-«Mtttt Af AAb«|)«A naiwxetj imtyro. AC-a inaredin-|}At fttiirflAa timnJAOf vrm'Uori. ^ireaina, <frara, tmm, rm>rvA, es dintr’o Mioare de aAabaşţry, ml' nvtrimentYA nasseriAor s’asuynde de «frir syb biAYa’ vtuvre aA ty^eAor de sninaAbt.	•
Dani» înriejiyriAe de nrini'bBarastriK'b Ki>teodâtT» rodyA mirdaAyATÎ mi aA liersekYAyî, este din uri-«lim» kt» #AoriAe Aor synt rozii: aceasta» esnenijie! im» $a>ie sT>im> mir mai myAt nentry ki» aiesti dof uomî BieayesK aiaî de narte de natriea Aor,' aceştia «YiU aî soăreATî Resi>rityAYi. '	!	«	.	. i
i) F«i«ere, k. IX; '	^ |
*) Konoare.	' %
4*
52 ^DEsnnţ: oare kake attrieuijii
v' Kt iod InrloutA mc d<mnrîou//j>, d^oriAe se okc? uiesKj Jiti, Iu |ţi*A<lKrOAO înmii, ac mm ne toate îmbrMMlo în noHmtiHC KOAOrate.
Amh ilar, nicMimleiiea UAbnA este nvs în nro-tîna \mrAri, paKeniYA, romvA, în nrotina KbAdyreî. Artoasl'b. Aeşe, neneraAi> TrmeazT> mi în KOAoarea $e-AVAVÎ omenesK; eA e nerry syb razeAe şoareAYÎ, Uii ua!> în reyioaneAe temnerate. 'NinC ynbAestem m oslo murirea noastre,, sermani-Aor• A$rikâmi -de Wfi tloîUoHÎ h'u a#yrisesiî, dar natvra ai* bmeKYBiii-le&z%*9 do iifi imjic ru*ejydek'i>îjp yrîte bt» aryiiKT» într’o reojâUiei» os'ionuic, dar natyra, ka p nirim» viAtiri» do ilraroHlo, no tmirinde în yeneraAitaţea AC^dAor of.
< StviliyA fenomeneAor acestora, amtronierca tucac de aAteAe a.a^eştor nreseden, nare se reneteazi» în BeşeţaAe iţii în oamen^.era destvA ,nentry a ne Ron? dyne Âa'adeBbivDar nineBa a ajyriş Aa dînsvA nrin aAt drrm: înBTbjşa&n ay desKonerit nrin'iina KOÂoarei îierriÂor nt K^ytrbnd’o ne dmisa, şi, KbYtT»nd, nrinni-neAe 'nare fen roa. Noi ny Bom resfira amrteoria KOAorUyAyî res$rînnbtor; dar. este bine de a Şanne bfirare de searmb kt», esneriinijeAe Vişini Aor sin tot-rîeayna de dav drentate obserBaiţiiAor adeBTbraKÎAor «KaosoM; viiva CBAmi^ieijTe nronnetbiiiAe KOAori-Aor, 'ie a ai* au At admiri. IiiirobviHiiaraa Aor în ma-reAe tubAOÎ a a yiuuwi'hvavÎj mi îndoita Aor ţjiiiny'B dOBedeijie şca NYjjin anoaslb îndoiţi» esneriinijTb kb, snre a retori ne jApRyiţoriî RAimeAor şfeAAOr mai. Ki»Adyroase 5 RYm,, ini şnre a îbkş»azi spHeriinyriAe KAimeAor veAApr mai $rfryroasey eşţp destYA na-tyrei o tr-bST^yn» de nenjAn.	^
Din toate aceste obserBagiî, ey înKienf io» rq-AoriAe ay nroiţrietatea de a ginea kkAdYra sa? de a
ALLE DUMNEZEIRIL	53
o Ai>sa st> easi», dym> kyin eAAe %br *4?i mai mYAt saf mal rnginlnkise: âÂWţA^iimb k^&dyra£ îierryA îî Aasi* o trecere Aiben»; aAbyA este dar yn Besmlnt kt>a-dyros^ iar nefryA yn Besmînt; reKoros'; amândoi» date de nâtyrT», dyirh trebiiniiTb, dym> timni mi dyjn. KAÎme, mi ain>rora înnCAAcarit'b înnn>rjjire dl»! doBadi* desnre a ei îjreBederc. '
"O es’ienuie tmnmt^bare Bine rariuiii de înt'hreipe aneasl'i* rcrrvA'R. Syb noaAeĂe akeÂAor ty$e iui a-" «iCAAor nometyrî, kt totYA str^Ayuitoare de byReteAe Aor^de aAabastry, Bioreaoa îitki arati> ^rymyseiiea oaueineAor ei KOAori de Bar^. Eaua tn Rontrast nare se- nare a hrffîniie Aeyea natxrei sa? a 6 înBi-non'i>îi'i de nenreBedcre. St. ny ne rn>bim fiisn de a o nondamna. SistemeAe noastre se mnryinesK în itAnr*l*f‘ltrr> j^îî monotoane, nentry nn eAAe ny sylM’ere mM T tuwnjjln t iiftlKm, din nrotim., se întfrvmy*
'	w?	un re nin un»t dc adesea ort de
ntritti* ■InrntiuUfl iiOMtrfl,
Sftrt. da	mi idomoa *o nHKxndo wh
n!l d* K^dit uri Hun dlnir’tim slm-&<MTA rtiîrtîîjî^fi dar nx amo «Ab> mbiîirh, deu^t wrinM «?Hnn ţ/orxAx! mire o june asbfeA înHixAit^v Fislita nc înua^ rt> toate KornyriÂe aryimi» kt»a-| dvra Aor Ki>tre uer. Dam> ueryA'este senin, ea urii-meijie m>Adyra <J?T»ri> a 6 întoarce , mi ama Roriix-riAe sereuesK: asta este nrikina înreţjyAyi in noii-jJiAe senine de nrimijBara. Dar; îndată ue yri nyor âKonere atmosfera, temrieratyra'se SRÎmb>; anest nyor aryuK'i, ia>tre mmiînt nrenym nrhmîiityA arynKi» in>tre dînsyA, adeirb ii întoarce at'bt RaAoriR nreRkt îţ dnb. Eanâ nentry «ie in>Adyra este ati»t de înn^-byinitoare* mi aeryA ati>t de rrey nara Ri*nd ueryi este ciROuerit ky nycrî. Amlnarea se <Paue deAa <ier
5% DESnRE OARE KARE ATTR1BUÎIII
A^irkmînt, mi dOAft	Aa ner. Kv Ki*t atmo^
sfera este hm%rni\t% do vinozosAi», ia ât&ta este mai i;aA(U
• Mfeoa 'io sc faie în marc în atmosferic-se tfa<iO în mm în Biorea. Ea arynKn Ki>Adyn> Kntre. frvnza *ie o aKonnere , uri frynza nare o ai«onnere arvuni» KT>tre ciînsa* ilrin agrest SKimb nenietat, KnAdvra ei se m>streazT>. Naţvra nyne ; yn aAdoiAea nesmînt «este ica d’nntniv; dar asest Besţmlnt o înKTjAzeijtc fini» a o attinţre. Ea Aasi» o trecere Aib-beri> aeiTAYi nare o KAatiivb uii ne addyqe aromeÂe ei. AsIfoA srforeaoa este amaraţi» de frir, mi xair iîCao Oi do nan# svnt armai vn fermen mai niTAt •io natrra di* iirîinoneroi#
iicryAi> yoncraAi#, natrra n’a fi»urt nimiK nare si, fani» ne om nenorocit ; mi Kvud ca yeme9 este din nrimm» Kn’i AinseJiie bynyriaC *re oatyra TeBarsi* nentry f e riiirea ayî , Inisis y a se nAi»nţie de nerderea AibertTbiiii •re aBea deAa iiatyri»; f A^m^ndyA se nA^nţie de Ainsa rodytiAor ie ea? fa ^re nentry tom ; boAna-bya îi iere si>m>tatear, nri orfeAinvA îi iere neAmaÎKi» sa. In toate aceste nenorociri* ef «ayt ţtenJyA ri»y-ayî , nri hy bt?z denti uymai KondinîiAe Bienirnoa-ştre myritoare, saf Ainsa bynvriAor •re eram datori natrref.
Este bino dcafimc bnrare desoann» kt», toate neiioro'iiriAO waro inf Sirnn'/ariu de Konstitynia noa-stri» ♦i;isiK'X» nin deAa neipiin^a noastre. Sare a, ac Irfomiidyi ? ar trebvi st> tLimbdyim initniy riitnci-TÎAe noastre; dar noi» ne-a fost mai Aesne^a în-Biiion*biri ne nv miy nare ţie niy a A r'byAyi în aKn-rvia ^tnnînire dmii yniBersiA. Natyra ne desuide Karlcu ei în nare 1) v mne z evmisymi "a suris KyyetYA fc'ia; dar noi Knitnm adeB'nryA în nnrniAe oameni-
ALLE DUMNEZE1RII.	88!
Aor, «fante ; de ambinie nii< - de .stnin>iaî.Yiie. Eatta KTm adeBbryA s5a nerdyt der nre n^mîrit;? eaKa nvra * DymnezeYA YnÎBersyAYi, iiem'BrpînitTA btn *rîienn»r-) şimtYA drentv neim>rţiii)îtTA rmiAO&tÎB^a^aJtns *a «fi DtmnezeTA:; tntî miK > ntnn>r, mi ÎH^riKouni-î tor, şeAoş, resbth'btor mi nystiitor. Din iidrowe^ îns?>. #anta a mustrat nymeAe ‘f'MityitoryAYi, mii* kţ toate siAÎnfjeAe «fanatfemYAYi, anest nyme , din: Kare #ieKare nonor a iiinyt minte KTjteBa sÎAabep se rea^Ai» ky totyA intrer în birie^aneriAe riatyreî mi-îa ryr^^îyneaneamţAYi omenesK: Tati» a Nostr y!'
K A ŢI X.
STUntl DESCUIE DUMNEZEU IN SUFFLETUL OMENESK..
* * . * . . , • nil	Alt IfJiii'M'feUU
WImM ih iu «l'lt'iHftţUi* • lilrttlrY nţ «4 iuHone.
(MNOK{fcVlU«t fyito w Cinjini.)
%
Dar ky toate aucstoa, nreste tot in>mîntYA, oamenii se Injynrie In nvineAe AYi DYmnezey; nreste tot m*mîntYA, nreo&iî bÂeşteiniij nrironesk, a$vri-; sesK în nfmeAe ayî DymnezeY. Toate rOAişiiÂe ax' iad*a AOr, toate KYAtyrÎAe ay rîziî Aorî '	' r'? =
A^est Konqert yniBersaA de onmhu frozaBe $i • Ba-oare esnressiea korii|iiin|jeî neamYAYÎ ornenfeSK ? : Snre a xoti>rî o întrebare ati>t de rrea, îns^ Ijaijiî sie yrKi>-Aa isBOryA Kredinije Aor noastre re-Ainioase. tui: anykTiad nonoare Aeîn Aean>iiyA Aor. se îimearK'K a adeBeri orişţnnea mi înaint^rÎAe ky- ' i^el brii onioiieipi; dat niijie asemenea KBYtbrî $ 4%~;a
m STUDIU DESIME DUMNEZEU
ktte în noantoa timirvrÎAOr, rirodVK ntmaî sisteme ş r'bt'h'iir’iAe ijiiiniioT , dvirb n»ti>*(iriA0 nciţtiingei. Amai dar trebtlo ft vrmh rn tut tlrvm. flrind sttditA vnyi om in aokva stirdiyAyl iionoarcAor, no» st. mi întreb no mine însvmî, mi st> KTnnosu oriijinca a tot ijilf, iui a tot ue urez: Kym irteÎAe de demon, do bAestem, de iad aî ajrns Aa syf<pAetYA met; nvm nvmOAO ayî DymnezeĂ-, nare trebyie st» deipente nvmal ftmorYA, de o daţi. m’a îmnAYt. de yri» iui de suatmi» j itvm am nvtYt îmtiim o Beuinme de uinvrt nontry io*ist-i>a ani de tiKi>Aomie mi de dvreri» Mi ky md, Înaintea în aucst stYdi? Komţriinţga’mi && ArmiiMvm* mi rnjjkt’mî ac UiaAîp>. Bt>z kt» nreojjiî a? *kt»uxt e<ttfKNt|tu nrnimVAVl omenesu nreKvm nre-^iciitorvA mc? îi f'ivuYt «o a moa; nenirv kt» nimfa ny s’asearm»ni» maî mYAt ky KonÎAAT»ria ynyi pm Ka KoniAA'briea yiiyî iionor , ei îl koikIyk Aa SYnnyn-i/ nere ririn Irim» mi imn minyni.
A^est T>ntTbiY esamin im» înfeaip» kt» trebyie s% desn'br^esK itleea de*"t)Ymnezey nare’m Bine deAa Damneze? de ideea de Dymnezey Kare’mî Bine deaa oameni, adeKT» de tot ne nattimeAe mi ambii|iiAei adaori» Aa" dînsă;	'	> r
JA'ieaiştT, desirbrijire este nrea Aesne, lientrlr kt» dam» KxyotTmAC oamcniAor SYiit «pYijitiBC ita şicana <
Aorf, îayctaroa axK Pxmnczo? oatc ncstremxtaţT» Ka
Be'iîjibiia ayî»	;r,r
tIer,iclTbnd dar natyra Ktţien>rÎAor noastre, Imî zbicam kt» daKT» m’am ii iost ni>SKYt în timniî dr\i- ; ziAor am! <fi KrezYt k% svnt nAT>KYt ayî Dymneze? tfT>KT»ndy’i jertBe de oameni; dam» în ţimnii s«£intY- ; jbtâJDominiqxie, arzând AAbineqî; mi dani» în timniî. ayî KaroA IX, înjynriind XyrYeiioiJi. In Snania, amî ii bineKYBÎntat iiiKYlsiyia; în Indii 3 mî-aiuî fi
;ÎJN SUFFLETUL QMENESK, 07
dat:siiltaeAecicl^AFA^r&ă a$eşe$*jnfţ bramÎApr. U.|t ‘fciiK'by 4%ţ^' aerai^ din ^eara^mea iui din BeaKVA mev, daio> în’ani fi JKbS&yt din nu>rinip:f anatiuî iui nAinî de stnexstiîiiî;, manşimfeAe AOr ;mi s’ar m>rea rîrente mi ragionabiAe. Synt nyijine HetTUjî, ne zîk ? sypfc nyuine fatniAAiî în nare şu» ny fi kyaacs idei Bidu^ rrrbtoare nentry oamenî mi înjyrbtoare nentnrDyni-nezeire. De rade n>ti>uira am sKuraat dar nrin auea-; stl> sinryns întîmnAare nare a fBKyt şi> rin» nasn tn Franipa, într’o enox,i> de reneneraj^îe; rai de Ay-^ ^iîutj , denarte de r nattime (teoApţiiue urî noAitiue* rai sybt îndoita adTbnoşţitei a lamoryAyî urî a ^Aijgţiei, materne! :	:	a kv '‘v- k —;,,
Ky .tcaţe^ auestea>.ey- ny nriimtşşem ţeatje deAâ nuoa:*ti> inf Aviniii» Birtyoasu>:: n&triâ :mra,; ueâKyA tnî Mroumrtorîî mei ay format rai ei syffAeţyA-.TmbYlK dur uoructez fanta Aor: aceasta *tk i»	Mo. de nrejydcio>j,iî! ne de
ttmrîradlftylt I în «tndlUo iuoaac, tirofo&aori! mei m% trarmuf tm iiioulbi*NM, wh fit wa d’wH'M*;
9 Mt m* t roUrnm • I»1> 411 MOI a din *rnn>* gJMfjUi	Im Kbf#!* xthu m'maî irîrtytea,
ml mir imnul no Dtrmnczef$ csemrrAeAe AymiV #% daf retmoKt nvmai BiîjiyAyî, -si? Aayd nymai me-di (raritatea, mi st> onor nymai ne oameni uei no-, ro\m]i. Acestea mi Ae nymiay bryne KyBunne , yn in-ţ teres bine înijeAAeş; mi nrin bym> KYBiinîjT>, nrin interes^ bine îiijieAAes eram şiAiţ: de a BorbV na yjj iuoKrit rai de a yrma na yn nroKAet.
Din toate aueste oninniî treindoare, am tras auest 'bnt'Liy rod, io» ny în societate, ny în nreţnyryA mey, ui în mine , ui în natym trebyia şt? Kayt ade-HVhryA. Ny fii piui llys^ niui EnrAez, niui Fraimez* lliuî ureot. .niui npbk-, niui>b>d>ran;;Jiî (5n^,/;îmi<
58 STUDII DESnRE DUMNEZEU
ziseiv.Dâr iţiîî tr «*o este mcqt% a fi om? A fi om tir este a fi mm *m hcYaaauY oameni te f au în interesYA iirojydoK'hîitAor AOr 5 adein* nenredinuios, synerslîjjîosj, fanathc* Aibertin, urni, nieijtind din ommor, din muAenie, din inourisie; ni este a fi uetwt ne DvmnezeY te-a fcbKTt. Ama sure aKYniioa-jjtc ’icea ne Dymnezey te-ă fi>KYt? snre a KYnnoaiţie OmYA in sfîrniît, stfdiaz'b^i syf fAetYA in tine în-? mi natyra ky svffAetYA tT»Y. EinefauneriAe ne te ÎJiKvnţjiyn» si» fie AYmina ta nea mâl dYAue, ac ncî nedea ma»rindtse ky Ki>t Beî dYire îiUrînseÂe Kyyctarwa de l)Ymnez€Y. InteAAeţimiia DYmiiezeea-sui» ny KtfiiiKnujfO nhîYranbiî resbynarea. Ea nere nvmaî dr/mwto, ml restiAnteipc ky fericirea.
Drarostoa de Dymneze? este na avrvA neA ky^ rat; drarostea de oameni , na aryintYA ne a aAÂes, Fie-nare- nauie înthrbreijie o inoam. ne anoste ,doi» iiietaAYrî 5 ini faue 6 moneda Kare are KYrS Aa dîusa» Synt vneAe nare înf'Bmmeazi» fYrii, bâAaYri* tn»Snete, tirani; aAteAe , firxrî nAl>KYte, darYriAe natYreî nii aAAe uervAtî. Aneste, monede &e arYiiKif în 'komerţj iade eAAe< se striih» mar jnYAt sar mar DYiiin iirîâ întrebYinijâre ini nrin frekTbtYra», iui deAa; yn nonor Aa âAtyA nerd 6 harţe din BaAoarea Aor. Eezîdar sa» strîmjî avrYA mi aryintYA în KYrmje* îiia Aor *m rrriimfiivm Iţlne-te nymal de essennia Aor: dmn> net se itoimnurulcz! ky ncaniYA omenesn, iiY in*vtâ Aa mami), 'îl Aa rreYtate.
Desn-bruind astfeA ideea de DYninezeY de ky a- . tvrÎAe Rare o înjosesK ^ o reafay Kyrati»' Aa toate uonoareAe, nreKYim desrrKrLjind’o de nrejYdeR'hniAe meAAe o reafAv KYrati» în syffAetYA mey. Aneste dorb csneriinue se SAYjeSk ky înuerK’hrî: aueAAaim simţiment nare se esnriirn> nrin rAasYA Yiivia se
ÎN SUFFLETUL OMENESK.	G9
esflr^>^tid^nr^ ţAasYA; tyţyftor; şnonijiiinjia. stMao-tTA¥r ine xv resnynd e Aa Kompiiniia neamyAyî ome-ues%jlffîmnntr î^ieea din aneaştT» îndoitT»(iiTbriY-rijŞitc KT» ^şiştin^a' ayî Dymnezey, n* esţe o onin-nie^; q| ymsimtiment natyraA aA tytYAor oameniAor ; kt* anesţ siintiment trebvic st» tn»eaSKTb dyriT» moar-t,ea tytyAor, nentry ia» este «fanta a însymi ayî Dym-nezey ; iar inoaneAe "ie nonoareAe Ainesn de?dT,n-şya trebyieSK st» nean», nentry kt» anestea, synţ tfanta k y n rdi ti> ij î a o r ui 1 a nattimeAor noastre*.
Amkţ flie-Kare npnor> îmi are KredinneAe sâAAe, nare se iţierr trentat; ^ienare BeaK îmi are Ryţieta-rea sa domnitoare, nare se desdwnijeazT» dinaintea, yneî KYiietT»ri nyoi. In enoxa în nare BieijtfesK, deAa nyimtYA mynteAYÎ ynde naniiAe ay ajyns, dam» tfU în vrmriM' »vhs5 nreste "ieAAe trei m»trare ini jy-fttliifttt lUAtf rAobyavT no sscîî de ST>nyiYri sdrobijjî lin	Aur* MfntoAO (Uimn .este nystiiî; E-
ytfftVA Uite iivmftî Vil mormîuf.; Prvizii at norii ky At>t* trmliff! 4iu.-IImaIui nit Joi o hkxiv-Mlâl'ffll nmw* n Aii* si* «iipo Ia fntuoyKvn» de iMMIiMi I flV fitul ADMYtittto	KhuUoayayI.
A jcmt Yîi wtftnrt în nare, ne întreari» fana mbi^iîn-(YAVÎî totYA se U'l’AT» rennoit, nonoareAe, tejntiAY^ rlAO ini zeii. Atyimî s’av intÎAnit napii ac eroice mi naijiiAe barbare Aa, nraor ya yneî Kry<ii, yneAe Aa nea dene yrnvb a Aor resyf^Aare, aAteAe Aa nex d’i>ntT»i¥ neas a «ienîi Apr ymâne mi soniaAe; mi toate tn»neay ky rrenea ky mare Ayare-aminte Aa rAasvA yneî jertBe Kare se ryra nentry rîzjî eî.
Astăzi naniiAe AniiYSVAyi synt Ka yn şinryr no-nor, synt yn sinryf Pymnezey. XUi aue>sţ I)yinne-: VGf este DymnezeYA nare rybeme,, nare îartr» ini tturc 'liBÎAiseâz!». Ea se na îjifimima ,Res%
# STUDIU DESIME DUMNEZEU
iireKTm s’a ÎU'IWtijinuU AitnYfcVAVl; na desarma ne barbari înl’l na «Pft’i'to fw» intre In marea tfanuAAie oinoixtftSKt., nontrr i«> m not sn intre într?însa de-ut.t nvmnl ttrla Aeijoa EBanreAieî, Kondîijie' neant* ratn itentrv ori nare niBÎAisau;ie> Hei Kariî Borbesfe st, stri'io reAiyia în AnnvsvA ne nare ea Avimneazt» STfut na rîzii avi Xristos; eînvniiv te <fan. Dani» rcAÎyia na treme Aa Re^trity ResiM^A na'trţt: noi nouţ Avoii aokva atI rin ea n’a nostrv:; nor BOin rcut.dna tu norrvre, eA se Ba sKVAâ în tivmini»; ÂmorTA do Dvjnnezeî uii de oameni' esfe de ansm InaintO inarcAO uoalraut soniaA a a omenire!. ^
K AII XI.
STUDIU DESITRK DUMNEZEU IN NATURI». '
' i Intr’o zi î/ arzi de-o da ti strirb'nd : Este tdD ruine-zer! Ile. rr«i> desBOAti»fK* Biosiine doueziAe ne în Iţiiueaz'b nriseAi^ea natrref
(HASSE, Derniers entretiens de Kant, p. 26.)
Natmi a a»vt înrrijîro întoicmat na o mim», na atk* rhiiAd ma eu na-a dat iieatnr trol>vinu» noastn», st. ne l’iu wii koaviiUom#, iul na îrutiti* ar dînseAe nr mmaţ urii rauiotiamotU t dut* Mi min anetit.
(MONXA1GNE, MssaiSyliv. III. vk> XIII. p. a35 )	■>
Bleaga este *iea iihtt.fe*bme$a^ere a âyî Damneze*. Ea se m^T3îiîmea2rb diMrY?ntrbiy KYgetYAYi nostrY, na Kfeator mi «a tata»* ^	:
Ky toate acestea ^ineca me zm: Ty ciiiî Krîmî-
iiaA n'bSKTbndY-te; '---	*: v:-.^
*
*
ÎN NATURTj.	61
OfliŢA, se; nrÎBeipe* atynm r mi r nşr. -se ■ KYnnoaijm BinoBatrnentrY <* Bieagănare ny’m’a dat’o eA îaiSYmi.
IUi mai adaoră: :J)YmnşzeY^e IerribîA ; eA lete AaKrăme, Kinţrî^ săime., nentnr, a<ieşt năKat ue ţv ll’al^'BKYt. -	*	'	> •	•
;IUi omYA însnăimîntat Kaytă în eA mi îmnremy-rya ayî minia DomnyAYi. D’odafcă se desBăAesK aintea OKÎAor ayî DYmnezeeiîliAe armonii , nărinte-uieAe nreiiederij mare<fmin&eAe/^e aayîisare dă Bieaija, mi nare nyne BeHinima^Aa s<?îrmits a meijii.A lire tyL tindehea înrr ijirTAe yiiyî nărinte nare Boieipevsr&’mi ităstreze, nare Boieipe Să’riiî în%YmYseij(Bze: AYBnrAi< IThmînţYA, Berde şybt pMoareAe ‘ noastre, ^eryA &Ar* bastn d’asynra .KaneteAor noastre. O mYffiă itarei ne noartă în bra^eAe el mi i^re ne a<toawxie; ne^ itlttY’Ij HOiiÎAAYAYÎ a dat nesiilOBTi^ia;rbTbrbatYAYÎj! fnrtWftAt	wl drrtroKtoa. Frapedă Kreatrn>, ty
it nt>liî îiâiji*i U>Iva «udo iirevidU nentry na să te itrlitumiMfei lnuUA«ylnwi# iYltAhm*, 11 nouţ icypoth, «OftfOAy ml MiQAAHAâ ÎWt HUI1 (Ititftti.At Îmb/U>UA Aor.
q*t£ nrlaUnytmw, wm iiroatm» nare iiHtf maMikîiflYAa % vn rAob naro m’a străbatte, o ititm* nure #t o uvimoaipo rni-vn DYmnezey snre j UfA	‘	^
UXi bczî nymai «ie se AtKrează în KmnnMA^ ne^ nmpinirei, ynde şte AAe Ae se îmmYAjiesK jm OTbsi^ iiya mării. Aceste şteAA^ aceşti sori, ey^iiA resK $ără^a’î, attuiue,, îi măsyrfără a’l anronTea*, llerYAez îmbAeteAe Aor kt Ainniî mi ky iubire, ţie-, ometria este rarjia ayî DYmnezey. OmYAYÎ , îî este;' dat de aJA desKojrieri în materie., mi de â se syi; ast^eA »Aa isBorYA sey hqa inteAAeKtyaA.* «... r;
Dar sY$$AetYA mey este mi mal mare, mi mai; întins; nemărginirea ?e eA KontemnAă li dă, o*ideeo
6$ STUDIU DESIIItE DUMNEZEU
de nem^njinim *ro W itOttfo înjiOAAepe. între toate KreatyrGAO mrmtî *Uim omvA a imvt zbie: IToatfe ki> ! ini wfoaM/i» norbn, in rvra ayj, a esnrimat o nyfere <Pi>h* mi»svn> ini «fon, •sffrinit* noate K'b ^ie-uare dlntr^iestî sori are omirxiKare nronrie, nreKYni ^leicare dintr’a<ieste nAanete are yn îmbAet osibit! noate kt> AYmina acestor steAÂe nrbdy^e niipe KOAOrî nare no svnfc ncKYnnosKYte î noate k# riebyAoaseAe Aasi» dintrMDSCAe niipe atome Rare rT>snîhdesK byky-ria mi îimi>Y) tarea, nrenym Aymma noâstrb addy^e nrim'bhara mî ni cana! noate îns^îrniit kt. aceste ne-nym^rato ntatome Kare Kynrind^miAiarde de Ayniî: synt tiv maţ tn(,n>r{A0 AOKYinucî a TotnyteimiKYAYV naro ao nodo hu o nTAbero Aa iibiIoareAe ayî! Dar aceasta» nriBeAÎjpe Dymnezcoasu^ este zi>riti> nymaî de anşeAÎ, eî întrebYmgeaz'b Be'rini'iia a & stydiea din s<£erb în s$er% din înKT>rîtare în înKrbntare* Dar noi», SAabe kreatyre , ne estedafe%ef> a nrbtrynde ănestea mih Kypetare; noî, nerdyijine anest rAOb nerdyt eA îhsyinî în snaipyy imapinkm keea ne ny eedem: mi-nyni nare nymaî sinryr Dymnezeî h nytYt Romieiie în mintea sa.	v "	*	•
Aneasti» Koresnyndere deAa om Aa Dymnezey, aceste Avmi, anestî son nyinî între noi mi Krea-' toryAj na niipe trenfce AYminoase RarO'KondyK Aa nroniAevA temu ayavî tiereAR, îmi vîmeijre sy^AetyA 4?r>n> a* A doborî. Dcau» admiraţie tren Aa amor; nil deAa amor Aa im, Dosadij de SAT»bi<rîynea iiir de murirea* mea! Toate KreatyreAe Rare m*n înRynpîyrif yrmeazTb instinKtyA Aor mî’ini îmnAinesR vrsita, dar nymaî ey sinryr wb ror. DobitoaceAe ny Bi»d nimin din a*jeea ne ey bt>z ; mi #iind Ri* ey synt sinryr a1 im» ryra, KfnosK snopia «fiinijer me-AAe. Dani» OniYA it’ar asea yn sy^Aet nentry ryn>, AYmea ar # ka*
ÎN NATURA.	6.3
urm n’ar fi; nimiK n’ar fi Intre niininie mi Dym-
Doi» inteAAeţiînije kare se resnynd: yna m iot iîît aAia nre m»mlnt. Fiinţa a tot nyterniKi» a bine; noii,ase manifesta nreatyrei saAAe. Syf f AetYA: nos-v Irv este yn termiAV în nare ca a întinerit kyiietareâ-axî : în notvn», ttreicm mi în noi, fiinţa ayî tre-* îvvio HO rCOCAO^e nrin inteAAeşmai», nytere mi îmndnto. Hentrv na si» fie nytere, trebtie si* «fie: KrOttjjie; nentry na. si» fie inteAAeţiiniji*, trebyie, Si» ?ie ranortyrî; ijentrţ na si* fie byii'btate , tr£-, tovie si» fie nresedere mi binefauneri. Din eşi-? mifljja tytyAor acestor Konciîyîi> ef not dnKieeă esi-j Ntittfja avi Dymnezey; atribyijiiAe stat nenţry ki») OA este. Uli însyiiii Ki*nd--o narte tftl ml ar fl noh»Ami>nite, însyini Ki»nd o mVAjiime feiMMfitfi liii do armonii* ar SKi»na inteAAeyin-Btl mtAAO» m! ai 41 dt*trA dosnonerirea oare *ci»rora ftttttrv nâ	înkrodlMuammoa; «ontrv w*
înmfiditlUAm mtft nv iHbvi* *% niumit din Kxmio-
ipittjj*	a fiatmî, «ar# ut o iUu% nlmt-
Afli fi tttmal diîi îiittflAAttţ/eroa a oare in»rorâ din.
$T* îmmnl dani» rtronederea mi byni»tatea mi a’ftr arl»tK nvmal într’yn sinryr Ajok(>\eî-,--to:t:,;n6.t] tnuiooa K!b carse afAi» nretytmdenea. Kym* afr nytea»! oa fi aKOAOj dani» n’ar fi mi aîyrea ? UnÎBersxAeste imnai o sinryri» fanţii , totTA: aA ayî , esterHiymaî O aryiiKi»tyri», Aer/ÎAe ayî stiit nyinaî o Aeye .£isfcii«v dvoaAa este nymai In tnitate. Deui şeniiA rijYAYi, nv noate nrodxie niii yn bine: anoi dani» bineAe ; HO araţi» în oare nare ni»ri|î aAAC fantei, ea este) iirctytindenea,; mi şenixA bineAYi se reneAeâzi» i
Dymnezey este: mi aieasta este destxa nentry; na Avmea si» fie. AdeBi»r &xbAim!: Avmini» a na-
.64 ST UDIU DESHRE DIÎMNEZEU
t-vrel nxi a iritOAAOybiuo!! Dyirtriezev este'! HJi byijiiAC a\I Nffnfc mtovm9 «fiind kt> eA n^streazT# mi bvni»UU(Mij <lTmd Kfi> o? niejjyesR. DVmnezey este! ml #*»KAia uare Îa ‘Pane nivzvt stn>AY*ie ny-mal In svfxpAetYA Oîiitayî nare mcrye de Raytfi* în *rer nriqnina «leAAor. ne eA nede nr@ m>mînt. A-îmmYAiîi sorii în snagif, AymeAe îmnrenîyrYA sori Aor 5 esistinueAe în AYmi; a Ae- da AYmina iui noantea; nAT^ierea mi dyrerea, bleaga uii moartea ; a 4a'rae si> nasK'h armoniiAe din a^este «ontraste, mi. drarostea din aceste armonii-,' eak a «fanta bh~ zri% a ayî Dymnezey! Illi noi*, martyr! «ayî ani donezi uaao bYm»ti>QiI ayî , noi» narii ne bYKYrbm'v de bine^twicriAC ayî ni>mîntcne, ne este dat de a^ medita asynra ^eAAor <ie ny Bedem, ini de a ne snrijini n<e neea ne n’attinţiem. Noi, sAabe nreatyre, Kredem Aa neea ne este^ neB'fczyt, imriAorim 1) neea ■ **e estfe neKYnnoskyt. în noi este nesa nare Kayfcb; ne nenrbrşinityA 4’btb a^ml nyt^t ^an^e o idee de dînsYA, Kâre doreme Benminia	a <o îoneAAeş-
ţe, mi «are se înaAip> Aa Dymnezef nrin amor; AkoÂea este dofiada; mareAor noastre Yrsite: a-morYA, anest simtiment ne «are nimiit ny5A noate mtAîiYmi amî-jos, se nbdÎK'b nînn* Aa Dymnezey . netttrf este nemyritor. c	. r
■Axuk în watyn» din toate irbrjjîAC Dtmnezey Bine Aa om> ucntry na omvA si» mearn Aa Dym-nezeî\ Dani* îrmirea’nri se KY$ynda> în ner^ e.y; Îa* reKYnnosK ; dani» nrt snobor Aa neAAe din yrmi> trente aAAe Kreayiî,0 ey îa KontemnAt. Har’Ki» atz eiriind din «Pienare dnrişeA de earbi> yn.< rAas nare5 mi zme: Ty natiil nre Dymnezey, eA este îm^. nremyryA ttî'mi in tine. Intreabii’ijî SY<i$AetYA, ftii’A ^ j) Rvrwo kv ymuiDji’b, kt AaKfeme,	l
ÎN NATURV	65
neî a^Aaîntr^nsYA; iiitreab’b ne qea jnaî mTKT>rîintre jnseKteV ini’iii sa reBeAa 'o mare ttrâe^rerSint nymaî^nr $ii-i<ieA de earb’k în mizAOBYA KT>mnYAYj* am şv trbie sn nymaî Ki>teBa zîaO ţ- dar; ky toate a-? vesteaBÎntYrike nentrY mine m'btYnb m^riAe , nen-trY mine addYK ne arrineAe Aor roa reiiYritoare,: ,, iui n'brfYA KYrşe ne’nnetat din BÎrfYA mYivteAYÎ. ;; IlentrY mine, Ze^irYA symi "soareAe s^ari-^ nrinde: am mi e¥ ni»rtkiKa mea de kYminT/tii ă-iieasl'B mare > Kreaijie; «fau o $Aoare , ini arieastv #Aoare are seminţe, mi- ăaeste seminţe synt in>^ HiYneÂe 'Biiioare aAAe fcyrmeAor ne .stnt imK'b a y.' , nâiue. îlife^ţYn de, Aante se iofmeaz'b în BAiştâreay mea, niK'ttYrî de miere; ş<e askyhd în ^AOârea mea* :
1y n’aî* nyteas'b Aejdeskonerî, dar b nktrYriediv mi o misKT. m Ae BOr da, fna în ijimAe ei, mai nY-moronue do md utfît ho oa are, Ka KYm natvra ar •Pi îiroHi.sm trebtln^OAa tnAAO, 'leoaAaAt/B într’o urm* de nearh tmbfUftAmiii* m* nfomoAO ‘PAOrÎAOr*
ŞyiU mrmaY vn «MHhoa do oftrbn», dnr m toate ' nunteai tt m% bvHvr ml o? do «jtonomeneAe VOAAfl în&ff *UA0 tu|«or»YAYÎ. *Ie KonuYrs f armp^ nlo* între BÎntvrl, nvorî, marea , spareAe, ^mtA; • o mvsKTb , yii natrYned îni o SAftl)?», bYrYeaiiV Kare* tri>erae nYmaî o zi ! Ssţoriamea este^ Moriavnat^rel ;	^
întreţa., *Hne m^ k^nne»aipe ^ptreteAe	nk .
KYnrioaiue, kyBÎnţYA Krea^iî f akeAÂk. nare ar/Jţiţ:v kYm, eY eie^jYeSK jar.; ay zl FAasYa ayî--; D^mnezet. Intre niminie ipî Bieaip*, între* he^iinijT^ mi .^nnfjasV este nYtere ,- iiiteAAeyinni> iiii Bieayij, Intre. Bida.y'v mi EieagTj, între 4?iin ip> mi' iiinip* 9 este raimort ^
Dynmezey «rejtYtindenea. v*'- ’-.'i	•> ^:y;yy ?\-:X "
. Âsţ$eA ;^esie^ n^nţrYvkine ijiie- k o^aYki ,’ jjovbfoC rea, erbei: dene .Kiîmnr. A&t&A,^^»
'	•“	‘	4;. ; V
-te*e de ~iyi>M>fj '«fiţ4>«Uk norb,»**V "- p
/;; :esnrimnK t<>.u(*jV riftUra* • t . \ -v ;; ,f* JIU (Tâich ;i)o . vrft>!m* . de a*’*ifo%nvni£ a^-■ ■;•:':, *:. ăejih .o jţiaiilA,ţ*A<>b* iIoa!.tAO^.	^^
;V. iiecfem ^...mrra^*;foaie*-.;ft>iest'e; ‘.n^Bcilen . narfiKT^ . • .
. AfiXO îirin^triTiii^irşe înTtombmâ^^^	iirep^dârî:;: t, ;
; . : y ehera Ae > kareţneiy^ri^^	OrnXA. nrm. . ‘ .
• WnefaHerî r nii nertJjhT-ft^^	ni?lfa>liînîm>^1; ;.* ;.*
•:A^eM^/'este XanfiTA •Mteşit’’ a^Atî ftme/;- fteieater ■; '$Xi şeriyeÂi; ATt .eÂt-e. p Atm#.*	V-V V"
. s; «^m^fyiiuvoî 5*.pA strigăte IqXiTfrieri&fcT£ka^^îesf * - ^ muie iij.icrin,*.j^rj.de-:.
' 44ftniA’h*, ' » . .	r. ..... . , v
/,t ;• * * !* *' .>Â jwk*	tf4i# . tifi îliikoneiKâ'o;
•V:<#faH<âre nfcîKicl^r^’o'bine^â^ieW a‘Â	&
.cftjxnvftjţa.A*A^nute«efc> tiiii'aÂ,iţitjfâ: rpţţ:,. vO
'•’; •-	v'/.-./j-'V;-	•••'$;*" '•
: •'•••; ;C mi%i- j^ate.^eşţj^	•-;:
; -AomltefVc^	•ff& :;dobitoa^eAe. £e- irask*.....
\itb'te&A#'şe' ^n’ask' îihbri&Kâttş ky - jyfest, i£y / * jV * lieAAe.pfXf^bAanfe;^îap oirtvA.este ’ s, : ” 'este âr^nKat* rdA* ne\#^	. :
v «f-wi* KeAjjî^y^Hi wai ^P^ neA^i^; Da*® ^ahj^ ^ ■'.
; //* »TOK:(iţ ro^\ne.c-n%i^ţrjL\ jgfeţ; se.:-wfjhale’. «yoftitf îBoV-aVemeriea,-.jga^'dobitQaHeAe*>v; V ‘.: V .	'myoto.	/- H
f>.: :*• .«Pâiilm ’n UxmAV^0^ ^ ;4il ^ Mftr-e. .rîjrej^iit'ţd:înf... ♦ •';;..'.
/ K^AzCijîo. ţi^icasYi». feayy6d^-«FeatYr,&; .d^.^jtFebtirtî|.e^'* • : ;’;V: Aor 0î^eea ^;^^yA^zHr<nt-iţt^koiei|te	dai dre^ţ^.^- :;;
•; fanfa; Avi ŞtmitezeT-i'	ieâk^a^şria’ Q'mŢA ;	'
:••% '.iBitthŢM^ de yerj,. J^brKkat;'^	tet-d^avnaj' nte^yŞîi;., \
:. Breî ^ KvVbA^1^ ixAneî^kx	- v > 1
■:■■/"<&?^ neAAea . AeTAiă.^p^-hk^o^TÂ^t nţ. Be^î-iţ -Ki : ,	, :
C :nriu a^easyeţ il rixkîuu -0 ^^^^^^ iwbiid yoAMyiieaÂţî ' . .
v; -	•:’ irrw'i:
t - /»•; IK *.dâ- tiaţ--'g»e»î-z^-A.e ta.AA,e \;°. c •*,: I*a?tawjj^ej^dtip dtfj>-r'mdtfî:;ft6:^MWiileAmk * ‘	‘
^ ’’.• :v^ar\^.$nBinoi^	â%Ains?i	#	.;
#,;% ^ ueAAej}^Ţe:y ;tim ^ÎA:a"‘^::.ei^/‘^^aa Vcy -prfeir^; OV "/J*'
.1 • • •myÂveste riret^iîriâehm,+ îhî/ ei'’fcşttf. 'prei^întenear-*
.;;. v• wentr^--j«b>e’4'- este toa.;- Naskvse. dar foivTOYit£S)- • '. >.	^s.te*Yat/rAblryA^ itfbţgfeitj^--;• \. '
\* -V rs’e .fcim'.jAş$ttpe&A&^^dobitoaiSeAor"iijŞrky'^
/1.1 ; ^irteive^cu*;-*.^	doBacîiv dei^râsire^’ * .	:
V {.* •' ,5i|:	y fe^îmfriia' tir şHxiJfntţe 'imfifr'. • £v • •
•' • . y ââ^Ktydeasifefre^yta^	;
< ..K’yiîŢ'ne^	Xa^e^-*?-. Boî-etjie *Ra 'eiH^îheâ • ajişst/V' ‘
v ■;’>■^^ŢmaCsiii^:; .\y ’ «V. .;.' rTre ka;eri^.reAejAytnBÎp^i^eşK/; u’:	.^/':C:. • •	■ ~ '. *•.*;•
'• vy>J>obitoâHeA^ *	'
. •; (-jmVÂr'ÎÂ: Âft'rifricipc ‘Utfvdr*Nâtrra/ch» yniţiâ ieri ,arv *: ‘ :
\	“: bVr'e *.âAtoţa ir» ki>mny:^ip’AtVia o n^arifrV^vUriAty
, y ,. yp niwlvce^ «,ioţ .OmrÂYl ‘vnîiîer*VA/JHiwicj*o> y liriy...- .. ... bn?An>ii.(l MMfaxyLi&A*. • stf* rl<v$ , wt* fiowl unt^ iciir-;..//. , bAtui?v4om al*, .Tir^nvm mvffi <**Ţtr' uet.iWM ww '-:/'
’ V ’''"iNiYr mi iir %i4 «‘mofy.o’ mnî^lenâ’rie.>>. xiili:kyMtb-' #
-«" *.1 ao(u) efctem'kSyratirf^atetdeaelîii*n* ■ *
. InK^tvjraindyeaAl» &Ybsisţi>iiî ;-mîz:AOTtŢÂ\Ţiifiî^K0n^T!-. ;	'
,	’* ,sii*n^r^§;^.iijv--în^tiiieaSci ^e<'j^şţ^azqb>mî *&,%§• / ♦ ..
; ^îe|pe;4ll	\ :*
y. re'sbpîaîev -aWste	*âwste: arm^;a^ ;
»'y t.:' /Beisi»inte-|-âa^ yo'AHlyujey efteyarmoilia ATirirt - ' ,
• ^'.y>yV';P|lyfe«i j. -te. -./ai&styţoţ mate; ®ihtâ. .se; arai^ : ; : ■
.	. joj-d’atba^?^a*:^KOîqrÂ:.-Kreaîîiteî; A-âvnor.dj/Aa' mţfe-••:./
!,	- yşT;Eit\ ejtyaţoT j-in .toate RAirişeAe^ f .Ţfi-'doMtOiî y ‘
’ “ *v‘;dimestîft‘-îa. aipnaintTb: ;:iiieaiţrt:-.şi;-^	*;*ni .* ;
1	" soi' ia ,ijarte .-?&&■ -AYKry*^ ^ayi. KâAAtA Ani.%m^;aryA .
, ,. .. lî^'Xci'tţfki-^e^'astronORiiV*,^st^ta^deia ’tto/.Vrî qi»n>‘M E«nra‘lor?' ‘ *'
6S STUDIU DESÎIRE TVtfMNEZEU ‘ fnk'bmnie; nana no mynjjh ftanra Intre ştUtei; te
riiizAOKtA ZOttOgtAOf* font A ; tu mizAOKTA n&şintr riAor, #i,miAl>; tn ronlne, binoATA; KTbîheAe te teatt» Atmoa. Ama Oihta străbate n^mîntYA, iui iirettilnilenoa eA întÎAneijie tn serBitor mi dy*ie kt ba tn urieten. Ki>tre acestea 'bnici,, nTterea auestor dobitoace se modi'Pik'b. dtn <b *ierreriĂe kAimeî. In Indit, sure niAdi^ tnde OmiA Ateişezeifie toriit syut armiya SOftrGAVÎ 5 natyra mire n©;eAe£antyA ka Kvm ar iirouorjjiona ţitterea serBifotrAtî^ dVni şAT^r bbitvnoa ml tfobvinţiOAO st'bnînvAţl. ;	; V J-
AsM»oa srnt tmiVTirjjite dobitoa<reAe nre.înmitetv UnoAO Imn*, nrln ml mijii 1)* anraAe, .tren^ditete Uoari. tn hai a. Achta mi mini ac se îmitA© de sto-AYriAe Aor in>AAi>toare, wr O iuta, objet atâtor în-rrijirî ^ bineKTBÎnteazTi aaeâstbVAeţie neRYnnoşKytk* «are, nrintr’o indoitlb nreBe^ere, addy^e rie’îmetafc ne^ gerniyriAe^noastre neipii nordYAYi, ini în kt>iu% ; rtiiAe noastre rrâşseriA,e deAa rtnazizi. I	:
‘IHi a<îesi; tdtYA&e	este ny& âtfarb.
diir întinderea ambiţii Aoir iui "a nattimeApr noastre; OmTA nbate nystîi Atiuea / dar Ut ea nyten îmne4 elena m»mîntTA de a nrodV44e , marea de a yda, soaroAC de a 'fokonda; rr^iniAe noastre / nda-meAC noastre, scsieriniyriAe noastre, rri»ya, zâ-xartA, naleaoa os din (teean, mi se odixnesk In soare.	;
flyterea uti nreBederea,. stiit *eAÂe d’^nt^î at-* trlbyjju aAAe ayî D yînneze*. Aqeşte. attribyi|iî mi>r-tyrisesK murirea- ayî: eA <tb BÎeaijâ, nil b nTbstrea-zt» ; aceasta es,te tot ie eA era dator :ayî; însynu In ancasti» mare kreajiie;'-Ga* Uiţi era dator : ^eBa, daK'b’m’a dat yn snektator. *	v\
*' :ii) I>i*j<smrl« ‘	"	'	'	*	' "V''
ÎN NATURI».	69
Dar dai^niterea uri nreBede>e^ vnii neste aiestea; dani*. ay! Dymnezey lî nAaqe a reibrsa meste v$an?a>'Â^	nymai snre a o
imnodoM;^ dani» îî	BOATntTbijî a Aurora sRoh:
ut *e ninî. Kreajjia nn! m>strarea, *ii, $eriHÎrea. Se «orbe , o DymnezeTA me-f! Bor nrtea esnrima ât-trîbtmiÂe mare^Î4inyeAor taAAe ? Aimbi, ome-; weasirb pa «fi BrednÎKT» de a te ntini unde a le* bineKYBÎata? OmYA ..este a-fcbt de swaRv o DYfti-laezejA itte# :î:înKid oa jtf’ijî noatfe addyie înainte de-Kl^t fbeacqe5lraî dat ţy; dar ky toate acestea nea mai; stbAimi* doBacta» desare a^eaşt^*bYn>tate, «are n’are iiYme nre n>mînt^ nx este oare a<ieea itâ jii^ miKŢÂ si se xioati» ln> Aga ir&.oi; Aa tine arm re-KYnnoi{nniîT> ml ntiri amor ? <	^
Dan,, DYmaezer $&4e mai mYAt de«ivt a dâ ininjja, «frâne mal mVAt deKi>t a o mostra; e\ o în-«int-s, o nassioneazi», o îmbab>. Bezi no de te-savre de boathU^I, no nare AO-am mrtoa zinc de un sos ? a Q&r% oa do tonta «Jmjjt vrî ao tiouHfo; saf mat bine indo laKYAtiiiiT ho dtmuoncro în no? nare rdftlf nat HKOit dotnd imnai nAvterea! Simie’inl dan%, însviiiî K'tnd armonia mysrKaAi* n ar esistay trenea <Pi ea ea oare mai nyipn' destoinic sixrev&* ne «Panne, si ayzim tffţeţarea? snYnerim, av dpari* era de trebYingi,irentr y ua st, ne arate objete AeV »si* Ae ImiîpdobeasKi, ky atâtea $eAYrimi de KOAorj, de nyanije, de tforme, de nersneKllBe5 ini si* 'Pani, toate aceste armonii oi»zfrte uii rânitoare arin simţi mentYA aAXes aA FrymosYAYi ? snvne’m, af doan,: odoratYA 1) ny’ui’ar hiifiAini Yrsita Ayî danv ar re-ini>nea nesiniijitor însmi nentry aromeAe «feAYrite aAAe. ^AOrîAor iii aAAe noanieAor ? mi danii ’i^ar/ i( Simţirea miuoiTA*/* ~	>	v
S	■; v-şţuwu'desiire’dM	^
-	ciOAj^rttajiciÂo/ rystYAvîyyi^
\ ‘;^^tk;e4'(lto ftmM 'W AU%MofYAspaniei? ^afeiţpj^ : /
: ^^iÂe fruţttifAtjl ,> ttuîAOdiiAo sjrintafefrtfa#^
:/iifti^e Îhmo> o Bootoiieir*!.riwPyme.Ae.Raţieii /. trAVuioi^h^îj: mxsÎYA .:!nrii»iii>tbir. âÂ..aiiăi)a«tAY^-. :
- toate acestearmcmft^DYitftneieeijiV: t6âţe;aii6ste- ema-T: :.
.. /nâjiiî Hexeijit* urnise,-^aÂÎ^;^-?'â^&^bite9; anaAisate^:; -;V '.ţie* Kt&tV..nrtitir.4te '1^ tfeATrfoe	:fle?. jjxhu	*.
: :	£'’ittfrYftA‘ ţuîllmtoA^ite^Tde;.
' " ;mare$i^*uijs6r! ;grifei»;./..;
-	• £bvi> â^e$tQ\bine(fa^ierî nreste^ /misirii, PigiutrT *i®~_;;;
!:* yt• â'adfeorut; e^utota jBOATnta^	y ;
daK;i. iu auro tt’inî <ftmo bYiuijtttca p/KZYtş**? fţţafteşW- ‘ >
-	{n«)<liraA.lt^uî biuchoHom-e :,* l>YmficzeY:v*ni*a-\£epj^:>-sy*.
.; âţîriWuiiAO SAAAO" flliii a^iîâ^lft * dA	iitri»y..'
v; miB^Ai^^\K4FJ0;>AiS,;UL. nAâtfje* ostia ^.ermrea.J ‘	•.; •*•; ••
.y .: . ; Ivâr^^ii'd doAa Atm?a	tremei»^Ak,AŢiTfe^;/ • •
• .;•■.mbfâAV ;/-«e;■• pa'Fletşfce	^;fiunăia^i>Tar:iiil:> de	‘
;;:•	flWe&rAS'd^^	bYgxţîe imaie$,v.
defpe&nfc %eA\m^Ab
;\/iirâr:e Ăim|îiiiYii3(;:.do	‘J *	•
•’V	&§V;•; O'
.!. .^.ş^i^ţoM ^eA-'&e- -:noWÂ^	‘‘:
: jkjâii:^: svoit aAAO Yueî nşiire sxtierimey^ar^^i^ri.şkr-*
V /*iy#PA0tVA stţx fcare ÎA:eşte: dragostea ne w-y: ;. v terosul/i» ti bâmtmjÂorţ cst0 iiief utţn:iqdri> î) Yînnezefc•. wEf:adteir mal idrloi* K$m .u;tj.a:»tlc. a.Afc.esjirifiia.urfja^v,
'♦ - Bărbiiac desiîpaAt^ uilao- <R A^reâzfc• *
: >tn âdeşiij dâi^>C>myA^ iarî - '3iîKÎiiTil; îmbe"
>yVş^^dşK^/iix/Âe*^
K'i- ^O'sto^simtteente : Î0do«ter^ ş’ar	(SY^AOtţA^ :* .
• iiqstr^. "Eaîţa ; «eiţtiy^te ;SiţrH^	‘M	- ’: :
jeaua;^;. Ae«trT	mpjiîi; Hei	W	- V
. ■. *, »)• Da.te,.*'d.^nfuc Kx-iriisos.. - •	. •. » ’ '.	/, V- .1;.'i;’...._,

n
: £ot\ de'va. jşe■;JferţBV nentră patrie liaiisiţar^riAe • Aţi	n§fBitfţte.j J:; .Vî'\-'-y* * * vc''Â rV; * :v?
: \;;	;ma£ inrt^^în^^	-
*' de rAOrie^s Şs nemyrirei^^ş5Amaş.teKy. ac toAte^ toesie :^mi|i%ifnf aiiiW OniYAYl; ‘In^mîjAdflfyA. :ati£4^ej:i&b& toiejfmeisf ai»îîiîatene
:..^câtfe :.jQLQX\iMa .^prit Moroni	.
irtoŞrtjej iink^ aţtraţteTlAp irnelaie^
5ÎtT> v SŢiU aceste1 slmtimehtfeV de" i>^Tbrpmîre., Nt^A _■;-snat;	Vşt%ţ5 mşn^d^
: ţje AOţf.^dă^f^^'^ţi^â. s nfljjîre ;ki> n d neAi&m a diP* • iui Muia. -. adfn*fime doryÂTf;; Airi^/dar.‘, eWeKtCAe:» Îjriica.nKtpare aAAO' rritYÂrl uilaAAo «imtim(V»>r,vAYÎ ;iuvarte;nii tn -eAOwYipy^, adiate nrin înltouiAnrp, •rai'\iiaâf.^e*'-tot:, titlu tofrţiuKt, do iK**dro ftrrtKilv *4*! îtfâriJn tot ‘feAYA,* fcfui «iniţia A«9* n«#K!iubfoto oaau aiatYreî^o rirprtira&Uafctf â damUo* ol» InnorţA Apr m o*tu trmtqrlai ntmm^lnlroâ aro o iuţi» oriţryiiie .’dOK;*d; sîmjiiYÎYOOttj oa o; tjrans.iioart'b dinKOAO <U tiinţit-t ; Q*e^ir.ni ‘ oŞt^iăiv ' $ .t soar^Ail; ?	•
■ .Vîci	.iş%'ţix;îîîi's
de Aâv orizont ţrii 4nărei yâşş'^m-eii^^ toi nem^
<PYinn4^e1ţfiî;j£$re Ayqeijte
noste y* ţn^re^iiş bykYri#Âe ^noastreXffBi^nCe ne^ nn ih*; Yrifej: feneattfe trekiţba're nejtşn’eKţÎBe	•
;-;. %l'biiie^î :Qsritji^kr irţaa:^kVmeum: -ferm^ rPH/^^ieL faişim nVesţe ynA&?e&i&t4$&er:: •teijiî i ăşeşţe^ <JeAii^0ije * AAAe ftsţYAYl iiii. aÂA^ .îriintiifteii^AYji Dar iâaţYra i;Ăe . nrmhra
• .'v :• , ‘
MSTUDIU DESIIRE DUMNEZEU
liiTtareV kt' mare'f'Mniyi» ml Kt bynătate; i şynt nOATilt'huUc VOiAfiAtC nloiit addvse în a^eaistib de-ahl. DYmnezct tui urîtT aceasta ne. arată k> TfriB6Aln?0A nare atî tî riAave csţo tferivirea. \ ■;’/ v llroMindenea în Kreaijie*iitesK aveste Borbe;: ~ maro<jrani|ă, nreBedere, bynătate^ Dymnezev ni Ae însemnează într'o AÎniBă YniBerşaAă ; eA Boieipe na întrer noamYA omenesn să Ae ayzăynentryKă rireKtm bimvPavveriAG natyrei ny syiit nrometâtea ■ mxtişăM tuci nanii, aiTth. mi adeBărYA n^ este nodbaba nt-mai a mei 'ictăjjî sat a yneî şente. Diii nare et Iunie# in» nv este adeBăr nre riămtnt VleKăt iiymaî veoa vo Dtmîiezof sume tyttAor oameniAor ini ki> ca BOrbcijfC tvtTAOr oameniAor nxmaî nrin 4sm* teAC saAAG: aceasta este xn mimiimf #ără esvenijîe.
. Aiua dar yn AYKry este adeBărat ? ny nentry Kă este snrijiiiit de mărtyriea doKtoriAor ? ţn^l neiitrt Kă eA ni se In^glioa^ă ky nriimirea ;neaiiiyAyî menesK: Vi este* adeBărat nentry Kă ca este Kyne* tarea ayi Dymnezfey * esnrimată în AeyiAe natyreîv , y LepiAe acestea, Ae, noi şedea OKÎyA tvtYAOr oanie> nÎAOry ini nivi o ntiere omeneasită; nr Ae noate£ SKimba. As<PeA se desKonere rayieî noastre nrinvi-niYA îmiredingăm. Ea esteneatirnat de niei o nytere omcnoasKi*. AdenăryA îmi are uriterirA săt, imnai în va e mwtrămytat ml ncuinii;*
DESIIRE LEţHLE N ATUREI.	7't
. KÂUTA&EA; ip%BT>RULUI IN LEGILE NATtfREl. ‘ ' ^ JtDRBTxR; NESTRbMIÎTARkA ACESTUI KRITERItf.: RiNDUEALT), JbNTMA LET/E A JŞTAŢUREI, ,
^ .'Este' destvA nrmaîde4 r fan^eRTuposiate aqeste * idei -> y âni'e; A fasieA Se simjji toali» iosedeiajiifl *'Aor.	■
" ",■,- c-. ^‘oj-v-". - (ANGIIjLONsur VÂmour de:la Ferite.) xV j
. v	^îeA HYjim este sirir «i» a^easti» earte Ba âBea meritTAr
DToiftii^if î uj’anoî ea este Konieatt drin, TndestFAde #:	; . B.ekiT inahysKris : TnÎBersYA , mi . uatria ATkriJ’iAor mi $
• • :\^sRiritTA>î,;X|meaesK*; .	’ £■■'.. <:) -j;.::- ...	'	■>'
(BACON , Dedicate duNovum orga num.)
InsriuT ror no cititori st m fcreaz-b tot bc »or nfAa /	smî , 'ii st uerinteze mi si» nriirneasK-i» dintr’înseAO umm»
ieea mc nrtorea iui ineederauit rajiieî îf ea mtft# noeoî si» crea zi». (OESCARTES, Principat da Phlhsaphia^ Ib
//*, #A. fio?,)
Siiro & no aniirîi do rromltfiAO f/Mmvitrf, tot iVilfvm iirlmojdloftoe tntr’m asemenea svjet, Bot?
o tlni'u itcntrYtot-d’avna, îmjeAAeşyA dat* sorbeî natYn,.	.	; '
JNatYra ? este $anta ayî DtmnezeY. .; ^	" a *
LeşÎAe natYrei3este rbndYieaAa statorniciţi» biţ
aneastij $âirt,i>, este Ktţietar ea ayî DYiimezeY KYti> bt>zyH mYritoriAor noştri dkÎ.	;
.Aceste Aeşî ? axT>tT>ndYne neea *ie DYmnezeY a
^KYt9 ne InBaii'b neea ne DtmnezeY noieiue.
A stYdiea natYra, este dar , a Ki>Yta Boinna AYÎ Drmnezet intr’o, uarte SKrisv de Insyinî mT>na ayîv DvmnezeY. Inţr?lnsa~ iiy e nteî o rremaAi», nfai o> d^ASifinasie nYtin^îoaş’fc: reBeAayia este Ynraersa-
:V;-pESfjaja ;LE^ILE	i;
. Aii >; ‘nrf «aMm imr<V o‘ Hoifrîwl©. 8© \de$Kide stŢiAVşrî* :
::;^^c><V'rÂuîj6 Inalnto^' mX&w # îţQUev ;.Şeiii^A^;5 ;
: " /• ':*
\-^;yifaK WfGMcirACţităAAO.n^treîV,KT-mrs^ -â& Rţn* • \ k; /	sVnt:©AAeV;p.^|. Ja; ifcitm/ ţflrtf	/
V.^k’Jttînc^* Xrohîiîfîatkn© Ati^x*.Aiţie :&;.^tirreL*V~'.‘ . ‘I\mu dordnjjcAorw&A^e.^ irebri^ si* m't synnw : .
; .' \ Atffc&lojr‘ aVmi^tmt ikat^- mv ^aK:
nAlV^CA tlţlif STlit ^	;;•.*
. < .jrnuyjjtl, u^iOMMiir, .watitime' r^ziitofâ'te..v«#rerrsVîi£;. liiiik;
' eAAC Vii , ityaA, #a. Inaty^fy tui ‘-inşi» ’ Vin^rAas.-' afcţţ :* * /• ":• •;/' de tmVţrlft Iii iuc/V adesea ■ bjrţ’&Mr&fc;1fâuşWjiifef-*' ţoiito 'idA'Âo ah ai o? Kmiâ Vjîfţţo'bitreJb^ţtiîmA^HaV-e' *r • Imui»vj|<i»w Atfinoa nit Aii k/ii*o	ax’e^s*it>#î"şi^^^ r'
i N se; ryitiiuoari». de g re^uv-hd^ iiriAp>st* iwfiriie -inat :. jp£. .de^^''d.ohUQKfAV . r > ^ . : . k	: C v
;	li;J;ETry»T:v-aîj}^^	*.
;; deKVm-vo' Ae^e , a	Iîimk >
. /jJi'Ae'j -îii■e^MLfig.^Aş ^licpastre:>.•	/sâ«i^r>HţTi/rrr.v
;v;::;; ■ * jrâaŢ -xjLţi * •Şe§‘^îtA^: ÎJer^u^H.eAe-A^: sT^fĂetyAT-i' iri|;; • r •'. , - :	^	i|3îinitnjşreâ25Ti;. îiideştŢA*;K&iîd/k:-
:S--;>*v\	:V%; • " \
/U;>7*^'^-Vn^.•-.;kk-J/k	•]*
: r. " \,:AbtşVA ;^fyi't^iAOt:; noaştr©:^^ : riyma*fe; ^ 'vviriâAVunr; Atb‘§r(;atiQ*..mofaAW-* '*• V^::* --k'
-K • ©e^V j. dbt* UHi»tîuiia	Aibehhijt
*k’ -na-rjie .(Tebvjjjjju reri’VAcî., ’; *
; ’ ! ; ',X^a. db'bit9a^©-9/D$ţ<iie;^^^^^^	;
v ‘ pi .a'jea&tl* rerryAv eşte* o* Aeşe >ue KareA>miii	. :
k/	tci\cr ;n?p; Hoaţe »îîiiirip^ekl^obitaaTOA^. dar iiV sifiit?• v
yiyr''$Sere.'^ . ’ '.*:/•	. ~ .	k;.
:* .. ’ . ^ t)" Nenr6dt*râjiie,' KaBtruiîr-er'' \ -	\ •“ -	. ţ - : ^ •	.* '• • ♦**'* *'
'•• *:* . ^A‘) ) A'i€îisia â 'CbRxt'.ae;lliUro^a ’-f&ţâfb in»'şîgurue ial*^rimMV:'' \\r^v-.dc*t^	,■' ‘ *	•'
c’:tiî i,,,-t> •’’
, ': t/.';.*JLţS-.^	difi	rcvr \ j
° ‘ *:•; Vpsrt^^njf^^
,	iii tricfaitrt^braţya. >dşt: & #a^rae bineao; •. •;. ‘
•..• mi ajfcoÂe'a- trebuie, si;Kibyţ^m^^ea-'v’* : .-. ;.
•'/ * i'ytiiik" flâ^ '!ţi>tiix&L&£,e£te	;fiatf r& f:feţ my^r f
, . . yyntvriA'e* Biyiy^yt, iTdrnirj ao-iiattilrBLeArqir^- $?$& rţpP’f . dlamâ^q lyerirLdyeaAW; /.. ^ \; -\I-.t•;<>,;V; .o ^ v; ; - *\ ?v-%\ ; .:!:%	itfaţyi&j■yjetitryf1pml^	^ ^
. Aiti;Ţiii: aAmorâAirAtiy a/fei^A^e^my vroi ^/siiijfitT^;:	; :
• , a* î via;! ; nţ ^tn fmfTA ‘ IşqAatv: a a . B^irneia. răm 'n^bţr *• vV-:1 ‘:.**yiÂ^ aSi.•:£'';*\a^Ci*;•/* - vi3râfeit:;^A^	'*: v
' Korn * npfeşt^a
’'Ş-iifk^ iesţ&rr$9^	:*. v;‘.V.-. •* ':*..
■ , ; Toi ¥e::baţ,biu£•'marâÂitâ.tekA:mi/ V£toi?iâ‘‘0mv;r,. •?..•-; A^î mithmii iTii Ăeifba"txefiYtpiy Aare	*palnC'oi.ci^ ’"*.." • •
v ţda^e-5 -Boifeipe moralitatea uri Bredjmia	♦	, -;' * ', ,'
?*’\. ;;'mâtemnfbiâ: ••#,.•/ }	'	.
•*s>' :OneraUiiA0'ţaajtemaiiftft flnS 'InitrotfliifjJfi'tw ţi* mat -
iţeatTV *. mmira «utnAyotiwT Hvjnt, toi a^/*mint iiWW/ lMuir’liiHOAU. rqav At'b/o ’ BttMţulK'i» a KJ>ria, esurebie;.syji.t.-uitfyettfc.,\y\y. . ;
: în:ihoffaÂ>£*.orî>^bl/Wxţn^:nparţib^iftr*şîne'^iifiŢ.r >•:	„
, ./ .. ani>ŢaţyÂ;ie|f^estfAtşţ»' Hâ:fe este yimod^	y ;•.. /;
orbireamoartea. .fAVivesie: / .-. Kredinga:f ediii oa TCsyÂt^: o randy^. • i ’" ea'at>;-BĂwiÎKib'X fi>'riii!şyo>r xşî}iAe naţyr^î y “ ^.. . .♦ .lieţiA^-lmid: odât>^'a%âie. ^‘mi^^ormy A€ite^.‘âde^.;;, ’*.• v;.
, iniryA soyfeier^ Âe^nrjio^.a	‘’
t.: ' Hpt^^dnera^lii^■■■aHOAatii'^^A^rş^^ierba \n ek'xiţo s^y^j? : ^ . ’.
., * t yrÂ.Y ţ ^ţy:‘^iaî: *Jes£e;aAt- :,şe»a> deita>ţ	• ': * /
/ #ormyA.efli.^,y>V:V>V'''*v	^ *“	‘ -/ •/
; ' * *’;.jLe(iiAe:>ii^eyţot^^t^:'3§i.5#AX^	;.V . ;:
76' DESnRE LEGILE NATUREf:	'
&e jfiasit în noi ml icare srnt ntmal !n. noi., ''âdeK%i kare srnt nroriYKtYA <f,«tnrAl'i*BlAOr SY^fAetyATÎ noşw trr; ml hoaao «arc $0 nan» ivl'an» din noi, .adejrâ.
. «are uîrmyeşu vnitersTA ‘fistic. îoae dinţii synti nyjrine ; no» însemna nimiî:	• • -	* ■ o :
SIMTIMENTUE DESnRE DUMNEZEIRE ; .SOlţl ABILITATEA NEAMULUI OMENESK, HII nERFEKTIBILITATEA LUT.	v ,.-j
Lenea neH’eiUibiAit'bijiî este Tniti. în.syffAettA aostrr kt aate doi» AeţS- imnortante.	. ca.
OMUL ÎNKLINTj TOT-D’AUNA E'BTRTj ‘IEEA «IE ESTE MAI FRUMOS.	v -
ADEB'BRUL LOKUEIJIE TOTtD’AUNAÎN MEEA HE ESTE MAI FRUMOS.	_ «
^eAAe d’aAdoÎAca, adein> AepÎAe nare se nasK atfan» din noî, synt maî mYAte; eAAe srnţ 4>aţaAe îiiKŢbt s’anriAiK'b Aa ;materie, nii moraAe irid aţii «AAe'vse AinesK de Om; Say aAttfeÂ, din due-Kare^ Aeţje 4isÎ K i a maturei <J)ptne zm #âHe Svse nasKi,
G AeşevmbjaÂv a Ki>i^ m	nYrnaî şy$-
«MettA	o âre. Aceasta este Aymina AYmiî;
e& strBAMeme în miz aokyA n’e îjuinuei mi âA naţii-' jneAor noastre, rireKtmî; xn îni>Anat •ne'tt'axţri^ nÎAe oneanţATÎ stn>AYiieipe ui mizAOKYA nerrVre-: AOr mi aA mjeAÎÎAor.	-	; >	^	^
LeyÎAO a*mstoa, or! nare ar tf>i isBoryA Aoiy <Por-mwm* o Kodiivb svbAlM'h ua muia <J>ie-Kare arti- \ Icoa rcsrmulc Aa o trebvinyi» a omenire!: a’uii A6v '' nronynne dar uîneBa drent modeAe, este a> boi a se îrtim>rtimi 3 ureKTit ;esie în nxtmi|a noasto; din iu-/ aAercâiYnea DymnezeeâsKii. Noi trayem aKOAO #T>ri» a ajynue, iui aceasta maî mYAt nrin instiftKt deuiit . iirin uvuetare,* atut de mtAt niţ>raBYriAe mi îirejy-" âeKiiyiAe noastre ne întYiieKl» Bederei. IITano!, ky
*
/■
©EŞnp tEpLE NATUREL 77
toate adeştea Ae^i Aenpas tr e sVnt drente nyiha in*n<1 eAAe s,aşs%nnim>n'b kt a*iea î^eÂAemilynP în oare-, nare nTnKtyn. Kay&î-ty adeBîjryA ? e A este nyinaî, a-koao. Kayyi- tyBirtytea ? dar yruîe Ba nttea ii-ea.?:aHiîa BÎrttfe kare ne^ane. AÎberî, danii ny in adeBT>r? Trebuie/ £a AeţiiAe nâtyrei s’b treaK'b vna irbte. ynâ In AeşîsAa^iiAe noastre omeneijiî , faos> iui «pT>n> Komentare. în Ki>t tlnineAAe ne Bor^i ne-KtnnosKyte, nonoareAen’ay niifrÎK an%d;£jdyi; dar odati* adynate , dar odat'b * nroKAamâte^ Âibertăteă
AŢnii f Bă , i^	•	/
In Ainsâ Tiiei nodi'ie KOtniiAe^? liare ^este Kt toiyA neşte rnUeri Ae meŢv Ae^Borc în^erKa a însemna^ oâre-Kare îmieuytyru E# ; SKriy ^e-AAe	$oî
aAAe ineî^ kiir^i aAAe K'bria Kyuetirrî rsyjit toate, deAa Dyifnnezey; xni aceste Ky^etin' Dymnezeenrî, Ae tradyK într’o Aimbi» mVritoare, fTbn> eneryic,
4»T>n> KOAoăre, mi bbrati> iiymai snre a csnrima miiimirnea; zvrrBBesu soareAe kv vmbre* ml wîojja KV nimvii a.
Dar nr tonto AWAtoa uvravî*A mr’m m AbmV. Nv wu no#	nlut do SAi>bi«îvnea mea,.nW
do ncdcstoînviia mea; şvb nriBiriAe aVi Dymhezer BOiy $i nyterniK, Boiy ^radeB^rât kâ Âvminâ Ayţ; Jmî dani» Kymsâ ritT>MÎFea s’âr nytea strenira îna'ieastT* SKriere, boiy da ey insymîiuijAoa^eAed’a^
Boit SKri^dar în #ontes^iuiyA >kwyii me AAe*: Tot. 7? e «■1H|m^2^7n t ui ăi iii-t e'r e-> s eÂe ţixtî -oui* Vn vî uOrn săf Vii e i năuii, n y e s te ac ş ea natyrei.	.	. r -	^
KaraKteryA nesnimbat a a Aeyii riafVrei estă b i n ‘e a e >v u‘i b e r să a * •	;	■,7;
făţ'; ţ	fe:
■ * .. i'■ -*•* ' * *	. ’ \ • ■'•» * •	- i'
-• .') ^ ‘.1 . * ,# • /, V 4 , * ,/ * *	«- . .	> = =• • <„
• .* • * 1,
• ’*; , ’V ‘V a'.;?'. ^: LJ^E MORALĂ N AX UR^I* *\. .;.*
.*.,•• .. ' ■ / /r , ’. ’» mi(1 odati» ut,tei fâ«i<*ebîne ntd-iri ÂtKrf.Ktrai ome-"
/ * ', V ,* ■ ntwcv (lnK’h. .nţ «roorgc.faiiertiriAe ^e.ar^ tT iyRrTiiiXe. **. >	;, ; 4 MHnmflfooui?;^s’ennii2nea..iujet.n?tea:fa?ae.&^^
• * ' [	*	ÂWi OmndkÂj&fcrc; aîaKa^ny BTnojgî ;^en»ţVriA^ Earie/i^y /
• * ’ '.	w«#k ‘Kr 'AtitywlAO mfo0klt *. MAftc AuafeLE; . v
:‘'	1	. .	, * ‘. ttoi itaţm tnMjvtfijyib. tir ir»*tvnny«|.noaste /.pi- de iii'; U*;
' / ** v. ■’* ; -flAOSOÎ*. fdt;e di5iiVti»‘,.Mi'.cle '^(p^dylpl^zeÎ Kore-şi.^e cfe-; ,-.
’	‘	; /termiBe^jt*i*Ha.Oa<fe«*wiL< * .. .; .;. .f ..**.; c.;. v*.. > ', * • ■
.'V•.**■: v :/. I, . ; ' •:;. - - V(b6$ŞUET; ţJŞefirioh	" '7'
'• ‘ ■>	- v*''.V- .v •-. I: ^tkvent j ,&V\*53u)'	■’
;	Toate^#^idmeneÂe	.
prîteit%r'\flaî o! lip-nYA^e rl):‘‘dari>.v E.&Aâ ’. a.f >V dă# dentrii"	liisT^iiiî '•
, ; ’ .&*j6\ .reirfor-A^. •'sa^; jrittţ jKatisţîiyeaz'fc: traliA A^Krm^v*
:; * AQ^;-nreK:^	rCTPmcÂcnr Xof^îtyea^'/-:
.•'••	/*‘■•‘7\:	4 ;-.;
: : .: ’•; A^cşie* xerr&Afe simt;.tot^o-dafo.:at^fc 3e ;xcrtefcfrîtfe;
. ini a.t'ŢNt <l>i ^^ţorw^tO} .taki’f^	ţjtmtîf?; -
v.-... este’ (UîhUA4. tla tib ^tuiV^i.-:o'^o.rîri*lîynj:r/î!i*ĂEA0\;ş»5-r^ ;•*•. .	a^iiVî 'nvteayanbî. înKiuvi ;îjft^r^Âfm^A- :&w.: J^^bya
‘ nare boji,s^t^ÎBipaAe	vÎH^^iuwiăl.’i
«pmnYSij dtQ irarni^nte de mat ^KÂîer/aÂte • nA»btev i: . v ny ..pe iadprek	••• e'fh, ;ne4t^’
;	‘ nanii J:Kb ea sjtriKa^ Aa pigi da^ii^iyAyj, AeijiA| Grrâiii4>:
- . ?’e‘â^A^.tia(ryrdivToat‘0;^	t.date ^iiL^Hl?^Ae^ma-/;.';•
.' >v- .i).*'Iroriip^re.*-^/ -•. . ;•* " T*.	u ;	*; .. •* .	V* \r
* ;Yv ■ • J.’1?\ o-;. v • ro ■
1 *, ten^Vşg> ffe^Bo^iiitKioT yeometr &,: phtilinfi A,
: * ;a« resijneazu nrin . aiiîiiM,/-va^ini^ui .mi &£ , v tţa^^;IJYie;:!a ;miiâ|ŞÂ	<a;^s.r'âiKttt!-‘ *
,’; Uo*âKYi;'i’’ ttii	’JtYi’^a KA^L^dc^^YAfEntrer^'
. .. 'Â $oÂt.^ii ■jtVe^kâ^fe^JHjŞii :sinrYPa:	;:
. . teriAor vafrMtiBe^ treixvitcfare* immrcBrii
ddixnev şoâţeAYi,! k;jrfeznk... a. zi<ie ^ kt*. aî-jdcŞ^ , maî> .^mYAte riAahjete din sistema;Atmei -^a&ţ^^îj diîî.;
•.’ $y h'dVÂ.'K âbl Fy a yî si» y9\ îns e ^'iik’ii^'^r^î;^;.; , ' AokyA ^i^^ff^scheU^- trefeviea deşte 'hYJLtiţţ s&.&â ;
; “‘ElSxfe- nji: ş>V'Ae/\â6'şk6w	*f:V ;.y:~v/ *•' iV
; '-C:i^esţ^jwfe-,;: nard itâA^Aa atet
...•• 'soareAY*i • SeMŞF.ţw^iy
. ;;werrYjriA€f ^şfaeî^-iniide#eţ^	-\
’	tin/Her. ••
\	:. ' r&m aa^	trăţîşe asesfc iţi- .-
* fc p- rl'oH■	°^KŢ»rnţĂlterJu79ÎVi^s*ţe\A.ii>er,fef»:; J^ K/tf;' .'■
aa AeyiÂe.«a^a'o.ş^b)i)iicsi^	OîinîoÂAbynviiii imro 0
hy^ e'şte‘v.tjiţr’Wşa>.iu* nwiirlfA	şotW in\xtffi v
‘ kaFe este a^iofi inlOA'Afîgln^ţ Un do^lxA' a ijd
•;\ ‘K;to-?*.'i>i)K'K de ah	IVA*^ *aVkt*Wrfacjc9- tnhîoHa £*
;••:' ^oHi.	vnat i*Vytţii»i*Y n tc^lafjidiriirirc 'iul,:
;i ?*npiiiii'b.. A^u^sUai^, iui*. â/îmuÂiidtW.Â^eaşt^ ftyge**;
. tareişâiogi» j .ani.-liymit’d*Xe\te V*ftâtYfeî>> {. • ‘ ’. /? ;;f£*K'joâfcj? 'jb4^iqk'j:'o* =je• -. . - ..£a $ii^^	0AnrA^es^	T«'ate!.. *.•
' fcîrjriyişstf,. AYmeak. ’L-ar -mteâf i^r,ecfe • ^neBaV-n^r^î^.
.• hiat de^niYAKeA «Ste;Aitoei\	:":.
"; . = pmeriesft;'^i*'jţ.ii1i-$tâîAâ' YidBerŞYAYî, dokefleşK 'iaţ-.o/ . .daţi»/'AÎJb|ertaiul Aeueat. Obsetfieaz'i* ţotaAiţaţea 11 i^:
< tr^rof .a^i-tegeAOr 'Kreate\/fi^:---KaTeV#eÂ- îiitr>r:«is^{ **
5 •« “•• ‘‘'jb»ii3^e* ;îiiţ^<ţ ’ sfer'fo ne ka<e: tre-btkr;"^aii%Tăţ' f^or :! 4 o^kkbâtkirBiajlşt ÂYî. este SKrîs> -diii iiaiiite Jn kârtecf * !;. , waţWeL Nţinai OniYA j ■.in^Kai; m* se. a^A^,.; nti ea *-
~Mv
DESIIRE SIMTIMENTUL
^1>rjfinit nriri ACyUo materiei , romane fAiberJ.cI'e .# se şimmm jiattlincAor ay! mf de a,Ae ş^bj^i^; $e a’inî uvime vn nriiiMlitiJ mi de a se m^Tnmkîn#
• tr'îosvA, JNImiit irrt uvne xotare, nimiK ny’A.şîket ijMiî OAnoate zbieda iui n y?st>moam> sayST>ir£ moarrt», st> ^ani* say si ny #aKT>., st> tn>easKT> sat, si> ny tn>easKi»; eA noate 5riymaîeA sinryr ? tot rie. înoate neoo,AaAl> Kreajjie, mi TbUK'i riir mal uiyAt. Libertate $a(ftAfji* nare ne nr'bn'bstlreipe din nrimv în icrimi» » Albortate ’iereasK'B , Kare ne înaA^i> din Birtyto în njrtyte. O myritwyAe, anYK'u aneastTb ko? , roani»! Libertatea ta5 este nyterea şvBerani amţ jos uit nemvrirea lu Liber în stnvA ăHesfyî yniBers «YiirtYfc, t* iroul urilmV na OAyrnin^ Kyyet^nAe dym-nezeeini, nare ny’tjî svnt îmnyse xa o Aeţe. Dvfn-nezev nyindy-te în mizAOKyA* fantei şa.AAe9 i|5a, dat adeBiWYA în orifieAiijje. Ea" deslT.niyrTj 'nen^etat irit ainţe’jşl na^hiiAe jtot** d5ayna yrenesK^nde; aAA^ ane*
. steiKTirgi, în nare eA a suris ky Aittere ne myrkoare neea ne eA este- rai neea rie eA eoieipe; llli {aceste riaşşine' esnrimi aneAcanii KYţiet'i»ri mi BorbeşK a^ ^eeainî AÎmto> Aa; amândoi mârninue AYriiii : eAÂO KYnrind nymaî o_ reAişie ^ riYinai o drarosţe ml riy^ mal yn âdeBT>r. ‘	\	■
KoiidiyuAe esistiniieî ny şynt dar. tot aneAeariil nentry Om ini nentry dobitoace; nieajia dobitoa^e-Aor este înrinal îimrAlnirea vueî noinjje nare. ny esţe în CAAe, mi de nare ny not sk^tui: Bieajja OaiYAyi, este sYHnynnerea A.a Aeţea ne ’tfi’a $TiKYt eA jîks-tmî; dar a^easti Aeşe, ţrebyie si>’in’o ^aKa.: trebyie &h wvie xotar rbxiyi , jientry m>eA are nyterea de a «fanie r^yA; D>mnezey;/îi ininroe rriymaî a^ieasti ‘ îndatorire rdar sriamzyrij rie :dînsa esistinna, ini nr^ ^neritatea neamyAYj; ayL ;	. <	/ : % •	' ^
de dumnezeire:	si
TrebyutHa d& h:;sS:%erţAk-.^;*îh^.tiîf este «ioa T>ntT*ie Aeye nard KieamT» ne Om Aa-BirtYfe: eA est# Kondys Aa â'ieastă ele trebTiniieAe aY*$3deaiftereseÂe âyÎ,ini detoate lâkYAtTnji^	mi aAAe
SY‘f f AetYAYr AYÎ. ♦	VT	' ' • ■'•	' ;	7;';	” V ^ •>
AstleA este oripţiinca KodheAor moraAe mi $ ĂetiffiriAor Kare îmî îmn^ryesK Atniea. Agestea SYnt o neam>ratt> trebyinyT* a natYreî\noastrec, yna' diit AeţriAe liinneî noastreoiisemn^ bw Trebyie a myAuymî ^eFyAyi; na^e? a	din est-
slinya rfioraA* a O întAti Kondijjia ■•.- nenlrlnti* a e-* sistihgei Ayî neî lismeV ^ ■ •- • •' . • '/
De aneea âneasti* Aeye mi este îrrinAinilT* ky mai m yAti» sav mai nYCitiT* întindere nreste toatv Iapa A^yitTb a nTiinîivtyAyi. Ori ynde flfe! întîAni;doT> $a-
+***	/-	o
mÎAAii ? nouţ li sityr kt* aKOAo trebyie st* «Fie mi o jerrYAT» statorninitT*; mi awnstT* rerrîAi* ny este, nreKym a sKris’o oare «line, o alitinpere Aa Alber-ti^tea OmYAyî, hi din nrotiivb donada ml mT»rjyrta ânestei Aiberti^f; T»mci* ml maţ mvAt, m o*fo tm-tiAinlrdar mie! Aoyb
Amit dar moMAUntoa OmtAYÎ este donada Aibcr- o ţipi! ayî, nreuvm Aibertatea ayî este donada ne* mtririî Ayî.^ :.*:v . ^ A ;V:	■ /; ^ v-
Mâterriâ hy este 'Aibben^ :am zis mai.SYS, dar . Kt toate anestea OmYA este Aiber ^ deal este *ieBa hi Om kare: ny /este;• niater rie: eaua Km, Aibertatea > ayî miirtYriseipe nemyrirea şa.v -	< J
< Barv de seaim» kt* de mi natyra :ny SYnriyne> ne Om Aa Tiiaî o Aepe , dar lî araţi* din toate rrbr* jgÎAe AeşiAeiK'brdra ea este syiuiyst>. Natyra: st atomi-aeipe o armonie între anesţe Aeţiî rai intre MKYAtTnjiAe: syllAetyAYÎ îiostrt^ mi ne siAeipe âştieĂ amelsYi «Îm» Aa DyiWnezeyy^ isBbr-B^iniK de-a;deiBT^ " / 1 »
6
m desiire simtimentul
r. -nrnKtfA de i&nrijm pa Avmii moraAe, este Dym~ neze¥* Trebyîe m SYl'pAetYA nosiry si>’a uavte mi, sVa KOWtemrfAC: a<Farb de aiWAca, Oihya se xn>* neipe nirma! ky ÎAAYsii ml kt min'iiyni , mi marea ayî intCAAeţinîjT» sAyjeijie nvmai spre a?A nrms-j tti In nimmie.	::	■	^
De aneai ini este iimtimenttA de Pyînnezeire nea i>ntide Aeye mOraAi» a natvreî. Este pa instinK^ tYA «fiinjaeî noastre, ini anest instinpt se esnrimn»
In toate KYAfcyriAG nare Îmi îmni>rnesK Aymea. Ey ny jyden aNt aneste KVAtyrî, mai myAt ‘saţ mai nyyin AYminatc, mai myAt sjay mai nyflin barbare ; ni ao Adm »itre a 450rm?i TAasYA omenesK, mi a adeueri simtîmcntvA, adcui> ACyoa.
'Iei narii Kvşetb kt> Dvmnezeî ny noate <Pi nyn-noşKYt deKT>t nymar nrintr’o reBeAaijîe, nwî deKym ny se îndoiesK kt. reBeAaina se înnoieijie Aa^ fie-Kare/ «aijiere. TemnATÂ! ;ayi (Ryipnezey <nf mte nm a^ «testi sori de <£dK, ninv timnyA ? niaî şiianÎYA, nini, ■* »eniT>ryinirea<,;	sy#$Aety a* ; omenesn.: Noi ^edeni)
ne Dymnezef a^an> din noi, nentyy ki> ©a eşte^ , în mor, ' T ^	'G 4'v\:..\ •' 'X '	*
In adeBi»rnr ine Alipea natyr,ei Bine deAa naty-; ri» Aa Om, de a«£arb înm>yiitry; dar nimin aAt ny adchrnc kv dînsa dembt nimai niipe tabAoyri.-Ky- t petaroa de DVmnczeî, din protiim, merpe deAa Om * Aa natyn», din momtry a4*an>; dar ea addy^e ky? dînsa nieapa mi nYterea. Ama dar KYpetarea de D yţii-*. nezef este ;!n Aymea aneasta nentry Krb OmYA ariys’o într’msa : eanâ nentry ne, ea este yniBersaA'b; isBOryA ei., este neamyA ome nesK. Hretytrndenea ynde si>v a<$AT> yn Om, D ymneze'y se: araţi». j	G
% Danii Boieipî si» Kynpoiîii adeB'bratYA KaraKter; a;A Dymuezeirei., ny întreba ni<ţr reAiţmAe nimc ne:
*
DE DUMNEZEIRE^ ;	83
doKtorî. L'KS’bnd tbate nonoareAe îii/ KTAtiyriAe ?AOr, obserBeazTb simtimentYA< Âa arişyinea;ÂY^ln\ ţiran!«a de neBiiiOBT>i|ie^ mi Aa nYnKtYA ayî de; ner$eKjjîey în AymineAe rnaeAAenmYnil; aceste ;doiJ:estteiîiH,i>i|l S'î» întÎAiiesK ;în aneeaiin reBeAaijie;: yn simtiment de draroste Kyrati», sinrvra t^mtie, a sy^AetyAyî Kare Tioate «Pi Bredniin» de DymnezeY. , ;0	^
SimtimentTA de Dymnezeire; este: dar: ce& am?: tT>îe Aerje moraAT* a/natvrei. î&bra» dînsTA'ndî n’aiii: îngeAAeşiie niroiK/FT>^ua s’anrmde in-adiKiiKYA sf$-^AetYAYi IndsîtrY ,/mir anonere ky ' razeAe eî Atmi-noase mi iie Om mi ynÎBersYA.	' o ^	^ ^
-	în demert cirieBa se .îmnrotÎBeipe ^zikT>hd kt» acest simtiment* ne<fiind yniBeTsa a*; nentry cti* se a#A^mi atei, iiY nciate <?Lo Aepe a natYrei. Aceasti» objekLjie ny ne attiripe nici deKYm: cirieBa noate iierde okîî sy<P-^AeiYAYÎ nreKYm ne ai KornYAYi; orbiriAC moruAC n* sYnt mai rare demit coaao «fisice. Amk «Pllnd, anoi ce ajYnţre arrymantYA? NourodderM orbvAyt Kare tT>n>dyieipe AYmlria noate 4*1 Atatt? drent mi>r-trrio fri itrotlua eiUMlnjjoî «oaroAirî ?
A	Avmlîia, ny este a o nimici,*1 este
firma! a zice kt> aceAAYia îi aînsesiforrane Ae Kare. BT>d AYmina, este a se deKAara neîntrer. c-: - ;:
-	In adeBT»r*:ce este Yîif atey? cymOm,v£i»rK\$s£î KYAtTbîjiAe^Kare: îiraAij'b me om: Aâ D ymneze y. Ins'ty aceste ^aKYAtîbgî esisti .;?■ doBadi*Şokrate^ FeneAeny, NeBtoEn:,(= Bemmdin denea^ mtA omeiiesK^flLei nenorociţi» cîYji&ire â #i>KYt> dm acest om asynra ayi InsYiiri ? Ka si> ti»ri»dYeasirBii rie DrriinezeY* 5î-a trebyits'b taie din d?iiri ga AYKiiri sini-timentYA)c^nemărginirii, Kare; n’ace; ; nickyn -limfa ment- nre- immînt; mi simtimentYA ^rYmosyAYi ^'aA ivt»rYia ideaA5 niKi»W ny se afAii ahi^osc^mi
6*
DESIIRE SIMTIMENTUL
tîmentYA mortu, n*n>rvtn rosiiAi»lire. trebuie st* «fie într’o tiAVh niofttTh, twtl la aceasta InttAheipe nt-mal o t r a a a ml a r a ca. NejrioronitYA ! a iţiers totf a, almvhbYUiit totYA, nlni» mi însynri Honijiiinija »a, uentrv kt* Honijiiinija este o reBeAajjie a interii ncBi>ZYte, niirb mi însYiin rama şa, nentry kt* rajiia nimin ni esnAim* ‘fori* ajytorYA yjiyî T»ntT*iv muim’Uor. Eam^A ama nreKvm s’â fcuyt eA-înşymî, m^ryînit In asea.rene inteAAeyinyT*, de nare-este atT*t de nvhmlry, dar a& nare e'A "fa^e narte Kt dobitoa<ieAe. Nymaî «faKYAtatea de a ta>nbdyivtA de-osibeiţie de nili*.	:
JUnsit ak^I'oa dc <l;aKVAtT>?iiAC Dymnezeeiju, O-iuta uf osie a Ai MCJui dcm*t nymaî o byKati* de materne îmnrymytati» dcAa anest rAob ne nare eA AOKyeijie. Greytatea ayî ai?u jos este nymaf rrerr tatea attraKîiieÎAYÎ; eA înyeAAeye nymaî ne este bt*-zyt iiii naytrb nymaî 'ie este m'bryinit. ,Ny gi se nare oare a şedea într’însYA'rie aneA anyeA din Aeyend'B nare, nentry: kt* ,se Ainisse nrea myAţ de AYKryrÎAe nT*mîntYAYÎ, d’o-datT* bt>zy kt»’! , K'bzi Jar rine Ae, ini/ nerdi iot-n-tiata» nyterea mi Borni^a de a*mî,AYoa sbo-rvA m*tre ner ?	'.v -v ^ ;	>.v -;'
Da kt* dar OmyA «are n-y nriimeme ideea de Dtrmnczef este o ^inyi> nedes^BÎrmUi,, dam* în-tinzioiil mnmra ayI Immn! o im*m> neAeyiyitT*, îmi taie tot uc’a Iimajj'i» mal svs de m>ţ tobitoaneAe, ano* artrebvi tfrj»n> îndocaAB si* mixrtyrisim m» sjmtimen-tvA de Dvmnezeire este o Aeye a natyrei noastre, mi toumaî Aeyea nare ne. iaraej Oameni*
Eana oriyţiinea reAiyiîAor. Insymi Dţmnezey a hys temeAiiAe tyiYAor temnAYriAor din Ayme în sy$-^AetYA omenesi;, «fT>m>nd si» [se nasm* într’însYA simtimentYA nare Ia reBeAeaznb. Aneista este simţii
DEV DUMNEZEIRE.	85
mcntTA YnÎBersa Amnare nonstityeazB marea famiAAÎe dmeiieasKB , uri din toate noitoareAe	rn sin-
ryr nonor. Unitatea neatnvAyî omenesn se statornî-Heipe Aa AYmîna YnitByiî ayY Dymnezex.
* Snre a înneAAeyMe bine întinderea acestei Aeyi, trebyie a o stycîiea in ihstUYjJUAe moraAe mi noAÎ-tfae aAAe yniBersyAyl, anBrora temeAie nestrinB^ Mioasi> este ea. IlretYtindeiiea OmYA ’in’a $BKtt o UYtere în nrotina nattîmeAor ayî ueAAor reAAe, mi
p resnA'btire nentry BirtynÎAe ayî. Ea îi rBdinB mo-nymente în nodiseAe aii, în <fiAOşo<PiiAe ayî, în îniinyeAe ‘ ayî z o nYbAÎnB niar iBrBdYind’o. Şodustiî
narii Boiesn sB ne înjoseasnB ny AÎnsesK n|qi Or datB de a piper ne nenYtimjeAe mi tinBAOiniiAe o-meneipi. Aaeasia este marna OmvAYÎ, zin ei; ny, ny, aceasta este marna KBrniL mi a ori KBria narne.
-	.	i •
Marna OmYAYi, Aeyca natvrei ayî, iiy este Acyca nare ÎA.nimi4eijie, 'ii Aeyoa nare Îa «fa’ie si» nieyy-eaSni,: o! desnidcţerji-BB boI norul «1AA0 ntvilnimd, ny ne mai asnyndejii AYiuitm; desutddojjbiri» înaintea OmYAYi nare Boioijto st* nuzi» MO DvrnuezovA kbv !
KyJcz a zm9 im* tot oimva nare ny ririimejjie adeBBrYA auesta, ny nymai kb se desnarte de Dvm-nezei, dar se desnarte iui de Om. A se desnBrjji de 'ier, este a şe desn^r^V de omenire.
Sb întinBriin dar<fBrB s^ieaAB ne BÎitBia năy-} yine a nodmei noastre;:	,	,*
SIMTlMEx\TUL DE DUMNEZEIRE ESTE, 'hNŢIEA LE1JE MORALI» A NEAMULUI o4
MENESK,. ■
8$ DESfIRE SOH[ABILITATE.
™f.u....~..................... "■■;■ -
Wiv.' r '£
!	KAn XIV.	'
(■<":-j?
:11*	«IMUABILITATE. LEIjB:MOKALl> A NAT(JACI.
—1 :?
f	< Treime a jtdeKa desnre natirb dim» desfeBÎiaiieira
iiei tecjjiea snre Rare ea traije.	^ •	f V \!>
(ARISTOTF, K Pdlitique, Uu, 2, ck. 2.)	•,
, AmorvA de Dîrmnezef ny Ba nvtea esista amorYA do oameni, saf mai bine, nri'iina kt. oa~ meni «o IvbosK c&te ncnfcry io» e fu Dymnezei DinlrVioftHta liaijto soulablAitutca, a doa Aeye a na-tvrol, Kiuo <K» mtmimre AYmtf tot-o-dati» svnuyinci’d stantinriţ noastre.	•
Kt>4Î, ibi aseâsta meriţi. imAt de a fi obsersa4 i%-9 Âa iimeiiyt oamenii fee af feaf?	nriri
mqr.; LbrbtyriAefamtAAiei'feyiit adeBi.rata briyyi-7 ne a feo^iet^îAor; Biii ne yrmi. intereseAe‘ ome-iieijiî, mai mtAt say itiâî nirnin. îiitinse, mai mTAt say mai nyuin yeneraAei; eAÂe strîiir AerTbtyraf clay âjytor"Aa îmfrAinma Aeyiî, "dar ny J f &k; AOyea, bă i.iiKb KT.te-0-datlb 6 Bati.mi>. So4iabÎAi tatea, este? dar amorYA de Dymnezef mi de oameni. Ntf Knbt’ta AegiAO natvreî în nattime nrbryinite, în interese1 isoAate; ui naytwe în tocea ue e mai frymos mi mal Kvrat; caac se întind toate to»tre neamYA ome*? nesK, K^tre Dymnezef.	",	. -
ImnreyiyryA. nostrV, ini iii noi, totYA este nre-B'i.zvt, totYA este Kombinat nentry îmiiAiixirea acestei Aeyî. OmYA isoAat ny noate .nimin; eA atynui ny îu'iuarKb 11141 însyiiiî dorinţa traiYAYÎ byn. Ar-, teAe, jjmnjjeAe ? fiAantronia, ideifee ueAAe mari de , moraA’b, svut rodfriAe 4iciAisaiîiei mi fanta so-
DESmiE SOCIABILITATE.	87
Vict/Bnii. Ouiyâyi h trebYÎe -soijl nii rÎBaAÎ; 11 tre* btie o net&te^o ;j^rhb$ o nâtrîey"o<^ ÂYiiie ^ Ki»tte acestea îî trebYie neintrirea. K>nd îî AÎnsesK toate acestea, inteÂASţiînna ăyî ddrmifea'zv, sY£4?ÂetYAVam-t moruei|ie ;/ieA este atirnHî neîiitrer.	• ■:	*
Din aceasta YrmeâzT> neam»rat kt* o iuta este da2» tor mtAt oameniAor f kt»îl ca n’ar ii nîmiK dâKTfc arsieim sinrvr. SlîrmitYA Atî se ImnAineipe rmnai în omenire. Ea este nornit dintffn tofYA nare merye irbtre DYmnezeY; iui nfmaî nentr y kt* «fâne narte Aa ideiAe iYtYAdr, Âa tfanfeAe tYtYAor ? Aa ntterea^ tYtYÂor, se noate nYmV sţ'tnîiiYA YiiiBersyavi.. firea âyi n* Bine deAa ea, Bine deÂa nekmY bmeM nesK: nrprresYA KomYir ini YnÎBersâ îa iaxe Heea^ ®ie este. OmYA dar iiy »a ii lot ie noâte «fi, nt sa âjYBţie Âa KYÂniinea atot-nYterî! iisiHe , inteA-ACKtyaAe mi moraAe, deKi.t nYinaî ^nd ncarnvA omeneşte »a 4;ormk o summ najiie.
St» însemnam dar anest aden i*r, adeni*. in* mi*« rirea AVI se mimiioroaZT» tftdat'h ho oa *o desnnrtc de noamţA omeneam* ml wu uroijte (udate ho s’uu-rironio do dtmiYA.
Eaica ueiUrv ho omrA Kare se a&n», «a seA-bateKVA, denarte de AYKrarea KYi/etT>riî bmeneijiî, ajYiişe- anriroane & by maî iiord; Mbrşimt in eA* însYim / SY^^ÂetYA ayî dornuteazi», ini' ar ’ trebvV miniKarea tYtYÂor SY$$AeteÂor Kâ st»’a decente; ^ Illi Bezfî kyitt tbtYA se mininoreazi îinnreşbrrYA ©mYAvi isoÂat de oamein. Ilatria, nentrV seÂba-teii este o irbrîire; omenirea, o seminţie; lar DYip nezeYi 6 momie, o bYuati> de Aemn. SeAbateKYA: iiy estb om nÎ4Î nrin iiiteAAe^inijT»^ nfoî nrin des-BOAtarea SYfiÂetYÂYÎ: soniabiAitatea dar este o Aeye,
Kvii nvina^ ea Intreyeijie ne oui.	- v
/ ?
m	DESIME SOCIABILITATE.
i t:Nir zice dar Kb Aepoa naureî este starea seA'v feateirb. Tont?» OAOH*vhi|ia ayî Xlonsseatt nt noatef #acce Ka nloaua umi Ka<Prv mvî a vtm MoxiKaw, s?>ny «Wo *«omvA <ica mat strimt aa sy<H>AetyAti mi* aA uv^ot/hrit omeneipl. Dani. Kreayia are yn skoii?i acosta nv noate $i deirbt nvinai în deseoAtarea ceA-AOr ce ea d?>. Ama dar starea natyraAK nentry, Tîrry este irieaţja seAbateKK; iar starea natyraA'b* ueniry Om este societatea.	,.•£
(îremtiAa a*! tlousscau este kt* a ammestenaj; starea seAbntotn» ky starea natYraAK. Ea n’a bk-, zyt ki> «tarea imtyraAT» Aa dobitoace, Kare n’ay: sy'M’AOtf o*to £0 instiOKtj adeKK o BieauK $KKYţT*. raia; Iar in» «tarea natvruA?» Aa, Om, Kare n’ara insiiiiKt, este desnoAiarea «i'akYAt,t>uiAOr sY&tAety-; ayî mi aAAe inteAAeyinyeî, adeni» o Bieayi» TbUKKo ne <fi»KYt,K nare/ în #ie-ne indiBid se noate fcavri în iies^îrmit 5 iui Kare nv se noate KpmnAelUa de-> Ki>t ritmai în societate.	:
Ama clar j ky KKfc OmYA na $i mai mYAt ayihK riaţ ky “at'bta e'A şe Ba; anroniea de starea naţYraA'h^
, sar mai bine de starea natyreî ayî nare este des-t; BOAtarea tYtYAqr $a ky aIk u i AOf ayî. în adeBKr, ne este între omYA ciBÎAisat mi natvra ? -— neijiiiniit, uui nrejydeKKyî ne nare .ciBiAÎsayia Kayt?> a ac di-n>m>na. Ce este între natyri> mi omYA s^Abaten? *'— o mat mare rrmnnd?» de rhtvxirl mi de tiKKAo-mit nc Kare starea seAbateKK trape a Ae Becînici. Ceea ce desnarte ne omfA ciBÎAisat de onm seA-^ baten, synt ipiinyeAe , ‘f'brK Kare noî n’am nii nK miK din lanta ayî Dymneze# ; amoryA de anroa-neAe noştry, :	Kare noi am KObdea în starea de
rnsboiY între .om mi om>; înţre; seminijie mi semiii-: |]ie; între nonor mi nonor}:în s<£îrmit KYnoipinya yhy|
DESURE SOCIABILITATE,	89
smrYrljJyjnnezeap, i^re^t#prnî^.qiej'^rigia omenoati» KT3 ? mi $M% Kar£pipi am mYrVî%Şsrars^ ido-Aatrieî(:nerriAprrmi Iii rbti»niriAe antronofaţiiei., v \-$$$ tfezi ri» Aia şeAbateK neAAe mat frymoase fenYAtaljî aAAe OmYAyî reim>n ad dormite, Iar fer KYAtimiAe ayî animaAe ’ieAAe mai rrozaBe se des-* BoaAtTj *ky o mare energie ? OmyAYi seAbaten îi trebyîe KYaAitT>uiAe AYnYAti? aAAe tirrYAYJ* aAAe*. AevATi, aAAe mearneAfi, toate KryzimÎAe, toate in-\ stinuteAe cIobitoKtAYi, ini aqeasta synt ostiid^ de moartedin ^rptiM», OmYAţi şpjjiaA îi trebyie nie-tatea , mÎAOstiBireaomenirea, toate fenyAtimiAe $iingeî inteAAeKtyaAe mi reAigioase, uli aceasta kA şi» iîy Kazi» in starea seAhatein». KytezaBei oare a zime kt» ny şynt mai annroane de natyri» net Rarii synt mai.annroane de Dymnezey mi de oameni?
Starea seAbatcKT>nf este dar starea natyraAi», ştarea în nrotiBa nattrei. în Atnsa aAtor dOBOzi, este destYA nymaî de a nynne Înainte rrozana tîKi»AOmIo pare stinge ne seminyilAe nriboglnde AAAO Amcrfaoi nordYAYî. John Tannor Ae-a îndemnat tetorla, nv m yn simriAY u^AArntor, ii dviti» omedere de treizeci de ani tn aiCAAC ntstiiyri, fnde eA însyruî netreKtf o BÎeaii'b de seAbaten. AneaştVBiea&i», KT»ria noe^i iui $i Aosgtfiî; ’î-av dat at'bta termen, este Bleaga dobitGKYAYi, Meşa nymai deoşibit'b nrin oare-KareC şimtimeiute de pietate igi; del psnîtaAitate, anea Bir* tyte a nonoareAor barbare. A<Ean> din acestei* nH miK nare noaţe Brednin de Om. Zioa seAbateKT-ayi se trese na a dobitOKYAyî Ki»yti>ndy’im xrana! feri» aAte KYpetiiri. InteAAeşiniia ayÎ nar’Ki» ’fcar fe daţi* nymai snre a’i ser bi trebyingeAe stomaxtAYÎ jv dar Kt toate anestea tot Bine yn iieas, neas fettfA* In nare nyteriAe âti se s#iiiesK , în «are BiKAeniiA^
M ©ESIIRE sociabilitate;
ay)piîy mâl htmcBK, ini In nare dvirb bboseÂi nesrnsc moaro do «foame u? toati» famiAAia ÂYiîiij mîzAOKVA nitilvrlAOr «are ny’I mal dar nrada sa* lîioaua aeAbatCRYATl este nyrat KiftYA ayî tfgolin traiitfitortat în rnrstie, mi întrertnt din ki>nd în KT>hd^ a»it de o BÎivbtoare, aCr de jertBirî de oameni. -AJ , t,vn«*î mt.dyrÎAe resym» de, striride de BeseAie mi de ivi>nii*rî de moarte: foamea. S'bAbâtekYAYÎ* foamea omYAYÎ ftO Alnîi|îonte în rrozaBeAe deAiryrî aAAfc vnyî bcirnot do KanibaAl.
AstfoA nynt memoriiAC ayî Tanner 1); astfeA *YiU idrtvjjlAO mi desf-bt/briAe nieyiî seAbatbie. Dyirb} fiţonfttit Mlllfb, HOUOlO^K in> Minena ®a fi nrea nyjiin* itUina de doruamnullAO atî Uousseau asvnra a^eea* «ie ay! ’î-a iiAi>Kyt a nyinl starea natyraAi»: fanta dobîto^easK'B Bem de omorî naradoKSYA eAOKYent. :
vSombiAÎtatea este dar îmnysi» * neamvAYÎ ome-nesu; ea este kondiyîa Bieuiî Ati, o aAdoîAeia Krea^ Kiîekaredi»OmYĂYi toatT* BaAoarea sa: rientry w a^teta-ny nymaî kt>’a sm y Aşe dm barbariÎAe âyî, dar «si afAjb Infr'însYAniijie AiiirfirgiC inente- nare m yreay fi>n» dîhsa. Starea seAbateK'bj na niî s tarea barbart>* noate nrody^'ie yn Gengisccml clar ny ilâ nvtea nrodv<rie yn Aieusamlrv; ut Ba nitw* nrodv«ne niuî yn ILvaton, nim yn Sourate, ulsl ynGnAUeS* nbit tn Newton, niuî ne anostoAit Alt; XţlsMM. Oiuya dosoidmiit se araţi» nymaî îa
kv Amili ea ’îhîÎAisanieî.
. Dymnezey a Ainit AYmina de societate; ini ây nimb, se miisoarb dyirb toate rradyriAe ele 'liBÎAisanie; Dym» Ki»t societatea noastri» este dna! înYAt sat inai mxţin întinşi» mintea noastră
v< 1) Mcinoints de Jotui Tanner , ou Irente auues dans Les desei ls de ^Anienijue; y ubli.es â New-York , .a voi. in 8°.	T' '
;DESIM;S(MIÂiaLIT>A!rf:. 91
are	Întindere. Noi o
(JesnbAtantiî îmbiat Cateta. ni^K&tiî^yieMi&fiîam ^e'-n>ij'*iî?:,noastce.ana Oriţitimeâ niln eAotf itattimenare stirtr uetlbîii^HeXAe Mai,nreitYm liii ordinea iit-uinei Bederî a" denVtaiiiAor noştri Aa 4ie-uare ren-noire întrearl» â Kammerci, Hea mai mare narte din aAAeuiiî .neî noi, ne add*K în Kammera nymai naţie ambiţiii mari, sav intereseAe satlfAyi Aor^ niijie idei mart nrmai kbt miiytYA Aor. He de rrâdyrî Ae tre-byie si> treiaRi/ maî; n&ihte de 'a înne aAemie, ny bo» zinne ;yniBersaAitatea; ni mimai anionaAÎtâtea, so-Aiel Aor î^narişyA Ui ’ fee nare o nrinăstîe ^adîiiKi» în Ka;tftîmrifeî ^e not Aynţa îiînrotiBa in$ Âtinjieî ayS nyye^oâre^Dăr -in-ns$îrniit ■ei sekynriymaHOstei; îii^* &ş3inge\ citii âJtynHi reyfeiie^akia feoHiaAT»se AYKrea-fcil: ideiAe nÎKârdeV anţeAirie, normande , sav bre1 tanc, arieni» uinttaAO, se întind nreste to.al% na-tria, iui se <£au tont Francezi, natry-$nrc-ze*ie ani d’a r'LndYÂ am obsernat tl’anroafio anoste ‘fenomene, mi am bînontntuiat 6 ‘fornrn do rtnorn «are fcUind sniriteA© a «o Ai>jj\j Irobtie ncant»rat si» KontrlbvîoaHKii aa moruAitatca Aor,
Kv ţoale anostea, aneasta abia este TbiifoRA nas Ki»tre îmnAinirea Aeţiiî sonifeAe^ IlreKSi «y$$AetYA se desBoaAtT> nre at/bta eA îmbn>i|iinaz,b rAobyA îir trer ini soieiţie a’A synnynne Aa ynitate. Leţjyitorii neî Beni se nar’ a ny $i KsnnosKYt anest simtiment daKTi eî ’i-ay dat de xotar nestremytat amorYA de natrie. Nymai sinryiv IîSts Xristos KYţieti> a’A în-drenia dyira dorinua natyreî: fi^rb a strina Aeşnri-riAe nariţiaAe , eA Ae Kynrinde ne toate în moraAit AeyisAame! saAAe, yniBersaAe. IUi în adeB^br * nymai EBanreAia ne desHide Avmea an>t'bndy-ne nre^ Ivtiiideuea ‘frayu XotareAe ynei îimrbrkîiii ne araţi»
si	DESIIRE SOCIABILITATE.
«îivmai sflrmitvA trncl rnrteri, rnn\ rTBern jar nt ini sflrmitVA omoairoi. Amil societatea IncenvtT. 1» 4:amiAAio no tiniiAinoipc la noamxA omenesa. Un, Dvnuiczcî In cor, vn nonor nrc m>m1nt; eaaa ade~ .«'•.rata rcAÎyie mi adem>rata sociabiAitate.	: '
S1MTIMENTUL DE DUMNEZEIRE. SOCIABILITATEA NEAMULUI OMENESK., Aceste doi» Aeyî, lntim>rite In şvffAetxA nostrr na lutr’vn temiux saitnr, svnt temeAiiAe a Intreyl itodicei natrrol. în aokva tvtvAor BioAinyeAor teo-« ■ Aoyicc oaaO ntm uneastl. aKsionrb: iybeipe nreJDvm-,nczeL îft aokva tvtVAOr tirannAor sciiaAe eAAe lira Aoyoti, U'lOUNitft: ivbcijic nre oameni. Eaac ne| snvn K'i» nolnija avI Dvmuozo? este na oamenii si»,
•fie Aiberi, kt» uoiima avI este ita ei st. <fie fericiţii; uii, nentrv Ka ace as ti. noinţiT. si» ne .fie tot cfasna înaintea. oKÎAOr' noştri, eAAe li ,dav «ferme-; kVa vneî resnA'btirx; ini aA vnti simtţment dvAce,. Toate AimbeAe omeneipî ÎA esnrimij nrintr’o sinrvfT», Borb'b,: AmorvA! mi toate nonoareAe EBanreAiei o .resvm> într’aceast'b sihrvn» mansion»: Ivbeipe nre, Dvmnezev mi nre oamenii	*
Eana dar artinoAVA aA doiAea oa sodicei .meAAe: SOCIABILITATEA NEAMULUI OMENESK.

AMORUL B£ IIÂTfUE mi DE OMENIRE ttl
K AH XV.
DFSTIRE AMORUL DE nATRIE IllI DE OMENIRE. 'LEffE FISIKT> IUI MORAL** A NATTJREI. :
Tot amorvA^e are li'neria netitrYsîne însimT, nch-' 'îrrweîenii ser,f şe'ifîînreijn» «in ajnofcvA ţnîe &r« ncnfrf ’ ., uali’ii.sa.	_. . .	(130SŞ.UEŢ.)-
Din a*iest amor se Bede *ieBa mi în nAante mf în dobitoace. IlAianteAe îmi ay mî* eÂAe yeorra<Ma Aor, mi se deseamn1> ne TAob în zdrr§ «feAlrnt^, -dar nestrămutate. Dobitoa*ieÂe îmi ay ÂoKfrîAe Aor ne nare Ae iybesu mai myAt deK1>t ne OAtCAe* RAÎ-ineAe Aor ‘Panorite; îmi tmri'BrîjesK nMibitVA, rto «are îa înaBiaesK mi’A însvtffÂr jjcsk. Ki*tro mo#-tea 'hnkB, Ae Bedem Alntndm de n##a OmjfAifî mt ’iiiîo'&me ua o natrle, tmle a© nAftio a lri^ nil fi myri. în <Ple-imre wîirrhymni rwidtffbm tfMonrw de nrcste jm.rl ar nvIbVA în nare «’a ni.suttt, în $ie-Kare searb m^rarvA, hraatAj mi boTA se onresic A a noârta stBnînyÂyî aot , ynde îi aipeantt» qeAAe mai TreAAe mymii. Iîorymbiya	doi stfe mn-
ze*ii de noiţii în trei zÎAAe. Ka să’mî ad>Ae sojiiâ, iul, KredinmasYA Rubine - ryiie ÂannYA f nare’a yine de-narte de AOKyinna stMintAyî s'by, ynde e a a Aeatri» nAin de btKyrie dyîn» 6 Âînsi» de mai myAjii ani.
Este, dar iieste nttinyi> a nt da mi dobitoaceag* toa nfyîn instinKtyA de AOKaAitT>iii. La Om, a^esţ instinKt se 4anev aihofYA de natrie. ©myA nrin o-bbieiy dbbîndeipe âmoryA de aorta ynde - s’a nibs-KYt: Rbejjie orî-ae d’aROAO, nînâ> mi netreAe. De
94	AMORUL DE ttATRIE - i
iui aneA aok noato este o notate moaşte aAAe k%-KT>ria yaaiuo ncuvrato rtil nano ItHvncKoase abia svm ' de AOKvitj do mi ancA aok noete este yii sat tot-d’ayna tnKvnynrrat de zT»nezt uii KAi*dit ne marginea Ynefnr^nastiî, dar este KYibYAKoniAAerieî noastre: aKOAO am resYf«fAat, aKOA6 am iYbifc, aKOAd am «Post jţnî uri «Periniijî, Ka nasserea sYbt arrineAe urmei sa,AAe. Ky toate anostea «fermeKYA ne are nentrv noi jjtvira. Yndc ne-am mbSKYt, în jYneue este nYS în KYmni>tVh kt trobvinjja ne sirnuim de a aedea mi a KvnooAipo mYAte. Anoasti> nattinrh ne-odixnltonro OMo iftnmii o Aopc a natYreî: tfebvie Ka OmtfA wtn4mî.i* iwnîiiţYA, trebtie na în, idei ©1» ©o $nwT> yii «nimb ml «fraut! sri* se întÎAneasKT>; De aneea st> mi întîmiiAT» însţinKttA nare ne ijine Ainiyî de neara noast'b se înBinpe' de naţtima ; Rare ne ttraijie :r AYmea se desKideyînaintea noastre mi nriBiriAenl-şenord în?-nFiBeAupeadma^nâr^ra^ deAţ^iÎAor nii^a'rbYKYriiAjbr iep	^ <■,/.	:
r ^Dar-mal ^rzjY^KTîn^ .desameyiufc dni kaay-: siiAe- noastre -oii (bTrtYiji de^ bî&roaya nenorocirii, Klihrt'ţiin ynndnposit în rfrotiBa mjeAie^uatţnnl nataA'b ni se în^aiipea^-în addynnerea noastri, a minte ky neAAe mai dyAni aAAe ei SYBDenirî, Ne reBedom aKOAO îmnodobipi ky neBÎnoBimie mi ky jYneue în mizAOKffA vnoî rAoate BOioase, aAerri>njl: nrin AÎBeut, sa# omind Kvsromot din niKoaAa mar-?, tom 'bntMAor noastre • işbYtirl * saţ-rsin^Yri *jţ|i ditori ne noţeniAe dincmYnt§ ;;:aY:âj^‘-;FA^sjYAfvmî*H rbitpfc ->aA. nnrinrjfApr^npşţyi^ ştrînpem m>na tim nrieten,; miky totYAia^^erifiVJ% CaneAe; *îţ Wtf moa ne-a #BKYfe^ ne; sipauim-;■»?« renamem în^mizfj aokIta ’anesţor ÎKoane nrajjipaşe- aAAe nA^neii^or noastre neAACfr d’%m^îv/ ■ s	^ ' ri'v/vi
*
**
mi 0E 0MEHIRE.	U
AmorTA tle nătrie, este amorYA m,mîntYAYi na-laA, întins KT>tre tojji oamenii narii BOrbesi; aire-eaniî AîmbT, iui BÎeijYesKr sYnt aneeamî Aeye; este o «Pn,gie maî Aarri. dei^ra tfamiAÂieî, dar tot-o-da(T> firea InrYsti, nentrf SY«f<l>AetYA nostrt. DoBadi, kt, amorYA de natrie, ama KYm îa înyeAAer Aeymtoriî noştri, este nymaî vn simtiment *iiYntit, este kt, KYtronirÎAe resboaieAor îa rm>resK : amorYA acesta este mai mtAt saî măi nYîjfn Bast, notriBit şerîiY-ayî ayÎ AAeKsandrY sax aA ay! Hesarr St, bAeste-mi>m ^YriÎAe KYtronirii; dar, bAestemT,ndYAe, st» ne mbzim a nY SKT>na din şedere adfnneAe mi mis-terioaseĂe' Ăor kt,k: AnehstT, ^febYÎn||Ţ^ ^ă -Ai>ijf* xofăreAe îmnT,H>niiAbr^noastră, >de a?
Aă mărmiHAe -AYmu £s:te* âAtf^eiia/ detfT>t bYinnâ de a <Pa<rie din toate1 rioiioareAe ynnoiror, din toate itatriiAe o natrie. Noi îmnAinim ^urb a ipl , ăneasti, Aeye mare a natYroî, nare traye	a
ne $ă'iTe st» înbn>£wn>m YAObTA întrar* (îrflttMAA nY este în KYţietarc: nî In $nnb*J twmfMr ni» fwor* KT»m nrin arme <iooa ne ar trobirV ai» .no lmnAlnoa«» kt* nymaî nrin amor.
Ama dar instinntYA de AOKaAÎtT»nî, instinKt ky-> rat anîmăA, se înnaÂijT, în Om / rirîn liKloita int^ nYASÎe a ErtinosAYi nii n NemdbrşînitYAYT amorYA 8e nealnYAomene^ Ansormde^eaii^;ome4 ' nesK, este amorYA de nătrie nrOKYm ÎA înije^eşeai SoKrate, mi nreKYm îa Boenpe Ae^ea natYrS ^ Dirm^ nezeY^A-ă^iiYS în - s y^$Aety a n o slry na sii triYm^e de t6ate^ YrreAe tiai|ionăAe Kare desbinib; nonpareAe mi aeţome%ătYTidderiÂe Kăre desonoar^ omeniri
96 DESnRE AMORUL DE OMENIRE
■ ■■■■	■	—■	«	■	-- —r '	T-'
O	\i
KAn XVI.	^
URMARE A AUEtLUIAUII SUJET, LETJEA NATURII ESTE AMORUL'DE dMENiîVE.
>SoKratoţ fiinJ întrebat asrriro nntrief aii, /csninse ki» «a eră HetLjjean ax a un ii întreg. (VLUTÂRQUE.)
A »c nntpfl ulnouK tn imarc saî KTtare nynKt do nre nămtnî, e«to a m nwpe Lanon sav Kinez, skarb saî ^ctăpoan; este a nriimi nrin avtoritatea sa¥ in^AYÎnga esemnAYAYi năraBtriAe mi obmew-riAe tnYl nonpr,;oninniiAe mi SYrierstipiiAe:?mi.	0
i A se naipe în Kţtatesav KSJare şeKOA* este a se naipe kt idea domnitoare a yneî enoxe; este a om-mort îâoijî j a arde eretim, a myri în nimlnt şfînt, &ay a se batţe jnentrT Aibertate. ~	:	:	r:
Această infATÎnji'b de timnî uiî de AOKYri atîrpă, asynra noastră Kă o $ataAitate. Un Indiean moare in aneAe GânpivAYÎ nentrY o idee ne nare ar tfi desitreutit’o dani» s’ar <§i 4?ost năSKţt în Erfona. înaintează Strania ui yn sokoa, mi a^iest nonor, nare se înarmează nentry iiJKSisiyie, se Ba resKYAa s’o destfiiupeze.	■	/	&
NasKă-se BYnănarte Aa Londra, ;Rasenrton Aa Ilaris; amăndoi nasKă-se kt ynseKpA mai nairite>. saî Kt vn seKOA mar tărziT, mi direKiJîa KYţie tării Aor se suimbă; nhpe aAte oninntî Ae $aK aAte rr-site, mi ATmca HiBiAisaîă m o aAtă direKyie.
Ama noi nriimim ideiAe noastre so&iaAe, mi
DESIME-.AMORUL DE OMENIRE. 07
K'bte-o-dat,b însYruî ideÎAe noastre ?eAAe moraAC, deAa ueara ţioaştrT» uii deÂa enoxa noastn». *
HerKXA se miKuioreaz?» saî se m^reipe‘ dYmş* data KaAendarYAYi mi rradYriAe meridiaiiYAYi, * Trebuie st* emimdîn mÎKYA nern In nare ne în*? «ide naiperea noastn», adem» amorYA nostrY st> iiy se' m'brpincasK'b nYmaî In xotareAe aokyayî Ynde, ne-am îrbSKYt, «ri st» se întinzi nreste tot ni»mîn-tYA îmbn>piim>nd omenirea întreari». într’asta sii> adeBT^rata fanţi a edYKapieî materne; iui de iui fe-meea în a^ieasti» fanţi a,re în metisa eî toate nYte-riAe souietT>i|iî, are însi* în faBorYA ei toate nYte-rÎAe natYreî.
în adeBir , nreKT*t societatea/ ne înKYntnYn* „nt r'bt'b'riri ure ati>t Aepea natYreî ne înfimiiueazT* miz-Aoa^e snre a snima de dînseAe. Ile Ki>nd no! ne .miiuuonbm natria, ea ne-o nrbreipe nrin dorinpCAe noastre mi nrin binefa'mcriAO ei resrnmdite nreste toati» fapa m*mîntYAYi. SyffACtYA nostrv oaio tot-# d’avna mai marc do- in»t affcKwilAO ml ambiuiiAe noastre; uri tn ui*t tlmit ca u* tmbriiutitftiaz'i» mi norVA, în K'bt ţinui oa nv se RYfviwlb ini în nemitr-y1nfre9 M reimme tot-d’avna Yn deuiert a îmnAea ini niipe simtimente a în^e^Ka:	,	• ,	,
EraKAÎte ziuea despre, f iAQşefjl timnYAYi seY:v (< Ei .Ka*tT> adeB'brYA în AYmea neamim», iar nY în «AYmea qea mare.»
Lxmea nea mini* este neea ne ne înKYnpBn» rnf ne aţtinpe: adern» > inţereseAe, noastre , nattimeAe noastre ^ nrejYdeK'bpiAe noastre , famÎAAia noastn* mi cetatea noastn*.	\	.
LYmea ’sea mare, este m»mîntYA iui perYA, a^ deKTb inţereseAe SYffAetYAYi nostrY mi intereşeAe
omenirii.	t >
7
W	DESI1RB AMOR.
Este dar vn mlzAOK do a stârnit «tinesa de srnt; in^AYinya timiilAOr ud a AOKtriAor; ud aiest miz-&OK este do a în.Yta adeB-biTA Iu AYmea lea mare, mi dc a sc ‘Jaiie tot oitiya, nreurm Sourate, ne-h.ljoan ua UniBersYAYî.
LEljIEA MQRALTj A NAT OREI, ESTE AMORUL DE OMENIRE.
KAI1 XVII.
I'IÎSIIIU' AM0H. flMIUt tiu MOBAL1, A NATUREI.
Tîvniai eA Jiine'fruTA imni>ri>gieî ATmiî ; nfetitindenl ‘ eA îlqi îndrenteaz* sboryA; ^ste însouit de OAţminb ky-: rath «are risineţşe nemreAe (xaosy/.iî; r/.asTA AtÎ re-5	: smW îd toati» nalira; -	1 (ORPHEE.) *
y în srffÂet este o nytere Kare dYirbQdy’A afari» din eAj Ki>tie idcRA » trage snre snire .v aqeaşta este amoTTAÎn 4ngeAAeşyA qeA mai întins. (HEMSTERHUYS.)
Nimai sinrm» m»s-btoriea ,noaţe faqqe,o BÎrtyte din a-qeasti* naUimi,. (BEMAR1)1N DE ST. PIERRE.) /
LeţJca aceasta este Bieaija YnraersYAYÎ. O a<f»AT>m ttretYtimlenoa., Aa uoa 'i>ntT>ie mi Aa qea.de ne trmi troanti* a KrcQKlîoî ^ modi/CiinmdYse kt materia, urî îmÎYmnezemdYse ky sniritYA. Ka afinitate, ea afc-traţte moAeKYAeAe; ua attraKijie, ea tpne AtutiAe; ^ Ka nYtere nrodYKT>toare9 ea reniioei|ie natYraj; Sa simtiment, ne desnide nemărginirea. Ama dar aqeast'â Aege, desfăKăndyse ky înqetYA de <formeAe saAAe geometrice, sedemKă trece deAa attraKijie Aa amor, %ui imită, atăt în nAante Kăt rrii in animaAe, ea se nare a nY <£i aAt ccBa dei^t UYmaî attraggerea HAăcmft
DESURE AMOR.	0t)
în nAante, Bezi-o KTm Kreaz'B; manete d’onert» nentry yn maritim de in>te-Ba ore.NimiKn’o kos-t/b? niaî aromeÂe, mqi dorineAe? ninî ROAoriAe,v nwl rrania, nwi: borinjiea^ - ea $e AYreazi» mi nrodiri* to~ tvA 9 Ka KTm : ar mi kt» svnt niiţie okî nare se desuid snre a hmi mi niipe sy<P<l?Aete snre a admira. Ea $a<ie KOAonade de ayr, naAatyrl de sma-rard, stratyri de KatiPeAAe, Kortine de azYr mi de. nYrriYn> ; ze^irYA Aear^nnb toate aceste AYjere, se Yndoieze toate aneste draneriî} sKoate toate aneste miroase, Komtraie toate; aceste armonii* sysninyrî BOAYntoase^ aAAe natYrei înBeat thdrentate KTdre uer* ffli ne Ki>nd miştery^ şe îmnAineijie 5 yii aAfe an iiyoy este #Br^dYit n^mtntYA* i> Ea nriimeijie BÎeaya In mizAOKYA aHestor nriBeAnju înK'bnt^toare. O! mi-ftYne! aKYm toate tesayriAe nare trebYieSK a* a îm-nodobi syiu nvse la nj.strare în seminuOAC ne uare amorYA Ae 4;bKX roditoare,	# *
DeAa nAante Aa dobjtoaoo sucim ho fi»Hf4M;Ae-uey\ie mi mcoua so renatH'i*. Kmtii o ii treîu AVme, yjjde nAWfcm dobîndojjfo w rAnw, vndo tonic 4dîn-liCAO so Klonun» fui se navi/fc, yimIo nusseroa Ktmtt», Ynde inseuta sbîmie, Ynde Aeir adynaiji 4?aK, st> resYne nrstiiyriAe de. Frezase Ae aot r^KneteV Ahi, InnenC ^amoFYA ^ amoFYA iitmîntesK mi treKT>torj rYii) amor de Yn: ţimn, de o zi, de o. or!t ; tui îndat^ dYni. treanerea acestei ore * Aeii se ;4>aK iarbiiii sin*) ryratra, nasserea îmi nerde strbAYHitoareAe eî nene* HriBirietorYA înneteazii de a; mai Kbnta, mi 4?rYinv-se^ea nere.	'	c v v
: AstfeA> Boieiue Natyra. Kienrbnd -toate ^iinfieAe^ Aa BdAYntatej îmmYAiiind amoryA, ea ’i?a KYmn'ţ-j tat ^AnHUTireAe ; nenţry ki> ea nreBedea, nrimejdUACt yneî AiberaAit^iiî măi mari.* ^
V*
100	DEŞII S E AMOR.
< Lynra ginere a nttiorvAYf în dobitoace, ne ar 4i mut urodVTfC aai dain» iu y» resboiî etern, ;o limnYAuiro JnrrozUeare, Komfysîa ini xaosYA? ^ Hlivi. an'i Aeycâ este îmrnrsi> 5 Timtar ia> nAt>qerea tot o liulvAneipe. La Om tnst>, îimeteazT> de a riial 4»i o îndatorire <ft>rb a îimeta de a ii o nvţerc. Th-terea eî i*nm* se nvbreipe ky tfermemAe simtimen-ttAYî ♦frvmosYAYî mi &a nenybryinirei; dar mi>rin~ dtse, îmî suitubn diroKţjia ? iui se inaAirb, na st» zîk ama, ileAa immînt Aa *i6r, Un *ie nare ny bq-ieijie st. moarik, vn siuuimcnt nare se deKAarb eA trtSYinî ne'iTnin, se dei|nvuilt. în noi. Hoa t.nttde mim-, K&fc a dort» sxWAete icaro se notrîncsK este de a Kiema o aai/î» ntofliyb: ar iuţea zbie nine-aa kt» na-tyra Aineipe de amor o reueAaî^e a nemyrirjj.
Dar «ie tim>Aomie! a*iest simtiment nare ne !n-dymnezeeipe, se £<£îrmeipe nrintr’yn aut de dobitoK. Natyra ne renioairit» Aa irbmînt nrin BoAyntatea ne-ryâyÎ 5 nrerum ne reBieamt. Aa ier nrin dyrerÎAe ni>mîntYAt!.
Ky toate acestea însi», OmYA renrbne Aiber: ea noate re^Yza. BOAYnt,Bi|iAe ne i se înth.muieaiiT>; eA noate aeea ne animaAeAe ny not ; eA se noate îm-nrotiBi de a transnfnne Bieaga, IlA'hierea ny’î e nhî deium ImnrsTb; mi de»mi se svnnyne Aepii, dar ţeasta ny nentry Kt. este o Aepe , nv nentry ki» este yn fermei; * <ii nentry kt» dintr’însa eA noate o Birtyte.	,v -
întry .aceasta ? BestiriAe natyreî synt nositiBe ; eAAe ny Aast* nmiomhiinyire nattimeAor noastre; CAAe ost>ndesK toate es^esYfiAe, tfeAibarpea nre-kym mi desirmarea; mi nbndteaAa se statorniqeipe In rranloaseAe armonii aAAe BirtYiiu oii aAAe nAi>-*eril, ~ Eana Aepea;
'» *
A
DESÎIRE ÂMO&
101
o sinryrb femeAi» nentry o.mYAjiime de niasKYAÎ, nreKYm Âa aAbine; în aAjeAe tn sinryr masKYA nen-try o mYAiiime de feme Ae, nreKYm în GaAina^eil). K/bte-odati, ea îmmYAîieipe nYmxrYA masKYAÎAor mal ittYAt de m>t ne a a «femeAeAor ky KYnet de a Be'iînM HYterea tfeAYrÎAor nrin riBaAitate mi nrjn resbodr. Ast<feA svnt tirriî, Aeiî'^^teroi^-^ se, nare se resboiesn KYmnÂit în iimnYA amorYAYÎ Aor. Kl>te-o-dat'b ea îmmYAjaeme mi nyjn'brYA £e-meAeAor «lesa maî mYAt den^t ne aA masKtaîaoi^ ky KYţret de a adyna ttrme, mi de a întemeiea ko-Aonii nrin attraţijerea vneî stTbnîiiirî nâ'iînHe. Ast-#eA Bana, KaAAYA, tatryA, Karira, oaia, mi toate ^eAYriAe domestice BÎejiYesK îmnreYiyb svntanonere-mîntYA OmYAYi ? din aaao Kbrvia AXKrbn se îm-nbrt'binesK uri’î înfcemccazn rirosncritâtoa.
Dar ajYnrbnd Aa nof, Aeyoa ia vn noraitror mat siîht. In anîmaAe, Aeyoa «a 'Ommvh ţmvtnt h* filtrarea $cayayî; în ofttfumT» m m nare a tuymaAa «femirc mi Aa îmltoid. îterma moraAb naiţie din înrrijirea ne are natYra de a nreea tot-d’ayna tn bărbat nentry o4?emee, mi o femee nentry yii bărbat : mi în adeBi>r nYnvbrYA b'brbaijiAor mi aA- Seinei Aor este tot-dayna d’o flotrÎBi» ne n'bmînt. Ama dar natYra ny ne (h> jn xarem, qi o soanb; mi ne ** a’ieast'b soa^b, ea ny ne-o &h nentry yii timn oare-nare, ni nentry foati» eieaija. ReaAÎST>nd, oare kyib, $abbYAa iinienioas'b a avi IlAaton, nare tfane din <fe-mee jynrbtatea omYAYÎ, eă Kicami» sy<£$ AetYA snre K'bY-tarea sY^AetYAYi, mi ne rentreijteipe nrin amor.
O Termin ţgiinji»fiK,Se nirae^e-aşifeA toate nasseme de .familia
ri»iueA<ir*	*' :	' '	‘ 'N -;	-4	■' ■*
\
DESnitE AMOR.
10$
R'kndtfonA'b statornhit/n do nat*riposte Trinitatea ia marHayd?, ini 'liniAlso^ia rAObvAtfi snînzyn, de îmnAiniroâ &*i08toî ac^î.	o
A'amifh Acge desnarte Rcs^rîtVA (le Anitysvn i ( JVo narte Bezî SKAaBia, îiiRidderea, barbariea, uTîntiriÂe ky sÎAa mi de Boie;de«ieeaAaAtrb, Ajiber-tatea moiaAi» mi soiiiaATb.	N
Unde jynenea ny simte amoryA, ynde biirbatyA ilare soairb, vnde itoniil n’ay mtnvti; ny KT>Ytâvrî? BÎAisaîiia./	)
Dam> amoryA ar *f»î ntmaî o miin, KoiiBYAsie, nrenyin îa rmneiiio Mari^AyroAie, OmyA ny s’ar rodirii iibiî doimii mat nya doimt dobitouYA. Ea este dator toati> synoriorHatoa ayî nvtoriî moraAe a amoryAyî; mi a*ica ta este ati>t de adeBi>rat în K7>t, nretytindenea, ne ynde aceasta» nytere este neKynos--Kyti> de>eA;; synerioritatea OrrLyAyi se nerde.
Ilr ini na este ki> attmiî O iţită se deşnreiiYeipe într'o narţe din eAiînsymi, se înjoseijie în $emee, se riynteipe de jyma>tktea sy4*?AetyAyî st>y * mi' kt» toati» mynţirea îa desmofaAiseazi>^ Ut’anoL t«ym Ba Kynnoaiiie eA BÎrtylea, irand eA îmi Bemezei|re: rie noB'hiiyitoryA st>y qeA mai ^erbinte mi maî. nAT** nyt? Mine îi Ba	KTiinosKyte rraijiÎAe neBÎnd-
Bi>jrieî? jerlBiriAC innimeî, mi a<ieAAeaBBÎntYrî eBAa-bîoso in»!re *tor , nare synt nioajja amoryAYî? Amo-rxAÎ tiriiîei{te imn ga remfiiiiţie ambinia, kyih eA desnreyyeiîie bon>uieami nym este rata a# toate jertBiriAe nare 4,a& ne eroi! Meea sie ne, «fermeirb în ^ amor , ny syiit .aaeAAe nAMerî aAAe ayî at^t de bîi; jertBiriAe Ayv ryniinua Ay^ Kr.ediniia ayî: noi Bedem dintr’însyA; nymaî nartea^, <iea sybAÎimu, mi srmiem nymaî byKvriiAe ayî <ieAAe moraAe mi aş-•BÎntyriAe ayî ieAAe (liRÎiie. BiseAe noastre TieAAe
BESIXRE AMOR.)	♦ m
m.aî rragioase ^ny’A^dY^- nra in .iiaAaţyA , rcgiAOiS ni'ji1% şerbţbrUe. BOAYnt'ş oase a aaş JReş$ritYAYi 9 ni Intr’o KOAÎbT?? în mi^AQKyA dymferaBeAOr mi aA, nex* denei^ «ţoţyA hr natyiyj^ ni se : pare ^KTţ şnre a*A WrYmYşeiia pii a’A nomientra. Ki>nd T>mb4fcnd ne xn «wn sinryrateK ok'iî noştri întUnesu oare «are, silvanii dfromoase, o simriAHb Aieade ţtv yb isnor, o, irbdvre tnde nriBÎrietorYA K'bnt'b, îndată zinern am este tn aok nentrY niijie amanţi £ erHîgî,;iui imagi na-, iiia înK'bntat'b nirniK mai deAimos ny ne noate înfTb-mina de Kht o Bia^T* neBinoBaţii netreKYtT* şynt a-HeAAe Ymbra.re .ln dYA^eyeAe amorYAYi. .
Bana dorinţeAe, eana ambigiiAe innimei î amor tya ne insnin> tot ne pere JngeAAenqÎYnm; ca n§ deskide Aa B'hrst'b de mnm-snre-ze'ie ani a^ea AYme înK'birt'htoare, în nare tfrvmosYA mi nenrnrginitYA ni <se ineijie na sinrvrYA snori âA meijoî. Ifli m* ut vzîk> mneBa kt> a'ieast'b aybic este imaginari! A* peAAe nerfeniiii ideaAe, objete aAAO HisOAor noua-tre5 aaeAAe jertairi nare i)i se nnr nt'MU de aonws toate a»*cAAC îKonno amtoidiilo baao idrivjjti Im u: mor mi paac «Poriniril tn medloKrîuue, toate ii'WHţ tea sfnt adcimate: mi mim» de este *ieea adeirbrat nre m»mînt, este nYmaî aceasta, Natvra ny ne a-m'bţieme^ AYrnea ne am*i>ţiei|ie m>nd ne sKoate dig a^eşţe ÎAAYşii ,aAAe adeinirtATÎ, na şt» ne rty4>ynde, de nil în trişteAe reaAita^gî aAAe Bi&iyrjAor mi aAAe niimnrniAor ei.	. .	r
DesBOAtarea $aKY Al^gi Aor sy<f <£ Ae ty ayî trage snre a «fa^nie atmn'brbijt amoryA nre in>mîntfV nreavig desBOAţarea inteAAeyinuel trage snre a	a;î%
nijrim'i ambima.	. ;	^
AmorYA este Yn angeA nare pine Aa noi ne ar? rine de ^OK?ny nreîîYm a zis’o^o Jemee de geniţ, na
toi "	DES nitE AMOR.
gv ne fam* a ii crohpl ncntnr doi, ni nentrî Ka &b ne introdtfin* tn idoaua aiuini*, mi st> ne «fam, bsteneAOAC el mioare mi datoriiAe Aesne. Este ade-B^rat K% amorvA lari are timnvA de eroism* Dininr,nti>$ înamoraţii! se KaytT> tnYA ne aAtvAuii twz'b; n.e Yrim>, na $AoriAe ne nare rn Bi>nt AÎn Ae desAineipe de AYjery matern, se desirbrpesK de <§a-mÎAAie mi se dYK în sinryrbtate. Aieasti» trebYinij'i» de sinr*n>tate în amor se a^Ai» esnrimat'B în nir-' yÎAe 4eAAe mal antine. Sopica din Kant’KYA nan-1 tine a or noieipe st> dfyr'b de sromotyA HetbiiiAor nentrv ki> nederoa oamenlAOr o distrage din amo-rya el. <<lMoo> imw ivbkYA mo#, ssfaea ea, nino srb « euiim Aa noan^ xtiTdem «1» AOicvtm Aa «wn. St>
« ne SKtAiim de dirninea^, si> Bizităm BÎÎAe noas-<( trfe, mi sii sedem dam* în^en a în^Aori.» Borbe rânitoare nare însy$^ai> BOAvntatea, ini nare se nar a amesteKa Aa yn aok deAiuiiAe amor.YĂYÎ ky de-AimiAe Riejjil KT»mnene! Dar auest simtimeiit, in- > sţinKt misterios aA ryiuinpeî, abm sine KT>te-Ba miny-te; natyra se rri>beipe de a’î mări nerKYA, iui toKinai ani înrî arat'b-eâ tcrt-o-datT» înijeAAenHiynea ini soai- 4 nitydinea eî: ea hy strim», ni rerYAeaz'ă. îipmYAijind ^eriniriAe amorYAYi, ea ntne xotare eroismYAYi ayî. Aceste doi» tfiinjje nare «Pypicay de societate, nare Boicaî $'ă oieuYKASRT» sinrvre mi imnaî nentry eAAe, ,
Ae jjedem d’o-dată ren4;ăj|iim>ndYse în mîzAOKYA ynvî n^Ait de KOuiAAamî; se înaintează ky #ryntea strnbAY'iitoare de o îndoiţi» byKYrie, mi na traun de aneste Aefătyrî nyoî nare îl AÎnesK de/ Ayme. Ty iî riAimp! desnre nerderea a k'ător-Ba minYte de nAă-nere, uii hy Bez! desfăt'ăriAe Rare 11 aipeant'ă. Dat nine oare nre m»mînt inueari; i> ere o data» nujie bYK^ri! ama de Rvrate mi arăt de nymerbase
v
*
*
DESIIRE AMOR.	105
Ka tfemeea? Ea , Aurita de souiĂ eî nrin toate îf>-rrijiriAe amortAYi, de Koriiii eî nrin toate datoriiAe tinereţii riiaterne, admira îii sîntA eî neAAe mal dvAHÎ a$#ekijii aAAe riatyreî. SniritYA ml innima ei synt nen^etat în aKtifiitate; ea Bieyyeijie în' frbrba-tYA eî, In Koniiî eî, In aKYm, tn treavt, tn Biitorţ mi BOAYiitaijî nemi>ryinite SYnt nreiprA nes^'briuitY-ayî ei amor.	^
A ne isoAa este tna din *ieAÂe d^ntai nayyinel aAAe amonfAYÎ, dar ny însymî amorVÂ : amorTA nf strînye innima m o dÎAktTb mi o $ake des torni kt» de a înrnnye nimimea. He nereKYiinesK'btori SYiitem noi! ne nA'boyem kt» tren nrea^ derrab r a^eî timnî de sinryn»tate mi de eroism, mi ny simuim kt» $a-miAAia mi societatea ar £i nerdyte dak'b yn asem-meim termen ar nytea cinea nentry tot-d’avna. O-ihya, înqeterni de a mai ii somaA, ar îii'ioth. de a mai ii nyterniK: amorvA, Rare Îa înaAU'i» 1»* ’ier, ’A-ar <ga<i<ie s'b’iu! nearzi» nîwb mi însviiil imn^rv Ci ea ayî m»mîntearn».
Din norocire Inşi* natrra o*te mat maro de m>t dorinuoAC noaste mi mai ycneroasi» de unt uoin-ceAe noastre.
în adeBT>r, OmfA o&eazT» mi Aanryeipe Aa ni-qîoareAe iubitei saAAe; dar AÎnn> soaija ayî, în mizAOKYA KbniiAor ayî, se bYKKYn» ne flenAin de ^iinua sa. Ka stiAn aA neamyAYÎ ayî, Ka nroteKtor aA jyneî ayî ifamiAAiî tot qe este în eA antis, no-biA, tare, yeneros se a$AT> ai^gat'ini nys în ayk-rare- Dar ky toate acestea eA n’a irerdYt nimin din amorvA stjY, ky deosebire nymaî, nreKYm mi soaya sa, ki» îa reBarsT» nreste mai mYAte $iince. Toate a'ieAAe mT»riYmice nare îa desmeardi», toate a^eAAe tfenimoare Boioase nâre fAÎnKYnyftTi» îi âddyK aminte
106 DESnaE AMOHUL MATEaN.
ne; orbita sa; o rcKTnnoftljto în SYrrîSTA KoniiAor ax!, ini o bine-Kvninlmi in ncnlnoin.irioa Aor. Ax! rrar ăiîAe jvnel iouioaro n’af aciuat nfaî o dan mai dxA'it riitirl de Kit nirtyjjiAe mvmeî de iamiAAie!, AmorTA, este oieriiire nentrx jxncjje, nentry bi*-, trhneye mi nentrx Beiiniiie. -	.,
libeipe, mi dorinneAe’ij! bof ii îmnAinite; ît-beijie, rai neî ii ieriait; iybeipe, mi toate- nxteriAe m»mîntXAyI se nor tir! Aa ninîoareAe taAAe. Amo-ţxA este, o iAttuuiri uare arde in ner rai aAAe ni.r3 rin» Aine rcpACto stri,A?'tesR nini Aa no!. Doi Axmî îi sxnt desvisc, doi iiicue li sxnt date: nrin amor, no Îndoim iiinua; nrin amor ne anroniem de Dxm-.nezeî!
'V ' •	, KAn XVIII.	: -
BKSORE AMORUL MATERN LEIJE ■ FISIKT> IUI MORALI», c v	' A. NATUREL.	... ;	'
s r _ , \ ■ î
.	-■ ■	ai*ii rÂâsiA eT re/igios mi so a mneA •'	^
Ne It>arindea nre rn OTmuezei ne sare^ $un jrif atft#n 5 ^	, îUi, arbtbirchae scurta Bonrinş in germinxA s**,
SU'irireAe streKYri>nds'mî UbUvra’i îiubaAâ'btn&lis,
/ v N« înoirji'5 Bvedini(îâ nrin reistnndgiina'i»» c * r V
t	lUi (’i^os hi» ntfmiro ainniAiî OQ.istn» KoniAAi>rie
Kvm ileana aii uw.islo numisem* de ouij riosin Anca? iui CAA6 Ktt noi MirinlOAe Aor in «tfnrî.	*
,	, (LAMARTINE.)*
\ A ; ;11;inţa ;şrare*A • Ţajtea n^ivhi. r*erîa -erA. bre-mea 'le ue-* dea >-R%‘artaraieţjuţe maî«eî $^/>Ae.	.
-	:	‘ - (PtuTARQUE, Vie de Soriolnn )	'<
t > Toate aiieKuiiAe noastre nimîptene .STnt inşni^ rate de iiAinere; nymaî sinryr amoryA matern se naipc în sînyA syiierinyeî., «Imtinyeipe’aî ,-zime
DESI1RE AMORUL MATEENi 107
IlAttarx* simgîqmteAe fieAAiî 5».îitT>ie femei d.CAa Iii* «ien*tYA AVnrn, K'ţnd, dtnnt dyreriAe liaiperiî, Bijztf ne iiyoya eî n^sKYt ne riramlnt, mînyit de simţie* iui mai myAtassemmimat ynyî dobiton jYiiyit deimt yneî Kreâfcyre: biÎ. Fi>n> îhdoîeaA'b ea trebyie STb’A nrÎBit na ne yn n>y de nare natyra o su'bn'b; nm yn termen sizibiA n’o, attn>yea itt>tre dînsvÂ; inni* ma eî ny era îmmimKatTb niqî de attrayerea #prmeN AOr5 niqî de dYAqeaga rAasyAyî; m’anoî Kt toate aqestea ,	ky totYA annrins's de ‘ sy$<Perin-
lieAe eî, kyJ totYA tremyn>ndi> de «Miră: mi uinya qe a aBYt ? Ul siraArb, îa mînrlie, îa ea în braije* U înB'bAeme 'în BestminteAe eî j mi’a annronie de şîn> noântea, zioa, renqerrbnd nenqetat Yn AYKry <Kare n’o oboselile niqî : o!dat%, mi, snre resUAata atâtor jertBirî 5 lie aninid de in>t nymaî iiAimţieri urî yemmete! »
Eî bine ! aqea nytere maî nyterniin» dou^t livro rea mi desrirstSA, aqca riYtere de jţtnro ky droiiMIC se min> lÎAytarx, osto-ntfma! yn Nlmllmtim tml-maA: amoryA ninbwl nonfcnr vnrMY otj *n tiMiliiKt orb nare osto ml /ia iiAantcY, ml ha insciuct, ml a a natryneduAyi 9 mi aA nasseriî nreuym mi aA #emeiî: Aeye neKAintitT» a natyrei , Aeye de koii^ serBajjieV mi nimin maî niYAt. >	-	*
Ea brerTjteipe în fiAăntTb AabteAb nare nytreiiie rr'KynteAe, nyţpyA nare ÎA îim^Azeiţie, mbst'bBÎAe iui KojiAe uare îa adimostesH tot ea &h rr^XnteĂYi lurAine, nimzeribqî , arrine, dţm» Boinua qe are de a friimite KOAOiiiî ne mynijî, sar a’mî Â^sa <Pao* te Ae ŞăÂAe eeyetaAe ne uyrsYA ynyî rîymor Ainii|iiti In- ^iinueAe maîrdesTiBirmite, aqeastq». nytere; in-teAAeyîntl> se aşsoi|ieaz,K ky natfimeAe;, Iridoieipe nvterea Aor. mi Ae înnaAiiVjTjta'b Aa indystrie. jlaST
10# DESITRE AMORUL MATERN.
serea îiiiî îmiîAftcijiic KyîbYA mat nainte de a ipi kîb ,eâ o st» nrodvit'h uona do iuiro na trebvi st» aibi» tnrrijiro; Îa âijiomo ky vn nyf dCAÎKat mai nainte rle a KYiuioaitio deAmatcueAe «viAOr ei; KAoueijie, ndeni* 4:iifiua stea mai antim» nieade nemimKatT» îti Km de mai mvAte ST»ntT>im>nî ne o reoaue rene mi nesimţitoare mai nainte de aiţii kt» aueastT» reoaue KYiirindc într’însa nime fiinţe assemmenea ei 1).Inr sHruiU nvir emind din reoauca Aor, ea Ae addyufe xrana trebvitoare, îî amn*n* de uenrietenii Aor, KT»ntT»* este ky rrijT», se bYKitYri», se desmbdejdyejjie, dyni» IiniireyiYryrtj ini tonte anoste îndCAOtniuirî obositoare «mtf imioaso, nî a remimoa «Kn» resnAT»tire; niuî o dntT» nr'Yii amor fiesu nv «a to&nynde Aa aueste tinereţe materiie. într’o zi nvii îmi boi* înnerua ar-rineAe ; tn aAtT» zi îmi bot Avoa sborYA mi se bot ‘JPaune neBT*ztni în iq»mniiAe aeryayî. AnimaAeAe it’aY famiAAie; eAAe hr svnt ne de nAÎn niuî m»-rinnr 5 niui; mimej niui fYdenn; SYnt nymâî aykib-torii natyreî,	-	}
Ama 5 im»Kar kt» f iinţeAe orranisate se nasK SAabe, mi nrbaste, mi»Kar kt» eAAe se nasn înKym ţarrate deiîenrietenî, mi na st» zii; ama* «a ne yn Kbnui de bT»tT»Aie, dar se nasn în siryranţie. Amo-ryA matern Ae anaonnere Ky nreBederiAe mi ky jerfc-BiriAC ayî. Ka sentineAT» ne addormitVi nrîoerieazT» aîiut» fie-uare Aoanun, nv snre Konşergaţiea y-noi fiinţe isoAate, a yiwi natrtned, a. vnei «as-seri, a^ynei myipe, sav însymi a vnyi KoniA, ut snre îmnAinirea aueAAvi AYKry mare aA riatvreî nare jBoieqie Ka totYA st» moari» dar iiimiK st» nv neari>y
( i) Doii arabil, masat AinfA mi feineAa, senili io ATme nnn ki»a-dira raeţţemî^it'b a *nu Koator , ini deosibiiji ,bDsi> deAa uayj.eiea Aor de tojjî iodieizu de feAtA Aor, iun faa KYtbfA uri’ujî kao ies«oo-AeAe Ba Rim ar fi îmBi>5ţat deAa nbHogii Aor.
DESI1RE AMORUL MATERN. M)
na totYA si» se nasKTj ^dar wimÎK sia iiy <Pie nemv* ritor. Ori nare ar 4?i dat tjrebYi ngeAe tfiinijeAor, seA-b'ht'BiiiAe iui nystiiriAe Aor^ ori nare ar <& lerre-riAe morgii , aruorvA matern renume înBihn>tor nre ni.mîntYA ne «are eA îa rennoeipe. Ilrmtr’îiisYA, roatT> HAânţa se .resYirn» în rn>YnteAe eî, toatT> in-senta în oya el, tot dobitOKYA în îmi avi : e-A este tot-o-dati» iSBOrYA Bieţii mi xotarYA destryKmei 1).
O îmnrepiyrare Bredniii'b de însemnat esie Ri» însYini amorya matern ny: niiiey în iie-Rare' dobi-to-k 5 de m»fc nymaî timiiYA trebyimiios nentry in>s-trarea «feAYAYÎ; îndat^ ne mii »y itiaî aY tfebyînij'H de înrrijireâ mymeAor aotacestea îi irBrnsesK. A-iest SLihtiinent atiit de tare, âmt de tînTbr?atT>tde mmrîitor, an»t de SYbAîm , i;are 4t isBorYA atâtor jertBirî mi nriBaijii, se stimje de o datn în neirbsa-rea neâ mal deseutrmibn Dimineaţa, am mrim» nare ar «f'BKYt resboiYA «ie A maî Krynt finre ft’mf annra nYiî, seara ny’î mal reKvmimujîO* IUI AWtfWh» irhrbsire Kare ny dei|H>fUifh* iiî#fY o in.rnro do n.fr, nare nv A*m* nWI otmuiMiirn# m înitmnA'i» (numa! alviiMft R%nd din uroiîrn* AmycAo obbifnytrl mi re-imnioiţiinija ar trebyi s5o tfam» neste nYtinirb. Kri>nd KvyyetTj Hinena kt» aieasti» armonie a rAbbYAYÎ snînzym de aieastn îndoiţi» Aeţre de amor ,mi de neirasare , si» miri» kt» n’o Bede însemnaţi» nir? KT»irî. înKinYieipe’ijl nymaî ie nYtere nyoi», ar ;inf trodYHie nre m»mlnt amorYA nermanent aA:^nimâ-AeÂor, mi ie nytere s’ar adi»ora Aa instinKtYA aof esterminator 2). La* o sinryn» strirare de resboLYj don-zenl de yenerauiî^ s’ar skyaK în nreynrryA Yneî siiirYre ^emeAe , iie-Kare $amiaAie ar i>i o arma?
i) Stristrif, dei'i.n’brt'briî.	'■	‘ ’ y
*) nrbnbditof,' nistiito-R ••	y
'lio DESntlE AMORUL MATERN.
ti», mi toate anoste armato ar AVKra urma!:*snre) a fh»n»in>nh. Snro ImtriodOKariw acestei distryKijify snre Htatornhlroa eKvUîbrVAyî juefiiî mi a a, morgii , este destvA nein>sarca kv o smrvn> esnennie; A'iuasti» esuenpie, nare se afAi» nvmaî în neamvA omenesk,, se odixneipe în s innima femei! 2 nymaî In tr’însa amorVA matern este yn simtiment traîniK, nentry io> este moraA; eA se îmni»rti>iiieîpe din nemărginire, Kttro db arrine syffAetYAYÎ nostry) mi astfeA ca mujic famiAAia, najiiiAe ini neamYA? omenesK.
, AdcirbmtYA amor matern, amoryAomenesK, în* nene dar rmlo ho H«PtruTcijvo in&tinKtYA dobitoKYAYi* Fi»ri> îndeluaA'b, iirojotVA nostry nv este de a înjosi InrrijiriAe materiaAe trebvanitoase KoaÎAAi»rie!; dar trebyie]Ka femeiAe s’o ipie, mi Kym nor ipi-o eAAe dam» nimeni ny na KYţeza a ac-o • snynne.? eAAe ny nor nvtea fi mvme dymb Aepea moraAT» a natyr reî, deni» t ny mai nind' se nor înde Actinii a des-BOAta svffAetyA KoniÎAor Aor> ŞoAiea Aor nre n^r mint nv este de a nroKreea yn bined, inte AAepint * ni - vii bărbat desesirmit, yn bi»rbat aAAe K'bryK») toate nattiiheAe sk se îmniîtMieaşKi», din Frvmo-sya nii din.Nemi»rpmityA; nare si> ipie a’uri aA^epej sojpoa, a’mî insuira Koniiî, mi, dam> iere trebyinpa^ a mi mvri nerUry mrtvte. Ilentry fernee este dar o îndoiţi» datorie, nrcnvm este nentry om 0 îndoiţi»um mere: a se naipe nentry Bieairn, ny este nimiK aAt nesa dem»t a.se naipe nentry nAi»iere mi nentry dy* rere.y este;a se naipe na dobiton; af-se naipe însn nentry amorya de Oymnezey mi de oameni, nv-mai astfeA este ;a se naipe într’ad£Brbr, a se naipe &a om; mi aieasti» aAdoiAea riaipere, myma noasţri* este datoare a ne-o da dain» Boioipe a se byiiyra, ne
DESflRE AMORUL MATERN. 1 i A
AÎnrb tfemirea de a lîe Betlia" resYMA'Bnd oii mistuind, de^erbiirea- a*îeea ne nare*Shakspeare o es-nrinvb at'Bt de bine nvirid în rVra marnei ayî KorioAan BorbeAe acestea: (pAin sîmijit mai * nYi|in^jbyKyrie «C'Aa naipereA ayî dercbi în zipa' Kinid 5A-am ai&ţt ccf'bKTind o £atm> de bărbat!)) x	^ a
Este 4?muos de a nrinde, nreKvm fa**e IIay-tarx, în innima koimaaya*î oriypina acestei Mr?* tii a mvmei: (("Iţinta ’ KarP^ÎA $ib*reâ; <$e* JxhfeakK'b rAoria, zhe e£ sorbind desnre KorioAan, era bYr KYrim ^e^ngdea1 kt»^ nrMiilreiî!^	saÂk#l). »
Aceste ■do'b sY$^k^e;%â^1imeA^sei5seri^? neitiiratbb neAe natriei uii aA omenirii	^ v ^4 " " 4 ^0
• > ^ :S4:V/.f	r-v.
r-:;A	' '
KAII XV.
'DEŞIIRE OARE-KARK ALT® l.P.IJ! AUU NAÎfMI'.l,
\
OArm*nif	l«iT f/i« nrNMWifrM /or*; /ryUt
mitmrt 8vnl tonte hilorm-ienle tic «mor, Tor/ctjî/e nmc ueiju,* $*ut îniuicieate ue irelmDua de a uedensi mima. Fcriqc dar, qpj q* şynt KirjnrjjiT n?maî de /eyi/e nat Met. (BEilNARDIN DE SAlN'r-PI&RE, Aircadie, p. i 5&P • * ; '	.4' ^ î;’
s Din ^eAî\e ninnî r Aepî nresedente: sec nasjr o-ifrYA-«girne de Aeşl senondare assemmen^ annAjKabiAe Aa Om ml Aa animaAe. Ast^eA este nrietenitfâ, nare* Aa Gre^î 9 ser#t^ o^Aepe noÂitfkTb; mi âmorYA matern ini,liesK, smrYrYA snrijin moraA aA AeyisAanieî KineziApr ini primiri, nrinmnaA'b a AynryAYÎ eî: trăiţi. Noi nt Bom dessoAta aim *feAYriteAe modi#ikâiî?i aAAe simtimentYAYi 4amorYAYi > syjetYA nostrx ne o j) Plutarqae, Vie de Goiiolan.	4
112	DESI1RE OARE KARE	,
frăţie KT>tre niijro Aoyî do tn ordin mai naAt,-iuî «are ne ntn nomediat stb nvt>na nrOBedinjiei. Asţ-, «Pea eeto Acgoa nare statornincipc «a niii yn objpt st, nt imtrinzT» în sine nrmina nrinvb a esistinijeî ayî , tui flAte trei Aeţn ne «are Ae Bom formYAk în «Iota ♦rmitor:	«,,, c ; .«:■	;	•»
1° OmtA înRAint» tot-d’ayna «itre neea ne este mai <Prymosf	: V}‘
2® Adem»rYA sc al>AT> tot-d’ayna în neea ne este mai -frymos;
3° OmtA ut csto dcsT>BÎrmit, ny este neea ne noate 'fi, nT nrodfno tot ne noate. nrodynne deaiţ nymai În Albertato» ea.	.	- ,
AstiPea SYnt mi vrm%toarcAC;
1° Legea îimrbrgiriî mmlntYAYi între bărbat iui $emee; Aege «are ţervAeazT. rtndYeaAa oKKynagu-Aor Aor;
2® Legea Kare statornineiţie kt, reanuia moraAi, este tot-d’aYna de o notrÎBT, «y atcjjia 1);
3® LYKrarea, Aege fisinv iui moraAT, a natyreî, din «are naipe nrinninYA nronrietTjijn;
4® Iler$eKtibiAitatea, Aege moraAT, a natyreî, «are ne desKonnere anest mare adeBKr, kt, neamya. omenesK merge Kbtre yn snon, nare este îmnAinirea ynel KYgetT>ri a ayî Dymnezey;
5° în s<Plrimt moartea, Aege de mînttire, nare, din nrinnim» kt, este n»î înyeAAeasT,, ne nn>nT,s-tYeipe în synerstiijie mi în neKredYAÎtate. :
Oamenii svnt denaintea morgii. Ka Xristo# Ko-AYmb ne margineAe abjsyriAOt oneapyayî. Inde-mert îîstrin» nineBa kt, aneA onean n’are germyrî£ nmirea’i de aKBÎAT, se KvfyndT, în nemărginire; m>trynde într’înşa Kt toati, întynerenimea noniiii iui i) Rcsiuata moraAT* a îneî fante este tot-d’ama de o notriBi» eî fanta.
ALTE LE$ AfâLE NATUREL 1 13
rrozTbBiea tevnnesteAor, rai z'fcreijie o Atme nvoii mi o rAorie nemuritoare aKOAo ynde tfriKa rai nros* tiea ntf BT,d de Ki>t n?maî nimiitTA.
KAn xx.
mm un objet nu kohrinde in sine kausa nRii\n> i
ESISTiNIJEI LUI.
LEIJLE FIS!KT> IUI AlO&ALl> A NATUREL
IsHoareAe formeazii ntraeAe, mi aqestea formează TÎTriac. Ori ’ki»! de denarte de; Var' sVi oe dioscAe aţii-traioTA , tot bt Ba iiitea ajtnqie Aa «tea de ne Trmi> o• /	riygine a fbuto»neAor* (LINNE , Empire de la na ture.)
. Dtmnezeî, snre a sîaIi ne noamTA omeneau u’ml întoarce ouiî uttrb dînsvA, a. noit ua nlvî tu objct st nT uonrinzt în sine HAirta mlmt a oniitinjjol avi. Ea Aoart totTA de dtnATA «iriţi n o u * n o *■* k 11 v A.
Ancastt Boinyt este întintriti. în materie. Eaua de ne ţiiinîjeAe ttAmtnesK n?mal ^enomeneAe; Kat-sa absoATtt A’e suant tot*d’a*na; în «tt tihirrin-teAAeyinija „ KaTtt , natvra resnmde arin uaTşe se-iuondare ; dar Ki>nd ştI#AetŢA se yneipe nţ inteAAe-şiliHa, toate jjiiinyeA'e wer, uatsa absoA^tt se des-mÂtie s 'mL DTînnezev s’aratt. *	c
~Vytx
' ■":?	rr ' r'z":!t
a ^,: ev	'§Asn
■ r
(	tij ; v/Â' av r e; ;-a ,i /:r
8
:i
114 DESnflţ; ÎMllliRIitREA GE0EU1UI
k a n xxi.
DKSnRE IMTrbRţilREA GLOBTTLUt ÎNTRE BĂRBAT IUI FEMEE. ' LEUE FIS1KT» UlI MORALI» A NATURFI.
ar-Ait-'
Dar artoY, insiiuT R*nd omiA »i addt*re de tf«r% t în ruşi* ime# ’»e f»l« irtbiioMios, toi trebiiesi» fin mIiishm aura »% u».»ir<*x» mi ai» hui» Aiînrme nare as Sâ iiot fu'ui dem»t, ni mal hi roşi*.
(/><? la Jt+hi* «i? la Metnageric de Xenophon.)
AMi>*T bfefbsilit n» ao riininean» de a aiâ pentri diurni!	«lo/aa «moare tui Aesoe, mi de *
ne moaao mat tt'CAAO uii ostenitoare femei/.or, asifeA sensfAe se desnatireaii»; bi»rbt|ţiY se femeesa mi femei ac, se b'brbi.tesR.
'	(BERNARDIN’ DE SAINT-PIERRE, Etude septiem«.)
''MâritaţpirA*' di»' oniYAit 6 •soaj|'b:nti «femeii in snrijin, fneme«Ynt a^eAAam aKkdneremînt o lîmijT. tare- ky o $Hnjţi» SAabi»; deii, ■ne 'Konsider'bnd s'O-lii.etatea delcbt nymâî tfYrn. <ri>nd Yâaxa3 ei nrinvkÎBiV’o astâex de stare a AYKrvri xor trebYie st. li fost îirr®-, »i>ztta>V toi îri âdeBrir-a ini' «fost. •D.Yiîinezer imm ya> Iţind bYntrÎAe m»mîntene, a #bKYt do% m»rţţî5 săf mal bine «a a îndoit darYriAe saAae na KYin ar «fi Boit a statornlni o îndoiţi» STBeranitate. OmYA Im-m>n>)|eipe nreste rAob; îmn%n»(ţiea ayî sYnntne ne • bot jYrYAYi, ne KaA«fn»YAYi uii ne ren sânrileî. Trimite ne moîrn în aer , mi’a îndatoreazi» â’l addyie nrada sa ; trimite KormoranTA în lyndf a, im»riî, rni’A îndatoreazi» a’I addrne nesKYittA si»l; trimite ki»I-neae în m»dYre, mi’A îndatoreazi» a’i addr»ie BT»na-tTA sev. Eana ntterea sîrtYţjii: ar nrtea zimţe ti-«esâ kt. ea o si» SYbjYue totTA; dar Kf toate a^eatea
ÎNTRE BT>REAT IUI FEMEE. 1 î 0
este destYA de a nnoi natYra în AYKrYriAe eî *ieAAO maii: «fmnoase, snre a şedea kt» în Yrrna a^estil stT»nîn SYrierb , ea aipeanti» Yn stKnîn mai bXTmd. , Femeea «bseîpe, lui ea îmi statorni'ieipe îmm>-rbjjiea sa nriii mînrUtYrl. TotYA se îmbATmzeipe în i nreţnvrYX eî. Gînna li di» oya mi Bana AanteAe; înrrijeipe de mYSita nare îi addv'ie mYstYA ^Aori-Âor iui de rîndaKYA nare sKtmbTb in mutase «fmiza dvdYAYi. SYnt imn»- niipe aninraAe Kare se nar a 4\ Kreeate nentrY :sAT»bmÎYnea>ei mi a KoniiAor eî: âstfeA SYnt m3»rarYA, mâi îhr^dYitor deK'bt KaAAYA; Kanra, mM Âesnei de xnmit deKi»t Bana ; mi oaia, airbria AT»m> maî KT»AdTroas^ deKi»t neiAe anima-AeÂor seAbatetfe ea or1 toarce; De iui nattra a Ae-tiit de "Oni KT»îneAe ♦Barabbnd ini nesT»isios na din-sta," na st»’a annere de dobitoaneAe Karnenore, dar a srnnvs femeii nisina sedentari» mi n.bdidoare Ka dlnsa, snre a Beriea astnra nroniziiAOr *ie oa adyni» în dYAanvriAe uii nodtrÎAO eî*
1 BirbatvA înBajjx dexa rfobbojvio maî m#Atefe-’ ÂYrî de indYStriJ; ienfreAft !a trumui. m*. «ano *vtr terane; icastorvA, si» inaAţie sroabvrl; ACbbeda, st» naBiyeze. Dar femeea KYAAepe din nrepÎYrYA ei niipe instrtKfiîî aAt#eA $eAYrite iui nYinaî nvjjin <Poao-sitoare* Jlieajein a o înnădi» şt» toarin» ui! st» yeasr> irbiiza ; ^AYtttreAe ST»’iui nyanyeze roitia ky «PeAY-rite KoÂorî; aAbîna^ si» stoarin» mYStYriAe neAiie^ Aiai dYA«if din BeţetaAe7 Ilrea ky KYBÎnt dar' Grecii dasseri», nr zeiAor, m Yiiei ternei, Ynel zeiye, ^ereseîV MinerBeî, rAoria tYttAor acestor desKO-neriri ingenioase. Ei»rbatfA se AYntT» ky natvra, iui «fie-Kare din isbîiizeAe Atl îA «Pane mai titram viat mai membAT»nzit. Femeea(din nrotÎBT»,' se îndYA^eipe: ini se îiifrtmYseijeftiii din toateaAAe eî; mi frayliAe
8*
116 DESnRE ÎMnljRIllRP.A GLOBULUI
AOKrin jjeî noastre, tui 1m<vrii\c trairari nostrr se-irî brn, mvmi Atuipr! nem.jatc kt nare ea ne at-> frage Aft ’tlniAiaauio.
îmiraruiroadmsla rmeazi. liii tn Imn^rbuiea Be-geiaA'H. într’fnsa oiuţa aÂAeye seoa se’i noate mi.* rvai KJrayiYA, iar <?emeea seea se îl noate adurâ 'fnrmrseuea: fura irbdrriae, Tilde îmi desBi.Aei{ie ntrtTUM ini Krtezarea; seeaaaAtv, KimniiA®, rnde «a koihH'ic tvrmCAe noastre. Femeea urmai ne ta? neteae Aor Nnyi'Aiiato se arat'b ky mai mrAt 4et~ men, «li.iiiiYhnl kv uamaradcae ei, sar n^rtind (ţiorrriitatoa, în nare li Bir» Kryet'bri nereipi de amor mi do omenire.
. Dar i.riK'i* m do bhlO'fa'i’Jorî oa ipie adesKoneri tn aseAAe ainezi! Femeoa este nare, nrin n>bdarea ei, nrin indystria ei, mi noate nrin nvrioşitatea ei» a skos din iTAanteae rraminate «fonia mi irbînea ; tlin aeAAe serioase, «feArrite t/brtrrî j din seAÂe Miroase , urenrin Kirniiiia mi iura, nea d’amt'i.ir nia^ terrie a Bestminteaor noastre. Kr Rit s’annronîe sî-nCBa de obiseirriAe nrimitinje, Kr, ati>ta a^at rr-meae asestei, înirn.rjjiri a natrrei. La. seAbatesi, «femeiae KYAAer seAAe tifontii* bine#asseri a a Ae a-rriurAtrrei; L brbajjiî me'rr aa B'bn'btoare mi aa neş-nvit, mi, ne iri.nd ei străbat nrstiîrriAe, ubtena HAamo scurtam te tn iircyrvrrA bonleivAVi nrerbtesiţ •jiitiAisaji'ia aor nrin attrayye Hac vnei nvoi desfofori.
în toate nereae Ae hask 4>emeiAor ^AoriAe, în toate jjereAe eAAe €>aK diutr’inseAe bruete; dar urmai în siniA trairari-brii ae Bine ideea de a îmnodobi kt dinseae AOKriiîxra Aor. KrAtrra $AOri«_ aor, Aa siteni, annrnub o nretfassere în toate sim-imiae aor. Aseasta este o naştere • deaiRan» nare şe arat'b nrintre niijte orrane rroase, este o itrea-
ÎNTRE ETjRBA.T UII l'EMEE. 117
tvrb ai	"este simtimen-
tYA	syŞŞÂetYAYÎ nare se
deiţieantâ». 0mYÂ atyiîirî 'îh^ei‘Ae^Jk%r 1» n&tyn» este qesa mal myAt ^leK^ ttebymqîes^^ Kokori^e, ^or-’nieAe, âroirieAe sifnfe zi>rite nentrt 'bnt'bia oari», ini aceste Şi-imoase nriBfcAiijiî ai în sŞîriuit nriBitorî. 4e! kariî Bor 4i nre'bfnbAat KhmniiAe noastre riot m'brtrrisi desnre ţeasta: yn triandaŞiA rie o le^ reastrb, yn uyrnene-aAb Aa inia yheî KOAlbe, stit't lot-d’ayna de byirt» âiryib ireiitry kt>aAi>torya ostenit# Mi,na Rare KVAtifii ŞAorî,nyseînkide uri! a<x ryra si*raKYĂYÎ niii Aa trebiinijeAe strilnTAyî.
Dar ky nit IrbrbatYA se-^iBiAiseaz'b, îinOTirijii-ea se îndyAHenie. Femeee atymiî intrb în naşa el: firii-îheijie binvriAe ie bVrbatYA denyne Aa yma sa, îiri rbiidyeaAa ini eKonomîea îiiHcn o nxoi» îmirnrb-iile. Trebyie st> eezi în Mesnagcrie 9 yndo nrln du a bine 4’îTBerna aAAe naşei, onueri» oavI Ksmmr>unf tabAoi înKTbiit'btor aA Vnirei ftonjvniA« ah mi iieuf, feyin eAeBYA avI Sourate a tiMeminal datorii au Oau« Ayi ml aAAe Femeii ne *oaao mul dvămi armonii aAAe natmh <c Jiil DmnozoS Şimimd uoruvA Şute meii mai SAab deKbt aA b'brbatYAYÎ, souolesu ia ic nrîn aceasta- eA xotbra! nentry dînsa înrrijiriAe trece -byVi.Abr‘ KăsnHe';' -mi•••ttd'bdnb'ndy’i ’&ftrţi«a de â’tirî (( xn>ni koniiî în nryniiea Aor, îl ini dette măi mYÂt <( de rki»t b'brbatyAYÎ aŞPeKgie nattraAT» nentry din-ct-raîî. Dar kbtrb acestea, dyni> ie a Â'niat dfiySar* (('-^lifi'a-^'^PeiFiieiî:l-rVijiEi:-de a iibzi AncrYriAe ăddvse în t< Kasi>f kynndsKbnd kt>; siire a irbzi bine3 nv este teri# de a aeea inniina itam ŞriKoăsi»y ŞbkY" ftiaî (( mare riarte de Şrtuv ŞemeiAor denia b brfea u i Aor; ((iui B'bză.nd ne de a a ti* narte, ktb a'ieAAa nare se ((13a OKKyna kv trebyriAe de aŞarTi Ba airea trebyin^i»
118 DKSnftE ÎMfTbttlţlBEA GLOBULUI
«dea se atn»ra <lniu>tinCBa ar boist»’I $aio» er-yn « n>v, M d*»m mal niVAt UYrtt\n? mi imezarev Dai* « ^iiad iu» trobtiolt nu arid tur a v%t mi aAtYA s?* ((«fio In stare de a urnea sonotoeiAT» de dattrî tui «do AYoatyrî, Ae dette memorie de o notriirbvAa « amivndoî; înind iu», în aceasta ni Ba iivfca tineBa « aAAey^e nare; din doi, bărbatya( sar «femeea, a « #ost mai mvAt «foAosit. . . Eana nenţrY He e! ny « iiot vîiya 4;,nn» uaIxa ; ti mai Birtos Ae este « Aositoare vutroa; ncntrv iu* vntA are în sine teea «.te Ainseiiio tOAvi.wiAt I) »
Atouami lmin*rjjiro n mitvreî te admirbrn nre irb-mînl, vn rsiiiiilinont iusiiimito ne «Pate a o desno-neri mi In sUîaao. A toasta este îndoita îuurbr'bute a avi Aiioaaoii mi a Dianei. innn>r i>Ljie bine deosi-biţi», iŢU-4in~j|are o jynibtate este a KvraniyAYî, iar tee&AaAtb a muinueL Imni>ri>yiea bT»rbatYAYi este zioa, îmm»n>inea «femei! este noantea. lloenif te! mar! svnt nAinî de. armonii înKbnU>toare ne nare Ae trar din ateste doi» Aymî. Ajans din Omer tere st» se RombatT» Aa AYmina teryriAor. Bir^iAie ne aratt» Aa Avnoarea nonijii ne mima de tfamiAAie a-nrinzindYiut Aamna , mi reAvi»nd AVKrtA nare trebuie si» îndestYAeze trebYinjjeAe KoniÎAor eL Ţab-Aoi îmu»nu»tor, Aa nare sy<f<fAetYA nostrY îmmim-fcat adaon» iu»tc-o-dau» dyAtiAe Bise aAAe amo-tyayî. K/bud Avna addric seninvA ne ter mi ne in>mînt, nrineijie attnti, kyui jyna sbteninb şeki»a-Abtoreme ne tairn» Ki»tre tn isBOr uyiitn Kynnosim. Se KY‘fYndi» în ana’! Aimnede, iui simt adi»noştirea saAtiÎAor stY«foase îmi renoreiţie membrii osteniiju IndatT» ea deoşibeipe nrintre rynrynitYA KOAYmbiAOr
x) Voycl la Mesnagerie de Xenophon y iradui'te par Estienne de Lâ Boelie, et publice par Micliel Mouiaigne , p. a»,.
*
*
ÎNTRE EljREAT IUI FEMEE. 119
r.iasÎA amantTAtl nare o (tieami. înfioraţi», ig rn*beme a’uiî nrime BestminteAe, iui, kt tottA tre-raYn»ndv9 aAearrv srb aKoneremîntYA natern. A-koao ea rea^AT» ne aqeiAa de ilare ea fTşe mi ne «are îa doreipe. AtTitaî amândoi, kt rAas înietinior, aorbesK, nv desnre nattimeAe nare sbyHiTmi» neti»-li’iAe, ni desnre <ieea se Ki»mnii mi nTnta Aor ar mai dYA'ie. BorbesK desnre sityayta înKT>ntT»toare aAOKYinjjei Aor din fvndYA BT»iî, ynde se IntÎAnesK doi» m>rae ; desnre mea muiaţi» ne vaiuta nare sa Yinbri KOAiba Abr* desnre amor ta Aor resinroK mi desnre amorţA ni»rintiiAOr Aor, amor kare îjine Aa annTSTA Blegii Aor# mi.. Karii n'bd'bjdTesK kt» .ei Ae Bor semena IntJr’o zi: ambijiia Aor ut merye mal dcnarte. Femiyt, mii de o,ri * £emijjî amanul! tot fiiitorTA Aor este KomnYS de bvnTrÎAe de nare ei se byiur* iui de simtimenteAC de uare şynt InsT^Ae^i^I.
■#
r IV"'	.
V'	■" V'/')
J
t2<fc DESHRE <UBILISAlţU IţERANII&R
) '
Vri '-v'-* '
r'
ci	KAH XXII.
< X>&5fl&B UIBILISAgl UER1NIL0R IIRIN FEMPI. 1 URMARE i A AC ELUI AUT! S UJlîT.	•
Dedicat;' âaoi'e ifar’KâsteAaueiDi &tir ipr mairiAor	*
A •'•'/.■"	* ' mi nreojjfodrSie .sate*	;
■>	.	' * * ?	A
1	'	*	1	•	*••:.. :r-v.;;ţ
• In timnrA acesta oivma fumiA/ieî nren.teyie in , f	nn,ru s’umuv ncntnf btthitiA mi avimuil el souii^
iciu'iT aV « se îu!o;»i 40 oHcma? Ucao aurita Ri.mnvAVî.
umy« mnftAâ mi oi*e, mi se m,d Kvr* r*>ml	ii o AttMd. A urlate va fgi< mare iu urc-’
ţjiiiXA irbvviu tOah» CamiAAia mniinouaU mi naMînun»' arc flAV'iere d’a	toan. seai b agjeutwid samaw,,
(FENtiEON, Tclemaque, liv. X.)
NeiiBăijăttfra ueraniAor, rrosiertatea ini tiRăAo-uiiea Aor synt nrea nfrijm faBorabiÂe idiÂAei. De; anfeea se ini Bede foarte rar în KămniÎAe noastre tabAOYA ne însemnarăm. Ky toate acestea tot JA-am BăzYt , însă nymaî în sinYA oare-Kărora sate nri^ BiÂeţiate Ynde se ImnAinea Aeyea niBiAisatriyă a îm-nărijirei rAobYAYi Intre bărbat ini femee, mi Ynde nrin sinrYrYA eff ent a a anester Aeţri femei Ae se fă-KYSsere frymoase. TotYA se îndYAnisse anoAo, bî-eaija, năraimÎAe mi AYKrYA.
Nenorocim nea maro a sateAor noastre, este derradaijia femeiAOr arin ayki*ya nare este ra băr-baijiAor. In nrima Aor KonÎAAărie oaao KondYK tYr-meAe uii fak seneriuiYA; Kănd stat fetirnoare, yh instiiiKt de KOKefcărie mi nreBiziiAe mirmeAor Aor Ae denărtează de rreAAeAe osteneÂe aAAe KYAtYreî. dar îndată ne eAAe se mărită , totYA se snimbă; eAAe atYimî riărăsesu i;asa ini yrmează ne bărba-
I1RIN FEMEI.	121
||lî Aor Aa K'bmn. Le Bezi KYrbate Âa ni»mtnt ua Sîlijie mvnMLtorî, sal înkkrKate kY sarMine inarî ua kiijro dobitoace de jyr. Synt aokyjjj nY boiy zme în Afriita, 'ii in Franuia, Ynde bT»rbaijii a<b Inxâimb Aa iiAVr ky boYA mi ky mi»rarYA. îndată neAÂijia Aor HO inKreueipe, 4;awa Ai se innerreijie ? tresYreAe Ai se b'fcrbiblo&Kj mi Kad într’o deKrenitYdine 1) Tinuivrle mal vrlt/J» deiest ab^tr omenii. Dar ne Ki»nd OAAO fttit AYurvA ~bT>rba^iAer V AtKrYA SeineiAojV U'ioa AYKrv nare indYA^eipe^ner toate; MieAAO-AaAte; reimrne nekYnnosKYtf şaY în nTn-T»sire. Nirniu iiy «cate fi mal mYrdar, mat nesTnrbtos ;deKi>t iii* yxx-, trYA YiîyÎ bordeie. Adesea ori ri>ineAe, Taj^eAe? vhor-*jii se bat rnentrY nismîntya ■ ayi iiea ymedi Liira ri>mbAT> în noroi* , mi ferestreAe ? dani» synt, se desitid ne ronoiYA witeAOr. Ky toate acestea anoAca, într’o ravri. mmnoAoas'b Ka bordewA scAbaieKVAYî, in xuîzaokya mx'bltYAYî woruiAor mi aA dv.\oarei Aor imvronse* în	nuan» dob fllnye urne-
noijit, bnrbatYA ml	«In cU «o mllxiiemudln
oatojMAOA* Aon Mitului ii* o»l* iuwaoU nara *Vî ulmln .ni <j»i§ mm *% au mYAuvmi^Hivn noţiuni)	osie rotui» mi munt Inrlejjati». în
nfîrmU, aKOAb aAte trebvrî aijioaut^ ne femee , mi mal uainte de a KYţieta Aa Mina bT»rbatYAYî mi Aa rrija KoniiAor, ea trebuie si» înrrîjasK'K de rrajdiy ini ştj fani» Mina dobitoaMeAon :	^	n-< V-■-?•...■	,
Dar ktjIî» osibire ar fi dam», A'bS'bird ne seama bi»rbatYAYî rre AAeAe AYitn>rî aAAe nbmîntYAYÎ, mi mT>rţiiniiijd ne aAAe ex în îrbYntrYA/naşei, feineea, în rrâiiioasa5! nreBedere, ar fi nrerbtit toate nentrY MeasYA^întoanefii! Fgkya ar striiAYMi nel^atri^* Ile p mas’b AYStryit'b de mi»na ei, ar emi abbYrit t) lmbim4nire«	:
122 DESnRE MIBILISAIţIA IţERANILOR
tot-o-dafi* dintr’o $Kn% hy	din niramide irig
aAte de na,stane sat de Kartof e desniuate mi f erbinyl* livna Ka&hliw» n’ftr Infrjriiun atYnd bT>rbatYAYÎ tots d’atfna în mizAOKYA îmbieAmvri*ril mi îiiKYnyiYratiii * de ntAKYA aoios aA KoniAauiÎAor el. AstfeA ar tre-i Im S'h fie Bieana săteanyayî * p BÎeaip* dYAce miv Acsnicîos'h. Dar nimik ay’i: d-B itjeea acestei fericiri: eA nv KYnnoaiţie nici trawA-bxn, nici ferme-; k$a mlnvîitvriAor $ mi nîm* nici însYtul nyterea amo-) riAvi. Koniil ayI trernvrb înainte’!, femeea ayî se) teme de BÎrtYtwi brayYAYÎ ayI. Ka \n tiran tar i\w ua xn nroiGKtnr aA acestor fiinjje sAabe, eA nr KYtmoaiţto OAh> Afl^e doimt nxterea. Hca deiie Yrim» rajjie a ycranYAYf, at'M In KOAÎba ayî in»t mi In ithmn, este rreYtatea nvmnYAYi ayî.
llli de ne »a cerre cineBa esemnAe* nom Mita nroBinijii întreyî> al3,t din MeAAe mal InaBtiiite Ki>fc ini din ceAAe niiaî serace din Frani|iă: IlerirordYA, mide fe.meiAe se îmnY^esK. !ntr7o stare de neimb-yenie «are se. întoarce neste toati* f âmÎAAia; Iii- * Kardia mi Limx -in taYnde, sKoborite Aă ceA de> ne rai., rrad ua Tn neam inferior, sATjesK ne % b brbayil Aor Aa masi., fi»ri» : a medea nici o daţi»; AÎnra dîmiiil; Breşa, xnde eAAe stnt Kâ niijie saw Aaxort mi na niijie dobitoace de nosan» mi de jyr .ţ în sfîriiîit Bretania de jos, Ynde bi»rbatYA, ferneea mi lumiiî, redvifiT Intr’o vStare mi maî seAbatenb,; BieijvesK KAae neste rrbinadn în aceAAam rixtYros bordei*, mi imiivKnKT» rn»YA nerrY în aceeatui tream; ky 6iAe mi ky norcil. Ilretytindenea înjosirea femeii este doBada îndobitocirii ’bTirbâtYAYl, iui nretYtinde-nea îndobitocirea b'i.rhatYAYÎ este* donada înjosirii femeii. Ny. Ae î|ifi»i|ima traiYA-bYn: el Îa Bor rein-ninye ua vii ce stn»in mi netrebniu ! Sure a dori
nftm EEMEt.	123
travYA-bYn, ar ţreb yY st.’a,|nijeA Aeari», st/a sirojj'b, dar ,ay ţ trei^Yk şea^Yn; iţeşte; KQAîbeA£ Aor <îi»r*. u Atsa aAţe Ky^iet^ri lntr’îns^A%deKT»t nîinai aÂAe myjiMeJ lîj^aAAe, tiKT>Aomleu	; ' >	, ,-
Ast$0A este starea aermiimei în mai toata» Ev^ rona n i b i a is a 11»: acestea SYiit idiAAeAe mi byKo-, , AifieAe (nonoareAOr uare Iiijî imagini» kt» yrmeazi» E^ BanreAia. Dar «leea ce este imiţi» iui mai trist, este: in> aceste iiriBeAiijrî îsbesK okU , noştri fi»ri> a'i auinţie K'bt de nyiiîn , mi sy$$AetYA noştry #i»ri*‘ a’a în-dyiomi ŢinţHYA ne a obişînYit ky dînseAe, mi obt-4eiYA ne rodini», mÎAa. .Swaqil oameni! u Bedem kt» ini eî însYnii simt aţi»t: de n y ui n t ikt» a oi uiea aot* în k bt hinî jae Bine în Kyyeţ de a’I Yiiryra. Ar uvtea zicie ninefia kt»m aneştia synt vn aAţ neam inferior, iiys aiţoAO din toati» Benluhiea sure a desueAiiui in»m!ntYA, sure a addvue rodvriAe Atfi în cetate* şeueriitiYrÎAe ayî în mânu ii ao noastre, mi sure a ţiriimi deAa noi desnreuvA mi KMetm bvKT^I de nionedi» nentrr ribiiiea ne ne d'b.
Se înHyimwm. însii doi* tul&Aone deşt y a do sinuiAe sare aîinbYUT»tT»ui sourtea bioijlAor Aonvilori deAat jjeari». HeA d’i»nrbiî este de a statornici o instb ţyijie nrimari» ceea mai întinşi»,' şneciaAe nentry feţe, «are st» Ae nvie în stare de a dinţre într’o zi treb>o riAe din m»yntrvA Ttaşeî, mi de a ţnai>ij,a eAAe în-? seini ne Konîif Aor. A statornici în sat synerioritatea inteAAeKtyaATi a femeÎAor asYnra bi»rbauiAor, tot>-Kar nentry in tinin treKT»tor, dste a întoarce fe-? meiAbr iu^Aiiniia Aor, a nea inf ayuiut» însyff Aeni-, toare nare îndBYjieme bordeiAe mi Kare niiUAişeaz^, nonoareAe.	.; , ,	;•	V>
, De aueea am ilii zis, Aa încenvtYA acestei sutieri^ hi» toate AeniAe noaste de insţryKijiea* nrimar b.; synţ
124 DESI1RE HIBILlSAIţlA IţERANILOR
nedesi>BÎriiiite, nciMry n% oaac ny întemeeaz'h, mai iiainte de toate mtde iiro^Porli'iyT» în aokyă tYtYAor3 nmoaAe neiUrt fete. Niul odat'i* instryKHia ny Bă a-® rvnKÎt naivilne adîn^ie Aa jjean», daio> ny Bâ fi însvff Attt'b KOHiiAor nrin mvme, mi b'hrba&iAor nrin femei. DasRaAYA nybAiK este' liymai yn instry-ment asnry nare fâ^e a se ieneta aAf ăbetyA; mVma Inşi* este o nvtere moraATj uare teodeipe Kyţeta-rea,în a^ieAAam ţinui desKizimd mi innlihieAe^^eiitry.:, amor mi syffACtOAC itentrv îndtrare.
Mîzaokya 'ioa (le aAtloUea, yrinare neaiTBratTy a ueAAYÎ tlNuUia#, itonsisti. a întoarce, «înmii fe-mciAOr din sate oiummjiiiAO scksyay! Aor,adeKT> a ag întoarce Aa Aeyea natyrcl. A'ieasti* skimbare atT>t de simnAi» este o nrefa*mere întilearb. Femeea, reAY'bndy’fliî AYKryA ei , îmi reia f rymyseuca. Fiind OKKynat'b ky AYkryri mai nirjjin rrosiere, rystyriÂe ei se kyr'bji'b j ini manie re Ae ei se îndvA*iesKr; ea atYiim sa KTiYta Ktnbijenia, aa simjlŢ traiYA-byji, mi »a Beni o zi în nare toâte kyşethriAe ei, toate do-rinueAe ei Bor ajyiuie Aa ihnima bărbatyayI ei. DeAmateuea femeii este*ieAmai riyternîkfrî>y tiA barbariei bi>rbatYAYu &	. ." / .
13a zi<ne noate nineBa ki> a skoate ne femei din rroAACAe myimî aAAe n'bmîntYAYi, este a ryina ne iiAvrar. Eî, noi rcsnynde ki> , denarte de a’a ryina, soKOtesn u’a linboritjii. IXli în adeirLr, okky* naiiiiAe bordei^AYÎ ny SYnt ni<ri mai nvijine Aa ny-mt»r nmi mai nyyin roditoare deKBt aAAe Ki,iunt> ayi; de trebyiesk braye Binoase sare a im*nyi xîr -AejjYA, asemenea irebyiesK niijre mi»nî jnrrijitoare snre a ririimi se^eriniyriAe, a kYAAeyţie noameAe, a auea rriji* de Bite , a	A'bntyiiAe, a toarce
A<bna sav iiiYA, mi a ilustra nretydndenea rîiidyeaAa
* t
*
HR1N FEMEI;	m
iui Ktri>Heniea. n^mmlTA nrodYse ntmaî stbt *f»<> ha nAYrYAtî nare îa snarşei naşa ăirosnen> iîy-mai strat în JieÂAerasHrnea Kare 0 RondYse. Ama dar, tu ari, se Rasi» în Kare f emeea se di» Aa ayktya bi»r-batYAYÎr AYiirYriAe femeii reim>n netfrbKYte, âdeni» nisl o Aiminij din inninvb, nisi o insmraijie moy raAT» nY Bine st» se ammestese în obiseiyriAe Bieţii materiaAe , SAYşeAe synt fon KondYKtor,, bT»rba-tYA «Kn» s$atYri mi Koniiî Yitagl, : - r a A ŞoAomon, Boind a zYrn>Bi nrdsneritatea tneî Kase j iiy7i: aln în minte trebYriAe 'bărbat yAyÎ , si dYAseAe in^AYÎnae aAAe femeii; ini aseasta este InsYinjî SYyetYA, tabAOYAYÎ; ser. Ea attribYeazT» Je-, meii toate «faBoriAe noroKYAYÎ, nîni> mi însYmî; în« neAAensÎYnea nare $ase a se onora b^rbâtYA ei; O araţii Berind asrnra rtasYriAor oameniAOr ei, mi SKYATbndYse npantea snre â îmm>r&i AT»ni> Aa sayj-niseAe. ei. Rayia se csnrlmi» nrin rrra oi, imltA-ginţja este ne bYzeAe ei, iţii n\nl od«m* n’o node sinesa immKRndY’mi m»inoa to AOftesdc» Do a*lcoa o mi resneuti» sÂtţrcAO > mi 'toi mmorosîuî o Dino-KYBÎntcazT»; dar ui>nd s’aran» rencstiti» kt nttere mi ky «frYmYsene, atvnsî £iiî eî se SKoaAT» Jnain-te’i nii o nfmesK nreaferîsit'b, mi bBrbatYA ei , y-nin d AaYdeAe ayî ky a a ac Aor; li zisei MYAte tfemei at îmbortijit iamiAAia Aor dar tY Ae-âî întreKYt ne toate nrin rmidYeaAa mi nrîn înneAAen-siYnea nare; îmmbnbgesK în naşa ta* Ih BibAie, res-nAiitirea tfemeiî nyternise , este resneKtYA KoriiiAor ei, amorYA b'brbatYAYi eî, mi ommaşeAe seAAofc Karii o înKtnyiYn».	^ .a ^	^
EanayşimtimentfeAe nare treBtesK se naşKi>, 4in siei Aisaiiia sate Aor. FaKT>-Ae dar AeşisÂatorYA st> se arate, uii Ktnmd aom admira In bordeie aseAAearnî
126 DESI1RE HJQBIUŞAlţIA l|ERANILOR i
ftirtyţii «are, In tfmrtYA A îl SoAomon, ^ormaYSde^ ' Ai^îiAe naAaivrlAOr rotyiAOr*	■; ir
t Kt toate abatea st> nt Kmz% «lineBa teh «fţie* •tîA nostry ar 4\ st» m AT>$i>m tfemeiAor nfai o riârfe In OKonomiea KT>mnYAYi. Svnt oare-uare oKirniami nrer^tiţe mi rientrV !im>îneAe Âor; reuoAta Aer viţii-Aor, mi KYAtyra iioameAor se nofr"ammesteiîa def fninîhe Aa rrijeAe din toate ziAAeAe aAÂe naşei* Aqest ATKrî m este ni^î mai nYaintrebym^os nfaiî mai ntjiîn #OAOsitor: natfra a nts într’însYA în^emr-ttA orl-Kfcria 'îlBuisauiî, iui, snre a ne îndemna, ea a1 <fo»Kvt dintr’lnsîA în lamor de bonele. IlriBeifje To-> merlvA nil MontroAlîA Î enestca eralr odinneoan» doi> sate si>ra«ic a! KTbrora rrorni AOKîitori Aan-' rîiaî în tÎK’bAomie; dar a¥ sicbnat de dînsa nrin KîAtirra yntî rod înKredinyat perneiAor^ Lokya sa-tîATÎ Temerii sfe Komiiyne de natry syte noroane de yri li'Bmînt netros^ KYiinosKYt în tinuiYA ayî Henri IV* şvnt nymeAe Effondres. Aqestyî iri>mînt$ d'bndy’i-se«Bina* ’A-â 1 &timt st> nrddyin» tn -mi* aIoiu Hoaţe kb nmî este ne ŢAob Breyn aok; mai interesant dek:i»t anesta , sat nre în sat mal <fry-> ihos ini mai; Bredniu de nriBiriAe AeyisAatorTAtî. Este o minli renybAÎK^ kare BieiiYeijie na o mare $amiAAie, iui aî Ki>ria tojjî Aouyitonv sYiit aBy^î, ihyiiţ nitorî ml $erhi«T, Lykha «femeiAor anoAo este yiuor: eA sti> nymaî Intrr a nAÎn\ »ica snre a AT»sa aok ra^ zeAor soareAYj, a rbriboabeAe strYryriAor Aembd'hnd ne\ neAAeistrinate , a t'nia stryryriî 4i>rh a Ae strina ferymai Aor natyraAT>^ : mi «knd: Bine1 fintnYA BÎnzk* riî, a nrertti «fericea nare treime:	îflB'hAeasKT»
/ini ST. nro#tmexe/stTYry»riv. Toateaceste AYKrYrî ner (deAÎKateţj'i» iui Inrrrjiri de nare jjymâî siiirtre ineiAe svnt destoînfae. Arta de a fmnodobi nane-*
ARIN FEMEI,	IST
reAe , adeKV, de a tmbaAeta strirTrii, ritmai ea sinrYri. o i|riiriip> îatrearii: jvn^Ae fete nare © kyhosk sYnt m;ea K'Bvtâte de jyhî, ini a-cest taÂent IndenAineipe Kiite-o-dătT»* Âinsa zestrii; Iama. ? Seinei a© se oKKtm» ftv nomeria Aor* tilde ne AÎnri* rvardineAe Aor, ne nare Ae niiStreaz'B, se Bi*d n>ndYri nenYmmi»rate demere ini de nere ce bi>rbauii Aor Ktmm>n» deaa AYBemia, \mii ba kt>t Yora Komerjj Ae addYce mari beneficitrî. Eaica KYih sătenii din Temeri ar treKtt deAa AtiirhAOiuie Aa traiYA-bYn mi: deAă barbarie Aa clBÎAÎşa^ieV nrin •InrAfYra'tofBrad nri nrin iii^AYiniia a tot rnYtei^iîirâ a f emeiAor întoarse Aa ok u vnajiii Ae Aor ceAAe tyraAfe 1).	:	f.'v r c.- ' ryr-r? A r-
Istoria satYAYi MonfroAiî este 'Bnft'b mi mai in* teresanti*. Acest sat, st nt LidosiK XIII. erk ati»t de tlKiiAOs, înKi»t Intr’însYA îmÎAnik cinenk tot koao jrbte tna de aceAAe dobitoace seAbatica, «mi*-Bite de La Bruyere, nerre ml trifce, tot-rTatna Kyr-bate Aa irbmînt, iui nare 9 irMul *<& n»dtHf9» tii ulcioare , araţi* o f irm» omemwiK!* 2). AmM acostam! sat s’a transformat fntr’o mint» cetate îtt&at* lliti*, AOKYitT» de natry sat cinci mii syff Aete; ml fojsi:AOKYÎtoTti ei, bi*rbaip iui femei, jyhi ;mi bi*^ tn>nj, nara mi iarna synt OKKYnajiiKY KYAtyrainer-seKYAYî, :aAAe BiirYiâ f rymoase rroade:, iAe * Barsi* ne meseAe noastre în timn de trei Afrtiî. ‘întind y* KTbtortA acestei KYAtYre/în satYA MontroAiya fost
' i) Nt deiiarte de Tomeri , se afAT* onaruxie destr/ de Bonsidera->bi.Ai>,$ Dimiii» Ulamfiania (ChampagneJ: aKOi.oi’emriAe îmiibrjjeşn hi>rbaun asnreÂe nunii a/Ae uen>iotiATi ; mi ama, Denirbueuia u»î rro&iertatea iari>mî se ţsesR; irbratnrke se derradb, aii Boniiî uiraal sini rrijijjr. li BedesineBa aAA*rn>nd ne Ri>mnr aKKonerigî sr s <Tc*q-jje , mi iniiqermind. U,i se nare a ,te af/â Aa qinqî-ze<u d<i noyiî da Tomeri; dar n^mai Seina (SaineJ desnarte a 4 este doi» site,;	'?>
») Caracleres, ehap. XI,
m DESIIRE HIBILISA1IIA IţERANILOR
yn biet KanaAcr clc ortlînrA ayî Sarit-LtfdafrÎK, 4mnit ^lirardot* Dvirit vn norni'fiff de maî^mTAyî rarii*m\ siiinlssc AÂBersatA nentrr o ttensie Rare ny’fctfY^îtai. deKvm AKKordat^. Adesea orî ca* ky innima* îriiie-jţatfc ta restrişte, nTif^sia antinammereAe itii.se KOr bora ta #ry moaşe Ae radine de ;nerdei|Yri mi de Ae-TYmî Kreate de La Quintinie. A'ieştyji rridinar ne-AebrY îi riAVica a’niî îmmbrt'boji arta iui, Âa aAgii. Ea huri de soami> bi>tn>nYAYi KaBaAer, îi nAT>Ri KonBersaj|ia AYÎ, îi dCBiivi întristarea, ini, snre a’a- distrage , ÎI nvsse în mnbîni vneAteAe rn>dim>-riei, nreuYm ‘Rkysso mi mareAYî Conde mi ayî l/rdonhi XIV, în tlmiiYA atfCAAa ca se oiumia a nerPcîqjionk nerscKYA, mi arin seRretYA yneî rya-tyre nyoî, da roadeAOr ayî, aromYA mi KOAoritYA Katifos a a ueAAorjmal foYmpa&e 4?AorL MYAitYmît de aqeast'b mitiiie isbmitl'ibje a inse nt'ba'ie î mmnrL-reftî iTbKtgî, nentry rsnaAieryrî d), mi ^narii, nytm ny denarte Yniî de aAniî ^ îmm^g^Ki AoiryA ini în-doesK Ki>AdYra res$ri>rindY,jii’o. Aqeast^ desKOiie-fire «are Ronşentra razeAe soareAy|, «P'bky mare înturhrire ayî JJirardbt, mi se txoti>rl, ş’o dYKT»Aâ EarnoĂat, annroane de MontroAÎY , Yiide eA ; nq-seda o irbsyij'b mi trei uoroane mi jym'btate de ni>-mint. Aceasta # o n'rea nobiAT» mi şeneroasii re-^OAYjjie nentrv kt» Ia &Ki»in> de toate restrişteAe ayî; dar atYimî ca erk denarte de a nrenedea neAAfe mai «Prymoase resYAtate Yrmarb din aceasta. Snre a nrefa^e ivbraBYriAe yhyî sat, adeseâ-orî feste destYA de a’î şnimba -iiYmaî RYAtvra: mi ţeasta desnre Rare iie e sorba, îmi iui îmnAini
t) Linii ATngî de tratare de A.emn sa* yatsc imbiiscate Kţ arbYfî intimii! ne (linsele;aa uiiiie anT,rbtorî, sa? iidirî imnodobite în a*ie« ^aai fiin.	i..
&
JIR1H--FEMEI;	m
rCBOAYjjfa el, eâ snoase ne femei din rreAACAO raYn4Î aAAe Ki>mnYAYÎ.' îri aokya saxiel, ea Ae ftvsse tn nvfeim nanere ky noame. AtYimî rrosier* tatea neri din nreyW ky sijr^'iiea. In aokya nT>mîm tYriAor neAYKrate iui boAiiiîoase , -se B^d astăzi TU mir de rn*dine feymoase. MbiiAe zidYrî deAa MontroAÎY mi borateAe Aor snaAieryrî, al nîirfAi-sat ijeara.
AstfeA-s*ai transformat ne n»nd mai mYAţe sate ST>raiie atinroane de KaiiifcaAT», ini a m>rora aneastT» annroniere Ae fe<iea transformania mi maţ AesniiioasT». Dar ori KYm, ăqeAÂeâim effekte se noi, dobîndi nrin ake^ Aeami mizAoa'ie în AOKYrÎAe ne\\e tnaî reAAe mi geAAe mal isoAate: martor este Bina* râisYA de aAtT> datn mi Bifiarais*a de aKym. ITe nîr-feriAe mYnniAor ayî BYAKanriî, în nrri>ryntaieAO hya-kanÎAor ay!, ne nii|te torente de Aan feri» kya-ÎYrb mi mai de tot ferb Beţietaipe, Se nedcaî MiKb, ni e mvAt de atYmii, n»nTnmi|jeAe oarb-irnrora no-noare ne jYnrhtate seAbrtthie , a nurorii rroKiertafce im seAbiilvtîe iic addxit aminte jrnruuYrlAO neid* Aorl KAanI 1) aî SnouieT. Aceste norioare nmbAai tot-d’avna armate, mi tiRTiAOiuiea Aor era attbt de mare InKKt nmi reAîyia ii’a rittyt si/î îmbAiinzeas^ kt». Iii toate dimineTeAe îi Bedeii niheBa emind din KaseAe Aor în Bestminte de Âi»nl» nerryie assem-, menea k?l aAAe KorsiAor j ky sajboyî 2) rromî de doi* trei degete,r mi ky nyiiiKa ne Ymmere. AstfeA* feerşea1 ei Aa biseiikii Ynde’nn denyneai armeAe Aa iran»; dym» ne se ryrai într’o adinm» Ronfentrare a mînuil, îmi reAvai nYumeAe mi se întyrnay-Aa KtrTinvb. AKOAOjZiae yn K'BAA'Ltor nare î! viziţi* ui»*
t) O simcnuie din lr/aodia iui Saojiia.
a) Cu te a de Ei>Ajft»imxite de AernoV	r
n	9
130 DEŞII RE HlBUJSAIţlA IţERAMLOft
u,e s<MrniitYA noaKVAYi din Yrnvu 1), o bYRYrieieAr bateKi> vrma dvrn> A'ioă rvrviifne ml sdr^bire inninri»: am ni»ZYt odati» troîzeul Aamas'b, <?ie<-Kare ky'K'MO vn nis(OA Ai>nn» dînsYA, Mert'bndyse, strir nmd mi <fT>KT>nd; beyiî Rare şe sfîriuesK tot-d’aYna Arin ommorlrea a Bre-o-KrfejjÎBa dintre eî.
Ast^eA era sittajjia a K'btorBa irbrjjî din BÎr<fYA ayÎ Vivarais în 1770. Astăzi însi> totYA estevSKirn-bat. Nv sţ mal m»d oameni armaşi, nt se mai Bi>d seAbateiî, nhî omviidderi; dar assemmenea* nwî jn»mlntYr! tn iiCAim», ntei tiKi>Aomie, niqi iso-Aare. Drrmvrl b*ne se întind nreste.totji mynaiţ, mi sofco înanYjjite ae înnAip* d’asYnra tlKT>AoaseAor di>rîmi>t¥rî de mal nainte. riretYtindenoa alAi în-destYAarea în aorta si>raiief, ini byivbtatea în aorta barb ariei : b%,rbaj|ii stnt mîndri ini idrţoiuî^ f ev meiAe synt rTmoase mi xarnfae: Aa yma ^ieKTjr ryia bordei* se B>d jyne tfete ky . ok! nerri , kt lîi'bini deAinate, mi nÎAKYrî de Romi RY^JrYre Boioase. Ar zi «ine mneşa rt> e^te Yn nonor byoy ; dar estp jnYmal o yeneranie nYO> m»sKYtT> SYnţ ad^nostirea TiiTi arbtre neKYnosKYt de şenera^iiAe ■leAAe bcrIv
ArbyreAe acesta, este dYdf a»: Sure a şe pnera atâtea minYnT, a dfost deşt y a ti Tina! KYAţYra /rny$ BepetaA mi Kreiperea omideî ayî. Dar ar trebYi şţ$ sezt Kmr aorta a KT»rY» soarta CAAe a SKimbat’o. AieAAe SRYrsYrf de Ata* romii uii nerre % aseAAŞ rlyrî de qeiiYniTb, aqeAAe uioseAe Yriame ;aşşpm* menea na neaaş. din IrAandia, mi au e a Ae rr^nriizţ basaAtme 2): Rare - timid torente\e mi RTroneazi* mYnpii; eana nT>mtnţYA BiBaraiş^YAYi. în$ajja midiei
3) Faujas de Saiut:Foîid; Volcans eteints du Fivarais, voî/iii folio, p. 3*9,	■*
r) Uu feA de marmYn» nearn» qe se Ionele,
nftirî FEMEI	131
MetTvHi Aybenas ; trei rîndyri de mYnjjî se înaApi» for* nvbnd yn amliteatrv Kă kt niipe trente Ăaruî ntin» Aa mynyi! ^enem Karii î! termini». Toati» iieara a ars; iui dairb oTAuanif ei s’ar anrinde, AybeiiasYA ar Bedm îmnreştFrryA Ai;! iuaize^î de mynyi înfAT»-KT»raijî. v
Ei bine! aceşti mynai, Aynr timn sterni, synt asteztnAantaij! nîm» în BÎrfyAAor; aneAAe Ki>mnn, Aynr timn îieAYKrâte, astibzi synt aerzi mi rodU toare : ^ie-Kare sat tui! are nAanteAe saAAe; însynrî H3tT»iJÎAe se înf T>jnmazi» Kă niqie nânere ky Ber-deau'k. AybenasYA este yn dfcaA frymbs akonerit kt kase > în mizAOKYA vnyî Ki>inn akonerit ky dyzî;r DydYA e nretytindeneâ; ^A-aîr sdkoti qineca iridi-ţieh 1)* ama de Aesiie se îmmyAijenîe. Ki.nd se t'rk'B Hinesa ne KoasteAe av! Viileneuve-de-JSerg, mi ajynpe în BÎriPyA mynteATi, aitOAO Bede întinzhmlvse tn iueu Aair ne uare îa anormere niipe strivii uure ny uin des inbmînt, nărui» este o iiAnaîo do noro-Aite KT»zyte din <ier; şrnt fntro dînsoAO mat rimr!
iii dein>t uascAc* A tpl imn a^enU) notro a# fost addxse auoAb este yn ^ie neste mrtîiijry» * fiind kt» nteî yn mvnte ny doinneipe aueA aok: ar nytea zfae MiineBa kt» sy/U iietreAe r1»dikate d e Aa Karnair
/	• •	,	1	>9
dar synt myAijime nerivni^tate. Eî bi n e ! în mizr aokta auestyî Xaos, înKi» a#AÎ dyzî. Dyht» ne af fekdndat BfAKani! ăy Benit st» .fenondeze mi stîn-qeAe: neA\e mai strimte şnăpiyri trebyie st» aibi» notni! Aor.	*	..	■
Ast^eA s-â transformat BiBaraisYA* O KYAtYrk ntoT* a skimbat soartea femeiAOr, mh ririn feme^ s’a îmbAÎnzit brita Aitetea bŢ>rbT»îiiAor).TSoeip! st* ni? BiAisezî o yearT»5 di»’! o iiAanti» trebyiii^îosT» jjeri?
i) Din a-ie* aok din.a<tea reari., nx mi u turti. >
/) #*
132 DESnRE HIJilLISAlţlA IţER ANILOR
Aor Benine, a landa ttVAlm» si> <Pie AesmyToas'v, ini icare si» ho nouţi» »I'U<no OKKvnaiiia «femeÎAor In fcattâAO aoi\ Kv jiAanta tvicm Bine Kommer'iHrA, kv KomiuerqiYA nin drvmvrÎAe, mi kv drvmvriAe Bin ideÎAe. KommerqivA îmborTmeipe, iar firvmvriAe su-lUAiseazi). In demert am inbvtat Aa Thuye ne Imeî oamem jvnn>tate seAbatem Kariî meryeav Aa bi-k^rriin» mi Aa KÎrmnvi», mi ne Kariî Fdvyas *d& Saint-Fond ’î-a zvrrMtit at/i,t de nitoreme mi an»t de rrozaiî. AtyirtT nv eraî drvnivri: astăzi, vn drvm svnerb vmbA'h ne noaAeAe mvnteAvî, ne nare lAÎnKvnyîvn» kv înlreiiOAe ayî rammvre. rh»dvrî de Jmstunl ho întind no toate uoasteAe, de svs n^nv * jos, ia»t ajvnr ouif* Svnt m»u’i> însvmT ne 4envmeAc romii aAAe GraBeneî, mi rn^rn» însvrnî în nrhiias* tiÎAe avi guenle d’Enfer (rvra mdvA*î). ŢJmye este JnKvnnivrat de aneste m>dvrî Berzî. ^ea^ijntBie naşi» •4.e zT>reme nineBa intrând |n sat este *> nasT* de AYKS 9 înKvnpivral/h "de vn nrea ^rvinos narn; 4ea d’aAdoiAea este o mKoaAK nriman,>Kir nea de-aAtreî-Aea este vn birt. Aqesfî mvnisi, odinioară AOKvijjţ de niipe ijeranî se Abatem, iţii vhde 4ineBa resbrbteş Aiivmai kv ‘PriK'b, s’av 4i>Kvt uii]ie AGKvrî de netre* nere nentrv AOKvitoriî qetT>niAor. KT>AAT>torn a^AT» a*ii o adhnostire, mi Koniîi nriimesn îriBKij'btYrh. Dar toate tumstoa AC-a 4H>KYt vn arbvre!
Un arbvre, vn bi>rbat mi <J>emeiAe! ki>4î bine-d>a4iieriAe natvreî nv se ÎBesn de-o-datib Aa toijî o«-< Kiî; trebvie inteAAeymna yemvAvî na si» Ae des-Konnere, mi avkrva nonorvavi Ka st» Ae rironaye. piivier de Serreş, :sfn>AY4ityA* avtpr aA Theătre d’agricultiire et Mesjiages des champs, (Teatrv de ârriKVAtvrb mi eKonomiea KKînnvAYî) a 4‘oşt, a,4eA bărbat de yeniv. 4eî T>ntiî dvzî, 4e B'bzvr'bin în
*
ARIN FEMEI.	183
Binarais, a¥ $bst nAantăiiî nriiv iîirrijiriAe ayI, m moiuia OradeA, Aa o jVinbtâ de rioijie deAa Viile-neuverde-Berg 1). -
Heriri IV, ayzind BOfbindyse desnre stdqeseAe aVÎ , îi sKTisse% mi îî Meri nyl din onest arbyre^ lientrv Ka st> ronesu, zi'iea ayî Syaî, aenea. dintrîe nonoriA mei2). Cererea îl <i>v asuYAtatb; doT>-zeMÎ de mii de dyzî eniirb îndată din nAantariYA flradeAYAYi, iui destinania Aor $y reraAii: Ka st» dea vn esemiiAY mare Francei, bYiiYA reye nysse ^Ti’i nAanteze stnt OKiî sei în f rbbina sa deAa Tîb Aeril. Fi^rob îndoieaATi, este o $rymoasT> naynine din istoria noastre aueastir Kore&nondinnb a yhyî reye ini a Ynvr arriKiAtor, a nTjriiiteATÎ nonerTATî ud a bine pTiKTitorYAYi Bi Aarais yayÎ neritrY yh arbyre. A-nnbiYnteAe acestei uoresnondinue Ae noare al;Ab «ftie^a în nretfaija surie ril înlitYAat/b Theătve d*a+ griculiire, mi in Memoires de Sully> Fiind un hf era Borba*niMi de b^ta»Aiî,ni4i de niutorit, nnrlllorii moderni ar irbzit tvieroa aSYiirtt U'i0tttor&| mm4îfc Awd nimiu într’îoscAe dostVA de drumnilii ueiilrt Yrmaiui.
Beuîea AQKYinjjv a ayÎ Olivier de Serres eslşto» iui astăzi. Este o kasa» modeşti* mi 4?rbr> ayks, irosi*, ua ,toate uaseAe de aKOAO, în mizaouya • yiiy i KT^mn de dyzî. FerestreAe e! se desuid ne KT*mnib iui ne uoAuiMe assemmenea nAantate uy dyzî. Eaua v iiaruvA ini rrbdina ayî, narKYA. domnitoriaA aA llradeAYAyî. Ar nytea zi<rie lineBă Ki> uy mai este
*) Preface de Ţkeâtre d'agriculture et Mesnagt des clmmps.
:j.y Vie* v.9 uifibl did addxs din Italia în Franca, a fost n//bn^at îj» saiu A/a»., Aa o jţmt.tite de noi^e de MouteAÎmert, in>!re amj£> i5oo A es dxd esis a bUKi* în 1802; trinEWA aii era desmitat in trei Ui.r^i, iui ram mire Ae aji sadice vasi* seaKKoneiia iu fie-Kare ui'.iiibBaru ui IVmzc iui kv roade. A‘testa este tata titiAOr dirjAor K4rea.;ouiin'eastbzîUi,niiuii a Fraujiieî.
134; DESITRE MIBiLlSAL^iA I4ERANILOR
aMTA nini mat maro «iul mat strhAyuit % fiind kV nibdyriAe Ktno os din ca so «in vneAe de aAteAe iui so rles'IhiUivru» fntremiere iutr’o den^rtare, mat mtfAt do zeuc itoijiî. Auest arbvre a întrebym-yat doi> DoaKYrî Ka si> KyjirinzT» B'biAe mi mynyiî^ mi nentrf Ka st» dormeze aucast^b insKrinyie Bie nare ua snynne în Beuî bine-$auue,riao yny! bărbat mare.
Srnt auvm natrv an!, #bi;i»nd q nre'bmbAare, ln; AOiuriAe aueAAoa, vn yeran Kare’m serea de Kon~ dYKtor, onrindvsc Aa vina ayî HradeA, îm snysse, Kvîn 1815, arid/bnd auoa uasb Aa do! EnrAezî Karil^ se dnoaS au airCAO deAtt Ba as , amândoi se nyş-sorb In yoivvKÎ no nraSTA vmeî, rireurm ar «Pi $%-.{ Ktt în nroniAOîA rnvt tomiîAT s<Pînt, onorbnd. nrin aueastu» aKyie attinrhtoare ne aucAAa nare uiBiAi-saşse jieara aueea. K/bnd KYşet'b uineea Aa nrejy-deKi>yi ac nayionaAe Kare ne desnart de EnrAÎ-^ terac, simte toatT> ®ak>areâ tiîtl assemn^eneayam^ mayiy: este vn nrÎBÎAeijif i aA binelT>KfbtoriAor doi. a întemeia, nrin admirayîe, ^rT>uiea neamvAr! omenesK,	- :	r ;t , - v
Dar ayktya, ueA mat ktfîos, mi nare arata* toata*/ murirea rÂoriel' ayi» Oliviei' de Serres, este sitya-jjia yereAor senine. K/bnd ajynye «r-neca, hi bit^ya num te ayî nare desnarte Thuye de Narse, înţÎAne-ijie o irhdvrc Mista* de brazi, bt^a întyneKOS tras Aa xolaroAC RiearaisvAYi ini aAAC BeAaisYAYi. A-koao, svnt o KAimb asnrb, arbvreAe nare di mv iasea moare: intri într’o yearn «^ou*: nltnyi! synt roAAi, m>mîntyA ra»y KYAlisat; ny^se mai Bi»d niuT «AiBezi soioase, niut xiAântayiî Berziy iiiu! oKKYnajji! nA'bKYte nentry ternei, niul «Prynza> de adynat, niu! rîndau! de KresKvt. îndatii totyA se sKÎmbi>, «£ty-« myseuea’PisiKTi ini ‘frymyseyea moraat> ner de-odat/b.
ARIN FEMEI.	i85
Ak OĂ& <?©meÎAe, strlBÎte st rit rreAACAe m Yrict &aas bi>rbauÎAor ,imbT»trT>hesk de tiirinirif ; b%rbayif STiit. asnri mi rrozdAan*, Koniiî Yrîjjî mî rl»r: ar zice cîneBa^ kt» estfe Yn aAt neam. Dar ririciiia este ritriirir kt» Âinseiţie rri arbore în âneA âok! «	" j
'Nt boiy mai cita aAte esemiiAe: ceAAe riîni» aicp soKotesK kt» ai tras destYA AYarea aminte; acestea desKid kt»I hyo! binetfacceriAor nii yniamtT>îJÎi. Re-8Ymi>nddar nYnntYriAe ceÂAe nrinciriaÂe din KanYA; acestaî,"Boi¥ zrne:
Kt» rrosiertatea rai tÎKT»Aomîea a mai tvtYAor AOKYitorÎAor deAa îiearr» este 6 rYinine nentrY ay-mea ciBiAisatT»;	'	4
Kt» raizAOKYA ceA mai bTn snre a ,$acce st. înceteze aceastT» barbarie estete a întoarce <Pemei-Aor oKKtnayiiAe seKsy^YÎ AOr;	'
Kt» a întoarce tfemeiAor oKKtnajiiiAG seustAtt Aor, es.te. nrin aAte KYBinte, a ac nreA'mril idajja, jine^a rai ^rymYseiiea; este a reintri arin AriylA© omenire! cei simnAe: notriint acestol lmvl»rY da mi» a Aţi EY<Pon, kt> 'femelAO d«An «oan» tmb'Mrt* nesu ma! KYrsnd , ini mor mal miAto doina fri*r-banii, din nriccitfa rreAAeAor mine! ky nare 6aas SYnt tninoBi*rate;	-
Kt» OKKYnayiiAe obicinYite aAAe deniei treby-esis st» se Koncentre în rrijeAe naşei rai în edina-
jji.a KoniiAor ;	,	,	f .>
în s<£îrniit, kt» îmbYm>tT»uirea Soarteî ^emeiAor deAa ueari», esje IncenttYA a toati» ciBÎAisajjia: In
—	/	\	f	■
KasT», nrin dKKYnajjiiAe naşei; mi Aa k'moii nrin desKonerirea Ynel luante sat KYAtYra yuy! rod-Din aceA miiiYţ, nimiK hy noate ^i mai Aesne de- ' m»t aceasiT> Aiurare de reşenerayie; toate st#pAeteAe SYnt niemaie- şnre aceasta: kt»ci nAanteAe #oaosi-
136' REAKJJIA ESTE EGALI»
toare syijt nrmeroanc; firttt ncntrţ toate mi nenlrv toaio KAimCAO. lJi»C oare ar nytea a se temme K'i. KV na ti l’Aft o iiAaut'i» notriBiti. nentrr imntOAG Siif i;i»ud IIronidittya nc trimite, din -fyii* dfA Jlerşiei, Arabiei mi Kinei, nerseKYA, nijja mi dvdTA, nynymai nentry îmbori.iiirea mareAor noastre reratvrî, dar mi nentry «liBÎAisajjiea bieteAor noastre sate, Aa nare domnii rrbmintrAyi n’af nivelat nlvA odai/b ?	-	?
KÂn XXW.
REAKlţM ESTE l)tî O IlOliUlfl) K.U AKH.IA. LEijE FISIKTj UIl MOHAL'Jj A N ATU HEI.
r	Kvn'd oo/itina oamene/or #e»n» AanjjTA eî de ni-
micită SHAaBTAYr, drentalea MereasKi», jimlieyie ne »!•-AT»Aa/.t K'bn'bti.ivde rit ia tiran* a ti.
(BERNARDIN DE SâiNT-PIElOlE, Euide septteme.
p 3 18,)
KoroaneAe sini sninoase t'Wonlriae arz-htoare. de imrrăftiî de regi a Bhzfi Eurona^în BeaKTA acesta, ne de derhirbivbn , mc de restairajiii mi ne de Bfcderî^ rrozase, ne Kare nr /e uot am>râ n‘m inarte/e , ninf mierea ^bsoATti», ni«iî armaleAel La nritiirea âMeslor atk-rvrî, miT kt o J>YR«rie semeţi», aAjjiî kt o dnere^miti* atni iimiimuV de o nun Ai tai sînmniAor aneasli» oorbb.a m»V ncKiv nsvnra < ci Aer: Re#iî se dfB.
’(lain£ , Viscours a ia Chambre des pnirs, rcf avril i83i.)
Drentatea <iereasK'b fire nimînt este fpt*(i^atna ImnAiivirea viiei Aeţn. Damneze* a*notriBit toate Jntr’im 4;eA auia na din «fanteAe noastre si> isbo* rasKi» nedensÎAe sav resnAidiriAe «ie eAAe meriţi» fii-nfcAe addvae bineAe , rJ>YA addvae rbtÂ. Reaţifjia
*
KCAKIţlA:	\	1,37
este mal niTAt' «saf maî nviiin irabniirsv maî mYAt saf maî nyniri bi»zyLi>.: or! kyiiv ea se afAVJini este era at> ky aiîoia; mi dai^ irbte odatrb ny ne irs tryndera * de e P^eiUeAe eî, acesta ny este-Ki» Aeyea ar 4i ne-aKtiBTj, hi este nymaî nentry kt> nea din yrnrb s^enl» J a dramei se netre'ie în «pyndyA yneî Komjiiinye în-H; tre Ora uii Dymnezetf.	;
r-’ HineBa zi'ie in» o ast<PeA de Aeye traye a strina ~ Aibertatea noastnb mor a at> :, âneasta este o rfctT>nire. OmYA este tot^d’ayna AÎberv între Krim'h mi Intre BirtYte; ky asibire nymaî, kt* jndati» ne eA ’m’a iTiiţyt aAAeyyerea, este o întfmnAare KT»ria ny i şe maî noate îmnrotiBi, yn resy&ţat neam>rat: aneasta este reangia angiei ayî ,1).. <	s
. Noi nv aBem, Kvnnoqdnne îndestYA snre aînnetk de a mal,fi Aiberî; ni aBem nrea niYAte Kt nnoipinije snre a ny ne Simyî KVAnabiAî ky o narte din reA-AeAe nare aniiasi» omenirea.
,r Ty Kjrînnen mi Binzî yn om, tv aî SKAanîî dcnî toate BiyiyriAe SKAaBiAoy anestora nor întrli în fa-mÎAAia ta, iui ty hfsxuî te aoi doiirauk nlm» ukoa& jnirst Beî jystrPîKk SKAama.
Ky aBYiiii nenvbryinite, Beî «Pi fTbn» miAT» nentry ST>rMie; ia Seama biiie însii! diy anea sm-H\e sa naine ^yrYA, brinrandayiYA y ommorYA uri nrostitxjjia, toate ;bimriAe nare nxstiesu ne ^eî; boraijî.	.	^
Iy r Kreipî Koniiî în neîndurare, m’anoî KYtezî a te nAi»nye desnre a Aor m»nbsire ; iar ex îî ayz bAes-temi>ndY’iui Bieaua, o Bieairb dYreroâsi» nare Kondxne Aa niminie: ne maî nrezent frynios sure a merita reKYnoijnnpa Aor! ,
Ty Boeipi o femee borati» mi frumoasa»: clay:
i) ResnAaia fante* aii.
138	AKlţIA ESTE EGALI)
se! a$Aa mi bonele tui ^rYmYsejje. Dar rie trmi. _ ztaT: «femeoa mea mi* tn vria ai* , mi> deran'bm»; ea-BBto in» s*a artnuat In nÎAtoaroa ayiuu, ea yUt> ne bT>rbatY*fi»»f, Îmi nenrrijeijie uasa , mi Aasb rie $ilKi.-$a în înrrjjirea ynei SAYjnwe. Da <ie! af doarv u^aK Mervt irrmrseife'inibonele? — Bel Bedea n tir ai Yitat nesa în tîrrVA ti>Y î
Ty Bei S'h BÎeîîVeiţiî nrin AYnte, nrin.AYrrte te ncî nenle, FervA iuaim> <§er*A, je<f*irea mami» je^ Ştirea rni orrimortA Kiutm. ommorYA. Oamenii dat Aa aceste reawtjll nvmeAe de resbvnare sai resr jiAidiro; dar eî se înnuui»; aceasta este Aenea ayî DYmnezof *ie se ImriAirienio* Deni, cana anea Aeţje amk nrcKYm o tformYAk vn bărbat nare strdiase adinn istoria: cc Heea <ie Bine nrin Atnti» se na în-« toarce larBîuî nrin AtittT*; ori ne jeforire ea 4i AYOa-f< ti» înanoly otî ne itrad’b Ba 4>i îmnriipieâtl*; toijî im-« Binn>toril Bor 4i îmBiniiil* rai toafr» Cetatea Bare «Ba 4\ BAtni» ky înrrbd'bnîthl^ se Ba nYstii nil ea «însoriţi i	- v .	^ —
- AKi^ia totI Bigii noate si» ni se arate iiAfi»KYfei>,1 dar reaKnia ay! este tot-d’atna amarb. ~MoMaicjne zine «daKB dtrerea de L Ban mi	de ^iilniinb
ire-ar Beni mai nainte d’a ne îmbista; ne-am mizl d’a nr bea nrea mYAt; dar BQAYntatea , nentry na; bk ne In m a ac , armn» înainte ini ne asKYnde rro-zana el yrmare. »
Reaimia neAeţiîYirel% este n e re k m no mi n y a. mi mîndriea.	•	:.v	- :r'^
ReaKjLjia Trei, este resbynarea.	;
Reaniţia eroismyay! 5 este oBr^sirea. ;
Reanţgia 'leAibatYAYi, este AibertinapiTA mi nros-titYMia,	^
i) Iiecueit de Pcnsdcs de Joubertm
KtJ REAKH1A.	m
*« fteaRifia borbj|ieî^; este, s^rviica STp^AetTAYlt mi iijen^ifiiieAe;*«>rnYA*L * ^ /
Syitt reaiufit de drentate mi de «ferkîre nreutm syntmi de neAeyiyire mi de infamie.
Ama dar jbiiieAe mi dyrerea syiU, nîm» Aa yn nvmU oare Rare , în disnosij^îea OinyAYÎ. Este des-tYA de a Kyimoaijie acşoa natyreî, adein> aKijiiAe a KT»rora reanjiie este nA'bKYt'b, mi aKniÎAe a K^rcra reaiuiie este dyreroas'h, mi ajynyem nrintr’yn dryrii iiyofAa Kyimoijiiniia bineiyi mi a ri,yAYÎ, a BijjivAyi mi â BirtYRÎî.;-v:
Jydde^e: an^nr miiefia; deşnre imnortanija ynyî ^ sttdiyr Rare- KYririnde şeKretYA BiitorYAYÎ mi, daK i» îm este ierţat^a mi> esrrrima ama?x mariuvA ţytYAor vrsiteAor. AneAAa nare na ftynnoaijie adcB^rafeAe resyAtate aAAe fie*RT>ria aKjjiî omeneijiî, £mi aneste resYAtate şynt nesuimbate), «a uynnoaijic ladAO dron-VRyiî Hereipi> mi, întQKmai Ka nrotfe^iî neiumol, uu Bem si* Ae desnonere AYiniî.
ipiiniKb mare iui mmrnat^ naro ifOtllO n* Mtixla Omyayî : de Bel fawe RVtaro Afurv f yl no na toi* tlmnAa KYtare AYKry; dar tot-o-datb t{iUviji># rrea mi m Ai ni» de, nrimejdiî Rare ne IrmiaA'h. IteaKijia ut se fane tot-d’ayna nymaî In Aînnie drearU'h; Rimei isbeiţie ne aytorYA aKijieî, Rbiid işbeijie ne nei na^ rit îa îiikynţiiYr'b• Drenti>niAe ei ni se nar’. m> merr ky înHetYA mi kt» SYnt uanrkioase: eAAe restoarivv Yii tron ne «are noî Bedeam nymaî yn tiran de ne-densit; ne yrnrb Bin esnenijiiAe, Rare ne înt'hrîti^ say^ne Inrieajii» de snaimi». Toate aneştea sin. din. SAiibkÎYnea Bsderiî noastre, iar Ride-o^dati* mi -din mărimea mîndrie.î noastre., Ilmina este kt» noi Jy-dein»m drirb AeyÎAe omenemt, iar ny dna nrim-., riAe Aarţiî uii adiimi aAAe KYBiin jjei ynÎBerşaAe, Rare este drentatea ayi Dymnezey.
140 REAKlţlA ESŢE EGALTd
în AÎnsi* do rerrvAO nositlne snre a ajynţie Aa neritate, mm vn adtmr nsviira m»rYia ar trebyi Hînona st» aTH o urca maro avare aminte ex noaie SAVy\ drent Avmiivi»: Kv m>t Ba fi mai' mVAti» BÎrtvte în om, rlrentate în Aeue, nil re aî y i e r în t r5 yn nonor , ky âtTbtare-aKijiiAe bot fi dYA/iî, Bieana AesniHÎoasi» mi iraiYA-bvn siryr.
AdeirurvA acosta este mare; eA resvnvb istoria tytfAor timniAOr mi a tvfcYAOr AOKlrnAor, rerrvAa^ reaiq|iiAor mari mire restoarm» lmin»n»ijiiAe, mi dinr-tr’însYA re*YAn» \vu Mnrvra temeAÎe soAidi» a ferim-reî rcyiAOr OsHto fertalroA WHioarCAOr, nreum sin-» ryra temeAÎe nriin'iîoasi* afemlrel «onoareAor este Aibertatea în BiftYte.
RestYrnam boi Yn tron? si» ipii|î m» Beijî asea tn Danton mi yn Robespierre / restyrnam boi a*-tareAe ?-si» ijiijii kt» Beiji aBea snîiizYrbtorî mi rîzl în aokya Aor.
' Bi>rbaiiiî ni*SKYijjl nentry Yrsifee mari, svnt mai toţ-d’avna shAâBi aî Yneî nattime mari. în ki»t timn aceasta triymf'h, eî se nar a fi femigî. Dar ky toate auestea nonoareAe se miri iui tremmyri»; nre-simt kt> eroYA merye syut jyrYA yneî Aepî fataAe, mal tare de m»t norouiA ayî, maî tare de m>t toate nyteriAe omeneai, mi nare Îa îmninpe mitre sfijr-
mitYA si>f.
fleaitfjie rrozaBi» nare arYnm> ne Rohespierf& în snînzyrhtoare iui nare suoate din AYiiie ne iu-m>narte, înmiis iar ny SYnnYS, na si»’a nn*m*stT-easm» ne stînneAe SariNEAeiieî!
'Nihi odati» nY mi-am nvtYt aryuiia okiÎ asvnra di$~ KYrsYAYÎ ayî Bosret* fbri» Yioiire mi fi»n» rroazB. Este yu ne foarte nviernin în aieAAe Aiiniil nare
KU AKIJIA.	UI
ne sutn Beanyri întreţii; jydeKata este annroane do KrimT» }■ iui osînda annroane de jydeKatT»! în a*ieAao Ainnii Bezî o. mvAiiime,de nonoare întreţii ne mor mi îmm»nbyii ne nad; este, msymi nartea dre.nr t'bjiii Beninfae ^ iiyst» denaintea OKÎAor neamVAYl omenesK*	<•
lIe ni'aF rrozaBT», ne mai admirabiAT», iui	mai
iiYHin asKYAtati» Aeyie ! Dar în a*ieAAe nayyine syK* Aime în nare nreotYA sţi> de	Aa neA dene
Trim» neas aA tytYAor nauiiAor Beni, tîmtiiî moderni ii’ay niaî <6 desnodare. Istoria noastre» se nreAYii-yeijie anoAea din JaiitT» în Janta, din katastroJT^ In Katasţro'f'b, nrintre doii-snre^zene Beantri de rieno* ro'iire, Ji»ri» a ajYnye Aa anea reaKuie minYnat'b Kare trebviea si» însemnele sJîrmitYA vneî eno-xe ; deAtBÎY înrrdzitor, aAAe in»ryro naAYrî tYAby-rate ay înnenat tot neamtA înaAyiAOr ml nyter-lihiiAor domni ai BeaKYAYÎ de mizAOK, uri a# arm* nat. nriBÎAeyiyriAe Aor în nybinÎAe nononrAYÎ îmilln*-Yât. *Ie este în adeB'br reaoAYtiia Jrariyerk ? estO 4ea din yrnvi» s'ieni» a vnei drame mari tmieitYti» Aa anyA 500 deAa Xristos; AYnta a doi* naşte In nro-tiBa naniei, ini a nayiei în nrotisa a doi» naste^ DesKide istoria, mi dau^ Boeqiî st» în^eAAeyî fie aKYmYA, nere’î soKoteaAT» desnre ireKyt* He tltare^ desnre Dymyezey mi desnre omenire! flyternraiî îmm»rrbyesK, adem» striBesK nonoareAe; nYterareiî lmm»re»LsesK* adeRl» îmi lmm»ryesK n'bmîntYA, o* noriAe, sAYjbeAe, borbyiiAe mi BrednmiiAe, neAT»-* si»nd nonoryAYi nare îîxre»neijie dernbt nymai tini»* Aoiuia, rieipiinna mi mYnna. în aneste nerrYre* nădejdea nY Aineipe ni*rî odati»; dar yreAe se in* nvbdesK 3 reaKyuAe se nrerbtesn, ne Yrim» timnYA Bine iui Aeyea se îmuAineme. Atingi nnmastiiAţ
m	AKIJIÂ KSÎE EGALI»
'tadiATÎ se dositul; ml nr se mal Bede tfreini>mtoit deK'bt nvmnî KvmuAlta Amare a rîziAor mi-a de-moniAOr: (Mya se araţi* imnai nentrv na si ora-moare mi si. moari».	!
MvAjit noAiticî mari ’in’aî zAeit toti> îjiiiniia aot K'hYti.nd în nreţiHrrYA nostry nricineAe acestei rro-zaBe natastrofe. Ay înBÎnoB^uit ne Richelieu mi ne Louis XVI, de'f'Mnvşnd ne ri>nd, nYtertfa ynnYia mi 6Ai>biciynca ceAAYtAaAt. ţlenit rari narii merr îunir nYindY’mî kt> *jgim mal mYAti», sav cesa mai iiy-gini* Boinjji* ar «fi suimbat Aenea timnvAYÎ. Ei af Bi>zYt urca bine ni> armateAe Evronel întreţii ar icbZYt na toate coAACAaAto 5 dar aî yîtat, mi eî itreami Inajvtorv-Ae tot siAiilcioa, na urm ar fi nre m>mînt Bre-o şi Anime în stare de a îmnedeKa reanuia a 4ov*şnre-zece BeaKYrî de nrime mi de nenorociri:!
Dari^r toate tronyriAe şYnt asitizi; în nrimejdie ; Hli; miteroare, ;Ae »a miittxi ? îmni^aftit-eî însymî^ dam* B^iv boi st* $ie drenyi. Treime na reâkuia st» ^ie jdeAa- ei* rar iny deAa nonoare; trebyie na e& Ş'b, jiazib din mi»îniAe Aor na Ovbine<J?accere, iar oy si Km din: rabiniAe nonoareAor na o resbynare, Eana sifiryrYA drţjn de m'bntYire Kare Ae este des-kîs y. dar tot-o-dati, ini s in ir y rya mîzaok de a îmnedeKa rrozasYA bicw aA anarxieî nare stinge nonoa-> reAe mi m îmrn*rajjT.
Ast^eA este AOţioa de ani^îo mi de reaniiie: ea se> IranAineipe întrio zi mi Î11 doi>-siire-zece BeakYri* Xoaţe |ionpareAe nred intr’însa mi to&î oamenii o Kiarâi»; j mi noate kt* aceasta este sinrYra Aeţie a patyreî ne: nare se odixiieipe cea mai' inYAti* nre-dinsi» ini cea mai mYAtT>> nădejde. De aceea sev iiii şntd o. mf Anime de nAMţreri mii de i/emmete In no^ nor în date» ce yh’ tiran* $ie nribKar in>t de mik.
V	*	»
*
14$
i se nare kt» ar SKT»na! N’ar nYtea oare nrede <ii-neaa kt» AYmea îinî nerde minyÎAe BT»ZT»nd’o kt» se îndoieme? Ba* este adeBT»rat kt» tr BÎnoBat mare a remas nenedensiţYi&O ^fllV^lde ai ayî Robesnier, Y'rid'btortA saf KomnAiwA reţieAYi; ini nonorYA Ia Bede kt» bea, kt» im»nînKT», kt» Borbeipe, mi se nrira^ bAT» SYrrîzînd Aa jertBeAe ayî. IUi eaKa kt» nonoareae Innen a Kredde kt» m»mîntYA ar ii nT»rr»sit, kt» ne* tya ar ii $T»rr» nYtere î ini bAestemete mi strin»te se aYd atYHTi din toate irhruiAe, mi TAasYA no-«loareAdr şe înaAjj> na şt» BesteasKvIIroBedinijei kt» Yn sMeAerat T»mbat> st»’! snane* «a fttm ea n’ac şedea toate!	'


fr	l

'■'.■ib.
-.Jţ
: )
Hi OMUL ÎNKLINOj TOT-DAUNA
KAn XIV.
OMUL INKLlN'b TOT-D’AUNA KT>TKT> «REA *IE ESTE MAI FRUMOS. LEyE MORALă A NAŢUREI,
/' '■*	:	.	, ;	•	-J
v .	..............HriBew® leatrtriAe noastre,
K>bd MinOaa *ins,i»ne^re oare-Kare trbsvrî de Kandoare!, "	Ia K«f® »tn>AV«ieţtte ne de riAÎn tini.ra îibire de omenire,
A Urnit toata innimeAO nrnt luine de o BOAintate Kiialb Uii tmual iutr'huOAc H’ayJo r/astA notirei!
(GHESSET.)
Am Bi>KYt oameni nedestoininf de ggiinjţii; dar niqi odati» n’«im Btzit nedestoinin! de siriiie.
(CONFUCIUS.)
Ktnd oirîiA desamegit de miirirea omenire/, lli iBeţ^e trista AAendoare a noimi!, lUi aneAAe mstitm sttintee’oare, uiia'ieAAe adîtaqî boAle, Unde Aimî fbrb margini sirbAviess nresie ATniî, Alinii, simit în estazi’!, ez Kam. kt Kitezare ,	*Ie mi»m» a semimat sorii ne ierni,
x .. xIe monarx asHYiis in a sa a tot nviere
Se înaAj^i»'boşi» mi mar sis deici»( îmn'nrijjjiea’r aem'Lryî-nitb!	(DE PONGERVILLE , Eptire.)
Kănd societatea ia drent nThKt de snrijin trawA-fom materiaA, $ace ne oameni aRtist 5 nerăbdători, neAiniijiif^t, mtCAAcyinjjî ? nenrietini vnii aAtora, mi ^ără saijiî în bonzii mi în riAVierf. BăZănd dar nonorYA robit asttfeA borăuiei, ar trebxi Istj’a so-KoteasKT> cineRa nedestoinin de $ante mi de KYţie-ţări STbAime. Kt toate acestea însă, tfă să at-ceasid» de naintea acestei rAoate AaKKome rn sim-timent nare să’i demente SY4><pAet¥A[; întfămmază’i, friT boit zice nădejdi de Fericire, ci ceea mare iui ţjenefos sure a îmnAuii \ ini îndată toate nâttimeAe
KT>TRE UEEA HE ESTE MAI EftUMOS. 145
«AAe reAAe Bor tbqea; interesTA iiersonaA na 41 tîtat, mi tot iioiioryA îiiri aa iirodirk âBeriAe nil Bleaga Ka si* fanl» sii triym«£e ceea ce Krede kt» este dreht ini £rym'os; SoAdatya rros în$ryfiti> impar* •fea nymai neutre kt» oa inii xnmeijie syM^etYA Kt lAAysiîAe ynei rAorii de nare eA însi» nv se Ba by-ftyra, dar ne nare eA o Aeari» de stearYA sav de generaaya si»¥. Toni Biteziî noştri narii dorm ne KTimniiAe AysterAmYAYî mi Baf ramVAtî • ce romay eî oare ky atl»ta ardoare? b ni>rtimKi> neziirili* din marea iam-i* a KâiiyAYÎ Aor* .Heea 'ce spAdâmi ado-jrav frt BVniiiiarfe ny Ora nici birbafyA , ninî 1m-îil»ratYA, nici mmm nimîntesK; era iAATsiiAe tao-rieî ayî , nemărginirea nyţeriînui ajieniyAyî ayî, mi aceA tn îiy ijiÎV ce fremos nare strbAycoa d’asyrira , Âor din KonKYista Atmiî.
^ Dar ne esemnAY mai Întineritor noate *PI d<mt statornicirea XristianismyAYÎ? IKmîntYA Orh nno* rierit ky teniAyrî în nare rtonoarcAO tmt rnloraf tusTinV nattimeAe Aor, Ki»nd Irn rAas se InijAgi», nare, drartrP* ţjylnd «Krerâ AYmii, uierok oameni! AanîijîC btfiwî mat riertfente deKi»t aAAe m>mînttAYi, mi nynea BÎitorYA Aor ny în sîeaga' aceasta 5 ci în Becînicie, îndati, atvncî BOKajiia nonoareAor se deKAari>5 mi armata marţiriAor se ^ornrb. *IineBa Ae-a arătat cena mâf $rymos deKiit aBYiiiiAe mi BOAYnti>mAe niimîntene, miei1 aAearn» Aa aceea în triym<P? aAearri» iirin Kinyrî iui nrin moarte!
Ama dar OmYA nonorvAYÎ, soAdatYA, martirya ini sîîntyA înKAinii de o notriBi» Kiitre ceea ce eî KYnosK kt» e mai ^remos. De Ki»fe ori bPi deşkide istoria, de atâtea ori Bei Bedea myAyimeA desferi»-Ki>ndys^de nattimeAe teî ceAAe reAAe K^iid are tunai n tea okiAor aAte nattime say simtimente mi>rege«
10
146 OMUL ÎNKLÎN1) TOT-D’AUNA
|*v Heeft <ic admiram în rAOtue, o Bom aâ^^Un, IjidÎBiz!* Fle-uarc uifitor ha ayî Tacite s£y,aA*AYi: ILvYtarx iioato nmtvrisi desiirc aueasiTb, Aeye mare, a natrroî- Sy'MAetYA nostry sboari> Înaintea :a;,ţo.^ ic ci ne srnrn de nobiA mi de <frvmos; eA se kyh-qoaijie în auea snynnere, dam, se noate a nn» es-nrima aina, mi nriimeqte ky byKyrje, esiAYA sav moartea în sÎiiya Birtyijii, se tfa'ie SoKraţ.e sayA-ristCteAe, dar nrjî odnti» Anitys, ni'iT odati* ŞiAAa, însyuii itt>nd aceştia syiU iiyterni'ii mi ţriym<Htori% Din nrotiini, in»li» indirnayie sirnte nentry Hriineae Aor! K'feti» inrreuoiimre nentry BOAYnt'ByîAe'Aor! iii\ in»t desurcw nentry u'iw micro nare îî îm>aij'i> am de sys , iui nare însY‘M;A& bcukyayî AOr ati>ta incidie iui ati>ta snaîmv!
Eana yn siintiment kare attinye't simyyriAe noas-ţ tre mi ne nvne în onnosiyie ky şeÂAe mai de an-nroane interesyrî aAAe noastre ky, ţoale boAYiitT>ijiAe> noastre animale, Bqimia de a ne byKYra, de. anora-manda mi, de a BieijYi.NY desKoneri oare în aqeas-ti» nattinrb a irymosYAYÎ ideaA o^iinirb de o aAtv natYjr'b deKT»t a tirrYAYl mi a AeyÂyî ? Â myri nY,e nimiK; dar a nu/i nentry o idee a,Kiiria resn^ fire ny este din a^easti* Âynie, q î sy&pAetYA met !5
manifestaţie stbAiim/desnre nemyrirea ta!
Ama dar, sure a renuii nattimeAe ’ieAAe rroase,, este dcstYA de. a Ae^nvnne înainte nastimeAe «ieAAe ^ereijiî. OmYA yrmeazT» Aeyea ^iinijeî saAAe, iui, In’bAn'bndyse trentat d’asYiira bynyrÎAor materiaAe, ajynyeîn ştflrmiţ Aa sinryreAe Komoare «ie nmo im>-. rime de sy^Aet ny este narest> Ae noati* desnreyyj.
Si> ny soKoteqiî kt» aceste simtimen te îmi iar TSBOrYA Aor din edyuaijie mi din mBÎAÎsa^e ; acestea synt aAAe. naţyreî noastre, iar ny iiriimile din
K'LTRE	ESTE MAI FRUMOS» 147
niKoaAe, ninU din; AYme; eAAŢe se 0/0* între aeA* batem, ini ;nîira mi însYmî în aoiCthac ueAAe mal barbare aAAG A4>rmei. Bow uita snre snrijiniriîa, qestYÎ aflestr înfreBederea v'ayî EeAAO^ SYAţamrA, FeAataiAor, ky înmitanYA KAanerton, 'iea irfrAATjtor nare, în reAajjiiAe ayî noAiti'ie i;y reţjît narii îmi mnid SYnnYiuii Aor, a esnrimat simtimente Brednwe de yii nonor uiBiAÎsat. Dyirn ne ra»nitanYA a înfouimat sYAtanYAYi darYriAe de obmeiy, între nare era o bYSOAi» mi yii OKean de annroriiere, uon* Bersaiiia se înnenv asfcfeA: « Toate aneste AYKryrî, « zisse SYAtaiiYA, SYiit minYnate, dar mmm ny bt*z (( nare srb $ie ati>ţ de Kyrios Ka tY-însYjiu He am; (( riYtea s'B’iji dăY nare #ie riAi>KYt, reyeAYi Elice rAÎterei? -—îi resnynsiY: MYAij^mirea uea maî ((mare nare ai nYtea <f>a'ine stnerariYAYîf moft este fc id e a KontribYi ky dînsvA snre a îivrcta odnii» nc* (Cfo^ya de iîerri ne iiermyri. Ea trimite UC «Pia-nurc (1 an Korabiî na st> nrinzi» ne antîAAoa nare *P/uuvie#t. « Bomerji. He oamenii nombilAOr iirlnMe ti imift Iu 'ce'-temnign», iar nenoro'ilîliAor stuaid ac &u AlbertnfM* «irhrora aî se di. anoî mi naşe mi irnnîntvri lu auri»* <( zT>mîntYriAejioastre din A^rÎKa.->-r Ale! zis se ga a-mtYîtiw, boi n?aBej|î ska&bî în EurAltera? — Ny ; mi (C itind yii SKAaB nyne nMorYA ne in>mîntYA npştry, « mar dia-aTOA-. mmtit,este Aiber. — Ivy-.mne. dar €rsAYjiiji îmi2:- rr-r\ Kt nersoaiie nare se InsaniiiiVKY (^aneasita întjfVn timn Aol’brît, mi nenlry nare noi ac ((tHA^tim. Ninî yii indiirid n’are Aa noi (irentYA de a « batte ne aAtYA; ini so Arienii synt xn>iiîii],îmbrrLKaiit (4 iui jţiAWiiir de r.YBern. — Mare e I)Y^ne?ey,•• zisse « eA âfrnrî* mi boi stnteirf. im mare nonor ? l) >r y
i) Voyages dans le Nord et dans Ies parties^centrates de VÂfrlque% •pav le majo.r Denbam j le capiuin Clappeiton , etc,; p. 8 \.
148 OMUL ÎNKUN L TOT-D’AttNA
^ BarbartA «Pf kviiHos, dai* admiri». Ea simţţi a* fot ed bine n»T»rJmoft (Vicstor Idct nare îa koBţriuesi^ hi m»t CA AO rannorfo îndati» Aa Dvmnezev, na ahi jiatrraAtfA Aor isBor. Ast<PeA svMAetYA ayî se d^-miinneAAesse indati» îndyrarea mi omenirea! în a'ieăsti» narte a aVtuîî, sv<g<fAetYA nonoaje-AOr doarme din nrevin» Kva reyÎAor,: >jeea ne Dvm-ncsseY AC-a dat, oameni! 5A-ay Ai»sat st» mbşn»; mi afot nonoarcAC in»t mi îninl»raî|iî, hm aipeanii» deijientarca dOAa vn AOyis Autor, nreKYni morjjiidia aaAAca Josafei, îmi aijreann» înnierea.
JNoV dy«iOm UKOAi) dc ati»tea Beanvri, barbariue nenÎAOf noastre «jinlAinauif! Ba «fi nenit Inşi» tim-iiîa si»,simu% mi biiie^aiueriAe tui, tfiAantroina nvoeAor noastre mBiAisagi!.
Simti^iehttA ^rTihosTAy! este dat nremindenea* InyeAAer nretVtindenea* iie vnde se a^Ai» yrf bnuNy ne este iertat de .a’A înyeAAeţigie j dar ne este dat de a ne bvKyra de dînsvA; eA este ^eA maî nvter-nm kondYKtor aA simtimentYAYÎ moraA mi mizAdV kya *ieA ma! nyterniK sure a ajvnye Aa adeBi»r; Eana de ne i|iiini|eAe mma! nrintr’insvA #aK de,s-Kpneriri mari: uiiinyeAe ayî isvnt datoare tot 6AA6 nv svnt datoare întîmnAT»rii, adeKi» toate des-; KOneririAO ucaac mat InaAte aAAe jyeniYAyî.
St» ne onrim tu minvt Kvyetaroa asvnra anesteî xeyî a natyrei nare are ati»ta imfATinfli» asvnra-neamYAYÎ omenesK, mi ne nare Bom tformYAa-o ast^feA:
ADEBTjRUL SE AFLI. TOT-D’AUNA în HEEA 4E ESTE -MAI FRUMOS.
Ilrin*iinTA acesta este foarte mare, ca deşnide luiinjteAor QKarien. «f-Wb maryinî; dar snre a’i in*
KTjTRE ;^EEA^E ESTE MAI FRUMOS. 1411
, geAAeyye toati* întiiiderea, trebye sib’i annAlKft* ijia Aa desKonerirÎAe; yeniYAyi. ; ? J
Iii tiînnil aiitţ'n ^EraKAite nr^trnde ki» diamet* tta soăreAtl este îiymai d-tn niaîor, rar Anausa-Fora abilii. neKredYAitatea Grecie! d'bnd acestei sleAA.e întinderea IleAononesYAYl.	/
Ania dar soareAefiAOSofiAor aiiti'iî era vn KT>r? bvne anrins aA in^ryia diametry era urma! de; yii ni'rîor sav KT»t întinderea yneî irrQBinyii, He de* trente a fost dar deN nT»ruit în domeiHYA frymosY* aţi nîm» a ajynye Aa steaoa sybAirm» , işBorYA Be»iî-, wîk a a KOAorÎAQr mi a a Bieyîi, nare ne îirf^a'Kirhn». atmosfera> renjyneazT» batvraliine AYmiAe nriti kisTiiu rreytatea sa* mi Kare^nrbsyralT» de Huygens, ş’a afAat kt» este de yn ndAÎon trei şyte de inii de ori mai Ynare de io»t m>mîntYA.
Mei ueKi , heljwinyiridy’niî den^t nymal aneea ^je uredeay vn> B7»d, ziâeay kt» neryA este o boAii* de KristaA de nare steAAeAe syiit snînzyrate Ka niiiie KandeAe. Dar aceste Hertrl nen>trynse, a^easti» boAti» soAidi», 'ie elzi'ioaf ki* se surijine nc FAobvA noştry, kt in>t KYrioskatoa ao obaenioazi», iul ky Kixt simtimentYA frvmcsYAVl no InaAjjT», se şdro* besi; «a niipe j*KT»reî de Koniî: nemi»rţiinîrea sna-jjiYAYi•, nemT»ryinirfca AYiniAor, nemvyînirea sori-Aor* resnynd Aa nemn>rjuinirea nyterii;, flriBeipe fa aqea KaAA*e de Aante, în uare soareAe nostrţ, toate nAaneteAe AyÎ KT>roia Ae(h» BÎeaiîT» mi Ae trar ye * abia okkyht» yn nvnKtYAeii, ne mYAiiiine de mumii şynt Kare eray neKynosKYte de neî eeni. A*-koa,6; se afAT» şteAAeAe-îndoite; <ikoao sy n ţ doi sori, de 6 mărime rrozaBi», Karil adesea-orî for. meaz;h nymaî el sinryrî o sîsterrrb îdtrearT*; eî li’af trebyinLrT» de aArxif, îmi îrnnrtmytb TrirA,.aAtvia ax-
m OMUL INKLIN7) XOtD’AUNA
ratiia Aor ml so*rolO$K vuya în nrermrnrA faAtTiai între aiesii sort tnriit vnil narii întrebTînueazii'naM tTTzent do uni, cujjlî moaşe miî <!e anî na si» ko-Aindo îndoittfA *ierK aA mareî Aor miAABtom. Mai denarie , în aAt uer, în <ier*A astronomiei sideral AC 1), njiinua moderna desnonere rn»im»zî Avmi-noase iiii ky forme feAYrite în nesfîrmiţ, rotynde, oaaAe, rrbtrate, triynriYAare, mrâmidaAe^ na feryA sţAAijjeîj na ani»n>toarca, na niezuuyhriYA, na arv byreAe, na vn mvrUc, na suyrsyreAe de BYAnan, k& niipe itîjji nutri, satf AYnyi în formi» de mearne yiraniin, snf In «fîrmit nhtrvnse în ajyr, mi av si>nd «ii ho mtziiîiriitlr’aneAAC Sîn.rtyrj, în dennrti>ri nembSYrate, aAto	aAbyîe nare nAYtesn îa
aAte snaijiYri; iui aceste rri»mi»zi aibt de feAyrite în forme, mi a m»rora Aymim» abm vse. zi>reijie se aAKT»tyesK de o rAomerauie 2) de Atmi mi de sorb AI sybAiin ueas a fost aueAAa în nare' mare a© Bersckell iui f ivA sey, nare îi yrmeazT» rAoria, în-tÎAniri» nentry1 intiiia-aari» ;în nemărginire aceste ouearie de steAAe nar nriimin» nymeAe de nery-roase din nrimna întyneKoaseî Aor; Aymini».. Eana doi» SAabe Kreatyre 5 mini» iubi» Ayite în iji»rma Aor m»mînteasKrb, nare Se aryftKasserK înrnenvBmiaire* mi kt» r or a Ae-a fost dat de a nontemn Aa aueea de niuî yn mvritor mr KontcmnAasse! Maî norouiiji de m»t Nentoii, aiCA mare esuAorator ua rierYAYi, ei inunisserb neste xotareAe mea ulei irhzyte, mi de bdatii se afAafi» mai de tot în întynerin, în mizV AokyA ynyî miAiard de sbri însyf f Aeijiijî ny yn mi-Aiard de mimKT>ny mi narii se rijdinav na yn zid
i) Se di» a^est nime i^iinj^ei sare se obrtqii kt &orn,irue Hereţ^i «ie se aÎAi» afân» dm xotaVeÂe, sisteme! so/are,,	' L
'*'%) Grtm'bditVri». v I
>
K'bTRE 'HEEA^E ESTE MAI F1UJM03. Ut
Bitf înainteaAor^AKOACt Sebnresuokii înfiT^ajilAOr! a'koAâ-es^-'xo	noastre* dar ny‘ iţii xo-
arYA Kreayieî.' • -	—	-
>' InâAUTj-ie ? maî înaAiiijrte înaAijvte în Bem; ml ky in>t te Bei annroniea mai mYAt de neeă «ie este ^ryriios;VkV âti>ta te Beî annroniea de adeBT>r. Ade^ BTirYA: este maî borat deirbt imayinajjia; eA treier neste maryiniAO ei din toate m»njiAe.
libzynrî uvm steAAeAe se îmmYAj^esK na irbsi-riTA m'briî ; ;dar maî ixrK'b^te, Yria>-te Ibnirb * iui Bel a'fAa i tat 'nerYÂ., <tot- d’ayna ue'rxA,;«ii: nretYtindenea ^fxaJ §ye^te5 miaic sye-te rbmn>!; Kxfend'B-te, uir Herschell m aceste abisyrî de Axmiirb mi de 4>ok ! MareAe bărbat ni»dTbjdieipe mi dcxreijie anşeea Me este^mai^rxmos ; sYf<f>AetYA ayî nresimte ki> toate aaeste steAAe nare AYmineazT» în snauitf trebve sh’mi aîbri> ^iinijeAe aot însY<i$Aeiiite, liitOAAeylntc. Oentry dmsvA ny e nimin yn soare nare si* Aîbl* iiTinai ATminii DymnezevtrebYe sVmî «PI dat nretiUn* denea sneKtatorî.nAin de aioasti* KYţ/etare, OAObser* BeazT> steaoa a m>ria înf>i>|jifunrc di» zioft, ml tndati* desKonnere ui» a«ioasti> stea este o iiAaneti. ouam* nerYroas'b^ aB,bndy myAtrb asemănare ky irbmîn-Iya, iar ny yn K'brbtne anrins; kl* Aymiha nx iiYt-uede dintr’însâ, ni nAYteipe în atmosfera eî nre-KYin norii în atmosfera noastre»; kt» anea AYmiiVb se tot «formeaz'b anoAo neîncetat na st> trimiij'b raze Ae eî AYmiAor, mi 4h»re> îndoeftAT» mi uisyiiiÎ soa-reXyîv ne nare îa AYmirieaz'b, îa rodeijie> iui ne nare de o SYti» de orî 5A-ar $i tonit dani», nrin mizAO-«jiri neKynnosKYte noi», doroarea mistitoare a «Poky-ayî ei n’ar 4>i neîncetat îndYA«nti>. 111 i .din acestea eA Innieie kt». « «fenomenYA Bieuiî se nrodne în ,<( soare rireKym mi ne n'bmînt, dar srnt aAte <f>orme
152 OMUL ÎNKLINT» K'bttTE FRUMOSUL,
«mi ky aAte nondijjU I). » JyneAe Herschell ; trenând adlmiCAO KOimCifijlî iuac ayî Huygenfr nare, txmiiivijMlY’iuY ki> si0AA<ue trebvesK st, $ie aq-Kvite , t)Y une//b a Kvţieta tot astfgA mi desnre soaro 2), se înaAjji, ky o treanh, mai intAt KT,tre l;rvmosYA: ca simte kt* iriteAAeţimya este nretY-tindenea, nentnr kt> nretYtindenea eA a#AT> ne Yn DvmnezeY. Ama, în da ti, atyrrrî , toate; aceste ovar^ jtvri AYminoase aAAe «firrnamentYAyi se lnst|#A^ jjcsk, înaintea OKiAOr ayT, nrin rvn, mi nriu amor; «fie-Kare nAanetii, ♦iiie*Kare soare, <fie-Kare koaao de Aante i se nare kt» este vn aAtar nare $AaK7>~ roăZ% ml din mtro se îiuujjb immA înBinrhtor nţ mfaiei | iar tutYA ua uuestdr «Aanete, aA a4estor steAAe, aA a4estor sori mi aA acestor kt>! de Aante , :este temnATA D^mnezeirei; mi aceste xor# sybAime, nare resTin» din AYme în Arme,? este KYAtYA ynei Kreai|u f'br^b jnar^ini, «YAt »e4Îni% rieînijeAAâs y mi a yzit ritmai de Dyrimezey în miz* aorta armoniei steAAeAor, nriritre nemărginire mi Bemninieî ; ^ ,	:•
i) HersChell,*Pkitosophicăl Transactions , i8a8, v a) Bezi 1 e Nouveau tialU de la 'PiurăliU	monden -par Hwyga
toîduit par.0 .'* . Ua voi, m ţ»p ty<8, -	^	/ ţ
DESflRE flEE^EK^	etc* 11)3
,;v	"r.	:;;;;:
TV.'V-îV.-^? v? ': < • -	'	,:-	-	-
DESIIRE.nEEFEICTIBILITATEA. NEAMULUI OMENESK .
; - LEIJE MORAL'jb A NATUREÎ.
\ Re nobiATilMe^riTieasi» irsiti» de ă înainta■. iot-^a*na? ^tre^fle^tş^jiie^^rb; a mtbAiii ninl odati» Ier*
A miiiTA rirorreseAor ViT	' ‘	' '
‘ V'’ ^	- ! - (ANGIELON /'deSă Ţiesiinătida de Vkdmme, *&t.)
'* v jNinentrr a dobT>ndinostirt, nr nentrr a Bi>%irâ , '	a\,	•»., \)0ţî»j4jr, nh! înşirai neutri a întoarce KatOAiMiAor
.*	drentVriAe Adr riatiraAe iui omeneai, Line-facere
/ ;	ne Bare; o «ier de doi»-zemi mi, MinMi de ani deaa Dim*
nezevmi deAa najjie; ni neutri OMestea zi* , m’am .	Ainit de ministerir, Minima! nentrr ki. în ort «are
V~	narte îmi îndrenlec nriairea, fie ai»tre sUcvrUe mi-
V	Bi Aisate aAAe. Eironer f fie Bi»tre mareAe (continent a a
>	?	Alenei, fie Ki»tre Resi»rit sai si>lre Arm>9 > ili ciţi ti u-
'	-s ^v denea bi»s isind«se.avrora AÎbcrt^uif*
rv j ,v ^ (BR.OIJGHAM , Discours an parlemint, 1$»},)
în adfnKVA sttflAettAti nostrt se odixneijie tu simtiment sţbAim abia z^d de moralişti, dar Rare mioiKTi pmerdrea; a^e^% <este iţii omiA, ori.Rare i’ar. 4i neiţiiiniiâ sat îmi>,nrbţtra, nţ.Boieijie si» re> KtnnoasK'b deKT»ţ,n;tmâî rafiei mi drenţ^ii drenttA de ,a’A: ştMtoi. Dia; aceasta .se ^OBedeqie kt> np-noareAe de se stnntn AeyÎAOr 4eAAor. mai asnrej'st-HerstiniiAor ^eAAOr maî estraBarante r eşte nentrt kt» Ae Kred drente mi rajjionabiAe. 4,least,K serBauieratT»t de simnAi» ne esnAÎKT» întîmnAT>riA6 »ieAAe maî mari din istorie.	‘	,
Zîr ni» aqest; simtiment este stlţAinv, nentrt kt» ©a mi»rttriseiiie,. ini aueaata în nrotiaa KaAoniriiiAor
134 DESIIRE HERFERTIBILITATEA
sofistiAor asyttra amortAYÎ nostrv nentrY minmne, mi>rt?riscijio zîk, n% noi* de nc jiinem Aerai^i de n>tviire este nvmaî In io>t tlmu oa ne este în#h-liimat'b «a adeBi>r. Transnoarti>-te în mediYA-eB: iiriBCiiie nonoryA KYrbat denaintea nobiAÎAor; iar nobiAii, îmm>râyiî mi noiîoareAe KtrbaHÎ denaintea K'bAYrbrÎAor, Kare este nrrrrina acestei îndoite înjosiri? Este in» nonorTA nrede a. 4i dreantb SYne-rioritatea neaim'AYl nobiA, nreKxm nobiAii mi îm-fftrauii kred slanjjenia KfcAYrbriAor. Tojji Kred io> se SYnnyn drcnti>uil mi rafiei ^ mi nentrY aceasta ei se sviirivn. Dar mrmat yna din aceste doi» nY-terîj itorrorYA , sure nlA(h>* si» ajYnnb a’inî KYn-noaipe ndh'iiroa, ml îndată AanjjYriAe ayî uad, se desbraKrb de KredderÎAe Kare îa îjineav în SKAaaie, mi aÂearr'b si kayte anea drentate şinrYra irhria n reKYnnoaipe drentYA de a comanda. F'brb în-doiaÂ'b y aBeam KYBÎnt de' a nimV SYbAirn *n simţi-ment nare m^treaza» Bredniqia OmYAYi nîni» iui în-SYiiii feYnt iarrav desnbtîsmYAYÎ^j mi Kare Îa £aue Aiber Aa neAAe d’a>ntT»i AYmri aAAe adeB'trYAji.
"" în^aye^t simtim<mt TiiiBersai ^Tîse ăesBi>Âetpe o Xeye a^natYreîi ^ Aeye dk Kăre sindd se sdr^besk Yna in.te Yrtâ toate sYiîerstiHiiAe^ iiii toate Aeijwirî« tiranice Aaac TAobYAtîi /	-	— •
Kidre anostoa, a^oast/i» Aeye se Acari de mi-nYnef ky aAte doi» ACyi nare KonKYroazi» Aa a<ieA^ Ăaiuî s<Pîrniit. Ama :	*
' "" Oinyă ■ îYbeiye * dreutătea, mi nT»da»jdYei{ie v â* qeaşta este^ntiW^feye a riatvreii ‘	*>v	:
‘ Dar în anekste-uiYtaW îttrebYre Yn nondintor;
. asest KondYKtor; îa aremi sine:; c	O iuta îiiKAin b totjd’aYna Ki>tre *ieea ke emanai
^rYii^s: a'i&sta este a dbaw nattreK^
0
3 NEÂMţLCr OMESESK.	IIJB
■ * t n	, 4 * -	'(?
In ~s4anuit^a4ekte r<|oiV"^e^K slrntt i;a mli>Mtna yoeî^a; beitt'jVivey^ de %do*feitlibîîiitâtev uare dy^e ne nOFioare'diritr’o aneeaitii srydyire* dar fly dintr’o a^ieeattu mirnuare , ne yneAe înainte, ne âAfe.Ae în vrmti, KT>tfe îm nAin irea ty tvAor AeuiAOr natyreî, synt nrţBÎriAe yim sinrvr Dynvnezeî.	z.
AA^ieâstii Aer/e s’a desKQiierit KT>tre S'PîriiiitYA Bea-kyÂyî* din tfinni, T vrrot o'siiniiisse ; iâr:Kondor<ief* din «PnidiA temiiîijeî ayi, se ^FrT>bVa 6 ărTîta AYmil. Kynetarea ^râiiMre ^dăr^-&a nymaţ a zt>rif6, say kiai^bine ^A; ^ikiiibr^ brtabAOYA nrorresÎB a a ^diiVbeAor , Aiişin*! Beai^A^i1 TrnridbfrAbnae de a’î $a<i4e annAikaiiîa nroBedînijiaÂTî îndesBOAtarea %no-raAeî uri a omeniri! nre nkmîiit.- "
"'Acesta eslie SKonyA AeţiiiVisay, ka s'B zîk mai bine ? acesta este atiuva «ica mare îmitvs noumv-A\î omenesK. Kare Ba 4>i Însi> sfirmltfA a'iGftUf âykft, ny’A Kvnosiî. Tot «fe este nrin nStinji'h do fi zkrr^ este kV e o soAie dat^, o KftAAC ma! mvAt say^ kiaî ntuiii Aynn» de stndrbhi;, ivit Ki» Al mea moraAi> se fnirhrteijie In aucste norme, dar amico* niindyse din «ie In *ce de AYinimi.
" ^eikkrii ş’a-y îmnrotÎBit aceste! Aenr ’iii’ay îh-Kiiiyit în> aceasta nroKAama uremerea nroFresiei» a mteAAeyihijeî bineiieiut; TlAin! crfe a’ieasti» kiyetare, ei an tr^bi» -ne kare *neet* îa BOm itbtrÎBi ©nţe^ nfelk4irb îtiiieA&enfe K Bom notri'BÎ- ky Soiîrate nii ne' (>ka rec re sVo vi ii k îa kbm fibfriBi ry EiiamiiVonda Mie frmk se byKkvrk de triymfyA Aor maî nainte de a îi)|ieAAey(ie întrebarea. In ailejw>r, nertfeRiibiAitatea ■iît/e^te mVterea de a sidinba rîatyra ©myAyî j mi .estexkVrktmYmar*esnressiamitkin*rii= W mi a nrorresseAor omenire!.,Ea, luinsiderâmd toate nonoareÂe ikire5 anomiere rAoteARa ne yiî siiiryr
336 DESIIRE nERFEKTIEILITATEA*
om , «avii» st* nftzii dain» ftsoastT» fiiri^i» sVîmbY* deAa tn'ioiittYA AYitiil saî «y; o întreab^ se erh oa în eriosa ayI Sesoslris iui. se este astăzi * rhh»4ÎriAe se a desfiinţat mi adeB'urYriAe se a irhSKYt, tot se a Ai>sat în drtmYA ei mi tot se a KVAAes ne dînsYA într’yn Ryrs de mai mrAt de mease mii de ani. Mureaţi» nrişe Aripe a yrsiteAor omeneipi, aA K*i>ria sern se m^reipe mi se AYrni* ncazi> ne fie-nare soau se nade în Besînisie^
Ar fi o istoric de InaAtv Ronsenţie istoria nro-> rreseAor adeiviirtAv! ne mmiînt. 4eAAe ma! mari rAOrii, rAOriUc sângerate, ar oRKYna într’însa xn nrea mht aor {fr’ur «Roate dintr’însa toate nonoa-. reAe nare n’af di>nYlt nimiu AYmii.
EpintYA, ky toate itasteAe ayÎ, ky toat7> idoAa* tria ayi , ky SKAaBia mi sHrntiriAe omeneipi, tot ar nYţşa dobîndi îaţr’insa R^tesa Amil. EpintY a era yn ateAier mare, în Rare d mYAjiiine de mWtri AYKraţ în f o aosya. stimui yayk Dar ne K/bnd nerryreAe în-b^ayiay . nonorvA, o AYmini* aşKYnsT» stn>AYsea în ţemnAYrî. mi in morminte, ilkarora uii JlAaton s’aţ dys aROAO sti KaYte îniîeAAenşiYnea, mi din nre». ym* ky dînşş, >trei«Y în Gresia mi ssenUYA sîbi^ Aisaţîei.	• -....O	• {•. ;
Atena mi Snarta în^i|iiiiaî ur ine Alipea a doi» nonoare Atbttore. Asoasta era sea s>nti>ie însernare a adenixrYAYi, femei» neuYnosKYt, kt» toţî omenîf, fiind de o notrim* înaintea zetAOr, trebvesj; st» fie* de o notriBT, iui înaintea Aeuiî. Gresia dimvi nrin* şinYA asesta Romei , se era aurm BiutorioasT», din nreymjKY doRtrineAe ayî Şonrate, esemnAYA momii ayî mi KYpetarea de Yn sînrvr Dymnezei * isBpr a tot adeBT>TYA, ,	-t; ...	, ■. •
Roma se foApşi nyţin de aseasti» moipenire.
GEAMULUI OMENESK.	hi?
Eâ s*a onorat nrin amor ya de riâtrîe mi oirtYf Ae do 4amÎAAÎe. Rvoiiniia vneî $emei ini yii temnAY tii-irfeAiţat niet%i|iî fiejjit ii s.tatârninir'b nYterea. mi o ifehKYrb mare înaintea OKiAor oameniAor mi ai zei-Aor. Eâ jjîn y ni»mîntYA în AanjjYriAe ei; îi dette* esemnÂYA j'brtBÎrÎAor neAAor mai eroine; dar ,, mt-rînd , nx’i A'hS'h nini yhya din aneAAe adea^rYri îiare SYi)t natrimoniYA neamYAYi omenesK/
Uli aneasta hy este B'r’*n.a din aneAAe nîre, ne-soKotite ne istoriei îi nAane av Ae fmtrazinne. DesKide ne Tit-Line, iui iie T ani t e : uei a<pAa ne Roma, nttemiKa Roma, kt* iiiie st^ KombatT>,( si» înBinn», mi st^ nÎBÎAiseze; dar nimiu nx adaorv Aa dania Greniei, ca hy taie nimin diii fieromiiÂe ni-BiAÎsaiiiei ei: noAÎteismYÂ, idoAatria, SKAania, tao-ria sinxnidderii, joKYrÎAe simyerate aAAe nirKYAYi, jertseAe de oameni, rrbmîntYA deKAarat barbar, lionoareAe Konsiderate Ka o nradi» , i^i drentYA ar* meAOr îm»Auat în drent^de neamvri; rbtT»niri nonx-Aâre, KrYzimi reAÎţiioase j natriotine mi noAÎtine, In nrotiBa Ki»rora, în firnn de do^-zeni de Boauxri, hy se rhdiin» nini o reKAamajjic.
Afinitatea se aKuoueritn, ut anestea ua kî Yn bt>a Rare âsimide ţienixAYi ei mărimea ayî Pxiri-, nezex, Bredninia oniYAYî iui AeyiAe natxrei. r IlrorreseAe sofeftmii anţine &e Konnentri, in anoste trei KYşet^ri: ynitate, în K>SŢ*torie, Arber-, tate niBiAi. mr noAiţiin» r eraÂîtate în naintea Aegeî. Aneste dbiT din xrrivK nrinnine SYnt însn* înrisxite în neAAe mai strimte xotare; eAAe nv es din na- } xiie, mi nini sxnt de Br’xn <£oaos nentrx nei înv BÎnmi. Leijea Aor ny resneKtT> ne Om, ni ne netinjean*.
Eaua $anta moraAT* de natry-zenî cîe BoaKxrî. A t,y uni îiuuLn^uia neafmare înnenx a se^	mi din
158	DESnRE ŢIERFEKTIJ5ILIT ATEA
nretni» k* dînsa lonl/t. societatea andin,.
AOicva. avoftlor dari.m'UyrT, drentYriÂe HehmmnlyAyi
*se iienl , ilar drentYrÎAO omtfAYî se a^A-r,; Anesfoa'
rebvosK si» întemeeze o n,ndyiaAi» de ĂTKrYrî mat
tntin&i», maî roditoare, -‘dar jnaî nlrtos 9, mai omerr
*neasKT>. EAAe; synt snrijinite ne Unitatea axi Dxm*:
nez,ey, din nare naijie neaniYĂ bmdnesi$. r,
Limina aceasta ne-a cenit de a# Iists-^iştqs.j
Ea 4h»KY' si> Razi* m>AYA nare asKxmlea Avinii ne'
DtînnezetA ayî Moisi, transfirvrat nrin amor; 644
dette ne Koiiiî rn>riiUeAtl mi ne mbrinte KoniiAor;
iui sc lîHÎmitAb kt» de-o-dati, KYrietarea nea maî îrf-
aAti* a ayî Sourato ulrKYAa Intre" nonor.
<leA d,rbnti>iî eMeut ca ancstvî adcM,r nre m;?
mint <Py o întîmnAare nrodiţiioasi,: des$iiriijarea SKAâ-
Bieî. Astl>zî o şYtTj de lîOnoare jiriY ^ieca ne ny iiiiea
nÎHÎ Yil înueAAerit de aî anturîtlmiiv kv adeit?» a
KYmirtra nii Iş. Binde Yn skAaB, este ‘a itymiwira ini
a' riude simyeAe yjiYî oni t mi in, este a Ki>AKa în
nimbare de-o-dati»' toate AeriiÂe ayî Bimnezexini
toate drentYriÂe omenirii. Adeni,r simnAYr5 .adeBur
iiatYraA, nare se înaÂin> na >Yn zid între timirii an-,
tviî iu| între tirani! moderni. Astăzi, sKAaBiâ este
o* barbarie a nai£iÎAor barbare ;odinioari, era o
întrebviniiare a naciiAor niBiiisate: nîiw aKOAo în
in>t IlAaton «Puţ'? dintr’însa ymya din eAementeAe
%
renybAriet ayî «leî idcaAC*
v vlrisvmî AristoteAe, b^rbatYA rayieî, $y iii unicat în aneasta; eAi âyotv înKYBiinijarea tytYAor 110-lioareAor drerit o Aeţie natYraAi,; din ohiqeiY eA-îmdeie drentYA. Dar nenyfend si, reKYnnoasKT, ne Om în aneAAe înjosiri aAAe sKAaBYAYi, eA îa nro-KAam'b na ne yn neam inferior $T>uyt snre â-Sersi, nreKvm KaAAYA este 'RivYt snre a nirta sanine ne
NEAMULUI OMENESK.	IM
snate’ţ, nebT>rbnd de şeami» kt* aceste înjosiri , im Kare ca aş AYpa drent, KaraKţerxA - f eAYAYÎ, era fanta siuaBiei iar m^ ^aiita^iatyreî 1).
. fiieajja nonoareAor âar s’a minit kyvo KYţietare Kara-Ainsea AYi Sourate , ayî IlAaton, ayî Aristo-feAemi ne nare în demert o im îrhVta «imeBa In, Moisi. lisYS-Xristos o rosti din îirbALjîmea KrY'iU; dar ea se nerdv în thîzaokya barbariei, mi, dYni* ont-snre-zene BeaKyrî de resboâie, am reaf Aat’o în EBanreAie.
A fost o mare repnAynie Ktgetare^ aceasta a-rYiiuatb în mizAOKYA ^yiieî AYmîde stârnim ini de sKAaBÎ. Roma ne atyn4i i»nrn* îmriT,rîmia:nreste. tot m>mîntYA, niivnreste tot mnnîntYA era tlrryrî vnde omYA Biildea mi KYmm^ra ne om. Kvşetareâ ayî 'Jisys-Xristos a fost înjjCAAeasT* nvmai de jertue; «teiAaALj!, rionoare, reni, moraAisti, sofisti, bi>-zytb îiitr’însa nymaî o Konnemjie nare se nYtea disKYta ? noate T>ni;iv bista yiiyî fÎAOS.of; mi de-o-dat'B Boiuna Birtyoasb a AYmiî l,iiniAisatc emi din anest bis.
Din tot *ie iri>zvn>m, iiytem înuleoa ki# moraAa mi noAiţiua ay Inventat trei mari renOAYiiiî: Kre-derea într’yn ynyA Dymnezev, manifestat de *E-* nreî mi de Sonrate ; Biitbia ÎBÎre nre nimiînţ a ak bert^yjju noAiii^e, manifestaţi* de Grevi, mi reaAi-: sâni3a acestor cîot* idei', dinnreyn% Ky:<leş#m SKAaBieî, farilT»V ny tern ini* a ayî iisYS-Xriştos.. Â-veşţea synt vsAAe drMitbi nanete aAAe istoriei morale a;, n eamY ayî om o n e sk.	.
' , Ome nirea dar mnisame, mi m>maipe Ki»trŞv Kon-y
x) Bezî Anstote/.e A Polie., liv-. I. eh. III. et IV. —■ Bezî ini frT-, tiioaseAe‘ refAessiî astnia aMesliî nasaijn aA a*Î AristoteAe îq P/u-
osdj)hîe du Drdităc M.. .Bcrnitr, t. II.,p..4o. \	’ . ol J
160 DESriRE IIERFEKTIEILITATE A
KTîsta adem>nfA,rt. Lcywi natm! o traye is^W V ueasn. ijinli*, tt m»ria fiiKoronare Ha fi reyenerâjjia5 rAobvAvt. Kt* tt’icst marin ar fi fost dintr’vnt’bw, Înnoi, «'toasta trebrea st> fie sima: •nm'bi.ve ade-m>r*rl smt newe mai anenoie de desnonerit; dar _ asti.zî miiiinarea se aţereijie iui nrorreseae se Ini-niTAyesK.	‘	■
UNITATEA LUI DUMNEZEU,
UNITAEEA NEAMULUI OMENESK, AMORUL DE OMENIRE,
KliDEUEA KASTELOIt, desfiinţarea SKLABIEI,
SUnriUNEREA DREIITIJLUI HETAIIEANULUI LA DREflTURILE OMULUI, ini LIBERTATEA KONŢZIINIIEI.
Toate adeBi>ryrî peKxnnosKTte de nel nefti• iiii,’ bafl» iîbfae de seami* , toate adeB’bryrî kare se ar-monieazT* kt AeţjiAe natvreî. Dar aueste nrorrese’ sVnt nVniâY ueAAe d’i.nthî eAemente aAAe nrorre-; şeAor Kâre ne renvbn a 4>aqqe. In KT»t iim"n* ouîî nos-' tri Bor şedea ţrjYimf'bnd itrima iui nrironindyse BÎi-tYtea* în u1>t tinin TAdateAe nonorYAYÎ Bdr aîit-site de inteÂAeyihip> mi de aqeAAe desBO At'brî no-bÎAe aAAe sY$$AetYAYi kare ne deosibiesk de kif’V In Kid ti mu O iuta Ba rioseda ne om Kia ne o niar^k > satfita neontl/h, în timrr nor 4>i qermetorî, tirani mi rîzî5 mi s^nyeAe omenesK m KYrye ne n'bmînţ, Ăeytea nv Ba <?i nm deKYm îmnAiiiiti». Fanta nerlek-' tibiAitTbiiiî este de a #a<me st> nazi» YnvA Ki»te Yny toate aqeAÂe Bestminte dp tffma. mi de rtinine kyl kare societatea ne însestmiiin» m,sKi>nd. Leşe qe-reasK“b mi «fataA'fc-, kare iiy, ne Aasi» niqî yn re-naos, narei Borbeme /neamYAYi omenesu nrekYm moartea Borbeipe omYAYi în rrozaBYA nasaniy a a
NEAMULUI OMENESK.	161
Aii BosTet: « Mergi, mergi l.» iui toate nonoaraAi» «îfiiAÎşate U resarod uriBiivd aerTA ; ;«Merjyiem!»
KAn XXVI.
CRMARE A AWU.UIAIU StTJET.
IIRIMA IMRE A LIBERn.lJU IIOLtTfME FIRE ItbMINT. FRAGMENT DIN ISTORIA- MORAMb A NEAMUEUI OMENESK.
« StTdiind istoria , mi se nare bi» «lioeBa tugiirb ţa-v -	.	■ ' ,«Bredingarea si» toatfe înlîauiA'briAe nrin<riiia£e Ir.iv
? ■ . * rblr« a^eeaiDi ginta ; mBiAisagia TniuersiATÎ. »
(MADAME DE STAEJu, de la Li tic ratare consideri a . f •	dam ses rapjjorts, ctc.\
#./	. .f
y Este o# nrea ^rYmoasT» nayyîne In istoria Armii foirea Aiberti>uiî nre m>mînt, QmrA rrne AanuvriAe desnotismTAYij uii’nii aAAeye o stare mai brm». O-iritA noate dar st> aAAcan», omYA noate dar si» se miuree, omYA noate dar si» ureczc. Aceasta este intiiia manrfestaijie a Aeyiî nrorreSYAYi, T>nti»ia reBeAanie a mei £ante moraAe îmiirs*» neamYAYl omenesK! Norociţii desitonerire! m'breag'n nrfoe-
Aiipe!	,	^ ^
Asia* Kt TOtLgiAe ei de Yriam, ky monYmeri-teAe ei HÎKAoneene, ky arteAe mi iiriinijeAe ei sta- . gionare, KY:sistema ei desrioţiKb ide ommor oii de jaf 3 ky tYrmeAe ei de oameni, ky barbarii Ae, ayk-sya ; marefi*iinya \ era 4>i»nb rifiaA ne rÂob j Ki»nct b miu* KbAonie 3 emiţi» din sînirA ei, se onri îri\ mizAOKYÂ mVmjîAor Greiiei; aKOAo y iritati» de
ea h%	jaT»raBYriAe mi
102	IBIREA .LIBERTblţU
ojbhewriAe ci asiatice. Un soare maiirf^in arzftş v tor^ o KAÎmii mai înrjjin «A^bitoare, o Bia?i*| măj asnn, mi mat andin* \x însvdM-Ab idei nyoe, Aneasti. miKT> KOAOnie desBoaAtb arteAC, ncrfeKiiioneazTi tfi-AOSO'fia, statorniqeipe Ki>s?>toria, IndYAqeipe kya-tYA zeiAor, mi înqene a KYpeta si> îndYAireasK'b mi soartea mYAiiiniiî. Aqea&tB din Yirmii Kvyetare în-«ierte repenerajjia AYrniî, mi deAa aqea enoxi» ar mi trebYi sb nrnem data naiperii inteAeKtYaAea nonoareAor. Him* atynqi toate rYBetnYriAe^Ysesseri. demoKratiqo nrl desriotiqe, mi toate nauiÎAe în Aari-îjYrl. Kt bino! O'io/i ţrn>m* de oameni, imapinb mi Intcmcb Albortatoa* do <Caui» ky aqeAAe nagii mi ky anei desnoijf narii o stmiaf din toate irbrniAe.
AtYnqi înqene tn neriod nyoî în istoria neamY-ayî omenesK,: qeAAP, dop sişţeme,<anoiitiqe stnt de 4>aui>. De a narte, sKAaBia întvneKOâs'b mi t’bKYt'b, înjosiri ac , npAlramiei ^ mi^ nYterea	ţar nare
naipe n Ymai monştride; qeeaAaAt> narte, AÎbertatea) EAorioaşT* nare, naipe erou Ip, naAatYrÎAe NiniBeî,j aAAe BaBÎAonYAYi ini aAAe Enhaţanyaţî , denraBa-jjia este :4h»m fri>Y, ^Priita este ^nermaneiiti»; aKOAO se Bi»d bennete de KanibaAi, ,des(frunarea, inqes^c tYA 1), ţatyqidderea, tfratYqidderea ; f anoao njt, e ni^ deuim ‘famiAAie V niqi deKYm omYAYi are mai «yjpm> imAoare deKi>t a a qeAAiî mai nroaste tyrrne. La Atena* Aa Snurta, din nro-tiBi>, nonorYA este nare jmrn»n>|ijeipe: yn simtiment SYbAim, m^nar kt» , nedeşMîrmit, amorYA de natrie^ li dh o nYtere mpraA'u ^neKYnnoşKYtii de întrear> Asia, mi nare; trefcyş ,ş% biryeasK'b saY s*o repepe-^ reze. nriBind, jGr^qiap sineşasimte Kh omYA ’rn’a dobîndit drentYriAe saAe. Femeea nv mai este o
; i) JlieasirBiea inir$-	,	<	;... :j
( -	,U	>
BRE nTjMÎNT.	105
marl'bj ni' este resneutati» Ka şotiei sa? Ka mimi». SîAninia m mai aste în cetate , ea este Intrebţin-găti» n?mai fii resboiş, asTnra barbariAor; dar Bai l barbarii aKonere rAobya, barbarii înRYnpirn» Grer nia: Atena este Ka iii ninKt ATminos în nerrîre^ dar Rare ea trebui într’o zi, nreitim soareAe, st» ATmineze AYmea.	~	■
Ama dar ATnta Ilersiei, uri a Grenîei n’a $ost o ATnti» ordinari,. Istorinîi,. Karii n’aî Bi»ztt Aa Maratpn ini Aa SaAamin deKi»t,jîYmaî în tî An ir ea a doi» npnoare inisoartea a doi» ne ti»iii, n’atf înpeA-
Aes mmiK din anea enoxi» * nea mai» memorabÎAV
■' ■ ■ ■■ ' ...... * ■ * ^ -
li»ri» îndoeaAn» dintr’aAAe Beirime!.; Intr’însa era,
neşa rrpzan ^ini^spA^mneA^ era resbowA a doi» nrmniiiYrî, aA Aibertiiijiî iuiraA SKAaBÎe!, aA at-, minei mi a a întynereKTATÎ. Borba era, ni de a stingeCarmateAe mi de a! sYnriyne nagiÎAe, ni de li'ipi daKiţ OmTA este ni>SKYt snre a serei în Beni KanrinîiAe tiitÎ tiran % dani» nerleutibi Aitatea este, Aeşea liinyei noastre, dani» Ormnezev nyindyne lire m»mînt ne-a dat tu snon sure a’a ajiwje, o datorie snre a o îmnAim, mi dani» aneasti» datorie este nerlenuionarea omenire!. Eana ne se. desbi»tea între Asia mi Grenia. Sbartea ATmii se^ odixnia atfnnî ne nan* a a trei bi»rbagi, a, kt>-rpra soAie a losţ kt totTA nroBediniiiaAi». MÎAtiade Aa Marajton, Leonidas Aa* TermoniAe ,v mi Temiş-toKAe Aa SaAatnina^ Kredeay ki> se jertBesu nvmat, nentrt natria Aor; dar ei se bateai nentrt nn>ntyi-rea jieamTATi omenesK!
înKiinreipe’i înBininî, mi attnni Grenta ar li ne-fit Kt dîmiiiî; ini Kt Grenia ar li nerit nieiAisania mi dYAneAe ei rodiri, AittereAe, miinyeAe mi arţeAe ; nrnKtTA AYininos nare trebrie din ne în ne s'k se
IV
164 1B1REA LIBEllT'MţII IIKE nijMÎNT.
nrwreasia lircBtC TA()b 8*ar ‘fi stins, iiiintiate^ueii-ftt toHla’ynu. IUI *ie mi© ar «fi rrmt îmniedekaD torentYA urmateAOr iicrsune! Roma abia atyn^ risipea ncuYrmosKYti» mi SAabi»; Kscruses ar <Pi in-ni>bymit’o în AearbnYA eî. Kartapia, mai mvAt ko-meriianti» deirbt resboinikii, s’ar 4i inuinat dinaintea ayrYAYi Asiei; linii miAioane de soAdaiji;ar ii în-nenat Macedonia mi ar «fi Imnedenat ftaiperea avi AAeKsandry. în stfîrrmt Evrona era AORvit^ de -se-menţii seAbatiie, a K^rora liBÎAisaijie mai mzi¥ ttebvia &h o Inioain» ojjiiriAe romane, dar uare s’ar jfi ncrdvt na 'looaAOAtfe narte a AYrnii în nerrfreAe SKAaniel IteemUYAyJ.
Stinşerea IîersiAor a «fost dar o norocire nentrv omenire ; dar Avnta n’a terminat’o3 tfiind ki>, dyni» atâtea Beanvri, aieastl» Atnt'b mini» {jiiie-* ini ki» In ziAAeAe noastre na^iiAe Evronei de-Ordati» se des^l binari» între eAAe* nreKvm odinioară» av $ost Grecia mi Asia: de o narte nortoareAe Aiber6, de leaÂaAti» aytOKrapîî mi Imirbraijiî âbsoÂirijî: IlrineAupea iir-mai doar Kii/s’a mvtat din aok; a trekvfc deA^ Re-J si»rit Aa Annys; nvmai armata iionoareAor Aibere este, în nrorres; aieastâ nymi»ri> astăzi în AiniiAei ei tot ie este AYimnat , nobiA. mi peneros ne nv mînt 5 'iinin* mi mai mvAt, ea ipie ki> îmiiAineipe' Aepea flronedlnjiOÎ, Amv ic-XemistoKAe nv ipieâ>!> iui a nvtvt Ava nentrv demz'i» striraroa de BÎKtorie a miia^Aor: DUMNEZEU O liOlEIţIE!	- ^
■;	-	V.VÂ jî *2\H	‘	}
9k
KUpETAitEA PE UN DUMNEZEU. JOS
,ţ	KAU XXVII.
,,V	-	'	'A;
URMARE A. AMEU.UIÂUH SUJET. RUM KUtyETAREA DE UNITATEA LUI DUMNEZEU A BEN1T LA IXOnOARB.
•'V;' •' •’ 1
" . . , i .	■■	’ >
Oameniî a ttwwa naltim* .Ae*â stricat jidenata nr \ V-■ ţgiy s> irmcze rbiAe AtleBMYATÎ*
*	(BOSSUET , Sertnon sur la vdritable cctnversion.)	5
Libertatea ^îbîai» ; a nonoareAor este <ieA d^n-tT>.Ff nas a'A neamYAYÎ omenesu ne naAAea nrorre-syayî, adeKTj nea TîiitT^ie nondiţiie a ttftYAOr qeAAor AaAte nrorrese.
/LanytriAe sKAaBieî hy atîrni* mai nYţjin asYnra sni ritYAYÎ deK'Kt asYnra KoriiYAYÎ: desnoaii îmmbrb? iiesK nymai nrin nYtere ini nrin minwne; e! rţiif ,kt> <ferYA îi omoan> Ki>te-o-dati>, ml Kh adcoi>rYA M omoarb tot-d’ayna.
Ama dar> nYmai Aa nonoareac Aibere noate st> Re naşiîTî adeBT>rYA. Uli dam* n’ar «fi «fost nonoare Aibete ne irbmînt, tni<iî odati* KYiietarea de Yn sin* tyf DTmnezey, de yd DYmnezef Kreator, n’ar ii RonsoAat neamYA omenesK.
în adeB'bry itriBeipe de Ynde ne-a Renit a<ieasfT> KYyetâre ; anYK’o Aa oriţnnnea ei na st* te înnîni mi si* o adorezi. Ny te Bei înKina urni denaintea Basi* Aon y AYÎj nini den ai nt ea Mem<fisYAYî5 netT>!jî de ido-Aatrje nii de piiiitie. *Iea 'bnt'bie reBeAa^ie de vn> ţat.ea ayî DymnezeYse mani^esti ar doi» nonoare ^înmate şâ nrin minyrie din AanijYnAe SKAaBÎei:
166	LEtyEA NATUUEI
Aa IsraeAiui, «Kievul Aiberî nrin yenivA at! Moisi, tai Aa Greul, «KkvijI Aibcrl nrin institvjjiiAe atî Şoaoji.
Innima acestor nonoare, mintar kt» a £ost di-Aatati» nrin bvKvriea AibertT.ijiî, dar tot n’a fost dcstVA de mare sare a iuţea Rfrnrinde aueastT> kt-yetare: Moisi remasse sinrvr, Kn. a 4>i înueAAes, tai mal tbrziî Soarate âBf aueeaiuî soarte. Tot «ie nTtTn. st» «Dairb aaestl bi>rbajjî mari, <ff de ă atoâ aut înaintea avî Dvmenzeî desnre orbia nonoare-Aor, uit de a at»s& îii moijienire Ktyetarea Aor aea* iKTrÎAQr niitoare.
■	' K AII XXVIII.
OMtli ESTE KOMIILEKT, ESTE TOT UE IÎOATE FI, ÎIRO-HOTE TOT UE IIOATE ‘ HRODUUUE:; NUMAI IX LIBERTATEA ţŞA. LEIfE' FlSIR'Jb/lHI MQRAL'B A N AT I R EI.,
A	'■ .	_ ;■ ^	/'.	" ' ■
SsAi&Bia deşonoari» AiKrarea , introdu ne /.enea îq societate , iui kt diosa neţgiiDjţa uii mindrie:t s>ri>*ua mi atesta. SAtbeifte mlerite imeAAeginjfel uii ad-i	clOMvmo antihilatea orneneasBb.
(AJhEXIS m TOCQUEVILLE, dc la Democraţie en Am&riyuC) t. I., chup. M., p, aa )
Nattrâ; Boieijie na n* urma! interesYA noştri moraA', dar iui toate mteresiriAfe materiaAe, aueA-Aea Aa nare rAoateÂe svnt mai mYAt simţitoare, sii ‘fie strinate de sRAaBÎe. ÂstfeA ea oitroteijie ai-bertateu. Ea nreeede KastA în kare nauîi întreyî nor uriiiiii BiyivrUe mi HiimeAe nare dat aBerî,
*
ÎN JlIiOTIBA SKLABIEI.	107
ait'K rrijib deKT»t ftyinâî deâAe ^¥Sti$ii;a nrîit ure* jYdeKTjiiî; mi, acest nas «fiind nreBTVZTt, ea îi nvftte înainte o Aeşe a kbriariviererioate'ii*' niinice SY{f-'. ^AeteAe ceAAe mai BenaAe: 1)	'	'
•‘r « OMUL ESTE KOMULEKT, ESTE TOT ME k ÎÎO ATE FI, nR0DU4E TOT HE HOAŢE? (cHROBU’iqE, NUMAI ÎN LIBERTATEA SA.
‘ în adeBi^r, este vn <ie dosedit astezî kt» BraueAe Aibbere nrodYK mai mYAt denbt bra^eA/e îmnoin>râtP k? Aanuyrî^ K'b om^A AÎber<AYKimzV mai bine de-Kbt omTA îndobitocit nrîn sKAaBÎe, sav însYim nrin desnetism; :în s<£îrimt 9 kt»‘ este mai Kiipîritor de a HAT»ti tu AYKrbtor nare ATureazi» ky inteA&eiith,yi*ţ deKi,t de a xrhrii Vii şKAaB uare se sYnnyhe na o iîiaxim>. DVmiiezeY, srire a ne sîai a resneata ne pin, a fibicYt din Aibertate vn isaor de aBYjjie# j Aceasta ACije, nare ne îmninţie KT»tre drentate nrin; iyblrea d!e arţiint, nrbrtYriseiîte desnre soAHitYdinea HroBedinijeî ce a aBVt nentrv KreâţVra ei cea ^aBoritT», AYtţry ce riv trebyie st» ne nrea înrîm<f e, nentrv kt*> da tot-o-dati» nvbrtYriseipe mi desnre înjosirea noas-J tn>, $iind kt» ea nvne oarc-Kvm Aibertatoa omvATt SYnt naza AT»Komieî. OmvA înjjeAACţie interesvA mai nainte de a înjjeAAepţie drentatea.
"■ ArYnKT» aKvm Oku asvnra Americeî Atî Basen-rton, stvdieazT» starea m»raBYriAor eî, acea mvAriime de nrejydeKT»j|î barbare Kard o roade, o ameningT» Ky medÎYA-eB j mi heî Bedea kt. Aa niipe nonoaref nare ay doT» mÎAioaiie de sKAanî, iui vnde omu nv este rim, ci yn ÂYKry, o mar<fr. Vn nrodyKt, o cireadi» de irite, aA ia»ria «fie nare nan nreuYeijie zece a«Fe de nT»mînt bine AYKrat, Bei Bedea zîhV kt» Aîi aceÂAe nonoare nervjrbtoare de Karue ome-
, i) Kare se BÎnd.' ^ c	J	'	J
l
m	LEţiEA NATUREI
n«asKV Aeţjoft ce desnOAUmnn mol 6T9 are o abuaK Rajiie kt mTAt mat riTtcriiiin* iui kt mTAt mai In-ţgeAA«n>toaro de w»t rmţjymiAO ccaac mai sybAÎme aAAC EnarireAÎci.
Dar este In Aeye m aA doîAca artiKOA mai <£a-ţaA derht cea d’i>nti>iy: Dym> ce KonstateazT* Aene* iul Îndobitocirea sKAapiei, Aeţrea rrozaB'b di» o xo* I>r1re de moarte mi deKAarb ne şt'tnîn omYcid. A-ceasti» Aeţte se noate «PormYAa în K'bteşa Borbe, adem>: OmTA *este afht de bine $T>KYt snre a 41 Aiber, înin.t SRAMua ?a strini»
în adeni>r, lYonTAajiiiAe de sKAaBi se renoea* jiTirmi itrin Imitorteyîe,	^
Romanii m»roaS in* blryoRK ATmea nymaf nen-trT na si» ^nwiAeaî tîrrvriAe AOr kt SKAaei de Blazare., Ei	nonoare Intrei/i : neneraAii AOr;
cei mai ( stiŢ>AYci|jî era* nymai niipe Kommisionari de SKAaBÎ. v /	;
Ştrabon cUeaz% o cetate, în pare se BÎndeli nîm» Aa zece mii de SKAaBÎ ne zi’, nymai nentry serei-cita .^mapiAor ^	. era din ceAAe de
mizAop* fn ţinmYA resboaieAor din . GaAAiâ^ ^lesar nynea a a Aicitai|ie ne AOKyitoriî ce fcbjii Aor KonKYis-tate, ua KT»rora nynrbr de mvAte orî .se redina nîni» Aa cinci-zeci de mii. Jvdece aKym ^cineBa K'bţ'fc Konsomajjîc de siuani se <fo>cea!
, ttonoarcAG xristiano îufKijwroaz'T» esermue kt totTA asemmenoa. Este dosedit m> itoriTAajjîa sKAaBT» a AntiAAeAor este reimoiti» Aa tfienare cin-snre-zece ani* Ama dar trebyie ş> nrhrţimim Aa acest nynn*r traiTA Biejjii cei mai AYnţii a a ormAYî wn-tit nrin sKAaBie.
AstfeA este Aeyea lisiirb a jiatyrei: ea deKAari» omycid ne ori nare are SKAaBÎ. Krbt desnre\Aeşea
îxN I1R0TIBA ■SKJxABIEI.	100
mqrqA^ în <£ie «are dimineaţi^ mi, în, «fie Kare »0A* n» DynmezeYne-o addYHeamjnte m ăreşte dintinf Borbe^ aAAe raţiei:, T AT^L^I^ bine ’a'ieasti»- Borlrb, TATTbL NOSTRU^iar . nţ TATTdL MEU., . In a^easth rari* nymaî tn om sinrfr Borbeipe în ntmeAC tytYAor. AdresTmdYse Kiitre Dymnezev, fnnouîndy’A svrit titAYA <ieA mai s$înt, ny’î este iertat de a se âinrynbl'biţL Ryra Ati este KOAeKtiBi*: ea îi addy<ie aminte «PamiAÎia sa,
a	'	1	'
^âmÎAAia *iea mare a ayt Dymriezey. Rfri> k* ade-BT>rat nereasirb, în kâre $ie nare indiBid se în$i>-jjinieazT> înaintea mbrinteAYi înKynţjnrrat ky «fragii sei, mi în nare din adînKtA sinryrbt'buii se roar’b -în nymeAe, neamţ ayî omenesK 1).
Ryne da* AannyriAe SKAaBYAYÎ ti>^5 sa¥ îime-1 tfeaziij de â’jjî mai înniiAîia sy^AettA indre Dtm-riezetf. llrca bine Bezi kt» d»ie-uare Borbi> din rtra ta Bf desB^Aeipe yn «fraty<jid!
Este o Benie tradînie a Res'nritYAYi, *n> SaAomon aBea ţn ineA ne nare anyeAu STmassem adeBT>-rattA nyme aA ayi Dymneisey. nrin mania a<icstyl liyme neKtnnosuyt de oameni, înMCAAcnuii destco* nenay uornoriAe, svnnyneaî norroarcAe, desitideatf / ţemnijjeĂe, sirbrşeat, feareAe, mi îmm>n>jjiay tot-
o-dati» nreste nvterÎAe m>mîntYAY! mi nreşte soiri^ teAe nereiţiî. ;	^	v	-
»Ey urez în îneAtA atî âaAomo% nrez jnintiiÎAe ' adeB'bratYAYi: nyme ak ayî Dynmezefi: TATfbIV NOSTRU! nyme adorabil ne Kare Xristos a nenit STb ni’A reBeAeze; nyme mayiK nare ny este SKris iiyinaî îţe ineAYA ayî SaAomon, ni în innima qa? meniAor. ilatry .sÎAabe nare Ktnrind nea mai naAt^:
" KTyetare •Kare ne este dat de a, înţjeAAenţie ^ mi
x j) Bezî II^aoTA BibAÎoteqeî i ni b ers a a ea a ati A ime-Martin Kan IV*
170	LUKRAREA.
iţare sa treavi ei. sdrobeasuT» Intr’o zi toate lira* niîAe, si» reyenercze toate nonoareae, iui st. a-kneze no&mTA omenesi? In rAoria rai în Aiber-tateâ ea.	n
KAn XXIX.	'
(LUKRAREA,. LE1JE FISUO» UII MORAUB A NATUREl KARE STATORNICELE DREIÎTUL DE I1ROIIRIETATE.
Tot <to c«te In naltra omrAîî, mi tot *ie este~o ir-mare neani>rali> a aceste! natire, ne araţi» fin» ia-„	doiesAi» nare este intengia mi Boinţţa Aii DimnezeT
în qeea qe s’attinge de om t mi nrin Trmare* ne fana KTnnosRTte AegUe natiraAe.
- (BURLAMACHI, Principes du droit năturel, 2. partt, ch; IV. §.5.) J
Ori «are bs Ri>ABâ aqeastb Aege se Ba Aen’bdâ de în-, . «uni na Ura sa mi sena desbn»Ka de siaitimcbtTA .de omeoire.	(CICERON, Republique y liv.ILl )
Aceasta esteo Aegene Karenatira ne-o, îmirrne ,k* v'; ; c . sb ne dea indrânt.
Suonf nostrt in este de â deSBOAta în ama de mare sxjet, ci nxmai de a nxniie nfincintA; 1 Eana xn ce nrednin de Axoare aminte.
Natvra seAbatcni» noate 4ii de ajvns nentrx esis-tinija a KT^torBa nonoare seAbatece; dar nx noate $i de ajxns neiitrx esistinua naijiiAor cifiiAisate# Hentrx Ra frbmtntxA si» gie nanii Ae în Bieaij'b, treJ Bxie na omTA st»’a ^n>minte kx sxdoarea sa, si*’A rodeasKi» din înteAÂîyînLja sa ini din sxMietxA sex. Societatea nx noate esista •deK'bt nxmaî nrin aykrx; deci societatea este o Aeye a natxreî; de xnde re-
171
‘StAtii kv AT^rtA jesfce'^ KdhmAÎmrea neanirati* a aceste! Aegî. "J'* c ; \;'“A ! 'vr'-y:-r ÂrynKă’jjî okîî nreste 'pereAe ceAAe nYStii: a-koao nămîntYA nrodvbe nymâî nădYrî seAbatece,s mzymf de iieare. mi de^ tfrîtoare Beninoase; ae-rt âkoAo n* esţe‘ sănitos; nytreziciynea xrăneipet Begetaiiîa liii omoară ne om; anoAo Bezî nymaî niipe ane stătătoare mi îmnyiiite sav rîyrî tyrbate^ ini fon germi, tfrYKte amare, siiÎKYri seci, byrY* enî BÎrtoase iui şninoase, tn nrisos de Regetajjie kdre înniibymeipe rodiri ,Vo toatYfă'mueajgă nare! Yîmeipe, dâr kare înîăijimeaZă liymaî sinrYrătate; resboiY iui moarte. Măreapă tfreagie, dar . este iiy-iriaî îmnărăijia * doiţitoaneAor iar îiy iui a OmYAYÎ, mî nare ameantă mi>na ces.t¥Î din yrmă na să se fain* moinia ayî făKăridYSe «Panta ayî.
£ma, soAia fisiită a omYAYÎ aicî-jos este de a refacce riămîntTA'ce :eA AOKyeipe, aerT a ce eA re-SY«P$A,b ,)mi riîii:k mi frtSYmî iiAariteAe nare trebyiesKr Să’A adănosteze, Să^ îmbrace sat să’A iiYtreasKă: ^riiKYA f rn>YAYi se ămiue nymaî strbt măna ayî, $jpYKteAe nomYAYÎ se îndvAcesu nymaî sirbt KYAtyra 'ayî ; animaAeAe seAbatice âe domesticesit ntmaî ntîn birrijiriAe ayî; eA îuiî aAAepe so&î dintre dobitoace, mi Ae îndatorează să AYKreaze kt dînsYA mi nentry dînsYA. Ea face ănkă mi mai • myAt: ne-v itontenit piihdYse de aykVyâ ayî, merge de sudate/ $ertA ini ayrYA din mărenta-Ae nămîntYAtî, uri ser serBă ky dînseAe sitre a’a îmnodobi mi a’A facce roditor; La rAasYA ayî îrbdvriAe ner, rÎYrÎAe se mărginesH în manta Aor, KAimeAe se snimbă, ae^ r^A se KYrăiiă, rimnil nad, f AoriAe se îmmtAij^sit,j earb'a asnrărbii stearrn, a KămniiAor se skiiiibT» în-tr’yn razoii fraged * iui în bbrate rr bdine de Ae-
172	LUKRAREA.
nYmi; KA7,di>r!tAC algol rncnrro&K nestlnieAe asnr$/ iui se^erinivnAO ruamvroasomi tfGAYrite desKid nre; |ytiudenca orizonturi mroî. As<l»eA se destfiingeazi, jnatyra scAbatein, mi se reaAiscazi, rn>dineAe Ede-ţnvAYî* Fie nare nas *e oiuya intim,regie ne rAob însemnează o-KonKyistă; eA esţe înseninat să st>-itrmeasKT, nreagia, mi Dymnezey ii îmnrynntă o narte din nyterea sa, ^	'/
Synt doă-zetf de Beanyrî , EnrAÎtera, Erarigîa germania, înfogimaî nriBeAiipea KămniiAor sterne mî m>dyriAor <fe%ioare aAAe Amemeî. OmYA a tre-byit se modlPme nîm> mi nrodyKgiiAe mbmîntfATi.
'Icsar raaorloazi, ki» «frirvA nv ierta de a k?a-lîna Biga în (îaAAla, OmTA dar a trebyit st, mo-diurne nimb mi KAima.
Ea a KTnrins Eyrona nrin ATKrt.
, Ilrln ATKry eA Kynrinde anym AmeriKa. Ile a-şest nămînt neAŢKrat^ nezl kt», AYKryA înnaintează «a yn girant fon, nregeţ* aAAe Rima o mie de brage synnyn, rîyriAe, nÎBeAeazT, mingii, dărînvb m>dyriAe, înaAgT> ^et^gî, mi. din această Aynţă rxozaBi, mi fon, iimetare naipe o naţyrb mal nAŢ,-k ytă r mâi roditoare aA Kăria PmYA este tot-o-dată domnyA mi KreatortA, v. . \	^	^
Eana Kim aykfya jysti^iiţă nronrietatea găreî nrin nagio 9 mi a m,mîntyAyî nrin indiBizi. Iîentrf' kt, ATKrîA ny nonstUmză nvmaî sogietatca materială ; eA statornbieipe vn drent3 drcntYA de , nro-nrietate.	,
IlTimîniyA a 4?pşt dat tytYAOr ; mi rodtA AYKfY-ayî este dat $ie-Kărm*. r ,v *
Anest adeBăr. ny Boiesn ,să?A îngeAAeară so<Pistî? Karii attribyeazT, nronrietatea a a nytere ? nii’i itaytă oriyţpnea în drentYA ăntăiYAyî KOnriiizător na KYin
LUKRAREA	173
sÎAniniea ar aÂt nesa deRtt o îiittmnAare uri uc irctea st RonstitYeze yii drent*
nirdnrietatea îuiî are n»dtnineAe ei îrisYmi iu bm; ea este trebiirifta ^imjiei ayî , KondYKtoryA InfeeAAeginîiei AYi , Aerttyra sojilettgiî, dreiitYA
AiKirtni.	^
^ei «arii Borbesn s’o destfiinijeze mi st» 4on^ deze o KomYnaAitate renybAiKant mi monaxaAt* ynde totYA st> £ie aA tttsAor, doBedesR riymai ia AYKrt f âdeRt neipiinjia destBÎrinitt In Rare ei synt' desnre 4!aK y Att giAe - bmyayî ini desnre AegiAe na-trrei* A strika nronrietatea, este, srnt o <:aAtt m-mire, a strina societatea. ^ ^	Z*'U)
*• OiiiYA Aa iiarperea ay! este toa iui ii’are nurii» în sttriînirea sa denti ni mai ne sine însYuii. Mai ne yrim» indYStria îi dt Yn Bestmlnt, o nast, o rrtdint; ast$eA eA RYnrinde ntmîntYA, Ia transa $ormeazt, ini’inî $ane dintr’insYA nronrietatea sa lirin drentYA AYKrYAYi. Din trebyinijeAe ini din sAt-/ bimneă ayî nasK traiYA AYi ne a bYn, drent*A mi SYBeranitatea ayî.
Hli aneastt Aege 5 a laria Aturare erk nrerrb-titţ de inteAAeginija iui de roAintvnea noastrt, rieastt Aege aA Rtria jYr ni se nare attt de rrev, ini aA Rtria resvAtat este attt de mtreg., îmi nreRYm zineam odîneoare, nynKtYA eî de snrijin în; SY^AetYA omenesK. Ban» de seamt Kt îrisYim roâ nÎAAYA Boieine st aîbt «Sena Rare st. $ie aA stv; €A tnkt, ny se KYnnoanie, dar îngeAAege nronrietatea. De* îi ImnrymYtt o jYKtrie yuya din namara-? zii ayî, eA se joant ky dînsa, dar nAtnerea li este nedestBÎrmitt : nentry Kt nt este a-ayî. Dore* «ie , tot doreiţie, dorcuie lot-d’axna , nlui> in,nd noate s'b’uii zîki; Aceasta este a mea. , •
174	1UKRAREA.
Ki.fre aaestoa însi. , ATRrtA oşte ma din ţre* btinyeAe neam»rate aaac natyrei noastre, yna din. KondiulÎAO trawAKl ^amiAAiiAor iui a ATnyeî Bie-iprirl u 'PeAVriAor, nreKTm o donedeiye J obserBa*5 U»iAO atI FresneA. ,Anesţ jTne f isin, aAAe Ki»rTi«> deSKOnerirî, simt nygini ani, qiersen. dintr’o sin-' rin tn.s’htwb mai jTnvbtate d|n Kartoa atîLaplace asTnra sistemei a * m i î , uii întrer mareAe ţara-, aa atî NeBton asmra ATmineî ;anest ye-( «iv £rymos, a Ki.rvia moarte timnirie, o n^vbnye astăzi ifiiinua, Ibrasse de seama, kt. de înde ori se sTiaede natry yenerayii, «fin. a se dâ Aa; niai va AVltri de nvuni», Koniii narii ’formeaz'b ne a aînaea yenerayle mor jvni uii de oftim.; nentry KT» AtnrTA braijeAOr este de neam.ratb trebyinjrbîn deşBOAtarea. dbti»toare de. Bieaui. a orraneAor re-6T#A’l>ril.,	-V'	.
, Istoria este.de $aj|T> şnre a siirijini aaeasti» ob« serBaţjie. Ea ne araţi. . nobAeya feodaA'i» tare rni-iitieruini. în Ki»t tiinn ea s’a dat asnreAor obkt* nayii aAAe armeAor mi aAAe KaBaAerieiiar sAabi.,3 nirni’iit'bini mvrindi. Indat-b ae desnonerirea nrafr-ATÎ de nwiKi. ;o arTDKfb In trîndi.Bie* ,	“
îndoita ATKrare a SniritTATi ini a KornTATÎ este dar Aeyoa natrreî. Natyra ziae si. ari>in, s> zidim, «î. nreitm, Sl> dffmestiaim kt d>erTA, kt $okta, kt yeni ia nostrv, kt brafieae noastre; uri aacasta, o ziae .ny Tnei itAase de oameni, ai tTtTAOr oameniAor ; ea ut Boieipe na tnii si> osteneasKi., mr aAiiii si»> Se odixiieaski». Drentatea ei este TniBersaAi., fam nriBÎAeyHrri; trebye Ka togi si. i sesTnnTÎe: kmi sfnnmnerea Aa aaeasti» Aeye a natyrei este mstrarea tfeATriAor; ini înfrbnyerea aaestei Aeyî este moar-' tea Aor.	n '.v,	..	- t ...	.v.
. LUKRAREA.	ITIt
s tDenî, anest drent- de nronrietate »< «are îmi Ara cidinineae înom, şe manii esteazi nrintr’yn ie* rionien kt torta de o aati inmprtan&k: adeşi de. a iţii j kt. în noî eşte neBa iftal mare demţ mş* teria. Kare nTne ştinînire ne materie, t.» snirit nare; noşedcaziTn Korn. Fiinjja noastniiind îndoiţi, dren* tTA nostry de nronrietate în ne ne nrin noî-îniuine. De a-neea Onvra zine: k o raţa met, naKTmar Borbide, Tn ATKrT Kare este aA atî mi Kare nT este ea în-stuiî. Ama dar, OmTA mar, deaa naiperea sa are o nronrietate materiaai kt Kare nTmaî ea sinrTT noate ianne ori ne şa boî în xotareae rîndyeaeî mi aaae Birrtyîî; într’yh KTBÎnt, ea este nosessor de o mhti mrtinÎKi din materia TnişersTATÎ, nosessox întreanit; mi, nrin aneasti nosessie, ajynye aa toate neaae aaate; nentrT kt» KornTa atî este aerat nrin eaementeae atî de toate eaementeae rao-byATî, nreKTm syiiaerta at! este aerat de ner nrin amor mi nrin KTyetare.
APeasti îndoiţi nartri esisti nTmaî în ea. Eana de ne dobitoaneae nT nosedeazi nimîntTA; ni la «rnrind.
■; Ama dar sniritya nosedmzi materia, o materie Kare:ceste a atî, ne Kare niininl ut I-o noate rini$< Kare îî este daţi nentrT aoimnui; Kornya este naşa sniritTATÎ, nronrietatea sniritTAT.î ;.anesta este. yn adeBir mare ne nare este bine de a’a nonstatâ* «mi nT nymaî ki di o temeaie nereasKi dreiirt*^ atî de nronrietate, dar statornineipe ne anest drent aibertaţea iisiKi a rtrtaor oamemaor. Niminî n’are, drentTA de a KoniisKa yn om, adeKi de a dâ Kor^ hta ATî SKaaBieî , iiind ki Kornîa atî are aKTin^ yn domn. Â ţiridTi nronrietatea,, este a niminţ nrinninTa aa înşymî aibertinii noastre.
176	DESI1RE BIEAIţ'L
*> Iii sKvrt, nronrietatoa este «fandaţi», de-o-narte, 4ie trabrinua de a nosedk, nare este tnnisimi. om; de ’ieottAaAll. narte, nc nîrmoa sniritvA-rî nare nosedeaz'b kohiva; în sf'îraiit, ne neam>rata tre-bTinjji» a ATKrvATi, nare este nerfaiţyionarea nat*--tei, Bieaija famiAAiiÂoir uiiv.traHfA faATriAOr. aeşî Kâre se armonieazi» de minTiie Kt q aAti» Aeye moraAT» din uodina noastn»; soiiubiAitatea.
KAn XXXI.
PEStlKE	lin DESIIRE MOAftTE.
o i.Eije a naturei.
:	A»ieiAa Bare ea ÎDB-b'jiâ iie oameitf svmoarb, îî.Baţ
.'P, *;v	, inB-bjiâ si» .iijţi BiejjieasKTt*. . .. Moartea ta este idta
din bîK'bjjiAe Tuia ersi aii: este o biRati. din Bleaga
&■: >]/ «.	;-r -s; r (MONTAiGNE;) ^	'
^ Moartea ar este nim deKYm o Aeţre de in»m teste nftî de RYm o Aejyte de resbynate ; m este o Kondiijie a tot 4e este. Dymnezey a nis’o în nro-; tina nieuil na si* m>$trcze Biea^a. A des^iin^a moartea de «re ni»mînt, osie a des^Unult tptVA de ne âînsYA.
* ^ Tretoe Ka $Aome iirimOBereîşi» se BexjiezeasK'b nentry Ka toamna s'b’mî dea rodyriAe ei, trebye na ţieneramiAe st> treaM neiî^try na âmorYA STb’imî dea ne aAAe saAAe. Bieana mi ntoarttea ATKreazV nâ o feinrynb; nytere:3 yna este uîS'br^inati» de â mi»tyra ^ymea, ^ee&^AaAtT> i de* a o irîuuea; shohta1 Aor
IUI DESIIHE MOARTE.	177
n'hZYt mr este de a ureea* ny este de a strimt» <it de a BeaiiuaV marea nriBeAupe a natyreî. ,
IJIi în adeBTjr, niiniK ny este.mai însemnat deK'bt armonia acestor dm> nytere, mi, daKT> st> noate a se esnrima amk, eraAitatea AYKrYAYi Aor. EAAe merr ky aueAAam nias (fbn> a se întreane Br’o-dat'b sala se.ajynpe: meayi> soaurhiVB, moartea seaen», renro-diR^iiAe mi nvstiiriAe stay tot-d’atna în Kîmm>ni, Soartea rAobyATÎ atîrm> de âueasta. Ny Bei nytea da SYnerioritate morun asynra Bienii, say sieiju asynra morgii, 4>i>n> a nimici ureajiia, nentry Kii Kreajjia este $anta morgii nreKYm mi a Biegii.
Illi aceasta este at'bt de adeBT>rat înK'bt, sure a femeie sţ> înceteze Bieaija' ne m>mînt, ar 4i dest.YA de a dfanae 6 sinryri, esueniiie morijii; ny boiy zi'xe în sP^aya omenesn, ai în <Fiinj|a aca mai efe-mer>, într’o nAantTb, într’o fyrniKT», într’o mYSKT>, întrfo skoîktj , say într’yn neipe. SeminţeAe ynyi şinryr mau Ba KotrYni tot rAobYA în iuease ani; nymaî trei ânî âr trebyi ynyi moryn na STb T>mnAe tpate nnbriAe. Din noroaire însi> moartea Bereaza* tot-d’ayna! nreBi>zT>toare iui rn>stn>toarc, ©aniiniaeipe aaeAAe rrozaBe îmmYAjpri a nimini niai o-datv feaya : ea SKam> Atmea de aaeAAe KOBÎruxiri aAAe şieijiî.	Y
Synt aaest ranort, K^tez a ziuae, ki> moartea; este instrymentYA BÎeijii. Toatb nyterea ei se imn--; pineipe nymaî întry a sKÎmba iorma materiei , neij nare n’o noate nimiai, mi ne nare Bieaija l-o ea xa-rrbmi IndatT». Ama dar moartea are nttere nymai aşynra 4?ormel A totTAYÎ esenjjie îi SKarrb. Un ast-; feA de AyKry îniBuiiuazi. syf$AetYAYÎ nostry yn ae mai myAt deit^t mbdejde!,,
Ama dar , noi InKynpHrrţin moartea Kf aţhta
i7i	DESIME BIEÂIţ b
din nri'Pftin* ix% n’o wxnnoaipem. Ea este o Rrinn» In midhOAO omvAYl luire viide ne om, tnentry in* om va at vail ri>nei((0 <ieoa ue ny noate (la: dar în nnJneAe ayî Dvînnezef, oa desnide naA? aca au itoamvA omenesK, mi Kieanrs yeneray;îiAe rie m»mînt: onreasKT>-se moartea, mi aqest torentne-mi»rpinit na Jnieta de a mai Kîr^e. K^nd dar sKonyA ayÎ m>zyt este de a îmmYAjji 4>iîri&eAe ,SKomrA ayi neBi»zYt <J?I-Ba oare de a Ae nimici?	>
Dar ky toate acestea moraAistii ny inieteazi» de a ne innita au rrozi>BUAe morjjii: ynii o miBesK Ka ne vn mAWiiy, qciaAaAjji Ka ne o nedeansi». Danii inoarim osfco o Aeyo de reslnmare, anoi Bieaija este o Aeye de mlnie! Ama «fiind arioi de ne atâtea by-KYriî mi atitea snerange în innima hoastri», atâtea msniramî rsyb^ime în stri#AetTA nostry ? llentry nare sfîriiiit aiest soare , aceste seqerimyri, a-seăst>; Berdeayii, aertAqerYA, arome Ae, KOÂoriAe, armonii înk^nt^toare kare mi>rtyrisesK mai mYAt o bynlbtate dfeKi>t o nytere? llentry ne în sfîrmit a'ieastTb Bieajp» , aqeasti» Kreayie de doi E U dintre Karii ynyA/KY totyA materiaA, Se îiixaijij de materie^ iar qeAAakaAt se desfaie de materie nentry na si» t se înxaije de ier ? Ktqi aiqr jos Bieaga noastră este îndoit/»», iui ne momite doi» AYmî. Este adeBi>rat ki». noi Benim în auoasti» de aiqî feri» anrbrare tui fT»ri> înteAAcyiijn»», însi» aenim syiit tiaza amorVatî* matern. Bin ne yrmi» joKvriAe iirimei BÎrste, in’anoî îAAysîiAe jyneftu • mi a a Ae amor tayÎ , nare ar fi destYA fericirii noastre i fiind jkt> ne înaAin» nhri»
Aa Dymnezey î Nimin ny ne Ainseijie în Ki>AAi»to^ riea noastri»; mi HroBediniia, nare î! nreeede toate trebyinneAe, ny ’i-a yitat niii deKym termin* a ; nentry nAeKare ea "ire di> sin^timentyA nem'bryi-
*
UII DEŞ II RE MOARTE.	IT0
nitYAYi , n$ Kareiţy n?A< dasseAŞ intrarea tn
Bieani,.-, _ ,	tl
Trebte st. Rytez a zrepe,, or! de wdat'm-
nar de s’ar m>rea aceasta, kt. de ne temem de
moarte, este^din nrinmnT» kt» noî inuidem orî! din*
naintea bine^aHneriAor Bieţjiî. Dam* noi am ipi mai
bine neea K ne Drumeze# a dfr>KYt nentrY noi, am
*
ipi mai bine mi 4eca *ie ne m»streazT>. îndoita noastre. BieajjT. este yh dar ^eresu de amor mi de bynT»tate, yn dar imbren, rratyit. No!. ny eram, nii eana kt. o nytere Rare ERA din toaţT. Beninriiea ne nieanvi», i)T nymaî snre a Bieţiy! mi a sini ni nreuym tot 'ne Bienreipe mi tot se simte , >ri sure a o Hbn Aqea nytere pare ERA,: asea *D ymnezeire nare KREEA, ne dette neBinoBT>iii|>a ini neijiiinija^ ne Yrim. ea des-jtisse înaintea noastre, toate in.iAe immaninaţiiei mi aAAe miinyeî. Ilrin neBinoB^yie atinpem Aa <£eri-sirea BirUţjiî, mi.-nr.in. neijiiinjiT» Aa tferisirea de a k Ynnoaijie. Aceste doi. nrirne Kondipi! aAAe Biei^iî, Rare se nar a doeedi nyma! sAT.bi'giynea noastre., se 4h\i ast<feA îzboiya riA/vienAor noastre seAAor ma! dvAsi; neipiinua, este attribvlYA KOiiiAAT.ric!, teste, într’yn uiitor <t*urh marţtin!, toate byiariiAe amorYAYî, mi o AYme a KontemnA^, He de KYBinţe nentry a wbi Bieaţia! Dar nre K>t syf fAeţy se desBoaAtT., mi se simte; Aiber, BeTÎniK , nemirpihit^ mai nyterniK d.eKT>t toate niteriAe natyreî , ky m»ţ simtimentYA. FrYmosYAYl ia Ina^yT. mai nresYs do AYmî mi de steAAe, mi, desKYrKT>ndYse de toato bYKYriiAe mi de .toate SY<i>#eriiiueAe' in.rm!, nre a* ti. ta. îmi înKinyeipe seBa maţ nresys de im tot se «ede, o! atyns! pe de KYBÎnte de a rebV moartea! ne de RYBÎnte de a înneAAeyne mi de a nT.di.jdYi în tine7 o! Divine Krefttor aA titrAor AYKryrUor!
■	' "îav
DSEJ1UE BIEAHT,
nttere Kare ERAI, nare Elpl ml Kare BEI Fii, mi nare ne a "Post dat do a te zvi i;y toati» sA'bbi-srewoa noastre, mi de tt te rvra ky toatb nimtaiea noastri»!	v -
Bioajja AYiniî acesteia este o feriiire, nenfry kt» oa este KaAAea Kare ne Kondyqe Aa Dymnezey!
Ama, nrevKT>t Bieaya storbeipe, nre ătTbta moartea rierde din yrimynea eî; mi de rrab ea ni mai este nentrv syffAetYA nostru deKbt nymaî trecere din nerrYre Aa Avrama, o vini» desnisi» în ner, mi Aa nrarYA Khria noi AT»si>m nYmaî yn Kadaeer, yn mg nare nyma! are nvme, nreimn ziie Eosyet, o nn.m* de uenvmb!
Ama «fiind, anol a mîrl este a se transforma, este a treime dintr’o sieai^ în aAta , dintr’o Avme ynde KbYt'bm adeBbrYA, într’o Aime nare ÎA are* Moartea ne Kondy*ie Aa Dymnezeyeana yn adeBbr Kare iperţre toate d vreri Ae momii.
Ama dar noi ne temem de dînsa din ■■■nrmina Ainsei de Kredingi», mi o bAestemT>m din nrmmna Ainseî de iîmmjT>.; ea este *iea mai mare biiie-fa^-bere a acestei BÎeiie, fiind kt» skoiiya îi este ea. — Inşii, ev aiii Brea sb ny mor, im zmî ty^ Einr, fie mi ama. Si» ne îmdnyim kt» Dvmnezey î&î sa dâ Be«iiniVioa nre nT>mînt. Â! ne rrozaB nreserit! Eani» te osîndit nrin Unoa wenininie a dori tot-d’ayna fT>rb a nosedh ninî o daţii, a Ki>yta tot-d’ayna fin» a af Aa nini o dati>, a znwi tot-d’atna f^rb a nontem-nAa nini o dati>, a nrbi tot-d’ayna fbrb a iannoaijie nini o datb ne Dymnezey ne nare’A îvbeinT. Bai î «ie ar fi Bieaya, daKi> ea Var mbryini în aneastb Arme ky iiiipe dorinjie nare merr tot^d’airna nîm> dinKOAo? tinde este aneea ne OmYA Kaytb, zbreipe , îvbeijie, iiiî odoreazb? — niKT>rî ainî-jos.]Moartea trebye dar
ÎHÎ DEŞIIRE MOARTE.	181
st> ne dea qeea'qe Bleaga ne aratT». Moartea dar este yn bine, qeA mal mare bine qe’mi noate InKinvi SY<P#AetyAYiîaAAea ynel Beqîniqiî nare ar fi tn Kin ne m>mînt, in sf7>rmiţ ImnAinirea €i>n>dyinjieAor qe ne dij Bieaua.
Om Kt iryuin'b KredingTi, tt bAasfemî moartea, ml nymal nrin moarte Bel noseda toate bynyrÎAe,-toate feriqiriAC qe în aqeasti* BÎeagTi Dymnezey îgt tarte nvmaî de a Ae zT>ri mi de a Ae dori. A în-jjeAAeşţie moartea, este a se îiTBi>ga a triii bine; a îngeAAeţgie, Bieaga, este a fi norocit de a myri.
St» ne odixnim dar f^ri» f rim» ne natTA ynde se odixneijie neamYA omenesK. DaKi* mtniea qereasio» nt atîrnib de-asynra Biegiî noastre , nentry qe se. Ba ari>ta-ea oare de-'o-dati» Aa moartea noastre? EeyÎAe natyreî svnt Aegî de bine-BOitoare nare ne anin»rT» nîm> Aa sfîriuit, mi noate ki> în esnressia AQr qea din yrmob Dtmnezey a denys mareAe senret aA BiitorTAŢÎ. nriBeipe kt» KT»YtTbtYriAe myrinde a a ac tytYAOr KreatyreAor se innrenteazT» KT»tre aokya de ynde nosteritatea Aor trebye st» renasiO». FAYtmeAc «sade AÎnn> fAoarea ynde’m’a dtmvs ooacao, nasseroa, Aa tyAnina arbyreAtl &aac KT»nrIa seminge îi iiai^ qeâ mi nare îî adhuostia KVîbvA. Ki>iirioara moare între stînqeAe el; tavryA, în mizAOKYA ^miayeAor iui KYAKat ne îybitYA ayî razon: iar ornYA, sim-boA aA însYuii nemyrin! ayî , moare ky ţs.anvA mi «y OKii întornii KT»ti*e qer.	^
182	DES HRE ElEAll'h


KAH XXXI.
X
URMARE Ă- A*I ELfcUIÂÎIÎI StJJET.
MOARTEA NU ESTE O UBDEATIS'b; nUST> ASUIIRA NEAMULUI , OMENESK.	<
tr«*l)xr7 aci ser , maî bine no! n’aBeni o liMln» ÎQ Atmea aceasta; în «ier sunt toate tre» foime noAMii o,	y
(JK)8SUKT* Sarmon pGurUtpaix faitc par J. C.)
O ! moarte ! ÎrY mvAU^mesu nenirt AvmioeAe K*re ne da!,	,	(BOSSUET, id.) \
Doamne, ti mai «lerşatimi maî KtnnosRTL -/ . /	--	, / (Psalm CXXXYin.) ,.h
tri nrotiBa iabAOYriAor qe insemnarT*m, sYiier-stî^ia nfne ^eAAe maî rrozaBe nriBeAhjiî. Ea este Kare , Aa nâipeirea noastre, ne striVu: IlhzeiTie-td v kt>tÎ te-aî ni>sKYt în mîniea DbmntAYÎ , iti»zeijVe-te? KTb'iî Bim^a aceasta ati>t de irymoasT> este nvmâî o osîndi> de moarte. IlAT»nm ? yemî, sy^fere, ini nedenseipe-te nentry narperea ta: rit tiezi ty kt, iri>-rintCAe ti>Y a £bkit o rreraaAi,, kt, este a$yrisît, rai kt» DymnezeYA resbym>tor Boierie Kiimî ? IIt,-zcjjie-te! Nv te brimii de nimiit, nv nriimî nimb;; BOAyntiiîjiAe Kare tjjî fermeKi» simyyriAe svntKYrse; nattimeAe taAAe î^AAe maî neBinoBate synt Krime; ny este şorba de a Ae rervAa, <ri de a Ae omorî. A striKa f>anta atî tjrmnezef y este a £aqqe nAT,qere ayî Dymnezey; niftyiK aAt ny’jjî noate asiryra nvbn-tyirea ta deKbt nymaî desnrenyirea nattrei rai tra de tine însyjjî. Dar anoî in,tre aTestea îuî Ba maî
*
IUI DESUHE MOARŢE.	18»
trebyi	st» morî^ mj m p moarte rrozaBT»; KrWi
jtioarrea, ii>r este sKT>narc^ dia •.KfiijrriAe Bleyit, *1^ nedeaosa nerdrem^ijţAor ? taAAe. Fiiv, aA^ yrşiejL nt-reiiiî, KYtremy ri»-te 9 ini iiiKiirb-te , denaintea morgii , nare] noarti» în KoanseAe eî desnarnate bAes-j teniYA ini) ladvÂ,
Ast^eA synt doiîtrineAe ky nare uinena nretinde)v a t'BAvn'Wt «Piuita h,yayÎ nre m»mînt. Dani» OmYA* zi« doKtriî , n’ar <Pi bAestemat^ arv<i?i eA oare atirta^ de tiitT»Aos ? HriBeiiie KYra dYrerea seAean» de Kar-* nea ayi ,, KY m rT»ţŢ»nir ea st, AearT» de KYţie tarea ayÎ,, Kvm toate BOAYnti»ni Ae. ayI -sYnt Beijiezite nrin des-. rYSt y mi toate a^leKaiiAe AYÎ s#h^ieate nrin moarte;; tot-d’ayna, Kinyrî! /Brit^î ^reAAe nare li îmnyne na-? tyra, ne yrnrb neAAe nare ’mi Ae $aue eA Iustini:, KaAomniea, tiia»A0iniea, mi otrana dain» este fiir-tyos ^ şinrYrbtatea, mystrarca Konijuinjiei, trţiioa iui snînzYrbtoarea dani» este KrimmaA. He ori nare drYm, de na anTKa tot Kmyrî! Kinyri ayî Sourate,, lunYrî Atî Kartfm, uinYrî ayî LYdoBiuXVI, Kinvrt Ati Robesnier! Kt» eeî ii neBinonat, im» «el «Pi ni-nosat, tot Kiimî! Ox! o asbPeA de idoau'i» immu In mînie a nvtYt $ie daţi»; ea este nedeausa vnei Krime ? <Pie dar snre srn»Aarea eî. AsttfeA BorbesK doKtoriî, ast<t»eA Borbeijie însYiin IlasKaA. Anest mare) ţieniy, nentrv na st» îriţieAAean» ne Ora , se -ostn*> deijie a uaaomniea ne Pymnezey,.	>
Dar nej ay do an» în ane st ynÎBers ati»t de manbjPiK; .se în^niniazi» nymaî resbynarea? ay-doan, în aueastT» BÎeaijT» ati»t de minynatT» înnerKT»m iiymaî dyrere ? Ft» inşi» st» taKT» yn minyt aytoritrbyiÂe teoAoiine*; Kieaţnii’ijî întry ajytor aytoritatea oKÎAor, ti»! mi a SY^AetyAyî ti»y 9 mi ne zi da in» st» noate na în miz-, aqkya îmbieAiuyn»rnj, ne tanete de BerdetijjT» ini de
184	DESMIE BlEAIţl)
f Aorî, s?nt marca nriBCAbpc a soareAYi, si> fi aryn-Kat DTmnewoî o KrciUm* bACStemati». Ty Borbeipi tot-d’aYna de yn> mi do mînie; e¥, Î&Î boi Borbi tot-d’avna desnre bymdate. Eî m>z ki> totYA ne a--«iest m>mînt se SYnnYne OmYAYi. Bez tobitoaue fieroase, dar eA Ae domestfaeipe; bt>z mbmîntYr* eterne, dar eA Âe anonere ky secriiuYri. 'Ie! DymnezeY a dat Yiiei fiinne bÂesti>mate toate ro^ dvriAe m>mîntYAYÎ, iui toate dobitoacAe'Kare’A ao-KYesK; ynei fiinne bAestemate, soareAe, KOAOTiAe* rYStYriAC, aromoAe, Atfmina; Ynei f linge bAestemate, wOAYirtatoa amorYAYÎ, nYterea mi tronYÂî kviî In gflrniit oiuya oato domn abii-jos, ©a Kommand'b Aa natyra întrcan»: acst irbmlnt este îmrn>rBijiea ayî ^ iui Bieaga ayî Yn rerat.	’	,
In nrotioa acestor binefaceri nare ne sYnt date nrin amor, nentry kt> auestea mâi ădaorb aîiih» Bieagb mi. nAMerea,;tY nvi r^YA nare este ne; m>mînt, mi nenytingeAe noastre fisiâe mi moraAe. Le' bt>z mi ey na tine, mi snre a inuerna de a ac îngeA-4 Aejjpe im> vru Aa nreagia OmYAYi. Kare synt eAe-imenteAe Kare’Arcomnyn ? Dain* KonsTAt SRrintireAe af ay ktj stff AetYA ayî este syffAarea Bie.aAYÎ DYmnezeY ,f iar KornYA ayî este' riYiiintiKT> ţini> AYat'h din m>mîntYA c AOKYeipe. DYmnezey *A-a fT>K¥t din tina inunîntYAYi, zic nartea facerii. DeuY, în-sYiiiî (lynvuartoa ayî Moisi, Ouiya emind din m^T-neAe KreatorYAYÎ, mai nainte de a rremi, mai na-inţe de a fi bAestemat, era sVnnYS tttYAor reA-AeAor, tYtYAor nenytingeAor kare şynt essengia materiei.	:
OmYA dar îiy este, nreKYm zic Bosyet, o zidire în rvinare nare în dT>rîim>tyriAe ei restYrnate^ 'htiii’b m>streaz'B ueim din f rYmysegea mi din nvbrimea
. *
*
IUI DESIIRE MOARTE.	183
nAanYAYi ei d’-intirif 1). Ea este âsti,zî tot a^eca no era mi Aa în'îenYtyA AYmiî, nYrjiritiKTi tim> însyf-' f Aeuitb din syffA&rea ayî Dyînnezey, o fiinij'b în-trearb în nerf eKuiiAe îqi în rienerfeKu,iiAe eiySAab'b mi tare, mare nil tiKT>A^>as7>, rtytbnd se uazvîn ist riîti» ?say s’o synirrie. dYin» urm si» na AT>sa a fi domriit'b de snirît sat de materie* Din aceasta rest Ati> Kb Oitiya nA'bm'bdit. din Ayt îiîscî odat^ n’a nytyt fi nemyritor aifi-jos: AenÎAe îmnyse materiei se îmnrotiBesK BeniniViei ayî nbmintene.
O aAtT-» obserBaiiie ny mai nttjin imnortant'b, este Ki* Kbderea OmyAyi ar fi feryt f ormaniâ ynef AYmî riyoî, în armonie ky trebyîniieAe mi ky ne-nYtin;geAe ayî ne A Ae nyoi nrininyite nrin Ka>dere, a ynei Aymî în sfirmit K'hzyte na mi dînsYA. Amhs dam> întry aceasta ne ranorti>m Aa SKrintyn>, af-Aa>m nimiK ny s’a snimbat nre rn>mînt de Aa Kreauia ayî. Moisi nyne ne m>mînt, în aer mi în ane aneAAeamî seţietaAe mi aneAAeami meh^i no nedem mi anirm; irbtre acestea eA di> fie-Kbria iiAante senvbiitjâ nare trebve s’o renrodyki* , mi arat* ne toate KreatvreAC ky AYare-aminte Aa FAasYA ayî Dvnmcsscf mi re zhte: Kremeisî mi bt> îmmy Ajii jiT. Ama dar totYA nre m»mînt este firerblit nentry moarte* însymî din nainfea sosirii mYAYi ne dmsyA. MizÂoaneAe de renrodYKDie aY$ost InKÎnyife fiind ki> moartea a fost nreBi>zYt>; ea este dar Aeyea nattreî nare se îmnAineijie. Ny fe nmî o esneimie: aneastâ ar fi nerderea Bieijiî. O sin-ryrb mysKYAÎijT» SKoas'b de sYnfc aneasn> Aene ar fi desttA în KiiţiBa ani na si> ommoare Kreania.
Ki>t nentry doseziAe a tot-nYteriî moriiiî *bnin* deAa înnenytYA tYtYAor, acestea sylit întinerite în ' 1) Sermon pour la profession de foi de Mad. de ,La Yalliere.
IS6	DESIIRE BIEAIţTb
nn»ryntaicAe rAobvAYi* OmYA ny noate st» sane in-tr’in.SYA ‘Kri. a ri.rt trmoAC ynef Kreaiiiî mai Beni deu'bt (lînsvA. Ahoaac xtrctc, uhoaao rinse, aueAAe stîirte, a«iOAAe m>sinyri aî «Post odinioan» <fiinge orranisate. MarmYreAe k* nare înin-bragii Îmi zidesi; naAatvrÎAe Aor'ay Biegyit bdatb, iui monymenteAe noastre ueAAe mai mânlfme synt nymai niipe bY_; m»gi de nadaBere* Ama dar moartea nystiea rAO-^ byA mai nainte de iBirea OmYAYi: ia aipenta pil ne dînsfA.
De'!!, dain» mai nainte de iBirea OmyAîî moartea era o Aeyo a mUyrci, oitondigie neam»ratT> a tytYAor «PiingeAor, ano! ny noate «fi o iiedeansi»; mi dani» nr este o nedeanst», este o bine Pe'more, «fiind k i> nymai nrin ea sinryri» se noate îmnAini qea mai mare din KYge^ tbriA-e noastre. Uîi oare ne aAt este moartea dam* nf este reaAÎsaiiia AYKryriAor zorite în BÎeagi»! Moartea este Yma ynei,aAte, atihi, nreKYm Bleaga este yuia anesteî, de ainî. Ea este KomnAinirea iiingei, o aA doÎAea naiiiere , naiperea noasta în Bemninie-*
Iar- snre a ne asiryra ks» OmYA nm o-datTb n?a nytyt st» se bYKKyre ani-jos de o stare mai ner-$eKtT», este destYA de a5 a stydia în ranortyrÎAe ayi ky toate AYKryriAe *ie’A înKym/iyri». Ai*ii daryriAe resnvnd Aa trebyinge, bine$a<meriAe Aa dorinuiî, traiYA Aa «PaMYAt/bgî, nieaga Aa Bieain», mi moartea Aa moarte; îwiî dam» OmYA iiiegYeipe mi moare, totyA în nreynrryA ayi asemmenea Bicgreipe mi moare, nrin eA ini -ne.ntrir.eA. A în ni im ne Om nemyritor în mizAokya an.esteî. desţryKgn generaao , este a iiiBenta niipe Kinyrî maî Kryde deKT>t aAAe îadyAYÎ. A nY se riYtea Ai ni de nimin bit', a Bedek neîncetat trenând ne dinaintea ayî toati» nreagia na p, mare' gerimonie «fynebn», ay do an» aceasta eşte
II'Î J)ESnRE MDAllTE.	187
soartea îneî	'^eri^lre-? Atrn'iT
OinTA ar *<fi fost mâî^ n^in^âes^BÎrmit d^ni. Krer«* i|ie deKTjt dyivb rreiifaÂi,, «fiind m, nentry na"st» iioati. syf f eri â^AAe rifiB^eAiiîii de tîiiryit ar «Pi tre-byît sntSi AÎnseasKT> mîÂa mi amorYA.
Aură dar nimiK hy s’a SKimbat nre rrbmînt deAai iWeriytYA AYKrYriAOr; mi dam, rAobYA se a<fAT> îtf armonie ky OmYA, nvtem înmeea m, nm OmYÂ nţr s’a SKimbat. In adeBT>r nreKT>t TniBersyA ny este o Kreai|ie niyntitTb, nre at%ta nmî OmYA' ny este o fiinj^h K'bZYt'îb. Ty în tm^Aomiea Ayî şezi doBada k'bderii, eY bt,z kondijjia esistinuei ayî ; ty Kati^î în SY^fAetYA ayî semneAe ynei muriri nerdYte, e# desKOrier nvbrtYrîea yheî muriri f'hr'kdYite. Ea iiy e imî demni yn reţie destronat, *ri este yn resboinik nare se AYnti> nentrY okorOam,, situară fiinjji* iirerTiiT,mînt dinaintea m,ria bt>aya NimÎKYAYÎ ii m,-ZYt; kt,OniYA n’a nerdYt ne DYmneze¥ niind în BÎeaui,, y ’A-a a^Aat! mi nentry m> se afat, ne n>mînt nbYA, Bom nymi esniaiiie, o nkairb at/i,t de nAirKYti,.! nom nymi m»dere o fanoare al/M de mare! Ax! Insuifî de s’ar întinde nrosto toal/n fajja m>-mintya dyreriAe huItatî, mi i»nin> uicai&a ar fi o bine-f adiere , ‘fiind kt» urin	noi meryem Aâ
Dymnezey.	■ :
Denî iiy e nÎ4i o iadere, nîm o esriiaijie, d ^erkare; nt e nim o kreaiTÎe bAestematii, nim yii DYmnezeY de mînie mi resbym>tor, h\ Yn Dymne-zef strTbAY'iitor de byniitatea nare se afAT> în fau-teAe saAAe: moartea, este o Aeije anatYi eî nremni riii Bieau;a ; dyrerea, este o Aeye a natyreî nreKYm iui iiA'b'ierea; iar ny oresbYiiare KYînnAÎh, dayî DytIi^ nezev. ITyjjina btKKYrie nare este ne inunint esie îiYmaî nentrt a^eia.aA m,rora stffAet este tot-
188	DESIIRE BIEAIţTj
d’arna rata a iertb, 5 nt’anoî noi noim Ka Drnum^ zcf si» 'fio fericit în cer am>nd o rn» «Prrioasă «are jjinc deAft tmenrttA Arinii, mi nare trebre si» yrmcze ulm» Aa s^îraiifYABeaKYriAOr !
Nr, nr. OmrA nr este Koncenrt în nedrentate ; nv, OmrA nr este în reeoAtă ănică din sînrA mat-cei saAAe în nrotisa Aeţiu cereiui; nr, nămîntYA nr este vn aAtar sănyerat rnde tot ne Bierjreipe si» «fie jertBit ^T»n» s#îrnut, feră mă^rră, feri, încetare 1), snre esniajjia rnei Krime ne nare eA n’a feurt’o; im»ntrirea Armii nrin si»nye di» dren-tate nrmaî rîdeî; măntrirea oamenÎAor nrin Birtrte na da drcntate rouiel.
IUi în adenăr, ce este nieaîja? rn dar nrrat din ţienerositate. Drmnezer nr n’era dator nimiK, mi a Kreat o Arme nentrr Ka - si, ne-o dea noi». Kătre acestea ăiun», a ridinat înaintea noastră rn koai| din BibAYA nare îa asKrnde Aa ceeaAaAtă urea-l/ie : ne-a deşkis Armea cea neBăzrtă , nemărginirea * mi Beciniciea*; ne rrmă , Arminănd drvmrA nare trebre să ne KondrKă nînă Aa dînsra , s’a Aăsat a 4>i zărit în moarte, na să ne faită din* ţr’însa o brurne ; în drrere asemenea, nentrr na Să ne fană dintr’însa rn merit; iar în nAăcere, na Să deijiente nădejdiAe noastre iui să ne reşeAeze yna din attribruiiAe Ari: brnătatca.
Ama, cercetarea AeyiAOr natrreî ne însaijă kt» Drmnezer a feicrt din Bieai|ă o ceruare iar nr o ne-deansă. Hernarea est,e Arnta brneAor rai a reAAeAor nattime, aAAe materiei mi aAAe sniritrAri. Sinrsr între foate tfiinueAe, OmrA este KÎemat Aa această Arn-|ă, mi tot sinrrr este Kiemat mi Aa resnAătîre. Jlentrr na cântarea să* se noată îmnAini, "trebria 1) De Maistre, Soirees de St. Petersbourg, t.-T. p. 34i	*
IUI DESIIRE MOARTE. '	18»
Ka OmtA st» 4>ie Aiber între bine mi rty, ml «a durerea st» se a«pAe AT»nn> HAiTerekt»tî «lernarea ii¥ îiymaî esţiAÎKT» AYKrarea ri»YÂYi., dar^mn» es-nAÎKT» iiinya bineAYÎ nre nT»mînt. Uernarea KYnrinde nAi»Terea 4iind kt» eanede nretYtindenea byna-Boin-jji» mi bynitâtea, esniajjia KYnrinde nymaî dtrerea, «fiind kt» ea Bede nretfrtindenea urmai yra mi mî* niea. IlAi»Terea o sirbîmînti», ea o soi;otei|fe OKYrsT»* mi în hebYnia ei ar boi s’o taie din Krearjie. De-aKOAea KYrr asnrinieAe, KinyiriAe, bÎTiYA , jrna-rea5 TeAibatYA, morti^iKania irbrniî mi a mingii, oniYA Trântit, natYra desnreuyitn, mi doKtrineAe fataAe aAAe desnT>dejdii mi aAAe temmeriî.
Toate KonseKYiniieAe TerKT.ru srnt soijiaAe, mo-raAe mi Tereiţii: Ternarea noieipe ne om* desi»BÎr-mit, BirtYtea în aokya KanonYAYi, mi rerrvAa în aokya myntiriî.
Toate KonseKYiniieAe esniaiiiei synt se Abatize, nenioraÂe mi kryde:% esniai|ia Tere Kinyri mi si»n-ţie. OmYA atynTi se nemmjitat Ka DymnezeYA st»y ? mi nemirMiat «Kn» mustrare de Kompiinip». StriBit SYnt rrertatea yrţjîe! Tereijiî, Komuns kt» ne-nvtinijeAe omeneijii svnt nedeansa ynei rreinaAe, iun imagini» kt» nv se na nvtea resKYmm»ra dei;T»t nymaî nrin jertne: trebriniia de a se KYrBi^'i de tţi m»Kat imaginar îi îiisy^at» mutate adeBT»rate ; mi aceste m>uate, Ae siingeijie ky mmeAe de na4 noane. IndatT» anei, KrYTÎaijiiAe, draronadeAe, avto-da-feÎAe, s$tnta-EarteAemi, i se în^BiţoiuazT» na niipe 4>ante de mÎAOstiBÎre: jertBeAe de oameni synt xaritiujr de esniaijie. Ka st» te SKăne de myn-ue\e neiAaAte Biei|e? te arde de bîy în aTeaslT» de a im. Karnea JjinT» $ ny e uimii;, te mT.ntyeijie SYr rmm»mhte. M'bntyirea AYmii nrin SKnye este dren-
190	DESI1RE BIEAIţTb
tatea HroBedinjjclT; mi omvA este lnsT»r<rinat st» o-A moare ne om !)♦ AyzII anoste suîrboase Borbe ?! a<ieAAC nare AO-a iironynjjat orii rrAîn de itredin-ţ U'b) mi in itonseftylnţja nrin'iiriYAY! csniaiiiei din resboiY o institynie ^ereaîfK'b, din inKYismie o ncarn»ratT> trebyinLjT» moraAT», mi din rîde neatra YimYAarj» a so4ietT»nii 2).
Doi;trine de desnoiji mi de so$istî nare 4?aK ne oameni <Pieare seAbatric, mi nare, aseaminnv nrin doriimeAe mi nrin tfantCAe Aor ne nex mai ono-rabiAi bi>rbaj]î ky 'iei ma! yri<iiouri s^eAerani: eana jist» ky *ie ureji csniajj;ia esnAÎKT» #iinija n>YAYi ne murului: amiin» no Om arfan. din AeyiAe natyrei; Ia smvAţrc din societate , U iicdenseiţie mi’a muţenie ; anoi Aa KinyiriAe Biejjii ea ne $a'ie, a* daori» rrozMiiAje morfiii 5 a a ac mdvAyî mi aAAe Be4ininieî.	v
A l T»iiK’odatT»ninie aşemmenea dpKtrijie ny not #i adeB'brate 3 neiitry in> synt ne morale mi ne^ AeijEfite. _	:	;	: -
Bieaya ny este o esniajjie, ni este o nernare. Moartea ny este o pşîndT», ni este o Aeye a natyrei^ Dain» dar OmyA este synnys yneî nerKT>rî ? nea» ţnYA omenesu trebye st» mearrT» KT»tre Yn si;on; ^emarea este edYKayia sY<£$AetYAYi nentry 4er.
St» zbiem dar, in» Bieajja rn»mmteasKT> este îa-nenyţYA yneî UAte inej^c, Aa nare nvmaî nrin moarte nytem ajynye; mi st» s4înnim uaiiVA acesta nrin ^4eas;t> imnortantT». de-îâniţjie nare reşymT» toate nriiminYriAe anestYi YBrayif : OmTA este yn SY^Aet ,ynit; nentry yn tiinn de ternare, jry, yn dobiton inteAAeyint.	\
i) De Maistre, Soirees de St. PetersJ>X)urg, t. JI.
m,l, JL. ,•	-
IUI DESnRE MOARTE,	101
i DobitpRV^^iilteii^ţinţ Ba noseda bYînrrÎAC im* jmîntYAYi nentry nare este irbSRTt, iui m>mîntYA Si «a mormînttA. AeţYA», 'Rare este însyuii 0-mvA, daK'b.a BieuYit în - rîndveaA'ţ, sa asea îiemyrirea iie. Rare o nresimte, nerYA ne Rare5A z^reipe, uiţ îie .Dymnezet ne Rare’A roain».
K A n XXXII,
ÂIinLIKAUIA lEIJdLOR NAŢUREI LÂ LEIJILE OMENEŞTI.
Snre a adeBeri rîndTca/a natirer, este destvA de a se abatte de «a dîosa; snre a aanaîi «istemeA® onie-ney&i , este <JeslrA de a ac nriimi.
(BERNARDIN DE SAINT-PIERRE, Ktndo huo-tierne, p. 408.)
NiraByri/e noastre -se imb/.i.nzesK : ne fie-K&re zi fiAantroniea' înaintea zi> Kntre Kt> 11 k liste moi. O /etyia-Aajiie se nrernteyje nare Ba îniu-bicâ , nrem-t fletiKTA "noştri iam» ţ imemime siriran^iet Koamnroe, Kt dorinţa omenire!.
(DE MAllYtONAC» fîtyoneo du prim: o do Polignac â ia dutmbrc dos pair* ţ p, 176 )
« Synt trei tribynaAYrî Rare maî ni^î brdati» iiY? « syri^ îh ynire: aA AepÎAor , a a 6n oarei îhî aA rece Aişieî I)v» Asteasti» sorbi* aAYÎ * Montesqyieu în-BinoB'biieipe n>ndTeaAa 3 sat maî bine ner'BndYeaAâ ăaHÎetT^ijiAor moderne, tot-o-dati» ar'tt'bndyne iui nrbmina n»YÂYÎ mi a reBOAYijiiAor Rare Ae stfîmie, InKTbt tirrm aceste trei tribynaAYrî Bor dă ioti»rîrî îmnrotiBJtbare , îiy este nbi! o nane de n^d^jdYit ne iinbmînt; Tfanea AYmiî se odixneipe/ne: ymtat^a no#
* )) line are fs‘iasi>dm manîSKriseAe âai Montesquieiu
192 AnnLIKAIţlA LEFILOR NATUREI
AitiK'fc, moraA'b mi roAiyioasi>, mi a*eastT> fnitate se aAub nrmal în adeifhr»	/*
Ama, rima» U'iest aduiar ne suam, tot-d’aynaj aceasta nv este m> ca ar fi nein»zvt; <ri este ky-Tat urmai din nrrarini» m> noi ny Boim a întoarnă nriairiAe noastre Ki>tre nartea aneea. TeoAorYA îa narti» în doKtrineAe biserrineî saAAe , mayistratVA în KodineAe j^reî saAAe, mi fÎAosofyA în sistema sa: iar OintA Armii ny’A KaytT» n;Ki>iri, dar itrede KTb?A nriimejjie deAa nrejYdem>m mi deAa mod?» Atrimi sine S'ientiKYA, sofist ky nederea sitr-rti», nare Aa asirciUVA anestvî xaos, strirn k?v ranîa noastrn este îmirbAistoarCj tn> nv este adeBTbr ne m>mînt, kt» totYA este aden'brnt, k?» totYA este min-mrnos, dtnrb timnî, dyrm AOKrri mi dm oameni. NesoKOtityAe! ny KrmBa aî Brea si> zini m> inteA-Aeţiiniia neamYATi onienesK este mTiriiînitT, na a-ta ! DesKideyi însT> .oku I liayia ny este ninî demni în rremâA'b, kt»tî ainî rania ny s-araţi» nhn>iri; ade-Bi>ryA ny e ninî demni nioBbitor, KT>nî ainî ny e ninî yn adeBnr. *îeea ne tr Bezî, synt BiniyrjAe noastre p nattimeAe noastre, mi ambiyiiAe noastre nare BOiin st» fie adorate. AdeBnryA eşte &fan> de ano-Aea. — Da rade este ? <— Ii|î şnur un este afara de aKOAea.' ;	< - ^	■■ ’V	^
Afara de auoAea suit nymaî AeniAe natyreî. Akuii este uri randVA uostry si> iimomiiii jydeuata ay! Dymnezey asynra tytYAOr întreb^nAOr nare ne intereseazT» Insuiii Drmnezey o st» ne îriBeije neea ne trebye, st» fa^enr srire a fi drenai, neea xie jtre-bye st» Kredeni snre a fi feriniin. -Ne şa snynne ne este BiftVtea, ne este mima; ne Ba snynne dam»-Ia onoram Aem>rb>ml daryriAe saAAe; dani» yrnvnm Ae-.yeâsafi>ia»nd abyz urdinsa; dam» reAÎyia trebye st»
LA LIIJILE	. t. m
ne însrf^Ae	% saţ st> ne armeze Kţ puţ-
ine iţii, iiy ixryzime; danib este iertat de, a ririronli ne^ pamein^ de a’I jeţpYi, de a’i injYiirea,, în in* teresvA ţn£Î ^m6iniî,,-ş.aY în iritereşYA'koiii|î'i-iJiij[|eI Apr: ca ne-o Ba şaxnne /mi uv in>t resnTnsYA ayÎ pa aj^i)y{3 Aci Yreiiea nonoarcAor 3 nor KYnnoaipe a-- (1cb1»i;ta5 mi’inî Bor da iniiua na niipe Rajp.
UesnynsYÂ acesta, este KYnrins în miKYA nţ-im»r de Aenî a Kprora suini* o însemnaruia mai sys: A.eyî .de.'.Blean.'b .mi.tde^fimpr^.Kriterjţ -a tot a-cîeâhi;YA9 nemnins. de. şo^isme , nentry , in* eA a6 a dem* r ea zi ky ije t t* r i a e OniYAYînrin KYiiet'brÎAe atî l>ţmnezeY, r	^	..y,;
Uli,,îii adeBT>r^ ev ipţ Krez si esiste nre' m>-mint o <fiini|^; înzesţat'K ky raijie nare st> KY(\eze a iperpet kt o mwb netreniYrntoare artinoACAe a-^eşteî KodisEe, SYnt nretest de rremaAp saţ de mia-' ^ne. iperri>ndyAe se Ba Aenpda de oare-uare nnrubdin eA însYinî, Ba înneta de , a mai Om, adeK> .Aibeţ, inţe a AepipL ini nrbitor.
,^.îpL adeBi,r? ^aKYAtbinAe OniYAYi resrtypd toate aupare-Kare Aepi aAAe natvreî, Înfr’vn Ra ama tip, spre a derrada ne viigao , trebve ncaimat a ^AniTL nei^eAAeAaAle. AstRA este îndoita AYKrare a( nrejYdeKpiiîAor noastre mi- a r^BernyriAor npţi^^:.: i,; <•	%f: V; - i.: .v;	4
-j pJBom inpieea dar K«vprr tilde e s t e; derradayie,de, ®meşţe^KpAKarede vAenÎAe naţyreî , acteup kpa- . i;are de drentate, K^AKare de adeBa>r : AeyiAe na-tYreî BoiesK OmyA des^BÎniiit.
>cl||nîiî dintre AepiAe acestea av issertA AOr în ŞY^^AetYA lîostrţ, mi’nii daţ razeAbioi:de ©ni KKtre natYX'b: ze^eliiiLaţ isfiorYA în Aymea $işiKp*.: mfriif re^arsP rpze^ deAa n^yrp tfitre Oţiiî Heiîîrţ
19£ ArinLlKAITlA LEIJILOR NATUREl
na arfefii>rf a si» no «Pio loHPavna de<Paui., DYînrie* zeY*A-a tnliirfcrlt tu not rui tu nrcyiyryA nostrv; im rîeVitry Ka AeylAC nare ac imirind st» ui se nan> iob-d’avna riAl>KYte, Ae-a ‘frbkyt si» se îmm>riT,iiiasin» cilii sînitimentYA de amor nare ne înaAJVb uîna Aa eA.
Este adeBlbrat ui* aceste 1in-snre-ze«ie Aeyi ny aA- _ KT>tVesK sinryre Kocîîka nafyreî, dar kv toate acestea eAAe KVnriud îutroafiv AYin^â mOraAi».
SiuitimentyA de DynVnezeire , este amor va de Dvmneze *; sojuabiAÎratea neamvAyî omenesk, este âmorvA de oameni. MeAAeAaAte Aeţiî sYiit, *iea mai măre narte, desBOAti>riAe say moditfiKaijiiAe yrnni-toareAor dcvi» acjjî «PondamcntaAe, ne nare toate ko-di^eAe noastre de moraAi> Ae «PorniYAeazi» ama: IUBEI|IE ŢIE DUMNEZEU Ull UE OAMENI. F* akym ariFiAiKauia acestora Aa toate KodmiAe noAiti'ie «ii reAiyioase nare îmri7)TgesK Aymea, iHi . se fior desbn>ita nynin Ki>te nynui de toate barba-' filate mi de toate abjekniiAe nare Ae desotfoârib; -: In'iem.nd deAa"AYKr#iAe 'leĂÂe mai SimiiAe, s1>-Bedem *ie narte ne AâsT» AeiîiSAaforil îitintrebYtoa-rea aneî, a AYmineî, a 3>okyam tYtYĂor byiiYrîA Abr natYraAe nare nktY mi nWî nOf anea nronrietarî^ Dyrrb AeyiAe nătYrfei, HerVA, AYmîna, aWa utf * $0KYA, ne‘fiind nrodtKtYA AYKrbriî, SYntaAAe tYtt-^ Aor; trebye si» ne bYKYrhin de dînseAe în Kom-îhYii, ^iind kt» ne svut date In KOimmm; mi nrin vribare, anem Aiben, nreimibAnfea o^ieahYAYr AÎbejr^ H^ymbAarea! rAob^YAYÎ 1J. i	^ '*? —^
•	-	’	■'< : '/;,î
rf)	scfre esewiut'‘IpK^jinrDi ^-*r biiid<*^niii^ taiRsi» ftp tâmhrrl •;
^tiiHoaiui ^acriA^, AiiiinJf Uas-b ne fervestFe. N* nur îuiiiedesâ ne 4q jierao de a Aia aîib d.u m 11*6 ka si. sKoajXh din ea niuinlisb sare,^ iivrn>$b<M;a GobeA'a. Lîiaia,lfareDbAv^iei;îit sfirowr DOidesftina.a^toateu AH^st-e earue unse deuebuu-A intere6,aA rt,Berutrişor în urotiBauro- , stieriibuif , îu uiolida inJisuiel uii a Vioi/iaaiiieî aouoareAOr. .
:	LA IMIţim* OAMENILOR; 105
: Ni'ţî.. v$/*r.YBern riy nqate dar, «fbrh a K:bAit& Aeyea îmtrrelj adeirb f briv a se deiîAara, ixeariete-Î^A/pameniAer, a’qn îiii;ifle.non(^rtA între zidyri Ka îinni> r aţ y a Kine îjj nii renii EnintYAYÎBeKR, saf mi»-Kar^le-:aA onri ,si> K,bAArbtoreasK'b a$an> din oare
nare ^otare . ... ,......................... , sa# în
s finii it a ştaBÎAa nmiA.e nreKvm ay Internat ne rrnnd OAandezil mi EnrAezi]?Ki>nd din îivbAyiinea *ie-ţ'bjjYiAOr Aor: înarinite, ay. ziş^ neaniVAj! omenesK: (< O'ieanyA este, a a meyî^
r ;/.Kbfr ejanesteainiKb , tot Aeyis Aaţor ya nare, tn-tc’yn intferes; şjîîinalB^ nrei^yneyeine nronrietatea say mbKây nionpiiOAYA yiieî bine^annef 1 a natyreî, fiş nrbi; ar, de o ş^ntHA'b hauiiI^ este BinoBat de o Kriim^ d,er omiiior Kibfre <fnienirev De a'ieea mi, neî narii* HYiiţd . Ui n^iiKOA .jticrtna Aor3 n>nin» apariţiei 0-AandesţAor KafierYA* uii KaneAieryA nentry ita st» Âe*dea„AYfnîi$ şpr fi şoKOiiifî îiYnynvbrYA 4bbKT>toriAor de drineialioaţneniApr 1^..	r
6. Eai^rins^ kyîtv A€ novatorii traKleâzT» naniiAev In Kodina îmnlnaiiiAor^ spareAe nv stn>AY'ieme nentry toi|î oamenii > ana ny ityrţie ncntrv toata» ay-nîba,; ntmînţyA ati>t de mtit9 mi ai utde tfcAvrit* ny serdes^de incntry toate norioareAC. El ne-ziiî :> nAiiteipeiUiaua iirel na aer va iiii AYmina, st» ri^tryi»T> zmilm iiasa ţa>; n A>Jţeme dana «reî stj’uî ţnRi»Aze)jiE
;2‘)!;/r,wA,bt>eige(r
li.<t 7Z?L< sdlieukşy-â*S	#*\^ontţerq,ţ syntemdatorî^irAi-
b.er.a-K^Atio a.KafeAAeî^uii a aromale/.or. Toatii ax mea jonoa^e ne-rÎKOAeAe «ie* Gla* ‘iras , niî ujiBaţiii/e /a rtai e ei s’ar sxiims, «a si> i^ieîiis*'i^»ji'-^Dfr.Q.^V^r îunenridit^veijiii jainI, *r» rnoDinienlAa ihmIj ii’^a KQn^aGrat^o^mâ^e fnn)oasT»£s* Benue lQtA^i>in slajlT^ qeĂAor^anî n^.mjxorre, iui*xiti.Yij‘iie Vei Karif jîfe fas teine. fNŞtiut)* * i) 'T^Ksfi asWira kgum ritfdi^i*Kd, iesisi & (iii EranBikOsVSt ^ rjrai n&î; Buri, «*nî	eşisii^	Inabile*, re.BOAn aimal >
mci mari aoeax ilrentiA je a s^e sav ji kt t’oKX A nenu'T KoatTA^nbiuei tbei
cuark^iu4**iţPK-itSirîl'ba^gf.
Jftjs Ânni&AIţtk LEFILOR NATUREI
dana iei Si/ui immit xmlijtOAC în iîva acesta nare iv este a a niinYAYf; irM.torjfe în s«Pîriiiit dăua, Bei Is’adVni îndoita «firimitYre de sare fie oneanYA Aâsi ne inxmlYA st»y. Ny este mm» nbii însYiiiî întreb bViii|jarca îiOBinoBaib a oare-in>rora nAante nare isi nY «fie onriteonrin $isK. FrTnzâ aneca aA KBria 4>Yiri risineiţie YrijeAe im îiiAesneîjie'':AYi«rYA ,• ne nare na* (Yra o îmrnYAjieine nroiviindenea s yn t mina «"braiîy-ayî Ka.o Ymyrare a osteneAeAor ayt; ăqeMeî $rYiijzf, bYKKYriea soAdatYAxi, a fnatAOtYAYi, a AYKr^tofYAYÎ fui a SKAaBYAYÎ, «Pinanna noastn» îi *iere rie tfie-Kare an înde oiit-zcil uiiAioane «franci, and de bine hat# toijic sbwiîoa, and, de, niYAt svnt isKYsijiî AeşisAa^ ✓ torii întrY a ne «înde iiAvieriAe 'ie ni Ae di* ivatYra.
. IţliY in» nY sa Ainsi ^înesa de a’m objeKta kt» rtBernYriAor Ae trebyesK imnosupi: dari;, este o tVeb Vi n ut» ne a ni rali ; da oare nv s’ar nYteasi» se dea TtbnoareAor msKaf rYBern yr! 'ieBa mai eftifte ?. ill’anoi si Bedem, a*iCAAe riB^rnlrn meriteaza» eAAe oare db a $i nA^tite^ iintiiAĂe ne cnîresK de a ne btKYta însYim de ^AeriienteAe natyrei?Este in;
«foarte ' îi VS e rhîaat în vii e rcî £rea meAâţS : tnai ; mÎK bi ne «ie ni’Â di n'attra r este^ Yn riy «fisin nare tot-d’5-tna traye ;dvni sine Vii m moraA ; mi aiest rTjf este* am de niitryhzitor înKijt MineBa se traţie un? nano! de snainn» KT»nd Boieine si’i mosoare adîn-; limea. Ki» îmrrbratyA Kinei, snre ensemnAv, iso-v -AeazT» nonorvA st>y de toate HeAAe-AaAte nonoare, mieca îmiimaşini in» Borba este mga mtAt deşnre nerderm qer mai mim duitre AibertT>^î , desnre nerv* " derea dreritYÂxi de a nre'BmbAa. rAobyA ? vn drent de nare rAoateAe ny nro.$iteazib mai ni«ii p ’dat'B Î temniija este" mare :: este V> ATme înaBYijiti: tot-o-,' datqţ» itv toate UQnipri^	ky toate ^ipirn-^
V -
lt»7
L A LEţHLE OAMENILOR.
geÂfc BeKWAVî Ei/irit. Bi bine î; aseast*b aeye Khriu, îi atribvî >^iua;de lnyjiuvb nyţere .a^oşt deşt va Ka si* înjoseasKT>; ne noinorYA ne a. mai- indŢştrjpş mi{ npafce^MeA mai* inteAAeţiini ?de ne, niniiiţitv Intri, -Jn-îiiKoaAa Vârî Alterat: Kinez înrînPat de ipiinija, sa da natcY; mîv de anv; îljî Ba suvne k> ii b mijit ya este, o syffe|T) nAam» uii miadrati* a a Kbria mizAOK îa OKWb ivi na; in» soareAe resare. armai nreste;a— neă narte a Armii, nil kt» ; neAAe^AaAte noimare*,, nrbTT,site de ?rer; rrbtrbTiesK înKoa'iî iui - uiko a£j ne, mariiiiiiAe abisrriAarj $Ţ»rb ■.iineAAegutţi'3» mi- mai
renreşentajji; Esişiimm^ sil fie yermrriAe nystiiee aAAe onefifiTAiiŢ, Ama^; nentry dînmii rAobyÂ. este KBadrăt ^ in^mîntXA e§te nAali ,? îmnTir^iiiea.din mizAOK Komnyne sinrvn> y-* nipersYA, mi soareAe strbAVjeme nymai nenlry l£i-nest> eaua rodtA Aeyil K£ire îi de^uarte de neamYA omenesK.
lili s> nt soKoteipî kt» a*ieastT> înjosire a norionrATi are inpAvinn h nymai asyfira inte AAeuinneî Aor j ea iirfAreazT» ini asynra moraAit'bjiii Aor, îi nrbtibs-tyeine în.neKYnnoipinjja desrrro Kreator, *ioa mal mare ri>y nare noatc 4?i ne rnvmîni:. Un nonor nare ny Kvnnoajfpe nimiK din rrbiuîmvA ne AOitreipe, nimm: din nonoareAC ne5A înKyniiiYrb, ny noate s'b’iirî d?aK b,
0	lidee dreant h , ..nini- clesrue AeţiiAe î^ieueraAe a;AAe ,
1	-at-trei 5 iiîmî elesare, binefahnerLAe Hfo&ediyi|:|, jriinţ fesnre r Acria atî Dyniiiezeyi ’SKn^ndyse afen,-clin n^myAV'omene^K s’a skos a^arn din ademn* I).
Hoaţe mnepa j* elena 7 snre esemnAY 5 ue in*i
“ i)^In Kiitia svnt, uieKTtn era odiuecart» ia* Epiul, doi» yiuujie; a i onorxAÎl uii ‘a	Auestî din irnib a* bAst, p''^uâa^.iirş.iC'.;
iiirvsi-b uit nrca;iuivufc#oa$b; iioaţe e* idei ac >o,r asynra ^eori afieî. STti t ‘ €Ba mai intiuse ; *dăr ut /.e irnubribiaesiEC, teuâ'badist si» ui iusiff/ie doiinua	Aa/.ţfc na&m.	. ^ -V
13$ ArmLlKAIţlA LpTJlLOR 'NAT OREI -
fAyimi'b ridate anca asvnra umîAisajueî inie fericire*: rAobyATî <iOft mat siniUAi» anriAiuajiie a. AeyţAojri natvret. îridm*-se ntfmal AeyisAatoriua Ae ’ ÂyosW cftrent nommivtor, mi toate > KrimeAe bn>AHaţe;r;în< nrimiiu, toate idoAatriiAe îni Ajjate îa reAiyie; $r- i yuidderea, KdnKYbinaniyA, i;flo4ir.Ţmiea > myntiriAe^ SKAâeia f âHeAAe Aenre aAAe Bes'biityAxî; «asteAe^ nriBÎAeyarriAe, uAi^ieAe, 'ieAibauiea liceeni Aor,.înisjd-> derÎAe îil monastirî, sinvmclderiÂe reAinioase, qeAAe BÎJjiyrî1, auGAAe derradaniî aAAe Eironeîui-j BÎAisate ; ostmla Aa moarte, a*iea «fratyaidfiere ne nare nmf o Acye , niuî o ntmBermie omeiîeaşi^bdo^ iioaix) AO^Îlima; rosboiXA ia sfirmit, 4ca mat mare, dintre neAenivirî, «ni siiirvryA nare, kv osiiula A?ii moarte 5 rj>mn» ImnTjr'Mieiiie nreste tot ni»inmtYA ;< toate aceste urinie jyridme r toate aceste ommor^lţ rAorioase sax AeijisAâtÎBe,: Bor neri . dhraintea Aeyii. natlrre!, ua nerrxreAe dinaintea - soareAYi.r Ai^yrn^ annroiiiiarfyne instiiiKţÎB de aueasn* Aeiie nereaşmi am v mers clin uodeieAe noastre jjidoUa; sRAap.ie. de> iramlnt mi de Dmi!TribynaAyriAe noastre, ay ner-r; dyt nyterea de a fi, kryde;,/ fui tenii {n;o$ţri nrisiAe^-jjHXA de iţi fi nedrennî; Xiib^rtatea^ifiiATi i, Aibertatea: KYAtyriAor, Aibertatea' nyy ej^briî ,* formează, ky era-Aitatea drentyriAor iui eraAitatea dinaintea Aeţni 5 âr AeyisAntiie în nare Brednimea omYAYi este resnek-tatt>: mi a«iest	mus ne kaaaca dreriiimiî yni-;:
BersaAe a îmrenyt desrobirea tvtVAor norroareAor •: esenrnATA este dat , dreuttriAe dobîiiclrte , mi Ei-rona ne KontemiiAb*. ; . 0	^ ^	\
> Danii am fi reye de tu’o aAti> nauîe , mi iiri-BÎrÎAe me.AAe* s’ar întoarce.RBţr e- Ei*unuia $:a«t ie-dea-o 4i>Y'h a liii» înfiora reiiBiind riyterinkiAe^ ar-|nate aAAe ayî iNarioAeon ; dar dai;V ajUvi, Bodeâ:
199
LA LEţIILE OAMENILOR.
ne AeyisAatori! eî^desKÎzT>ii^ nretYtjiidenea niKoa.\c, întemeind KOAoniî, nrotent^nd ini AYminiind, rAoatş-Ae,<îrhnrT>ipiind ipiniye Ae9 îmmYAiiind traiYa feyn* jd>nd^ ^ieK'brYÎa 'lel'hjjeăn nYterep. fie a se IniţAija Aa *an-t rYA inteAAeyirijjeî .mi aA BÎrtyuu şaAAe, mernnd, în sîîrrnit ky yenerositate ne KMAe drent^yi! ? ox ! ţ Bezî atYini m’am pvtremvra rientrr troimiAe Ey-s ronel! Franjjia ? nayie redYtabiAT» nîni> mi însymî^ fii nenoro'iiriAe eî3 a airimat armţeAe, nir mai, pa. st, sebat'b; dar i;y jm îmi redobîndeijie nYteriAe^ kt atitase simte Bredniirb de o âAtii rAorie, mi cana. irb riyne tot ama ardoare întrY a Aibera Aimeame^
KT>t nYnea siire^a O KYtrorji. ,	\
V.-	V ‘	v; '	»
' V ;	?)
™ ’
KAn XXXIII.	'î
' URMARE A ATIELLUIA1UI SUJET. DESiIRE A ERIK V. ^
f - ''
)
• " w ‘ > 11tt*iiAA ahjs<\ik tcatai? mut ; dar KTNIţf TA IUI snc«
ranm iit Autgusic iuniuiut imu? a ac.	£	•’*
(I)K M AKTK.NAC, Ut/icnse du prince de Po i^nac \
p- »‘9)	.	;	r>
N» c niiî in drenl in nrotiea drent»*iT.
.,	(l'.OSSUET) '	;)
Amfcrma^ me kare o aedem astăzi am de <PrY-v; moâs'i>9 am de" nrostierr. nti nihriiidyse în Aiber-tatca-sa, a 4>ost yh (imn în pare era BasaAR. 0$r ) yerîj EnrAezi KommandaY îu norftri \e eî 9 ryper-% natorî eii FÂezî î m in>n*yeay îii qeti»yi ao eî 5 yii «ar- ^ Aement en^Aiez îinţtynea: Aeyty yii: ^otTira în Lon- > dra deşnre ; iiidYstna ei, desnre ş|>artea mi desnre p
200 AnnLlkÂ^lA LEţlILOIl NATCIREI
Bieaua ei. I)C'iI, ncn’i o zi, In nare itoriorvÂ., /obosit;; iJe aseSt'WftsOAAytS, aAorr'i'» Aa arme, .nil '"3 Ar^rŢ Aîniea drciil. martor aA s<(:iiijj(mloî Kaţsei ati ; :;ss% trebi> dain» ora drent ka ninie oameni de toate na-jjiÎAG arynkăj^ de BijeAiea adBersit?»iju tic nline nr»- * mîntyrî mari sinryrariie ynile eî îmi ureeav o ira-
,	^	-< ; ti». .-Ş /-in	* •'	’ i'C ' * ."t-V-T
trie, sii fie osîndiiti a rîvrta AabiivriAe. EvroneVini Kare Aem aAAe natvrei Konimanday AmeriHei st», nAT>ţeasKT> dajdiî rcifCAYÎ Mareî-Bretanii; niif'itîvri^ qeasm» nentry dînsa? A*icasti» deKAaraiîie soAeni-^ neAi» a fost ndresan, Ki>tre Arme în anvA 1776 IvAţe în 4 ; Intr’însa vse hîtca Vnni.tdareAe korbe v «NoT iirinim &<lcjyi>rYriAC yrnndoare i;a niHederaVe" « ririn oaac însvmi: in» adein» tojjî oamenii srnî K Kreaiiî de^o notrÎBT»; kt» ay fost înzeştranî de (( KreatbrYA i;y oare Kare drentYrf nestri»mYtate v ((kt», Intre aceste îdrenti^r, trefete st» nynern în (( rariFYA a n din tT»TY. Bieaua aî beri alea mi kt»y ta rea <( f0rtoîrn ; ţnv ntmai snre a assirtra aceste drentYn,
« s’ar amezat rYBernyriAe între oameni, ini iti m-« te r ea Aor,* în m»t timn se nvhrţjineiTie in xotareAe (( dreiilT»&ii, nTr^ede din nriimîrea *ieAAor rYBernani ?-« kt> dani» o f brmŢj,;.. de! FYBern Jimeteaziţ de a in a1. a fi nenfrY agrest sfîrntit, nonbrvA-are drentYA de (( a’a skimba şay de a’a restyrriV, mi de a stator-« ni«ii vn aAt: rviiern nvind teme Aii Ae avi ne nrin-« «linvri. oiranis'Mid nvterrAC ayî dvtn» formeAe nare ((i se Bor m> rcâ a fi, mai notriuUe Intry a modice (('SÎrAranniea ini. fertmrea sa. Este adeBT»rat iu» ini: ((jfeAeM^Yheai nere anvST» siumBT, nentry nri^iiii' l « mrrt rYB^rnyrî^ ^ţâţoriii^it'e:- l;dO/^>myAt,.,';^ •. • DW! « kiiiid o AYnrb yrnfărei de- abysvrî ini de ysYfnâ?::: « iiîi, trT,r î,!i(f f m1> skîmbaJte.- nrî 4 i>tt> KYfmare ktv^" tre â'ieAAaiii sfiriiiit 5 doBedesRiîiiBederat^^ KyyetYA ^
►

r*• .
T&’"'	201
(trie a ^ritfi j$rt n&nbrr''sy nî*	*’$$¥? (fesubtt^m
-afvh nî *fit;W ^dreÂtw '&i>% ^	t-6 ^în
(rflatGtrî^■.£â*3c£ a-eii^3es%n^^fe§t ^Vr^irii dfc^â;* (c^tâto^Hl^ri Wa$&- mizAoâne'dîe :tezW^ff£tâ?y "((a^ $b&t" redarea kbAbnniĂGr?
«‘anestora în sy^ferinjieAe A'or,' fnLa$t#eA ^ste ne3 . (^an^tkta ftceb^inii^ K&re îi sÎAesu de a se desrabi (o desyntvtîirajiHAe 'ăekjyA^^d^ pyseTn ;Lyb>v^: ^
iu. Ast^eA» wiiiie b&menî 3*Vs¥yyf:îtt eeitia Eviroriir,7
inde^sP a$Aâ^%ti?^i$aifieri j de-o^îat^'litri addyu' ^Minfe^Aft feetferâa y*m n$mîŞt-^KT>$e^	yneL
A^nlîne se ticnea ^.§niţr^dn^-ăiâ^i*îîfeÂe K-ieSibr%^ AY^%£ţÎA^nes:to>mt^^ ^ik#^«ieiiiriî y afeneKtM : ,n^Mrei*'&Mloame:Kbî^^^	nii^I dfri hdîtiHlfnea'
riystietxijiAor aof, snof:■ o strirare de Âibertate Ktffe0 resvm> nîir-b Aa nonoareAe neAAor AtiAîe Jiernmî.
■■■*' Anjc(astT> niemafe Aa Komniiiifta Eyroneî," irmal'i/ de nAaîihrAMiranileî EnfAeSe îrji/de"deăonbareAe ^T»i;vtea najjieî AmerlKane, se lerniina aşt<feA: (( Ilrin yrmare. <c noî, renresentanyî aî StaiyriAOr-Unite, adtnaj^T în « KonrresyenerâA, AYi>nd martor nesimremYA jydejj (( aA yiiiBersvAyl desure nyn^enia mi drenleAe noas-(c tre KVţiet'hri ? nybAiiUiiu mi dCKAarMu ky soAem-(( nitate în nymeAe mi din atforitaiea bynyAyî nouor
(( aA acestor KOAOiiii, in» aceste KOAoniî synt ,mi (( ay drenty.A de a fLSTATURl LIBERE IIIL NE-« ATIRNATE ; ■kt, ori ne. AerbtyrT» noAifiin*. dintre ((dînse,Ae Ky Marea-Bretanie este ini trebye si» $ie « ky totYA TYnti» ? iui kt» , i«a STATURI LIBE-« RE IUI iSEATÎRNATE, ay denAiriT» aytoritatea ccde a #anne resboiy ini de a îmueea nane, de a <( KontraKta aAAtanije^ de a statornrni uornerţiYA,
202 AnnLIKAIţlA LEIŢILOR NATUREI efc.
« uii. de a <faiHe toate TOAAOAaAte aKtrrî ne SŢA-« TURILE NKATÎRNATE a» drentTA de a $a«i*ie, cc mi, nAinl de o tare inurecldere in nroteKuiea qe-«reasK-b, nvnem toj|î de-o notriin» IntrT snrijinirea (( acestei deKAarajjii, aserea, Bieaija ini onoarea noas-<c tn> , uare ne pşte ş4>vînt'bî » ^ 3 . j	]
' A'iasfc manifest j ÎAnymim şirbAini 5 nentrt kt* este întemeeat ne drentîriAe omenirii. DYmnezeY ne-a devAarat, jirin neAAe d’^nti»! dOVAeţii âAAe {inmel noastre * 10» OmŢA n’are astnra Quiyatî; aAtii nrtere deicht ntma! amoryA. Ama dar\nm Yn; om nr «a tfi rironrietatea aAtVi om, nm yn nonorj 11 v na iirofirîotatoft aAtYÎ nonor. DrentYA nestri-irh’iîos, nenresiţris aa OmYAYÎ uii aA nonoareAor, este Aibertaiea.
c AsttfeA este Aepea natYrii.	;
	. . A,	
•>•; 'i •.		î V ii ">
;t; -	aWuîo:::!*: s ;;;> s2ua:: v7	
	-• î c‘ i . ;.*î\ .'■}■ .. »	î’:v:-3.' i i •'
	/■•a r..*,	t i'-iîv.î'-r.ViH iî"}
DESniţE RESBplU; «Hc.	203
.v'	kAn XXXIV.	vi
DESnivE HESBOIU DUIVb.lXIJ IUi NATUflEl.	^
>
. *Je c resBOÎTA? o meserie de bariiarT* în Rare toah*
" c ........ arta sft» iii a ti «ieA rnaî tare intrVn mnKt xotirît
. <■■■'.']	',;• i ; ?(NAPOLEON, Idveilte de Ja baiailledeMoshowa.)
: c	IIIi.k>pd mBi/jsauia Baajinşea .addCTşeJa;toati*,
• Etrona m»ri>sirea BeRÎAOr obinehi i saAe barbariei, res-boiiA rit ’»a' mai fi nvtinMros; V»>qî atingi m uor iriaî fi nxUrî maferiaAe Rai* sv^se udaţi» Atntâ HT mie-; hac mora/e.	..
■* -	(ODILON FARROT, Disconn a la chambre desr
JDcptues p siance du i3 aurii i83x.)
Nr bi» tcmejiT , Domni/or, de a trmâ avst aden»-rat nrorres ba suiritYAYÎ omenesR, Bare aa intcrediniiâ,
- ^ ^	- nt Aa nisKaîaa omirî Komandate de Ranitanl rnaf mTAt
W s:\UtV»*>r savurai Dijijn isKisijiî , m za mierea bi vla/i», si no-^ b+ţeAor resbosie a Aţe mingii, ĂTOteAor inteAAeyinjie?,
, *	" trslta mi'direBjiia sojjiet'hiiiAor.
(P.ERRYER» Distcurs ă ?a chambre des Deputtfs, seance de 6 jrtnvier 1834»)
Srot doi» drentvrY no «are neatmiAe Ae-av B-bzft Al i no rtncl ne n»nd nrodomuiiid ne nwnînt : drentiA de miere iui de aiicl-orie, drent fferos mi barbar*. neKai;eT iii’a noiv inootui niiî o daţi»; drent britaA ,.în-nrotiBii B-brria orî irare qiBÎ/.isajjie a fdsf“mtemeîâW,*'nil *8r v, ;	- des do a Ăfvmat. este iiriKt». i ni; ai mă! nVjiirt domni-
, tor rpxma t? nryin . sir>i>. dar mai im*raA mi mal Dim-^ fiezeesK; acesta este aMeAAa ne Rare A*mea ia reRvh-,< f-v io noa&« fei» s>|; ijjie,, este a ne a/a rare tfi» b0 fai^e ai*^' 'trixmfajil fi>n* resboiî mi fi ri» ne duo», este în sfirinit) drentiA de MieiAisajiie.
^ t- • (L A.M A ftTIN E , Disconrs a la chambre des Deputcs,
y ' v , j , seance du 8 janvjer \t 83Â.)c:;/..v. •• i i'	^ ţ
■MeArjn-aŞ f^rias ;Kyrtîsan si\ deşnotîsnFrAyî ş&-■■■ 'terdotaA , aiiosţOAYA:: ’ieA jnaî	aA: yrei ;mi aA
204	DESI1RE RESb'OItL
clesinadejdeT 5 yn om un re , ta desurejjYA ste anea desnre omenire, ny se lom* dc a se snobort nîivb Aa anoAOyiea iiiKYisiuiel iui a yeAatYAYÎ, DomnyA de Maistre, a zis: « Istoria doBedeijie in> resboiîA «este starea natyraA'b a neamYAyi omenesn, adein» « k% si>nyeAe oineaeSK trebye sil KYrrii forb întrece rynnie ne ribmînt.)) Ra si, snrijineasin, a^eastb rrozaBb Borbrb, aytoryA in^ijiniazTi tabAOtA res-
boaieAor nare av nyştiit Aymea deAa îimenytYA kţ»^ eleni lioniei riliî’i» în ziAAOAe noastre. Ea, annrb es-tremit'bjjÎAe a*iesUî Aanij sbmjerat nare străbate neaKyrÎAe, mi a m.ryia tfienare serin» este o bbtb-Âie; in’anol arvimn SbiiyeAO auestyi tabAor Kry.nt
asynra KanvAYt oamCnÎAOr ? în nenT \teaAaţjT, în Benî jertce : ne yrm-b^ io\ yn. taaş- ne nare ar noi sij’a «Şam» noetin^ctxYteazTb a zi*me Atmii;; '« Darb? «buce fi
<c neKMirriymaî nrin saline se> noate Kyrbyi. )>’: îii'	• Măiestre
..— ~ -----------------~ <------- • ~ 7 . '
ţ'-Ot-d^iriTrâ/.; ast^eA este
#î&n.âf.nQaşţrte-f iOm^A4reby;e^ş'b^Berse s bii-
ne dşilArtrb^Cm»' >tdate vădeşte, imbtieAbr ii synt deAa Dynmezey ; jşemM'■ AYt'cleşsfcW	o ne-
d ea Vi sil» : k are trajie Aa. /q r eţie n er ayie : kş ky m sin-rvryA mizAOK de. a iie la™: maî btfnî este nymai
de â he*jîiim neAei/nririAe noastrel
Ommorljjl dar, omrnorîjjî nen^etat, omnioruji
■PbrbtfriKb mi <Pbrb îiivstrare dc Konijiiimjb; nentry K?b ommo^rîjiî na şi* dob:bndini iertare: resboBA, este resKymnararea Boastjrb î
t,. Qa-Jr.e^i^j: .jrcţea; ■^iinejBa ciîb omyA anesta a Boit si» întreaiîbs în k i>TeBa aiunii toate donirineAe tfyrioase aAAe BeaKYAYÎ nostry? A tbrbdvi ne Dym-
nezey, a^ieăstat - - irin era	â^A #a*râe ctyn b
JKirfy ridei, eana îhn^i ^Ba-diîiren. A l'brbdti-nri-v
*
*
DUH^ LEGILE NAŢfREL	S05
ma iiii5 BfcţYtea^ a^MMe^ni»Yoaţe Jfenţe^e Ţ.na:, tar • ny ^rk	dar ar KÎerna ne,, om,
ommor^ a. îj\s^<f^Aa enttşiasm BTrrsTbrîi de şiam^ <fTiKTjiid şt> se: n asin» xesbpiyA jetfjV .Bojiina ,ay-i ^tm-
’ lîe$e^;$Hea	‘Prymoş 5 moraA mi KreminesK!
BezvîpaKxm: 11 y/maieste norba de a jYStifiita ,.uri?, ma nrin ’neAAeţriYire* Mi de a o s«l;inj.ji jririn re^inie^ O! .noi norbim rrroa bine! eAOKyiiijLja, noastn» este; «f’ttrj» rrenraAT»! AY doari» ^ny este SKris în bibAie ia» l^YmnezeY^eşte DymnezeyA ^yrmateA,or ? Aceasta ny BaCism'şiKT* ro^are	este> ^ereşn? AY
dopri» ny este tnBederat kt». e^^objlqâMetAe n^nÎBiHv: iixtrfe ^AAe^rAîY^idd^ ^^^Y lyy este Aeţiea na tyr eî. Ani a darco m y 4 • na je sto rmi n a ne^om fr»ri*J s^îrmit, feri» nra»sfri» mi; feri» bnietare; tBa isbi neBţnoB>îîei|.ie, nentrY kt» DymnrzeY o itommanch»,-nentrykt» isbind, se resKymni»n» * nentry kt> este blestem, mi a<iest bAestem trebye >şt» şe, îmnAinea^ «kt» -irfin;:::>A'â>^moartea^moirov;c C / i: ■ r { • St» rAi;ST^ ne omYA-Indr'bMrtr' S?» inşYAţ^e rţot-o-dati» ne Dymnezev mi ne oameni , mi, st» ne si-Aim* de a fe<ne in^îBa nanii atfarb din^aosYA a-nesta de iieAeyiYirî teoAOy’rie snrijmite ne neijiiinija^ itâfân&eKh»- a ACţiiAor natvreî, mi desBOAtate în in-teresYA sistefnei esniajjied, Mea mai rrozaBik dintrig ri» trăiri 2),, . nentry kt»; rde^natyreazr» ^KarantqryA
I>ymne;zeiril! i < : ■: i : ,	- -	i;]*	4v?
Intrer şKrîitpriî narii ay franţat-desnre resboiy* Ynu ay tTirbdyit drentyA, iar aAyii ’Â-aY mT»rşinit In aui»rajre. IIlKoaAa; Beliie nrişea ne ŞYbjyrT>tprî ny-, maî ua ne niijie nystiitorî a! avmiî; mnoaAa >jnor: dernii ririBeipe resboHTA Kâ bizAOKYA m^a ;m^a^nt-
* ' i) Be;zT Ies Soirees de Sairit-Petersbourg ;•*'	suiV.^ -.-Oti
: *) Be2Î KauTA XXXI aA ^aMestei gAAreîAey «br &!.; J:	:	:	^
* (
206	'	^ DESI1RE RESBOÎ U T
ternÎK de HiniAÎsaaîe. Dam» noim adeBl>r¥A, st, întrei^'hm iU'tV ne «fiAOSO’Pf ni»iT istoria: GrdtiYs-im BâKon ijiiî ma! nvi|în deunt nattra; iar in»t desrir.e i^drie, ar #i o mare nebtnie de a’î da rreitatea tne! aYtoriti»Lii. FanteĂe not mT>rtvri$i defcnre tfeea ne a «Post; dar acestea Krm BGr în£injima în b6*u neea ne trebve st» $ie $T>rt â^fe^e/ si» miniJT» ner-^eutibiAitâtea neamYAYÎ ometiesfc ?A c;? ^	^ :
IlerfeKtibiAitatea este ea îhsewu ;aimrî?irii• in adeBi>r: irioraA Kare domneipe rireste toate isk)-: riiAe.HriB^jie resboiYA - In -tfeATfiteAe KinyrîaAAe «klBÎAÎsajjiiAOr noastre.	v '	c :	^
La tmemt BOrba este ntmaî de o nradi» : toa^ th tiK'BAbuiiea este Krych» mi toata» neinim^a soarba,; aivn^i ^meBarY4idea ne inamÎKYA STbYdta st»’a des-> noiaîe^kâns^A?lnr*iia>f aceasta este starea .sT^abatiin*..'
zjieftâistarea* sl>Aba tim*' Aa ^ti£reâ"^e<:barbarie-î pste ^nimai tiv na$^ îii’anm resboiY a; vtm s/i» se în-; nobiAeze. Maî tT*rziy Borha;'»Yrrinaî :er^deve •nra?*
• 3qi	«• frgs bt$afe> 'LYihea. inteeewfr «e înarmează»
«#• Hsfâ rie^deiiş^iSkaî::tre ear^nhorYA^JEAeneî. AtYiriî.
:de ;# jipei^e; G.
desmieatfe	-a?
' j. Bin ne(r^bopte*ve;sde^oii^Visto» mi^de-am^
>	1 - *
Bijafre: AAekSandrY nistieipe Asia ^a . s:ţ» Jana» sfe rirtrimitfe nYmeAfc si»ir ne niafţânYbAtk'i» a Ate-% neî, un»darea mi resbYnărea svnt iperse urin rao^l ti&Erav Boieipe Mmaî admirări a 3 este vn 'sytf-^Aefciffiftetiarei	dar rnbrresya este/
iiemt>rşitiFt	resboaieAe de"renvme î m^besn *il- î,
BlAîsaifiâ	«••'.;••*• / r.?s h>&
- Ane s te resbo&ie. âniVitf ioase Yf meazT» nîn'BAa.V sosir^nofloaTpAqr^]^	înnen reşboaieAe
de reAiyie: o KYşetare/,^YQ^s’a ar>tat în iiiniina
DUITh LEţHLE NATUREI. 207
"ttttAor nonoareAor. Ny se mâi Borbeijie desimi rAoriă OmVAtî, hi desnre fAOrîa ayi Dymriezef. KomoriAe BeHÎnÎHieî iay aorta KomoriĂor niitnîn-tene; secate neiitrv m'ihtyireâ sT^AeteXor,se baie snre a, ŞRpaţe ne nenrietenîî stvÎ din ninvriAe îadYAYfy uri snre a Ae desiddde norjjiAO nerrAYl. Rbtiiiire» âlbAimi» ârynRati» de nreipînîsm în mizAOKYA rÂom tel barbare, "intuia ÎBire "a' simtfmenttAtî tfryriio-: syayI mi ne marţii ni tvATi in nonoare mi în oipîni Eyrona se desmateriaAiseazi*; se synntne kt fnomada yneî Kypet'brî iie Rate o sokoteipe ki» este ihorâAi». ilrintre rierryreAe ^e d înKYnşiyri», ea îP Aearrii Aa moarte na si» trîymle âdefii>ryA ; uf? rte înind sy^AeteAe BÎşeâzîi marfîrismYA, sfi>iîtyA tydoBÎK statorniHeipe yrrirhtoTYA nrinyin yeneraA, dar nedesi>BÎrruit, kt» resbotYA între Rreiţiînl este o° ^râtTHiddeTe. Lymea yîmitT» Îa Krede 4%n»’ a’a Im ^AAeyţidt toate resboaieAe1 eyrbnene înneteazi», iul bărbârieâ AiftrysYAYÎ }1iuin1»ritT» ' ky aieasti» KTţre-tare ntot, se isbeijie în timn de mal mYAte BOAKYrt cfe Tbarbarieft Resimt yayî.
‘ :ÎA ^lîrmit resboâieAe rtoAifcbie, resboaieAe de desrobîte mVde Aîbertate svried dtiii* icAAe reAi-> ţiioasei Anef^tâ este rrerîodYA în nare noi ne aîP Aim; trebte si» se sfîrmasKT» ky TesboaieAe de âi-7 notare ? Rare n ymaî anestea Bor mâl 4>iinrin Trrtinrji* îiidâtT» «reEyronâi sRtotî^ndy’iiii Aâdj|yriAe ma; reKonktityâ nbnoareAfe ei % EBăiireAid ini în AP bertâtîe. • • ; - ry ' ■ ' '•"* "7 \ <'*' - " r' .;'s
Inşii; nY este destYA de a kârakterisa resboitA ky nattimâ ^ie^K'bria enoxi», trebye linkii a o km rakterisâ ky bRTbann Rarii ay în^i>Hiuiât aHeste^aP time. Şi» treiem deAa AxiAe Aa AAeKsandry, deAa Hesar Aâ Bym»nâfte. Aneijci natry bi»rbanî ynesKY
Ş#S	î WŞl\W, ŞJISBOIU f
nrjn rAori# armeAOr, fiinnît nent KT timniî moderni * ■ $e-K,ar,e .^sîerc**m’esaiă ucaKYAVt S'i.î, mi îi KOsta-?
iirojrre^OAC* .Toarte omoneijit ne mormîntyA,Ay| IJatroKAfl; doi* mit de Ţirîeţnt imrtî.ne Kiv«ie ne. junimi ac m^rii în Amrm|iea BÎKtorieî; norioare în-, treijiî tr eu y te nrj%aşKy nif y a.sabţei, şay/bî\\rlVte.nriii Aînitauîe ne niâya nybAÎKa.^Ka; niine Bite: asţfeA* synt ;nriBeAiipeAev Kare^ne în^jjnnaz'b ţie ra»ric) ne r'kftd A^iAe^ AAOKSandrţ ini He&ar. Şt>, Yr;nT>m ‘a-y KYm ne Byi»narte deAa Roma Aa Bieria,.ini ţleAa BerAi^ Aa Mo«tma.. K'bti» suimbare în' mizAOKY^ a^eştor mvnA^riî rAorioase! HinpB.â nAT>nnet,ne ynT nrietin, jnî nv mut înjynre oameni ne mormîntYA AYÎ; se bate, dar nv mat ommaarj» ne resboininil Kariî nt mai şţnt în stare de a se am>ra; ia ,o^e-ţate;;în sdarnjit, dar nţ ;mal Binde? robi. JUÎIi 4ine’ oare ţmne^ţîa,-.|ie Bym»nârte.sţi>iiîn-?aA^ymi|, de a seţţi)Kyyiyna;feţ, ^yriţ ;ayî sAşiţe, ai ayî Âiiieisv,
sandpy j&ţfc ai-Aţi glosar	ine^^A^şţA neainy^yîî
mmsmm™	km
ResbovrA ne EnrÎK IV Boia st>^înjtţenm^^ a‘înţemee^ţia^^	.EyrQn^iqeg(e pipate
siinţimenrtyA *	*
odinioară innirna iyay|jde -gjţe#/!uΣ.\§Mf^ nea maî d?ryjnoatST> naij^ipev dţ^.ţ^prî^.ţi^ ţ-bn» îndpe&Aţb se înnrbAa, mareAe reye î: dar în-^ iţibAnbndvşe tot mprita reiaimoifiiiiua AYuiiî. njaiAiţ-j &ate. Ni mi nţ în .enoxa aneea nt uvţca. s>’a iuBene_,; ^ m, aneasli» nobiAi. uyyetare,, nentry na. st> isby-: teasK^^, Ire^e^şa* BÎOfdeAa, np.noyţ iar nţ 4eAa reţre. Ila^iea ny.eşte sşîntepa ^re^sbyinţeipe ţlîn isbityr^ armeAOi*\ii jpsţe^WAiea Kare^ţş’anrlnde ne j^ssl - •' ni^iAisaji-ijck-r» ţ; ^ ^ ‘ ţ N -	- r..-ţ ,
v :i-*A ştffA na jfii .;sparteâ.?^sjSo»Ayi ^ ne nînnînt^:IlJp
■DDJTh LEIJILE NATURET. 209
eyv’ier nymai tu ayktv; ă .jydena.' adem>rYA mito* Yyayi dyriii adenitrYA irrKYtYAYj. ResbojYA este ny-maj o stare transit.orie a rioiroareAor; kt in>t în-n\'imt,r>ni, kt a-T*ta nrbriinPAe AOr se siumbi» mi jvsJiPÎKnuiîAe Aor se moraAÎseaz'h. De«tî, ne aaeast'b KaAAo de nerfrKribÎAitatCj S'IîîrmitYA este nymaî na-qea, ‘fiind in» imn al mrica este omenoas'b mi ra-nionabÎAi».
La aceste adeKT»ryrî aft»t cTe mari, miy ki> nt na AÎnsi «rinrvna de a nVnne în nrotiBK Aeyda teri bi ai» a naty re I, A;eiiea de renrod ykuîe * Aeiiea k a re ne oşîndeitie Aa moarte însyiiH din zîoa în nare ne KicaniK Aa BÎeannb. In adeBT»r, resboiYA este In noi ini In nreţiiŢrYA nostry: toate dobitoacaAe nT»sKitiidyse nriiinesK arme snre a se batte, toate nin ne m>-mînt na ne yh Kiunri de bi»ti>AÎe ne nare trebyesK s%’a Yde ky siînrieAe AOr; mi în aceasta, rrozani» amesteirbtYn», omYA se ifieijte ky tn»snetYA, uie* jmmd infeAAeninya Aa ajytorvA «fieromieî sa’AAe, în-torînmd în nrolina âyi îiisyiiii toate bine-^amieriAe natYreî, mi A'Bvd'hndyse ky rm»qeArBriiAe ayî.
N’ac zbrie oare «imena kk a ommorl este a tm* nAini Aenea ?
Fireme, dmn» omYA ar <fi o «Fiearo», anot sT»ri-yeAe omYAYÎ trebve stj KYrn> în neni: ast<feA.este Aeyea dobitoaceAor Mieroase, mi trebye i;a Aeyoa st> se îmnAincasKij.
Mine însi» îmnedcKij'în om îmnAinirea ei? de «te tOî|î oamenii, nreKyin tirriî, ny se mmYstesi; asy-nrti nTadeî Aor? de «ie a*ica rroazT» desnre s^nţie, ane>Ae strirmfe aAAe Honiiiiimiei, a«teAAe bAeste-myrî în nroiina ^vriiAor ' B Ktorieî ? de «te miAa mi Ymanitalca? Aceasta este nentry Kn Aeijca rialyreî, nentrv om-, este o Acrie dt?%mor. tarj ny o Aeya
210	DESflRE RESUOHJ
de dcslrynjno. lic irmuînt imnaî sinrvr dobUoKVA este ostndIt ft ommorî; do tvivoa mi în noî nymai dobitonvA oiumoan,. Kv m»t <PanyAlivuiAe noastre iioaao dVmnezeeijrî se desBoaAli>, anneAe nari din ✓ îirhTnÎAC noastre. Irmenem a ne îndoi desrire dren-tva de a v'i4Îdde ne’ semenii noştri 9 mi ajvmjcm a ijemme desnre rrhirnMirea noastre. Xa! ni>nd am in noi m>SKYLjî nentrv aceste nn^'ieAnrii, Dvmnezev n’ar $v nvs în noi nomţiiinna, narea ne di> mvstra-rea KyyetVAVÎ, simiimcntvA moraA nare Ae osmdeipe mi rania nare ao bACStenrh. N’ar 45i înniomat SY'f-‘PacIva omvAvI kv simtimcntYA tfrymosYAYÎ mi aA nenri,njînityAvT 5 nare Îa înaAun» Aa ner, danii ar ‘Pi noit Si> nazii ne m»inînt nvrnal resboaie de tirrlr mi «fante mari de rîzî!
Toate 4>anYAt^î|iAO nare ne deosibesn de dobi-ton av rroazTb de ST»mje $ mi toate aceste «fakYAtiiiii trar n htre amorYA de Dvmnezef mi de. oameni -
Eana Aeyea noastrii! Aeye nare na jtrebvr o datbl STi desliinneze resboiYA de ne rn»mînt. A^ieasti> aciie este omeneasK'i>3 este nereasKT», este din ner mi de ne n'binîntj nrenvm Kreattra i£hrja <fy daţii.
>	A
.1
REnETIIIlE. '	211
K A n XXXV.
t
REtlETIţXIR.
IIîi însvmî de ani fi zis’o de' doi» orî » tot nî b\ fi imă mi/t d{-a o sivne uii a treia oan».
" '	•' '\iWOiNi'AiONE.)
Ama dar ĂeniAe' natYrel di»rajn»nl> eresyrÎAe noastre mi ne aAim> snaîmeAe*
Ny e ntot o tiranie ne nare eAAe si» n’o dosiri» a&iski>, nrri o tiranie ne nare eAAe si» n*o osîn-dea s Kt».
Bom iiedea m*zlbncl înaintea Aor toate KodbieAC noastre barbare, toate ntteriAe*uare «Pan shaori mi Kon$isKT> SY<M?Aete, drentYA 'icaayî maî tare, ar-meAe smnjerate* Aan||YriAe desnojxiAOr mi seKvroa rîdeî. Ast(PeA toate ^caviiac de sKAîvnie, toate icas-neAe itare daî moarte se nor Jjienic dink istoria neamYAYi omenosul
14*
212 nUELIUIHEA LI'.IJILOIl snAUTII
K A 11 XXXVI.
nnF.uriREA i.eijiior noţiuni» at.t.e KRiTtinn, atxe S1IARTEI , ALLE ATENRr IUI ALEE ROMEI , IIR1N LEIJILE NATUREI.
Naui» rream. mi m'a romaui. sa’v nerdit d* nra m.mint din iiiiiina barl»ri.? , adem» a nedrrnti.ţji? «nrc M) 1'iVâ in iustiiTuiÎAe Aor:
(Madama J)K ST A EL, Consideraîions surla Re-vidudon /runcaise , t. /, p. a.)
Iimn>n>iiîiAe se nasn iui mor na oameni. Im»A-narea Aor kV «'Kt s’armronie de adem>r, mi irmlerea Aor kv KT>t şe dem»rfoaz,i> de dînsvA, este vn ade-in>r mare Kare izbeijie ne toni oi;iî, mi ua KTbrvia rod omenirea frebve o dafm sVa KYAAeari».
Din aueasîa r esvaî/h kt* svrierioritâfea nonoare-Aor uiiuAisate aşvnra noiioareAor barbare este kt fOtyA moraAT». Nvim>rYA mi nvterea se nimiuesK1 dinaintea AVKrbriî vini simtiment adeBT»rat sav vnei Kyyeti>rî Birtvoase.
In anaAeAe Afinii amorvA de vn minuoAiî de itb-mînt Kare nriinu nvmeAe de natrieDe doT> ori delte o îinirnn.nie Aa o nvuii» de oameni. Arcaşii» îmm>-ri>jjie3 ei ar ii m>strat’o dain> ar «Pi fost dreniii nv este eseinnAy de ore-vn nonor nare si> fi mv-rit în sînvA eroismvAVi nil aÂ-Birtvgii.
Toni ax mvrit svnt impara svnerstbjiÎAor 5 a ko-rvnniei, a irnoraiuiei ini a neomeniei. Toiii av mvrit iienirv kt. av desnre^vit Bredni'ifea OinVAvî iui av irbAKat Aei/iAe. natvreî.
\ Ar fi vn aut de o drdruate înaAtii de a nvnne
I1RIN LEţIILE NATUREI.	213
Snarta, Atena mi Roma, ita nime syjefe ncutnine aAAe aflministrâiiiiAor jyneiiei noastre , de <I;atrb ky AcniAe nâitreî, mi de a ie jYdeKa ky a*iest° Aepi.
Ky KT>nv Yimire am nedea noî ţţeniii qei maî <frv nioTiiî aî antiHitimiî mYntind Oitiya nenfrY ua si»’a sYanyie Konqentjieî AOr; «(VbKi>mh,A mare, nreitYin DYînnezev a <l:i>uyt dobiroaneAe AÎbbere mi nvfer-nbie, mi>ruinmdYAe într’vn sinryr inştiimt; K'hYt'hnd în S'Pîrmit într’o Aepe isoAat'b a natYreî (amorYA do natrie) eAementeAe Yneî stneridrit'hiii moraAe nare si» noativ repenera Vn nonor iui st» doîrmeasKT» ne 'ieoa-AaAt'K AYine, in>ria a*ieasn> Aepe n na n>m7>nm ne-KynnosKvti»! in,Mi nur’asta se Koirienfr'h adervbratYA sui rit aA AepiYiioriAor Grenieî. OmYA aî se nare o jMinirh nrea a iui ni» mi nrea naslii: ama, nenvl hnd Sb InKÎriYeaSKb mizAOKYA de a’a SYiinvnne ky fo-tYA v Uilrer, îa îmnbrjiesK, ,îa snad , ihî’a desîntre-,pesK; sKOt din eA o jYnndate, mi zîk andî *ie.AAei-AaAte~ j Ymrb( iiiiî: Merpî, .'bate-ţe ,' ş§ îmie, 4‘iT ne a mai tare: Kbni caini-te Ârber!
Kohîaaya nresKYt nentrlr resboiv, nenriimind deAa edYKajue deind nyma! doi* idei, amorYA de cetatea în nare s’a ni>SK?t mi desnrcfjYirea tYtYAor «leAAor AaAte 'lînÎAisajni; bTbrbatYA ne Bieiitînd aî-ber dein.t. nYmai, ky Konditiia de a se Aernula de întrebyinrţarea Boinnei saAAe; ronind ua ne o sai>-bi’iiYiie toate arteAe , toate ipiinjjeAe ^ nare ar «fi nYtYt sOi’a AYmineze mi st*5a îmbAi>nzeâsinj ; ne nrî-BÎnd nes te tot rAobYA deirbt nYmai neniieteni mi barbari, irbmmtYri de KOtrYnit mi SKAaBÎ de iiys în AanHYri: desn'briiindyse. în s$îrmit de toate ne a aş AaAte normare nrin nvbndrie, mi de neamYA cme-nesK ii rin irnoranirb, ast'PeA a 4‘ost umanitatea tim-
2l4 nRElţOIUEA LEIJILOR SI1ARTEI
hjaot anli^îj astfeA a fost ACţjou iînnysT» najjiiAor! eroi'ie uaac (îrcuigî.	*
A .da vnvl nonor nvmal o sinrm> idee, a’r în-i noi imuaT o sinrvri» iiauinHi, mi a da drymyA a-, <iesiei nattime asynra,'atiiui: astfeA este rvBernyA rembAinan ama jtreimn esista Aa Rrit. Ka Snarfa> Aa Alena mi Aa Roma, mi a'iast rYBern se odix^ neme iţe u*ieAAearivî nriri4;nyri ua iui ryBernxriAe desiioJi'ifţ.
In rvnernyA reinl)AÎKan, nortoryA este desnotyA; mi drent svimymî' are ne toate naniiAe nare Ia în-inmymi>* KanrijjiiAe mi noînjjCAC avi restoarm> in>-înlntyA ; trobvo	sa vj asiei» saî s*i» inoam.
Audi <xi)a niaT marc siAinji'i» a AcniviioriAor an-tim a «fost de a transmyfa desnotismyA deAa domnilor Aa syrrnyiiif, de a da yneî nanii Boinna yiîyi tiran. Tire facerii aceştia ^a dat mnieAe de Aiber-tâld, iar Ki,Aîxarcâ tytYAor AerjÎAor natyrei a fost.-liymil ij, FrrfYtei •	; ' . ;
y Si> n**-soitofoask'*!»!■’ins'b'-'^îti&Ba kt> anii boi sb tnrhdveM; inf ÂYinneAe f ao rioase: a a a£ aHCAAor kw-siiumK ţiuita AC? adesearori^ a-«fost «joîk'b* Ş’ay BhZYt isbyKainrf dmtr’inseAe iţaraKîeryrl sybAiiao ini jerhurî ^nobiAe: detterb^Aâ o	ele oameni
dăinuirea yniaersyAVÎ; etar jniiniu ;n?ây 4T>Kyt fienlry? «fericirea <5re\iioî, ini ay f'LKYt nrea iiynin nentry nrorresvA oimmiriTt
S'a ^is ki» a’iCAAe i|isiitY{jiî aî ajyns a fi-fireşte nYiiniu>V fiind îvb ne AÎnseine Birtyl^a. Ar fi fost? luai inimi'•■■lxîl"imii,nl(>r,''-daT.Vnai adeBi.rat, sn fi zis .
aceste institynii ijy mai; not a se renaijie^ fiind ixh eAAe irBAiîhy trei Acrii mari aAAe nalyrer,reKYii-nosime asf hzî de toate naniiAe HÎBÎAisate : siijiti-mentYA de Uvnmezeire: adeirt KynnOiîiinjia iui a-
p
*
FI RIN LE1JILE NATUREI.	215
mor ta ele Tn sinryr Driţine^ev; simtimenţYA soiiia-biAit'biiii, adein» Yiiirea neamYAYi omenesK; în sfîr-mit ner^eiî ibÎAitatea, nare iîy larn» neâmYAYi ome-nesK de a se* întoarce înanoi KT»fre treK*t. Toate BirtY&iAe. Snarteî, aAAe Atenei, iui aAAe Romer ■fiind* Bn»jmaine omenirii, nr ne Bom nYtea întoarce Aa eîînseAe 'hri a ne derrada ne noi-îniuine. Kare Evronean na rnerye de ŞTvjtye reue Aa B!ni»for<n;a de ÎAoyî, nreKvm Kommanda Aeyea Snarteî? Kare irbrinte Ba nriimi astăzi a’nii einde KonÎAAYA nî-nb de trei ori, sar a’a omoTÎ, nreKYin Aeyea ro-maiiT) da Boîe ? Kare eroY Ba fa^e astăzi rusboiT nentrY jT»$Yire mi nentrY mrb*ieAT>rie, m’anoî, ne rYÎneAe t»hkt» fYinen»nde a inante-zeuî de Ten»jjî st» Kîteze a Binde o-SYti> Vin-ze'iî de mii Teutoni nrin Aiijitanie i;a st» îmnT»rncasKh aryintYA Aa armata sa, nreKYin Mărie a EiniA a <l:T»KYt în liuir, AVKry'ne îl merită onorÎAe^ triymOYAYi, admiraţia iionprYAyî roman, mi mai mi a nosterimin ?	- ;
/Iniii:Lnmic*a Romei a fost ua a yiiYÎ lÎAxar; wi se im»ri nrin reşboiY mi nrin nrarlT», mi rieri tot ase? menea nrin anvnia eî mi nrin resborâ.
St» ny mai zincin dar kt» a’iCAAC rnstilyniî sinţ neste nviinjn»,din jurpiiirb kt» n’anem Birtyie, ui si» zbiem kt» svnt noste întimn» nentrY kt» Yinaiiitat&Ţ mi adeBbrYA inTeii a Jnuibrbj/i ureşte in»ennî. -
216 fi BELL UJB.EA ItEfl U KL14EILU111LAT0N
K AII XXXVII.
UM IU IKEA UE11UELIME1 LUI 11LA10N UKIN LEIJ1LE KATUKEI.
/
l.tgi/e ţiţiti/ti erai oriyitia/.*/ /eyi/oi donieî , iar a/./e ai! U/.aloti erai KOreKjţia /.or.
(MOM^SQUltU , Espnt des Lvis t hv. IK, . eh. ri.)
IS11n«1 ne segiie natirtf se noi statornici jq gi/.e souielnui/or omeneai.
(l.UUSAKDIJN UK SAlMVriEllUK.)
Ptiu» ne am KontroAat Aa Avmina AeyÎAor na-breî antmsAe renvbAtoe tiare av rvnernat Avmea, ny’m maî renrhiie, snre a KpmnAeKta aceste stY: divrî, deniA nyiiiaî de a SYnnvnne au U4eeaini 4er-iţare mi Ytoniea ayî n^alon, nva maî HCAebn, dintre renybAineAe ideăAe. Skoiiya aneslvi eşamin ny este i>T?rh hnnorlaiiţrb: nentry ne na	st*
l>yijndai{iem KYin y^nivA inBeni'b, nii nare svnt Ae-i/jAe 4eAAe mai des'bBÎrmite KTbrora eşte de dorit de a sYfiuYime ne oameni.
UenvbAwa se uomimie din doi> rrbrjn deosî-l>ite, ne uare yeniYA ayî JlAaton AC-^a amuţat, na den* ineiaAe, în aMeAAaiuî uaAYii, in{ ne nare tre-bve a-ac desţiT>rui ky Avare aminte dam* noim st> aAAeyem nartpa rv^irei .mi adeBi,rvA\i. Una sta-torniueijie nrinainyriAe Bo^Iniaj aAAe FrymosvAYÎ mi aAAe BynYAYÎ; aajasta este narîea nea sybAÎnn> a reiiîbAi'ieî: 4jeaAaAtb este vrait/n a da mimuare acestor nriimiuvri, a Ae"rcTYAa? tlanb îirn îiot es-
*
*
\
217
mtlN LEyiLE rfATUREI.
ririina ama, într’o sonietate immaylnârb aAAe ki»-ria dorine <FiAOSO$tA Ae rcrYAeaz'b nTi’î înleiheeaz'b edYKaijia. De aKOAea înneti nernoraAinniiAe; îmr’yn <TeAama ki, , nrin $ataAa Kontradiiqjie, toate ac-jjiAe drenhmiî, adeirb AeiiÎAe uatyrei se afAii ki>a-Kate însynn în uartea în nare IlAaton îmî nronvne de a Ae s:atomici.
LTn ast^OA de AYKry este de mirare, dar nv re-im>ne «fon* esnAiuanie. IlAaton. ori înmd rcnrod^^e ideiAe ayî Linvrr, say uii iaar kt^ihî Ae îndreantTb, se rb'bneme: r^fbViriAe saAAe însb lî BÎn deAa aAnîî, lir desKOueririAe^ieAAe sybAÎme îî sin deAa ca say deAa Sourăte. Dau'b ca s’ar £i îmirezYt maî nnAt yeniYAYi siiy, ar fi slidiea' maî uvniii AeţiiAe oameni Aor, ml nî'ii o dati> nv s’ar #i abT>tyt deAa ane a <iujBe»i:miv ua FiymosYAYî, AYmiirb a anei ayiuî ne-BbzYte, a a'ieAAYÎ temriAY yeresn aA K'brYKi nro* niAAey ’i-a ffost dat de a’a ZT»rî.
Ea a 4‘osLîiiBinoBTyiiit in> ny este destYA de nosi-tifi: iar ev îa roiy înBinOBi.m K b ny .este destYA de) ideaA, Kb^I nvinal nriu idiaAihqjiAe saAAe a hIbI-Aisat Ayiiiea.
A a^Aa ne moa maî byn, dintre ry«eynyriAe iiy-tiimîoase; a statornici o societate 4h>n> ayks, ‘Hri* ambiuie mi «l;,brb nedrentate, ynde Cie-nare uetiv-nean sb noath oKYna a ok y a i n i e a a e ţii n 11 el s a  Ae, ini yiirle BiriYtea st> 4>ie tfireins mi în centiiinnA-jian> Aa rmerea synreftn*; ast^eA erh. întrebarea KYrat omeneanş.'b ky nare se îndeAetnrica AeijiiYitorit, ini în'Kare ţieniYA ayî IlAaton desnoneri între* larea anosta ky totYA 4areasin>: a a<$Aa adecir rateAe nrinCuiYrl aAAe dremimiî. He si;?mee de AYiniirb îii nerryreAe antiivi ^niî î mi era nnlnea oarb alYJiuI Kb oiiiya îinbrbuima în anectuulmne^
218- ntlEIţUIRE A REnUGLI'IEI LUI IILATON
* *•
, tare ‘fericirea oamen i Aor mi desitonerirea adesi»-
riAVi.
Din nenorocire însi» acoastn myotare înaAti» ny’t este lot-d’avna de «fairi»: o Yrmettzi» în teorie, iui o in>n»scine în nraRtim»; într’Yii «feA ama kt» nartea mo-raAT» a Kbryii ayi ne-ar mm>iia, Aa trebyinip», si» arynin»m nartea sa cea noAÎiÎKi). St» Bemni Aa cerin»rv flrima sa Aeye, a\ irbria skoii este admirabÎA, «fiind kt» ea KÎeann» Aa KYAtYA ynyi sinryr DYmne-zoy, ar 4;i îhst» destYA snre a arynKa cetatea în 4oate rrozi»niiAe «fanatismYAYÎ; nentrYKT» xothnnpe isronîrea a ori KT>rvî na Kvteza, «fie în suris, 4>ie în KYnîuti»rî, si» dea o idee rremin» desnre Dym-nezeire.
Adem>rat Aeiie dc saiîriAcyiYj nare na «fi drean-ti» feaY nedreantT*, d.yjfn» rirnt nor 4?i jYcîeKrbtoriî de AYmlnaijî. jn sinYA areonayHAYÎ tot acecaruî Aeye isbi ne SoKrate.
II Aăton r o daţi» ne uaAAea rbtT»ciriî, ny se mal orrreme. Ea Boiea doi» A^ur^ri > st» di» rime nriBiAeyiYA naiuerii, nare nrea adeşea-orî nyne nyterca în rni»îijeAe medioKrit^iju, mi st» imhnriine ambiuiiie mi orbiiAe amorYAYÎ riatern; aceste doi» Amaruri Ae dobîndeijie prin KomniYnitatea «femeiAor. Koaiii ny Bor kyu-noaijio ne nbrinyii Aor , myin'eAe nv fior KYnnoaine ne uouiiî AOr. Ba «fi nYmaî o «famjiAAÎe în reriybAÎ-kt», mi «fie-nare membrv ua aceşti «famiAAii na OKKYna într’insa ranrvA nirtyjjii saAAC. Idee nener ypa^T», nare merrHi» tfbrb, î'ndoeaAi» a i se «facce oare nare jerine, dar nare iiy trebvea st» «fie kyiu-m»rate nriu iu»AKarea tYiYAor AeyiAor de maternitate , de amor iui de rYurLij^T».
Aceste T»iitrbie rerrAa mente liasi; o 1115A^ime aA-teAe ny mal HYyin deţinrvit.
p
*•
mtlN LEIJILE NATU11EI.	21Î)
Tbnlw, Vii nonor, AÎber trebye st> aîbri» tinm de a se oKKYiia kt’ trebvrr-e nybAÎce. — Necesitate iiii ixonşeKrayiea sKAaBÎei.— Trebyesi» se anii ere de in$ÂTÎni|a striia»toare a nonoareAor nare îa înKyaniTrii. --- Necesitate a siivrTr^rii. neriiiAe^ cetinii nor d;i înitisse’; AcyiYitorYA o suoate dintre* neamYA omencsK. în sfîrmit trebye ua nonorvA a^ cesta sK se Be\imiceasin> întoaii» BÎrtYtca seminnier sa a ac uriinirine; de aKOAeâ se nasn aceasta. inTAUl-me de Âeyî îmnrYinytate deAa JLiKTir.
Edviîaiiia tfemeiAor asemenea kt a bT>rbaijiAor.
De uri rnferea ‘femer Aor Aa meserlea resboiTATi. s FemeiAC' Kare BQr înrreKa dyrn> Birsta de natry-^ zeci de ani, si* Aenriede. Leyea Ae sa mn>dyi a-> morta	# Ae în>dTÎ maternitatea.	„	°
Ommorîrea KaniiAor n»y Konstityarji.
Ommorîrea KoniiAOr neitorreRtibiAi.
Ommorîrea nonii^or mjSKvni <fcbm Boiea Aeyii.
Desffr bnare, robie * Kryzime, nemoraAitate!. v *.■ Kc.AKare de Aeye.V amoryAYÎ/Kare statornrieme’' Tiiitaiea în K'bsidorie* ,
Ki.AKare de ac nea îniin>fniriî rAObTATi, nare xo-t'j.rainc brj>rba(TATi mi «Femeii oKK^nayiii deosibite. i KbAuarc acCAAor trei Aoyî a a ac «lainicei noastre
A simtimeinTATÎ de Dymnezeire f ne Kare. se? O.dixneiiie friniica tTfyAor o.ameniAor;
A. Aeyii de soniabiAitate, nare annronie jroiiosh» reAe TireAe (le : a Aţe Ae mi Kreeaza. nearacTA omenesi;;
A Aenir. de nerdeutibiAitate, nare îi desBoaÂl'b' ij vierea iuî’a Kieama. ne $ie-Kare BeaK Aa mai în-\ nuAte yrsite. . i
Deci , eana yn fenomen' nrea * BrednÎK de Ararea aminte a ^ÎAOşofiAor; aceasta AeuisAa ijie, uarte dintr’insa 1iitrebŢmji«aii> Aa Snarta, dar a>. KTbrioa
220 miEnUIREAREnU^LUIEI LUI I1LÂTON
tdtyA nAatoniK se ivuri uoAAOr bckî ua vii tin de-rier-tfeimie iieiirnKiiKabÎAi», nsi'bzî nv este jienraKtiKabîAT> * dei;rbt rmnuî nentrv in» osie nomoniAi»: ideaAitatea avi nvmaf este îndestVA nentrv reaAitatca noastn». Ki>% KriAAe a stnbVhtYt neamvA omenesKÎ Uli nvm se înt mnAi> kt» objeteAe admiraţiei avi s'av $i»KYt objeteAe desnrenviriî avi ? — Hri^iina e kt» între Avmea Benie mi între <iea nvoi» este EsanreAia.
Este «frvmos de a a$Aa s«finnirea Aeyiî de, ner_ ^eutibiAitate nîm> iui în uanvA d'onem aA Aeyi's-Aanieî anti'iu.
Da osie dcstvA dc '<i*nd ne OKuvm>m kv rrema-acac ‘J;iAOSOfl;VAVÎ: sin t reveni au «leaAaAtT» narte a 4;anleî suaac : am nvzvt nu disuenoAVA avi Likyit,
Bedem aicvm mi ne dis^enoAVA avi Sonrate I3ezi
•O	v
akoAO IlAaton se înaAirn de-o^daVb Aa a^ea miinin, reBeAal'b itare fa^ie nesy^fAet ^ se vite Sii ,s v S:, mi nare. are de objet <ieea <ie este mi *veca to nv se Bede: aitoAO rbseijie. eA adeBi»rateAe Aeyl aAAe naţvreî'în rKontemnAauia[ FrvmosvAvi mi a BvnvAvî, aAAe K^rora tinvrî neBi>zvte se a&AT» jn ^er5 nare Ae r^slr^nya nvmaî asinra noastre»; în s$îrmit aKOAO. eA mrbrtvriseijie adeBT>rvA nvind xo-tareAe dreHtYAvi mi aAAe nedrentvAvî , mi atribvind neAAVi d’bnreiv qeAAe maî mar! bvKvri! aAAe sv<£- ‘ $aoiyayî ? mi ^eAAvi d’aAdoiAea neAAe ma! rrozaBe Kinnvri.
c nentrv kt», în a<iea eiioxi», era o doiUrim» nrea întinsa Kb niiniu nv este mai saniim» ku inneA-Aenwnea, mi kt» uimii; nv este maî ^eAositor na nedreiîtatea. BT>zT,nd simţea sAabi» mi ST>raKT».o jvdeKa nenoromtoarei BbzbndKrima nvternm'b mi a-BVt'b o suKOtea noro'iUoare: mi din aceasta» îndoiri» iiriBeAiipe nare nv întristează» nvmaî ne renvbAi^e?
HKIN LE^IILE NATUREI.	221
trbsesse nrinninYA anesta, kt, nedrentatea este mnl TiriinnîoasT» nentry ieri'iire deirbt BÎrtYtea.
Denarte de a SAT»bi tabAbYA anesta 3 IlAaton îa KonsaKn» KreT»nd doi oameni imaginari, yiiya drent urî a a^ya riedrenf, ne Kariî îî nYiie ne neAAe maîînaAte rente aAAe nrirneî iui aaao înjmAAGrmtYniî. 'leA drent ny nvmaî M» na «fi syiuiys tiKT>AOmreî, dar /i»hkt» na «Pi svnnYS ini infamiei mi kîiiiiyayk Ba KaAOimiiat, bi<nyit, bAestematv iiys în AanyYrî mi batjokorit; anoî dat rîdeî, iui nironit ne Kr**ie.
AKOAea efetevKa yn $oa de nresiriinîre, ica^yn <feA de reneAume desnre nienija mi des rire moartea ayî Xristps. — •	,	■ ’ ■'' ,
Oiiiya ayp neA nedrent ny ;na <fi ntmaî yh ambiţios nemninat. Ba 4;i ?n inoKTÎt, YrmîosYA tin în uareMoAiere îmi Ba r7>sx ne tarty<PyA st»y; ‘Peri-flit nrin aBeriAe ayî , nYteniii; nrin aAÎanyeAe ayî, ‘foAOsindyse de orî ne, ueiitrY kt» nini o Hrimi» ny’A snbîmîntT* ; tn>rT»ndY’mî byi;n,Boini|a nohoryAYrnrin armaririi^cAe ayî BÎrtyoase mi nroteiajîea zeiAor nrin jertnCAe ayî. IlroKAet desT»nîrmit ne Kare noroKYA îa îiiKYroncazi» mi ne nare oamenii Îa onorează.
Eî bine! de tfaji'b ky aneA tiu mi Kt aneAAe nrosnerilMjî, ini în KOiUradiKnie ky rAasYA ţieiie-raA aA nonoareAor, lÎAaton, a»i kt» deAa a doa narte a reiiYbAineî saAAe, nroKAaniT» kv soAemnl-tata ne drentYA «ferinit, nVinâi nentry in* este drent, ini ne neA n»Y nelerintt, nymaî neutri kt» este n»v. MinY.natT» reBeAayie a Kompiiniţei ayî Scnrate, t»H-tT>ea AYMire a Kompiini|eî neamYAYi omenesn!
Akyiii st» întoariem irbtesa «Poi mi st» ajynţiem drent Aâ a onta mi Aa a noâ narte din RenYbAiK%; aupAea dls'renbAYA ayî Scurate o st» doBedeasKT» neea ne a adeBerit. Bontrina sa este ky an»t mai #rt-
222 riREIIUIREAREFIUELUIEI LUI I1LAT0N
‘1
moaşă ky in»t oa di* aucoaniî temcAic <Pcr'niriî TAoa-
/ teAor mi <Pcrî\iirif indinidvAffT: moraAT» noAitÎKă, ino-raAă ririmU'h; este tot vna. Uli ăntăd? ca nym'hn, mmn «PeAYrî de rynernyr! mi mnm KaraKteryrl aAAe sy<?$Ae* Iyay! Kare Ae resnyndj kviî rYBernyriAe se tfaKKY obiMenriAe, mi stnt tot-d’ayria esnressia KaraKteryAYi ynyî nonor. Ea >ierqetează ne yrnn> nrimiineAe în-jibAgărir mi modern Aor , mr Ktm se nasK yneAe jie aAteAe;/lnsemn,bnd totrd’ayna BiniYA uare Ae omoară, say mai bine Kare Ae metamorfoscază. Ama arjstOKraîiied“ se <faqe timarxie nrinnvbndrie mii nrin KOrrvn^îc, timarxia se ‘faqc o oAÎrarxie nrin irytcroa da ti» anyjnÎAOr, mi OAirarxica se $a*ie o dernouraiiie nrin tiin»Aomieca iiOMOryAYÎ nare ser' deipeantă mi, se «faqe rege. Atirrmî, numit de setea arzătoare a Aibextăim, mi SAyjit de răî naxar-jiiq! Kariî ’i-o toarnă ky , tottA KYrată mi’a tfan st» bea nină Aa beijie* însYiirî aneA nonor aAearră din itriiriă în Kritni» nînl» în braneAe ynyi tiran emit din si-jiya ayî mi iiAămădit din BÎyiyriAe ay!; KoniA nare ambră gi mea ză ne tată-Săy nymaî na să’A syrryme. Ama demoitraniea; se ^fa^e o tiranie nrin aaeastT» sînryră Mărită kî» des$ri>narea naipe ţot-d’ayna yn. desnot : mneBa .simte în aaeas(Ţ» riarte a Kărui! Âyî IlAaton nyterea ynyî geniy nare domneipe istoria ăe destYA de sys nentry na să’î însemneze semni-kya ei manii. Dar mc bYKvrie 'iereasici» ămnAe de-o-datTv sr^AetYA nostry Kănd eA desnoncre Kă a-^este marniăeqţniK aA istoriei ny este aAt qena de Kăt îmn Aurirea AegiAor moraAe aAAe natyreî!
' / Eanav nyntYA xotărîtor: aA întrebării.
V1. LIeAAe Tinnî; iîaraKteryr! nare resnynd Aa <fie-Kare‘PeA de rynern nriime.sK ne n*nd întînăririAe ambiyieî, aAAe intrige!, aAAe aBarinie! mi âAAeftry?
; *'
nRLN leijile naturei. l>o 3
zîmiî; tojt-d’ayna mai nenerouite ky in>t se «fai; mn,T Biiiioase. KaraKterYA tiranii; esfe deA dyirh yrim>, iui fle acesta nAaton o s> iiiU în^uiulreze ua yn îndoit modeA aA s^eAerateuiei mi aA nenorowiî.
(( Şt> ny ne yîniim5 zme eA, de «femirea mbrYfT, a a*iestyî om aryin,ndync okîT urmat asTnra ane-rÎAor mi asynra nOAYnt/imiAOr nare Îa îiiKynyiyrb. Si> rvnem aucastTb nremtire de teatry * st/a des-rmern de aceste muriri ad^orate mi si» resbatem nrefytlndenea. TiranyA si* ni se arate întrer, mi Si> snxnem anoî i;yrat ueea de ubm <fi B'Bzyî.»
A t tivii însene tabAOYA suirbos aA Bienil'tiranT-ayî.: Snre a’a «Pauue imKT. mi maî întineritor, flAa-ton statornHeiiie adeBTbryA a^e^tar kt* starea omt-ayî airbsat de nattimeAe saAAe este na starea Yneî \ien>yî armsate de yn tiran. De'iî, cetatea am>satit de yn tiran yeme srnt nonara ueAAeî maî înjosite SKAaBiî; si^raKTj, nes'Hjioas'b , urtdr», tîrîtoare, tot-d’ayna ymiAÎtTb mi «pyrioasd , înBieriuynatTb de res-bynare say sYnnYST» nrin naşiie, .asKYAtT> nyniaî ne rîdea mi se odixneine armai în ST>nne. Este sby-mymârea rrrhrn, <Pa*ksya mi rc-pAYKSYA Krimeî mi aA rroz’BBÎeî. Uli yndc oare net a<l>Aa mai mtAte sysrrinyrî, mat mYAtr. tiin*AOmie, maî mYAte yem^ mete mi maî mYAte dtrerî ţp^n> minrîiere!
Ama dar sy<P<pAetYA tirânyAyî este SKAan tYtt-Aor BiijiyrÎAor nare ApnyesK îritr’însyA iui nare ÎA rnyiviesn: este STbran în mîzAOKYA asenAor, nen-try Kh este nes'bnios; este‘Prinos în mizAORYA SKAa-BiAor st»î^ nentrr kt. este isOAat.vTot ue este drent d>vye de €A, tot ne .este minuas îa SAYjayre 3 dar ky Kondîma de a’a domni. Neîncetat îiniearin, toate'sbymrm'briAe yneî Heti>iiî în tyrbyrare. toate deAiryriAe ruri-nonor desemnat, toate ninyriAC rnYl
224 FfRELţUIREA REI1UELI1IE1 LUI FILAT ON
BinoBat nare simte mima yoAAatTAYi. în siîr-mlty lfea din Yrrm» AOnityn» a atidcr (îk^aoitiîî este îndatorirea 'ic nrimeAC ay! îî îmrnm, «le a se «fauqe ne «fie-uare zi maî nizmara, mai BÎKAoan , mai <fieroş, mi maî neAeyiyit. Eaua starea BCiiîniKi> a omY-ayî n*y!
AKvm sţ> asKYAt'bm ne Scnrate ziKi>nd kv o si> Jns'hrHÎneze yn erOAd st> nybAÎ'ie în toali» Grecia
qeî n>î synt Mei maî nenorocim dintre oameni, mi st» Bedem dam» mi>Kar yn sinryr r.\as Ba ky-teza STj nrotesteze în nrotina acestei jydeinniî so-AemneAC a înjjeAAeri'iiYnu ini a adeBT»rYAYÎ.
Ast'PeA este rtartin m ora ai* a renybAÎMeî; ast-«PeA synt doutrineAC icare aî nreri.lit 'iiiuAisauîa AYmiî. De-aKOAea, din anost isnor însy^fAenitor aA , FrymosYAYi, s’ay adi>.nat neî borÎ mi neî moderni. JFbrinijii biserrineî s’ay iîvfyndat într’înst-A* Urme-jjie K-ym BÎenyesK ideÎAe Be^înine aAAe A?î IlAaton în SKrîeriAe s$. Ayrystin ; nriBenie imn SY<f<fAetYA arzător aA A<£rÎKanYAYÎ se insnin, în KontemnAania ^aMeAAeî Avmî nereijii neBi>zYte nentry byaiy dar nare este sinryra adeB'hrat'B. *line Kynnparae ne flAatoţi Îa a^AT» nretytindenea în SKrîeriAe ayî riĂYtarK, aAAe AyîFeneAon, aAAe ayî Ry^o* mi aAAe ayî lîernardin de Saint-Pierre. Senare kt> anciin berbant mari n’ar M Kyyetat dcin>t nymaî na st> mT>rtyreasKT* desnre în-yeAeimynea, rAOriu mi yenixA ayî! Sy<f<?AetYA Apr s’a îmn'brt'biiiit dintr’aA Atî! Ea esle soareae tyty-tAor acestor nAanete, ne nare Ae m>trynde ky <£okya ^sţ>y mi Ae înneaK> în AYmina sal
Ox ! ne byuyrie neiitrv omenire kt» o ast<PeA de ■KYyetare s’a manifestat Aymiî, mi kt» a însY$$A,cr uit Yn KOrn ri bmlutesK î ,	, , v-
Aucastij karte,martyr tot-d’ayna Biv desnre tre’i*ie-
IllUN LEţllLE NATUREI.	225
roti Avt lirln a'ieastTi AYme, este Tmbra ST<M>AetYAifi 8'i.î. Ilvtcana oare ziŢie Tinesa kt. stMacIta a intri limita de a mal £i iţind Tmbra atî T»nKT> se a-r-A-t,! Nar <Pi oare tot ,,at/i>ta de a zme kt. vn Drmnczef a nertVit mai uvuin deui»t «Panta sa?
SmWAOt HVliAlm ! nrilmoijio abil ommaţreAe mei nostoritiiiji' do m»! mVAt do doi» mii de ani. Noi onoram fti tino ne oiiiva nare a 4>i>itTt mai mTAt nonlff Om, «iiirvra .Kreatm» m>mîntettM> a itiria AYiniiiit a ncnit de s’a amesteitat kt ATmineae E-BanreAici, sinrvra Kare a SKris nymaî KTrat in in-teresTA adeuT.rTATÎ mi aA Birttyii,, uii a KT>ria st'P-$Aet s’a rea^Aat in svfiAetTA atî FeneAon. Bine ■fT.K'btorTAe aA neaniTATi omenesK, tt »î-ai dT»nyit qeAAO mai liuuto inyetT.rI j Inainte-mern.torTAe aa atI lUT««XH*toc, tr no dosKlseuiI urmi. din nîoaita ^aTeast* ATIW04 «oniomnAnuilAor «leretjiT; mi’uI.tPr dat do A ai.ri o tnţiOAAOtiiiTno ncKvnnoHuyiT. de tot nlmtiitvA, ml Maro nv ii»t«* <1*1 rcrtOAtili. <lcm.t mmul do pvînnmf.
v	■ i.	- i.
« ,	/ / i!	i
<C
15
226 DESffl'E NĂDEJDILE TiHTORULUI.-
/.) i'r.i Uj
K A II XXXVIII.	f '
'■> -aii:-.
DEŞII RE TO DEJDILE. BlITORlftUI. . . .	::
s’ ,,	"’i '.vii. s ii- viii Vii
....	’ i:	iii ii? A
In AÎbmate am o%ZYt in» tour oameoir reKAanvb nuna? de.ţnoAUvea armouim a raKf/tLjii/.oi AOf.
(OONSTIÎ'lTttlSf, JUud<t da L'hommcy t. /f p. 27.)
• FTStTA uit atlmirajiia stauionarTAif atn din jt* d<»Ki.yiAe rveiuile ie qiueBa fast?' asuira adeai.riÂTÎ > ;AiKnrÎAOr mi astma natireî oititatî ; astnra ade-
0 :	Bi»ri atî Aitfririaoţ t fiind kt» qiDeea nuT înKÎDTeţge
7 A> ' “ KVobiqeV\me an r»e ^rai ;inar «trate de nt /Htue ’’ $V' L * ' moderare, Vbfw*e*:totreaih*ir -as tufei ‘ iiaiirei>tomrîi>' p...	.,v fiind ri> qinfBaaiBasbBizh m>; sninliA /menefet
^ "	,	este iurteK(ibiA.	*' (CHATEAUlihlAND.)
A'iost eşamîn rennerle aA apijîAor omeneijn, nrs lnfdrentTA AeţiiAOr natrreî, ne-a arătat AYmea sky-tvn»nd¥,nii feareAe saAAe > iui merrc>nd kt nas mare k htre adeB'br. Sure a KomnÂeKta tabAOYA qesta, st» ne arTiiKT»m okîi asynra sterii moraAe a rAobvATl, nv în strimteAe xotare aAAe rirateAor nare îmmtryesK irbmînhrA, h\ în mariAe îmm>ri|irl statornicite de KredinyeAe nare Konstityeaz'h ne no-noare, IlYntyA ATmînos este întrer în EBanreAie,/ nfentry kt» EfianreAÎa, în KyrMjemaei nrîmitÎBTb, ea îrişemî, este nymaî esnressia AeţiiAor natyreî. Este destYA de; a im>syra accasn» ATmini» snre a nytea Kynnoame BiitorvA ;neamYAYÎ omenesu.
In minytTA în nare BorbeşK, mal niTAt de o .a
DESnRE NĂDEJDILE BHTOUULUI. 227
treia narte din; AOKyHariî nTimintTAtî a nriîmit Aeyra AYbXrjştoş, iui? bîeazT>; ,s y n t :ihfe y inga a*ieste! ra* gir uare urecazB najjiţ. Eţrona este *ientrYA a*ies-Jeî 'linbusauik nYoe, ba «'bria imit de nAeKare este Frangia , uri Eiţr vitera. AkoAea, inr.uabinetttâdso-Aat aA y/iyî luiK nynvbr de ÎHE'bgagt se nfcri>te>& YrsiteAe itiitorvA\î; auoAease nasK oii se desBOto^ KYyet/brî yeneroase de omenire iui de Aibertate ba Ki.rora 4erK şe miireiye ne-nuetat, mi uare inerye . deAa îiiirbgagî Aa nonoare , deAa nonoare. Aa Eir rouă niîr de^a j&x^oiia" Aă:ayi1i^ înteaţB;!' r : : In a*iea.şt?/b sonţetaţe? şybaiiut* de iîiteA^eyinrw,
ardoarea. yim jyne ^si» <ş£ yneasK'bjţiy b^tr una* E^roirB^ Mai noroHinî deKid; noi , el n’av aBYt medii-es: EnrAÎtera Boind st>’i ştimJneasKB, ac însyfeA'b trebYÎnga nealinierii. îu-Begarb deaa stenînitoriî Aor st> urbeasisl» Aiberta-tea, mi *ieAÂe d’;bOt,bî nYBeAe■. desnre iuoria Aor ;fe> y n mare eşemaAY iientr y nagiÎAe de ne «ieste* rAa Ate ger mi rî* .	-:	’
Âink jYna Ameriixb fe Aiberb rn»sKbridYşe. Ni*u yii obbieii de sirvanie, nbiî o m>rere de rbi desnre trcKYt , ni*11 o nrejxelenatb rol ine hy tYrbvrarb ts-hindi» Aor, Ea u’a anyt a se batte ky a*ieAAe teo> Kragiî uare gin nonoareAe în abjenuilAe tiueAoniiei uui aAAe > tfei^imneî ^ n’a Brbzit riemîntYA m mînyit Urin ireĂYrÎAe drarneAor sai nrin feriiAe nroşeAi-ti^iiiYAYÎ ir taate/seiîteAe nare se statorni^esK aitCAO ai ^FiiritYA' EiiaureAÎeh O! snektaivOA eoni» n.eBb-zvt de oiti myrilorî! Aineriua se. naijie ky Aiber-tatea, k y to Ae rau ga iui ky inteAAeyinga, tot-o-dăti* ea sKaîn, mi de K bAYr'Lrî iui de barbarie î Syiieni-riAe; ei «ieAAe ■ maî bcki snit desnre rAofla iţii des-(nre Aiberarea or, !iii, ,ferb st* trekytnria net-
22S DESIÎRE NĂDEJDILE BUTORUI UL
rTreAe KoiiiAAi»rîoî ? njvnţfO Aa nîrsta de a(lcBT»r, \ înaBYnit'i» din csncrlhijja mi din rajjia neamYAYî o-menesK*	e
Nymat o nata se a$Ai> ne tabAo*. SKAaBÎrfa ivmn> se araii> ? rni ‘PeineiAei BieiiYesK sint rrevtateâ- yiieî neeraA*rtn»i|t K$re>'Babnm»" Aeyea natyreî. AnoXea <synt doii nrinîm;de înjosire ini de ,tiin»X6inie. Ilea-rj> îiisii-âkeste nrininî j mi; Bei ^Bedea răneşte nYSr tmfi n.TiSK'biid ironoare mal mari den&t aAAe;
’	i .	- :'V ’ "V - ^
lITanoi, trebre sVsnynem, sicAaBia uri este astăzi îsbî Mu din toate m>rj|iAe, iui «femeiAe SYnt nare lî da^ isbitvrGAe nCAAC mat rrozaBe. în sfânta aot adYiiare^ a¥ deKAarat kt» ninî-de-KYm iîy se Bor a-dresa Ki>tre oameni ; ni K'Btre DymnezeY, riare iiy-•mal eA noate st» atîinri> irininia oameni Aor mi* s’o foia» nriîmitoare de EBanreAie uri de mi Al». ArtiKO-’aya ne a d’rbirn>iY a a KoiiBenmei Aor ny ne o f ridaţeri* re asyura tYtYAor «femeÎAdr AmeriKane de a sefyra nentry desfiinţarea yneî Krime imAifiicâte deuri-m t» a\ a ii i o n a a "b. Idee sy bAinrb î dorin ţ i* adorâ-bÎATj î In $ie-Kare zi în temnÂY, în «fie-Rare searb în famiAAÎe, Aa îiiniorYA natYAYi nynţiaA, bTbrba5-tYA Ba aedea ne Cernea sa înyenYKeatŢ», na ayzi ryra ne ea adresează K^btre DymnezeY nentry nvb,n-tYirea SKAanvAYÎ. Uli aneasti» rin» se Ba reneta în fie-uare KasT>, Ba fi yniBersaAi» iui resnîndit'n ureste toati> faţi» StatyriAor-Unite, m>m> Aa înne-tarea Krimeî. Antinitatea ninî o dati> tt’a BT»zyt o mriBeAii}te de mi»reajri,! Dar âneasta/bUK'b ny «k tbtYÂ; ad'bor'bnd iarita Aa ryrŢi 5 $emeÎAe av xo--t'brît kt» Bor desiucide şKoacAe, iui ki> Se Bor îns^r-.nina eAAe-în senii ky îlîB'i>jjT>tyra SKAaşÎAor. « Noi ((apm ifUrebyinii'a., zîk- oaac, qom întrebyinţa. toata»
DESiiRE nădejdile butoiujlui. aso
« infAyinija noastre şnre a faBprisa instm^ia iui (c Aiberarea $ra|jUpr ;iioşţn jiij a şyroriApr noastre (( SKAaeî: mi in Kbt t i i n ii Borf i în l>i se r ri *ie Ae n o a S t re ic niipe baime na si»’i nynem şi» iiiaz'b de-o narte, « Bom nier^e st» ne nynem mi noi ne dînseAe, uii « ne fiom rvra ncntry diurnii AÎnrb dîniiiiî 1). » G \ femei aAAe AmeriieT, fijjî bine-KVBlntate între toate femeiAe; mi rodvA ni>nte'reAYÎ Bosţry fie bîne-KTi Binlal, fiind hi» ayî înneAAeş itredinna EBanreAiKb, mi. ’I-anT lunnosKyt Karitatea î ;	, v
; ■ rAstfeA este Ameriua SlatyriApr-Unite , Avme im- nare :şe iiaiîie nentry ideiAe nyoe. Aş t fie a Ba fi AmpriKa ŞydyAYÎ dsrn>iriymfyA ei; kt>4î treb.ye . Iriyinfe nanîa în nare; femeiAe se bat trentnr naysa iVeatirni>nr iui mor Aiuri» fragil ini AÎnri* L hrbaniî Aor. Trebye si» iriymfe najtia ynde în fie-îvîire sear% yn ofiner înfreatn» ele fam» ky oinirea* « FemeiAe deAa Koxabanda aiai s'ynt ? )) mi ynde yn aAt: of iuer resnynde : <( Mi^rire ayi D^mnezey î « toate ay inyrit nentry natiie ne KbmnyA de o-noare! »	>
Ama, a treia 'narle din AOKyitoriî AYmiî Bem mi în’treari» AYmca moi», doi» svte mcanteze'ii mÎAioane de oameni, aAKUvesK astăzi oipirea HiBJAisauieî, mi. în mizAOKYA acestei cijiiri, Franci a mi-Eni Ai-tera şe înâAU'b i;a doi* steAAe a irbrora AYHiiub se arynKb nreste toati» faya rAobYAYÎ.
; HieiAisaiţia Kreipe din,toate nbrnUe, din toati*
i) RanortTA «onQeujpeî fernmor Anitriitane din netatea Neu-Joru nentri desfiinjjarea SKAauicî; seanţa din g Mat* 1837 tui aA «ieAAor Iveî ?i/Ae îrm'btoare, Aneasti» Roneenuie a fost rerv/.ai ROii-sliWah» de 71 deuvlate . din staUriAe Netr-Xanaim, MdsaKiset, BodrlsAaoda t JVcd* lork , Jtrsei , HeDsi/.Bamea iii) Oxio. A*\te o s^tij trei dame din s'aliriAe KonesliKit tui KaroAioa SyJyayi s’ai dcuAarat membri Kurcsmudcute, tui mal luate av meis Aa ad\-turca tjeutiaA)..
M& DESriRE NĂDEJDILE COTORULUI
Eirona ca tfa'ie nymaT rp şinryr norior, minad zeiraîe binetfiJCMoare , tiriT întoarce namii i^ire Asia, mi înaintcazi», kt EnanroAÎa în mimi», în a'ieAAe jjeri manitfiie înde natyra este ah>t de iîy^ ternii; h, rienYA emenesK atT>t de tfmnos ini onnA atm- de degenerat, i -	-•
Inaiidra EBanreAieî \ £ra nyimii» m»dejde nen-; ţrt omenirfe ; dTnTi EeanreAie, tOfyA "se: mi»ry t neiîie tn dii^ie-^ii<fre. In nymi>ri> seKtaforif^e^KT>riâ-re^ Aiyiî: Konfyjjiys, Sinlo, mauismYA iui momi.sniYii a* o SYti» natrtzem mi încânte mÎAÎoane: Bydxa mi ^eî uiniT ano-noAi aî ayî a^ oştit» meante-zem niî-Aioaue ; Uramu 5 mo/ţT-zciT miAioane ; Ma'xomef noi>-z€4î mi mease mÎAioane. în inizAOKYA acestei nym,i>r,Ltoare, de oameni, nymaî IisYs^Xristos se în foni ma zi» kt doi» syte iriearite-zeHi miAioane; de disr şenoAÎ, orî uare ^ie Komyniyriea Aor, rreaRi», ay^ teram»,RaABinisti*^&y RâtoAVRi»; nentrî -kt» Eaan# reAiO ^ Kare - este temeAiea atu i; omţniyiiî y are iiymaiî 'yn 1 sinFYF Csnoft jdesrobirea rionoareAor; nvt maî yns sinrvr «iilor, triynvfYA acleB'bryAYi ini a a Omenirii.^--Ph -:r>■ 'v'-n;? -::b	:•
^ St» ny’iiiî zîkt; in st» hi ni&a kt», nenţry u;a si.’m jirbŢesi; nyteriAe, ef vnesn : Kredirina biserrin'‘i ky a eresYAYî, iiorioareAe aAAese kt nonoareAe bAes-? temate. O ast^eA de «orbire ar da o dona du» nv^ inaî de tiîîţie rmttiinc omenejpT. AAAeynerca mi bAes-> CeuiTA ny stnt deAa Dvînneze^ , h\ dcAa Om. Un thn»AOS de ^anir nrbsoarb m^rţrea KreatoryAYÎ ry Siriintya‘ nbri> ax ambiţiei saAÂe rmiiiiiteiie : îtuT .în-Kînyeip r iţi, ueA a Ţo^nyierniK n?a iiyfyl niiniiî si», tam» mai mYAt deKT>î aibta ; oa b a este jm» tnnia iui soKoteui î kt» niT>reiji« ne ayk i» oi ya. l)ar, ne Ki*nd nebynYA îmi «fa^eyn Dvînnezof neptry- fniuvA
*
*
/
DESnitE NĂDEJDILE BllTOllULUI. m
S1.V nonor, KreipintA- îmî nrei.mbAi> nriBirea nresfc <tot rAobvAy ml se» AÎmipeipe BBzi»nd in» tot va e$l4 tirerbtit 2u interesvA a tot limmiA omeiiiesK.
MvAuvinilT. Ăvî Dvmnezev, ideiAe de nonoare aAAesey mi de nonoare bAestemate, mor in Evro-nâ. IteÂiyia ii-o mai #a*je avtoritatea teoAorvAvî Rare * Krede '«'*», deAa Adam, Om va trebve nerreiui# si» «fie bAestcmat, ni<iî noAiiiita n’o mai «faue isa-* TtriyiYA- O raţie vniBersaAT» se amestim» în totVA. A*iea esiiressie BVArari» in», rÂasvA nonorYAVî este riasvA avi Dvmnezev;, iv iii s$iriti it înpeAeasi» de’ InjJeAAenţî. Ei av simţit kt», neritrv ua st» resaie adeBhrvA , Irebve a Avinina najjiiAe iar nv eC rvra ne îniirbrani.
AdeimrvA se sKoboan, kv aiieaoie deAa îimn»-rauî Aa nonoare; iar tmnrfYA avT este sirvr Ki,nd se svie deAa nonoare Aa îmrrbrajjT. IlrÎBeipe imn ai ne de nre^asneri av addvs între noi doi» trei iirin-4invri EiuhireAme K'bzvte din întîimiAaie in rAoatb* Iii ar ta #ranjjezT>, deşfiinnarea iiţTOjivAvi de nerri emanui naţia IrAaiVdiei, Aibertatea A mermeî, im»ntvi* rea Greciei, toate acestea erav în oninnia nonoareAor maî nainte de a intra în nativ a lmui>raţiAor. .
, . Domnitorii noştri n’av «fr»Kvt nhî o daţi» niinix tn Ki»t tiînri av avzit nvmai yemmete, dar lndati» din rAoafcb av euiit nisuaî Kvyeti»n sT>in»toase, nv-ternhe,eiav îiJ4envta se îurriji. Lvinineazi» nonoare-Ae, mi atvn4i nattimeAe Aor Bor tâ tot-d’avna măreţe iui fii interesvA omenirii! Laşi» ne îmnbrani în Boiea Aor, iui atvnut nattimeAe Aor ambiţioase sav reAÎţioa-se Bor «fi tot-d’avna tu interesvA nvmaiaA vnvi sin-
233 pEşnuE nădejdile biitorulul
" ryr om.îLTdoBÎK Kommanda ommorîrea AAbiţieoiAor t na s'b’ruî m^ntroasKb SY'MACtYA. Naţjia întream însT> n’ar «fi dh>uyt uriina aceasta.
, Trcbve dar s* Kiean>m- Roniptinna nYb Aiui», ay-minaib urlu EBanreAie'.mi nrin AeyÎAe natvreL IŢe dtnsa se pdixuejpe .nrpşneriţatea neain omennsK» iui oeauya nare în'Lerie aKYiii a se naipe na Bedea giuin d,' dinţr’îiisa’ mîbî Aisay ia - I ndiei mi a* • A#Heb itinnt,Yir;ea lles^briţYAYi, des$i i n gajea Haste Aor* înST? rarea iire^iAor :aq. anntşani, eman^iuauia nonoa-ţeÂor iui Aibertatea YnioersYATfc
V ^
A*.'
.ji;.
'Si i/r ui 1 tvA «ir a il a ţ r ei a.

“a
■ î
'ii
, j \
■ C.«
►
*

'•••	.	"-< *■	i :	^	• * . "• 1
t,V; KABTEA A“
2-*■ .'î	V;\.
-■•«• fiV:F,;.Y; A.r*c..;r S — -	V'AaxU •■-■-
* ••Iss *:±n*-A ^r=	/.7îvf.v;ţ ••-
Svmapea înateriiAOP k împinse în Kaptea a natpa. •
Stidiv desnre Dimnezev în Esanre/ie, — De sure reAiya yeniAiî iman. — Desnre EiislianismiA nrimÎAor seso/i mi desnre urisfianismTAjs de ^aşltzi. rr?» Desnre x) mare reBOATjiie ,«*e s’a .one* rat în doRtrine bntrb de/a nrimiî seROAi. — î)esore adeirbiateAe doKtrine aAAe EeanreAiel.— Desnre santitate.Desnre feniorie — Desnre qe^ibatiA ERAesiastin. — FlreotiA roman. — Sneranjj,a BredioyeT. — ItreotiA EBangeAiR. ~ Desnre dorm* mi desnre mo« ra//b. — ReKanitiAajiie.
KARTEA A HATRA.	l
K l) U K A IL l A S U F F L E T U L U I,
Kvan^elia si natura9 sau ştudiuri morale
alle Kvangreliei.	J
_ r. ^ retî'rGiafx.uMEi; :;;r,,: a.
kaii i>ntrbiu.’
SI l ini: DcSnKt IjkMNIimi ÎS EVANTIitlE.
- ->■
1> aiftir» îuaitilf rifarrtt/. on-^nesic niu.1 ifKimira mp sa ţt niitie J tle m»t n m:n î ntorK,i>n*.l ^ ne i.a r«./.iyie^ urm fj/.osril'ip , mi /,(» snii'ime >t nmi rajiip.
' (Mu(/a>ue dts STAKL , dt VAlltmugnt%- t. IJfyp» y5\Jj
Boiy trauta desnre reAÎyîe dc^aifk Ry qeî mat Urarî trei itrKjinâiTti aî ei, ueKVedY Abatea j web'bra-rea în s ann, iiii :<Pâ na t i smva , neabt»n d rieiitry mine ■rîeK'bţ rmiVdî rauia ini■ rieiniXt'Mid deirbt iiYmaî ade^ lu.rYAv Sarcini» rrea iui ne nare aiu soi s’o îmriAÎ-rif'SK ^!>rb a attiuye KonniiiimeAe. De a*ii;vea mi» i\ i>be siî â den.\arh i;i» 5 aii! i»y este nor ba de a SK inbâ i; vAtYrÎAe ? HihT de a reslvnia dormeAe. cllreste ci'i .sie Kredinue suedia ac mi imîijik btoare aA-«
236 STUDIU DESFiRE DUMNEZEU
- \
Ae fîe-irfcria scictc domneşte o rcAiyie neKAintit'b nare Ae îmbrbjnmaz'h Jtc toate, nreuym 4ervA fmb.rbţji-uiazvh vnîncrSYA. Skoiiva nostrv este de a ne îm-nrymyta deAa a^easti» reAiyic, nare « se resvmb în EaanreAie, ririn^inyriÂe Be4inii4e nare se nofrieesK Aa toate reAişiiAeV de di Ae introdY44e Intr’inseAe ... nrin in4>Ayiniia denieiAQr , mi, de a, merye ama In-netinior Kibtte tiiynvfyA KrişdauismyAacleKb kt>-tre ViBiAÎsaiiia AYmii. \
Boiy isbi nymaî dormeze nare ne desîntreyesK, adeK'b r'biiiHiriAe nare , ne „deirad'b. M
In nrîitirca aceasta, ev adont toate KonmmAe tcrcijiînc. Fii ortodons, anvsan, AYteran, uresbite-riari, anabanlist, KaAiunist, ny’in riasi>: diind $ii ai a4eAAyiarui .Dvmnezey, ny îiYtem «fi nenrietinî. I141 uei n^stra nymeAe ti>,Y, KYAtYA tiv,ryyeAe taAAe, tot 4e iiirie de Cornii, tot 4e &ine de ure-âinjj'b, tot ve ny Batimi moraAa mi BrecI nimeri o-TUTAŢi ; Beî nriinii în si tot-o-dati în sy^AetYA tiv mi seminneAe adeBiiLaieî înueAAemnyn] , aAÂe a'îeAAyi amor de Dvmnezey mi de oameni , nare $a4(3; o şinrîfjr'b ‘f.amiAAÎe din toate nonoareAe, mi o Sinrvn»reÂiyiedin^oatereAiyiÎAe» Easi dar în-jje a Ae n4iv nea din iierryreAe şynerştiyiiAor , nreKYm 0 Moisi emi din întyneri4imea mynteAVÎ ky tabAeAe Aeniî in irn>m»!	( *	:	• -
A'iest aykpy, ne nare UîntrenrinzKY atita ardoare, mi-ivY o Krediimi desiiiîrimi/h, Îa xotiresu mai ky deOş/ibirO;tPy^einei.AC E,vjrpiieî mi aAAe ambeAor AmerÎTie ^^id ki yreşje >•U>ţ-,in>mlnivA , nymaî ynde îiniibrb^eiiie JiBânreAia este mBiAÎsanie. Dar ky tpate, anestea ,ar/trebyV~ jR ea^ st»., se noati uiţi. in~ sţ;ml..'de diş4:*.noAii. ayI axqiiteţ ‘hri, a irbtima K^dinya ^Aor; -O diemee% arabi , nerşam> şav ţyrKi*
t
*
\
fjN EBÂKGELIE.	207
nare îî ca ririrmV nrnminynÂe, na nttca st> se KrCîm» maxomet am» kinîd irinimii eit ăf #1 ky totya kto-jjrinrh. AI>ayijhAe , raniâzanya y rytreAe îa (ieamicţ onrirea de a a “cin* toate objeteAe urediniieîeî, toate lîi icte re a e: kYAtYÂYî* ie'î >i»nkT> se maî a<f atj ; dar^ ^îimî/iTnfiîîitT»': 1n AeniAC riatvreî, îmietcazT* de: a mai înneAAeye noAi;rah)ia, se miri. de robie, mi auesîe doi, simtimente nrof irtueii Feneneraijia Res'witYAYÎ. FanatismyĂ, de ini ribieîri > nrotitfa’ «fer yayîdar *moare"^sf rit * nrqi^esŞAesî kf ţfefct»iîii.;'•.» > ' ^
^ A; ftYnae^ ^iîiite‘ nririnfortlr] ^kar&^-Se KYriie Aa tojiî oăiMdî r aii Kâre ^ za SKimbŞ-aiiiâdKOdÎH I^ĂAevBi^Yte aÂAe KYAttriAorAÎOrj s^ Ae diiraiteiie riVlîm ki»te nruin: aemor a a it i>niAe ,eaK a ?airobAem:a =de des Aerat. Aneasl^ nrobAemnb înfiinţează» soAia ATtniî moderne, a AYmii HisiAisate. AnostoAiî anes-ior jirirminyrî nor fi de aitYni înainte adeBi»raniî a-nostoAi ai KristianismYAYÎ.< Anim hy se maî fa^e .KreiîiiiiYA nYma! ar'bt'bndY’î o Kryne iîii arYimi.iîdY’1 -kt» ten a nÎKhtYre; de armrre uan say Kyfyndîndy’A 'într’îiisa. EantemYA esteMiYmar simboAYA; amorYA ele Driniiezev ini de oameni, eaka Aeuea. De a<ieea mi este ueâa eredniu de însemnat kt» EBaureXia :a fost însyffAat:h snre a addYnue toate Kredin&eAe Aa Ynifatca moraArb, rar uy snre a maî adi»ora i»n* in> o reAiţiie Aa reAÎyiiAe nare îmnT»rnesK :nT>mîn^ ‘ţYA> \Sfinte:Ae sârbe n’ay • aAt skoii eAÂe, rerarAeaz'b jiYmaî nattimeAe, mii dărâmai?» nymaî BiyiyriAe. To-«tYA este nreBiiZYt într’inseAenîm> mi mizAoaneAe de. a re.sriln.di doKtrina. IisYS mie kt» adeBTkryriAe -keAAe nyoi irbtrynd ky aneBoie în nanYA din yayî: K'hHi nrea mYAte n>ti»,iiri s’ay rr'bm’bdit Intr’însYA! -Ei bine! EfianreAia ny k au yayî , ^ii innimel utu -adresează» doKtrineAe saAAe. Ea îriBaijv adebirYA
238 STUDIU DESflRE DUMNEZEU
flemenlTbnd niijie simtimente toi-d’ayna mi nret/vrin-denea tot arreAAeamî; tot-d’aţna mi nreUtimlenea în-n'bbymite, tot-d’ayna mi iiretytîndenca bîî.	V
Ki> aueste doKtrine au>t de uvrate a v f(>st ;rT,f ky naos iute din nriu'rina naţtimeAor mi a ainbiyii-Aor y a y e ninî deiuni de mi rare. O in y an ;ny a j y n ue deAa; sine. im &nontaney a% ad^i^r ş eA e li>rH iubire dînsyA .nrîn Beaiurî. ^ŞtydiTţod^r^f^^a^jbîsorn-
'Heî ^ hol irebye st» «fi îritÎApşţţ- esenwiA^r#; menea înd'brrbnni'iie; Kh4î biserriKa altînue nrjjxtr’yii ,nynKt Aa omenire. A rarmorta a«ie A Ae int î n i11 ai»r t , este a surie istoria: mirase-aa oare ninena dg a a^Aa uriine mi nattîme în istorie? tot au»<a ar*|i Ae a se mira a<fAi»nt! într’însa oameni. Tot rfoate' #a«we istorÎKf a , este de a- borbi 4bbri>_ b'bnyeaA7> mi <$T>n> in* Ura mea ;esteînymai nentrx urimb. 11 at> ii r ne KrimmaAi mi nÂT>nr mkţ» mi raai mYAt orbiea Aor; dar nreirbt ny; un» not Aen'bda de Komuiinna iheanre-atiita ny rm> riot Aeqijda nbiî de adeBbr. Iri s^îrnrit^ este Ktri.mî yn ne adeBT»rat m» adeoTir yYA. este tot-d’ayna Jbyn, îtok-d’ayna ‘foAOsitor nil tot-d’ayna .«PaBorabiA ncamyAYÎ’ bmenesu. Khnd sa-v^rerdotya a $ t>ks t rt>ta , este ui»:^se: snrijinea ne n»r tT>Mire; Ki»nd â <f1>Kryt BineAe, este rIj Se sprijinea ne aden^r.r AdeBT»ryA este riefiiilOBat desime tot STm-yeAe nare s’a BT>rsat ne Tn>mînt.
< Aimn, duK't» rm» na întreba mneua neritry «ie -adresez uartea aceasta nnmeAor, ea na resriynsYA mey: nyyinâ eBAaBie, ne .a»i;Kb mai esislb ne ni> mînty o csyntera -datori.marmYAt_$emeiAor de uit teoAoyÎAor. IteAjţiia hoastrb;,;:eSte a mamei noas-lire. InBT>L5^tyra jireoiiiAor, rerieV dormatÎKb mi rro:-zObt», se înturbreme irymal în memorie , mr lisys^ .Xrisios îie uiBajn, Kb reAinia trebye se «fie: Ln:hrb>
'ÎN, EBANGELIA.	239
ritT> In inriîmT,. nattimeAe bot a$ Aâ-oaitoAC) Aa aorta er din iireT«Ti rtra din KoniAAeria noasi ru, auea t yft» îiiB^uatTjdili. KYBÎnt în k ¥ BÎn t, r ene t a Iu iii ‘fie-Kâre scan» \ în ^e-Kare^i^mineflftTi V	yyfI»
Kâre ¥^i;y se snVriteîn siWAeîtA nostrY simtimeuL tYA Inn'hSKTt? aA nem^r^initvAxi, în 2ioa în nare niYma noastn», nyirnl nentrv MitT>m oan» Tm>nYini-IjeAe noastre Aa nent, ne te^u'b st> nronynjjbm iiy-meAe ayî DYmnezeY. DYAie înBT>in»tYrb din Aea-ri*n, rYn> î nyereask&, Ikarle Jpt-d’aYna ne reaineîn minte,în iuîzaokya bYKYriÎAor sai dYrerÎAor noastre, i;a Yn exo aA ta^stat^	■*?.
Da kt» aueste obşerBayiî sYnf adeBT»rate, dam» eaAe BorbesK ttttfAor imvfrneAor. n’am trebYinyT» de a anira aueasti» uarte. Ky KT»t reAÎyia mYmeî noas re na 4\ mai SYbAiim», kt at/hta întineririAe noastre Bor <Pi maî bîi mi mai adînue. A nY înrrijî de a îiiBi»ya ne dasKi>AH nostru, ar 4i a ne Aeirbda iie ţnoî înmîrie de înBT»yT»tYrT». Skoboari-se dar Aa ta as y a mYmeî noastre- k Yyetarea de DYmnezeY a-&Ynn»-ne; sk ne nktrinzT» a^eeasti» BYyetare, mi st» ne înKYiiţmrre AYmina ei; tfie-ne ea biKYriea ko-niAAerieî noastre, iiiiinjja înnirnel noastre, BieAua SYWAetYAYî nostrT mi surijiriYA a<ieAAel BÎeye nYoe Aa tfataxiA ucas în Kare ueAAe din YrmT» raze aAAe neBinoB^iei -noastre\tremmiîi»;;mi;'::neF' synt <£okya, nattimeAor noastre. * *'	'*
CV 4?emei Aor ! eana Yn stxdţi £>rb os ten ea at» iui $kir1»/mYnKT», in stYdiy de KdntemnAajjfie mi de ar inor. însyujî Dy mn e z e y BÎne de Borb'eipe si^Aeti-ayî Bostri in îndoita karte a EBanre Aie I‘ iui a nă^ tYr ef. Ni bt» temeiu de trT^snetYArAasYA^TsTa^ ex şe na iiidYAui ueritri f rekiAenoastrelix<itaŢtemejjî tfe striAT^irm nmire! sa AAe. ea "se ea akauerî nenirt
VA.»	:.'V'	i'.’i .i 5 «.' fi1 u «	^
â40	DESriRE RELIIJIA
okîI Bostri: dar ue’jjî reumnoaipe tAas ya ^eKYnoarpe stirhAY'iirea ne’jjt reKvnnoaipe* ttYpe-t-hriAe Ypvî Dvmneyef ac reKYiţpnaip^i*1
,transjiortYrjAe BOastre,, nreKxm Be’jjî, reKYnngaig^ .jiY.te.rea sa Jn admiraiiiea; jjoasţrv, iui ;sy##a^ia BostrYsej/Bâ, îudfA^Ki^i^a^j^^udjU !i/;- ţ :î.^ Ay)
<^£1:; &&!>;/*,v mui°j:i fui*?a ţ-«rţ$«a&s hui?ta
m f Li -,:<%**;*}].* $UO*i!5 <î‘#	'J7i "ţ-htUU -fi& 7ÎY’<sT»*K*- £{r&**£|
«*?>< «Tîjhry.i'i’»•.?(? .?;>K‘Ss?irtîCf î?i. ka?Wîî
«I£:-;*c"'iT -;;a ftuvcV.iX&H . Ifc-.em^EÎ «‘ţ?î. .««i's
^■i. y.;» A;;..; 1;-/	7	v t/.îîlY^ird /,V	S!:i -S-X
DESIIRE RCiriJIA NEAMULUI1 OMENESK; ? iV?-’£\tt
Ai'	De>;KPis*Ua«îsiDTf:diiţţrţYoţta
r. \	• :	' Aigii/e ooqtaţţT, esle ki» în aok de a’uiî, ovune şan-*
' v îtlrarTA in 'imaginaţie’A-ai n*s in inuiuibr'esie ' Kt» :: -st *U- eSk in aok de: â «eni jienîrx ^foraţi iui nşiUiV mcî ,.4 ,	?, nijeiAe^iajii aî .Bieţiei, ,.a B^nit neiitr* .neV fcbraiî mi
nenlr\ 'nei nenoroHÎji,!; este în sfiruiit «ti în aok de ■ r v !.y-‘ înVrirnnetn jrj*inojf Biiiorinie*^ â% sdrobi t7,jirta; de H»;.v, ■ , - i / r-. fei* * nare atîrna ne .rrtma-ziî- genera ţiiĂqr îrefrrfe, > /■	' ^ ^CHAW^^ODl'EÎi V de CAinour et de son:
^^	^ injluencey p,	■< '■* "■- ‘ -v ; ■ iV;-*
IV. ;■:■»-v.w t (.t. i ‘7. > IIEtatea irare ^nimiKŞAab y îţi^^aosdjaaoril;, riiril 4.	•: . «inTitor.v ea.Aî>rgeitie inninia^ esle sinuiAi» ,ini «/■?»•
’“**” sili...... "loiii^ri.jiiea^»I Diinhezeî ni stijînti'o
;	’	^ «SKivinÎAdast. t>bser.Bâj|i^ •a-niniikY'FÎACâr formai iti jiiiAoj::
m sti> nentrv fie.Kare in BirlYjjiAe nronriî sti.ru saAAe.
(FENIlLON , Lttt/e au duc de Bourgoşne.) ^
^ PtmnezeY ’iu’a întinerit rtYmeAe ne $antâ sa; a'ieastă este 6 AYmiri'b Kare ştri>AYiieiîie nYmai neii^ try Om. riretYtindeiiea Aimina aceasta â dat nadiere YiiYÎ simtiment,u iui a^est şimtiment yuyî KYAt ;7 pana oriţipinea tYtYAof feAÎyiiAor nrimitiBe.	/ ^
ReAiyid ayi Xristbs a ÂYat îiiueiiYt Aa o aAt% e-uoxt> , ea s’a miskYf din trbbiîngeAe bmdnirîî iiir
*
*
NEAMULUI OMENESK.	2 1 1
ny din reu Ynnpijiinna oanieni Apr; în mizAOKtA Kri-meAOr nT>mîntiAYi j ea addYsse irbinija iui amorya, AnoAcă era 'leea neobiqumt, nare hy era ni 41 a a treKYtYAYi îii^i aA aKYmYAYi: ny era esnressia se-KOAYAYiy *ii era o Borbi, moi» nentrY yn iniBers iiYOY ^era #BKAÎea BÎitorYAYÎ.
Kym s’a ImnAiiiit sOAiea EBanreAiei? *ie SKiinbi»rî s’av onerat în doulrineAe ei ? ReAiţuiAe trebyesK oare si* 4ie neKAintite sav trebyesn st> se SKÎrnbe iţa «Pirxra Avmiî? întrebări rrase, nare s’attînr tot-O-datT* mi de misterYriAe Kredinijeî mi de esistinya nonoareAOf,; kt>4î fileana nonoareAor este reAiyia Aon ÎI riaerne nan ii Ae an ţine, kyiii av myrit tot-o^dali» kt zeii aPf.
De KYAtYA Isisei este Aerate soarta EgintYAYi; de KYAtYA ayî'Jîniter .este Aerate rAoria mi Bieajja ^Gremeî, domnirea mi Bieaiţa Romei.
ii onoare Ae SYiit Ka ErKYAe aA jidoBÎAor: Ki>nd synt SAabe mi oarbe 4ineBa Ae nyne în eare mar In temnAY; ^TjmjndYse în^T» nYternine, sdrf imini» KOAoaneAe mi icad striBÎte synt dT»rîim>tYreAe Apr.
Ama nretYtîndenea mi tot-d’aYna tranrA nonoare-Aor se nvbsoarb dvm> trawA reAigiei Aor.
4eAAe nare a¥ sînmat de destrYKgia generaA>, nreKvm mi 4eAAe nare ax nerit, înti>resK a4easti> rerrYAiiv	_ > ^
Urinate din seKOA în şeKOA Îri i^errYreAe 4eAAei mai înaAte antiKil'buî, iui. Bei rhsi ne jiermYriAe GangeAYÎ aneAAeam! nonoare mi a^eiami zei Rarii se Bi»d mi astăzi. IlonoareAe mi zeii aŞ ajYns în nrexirb riîirb Aa noi.	^
Ev iiY esamin barbariea a4estor KYAtYrî; qi KaYt nYmaî a constata Aegea nare osîndeijie najjuAe st> trbiasin» mi st> moan* din nrexm, kt zeii Aor.
16
242	DESI1IIE reliijiea:
Aii totTA $tl> neitAlmir, vireotTA mi nonortA.' :Kvi\ o ATmim» nv Aejninc, nial tn nrorres nyi des-narte: ei nvinai ttiejjvesK cimn> este a Bieiiti ixt-mai trenând nrin seKOAÎ îi\tr’o asemmenca înjosire.
Ky Roma mi kx Grenia nt este ama,' aKoAea
nrorresiri mari at desm>ryit norioareAe de reAÎyiea
Aor: nentry kt» ne KT»nd tionoareAe mergea y înainte
FeAiyia renvtnea în yrml». Dakl» reÂîyia ar 4>i nyttt
yrma mhuKarea nonoareAor, Ae-ar «fi m1»ntyit. Dar
naranismTA ny acea în sine nml tn eAement de
nrorres; ny nytca uimi st» mearn» riiqî st» se înaX-
ye. Kondtyîa esistinyei ayî, era neKAÎntim; ini
neKAtiniioA csisl/n nymaî în desnotism. Iloate ‘fi
♦
qeBa mai KontradintÎB dem»t o reAÎyie #T»rT> mini-nare în mizAOKYA ynyi nonor Atber ?
> , He m»mînt este o nrorressie «are tnainteazi» ne ne-simyite snre bine: ne «fie-Kare sokoa neamţ a omenesK se’mbTm»tT»yeijie: aceasta este o Aeye a natyrei 1). FIoAitiKa mi synerstinia noate st» demoAeasKT» .năimii acestei îmbym»tT»yirî, dar nmi o datT» îi’o Ba nttea onri; trebye na nynnbryA ideiÂor St* Kreasmi, mi «a mtAjiimea ATminaiT» st» snoreasKi»: nentry kt* trebte st»- se îmiiAineaskT» Aeyea at! Dtmnezey. c; Snre a Constata a^est âdeBT»r maţe , ny KT»yta dani» timuyriAe moderne ăy hrodys nr^yn yeniy’:mai riyterniu dein>t Omer, ni dani» Aymea «jÎBiAisatT» â fT>KYt Br’yn nas in>tre omenire mi m»tre adeBT»r. AnoAea e Aeyea natyrei.
Din aTeastT» Aeye, întineriţi» în Istoria tytyAor nonoareAor, sedem kt» se nâsK ‘ yrnvbtoare Ae doi» nrrrinyri, a KT»rora nytere este neîmdnsT»:
i) BezT în Kar tea a treia , KYaiiA XXV, d e s n re n er f ci kt ib» a i-tatea n eamr Alt o meiiesH. Lege mora/.v a nalfrei.
NEAMULUI OMENESK,	241
Ţgatb reAîgia Kare înrn»bviueiîie ideUe mi îm-netreijie nonoareAe este minwnoasb, nentrY kt» este in onnoaijiie kt Kxgetarea AviDYmnezeY, esririinatb într’o Âege generaAb a natYreî.
k Toatb reAigia 4aBorabbiA7> desBOAtbriAor inteA-Aegîniiei mi moraAitbgii najjiiAor este adeBbrati», nentrY kt> este în mire ky a^oa Aege*
Oii a'ii noi riYtem 4>T»n» stfieAAi» a înfbgima E-nanreAia adoraniiAor nbmîntYAYî! ReAigia nare e tfanta sa, este nrin KVAtVA eî, nrin mistervriAe ei, a KoniAA'briei souietT>niAor ; iar nrin moraAa mi nrin amorvA ei > este a tvtTAOr rradYrÎAOr mBÎAisaijiel treKţte, nreserite mi Biitoare* Aqeasti» reAigie înaA-■’ll'i»,- inteÂAegmijeAe 46AAe mai YmÎAite , nreKvm a-,semmenea YmiAeijie ne 4eAAe mai SYbAÎme Kanete. Ea este reAigia sbramAor mi a nenoroHigiAOr; este J'bKYt'b nentrY Om, ki>4î e «f'LKYt'i» nentrY aAinarea dYreriî. KT>îi>BT»i|ami Bor Bisa Utonii, in» nonoareAe Bor merge KT»tre nerfeKuuAe ideaAe, mi vilii mi aAnii' Bor rhsi-o^tot-d’aYna înaintea Aor. Ea noam> ky sine BiilorYA YmanitT»ţjg.
Dam» dar este~ adeirwât, nreium am zis, m> nonoareAe BiejjYesu mi mor ky zeii Aor, anoi noi nvtem nesti nonoareAor Kreijrine o Bieaub eraAb ky
iraiYA TAObYAYÎ.;
Ama dar, denarte de am snbriea de sirimbl»* riAe ^e a aBYt religia, ev a#AY întrrinseAe dosada origina ei nei 4ereijii. Adniir ky Kbtb Aesnire ea se db dvm» miinubriAe' minijiAOr mi dYin» nrorreseAe ragieL ŞnimfobriAe acestea riY’i attinr ni4i a dalb esengia ei: acestea se 4?aK în nregivrYA ei, iar ni într’insa. Ea se desbram» ky îimetYA de BbAAYriAe ky Kare nei{iiini|a o înuYiigiYrb, mi Aa «fie-Kare bt»a ne’a arviim» Dvînnezev se 4a’ie BbZYt. LynrY ad-
2U	- DESFÎHE HELiyiA
mlrabÎA ! în aieasti» minutare Beiinîin», reAiyîa im>-"soan* adem>rvA ny nvtcrÎAe noaste, nii sej ritne tot-d’avna în îmitfA de nedere a\ inteAAe^inijea noastre*/
Kinid a Benit Xristos ite mnnînf, toate rCAipiiAe eraymoarte mi toate nouoareAe eray myrimle. So-AÎea ayî <fy de. a rennoi KredinijeAe mi îirmi>rBimAe. LIineBa noate ti>n>dyY kt> eA ar in înBieat moryii, dar ny noate ti>ri>dti in* a înaleat rieămyA omenesn: tftAYA de nvnntyitor "aA YniBersYAYÎ, ie'îmi di» oa însYinî, nv na a<pAa niir yn neKrediniios ; trebve si/a oiiornm ica ne vn binel'BK'btor dam, ny iîbim Vid a inaonam na ne vn Dvmnezetf. XUi nriBeipe ny^ mai din ie xaos rrozaB a Benit ca de a skos AYinea! Roma în rieareAe AYi.Tiberiy, îniiAi^nd. temnAyrl ayi Tiberiy , adorând krimeAe ayî Tibcrîy, roşind în ^ierouiiiAe AYÎ Tiberiy tinTA eroiAor, ift denra-BaiiiiAe ayî aWribyunAe yivyî zey t ynÎBersYA intrer, yrmTjiul esemiiAYA Romei ini înrroni>mîyse în aieas-ti* abjeitiiie. Niii o ynire AOKaAih între nonoare • irhmîntYA se £i»KYSse . vii tîrr de SKAaBÎ; naniîA'e eray date ^erYAyi soAdaniAor; dremyriAe o>i$iyayi deşnrejiYite; drentyriAe soiîîeti»îiiAor KTiÂKate; yh nonor nrÎBiAeyiatiiii toate ie a Ae Va a t e barbare; Btn-rbtorii zim>nd nemetat: Bai de iei înBîhîuî î <fiAoJ-so£iî roii in d nădejdea mi ziinmd tot-d’ayna îreno-roiitYAYÎ: Mori! suiyeAe omenefcK KyjrMid ne aA-tare nentry myAjjymirea iddoAÎAOr în Kari! ny mai Kredeay , iui" în nrişeAiipiAe nybAiie nentrY mYAny-mir^ea tnii nonor înjosit ; na ui! aiei zeî. Eaua în ie nynt se â£>Aa liBÎAisania Aâ Btnirea ayî -JisYs-Xristos. Ox! admiraţia este ll>rT> inari/ini m»nd ea ajynpe a'mitrynde întynerreivyA in£ernaA îii nare eA ‘KV* st, * strtAYieasVi, Atminâ sa! In .toate institY-
245
NEAMULUI OMENESK.
jiiiAe reAÎyioase aAAe Greciei nii aA^e Romei din tiiruiTA a«ieAAa ny era niqî o idee, nil! yn iirin-4iii , ni'iî yii siînriment uare st» $i nYtyt regenera naiiiÎAe ; însyniî BÎrtytea ne tron n*ar <£i ajyns st» Ae dea nieafgv- Dymnezex înn>dyi de a d?â<ne o ner-Kaxe,£i»rT» îndoeaAi» nentry ita st» ne Aase a iiedea toati» adîmiimea r^YAxT; mi «10a din vrim» SYfHAare a înneAAetiMiynîT antice se stinsă, dinnreym» kt Antonim! , îndemert nentry ATme.
Snre a im»nUi ATtnea ny era destfA de. a’i rem»Aiia ryineAe; ^i toty trebyea rennoit, moraAa, îdeiAe, rynernyriAe. Ama IîsYSrXristos a eenit tok-maî A.a timn nentry omenire , mi Benirea’î sybAum» Aa 'leAAe de ne yrniT» minyte aAAe mare! renybAÎ'ie, dpBedeijfe o [Tro ne dinii?».
Sure a bîtie î»&eAAei/ţie «Panta regeneraţi ieY ynî-; BersaAe, ar treby'i, 15a st» zîk ama, a nynne de «Fain» neAAe doi» nerîoade istorice, a desişrie nono-ryA-îmrrferat în r^oria mi în'Aiberţatea sa, mi no-noareAO EBanreAieî în <riBÎ Alsacia mi îrUnrorreseAe Aor. Dar aceste tabAoyrî s’ay	ati»t de des,
îmtT>t or! ne renetiijie din iiyoy ar £i de nrisos: în Kinyind dar întîranAT*riAe KYnmosKYte, ev resym istoria timnîAor bck! mi a timniAor moderni , în ideea moraAb u^re î! Karauteriseazi».
Ideea moraAT» a aiitiidtT^ii, este amorTA de na-trie. Toate fapte ac mar! aAAe TenybAi^eAor nex-Aor > Bem se odîxnesK ne a^eastb temeAie tare, dar înrysti».
Ideea moraAT» a timniAor moderni, este amorTA de neamyA omenesK. Eyna BoiiifjT» yniBersaAT», Ka-re este snirityA JiBanlreAieî9 îmbr^imeazi» omenirea întrean*.	;
Este dyrerofe de a fane b ararea de seann» kt>
t
248	DESrtRK RELIţllEĂ
In toafT» uenimea ml T>nim Aa noî nv se af at> mm vn înjioAACnt, ninl yn Acyivitor nare, întemeind Ae-yiAe jicroî saAAe, st» «Pi anYt In nrinire mi ierim-'5 rea 'iCAAor AaAte nonoare.
ATcastT» Birtyte Hyot>, IisYS-Xristo$ o ăi, hanii-; AOr, mi <Fa*ie st» iSBOfeasKT» nn»ntYÎrea AYmiîdintr’vnV simtiment neKvnnOşKvt mni» Aa dînsyA de toatTi ay-mea. Un koniA înBT»uat în dormeAe yrei nîi aAAe $anatismYAYî^ în ideiAe înrvste de seinira|îe n fîbî-Aetiian», de nonor aAAes, de nonor ăA ayî Dvmne-zeţ, nine de-o-dan> de îiiRain» ne Aţine amorYA de neamyA omenesc In aokya DymnezeYATt de mhiie din IiibAÎe, în aokya DymnezcyAYi cskaysîb aAAVt Anraam, ca uvne ne KreatorvA, jn»rinteAe aA u-tYAor oameniaof. Moisi a «Post nymaî AÎberatorvA ynţi nonor; lisYs na #i mbMYitorYA yniBefSYAYÎ. lIe tmanitate! ne îndyrare! Kvm eA se deţsbraKV de BesrniîntŢA Rasteî saAAe ! Kxm se sKvttYrb de mT»ndriea nauionaAT»! mm s(pT»rîmT» AannyriAe sy-nerstmiei mi aAAe desnotismvAVÎ î Jirlon , dar nt nronvniiT» bAestemţA , rix Kicanri, resbvnarea mi, es? te rmina ni a , nţ Borbeiţie de a nnnimne jidoBÎ, ni AYinea, Iinn'brbjjiea ayî este a indYAuinneî nîi a m»-mî. Ea n’a eenit st» ÎUBinn» ky <PervA ,f şt» AQivcasKT» ky tn»snetvA, «ii st» ImbAÎnzeasKb ky Borba ini st» mBÎAiseze ky amorYA.
lIe de adeBbrvr! era? atvn'ii nvmaî în eA, mi nare s’ar #i rivtvt stinye mi mţri ky dînsYA! Fy vn mmvt în Kare tot BiitorvA rAobYAYî se a^AA Kvnrius într’vn sinrvr SYÎ#Âet. f
Neamva omeiiesk se ymiAia dinaintea iclddAÎAor, iar eA sinrvr Besteijie Atmiî nre DxrnnezeYA-Krea-tor, nre . DymnezeYA neKYnnosKXt, nre vn sinrvr Dvmnezev.
NEAMULUI OMENESJL	247
Toate nonoareAe Kons<finyeay SKAaBiea, iar eA sinrvr ziie nonoareAor: Toyî oameni synt Aibberi, iientrt kt» toni oameiiiKsynt «fragi.
InneAAengii ni»strasserb ne seama Aor toate a,-deB^rTriAe morale; ei rerYAay 4>ânteAe oamenÎAor UTiiiai nrîn Ae^iÎAe noAiitoe: BirtygÎAe Romei miaAAe Snarteî svnt SKrivse 1n instîtYgia Aor, iar ny îri reAipie.
- lisys , nvmai eA sinryr ne n'bmînt, îngeAAege m» a»icasn> «fanţi» a AeţnyitorYAYi este mendenAmitto in» ea m'bryineipe sy«f^AetTA nostry în nîiiie xotare nrca mi/ti tui sdrobeijie resortYA BÎrtYnii saAAe. Ny-mai ea sinryr , 'ipie kt» Oihya ny Bienyeipe urmai kt m>îne? ui mi ny adeBT>r. Aueste adem>ryri,* ne-_ iVynnosKyte nîm» Aa ea, Ae îirf'BuiiTiaz'Bsynt $orma AesniuioasV a fnei înBT>ijT>tyre ny totyA nonYAare, , fii aokya înneAAenmyniî abstrase a ^JAOSO^ÎAor ny-rie o îoneAAemnyne sîmiiAT», nreuisi», sybAÎnvb, cPt»-kyti» nentry om, nentry «b ea merye Aa *innima ăyî kt aueaamî îygeâAi» na iui Aa Trend, fi>n* ostenea ai» , $i>n* mini;!»,, na o resTBenire a ynyî siint timent nare se odixma în sTWAetYA ayî, mi ne nare trebye st»’a dYK> ky dînsyA în uer.
Hea mai înaAt/i» Birtvte, nimb Aa oa, era de a myri nentry KOAîjîinoryA de irbmînt ynde 'lineea nriimiâse Bicaga: xotareAe gereî erav xotareAe omenirii. Amrm, m'bnttitoryA Bine de ne snynne: Ila-tria noa'stn», este rAobYA; ^ami a Aia noastră», este neamTA omenesn; m»rinteAe nostry, este Dvmnezey. Xa ! nvbsyragi mărimea auestor m>rbe, mi Bedegi ne oriyşine ne di> eA, ue moraAT» rbsiiîndeme tui ueyrsiti» ne i'M’Tadveijie! Hei seni ziueay: « Trebye a’mî Hfbi famÎAAia sa mai mYAt deni>t ne şine , mi nairia sa mai mYAt deK.'bt $amiAAitVsa*» De Tilde: ulniAisajiie naniHyAarfe, rc&boîY seiiniu.,
248;	' . DESIME RELIţtlEA
Iisvs-Xristos maî a d fiori.: « Llli ne neamYA ome-
' * '	' c..
nesK maî mvAt dei<T»t uatria sa.)) De yncle; Aisaţiie vniuersaA?», mo hiat» neîiiBinsT», na^e ye-ţ neraAT»;
Amor ^iesK [KT»tre D ymnezey, amor $ri»{jeş‘K irMre oameni, Aeye *ierea$KT> îlii nT>mînteasKT> 9 neA maî înaAt nynt de nerfeKuie Aa nare sv&pAeltyA noate ajynye. Ban» bine de scama» kt, IisVs-Xris-tos îmi şKoate reAÎyia sa dintr’o Aeye a natyreî, nţi kt, KommandeAe saAAe Ae îa din innima omyAyL înaintea ayî , mi ani,s KYSKon asynrat anestei Kvnen,rî? nymai iustitvuiîAe noAitbie xon»ray dator riiAe »ielT»|(îoanyAVî, moraAa omcneasKT» attinyea Aa KVAtvriAe rCAiyioase nvmaî urm ilUeresyriAe materia Ae; JiiiinK ny ynia ne Om ky Dymnezey; liineBa era BÎrfyos nentry nat r ie; EBanreAia ne $t»ky bît-tîoiuî netitry omenire mi nentry 'ier. Intrymnd ast-«PeA inoraAa ky r e a iy ia r morya de Dymeezey mi de oameni, Iisys timifedyi d e-o - d a t t» rteajynsYA me-raAeb d^bri» reaiine A $iAOSO<PÎAor, mi tfataAitaîea re-Aiyieî ^T>n, moraAT, a rrhrbniAor* Ast#e^y #yri> osîn-dite, nentry t.ot-d’atrui noate. toate siAYiriÂe reAÎyioa-se: a frbi nre Dyomezey ini nre oamem, ny este a înjvnrea ne oâmeuî snre a iiAT>'iea Ayî D,mne^ zef. II^rinteAe ny;,pa 'ierreniiîo daţi, STmyeAe «îiÎAOr si>î, mi «fiii ny «or rrbrsa ST»nyeAe «PrauÎAor Aor. ÂmorVA noieiţie torinirca objetYAyî rcbit, miori nare îi îninyne KrîmeAe mÎMieî mi $aac yreî, striin, Aeiiea nattref, mi- nyne jţyyetarea ynvî om în ao-kya Kvyet'briî ayî Dymn.ezef,
Anym st> KYmni>mni doKtrineAe, mi st» resym'bm nriiminyriAe. Am zis kt» : :	v
ReAÎyia este nentry nonoare «icea 4e sy^pAetYA este nentry itornyrî.
NEAMULUI OMENESK.	219
l
Deuî, reAÎyia neAAor Beid, atiit de noetiio» In formeAe eî> at^ţ de omeneasK'h în eşenuiea eî, ne Konrinzimd în şine nwi vn eAement de nrorres, mi o reAÎţiie stanionan> nenYt'bnd trbi Aa yii nonor în nrorressie , am înaieat din ţeasta kt» toat^b des-BOAtarea inteAAeţimfjeî era dnrita sojjietT>ijiAor Beid synt osînd*b de moarte»
Awasfa noate artnua oare-icare Atrmm> ast-nra vny! nasayiv din. renybAiKT>, ynde TlAaton iiYue în nrimiin kt* este ne^KTAOS de â snynne a-deBhryA Aa nonor ; kt* trebye a ekonomisi uredde-riAe Âyî reAÎyioase, iui ki» maî aAAes, în oare-iîâre i;asyri , este o datorie de d irbsţra nrejvde-KT>niAe BYAryAtî I). Ama dar, Aa ueî BeKÎ? uea mai înaAiTb ^iAOsq^ie tOAer,a rbt'bwea, mi 'bnu'b, o mi Inmma.
Aneasti, uygretare din reny.b.aîkt» era xctn»rirca de moarte a tYtYAor nonoarbAor antiiriii^iî. IlAa-ton îniteAAesse kt> , reAÎiiia mi inslityjj’iAe Cremei .fiind întemeiate ne riitWire/toţYA IrebYea sl> se dn-ranene Aa uea 'bnt'hie maiiîfestaijie a adeB'brvAYi.
, DoKirioa ayî lisYS-Xristos este din nrotiivb atiit de des'bBirmit'b în esenyica el, înirbt, a desirbAi ri>-t'viiriAe, a reforma nrejxdeKb|HAe mi a isbi sy-nersiiî]iÎAe ky nare orbirea noastrb o înKYnuiYrb, este a reBeni Aa KYrbnenia eî/nrimitiirb,, este a o des,bruia de sesmioteAe ei neÂAe n>mîntene? este a^resiiîndi Bieâya mi Aibertalea nresle toate îionoa-reAe, notriuit YrnrbtaareAOF Borbe uereijiî aAAe ayî
lisYs-Xristds: ADEBliltUL BTd BA FAWE LICEUL
Fiuţar<^ue hepubiiijiie , iv. 111.
250 KRISTIANISMUL nRIMILOR SEKOLI
KAH Jll.
KKI5TIANISMUL TTRIMILOR,SEKOLI UII KKISTUNISMUL DE ASFBZl.
RcAÎyîa Indienilor fbrbchreţge în AYm«a aceasta. fUvicrT; aEireiAOr, aoTniî; a Tirii/or, BÎKtorij ; a nowlri» ne ttammondi> itirUu?, mi fi»n»(lYey;e res-UAiitire Mtrnal în «ier.
(UERNARDIN DE SAINT PiERRE , Etude scp* tieme; p. 491.)
TUiaua qeAAor d’i>ntT>î Xristianî este «Pin, în-cloeaAT» *ieA mai btn Komentar âA EBanre^ieî; ama de anroane de dasKT>A? disHenoAu n’av nytYt st» se filmaAe; DoKtrina «fiind inţratT» în ' şonietate se 4h»-*iea esnressia doutrineî. Dar im»rtYriiAe dfcne âtYimî şynt rare. Xristiâiîiî nev d’T»ntT>iy sKriay nynin, de-OKKynauî ne. erav de a sîţicAa KredinLja Aor nrin martiryrî. Abia KT>teBa Ăinniî v ĂYKrYA ynev mr»im rieKynnosKyte, mi ne nare timiiYA ny Ae-a Rry|jat mai inYAt deuiit ne aAteAe, ay ajYns nîni» Aa noi. Monyment nrejiîos 5 dar nentreyît , aA yneî reAiyu atYiiTi ky totYA nyoe ? mi a in»ryea dah» o «finseazT» însy’iiî aytoryA nymindyse disienoAY aA anosto*
AiAor.
« Xristianiî, ziie eA., nt stnt Vn nonor deosi-« bit; n’ay îmi o cetate nare st» /fie a Aor. Reşce îtbndiuî în toatT» Grenra, ini nun» Aa barbari, mv « z,esK obmeiynAe <£ie-KT>ria i^erî în Besminteîn
*UII DESriRE KRISTIANISMUL DE ASTbZl. 251
ctxranb mi în BÎeajja komtivb , $ormi»nd înst> între (( eî o societate ryBernati> de niijie Aeyî admirabÎAe, cc mi de o moraAT* Aa Kare nici o datb n’ar <Pi k.v cc yetat cin eka irb oameni ar nirtea ajyniie. Ei synt cc ne m,mînt ka niijie oasneîiî Kariî minai tren. cc nretytindenea el n>sesK Koncetbuenî 5 mi nrety-<c tjndenea eî se nriBesic na stn>inî. Se însoare» na « mi ceiaAaAip oameni, mi ăv Fu din însyrarea cc Aor, dar ny’î jertBesK. Masa Âor este Komym» înec tre el, mi dat/b Aâ toijî ; dar nat* a nynyiaA este’ c< ky n>YAti> sFnnenie resncKtat. Kt Korn de narne, vcc-dar ny BtenyesK Ka Karnea.XoKyitori, al rAobyAYi, cc dar nania Aor ny este ne rAob, este în ?er. Se cc synnyn AeyÎAor statornicite; dax nrin sFn denia ^ nbraBYriAor Aor, întreK înneAAenciyneâ AeyÎAor. cc Eî Rfbeşu ne toni oamenii, mi tojj,î oamenii îLner-cc s'eKYib; synt neKynnosKYJiî mi desnreyyînî; «Pan cc bineAe , mi synt nedensînt na niiue r byFhit htorî: cc KaAomniayi, osîndinî, arynKnnî în arene , say (c stnt mbiia sT>nyeraţb a yeaAatYAYl; întoxin>nrî>tot-<c d’ayna amor n^ntry yn» mi bineKYBÎiU'br! nen(ryv cc batjokyre; îmi a^Ab TAOria în sîiiya înjosirii, mi «BÎeaya Beclniin» în inîzAOKYA ninnyriAor: anoAp cclî Bode cinena byKyn>ndy-sc kh derrab ncr înceta cc de a maî BieiţYi sure ase tfacce nemVritorî. Jido-cc mi Ae 4>aK resboiy, Grecii îi rfrironesK; dar nici cc yiiiî nici aAyiî ny’iiiî not da kybîii|;ya deşnre yra cc ce xr biiesu asYiira Aor 1). »
Ast(l;eA eray Xristiaini cei d’amtxiy, mi aceastb sniub de o Bieau b ky totYA Honsaicran» Birtyniî, ay-loryA o termini» nrin aceastb nobÎAb iitoanii: kt» dis-cenoAiî AYi Xristos synt nentry norioareAe între nare
i) iicii i'iipilre â Oio^uate, mal apropos inseree dans Ies Oem 2 e - c Sai it Jusliu, dancii Justiniani Opera» Cremoisy,, > i(5i5 , p.4#a«
252 KRISTIANISMUL IIRIMILOR SEKOLI
HroBedinija îi trimite,’ 'ieea 4e sy<f£AetYA este nenr trv KornrA ne nare’A utrimrcipe tui îa însY$4>Aeiieme;s nentry in» Xristianii AYKicazi» nentry ATniinareal naj|iÎAOr ue îi rrrironesK, nreimn SY<M'AettfA AYKrea-zt> sure a m»stra iui anvr^'i KOrnYA «are îa uine; iikîs. Ei sYiit Atmina ATuiii mi nartea 4ea sybAi-im» a omenirii..
Eaua Kvm 4eî d’i»ntiA¥, Rarii av nvtvt si» atzt» rAastA anostOAÎAor ay îniţeAAes BOrbeAe ayî IisYs? Xristos. Eî ier m»inîntYAYi nvmaî Bieaiia KornYAYî, iui toan» ambiţia Aor se’ntoar^e irbtre ner; se stn^ nyn AeyiAor statornmite , rai întreu aueAAe Aeyi nriii $<l;injjenia m.raînrriAOr aoî; tojji oameni îîriri-ronesK, iui el ivbesK ne nrirouitoriî Aor, iui întoru tot-d’avna bineKYBÎnt'bri nentry batjoKYre. TabAoy sybAim de îridyrare rai de mărime! rbiitrbia nayisiine a istoriei iioastre^mi noate rai 4ea dvirb iruri»; noi trebVe st» ne întoarcem Aa treKYtYA, «fiind un treuy-; tYA s’a a^Aat Înaintea noastrb* IlyntyA de nAeKare, ini nyntTA de sosire se eor attinye nriii îndoityA fermei* aA simnAi4itT»î4U rai aA nirtvjjil-
Dar 4e dryni A*nr asem de 'brnbAat, rai în>tde: târzie este raj|ia noastn» de a se arbtaî Urimnea uii neroziea 4e oameni av adi»orat Aa anest tabAOY nrimitiB se trbAmT»4erae nymal nriii- nerryreAe nare ay auoiierit AYinea.
Jleste ue abis a trebuit st* sari» 4ineiia, rai 4e so fism'b a frebyit si» iiiBente nentry ua- si» desuo-nere inuvisiyia în EBanreAÎe !	*
R* toate Kbte lisYS a zis asynra idoAatriel mi-ueAor deBOi^ii rai a nmeAor uramiui;
Ky toate Kbte a zis în iirotiBâ siirritTAYi de rirept rai de f arisev ;. ’	.
Ky loat/b de^îninîa avi desnre amoryA annrm
HIIDESITRE KRISTIANIŞMIJL DE ASTIjZI. 253
TieAYi j mi aicâ Bărbi, RfmnezeeaSK'fc: A bine nentrY n»f; ini ^easti> AaAti» BOrBii DymnezGeasKi»; toni oameni synt #ayÎ4 mi înBiinxtireAe AYi asYnra bYniiti>Hiî Dymftezey; mi neAAe d’lmt'biY Borbe âAAe ryyeî; TAT'LE NOSTRU! tati» âA tYt*Aor!
AYtoritateâ enisKonaAi» a svbstityat mmeAe riraK-
✓
tbii în aokya moraAeî, acloraiiia momiiAOr în aokya adoraţiei ay! Dymnezeif, jYiiarea, rAYra ini metâ-iiiiAe în aokya BirtYuii.
Aqeasti* aYtOFÎtafe’m’ainHarnâtsniritYA doKforÎAbr mi a a «farisei Âbr ; a minnit denainteaEBanreAieî «fi»-k i*nd yn DymnezeY de re sin na re , yn UYmnezey nare, mMKa ne iii sidiKa Sattrft.:	^
Iisys<Xristos ne înTiAya nim» Aa D t mn ezey ; noj ara sKoborU ne DymnezeY mm» Aa noi.~JI-am înte-nFYmYtat nattimeAe noastre, ambiyiiAe noastre, bK jjîyriAe noastre, KHmeze noastre. Ura mi mîniea, aceste m>Kâte de moarte aAAe oameniAor, s’ay <fi>* im attribYniiAe Dymnezeiriî. IndalT» aAtareAe s’a-lirind, smintirea oroerteasm» îa aokya îniieĂAermiY-niî dymnezeeiiiî ; nii a^iea KftHe, mstrYment de «in mi de resKYmni,fare, Aa ninîorYA uiireia trebvea si» eedem nyinal iodriya saî BirtYtea, ni se îmKuirna-zi> înKynyiYratb nvma! ky jertBe mi ky yeaAaiiî.
AYtoritatea eKAesiasiiin» are oijiirî 1); taie, arde, a«?Yriseijie mi bAestenvb.
ReKYnno»{ii BesmîntYA ni>storyAYÎ? zbiea Rixard ayî FiAin-AYrYSttniineyindY’i ârmatYra de Ier a y-iiYi enisiton nrjns în resboiy: Iar ev te boiy întreba: lieKYiinoqji moraAa EBanreAiei în dontrineAe neto-Aeranyeî, AYmineAe ay! Iisvs-Xrisţos In synerstir yiiAe mediyAYÎ-eB^ xaina modeşti» a aiiostOAiAor în strenyeAe KT»AYr'brYAYi mi în nyrnyra KardinaAjAor ?
i) liana Komei, _
254 KRISTIANISMUL flRlMILOR SEKOJJ
Km s’a SKÎmbat amorvA neamYAYi omenesn In nrironire nii în afvrisire ; KYm DYmnezeyA nare a Benit si* uavte oaea hoh ratMitrb, DYmnezeYA na^e ideami» ne topî oamenii, s’a f'LKYtDYmnezeYA anate-meAor mi aA esKAYsiiAor? Dan?» akeAAe doKtrjnp SYnt fanta AYrlişys-Xristos, trebyesK Aerrbdate na fataAe ; nir dakB synt fanta oameni Apr y.trebyesi> Ae KYraijim Kredimja. He e mai ru este m» mneea reKYnnoaipe ne om în reAiyie, irand ea ar trebui st> ne arate nymaî ne DYmnezey,	r
AstfeA na fi AYKrYA îngeAAenmyniî mi aA tim-ntAYÎ. Heea ne întYneira dontrina amorYAYi trebye st> noara; HOQtx ho este în nrotÎBa nrinmnYriAor by-nei dorinţe YnioersaAe trebYe skos afara. Trebye na toate BT>AAYriAe se Kaz'b mi na IisYS-XriKtos si> se arate, ny ka în B'brfya mtnteAyl Ynde AYmina , ayi întyneK'b okîi disnenOAÎApr st>î. Ont-snre-zene BeakYrî de fanatism mi mn-sore-zene ani de Aiber-Ttate av nren*tit SAabi! noştri oki nentry aaeasţ't transf iryrăijie nYOkîn nare nobbiAa firYra a ayî lisYS-Xristos se Ba înLAija KYrat'b mi ky murire nreste d'brîm'btyreAe sYnerstiijuAor omeneipi*:
DDSIIRE O MARE REBOLUIţlE etc. 233
- - ■, 7 :—:■	'' •"—•_ . ; — —
KA n IV.
DESIIRE O MARE KEBOLUUIE OIIERATI> IN DOKTR1NE V ăNK/b DELA UELLE D’ăNTfcl BEAKURI
Kwid nuna? este niqj Aibertate, uimi natrie, niqc nattir/i’b de arte ; K-bnd stffAeieAe o v Ara re svut stinse de Denoroqjre say mfindate io materiaAisrnyA ^nsl rros traiî-bin , âtimţ q*AAe nare se smiAr din aqeasti» rAoat'b/ti/i'a.toore Dtdi;jdifSK o aAti» ATDie.
(YljL-LEM AIN , JYo.uvequx Melqnşes etc*f '	p. 458.)
Sistema reAÎţiioas'b a EBreiAor okkym> m aok mare în istoria moraAă a ynÎBersYAYî. Niminî, în-■liaintea ayî Moisi, nY zisesse: (c O sinmnb Aeye, tn sinrYr nonor 5 Yn sinrYr DYmnezev.» Dar din nenofOHire anest DYmnezeY era DYihnezeYA ntmaî •âA Yneî mini simennil isoAate în mizAOKYA najj.uAor!
„ Dymnezer de resbYnare ini de mînie.
LLIi IisYS ,a zis : « Un sinrYr D^mnezev, o sin-rYră Aeţe, Yn sinrvr nonor;» dar anest nonor este neamYA omenesis I
Dvimieze^ de amor mi de iertare. J '
Este o nemărginire dar între Aeyea Benie tui între Aeţea nYOă, iui nrinnina Kă Roma a KăZYt ; în ama “de mari rbtănirî, este kt> Ae-a amestenat, mi rt> a ănnAiKat Aa neamYA omenesK neea *e era xotărît nentrY o miKă «fraKijîe de nonor.
InBăyătYra ayî IisYS-Xristos SYrnasşe sauerdotYA. Ea înHenYt tot XristianYA era nre6t9-$iind Kă re-AÎyia era rnoraAa. Kănd reÂiyia £y dormâ, s£ tfăK* uonte^iai, mi RAiros: jYdaisniYA întn» în xrfs* -
î
âo6 DEŞWM O MARE REKOLC^tE 4
tianism." AsttfeA sojjiefatoa esanre aîkt» rierrfy'nviiin K*bte nyyin drentvrÎAC nare Cray aAA_e tYtYAor* mi din uâienrcojiii ’m’aî <Jh>KYt o stare iui nriBeAyiYri.
Ny era îiist» destYA de a statornici riYterea Aor, trebvea s’o mi snrijine mi s’o nvbrcasKT». Ky ace&t SKOn, nreonii înceriYri»*	de aA doiAea Beau, st»,
nreddice noK’hinga mi st» s^inHeasm» ceAibauia. A-nYKi»nd ne Kreipini în lnBiim»ierea Kredirmeî Aor cei nvoe* îi trbyeay nrin iriKa ; ladYAYi mi nrin Jns\mi mărimea jertBeAor Aor. KYBinteAe ace de ‘fon mis-tyeav BeaKYA. Tojjî 4hryeaY de ceti.yi, de natrie, de iamiAAie, de aBYyie; o'iţiirî de noKT»itorî mi de aiia-Korejrt se resmmdeaî nrin nYSfiiYrî; toate neiperiAe Resi>ritYAYÎ se 4fi»KYSserrb temiiAYri, mi notriBit <frY-mpasei esnreşif a St.Ieronîm* se întîmnA'b kt» nvs-tÎYrÎAe eraY AOKYÎte de slinjii na cerYA.
ÎÎYmai sinrjrr }a mmezT>mîntYA s$T»ntYAYÎ TlaKorn, de ne permyriAe NiAYAYÎ7 se komnynea de uieante-mii koAibe, mi Konrindea cin-zecl mii de noirbitori.
Ny tT»rziv y sinrsmtaţea, gvuarea $ ceAibayiea ilŢ mai $Yn» destYA zeAYAYi a^eştor KinoBÎiii: ineen-tari» mi aÎAte Kiipn nyoi; AeyendeAe din timnii a-ceia $mi sifTbina AaYdT» a yijyî Jan de Nisibis, nare ardea earba" de ne Ki»mnî; a yhyî IvAian Sabbah, i;are a BieiiYiţ îiYmai ky li»rŢ»ue 5 a YnYÎ EyseBÎe3 «are se îiiuisse într?yn tyrn fm ferestre; a yhyî Şimon SiÎAiiriiHYA, kare inejivi treî-zecî de anî în pîr^YA YiiYî stÎAn.PeAa Kesi>rit Aa Aiiiiys, era ce-inYAanie de;npK>inpT» mi.de SY^erinije; era o întrec-cere nare de nare, st» nn»reasKT> tiKi»AomiiAe omenirii, llli aceastT» jtTeddere <fanatiKT> domnia însumi ne b^rbanti 'cei ky mai mare yeniv : Şt. Ieronjm mi St. AYrystin ^ «arii o nriimin» deAa BeaKYA Aor? îmi imayinan» kt» sty nnimiifr; deA% itFedinuci.
257
0I1ERATE ÎN DOKTRINE.
ta aceste insnirayîi asqietme se aAbtYrav in>-te-o-datT> s<£atYriÂe «Prîqeu Enoxa aqeasta' era a Raderii îmm»ri>iiiei. Roma Tnyria dinnreYni» ky zeii ei, iui Xriştianiî #Yyeay în nystmrî de oipiriAe barba-riAor Karii nrTbni.deaY AYmea mai nainte de a o rennoi*
Se 'ni* rea kt» însYiui Dymneze¥ Kondyqea aqeste nonoare ; eA addyqea aAijî oameni nvoî nentry o aAti» Aeye hyotj.
Ast<feA se îm»Ai|rb uyijin Khte nyjiin, între no* nor uri între enisKonî, nyorî de* aiiakoreuî mi de noKintbrî , aAAe Ki»rora asnrirnî xri»niaY h* oiifnnîe aokya Bjrtyyiî. EnisKoniî IfrbqeaY nreoyî ky maro bt>abt», iui ziqeây kb nymaî ei sinryri «formeazi» adeeBrata biserrikB. Era Yn KAiros în^ KAiros ; tn KAiros si>raK, tiKBAOS , dat jyiri>riî, sinryri>ti»îjii, qeAibâfâieî, nare triynvPa asYnra Ynyî KAiros aBYt, nyterniK, însyrat, BÎeijYÎnd în mizaokya Aymii, mi' dTbnd esemnAYrî de o s^inijenie mai ^oAositoare nrbKar KB~era mai1 nYi|in admiraţi» de byat. Eiser-riKa, nare înninsesse ne xristianî ne drYnixA anesta, a trebyit sb se snarie de £anta şa,, fie £ietKare zt nYterea KBAtrBriAor se <Pi»qea mi mai. ameninij'b-toare. *fineBa trebyea sa¥ si» moan>, sav sb’î imU teze; trebyea satf sb ariYqe îarBiuî admianjia; ay-mii, sav si» riBrBseasKB îmnBrByiea. Vfeea "ie ea sanKt'rfiKasse, pninniâ iionoareAor 5î-o îmnYnnea. St» qerea sb $ie noKBitoare, manaKaAB, ^eqioarB mi s^biiIb : ea se.SYnnYSse* Doi bBrbajjî de yenif, St. BasiAie iui St. BenediKt, se nyn în KanYA a-, vestei minnn»ri ita s’o domneasKB. Aqestîa ames-tiKi» monastiriAe ky irYStniqiiAe 5 mi Ki»AYn»rii, ky riYStnmiî: KreeazB sixastri! însYiirî în sîkya qetBui-Aor, rervAarisesK noKbinyeAe mi asnrimiAe, mi
17
258 DEŞniiE O MARE REBOLU11IE
$ an Koddtae. nentrr o Bieayi» kt totTA, de sinrTrL-ţate* de kinTrî mi de Stydif; jnonTmente |ie Aeţiis-Aayie sixastraAii, asemănate, în oare-uare din yÎAe Aor, KT «iCAAe mal irvmoase Ttonii aAAe an-ţiKin>uii r dar din nenorocire snrijinite, în totTA Aor, ne KT>AKarea AeţrÎAor natyreî mi aAAe, EBan-reAiei. Îndată de atynHi as<ietismTA mi .noKi»Lnya intrări» în biserrmi>: nreouii se aseamnyi»ni» kt ki»-ATr'briî, mi KrbATrrw,iî kt nreojiiî; toyî se desm>r-nesK de isoyietatca mBÎAi» ţ toyl se Aeamrhdi» de $a-miAAÎe, toii! nTma! KTnnosK deKRt o sinrTn»sAeye, Aeşea nare H înaAyi» mPI isoAeazi». El eraf însŢ-rajji, uii Ai se îmnTnc ^eAibayiea; imerniii mi aî se Imnine siiînmatea; borayl mi aî se îmnTne si»-ri»?iea ; ost bite Ae ordine de Ki»Arri>ri resnvnd Aa aceste *şetteţi, nare se onresK însi» Aa nmloareAe nrjnjţiAO* bi*eTri*eî«
AşţîeA ^ onerii a^eastTi reBOATjiie Rare sts- ^ netisK tu minU nrprreseAe EBanre Aieî* DeAa aA-trelAfia pîivifc a& a a measeAea seKOA , totTA ir nre-$^k¥t j imvbt aceste doi* enoxe «formeazi» doi» reAi-yilmi doi» sa'ierdotyri. SyuayindTse siAXirn onin-niiaor Ki»ATri>xeipi, nyterea euAisiastiKi* ut Kvyeta a’au nu»,U HTterea, hx a’m’p ni»stra. Mal / ti»rzif ea aaTKi» uvterea **e,i da a^easii» reBQATyie, Atnmt se iw*sky uTtereâ ei <iea timnoraAl», mi kt dînsa aiea sisteini» tformidabiAi» Rare Ai»nyfi Aimea liBÎAisati», aAAe Ki»ria minvnate resortvri ao Bom esamina mai ireTrmi». Hoaţe kt» trebyea a merţpe ne drTmvA a^eAAa şnte a âjynţie Aa nripe doRtrine mai byne;noate Ki» es'iesTriAe asiietişmTAyî mi AAAe monaxismiATi eray tuta din eAemeiUeAe neairbrat trebyiniîoase aAAe yneî reyenerayiî desi»Birmite. XTmea, în eiioxa a^eea, înneAAe^a nymal ^myyrî: Roma, my-
OIIERATE îisr DOKT1UNE. 259
rind, o AT>sasşe materiaAÎsat'b iui atee. TrebVca a o desmateriaAisa 5 a , suina lmni>ri>^fea' koj uyayî nrin moarteasimpyriAor, a sniritVaAisa sY4*pAeteAe nrin desnreyyirea materiei, a ajynpe Aa Kynnomiu-. pa de DyrrniezeY nrin desbinarea întrean> de sine însyiuî, uii Aa trebvinpa Yiiel Biepe Be^inine'urin desrysti>riAe de Bieajja m>mînteasu'B. Synt a «iest ramiort, Bieajja de asnrîme mi de noirbinpT» <Py <Pa-BorabbiAv neamYAYi omenesK. Ea doBeţtea synerio-ritatea sniritYAYÎ asynra materiei ; în^fcţiiuia nriBeA-Aiipea ynyi interes' snirityaA Karfc se Aem>da de aBYiiiiAe mi de imbririAe n'bmîntene nentry Yţi «ie ideaA nys dinKOAo; desBOAta în Om a«ifca Atate cbd/htoare de Bţeaip» nare îi InsY^f at> adeB'bryri lienin-nosnyte trfBn>ndY,A Ki>tre NemT>rpinitYAr ihki de atynm 4?* na yn #eA de reBeAapie a ade»i»rat.e-Adr noastre Yrsite. NeB^zYtYA mai nYternÎK de-KT>t B'BzytYA 5 mi ATmea treKY deAa nimtaie ăa ne-mvrîre.
17î
260 DESIIRE ADEBT>RATELE DOKTRINE
SAn V.
DESmtE AE)EJ>1>IUTELE DOKTR1KE AELE EBANCELIEI. 1
ţţme-te de Afyea atÎ DTmnezeî mi de mirii-rieâ «ie ne d* desnre e* instim.
|{ISA1EA , TI1I, ao.)
Noî nr Kînnoaţ^em îndestrA ^ EBanreAÎa t m’î RYnnoaţgem maicsiineAe , nrî irbtrindem msî destin snirritTA ; K-hTtxm bt Firiositate b'orbeAe.oameni/.or,^ iui Ai.s'bin ne a/ue ayî Dimnezey.
(FîlNf&ON , Courtes Mdditations sur VEcriture:) li$T$*Xristos a nenit io atidc, dt snre a stator» n‘mi tu RT/vt esterior mi a institvă jjirmouir iito», ni snre a ne inaxjiâ a adora ne HxrinteAe sb\ in snirrit iui în adeBxr , snre a*mî Eirxjii Tn nonor n/,i.Kit Aii Dynrinezey. Toati. mora/.a Bare ut trage sare a formă in astfeA de nonor ni este a au. (AEBE FLEŢ KT, Dirccnirs sur l'Histoire ecclesiast,^
, '	y». 2 3.4.)
XristianismfA a nriimît întim>rirea tytYAor mare-Aor enoxe istorrie, mi a^eastii întinerire, a m>s-trat’o mai mYAt sav mai nYijim XristianismyA este? Ka st* zîk ama, esnressia sie a snirritYAtî neAAor trei say natrv BeaKYrî nare domnesn în anaAexe noastre; kt>4î Kynet'BrÎAe ny se ijietr ama Aesne în reAiyiî nreuYm în nonoare. Eaita nriwjina nontra-diKijiiAor ne se m>d în ca. Minolta a AYoat drent doKtriirb neea ne era nymai BestmlnttA ei, Best-inintYA KoniAAeriei nonoareAor moderne, tui aA jy-nimiî Aor intonate mi nasionate: «fie-nare senoA, iie-Kare B^rstii ne-a £i>KYt K'bte o danuie; mi a-neast'b dannie, denarte de a" înairsryi ne fiii a^eA-Aeiami «famiAAu, li. desbiin» ini’l siirMeijie.
*

*
ALLE EBANGELIEL	261
Noi nv Borbim arai nim de biserrina rreain», jiini de a ayi Lyter, nini de a ayî KaAein, hi iiy-maî de modH>inaijiiAe tOAerate în kat o Arai siuta ^Benre. Ama noi asem reAiţiia ananoreiiiAor rai a KT>AYTT>riAor, nare s’a în^enTt deAa BasÎAie rai deAa Benedint; reAiyia stfinjjiAor, nare s’a modrfinat Aa tfie-nare enoxi»,, deAa St. Jeronim nim» Aa St. Do-miniK, ini deAa St. Dominin nîm» Aa St. LaBrentie; în s^brmit reAiţia EBanreAÎei Kare s’a insenyt deAa FeneAon.
4eAAe doi» d’TintTb^ BÎeyYesK nymai ky nomdnjie ky jYniiri ini ,na asnrîmî; acestea nred într’yn Dym-nezey KYmnAit nare îraî resbym» asYiira fantei saA-Ae; nentry dînseAe , oamenii SYiit a^yrisi^i, natY-ta, o ‘fant'b bAestematT>; ymiAinya rai syfrferinya, neA mai înaAt nvmct de nerienjiie.
*IineBa nbserae într’inseAe neAAe din yrm> in-^Atinije aAAe BeaKYrÎAor de ido/tatrie, mi aAAe rro-zasei nrÎBeAiijii a Romei myrind din nrranina Bijjit-rÎAor ei mi syni isbityreAe barbariAor, narii îi dat sdhbrmit, rai o nkntesn. Desnreyyirea Biegei se. naşe totrd’aYna de ^a^i» ky moartea rai xoti»rîrea de a SY^eri este esnressia BeanvriAor de disnarajjie rai de sy£$erinîje.
A treia dontrim». înnaijT» nymai îndyrarea: aceasta Krede -kt» dan> Birtyted omYAYi este de a fanqe bine neAAor narii îi «Han' rbY, andi drentatea ayî Dym-nezef ny rioate «fi de a se resbyha în Be*ii. MoraAa ei e S'f'hnt'i,, jea îvbeijie, binenyBÎnteazi); ea nresimte kt», în mansirna aceasta: A ÎNTOARCE ŞINE OENTSIJ RTdU, pymnezey ne-a reseAat mÎAa sa nentry tinTiAoraiiAe noastre mi iertarea sa nentry SATjbiwniAe noastre.
IndTAţiinjia mi amorYA, a^est înjjeAAes nYoî aa
/
262 DESIIRE ADEBliRATELE DOKTRINE
reAÎyiei EiianreAhe synt esnressîa ynYi nean de ay-mină, nreKTm uintA ivii noKăinya, auest înneAAes Bem* aA doKtrinei s<PinjjiAor, SYnt esnressia BeaKY^ riAor de barbarie,	"
In timnTA îmnărătjieT ayî LYdoBÎK XIV, dtnă Descai'ieSt Pascal mi m&re\e<Arnaud, de <?auă kt Bossuet mi kt Leibniz se Băzy de-o^dată kt. Kyye-tafea omen easuă £i>Kysse nrorresyrî nemărginite. Dar aceste nrorresTrî nv erav esnrimate niKăiri; niKăiri nT se Bedea surisă a^ea doKtrină jiereasKă de amorvA dc oameni uii de DymnezeY * nare se derjienta în toate KonipiinjjeAe. Sure a-o da a doa-_ oară ATiniî, Dîninezeî aAAesesse o Kreatvn. kt totTA DvmnezeettSKă; .mi in>nd FeneAon Bem să resnîndeasKă asTnra noastră KomorÎAe SY^AetYAYi săf , amestenate kt KomoriAe EfianreAieî, nYty să ayză bineKtBÎntăriAe tiItt mii; nymăr; nriron|f, dar onorat , rAorta Îa Yfihă în esiA; Borba ayî 4>y în-yeAAeasă , mi dofctrina de ,BÎeauă by maî trebyea Să .mbarăv: - v ■.*:/'	f*- ;
Kt toate acestea; &a lueaseAea nit a a doă-snre? zeneAea sokoa ănuă ins! «Bea anărătoriî Aer, iui a? bestia zigeal kt>, de mi amorTA este în EBanreAÎe, dar se afAă într’lnsa uit #o&ya vadTAţî, bAestemtA Be^ilnîr mi sKrîînnîrea din|iiAor a *seAAQrbAestemam; mi din aceasta înidea trebyinjja nonăinjjeî iui a ymiAÎn^ neî omeneijil. in mizAOKYA ancsttî xaos de oninnil teo* Aoyiie mteAAeyînijeAe neAAe mai HYterntoe în demert Kaytă să #aKă o aAAeyyere: eAAe Kad synt nYterea' indoieAeApr aof. Kare Ba fasinge oare, iriua say nădejdea? 4ine Ba desBăAi adeBărTA, adeBăryA Kare nymaî eA sinryr noate Să ne măntyettSKă, Kă4î iadYA a girantă urmai rătăcirea ? Unde Bei merye-ty , SY^AetYA iriev ? KOAymb rătăcit ne a«ieşt nămlnt, 4ţne se Ba
*
ALLE EBANGELIEI.	263
însi»rqina rţ nosata TrsiteAor taAAe ? îndeniert Kiemî r afţorîtatea peinYAyî mi a' BÎrtyijiî ; qeAAe doi» reAÎ-\ ţii îpî resnviid, mi niipe rAasyrî de o notrÎBT» svb-Aime tg inBÎti> Aa friuT» sav Aa amor. Aytoritate a 1 ţjeniYAYÎ* atloritate'a Birtypiî, ev ny bt> nriimesu! \ ny doari» nentry kt* boî nv apl aBoa nytere rai uon-1 BÎnyere, qi nentry kh svntepi aytorîft^jî omeneipî, ' âdeKT> aytpriti>jjJ( SAabe; rai, snre a desAcra în-doieAeAe meAAe, snre a Kpnsinpe SA'bbiqivnea mea; Im trebve vn dasirbA i’hti» rinkA, o sorbi» ^tri» Kontradii;jjie , o aytoritate înaintea Ki>ria toate av-torit'BîiiAe st» se TmiAeasKi». A qi oamenii îm în#!»-yiiuazT» EBanreAia, rai Xhinnezef îm desuide uo-inoriAe KypetTjriî saAÂe, întinrbtîtT> ne «fanteAe sâAAe* Bot» kT>rjjî Rare se KontroAeazTb: uartea anostOAÎ-Aor rai nartaa natxreî. Le stvdiez, ac meditez rai Ae komnarez ; In aqest maniera esamin, uartea naiv-rel sAyjeijie de esriAiuator KT>rpiî EBanreAieî, iui uartea EBanreAieî mi* înBaijT» st> qitesu în uartea riatţreL Desuoner într’InseAe aqeearai mini); dar Ki>nd eAAe înqeteazi> de a mai eorbi aqeearai Aimbi>, atynqî mi» onresu, rai mi> îudoiesu.
Natyra este uartea Bi>zytT> a AepiAor Krcatory-ayL OmTA ny Ba îiYtea si» qiearri dintr’însa niq! vn KVBÎnt# niqf si» faASitfiqeze Ere-o Aînnie ; eA nt noate mmm si> surie într’hisâ, Ky EBanreAÎâ însi» este kt totVA aAt$eA; nvbiia oamenÎAdr şe arat'* intr’însâ m»te-o*datT» AÎnn* depetYA avî Dvmnezev. Moipeni-toriî aqesteî Ki.r^î Dymnezeeijil aî nvtrt si»’! aAtereze teustYA, #bn» ua Avmea întreari» si» sg #i suyAat sb’i nîrasKi». în mizAOKYA întynereKY’Atr q>nti»iAor Beauvrl, martorii erav rari, nonoareAe liurte , rai EBanreAiÎAe $!»«* nvbAiqUate.	'
Si» noate' qiheBa uonBinpe desnre <£aAsi$Kaî,iiv-
264 DESnRE ADEB'LRÂTELE DOKTRINE
in, timnii în nare caac eraî att>t de Aesne-, nriiş t'bAimbHirÎAe din timiiîl în uare faAsifiicaţuAe ajyn«: sessen» a fi «este iminţ-b. în a(.lein>r, Ki>nd ninena îmi addY«e aminte in»., în BeaitYA aA niaî-snre-ze-MCAca, se Mitca în EBanreAie: la Saint-Barthelemy; Kbiid îmi addYMe aminte kt> , în BeanvA aA lueame-srire-zeneAea, de fam» mFeneAon, cUm» îmm»n»-Ivirea ayî Kartesie ini a ayî Leibnig,.se Mitea in- , ţr’însa drâronadeAe, anoî mai trebye oare Ka MineBa/ st> semireK'b^deAa'bnt'biYA nîm» Aa aA treiAea Bean, ar fi nvtYt MineBa st» SKrie într’insa doctrina fecioriei ini a sfinţeniei, fonvA BeMîniK aAiadtAYi, bAeste-niYriAe mi afYrisiriAe?
în nartea mea ureMedenti», am nvs AeşiAe natY-reî în nrotina minMrmiAOr moraAeî mi aAAe 11041-tisieî: ai ml Ae boiy «Ynne firi» sfmtAT» în-nrotiea minMHrniAor teoAOţiel. He aAt nontroA mai sYbAim noate fi snre a declini fanta ayî DyrnnezeY de fanta oameniAor! Me aAt mizAOK*maî nYterniK noate fi snre a ne* întoarMe deAa desnrenyire Aa .'amor, deio»t însYiui KYţie tarea ayî Dyrnnezey î De mi toate reAAeAe-ne sin deAa teoAoyie, dar toate bYnyriAe ne Bin deAa reAişie: îndoita AYrairn» a îiatYreî uii a EnBanreAiei ny şa nYtea m>trynde innimeAe noastre firi» a d¥MMe într’lnseAe konBinyeriAe BirtYţiî.
Dar, mai nainte de a f aMMe st» striAYMeasKi» aneastTb AYinim», st* fiî înradYit a nYnne nrinMi-«ya anesta:
« Tot ne striKŢj temeAiea doutrinei, nY e don-trinTb.))..
îii st^diiAe noastre moraAe aAAe EBanrAieî, som nedea nrinMinYA anesta aKornonmdYse ky nest^AŞAt:
<c Tot ne kaAKT» Aeşea natyrei, adem» Kyyetarea ayî Dvînnezev , nv este adeBBrYA.»
K
*
ALLE EBANGELIE1.	265
» l
HTanoi mai i>iittbi¥ trebye sij ne irbtmulem de snîrritTA yeneraA aA Rânjii. Ki»teBa Borbe, KRteBa nayyine aryriKate rai rui KOAea, not «faRorisa kt>a-narea; dar daivţ întreari» nartea o osîndeuie,' KiniBa jYStHuKa a^easti KT»AKare? HineBa ricate intrcdYmie maKsime; dar totYA aA ei jiî’a noate restyrna.Deni; şnirrifYA yeneraA aA EnaureAieij este amorYA de omenire , iiHlYAyinyT» iientrv SAi»braiyiii iui iertare nentrY Kbinirb; este 'bnK'b mi mai niYAt, este bf-neBoire a mi bîne<£a'raerea iientrY nenrieteniî noştri. Ey avzY ne Iîsys ne Kry^e^ rYrbndyse nentrY yea-^Aayii st>î , iar boi lin Kommandayi si» omor ne 4>ra-jjiî mei! Ia ayz ne mynte ziKi>nd. disnenoAiAor st»!: «Este sKris: Beiji râbi ne anrroneAe BOStrY mi (c Beiji Yrî ne nenrietenYA Bpstry; iar eY vb zîk. <(Fa*ieyi bine neAAOr narii bt» ynbSK nre boi; ty-<( rayi-Bi» nentrY nei narii bt» nrironesK mi m> ko-(c AomniazTb, nentrY na st» $iyî <£iii m>rinteAYÎ bos-((trt nare este în neryrî, nare $ane şt> resari» soa-, (( reAe nreste "neî bynî mi nreste nei rbi, iui si» (( nAoae nreste nei drenyi mi nreste neî nedrenyf. » Ayziiji boi? eana Aeţiea natYrei: SoareAe re-sare nreste neî bYni mi nreste «iei n»î; ini moraAa AYi Xristos este esnressia acestei Aeyi Beyi imita ne Dymnezey, bt» Beyi m»trynde de uyyetarea ayî în aAAe saAAe binetfa'raeri tiemnrae ^ na si» o res-iimdîyi ky Brednraie in nreyiyryA Bostry*
Ama dar, barbarii din EibAÎe nîer în EBanreAÎe. Moisi nysesse în BibAie resbynarea, nare este ac-yea materiei bryte ; Iîsys nynne în EBanreAÎe amorYA, nare este Aey^a SY<i?<£AetYAyi nemvritor : nea-mYA omenesK s’a înaintat KŢ»tre DYimiezeY.
IlretYtindenea a^ieeami bATbndeue mi aneeami boi-irb; nretYtîndenea disnenoAii ayi Xristos SYnt uie-
ALLE EBANGEL1EI.
266
mani, dt st» se bat/»., m St» binele. ArmeAe Aor, este înd*nACKaroa; KOMwista Aor, este innima. în HeAAe din vrim» BOrbiri aAAe ayî ky anostoAii, kt»i>c1 despiz'bndY’iuî SY«f<f AetYA Borbeipe desnre niizAoa-«ieAe de a resnîndî adeBirlrA, e'A îî îndeamm» de a se da Ka, niipe jertee rientrY mT>ntYirea oameniAor; KT»m ei stnt trimiini Ka niipe oi în hhzaokya ÂYni-Aor 1). Le zi^e : Beiji ierta , seni bineKYBÎnta ini Bem înfigă: DOMNUL N’A BENIT IÎENTRU KA si OSÎNDEASKTd LUMEA, 41 IIENTRU KA S’O MÎNTUEASK'b 2).
AsttfeA este doittrina EBanreAieî; toate nayţri-niAe ei SYnt întinerite (le dlnsa, mi toate fanteAe ayî lisYS resmrnd kt dînsa, Aina dar a wbi ne oameni, a nAT»npe ne nel n>i,, a\£amie bine nenrieteniAor noştri, este' a imita ne Dtmnezev, HTirinteAe nos-try-'Kare este în *ier, mi nare haoti» nreste Hvî drenai ini nreste ^ei pedrenjp. Ey bt>z nretYtinde-nea în EBanreAie: Ferimai ner ne nA^nr , «Per’miin neî ne sY&Perey «ferimip neî ^KT»tbri de na^e mi 3ei miAOstÎBi, Dar mniiiri hy bt»zî FerWj|î' doKto-riij ierbiîat nrironitorii, ■ferijrîjji «iei «ie îmi res-bYiiT. iţii >iei qe bAestemT». Uli daKT»mneBa .mi-ar a-n»ta niipe asemmenea Borbe într’o «arte Rare însaini minai amorYA mi iertarea, ev Ae-am rYnne dintrinşa de ‘Papi, ky AYmea nentrv edtâmarea mi «ferimrea AYmiî, nentrY rAoria adeirbryAYî!
AKYrii kt» KYiinoaipem şnirritYA dontrineî, ne este de mare interes de a KYnnoaipe <ieea «Pie-Kare boik a adT»orat -într’însa. Bom mnne în dren-tYA AeyiAor natireî toate dormeAe de s$inijenie, de femorie, de ^eAÎbayie , de netoAeranui» mi de
i) Str ioan Eb . * 1ÎI.-VI.
" a) Idem, XVI.
*
,	DESIIRE SFINUENIE.	267
noui>in{îi> atu din SnrinTri. KT>t ini din AYKrbriAe teoAOţjiAor; Bona da «fie-K'bria enoxa. neea ie este a ei, $ie-KT>rTia BeaK Kxşetarea Aaî, 'fie-K'bnria dont ,intrarea sa, miatvn’ri lisrs, niimtorvA Atoni;, nx na mai «fi resnxnz'btor desnre nebxneAe inoenuii aAAe oameni Aor.
EAn VI.
DESnRE SFINUENIE.
f'	Fbrb a tre«i<ie neste xotareAe rneî aiejjc nomine,
iui fi»vb a adborâ nhî o arme Aa neicazvriAe noastre, doi mvrim fbri» inietare în nor înmine, iui sintem fbrb sfîruiit în jertBeAe Rare fanem avi Dimne/.ev, (FliNELON , Corrcspondence, f. /, p. 443.)
t/Nr Irebve a a/erră Aa KbîDbarî de nur iui a* tirsine, imî a frgl în nîs*ie ; este destTA b> Dvm-nezev De rvdÎRk ne'renfme din comA/irie.
(F^NELOC^ , Lettre au vidame cTAmiens, Cor* respondence, t. I.)
In nrotÎBa doKtrineî atT>t de KyratTj urî ati>t de KonsoAatoare a KBanreAieî, Beau va aA natryAea nvne Bieaya de asnrime, de meditaţii mii de mor? tifiKagiî. JerlBe de" Eoie^, sT^lerinije eBAamoase în-feuiuiate de s$!ngjenie na o ardere de tot srire siri»-Aarea rreuiaAeAe noaste.
lITanoi maî 'bnt'iny kt» jertBa se a<£ at> în toate reAÎ-yiÎAe : în reAiyîaHibeAeîjîntr’a Atî JBrama, într’a Ayî Uvdxa, într’a ayî Maxomet mi într’a noastrn: da kt» dar jertBa sftoijeiiie-ne vna, anoî trebve Ae s«fiuneasKb ne toate; A aoktî într’o neipen», a se rvra ne neatn», a întinde nvbna svnt nroniAetA temnAvrÎAor, a nyrta tîr-
268	DESIIRE SFINIţENIE.
sîni» nAim> de nermct mi dc neKYn>cenii, nieritYA nex inare aA St. Lanrv^ aA St. lAarion mi aA St. Ţoma de Kantorberi, ky nemi»ryinirc însi> KOBÎrmit de sitfr-boaseAe tiKi»Aomii aAAe bonziAor, aAAe santonÎAor, aAAe tfaniriAor mi aAAe taAanoiniAor.
Găsind aceste abjeitijii în temnAvriAe Indiei, mi InsYmî în HiKoaAeAe 4>iAoso$ÎAor , In^en ă mi» tem“ ine, ny KYmBa resneKţYA ne acem nentry niijie nre-^ente nectare Ae Kredem dymnezeeipi st> d>ie ser-Bind snre a HonsaKra nYmâi ^niipe fantasii de oameni • mi ua ny KYmBa noi Si» $im sentatorii ayî
?	.	k
Eraina saî ai ay! Ilitarora Kinid noi ne imaţiin'Lm ki> onori.m ne lisvs-Xristojs.
Bieaua de noinnnij'b omoare BÎeaţja de datorie adeKT> societatea omenimei. In sistema aceasta, o* niYA se Krede ^OAOsitor omyAyi în neAÂe ne s’atinr d’aAAe 'reryAYÎ ; dar i se 4>âie în adeBi>r na osariîm» *n «ieÂAe <ie s’atiinr de aAAe m>mîntYAYi: e'A este neKomnAeKt, îmnAineipe nymaî jvm'btate din soAiea sa. Nenorocit va nare nnrnqeipe xrLiieipe ne s^mi-î'YA vKare seroan>, mi si'bntv dare se roan> iârti> sav osîndeipe ne nenoromtvA tfâre mvimeijie. De a-KOAea Kvrpe anex sirimb de înşine, de arpint mi de oralii Kare $ane immergYA Eiserrmei ; ryrfcmniAe Kvmrrbrate, mi KTnnija aBYtYAYi, esnrimati» nrin rAa-svri stridne nare înaApi» Aa *ier Kanti^eAe vnei 4ioin>ince ne nare eA o nA'Mcipe.
Svntem noi oare ne ni.mînt sure a reaAÎşa alean a ^£inijiAor3 sav, kyih zhe Karon ky eneryie* sure a înBinja a fannebiue ne om ? Say i;y aAte Borbex, nare este oare skotiya Biecei? nare svnt da-toriiAe omyAyi ? Bezi ani este toari> întrebarea.
, Nv te sm>riea de yraBitaţea ei: ni mai bine admiri» a^easti» întrebare se înfinjhin'azi» AYminoasi>
DESnRE SFINIţENIE.	269
inteAAeyinijeî, AYKry ve doBedeipe ky inicredinijare Kii anea întrebare ny e nmî deKYm maî nre sys de jYdeicat'b ini de rafiei
Ki>nî este o Aeye yeneraAT» a n'attreîs Ka tot 'ne este în adeBT»r iînnortant nentry soarta oniYAYi ini„ nentry yrsîteAe omeniri! st> se noat^ desAera firi» rremaATj de rauîa omYAYÎ.
Raiiia omYAYÎ se n>tT>Heiite nymaî icnind i se qere <ieea ne e netrebyinHios mi absyrd.
Ama dar ani ny e ni<iî denim îndoeaATi: ky m>t adeBi>rYA, ne estp maî imnortant, ky atida ne Ba fi maî Aesne de a ajtnye Aa eA.
, OmYA întreb în BÎeairh armat ky nattmiefte saAAe; ky inteAAeyinija nare este fima nattimeAor, mi ky syffAetYA Rare îmî addy^e aminte de Dymnezef.
Aceste nattime synt instinKUA materiei; eÂAe KonstitYesK ne omyA animaA.
ŞimtimentYA de Dsmnezey este instinKtYA syf-^AetYAYi; acesta Konstityeipe ne/ omYA ^eresK.
Acestea synt m>rjjiAe $iinue! noastre; eAAe ny se not _deşiri>njî f’brb.a desKomnAeKta ne Om: AYnta, Aor este yn merrit; armoniea Aor este înijeAAenmy-nea; iar desbinarea Aor este nebyniea mi nioarfea.
Dar ky toate acestea, fiind kt> nattimeAe Kon-qen n>vA mi ne derradix, no! jie-am imayinat, riy a. Ae rerYAa, ma Ae Uimiţii. TriymfYA neKYrmat aA materiei asYnra syff AetYAYi şkyatJ renoAta syffAe--tYAYi iii nrotÎBa materiei Atyhm se bt»zy OmYA desf'bit'bndyse în byKi>ijî, ini arynui»nd ne rtnd yna KT»te yna, nattimeAe, nAT>ţreriAe, faKYAta>nÎAe ini KornYA s^Y/mi, în a'ieastTb A^nto» îndrhmt'b, dt^-rînrbnd temnAYA, synt nretest de a Aibera ne Dym-nezey. Effent de tînr^it aA tiRTbAomie! sâAÂe! a-neste Kinyrî 7 nare dintry’nt^iy înfAaivbrasser'b ye-
270	DESPRE SFINIIENIE.
nivA a KtrjÎRa eiuaniomi KinoBiyi, se sforinesiţ iiiv monâstire nrin hnioniam de rîs a KarmeAiyiAor I) desKYAîn ini a KOiiYyinÎAOr 2). Roma ne-a nreTbm-bAat ne toai'b snara, deAa St. leronim nîm* AaSt. iAarion, deAa nebynija uea mai SYbAirm» Aa ueA elene Yrnvh termin aA idietismYAYî ini aA îmnrosti-v riî. Este oare nesh în toate acestea nare s't’yî ad-dYKT* aminte EBanreAÎa ?
Trebve st* boz!	kt>(> neAeţmre traKfeâz'B
s<finmî tfanta ayî Dymnezeif! UriTA Ainseipe ne Om de seKSYA st>y, aAtfA de stomax, uesta de Borbi»; qeAi>AaAt de simyYri, qesti>AaAt de minte, vriiî de întrebYinyaroa brdyeAOr mi a nbrioareAor, .iar toni, de rayie. De mYAta mymu’Lyire a Ohiyayî, iiy-mai renn>ne nimin din .Om: oare nriimi-Ba Dym-liezev sinY'iidderea ka o Birttte?
Sfinuenia este o antmînayie asnirritYAYi asxnra tiiYi ordin de AYKryrî nare iâ%;sYnfc din Ajmea ă-neasta. Ea striKT» armoniea KornYAYi mi a SY^Ae-AYi; ea yine de a omorî ne Yn ta snre a îm>Aya ne neAA'bAaAt: ea îmi resbyn^nrin sinyVidderea triYm-$yriAor materiei !
«Bei arynKa seminţie ky AaKrbme, zfae St Ie-ronim, na st> KYAeyî ky bYKTne; îyî Bel aitoneri KornYA ky KTbmannb de m»r 'Say KYriozaBa tîrsîirb; dar anestBesmînt Ba$i qeA mai trimes iui mai stn>-AY'jit snre a te iiYBAya In nvori denaintea ay! Iîsys-Xristos 3) »
((Asere, ammî, tati», mYim», SYrorî, soyie ; o-mYA trebye &% se desbraue de toate acestea snre a îmbr'byima nmea ky totYA rqaAi> 4).»	'
i) O tarmb de EfeATnrr.	,
a) Idem.	!,	_	-.	;
3)	St-. JerPnim r Leltre iaitx Yîerges de Ia monlagn^ dllermon. ./■- /
4)	Idem. Leltre â Nepotien.
N DESnRE SFIN1IENIE.	27X
Ast^eA BOrbesK sfinţii în transnortyriAe Aor!
Sistema aaeasta' KaAKa' tot-o-dala ml Aeyea de amor mi Aeyea de souiabiAitate; striRi» toate sim-timenteAe natyrei; desonoan» ne Dymnezey în 4>anta sa. A-ziqqe kt» aqesta este snonvA Bielei, este a ziqqe rt> datoriea omYAYi este de a destfiinija Krea-Hia. Absrrditate, neAeymre, demertvnrYne!
Dar în demert Roma ar boi sa $aKT» din rAob o nystieţate ; ‘Dymnezey i st» ÎHînrotiBeipe nrin îm-mYAjjirea oamenÎAor, nare asemmenea este o Aeye a natyrei. Uleante syte natry-zeqi de miAÎoane de oameni' narii aRonere m>mîntYA, nroKAanvb mani-dnqinna qereaSKT» iar ny yryiea: mi doeadT» in» I)Ym-nezey ny’mi bAestenvb faaia, este kt» o îmmYA-» yeme.
Nv nyne reAiyia a<l?arb din AeyiAe natyrei, in»qi ea Ba reintra într’inseAe fort Boie’yî, mi atynqi toata riYterea ta înî Ba 4?i nerdytT».
Desnre aqeasta trebye sa Krezi însYinî ne stfinui. In mizAOKyA jyn'LriAor ini aa asnrimÎAor, ei ny însetează de a simiji în membrii Aor o Aeye iţare se AYnta kt Aeyea snirritYAYÎ Aor mi nare îi addyqe i;y siAa Aa rerrYAa I).
HeA ntnin dana yemmeteAe uarnii ar di* renao-sya sy^AetyAyi, dam» noKainpa ar Kondyqie.Aa siryritate! Dar denarte de aqeasta: ky Ktt omyA se nedenseiiie, ky atata se tyrbyra mi se neodix-rieipe. In aok de a înBioina innima sa, asnrimea se nare a’i o saraqi. IlAaqeriAe qeAAe mai neni-noBate, simdmenteAe qeAAe mai natyraAe, toate tfaKYAt'hijiAe Kare ’î-a tfost date nentry «fericirea sa, îi synt nentry nanafce mi nentyv arime. S’a Aenadat de bynyriAe najnîntYAYi, mi ny KTtează sa nidaj-
■	«	q,'	' i
+ i) St. liane*.
272	DESI1RE SFINUENIE.
dxeasKK ne neAAe din ner. S<fi»ntTA Axrxstiri se înBinoBT>!jeijje Kb’î HAU'iO nroa mvAt citirea axî Bir-yÎAie ; St. Icronim se AeamiMh* de stxditA ăxî 4i-Herone, tenn»ndyse de bAestemîA BeiîniK. Ile Kimd qineBa î! onoanb na ne niipe stfinyî, eî se Kred jx-KT»reea diaBOAXAxî; îmi miKmoreazi» inteAAeyinua, îmi YinÎAesK sx&pAetYA, “ mi se nn»m»stxesK ky şnirritYA în adîniimiAe îadxAYÎ. '
Ama dări» nertfeKiiia ide a at» nrî desni»ryîti» de simijxrî este neste nxtiny'b nre m»mînt. OmxA, $iind o armonie des^BÎnuili», nx noate st> dea xn sxnnet Kxrat deK'bt nimai Ki>ml toate KoardeAe Bibri» în Ynîson. Ny ryne nbii însvniî ne HCAAe mai rrosie-re, KVi! caac ajjvti» Aa «fmnYSCuca totXAXî, mi KonsonanneAe Aor sYnt nA'Buxte ay! Dxmnezex.
A desîntreyi ne Om, este a’î sniniba xrsita; a desîntreyi ne Om, este a osîndi Kreayia * este a însemna drxmxA ^erxAxi ky saKriAeyiYA rai ky sin-YHÎdderca.	;	,
De Kiemî nOKi»iniTa, ea ne derradi»; de Kiemî soAitxdinca, ea ne desnatyreaz'b. DoBadi» kt» OmxA nx este #i»Kxt nentrx sinrxri»tate,. este m» eA nx-maî în mizAOKXA asemmeniAor ^st>î este în adeni>r Om: nxmai aKOAa;se desBoaAti» toate 4>aKXAii»inAe ayî : nxmaî âKOAO se KomAeKfeazi» ky yenixA mi ky nirtYtea: doi oameni, doK sx^Aete , îndoiţi» nx-tere.. Siurvniti»yeipe ne Koniiî aiestiia, risineijie KOAoniea aieasta , mi intCAAeyînija dasitt»AXAXî Axmiî şe Ba nerde în nxstie. Intr’xneijie $amiA-: AiiAe, letTbiiÎAe, mi nea maî SAabi> dintre Krea-txre ajxnye Aa lmni»ri»me. Din sinrxrbtatea nxstieî-bi»z emiiid tirriî, Aeiî, omxA seAbatiK mi txrmeAe barbare; din omxA soţjiaA bkz einind SoKrate, HAa-4 ton, Kartesie, FeneAon, Rxso? yenii sxbAimi aAAe
273
DESIIHE SF1NIIENIE.
KT»rora KYţietT»ri se reBarsT» nreste rAob, ua Airnina ne «ier, na st» AYmineze iui si» «PeKondeze. Ast<£eA 4>ie-iîare Bean, 4>ie*Kare nonor ne AaST» kT»te ?esa în treaKT»tYA Aor; mi qeea «ie SAaba noastre inteAAe-yînuT» n’ar 4>i nvtyt st» ne dea o nriimim deaa in-teAAeyini^a neamYAYÎ omenesn.	r
Ki»AKi>nd Aeţjca de somabiAÎtate, desm>ryindYse de A\me, s<pT»ntYA Boieitre st» se înaAije Aa «ier, dar KornîA îa înKyria»; mi na st» se «Pani» anyeA, €A se Ja«ie piti»- .	k
llli st» nr Kfezî kt» aţieaştl» înjosire îi nrbrelpe ştieranîieAe* Dontri na kare striKT» AeţjÎAp natyreî ny este aBprabÎAT», nentryoamenî nini în Aţinea aceasta him tn. ^ejs^^aAt^. , îpii qe 4|,ebye si» biniei din tot ne s’a suris asynra Biejjei de noKT»iri|jT» deAa St. Ie* ronim mi nîm» Aa Eosyet? Lynryrî rrozaşe! o dren-tate nebynTj ! Kt» ny e nini o nvbntyire nentry. nei narii med în .Ajme,; kt» a inerţie Aa baie, a deşa* jyna, a nrtnzi, a afiea J?ii, aînrriji de naşa şa* a se jertBi ’nentr;? ^ami a Aia mi .nentry peara sa, este O stare de minat nu de bAestem; kt» a sta «feciori», a BÎeijyi în nysţie, a se Aem»da de «fatniAAiea şa, de $iii st»î, de natria sa, a jynâ, a se ryra, a se aiynti, iarnim ny este tot-d’avna o stare de mîntyire. Smintirea omeneasm» zme kt» ama este drentafea Ayi Dymnczeî.	v	^
> Mine ea $KT»na dar de a^şastT» drentaţe imunAÎ* ti», daKT» însyniî sfiniiiî se nimiueşK dinaintea ei . ZmerBa oare nîneBa, kt» aneaslT» doKtrim,, nare attin^e toate AerjiAe natyrei, îmnAÎneipe A^ţii Ae ? EBanreAiei ? S't» desKÎdem amT>ndoŢ» KT»ruiAe. :v ;
Me zme EBanreAia? nrbeijie ne Dtmnezov ,iy-beme ne oameni: amoryA este îmnAinirea Aerni. Assemnienea ini naţyrg,? nrittdţi^efeq^riAe ei^ne
274	DES ORE SFINllENIE
araţi* ne Dynmezcî mi ne tndeamm» ,a îirbi rie oameni.	" " -
Amândoi» in^r^ÎAe zîk tot n'iceamj, say mai bine rn> EnanreAiaj în snirritYA ei yeneraA, este nVmaî esnressia surisi* a YrmTbtoareAor trei Aoni aAAe îiatyreE	;	rvYV::'v.‘. y
« SimfimentyA deI^nţifezei^	;; î
; • « SoniabiAitatea mi'nerŞeK®iAtaiM rieamYAti b--menesK..1^'- ■■ ■ > ^ v •'	''-'^y-yy yY“*yy yv>
Daivb dar DymnezeYA ti»y este-Dy mneze y A de ânibr, dani* în <fie-kârb 'dimîtiea^'PsRtAi»ndyte', îi^ zÎ4i: TAXliL NOSTRU ; dania ca • îijî resriyride nrin binefaceri, daKi>*Ai>nn» dîttseAfe oa aA^tfyriî mi nAT>nereata 'si te de$fi>teze, cdăKii aCstea ^a
M^ reSniîi^ipeîK^! M£mÎAb^^
iiii£#a|jijfte^iirin
i/Uţ!^ier®â?î'aii&tbr'neyltifcJlii %nn fe&yyimeâ atâtor nî^i|ymirî^fe	efore^ ăkonrieriridyte kt'
$ tfls^iMEf^rro^'aB^*? ■ <IŞ.3sB%a»ffiW£ţngfeF-&F^b& $pkrb #tibstniînţyA? ueAkiâî feanif in^sftre â te inibki|a im * 8 nyorî denâioteft Âti 4isy1s-Xristbş ? 5) :	"Y:‘Y y
- EBanreAla h\ fatae sfinnî sinfyrathiî: m faqe famiAÂn bBAaBÎoase ini nâfliî niBÎĂisâte. Ni kieami» " ne oameni Aa nokkiriirib, hi Aaîndrentăre mi Aa BÎrttte. în sfibrinit amnndoi* ki>rjjiA e synt ariia* de bine
în ynire, în in>t tot-d’ayna omu se simte tras a fa^ie nrin amor «leoa «ie EnanreAia Îa îriBaLjrb"sFi> farii» de datorie,	; î
Dar ueAAe ne s*atînr de kYAfc, dar nrautiueAe reÂiyidase? Ksys'ni^l deKYm iiiAe-artitat, iui eaka: aokya ste Ae ^t^răi|ie i 8 Daki»;1]if Tvuinn>ndtte dina-t( intea aAtaryWYÎj î^ Bei âddyCe aminte ki* frateAe « ti>Y este mîxini astnrVîi^ Aâsi>’iiT aKOAo nrindsyA* <’£Bik*8#£e'MâeHe* 4mnak£ 1*îp Ama1 dar p	-nea
&&	.	'	f \'
*
DESnilE SFINIIENIE.	275
mal nA'bKTt ayî DYmnezey$ itrinoşYA ne nare E-BanreAia îa nxineijie yeA d’bnta>iî, es.te amorYA anuroaneAYi. ,	.	v	^	,
, Nîţî o BieanTi monastiKii., nilri onoKidnin», nini o;î disaînAl^b^ ni «fante, hi amorYA. Dtmnezey ne/ nere p inmnrb KYratB, iar nt xn stomax demerţ sax îmruYt ky neme sat ky «PasoAe; xn sx<M>Ae’t Bir-ttos,. iar nxxn KQrri sKT>rbos, înmiit, ST>nyerat; mi; ni Ae aere iirin :xrmi>toarea Aeye’nenBinsi» a natx-î re*:	OmtA. înKAim* tot-d’atnâ irbtre ,,<ieea ne este
mai, $rxmPSv,:)>, \	\\ .	*.* *>.:':*[ o.
Denî, neea <ie este mai irymqsi «x*rioate: jiisfirâc' zxMfeKTrt/vn&maî:^ de^pmxAr^A^înteer.; ^ U v r- ; Anta s;dar/, toatr» doRtrina nare desî nt re yeiye ne-) am este; roa. :	^	; v rr':v
ţ:/Djinţr’^sta resxAtT» kt» doutrina ATÎ Xristos este adeBi>ratT> , nentrx kt» aneasta ut BatT»mT» nra o
(	'	/	a
daţi» Aeyea^iattreî. Iii. jnB'bii.bty reAe. iui ^in roiraKO-Aii r&hv#eA^tot-d^axna nroKÂamT» meâ^ă <iea îndoiţi»^ tpt-d’ayna eA	inyejye ne omtA neA întreF, ^OreKtm
tT>im>dYeijie nattimeAe sy<£4>AetYAYÎ:, asemmenea ţT»-. m'bdVeijie iui ne aAAe KornYAYÎ. Ea zi<ie: « Oihya nx BÎeiîYeijie nxmaî ky nT>îne , hi mi ky adeBbr ; >) mi dyni» qe a serm»nat KYBÎntYA adeBT>rtAxî Rare* bî ^zt» SY<f(fAetYA, îmmxAueijte m»înea Kare xn>neijie> KornYA. Eana 4>anteAe neAAYt'Kare a Benit:ai^î-^a^i m^nKiind înr.foT^id «a ^eiAaAi|i oameni., ■;*	;>
Ama^dar, doKtrina: Atic Iîsys ut este Aeyea. tran? si|orief a ayî Moisi, Aeyea statorniKT» a natxreT. K a €hx a a OmtAXÎ, ca a omenit BirtYîiiAeTereyt^ adYKBiidYAe ne m»mînt; na <fÎY; aA a.yi DYmnezex : CA-a s$iniiiţ Birttyj Ae m»rinte-i{il:f^
Triate «EauteAe saAAe ne d.xk: Aa ^alniA Aier iar uy a a-monastire9 n y	c^e^md^Aa	de Aa ţ
276	DESIIRE SFlNIţENIE.
Kana, eA bineKvnintcaz'b însTrarea iui BeseAÎea ser-/ ţfrriî ; în mîzAOKVA dontoriAOr, eA bineKYBinteaz'b ne KdniAAaiulf, neBinoBT^yia iui maternitatea. IlqBeiTie^ Kvm întoarce ne «fiyA B'hdyBeî, mi ne «Piftia tatsAYÎ ei î nricejjie’Ă KYiri s^inyeipe aminiea riA'bnrimd nen-trT Lâzar ne Kare’A nmieaz/b; Kons/finueine sonie-tatea bmeireasin* Kienrwxd Aa dmsYA ne toate rionoa-reAe" -nittpîntYATÎ, iui a mor y a de natrie B^rsind IerYsaAim: nt’anoi * snYnem nare $ante 'de ;om, nare, siintitaent natVraA , Rare Kyye-tT>rî omeneijd mi nereqiî Bom nYtea Aem>da de îaqa. kt lisTS-Xristos!	'
Dar de mi eA nv Kianv** ne oameni Aa Kînyri, din toate mirnÎAe însi> îi «maim, Aa rerrvAB: eA nr zise nenYtinnioasel Samaritene : (( nA'bnţie’qî rre-mâAeAe,: ndumeijiete î » ni lîpzia^r	îniM^e
mi ut mai nînnnyi! »:t-:i <::y r ':>v-- / Tot asşemmenmv n^riiîteAe de #âmÎAAie ut b- ţ sîiVdciţf& Aa" ţîrşîito mi Aa/ AaKr^me'ne <Pi ya/ s3>yneÂ/, nhsîmtbr; /ni ^eri>tei|re inasa^ntajtemîi se bYKiîYrT»^ de întoarnerea< ayr	' --/o-' :
Ama dat o mir a ?iw>;este.:i.' KÎemat ia: FAori$iKa nre DoiniiTA n i ni nr i nl;j vii ar en ini ntin Aaicri>me, ixinî nrin rtne AYnţiî; nrmfiji^amorj ni>^nriiî!?îndTrarev' ni urin întrelmnuarea AeqiYit/b a nAn>neiiĂor Ainiie de daryriAe Drmnezeiriî.
Ny, ivt, mhmîntYA dt este vn aok de osîndi»^: ni yn aok de nernare , yn temnÂv nerq&K; aryimat în snâi^iY un ideKorat^ de p imbjnb D,tmn e z e ea ski> : 1)'. * Dai^B BTe-o^data^omtA se Ba:$i K^ihriidaf în nădejdii ni&rene , âncianeasta ja rtTtyt’o/ fanne urmai în ivi- ; iVbndT se , M anesfr teniiXAT^în^Kare T)ymnezeY îa a- , denia ; în ane sL Aem nAT*in; Rare imerea se esnrim'B /-treia.	‘-V, : - r.!
* '
DESriRE FECIORIE.	277
iiTmaî nrin byimâte, mî se <fane sim^itii nymaî itrin amor. HentrY ne aceste binela^erî nare re-smrnd Aa UebYiHijeAe noastre 5 aieste Boiriwe Kare resnYnd Aâ docîniieAe noastre, ini aucastb manitfi-■linjrb nare KOBÎriiiaipe KYyen>rÎAe noastre? Ilentry e toate âqeAAe darYrî nrodirate Yneî SAabe nrea-tire : AYmiria, nentry oiriî ei; armoniea, nentry ytc-kîac eî; AYmea ? nentry . inreAAeyiniia eî, nemuriri-nirea mi DYimnezev, nentry SY$CjAetYA eî ? Not atiri-yem totodată iui de ni^iTunt mi de 'ier; Ouiya Koni^iAeKt îrnbrT>îiiiiiazT> îndoita Bieau'ţ a snairitAYÎ mi a nenri>ryb niriî 5 a timnYAYÎ mi a ne mii briei * eA este na Iîsys-Xristos, FIU AL OMULUI IIII FIU AL LUI DUMNEZE U!
k ah vii. ţ .
DESPRE FEMtORlE,
•i'-t	.'	. . •. i:
Ţriflina Kreigiri&asBi renetâ, wi ia titAiide tao-rie, irb era maî nntAte lemeî KonsaRrate atî Oîmne-zev de Ki»t sx>j|il „oii mvroe.* issiach» de tÎQrfit, sare '	nv HTlea serai de «*t ni mat snre neirca sojiietbjiu
v	ui a tm4n>n>jiieî!	î v * •/
(YILLEMAlNj de VEloquence chretienne dajiţ h quatricaie sib.de, p. Ă75.)	>
Ni este oare w rw de a sţe deirbrtâ de adeBi»r, uri td Bine de a*A tatîAni? Ama dar, nr este oa e ' a*A tnttAoi, ETb.ud MineBa are o ornaie dreenti» deţ. nre fie-icare AYKr* ?	"
(PLATON., Republique, li?. III.),
ARtm noate «linesa st> aReart sa# din AeyiAe oameniAor say (lin AeyiAe ayî DYmnezeY.-
Atloritatea nameniAOr ne îndeaniii't Aa Kin nrin
278	DEŞII RE FECIORIE.
friirb mi nrin demert'b,mme. Dirmneze^ ne uoTîdirqe Aa traiYA bvn nrin inteAAeyinc'b mi nrin binefan-*eriAe ayî.	;
IlsteriAe eKAesiastme, din BeauvriAe aA natrYAea iui aA dOTi-snre-ze^eAea, ne zi'ie:	v
cc KreatorYA n’a dat simuYrl nentry na' s't’nî o-> nreasirb întrebYimjarea Aor, te-a #bţtyt simţitor Aa nA'feHerl neritrf ita st* te bAesterae. »	; »
EeyiAe natYreî, nare stM din toate BeaKyriAe,, ne zin •	:
<< Dymnezey g’a dat sim^vriAe na s> rerYAezî întrebYinjiarea Aor, mi nAT>’ierea na sb’^l dosedeas-. biiruaiea sa.
cc 4eA mai f rymos titAY nentrt resrrAT>tiriAe din •j ueeaAaAt'b Biea^ este îmnAinirea Aeşii din aneasti* de aim.))	—	^>
Dem, Aeyea este y de a urbi nre Dymnezey vmaî nresYS de toate, mi ne'anroaneAe-rbY nane tine în-bYj^i. EBanreAia uii îiatyra ay a^eeauii Borbire ; a-nvbndoT» res tini» tbttA Iii adiori» ^
A«*est iiriimin fiind' »ys^ înKeB:
, Bieaua de noRTanciţ deşiiitreşeiuş rne om.
- Bleaga de noiebinci» deran^m» societatea.
Bieaua de noK'binc'B striat fanta ayî Dymnezey. Ea mie toate AeţiiAe natyrel: ama ,cla!r ea este o *. absYrditate, o demertTjmyne, o neAeşmre. illi ky toate acestea, 'hnu'b hy am însemnat neAdviib yrnrb termin aA acestei doutrine. Ea nv se onreipe nbiî Aa bi^H, nim Aa jYnare, nim Aa neAibayie. Uvin-nezcYA K,bAYr,briAOi*j nreKYm mi pymnezeYA nbrb-niAor, Boieipe 'bim'B mi sYsninYriAe feaioareAor, mi jerfBa/bYKyriiAor <matenie,r ;	\
O fenioanb este şyrap> jzifcey, nymăî nentrY kb se ,	de a fi sonieinf niynm: aimnÂmr ^feasn»
*
DESIIRE SFINLJENIE.	179
Aeue nelrminst, a natyrei, r A.a Rareşyntem uonriymi xirin amor mi nrin nAtqere, arin ştffAet iui nrin Kcirn'e; a rebi- ml a Roimenue, a n.aige- în AYine o KreatYrt assemmenea not, este o natt în £er. Snre a fi TiArbKYţ ayî DymnezeY , trebYe st ommorîm în; sinTA nostry ţieneraţiîAe Biitoare. Fiinţa BÎeţyitoare mi Kyyetiitoare ny Ba KommyniKa ntoî KYyetarea niii Bieaţa.	,	.
î11 aceasta ny seammtnt oare Kt omYA se fane, yri'ilos ayî însYiiţî, adorbrid ne ne a nare Îa dera-Y litniij orîortnd ne ne a nare iiy Boieijie st’a mal ţenrodykii 5 mi nvind' BirtYtea In desfiinţarea, f e-
' AYAYÎ ŞtY ?	-	" 7	^
r Eaua doKtrina KtAYrtriAor, nii-ftrt îndoeaAt ca îmi ia isBorYA din aiea idee rremitt, Kt feiîo-riea este tot *na ky neBinoBtţiea. Ka nm ne-J; şomnYA fecioarei, dorinţeAe Rare o ard, nattime-Ae. nare o tonesK 9 tot-d'aYna KresKTinde mi tot-d!a-yna înmtAaţe ? n?$r Atsa m^i 6 inoant în irinima, şar, ninţ -. ya, j re £initinie n ţ Jn Ronipii nţa sa, niiî o , ntrere: de rty rAa nmioryA aAtarYAYi ^ rade. ea geme înpenYueatţw; u	^ ■■ -,v
Omoare membrii omYAYÎ ntmintesK, ■»’ ziie sftntYA ilaBeA. BoinHt ne Aeţmritt! AnostoAYA myn-teme fanta iui Krede Kt faie o Aaydt mare ftn-
9	-	'	'	'	1	. U
tyitorjAYÎ, .	,	v/>-^
r Feiioriea iiY idre nymâi ommorlrea şinrjEîtriAbr3,,li trebye tnKt, mi ommorîrea innimeî. Ama ea rf ne de , dot ori fanta Ăyi Dymnezey !
- Desuiz ne sfîntYA Ieronim : ie spAimttdine ^ ^ie de înrrijirî, ie de jertne rtseşK înţr^nşYA* neţiti$ ţ nt strareaKYrtţenieî f eiioareAor! EA BoieigeKa eAAe st jraeze în toate ziAAeAe, st eaşt nrea rar * iui ni ii o datt nentry na st BÎziteze ferheÎAe intrltate*;
280	DESriBE FECIORIE.
Le onreipe BinvA mi Kârnea, synt KYBÎnt ki; înt'b-rît-h dorinpe snvrKate; sc neodixneijie asynra Best-minteAor, asynra bt»ayayI , mi asynra îuK'bAM'bmin* tel Aor; Ae yrm'breipe nînb ne natYA AOr sinFtra-ţin, ntndeipe KYţjet'briAe ^eAAe anal senrete aAAe Aor, ini KYteazij a nreBedea minytYA în nare eAA© se Bor simjJi îmiriimuate de dorinneAe nbSK bnde 4e fnsy^Aii jyneyea. ÂtYiiHi eA îi zi'ie; (c IlatyA t^y st, <£ie ydat ky AaKrijine 5 Berieazl» na nassereAe în soAitydij; zi , inBOK'bnd ne Mire Ae tei mPa MeresK5 Ţlrea HrbitYA mei este nentry mine Ka yn byuet de fjăirţ, mi se odixneipe ne nentYA mei!, ELiks* te roşi, eA te-ayde, dain^A iţîemi, eA îyî resnvnde* Ba Benl mireAe a^eAAa; mi, bbt'bnd Aa yma ta, îjjl Ba zme : EaK'b^m'b, ei synt aneAAa nare bat Aa ima- ta; desKide’m , mi Boţi infera ymi Boii Mina kt tine, mUY KY mine, Resnynde'i âtyriMi indai/b, kt o s$T>ntrb rrbbire: Ayz TAasYA irbitYAYl mei. Ea este nare bate Aar iwa an<ed: JPeskide’in % învzme eA, şqra mea, norymbljaa mea, amiKa^ea aeâ ade^ B^brat^»/Nv’l resiiinde \ m’am-desbrbKat/ de ^xaina mea, kym boit îm^rbKa-o larbini ? Mî-am srrbAat niMioareAe, KYm Ae Bbii întina? SkoaAb^tea mai sţa Aa îndoia at* , desKide’gl yma, uii, ky to-ttA rhnitTb de annronierea nrea-sHfbitYAYi t/bi, zi’i. synt BVAiieratiţ de amor! ini’ţşl Ba resnynde: Sora mea, mireasa moa este o rredinh timisi»; ea este yn dsBor înKYţat mi o tf'knt'bivb sipeAati>, »
Hine ar nytea Kredde Krb aceste instrYKîiil anio-roase, aceste s'iene nyripiaAe aneste esnressii a-t'bt d& tinere, aţiit de dil .f am de na’siohaţe din Kin tarea k i* ii t r i a 6 ir ^ ne kare ei imKT> a« mal SAT>besK mi Admai -skVrfeez. înadins, syntadye*; sate ynel jvrie $ete nentrŢ tnkyratiearea eBAaBioaseî
*
DESIIRE FECIORIE.	281
el BOKajiu; uii ne nare ea trebye st* Ae mediteze în sinnrrbtate, mi	faieb dintr’înseAe o riaBB'i.z'h
in nrotiBa irbrniî? ^lydahb nefiiiiOBi^ie de o <f>aia kare înueAAeţie o assemmenea Borbire! cIeA nyijin aiiioryA are nesa moraA Kare Bieazb inninia iui o annAeaKT» Ki>tre Birttte. Ia ynirea KonjvraA'b synt tinereuf eBAaBioase, biKYriî sfinte de sonie mi de mynvb. Dar am totyA este tfisiK, totvA în<pAaKT>rf> siinyţriAe, snarie ryminija, mi tyrbyn. imaşinaula. Kyr bnenia Senioarei se des#iingeaz,b dinaintea hiBi»-jrhtyrei s45T>ntyAYÎ. Linsind’b de BOAYiitafe, eA îî Inturbreijie moaneAe ei; mi în aden^r kt» dYA-ne-? jj^AematyÂYî nymjiaA mâî nyijin n>tT»nesK KYţtetarea deKi>t aceste dresyri rystoase aAAe noKTbinijei.
EaKa Kym s4?'bntYA Ieronim nyne Atmea Aa nfc nioareAe ţfeuîoareAor mi Ae înaAijrb în ranrrA an-^ ţieAÎAor. Dar ne Aenie byiiij K'tnd, synnyindyse a-nriiiderii sYBBeniriAor ayî intr’o nayyîne înPoimti^ KonstateazT» eA însyiiii nriii k'bderiAe saAAe neny-, tinga.omyAYÎ reBoAtat în nrotiBa natyreî!
((In sîiiya nystiiAor, în ane a Ae mari smryrb-(crT>ti»yi arsfe de soare/, de Ki>te-ori am Bisat deAi-« niiAe Romei l IITez'bnd' în ifndyA Bizynieî meAAe-«sinryr^ Kbni svf^AetyA mi-era nAin de anrbrb-((nwne; desfiryrat , sA'bbit, k* 4?aya nearmb ua a (( ynsî Etionian, membrii mei se ysnay niBi^Aite «într’yn sau sKirboş ! în toate zÎAÂeAe, şemmete; « striram Aa Domn y A , nA^m/eain, nrb riram 5 mi « Ki>nd, anbsat de Ki>tre somn mi AYnt'hndynrb în « n-rbjti.B-a - Aii, senia de nrb f>?ra, Korny’m tonit kv (c dea toa ne nbrnîntYA toa. Mb osindiam Aa (( neste Kinyrî Ka st> snan de ^okîa ladyAYî.» Ei bice ne ! în aneste nerre mj sri^rriiîntTbtdare nystiiyri, (c uiKvnuiYrafc de dobitoace Mieroase mi de rrozaBe
2.S2	DESITRE FECIORIE,
cc tîrîfoare, rm* nomenioam nrin minte’m înfr&’age&A/es (c damjyrî a a ac feuîoarOAor romane. Firyra’in mice era YSKan» de noirninip», dar jnnimu’m ardea * de cc in'‘Fame dorinjte. într’vri i;orn stors , într7o icarne ((moarta mal na in te- deKT>t oruYA,. KYruia îmi anina cc foKyriAe ei mistuitoare; Atyrmî inBOKam ne Dom-(< nyA, irir’T ydam nmoareAe; icy AaKn>meAe meAAe.5 cc zioa, noaniea, strirkm * , im b>team neţi tir a ini ny (lîiVietafn de a imriApra ne DyrrmezeYA mei nîm»> ccJn miny|yA în nare eA întorcea Ainniiiiea sy$4;Ae-cptyAYî mei. îmi addyn amintea k> am netreKYt sen-cc ti>mT>rrî întreyî	a marina, temTmdyrirb khxf
cc mi de a intra în KiAÎe’m, ynde xn>nissem niine cc Kînet'bri aftd de tiinoimte; jn>yti>nd bi>î adiate, (Cştîn'ie^ KOA j|yroase, mynijî maAijî, na	ian
cc. yn aok de .ryrb mi de Kin: mi* fTdîysşem în sfnbr^ cc mit na .în rîde #brnb miAi* ea acestei K>rni nen^ cc^eţaţ reBOAtatT> ! Akpaq *. Dymne zel rmr-e ; marţo% C5 dyriTb 4ve Bârsani mir paie de Aai^ma, K^^Kiî. Vot-cc d’âyna nedesAiniyŢ cleAa ^er s;-.tr!ym${hnd-i; cc jjani, ^nrintre anyeai , mi, în răniri Aeyneî Beden-c< ni! 4erei{iî :T Ki>ntam: Am ajynş nîni» Aa ţine^ ţr-aş> cc de mirpşyA t^miei taAe 1). » — ’	i	.{r ,?r
A41 este yna din -nri-BeAi^ii Ap işAAe mai streine, nare ne noate infouima omenirea: şy^A^tYA se tiv menie dinaintea a4estei Aynte a doi* nyteri, materia mi snirritYA> ACyott sfinţiiAor mi Adjea materiei. Dra-, ştbAinm, în.nare omyA s’arati» nuire în Raderea sa iirexcyin im în triymfyA ST>y, irii a Ki>ria AYKrarr, î^4enyţi> în, nystie^ se termini în 4er nrin deAUY-riAe/fjeniyÂŢÎ mi aAAe nimuii. v -, Deea 1*01 om* a a sp;f a^ţ-e anţieA, nrenyin anne-. Aii noirb a se #a44e Dymnezey, Ba fi nrmirbsţyit
/ 1) {Sancli* Hieronymi Ojieray U- W* Şo.,)	i . ^,
1	«ţ - x
»

DESIIRE FECIORIE.	283
în abis: a^eearaî rremaAi», a^eeainî nedeansi». De/a om nyinaî om trebye si» şei*-'0 armonie a ieryAM K¥ mjinînUA. In demerţ siAinijeAe Atî sure a ajyiu:e Aa iier^eKiiia , inţeAAeKtyaA'K reBeAeazi» ne Diurne^ zev; nenytinţja Aor araţi» SACbbimnea sa, mi din Ki>dere în Kijdere îa reuyfyndvîft omenire. >
. Dar eana kt» s<lh>ntVA Ieroniin îmi imun» ţrem-meteAe na si» însemneze deniarta anoAoyie a f e-'iiorioî: (( Feiiofiea este mai nre‘J>erabbiAi»/de Ki»t (( toate. Esa era ^e^ioari» In ,ra«, mi #emee ne iri>r rmîat. E/iu ri'bbKyţ'b în raiy; srb îjiiî dar a te ninea cc în -drentyriAe termitei taAAe naiperi. DoBadi» si? ce ryri» kt» f euioriea este natYraAT» 5 este kt» ki»si»^ cc toria nr odyvie Konii feciori,...ea di» rodvA se amerdyt. cc Tinnere myme? birieKYBintaiji ROKayia acestei 4>ii*e (C Heremî; aî xnbiiit’o kt AanteAe ti»Y? ai nyrtat’o cc ne nentFyi, ai n'bsţrat’o Kyrati» inKYnţuyrbnd’o kt cc amoryA ti»y; rĂorie ayî DYirinezeYÎ llrinvfemori& cc ^imex ţaAÂe! te-ai dh»KYt sora; ayî Dyninezey !	.
Dar de-ordati» AY'ieijie o^ razi» de .Ayrnini> Jn mizAOKyA acestor Ainryiuiri deoiarţe ,mi ny feri» mirare ayzim ne sfenţyA: Ieroniin deKAarinid kk cc EBanreAia ny ^aiie nim denyin o Aeye din <ieAi-.ccbaijie, nentry kt» ny Ba nytea ’iineBa #i»ri» a fi ((Kryd, şi» îuineddbie ieAAe mai dYAm îiucA-inayii ((a.AAe natyreî, a si ai ne om si» netrcaui» o sieapi» cc de r anyeAî ? mi a oşîndi > oare Kvm * fanta ayî cc Dymnezey. )>.
S^i»ntyA, înyenyKeat în nYStie îmi înaAip» membrii obosiuî. mi 5 ky iryntea anoneriti» Ky neny-nri», ştriri»: NU OSlNUilţi FAIIŢA LUI DUM-j>i.E.ZEUEyminb rhiniede a KOiiijninpci;; Birţytea sa i se nare ua o înrşirare de Kxiiiif. .
Dar aRyrri, o! femoare ! şa snyne ;resnArbliriAe
284	DESIIRE FEHIORIE.
«are bi> aiţieaiiti»; ca nrezise zioa în nare mima âtT IisTs Ba Bem înaintea noastm, tuKfnţtYFai'b kt xore Mereijtî 3 mi merrhnd în rJ?rtnte, dvin» synne-Iya tobeAor. O! triym# aA Birtyuii 3 rAorie a! neBj-noBhiiiei! MireAe tiv, jym> femoar'b, s> înaintează Ka si» te nriimeasK'b: (( SKoaAă-te 3 ziue eA, amina mea , koAYmba mea*: k'viî iarna a irenyt, iui şije-ĂiÎAe s’ay îmnrăipieat. La Bederea aceasta, anueAiî iVtnrînmi ele mirare nor zi^ie: Mine este aceasta nare se ineiţie Ka zioriAe dimineţei, «frymoasă na atu a mi strl>Aymtoare uasoareAe ? lili <PeteAe te Bor ntnri «fericită, reţineAe îijî Bor $a^e AâVde 3 mi 4emeiAe nor nybAina «frymYsejjea ta. Şara3 ky 4>e-meiAe «leAAe meritate, mi Ana, «fiina ayî FanyeA, ky Bl»ddYBeAe; iar sînYA mamei taAAe na săAta de bYKYrie, mi KoiiiaAamiî, KATbtiiVbiid sţăAnareAe din măineAe Aor 3 Bor aAerra înaintezi, Hăntănd: O-saria! osana! saAYtare mi rAorie! iar 401 o syit> natrYrzenî iui iidtry de mir nari! ay resKYnin,b-) râjLjî deAa năirinit, mi bTbtr'bîiii Karii' formează yri qerir Aa iimortA tronyayî ayî DYmnezeY 3 anYkă <l &â*rneAe siinte, Bor K^ntâ KăMăriÂe neKynhosune âA Aef *rer tayî , iui nare riy este dat Aa mm in rAas omenesK si> Âe uoată reneta. » v	^
Snem> uiydată lireKăt iui manifiin»!c anoteosă ameţitoare! Ama toate nattîmeAe omeneijiî3 stih o AiBrea s$înte, se AYKrease mi în uer. Ky nete is-kysinip* nYştniKYA deiţeanie demert'vnynea 3 em/Ma nanime a jYueAor ^ete 3 tui kyui mie sb dea-SAă-BimYnii Aor toâte attraţţeriAe s^îniiehiei! Un Dyiu-riezeT nentry mire,"reţine nentry aijiernyt nimoa-reAor, sfinte nentry sersitoare, iui anţeAi uen-ti y AinrYmitorî: amorya , deuierrbranea . rAOria, eaKcî resnA'btiriAe modestiei, aAAe rTiuinjiei mi aAAe
DESIIRE FECIORIE.	285
omenirii. S$i>ntYA AaYdi, în uer ne&t ne oslndeijie nre irhmînt: absurditate, neAeţimre, demert'Miyne 1)1 Toate AenÎAe îiniiYse oniYAYÎ de natYn> sfnt datorii. Ea trebre mi st> Ae KYnnoasKT>iTii st> Ae îmnAi-? neasK^: aceasta este «ondiuia esistiniiei, a bî rt tţiîî iiri a $enairii Ati.	J	^
^ Kondiyie ati>t de nelmfr^nti» , înKT>t bmYAYÎ ni’î este în nytiny'b a s«i>na nim de nA^qere mim de' dvrere; aBYt saf straie, dfe^fibnat saY S^hht, acestea Ja frmlbresK ; > îa sÎAesK , îa* strînr mi’A ommoarb’ danii nY YrmeazT» rerrYAeî. •	:	;	' **J	>
' Ama, jYnarea îie dne Aâ Mierea nesaninYA Aa. dYA^eaga soimiYAYÎ iSY$eŞin^a-lAa) Aihnbjie^iâr ^eHăoriea Aa: ? dOAiryf iÂe siftTijyriAor. Tot-d*aYna > o nAi>'iere oare nare se nanie dintrV dyrere oare nare. -	'	-	/ :î
Assemmenea mi o dYrere oare care se naipe totA d’ayna din es^esyA ynei nAimeri oare «are. Mhin* «area nrea mYAtT» nminYeipe indigestie.;' bi>ytym nrea mYAt^, begie; «ar destfrimarea, âddY^e desrYStYA* SAiibmrmea, obosirea mi moartea. ; '	v-
Dairb, nAimerea este «riminoAii , de *ie însumi slînyu iîy not si> «fYrb de dînsa? Dani^ dYrerea este: s^întii, de ne ea se name tot-d’ayna di.ntrro:. nerîn-: dYeaAi» ? în sfermit dani», snre, a nAi>tiea ayÎ iJym-nezeY, oiîita trebye. se strbie armonica komiyayî nir a sYffAetYAYi, nent.nr ne Dimnezey a tits nYmai în armoniea aHea^ta AÎnniqiea, S'Bm.tatea mi fericirea?
»	‘ ui) Dâmert'bMÎTne fn qer deiuerti^hne ncm.mtnt. Aqeasta este
o;■Bi.rafe,.de şcaim>:a ...Dirm,j4ÎAor Eiseriqeî ' kt? nrşisscti»^.rnijaokya de a Brem,e niimirT/ fe’rîcare/.or KODsfioyJte îmuA'bndy/.e kt onor! mi kt nriBiAeyîm. Sifre esemn/T, rmnaî Aorsirirsre Ae eiA iertai, de ă serar»t:â:fyV'»^A •EiserrDn^/juii. aqoasU ^cosibireJdeiiiaiHii., ♦nstfAi. mTAte BOKaiiiî, Armate- de miAţe ; saKmeybjjîj, ^Bi'jEKVm Boaie qineBa Beilsa tţ ie '*Trăite , ăe Tcţîutiim sur 7c?° voiîe- «fc viergej (aşîara-Bî»AUTi'-îeMÎc^i^Aor^v^ ^	■r.'*. ^Vv
(
288	/DESflRE FE4I0RIE.
.. 4stnra nym.YAYî a'iestyiu, Aeyea EBanreAiei este A^myrit'b, nrc'iisn, nerenojrcabbÎAT», na mi Aeţiea îiatyrei. A$kyaM> ne lisYS-Xristos i;ym reşnynde #ariseiAOr, Karii pin sV! Borbei>SKT> clesnre kt>h scorie,.. I1ENŢRII KASTp’L IŞniTEASK t: «N’aij <iitit, Ae resirnide eÂ, aseAAa nare a <cK,reat ne om -Ara preat bri>rbafer inE #emee , ini in» «;a Jlemţy, a^paş^r bărbat VA; B^nprBsiv ne:ţ;a-, (^ti^s^ml ne-paymarjşa mpşe şa, Aini des hwierea^a^ ^mi,rBQri;^i^dok^^orn^ ama dar ei Jiy por, inaţ « <£i doi, qi yii -sinryr KornvOMUL-Ş'E^U^DES--, «HAIUţ'b DAR 4EEA HE DUMNEZEII A ((îDREUNAT.»	V/:...
::: AaeşteirBQrbe aKtxde simnAe, se snrijinesK de, \ &*ţo£itT>yt<;îi€ yomTA. noate ia-"
noua nre m»mînt: aytoritateâ KreameU autoritatea,' AfeniAor;oatyreixsrir: aytorttatpk aĂmaAeJ^nrin^AAte B^Bijite,AOAAe- epnrim'b;nrii^m;yA-rire^entyA; mb j^om mân da,	' £	xx y vx: '
^ . nrinHinfcTA mi /tadeB,iiryA este:KT»i:oinxAi.a Kreat bi>rbaMiii <femer*	’,vxC\ x;:V }>y:yy.y~ry
■ f • IIre^entya : OenlrV apeast a: om y a vna:iiiifi>si ne tatii^si>y ifii ne'myma-sâ ,>mi:: «e-B:a^ Aini de ripse-x rea sa; iui ny bot mai $i dpi*riiyn sinryr Horii./1 i «>• Iar Kommanda: OmYA &% ny desnariii»: d ar >ieea ue? Dyinuezev a îinitreynaU Lepe nositiin*,' ne nare li-sys o iiyne .sYiit naza BirtYjftî mi a S'biniicnieî koh-jfcfcaXe: ki»nd >;zi<rei. $J5iŞiy^âii.aeiAAiO'r# ,Ber;î.':Siîjm;y5 %.$a.!|iî ;adyAţariy j^iarfBjb, zip v ,Qri pare pâr mini «m femee ky- rea^^orin jjt» y ţa fei^yt adYAtariy în<x
<( îrminia sa. »
^ rEana KYm iisYs^Kslosaiir;mei|ie/YnireaiKoiij:y^
răii î^ea\ ;este
kaire amn»rb rie \£emee de no^Ae;b^l^.idApr
>
/
*
DESriRE FECIORIE.	2S7
« K'bS'htorie, mi Ynitate în K^sttorie; )) ast<fcA Borbeijie EBaiireAÎea9 ast^eA. Borbeqie inriima omv-ayî, KTima este dat de a îvbi ky amor nymaî o-' -dali». Illi .Aeţea întreitTb/a nreaineî, a natyreî mi a moraAeî, ati,t de des desnreiprit'V deAa înuenYtYA AYmiî, Dvmnezeî nv în'ieteaz'fc de a o riYbAÎKa, de a o nroKAania iui de a ne-o însemna, B'fcrs'Knd ne fekare ân ne nlnnînt atâtea tfete - irhijţ mi bi>eijî;
. di>pd o ^eniee $ie-Ki>rYKi bibi-bat^mi ţn bărbat «fie-*" Ki>ria^em'eîf iieA'hs,i>rîd ni'iî o-datt o jYnvntate nen-
ye ioiil iţ* i^!?AAeamî dori nnpi^tmlt^	toni■,^;:pyiiiif^yfj^ ky rrayie,
-	**?-Vîîr-oKoniî ai ne-
tyayî tfermeKYA înnomnue] ? ÎAYsiÎAe jYiiei^eî mi . jîinÂ^-aiborYAY],''	••	"•	—:v •1 ?
" ÂtYhm îjeAOsiea sbTKneipe din innima 6^yayi^ mi terfbbiÂ1j5 se nyne; Aa tuia jYiiiAor însojxiijT;' Ktf rtii zîtp are" ni in ify iţii : "a nVrimfe mei ^STitorier, 'zfae^ mî ea : $eiiiee Yteiitnryn ^bŢLfrbart ^mi yn b'&rbât* rientry w 4em&&	^v'••'	V;- "^
Aiiia, natvra a skKs în SY^^AetYA nostrY, nre-: KYm AeşisAatorYA îri EBanreAÎe : « adYAtariy st* nr «lam* stj uy nriBeipî iie^emeea aatvea ky rea dorini^.))’ Ama dar, K’bS'Ltoriea statornbicme ne onv în* drentYriAe saAAe, ne sonietate în rerrYATb, mi ne^ neaniYA omenesK în BirtYţe. T " •	75

-îl. V* V nJ vT ,j-	
	
	O
	. -*: j
288 DESOKE >l£LIl)AIţIEA EKEESIASTIKTd KAn VIII.
DESHEE ^ELIEAîilEA EKLESlASTlK'b.*'5
: , *Ieî Bariî de mr/tâ^ ir* «ie *y â&Tnra m>rnu frr
*	,	■ de Ri»ST»loi;ie , sa* «arii, de pita ta Aor . desfttnare,. fac
asis ki dtosa, sint peAeijiiiiiî, uiî^dt nimiic. -
*	■' ( saînx - Clement- ^alexandrie, siromates? -
'\.:Vi', ■	’.l Mp• 4?4»	du Louvre.*)
Este. o rerrYA>r/a natYPeî kt^ kt. K-bt *uneBa tm* nijiiTi^azi» mmrm/rYA Ktsi>toriilor Rare şe ntiea faqqe*
*	kt •tbti» irorTmne ne a^e^/ta Earesrnt tarte/’ C
( MONXESQ’UIEIJ, E$prit dcs lois,,Aiv. XXIIL>)
Dm doKtrina sfinţeniei <f e4ÎoareAor, sine dpKtri-na qe^Atbayîeî nţeoyiaox ; aoifcirdo'b ax aşeeajiw oriy^i-ne im şynt b^ţYtg de„ a4eAAeann .a^eEjfYrnKy toate ^aqeştea ţaga jclm YrmT» merriti» * Yn .eşaniin în, narte* lîyterm tei este noAUţin», larinsţvtmia elr este S'P'Biit'b: din aceasta resYAti» kt* iii BiserriKV ea. este iiyşt» şynt nază ambiţie^ îar în AYme şynt na za kom|iiinr|eAor., Me raţionamentBanYtea în-^inne aceste doT> nYterî? Ambiţiei, nimiK ny’j noaf te Ha de nan de KT»t nymaivnenorp4trea; iar nentrr KompiiniiTi 5 nymaî AYmina are nren, Ş> îmienem ; HeAa Konijriinţi»; dT»rBnvi»nd nrejydeKT»ţieAe eî, îl Bom risini teimnerÎAc: a îminoaţie rhtrb4irea, este* . a $a44e 4e*A d5T>nti>iy nas in»tre adeoBr.
HeAibaţiea nreoniAor este ea oare o dornvb «fon-damentaxVi» a KredinnejLaA in>ria esamin st» nv se noati» synnynne	saKrÎAemy raţiei omenenrî?
HeAibauia ny, este o dormi» auredinţei, ^iîndKi» o a$Al» 4ineBa iiii Aa irBro»nt mi Aa idoAatri mim» ky mvAt înaintea i Hristiaiiism* ayî.
- *
*
DESPRE 4ELIBAHIA EKLESIASTIICB. 28
Ny este o dormi» a Kredhiyeî, «fiind kt» In bi-serrina tirimitiBT» se insyraf rireojdi, iui Şiind i;t» nisl o domn» tfonciamentaAT» nv se a<pAT» din aA uinnÎAea ini din aA doT»-snre-zeueAea Beau.
Ny veste o dormi» a Kredingeî, «fiind kt» nana *are brentYA de arbdina daryA KT»Avn»riAor, adeKi» de a’i arynna ianmii in Ayme rym»nd as<feA Aen>-tyra iernii, iui nentry kt» toate drentvriAe nanei se onresK dinaintea dorrneAor Kredinyeî. r Arna dar ^eAibania este Kyrat nymaî tn objet de djsuinAin.T» eKAesiastJKT». Fiind dar statorniqitT» în interesTA materiaA aA Fiserriuei, o noate uinesa uer^ieta da#T» este nii în intiresyA moraA aA nonoare^ Aor. Kt»uî Bdrba ny este de a iţii ue KonBine Romei, ui ueea ste KonBine omenirii.
IUi ky toate auestea ueea ue KonBine omenirii este asti»zî ueea ue KonBine mi Romei. Mînlyirea sauerdotTAyî, este înKredinyati» InsYiiiî tonei saA^ aş j ydekijijîi Oku ue Aibajiiei, nreKTm mi ai neamv-Ati omeneşK, treKT»nd nrin ont-snre-zeue BeaKvri de barbarie ini de Aymim»5 av aBţt deşt va timn ştire a se desKidde: niieaK’o aKYm ne marginea ynvi nvoy orizont; intrasa-ea oare KYKant^ asuins synt Ki»miAa(fKi», Kytfiryra tT>BT>Aiti> de lenynn» uiikymi»-na armaţi» ky yn bÎ4if, svnt nrisiriAe iiUeAAeyinijei mi aAAe AÎbertT»nii? „	,	.
" Deşt* a timn Roma ne-a synnvs nebyniei kt»ay-r^riAor ; este aitym timnvA a se svnnvnne ini ea raijiei EBanreAÎei. ,
, Kare este în zioa de astT»zi T»ntT»ia trebyinuT» a
şoi|ietT»uiî? uare svnt raneAe Kâre.o rod, mi dvre-
riAe Kare o ommoarb ? Ay doara» este Korryţiijia m>-
raBvrtior, desbim»riAe de «PamiAAie, aykşva ST»rbi>-
tdriAor, siiandaAiriAe jokKyriAor, aAAemesei ini
. 19
290 DEŞII UE HELIE A'Iţl A EKLESIASTTKT?.
âAAe rf'MijjritoareAor de Aa Onen,? — Nţ: ţ^hrănT-riAe s*ay îmbYm>ti>îpt: linena nieîjyieipe astăzi maî myAt Aa sine deio>t aAti>' daţi*; ninena iybeipe mal mYAt ne so^iea sa; qineBa îrni Kreipe Koniii ky maî itiŢa(t> tinereue; bîJjjţa nt se inaî nybAiirb I). Unde este dar rfeYA? Fina oare în a*ieAAe $ÎAoso<Pn ra-ijiorioafee, mâteriaAe * neAe{iîyUe, Kâre Romieniri» BeakYA ^e din Vrmfc ? ^ Ny':' âKVm nymal synt neAepiyinî j mm însyruî <Pîaoso<P] : ateVi nex maî kytezTftor "aa treime rie;zi»rit, $hr% Â'aydiVini ţ'hf'h xVai> ; naradoKsyA ^eA niaî nebtn. ny ka dementa nbri m wvar KYriositatea. ÂKym Vinesa ny e nmU ne> KredTA, nbiî Kredinmos; ni neb'srbtor în seaml»;
Dar aTeasti» ne b^rare în seanrs isbeipe maî Ky deosibire reAÎpia. Kredmna omeneasKT» s’a tfnfieKifc iii nriReAimÎAe^ <f anatismtAYÎ. • IlenoryAyî trebtiea o SL\Vh nattinyb, mi icide-Ra nrorresyrî irbtre AÎbertate at ii/bSKTt â<ieea nattiift'î* hiroi», TioAitiKa; AKOAea. şe rri»mT>deip0 3stT>zî. toatT> ardbarea Âţmiî măiAi-sate. Stridm» orbie! O jyneij't nassionatV nentry drentate ini mBÎÂisaiiie srea si> Ae dobîndeasirb In AÎnsa ayî DTmnezey. IViyMÎt'b de setea aririnsT/a yriei nerleimiî idea A6>, merpe înainte s	nrimii-
tiyri* na iţim «ar nytea mnena desni»r|ii AibertatM de reAipia Kare he^â datV> reAiţtia mbraAei, mlntti-raAa drentyAŢÎ!
• Hriueipe aiest xaos de uattiine omcneipî. OmtA ,se nare a asea nymaî yn nan, interesyrî mi o numit; eA s?a nvnrymit nymaî în inteAAeyinua şa. In mo* raAi» totya aste desdregyţt ^ nintiK: m se esaminea-■z^;: In noAitÎKib , qifieBâ in>di>jdyeni0 Aatoate", dar nhniK nymi>soari>.Kr0fliii|!a s a dat1 de nartea âneea^ dar este o ^Kredinni»'	mi -tPbr,h iiytere , /$iind
■ i) Oare1 irbod Bem in^ta aiMe iui^desure noi astfc* ? Trad: ; ,v ;
DESIIRE HEL1BAI1IA EKLESIASTIKTd. 2H1
4n*i este $T>rş amor. A^easti» KredinuT* merge dexa «ieAAe clin yrnrh Aa 'qeXxe d’i*nt,i>iY ranryri axxe soiiieti»ni7 ; deAa a^ea rAoatT» abjeuti», nare nrifie-ijie îq STS KY ‘pyrriixe nismeî mi ky t re byi n y e xe am-biaieî, Aa neeaAaAtT» rxoatb, nY mai nyyin abjekti», nare, snre â’mf mostra muririAe eî, îngenYKÎe ne nrnd dinaintea fie-K'hrla nTterî. R^dim/yî okîî, uri* Beijie! de treî-zeqî ele anî statorniqîea eî o yine în aqeastTi ryminoasv nosiyîe: ne noroiî mi neatrr ano a 6 Ba nu myrî.
Dar itrhqina atâtor reAXe, Ynde s’o rbsim? — în AÎnsa de rexigîe. Dar xinsa de reAinîe, de Ynde Bine? Dexa nenirby'btYra KAÎrosYAYÎ, dexa de* notarea ayî def Atmini,, ini deXa instrYKijiâ iieroar dii ne stT>rYeijie a nriimi mi a da. Kă Koniî, eA ne InBaij'K dorma, ne îmrrrne nrattttae, nenieamT» Aa yirmoniî: ama noi ne înBîirnn3 jym>m ,mi nostim; nii atkfa este instrYKyia Kredinyeî; dar nimin nr intrli în iiinimT»^ nimin ny îndestYAeazT>_rayia3 ni-Tniii ny AYmineazT> Konmiinna. Bin qinqî-snre-zeqe anî: instryneyiâ înneteazii mi nattimeAe .se desBoaX-iii. Aţynqî se deşBTiAYe înaintea oKixbr noştri snan* daAYriAe komPessieî 3 des<?rhni»rÎAe qexibayîef, de* iiiertYA nraKtiqeAor idoxatre mi rexîgia de svnra-\«fayi>. St^AetYA nostrY se reBoaxtv; arynKi* totvx* însTmi hinexe, de rymine kt> a «Post înun>Aat mi ama ne nomenrrri «forB nrinyinYrî, adein. «fon* ny* tere, în deAÎryriAe nattimeAOT noastre mi în strh-•AYHÎrea inteAAeyînyeî noastre.
Ast<Pex este astăzi sityayia moraxB a xirmif yiBÎAÎsate. Ay întrebyinyat rât Kredinya noastn* 3 mi arcym herim în neKredyxitate. Ilerim dirL nrjq-qina xinsel dfe mora at> 3 axynrŢind rexigia nare tre-byia st* ne dea uieayn ; nerim" ^r*n> * rrijT» desure
192'
V
292 DESfiRE ^ELII)AlţîA EKLESIASTÎKli
SY'H»AetYÂ no'strv, tf'bn» nresimijire desnre; Britor? nassionajjt nentrY drenttfriAe rronoareAor, iiâssio-', najif nentrY aBere mi nentnr rAorie, uri în nebi>-rarea în scarm, desnre adeB'br. AuoAea efcte tii ne mare iui nare ar merita Ararea-aminte a «fiAosoli-ayî. He\ d5i»nn>iy kare’A însetnnb $y *n bărbat de yenir iţii de Krediny^b , rn rireot ad^nK Bbrsat în materiiAe 'ieoÂoyiue. Strirarea’i °de re&triijie resm^b în BeaurA s^r; ;dar neKYrinosKyt de iv^me, ini isbit de moarte de nrejrdeumriAe nastel saAAey kt>zy îndată InAok de a îndrenta aby srriAe, de a Kiema retformeAe, de a d'bri.ribna onasiiAe de SKandaA , ca foni o uarte na st> ne addYKi» iari>nii Aa don-trineAe feoKrâtfae, adeBTbratYA isBor aA aqestei 4?a* taAe nebi,Fbri în seami. Roata st>y era de a imi-ne reAiyia in AYminT»; dar ©a o remninse îh nerr-tfb 9 nesimnind Ki>, ,Ki»nd desrYStYA ne den'brteaz:^, amorrA trebye-s'b ne reuienie; t'bFiidYind raiiia? ini sjirijinindYse ne rajriâ neam VAti omenesk; 'îiisya* l'bnd ne Rrs;6 nii nrezmid k^î arrnKii^^ jdOKtriua; tr aKlTbnd ne ne r a ji i£t sa nentrY Sbkrat-e ua o anÂeKâre abjeuft» 1)^ nri„â4>yrisind n^ueAAe trei m>trare din nmniYA bmenesKy	Borbejjie Beainr-Ari s^r!
> Uny.a din ueAAe mai n/tfernhm mizAoa<ie de a ne muţenia Aa reAiyie, este î(ns rr ar ea KrKAYr7>rî ao r. 4)diniuari>, sa<ierdotYA se desmirj^i de societate na s’o domneâsirb: ast/i>zi trebre st> reintre în societate na s’o mîntYeasK'B. Biai^a de sinrYn>tate mi de ti kt* ao inie nYmaî jresnYnde Aa KYîien>nAe itonoareAor,niui aş trebriniieAe, reAinie]. InsYifiî Roma a jYdeKat vast$eA ;r «e nYyin aueăsta este <ieea ue mibrtYiikei|ieTanryriAe mi gByniiAe ei. St>
K x) Essais .s-ur Vihdiffererice	-de- rcVrgion ,• paril’ăbbe *le
* ^
DESflRE ^ELIEAIJIA EKJJliSlASŢI K'h. 293
- ny maî Kieme dar *iineBa essemiiAyvA sfinijiAor: jertBeAe AorBor tfi	iimlynresyAtat,' mi no-
KT>inî|eAe Aor f'bnbj adoraijie- BeaKYA; Ae ne re Birtyjjl de ^amÎAAie, iar iit BirtYijr de ananoret; Birtyjjl Kre^iine rai. qiBÎAe, Birtyjîî itonjyraAe mi naterne. KnisKoiii! ny aor rna! ‘fi ua niijie stn>in! în inizAO-kya najjuAor, ua nbjie smdnî în iiuzaokya sK<ya-BjAor', ua niijje s^fiiiuî în mizAOKYA afyrisHnAor! Bor /Pi b>rbaiii iui ^etimen!tot-d’ayna ■bine-f'Wb-c tor! nrin( esemnAY, nrin BprbTi, nrin amor; tot-cl’a-yjia onoraijî «dam* synt lot-d’ayna EBanyeAbiî. .
IHi, în adeB^r, neea ne Ae «lerem aşţt»zî este mal Aesne de&bt aneea ne ei in dumerit se limearirb a JmnAini deiuease-syte de ani. Ninî o datl>. ny nor nvtea ajynye a ommorî natyra; dar not ajynye a o rerYAa.
InirhJi'fetyreAe Dymnezeeiţiî ny ay mai nyjjim, nxlere de iţa.t AeyiAe natyraAe. InB'birhtYreAe a<*e-stea nretytindenea itresynuyn a ii Infiiniji» înşyrarea nreoîiiAor; mi: fiirnl ki* o jireşynnyn drbrB a o onri, este a onriimi. (cEnisKonYAŞ'b «fie bărbat aA yneî « sinryre ternei-1), zme sfîntxA, Ila^eA. Ft* nreojiî mynib RÎmUEM/b, adern* bş>rbayî aî yneî şinryre myerî 2),» zme iarbiui sfînty IlaBeA. Ban> bine de seann> Aa norbcAe acestea: DURT* R1N-D U E ALT), adern» dyrrb AeijiAe natyrei. Iar în aAt aqk , TTbnlt de zeAYA si>y, Aayd'b qeAiba^ia, mi se rr'bbeijie a ad'bora: «Ku însi> nentry ‘feciorie cc n’amnriimit nm! .6 Kommandib deAa DornnyA, mi « neea ae zîk este nymaî yn sfat. nare’a dav deAa (c mine 3).» Ama dar DomnyA n’a dat nhi o Kom. mand^ î Ama dar disaenoAYA k yteazTj a da nymaî
Eni<»'?AV I in»tre Tunoteiv, Kw. Iii, a.
?) IJem Ki»tre Tit, k. I, 6.	,	.	*
3) EnistOA* I Kttrc Koririiieuî, b. VIT, *£
g94 DESIME qELIBAIţIA EKLESIASTIKTj.
Tn sfat! O boi enisKOnl din ziAAeAe noastre*, trude este dar autoritatea Boastrb ita st» Borbiyi aAt-feA de Ki>t anostOAii?	^	1
Ef navt soAiea nyteriAor eKAesiastme, mi a6 Întreb deAa qine ây nriimit drentvA .de a îmntnne oameniAOr niipe Îndatoriri In urotÎBa AeyiAor natv-reî, inunare faK mîntyireâ neste nvtiriyl».
K.re'bnd Birtyyi ac imaginare, dreqyu aî Kreat Biyiyri uri Kriine reaAe* AştieA ueAibayiay în aok ele a statornici KYrHjenia, este în» a^eAAaiii timp-boAdYA desfrbn'briî, suandaATA AYiniî mi sinymjlrA neauiîAYi omeiieSu.	, r
Ky Ki>t BoroeAe synt AT>myrite, ky ati>ta dineBa se mirb Kfm af nvtyt fi K'hAKate. Kym a nvtyt Rjma s:ş Ae îpearrb .din uarte de f ayT» ky Avmea ? Întrebare mare, nare nv.se noate desAeFa deni»t nyrnaî ririn aceasta; kynare skon HeAtbayia afost institvati»? Am şe desKonere înaintea diiiAor noştri •teAAe mal secrete resortyrî aAAe rivteriî; mf aAAe rxBernvayk nontef ina a. Kon^enîiie yirantiKb, Rre-ayie kytezT,tba:re/, nare reaAÎseazv vh miriyt în mi-z aok ta ndnuareAor monarxia YiiiEfersaA'b.» InBinn»-torii o BÎsasser'b; iar Eiserika îiaHefnrb o eseKYt'b: tn nonor .de K'bAYrkrî se $t»kv ' vn( nonor^îmri'brat .. DemoKrayiai nea mai întinşi» în mbîneAe desnotYAYi 'leAAYl mai nvtOrniK; vn invritor aKbryia norbi» este f'bn» rremaA'b; vn jYdeimor aAAe Ki»ryia jv-deK'byî sm'tf'bi'b aneA; vn domn aA tronyriAor mi aA KoniyiinyeAor nare fam* reţii ne mânuit mi s«finiri în ier; o jymi>ta-de-DYrnnezeY «are îmrn>rhLieijie ureste şyff Aete liii aKTbryia noiiiyk de «fer întiirbreijie nyrnaî o sinrirb Kyyetare, o sinryr'b mimKare tvty-. Aor iionoareAor vriisersyayVelina Koma mi Aeyea sa.
Kare ţjenlf svnerbj într’o zi de desnreuy iptezY*
DEŞIIRE 'JELIEAIJIA EKLESIASTiKrb. 295
a 'zme nentrf ^ntiria^oari.: Byif zidi o *ietat!to tn-Rbjjaţb ne uanvi riaiiiiAor barbare; Bpiiţ snrijini o reuybAiK'b Aibberb ne tronyrUe deşnoyÎAor sti;-Uvnii! mei. Armţnd ne aceştia ky inte AAeţiinirb, < , iar ne, yelAaAiji ky nrostie, dym> trebyin^'b Boit $Koneri AYmea ky bAbiizii mei soAdajjî, armat^ s fiţiui uare iiy moare niiT o dalb, armatb Kon*e-nitoare uare 4eriueiîie au vuia bordeivAYi lioa din yrnvb bYKbuiKb de rmne a sbraKYAYi, mi nriitneiţid, ^ne trenteAe ţemriAYriAOr omaţmriAe mi ryrbininte-v Ae ky YmÎAinijb aAAe reyiAor.
'• He yeni* infamaA, arvnKbnd mrejeAe ayî ast-,, nra AYiiiii, iinayinb de domni ky binitA, ky jyriarea iui ky martirismyA5 întinz'bnd nretYtinderiea disuinAina sa, dbndY’i riYterea Yneî Aeyî noAiţtae,. mi rerYAbnd Biea^a najjiiAor ita Bieaya monastiri-1 Aor; aBbnd jo Yrene în toate temnAYjÎAe snre a KYimoaipe toate senreteAe Yneî AYim ne nare o bAe-stenia, ini ouf nreste tot nbmbntYA Ka sb nrinerieze ImriAiiiirea: Yneî sini1 y re Ăeyî , mi TAoria yneî sin-rtre Boinye î Roma atxţi'il. se înainta na yn yirant terribiA anyKlmd iii . aAAe «aA^Ae o mie -de brune, nonoareAe îResbritYAYl mi aAAe AnnysYAyi, merr. rbnd au. Nord mi Aa miaza-zi, iui, iiAiii de nyterea Dvmnezeeasub 'ie’i da iineAeyinjia sâ, Snfbmbnd nentry adoa oan> £aobya în^Kytte^iAe^s^iiite UAA* EyintYAYÎ*	v v; . \ 'r.	' Vj*.
He yeniv sybAÎin, komienbnd nrojetYA de*a mîu-tyV'oiioarea omenirii, înbAin», in a*ieA iad aA me-dÎYAyl-eB, tn feA de îmnbrbijie nereasub, -malrire* v SYS de:ntterea tiranÎAor , ' svi it irazu^redm^bA^ «ii a KoniţiHnijeAor ? Qine îi însy#$Ab anea KOinbiiiayie ad'bni;i>, a^e a Ae Aeyt nyternme ntfre, din .fie nare monaslire, din fie Kare biserriKb, din fie fture-
296 D5Sn«E *ÎELlEAIţlA EKLESIASŢIKl).
enisKoiiie 5 «Plinea o renybAÎitt» neatTbrnatii, mi dim toate aceste renybAme o tfamiAAÎe mare resnînditi» rireste toatb întinderea rAobvAVÎ? flvtere nAebeia-. «P'hK'bnd a se nAeita înainte’! uanete nobbiAe ^ iui reraAe; nytere reraATb mi DymnezeeasKi>, aA-Aeasi> din ranrtriAe nbnoryAyî, de'faijT* kt Atmea $eydaAb;; nytere mteAAeyint'b, ini» Airati» I» yra nv-^ terjAor materiaAe, în Yra nyteriAor armate * mi yr-sitiv snre a Ae synnTnne. nbnor - îmirbrat sla tyty-: Aor <ieAAor AaAte. nondare, ^ornrbiidyse nrin îjii-KÎrmyindyse nrin aAAeşţiere un smr$ti>tT>jnun^ 'dyse nrin'jeAibaijie; tot-d’ayna jyne, tot-d’ayna BÎr-e tos, înfhyiu.n>nd ne\ d’T>nti>i¥ ini noate sinryryA e-semnAy de o monarxie absoAYti» întemeiaţi» ne in-stîtyijn renyb Amâne.	v
- Ast-tfeA neamYA omenesK, isbit în toate înj|eA-Aeiierixe ayi, adori» nyterea eKAesiastÎK'b, mi Avmea
•*	••	i *	*	,	'
synnysb remasse înţienyKeat'b ;y» Aynr timn de ko- »
niAA'brie.	^v,^.	; t ' v-
AsHfeA societatea, reAişioas'b domni sonietatea,
• mBiAi^ mi AnnYSYA barbar întrynindyse într’o sinyy-; T'b KYţetare* nare Benia deAa ttoma, se. întîmriA'b ' K'b Roma $y uroKÂamati» nentrx a-doa oari» Kanita-. Aa Atmiî,
Atyniî ni,mîntvA, anintat !n KonBYAsiî sm»î-mînti»toare, 'înftbţgiuiir rrozaBa nrtBeAiiţie a Kredin-jieAor îmnyse nrin «Per mi nrin <Pok. Atyn'iî dorma iirei»mbAa rAobYA înn^raati» ky naAYrî 1), ky, se-kytî 5 ky KAeijie, ,ky nymnaAe , mi Ky o k bYtbtyrb, $ioifoaşrb ? KY o attitVdine inoKriti. ;say ameninin^ toare * ky o sy Vb de miî Aisre a Ae mohastireijiî, deAa dimie nîm> Aa imnYrb, deAa SKÎrboasa rAYFb nînV
i) ţJo war rios saî st-b/n de	de «are se *er£Ţ Koodam*
DESIME XIELIEAIIIA EKLES1AST1K1) 297
Aa mitra ky trei noroane, ky o mam^ nermind ito* mana, iar ky neea AaAti» uiind sabbiA mi KT>AKT>nd SYnt niioare nanYA îmna>raniAor, ST>ry tamd m>mînt Sra nenti-Y Ka ştj’a nYie în Aanjjyrî, înjynrmd nonoa-reAe Kâ -st» Ae KonBÎnrh, nyminclYse moijienitoryA» ieAAYi, aKTjryia îmm>rT>iiîe ny e din AYmea aceasta," rai rerieJ'Lnd ky o KYtezare inlernaA'b BorbeAe sâta-? neî de ne mynte: cc Toate îmirbrbiiiiAe m>mîntYAYi SYnt aAAe meAAe ! » .	*	>
As‘feA «#y îmm>n>ijiea rYBernYAYÎ uastoraA. St» maîf a’d^or'bm kt> AeBiijiî iui KT»AYn>riî ayî AYay z<-uiYeaAa deAa toate naijuAe; kt* uioiţienind tot-d’a yiia rai ne d>nyind nim o daţii, aBYi^ii Ae j Yiiifiers y ayl se i;rbm:bdeaY în temnAYriAe ayî ; K^, înstiuind^uii mpnonoAYA. edYKaţ|iei iiybArae, dinţa KYuet'hriAe tY-tYtYAor yenerayiiAOr uiiAeîmnynea dontrineAe ayî 5 ki> , SAab , îmmbrbijia nrin martirism; kV, tare, îrn* ni^r^ijia n ri n ardere; kt» , sinryr îns^îrniit ne rAob, onora inteAAepinya dT»ndY?î Bredniuu ne nare AYmea Ae înstiiiia rmnai riob Aeueî,. itfanoi Ba KYnnoaiue uineBa din tr’orşinryrb arYOK'hţYrb de okw originea nYteriî ayî iui nădejdi aş ambjrueî atî. TotYA se ky-nrinde ;în kî fiinţe Ae aiestea: ynitate de dontriirb, eraAitate dinaintea Aeyiî, aAAeyyerea inteAAeyinge-Aor în sînYA Eiserrraeî; a4?arb din, Eiserriivb ny e mîntyire: adeKT> ny e inteAAeyinij'b, ny e Aibertate, nr e eijaAiţate, ny e adeBT>r. SistemT* sybAinrb nrin Kttezarea eîv sataniKii nrin resYAtatyrÎAe - eî, Aa traiYA Krbria a Ainsit nyinai o Kondiuie: neKAin-tirea neamYAYi omenesK.	i
F'bnb în do ea Arb, imaumania ny iiYtea KOiraeniie ueBa mai mare. Dar 48 mirare khmd arinKT>nd yiie * oui! ne aueA' tyrn aA E asi aouyayî ,. a A k i>r m bîH? în der'btnraare se iiercle in aer, ajv:iyeiu "a reuy-
2ÎJ8 DESflBE .HELIEAIţl A EKLESIAST IK/tet
iroaiye kb ij’are aAt razim ne m>mîwt de KTit riYinâi ueAibânia eiCAesiastito», adeub Ki>Ai;area Aeyii na-; tYreîî I)i adefi'br, db armatei Romei'6 aAti» tiatrie; dein>t Roma, o aAti* mireasa deKbt Biserriaa, %a aAt svBeran deKTiţ Rana; însoare K'bAYrbrii, într’vn kybuu, mi Ytonia teokratiKk niere Kâ yh bis. Aiua ? neAibaLjia a ^ost institYatT* în interesYA nYteriî Yni--BersaAe: « Bom onri înşYrarea, strirb emsKoniî Aa « KonsÎAAiYA deĂa Tfente n e m r Y^kb no a tesb în t o a r-> ^Kb a<£<£eKjjia nreo||iAor ivbtre' ^emeiAe iui in>tre i^KoniiîAor, mirI noate; desAini de atîrnarm * Bis^er-« riuef dbndrAe o ^amiAAie iui o îiatrie. » Illi ,nar imu aceste Borbe nf eraî destYA de AT>mYrite, maî; adbYrb îndai/b: (C A ierta nreoniAor st> se însoare,* (teste a stâna' ierarhia eKAesiastiKb, iui a mbrţiini « ne nana a «fi nYmai eriiskonYA Romei 1).» Askya-t&iji, Kreipîni, eaua k^, din însYnii Boiiia nreouî-Aor, iireotYA «y; t-rebie' sţ> aîb'b nmi‘^amiAAie niuî nâtrie! Asky Atârn, kt eijiini, mi ni kredeiji kb fior ba «fete; des nre kYrbuenia nastorYAYî; ui Bbrba este el e at domni' AYmea iar iiy de a o sîiniii! AşkyAtatjT ^ Kirei|irni * saruerdotYA, a Bieijiit iui inul» şieureiţie; în; aueasti» vambinie fetaAi; toate rerYĂamenteAe ini toate HommandeAe AiPtrar snre astatornÎTi re-ratYA ueA mare; mi na sb reaAiseze aueastbsistemb rrozaBb eA KaAKb în aueAAaiu tiran mi drentYrtAe iioiioareAOr, mi doKtrineAe EBanreAiei, iui AeţiiAe nalYrei 2).
^ i) Uţstoire Concite ăe~ 'Trente\ :de Fia PaOÎo Sar pi. Traduc tion de/la (Couraper, -1763, a voi. in-40> b H> p. 5o6.
* a) begca reAişioasi» Irebîe şt fie aniUKabbiAi» neiatrv toate, kaP n>e>.e uii nentrY tojji oamenii. Ue este q Aeţfe AoaaA'b într’o re"-Aiyie TniBersayvtP o doBadi» ÎBBederaţb a inei ratfeMiri. Aşiie* ne* Aibui ta, îmnios Ka ia ;bîu* semenţţiÎAor aAbe, este ne§te nitin^b neutri semenjjiiAe nerre. NerbDdieaAa hreogiAor' nerri iui aneAAor a/d^î deAa sf. Domiur, sint ati»t de rrozaBe, in Ki>t Petro ne n’ar fi -	P -
9t
I
DESIIRE HELIEAlţIA EKLESIASTlK'h. 299
' întreit saKriAeţiiy, nare s’a fT>KYt nefolositor însYuri rientry ambiyia Adr; fiind kt»ca naijie ny-inai nimiKYA. Domnirea tifÎBer^âAT» 4e sa<ierdotYAJ Boieipe a îmnAihi s’a îirinAinit în mizAOKtA barba-* riAor, mi ny se maî noate renno'i în mizAOKYA' Eyroneî ViBÎAisate. ririnyinyA staţionar a fost in-BÎns de nrinyinYA urorresÎB. Astăzi 'este rbndvA^ rrjBernyAyî nontefhtaA st» mearrb kt nayiiAe ne K'biAe adeBT>rYAyî, dam» ny Boieiue st» nazi» nayi-: iac merrbnd fi^rb dînsVA iie i^biAe ayî Dymnezev. Ilre^mbATbnd aieasti» Karien* nyoi», EiserriKa riy Ba renvhnea fi>n> Koroam>; în minytYA în, nare terea ei timnbraÂi» se derariTbfi^, soAia ei snirityâK ai» însene, mi îmn'br'byiea AYmil îî este fT»rT»dyitT* Ama monarxiea yniBersaA'b a Benit de s’a sdro-bit de 4eAAe doi» Aeţii aAAe natyrei ne nare Ae KT>AKasse:
W Leyea amoryAyî,;,	“	.
Legea nerfeKtibiAit'bijii neamYAYÎ omeneşK.
In adeBi»r, 4eAib&yţe*iRare f y nrbmina muririi ei de yn ininyţ, se fdbKY nrin^inYA K'bderii el. Dani» KbAYrbrii s’ar fi îusvrat, nrekvni în timnv-rjAe dintrbiy aAAe KristianismvAYl, reforma n’ar fi aBYt nytere, Kb-’ifcr fi Ainsit iiriiiuyiriAe noin-Aare. Eyrona se deijient'b Aa rAasyA, ay! Lyter nentry Kt aBea înaintea okiaqj* nriBeAupea Korynyteî
. KTiezat 8% îotrearioz^ ZŢrn^Biraa el^» ta aos de a statorniti Kţrbjţe*
^ nia, teAibaj&i*» nritiâYegţe dar în ateAAe aokîii iiemoraAitbjiiAe neAAe mâîmonstricase.Dia at&asta iezi Alb bu bktao BAÎrosr a este îutr’o stare de s&BriAeşiv nealiniat, iui Kb dasb Biserriaa ni Ba a-dontâ înserarea, auoî nerriî se nor fante nrotestanjiî. Ktiii sb ere-de.12, ni boii zitte în sftajieuia, ti în iibirea de omenire a mei . Ae^i afarb. din sare o seminţie întrearb de oameni si> afAbuisb de; ualii'b P JBrer sb îiimbrbjieţiţf aesle rÂob r iui ea&â kt* , nrintr’o ^ siuni’h zeşe de distiuAinb , 1.J4I intrizi o atiatţa narte din Aţine, î Siirijineijitte ’ ae Xe^iAe uatir^î dasb soeţiţi sb BicjriieţijT ; nnnal e-AAe smrire sml ŢniBerşaAe.	V	:
300 DESITRE ^ELIEAI^IA XKLESIASTIKTb.
nrebgi-Aor iui sKandaATA KomtybineAor aor: 'Ie se întîmuA'i atwil? Biserriua, a<iest mare arbyre, a-v tht de în^et a itrejţie, nii aAAe in>ma braije şe întincleav nreste Arme, yn KbAyrar nysse im>na iii| d'brhtn'b dîntr’o sinryri> AOBifcyrij jym'btate din ram-'myreAe ayî. O aAdoiAea AOBiţyr^ noate şV.a d'brîme y de tot mi s'h îmnraipie aaeAAe armate nerre nare, jy-' neaz'B.uii sedinyeşK îndeiuert şynţ ymbra atî. Roma, sVuiiia bine, seama: inBenijia tinarYAYÎ a dat oiu Ey^^ roiieT, >mi tdi|j aceşti qkj şynt desisimi aşynra ante Aor , AeBiijiĂor xî. Ea nvmaî noate, imn^r^i nrin ueAibajiie, .mi ^eAibagiea o ameninuT» ky moartea nrin neKin>yeniiAe iui SKandaAtriAe el-	^
KAH IX.
rREOTUt ROMAN
Nt este nî<iî deRim ;in irbderea otnTXfî de ^Vtnî SBÎmba BaAAea, nii.nm deBTm ni’mi noate îmDîjiiuu stferiiigeÂe îmnrotiBindTse atî Diînneze*. "	'*
(FENltLON, Iettres spirituelles.) '
EsanreAÎa n¥ d niqî destin moartea innimet, ii ■	iî este rerrtAa.
v	^	- (CHATEAUBRIAND , Genie du* Cbristianisme; ţ.;
V .. . ■ ■	•'	:■/ . : ■ t d, p. 263.)' c.r.;i
/%	- .‘.■' ^	j', . ';l, -	- ■'	,	,. .;	\ . ■ •’
Intr yn bre4> aA nanei adresat, nt demYAt, kt*-tfe enisKoniî BaBarre! srirp a îmniedeKa insouirÎAe, ^ntre nersoaneAe de deoiibite KYmineKT»rîj se uiteijie lOrbeae auestea: <c NymaT o sibrynr BiserriK'b este? A *
IIREOTUL ROMAN,	301
(canari» din «are xot'Krît miminî ut ®a <£l mîiitfit.» Asta este trozasa'âKsionrb; A#an» din' biserrim>, nr e nrbntyire.- Ama dar Roma stTbrveipe a aerisi ATmea uri a bAestema nreaijia,
Snre a snrijini aneastb doKtrim> neAejuyitv s<Pîn-t$A rîpntM? UT: KÎeanvii nini snirritTA EBanreĂiejfy nini nyterea rafiei; ni Kieanvb aytoritatea oamehi-Aor: "s^întTA Irnatie, martir, nare, in enistOAa sa Hidre ^iAadeA^ienî, zine xoti>rît: «AneAAa nare se ((Tneipe kt aTtorTA ynei sxisme nv ia dobîndi îm-« ni»ri>i|iea neryAYÎ; » s^fîntTA ATrTstin, Kare Aa Kon-siAAÎTA deAa Hirt se esnrima ama : <Qri nare este <c a<farb din sinYA, Bjserrmeî. KatOAine 'y. ori Hid de (c AT>ydate midia r de ’î-ar 4»i 4>anteAe, nm de kyiii (uu se Ba bTKTra de siaya, Beniniui»;» în s4?îrimt nana Frirorie qeA-Mare, nare înşira kt> ccDymner <( zey ny noate ii adeBi>rat adorat de KTbt nymâî în (< Eiserriiia KâtoAÎKi» ^ mi kt» toyi aieia Rarii sYiit deşbinaijî de aieaşti» EiserriK'b ny nor «fi mîntyiiju» / Ile aytoritatea â trei natry oameni, saţ, dani» Brei, adoT^zeii, treî-zeni de doKijr, Roma snrijine anatemTA ynÎBersaA. IIIî acestea ay <fost şiirise mî nybAiKate în Eyroria în 1832.
4,ine' »a ii dar mîntyit ne m»mînt? insyî-Ba sfinţi bantezajji mi nredestina^î, k-miî na KredyÂî mi^ni ATmin>, Hei narii îmi înjosesi; raijia, mieii noKi>-inueî mi ai Kredinijei, uri îndpeaAT» mi ki>-ATr^rii ini doK^iL Eaita sinryrii aAAeîiiî ai ayî Dt-mnezev neA Biv, ai ayi Dymnezev «are; în EBanre-Aie, Kiamt nre tojji oamenii Aa dîiiSYA nrin rer-ryAT» mi nrin amor; ai atî Dymnezey nare, în na-tyn», «Pane st> nAoae nreste neî dreniji iui nreste neî nedrernji, uii s> resaie soareAe nreşte Hei bynî mi nreste nei rm. Ţoaţ'b, Hera-AaAtir rem^Hiig^ de
K	* r<>	.	'	’	‘
«02	I3REQTUL ROMAN. "
’itreatfre este dtrn> dreritate a diaBOAYAYÎ, mi aqoa ^eniimrîyt*, este tot neamYA omenesK: ont site miAioane de bamenî narii trei; ne $ie nare treî-zeqi de ani ne m*mînt na st» între în <Pokya qeA Beqftriii tnsYinî neBinoaT>^€şa este îraaTtatTi na Krimi». IlrYn-(Kya Rare n’a nrîimit .ana bantemYAyî, omY simnAY Kâre a BÎeijYit dyni> AeyÎAe< hatYrei^ qei Rarii, nv ^SKYjiî în aAtaT reAi^îe^ ni^r o	etziit BorT
bindxse de Roma ini de lenisKonfA ei, ka Rym; re* BeAajjîa, mi>Tţiinita* Aa iih nonorar 4i e$<$eRfcYA Boimjeî omeneijiî; toate nonoareAe barbare, toate nonoareAe idoAatre, tOate norroareAe sxismatiqe* toate nonoareAe antliciti^iî av <Post xotT>rîte din toiji Beq'rî Aa aqeasti. aerisire ferb nădejde,
«SViiir imagine aKYm qineBa, dam^ se iroate , soarta nastorYAYÎ /xn>nit în niijie asembienea doRtri-j»e! Ky ne rroz^Bie trebYe sii’niî arynqe eA okiî în nreyÎYrTA st>y , :a*iest om «are KaYti» nenqetatîn ®ibAÎe KrYzimÎAe qeAAYi BeHÎniK,' mi hy Bede în sbatYM»; daruriAe mi bine-faqqeriAe ayî. De se suo-boarit aqest nastpr Aa konPesionaA, trema ayi este îsbiti, ntinat de miiftYrisiriAe tiRi*Aoijnei noastre t sY$<?AeteAe ,noaştre se Bar st» intr aA st>y nYffiâî nentrY Ra s^î desKOnerie *fantOAe diaBOAYAYi. De fmî întreabă innima sâ, atY.de nYmaf ameninjj'hrÎAe/ ayî Dvmnezei mi yemmeteAe iadYAYî. SAlbit de nbK'RinneAe saAAe, Ktrbat sviit rreYtatea mistereAor, trebYe stihii YmiAeasKij raiiia, snb desnreuYeasKi* omenirea ini ST> remninri» îndoeAeAe?Komiiiiniieî saA^ ka niijie isriite âAAe Rrimei. ^IîrşotTA roman nare tirede în toata* reAÎyia sa, mî aqeâsta este de mare itonseRYinuT», este ferii îndoeaAi» nenrîetm oameni-Aor, ^iinds in> neamYA bmenesR, mi aqeasta este %n artiKOA a a kredinîjeî 9 'este nenrie tinc ayi :1>y^
IIREOTUL ROMAN,	303
mnezer, in»SKYt în ni>Kat mi 'nreyrsk 'Pokyay! «cm! Hîk, în mfzaorta nerrireAor nare Ia înKYnyiyrh, zi^reijie n Ymai o ayko âre sinistra: aceasta este nr-^erea satanei', 'InsKrisi» kţ trhSYrî de <Pok ne «firyra AYmîîj tbjjt oameni! î se nar’ na nîi|fe a<Pyrisîijî; iar sY^^AetYA st>y SQÎntat de <PrÎK'b, se toneipe în ane a?» Ae KontemnAa|TÎ! sm>îmînt,i>toare nare aî «fbRYt ne s^întYA Trirorie din Kanadoneea st> zirt» rt> «Priita nb aBea de jYdeicata de rieYrnrb Hy5a Ai^sa si* resT^Ae; iar ne S'fîntYA E^remie, kt* ny nYtea *RY\ieta Aa a-nea zi^rozaBi» #i>rh a’î nem Aeniin.	i
*îe este-, în aden^r, KreminYA nenfry R%AYn>r? O breatii RreatYtT,, bAestemăt^ maî nainte de a şe nai|îe. ArYnjkatT, ain! ne m»mînt sYnt yryiea neAAYi atot IlYterriiK, ynde Biimi, âddtne RrimaRY dînsa: anâ banfcemYAYÎ Î! snaAi* <J>ryntea, Yn Dtmnezeif moare nenţry dînsa; eaK'o resKYmm>ra(/i». Dar eaita k> ,ini oameni!fc 6 înKYnyiyn» k® Ryrse, AYmea kt nrejYdeRT>i|] , natYra ry înnn>AT>nHrni, iar iadtA Kt demmon! înBieniiYnaîiî snre nerderea eî. Uli anestî demmonî nosedeaz> mi tYrbyrb ne ton! oameni!, mi tryneAe aof in4>ernaAe mi sbierbtoare ne nîndesK ini ne înmaA'R înBOMi. Zi^e-neî oare; mi» boit rhzi-mi ne înjjeAAemivnc, bo$ «Pi drent mi miAOStÎB, boit Hfbi nre Dymnezef mai nresys de--toate*--in! ne annroaneAe mev Ra ne mine însvmî ? Acestea stnt niipe Birtyiji 'hn* nttere, daKi> eipi irbSKYt aă IJeneBa, Aa RoristahtinonoAe., Ay, Madras, Aa Ile^ um, în nerrrreAe yne! n»tviirî ne nare tt n’o noipî, , şav aAAe Yne! min'iiyni -<ie oameni! îijî daî nrent adeBT»r: Atfan* din BiserriK'B, ny e mîntyire* In a^eastii doKtriirh rrozaBT», ne Sl»iiioasTi de a$Yrisiijî, sedem kt» se naijie o aÂti> doiitrim» ne v s'bnioas'b de Kinirî: doifMai rio^înHei. AsiiVAti»
Wi	nilEOTUL ROMAN-
ne BtrdaAf: « nomrinjja este o Birtyte «arfe trebţe cc s'B ia în nrotina noastn> inţereSYriAe atî P'ţ* «mnezeî; uare, uimind uornvrÎAe noastre, tre-ccbve st> nsbtne mi st» îmna/ie nre Dî-«mnezev 1).» Deuî; nentry na noR^inţia si» 4ie k oniorim» k y d ronţ a r ajj ie, sa în KAina m*-tre asnrime; ne'ntry hte» trebye st» 4>ie nronoruionat'b ştY Krima; ini nekrinri» mal. inare-lioaţe de k^t de a ofensa ne DymnezeY 2)! cc LoBeipe, Aoseijie! cStriri» KT>AYri>.rYA: tfil neîndYiiAeKat: o iioKT>mij1> ^riRoasT» iui moaAe^> ţi’are nimin nare sţ> se 'noati» <âssenn>na ky mînia ayî Dvmnezey 3),» v
Akyhi, dain» al Kredimp», ne te mai okyoî ky datoriiAe acestei Bieije ? IJIiv kt> ţrebYe	KT>nriyi
m>înea din toate ziÂAiAe, st> AYKrezî nentrY «femeeâ ta mi uentry nonii! ti>ţ, st» meditezi, st iii byn >:ni»rinte mi înp uet^ean! , dar DYmnezeYA resbY-irbtor te nriseipe^ DtmnezeY neîmn'SKatYA* te a* jiieantTb !* Dairu ny’ijî 4an\ iiedeaijsa în aaeasţb AYriie, In Rare uîne nymatî Yn minYt, o Ba ^a^e eA în ae-uîniuie uri nentrY tot-d’ayha. Hrerbteipe bWeAe, asKYte «ferYA, jYiieazk, st&fere, mori, 4\î martir : •iar mal sîrtos ii tal deKYînrenaos, niui deKYm miAk; kt»4Î noKBÎnua ta nikî o dat% hy Ba .«fi notriBit/u ky mîniea DymnezeYAYÎ ueAYi bîy j a « I)YmriezeYAyi cc a	sînrYra iwpetare 4?â*ie s> se KYtremYre
<csf>iniiil, iui de nare, dYin» KYm zme anostOAYA, 4i însYiuî drentYA abia »a si;i>na 4). »
" / ta aneaşti» BÎABoare de noKTbinip> j Bossnet
i) Bourdaloue, t. I des Oeiivres, Şermon sur la severi te de la penitetice, p. 198/	• - /, ;• _j • —,
■fi, 2) Idem* Sermon pour le quatrieme dimanche de ¥Jvenţyt:$. 5oi* 8) Idem, t.'I des Oeuvres(, p.* 190^ /\	.,r	„
, '[['£) Bourdaldue. Sermon surIe jugementdernier , ,p. v34o. \
*
*
HREOTU ROMAN.
305
adaorb, na Yn artÎKOA de Kredihni», nreYrsiroa o-mYAYÎ nentry iad mi nentry ran. îmrbt aqeAAe k1-nyri ne ByrdaĂY ne tmnvne Ka neam»rate trebyinije, reimin na niijie BirtYijî sterne dymt* zisaAYi Bysoet ‘fiind kt» oriiya , mai nainte de a se naipe , este aAAes say Aem»dat <(h>n» arreA 1).
Eana reAii/ia ama nreKYm miniştri! noştri! ne bi-Bayi»; eana oitiya. ama nreu^m îa faqe KT»AYn»rYA: rroaza neamYAYÎ omenesK, a natYreî mi a Avi-bi-syiuî ; fir a a mînieî mi aA icormnie!. emit din mi»!-rieAe ayî Dvmnezef naşi» intre în BieareAe diano-, AYAvî, skos din nimiit Ka st» Kazi» în fAaKKT»reAe Beqîniqe'.
Este ntuin de a sena innîma/ doKtrineAe aqestea rid 'bnK'b mi Aen>tYreAe f rujeip! Kare YnesK ne oann»nî între ei; eAAe striKb nîm> mi qniAostiBÎrea eBaureAim» mT>rpimnd’o T»nti»iY nYmaî în KâtoAÎqi! romani, ano! în miKYA nynrhr aA .aAAeiîiiAor, m’a-no! din esnenijie înesqenyie nîm» Aa yny, uare este KT»AYn»rYA oa însYmi, daKT» Krede kt» mmalf eA are Kredinua. Eroist iirin KonBÎnuere, Ba^i-fanatik nrin amorvA de Dymnezey ini nrironitor nrin aniorYA de oameni. KrimeAe Rrecfiriijei stat qeAAe mai rroza-Be dintre toate, fiind m> eAAC se Kommit într’yn Kin sfbnt mi ky KonBinpirea BÎrtYijil. He merrit mare dar nentry dînsYA de a îritoarne syffAete KT»tre DiînnezeY , mi KT>t SYiit de înşereipî siAYirÎA^ Kare siiiYAr ne nT»KT»toim din foRvA, iadYAYi, din aqeA ok Kare ri'btrynde oaseAe, fibreAe, K'brnyriAe, . nreKYm f okya vne! KYmniije nbtmide f erYA roiriy 2}! Âqeste Kyppete tot-d’atna def ayi», nV Aasi» nHi vn minyt de re naos, nim yn minyt de tviere.
i) Oeuvres de Bossuet edition in 4°^ t. I, p. 191. et *92^ a) Nicole Quatre fms de l’Hoinme j liv/ II. p. iŞ5\ *
20
30*	nREOTUL ROMAN, '
©mYA. «e «are o f ataAÎtate KYmnAÎtb Îa s.ntnzfrv it’asynra nrbnastiei infermiAe, nare se simte k% aAYnnem> întrînsa Aa coa mai mini» rremaAb, «are Bede toate penerauiiAe nrbiibsUindxse într’însa neîncetat mi fbrb sfîrmit, ce noate oare iibdbjdti de Aa o BirtYte atbt de rrea mi tot-d’aYna SYimYST» itbderil? ajYas’a Aa< KYrbnenia aniieAiAor ? trebTe »b seteamb sde mîndrie; înbA&atyş’a nînb Aa îmi-, Ainya sfînyiApr? trebjve sb se Jeamb, de isnitb: m minYt de SAbbiciyne nqate iperpe treî-zeci de ani de noKbinyb. InsYmi în ceasYA în nare , din înbA-Ijimea tribvneî de adeBbr, Besteipe Atmii nedenseA* snbimlntbtoare, m>nd aYditcriYA ayî înfiorat se Ba sirnj/i KYurins de vii KYtremyr YniBersaA, atYiicî OKii în AaKr'bme ai Vnei jYne-fete Bor nbtrynde in* Târna’! de om mi Bor restyrna ţoate şofismeAe tec-ÂorYAYi. In deiiiert se resboeipe ca în nrotiea Yuet ama de dyAcI «eden, în deiiiert remninpe eA ua ne p işnit'b simtimentYA ce’A fermeKb; yii rAas din in>YntrY ii strirb kt, aceasta, attrappere atbt de BÎe este Aerbtyra tytYAor f iinueAor, mi kt, eA însYurî este dator amprVAti fiinţa sa. AtYncI bvKYriiAe, KOtiiAAbriei saAAe îi mu în iimymlb, ini oftcazb ky-' ţretbnd Aă mâîKb-sa. îmi add,Yce aminte Kb ea fY ce A d'int’biv nrecentor a> ş>y ; Kb, ea este cea bii-t bie îuire ii denrinse simjjYA limbi rii nr'iiî mînrîieriAe ei, mi aA rvstYAYÎ dbndx’î AanteAe yiyeAor ei. îmi addyce aminte Kb a fost înKbAzit ne sinYA Yiiei fe-mei mi wjpnt de innima irnei niYmp; Kb’i este totYA dator, înşYuil acea re'Âipie nare sinryrb astbzî so-*' Kviib sYff AetYA sţ>y; Kb deAa ea a nriimit ini ceA-Ae diiiibiv iiiubjptYfe aAAe ayî ini cea biitbie rt-rbcixne, ini i se nare Kb bmî> arde SYm^eteAe a-ceAAYi; ta as atbt de dYAce nare, in fie-nare searb,
*
*
iltlEOTUL ROMAN,	307
zi«*ea kt dinsTA. (cO! DymnezeYA mief! o! incinte Ae met!» Ay doanu nv este ea aieea uare U biBinja sb i>mbAe nrin Aieede, nare îi KTAeyea *£ao-rl, mi nare y tiAeKi>nd rammvreAe nomiAor, îi da roadeAe ?e eA iiy riYtea ajvnye« Aceste' syimenirl din KoniAÂ'Brie îi addyn mi no a\reAAea aAAe vnei jynene sbyrdaAObie; isc nare kt» rewcde onii yinezl aî jyneî fetiije, mi simte ki> KhYti»tYra ei ’î ar <fi însT^Aat toate BirtyyiAe. Seara, în k binara sa sin* ryratÎK'i» ,«^este SYBeniri îa Yrmbresu; eA Knjjjeti» Kb KreatorTA tTtTAOr a îmm>rijit darvriAe saAAe între amiindorb seKseAe: tuta Birtos, Kvrauios, yeneros ? nyterniK; «leAA'bAaAt sfios? bĂimd, $rymos, isKYsi z * bbrbatYA-rraB urî stydios; iemeea BesseAi>, $Tbr& rriji, Bioae, ynioanb, îmi zbie kt> e^este doi» jy-mTbtT^m #an narte diu-tr’yii tot, mi kt» ’ o ‘J?emee * înyeAAeantrb oii eBAaBioasT> este o bine-tfaiiere a nertÂTl mi Kiar KornYA biirbatYAYi. Aceste uy^e-* t'brî atat de natyraAe, eA Ae aATnrV; k%4Î îsenar Ka niipe isnite aAAe’ satanei, mi simte ki>’a <?aR nenredinstios dâtoriiAor ayi. 'JeA iitijin danii naty* ra miAOstiB b 5A-ar ii ‘biKYt <famen Triini» din irbnte-neAe mamei saAAe; sar dani», înzestrat ky yn şe* niy synerior, ar nytea, na Newton, si> yrmeze ky-ţetarea avi Dvmneze^ nrintre jsteAAe, sat, na Falie Aon, si> se KonsoAeze desnre tiKiiAT>iuiiAe ayi AYKriind nentry îerimrea nearnYAyi omenesK. Dar natyra este aBari» în a^eAAe sirirrite sybAiine: ea db amoryA na AYmina soare ayi tYtYAor, iar ţieniYA na minunarea ayi DYmnezey îiYmai a& înmi-Ba, Ka om de n»nd, eaKii’A dar siAit de ase AYnta kt vn Brbjmam Kare, în 4>ie-Kare Kiidere i se renno-esK iiyteriAe , yn Brbjmam Rare se tot întoarce ne-ţmietat, nare se însinuYe5 nare Ainrymeme, minare
20*
308	flREOTUL ROMAN
îmbati*,; kij’iî în s<ftrniît «ieAibaijiea îiYmat stntîn* jyjeAAoye stfin^enia, darny o d>. Un KT>AYrbr3 este în om. Dain» dar eA se SYmmie rAasYAYÎ oarnem-Aor5 esie nenorocit, dam, se svnrmie rAasYAYÎ na-tYreîj este desoriorat. Lymea iuisa^ierdotYA se YnesR de anv’! AT>sa drent sKbiiare de m>t nymaî bîjjiya; wu odan, sYnt aAYi îmirbrbj|ie3 anoî trebye st, kt*a-A’btoreasK> ky dmsYA 5 s1»’a siriiipr AÎnri» dînsîA, si>’a sirnjjT, în adînKYA inn iniei saÂAe * în mi>dYBa oaseAor saAAe. si» moars de rroaza ayî, sav ST,1! ÎYbeasKTj Kori'iuţia. Un tiR%AOs i;afe ÎYbeijie ne o SAYjniub 3 nare îuri îmnvt'b amorYA S'bY* amorYA st>y kî totYA KomiiYS de rvmine mi de uyrBie, de desn^bdTjjdyire mi de arf vrisire; yn tim>Aos n are, neiitrY Kas'B ^vrb de saKriAeyHf:* treste şi» se $am> atey; nare, nentrY Ka st» d»yrb de SKandâA, trebye st, şe d?aKŢb iaoKrjî, mi nare ny a$AT>’nYyiiyb sirt-ranţjte deKi>t nYinai în aceste doi* estreinitj>yi aA-Ae Kriniel: ast^eA este; soarta omYAYÎ reBOAtafc in-nrotina sfinteAor Aeyî aAAe 4?iin|jeî saAAe; ’ nentrY kt> a Boit st> se îuaAye mal sys denst anyeAiî , a Ki»zYţ mal jps deivbt dracii,. -
SnERAMLIA. mi KREDINl^A,	903
'• £
K An X.
SnF-KANSiA. UIl KREDlNţlA,
O! Bi t este de rmat-b mi de nredoici» de Dimne-zeî, rnnuereu ioniruct io nvbineAe avi!
(FJiNkLON, Lettres spirituelles.) :
: Aktm în EriKOiiianine ky DvmnezeTA Bostry! siit-ne’in koniAAYAYî Kb trebve s% se tcaurb de resby-ivbriAe m>rinteAYÎ si»?. Un iibrinte ny’mî resbYrn*; , ni nedeuseme. Minia ayî este renriede i;a Aonityra nare işbeme: nYniai aniorvAayî este Bemniu. IIrima Koaimandb ny este: Temmete de Dîmiiezer ky fcjnaiitn»,> ky rroazh ; ni: iYfoeijje-a din tot sy(^ jpAetYA to>y. Ey Aas dar nentry 'iei kptz'Î oninniiAe *ieAAe Krvde, mi, merri>nd sfnt noBara reAAeAor Kâre jiiin de natvra mea, m*b dYK Aa a’ieAAa nare a zis: Benijiî Aa mine, no! narii sînteyî imuoirLrayi mi Bb Boiv1 yuiYra.» DnanezevA soriAOr, KreatorYA oameniAor , sînmarea MeAAor nenoro'iiyî, ny este tiraiiYA neamyAYî omenesK.
O! DYmnezeyA nosiry! o! lirbrinteAe nosfcry! nriimeme syWAetVA mev nare, din sinfA nerryre-Aor, se hvbAjjb nînrb Aa tine; nriimeipe anea inteA-* Aeşini^T» nare ui>yta AYinina ta, a^ea KYpetare uare suera st> te înijeAAcarV, mi aueasto» inninrb kare uyteza a te iybi. Tv ny mi» Bei nedensr; nentry tfb am Kbvtat ad?BbrYA; nv nvb Bei nedensi neritri
S10
SnERANIţA IUI KRDINIţĂ.
kt* am Krezvt kt* ei|it bvn Kănd toată natura îm Borbia desnre bvnătatca ta. Kvm am <£i nvtvt ev Kredde resbvnăriAe taAAe qeAAe BC'iînme Băzănd soareAe kt» străAvueipe d’asvnra KanvAvi mev, in>m-nfrÎAe, kt» se aKonnere de seneriiuvri^ mi mima ta kt» reBarsă Komorî înaintea mea, nare* nv Ae me-ritassemî Heea qe ty ini-aî nrodirat 4>îind în năitat <fi-e’m-Ba oare re^vzat ne in>nd boiv 4>i rîestfăKvt de nat-timeAe meAAe qeAAe nămînteipî ? Eram KYAnabbÎA, ini tv ’mi ai dat bvKvriî nemărginite ; eram S Aab iui ti-rt»aos, iar tv îmi insniraî simtimente svbAiine nare mă îriemav Aa tine!
Oamenii răî tc-af $ăuvt răv i;a dînmn, av stri-rat iad,, noităiniiă , esnianie, bAestem: ev n’am Kreztt BorbeAe Aor ; dar, o ! DvmnezevA mev! Kătă Kredinyă am uvş în BorbeAe taAAe! Ei îm ziqeav Kă eipî KvmnAitj.iar natvra îm surnea Kă eipî bine $ăKător, uri TAasvA înnimeî meAAe, mi nresimti-menteAe Honipiiniiei meAAe îm snrnear kt» eipî mi-AostiB» Eî te nvmiav DvmnezevA vnvr miu nrmăr, iar steaoa ziAAeî nare Barsă Avminâ mi $eK©mdi-tâtea nreşte doă-zeqî mi noă de Avml nare se rotesK în^AăKărate in nrepivrvA avi.îm suvnea Kă eipî DvmnezevA vnÎBersvAvi. Eî miurnorav îmtiărăjiia ta, iar evnvnvteam niqî să’î, af av marpiniAe niqî să’î înjjeAer sifîrniitvA. KommandeAe taAAe, c o D vmne-zevA mev! bAesternă resbvtmrett, iij’anoî tv o să’yî reşbvni? eAAe îndatorează ne in biet mvritor să ^vb9asKă ne nenrieţeniî săi, ui’anoî tv osn strieeipl inseKta Kare te pMenşă! O să mă nederiseipi în Beqî, desnre nenruena rayiei meAAe! Kvm Ba nvtea nerieKpia si> <£ie asnră Kr SAăbiqirne? Kym Ba nv-tca bvnătatea Să $ie neîmbAănziiT» de Kăinjjă ? Ktm manitiqinjja Ba urtea $i darn%ă în Kinvri^Hri
IWEOTUL EBANTELIK.	311
la’iadrri asTnra ny-ibcrii tneî athiî î* nare liittA-bcsk nTiaaî bhie-fe'rierî?	- ;
s	" ,	‘ ?■’
KAn XI.
riREOTOL EDANGEHlC.
D turneze? nr e9te OTmnezeYA morjiiAor, qi ba hîUw
( EVANGEL1STUL MATEIU» s. XXII, st. 3a.); .
Nt trebre, s*b fit nmqin'b de sttandaA. ?
(EV AN. MAR.K.U, k. IX, st. 44.)
Kbt nentrv feqiorie, ni mt-a dai DoranrA ftinî o BomaDdb.
( Anos, 11AVEL, EnislOAa I Ki>lre Korintienî.)
Statornininreojjiî dnrb rbndteaAi», adeet» b>r* bajii aî voeî sinrire femei.
(Anost. IIAVEL, EnistOAa irbtre Tit, k. I, st, %.) c	; f Om ta, dar st nr desnarli» H.eea ne Dimnezer a
urevnat.
(tVANG. MAKKlî, B. X. at. 7.)
"Toate KVBinfeAe BiserrWeî snre a tmriiddekV k'BST.toria simt de arnbijiie 1) ; iar toate KYuniteÂe nreotTATi sint de demerti>miie sai? de tiirbAomie. SyiU rmitYA de nedere «ica din yrrmb, AeaKf a este nrea simirAY. Si* ne îrmicmni kk Biserrîka, a-qeastTb s^tntij mireasa a ayî lisYs-XristoV, Kâ o $emee tare mi Koaiitii nrin esneriiritjrb, si* deV-deFnrejydeKMUAe, de ayksya, de nomna ini de nodoabeAe eî, iui di> AYmri nriBeAiipea Dtmne-zeeasKTijasimnAi'iit'Lyii CBaureAieî; de ue dar, dâin* ea are o inninib de numlij ny Ba zi^ae $iiAdr S'vf: Bîy^st» KonsifinijesK în boi o Bieay^ omeiieasKb î Nx-t) Be«T Kâir VIII desnre UeAibajpa eBAesiasiisi».
/
3lâ	IîREOT UL EBANFE'LIK-
BVBegi?mai KinYi KornYA în asnrimî sterrte, ni<ii SYf^AetYA Bostrv în nornene BGijiezitoare ; nY^Begi mai £i Aen>na?JÎ nmî în mrrnvrbj îmi în tîK'tAoinie; qi: na oameni, Beijî edifina AYmea nrin^BirtYyi re-Aiyioase; iar Ka nreoyî, neip da esemriAiA fiir-tYjjiAor qieÎAe: Beiji&,£i rn>rinnf de «PamiAAie mi 4e-fcbyem. Merşeni; ^anHeni-B^ innime oneste, mi aAAeţipeyi-BT, soiiiiÂe Boastre SYnt aKoneremîntYA bordeiYAYi nAYraryAYÎ , între 4eAAe din Yrnn> oi aA^ Ae Boastre, îna^ea KAasT, d?OAOsitoare mi rfmmitoare nare are mi ea saneţdotYA si>y,.ivbhî ea xrhneipe neam.YA omenesn.
Daivb aKoneremîntYA nresnitoriaA, de narte de AYme, dar în mizAOKYA oameniAor, ar adi>nosti ni-ijie soîji <feri4iiji, s’ar îiVbAija ne K3>mniiAe noastre na Yn teniuAlr aA amorYAYÎ KonjyraA. lleAiyia, svnt tn>-SYreAe Yneî ternei eBAaBioase, Ba Kpqm'btim'i aKOAo nentrY toate dţreriAe syWAetYAYÎ, iie naire nyinaî sinryre. ^emeiAe ay seuretYA de a Ae îndYA4i. A! ^9»rh. îndoeaAi» Ba 4i «femiti» a4ea jYriT, <£âtb Kare? KynnosK'biid faymaî adee^râteAe bynyrî, rysn>ml ny-nai din adea^rateAe iiAb4eri, s’ar eedea; inT>Aiian> Aaanea soAie SYbAÎnvb nrin aAAeşţjerea ynyi bT>r.ba$ BirtYOs! Xrbniti, ky BorbeAe a*! , KyAtiBan, nrin înrrijiriAe ayi, ea s’ar rAori^ina în îii&eAAeii4iynea so^yatî ei, ini innima soijyayî eî s’ar pdixn'i in tr’insa.
Dar, îm Ba zi44e noate 4ineBa, o £emee rrosieri» mi î'hrh karte 4e ^ermeK, Ba nvtea resnîndî rireste naşa n'bstorYAYi? 4e eseninAyrî sa da-ea în sat ? ne InB'bJi'btyri» Ba da-ea KoniiAor eî? Acestea şynţ întrebări eredni^e de o AYme în nare 4’meBa ni ingeAAege kt, , snre a insnira BirtYtea, este destYA de a BirtYOs,:
*
*
*
IIREOTUL EB ANEELIK.	31 â
Kt toate aqestea însi» neipiini|a <Petey deAa ijca-T'h, ny este ati>t de adînK> eremit m’o înidaveine nineea. Femeea myncitorYAYi are mai raYAti» nre-Bedere, mai jayAtT> aTtoritate denid a meseriaiiiYAYu Adesea-ori, este adem^rat, Borbirei ei Ainseipe no-Aiteixa mi maniereAOr eî dS'Accarja; mdrynde însi* btjAta aceAAa, Amiuieme sfioasa eî in ni mii, d?-te ry dînsa ne Ki»inrc, uii itriinominijeAe ei kt totYA natyraAe se Bor «ffacce îrisymî nentry yn înBimat yn-isBorde ipiinijlb. Ea îyî na snynne nymeAe riAan-teAor ^OAOsitoare, intrebyinjjarea mi KTAtyra Aor; Bei' îiiBT>ii'a deAa dimsa nare synt semneAe nare nreBestesK -BÎjeAiÎAe sat ziAAeAe frymoase, timntA nresKris nentry întoarcerea nasseriAor, tfAoarea Kare se iBeiTie mai T>nti>iy, boarea nare araţi» ceasyriAe saf nare se îriKide Aâ annronierea nAoaieî: raiinija eî Kynrinde esneriinija satYAYi ei, SYBeniriAe bi>~ trbniAor^ esemnÂyriAe maiceî saAAe uii AYKrYA KomiianjoaneAor saAAe : K^ci toate aceste j* ne $ele ay hiBi»yat si» KreasKii tyrmeAe,, si» ixren»tcasKi» AanteAe, st* în-'bAbeasKi» iran za, si» toarira inyA, si»
' iybeasKii oii si» inrrijasK'b ne KomAAaiuii cei mici.
ABYti» ky acest KanîtaA patyraA iui kv îiibi^i^ titra nrimari» ce statYA <Jb>n>dyeipe îns<Pîrmit nonii-Aor deAa yeari», jyna <]>ati» aAAeâsi» de irastor n’ar ni»ri»si trebyriAe KrbmnYAYÎ* den ht riymai Kasi» kya-tiBeze mi si» neH?eKjjioneze arteAe domestice, ati»t de trebyincioase mi ati»t de n^rbuinite în sate; arţş <prymoase nare noAeesu m>raBYriAe, desBoaAti» rra-jn’iAe, day traiYA byn, mi <£aK Bieaiţa mai dyAce mi mai neBÎnoB&ti»	. >
liiindyeaAa mi o deosebiţi» Kym»Henie ar îirmv n»iu dar şynt aKoneremînţYA nbstorrATi. Masa b-snitaAÎar b Ba*#ţ tot d’aTna an meriţi» kt irapzi» aAbi»
314	IIREOT UL EB AftTELIK.
toarsă în Kasa sa; Ba nedea cinema, ne AtnîHb toate bynyriAe ce di» timnyA* Aertfmî mi noame m>strate nrin înrrijiriAe soaţei saAAe. Tnidina ayv ea #i ornaţi» ky spAorî, o Bam» say Kanre îi Bor însyf-$Ae/ti AeBedea; în sfirinit tot ne mi»na rraijioasT» a ynei ternei noate st» adayşe Aa abondamp» s’ar a$Aa synt aKoneremîntYA îiresmtarYAYÎ. llli' bczi Ki>te Koinori nenregyite ar issorî din dYACÎAe gel esemnAyri!	„	^
Una din nmcrneAe ^eAAe mai de tînrYit aAAe CTOsier^uii ajeraniAor, mi aceasta, am însemnat5*) Ini în aAt aok, este d?eAYA de derradanie în nare mrnceAe ceAAe nrea-rreAAC ar^nui» ne ternei. A-ceste mynce, nare synt aAAe b!»rbaijiAOr, Ae 4>aK st» nearzi* de timuyriy ^rymyseuea uli nîni» uii sen-sya Aor. iiynnoijiintia arteAor domestice introdyse Ireritat în bordeie ar restatornici totYA în n»ndyeâAi». KyAtiBatoryA myncitor addykt» in bratjeao şaAAe ori KŢbt - de mari komorî s acestea In nimii; nt nor nytea întrebe KomoriAe Kare not :euii din im»îneAe yneî pernei iiidystrioase. Este dastvA d’a #acce rmm»rîii-rea aceasta, adeKi» de a reintra în Aeşea natyreî^ nare di» ba»Ti)atyAyî nyterniK ini nean!»n mynna KT»m-nyAYÎ , iar femeii enonoame nri menajere KC»riny -rea uasei.
Ile accasli» vnire de ajytoare recinroace, mai de tot iieKynosKYtT» în sate; ne aceste trebyrî ţpemeemî, aA Ki>rora termen ne des<£fbteazrb mi ne remnoiuaz»»; ne aceste arte domestice, Kare îndVAcesK rusticitatea fefiYA&smirid tot o dăW rystYA nil oidi, si» odixneipe asti»zî BÎitoryA a osytT» mÎAioane do nerani 1)
< N DeAa rennoirea souietiniiî, ^eraiiii synt desirbrjiiyî de cetonii' nrin irnoranm» mi traiYA-n»y. LtKrKrÎAe i) Bezi KaneteAe XXI oii XXII din Rattsa III. c
" ' *
*
JIREOTUL EBANrELlK.	315
say întOKmit într’yn <feA ama kt> cet/bijeariYA mi mYncitorvA n’ar aceAAarri sîmtimeiit: stnt Ka doi» niun uare se attinr 4,htrh a se amestena, ini se de-snrenyesK f-bh a se KYnnomjie. Sckoaya aA dob-snre-zeceAea a remas în nicioare Aa iţearb kt st-nersiimiAe mi kt obicervriAe AYÎrrosiere: di> iarinii ^emeÎAor OKKyuaniiAe Aor natyraAe, mi ueî 4>acce STb intre în bordeiY Bieaya natriarxaAT>, 'bntc.iYA rrad de cÎBiAisayie#
Şoi^ia m>storYAYÎ, «fiind annronieatb de ijerani iîrin «famiAAia sa, de cetisem nrin soyvA st>y, s’ar «facce Aen>tYra rraijioas'b a hitreyeî sia^ri so-yiaAe* IHez'bnd Aa masa uasteAYAYi, ea ar admira deAÎKateya ei fere» a'i nisinyi abondanija , ar mo-• jdifiua simriAÎcitatea sattATÎ nrin tio^teija AYmiî, iar noAUeya AYiniLnrin sinceritatea satYAYi. O nb-Abrie de naie ’i-ar Yinbri $irYra, mi dibaceAe’i im>înî s’ar îrifeija st> rbdice ky rranie «frYmosYA* stjY nT»rJ Ka modeA aA KomnanioaneAor saAAe Ae-ar #orma rtstYA, ar desrroma riodoabeAe Aor, mi ar în«frYmYsega Bbrbirea Aor: mai feFziy, aceste dYACÎ iafAYinye ar trecce deAa <Pemei Aa bbrbayî, deAa invine AaKoniî, îiiKbt ar Bem b zi în nare ceA-Ae doi> estremitbijî soifuiAe s’ar afea aniironieate nrin Bestminte, nrin BOrbi> mi nrin tranrA-byn; nrin amorYA de natrie, simţimerit moY între ijeramî noştri narii i>nKT> nv iţiiy kb acea, reBOAYijie ne nare av BbZYt’o trenând ky tottA fenţierati» Ae addvcea o Aibertâte iui ac da o natrie.
F'bK'bndYse mîmb 5 sojiieam»storYAYi ar şedea KresKbnd in4>AYinjja sa nreivbt amor dr aBea, iientrlr KOiiii! st>î.. Ea' ar îrisTtffea mi ceAAor au Ale mTme d'J'Aceaya BorbeAOr saAAe 4, > «ere Kond vce Aa dYÂ-ceaya «fanteAor, mi, ky timn mi ky AeuiÎAe m>ste-
316	11LBE0TU EBANFELlR.
ryAXÎj esemnATrÎAe eî s’ar 4?a<rm nrininriYrî. A îm-bYii,hti>iji în sate soarta nrvnsuAor, este a îimenne jreyenera&ia oameniAor. KasteAaneAe noastre suit nrea sys ntse Kasi» aîbi» ?re o daţi» a^ieasti» in<pAY-inip»; dar soiiiea rrbStorYAYÎ şeadreseazi» Ki.tre Be-KÎAe eî Komnanioane, iui Aesne se noate «fane mo-deAYA Aor. Intre KaşteA mi KOAibi» SYnt narKYrî i. aAeîyrî, rrbtare mi m»dYrî; iar între rrrisBÎtarix: ml între KOAibi», este nYmaî temnAYA ynde Kredinilomii se adyni» naşi» asuvAte KYBÎntYA DYînnezeesK,. mi smeritYA nintirim Ynde n'tstOrYA, mi t*rma trebyesK şt» se întÎAncasKi. într’o zi* SYiit Ymbra aieeamî KrYMÎ.
, Ey îmi înKinyesK tot-d’ayna kt» neatîrnarea nre-ettAYÎ este asiryrati»; kt» are o nensie deAa stat; kt» este adina hiBimat în datoriÎAe saAAe de Kreipin mi de nreot; kt» are rystTA ^rymosYAYT, aA drenty-ayî y mi aA adeB^rYAYi; kt» ş’a înşyrat dvtiT» ne a ‘fanat ST»ni»toase re$Aessii, iul kt» a aAAes intr’o famiAAie oneşti, o 4?ati» bine nrbŞKYti>, înzestraţi» ky o inninii» bYiii», ky o minte dreanti» mi ky o $i-, rin» nÂ'bKYti». Imî înKinYesK T»nKT», kţ& în dYAiea -af-«îeivuie a KBST.toţiei, s’a $i»KYt yn sKimb de Kyye mi între arm»mIo] înşo^piî; kt» syŞ^AetYA $emeiî s’a format ky înBT»ijrbtYreAe Yiiei ipiinue Aesne, ky aieAAe KoriBersaîjii nAi»KYte* nesfîrmite „ în nare bi*rbatYA riOBesteipe soaţei saAAe întîmnAT»riAe din iiieana sa, în nare eA o ini&ieazT> în stydiyriAe saAAe qeAAe mai ^rymoase r 1n îmmimin»riAe saAAe SY‘fa #Aeteijiî leAAe maî adfrm, în uare eA iormeazi» ky dinsa iirojeteAe yuyî Biitor ieriiit, mi' o Konchr4e asrfeA, nrin simtimente de reKYnnoipînyT», Aa în-KredinpT»riAe înKT»ntT»tbare aAAe yneî ^erinirî Be<*K niie, Borbirî dYAm , desuideri de inninn» ^ereijiT?
nnEOTUL EBANFELIIC	817
Aendyre spirite aAAe înnimeî- mi aAAe' intCAAcrjin-ţieî, înM>ui:»tyre, BÎrtyir, amor, boi bt» reB^rsaip din KYita nyniiiaAijî ^îgaayi nare bi» Ba fi rystat , ny*î mai trebyeaAt'b fericire. A forma syffAetyA*rnel ternei , a dementa într’însYA simtimentYA nem^ryi-niriî, a îndymnezei Într’însYA înjjeAAenwnea, a riytri Kvyetarca ei ky KYyett>riAe taAAe, îmminiKT>riAe eî ky îmmi[iiKT>riAe taAAe, a da syf f AetYAYÎ eî ar-rineAe Ynyî anueA, rai a şedea toate tesaYriAe *ie’î nrodir'bm tntjYnindyse în innima- ei, rai întorirhndyse ănoî asYnra noastn» nrin amor, este a se bYKvra ne m>mînt de ferimrÎAe ^ereijiî, este a antraina âsînra nemyririî.
* AsfeA s-ar îndYA'n nrin fericire asnrimÎAe sa-qerdotYAYi. Krbsrbtoria nreouîAor este, nrin aAte Bor-be , reforma KAÎrosYAYÎ rai qÎBiAisaijia AYmiî. IIy<-ne’yî mai nyjximb manif Winirb în biserrbieAe noastre rai neBa Tiiaî mYAt traÎY-byn în nresBÎtariî. Bederea âYTYAYî ne aAtare addy^e aminte oâmemApr nyntaî. nattimeAe Aor peAAe yrîte. In temnAYrÎAe ^eAÂe STbra^ie , din nrotÎBi», innima simte 6 eBAaBie adîn-kt*: aKoXo niminî nY este isnitit de a se mnnfef în aokya ayî DYmnezev. Fi>nb îhdoeaAT* rraBÎtatea miStorYAYi s’ar îmnyyina oare Kym în K'bS'ttorie-dar, fiind mai nyyin rraB., fi-Ba oare nentrf a-ceasta mai nYjjin onest? Tot ne ar nerde în o-mayiyri, n’ar Kbipira oa oare în amor ? Hiheba nt s’ar mai teme de înf bijimarea ayî rai Kirad s’ar SYt ne tribYiia adeBi»rYAYJ, ijiind in mini) Kartea esan-reAistiAor, o mTrmyn> Ainrnnitoare s’ar înaAjja Şl nreşÎYrYA S'bY, rai oemenii ’ui’ar zrrae între eî; asuvAt^m,4 KYBlntYA de Bieay'b este îhtr’îrisYA; ne uonsoaAT», ne ivbeipe, Iraî îmnarte m>mea sa ui' si>r.aKYA; rai, sad^in^, adYni» ne Koniiî nd^trif
818	_ I1RE0T UL EBAÎSTELIK.
ŞYFit arrineAe^saAAe. FifaeAe ayî synt esemnAYA«Pitr neAor noastre, «fiii ayi »in în îtuzaokya nostry, ini într’o zi, urii) însonîrî norocite, nor intra în 4?amÎA-AiiAe> noastre. Ast<PeA s’ar desidinija a^eAAe arr-narinije asnre nare îmPriKOinazB nrÎBÎriAe <pBn> a trayye SY^AeteAe, iui nare nY înfoixiiiiazT» în esem-nAY deimt nymaî Birtyjjî sterne, tfiind kt» SYnt ne-şoniabiAe.	>
v Snre arestatornmi KYAttA mi ryra, snre areder Beni sx^AetYA soyietBijiî ^e Ainseipe ministrYAYi ayî DYmnezey? îî Ainseijie de a$i modeAYA ayî. ^
In adeirBr, nimÎK astBzî nY annronie ne nreotYA KatOAÎK de tYrma sa: €A este yn om seBer, nare Biei^YeiTie sinryr, Kare 4>Yye de nAi><iere, „nare o xy-Aeijie, Kare oonreiue, Kare Bede nretvtindenea isriH teAe diaBOAtAYi, mt rrozBniiAe iadtAYÎ.
Heea qe este. mal n>y, este kt» nineBa se şÎAeme neîncetat na a^eastB stare de AYKryrî st» yrmeze. Snre a ne, înKredînna de aceasta este destYA de a eFYT)Ka okîi asYnra înBrburbtYreî mineAor noastre şe-ininariî. In Aon de a desKÎdde dinaintea jyneAYÎ Ae-şit o KarierB Aarn> de inteAAeşinijB mi de BÎrtYte* ^ineea ÎAKreijxe in s ynerstinie; în■ aok de a5A iornia nentrY dezinteresare,' îî însa^T» o ambiţie koaack-Îîbb; în aok de a5a strinvnne rerry acî , îa osînde^ ine Aa îndoita AinşB a raijieî mi a sîrniiYrÎAor ayî; în aok de a’î însyWAa amorvA rîndyeAeî ini aA simit aî ti tBm , ia xotivrame nentry dominaţie m’aiioî îa arynKT» în ÂYme SBraK, sinryr mi ky uanYA sen.
îndoeaAib kb mi Bipana nreotYAYÎ eBanyeAÎK are riiiBayiiAe saAAe nreKYm mi BÎeaija a on-KBrYi oW; are datoriÎAe mi AYnteAe saAAe,*ne AÎnrB nare friipi ui\ soAia de nBStor, Kare este ky toţYA de ^Yn^tate mi de indYAyinji'fc* Acesta ny nreddiKB,
*
*
JilVEOTUL EBANEELIR.	319
aşrifimt, ui rerriAa; eA s4?in.î}eipe nrin îndemnarea şa ritm» mi BeseAiea meseAor mari, iui, în <f>ieKare (ÎYmineirb, dvAuea :sa Koninanioamj Kondyue xora in teimiAT iui danuYA synt ymbrare; KTbuî, Aa safe, toate serb^riAe sfnt reAÎyioase, mi se neAebreazi» in biser.riK'u mi ne in>mu.
Termirnmcl ancasti> SAabi» skîjji» anreotYAYi roman mi a ureotYAYî eBanreAiu, sinii} trebyinya de a nrotesia în nrotiBa SKandaAYAYi mi a tot feAYA de tTjAmT>4ir!. Nimiul hy nreijYeipe mai niYAt dem>t mine BirtYuiAe nreoUAYi deAa Jjcan>, nimini nr do-reipe mai uiYAt deunt mine a întinde impAjiniia ayî îiihAiicbîidY’i Bredni^ia^ dar Bezî-K'b de mi miniştrii SYnt bviri, instityniiAe SYUtreAAe: este ua o armata nare se bate nentry niijie demertimiYn] nerite, d>i>ri» aAt sfoAOs dein>t nYmaî tiu'bAOiniea mi desnrenYA* O armatt ne nare Aeţiea oarbi> o osîndeme a yrma AYKrYA din aA dot-sure-zeueAea Beau, mi ny Bede nb totya este nerdyt daia» ins^îrmit ’ ny na înqenne Ai’Kr.YA BeaKYAYÎ aA noii-siire-zeneAea. Astăzi mijii-tvîrea AYmii sti» în mimuarea nare dyue ne nonoare Kbtre o nerfeKijie nembryiniti,* Aupastij miuiKare este neKYrmati». FremaAa şauerdotYAyi ny, este ht» a neKvnnosKYi’o ni kt» a Aerai5 o în dorme mi în îuistoryrî*
Uoma, ÎUAOK de a merţie înainte, se înBÎrteipe de mai mYAte BeaKYri într’yn uerK KYrat tebAOşiK}, Abryind donienyA Kredinijei mi miKmon>nd ne aA inteAAeyiimei, desenând nmositatea omeneasKij în absurditate, înKi>t de Aa uca i>iurJbie întiAiiire a adeBi»-rYAYi nyterea asueliio» s’a dmimat, mi nonoareAe fa’av afAat d’o dati> synerstiiju mi drbrTj reAijiie.
iîoate kt> siiirritYA omenesu ny se unea ner^e-* pionii deirat nyniai ky auest nrem noate kt» trebye§
320	„ nitEOTUL ebanfelik;
st> treaRT,: nrin toate neonesteAe tfante aAAe medi-TATfî-eo kas'b ajynn> Aa idei mai byne. Dar tn ne limecierat, este in* AYinineAe ne-af Benît nrin E-BânrcAÎe, ^T>n> Boiea saneTdotYAYÎ, nare zidisse în întynereK. Nt kt> societatea Kreipim» n’ar 4\ aBlrt doKyî j SKoaAe say bibAÎotene. SKrieriAe eray ny-meroase , dar steriie: snirritYA omeiiesi; reunea ne’nnetaj; tot aneeaiiiî Kyyetare., Kt»ik1 nîneBa se ky~ ^ynd'R în stydÎYA acesta, se snarie de deinertYA sie întT>Aneipe, EAORyintj^, idei noetisre, asnetine / teo-Aoyine, moraAa anaKoreLiiAor, reAÎyia noKTbinneî ^ BedeniiAe deAÎrante aAAe somnânibYAismTAYJ, ano-Aoyiea martirismYAtî, eaita sie înt'HAneiue nineBa ne 4?ie nare nayyine a acestor rrbrincî a! biserrinei at'bt de Ai>ydai|î? ini ati>t de nycin nîticî. Ni ni deKYm idei* întinse uri yeneroase, ninî yn simtimerit de alsieAAe* eBanreAine nare îmbn>jjiuiazi» îritrer neainYA bme-* iesK, nînî o irite a Aey inii i> desnre amorYA de Dy-Etinezey mi âA anriroaneAYi; uomaiia îri aokya. xa-ritimiî, ^diiatisintA în aokya irrirneî Rommande, tîrsîneAe , bi<riyAj jynârea, în aokya BÎrtygii; tfana-tisniVA nehtry yn uorn în aokya jertBiriî nentrir ijji-triejiiii nentrY omenire: nimin, hiniiK ^ de tot nimik jreritry nnby ul tim i rea nonoareAoî mi mBiAisaijîa ay-înn. DeAa S<1>, Ierpnirn nîin> Aa ByrdaAY, deAa Ayrystin rrîm> Aa Birsiret, tot DvmiVezeYA neA te-> i^bbiA, DymnezeYA ri>sbyn'hriî5 isronirea din tisor-* nki>, alyrisirea, iadYA': slinuri nileav efeanreAia $i»n> a trayye nesa dintr’însa nentrv eî say nentrV ueîÂaAjii. 'Nymaî e! siriryrî akeaY Kârtea nare tre-byieji^'i» niBiAiseze nonoareAe, mi se serBiay ky dîn-^'iVsyre'a'slâtdriimV mi sure a rerYAa in>AYrBfî: n6r âBeam asyriinÎAe indiei în aokya moraAel ayi Xri-£tos« A trebyit iimenjiia tinartAYi, a doa reîjeAajjie ^
331
llilEOTUL EBANTEL1K.
#nre a smYAţîe a^ea Karte din rindneAe AOr iui a oda vnÎBersyAYÎ. St> KYtezi>m a o zme, Kh 4h>n» yeni va ayî Faust iui a a a yî Guttemberg doutrina AVi liSYS-Xristos ar<$î<{>ost nerdYtT* nentrY omenire. EimnreAia se atfAi» în adeabr numai deÂa am» enoxb, iar intCAAeyinjja moraACi ei s’a desKonerit urmai dOAa «emrua Avi FeueAon.
KAH JCII.
DESPRE DOGMrl> HII DESPE MORALA.
Ivhigiftl» tnît no <uaiT, liste Xristos, mi aej|l fcVJIuo<ţ&0 no tlisMonoAil mol drm> semarA acesta. (EVA'NOEUEA, de/.a 10AN, XII. st. 35.) 'lOA «or# libero &A&arn>, sboan. ini se brisim'*; cale Aibfoor mi pimiic ut'a îmneddein».
(hnitation de Jesus-Chtist,)
MIrta nYrrvfcr do nrimiinYri ^te itYSserkm ai*i este destYA nontrv rCAÎyia neamYAYi omenesn. Tem-nAYA acestei roAÎytit este YniBersrA, rade toate KYAtrnAe stnt nrilmite, iui rade, în mizAOKYA 4?e-AYriteAOr nbndYieAe mi yîrmonn, în mizAOKYA dor-meAor mi aA Kredirineî tvtYAor nonoareAor, EBanre-Aia resnîndeijie aÂAe saAAe KYrate AYmine*
W Unitatea în dormm este nYmal o ambiţie fataAfc' nentrV înaintarea noamYAri omenesn. Unitatea în moraATb este mBÎAisayia na^iniiti» atrtYAor nonoâ-reAor ni>mîntYAYÎ. Ama dar, nr e nimiK de ami-yitor în ideea de a întemeia o reAÎţiie rnîBersaA^ nentrY kt> reAiyia, nr este nhl KYAttA, nwî dorina,
322 DESIME DOnVTL IUI DESIME MOBAL'b.
■ii amorf a de Dfmnezeî mi de oameni. KyrT»j|ind toate KredinjjeAe nrin AYKrarea acestei moraAe Dt* mnezeeipi, do! d>m AYmea ay! lisYS-Xristos; aiî lisys-Xristos, «are n’a Beniţ s’adyne ne ton! oameni! într’Yi) sinryr KYAt, si dinaintea yny! sinrtr DYmnezeY; notriBit aseste! adorabbiAe eorJbe» E? boîy miAOStÎBirea* iar ny jertBa, » Des!, or! nare hbeipe ne Dvmnezey rfca. ne yn ivbrinte, mi ne oameni nanenirpe frayi; or! itare întinde nrbna BfT.-jmaiiiiAor se! ini binerKYBinteaz'b ne nrironitoriî seî, Kiar de ar <Pi înKini>t6r aA ay! Moxamet, se noate ntmi dissenoAaA ay! Xristos. Eanalnse kin Enan-reAÎa este Kiemath snre a sieiAisa AYmoa. Ea dt na restyrna temnAYriAe, si sa îmbAi>nzi ne oameni, ea ]dy aa isbi uredinueAe, si Ba $asse ;ua toate na-jjiiAe sfi> a!bi> o vsin^yri, Kyuetare. SÎAiybBT» nyma! «a mbraAa eî STvnkfcryiizb îri sy$$AetYA barbari-. Aor, mi tfep! ne36a kt* se rierde noAtrOmia, siyntj-riAe^ ţKaşţeAO.j,itark este desnreuy-irea omYAYÎ, mi «fanatismYA nare este nenyimo-ipinya de DymnezeYi, K^nd toate aseste tinvioinit se bot iperpe, se Ba iem'bnea dinaintea JdoAiA or. ? nYjma! Kreipin!.. * ,	-	:	'	,
, Asta este to,t KYyşetYA ay! IisTS-Xristoş. ]JaK> eA ar $î Boit st>	o reAiyie, ,ar 4?i’însenyt, na.
Moisi, nrin a inobija dormeAe, "'orîndneAeAe, ftlr-mopiiAe^ sinrvreAe AYKrYri nare <£au întinerire na* noareAor. ‘Ama dar, EBanreAia este o Koddiin» de moraA b Iar nv p Karte de Aetyrrie; în! EnanreAie^nimiK nr este ziş desnre u^At, nimiK rerieAat desnre mişte* reAe noastre; nentr y şe?t nentry k b lişys-Xristos n’a nemt si> o re AÎgiie, si si» Ae modici se ne, toate. Meisetau! , d'eamijn^ntYA.. înBijpdyreAe ay! : ea wy zise iilsl pdat> AYkrTr! Kare^si/ Aiiirxinaski» ne
DESflHE DOrMl IUI DESn^E MOîlAL'b. 133
Br-eo seminţie, să in>rtineasKă ne Bre-o sentă, saf st* desbine maţiiAe.' înBăţătyTeAe^AYi synt bvne nentrv toate KÂirneAe * eAAe îmbrăţuuază ne în-trer neamYA omenesn. Ea ny xYAeiue ne nriî o Kredinţă mi in KritiKă ne nriT yxi rYBern; însă eA statorimeiue moraAa sa, mi îndeamnă ne toţi oamenii Kătre amorYA de Dyrnneze* tui de oameni, aţientănd deAaaqeastă sinryră înBYţătYră reforma fYtYAor reAAeAor ixare ariasă omenirea. Ea hy Borbeijie de a şKimba 'iena, dar nrin eA totYA s’a
SKimbat.
flentrY na aqeaştă bărare de seamă Să fie mi maî întineritoare, îm este deşt y a de a n Ytni ntnţaţ in sinrf r adeîrbr, robia. -Oiiiva aunsi era na o marfă, îa dyqea nineBa Aa tîrr i<a ne o BÎtă. Dană lisys ar fi tYnat în nrotiBa aqestyi neAeyiYiţ nomerţ, uii dană ar fi niemat în ajytor ne nanii în nrotiua barbariei naţiilor, ’A-ar fi aşjKYAtât fără st»*a SnţeA-Aeară: întrebiinţârea aqestYi Komerţ erk Tniaer^ sa Aă, mi orbia făqea drentatea. 'Lykty minyimt! DYmnezef ny ziqe nimin desiire m>nat, dar eA statormneiTie frăţiea între neamYA omenesK ziuăml ki>: foiţi OAMENII SU^T Fit Alţi! rai aurii SKAaBÎea se desfiinţează ky Kăt snirritYA aqestYÎ adeBăr riătrynde în AYmoa qioiAisată. >
ReformeAe qeAAe mari Ae addYK nrmai snirritYA, iadeBăryrÎAor qeAAor rnâri."
Ama dar, naAAea însemnată de Iisys-Xristo$ este sinryra nare broate reformk AYmea. Trebvîe a statornici nrinqinYrî fără a isbi nrejydeKăţÎAe nare ay ne naţii drent ariărătorî, mi a aiţenta anei totYA deAajimn mi deAa drcanta jYdenată ynÎBer-saAă. ÂdeBărYA , ky înqetYA itiî trentat roneiue ne neadenbr, nreKYni zioriAe ronesK nerryreAe.
' " 21*
3M DESftRE DOrMT» UII DESfiUE MOHALli
Mar am hi mai o sinrîfb bi»rare de seanv* #kKTt m’anoî stfîrmesK,
ÂnntsTA barbar, a nriîmit i»nti>i¥ dorma iii’asoi inoraAa; deaieea a roi reniâs niTAt timn barbar A ştii zi în sii, yrsiteAe AYi s’aT SKiifibat, mi, este de neam>rat a zixie: e\ a ajyns Aa 'iiEÎAisanie mi Aa Aibertate nfmai nrin snirrityA ‘£iAoso<£iK a a Eea»-reAiej.	'v;
Si> ne ^OAosim dar de aneas ii esnerîinui>, ini si> ^aiem Ka SHirritYA EBahreAîk si» sfc simixb liri în *ieeaAaAti> jymiitate a rAobyAYÎ, jta yn BÎrit d%-nbtos mi nAi»Kyt uare sV^$at* neîncetat deAa Ah-hys Aa Reshrit.
K A H XIII.
"	MK AniXUliAgl E/
Aiurm soarta a or" este in mtineA* noastre: megi © Boibii iui Lor ti>i; z‘me£i o aorbi» inr«or ‘mm.
(SAmX VilsCtlNT-DE PAUL.)
Hoaţe ei» Boiî fi ftiat destin de bine , ca dini» moarte’in , Atmioa anesleî itif/ii anrinsc adineaoreai în ipiz/oBYA nernreAor fiAoşol'ie! st atmineze tuai* .i ini irmamiAOr. •
‘	1	1 (BACON | dedicace" du I\'ovum Organum.)
AJtttr Aa s^îr-niUTA AtKryAtî nieymi a^est lîiiîiyt aţiit de dorit ne Rxtid abia îa zxriam într’o deniirtare înriiîmatii, kV Ki>t s’annrOnie mi se tiare înKYîiybrat „de temmeri1 ini de amiyiri desnre Kâre
*
AEKAnrrULAIţlE.	825
m'h tnKredini|cazTj a mea; liedestoîrmiie. Şi mu K'i. rremaAa treime st» se fi a&yneiţaţ ne aceste fol efemere , iui aneasti» idee ar fi nentry mine <i«a mai rrozaBTj din- nedense, daui» Kompiinjjany mi-ar ttvbrtyrisi kt* , KT»Yti»nd adeBT»rYA, 5A-am nerYt nx-maî de Aa Dymnezef. Dbnd Aa ona*te toate ai* toritT>ijiAe omeneijii, am desKis uartea nea mare a, natyreî; am souotit kt» ‘fanta trebyie st» arate ktş-; ţjetYA fT»rityitorYAYi.
F^rb îndoeaAT» ini» boi? fi nytYt lnirn»Aa fu niiţte t^Am^iirî de o treanh» atT>t de înaAt^; dar tot o daţi» iiiBitT»nd ne toijî oamenii Aa e4eAAeamî 4er,4e-tT»rî, ml-am îndrentat, Kasi» zîk ama * din nainte toate rreinaAeAe. lnuredinijat fiind desnre a mea 6AT»bi4iyne, 4e now fa'rie mai myAt deKi»t de a fa44e amieAajiie în. nrotina Kbnjiî ineAAe Aa itar-tea natyreî, mi In nrotina s\abeAor meAAe nayinf Aa KontroAYA timnYAYi ini ha omenirii?
Doi» AYKryrî m’av ureoimiat foarte mYAt skfiind a4easti> Karte.
1-	iY Neam»rata trebyinjp» de a da adeBT»ryriAOr moraAe yn îmiciiYt matematiK mi o temeAie ne-KAintitT» ;
2-	Aea DesKonerlrea anei nyterî yniBersaAe nare trebyie st» nyie) nn»na ne a4este adeBT»ryrî sure & ne, întineri moaneAe, Aor.
; De4T, ai4i ne 'imuni t, ny este aAti» nttere yni-BersaAT», demit nyma! a femeÎAor. Natyra a dat în m'bîniAe Aor mi KoniAAT>ria mi jyneyea noastn». In KoniAAiirie 5 noi Ae syntem datori KYuetT»riAe noastre; în jyneije noi Ae (h>m fT»rT» im»syn> toate simtimehteAe noastre; iar maî ti»rzi y, âe a Ae v ram-zt> Ka sojjuÎ1 4eea 4e ay îimentt na niyme mi na a-mante. Ama, întrcari» Bieajja noasţra se netreie
326	REKAniTULAlţfE.
sTnt‘infAyiflaa Aor. SoAiea sAi>bUîinii este de â rerYAa riyterea; iar soAia amorvAVi este de a In-' st^Aa iybirea BÎrtYiju.
A^est adeB'br,' atbt de uiYAt s’a tot zis, înu'bt aKYin a ajyns a 4>i de rind; dar ky toate acestea nine Kyyţietfb*>T»$aKb neoa? 4ine KYţiyet'b st> Berse în stWAetyA mxineAor a'tot-itîteriiÎ4e iirinmnm Kare ar uytea st> reformeze ne Itoiiii ?
llriiminyriAe acestea nx dvn Aa aoere, 41 Aa femire: toate s’adreseaz'b irbtre syffAet.
Audi dar edyKbtjia noastrb trebyie st> urneam» deAa stxdivA fuKXAtbgUor syff AetYAyî.
niin> auriri fauYAi'bgiAe acestea ay fost ames-teuate de fiAOSofî k* faurAtimiAe inteAAeyingeî g Kare srnt uyrat nT»mimeijiî, mi a4easth amesteK'b-tyrb era arma 4ea mai tare a nieteriaAisttAor: dar noi o şit'brîmarl>m în mluneAe Aor. Desirbrgiiid rrbynteAe 4CA byn de neriirb esennia iiueAAeuty-aAT> de materia îni^eAAerbtoare, âm biseninet Ain- . nia nare desnarte nimbiiea de nemyrire.
‘ 4e syimrindere ini ne byKxrie I Kv iVbt îneintani în AYKrvA acesta, rtv atbfa adesTjrvriAe 4eAAe mai sybAime Benieay Aa noi kv totYA natyraA mi sim~ day; ini dyiib 4e sîmîrmiiy destibriiirea , biVzyiy kt> faKYAt'bgiAe inteAAeţinyel tr bycay toate Aa irbinint, iar syf f AetYA, întoKina! Ka vn soare, inii da str'bAY-qireti KT>tre Dymnezev î
Auia tot omită noarn> kt sine, ny dosada esi-stinge! ayî Dymnezey, 4i yn 4e mai uvternii; iiii mai nermins, 4in4i faKTAtT>gî Kare îa desKonere.
EdvKagia dar a mymeAor de f amiAAie trebyie si> aîbi> de ginţi» desBOAtarea a4estor 411141 faKYAt'bnî aAAe syf f AetYA vî: desuoA tarea 4eAAor a aAte este treaba edtKagîeî obidii Vite.-*
REKAnrrULAIţlE.	327
St$$AetYA ne înaAjj'b Aa DimnezeT* mi Dun-nezef, nreicrm a zis’o ah»t de bine tlqymond Seboii< este zieeaqe mintea omYAYf îmi noafe în ici im de mai mare; este aieAAa ne noafe totYA rirîn sine însYmi. jfle a<iest T>nn>iY adcivi>r se razzirm, toate ne-AAe AaAte. DYmnezeî este, mi noi SYntem nentrr kt» eA^este; doijezeAC *f*iînj^;î avî i»y syM atfan». din noi, ni în noi: eA ’iifaţK KYt KYpethriAe. Bbzite d'bmlYAe Aor Yn uorn mi nori» Yn sY^Aet.
Noi ne-am neruat a desKîrua irbte-na AÎnnii din marea narte ne eA a hys syM onii neamYAYi omenesit, iui am BTjZTt nerind toate rbt'b'iiriAe denaintea ane-•tel reBeAayii di Hi ne. II a aton s’a A'bmyrit, iui înşirui EBanreAia, desnyieati. de m»AtriAe ky nare medîta-ee îî IntYneKasse AYmina, aredeBenit esrrressia sea mai armonioasa a AepiAor natYreî.
Anvhlndo,b K'briiiAe, Natyra mi EBanreAia, se înt'bAnesK în anest adem»r ati>t de simuAT firi and; de adeB'brat :
« UNITATEA LUI J)UMNEZEU.»
Ilii în a^est ,simtiment ati>t de srbAim mi afot de natYraA:
«AMORUL DE DUMNEZEU IUI DE OAMENI.*
« Unitatea ayî D?mnezef# )>
Ba-S'b-ziK'b Yn sinryr Dymne^ey, taii» aA IttY-Aor Oameni Aor; nrin frmare, £raj|I preste tot m-mîntYA.
EraAitatea drentYriAOr, Aibertatea trtYAor, des-#iin}iarea nriBiAepiyriAor, a KasteAOr, a sKAaBiei, a reaboWAYi, a osîndei Aa moarte, isBon>SK din non-jfraternitatea neamyAYî omenesc
« Amor ta de Dymnezey mi de oameni.*
Aqi reAişia ia Yn aAt Karanter moraA ynînd nre Dfmnezeî ky oihta, na ne nbrinte, m im a; iar
328	REKAniTULAIJlE.
morâAa ia ;yn Karanter reAiţios ynind nre om kt DYînnezef nreKYm ne $\ix ky irbrinte Ae.	' '
Ky Ki>t sY^AetYA se nbtrvnde de aceste tîmente diBine, ky atbta YreAe nagionaAe se stinr, nrejYdeKbgeAe nieiy liBÎAisagia se întinde, nonorYA ^eA mare se ^orroeaz'b, ini neam y a oinensu se înaintează deAaAnntsAa Resbriţ,	^
lmirbri>î|iea Ati j>Ymnezet, este ynired ricamy-ayî amenesK , este tferHirea yinaimi>gil în Birţyte.
UniBersYA Ba ajyriye Aa U4easia nrin styditA AeţiÎAor nattreî mi nrin Komiiarauia a or iu AegÎAe Ymane. StYdufî eBAaBîoase , Rare dr $a446'rie ko-niii noştri S’baib'b neKontenit ne 0Ymnezef înain* tea AOr; KontroA SYbAim, «nare’i-ar d*44e Aa desuo-nerirea tttfAor adeBbrYriAor ^isi4e iui moraAe, nen-tYY kt» adeBiţrYA iiy este aAt ueea de Kţ»t mbrttrieaie nattra d'h desnre attortA si»y.
illi sure ImnAinirea acestei mari hre$aii4erî, sure ŞRimbarea YrsiteAor AYmii, ,snre Ynirea $amiaAiiÂOr, snre Întrîiiirea nayiÎAOr^ sure rennoirea tytYAOr Ae-şisAagiiAor, 4e trezie? trebuie Ka o geiieragie în-trearb si ele nbtrînsb de asiesţe adeBbryri, trebyie fn fionor mare st* ag nriime$sRrb ne AearbnTÂ s'bî.	'	..	, '	4	"
O ^femeî! dain> agi nytea>z'bri mimar nlrmar rt»-teaa din minYniAe f'brT>dYite in^AYingel Bdastre materne, ry se nobbiAii mândrie agi intra in a'jeast'i» Karien> ne nare nattra b’o desKide ky ijenerositate de at’btea BeaKYrîî ţeed de ny este înnyterea a uim YriYi monarH, neea *ţe rU este în nyterea a ii Hi Ynei nagil, doi Bă este destYA riymaî de a BoWnre a se bniiAini. Nymaî bo! işinrYre ne	liitegi 4ţtnik
ori 46 fiegi boi ky generagiă aiurn năşită, ami nymaî şoi sinr şre"ntfeţii, reyiii membrii lm«n qilagi iui a a®
REKAniTÎJLAlţtE.	329
da aqeeaiu! minutare. Meea qe eî n*am nYtYt fnrnne de Ki>t nymaî ne a^easti* re<ie xi>rtie 5 boi rmeijî s’o ST>najiî în innima Tntî nonor întrer. Ey bt> dav nY-maî o SAabi» moam* din adee'br; dar boi nYteyî Ckbnti AYinil însYOiî adeRijrYA. Ax! KT>nd, în nrim-bATbriAe itiî în rrbdineAe noastre nYbAbie, biz a-' Aerr^nd din toate m>rjjiAe a^eAAe irbAKYri sromo-toase de KOiîiAamî, uarii se dav joKYriAor BÎrsleijAor, mnima’m tresaAti> de bYKYrie KYyeti>nd kt> ei T>nKT» SYnt ai Bostri! I/ntreze «Pie-uare din boi Aa $ertai« rea KonÎAAYAri st^î; km! în «Pie-nare fericire narti--itYAarb., DYmnezef a n?s <Pemirea yeneraA^. Jyne tfete, jvne soaye, tinnere mYme, sientrYA este a/k BostrY; astăzi BiitorYA Eyroneî iui trsiteAe rîeamY-ayî omenesK se odixnesK maî mYAt în SY<PfAetYA BostrY de H^t în AeyiAe AeyisAatorYAYţ!
S4i> r mit,
•)
331
ERATA.
naş. n>nd. 13 30 23 23 28 2 29 12 37 ios 46	3
61 10 62 22 64 17
67	24
68	3
— 22 71	8
. 83 jos 90 17 103 11 109 ios 111
133 30 135 * 3 137	4
143	5
9
tn aok de:
<f bri. kt» Avrnea -sessor! uentrT kt» riasn si> se ea es
miAOStniriAdr
m>Anr
KOAOritTAtl
Aiifseiţie r'btidfeaA'b Kb tui AT>
AYinea
el ne. nedesAinesn
147	T
148	2 150 21
__	o*?
153 jos 15.8	4
—	5
—	6 161 jos 168 15
IIY \
SoqibîAitatea
netreKYte»
«PamiaAie
KAn XV.
ni
frosM)Aani acesta ' KoînnAhiYA â bÂestemete
KAn xiv.
esnrmiat
ed
«ar
UT»rnîa
armata
rebYesK ...
tminsis
-îneaSKT»
tnuet-iriţeţ
i>rnnAeai
*nteijje:
«Pin» '«a Aîmea -sessoriîj] iiehtrf kt» se nasK s b se ia se r
miAOStiBiriAOf
riAT»nr
KaAOrÎKYATl ^
AiftsesK
n»ndYeaAa
KbinîAa
AYmea
ei ne desaînfesK ut
SoniabiAitatea
netreKTtT»
famiAAie
KAn XIX.
njr
: rrosoAanî aceasta KomriAi'ieAej bAesteme KAII XXIV. esnrimat de nare Ui» rina aceasta trebYesK ^ întinşi»
-lfel.SKT»
in«*et-îmet
tînnAe
ERATA.
3Ş2
171	25	ATKreaze
172	26	m>mîntyATif
173	26	odineoare
176		KAII XXXI.
177	4	nytere r
180	2	ne a ^ '
_	5	nenţry
180	jos	odoreazi» ,
183	9	dpKtrîî
184	15	yii rerat
186	9	îa aîjientik
1S8	24	în
190	3	a^eAAfe "
—	12	nisii
193	6	Bor Ktnhoaiţie
212	12	l)e doi* ori
—	14	drengi
218	27	aceşti" 'V ?
—	32	rYminţn,'
221	6 ,	rente
2233	r- 5';	s^eAerateyîeî
227	26	mînyit
230	9	în nymbr'ii
1237	2	ihninvb
239	16.	v-‘re ,
244	2-	noaste
—	13	inBOKasR
247	26	de ne smrnne
248	20	a ^iAosofiAor
261	23‘	disnarayie
——	31	I1ENTSU
264	32	lK6rnon>ndtse
265	14	aitrroaneAe
268	7	însvmi
271	32	nentyy '
272	25	KomAeKţeaz'b
274	8	nerlektibiAtatea
278	33	zrk ei, v
291	21	instmieyea
295	i	T>yii
303	31	nrent
ATKreze
m>mîntTAfî
adineaorca KAII XXX.
,* nTteri ne-a
nentrx - • ^ adoreazî»	„
ddKtbri! o reraAÎtate u ea Îa ăi|ieriia în "
aseAAa	’
eAAe Bor KYnnoanie
de doi» ori
dreniji:	'
acestei
ryniinyT»	^
ţrente
skeAerâteţjei v mînjifc '	V. - ! /
* InntiniirT» inmma
-tre	;-
noastre iiiBOKijm .
de >rie şnTne
aa _$i Absofepr	•
d^înerâijie. J /'
nmŢiiv	**	;y.
înî;orrior7>nd1rse„ anntoaneAe însTinl iientry. . ^ KomnAekteazT» ^ A nerftifeulbiAi|a tea"■> l * ' ziK ei ^	\ ;T
instrykijiâ
Borf	.	r:;\
dreîrt ;	I'
T A;B L A M A T E R I I L O R.
KAll. 1/ Desnre o mare datorie hîst> asxnra inxmeAor............................
—	II. Desnre n>ti>'iire mi desnre adeBT>r.
—	III. KbYtarea adeB'brxAirî în raţţia ao-şiKŢb. Nimimea aqestxî Kriteriy.
—	IV. Kijxtarea adeBrbryAxi în axtoritatcA doKtoriAOr. Niminiea asestxî Kriterif.
—	V. K'hxtarea adein>ryA*î în autoritatea
neamxAx! omenesK. Nimici ea a.'iesţyl Kriterjy. " k ,	>. t • * v ,;v,	^
. VI. Desnre răjiia diBini». . y /. XII. Unitatea a vi DminezeL
—	VIII. In^Axinjia xiitî sinnrr adetrbr a-
svnra Avmii. .	....
, IX. Desnre oare-nare attribyyiî aAAe Dvmnez'biriî. .	.	,	.
^ — X. Stydi\rî desnre Dfmnezeţ In sxf>-^AetxA omenesK. .	.	.
XI. Stxdix desnre Dymnezex în natxn,.
—	XII. K'bYtarea adeB^nA^I în AeyÎAe natxreî. AdeB'br, K'hxtarea asestxî nri-terix. Desnre r'bndxieaA'b, 'bni'bia Aeye
f ă natxreî. , ..	;	« i; •
—	XIU. Desnre simtimentxA de Dxmne-zeire. Lege moraAib a natyreî. .
—	XIV. SoqiabiAitate. Lege moraAt a
., natxreî. j.. ■•.	-	..- ;	• '■ £ ♦;. , • . # •
•*- XV. Desnre amorjA de netrie iui de
omenire. Lege ^isiK'b ini moraAT» a natxreî. .	.
• r— , XVI. Urmare a a'ieAA^iaiuî sxjet. Legea natxreî este amorxa de omenire.
—	XVII. Desnre. amor. Lege #isiKi> mi
moraAT> a natxreî. , '	..... v
, ~ XVIII. Desnre amorxA matern. Lege lisinij mi moruiVb a natxreî. ^ •
333
nay.
u '"i
19
16
20
31 , *36 37
40
46
55
60
7$ 78 86 .
93
9ft
98
m
334	TABLA
KAII XIX. Desnre oare nare aAte Aeyî aA-A€ natYrei. .	.	.
XX. Niqî yh objet jîy Kynriride In sine * naYsa nrinn» a esiştingei ayî. Leye $i-sîkt> iui moraATi a natYrei. . ţ. .
—	XXI. Desnre imrn»rij}rea rAobYAYÎ în-
tre bărbat ini #emee. Leye fisiin» mi nioraAT» a natYreî. . i .	.
—	XXII. Desnre jJÎBÎAisayia ueranÎAor uri n «femei. Urmare a a^eAÂYiami sfjeL'
—	XXIII. Rea nuia este d’o notriB'n ky ^ aKuia. Leye $isiK,b iui moraATj a natYrei.
XXIV. OmyA înKAim> totd’aYna KT>tre neea ^e este mai tfrYmos. Leye mbraA'n r - a natYrei. * .	....
f ~ XXV. Desnre ner$aKtibÎAitafea neamY-ayî omenesK. Leye moraAT* a natYrei.
± — XXVI. Urmare a aueAAYiami syjet. Hrima ÎBire a Aibertliijiî uoAÎtiue «re m>mînt. Frarment din istoria moraAT» a neamYAYÎ omenesK* .	.	.
! —* XXVII. Urmare â aqeAATiami stjet. KYm HYyetarea de Ynitatea ayî Dvmnc-zev a Benit Aa nonoare. .	„ .	.
XXVIII. OmYA este KomuAeRt, este tot noate <fi; rirodYue tot ne noafe nrodY«me ntmaî in Aibertatea sa. Leye #isvKi> ini TnoraAT* a natYrei. .
[ XXIX. LiYKrarea. Leye «fisiin» uri mo-* raA'B a nYtYreî nare statorni^eipe clren-tYA de nronrietate. ;	.	. ;	•
fe XXX. Desnre Bieai|rb iui desnre moarte.
Leye a natYrei......................*
~^XXXI. Urmare a aqeAAYianii srjet. I; ^ ^Moartea iîy este o nedeans'B uyst> asynra neamYAfî omenesK. .	.	.	<■ v
XXXII. ArinATKayia AeyiAor natYrei Aa a eyÎAe omeneijii. .	.	^ V/ ‘
H — XXXIII. Urmare fa aueAAYiaiiiî syjet. Defenre AiheriKa.
nay. lll ;
113
114 120 136
144
153
161
165
166
170
174"
. 182 191 199
MATERIILOR.
XXXIV.	Desure resboif dYirb AeyiAe
nntYref. .	.	*	•	•
XXXV.	Renet'Hiie. . *	; ■ # •
XXXVI.	IlrejiYireft AeyÎAOr noAitfae aAAe KritYAYÎ, aAAe Snartei, aAAe Atenei mi aAAe Romei, nrin AeyÎAe natvreî.^
XXXVII.	IlrejJYirea rentbAi'iel Atî riAaton nrin AeyÎAe natYrel.
XXXVIII.	Dessre in>dejdiAe Bitorf.A*!.
035
203
211
212
216
226
KARTEA A IIATRA
Educaţia sY.tffAetYAYi. EnanreAia mi hatYra, sat sudivrl moraAe aAAe EBawreAieî
Re Aiyia M y rti e I.
KAI7. I. StTdiY desure Dfmnezeir tn Efean-
reAÎe. .	,	.	.	.	.	235
—	II. Desnre reAÎyia neamYAYi omenesK. 240 t- III. KristianismYA ftrimiAor seuoAl ini
KristianismYA de astăzi.	.	250
■— IV. Desnre o mare reeoAYyie onerat'b In doKtrine TxfiK'b deAa «leAÂe d’MUi.iY ăeaKYrî. .	,	.	/	>	.	255 r
'Vi Desnre adeBi>rateAe dontrine aAAe EnanreAieî. .	.	.	260
Vi. Desnre ^«Pinnenie.	.	.	v	‘	267
p* VII. Desnre ‘feciorie.	.	.	.	~	.	278
—	VIU. Desnre HeAibayîea eKAesiastiK'b. 287
—	IX. IlreotYA Roman. .	.	.	300
— * X. Sneranija mi sredinna.	.	. .	309
XI. IlreotYA EBanreA<*K. .	.	.	311
—> XII. Desnre dormi* tui desnre morâAT». 321 ;—• XIII. ReKanitYAayie.	.	.	.	.	324
/