ION NECULCE
ION NECULCE
OPERE
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI ŞI
O SAMĂ DE CUVINTE
Ediţie critică şi studiu introductiv de
GABR1EL ŞTREMPEL
EDIŢII CRITICE
EDITURA MI NERV A — BUCUREŞTI, 1982
Supracoperta: Anton Sl&vnicu
INTRODUCERE
Mărturisim de la bun început că am fost cuprinşi de multe îndoieli şi ezitări cînd, după colaţionarea ultimei pagini de cronică, a trebuit să schiţăm acest modest cuvînt de introducere în opera anui scriitor revendicat, cu egale drepturi, de istorici, literaţi şi filologi. Bibliografia lucrărilor despre_ Neculce — interesante sau modeste — se cifrează la peste trei şute, mai multe decît cele consacrate lui Miron Costin1. linele dintre acestea sînt semnate de personalităţi a căror amintire este încă vie, la mulţi ani după ce sunetul cuvîntului lor s-a stins sub cupola sacră a Academiei 2. Alte studii.
Toate drepturile rezervate Editurii Minerva
1 O bibliografie utilă cercetării, chiar dacă nu este întocmită după toate regulile bibliografice, a alcătuit Dumitru Velciu sub titlul: Bibliografia lui Ion Neculce (opera cronicarului pi lucrările privitoare la viaţa şi opera lui), publicată în Limbă şi literatură, XII (1966), p. 503-536 (şi extras). Cf. şi C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, în Limbă şi literatură, voi. 1/1973, p. 67— 68.
2 Amintim, în primul rînd, capitolul consacrat cronicarului de către K. Iorga, în Istoria literaturii române în sec- al XVIII-lea (1688-1821), voi. I, Bucureşti, 1901, p. 236- 272. Portretul moral schiţat de N. Iorga este acela al unui bătrîn înţelept, cu frică de lege, care priveşte cu seninătate la trecutul lui şi scrie o operă ce excelează prin spiritul obiectiv, o -operă lipsită de patimă, de defăimări, sau linguşiri. N. Iorga scrie despre Neculce cu simpatie, aproape cu duioşie; Furat, probabil, de farmecul neasemuit al lecturii, m'arele istoric a trecut cu vederea conţinutul contradictoriu al multor capitole şi subiectivismul cronicarului. Nu mai puţin elogioase sînt paginile pe care i le rezervă Sextil Puşcariu în Istoria literaturii române. Epoca veche. Ediţia a doua revăzută şi întregită. Sibiu, 1930, p. 154— 161. La fel de drept, de obiectiv, de iertător cu slăbiciunile altora îi apare şi eruditului lingvist. Ca şi pentru Iorga şi pentru Sextil Puşcariu „cele mai strălucite pagini literare, în tot cursul literaturii noastre vechi, le-a scris Ion Neculce". N. Cartojan, tare face în Istoria literaturii române vechi, voi. III, Bucureşti, 1945, p. 189— 197 o temeinică analiză literară a cronicii şi b urmărire atentă a vieţii cronicarului, nu se abate nici el, pe bună dreptate, de la portretul aureolat zugrăvit de predecesori. îşi începe şi el capitolul, ca şi Sextil Puşcariu, cu sublinierea că Neculce „ocupă, prin resursele nesecate ale darului său de povestitor, locul cel mai de frunte pe linia ascendentă a cronicarilor moldoveni". Cartojan, nefiind istoric, este mai puţin (sau deloc) preocupat de conţinutul
5
mai recente, aduc note şi idei atlt de originale, încît ne obligă să le îmbrăţişăm, datorită veracităţii lor*. în sfîrşit, cei mai puţin numeroşi, care au scos din lectura miilor de documente o pagină de date necesare schiţării frămîntatei vieţi a scriitorului nu îngăduie nici aceştia să fie adăogate prea multe fraze în plus la ceea ce ei
cronicii, de caracterul obiectiv sau pătimaş al paginilor acesteia, de exactitatea afirmaţiilor şi de încondeierea pentru posteritate a unora din personajele prezente în opera sa. în sfîrşit George Căli-nescu, în Istoria literaturii române de la origini pînă în prezent, Bucureşti, 1941, p. 28—30, atribuindu-i marelui povestitor calităţile excepţionale pe care toţi istoricii literari şi toţi cercetătorii, fără deosebire, i le-au recunoscut, observă totuşi firea maliţioasă a croMcarului şi unele inconsecvenţe în judecăţile formulate asupra contemporanilor.
8 în special doi sînt învăţaţii care răstoarnă clişeele despre bunătatea, seninătatea, obiectivitatea, iertarea lui Neculce (care/nu sînt întotdeauna atribute ale bâtrîneţti!), cu care am fost obişnuiţi din şcoală, de la manualele lui Gh. Nedioglu şi P. V. Haneş şi pînă la cursurile universitare; este vorba de Şerban Cioculescu şi Iorgu Iordan. Cel dintîi a dat o foarte originală orientare studiilor despre cronicar în articolul La bicentenarul lui Neculce, publicat în Revista Fundaţiilor, XII (1945), serie nouă, nr. 2, p. 331—345 şi republicat în volumul Varietăţi critice, Bucureşti, 1966, p. 70 — 85. La republicarea din Varietăţi critice studiul a fost urmat de un al doilea, tot atît de incisiv la adresa cronicarului, intitulat Ion Neculce şi Cantacuzinii (p. 86—92). Amîndouă lovesc, fără menajamente, în soclul statuar de obiectivitate, bunătate, credincioşenie, iubire de oameni, ridicat de predecesori, recunoscînd în acelaşi timp meritele literare ale povestitorului, pe care le aminteşte, dealtfel, numai în treacăt. S-ar'părea totuşi că decanul criticii noastre literare nu şi-a temperat suficient condeiul cînd 1-a suspectat de atîta răutate şi lipsă de milă pe Neculce. Acesta a fost, într-adevăr, mîhnit de cîte i s-au întîmplat în viaţă, de lăcomia boierilor, de afronturile rudelor dinspre mamă, de decăderea Moldovei, de politica Brînco-veanului. Dar sentimentele de iertare nu-i lipsesc cu totul şi sfîrşitul tragic al unora îl priveşte ca pe o întîmplare de care un om cuminte nu poate să se bucure.
Iorgu Iordan, care n-a cunoscut studiul lui Şerban Cioculescu (o mărturiseşte singur în Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte. Text stabilit, glosar, indice şi studiu introductiv, ed. all-a, revăzută. Bucureşti, 1959, p. CXIII, nota), şi deci n-a putut împărtăşi, sau combate, punctele de vedere ale acestuia, întocmeşte un studiu introductiv de pe poziţii ştiinţifice, cu o analiză temeinică a implicaţiilor politice, economice şi sociale din Moldova primei jumătăţi a sec. XVIII. Personalitatea lui Neculce este tratată cu un entuziasm potolit, dar subliniindu-ri-se toate calităţile de patriot, iubitor al pămîntului în care s-a născut, de om politic (şi aici aduce critici lui G. Călinescu pentru lipsa de înţelegere faţă de limitatele cunoştinţe de politică externă ale croni-carului). Sigur că unele aprecieri de ordin istoric, privind situaţia Moldovei din primele două decenii ale sec. XVIII, ar putea fi expuse
6 >
de mult au conturat *. Din aceste documente, păreri şi interpretări, la care adăogăm Letopiseţul său — inepuizabilă frescă a epocii — vom creiona, după puteri, destinul omului şi rostul operei sale.
unei noi analize (să nu uităm că au trecut mai bine de 20 de ani de la apariţia cărţii). în schimb analiza literară la care supune operă, cronicarului, precum şi amplul studiu lingvistic (de aproape 30 de pagini) fac din Introducerea la ediţia domniei sale cel mai complet studiu scris pînă astăzi despre Neculce. între studiul lui Şerban Cioculescu, publicat în Revista Fundaţiilor, şi Introducerea lui Iorgu Iordan trebuie situat articolul lui Grigore Scorpan, în aceeaşi idee a corectării opticii despre cronicar, excelent scris, intitulat Ion Neculce şi publicat în laşul nou, II (1950), nr. 8, 59—71. Se cuvine să fie subliniate aici contribuţiile consacrate cronicarului de alte două personalităţi ale istoriei noastre literare. Este vorba de George Ivâşcu şi Alexandru Piru. Cel dintîi, transformă capitolul său de analiză' istorico-literară din Istoria literaturii române, -I, Bucureşti, 1969, p. 269—279 într-un adevărat poem dedicat Saintr Simon-ului moldovan, cum îl numeşte pe primul autentic memorialist român. Pentru noi acestea rămîn printre cele mai frumoase pagini literare închinate lui Neculce. Mai reţinute, bine documentate dar nn mai puţin admirative sînt paginile lui Al. Piru din Istoria literaturii române, voi. I, ed. II, Editura Academiei R. S. România, Bucureşti 1970, p. 596—619, precum şi cele din Istoria literaturii române de la origini pînă la 1830, Bucureşti, 1977, p. 318—348. în sfîrşit o lucrare meritorie rămîne Introducere in opera lui Ion Neculce de Valeriu Cristea, Bucureşti, 1974, în care paginile Letopiseţului, măi ales, sînt supuse unor observaţii analitice demne de reţinut. Vom căuta să folosim lucrările amintite şi vom adăoga la locul potrivit propriile însemnări, în aşa fel încît cititorul să poată pricepe, pe cît posibil, de ce Ion Neculce a exercitat şi exercită încă o fascinantă impresie asupra atîtor slujitori ai scrisului.
4 Cel dintîi care îi schiţează biografia, numai pe baza elementelor autobiografice din cronică, este M. Kogălniceanu, în Letopi-siţUe Ţârii Moldavii, tom. I, Iaşi, 1852, p. XIX-XXII (capitolul de introducere intitulat: Notiţie biografică a cronicarilor Moldaviei). Cercetările temeinice în fondurile de documente istorice încep de la I. Tanoviceanu, Cîteva notiţi biografice asupra cronicarului Ican Neculce, în Arhiva, Iaşi, II (1890-1891), nr. 6,p. 330-333; Un document istoric, în Arhiva, Iaşi, IV (1892- 1893), nr. 7-8, p. 335-350 (este vorba de cunoscutul proces al lui Neculce pentru moşia Boian din anul 1720); Contribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni, în Analele Academiei Române, mem. setţ. ist., s. II, tom. XXVII (1905), p. 227-246 (şi extras) şi continuă cu: Iulian Kari-nescu, Documente relative la Ioan Neculce, în Buletinul Cemisiei istorice a României, voi..IV, Bucureşti, 1925, p. 1-104 (primele zece pagini sînt ocupate de o schiţă biografică a cronicarului, întocmită după documente originale); Mihai Costăchescu, Satul Pri-gorenii, cu trupurile sale Avrăinenii şi Ritul {schiţă istorică), în Ioan Neculce, buletinul Muzeului municipal Iaşi, V (1925), p. 40—69 (şi extras). Este un studiu fundamental cu privire la spiţa genealogică a lui Neculce. Interesante sînt şi contribuţiile lui Sever Zotta
Neculce jeste ultimul mare cronicar al Moldovei. El continuă opera — năprasnic întreruptă — a lui Miron Costin, care, la rîndul său, o completase pe cea a lui Grigore Ureche.' S-au mai interpus şi altele: un Nicolae Costin, cîteva cronici anonime (din care unele au fost folosite şi de Neculce), parte din opera lui Cantemir — aceea privitoare Ia români. Toate,, fără excepţie, cronici erudite sau compilaţii, folosesc un stil livresc, un stil căutat, foarte adesea artificial sub influenţa limbii latine, sau a celei neogreceşti. Smgură cronica lui Neculce este scrisă in limba grăiţăjj&jjgoarele. Moldovei, în limba po^ejtiloîrp^uiare^în limba prîncare a fost transmisă înţelepciunea neamului din generâţîe~Tir generaţie.
Marii predecesori ai lui Neculce, inclusiv Nicolae Costin, au avut norocul să zugrăvească veacurile de aur ale Moldovei, să desprindă din letopiseţele slave interne şi din istoriografia vecinilor alele ide glorie ale voievozilor, despre care nu s-a putut spune că le-a ruginit vreodată spada in teacă. Neculce, în istoria sa d£_op_tzecj şi doi de ani, nu găseşte declt un singur voievod gata să se sacrifice pentru a pime stavilă decadenţei şi umilinţei Moldovei: pe Dimitrie Cantemir. ta rest el este martorul conştient şi neputincios al scăderii
publicate în Arhiva genealogică, I (1912), p. 16 (cu privire la înrudirea sa cu Văcâreştii), p. 182-196: Un proces verbal din 1742, Şi II (1913), p. 127—138: în jurul uyui letopiseţ.
Un material documentar foarte preţios a fost dat de N. Iorga in volumele de Studii fi:documente cu privire la istoria românilor, din care unele pagini au fost publicate de către I. Tanoviceanu! sau republicate de Iulian Marinescu: în voi. III, Buc, 1901, p p. 31-45; în voi. V, Buc, 1903,p. 55, 93, 405- 406, 4J0-411 şi 592; în voi. VI, Buc, 1904, p. 98-99, 258, 261-263, 276, 291-292, 307, 345, 391, 395, 399, 405- 407. 439, 569; în voi. XXII, Buc, 1913,^ p. 61—62, 237—238. în buletinul Muzeului municipali Iaşi, amintit mai sus, care poartă numele cronicarului, au apărut, prin grija lui M. Costăchescu, mai ales, numeroase documente ne-cukene: în nr. 3 (1923), p. 40 - 41, 82, 135-138, 151-152- în vol.IV (IŞ9i24)), p. 4-5, 11, 31, 70; în voi. 5 (1925), în afara studiului şi documentelor privitoare la Prigoreni, amintite mai sus, altele Ia p,   162-165, 324, 358; în voi. VI (1926-27), p. 92- 93, 108 290-292; în voi. VII (1928), p. 61, 322; în voi. VIII (193b), p. 175 182, 240 şi în ultinţul volum, IX (1931), p. 11- 12, 262, 272, 275, 279. în sfîrşit vom aminti contribuţia istoricului Teodor Bălan (carea publicat un număr mare de documente, multe dispărute astăzi, inclusiv, documente cu privire la cronicar şi urmaşii Iui) ta Documente bucovinene, voi. III, Cernăuţi,  1937, p. 118—119 123-124; în voi. IV, Cernăuţi, - 1938, p. 5, 15, 20-21, 66-67 72, 73, "H  104, 126-127,  140-142,  168-169,   184, 196-197 212, 223; în voi. V, Cernăuţi, 1939, p. 8i-9, 47, 80-82, 105-106! voi. VI, Buc., Σ42, p. 266V269, 412. Evident am amintit numai unele din colecţiile de documente (pe cele mai reprezentative) şi pe cei ma>, autorizat^ cercetători aj arhivelor.
trimişi de la Constantinopol, al incapacităţii acestora de-a apăra "ţara pTnî^^e^ncMsiiinile unor detaşamente de Ieşi sau de tătari ce nu treceau, foarte adesea, de cîteva zeci de oameni. Neculce este martorul dezagregării morale a societăţii moldoveneşti (este vorba, bineînţeles, de boierimea moldovenească, al cărei tipic reprezentant a rămas pînă la sfîrşitul zilelor sale), este martorul introducerii unor obiceiuri noi (şi nu întotdeauna de ordin fiscal), contrare bu-nului-simţ şi spiritului său întru, totul conservator. El este chemat să scrie istoria celei mai întunepaţe epoci din viaţa Moldovei, pe care n-a cunoşcut-o numai din lecturi, sau din relatările bătrînilor, ci a trăit-o, în bună parte, zi de zi, umplîndu-şi sufletul de amărăciunea pe care a lăsat-o, prin paginile Letopiseţului, moştenire generaţiilor de după el vreme de două sute şi patruzeci de ani.
Neculce subliniază lipsa de unitate a boierilor divaniţi, spiritul de intrigă şi lăcomia fără margini a unora dintre ei. Avea s-o simtă el însuşi, multă vreme după întoarcerea din pribegie. îi înfierează, fără ocol, pe cei mai mulţi dintre ei, străini sau neamuri, deopotrivă. Deplînge zilele de odinioară, cînd boierii erau mai uniţi, mai puternici şi „se puneau pentru ţară".
.Neculce.nu se îndepărtează, totuşi, de casta căreia îi,aparţine. Ştia exact din ce viţă se trage şi nu puţine vrăjmăşii şi-a creat, inclusiv în sînul micii boierimi,, cu care nu înţelegea să stea la masa de ttaină a treburilor ţării. • /
Cronicarul era un paraponisit. Din fragedă tinereţe şi pînă la bătrfiîeţe-a~'^unoscut urcuşuri şi, mai ales, coborîşuri dintr-acelea care lasă urme adinei şi-1 acresc pe om.
Şi totuşi, în pofida tuturor încercărilor, care n-au ocolit nici pămîntul Moldovei — pe ca*e; 1-a iubit, ca nimeni altul — şi nici pe el ca om, produs al humei moldoveneşti, Neculce găseşte adesea resurse optimiste şi, mai ales, un umor nestăvilit, care Q face pe cititor să u'ite""c]l vremea Ducăi-vodă şi de aceea a lui Dumitraşcu Cantacuzino.
' Istoriografia moldovenească din veacul său urmează şi ea spiritul decadent al vremii. Drept este că nici Grigore Ureche şi nici Miron Costin n-au scris pagini de memorii, n-au fost martorii întîm-plărilor relatate (ultimul a .trăit abia 27 de ani din epoca pe care a descris-o, ceea ce este extrem de puţin). Nimic, în,afară de îndemnul interior, nu i-a împins să scrie cronica Moldovei. Contemporanii lui Neculce scriu toţi, sau aproape toţi, din îndemnul sau porunca vreunui domnitor sau mare boier. Cronica racovif^^ă-buhuşească (1661—1705), pe care o va folosi şi Neculce, este plină de osanale ! la adresa patronilor din ordinul cărora a fdst scrisă. Vanitosul Nicoţae
0
Mavrocordat se va sluji de mai multe condeie, însărcinate să-i ilustreze domniile din Ţara Moldovei: Nicolae Costin, Axinte Uricariul; o cronică paralelă a domnilor Ţării Româneşti şi Moldovei a fost scrisă tot din îndemnul său, după cum Radu Popescu din Ţara Românească tot sub oblăduirea sa îşi alcătuieşte cronica. Nicolae Chipa l>sâ scrie despre „victoriile" din 1716 ale lui Mihail Racoviţă şi Cbnstantin Ipsilanti (viitorul hatman al lui Grigore Ghica din a doua domnie, cel cu piele de iepure la spate) asupra cătanelor ce veniseră în podghiaz pînă la Hlincea, lîngă Iaşi, Vasile Buhăescu, fostul cămăfaş, scrie o istorie paralelă a Ţărilor Române din porunca lui Constantin Mavrocordat. Cît priveşte pe Ghiculeşti, aceştia vor avea în Grigorie al II-lea Ghica pe un atent şi stăruitor reprezentant pentru ilustrarea domniei lor. Din ordinul lui va fi scrisă Cronica Ghiculeştilor (1695-^1754), precum şi redacţia grecească a lui Pseudo Alexandru Amiras. De altfel partea privitoare la începutul domniei sale din ultima cronică (Cronica anonimă a Moldovei 1661 — 1729) ocupă aproape jumătate din întregul volum, ceea ce o defineşte ca pe o cronică oficială, ca pe o „producţie de comandă", cum denumeşte D. Russo acest gen de creaţii5.
întrebarea se pune: fost-a Ion Neculce cronicarul oficial al vreunuia din cei nouă domnTTcăre s-au perindat pe tfonuTSÎoldovei, (lela a treia'domnie aJDueăi-vodă cehi^băţrîn: jj^înă la Constantin Mavrocordat, sub care a trăit, fiind om în toată puterea cuvîntului? Sau, fost-ajţon^ Neculce ctonicarnl janei fecţhrni boiereşti, legat de aceasta prin interese comune şi ţinut, ca atare, să-i laude faptele şi mai ales, să-i justifice scăderile şi mîncătoriile (ca să folosim cu-vîntul său, atît de categoric, cînd este vorba de abuzuri) ? Nu, hotă-rît nu! Ion Neculce s-a bucurat de ajorecierjle^şi bunăvoinţa Cante-mireştilor şi în spej^Jj^JL* Jlui JDumiţra^cu, pe care 1-a urmat, în mod loiaTT*dîncolo de Nistru. Dar Neculce, scriind istoria lui Dimi-trie Cantenur, scrie de fapt cea mai fierbinte pagină a memoriilor sale^in ^^^^f^^^J^ Jp?une *ot' plăcut şi
mai ales neplăcut, despre tînărul şi învăţatul domn^La data cînd redactează Neculce aceste capitole ale cronicii, Cantemireştii erau morţi de mult, sau, în orice caz, nu se mai punea problema întoarcerii vreunuia din ei pe tronul Moldovei. Neculce pătimise destul de pe urma lor şi n-avea de ce să le poarte recunoştinţă veşnică. Putea să-şi scrie Letopiseţul cu obiectivitate, măcar din acest punct de vedere; n-avea cine sâ-1 tragă la răspundere pentru judecăţile aspre şi nici să-I răsplătească pentru laudele nemeritate.
5 Cf. D. Russo, Cronica Ghiculeştilor (1695-1754), în Buletinul Comisiei istorice a României, voi. 2 (1916), p. 3.
Cît priveşte apartenenţa lui Neculce la vre0 grupare boierească anume, aceasta este încă şi mai mult exclusă. Schiţînd biografia sa, în cele ce vor urma, vom observa, dimpotrivă, că el nu s-a dat în lături să-şi exprime resentimentele faţă de cele mai apropiate rude, Cantacuzinii, necum să intre cu ei (şi mai puţin cu alţii, străini) în vreo înţelegere. Neculce este boier mare, feudal în toată fiinţa lui şi susţinător al intereselor clasei mari boiereşti. El exprimă punctul de^vedeîe^eneralTaTacestora, dar nu al unei grupări. Neculce nu este, nici pe departe, întru totul obiectiv, dar cronica lui este produsul exclusiv al observaţiilor sale şi. al inimii sale. Nimeni nu i-a comandat-o şi pentru nimeni n-a scris-o.
Materialul documentar cu privire la viaţa cronicarului este destul de bogăt7'ET"a"fost utilizat, în general, corect de către cei — HşTlm^puţini — care s-au apropiat cu interes de existenţa sa6. Dealtfel, cum aminteam mai sus, Neculce n-a fost zgîrcit nici în Letopiseţ cu ştirile despre viaţa lui, el fiind participant directal evenimentelor descrise, pentru cea mai niarej>arte*a cronicijL Mai greu de precizat au fost datele cu privire la ascendenţa sa dinspre tată/despre care el nu vorbeşte nicăieri. Şi nu numai el, dar nici documentele istorice. Tîrziu, pe la 1740, un postelnic, Ştefan Ghindă, alcătuind o genealogie a sa, legată de aceea a lui Vasile Lupu, aminteşte de un om oarecare (al cărui nume nu-1 precizează), care s-a însurat de două ori. Din prima căsătorie, cu o vară primară a domnului moldovean, a avut ca fecior pe marele postelnic. Stamate, din vremea lui Vasile" Lupu, şi pe o fată, Arhonda, măritată cu Miron vameşul (bunica lui Ştefan Ghindă) şi cunoscută în documente sub numele de Arhonda Mironeasa. Din a doua căsătorie'j^jcuo femeie nenumită — i s-a născut Neţulce vistiernicul.7 Acest Neculce vistiernicul --~" _•'"ir»""-'-'-"' 7***
6 La numărul istoricilor menţionaţi mai înainte îl adăogăm pe Dumitru Velciu, care, în afara bibliografiei amintite, a dat printre cele mai autorizate studii asupra vieţii cronicarului, rezultat al folosirii critice a documentelor publicate, dar şi al unor asidue cercetări personale. Amintim: Neculce vistierul, tatăl cronicarului Ion Neculoe, în Limbă şi literatură, XV (1967), p. 19 — 33; „Iordă-chioaia visterniczasa", bunica dinspre mamă a cronicarului Ion Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară, XVI (1967), nr. 3, p. 449 — 466 şi, în sfîrşit, unica monografie scrisă pînă astăzi, Ion Neculce, Bucureşti, < 1968), Editura Tineretului, colecţia „Oameni de seamă", 245 p.'+ 8 f. pl.
' „Să s<ă) ştie şî aceasta c-au avut mo(a>şă-mea Arhonda şi alt frate, pe Neculce vistiernic, tatul dumisale vornicul Ion, însă frate dintru tată, iar nu şî de o mamă..." Documentul are cota Academiei V/26 şi a fost publicat de N. Iorga în Studii şi documente..., III, p. 31-33.
10
* 11
va fi tatăl cronicarului 8. Care era originea acestui bunic, obscur, şi cu ce se ocupa este greu de precizat. Se ştie că unchiul său, postelnicul Stamate. fratele vitreg al tatălui, era nuinit Hiotul, ceea ce l-ar putea apropia de o origine grecească, insulară, a neamului său dinspre tată 8. Daf^rudEea" cTrmicanmii, fie ea chiar mai îndepărtată, cu famiUa Hurmuzachi, de obîrşie macedoneană 10, precum şi aversiunea sa faţă de greci, manifestată în tot cuprinsul cronicii, ar putea înclina spre o origine macedo-română a sa. în ce ne priveşte socotim a doua versiune probabilă. Oricum familia venise, din sudul Dunării şi preocupările ei erau, ca a celor mai. roMlfimacedoneni şi greci veniţi în sec7"XVl~ş]TXVn, îndreptatespre_negoţ. îl vom îSfllhrpe tatăl cronicarului ocupîndu-se, alături de 'nSreîe"vistierriic Gheorghe Ursache, viitorul său cumnat, cu comerţul spre părţile nordice, în Polonia, după anul 1667 11.
8 Numeroasele confuzii pe care le-au comis cercetătorii, pînă în zilele noastre, între Neculce vistiernicul, tatăl adevărat al cronicarului, şi Enache grămăticul, al doilea soţ al Ecaterinei Cantacuzino, pot fi urmărite mai ales la I. Tanoviceanuu, Contribuţiuni..., p. 15— 16 şi la M. Costăchescu în Satul Prigorenii..., p. 50—51 (ultimul distinge pe cei doi soţi ai Ecaterinei — spre deosebire de Tanoviceanu — dar îi încurcă în final, atribuindu-i tatălui cronicarului calităţile de învăţat „spudeos", pe care le avea în realitate Enache grămăticul), după care s-au luat aproape toţi istoricii literari. Cel care a clarificat lucrurile a fost C. A. Stoide în recenzia la prima ediţie a cronicii, publicată de Iorgu Iordan: Cronica lui Ion Neculce. Consideraţii cu ocazia noii ediţii a acad. I. Iordan, în Luceafărul de ziuă, II (1957), p. 96-99. D. Velciu, în Neculce vistierul..., p. 19-21, lărgeşte problema şi subliniază că, în pofida precizărilor lui C. A. Stoide, confuziile au persistat la unii istorici şi critici literari, insuficient documentaţi.
" Cf. C. A. Stoide, loc. cit., p. 99.
M Cf. Sever Zotta, Documente, în Ioan Neculce, IV (1924), p. 166—171. Vezi, a aceluiaşi, şi Genealogia familiei Hurmuzachi, în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 9- 10, p. 129- 160 şi II (1913) nr.  4-6, p.   80- 83.
11 Marele "vistiernic Gheorghe Ursache era căsătorit, a treia oară, cu Măria, fata lui Iordache vistiernicul, devenind astfel cumnat cu tatăl lui Neculce. Nunta a avut loc în anul 1666. (Cf. I. C. Filitti, Arhiva Gheorghe Grig. Cantacuzino, Bucureşâ, 1919, p. XXVI.) Este vorba de acelaşi Ursache, pomenit de Neculce în a treia domnie a lui Duca-vodă, care a fost prigonit de domn, pentru firea lui dreaptă, dar şi pentru că îl reclamase la Poartă pentru abuzurile lui fiscale. Drept răzbunare Duca-vodă a chemat în ţară pe un negustor de la Liov, Alexandru Balaban, cu care Ursache avusese nişte litigii pentru bani, 1-a îndemnat să-1 reclame pe marele vistiernic la Divan şi a dat cîştig de cauză neguţătorului. Urmarea a fost că Ursache şi-a pierdut averea şi a fost supus bătăilor în fiecare zi, pînă a rămas olog. înaintea procesului de la Iaşi, amintit de Neculce, a mai fost un proces între Balaban şi Ursache in Polonia, la Stanislavow,
Tatăl lui Neculce, vistier al doilea, sau al treilea, slujbă mă-, runtă pe care a obţinut-o, probabil cu ajutorul fratelui său Stamate, este întîlnit în documente începînd cu anul 1660, cînd cumpără împreună cu Miron, pîrcălabul de Hotin, satul Drăguşani din ţinutul Dorohohilui pe valea Podraghii, pe o sumă apreciabilă: 300 de galbeniw. El nu-şi poate păstra însă proprietatea şi nici alte pămîn-turi cumpărate de la nişte rude ale lui Vasile Lupu (ca şi Drăguşanii), din pricina dreptului de protimisis w. Această lege îi permite lui Gheorghe Ursache, căsătorit la acea dată cu o nepoată a lui Vasile Lupu, să răscumpere proprietăţile, fiind rudă apropiată celor ce le vindeau.şl-1 obligă pe vistiernicul Neculce să le cedeze . ; Aproximativ peste zece ani (prin 1669—1670) yistj.ernicul se căsătoreşte, luînd de soţie o Cantacuzină^eEcAterina (sau Catrina cum3p*re~ mai ales, în documente), fiica marelui >ristiei^|6irda&g Cantacuzino.
:iin/cazul ascendenţei dinspre mamă ştirile mi se mai află. sub semnul incertitudinii. Dimpotrivă. Un mare număr de documente şi relatări decromcă (şi nu numai ale lui Neculce) lasă cercetătorului posibilitatea alcătuirii unui foarte complex arbore genealogic, deosebit de complicat, care ni-1 prezintă pe cronicar înrudit cu cele -mai
încheiat la 3 august 1671, în care este implicat, pe lîhgâ alţi negustori, şi Neculce, tatăl cronicarului. (Cf. E. Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor, voi. III, supl. 2, Bucureşti, 1900, p. 202—203.- întreaga problemă pe larg tratată la D. Velciu, Neculce vistierul, p. 29 — 30.) ■■ .:
12 Zapisul, redactat la Iaşi la 28 noiembrie 1660, are cota Bibliotecii Academiei R. S. România 11/CXXXII şi a fost publicat de Iulian Marinescu în Documente relative la Ioan Neculce sub nr. 3, p. 17- 18.
18 Dreptul de preemţiune, de întîietate (sau protimisis) se aplica în cazul vînzărilor de pămînturi şi bunuri imobiliare de aşa manieră încît ruda cea mai apropiată avea întîietate la. cumpărături şi putea răscumpăra, prin judecată, o proprietate vîndută unui străin sau unei rudenii îndepărtate (dincolo de gradul VII, corespunzător nepotului de văr al doilea). Cf. Valentin Al; Georgescu, Prtemţiunea în istoria dreptului românesc, Bucureşti, 1965, p. 12— 13, 64 - 72.
14 După întărirea colaborării negustoreşti cu Ursache, Neculce vistiernicul va putea să cumpere alte pămînturi şi loc de casă în Iaşi de la aceleaşi rude comune, fără ca marele latifundiar, să-i mai facă opoziţie. Cf. Iulian Marinescu, op. cit., p. 19, doc. nr. 5 şi p. 36 — 37, doc. nr. 10.
12
reprezentative familii boiereşti şi cu majoritatea domnilor sub care a trăit15.
Cantacuzinii din Moldova şi Ţara Românească şi-au făcut apariţia la hojrţl de Dunăre, la curtea lui Radu Mihnea, pe Ia 1620. Acesta, in lunga lui stăpînire continuă în cele două ţări (între 1611— 1626) înghesuit de datorii, dar şi din dorinţa de a pune rînduială în finanţele şi economia ţărilor, a favorizat pătrunderea în Principate a unui mare număr de negustori greci şi oameni pricepuţi în mînuirea banilor. Fenomenul a dus la mişcări anti-greceşti în rîndul boierimii, dar fără rezultate practice Printre aceşti oameni au venit şi cinci feciori ai lui Andronic Cantacuzino, boier influent la Constantinopol, feciorul vestitului dregător la Poartă, Mihai, poreclit Şeitanogîu. Andronic murise şi el, decapitat ca şi tatăl său, iar feciorii, proteguiţi de Radu Mihnea s-au stabilit — în funcţie de interesele acestuia — în Moldova patru, iar în Ţara Românească unul, postelnicul Constantin (tată Stolnicului, lui Şerban Cantacuzino, lui Drăghici, spătarului Mihai şi bunic, prin una din fete, Stanca, lui Constantin Brîncoveanu). Din cei patru feciori stabiliţi în Moldova: Mihai (tatăl domnului Dumitraşcu Cantacuzino), Enache, Toma (a cărui fată Nastasia, a fost mamă domnului Mihail Racoviţă) şi Iordache, cel mai mic, pe noi ne interesează Iordache, a cărui fiică, Ecâterina va fi mama lui Ion Neculce.
Pe Iordache Cantacuzino îl găsim, după ocuparea unor dregătorii maTmtemte,-(începînd cu anul 1632), mare vistiernic al lui Vasile Lupu, aşadar îndeplinind sarcini ce necesitau" deprinderi, moştenite, în cazul său, din tată în fiu
Oameni de casă ai lui Vasile Lupu, Iordache şi fratele său Toma (mare vornic al Ţării de Sus) sînt asupriţi cumplit de către
15 Tot lui D. Velciu îi datorăm sistematizarea datelor privitoare la legăturile dintre Neculce şi Cantacuzini în atît de densul studiu amintit, Iordăchioaia visterniceasa, şi reluate în monografia despre cronicar. Cum într-un cuvînt de introducere nu pot fi prinse toate detaliile, ne vom mulţumi să amintim ceea ce ne apare esenţial pentru cunoaşterea implicaţiilor pe care, aceste rude le-au avut în viaţa cronicarului şi cum sînt, unele, reflectate în opera sa.
16 Cf. C. C. Giurescu, Istoria românilor, voi. III, partea I, Bucureşti, 1942, p. 22—25. A se vedea şi D. Russo, Elenizmul in România, în Studii istorice greco-române, t. II, Bucureşti, 1939, p. 522 - 541.
17 între domn şi Iordache vistiernicul erau şi legături de rudenie. Erau căsătoriţi amîndoi cu două surori: Tudosca şi Catinca Bucioc. Ştiri despre Iordache Cantacuzino întîlnim sistematizate în monografia lui Constantin I. Andreescu şi C. A. Stoide, Stefăniţă Lupu, domn al Moldovei (1659- 1661), Bucureşti, 1938, p. 103- 108 (capitolul  consacrat  boierilor  voievodului moldovean).
Gheorghe Ştefan După domnia acestuia, Iordache s-a bucurat de aprecierea urmaşilor săi în scaunul Moldovei în domnia lui Dabija-vodă, cu care se încuscrise (a căsătorit-o pe tea mai mare dintre fete cu feciorul vitreg al domnului, Lupaşcu Buhuş, rodul căsătoriei Dabijoaei cu marele vistiernic Dumitru Buhuş,) el deţinea demnitatea de mare spătar. Dar în primele luni ale anului 1664 Iordache moare20.
Observam mai sus (ia nota 17), că Iordache Cantacuzino a fost însurat cu Catinca Bucioc. Din această căsătorie, care nu ştim cînd s^a contractaT şi cînd a luat sfîrşit21 (probabil prin moartea Ecaterinei), a rezultat un fiu, Toderaşcu, fost mare vistiernic. în cea de a doua căsătorie a luat de nevastă pe Alexandra, fata cea
18 într-una din legendele din O samă de cuvinte, brodate în jurul domniei lui Gheorghe Ştefan, este povestită prinderea celor doi boieri, ameninţarea lor cu înecarea în apele Bistriţei, deposedarea de avere şi, în final, iertarea lor, în urma intervenţiei lui Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti.
18 Cuvinte deosebit de elogioase are Miron Costin vorbini despre cei doi fraţi Cantacuzini. Cronicarul (care mărturiseşte că era „pururea în casă la Iordache vistiernicul" după întoarcerea din Polonia, pe la 1652 — 53), amintind de pericolul în care se aflau cei doi fraţi prinşi de Gheorghe Ştefan şi ţinuţi in sat la Baciuleşti, şi de intervenţia lui Constantin Şerban, conchide: „...ce oameni au fost aceşti doi, aicea în ţara aceasta, ales Iordache visternicul, fără scrisoarea mea credzu că va trăi numele lor în veci într-această ţară de pomenirea oamenilor, den om în om". (Cf. Miron Costin, Opere, ed. critică de P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 140 şi 169.)
20 Neculce, zgîrcit în aprecieri, chiar cînd era vorba de rude foarte apropiate (nici nu pomeneşte, măcar, că-i era bunic!) are cuvinte de laudă la adresa Ini, redate în primul capitol al Letopiseţului: „...Şi incuscrindu-să Dabije-vodă cu Iordachie, l-au pus spătaru mare şi n-au pestit vreme multă ş-au murit Iordachie spătarul, care cu multă pofal^ă) şi cu mare jele dispre toţi pemintenii l-au îngropat înu Birnovschii; că, măcar că era grec, omu strein, dar era om bun: să punea tare pentru peminteai la domnie". (Cf. ed. de faţă, p. 198.)
21 Cf. Iulian Marinescu, Documente..., p. 65. I. C. Filitti, Arhiva Gh. Gr. Cantacuzino, p. XXV—XXVII. N. Iorga, Studii şi documente..., voi. V, Bucureşti, 1903, p. 581 (nota pentru doc. 179). Ştim doar că una din fetele lui Iordache din a doua căsătorie, Măria, s-a căsătorit la 1666 cu Gheorghe Ursache, marele vistiernic. A doua căsătorie a putut deci avea loc pe la 1644— 1648. Vezi mai sus nota 11.
14
mai mica a lui Gavrilaş Mateiaş, fost mare logofăt sub Vasile Lupii şi a soţiei acestuia Sîrbca 22.
Mateiaş era bucovinean şi Alexandra a fost crescută în satele din jurul Cernăuţilor, unde părinţii ei stăpîneau 82 de sate întregi, precum şi alte proprietăţi, adică aproape întregul nord al Bucovinei.
r^i«_căşătoria Alexandrei,~cunoscută în documente mai ales sub numele de Iordăchioaia, cu Iordache Cantacuzino s-au născut trei fete şi un Toăiat: Safta, măritată cu Lupaşcu Buhuş, Măria, căsătorită cu Gheorghe Ursache, (cum am menţionat, ocupîndu-se de bunicul dinspre tată al cronicarului), Ecaţerina (sau Catrina), căsătorită cu Neculce vistierul şi Iordache, fost mare stolnic.
Imensa zestre a Alexandrei Mateiaş (rămăseseră numai trei fraţi) lipită la averea tot atîta de întinsă a lui Iordache Cantacuzino, la care s-a adăogat, în 1670, dania foarte mare a surorii Alexandrei, Ileana, rămasă văduvă şi fără copii, precum şi dispariţia, în 1664, a marelui vistiernic, au scos în evidenţă energia remarcabilă pe care a cheltuit-o de-a lungul anilor Iordăchioaia, pentru buna administrare a'moşiilor şi aşezarea celor patru copii. Pe uiia din fete numai, pe Catrina, s-ar părea, că măritînd-o după un vistier de al doilea, 'a comis o mezalianţă. Unii istorici au explicat acest lucru pretinzînd că mama cronicarului ar fi fost mută28 Pe de altă parte, într-un document din 20 iunie 1728, la care ne vom mai referi, prin care sora vitregă a cronicarului, Sanda, se plînge de nedreptatea ce i-a făcut-o acesta şi cumnatul său, Ştefan Luca, se subliniază că, aflînd maică-sa Catrina, „...mare ceartă au avut cu dumnealor, zicîndu-le căci n-au îngăduit ..." **. Mai multă greutate ni se pare însă că are Radu Greceanu, în Viaţa lui Constantin Brîncoveanu, unde, amin-
22 Despre Gavrilaş Mateiaş să se vadă Constantin şi-Marcela Karadja, Documentele moşiilor Cantacuzineşti din Bucovina, în Buletinul Comisiei istorice a României, X (1931), p. 5—77, unde este dat şi un tablou genealogic la p. 20, precum şi Dimitrie Dan, Un manuscript slavon scris in 20 mai 1650 in satul B&rnova din Moldova,' în Arhiva genealogică, II, p. 35—38, Ultimile cercetări şi o bibliografie foarte bogată la D. Velciu, Iordăchioaia visterniceasa..., p. 454-455. • *■ ; -
23 I. Tanoviceanu în Contribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni..., p. 16 (unde face însă confuzie de nume), precum şi în arborele genealogic de la sfîrşitul studiului, unde familia Neculce este numită Mutu şi Muteneo. Acolo, un nepot al cronicarului (fiul lui Alexandru) mort către 1801 este numit Vasile, zis şi Mutu. Cf. şi Aurora Ilieş, Contribuţii la biografia cronicarului Ion Neculce, în Anuarul de filologie, Iaşi, tom. XV (1964), p. 165—168.
24 Documentul la Iulian Marinescu, op. cit., p. 62, doc. 26. A se vedea şi D. Velciu Iordăchioaia visterniceasa..., p. 461.liste de prisos să stăruim asupra contradicţiei: mutul nu se poate certa!
tind de Ion Neculce îl numeşte pe rînd: „Ioniţă, marele spătar, feciorul Mutei, den viaţa şi sămînţa Cantacuzineştilor", „Ion Ţăruş hatmanul" şi „Ion spătarul, feciorul Muţii" **.
în ceea ce ne priveşte înclinăm să credem că mama lui Neculce va fi avut un defect de vorbire şi din pricina aceasta era tăcută, sTălîacalornută, vor fi zis contemporanii; sau, mai degraBă, că eră o fire1puţîn"comunicativă, o taciturnă, o femeie ursuză, pe care cei din jur, înciudaţi de caracterul închis, au poreclit-o ,>Iuta".
Zestrea Catri.nei era mare. Dintr-un document aflăm că aceasta se compunea din 21 delsâte întregi, printre care şi Prigorenii, vatra cronicarului, în afară de alte jumătăţi şi sferturi de sate, împrăştiate în judeţele: Cernăuţi, Iaşi, Soroca, Dorohoi, Cîfligătura, Fălciu, Roman, Neamţ M.
t Ugjcul copil careta născut,din căsătoria vistiernicului Neculce cu Catrina_jGlîÎBWuzino"aTfost"Ion, viitorul hatman şi cronicar. Data naşterii sale o deducem dintr-un splendid document, cu multe elemente autobiografice, din J0_julie_ 1732, la care vom mai face apel, unde precizează că are 60 de ani27. Aşadar anul naşterii sale este 1672. Venind pe lume el se aşază pe ramurile groase ale unui arbore genealogic care îi cuprinde pe toţi. Cantacuzinii din Mqldova şi Ţara Românească, pe Constantin Brîncoveanu, pe Mihail Racoviţă, iar la periferie pe majoritatea marilor boieri ai ţării.
Neculce vistiernicul n-avea să trăiască însă multă vreme după naşterea copilului. Nu ştim cînd a murit şi dacă sfîrşitul lui a fost năpraznic, sau a fost secerat de vreo boală. La 15 iunie 1679 Catrina era măritată a doua oară cu EnachejrjjnăjticulS8. în ceea ce-1 priveşte pe micul Ion, acesta a fost luat de. Alexandra Iordăchioaia, la conacul său din Blăgeşti, înjaprppiere_^e.Paşcani, unde a crescut, Sînt primele sale dureri, pe care bunică-sa, cu toată dragostea ce i-o fi arătat-o, n-a izbutit să i le risipeacă cu totul. La bătrîneţe, în documentul din 1732, cînd îşi mărturiseşte vîrsta, pomeneşte cu
25 Cf. Radu logofătul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brîncoveanu voevod (1688—1714). Studiu introductiv şi ed. critică de Aurora Ilieş, Bucureşti, 1970, p. 156; 185, şi 230.
26 Cf. Biblioteca Academiei R. S. România, documente istorice CXX-60. Publicat de Iulian Marinescu, op. cit., p. 33—34, doc. nr. 7.
27 Cf. şi Iulian Marinescu, op. cit., p. 67, doc. nr. 29. Publicat de I. Tanoviceanu sub titlul: Cîteva notiţe biografice asupra cronicarului Ion Neculce, în Arhiva societăţii ştiinţifice si literare din Iaşi, II (1890), nr. 6, p. 332.
28 Cf. M. Costăchescu, Satul Prigoreni..., p. 51. A se vedea şi D. Velciu, Un diac din secolul al XVII-lea: Enache grămăticul, cămăraş de ocnă, tatăl vitreg al cronicarului Ion Neculce, în Limbă şi literatură, XX  (1969), p. 199-207.
16
tristeţe de acele zile: „... vei şti, mărie-ta, că eu rămîind mic de părinţi, de tată, am crescut în casa dumisale Iordăchio<a>e<i> vis-ternices<ăi> cei bătrîne, care mi-au fost mie mo<a>şă..." 2*.
Catrina n-a avut mai mult noroc nici cu al doilea bărbat. Enache, om practic, pe Ungă gospodărirea satelor primite de zestre, avea şi o slujbă, modestă dacă o raportăm la marile dregătorii, dar aducătoare de venituri: era cămăraş de ocnă la Tîrgu Ocna. Acolo 1-a surprins în 1686 o năvală a unor soldaţi polonezi, care au făcut mai multe omoruri — zice cronicarul — şi l-au tăiat la o mînă şi pe Enache grămăticul. Se pare că acolo şi-a găsit şi moartea. Rămasă văduvă, cu două fete mici {născute după 1680), una, MariaTTnărî-tată "mat tîrznT cu Ştefan Luca, marele vistiernic al lui Dimitrie Cantemir şi apropTK^crorrirjaTUmî'şîa doua, Sanda, măritată în Ţara Românească după un obscur (la început) căpitan de margine, Done, şi ameninţată, ca întreaga ţară, de neîncetatele prădăciuni leşeşti, se refugiază cu maicâ-sa Iordăchioaia şi cu fratele său (viitorul Iordache stolnicul) la neamurile numeroasejşj_ mari din Ţara Românească. Era şi timpul căci după incursiunile amintite Moldova este invadată'de Ioan Sobieski, Polonia avînd dispută cu turcii mai ales din pricina cetăţii Cameniţa. Pătrunderea lui Sobieski este prinsă în Letopiseţ, cu-toate consecinţele ei pentru Moldova: prădăciuni, omoruri, distrugeri de recolte, arderea satelor şi conacelor boiereşti; inclusiv Prigorenii şi celelalte proprietăţi ale cronicarului80.
La data refugierii în Ţara Românească Ion Neculce avea li anjj vîrsta susceptibilităţilor dar şi vîrsta la care, cei apropiaţi ar fi trebuit să se ocupe de pregătirea lui. Fără să intrăm în amănunte privitoare la istoria Ţării Româneşti, dominată la acea vreme de Cantacuzini, vom aminti că în sînul marii familii frămîntările erau în toi. Neînţelegerile dintre Şerban Cantacuzino şi fraţii săi, stolnicul şi Mihai spătarul, la care vor lua parte şi rudele colaterale cresc de aşa manieră încît doi ani după ce rudele oropsite din Moldova se aşează pe moşiile lor, probabil la stolnic, Şerban moare, în împrejurări suspecte, dacă este să-1 credem pe nepotul său de vară primară, pe Neculce 81.
C. Brîncoveanu, urcat pe tron de cei din neamul lui, pe care îi slujea, de stolnic în primul rînd, continuă politica unchilor, împrăştiind familia lui Şerban Cantacuzino fără pic de milă, deşi el trăise in casa lui şi se bucurase de încrederea sa.
88 Vezi nota 27.
30 Cf. ed. de faţă, p. 310.-312. 81 Ibidem, p. 321.
în această atmosferă întunecată Cantacuzinii munteni n-au fost preocupaţi de educaţia şi instrucţia feciorului Mutei, nepotul Iordăchioaiei. Mai mult, maniera în care cronicarul vorbeşte de neamul cantacuzinesc, în tot cuprinsul cronicii, ne face să bănuim că primirea lor în Ţara Românească n-a fost din cele mai calde. Orgoliul Cantacuzinilor va fi căzut ca o insultă peste inimile cernite de moartea lui Enache grămăticul şi de privaţiunile impuse de o fugă pripită din faţa unui pericol iminent32.
Au stat totug_acolo patru ani, căci n-aveau încotro. Dar în cronica şa Neculce nu aminteşte"nTcăieri de zilele petrecute în Muntenia. Abia în 1732 în documentul din 10 iulie, de două ori folosit, pomeneşte de şederea lor „cu toată casa" în Ţara Românească. Acolo â murit şi bunica sa Iordăchioaia, departe de locurile naşterii sale, de Bucovina. Iar la întoarcere au găsit satul Blăgeşti — pentru care depune mărturie .în sprijinul lui Iordache Cantacuzino-Păşcanul, împrăştiat**. Şî nu numai Blăgeştii ci şi alte multe moşii, de vreme ce, în acelaşi document Neculce subliniază că după moartea unchiului său, mătuşă-sa a rănias săracă.
Am fi vrut să ne aliniem şi noi istoricilor care au văzut în refugiul cronicarului în Ţara Românească un. cîştig substanţial sub raportul învăţămîntului şi educaţiei**. Nu credem însă că învăţatul stolnic Sra ocupat cîtuşi de puţin de.el. în tot ce a scris Neculce este mult, talent înăscut (moştenirea bunicii sale), dar sînt puţine cunoştinţe ce.se acumulează sistematic, într-un proces de instruire bine orientat. Sub raport literar cronica şa este o capodoperă; sub raportistoric_însă este mult inferioară celei a Costineştilor. Nici măcar latinitatea limbii şi a poporului roman, nici măcar unitatea de neam a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor nu sînt amintite vreodată, în ceea ce a scris. Pe acestea, cel puţin, le-ar fi putut reţine
82 Să se vadă cele două studii ale lui Şerban Cioculescu, amintite mai sus (nota 3), în care sînt magistral prinse raporturile cronicarului cu neamurile sale din Ţara Românească precum şi cauzele urii nesunulate, cu care îi urmăreşte pe Cantacuzini şi pe Brîncoveanu pînă la moarte.
88 Cităm din documentul amintit; „...şi i-am apucat pe cei o<a}mini tot în sat la Blăgeşti, stăpînindu-i Iordăchio<a>e vister: niceasa. Şi, la vre(mea> mării-sale lui Cantimir-vodă, am fugit în Ţara Munteniască de răul leşilor şi am şidzut 4 ai cu toată casa noastră. Şi acolo au murit mo<a)şe no(a}stră Iordăchio<a>e. Şi noi, viind în ţară înnapoi cu unchiu-miu Iordache stolnicul, ficeorul Iordăchio<a)e<i> cei bătrîne, am găsit acel sat împrăştiet, neavînd cine-i stâpîni. Şi după ce-am vinit i-am strîns iar pe toţi şi pe cii o<a>mini la un loc la sat la Blăgeşti..."
31 Ne referim, în special, la părerile exprimate de Dumitru Velciu în monografia sa.
18
19
la această vîrsta de la stolnic, ca pe nişte realităţi atît de viu şi categoric exprimate de el, dacă stolnicul Constantin Cantacuzino i le-ar fi împărtăşit. El le va descoperi mai tîrziu, în cronicele predecesorilor săi. Iar la data cînd şi-a scris cronica ideea latinităţii şi unităţii noastre de neam devenise axiomatică; secolul luminilor îşi întindea timid razele şi asupra pămîntului românesc, trezind conştiinţele şi pregătind spiritele pentru înţelegerea vremilor ce aveau să vie.
în anul 1690 Ion Neculce şi familia sa — mai puţin bunica Iordăchioaia — şe_Jnagoiază în Moldova, stabilindu-se, probabil, la Prigoreni. Cronicarul avea în jur de TBaniC iar domn în Moldova era Constantin Cantemir. Incursiunile polonezilor nu încetaseră. Un an după întoarcerea la, Prigoreni, Sobieski pătrunde din nou în Moldova, ia inştigajdile Brîncoveanuiui, pretinde Neculce*5. Fără rezultate, deosebite, fiindu-le şi vremea potrivnică, se retrag, nu înainte ca plăieşii de la Cetatea Neamţului să-1 înfrunte pe „viteazul "S^'V Spre sfîrşitul domniei lui Constantin Cantemir, Neculce este martorul indirect al uciderii Costineştilor (Miron şi Velicico hatmanul), domnul fiind instigat de Ruseteşti. Ne vom opri asupra acestui tragic moment, pe care 1-a condamnat fără rezerve, în pofida relaţiilor sale atît de strînse cu feciorii lui Constantiri Cantemir, atunci cînd ne vom ocupa de cronică. Deocamdată;' urmărindu-i paşii tinereţii, îl găsim în 1693 pe cea dintîi treaptă ajscării onorurilor, aceea de postelnicel, sub Constantin Duca cel ttnăr, participînd la nunta d^rnuului cu^omniţa Maria^ tata' iirtncoveânului. La acea căsătorie la care „boerim<ea> a doo ţării nuntiră 3 săptămîni", „şi eu. Ion Neculce, vel-vornic, eram tînăr postelnic şi mergeam cu alţii postelnici împreun<ă>, cu toegeli a mîn<ă>, pe gios, înainte domnului" **.
Aceasta nu-1 împiedică însă pe cronicar să-1 prezinte pe tînărul voievod de 17 ani — cum a şi fost — unealtă docilă în mîinile boierilor munteni şi jucărie în cele ale socrului său. Portretul în ansamblu al lui Duculeţ, rezultat al observaţiilor scriitorului din amîndouă domniile, este totuşi printre cele mai obiectiv zugrăvite.
Cîţiva ani (între 1693—1699) n-avem date despre Neculce. Nici Letopiseţul nu-i înregistrează prezenţa, în vreun fel. Abia in USpSţ^ipJimpul primei domnii a lui Anţinh_ Canţemjr Cu prilejul retrocedării Cameniţei către polonezi (atît de amănunţit şi cu.atita culoare de epocă prinsă), îl găsim vătaf de aprozi, cum singur scrie:
36 Cf. ed. de faţă, p. 330. 36 Ibidem, p. 355.
„Şi atunce eram şi eu, Ioan Neculce, vel-vornic, pe acie vreme vâtav de aprodzi"37.
Anul 1700 va fi an bogat pentru cronicar. în primăvară fusese ridicat la ranfeuTae mare agă, cum mărturiseşte, şi însărcinat de domn cn grija Iui Rafael l^szczynski7s61 polonez în drum spreŢari-gradM. Interesantelîntrp6ntrH moravurile vremii şi pentru felul cum se respectau la noi anumite uzanţe protocoloare, însemnările de cronică ale lui Neculce despre acea vizită3B. Ne întrebăm dacă nu cumva cunoştinţe de limbă polonă, deprinse de la bunică-sa, Iordăchioaia, care bucovineancă fiind, putea foarte bine să ştie leşeste, l-au recomandat pe Neculce ca ataşat pe lingă persoana prea nobilului leah? ! Şi, pentru a nu mai reveni, în legătură cu pretinsa ignoranţă a lui Neculce în materie de cunoaştere a limbilor străine vom spune că este de neconceput să se afirme că după o.şedere de şaptfc ani în Polonia, cronicarul s-a înapoiat de acolo fără să ştie limba acelei ţari.
Tot în acelaşi an Neculce participă, foarte probabjLJa„căsătoria lui Dimitrie Cantemir cu domniţa Casandra, fata lui Şerban Owtacn2io7''oârair«Wtloc'to Iaşi, în împrejurări interesant reţinute în Letopiseţ Această căsătorie, contractată împotriva voinţei lui Constantin Brîncovenau, a dus la înăsprirea şi mai accentuată a raporturilor dintre Cantimireşti şi Brîncoveanu, în ciuda eforturilor pe,care le făcuse Antioh Cantemir de a-1 împăca pe influentul său vrăjmaş la Constantinopol. Astfel că la mijlocul lui septemvrie 1700 Brîncoveanu obţine mazilirea lui Antioh Cantemir şi înlocuirea lui cu fostul său ginere, Constantin Duca.
Aceasta-i dă prilejul lui Ion Neculce, ajuns 6ti;-vel-agă (fost mare agă) să-şi vadă mai mult de gospodărirea moşiilor şi de viaţa sa particulară. în vara anului 1701 se căsătoreşte cu Marja, fata hatmanului Lupul Bogdan. Foaia de zestre semnată de socrul său, este datată 11 iulie: „Moşii, ţigani, bucate ce-am dat fiilor noştri lui Ion aga şi Mariii, să se ştie" şi cuprinde trei sate întregi şi părţi din alte patru, în afară de vii, ţigani, stupi şi vite 41. Zestrea nu era
37 Ibidem, p. 400
38 Numirea a avut loc după 8 martie, căci la acea dată mai semnează în calitate de „vătav za aprozi", pe o lungă listă de ţigani „Partea dumisali Ion vătav şi cu a surorilor dumisali, fii dumisali Catrinii vist<iernicesii>. Vleato 7208<= 1700>, marţii 8". Documentul în coecţiile Academiei sub cota CXX-64.
39 Ibidem, p. 406 Cf. şi P. P. Panaitescu, Călători poloni in Ţările Române, Bucureşti, 1930, p. 103 şi 115.
40 Cf. ed. de faţă, p. 398
41 înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota CXX-68, documentul a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 38 — 39, nr. 12.
20
%
foarte mare, dar adăogatâ la firea molcomă, se pare, a Măriei Ua mulţumit pe cronicar.
Socrul făcea şi el parte dintre Cantemireşti. Fire aprigă, din cîte grăiesc unele" cronici42, el era cumnat cu AnţjoJi_si Dimitrie Cantemir, cu a căror soră vitregă Ruxandra (sau Lupa, cum îi spune Neculce în cronică) era căsătorit. El i-a urmat lui Velicico Costin în funcţia de hatman, în primăvara anului 1690, cînd Constantin Cantemir, mereu înfruntat în Divan de către Costineşti, şi mai ales de Velicico, pentru abuzurile nenumărate, hotărăşte să-1 înlocuiască.
Vrăjmaş lui Constantin Duca cel tînăr, fuge în Ţara Românească (atunci cînd Duculeţ încetează să dea ascultare sfaturilor munteneşti), iar sub Mihail Racoviţă, în prima domnie a acestuia, îl întflnim mare vornic. Spre sfîrşitul domniei, cînd se zvonea de întoarcerea în scaun a doua oară a lui Antioh Cantemir (în primăvara anului 1705), Mihail Racoviţă, ştiindu-1 de casa Cantemireştilor, 1-a invitat la o cafea şi, pretinde Neculce, 1-a otrăvit.
După această necesară digresiune legată de persoana socrului său, întorcîndu-ne la scriitorul nostru, îl întîlnim ocupîndu-se de unele chestiuni familiale, din care împărţirea proprietăţilor pe care le deţineau fraţii de la maică-sa Catrina, încă în viaţă, ne lasă un gust uşor amar. într-adevăr un document43 din 15 iulie 1702 redactat înaintea mitropolitului, înaintea lui Iordache Ruset şi a unor -rude foarte apropiate, ne^onfi^ă ac_e^tă_J^ dauna surorii sale mai mici Sanda 44. Lui Ion Neculce care ;,n-au luat parte
42 Pseudo Nicolae Costin, Cronica Moldovii dintre anii 1661 — 1709, în M. Kpgălniceanu, Letopisiţe..., II, p. 62.
43 înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota CXX^69 şi publicat de Iulian Marinescu în op. cit., sub nr. 13, p, 39—41.
44 Aceasta se va plînge într-o „însămnare pentru nedreptate ce am avut de cătră frate-mieu Ion hatmanul şi de cătră cumnatu-mfeu Ştefan Luca logofătul pentru moştenire frăţascâ ci ni-au rămas de la răposaţii părinţii noştri, cum arată în gios anume. Iunie 20, let 7236"<= 1728}. în documentul respectiv, de o mare valoare biografică (pomenit de noi mai sus, la nota 24) Sanda se plînge că a fost nedreptăţită, dîndu-i-se proprietăţi fragmentate, lipsind-o de bijuterii, ba pînă şi de nişte cărţi greceşti pe care le avea de la ţătă-său, Enache grămăticul, recunoscut de toţi ca om învăţat (spudeos). Vinovatul principal este fratele său Ion hatmanul, care le-a hotărît toate, împotriva îndemnurilor spre dreptate primite încă atunci, la împărţire, de la Iordache Ruset;
Această Sanda; căsătorită în 1707 în Ţara Românească, cum am mai arătat, avea să devină bunica lui Ienăchiţă Văcărescu. O fată a sa, Ecaterina, a fost măritată cu marele spătar, Ştefan Văcărescu, tatăl poetului şi lingvistului, care a lăsat splendidul mesaj
ca noi nici din odoară, nici din alti cheltuele la nunţiii sali" îi revin definitiv Prigorenii. Tot acum i se hotărăşte şi stăpînirea asupra Boianului, întinsă proprietate, în afară de numeroase altele.
înlocuirea lui Duculeţ cu Mihail Racoviţă nu aduce nici o îmbunătăţire în situaţia sa de boier mazil, deşi domnul îi era văr de al doilea. în schimb, împreună cu Ştefan Luca, îl întîlnim ocupat cu procese pentru încălcâri de moşii, sau martor la diverse vînzări de pămînt. Dar în primele luni ale atmlnj 1705, îl găsim la Constan-tinopol, pregătind, cu noul domn Antioh Cantemir, detaliile plecării spre ţară în a doua domnie, precum şi procesul intentat lui Mihail Racoviţă (înaintea plecării lui Antioh-vodă spre Iaşi) pentru nişte bani luaţi ca bir şi nedepuşi la Poartă 4S.
întors în ţară, probabil odată cu Antioh-vodă, este căftănit de acesta ca mare sulger. Dar meartea socrului său, Lupul Bogdan, sfetnicul de taina"'al lui Antioh Cantemir, întâmplată spre sfîrşitul anului 1705, despre care Neculce are cuvinte elogioase, numindu-1 „cap întreg şi cunoscător Ia giudeţe şi vrednicu la toate trebile, cu-nţelepciun6" **, îl obligă pe domn la mişcări în rîndul boierilor divaniţi. în felul acesta Neculce ajunge printre cei mai apropiaţi ai voievodului: „Şi pe mine, Ion Neculce, din sulgerie cea mari, m-am pus spătar mare" 47.
S-ar părea, după unele însemnări ale cronicii, că, cel puţin pentru perioada imediat următoare morţii socrului său, Neculce, nu era întru totul mulţumit de domnia lui Antioh Cantemir, sau, mai degrabă, nu era mulţumit de înciederea, încă limitată, pe care i-o acorda domnul. Acesta avea ca sfetnici apropiaţi, din cuvîntul cărora nu ieşea, pe marele vistiernic Ilie Cantacuzino (văr bun cronicarului !) şi pe grecul Panaiotache Morona. Amîndoi îl împingeau pe domn să pună tot felul de biruri grele pe ţară, unele din ele atin-gîndu-i şi pe boieri (cum era cornăritul, care se punea pe vitele destinate exportului). Şi conchide Neculce, plin de duh: „Şi s(ă) potrivişi) amîndoi aceşti doi boiari într-o firă, dup<ă) cum să dzic6: «calul rîios găseşte copaciul scorţos»: iuţi, mîndri, mincinoşi, făţarnici, giur<ă>tori pentru hiece, amăgitori. Care, cît era Antiohi-
cunoscut, urmaşilor săi Văcăreşti, Cf. Sever Zotta, Comunicări mărunte (Ion Neculce), în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 1, p. 16. Comunicarea a fost reluată de N. Iorga, Originea moldovenească a lui Ienăchiţă Văcărescu, în Analele Acad. Rom., mem. secţ. ist., s. III, tom. X (1929), p. 345—351. Date interesante despre Done, soţul Sandei, la D. Velciu, Ion Neculce, p. 77-78.
45 Cf. ed. de faţă, p. 457
46 Cf. ed. de faţă, p. 460
47 Ibidem.
22
2?
vodă de straşnic la mînie, că de multe ori la Divan cu buzduganul azvîrlie în oameni<i> cei vinovaţi şi tare şi drept cunos(că>tor la giudecată, dar nu ţinea mînie mult, şi nu-1 putea nime înto<a)rce din dreptate la giudecată, nice iubie minciuneli, dar acesştii doi boiari, ce mai sus s-au pomenit îl întorses(ă) pe Antiohi-vodă de li să potrivie. Că mai toţi domnii sint buni, numai să tîmplă de s<ă> află de cestu fel de oameni de s<ă> lepăscu mai lesne, mai la toţii domnii de le strîc<ă> firea ce bună..." 4S. De altfel nu peste multă vreme, în primăvara lui 1706, domnul îl prinde pe Ilie Cantacuzino cu acte de hiclenie şi îl înlătură din slujbă.
Merită amintită şi solj.a lui Neculce la nunta unuia din feciorii, lui Brîncoveanu, Dinu, cu o fată a.. vornicului Balş din Moldova. Dacă nunta, ce nu era domnească, ci crăiască, cum o numeşte cronicarul, a fost reuşită, intervenţiile sale pe lîngâ domn, pentru destindere — ca să folosim un cuvînt la ordinea zilei — n-au fost fructuoase: Brîncoveanu a refuzat să trimită acasă boierii fugari, potrivnici lui Antioh Cantemir.
Un an mai târziu, în 1707, Neculce primeşte din partea domnului (plecat pentru lucrări de consolidare la cetatea Tighina, din porunca turcilor) dovada deplinei aprecieri: este designat, împreună cu alţi trei boieri, drepJLcajmacam, în absenţa sa. Se pare că aceasta a fost ultima lor întrevedere. Cîteva luni mai tîrziu Antioh-vodă, mazilit, era luat de la Tighina şi dus la Ţarigrad. El nu va mai reveni pe tronul Moldovei, iar Neculce va intra, nu peste mult, în Viitoarea ce-i fusese hărăzită de soarta, prea puţin îngăduitoare cu dînsul, de îa leagăn şi pînă la mormînt.
Toate aceste "elemente biografice sînt desprinse, fără dificultate, din pa0nile_ cronicii, a cărei lectură nu poate fi de nimic egalată, pînă lă proza luîTon Ghica şi Creangă.
Succesorul lui Antioh Cantemir a fost Mihail Racoviţă, cu, a doua domnie. Ştiindu-i pe pîrîşii săi la Consţantinopol şi pe boierii de casa lui Antioh-vodă, a luat măsuri, înainte de a intra în ţară, să-i prindă pe toţi. Printre ei erau Ilie Cantacuzino, vărul primar al lui Neculce (despre care acesta are în, cronică cuvinte de batjocură, descriind prinderea lui, numai In cămaşă, şi tîrîrea pe uliţele Iaşilor de către zapcii), Panaiotache Morona, care a fost sugrumat în odăile seimenilor şi cronicarul însuşi. Acesta a scăpat cu fuga în Ţara. Le-şască, de unde s-a întors peste patru luni. „Ş-apoi mi-am făcut pac6, ş-amu vinit înapoi, la casa mea, şi n-am avut despre nimfe nice o nevoie. ,Ş-am avut cinste şi căutarG în dzil£<le> mării<i>-sali" **.
« Ibidem, p. 461. «» Ibidem, p. 474
Cinste va fi avut, dar căutare nu, pentru că vărul său nu-i încredinţează nici o boierie şi nici o slujbă în tot timpul domniei. Aceasta n-a fost, de altfel, prea lungă; la mijlocul lui octomvrie 1709 el este înlocuit cnJNicolap. .Mavrcşordat, cel care_inaugu^ează,dom-
iuile fanariote în Ţările Române. Numirea acestuia nu schimbă prea mult situaţia cronicarului. Nu-1 găsim, evident, boier de Divan. Retrăgîndu-se la moşiile sale din Bucovina, va fi fost găsit util să i se încredinţeze abia slujba de sta^ostejj_rinjriuJujjC.efnâu^ cum apare într-un document din 27 august, 1710 50. în felul acesta nu era periculos nici pentru domnul care, părtaş „mojicilor", nu s-a, sfiit să-i bată pe marii boieri la şezut (Neculce foloseşte alt termen).
Dar nici domnia acestui auster, învăţat şi mai blînd voievod cu cei săraci n-a durat decît un an (între 17 noiembrie 1709 — 4 decembrie 1710).
în locul Ini .taugji 1-an tifenis p« ifiţptt-rie fAntemir. mandat special să-1 prindă pe .Brîncoveanu. Poarta a avut o încredere deose-biîa^"Şciori4^s^P^iîîni». stad 1-a numit domn în Moldova. Neculce precizează că era. numit de marele vizir „slugă împărătească" şi că i-a dat domnia fără bani (adică n-a cheltuit oficial nici o pungă pentru obţinerea ei). Mai mare încredere avea însă în Dimitrie Cantemir, care-şi petrecuse cea mai mare parte a vieţii la Ţarigrad. Cît de îndreptăţită a fost această încredere şi cîte implicaţii a avut domnia de nouă luni a lui Dumitraşcu Cantemir în viaţa lui Ion Neculce, vom căuta să arătăm în cele ce urmează. •
Nu înainte însă de a ne opri un moment asupra unor stări de lucruri din Moldova ce se cer explicate, pentru a pricepe mai bine sensul politicii lui Dimitrie Cantemir, adeziunea iui Neculce (şi cît anume de totală a fost) la această politică şi consecinţele ei. în fapt sîntem obligaţi cu o trecere în revistă a acestor fenomene, acuma, pentru că ne aflăm la cumpăna dintre cele două epoci distincte ale vieţii sale, la care însuşi capitolul despre domnia lui Dimitrie Cantemir şi urmările ei, ne împinge. Acesta ocupă o cincime din întregul Letopiseţ şi poate fi considerat .printre cele .mai dramatice din întreaga noastră istoriografie veche.
La data cînd D.-Cantemir vine, în mare grabă, pentru a doua oară, să ocupe tronul Moldovei, găsejsje_j3_ţMă_sleită economicesţe^ cu o boierime divizată şi ciudat stratificată şi cu jşlaţii sociale de tip feudal înăsprite la culme. Starea economică, rezultat, în parte, al incursiunilor poloneze, tătărăşti, austriace, care au robit şi ars sate
înregistrat la Biblioteca Academiei sub cota CXX-81.
24
care au ameninţat liniştea şi siguranţa gospodăriilor de-a lungul ultimilor patru decenii, era la limita ei de jos. La aceasta se adaogă — şi nu în al doilea rînd — exploatarea turcească. Aprovizionarea Ţarigradului, hrana armatei (părţile de început ale cronicii lui Neculce sînt pline de relatări privitoare la obligaţiile domnilor de a trimite cantităţi uriaşe de produse cerealiere, vite, lemne pentru poduri, mînă de lucru pentru acţiunile militare ale osmanlîilor), sumele considerabile de bani care se vărsau oficial şi mai ales neoficial la Poartă, toate afectau în mod dezastruos viaţa economică a bietei Moldove.
Pe măsura creşterii eşecurilor militare ale turcilor, şi acestea au fost catastrofale în această vreme, au crescut şi pretenţiile lor faţă de Ţările Române. Imperiul lor s-a îngustat, sursele de aprovizionare au scăzut, iar monopolul asupra grînelor, vitelor, mierii produse la noi s-a înăsprit în aşa fel, încît pătrunderea elementelor capitaliste a fost întîrziată cu aproape o sută de ani; preţurile fixate la Ţarigrad pentiu aceste bunuri, întotdeauna scăzute, au dus la sărăcirea ţârii. La toate acestea se adaogă şi o slabă dezvoltare a economiei tîrgurilor şi oraşelor moldoveneşti, a breslelor şi negustorilor.
Relaţiile sociale talonează de aproape decadenţa economică. Talpa ţării, ţărănimea, este redusă la ultima expresie a sărăciei şi a umilinţei. în seama ei cade, în primul rînd, puzderia de sarcini economice amintite. Fiscalitatea veche bazată pe dijma în natură, este înlocuită aproape în întregime cu contribuţia în bani, cu pecetluiturile şi, mai tîrziu sferturile, de care este plină cronica lui Neculce. Vecinii, ţăranii dependenţi de marii proprietari, devin în aşa măsură aserviţi boierilor, încît pierd pînă şi dreptul de a se muta de pe o moşie pe alta. Mai mult, boierul poate să-1 mute, în funcţie de interesele sale, de pe o proprietate pe alta, ceea ce îl apropie pe ţăran sensibil de starea de sclavie.
Vechea boierime, dependentă de domn m veacurile de glorie ale Moldovei, a dispărut aproape în întregime. O nouă boierime, bazată pe slujbe la.curte — mici la început, — pe slujbe plătite, sau provenind din boierimea mică ce avusese îndeletniciri ostăşeşti, sau, în sfîrşit, provenind din specialişti în mînuirea finanţelor, se dezvoltă pe la începutul secolului XVII (aşa cu fost Ruseteştii, Cantacuzinii pe care i-am urmărit în paginile de mai sus, Costineştii, Costăcheştii, Cantemireştii, familia Buhuş, Mateiaş etc.). Această boierime a concentrat în mîinile sale latifundii ce egalau ţinuturi sau jumătăţi de provincii istorice ale ţării. Ea va exercita o puternică influenţă asupra domnilor, predecesori lui Dimitrie Cantemir, impunîndu-le întotdeauna voinţa şi provocînd, după interese, mazilirea unora şi
alegerea altora. Alăturea de ei trăia o m;că boierime, în permanentă luptă pentru păstrarea micilor proprietăţi, şi care se angajează foarte adesea în ostile leşeşti sau ruseşti, fie pentru a obţine bani necesari cumpărării de noi pămînturi, fie pentru că erau certaţi cu domnii stăpînitori, sau cu marii #boieri sfetnici ai acestora. Este interesant de observat că unele nume de boieri, care figurează în lista prezentată de către D. Cantemir lui Petru I, pentru a-1 însoţi în Rusia, le întîlnim, cu destui ani înainte, fie în conflict cu unii domni, fie slujind la Ieşi şi la ruşi.
Dimitrie Cantemir cunoştea atotputernicia^b^ierilpr_de.ţară. O oKervîtse-la~Ta^:^^cBîăr "dăclfbâtrînul domn încercase, spre stupefacţia lui Neculce, să se sprijine la un msment dat pe mica boierime „pe mojici") şi apoi la fratele său, Antioh voievod. A putut-o observa, la Constantinqpol, în timpul numirii celorlalţi domni, care trebuiau să conducă, ţara după „sfaturile" celor care le-au facilitat ascensiunea. ,
împotriva acestei atotputernicii boiereşti se va ridica Dimitrie Cantemir. El este ultimul YoiwoA^areJncea^.p.fat4Ţirs^ autorităţii centrale, o limitare a puterii boiereşti şi ^reglementare a succesiunii la tron, în favoarea casei sale.
Cronica lui Ion Neculce, care pentru domnia lui D. Cantemir, cum spuneam mai sus, are valoare de memorii, redă detaliile numirii încă în capitolul consacrat primsi domnii a lui Nicolae Mavrocordat. Ruşii pregăteau o campanie împotriva turcilor, ca represalii la atacurile tătarilor din Ucraina, şi acest lucru era cunoscut la Ţarigrad. Nicolae Mavrocordat, fiind grec, nu le prezenta turcilor suficientă încredere şi se cerea înlocuit. Pe de altă parte D. Cantemir ar fi dorit înlăturarea lui Brîncoveanu din Ţara Românească, unde el se socotea îndreptăţit să ocupe scaunul, ca ginere al fostului domn Şerban Cantacuzino. Aceste realităţi politice sînt ignorate însă în parte de Neculce, care pune obţinerea firmanului de numire mai ales pe seama marei amiciţii a lui Dimitrie Cantemir cu Daul Ismail-aga, apropiat al curţii sultanului şi capichihaia lui Devlet Ghirai, hanul Crîmului. Acest Ismail-efendi, căruia Cantemir îi cînta din tambură şi pe care îl cinstea cu vin („că poate fi bea şi vin 1") a intervenit pentru el la han, iar acesta la sultan 61. Neculce redă dialogul dintre Cantemir şi marele vizir dinaintea plecării din Ţarigrad, dialog pe care 1-a deţinut — dacă este autentic — de la domn. Prin el era reglementată prinderea lui C. Brîncoveanu şi era subliniată promi-
61 Cf. ed. de faţă, p. 509. O afirmă şi N. Costin în Domnia lui Nicolae Mavrocordat în Tara Moldovii. Ci. M. Kogălncieanu, Leto-fisiţile..., II, p. 99.
26
27 „
siuhea făcută lui Cantemir de a domni, neschimbat, în Ţara Românească.
învestirea lui D. Cantemir se face în noiembrie 1710, cum însuşi mărturiseşte în Istoria imperiului otoman M, iar pîecăreă~spre Iaşi în foarte mare grabă. •
Ajuns în capitala Moldovei, a treia zi a „boerit boerii pre obicei". Numai că, contrar obiceiului altor domni, de a încredinţa puterea reală unor mari boieri, D. Cantemir înlătură din Divan pe Iordache Ruset şi pe toţi fraţii lui. încredinţează slujbele de conducere unor boieri mai puţin compromişi şi mâi de încredere, unor boieri mai tineri şi mai docili. Printre aceştia doî, mai ales, vor juca un rol de seamă, legîndu-şi viaţa de a tînărului demn: Ion Neculce, numit mare spătar şi Ştefan Luca, viitorul mare vistiernic, cumnatul, cronicarului. Motive deja amintite: vechile legături cu Cantemireştii, inclusiv de rudenie, şi aversiunea cronicarului faţă de Brîncoveanu explică totala adeziune a lui Neculce la politica voievodului; el devine primul sfetnic al acestuia, cum singur mărturiseşte în cronică: „Iar mai de credinţă, şi mai ales toate trebile domniei era după mine, Ioan Neculce vel-spatar" M.
La data numirii sale ca domn intenţiile de colaborare cu ruşii erau de mult hotărîte. Se ştie că D. Cantemir^ luase legătura cu contele Petre Tolstoi^ Jrimisul lui Petru cel Mare la Ţarigrad ** faţă de care se angajase în acest sens. O confirmă şi Nicolae Mavrocordat, în septemvrie 1711, în vremea cînd turcii încearcă să-şi explice trădarea celui mai devotat dintre ghiauri, cum îTiocoteau ei pe CanTerffiFssr~Aşa se justifică, de altfel, şi încrederea constantă pe care a avut-o ţarul în domnul moldovfean, în ciuda numeroaselor reclamaţii primite din partea unor boieri şi chiar a mitropoUtului Ghedeon; Este locul să amintim aci că D. Cantemir, aflînd că hatmanul Antohie Jora îl vorbea de rău, în scrisorile confidenţiale
52 Vezi D. Cantemir, Tlie history oj the growth and decay of the othman empire, Londra, 1734,, p. 451. Pentru tot ceea ce priveşte domnia lui D. Cantemir, inclusiv premisele războiului ruso-turc din 1711, să se vadă excelenta monografie a lui-P. P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viaţa şi opera, Editura Academiei R. P. R. Bucureşti, 1958, 265 p,, unde este dată şi o bibliografie bogată. încă utilă ră-mîne şi cartea lui I. Minea Despre Dimitrie Cantemir. Omul-scriitorul -domnitorul. Iaşi, Editura   Viaţa românească,  1926, 420 p.
53 Ed. de faţă, p. 515
54 O spune singur într-o scrisoare adresată ţarului, tîrziu, în 1721. Cf. Ştefan Ciobanu, Dimitrie Cantemir în Rusia, în Analele Acad. Rom. Biem. secţ. lit., s. III, tom. II \\925), p. 496- 497.
58 Cf. Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria românilor, voi. XIV, partea 1, Bucureşti, 1915, p. 447.
trimise ţarului şi căuta să-i nimicească prestigiul de care se bucura, 1-a înlăturat din Divan, încredinţînd răspunderea de conducător al armatei moldoveneşti lui Ion Neculce.
Referindu-se în cronică la adeziunea domnului şi a majorităţii boierilor la politica rusească, Neculce o socotea ca pe o hotărîre generată de prezenţa trupelor ruseşti la graniţă şi de nesatisfacerea promiaiMii«rTT£ăr«h]iT 'inclusiv, arestarea lui C. Brîncoveanu. Este probabil că hatmanul nu cunoştea planul .domnului, sau, dacă îl cunoştea, }-a ocolit cu bună ştiinţă, date fiind consecinţele pe care le-a suportat cronicarul djnjă_171JL Dacă este să-1 credem pe Neculce, acesta n-a aflat de intenţiile domnului decît atunci cînd, primind de la vizir semnalul de arestare a Bţîncaveanului, a ezitat să-i dea curs şi a mărturisit singur că se aliază cu ruşii. în acele pagini se dezvinovăţeşte, Neculce şi de acuzaţiile ce i s-au adus, precum că el l-ar fi îndemnat j>e ,D. Cantemir să-i cheme pe ruşi **.
,,S^^e fcjUintre D. Cantemir şi ţara fost încheiat un tratat în localitatea Luţk^dia Volhinia,la 13 aprilie JL711,.adică la mai puţin de două luni de la declararea războiului, şi că trimisul domnului moldovean a fpst vjşţiernicul Ştefan Luca. Nicolae Costin, în Istoria domniei luiNicoJae Mavrocordat in Moldova, precizează însă că, încă iarnă, fiind „cîpd se afla hanul în pradă, în Ţara Moscului", D. Cantemir a trimis la Petru I.pe căpitanul Pricopie cu cărţi, în care şe angaja să se unească cu moscalii, dacă aceştia vor coborî în jos. N. Costin, care era marele logofăt al lui D., Cantemir, menţionează că domnul său „ştiindu-se el pre sine foarte a fi învăţat, n-au socotit ca să întrebe sfat de boierii gei bătrîni",..,cînd a făcut acel lucru M.
într-adevăr, D. Cantemir, cunoscînd, punctul de vedere al marilor boieri şi opoziţia acestora, a redactat singur textul tratatului amintit, care a fost semnat de ţar, şi de cancelarul său, cneazul Golovkin. Acest tratat58 diferă sensibil de textul pe care îl-dă Ion Neculee în cronică 59. Fără să intrăm în amănunte 40 vom sublinia doar că textul autentic cuprinde, în cele ¥7 capitole, două idei fundamentale ale politicii lui D. Cantemir: stabilirea domnieiCreditare în Moldova prin sine şi urmaşii săi şi reducerea totală a puterii boie-
56 Cf. ed. de faţă, p. 539-540.
57 M.  Kogălniceanu, Letopisiţile..., II, p.. 102.
88 A fost publicat în~ româneşte de D. A. Sturdza, Acte şi documente relative la istoria renaşterii' României, voi. I, Bucureşti, 1900, p. 15-18. ' '
59 Cf. ed. de faţă, p. 526 - 528.
*° Pentru detalii se va consulta P. P. Panaitescu, op. cit., capitolul Alianţa lui D. Cantemir cu Rusia.
28
29 -
reşti, mai exact instituirea unui absolutism, la modă atunci în întreaga Europă.
Cronicarul vorbeşte pe larg de opoziţia pe care au făcut-o boierii domnului, cînd le-a fost prezentată forma tratatului, mult atenuată, din Letopiseţ (în care marilor boieri li se recunoştea privilegii, pe care textul autentic, cum am amintit, dinpotrivă, le suprima), în legătură cu domnia ereditară a lui D. Cantemir6*. Capul acestei opoziţii a fost Iordache Ruset, care a plătit îndărătnicia cu doi ani de închisoare la Kiev, funa arestat din ordinul ţarului şi luat, după Stănileşti, în Rusia. Aceste discuţii au avut loc în luna iunie, cînd armatele ţarului pătrunseseră în Moldova şi cînd, după destule ezitări şi temeri, fusese stabilit contactul cu ruşii.
Este de amintit că primele detaşamente ruseşti, conduse de bri-gadirul Kropotov, au pătruns în Iaşi la 30 mai. Domnul le ieşise în înthnpinare la Prut, lăsînd tabăra moldovenească de la Cetăţuia (unde era şi doamna Casandra cu copiii, vreo şase, şapte, toţi mici) în grija hatmanului Ion Neculce. Din această zi datează şi proclamaţia lui D. Cantemir către ţară, prin care dezvăluie tuturor locuitorilor noua stare de lucruri şi cheamă toată lumea la oaste **. La 6 iunie grosul armatei condusă de feldmareşalul Şeremetiev trecuse şi el Prutul şi generalul este vizitat de domn şi de hatmanul său. Abia acum temerile lui D. Cantemir, atît de atent înregistrate de Neculce, despre o posibilă defecţiune a planului său, prin intervenţia turcilor, iau sfîrşit. La 24 iunie, pe neaşteptate, Petru cel Mare soseşte în Iaşi.
Martor al evenimentului Neculce descrie amănunţit această vizită, subliniază consideraţia deosebită şi dragostea ţarului pentru D. Cantemir, pomeneşte masa care a avut loc şi schiţează un veridic portret al împăratului rus. După trei zile de şedere, Petru cel Mare s-a înapoiat în tabără, nu înainte de a-1 invita pe voievod şi pe 15 boieri la banchetul pe care urma să-1 dea de ziua lui (Sf. Apostoli Petru şi Pavel). Ion Neculce n-a lipsit din grupul celor 15 boieri, care împreună cu mitropolitul Ghedeon, chemat să slujească liturghie pentru armată, l-au însoţit pe domn. El descrie cu amănunte pitoreşti scenele care au avut loc; printre ele focul armatei, tras din
81 Ed. de faţă, p. 556 — 557. Lucrurile au avut loc după pătrunderea primelor detaşamente ruseşti în Moldova şi după ce Cantemir a dezvăluit planurile sale boierilor, care, cu excepţia lui Iordache Ruset, au fost toţi pentru alianţa cu Rusia.
88 Cf. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 108. Pentru mişcările de trupe să se vadă Jurnalul feldmareşalului B. P. Şeremetev despre campania de la Prut (1711), publicat de C. Şerban, în Relaţii româno-ruse în trecut, studii şi conferinţe. Bucureşti, 1957, p. 73—95.
toate armele prezente, a lăsat o impresie deosebită ca şi vinul franţuzesc servit, care i-a făcut să nu mai ştie cum au dormit în acea noapte nici domnul şi nici boierii63.
Acţiunile militare ale ruşilor n-au fost, de data aceasta, bine pregătite. Petru cel Mare, încrezător în sprijinul polonez (care s-a dovedit inexistent), în aportul lu* C. Brîncoveanu (care s-a dovedit o promisiune în deşert), în contingentele sîrbeşti şi ale altor popoare balcanice (care n-au fost lăsate de Brîncoveanu să treacă prin Ţara Românească) şi în proviziile strînse de Cantemir şi Brîncoveanu (inexistente şi acestea), a venit cu o armată puţin numeroasă (cam o cincime din efectivul turcesc), obosită de marşuri îndelungate, fără artilerie suficientă şi flămîndă. Mai mult, ascultînd sfaturile lui Toma Cantacuzino, fugit cu o mînă de oameni de la C. Brîncoveanu, a dislocat o parte a cavaleriei — cea mai bună — pe cai e a trimis-o sub comanda generalului Ronne să atace şi să cucerească Brăila64. Neculce stăruie în cronică asupra acestei greşeli, făcută de ţar şi cu sfatul lui D. Cantemir, orbit de ura sa împotriva lui C. Brîncoveanu, susţinînd că 1-a îndemnat pe voievod să renunţe la acea măsură, periculoasă pentru desfăşurarea ostilităţilor viitoare, dar că domnul n-a vrut să-1 asculte.
Lucrurile au început să se precipite după ce turcii au trecut Dunărea, In număr considerabil, spune cronica. Armatele ruseşti şi contingentele moldoveneşti, cu domnul şi cu hatmanul Ion Neculce, n-au putut face faţă învăluirii turceşti*. Cronicarul, care descrie în detaliu acţiunile militare, vorbeşte şi de îndărătnicia şi suspiciunea ruşilor („cum e hirea moscalilor, temătoare de vicleşug") care nu se consultau cu nimeni şi care nu cunoşteau nici configuraţia terenului, cum n-o cunoştea nici D. Cantemir. Neculce se simte jignit ca hatman, că nu i se acordă mai multă atenţie şi-1 vorbeşte de rău pe domi; acesta, „vădzîndu-s(ă> în cinste la moscali, să văznosisă şi cu nime nu s<ă> sfătuia" 6S. Sînt norii, albi deocamdată, ai relaţiilor sale cu boierii, care vor căpăta însă întunecimi regretabile dupa ce vor părăsi, împreună, pămîntul Moldovei, luînd calea pribegiei.
După cîteva zile de ciocniri crîncene, împăratul Rusiei, dîndu-şi seama că bătălia este pierdută, şi pentru a se salva pe sine şi pe
83 Cf. ed. de faţă, p. 565. Banchetul a avut loc cu o zi mai devreme, la 28 iunie. El este pomenit si de N. Costin, care adaogă şi alte detalii. Cf. M. Kogălniceanu, Lelopisiţile..., II, p. 114.
84 Pentru luarea cetăţii dunărene să se vadă C. Şerban, Un episod ai campaniei de la Prut: cucerirea Brăilei (1711), în Studii Şi materiale de istorie medie, II (1957), p. 449 — 455.
65 Cf. ed. de faţă, p. 568.
30
31*
împărăteasă, îi cere lui Neculce să-1 scoată din tabără, dacă găseşte vreo modalitate. Cronicarul, înfăţişîndu-i gravitatea deosebită a situaţiei şi riscul foarte mare, refuză să se angajeze într-o acţiune sortită eşecului **. într-adevăr în luptele care au avut loc la Stăni-leşti, în ţinutul Fălciu, între 8—12 iulie 1711 (stil vechi), întreaga armată a fost înconjurată şi ruşii "obligaţi să ceară un armistiţiu şi să semneze o pace puţin onorabilă pentru ei, dar foarte sănătoasă, dacă ne gîndim ce s-ar fi întimplat dacă ţarul ar fi fost prins, sau dacă regele Suediei, Carol al XII, de la Tighina, ar fi participat şi el la acţiunile armatfe Aşa, datorită lăcomiei marelui vizir Mehmet Baltagi-paşa *', Petru_cel Mare s-a putut reîrage~l-u~lirmata, cu moldovenii"şTcu Dumitraşcu Cantemir, nestingherit, în Rusia.'Ce-rîndu-1 turcii pe voievodul moldovean, Petru I 1-a ascuns într-o trăsură cu două roţi — spune Neculce —, pretextînd că a dispărut diri tabără încă la începerea ostilităţilor. Numai hatmanul şi cu doi feciori din casă ştiau locul unde era-ascuns domnul.
Urcînd tabăra în sus, pe apa Prutului, cînd au ajuns'în dreptul Iaşilor moldovenii s-au împrăştiat, care, încotro. D^ajrtemir, întovărăşit de vreo 200 de muscali, s-a repezit în oraş, de unde şi-a luat familia şi ceea ce â putut aduna din avutul său şi peste două zile-era din nou în "tabără. Acelaşi' lueru' 1-a făcut hatmanul Ion Neculceji o mînă~3e boieri devotaţi, de condiţie mai modestă, "care şi-âu legat soarta de aceea a domnului lor. Un număr apreciabil de osteni moldoveni s-a ataşat, de asemeni, acestui grup, îndreptîndu-se încet spre nord-est •*. Mulţi dintre ei, în frunte cu domnul, n-aveau să mai vadă pămîntul Moldovei.
Neculce dă lista celor 24 de boieri mai de seamă69 (în frunte cu el) care au fost incluşi într-un document prezentat ţarului de către domn, după trecerea Nistrului," cu rugămintea ca să fie miluiţi de acesta. Petru cel Mare le-a hotărît Harcovul ca loc de iernat. Spfe'aeest oraş s-a îndreptat Neculce împreună cu familia'sa şi cu moldovenii, cu gîndul nemărturisit să se oprească la Kiev şi să se înapoieze, mai apoi,  în Moldova.
într-adevăr, nu fără peripeţii, au ajuns în capitala Ucrainei, unde urmau să se odihnească două săptămîni, după încercările prin care au trecut şi de unde trebuiau să-şi continue drumul. Cînd au
86 Cf. ed. de faţă, p. 574.
87 De o savoare nemaipomenită este povestirea în care sultanul pedepseşte pe marele vizir şi pe trimisul acestuia pentru lăcomia lor. Cf. ed. de faţă, p. 628-629,
68 Cf. P. P. Panaitescu, op. cit., p. 116-117.
69 La p. 601-602, ed. de faţă.
fost să plece mai departe, Neculce şi alţi boieri a refuzat, să-1 întovărăşească pe D. Cantemir, hotărît să se întoarcă în pămîntul Moldovei. Cantemir a făcut uz de întreaga sa autoritate. Cu documentul de aşezare în Rusia, semnat de ţar, a cerut comandantului garnizoanei din Kiev escortă pentru toţi opozanţii, în frunte cu hatmanul Ion Neculce70. N-a rămas în Kiev decît vistiernicul Ştefan .Luca. Acesta, venit mai tîrziu, şi neinclus în Usta lui D. Cantemir, se vi putea înapoia, un an mai tîrziu, în Moldova, fugind. Teama ca nu cumva boierii să se întoarcă în ţară şi să uneltească împotriva ruşilor a fost explicaţia pe care domnul a dat-o acestei măsuri brutale71, care a săpat o prăpastie între el şi hatman. în realitate D. Cantemir — cum vom mai vedea — voiasă-iaibă jpe nwldovenjJîngă_sine, să se simt^dgmn stăpînitor şi în exil. Ori spiritul de independenţă al lui Neculce, asociat cu dragostea sa pentru Moldova, de toţi subliniată, nu se puteau împăca cu măsurile lui D. Cantemir. De aici înainte cronica lui Neculce este plină de critici la adresa domnului. Ajuns la Harcov, spune cronicarul, „Dumitraşco-vodă nu vrea să ţie pre moldoveni cu dragoste, ca pre nişte streini ce ş-au lăsat casele şi s-au streinat de moşiile lor pentru dînsul, ce vrea să-i ţie mai aspru decît în Moldova. Că i se schimbasă hirea într-alt chip; nu precum era domn în Moldova... Să scîrbiîa, şi uşa îi <era> închisă, şi nu lăsa pre moldov6ni nicăiuri din tîrgu să iasă afară, fără ocazul lui"73.
Dar încă în toamna anului 1711 D. Cantemir a înaintat ţarului o suplică, prin care cerea să-i fie reglementată stăpînirea asupra Harcovului şi a ţării din jur, precum şi asupra moldovenilor pe care îi avea cu sine. împăratul a înaintat cererea sa senatului, iar acesta (în rîndul cărora D. Cantemir avea destui duşmani) a hotărît să i se dea lui Cantemir pămînturi întinse mai departe, înspre Moscova, de unde să nu poată lua legătura în vreun fel cu Ţarigradul. Cît îi priveşte pe boierii şi pe oştenii moldoveni care erau cu el, aceştia
70 Cf. ed. de faţă, p. 608.
71 Radu Greceanu în Istoria domniei lui Constantin Brîncoveanu, ed. A. Ilieş, relatează astfel, la p. 185, neînţelegerea de la Kiev: „Iar pre Ion hatmanul, carele nicidăcum nevrînd să să ducă cu el, ascunzîndu-se, umbla cercetîndu-1 den casă în casă pren Chiov, să-1 prinză. Şi aşa, aflîndu-1, supt vartă l-au pus şi cu mare ocară l-au dus. Dă care lucru necuvios, nespusă turburare şi <s>go-mot cu mintea lui cea proastă în toată cetatea au făcut, ca pe ticăloşii boiari, după a sa cumplită voe la supunere să-i aducă. Dă aceasta nu puţin s-au turburat şi nacealnicii Chiovului, dar nimic ticăloşilor dă boiari nu putea să le osfintească, pentru că ocaz de la.ţarul a/ea cumplitul Cantimir..."
72 Cf. ed. de faţă, p. 610.
32
să primească, la rîndul lor, pămint tot acolo, dacă vor să rămină pe lingă D. Cantemir; cei ce nu vor vrea, să primească ucaz de înapoiere în ţara lor.
în primăvara anului 1712 D. Cantemir s-a dus la Petersburg, refuzînd să-i ia şi pe boieri cu el, cu gîndul ascuns — spune Neculce — că va obţine de la Petru cel Mare dreptul de a-i reţine pe boieri definitiv pe lingă el. Neculce relatează (dar aserţiunea sa este dubioasă, de vreme ce nici un moldovean nu era cu domnul la Petersburg) că D. Cantemir i-a vorbit de rău ţarului pe boieri, că aceştia sînt înclinaţi să se întoarcă la turci şi că acestea au fost motivele pentru care i-a adus sub escortă de la Kiev. Dar împăratul plin de solicitudine „au răspuns lui Dumitraşco-vodă, mai vîrtos pentru mine, Ioan hatman: „Dac<ă> nu va să şadză, volnic să fie: Dumnedzeu să-i agiute să margă unde i-i voia, că nu mi-i rob" n.
în urma acestei hotărîri D. Cantemir a fost obligat să-i lase pe boieri să-şi hotărască fiecare statutul său. Pe al lui Neculce îl cunoaştem. Despărţirea de D. Cantemir, de familia demnului şi de moldovenii care au rămas acolo, a fost dureroasa. Neculce pomeneşte de numeroasele promisiuni pe care i le-a făcut Dumitraşcu Cantemir, numai ca să-1 determine să rămînă cu el. Dar motivele pe care le invocă hatmanul în ideea plecării sînt prea mari ca să-1 mai poată opri. Unele, legate de atitudinea lui D. Cantemir, le-am amintit mai sus. Altele, cele mai numeroase, se refereau la stările de lucruri din Rusia, cu care hatmanul nu se putea deprinde: „Deci de viiaţa mea îmi era cum îmi era — adaogă el'—, dar mai mult îmi era pentru copiii miei, la ce vor rămînea, că numai_ doar săldaţi să fie, iar la alte boiarii nu încap feciorii unora ca a cestora" 74. Şi, deasupra tuturora, dezrădăcinarea de pămîntul Moldovei, idee cu care el nu se putea împăca.
Plecînd din Harcov spre Kiev, a trebuit să facă faţă la altă opoziţie, aceea a generalului Şeremetiev. Acesta, avînd feciorul ostatec la Ţarigrad, spera într-o redeschidere a ostilităţilor cu turcii şi la o recuperare a lui în eventualitatea unei victorii. Din această pricină nu lăsa nici un moldovean, fie el boier sau negustor, să se înapoieze acasă. A trebuit ameninţarea Porţii, care, prin feciorul său a intervenit la Şeremetiev şi a obţinut slobozenie pentru toţi.
încheindu-şi în cronică relatarea şederii sale în Rusia, Neculce lasă o pagină de sfaturi boierilor moldoveni de felul cum trebuie să se poarte cu domnii. Oricum ar fi însă lucrurile, şi orice s-ar în-tîmpla „cu domnul niciodată să nu pribegeşti, măcar cum ar hi, şi
73 Ibidem, p. 618. '« Ibidem, p. 619.
nu numai în ţară străină, ce nici în Ţarigrad cu dînsul să nu mergi, fiind tu moldovan... căci streinii caută numai pre domn să-1 miluiască şi să-1 cinstească; iar pe boiarii ce sint pribegi cu domnul, într-o nemic<ă> sint... Şi apoi domnul să visadză că iaste tot puternic, ca la ţara Iui, cînd este domn, şi va să ţie aşea, ca s<ă> năcă-jască pre acei boiari şi nu socoteşte slujba ce i-au făcut, că s-au înstreinat, ce nemică învoial<ă> nu-i face...". Şi încheie cu una dintre rarele sale comparaţii, pe care o va reproduce şi la începutul celei de a doua domnii a lui Grigore Ghica: „Nădejdea domnului iaste ca săninul ceriului şi ca încetul mării; aemu iaste senin şi să face nuor, aemu Iaste marea lină şi să face fortuna" 7S. , Pentru reconstituirea vieţii lui Ion Neculce de după eliberarea sa din Rusia sîntem obligaţi să recurgem la alte informaţii decît cronica. Viaţa sa a fost prinsă în cronici numai în măsura în care aceasta avea implicaţii directe în viaţa domnilor, cu care foarte adesea era confundată istoria Ţărilor Române. După plecarea de la Kiev şi stabilirea în Polonia (nu ştim unde anume, probabil în jurul Cameniţei7*, în aşteptarea unui act de iertare din partea Porţii şi a permisiunii de a intra în Moldova), Neculce nu mai vorbeşte despre sine. El reia istoria Moldovei de după Stănileşti şi pomeneşte boierii divaniţi amestecaţi în evenimentele grele care au urmat; dar numai cînd şi cînd aminteşte de soarta boierilor „fugiţi la Moscu", a lui, mai ales, şi a vistiernicului Ştefan Luca. Din fericire cîteva documente din anii 1712, 1718 şi 1720 ne ajută, împeună cu unele aluzii din cronică, să urmărim anii de privaţiuni şi disperare ai cronicarului.
Retragerea ruşilor, urmată de cumplite jafuri în sud din partea tătarilor, a necesitat intervenţia marelui vizir pentru a opri ţara de la risipire. Un vornic mare, Lupul Costache, din neamul cel urgisit al Gavriliţeştilor — cum îl numeşte Neculce — vrăjmaş al Cante-mireştilor, s-a dus singur la Baltagi-paşa şi i-a reproşat numirea lu-D. Cantemir în scaun, fără asentimentul boierilor. în faţa dovezilor de loialitate faţă de Poartă, marele vizir 1-a numit caimacam împreună cu Macsut postelnicul. Amîndoi au început persecuţiile împotriva celor bănuiţi de pactizare cu ruşii, aruneîndu-i în închisori şi jefuindu-le bunurile. Este uşor de înţeles ce s-a întîmplat pe întinsele moşii ale cronicarului. Unele au fost încălcate de răzeşi şi
75 Ibidem, p. 620.
7 Din localitatea Nejiboje în apropriere de Cameniţa, des amintită în cronica sa, este datată scrisoarea adresată la 27 noiembrie 1718 cancelarului rus Golovkin. Cf. Ştefan Ciobanu, op. cit., p,
137- 138.
31
3§
mănăstiri. Prigorenii au fost luaţi, abuziv, de cumnatul său Ilie Catargiul, iar celelalte au trecut, mai apoi, in seama domniei.
Turcii n-au privit cu ochi buni abuzurile caimacamilor (la care se asociase şi fostul hatman Antohie Jora) şi l-au închis pe Lupul Costache şi pe ceilalţi la Varna o bucată de vreme (nu doi ani, cum spune Neculce). Dar, bucurîndu-se de sprijinul hanului tătărăsc şi de cel al lui C; Brîncoveanu (iată încă un motiv de ură a lui Neculce faţă de domnul Ţării Româneşti!), Lupul Costache se întoarce în Moldova, unde la 1 august 1712 i se consfinţeşte stăpînirea asupra satului Boiah, una din cele mai mari moşii ale lui Neculce şi asupra jumătăţii din satul Bărboşi, partea vistiernicului Ştefan Luca77. Cronicarul nu era de faţă şi nu se putea apăra de învinuirile ce i se aduceau. O va face în 1720 la procesul pe care-1 va avea cu urmaşii Lupului, într-o splendidă apărare, asupra căreia vom reveni la vremea potrivită. Deocamdată reţinem, după elementele documentului din 1720, că Lupul Costache nu i-a luat numai Boianul, ci şi alte proprietăţi „şi încă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumi-sale la Prigoreni şi di pe la alte sate, stupi şi alte bucate şi toată
:77 Documentul este dat în dublu exemplar — cu conţinut aproape identic. Unul este semnat de mitropolitul Ghedeon, de epi-scopi şi de întregul Divan, iar celălalt de către Nicolae Mavrocordat. Prin el cei doi boieri sînt acuzaţi că „cu sfatul lor <D. Cantemir) au fost umblat de au fost adus pre ţariul moschicescu cu oşti aicea în ţară şi au fost luat şi bani de au făcut oaste de s-au fost rădicat asupra puternicului împărat; şi, neputînd săvîrşi lucrul, au pribegit cu totul în Ţara Moschicească. Şi, din pricina faptelor lor, au cădzut ţara la mare pradă şi robie şi ardere... Ce apoi... numai dumnealui iubit fratele nostru Lupul vornicul... s-au dus cu capul a mînă, la oastea turcească la... Mehmet-paşa ce să poreclia Baltagiul... şi la... Dovlet Chiri hanul şi au cădzut la picioarele lor... Pentru a lor faptă şi hainlîc, ce au fost făcut asupra înpărâţii<i>, au cădzut dumnealui... şi la închisoare la Varna... Care aceste toate răutăţile a ţării, şi a dumisale s-au tîmplat din faptele acelor boiari vicleni ce s-au dus cu moscalii, carii s-au pomenit mai sus. Deci, rămîin-du-le moşiile, s-au luat în sama domniască, iar un sat, anume Boian, cu vecini şi cu tot vinitul, de la ţinutul Cernăuţilor, carele au fostu a lui. Ion hatmanul şi giumătate de sat Bărboşii... de la ţinutul Fălciiului, carele au fostu a lui Ştefan Luca vistiernicul, am socotit noi cu toţii şi împreună cu prealuminat domnul nostru Ion Nicolae Alexandru voevoda şi s-au dat fratelui nostru, dumisale Lupului vornieul, pentru acea multă slujbă ce-au făcut ţărîi şi pentru prada închisoare ce-au pătimit pentru faptele şi îndemnările lor ce-au făcut rele, nu numai împotriva domniei, ce şi asupra ţărîi... Iară acei boeri vicleni, de ar vini cîndva în ţară, să fie lipsiţi în veci de aceste moşii, căci li-au pierdut în viclenie..." Cf. Biblioteca Academiei LI-10 şi 13. Documentul a fost publicat în ambele variante de Tulian Marinescu in Documente relative la Ioan Neculce, p. 41 — 45.
36
pojijie casei... şi viile de la Bezengheşti, încă nu li-au lăsat să le lucredze alte rude şi li-au pustiit..." ,s.
Ştefan Luca se înapoiază mai repede, probabil prin 1713, „numai cu trupul, iar alt ce-au avut, tot au rămas-acolo, în Chiov" 78 şi după multe intervenţii la N. Mavrocordat îşi obţine proprietăţile, luate cu japca de către Lupul Costache. Acesta aflînd că hatmanul Ion Neculce este la graniţă şi încearcă să obţină iertarea Porţii şi încuviinţarea să intre în ţară, a făcut totul ca să împiedice acest lucru „gîndindu-să că a peri în pămînt strein şi-i va rămînea moşiile lui..." 80. Cronicarul, obţine totuşi, de la N. Mavrocordat, care îi păstra, încă din prima domnie, o amintire plăcută, intervenţia pentru iertarea lui de la doi paşi (paşa de Hotin şi cel de Tighina), precum şi invitaţia de a-şi trimite jupîneasa în ţară. Intervenind însă în decemvrie 1715 trierea lui N. Mavrocordat ca domn în Ţara Românească, Lupul Costache n-a dat curs firmanelor, ascunzîndu-le. Cît priveşte pe soţia hatmanului, spune acelaşi document, „au şedzut un an în ţară, tăinuită... căci dumnialui Lupul vornicul... sta de dzi de noapte de-i făcea înpedecături şi tulburări despre turci şi despre alţii ca să nu vie la pămîntul său..." 81.
S-a întîmplat însă un lucru care, în mod firesc, ar fi trebuit să precipite întoarcerea acasă a cronicarului şi intrarea în toate drepturile sale. La plecarea lui Nicolae Mavrocordat din Iaşi, Lupul Costachi, impulsiv şi lipsit de omenie, 1-a insultat pe domn în mod gratuit. Acesta, fiind mazil, nu putea să ia atunci nici o măsură împotriva lui. Dar a promis mitropolitului Ghedeon că zilele Lupului sînt numărate88. Şi, într-adevăr, spune Neculce, ajuns în Ţara
78 Cf. conceptul redactat, probabil, de cronicar, în anul 1720, drept poruncă a domnului Mihail Racoviţă pentru restituirea Boia-nului, stăpînit de urmaşii Lupului Costache, la Iulian Marinescu, op. cit., p. 48. Biblioteca Academiei R. S. România LI-27.
78 Cf. al doilea concept, mult mai larg, din acelaşi an şi în aceeaşi idee la Iulian Marinescu, op. cit., p. 52. Biblioteca Academiei R. S, România CXX-88.
80 Ibidem, p. 53.
81 Cf. primul concept, p. 48. în al doilea concept (p. 53) se spune: „şi giupîne<a)sa dumisale, care cu poronca mării<i)-sale lui Neculai-vodă o triimisese în ţară, <au> şedzut un an în păduri".
88 în al doilea concept de hotărîre a domnului pentru restituirea moşiei Boian, din 1720, amintit mai sus, este povestit astfel incidentul: „...Şi sfinţie-sa părintele mitropolitul, chir Ghedeon, mărturisi înainte Divanului nostru că, cînd au vrut să purceagă mărie-sa Neculai-vodă în Ţara Munteniască cu domnie, ş-au făcut molitvă de drum, după obicei, şi s-au ispovedît, şi cu mare ciudă s-au jăluit Neculai-vodă cătră mitropolitul pe Lupul vor<nicul>
»7
Românească, în vara anului 1716 N. Mavrocordat 1-a pîrît pe Lupul Costache vizirului Gin AU (ucigaşul lui C. Brîncoveanu), că întreţine legături cu muscalii. Vizirul a trimis un capigiu la Mihail Racoviţă cu poruncă să ridice pe marele vornic şi să i-1 aducă în tabără (căci erau pregătiri de război cu imperialii şi vizirul era pe drum). Ajun-gîndu-1 capigiul pe vizir pe cîmp, acesta a poruncit să-i taie capul. Lupului Costache, fără judecată. „Iar trupul lui au rămas neîngropat -!• spune cronica — de l-au mîncat păşirile" ea.
Din cauza înrăutăţirii situaţiei din ţară, pricinuită de războaiele cu imperialii şi pătrunderea cătanelor în Moldova M, precum şi de foamete şi ciumă, domnul, deşi era părtaş întoarcerii vărului său, n-a putut interveni la Poartă pentru obţinerea firmanului de iertare. A mărturisit-o singur în acelaşi document din 1720 la care ne-am mai referit. Probabil că în 1719 Mihail Racoviţă i-a obţinut, în sfîrşit, firmanul respectiv ®. Un an mai tîrziu se ţine procesul pentru restituirea Boianului, în care Neculce se poate, în sfîrşit, apăra de toate acuzaţiile şi poate explica stările de lucruri din 1711, care n-au fost cauzate de el, dar pentru care pe nedrept a pribegit nouă ani de zile.
Aceste două concepte de documente, amîndouă redactate de către I. Neculce (o deducem din stilul atît de personal şi din unele afirmaţii pe care le găsim aproape neschimbate şi în cronică), trec în revistă evenimentele din anii 1710— 1711 şi atrag în hora legă-
dzicînd: Părinte, mare cinste şi mult bine i-am făcut Lupului, iar el, în loc de mulţămită, după cum îi învăţat, multă supărare, ocară, îmi face; pentru care să ştii, sfinţie-ta, că mă voi nevoi scurte să-i fie dzilele lui, şi de la mine să-i fie piire". Cf. Iulian Marinescu, op. cit., p. 58. Despre Lupul Costache să se vadă şi studiul lui C. A. Stoide, Izvodul Costăchesc, în Studii şi articole de istorie, VI (1964), p. 13—17, 30 — 33, 39 — 41, unde sînt adunate toate greşelile faţă de Mavrocordaţi şi ţară, ce au dus la pieirea sa. Că Lupul Costache era un om orgolios, fără măsură în vorbe, mai ales la beţie, o spune şi Neculce în capitolul consacrat celei de a doua domnii a lui Antioh Cantemir, cînd o masă domnească a fost turburată din pricina insultelor aduse domnului. Vezi ed. de faţă, p. 466.
83 Cf. ed. de faţă, p. 656.
84 Cum arată şi Neculce vorbind de a treia domnie a lui Mihail Racoviţă. Cf. ed. de faţă, p. 658—664.
85 Două scrisori, una din 14 decembrie 1718 de la marele sulger Diamandi şi alta din 2 iunie 1719 de la Nicolae Mavrocordat, adresate lui Neculce, îl încurajează şi-i vorbesc de iminenta întoarcere în ţară, pentru că toţi sînt cu bunăvoinţă faţă de el. Cf. Iulian Marinescu op. cit., p. 45 şi 46 (doc. nr. 16 şi 17).
turilor cu ruşii pe aproape toţi boierii care au semnat **, alături de mitropolitul Ghedeon, cedarea Boianului vornicului Lupul Costache. Teama tuturor boierilor, inclusiv a mitropohtului *7. ca nu cumva Ion Neculce întorcîndu-se în ţară, să dezvăluie adeziunea tuturor la. politica rusească, a atîrnat şi aceasta destul de greu în cumpăna opoziţiei făcută hatmanului, cînd a fost vorba de obţinerea actului de clemenţă pentru fuga lui cu D. Cantemir.
„Deci dumnealor Ion hat<manul) şi Luca vistiernicul) — spune documentul— aşea dederă samă că nu sînt ei harnici, sau stăpînul lor Dumitraşco-vodă, să ridice puterea împărăţii<i) Moscului să vie asupra Porţii turceşti; că puterile împărăteşti nu cu mică sumă şi cînd să rădică unul asupra altue, sau cu mici pricini... şi s-au stricat pace ce au avut turcii cu moscalii mai înainte cu vro 2 — 3 săptămîni ce au vinit Dumitraşco-vodă în scaun... Aşijdere c-ar hi fost sfetnic ai <lui) Dumitraşco-vodă de s-au închinat la Mosc, dumnealor dederă samă, cu frica lui Dumnedzău, cum că ei nu l-au sfătuit, nici l-au îndemnat să să închine, numai slugi au fost, n-au putut taina lui, după ce au vădzut-o să o vădiască... 88, nici au ştiut numai iei, ce au ştiut toată boiarime şi au fost bucuroşi muscalilor şi greşiţi Porţii. Şi mergînd Luca vistiernicul) cu cărţi la împăratul Moscului' au găsit acolo pe alţii, mai înainte trimişi soli de boieri, fără ştirea lui Dumitraşco-vodă ... Ş-au adus un vrav de cărţi a boierilor ce au fost triimis la împăratul Moscului: a sfinţii-sale părintelui mitropoUtului, chir Ghedeon şi a lui Antohi <Jora) hatman şi a lui Savin banul, ş-a altor mulţi, scriind cu feliuri de feliuri de înbunăţuri deşerte, dzicînd că... pofteşte ţara cum mai în grabă să triimită împărăţia Moscului vro 10.000— 15.000 de muscali să lovască Eşii, să prindă pe domn... Care mărturisind dumnealui Ion hat<manul) şi Luca vistiernicul) înainte Divanului, n-au putut tăgădui părintele mitropolitul înainte Divanului nostru ... Şi dumnealui Lupul vor-
88 Singurul boier care n-a vrut să semneze, şi pentru adeziunea căruia a fost nevoie de intervenţia domnului, a fost Nicolae Costin, pe atunci mare logofăt. Cf. Iulian Marinescu, op. cit., p. 56.
87 în scrisoarea sulgerului Diamandi adresată lui Neculce la 14 decembrie 1718, prin care îl încurajează şi îl ţine la curent cu tot ce s-a întreprins pentru iertarea lui, pomeneşte şi de mitropolitul Ghedeon, care i-a făcut lui Neculce în trecut opoziţie („pesemne că cu svinţia-sa mitropolitul ai can avut dumniata vrece pricină"), dar care acuma îi este şi acesta binevoitor. Ghedeon n-a avut nici o neînţelegere cu Neculce. Singura lui teamă era ca nu cumva să fie acuzat de prea mult zel în sfinţirea armatelor ruseşti din 28 iunie
88 Aproape aceeaşi expresie în cronică. Cf. ed. de faţă, p. 539,
38
39
Unicul) încă... au luat bani de la Dumitraşco-vodă să cumpere zaharea... şi au triimis limbă, tătar, la împăratul Moscului şi au scris că are cîteva mii de oaste gata şi va eşi la Fălcii înainte. Cînd au început a trece viziriul Dunărea în ceasta parte, îndată au răpedzit la împăratul Moscului de i-au dat ştire... Dacă au fost dumnealui drept Porţii pentru <ce) au dat ştire muscalilor că trec turcii Dunărea? ... Spătarul Costantin (Costache) încă au luat bani de la muscali, 3.000 ruble, să cumpere vite; şi încă dumnealui mai cu dreptate au slujit muscalilor decît alţii, că alţii cîţi bani au luat tot i-au mîncat, iar dumnealui dintr-aceşti 3.000 ruble, 2.000 li-au triimis înapoi. Tocma la Nistru au agiuns banii pe muscali... Şi dumnealui voinicul) Lupul acolea era faţă: pentru ce au lăsat de-a triimis banii înapoi, dacă au fost drept ? <De ce) nu i-au dat viziriului ?..."
Cît priveşte intervenţia personală a Lupului Costache la marele Vizir, nici aceasta riu este exactă. Adevărul — zice Neculce în document — este că a fost luat de capegi-başa şi a fost dus la vizir şi a vorbit acolo împotriva lor, cum a făcut la toate domniile trecute, cum a făcut şi cu Nicolae Mavrocordat, care însă i-a scurtat zilele. Neculce aminteşte apoi, pe o pagină întreagă, toate abuzurile Lupului Costache din vremea cînd era caimacam, inclusiv luarea moşiilor sale, mai tîrziu, inclusiv abuzul făcut cu moşiile dintre Prut şi Nistru, date tătarilor, fără Să fie ale lui, numai ca să scape din închisoarea de la Vama. Şi continuă documentul: „...Şi răspundzînd aceste răspunsuri, dumnealui lori hat(manul) au strigat cu glas mare înainte noastră şi a tot sfatul nostru, cu blăstăm au grăit, de-I va lua sfinţie-sa părintele mitropolitul şi cu toţi boerii sfatului nostru asupra sufletelor lor, precum este numai el singur vinovat şi iaste adevărat făcut ispisocul vor<nicului) Lupului numai pe dînsul, şi alţii nici au fost bucuroşi, nici au fost amestecaţi, nici sint vinovaţi, atunce nu numai de Boian să fie el păgubaş, ce şi de viiaţă să fie pierdut, de viu în'foc să să dea.
Deci sfinţie-sa părintele mitropolitul, şi cu toţi boerii sfatului îndată cu glas mare au strigat ş-au mărturisit înainte noastră cum toţi au fost vinovaţi şi amestecaţi şi bucuroşi moscalilor şi greşiţi ţjreluminatei Porţi".- ■
în urma acestei dramatice dezbateri Mihail Racoviţă, scrie documentul, a dat uricele în mîinile mitropolitului, cerîndu-i să procedeze, el şi sfatul domnesc,. după cum le va porunci cugetul. ,iŞi nici unul n-au putut să dzicăxeva împotriva hatmanului Ion... Ce singur părintele mitropolitul, de bună voe lui au dat uricile în
mînule hat<manului> Ion ca să-şi ţie moşiile; precum au ţinut-o moşii şi strămoşii lui, aşea şi el şi ficiorii ficiorilor lui..." 88
Am redat fragmentele semnificative din acest document, fundamental pentru istoria anului 1711, pentru că acestea sînt mai explicite decît oricare comentariu.
în plus ele aparţin sistemului de gîndire a cronicarului, sînt specifice temperamentului său, pe care-1 intuim aprins, dramatic, dar în acelaşi timp cuminte, măsurat şi drept. Documentul este opera lui. Acesta trădează o inteligenţă sclipitoare şi o logică strînsă, de nimic alterată.
Ion Neculce îşi reia viaţa între ai săi şi pe pământurile sale. Ani de zile va avea procese pentru încălcări de moşii, fie cu vecinii, fie mai ales cu călugării mănăstirii Putna (tot vecini, dar mult mai dificili!) 90. Vremurile fiind relativ liniştite Neculce a putut să facă şi unele cumpărături, mai aleis locuri_de_case_în_lajij^_.
Dar în timpul domniei lui Mihail Racoviţă n-a participat sub nici o formă la viaţa publică. Şi nici în primii ani de domnie ai lui Grigorie al II-lea Ghica 92. Probabil că ar fi fost sortit să «e ocupe în continuare de treburile personale, inclusiv de redactarea cronicii, dacă în vara anului 1730 nu s-ar fi petrecut o încercare de hainire
89 Documentul la Biblioteca Academiei R. S. România CXX-88. A fost publicat mai întîi în Arhiva, Iaşi, IV (1892—1893), nr. 7—8, 335—350, apoi de Iulian Marinescu în op. cit., p. 51 — 58. Un comentariu just la Dumitru Velciu, Ion Neculce, p.  134—139.
90 Cu putnenii procesele începuseră încă din tinereţe. De data aceasta intervine pentru ei, cu ameninţări, un fost mitropolit, Sava, într-o scrisoare din 22 iulie 1722, care nu 1-a speriat însă pe cronicar. Cf. N. Iorga, Un mitropolit în fata unui cronicar — mitropolitul Sava şi Ion Neculce, în Bis. ort. rom.Xvi (1938), nr. 11-12, p.715-718. In 1739 încă nu intervenise o soluţionare în conflictul de o viaţă cu abuzivele feţe duhovniceşti. La 14 mai din acel an Ion Neculce întocmeşte o lungă listă de documente şi explicaţii în legătură cu săliştea Ostriţa, dependentă de Boian „pe care o fac călugării că este a lor" şi cere domnului Grigorie al II-lea Ghica „să-i trimită hotărnici buni cu minte şi cu frica lui Dumnezeu, ca să afle hotarul cel vechiu..." să puie semne şi capăt acestui lung proces. (Cf. Biblioteca Academiei R. S. România CXX-123. Publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 75—80. Doc. nr. 34.) Este ultimul pe care îl cunoaştem relativ la conflictul său cu mănăstirea Putna.
91 Cf. documentul din 7 iunie 1726 la Biblioteca Academiei R. S. România CXI-137, publicat de Iulian Marinescu în op. cit., P-  61, doc. 25.
92 La 28 decembrie 1728, participînd ca martor la împărţeala intre copii a averii surorii sale Măria, soţia LuCăi vistiernicului, semnează ca biv <fost)-hatman. Cf. Biblioteca Academiei R. S. România XIII-41, publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 63—64, •doc. nr. 27. La 13 noiembrie 1730 îl găsim tot „fost hatman".
40
din partea unor boieri, în frunte cu Iordache stolnicul, feciorul vechiului său vrăjmaş Lupul Costache. Acesta, uneltind înlocuirea, domnului cu unul din boierii participanţi la complot, a plătit — ca şi tatăl său — cu capul, lipsa de omenie. Ceilalţi au fost scoşi din funcţii şi închişi. „Atuncea au pus pre Constantin Ruset vornic de Ţara de Gios, iar pe mine Ioan Niculce, biv-hatman, m-au pus vornic de Ţara de Sus..." 83 Schimbarea a avut loc, probabil, cum se obişnuia, cu prilejul noului an, căci în februarie 1731 semnează în noua calitate de vel <mare)-yornic 9*.
Om apropiat de şasezeci de ani, cu o experienţă de viaţă cum. n-au avut mulţi boieri moldoveni, Neculce nu se mai lasă amăgit de ceea ce vede în jurul său şi nici nu-1 găsim amestecat în probleme delicate ale domniei. Nici sub raportul sarcinilor vorniciei nu-1 înregistrează documentele în mod deosebit. Numai cronica„ relatînd foametea din anii 1731 şi 1732 din partea de nord a Moldovei,, cînd Grigore Ghica a luat măsuri de combatere a ei, ne lasă să presupunem că a fost ocupat cu organizarea transporturilor de grîne-dinspre Fălciu şi Chişinău, Înspre regiunile înfometate
în 27 decembrie 1731 Neculce se adresează sfatului boieresc, în frunte cu Antonie mitropolitul Sucevii, şi obţine de la acesta o mărturie (adică o confirmare) asupra tuturor proprietăţilor pe care le avea, pe baza documentelor prezentate. Era o măsură în plus de-siguranţă că, după moartea lui, nu vor fi contestate urmaşilor drepturile de stăpînire asupra pămlnturilor şi viilor. Documentul este-interesant şi prin datele biografice pe care le acumulează, şi, evident,, pentru toponimia nordului Moldovei 88
în toamna anului 1732 Grigore Ghica, însoţit de mitropolit şi< boieriÎTirari, îi face vornicului său~de"Ţâră de Sus o vizită la Prigo-reni. Era, fără îndoială, un act~3e cinstire din partea domnului, pe-care Neculce îl reţine în cronică OT. După vizita la Prigoreni, domnul şi suita, din care făcea parte şi cronicarul, au vizitat o sumedenie de mănăstiri din nordul Moldovei, şi moşii ale unor boieri, lucru puţin obişnuit în istoria noastră. Neculce reţine această „excursie", ca pe o dovadă a preocupării domnului pentru starea mănăstirilor,, a conacelor boiereşti şi pentru regimul economic al moşiilor
83 Cf. ed. de faţă, p. 711.
84 Cf. Documente A. Locuri, în Ioan Neculce, fascicola III (1923), p. 82, doc. XLIII.
95 Cf. ed. de faţă, p. 713.
86 Documentul se păstrează la Biblioteca Academiei R. S. România MCCCLXXXIV, f. 160v şi a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 65—67, dac. nr. 28.
87 Cf. ed. de faţă, p. 716.
88 Ibidem, p. 718.
Ar fi trebuit să sublinieze mai degrabă interesul voievodului pentru călătoria în sine, pentru partea turistică a turneului. în portretul pe care îl face lui Grigore Ghica, Neculce nu uită să redea înclinaţia domnului pentru „ieşiri la cîmp", pentru chefuri şi veselii, la care invita întotdeauna şi pe boieri 8». De altfel de portretul acestuia, atît de contradictoriu schiţat, vom mai avea prilejul să ne ocupăm. Deocamdată trebuia să înregistrăm că un an mai tîrziu Grigore ■Ghica este schimbat cu domnia în Ţara Românească şi înlocuit cu Constantin Mavrocordat. Schimbarea se face în aprilie, dar din noul Divan Neculce nu mai face parte. Domnia grea a lui Constantin Mavrocordat este descrisă ca atare, probabil, şi pentru că domnul nu 1-a reţinut în sfatul domnesc.
Obişnuit cu soarta schimbătoare, la care de atîtea ori s-a referit în cronică, Neculce găseşte cu ce să-şi umple timpul. Povestea Moldovei trebuia continuată. Pe_de^tă_parte familia sa nu era complet aşezată. Printr-un act din 17 februarie 1734 Neculce îi întocmeşte Ileriii, unica fată, o f oartejteogată zestre,. Ja căsătoria ei cu marele pitar Costin^arie"100. Este un document din cele mai interesante cu privirela inventarul unei gospodării boiereşti din veacul al XVIII-lea. Pe lîngă înşirarea tuturor moşiilor, viilor, ţiganilor, vitelor de prăsilă, cailor, stupilor, sînt trecute bijuteriile, inventarul de îmbrăcăminte, de dormitor, de sufragerie, de bucătărie etc.
Prima domnie a lui Constantin Mavrocordat n-a durat decît pînă la 27 noiembrie 1735, cînd este înlocuit cu Grigore al II-lea Ghica, numit din nou. în greaua şi relativ lunga domnie de şase ani a acestuia Neculce este numit iarăşi mare vornic al Ţării de Sus, pentru puţin timp. Dar vremurile nu mai erau cele de altădată şi boieria mare pe care o deţinea nu-1 mai încîntă ca odinioară hătmănia, sub Dumitraşcu Cantemir. în această parte a cronicii, cu numeroase intervenţii autografe, nemulţumirile sale umplu paginile şi soarta tristă a Moldovei îi pricinuieşte accente dureroase de milă şi revoltă. Punîndu-se, probabil, de-a curmezişul politicii fiscale şi practicilor abuzive ale domnului şi înconjurimii sale greceşti, Grigore Ghica
99 Ibidem, p. 725
100 Documentul, în colecţiile BibUotecii Academiei R. S. România CXX-110, a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 68— 69. Cf. şi Dumitru Velciu, Ion Neculce, p. 154, unde se ocupă de ginerele cronicarului. Nu mai puţin interesantă este şi lista autografă a lui Neculce de ceea ce a cheltuit la nunta fiicei sale, ce cuprinde patru pagini şi care, după cîte ştim, este inedită. Documentul, intitulat Izvod de ce-<a>m cheltuit la nunta Ilenii, se află în fondul de documente al Bibliotecii Academiei R. S. România sub cota ■vXX-127.
42
48
îl înlocuieşte din Divan la mai puţin de un an de la numire 101. Este ultima demnitate pe care a deţinut-o. Cronica nu înregistrează schimbarea survenită în viaţa lui, dar liber de orice obligaţie morală faţă de Grigore Ghica, îi prezintă domnia plină de abuzuri şi laşităţi, fără menajamente.
La Prigoreni, unde obişnuia să locuiască atunci cînd nu era reţinut la Iaşi, prin funcţii, Neculce şi-a revizuit şi ţinut la zi cronica, după anul 1736 şi, probabil, a stat în jurul soţiei sale, pe care o bănuim suferindă; înjajouarie 1738 aceasta se stinge din viaţă, după o convieţuire cu cronicarul de apToapfTpâtruzeci de ani. într-un lung Izvod de ce s-au cheltuit la moarte soţului <sie> mieu Ma-m<t>, să să ştie, datat 20 ianuarie 1738 102, Neculce înregistrează cu o minuţiozitate mai greu de explicat, pe patru pagini dense, tet ce a cheltuit cu moarta, amintind toate pomenile pînă la jumătate de an. Deducem din document că soţia sa a închis ochii la 19 ianuarie, într-o joi, pentru că un capitol al cheltuielilor este intitulat Grije a noa dza, ghenţarie) 28, sîmbătă. De menţionat că lista sărindarelor Izvod de sărindare ce am dat Marii(C) este scrisă de mîna sa.
Acesta este unul din cele mai complete şi mai vechi documente de obiceiuri la înmormîntări şi pricepem, parcurgînd lista cheltuielilor, grija celor vechi pentru comînd, pentru împlinirea tuturor datinilor. Neculce a făcut, fără să vrea, un real folos studiilor de folclor din zilele noastre, redactînd această listă dar ne întrebăm, pe bună dreptate, ce 1-a determinat să o facă: o excepţională organizare a economiei casei sale, sau un spirit meschin, pe care nici dispariţia tovarăşei de o viaţă, nu 1-a putut ostoi ? ! Sau poate şi una şi ceealaltă. Căci dacă este explicabilă şi obişnuită foaia de zestre pe care o dă fiicei sale Ileana, lista cheltuielilor cu nunta, de care aminteam mai sus (vezi nota 100), în care este trecută pînă şi valoarea unui pieptene, nu ni se pare firească, după cum inutil ne apare şi izvodul cheltuielilor de îngropăciune.
Dar să-1 iertăm pe bătrînul hatman aMmJjijnj,ţrie,-Can,te,miţ; preţ are pentru noi ceea ce a lăsat posterităţii şi el a lăsat destul, ca să-i trecem cu vederea niscaiva scăderi ale bătrîneţii. Şi apoi suferinţele sale n-au luat sfîrşit cu pierderea Măriei, soţia sa. Norii grei ai unor războaie între ruşi şi turci s-au ridicat la graniţele bietei Moldove, încă în vara anului 1738. Victorioşi, ruşii trec Nistrul şi la începutul lui septemvrie 1739, sub comanda generalului Munnich
101 Cf. Dumitru Velciu, Ion Neculce, p. 185.
102 Cf. Biblioteca Academiei R. S. România CXX-121. Documentul a fost publicat de Iulian Marinescu în op. cit., p. 72 — 75.
se îndreaptă spre Iaşi103. în rîndul armatei se aflau ca ofiţeri şi cei doi feciori ăi lui Antioh Cantemir, Constantin şi Dimitrie, fugiţi în Rusia, care revenind acuma, au fost întîmpinaţi cu toate onorurile de către mitropolit şi boierii caimacami'lăsaţi de Grigore Ghica. Cronica lui Neculce nu ocoleşte jafurile şi prâdăciunile la care s-au dedat cei doi feciori de domn, nici lista obligaţiilor la care era impusă Moldova de către comandantul armatelor ţarului şi nici cumplita retragere, în care au fost robiţi oameni din ţinuturile Cernăuţilor si ale Hotinului.
La înapoierea în scaun a lui Grigore Ghica, în octomvrie 1739, Ion Neculce are de dat explicaţii demnului asupra purtării sale din timpul scurtei ocupaţii moschiceşti. Dar să lăsăm cronica să vorbească despre ceea ce i se reproşa: „... Aşijderea şi pre mine, Ioan Neculce vor<nicul>, tîmplîndu-mă de am fost la vreme moscalilor în Eş<i>, m-au amestecat ciocoii şi cu alţi neprieteni la Gligori-vodă, şi m-au închis la başbulucbaş cîtiva dzîle. Şi copiii miei s-ascunsesă în laturi, şi au triimis un post<elnic> de i-au căutat în toată ţara, dîndu-mi şi mii pricin<ă> că am bătut un ciocoi la vreme moscalilor, socotind că am fost şi eu amestecatu la niscaiva fapte. Dar pre urmă au aflatu că n-am fost şi m-au slobodzit şi pre mini la ţară. Şi atunce, la ace primejdiîe, am cheltuit mulţî bani, care de samă la Dumn<ă>dzău cini m-au amestecat" 104.
Este lesne de înţeles că Neculce a fost suspectat de simpatii pentru ruşi; cei doi Cantemireşti îi erau rude prin alianţă şi s-ar putea ca el să-şi fi manifestat în vreun fel entuziasmul la vederea armatelor în care-şi pusese şi el nădejdea cu treizeci de ani în urmă. S-ar putea să fi bruscat şi vreun grec din cei ce „dobîndis<ă> mîndrie şi obraz, cu clevite şi făr<ă> ruşine asupra bieţilor boeri şi cu nebăgare în sam(â> într-o nimica pre moldoveni" 105. în orice caz suspiciunile domnului n-au durat mult, de vreme ce îl întîlnim designat să participe la unele judecăţi, sau ca martor în acte de danie ale voievodului 106.
Ultimul capitol civic al vieţii cronicarului, scurt şi modest, se consumă în timpul celei de a doua domnii a lui Constantin Mavrocordat. Aceasta începe în septemvrie 1741 şi va fi caracterizată printr-o serie de reforme de mare importanţă pentru viaţa economică şi socială a Moldovei. Printre reforme, cea judecătorească îl aduce
103 Evenimentele sînt redate în detalii de cronică. Cf. ed. de faţă, p. 821-837.
104 Cf. ed. de faţă, p. 841.
105 Ibidem, p. 839.
106 Cf. D. Velciu, Ion Neculce, p. 198- 199.
44
45*
şi pe Ion Neculce pe prim plan, impunîndu-1, alături de alţi mari boieri, fără funcţii în Divan, ca judecător în IaşL la toate pricinile, primind ca leafă 50 de lei pe lună 107, şi mai ffiziu, în vara anului 1742, ca membru afuneî Comisii care avea menirea să precizeze categoriile de boieri. Constantin Mavrocordat va mai folosi experienţa lui Neculce, ca ispravnic al ţinutului Cîrligăturii, ca zlotaş, în sfîrşit sarcini mărunte dar remunerate de către vistierie. Tot domnul îi va solicita punctul de vedere în legătură cu evoluţia impozitelor din Moldova los, domeniu de care Neculce nu era străin, după cum o mărturiseşte atît de des cronica însăşi.
Neculce a avut vreme, în pofida vîrstei de peste 70 de ani, să se ocupe şi de proprietăţile sale, să mai adaoge cîteva răzoare de vie, iar în iunie 1743, în preajma mazilirii lui Constantin Mavrocordat, să cumpere o moşie întreagă, Priporenii109.
Sub urmaşul acestuia, Ioan Mavrocordat, cronicarul se pare că a mai fost menţinut ca staroste al Cîrligăturii. Va fi fost mai mult un act de condescendenţă din partea domnului pentru bătrîneţile cronicarului, decît o utilizare efectivă a sa, deşi în anul 1744 îl mai întîlnim rezolvînd pricini de hotar din porunca domnului 110 La 11 decembrie 1744 face un schimb de ţigani cu marele vornic Costache Razul. Tranzacţia este prinsă într-un zapis, redactat în dublu exemplar, cel al lui Neculce fiind dat pentru el „şi coconii dumisale..." m. Dar ca orice bătrîn echilibrat şi cu simţurile întregi, observînd că-1 cuprinde negura, premergătoare întunericului veşnic, la 25 februarie 1745 lasă dispoziţii scrise feciorilor cu privire la datoriile pe care le are, precum şi cheltuielile ce urmează să se facă cu astrucarea, comîn-dul, grija şi sărindarele pentru sufletul său lia. Cu solicitudinea deosebită pe care i-o cunoaştem — şi pentru care, probabil, că l-am suspectat pe nedrept — arată desluşit de unde să se realizeze banii necesari: este un tipic bilanţ contabil veac XVIII.
107 Cf. ed. de faţă, p. 849.
108 Cf. scrisoarea lui Constantin Mavrocordat către Ion Neculce din 7 decembrie 1742, publicată de N. Iorga m Studii si documente..., VI, partea II, Bucureşti, 1904, p. 291-292.
109 Cf. Dumitru Velciu, Ion Neculce, p. 212.
110 Cf. M. Costăchescu, Sineştii, în Ioan Neculce, IV (1924), p. 31 şi acelaşi Goeştii, în Ioan Neculce III (1923), p. 41 — 42.
111 Cf. Biblioteca Academiei R. S. România CXX-135. Documentul a fost publicat de Iulian Marinescu, op. cit., p. 80—81, doc. 35.
118 Documentul, în colecţiile Bibliotecii Academiei sub cota CXX-137, este redactat de mină străină, dar semnat citeţ, deşi tremurat: Ion Neculce biv-vor<ni)c. A fost publicat de Iulian Marinescu, op. cit., p. 81 — 82, nr. 36.
. 1 /
? La moartea~sa, întîmplată în acelaşi an, 1745, Neculce avea 73 de ani. A fost îngropat la Prigoreni, alături de soţia sa, unde în 1934, i-au fost găsite osemintele 113. Probabil că încă în viaţă fiind si-a împărţit averea la cei trei feciori: Qayril,_.Bie^_Alexandru, pe care îi va fi rostuit la casele lor 114 şi că actul de împărţeala averii rămasă de pe urma cronicarului, despre care vorbeşte Ilie, într-un document din 12 ianuarie 1746, se referă la resturi de avere, rămase în seama capului familiei, pînă la stingerea acestuia din viaţă 115.
Feciorii nu s-au ridicat la nivelul tatălui. Numai Alexandru (singurul care a avut urmaşi) a ajuns pe treapta onorurilor~pînSTla demnitatea cronicarului, aceea de mare vornic lle. Prin el familia Neculce şi-a perpetuat neamul pînă aproape de zilele noastre ln. Dar monumentul nepieritor, pe care vremea nu 1-a măcinat nici nu 1-a surpat, ci 1-a făcut din zi în zi mai strălucitor, pe măsură ce generaţii după generaţii s-au adăpat din izvorul său de frumuseţi, opera sa, îi transmite amintirea cu mai mare fidelitate decît ar fi făcut-o cei mai devotaţi urmaşi. De această operă vom încerca să ne ocupăm în cele ce urmează.
Letopiseţul Ţării Moldovei, ultima cronică de proporţii scrisă în veacul al XVÎII-îea, după aceea a mult învăţatului Nicolae Costin, contemporanul său, a fost privită mai ales ca o creaţie literară — cea mai înaltă a vechii noastre literaturi — şi mai puţin ca un izvor narativ istoric, cum este în realitate. De aici numărul relativ mare de studii critice care au apărut în ultimii douăzeci de ani, scrise evident, de condeie alese, şi lipsa aproape totală de consideraţiuni privitoare la valoarea documentară a cronicii.
Letopiseţul lui Neculce nu este nici pe departe un izvor narativ singular, pentru perioada istorică la care se referă. în afara izvoa-delor, adică a micilor cronici de familii boiereşti, sau de domni, cele mai multe pierdute astăzi sau absorbite de letopiseţe, topite în
113 Cf. Dumitru Velciu, Ion Neculce, p. 215. Prigorenii sînt moşteniţi de feciorul său Alexandru, apoi de fiul acestuia Vasile (zis Mutu), pe care îl găsim în viaţă în februarie 1800, apoi de Constantin Neculce (feciorul lui Vasile, pe care îl întîlnim pînă în 1849). yrmaşul lui Constantin Neculce, spătarul Iancu, vinde Prigorenii în acelaşi an lui Iorgu Voinescu. Cf. M. Costăchescu, Satul Prigoreni, p. 63-68.
114 Cf. I. Tanoviceanu, Contribuţiuni la biografiile unora din cronicarii moldoveni..., arborele genealogic de la finele studiului.
115 Ibidem, p. 14.
116 Cf. D. Velciu, Ion Neculce, p. 155.
17 Cf. M. Costăchescu, Satul Prigoreni..., p. 69, unde aminteşte pe Urmaşii cronicarului de la finele sec. XIX.
46
cuprinsul larg al acestora (cum au fost izvoadele lui Tudosie Dubău, Vasile Demian, Miron logofătul 11S, sau izvodul Costăchesc "•), constatăm existenţa următoarelor cronici scrise fie înaintea lui Neculce, fie odată cu el: Cronica racoviţeană-buhuşească (1661 —1705), atribuită pe vremuri lui Nicolae Muşte 120; Cronică a Moldovei dintre anii 1661-1709, atribuită lui Nicolae Costin121; Cronică anonimă a Moldovei de la 1661 pînă la 1729, atribuită lui Alexandru Amiras 122: Cronica Ghiculeştilor (1695-1754) 123. Mai pot fi amintite două istorii paralele a Ţării Româneşti şi a Moldovei 124, precum şi trei cronici oficiale, foarte limitate în timp 12S. Se ştie de mult că între cronica lui Neculce şi celelalte izvoare narative nu există raporturi de dependenţă, cu excepţia Cronicii racoviţene-buhuşeşti, pe care a folosit-o drept schelet pentru prima parte a Letopiseţului 126),
Cf. C. Giurescu, Contribuţiuni la studiul cronicelor moldovene (Nicolae Costin, Tudosie Dubău, Vasile Demian), în Analele Acad. Rom., mem. secţ. ist., s. II,_tom. XXX (1908), p. 273 — 309. Ibidem, Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron logofătul şi Vasile Demian, în Bulet. Corn. ist. a României, I, p. 165—2 H. A se vedea şi D. Velciu, Izvodul lui Miron logofătul, în Revista de istorie si teorie literară, XXV (1976), nr. 1, p. 45-50.
119 Vezi C. A. Stoide, Izvodul Costăchesc, în Studii si articole de istorie, VI (.1964), p. 7-45.
120 Publicată ultima oară de către C. Giurescu într-o ediţie critică sub titlul Letopiseţul Ţării Moldovei de la Istralie Dabija pînă la domnia a doua a lui Antioh Cantemir (1661—1705), Bucureşti,   1913,   112 p.
121 Cf. M. Kogălniceanu, Letopisiţe..., II, p. 3—77.
122 Cf. Cronica anonimă a Moldovei 1661 — 1729 (Pseudo Amiras), studiu şi ediţie critică de Dan Simonescu, Bucureşti, 1975 170 p.
123 Cf. Cronica Ghiculeştilor. Istoria Moldovei între anii 1695— 1754. Text grecesc însoţit de traducerea românească, cu prefaţă, introducere, glosar şi indice. Ediţie îngrijită de Nestor Camaria'no şi Ariadna Camariano-Cioran, Bucureşti, 1965, LV + 808 p.
124 Cf. Istorie paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei sau Letopiseţul Ţării Româneşti şi a Moldovei (1290—1724) atribuită lui Axinte Uricariul şi Istorie paralelă a Ţării Româneşti şi a Moldovei (1290—1733) scrisă de cămăraşul Vasile Buhăescu pentru Constantin Mavrocordat.
125 Una a lui Nicolae Costin, De domnia lui Nicolae Alexandru-vodă în Ţara Moldovei (1710— 1712;, utilă pentru cercetarea cronicii lui Neculce din aceşti doi ani, alta a lui Axinte Uricariul consacrată celei de a doua domnii a lui N. Mavrocordat (1712— 1716) şi ultima, a lui Nicolae Chiparissă, pentru anii 1716—1717.
126 Cel care a pus lucrurile la punct în legătură cu folosirea Cronicii racoviţene-buhuşeşti de către Neculce a fost istoricul C. Giurescu în introducerea la ediţia sa critică din 1913. Vezi nota 120.
48
în Predoslovia sa, scrisă cum vom mai avea prilejul să subliniem, după elaborarea întregii opere, introducere care ni s-a păstrat doar în două copii, Neculce mărturiseşte însă că scriind „întru pomenirea domnilor" pînă la Duca-vodă cel bătrîn (pînă la sfîrşitul domniilor acestuia!) s-a folosit şi el de „nişte izvoade ce au aflat la unii şi alţii", adică de mici cronici, pe care nu le precizează. Poate că unele vor fi aparţinut familiei sale (lui Iordache Cantacuzino, sau lui Gavrilaş Mateiaş), sau vor fi fost scrise de Enache grămăticul, tatăl său vitreg, şi le va fi găsit după moartea acestuia. Alte ştiri, pretinde Neculce, le deţine „din audzitele celor bătrîni boiari". Aceasta ne duce la concluzia că el avea obiceiul să-şi facă însemnări şi că şi-a redactat cronica, foarte probabil, în etape. Bănuielile ne obligă să revizuim ideea pe care a îmbrăţişat-o quasi unanimitatea cercetătorilor cu privire la vremea cînd a fost scrisă opera. Deocamdată să aruncăm o privire asupra celei dintîi părţi a Letopiseţului şi să încercăm să reţinem eventuale date sau fapte ce nu aparţin Cronicii racoviţene-buhuşeşti, din care au izvorît şi Pseudo Nicolae Costin şi Alexandru Amiras.
Prima domnie, aceea a lui Dabija-vodă, ne dezvăluie de la primele rînduri izvorul de bază folosit:
CRONICA RACOVlŢEAJUĂJtUHUŞEASCĂ
„După moartea lui Ştefâ-niţă-vodă, fiul lui Vasile-vodă, au trimes boerii pre Chiriţa Draco Ruset, cum s-au zis, la Poarta împărăţiei, cu rugămintea de la ţară şi de la boeri să le dea domn de ţară..." 127
„LETOPISEŢUL"   LUI NECULCE
„După moartea lui Ştefăni-ţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, în anul 7170 < = 1661>, au trimis boiarii la Poartă pre Chiriţa Drace, cu rugăminte de la boiari şi de la,,ţară, pre cine or vrea iei să le dea domnu de ţară..." 12&
Şi nu numai acestea, ci şi altele, în care pana bătrînului nostru cronicar a intervenit încă şi mai puţin, cum este sfatul pe care îl dă marele postelnic Stamate lui Dabija-vodă, fugar de la Leva şi
127 Cf. Letopiseţul Tării Moldovei..., editat de C. Giurescu, p. 53.
128 Cf. ed. de fală, p. 195.
4»
înclinat să pribegească în Polonia împreună cu Grigore Ghica domnul Ţării Româneşti:
CRONICA RACOVIŢEA NĂ-BUHOŞEASCA
„Să nu fugi, măria-ta, ce să te întorci înnapoi la vizirul, că apoi poate să vie din urmă poruncă de la vizirul la ţară să te prinză; ce lasă pre Grigorie-vodă să facă ce ştie el..." 128
„LETOPISEŢUL" LUI NECULCE
„Să nu fugi, mărie-ta, ci să te întorcii înnapoi la viziriul, că apoi poate să vie din urmă po-roncă la ţară să te prind ză; ci s(ă) laşi pi Gligorie-vod<ă) să fac<ă> el ce ştie..." 180
Nu vom exemplifica cu alte citate dependenţa lui Neculce de cronica amintită. Vom observa şi noi, alături de majoritatea istoricilor literari, lărgirea substanţială a capitolelor, prelucrarea acestora în stilul fermecător, propriu primului nostru autentic scriitor şi folosirea tradiţiilor orale: „audzitele celor bătrîni boiari".
Spre deosebire de Cronică, Neculce aminteşte anul învestirii lui Dabija-vodă ca domn: 7l70< = 1661>, toamna, adăogăm noi, dar omite precizarea Cronicii că trimisul la Ţarigrad, Chiriţa Drace, făcea parte dintre Ruseteşti: este viitorul domn Antonie-vodă Ruset 131.
Capitolul cuprinde în plus numeroase ştiri cu privire la Cantacuzini, pe care le deţinea, evident, de la rudele sale. Este menţionată căsătoria feciorului vitreg al lui Dabija-vodă, Lupaşcu (fiul doamnei Dafina, din căsătoria ei cu boierul Dumitru Buhuş), cu fiica mai mare a lui Iordache Cantacuzino, bunicul cronicarului. Încuscrirea, zice Neculce, i-a adus lui Iordache boieria de mare spătar. La puţină vreme însă (în 1664, precizăm noi) Iordache a murit, regretat de toţi, căci, deşi era grec, era om bun şi făcea opoziţie domniei pentru pămînteni, adică pentru boierii de ţară.
Interesantă sub raport istoric este relatarea procesului ce a avut loc la Viena (unde se stabilise Grigore Ghica, în final, după pribegirea in Polonia) între stolnicul Corfstantin Cantacuzino şi Grigore Ghica, acuzat de omorîrea la Snagov a postelnicului Con-
129 Letopiseţul, ed. Giurescu, p. 54—55.
130 Cf. ed. de faţă, p. 200.
131 Sublinierea la Pseudo Nicolae Costin. Vezi Letopisiţile..., tom. II p. 15. A se vedea şi Radu Popescu, Istoriile domnilor Tării Româneşti, ediţie critică de Const. Grecescu, Bucureşti, 1963, p.' 165. Cf. şi C. C. Giurescu, Istoria românilor, voi. III, partea I, Bucureşti, 1942, p. 144.
stantin Cantacuzino. Povesteşte Neculce că la procesul ţinut „înaintea Divanului împărătesc", Grigore Ghica, plîngîndu-se că nu este vinovat şi că este năpăstuit de stolnic, acesta a cumpărat o slugă a lui Grigore Ghica, anume pe Ionaşco Cap de ghindă, care a depus mărturie împotriva stăpînului său (dar mărturie dreaptă, pentru că, într-adevăr, postelnicul fusese omorît nevinovat la Snagov). Socotit vinovat, fostul domn al Ţării Româneşti şi-ar fi pierdut şi capul dacă un prieten nu l-ar fi sfătuit să treacă la catolicism. „Şi — conchide Neculce — aşea, priimind, ş-au dat şi un copil la împăratul, de l-au botedzat şi i-au pus şi nume copilului Leopold, pe numele împăratului" 132.
Dar după o vreme, Grigore Ghica s-a dus la Constantinopol şi, cumpărîndu-i pe turci, a obţinut pentru a doua oară domnia. Detaliile numirii, consemnate sec şi de Cronica racoviţeană, capătă la Neculce forma unei povestiri de aventuri de cea mai aleasă calitate, demnă de o antologie a genului. Predecesorul lui Ghica, „An-tonie-vodă den Popeşti", unealtă docilă în mîinile Cantacuzinilor şi plătit de vistierie cu cîţiva gologani pe zi, de cheltuială, este mazilit şi porneşte la Ţarigrad însoţit de marii boieri din care urma să se aleagă un domn, după obicei. Aceştia nu ştiau însă că fostul domn este la Constantinopol şi mai puţin că ascultă de după o perdea toată conversaţia lor cu vizirul. întrebaţi de vizir, unde poate fi Grigore Ghica şi dacă nu care cumva l-ar vrea domn, boierii au început sâ-1 înjure şi să spună că nici într-un caz n-ar avea nevoie de el. A doua zi Cantacuzinii, alegîndu-1 pe Drăghici de domn şi prezentîndu-se cu el vizirului, după invitaţia făcută în ziua precedentă, acesta 1-a scos pe Grigore Ghica şi 1-â îmbrăcat cu caftan. Iar pe boieri i-a dat pe toţi pe mina lui. Numai Şerban, viitorul domn. a scăpat, avertizat in ultima clipă de un prieten, dar fără să-i poată anunţa şi pe ceilalţi. Şi, continuă Neculce singur, pe Drăghici 1-a omorît, iar pe ceilalţi i-a închis şi i-a supus la bătăi şi torturi. Acelaşi tratament a fost aplicat şi soţiei lui Şerban logofătul şi celorlalte „giupînese" m.
132 Cf. ed. de faţă, p. 202. Radu Popescu şi Anonimul cantacuzi-nesc, cele două cronici muntene de care s-ar fi putut folosi Neculce, nu amintesc de acest proces.
133 Pentru a doua numire a lui Grigore Ghica pe tronul Ţării Româneşti să se vadă Istoria Ţării Româneşti (1290—1690), Letopiseţul Cantacuzinesc, ediţie critică de C. Grecescu şi D. Simonescu, Bucureşti, 1960, p. 164, unde nu se face însă nici o aluzie la împrejurările numirii. Cît despre Drăghici spătarul, spune aceeaşi Istorie, la p. 157, acesta fusese otrăvit la Constantinopol încă în anul 1668. Mai apropiată — dar departe de a putea fi socotită izvod pentru Neculce — este povestirea episodului în Cronica lui Radu Popescu
50
51
Tot Neculce precizează că Dabija-vodă, fiind originar din ţinutul Putnei şi ştiind că oamenii care cultivau via realizează venituri bune din vinzarea vinului, a introdus pentru prima dată o dare nouă, pogonăritul, „de pogon cîte un leu să dea". Cum darea se aplica numai răzeşilor, Neculce nu-şi înmoaie condeiul în venin, ca în alte situaţii care îi vor prejudicia şi pe boieri.
Neculce a lăsat posterităţii cîteva amintiri, pe care le deţinea de la bătrîni, despre calităţile lui Dabija-vodă. Era om milos. Trimitea mîncare oamenilor săraci pe care îi vedea lucrînd prin curte, socotind că au flămînzit şi că n-au cu ce să-şi cumpere cele necesare. Podgorean de naştere, nu dispreţuia vinul bun, băut din oală de lut. Insă din pricina vinului, nu a oalei, judecăţile Divanurilor de după amiază „nu cădeau toate prea cu laudă". Era un om integru, căruia nu-i plăceau minciunile şi nici răutăţile.
Vom continua să răsfoim paginile consacrate domniilor lui Gheorghe Duca, din care Sadoveanu a croit un roman istoric, şi vom căuta să desprindem partea ce revine exclusiv cronicarului precum şi valoarea ei informativă.
Primele două domnii ale lui Gheorghe Duca (1665—1666 şi 1668— 1672) pot fi tratate împreună. între ele nu se interpune decît aceea a lui Iliaş-vodă, care nu ocupă în Letopiseţ decît trei pagini. A treia domnie însă, povestită foarte pe larg şi cu implicaţii deosebite, inclusiv de istorie universală, care se situează după domniile lui Ştefan Petriceicu şi a lui Dumitraşcu Cantacuzino, n-ar putea fi legată de cele dintîi decît în mod artificial.
Originea rumeliotă a lui Gheorghe Duca, precum şi începuturile sale modeste sînt subliniate de Neculce după Cronică. Singurul element în plus este anul urcării pe tron r 7174 <= 1665>, în toamnă. Precizări privind împrejurările, aproape ridicole, ale mazilirii din prima domnie — o spionare a hanului, cerută de Poartă, care s-a întors împotriva lui — ne dă Neculce: nu hanul, ci paşa de Vozia a trimis scrisorile la Ţarigrad. Dar pînă să se lămurească lucrurile, căci vizirul de la care primise însărcinările respective era plecat în campanie, Duca a rămas fără scaun.
In ceea ce priveşte a doua domnie este de observat faptul că Neculce nu tratează cu interesul la care ne-am fi aşteptat răscoala
(p. 145—146), cu care hatmanul lui Cantemir se înrudeşte temperamental. Despre Drăghici precizează şi Radu Popescu că a murit la Constantinopol fie otrăvit de greci, fie mai degrabă de ciumă „dupre cum în urmă s-au dovedit" (p. 136). Aceste nepotriviri de situaţii ne obligă să folosim Letopiseţul lui Neculce cu oarecare prudenţă cînd este vorba de rudele sale munteneşti, cum aii observat, de altfel, aproape toţi istoricii literari din zilele noastre. • '
orheienilor şi a lăpuşnenilor, condusă de serdarul Mihalcea Hîncul şi medelnicerul Apostol Durac (Neculce zice serdar), deşi aceasta era îndreptată împotriva grecilor veniţi cu Duca-vodă de la Ţarigrad. Redă faptele numai după Cronica racoviţeană-buhuşească, deşi avem temeiuri să credem că el a cunoscut mai multe detalii ale mişcării. Părerea noastră este că răscoala fiind îndreptată şi împotriva marii boierimi (se şi spune, de altfel, că a fugit toată boierimea, şi că răsculaţii au intrat prin casăli boiereşti), Neculce, din solidaritate de castă, nu s-a bucurat de succesele insurgenţilor şi că în sine a dezavuat mişcarea micii boierimi. Este vorba de acea boierime despre care Neculce va vorbi cu dispreţ în domnia lui Constantin Cantemir (mojicii, codrenii şi gălăţenii) dar care va fi element de discordie în toată perioada premergătoare domniei lui Dimitrie Cantemir. Este mica boierime pe care se va sprijini Dimitrie Cantemir în 1711 şi care îl va însoţi, în număr destul de mare, în Rusia.
Neculce pomeneşte în plus, faţă de Cronică, despre încercările pe care le-a făcut marele vizir Koprulu [(apelînd pentru aceasta şi la Duca-vodă) pentru a-1 determina pe sultan să renunţe la gîndul cuceririi Cameniţei, dar fără succes. în plimbarea sultanului la Iaşi, descrisă cu mai multă culoare de către Neculce, decît o face Cronica, acesta adaogă şi detaliul că hogea a strigat din clopotniţa bisericii sf. Nicolae, spurcînd-o. Abia în vremea lui Antonie-vodă Ruset biserica a fost redată cultului.
Cîteva detalii cu privire ]a rolul jucat de Ursache cel bătrîn ruda sa, în mazilirea lui Duca-vodă, lipsesc în Cronică. Din pricina reclamaţiei acestuia domnul a fost bătut şi a scăpat cu viaţa numai dăruind sultanului — prin intermediul vizirului — o foarte rară blană neagră de vulpe de Mosc 134.
O frumoasă pagină consacră şi un deplin omagiu aduce Neculce predecesorului său, lui Miron Costin, la sfîrşitul capitolului domniei lui Duca-vodă (care lipseşte în întregime din Cronică), cînd îi atribuie splendida replică, de un înălţător patriotism, dată vizirului.
Cerîndu-i noului domn, Ştefan Petriceicu, un sfătuitor dintre boierii ţării pentru felul în care ar trebui asigurată, în viitor, securitatea Cameniţei, acesta i 1-a trimis pe Miron Costin. Fericit de succesul repurtat, vizirul 1-a întrebat pe cronicar dacă este şi el bucuros de luarea cetăţii. Răspunsul lui Miron Costin, de o elegantă demnitate şi francheţe, a rămas pe veci în analele noastre: „sintem noi moldovenii bucuroşi să să lăţască în toate părţi<l>i cît de'mult (împărăţia), iar peste ţara no<a>stră nu ne pare bine să să lăţască" 18s.
134 Precizarea şi la Radu Popescu, op. cit., p.
135 Cf. ed. de faţă, p. 221.
151.
52
53*
Tot cu acel prilej, povesteşte numai Neculce, Miron Costin a salvat ţara de aşezarea trupelor turceşti în ea, determinîndu-1 pe vizir să se retragă, iar la observaţiile unora dintre boieri — după înapoierea de la vizir —, că vor invada polonezii ţara, replica lui Miron Costin a fost aceea a unui diplomat, a unui om de stat: mai bine să prade polonezii ţara, decît „să rămînă turcii şezători şi să nu se mai ducă".
între cele două scurte domnii ale lui Gheorghe Duca, Neculce prezintă, ca într-o pagină din O samă de cuvinte, capitolul domniei lui Iliaş voievod, total diferit de cel al Cronicii. Iliaş voievod, sărac şi urmărit de creditorii tatălui său — căci unii domni „rămîn săraci după ce s<ă) mazîlescu, din blăstămul cel mult a oamenilor" — îi urma coşciugul cu osemintele, pe ultimul drum, cînd un ceauş împărătesc 1-a luat şi 1-a dus la serai unde a fost numit domn în locul Ducăi-vodă. „Iară pîn-a-1 îmbrăca cu caftanul, foarte rău să spăriiasă, că nu ştie la ce-1 duce şi la c6" 136.
Portretul făcut lui Iliaş-vodă este acela al unui domn blînd, darnic, fără noroc şi sărac. Atît de sărac, încît la mazilie, trecînd Dunărea, „n-au fost avîndu de cheltuială, s-au fost îndatorindu la boer6naşi". Aceasta nu 1-a împiedicat însă — o spune tot Neculce — ca in timpul domniei să-i pue pe boierii lui Duca-vodă să dea „împrumutare", adică să le ia cu împrumut forţat bani, ce nu se mai restituiau şi, conchide tot Neculce, „pe care boiari îi aflasă c-au fostu sfetnici la rădicarea ţărîi asupra tătîne-său, lui Alexandru-vodă, încă nu 16 prea căuta cu bine" 137. Este de presupus că toate datele privitoare la domn le deţinea de la membrii familiei sale. Nu sînt excluse însă nici reminiscenţe ale lecturii cronicelor munteneşti.
O extensiune deosebită şi o curioasă prezentare datorăm lui Neculce în tratarea domniei lui Petriceicu-vodă. Evidentă şi aci dependenţa Letopiseţului său de Cronica editată de C. Giurescu. Numai că Neculce adaogă elemente istorice noi, pe care nu le găsim în izvoarele narative contemporane, nici în Cronică şi nici în Letopiseţul anonim al Moldovei, atribuit lui Nicolae Costin.
Aşa spre pildă Cronica racoviţeană-buhuşească, relatînd despre războiul care a avut loc între polonezi şi' turci în 1673 la Hotin (polonezii fiind conduşi de Ioan Sobieski), subliniază că la sfatul ce-a avut loc în cortul lui Husein-paşa pentru felul cum urmau să se poarte ostilităţile, a participat numai Grigore Ghica, domnul Ţării
184 Ibidem, p. 209. Detaliile numirii, ca întregul portret moral, se apropie de cele relatate de Radu Popescu, amintind în treacăt de domnia lui Iliaş. Cf. op. şi ed. cit., p. 134.
137 Cf. ed. de faţă, p. 210.
Româneşti. Ameninţările lui Husein-paşa, pentru sfaturile date numai pe el îl priveau, iar defecţiunea şi trecerea în tabăra leşească a fost hotărîtă numai de munteni.
Neculce vine însă cu precizarea că la sfatul lui Husein-paşa a fost prezent şi Ştefan Petriceicu şi, evident, a participat cu moldovenii la înfrîngerea turcilor, alături de munteni şi polonezi. Neculce deţinea ştirile din relatările participanţilor la luptă, sau de la polonezi, din vremea pribegiilor sale în ţara vecină. Putea să fie, pînă la urmă, şi o deducţie logică, de vreme ce Ştefan Petriceicu s-a retras şi el, odată cu Sobieski, în Polonia, în timp ce Grigore Ghica, mai iute la minte, a coborît în jos* i-a păcălit şi pe polonezi şi şi-a recîştigat şi tronul, făcînd să fie decapitat vrăjmaşul său, Husein-paşa.
Sfîrşitul capitolului despre domnia lui Petriceicu-vodă este total diferit de izvodul racoviţesc. El ne introduce, în parte, în viaţa politică a neamurilor sale din Ţara Românească, a Postelniceştilor şi, pe de altă parte, ne înfăţişează — pentru a cîta oară?! — dependenţa domnilor de marea boierime: în cazul de faţă retragerea lui Petriceicu-vodă în Polonia şi părăsirea lui de către boieri.
Cronica relatează în cîteva cuvinte că Grigore Ghica a cerut vizirului să-1 lase să se ducă la Ţarigrad, ca să-şi vadă doamna şi copiii, înainte de a-şi relua domnia, că odată ajuns acolo s-a îmbolnăvit şi a murit. Neculce povesteşte însă că, întors la Constantinopol, domnul a avut de înfruntat, într-un proces ţinut la Poartă, acuzaţiile urmaşilor postelnicului Constantin Cantacuzino „pentru cazne şi răutăţi ce li-au făcut", în a doua domnie.
Relatarea acestor întîmplări este făcută de Neculce cu multă pasiune, maliţiozitate şi sarcasm, tratîndu-şi fără menajamente neamurile. Fragmentul pe care îl dăm este ce] mai incisiv la adresa Cantacuzinilor, din întreaga primă jumătate a Letopiseţului. Nu ştim de unde a deţinut aceste detalii, pentru că ele nu sînt relatate de cronicile Ţării Româneşti. De altfel ele n-au izul unor amintiri de lectură, ci mai degrabă ale unor povestiri, auzite de mult. Neculce a reţinut situaţiile, stările de lucruri; patosul era în el, iar ironia îi va ţine isonul ori de cîte ori va fi vorba de rudele din Ţara Românească, pînă după dispariţia lui Ştefan Cantacuzino şi a tatălui său, stolnicul, în 1716: „Ce Grigorii-vodă era un om harnic şi tare, şi sămăţu, şi gata la răspunsu şi la toate socotelile, şi să pîrîia faţă la faţă înnaintea Divanului înpărătescu cu Postelniceştii, cu Şaitani-ceştii, cărora le zicu şi Cantacozineştii. Şi mai vîrtos giupînesele lor îl pîrîîa înnaintea Divanului înpărătescu, că li-au fost puindu pe
54
55
giupî^sle de au fost cărind var şi piiatră, înpreună cu ţiganii cei de dîrvală, la curţile domneşti.
Ce Grigorie-vodă au mijlocit cu priiatinii lui şi iară i-au dovedit şi i-au pus iară pre toţi la poprială. Şi Şerban logofătul iară prinsesîe, de veste şi să ascunsesie, ca şi întîi. Ce ceauşii înpărăteşti l-au găsit ascunsu în casă la Duca-vodă, în pod, şi de acolo l-au luat şi l-au făcut surgun la Crit. Şi mult mustra Grigorie-vodă şi să ciortiia cu Duca-vodă, ce să pune pentru nişte oameni răi ca aceiîa... Numai Dumnezeu iaste mult milostiv, iar apoi de sîrgu întoarce mila sa. Că îndată s-au războlit Grigorii-vodă şi au murit. Nărocul Cantaco-zineştilor! Dzicu unii să să fie agiunsu Cantacozineştii cu un doftor şi să-1 fie otrăvit" 138.
Aşadar Dumnezeu a fost milostiv cîtă vreme Şeitaniceştii {unchii şi verii săi!) erau la popreală! Şi ce lehamite şi ciudă în acel „Nărocul Cantacuzineştilor!". Cît despre final, este prima dată, dar nu singura dată, cînd cronicarul îi acuză pe Cantacuzini de asasinat. Aşa va muri Şerban Cantacuzino; la moarte va fi trimis tot de ei, nepotul lor. Constantin Brîncoveanu. Hotărît, Neculce nu-i va ierta pentru relele îndurate de ai săi în timpul pribegiei şi pentru cele suferite de Moldova din cauza lui Constantin Brîncoveanu, mai ales, nici pe patul de moarte.
După ce a rămas Petriceicu-vodă singur, boierii moldoveni temîndu-se de consecinţele hainirii şi observînd cuminţenia lui Grigore Ghica, s-au hotărît să-1 părăsească. S-au dus deci la domn şi, invocînd pericolul unei posibile invazii tătăreşti, i-au cerut permisiunea să se retragă să-şi adăpostească familiile, urmînd ca să se întoarcă din nou în tabără.
La refuzul semeţ al domnului, care Se baza pe oastea poloneză ce era aşteptată să coboare în număr mare, Miron Costin i^a replicat tăios, în numele tuturor boierilor prezenţi, cu spiritul de independenţă al clasei, care a făcut mult rău Ţărilor Române: „Ori să fie voia mării-tale, ori să nu fie, noi nu ne vom lăsa casăli să le ia tă--tarîi". „Şi s-au închinat şi i-au dzis: « Să fii măriia-ta săn<ă>tos » şi au eşit afară... Iară Petriceico-vodâ au rămas numai singur, numai cu Hăbăşescul hatmanul şi cu casa lui. Şi au început a plîng6 şi a blâstăma pe Miron şi pe alţii şi a dzice la c6 l-au adus..." 139
Iar boierii au coborît înspre sud, tocmai la vreme ca să-1 în--tîmpine pe noul domn, Dumitraşcu Cantacuzino, fostul capichihaiaua
138 Ibidem, p. 231.
139 Ibidem, p. 233.
lui Petriceicu-vodă, pus de Poartă şi văr cu Ion Neculce. Era prin noiembrie 1673.
Acesta, spune Neculce în capitolul său, mult dezvoltat, dar pornind totuşi de la Cronică, „era grec ţărigrădean de felul lui, neam de împărat creştinescu di Ca<n>tacozbneşti". Ascendenţa îl privea, deci, şi pe cronicar. Dar predestinat să trăiască toată viaţa la marginea imperialelor sale rude, nu le va ierta acestora destinul care i-a ridicat pe culmi, cum a fost cazul lui Constantin Brîncoveanu, şi se va bucura, răutăcios, atunci cînd soarta le va fi potrivnică. Dintre ei cel mai batjocorit — nu cel mai urît — va fi Dumitraşcu Cantacuzino. Vom aminti aci ambele domnii şi, după cum ne-am propus, vom stărui numai asupra părţii originale, atribuită lui Neculce.
Prima domnie a lui Dumitraşcu Cantacuzino (1674—1675) este tributară sub raportul informaţiilor istorice Cronicii şi Izvodului lui Miron logofătul14ffl. Mai mult chiar, fraze întregi care descriu excesele tătarilor trimişi să ierneze în ţară sînt aidoma luate din Cronica racoviţeană; dar tabloul, în ansamblu, este zugrăvit în culori pe care nici un penel contemporan nu le-ar fi putut reda. Se întîlnesc acolo elementele întunecate ale silniciilor tătărăşti, amestecate cu obiceiurile gospodăreşti ale moldovenilor şi ale polonezilor.
Cronica îi învinuieşte pentru toate grozăviile care s-au abătut asupra ţării pe boieri, şi mai ales pe Miron Costin logofătul, care n-au vrut să garanteze domnului, printr-un act scris, că polonezii nu vor ataca Moldova. Neculce ridică năpasta aruncată de Cronică asupra marelui său predecesor şi o trece în contul celui mai dispreţuit dintre cîţi domni au stat vreodată în scaunul Moldovei: „Dar acesşt6 voro<a>ve nu-s nemic, făr<ă> cit Dumitraşco-vodă, fiindu grec tălpiz şi fricos, cu piele de iepure la spate (ca alt grec, Constantin Ipsilanti, 50 — 60 de ani mai tîrziu), şi neavîndu nice omil<ă>de ţară, punea pricini asupra bolarilor ş-a lui Miron, că sfătuescu şi-i bine să ernedze tătari şi ei n-au priimit să facă zapis. Dar lui îi era voe şi silie spre' acela lucru, că s(ji) temea să şadză în Iaşi, să nu vie nescarivai poghiiazuri să-l ia din Eşi" (subl. noastră) ul. Tot Dumitraşcu Cantacuzino este vinovat, după Neculce, de distrugerea cetăţilor Moldovei, deşi Cronica atribuie vizirului această idee: „Scris-au atunce viziriul la Dumitraşcu-vodă, eşind nemţii din cetăţile Ţării Moldovei, să triimiţă să le strice toate, ca altă dată să nu
140 Cf. Letopiseţul Ţării Moldovei, editat de C. Giurescu, p. 66— 69, precum şi Izvoadele lui Tudosie Dubău, Miron logofătul şi Vasile Demian, p. 191—195.
141 Cf. ed. de faţă, p. 238-239.
56
57
mai vie oştii să între într-însăle. Aşe să vorovesşte, că mai mult sfatul şi-ndemnătura lui Dumitraşco-vodă au fostu, decît voia viziriului"142.
Un lung paragraf consacră Neculce stărilor de lucruri din Polonia, greu încercată sub raport militar din toate părţile şi lipsită şi de un conducător, după moartea regelui Mihail Vişnoveţchi, întîmplată în anul 1673. El povesteşte cum s-a ajuns cu turcii la pacea de la Juravno, cît de mari au fost pierderile teritoriale ale Poloniei şi cum a fost ales rege Ioan Sobieski, prieten al hanului tătărăsc. Aceste date, absente din izvodul narativ de care s-a folosit, Cronica racoviţeană-buhuşească, ne descoperă faţa unui istoric bine informat, cel puţin pentru cazul în speţă, asupra situaţiei din ţările vecine (Polonia, Ucraina, Turcia). Letopiseţul său — cum bine se ştie —va cuprinde, mai ales în a doua sa parte, numeroase pagini de istorie universală, care îl vor plimba pe cititor, adesea în tovărăşia unei superbe naivităţi, pe multe din meridianele atunci cunoscute ale globului. Neculce rămîne cel mai preocupat dintre cronicarii noştri de istoria popoarelor din jur; paginile sale trebuiesc socotite ca dovezi ale dorinţei lui de a cunoaşte şi de a lărgi orizontul cititorilor cărora le era menită osteneala sa.
Tabloul domniei lui Dumitraşcu Cantacuzino este sumbru prezentat atît de Cronică, cît şi de Pseudo Nicolae Costin. La toate cele amintite mai sus se adaogă şi introducerea de către domn, pentru prima dată în Moldova, a fiscalităţii pe cap de locuitor (capitatio), incluzîndu-i şi pe boieri, nu numai pe oamenii de rînd 143 Sistemul „hîrtiilor", cum era numită darea, îl vor aplica şi alţii, dar Neculce pe el îl judecă, mai ales, pentru noutatea lui. Lucrurile noi, de orice natură ar fi — cu atît mai mult impozitele — îl deranjează pe Neculce în cel mai înalt grad: „Făcut-au acestu domnu Dumitraşco-vodă un obiceiu rău şi spurcat în ţară, care n-au mai fost pînă atunce, de au dat hîrtii de scriu feţele oamenilor de la mic pîn' la mare, care au rămas poman<a> lui, de n-o mai las<ă> nice un domnu să să uite acea pede<a>psă a s<ă>racilor" 144.
Capitolul consacrat celei de a doua domnii, care n-a durat decît un an şi patru luni (febr. 1684—iunie 1685), cuprinde doar cîteva date furnizate de Cronică sau de Pseudo Nicolae Costin; el poate fi socotit şi prin proporţii, şi prin varietatea conţinutului, absolut original. Este unul din capitolele cele mai interesante sub
142 Ibidem, p. 244. Este probabil că Neculce a cunoscut şi Cronica Moldovei dintre anii 1661 — 1709 (Pseudo Nicolae Costin), unde vinovat de distrugerea cetăţilor moldoveneşti este socotit tot Dumitraşcu Cantacuzino. Cf. M. Kogălniceanu, LetoPisitile... II, p. 14.
143 O spune Pseudo Nicolae Costin. Cf. Letopisitile..., II, p. 15..
144 Cf. ed. de faţă, p. 245-246.
raport literar ca şi sub raportul viziunii personale asupra societăţii şi moravurilor acesteia.
Dumitraşcu Cantacuzino intră în Iaşi în timpul unei cumplite foamete ce dura de trei ani. „Era oameni<i> tot leşinaţi şi morţi pe drumuri şi pe uliţi, cît să mînca om pe om", scrie Neculce, folosind textul Cronicii. Din cauza podghiazurilor poloneze gospodarii n-au putut ara. Cete de tîlhari atacau drumurile, iar ţara era pustie din sus de Cotnari. La aceste nenorociri se adăoga şi prezenţa permanentă a turcilor, care asigurau Cameniţa cu cele necesare şi care, neputîid fi satisfăcuţi, devastau aşezările boiereşti. A trebuit să vină Şerban Cantacuzino, din Ţara Românească, cu „pine de a lui, arată cu plugurile lui, cîteva sute de cară, de au dus-o la Cameniţă", precizează Neculce. în Iaşi, din cauza lipsei de lemne de foc, oamenii au stricat gardurile, acareturile şi „curţile boierilor... de au arsu tîrgul mai giumătate". Un tablou mult mai întunecat înfăţişează Pseudo Nicolae Costin 145, care, îl face răspunzător, în parte, de această situaţie, pe domn, în care „nimica bun nu era... numai lăcomie şi luătură nespusă".
Interesant, că deşi sub raport documentar capitolul este mult mai bogat decît al cronicilor amintite, în ceea ce priveşte abuzurile de tot felul ale lui Dumitraşcu Cantacuzino, Neculce foloseşte un ton potolit în prezentarea lor. Este un ton al neputinţei, al resemnării, pe alocuri al justificării unor situaţii, impus, probabil, de faptul că „boiarilor celor mari le arăta dragoste şi cinste". Este drept, adaogă Neculce, „că nu-i da mîna într-alt chip să facă". Aşa, în al doilea an de domnie, cînd au început a veni carele tătârăşti din Bugeac cu mălai de vînzare în Iaşi, domnul a luat măsuri corespunzătoare pentru scăderea preţurilor (oprind cumpărarea timp de trei zile „şi făcînd mierţa mare"). „Dece au început săracii oameni a să sătura. Numai era greu, că murie, că era hămisiţi". A încercat să stîrpească tîlharii, chemîndu-1 pe hatmanul Buhuş, pribeag în Ţara Românească, să-i fie de ajutor 14". Dar acesta refuzînd, Dumitraşcu Can-
145 Cf. Letopisitile..., II, p. 39.
144 Contradictorie ne apare prezentarea activităţii lui Alexandru Buhuş în Ţara Românească. Pe de o parte, acesta refuză să dea curs invitaţiei lui Dumitraşcu Cantacuzino de-a se întoarce în Moldova „vădzînd vremili neaşădzate... şi fiind şi bolnav... Care i s-au tîmplat aşeş şi moartea acolo, în sat în Ruşi", iar pe de altă parte, îl găsim activ în sprijinirea politicii lui Şerban Cantacuzino de înlăturare a vărului său de pe tronul Moldovei, chemîndu-i pe boieri, prin intermediul lui Gavriliţă vornicul, cu care s-a întîlnit la Focşani, să fugă în Ţara Românească. Sînt schiţate preUminariile înlocuirii lui Dumitraşcu Cantacuzino cu Constantin Cantemir, atît de bine ţesute de Neculce în paginile capitolului consacrat celui dintîi, dar de care ne vom ocupa la locul potrivit.
58
59
tacuzino, în batjocură, a numit hatman pe cel „mai sărac şi mai prost" dintre boieri, pe Zosin Başotă, care „măcar că era de niiam vechiu (ceea ce în concepţia feudală de clasă a lui Neculce însemna mult) nu era harnic de acela boierie la aceli vremi".
Lăcomia domnului, atît de vehement înscrisă în Letopiseţul atribuit lui Nicolae Costin, nu este exemplificată de Neculce (cu excepţia pomenirii din nou a introducerii fiscalităţii pe persoană) decît prin două cazuri: însuşirea banilor lăsaţi de ctitorii mănăstirii Rîşca şi „judecata" pe care a făcut-o feciorilor vornicului Chiriac Sturdza şi mamei lor vitrege pentru nişte bani, pe care, pînă la urmă, i-a luat tot Dumitraşcu Cantacuzino. Nimic din torturile aplicate lui Gavril Brăescu, marele jicnicer, sau lui Toder Nacu, fecior de boier, pentru stoarcerea unor sume de bani, sau de faptul că odăile seimenilor erau pline de datornici siliţi, de care aminteşte Pseudo Nicolae Costin, nu răzbate pînă la Neculce. în schimb imoralitatea domnului revoltă în cel mai înalt grad pe binecredinciosul cronicar, iar portretul desfrînatei sale rude n-are egal în literatura noastră prin ridiculizarea scăderilor, a senilităţii şi decrepitudinei, opuse pretenţiilor sale de berbant. Vom mai întîlni revolta, dezgustul şi dispreţul lui Neculce faţă de imoralitatea bătrîneţii atunci cînd va povesti, cu iz de cumătră,  văduvia doamnei Anastasia, soţia lui Gheorghe Duca. în cazul lui Dumitraşcu Cantacuzino însă, cronicarul este revoltat nu numai de afişarea publică a legăturilor sale cu fata Arhipoaei, ci şi de umilinţele pe care le aduce boieroaicelor din protipendadă, obligate să însoţească crîşmăriţa în plimbările sale la vii sau la feredeu. Nu mai puţin scandalos era şi obiceiul domnului de-a nesocoti posturile, mîncînd carne alăturea cu turcii.
Şi totuşi, cu toată revolta sa, portretul zugrăvit de Neculce nu este lipsit de un oarecare umor, care-i conferă, parcă, un plus de autenticitate:„...Şiera om nestătător la voro<a)vi, tâlpiz, amăgitor, geambaş de cei de la Fener din Ţarigrad. Şi dup-acestea, dup(ă> toate, era bătrîn şi curvar. Do<a)mna lui era la Ţarigrad, iar el aice îşi luas<ă) o fată a unei rachieriţă de pe Podul Vec(hiu>, anume Arhi-po<a>ia, care o chema Aniţa, ţiitoare, de o purta în vede<a)lă între toată boerimea, de o ţinea în braţi, de-o săruta. Şi o purta cu sălbi de galbeni şi cu haine de şahmarand, cu şlic de sobol şi cu multe odo<a>ră înpodobită. Şi era tînără şi frumoas<ă> şi plin(ă> de suleiman, ca o fată de rachieriţă. Şi o triimite cu car<î)ta domne<a)scă, cu siimeni şi cu vornici şi cu comişi dzuoa amidzidzea mari pe uleţi, la feridiu şi pe la mănăstiri şi pe la vii, în prinblări. Şi face şi pe boiari de-ş triimite giupînesăle cu dînsa.
Şi dup<ă> ce vinie de la primblări, triimite giupînesilor daruri, canaveţe, bilaco(a)s(e>, căce i-au făcut cinstea de-au mărsu cu
dînsa în primblare. Şi dup<ă) ce s-au mazilit, au luat-o cu dînsul ş-au dus-o în Ţarigrad cu dînsul ş-au măritat-o dup-o slugă a lui, dup-un grec.
Căutaţii, fraţii, iubiţii cetitori, de videţi ce iaste omenie şi curvie grece<a)scă! Că el, de bătrîn, dinţii în gur<ă> n-ave. Dimine(a>ţa îi înclie, de-i punea în gur(ă>, iar sara îi desclie cu încrop şi-i punea pe mas<ă>. Carne în toate posturile cu turcii de<n)preun<ă> mînca". Şi, din perspectiva anilor numeroşi pe care-i avea la data alcătuirii operei, lasă sâ-i scape, în încheiere, aceste dureroase cuvinte de compasiune pentru Moldova Iui Ştefan, cele mai sincere din cîte a aşternut în paginile cronicii: „...Oh! oh! oh! Sărac<ă> ţar<ă> a Moldovei, ce nărocire de stăpîni c-aceştea ai avut! Ce sorţi de viiaţă ţ-au cădzut! Cum au mai rămas om trăitor în tine, de mare mirară iaste, cu atîtea spurcăciuni de obiceiuri ce s<ă> trag pîn-astădzi în tine, Moldovă '." 117
Toderaşcu vistiernicul, feciorul lui Iordache Cantacuzino şi frate cu mama lui Neculce, n-a putut împiedeca mazilirea domnului deşi „el era alfa şi omega atunce în Ţara Moldovii", după cum n-a putut împiedica nici abuzurile financiare ale acestuia, pentru care s-a judecat la Constantinopol cu Dumitraşcu Cantacuzino, pus s-o facă, se pare, de către Şerban, domnul Ţării Româneşti. Neculce are cuvinte bune la adresa unchiului său, care din vistiernicie a rămas dator cu vreo 20 de pungi de bani, dovadă a corectitudinii sale. Ba are cuvinte de laudă şi pentru Şerban Cantacuzino, care după moartea ce i s-a întîmplat lui Toderaşcu la Adrianopol, i-a adus oasele cu cheltuiala sa şi le-a încredinţat feciorilor de i le-au îngropat în mănăstirea Bisericani. Aceasta, mazilia, s-a produs în urma intervenţiilor domnului muntean la Poartă şi a atras după sine, la plecare, reacţii antigreceşti, la care se asociază, evident, şi Ion Neculce şi care se cer explicate.
Xenofobismul lui Neculce — cînd este vorba de greci — este unanim cunoscut şi a fost suficient speculat, ca să nu stăruim prea mult asupra lui. Paginile Letopiseţului său abundă de ironii, batjocuri, etichetări; stigmatizări, la adresa elementului grecesc, fie el fanariot, rumeliot, insular sau din Tesalia. în fond Neculce nu face altceva decît şă_se^Unieie_atitudjni^generale, adoptate de populaţia Iaşilor şi de boierimea de ţară împotriva grecilor, vinovaţi de relele care s-au abătut asupra Moldovei. Prin ei se exercita exploatarea Porţii, ei erau sfetnicii odioşi ai unora dintre domni, cu ei a crescut venalitatea, lăcomia, delaţiunea şi au decăzut, implicit, moravurile
147 Cf. ed. de faţă, p. 290 -292.
60
61
sănătoase ale societăţii moldoveneşti. La ei constată Neculce laşitatea, frica de iepure, lipsa de ruşine. Şi nu numai Neculce, ci şi Cronica atribuită lui Nicolae Costin. De altfel mişcările antigreceşti pe care le înregistrează istoria Ţărilor Române în veacul al XVII-lea grăiesc de la sine. Nu este de mirare că la mazilirea lui Dumitraşcu Cantacuzino „s-au făcut mari gîlcevi şi calabalîcu. Fliondor armaşul şi cu frate-său Gheorghiţă Ciudin, cu Mitre căpitanul, cu Milestii şi cu alţii au buzurluit tot tîrgul şi slujitorimea asupra grecilor, tot cu pietri şi cu beţe, de era curtea domniască plină de oameni. Şi pe zidiuri sta oamenii, iar grecii tot în casă şidea, lîngă Dumitraşco-vodă, şi să ascundea carii pe undă putea. Şi mai vîrtos căuta pe un grec, pre anume Sară Eni, carele au fost de au bătut stupii lui Ga-vriliţă vornicului şi au fost dat ştiubeilor foc... Şi purcegîndu din Iaşi Sară Eni şi alţi greci tot denaintea lui Husein-beiu mergea, ca să nu-1 poată lua moldovenii" 148.
Neculce povesteşte cu mult umor cum tot atunci a fost prins de către acelaşi Flondor armaşul un alt grec, paharnicul Mavrodin, care după ce a fost bătut, dezbrăcat „de l-au lăsat numai cu cămeşe" a fost pus călare pe un cal, cu faţa spre coada pe care o ţinea în loc de frîu şi plimbat prin oraş pînă la Copou. Slugile armaşului îi cereau să pronunţe o frază, dificilă pentru un grec, spre marele haz al spectatorilor: „Dzi, grece, cal murgu la Fîntîna Bordii, iar el nu putea..., ce dzicea « alogo (= cal,  greceşte) murgo sto Fîntîna Bordii » l4>.
în legătură cu această întîmplare I. C. Chiţimia, într-un interesant studiu consacrat Informaţiei istorice şi artei literare în cronica lui Ion Neculce, 1S0 menţionează un document descoperit de domnia sa 181 în care este relatată o revoltă antigrecească în vara anului 1743, în vremea domniei lui Constantin Mavrocordat, pe care însă Neculce o trece sub tăcere — menţionează autorul —, din conside-raţiune faţă de domn. Cu acel prilej — spune documentul — au fost prinşi mai mulţi fanarioţi, daţi „pe mina ţăranilor di-i purta prin toate uleţile tărgului. îi bată şi-i învăţa moldovineşte să zică: « Cal murg la Fîntîna Bordei». Şi ei nu pută zici, ce zicea «alogo murgu sto Futina Bordi ». Şi li da ţăranii pi spate cu toiegile şi li tot zicea: « Zi, grecule, cal murg la Fîntîna Bordei » şi ei tot pi grecie zicea" 168.
148 Ibidem, p. 298-299. 148 Ibidem, p. 300.
180 Publicat în volumul său Probleme de bază ale literaturii romane vechi, Bucureşti, 1972, p. 315—338.
151 Păstrat în fondurile Bibliotecii Academiei sub cota CCCLX-8. 158 Cf. I. C. Chiţimia, Probleme de bază..., p. 321.
Răscoala respectivă ar fi avut loc cu prilejul mazilirii lui Constantin Mavrocordat şi cu aproximativ doi ani înainte de moartea cronicarului, cînd Letopiseţul său era redactat.
Documentul, intitulat Carte de blăstăm în contra grecilor de la 7251, noemv(rie") 8, ar fi fost scris de Teodor Sion medelnicerul158, ca un angajament al semnatarilor (care adunaseră peste 5.000 de oameni, înarmaţi cu tot felul de arme) de a lupta împotriva grecilor.
în realitate documentul este un fals, o mistificare, destul de grosolană, redactată, după toate particularităţile paleografice, de un membru al familiei Sion, pe la 1830— 1840. Este ştiut, de mult, încă din veacul trecut, că Sioneştii erau meşteri în falsuri, dar nu de ei ne ocupăm. Credem că Antohi Sion este autorul celui de faţă. Cîteva elemente de fond sînt suspecte: mai întîi nici un alt document, nici măcar narativ, nu atestă o mişcare antigrecească în anul 1743, necum una la care să fi participat — cum spune documentul —, 5.374 de oameni, nici mai mulţi, nici mai puţini. în al doilea rînd, unele nume amintite, cum este grecul Mavrodin, sau Ionaşco Cap de Ghindă, sînt personaje din Letopiseţul lui Neculce, care au trăit cu 60 — 70 de ani înainte de Const. Mavrocordat. în sfîrşit, numărul semnatarilor, peste 150, numele lor şi calitatea acestora sînt, ca restul textului de 7 pagini de coală, simplă invenţie. Tot de la Neculce a luat, evident, şi expresia stîlcită a grecului, pe care o aduce cu atîtea decenii mai aproape. De altfel familia Sion poseda, cu siguranţă, un text al Letopiseţului, căci îi găsim copiind pe unii dintre ei, la 1804, un exemplar: este manuscrisul 114 al Academiei, însemnat în aparatul critic cu sigla G 154.
Dar, revenind la Neculce, acesta relatează că Mavrodin paharnicul nu s-a speriat prea tare de cele petrecute, că s-a întors în Moldova şi sub alţi domni — inclusiv sub domnia lui Mihail Racoviţă — „pînă ce au murit de bătrîn şi nu s-au mai putut curaţi ţara de dînsul". Şi îşi completează astfel paharul urii sale, îndreptate împotriva ciocoimii greceşti (cum bine o defineşte Şerban Cioculescu): „Aşia socotescu eu cu firea mea această proastă: cîndu a vrea Dumnezeu să facă să nu fie rugină pe fier, şi turci în Ţarigrad să nu fie, şi luppii să nu mînînce oile în lumă, atuncea poate nu vor fi nici greci în Moldova şi în Ţara Munteniască, nici or fi boiari, nici or putea mînca acăste doao ţări, cum le mînîncă. Iar alt hac n-au rămas cu condeiul
158 El vorbeşte la persoana întîi, relatînd găsirea lui Mavrodin sub patul doamnei (curios lucru, tot Mavrodin îl chema şi pe acesta, ca pe eroul lui Flondor armaşul!).
154 Cf. Nota asupra ediţiei noastre, p. 141-142. Cu privire la familia Sion să se vadă suita de cinci articole ale lui Şerban Cioculescu, reunite în volumul Varietăţi critice, p. 137— 176.
62
63
mieu să mai pomeuescu, ca să pot gîci. Focul îl stingi, apa o ezăşti şi o abaţi pe altă parte, vîntul cînd bate, te dai în lături, într-un adăpost, şi te odihneşti, soarele intră în nuor, noaptea cu întunerecul trece şi să face iar lumină; iar la grec milă sau omenie, sau dreptate, sau nevicleşug, nici unele de aceste nu sînt, sau frica lui Dumnezeu. Numai cîndu nu poate să facă rău să arată cu blindate, iar inima şi firea, tot cît ani putea iaste să facă răutate. Căutaţi de cetiţi la hronogrâful grecescu, de vă încredinţaţi şi mai bine, pe cînd au fost grecii puternici şi împărăţiîa era a lor, ce făcea pre atuncea şi ce lucra!"' 155
Dacă este să explicăm, să justificăm, antipatia cronicarului faţă de elementul grecesc trebuie să aderăm la opinia lui Şerban Cioculescu, cu privire la „drama de familie" a pribegilor moldoveni la rudele bogate din Ţara Românească şi să acceptăm punctele de vedere, pe care le socotim cît se poate de logice, ale criticului Valeriu Cristea 156. într-adevăr, bunica sa, „bătrîna Iordăchioaia", fata lui Mateiaş, bucovineancă neaoşe „1-a sustras pe Neculce din raza focarelor de grecizare ale familiei sale" 15', după ce ea a rămas văduvă şi după ce neamurile sale greceşti din Moldova şi din Ţara Românească îşi vor fi dezvăluit munţii de egoism, răutate şi lăcomie, atît de limpede văzute de cronicar 158.
155 Ed. de faţă, p. 301 — 302 Cît priveşte aluzia la Hronogrâful grecesc, se cere amintit faptul — care schimbă optica noastră cu privire la limitele orizontului său cultural — că Neculce este autorul, în parte, al unei copii de Cronograf tip Danovici, păstrat în colecţiile Bibliotecii Academiei R. S. România sub cota 4793 şi realizată, probabil, după întoarcerea sa din pribegie, sau chiar mai devreme, cînd era încă în Polonia, dată fiind vigoarea scrisului său, foarte urît; dar perfect lizibil. Cf. Un manuscris inedit al cronicarului Ion Neculce, în Analele Universităţii „C. I. Parhon", Bucureşti, seria ştiinţelor sociale. Filologie. VI (1957), nr. 10, p. 35-46.
156 Cf. Introducere în opera lui Ion Neculce, Bucureşti, 1974, p. 93- 96.
15' Ibidem, p. 95.
158 M. Kogălniceanu a observat rasentimentele cronicarului faţă de greci, şi într-o notă de la p. 253 a Letopisiţelor, t. II, la sfîrşitul domniei a doua a lui Dumitraşcu Cantacuzino, face următoarea menţiune: „Orice este zis în patimă îşi găseşte lesne întimpinarea sa; vornicul Alecsandru Beldiman (vezi mai departe nota paginii 442) s-au însărcinat a răspunde imputărilor ce Neculce face grecilor".
Răspunsul lui Alecu Beldiman, aşezat de Kogălniceanu în subsolul unei pagini ce cuprinde a doua domnie a lui Grigore Ghica, acolo unde Neculce îşi dezvoltă ultima răzvrătire antigrecească (ediţia noastră, p. 805), nu dovedeşte o înţelegere deplină a vederilor cronicarului. Cum arătam, şi cum au arătat şi alţii, Neculce n-a fost vrăjmaşul poporului grec, ci al ciocoimii greceşti. Pagina amin-
între cele două domnii ale lui Dumitraşcu Cantacuzino, Neculce situează, firesc, domnia lui Antonie-vodă Ruset (1675—1678) şi a treia domnie a lui Duca-vodă (1678—1683). Pentru amândouă punctul de plecare rămîne Cronica racoviţeană-buhuşească, din care include fraze întregi, aproape neschimbate, in Letopiseţul său. Acestea sînt, de obicei, fraze de început, sau consideraţiuni generale.
Redacţia capitolelor sale este amplificată de cel puţin trei ori, cu date şi povestiri originale, cu prelucrări izvorfte din alte izvoade, sau, mai ales, din inepuizabilul său condei. Folosind izvodul buhuşesc, Neculce lărgeşte mult relatarea activităţii militare a ultimului hatman viteaz al Moldovei, care a fost Alexandru Buhuş. Aserţiunea rămîne valabilă şi pentru capitolul relativ Ia Gheorghe Duca, cu a treia domnie.
Un interes major acordă Neculce situaţiei din Ţara Românească, la sfîrşitul capitolului despre Antonie-vodă Ruset. Şerban Cantacuzino fugit la Adrianopol, în absenţa lui Duca-vodă, căuta să-i ia locul. Duca-vodă, amăgit de stolnic şi de Constantin Brîncoveanu, care se aflau şi ei cu domnul în tabără, la Ceahrin, i-a lăsat să plece şi pe aceştia la Adrianopol, sub pretextul că-1 vor determina să se întoarcă în ţară. Şi s-a întors, într-adevăr, Şerban Cantacuzino, însă ca domn. între timp blîndul Antonie-vodă Ruset a fost mazilit şi dus direct de la Ceahrin la Constantinopol. Cel care a venit cu firmanul de mazilie al Iui Duca-vodă a fost chiar Constantin Brîncoveanu care, adaogă Neculce, a umblat mult să-i prindă pe vrăjmaşii Cantacuzinilor. Şi pe care i-au prins, „dup<ă> ce au vinit Şerban-vodă, pe toţi i-au omorît cu grele şi cumplite morţi".
tită din domnia lui Grigore Ghica este întru totul concludentă în acest sens. Iată şi mesajul lui Alecu Beldiman, adresat, postum, cronicarului: „Eu, vornicul Aleco Beldiman, întorcîndu-mă cătră tine, istoriografule, care cu atîta patimă voroveşti asupra grecilor, îţi voi cere ertăciune mai întîiu, şi după aceasta voiu zice că voroveşti cu patimă şi că te rătăceşti întru cele ce zici, cu totul; căci în cursul istoriei hronografului acestuia am văzut domni pămînteni carii au făcut mai multe cruzimi şi prădări, au desbrăcat ţara fără cea mai mică mustrare de cuget, luînd hrana din gura pămîntenilor şi puind cuţitul în sinul patriei sale fără de milostivire, stricînd pronomiile patriei şi a patrioţilor, spre îndestularea lăcomiei lor. Mă plec a huli pre acei răi şi îndărăpnicîdin greci, dar nicidecum tot neamul lor, căci cu aceasta apoi huleşti şi tot neamul moldovenesc,; avînd îndestulă pildă de ocîrmuirea ră a domnilor moldoveni. Eu «iă plec a erta un grec, care vremelniceşte este aice, şi nu-i pasă de patrie, fiindu-i străină; dar un pămîntean, pămîntean patriot,fiiu patriei acestiea, a prăda pe maică-sa, a prăda şi a nu-i fi milă de fraţii şi patrioţii sei, aceasta nicidecum nu voiu pute-o erta. Eartă-ma, te rog, cetitorule, şi mă giudecă de am avut dreptate a mă împotrivi la zisele istoriografului".
64
65
Capitolul se încheie cu un portret făcut lui Antonie-vodă Ruset şi cu o succintă analiză a împrejurărilor care au dus la sfîrşitul domniei lui. Acestea rămîn pentru istorie aproape singurele date relative ta domnia lui Antonie-vodă Ruset. Domnul era blînd şi bun, milostiv şi tiu frica lui Dumnezeu; „măcar că era grec şi strein, ţărigrădean, dar era mai bun domnu decît un pementiian". însă din pricina unui sfetnic ticălos şi fără ruşine, rudă cu el, anume Alexandru Ramandei „grec simăţu, mîndru, nebun, lacom", precum şi din cauza nebuniilor şi abuzurilor feciorilor domnului, prea răsfăţaţi, care-şi băteau joc de moravurile, încă sănătoase, ale ţării, a fost pîrît la Poartă de boieri. Acesta a fost motivul osîndei lui: dezmăţul feciorilor săi. Dus la Constantinopol, povesteşte Neculce, ca în O samă de cuvinte, a fost cumplit torturat, i s-au luat toţi banii şi apoi a fost lăsat slobod. Iar cînd a ajuns acasă, ca o culme a nenorocirilor, îi ardea şi casa, încît a ajuns „cu feciorii la mare lipsă; să hrănie cu păscărie în Ţarigrad".
Printre cei vinovaţi de osînda domnului s-au aflat hatmanul Alexandru Buhuş 159 şi Miron Costin, cronicarul. Dar nici de casele acestora, conchide Neculce, nimica nu s-a ales. Cel puţin Miron Costin, cînd a fost omorît din porunca lui Constantin Cantemir, „striga în gura mare că nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir-vodă... Numai osînda lui Antonie-vodă îl gonesşte, şi pentr-aceia pieră, că l-au pîrît pe strîmbătate" 16°. Deci boierii să nu-i pîrască pe domni, la Constantinopol, pentru că aceştia sînt stăpîni şi unşi ai lui Dumnezeu (pomăzanici). Iată, într-o frază, concepţia lui Neculce despre rostul voievozilor, care 1-a apropiat de Dimitrie Cantemir pînă la identificarea aspiraţiilor cu acelea ale celui mai autentic vrăjmaş al clasei sale.
Ultima domnie a lui Duca-vodă ar încheia, după propriile mărturisiri din Predoslovie, folosirea izvoarelor streine la elaborarea Letopiseţului său. Capitolul este lung şi datele în plus destul de numeroase, dar mai mult pentru detalii.
Domnia lui Gheorghe Duca este împărţită în două, după modelul Cronicii, Cea dintîi, pînă la plecarea cu vizirul şi cu Şerban Cantacuzino la asediul Vienei, deşi include» patru ani de domnie, este expediată cu oarecare grabă. La doi ani după urcarea pe tron, descoperind un complot al marelui vistiernic Vasile Gheuca, al lui Gheorghe Bogdan mare jicnicer şi al lui Lupu sulgerul, după o jude-
Cf. G. Ştrempel, Hatmanul Alexandru Buhuş şi mazilia lui Antonie vodă Ruset, în Omagiu acad. Ştefan Pascu,' Ciu1 197-1 r> 326- 334. ' ' y'
160 Cf. ed. de faţă, p. 257.
66
cată sumară a Divanului, i-a dat pe mina lui Flondor armaşul care le-a retezat capetele, ziua în amiaza mare, înaintea porţii domneşti. Neculce povesteşte faptele fără comentarii, pentru că hiclenia era dovedită. Ori, cum arătam mai sus, pentru el persoana domnului era sacră.
La puţină vreme după aceasta, relatează Neculce, folosind Cronica, domnul a plecat la Poartă pentru rezolvarea unor neînţelegeri cu viitorul său ginere Ştefan beizadea, feciorul lui Radu Leon (1664— 1669), care era logodit cu fiică-sa Catrina. Dar cum beizadeaua „era grozav la faţă", domnul „punea pricin{ă> şi nu vre să i-o dea". Divanul n-a luat în seamă asemenea mofturi şi 1-a obligat pe Duca-vodă să facă nunta, ceea ce acesta a şi făcut, de îndată ce s-a înapoiat în Moldova. N-a plecat însă din Ţarigrad decît după ce, cheltuind aproape 1.000 de pungi, a obţinut hătmănia Ucrainei. Aceasta i-a conferit dreptul de a avea trei tuiuri, asemeni marilor demnitari turci. Spune Neculce, subliniind ambiţiile domnului, că Gheorghe Duca „să ţinea şi vorovie în casa lui, de s<ă> ispite să fie craiu în Ţara Unguriască, şi un ficior a lui în Ţara Moldovei domnu, şi altul în Ţara Munteniiască, şi ginere-său hatman în Ocraina" M1.
Cronica menţionează nunta Catrinei cu urîta beizadea 1W, ca pe un fapt oarecare. Neculce însă creează un poem epic povestind nunta de două săptămîni de la Iaşi, pe care, probabil, că a văzut-o, copil fiind. Cu acelaşi realism, cu aceeaşi mişcare — subliniată de mai mulţi critici — ce învie eroii şi epoca şi dau farmec scrisului său, va zugrăvi şi nunta lui Duculeţ, feciorul lui Gheorghe Duca, la care a participat, cum aminteam în paginile consacrate biografiei, ca boier tînăr. Acestea sînt documente interesante şi unice ale vremii, ce înregistrează obiceiuri şi datini de basm, de mult dispărute.
Dar hătmănia Ucrainei şi nunta Catrinei au costat bani grei. Neculce completează cu un tablou sumbru, abia schiţată opresiune fiscală din Cronică ce lovea deopotrivă boierime şi sărăcime. Cei din urmă erau deprinşi, oarecum, cu răul, dar boierii au suportat din cale afară de greu pe acest monstru de lăcomie şi ură. Impozitul personal „hîrtiile", scoase mai multe decît numărul contribuabililor, au fost aruncate asupra tuturor şi obligaţi să le plătească în totalitate, Mai mult, în loc de un galben, cît era impunerea iniţială, Duca-vodă a perceput 16 galbeni. Şi, cum mulţi contribuabili îşi lăsau casa şi fugeau, neavînd de unde plăti, erau obligaţi ceilalţi oameni să achite birul pentru ei. „Şi pe unde era pustiiu — relatează cronicarul —
161 Cf. ed. de faţă, p. 282.
168 Cronica atribuită lui Alexandru Amiras spune că era „can
lipsit de minte".
67
face pe zlotaş(i) de plătie de Ia casăle lor. Şi-i băte pe zlotaşi cu buzduganul, de au omorît vro doi, trei. Deci vădzind că mor de buzdugan, au făcut un bătu în optu muchii, de băte pe boeri şi pe zlotaşi cu băţul. Şi-i punea pe boiari dăjdi şi-nprumute peste putinţa lor, cîtu nu să mai putea plăti... Ce iera pline închisorile de boiari şi grosurile de cei săraci, de-i băte şi-i căznie cu capeteli pen garduri, şi leşinaţii de fo<a}m6, şi bărbaţii şi femei. Şi murie prin gTosuri. Şi giupînes<ă> sărace încă le lega la puşcii şi le închidea la simeni pentru bani..." 188 Mulţi boieri au fugit, cum au fost Tepdosie Dubău, mare spătar şi autor de izvod, Savin Zmucilă medelnicer şi postelnicul Gheorghiţă, fratele său, ultimii doi tovarăşi de pribegie ai lui Neculce, după Stănileşti, şi alţii mulţi.
Nu i-a scăpat pe oameni de urgia lui Duca-vodă decît plecarea sa la oaste, în 1682, împreună cu vizirul Cară Mustafa.
Neculce urmăreşte cu un interes vădit — este drept că foloseşte din plin Cronica racoviţeană-buhuşească — campania turcilor împotriva imperialilor, asediul şi despresurarea Vienei, precum şi întoarcerea domnului, împins de blestemul mulţimii să-şi isprăvească ultimul act al domniei în mod grotesc, la moşia sa, Domneşti. Era toamnă tîrzie, 1683, cînd Duca-vodă, nevrînd să asculte de Şerban Cantacuzino şi de Mihail Apafi ca să se ferească de incursiunile poloneze din Moldova, şi părăsit de boieri, a trecut prin pasul Oituz în ţari. S-a lăsat sfătuit, zice Neculce, de sfetnicii lui de casă, Miron Costin logofătul şi Alexandru Buhuş hatmanul.
în vremea aceasta Ştefan Petriceicu a intrat în Moldova, a încercat să adune parte din boieri şi a trimis o mină de oaste să prindă pe domn. Auzind de venirea lor, domnul a încercat să-şi ia măsuri de siguranţă, retrăgîhdu-se spre Focşani. Dar'Miron Costin 1-a sfătuit să rămînă pe loc, atribuindu-i Neculce replica, luată aidoma din Cronică, după ce i-a categorisit de tflhari: „Ce puteră au ei să vie asupra mării<i)-tali ? Să nu dăm locul, că pămîntul acesta Iaste frămîntat cu sîngele moşilor şi a strămoşilor noştri"!164
După o busculadă şi după trădarea lui Dediul serdar, zice .Neculce, folosind exact Cronica, au intrat „leşii şi cazacii şi moldovenii, au luat pre Duca-vodă şi pe alţi boiari, <şi> pre toţi, dez-brăcîndu-i, i-au lăsat în peile goale". Original este echipajul care 1-a dus pe domn în Polonia, de unde nu s-a mai întors, ca şi călătoria prin Ţara de Sus, descrise numai de Neculce, huiduit şi ocărît de lume: „Şi cîndu-1 duce pe drum, îl puses<ă) într-o sanie cu doi
"* Ed. de faţă, p. 265.
- ~? E*- de 'ff*. p.2?7.Vezi şi Letopiseţul.,., ed. C. Giurescu, p. 76—77.
88
cai, unul albu şi unul murgu, şi cu hamuri de teiu, ca vai de dînsul. Ocări şi sudălmii de audzie cu urechilă. Ş-agiungîndu la Suceav<ă> la un sat, au poftit puţintel lapte să mănînce. Iar femeia, gazda, * i-au răspunsu că * n-avem lapte să-ţi dăm, c-au mîncat Duca-vodă vaceli din ţar<ă>, de-1 va mînca vermii iadului cei neadormiţii'». Că nu ştie femeia acie că Iaste singur el Duca-vodă. Iar Duca-vodă, dacă au audzit că Iaste aşea, îndat-au început a suspina şi a plînge cu amar" 185
Neculce ne-a lăsat portretul fizic al domnului în două fraze, după ce a stăruit, în multe pagini, asupra celui moral: „Era om nu prea halt şi gros, burduhos şi bătrîn. Numai îş(i> cernea barba. Pe atîta să cunoştea că n-are acătare minte sau frica lui Dumnezeu" M*.
Datele ce lipsesc din Cronici sînt adăogate de Neculce din tradiţiile orale, «Bn povestirile bătrînilor, cum tot după aceste izvoare va urmări şi parte din viaţa aventuroasă a doamnei Anastasia, ca o implacabilă, pedeapsă pentru păcatele soţului său 187.
Cu domnia lui Constantin-Cantemir intrăm în cea de a doua parte a. Letopiseţului, pe care cronicarul nostru a avut-o scrisă în inima sa, după propria-i mărturisire din Predoslovie. Vom constata insă, fără nici o dificultate, c& el continuă să folosească ştirile Cronicii '■■ racoviţene-buhuşeşti, e drept, în măsură mult mai mică. De altfel, începînd cu Constantin Cantemir, capitolele consacrate de Neculce domniilor moldoveneşti sînt tratate mult mai pe larg, întreaga " istorie avind izul tinei poveşti, în serie, în reprize, la gura sobei, dar cu o grijă crescută pentru adevăr. Letopiseţului — scris după întoarcerea sa din Rusia — deci după „trădarea" lui Constantin Brîncoveanu din 1711 — nn-i scapă nimic din amestecul acestuia şi al rudeior sale în viaţa Moldovei.
Preliminariile domniei lui Constantin,Cantemir sînt tratate de Neculce în capitolul precedent, cel consacrat lui Dumitraşcu Cantacuzino. Se spune acolo că Şerban Cantacuzino, în mare duşmănie cu vărul său Dumitraşcu, i-a îndemnat pe boierii moldoveni să fugă la ei. Dar nu numai vrăjmăşia personală, adaogă, Neculce, a fost mobilul interesului domnului muntean pentru situaţia Moldovei. „Gîndul şi gătirea lui Şerban-vodă era să fie el înpărat In Ţarigrad. Şi cu acel mijloc sillia să facă pe Cantemir domnu în Moldova, cobo-rîndu-s<ă> şi laşii să să. înpreune, să să facă tot unii asupra turcilor"1*", în această campanie antiotomană, la care mai luau parte ruşii şi
188 Ed. de faţa, p. 281.
188 Ibidem   p. 282. -Viaţa doamnei lui Gheorghe Duca este amintită de Grjgore
Scorpan în Ion Neculce, p. 69. 188 Cf. ed. de faţă, p. 295.
„69
nemţii, lui.Şerban i-ar fi revenit un rol de seamă, în care era însă stânjenit de un domn prea credincios turcilor, cum era Dumitraşcu Cantacuzino.
Boierii, în frunte cu Gavriliţeştii, sau Costăcheştii, din familia cărora făcea parte şi vrăjmaşul cronicarului de după 1711, Lupul Costache, fugiţi la Şerban-vodă au ales dintre ei, cu sprijinul bănesc şi influent la Poartă al domnului muntean, „pre Costantin Cantemir cliuceriul, fiind om bătrîn, ca de şaptezăci de ani. şi om prost, mai de gios, că nice carte nu ştiiţa; socotind boiarii.că l-or purta precum le va fi voia lor" W9.
Constantin Cantemir s-a angajat atunci faţă de Şerban Cantacuzino să nu iasă din cuvîntul lui. Aceasta însemna, în fapt, să lase Moldova pradă incursiunilor poloneze, care atacau drumul Cameniţei şi care urmau să atace Imperiul otoman la Dunăre, coborînd, în acest scop, tot prin Moldova.
Mai trebuiau suprimaţi Ruseteştii — sau Cupăreştii — duşmanii Cantacuzinilor. Gavriliţă vornicul 1-a pus şi el să jure pe bătrînul Cantemir, adaogă Necuice, pregătindu-1 pe cititor pentru conflictele sale cu Gavriliţeştii, „să nu să atingă sabiia lui de dînsu sau de vreun ficior a lui, pentru căci el videa şi cunoştea Gavriliţă pe ficiorii lui ci nu sînt toţi aşezaţi la minte (subl. noastră)" Printre ficiori era şi Lupul Costache. Povesteşte Neculce de ei că aveau şi slugi tîlhari la casa lor, care atacau la drumul mare şi furau cai de la tătarii din Bugeac. Şi nimeni nu putea să le zică feciorilor ceva, de frica lui Gavriliţă vornicul.
Toate discuţiile acestea, relatează Neculce, au fost duse la Obluciţa, în Dobrogea, la Suleiman-paşa, prietenul lui Şerban-vodă. Acolo au ajuns şi boierii trimişi pentru judecată de către Dumitraşcu Cantacuzino. Văzînd că domnul lor a fost mazilit, s-au unit şi ei cu ceilalţi boieri şi au ticluit mascarada ce urmau să i-o joace lui Dumitraşcu-vodă. I-au scris, anume, că au obţinut din nou caftan de domnie pentru el şi că Husein, paşa din Tighina, şi cu Flondor armaşul au şi pornit înainte, cu caftanul, iar ceilalţi boieri fugari au fost arestaţi şi urmează să-i fie trimişi, îndată. Dumitraşcu Cantacuzino, credul, le-a ieşit înainte celor doi, care au sosit, într-adevăr, şi nu i-au comunicat firmanul de mazilie de cît după ce au ajuns la curte, în Iaşi. Plecarea lui, şi a grecilor, în huiduielile mulţimii, trebuiesc completate cu încă un detaliu al lui Neculce: „Şi la eşitul din curtea domniască, Dumitraşco-vodă arăta fantaziie, de dzicea surleli şi trîmbiţeli şi bătea dobeli" m.
169 Ibidem, p. 294.
170 Ibidem,  p. 296.
171 Ed. de fată, p. 299.
VO
Domnia propriu-zisă a lui Constantin Cantemir începe cu bio» grafia şi portretul pe care i le face Neculce, folosind şi Cronica racoviţeană-buhuşească. într-o pagină numai, acest meşter inegalabil a] povestirii, rezumă tot ce era util cititorului pentru a-1 avea pe Cantemir viu în faţă: mic de stat, gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat, barba albă ca zăpada. Era sănătos, mînca bine, bea bine. Avea semne multe pe trup de la războaie, la cap şi la mîini. Carte nu ştia, abia iscălea, dar vorbea mai multe limbi. Nu era mîndru, nu era cheltuitor. Om de ţară, îi ştia pe toţi pe nume, însă era din oameni proşti, de la ţinutul Fălciului.
Aşa, de oameni proşti, cum a fost, şi socotit de boieri inofensiv. Constantin Cantemir s-a dovedit, cel puţin în prima parte a domniei, incomod atît pentru ei cît şi pentru protectorul său, cu veleităţi imperiale.
în vremea lui Constantin Cantemir s-au petrecut o seamă de evenimente ce n-au scăpat observaţiilor lui Neculce, sau, mai degrabă, detectării lor din povestirile celor din jurul său. Mai întîi incursiunile polonezilor, de care am mai amintit. Neculce consacră pagini întregi prădăciunilor acestora, precum şi încercărilor domnului, hatmanului Velicico, fratele lui Miron Costin, turcilor şi tătarilor de a face faţă acestor permanente ameninţări. Mai mult, în 1686 a intrat în Moldova însuşi Sobieski. După ce a fost arsă toată partea de sus a ţării, inclusiv moşiile şi conacele familiei sale (proprietăţi pe care Neculce le înşiră din amintirile proprii, căci avea 14 ani), el se refugiază în Ţara Românească, cum am văzut. Domnul, rămas aproape singur, a coborît înspre sud, dar n-a dat curs sfaturilor lui Şerban Cantacuzino, nu s-a închinat polonezilor. Aceştia s-au retras, de altfel, luînd cu ei şi pe Dosoftei mitropolitul, a cărui personalitate intelectuală şi ecleziastică o conturează Neculce. Este unicul document narativ ce ne-a rămas despre cel dintîi mare poet al românilor. Din păcate Neculce nu aminteşte nicăieri activitatea cărturărească a acestuia, despre tiparniţa de la Iaşi, sau despre versificarea Psaitirei. De altfel aspectele culturale ale Moldovei au fost ignorate nu numai de Neculce, ci şi de predecesorii săi. Nici măcar preocupările lui Dimitrie Cantemir nu le va aminti în cronică.
Incursiunile polonezilor, mai rare, vor continua în toată domnia lui Constantin Cantemir.
îh atari împrejurări relaţiile cu Şerban Cantacuzino s-au deteri» orat sensibil. Mai mult, după un început de opresiune a Cupăreştr. lor, îndepărtată cu cîteva pungi de bani, Constantin Cantemir le-a dat acestora ţara pe mînă şi le-a dezvăluit toate intenţiile domnului muntean. Iar cînd Cantemir 1-a trimis pe vornicul Gavriliţă — cel care se refugiase la curtea lui Şerban Cantacuzino şi aranjase înlătu.
-7*
rărea lui Dumitraşcu Cantacuzino — ca să împace lucrurile, acesta *?a întearsde acolo fără rezultat şi.în scurtă vreme a murit, otrăvit — _ zice Neculce — de Şerban Cantacuzino.
Cronicarul deplînge soarta ţărilor suTori, supuse la cheltuieli imense de reprezentanţii la Ţarigrad ai celor două grupuri boiereşti vrăjmaşe: Cupăreştii (sau Ruseteştii) din Moldova şi Cantacuzinii din Ţara Românească: „Ţineţi-vă, săracelor ţări, dac<â> sînteţii putencio<a>s<e>, de aemu să biruiţii nevoile din pizmel<e> vechi la ce s-au început să să lucredzel" ln Deplînge mai ales Moldova, ajunsă pe mina unor oameni abuzivi, cum au fost Iordache Ruset, feciorii acestuia de la Constantinopol, sau Gavriliţeştii. Domnul nestiind carte, nu ţinea socoteala vistieriei, iar spre bătrîneţe a căzut cu totul sub influenţa lor.
Prădăciunile polonezilor, ale tătarilor şi turcilor, au atras după ele constituirea unor bande de tîlhari, împotriva cărora, spune cronicarul, domnul, ajutat de unii boieri (şi în special de Miron Costin, care era staroste de Putna). a dus un război permanent. Parte din măsurile luate de ştâpînire împotriva lor, inclusiv torturile cumplite, sînt redate şi de Cronică. Printre altele domnul a început să-i ierte,pe unii şi să constituie din ei detaşamente de apărare şi de luptă împotriva celorlalţi. Măsura s-a dovedit eficace, dar radicalizarea tîlhăritului va cere încă mulţi ani de combatere. Abia sub Mihail Racoviţă, spune Necuice, a fost stîrpit tîlhăritul la drumul mare.
O bună parte a capitolului privitor la Constantin Cantemir, Neculce îl consacră stărilor de lucruri din Ţara Românească. Sînt evidente amintirile sale despre oameni şi fapte din Muntenia, în care de bine de rău a trăit patru ani şi despre care va continua să aibă veşti proaspete, prin familia sa, încă un număr de ani.
Şerban Cantacuzino, tocmai cînd se pregătea să-1 înlăture pe Constantin Cantemir din Moldova şi să-1 înlocuiască cu Ilie Drăgu-ţăscul, a murit, otrăvit — zice Neculce — de fraţii lui. Portretul pe care i-1 face cronicarul este mai agreabil decît al altor Cantacuzini: om mare, cu ochi ca de bou; harnic, darnic, făcea milă la străini şi la slujitori, cheltuitor, ca să-şi facă nume; cînd era iritat: „nu veghea nimănui voia", adică nu menaja susceptibilităţile nimănui, nu ţinea seama de nimica.
In locul său, Constantin stolnicul şi cu Mihail spătarul au impus ca domn pe nepotul lor de soră, pe Constantin Brîncoveanu, •cu toate că Şerban avea un fecior ce i-ar fi putut succede. Mai mult chiar, pe doamna lui Şerban şi pe fiul lor i-a ţinut sub pază la moşia
1M Ibidem, p. Ml.
lot la Drăgăneşti. Ginerele lui Şerban, aga Bălăceanu, fugit la nemţi, a venit cu un detaşament nemţesc, condus de un general, Heissler Donat, care a ridicat pe doamna lui Şerban — feciorul fugise mai devreme — şi a dus-o in Ardeal. Neculce nu ştia însă că pătrunderea lui Heissler în Ţara Românească era determinată de politica de apropiere iniţiată de Şerban-vodă faţă de imperiali, la care însă fraţii lui nu voiau să subscrie. TJn an mai tîrziu (era în 1690), relatează Neculce, Brîncoveanu şi un detaşament de moldoveni condus de hatmanul Bogdan (viitorul său socru) au însoţit trupele turceşti şi tătăreşti într-o acţiune militară în Transilvania, menită să-1 aşeze pe tronul Ungariei pe Emeric Tofcoli. Povesteşte Neculce că la marginea Ţării Româneşti „unde să chiamă Cîmpina" s-au ciocnit cu Heissler şi cu aga Bălăceanu şi că aceştia au fost înfrînţi. Cel dintîi a căzut prizonier, iar aga a murit în luptă. Drept răzbunare Brîncoveanu i-a pus capul într-un prepeleac in Bucureşti, la casa lui, -pp care a spart-o mai apoi, răminînd loc gol, jărişte — zice Neculce.
Cronicarul le redă pe toate corect, cu excepţia satului unde a avut loc ciocnirea cu nemţii. Bătălia nu s-a dat la Cîmpina, ci în Ţara Bîrsei, între Zărneşti şi Tohani, la 11 august 1690 173. Neculce mai pomeneşte de necazurile pe care le-a avut Bogdan hatmanul la înapoierea în Moldova, cînd a fost atacat de secui în trecătoarea Oituzului. El este, de asemeni, bine informat asupra evoluţiei politice din Transilvania, a înfrîngerii lui Tokoli de către imperiali şi a plictiselilor pe care i le-au cauzat Ini Brîncoveanu rămăşiţele armatei acestuia, aşezate în Muntenia..
Neculce nu precizează însă datele, nu fixează anii, şi aceasta ii conferă Letopiseţului, odată în plus, caracterul unei povestiri şi -a îndepărtează oarecum de valoarea izvoarelor narative anterioare (Ureche şi Costineştii) atît de mult folosite de istoriografia noastră.
Interesant sînt tratate în Letopiseţ raporturile dintre Constantin •Cantemir şi boierii Moldovei. Ridicat la domnie de marii boieri, fugiţi în Ţara Românească de răul lui Dumitraşcu Cantacuzino, aceştia au vrut să aibă o unealtă docilă în mîinile lor, cum a şi -fost, pînă la urmă, bătrînul clucer. Arborele său genealogic fiind modest, marii boieri nu s-au sfiit să-şi impună de la început pretenţiile, cum am văzut în cazul familiei lui Gavriliţă Costache. EI -însuşi se pare că încerca un sentiment de jenă, în primul an, fiind •obligat să hotărască în pricini ale unor nume ilustre din Moldova. Neculce spune că trăia bine cu boierii, la început. L-a primit „cu
178 Cf. Radu Greceanu, Istoria lui Constantin Brîncoveanu, Buc, 1970, p. 78. Vezi şi C. C. Giurescu, Istoria românilor, III, J>.  1, p. 171.
72
73
milă şi cinste" pe Miron Costin, care se întorcea scăpătat din Polonia. L-a boierit şi pe el, şi pe cei trei feciori ai lui, iar pe Velicico 1-a făcut hatman. Cită vreme i-a ţinut pe Ruseteşti departe de treburile ţării, în speţă de vistierie, raporturile cu boierii au fost bune. Cînd Iordache Ruset cel bătrîn şi cu liota de feciori, cinci la număr, dintre care trei capichihăi la Constantinopol, s-au împăcat cu domnul şi au pus mina pe vistierie — ajutaţi şi de hatmanul Bogdan — a început seria abuzurilor, făcute în numele unui domn, depăşit de vîrsta şi de măsura realităţii. Ruseteştii îl tratau ca pe un copil, promiţîndu-i că-1 vor face domn în Ţara Românească. Iar domnul asculta numai de ei şi numai de ginerele său Bogdan, care l-a înlocuit în hătmănie pe Velicico. Relatează Neculce că aceştia au scos pe ţară o mulţime de biruri, inclusiv pe mazili şi pe breslaşi, care — precizează tot el — au fost complet distruşi economiceşte.
Costineştii, mai ales, dar şi Costăcheştii, făceau o dîrză opoziţie domnului pentru aceste abuzuri. Este bine cunoscută vorba pe care Neculce o pune în gura Costineştilor, în legătură cu mulţimea „orînduielilor", a impozitelor: „Mai des cu păharăle, mărie-ta şi mai rar cu orîndueleli, că ţara îi ertată de la Po<a>rtă, ş-ei vrea să-ţi dai mărie-ta sama odată şi nu-i pute". în special Velicico Costin, fire aprigă, om de curaj — Neculce ni-! prezintă ca pe un om neînfricat ce „năvălea în războiu singur, cu suliţa a mînă" — se certa rău cu domnul şi cu Iordache Ruset m.
Cronicarul mai subliniază un lucru, anume, că domnul reţinuse bine dispreţul marilor boieri faţă de el, ridicat de jos şi, odată stă-pîn pe soarta Moldovei, nu mai avea încredere în ei. „Era boiarii d6 la o vrăme prea supăraţii de Cantemir-vodă, că era la curte boiari-naşi, tot ficiori de mojici, codreni şigălăţeni. Şidzice Cantemir-vodă că domnul face ne<a>muril6, domnul le stînge. Şi-i era urîţii ficiori<i> cei de boer, să nu-i vadză într-ochi, de pe cum îi era natura lui. Şi era în cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-său, şi cu Iordachi visternicul Rusât. Aceşti doi schivernisîla şi mînca ţara, cum le îera voe. Decâ boiarii pe aceia vrâ<me> nu mai putea suferi să fie călcaţi de acei doi boeri şi d6 mojicii a celoralalţi mai mici de curte. Că, cînd eşie la ţară cu slujbe, boIarinaşi<i> face jnult'e năcazuri casălor celor mari a boerilor" 17S.
174 în Cronica anonimă a Moldovei, atribuită lui Alexandru Amiras, se spune că în cursul unei astfel de discuţii, la masa domnească, Velicico l-ar fi insultat pe domn zicînd- „că -omul care nu ştie carte iaste ca un dobitoc". Cf. ediţia critică a lui Dan Simonescu, P- 58.
175 Ed. de faţă, p. 334.
Acestea toate au dus la un complot pus la cale de boierii nemulţumiţi, în toamna anului 1691. Aflîndu-se la o nuntă mai sus de Bîr-lad, boierii s-au sfătuit să fugă în Ţara Românească şi să-1 impună domn pe Velicico. Unul dintre participanţi, Ilie Ţifescul, poreclit Frige-vacă, a îndeplinit însă rolul de Iudă al acelei mese de taină. Cum nunţile ţineau atuncea cu săptămînile, Ţifescu a avut timp să-1 încunoştinţeze pe domn, iar acesta să trimită nişte slujitori care i-a prins pe unii dintre ei. (Alţii au scăpat cu fuga în Ţara Românească.) Printre cei arestaţi a fost şi Velicico hatmanul. La insistenţele Ruseteştilor, Constantin Cantem'r i-a tăiat capul şi a trimis să-1 prindă şi pe Miron Costin, care — pretinde Neculce, — nu ştia nimic de sfatul celorlalţi. Cînd l-au arestat, cronicarul se afla la moşia sa Bărboşi, unde îşi îngropa soţia. L-au luat trimişii domnului şi, fără să ţină seama de cererea sa de a fi dus la Iaşi ca să se explice, i s-a tăiat capul la Roman. Alţi boieri au fost închişi, iar cei fugiţi în Ţara Românească, neascultînd de sfatul lui Brîncoveanu şi du-cîndu-se la Constantinopol, cu pîra, au fost trimişi plocon în Moldova de marele vizir, care era prieten cu Constantin Cantemir. Dar n-a mai fost omorît nici unul.
Printre cei închişi în turnul palatului se afla şi un oarecare spătar Dediul albanezul, care a izbutit să fugă, coborînd cu o frîn-ghie, împreună cu un fecior al său. Portretul sugestiv pe care li-1 face domnul, prin pana lui Neculce, oprindu-i pe urmăritori să-1 mai caute, este acela al unui Novac, capabil să sară în goana calului de pe un cal pe altul, sau să sară peste trei cai aşezaţi unul lingă celălalt. Fuseseră împreună în război şi un iz melancolic al aducerilor aminte învăluie povestirea, de un autentic rafinament, a marelui scriitor. Neculce îi împacă, în final, spre satisfacţia deplină a cititorului.
Redarea complotului, desfăşurarea consecinţelor, uciderea ■Costineştilor sînt făcute cu o mare tensiune dramatică şi avînd toate aparenţele cunoaşterii depline a adevărului istoric. Celelalte cronici contemporane relatează evenimentele ca pe nişte fapte diverse. Singur Letopiseţul atribuit lui Nicolae Costin furnizează unele detalii diferite de ale lui Neculce. După acesta, Miron Costin ar fi fost omorît acasă, la Bărboşi, şi îngropat împreună cu Soţia sa, iar la omorîrea lui Velicico, întîmplată după înapoierea vătavului Macri de la Bărboşi, ar fi fost de faţă „pentru credinţă", fiul domnului, Dumitraşcu beizadea 17*.
Finalul domniei lui Constantin Cantemir este dominat de regre--tele bătrînului voievod pentru crimele comise, ca şi de sentimentul
Cf. M. Kogălniceanu, Letopisitile, II, p. 43.
74
75
iertării şi al împăcării dintre-feciorii lui Miron Costin, ce participă la înmormîntarea domnului, şi fiul acestuia, Dimitrie Cantemir. Acesta, ridicat în scaun de boierii Ruseteşti, nu se poate menţine decît trei săptămâni. Banii lui Constantin Brîncoveanu, spune Neculce, l-au impus pe Constantin Duca, sau Duculeţ, viitorul ginere al domnului muntean.
Povestirea primei domnii a lui Constantin Duca (1693—1695) debutează cu o greşală de cronologie; acesta îşi începe domnia nu în anul 1691, cum spune Neculce, ci în anul 1693, cum precizează Letopiseţul atribuit lui Nicolae Costin şi, bineînţeles, documentele istorice. Este încă o dovadă în plus că Neculce n-a utilizat acest izvor narativ. Tot în cuprinsul acestei domnii este dat, pentru prima dată. Divanul domnesc, care nu va lipsi din expunerile relative la domniile viitoare şi care lipseşte în Cronica racoviţeană-buhu-şească.
Materialul documentar utilizat şi mai ales nararea pe 15 pagini a acestei scurte domnii de doi ani, mai mult decît a altor voievozi, ne descoperă un Neculce cu un spirit extrem de ascuţit pentru treburile politice, cu un simţ al măsurii tipic omului înţelept şi experimentat. El critică lipsa de seriozitate a boierilor de la Constantinopol şi a domnului tînăr care la numire au cheltuit sume imense de bani pe tot felul de lucruri inutile, destinate fastului, cînd vistieria ţării era secătuită. Şi în loc să vie in ţară, îndată după numire, care a avut loc în martie, a stat cu boierii, cu slugile, cu seimenii (vreo 200, angajaţi cu plată), încă trei luni la Ţarigrad, pe promisiunile lui Lupu Costache care „ca un bezmetic ce era la minte" îl îndemna pe domn să cheltuiască fără grije, că-i ţara bogată. -
Neculce subliniază şi eroarea comisă faţă de turci de acelaşi Lupu Costache (marele său vrăjmaş de mai tîrziu) care îi acuza pe feciorii lui Constantin Cantemir că tatăl lor a luat 1000 de pungi de bani din ţară, cînd Moldova era iertată de bir. De atunci, conchide Neculce, turcii n-au mai ocolit birul ţării, pe baza acelor afirmaţii greşite, făcute din dorinţa de a lovi în fiii domnului de curînd decedat.
Ajuns, în sfîrşit, în Iaşi, împreună cu unii din grecii care-1 împrumutaseră cu bani, Constantin Duca a continuat seria cheltuielilor. Mai întîi a măritat-o pe sbră-sa Ileana cu cronicarul Nicolae Costin, cînd în toată vistieria nu erau mai multe decît 100 de pungi de ham, precizează Neculce. Iar toamna s-a însurat domnul însuşi, luînd pe Măria, fata lui Constantin Brîncoveanu, cu care se logodise încă la Constantinopol, înainte de a pleca spre ţară. Nunta, la care, cum am mai amintit, a participat şi cronicarul, tînăr postelnic fiind, şi care a durat trei săptămîni, a fost făcută tot cu cheltuiala ţării Iar după acestea toate, adaogă Neculce antitetic, „începur-a. vinii datornici<i> de la Ţarigrad şi a-ş cere datoriile, că li s<ă>
plinis<ă> dzua. Şi-ncepur-a vini şi poroncii de la Po<a>rtă, navalele, a cere obiceiurile ţărîi (adică birul, n.n.), că nu vrea să le larte, ca la Cantemir-vodă" 177. Domnul, lipsit de experienţă şi avînd un Divan de boieri tineri, n-a putut face faţă situaţiei şi Neculce îi urmăreşte erorile crescînde pas cu pas, pînă la mazilire, rezultatul lor firesc. Mai întîi oprimarea micii boierimi — privită de Neculce cu satisfacţie răutăcioasă — „cei rădicaţi din ne<a>muri pro<a>ste, ce dzicea Cantemir că i-a faci ne<a)muri, şi-ncepură a-i bată ş-a-i închide pen temniţi şi pe la simeni. Şi-i sărăciră, de rămasără cum le-au fostu postrigul, mojici" 178 Apoi birul pentru banii steagului (adică pentru cheltuielile numirii), mai apoi „lepra sau fistula în pîntece: văcăritul", care-i punea pe marii boieri la cheltuieli imense. Mai apoi pogonăritul, alt bir greu, pe bieţii oameni săraci, care cultivau porumb cu mijloace primitive; este prima atestare documentară a culturii porumbului în.Moldova.
La aceste nemulţumiri interne s-au adăogat altele mai grave faţă de turcişi faţă de munteni. Constantin Duca nefiind în stare să asigure securitatea transporturilor de provizii spre Cameniţa, a dat posibilitatea polonezilor să împrăştie o imensă caravană ce se îndrepta spre cetate şi să irite la culme pe sarascherul de la Obluciţa, care l-a reclamat la Poartă ca incapabil să guverneze. Altă dată l-au prins turcii că violează corespondenţa lui Tok61i cu francezii, transmisă prin intermediul său la Paris. în sfîrşit, ca să nu le amintim pe toate, l-a omorît la Iaşi, simulînd o incursiune a leşilor, pe capegi-başea care venise după bir şi pe care domnul îl suspecta că are poruncă să-1 mazilească.
Nemulţumirile muntenilor erau de ordin bănesc. Aceştia, văzînd că Duculeţ are o situaţie cum nu se poate mai rea la Poartă şi fiind răspunzători pentru el la bancherii greci, îl zoreau mereu cu restituirea banilor. Iar el, adaogă Neculce, fiindu-le ginere, căuta să nu-i supere şi să le achite tot, fără să ţină socoteala cît a dat şi cît mai are de plătit; „era numai cu numele domnu, că-1 stăpînieu muntenii".
Neculce nu foloseşte alt izvor, în capitolul primei domnii a lui Constantin Duca, decît Cronica şi propriile amintiri. Acestea dacă au fost fidele în problemele de istorie internă, se dovedesc deficitare atunci cînd aminteşte de lucruri petrecute în afara Moldovei.' Iată-1 pe Constantin Brîncoveanu, în aceşti ani (fragmentul este inserat înaintea omorîrii capigiului) întîmpinîndu-1 pe sultanul Mehmet (înapoindu-se dintr-o campanie în Ungaria, unde a fost
177 Ed. de faţă, p. 355.
178 Ibidem, p. 352.
76
77
bătut de nemţi), şi conducîndu-1 prin ţară cu mare spaimă (din lipsa proviziilor) pînă la Dunăre. Este vorba, în realitate, de sultanul Mustaţa al II-lea, bătut la Zenta, în 1697, de către Eugeniu de Sa-voia, care s-a înapoiat, într-adevăr, prin Ţara Românească şi a fost întîmpinat de Brîncoveanu cu toată atenţia ce se impunea. Ştia el bine, Neculce, de ce îl avertizează pe cititor în Predoslovie asupra posibilităţii de a fi greşit „niscaiva veleaturi a anilor". Aminteşte apoi de dovada de amiciţie arătată de buiuc imbrohorul lui Brîncoveanu cu acel prilej, cînd a făcut să fie omorîţi doi nemţi prizonieri, ce se pregăteau să-1 denunţe vizirului pentru legături cu austriecii. Aceste detalii ar fi trebuit incluse în capitolul consacrat primei domnii a lui Antioh Cantemir, unde este făcută o descriere a bătăliei de la Zenta, confundată însă cu cea de la Petrovaradin.
Plecarea lui Constantin Duca seamănă, într-un fel, cu aceea a lui Dumitraşcu Cantacuzino. Aceeaşi agitaţie, aceleaşi nemulţumiri şi reproşuri ale boierilor pentru abuzurile săvîrşite, vociferări ale slujitorilor neplătiţi şi blesteme ale oamenilor pentru impozitele grele puse în sarcina lor. în plus bocetele munteneşti ale dezmierdatei fiice a Brîncoveanului, ce urma să închidă ochii cîteva luni mai tîrziu, secerată de ciumă la Ţarigrad: „Aolo, aolo, că va pună taica pungă de pungă din Bucuresştii pîn-în Ţarigrad şi, zău, nu ne va lăsa, şi iar ne vom înto<[a>rce cu domnie îndărăpt" 179.
într-adevăr Constantin Duca s-a întors, tot cu ajutorul bănesc al lui Constantin Brîncoveanu, în toamna anului 1700, pentru o domnie ce avea să dureze trei ani, alternînd cu aceea a lui Antioh Cantemir. Şi, după obiceiul nenorocit al domnilor, cu foarte puţine excepţii pentru timpul istoric parcurs de Neculce, prima grijă a lui Constantin Duca, după numirea Divanului boieresc, a fost să-1 reclame la Poartă pe predecesor. Dar Antioh Cantemir, închis la început, şi-a aranjat mai apoi lucrurile iar Duculeţ „să îmbrăcă cu cămeşe de gheaţă", fu prins adică de frică pentru riposta ce putea veni. Raporturile cu muntenii, bune la început; s-au deteriorat de îndată ce aceştia au încercat să-şi recupereze datoriile băneşti. Au început reclamaţiile la Poartă, concomitent cu îndemnul adresat boierilor ca sâ-1 părăsească pe Duculeţ: o ţesătură perfect realizată de Neculce pe mai multe pagini, ca unul care fusese martor spectator al acestor intrigi diabolice la care s-au dedat de-a lungul istoriei marii boieri, aţîţaţi — în cazul de faţă, dar nu numai într-acesta — de Constantin Brîncoveanu. Este remarcabilă arta cronicarului de a prezenta în planuri paralele concepţiile, acţiunile, metodele folosite de personajele sale, individuale sau grupate după interese.
în relatarea celei de a doua domnii a lui Duculeţ este inserat un lung capitol de istorie privitoare la popoarele din jur. De data aceasta Neculce îşi îndreaptă atenţia asupra stărilor de lucruri din Polonia, Suedia şi Rusia. Informaţiiie sale politice — sau, poate, explicaţiile pe care le dă el singur unor întîmplări, cu consecinţe capitale pentru istoria ţărilor nordice — sînt dintre cele mai curioase. Ca să scape de August al II-lea, electorul de Saxa (1670— 1733), care era şi rege al Poloniei („şi să giuca în cărţi cu do<a>mnele celi frumo<a>s<ă> a leşilor. Şi care-i plăcea, o ţinea cîte doo, trei luni la dînsul"), polonezii l-au îndemnat să atace oraşul Riga, ce aparţinea Suediei lui Carol al XH-lea. Suedezii, puternici, au pătruns în Polonia, August i-a chemat în ajutor pe ruşii lui Petru cel Mare ce „vrea să-şi ispitească nărocul oştii sale" şi aşa s-a ajuns la ocuparea Narvei, la scoaterea din Polonia a lui August al II-lea de către suedezi şi înlocuirea cu Stanislav Leszczinski şi la pregătirea luptei de la Poltava (pe care Neculce nu o pomeneşte, evident, aci), cu urmările cunoscute pentru istoria Europei.
Detaliile acestor acţiuni sînt înşirate de Neculce din postura de cunoscător deplin al lucrurilor. Dar şi aici, ca în întreaga cronică, lipseşte fundarea istorică pe izvoare, documente, date.
Din Cronica racoviţeană-buhuşeascd Neculce copiază aidoma două pagini180, privitoare la abilitatea lui Constantin Brîncoveanu, ameninţat cu mazilia de către vizirul Rami. Acesta — zice Neculce — observase „că muntenii au prăpădit Moldova cu meşterşugurile lor" încă de cînd a participat la pacea de la Carloviţ ca reiz-efendi (ca ministru de externe) şi a promis că dacă va ajunge vreodată vizir îl va înlătura pe Brîncoveanu şi va sprijtei Moldova. însă cu ajutorul banilor, Brîncoveanu i-a cumpărat pe toţi la Poartă. Mai mult, a întors lucrurile de aşa manieră încît i s-a oferit şi stăpînirea asupra Moldovei, de către însuşi vizirul Rami. Nu l-au lăsat unchii săi să accepte, zic amîndouă letopiseţele, dar noua situaţie i-a uşurat înlăturai ea din Moldova a fostului său ginere şi alegerea lui Mihail Racoviţă.
Mazilirea lui Constantin Duca este descrisă de Neculce în toate detaliile ei, cu o excepţională capacitate de redare a agitaţiei, cauzată de eveniment. De la sosirea capegiului cu spahiii, sub pretext că merge în nordul ţării să precizeze graniţa cu polonezii şi pînă la surghiunirea lui Duculeţ la Cavala, Neculce pune în mişcare spiritele, adună mulţimile, închide porţile curţii domneşti, arestează boierii, îndepărtează pericolul din preajma domnului, care, ajuns la Dunăre, pune în funcţii pe însoţitori ca şi cum ar fi fost încă pe tron.
179 Ibidem, p. 375.
Cf ed. de faţă, de la p. 433, r. 13, pînă la p. 436, r. 13.
Nu vom urmări numirea lui Mihail Racoviţă, înainte de a pomeni cea dintîi stăpînire în Moldova, a lui Antioh Cantemir, tratată, cum era şi firesc, între scurtele înscăunări ale tînărului Constantin Duca.
Dintre toate domniile incluse în Letopiseţul lui Neculce, cele ale lui Antioh Cantemir ne apar oficiale, de casă (excluzînd-o, bineînţeles, pe aceea a lui Dimitrie Cantemir, care are un regim special). Neculce le consacră — mai ales celei dintîi — multe pagini; detaliile ţi precizările neesenţiale, ce ţin de persoana domnului şi a familiei acestuia, sînt mai numeroase, în sfîrşit, fapt mai rar întîlnit la Neculce, el trece cu vederea domnului unele măsuri — cum sînt impozitele, spre pildă — găsind justificări care să-1 aşeze înlotdeauna pe acesta într-o lumină favorabilă. în a doua domnie, cînd Antioh Cantemir, împins de nevoi, scoate văcărit şi cornărit pe ţară, vinovaţi de aceasta vor fi sfetnicii săi apropiaţi, musaipii, Ilie Cantacuzino şi Panait Moroiia, de care am mai amintit şi ale căror trăsături de caracter le zugrăveşte Neculce cu penelul înmuiat în otravă.
Domnul era tînăr, în prima domnie, în jurul a 20 de ani, masiv, chipeş, cam violent din fire, dar om de onoare: îşi ţinea cinstit „horba". A alcătuit Divanul boieresc din marii boieri, căci deşi l-au îritîmpinat „boerinaşii tătîne-său, lui Cantemir-vodă", cu bucurie, n-avea la ce-i folosi; „aşe era de bătuţi şi de stîlciţi şi de jăcuiţi, cît rămăses<ă> cu peil6". Ruseteştii erau cei mai numeroşi în Divan. De data aceasta Neculce nu le mai găseşte cusururi. Venise din Rodos, din exil, şi Lascarache Ruset, care i-ar fi fost de folos lui Antioh Cantemir la Constantinopol, dar era „bolnav di dropic<ă> şi-n scurtă vreme au murit. Şi nu-i era lui Ras^rachi atîta jeli de mo<a)rte, cîtu-i era jelea că-i vinis<ă> zamanul şi nu pute să-ş răsplăte<a)scă răutate ce trăses<ă> de cătră munteni". Cumplită înverşunare în ură, de vreme ce nici perspectiva moi ţii nu i-a putut-o ostoi, şi subtilă capacitate a scriitorului de-a o reda, înfăşurată într-o foarte străvezie pînză de umor şi ironie 1
Spre deosebire de tată-său, care încerca „să să puie împotriva unei craii cu o mînă de oameni slabi", Antioh Cantemir a făcut pace cu polonii şi convenţie să-i anunţe despre incursiunile tătarilor în nord. Cu Constantin Brîncoveanu raporturile au fost rele, în pofida multor încercări ale lui Antioh Cantemir de a-1 împăca, sau măcar de a-1 neutraliza. A încercat să şi-1 facă socru, dar Brîncoveanu punea condiţii de neacceptat, în afară de dispreţul pe care îl avea faţă de neamul de jos al Cantemireştilor. Cu greutate a izbutit Antioh Cantemir să o aducă pe Casandra Cantacuzino, fiica lui Şerban care era logodită cu Dimitrie, şi să-i facă nuntă fratelui său, în vara anului 1700, căci Brîncoveanu se împotrivea din răsputeri. Mărturiseşte Neculce că, după aşezarea tinerilor căsătoriţi la Constantinopol,
Brîncoveanu a fost cuprins de mare teamă ca nu cumva Casandra, vara sa primară, să dezvăluie turcilor legăturile sale cu imperialii; a făcut toate eforturile posibile ca să fie înlocuit Antioh din scaunul Moldovei, lucru pe care l-a izbutit, pînă la urmă, la cîteva luni după evenimentele de mai sus.
Lui Antioh Cantemir i-a fost dat să se ocupe, ca domn al Moldovei, de ultima aprovizionare a Cameniţei. în iarna anului 1696—-1697 şi în primăvara anului 1697 (date pe care le deducem după text, căci, conform obiceiului, Neculce nu le precizează), o armată de 12.000 de tătari „şi Antohi-vodă cu toată oastea sa, ca la 1.500 de sluji-tori" au întovărăşit „zaharaoa şi haznaoa", ca la 1.500 de cară, cu cirezi de vite şi oi, ferindu-se de incursiunile polonezilor. Trecerea Nistrului, învolburat, se face cu mare dificultate, dar cu mare laudă pentru domn. Doi ani mai tîrziu, în urma păcii de la Carloviţ (1699), Antioh Cantemir a participat la retrocedarea Cameniţei polonezilor, fapt pe care Neculce îl descrie cu lux de amănunte, redînd întregul protocol urmat de ambele părţi, ca unul ce a participat efectiy.la eveniment. în acest sens trebuie interpretată expresia lui: „Şi atunce eram şi eu<acolo!>, Ion Neculcă vel-vornic, pe acie vreme vătav de aprodzi" 181. Şi, pentru că am amintit de protocol, Neculce consacră două pagini trecerii prin Iaşi a solului polonez Rafael Leszczinski la Poartă, pe care îl însoţea, ca mare agă, şi descrie eticheta stabilită cu acel prilej şi impusă de orgoliosul leah.
în materie de istorie europeană, lui Neculce nu-i scapă evenimentele, mai ales că acestea au avut răsunet în lumea întreagă. Mai întîi descrie vestita bătălie de la Zenta, din 1697, după relatările foarte probabile ale lui Dimitrie Cantemir, care a participat la ea. Neculce comite o singură greşală: confundă Zenta cu Petro-varadinul şi denumeşte bătălia din 1697 (a cărei an nu-1 dă însă) drept bătălia de la Varadin. (Bătălia de la Petrovaradin a avut loc abia în 1716.) Pe Mustafa al II-lea îl confundă cu Mehmed, cum am mai amintit. Relatează pacea de la Carloviţ şi implicaţiile ei pentru Moldova şi Europa. „Leşii încă cerea tar6 Ţara Moldovei, dar turcii au răspunsu pentru Ţara Moldovei că Ţara Moldovei nu pot să o de să le fie lor podani, că iaste volnică; că turcilor îi închinată, nu-i luată cu sabie". Polonezii au obţinut Cameniţa şi Ucraina şi au cedat toate cetăţile Moldovei şi localităţile din nord pe care le deţineau, în felul acesta, după mulţi ani, Moldova revenise la graniţele ei fireşti,   sub  Antioh Cantemir.
Plin de fantezie este dialogul dintre Petru cel Mare şi împăratul Leopold al Austriei în problemele păcii de la Carloviţ, cel dintîi
181 Ibidem, p. 400.
80
81
rugîndu-1 pe al-doilea să nu facă pace cu turcii, pentru că îl va sprijini din plin în campania antiotomană: „Dar înpăratul nemţescu n-au putut să-i facă pe vofe, să nu facă pace cu turcii, că slăbis<ă> tară, şi-i dzicea Moscului:«Măcar că te apuci că me-i da cîţiiva ani cheltuiala oştii, dar nu poci, că aemu el mă roag<ă), dar pe urmă, cine ştie, sau m-a ruga, sau ba, că poate să s<ă> lunge<a)scă mulţii ani înainte bătaia. Şi eu am slăbit, că eu nu m<ă> bat numai cu Turcul, -şi m<ă> bat şi cu Franţujul, şi acolo amu mai mare bătaie decît cu Turcul ».
Dace înpăratul Moscului, întorcîndu-s<ă> înapoi la ţara lui, îndată atuncea s-au şi apucat a rade barbele boîarilor ş-a slujitorilor, ş-a le şi schimba hainele, ş-a face obieeiuri şi orfnduial<ă> tot nem-ţască"*82.
înainte de a aminti actul mazilirii, care s-a produs — după Neculce — fără incidente deosebite, dar cu mari regrete pentru ţară, cronicarul pomeneşte de măsura pe care a luat-o domnul de a repopula marginile ţării, rămase pustii după incursiunile şi jafurile armatelor turceşti, tătăreşti şi poloneze.
Cea de a doua domnie a lui Antioh Cantemir, de numai dpi ani, (1705— 1707) este punctată de Neculce prin puţine lucruri de seamă. Mai întîi încercarea lui Constantin Brîncoveanu de a se împăca cu Antioh Cantemir şi cu Iordache Ruset, promiţîndu-şi reciproc să nu se mai pîrască la Poartă. „Şi — rezumă Neculce — aşe au ţinut de bine această paci, pecum ţin cînei vinerili" 183.
Neculce pomeneşte de birurile puse pe ţară de Antioh Cantemir, împins de cei doi sfetnici ai săi, dar şi din dorinţa de a-şi plăti datoriile la Ţarigrad. Antioh Cantemir a scos „obiceiul" nou pe ţară, vădrăritul (impozit pe vin), dar numai pe ţărani şi pe micii boieri, de la agă în jos. Zice Neculce, cam iezuit, că domnul n-a vrut nicicum să introducă impozitul respectiv „numai nu putea, câ-1 tot îndemna Panaitachi şi Ilie visternicul".
Mai multe învinuiri au avut loc la Constantinopol, între vechiul domn, Mihail Racoviţă şi Antioh Cantemir, pentru bani luaţi din ţară şi netrecuţi în contul birului. Unul dintre aceste procese, povestit în parte de cronicar, dă vioiciune capitolului despre a doua domnie a lui Antioh Cantemir, lipsit, în general, de animaţia cu care am fost deprinşi parcurgînd celelalte pagini. Mihail Racoviţă, aflat la închisoare, l-a pîrît sultanului pe Antioh Cantemir pentru un asemenea abuz. La cererea vizirului, domnul a trimis din ţară oameni care să-i susţină interesele: „Antiohi-vodă îndată ales<ă> de tri-iinis(ă> cîţiva boiarii, care-i ştie câ-i sînt înpotrivire, şi cîţiva breslaşi,
megiîaşi de-<a> lui Mihai-vodă, vasluîani tot de cei buni dă gur<ă> şi dă pîr(ă>. Şi s-au pîrît dă faţ(ă> înainte Divanului înpărătescu. Breslaşi<i> în gura mare striga: « Vîndutu-ne-i, vîndutu-ne-i, vîn-dutu-ne-i la cochi-vechi (adică la mezat, n.n.), ciocoilor, ca pe mascuri şi ca pe oi!» Cărei numai ce hula Divanul înpărătescu, şi s<ă) mira toţi paşii şi agalari<i> de pîr<a> ce-i dau. Şi aşea l-au dat iar rămas, să plăte<a)scă iar bani la visterie înpăr<ă)te<a>scă, şi iar <î>l închisăr<ă>, încă mai la gre închisoare, la Babagefer" m.
Mazilirea i-a venit lui Antioh Cantemir la Tighina, plecat acolo cu boieri şi cu salahori pentru repararea şi extinderea cetăţii. Tîrziu, revăzînd textul, Neculce a adăogat celorlalte aduceri aminte: „Şj s-au dus la Po<a)rtă şi acol<o> au murit. N-au mai işit domnu".
Putem urmări, în continuare, primele două domnii ale lui Mihail Racoviţă şi apoi cea dintîi domnie în Moldova a lui Nicolae Mavrocordat. Cezura va trebui pusă înainte de Dimitrie Cantemir; acolo a fost cumpăna vieţii sale şi acolo se situează cumpăna izvoarelor de informaţie care împart Letopiseţul în două: pînă la Dimitrie Cantemir şi după Dimitrie Cantemir.
Domniile lui Mihail Racoviţă sînt apropiate între ele: 1703— 1705, 1707—1709. Relatînd numirea în prima domnie, care n-a durat, în realitate, decît un an şi jumătate, Neculce îi ţese preliminariile în finalul capitolului consacrat lui Duculeţ. Acestea corespund sub raportul informaţiilor istorice cu cele pe care le dă Cronica racoviţeană-buhuşească, în lungul capitol apologetic consacrat lui Mihail Racoviţă, cu care se şi termină, dealtfel, Cronică. Alegerea lui Mihalache Racoviţă a avut loc la Adrianopol şi a fost rezultatul înţelegerii dintre Constantin Brîncoveanu (ca de obicei) şi boierii fugiţi de la Constantin Duca, în frunte cu Iordache Ruset. Aceştia, boierii, au înşelat aşteptările lui Antioh Cantemir, ale cărui intervenţii tardive n-au mai putut fi luate în seamă: alegerea fusese sancţionată de sultan.
Tocmai în timpul prezenţei boierilor moldoveni pentru alegerea domnului ^s-au produs turburările mari la Ţarigrad şi Adrianopol, pentru depunerea sultanului Mustafa al II-lea, cel înfrînt la Zenta şi înlocuirea lur"cu Ahmed al III-lea. Neculce povesteşte cu mult patos, imaginaţie şi insinuare această „zorbâ", în care era amestecat şi marele muftiu: „Ş-au pus pe un frate a lui, soltan Mustafa, înpăraţ, iar pe soltan Mehmet l-au pus la închisoare (Neculce îi confundă pe cei doi sultani) şi peste o săptămîn<ă> l-au otrăvit, de au murit. Muftiiul s-ascunses<ă> şi, găsindu-1, l-au muncit de-au luat mulţi bani de la dînsul, pîn' l-au omorît.
182 Ibidem, p. 397-398. 188 Ibidem, p. 457.
184 Ibidem, p. 465-466.
• Şi au pus un pop<ă> de legea no<a>strâ şi altul armenesc de l-au prohodit, si au mărsu înainte-i cu cîntării şi cu cădelniţă, pin'l-au scos afar<ă> din ordie şi l-au îngropat, dzicînd c-au fostu ghiaur. Şi-n-păratul cel mazîl i-au fostu puştu (= amant, n.n.) lui, şi el face ce-i era voia de schimba paşii şi domnei totdeona. Iară pe Rami vizirul nu l-au putut găsii, că nice le iera pre cu voie capitilor să-1 găsească. Gă să vorovie atunce că cu îndemnarea şi ştirea lui să fie fostu aceasta, că nu pute să vizire<a)scă de răulu muftiului" l8B.
Cronica racoviţeană-buhuşească înregistrează opoziţia făcută de noul ales, care nu voia să primească domnia, evident, din falsă modestie şi dezinteres, pretinzînd că-i este mai comod să Se ocupe de treburile sale gospodăreşti. Neculce, care l-ar fi vrut, bineînţeles, pe Antioh Cantemir domn/batjocoreşte iezuitismul lui Mihail Racoviţă (despre care, dealtfel, nu va avea cuvinte prea elogioase pentru nici una din cele trei domnii), comparîndu-1 cu o fată ruşinoasă, dar dornică de dragoste: „Să face a nu-i plăcea să priimască domnie, ca şi fata cie ce dzis<ă> unui vo<i>nic:« Fă-t6 tu a m<ă> trage, şi eu oi merge plîngînd». Aşe să făcea şi Mihai-vodă că nu-i trebuiasşte domnie" 198.
Neculce critică cu asprime dezordinea şi lipsa de protocol de la curtea noului domn, unde toţi erau tari şi mari, unde slugile erau obraznice şi fiecare intra în casa domnească cu rost şi fără rost „de nu sămîna curte nemic a domnie, de atîta obrăznicie ce Iera". Aceste considerente sint întovărăşite şi de altele şi ele trebuiesc judecate împreună: Mihail Racoviţă era potrivnic boierilor lui Antioh Cante-mit şi Constantin Duca, iar Neculce nu figurează în Divan. în plus impozitele grele, mai ales cel personal, „rumta pe ţară, cu pecetluit roşiu, pe faţă, <de> tot omul" l-au făcut impopular. Aceasta era darea, pe care a vîndut-o la mezat slujbaşilor ce strîngeau Impozitele, „de nu putea scăpa nice un beclsnic pe necăiuri să nu ie pecetluit" şi pentru care s-a judecat la Constantinopol cu succesorul său, Antioh Cantemir. ......
A doua domnie a lui Mihail Racoviţă debutează printr-o goană după boierii potrivnici cînd — precizează cronicarul ^ domnul era încă la Ţarigrad. Printre ei, o rudă apropiată a lui Neculce, Ilie Cantacuzino, este ţinta ironiilor şi a bucuriei sale răutăcioase: „Aturice au prinsu şi pe Ilie Ca^n^tacozino cel tare şi mare, perifan, numai cu cămeşea şi desculţu şi făr<ă> sliz, că s<ă> tîmplas<ă) de nu ştie nemic şi dormie. L-au luat şi l-au dus pe uleţă de l-au închis, şi zapcii<i> cărei îl duce aşea gol pe uliţă îl mustra, de-i dzice:
186 Cf. ed. de fată, p. 442. 188 Ibidem, p. 444.
«4
«Ţine-te, cerbule, cu co<a)rneli cele buor6 ce ne Inprăsştiei, că t6 prinsă astădzi leul în mîn(ă> »" 187. Atunci, după venirea domnuhu, a fost omorît şi Panaiotache Morona, postelnicul, care-i trăda pe toţi domnii, greceşte, dar pentru moartea căruia Neculce îl învinuieşte pe Mihail Racoviţă de cea mai crasă lipsă de recunoştinţă: „Această mulţămită şi plată au avut Panaitachie de la Mihai-vodă pentru harzul ce au făcut cu mina lui la înpăr<ă>ţie, de l-au poftit domnu la domnie întîiu" 188.
Un loc important îl ocupă în capitolul celei de a doua domnii a lui Mihail Racoviţă războiul ruso-suedez, care a culminat cu bătălia de la Poltava, precum şi politica de apropiere a domnului faţă de ruşi. Acesta, sătul de închisorile primei domnii — zice Neculce — şi văzînd că are în Brîncoveanu şi în boierii fugari în Muntenia vrăjmaşi implacabili, s-a hotărît să renunţe la scaun şi să fugă la moscali. A intrat în legătură cu ei şi a urmărit să-1 prindă pe regele Suediei, care era refugiat la Tighina şi care era foarte imprudent în mişcările lui (Neculce povesteşte că pleca la vînătoare numai cu cinci, şase oameni, departe de cetate, cale de ore de drum). Mihail Racoviţă pregătise cu abilitate fuga, cînd, în urma reclamaţiilor lui Constantin Brîncoveanu, un om de încredere al sultanului, trimis „tiptil" la Iaşi, a confirmat intenţia voievodului. Din porunca sultanului un capegiu cu 300 de spahii l-a prins şi l-a închis în Edicule „cu mare urgie, care nime nu mai dzicea c-a videa lumea".
Boierii, îngroziţi, se temeau de transformarea ţării în paşalîc. S-au adresat lui Constantin Brîncoveanu — pe care de data aceasta Neculce nu-1 mai socotea pacostea Moldovei — rugîndu-1 să cerceteze cu ajutorul întinselor sale antene şi să le comunice dacă îi paşte acel pericol. Răspunsul negativ al domnului muntean i-a mai liniştit.
■■--.Pe alt.plan cronicarul desfăşoară sulul iţelor de la Ţarigrad pentru ocuparea scaunului rămas vacant. Antioh Cantemir, sprijinit de vizir şi dorit şi de ţară, avea cele mai multe şanse. N-a vrut însă să plătească 300 de pungi cerute, sperînd că cu jumătate de preţ i se va da totuşi lui domnia. Şi atunci s-a petrecut ceea ce avea să aibă urmări rele pentru Ţările Române: vizirul a dat Moldova pe seama lui Nicolae Mavrocordat, primul domn fanariot. Neculce aminteşte drama petrecută în casa Mavrocordaţilor, cînd Alexandru Exaporitul, tatăl noului domn, auzind că feciorul său a acceptat invitaţia marelui vizir, a început să se jeluiască, socotind această
187 Ibidem, p. 473.
188 Ibidem, p. 474.
85
numire începutul nenorocirilor familiei sale şi în cîteva zile a şi murit de inimă rea.
Domnia lui Nicolae Mavrocordat (1710—1711) care n-a durat decît un an, ocupă puţin loc în Letopiseţ. Dealtfel, cum aminteam şi mai sus, pe măsură ce opera sa devine produsul exclusiv al însemnărilor şi memoriei sale, capitolele diverselor domnii se Interferează aidoma reţelei metalice din betonul fortificaţiilor, concepute să dureze cit lumea.
Nicolae Mavrocordat nu semăna însă cu domnii de ţară. încă de la Galaţi, spune Neculce, a poruncit slujbaşilor ce strîngeau birul, zlotaşilor, să restituie îndată banii oamenilor de rînd, pe care cronicarul din mojici nu-i scoate.
„Pe la toate conaceli tot divanuri de zlotaşi.era cu mojicii. Şi zlotaşii, ca vai de capeteli lor, înbla şipurindu-s<ă> şi rugîndu-s<ă> mojîcilor, şi-ndatorîndu-s^ă) şi-ntorcînd mojicilor. Şi le făcea şi zapis, să-i mai aştepte, şi mojîcii nu priimie. Iară după ce au sosit în Iaşi rădicatu-s-au tot tîrgul asupra zlotaşilor, de nu putea răzbii pe uleţi de nărod de oameni, dup<ă> cumu-i rîndul prosştimei... Ce i-au bătut Neculai-vodă cu buzduganul şi i-au închis în temniţi cu tîlharii, pîn' ş-au vîndut ce-u avut tot, ş-au plătit ţăranilor pîn'la un ban" 189.
Prea mult temei şi cinste nu punea Nicolae Mavrocordat nici pe marii boieri, cel puţin nu în prima domnie. Tot Neculce descrie cum l-a bătut pe un sulger şi pe un postelnic la şezut, spre stupefacţia celorlalţi, care nu erau deprinşi cu asemenea tratament. Mulţi dintre ei au fugit prin ţările din jur, mai ales în Polonia. Printre fugari Neculce îi aminteşte pe unii cu care va împărţi pîinea amară a exilului un an mai tîrziu: Luca vistiernicul, banul Zmucilă, Rugină, Abăza, Mireştii şi alţii.
Portretul lui N. Mavrocordat schiţat de Neculce după înapc» ierea din pribegie, cînd raporturile cu domnul erau foarte bune, ne apare astăzi obiectiv. Domnul era foarte sobru („desfătării, voro^a) ve de glumă, nemic nu să făcea înainte lui"), rezervat (îi era uşa mereu închisă), mîndru („vre să stăpîne<a>scă Moldova ca Po<a>rta Turce<a)scă, cu mărire mare"), aprig la mînie, dar om foarte învăţat, „cunoscător la o(a)meni", îndatoritor cu cei ce-1 slujeau; avea şi greutăţi, neştiind româneşte şi necunoscînd obiceiurile ţării. „lari ţării, prostimei, vrea să le arete milă şi dreptate şi vrea să le ţ> de parte".
începuse să facă sate pe la marginile graniţelor, în aceeaşi idee ca a lui Antioh Cantemir, de a popula regiunile pustii, bătăto-
188 Ibidem, p. 495-496.
rite de incursiunile şi tîlhăriile tuturor liftelor. Dar viaţa tihnită nu-i era dată bietului moldovean. încă în vară (anul 1710), Poarta a început să se pregătească de război cu Rusia, aţîţată de Carol al XH-lea, dar şi de o parte din polonezi. Spre toamnă l-au arestat pe solul ruşilor şi l-au închis în Edicule, iar în iarnă au pregătit două incursiuni masive ale tătarilor în Ucraina rusească. Acţiunile armate urmau să aibă loc în anul următor. în cadrul acestor preparative de război situează Neculce şi înlocuirea lui Nicolae Mavrocordat cu Dimitrie Cantemir.
Capitolul dedicat savantului voievod, de mari dimensiuni, care se abate fundamental de la metoda folosită de cronicar în tratarea istoriei domniilor anterioare, nu poate fi urmărit în toată desfăşurarea lui. O mare parte din el am observat-o vizînd viaţa lui Neculce, împletită zi de zi cu evenimentele dramatice din vara şi toamna anului 1711. Agitaţia, pasiunea, teama, speranţa, acestea şi alte sentimente, greu de definit, care fac parte componentă din trăirile eroilor, transformă capitolul domniei lui Cantemir într-o tragedie a Moldovei şi a voievodului său. Comentariile sistematice pe marginea acestui capitol ne apar de prisos. Ne vom mărgini să subliniem că Neculce redă întîmplările în stilul reportajelor moderne, pe măsură ce lucrurile se precipitau. Aşa se şi explică întinderea celor nouă luni din domnia lui Dimitrie Cantemir pe zeci de pagini. D. Cantemir este urmărit în acţiunile sale zi de zi. Pana lui Neculce îl surprinde ezitînd şi aşteptînd semnalul de arestare a lui Constantin Brîncoveanu, pe care dorea, în adîncurile lui, să nu i-1 comunice vizirul niciodată. îl observăm pe domnul Moldovei obligat să fie propriul său sfetnic într-o problemă crucială pentru viitorul său şi al ţării, de vreme ce nu avea suficientă încredere în loialitatea Divanului, îl găsim părăsit de majoritatea boierilor, luptîndu-se cu privaţiuni de tot felul, inclusiv cu lipsa banilor, încît nu-şi putea plăti nici lefegii, porniţi din această cauză pe răscoală. Dimitrie Cantemir se decide să cheme ajutorul militar rus exact atunci cînd i-a venit şi porunca vizirului să-1 aresteze pe Constantin Brîncoveanu; prilej pentru cronicar să se justifice în faţa posterităţii că n-a fost el sfetnicul necredincios al domnului, ci dimpotrivă. Este de reţinut această înăscută artă la Neculce de-a cultiva întîmplările de senzaţie, coincidenţele, patosul. Acestea dau sarea necesară unei plăcute lecturi a Letopiseţului.
Zarurile odată aruncate, domnul se simte descătuşat. Poporul de asemeni. laşul seamănă cu un oraş sud-amerîcan în" carnaval. Devastarea prăvăliilor turceşti şi jaful asupra turcilor sînt prezentate într-o notă de frenezie şi entuziasm care disimulează realitatea: „Iar băcăliile sta vărsate pre uliţă, de era sătui şi copiii. Strafide,
smochine; alune era destule pre la toate babele" 19°. Dar Neculce, om înţelept, ţine să-i amintească domnului, prin condeiul copilului ce ştia turceşte şi ale cărui cunoştinţe sînt puse la încercare, că „nu iaste mai mare blăstămat în lume decît omul cela ce ară o fărîmă de pîine în mină şi o leapădă pe aceia şi cearcă să afle alta mai mare"191.
Moldovenii, chemaţi la oaste şi plătiţi din vistieria ţarului, răspund cu entuziasm. Calfele de croitori, de blănari, de ciubotari, crîşmarii, îşi lasă rostul şi se angajează în armată, iar boierii rămîn fără slugile atrase de acelaşi miraj al banului şi al aventurii.
Treptat, paginile de clocot, de agitaţie dispar şi altele ies de sub condeiul lui Neculce. Sînt acelea care descriu armata muscalilor, văzută de el şi urmărită de el în toate acţiunile, pînă după reversul Stănileştilor. între ele doar momentul vizitei lui Petru cel Mare la Iaşi, larma boierilor la perspectiva eredităţii Cantemireştilor în Moldova şi diversiunea lui Toma Cantacuzino, fugit din Ţara Romanească, fac notă aparte. Pe Toma, ruda sa şi asociatul lui Cantemir în politica rusofilă, Neculce nu-1 iubeşte. Toma Cantacuzino a plătit dureros spiritul de aventură: „Aşea aduc tinereţele pre om, cînd au pre multă voie şi dezmierdăciune la un stăpîn, precum au avut şi Toma la Brîncovanul-vodă; că la cea de apoi s-au în-streinat de neamul său şi de binele său cel mult şi au murit în ţări streine" 192.
Neculce n-avea aptitudini militare şi nici priceperea specialistului în materie de strategie şi tactică. Luptele la care a luat parte ca observator — şi, foarte probabil, şi direct, împreună cu mica armată de moldoveni, deşi nu o spune' nicăieri —, sînt descrise cu naivitate, dar cu o remarcabilă culoare autentică. El este bucuros că moldovenii săi — după ce, ieşiţi în afara taberei pentru luptă, şi rău hăituiţi de turcii mai bine înarmaţi — au fost admişi din nou în tabără şi erau puşi la adăpost. „Deci cum au istovit turcii dovâ p= rugăciunea, n.n.), s-au şi apucat a da năval<ă> de trei, patru părţi în obuzul moschicescu. Şi aşea să bătea, cîte un ceas şi giumă-tate ţinea năvala. Iar moldovenii şedea acolo, în mijlocul obuzului, ca cum ar şedea la casele lor, aşea nu avea nici o grijă. Că puşcile turceşti nu le meşteşuguia bine şi trecea preste obuz. Şi arunca şi cumbarele de cele mare; şi, suindu-să sus, nu apuca să cadă gios şi să spărgea. Şi deşi cădea vreuna, cădea în latură, nu nemerila în obuz. Şi cînd sta cîteodat<ă> bătae şi începe trîmbiţile moschiceşti a dzice, pre atîta cunoştem că n-au spartu turcii obuzul" 19S.
140 Cf. ed. de faţă, p. 542. 1,1 Ibidem, p. 544. m Ibidem, p. 562. 193 Ibidem, p. 581.
Iată cum este descris şi punctul culminant al bătăliei, după care lucrurile se vor domoli treptat, treptat, asemeni unei cumplite furtuni însoţită de grindină: „Iar cind au fost marţi dimineaţa, turcii s-au strîns toţide<o)parte, şi acolo ş-au făcut meteredzu şi ş-au aşădzat toate puşcile. Şi au început a să bate prea vrăjmaş, cît întunecas<ă> lumea, de nu s<ă> vedea om cu om, şi să vedea numai para cum eşiia din pusei. Ca cum ar ardă un stuh mare <de> trestile pe nişte vînt mare, aşea să vedea focul eşind din puşci. Numai ce voiu să dzic, poate—fi Dumnedzău fereşte la războiu, că dintr-o 1. 000 de sinăţe abila să tîmplă de loveşte un om. Că de ar hi nemerit cit foc slobodziia, n-ar fi mai rămas nici la turci, nici la moscali om de povăste. După cum dzice un cuvînt Miron log<o>fătul: «Mare Iaste omul, iar la războiu prea mică-i iaste ţinta »" 19*.
Armistiţiul care s-a încheiat, rezultat mai ales al lipsei de informaţii din tabăra turcească şi al spaimei — zice Neculce — care a intrat în armata otomană, în urma unor contraatacuri ruseşti, deşi n-a durat decît trei zile, a fost mai cumplit decît războiul însuşi, pentru că nu aveau nimic de mîncare. Iar după trei zile, rezervate tratativelor de pace, armata rusă, însoţita de un ceauş turcesc, s-a putut în sfârşit mişca spre nord. Şi de înfometaţi ce erau, mulţi ruşi fugeau la turci, ca să scape cu viaţă.
Interesante Sînt concluziile cronicarului despre mersul operaţiunilor şi consecinţele pe care le-ar fi putut avea războiul asupra ambelor părţi. Şi unii şi ceilalţi ar fi putut învinge: ruşii, dacă nu şi-ar fi dispersat forţele, turcii, dacă n-ar fi acceptat propunerile de pace. „Numai ce vom să dzicem, voia lui Dumnedzeu au fost, de nici moscalii nu le-au dat Dumnezeu chiverniseală ca să biruiască pe turci. Aşijderea şi turcilor le-au luat Dumnezeu mintea, de nu s-au prăpădit moscalii de tot. Nu bat cei mulţi pre cei puţini, nici cei puţini pre cei mulţi, ce numai cum va Dumnedzeu" 19B.
După două zile de drum, cînd a ajuns tabăra în dreptul Iaşilor, moldovenii au plecat, cei mai mulţi,.pe la casele lor.
Neculce urmăreşte, în finalul capitolului domniei lui Dimitrie Cantemir, întîmplările Moldovei pe două planuri distincte. Acordă prioritate vieţii domnului său şi a moldovenilor care l-au întovărăşit în Rusia, depănîndu-şi, totodată, propriile amintiri, cum am văzut, şi redă, întîmplările din Moldova pînă la înscăunarea iui Nicolae Mavrocordat în a doua domnie, cîteva luni mai tîrziu. Acestea n-au fost lipsite de pericolul transformării Moldovei în paşalîc. Un anume Curt-paşa trimis de vizir ca să potolească lumea după retragerea
1,4 Ibidem. p. 584.
195 Ibidem, p. 596-597.
88
89
lui Dimitrie Cantemir, s-a aşezat cu temei să conducă Moldova, să boierească, să-şi ciştige simpatii printre boieri, ca să-1 ceară domn.
Lupul Costache — recunoaşte şi Neculce, cu toată duşmănia ce o avea pentru el — a fost acela care, mergînd la vizir {ca unul ce se opusese lui Cantemir, organizind chiar şi o tabără militară în sudul Moldovei, la Bursuci), a înlăturat pericolul. Numit caimacam, l-a somat pe Curt-paşa să părăsească laşul, ceea ce turcul a făcut, nu fără mari şi explicabile regrete.
Neculce speculează lipsa de măsură a Lupului Costache şi abuzurile săvîrşite de el. Reclamat marelui vizir, acesta îl înlocuieşte cu Ioan Mavrocordat, caimacam al fratelui său, şi porunceşte unui capegiu să-1 aresteze „să-1 pună în obezi" şi să-1 exileze la Varna, împreună cu încă doi boieri, mai puţin vinovaţi: Antiohie hatmanul şi Macsut postelnicul. încheie Neculce, cu o splendidă vorbă luată din înţelepciunea populară: „Şi s-au plinit atuncea un cuvînt prost ce dzică:  « Cu iarba cea uscat<ă> arde şi cea verde »" 18s.
Capitolul despre a doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1711—1715) suferă, evident, de lipsa de informaţii cu privire la evenimentele din Moldova. Neculce nu aminteşte decît Divanul şi măsurile luate în primul an de domnie, pentru adunarea celor pribegiţi, pentru potolirea nemulţumirilor negustorilor turci jefuiţi şi maltrataţi în timpul lui Cantemir şi de încercările făcute de domn pentru scoaterea suedezilor aşezaţi prin ţară. Restul capitolului, mai bine de patru cincimi, este consacrat istoriei europene. Neculce nu s-a putut folosi de istoria celei de a doua domnii a lui Nicolae Mavrocordat, scrisă de Axinte Uricariul, contemporan cu el, iar alte izvoare narative nu avea.
Dintre problemele europene dezbătute de Neculce, primul loc îl ocupă încercările turcilor de a-1 scoate pe Carol al XH-lea de la Varniţa şi de a-1 trimite în Suedia. Erau obligaţi la aceasta şi prin tratatul de pace încheiat cu ruşii, după Stănileşti. Numai că toate pregătirile turcilor, la care se adăogau preparativele tătarilor şi ale lui Nicolae Mavrocordat, care urma să dea căruţele trebuincioase, s-au lovit de refuzul îndărătnic al viteazului rege de a da curs pla. nului de evacuare. Acesta era informat că între tătari şi generalul Şeremetiev exista o înţelegere de trădare şi de facilitare a prinderii lui de către ruşi. S-a ajuns, în final, la lupte în regulă între turci şi ostaşii suedezi. Regele a fost prins şi dus la Adrianopol şi apoi trimis, prin Ucraina, în Pomerania. Neculce urmăreşte cu multă pasiune războaiele regelui cu coaliţia ruso-polono-daneză, la care
196 Ibidem, p. 625.
s-au asociat şi prusienii, pînă la pierderea Pomeraniei şi plecarea lui Carol al XH-lea în Suedia.
A doua chestiune de istorie universală reţinută de Neculce, în maniera sa, puţin precisă sub raport documentar, dar suculentă ca povestire, a fost încercarea lui Stanislau Leszczincki, de a obţine, cu sprijin turcesc, tronul Poloniei. Pentru Moldova această acţiune la care, pe lîngă iţele de culise, au fost luate şi măsuri de ordin militar, s-a incheiat cu pierderea Hotinului şi a Cernăuţilor, ocupate de garnizoane turceşti, precum şi cu prezenţa permanentă în Moldova a turcilor şi tătarilor, care asigurau aprovizionarea garnizoanelor.
Nu sînt neglijate nici războaiele dintre nemţi şi francezi pentru succesiunea la tronul Spaniei, a căror motivare Neculce o înţelege întocmai: „Atuncea, pre aceia vreme, cu cîţva ani mai nainte, să tot bătea Franţojul cu Neamţul pentru Ţara Spaniei, care de care să o ia, să o stăpînească, neavînd crtiu" 1B\
Aproape două pagini sînt consacrate sfîrşitului tragic al lui Constantin Brîncoveanu şi al familiei sale. Pentru Neculce „mînia lui Dumnezeu" a căzut atunci pe capul domnului muntean şi blestemele celor pe care i-a năpăstuit, şi în primul rînd blestemele Moldovei, într-adevăr, Neculce aminteşte şi cu prilejul acestui cumplit spectacol, pe care îl descrie, evident, din relatările altora, unele din relele strălucitei sale rudenii din Ţara Românească, dar sfîrşitul sîngeros al acestuia nu-1 bucură, cum au încercat unii istorici literari să dovedească. Neculce, om credincios, nu se putea bucura de acest sfîrşit al lui Brîncoveanu, el care nu se manifestă niciodată în paginile sale ca un adept al vărsărilor de sînge. Neculce nu este om blînd, fără îndoială, mai ales cînd îşi judecă adversarii, dar este departe de el bucuria răzbunării sîngeroase. De toate relele care i-au ajuns pe vrăjmaşi se bucură, dar nu de sîngele lor vărsat. El înfierează pe Gin Ali-paşa, vizirul ucigaş, chiar cu prilejul masacrării familiei domnului, tocmai pentru că era „un păgîn rău, preste samă". Acelaşi lucru îl face şi la vestea morţii „păgînului rău, turbat şi mare sorbi-toriu de sînge asupra creştinilor", în campania de la Petrovaradin. „Acesta au omorît pre Brîncoveanul-vodă cu copiii lui... şi pre alţii mulţi", zice Neculce, începînd schiţarea portretului odios al cruntului vizir a cărui intenţie era ca „de a birui pre n6mţi, să pue paşi şi în Moldova şi în Ţara Muntenească" 188
Nicolae Mavrocordat este înlocuit brusc de Neculce în redarea evenimentelor, prin Mihail Racoviţă, ce obţine tronul Moldovei pentru a treia oară, şi pentru o lungă perioadă de timp: 1715— 1726.
Ibidem, p. 644. 198 Ibidem, p. 657.
90
91
în capitolul consacrat ultimei domnii a lui Mihail Racoviţă, ca dealtfel în toate domniile ce vor urma, observăm, în alternanţa de evenimente din ţară şi de peste hotare, un mare interes acordat istoriei generale. Este evidentă influenţa contactelor sale cu străinii, fie că au fost polonezi sau ruşi, precum şi orizontul larg deschis pînă la vîrsta cînd îşi redactează a doua parte a cronicii.
Inaugurînd domnia, Mihail Racoviţă a designat Divanul ţării, aproape toţi membrii fiind rude ale sale. Neculce observă, prezentînd domnia celui care îi facilitase întoarcerea în ţară, şi pe' care o tratează destul de convenţional, că n-avea rivali la Constaritinopol şi că dacă ar fi fost vremuri de pace ar fi putut trăi liniştit. Este printre puţinii domnitori căruia cronicarul nu-i zugrăveşte portretul, deşi a domnit în trei rînduri. Ştim numai că avea casă grea: opt copii, din care doi feciori erau zălog la turci şi că doamna „era de treabă, bună şi milostivă".
La puţină vreme după urcarea în scaun a izbucnit războiu dintre turci şi austrieci, corect relatat de Neculce, consumat în celebra bătălie de la Petrovaradin în 1716, care avea să aibă consecinţe însemnate nu numai pentru harta Europei de sud-est, ci şi pentru Moldova. în expansiunea lor austriecii au ajuns pînă la Olt (pacea de la Passarovitz din 1718 consfinţea — cum pomeneşte Neculce — stăpînirea lor asupra Olteniei), iar în Moldova s-au infiltrat pe versantul oriental al Carpaţilor, ocupînd Cetatea Neamţului şi mănăstirea Caşin, şi dominînd, prin ameninţările permanente, întreaga Moldovă, pînă la Şiret. Domnul Moldovei, zice Neculce, nu stăpînea efectiv, decît regiunea Iaşilor şi Orheiul. Fiind informat Mihail Racoviţă că nemţii se pregătesc să-1 prindă în Iaşi şi pentru a preîntîmpina o asemenea eventualitate, a chemat cîteva mii de tătari în ajutor. Aceştia au sosit exact la vreme (cum se întîmplă adesea în relatările lui Neculce: „cît ai rumpe un păr din cap de n-au luat pre Mihai-vodă de grumadzi, din curţile domneşti"), ca să pună capăt pericolului. în încăierările care au avut loc în jurul mănăstirii Cetăţuia şi la Hlincea între „cele 300 de cătane cu moldoveni" şi cei „mai bine de 5.000, mai la şese mii" de tătari, mulţi au pierit din austrieci. Peste trupurile lor a fpst ridicată o cruce cu o inscripţie care relatează bătălia 1M. Pe tătari, zice Neculce, nevrînd sau neavînd cu ce-i plăti i-a lăsat domnul să jefuiască propria ţară; între Şiret şi munţi, socotindu-i pe locuitori hainiţi nemţilor.
Cronicarul n-a fost martor al evenimentelor, pentru că nu se întorsese încă din Polonia. El trebuie să fi cunoscut vreo relatare
1,9 Cf. D. Russo, Studii istorice greco-romăne, II, Bucureşti, 1939, p. 473, nota 1. v
oficială a acestor întîmplări, fie Cronica lui Nicolae Chiparissă fie, mai probabil, Pseudo Alexandru Amiras 201, ale căror afirmaţii au fost bine filtrate însă de Neculce. Acesta reduce la dimensiuni aproape ridicole întîmplările care fac, în concepţia cronicilor amintite, din Mihail Racoviţă un erou: „Scris-au Mihai-vodă şi la Poartă de izbîndă ce-au făcut. Şi n-au scris cum au fost, ce-au scris c-au fost mulţime şi i-au bătut. Pentru aceia ş-au agonisit mare credinţă şi laudă şi numâ de vitiaz de la turci"
Neculce povesteşte, printre altele, turburările din Polonia care s-au petrecut „tot întru acel an" în care a avut loc incursiunea căta-nelbr şi „tot în acel an" în care a murit Carol al XH-lea. Deducem că este vorba de mişcarea şleahtei poloneze împotriva regelui August de Saxa, care a avut loc, într-adevăr, în anul 1717, care nu este însă şi anul morţii lui Carol al XH-lea: 1718, Fac parte şi aceste „datări" din categoria acelora pentru care Neculce îşi cere scuze în Predoslovie că nu vor fi corespunzind întocmai adevărului. în orice caz, aflîndu-se în Polonia în această vreme, cronicarul a reţinut teama nobilimii poloneze fără funcţii, a şleahtei, asemănătoare, oarecum, mazililor noştri, de a implica în această mişcare toată mujicimea: „Dar Lidihovschii, care era cap pre mazili, au dat sfat că nu-i bine să rădice ţara, să s-înveţe mujicii la războiu; şi dacă i-or rădica pe toţi, sint mai mulţi de un întuneric de oameni şi or bate pe saşi şi poate ne-or bate şi pre noi şi ne-or lua moşiile... şi a fi mai rău, că ne-or lua mojicii ţara. Ce mai bine, fraţilor, noi să ne vărsăm sîngele, iar mojicii, lasă-i să şadză, ca nişte mojici" 203.
N-a fost nevoie să se apeleze la „întunericul" (adică Ia milionul) de mujici; prin înţelegerea survenită între Confederaţia de la Tarnogrod (constituită din toţi adversarii regelui), şi regele August, din februarie 1717, şleahta obţine cîştig de cauză. Este drept că o mină de ajutor au dat şi ruşii, care l-au trimis pe cneazul Dolgoruki cu 30.000 de oameni „ca să stea să-i împace. Şi au venit cnîazul la Lubliun şi au stătut de li-au făcut pace" ***.
Orientarea lui Neculce este şi aci categoric feudală. El nu se abate, în concepţia sa de boieri pentru nimic in lume de la vederile sale, nici măcar în probleme de istorie europeană şi cu atît mai puţin cînd este vorba de Moldova: boierii şi cu mojicii nu pot face cartel de interese; între ei nu poate fi aşezat niciodată semnul egalităţii.
209 Cf. I. Crăciun, şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 110. m'CI.  Cronica anonimă a   Moldovei   1661-1729 (Pseudo-Amiras), ed. Dan Simonescu, p. 76—86. 242 Ed. de faţă, p. 665.
203 Ibidem, p. 667-668.
204 Ibidem, p. 669,
92
93
Din rîndul evenimentelor anilor 1717—1718 Neculce aminteşte de vizita împăratului Petru cel Mare în Franţa, pentru tratative antiturceşti şi stăruie asupra complotului ţareviciului Alexie, urzit în timpul absenţei sale, şi a reprimării lui. De precizat că unele manuscrise cuprind interpolări substanţiale cu privire la procesul ţareviciului şi la reorganizarea bisericii ruseşti, amestecată şi ea în încercarea de a se opune modernizării Rusiei. Acestea aparţin în special lui Ioasaf Luca.
Neculce a cunoscut destul de exact clauzele păcii de la Passaro-vitz, pe care le tratează în acest capitol. Precizează şi anul 7226, dar nu şi localitatea unde a fost semnată pacea. Nu uită să pomenească de consecinţele ei pentru Ţara Românească: pierderea Olteniei, unde a fost instalat guvernator Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Şerban şi eliberarea lui Nicolae Mavrocordat, luat prizonier de către austrieci în Bucureşti, în toamna anului 1716.
„Pre acele vremi a avut loc şi campania rusească în sud, dincolo de Caucaz, în Persia, la care a participat şi Dimitrie Cantemir. Evenimentele sînt tratate cu multe amănunte şi nu ne putem explica mijloacele sale de informare decît acceptîndideea că unii moldoveni, participanţi la acea campanie cu Dimitrie Cantemir, s-au înapoiat mai apoi în Moldova şi au povestit cronicarului cele văzute.
Sfîrşitul iui Dimitrie Cantemir nu-i lasă hatmanului său vreo impresie deosebită, în afară de resemnarea omului cuminte, care ştie pentru ce deşertăciuni a venit pe lume şi că nu se poate sustrage legilor firii: „Dumitraşco-vodă încă, după ce au venit de la perşi, n-au trăit prea mult şi ş-au plătit şi el datorie aceştii lumi, cea stră-moşască, şi s-au dus cătră părinţii săi" 205.
în ultimele pagini ale capitolului, Neculce se întoarce din nou la viaţa Moldovei. Pomeneşte de focul care a mistuit curţile domneşti, odată cu o bună parte din oraş, la 20 aprilie 1723 „în al optule an a domniei", după „cronologia" sa, care este aceea a poveştilor, şi de care nu este nevoie să se ţină numaidecît seama. Această întîm-plare i-a dat domnului prilejul — spune Neculce — să scoată numeroase biruri pe ţară, inclusiv văcăritul, atît de urgisit de marea boierime. '
Mihail Racoviţă este domnul care pune capăt tîlhăritului, după mulţi ani de încercări ale predecesorilor săi. Neculce descrie torturile la care erau supuşi răufăcătorii şi îşi exprimă satisfacţia pentru rezultate, dar le-ar fi vrut fără excese, mai ales că unii piereau şi nevinovaţi, din pricina unui armaş grec, „fost crîşmar în Ţarigrad", om abuziv şi lacom.
205 Ibidem, p. 681. D. Cantemir moare la 1 septemvrie 1723.
Mazilirea lui Mihail Racoviţă a fost cauzată de un complex de situaţii, care s-au adăogat, evident, la domnia prea lungă, în concepţia Porţii. Mai întîi — zice Neculce — grecii de care se folosea domnul s-au constituit în două tabere, ce se certau între ele şi se pîrau lui vodă şi la Poartă. Mihail Racoviţă a ţinut partea „celor blăstămaţi, de să sfătuia cu dînşii", Cei care au plecat la Constantinopol şi erau influenţi, în frunte cu Constantin Ipsilanti, l-au reclamat pe domn marelui vizir. Tot în vremea aceasta s-au refugiat din Ţara Româ-neacă nişte boieri, pe care Mihail Racoviţă, somat de vizir să-i prindă şi să-i predea unui capegiu, a refuzat s-o facă, pretextînd că au fugit în Transilvania. în sfîrşit la aceste necazuri s-au mai adăogat şi reclamaţiile marelui rabin din Constantinopol, precum că Mihail Racoviţă ar fi închis nişte evrei moldoveni acuzaţi, pe nedrept, de omorîrea rituală a unui copil de creştin.
Nu este lipsită de culoare maniera în care au vrut boierii mazili să-1 batjocorească pe domn la plecare: „Vrut-au atunce o Samă de mazili să-i facă gîlceavă, să lege ştiubeie deşerte, să le spîndzure pre lîngă drum, pre unde a trece Mihai-vodă, pentru căci li-au rămas de la dînsul obiceaiu de deseatin<ă>... Numai caimacamii n-au lăsat să-i facă acea ocară" 2m. în final Neculce lasă să se întrevadă o caracteristică a domnului, bine marcată de cîte izvoare: arghirofilia, lăcomia de bani. împrumutase sume de la mazili şi nu-i resti-tuise; sau, avea obiceiul de împrumuta bani de aur noi şi restituia bani vechi, uzaţi, mai uşori la cîntar.
Succesorul său la scaunul Moldovei, Grigorie al II-lea Ghica (1726— 1733), era o figură curioasă de om plecat spre petreceri, spre fast, om cultivat, cu întinse relaţii la Poartă. Cronicarul îşi redactează opera, în partea finală, concomitent cu trăirea evenimentelor. Curios este faptul că deşi el nu se abate cu nimic de la planul de structurare a capitolelor precedente şi cu toate detaliile interesante pe care le dă cu privire la domniile lui Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat, finalului cronicii îi lipseşte strălucirea cu care am fost obişnuiţi. Entuziasmul, verva, spiritul uşor sarcastic au pălit odată cu dispariţia eroilor cu care a dus război pasional, decenii de-a rîndul. Rămas singur, sau aproape singur, Neculce înregistrează evenimen-* tele, participă la ele, uneori implicat direct, dar găsindu-se de partea cealaltă a versantului, acestea nu-1 mai scot din proverbiala sa cuminţenie, nu-1 mai fac să ardă, asemeni făcliei destinată să-i lumineze veghea de om aflat la capătul firului. Marile vrăjmăşii, dispărute, aştern în sufletele celor mai mulţi melancolia şi sentimentul zădărniciei. Cronica lui e plină de vrăjmăşii, dar finalul
206 Ibidem, p. 694.
94
95
acesteia, dacă nu este melancolic, este în orice caz lipsit de pasiune. Este un jurnal obiectiv şi rece.
Firea petrecăreaţă şi iubitoare de fast a domnului se vădeşte de la înscăunare. El n-a venit ca toată lumea pe uscat, ci a făcut drumul de la Brăila pînă la Galaţi pe apă. in două vase (şeici, le zice Neculce), „cu multă pofală, dzicind din trimbiţă şi din naiuri şi dînd şi din puşci" 207. începuturile domniei au fost periclitate de o răscoală a tătarilor din Bugeac împotriva hanului Crimeii, care ameninţau şi ţările din jur şi mai ales Moldova. Neculce descrie evenimentele şi arată cauzele care au generat pericolul pentru Moldova de a fi pustiită. Erau fugiţi în Bugeac şi nişte boieri care îi aţîţau pe tătari. Dar, pînă la urmă lucrurile s-au potoUt şi Grigore Ghica a obţinut şi despăgubiri băneşti, cîteva sute de pungi. Acestea nu au putut compensa însă pierderile teritoriale, prin extinderea tătarilor din Bugeac spre nord, ocupînd suprafaţe mari de pămînturi ce nu le-au aparţinut niciodată. Neculce relatează că după ce s-au potolit lucrurile, domnul a făcut reparaţii mari Ia mănăstirea Balica,. sau Frumoasa, precum şi la Galata, Bîrnbva şi Bărboiu. Mănăstirea Frumoasa urma să servească drept loc de agrement pentru domni.
„Iară în scurtă vreme", adică în 1730, domnul este ameninţat cu mazilirea, în timpul unei răscoale a ienicerilor, care vor să-1 impună domn în Moldova pe un oarecare Buţucachi. Dar sultanul, înăbuşind răscoala, a retezat şi capul pretendentului, înainte ca acesta să fi plecat din Ţarigrad. Tot atunci domnul are de înăbuşit un complot al unor boieri. în urma acestui fapt Neculce este numit mare vornic al Ţării de Sus; dar, cum adaogă cîteva pagini mai jos, din cauza grecilor „boerii de ţară era numai cu numele, că la nemică nu-i mai întreba" **8.
Capitolul domniei dintîi a lui Grigore Ghica se impune însă interesului cititorilor prin portretul pe care Neculce îl face voievodului, cel mai complet din toate, în pofida rolului destul de şters pe care acesta l-a jucat în istoria Moldovei. în cumpăna judecăţii ar atîrna mai mult scăderile domnului, fără îndoială, dar acesta a avut sfetnici răi şi ei sjnt vinovaţi de abuzurile lui Grigore Ghica — asemeni sfetnicilor lui Antonie-vodă Ruset, sau Constantin Cantemir. „Era acest domn Grigorie-vodă la stat mic şl supţire, la faţă uscat". Atît din portretul fizic. Cel moral se întinde pe trei pagini. Desprindem din el mici fragmente: „Numai era cu toane, ătîta cît la unele să arăta prea harnic, bun şi vrednic, milostiv şi răbdătoriu. Şi în viaţa lui era tot cu mase mari, cu cîntări şi cu feliuri de ffeliuri de muzici în toate dzilele... Şi pre boeri totdeauna îi poftila să fie cu
m »
dînsul la primblări. Şi dacă eşia la cîmpu, era prea lascav (= blînd, n.n.) şi darnic. Iară pre une locuri i să arăta lucrurile dă blăstămă-ciune. Că să potriviia unor boiari, sfetnici ai lui, cari-i avea, 2 greci şi un moldovan, anume Costantin Psiolu (= Ipsilanti) hat<man> şi cu fiiu-seu Enache-aga, lazi de niamul lor, oameni tirani şi curvari; iar din moldoveni avea pre Sandul Sturdzea hatmanul, om viclian şi închis la inima lui şi lacom...
Era acest domn şi curvar. Multe ţiitori fete mare ţinea, şi apoi le îndzăstra şi le mărita, cu haine, cu odoară, ca pre nişte fete de boîar. Numai nu să amesteca la fete de casă mare, ce de căpetenii mai de gios. Şi avea doamnă şi cuconi, şi nu să ruşina, de-ş făcea casa de ocară... Şi la toate era desfrînat. Curtea lui poftîa să fie tot îmbrăcată. Pre nime din boiari să nu-i audză jăluindu-să că-i scăpat, sau olecăindu-i-să că sint timpurile rele... că să foarte mîniîa, şi la mînie era foarte grabnic... La giudecată îi părea că giudecă foarte bine, şi cumu-i părea, aşea rămînea. Şi pre urmă, deşi vedea că au greşit, nu întorcea... Da sume mare de bani la Poartă şi turcilor agi ce viniia de la Poartă cu trebi. Căruia era să-i dea o pungă de bani îi da cinci, şease, tot ca să-1 laude la Poartă... De să clintiia pîn-afară den tîrgu sau pîn'la vreun boîar, tot cu căruţa cea de cupărie după dînsul. Că preste tot ceasul bea ori vin cu pelin, ori vutcă. Şi încotro megea, tot cu gloată, ca doao-trei sute de slujitori... Cu puşca da pre bine.Greci mulţi adusese în ţară, de mînca lefe tot din vistierie... Dar avea şi trecere mare la Poartă, cît pre turcii balgii din ţară foarte-i înfrînasă şi se temea de dînsul...
Pociu dzice că Grigorie-vodă, precumu-i era firea, de ar fi avut niscai oameni cu frica lui Dumnedzău pre lingă dînsul sfetnici, ar fi fost de mirare de pomenire [Grigorie-vodă] în domnii cei de frunte şi de laudă, iar nu cu cei de ulă" 209.
Succesorul lui Grigorie Ghica, trecut în Ţara Românească, este vărul său, Constantin Mavrocordat, ce venea din ţara vecină. Prima lui domnie, de numai doi ani şi jumătate (1733— 1735) este caracterizată de Neculce prin permanentele intrigi la Constantinopol împotriva predecesorului său, şi prin cheltuieli aferente imense pentru care cronicarul are cuvinte de amărăciune: „Vai de aceste 2 ţări creştine, cu aceşti domni străini! Ce di amar di bani dau pentru vrăjbile celi tică:fe a loru I" 210 Impozitele sînt multe şi mari, grecii veniţi cu domnul numeroşi, iar boierii divaniţi — printre care nu mai figurează Neculce —, numiţi „după mită". Grecii stăpînesc econo-miceşte ţaia. „Toati boeriile şi pîrcălăbiîele şi vămăşiile ceh di pi
207 Ibidem, p. 695.
208 Ibidem, p. 728.
2,9 Ibidem, p. 725-729. 20 Ibidem, p. 734.
96
margini, cu agonisit<ă>, tot ei le cuprinses<ă> de li-au luat..." 211 Cheltuielile curţii domneşti sînt foarte mari: daruri enorme făcute slujbaşilor turci (mai mari decît la Ghica-vodă), ca să le obţină bunăvoinţa şi lauda la Poartă); lefurile unor slujbaşi apropiaţi şi „lista civilă" a rudelor sale, inclusiv a „ţiitoarelor măritate a tătîne-său vreo zece, cu bărbaţii lor", în afară de haraciu, îl fac pe Neculce să căineze de mai multe ori biata Moldovă.
în raporturile cu boierii domnul a dat dovadă de multă condescendenţă poftindu-i zilnic la cafea şi acordîndu-le multă cinste. Mai tîrziu, în al doilea an de domnie, va uşura pe boierii mazili de unele impozite, de teamă să nu fugă la rivalul său din Ţara Românească.
Neculce separă capitolul în două părţi aproape egale, cea de a doua fiind consacrată evenimentelor din ţările învecinate. între ele, în cîteva cuvinte, fixează trăsăturile fizice şi morale ale lui Constantin Mavrocordat: „... Era un om pre mic de stat, şi făptură pro<a>stă, şi căutătura încrucişetă, şi vorba lui înnecată. Dar la hirîe era nalt, cu mî^n^drie vre să s-arete, dar iera şi omilenic (= milos, n.n.). Cazne, bătăi rele la o<a)mini nu face, nici la singe nu iera lacom, şi răbdător. Mult îi era dragă învăţătura, corăspundeţii din toate ţările striine să aibă, pre silitor spre veşti, ca s<ă> ştii ce s(ă> faci pintr-alte ţări... Minciunile îi era pre drag a li asculta... Giuruîa pre mult unora şi altora, dar la mai mulţi nu da dintr-aceli giuruinţă. Era om di-1 întorce şi alţii" 212.
Dintre chestiunile de istorie universală un loc important acordă Neculce luptelor de succesiune la tronul Poloniei, după moartea regelui August şi amestecul ţărilor europene pentru impunerea diverşilor pretendenţi. Dintre ei Stanislau Leszczinski a izbutit să fie ales pentru scurtă vreme rege al Poloniei. Atacat la Gdansk de ruşi, a izbutit să fugă din cetate, recurgînd la şiretlicuri demne de O samă de cuvinte, pe care Neculce le descrie cu pasiunea atît de des întîl-nită. Sînt amintite incursiunile ruşilor în hanatul Crimeei, luptele dintre turci şi perşi şi neînţelegeri dintre francezi şi nemţi, cauzate de intervenţiile Austriei în treburile succesiunii la tronul Poloniei. Informaţiile şi datele pe care le dă Neculce cu privire la luptele dintre turci şi perşi nu pot fi utilizate decît cu mare prudenţă. Tendinţa sa spre exagerare, adeseori întîlnită în materie de istorie europeană, este bine cunoscută. în cazul de faţă, din cele vreo două, trei sute de mii de turci participanţi la război n-au scăpat decît o mie, două. Rămîne însă esenţialul: frumuseţea povestirii şi farmecul naivităţii.
211 Ibidem, p. 734.
212 Ibidem, p. 740 -741.
98
Plecarea lui Constantin Mavrocordat şi revenirea pe tron a lui Grigore Ghica se face pe nesimţite. Capitolul noii domnii (1735—1741) este cel mai cuprinzător, după cel închinat lui Dimitrie Cantemir: peste 45 de pagini. întoarcerea în Moldova însemna o scădere a prestigiului pentru cel care venea din Ţara Românească, socotită mai bogată şi cu o stabilitate economică mai bună. Grigore Ghica, supărat şi ruşinat, cum a venit la Iaşi i-a şi arestat pe doi boieri, bănuiţi că au fost autorii morali ai coborîrii sale. Soarta unuia dintre ei, mai ales, a vornicului Sandul Sturdza, care fusese în graţiile domnului în prima domnie şi care era gata să-şi piardă viaţa la cîteva ceasuri de la intrarea domnului în Iaşi cu a doua domnie, îi aminteşte lui Neculce cît de nestatornice sînt firile domnilor: „Să potriveşti cu linul mărilor şi cu săninul ceriului. Cînd nu gîndeşti, să tulbură mărilie şi ceriul nuoriadzâ. Aşe sint şi hirile domnilor. Cînd trage omul nedejde de bucuriie, atunce vine la scîrbă!" 213 Frumoase comparaţii pentru un scriitor cu un pronunţat simţ epic I Ele întăresc convingerea — şi nu numai acestea — că Neculce era un om de mare sensibilitate, un iubitor al poeziei.
Divanul, constituit, ca de obicei, cîteva zile mai tîrziu, îl include şi pe cronicar ca vel-vornic, cum a mai fost. Dintre boierii mari făcea parte, ca vel-logofăt, şi Constantin Costache, a cărui moarte subită de la mănăstirea Suceviţa o descrie Neculce amănunţit şi o deplînge, în pofida faptului că făcea parte dintre Gavriliţeştii care i-au stăpînit moşiile. Acesta „s<ă> punea tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară... ca s<(ă) nu o jăcuiască... Căboeriul cari stă cu bine pentru ţară di s^ă) pune, măcar di-ar vini şi la primejdiîa v(i)eţii, i s<ă) cade de la ace ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă, dicît de hul<ă>" 2U.
Moartea acestuia o încadrează Neculce între pagini pline de măsuri draconice luate de stăpînire pentru strîngerea puzderiei de biruri, căzute năpastă pe bieţii ţărani, pe mănăstiri şi pe boierii mazili. Din pricina celui mai greu, impozitul pe cap de locuitor, scos în săptămîna patimilor, „nu pute o<a)minii nici în biserică să margă, să-ş cati de sufletu, să s<ă> pricistuiască, sau la Paşti să păscuiască, ce păscuîa prin păduri, cu ferăli sălbatice" 215. Neculce reţine toate birurile şi ni le transmite cu mare fidelitate. Din acest punct de vedere Letopiseţul său poate fi utilizat ca izvor informativ de prim ordin, cum a şi fost folosit de toţi istoricii noştri.
213 Ibidem, p. 754.
214 Ibidem, p. 757-758.
215 Ibidem, p. 758.
99
Disputa dintre Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat pentru stăpînirea Ţării Româneşti, prinsă în Letopiseţ, cu amănuntele unui jurnal, nu ne interesează în mod deosebit. Ea are izul evenimentelor petrecute azi, acuma, sub ochii cronicarului, pe care timpul n-a avut cînd să le decanteze, de aceea sînt înşirate pe pagini întregi. Alte ştiri de natura aceasta, întîmplate, de mult, sînt redate, pentru domniile mai vechi, în cîteva fraze.
Sfîrşitul Letopiseţului — căci capitolul acesta, cel din urmă revăzut şi corectat de cronicar, încheie suita evenimentelor mari din istoria universală — îi dă prilejul lui Neculce să reţină atenţia cititorului pe multe pagini cu acţiuni militare ruseşti de proporţii, în Crimeea, unde vor pune capăt stăpînirii tătărăşti, precum şi cu începerea unui nou război ruso-turc (1737— 1739), favorabil ruşilor, care îi aduce pentru a doua oară în Iaşi; de data aceasta fără să fi fost chemaţi de un Dimitrie Cantemir. Neculce precizează evenimentele, se dovedeşte mai bine informat, în special cu privire ia numărul trupelor şi mişcarea acestora. Stilul rămîne însă cel naiv, intim, străin de maniera savantă folosită de istoricii europeni ai vremii.
Imperialii, care au început şi ei atacurile îa Balcani, cu mai puţin succes decît altă dată (prin pacea de la Belgrad din 1739 ei vor fi obligaţi să evacueze, printre altele, şi Oltenia) se infiltrează atît în Ţara Românească cît şi în Moldova (ca pe vremea lui Mihail Racoviţă), urmăriţi de Neculce pas cu pas. Pe cît erau ei de paşnici de data aceasta, căci „stricăciuni n-au făcut nimic in ţară; tot cu bani cumpăra ce li trebuia", pe atîta era de fricos Grigore Ghica. Fugit la Ţuţora, n-a coborît la Galata decît după ce a obţinut ajutoare — vreo 6.000 de oameni, zice Neculce — de la paşii din jur. „Şi au mai eşit frica lui Grigorii-vodă de nemţi. Şi de frica viziriului şi de ruşine s-au întorsu iarăşi înapoi la Gălata..." 216
în vremea aceasta (1737) Grigore Ghica a fost vizitat şi de fratele său, terzimanul, trimis la ruşi pentru obţinerea unui armistiţiu. Relatînd vizita, Neculce nu-şi poate ascunde resentimentele faţă de greci, care nu vedeau cu ochi buni posibilitatea scuturării stăpînirii turceşti: „Ş-au purces terdzîmanul, ş-au vinit pre la Gri-goriîe-vodă, frate-său, la Gălata; şi l-au benchetuit 1 dzi cu mari cinste. Şi l-au mai învăţat şi el meşterşuguri di-a lui, ce au mai ştiut. Că ave Grigorie-vodă mare jeli şi fric<ă), c-or lua creştinii ţara; ce nu numai el, ce şi grecii lui, şi n-or ave ce stăpîni şi ce minca la Ţarigrad" 2l7. Şi, ca să încheiem suita ironiilor şi a dovezilor de
antipatie faţă de ciocoismul grecesc, redăm un scurt fragment cu care se încheie acţiunea nemţilor în Moldova, retraşi dincolo de munţi, sub presiunea unui grup de ostaşi trimişi împreună cu două steaguri de cazaci, comandaţi de hatmanul Constantin Ipsilanti: „Iar hatmanul cu o(a>ste, precum mai sus scrii, nici gium(ă>tate de cias n-au zăbăvit şi s-au şi-ntorsu înnapoi, fiind grec cu pele de iepure la spate. Au fugit toat<ă> noapte, făcîndu-i-să dzuâ la Bistriţă, negonindu-1 nime, nici vădzînd pre nime; după cum iaste vorba, că nu fac toate muştile m(i>ere. Că, cînd s-au tîlnit cu o<a)ste nem-ţasc<ă) tremura de fric<ă> şi vre să fug<ă>. Iar turcii, vădzînd că vrea să fugă, au început a-1 sudui ş-au scos şi sabiele asupra lui să-1 taie. Şi vădzînd aşea, că fac turcii zorbâ asupra lui, s-au slobozit de fric-asupra nemţilor" 218.
Tot frica l-a făcut şi pe domn — relatează Neculce — să cheme turci şi tătari să ierneze cu el în Iaşi, în iarna anilor 1737—38. Paginile care descriu abuzurile, silniciile şi ticăloşiile lor amintesc de vremea lui Dumitraşcu Cantacuzino, iar revolta lui Neculce faţă de Grigore Ghica nu este depăşită decît de paginile consacrate acelei demnii.
Partea centrală a capitolului o constituie pătrunderea ruşilor în Moldova din vara anului 1739. Aceştia, cam 120.000 — apreciază Neculce —, sub comanda feldmareşalului Mflnnich au atacat mai întîi Hotinul — raia turcească la acea vreme —, apărat de Colceag-paşa, ocupîndu-1 după o serie de lupte ce au avut loc, unele nu departe de Boian, moşia cronicarului. După Hotin, armatele turceşti s-au retras, văzînd că nu pot face faţă ruşilor, iar aceştia şi-au continuat înaintarea spre Iaşi. Grigore Ghica n-a întîrziat nici el prea mult, ci le-a urmat; a pus caimacami în Iaşi şi a coborît spre Galaţi. Neculce urmăreşte cu mare tensiune acţiunile armate şi relatarea sa rămîne, pentru această vreme, izvorul narativ intern cel mai autorizat şi folosit ca atare de istoriografia noastră.
în rîndurile armatei ruse se aflau şi doi feciori ai Iui Antioh Cantemir: Dumitraşcu, avînd gradul de maior şi Constantin, cel mai mare, ca general de brigadă. Lor le-a fost încredinţată misiunea de a strînge provizii pentru armată şi de a se ocupa de lichidarea detaşamentelor răzleţe turceşti şi tătărăşti ce ar mai fi existat prin partea de nord a Moldovei. încercarea lui Constantin Cantemir, de a-1 prinde pe domn n-a fost încununată de succes. In schimb, „tot jăcuind", a intrat în Iaşi în ziua de 2 septemvrie 1739, primit cu mare bucurie — zice Neculce — de mitropolit, boieri, negustori şi alţi orăşeni care „i-au închinat cheite ţărîi şi stiagurile slujitorilor" 21*.
216 Ibidem, p. 782.
217 Ibidem, p. 787.
218 Ibidem, p. 794. 218 Ibidem, p. 824.
A doua zi a intrat în Iaşi şi feldmareşalul Miinnich. Timp de o săptămînă, spune Neculce, în fiecare zi invita pe mitropolit şi pe boieri la masă. Apoi lucrurile s-au schimbat în rău, pentru că Miinnich a impus Moldovei, prin boierii caimacami, o sumă de obligaţii foarte grele, cuprinse în 12 puncte. Moldova era obligată să adăpostească şi să hrănească iarna 20.000 de soldaţi, să dea 100 de pungi pentru masa mareşalului în fiecare an, să asigure 3.000 de salahori pentru repararea cetăţilor, să i se dea, imediat, un plocon de 90 de pungi de bani şi altele. Iar dacă boierii, chemaţi să le iscălească, vor refuza, va da foc oraşului. Cu aceasta s-a încheiat — adaogă Neculce — cinstea acordată boierilor: „Că vinul cel ungurescu, dulce, s-au făcut venin amar, şi rîsul, plînsu, şi voia cea bun<ă>, gro<a>z<ă> şi frică"220.
După acestea Miinnich a trecut Prutul, aşteptînd la Zagarance să i se îndeplinească cererile, în timp ce feciorii lui Antioh Cantemir căutau să-1 prindă pe Grigore Ghica. între timp, mergînd să ocupe Tighina, Mimnich a fost înştiinţat că s-a încheiat pace. Cu toate acestea el n-a încetat să-i ameninţe pe boierii caimacami şi să ceară împlinirea tuturor obligaţiilor impuse, ascunzîndu-le semnarea păcii de la Belgrad. Abia la mijlocul lui octomvrie a început retragerea, luîndu-i pe caimacami cu el la Hotin şi jefuind tîrgurile şi satele. A trebuit intervenţia tătarilor ca să fie alungate rămăşiţele oştirilor ruseşti din Iaşi.
întorcîndu-se Grigore Ghica în capitală a pus biruri grele pe ţară şi a început să-i urmărească pe boierii bănuiţi de simpatii faţă de ruşi. Nu putea să scape de năpastă nici Neculce, care, mărturiseşte singur a cheltuit mulţi bani ca să fie eliberat. Cît îl priveşte pe mitropolitul Antonie, care îşi manifestase mai direct adeziunea pentru ruşi, făcîndu-le slujbe şi sfinţindu-le armata, acesta i-a întovărăşit în retragere şi a ajuns mitropolit al Cernigovului.
Sfîrşitul capitolului este ocupat de frămîntările din Rusia, survenite la moartea împărătesei Ana şi turburările legate de succesiunea la tron, precum şi de mazilirea domnului. Neculce precizează evenimentele descrise în acest capitol cu date exacte. Cum menţionam mai sus, valoarea istorică a ultimelor capitole creşte, pe măsură ce ne apropiem de vremea în care Neculce şi-a. redactat Letopiseţul.
în locul lui Grigore Ghica este numit, pentru a doua oară, Constantin Mavrocordat (1741— 1743). Capitolul domniei lui, cu care se încheie Letopiseţul, foarte interesant din punct de vedere istoric, căci se referă la majoritatea reformelor introduse de domn, este mai palid sub raport literar. Neculce aminteşte mai întîi reforma judecătorească, în care era şi el implicat, reformă care atenua mult
Ibidem, p. 828.
abuzurile din trecut. Au fost reglementate impozitele — mai ales darea personală — şi au fost desfiinţate acele dări care declanşau nemulţumiri grave, cum au fost văcăritul, pogonăritul, şi altele. Este amintită de Neculce, singura dată, preocuparea unui domn pentru cultură. Constantin Mavrocordat reorganizează învăţămîntul, dezvoltînd şcolile greceşti şi slavoneşti existente şi înfiinţînd altele noi, pentru fiii boierilor mazili, pe care-i invita stăruitor să se dedice învăţăturii. Sînt amintite de Neculce măsurile luate de domn pentru organizarea arhivelor, introducîndu-se condicile de documente. Tot el reglementează şi situaţia unor mănăstiri închinate Sfîntului Mormînt, care ieşiseră, în vremea războaielor, de sub oblăduirea grecească. în sfîrşit Neculce acordă, ca de obicei, cîteva pagini evenimentelor din ţările vecine, în special celor din Rusia, conti-nuîndu-le pe cele relatate în capitolul precedent.
Se observă în finalul Letopiseţului o anumită grabă a lui Neculce pentru consemnarea celor petrecute sub ochii săi. Domnia de reforme a acestui luminat voievod, poate cel mai bun gospodar dintre toţi fanarioţii, a fost tratată în mai puţin de opt pagini, fără convingerea şi patosul pe care de atîtea ori i le-am urmărit în capitolele cronicii. Totuşi şi acesta rămîne produsul inegalabil al strălucitoarei sale minţi şi al grijii nedezminţite pentru nevoile şi soarta Moldovei.
Letopiseţul lui Ion Neculce este precedat de un. număr variabil de povestiri — de la manuscris, la manuscris — cunoscute sub titlul de O samă de cuvinte ce sînt auzite din om în om, de oameni vechi şi bătrîni şi în Wtopisăţe nu sînt scrise, ce s-au scris aicea, după domnita lui Ştefăniţă-vodă, înaintea domniii Ddbijii-vodă.
Este de observat de la bun început — înainte de orice consideraţii privitoare la valoarea istorică a cuvintelor —, că acestea au fost redactate de autor în legătură directă cu marile compilaţii de cronici, compilaţii realizate adeseori după izvoare narative dispărute de mult221. Referindu-ne la cronicile moldoveneşti vom reaminti cititorului tendinţa ce se observă, Neculce fiind încă în viaţă, de a fi adunată, în acelaşi volum, întreaga istorie a ţării, şi de a structura volumele după un cuprins pe care ni-1 precizează înseşi manuscrisele reprezentative folosite la elaborarea ediţiei de faţă 222.
O asemenea compilaţie de cronici ne prezintă Teodor Codrescu în Uricarul său, copiată în anul 1807 de către un oarecare Iosaf monahul, pentru Constantin Braşoveanul, după un alt manuscris
231 Titlu generic dat de N. Iorga celor mai reprezentative letopiseţe ale Moldovei şi Ţării Româneşti. Cf. Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. I, Buc, 1901, p. 61—272.
222 A se vedea mai jos Nota asupra ediţiei, unde sînt descrise manuscrisele compilaţiei de cronici: 253, 53, 254, 252 etc.
102
103
din 1724, februarie, lucrat de ieromonahul Savva pentru Atanasie, episcopul de Roman 223. Aşadar în anul 1724 existau manuscrise care difuzau întreaga istorie a Moldovei pînă la anul 1661, pînă la moartea lui Ştefăniţă Lupu 224. Dacă n-am fi avut însemnarea lui Teodor Codrescu pentru manuscrisul din 1724, probabil dispărut astăzi, am fi socotit drept cea mai veche compilaţie de cronici păstrată, copia manuscrisului 253, adică manuscrisul corectat de Neculce, care stă la baza ediţiei noastre. Mai mult, l-am fi putut considera pe Neculce drept iniţiatorul compilaţiilor, de vreme ce opera sa a fost transmisă, în primul rînd, prin intermediul unor asemenea manuscrise cumulative. Problema, care nu ne interesează aici, decît tangenţial, nu trebuie tratată însă fără să se ţină seama şi de implicaţiile lui Axinte Uricariul în elaborarea compilaţiilor de cronici.
Neculce, continuînd istoria Moldovei, rămasă cu Miron Costin la anul 1661, şi vrînd să conexeze Letopiseţul său la compilaţiile care circulau în Moldova, pe de altă parte observînd omisiunile din cronicile anterioare, s-a simţit obligat să le completeze, creind cuvintele, pe care le-a aşezat, cum singur precizează, înaintea domniei lui Dabija-vodă. Mai tîrziu, după moartea sa, unii copişti zeloşi22a au repartizat o parte din cuvinte în cuprinsul cronicilor lui Ureche sau â Costineştilor, la locul impus de cronologia Moldovei, de obicei la sfîrşitul capitolelor despre Ştefan cel Mare, Petru Rareş, Lăpuş-neanu etc. Acest fapt a cauzat greutăţi unor cercetători, care au ignorat existenţa cuvintelor din unele volume compilaţii de cronici, şi care n-au avut — pe bună dreptate — fantezia să le caute la capitolele respective redactate de predecesorii lui Neculce. Aşezarea de către unii copişti a legendelor, după cronologia lor, ne întăreşte convingerea că ele au fost create, cum spuneam mai sus, pentru completarea cronicilor anterioare şi nu „pentru a inaugura cu ele lucrarea sa", adică letopiseţul, cum pretinde N. Iorga, şi nici „pentru învăţătura cetitorilor, cînd vor avea să răspundă, ca în cazurile date de
223 Manuscrisul se păstrează astăzi în colecţiile Bibliotecii centrale universitare din Cluj sub cota 1/1924, fondul G. Sion. Cf. Theodor Codrescu, Uricarul, sau colecţmne de diferite acte care pot servi la istoria românilor, voi. XXIV, Iaşi, 1895, p. 334—381. N. Iorga, în Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. I, p. 269 —272, vorbeşte şi el, folosind Uricarul, de manuscrisul din 1724, numindu-1 „compilaţie". Vezi şi L. Onu, Critica textuală şi editarea literaturii române vechi, Bucureşti, 1973, p. 229 şi 238—243.
224 Pina*-ul, adică tabla de materii, pe care o reproduce Uricarul în întregime la p. 337— 346, este identic cu acela al compilaţiilor ulterioare, lipsindu-i, evident, cronica lui Neculce.
226 Despre care amintim în Nota asupra ediţiei.
104
tradiţie, pentru moralizarea lor" 226. în felul acesta subscriem şi noi, în parte, la concluziile lui C. Boroianu din excelentul studiu consacrat cuvintelor 227.
Cercetarea cuvintelor este mult păgubită de absenţa lor din manuscrisul 253, cel corectat de Neculce. Acesta ne-ar fi precizat care anume legende au fost elaborate de către cronicar şi, implicit, tratamentul la care trebuie să supunem cele cîteva legende descoperite în zilele noastre şi care lipsesc din ediţiile anterioare 228. Titlul dat de cronicar, legendelor, în Pinax-vX manuscrisului 253, conexat la afirmaţia despre provenienţa lor păstrată în Predoslovie, sau în titlurile din alte manuscrise, ne indică sursele de inspiraţie de care s-a folosit Neculce 229. Acestea au fost adunate, pe de o parte din letopiseţele cele vechi ale ţării, probabil din Letopiseţul lui Eus-tratie logofătul *30, unde găsindu-le predecesorii săi (Neculce se referă numai la Miron Costin, cînd, în realitate cele mai multe legende privesc perioada istorică tratată de Grigore Ureche) le-au ignorat, pe de altă parte din auzitele oamenilor vechi. Titlul din Pinax: O samă de cuvinte ce scriu pentru lucrurile domnilor şi pentru ţară, culese din letopiseţele ţării cele vechi, care le-au lepădat Miron logofăt(uV), negăsindu-le scrise în cronicile străine este întărit, în ideea folosirii legendelor din letopiseţe, de Predoslovie: „Mai socotit-au şi din letopisăţul lui F-vstratie logofătul şi a lui Simion dascălului şi a lui Misail călugărului neşte cuvinte cîteva, de nu le-au lăsat să nu le scrie, ce le-au scris ..." 231. Cît priveşte „auzitele din om în om", transmise, ca explicaţie pentru provenienţa cuvintelor, acestea figurează în manuscrisele copiate după textul de bază de către nepotul
226 Cf. N. Iorga, op. cit., voi. I, p. 250.
227 Cf. C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, în Limbă fi literatură, voi. I, 1973, p. 67—78.
228 „Descoperite în xzilcle noastre" este un fel de a vorbi. Cel puţin trei dintre ele (cea privitoare la Aron-vodă şi cele privitoare la Gheorghe Duca) au fost publicate de Teodor Codrescu în Buciumul român, Iaşi, anul I (1875), p. 17— 18 şi 548 — 549. Menţiunea şi la N. Iorga, op. cit., voi. I. p. 252, nota 2.
229 O analiză aprofundată sub raport ştiinţific la O samă de cuvinte a dat C. C. Giurescu: Valoarea istorică a tradiţiilor consemnate de Ion Neculce, în Studii de folclor şi literatură, Bucureşti, 1967, p. 439 - 495.
230 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p. 440. Despre originea tradiţiilor neculcene vorbeşte şi studiul lui I. Şiadbei, Cercetări asupra cronicelor moldovene, I, Evstatie logofătul, Grigore Ureche, Simion Dascălul, Ion Neculce. Iaşi, 1939, p. 1—10 (capitolul Izvoarele povestirilor din „O samă de cuvinte" de Ion Neculce).
231 Originalul Predosloviei nu s-a păstrat. Aceasta, lipsind şi din manuscrisul 253, a fost transcrisă după copii ce redau textul la persoana a 3-a singular şi nu la persoana 1.
165
său, Ioasai Luca, căruia îi aparţine explicaţia, şi au în vedere intîm-plări apropiate de zilele lui Neculce: Vasile Lupu, Gheorghe Ştefan, Ştefăniţă-vodă Lupu, Nicolae Milescu, Duca-vodă.
Referindu-se la cuvintele reţinute de Neculce din lectura letopiseţelor Moldovei, dar din care unele fuseseră consemnate, totuşi, şi de către Grigore Ureche, sau Costineşti (este vorba de legendele privitoare la veacurile vechi), C. C. Giurescu socoate, pe bună dreptate, că legenda privitoare la Dragoş-vodă este creaţia lui Neculce, întru-cît ea nu este întîlnită Schematic, în nici un text de cronică, cu excepţia Letopiseţului contemporanului său, Nicolae Costin 232.
încercînd o trecere în revistă a principalelor legende şi povestiri, a căror valoare literară a fost unanim recunoscută şi al căror farmec neasemuit le-a impus ca subiecte de inspiraţie pentru mulţi din poeţii reprezentativi ai veacului trecut, vom aminti cititorului că multe din aceste povestiri nu sînt lipsite de un adevăr istoric, fie că este sau nu atestat documentar în mod riguros.
Povestirile privitoare la Ştefan cel Mare, grupate la începutul cuvintelor sînt cele mai numeroase. însemnarea lor, convenţională, cu cifre, nu poate sluji nici măcar trecerii lor în revistă, de vreme ce sub acelaşi mimăr sînt prinse, în realitate, mai multe legende. Aşa, spre pildă, sub numărul III al ediţiilor precedente consemnăm: Legenda despre clădirea mănăstirii Putna şi tradiţia — contemporană cronicarului — cu privire la arcul şi paharul rămase, tot acolo, de la marele voievod.
Sub numărul imediat următor, IV, sînt redate trei legende: cea privitoare la refuzul mamei lui Ştefan de a-şi primi feciorul in Cetatea Neamţului, aceea cu privire la precizia tunurilor din cetate, mînuite de un neamţ, şi, în sfîrşit, aceea care relatează vizita Iui Ştefan la sihastrul Daniil de la Voroneţ. Şi exemplificarea ar putea continua.
A doua dintre povestiri, cu privire la statutul vechi al cetăţilor Chilia şi Cetatea Albă, precum şi cu privire la prezenţa tătarilor în Bugeac, inexactă din punct de vedere istoric 233, credem că este o creaţie a lui Neculce, menită să explice cititorilor situaţia politică deosebită a sudului Moldovei. însăşi concluzia: „Şi turcii apoi au adus tătari din Crîm şi i-au aşezat în Bugiac, carii stau şi pînă astăzi, precum au aşezat şi la Hotin lipcani" (subl. noastră) ne întăreşte bănuiala. Cuvîntul are, de altfel, mai degrabă izul unei relatări
232 Cf. C. C. Giurescu, op. cit., p. 443.
233 C. C. Giurescu, op. cit., p. 473.
106
istorice seci, decît a unei tradiţii transmise din generaţie în generaţie, în care misterul, senzaţionalul, insolitul, dau farmecul povestirilor respective.
Tradiţia privitoare la raportul dintre războaiele purtate şi mănăstirile zidite de Ştefan este o completare a cronicii lui Grigore Ureche, în care se vorbeşte de numărul de mănăstiri, 44, ridicate de voievod 234. Este evidentă aci reminiscenţa  lecturii   de cronică.
Legenda mănăstirii Putna poate fi împărţită, dintru început, în două. Cea dinţii, cu un pronunţat caracter folcloric, se referă la stabilirea locului mănăstirii. Jertfirea copilului din casă, care a îndrăznit să întindă arcul mai mult decît stăpînul său, ar putea fi socotită ca jertfa trebuincioasă pentru ridicarea marilor construcţii, motiv întîlnit în folclorul perimetrului balcanic şi nord-dunărean. Partea a doua, care se referă la înlocuirea candelabrelor şi a sfeşnicelor de argint, de către un domn, nenumit, cu altele de spije, adică de fontă „care li-am apucat şi noi" şi folosirea acestora din urmă la turnarea unui clopot, amintesc de tradiţii mai noi, demne de încredere. Mai veridice sînt povestirile privitoare la arcul — sau harba-leta cu vîrtej — lăsat de Ştefan cel Mare ctitoriei sale şi dispărut în timpul incursiunilor poloneze din timpul domniei lui Constantin Cantemir, ca şi aceea cu privire la paharul de iaspis rămas de Ia Ştefan şi spart în vremea domniei a treia a lui Mihail Racoviţă de iiişte zlotaşi şi de egumenul Misail Chisăliţă. Cu siguranţă că Neculce deţinea aceste detalii, ce nu pot fi puse la îndoială, chiar dacă documente istorice speciale nu le relatează, de la călugării mănăstirii Putna, cu care cronicarul a avut legături foarte strînse (mai mult rele decît bune) toată viaţa.
Lupta de la Războieni (1476), crucială pentru însăşi fiinţa Moldovei şi a voievodului său, a dat naştere la mai multe povestiri din care unele sînt atestate şi de alte izvoare narative, iar altele cămin în cadrul larg al legendelor. Din capul locului trebuie exclusă prezenţa mamei sale, Oltea doamna, moartă la 4 noiembrie 1465 .şi îngropată la Pobrata 335. Nu se verifică, aşadar, dialogul dintre
234 Cf. Grigore Ureche, Letopiseţul Ţării Moldovei, ed. îngrijită -de P. P. Panaitescu, ed. II, Bucureşti, 1958, p. 121.
235 Piatra de pe mormînt a fost descifrată şi publicată de N. Iorga în Inscripţii din bisericile României, fascicula 1, Bucureşti, J905, p. 61, inscripţia 136.
107
ea şi fiul său sub zidurile Cetăţii Neamţului, cum nu se verifică nici eliberarea de către ea a neamţului din închisoare, atît de meşter în ale balisticii, încît „şi boldul de la cortul împăratului l-au sfărîmat" **. Legenda, consemnată şi de către Dimitrie Cantemir 237, a circulat însă în Moldova, ca atîtea alte legende despre Ştefan, probabil încă din veacul al XVI-lea.
Cronica moldo-germană 238 confirmă, în schimb, succesul artileriei moldovene din Cetatea Neamţului, care, distrugînd tunul cel mare, şi omorînd şi pe comandantul artileriei turceşti, a determinat retragerea lui Mohamed al II-lea. Cît priveşte ultima dintre povestirile legate de lupta de la Războieni, vizita lui Ştefan la Daniil Sihastrul şi îmbărbătarea voievodului de către călugăr îşi găseşte justificarea istorică atît în existenţa reală a lui Daniil cît şi în ridicarea, la 1488, a mănăstirii cu hramul Sf. Gheorghe, aşa cum a promis demnul23B.
La una din legende, cea relativă la ajutorul aprodului Purice dat lui Ştefan în lupta de la Şcheia cu Hroiot ungurul, care a ridicat neamul Movileştilor, Neculce se referă direct în Predoslovie: „Şi pentru neamul Movileştilor, şi cum li s-au numit acest nume, dintru Ştefan-vodă cel Bun, Moghila, iar nu-i basnă"240. Intuiţia lui Neculce (mai mult decît documentele cunoscute de el) este confirmată de aceeaşi cronică moldo-germană, care relatează cum în focul bătăliei ce a avut loc la 6 martie 6994<=1486> la Şcheia, pe Şiret, Ştefan căzînd de pe cal, a stat ascuns printre cadavre de dimineaţa şi pînă
238 Cf. ed. de faţă, p. 165.
237 In The history of the... othman empire..., I, p. 48. Despre o posibilă influenţă a literaturii medievale occidentale asupra lui D. Cantemir la Constantinopol, sase vadă Laetiţia Cartojan, Legenda „Mama lui Ştefan cel Mare", D. Cantemir, izvorul baladelor din secolul al XlX-lea, în Cercetări literare, V (1943), p. 65-95^ O menţiune a articolului la N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, III, p. 196. Cf. şi punctul de vedere, îndreptăţit, al lui C. C. Giurescu, în Valoarea tradiţiilor..., p. 485, nota 86.
238 Descoperită de O.G6rka la Milnchen şi publicată mai întîi în limba polonă, în 1931, şi apoi în limba română sub titlul Cronica epocei lui Ştefan cel Mare (1457—1499), în Revista istorică română, IV (1934), p. 215-279 şi V-VI (1935- 1936), p. 1-84 şi republicată în volum, sub aceeaşi traducere a lui Emil Biedrzyski, în 1937, în colecţia Biblioteca Revistei istorice române, voi. I.
239 Cf. C. Turcu, Daniil Sihastru, figură istorică, legendară şi bisericească, în Studii şi cercetări istorice, voi. XX (1947), p. 246— 259. Vezi şi C. C. Giurescu, op. cit., p. 490, nota 190.
210 Ed. de faţă, p. 158.
la amiaz şi cum a fost recunoscut de un boier călare, cu numele Purice, cu care a ieşit domnul de acolo şi şi-a adunat oştirea 241.
Cuvîntul privitor la înzestrarea logofătului Tăutu de către regele Poloniei cu 11 sate, după aşezarea păcii cu Ştefan cel Mare, este în realitate o confirmare a unui act istoric bine atestat documentar 2*2.
Cuvîntul următor, relativ la Purcel, care ara în zi de duminică, „pe apa Vasluiului, cale de patru ceasuri" de tîrg este, evident, lipsit de temei istoric. Legenda are menirea să sublinieze spiritul de dreptate al marelui domn.
Legenda Dumbrăvii Roşii a preocupat pe Neculce în mod special, în Predoslovie aduce critici lui Miron Costin că a omis cu bună ştiinţă să spună că Dumbrava Roşie a fost arată de „Bogdan-vodă cu laşii" {ca şi cum Miron Costin ar fi scris letopiseţul Moldovei pentru vremea respectivă!), deşi „aceia zicu să nu fie basnă". Relatînd legenda jşi pom3nind cele trei dumbrăvi: Dumbrava Roşie la Botoşani, «ea de la Cotnari şi cea de din jos de Roman, semînate „pentru pomenire, ca să nu s<ă> mai acolisască <leşii> de Moldova" U3, îl dezaprobă din nou: „Numai mă mier de Miron logofătul cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris" 844. Avînd pentru Miron Costin o deosebită preţuire, manifestată de mai multe ori în cuprinsul cronicii, Neculce este descumpănit de faptul că cel mai mare cronicar poate trece cu vederea asemenea „adevăruri".
Legenda circula în Moldova, împrumutată, probabil, din folclorul rus Ub. Dar o găsim şi în Letopiseţul lui Grigore Ureche, la sfîr-jşitul unei incursiuni a regelui Albert din anul 1500, oprită de Ştefan «el Mare, în jurul Botoşanilor: „...şi fu izbînda la Ştefan-vodă şi multă oaste leşască au perit şi pe mulţi i-au prins în robie... Au pus Ştefan-vodă de au arat cu leşii pe o culme de deal la Botăşani şi au simănatu ghindă şi s-au făcut dumbravă mare, de ieste pînă astăzi copaci mari" 246. Dimitrie Cantemir pune legenda în legătură cu
241 Cf. Cronica epocei lui Ştefan cel Mare, Bucureşti, 1937. p. 126 şi 149. Despre prezenţa istorică a lui Purece spătarul vezi CC, Giurescu, op. cit., p. 451.
242 Cf. Ilie Corfus, încă un „cuvînt" de-al lui Neculce se dovedeşte a nu fi legendă, în Studii, XVII (1964), nr. 3, p. 597-598.
243 Cf. ed. de faţă, p. 168.
244 Ibidem.
845 Cf. N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, III, p. 196. Cf. şi C. Boroianu, Unitatea cronicii lui Ion Neculce, p. 73.
246 Cf. Grigore Ureche, Letopiseţul Tării Moldovei..., p. 116—
117.
108
109
pădurea de la Cotnari 247. Menţiunea Dumbrăvii Roşii de la Botoşani trădează la Neculce o amintire de lectură.
Ultimul cuvînt cu privire la Ştefan cel Mare este acela în care i se atribuie pe patul de moarte sfatul dat urmaşului său. Bogdan, de a închina ţara turcilor, fiind aceştia „mai înţălepţi şi mai puternici". Ideea închinării o mai întîlnim şi în Letopiseţ, unde, rela-tînd pretenţiile polonezilor la pacea de la Carloviţ (1699), motivează refuzul turcilor de a dispune de Moldova prin aceea că ţara era închinată şi nu cucerită cu sabia; avea, aşadar o cvasi independenţă. Cuvîntul nu corespunde adevărului istoric decît în măsura în care Ştefan l-a putut sfătui pe fiul său Bogdan să se bazeze mai mult pe turci decît pe vecinii din jur, nestatornici şi mai slabi 24S. Este o-parafrazare a ultimului fragment din domnia lui Ştefan cel Mare,, scrisă de Grigore Ureche, în care voievodul, chemînd pe toţi sfetnicii, i-a sfătuit să se închine la turci, „arătîndu-le cum nu vor putea ţinea ţara, cum o au ţinut-o el" 249.
în aceeaşi idee, a închinării, îl întîlnim pe logofătul Tăutu, trimis la Constantinopol de Bogdan al III-lea cel Orb, într-o legendă plină de umor, care separă cuvintele despre Ştefan de cele dedicate lui Petru Rareş. Prezenţa marelui logofăt la Poartă este atestată de Letopiseţul lui Grigore Ureche 2B0, evident, fără detaliile savuroase ale tratării de către vizir cu cafea fierbinte, pe care logofătul, fri-gîndu-se la gură, a azvîrlit-o cu ceaşcă cu tot (cu felegean cu tot — se spune într-o variantă), spre hazul celor prezenţi, cafeaua fiind pentru moldoveni o băutură cu totul nouă. Tradiţia aceasta poate avea Ia bază întîmplări reale, transmise posterităţii de oameni dia suita sa, dată fiind personalitatea logofătului Tăutu.
Prima din cele trei povestiri despre Petru Rareş, amestec de-real şi plăsmuire, ni-1 prezintă pe fiul nelegitim al marelui Ştefan, negustor de peşte, întovărăşind carăle pe apa Bîrladului, la Docolina, în drum spre Iaşi şi spre Suceava. La un popas de noapte a avut,, un vis, asemănător cu cel al biblicului Iosif, pe care argaţii săi l-au interpretat ca pe un semn de bun cîştig negustoresc. Dar ceea ce-era să se împlinească — şi ceea ce Petru Rareş aştepta de mult — s-a împlinit; abia porniţi la drum, a fost înfîmpinat de popor (de gloată, zice Neculce), care l-a proclamat domn. Printr-un gest de mărinimie el dăruieşte carăle cu peşte slugilor sale şi le promite slo-
247 Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, tradusă de Gheorghc.-Adamescu, Bucureşti,  1942, p. 63.
248 Ed. de faţă, p. 168.
249 Grigore Ureche, Letopiseţul..., p. 121.
250 Ibidem, p. 135.
110
Si
bozenie de dări. Reală este, probabil din această povestire, îndeletnicirea cu negoţul de peşte a domnului, în tinereţe 2S1, dacă nu cumva amintirile de lectură ale lui Neculce din Letopiseţul lui Grigore Ureche, privitoare la ajutorul dat de nişte pescari lui Petru Rareş, după prima domnie, în timpul fugii sale prin munţi, spre cetatea Ciceiu-lui, au fost interpretate de către Neculce în sensul unei solidarităţi de breaslă cu aceştia 252.
Şi al doilea cuvînt, privitor la trecerea domnului prin tîrgul Piatra <Neamţ>, în drum spre Ardeal, şi atitudinea duşmănoasă faţă de el a orăşenilor, şi mai ales a unui popă, are o parte de atestare în Letopiseţul lui Ureche. Se spune acolo că după ce a trecut Petru Rareş prin Piatra şi a ajuns la mănăstirea Bistriţa (care este aşezată Abia la cîţiva kilometri de oraş, n. n.) şi vrînd să se odihnească, a -văzut lume multă înconjurînd mănăstirea şi vrînd să-1 prindă. Domnul, încălecînd degrabă, a fugit singur în munţi 86S. Atunci, -după legendă, a fost urmărit de un popă, pe care vodă l-a trimis, .odată cu o săgeată bine trasă, să-şi continuie liturghia, să n-o lase îneterminată. înapoindu-se în a doua domnie. Petru Rareş i-a plătit *i popii şi pietrenilor.
Cea de a treia legendă, împărţită în două părţi în manuscrisul după care a fost copiată (ms. 53), trebuie privită ca atare. Prima sparte este o relatare după Letopiseţul lui Ureche, a măsurilor întreprinse de Petru Rareş pentru a scăpa din captivitatea ungurească de la Ciceiu: scrisoarea scrisă, în sîrbeşte, de soţia sa, ce era din neamul Despoţilor; slobozirea scrisorii pe fereastră, din turnul .cetăţii şi transmiterea ei, prin intermediul unei slugi, la Poartă, şi, Jn sfîrşit, intervenţia sultanului pe lîngă unguri pentru eliberarea domnului, ca să poată merge la Constantinopol 254.
Partea a doua, evident, legendă, ni-1 prezintă pe domn iertat -de sultan, la intervenţia marelui vizir, dar nu înainte ca padişahul ;să-şi împlinească jurămîntul de a trece cu calul peste el, jurămînt -făcut atunci cînd domnul, prin actele sale de vitejie, potrivnice Porţii, arătase că este fiul marelui Ştefan. Vizirul a rezolvat scrupulele .de credinţă ale sultanului: l-a scos pe Rareş la cîmp şi, culcat fiind, sultanul a sărit cu calul peste el (după altă legendă ar fi fost băgat sub un pod şi sultanul ar fi trecut peste pod de trei ori), după care Petru Rareş şi-a reluat scaunul Moldovei.
251 C. C. Giurescu, Valoarea tradiţiilor..., p. 453.
252 Grigore Ureche, Letopiseţul..., p. 155.
253 Ibidem, p. 154.
254 Ibidem, p. 158. Comentariul şi la C. C. Giurescu, op. cit. 453-455.
111
Domnia lui Despot-vodă, printre cele mai contradictorii din intreaga istorie a Moldovei, n-a rămas nici ea în afara cuvintelor. Despot, urgisit de ţară, nu putea să fie, după Neculce, decît un impostor, care furînd actele stăpînului său şi declarîndu-se nepot al acestuia, a ajuns în scaunul Moldovei. Adevărul istoric, subliniat de C. C. Giurescu 255, este altul: Despot-vodă deţinea, într-adevăr, o diplomă de principe de Păros şi de stăpîn al Samosului, dată lui de Carol Quintul la 22 octombrie 1555. Cu aceasta şi cu inteligenţa sa a izbutit să ajungă demn.
Ultima tradiţie din veacul al XVI-lea la care ne referim este aceea, mai puţin cunoscută — de vreme ce n-a fost inclusă în nici o ediţie anterioară —, relativă la raporturile dintre Aron-vodă şi unchiul său, mitropolitul Nicanor. Provenind din mediul călugăresc, probabil c'e Ia mănăstirea Agapia, povestirea este amplă şi intriga e bine legată. Aron-vodă, tînăr îl însoţea pe unchiul său la Agapia cea veche, unde acesta, ctitor fiind, obişnuia să meargă pentru treburi gospodăreşti. Fără ştirea mitropolitului, el se ducea la plimbare la un schit, Hilioara, unde se avea în dragoste cu o călugăriţă (precizarea finală se găseşte în manuscrisul D, cu cota 112). într-o zi, întoreîndu-se Aron-vodă de la Hilioara, s-a întîlnit într-un loc strimt din munte, „tăiat cu ciocanul", cu unchiul său, care, bănuind de unde vine, l-a bătut. Nepotul a fugit prin munţi, s-a dus la Ţarigrad şi, cu vremea, ajungînd domnul Moldovei, l-a prins pe unchiu 1 său şi, drept răzbunare, l-a scopit. Iar în locul unde s-a întîlnit cu mitropolitul Nicanor — devenit schimnicul Nil — a pus să se sape într-o stîncă povestea acelei întîmplări; stînca este cunoscută sub numele de Piatra lui Aron-vodă 256.
Cuvintele privitoare la domnii şi evenimentele din secolul al XVII-lea sînt cele mai numeroase. Valoarea lor creşte din punct de vedere istoric, atît prin timpul relativ scurt care s-a scurs de la întîmplările respective şi data cînd au putut fi receptate de către cronicar (cu mult înainte de a le fi aşternut pe hîrtie!), cît mai ales prin sursele de unde le deţinea, cele mai multe parvenindu-i din mediul familial, sau din unul foarte apropiat lui.
Sublinierile biografice privitoare la Mavrocordaţi, făcute în intenţia de a-i lega, genealogic, prin fiul lui Petru Rareş, de Ştefan cel Mare, n-au nici pe departe caracterul povestirilor anterioare, ci pe cel al Letopiseţului. Constantin Mavrocordat, in vremea căruia, la 7242< = 1734), se redactează însemnarea biografică, „să trage de pre
255 în Valoarea tradiţiilor..., p. 474.
256 Păreri contradictorii privind veracitatea tradiţiei la CC. Giurescu, op. cit., p. 466.
strămoaşe-sa niam din domnii cei vechi moldoveneşti". Credem că. Neculce deţinea acest fir mai degrabă de la domnul însuşi, cu al cărui tată, Nicolae Mavrocordat, cronicarul fusese în termeni buni (în a doua domnie, corespondase cu el, iar domnul stăruise la Poartă pentru iertarea lui), decît de la Dimitrie Cantemir, cum afirmă. AI. Piru *».
Cu privire la domnul credincios şi demn, care a fost Miron Barnovschi, Neculce ne-a lăsat două cuvinte, amîndouă în legătură cu călătoria tragică făcută la Constantinopol. Pe drum, întovărăşit de boieri (printre ei fiind şi Costin postelnicul, tatăl lui Miron la un popas de masă Miron Barnovschi a fost apucat de o quintă de strănuturi, ce nu-1 părăsea, cu toată urarea tradiţională: „Săn<ă>tos, doamne, şi pe voia mării<i>-tale". Unul din boieri (ştiind — din bă-trîni — că strănutul va înceta dacă-i va aminti de un lucru neplăcut, sau de unul la antipodul urării de sănătate) i-a zis „Viermi, doamne" şi îndată a încetat de strănutat. Legenda, sau povestirea adevărată, s-a născut, probabil, după moartea voievodului, cînd boierii şi-au amintit de călătorie şi au făcut legătura între cele întîmplate. Ea a fost, apoi, difuzată în mediul boieresc de unde a reţinut-o Neculce.
A doua povestire, despre moartea calului domnesc, odată cu stă-pînul său, decapitat de turci (deşi Neculce subliniază că „Letopisăţut de aceasta nu scrie nimica iară oamenii aşîa vorbăscu, că au apucat unii dintru alţii"), este relatată de fapt după capitolul privitor la domnia lui Miron-vodă Barnovschi, din Letopiseţul lui Miroa Costin: „Nu putem să trecem cu pomenirea nişte tîmplări ce s-au» prilejitu în Ţarigrad, după perirea cestui domnu... De un cal al lui Barnovschi-vodă, ducîndu-1 la grajdiuri împărăteşti, după perirea lui, în ceieş dzi s-au trîntitu calul gios şi au muritu în locu" 259.
Din numeroasele cuvinte privitoare la domnia lui Vasile Lupu unele au izul unor relatări de letopiseţ 2*°. Aşa, spre pildă, politica, de austeritate economică de la curte, din primii trei ani de domnie pe care o deţinea, probabil, de la neamurile sale, Cantacuzinii, ce:
257 în Istoria literaturii române, I, ed. II, Bucureşti, 1970,. Editura Academiei, p. 600.
258 Era rudă cu domnul şi a fost designat de acesta, înainte de-moartea cumplită la Constantinopol, drept executor testamentar. Cf. Arhiva istorică a României, Bucureşti, 1866, tom. I, partea Il-a,. P. 187-190.
258 Miron Costin, Opere, ediţie critică de P. P. Panaitescu, Bucureşti, 1958, p. 103.
260 încă un prilej de a evidenţia studiul lui C. Boroianu privitor la Unitatea cronicii lui Ion Neculce.
112
fuseseră slujbaşi ai domnului, îl interesa în mod special pe Neculce. Un singur lucru n-a fost bun, remarcă Neculce, darurile pe care le-a făcut domnul sultanului, vizirului şi celorlalţi mari demnitari turci „că au rămas obiceai de dă ţara baraiamlîc de atuncea încoace, în toţi anii" 261. Ultimul dintre cuvinte, privitor la închiderea lui Vasile Lupu în Edicule şi pîra domnilor din Muntenia, Moldova şi Transilvania asupra lui, însoţită de mari promisiuni de bani — 3000 de pungi! — numai ca să fie omorît, are, în prima parte, forma austeră a relatărilor de cronică. Partea finală, a cărei autenticitate n-o putem nici confirma, dar nici infirma, seamănă însă, prin caracterul insolit, cu povestirile sale inegalabile 262.
Alt cuvînt, deşi nu este confirmat de izvoarele narative, pare de asemeni o completare de cronică. Vasile Lupu, lacom de bani, a stricat mănăstirea Putna, crezînd că va găsi averi ascunse în ea, dar n-a găsit. Acoperişul, care era de plumb, a fost folosit de către ginere-său, Timus Hmelniţki, la fabricarea gloanţelor, la Suceava, în timpul războiului cu Gheorghe Ştefan. Acesta, ajungînd domn, a reclădit mănăstirea, ce rămăsese neterminată de la Vasile Lupu, dîndu-i forma de care pomeneşte Neculce.
Interesantă, şi poate că nu întru totul lipsită de adevăr 263, este relatarea manierei în care rafinatul Vasile Lupu şi l-a făcut prieten pe un demnitar turc, trimis în Moldova în vederea înlocuirii lui. Mai întîi domnul a trimis o mulţime de slujitori pe parcurs — de la Galaţi la Iaşi, — , ca să observe turcul că ţara este bine populată, aceasta concomitent cu desfăşurarea unei mari activităţi pe ogoare. Apoi, după ce a ajuns turcul în Iaşi, şi a fost găzduit, i-a trimis un plocon de 5 000 de galbeni. Aceeaşi sumă i-a dat-o şi după convorbirea pe care au avut-o amîndoi şi în decursul căreia Vasile Lupu i-a mărturisit că ştie că-i este domnia ameninţată. Plecînd turcul din Iaşi, pe drum a mai primit 5 000 de galbeni, iar la Constantinopol, odată ajuns, l-au întîmpinat alţi 5 000 de galbeni. în faţa unor dovezi atît de „elocvente" turcul din vrăjmaş cum îi era, a început să-1 laude marelui vizir, cît este ţara de bogată şi domnul de harnic şi să-i propună exilarea pretendentului; ceea ce vizirul a şi făcut. Şi, conchide Neculce, ca de atîtea ori în cuprinsul Letopiseţului: „Aşea ţin turcii prieteşugul, pentru voia banilor" 264.
Cele mai numeroase cuvinte, opt la număr, se referă la domnia şi viaţa agitată a lui Gheorghe Ştefan. ÎI vedem pe Gheorghe Ştefan
Ed. de faţă, p. 178. Ibidem, p. 182.
Vezi comentariul la C. C. Giurescu, op. cit., p. 467—468. Ed. de. faţă, p. 180.
încă boier, fiind văduv, om fără frîu, cînd era vorba de femei, întor-cînd cu sila rădvanul Saftei, din neamul Boeştilor, pornit la Iaşi. spre casa lui. „Şi pre urmă au priimit şi Ia şi s-au cununat cu dînsul, care au agiunsu de au fost şi doamnă" 2e5. A împărtăşit cu el destinul* pribegiei în apusul Europei. Dar nestatornic, cum îi era firea, Gheorghe-Ştefan a repudiat-o şi a trimis-o în ţară. „Şi el ş-au fost luat o slujnică, ţiitoare, dintru aceli ţări streine" 266. Este vorba de Ştefania-Mihailova, care i-a fost devotată pînă la moarte şi care i-a adus osemintele de la Stettin, din Pomerania, unde domnul a închis ochii: în ianuarie, 1668 şi i le-a îngropat la mănăstirea Caşin M7. în sfîrşit, tot în legătură cu apucăturile lui Gheorghe Ştefan este şi relatarea într-un alt cuvînt, despre prinderea frumoasei încă, cercheze, doamna lui Vasile Lupu, pe care a vrut s-o batjocorească. „Ce doamna lui Vasilii-vodă l-au probozit şi au început a-1 blăstăma şi a-1 sudui şi a-i zice dulău fără de obraz, cum nu să teme de Dumnezeu, că i-au fost domnu-său stăpîn şi ,i-au mîncat pita. Şi aşîa i-au dat pace..." 268 Sursa de informaţie pentru aceste cuvinte, ce nu pot fi puse la îndoială, rămîne în cea mai mare parte familia Canta-cuzinilor, unde se vor fi comentat — ca în sînul tuturor familiilor boiereşti — atari întîmplări. Un cuvînt ni-1 înfăţişează pe Gheorghe-Ştefan, logofăt, stînd gînditor în Divan cu toiagul la gură şi dîndu-i duşmanului său, Iordache Cantacuzino, răspunsul oracolului, abia mai tîrziu înţeles: „Zic în fluier să mi se coboare caprile de la munte, şi nu mai vin". Caprele fiind ostile din Ardeal, pe care le aştepta să-i vină în ajutor şi să-1 răstoarne pe Vasile Lupu.
Un altul, amestec de strălucire şi grotesc, relatează conversaţia cu bivolarul său din Roman, ce l-a întîmpinat beat în mijlocul oraşului, pe cînd domnul, în fruntea oştilor, sigur de victorie, trecea spre Suceava. Bivolarul, veche slugă, apreciindu-i ţinuta de domn, răspunde cu umor invitaţiei lui Gheorghe Ştefan: „O bute de vin am neguţat şi n-am bani să o plătesc, să beu pentru săn<ă>tatea mării<i>-tali şi a oştii mării<i>-tali! Atuncea Ştefan-vodă s-au zîmbit a rîdfr şi au zis la şoltuzul: « Pas'să ţi-o plătiască ». Şi au mărsu de au băut butea cea de vin toată, cu soţiile lui" 269.
265 Ibidem, p. 182. 286 Ibidem, p. 185.
267 Cu privire la repudierea doamnei Safta să se vadă N. Iorga. Din pribegia lui Gheorghe Ştefan-vodă, în Revista istorică, IX (1923), p, 97_ 103. Despre Ştefania Mihailova aminteşte C. C. Giurescu în Istoria românilor, III, p. 133. Comentariul cuvîntului respectiv la C. C. Giurescu, Valoarea tradiţiilor, p. 460.
268 Ed. de faţă, p. 183.
269 Ibidem.
114
115
Mai interesant şi cu evidente elemente de cronică este povestită prinderea fraţilor Toma şi Iordache Cantacuzino, după victoria asupra lui Vasile Lupu, despuierea lor de toate averile şi, în final, salvarea lor de la moartea ce-i ameninţa, prin intervenţia lui Constantin Şerban, domnul Ţării Româneşti. Iuţeala cu care căpitanul ce ducea scrisorile a parcurs drumul de la Bucureşti la Iaşi — şi care i-a adus mai apoi porecla de Uşurelul — a salvat zilele celor doi Cantacuzini.
întîmplarea este atestată pe de o parte de Miron Costin în Letopiseţul său *74, pe de altă parte de către cronica lui Radu Popescu, unde este dat şi numele căpitanului: Badea Conteş Bălăceanul m.
Nu vom stărui asupra celorlalte povestiri cu privire la Gheorghe Ştefan. Este de subliniat că ele se încadrează printre cele mai savuroase din întregul cuprins al operei neculcene şi se bazează aproape toate pe adevăruri atestate documentar, sau transmise de contemporani ai evenimentelor.
Cea mai întinsă dintre povestirile din O samă de cuvinte rămîne aceea închinată prieteniei nedesminţite dintre Gheorghe Ghica (1658— 1659) şi marele vizir Mehmed Kuprulii. Copii săraci amîndoi, unul albanez, celălalt turc, se duc în lume să-şi caute norocul. Pana măiastră a lui Neculce redă dialogul de basm dintre cei doi copii flămînzi şi fără adăpost, în drumul lor spre Constantinopol: „Şi au dzis Ghica-vodă: «Tu eşti turcu, poţi să agiungi să fii om mare, şi ce mi-i face pre mine, atuncea ? » Iar turcul au zis atuncea: « De voi fi eu om mare, te voi face de vii fi mai mare în Chipru, giudecă-toriu »". Dialogul a survenit, copilăreşte, după promisiunea, mai terestră, pe care şi-o făcuseră să se caute reciproc dacă vor găsi, pînă una-alta, pîine, ca să-şi potolească foamea! Dar viaţa i-a despărţit, şi găsindu-şi fiecare rostul, nu s-au mai revăzut. Gheorghe Ghica a ajuns, cu vremea, vornic mare în Moldova, sub domnia lui Vasile Lupu, iar Mehmed Kfiprulii mare vizir la Poartă, după ce a dovedit calităţi militare remarcabile.
într-o zi Gheorghe Ghica, aflîndu-se cu treburi la Constantinopol cu alţi boieri, în timpul domniei lui Gheorghe Ştefan, este recunoscut de marele vizir. Acesta pune pe un slujbaş să-1 ia pe Ghica şi sâ-1 aducă la el, după divan, fără să-i spuie de ce anume. Dezvăluirea duioasă din camera vizirului, după un dialog ce evocă promisiunile din copilărie, precum şi împlinirea cuvîntului dat, nu înainte de a sublinia caracterul lui Gheorghe Ghica, ce a intervenit
270 Miron Costin, Opere, p. 169.
271 Cf. Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, -ediţie critică de C. Grecescu, Bucureşti, 1963, p.' 111—112. Cf.' şi CC. Giurescu, Valoarea tradiţiilor..., p. 460 — 461.
în favoarea demnului său, sînt redate cu inegalabila sa artă de povestitor.
Cele două tradiţii privitoare la Ştefăniţă-vodă Lupu îi dezvăluie caracterul inegal şi impulsiv: desconsideră boierii ce-1 însoţeau la plimbare, luîndu-le frîiele cailor şi alergîndu-i apoi, de-şi spărgeau capetele; nesocoteşte sfatul Cantacuzinilor, în materie de impozite, ameninţîndu-i cu hangerul, cu acelaşi hanger cu care, într-un cuvînt privitor la Nicolae Milescu, l-a pus pe călău de i-a tăiat acestuia nasul. Sînt tradiţii despre veracitatea cărora nu ne mai îndoim, de vreme ce de unele grâesc documente narative 272, iar altele proveneau din relatările bunicului şi ale unchiului său. Numai sfîrşitul agitatului fecior al lui Vasile Lupu diferă de tradiţie. După Miron Costin, Ştefăniţă-vodă a murit de „lungoare", adică de febră tifoidă273, şi nu otrăvit.
Cu o desăvîrşită artă schiţează Neculce viaţa tumultoasă a spătarului Nicolae Milescu, urmîndu-1 în ţară, mîndru şi bogat, „învăţat şi cărturar", îndrăgit de Ştefăniţă Lupu şi viclenindu-1, pentru că „nu s-au săturat de bine şi de cinste ce avea", în Germania, unde un doctor i-a făcut o operaţie estetică („i-au crescut nasul la locu, de s-au tămăduit" 274), şi, în sfîrşit, la Moscova, unde s-a angajat tălmaci la curte şi profesor la viitorul Petru cel Mare. Trimis în ambasadă la împăratul Chinei, a zăbovit acolo doi, trei ani şi s-a înapoiat cu „un blid plin de pietri scumpe şi un diiamant ca un ou de porvmbu". La înapoiere, arestat de boierii ruşi, deposedat de avere şi exilat în Siberia, a stat acolo pînă cînd Petru cel Mare, ajuns împărat, s-a interesat de soarta lui şi l-a pus din nou la mare cinste. „Şi cînd au ras barbeli, înpăratul, a moscalilor, atuncea cînd ş-au schimbat portul, atuncea singur înpăratul i-au ras barba, cu mina lui" 275. Acolo, la Moscova, şi-a sfîrşit zilele, în mare cinste, tîrziu, în a doua demnie a lui Mihail Racoviţă.
Adevăruri şi ficţiune, Neculce avea de unde să Ie deţină, de vreme ce eroul îi este în bună parte contemporan: tradiţiile de familie, „auzitele" sale de la ruşi, în vremea cînd a stat acolo, şi poate de la împărat direct, sau prin intermediul lui Dimitrie Cantemir.
Ultimele două cuvinte, absente din ediţiile anterioare, sînt singurele care se încadrează în epoca zugrăvită de Letopiseţul său. Este vorba de două povestiri privitoare la Gheorghe Duca. Cea dintîi vorbeşte de un turc rumeliot, de pe pămînturile căruia îşi
m Radu Popescu, Istoriile domnilor Ţării Româneşti, p. 127.
273 Miron Costin, Opere, p. 200- 201.
274 Ed. de faţă, p. 190.
275 Ibidem, p. 191.
116
117
irăgea Duca-vodă obîrşia, venit la el după dajde şi îndemnindu-1 să renunţe la domnie şi să se înapoieze acasă. Refuzul lui vodă, după •ce l-a dăruit cu de toate pe turc, a fost categoric: „Mergi tu, dar eu nu voi merge".
A doua povestire, cu un pronunţat caracter moralizator, cuprinde lecţia de bună purtare pe care Duca-vodă o dă fratelui său ■Cîrstea, mare vameş, ce aştepta să fie salutat de toată lumea, el, cel dintîi.
Este de amintit, în final, încă o dată, că povestirile din Letopiseţ sînt apropiate, prin structura stilistică, de O samă de cuvinte.
în fruntea operei este aşezată o Predoslovie, o trecere în revistă •a istoriografiei în limba română, privitoare la Moldova, anterioară lui, însoţită de o mărturisire explozivă a dragostei sale de neam.
Predoslovia lipseşte din textul de bază. Mai mult, ea nu este inclusă nici în Pinax, ceea ce pledează, evident, pentru o tîrzie redactare a ei, posterioară revizuirii făcute de Neculce cronicii şi adăogirilor sale autografe 276. Este de presupus că a existat o redac-taţie autonomă a Predosloviei, de celelalte texte, lucrată de Neculce cu puţin inainte de moarte, reluată de către Ioasaf Luca şi inclusă în cele două manuscrise, singurele care ne-au transmis-o: ms. 53 şi 254. în amîndouă, Predoslovia este aşezată în fruntea volumelor şi a fost supusă, în parte, modificărilor gramaticale de persoană: uneori se vorbeşte la persoana a treia singular, în loc de persoana întîi.
înainte de a încheia se cere, dacă nu elucidată deplin, măcar enunţată, o problemă dintre cele mai interesante, care a preocupat pe majoritatea istoricilor noştri, şi anume, cînd şi-a scris Neculce opera?!
"^""Pentru N. Iorga2", Sextil Puşcariu 87 8, N. Cartojan 279, ca şi pentru alţi istorici literari 28°, lucrurile sînt limpezi: Neculce şi-a scris opera la bătrîneţe, indiferent de părţile componente ale acesteia, „aşteptîndu-şi senin sfîrşitul" 2S1. Cel care a stabilit acest adevăr, în mare parte valabil şi astăzi, mai ales pentru partea de sfîrşit a Letopiseţului, a fost N. Iorga. La ideile sale vor adera şi ceilalţi istorici amintiţi.
Cel dintîi care a văzut lucrurile altfel decît „tradiţia" predecesorilor a fost C. Boroianu. într-un studiu al său 28a, el este de părere că Neculce şi-a scris opera în mai multe etape, în funcţie de agitata sa viaţă. începutul cronicii l-ar fi scris foarte devreme, îndată după înapoierea din Ţara Românească, pe la 20 de ani, completat apoi pînă pe la 1731, şi constituind, cu evenimentele pînă la această dată, o primă versiune a cronicii. în timpul refugiului în Rusia ar fi scris capitolul domniei lui D. Cantemir, precum şi O samă de cuvinte, în vremea cînd a fost mare vornic, continuă autorul, Neculce a revizuit prima versiune şi a completat-o. în sfîrşit, Predoslovia a fost scrisă ultima şi datează din anul 1743. Un an mai tîrziu 283, subliniind că Neculce prelucrează Cronica racoviţeanâ-buhuşească, îşi revizuieşte implicit şi părerile despre începuturile cronicii, de vreme ce aceasta nu putea fi scrisă înainte de a fi dată în vileag cea dintîi.
L. Onu consacră numeroase pagini acestei chestiuni 284 stabilind, în esenţă, că „Neculce şi-a redactat cronica şi culegerea O samă de cuvinte în mai multe reprize", că expunerea propriu-zisă a cronicii sale începea cil anul 1684, că Letopiseţul lui Neculce a stat la baza Letopiseţului anonim (publicat de C. Giurescu) şi nu invers, că Predoslovia a fost elaborată cel mai devreme în anii 1732 — 33, că Neculce şi-a scris opera după înapoierea din exil, că prima parte a cronicii a fost scrisă între anii 1731— 1733, că numeroasele completări autografe datează din ultimii ani de viaţă: 1743—1745, că O samă de cuvinte a fost redactată cea dintîi dintre opere, în vremea exilului, şi că, în sfîrşit, după O samă de cuvinte a început să scrie Letopiseţul de la anul 1705 înainte. Este de prisos să stăruim asupra argumentelor, rezultat al numeroaselor investigaţii pe care le-a făcut în izvoarele narative şi documentele epocii.
în ceea ce ne priveşte, după sumarele observaţii pe care le-am putut înregistra, în timpul zecilor de lecturi ale operei lui Neculce şi analizînd, pe cît posibil, ideile foarte interesante şi demne de reţinut ale predecesorilor noştri, sîntemjie_pj.rej:e că Ion Neculce a avut celpuţin două.redacţii ale operei sale. Pe cea dintîi a scris-o în mai multe reprize, începînd cu anii de pribegie şi pînă în jurul
278 Păreri diferite, interesante, la L. Onu, Critica textuală..., p. 265.
277 N. Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVIII-lea, voi. I, p. 247 -248.
278 Sextil Puşcariu, Istoria literaturii române, epoca veche, p. 156.
278 N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, III, p. 192. 288 Al. Piru, în Istoria literaturii române, I, p. 599. 281 N. Iorga, op. cit., p. 246.
282 Cînd a fost scrisă cronica lui Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară (1968), nr. 4, p. 673 — 677. Studiul a stîrnit o polemică dusă cu D. Velciu. Cf. articolul acestuia, Cînd şi-a redactat Neculce cronica, în România literară, nr. 20/1969, p. 13, precum şi răspunsul lui C. Boroianu, în legătură cu datarea cronicii lui Neculce, în Revista de istorie şi teorie literară, XVIII (1969), nr. 4, p. 691 — 694.
283 Vezi, In legătură cu datarea cronicii lui Neculce, p. 692.
284 în Critica textuală, p. 258-276.
118
119
anului 1730. Cea de a doua, la care va adăoga intervenţiile sale autografe, a fost scrisă, după anul 1733.
. Socotim că O samă de cuvinte au fost redactate încă fiind în exil, şi că tot acolo a fost concepută istoria primei domnii a lui N. MavrocordatT ca şi aceea a lui D. Cantemir. Credem că partea din Letopiseţ, consacrată anilor 1661 — 1709, a fost redactată după întoarcerea din exil şi că esteTrîbutară Cronicii racoviţene-buhuşeşti. Istoria domniilor lui Grigore Ghica şi Constantin Mavrocordat a fost elaborată aproape concomitent cu desfăşurarea evenimentelor şi n-a cunoscut decît o singură redacţie. Cît priveşte Predoslovia, cum menţionam lai sus, aceasta a fost scrisă în anii 1743—1744, aproape de moarte.
La capătul acestei introduceri ne exprimăm mulţumirea că am putut duce la bun sfîrşit o sarcină deloc uşoară. Dacă unuia măcar, din cei care vor răsfoi paginile cărţii, îi va fi de folos în studiile sale despre inegalabilul cronicar şi povestitor, vom putea spune, cu cuvenita modestie, că n-am trudit degeaba.
GABRIEL ŞTREMPEL
NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI
Ideea unei ediţii critice Neculce a încolţit în mintea noastră încă în anul 1968 (de atunci datează primele însemnări privitoare la răspîndirea manuscriselor sale şi unele particularităţi ale acestora). Bănuind însă greutăţile pe care aveam să le întîmpinăm, am amînat desţelenirea textelor, împrăştiate integral sau fragmentar în nu mai puţin de douăzeci de manuscrise, în speranţa, mărturisită numai nouă înşine, că poate, într-o zi, vom abandona gîndul acestei munci istovitoare. Dar n-a fost aşa. în septembrie 1975 ne găseam în faţa primei pagini a ms. 53 (care completează lacunele textului de bază), pregătiţi pentru toate îndoielile şi disperările. Morbul curiozităţii şi fascinaţia pe care o exercită vechile texte asupra celor care se ocupă de ele, de mult şi de mulţi observată, au fost mai puternice şi de data aceasta.
Utilitatea ediţiilor critice pentru operele vechii noastre literaturi n-ar trebui pusă la îndoială 1. într-o ţară ca a noastră în care tiparul, deşi introdus de timpuriu, n-a slujit literatura laică decît foarte tîrziu, şi în care manuscrisele au suplinit, pînă în plin veac al XlX-lea, cartea imprimată, stabilirea textelor autentice şi redarea variantelor — adeseori foarte interesante ele înşile — sînt absolut necesare. Lucrurile sînt şi mai evidente cînd este vorba de literatura istorică. Interesul stîrnit în rîndul boierimii şi al târgoveţilor de către letopiseţe şi cronografe a determinat copierea acestora în zeci de variante, dintre care, unele sînt îndepărtate substanţial de redacţia primară. A ştiut-o bine şi Kogălniceanu, cel dintîi — şi în multe privinţe cel mai bun — dintre editorii Letopiseţelor, înainte de ediţia din 1845— 1852 — suficientă îndestul ca să rămînă, numai prin aceasta, unul din cei mai de seamă oameni ai neamului — a adunat un număr impresionant de volume de cronici, pe care le-a cercetat cu atenţie, pînă să stabilească textele autentice încredinţate tiparului. Dar, oricît de măreţ a fost scopul urmărit de el şi de cei care au pregătit revoluţia de la 1848 şi Unirea, prin publicarea cronicilor, Kogălniceanu n-a putut da ediţii critice.
1 Cf. Dan Simonescu, însemnătatea ediţiilor critice de cronici, în Limbă şi literatură, XI (1966), p. 201-211.
121
Nici n-aveau cui să se adreseze, atunci, asemenea lucrări. Regretabil este însă faptul că nici după zeci şi zeci de ani, cînd literatura istorică pătrunsese în cultura maselor şi cînd exista un public de specialitate, interesat de critica textelor, ediţiile critice continuau şi continuă să fie rare. în cazul lui Neculce, cronicarul cel mai gustat şi mai iubit, pentru spontaneitatea şi savoarea stilului, constatarea este încă şi mai neplăcută 1. Sperăm că ediţia de faţă va umple acest gol. Ar fi unica noastră satisfacţie.
Stabilirea textului de bază pentru Letopiseţ — manuscrisul 253 de la Biblioteca Academiei R. S.România2, însemnat cu sigla A — nu ne-a creat nici un fel de problemă. EI a fost apreciat ca cel mai important ms. de către M. Kogălniceanu şi aprecierea lui a rămas definitivă (apariţia unui manuscris autograf Neculce, cuprin-zînd întreaga sa operă, este puţin probabilă) 3. Motivul principal pentru care ms. 253 este socotit de către toţi cei ce s-au ocupat de Neculce drept cel mai preţios şi autentic text este determinat de faptul că acesta a fost văzut de către cronicar. Intervenţiile
1 Odată cu înfiinţarea Comisiei istorice a României, în 1910 punîndu-se problema editării izvoarelor narative ale României sarcina elaborării unei ediţii critice a cronicii lui I. Neculce a fost încredinţată istoricului Iulian Marinescu de care am mai amintit în introducere. Cîţiva ani mai tîrziu, în 1915, la apariţia celui dintîi volum din Buletinul Comisiei istorice, în prefaţa acestuia se vorbeşte despre iminenta trimitere la tipar a ediţiei ştiinţifice Neculce. După un an la această operaţiune era antrenat şi Ioan Bogdan, istoricul şi slavistul. Dar declanşarea războiului a împiedicat apariţia ediţiei, dacă aceasta a fost într-adevăr terminată, cum se pretindea. După război Iulian Marinescu a publicat documente privitoare la Neculce, în voi. IV al Buletinului, folosite şi de noi. în prefaţa lui N. Iorga, preşedintele Comisiei, acesta subliniază existenţa ediţiei „bătrînului hatman moldovean", a cărei publicare este condiţionată de găsirea fondurilor necesare. în anul 1929 Iulian Marinescu moare, fără ca ediţia să fi apărut vreodată. Personal ne îndoim că lucrarea a fost terminată. Probabil că au existat însemnări privitoare la particularităţile manuscriselor cunoscute atunci, poate un text copiat parţial, dar nu o ediţie critică definitivată. întreaga problemă este pe larg şi interesant tratată de C. A. Stoide: Cronica lui Ion Neculce, în Luceafărul de ziuă, II (1957), p. 93 — 95.
2 Manuscrisul a fost descris, după metoda vremii şi cu erorile inerente, de către V. A. Urechiă în Miron Costin, Opere complete..., tom. I, Bucureşti, 1886, p. 22 -23 (Codex U). Cf. şi Ioan Bianu, Catalogul manuscriptelor româneşti, tom. I, Bucureşti, 1906, p. 552 — 555. Vezi şi Ioachim Crăciun şi Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV—XVIII privind istoria României. Bucureşti,  1963, p. 73-74.
3 Pe cea dintîi filă liminară a manuscrisului găsim următoarea însemnare: „N. 1 a letopiseţelor, ce mi-au slujit la colecţie pentru Neculce. M. Kogălniceanu".
autografe, făcute mai ales în partea finală, precum şi faptul că este unicul manuscris în care cronicarul, vorbind despre sine, foloseşte persoana I, îi conferă cu prisosinţă acest drept 1.
Ms. 253 nu cuprinde în exclusivitate cronica hatmanului. El face parte din rîndul numeroaselor manuscrise din sec. XVIII, copiate la cererea boierilor şi a cărturarilor (care cumulează întreaga — sau aproape întreaga — operă a cronicarilor, Ureche, Costineşti, cronici anonime, Neculce, Cânta), dornici de a avea adunată într-un singur volum toată istoria Moldovei. Cronografele, nu mai puţin răspîndite în această vreme, suplineau, tot prin manuscrise, absenţa unei istorii universale tipărite în româneşte.
Manuscrisul 253 a fost copiat pentru Ion Neculce, sub directa supraveghere a cronicarului. Volumul este un in folio de 479 file, după numerotarea mecanică a Bibliotecii, avînd dimensiunile 28,5 X X 18 cm. Numerotarea veche cu cifre chirilice a fost făcută pentru cea mai mare parte a manuscrisului (pînă la f. 381, corespunzătoare filei 427 a numerotării mecanice), de către cel care a întocmit Cuprinsul (f. 1 — 4T) şi care este unul dintre copiştii de seamă ai cronicii. Aceasta nu concordă nici pe departe cu numerotarea mecanică, din
1 Manuscrisele care au difuzat opera lui I. Neculce au făcut obiectul unor studii şi însemnări bibliografice, adeseori interesante şi utile. M. Kogălniceanu descrie cel dintîi cîteva din manuscrisele pe care le-a avut la îndemînă; printre ele nr. 253, 53 şi 114. Cf. Letopisitile Ţării Moldavii, tom. II, Iaşi, 1845, p. 466. Primul dintre ele, în zilele noastre, îl datorăm acad. Iorgu Iordan. Este vorba de Studiul manuscriselor şi problema transcrierii cronicii lui Ion Neculce apărut în Studii şi cercetări de istorie literară şi folclor, II (1953), p. 233—246. Cum era şi normal concluziile esenţiale au fost reluate în Introducerea ediţiilor sale din 1955 şi 1959. De contestat doar includerea printre manuscrisele Neculce a celor două texte, cuprin-zînd Letopiseţul anonim al Moldovei (1661—1705), aflate în manuscrisele Academiei 123 şi 232. O lucrare fundamentală pentru cercetarea cronicilor privitoare la români, în care capitolul Neculce este lucrat — ca toate, de altfel —, cu grijă, rămîne aceea a lui Ioachim Crăciun şi Aurora Ilieş, Repertoriul manuscriselor de cronici interne, sec. XV—XVIII, amintită mai sus. Dumitru Velciu, în Bibliografia lui Ioan Neculce (oPera cronicarului şi lucrările privitoare la viaţa şi opera lui), publicată în Limbă şi literatură, voi. XII (1966), p. 503—536, utilă istoriografiei, consacră paginile 505—507 descrierii sumare a manuscriselor. în sfîrşit, de un interes deosebit pentru problemele fundamentale de filiaţiune, copişti, grafie, limbă este lucrarea lui Liviu Onu Critica textuală şi editarea literaturii române vechi, cu aplicaţii la cronicarii moldoveni. Bucureşti, ed. Minerva, 1973, în care, deşi se ocupă cu prioritate de opera lui Grigore Ureche şi Miron Costin, consacră numeroase pagini şi studiului Letopiseţului lui Ion Neculce, inclus în aceleaşi manuscrise. în special manuscrisul 253 a fost supus unor atente si definitive observaţii, formulate la p. 251-258, 342—363.
122
123
pricina numeroaselor file ce lipsesc. Filele de la sfîrşit (382 — 532, corespunzătoare filelor 428—478) au fost numerotate la mijlocul veacului trecut.
După Pinax, manuscrisul continuă cu opera lui Miron Costin, De neamul moldovenilor (f. 5V—34; fila 5 recto este albă), cu Letopiseţul Ţării Moldovei de la zidirea lumii şi pînă la 1601 al lui Nicolae Costin (1. 34— 125, cu lipsuri la început şi la sfîrşit) şi cu Letopiseţul Ţării Moldovei al lui Miron Costin (f. 125—214v, de asemeni cu lipsuri la început şi la sfîrşit).
Opera lui Neculce, care ne interesează pe noi, este reprezentată în manuscris numai prin Letopiseţ, O samă de cuvinte lipsind în întregime1. Letopiseţul ocupă f. 215—478v şi este rezultatul ostenelii mai multor copişti.
Dealtfel, cum a mai fost observat, manuscrisul în întregimea lui este rodul colaborării a nu mai puţin de 13 copişti, iar stabilirea pe cît posibil exacta a contribuţiei fiecăruia deloc uşor de precizat 2. Partea care priveşte cronica lui Neculce a fost rescrisă, după redactarea autorului, de către 8 copişti, dar numai doi dintre ei au avut o contribuţie masivă. Prima mînă3 copiază filele 215—326, cea de a doua4 filele 326 (mijloc) — 427. Ceilalţi copişti îşi împart restul de pagini din final (aproximativ 100), acolo unde intervenţiile autografe ale lui Neculce sînt mai numeroase şi unde copiştii au lucrat sub îndrumarea imediată a cronicarului.
Manuscrisul are numeroase foi lipsă. Golurile din text, precum şi bizarele particularităţi lingvistice din prima parte a cronicii, datorate copistului B, fac din ms. 253 o variantă incomodă a cronicelor moldoveneşti. Şi, cum aminteam mai sus, numai adaosurile şi corec-
1 Că manuscrisul a avut iniţial O samă de cuvinte, ne-o spune Pt»a*-ul, care le intitulează astfel în ultimele rînduri ale filei 3V: „O samă de cuvinte ce scriu pentru lucrurile domnilor şi pentru ţară, culăse din lătopiseţeli ţărîi cele vechi, care le-au lepădat Miron log<o>-f<ătul>, negăsindu-le scris<e> în cronicili streine. List 214".
* Aceasta a fost făcută, în final, de către L. Onu în cartea mai sus amintită, unde redă (între p. 254—255) şi un tabel cu succesiunea intervenţiilor copiştilor. în ceea ce ne priveşte, după observaţiile pe care le-am făcut, socotim aprecierile autorului exacte. Mai puţin convingătoare este recunoaşterea într-un oarecare G. Gherghel a copistului A din manuscrisul 253. Cf. L. Onu, Aspecte din tradiţia manuscrisi a cronicii lui Ion Neculce. Contribuţia căpitanului Gavril Gherghel, în Revista de istorie şi teorie literară, XXV (1976), nr. 1, p. 83-93.
1 Pe care L. Onu o numeşte B, cu o contribuţie substanţială la realizarea întregului volum. Nici unul din copişti n-a putut fi identificat.
* Denumită A.
turile autorului ne-au obligat să-1 socotim drept cel dintîi dintre manuscrise.
Lipsurile din text se vădesc încă de la începutul cronicii J. între f. 214—215, acolo unde ar fi trebuit să figureze O samă de cuvinte, se constată un gol de 25 file (după numerotarea veche, din păcate neconcludentă, date fiind erorile din neglijenţă ale copiştilor). Lipseşte şi începutul domniei lui Eustratie Dabija, completat, ca şi O samă de cuvinte, după ms. 53, de care ne vom ocupa mai jos. Lipsesc încă aproximativ 24 foi (aşezate între filele, numerotate mecanic, 225 -226, 240 -241, 246-247, 288-289, 340 - 341, precum şi după fila 478), aşa cum se observă, dealtfel, din parcurgerea ediţiei de faţă, toate completate de noi fie cu ms. 53 (sau B, cum apare în aparatul critic), fie cu ms. 254 (denumit ms.C). Faptul că textele respective au fost transmise de aproape toate copiile ulterioare, începînd cu cea mai veche datată (ms. 53), dovedeşte că dispariţia filelor a avut loc tîrziu, la peste 20 de ani de la moalea lui Neculce, dacă nu,cumva, între textul văzut de Neculce (ms. 253) şi manuscrisele 53 şi 254 a mai existat un intermediar.
Nu vom stărui prea mult nici asupra completărilor autografe ale cronicarului. Acestea sînt subliniate, de altfel, în aparatul critic şi-i conferă manuscrisului 253 o valoare bibliofilă cu totul deosebită. Amintim doar că ele abundă în ultimele pagini ale cronicii, şi au fost scrise odată cu evenimentele trăite. Intervenţiile lui Neculce au fost observate de către toţi istoricii şi filologii care s-au ocupat de opera sa şi au avut la îndemînă ms. 253, începînd cu Kogălniceanu2. Unele dintre acestea completează, fie marginal, fie printre rînduri, cu idei noi, textul primei redacţii transcrise de copişti. Pentru altele, de întindere substanţială, au fost rezer-
1 Cf. I. Iordan, ed. II, Introducere, p. CXIX. Repertoriul de cronici al lui I. Crăciun şi A. Ilieş menţionează, ca şi Bibliografia alcătuită de către D. Velciu, lipsurile, în general, ale cronicii. L. Onu în Critica textuală, p. 255 —256, le precizează pînă în detalii. Vezi şi nota 1 de la p. 256 a aceleiaşi lucrări.
2 O însemnare tîrzie, în alfabet de tranziţie, a unui anonim (f. 436 bis), care transcrie o intervenţie autografă a lui Neculce de la f. 436v, îi acordă lui Neculce (greşind, desigur) un rol foarte mare în elaborarea întregului manuscris: „N<ota> b(ere>. Aceste rînduri sînt copieti de pe fila 490, din dos (f. 436v), scrise chear cu mîna vornic^uluO Neculce. Şi oriunde să va vide asemenea icoană este tot a lui. însă trebue luat sama că ce mai mare parte din această carte este scrise <sic> tot de dînsul, deşi să vedi a fi mai frumos decît rîndurile di sus pomenite".
Cf. şi Iorgu Iordan, Despre limba lui Neculce, în Studii şi cercetări lingvistice, V (1954), nr. 3—4, p. 337—345, unde se ocupă de autografele hatmanului.
124
125
vate spaţii libere de către grămătici, probabil la cererea cronicarului, în felul acesta, în cinci cazuri, textul lor este intercalat cu al autorului (filele 436, 438r_v, 439, 453); fila 474r_v este scrisă în întregime de Neculce (cu excepţia unui singur rînd).
Referindu-ne, în final, la particularităţile formale ale manuscrisului 253 vom adăuga că acesta are titlurile, colontitlurile (unele adăugate de Neculce) şi iniţialele scrise cu chinovar. Două frontis-picii îngrijite, în peniţă neagră, împodobesc filele 1 şi 5V. Numeroase viniete în negru şi roşu, ca cele de la f. 32, 34, 43, sînt răspîndite în întregul manuscris. Legătura veche în piele, de factură modestă, se păstrează sub legătura modernă. Două parafe în tuş albastru, .cu semnătura lui M. Kogălniceanu, de la f. 5V şi 478v, atestă, odată în plus, că volumul a făcut parte din biblioteca marelui învăţat.
Manuscrisul a fost dăruit Academiei de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice la 30 iulie 1882.
Opera lui Neculce a fost difuzată mai întîi prin grija şi cU osteneala unei rudenii foarte apropiate. Este vorba de ieromonahul Ioasaf Luca, fiul surorii sale Măria (soră numai după mamă, cum am "văzut în Introducere) şi al Lucăi vistiernicul, cumnatul său, a cărui viaţă o găsim adesea împletită cu aceea a cronicarului, mai ales în zilele războiului din 1711 şi ale pribegiei. Nu mai puţin de şapte manuscrise întregi sau fragmentare au ajuns pînă la noi, toate purtînd caracteristicile severe ale grafiei colţuroase şi intens negre a lui Ioasaf Trei dintre ele, cum vom vedea, sînt compilaţii de cronici moldoveneşti. Patru volume cuprind exclusiv opera lui Neculce. Trunchiul lor comun rămîne manuscrisul 253.
Cum feciorii lui Neculce nu s-au dovedit a fi preocupaţi de treburi cărturăreşti, volumul a ajuns, probabil, în proprietatea vărului lor, om nu numai cu vădite înclinaţii pentru cercetarea trecutului Moldovii, ci şi cu un pronunţat simţ al limbii. Copiile lui cuprind pe lîngă completări, uneori interesante, la cronică, şi redacţii noi, în care se vorbeşte de cronicar la persoana a treia şi se „modernizează" stilul, sub influenţa graiului de dincoace de Milcov, ce se face simţit, începînd cu a doua jumătate a sec. XVIII, în întreaga literatură românească.
Manuscrisul 53 (însemnat în ediţia noastră cu sigla B) este cel dintîi din această suită şi cel mai important2. Datat 1766, el cuprinde
1 Cf. G. Ştrempel, Copişti de manuscrise româneşti pînă la 1800, voi. I, Bucureşti, 1959, p. 139-140.
2 Cf. I. Bianu, Catalogul..., I, p. 128- 133. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 12. Vezi şi Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechiă, tom. I, p. 40-41 (Codex DD).
(cu puţine lipsuri) întreaga operă a lui Neculce. A fost folosit de noi la completarea golurilor din textul de bază, iar în aparatul critic s-a bucurat, alături de ms. 254 (sigla C), de înregistrarea tuturor particularităţilor grafice.
Avînd acelaşi format ca şi ms. 253 şi un număr de 437 file, volumul are următorul titlu (f. 2): Hronograf care să chiamă moldo-veneşte Scrisoarea anilor, scris, cum să va arăta înnainte, cine ce au scris. Şi s-au scris în zilele preluminatului şi preînnălţatului domnu şi stăpînitoriu a toată Moldaviia Ioan Grigorie Alexandru Ghica voevoda, în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea lui Dumnezeu Cuvîntul 1766, luna martie 27 de zile, întru pomenirea răposaţilor domni a pămîntului Moldovii, cu toată cheltuiala postelnicului) Alexandru Hurmuzachi.
Postelnicul respectiv nu era nici el străin de Neculce şi nici de copist; era nepot lui Ioasaf Luca, a cărui soră, Ilinca, fusese măritată cu Hurmuzachi Cîrstea, pitar. Hurmuzachi a dat mai apoi numele Hurmuzăcheştilor; Alexandru, fiul Ilincăi şi al lui Cîrstea, nu se va mai numi Alexandru Cîrstea, ci Alexandru Hurmuzachi 1.
Volumul a fost interesant structurat sub raportul aşezării materialului istoric şi cuprinde: f. 2 — 3 Ion Neculce, Predoslovie; f. 3V— 6V Miron Costin, Predoslovie la „De neamul moldovenilor"; f. 7— 10v Pinax, adecă Scară; f. 11 — 35v Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 35v— 109 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţârii Moldovei, text fragmentar; f. 109r_v Ion Neculce, O samă de cuvinte (legenda despre Aron-vodă); f. 109v— 187T Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei text fragmentar: f. 188r_v albă; f. 189 - 201v Ion Neculce, O samă de cuvinte; f. 201T—426v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei. Filele 427—437, adăugate în veacul trecut, sînt albe.
Volumul are o numerotare originală a filelor destul de ciudată, dacă este sâ ne gîndim la felul în care şi-a elaborat Neculce opera şi la sursele sale de inspiraţie. De la începutul volumului şi pînă la f. 297 (care corespunde sfîrşitului celei de a doua domnii a lui Duculeţ, anul 1703) observăm o numerotare a filelor făcută de Ioasaf Luca, ce corespunde cu numerotarea mecanică.
Cu domnia întîi a lui Mihail Racoviţă, succesorul lui Constantin Duca cel tînăr, adică de la f. 299 (fila precedentă este albă), numero-taţia copistului reîncepe de la 1 şi continuă pînă la sfîrşit. Va fi
1 Cf. Sever Zotta, Genealogia familiei Hurmuzachi, în Arhiva genealogică, I (1912), nr. 9-10, p. 129-160 şi II (1913), nr. 4-6, p. 80—83. Datele au fost folosite de către D. Velciu în Ion Neculce, p. 171.
126
127
folosit copistul o redacţie a Letopiseţului care începea cu anul 1703 şi care va fi fost opera parţială a lui Neculce ?! Greu de precizat, cu atît mai mult cu cît ms. 254, copiat în acelaşi an, avînd, de asemeni, o numerotaţie originală diferită, începe numerotarea Letopiseţului lui Neculce cu f.  1 de la domnia Dabijii-vodă.
Manuscrisul n-are însemnări vechi. Singurele menţiuni privind istoria sa ni le oferă Alexandru Sturdza, unul din posesori şi Mihail Kogălniceanu. Cel dintîi numerotează şi parafează volumul, la 10 septembrie 1839, făcînd menţiune scrisă despre aceasta la f. 437. M. Mogălniceanu apreciază astfel (la f. 1) valoarea deosebită a manuscrisului: „Letopiseţul lui Ioan Neculce, cel mai complet care astăzi se găseşte, fiindcă originalul ce este la d<umnea)lui banul Mălinescu are o mulţime de file rupte. M. Kogălniceanu. 20 august 1845. N. 2 a letopiseţelor ce mi-au slujit la colecţia întreagă M.K."
Manuscrisul este scris în întregime cu o cerneală neagră, de tuş, este lipsit de ornamentaţii, cu excepţia unui frontispiciu lucrat în peniţă la f. 11, precum şi de legătura originală. După moartea Iui Alexandru Sturdza-Miclăuşanul volumul a rămas feciorului său, lui D.A. Sturdza, care l-a dăruit Academiei la 13 sept. 1885, cum atestă o însemnare a bibliotecarului acesteia, Ioan Bianu.
Al doilea manuscris Ioasaf Luca, avînd cota Bibliotecii Academiei Române 254, şi sigla C în ediţia noastră, face parte tot din compilaţiile de cronici sistematizate de ieromonah 1 şi a fost copiat, se pare, concomitent cu ms. 53. Are 415 file şi dimensiunile 29 X X 19,5 cm. O numerotaţie originală diversă separă cronica lui Neculce de restul volumului, cum menţionam mai sus. Plasate între cronica lui Miron Costin şi aceea a lui Neculce, filele de la O samă de cuvinte n-au fost numerotate de ieromonah.
Titlul este azeşat la f. 1: Hronograf, care să chiamă sloveneşte Leatopisăţu, iar pre limba românească A anilor scrisoari al {sic) Ţărîi Moldovii, scris de mulţi istorici, precum să va arăta înnainte cine ce au scris. Şi s-au scris în zilele preluminatului, preînnălţatului domnu şi stăpînitoriu a toată Moldaviîa Io Grigorie Alexandru Ghica voevoda, în anul de la zidirea lumii 7274, iar de la întruparea domnului Dumnezeu şi Mîntuitoriului nostru I(isu~)s H^risto^s 1766, luna aprilie 7 zile, cu toată cheltuiala dumisali Iordachi Cantacozino vel-spatar*. în continuare posesorul precizează: „Şi esti scris acestu
1 Cf. Ioan Bianu, Catalogul..., I, p. 555—558. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 74. Descris de V. A. Urechiă în Miron Costin, Opere complete..., la p. 36—37 (Codex cantacuzinean).
2 Este vorba de Iordache Cantacuzino-Paşcanul. Cf. N. Iorga Genealogia Cantacuzinilor, Bucureşti,   1902, p. 46.
128
Litopisăţ de părintele Iosav Luca, ficior Lucăi vist^iernicuiX cu toată cheltuiala mea, cîndu eram vel-spat<ar>. Iordachi Cantacozino, vel-vor^nic)". Tot Iordachi Cantacozino mai semnează, ca vel-vornic, sub o'menţiune, ce nu este scrisă de mina hii:„Pîră aicea am găsit de am izvodit acest Litopisiţ, dar de aicea înnainte urmaşii mei, cercetînd, vor afla".
Cuprinsul manuscrisului este următorul: f. I7—2V Ion Neculce, Predoslovie; f. 3 — 5V Miron Costin, Predoslovie la „De neamul moldovenilor"; i. 5V—8V Pinax, adecă Scară; f. 9—31v Miron Costin, De neamul moldovenilor; i. 31v—99 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, text fragmentar; f. 99v — 175v Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 176r_valbă; f. 177—19lv Ion Neculce, O samă de cuvinte; f. 192î-v albă; f. 193—414 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 414v—415 albe. Identitatea dintre aceste două manuscrise este evidentă.
Volumul a rămas în proprietatea familiei Cantacuzino pînă la 23 aprilie 1829, cînd Gheorghe Matei Cantacuzino îl dăruieşte lui Alexandru Hasdeu 1. Parafele în tuş violet de la f. 1 şi 413v, cu semnătura lui Kogălniceanu, arată că în preajma pregătirii ediţiei de cronici şi acest manuscris se afla în biblioteca sa. La filele 3 şi 9 se găsesc două frontispicii în peniţă, identice cu cel din ms. 53.; O legătură artistică în catifea verde, din secolul trecut, se păstrează sub scoarţa modernă.
Manuscrisul a fost dăruit Academiei de către Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice la 30 iulie 1882.
Ultima compilaţie de cronici lucrată de Ioasaf Luca, pe care o cunoaştem, este aceea din ms. 252 (însemnată cu sigla E) şi a fost elaborată în aceeaşi vreme cu cele amintite mai sus, sau la puţin timp după ele *. în orice caz, după o însemnare asupra căreia vom reveni, la anul 1775 manuscrisul era deja copiat. Rău conservat, cu multe foi lipsă, el rămîne totuşi printre cele mai apropiate ramuri ale trunchiului din care s-au desprins toate. Are dimensiunile 29 X 15,5 şi, după legarea lui prin grija lui Alexandru Sturdza la 1840, un număr de 520 file, ocupate astfel: f. 1 —7V albe, adăugate în anul 1840; f. 8 Miron Costin, De neamul moldovenilor, scurt fragment final din Predoslovie; i. 8—llv Pinax, adecă Scară, incomplet.;
1 O însemnare a acestuia de pe f. 1 liminară o confirmă: „A lui Alexandru Hăjdeu. Primit în dar de la prinţip<ul> Gheorghie Mathei Cantacuzino, 23 apr<ilie> 1829. Chişinău".
2 Cf. Miron Costin, Opere complete..., ed. V. A. Urechiă, p. 16— 18 (Codex L). Ioan Bianu. Catalogul..., I, p. 548-552. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 112.
129
f. 12—13v albe, adăugate în anul 1840; f. 14—37 Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 37—118v Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei, text fragmentar; la sfîrşitul unor capitole sînt aşezate legende din O samă de cuvinte, menţionate, dealtfel, şi în aparatul critic (f. 46v; 76v-80; 92v-93v; 103v); f. 118v—201 iWi-ron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei (legende din O samă de cuvinte la f. 152v; 158v ; 186v-188; 196v-197v); f. 20lv însemnări; f. 202 —477v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei (cu filele 474— • — 475 albe şi, evident, un gol în succesiunea cronicii, subliniat în aparatul critic); f. 477- 520 albe, adaose de către Alexandru Sturdza, în intenţia, probabilă, de a completa lipsurile din manuscris după textele pe care le avea la îndemână în ms. 53.
Manuscrisul are cîteva însemnări care îi dezvăluie, în parte, soarta. Prima dintre ele, cea mai veche şi cea mai importantă, este a copistului. Aşezată sub textul filelor 14- 19 (în realitate a început cu cel puţin o filă în urmă, fila ce lipseşte din De neamul moldovenilor), ea glăsuieşte astfel: „Acest Leatopiseţ, ce să zice româneşte Scrisoarea anilor, l-am dăruit dumisali nepotului Matei Hurmuzachi, vel-paharnic, în anul de la facerea lumii 7283; iar de la naşterea Domnului I<isu>s H<ristos>s 1775, luna ghenarie 5 zile. Şi am scris ca să s<ă> ştie. Ioasaf Luca, ieromonahul".
O însemnare mai lungă, de la f. 201v, completează informaţiile genealogice ale Hurmuzăcheştilor l: I. „însămnat-am ca să <să>, ştie di cînd au răposat dumneaei Cucoana Anastasîica, spătăreasa, soţul dumnealui cuconului Ioniţi Cantacuzino, biv-vel-spătar, fiica dumnealui răposatului paharnic Mateiu Hurmuzachi, la let 1793 noemvrie 28, sîmbătă spre duminică, la 2 ceasuri din zi, în care zi s-au întîmplat şi un cutremur foarte mare, duminică sara, la 6 ceasuri din noapte. Şi au ţinut cutremurul 25 de minute şi pîr-în zîo s-au mai cutremurat de doî ori, dar n-am ştiut, fiind trudiţi. Şi la moarte^) dumisali au lăsat diiată făcută ca să stăpîniască dumnealui cuconu toat*, lucrurile mişcătoare şi nemişcătoare, cum şi moşii şi alte toate; iar din bani să de milostenii la mănăstiri. Şi s-au îngropat răposata în biserică în satu dumisali Podoleni, ci esti hram sfinţii arhangheli Mihail şi Gavriil, care veştnică să-i fii pomenire; şi cini va ceti, toţi să-i zică: Dumnezău să o erte. 1793, noemvrie 28, 2 ceasuri. Sluga dumneaiei, cuconiţii, Petrache Veisi".
II. „Cum şi eu m-am întîmplat la această răposari a dumneaei cucoanii Nastasîică. Gligori Ralet".
1 Reprodusă şi de Ioan Bianu în Catalog..., I, p. 552.
în sfîrşit, la f. 520 v. Alexandru Sturdza numerotează şi parafează volumul. Un ex libris în tuş, de la f. 8, ne indică pe alt posesor: Constantin D. Sturdza.
Ca şi volumele precedente şi acesta este împodobit cu două frontispicii de aceeaşi factură, aşezate la f. 8 şi 118v. Din vechea legătură nu se păstrează decît cotorul, aşezat la sfîrşitul volumului. Manuscrisul a fost donat Academiei Române la finele veacului trecut de către D. A. Sturdza.
Dintre cele patru manuscrise Ioasaf Luca, ce cuprind numai cpera lui Neculce, două au fost folosite de noi în aparatul critic: 112 (însemnat cu sigla D) şi 3416 (sigla V); cel dinţii pentru că cuprinde cîteva legende din O samă de cuvinte, cel de al doilea pentru deosebiri textuale pe care le-am socotit demne de reţinut şi pentru că ni se pare cel mai vechi din rîndul grupei de patru.
Manuscrisul 112 are 242 file1, dimensiunile 28,5 X 19 cm. şi o numerotare originală ce începe cu 191 şi continuă, cu lipsuri, pînă la 437. Au dispărut din text (cum atestă aparatul critic) cîte două file între cifrele actuale 201-202, 202—203. Lipseşte, de asemeni, sfîrşitul, cu domnia lui Constantin Mavrocordat.
Legendele din O samă de cuvinte (care ocupă f. 1 — 7, şi care au titlul întreg) sînt în număr de 19 şi nu au o succesiune cronologică. Cele mai multe privesc domnia lui Vasile Lupu şi a fiului său Ştefăniţă-vodă, cu care şi începe, dealtfel, manuscrisul; urmează apoi legende despre Nicolae Milescu, Bogdan, succesorul lui Ştefan cel Mare, Iliaş, fiul lui Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Despot-vodă, Aron-vodă, Ieremia Movilă. Cît priveşte Letopiseţul, acesta începe cu f. 7 şi continuă, cu golurile de care am amintit, pînă la sfîrşit. N-are titlu, cum nu are nici un Letopiseţ Neculce copiat dfe Ioasaf Luca.
Numerotarea capitolelor Letopiseţului este aceea a manuscriselor compilaţii de cronici: domnia lui Dabija-vodă începe cu cap. 78. Dat fiind şi faptul că numerotarea originală a filelor începe cu 191, credem că nu greşim afirmînd că manuscrisul D constituie un fragment copiat de Ioasaf Luca, ce urma să întregească un asemenea tom, cu opera unchiului său.
Volumul este lipsit de însemnări. Numai la fila 235v, un cititor subliniază în următorii termeni interesul lui Neculce pentru econo-
1 De menţionat că primele şapte file au fost tăiate atît de adînc la legarea manuscrisului — înainte să ajungă în fondurile Bibliotecii Academiei — încît cifrele au dispărut şi numai coada celei dintîi, a sutei, ne arată de unde începe numerotarea. Pentru aceste file custodele din subsolul paginilor ne înlesneşte urmărirea succesiunii textului.
131
130
mia ţarii: „Acestui scriitoriu să cunoaşte că îi place vinul, fiindcă adesă pomeneşti şi jeleşti lipsa vinului".
Ultimele 30 de file ale volumului au fost uşor deteriorate de umezeală', iar din legătura originală în piele nu se mai păstrează astăzi, sub legătura modernă, decît una dintre scoarţe. Manuscrisul a fost cumpărat de Academie de la anticarii Şaraga dia Iaşi, la 3 februarie 1894 l.
Manuscrisul V (cota 3416) cuprinde un fragment substanţial din Letopiseţul lui Neculce (evident, lipseşte textul la O samă de cuvinte), de la prima domnie a lui Nicolae Mavrocordat (1710) şi pînă la sfîrşit 2. Dimensiunile filelor sînt diferite de ale celorlalte texte, menţionate pînă aci: 25,5 x 18,5 cm. Numerotarea originală începe de la 1 (prima filă s-a pierdut înainte de numerotarea mecanică a Bibliotecii) şi continuă fără întreruperi pînă la 171.
Textul este scris, după toate aparenţele, în perioada de tinereţe a activităţii de copist a lui Ioasaf Luca: litera este măruntă, scrisul mai îngrijit, în pofida unei hîrtii cu o tentă gălbuie, de o calitate inferioară celei folosite la alcătuirea compilaţiilor de cronici. Şi totuşi nu putem susţine, cum am dori, că acest manuscris constituie copia primă a unui fragment din cronică, elaborat într-o anumită etapă, care mai apoi a foft inclus în compilaţie definitivă, de tipul manuscriselor B, C, E, Nu ne permite numerotarea capitolelor consacrate domniei a doua a lui Nicolae Mavrocordat, şi domniei a treia a lui Mihail Rccoviţă, făcută ca şi în manuscrisele de compilaţii, mai exact ca în manuscrisul 253.
La finele volumului se află numeroase încercări de condei şi însemnări de lector, fără importanţă, din care unele sînt datate: 1778, 1781, 1783, 1793. O singură însemnare de familie, despre naşterea unui fiu, ajută într-un fel la datarea manuscrisului (corobo-rînd-o şi cu celelalte elemente) între 1755— 1765. Aceasta se găseşte pe ultima filă, 171 {nenumerotată mecanic): „Să s(ă> ştii de cînd s-au făcut fiiul miu Ştăfan. Din mila lui Domnezău umbla viliatul 7227, dic<hemvrie> 3".
Părintele care însemnează data naşterii feciorului, 1718, nu putea avea mulţi ani peste 60, după scrisul încă energic pe care-1 foloseşte. Ar însemna ca această inscripţie să fi fost aşternută pe la 1760 (dacă la naşterea fiului, tatăl a avut 20 de ani).
,•-1
Manuscrisul păstrează legătura originală în carton, şi piele (prima scoarţă este deteriorată în partea inferioară), care a fost ornată cu chenare artistice şi un medalion central. Academia l-a ^ cumpărat de la Radu Rosetti la 15 octomvrie 1908.
Din suita de manuscrise Ioasaf Luca, numai două n-au fost utilizate în aparatul critic; este vorba de manuscrisul deţinut de către pr. Paul Mihail din Iaşi şi de manuscrisul păstrat la Biblioteca Universităţii din Iaşi sub cota II-3 (fost 228), amîndouă pentru aceleaşi raţiuni: sînt posterioare copiilor amintite mai sus şi nu aduc elemente interesante faţă de textele amintite, care să fi meritat efortul înregistrării particularităţilor lor.
Cel dintîi a constituit obiectul unei prezentări făcută cu probitate de către deţinător1, cu care, în genere, am fost de acord, într-adevăr, manuscrisul a fost copiat înainte de 1781, dar mult după 1766. însemnarea de la sfîrşitul manuscrisului: „Acestu Leato-pisăf 6ste scris de Luca ermonahu. 1781" nu este a copistului, ci a unui lector, sau posesor, neidentificat.
Manuscrisul are 269 file de dimensiuni 29 x 20 cm., aşadar dimensiunile volumelor A, B, C, E şi a fost scris de Ioasaf Luca spre bătrîneţe, într-o grafie mai puţin îngrijită decît manuscrisele precedente.
Din opera lui Neculce lipsesc Predoslovia, O samă de cuvinte, o filă din interior (fila 108, înlocuită cu o filă albă) şi două file de la sfîrşit.
O legătură originală în carton şi piele, cu imprimări geometrice, protejează volumul.
Ultimul manuscris Luca, cercetat de noi, în original2, prin bunăvoinţa conducerii Bibliotecii Centrale a Universităţii din Iaşi — căreia îi aducem şi pe această cale mulţumirile noastre colegiale — are cota II-3 (cotă veche 228) şi a fost descris în Repertoriul de cronici, fără să fi fost identificat copistul 3. Dimensiunile reduse ale colilor: 19,5 x 14,5 cm., n-au fost utilizate la nici unul din manuscrisele copiate de el. Stabilirea copistului a fost făcută pe baza
1 Menţiunea la Ioan Bianu, Catalog..., I, p. 259, unde este făcută şi descrierea codicelui. Cf. şi I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertori'.:!..., p. 111.
2 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 113.
1 Cf. Preot dr. Paul Mihail, Cronica lui Ioan Neculce, in copie din 1781, Iaşi, 1948, 8 p. (Publicaţiile Institutului de Istorie naţională „A. D. Xenopol"). Descris şi de I. Crăciun şi A. Ilieş în op. cit., p. 114—115. A fost publicat sub titlul: Cronica lui Ion Neculce, copiată de Ioasaf Luca. Manuscrisul „Mihail". Ediţie de Zamfira Mihail si Paul Mihail. Cuvînt înainte de Ştefan Ştefănescu. Bucureşti,  Editura Litera,   1980,  XXXI + 263 p.
2 O copie fotografică în colecţiile secţiei de manuscrise a Bibliotecii Academiei, sub nr. 162.
3 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 114.
132
133
comparaţiilor atente şi observaţiilor sistematice efectuate asupra textelor Luca şi nu vom stărui asupra lor.
Manuscrisul are 282 file numerotate cu cifre chirilice şi 27 file nenumerotate, la început, ocupate de domnia întîi a lui Mihail Racoviţă (cu care începe manuscrisul), de a doua domnie a lui Antioh Cantemir şi a lui Mihail Racoviţă. Numerotarea filelor începe cu prima domnie a lui Nicolae Mavrocordat şi continuă pînă la sfîrşitul volumului, care se încheie cu ştiri privitoare la surghiunirea împărătesei moscovite Ana1. Lipsesc, deci, două file de la sfîrşit. Capitolele sînt numerotate în continuarea compilaţiei de cronici alcătuită de Ioasaf Luca după care a fost copiat şi acest text. Credem că ms. 252 a slujit la copiere.
O particularitate deosebită a manuscrisului o constituie numărul foarte mare de ştersături, de anulări de text, uneori de dimensiunile paginilor. Aşa lipseşte întregul paragraf în care se dezvinovăţeşte cronicarul că l-ar fi sfătuit pe Cantemir să se închine la moscali, aşezat la p. 227—228 ale ediţiei de faţă, de la „Măcar că mulţi dzic că eu l-am îndemnat să să închine... şi pînă la ... au pus pe piatră picioarele mele, i proci" (f. 33v—34 ale originalului). Sînt anulate cu condeiul mici texte (de un rînd) privitoare la captivitatea lui Iordache Ruset în Rusia, în 1711, şi la fuga jupînesei sale şi a fetei în Ţara Ungurească (p. 239 a ediţiei, f. 49 a manuscrisului), precum şi întregul text în care Neculce blamează pe Iordache pentru că s-a ridicat împotriva lui D. Cantemir: „Căutaţi, fraţilor, aemu, cum nu trece osiitda pre sluga... Au cine-l ştie ce gîndiia ? \" (p. 239—240 ale ediţiei; f. 49—50 ale ms.). Anulat textul: „şi vro 2 copii din casă îl ştiîa" (p. 261; f. 78v). Este vorba de ascunderea lui Cantemir în butcă, după bătălie, ca să nu fie predat turcilor. Este anulată descrierea tentativei de fugă a boierilor de la Kiev (p. 270; f. 91v—92), aşa cum este relatată în ms. E.
Este anulat, mai uşor, încît textul este lizibil, fără dificultate, fragmentul în care este relatată rezistenţa grupului de suedezi încartiruiţi la Prigoreni şi constrînşi să părăsească ţara: „Iar atuncea fiind şvedzi şi în sat în Prigoreni... După aceasta curînd au vinit răspunsu de la Poartă să le dea pace şfedzilor" (p. 285—286; f. 113r_v),
Anulată trecerea lui Stanislas Lescinschi pe „la Mărgineni, la Ştefăniţe Ruset vornicul" (p. 286; f. 114v), tratamentul aspru la care au fost supuşi solii ruseşti, în urma dezvăluirilor lui Carol al XH-lea despre intenţia muscalilor de a-1 captura cu ajutorul tătarilor: „Nici pînă la umblătoare ...şi de afară" (p. 287; f. 115). Este anu-
1 Desinit: „... Şi aşea pornindu-i, au început a trage clopotile şi a slobodzi puşcile cele mari şi au început". Cf. ed. de faţă, p. 857.
lată ameninţarea la adresa lui Lupul Costachi, ce-i stăpînea moşiile pe nedrept: „Şi nu să temea de osînda lui Dumnezeu ...tn cîteva rînduri au tras" (p. 287; f. 116). Din rechizitoriul pe care-1 face Neculce la moartea Brîncoveanului lipseşte insinuarea relativă la tratamentul aplicat mătuşii sale, doamnei lui Şerban Cantacuzino: „au poate fi şi a unchiu-său, a casei lui Şărban-voăă" (p. 294; f. 125v); la f. 140 (p. 303) este anulată îndoiala privitoare la omorîrea lui Cuza spătariul din porunca lui Mihalache Racoviţă în a treia domnie: „Ce să nu ştiie ... că n-au fost scris". A fost anulat (şi nu poate fi reconstituit) un comentariu în legătură cu acţiunea lui Mihail Racoviţă împotriva cătanelor şi cu faptul că a înfăţişat turcilor, vădit exagerată, această acţiune (p. 304; f. 140v— 14 lv). Anulat textul de la p. 306 privitor la introducerea obiceiurilor noi: „Fraţilor... în Ţara Leşască" (f. 145). Anulat: „Aşea fac şi boiarii noştri ... să-l istovască (p. 307; f. 146I_V). Anulat de la p. 310 (f. 150v) un scurt fragment relativ la intenţiile ţareviciului rebel: „şt să-şi lepede şi puşcile... îl va istovi de tot". La f. 155 sînt anulate şi înlocuite cîteva expresii la persoana întîi, cu altele, la persoana a treia, în contextul înapoierii moşiilor de către Mihail Racoviţă. Este, evident, o neglijenţă de redactare a lui Ioasaf Luca; nu este vorba de o copie elaborată în timpul vieţii cronicarului, ci de una corectată ulterior, după moartea lui. Anulat textul: „Iar domnita s-au mutat, pînă a găti curţile domneşti... Domnita nu să temea că-i va mai strica nime, nemică" (p. 316-317; f. 160v-161v). Anulat textul cu privire Ia stîrpirea şi schingiuirea tîlharilor: Pusese patru furci... Şi pe gura aceluia mulţi pătimită" (p. 317; f. 162v— 163). A fost anulat textul cu intenţia mazililor de a-1 huidui pe M. Racoviţă la mazilire: „Vru-t-au atuncea o samă de mazili... scriind Grigorie-vodă de la Ţarigrad" (p. 320; f. 167r-v). Anulaţi o parte din boierii părtaşi intrigilor lui Iordache Costache stolnicul din prima domnie a lui Grigore al II-lea Ghica: „şi Ioan Păladi... şi cu Iordache Cantacuzino spătariul" (p. 330; f. 179v).
La f. 262v—263 (p. 400 — 401) sînt adaose, marginal, într-o scriere cursivă de la sfîrşitul sec. XVIII, cîteva fragmente omise la copiat şi colaţionate după manuscrisele C sau E.
La f. 268v (p. 404) este anulat un mic text privitor la cererea lui Grigorie-vodă făcută la Ţarigrad pentru afurisania mitropolitului Antonie, plecat cu moscalii.
Ştersăturile mai mici de texte sînt fie repetări de expresii, fie încercări de stilizare, în genere intervenţii care nu modifică înţelesul frazelor.
Credem că intervenţiile masive sînt ale unei persoane ostile întrucîtva cronicarului şi ataşată politicii duse de Ruseteşti şi Raco-
135
134
viţeşti. Ceea ce ar fi putut compromite buna reputaţie a acestora a fost înlăturat.
Manuscrisul nu este datat şi nu are însemnări care să ne ajute la stabilirea vremii cînd a fost scris. Că este un extras din marile compilaţii de cronici (ms. B, C, E) este neîndoios; numerotarea capitolelor este concludentă. Mai greu de explicat este însă această copiere fragmentară, observată la patru manuscrise, a părţii de cronică pe care Neculce a trăit-o şi a zugrăvit-o. Să fi fost făcută ea la cererea, unor boieri cu implicaţii directe în evenimente, sau a urmaşilor acestora ?! Este nu numai posibil, ci şi probabil, după opinia noastră. Aceasta ar justifica şi intervenţiile, de care aminteam mai sus.
Manuscrisul a fost legat în carton şi piele, cu imprimeuri artistice, din păcate şterse de vreme.
A doua grupă de manuscrise care ne-a transmis, în copii, mesajul bătrînului cronicar, am denumit-o grupa manuscriselor Varto-lomeu Măzăreanu *. Nu sînt numeroase: două manuscrise întregi şi patru fragmente în limba română, precum şi o redacţie rusească, dar intervenţiile învăţatului arhimandrit putnean, nu atîta în completarea informaţiilor (deşi nici acestea nu-s, adesea, de neglijat), cît mai ales în structurarea frazelor, situează copiile respective, ca importanţă, îndată după cele ale lui Ioasaf Luca.
Din originalul compilaţiei lui Vartolomeu Măzăreanu realizată în anul 1773 nu s-a păstrat, după toate investigaţiile, decît fragmentul de 20 de file din manuscrisul 238 al Academiei, de care va fi vorba ceva mai tîrziu. în schimb ne-au fost transmise două copii complete, una din anul 1785, alta făcută cîţiva ani mai tîrziu, amîn-două reţinute cu fidelitate în aparatul critic pentru deosebirile textuale şi nu pentru particularităţile paleografice, care ne interesează mai puţin cînd este vorba de texte din ultimele două decenii ale sec. XVIII.
Copia din anul 1785, păstrată la Arhivele Statului din Iaşi sub nr. 173^*şi denumită de noi, în textul variantelor, manuscrisul
. —j_
1 Un studiu monografic asupra activităţii neobositului iluminist (rămas pînă astăzi cel mai complet), ne-a lăsat Dimitrie Dan: Arhimandritul Vartolomei Măzereanu, schiţă biografică şi bibliografică..., ta Analele Acad. Rom.,Mem. secţ. lit., s. II, tom XXXIII, (1911), p. 243—345 (şi extras). Cf. şi V. A. Urechiă, Arhimandritul Vartolomei Măz&reanul (1720—1780), notiţă biografică şi bibliografică, în Analele Acad. Rom., Mem. secţ. ist., s. II, tom X (1889), p. 183— 233 (şi extras). Despre activitatea de copist a lui Vartolomeu Măzăreanu vezi G. Ştrempel, Copişti..., p. 146—147.
Af, a fost realizată la Iaşi de un oarecare Ştefan Ţicău \ Are 736 pagini cu numerotaţie chirilică reluată şi dimensiunea de 29 x 19,5cm.
Titlul, la pagina 1, este următorul: Leatopiseţul Ţării Moldovii, carile întîi au fostu scrisu pînă la un locu de Nestor Ureche vornicul, iară de la un locu de Miron logofătul, iară de acole de Ioan Neculce, iară preste totu de Ioan Cantacuzino vel-spatariu, iară al cincile rînd iarăşi preste totu s-au scrisu în sfînta mănăstire Solea, fiind mitropolit Moldovii preosfinţie-sa chiriu chir Gavriil mitropolit, după trupu frate mării-sale Ioan Theodor voevod, şi episcop Rădăuţului preosfinţie-sa chir Dosoftei Herescul, prin ostiniala şi osîrdie a lui Var-tholomei Măziranul, arhimandrit sfintei mănăstiri Soleai, ca să-mi fii pentru a me trebuinţă şi a celor ce vor vre să citlască. Iară după a me moarte, să fie a sfintei mănăstiri Soleai.
Şi l-am scrisu in anii de la Hristos Mîntuitoriul nostru 1773, începîndu-l în luna lui ienuarii. Iară al şasăle rînd s-au scris în tîrgul Iaşii, la începutul domnii^i) măriiţiysale Alecsandru Ioan Mavro-cordatu vţpeyooda, de dumn(e)alui Costandin Greceanul, biv-vel-spa-tariu, prin scrisoare şi ostiniala a me a lui Ştefan Ţîcău, la let 1785; ienuarii în 30 zile s-au începută cu agiutoriul lui Dumnezău. 1785 let. Ştefan Ţicău.
Manuscrisul cuprinde: p. 2 — 53 Miron Costin, De neamul moldovenilor; p. 54—186 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 186—315 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 315—570 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 571—581 Ioan Cânta, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 1, reluată, — 125 Cuprins foarte detaliat al compilaţiei de cronici; p. 126— 128 albe; p. 129— 139 Listă a domnilor Moldovei; p. 140 albă; p. 1 reluată, —2 Hramul mitropoliilor, episcopiilor şi a unor mănăstiri din Moldova; p. 3—4 albe; p. 5—7 Moartea domnilor din Moldova; p. 8—9 De cîte ori au prădat Ţara Moldovii tătarii, turcii, leşiişi alţii; p. 10—12 albe; p. 13—15 Cîte cărţi au tălmăcit şi au şi scris arhimandritul Vartholomeiu Mazirianul.
Titlul dat de Ştefan Ţicău este explicit în ceea ce priveşte dependenţa copiei sale: el a avut la îndemînă prelucrarea lui Vartolomeu Măzăreanu, păstrată printre hîrtiile arhimandrituluiz, după
1. Descris mai întii de V. A. Urechiă în Miron Costin, Opere complete..., tom. I, p. 44—46 (Codex Ţicău), după ce fusese menţionat şi la p. 11. Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 79. Menţionat şi de L. Onu, op. cit., p. 214 şi 235.
* Compilaţia de cronici este menţionată ca aflîndu-se în biblioteca sa, în lista de la sfîrşitul volumului, care cuprinde cărţile tălmăcite şi copiate de arhimandrit după înapoierea lui, în 1770, din Rusia.
136
137
care a lucrat copia de care ne ocupăm, pentru spătarul Constantin Greceanu1. Ştefan Ţicău a căutat să-1 imite pe Vartolomeu Măzăreanu în scris şi în ordonarea paginilor cu chenarele duble caracteristice şi cu frontispiciile geometrice tipice învăţatului putnean. Manuscrisul este lipsit de însemnări. Numai la pagina 1 folcloristul G. T. Kirileanu dă o notă privitoare la circulaţia manuscrisului, care a aparţinut prof. Climescu de la Universitatea din Iaşi (la data cînd a fost cercetat de V. A. Urechiă) şi care a fost donat de soţia acestuia, în 1933, Bibliotecii Fundaţiei Universitare, de unde, după al doilea război mondial, a trecut în proprietatea Arhivelor Statului din Iaşi.
Al doilea manuscris care îl copiază pe Neculce prin intermediul lui Vartolomeu Măzăreanu este manuscrisul nr. 1 din fondul românesc al Bibliotecii Naţionale de la Paris 2. Acesta este un volum de
1 L. Onu pretinde că între copia lui Ştefan Ţicău (manuscrisul M) şi aceea a lui Vartolomeu Măzăreanu ar fi existat o copie intermediară, a lui Ilie Carp, din 1777 (pe care el o numeşte Xn), pierdută astăzi. Nu opinăm pentru această afirmaţie, făcută pe baza însemnării lui I. Mălinescu din ms. 912, f. 1, dealtfel prea puţin argumentată. Copistul spune clar că a cincea copie este a lui Vartolomeu Măzăreanu, iar a şasea este a lui. Sîntem în schimb mai degrabă de acord că prelucrarea arhimandritului a fost făcută după manuscrisul E (ms. 252 de la Academie), care, neavînd titlu, s-ar putea să fi aparţinut spătarului Ioan Cantacuzino. Celelalte două compilaţii Ioasaf Luca (manuscrisele B şi C) n-au stat în nici un caz la baza trudei Măzăreanului.
2 Manuscrisul, o compilaţie de cronici moldoveneşti, a ajuns la Paris — cum pretinde C. C. Giurescu — adus de către vreunul din fugarii paşoptişti. Prezenţa ştampilei „Bibliothăque Impferiale" la f. 1, 190 şi 313v arată că volumul "era acolo înainte de 1870. O descriere a lui a dat întîi Ovid Densuşianu: Note asupra trei manuscrise româneşti din Paris, în Revista critică literară, III (1895), p. 285. Mult mai completă descrierea la C. C. Giurescu: Les manu-scrits roumains de la Bibliothiaue Naţionale, în Revue Historique, II (1925), nr. 1 — 3, p. 5—7. în sfîrşit, o prezentare detaliată a lui a fost făcută de L. Onu: Observaţii pe marginea unui manuscris românesc miscelaneu de la Biblioteca Naţională din Paris (fondul românesc, ms. 1), în Limbă şi literatură, XV, (1967), p. 139—149. L. Onu consacră un capitol special manuscrisului parizian în Critica textuală..., p. 218—226, precizînd lucruri interesante cu privire la textul operei lui Miron Costin, inclusiv înrudirea acestei părţi a volumului cu părţile respective din manuscrisele 401 şi 580 ale Academiei. Pentru opera lui Neculce observaţiile sale sînt mai reduse şi pe alocuri greşite. Spre pildă afirmaţia domniei sale privind absenţa scrierii O samă de cuvinte trebuie corectată. într-adevăr, legendele nu constituie un întreg, care să preceadă Letopiseţul, dar unele dintre ele sînt răspîndite în cronica lui Miron Costin aşezate, de obicei, la sfîrşitul capitolelor despre domnia voievozilor respectivi, aşa cum se prezintă situaţia şi în cazul manuscrisului E.
138
30,5 x 20,5 cm. avînd 313 file scrise într-o cursivă extrem de măruntă, dar relativ regulată, care nu prezintă dificultăţi de lectură. Numerotaţia veche: 1—306. Pînă la cronica lui Neculce, aşezată aproape de sfîrşit, volumul mai cuprinde: f. 1—4 Pinax, adecă, însemnare de cele ce să află într-această carte; f. 4V—6V albe; f. 7— 30v Miron Costin, De neamul moldovenilor (şi poemul Viaţa lumii cu anexele sale) 1; f. 31— 194viV. Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 195-245 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; t. 245v-310v Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 310r—313v Ioan Cânta, Letopiseţul Ţării Moldovei.
Cîteva legende din O samă de cuvinte au fost redate în cuprinsul cronicii lui Miron Costin: la f. 220v povestirile privitoare la Miron-vodă Barnovschi; la f. 237v—238v sînt grupate toate legendele privitoare la viaţa singulară a lui Gheorghe Ştefan; la f. 243r-v este inserată lunga relatare a prieteniei dintre Gheorghe Ghica şi marele vizir Kuprfllii.
Din parcurgerea integrală şi detaliată a cronicii lui Neculce, ca şi din reţinerea şi redarea tuturor deosebirilor textuale faţă de manuscrisul 253, tragem fără dificultate concluzia că la baza manuscrisului parizian a stat o copie de tip Vartolomeu Măzăreanu, poate chiar manuscrisul M, cu care acesta are izbitoare asemănări. Dealtfel am redat în aparatul critic variantele celor două manuscrise, consecutiv, tocmai pentru a demonstra apropierea dintre texte.
Manuscrisul nu este datat. O însemnare din interiorul copertei posterioare, relativă la cumpărarea unor şalvari şi care poate fi atribuită copistului, necunoscut, este datată 4 februarie 1786. înaintea acestui an trebuie, aşadar, situată copierea volumului a.
Sub raport artistic este de menţionat faptul că manuscrisul are numeroase frontispicii colorate în negru, roşu şi verde, precum şi majuscule lucrate în aceleaşi culori. Grafia, deosebit de fină, nu ne este cunoscută din alte manuscrise şi nu putem bănui cui aparţine. Legătura originală în piele, ca şi cotorul, sînt bogat ornate cu motive florale. Pe prima copertă este imprimat un medalion cu o coroană sprijinită pe capetele a doi lei ce ţin între labe un scut oval, ale cărui simboluri sînt greu de precizat.
Din preocupările lui Vartolomeu Măzăreanu pentru cronicele Moldovei face parte şi fragmentul autograf de 20 de file din manu-
Personal am cercetat manuscrisul în toamna anului 1972 şi în vara anului 1978, cu prilejul unor călătorii de studii în Franţa. O fotocopie după întreaga compilaţie se păstrează în fondurile Academiei sub nr. 176.
1 Pentru precizări cf. L. Onu, op. cit., p. 220—223.
1 Alte opinii privitoare la datare la L. Onu, op. cit., p. 219—220.
139
scrisul 238, de care aminteam mai sus. Acesta este aşezat la sfîrşitul unei compilaţii de cronici, scrisă de Grigoraş sin Vasile Uricariul l, care cuprinde Letopiseţul lui Nicolae Costin, al lui Miron Costin, Cronica anonimă atribuită lui Alexandru Amiras şi, după fragmentul Neculce, Letopiseţul lui Ioan Cânta. Partea care ne interesează ocupă filele 318—338 (dimensiuni 32,2 X 20,5 cm.), corespunzătoare numerotaţiei originale 302—322, şi se referă la finalul cronicii, de la domnia lui Grigore Ghica pînă la sfîrşit 2. întregul manuscris (care are 346 file) a aparţinut lui M. Kogălniceanu şi a fost dăruit Academiei la 30 iulie 1882.
Scrierea lui Vartolomeu Măzăreanu este deosebit de îngrijită, folosind o cerneală rădăcinie şi o aşezare în pagină, între chenare, tipică manierei sale de a scrie. De menţionat că şi Letopiseţul lui Ioan Cânta este copiat tot de el. Unde se va fi pierdut restul manuscrisului, nimeni nu ştie astăzi.
în colecţiile Bibliotecii Academiei se găseşte un microfilm cu nr. 344, care cuprinde o traducere în ruseşte a compilaţiei de cronici, efectuată de Vartolomeu Măzăreanu între anii 1770— 1773 3.
într-o lungă prefaţă — foaie de titlu de tip rusesc —, sînt arătate împrejurările în care a fost efectuată traducerea. Se spune acolo, printre altele, că traducerea a fost făcută la cererea feldmare-şalului Rumianţev şi că aceasta a fost realizată în anul 1773. ,în irealitate lucrul a început în anul 1770, căci cîteva rînduri mai sus, în aceeaşi prefaţă, el mărturiseşte că i s-a cerut să folosească o cronică în care să se scrie despre toţi voievozii Moldovei de la Dragoş pînă in anul trecut, 1769. Prefaţa se încheie cu precizarea: „Iar acest Letopiseţ moldovenesc l-a tradus şi l-a scris arhimandritul Vartolo-mei Măzăreanu de la mănăstirea Solea, cu hramul sfinţilor Petru şi Pavel".
Vartolomeu Măzăreanu a alcătuit, deci, compilaţia de cronici, din care s-a păstrat fragmentul din ms. 238, folosită ulterior de Ştefan Ţicău, şi a efectuat concomitent traducerea în ruseşte.
1 Cf. G. Ştrempel, Copişti..., p. 90. Descrierea manuscrisului în: Miron Costin, Opere complete, ed. V. A. Urechiă, tom. I, p. 9— 11 (Codex E); Ioan Bianu, Catalogul..., tom. I, p. 517—518; I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 83.
2 Incipit: „Postelnicul Costantin s-au dus la Poartă, s-au înştiinţat pentru hatmanul  Dumitraşco că iaste în Dobroge..."
Desinit: „... Şi începusă a-şi boeri pre ciocoi, socotind că domniia lui nu va ave sfîrşit. Ce Dumnedzău iaste drept giudecător tuturor".
3 Cf. G. Bogaci, Letopiseţul tui Vartolomeu Măzăreanu, în Pagini din istoria literaturii şi culturii moldoveneşti. Chişinău, 1979, p. 160—170. Datorăm informaţia bibliografică de mai sus prof. Gh. Mihăilă de la Universitatea din Bucureşti, căruia îi mulţumim încă o dată.
Cele 720 pagini, cîte are manuscrisul după numerotaţia originală, sînt ocupate astfel: p. 3—57 Miron Costin, De neamul moldovenilor; p. 58—198 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 198—344 Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 344—699 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; p. 700 — 720 Ioan Cânta, Letopiseţul Ţării Moldovei. La sfîrşit, un număr de 28 pagini, cu paginaţie reluată de la 1, sînt ocupate de extrase din cronici şi o detaliată tablă a cuprinsului. Lipsesc din manuscris legendele incluse în O samă de cuvinte.
Ultimul manuscris ale cărui variante au fost prinse în aparatul critic este manuscrisul Academiei 114 (sigla G) copiat în anul 1804 \ El face parte din rîndul manuscriselor care cuprind exclusiv opera lui Neculce. Numai că pe lingă Letopiseţ, asemeni manuscrisului 112 (sigla D) din care se pare că derivă, şi acesta redă, la sfîrşit, cîteva legende din O samă de cuvinte. Pentru această raţiune şi pentru unele intervenţii în text ale copistului principal, Antohi Sion, a fost utilizat în aparatul critic.
Volumul are 237 file de dimensiuni 30 x 21 cm. Numerotaţie veche cu cifre arabe 2—226 (f. 1—226), avînd fila originală 185 numerotată de două ori. Lipseşte prima filă numerotată şi, probabil, încă o filă cu titlul manuscrisului şi date privitoare la împrejurările copierii şi modelul folosit2. Sioneştii, care au copiat manuscrisul, nu sînt deloc zgîrciţi în a da explicaţii despre ei şi osteneala lor, nici în cuprinsul acestui volum, nici în altele 3. Este o trăsătură a neamului lor, observată şi la cei din sec. XVIII şi la urmaşii din veacul trecut.
Textul continuă, fără întreruperi, pînă la sfîrşitul Letopiseţului, ce coincide cu fila 226. Restul manuscrisului cuprinde: f. 226v albă; f. 227—228 Postfaţa lui Antohi Sion, principalul autor al copierii. Este un cuvînt lung în care cere iertare pentru greşelile săvîrşite la copiere, după tiparul îndeobşte cunoscut: fila 228v Versuri ale copistului, în aceeaşi idee; f. 229r-valbă; f. 230 — 23lv O samă de cuvinte (titlul întreg) cu legende despre: logofătul Tăutu, Iliaş, feciorul lui Petru Rareş, Alexandru Lăpuşneanu, Despot-vodă, Aron-vodă, averile lui Ieremia Movilă, omorîrea hatmanului leşesc Jolcovschi de tătarul fără noroc, Vasile Lupu. Din legendele acestuia nu figurează decît cea dintîi, relativă la înţelegerea cu turcii pentru plata
1 Descrierea manuscrisului la Ioan Bianu, Catalogul..., I, p. 260 —263. Cf. şi I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 111.
2 Incipit: „Dabija-vodă cu Iordachie visternicul l-au pus pre Iordachi spătar mare. Şi n-au zăbăvit vremi multă şi au murit Iordachi spătariul..."
3 Cf.   G. Ştrempel, Copişti..., p. 219-220.
141
140
birului după 3 ani şi un scurt fragment dintr-a doua, relativă \& prăzile joimirilor1. Restul textului s-a pierdut. Cele două file albe care urmează: 232 -233v sînt adăogate ulterior. Filele 234-237 cuprind extrase din Letopiseţul lui Nicolae Costin, intitulate: Din izvoadile răpusătului Nicolai Costin ce-au fost vel-logofăt. Fila 237v este albă.
Cu excepţia însemnărilor lui Antohi Sion, de la f. 226, pe care le redăm în întregime, manuscrisul n-are alte elemente privitoare la istoria lui: „ 1804, avg<u)st (anulată luna) fev<ruarie> 6, am început a scrie, săpt<em)v<rie> 14 am sfîrşit acest leatopisăţ de scris. A<ntohi> S<ion>. Şi s-au scris de mini iubitoriul de ostenele, prin osteniala dreptei mele mîini, în zilele preluminatului şi preînnălţ<a>-tului domnului nostru Alexandru Muruz, voevoda a toată Moldo-vlahiîa, la let 1804, săpt<emvrie> 14. Antohi Sion".
Şi mai jos: „Să să ştie că întru acest leatopisăţ sînt 5 mîini: ce dintîi iaste a mea; ce de al doilea iaste a frăţine-meu, a lui Ioa-niţă; ce de al treilea iaste a logofătului Ion de la moş Ianachi Dan, biv-jic(ni)cer; ce de al patrulea iaste <a> văt(a>v<ului> Costachi Bogzan; iară ce de al cincile iaste a bădiţălui Vasili Tăut<u> de la Balş. 1804, săpt(emvrie> 14. Sfîrşit şi lui Dumnezeu laudă, celui ce m-au învrednicit după început de am văzut şi sfîrşitul. Con^e^ţ i B(o>gu slavu. Antohi Sion".
într-adevăr manuscrisul este copiat de cinci mîini, care îşi alternează scrisul, foarte adesea pe cuprinsul aceleiaşi pagini, de aşa manieră încît este imposibil de precizat contribuţia fiecăreia dintre ele. Dealtfel numai aceea a lui Antohi Sion (care copiază singur primele 33 de file şi aproximativ filele 150—237v) poate fi identificată, dar cu eforturi care nu sînt pe măsura interesului ştiinţific. Această alternanţă este foarte obositoare pentru ochi (Cf. f. 34v, 87v, 107v, 114 etc, etc). Ea dovedeşte că copierea a fost făcută sub dictare, la intervale scurte de timp.
Scrierea este cursivă, a unor oameni cultivaţi, făcută cu cerneală neagră şi rădăcinie. La filele 178v— 179v se foloseşte chino-varul pentru colontithiri, începuturi de paragrafe şi numerotarea acestora. Titlurile şi cifrele marginale sînt ornate naiv în peniţă pe quasi totala întindere a manuscrisului.
Vechea legătură a volumului a dispărut. Acesta a făcut parte din biblioteca lui D. Sturdza-Scheianu.
Din aparatul critic lipsesc trei manuscrise tîrzii, ale căror deosebiri textuale faţă de manuscrisul A nu meritau efortul înregistră-
1 Desinit: „...nişte joimiri slujitori în Ţara Leşască şi prăda în multe rînduri în tara aceasta a Moldovei. Deci".
142
rii lor. Acestea sînt: manuscrisul 1664 de la Arhivele Statului din Iaşi, de la finele sec. XVIII sau începutul celui următor (o fotocopie se păstrează în colecţiile Bibliotecii Academiei sub nr. 170); manuscrisul Academiei 4161, datat 1838 şi, în sfîrşit, copia realizată pentru M. Kogălniceanu înainte de 1845, în vederea publicării, şi păstrată astăzi la Biblioteca Centrală a Universităţii din Iaşi sub cota III-1 (fost ms. 68; o copie fotografică la secţia de manuscrise a Academiei, sub nr. 165).
Manuscrisul 1664 de la Arhivele Statului din Iaşi1 este o compilaţie de cronici care, pentru opera lui Neculce, urmează întru totul textul manuscrisului 252 (ms. E), ce i-a slujit copistului de model. Volumul are 394 file numerotate cu cifre arabe, plus 5 file la început şi 3 la sfîrşit, numerotate, de dimensiuni aprox. 29,5 x 19,5 cm. şi cuprinde: f. 1 nenumerotată — 3 „Predoslovia" lui Nicolae Costin la „Letopiseţul Ţării Moldovei"; f. 3V nenum. — 23 Miron Costin, De neamul moldovenilor; f. 23—95v Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 95v— 167v Miron Costin, Letopiseţul Ţârii Moldovei; f. 167v— 387 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 387—394v Ioan Cânta, Letopiseţul Ţării Moldovei. Ultimele trei file nenumerotate cuprind Scara.
Asemeni manuscrisului E şi manuscrisul 1664 are mai multe legende din O samă de cuvinte (exact aceleaşi), răspîndite de obicei la sfîrşitul domniilor respective, după cum urmează: la f. 59—62 legendele cu privire la Ştefan cel Mare; la f. 72v—73v cele privitoare la Petru Rareş; la f. 82v—83 legenda despre originea lui Despot-vodă; la f. 127r—v povestirile privitoare la Radu-vodă; la f. 132r-v legendele despre Miron-vodă Barnovschi; la f. 155v—157 numeroasele şi savuroasele legende despre Gheorghe Ştefan şi, la sfîrşit, la f. 163v— 164v, lunga poveste a lui Gheorghe Ghica, prieten cu marele vizir Kupriilu.
Manuscrisul nu este datat şi nu cunoaştem numele copistului 2. Nu are nici însemnări vechi. La sfîrşitul volumului se află cîteva note ale lui Mihai Costăchescu privitoare la biografia lui Neculce.
1 Descris de I. Crăciun şi A. Ilieş în Repertoriul..., p. 94. L. Onu în Critica textuală îi acordă, lap. 213—218, o importanţă mai mare, credem, decît o merită, cel puţin pentru opera lui Neculce.
8 Aprecierile lui Mihail Costăchescu, formulate la sfîrşitul volumului, preluate de Aurora Ilieş în Repertoriu şi de L. Onu în Critica textuală, nu rezistă unei cercetări mai atente. Este vorba de un manuscris copiat în jurul anului 1800, şi nu mai devreme. Grafia, în primul rînd, hîrtia, numerotarea cu cifre arabe în al doilea rînd, sînt elemente care se obligă spre o asemenea datare. Cît priveşte aserţiunea că manuscrisul ar fi fost copiat la 1782 de către Lavrentie ieromonah de la mănăstirea Coşula, nu este probată în
143
Al doilea manuscris, 4161 de la Biblioteca Academiei, este, o copie din 1838 după compilaţiile de cronici, lucrată de Ioan Dicu-lescu pentru Teodor Balş1. Are 313 file, o numerotaţie veche cu cifre arabe pînă Ia 310 (f. 4—313) şi dimensiunile 32,5 X 20,5 cm. Manuscrisul este împărţit astfel: f. 1I_V, 2V, 3V albe; f. 2 titlul: Hronograf despre întîmplările şi prefacerile ce au urmat in Ţara Moldovii, de pe un izvod vechia şi s-au scris, în zilele pria înnălţatului domn stăpînitor Mihail Grigoriu Sturza voevod, la anul de la Mîntuitoriul H{risto)s 1838, noemv(,rie~y 6, cu toată cheltuiala domnului domn colonel şi cavaler Teodoriţăde Balş; i. 3 dedicatţia copistului; f. 4r-v Ion Neculce, Predoslovie; i. 5—28 Miron Costin, De neamul moldovenilor (întrerupt între filele 7V—9 de un Pinax); f. 28—81 Nicolae Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 81v—139v Miron Costin, Letopiseţul Ţării Moldovei; f. 140—149 Ion Neculce, O samă de cuvinte;!. 149—313 Ion Neculce, Letopiseţul Ţării Moldovei (f.215I_v albă). Lipseşte din final Letopiseţul lui Ioan Cânta.     , ,
Singurul lucru de semnalat este prezenţa, după domnia lui Aron-vodă (la f. 81t_v), a legendei despre conflictul cu unchiul său, mitropolitul Nicanor, aşa cum ne este transmisă de manuscrisele C, D, şi G (înregistrate în aparatul critic). Dealtfel credem că manuscrisul 4161 a fost copiat după manuscrisul C.
Textul este redat într-o scriere cursivă de o excepţională fineţe-Este lipsit de însemnări şi ornamente. A intrat în colecţiile Bibliotecii Academiei Române în anul 1912, fiind cumpărat de la I. Be-rindei.
Pe cotorul în piele, bogat împodobit, se află imprimat: „Chrono-logie historique de la Moldave" <sic>.
Ultimul manuscris din grupa celor tîrzii este cel păstrat la Biblioteca Universităţii din Iaşi sub nr. III-1 (cotă veche 68) 2. Este un volum de 587 file de dimensiuni aproximative 25 x 18 cm., care cuprinde numai opera lui Neculce, copiată pentru M. Kogălniceanu în vederea tipăririi ei în Letopisiţe, voi. II. La baza textului a stat copia- postelnicului Hurmuzachi, adică manuscrisul 53, cel mai complet dintre toate. Cum menţionam mai sus, copia a fost realizată înainte de anul 1845. Intervenţiile autografe ale lui Kogăl-
mod serios şi nu poate fi luată în considerare. Grafia manuscrisului are însă izbitoare asemănări cu Ceasornicul domnilor (manuscrisul Academiei 5973) apreciat de noi, la alcătuirea ediţiei critice, ca fiind copiat în ultima decadă a sec. XVIII. Cf. Antonio de Guevara, Ceasornicul domnilor, traducere din limba latină de Nicolae Costin, Bucureşti, 1976, p. XLV.
1 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 77— 78.
2 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 114.
niceanu, inclusiv indicaţiile da ordin tipografic, sînt foarte numeroase şi energic făcute. Unele pagini sînt transcrise în întregime de mina sa; pe ultimele două file Kogâlnioeanu propunea o variantă de final a cronicii, pe care ulterior a anulat-o. Este dată, tot acolo, şi lista.de manuscrise folosite la redactarea voi. II din <Letopisiţe, aşa cum, dealtfel, a şi apărut la sfîrşitul volumului.
Din lunga şi obositoarea listă a manuscriselor ce cuprind opera lui Ion Neculce ne-a rămas şă amintim trei fragmente, fără semnificaţie deosebită, păstrate în manuscrisele Academiei 912, 2690 şi 3410, toate derivînd din compilaţia lui Vartolomeu Măzăreanu.
Manuscrisul 912 este constituit din 63 de foi (34 X 22,5 cm.) scrise de I. Mălinescu în anul 1839, în ideea completării unor goluri dintr-un manuscris pe care el îl socotea autograful lui Neculce \ Primele 18 file cuprind note explicative ale lui Mălinescu şi fragmente din opera lui Miron Costin. Fragmentele din Letopiseţul -lui Neculce sînt aşezate între f. 18v şi 58 şi cuprind domnia lui Dabija-vodă, a lui Duca-vodă (prima şi a treia), a lui Petriceicu-vodă (amîn-două), a lui Dumitraşcu Cantacuzino (a doua), a lui Antioh Cantemir (prima domnie), o filă din domnia lui Dimitrie Cantemir 8 şi a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat. între filele 58 şi 63 este inclusă cronica lui Ioan Cânta.
I. Mălinescu pretinde că aceste fragmente le-a copiat după manuscrisul sulgerului Ilie Carp, datat 1777. în acest caz, copia Carp, pierdută astăzi, era făcută după compilaţia lui Vartolomeu Măzăreanu, aşa cum după aceeaşi compilaţie este realizată şi copia Ţicău (ms. M), cu care fragmentele Mălinescu sînt identice.
Volumul a intrat în colecţiile Academiei în 1896, fiind cumpărat de la anticarii Şaraga din Iaşi.
Manuscrisul 2690 este un voluminos in folio de 347 file (dimensiuni 35,5 x 23,5 cm.), copiat în prima decadă a sec. XIX şi cuprinde cronica lui Nicolae Costin, a lui Miron Costin, pseudo Alexandru Amiras şi Ioan Cânta8. Fragmentul Neculce este aşezat intre filele
1 Cf. Ioan Bianu şi Gh. Nicolăiasa, Catalogul manuscriselor româneşti, tom. III, Craiova, 1931, p. 120—212; I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 112—113. Ample consideraţii la L. Onu, op. cit., p. 250.
2 Incipit: „Şi de vreme că, cînd au fost prins pe turcii aceia, au fost ucis un turc, moldovenii, stătut-au Dumitraşcu-vodă de au îspăcat acel lucru..."
Desinit: „...Şi s-au rugat bregadiriului Cropotchin de i-au dat 2 căpitani cu 2 steaguri draguni şi de sară s-au întors la Cetăţue unde-i era doamna".
8 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 89.
144
145
318— 340 şi include sfîrşitul cronicii sale, de la partea a doua a domniei lui Grigore Ghica şi pînă la sfîrşit \ El coincide exact cu fragmentul autograf Vartolomeu Măzăreanu din ms. 238, după care a fost copiat, împreună cu întregul manuscris.
Ultimul fragment se află inserat în manuscrisul 3410 2. Este o compilaţie de cronici din primele două decenii ale sec. XIX, identică cu cea din manuscrisul 2690. Fragmentul începe la f. 315 şi se termină la f. 338. A fost copiat după manuscrisul 238, sau după un intermediar, poate chiar după 2690, împreună cu întregul text.
Pentru a încheia toate investigaţiile în legătură cu manuscrisele şi implicaţiile lor în ediţia de faţă, ne mai rămîne să încercăm schiţarea unei steme, aşa cum o bănuim.
Ms.Af2551
Ms.n[uz)
HsM-fUmloş' rish[/f<t]
/1s.Z58[VorU1ăz]
/fs.tt-i Umr.faş, ffs. f66i Âz-h/rejos/
Ml.r7(m})frhJbş; /1*P(i)Pari-}
f1s.Ilie Carpfonul/777] /fs.eâSO
ffs.9/2 /fs.34fO Trad./&.njsi[Vart.riozJ
I. Neculce este cronicarul cel mai citit şi din vechea noastră literatură scriitorul care s-a bucurat de cea mai largă audienţă posibilă. Căci dacă un Miron Costin sau un Dosoftei au interesat, după caz, fie cercul istoricilor, fie pe cel al literaţilor, Neculce a fost adoptat, în egală măsură, şi de unii şi de ceilalţi. Studiile şi articolele despre el sînt mult mai numeroase decît cele despre oricare altă personalitate a veacurilor trecute, cu excepţia, poate, a lui D. Cante-
1 Incipit: „Postelnicul Constantin s-au dus la Poartă, s-au înştiinţat pentru hatmanul Dumitraşco că iaste în Dobroge..."
2 Cf. I. Crăciun şi A. Ilieş, Repertoriul..., p. 91. Rectificăm o eroare din Repertoriu unde, pentru amîndouă manuscrisele, sfîrşitul fragmentului Neculce este greşit dat: nu fila 338, ci 340 (pentru ms. 2690) şi nu fila 336, ci 338 (pentru ms. 3410).
mir. Şi totuşi opera sa, cum remarcă şi Iorgu Iordan1, n-a fost, publicată în totalitatea ei decît în puţine ediţii. în schimb au apărut, pentru uzul şcolarilor, al studenţilor, al profesorilor de licee, tot felul de extrase, de publicări parţiale, care de care mai trunchiate şi mai puţin îngrijite. Ediţia critică proiectată de Iulian Marinescu, cum observam la începutul acestei note, n-a fost dusă pînă la capăt; şi din ea n-a rămas decît ideea, care, deşi mereu prezentă, abia acum a putut fi materializată.
Prima ediţie o datorăm lui Mihail Kogălniceanu. Ea a apărut în anul 1845 şi are următorul titlu: Letopisitile Ţării Moldovii, publicate pentru întîiaşi dată de M. Kogălniceanu. Tom. II, Iaşi 1845, la Cantora Foaiei Săteşti. Opera lui Neculce, care ocupă p. 193 — 464, adică sfîrşitul volumului, este aşezată după Letopiseţul lui Nicolae Costin şi A doua domnie a lui Nicolae Mavrocordat de Axinte Uricariul. Ediţia este tipărită cu caractere chirilice şi a rămas, pînă astăzi, cea mai bună dintre ele.
în amplul studiu introductiv al acad. Iorgu Iordan, la ediţia domniei sale, apreciind opera lui Kogălniceanu, îi reproşează marelui istoric că a modernizat textul şi că n-a ţinut seama de particularităţile lingvistice ale manuscrisului 253, care, menţionează acad. Iorgu Iordan, „a stat la baza ediţiei din 1845" 2. Acad. Iorgu Iordan are dreptate numai în parte. M. Kogălniceanu n-a folosit pentru ediţia Letopisiţilor ms. 253, ci ms. 53, pe care a pus să-1 copieze, pe care l-a colaţionat şi corectat singur, după ms. 253, şi pe care a dat indicaţii de ordin tipografic. Este ms. III-1 (fost 68) de la Biblioteca Centrală a Universităţii din Iaşi, descris mai sus la p. 144. Acest manuscris, copie după Ioasaf Luca, redă un text muntenizat, un text literar, sub influenţa spiritului înnoitor din a doua jumătate a sec. XVIII. Corecturile lui M. Kogălniceanu sînt mai ales de ordin istoric, reţinînd intervenţiile lui Neculce, şi prea puţin de ordin stilistic sau lingvistic.
în 1872 M. Kogălniceanu dă o nouă ediţie a cronicilor moldoveneşti, cu litere latine, socotită de toţi cercetătorii inferioară celei dintîi, datorită, mai ales, ortografiei, încă neprecizată de Societatea Academică. Titlul noii ediţii este schimbat: Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei şi Valahiei, voi. II, Bucureşti, 1872, p. 175 — 421.
Pînă în anul 1932 mai apar şase ediţii şcolare, cu părţi alese din Letopiseţ şi O samă de cuvinte, pentru ca în anul respectiv Al. Proco-povici, profesor la Universitatea din Cernăuţi, să dea o ediţie completă a operei lui Neculce, folosind, cum o spune în prefaţă, textul
1 Cf. I. Neculce, Letopiseţul..., ed. II, p. CXIV.
2 Ibidem, p. CXV^CXVII.
147
146
ediţiei Kogălniceanu din 1845. El împarte ediţia în d«uă volume: cel dintîi cuprinde O samă de cuvinte şi Letopiseţul pînă la domnia dinţii a lui Nicolae Mavrocordat (inclusiv), cel de al doilea începe cu domnia lui Dimitrie Cantemir şi se încheie cu un indice de cuvinte, de persoane şi de nume geografice. Paginaţia este dată în continuare pentru ambele volume. O introducere destul de săracă (24 de pagini) şi un număr de 13 reproduceri bine alese, avînd în vedere categoria foarte largă de cititori cărora le era adresată, completează cartea: Cronica lui Ioan Neculce. Ediţie îngrijită de Al. Procopovici. Cu o prefaţă şi o introducere. Voi. I—II, Craiova, Scrisul românesc, 1932. XXXV + 520 p. +13 f. pl. (Colecţia clasicilor români).
Ediţia fiind, în general, bine primită de public şi elogios recenzată a determinat scoaterea unei noi ediţii, în 1936, o ediţie stereotipă, care diferă de cea dintîi doar prin publicarea unor hărţi, repre-zentînd, una, Europa din vremea Iui Neculce, cu identificarea localităţilor şi populaţiilor pomenite de cronicar, şi a doua, hotarele Moldovei şi ale regiunilor vecine. Evident, indicii geografici au fost şi ei amplificaţi. în rest totul a rămas neschimbat.
Este de remarcat utilitatea celor două hărţi, dată fiind aria geografică deosebit de largă în care Neculce îşi plimbă eroii, fie că este vorba de moldoveni, fie că se referă la implicaţiile politice ale vecinilor în istoria euro-asiatică şi dată fiind redarea, foarte adesea, deformată a localităţilor şi populaţiilor.
Studiul introductiv a rămas la fel de sărac. Autorul ar fi avut măcar obligaţia lărgirii lui cu elementele de istorie şi de limbă necesare bunei înţelegeri a cronicii şi a csonicarului.
în sfîrşit, în 1942, în aceeaşi editură craioveană, apare a treia ediţie, care o reproduce pe a doua, fără modificări.
între timp, începînd cu anul 1933 şi pînă în 1953, mai apar texte alese din Neculce, folosind ediţii deja publicate, fără investigaţii în manuscrisele de cronici.
Yj^ Este meritul acad. Iorgu Iordan de a fi elaborat prima ediţie Neculce în spiritul cerinţelor moderne, şi de a fi dat un studiu ştiinţific complet, din care cercetarea manuscriselor nu lipseşte. Ediţia a apărut în anul 1955 la Editura de stat pentru literatură şi artă: Ion Neculce. Letopiseţul Ţării Moldovei şi O samă de cuvinte. Ediţie îngrijită, cu glosar, indice, şi o introducere de Iorgu Iordan, Bucureşti, 1955, 461 pagini.
Primele 100 de pagini sînt consacrate Introducerii, rezultat evident al unor atente cercetări biografice, istorice, lingvistice şi stilistice. Cum era şi de aşteptat, studiul lingvistic este precumpănitor, în ceea ce priveşte ediţia în sine, aceasta a fost lucrată după ms. 253, iar paginile lipsă completate cu ms. 53.
148
Au fost reproduse cîteva pagini de manuscrise Neculce, precum şi cîteva gravuri reprezentînd figuri de domnitori. în final, un amplu glosar explicativ, precum şi indice de nume şi de locuri.
Din păcate unele inconsecvenţe în transcriere, prezenţa adesea a unui „u" final, acolo unde nu se găseşte în original, au atras după sine critici îndreptăţite \
Cea de a doua ediţie, publicată în anul 1959, de aceeaşi editură, a ţinut seama de unele din observaţiile formulate. Studiul introductiv a fost lărgit (are 128 pagini), iar textul a fost îmbunătăţit.
Sub raport tipografic este de observat calitatea superioară a reproducerilor (imprimate pe hîrtie cretată) şi, în general, a condiţiilor in care a apărut cartea.
Textul stabilit de acad. Iorgu Iordan, cel dintîi text ce reproduce în întregime ms. 253, a fost utilizat ulterior de numărul mare de ediţii Neculce apărute în numeroase edituri din ţară (Editura Tineretului în 1960 şi 1968; Editura pentru literatură şi apoi Editura Minerva în 1963, 1972, 1975, 1980; Editura Ştiinţifică, 1968; Editura Ion Creangă, 1972; Editura Junimea din Iaşi, 1972; Editura Albatros, 1976), mai multe decit în 100 de ani de la apariţia primei ediţii, dovadă de netăgăduit a interesului cititorului modern şi a învăţămîntului pentru frumuseţea operei neculcene.
Se mai cer amintite cele două ediţii apărute la Chişinău în anii 1969 şi 1974, care folosesc şi ele tot textul stabilit de acad. Iorgu Iordan, după cum mărturisesc editorii în Nota asupra ediţiei. Iată titlul primei ediţii: Ion Neculce, O samă de cuvinte. Letopiseţul Ţării Moldovei. Studiul introductiv de E. Russev. îngrijirea textului, glosar şi indice de P. Dimitriev şi T. Celac. Chişinău, Cartea Moldo-veniască,  1969, 452 p. + 2 f. pl.
De remarcat glosarul explicativ, larg, şi foarte bine alcătuit, precum şi utilitatea, pentru aceleaşi calităţi, a indicilor de nume de persoane şi a numelor de locuri, redaţi la p. 394 — 506 ale celei de a H-a ediţii.
Am ajuns la graniţa ce separă nota noastră de textul pro-priu-zis, al lumii eroilor lui Neculce. Noi n-o putem însă trece, înainte de a da seamă cititorului de metoda pe care am folosit-o la alcătuirea ediţiei noastre.
1 Vezi, mai ales, C. A. Stoide, Cronica lui Ion Neculce. Consideraţii cu ocazia noii ediţii a acad. I. Iordan, în Luceafărul de ziuă, II (1957), Braşov, p. 91-108.
149
Am ales ca text de bază, pentru Letopiseţ, ms. 253, însemnat în aparatul critic cu sigla A ; în rarele situaţii în care au fost înlocuite unele expresii rău scrise de copist, cu altele corecte, am apelat la manuscrisele imediat următoare ca importanţă (de obicei ms. 53, sau B).
Pentru O samă de cuvinte am folosit, în principal, ms. 53, dar, cum indicăm la marginea textului, unele legende, absente din ms. B, au fost redate după ms. C (cota Academiei 254).
Am arătat, la începutul notei, valoarea manuscrisului de bază şi nu vcm reveni asupra motivelor care l-au impus ca prim manuscris al ediţiei. Ceea ce n-am arătat însă sînt particularităţile ciudate de limbă, observate atît de Kogălniceanu, cît şi de Iorgu Iordan, pe care le vădeşte unul din copişti, particularităţi care au făcut dificilă transcrierea textului 1.
într-adevăr copistul B, cel care lucrează filele 215—326 din ms. 253 (corespunzătoare Letopiseţului de la început, pînă spre jumătatea primei domnii a lui N. Mavrocordat), substituie litera „ş" cu „s" (scrie dînsii, în loc de dînşii; s-ar, în loc de ş-ar; s-au, în loc de ş-au; şă-s, în loc de să-ş etc), substituie litera „s" cu „ş" (fuşesă, în loc de fusesă; giupîneşile, în loc de giupînesile; puşesă, în loc de pusesă), pe „z" cu „j" (scrie Josen Başotă, în loc de Zosen Başotă; jînbit, în loc de zîmbit; jorbă, în loc de zorbk; tăipij, în loc de tălpiz); pe „ j" cu „z" (dăzdi, în loc de dăjdi; ogrăzo(a}ra, în loc de ogrăjoifi)ra). Copistul diftongheazăpe „e" final aproape în mod frecvent (scrie anumea, în loc de anume; celea, în loc de cele; cumperea, în loc de cumpere; desprea, în loc de despre; locurilea, în loc de locurile; marea, în loc de mare; multea, în loc de multe; oastea, în loc de oaste; poatea, în loc de poate; prea, în loc de pre; relea, în loc de rele). întîlnim
' .* într-o notă de la p. 195 a Letopisiţelor (ed. 1845), sub Precuvântarea lui Neculce, Kogălniceanu însemnează: „Ortografia păzită de Ioan Neculce în cronica sa este întocmai aceea a lui Nicolai Costin, contimpuranul seu; numai cu atîta deosăbire că în multe rînduri în loc de „ş" el se slujeşte de „s"; aceasta ar denota o meteahnă în prununciaţia autorului.
Ideea „metehnei de pronunţare" o acceptă şi acad. Iorgu Iordan (cf. Introducere, ed. II, p. CXXII).
L. Onu, în lucrarea atît de des pomenită, după un amplu studiu pe care îl consacră, la paginile 342 — 363, abaterilor ortografice ale copistului B (care era şi copistul cronicii lui Nicolae Costin), ajunge la concluzia că acesta era un ciangău de neam, a cărui limbă maternă era româna, dat fiind faptul că atari variante de consoane sînt întîlnite în limba acestora. Dacă este să luăm în considerare faptul că Prigorenii sînt situaţi într-o zonă cu populaţie numeroasă de ciangăi, putem îmbrăţişa, pînă la concluziile definitive — rezultante posibile ale altor cercetări — ideea emisă de L. Onu.
însă, foarte des, şi situaţii în care „e" final rămîne nediftongat, în forme ca ace, aşe, ave, doile, merge, place, şede, trece, vide, specifice graiului moldovenesc. Copistul nu-1 diftonghează nici pe „o", în cuvinte ca doamnă (scrie domnă), foamete (scrie fomete), oaste (scrie uneori oste), oameni (scrie omeni), Poartă (scrie Portă), scoată (scrie scotă), ci în cuvinte unde diftongarea este lipsită de sens: oasteneială, în loc de osteneială (de observat şi fenomenul de înlocuire a lui „ea", cu grupul „eia"). Copistul dublează foarte adesea pe „i" final, în forme nearticulate [leşinaţii, în loc de leşinaţi, mazilii, în loc de mazili; oştii, în loc de oşti; toţii, în loc de toţi); după cum întîlnim frecvent şi fenomenul invers, de folosire a unui singur „i" în finalul articulat (boeri, în loc de boerii; dînşi, în loc de dînşii; oameni, în loc ie oamenii; turci, înlocăe turcii). în sfîrşit, foarte des este întîlnit grupul de consoane „sş" (bărbătesşte, cresştini, domnesşti) şi aproape frecventă este absenţa lui „ă" final (cas, in loc de casă; frumoas, în loc de frumoasă; înplus, în loc de înplusă, trecus, în loc de trecusă).
în transcrierea textului am încercat să fim consecvenţi acor-dînd aceleaşi valori semnelor chirilice, de la început pînă la sfîrşit.
Observaţiile atente asupra manuscriselor ne-au determinat să transcriem fonemele susceptibile de interpretări, după cum urmează: •fe = „ea", sau „e", acolo unde diftongarea nu se foloseşte astăzi; a = „ia" sau „îe" (boiari, paşia tăiat avusesie, mersesie, viie); ■k = „ă", sau „î", semnul avînd şi în sec. XVIII valoare dublă (caftan şi nu cîftan; cîmp şi nu cămp; Drăghici şi nu Drîghici; mină şi nu mană; pînă şi nu pană; tîlhar şi nu tălhar); h = „ce", sau „ci", după cum reclamă limba zilelor noastre; u = „ge", sau „gi"; Jfr = „î", „în", „îm" (în ultimul caz înainte de labialele p, b: împlut, împărţi, îmbiat).
Cînd Jf. a fost urmat de „n" (chiar dacă acesta a fost suprascris) a fost redat prin „î" (înpărat, înblat, înpins). Aceasta pentru a acorda lui „n" valoarea sa nediminuată. Au fost păstrate vocalele şi consoanele duble: cetaate, lupp, soaie, suppue,.
Particularităţile copistului de care aminteam mai sus le-am rezolvat, pe cît posibil, de aşa manieră încît să nu fie anulate, dar nici să nu încărcăm aparatul critic peste măsură. Pentru frecvenţa lor foarte mare am transcris „ş", în toate situaţiile unde acesta fusese înlocuit de copist cu „s" (dînşii, în loc de dînsii, ş-au în loc de s-au, să-ş în loc de să-s, ş-ar în loc de s-ar), fără a le menţiona în aparatul critic. Am făcut acelaşi lucru cu „ş" care îl înlocuieşte pe „s", tian. scriind (alesesă, fusesă, pusesă, în loc de aleşesă, fuşesă, puşesă, cum copiase grămăticul. în celelalte cazuri, mai rar întîlnite, am procedat astfel: „j", care îl substituie pe „z", a fost înlocuit cu forma
151
150
normală: tălpiz, zorbă, Zosen, dar a fost redată în subsol forma rebarbativă a originalului (tălpij, jorbă, Josen). Am scris, de asemeni, ogrăjoţa}ra, dăjdi, dar am menţinut între variante forma originală (ogrăzoţa}ra, dăzdi ).
Diftongarea inutilă a lui „e" final am arătat-o prin „e". în ceea ce priveşte transformarea în „e" deschis a lui „ea", specifică imperfectului verbelor din graiul moldovenesc şi în general din graiurile nordice, aceasta a fost respectată. Am transcris, deci: merge, şede, tăie, vene. Am redat întocmai şi pe „e" final întîlnit la substantivele feminine de declinarea a IH-a articulate: bucurie, hătmănie, împărăţie, nevoe, numele de locuri, tot feminine, terminate în „ă": Cameniţă, Nicoriţă, Obludţă, Suceavă, precum şi cuvintele: acele, aceste, atunce. Cît priveşte nediftongarea lui „o" din substantive ca: codă, dobitoce, morte, omini, ne-am îngăduit să o rezolvăm prin aşezarea vocalei „a" între paranteze unghiulare, pe de o parte redind particularitatea grafică întocmai, pe de alta facilitînd lectura celor interesaţi exclusiv de conţinutul operei neculcene: coţa}dă, dobi-toţa}ce, moţa}rte, oţa}mini.
Am respectat grupul vocalic „eia" din cuvinte ca: mazileiască, osteneială, steiaguri, substituit diftongului „ea".
Am păstrat dublarea lui „i" final nearticulat, des întîlnită: cuprinşii, leşinaţii, oştii, toţii. Absenţa lui „i" final din formele articulate am completat-o utilizînd croşetele: băniţi}, boeriţi}, maziliţi}, turciţi}.
Vocala finală „ă", absentă în numeroase cuvinte, am completat-o de asemeni cu ajutorul parantezelor unghiulare afarţă}, întorcîndu-sţă}, învăţăturţă}, sţă}, toatţă}, treacţă}.
Am transcris, fără nici o eliminare, grupul de consoane „sş" întîlnit mai ales în prima parte a manuscrisului, în cuvinte ca: bărbătesşte, cresştini, domnesşti. Este o particularitate fonetică mai rar întîlnită în textele noastre vechi şi am socotit obligatorie redarea ei întocmai.
Moldovenescul dzealo s, mai rar întîlnit decît în alte manuscrise, a fost, evident, copiat ca atare: ciredzi, dzile, dzise, grumadzi, şedzut.
în sfîrşit, „u" final a fost transcris numai atunci cînd este prezent ca semn grafic distinct: fiindu, gîndindu, mărsu, ştiindu, răs-punsu. N-am redat niciodată semnul moale k de la sfîrşitul cuvintelor prin „u".
în completarea textului ne-am folosit de paranteze unghiulare O- în cazul paginilor datorate copistului B, aceste paranteze sînt destul de numeroase. Parantezele drepte [ ] exclud textul de prisos (foarte rar întîlnit). Am utilizat lema ] pentru marcarea deosebirilor esenţiale dintre textul de bază şi variante.
Pentru a uşura compararea textului manuscris cu ce] tipărit, după uzanţele întocmirii ediţiilor critice, am redat marginal filele recto şi verso ale manuscrisului. O linie verticală indică sfîrşitul unei pagini şi începutul celei următoare.
în aparatul critic au fost redate detaliile paleografice şi fonetice numai pentru manuscrisele B (53) şi C (254); din celelalte manuscrise au fost reţinute numai deosebirile textuale, inclusiv cele care privesc succesiunea diferită a cuvintelor din fraze. Pentru a reduce din aparatul critic, anevoios şi de alcătuit, dar şi de urmărit, am subliniat adeseori în cadrul aceleiaşi fraze din variante deosebirile textuale dintre două manuscrise apropiate şi textul de bază, aşezîndu-le între paranteze unghiulare. Situaţia este des întîlnită mai ales la manuscrisele M şi P.
Fundurile au fost separate prin două linii oblice: //, iar cuvintele aceluiaşi rînd printr-o linie: j .
Redăm, încă o dată, lista manuscriselor folosite şi a simbolurilor acestora, precum şi succesiunea lor în variante:
Ms. 253 = A ; 53 = B; 254 = C; 112 = D; 252 = E; 114 = G; 3416 = V; Arh. St. Iaşi 1733 = M; Bibi. Naţ. Paris 1 = P.
Ediţia se încheie cu un Glosar, pe care l-am conceput cît mai larg cu putinţă, dar totuşi pentru categorii de cititori deprinşi cu lexicul limbii române vechi.
Sperăm că Indicele de persoane, precum şi cel geografic, vor sluji la lămurirea unor pasaje mai obscure.
Am încerca o reală şi îndreptăţită satisfacţie dacă strădania noastră ar fi folositoare cît mai multor specialişti şi cît mai multor iubitori ai vechii literaturi româneşti.
G. S.
152
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI
DE LA DABIJA-VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
şi
O SAMĂ DE CUVINTE
(PREDOSLOVIE)
ms. 53,       Acest pămînt al Moldovii a-aiLioslaşe.zat de demult i-2v      de oameni, să fie fost trăit într-însul cu pace, ce în cîteva rînduri au_foşţji pustiiu. Decii pentru aceia nu să află 5 letopiseţe scrisă de pămint&ii v£chi. Ce de la o vreme, de la descălecatul lui Dragoş-vodă, tîrziu, s-au apucat Urechi vornicul de au scris din istoriile a doi istorici leşeşti. Şi l-au scris pînă la domniîa lui Aron-vodă. Apoi au mai făcut după Ureche vornicul şi un Simion 10 dascăl, şi un Misail călugărul, şi un Evstratie logofătul, şi iar l-au scris,"cîTau scris Urăche vornicul, pînă la Aron-vodă. Numai aceştiia, poate-fi, aq fost oameni neînvăţaţi, de n-au citit bine la istorii, că au defăimat pre moldoveni, scriind că sînt din tîlhari. Pentru aceasta dară 15 nimenea din scrisorile lor, nici c61e ce ar fi fost adevărate, auzite sau văzate a lor, nu le pot oamenii cr6de.
Iară pre urma acestora s-au apucat dumnealui Miron Costin, vel-logofăt, dc au făcut un 16topisăţu. Şi cit n-au putut istovi Miron logofătul l-au istovit fiiu-său, Jfficolai
20 Costin, biv-vel-logofăt, şi l-au scris di-nceputul lumii, ăfătînd cine au trăit pre acest pămînt, cu mărturii a istorici.streini. Şi l-au scris pînă la Dragoş-vodă, şi de la Dragoş-vodă l-au scris di pe izvodul lui Ureche vornicul pînă la Aron-vodă. îrisă_mult_]^aii--mai înriodobit, mai
25 frumos, şi Miron logofătul şi fiiu-său Nicolai Costin. Iar mai înnainte nu să mai găseşte scris de Miron sau de fiiu-său Nicolai. Poate-fi, de or fi şi scrise de Nicolai logofătul, dar or fi poate-fi tăinuite, şi pînă acum la ivală n-au esit.
2 după aşezat ad. de un făliu Cf lipseşte de demult C// 5 lipseşte scrisă C// 6 lipseşte descălecatul lui C// 7 Ur6che C/ de au scris] a scrie C/ istoriile] letopiseţele C// 8 l-au] au C//9 Grigorie Ureche C// 10 dascălul C// 11 l-au] au C/ după vornicul ad. iară C// 20 lipseşte biv C// 21 după arătînd ad. niamurile, cine din ce strămoşi sînt şi C/ cu] tot cu C// 24 împodobit CI lipseşte mai frumos C//25 după Costin ad. ' ogpfătul. Şi l-au scris pînă la Dabijea-vodă C// 26 după Miron ad. logofătul C/ sau]' nici C// 27 Poate de or şi fi scris C// 28 lipseşte poate-fi C/ şi] că C//
157
Iară de la Dabijîa-Vodă înnainte îndemnatu-s-au şi f. 3       Ion Neculo^/biv-vel-vornic de Ţara de Sus, a scrie întru p^ilnîre^rdomnilor. însă pînă la Duca-vodă cel bătrîn l-au scris di pe ndsteJzvojid^_ce__jm_aflat l^uniij;i_j.lt:ii 5 şi din auzitele celor bătrîni boiari; iară de la Duca-vodă cel bătrîn înnainte, pînă unde s-a videa, la domniîa lui Ion-vodă Mavrocordat, nici de pre un izvod a nemărui, ce au scris singur, dintru a sa ştiinţă, cît ş-au tîmplat deTău fost în viiaţa sa. Nu i-au mai trebuit istoric strein 10 să citiăscăT şi sâ scrie, că au fost scrisă în inima sa. î     Decii vă pofteşcu, j^tijţorilor, pre unde ar fi greşit (condeiul mieu, să priimiţi, să ntTgîndiţi că doară pre voia cuiva sau în pizma cuiva, ce, precum s-au tîmplat, cu 'adevăr s^au scris. Doar niscaiva văleaturi a anilor de 15 s-or fi greşit, iară celelalte întru adevăr s-au scris.
Mai socotit-au şi din îetopisăţul lui Evstratie log<o>-fătul şi a lui Simion dascălului şi a lui Misail călugărului neşte cuvinte cîteva, de nu li-au lăsat să nu le scrie, ce li-au scris, măcar că dumnealui Miron logofătul şi cu 20 Nicolai fiiu-său nu li-au scris, şi-i ocăreşte. Şi să cade să-i ocărască, unde" face că sînt moldovenii din tîlhari. Bine face că-i ocăreşte şi zice că sînt basne. Iar pentru i Dumbrava Roşiîe, cum că au arat-o Bogdan-vodă cu ; leşii, Miron logofătul au lăsat de n-au scris. Dar aceKa 25 zicu să nu fie basnă. Şi pentru niamul Movileştilor, şi cum li s-au numit acest nume, dintru Ştefan-vodă cel \ Bun, Moghila, iar nu-i basnă. Şi altele multe n-or fi ştiut istoricii streini, ca să le pomeniască toate. Decii o samă j de istorii mai alese şi noi nu li-am lăsat să nu le scriem./ | f. 3V 30 însă nu li-am scris la rîndul lor, ce s-au pus de o parte, înnaintea domniii Dabijii-vodă s-au scris. Ce cine va vrea să le criadă, bine Va fi, iar cine nu le va crede, iarăşi
1 lipseşte Iară C/ Evstratie Dabijea-vodă C/ lipseşte înnainte C// 2 biv-vel-vornic de Ţara de Sus] vornicul C/ întru] pentru C// 3 lipseşte domnilor. însă C// 5 iar C// 6 unde C/ la domniîa lui Ion-vodă] pînă la a doao domnie a lui Costantin-vodă C// 7 di pe C/1 8 au] l-au C// 10 scrise C/ în] întru C// 11 vă poftim C/ unde C/ ar şi greşit condeiul mieu] ar fi vreo greşală C// 14 vleaturi C// 15 iar C// 16 logofătul C// 17 călugărul C/1 19 măcarî C// 20 după ocărăşte ad. pentru aceasta C// 22 basne] minciuni C/123 lipseşte cum C// 24—25 cu leşii, şi au lăsat Miron logofătul de n-au scris, aceia nu-i basnă. C// 25 Movileştilor C// 26—27 acest nume Moghila, dentru Ştefan-vodă cd Bun şi Vitiaz, iar nu-i basnă C// 28 pomeniască] scrie C// 29 istorii] lucruri C/ lipseşte mai C/ alesie C/ lipseşte şi noi C/ li-am] li-au C/ scrie C// 30 li-am] s-au C/ pus] scris C//31 lipseşte s-au scris C// 32 iarăş C//
158
bine va fi; cine cu:n îi va fi voia, aşa va face. Că mulţi istorici streini, de alte ţări, nu le ştiu toate cîte să fac îfrEr^IFpămîntu. Tot mai bine ştiu cei de locu, decît cei streini; însă ce să face în viiaţa lor, iară nu m'delungate
5 vremi, iar_ istoriile c£li vechi mai bine le ştiu istoricii, că leHâu scrisă, iară nu auzite.
Deci, fraţilorjceţitonlpr, cu cît vă viţi îndemna a ceti pre acest îetopisăţu mai mult, cu atîta veţi şti a vă feri de primejdii şi veţi fî măi învăţaţi a dar6 răspunsuri la
io sfaturi, ori de taină, ori de oştire, ori de voroave, la domni si la noroade de cinste./
2 de pintr-alte C// 3 pămînt C// 4 iar C/ în] întru C/ îndelungate C// 5 lipseşte istoriile C/ le ştiu mai bine C// 6 scrise C/ lipseşte iară C// 7 Decii C/ veţi C// 8 mai mult pre acest letopiseţu C// 10 oştire C// 11 cinste C//
<Q;SAMĂ DE CUVINTE)
«15.53, o samă,.,\ie ; cuvinte,. pe,\ -$«4; auzite, din-s .oţn in. om, de oameni'vechi şi bă^rîni,şi în letopisâţu nu sînt scrise-,:ce]k-au'scris aicea, după domnita lui Ştefâhi-5   tâ-vodă, înaintea âbm'nijt'pk^jiPvgM.'_'pecii cine va ceti şi le va crîde,, }>ine va fi, iairă cine nu le va, crede, -iată va fiMne,vineprecum îi va-fi voia aşîava face.fl
ms. 254,      I. Zâci<alo> 1. Dragc^vc^âV aşa povesteseuoamenii f. 177    cum că, dacă au descălecat'Ţara Moldovii, au descălecat io tîrgul Sirâtiulm^ Şi i-au fost scaonul domnii<i> sale acolo. Şi au făwt, zamcâi cetate, de; pămînt, şi în zamcă case domneşti şi lîngă zamcă biserică de piiaţră. Şi hramul . bisericii iaste ,Şf<î>nta, Ţrofţe, care\ şi pînă astăzi iaste şî    slujaşte sfîritâ liturghie! Iar doairina"lui Dragoş-vodă, l5"aş'a'pbveşte'stu''oiwe^iî'''şlceii'îde; locu, de îa tîrgul Sir£-tiului, cum să fie fost de lege sască. Şi au făcut şi ia o biserica'de piatră, găsăscă,triâi depărtişor de la zamcă, spre tîrgu, căriîa biserici săseşti îi sta zidurile şi pînă în zioa de astăzi. Şi aşa domnul Dragoş-vodă duminicile şi , 20 la sărbători.mergea la biserica cea creştiniască, care era
2-5 O samă de cuvinte ce nu smt scrise îh tetopisăţ, Ce numai din om în om s-au âu'zft, care s-âu scris înnaintea D//' 2— 6 (f. 230} O samă- de cuvinte ce nu sînt scriste în letopiseţ, ce numai din omîn om s-au auzit. Deci cine le va crede G/<Jf. 76*} Sfifşitul lui Ştefan-vddd. Aice am însămnat o samă de cuvinte ce s-âu auzit dîri 6m în om, din oamenii cei vechi, de demult (ad.marginal}. 'Cine va ceti si (ad: marginal' B, E) le va credea bine va fi B, E// 2 sînt auzite]" s-aii auzit Cff 3, lipsiţii 'de* oameni vechi şi bâtrîni C/letopiseţe C// 4 lipsepe Ce C// 4 — 5 lipseşte aicea, după domhi&Dabiiii-vodă. C1// 5—6 Şi cine la va crede, bine va fi C//6iâr C, D, E, G/f 7 iar bine va fi C, iarăşi bine Va ff G/ iarăşi Dl iar E/ precum] cum C/f 8—f. 10 din p. 'tem. figurează numai în ms. C (f. 177r-y), E (f, 46v> şi ms. 1664 de la Arhivele Statului — Iaşi (f. 32); cu îngăduinţă am putea socoti şi ms. B (f. 44r-T) din rîndul acestora J/ 8—20 'lipsesc D, G//
161
de dînsul zidită şi doamna iarăşi mergea la biserica cea săsască, care era de dînsa zidită. Mai aflatu-s-au şi o biserică de lemnu, făcută iarăş de Dragoş, la Volovăţ, lîngă episcopie Rădăuţilor, pre care biserică o au mutat 5 dintru acel locu Ştefan-vodă cel Bun la mănăstire' la JPutna. Şi iaste hramul bisericii Vovedenie. Şi au zidit f. 177V   Ştefan-vodă la Volovăţu altă / biserică, de piatră, vrînd ca să facă evlaviîa mănăstirii Putnii, ca să să chieme aceia întîi, fiind acea biserică mai de demult decît alte 10 mănăstiri a lui Alexandfu-vodă cel Mare. // rns. 53,       n. (1) Ştefan-vodă cel Bun, luund domniîa Moldovii, • 189    şi viind turcii în zilele lui să triacă în Moldova, la Galaţi, i-au bătut foarte rău pre turci şi au luat şi Cetatea Albă şi Chiliîa de la turci. Apoi mai pe urmă iar li-au luat 15 turcii aceste doao cetăţi. Şi în cîteva rînduri s-au bătut Ştefjan-vodă cu turcii. Iar cînd s-au bătut la Războieni, atuncea s-au aşezat turcii cu Ştefan-vodă. Şi li-au dat hotar şi olat Bugiacul şi au făcut pace. Şi turcii apoi au adus tătari din Crîm şi i-au aşezat în Bugiac, carii stau 20 şi pînă astăzi, precum au aşezat şi la Hotin lipcani.
III. (2) Ştefan-vodă cel Bun multe războaie au bătut. Şi aşîa să aude din oameni vechi şi bătrîni, că, cîte răz-boai au bătut, atîte^mănăstiri cu biserici au făcut.
IV. (3) Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au apucat să facă 25 mănăstirea Pjrtna, au tras cu arcul Ştefan-vodă dintr-un
VÎrvu de munte ce iaste lîngă mănăstire. Şi unde au agiunsu săgiata, acolo au făcut prestolul, în oltariu.
1—27 lipsesc D, G// 11—18 Ştefan-vodă cel Bun, fiind domnu, au luat Cetatea Alba şi' Chilie de la turci şi li-au ţinut. Şi s-au bătut în cîteva rînduri cu turcii, precum scrie l^topisâţul. Apoi, mai pre urmă, iar li-au luat turcii aceste doao cetăţi, Chiliîa şi Cetatea Albă, de la Ştefan-vodă. Şi atuncea s-au aşezat cu Ştefan-vodă şi Ştefan-vodă încă li-au dat hotar C/ <f. 76T—77) Ştefan-vodă cel Bun, fiind domnu au luat Cetatea Albă şi Chilie de la turci şi li-au ţinut. Şi s-au bătut în cîteva rînduri cu turcii, precum scrie letopisăţul. Iar apoi, pre urmă, iar li-au luat turcii aceste doao cetăţi, Chiliîa şi Cetatea Albă, de la Ştefan-vodă. Atuncea s-au aşezat turcii cu Ştefan-vodă şi Ştefan-vodă încă li-au dat hotar E// 20 precum au aşezat turcii şi acum la Hotin pre lipcani C, precum au aşezat şi acuhvîn vremile noastre turcii (ad. marginal} la Hotin lipcani E// 21 2J3C//22 aşa C, E/ să aude] să vorb6şte E/ lipseşte din oameni vechi şi bătrîni E/ lipseşte vechi şi bătrîni C/ războaie C, E// 23 cu] şi C//' 24 lipseşte 3. Ştefan-vodă cel Bun Cj'lipseşte cel Bun E/ cînd] Şi cînd C/ s-au apucat să facă] au făcut // 26 vîrfu C munte înnalt (ad. marginal} E/ ad. marginal acolo au făcut mănăstirea C// 2/ prestolul, în oltariu] mănăstirea C/ în oltariul bisericii E// 7
Şi iaste mult locu de unde au tras pînă în mănăstiri. Pus-au şi pre trii boerenaşi de au tras, pre vătavul de copii şi pre doi copii din. casa. Decii undă au căzut săgiata f. 189T vătavului de copii au făcut poarta, iar unde au căzut / să-5 giata unui copil din casă au făcut clopotniţa. Iar un copil din casă zicu să fie întrecut pe Ştefan-vodă şi să-i fie căzut săgiata într-un deluşel ce să chiamă Sion, ce iaste lîngă mănăstire. Şi iaste sămnu un stîlpu de piiatră. Şi zic să-i fie tăiat capul acolo. Dâr întru "adevăr nu să ştie,
10 numai oamenii aşîa povestescu.  Fost-au şi bisericuce-de lemnu întru acel deluşel şi s-au răsipit, fiind de lemnu. Şi aşîa au fost făcut mănăstirea de frumoas<ă>, tot cu i aur poleită, zugrăvala mai mult aur decît zugrăvală, şi pre dinlăuntru şi pre denafară, şi acoperită cu plumbu.
15 Şi zicu călugării să fie fost făcut şi sfeşnicile cele mari şi cele mici şi policandru şi hora tot prisne de argint, şi pe urmă să li fie luat un domnu şi să fie făcut alteli de spije, care li-am apucat şi noi. Iar strîcîndu-s<ă> un clopot mare la mănăstire şi făcînd călugării clopotul a
20 doa oară, au pus aceste toate ce scriu mai sus în clopot, ca să fie mai mare.
(4) Lăsat-au Ştefan-vodă cel Bun la mănăstirea Putna, după moartea lui, arcul lui şi un pahar, ce vorbila călugării la mănăstire că iaste de iaspis, ce era în chipul mar-
25 murii albe şi al farfurii<i>, ca să fie întru pomenire la sfînta mănăstire. Şi arcul l-au fost trăgînd cu vîrtej. Şi
1 — 26 lipsesc D, G// 1 de unde au tras Ştefan-vodă cu arcul E/ în] la E// 2 boerenaşi de a lui C, E/ tras cu arceli E/ pre un vătav C, pre un vătaf E// 3—14 Şi un copil din casă zic să fie întrecut pre Ştefan-vodă şi zicu că i-au tăiat aceluia capul. Şi au pus un stîlpu de piiatră întru acel locu unde au căzut săgiata, într-un deluşel ce iaste lîngă mănăstirea ce să chiamă Sion. Iar a altuia, a vătavului de copii, au căzut [acum] undă iaste clopotniţa acum. Iar a altui copil din casă au căzut unde iaste acum poarta. Şi aşa au fost făcut mănăstirea de frumoasă, tot Cu aur zugrăvită, şi pre dinlăuntru şi pre denafară, şi o au acoperit cu plumbu C/ (i. 77r-T> Şi unde au căzut săgiata vătafului de copii au făcut clopotniţa; iar a unui copil din cas<ă> au căzut săgiata unde au făcut poarta, iar a altui copil din cas<ă) dzicu să fie întrecut pre Ştefan-vodă şi zicu să-i fie tăiat capul aceluia. Şi aii pus şi un stîlpu de piiatră întru acel locu unde au căzut săgiata, într-un deluşel ce iaste lîngă mănăstire, ce să chiamă Sion, care să pomeneşte şi astăzi. Şt aşa au fost făcut mănăstirea de frumoas<ă), tot cu aur zugrăvită şi acoperită cu plumbu E// 15—21 lipseşte Şi zicu călugării... ca să fie mai mare C, E// 22—26 Lăsat-au Ştefan-vodă cel Bun arcul lui şi un pahar la mănăstirea Putna, întru pomenire. Şi paharul să pomeniia că iaste de piiatră ce să chiamă iaspis şi era în chipul marmurii albe şi a farfurii<i). Şi arcul C// 22 — 23 cel Bun la moartea sa arcul lui şi un pahar E// 23 ce] care E// 24 ce era] fiind E// 24—25 ad. marginal ce era ... al farfuru<i> B// 25—26 lipseşte ca să fie ... mănăstire E//
162
163
f. 190
•r. tgu vinit iuşte cazaci,cu. leşiviCfi moldoveni ijoiasniri, vrînd f   fca să-jecniascâ> ce ari găsi în 'mănăstire. Decii fiind un 1 turnu ca bună tarife, nu putea să jecuiască. Decii aii zis 3 Călugărilor să dea turnul, tă nu vor lua a Mănăstirii
.....nerhirjă.' Iar căîugărij,'riedrefeiindj nu vrea să dea turnul.
îâr acei cazaci cu le*si şi cu moldoveni Watâ cu aprinsu mănăstirea; jfW călugăr^ văzind că aprind mănăstirea, îndată au dat turnul. Atuncea, îndată,, avînd puşci de io apă, acei cazaci, ieşi şi moldoveni, au s,tînşu,;focul. Decii atuncea au jecuit tot din turnu ce au fost a boiari şi a neguţitori, iar a mănăstirii n-au luat nemkă, fără numai arcul lui Ştefan-vodă. Iar paharul au fost pînă la a triia domniîe a iui Mihai Racoviţă-vodă. Şi scoţindu-1 din 15 turfrd un egumen, pre anume* Misail' Chisilifă, şi vrînd sa să făliască, au°bâut la masă cu,acel pahar a lui Ştefan-
1—16 lipsesc I); G//1 fiind răscoali CJfiind vreme de nepace E//2— r. 3dinp. urm. au vinit neşte cazaci. Şi fund multă avere într-un turnu la mănăstirea unde era arcul şi paharul lui Ştefan-vodă şi a mănăstirii odoarăli bisericii şi multă avere a mulţi boieri şi neguţitori şl oameni, şi neputînd ca să Ia acea avere, fiind turnul cu bună tăriîe, au adeverit cu giurămînt'că nu vbr luoa a mănăstirii aemică, numai să deschizi turmul-s&4 dea; iar ncdîndu-1, vor apriride mănăstirea. Şi vrînd acei căzast. pi.j«um« <şajB^ftpTţţz&...maji&sţi^i0 <M*te ck»U4» ce.er* înlăuntrul mănăstirii, au.datu.călaj^i^nrnul<pre,mjh^ r^zacilqr, şi a,uprădaţii au jecuit tot ce au fost în turnu, boerescti şl neguţitorescu şi omeriescu. Iar a mănăstirii n-au luat nemică, fără numai arcul lui Ştefan-vodă cel Bun, carele îl lăsasă la mănăstirea sa, Putna, întru pomenirea luiş. Iar paharul au fost la mănăstire de au trăit pînă, la a triia domniîe a, lui Mihai-vodă Itacoviţă, pînă în anul 7234 < = 1726). Şi atuncea un egumen, fiind cu peşte slugi boereşti, zlotaşi, la, masă şeziud, an, scos,şi paharul lui Ştefan-vodă ca să-1 yaz3.,Şi bînd eu acul pahar şi fiindu beţi, ca neşte oameni de nemică au stricat un lucru de minune,- ca' acela G/ ram vinit neşte cUzaci şi cu; joimiri moldo v6ni. Şifiindîntr-ua^urnn unde'iera: odoarâle bisericii; a mănăstirii Pnthii, şi arcul'h»i Ştefâtt-vodă' şi păhariil şi era' şi a altora averS; â boiari şi: a neguţitori şia oamenii ŞinepuWhdcă'sâiâ averea aceîa, din turnul acela, fiind turnul cu tărie, au zis că. nu vor lua a mănăstirii nemică, numai să deşchiza turnul, să-1 dea; iar nedîndu-1 turnul, vor aprinde acoperemîntui mănăstirii. Şi yr^nd acei joimiri ca să aprinzi mănăstirea, au dat călugării turnul. Şi au prădat cazacii şi joimirii tot şi au jecuit ce au.fost în turnu,- boerescu şi neguţitorescu şi onienescu, Jarla mănăstirii n^auluat nemipă, fără numai au luat arcul lui Ştefan-vodă cel Buu, carele îl lăsase la mănăstirea'sa, să fie întru pomenirea luişi: 5. Iar paharul au fost la mănăstire pîilă la ătriia domnie a IniTo Mihai Racoviţă voevodă, la anul 7234. Şî aţhncea btnd un egumen Ia masă, ariutnd Misail Chisăliţă, fii<nd> om de nemică, ctt nişte ciocoi, slugi bpereşţi, ce'era zlotaşi, şi fiinâ beţi, ca nişte oamerii ^e Jiftnişă'au stricat un lucru de minune ca acela, domnescu. I?//
10
,15
20
t. IW
25
vo^lifvfi-wiştei^ugiiboei^ti}}q»fepa zlotâştîŞi/^bînd mult Qti,4cel^ăh:aj5,irstau tabătat^Şi^ irmăjMâ^. ausstricat un lwru* fşjîuraj^ ..dpmnejşcu^şi, 4q f flMţwn/^-, c<* l acel»;
fiU'.V^) ŞtefarttModă celf >Bttt, iMtîttdii^ .turcii! la Răz-boţepig.au.jrprsuf să, ^re^rC^atea; Niarttţulniv Şi fiind mj^rtărs^rx .cetate,, [ nu J-au lăşaţ ,săj între ,gv k$P zis că r^rea^/c^ duc^ă ,ţn sus, să
strîngă riaşţe, .ca izbîhda ,va fi a lui. Si aşea, pe cuvîntul mirie-şa, s-au dus in susyşi au, stnns|i oaste.
ţ6).''Iară ţnp&aiiil ţipcescii aji'Jftîi"(ju ţbaţa ^ijţterea lui Ta Cetatea 'Niknî'fuluî'. Şi'ati su^t''puşcile diksupra unui •minW- p¥e-'â^jfd'MbldbvaT$î ani 'mWpVt'.W'^e: Cetatea N«an^ti'f<)a^te''tai#.',î^r;^re aceia W6it$ erŞ^niamţu închis'lM,'cetMte.J;Şiii Văszind1că" bat* cefa'fta', M'u-zis plzi-torilor!;să;Bpîiei!mu«rtei lai Ştefan-vodă; Să^l stofeoadă de la Cnchi^arevidaniemoiţă, preidinsidj căi ei va mîntui cetatea, rf|e , acel gmvj. i-Xhm, }şloboMdu4; prei aael, niamţu <fe. MfÎRphiŞO?1"^»'.s-iau şi iapu,cai acel, niamţaj de aurîndreptat puşcile din cetate asupra turcilor, ■unde, şta acplpjn munte de avea nevoie cetatea. Şi au şi lovit în gura unii puşci turceşti,' de'au:'sfărrriât,-6.' Şi'âu început â'bab în corturile tiiVdîîot1,1 cîtrşi boldul" de! la1 corţuifm^âratului'l-au sfăr-mat;; Decii1 ri-i-ău^hiai 'putut; feta burcii'întru'acel vîrvu idfe'-iMajile,' di&'unde avea cetatea1 nevoie;'ce'humai li-au 'dăutat; a''săfh da în-laturi-de la ':a(ceî locii'i
(7) îaiă'!ŞtefâriiV^dă; mergîndde ia!iCefcar'ek Niam-ţu1uifiîfi sus pte1 Moldova, :a^ iriârsu pela^V^orieţ, unde trăiia un părinte sihastru, pre anume Daniil. Şi bătînd Ştefan-vodă în uşîa sihastrului, să-i descuie, au răspunsu
l-2*>'hfsesc D, G// 4 5]6,E/ Pre ŞtefanG; E// 5 mersu C// 5-6,fiindu maică-sa în Cetatea Niamţului C// 6 ad.\marginal în cetate B// 5-r- 7,«u purces,turcii şi au mersu de la; Războienila Cetatea .Niamţului să ia cetatea. Iar mărgJnd Ştefanrivodă să intre,în Cetatea Niamţului,şi fiind maică-sa încetate, nu l-au lăsat să,;între în cetatei-au.iziScă .pasirea E// 7 piere E// 8!aşa C.iE/ preC, E//i9 inaicărsaC, E// 10 ■6l7,E:/ după turcescu ad. soltan Mebmet E//11-7 13. Şi au suit puşcile deasupra cetăţiii,, suind puşcile ,pre dincoaci, pre despre Moldova. Şi au Jbst bătînd cetatea tare. C // 11— 12, unui, munte,. deasupra Cetăţii, Niamţului, suind puşcile pre dincoaci,, p^e. despr^ Moldova., E //,.13.Upsegţe foeuAe/'E, // J3 era]au,fost; Of ad. marginal un niamţu C// 14 în Cetatea.Niampg^uiC.K/ ,baţe,C//15 sppieC,E// 16 lipseşte de la inc'hişoară C, E / cetate C // 19 lipseşte îji munte C // 20 jievoe C //'21 fflrmaţC// 23 v'îrfu de munte E]locu'C//24 de undei avea nevoie cetatea C// 25 de la]dintru C // 26 718"E // 27 lipseşte pre Moldova, au măfsu C, lipseşte Moldovii, au mărsu ' pe' E / VorbnCţu1 E'// 29 ''■ lipseşte Ştefah'-vcdă "C, E/ uşa'C; E/ lipseşte *sfc4 descuife C;E//   '"' ' 1 ,! '
164
165
. sihastrul să aştepte Ştefan-vodă afară pînă ş-a istovi ruga. Şi după ce ş-au istovit sihastrul ruga, l-au chiemat în chilie pre Ştefan-vodă. Şi s-au ispoveduit Ştefan-Vodă la dînsul. Şi au întrebat Ştefan-vodă pre sihastru ce 5 va mai face, că nu poate să să mai bată cu turcii; închi-ria-va ţara la turci, au ba? Iar sihastrul au zis să nu o închine, că războiul iaste a lui. Numai, după ce va izbîndi, să facă o mănăstiri acolo, în numele Sfînţului Gheorghie, să fie hramul bisericii. Decii au şi purces Ştefan vvodă în
10 sus pe la Cernăuţi şi pre la Hotin şi au strînsu oastea, feliuri de feliuri de oameni. Şi au purces în gios. Iar turcii, înţălegînd că va să vie Ştefan-vodă cu oaste în gios, au lăsat şi ei Cetatea Niamţului de a o mai bate şi au început a fugi spre Dunărea. Iar Ştefan-vodă au început a-i
15 goni în urmă şi a-i bate, pînă i-au trecut de Dunăre. Şi întorcîndu-s<ă> înapoi Ştefan-vodă, s-au apucat de au făcut mănăstirea Voroneţul. Şi au pus hramul bisericii Sfîntul Gheorghie.
VI (8) Ştefan-vodă cel Bun, cînd s-au bătut cu Hroit
20 ungurul, precum zicu unii la Caşen, iar îetopisăţul scrie că s-au bătut la Schela pe Siretiu, au fost căzut calul cu Ştefan-vodă în războiu. Iară un Purice aprodul i-au dat calul lui. Şi nu putea în grabă încalecă Ştefan-vodă, fiind om mieu. Şi au zis Purice aprodul: „Doamne, eu 191 25 mă voi face o movilită, / şi vino de te sui pe mine şi
1-25 lipsesc D, G// 2 chemat E// 3 lipseşte Ştefan-vodă2 C, E// 4 la dînsul, la sihastru E // 5 va]a C / că nu mai poate E / ad. marginal că nu poate să să mai bată cu turciiB/şi închina-o-a C, închina-o-a E//6 i-au zisC //7 va]aC// 8—9acolo, întru slava lui Dumnezeu şi hramul bisericii să fie Sf<î>ntul, marele mucenic Gheorghie E / în numele Sfînţului Gheorghie, să fie hramul bisericii] şi să-i pue hramul Svlatii Gheorghie C // 10 lipseşte în sus-C, E / pre C / oaste C, E // 11 jos E //12 vile C // 11 —12 Iar turcii atuncea s-au fost suit pînă la Suceavă, precum scrie Îetopisăţul. Iar înţălegînd E // 12 lipseşte cu oaste C// 13 ei]Iei C / lipseşte de CU 12—14 în jos, au lăsat şi lei cetăţile a le mai bate şi au purces spre Dunăre de s-au dus. Iar E // 15 lipseşte de E '// 17 făcutjzidit C, E/ Voroneţul, întru slava lui Dumnezeu şi întru cinstea slâvitului,,marelui mucenic Gheorghie, purtătoriul de biruinţă. E//'17-18 Şi* hramul bisericii au pus Sf<î>ntul Gheorghie C // 19 8]9 E // 19—22 Hroit ungurul la Schela pe Siretu, iar alţii zicu că au avut războiu Ştefan-vodă cu Hroit'Ungurul la Caşen, atuncea au fost căzut Ştefan-vodă de pre cal gios, în războiu E//20 lipseşte precum zicu unii C//20—21 lipseşte iar Îetopisăţul ...pe Siretiu C // 22 Iar C, E / Purece C//24 au zis acel Purece E / Pureci C // 25 eu m-oi face C, D / vin' C, E / sule C, sue E / pre C, E/'
" încalecă". Şi s-au suit pe dînsul Ştefan-vodă şi au încăle-;   catpTe cal. Şi atuncea au zis Ştefan-vodă: „Sărace Purece, 1 de oi scăpa eu şi tu, atuncea ţi-î schimba numeli din ! Purice, Movilă". Şi au dat Dumnezeu şi au Scăpat amîn-5-doi. Şi l-au şi făcut boiar, armaş mare, pre Purece. Şi -dintru acel Pureci aprodul s-au tras niamul Movileştilor, de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel nîam. Dar şi aprozii atuncea nu era din oameni proşti, cum sînt acum, ce era tot ficiori de boiari. Şi portul lor: era înbră-10 caţi cu şarvanale, cu cabaniţe. Aşea trebuia şi acum să să afle slugi, să slujască stăpmului, şi stăpînul să miluiască pre slugă aşea.
VII (9) Cînd au aşezat pace Ştefan-vodă cel Bun cu îeşii, fiind IonJTăutul logofăt mare, l-au trimis sol la
15 Ieşi. Şi au dăruit craiul leşescu Tăutului aceste sate la margine: Cîmpul Lungu rusăscu, Putila, Răstoaceli, Vijniţa, Ispasul, Miliîa, Vilavcea, Carapciul, Zamostiîa, Vascăuţii, Voloca. Toate aceste li-au dăruit craiul leşescu Tăutului logofătului. Şi au pus hotar apa Cirimuşul,
20 întru o duminică diminiaţa.
VIII (10) Ştefan-Vodă cel Bun, vrînd să margă la biserică întru o duminică diminiaţa, la liturghie, în tîrgu în Vasluiu, şi eşind în polimari la curţile domneşti ce era făcute de dînsul, au auzit un glas mare de om strigînd
25 să aducă boii la plug. Şi miiîndu-s<ă> ce. om iaste acela să are duminica, şi îndată au trimis în toate părţile, ca să-1 găsască pre acel om, să-1 aducă la dînsul. Şi l-au aflat pre om în sus, pre apa Vasluiului, cale de patru f. 191V   ceasuri, arînd la o movilă ce s<ă> chiiamă / acum Movila
1—29 lipsesc D, G// 1 pre C, E/ s-au suit Ştefan-vodă pre dînsul E / lipseşte Ştefan-vodă C // 3 repetă şi tu C, E // 4 Purece C // 5-6 Şi l-au şi făcut Ştefan-vodă pre Purece boiariu, armaş mare. Şi i-au schimbat numeli de i-au dzisdin Purece, Movilă. Şi dintru E / boiariu, armaş mare, pre Pureci aprodul şi i-au schimbat numeli de i-au zis din Purece, Movilă. Şi au dat Dumnezeu şi dehtru Purece aprodul C // 7 ajunsu C / ajunsu unii şi domni E / lipseşte de au fost C / dentru C / după niam ad. precum scrie 16topisăţul E // 10 lipseşte cu şarvanale C / şarvânele E / cabaniţă C / Aşa C, E / lipseşte şi acum C, E // 12 aşa C, E // 13 9] 10 E / lipseşte cel Bun C, E // 14 lipseşte Ion C / după trimis ad. Ştefan-vodă pre Tăutul logofătul C // 15 dăruitu C / Tăutului logofătului E // 16 după margine ad. din hotarul 16şescu E / Răstoacele C // 17 Vilavce C, E// 18 Toate aceste sate ce sînt la ţinutul Cernăuţilor le-au dăruit C, E // 19 după logofătului ad. din hotarul leşescu E // 21 10]11 E // 22 intru o zi C // 21-23 să meargă într-o zi, duminică, la biserică în tîrgu în Vasluiu E // 22 lipseşte la liturghie C//23 lipseşte şi C //23—24 în polimari casălor domneşti, în sală, au auzit E/ curţile] casăle C / lipseşte ce era făcute de dînsul C // 25 mirîndu-să Ştefan-vodă E // 26 triimis C // 28 după Vasluiului ad. în sus C// 29 să chiamă C//
166
167
j, lui Purcel. Că pe [acel om încă U chiema PurceL Şi ducîn-il du-Ipre acel-om la Ştefan-vodă, l*-au. întrebat Ştefan-i '.Vodă:1 el au strigat aşîa tare; şi pentru, ce aiă duminica?
El au zis că au strigat el, să aducă boii.la plug, şi ară 5dMminica, că iaste om, sărac, şi într-alte zile n-au vrut
frate-său să-i dea plugul, şi acum duminica i-au dat.
Decii Ştefan-vodă au: luat plugul fratelui celui bogat şi
l-au dat fratelui celui săracu, să fie a lui.
IX (11) Ştefan-vodă cel Bun şi cu fiiul său Bogdan-10 vodă, de multe ori au avut războaie cu T£şiL Şi multe
rotii au făcut în Ţara Leşascăi cît atrpus pe Uişi în plug de au şi arat cu dînşii, de au sămrnati gTiindă, de au făcut dumbrăvi pentru pomenire, ca să nu s<ă> mai acolisască de Moldova: Dumbrava Roşile la; Botăşeni şi Dumbrava
15 Roşile la Cotnari şi Dumbrava Roşile mai gios de Roman.
Şi 16şii încă nu tăgăduescu, că scrie şi in cronica, înletopi-}, .saţul lor. Numai mă mier de Miron logofătul cum au acoperit acest lucru de nu l-au scris. Şi aşia vorbăscu • oamenii, că, cînd au fost arînd cu dînşii; cu leşii, i-au
20 fost înpungînd cu strămurările, ca pre boi, să tragă. Iar- ei să ruga să >nu-i înpungă, ce să-i bată: cu biciuşcile ; iar, cînd îi bătea cu biciuşcile, ci să ruga şă-i înpungă.
X (12) Cînd au murit Ştefan-vodă cel Bun, au lăsat cuvînt fiiului şău, lui Bogdan-vodă, ,să închine ţara la
25 turci, ,iar nu la alteniamuri, căci niamul turcilor sînt mai înţălepţi şi mai puternici,, că; el nu o va putea ţinea ţara , cu sabiia, ca dînsul. ....
XI (1) După ce. au luat Bogdanrvodă, domniîa, au «   şi triimis pre Tăutul logofătul sol la turci, cînd au închi-
1-27 lipsesc D,C// 1 pre C / ducînd C, E//2 lipseşte Ştefan-vodă* C, E// 3- ^aşa. tare de dimineaţă să aducă boii la plug, şi C,E// 4 El] Şi acel om E//6 să-i dea plugul să-ş are şi întru acia duminică i-au dat plugul să-ş are C, să-i dea plugul, să-ş are şi acum, duminica, i-au dat plugul să-ş are E // 7 a fratelui C, E // 9 11] 12 E / lipseşte cel Bun C, E / fiiu-său C, E // 10 au avut războaie] s-au bătut G,-E/ multă robiîe C, E// 11 pre C, E // 12 aratu C //: 12-13 ad. marginal de , au! făcut dumbrăvi pentru pomeniră B// 14 Botăşeani C, E / lipseşte şi C //. 15 Cotnariu, C, E / lipseşte şi C / mai]din E / mai gios de Roman] la Roman din gios G// 16 nu tăgăduescu aceasta C / lipseşte în Îetopisăţul C, E // .17 lipseşte mă mier de C. /cum de au E / lipseşte cum C// 18 aşa C, E / vor-bescu CJzie E //19 lipseşte că C/arîndu C/ lipseşte cu dînşii C,E//20 împun-gîndn C / pe * E'// 21 ei]iei C, leşii E //. 22 cînd] dacă E / împungă cu stră-mură<!ri>li EJt 23 12] 13 E,lipseşte C/Iară cînd_C / lipseşte cel BunC// 26-27 căci el, Bpgdanrvodâ, nu va putea să ţiie ţara < ca dînsul; cu sabiia E / nu va putea C / ţinea] să ţile C // 28 l]12 C/Iară după ce C//28-29 După ce an lnat domniîa Bogdan-vodă, ficiorul lui <sin G> Ştefan-vodă cel Bun, după învăţă» tura tătines-ăuau şi trimişi D,G//28—r. 7 din p. urm. lipsesc E // 29 cînd] şi cînd Cjj
v'i ;r> ttatiţk^aîlaiturciil Şii aşea vOrfoâscu loanvemi^ .«tîţ l-au pusr i ii, viauaul ide au şezut înaintea vizîriuiuS prevmăoist, şi n-au J> ^shfdst âvîndnmestei ila nădragi; i/, că/ • trăgirn.du4; cibotile, I in, nurriaiî cu(Tiolţuni;au;iest încălţate Şi dîndu*i;,cahfe, nu '.ii" > 4Rştiîa Giamo Ivanbea*. Şiiau început îs. închinat! wSă trăiască tai îijîripăţăittil şi vkariulf'iŞiîînchmînd,: au, sorbit: felegianul, icâ;altă băutură. •      .r.l^;'-' ■<>. -.<'<j;-r.; ,- -nA r--i uXII^Cînd^ald pus)ţara>întîi ddrrMii^pre Petr{n>-'     vodă Raareş.udînuiieraara^ lui ■* 10 la: iGălaţî,:laip£şt&<Şix anrtrumia îboiariiî şi> mitropolitul {\haine i&uifipei dartm'eştiî şt îcagjM! dorimiâscă Se»; slujitori, :      unda,l-ari întimpiiiaii,să-1, aducă mai în grabă la scaon, ,.rsă-l;puîePdQm^ Galaţi, au fost agiunsula Docolina, d&au.mas acolo cu zece cară, "15 cîte cu şase boi carul, pline de paşte. Şi piste noapte au visat un vis, precum dialul cel di «eîa parte- de Birlad şi dialul cel. di-ncoaci era de aur, cu dumbrăvi cu totul. Şi tot sălta, giuca şi să pleca, să închina lui Rareş. Şi deşteptîndu-s<ă) din somnu diminiaţa; au spus visul 30 argaţilor săi, celor ce erala cară. Iar argaţii au zis: „Bun ■;;!-vîs ai visat; giupîne;-câ'cum'om ss'osi ia^laşi'şi la?Suceavă, ir     cum-om vinde peştile tot". Şi ausşi îngiugat- carăle dimi-niaţa. Şi au purces ,Petr<;u>7Vodă( înainte .carălor. Şi ,,,t 25; cînd ş-aupogjOrîtiîni y:aduiD©cpfe<ni>i,.I^aU;şi întimpinat
1 lipseşteiŞiC-.D, 'Gj Aşa să povesteşte diri dâmeni, eăiD.G/^Aşa CZ/^vezMul G/înnaintea C,D/ veziriului G/pe D.G//3 avîndu D/ mestiiC/ lipseştela. n&iragiC.G, lipseşte la nădragi; că D/ că]şi C, ce G/ cibotili D, cibotele G// 4 au fost încălţat numai cu col-ţuni C, D, au fost încălţat numai cu colţuni şi cu obele G / cahve C, D jj 5 cum să o bea C]Cum a sorbi. Ce au închinat D, G // 6 veziriul G / după sorbit ad. au băut C/fellgianul C // 7 după băutură ad. şi,■ frigîndu'-s^ă'X ;au avîrlit felegianul de s-au stricat, G // 8 — 9 lipsesc D, G // 8 "Alte, .cuvinte ce sau, auzit din, om în om şl in letopisăţu nu sînt sorise <f. 92v—93v> E-f l]i3 O, 4 E/; lipseşte iînţii C, E // 9 după tîmplasfe ad. Cucîteva cară C, după> tîtnplase arf.dus,E//10lipseşte la peşte C, E lţ-.ii • Upieşte ■■ Iscompe C// 12 şi unde C ţ la scaonuldomnescui la Suceavă, să-1 puie C,la scaonul domnescu E //, 13 —14 la Galaţi cu carăle,au fost âgiunsu la vad la Dobolina, pre: Bîrlad, din gips de tîrgul Vasluiului şi au fost, mas C /,/ ;13—15 la Galaţi cu carăli cu peşte, au; fost agiunsu la vad la Docolinai îpre apa Bîiladului, din gios de Vasluiu şi au mas acolo cu cîteva cară pline de peşte E // 15 şasie C / lipseşte-carni G/presfce E /Şi miind acolo la acel locu, preste noapte C //;16 di]dîn E // 16—18 cel di-nedaci de, Bîrlad, amîndoăo, dialurile; cu dumbrăvi ou tot să făcîa de aur. Şi tot giuca şi sălta şi să pleca şi să închina spre PetKu)-vodâ Rareş C, E // • 19 după deşteptîndu-s<ă) ad. Petr<u)-vodâ E {lipseşte din somnu C, E j după diminiaţa ad. Petr<iu>-vodă«RareşC// ,19*-20a<i^pUs visul slugilor şi argaţilor lui ceferist la cară C /,/ 2$ lipseşte celor ce, era ,1a-Cară E argaţii]slugile Şi argaţii C//21 bn»]vom, E // 22 lipseşte cum- C; E:/ după tot a^îbinesC, E //24 înnaintea C //24<-^l Şi* îndată l-au întimpinat oaste în vadul Docolinii şi au început a i să închina C, E // '  . .; -   ■, .-
1-69
gloata, şi au început a i să închina şi a-1 înbrăca cu haine domneşti. Iar el s-au zimbit a rîde şi au zis că „de mult aşteptam eu una ca aceasta să-mi vie". Şi cînd au purces de acolo, argaţii lui au zis: „Dar noi ce om face, 5 doamne, cu carăle cu peştile"?" Iar el au zis: „Să fie carăle cu peşte, cu boi cu tot, a voastre. Şi viniţi după mine, să vă fac cărţi de scutială, să nu daţi nemică în zilele mele"./ f. 192V XIII (2) Petr<u>-vodă Rareş, fugînd pin tîrg pin Piiatră, şi gonindu-1 pietrenii, l-au fost  agiungînd un
10 popă. Şi au tras Petr<u>-vodă înapoi în popă cu arcul şi l-au lovit cu săgiata în oblîncul şelii. Şi i-au zis: „în-toarce-te, popo, înapoi, nu-ţi lăsa liturghie nesfîrşită". Iar după ce au vinit Petr<u>-vodă domnu cu a doa domniîe, au scos ochii popii şi pietrenilor acelor ce l-au gonit
15 si  li-au  făcut   şi  blăstăm, afurisaniîe.
XIV (3) Petr<u>-vodă Rareş, cînd era închis în cetatea Ciceului în Ţara Unguriască, avea nevoie de nemţi şi de unguri. Iar fiind doamna lui sirboaică, de nia-mul Despoţilor, fată lui Despot crai, au scris o carte sir-
20 bască la înpăratul turcescu şi la viziriul, cu rugăminte. Şi au slobozit cartea pre o feriastră gios din cetate. Şi au învăţat pre o slugă a lor, sirbu, ce avea, să să ducă cu cartea la Poartă, la viziriul. Şi mergînd sluga aceia la Poartă, a lui Petr<u>-vodă, au scris viziriul la junguri să-1 sloboadă
25 pre Petr<u>-vodă. Şi după ce l-au slobozit, s-au dus la Poartă.
1-26 lipsesc D, G//2 el] Petr<u>-vodă E //3 aşteptam] am aşteptat C / viie C, E //5 el] Petr<u>-vodă C, E / au]li-au C // 6 peştile C // 7 facu C // 8 2] 14 C, 5 E/ tîrgu C, E// 9 ajungînd C//10 cu arcul înnapoi şi au lovit în oblîncul şelu pre popă CI lipseşte înapoi în popă E// 11 lipseşte cu săgiata E/ după şelii aci. pre popă E / Si au zis Petr<u>-vodă C //12 nu-ţi lăsa slujba, liturghiia E / după liturghie ad. slujba singură C// 13 Petr<u>-vodă domnu cu domniîa al doilea rînd. E // 14 după domniîe ad. al doilea rînd C // 15 şi li-au făcut afurisanie de i-au blăstămat E / si afurisenie de i-au blăstămat C // 16 3] 15 C, 6 E / Cînd era închis Petr<u>-vodă Rareş în C, E// 17 Ciciului C / lipseşte în Ţara Unguriască C// 18 — 20 Iar doamna lui, îa, fiind de niam sirboaică, fată lui Despot craiul sir-băscu, au scris C, Iar doamna lui Petr<u>-vodă era de niam sirboaică,^ fată lui Despot craiul sirbăscu şi ştiind carte au scris sirbeşte cuvinteli la înpăratul turcescu si la viziriul E /'/ 19 repetă au scris C / sirbască] cu slova sirbască, cuvinteli sirbeşti C //21 după cetate ad. preste zidiu C, E // 22 lor]lui E / lipseşte cu cartea C, E // 23 după Poartă 1 ad. la Ţarigrad C // 23-24 sluga aceia a lui Petr<u>-vodă la Poartă, şi dînd cartea la viziriul, au scris viziriul C, sluga aceia a lui Petr<u>-vodă la Poartă cu cartea, au scris viziriul E//25-26 s-au dus Petr<u>-vodă la Poartă la Ţarigrad C //
(4) Iară după ce s-au dus Petr<u>-vodă la Poartă, aşea vorbăscu oamenii, că au grăit viziriul înpăratului să-1 iarte şi să-1 puie iar domnu în Moldova. Iar înpăratul au răspunsu că-i giurat, pînă nu va tr£ce cu calul preste 5 dînsul, să nu-1 lasă. Decii viziriul au zis că-i „pre 16sne a plini măriia-ta giurămîntul". Şi l-au scos la cîmpu şi l-au culcat la pămînt, învălit într-un harariu, şi l-au sărit înpăratul de trii ori cu calul. Iar alţii zicu că au şezut supt un pod, şi înpăratul au trecut de trii ori pe pod. 10 Decii l-au înbrăcat cu caftan, să fie iarăşi domnu în Mol-f. 193    dova. Decii cum au slujit / mai pre urmă turcilor, scrie Îetopisăţul.
XV Iliiaş-vodă, ficiorul lui Petr<u>-vodă, după ce s-au turcit, zic să fie rămas o fată creştină după moartea
15 lui. Şi au luat-o un grec mare, bogat, vestit la Poartă, anume Scarlat, carele şi sulgeriia înpărătiască o ţinea ei. Şi cine s-au născut dintru acea fată, mai gios arată, Ia rîndul său.
XVI Alexandru-vodă Lăpuşnianul, fiind domnu, au 20 făcut mănăstirea Slatina. Şi aşîa zicu oamenii că, trăind
un săhastru acolo şi fiind un paltin, copaciu mare, unde : iaste aemu prestolul în oltariu, videa acel săhastru spre
1-12 lipsesc D, G II 1 4] 16 C, 7 E / la Poartă Petr<u>-vodâ C, E // 2 aşa C, E/ vorescu C // 4 că-i] că iaste C / n-a trece C / lasăjîaste C, E / că-i] că iaste C, E // 6 l-au scos pre Petr<u>-vodă E // 7 lipseşte învălit C, E // 9 îupăratul au trecut pre acel pod de trii ori C, E // 10 Decii] Şi C / după înbrăcat ad. după aceia C / după caftan ad. şi l-au pus C / iarăş C / După aceia l-au înbrăcat pre Petr<u>-vodă cu caftan şi l-au pus să fie E // 11 cum]precum E / scrie Îetopisăţul] mai sus s-au scris întru acest letopisăţu. Sfîrşitul domnii lui Petr<u>-vodă Rareş <f. 93r-v> E/l 13-22 lipsesc E// 13 ante Iliiaş 17 C, 1 D/ Iliiaş v<oe>vod G / feciorul G/ Petr<u>-vodă Rareş, C, D, Patru v<oe>vod Rareş <f. 230) G // 14 zicu C/ zicu să-i fie D/ să fie fost G// 15 luatu-o G// 16 careli D/ sulgerie C, D// 17 mai jos C, lipseşte D, G //18 după său ad. la domniîa Radului-vodâ <voevod G> celui Mare D, G // 19 ante Alexandru 18 C, 1 D / v<oe>vod G / Lăpuşneanul, fiind domnu în Moldova C/ Lăpuşnianul, în domniîa dintîi, au zidit mănăstirea D, G//20 fâcut]zidit CU 20 — 7 Şi aşa povestescu călugării de la mănăstire de la Slatina, şi alţi oameni bătrîni de pre acele locuri, că trăind un sihastru acolo au fost vă-zindu nopţile spre duminicile şi spre sărbători mari multe lumini, într-un paltin, copaci mare. Şi i s-au arătat şi Maica Precistă în vis a celui sihastru şi i-au zis să margă la Alexandru-vodă să-i zică să facă mănăstirea la acel locu. Şi mer-gindu sihastrul la Alexandru-vodă şi spuindu-i aşa, pe zisa acelui sihastru s-au îndemnat Alexandru-vodă de au făcut mănăstirea Slatina. Şi întru acel locu ce au fost paltinul au făcut sf<î>ntul prestol în oltariu. Şi au C, Şi zicu căluşarii de la mănăstire de la Slatina şi alţi oameni bătrîni de pre acel locu că, trăind un săhastru acolo ... (ca C>. Şi mergînd sihastrul la Alexandru-vodă şi îndemnînd pre Alexandru-vodă s-au apucat de au zidit mănăstirea Slatina. Şi întru acel locu ce au fost paltinul au zidit prestolul în sfîntul oltariu. Şi au D, G //
170
171
duminici şi spre alte zile mari multe lumini întru acel paltin la vr^me slujbii bisericii. Şi i s-au arătat Matca Preeistă în vis şi i-au zis să rriargă la Alexandru-vodă, să-i zică să facă mănăstirea. Şi mergînd săhastful la Alexandru-vodă, s-au îndemnat Alexandru-vodă de săhastru de au făcut mănăstirea  Slatina întru acel loc, und6 au fost paltinul. Şi au adus şi capul Sfînţului Grigorie B<o>goslov, de stă pînă astăzi la sfînta mănăstire la Slatina, ferecat cu argint   şi cu pietri scumpe. 10     XVII începerea lui Despot-vodă cum au fost de au agiun.su de au fost domnu. El n-au fost rudă lui Despot cel Mare, ce au fost slugă lui Despot. Şi murind Despot, precum zicu unii, la Veneţie, iar alţii zicu că au murit la Rîm, s-au sfătuit cu cele slugi să zică că el iaste nepot 15 lui Despot, şi să împartă ei averea a lui Despot şi să-i dea lui toate scrisorili cîte au avut Despot cel Mare şi puţine" din averea lui, iar celalalt ă averâ au înpărţit-o celelalte slugi. Şi aşea, mărturisind cătră veneţiiani că-i f. 193V   iaste nepot lui Despot / cel Mare, au crezut veneţiianii 20 că-i iaste nepot lui Despot. Şi n-au luat nemică din averili lui Despot veneţiianii, ce toate aVerili lui Despot cel Mare au înpărţit-o slugile. Iar Despot, ce au zis că-i iaste nepot, au luat numai scrisorili şi hrisovul cel de la Carol, înpăratul nemţăscu, şi cu aceli scrisori au făcut meşterşug 25 de au agiunsu de au fost domnu, precum scrie Îetopisăţul.
1 — 9 lipsesc E // 7 Grigorii D // 8 stăliaste D, G, iaste şi stă C / la mănăstirea Slatina D, G / lipseşte la2 C // 10 ante începerea 19 C, 20 E, 1 D // 10— 11 cuţit avi fost de au luat domniîa C, D, E, G // 11 lipseşte El D / rudă]niam C, rudenie, G, niam, rudenie D// 12 cel]celui D, E, G/ lipseşte ce au fost slugă lui Despot C, D, Gj lui] la E/ Şi] ce D, C, G//13 lipseşte precum zic unii C, E/Veneţiîa C, D// 13— 14 lipseşte iar alţii zicu că au murit la Rîm, C, E// 14 sfătuit el E / cele]celelalte E// 13—25 zicu să fie murit în Rîm. Decii murind Despot acel Mare, care avea hrisoave de despoticie (despoţie G) de la înpăratul nemţăscu, şi rămîindu-i oarece avere acelui Despot (Dispot G), s-au sfătuit Despot-vodă (v(oe)vod G) cu celelalte slugi să zică cum că Despot (Dispot G)-vodă (lipseşte G) iaste nepot lui Despot acelui Mare, ca să nu le ia averea ce li-au rămas de la stăpînu-său Despot. Decii făcînd aşa meşterşug n-au luat veneţiianii sau rîmlenii nemică din aveiile lui Despot (Dispot G) celui Mare, ce toată averea ce au avut o au înpărţit.slugile, dinpreună cu Despot-vodă <v<"oe)vod G), fiind el slugă la Despot. Numai lui Despot-vodă <v(oe>vod G) i-au făcut parte mai puţin, pentru că Despot-vodă au luat hrisovul careli era de la Carol chesariul şi înpăratul nemţăscu şi toate scrisorile lui Despot (Dispot G> celui Mare, făcîndus<ă) el că-i iaste nepot; şi pentru aceia au luat el din averile lui mai puţin. Şi cu acel hrisov şi cu aceli scrisori au făcut meşterşug de au apucat domniîa Moldovii. Şi el au fost de niamul lui de la ostrovul ce s{ă) chiamă Samuş <Samos G> sau Critul <Crit G) şi numele lui <era G> liacov Vasilie, precum (îl G) adevereşte şi Îetopisăţul Moldovii. D, G // 15 ei]îei C / a lui]lui C //
XVIII De la a doa domnie a lui Alexandru-vodă Lăpuşnianul au început domnii a să aşeza mai cu temei în scaon în Iaşi. Şi cînd au purces de la Poartă cu a doa domniîe, zicu să-1 fie învăţat turcii să taie boiarii, să-i 5 slăbasca; şi 'pe cuvîntul viziriului au tăiat atîta mulţime de "boiari. Şi au triimis şi au ales din curteni de ţară, pre Racoviţăşti şi pre Sturzăşti şi pre Bălşaşti şi pre alţii ms.53, mulţi./
i. 109 XIX Iară pentru Aron-vodă aşa să povesteşte din
10 om în om cum fiind el de niamul lui moldovan de aici din Moldova şi slujind la un mitropolit, anume Nicanor, fiindu-i nepot mitropolitului, şi acel mitropolit fiind ctitor la mănăstirea Agapiîa cea Veche din dial şi mergea de
14 — 25 de la p. 172 iaste nepot lui Despot, pentru să nu le ia ce au rămas de la stăpînu-său, averea ce rămâsesie. Şi aşa mărturisind celelalte slugi cătră veneţiiani ;rşi] încă l-au şi pîrît că nu le plăteşte simbriîa lor. Şi aşa, făcînd meşterşug, au Crezut veneţiianii că el iaste nepot lui Despot. Şi' n-au luat nemică din averili ce -răfnâsesîe de la Despot, ce au înpărţit slugile toată averea Ce-au rămas de la Despot. Iar lui Despot-vodă i-au făcut mai puţină parte din averea ce au rămas de la stăpînu-său. Numai cît au luat el toate scrisorile ce au avut Despot şi hrisovul cel. de despoticie de la Carol, al cinceli chesar al Rî-muîui. Şi apoi cu aceli scrisori au făcut meşterşug Despot-vodă de au agiunsu domnU în Moldovă, precum scrie Îetopisăţul mai sus. (f. 103v) E// 15—25 de la p. 172 şi sâ-i dea lui hrisovul ce avea de la papa de Rîm şi de la înpăratul nemţăscu şi alte scrisori toate, cîte au avut Despot cel Mare. Şi temîndu-să slugile că or luoa averea lui Despot, neavînd ficiori, nici alt niam, au făcut meşterşug şi 1-au--pîrît pre Despot, cum că murind Despot cel Mare, un nepot al lui ce au rămas, nu va, să le plătiască simbriîa lor, ce au slujit pre Despot cel Mare. Şi aşa l-au dat platnic să le plătiască slugilor simbriîa lor, ce au slujit. Şi crezind veneţiianii, n-au luat nemică din averile lui Despot celui Mare, iar slugile au înpărţit toată averea lui Despot celui Mare. Iar hrisovul şi alte scrisori toate li-au dat lui Despot-vodă şi oarece puţin şi din averea lui Despot. Şi el cu aceli scrisori au făcut meşterşug de au agiunsu şi domnu în Moldova, precum scrie şi Îetopisăţul C // 1-13 lipsesc E // 1 ante De 20 C, 1 D / doao D / domniîe C, D / Alixandru C / v<oe)vod G // 2 —3 aşăza mai-bine, mai cu temei în scaonul domniei in Iaşi G // 3 scaonul domniii C, D / Şi cînd au purces Alexandru-vodă cu a doa domniîe de la Ţarigrad, de la Poartă, zic C // 3—8 Şi cînd au purces Alexandru-vodă Lăpuşnianul cu a doao domnite <doa domnie G> la Moldova din Ţari-Krad de la Poartă, zicu să-1 fie <fi G> învăţat turcii, viziriul <veziriul G> să taie <tae G> pre boiari, să-i slăbască, ca să nu mai facă amestecături, aducînd oşti streine de printr-alte ţări (ţări G> pentru domniîa Ţărîi Moldovii. Şi aşa, pre cuvîntul viziriului, au tăiat atîta mulţime de boiari de li-au stînsu niamurili lor:. Atuncea au trimis şi au ales din curteni, din căpiteniile de ţară, din curteni de ţară, pre Cehăneşti, cărora le zic acum Racoviţeşti şi pre Sturzăşti <Stur-zeşti G> şi pre Bllşeşti şi pre alţii mulţi. D, G /./ 4 boiarii]pre boiari C // 5 pre C// 6 Şi] Atuncea c'/ după triimis ad.' Alexandru-vodă■■ C-// 7 Racoviţeşti C / SturzeştiC/ BălşeştiC// 9 — 25 din p. urm. Aron-vodă, aşa povestescu oamenii, că au fost slujind la un mitropolit, pre nume Nicanor, fiindu-i nepot. Şi acel mitro-
172
173
multe ori mitropolitul acolo la mănăstire de[şi] şedea, fiind ctitor. Iar fiind cu dînsul Aron-vodă, de multe ori eşiîa făiă ştirea unchiu-său, mitropolitului, afară la o mănăstioară de călugăriţe, afară din munte, ce era pre 5 moşiîa mănăstirii, ce să chiamă Hilioara. Acolo eşiîa la plimblare.
Şi aşa eşind Aron-vodă într-un rînd la primblai € la Hilioara şi întorcîndu-s<ă> la mănăstire, numai ce s-au tîlnit cu unchiu-său mitropolitul, mergînd şi mitropolitul
10 de la mănăstire la moşiile mănăstirii. Şi tîlnindu-s<ă> la un locu, unde iaste drumul tăiat în piiatră cu ciocanul şi văzind Aron-vodă pre unchiu-său, mitropolitul Nicanor, de frică au fugit drept la dial, pre după o stîncă mare de piiatră. Şi după ce au fugit, nu s-au mai întorsu la
15 unchiu-său mitropolitul, ce s-au dus în Ţara Unguriască şi din Ţara Unguriască s-au dus la Ţarigrad.
Şi apucîndu-s<ă> la oameni mari de au slujit şi zăbă-vind acolo cîtăva vremîe, apoi au eşit şi domnu în Moldova. Şi acolo unde s-au întimpinat cu mitropolitul f. 109V 20 Nicanor, la / drumul acel tăiat în piiatră cu ciocanul, au pus de au săpat întru o stîncă de piiatră mare, făcînd şi sămnu de asupra stîncii unde au călcat calul cu piciorul, scriind şi istorie pre stîncă. Care acum, de mulţimea anilor, nu să poate ceti să să înţăliagă cum că au fugit pre
25 la acel locu în Ţara Unguriască.//
polit fiindu ctitor la mănăstirea Agapiia cea veche din dial, care au fost zidită di-nceputull Iei de doamna Iliana a ui Petr<u)-vodă Rareş şi prin evoinţa acelui mitropolit, fiind vechil (ad. marginal}, ce mai sus s-au scris, Nicanor. Decii mitropolitul Nicanor fiind ctitor la mănăstirea Agapiîa mergea de multe ori de-şi şidea acolo, de zăbăviia. Iar Aron-vodă, fiind cu unchiu-său mitropolitul, de multe ori eşiîa afară la primblare, şi fără ştirea mitropolitului, la o mănăstire de călugăriţe, afară din munte, ce era pre moşiîa mănăstirii ce să chiamă Hilioara. Şi aşa, eşind Aron-vodă într-un rînd la primblare şi întor-cîndu-să la mănăstire, numai ce s-au întîlnit cu unchiu-său mitropolitul, eşind şi mitropolitul de la mănăstire, afară, la moşiile mănăstirii. Şi tîlnindu-să la un locu, unde iaste drumul tăiat cu ciocanul şi văzind Aron-vodă pre mitropolitul Nicanor, pre unchiu-său, de frică au fugit drept la dial, pre după o stîncă mare de piatră. Şi după ce au fugit, nu s-au mai întorsu la unchiu-său mitropolitul, ce s-au dus în Ţara Unguriască şi din Ţara Unguriască s-au dus la Ţarigrad. Şi apueîndu-să la oameni mari de au slujit şi zăbăvind acolo cîtăva vreme, s-au tîmplat de au eşit domnu în Moldova. Şi după ce au vinit in Moldova, acolo unde s-au fost întîmpinat cu mitropolitul Nicanor, în munte, la drumul acel tăiat în piatră cu ciocanul, au pus de au săpat întru o stîncă de piatră mare, şi au scris istorie precum au fugit pre la acel locu. Şi piiatră să cunoaşte săpată pînă în zioa de astăzi. Şi deasupra pietrii încă iaste ocniţă unde au călcat calul cu piciorul, de să va cunoaşte în mulţi ani C // 1 — 25 lipsesc E // continuă la p. 175H
I
ms. 53^ XX Ieremiîa-vodă au fost pus multă avere lamănăs-f. 193     {jr£ ja Şuceviţă, într-un beciu supt curţile domneşti.
Iară dupa moartea lui, vinit-au doamna cu ginerii iei din Ţara Leşască şi au luat acea avere toată, de s-au dus 5 cu dînsa, de au făcut oaste în Ţara Leşască, şi au vinit în Moldova. Care stau tainele şi pînă astăzi deşarte, unde au fost acea avere.
XXI Cînd au bătut turcii pre Gaşpar-vodă la Ţuţora, întorcîndu-s<ă> leşii înnapoi, tăiat-au un tătar pre Jol-10 covschii, hatmanul leşescu, lîngă Movilău, precum scrie şi Îetopisăţul. Numai tătarul nu l-au ştiut că iaste Jol-covschii, hatmanul leşescu. Ce, după ce l-au omorît, au
Aron-vodă, aşa vorbăscu oamenii bătrîni şi călugării de la mănăstirea Agapiia că au fost slujind Aron-vodă la un mitropolit anume Nicanor, fiindu-i nepot mitropolitului. Şi acel mitropolit fiind ctitor la mănăstirea Agapie cea veche din dial, fiind mănăstirea zidită cu cheltuiala şi agiutoriul doamnii Elenii a lui Petr<"u)-vodă Rareş, care doamna Elena au fost fată lui Despot craiului sîr-băscu. Decii cu cheltuiala doamnii Elenii şi prin osteniala acelui mitropolit s-a zidit mănăstirea Agapiia în dial, precum s-au zis. Şi fiind şi mitropolitul Nicanor ctitor mergea de multe ori la mănăstire de[şi] şidea şi mergea şi nepotu-sâu, Aron-vodă. Decii Aron-vodă de multe ori eşiîa afară de la mănăstire la primblare la o mănăstioară de călugăriţă ce era pre moşiîa mănăstirii, ce s(ă) chiamă Hilioara, avînd dragoste cu o călugăriţă tînără. Şi aşa, eşind Aron-vodă într-un rînd la primblare la Hilioara şi întorcîndu-s(ă) la mănăstiri la Agapiia în dial, numai ce s-au tîlnit cu unchiu-său, cu mitropolitul Nicanor, mergînd şi mitropolitul afară la moşiile mănăstirii. Şi s-au tîlnit la un loc unde iaste drumul tăiat în piiatră cu ciocanul. Decii mitropolitul să fie bătut pe nepotu-său, Aron-vodă. Iar după acela Aron-vodă s-au dus în Ţara Unguriască, fugind de la unchiu-său, de la mitropolitul. Şi din Ţara Unguriască s-au dus Aron-vodă la Ţarigrad şi s-au apucat la oameni mari de au slujit. Şi cu vreme au eşit domnu în Moldova. Şi să fie prinsu pre unchiu-său, pre mitropolitul Nicanor şi sâ-1 fie făcut hadîmbu, să-1 fie scopit, căruia mitropolit îi iaste mormîntul la mănăstire în dial. Şi s-au fost sihăstrit luund shimă şi zicîndu-i din schimnicie Nil, care aşîa scrie pre piiatră di pe mormînt: shimnoje Nil. Iar acolo unde s-au tîlnit Aron-vodă cu unchiu-său mitropolitul au pus de au săpat o stîncă mare de piiatră, scriind şi istorie pre piatră şi deasupra stîncii încă au săpat, ca să s(&} cunoască, pe unde au fugit. Care acesta semne sînt de să văd şi pînă astăzi. Şi să chiamă acea stîncă de piatră, Piiatră lui Aron-vodă. D<f. 6r-v>, G <f. 230T — 231) // 24—25 ad. marginal pre la... Unguriască B // 1—12 lipsesc E // 1 ante Ioremiîa 22 C / v<oe)vod <f. 231) G / avere D // 2 Suceviţa C / Suceviţă, unde au fost zidit cuhne, magheriie, supt D, G // 3 Iar C / lui] Ieremii-vodă C / după iei ad. ce era Ieşi C // 3 — 4 Iar după moartea Ieremii-vodă <Ieremiei v<oe)vod G} şi după ce s-au dus doamna în Ţara Leşască, au vinit mai pre urmă doamna şi cu ficiorii şi cu ginerii iei <(ei G), ce era Ieşi şi au luat D, G// 4 de] şi C // 5 in Ţara Leşască, de au făcut oaste C / oaste D // 6 — 7 Care stau taineli unde au fost averea şi pînă astăzi, de să cunoaşte unde au fost acea avere ascunsă. C / Care stau tainele unde au fost acea avere ascunsă, de să cunoaşte şi pînă astăzi. D, G // 8 ante Cînd: 23 C, 1 D / v<oe>vod G // 10 pre hatmanul leşescu, pre Jolcovschii C / Jolcovschie G // 11 lipseşte şi C, D, G / Îetopisăţul Moldovii D, let<o>piseţul Moldovei G / iaste el C / lipseşte Jolcovschii D,G// 12 leşescu C,D//
174
175
găsit ceasornicul, în sîn, ae aur cu diiamanturi. Şi aflînd ■ 11  tătarul că au fost hatmanul leşescu, să fie zis tătarul !;   acela că nu trebuiaşte să trăiască omul în lum<§, dacă nu i. 194    va avea nă-oc,/şi să să fie giunghiiat singur.
5 XXII Avînd Radul-vodă o fată din trupul lui, să fie fugit cu o slugă, eşind pre o feriastră din curţile domneşti din cetatea Hîrlăuîui. Şi s-au ascunsu în codru. Şi au făcut Radul-vodă năvod de' oameni şi au găsit-o la mijlocul codrului, la o fîntîna ce s<ă> chiiamă Fîntîna Cerbului, 10 lîngă; podul de lut. Decii pre slugă l-au omorît, i-au tăiat capul, iar pre dînsa au dat-o la călugărie, de au călugărit-o.
XXIII Radul-vodă făcînd nuntă cu fiiul său Alexandru-vodă, domnul muntenescu, au luat pre fata lui Scarlat '    celui bogat de la Ţarigrad. Care să pomeneşte într-alt 15 rînd mai sus, că au ţinut  Scarlat fata lui Iliiaş-vpdă celui turcit. Şi avînd fata lui Scarlat albaţă pre un ochiu, n-au avut Viiaţa bună cu Alexandru-vodă. Şi au trimis Scarlat fefman înpărătescu de ş-au luat fata de după Alexandru-vodă,  de au dus-o la Ţarigrad, şi au dat-o 20 după un grammatic, anume Mavrocordat. Şi acel Mavrocordat au făcut pre Alexandru Exaporitul, şi Alexandru Exaporitul au făcut pre Nicolai-vodă, şi Nicolae-vodă au făcut pre Costantin-vodă, careli au fost domnu aicea la noi în Moldova, în anii de la zidirea lumii 7242,<= 25 =1734) careli să trage de pre strămoaşe-sa niam din domnii cei vechi moldoveneşti.
1 — 4 lipsesc E // 1 lipseşte de aur C// 1 — 3 Şi aflînd din sluga lui cum că acela au fost Jolcovschii', hatmanul leşescu, să fie zis acel tătar că nu trebuiaşte C, Şi aflîndu-s<ă> din sluga lui cum că au fost Jolcovschii, hatmanul leşescu, iar tătarul acela să fie zis că nu trebuiaşte D, G// 3 — 4 dacă n-are năroc D, dacă nu are noroc G // 4 şi să să fie giunghiiat tătarul singur. Aşa să povesteşte. D, G, lipseşte C//5-26 lipsesc D, G// 5 Şi aceasta să povesteşte din om înom, că avînd Radul-vodă o fată <f. 152v— 153>E I ante Avînd: 24. C / lipseşte Radul G// 6 slugă, zugrav C, slugă domniască ce era zugrav E/ lipseşte din curţile domneşti C // 7 lipseşte Şi s-au ascunsu C, E // 8 lipseşte Radul C / şi o au găsit C, E'/ la] în C, E // 9 să chiamă C // 10 pre slugă, pre zugrav C, E / lipseşte i-au tăiat capul C//11 o au dat C / lipseşte la călugărie C / iar pre dînsa o au călugărit E/ au călugărit C// 12 ante Radul 25 C, 14 E / cu fiiul său, cu E// 13—15 pre fata lui Scarlat, care s-au scris mai sus, la domniîa Ra-dului-vodâ celui Mare, că au ţinut C//-14—16 Care acel Scarlat au ţinut o fată a lui Iliiaş-vodă, celui ce s-au turcit E // 15 pre fata C // 17 triimis- C // 19 lipseşte de au dus-o la Ţarigrad C // 20 după Mavrocordat 1 ad. la Ţarigrad C // 21 lipseşte Alexandru 2 C, E // 22 Nicolae C, E // 23 Costantin-vodă Mavrocordat C, E / aici E// 24—26 lipseşte în Moldova... cei vechi moldoveneşti E<// 25 care C // 26 moldoveneşti] a Moldovii C/ după Moldovii ad. ulterior Costăntin-vod<ă> au făcut pi Alixandru-vod<ă>, ci domneşti aemu, let 1783 C //
XXIV/JBârnovschii-vodă mergînd cu multă gloată de aicea din ţară la Poartă, cu mulţi boiari şi mazili şi curteni, f. 194"   şi cu di ceiîalalţi mai proşti, şi preoţi şi cu /călugări, si mergînd pe drum şi poposind şi şezind la masă, au început 5 a strănuta Barnovschii-vodă des şi tare. Iar boiarii carii era la masă cu Barnovschii-vodă, după obiceai: „Săn(ă>-tos, doamne, şi pe voia mării<i>-tale!" Iar pre urmă, văzind că tot strănută, unboer să fie zis: „Viermi, doamne". Şi cum i-ău zis „viermi, doamne" au şi tăcut de strănutat, io     XXV Cînd i-au tăiat capul  lui Barnovschii-vodă, calul lui a şi început a sări, cît n-au mai putut să-1 ţie comisul în mînă. Şi, scăpîndu-1 din mînă, pe loc au căzut de au murit. Şi văzind turcii, mult s-au mirat şi au zis: „Nevinovat au fost acest om". Şi au cunoscut pre Bar-15 novschii-vodă turcii că au fost drept şi s-au căit pentru că l-au tăiat. Şi s-au giurat ca să nu mai taie de acum domnu de Moldova. Numai Îetopisăţul de aceasta nu scrie nimica. Iară oamenii aşîa vorbăscu, că au apucat unii dintru alţii. XXVI Vasilie-Vodă, după ce au luat domniîa de la 20 Ţarigrad, s-au rugat viziriului să Iasă ţara de bir trii ani, şi al triili anu să dea birul ţărîi o dată, şi pre turcii pre carii
1—18 lipsesc D, G// 1 ante Barnovschii: 26 C, 8 E// 1—7 Barnovschie-vodă, mergînd la Poartă cu multă gloată, precum mai sus s-au scris, fiind pe drum şi şezind la masă la popas cu boiarii, au început Barnovschii-vodă a strănuta foarte tare. Şi boiarii după obiceai zicea: „Săn<ă>tos, doamne, şi pre voia mării-tali" E <f. 158v>, P <f. 220Y> // 1 multe gloate C // 1 -2 de aicea din ţară] de ţară C // 2 după Poartă ad. la Ţarigrad pe drum C // 2—4 lipseşte cu mulţi boiari... şi mergînd pe drum şi poposind C // 4 după masă ad. cu boiarii C // 5 strătuna B // Barnovschii a strănuta des şi tare C / Iar] Şi C // 5—6 lipseşte carii era la masă cu Barnovschii-vodă C// 6 după obiceai ad. zicea C // 7 pre Cj lipseşte pre urmă, C, E, P//8 după strănută ad. atuncea C / boiariu C, boi,ar E, boeriu P // 10 Po-vesteşte-s<ă> şi aceasta din oameni bătrîni cum Cînd au tăiat E, P / ante Cînd 11 C / i-au]au C / a]au C, E, P // 11 să-1 mai ţiie C, să-i mai ţie E, să-1 mai ţii P // 12 lipseşte comisul în mînă C // 12— 16 Şi scăpîndu-1 din mînă comisul, s-au şi slobozit singur şi s-au lovit cu capul de zidiul cetăţii şi îndată au căzut mort calul. Şi atuncea, văzind turcii, mult s-au mirat şi au cunoscut pre Barnovschii-vodă turcii că au fost om drept. Şi să fie zis turcii: „Nevinovat au fost acest om". Şi s-au căit şi s-au giurat ca să nu mai taie C / Şi, scăpîndu-1 di" mină, aşa s-au slobozit sîngur şi s-au lovit cu capul de zidiul cetăţii şi îndată au căzut calul mort. Şi atuncea, văzind turcii, mult s-au mirat şi au cunoscut pre Barnovschii-vodă turcii că au fost drept. Şi să fie zis: „Nevinovat au fost acest om". Şi S-au căit şi s-au giurat ca să nu mai taie E, P // 17 nemicâ C, E // 18 iar E, P / aşa au apucat unii de la alţii din bătrîni a povesti E, P, aşa au apucat de vorbescu unii dintru alţii C // 19—21 lipsesc E // 19 ante Vasilie 28 C, 1 D / v<oe>vod G / domniîa Moldovii C // 20 veziriul G / lase G // 21 triilea C, D, treile G/an D / tot birul C / tot birul de trii ani, şi pre D, G / ţărîi o dată] de acei trii ani C / lipseşte pre 2 C, D, G / or]vor C, D, G //
176
177
or avea datorie în ţară să-i scoată, să nu supere oamenii. Şi i-au făcut pre voie viziriul. Şi după ce au vinit el în ţară, la scaonul domniii, contăş cu soboli n-au înbrăcat trii ani, ce numai cu hulpi. Şi pe zi numai o mierţe de 5 pîine să mînca şi doi berbeci şi o ialoviţă la curtea dom-niască. Cheltuială puţin, mai mult de doi gaibeni pe zi nu eşiîa. Şi au făcut cărţi de sloboziîe în toată ţara. Şi nemică din ţară n-au luat pînă nu s-au plinit trii ani. Numai din desetină şi din mortasipii, din goştină şi din i. 195 10 vamă ce lua, / să chivernisiîa. Iar pînă în trii ani s-au umplut ţara de oameni. Şi au scos atuncea pre ţară fumă-rit, cîte 'un leu de casă. Şi au plinit atuncea tustreli birurile, de li-au trimis la Poartă; şi încă au rămas şi lui Vasilie-vodă o mic de pungi de bani dobîndă. Atuncea
15 au triimis la Poartă poclon, de au mulţămit înpăratului şi viziriului şi altor turci mari, blane de spinări de soboli pentru bine ce au făcut de au aşteptat ţara. Care acest dar n-au fost nici de un folos ţărîi, că au rămas obiceai de dă ţara baraiamlîc de atuncea încoace, in toţi anii.
20 De mirat lucru iaste că au fost domnu strein şi nu au fost: grabnic la lăcomiîe.
XXVII Tot atuncea, cînd au vinit Vasilie-vodă în scaon, era nişte joimiri moldoveni în Ţara Leşască şi prăda în multe rînduri ţara aceasta a Moldovii. Decii Vasilie-
25 vodă scriîa la Ieşi să poroncească oamenilor săi celor de oaste să nu strice Ţara Moldovii. Iară 16şii să mîntuiîa
1 — 26 lipsesc E // 2 voe G / veziriul G / venit G // 2 — 4 au vinit el in scaonul ■domnii, trii ani contăş cu blane de soboli n-au îmbrăcat, ce numai cu.blane.de hulpi C / au vinit el în scaonul domnii, trii ani contăş cu blane de samur n-au înbrăcat, ce numai cu blane de hulpi D, G // 4 mierţă C, G // 5 lipseşte sa C / pîine şi doi berbeci şi o ialoviţă mînca la curtea cea domniască D, G // 6 Şi cheltuială € / lipseşte pe zi C // 7 slobozii C, D, slobozie G // 9 lipseşte şi C, D, G / mor-tasipiie C, D, mortasipie G / lipseşte şi2 C // 10 luoa C / piră G // 11 înplut G / pe D, G // 12 tustreli birurile]aceli trii biruri C // 13 triimis D / şi încă i-au mai rămas C, D, G // 14 v<oe>vod G // 15 după triimis ad. Vasilie-vodă C / trimis D, triimes G// 16 veziriului G/ soboli]samur D, samuri G// 17 au]i-au D, G / ţara de bir C, D, G /'/ 18 nici de un folos n-au fost C, D, G / lipseşte ţării C, D, G / că au rămas ţara cu obiceai de dau baraiamlic C, D, G // 19 lipseşte. încoace € / ani D // 20 mierat C // 21 lăcomie G // 22 ante Tot 29 C, 2 D / după. atuncea ad. pre acea vreme C / Vasilii v<oe>vod in scaonul domniei G / în scaonul domniii ■C, D// 23 neşte C / joimiri. slujitori moldoveni D / moldoveni] slujitori G// 24 Moldovei G / Vasilii D // 24 — 26 lipseşte Vasilie-vodă scriîa... să mîntuiîa G // 25—26 să poroncească acelor joimiri să nu strice Ţara Moldovii C, să poroncească acelor joimiri să nu strice ţara D // 26 lipseşte Moldovii D / Iar C, D / imîntuîa D //
de cătră Vasilie-vodă şi zicea că nu sînt Ieşi, ce sînt moldovenii aceia ce pradă. Ce Vasilie-vodă, văzînd că-i dau acel răspunsu de la Ieşi, au ales şi el puţintei moldoveni de ai lui şi au strigat în lefe oameni de oaste, slujitori, 5 şi i-au pornit a prăda în Ţara Leşască. Decii moldovenii cei din Ţara Leşască ce strica şi prăda aicea în ţară, văzind aşea, au vinit toţi la Vasilie-vodă de s-au închinat. Şi au început şi îei a prăda în Ţara Leşască. Apoi leşii, văz'indu aşîa, au început a scrie cu bănat la Vasilie-vodă, iar
10 Vasilie-vodă răspunzînd: „Ceiîa ce prăda ţara mea aceiîa f. i95v pradă şi ţara voastră". Şi/nu au ţinut aicea pre mult aceea gîlceavă, şi s-au aşezat cu leşii Vasihi-vodă, şi pre joimirii aceiîa i-au aşezat la margine slujitori. Numai pre doi, ce era mai căpetenii, neaşezindu-s<ă>, i-au omorît.
15 Şi apoi s-au făcut bună pace.
XXVIII La domniîa lui Vasilie-vodă rămăsesîe o beizadea a Radului-vodă, tînăr. Şi au fost avut Radul-vodă un turcu mare priiatin la Poartă. Şi să ruga acel turcu viziriului totdiauna pentru acel beizadea a Radului-vodă
20 să-1 facă domnu în Moldova în locul lui Vasilie-vodă. Şi poroncindu viziriul să-1 aducă să-1 facă domnu, au zis că-i pre tînăr, dacă l-au văzut viziriul. Şi au zis turcului să mai aştepte vreo doi, trii ani, şi apoi I-a face domnu la Moldova. Şi au trimis pre acel turcu la Moldova viziriul
25 cu o triabă, şi să vadă şi pre Vasilie-vodă şi ţara cum iaste. Iară Vasilie-vodă oblicisă, pentru acel turcu, că-i iaste nepriiatin şi-i iaste stricată domniîa despre acel turcu. Şi au şi răpezit la Galaţi, şi i-au eşit mulţimea de slujitori înainte, şi la Bîrlad, şi la Vasluiu, şi la Scînteîa, şi la Iaşi
30 încă şi mai mulţi slujitori. Şi la arum au poroncit, şi i-au eşit mulţime de pluguri şi ţară înainte, de-i videa turcul.
1-31 lipsesc E,G // 1 lipseşte de C / Vasilii D // 2 aceia ce pradă Ţara Moldovii C, D / aceiia D / Cejlar C, D // 4 şi în liafă C, şi în lefe D / lipseşte oameni de oaste, slujitori, C, D / ad. marginal de oaste B // 5 moldovenii C, D /'/ 6 lipseşte şi prăda C, D II 6-7 văzind aşa C, D // 7 aşa C, D // 10 răspunzindu C / după'răspunzind ad. aşa li-au scris C, D / Cela C / aceia C // 12 acea C / Vasilie D / pe C // 13 aceia C / i-au aşezat Vasilie-vodă D / margine C / Numai] Şi C, D / pre vreo doi C, D // 14 căpeteniie C, D // 15 pace D // 16 ante La 30 C, 3 D / Vasilii C / lipseşte vodă D // 17 beizade D // 19 totdeauna D / acel] acea C, D // 20-21 repetă să-1 Iacă domnu în Moldova... să-1 aducă B // 21 poroncindu-i C, poroncind D/ veziriul D / după aducă ad. să-1 vază C, D// 21-22 să-1 facă domnu; iar dacă l-au adus la viziriul şi l-au văzut, au zis viziriul că-i pre tînăr. Şi au zis C, D //' 2.3 lipseşte vreo D // 24 la *] în C, D / Şi au triimis viziriul C, D // 26 oblicis<ă> 1)// 27 domniîa lui D //28 Şi auzind că vine, au şi răpezit D// 29 înnainte C, înnainte D // 31 mulţime de oameni cu pluguri C, D / înnainte C, D //
178
179
Şi cum au sosit la gazdă în Iaşi, cum i-au trimis Vasilie-vodă cinci mii de galbeni de aur. Şi apoi, după ce s-au înpreonat cu Vasilie-vodă, poronca ce au avut acel turcu îndată au plinit. Şi stînd la vorbă cu turcul, Vasilie-vodă f. 196 5 au spus poveste cum / că el ştie că i-i domniîa stricată despre dînsul. Şi i-au mai dăruit şi atuncea la purces cinci mii de galbeni de aur. Şi, după ce au purces turcul pe drum, i-au mai trimis şi alte cinci mii de galbeni de aur. Iar cînd au agiunsu turcul la Ţarigrad, i-au mai dat alte
10 cinci mii de galbeni de aur, carii s-au făcut preste tot doaozăci de mii de galbeni de aur. Iar după ce au mărsu turcul la viziriul de s-au înpreunat, întreb în du-1 viziriul de Vasilie-vodă, au început turcul a zice viziriului: „Bine ai nimerit, măriia-ta, de nu ti-ai grăbit să-1 mazileşti pre
15 acest domnu harnic şi de triabă şi putincios; că iaste mulţime de oameni în ţara lui, şi de l-ai fi mazilit, s-ar fi făcut mare greşală, că are nişte slujitori mulţi şi ţară cu putere mare, şi poate s-ăr fi hainitu şi ar fi vinit şi el la o peire. Şi aemu el ştie că vei măriia-ta să-1 mazileşti
20 şi să pui domnu pre ficiorul Radului-vodă, şi iaste în grije. Decii, de vii socoti măriia-ta, să faci, surgun pre feciorul Radului-vodă, să audă Vasilie-vodă, şi atuncea îi va eşi grije". Decii viziriul îndată au poroncit de l-au făcut surgun, şi s-au tîmplat de au murit ficiorul Radului-
25 vodă în surgunie. Şi s-au mîntuit Vasilie-vodă cu doaozăci de mii de galbeni de aur şi au rămas în pace. Aşea ţin turcii prieteşugul, pentru voia banilor.
XXIX Vasilie-vodă, aproape de mazilie, au greşit lui Dumnezeu, că i s-au întunecat minte spre lăcomiîe,
30 de au stricat mănăstirea Putna, gîndind că va găsi bani, / f. 196V   şi n-au găsit. Şi s-au apucat să o facă de nou iarăş, precum
1 — 31 lipsesc E, G // 1 după sosit ad. turcul C, D / cum i-au] i-au şi C, D / triimis C, D / 3 lipseşte cu Vasilie-vodă C, D / şi poronca C, D // 4 Şi stînd Vasilie-vodă la vorbă cu acel turcu C, Şi stînd Vasilie-vodă la vorbă cu turcul D // 5 i-au spus C, D / ştiîe D / că-i iaste domniîa C, D // 8 triimis C / după aur ad. la Galaţi D // 9 cînd] după ce C, D / ajunsu C, D / alte] şi alte C, D // 11 mersu
C, D // 12 înpreonat C, D // 14 nemerit] făcut C / să-1] să D // 15 harnicu C, D // 16 oameni] om C, D // 17 neşte C // 18 hainit C, D //   19 acum C / veijvii C,
D, // 20 şi vii să pui domnu în Moldo/a C / domnu în Moldova D// 21 de vii]de-i C, D //22 ficiorul C, D // 24 după surgun ad. pre ficiorul Radului-vodă C, D // 25 surgunue D / Vasilii C // 26 Aşa C, D //27 priiateşugul C // 28 ante Vasilie 31 C, 4 D / mazilite D // 29 mintea C, D // 30 stricatjrâsipit D } după bani ad. în zidiul bisericii C, D // 31 şi n-au găsit] şi răsipind mănăstirea n-au găsit nemică C / Şi s-au apucat a doa oară D / după facă ad. a doa oară C //
au fost, şi nu i-au agiutat Dumnezeu să o facă. Că au zidit-o numai din temeliîe din pămînt pînă la ferestri, şi i-au luat Du mnezeu domniîa. Că s-au sculat Gheorghi Ştefan logofătul cu oaste asupra lui şi l-au scos din domnie.
.5 Iar plumbul cu careli au fost acoperită mănăstirea Putna l-au luat cazacii lui Timus, a ginerelui <lui) Vasilie-vodă, de l-au dus la cetate la Suceavă, de au făcut glonţuri de puşcă, să apere cetatea Sucevii despre Gheorghie Ştefan-vodă. Ce ştiu că au apărat-o bine; că s-au osîndit şi Timus
io pentru prada şi jacurile ce au făcut pe la sfinteli mănăstiri. Şi ş-au pus şi el capul de glonţu, precum scrie Îetopisăţul. Şi pre urmă au gătit mănăstirea Putna Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au luat domniîa, de iaste zidită precum să vede acum.
15 XXX După ce s-au dus Vasilie-vodă la Poartă, l-au închis turcii în Edicula. Şi-1 pîiîia domnul muntenescu şi domnul moldovenescu şi Racoţii, craiul ungureseu, şi sta tare asupra lui, să-1 omoară înpărăţiîa. Şi giuruîa trii mii de pungi de bani. Iar Vasilie-vodă îş pierdus<ă> toată
20 nedejde de viiaţa. Şi ş-au chiemat toate slugile, cîte avea pre lîngă dînsul, acolo la Edicula şi ş-au înpărţit toată avere lor. Şi li-au zis, de a peri, să fie averea acela a lor, iar de nu va peri, să i-o dea iarăş înapoi. Şi-ş aştepta numai ceasul, să vie să-1 omoară. Iară atuncea viziriul au chemat
25 pre toţi paşii ce era la Poarta înpărătească şi au sfătuit cu dînşii şi li-au spus cum dăruescu trii mii de pungi de
1 — 26 lipsesc E, G //1—2 Că o au zidit din temelie, din pămînt, numai pînă C, D// 4 oaste C, D / domniîe C, D / după domniîe ad. pre Vasilie-vodă C // 5 care D / lipseşte Putna C // 5 — 7 Putna, viind Timus, ginerele lui Vasilie-vcdă, cu cazacii lui, l-au luat de i-au dus la cetatea Sucevii D // 6 lui Vasilie-vodă C // 8 puşci C, I> / lipseşte Sucevii D // 9 bine]aşa de bine C // 9— 11 apărat-o aşîa de bine; că s-au osîndit de ş-au pus şi el capul de glonţu D // 10 lipseşte prada şi C / lipseşte pe la sfinteli mănăstiri C // 11 de glonţu]de au perit de glonţu C // 12 Şi] Iar mai D/ lipseşte Putna C// 14 după acum ad. pînă astăzi C, T> // 15 ante Iară după ce: 32 C, 5 D (după vodă ad. la Ţarigrad C // 15—16 Iară după ce s-au dus Vasilie-vodă la Ţarigrad, la Poartă, după ce l-au scos din domniîe Gheorghie Ştefan, l-au închis turcii pre Vasilie-vodă în Edicula D // 16— 17 Şi-1 pîrîia domnul muntenescu pre Vasilie-vodă, şi domnul moldovenescu, şi craiul ungurescu C // 17 Racoţi D // 18 numai să-1 omoară C, D / înpărăţiîa] turcii C. D // 19 Vasilii C, D / pierdusă C // 20 nădejde C / slugile lui pre carii îi avea C. siugili lui carii avea D // 21—22 toată averea lui ce-au avut, de au dat-o la dînşii. Şi au zis că de va peri C / lor]slugilor lui D// 22 Şi au zis D/ după peri ad. el D / acea avere C, lipseşte D // 23 înnapoi C, D / Şi îş aştepta Vasilie-vodă numai D // 24 ceasul numai C / lipseşte să vie să-1 omoară C / Iar D / Iar viziriul atuncea C / chiemat C // 25 paşii şi agalarii ce sînt la C, paşii şi meghis-tanii ce sînt la D //
180
181
>• 197 bani, ca să-1 omoară / pre Vasilie-vodă. Şi toţi au sfătuit să-1 omoară. Numai unul dintre dînşii au zis că mulţi bani sînt, dar la o înpărăţie o liafă nu agiungu bani<i> şi nu sînt mulţi. Şi acest om poate-fi iaste trebuitoriu, de 5 giuruescu Iei atîtea pungi de bani să-1 omoară; că acest om să cunoaşte că-i harnic. Şi poate să vie o vr&ne să trebuiască şi să slujască înpărăţiii mai mult preţul decît trii mii de pungi de bani, îndzăcit decît giuruescu Iei. Şi grăind acel paşîa acel cuvînt, au lăsat toţi după cuvîntul 10 lui. Şi l-au ertat înpărăţiîa pre Vasilie-vodă şi l-au slobozit din Edicula. Şi după aceia curund era să-1 puie domnu. Iar n-au zăbăvit şi au murit.
XXXI Gheorghie Ştefan-vodă, cînd era boiariu, mu-rindu-i giupîniasa, au rămas văduvoiu. Şi tîlnind ogiupî-
15 niasă săracă, frumoasă, tînără, anume Safta, de niamu Boeştilor, au timpinat-o pe drum, mergînd cu rădvanu la Iaşi. Şi au poprit rădvanul cu sila, şi s-au suit fără de voia iei în rădvan, şi au întorsu rădvanul înnapoi, la casa lui. Şi pre urmă au priimit şi îa şi s-au cununat cu dînsul,
20 care au agiunsu de au fost şi doamnă.
XXXII Gheorghii Ştefan-vodă, cînd era logofăt mare, au fost şezînd odată în Divan cu toiagul în gură. Iar Iordachi Cantacozino cel bătrîn, vel-vist<iernic>: „Ce zici în fluer, dumneata, logofete?" Iar el au răspunsu:
25 „Zic în fluer, să mi să coboare caprile de Ia munte, şi nu
1-25 lipsesc G // 1-12 lipsesc E// 1 lipseşte pre Vasilie-vodă C, D// 3 banii aceste C, aceşti bani D // 4 poate-hi C / iaste un om trebuitoriu C, Djj 5 giuruescu iei atîtea bani să să omoară; şi acest om D / să-1 omoară] să să .omoare C / că]şi C // 6 că-i] că iaste C / vile C / vremîe D // 9 după paşîa ad. aşaC// 10 lipseşte înpărăţiîa pre Vasilie-vodă C, lipseşte pre Vasilie-vodă D// 11 din] si din C / curînd C / era să-1 facă şi domnu, să-1 puie C, era să-1 facă. să-1 puie domnu în Moldova D // 12 Iar] Ce C // 13-25 lipsesc D // 13 ante Gheorghie: 33 C / boiar C // 14 jupîniasă C // 13-19 [52] Gheorghie Ştefan-vodă, cînd au fost boiar, log<o>făt mare, purcegînd din Iaşi să margă la Buciuleşti şi fiind el-vă-duvoî, că-i murisă giupîniasa, au tîlnit o jupîniasă săracă, tînără şi frumoasă, anume Safta, de niamul Boeştilor. Şi tîmpinîndu-o pe drum, mergînd ia la Iaşi cu rădvanul [şi] au poprit rădvanul cu sila şi s-au suit fără de voia iei în rădvan Si au întorsu rădvanul înnapoi la casa lui ^(Povestirile cu Gheorghe Ştefan între (î.mv-m),-p(i. 237v-238v>// 14 văduvoi C// 14-17 Şi tîlnind o jupîniasă săracă la Podul Ilioaia, merge la Iaşi şi fiindu acea jupîniasă frumoasă si tînără, anume Safta, de niamul Boieştilor, au timpinat-o mergînd la Iaşi cu rădvanul C // 17 Şi îndată au poprit C // 19 pe C // 20 care C / ajunsu C // 21 ante Gheorghie: 34 D, 53 E, P / era] au fost C// 23 cel bătrîn ce era vel-vist<iernjc> i-au zis E, P / după vist<iernic> ad. i-au zis C // 24 logofete C // 25 Zicu C / caprele C //
v   mai vin". El au răspunsu în pildă, şi alţii nu s-au priceput. Că el aştepta ostili ungureşti să vie de preste munte.
XXXIII Gheorghie Ştefan-vodă, trecînd cu oastea unguriască prin Roman, să scoată pre Vasilie-vodă din
5 domniîe, iar un bivolar bătiîn al lui au eşit înainte dintr-o ' cîrcimă, fiind bat, în mijlocul tirgului, şi au început a rîde f. 197"   şi a'bate în palme şi a zice: / „Dragul badii, Ştefan-vodă, mai bine îţi şade în domniîe decît în boierite. Aşîa să mi 1 te porţi!" Iar Ştefan-vodă l-au întrebat: „Ce ţi-i voia, 10 măi?" Iar bivolariul au dzis: „O bute de vin am neguţat şi n-am bani iă o plătescu, să beu pentru săn<ă>tatea mării<i>-tali şi a oştii mării<i)-tali!" Atuncea Ştefan-vodă s-au zîmbit a rîde şi au zis la şoltuzul: „Pas' să ţi-o plătiască". Şi au mărsu de au băut butea cea de vin toată 15 cu soţiile lui, cu cine au fost, şi au plătit şoltuzul butea cea de vin.
XXXIV Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au luat pre doamna lui Vasilii-vodă din Suceavă la mîna lui şi pre Ştefăniţă-vodă, pre fiiul său, l-au însămnat la nas puţintel,
20 şi pre doamna au vrut să-şi rîdă de dînsa. Ce doamna lui Vasilii-vodă l-au probozit şi au început a-1 blăstăma şi a-1 sudui şi a-i zice dulău fără de obraz, cum nu să teme de Dumnezeu, că i-au fost domnu-său stăpîn, şi i-au mîncat pita. Şi aşîa i-au dat pace şi o au trimis la Buciu-
25 Ieşti de au închis-o în curţile lui. Şi i-au luat averea şi multă spaimă i-au făcut.
XXXV Gheorghie Ştefan-vodă, după ce au prinsu pre Toma vornicul Cantacozino în Suceavă, l-au înbunat pînă a aduce pre frate-său Iordachi Cantacozino din Ţara
1-29 lipsesc D, G // 1 lipseşte El E // 2 lipseşte el P / ostile C, E / viîe C vii P / de preste] despre P // 3 ante Gheorghie: 35 C, 54 E, P / oaste E, P // 5 domnie E / i-au eşit înnainte C / înnainte P // 5 —6 lipseşte dintr-o cîrcimă, fiind bat C // 6 cîrşmă E, P / lipseşte fiind E, P // 7 palmi P / zice C, P//8 bini P / şadi P/ domnie C, E, P / boerie C, E, boerii P / Aşa C, P // 9 Iar Gheorghie Ştefan-vodă E, P / Iar Gheorghie Ştefan-vodă s-au zimbit a ride şi au zis: C / ţî-i voîa P // 10 buti P II 11 sănătatea C// 12 Atuncea Gheorghie Ştefan-vodă E, P// 12-13 Atuncea Gheorghie Ştefan-vodă au zis la şoltuzul C // 13 zimbit E, P // 14 mersu C / lipseşte toată C, E, P // 15 lui] sale E, P / şi o au plătit C // 17 ante Gheorghie: 36 C, 55 E, P // 18 Vasilie C, E // 19 lipseşte pre E, P / şi pre fiiul său Ştefănită-vodă l-au însămnat C// 20 doamnă C, E, P// 21 Vasilie E, Vasili P / propozit P II 22 zice C, P // 23 domnul său P // 24 aşa C, P / pace C, P, paci P / au trimis-o E, trimes-o P / după triimis ad. pre doamna C // 25 după Buciuleşti ad. pe Bistriţă, la satul lui, la ţinutul Niamţului C / de] şi C / după averea ad. ce au găsit C // 27 ante Gheorghiîe: 37 C, 56 EJ P // 28-29 în Suceavă, deodată l-au înbunat pînă au adus şi pre C, E, P// 29 Iordachi] Gheorgachi C / lipseşte Cantacozino E, P //
182
183
Leşască, cu giurămînt, de la Cameniţă. Şi apoi, prinzrnd pre amîndoi fraţii, i-au închis pre amîndoi fraţii fnpreună cu doamna lui Vasilii-vodă la Buciuleşti. Şi acolo multă groază le făcea şi umbla noaptea cu luntre pre apa Bis-5 triţii, de-i spăriîa că-i vor răsturna în Bistriţă. Şi li-au luat tot ce au avut, şi sate, şi haine, şi odoară, şi haine, şi bucate, şi bani gata noaozăci de mii de galbeni de aur ungureşti. Şi au trimis pre armaşul cel mare, pre Habă-{. 198    şescul, să-i omoară. Ce Hăbăşescul/nu s-au grăbit cu
io moartea. Şi au scris în doao rînduri Gheorghe Ştefan-vodă numai să-i omoare, şi tot n-au vrut să să grăbască să-i omoare. Iar al triile rînd, scriind Gheorghii Ştefan-vodă la armaşul Hăbăşescul numai să-i omoară, şi stînd cărţile gata pre masă, întru acel ceas au sosit un căpitan din
15 Ţara Munteniască, anume Uşurelul, cu cărţi de la Constan-t'in-vodă Băsărabă, domnu nou, poftind cu scrisoare pre Gheorghie Ştefan-vodă să-i sloboadă pre acei doi boiari, să nu-i omoară. Iar de-i va omorî, vor strica prieteşugul, şi să fie gata de războiu. Şi Gheorghie Ştefan-vodă nu
80 ştiîa nemică de moartea lui M atei-vodă. Că, cum au murit Matei-vodă, au şi rădicat domnu pre Costantin-vodă slujitorii şi boiarii şi ţara. întru acel ceas au căzut cu rugăminte Costantin postelnicul Cantacozino, frateli Tomii vornicului şi a lui Iordachi vist^rnicului, de au scris
1—24 lipsesc D, G // 1 Caminiţă P / prinzindu C, prinzindu-i P// 2 repetă i-au Închis pre amîndoi fraţii C /' lipseşte fraţii2 E, P // 3 Vasilie E / Buciuleşti C //■ 4 şi umbla noaptea cu luntre pre apa] şi-i punea în luntre noaptea pre apa C // 5 de-i spăriîa rău C / de-i spăriîa că-i vor omorî, să spuie averea domniii şi a lor. Şi E, P / că-i vor omorî, să spuîe averea domniii şi a lor. Şi C // 6 au avut: moşii, sate, haine şi odoară şi bucate C / au avut şi moşii, sate P / au avut şi moşii, sate şi odoară E/ lipseşte şi haine1 E / şi haine2 P/8 ungureşti de aur E, P / triimis C, triimes P/ pre*] şi pre E // 9 omoare C, P / lipseşte Ce Hăbăşescul nu s-au grăbit cu moartea P // 10 după moartea ad. să-i omoare C, sâ-i omoară E/ Gheorghii E / lipseşte Gheorghie Ştefan-vodă C// 11 lipseşte numai E, P / omoară E, P // 11— 13 lipseşte şi tot n-au vrut... numai să-i omoară C /'/ 12 omoară E, P// 12—14 Iar a triia oară stînd cărţile gata pre 'masă scrise şi pecetluite, să li trimită, numai să-i omoare, întru acel ceas E, P // ,14 după masă ai. scrise şi pecetluite să le trimită, numai să-i omoare C // 15 pre anume E, P // 17 Gheorghii E / după boiari ad. pre Toma Cantacozino vornicul si pre Gheorgachi Cantacozino vistiiarnicul C, E, P / visternicul P // 18 omoare C, E, P / priieteşugul E// 19 Şi] Iar C, E, P// 20 moarte C, P//21 după rădicat ad. muntenii E, P / pre Costantin-vodă domnu C // 22 după vodă ai. Băsărabă în Ţara Munteniască E, P / slujitorii şi boiarii şi ţara] în Ţara Munteniască C, ' lipseşte E, P / întru] Şi întru C // 23 fratele E // 24 lipsişte vornicului E, P / Iordachi] Gheorgachi C / după Iordachi ad. fiind cumnat lui ,Costantin-vodă E, fiind Costantin-vodă cumnat lui P / lipseşte visternicului £, Pjiupă vistiiarnicului ai. Cantacozine.ştii C //
Costantin-vodă Băsărabă la Gheorghii Ştefan-vodă, precum s-au pomenit mai sus. Şi căpitanul acela, ce-au vinit cu cărţile, întru o zi şi într-o noapte" din Bucureşti au agiunsu în Iaşi, i-au pus muntenii nume" de atuncea, 5 Uşurelul. Careli după aceia multă milă au avut de la Cantacozineşti. Şi aşîa, cu această tîmplar6, i-au ertat Gheorghii Ştefan-vodă pre aceşti doi boiari şi li-au dat moşiile înnapoi, iar altă nemică nu li-au dat ce le luasă.
XXXVI Gheorghii Ştefan-vodă, după ce s-au dus în 10 Ţara Unguriască, umblat-au pin multe părţi de loc, ca
să-i dea oaste, pe la nemţi, pe la Ieşi, pe la Moscu, pe la şvezi. Şi au dăruit înpăratului moschicescu o cruce ferecată cu aur şi cu pietri scumpe de patru sute de pungi f. i98v de bani, ca / să-i dea oaste, să vie în Moldova. Şi tot l-au 15 purtat cu voroave şi nu i-au mai dat oaste, pînă ce i s-au tîmplat de au murit acolo, la Moscu. Şi pe urmă i-au adus oasăle lui în Moldova, în mănăstirea lui la Caşen, de l-au îngropat.
XXXVII Iară pre doamna lui Gheorghii Ştefan-vodă, 20 pe Safta, ce o luas<ă> cu sila, precum s-au scris mai sus,
o urîs<ă> Gheorghii Ştefan-vodă, umblînd pin ţări streine, şi au triimis-o în ţară aicea, pînă a nu muri el. Şi el ş-au fost luat o slujnică ţiitoare dintru aceTi ţări streine. Iar doamna Safta au trăit aicea în ţară, cu <pace> multă .25 vreme şi după moartea lui Gheorghii Ştefan-vodă.
1—25 lipsesc D, G // 1 după Băsărabu ad. marginal care acest Costantin-vodă B(asarab) era cumnat lui Costantin stolnicul Cantacozino C / Gheorghie C, E, P // 2 pomenit] scris C / ce au C // 3 după cărţile ad. au vinit C / noapte C // 4 ajunsu C / i-au] şi i-au E, P// 4—5 şi i-au pus nume muntenii acelui căpitan de atuncea Uşurelul C // 4 nume muntenii E, P // 5 Care C, E, P / după avut ad. acel căpitan Uşurelul E, P // 6 aşa C, P / întîmplare C, tîmplare P / i-au] au P // 7 după boiari ad. Cantacozineşti C // 8 altă nu li-au dat nemică E, P // 9 ante Gheorghie: 57 E, P / [38] Iară Gheorghie Ştefan-vodă, după ce l-au mazilit înpărăţiîa, s-au dus în C // 10 prin C, E, P//10—11 de loc şi ţări, ca să-i de oaste să vie iarăş în Moldova. Fost-au la nemţi E, P / după loc ad. şi ţări C// 11—18 ca să-i dea oaste să viîe aicea în ţară, în Moldova, ca să mai fie domnu, pre la nemţi, pre la Ieşi, pre la şfezi, pre la Moscu, pînă au murit acolo la Moscu. Şi pre urmă i-au adus oasele lui la mănăstirea lui, la Caşen, de l-au îngropat C // 11 lipseşte pre 2-4 E, P // 12— 16 Şi avînd o cruce foarte scumpă, ferecată cu aur, cu diiamanturi şi cu pietri scumpe, care preţul iei era patru sute de pungi de bani, o au dăruit înpăratului moschicescu, ca să-i dea oast6. Şi aşîa, zâbăvindu-1 moscalii, i s-au tîmplat de au murit la Moscu, E, P //16 pre E, P // 17 oaseli lui aicea în ţară la mănăstirea lui E,P/ Caşin E, Caşîn P// 19 Iar C/ ante Iară: 58 E, P / Gheorghie E // 20 pre doamna Safta E, P / luasă cu de-a sila C / precum mai sus s-au scris E, P //21 urîsă C / lipseşte Gheorghii Ştefan-vodă C, E,P/ prin C, E, P // 22 aicea în ţară C, E, P // 23 repetă o slujnică P / ţiitoare C // 24 doamna lui, Safta C / cu pace C, P cu pace E // 25 Gheorghie C, E //
185
XXXVIII Fost-au luat Iordachi Cantacozino şi Toma frate-său toate moşiile Ceaureştilor, pentru acea pradă ce li-au făcut Gheorghii Ştefan-vodă, cu dreptate şi cu giudecată. Dar mai pre urmă s-au socotit Toma vornicul şi cu
5 frate-său Iordachi visternicul de voia lor şi li-au dat iar la niamurile lui moşiile, la Ceaureşti, să le stăpîniască. Iară Răcoviţăştii, nu să ştiîe din ce pricină, au fost luat şi iei moşii de-a Ceaureştilor atuncea şi nu li-au mai dat înapoi, care moşii din niamul Racoviţăştilor şi astăzi
10 le ţin de le stăpînescu, satul Roznovul şi alteli.
XXXIX Ghica-vodă, de niamul lui fiind arbănaş, copil tînăr au purces de la casa lui la Ţarigrad, să-ş gă-sască un stăpîn să slujască. Şi cu dînsul s-au mai luat un copil de turcu, iar sărac, din ostrovul Chiprului. Şi mergînd
15 amîndoi denpreună la Ţarigrad, multe vorbe bune au vorbit: de vor găsi pită, să s<ă> caute unul pre altul. Şi au dzis Ghica-vodă: „Tu eşti turcu, poţi să agiungi să fii om mare, şi ce mi-i face pre mine atuncea?' Iar f. 199    turcul au zis atuncea: „De voi fi / eu om mare, te voi
20 face de vii fi mai mare în Chipru, giudecătoriu". Şi mergînd în Ţarigrad, s-au despărţit unul de altul, să-ş caute stă-pîni.
Decii copilul cel de turcu au nemerit la un agă, ce era de curtea înpărătiască. Şi au slujit aşea din stăpîn în stă-25 pîn, pînă au agiunsu de era paşîa. Şi fiind paşîa sărac, avea un priiatin musaip înpărătescu. Şi mergea totdiauna la vorbă la acel musaip înpărătescu. Şi pre aceia vreme
1-27 lipsesc D, G // 1 ante Fost-au: 39 C, 59 E, P / Iordachi] Gheorgachi C/ şi] şi cu E,P // 3 ce li-au făcut] ce le făcusă C, E, P / Gheorghie C // 4 judecată C| lipseşte vornicul C// 4 — 5 socotit Toma şi Iordachie de voia lor, E, P// 5 lipseşte cu frate-său C / Iordachi] Gheorgachi C / lipseşte visternicul C / de bunăvoîa C / lipseşte lor C // 6 ad. marginal moşiile B / ia niamul lui, Ceaureştilor, înnapoi C, la niamul lui, la Ceaureşti, înnapoi E, P / lipseşte să le stăpîniască C, E, P / 7 Racoviţeştii C, Răcoviţăştii E, P / nu să ştie C, nu ştiu E, P // 8 ad. marginal atuncea B // 9 înnapoi C, E, P / carii C, E, P / lipseşte moşii C, E, P / Racovitestilor C // 10 lipseşte le ţin de C, E, P // 11 ante Ghica: 40C, 36 E<f. 196v>, 37 P<f. 243r~v> / după vodă ad. cel bătrîn C / neamul P// 14 săracu C / din ostrovul Chiprului] de la Chipru E, P, lipseşte C / mer-gîndu C // 15 dinpreună C, E, P / şi multe E, P / au vorbit amîndoi C, E // 16 vor] or E, P// 17 ajungi C// 18 lipseşte s& fii C, E, P// 19 lipseşte atuncea, C, E, P / Eu de oi agiunge om mare pre tine te voi face de-i fi E, P / De voi fi] De oi ajiunge C / te voi] te-oi C // 20 de vii fi] de-i fi C / judecătoriu C, E / mergîndu E, P // 23 Şi s-au apucat copilul acel de turcu la un agă mare ce era C // 24 curte înpărătească P / aşa C, P aşîa E // 25 ajunsu C / lipseşte de era C, E, P // 26 ave P/ pretin P // 26 — 27 totdeauna la musaip la vorbă C, E, P/7 27 lipseşte acel C, E, P / lipseşte înpărătescu C, E, P //
să tîmplas<ă> de era multe zorbale în Ţarigrad, de nu s<ă>
: mai putea aşeza Poarta. Decii Chiupruliolu au zis cătră acel priiatin musaip de casa înpărătiască: „De m-ar pune pre mine viziriu, aş potoli eu zorbaleli aceste". Iar înpăra-5 tului i să supăras<ă> cu zorbaleli, şi s<ă> miera ce va face, şi întreba sfat şi pre unul şi pre altul, Şi aflînd vre-mîa acel musaip înpărătescu, au spus înpăratului că iaste un paşîa sărac, şi el zice să-1 pui măriia-ta vizir, că a potoli toate gîicevile aceste, pre careli îl chiamă Chiu-
10 pruliolu". Decii înpăratul îndată l-au adus şi l-au pus viziriu. Şi cum l-au pus viziriu, îndată au şi pus şi au strigat oastea, şi pre de altă parte au început a tăia capetili celor vicleni, pînă i-au spăriiat, de au aşezat toate zorbaleli. Şi au rămas viziriu lăudat la turci, precum s-au
15 văzut şi să vede şi pînă astăzi niamul lui.
Iară Ghica-vodă, întrînd în Ţaiigrad, au nemerit la capichihăile moldoveneşti de au slujit, apoi au vinit la Moldova cu neguţ<i>torie, apoi la Vasilie-vodă, lipindus<ă> de curte, fiind şi Vasilie-vodă tot de un niam, arbănaş.
20 Şi vrînd şi Dumnezeu, au agiunsu de au fost capichihaîa / f. 199V   la Ţarigrad şi vornic mare aici în Moldova. Decii tîm-plîndu-s<ă> atuncea,  la vremîa lui Gheorghii Ştefan-vodă, de au fost la Poartă cu alţi boiari, viziriul, văzin-du-1, l-au şi cunoscut cine iaste. Iar Ghica-vodă nu-I
25 cunoştea pre viziriul. Decii viziriul Chiupruliolu au şi chiemat pre haznatariul lui şi i-au zis în taină: „Vezi cel boiariu bătrîn moldovan ce iaste la Divan? Să-1 îei şi să-1 aduci la odaîa ta, pînă s-a rădica Divanul, şi apoi
1 — 28 lipsesc D, G // 1 tîmplasă C, P / nu să mai C, P // 2 pute P / Decii paşia acel săracu Cupruliolu C, Decii paşia Chiupruliul E,P// 3 priiatin al lui [C / înpă-rătiască]inpăratului C// 4 vezir C,E, vizir P/ zorbalile P// 5 supărasă C/ să mira C, să mera P// 6 faci P/ vreme C, E, vremi P // 7 că]cum că, C, E, P// 8 săracu E / vezir E / că]că el P // 9 lipseşte toate C, E/ a potoli gîicevile şi zorbaleli. aceste C, E, P / carile P / Chiupruliul E// 11 vezir1-2, E, vezir1 C, vizir 2 C, vizir 1~2P// 12 oaste P, oameni de oaste C / capetile C, E, capitile P// 14 zorbaleli P ./.vizir C, P, vezir E// 16 ante Iară: 4 IC, 37 E / ante Iar: 38 P / în-trind]mergînd C / în]la C / au nimerit P] s-au apucat a sluji C// 17 după moldoveneşti ad. şi s-au apucat E, P / de]şi C// 18 neguţitorie, C, neguţ<i>torii E / lipindu-să de curtea domniască C, E, P// 20 — 21 Şi avînd şi nărocire, au ajunsu şi vornic mare aicea la Moldova şi capichihaîa la Ţarigrad C // 20 vrînd Şi Dumnezeu] avîndu şi năroc E, P / lipseşte de au fost E, P // 21 lipseşte aici în Moldova E, P // 22 tîmplîndu-să C, P / vreme C, E, P / Gheorghie E // 23 boeri P / veziriul E / văzîndu-1 P // 25 nu-1 cunoştea pre Cupruliul viziriul E, P / veziriul C / Chiupriliul E, P // 26 lipseşte Vezi C, E, P // 27 boiar C, E, boeriu P //
186
187
să-1 aduci la mine în taină, că-mi trebuiaşte". Iar Ghica-vodă, după ce îl luas<ă> dintre ceiîalalţi boiari, să spă-• riiasă tare, că nu ştiîa poveste ce iaste. Şi după ce s-au rădicat Divanul şi l-au dus la viziriul, l-au întrebat viziriul 5 ce om iaste şi de unde iaste, şi au zis: „Cunoşti-mă pre mine, au ba?" Iar Ghica-vodă s-au spus de unde iaste de locul lui, iar a cunoaşte pre viziriul, nu-1 cunoştea. Atuncea viziriul Chiupruliolu s-au spus şi au dzis: „Ţii minte ce am vorbit cînd viniiam amîndoi pre cale?" Şi
10 au zis: „De ai uitat tu, dar eu n-am uitat, şi iată că te voi face domnu în Moldova; numai să taci mîlcom". Iar Ghica-vodă au şi mărsu de i-au sărutat mîna şi s-au rugat atuncea pentru stăpînu-său, să-1 lasă să fie domnu, să nu-1 maziliasca. Iar viziriul au iăspunsu: „Acum deodată
13 îl las să fiîe, iar mai pre urmă cuvîntul mieu gios nu l-oi lăsa, ce te voi face pre tirie". Şi pre urmă, chiemînd la Poartă pre Gheorghii Ştefan-vodă, şi nevrînd Gheorghii Ştefan-vodă să margă, au pus pre Ghica-vodă domnu în Moldova, după cum scrie Îetopisăţul. Aşea au fost poveste ! 20 eşirii acestor doi oameni, Chiupruliului viziriului şi Ghicăi-vodă; că unde iaste voia lui Dumnezeu să biruiescu toate firili omeneşti. /
f. 200 XL Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, fiindu
domnu tînăr, dezmierdat si inimos, de multe ori esind cu 25 boerii Ia primblări, punea de lua frîile din capeteli cailor
1 — 25 lipsesc G // 1 — 22 lipsesc D // 1 mini P / trebueşti P // 2 după ci-1 luasă P / luasă C / aceîalalţi C / boeri P / să spăriiase C, el să spăriiasă E, P // 4 l-au dus haznatariul E, P / la veziriul E // 5 esti1 P / de unde iaste de locul lui şi l-au întrebat viziriul zicînd: „Cunoşti-mâ C, de und6 iaste şi l-au întrebat zicîndu: „Cunoşti-mă E, P// 6 lipseşte Iar Ghica-vodă s-au spus de unde iaste de locul lui C / Ghica-vodă]ei E, P // 7 pre viziriul au zis că nu-1 cunoaşte E, P / după viziriul ad. au zis că C // 8 Atuncîa C, Atunci E, Atunce P / veziriul E / Chiupruliul E, P//9 ce am vorbit amîndoi cîndu viniiam pre cale E, P// 10 au zis viziriul E, P / lipseşte dar P // 11 te-oi face C / în]la E, P // 12 mersu C, E / repetă şi s-au C// 13 atunce P/ după stăpînu-său ad. Gheorghie Ştefan-vodă. E,P// 14 mazilească P/ veziriul E// 15 fie C,E,P/ jos C,E// 16 te-oi face C/ Şi mai pre urmă Cj chemînd P/ 17 Gheorghie C,E ad. marginal B//17— 19 şi nevrînd să margă Gheorghie Ştefan-vodă la Poartă au pus domnu pre Ghica-vodă, după cum scrie Îetopisăţul C, E, P // 19 Aşa C, E, P // 20 după oameni ad. mari E, P / veziriului E, viziriul P// 20—21 acestor oameni, amîndurora, de au eşit oameni mari, Chiupruliolu viziriului şi lui Gheorghie Ghica-vodă celui bătrîn; că unde C/ şi lui Gheorghie Ghica-vodă celui bătrîn E, P//21 —22 să biruescu şi firile toate cele omeneşti C, să biruescu şi firile toate, omeneşti E, P // 23-25 lipsesc E // 23 ante Ştefăniţă: 42 C, 1 D / Vasilii C- ,' fiind C,i)// 24 inimos]mînios C,D// 25 boiarii C,D/ primblare D/ de le luoa C, de le lua D/ capetile C,D //
. boerilor şi le da chiot cailor, de cădea boerii gios de-ş sfărma capetile, cît să îngrozise boiarii a mai merge cu dînsul cu cai buni la primblări.
XLI Ştefăniţă-vodă vrînd odată să scoată fumărit 5 pe ţară cîte, şase orţi de casă, şi înnainte vremie era obiceai de da numai cîte un leu de casă, iar Toma vornicul şi cu Iordachi, frate-său, Cantacozineştii nu-1 lăsa să-1 scoată mai mult decît un leu şi-i zicea să nu facă obiceai nou, că nu-i bine. Iar Ştefăniţă-vodă îndată s-au mîniiat
10 şi au scos hamgeriulşi s-au răpezit să dea într-înşii, şi ei au fugit din casă afară. Măcar că acei boiari era greci, '      dar să punea tare pentru ţară şi pentru obiceai nou să nu s<ă> facă, că obiceaele cele noao fac răsipă ţărilor şi peirea domnilor.
15     XLII Auzind aceste fapte răleV Vasilie-vodă, tată-său, Ia Ţarigrad, nu-i părea bine, şi-i scrie de multe ori să să lasă. Şi de nu ar fi murit, era numai să-1 scoată din dom-
. niîe pre fiiu-său, să vie el domnu în Moldova, că cunoştea că nu va procopsi fiiul său în domnie, Ştefăniţă-vodă.
20 XLIII Era un boiar anume Neculai Milescul spătariul, de la Vaslui de moşiîa lui, pre învăţat şi cărturar, şi ştiîa multe limbi: elineşte, sloveneşte, greceşte şi turceşte. Şi era mîndru şi begat, şi umbla cu povodnici înnainte, domneşti, cu buzdugane şi cu paloşîe, cu soltare tot sirmă
25 Ia cai. Şi lui Ştefăniţă-vodă îi era pre drag, şi-1 ţinea pre / f. 2()0V   bine, şi tot la masă îl punea, şi să giuca în cărţi cu dînsul, şi la sfaturi, că era atuncea grammatic la dîhsu. Iar cînd au fost o dată, nu s-au săturat de bine şi de cinste ce
1 — 28 lipsesc E, G // 1 boiarilor C, D / după cailor ad. şi pleca caii fuga D / boiarii C, D / jos C, D // 2 după capetile ad. şi-ş stîlciîa trupurile D / îngrozisă C, E ■// 4 ante Ştefăniţă: 2 D / să scoată odată C//5 şasia D/ lipseşte vremie C, D//7 şi Iordachi vistiiarnicul D/ Iordachi vistiiarnicul C// 7-8 să scoată C// 10 eijîei C, D // 11 Şi măcarî C, D / acîei C // 12 darjşi C / lipseşte tare C / obiceaîe C /noujnoao C / nu să C // 12— 13 dar să punea pentru obiceai nou să nu să facă în ţară, că obiceaîele noao fac D // 13 obiceaîele C / lipseşte cele C // 14 perirea D / repetă domnilor B // 15 ante Auzind: 43 C, 3 D / de aceste C, D / rele C, ad. marginal B / rele a lui Ştefăniţă-vodă, tată-său Vasilie-vocfă la Ţarigrad D // 16 scriîa C, D// 17 după murit ad. Vasilie-vodă C, D // 18 după fiiu-său ad. Ştefăniţă-vodă D / lipseşte în Moldova C, D// 19 fiiu-său Ştefăniţă-vodă în domniîe C, D/7 20 ante Era: 44 C, 4 D / boiariu D / pre anume D / Nicolai D // 20-21 Iară pre acea vreme, la domniîa lui Ştefăniţă-vodă, era un boiar pre anume Nicolai Cîrnul spătariul, ce-i zicea Milescul, de la Vasluiu C// 21 Vasluiu D / lipseşte, lui C, D // 22 sloveneşte C / lipseşte şi D // 23 înnainte D // 24 lipseşte şi D / cu 3]şi cu C, D // 26 după îl punea ad. cu dînsul D / după dînsul ad. şi în tavlii C, D // 28 de bineli D / cinstea D //
188
189
avea la Ştefăniţă-vodă, ce au şezut şi au scris nişte cărţi viclene şi li-au pus într-un bătu sfredelit şi li-au trimis la Costantin-vodă cel bătrîn Băsărabă, în Ţara Leşască, ca să s<ă> rădice de acolo cu oşti, să vie să scoată pre Şte-
5 făniţă-vodă din domniîe. Iar Costantin-vodă n-au vrut să s<ă> apuce de acele lucruri ce-i scriîa, ce s-au sculat şi au trimis băţul acel sfredelit cu cărţi cu tot înnapoi la Ştefăniţă-vodă, de li-au dat. Decii Ştefăniţă-vodă, cum au văzut băţul cu cărţile, s-au pre mîniîat şi l-au şi adus
10 pre acel Nicolai Milescul înnaintea lui, în casa cea mică, \ şi au pus pre călău de i-au tăiat nasul. Scoţînd Ştefăniţă-vodă în grabă hamgeriul lui din brîu, au dat de i-au tăiat călău nasul. Şi n-au vrut să-1 lasă pe călău să-i taie nasul cu cuţitul lui călău, ce cu hamgeriul lui Ştefăniţă-vodă j
15 i-au tăiat nasul.lfDupă aceia, Nicolai Cîrnul au fugit în ' Ţara Nemţască şi au găsit acolo un doftor, de-i tot slo-
' boziîa sîngeli din obraz şi-1 boţiîa la nas, şi aşîa din zi în zi sîngele să închiega, de i-au crescut nasul la locu, de s-au tămăduit. Iar cînd au vinit aicea în ţară, la domniia lui
20 Iliiaş-vodă, numai de abiîa s-au fost cunoscînd nasul ; că-i tăiat. Numai tot n-au şezut în ţară mult, de ruşine\ j ce s-au dus la Moscu, la mareli înpărat, la Alexii Mihailo- ş viei, la tatul marelui Petru înpărat, carele au vinit la noi aicea în Moldova, Şi pentru învăţătura lui au fost terziman J|
25 înpăratului şi învăţa şi pre fiiul înpăratului, pre Petru \ Alexievici, carte. Şi era la mare cinste şi bogăţie. Şi l-au \ f. 201    trimis înpăratul Alexii Mihailovici / sol la mareli înpărat \ al chitailor, de au zăbăvit la Chitai vreo doi, tni ani. Şi
1-28 lipsesc E, G // 1 la]de la C, D / neşte C // 2 triimis C // 4 să să C, D / să vile C, D // 6 să să C, D /aceli C, D / după scriîa ad. Neculai Cîrnul C, Nicolai Milescul spătar D// 7 triimis C //9 lipseşte şi 2 D// 10 acel Nicolai Milescul] Cîrnul C / Nicolai Milescul]boiariu D/ înnainte D// 11 calo C // \2lipseste în grabă C, D // 13 calo i-2 C / după nasul ad. cu hamgeriul lui C I lipseşte Şi C, D / pre C // 14 lipseşte lui calo C, lipseşte calau D / hamgeriul C // 15 lipseşte i-au tăiat nasul C, D / Iar după aceia C / lipseşte Nicolai Cîrnul C // 16 au găsit un doftor acolo C / lipseşte tot C // 17 sînge C / şi-l]şi să C /aşa C, D / 18 închega C / lipseşte de i-au crescut nasul la locu C // Î9 Iar]Şi C, D / după ţară ad. Neculai Cîrnul C // 20 cunoseîndu D // 21 lipseşte câ-i iaste tăiat C / ruşine C // 22 mareli înpărat, la]mareli cniaz, ţariu C / la înpăratul Alexii Mihailovici, la tatăl D// 23 lipseşte la1 C / tatul ' lui Petr<u> înpărat C/ Petr<u> D / carile D / lipseşte la noi aicea C, D //24 au fost]au ajunsu C, D // 25 — 26 şi ittvâţa carte pre fiiul înpăratului, pre Petr<u) Alexievici C // 25 lipseşte şi2 D / Petf(u) D II 26 bogăţiie D // 27 triimis C / marele C //
au avut acolo multă cinste şi dar de la mareli înpărat al chitailor, şi multe lucruri de mirat au văzut la acea în-părăţiîe a chitailor. Şi i-au dăruit un blid, plin de pietri \ scumpe şi un diiamant ca un ou de porumbu. Şi întor-5 cîndu-s<â> pe drum înnapoi, s-au tîmplat de au murit înpăratul Moscului, pre anume Alexii Mihailovici, iar senatorii de la Moscu i-au eşit întru întimpinare" şi i-au luat aceli daruri şi tot ce au avut şi l-au făcut surgun la Sibir. Şi au şezut cîţiva ani surgun la Sibir.
10 Iară mai pre urmă, rădicîndu-s<ă> Petru înpărat, fiiul lui Alexii Mihailovici, carele au vinit aicea în ţară, în Moldova, de s-au bătut cu turcii la Prut, la Stănileşti din gios de Huşi, în ţinutul Fălciiului, agiuns-au Cîrnul din Sibir cu cărţi la dînsul, la înpăratul Petru Alexievici,
15 de i-au făcut ştire de toate ce au făcut şi cum iaste surgun. Atuncea Petru Alexievici înpărat îndată au chiemat senatorii şi au întrebat zicînd: „Unde iaste dascălul mieu, cel ce m-au învăţat carte? Acum, curund, să-1 aduceţi". Şi îndată au răpezit de olac şi l-au adus la Petru Alexie-
20 viei, înpăratul Moscului, în stoliţă. Şi l-au întrebat ce au văzut şi ce au păţit şi i-au plătit lucrurile toate acele de la senatori ce-i luas<ă>, pînă la un cap de aţă, şi diiaman-tul cel mare. Şi înpăratul, după ce l-au văzut, s-au mirat şi l-au dat în haznaoa cea înpărătiască, iar Cîrnului i-au
25 dat optzăci de pungi de bani. Şi l-au luat iară în dragoste şi în milă şi l-au pus iar sfetnic. / f. 20 )v        Şi cînd au ras barbeli, înpăratul, a moscalilor, atuncea cînd ş-au schimbat portul, atuncea singur înpăratul i-au ras barba, cu mîna lui. Şi au trăit Cîrnul pînă la a doa
1 — 29 lipsesc E, G // 1 darjdaruri D // 2 mirat]mirare C, mirare D // 4 cajeit C, D I după porumbu ad. de mare D / întoreîndu-să C // 5 după înnapoi ad. la Moscu C, D // 6 lipseşte pre anume C, D // 9 lipseşte Şi au şezut cîţiva ani surgun la Sibir C, D //' 10 ante Iară: 45 C, 5 D / Petr<u> D // 10-12 Petr<u> înpărat, careli au vinit aici în Ţara Moldovii, fiiul lui Alexii Mihailovici, careli s-au bătut C // 11 au vinit la noi aici în Ţara Moldovii D // 12—13 lipseşte la Prut, la Stănileşti... în ţinutul Fălciiului C, D// 13 ajuns-au C / Nicolai Cîrnul D// 14 lipseşte înpăratul C, D / Petr(u) D// 15 lipseşte de 2 C, T> j ce au]ce i-au C/ după făcut ad. senatorii D // 16 Petr<u> D / Alexievici C / înpăratul C, D / lipseşte îndată C, D // 17 au]i-au C / zicindu C // 18 curînd C // 19 de olacjîn grabă C, D // 19—20 l-au adus la înpăratul Petr<u) Alexievici în stoliţă C, D // 21 ce C, D // 22 sănatori C / luasă C, D // 23 celjacel D/ după ce] dacă C, D / mierat C, D //24hazneaoa C / lipseşte cea C, D / iar Cîrnului i-au dat]şi i-au dat Cîrnului C // 25 după dat ad. pre dînsu D / iarăş C, iar D / iarăş C // 26 după sfetnic ad. în mare cinste D // 27 — 29 lipseşte Şi cînd au ras barbeli... cu mîna lui C, D // 29 Cîrnuljacel Nicolai Cîrnul Milescul spătariul C / doao C //
190
191
domniîe a lui Mihai-vodă Racoviţă, şi atuncea au murit. '   Care mare cinste i-au făcut înpăratul la moartea lui şi i   mare părere" de rău au avut după dînsul, că era trebuitoriu la ac61i vremi. 5     Rămas-au acelui Cîrnu ficiori şi nepoţi, şi au agiunsu unii de au fost polcovnici spre slujba oştirii. Că săînsuras<ă> el acolo, de luas<â> moscav<că>. Şi s-au mai dus după dînsul de aicea din Moldova trii nepoţi de frate, de să aşezasîe şi ,ei pe lîngă unchiu-său. Şi aceiîa avea milă de 10 la înpărăţiîe, şi acolo au murit.
1— 15 lipsesc E, G // 1 Mihai Racoviţă-vodă, aicea la noi, în Moldova, şi atuncea au murit D // 3 părere D / Stupă dînsul ad. cînd au murit C // 5 ante Rămasu-i-au: 46 C, 6 D/ajunsu C// 6 însurasă C, D// 7 luasă D /moscoavca C, moscavcă D // 8 de aiceajşi de aicea C // 9 aşezase C, aşezasă D / eijiei C, D / pre C, D/ aceia C// 11 ante Ştefăniţă: 47 C, 7 D// 12 Tighine D// 13 Bendir C // 14 adevăr D / ştie C, D / că la letopisăţu C, D // 15 după lucru ad.: [48] Duca-vodă cel bătrîn, fiindu de oameni de gios de niamul lui de la Rumele, din Ţara Grecească, după ce au luat domniîa aicea în ţară, în Moldova, au vinit stăpînul lui, spahiul, cu ferman înpărătescu la Duca-vodă, de i-au cerşut dajde după obiceai ce au spahii{i> de eu de la oamenii săi, pre izvod, de la înpărăţiîe. Şi după ce au vinit spahiul l-au cinstit Duca-vodă, puindu-1 şi la masă. Iar turcul, spahiul, şezind la masă cu Duca-vodă, au fost zicînd lui vodă: afendi, blem la Rumeli. Iar Duca-vodă au fost zicînd să margă turcul: pas tu, dar eu nu voi merge. Şi i-au dat şi haine şi i-au dat şi bani ce i să făcea şi mai mult decît i să făcea. [49] Duca-vodă avea un frate mai bătrîn decît dînsul şi-1 pusesîe vameş mare; şi numele lui era Cîrstea. Şi aşa era de fudul, că cînd mergea prin tîrgu nu vrea să-ş ia şlicul denaintea nemărui. Iar neguţitorii şi alţi oameni din cei mai proşti, văzindu-1 că nu-ş Ia şlicul denaintea nemărui, au început şi iei a nu-ş lua şliceli înnaintea lui. Apoi el s-au dus şi s-au jeluit Ducăi-vodă, frăţine-său, că nu-1 cinstescu neguţitorii să-ş ia şlicele înnaintea lui. Apoi Diuca-Vodâ l-au întrebat, el ia-ş şlicul înnaintea lor? Iar el au zis că nu-ş ia. Iar Duca-vodă, i-au zis': Pas pre uliţă şi-ţi Ia tu şlicul şi apoi, dacă nu-ş vor luoa lai şlicile, vin'de-mi spune mie, că ştiu eu ce-oi face. Decii el au şi purces pre uliţă, cum îi poroncis<ă) frate-său, Duca-vodă. Şi au început a-ş lua şlicul. Iar neguţitorii s-au şi sculat în picioare, şi au început a-ş luoa şlicile şi a să închina. Şi apoi au mersu la Duca-vodă şi i-au spus că luîndu-ş şlicul el, îş eu şi neguţitorii şlicile înnaintea lui. Atuncea Duca-vodă au zis că dacă va cinsti el pre alţii, îl vor cinsti şi pre dînsul alţii, măcarî că iaste frate de domnu. C // [39] Duca-vodă cel bătrîn, fiind de oameni de gios de niamul lui de la Rumele, din Ţara Grecească, după ce au luat domniîa aicea în ţară, în Moldova, au vinit stăpînul lui, turcul spahiul, cu ferman înpărătescu la Duca-vodă, de' i-au cerşut dajde după obiceaiu ce au spahiii de iau de la oamenii săi pre izvod de la înpărăţiîe, de cîţiva ani. Şi după ce au vinit spahiul l-au cinstit Duca-vodă şi i-au dat haine şi la masa lui cea domniască încă l-au pus de au şezut cu dînsul. Decii turcul, avînd voie a grăi înnainte Ducăi-vodă îi zicea în limha lui turcească: efendi, efendi, blem la Rumele. Iar Duca-vodă îi răspundea: mergi tu, dar eu nu voi merge. Şi i-au dat Duca-vodă tot ce i să făcea dajdea şi mai mult decît i să făcea. Şi aşîa turcul s-au dus la Rumele, la ţara sa.
XLIV Ştefăniţă-vodă zicu unii că pentru vrăjmăşiîa lui şi supărarea ce făcea boiarilor, atuncea la Tighinea, la Bender, cînd s-au bolnăvit, să fie murit de otravă. Dar adevărul nu să ştiîe  că Îetopisăţul nu scrie nemică de 15 acest lucru.
[40] Duca-vodă avea un frate mai bătrîn decît dînsul. Şi-1 pusesîe vameş mare. Şi numele lui era Cîrstea. Şi aşîa era de fudul, că cînd mergea prin tîrgu, nu vrea să-ş ia şlicul înnaintea nemănui. Iar nici neguţitorii, nici cei proşti, dacă l-au văzut că nu-ş Ia şlicul, nici Iei nu-ş lua işlicele înnaintea lui. Apoi el s-au dus şi s-au jeluit frăţine-său, Ducăi-vodă, că nu-1 cinstescu neguţitorii, să-ş Ia şlicele. Apoi Duca-vodă l-au întrebat, el îa-ş şlicul? Iar el au zis că nu-ş Ia. Iar Duca-vodă :-au zis: pas pre uliţă şi-ţi Ia tu şlicul şi apoi, dacă nu-ş vor lua Iei şlicele, vin' o.e-mi spune mie, că ştiu eu ce oi face. Decii el au şi purces pre uliţă, precum :i poroncis<ă> frate-său şi au început el aş lua şlicul întîi. Iar neguţitorii, văzind, s-au şi sculat în picioare şi au început a-ş lua şi Iei şlicele şi a să închina. Şi apoi au mersu la Duca-vodă şi i-au spus că, luundu-şi el şlicul, îş iau şi neguţitorii işlicele înnaintea lui. Atuncea Duca-vodă au zis că dacă va cinsti el pre alţii, l-or cinsti şi pre dînsul alţii, măcarî că iaste frate de domnu <f. 39r~v>D//
192
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
5 DOMNIÎA DABIJII-VODĂ. CAP 78
1. După moartea lui Ştefăniţă-vodă, ficiorul lui Vasilie-vodă, în anul 7170 <= 1662), au trimis boiarii la Poartă pre Chiriţa Drace, cu rugăminte de la boiari şi de la ţară, pre cine or vrea îei să le dea domnu de ţară. Şi li-au eşit
10 răspunsul de la înpărăţiîe să margă boiarii toţi la Poartă şi acolo, pre cine or alege ei, pre voia lor vor face.
2. După aceîa mers-au toţi boiarii la Ţarigrad, după poronca viziriului. Şi cu dînşii era şi Evstratie Dabije vornicul. Şi dintre cei boiari mulţi carii trăgea nedejdea /
■ 202 15 domniii, numai Toma vornicul şi cu frate-său vistiiarnicul Iordachi, Cantacozineştii cei bătrîni, s-au agiunsu cu nepotu-său, cu cupariul Rusăt cel bătrîn. Avînd cupariul
1— 17 lipsesc E, G // 1 — 4 lipsesc M/■' 5 Domniîa lui Efstratie Dabije-voevoda M / după vodă ad. în anul 7170 C, P / Cap 75 C, lipseşte M//6 moarte M / voevoda M / ficior C, P / Vasilii C, M// 7 vcevcda M / in anii 1662 M/ lipseşte în anul 7170 P / PoartăjŢarigrad M /,/ 8 Chiriţia C / după Drace ad. dinpreună cu Alecxandru Costin postelnicul P / boeri M // 9 pre] ca pre M / vre ei M / dea] facă M / lipseşte Şi M/ante Li-au venit răspuns: 2 M//10 răspunsuC / înpărăţieM / toţi boerii M / după toţi ad. la Ţarigrad, C // 11 pe C / or]vor M, P / ei]îei C, P / vor]or C // 12 2]3 M / lipseşte După aceia M / mărs-au C // 13 veziriului C / Istratie Dabijea C, Efstratii Dabije M // 14 dintr-acîei C / lipseşte carii C, D / nedejde C / Şi dintr -acei boeri mulţi doriia să fii domn M / cei]acei P // 15 lipseşte numai M / visternicul C, lipseşte P ,/ Iordachi vistiiarnicul D // 15— 16 4. Thoma Cantacuzino vor<nicul> şi cu Iordachi Cantacuzino visternicul s-au agiuns M // 17 nepotul lor M / lipseşte cu C / Rosăt M //
195
trecere şi cinste la Poartă, au isprăvit lucrul de domnie pentru Dabije vornicul. Şi eşind boiarii înnaintea viziriului, să ţinea di cela să-i aliagă de domniîe. Iar Dabije vornicul nemică nu ştiîa, nici în gînd nu-i era. Ce cum
5 întrară boiarii în casă la viziriul, fiind lucrul tocmit şi aşezat de cupariul, şi întrebă viziriul care iaste Dabije. Şi arătîndu-1 boiarii, l-au şi înbrăcat cu caftan de domniîe. Iar alţi boiari ce trăgea nedejde domniii au rămas numai ; cu nedejde. '
10 3. Vinit-au Dabijea-vodă în scaonul domnescu în Iaşi, tuturor cu bucurie de bună părere pentru domnu bun de boiariu de ţară. Şi era tuturor cu bine. Şi nu era nici un boiariu în prepus sau în minciuni la acest domnu, nici ţara nu era înpresurată cu dările pre aceia vreme.
15 4. Acest domnu avea obiceai, cînd şidea la masă şi videa niscaiva oameni săraci dvorind pin ogradă, învăţa de lua cîte doao, trii blide de bucate din masa lui şi pîine şi vin şi le trimitea acelor oameni acolo în ogradă, de mînca acei oameni. Şi zicea cătră boiari: „De mult or fi zvorind •
20 ei şi or fi flămînzi, neavînd de cheltuială". Şi făcea diva- j nuri dese, ca să nu zăbăvască oamenii mult, dacă or vini
1-21 lipsesc E, G // 1-2 la Poartă, şi au isprăvit domnite, lui Efstratii Dabije • vor<nicul> M // 1 domniîe C // 2 Şi eşind] 5. Eşit-au M / boerii M / înnainte C // 3 veziriului C / veziriului, şi fieştecarile să nădăjduia de domnie M / de 1 C / de 2] la C // 4 lipseşte vornicul M / nimica M / nici]şi nici M / Ci cum au întrat M // 5 boerii M / lipseşte în casă M / veziriul C, M / lipseşte tocmit şi P / lucrul aşezat si tocmit D / lipseşte şi aşezat C, M // 6 şi întrebăjau şi întrebat D, i-au şi în- ; trebat M / veziriul 'c, M / carele M, P // 7 boerii M / caftan C / domnie M // 8 Iară ceelalti boeri M / ce]care M,  lipseşte P / trăgea nădejde de domniii  D,   trege .şj nădejde de domnie M / domniiijde domniîe C, P// 9 nădejde M // 10 3]6 M/ Venit-au | C / Dabije C, Evstratie Dabije P / scaon P / Efstratii Dabije voevoda au venit ; în Iaşi în scaonul domnesc M / doninescu]domniii C // 11 tuturor cu bună păreri de bucurii P / părere C / şi tuturor cu bucurii pentru domn bun din boerii de ţară M// 12 de x]din D, P / de boiariu de ţară]fiind mai înnainte vreme boiariu *' de tară C / Şi tuturor le era cu bine. Şi la acest domn nu era M // 13 la acestu ] domnu C, lipseşte M// 14 nici]şi nic'i M / înpresuratăjasuprită M / lipseşte pre , acela vreme M// 15 4]7 M, lipseşte C/ obiceaiu C, obiceiu M / şede M // 16 -j vede vreun sărac zvorind prin ograda lui M / prin ogradă la curţi domnească ' P / învăţajporoncila M// 17 luoa C/ de]cu M/ lipseşte şi M//18  trimite C/ lipseşte acelor oameni C, D, M, P / după mînca ad. fiindu, săracii, flăminzi şi , neavînd de cheltuială M // 19 lipseşte acei oameni M/ De mult]Săracii, aceia, de mult M // 20 lipseşte ei şi or fi M / fi]hi C / ei]îei C / lipseşte Şi M / ante Divanuri face adese: 21 M//21 după desie ai. de multe ori C / desejde multe ori, adesîa D, de multe ori, totdeauna P // i
la Iaşi pentru nevoile lor. Şi multe divanuri făcea şi din amiazăzi în desară. Care aceli divanuri den amiazăzi / f. 202v   în desară nu cădea toate pre de laudă. Aşijderea el bea vin mai mult din oală roşiîe decît din pahar de cristal, 5 dzicînd că-i mai dulce vinul din oală decît din pahar. ms. 253, Şi el era de locul lui din ţinutul // Putnii, şi ştiindu elu f. 215    încă din boîarie că au o<a>meni<i> săraci dobîndă bună din vie, din toate cele rele au scornit şi el acestu obiceiu rău de vii: de pogon cîte un leu să dea; care să trage si io pîn<ă> astădzi.
5. Avînd un hiiastru al său, anume Lupaşco, făcut de Dabijo<a>îa cu Buhuş, căce Dabijo<a>e au avut şi alţi bărbaţi mai nainte, pîn-a o lua Dabije, făcut-au' mare nuntă în curţile domneşti cu acel hiiastru al său, cu Lu-15 paşco, care acel Lupaşco au agiunsu mai pi urmă şi spătar
1—15 lipsesc E, G// 1 — 2 De multe ori şi după amilazăzi M / lipseşte şi2 D// 2 Care]Şi M / din C // 2—3 lipseşte Care aceli... în desară P// 3 nu că'dea']nu era M, P / lipseşte pre M / după Aşijderea ad.: acest domnu C / 9. Acest domnu vinul îl be mai mult M //4 lipseşte de cristal M, lipseşte decît din pahar de cristal P//5 zîcînd \I / lipseşte vinul D, M / după oală ad. roşiîe C, P, roşe M / după pahar ad. de cristal C, D, M, P // 6 Şi acest domnu era de locul lui C / 10. Acestaş domnu din locul lui era din M / ştiind B, C, ştiîa M / el C, lipseşte M // 7 boeriîe B, boeriîa lui M / oamenii B, C / cei săraci P / că oamenii cei săraci au bună dobîndă M // 8 vii B, C / cele rele B, C / acestujun P / acest obiceai B, C // 9 vii şi din toate. Şi pentru acestea au scornit M // 8—10 obiceaiu rău, cîte un leu să dea de pogonul de vie; care multă vreme s-au tras acel obiceai la mulţi domni, pînă l-au ertat preluminaţii domni D / obiceiu rău, adic<â> pogănăritul de pe vii: să dei toţi cîte un leu de fieşticarile pogon, care dajde şi aemu să tragi. M // 9 lipseşte de vii C, P / de pogonul de vie B, P, de pogonul de vile C / să de tot omul citi un leu P / cîte B, C // 9—10 care s-au tras multă vreme, la mulţi domni B, care s-au tras multă vreme, la mulţi domni, după dînsul C, cari s-aii tras acel obiceiu în multă vremi şi în mulţi ani P // 11 5] 11 M / Şi avînd el C, Aluvîndu A, Avînd el D / Ave M, P / fiiastru B, C, D / pre anumea B // 12 doamna Dabijoae B, doamna Dabijoaîa C, D / lipseşte cu Buhuş M, P / căce]pentru căci că B, D, căci C, că M, P / doamna Dabijoaîa au mai avut B, dcamna Dabijoaîa au mai avut şi alt bărbat, pe Buhuş, mai înnainte C// 12-r. 4 din p. urm. Dabijo<a>Ia încă mai înnainte, pînă a nu o lua Dabije, au mai avut şi alţi bărbaţi. Pre acest hiiastru al său Dabije voevcd l-au logodit cu o fată a lui'iordachi Cantacuzino visternicul; şi î-au făcut mare nuntă în curţile demneşti. 12. încuscrindu-să Dabije voeyod cu Iordachi Cantacuzino visternicul, 1-eu făcut spătar mare. însă peste puţîn<ă> vreme au murit Iordachi Cantacuzino pie carile M, Dabijo<a>îa încă mai înnainte, pînă a nu o lua Dabije, au mai avut şi alţi bărbaţi. Pre acest hiiastru al său Dabije-vcdă l-au logodit cu o fată a lui Iordachi Cantacuzino visternicul; l-au făcut spătar mare. însă preste puţîn<ă> vreme au murit Ioidachi Cantacuzino nf t?"le p H 13 mai ÎIîaintl5< Pînă a nu o lua B / pînă a luoa, C, pînă a nu o lua
J Dabije-vodă C,D/ mare B, C / mare şi frumoasă nuntă D // 14 după nuntă od- şi frumoasă C / curţile B, C / domneşti B, C / fiiastrn B, C // 15 care B C / Pi]pre B, C II u,i
196
197
mare în Ţara Munteniască şi au luat o fată a lui Iordache visternicul Ca<n>tacozino. Şi încuscrindu-să Dabije-vodă cu Iordachie, l-au pus spătaru mare, şi n-au pestit vreme" multă ş-au murit Iordachie spătarul, care cu multă pofal<ă> 5 şi cu mare jele dispre toţi pemintenii l-au îngropat înu Barnovschii; că, măcar că era grec, omu strein, dar era om bun: să punea tare pentru peminteni la domnie.
6. într-aciîa vreme tîmplatu-s-au de ave oştire Turcul cu Niamţul. Şi au vinit poronca la Dabijea-vod<ă>, de 10 s-au gătit de oaste, de au mărsu la Uivaru, în Ţ<a)ra Nemţască, şi au trecut Dunărea pre la Ruşava, înpreun<ă> cu Grigorie, ficiorul Ghicăi-vod<ă>, domnul Ţării Munteneşti. Şi înpreunîndu-s<ă> cu viziriul, au bătut cetate Uivariul ş-au dobîndit-o de la nemţi, şi s-au întorsu f.2i5v 15 înapoi cu multă dobîndă moldovenii şi muntenii, / adu-cînd cară încărcate de haine şi de multe lucruri.
7.. Iară la anul după această oştire, iar au vinit poronca de la Po<a)rt<ă> la Dabijea-vod<ă> şi la Gligorie-vod<ă>,
1 — 2 lipseşte mare... încuscrindu-să G // 1 mare B, C / lipseşte mare în Ţara E / Iordachi B, C// 2 visternicul B, vistiernicul C/ Cantacozino B, C//3 cu Iordachi Cantacozino vistiiarnicul, l-au pus pre Iordachi spătar mare D, cu Iordachie visternicul, l-au pus pre Iordachi spăt<ar> mare G / spătar C / mare B, C / n-au pestit şi n-au trecut D / pestitjtrecut C, zăbăvit E, G / vr6me B, vremie C // 4 şi au B, C / Iordachii B,  Iordachi C / spătariul B, C / care
B, C, pre carele D / pohfală B, pohvală C, G / pohval<ă> şi cinste M // 5 mare jeale B, mare jale C, mare cinste şi jeale E / lipseşte cu mare M / jale C / despre C/pămintenii C// 5 — 6 despre toţi pămîntenii şi în mănăstirea Barnovschii l-au îngropat B / l-au adus şi l-au ingropat în mănăst(irea) lui Barnovschie-vodă în laş G / în mănăstirea Barnovschii în Iaşi C, în mănăstirea lui Barnovschii-vodă în Iaşi D, în mănăstire Barnovschii M, P// 6 că]şi C/ erajau fost M, P / om C / dară C/ erajau fost M // 7 bunjfoarte bun M, P/ şi să punea G / şi mai mult să pune pentru ţară M, P / tare B, C / pentru pămînteni, pentru ţară la domni G / pămînteni B, C / domni C, G // 8 6] 13 M / Intru aceia vreme B, Iară într-aceîa vreme C / avea B, C / Turculjturcii G //' 8—11 Turcul şi cu Niamţul ave oştire. Lui Efstratie Dabije voevod încă i-au venit poronca de la veziriui să margă cu oaste moldoviniască la cetate Uivar, în Ţara Nemţască. S-au gătit Dabije voevod şi purcegînd au trecut M, P// 9 Niamţul]nemţii E, G / Dabije-vodă B, C// 10 de oaste, B, C / Uivar B, C / Ţara C // II pre B / pre la cetatea Ruşava C / Ruşava B, E, Rusova A, Roşova MjHîrşovaD / împreună B, înpreună C // 12 înpreună cu Grigorii-vodâ Ghica, domnul muntenescu, ficior lui Gheorghie Ghica-vodă celui bătrîn. Şi D, E / Grigorie-vodă, feciorul lui Ghica G / Grigorii-vodă B/ vodă
C, voevod M / a domnului C / Munteneşti B, C // 13 Şi]Deci M, P / împreunîndu-să B, înpreunîndu-să C, E/ cu]şi cu M, P// 13—14 cetatea Uivarul şi au B, cetate Uivarul şi au C // 14 Uivarului G / dobîndit-o]luat-o M, P / şi au dobîndit-o, au luat-o D / şi moldovenii s-au întorsu M, P // 15 înnapoi C / moldovenii şi muntenii B, C, lipseşte M, P // 16 încărcate de multă avere, de haine E / haine B, C / de multe B, C // 17 7] 14 M, 8 P / lipseşte Iară M, P // 17-r. 2 din p. urm.: oştire, au venit de la veziriul şi altă poronca lui Efstatie Dabije voevod şi lui Grigorie Ghica-vodă, domnul muntenesc, să margă cu ostile în Ţara Nemţască, la Liva. Deci înpreunîndu-să M, P//18 Poartă B, C"/ Dabije B, C / vodă ^ B,'c/ Grigorie B, C //
198
de s-au gătit de oştiră, de au mărsu în Ţara Nemţască, la Leva, împreună cu ostili turceşti, cu viziriul. Au lăsat viziriul la Leva pe un sarascheru cu oastea turce<a>scă şi pre un soltan cu triidzăci de mii de tătari şi cu domni<i> 5 acestoru ţări la cetate la Leva, s-o dobîndiiască. Iară viziriul să dusesă la altă cetate, mai în l<ă>untru, şi l-au bătut pe viziriul nemţii de la acea cetate. Şi dup<ă> ce l-au bătut pe viziriul nemţii, s-au dat viziriul cu oastea sa în laturi ş-au răpedzit cum mai degrabă să margă şi ostile 10 care lăsas<ă> la Leva, să margă la vizirul, să-i dea agiu-toriu. Ce n-au apucat să margă la viziriul, că i-au şi lovit nemţi<i> şi pe cea oaste de la Leva, de i-au bătut nemţii şi i-au răsipit. Că li s<ă) şi sup<ă)ras<ă> turcilor a mai oşti, fiindu vreme de to<a)mnă, pre la Simedru, şi tră-15 gîndu şi nedejde ca do<a>ră i-or slobodzi să margă pe la casăli lor. Şi Dabije-vodă şi cu Gligorii-vod(ă) sfătuis<ă> să fug<ă> în Ţ<a)ra Leşască. Şi cum au lovit nemţii acolo la Leva, fugîndu oasştea înnapoi spre Dunărea, ei au şi trecut Dunărea cu ostile lor, fără şt<i)re viziriului, ş-au l. 216 20 vinit prinŢ<a>ra Munteniască. Iaiă Stamatie, ci era/postel-nicu mare la Dabije-yod(ă), au dzis Dabijă<i)-vod<ă>: „S ă
1 de B, C // 2 împreună B, înpreună C, dinpreună D / ostile turceşti B, C / veziriul C / Şi au lăsat C, D, G // 2 — 3 şi cu veziriul au mers la cetate Liva. Veziriul au lăsat la cetate Liva M, P // 3 după Leva ad. înpreună cu ostile turceşti C/ pre B, C/ sarascheriu B, C / lipseşte cu castea turce(a)scă C / oaste turcească B // 4 pri B, C/ sultan M/ de tătari B, C// 4 — 5 lipseşte şi cu domni<i>... la Leva M, P/ domni acestor B, C // 5 cetate B / să o dobîndiască B, C / Iar B, C // 6 veziriul C / dusesîe B, C/ cetate B, cetaate C//5 — 6 să o dobîndiască şi să o îa. Iară el cu ceelantă oaste s-au dus mai înlăuntru, la altă cetate M, P // 6 lăuntru B, C// 7 veziriul Cj cetate B/ iar nemţii au bătut pe viziriul de la ace cetate P / lipseşte şi l-au bătut... cetate M/ după B, C // 8 veziriul 1-2 C / lipseşte pe viziriul nemţii M,P/ / lipseşte viziriul 2M, P // 9 în laturi]într-o parte M, P / şi au C / ş-au răpedzit]şi au triimis E / mai în grabă C, E, M, P / şi]cu M, P // 10 ostile careli le lăsas<ă> B / carile le lăsasă D / ostile care le lăsasă la cetate la Leva C/ ostile de la Liva la dînsul să-i dei M, P / veziriulC // 11 Ce ostile M, P / veziriul C // 11— 13 că şi pre aceştie din Liva i-au lovit alţi nemţi şi î-au bătut şi i-au răsîpitu M,P // 12 nemţii B, C / pre B / cea]acea B, D, acia G, aceia C/ oaste de B, C, D, E, G // 13 li să supărasă Şi M, P / să B, C / supărasă B, C // 14 fiind B, C / vre<me> A / toamnă B / toamnă, în luna lui octomvrie şi trăgînd nădejde M, P / pre la Svîatii Dimitrii B, C, D, E, G / trăgînd B, C // 15 nedejde B, C /' doară îi vor B, M, doar îi vor C, P / pre B, C // 16 lipseşte Şi M, P / ante Dabije voevod: 16 M / lipseşte vcdă P / lipseşte cu C / Grigorie-vodă, B, C, voevoda Ghica M / să sfătuisă'B, G, M, P // 17 fugă B,C,D,E, G/Ţara B, C, D, E, G / au]i-au M, P / nemţii B, C// 181a cetate la Leva E/ Liva M, Litva P / fugind B, C / după oastea ad. turcească B, G / înnapoi C / spre Dunărea, domnii aceştiia, acestor ţări, au şi trecut B /spre C, D, E, G / ei] Iei C, domnii G, domnii acestor ţări E / ei, domnii M, P // 19lipseşte cu ostile lor M, P/fără de ştirea B,D,G,P, făr<ă> de ştirea M/ veziriului C/şi au B,C//20 Ţara C/ Iar C /ce B,C// 21 postelnic C/ mare B,C /vodă1-2C, voevod1"2 M/Dabijii B,C//
199
nu fugi, măriea-ta, ci să te întorcii înnapoi la viziriul, că apoi poate să vie din urmă poronca la ţară să te prindză, ci s<ă> laşi pi Gligorie-vod<ă> să fac<ă> el ce ştie". Dece Dabi-je-vod<ă> s-au întorsu şi ş-autocmit lucrul dispre viziriul.
5 8. Gligorie-vod<ă>,' n'eştiindu nimic di întorsul Da-bijăi-vod<ă>, ş-au pornit do<a>mna cu toată casa lui di au trecut în Ţara Unguriască, iară el au vinit prin Ţ<a>ra Moldovii, ca's<ă> afle pe Dabije-vod<ă> în ţară. Şi au mărsu pîn' la Suce<a>v<ă> şi, neaflîndu-lu pe Dabije-
10 vod<ă>, i s-au răzleţit şi oastea sa, ce ave, de dînsul şi au rămas numai cu 50 de oameni. Şi temîndu-s<ă> să nu sar<ă> ţara după dînsul să-1 prindză, au purces no<a>pte di la tîrgul Sucevii spre Botăşeni şi di acolo au lovit la Prut la Bogdănesştii. Şi di acolo au luat asupra Nistrului
15 ş-au trecut tocma la Movilău. Şi cîndu au trecut dimeniaţa pe o negură pe lîngă Botăşeni, i s-au rătăcit un cămăraş a lui, anume Iştoc, c-o păreche di disagi de galbeni, şi cădzindu pre mîna Jorăi, ci iera atunci vornicu în Botă-
1 Mărie-ta, nu fugi, ci te întoarce M,P/ măriia-ta B, măriia-ta C/ ce B,C/' întorci B,C/ veziriul C// 2 apoi, mai pre urmă M,P/ poate B,C,D,E,G/ vile C/ lipseşte din urmă M, P/ după tară ad. de la viziriul D/ te B,C,D,E,G/ după prinza ad. şi să te trimată. Lasă pre Grigorie voevoda M,P/ ce să B,C,D,E,G// 3 pre B, pe C,D,E,G/ Grigorii B, Grigorie C//3-4 vodă ^ B.C//3 facă B,C, ştiie B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Dabijea B// 4 s-au întors Dabije voevoda la veziriul şi ş-au M,P/' tocmitjaşăzat G/ lucrurile despre veziriul şi iarăşi au venit domn în Moldova. G/ despre B,C/ veziriul C// 5 8] 17 M, 10 P/ Grigorie-vodă B, Grigorii-vodă C, Grigorie Ghica voevod M,P/ Iară Grigorii-vodă E/ neştiind nemică B,C/ lipseşte nimic M,P/ de B,C/ Dabijii-vodă B,C/ de întoarcere lui Dabije voevoda M,P // 6 după vodă ad. la veziriul G,M,P/ doamna B,C/ de B,C// 6 —8 doamna şi toată avere în Ţara Unguriască, au venit prin Moldova M,P// 7 iar C/ au venit din Ţara Munteniască în Ţara Moldovei ca să afle Gj Ţara C//8 să afle B,C]să găsască M,P/ pre B/' Dabijea-vodă B.C, Dabijia voevoda M/ lipseşte in ţară. Şi M,P// 9 pînă B,C,D, lipseşte M,P/ la]pre la D/ Suceavă B,C/ neaflîndu-1 B,C/ pre B/ Dabijea-vodă B,C//10 oastea A, oaste C//10-17 voevod, s-au dus oaste ce era pre lîngă dînsul. Din Suceavă au purces noapte spre Botoşeni. Pre lîngă Botoşeni au trecut diminiaţa, pre o negură, i s-au răzleţitu un cămăraş, anume Iştoc, la care era o părechi di disagi plini M,P// 10 avea B,C/de]cu G// 11 cinzăci B,C/ temîndu-să C// 12 sară B,C, sae G/ noaptea B, noapte C// 13 de ^ B,C/ Botăşeni B,C// 14 Bogdăneşti B,C / Şi de la Bogdăneşti au lovit asupra Nistrului G/de B,C// 15 şi au B,C/ tocma la Mo-ghilău Nistrul în ceia parte. Şi cînd au fost trecut întru o duminică diminiaţa pe E, tocma la Movilău Nistrul in cela parte. Iar cînd au fost trecut întru o dimineaţă pe Gj cînd B, C, diminiaţa B, C// 16 pre1-2 B/ Botăşeani B, C / după cămăraş ad. a lui Grigorii-vodă D// 17 şi cu o păreche G, cu o păreche C/ păreche B/ de desagi cu galbeni B,C/ dejcu D,E/ lipseşte şi M,P// 17 — 18 şi prinzindu-1 Jora, ce E// 18 — r. 4 din p. urm. au căzut Iştoc cu galbenii pre mîna Jorii vornicului de Botoşani. Pre Iştoc l-au trimis la Dabije voevoda, iară banii i-auluat. Jora au despecetluit desagii, au luat cîţiva galbini, apoi i-au trimis rămăşiţa la Dabije voevod, zîcînd că desagii i-au găsît despecetluiţi şi numai atîţa galbini au fost, cîţi i-au trimis M,P// 18 căzind B, C/ pre B,C/ ce B / era B,C/ atuncea B,C/ vornic B,C / Botăşeani B, C //.
şeni, au luat banii şi l-au triimis pre Iştoc la Dabije-vod<ă> şi cu bani<i>. Numai, pîn-a-1 triimite, au dispecetluit banii Jora ş-au luat cîţiva galbeni ş-au dat samă cătră Dabijea-vod<ă>  că  aşea, despecetluiţi,   i-au găsit.
5     9. Gligorie-vod<ă> n-au zăbăvit mult în Ţ<a>ra Leşască f. 216V   ş-au/ trecut pren Ţ<a>ra Unguriască, de ş-au luat do<â>m-na, ş-au trecut cu to<a>tă casa lui la Beciu, la împărat<ul> nemţescu, ş-au zăbăvit acolo cîţiva ani, la Beci.
10. Dece pi acie vreme, audzindu stolnicul Costantin 10 Ca<n>tacozono, fratile lui Şerban-vod<ă>, îndată s-au dus şi el din Ţ<a>ra Munteniască la Beciu, de au făcut jalotă la împăratul nemţăscu pi Gligorie-vod<ă>, precum, cîndu era Gligorie-vod<ă> domnu în Ţ<a>ra Munteniască, au închis pi tată-său, pe Costantin postelnicul, la m<ă>n<ă>-15 st<i>re la Sniagov şi i-au făcut acolo multe cazne, şi i-au luat mulţi bani, şi l-au şi omorît. Şi el n-au fost vinovat lui Gligorie-vod<ă> cu nemic. Iară Gligorie-vodă tăgădue, dzicîndu că-1 năpăstuesşte înainte Divanului împărătescu. Iar Costantin stolnicul s-au agiunsu cu o slug<ă> a lui
1 trimis B, C / pre C / Dabijea-vodă B, C // 2 banii C / pînă B, C / trimite B C / despecetluit B, C // 3 şi au i~2 B, C / galbeni B, C / Dabije C // 4 vodă! B, C / asia C / după găsit ad. au fost D // 5 lipseşte 9 M, P / Iară Grigorie-vodă G / Grigorie-vodă B, Grigorii-vodă C/Ţara C// 5-8 Grigorie Ghica voevoda au mers la Prutu, la Bogdăneşti şi de acolo asupra Nistrului şi au trecut Nistrul la Movilău. Şi în Ţara Leşască n-au zăbăvit mult, ci s-au dus în Ţara Unguriască de ş-au luat doamna. Apoi, cu toată casa lui s-au dus la Beciu la înpăratul nemţăsc B, M // 8 Pre Grigorie voevod l-au priimit împăratul şi acolo au şezut cîţiva ani. M / şi acolo la Beciu au şăzut cîţiva ani P// 6 şi au^C, şi au 3> 2 B / şi au trecut din Ţara Leşască prin Ţara Unguriască E / prin B, C / Ţara Unguriască B, C / doamna B, C // 7 şi au trecut din Ţara Unguriască cu toată G / toată B, C / împăratul nemţescu B, C // 8 si au B, C / Beciu B C // 9 lipseşte 10 M / Decii B, C / pre B, C/aceia B,C / vremie C / auzind Bj ad. marginal stolnicul G / Cantacozino B, C, Cantocozino G//9—18 Costantin Cantacozino stol<nicul> au pîrît la Divanul împărătesc nemţăsc pre Grigorie voevod, cum că au omorit pre tată-său în Ţara Muntiulască si cum că î-au luat toţi banii şi toată avere. M, P// 10 fratele B, C / vodă C// 11 Ţara CI la Beciujla Viena, la Beciu D // 12 înpăratul C / nemuţescu A / pre B, C '' Grigorii-vodă B, Grigorie-vodă C// 13 Grigorii-vodă C /' Ţara C // 14 pre *-* B, C, lipseşte pe 2 E, Gjj 15 mănăstire C / SneagovC/ multe cazne şi munci B, C, multe munci şi cazne E//15—16 multe munci, de l-au muncit, şi i-au luat mulţi bani, şi mai pre urmă l-au şi omorit 'G// 17 Grigorie-vodă B, Grigorii-vodă1-2 C / nemică B, C / Iar C/ tăgăduîa B, C // 18 zicînd B, dzicînd C / năpăstuiaste B, năpăstuiaste C / înnaintea B, C / înpărătescu C // 19 slugă C // 19—r. 12 din P- urm. Şi dovedindu-1 cu un martur, anume Ionaşco Cap-de-ghindă, înpăratul nemţăsc au închis pre Grigorie voevoda. Şi l-au sfătuit un prietin cum că de nu va priimi să fii catolic, într-alt chip nu va pute scăpa de moarte. Şi aşa, priimind, l-au slobodzit şi ş-au dat şi un copil la înpăratul. Şi botezîndu-1 înpăratul i-au pus numele Leopold, pre numele său. M, P //
200
201
Gligorie-vodă, anume Ionaşco Cap-di-ghind<ă>, şi l-au scos martur înainte Divanului împărătescu, de au mărturisit cum că l-au omorît stăpînu-său, Gligorie-vodă, fără nice o vină, pe Costantin postelnicul. 5      11. Dece Gligorie-vodă, dac-au vădzut că mărturisesşt^ aşea sluga lui, n-au avut ce mai răspunde, că s-apucasă pe cap înainte Divanului că e-i năpaste,  ş-au rămas vinovat ş-au cădzut la-nchisoare şi-n mare grij<ă>. Sfă-tuitu-s-au c-un prietin să s<ă> fac<ă> catolic, că într-alt f. 217 10 chip n-a pute scăpa de moarte. Şi aşea priimind,/ş-au dat şi un copil la împăratul, de l-au botedzat şi i-au pus şi nume copilului Leopold, pe numele împăratului.
12. Căutatu-ş-au vreme ş-au fugit de la Beci la Vineţie, şi aşe i s-au trăgănat vremea, de au zăbăvit în strein (ă>-
15 tate 7 ani, pîn' ş-au făcut pace la turci. Şi s-au dus pri taină iar la Ţarigrad, <şi) şedea în Ţarigrad pri taină, di nu-1 ştie nime.
13. Iară boiarii munteneşsti rădicas<ă> cap un domnu în locul lui J^ligorie-vodă pe un om prostu, anume Antonie,
20 şi-i da nafacâ lui pe dzi di cheltuial<ă> cîte 10 potronici. Iar viziriul au triimis de au chemat pre acel domnu la Po<a)rtă, cu boiarii di<n)preun<ă), dzicînd să le înno-
1 Grigorii B, C / pre nume B / Cap-de-ghindă C // 2 înaintea B, înnainte C / înpărătescu C// 3 cum]precum E, C / lipseşte că E / l-au omorît pre Costantin postelnicul stăpînă-său, Grigorie-vodă, fără de nici o vină. G / Grigorie B, C / fără de nici B, C, D // 4 pre C / postelnicul C // 5 Decii Grigorii-vodă B, C / dacă B, C / mărturiseşte B, C // 6 aşa C / că să B // 7 înaintea B, înnainte. G / că-i iaste năpaste B, C, G / / 7 — 8 şi au 1-2 B, C // 8 închisoare B, C / şi în mare grije B, C // 9 Sfătuitu-s-au atuncea Grigorii-vodă cu un priiatin al său să să facă catolic C, G, Sfătuitu-s-au atuncea Grigorii-vodă cu un priiatin, priimind să fie catolic E / cu un priiatin B // 10 nu va putea B, n-a putea C / moarte C / repetă Şi aşea priimind B / aşa C / după priimind ad. să fie catolic C, E / Şi aşea priimind Grigorie-vodă de s-au făcut catolic, ş-au dat G// 10—11 ş-au dat şi un copil a lui la înpăratul nemţăscu C // 12 pre B / înpăratului C // 13 după vreme ad. Grigorie-vodă B, D, E, G, Grigorii-vodă C / şi au B, C / Beciu B, C / Veneţiia B, C // 13— 17 Di la Beciu au fugit la Veneţiia, iar de acolo la Ţarigrad. 7 ani au fost în străinătate. Şi în Ţarigrad trăia pre taină, pînă ce ş-au făcut pace cu turcii. Şi mai pre urmă iarăş l-au făcut domn în Ţara Muntiniască M,P// 14 aşea B, aşîa C / trăgănat]tîmplat E, G / vremîa B, vreme CJîndelungă vreme D / jăbăvit A / streinătate C, streinate B// 15 şapte B, C / pînă B, C / turcii A / pre B, C // 16 şi şidea B, C, şi şădîa G / după Ţarigrad 2 ad. ascunsu C / pre B, C// 17 ştiîa B, C/ nime B, C// 18—22 lipsesc M,// 18 boerii B / munteneşti
B, C / un]pre un D, E, lipseşte G// 19 Grigorii B, C / pre B, C / prost B, C / anume
C, pre anume B // 20 lui nafacâ C / pre B, C / pe zi cîte zece potronici de cheltuială E / de B, C / cheltuială C / zece B, C / după potronici ad. adecă cîte o sută de bani, C, G // 21 chiemat B, C / pe C / la Poartă B]la Ţarigrad, la Poartă C // 22 dinpreună B, C / să le]să-i C //
iască domniie. Şi-ndată s-au rădicat pi poronca viziriului cu Antonie-vod<ă> ş-au mărsu la Po<a>rtă, neştiindu nemic de vinirea lui Gligorie-vodă, că-1 ţinea viziriul tăinuit.
14. Dece împreunîndu-s<ă> boîari<i> cu viziriul, ruga-5 tu-s-au viziriului să le puie un domnu dintre dînsăi, pi
care ş-ar alege iei, că acel domnu ce-1 rădicasă ei Iaste un om prea prostu. Atunce i-au întrebat vizirul pe boiari pintru Gligorie-vodă, unde să află şi, de i-ar scrie, o<a>ră n-ar vini? Iar muntenii îlu suduia, că-i omu rău şi nici a f. 217T 10 mai vini de unde îi dus. Dzisu-le-u viziriul: „Alegiţi'-vă / un domnu dintre voi, pe cine v-a place, şi viniţi mine diminiaţa să vi-1 fac". Iar Gligorie-vodă' după perdeao<a> viziriului, asculta toate. Ducîndu-s<ă> bo!ari<i> la gazdă, sfătuitu-s-au ş-au ales dintre dînşii pi un frate mai mare 15 a lui Şerban-vodă, anume Drăgîciu. Şi cum au purces cu dînsul a dooa dzi la Po<a>rtă să îmbrace caftan, ş-au intrat în cas(ă> la viziriul.
15. Iară viziriul au şi scos pi Gligorie-vodă şi l-au îmbrăcat cu caftan. Iară bo!ari<i> muntenesşti,' dacă
20 l-au vădzut, numai ce au încremenit. Şi i-au dat pi toţi de grumadzi pi mîna lui Gligorie-vodă. Numai ce au scăpat Şerban-vodă dintre dînşi<i>, că, vrînd şi el să între în casă la viziriul, după cielalţi, un prietin i-au spus
1 — 23 lipsesc M, P // 1 domniîa B, C / îndată B, C / după rădicat ad. boiarii G / pre B, pe C / după veziriului ad. boiarii C//2vodăC/ după vodă ad. domnul lor G / şi au B, C / Poartă B, C / neştiind nemică B, C // 3 Grigorii B, C / veziriul tăinuit şi ascunsu C, veziriul ascuns, tăinuit G // 4 Decii B, C / înpreunîndu-să C / boiarii B, boiarii C / veziriul C / după rugatu-s-au ad. boiarii G // 5 veziriului C / le B, C / dînşii B, C / pre care B, C // 6 ş-ar alege B, ş-or alege C / ce-1 rădicasă eijce l-au fost rădicat iei C / eijîei B // 7 pre prost B / prost C / Atuncea B, C / întrebat B, C / viziriul B, veziriul C / pre B, C// 8 pentru B, C / Grigorie B, C / i-ar]i-ari B, C / serile B / oari n-ari vini B, C, oare n-ar vini iar D // 9 Iară G / munteniijboiarii munteneşti B, D, E, boiarii munteneşti C, boiarii munteneşti G / îl suduia şi zicea că iaste om B, C, E, G, il suduia şi-i zicea că iaste om D // 10 de unde iaste dus B, C, D, unde iaste dus G/ Dzisu-li-au B, Zisu-li-au C / Dzisu-le-au atuncea G,' ad. marginal Dzisu-li-au veziriul E / veziriul C / Alegeţi-vă B, Alegeţi-vă C, Alegeţi-vă, dară, un G// 11 pre B/ plăcea B, C / mîine B, mîini C // 12 Grigorie B, Grigorii C / dupăjde după B, C, E, G / perdiaoa B, C // 13 Şi dueîn-du-să C, Iar ducîndu-s<ă> E, Iară dueîndu-să G / boiarii B, boiarii C la gazdele sale C // 14 ş-au]şi-au B, şi ş-au C / pe B, C / mare B, C // 15 Drăghiciu B. C ;/ 16 doa B, C/la Poartă B, C, ad. marginal G / înbrace B, C / caftan B, C/ şi au B, C, D/1 17 casă C/ veziriul C// 18 pre B, pe C/ Grigorie B, C, Grigorie Ghica-vodă G// 19 înbrăcat B, C / caftan B, C, caftan de domnie G / Iar C / boiarii B, boiarii C/munteneşti, B, C// 20 i-au dat veziriul E//20-21 pre i"2 B, C // 21 de B, C / Grigorii B, C // 22 dînşii B, C // 23 să între şi el în casă B, C / ceîalalţi B, ceialalti C, ceialalti boiari G / unliar un C, G / priiatin B G Priiatin C//
202
203
în taină că-i Gligorie-vodă în cas<ă> la viziriul. Şi el n-au mai apucat să spue celoralalţii fraţi, şi-ndată au fugit şi s-au ascunsu. Iar pe Drăghiciu Ca<n>tacozono şi pe frâte-său Mihaiu şi pe frate-său Costantin, care îl 5 pîrîs<ă> pe Gligorie-vodă la Beci, şi pe frate-său Mateiu si pe Iordachi, i-au luat pe acesştea pre toţi de grumadzii, i-au dus în Ţara Munteniască. Dece pe Drăghiciu l-au omoiît, iară pe cielalţi i-au închis înu curţile domneştii la simeni. Ş-au răpedzit Gligorie-vodă o<a>menii săi îna-
10 inte cu schimi-aga, de au prinsu pe giupîne<a>sa lui Şerban şi pe celelalte a celoralalţi boiari, de li-au închis la simeni, f. 218    Şi dup<ă> ce au mărsu' în Bucuresştii, / Gligorie-vodă îi tot bătea şi-i căznie pe acei boiari şi pe, giupînes<ă>. Care lăsăm aemu povestea lui Gligorie-vodă, de omu
15 scrie mai înainte, cîndu i-a vini rîrîdul. Şi-ncepem iar a Dabijăi-vodă, la rîndu nostru.
16. Dabijea-vodă, aice în ţară domnindu cu pace şi cu domnie aşedzată, cu ţară întemeiată, era omu bun şi blîndu, fără nice o răutate. Şi neplinindu bine 4 ani a
20 domneii lui, fiindu şi om bătrîn, au plătit şi el datorie ce de opştie, de-au murit. Şi l-au dus cu to<a>tă boieri-
1—16 lipsesc M, P//că Grigorii-vodă iaste în casă B,C,G, că-i în casă Grigorie-vodă D/ Grigorie G// 2 spuie B, C / cerolalalţi C / îndată B, C // 3 Iară C/ pre B, / Cantacozino B, C // 4 Mihai B, C / pre 1-2 B, C / care B, carele C // 5 pîrisă CJl 5 pre 1-2 B, pre2 C/ Grigorii B, Grigorie C/ Beciu B, C/ Matei B, C // 6 pre B / pre acestiia B, C / grumazi C // 7 Decii B, C // 7- 8 pre 1-2 B // 8 iar C / ceiialalţi B, ceialalti C, ciîalalţi fraţi G / în curţile domneşti B, C // 9 siimeni B, C / Şi au B,' C / răpedzit] triimis E / Grigorie B, Grigorii C / oamenii B, pre oamenii C / in'nainte B, C// 10 schimni-aga B, C/pre B/giupîniasa B,C// 11 pre B/ siimeniB//12 după C/Bucureşti B.C//12-13 Şi după ce au mărsu Grigorie-vodă în Bucureşti îi tot bătea E, G // 12 Grigorii B // 13 căzniîa B/ pre 1-2 B/ îi tot bătea şi-i căzniîa Grigorii-vodă pe acîei boiari C / căznie]munciîa E, G / giupînesîe B, C, giupî-neseli lor D, E, giupînesile lor G // 14 Care B, C / Care acum lăsînd istoriîa lui D / Care să lăsăm G / acum B, C / poveste B]istoriîa G / după poveste ad. istoriîa C / Grigorie B, C / o vom scrie B, o vom scriîe C // 15 înnainte B, înnainte C / cînd B, C / Şi începem B / iară B / iar a scris E / Vom începe istorie iar a Dabijii-vodă D // 15— 16 Şi începem a serile iar a Dabijii-vcdă, la rîndul demnii noastre, a Moldovii C/ Şi începem iar a Dabijii-vodă istorie, la rîndul nostru, pentru domnii moldoveni G'// 16 Dabijii B/ rîndul B// 17 16] 18 M, 11 P/Dabije C / aicea B, C / pace B // 17— 19 Dabije voevoda au venit iarăş înţară şi au domnit cu pace, cu domniîe <asăzată cu tară P> întemeiiată. Era om blînd, bun şi făr<ă) de M, P// 18 domniîe B,'c /cu2]şi cu C, G/cm C//19 blînd B, C / fără de B, C, D, E, G / nici B, C, D, E / răutate B / Şi încă M, P / neplinind C / bine B, C lipseşte M, P/ patru B, C//20 domniii B, C/ fiind B, C/ lipseşte fiindu şi om bătrîn M, P / datorita B // 21 cea de obştile B, cla de obştile C / datoriîa aceştii lumi cea de obştile E, G / obştie G / de au C]au M, P / după murit ad. schimbîndu-să dintru această viiaţa D / dusjpetrecut M, P / lipseşte cu M / toată B, C/ boerimea B, bolarimea C //
mea, cu mare cinste, de l-au îngropat în mănăstirea Iui, în Bîrnova, carii Iaste de dînsulu isprăvită, iară dirî temeiul eii au fost-o început-o Barnovischie-vodă şi n-au apucat s-o isprăvască, c-au perit la Po<a>rtă, cum să 5 pomeneşte mai sus.
DOMNIÎA  DUCĂI-VODĂ   CELUI BĂTRÎN. CAP 76. L<EA>T 7174 <=1666>
Zaci<alo> 1. Duca-vodă era de moşie din Ţara Gri-ceiască, de la Rumelea, şi, viindu aici' în ţară de copil, 10 au slujit la Vasilie-vodă în cas<ă> şi la alţi domni, pîn-au agiunsu la boerie mare. Şi s-au şi-nsurat aicea în ţar<ă>, 218^   de au luat o fată a do<a>mni<i> Dabijoola, anume / Nas-tasie, ce Iera făcută cu Buhuş, ş-au agiunsu de au fost şi visternicu mare în dzilele Dabijăi-vodă. Ce, după ce au 15 murit Dabijea-vodă, au mărsu do<a>mna Dabijo<a>i<a> în Ţarigrad, cu Duca visternicul, ginere-său, avîndu pe Cupăresştii cei bătrîni în Ţarigrad, purtători de trebile
1 niare cinste B, C / de]şi M, P / mănăstire lui Barnovschii (Bîrnova P>, care M, P // 2 carea B, care C / dînsul B, C / iaste isprăvită de dînsul de zidit E / după isprăvită ad. de zidit C/ iar B, C // 3 temeiul]temelila B, C, D, E, M / eii]Iei B, C, ei M, B, lipseşte D / au fostu începutu-o Barriovschii-yodă a o zidi B, E, au fost început Barnovschii-vodă a o zidi D, au fost-o început Barnovschii Miron Moghila voevoda C, au fost începută de Barnovschi voevoda M, P / lipseşte vodă E // 2 — 3 iar din temelie această sfîntă mănăstire au fost început-o Miron Barnovschie-vodă a o zidi G // 4 să o B, C / s-o isprăvască Barnovschii-vodă de zidit / după isprăvască<ă> ad. Barnovschii M, P / că au B, E / că au perit la Ţarigrad, la Poartă C / Poartă B, E / precum să pomeneşte mai sus B, precum mai sus s-au scris E, G, lipseşte M, P //5 pomeneşte C //6 — 7 lipsesc M / Domniîa întîi a Ducăi E, Domniîa dintîi a Ducăi G/Cap 79 B, P, lipseşte E, G / în anul G / Anul 7174. Cap 76 C, în anul 7174. Cap 79 D / lipseşte L<ea>t 7174 B, P // 8 lipseşte Zaci<ak>> B, C, D, E, M, P / vodă cel bătrîn G / voevoda de patrie era (lipseşte era P> din M, P / de moşiie B, C, de moşiîa lui E, G / Grecească B, Greciască C // 9 Rumele B, C / viind aicea B, C / în ţară]în Moldova, în ţară C, lipseşte M, P / de copil mic C // 9— 10 în ţară, au slujit la Vasilie-vodă de copil în casă G // 10 după slujit ad. încă M, P ,' voevoda M/ casă C/ repetă şiM//10—11 încasă şi au fost şi cămăraş mare la Vasilie-vodă şi au slujit şi la alţi domni pînă au agiunsu la boeriîe mare E / pînă C / pin',ce-au agiuns şi la M// 11 boeriîe B, bolarie C / mare B, C / însurat B, C/ ţară C/ după ţară ad. în Moldova D// 12 de]şi D, G, lipseşte M, P / doamnii B, C, lipseşte M, P / Dabijoaîa B, C / anumejpre anume D, pre anumi G, pre M, P/ Nasţaşiia B, C// 13 era B, C/ şi au B, C//13- 14 cu Buhuş. Şi în zilele lui Dabije vpevoda au fost şi visternic mare M, P // 14 visternic mare B,C/ Dabijii B,C,' Cejlară M / după ele C // 15 Dabije C / voevoda M / doamna Dabijoaîa B, C / doamria Dabijoaîa au mers M, P // 16 vistiernicul B, visternicul C / avînd B, C, deci avînd M, P // 17 pre Cupâreştii B, C / purtători de grije <grijă G>/ de trebile domniii B, C, D, E, G, M della M, P //
204
205
domnii<i>, la viziriul şi la alte căpetenii a Porţii împără-tesşti. Scris-au şi Toma vornicul Ca<n>tacozono la nepoţii lui, la Cupăresş'ti, ca s<ă> fie nevoitori pentru Duca visternicul. Şi aşea i-au isprăvit de l-au îmbrăcat cu caftan 5 de domnie în Ţara  Moldovei, în locul Dabijăi-vodă.
2. Dece viindu în scaonul domni<ei>, în Iaşi, le Iera tutoror cu bine, fiindu şi el din bo!ari<i> ţărîi domnit, cît nu să plîngea nime nice de o strîmbătate. Dar numai giumătate de an au domnit, şi i-au şi vinit mazilie, pentru
10 poveste unei cărţii ce au scris Iei la hanul tătărăscu.
3. Dzic_că atunce să cerca acel hanu să s-închine" la în-părăţîîaMoscului şi să lipsască de supt împărăţie Turcului. Şi-nţelegîndula împărăţie de poveste aceasta, n-au credzut, ce au scris viziriul la Duca-vodă aice în ţară, să caute"
15 numai să adevere<a>scă acestu lucru, să-i fac<ă> şt<i)re. / f. 219 4. Şi viziriul, din Ţ<a>rigrad au purces la oaste.
Duca-vodă, vrînd să ispiteiască pre hanul, să află ade-văriul pe poronca viziriului, au scris şi el la hanul, cum şi el iaste robu şi plecat supt puterea hanului, şi altele"
20 multe ca acestea. Şi mărgînd omul Ducăi-vodă pre la
1 repetă şi M, P / Porţii înpărăteşti B, C // 2 Scris-au şi de aicea E, Şi scriind şi Thoma Cantacuzino voi-<nicul> M, P/ Cantacozino B,C/ nepoţii B,C// 3 lui]săi M, P/ Cupăreşti B, C / să fiîe C // 4 visternicul C / aşa C / înbrăcat C / după înbrăcat ad. veziriul E / caftan B, C // 5 domniîe B / după domniîe ad. să fie domnu C, D, de domnie, să fie în Ţara Moldovei domn G / Moldovii B, C / Dabijii-vodă, în anul de la zidirea lumii 7174 B / Dabijii C/voevoda M// 6 Decii C]Duca voeveda M,P/ Decii viind Duca-vodă B, E, G, Decii Duca-vodă viind D / viind în Iaşi în scaonul domniii C / domniii B / era B, C / tuturor le era M, P // 7 bine B, C/ fiind B, C / boiarii B, boiarii C/ Ţărîi Moldovii B, G / lipseşte domnit M, P //8 nici de B, C / Dar] însă M, P / Dar numai n-au ţinut mult că numai giumătate C // 9 mazilie B, C // 10 poveste B, C]pricina E, G, M, P / unii cărţi B, C/ au]i-au M/elB, C// 11 lipseşte 3 C / Dzicu B, C / atuncea B / han B / acel han să cerca atuncea C, E, M, P, atuncea acel han să cerca G / să să închine B, C //12 împărăţiîa 1-2 B / înpărăţiîa Moscului C]moscali M, P / să lipsască de supt ascultarea înpărăţiii Turcului C, E, G, să nu mai fie supt stăpînire Turcului M, P, ad. marginal şi să lipsască de suptu înpărăţiîa Turcului D // 13 Şi înţălegînd înpărăţiîa B, C, D, Şi înţălegînd înpărăţiîa Turcului G / de poveste B, C / crezut B, C/7 13—15 Şi înţălegînd înpăratul turcesc de aceste n-au crezut; însă veziriul au scris în Moldova la Duca voevoda ca să cerceteză şi să adeveriascâ M, P/714 ad. marginal viziriul D/aicea B,C / ţară] Moldova E.G//15 adeveriască B,C/ acest B,C/să-i facă ştire B,C, şi să-i facă ştire G, şi să-1 înştiinţăz<e> M,P//16 4]3C, lipseşte M/ lipseşte Şi M,P/ Veziriul M/ din Ţarigrad C]după aceia E,G,M,P/ oaste C/ după oaste ad. asupra nemţilor E// 17 Iar Duca-vcdă B,C,E,G,P, Iară Duca voevoda M/ să^ca să M/ ispitiască B,C/pre B,C / afle B,C/adevărul B, C //18 lipseşte pe poronca viziriului Gj lipseşte şi el M,P / cumjprecum E,G, cum că M,P// 19 iaste B,C/ plecat hanului supt a lui stăpînire şi şi altele M,P / altele B,C//20 aceste B, C / mergînd B, C / lipseşte vodă M, P // 20— 1 pre la cetatea Voziia B, pre lîngă cetatea Voziîa G / pre C / Voziia C, E /trecătoarea C / paşîa B, C
Văzîia, la trec<ă>toarea Niprului, l-au prinsu păşea de Văzîia; şi fiindu păşea neprietin Ducăi-vodă, i-au şi triimăsu cărţile la Ţ<a>rigrad, la camaicanul. Şi camai-canul, neştiindu povestea, îndată au arătat cărţile" îm-5 părăţiei. Şi împărăţie au triimis de l-au mazilit.' Şi era să-şu puie şi capul. Atunce în grab-au pus înpăratul pe Iliiiaş-vodă, ficioriul lui Alexandru-vodă, domnu.
5. Numai nărocul Ducăi-vodă ce au fost, de nu ş-au pus capul, că camaicanul au triimis acelea cărţi a Ducăi-vodă
10 la oaste, la viziriul, de li-au vădzut. Dece viziriul au scris la împărăţie cum că Duca-vodă cu poronca lui au scris la hanul, ca să-1 ispitiască, şi nu-i vinovat. Şi aşea au scăpat Duca-vodă cu dzile, de n-au perit. Iară mazîl tot au rămas, că apucas<ă> împărăţie de puses<ă> pre Ilieşu
15 domnu. Şi au domnit Duca-vodă numai şes<ă> luni într-această domnie întîiu.
6. Şi cînd i-au vinit mazilie, era Ieşit Duca-vodă la/primblară cu to<a>tă casa şi boiarii lui pe Prut în sus, la Bere-
2 Voziia B, C, D, E, G / fiind B, C / paşia B, C / nepriiatin B, C / şi fiindu paşa de Voziia pizmaş Ducăi voevoda, îndată M, P / lipseşte şi 2 M, P // 3 triimis B, trimis C / cărţile]scrisorile M, P / Ţarigrad C / caimacamul1-2 B, C, D, E, caimacami 1 M, P, caimacamii 2 M, P / Şi]Iară M, P // 4 neştiind B, C / poveste B, C] pricina M / îndată au dat scrisorile Ducăi la înpăratul. Iară înpăratul îndată M, P / cărţile B, C / împărăţiii B, C / împărăţiîa B, C // 5 împărăţiîa îndată au triimes G / trimis B / l-au mazilit pre Duca-vodă B, C, E, Gjj 6 să-ş B, C / lipseşte şi 2 G / după capul ad. să piiară G / Atuncea B, Şi atuncea C / grabă B, C // 5 — 7 au mazilit pre Duca voevod. Duca-voevoda era să-ş pue capul atunce. Că înpăratul în grabă au pus domn pre Iliîaş voevoda, ficiorul lui Alecsandru-voevoda M, P //6 înupăratul A // 7 Iliiaş B, Iliiaş C / ficiorul B / Alixandru C / pre Iliiaş-vodă domnu în Moldova, pre ficiorul lui Alexandru-vodă D, pe Iliiaş-vodă să fie domn în Moldova, feciorul lui Alexandru-vodă, în locul Ducăi-vodă G / pre Iliiaş-vodă, în locul Ducăi-vodă E / lipseşte ficioriul lui Alexandru-vodă, domnu E '// 8 5]4 C / Atuncea numai nărocul E, G / voevoda M I lipseşte ce G // 8 — 9 lipseşte ce au fost... capul M, P // 9 după capul ad. de n-au perit G / caimacamul B, C/ caimacamii M, P / trimis C / aceli B, C / voevoda M //10 la]în M, P / oaste B, C , lei-au A/Decii B, C]Iară M, P/au]au şi M, P//11 împărăţiîe B, C]inpăratul M, P / cum]precum E / voevoda M // 12 după hanul ad. aceli cărţi E, acele cărţi G/ lipseşte ca M, P / şi]iară el M, P / nu-i]nu iaste M, P / după vinovat ad. Duca-vodă G / aşa C // 13 zile B, C / lipseşte de n-au perit E, G, M, P / Iar B, C / mazil B, C // 14 apucasă B, C / împărăţiîa B, C]înpăratul M, P / pusesîe B, C / pusăsă domn pre Iliiaş voevoda M, P / pre B, C, D / Iliiaş-vodă B, D, G, Iliiaş-vodă C / pusese pre Iliiaş-vodă domnu în Moldova, pre ficiorul lui Alixandru-vodă în locul Ducăi-vodă. Şi E// 15 Şi aşa M, P/ voevoda M / şeasia B, C//16 întru B, C / domniîe B, C / dintîi B, C, G / lipseşte într-această domnie întîiu M, P// 17 615 C, lipseşte M, P / mazilie B, maziliia C / eşit B, C / vinit mazilie Ducăi-vodă, era Duca-vodă eşit la primblare C / lipseşte Duca-vodă M, P // 18 cu toată casa lui la prinblare şi cu boerii lui M, P / toată B, C / pre C / Berihoeşti B, C, E //
206
207
hoieşti, de-ş lua sama oiloru ce ave din boiarie. Şi acolo, fără nedejdă, i-au vinit mazilie, şi de acolo luîndu-1 aga împărătescu, cu toată casa lui, de l-au dus la Ţ<a>rigrad.
DOMXlÎA LUI ILIÎAŞ-VODĂ, 5 FICIORIUL LUI ALEXANDRU-VODĂ. CAP 77
<Zacialo 1>. L<a) ace vreme ce au vinit cărţile Ducăi-vodă la Poartă, carele scrisesă Duca-vodă la hanul şi le prinsesă păşea de Vuzîia, precum arată mai sus, s-au tulburat tare împărăţie, ş-au întrebat împăratul ce domni
10 să află aice la Ţarigrad mazili. Şi tîmplîndu-s(ă) de mu-ris<ă> Alexandru-vodă, tatul lui Iliiaş-vodă, rămîindu sărac şi la mare lipsă şi cu datorii multe, de pre cum "i iaste obiceiul domnilor mazili, de rămîn săraci după ce s<ă> mazîlescu, din blăstămul cel mult a oamenilor.
15 <2>. Mergea şi Ilieş-vodă dup-oasăle tătîne-său la îngropare, cu multă grij<ă> şi fric<ă> de datornicii tă-tîne-su, să nu-1 prindză, să-1 închidză. Şi tîmplîndu-s(ă> într-acel ceas de l-au tîmpinat, cu oasele ducîndu-le lâ
1 luoa C / oilor B, C / ce le ave încă M, P / avea B, C / boerie B, boiarîe C // 2 fără de B, C, D, E, G / nedejde B, C / după venit ad. şi M / mazilie B, maziliîa C / luundu-1 B, Cjl-au luat M, P // 3 înpărătescu C, lipseşte M, P / cu]şi pre M, P / lipseşte de C / de l-au]şi i-au M, P / după Ţarigrad ad. la Poartă C // 4 voevod G, M ,'15 ficior lui B, C,'ficiorul lui C]sîn lui G / voevod M / Cap 80 B, D, P]7174 G, lipseşte E, M // 6 lipseşte Zacialo B, C, P / La acîa vreme C, La vreme B / venit Gj voevoda M// 7 carele B, C / scrisesîe B, C // 7—11 pre care le scrisăsă la hanul, s-au turburat foarte (hanul) înpăratul şi au întrebat ce domn mazil să ailâ în Ţarigrad. Şi tocma atunce întîmplîndu-s<ă> de au murit Alexandru voevoda MP// 8 prinsesîe B, C / paşîa B, C/ de B, C / Voziia B, C, E / precum arată mai sus] precum mai sus s-au scris E, precum mai sus s-au arătat G //9 turburat B, C / tare B, C, prea tare G / împărăţiîa B, înpărăţiîa C / şi au întrebat B, C /,' 10 aicea B, C / mazili B, C / tîmplîndu-să C / murisă B, C// 11 Alixandru C / lipseşte tatul lui Iliiaş-vodă P / tatul luilşi M / voevoda M/ rămîind B, C// 12 lipseşte şi1 M, P / mare B, C / cu]grele M / cu datorii multejîn greii datorii P / dupre cum B, C, după cum M, precum G// 13 iaste B, C / obiceaiul B, C / domnilor celor mazili B / mazili C / / Hce s(ă)]ce-i M, P / mazilescu B, C / dinjpentru. M, P / al B, C // 15 ante Mergea: 2 B, C, D / ante Atuncea dară mergea: 2 E, G / lipseşte şi M, P / Iliiaş B, Iliiaş C / după C / oasăle C / tatîne-său A // 16 îngropare B, îngropare la besărică G / cu ]însă cu M, P / grije B, C / frică de B, C / frică şi grije M, P / de B, Cjdespre M, P // 17 să-l]şi să-1 M, P //' 18 întru acel B ;' tîm-plindu-să C / întimpinat B, întîmpinat M, P / oasăle B / după oasăle ad. tătîhe-său C, M // 18 — 1 oasăli tătîne-său, ducîndu-li la grobniţă să li îngroape E, oasăle tătînesău ducîndu-le la îngropare să le îngroape, un om G / grobniţă C] îngropare M, P / om  B, C / înpărătescu  C //
gropniţă, un omu împărătescu şi tîmplîndu-să la acea întrebare a împăratului de domnii mazili de Moldova, iar acel omu împărătescu, cine-r hi fostu, au dat samă c-au vădzut aemu pe Iliiaşi mărgîndu după oasăle" / f. 220 5 tătîne-său. Şi aşea îndată au răpedzit împăratul un ceauş, de l-au luat de la îngroparea tătîne-său şi l-au dus la saraiu, de l-au îmbrăcat cu caftan de domnie, de l-au pus domnu în Moldova în locul Ducăi-vodă, pecum să pomenesşte" mai sus. Iară pîn-a-l( îmbrăca cu caftanul, foarte rău să
10 spăriiasă, că nu ştie la ce-1 duce şi la ce. Ce mila dumn<e>-dzăiască iaste mare, de bucură pe om cîndu nu gîndesşte.
3. Şi după ce au vinit Iliiaş-vodă domnu în ţară, pre" acie vreme era pace. Şi acestu domnu era bun ţărîi şi bolarilor, îi ave în cinste. Numai, fiindu născut, crescut
15 în Ţarigrad, nu ştie limba ţărîi, ce grăia cu tălmaciu la divan. Şi multe giudeţe" a lui, fiindu cu tălmaci, nu să giudeca bine, şi cîteva ispisoace au ieşit pe urmă rele.-
2 întrebare C / înpăratului C / mazili B, C // 3 —5 inpărătesc, fiindcă întrebasă înpăratul pentru domnii cei mazili din Moldova, au întrebat pre alţii şi aceia au dat samă că Iliiaş voevod iaste acole şi îş petrece oasăle tătîne-său M, P // 3 iară B / om C / cine ar hi fost B, C / după samă ad. la înpăratul E, G // 4 că au B, C / pre B / Iliiaş B, Iliiaş C]Iliiaş beizade D, E, G / mergînd B, mergîndu E, mărugîndu A / oasăle B, C // 5 aşia C / răpedzitjtriimis E, G /înpăratul C / un]pre un G // 5—6 Deci ceauşul inpărătesc îndată au luat pre Iliiaş-voevoda de la îngropare M, P// 6 îngropare C / saraiul împărătescu B, saraiul înpărătescu C, D, E, G, saraiul înpărătesc M, P /'/ 7 de ^şi M, P / îmbrăcat împăratul B, înbrăcat înpăratul D, E, G, M / înbrăcat C / caftan B, C / domniîe B, C / de 3]şi G, M / după pus ad. să fii Gj domnu în Moldova]domn Moldovii M, P // 8 voevoda M / precum C / pomeneşte B, C / precum mai sus s-au scris E, G, lipseşte M, P // 9 Iar B, C / pînă C / înbrăca C / caftan B, C, E / după caftan ad. pre Iliiaş-vodă D/foarte B, C/ lipseşte rău E//10 spăriiase B, spărilasie C/nu ştiîa B, C / la ce îl duce şi la ce B, la cîe îl duce şi la ce C, la ce-1 duc şi pentru ce D, la ce îl duce şi pentru ce E, G / la ce îl aduce M j lipseşte şi la ce M,.P / Ce]Iar mare iaste E, însă M, P / dumnezeiască B, dumnedzăiască C]lui Dumnezeu M, P // 11 iaste mare B, C / de]şi M, P / pre B, C / nu]nici P / cînd nu gîndeşte B, C, cînd nici să găsăşti M// 12 3]2 M / lipseşte vodă G / ţară] Moldova E, G / pre aceia B, C // 12—14 Venit-au Iliiaş voevoda domn în Moldova. Şi era milostiv cătră ţară şi pre boiari M, P // 13 pace B / Şi acest domn Iliiaş-vodă au fost bun G / acest C // 14 îijşi îi D / avea în cinste pre boiari B, C, D, E, G / în ]la M, P / fiind B, C / crescutjşi crescut M // 15 nu ştiîa B, C / după ţărîi ad. moldo-veneşte C / limba ţărîi]moldovineşti M, P / ţărîi]moldoveniască E, G / grăiîa B, C // 15 —17 ce la divanuri grăia cu tălmaci. Şi fiind cu tălmaci, multe giudecăţi nu să giudeca bine M, P // 16 giudeţe Bjgiudecă'ţi C, D, E, G / fiind B, C / tălmaciu B C // 17 după şi ad. mai pre urmă M, P / cîteva ispisoace B, C / după ispisoace ad. de a lui E, G / eşit B, C / pre B, C / au eşit mai pre urmă rele E,G/ au eşit. rele M, răii au eşit P //
208
209
Aşijdăre pe o samă dă boiari ce era dă casa Ducăi-vodă i-au pus cîţiva bani dă au dat împrumutare, şi pe car£ boiari îi aflasă c-au fostu sfetnici la rădicarea ţărîi asupra tătîne-său, lui Alexandru-vodă, încă nu le prea căuta cu 5 bine.
4. Tîmplatu-s-au pre acea vrăme de au vinit şi un ficioru a lui Batiste visternicul cu domnie din Ţ<a>rigrad. Şi aflîndu pe un orheian, anume" Bosîle, cară au ucis pe tată-său, Batiste visternicul, l-au fost închis în vartă,:
10 făr<ă> şt<i)rea domniei. Iară dup<ă> ce au vădzut alţi<i> că l-au închisu, pe afar-au început a striga şi a gîlcevi^ f- 220T ce poate să fie acest lucru. Dece / domnie, înţelegînd, îndată au poroncit de l-au slobodzit şi poroncindu să nu să tiiamă nime de nemic, că acele lucruri toate li-au
15 ertat. Şi-ncă au ţinut şi pe ficiorul lui Batiste rrău. Şi ţara era împresurată cu dările, că să făcea cheltuele mari la visterie, si era si darnic: bacsizuri da mari, că era om bun. Şi aşea să pomenesşte că, după ce s-au mazilit şi au trecut Dunărea, n-au fost avîndu de cheltuială, s-au
1 Aşijderea B, C / de 1-2 B, C // 1—3 Pre cîţva boeri ci era de casa Ducăi voevoda i-au pus di-au dat bani înprumut. Pre boerii ce-i aflasă M, P// 2 de B, C/ înpru-rnutare C / pre carii B, C // 3 că au fost sfetnici B, C // 4 Alixandru C / Alexandru-vodă sîn (sic) Iliiaş, încă nu le căuta pre cu bine G / voevod M / nu le B, C / pre B, C / nu le căuta bine M, nu le căuta pre bini P / bine B, C // 6 4]5 M, lipseşte D / pre B, C / aceia B / au fost venit G / ficior B, C // 6 —7 Cu acest domn venis<ă> <din Ţarigrad P> şi un ficior a lui M, P// 7 Batiste Viveli B, C, D / visternicul B, C / cu domniîa cu Iliiaş-vodă den Ţarigrad G, lipseşte P, M / domniîa B, C / Ţarigrad C // 8 Şi] carile M, P / aflînd C/ pre 1-2 B / Bosiie B, C, Bosie G / carele au fost ucis B, G, care au fost ucis C, E, care ucisesie D, carile ucisăs<ă> M, P / pre 2 C // 9 Batiste B, pre Batiste E, pre Batiste Viveli C / visternicul B, C / l-au]şi l-au G / închişu A / după închis ad. pre acel orheian B / în]la M, P // 10 fără de B, D, E, G, P, fâr(ă> de C, M / ştirea domniii B, C / domnieijlui Iliiaş voevod M, P/ Iar C / după ce C / alţii C //11 închis B, C / pre B / afară C / au început pe afară E, G, M, P / striga B, C / după gîlcevi ad. şi a dzice C, dzicîndu E, zicînd G, P zicînd M // 12 file C / Decii domniîa B, C // 12— 13 Auzîndu aceste Uiîaş voevoda, îndată M, P / înţălegînd B, C / slobozit pe Bosiie E, slobozit pe Bosie şi au poroncit Gj lipseşte şi M, P / poroncind B// 14 tiamâ B, C / nemică B, C / acele
B, aceli C, aceste G / erîtat A / le-au ertat B, li-au ertat domniîa C / nime să nu s(â) tîamă de nimica, fiindcă pre toţi i-au ertat M, P / încă B, C /pre B / Batiste B, C / rău B, C / Şi foarte au probozit pre feciorul lui Batiste M, P / lipseşte Şi M, P / ante Şi: 5 C // 16 înpresurată C / dările B, C / cheltuiale B, C // 17 vistierie B, visteriîe C / după era 1 ad. acest domnu Iliiaş-vodă C, Iliiaş-vodă E, Ilieş-vodă G / darnicu E / bacşişuri B, C / că]şi E, G / că era om bun]fiind milostiv M, P // 18 aşîa B, aşa C / pomeneşte B, C // 18—1 Aşa zic că după ce l-au mazilit şi au trecut Dunăre, nici de cheltuială nu avia, ce s-au fost îndatorit la boernaşi M, P / mazilit B, C / şi au]s-au A / după Dunărea ai. în ceia parte C / avînd C / şi s-au  fost  îndatorind  C, D, E, G / boernaşi  B, bolarenaşii lui
C, boerenaşii lui D, E, boerînaşii lui G //
fostu îndatorindu laboerenaşi de bani, de au fostu cheltuind pe drum. Şi puţin n-au plinit 3 ani cu domnie şi s-au mazilit. Si fiindu Duca-vodă domnu mazîl la Po<a>rtă, au esit domnu al doilea rîndu la velet 7177<= 1669).
5      DOMNIÎA A DOOA A DUCĂI CELUI BĂTRÎNU. CAP 78
Zaci<alo> 1. Viindu Duca-vodă cu a dooa domniîe în ţară, arătă-să la hiră mai aspru dăcît cum era cu domniîa dintîiu. Şi şi începu a zîdi mănăstirea Cetăţula, că era ţara plină de oameni şi cu hrană şi agonisită bină. 10 2. Iară în al triilea anu a domniei lui, la vl<ea>to 7180<= 1672), rădicatu-s-au Hîncesşti<i>cu toţiorheianii şi f. 221 lăpuşnenii cu oaste / asupra lui, pentru urîciunea grecilor ce adusesă prea mulţi de la Ţarigrad.
3. Şi mai ales pentru Cupăresşti, ce Iera aice în ţară. 15 Dece viind Hîncul şi cu Durac sărdariul aice în Eşi, cu toată ostili, striga să prindză pe greci, să-i omoară. Fugit-au
1 — 2 lipseşte de bani... pe drum M, P// 1 fost C / cheltuindu B //2 lipseşte Şi P / înplinit M, P / trii B, C / cu domniîa B, C, lipseşte M, P / s-au]l-au M, P // 3 mazilit B, C / fiind B, C / voevoda M / lipseşte domnu M / mazil B, C / după Poartă ad. la Ţarigrad C // 3 —4 domnu de Moldova mazil la Poartă au luat domniîa al doilea rîndu E, domn de Muldova mazil la Poartă au luat domniîa al doilea rînd G // 4 iarăşi l-au pus pre Duca voevod domnu M, P / doilea rîndu cu a doa domniîe în anul 7177 B / doile C / după rînd ad. în Moldova C / la velet] in anul D / lipseşte la velet 7177 C, E, G, M //• 5 Ducăi-vodă B, D, E, Ducăi v(oe)voda G / bătrîn B / după bătrîn ad. în anul 7177 C, E, G / A dooa domnii a Ducăi voevoda celui bătrîn M, P/Cap 81 B, D, P, lipseşte E, G, M // 6 lipseşte Zacialo 1 B, lipseşte Zacialo C, D, E, G, M, P / Viind B, C / Viind Duca-vodă domnu în ţară cu a doa domnie, să arătă E, G / voevoda M // 7 ţară]Moldova M, P / să arătă B, C / s-au arătat cu fire M, P / fire B, fire C / decît B, C// 7-8 decît la domniîa ce dinţii. Şi îndată au început M, P // 8 dintîi B, C / Şi au şi început E, G / zidi B, C // 9 plină de hrană şi cu oameni şi cu agonisită bună M, P / şi cu agonesită bună B, E, G / bună C // 10 lipseşte Iară M, P / triile B, C / an B / a domniii B, al domniii C / a domniei Ducăi-vcdă celui bătrîn, în a doa domniîe E, G / la vl<ea>to]în anul B, D, E, G, în anii (Ice gol} M, P / ad. marginal, în anul 7180 C// 11 lipseşte 71£0 M, P / s-au rădicat M, P / Hînceştii B, C / şi]şi cu M, P // 12 lăpuşnenii B, C / oaste C / lui]Ducăi-vcdă C, D, E, G, P, Ducăi-voevoda M//13 adusesîe B,C/după adusese ad. Duca-vodă E/ grecilor, că pre mulţi greci adusăs(ă) de la Ţarigrad M, P / pre B, C / de B, C // 14 lipseşte 3 M, P / Şijlară M, P / aleşi A / Cupăreşti B, C / era B, C / aicea B, C / ad. marginal ce era aici în ţară D // 15 Decii B, C / viind în Iaşi M, P /Mihalcea Hîncul B / aici B, aicea C / Iaşi B, C / lipseşte aice in Eşi M, P / toate B, C / viind Mihalcea Hîncul ce fusesîe sărdar şi Durac sărdariul aicea în Iaşi D / viindu Mihalcea Hîncul ce fusese sărdar şi cu Duracu E, G // 15— 16 şi cu toată oaste lor, striga M, P//16 ostile B, C, ostile lor E, G / striga B, C / săjsă-i B/pre B, C / omoare C / Fugit-au atuncea E, G //
210
211
to<a>tă boîarimea care încotro au putut. Iară Duca-vodă, vădzindu că s-au rădicat atîta ţară asupra lui, au ieşit din curtea domne<a>scă cu toată casa lui ş-au purces în gios pre iaz. Iară Hîncesştii au întrat în curte şi pin casăli 5 boiaresşti şi neguţitoresşti, pen tîrgu, strîgîndu şi jăcuind. Şi prindzindu pre greci, pre cîţi i-au găsit, pe toţi i-au omorît.
4. Duca-vodă au trecut deodată peste Dunăre, şi cu o samă de boiari, iară o samă trecusă în Ţ<a)raMunte-niiască.  Şi isprăvindu-şi Duca-vodă de la Po(a>rtă,
10 şi ş-au luat tătari cîţi i-au trebuit, de i-au triimis cu Alexandru Buhuş, ce îera pe acie vreme sărdariu, de au lovit pin oastea Hînceştilor la lepureni şi i-au bătut pe Hîncesşti şi i-au împrăştiiat.
5. Iară tătarii, după ce au bătut pe Hîncesşti, pe 15 mulţi oameni au robit dintr-acelea ţinuturi şi pe mulţi
din căpetenii, căpitani, hotînogii, prindzindu-i, i-au spînd-zurat; şi pe unii i-au înţepat Duca-vodă, după ce s-au întorsu d6 piste Dunăre. Iarna era mare atunce. Hînceştii i. 22iv    atunce nu ştim, n-au vrut/au n-au îndrăznitu să facă vrun 20 rău domnului. Ce pentru doi, trii vinovaţi au perit mulţii
1 toată B, C / Şi au fugit toţi boerii M, P / boerimea B, C / carii încătro B, C / Iar C / voevoda M // 2 văzind C / eşit B, C // 3 domniască B, C / şi au B, C // 4 Iar B, C, lipseşte M, P / Hînceştii B, C / în curtea cea domniască B, D, în curtea ■domniască C, E, G / casăle C // 5 boereşti B, C / neguţitoreşti B, C / pin B, C, şi pin G / lipseşte pen tîrgu M, P / stiîgînd B, C / jecuind B, C // 6 prinziud B, C/pre greci C, lipseşte B / şi pre cîţi E, G, M, P / pre B, C// 7 4]3 M, P / Iară Duca C / voevoda M / deodată B, C / deodată au trecut M, P / preste B, C fi 8 de B, C / după samă ad. de boiari C, E, G, M, P, ad. marginal D / Ţara Munteniască C /Munteniască B// 9 — 10 4. Duca voevod ş-au isprăvit de la Poartă şi au luat M, P // 9 Poartă C // 10 şi tătari C, tătari B / trebuit B, C / de]şi M, P / trimis B, C // 11 Alixandru C / era B, C / pre aceia B, C / vrem<e> A / .lipseşte ce îera pe acie vreme M, P // 12 pin] pre B, C, D, E / Epureni B, C, D, E, G II 11—13 sărdariul, care viind la Epureni au lovit oaste Hînceştilor şi au în-prăştiiat-o M, P // 13 pre Hînceşti B. C / înprăştiiat C // 14 lipseşte Iară M, P / tătarii B, C / pre 1-2 C, pre 2 B / Hînceşti B, C '// 15 dintru acele B, dintr-aceli C / pre B // 16 câpitenii B / lipseşte din căpetenii E, G / după căpitani ad. şi G / hotnogi B, C / după prindzindu-i ad. Duca-vodă C / i-au spînzurat prinzindu-i G // 17 şi]iar C / pre B, C /'/ 17— 18 i-au spînzurat; iară pre alţii i-au spînzurat şi l-au şi înţăpat. Duca-voevoda au trecut Dunăre şi iarăşi au venit în scaun. Iarna era foarte mare M, P // 17 înţăpat B, C / după înţăpat ad. iară C // 18 de preste B, de piste C / Şi iarna au fost E, Şi iarna încă au fost G / mare B, C / atunuce A H18— 19 atuncea 1-2 B, C, lipseşte atunce 1 M, P/ Şi Hînceştii atuncea nu să ştie E, Iar Hînceştii atuncea cînd au mărs cu oşti la Iaş(i>, nu s<ă) ştie, n-au vrut G, Hînceştii atunce, la vreme oştirilor, nu să ştie, sau că n-au vrut, sau că n-au îndrăznit M, P // 19 îndrăznit B, C/' lipseşte vrun M, P // 20 domnului Ducăi-vodă B, C, D, E, G, lui Duca voevod M, Du'căi-vodă P / Ce]Atuncea G, însă M, P / perit   B, C / mulţi  nevinovaţi   B, C / mulţi au perit  M, P //
nevinovaţii, şi s-au potolit toţii. Numai numele Hîncesştilor au rămas în pomenirea oamenilor de atunce pîn-astădzi.
6. Iară dup-acesştea zarve, cît s-au făcut vară, s-au gătit împărăţie Turcului şi au purces cu oşti să vie asupra
5 Ţ<ă>rîi Leşeştii, să dobîndiiască vestita cetate Cameniţa. Şi au triimis poronca la Duca-vodă să-i triimiţă chip şi starea cetăţii Cameniţăi, să vadză ce loc şi ce tărie aru ave.
Duca-vodă au triimis pe un nemiş din ţinutul Hoti-nului, anume Gligorie Cornescul, ce îera foarte meşter
10 de scrisori şi de săpături Ia pietre şi la alte lucruri, de au făcut chip cetăţii Cameniţăi de ciiară, cu toate tocmelele iei dinluntru şi denafară Şi o au triimis la împărăţie,, de o au vădzut, si mult s-au mirat de mărirea ei, ce iera din singură starea locului, cu apă şi cu stînci de piiatră
15 împregiuriu minunat locu. Şi mai mult aceasta au îndem-natu pe împărăţie de au vinit la Cameniţă.
7. Viziriu era atunce Chiopărăliolu. Şi nu-i era cu voie să-i vie împărăţie la Cameniţă, ş-au scris şi la Duca-vodă* cît aru putea să puie pedică, arătîndu că-i prea tare Ca-
20 menita şi n-a pute-o lua. Dar nemic n-au putut isprăvi.
1 şijapoi M, P / toţi B, C / Numai]Iară M, P / numele B, C / Hînceştilor B, C // 2 în] intru B, C, E, G / atuncea B, C / pînă în zioa de astăzi C, G/ de atunce şi pîn<(ă) astăzi au rămas întru pomenire oamenilor. M, P /'/ 3 după aceste zarve B, C /' s-au şi gătit G // 4 7. împăratul turcesc s-au gătit cu oşti şi au purces. să vii M, P / împărăţiîa B, înpărăţiîa C / şi au şi purces E, G / să viie CU 5 Ţării Leşeşti B, C / dobîndiască B, C / cetaate B // 6 trimis C/ trimită B, C / chipul E, G, M // 7 cetăţii Cameniţii B, C / să]ca să M, P / ari avea
B, C, are M, P// 8 Iară Duca-vodă C, D, G / ante Duca voevoda: 8 M, 7 P/' trimis C /pre B, C // 9 anume C, pre anume B, D, pre anume E / Grigorie B, C / era B, C// 10 de 1-2 B, C / pietri B, C/ şi Ia alte B, şi la altele C, şi şi la alte M, P / au]s-au M)l 11 chipul C, E, M / cetăţii B, C / Cameniţii B, C / ceiară B, ciară C / tocmelele B, tocmelele C // 12 dinlăuntru şi denafară B, C / cetăţii Cameniţii dinlăuntru şi denafară şi au făcut-o de ceară M, P / trimis C / împâră-ţiîe B, înpărăţiîe C // 13 de1-2 B, C / mirat înpăratul C, mierat înpăratul D, E / Şi Duca voevoda au trimis la înpăratul. înpăratul turcesc, dacă au văzut chipul acei cetăţi, <acei cetăţi = acela P> foarte s-au mirat M, P / de B, C / iei B, C / era B, C //14 din singură] de însuş M, P/ de B, C // 15 împregiur B, înpregiur C / mpregiur şi de locul ei cel minunat M, P / Şi]Deci M, P // 16 îndemnat B, C / împărăţiîa B, înpăratul C / de B, C / la cetate la Cameniţă B, E, la cetatea Cameniţa G// 17 7] 10 M, 9 P/Vezir C/ atuncea B, C / Chiupruliolu B, Chiupruliul
C, P, Chipriliul M / Veziriul era atuncea cu înpăratul. Şi nu-i era cu voe veziriului să vie E, G / Şi lui M, P // 18 să vie împărăţiîa B, să viie înpărăţie C, să vie-înpăratul M, P / şi au B, C / scris-au veziriul la Duca voevoda M, P // 19 cît]ca< cît M, P / ari putea B, C / piedică B, piiîadică C / arătînd că iaste pre tare Cameniţa B, arătînd că iaste pre tare cetatea Cameniţa C, D, E, şi să aret că Cameniţa iaste tare M, P // 20 n-a pute să o Ia C, nu o va putea lua E, G / Dar] însă M, P / nemică B, C//
212
213
Numai ce s-au pornit împărăţie, la Obluţiţea sosindu, i. 222    au găsit podul gata peste Dunărea şi au şi trecut / cu ostile sale. Leşii, neştiindu nemic, nice avî<n>du vestă, nu să gătisă nimic de oastă. 5     8. Duca-vodă gătindu  conace şi poduri [şi păreîaj peste toate pîreilă cu multă grijă, să nu-i afle împărăţiîa vro pricină, să-şu puie capul. Vinit-au şi Gligorie-vodă cu oastea sa, după poronca împărăţiei, de era de agiutor împreună cu Duca-vodă. 10     9. într-acestu anu făcutu-s-au şi o minune mare, arătare la Hotin, într-o m(ă>n<ă>stio<a>ră mică ce Iaste supt cetaate. Au lăcrămat icoana Maicii Precistei, cît să răntuna lacrămile pe chipul icoani<l>, de le vide toţi oamini(i). Şi pica într-o tepsie ce îera pusă supt icoană, 15 de îera de mirare a prăvi arătare şi sămnu ca acela, carăle au fo<s>tu adevărat sămnu de peirea a mulţi cresştini în Ţ<a>ra Leşască şi începătura durerii şi stricării ţărîi no(a>stre. Că ale-atunce din an în anu tot rău şi amar de cresştini şi pustiiră au rămas locurilă pre acolo.
1 Şi numai C, E, G / împărăţiîa B, înpărăţiîa C / Obluciţă B, E, Obuciţâ C / sosind B, şi sosind C, E, şi sosind G /preste B, piste C// 1 —2 Şi <Ce P) numai ce au purces înpăratul şi viind la Obluşniţă, au găsit M, P // 2 şi îndată au şi trecut cu toate M, P / lipseşte şi 2 B, C, D, E, G//3 ostile sale B, C/ după sale ad. înpăratul Clanţe Leşii: 11M, 10 P / Leşii B, Iar leşii C / neştiind B, C / nemică B, C / după nemică ad. de vinirea turcilor E / nici B, C / avînd B, C / lipseşte nice avîndu veste M, P / veste B, C // 4 nu s-au gătit de oaste M, P/ nemică B, C, nimica P / oaste C // 5 8] 12 M / voevoda M / gătind B, C, au gătit M, P / lipseşte şi păreîa C, M // 6 preste B, C / pîrăiale B, C / cu]şi cu M, P / grije B, C] frică M, P / afle B, C / împărăţiîa B, înpărăţiîa Cjînpâratul M, P // 7 vreo B, C / să-ş B, C, şi să-ş M, P, să nu-ş E / ante Venit-au: 13 M/ Grigorie-vodă, domnul muntenescu, B, C, Gligorie voevoda, domnul muntinesc M, P, Grigorie-vodă Ghica, domnul muntenescu D, E//8 oaste C, E / dupăjdin E, M, P// 7 —8 Grigorie-vodă, domnul muntenesc, din poronca înpărăţiei, cu oastea sa, de era G // 8 împărăţiii B, înpă-răţiii Cjînpăratului M, P / de 1 B, C / agiutoriu B, C / lipseşte de2 C / era întru agiutori Ducăi voevoda M, P // 9 înpreună B, C// 10 9] 14 M, 11 P/ întru acest an B, C / acestaş M, acealaş P / s-au făcut M, P / minune B / mare B, C// 10—11 minune mare într-o mănăstioară mică M, P// 11 arătare C/ întru B / mănăstioară B, mănăstire C // 12 iaste B, Cjera E, G / cetaate C, cetaatea Hotinului D, cetate Cameniţa M, cetăţui Cameniţa P / Au]Şi au M / Maicii Preciste B, C]a Maicii Precurate M, P//13 citişi M, P / răsturna M, P / pre B]di pi M, P / chipul icoanii B, Cjicoană M, P / videa B, C/ / 14 oamenii B, C / întru o tipsiîe B / tipsie C// 14—15 era 1-2 B, C//5 mirare B, C / privi B, C / după privi ad. fiind E, G / o arătare şi un sămnu M, P / carele B, C // 16 fost B, C / peire C / creştini C / care sămnu adevărat că au fost de perire a multor creştini M, P // 17 Ţara C / noastre B, C / şi a stricăciunii Moldovii M, P / lipseşte ţărîi no<a>stre M, P // 18 atuncea B, C anu B // 19 creştini   B, C / pustii' E, G, M, P / locurile  B,  C / pre  B,   C //
214
10. Trecut-au îrnpărăţîia Dun<ă>rea, şi dă acolo purceasă pe Prut cu multă oastă şi cu multe tunuri grelă şi maii. Şi la un tun punea cîtă 80 dă bivoli. Unele era şi mai mici; feluri de feluri de harmate. Şi sosîndu la Ţuţora, 5 au şădzut cu toată oastea de au odihnit 8 dzilă. Ţara era bejănită numai din şlahul oştii, iar în laturi sta toţi cineşi pe la casăli lor; n-ave nime nice o nevoie, nice la mărsu, nice la întorsu.
11. Vinit-au în prinblară împărăţie de la Ţuţora în 10 Eşi şi s-au scoborît pe la Nicoriţă în Căcaina şi s-au /
L 222v   suit pin tîrgul boilor ş-au descălecat în cîmpu, supt saivan, de la diial dă tîrgul boilor. Şi Duca-vodă mergea cu toţii boiarii pri gios pe lîngă împărăţie. Şi s-au tinsu cîteva bucăţii de atlazuri şi de tăfţii pe înbe părţile de uliţă, 15 pe unde mergea înpărăţie.
12. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multă daruri: cîţiva cai tur-cesşti cu podo<a>be scumpe şi leghin cu ibric de argint şi altă lucruri scumpă. Şi d-ică iar s-au întorsu înpăratul
1 10] 15 M, 12 P/ împărăţiîa B, înpărăţiia C]înpăratul M, P/ Dunărea C/ de B, C // 2 purceiasă A, au purces B, D, E, G, M, P / pre B / oaste B / cu multă oaste pe Prut Gj grele B, C// 3 Şi]Că M / tun di celi mari E,G/ cite B, C / optzăci B, lipseşte C / de B, C / Unele B, Unele puşci C / Era uneli E, G // 4 feliuri 1'2 B, C / după harmate ad. puşci mari B, C, D, G / hărmăţi M / lipseşte Şi G / sosind B, C/ după sosind ad. înpărăţiîa E, G// 5 şezut B, C/ la Ţuţora cu toată oastea au odihnit opt zile D / oaste B, C / oastea sa E, oastea lui G / au 2]s-au G, M, P / opt B / zile B, C / Ţara]Moldova M, P / ante Moldova: 16 M, 13 P / lipseşte era P // 6 bejenită B, C / după bejenită ad. atuncea E, G / lipseşte numai M, P / şliahul B, şliavul C, P / lipseşte toţi E / cineş B, C // 7 pre B, C / casăle C / nu avea B, n-avea C / nici B, C / iară printr-alte părţi era fieşticarile pre la locurile lor; Şi nu ave nici o nevoe M, P / nevoie B, C / nici 1-2 B, C/la mărsul în-părăţii<i> E // 9 11] 17 M / Venit-au C / primblare B, primblare C / împărăţiîa B, înpărăţiîa C / înpărăţiîa în primblare E, G / Iaşi B, C / înpăratul de la Ţuţora au venit în primblare pînă în Iaşi, M, P// 10 lipseşte şi1-2 M, P/pogorîtu M P / s-au pogorît pre lîngă mănăstirea Nicoriţă în pîrîiul Căcaina E, G / pre B / Necoriţă B, G / pin] prin B// 11 şi au B, C// 12 dial C / de B, C // 11- lllipseşte ş-au descălecat ... tîrgul boilor G //12 lipseşte Şi M, P // 13 toţi B, C / pre i"2 B, pe 1 C / Duca voevoda şi cu toţi boerii merge pre gios M, P / împărăţiîa B, înpărăţiia C]înpăratul M, P / s-au 'întinsu B, au întins M, P // 14 bucăţi B, C / lipseşte de 1-2 M / atlaz M, P / tăfţi B, C / pe îmbe B]pe de amîndoao C, E, G / părţile B, C, E, G / de B, C, E, G j lipseşte înbe părţile de M, P / ulţiţe E // 15 unde B / împără. ţiia B, înpărăţiîa Cjînpăratul M după înpărăţiîa ad. şi au descălecat supt saivan, în cîmpu, de la dial de tîrgul boilor G// 16 12] 18 M / Iară dac-au] După ce au M, P / dacă B, C / descălecat B, C / înpăratul Cjînpărăţiia D, E, G // 17 Duca-vodă] atunce Duca voevoda M, P / multe B, C / turceşti B, C// 18 cu]şi cu M, P / podoabe B, C / scumpejfrumoasă şi scumpe M, P / lighin B / şi ibric cu leghin D // 19 alte B, C / scumpe B, Cjmulte şi scumpe M / Şi de cii B, C, D, E // 19-1 lipseşte Şi d-ice iar ... la Ţuţora M, P//
215
la urdie la Ţuţora. Şi iar după acie au mai vinit împăratul în prinbîare şi s-au suit în diial la m<ă>n<ă>st<i>re la Cetăţuia, de au vădzut-o şi prăvind locul în toate părţile. Şi iar s-au întorsu la urdiîe la Ţuţora. Dzic atunce să fie 5 strigat şi hogea în clopotniţă la Sfete Neculaiu, ş-au stătut beserica pecetluită pîn'la vinirea cu domnia lui Antonie-vodă.
13. Dece boiari^i) atuncea, aflîndu vreme, au jăluit pe Duca-vodă la împărăţie foarte tare, mai cu de<a>dinsu 10 Ursachi cel bătrînu. Şi era atunce să-1 mazileiască la Ţuţora. Numai viziriul au grăit înpăratului că nu-i bine să-1 mazileiască pi cale, ca să nu fac<ă> smintial<ă> pentru cele ce trebuescu să grijască: conace, poduri şi de alte ce f. 223    trebuescu pentru triiaba / împărăţîii pîn'la Nistru. Şi aşea 15 l-au îngăduit înpăratul, pecum au dzis viziriul, pîn'la Nistru; nu l-au mazilit acolo. Purces-au împărăţie de la Ţuţora pe Prut în sus, fiindu boiarii orînduiţi de-a purta grije ce era traba: pînă, ordzu, iarbă, lemnă, ţăruşi, ialoviţă. berbeci, unt, miere si de alte multe ce trebuia la conace;
1 Iară după aceia iarăşi au mai venit înpăratul M, P / aceia B, C / înpăratul C// 2 primblare B, primblare CI dial B, C / mănăstire C, lipseşte la mănăstire G I lipseşte la 2 M, P// 3 de au văzut mănăstirea E, G / privind B/ părţii A, părţi ~B, D // 4 Şi] Apoi M, P lipseşte G / iarăşi M, P / urdie C/ Dzicu B. ante zic: 20 M, 14 P / atuncea B, C, că atunce M, P // 5 hoge B, C / la]lui M, P / Sviatii Nicolai C, D, Sviatii Nicolai în Iaşi B, E, M, P / şi au B, C // 6 biserica B, C / ş-au stătut beserica]şi ar fi fostu şi biserica M, P / pînă C / domniîa B, C / Antonii-vodă Rusăt B, C, D, E, Antonie-vodă Roset G, Antohie Rosătu voevoda M, P// 8 13]21 M / Decii B, C, lipseşte M, P / boiarii B, boiarii C / atuncea]aice M / aflînd B, C / vremie B / au jeluit B, C]s-au jâluitu înpăratului M, P // 9 pre B, C / voevoda cu mare jalbă, iar mai cu dîadinsul pre M, P / foarte tare B / foarte tare la înpărăţiîe C / maijiar mai C, şi mai E, G / deadinsu B, diadinsul C//10 bătrîn C/ Şi atunce la Ţuţora era să-1 maziliască înpăratul M, P, Şi era atuncea înpăratul să-1 maziliască pe Duca-vodă E / atuncea B, C / maziliască B, C, maziliască pe Duca-vodă G// 11 Numai] însă M, P / după înpăratului ad. zicînd D, E / nu-i]nu Iaste M, P / bine B, C // 12 maziliască B, C / pre B, C / cale C / facă C / să nu să facă M, P / smintială C / cele C // 13 trebuescu B, C / cele trebuincioasă, ci să-1 lasă să grijasscă M, P / conace şi E, G / şi şi M, P / alte B, C // 14 trebuescu B, C / triaba B, C / împărăţiii B, înpărăţiii C / pînă C / aşîa B, aşa G // 15 înpăratul]înpărăţie D / precum B]după cum M, P / lipseşte pecum au dzis viziriul C / pînă C // 15— 16 au zis veziriul şi nu l-au mazilit pîn'la Nistru M, P //
16 lipseşte acolo M, Pjpînă acolo E, G / înpărăţiia B, C / după înpărăţiia ad. după aceia E, G / de B, C / înpăratul au purces de la M, P / ante înpăratul : 15 P //
17 fiind B, C, lipseşte D / boiarii era orînduiţi de purta de grije D / de purta grije B, C, M, P, de purta de grije E // 18 ce era traba]pentru cele trebuincioasă M, P / triaba B, de triabă E, G]de trebuinţă la oaste C / pîine B, C / iarbă de cai E, G / lemne B, C / ţăruşi de corturi B, ţăruşi de bătut la corturi E, G / ialoviţe B, C/1 19milare B, C / şi şi de altele M, P / alte B, C / lipseşte multe M / trebuia B, C / conace B, C //
14. Acestu înpărat era căl<ă>reţi bun şi vînător. Mergea Tot pe cîmpu cu puţintei oameni de curte lui pîn'la conac. Şi într-acestu anu era mare bişug în ţară de toate, şi duce o<a>meni<i> la urdie de vinde făr<ă> nice
5 o grije': <i>aloviţă, mieră, unt, poame de tot felul, cini de ce ave, de s-împlusă oameni<i> de bani. Cîndu au sosit la Nistru, era podul gata piste Nistru, din gios de Hotin, la un sat anume Vîrnoviţa. Şi trecîndu împărăţie, iară Duca-vodă sta la capul podului, di cie parte de
10 Nistru, aştepta pentru slujba să-1 îmbrace cu caftan. Iar înpăratul, avîndu pi dînsul măraz şi gîndu să-î mazi-liiască, cum au trecut, au şi făcut sămnu de luară pe Duca-voaă, de l-au dus de l-au închis la baş-ceauş. Atunce s-au vădzut că-i mazîl. Şi i-au scris, tot ce au avut, la
15 înpărăţie, şi din pîra lui Ursachi l-au bătut împărăţie. Ş-au cheltuit mulţi bani, şi era să şi piară.
15. Numai, nărocul lui, s-au tîmplat o blană de hulpe de mosc ne<a>gră prea bună şi scumpă. Ş-aceîa i-au scos capul, că, ducînd-o la viziriul, vizirul au arătat-o împăra-
1 14]23 M / Acest B, C / era foarte G / călăreţ B, C / vînătoriu bun G // 2 pre B / cujcite cu D / curtea B, C / pînă C // 3 lipseşte Şi M, P / întru acest B, C / an B / era]au fost E, G / mare B, C // 4 ducea B, C / oamenii B, C / urdiîe C / vindea B, C / fără de nici B, E, G, făr(ă) de nici C// 5 ialoviţe B, C / miiare B, miiare C / poame B, C // 4 — 6 la ordiîe: ialoviţă, miere, unt, poame de tot feliul, cine de ce ave şi le vinde fără de nici o grijă, de să umplus(ă>, M, P / feliul B, C / cine di ce avea B, C, cine ce avea E / să umplusă B, să înplusă C / oamenii B, C / de 3 B, C / Cînd B, Şi cînd C, G, Şi cîndu E, lipseşte M // 7 ante Au sosit înpăratul: 25 M, 16 P/ după Nistru ad. înpărăţiîa E, G / podul era gata M, P / piste C, preste B / lipseşte piste Nistru M, P //8 trecînd B, C]au trecut E, G / împărăţiîa B, înpărăţiia C]înpăratului M, P // 9 iar B, C / voevoda M / sta in cela parte, in capul podului, aşteptînd ca pentru slujba ce-au făcut M, P / ciejceia B, C / de 2
B, C // 10 după slujba, ad. ce-au făcut C, ce făcus(ă) E / înbrace C / caftan B, C II 11 Iară B/ avînd B, C / pre B, C / gînd B, C / să-1 maziliască B, C/ca să-1 maziliască avea gîndu E // 12 cumjîndată ce M, P / de B, C, de-1 E, M, P / pre B, pe C // 13 voevoda M / de 1]şi M, P / Atuncea B, C, Şi atunce M, P // 14 s-au văzut Duca-vodă că iaste mazil B, C, D, E, G, s-au văzut Duca voevoda că iaste mazîl M // 15 la înpărăţiîe B, C]să fie înpărăteşti M, P / lipseşte şi M, P / l-a B / înpărăţiîa B, C / după înpărăţiia ad. pe Duca-vodă E, G / din pîra lui Ursachi l-au bătut impârăţie]Iară pre Ursache l-au bătut şi era numai să-1 omoară M, P//16 Şi au B, C, M, P / chieltuit C / după bani ad. Duca-vodă C / şi era să-ş pue şi capul să piară E]de ş-au scos capul M, P / să s(ă) pie A, să şi piiaie C, să piiae G lj 17 15]26 M, 17 P / Pre Duca voevod era să-1 omoară, numai M, P / nărocul lui au fost că s-au tîmplat de au avut o blană G / o blană de au avut, o blană de vulpe de moscu D / hulpe B, C // 17— 18 nărocul lui au fost de n-au perit că s-au tîmplat de au avut o blană de vulpe niagră de moscu prea bună E / că s-au întîmplat di-au avut o blană de vulpe niagră foarte frumoasă şi scumpa M, P // ÎS moscu B, C / niagră B, C / pre B / Şi aceia B, C // 19 ducîndu-o B, C / veziriul 1-2
C, viziriul2 B ' au arătatu-o C / înpăratului C //
216
217
tului, care / s-au mirat şi-npăratul de acea blan<ă>. Şi atuncea au găsit vreme viziriul, fiindu-i prietin, de au grăit: de n-a hi apucat a peri, să fie mila împărăţîiei să-1 erte. Şi atunce înpăratul l-au ertat de cap şi l-au dat pe 5 mîna unui agă, de l-au adus prin laşu, de l-au rădicat cu tot ce au avut şi l-au dus la Ţarigrad. In loc de milă si cinste ce aştepta să aibă, ei l-au mazilit.
16. leşit-au răspunsu toiarilor: pe cine vor alege dintre dînşii să margă să-1 îmbrace cu caftan di domnie.
10 Sfătuit-au cu toţii ş-au ales dintre dînşîi pe Petriceico cluceriul. Şi l-au dus la cortul viziriului, neavîndu el nice un cuget al său să ias<ă> la domnie, l-au îmbrăcat cu caftan de domniie. Apoi şi Petriceico-vodă, ce l-au ales boiarii, vide-viţii la cîtă stingere şi robie au dus ţ<a>ra cu
15 fapte<le> lui, cum omu scrie pe rîndu mai gios.
17. Leşii, neavîndu grije, de vinirea Turcului la Ca-meniţi aşea făr<ă> veste, nice oaste au gătit împrotiva Turcului, nice Cameniţa au întărit-o cu neşticavai oştii,
1 care B, C]şi M, P / s-ara mierat şi singur înpăratul D / mierat B, C / înpăratul B, /x C / blană frumoasă M, P / blană C // 2 vreme B, C //l — 4   Şi atunce   veziriul   / 1 ş-au găsit vreme la înpăratul, fiind veziriul prietin Ducăi-voevoda, ■ de au grăit înpăratului să nu piîară Duca voevoda, ci să-1 erte. Deci înpăratul pre -Duca voevoda l-au ertat M, P//2 —3 şi veziriul fiindu priiatin Ducăi-vodă de au grăit înpăratului E, G / priiatin B //3 de B, C / fi B / fiîe C / înpărătiii B, C//. 4 iarte   B. C / atuncea  B, C // 4-5 de1"3 B, C / pre B // 5 adusjdus' C, M /..Iaşi B, C // 6 totul M / Şi în locu C // 6 — 7 Şi aceasta au cîştigat-o Duca voevod, .) în loc de milă ce o aştepta M, P / şi]şi de E // 7 cinste B, C / după aştepta ad. i Duca-vodă E, G / ei]îei C / mazilit B, C / lipseşte să aibă, ei l-au mazîiit M, P// ! 8 16]27 M, 18 P / Eşit-au B, C / Eşit-au poronca de la înpăratul: pre cine. vor \ alege ei M, P / pre cine vor alege B, pre cine vor alege Iei C / îş vor alege D, E, G // 9 lipseşte dintre dînşii M, P / înbrace B, C / caftan  B, C / de domniîe B, C// 10 Sfătuitu-s-au boiarii E, G, Boerii s-au  sfătuit M, P / lipseşte cu toţii M, P / şi au B / dintre dînşii B, lipseşte M, P / pe Petriceaico  cliuceriul B, î pe Petricîaico cliucîariul C, pre Ştefan  Petriceaico cluceriul  E, G// Iţ veziriului C / neavînd B, C / nici B, C // 12 lipseşte  al său  M, P / iasă C / domniîe ' B, C /  l-au]veziriul   au  M, P / cujpre Petriceicu   voevoda cu   M, P /; l-au înbrăcat viziriul D, E, şi l-au înbrăcat veziriul G / înbrăcat C // 13 caftan B, C / de B, C / şi]şi pe B // 13— 15 Domniîa lui Petriceico voevod. (după vodă aa\Cap.82 P> După alegire boerilor, stătut-au domn Ştefan Petriceico voevod,  însă spre stîngire şi robiia ţării care au urmat din faptile lui, precum veţi vede înnainte M, P // 13 Petriceaico B // 14 videa-veţi B, vide-veţi C / stingere B, strîngere C / robiîe B, C / au adus B, C, D / ţara C//15 faptele C / precum vom scrie B, D, precum omu scriîe C / precum vom scrie mai înnainte pre rîndu E, G / pre rînd ; B, C // 16 17]2 M, 1 P / Neştiind leşii şi neavînd nici o grijă că a veni Turcul ■) M, P / neavînd B, C / de B, C / venirea C / turcilor la cetate Cameniţa E, G / la cetate la Cameniţă D / Cameniţă B, C // 17 aşîa C / fără de veste B,' E / nici1-2 B, C / oaste C, E / n-au gătit G, n-au fost gătit / înpotriva C //18 Turcului]turcilor ' G / Cetatea Cameniţa B, C, D / nici cetate Cameniţa n-au fost întărit-o E, nici cetatea Cameniţă n-au întărit-o G //
să să sprejîniiască de turcii, că pe acea vreme avegîlcevi cu sfedzii, nice ţara lor nu s<ă> bejenis<ă> pen pălănci, neştiindu nemic.
18. Craiu leşescu era atunce  Mihail Vişnoveschie, 5 şi hatman Sob<e>ţichie, care pe urmă au fostu şi craiu.
Sta sateli pe marginea Ţărîi Leşesşti pline de oameni, f. 224 şj le" spunea moldovenii): „Fugiţi, fugiţi, că vin /turcii în ţara vo<a>stră!" Ei nu crede, sta pe loc. Turcii, cum au trecut Nistrul, cum au început a prăda ş-a robi ş-a da 10 foc, cît au putut agiunge pin Ţ<a>ra Leşască, făr'nice o grijă de Ieşi.
19. în Cameniţă era numai vro 6.000 de drăgani, de paza porţilor, şi tîrgoveţii. Şi cum au agiunsu turcii supt Cameniţă, trei, patru dzile, ş-au bătut din puşcii, şi s-au
15 şi închinat cei din cetate Cameniţăi, adeverindu-le turcii milă, dacă să vor închina. Şi deschidzind porţile, au întrat turcii ş-au făcut dovâ în limba lor şi ves<e>lie mare de izbîndă, c-au luat cetate ca acie vestită, Cameniţa,
17 — 2 n-au gătit asupra turcilor (Turcului P) şi nici cetate Cameniţa n-au intă-rit-o cu oşti multe, să să poată apăra de turci, iară deosăbit că leşii atunce ave oştire cu şfezii M, P / niscaiva oşti B, C // 1 sprejeniască B, C / turci B, C / pre B/ acîa C / vreme B. vremie C / avea B, avea leşii C / gîlceavă B, D, gîlceavă leşii E, G // 2 sfezii B, şvezii C, E, G / nici B, C / după lor ad. Ţara Leşască D / nice ţara lorjŢara Leşască M / nu să băjenişi C / prin B, pin C / pin pălănci şi pin zemci E, G / zămci G // 3 neştiind nemică B, neştiind nimica Cjfiindcă n-au ştiut de venire turcilor M, P // 4 18]4 M / atuncea C / Vişnoveţchii, B, C // 5 şi] iară M, P / hatman era M, P / hatman corunnii Sobeţchii B, hatman corunnii era Ioan Sobeţchii C, E/ Jan E / hatman vielchi corunnii era Sobeţchii D, hatman corunniei era Jan Sobeţchie G / carele B, carele mai M, P / care mai C, D, E, G / pre 1-2 B, C, D, E, G / fost B, C / craiu leşilor E, crai leşilor G // 6 Iar atuncea sta satele C, Şi sta satele E, G / satele B / Satile pre margine Ţării Leşeşti sta pline M, P / Leşeşti B, Leşeşti C / pline de B, C //' 7 le B, C / moldovenii B, C / după moldovenii ad. şi le dzicea C, de le dzicea E, G // 8 voastră B, C / Ei] Şi iei C, Şi ei E, G, Iară ei M, P / nu credea B, C / sta]şi sta M, P / pre B / locu C / Iar turcii C, E, G //9 cum]îndată M, P / au şi început E, G / şi a 1-2 B, C, a 1 M // 10 agiunge B, a agiunge C / prin B / Ţara C / fără de nici B, C, E, G // 11 grije B, C / de Ieşi B, C // 12 19]7 M / în cetaate în Cameniţă B, D, în cetaate în Cameniţă C, în cetate în Cameniţă E, G, In cetate Cameniţa M, P / vreo şasîe mii B, C / draguni C // 13 porţilor cetăţii D / Au venit turcii supt cetate Cameniţa M au venit turcii supt Cameniţă P / lipseşte au B / supt cetate, supt Cameniţă D // 14 trii B, C]au şăzut trei G, şi numai trii M / zile B, C / şi au bătut B, s-au bătut C, au bătut-o M, P / puşci B, C / s-au închinat G, M // 15 cetaate Cameniţii B, cetaatea Cameniţii Cj lipseşte Cameniţăi M, P // 16 deşchi-zind B, C / porţile B, C // 17 şi au B, C / duva M, după dova ad. strigîndu E, G / Şi veselie mare]ci mare bucurie M, P / veseliîe C // 18 mare B, C / după izbîndă ad. ce au făcut G / că au B, C / cetaate B, C / c-au luat o cetate vestită ca acela şi aşa M, P / aceia B, C //
218
219
aşe prea lesne, făr'nice o scădere de osşti şi vărsări de sînge. Aşea da din tunuri, cît să cutremura locul. Şi au ieşit toţii lăcuitori Cameniţăi pe porţi afară, cu tot ce au avut. Şi i-au aşedzat pe toţii pe denafară, pe lîngă cetaate, 5 să lăcuiască.
20. Iară Volodiovschie, starostele de Cameniţă, dac-au vădzut că s-închin<ă> cetate, el au întrat în erbărie de au dat foc, de au arsu şi el cu iarba, socotindu mai bine" să-ş facă moarte cu mînule sale decît să încap<ă> în mî-
10 nule păgînilor, rob.
21. Daci turcii, întărindu cetate cu puşci şi cu zahara şi cu o<a>ste, au aşedzat şi paşi şi prădînd u cît au putut
f. 224v   agiunge ostili turcesşti în sus prin Ţara  Leşască, / au purces împărăţie în gios, iar pe acel şlah, ce au vinit, 15 ş-au trecut Dunărea la Obluşiţi cu mult plen de robii şi de dui<u>m.
22. Iară pe Petriceico-vodă l-au lăsat cu oastea sa, cu moldovenii, în Hotin, ca să fie di paza ţărîi ş-a şlahului
1 aşea pre lesne B, aşa pre lesne C / preajde G / fără de nici B,C,E, şi fără de M, P / scădere B, C / repetă şi fără de scădere în oşti M / oşti B, C / şi fără de vărsare M, P / de sînge B, C // 2 Şi aşîa Gj Aşea da din tunuri, din puşcile cele mari B, D, Şi aşa da din tunuri, din puşcile cele mari C] Şi atunce atîta băte tunurile de tare M, P Şi aşîa da din tunuri de bucurie mare' cît E / locul, pămîntul C]şi pămîntul M, P// 3 eşit B, C/ toţi B, C/ au eşit toţi oamenii, lăcuitorii Gj lăcuitorii din cetaate Cameniţii B, lăcuitorii Cameniţii cetăţii C, lăcuitorii cetăţii Cameniţii D/ pre B// 3 — 4 lăcuitorii din Cameniţă (pre porţi P> afară cu totul ce au avut şi pre toţi i-au aşezat pre dinafară, să trăiască pre lîngă cetate M, P // 4 pre1-3 B,C/ după aşezat ad. turcii E / toţi B, C/ cetaate B // 6 20]9 M, 2 P / lipseşte Iară M, P / Volodiovschii B, C / starostele B, starosteli C /dacă B,C// 6 — 7 lipseşte dac-au vădzut... cetate M, P// 7 să închină C/ cetatea B, cetaate C/eljînsuş el M, P/ în erbărie, unde era pravul cel de puşcă E, G. în puşcărie, unde era pravul cel de puşci C/ de]şi C// 7 — 8 erbărie şi dîndu-i foc au ars M, P// 8 lipseşte au 2 C/ arusu A / şi el înpreună cu pravul cel de sineţu, socotind E,G (sineaţă G)/ cu iarba]cu pravul cel de sinet B, D, înpreună cu pravul cel de puşci Cj socotind C/bine B, C, bine iaste M, P// 9 moarte B, C/ după moartea ad. singur E/ mînule1-2 B, C/sale B, Cj cu mînule salejînsuş M, singur P/ încapă Cj în]pre M, P/10 robu B//11 21] 10 M/ Decii B,C, lipseşte M, P/ întărind B, C au întărit M, P/ cetatea B, C, cetatea Cameniţa E,G/zaharea B,C, zairea E// 12 oaste B, oaste C/paşîie B,C,E/şi paşîe în cetate D]şi au pus i paşe în cetate M, P/ prădînd B,C, prădînd ostile turceşti M.P//13 agiunge B,C// ostile turceşti B,C, lipseşte M, P//14 împărăţiîa B, înpărăţiîa C]împăratul turcesc M,P/ iarăş pre acelaşi M,P/ pre Cj şliah B, C ce]pre carile M,P/ au fost vinit G, au si vinit M, P// 15 si au B,C/ la]pre la D/Obluciţă B,C,E/ plian B, Cj lipseşte de1"2 M/'robi B,C/ duium B,C// 17 22] 11 M/ lipseşte Iară M, P/Petriceaico B, Petricîaico Cj voevod M/oaste Cjj 17— 18 cu oaste lui la Hotin, adică cu moldovenii, ca M, P// 18 moldovenii B, Cj în cetate în Hotin E, Gj fiîe Cj de B]pentru Cj de paza ţărîi şi a cetăţii Hotinului şi a şliavului cetăţii Cameniţii D/ şi a şliahului Cameniţii B, şi a şliahului cetăţii Cameniţii Cjj
Cameniţăi, ca să nu închidă leşii drumul neguţitorilor, să nu flămînzască o<a>stea din Cameniţă.
23. Trimis-au viziriul la Petriceico-vodă, cînd era împărăţie la Nistru, să ale<a>gă un boîaru care-i mai de
5 tre(a>bă să-lu triimată la cortu lui, că-i trebuiasştă. Ales-au Petriceico-vodă din toţii boîari<i> ţării mai di triiabă la vorovi pe Miron Costîn, care au fost mai pe urmă şi logofăt mare. Şi mărgînd Miron la cort<ul> viziriului, pusu-l-au viziriul de au şădzut înaintea lui. Şi i-au dzis vizirul
10 să-i spuie dreptu. pare-le lor bine c-au luat împărăţie Cameniţa, au ba? Iar Miron au răspunsu că să temă a spune drept. Vizirul s-au zimbit a rîde şi i-au dzis să grăiască, să nu să tiiamă. Atunce Miron au dzis că „sinţem noi moldovenii bucuroşi să să lăţască în toate părţi<l>i cît
15 de mult, iar peste ţara no<a>stră nu ne pare bine" să să lăţască". Atunce viziriul iară au rîs şi i-au dzis: „Drept ai grăit", ş-apoi l-au întrebat cum socotesşte: lăsa-o-a oastea turcească la Hotin cu Petriceico-vodă să fie de
1 leşii B.C//1 — 2 neguţitorilor şi apoi să flămînzască oaste la Cameniţă M,P//2 oaste din cetate din Cameniţă B, E, G, oaste din cetaate Cameniţii Cjj 3 23] 12 M// 3 — 4 Cînd era înpăratul la Hotin au trimis veziriul la Petriceicu voevoda, să M, P/ Tri-imis-au B, C, Triimis-au atuncea E/ Petriceaico B, Petricîaico C // 4 împărăţiîa B, înpărăţiia Cj după Nistru ad. şi au dzis E,G/ aliagă pre un boiariu B, aliagă un boiariu Cj care iaste E,G/ de triabă B,C//5 să-1 trimită B, să-1 trimată C, şi să-1 triimiaţă E / carile ar fi mai vrednic şi să-1 triimată M, P / cortul B / trebuiaşte B, C // 6 Petriceaico B, Petricîaico Cj 13. Petriceico voevod, din toţi boerii ţării (boerii moldoveni P) au ales mai vrednic la voroavă M, P / toţi B, C / boiarii B, boiarii C / ţării B, Cj de triabă B, Cjj 7 voroavă B, C, D, E/ pre B, Cj Costin B, Cj care B/ careli mai pre urmă au fost şi logofăt mare C, M, P, care mai pre urmă au fost şi vel-logofăt Gj pre B/ mare Bj'j 8 ante Şi: 14 M/ mergînd B, Cj cortul B, Cj l-au pus M, Pjl 9 şezut B, Cj de i-au şezut înnainte P/înnaintea Cj lipseşte viziriul2 M//10 spue B/ drept B, Cj pare-le B, Cj bine B, Cj că au B,C / spune (spune-mi P> drept de vă pare bine M, P/ înpărăţiîa B, înpărăţiia C]înpăratul M, P// 11 cetatea Cameniţa
B, D, M, P, cetaatea Cameniţa Cj au ba]au nu M, P/ lipseşte Iar M, Vjante Miron 15 M, 4 P// 12 spune B, Cj Veziriul C, Iar veziriul G / s-au zimbit C, au zîmbit G, s-au jinbit A// 13 grăiască]grăiască drept G, spue M, P/ tiamă B, Cj Atuncea B,
C, lipseşte M, P/ ante Miron: 16/ au dzis]au răspuns M, P/ lipseşte că M, P/sîntem B, Cjj 14 moldovenii B, Cj noi moldovenii sîntem M, P/ după lăţască ad. înpărăţiîa B, C, E, G, înpărăţiîa turcească M, P/cît de mult şi în toate părţile, iară M, P/ părţile B/ lipseşte cît de mult Cjj 15 iară Cj piste B, Cj noastră B, Cj bine B, Cj lipseşte să să lăţască M, P// 16 Atuncea B, C, lipseşte M,P/ ante Veziriul 17 M// 16 iar Cj ş1 apoi i-au zis B, C, şi iarăşi i-au zis M, iarăş au răspunsu şi i-au zis P / ante şi: 18 M// 17 întrebatu M/ ş-apoi l-au întrebat]şi iarăş i-au zis P/ socoteşte B,C, socoteşti M/ lăsa-vom şi oaste M, P// 18 oaste Cj Petriceaico B, Petricîaico Cj cu Petriceicu voevod la Hotin M, P//
220
221
paza ţărîi ş-a Cameniţăi pîn-în primăvară şi n-a <a>ve vro primejdă de Ieşi? i. 225 24. Iară Miron / au răspunsu că nu-i bine să lasă
oasştea turcescă, că este vreme de iarnă, şi să şadză 5 oasştea de iarnă la un loc n-a pute-o birui ţara de fîn şi dă grăunţă şi de alte bucate, că-i ţara sărac<ă>, ş-a flămîndz<i>. S-o răschire pin sată, satile îşi rari, şi or lovi poghiiazuri din ceia parte, astădzii într-un sat, mînă într-altul, şi pîn-în primăvară a peri oastea înpărăte<a>scă
10 toată, şi pentru oastea turce<a>scă oru strica poghiazu-rile şi ţara. 25. Numai oastea turcească să să duc-în gios. Numai să le de voie împărăţie să scrie moldovenii la Ieşi, cu rug<ă>mintă şi cu înbun<ă>turi, fiindu tot de o legă. Or crede leşii s-or lăsa de n-or facă stricăciune Moldovei,
15 şi or chivernisi şi cetate di bucate pîn-înu primăvară. 26. Şi aşea au lăsat vizirul după sfatul lui Miron, iar unii din boiarii, dup<ă> ce li i-au spus Miron sfatul, dzice
1 şi a cetăţii Cameniţii B, C, D, E,  şi a  cetăţii Cameniţăi  G, lipseşte M, P //
2 nu va avea vreo primejdie, n-a avea vreo primejdiie C, nu va avea oastea, vreo primejdie D, şi oare nu va ave oaste turcească vro primedie M, P/ Ieşi B, C// 3 lipseşte 24 G, M, P/ lipseşte Iară M, P/ lipseşte că M, P/ nu-i]nu iaste M, P/ bine B, Cjj 4 căjfiindcă M, P/ iaste B, Cj vreme B, Cj după şază ad. ţara M// 5 oastea B, oaste(a) Cj lipseşte oasştea de iarnă M, lipseşte de iarnă P/ locu B, C/nu o va putea B, E/ ad. marginal birui Cj cu finul, cu grăunţăle şi cu alte M, P // 6 de grăunţe B, Cj că-i]că iaste B, E/ că ţara iaste săracă M, P, lipseşte Cj şi a flămînzi oastea B, M, P/7 7 Să o răschire B, C]Să să înparţă M, P/ prin M, P/ sate B, Cj satele sînt rare B, C, sateli sînt rari E/ lovijvini C, P, veni M// 8 podghiiazuri B, podghiazuri C, poghiazuri leşeşti D, podghiiazuri leşeşti E, Gj ceia B, Cj astăzi B, Cj mîine B, mîini C // 9 pînă C / a peri oaste turcească şi poghiazurile acele or strica şi ţară M, P/ împărătiască B, înpărătiască C//10 oaste turcească Cj or B, Cj strica B/ pod-ghiiazurile B, podghiazurili Cjpodghiazurile leşeşti E// 11 şi ţara]şi Ţara Moldovii, raiaoa înpărătiască D/ 25]24 G, lipseşte M/ Ci oaste turcească iaste mai bine să să. ducă în giosM.P/ oaste B/ după turcească ad. iaste bine Gj ducă C//12 Numai]însă M, P/ le dea B, Cj împărăţiîa B/ înpărăţiia voe Gj după înpărăţiîa ad. moldovenilor Cj scriîe Cj moldovenii B, lipseşte Cj Ieşi B, Cj rugăminte Cjj 12— 13 să le dei înpăratul moldovenilor voe să scrie cu rugăminte şi cu înbunături la Ieşi, fiind M, P//13 înbunături Cj fiind B,C, şi fiind E, G/lege B//14 crede B,C/ leşii B, Cj Că leşii vor crede şi vor lăsa M/ s-or]şi or B, Cj leşii şi să vor lăsa E, G/ Că şi leşii vor crede şi nu vor face stricăciune P/ de nu vor face E, nu vor face B/ face Cj Moldovii B, C] ţării M // 15 or chivernisi moldovenii şi pre cei din cetate M, P/ chivernisi B, Cj cetaatea B, cetatea C/ de B, Cj di bucate]cu mîncare M, P / pînă CI în B, Cj lipseşte pînă in primăvară M, P// 16 26]25 G, 19 M, 5 P/aşia B, C/ veziriul C, şi veziriul M/ lipseşte iar M, P// 17 boiari B, boiari Cj după ele Cj li-au spus B, Cj Miron logofătul M/ sfatul veziriului E/ lipseşte sfatul M/ zicea B, ei zicîa G/ dzice că-i mai bine]au dzis aşa, că mai bine iaste Cjj
că-i mai bină să lasă turci<i>, că po<a>te pe dînşi<i> să-i pradă leşi<i> ţara. Iară Miron dzice că n-or prăda-o, iar de or şi prăda-o, nemic n-a hi, decît să lă ia inecerii muiarile şi copii<i> şi să rămîe şi aşădzători, să nu să mai ducă.
5      DOMNIÎA LUI ŞTEFAN PETRICEICO-VODĂ. CAP 78 <sic>
Za<cialo 1>. Stătu domnu Petriceico-vodă la vl<ea>to f. 225v   7180<=1672>. / Şi  dac<ă>  s-au   aşedzat   domnu, au rămas cu o<a>stea sa la Hotin, pentru grije podului ş-a Cameniţăi, pîn-în postul Crăciunului. Apoi au vinit la 10 Iaşi în scaon.
2. Iară de primăvară au vinit împărăţie pin' la Oblu-siţă ş-au triimis pe Husăin-paşea cu oştii la Hotin. Mărs-au şi Petriceico-vodă, cu oastea şi cu toţii boîari<i> săi, şi domnul muntenescu Gligorie-vodă, iarăş cu o<a>sştea 15 sa, la Hotin, iar la Ţuţora au stătut caplan-paşea cu oastea turce<a)scă.
1 că-i mai bine] că mai bine era M, P/ bine B/ să lasă turcii să erneze B, să lasă turci, oaste, veziriul C, să lasă veziriul turci E, să lase veziriul oaste turcească Gj poate B, Cj pre B/ dînşii B, C//2 prade B, Cj leşii şi ţara B, C, D, E/ să lasă pre turcii in ţară, că fără de veste, făr<ă> de dînşii or prăda ţara leşii M, ca fără de dînşi poati or prăda leşii ţara P/ Iar C, E, lipseşte M/ zicea B, au dzis C, li-au zis G]li-au răspunsu Gj că n-or prăda-o ţara B, că ţara n-or prăda-o E, că n-or prăda ţara Gjj 3 de o vor şi prăda B/ ne mică B, Cj n-a fiB// 2—3 (lipseşte P: Miron au răspuns: leşii nu vor prăda ţara), iară de vor şi prăda-o tot nimica n-a hi, că mai amar ar fi fostu cîndli-arfiluatini-ciarii femeile M, P// 3 le B, Cj inicearii B, niciarii C/ muerile B, Cjj 4 copiii B, Cj rămîîe B, Cj aşezători B, C, şezători M, P/ după ducă ad. din ţară E, din ţară Gjj 5 Petriceaico B, Petricîaico C, Gj după vodă ad. în anul 7180 C, anul 7180 E, după voevoda ad. în anul 7180 Gj Cap 82 B, D, lipseşte E, Gj lipseşte Domniîa... cap 78 M, P// 6 lipseşte Za<cialo> B, C, D, E, G, P/ Stătut-au C, D, E, Gj Petricîaico C, Ştefan Petriceaico B, E, Gj la vl<ea>to]în anul B, D/ lipseşte la vl(ea)to 7180 C, E, Gj în anii 1672, Petriceicu voevoda (lipseşte voevoda P> au stătut M, P// 7 dacă Cj domnujeu domniia Cj lipseşte dac(ă> s-au aşedzat domnu M, P// 8 oastea B, Cj grija B, grijiiaC//9 şi a Cameniţii B, şi a cetăţii Cameniţii C,D,E, şi a cetăţii Cameniţăi Gj pînă C / ApoijŞi după aceia M, P// 10 în scaonul domnescu E, Gjj 11 2]21 M/ lipseşte Iară M, P/ de]în B, E, Gj înpărăţiia B, Cj De primăvară înpăratul turcesc iarăşi au venit la M, P/ lipseşte pîn(ă) Cj Obluciţă B, C, D, E, Gjj 12 şi au B, Cj trimis B/ pre B/ Husain-paşîa B, Cj oşti B, Cj la Hotin pre Husain-paşe cu oşti turceşti M, P / Mărsu-au A, Mers-au C // 13 Petriceaico B, Ştefan Petricîaico C//13—15 Petriceicu voevoda cu boerii şi cu oaste sa, aşijdere şi Grigorie voevoda domnul muntenesc, împreună cu paşa au mers la Hotin M, P/ toţi boiarii B, toţi boiarii Cjj 14 şi Grigorii-vodă domnul muntenescu Cj Grigorii B, Grigorie Ghica-vodă Gj oastea B, Cjj 15 lipseşte sa E/ la Hotin]au mărsu la Hotin Cj iară B, lipseşte M, P/ ante la2: 23 M/ paşîa B, Cj după paşa ad. iarăşi M, P// 16 oaste Cj turcească B, Cjj
222
223
3. Atunce leşii gătindu-şi oastea, au vinit asupra turcilor la Hotin Sobeţichii, hatmanul coronii, care pe urmă au fost şi craiu, şi cu Sinavischii, hatmanul polnii, cu frumoasă oasşte.   Iar Mihail, craiul leşescu, era cu
5 to<a)tă puterea sa la Leovi.
Turcii, vădzindu că vine oastea asupra lor, făcut-au şanţuri pe lîngă cetate Hotinului ş-au întrat în şanţurii, iar moldovenii şi cu munteni<i>, osăbiţi într-alte şanţuri, ms. 53    încungiuraţi. Ce ei, ca ciia cu nevoe, s-au sfătuit //Iei f. 212 10 mde Iei, Grigorii-vodă cu Petriceaico-vodă, să să închine la Ieşi, să stea cu toţii să bată pre turci, ca să nu s(ă> apuce a să aşeza în cetatea Hotinului paşia, precum să aşezas<ă> în Cameniţă. Că aşezindu-s<ă> în Hotin paşia, decii în Moldova, n-are di ce mai domni domnu. Şi agiun-15 gîndu-s<ă> cu laşii, ei îi chiema să vie mai curund, că ei încă vor ţinea cu dînşii asupra turcilor. Decii leşii au priimit cu bucurie şi îndată s-au pornit asupra Hotinului.
4. Husain-paşîa, ce era sarascheriu, cu alţi paşi ce era în Hotin, înţălegînd că vine oaste leşască asupra lor, să
1 3]24 M / Atuncea B, C, lipseşte M, P/ leşii B, Cj s-au gătit cu oaste şi M, P/ oaste B, C/7 2 Sobeţchii B/ Sobeţchii Ioan, hatman mare de corona leşască, care mai pre urmă C, Ian Sobeţchii ce era hatman coronii, careli mai pre urmă E/ Sobeţchii ce era hatman corunnii D/ Ian Sobeţchie, ce era hatman Gjj 2 — 3 Hotinu. Şi era mai mari preste oşti Sobeţchii, hatman coronii şi Sinanţschii, hatman polnîi M, P/ lipseşte care pe urmă... şi craiu Gjj 3 lipseşte şi3 B/ după craiu ad. leşilor E/ şi cu Adam Sinavschii ce era hatman polnii corunnii E, Gj Sinavschii hatman B, Cjj 4 cu frumoasă oaste B, C, lipseşte M, P / lipseşte Iar M, P/ Mihail Vişnoveţchii D, E, Mihail Vişnoveţchie Gj după leşescu ad. Vişnoveţchii B//5 toată B, C/ Liov B,C,D,E, Gj Mihail craiul cu toată putere sa era la Liov M, Mihail, craiul leşăsc, cu toată puterea era la Leov P// 6 Iar turcii Gj ante Turcii: 26 M/ văzind B, Cj vine oaste B, C, vine oastea leşască D, vin leşii M, P/ au făcut M, P// 7 pre B/ cetatea B, ceta-atea Cj pe lîngă cetate]înpregiurul cetăţii M, P/ şi au B/ şanţuri B, Cjj 8 moldovenii B, Cj lipseşte cu M/ muntenii B, C/ într-alte B, C/7 9— 11 încungiuraţi, ca cei cu nevoie. Grigorie voevoda, domnul muntinescu, şi cu Petriceicu voevoda (lipseşte voevoda P>, domnul Moldovii, s-au sfătuit însuşi între sîne, (în de sîni P) să să închine leşilor M, P// 9 Ce B,C/ eijîei C/ ceiîa B, ceia C/ nevoie B,C// 10 Petricîaico C/1 11 să Cjj 12— 14 Hotinului, zicînd că în Cameniţă s-au aşezat pase. Şi de să va aşeza şi alt paşe în Hotin, apoi în Moldova nu mai are ce domni. Deci amundoi domnii agiungîndu-să M// 12 cetaatea Cj pecum]cum C, D//13 să aşezas<ă>]s-au aşezat C,D/ aşezindu-să Cj în]şi în Cj lipseşte paşîa C,D// 14 Şi agiungîndu-s<ă)]Deci amîndoi domnii agiungîndu-să M, P/ agiungîndu-să Cjj 15 ei1_2]iei Cj maicurind să vie, făgăduindu-să că şi ei or ţine M, să vie mai curîndu, făgăduindu-să că şi ei or ţine P//16 vor]or Cj dînşii]leşii G/ lipseşte Decii M, P/ ante Leşii: 28 M/ au şi priimit D// 18 4]29 M, 7 P// 18—19 şi cu ceelalţi paşi, auzind că vin oşti leşeşti M, P/7 19 în]la Cj în cetate în Hotin Gj oastea Cjj
sfătuia cum ari tocmi oastea acolo în şanţuri pedestrimea şi cum ari tocmi călărimea afară din şanţuri, să să bată cu leşii. Au chiemat şi pre domni, pre Grigorie-vodă şi pe Petriceaico-vodă, la sfaturi, să vază cum ari socoti 5 şi Iei. Decii Grigorii-vodă şi cu Petriceaico-vodă ruga Dumnezeu şi aştepta să vază cum mai degrabă izbîndă laşilor asupra turcilor, ca să nu s<ă> poată aşeza turcii în Hotin.
5. Dzis-au paşia acestor domni, după ce au vinit la 10 dînsul: „Marele şi puternicul înpărat ne-au trimis cu oaste
la această cetaată, la Hotin, cu puterea sa cea nebiruită, să ţinem locul şi cetatea aceasta şi să purtăm de grije, şi de aret să fim cetăţii Cameniţii, cară iaste de curund luată din nărocită primblarea înpăratului, nostru, ce s-au f.2i2v 15 primblat pînă aicea / ca să fie raialii Ţăriî Moldovii, ce iaste supt ascultarea înpărăţiii. Să fim de aret de apărare despre Ieşi, aflîndu-s<ă> nepriiatini înpărăţiii despre această margine. Aemu cum socotiţi să tocmim oastea,, pedestrimea şi călărimea, să putem lua izbîndă nepriia-20 tin<il>or celor ce vin aemu asupra noastră cu oşti?'"
6. Iară Grigorii-vodă au răspunsu paşii şi au dzisr „Eu de aceasta nu pociu sfătui într-alt chip, fără numai oastea puternicului înpărat,- fiindu deprinsă la loc largu călăreşte a da războiu, foarte iaste tare şi cu nedejde de
25 izbîndă fără de nici o smintială, iar din şanţuri iaste cu grije a să lupta cu nepriiatinii cei denafară. Că de multe
1 oaste C/ oaste pedestrime acolo în şanţuri M, P// 2 din]de M, P/3 Şi au E/ Au chiemat]30. Chemat-au M, Chemat-au P// 3 — 4 pre domnii acestor ţări, pre Grigorie-vodă, domnul muntenesc şi pre Petriciaico-vodă, domnul Moldovei Gj Grigorii Cj Petricîaico C / voevoda1_2M / la acel sfatu M,P // 4 ari]vor M,P // 5 şi ieijei P/ lipseşte Decii M/ ante Grigorii: 31 M/ voevoda1"2 M/Petricîaico Cj ruga pre M, P// 6 lipseşte şi aştepta M, P/ mai în grabă M, P// 7 să poată Cj în cetate în Hotin E, G/7 9 5]32 M/ Paşa au zis M, P// 10 ni-au trimis Cjj 11 cetaate Cjj 12 cetaatea. Cj grij<ă>, să fim şi de paza cetăţii M, grijă şi să fim de apărare şi cetăţii G, grijă şi să fim de paza cetăţii P// 13 de aret, adecă de apărare cetăţii D/ aret]apărare E/ Cameniţăi G, P/ care Cj lipseşte de curund luată Mjj 14 nărocita C/ a înpăratului C, P/ cejcarile M.P//15 aiceajacolo M,P/ să fiie C/ cejeare M//16 iaste supt stăpînire marelui înpărat M,P/ după înpărăţiii ad. despre această margine C/ lipseşte Să fim de M, P/ lipseşte de Cj lipseşte de aret Gj lipseşte de apărare C, D, M, P// 17 aflîndu-să C, aflîndu-s<ă> ei M, P// 18 marginejparte de margine M, P/ Deci aemu M, Deci acum P/ oaste Cjj 19 pedestrime Cj după călărimea ad. din nou pădestrime P/ să]ca să M, P/ putem Cj luoa Cj nepriîatinilor Cjj 20 celor ci ne vin P/ acum D/ cu oşti asupra noastră M, P// 21 6]33 M, 8 P/ lipseşte Iară M, P/ au]i-au P/ lipseşte paşii şi au dzis M, P// 22 — 23 fără decît fiindcă oastea preputernicului M, P// 23 fiind. Cjiaste M, P/ largu şi M, P// 24 tare iaste P// 26-1 cîei din nafară1"2 C //
224
225
ori să prilejaşte, cei denafară încungiură pre cei dinlăuntru şi-i ţin închişi şi-i flămînzăscu, şi pre urmă de nevoie să închină şi cad în mînule vrăjmaşilor săi, fără de nici un războiu. Ce eu socotescu să eşim de aicea cu 5 oastea, să lăsăm cetaatea Hotinului şi să ne pogorîm în gios pre Prut, unde vom alege loc largu şi bun de bătălie. Şi de vom videa că nu putem sta înprotiva nepriiatinilor, vii trimite măriia-ta de a vini şi caplan-paşla cu oaste de la Tutora si-i vom bate".
10 7. Iară sarascheriu-paşîa, dacă au auzit pre Grigorie-vodă dzicîndu-i să lasă cetaatea, să iasă la loc largu cu ostile, s-au mîniiat pre tare pre Grigorii-vodă, cît au scos hamgeriul să-1 lovască, să-1 omoară, şi au răcnit de i-au dzis că pentru cetatea aceasta l-au triimis pre dînsul i. 213 15 înpăratul. Iar Grigorii-vodă cu Petriceaico /-vodă s-au îngrozit şi de sîrgu au eşit de supt cort afară. Şi cum s-au dus la otacul lor, îndată au trimis la Ieşi să vie mai curund, să nu zăbăvască. Vinit-au oastea leşască aproape de Hotin tăbărîndu-s<ă> ş-au tocmit oastea pre orînduiala
20 lor de războiu. Eşit-au şi turcii, oaste aliasă, călărimea din şanţuri, şi Petriceaico-vodă cu moldovenii, şi Grigorii-vodă cu muntenii. Şi începînd războiu, mergea turcii cu năvală asupra polcurilor leşeşti, iar leşii încet păşind sprejeniia năvala turcilor pînă au vinit aproape de şanţurile turcilor.
1 prilejaşte]tîmplă E, întîmplă G, M, P/ de încungiură C, E, G/clei Cjj 2 şi-i2]pînă C, D, P, ad. marginal pînă M/ şi mai pre M, P/ pe Cjj 3 — 4 şi fără nici un războiu cad în mîinile vrăjmaşilor săi M, P // 4 eu]iau P/ lipseşte cu oastea Cjj 6 pe Cj bătăliejrăzboiu G/ după bătăliîe ad. de războiu C// 7 Şi vom vede cum nu vom pute M, P // 8 oaste C // 9 şi-i vom bate pre nepriîatini E, şi vom bate pre nepriiateni G, şi vom birui pre Ieşi M, P// 10 7]24 M, 9 P/ lipseşte Iară M, P/ Iară Husain sarascher-paşîa D / sarascher-paşa C / Grigorii C// 11 voevod M / cetaate C / şi să iasă E, G, M / locu C // 12 cu ostile, foarte tare s-au mîniiat M, P/ Grigorie Cj voevoda M/ cît]şiM, P// 13 omoare Cj ş-au răcnit Cjrăc-nindu P/ i-au răcnit asupra lui şi i-au zis G, au răcnit asupra lui şi i-au dzis E/ de au dzis CJzîcînd M, P// 14—15 pentru această cetate m-au triimis înpăratul M, pentru această cetati ni-au triimes înpăratul. P // 14 trimis C // 15 lipseşte Iar M, P / ante Grigorie: 35 M, 10 P / voevoda M/ cu]şi cu E, M, P / Petricîaico Cjj 16 sîrgu] grab' E, grabă M, P/ lipseşte cum C// 17 şi îndată Cj au]au şi M, P/ să viie mai de sîrgu C, să vie mai de sîrgu în grabă D, să vie cum mai în grabă M, P/18 ante Venit-au: 36 M/ oaste C/aproape de Hotinjla Hotin aproape M//19 şi tăbărîndu-să C/ pre]după M, P/ pe rînduială C// 20 lipseşte de războiu M, P/ lipseşte din şanţuri M, P// 21 Petricîaico C/ voevoda1"2 M/ şi^iar P// 22 începîndu C/ începînd a da războiu G / turcii merge M, P // 23 leşeşti C // 23 — 24 lipseşte iar leşii... năvala turcilor M, P // 24 pînă ce M, P //
Şi stînd leşii vitejaşte, s-au şi închinat Petriceaico-vodă şi cu Grigorii-vodă înpreună cu ostile lor la Ieşi şi s-au amestecat cu leşii şi au şi început cu toţii asupra turcilor a-i tăia.
5 8. Decii călărimea turcilor, văzind aşîa, n-au mai avut vreme să facă năvală asupra laşilor, ce numai le-au căutat de au întrat în şanţuri la ceia pedestrime a lor, ca să să apere; iar stiagurile husăreşti, păşind înainte, au întrat în şanţurile turceşti, şi după dînşii ceialaltă
10 oaste. Şi au şi început a-i tăia pre turci, cît n-au mai putut să să mai îndrepte turcii. Şi au şi purces în răsipă. Unii au apucat pre pod, ce era preste Nistru supt cetatea Hotinului, alţii pin Nistru da, de să înneca, alţii pre supt cetatea de stîncă da, de să zdrobiîa. Şi podul încă s-au
15 rumptu de năvala turcilor la mijlocul Nistrului, de s-au v înnecat mulţime / de turci. Numai cîţi au apucat cu paşia înnainte de-au trecut asupra Cameniţii, atîtea au hălă-duit. Perit-au optsprăzece mii de turci. Umplutu-s-au lesii şi moldovenii si muntenii de cai turceşti, si de haine,
20 şi de arme, şi de bani, şi de alte lucruri bune.
9. După ce au făcut leşii această izbîndă, chiemat-au pre aceşti domni de s-au sfătuit să purcează în gios, să triacă Dunărea în Ţara Turcească. Şi au orînduit pre moldoveni şi pre munteni să margă înnainte pre Prut să 25 le fie de straje şi să strîngă oştii zaharea. Şi cu acea soco-
1 — 2 Petricîaico C / Grigorii-vodă, cu ostile lor înpreună la Ieşi E / Petriceico voevoda şi cu Grigorie voevoda şi cu toate ostile lor s-au şi închinat la Ieşi M, P // 2 — 3 lipseşte şi s-au amestecat cu leşii Gjj 3 au început G, M, P / cu toţii a-i tăia pre turci P // 5 lipseşte 8 M, P/ aşa C, P // 6 vremie C / să mai facă E / ce numai ce E// 7 de au întratja întră M, P/ la ceelantă M, la ceialaltă G, P/ la ceialaltă oaste a lor, pedestrimea, ca E// 8 stiagurili Cj ad. marginal înnainte Cjj 9 şi ceelantă M, ceîalantă P// 10 oaste Cj Şi au început E, M, P/ pe Cj n-au putut G, M, P// 11 îudrepteze E, îndrepteză G, îndreptez<e> M, P/ Şi au purces P/ purces turcii G//12 pe Cj apucat preste Nistru, pre podul ce era făcut supt G, au apucat pre podul ce era supt P/ piste C//13 pe supt C//14 supt cetaate Cj lipseşte de stîncă Cj lipseşte da D/ da de stîncă M, P/ de2]şi P/ după zdrobiîa ad. şi să sfărîma, cum era mai rău Cj lipseşte Şi M, P/ după încă ad. de la o vreme E// 15 năvală Cj lipseşte turcilor C, D]lor M, P// 16 lipseşte de turci M, P/ Şi numai Gj Numai acei cîţi M, P/ Şi numai cîţi au scăpat de au apucat E// 17 înnainte Cj înnainte cu paşa M, P/ de au trecut Nistrul şi au luat asupra cetăţii Cameniţii C / atîţîa Cj după hălăduit ad. de au scăpat E, G // 18 după Perit-au ad. atuncea/ optsprăzeci Cj S-au înplut G//19 lipseşte şi1 M, şi2 P, şi3 M, P/ ad. marginal şi muntenii Gj cai buni E,G// 20 lipseşte şi1"2 M, P// 21 9]37 M, 11 P/ Iară după E, Gj Leşii, după ce au făcut această biruinţă, au chemat M, P/ chemat-au Cjj 22 aceşti doi domni G]amîndoi domnii M, P/' de] Şi M, P/ după sfătuit ad. cu dînşii E, Gj purceadă C]margă M, miargă P // 23 să trîacă şi Dunăre M, şi să treacă şi Dunăre P / Dunăre C / pe C // 24 pe1-2 Cj înnainte C //25 file C/'zairea E, Gj acîa C //
226
227
tială au purces domnii în gios pre Prut, iar leşii, aşteptînd să le mai vie oaste pre urmă, au luat de la Hotin pre supt codru asupra Toporăuţilor întru întimpinarea ceiîalalte oşti ce viniia despre Sneatin, ca să să înpreune cu toată -5 oastea la un locu, să purcează în gios, precum le era sfatul.
10. Decii domnii au trecut Prutul pre la Zaluciia în ceasta parte, şi de acolo s-au despărţit. Petriceico-vodă au mărsu la satul lui la TătărăşeYii şi de la Tătărăşeni au luat pre supt codru asupra Iubăneştilor, întru întimpi-
10 narea laşilor; iar Grigorie-vodă au luat în gios, că nu avea într-alt chip cum face, că-i era doamna şi coconii în Ţarigrad, în mîna turcilor. Decii hatmanii leşeşti, văzindu-1 pre Grigorii-vodă că au luat în gios, şi calea nu-i era într-acolo, au triimis un domnu să-1 întrebe pre
15 Grigorie-vodă di ce merge pre acolo, că calea oştii nu-i £• 214 într-acolo. Iară Grigorii /-vodă au dat samă cătră acel domnu că merge să dea ştire ţării să nu fugă, nici să să bejeniască, şi să orînduiască conace pentru triaba oştii. Că într-alt chip n-are pre undă merge, că să vor spăriîa
20 oamenii şi să vor bej eni, şi nemică nu vor găsi hrană de triaba oştii. Şi acest răspunsu au luat acel domnu leşescu şi s-au întorsu înnapoi la hatmani.
11. Grigorii-vodă, după ce au purces acel domnu leşescu înnapoi la hatmani cu acel răspunsu, scris-au o
1 domnii] amîndoi domnii M, P// 1 — 5 lipseşte iar leşii, aşteptînd... precum le era sfatul M, P // 2 viie oaste C/mai pre urmă. Gj pe C// 5 toate ostile D]toţii C/ purceadă C// 6 10] 38 M, 12 P/ lipseşte Decii M, P/ după Domnii ad. amîndoi M, P / Zaluşce M, Zaluşcea P // 7 Petricîaico C / voevod M // 8 şi au mersu P/ şi]iar M, P/ Tătărăşiani2 C // 9 pe C / Ibăneştilor M, P // 10 Grigorii C / voevod Mj lipseşte au luat M, P// 11— 12 nu ave să facă într-alt chip, că doamna şi cuconii lui era în Ţarigrad M, P // 11 cuconii C // 12 mînule E, mîinile G, M, P / leşeşti C// .12 — 22lipseşte Decii hatmanii leşeşti... s-au întorsu înnapoi la hatmani M, P // 13 văzind G/ lipseşte pre Grigorii-vodă C, D / după calea ad. oştii E // 14 ■era]iaste C / trimis C / au triimis pre un ficior de domnu leşeşscu E, au triimes pre un fecior de domn leşăsc G / pe C // 16 Iar C / Grigorie C / cătră acel ficior de .domnu leşescu E, cătră acel fecior de domn leşăsc G//17 merge C/ ţărîi Cjj 18 beje-■niaască A// 19pe C/merge Cjj 19—20 să vor spăriîa oamenii şi vor fugişi să vor bejeni E// 21 acel ficior de domnu leşescu E, Gjj 22 la hatmanii leşeşti D// 23 — 24 lipsesc Grigorii-vodă... acel răspunsu M, P// 23 Iară Grigorii-vodă C, E, Gj acel ficior de -domnu leşescu E, acel fecior de domn Gjj 24 înnapoi la hatmanii leşeşti D// 24—4 ■ dar întîi au scris la hatmanii leşeşti să-1 erte şi să priimască de la dînsul acîa izbîndă ce au făcut, iară mai mult nu poate M, dar întîi au scris la hatmanii ileşăşti să-1 erti şi să priimască de la dînsul ace slujbă, că izbîndă ce au sfăcut, iar mai mult nu poate P//
228
carte la hatmanii leşeşti, şi au triimis-o pre de altă parte, să-1 îarte şi să priimască de la dînsul acea slujbă cu izbîndă ce au făcut. Că atîta au putut, iar mai mult nu poate, fiindu-i doamna şi copiii în Ţarigrad, în mîna pă-5 gînilor. Şi au purces cum mai degrabă în gios Grigorii-vodă de au trecut Dunărea pre la Galaţi. Şi au triimis de au dat ştire viziriului, la Obluciţă, că şi el au scăpat cum au putut şi vine la poala înpăiăţiii.
12. Decii viziriul, dacă au auzit că vine Grigorie-vodă, 10 s-au mierat, ştiindu-1 că s-au închinat la Ieşi, avînd viziriul
vaste de la Husain-paşîa că s-au închinat la Ieşi. Nu credea viziriul că vine şi tot trimitea ni pre unul, ni pre altul înnaintea lui, să vie mai curund. Sosind Grigorii-vodă la Obluciţă, au mărsu la viziriul, şi l-au întrebat cum au fost 15 lucrul lui Husain-paşia sarascheriul la cetatea Hotinului de au prăpădit oastea.
13. Atuncea avînd cale Grigorie-vodă cuvintelor sale,, au spus viziriului cum au sfătuit pre Husain-paşîa să iasă
f. 214V din şanţu cu oastea înpăratului, pentru căci că / oastea 20 înpăratului iaste deprinsă a da războiu nepriiatinilor la largu, iar nu la strîmtoare. Şi Husain-paşîa s-au mîniiat şi au scos hamgeriul să-1 omoară, şi i-au făcut de au întrat în şanţuri şi pre moldoveni şi pre munteni. Şi viind oastea leşască i-au încungiurat din toate părţile, şi numai 25 paşîa au scăpat pre pod preste Nistru, iar pre dînşii pre toţi i-au cuprinsu leşii. Ce pre urmă ei au făcut cum au putut şi ş-au adus capul la poala înpărăţiii. Decii viziriul, dacă au auzit aşîa, au dzis că „bine ai fost sfătuind, şi nu ti-au ascultat". De care lucru aşîa ş-au tocmit lucrul,
1 leşeşti Cj trimis-o Cj pe Cj după parte ad. scriindu-li hatmanilor leşeşti să-1 erte E, scriindu-le hatmanilor leşeşti aşîa, să-1 îarte Gj după parte ad. scriind aşaM, P// 2 acîa Cjj 4 copiifjcoconii C, E, cuconii Gj mînule E, mînile Gjj 5 mai în grabă M, P/ lipseşte în gios M, P / Grigorie Cj voevoda M// 6 de]şi E, G, P, lipseşte M/ peC/ trimis C//6 —8 Au mers la veziriul la Obluşiţă, ş-au tocmitu trebile şi de acolo-s-au dus în Ţarigrad. Şi l-au făcut iarăşi domn în Ţara Muntinîască. însă n-au apucat să margă cu domniîa în Ţara Muntinîască, ci au muritu acolo, în Ţarigrad M, P// 9-29 lipsesc M, P// 9 Grigorii C// 10 mult s-au mirat C, D / că s-au fost închinat E, că au fost închinat Gj după Ieşi ad. şi nu credea viziriul că vine Cj lipseşte viziriul Cjj 11 că] precum E, G / închinat Grigorii-vodă E, G / Şi nu E, Gjj 12 veziriul Cj pe1"2 Cjj 13 viie Cj curînd Cj Şi sosindu E, Gj Grigorie C// 14 l-au întrebat viziriul D // 15 sarascheriului C // 16 oaste C // 18 cum]precum E, Gj Husain-paşîa sarascheriul Cjj 19 şanţuri D/ pentru că E, G]căci Cj lipseşte că D// 20 a da războiu la loc largu nepriiatinilor E/ la. locu largu C, G// 21 iară Cj strîmtoare Cjj 22 hamgeriul Cjj 23 pe1"2 Cjj 24 si oastea D/ den Cjj 25 pe Cj piste C/ pe1"3 CU 27 ante Decii: 14 Gjj 29 s-au tocmit Cjj
229-
că au adus şi marturi Grigorii-vodă înnaintea viziriului, de au arătat. Decii viziriul au triimis de au tăiat capul lui Husain-paşia.
14. Şi pre Grigorie-vodă, de bucurie mare ce avea 5 viziriul că au vinit de s-au închinat de la Ieşi la dînsul,
i-au dat iară domniîa în Ţara Munteniască, să fie domnu. Că înţălegînd că iaste hain, pusesîe domnu pre Duca-vodă în locul lui, fiind Duca-vodă mazil la Ţarigrad, şi luas<ă> şi pre doamna lui Grigorii-vodă cu coconii la saraiul 10 înpărătescu, să-i turcească. Decii viziriul îndată au răpezit la Ţarigrad de au slobozit pre doamna lui Grigorii-vodă şi pre coconi. Şi au poprit şi pre Duca-vodă să nu margă în Ţara Munteniască.
15. Decii Grigorii-vodă s-au rugat viziriului să-1 lasă 15 să margă pre la Ţarigrad, să-ş vază casa şi copiii, că i să
şi supărasă cu oastea. Şi mergînd la Ţarigrad, apucatu-l-au muntenii cu multe pîri, mai vîrtos Postelniceştii, fiind f- 215    şj cu a Ducăi-vodă îndemnătură,  temîndu-să / să nu-i smintiască domniia ce-i didesîe. 20      16. Şi Postelniceştii fusesie eşiţi de la închisoarea lui Grigorii-vodă mai dennainte vreme. Că, după ce au vinit Duca-vodă mazil de la Moldova în Ţarigrad, şi Şerban logofătul, careli pre urmă au fost şi domnu, au scăpat, de nu l-au fost prinsu la mînă să-1 îa, precum au 25 fost prinsu pre ceiîalalţi fraţi a lui, precum să pomeneşte mai sus, la ceialaltă poveste a lui, au fost isprăvit Şerban logofătul, cu mijlocul Ducăi-vodă, de au fost mărsu
1—27 lipsesc M, P// 1 adus]dus C,D/ lipseşte şi Gj Grigorie Cjj 2 după arătat ad. mărturisind Cj trimis Cjj 4 14] 15 Gj Şi]Iară E/ pe Cj Iară veziriul de bucurie mare ce avea pentru Grigorie-vodă că au venit Gjj 6 iarăş Cj fiie Cjj 7 după înţălegînd ad. veziriul Cj pusesîe]au fost pus E, Gj pe Cjj 8 după lui ad. în Ţara Munteniască Cj luasă Cjj 9 ps Cj Grigorie Cj la saraiul înpărătescu cu coconii Cjj 10 veziriul Cj răpezit]triimis E, Gjj 11 pe Cj Grigorie Cjj 12 pe1'2 Cj şi pre^cu Gjj 14 15] 16 Gjj 15 pe Cj să-ş vază casa, pre doamna şi coconii D/ să-ş vază pre doamna şi coconii că i să supirasyă) E/ casa şi copiii] doamna şi coconii C, pre doamna şi cuconii Gjj 16 supărasie Cjj 17 şi mii vîrtos Gjj 18 după îndemnătură ad. şi învăţătură Cj după temîndu-să ad. Duca-vodă E, Gjj 19 ce-i] cle-i Cj după didesîe ad. în Ţara Munteniască C, înpărăţiîa D// 20 16] 17 Gj după Postelniceştii ad. Cantacozineştii Cj fusesîe eşiţijau fost eşit E, Gjj 21 denainte Cjj 23 Şerban Cantacozino logofătul D/ careli]care C, D, care mai E, Gj pe C / după domn ad. în Ţara Munteniască Gjj 24 au scăpat]au fost scăpat C, D/ după mînă ad. Grigorie-vodă D/ pecum Cjj ZHipseşte fost Gj pra]pi Cj ceialalti Cj pecum Cj precum să pomeneşte mai sus]precum mai sus s-au scris E, Gjj 26 poveste] istorie E, Gj la ceialaltă istoriîe a lui Grigorii-vodă C, D/ au fostjşi au fost Cjj 27 cu]prin D/ mijlocul]mijlocirea E, Gj mersu C //
un capegi-başia de au luat pre toţi fraţii lui Şerban si niamul lui din închisoarea lui Grigorii-vodă din Bucureşti. Şi mergînd Grigorii-vodă la Ţarigrad, s-au tîmplat şi iei acolo şi ş-au aflat vreme a-1 pîrî, feliuri de feliuri de pîri 5 pentru cazne şi răutăţi ce li-au făcut.
17. Ce Grigorii-vodă era un om harnic şi tare, şi să-măţu, şi gata la răspunsu şi la toate socotelile, şi să pîrîîa faţă la faţă înnaintea Divanului înpărătescu cu Postelniceştii, cu Şaitaniceştii, cărora le zicu şi Cantacozineştii.
10 Şi mai vîrtos giupînăsele lor îl pîrîîa înnaintea Divanului înpărătescu, că li-au fost puindu pe giupînesîe de au fost cărînd var şi piiatră, înpreună cu ţiganii cei de dîrvală, la curţile domneşti.
f - t
18. Ce Grigorie-vodă au mijlocit cu priiatinii lui şi 15 iară i-au dovedit şi i-au pus iară pre toţi la poprială. Şi
Şerban logofătul iară prinsesîe de veste şi să ascunsesîe, ca şi întîi. Ce ceauşii înpărăteşti l-au găsit ascunsu în casă la Duca-vodă, în pod, şi de acolo l-au luat şi l-au făcut surgun la Crit. Şi mult mustra Grigorie-vodă şi f.2i5v 20 să ciortiia cu Duca-vodă /, ce să pune pentru nişte oameni răi ca aceiîa. Şi Grigorii-vodă să gătiîa să purceadă cu mare vîlfă de al triilea rînd în Ţara Munteniască cu domniîa.
19. Numai Dumnezeu iaste mult milostiv, iar apoi de sîrgu întoarce mila sa. Că îndată s-au războlit Gri-
25 gorii-vodă şi au murit. Nărocul Cantacozineştilor! Dzicu unii să să fie agiunsu Cantacozineştii cu un doftor şi să-1 fie otrăvit.
1 — 27 lipsesc M, P// 1 başe C/ pe Cj Şerban logofătul D / fraţii lui Şărban şi pre alţii din neamul lui E, Gjj 2 închisoarea]chiscarea Cjj A şi au aflat Cjj 5 cazne] munci E/ cazne şi munci şi răutăţi Gjj 6 17] 18 Gj Ce]Iară C, E, Gj Grigorie Cj harnec, cheşchin şi tare şi simăţu E, Gj simăţi Cjj 7 socotelele C, socotelili lui E, socotelele lui G//8 lipseşte înnaintea Divanului înpărătescu Cj Postelniceştii Cjj 9 lipseşte cu Şaitaniceştii E, Gj dzic Cj Cantacozoneştii Gj după Cantacozineştii ad. înnainte Divanului înpărătescu Cjj 10 după pîrîia ad. pre Grigorii-vodă C, E, Gj înnainte Cjj 11 puind Cj lipseşte pe giupînesîe Gj au fost cărînd]căra Gjj 12 cei]ciei Cjj 14 18] 19 Gj C]Iară C, E, Gj Grigorii Cjj 15 iar1-2 Cj după dovedit ad. i-au rămas Cjj 16 iar Cjj 19 să mustraC// 20 ciortiîa]priciia E, Gj după Duca-vodă ad. şi-i dzicea C, D, şi-i dzicea Grigorii-vodă, Ducăi-vodă E, şi zicea Grigorie-vodă Gj neşte Cjj 21 aceia C/ Grigorie C/ să purceadă din Ţarigrad cu mare vîlfă şi alai E// 22 după vîlfă ad. şi pohvală din Ţarigrad Cj vîlhvă D, vîlhfă şi alaiu Gj cu domniia in Ţara Munteniască C, E, Gjj 23 19] 18 C, 20 Gj iaste]îi Cj milostiv şi îndelungu răbdătoriu D, milostiv şi drept giudecător şi degrab-întoarce E/ după milostiv ad. că de şi pedepseşte pre cineva Cj iar apoi]şi Gjj 25 Aşîa dzic C, D zicea E//26 fie] fiie Cj' după agiunsu ad. atuncea Cjj 21 după otrăvit ad. pe Grigorie-vodă C, Dar adevărul nu să ştie E//
230
231
20. Şi apoi, murind Grigorie-vodă, au purces Duca-vodă cu domniia în Ţara Munteniască. Şi mai cu vreme, după ce au mărsu Duca-vodă în Ţara Munteniască, au stătut cu mare cheltuială de au scos şi pre Şerban-vodă din
5 surgunie de la Crit şi l-au adus în Ţara Munteniască şi l-au făcut logofăt mare.
21. De aicea înnainte lăsăm pentru Ţara Munteniască să scrie muntănii, şi noi iară ne întoarcem la urmă, să scriem pentru ţara noastră.
10 22. Petriceico-vodă era om bun şi slabu, prost, n-au cutezat să facă ca Grigorie-vodă, să margă la turci, şi de la Tătărăşeni s-au dus la Iubăneşti, aşteptînd pre Ieşi să s<ă> scoboare în gios şi gîndind că să vor mai strînge moldoveni, să să înmulţască oastea, să strîngă zaharea, ca
15 să fie de triaba oştii leşeşti.
23. Iară boiarii moldoveni carii era cu dînsul, văzind că Grigorii-vodă s-au despărţit şi s-au dus la turci, sfătuitu-s-au şi Iei înde Iei şi s-au agiunsu şi cu toate capetile, căpitani<i> slujitorilor, să ţie la un cuvînt. Şi s-au dus cu
20 toţii la Petriceico-vodă şi au început a se ruga lui Petriceico-vodă să-i lasă pe acasă, să-ş Ia fimeile şi copiii, să-i dea în laturi, să nu-i Ia tătarii, şi iarăş or vini întru întimpinarea lui Petricileico-vodă. Ce Petriceico-vodă,
1-9 lipsesc M, P//1 20] 19 C, 21 Gj Grigorii C // 2 vremie C/7 4 cu]şi cu E/ lipseşte şi D/pe Cj vodă]logofătul C, lipseşte E// 5 adus]dus Cjj 7 21]20 C, 22 Gj înnainte C, lipseşte D// 8 scriîe Cj iarăş Cjj 9 după scriem ad. istoriîa Cj după noastră ad. a Moldovii C, pentru Moldova E, Gjj 10 22]21 C, 23 G, 39 M, 13 P/Petricîaico Cjj 10—11 Iară Petriceicu voevoda era om slabu la fire şi prost şi pentru aceia n-au îndrăznit să facă ca Grigorie voevoda M, P//11 Grigorii Cj şi]ci M, P// 12 lipseşte de la Tătărăşeni M, P/ Tătărăşîeni Cj la Ibăneşti şi acolo aştepta M, P// 13 să să scoboară C, să să pogoare M, să s<ă> pogoari P / şi gîndind]şi să socotiia M, şi să socotie P/ să vor]s-or Cj că s-a mai strînge oaste moldovinîască M, ca să mai strîngă oasti moldovenească P// 14 şi moldoveni E/ lipseşte să să înmulţască oastea M, P/ zairea E, Gjj 14-15 zahara pentru ostile leşeşti M, P// 16 23]22 C, 24 G, 40 M/ lipseşte Iară M, P/ dînsul]Petriceaico-vodă E, G, P, Petriceicu voevoda M// 17 s-au despărţitu Grigorie Ghica voevoda M, P // 18 s-au sfătuitu înde sine, apoi s-au agiuns M, s-au sfătuit şi ei înde sîni, apoi s-au agiunsu P/ lipseşte şi3 M, P/ capeteli Cjj 19 căpitanii Cj capetile, căpitani<i>]căpiteniile M, P/ ţiîe C, ţiîe toţi M, P]fie Gj după cuvînt ad. să ţie Gj s-au dus]mergînd M, P// 20 Petricîaico1 C, M//20—211a Petriceicu voevod, s-au rugat să-i lasă să să ducă pre la casăle lor M, la Petriceico-vodă s-au rugat cu toţii să-i lasă să să ducă pre la casăle lor P// 21 corectat ia D/ lipseşte şi M// 22 după tătarii ad. robi M, P/ iar E // 23 Petricîaico-vodă 1 C, lipseşte D, M, P / lipseşte Ce M, P / lipseşte  Ce  Petriceico-vodă Cj  voevoda M //
232
neştiind că şi slujitorii sînt cu dînşii la un cuvînt, oarecum / cu simeţie le grăila, şi nu-i credea şi nu vrea să-i sloboază, zicînd că şi oaste leşască vine multă.
24. Iară Miron logofătul au răspunsu: „Ori să fie 5 voia mării-tale, ori să nu fie, noi nu ne vom lăsa casăli
să le ia tătarii". Şi s-au închinat şi i-au dzis: „Să fii măriia-ta săn<ă>tos", şi au eşit afară. Şi aşea toţi boiarii şi căpitanii au purces, cela după cela, pre rînd, a să închina şi a eşi afară. Şi cum au eşit afară, au început a încalecă 10 pre cai şi au purces cu toţii în gios.
25. Iară Petriceico-vodă au rămas numai sîngur, numai cu Hăbăşescul hatmanul şi cu casa lui. Şi au început a plînge şi a blăstăma pe Miron şi pe alţii şi a dzice la ce l-au adus, şi au trecut codrul întru întimpinarea
15 leşilor de la Iubăneşti spre Cernăuţi.
26. Iară boiarii, după ce au purces şi au mărsu la Căcăceni, s-au sfătuit şi au scris cărţi la boiarii cei de Ţara de Gios, la Gavriliţă şi la Buhuş şi la alţii, precum Iei şi cu toată oastea s-au despărţit de Petriceico-vodă şi
20 vin în gios la dînşii. Ce să facă ştire viziriului, să poftiască domnu dintre dînşii, să-ş pue pre cine vor socoti. Şi, fără zăbavă, şi ei îş vor alege domnu şi vor merge cu toţii la viziriul. Şi au dat cărţile la Gheorghiţă Mitre, să le ducă la boiarii carii sînt pomeniţi mai sus.
1 neştiind nemică Cj slujitorii cu dînşii sînt la un cuvînt D, slujitorii sînt toţi într-un cuvînt cu dînşii M, slujitorii sînt toţi la un cuvînt cu dînşii P //
2 simeţiîe Cj le grăia oarecum cu sămiţiîe M, P/ nu2]nici M, P/ lipseşte şi nu vrea E, Gj sloboază]lasă P// 3 că]cum că P// 4 24]23 C, 25 G, 41 M, 14 P/ lipseşte Iară M, P/ ad. marginal: au răspunsu B/ răspunsujzis M, P, lipseşte au răspunsu D/ au răspunsu zicînd Gj fiie Cjj 5 cu voia M, P/ tali Cj fiîe Cj după casăle ad. şi copiii Cjj 6 să le îa] să-i ia Cj s-au închinat luundu-şi dzioa bună şi au dzis E, s-au închinat luînduş zioa bună şi zicînd G / şi i-au dzis]zîcînd M, P// 7 aşa Cj căpitanii]căpiteniile M, P// 8 cela după celajunul după altul Gj lipseşte pre rînd C, D, M, P/a i să închina M// 9 afară, îndată au încălecat pre cai Gj au şi început E, M, P/ lipseşte pre cai C, D, M, P// 11 25]24 C, 26 G, lipseşte M, P/ Petricîeico Cj voevod M/ lipseşte au rămas numai E/ lipseşte numai Gj lipseşte numai singur M/ lipseşte numai sîngur, numai P// 12 hatmanul Hăbăşescul E, G, M, P/ casa] casnicii M, P // 13 plînge Cj Miron logofătul M, P/ alţifjceelalţi M, P/ dzice Cj a zice: iată la ce m-au adusu M, P/ şi] deci M, P/codrul di la Ibăneşti întru întîinpinare leşilor şi s-au dus spre Cernăuţi M, P// 15lulbăneşti Cjj 16 26]25C, 27 G, 42 M, 15 P/ lipseşte Iară M, P/ după cîe Cj lajpînă la Gjj 17 Căcăcîeni Cj au sfătuit C, D, s-au sfătuit cu toţii G/scris]trimis Cj lipseşte cărţi M, P/ clei Cj de]din M// 18 Gavriliţăşti P/ lipseşte şi1 M, P/ alţii]ceelanţi M, ceialalti P/ precum]cum că M, P//19 lipseşte cu P/ după oastea ad. slujitorimea E/ Petricîeico C/voevoda M// 20 lipseşte Ce P/Ci ei să facă M/ la veziriul M,P/ poftiascăjfacă P//21 să-ş puie C, să-ş pue, să-ş aliagă E,G/ pe Cj vor]or Cjj 22 şi Iei ş-or alege C, D/ vor2]or Cjj 23 veziriul Cj Ghiorghiţe Cjj 23—24 să le ducă la acei boeri M, P/ să le ducă la boiarii carii mai sus s-au scris D, E, Gjj 24 lipseşte carii sînt pomeniţi mai sus M, P//
233
27. Decii cînd au mărsu Gheorghiţă, au găsit pre toţi boiarii în Galaţi şi pe Dumitraşco-vodă Cantacozino pus domnu de la împărăţiîe. Şi cum au văzut pre Gheorghiţă Mitre că au vinit cu cărţile, l-au şi chiemat, de i-au spus ms. 253,5 de toate, şi s-au bucurat // şi l-au boerit, l-au pus postelnic f. 226 a] doilea. Ş-au şi păzit de au scris, de au făcut şt<i>re viziriului, cum că toţii boiarii şi toată slujitorime şi ţ<a)ra s-au lăsat de Petriceico-vodă ş-au vinit şi ş-au adus capeteli suptu mila înpărăţiei.
10        DOMNIÎA LUI DUMITRAŞCO-VODĂ CANTACOZINO, L<EA>T 7182 <= 1674). CAP 79
Zaci<alo 1>. Audzindu vizirul, fiind la Obluciţă, de lucrurili ce s-au făcut la Hotin şi cum s-au hainit Petriceico-vodă, de s-au închinat la Ieşi, acolo, în grabă, nice 15 un domnu sau ficior de domnu mazîl nu era, nimi. Numai ce s-au aflat Dumitraşco-vodă, care era ca capichihaîa lui Petriceico-vodă si fusesă mai înainte vreme si visternic mare în Ţ<a>ra Munteniască, la Gligore-vodă.
1 27J26 C, 28 G, lipseşte M, P/ Ghiorghiţă Mitre C, Gheorghiţă Mitre D, E, Gj pe Cjj 2 — 3 şi cu dînşii pre Dumitraşcu voevoda Cantacuzino pus domn de înpăratul turcesc. M, P// 3 lipseşte Şi D/ după văzut ad. Dumitraşco-vodă E, Gj pe Cj Ghior-ghiţe Cjj 4 — 7 c-au venit, îndată l-au chemat. Şi cetind (gătindu P) Dumitraşcu voevod cărţile şi spuindu-i şi Gheorghiţă Mitre de toate cîte li s-au întîmplat, s-au bucurat Dumitraşcu voevod şi au boerit pre Gheorghiţă Mitre, făcîndu-1 ai doilea postelnic. Şi au şi scris la veziriul făcîndu-i ştire cum că toţi boerii M, P// 4 după chiemat ad. Dumitraşco-vodă Cjj 5 după bucurat ad. Dumitraşco-vodă Gj boiarit Cj după boerit ad. pre Gheorghiţă Mitre Gjj 6 doile Cj Şi au B, Cj păjit A/ ştire Cjj 7 toţi B, Cj slujitorimea B, Cjj 8 ţara Cj Petricîaico Cj şi au vinit B, C,1 şi ş-au adus]aducîndu-şi M.P//9 capetile B, capetele C /înpărăţiii B,C]înpăratului M, P//10 Dumitraşcu Cantacuzino voevod M, Dimitraşco Cantacozono voevod P// 11 l<ea>t]în anul B, C, G, anul E/ lipseşte l<ea>t 7182'm, P/ Cap 83 B, P, Cap 82 D, lipseşte E, gvm// 12 lipseşte Zaci<alo> B, C, D, E, G, M, P/ Auzind B, Cj viziriul B/ lucrurile B/ în anul 7182, fiind viziriul la Obluciţă şi auzind de lucrurile D, în anii 1674, fiind veziriul la Obluşciţă şi auzind de lucrurile M,P// 13 făcut la cetate în Hotin Gj cum că M, P/ Petricîaico Cjj 14 voevod M/ de]şi B, Cj la Ieşi B,C]leşilor M, P/ a<colo> E, deci acolo M, P/ nici B, Cjj 14— 15 nici un domn mazil, sau vreun fecior de domn mazil G, nici un domnu mazîl, sau ficior de domnu P//15 mazil B, Cj nime B,C, lipseşte nimi M/716 care B, Cj lipseşte ca D,G// 17 Petricîaico Cj fusesiie B, CJau fost E, Gj înnainte Cjj 15— 17 Ci numai ci era Dumitraşcu Cantacuzino, carile mai-nainte au fost şi vist(iernic) mare M, Ce numai era Dumitraşco-vodă Cantacozono, carile mai înnainte au fost şi visternic mari P// 17 visternic B, vistiernic Cjj 18 mare B, C / Ţara Cj Grigorii B, Cj voevod M/j
234
Şi era_grec ţărigrădiian de felul lui, niiam de-npărat creştinescu di Ca<n)tacozonesştii, şi ştie iîndul acestor ţări. Şi neaflîndu-s<ă> nime atunce, cum să pomeneşte" mai sus, l-au pus pe dînsul vizirulu domnu în Moldova în 5 locul lui Petriceico-vodă. Şi luîndu caftan de domnie, t. 226v   au mărsu / în tîrgu în Galaţi. Şi s-au strînsu toată boîa-rimea la dînsul şi oastea, ca pui<i> di potrinichi, după cum s-au scris mai sus. Ş-au orînduit vizirul şi un paş<ă> cu cîtăva oasşte turce<a)scă şi un soltan cu 20.000 de tă-10 tari, ca să-1 duc-în scaon în Eşii şi să să bată şi cu acei Ieşi ce or vini asupra lui.
2. Dece leşii, dac<ă> s-au tîlnit cu Petriceico-vodă spre" Cernăuţii, au purces îngiospîn' la < loc gol}, tot depreun<ă> apoi s-au despărţit, ş-au trecut obuzul leşesc în gios, pîn'
15 lîngă Movila Răbîii. Dumitraşco-vodă, din Galaţii au pornit pe acel pase cu turcii şi pe soltanul cu 20.000 de tătari şi cu oasştea moldovene<a)scă şi cu o samă de boiari moldoveni, anume" Alixandru Buhuş hatmanul şi cu Costantin Cantemir, sărdarul, care au fostu pe urmă şi
20 domnu, şi cu Ştefan Cerchezul comisul si cu Mitre şi cu frate-său Ghiorghiţă şi alţîi mulţi, ş-au purces în tîmpi-
1 lipseşte grec P/ ţarigrădian B/ ţarigrădian grec Cj feliul B, Cj lipseşte de felul lui M, P/ însă niam M, P/ niam de înpărat B, Cj anulat niiam de-npărat cresştinescu D// 2 creştinescu B, lipseşte Cj de Cantacozineşti B, C/ ştiîa B/ ştiîa rîndul bine acestor ţări Cjj 2 — 5 acestor ţări. Deci veziriul pre acesta l-au pus domnu Ţării Moldovii în locul M, P// 3 neaflîndu-să Cj atuncea B, Cj atuncea din domnii mazili, sau din ficiorii de domni mazili, precum mai sus s-au scris, l-au pus E, Gj cum] precum B,D/ pomeneşte B, pomeneşte Cj pre B// 4 viziriul C, veziriul să fie G // 5 Petricîaico Cj voevoda M/ luund B, Cj caftan de domniîe B, Cjj 7 boerimea B/ la]cu G/ puii de potirniche B, Cjj 7 — 8 lipseşte şi oastea... mai sus M, P// 8 mai sus s-au scris E, Gj Şi au orînduit B, C, Orînduit-au viziriul M, P/ şi pre un paşîa C, M, P/ paşîa B//, 9 oaste B, oaste Cj turcească B, Cj şi pre un soltan B, E, M, P/ doaozăci de mii de tătari B, Cjj 10 să ducă pe Dumitraşcu voevoda M, să aducă pe Dumitraşco-vodă P/ ducă Cj la scaonul domnescu în Iaşi E, Gj Iaşi, B, Cj aciai Cj Ieşi B, C/ şi să bată pre leşi<i> ce ar veni M, şi să bată pre leşii ce vor veni P// 12 2]3 M/ Decii B, C, lipseşte M, P/ leşii B, Cj dacă Cj întîlnitu M, P/ Petricîaico Cj voevod M/ spre B, Cjj 13 Cernăuţi B, Cj lipseşte pîn' la B, C, D, E, G, M, P/ din-preună B,C, înpreună M, P//14şi au B/ obujul A/ leşescu B, C/ pînă Cjj 15 lîngă]la M, P/ Iar Dumitraşco C, E, Gj ante Dumitraşco: 4 M, 2 P/ Dumitraşco voevoda au trimis pre acel paşe din Galaţi cu turcii M, Dimitraşco-vodă au triimis acel paşă la Galaţi cu turcii P/ Galaţi B, Cjj 16 pre B, Cj paşîa B, Cj şi pre acel soltan Cj cu2] cu acele M, P/doaozăci de mii B, Cj tătari B.C//17 oaste moldoveniască B, C//18 moldoveni B, Cj Alexandru B/ lipseşte cu M, lipseşte şi cu P// 19 sărdariul B, C, lipseşte M, P/ carele B/ carele mai pre urmă au fost şi G, M, P, careli au fost mai pre urmă şi E/ fost B, Cj pre Cjj 20 lipseşte cu1 M/ Cerchez E, Gj lipseşte şi cu1-2 P, şi cu2 M/ Mitre vornicul E, Gjj 21 Gheorghiţă B/ Gheorghiţă Mitre şi cu E, Gj şi alţii B,C, şi pre alţiM,P/ şi au Cj întru întimpinarea B,C,E,M,P //
235
narea leşilor. Şi era în obuzul leşescu cap hatmanul Sinavschii. Şi dup<ă> ce s-au tîlnit acolo la Răbîîa, le-au dat războiu'pre tare, şi s-au bătut to<a>tă dzua. Iară cînd au fostu no<a>pte,' au făcut leşii mulţime" de focuri,/ £. 227 5 un om cîte 5, 6 focuri. Dece păşea au chemat <pe> Buhuş şi pe Cantimir şi i-au triimis să îa limbă. Şi cîndu; au'mărsu, au găsit'numai locul şi focurile, iar obuzul leşescu să-ntorses<ă> înapoi, că fuses<ă> de toţii şes<ă>,. şepte miei de Ieşi. Dece spuindu Buhuş paşei, s-au bucuraty
10 ş-au mai mărsu o samă dup<ă> dînşii, pîn-au trecut din, Eşi leşi<i>. Şi turcii şi cu tătarii s-au întorsu înapoi,, că era în postul Crăciunului, vreme de iarnă. Şi leşi<i> s-au tot dus în ţara lor, şi Petriceico-vodă încă s-au dus cu dînşii, şi hatmanul Hăbăşescul înprăun<ă> cu dînsul.
15 Numai ce au lăsat o samă de nemţii în Cetate Ne<a>m-ţului şi-n Sucevi, care s-au tîmplat de au şedzut acei nemţii într-acele cetăţii mai bini de un an. Şi era acele
1 leşilor B, C / cap oştilor Cj 5. Hatmanul Sichiavschi (Săneveţchie P) era mai mare preste oaste leşască. Deci după ce M, P/ cap pre oastea leşască Adam Sinavschii, hatman polnii corunnii E, cap Adam Sinavschie, hatman polnii corunnii G// 2 după C/ după întîlnit ad. ostile M, P/ la Movila Răbîiii, în gios, pre Prut Cjj 2 — 3-la Movila Răbîi şi au datu războiu foarte tare, toată zioa s-au bătut M, P/ li-au
B, Cj li-au leşilor dat Gjj 3 pre tare B, pre tare leşilor C,D, leşilor pre tare E/ toată zioa B, Cj Iar B, Cj ante Iară: 6 M// 4 fost Cj noapte Cj leşii B, Cj leşii au făcut M, P// 5 cinci, şasie B, Cj Decii B, C, lipseşte M, P/ paşia B, Cj ante paşa: 7 M, 3 P/ chiemat B, C//5 —6 pre1-2 B // 6 pre Buhuş hatmanul şi pre Cantemir sărdariul
C, D, E, Gj trimis Cj cînd B, Cjj 6 — 7 Şi cîndu au mărsuJDeci mergîbidu M, P// 7 mărsu ei E, G / focurile B, focuriliC, focurile P//8 să întorsesîe înnapoi B, Cj fusesie B, C, au fost E, Gj că au fost puţini, numai vro 7000 M, P/ de toţi B, C lipseşte de toţii E / şesie B, C, şease E//9 şapte C / mii B, Cj de Ieşi B, C, lipseşte M* P/ Decii B, C]Şi M, P / spuind B, Cj Buhuş hatmanul D, hatmanul Buhuş E, Gj paşii B, C //' 10 şi au B, C / după C]de E, G / dînşii B, C / pînă Qjl 10 — 11 dînşii, turci şi tătarî şi din oastea moldoveniască, pînă au trecut de Iaşi în sus leşii E, G, dînşii, pînă ce au trecut leşii şi din Iaşi. Şi după aceia turcii şi tătarii M, P// 11 după Iaşi ad. în sus C/ leşii B, C/ Şi]Iar C, lipseşte B, E, Gj ante Turcii : 3 E, Gj lipseşte cu Cj tătarii B, Cj întorsu înnapoi B, C] dus la locurile lor M, dus înnapoi la locurile lor P// 12 la vreme D/ lipseşte Şi M, P/ leşii B,C/ ante Leşii : 8 M// 13 înjpînă în M, P/ lipseşte şi M, P/ Petricîeico Cj voevod M// 14 dînşii]leşii P/ lipseşte şi M, P/Buhăşescul hat<manul> încă s-au dus cu Petriceicu voevod M, Hăbăşescu hatmanu încă s-au dus cu Petriceico-vodă P/ Hăbăşescul încă s-au dus cu Petriceaico-vodă, culeşii. D// 15 Numai ce] Leşii M, P/ ante Leşii: 10 M, 4 P/ după lăsat ai. leşii E/ o samă]cîţi<i>va M, P/ de B, C, lipseşte M, P/ de Ieşi, nemţi în cetatea Socevii şi în Cetatea Niamţului Gj nemţi B, Cj Cetaatea Niamţului şi în Suceavă B, Cetaate Niamţului şi în cetaate Sucevii Cjj 16 şi în cetaatea Sucevii D/ carii B, care Cjj 16— 17 şi în cetate Sucevii, şi acei nemţi au fost întru acele cetăţi M, P/ acîei Cjj 17 nemţi B, Cj într-aceli cetăţi C, lipseşte B, E, Gj bine B, C]mult M, P/ ad. ulterior de un an A/ de]de cît P/ aceli cetăţi B, Cj acele cetăţi era M, P//
cetăţii plină de odo<a>re şi de haină a to<a>tă ţ<a>ra, boîaresştii şi neguţitoresştii, dup<ă> cumu-i obiceiul la vremă de răsco<a>le, de-ş pun oameni<i> cină ce ară mai bun. 3. Iar în Hotin, dup<ă> ce au bătut leşii pe turcii, 5 n-au mai lăsat nici oastă; l-au lăsat pustiiu.
4. Dumitraşco-vodă, dup<ă> ce au vădzut că s-au curăţit de Ieşi, rădicatu-s-au cu toată boîarimea şi s-au dus în scaon, în Eşii, şi s-au aşedzat la scaon. Dece Durni-traşco/-vodă temîndu-'s<ă> de Ieşi să nu slobo<a>dză
10 nescariva poghiiazuri cu-ndemnarea lui Petriceico-vodă, să-1 îa, scris-au la viziriul de au făcut şt<i>ră de toate de acestea cum sau tîmplat. Dace vizirul au poroncit să ernedză tătari în ţară pentru să aperă şi pe dînsul şi raîaoa. Iar mai multu au fostu socotiiala turcilor pentru
15 ca s<ă> slăbască raeoa să nu s<ă> poată haini lesnă. Dzic să fie dzis viziriul lui Dumitraşco-vodă, cîndu l-au pus domnu, la Obluşiţă: 5. De s-or apuca boîarii să fac<ă>
1 pline B, Cj odoară M, P / haine M, P/ după haine ad. mai M, P/ toată ţara B, C // 2 boereşti B, Cj neguţitoreşti B, C / după cum iaste B, C / obiceaiul B, obiciaiul C // 3 vreme de B, lipseşte Cj răscoale B/ după răscoale ad. şi la vremi de nepace Cj oamenii B, Cj cine B, Cj are B, Cjj 3—4 lipseşte de-ş pun ... mai bun. 3. M, P// 4 după bun ad. prin cetăţi şi prin mănăstiri B,E, G, pre la cetăţi şi pre la mănăstiri C, prin cetăţi şi prin mănăstiri, pentru apărare D/ lipseşte 3 B, C, D, E, Gj Iar cetaate Hotinului C, Iară în cetate în Hotin E, G, Iar Hotinul M, P/ după C / leşii B, Cj pre turci B// 5 lipseşte n-au mai lăsat nici oaste M, P / nici oaste în cetaate în Hotin, ce au lăsat cetaate pus-tiîe C, nici oaste in cetate, ce au lăsat cetaatea Hotinului pustie D, nici oaste, ce au lăsat cetatea Hotinului pustie E, Gj l-au]ce l-au B// 6 4]3 D, lipseşte M, P/ Iară Dumitraşco C / după C / voevoda M // 7 curăţit]mîntuit M, P / s-au cu<răţit de Ieşi) D / Ieşi B, Cj s-au rădicat M, P/ ' boerimea B, Cj boerimea din Galaţi şi au vinit la scaonul domnescu E, Gjj 8 în]la B/ Iaşi B, Cj lipseşte şi s-au aşedzat la scaon M, P/ Decii B, C, lipseşte M, P/ ante Dumitraşcu voevoda: 11 M/ Dimitraşco P// 9 temîndu-să C/ Ieşi B, C/ să nu sloboadă niscaiva B, C]să nu vie cu M, P// 10 podghiiazuri B, poghiazuri Cj îndemnarea B, Cj Petricîeico Cj voevoda M // 11 să-l]şi să-1 M, P/ au scris M, P/ veziriul Cj de]şi M, P au]i-au B, Cj ştire Cjj 12 lipseşte de M, P/ ac6ste B, Cj cumjprecum B, E, Gj întîmplat P/ Decii B, C] Iar M, P/ ante Iar: 12 M/ viziriul B, veziriul Cjj 13 erneze B, erneze Cj tătarî B, Cj în Ţara Moldovii, ca să-1 apere cum pre dînsul, aşa şi pre ţară M, P/ lipseşte pentru Gj să]să-l B, Cj pre B/ •dînsulJDumitraşco-vodă E, Gjj 14 Iar] însă M, P/ mult B, Cj fost Cj socotiala B, Cj lipseşte pentru M, P// 15 săi"2 Cj raîaoa B, raiaoa C]ţara M, P/ poată]mai poată M/ poată să să hainiască ţara P/ lesne B, C, lipseşte M, P// 16 Dzicu B, Zic unii C, Dzicu aşia E, Zic că aşîa Gj ante Zic: 13 M/viziriu<l> Cjj 16—17 Zic că veziriul fiind la Obluşciţă, cîndu au pus domnu pre Dumitraşcu voevoda, i-ar fi zisu că de să vor M, P/ cînd B, C//17 Obluciţă B, Cj după Obluciţă ad. ca să ierneze tătarî în ţară. Şi au zis viziriul Cj 5]4 D/ s-or]să vor B/ facă C//17— 1 boerii cu zapisu că n-or veni M, P//
236
237
zapis la mîna viziriului, cum că n-or vini poghiiazuri să strice ţara şi domnie va trăi cu pace în Iaşi, or rădica să nu ernedză tătarii în ţară. Dece o samă de boiarii s-au fost apucîndu să fac<ă> zapis, dar Miron logofătul 5 dzicu să nu fie priimit la acel sfat, dzicîndu că s-au făcut multă vrajbă cu leşii şi ştiindu şi pe Petriceico-vodă că-i dus cu dînşii, nu să vor putea răbda să nu s<ă> slobo<a>dză poghiiaz, să strice ţara, şi pe urmă a cade greu în capetele lor; iar aşe, de or erna în ţară, mai bine a hi, că or apăra
10 şi ţara de poghe(a>zuri, că şi în Ţara Leşască văs că erne<a)dză joimiri şi nu mai iaste nimic. Şi aşea au socotit şi n-au vrut să fac<ă> zapis şi au lăsat de au ernat tătarii în ţară. /
6. Dar acesşte voro<a>ve nu-s nemic,   făr<ă> cît
15 Dumitraşco-vodă, fiindu grec tălpiz şi fricos, cu piele de iepure la spate, şi neavîndu nice o mil<ă> de ţară, punea pricini asupra boîarilor ş-a lui Miron, că sfătuescu şi-i bine să ernedze tătari şi ei n-au priimit să facă zapis.
1 cum]precum D, E / n-or]nu vor B, E / podghiiazuri B, poghiazuri leşeşti C, E, Gjj 2 strice Cj şijşi cum că M, P/ domniia B, C / pace B / vor rădica B// 2 — 3 apoi va rădica pre tătari să nu erneză M, P // 3 erneze B, ierneze C / tătarii B Cj Decii B, Cj de Cj boiari B, boiari Cjj 4 apucînd B, CJsupuind M, P/ facă C jdupă zapis ad. la veziriul M, P/ darjiară M, P// 5 dzic C, lipseşte M, P/ să nu fie]n-au M, P/ lipseşte la C/dzicînd B, C] şi ar fi zis M, P // 5 — 7 că cu leşii s-au făcut multă vrajbă şi fiind dus cu dînşii şi Petriceicu voevod, nu să vor putea M, că cu leşii s-au făcut mulţi zarve şi vrăjbi şi fiinducă Petriceico-vodă era dus cu dînşii nu să vor pute P// 6 leşii B, Cj ştiind B, Cj Petricîeico Cj că-i ]că iaste D, E, G // 7 cu dînşii B]la Ieşi C, cu leşii D, E, Gj să nu să sloboază poghiazuri C, să nu sloboază podghiazuri D// 8 podghiiazuri B, podghiiazuri leşeşti E, Gj poghiazuri şi să nu strice M, P/ strice B, Cj ţara şi apoi, atunce tot greul a cade (lipseşte a cade P) în M, P/ pre B/ în]di P/capetile B, capetele Cjj 9 aşîa B, C/ Iarna Cj după erna ad. tătarii B, D, E, G, M, P/ bine va fi B, C/ că vor B// 10 de podghiiazuri B, poghiazuri Cj lipseşte că or apăra ... poghe(a)zuri M, P/ văzu că B, C, lipseşte M, P // 11 erniază B, Cj joimirii B/ şi îăcuitorilor nu le mai iaste nimica M, P/ nemică B, Cj aşa Cjj 12 facă Cjj 12— 13 lipseşte şi au lăsat ... în ţară M, P// 14 6]5 D, 14 M, 5 P/ aceste B, Cj voroave B, Cj nu sînt B/ nemică B, Cj fără de cît B, E, G, fără cît numai Cjj 14— 15 însă aceste au alt tîlcu. Dumitraşcu voevoda era om tălpiz M,P// 15 fiind B, Cj telpiz B, Cj ad. marginal ulterior: cu piele de iepure la spate A/ pilele Cj epure Cj' lipseşte cu piele de iepure la spate B, E, Gjj 16 spatejspinare M, P/ neavînd B, Cj nici B, Cj milă C//17 după pricini ad. ca aceste Gj ş-a]şi a C//17 —2 asupra boerilor, iară mai alesu asupra lui Miron; însă chiar <că P> lui îi era voia să ernez(e) tătarii in ţară, fiindcă era fricos şi să teme fără oşti a trăi în Iaşi <ţară P) ca să nu vie M, P/ ş-a lui Mironjşi asupra lui Miron logofătul D, şi lui Miron logofătul E, ş-a lui Miron logofătul Gj sfătuescu ei B, E, Gjj 17 — 18 că au sfătuit şi au dzis că iaste bine să erneze tătarii şi cum că iei Cjj 18 bine B/ după tătarii ad. în ţară B, E, Gj şi ei]şi cum boiarii D, şi boiarii E, Gjj
238
Dar lui îi era voe şi silie spre acela lucru, că s<ă> temea să şadză în Iaşi, să nu vie nescarivai poghiiazuri să-1 îa din Esi.
>
7. Dece întrat-au tătarii în ţară, ca lupii într-o turmă 5 de oi, de s-au aşedzat la îarnatic pin sate, pe oameni, din
Prut pînă în Nistru şi mai sus, pînă în apa Jijiei, nemărui nefiindu nice o mil<ă) de săraca de ţară, cum aru hi fostu ţ<a>ra fără domnu. Aşe iera jac într-însa, cum aru hi fostu ei, săracii, pricin<a> răutăţii,'cum aru fi ei, săracii,
10 sfătuit să vie leşii cu oastea la Hotin. Cum s-au îndurat a da ţara în prad<ă>, făr<ă> nice o nevoie! Numai pentru frica ce blăstămăţască şi chivernisala lui au socotit, de au ernat tătarii în ţară pîn-în primăvar<ă>!
Joimirii în Ţara Leşască, ce mănîncă gospodarii casai
15 mănîncă şi ei, şi au fric<ă> di strînso<a)re de rohmistrii lor, de nu pot face oamenilor răutăţii.
8. Iară tătarii sînt lupi apuc<ă>tori, pradă, robăscu, bat '   şi căznescu pe cresştini, neavîndu grije, nice strînsoare / de
mîrzacii lor. Şi tătarii nu mînca, ca joimiri<i), ce mîncagos-20 podarii, ce mînca tot carne de vacă şi de oai, de nu-i pute să-i biruiască cu hrana, pe dînşi<i> şi pe cai<i> lor. Că un sac
1 după lui ad. Dumitraşco-vodă D/ voia B, voia Cj după voia ad. aşa D/ siliîa B, să siliîa Cj spre B, Cj să Cjj 2 vile Cj niscaiva B, Cj podghiiazuri B, podghiazuri C, podghiazuri leşeşti D, E/ să-l]şi să-1 M, P/ din Iaşi B, C, lipseşte M, P// 4 7]6D, 15 M/Decii B, C, lipseşte M, P/ au întrat Gj întru o B]în M, P/ turma M, P// 5 de2 B, C]şi M, P/ ernatec B, Cj sate B, Cj lipseşte pe oameni M, P// 6 Jijiii B, Cjj 7 nefiind B, C] fiind M, P/ nici B, Cj milă Cj lipseşte de2 M, P/ cumjprecum E, ca cum M, P/ ar fi fost B, ar hi fost Cjj 8 ţara Cj fără de B, E, G, M, P/ Aşîa B, Cj era B,C/ cumjprecum E, ca cum M,P/ ar fi fost Iei B, ar hi fost Iei Cjj 9 pricină B,C/ răutăţii B, C/ cumjprecum E, ca cum M, P/ ar B/ ar fi sfătuit Iei, săracii, să vile C, M, P/ sfătuit săracii D// 10 leşii B, C/ oaste B/ CumjŞi cum de M, P/ îndurat Dumitraşco voevod M.P//11 pradă B, Cjj fără de nici B, E, G, P/ lipseşte făr(ă) nice o nevoie M, P//11 —12 Şi numai pentru puţină frică a lui ce blăstămăţască şi pentru chivernisala lui ce re M,P//12 cea B/ chivernisala B, C//12—13 lipseşte au socotit... în primăvar<ă> M, P//13 pînă Cj primăvară C//14 ante Joimirii: 16 M/ după Leşască ad. cîndu erniază pin casă, cele M, P/ după casai ad. acele M, P// 15ei]Iei B, Cj şi2 iară deosăbit că M, P/ frică Cj şi frică de rotmistrii {rohmistrii P> lor M, P/ şi strînsoare B, C, lipseşte M, P// 16 de B, C]şiM, P/ răutăţiC// 178]7 D, UpseşteU, P/ sînt B, C/ apucători B/ lipseşte şi E//18 lipseşte şi căznescu M]şi muncesc P/ pre creştini B, C, M, P/ neavînd B, C/ grijîe C, nici grije M/ nici strînsoare B, C] nici frică P, lipseşte M// 19 lipseşte Şi M, P/ ante Tătarii: 17 M, 6 P/ nu mănîncă G, P/ lipseşte ce mînca gospodarii M, P/ după gospodarii ad. casii B, C, E, G // 20 carne B, Cj oale B, Cj de B, Cj putea B, Cj putea bieţii oameni E, G//21 biruiascăjîndestulează M, P/ hrană C / cum pre dînşii M, P, şi pre dînşii Gj dînşii B, Cj şijaşa şi M, P / pre caii B, M, P, pe caii C// 21— 1 Că în fieştecare zi da cîte un sac de orzu de tot calul M, P, Şi da orzu mult la cai Cjj
239
de ordzu da pe dzi unui cal, şi cît nu pute să mănînce un cal într-o dzii îl deşerta din traiste şi-1 strîngea deuseghii; şi dac-î<l> şi fîrşe bietul om ordzul din gro<a>p<ă>, iar tătarul îl face pe om de cumpăra ordzul cela ce strîngea
5 iei de pen traiste. Mîncat-au tot, şi pînă, şi dobitoc, ş-au 1 jăcuit tot pîn' la un cap de aţă. Pe mulţii au şi robit, cu \ furiş, femei, fetă, copii. Rămas-au bieţii oameni numai cu sufleteli, bătuţii şi strunciunaţii cum era mai rău şi mai amar,, cum nu s<ă> poate nice a scrie, nice a s<ă> povesti
10 caznele şi ucisurili lor ce au avut de tătari. Dece viindu primăvara, s-au rădicat tătarii din ţar<ă>.
9. Iară nemţii tot sădea pen cetăţii, în Ne<a>mţu şi-n Suce<a>vă, şi jăcuîa ce pute prinpregiurul cetăţilor pentru mîncare. Şi moldovenii sta cu oastea prinpregiurul
15 cetăţilor, ca să-i sco<a>tă, şi nu-i pute, şi sta penpregiurul cetăţilor şi totdeauna avea cu dinsîi bătaie. Şi boîarimea di pinprăgiur era bejeniţi de răul lor.
1 de B/ da unui cal pe zi D / pe dzi]în doao, trii zile E, Gj putea B, C/ să] să-1 M/ mănînce B // 2 un cal într-o dzii]caii C / zi B/ deşerta B, C, deşartă tătarul G/ deşerta orzul din traistă E/ traiste B, C/ strîngea]pune M, P/ deo-săbi B, C, D, E, M, P, osăbit G// 3 dacă îş fîrşiîa B, C, D, E, dacă îş sfîrşiîa G/ biletul C / groapă B, C// 4 făcea B, C/pe]pre B// 4 —5 cumpăra de la dînsul orzul acela ce-1 strînge el din traistă M, cumpăra de la dînşii orzul acela ce-1 strînge din straistă P/ ce]ce-l C,E// 5 iei C/ de pin C]din B, D, E, Gj traiste B, C / ante Mîncat-au tătarii 18 M/ Mîncat-au tătarii P/ pîine B, pîine Cj dobitoace E// 6 şi au jecuit B, Cj pînă Cj de B, Cj Pre mulţi B, Pe mulţi C, Şi pre mulţi D, Pre mulţi moldoveni M, P/ ante Pre: 19 M/ cu]pre M, P, lipseşte B, C, E, Gjj 7 fimei B, Cj fete B, Cj şi copii M, P/ Şi au rămas Cj ante Rămas-au: 20M/ bieţii B, C//8 sufletile B,C/ bătuţi B, C/ după bătuţi ad. şi stîlciţi E, Gj lipseşte şi M, P/ struncinaţi B, C / cum]precum B, E, G, şi cum M, P/ lipseşte mai rău şi M, P // 9 cum] cît M, P / să Cj nici a să scrie B, D, E, nici a scriie C / nici B, C / a povesti C // 10 caznele B, Cj ucisăturile B, E, G, ucisăturili C, ucisăturile bieţilor oameni ce D / nici a povesti bătăile, ucisăturile şi muncile lor M, P / de]de la E, M, P/ tătarî B, Cj Decii B, C, lipseşte M, P / Viind B/ ante Viind: 21 M, 7 P//11 primăvara Cj după ţară ad. şi s-au dus M, P // 12 9] 8 D, 22 M / lipseşte Iară B, C / nemţii B, C / şidea prin cetăţi B, C // 12 — 13 şide în Cetate Niamţului şi a Sucevii M, P / în Niamţu şi în Suceavă B, C, în Cetate Niamţului şi în cetatea Sucevii E, G, şi în Cetatea Niamţului şi în cetatea Sucevii D // 13 jecuia B, C / putea B, C // 14 mîncare C, mîncarea lor M, P / Şi] Iar M, P / moldovenii B, C / prinpregiuruljînpregiurul M, P / prinpregiurul B, Cjj 15—16 lipseşte ca să-i sco(a)tă şi nu-i pute şi sta penpregiurul cetăţilor Cjj] 15 putea B / putea scoate E, G / lipseşte şi sta penpregiurul cetăţilor E, M, P / prin B // 16j totdiauna C / dînşii B, Cj bătăliie  D / boerimea B // 17 de prinpregiur  B, Cjj
10. Purces-au al doili anu viziriul cu oastea în Ţara Leşască, pe Nistru, pe di cie partă, tot strîcîndu şi ardzin-
f. 229    du / pin Podolie cetăţile şi tîrgurile cu balemezurile, şi hanul cu tătarii robindu to<a>tă Podolie în sus, pîn-au 5 agiunsu la Zăravna.
11. Iară aice au orînduit pe caplan-paşea, cu oaste turcească şi cu moldova<nii>, de au stătut prinpregiurul cetăţii Sucevii cîtva vremă, şi nu pute sco<a>te pe nemţii, pînă au flămîndzit şi s-au închinat de bună voie
10 şi viindu-le şi poronca de la Ieşi să iasă.
12. Iară cei din Cetate Neiamţului, neavîndu bucate, n-au zăbăvit mult, ce au îeşit legînd tabăr<ă> de au mărsu la Sucevi, la ceîalalţii nemţii. Era atunce Alexandru Buhuş hatman, şi cum i-au tîmpinat hatmanul Buhuş la
15 Podişoari, apro<a>pe de tîrgul Sucevii şi dîndu-le năval<ă>
1 — 5 La al doile an veziriul cu oaste turcească şi hanul cu tătarii (viziriul, hanu cu oaste tătărască şi turcească P) au purces în Ţara Leşască, pe de ceîa parte de Nistru, strîcînd şi arzînd prin Podoliia cetăţile, tîrgurile, satile, robind şi (arzîndu) tăind, pîn-au agiunsu la Zaravna M, P// 1 10]9 D, 23 M / Purces-au la al doilea an al domnii(i) lui Dumitraşco-vodă Cantacuzino viziriul cu oaste B, E, G/ al]la al Cj doilea an Cj oaste Cjj 2 pre1"2 B/ ceia parte B, Cj stricînd B, Cj arzind B, Cjj 3 prin B/ Podoliia B, Cj tîrgurile B, tîrgurili Cj tîrgurile, mergîndu turcii cu balimezurile, cu purcile (sic), cu harmateli celi mari şi hanul E, tîrgurile, mergînd cu balimezurile, cu puşcile, cu harmatele cele mari şi hanul Gj după balimezurile ad. cu puşcile cele mari B, D/ balemezurijpuşci mari Cjj A robind
B, C]prădînd şi robind Cj toată Cj Podoliia B, Podoliia Cj pînă Cjj 5 ad. marginal au agiunsu Cj Jeravna B, D, E, G, Jiravna Cjj 6 11] 10 D, 24 M/ Iară aicea B, C]în Moldova M, P/ Iară aicea în Moldova D, E, Gj orînduit veziriul G, M] rădicat viziriul P/ pre B/ paşîa B, Cj oaste B// 7 şi cu moldovîanii B, şi cu moldovenii
C, şi cu oaste din Moldova D] şi moldoviniască M, P// 8 cîtăva vreme B, Cj nu] nu-i Gj putea scoate B, C]pute să scoată M, P/ pre B, Cjj 9 inemţii A/ după nemţii ad. ce era în cetate B, E, Gj pînă ce M, P/ au]i-au E, Gj şi atunce s-au închinat şi de nevoe, că le venisă M, P/ închinat ei E, Gj voia lor C, D // 10 ad. ulterior şi viindu-le şi poronca de la Ieşi să iasă A/ viindu-le poronca şi de la Ieşi să iasă din cetate, au eşit E, Gj Ieşi B, Cj după iasă ad. din cetate B, din cetaate Cjj 11 12] 11 D, 25 M/ Iară nemţii E, Gj cei]clei Cj Cetaatea Niamţului B, Cj neavînd B, Cjj 11—13 Aşijdere şi ceelanţi nemţi din Cetate Niamţului, iarăşi, neavîndu ce mînca, n-au putut să mai şaz(ă), ci (şi P) au eşitu şi s-au dus la Suceavă la ceialanţi nemţi M, P// 12 eşit B, Cj şi legînd Gj şi legîndu tabără au purces de au mărsu E/ tabără B, Cj mersu B/'/ 13 Suceavă B, Cj ceiialalţi B, ceialalti Cj nemţi B, C / după nemţi ad. ce era în cetate Sucevii E, Gj atuncea B, Cj Şi atuncea era E, Gj Alixandru Cjj 13—1 Pre acela vreme hatmanul Alecsandru Buhuş era cu oaste (cu oaste era P) la Suceavă. Deci acesta Buhuş, cum i-au întîmpinatu pre nemţi la Podişor, aproapi de tîrgul Sucevii, îndată cu slujitorii au datu năvală vitejaşti asupra lor şi au rumptu M, P// 14 au întimpinatu B, E, au tîmpinat Cj Buhuş pre nemţi, D, E, Gjj 15 Podişoare, aproape B, Cj ad. marginal tîrgul D/ dîndu-le B/ năvală Cj dîndu-le războiu Şi  năvală D/  năvală  şi războiu  E, Gjj
240
241
vitejesşte acolo cu slujitori<i> săi, au rumtu tabăra nemţilor în doa. Atunce au ucis calul de supt hatmanul Buhus, şi cădzusă hatmanul într-un răzor, cu faţa în sus, de nu să pute îndată să să sco<a>li. Şi nemţi<i> iiăvălie să-1 apuce, 5 iar un căpitan moldovan, anume Dăcusar<ă>, au grăbit cu calul asupră-le, şi s-au apucat hatmanul de coada calului lui Decusar<ă>, şi ţiindu-s<ă> bine, l-au scos din năvala nemţilor. Dece hatmanul, încălecîndu şi pi alt cal, le-au mai dat năval<ă> în cîteva rînduri, şi mulţi din
10 nemţii au perit, iară pe unii i-au prinsu vii, iar o sam<ă> s-au tot apărat, pîn-au întrat în Suceavă / la ceîalalţii. Trimis-au nemţii cei vii, ce i-au prinsu în războiu,' şi capeteli celor morţii în Iaşi la Dumitraşco-vodă, si Dumitraşco-vodă i-au trimis la înpărăţie. Şi ş'ăde pregiur cetate
15 oaste, şi nu-i putea scoa<a>te; şi doi ani tot au ţinut nemţii cetate Sucevii, nu i-au putut sco<a>te.
12 <sic>. Tîmplatu-s-au de au murit şi craiul leşescu
1 vitejaşte B, C / acolo la Podişoare E, Gj slujitorii C / rumptu B, C // 2 doao B, C / Atuncea C/ Atuncea au lovit dintr-un sinet calul B, Atuncea au lovit dintr-un sineţu, nemţii, calul E, Atuncea au lovit dintr-o proaşcă, nemţii, calul G / ucisjînpuşcat C, înpuşcat nemţii M, P // 3 hatmanul de pre cal gios, într-un răzor E, G/ răjor A// 4 de nu să pute ]şi nu pute M, P/ putea B/ scoale C/ Şi]Iară M, P/ nemţii năvăliîa B, C/ apuce B// 5 după moldovan ad. orheian Gj Decusară B, C, Decusară orheian E // 6 asupra nemţilor C, Gj asupra nemţilor, hatmanul s-au apucatu cu mîinile de coada M, P/ lipseşte hatmanul E// 7 lui]căpitanului C, D, E, G, lipseşte A, M, P/ Decusară Cj ţiindu-să Cj bine
B, Cj l-au scos din răzor şi din E, Gjj 8 Decii B, C, lipseşte M,'P/ Deci Buhuş hat<manul> Gj Hat(manul) îndată au încălecat pre altu cal şi iarăşi li-au mai dat M, P/ încălecînd B, Cj lipseşte şi D/ pi]pre B, Cjj 9 li-au Cj năvală nemţilor
C, E, Gj cîteva B, Cjj 10 nemţi B, Cj iar B, Cj pre B, Cj iară B/ o samă de nemţi C, M, P// 11 pînă B, Cj în cetatea Sucevii la ceiîalalţi nemţi B, D, E, Gj Suceavă] cetaate Sucevii Cj ceialalti Cj cielanţi nemţi M, P// 12 Triimis-au B/ Tri-imis-au hatmanul pre nemţii C, Triimis-au hatmanul Buhuş pre nemţii D, E. Gl capetile B, Cjj 12—13 Trimis-au hatmanul Buhuş nemţii cei vii şi capetile nemţilor celor omorîţi în Iaşi, la Dumitraşcu voevoda <Dimitraşco-vodă P> M, P// 13 morţi B/ şi]iar M, P/ ad. marginal şi Dumitraşco-vodă Gjj 14 triimis B/ la înpărăţiîe la Ţarigrad. Şi oastea moldoveniască şidea E, la înpărăţie la Ţarigrad. Şi oastea moldoveniască sădea înpregiurul cetăţii Socevii Gj şidea B, Cj şidea oastea D/ cetaate C, cetatea Sucevii B, D, E// 14-15 lipseşte Şi şăde... şi nu-i pute sco<a>te M, P// 15 oastea B/ scoate pre nemţi E,G/ ad. marginal au ţinut Gjj 16 nemţii B, Cj cetatea B, cetaate Cj nu-i]nu Cj nemţii doi ani au ţînut cetate Sucevii şi alţii n-au putut să-i scoată M, P/ scoate B, scoate Cj după scoate ad. pînă <pînă de la o vreme G> pînă i-au flămînzit şi s-au închinat ei de bunăvoîa lor. Şi viindu-le şi poronca de la Ieşi, nemţilor, să iasă din cetate Sucevii, au eşit pre cum mai sus s-au scris E, G//17 12] 13 E, G, 28 M/ Tîmîplatu-s-au A/ Tîmplatu-s-au atuncea E, Gj lipseşte şi G//17— 1 craiul leşescu, pre anume Mihail Vişnoveţchii E, craiul leşesc anumi Mihail Vişnoveţchii Gj Mihail Vişnoveţchii B, C, D/ Vişnoveţchii, craiul leşesc au murit. Şi M, P//
Vişinoveschie. Şi era multă amestecătur<ă> între Ieşi, că nu-ş pute alege craiu. Şi din sus cu sfedzii nu era bine aşedzaţii, din gios îi băte turcii şi cu tătarii, pecum s-au pomenit mai sus. Dece leşii au agiunsu la to<a>tă cresş-5 tinătate, cîţi sint în levropa, şi la niiamţu, şi la Moscu, şi la veneţiian, şi la papa. Toate crăiile cîte sint cresşti-nesştii au scris cărţii la înpăratul şi la viziriul turcescu să dea pace leşilor, să nu s<ă> mai atingă de dînşi<i>, că apoi îei, cu toţii, s-or scula asupra lor.
10 13. Dece vizirul atunce era la Jăravina, şi era hanul pe de altă parte şi alţi paşi pe alte locuri, de tot strica zidurile cetăţilor şi ardea şi prăda. D6ce atunce la Jăravna, cum au vinit acelea cărţii de la cresştin<ă>tate, au şi stătut viziriul cu leşii la pace\ că acolo la Jăravina era
15 strînsă şi oastea leşască. Şi aşe s-au aşedzat: să dea toată Podolie'olat Cameniţii, din Nistru de la Buceci, pe la f- 230 Satanova şi pîn' la / Nejiboje, şi pe la Lăticiova, cît cuprinde Podolie to<a>tă şi Ocraina, şi s<ă> ias<ă> şi
1 multă amestecătură B, multe amestecături Cj Ieşi b.C//2 putea alege b, Cj multe amestecături între Ieşi pentru alegire craiului M, P/ şvezii B/ bine aşezaţi B,C/ cu şvezii încă tot nu era E/ nu]încă nu Gjj 2—4 lipseşte Şi din sus ... pomenit mai'sus m, P// 3 bătea B, Cj precum b,C/ precum mai sus s-au scris E, Gjj 4 ante Decii 14 E/ Decii leşii B, Cj toată creştinătatea B, toată creştinătaate Cjj 5 cit A/ sînt B, D, E, m", P/ cită iaste în Evropa Cj în]în toată M, P/ Evropa B, E, G, M, P/ lipseşte şi1 M, P/ niamţu b// 5 — 6 şi la Moscu şi la franţoz şi la veneţiiani B/ şi la Moscu şi la niamţu şi la franţoz şi la veneţiian şi la papa de Rîm şi la toate crăiile C/şi la Moscu şi la franţozi D, E, Gj veneţiiani E/ papa de Rîm şi la toate crăiile E,G/ papa de Rîm. Deci toate crăiile D/ la nemţi, la moscali, la franţuji, la veneţiiani, la papa de Roma şi la toate crăiile M, P // 6 cîte b / sînt creştineşti b, sînt în Europa creştineşti G//7 şi au scris cu toţii C, E, G, şi aceştie toţi au scris M, P/ cărţi b, lipseşte C, M, P/ înpăratul turcescu b, C, D, E, Gj veziriul Cj lipseşte turcescu D, E, Gjj 8 să dea]scriindu aşea să dea E, Gj să dei bună pace M, P/ pace Cj leşilor Cj să Cj atingă]amestece M/ de dînşii b, C, cu dînsii M, P// 9 ei b/ lipseşte iei, cu M, P/ toţii B, Cj să vor scula B, Cjj 10 13] 15 E, G, 29 M/ Decii B, C,' lipseşte M, P/ viziriul b, Cj atuncea b, Cj jeravna b, Jiravna C, Jurovna M, Jornova P/ şi]iar M, P/ lipseşte era P/ hanul era M//11 pre de B,C/ şi paşa iarăş pre alte locuri M,P/ pre B/ de tot]şi toţi M,P/ strica B,C// 12 zidiurile b, Cj lipseşte şi1 M, P/ ardea tîrgurile şi satele Gj prăda Ţara Leşască M,P/ Decii atuncea b, Cj lipseşte la P/ Jeravna b, Jiravna C, Jurovna M Jorovna P// 13 aceli b, Cj cărţi B, Cj de B, Cj creştinătaate B, Cj de la toată creştinătate, veziriul au şi stătut M', P//14 leşii b, Cj Jeravna b, Jiravna C, Jurovna M, Jărovna P// 15 oaste leşască strînsă M/ aşea b, aşîa Cj după aşedzat ad. cu leşii Cj după dea ad. leşii b', C, E, Gjj 16 Podoliia b/ la olatul M, olatul P/ Podolie turcilor să fie olat cetăţii Cameniţii Cj cetăţii Cameniţii b, D, E, Gj de b, Cjj 17 pînă b, Cj Mejiboje B, D, E, Gjj 'lS Podoliia B, Podoliia Cj toată Cj şi Ucraina B, lipseşte Cj să iasă Cj iasă b//
242
243
nemţii de pen cetăţii din Moldova, şi poghiiazuri în Moldova să nu mai facă, şi Cameniţa să aibă pace de poghiiazuri.
14. Şi s<ă> corone<a>scă şi pe hatmanul Sobeţichi, 5 să le fie craiu, căce hatmanul Sobeţichi ave prieteşug bun cu hanul. Ş-au stătut hanul la mijloc cătră viziriul, de au aşedzat să-1 puie pe dînsul leşii craiu, şi aşe, aşedzindu-s<ă> de înbe părţile, s-au întorsu viziriul înnapoi pe Nistru, pe la Tighinea, de s-au dus la Po<a>rt<ă>. 0      15. Scris-au atunce viziriul la Dumitraşco-vodă, eşind nemţii din cetăţile" Ţărîi Moldovei, să triirrîiţă să le strice toate, ca altă dată să nu mai vie oştii să între într-însălă. Aşe se vorovesşte, că mai mult sfatul şi-ndemnătura lui Dumitraşco-vodă au fostu decît voia viziriului. 5      16.   Trimis-au    Dumitraşco-vodă    pe Panaitachii uşerul Morona c-un ag<ă> turcu, pentru să strice cetăţile, şi cu alţii boiari.   Şi atunce, eşind nemţii din Su-ce<a>vă, au întrat acel Panaite, tălmaciu agăi, şi cu acel
1 nemţii B, Cj pin B, Cj cetăţi B, C, cetăţile E, G / din Moldova]Moldovei M, P/ poghiazuri B, podghiazuri C, podghiiazuri leşii E, G // 2 să nu să M, P/ şijaşijdere şi M, P/ cetaatea Cameniţa B, D, E, G/ poghiazuri B, podghiazuri Cjj 4 14] 16 E, lipseşte M / coroniască B, să coroniască C, coroniască leşii D/ lipseşte şi2 M, P/ hatmanul, al triile Ioan Sobeţchii E/ pre B/ Sobeţchii B, Ioan Sobeţchii Cjj 5 lipseşte să le fie M, P/ căci C]pentru căci B, pentru căci că D, pentru că E, G/ Sobeţchii B, C, Sobeţchie hat<manul> G/bun preteşug M, P//6 Şi au Cjj 7 pre B/ aşezat cu leşii să-1 puie pre hatmanul Ssbeţchii leşii să le fie craiu D, aşezat cu leşii să-1 pue pre hatmanul Sobeţchii să le fie craiu leşilor şi aşîa E, Gj să-1 pue leşii pre Sobiţchi craiu M, P / aşea B, aşa C / asezindu-să Cjj 8 îmbe B, C]amîndoao E / părţile B, C // 8-9 pre1"2' B, lipseşte pe2 M, P/ pe la Tighinea, pe la Bender D/ de]şi M, P / Poartă B, CJŢarigrad M, P, Ţarigrad, la Poartă E, Gjj 10 15] 17 E, G, 30 M / Veziriul au scris atunce la Dumitraşcu voevod ca M, P/ atuncea B, Cj viziriul B, C//11 nemţii]leşii M, P/ cetăţile B, Cj Moldovii B, Cj trimită B, Cj le strice B, Cjj 12 oşti B, C, oşti streine D//13 Aşea B, Şi aşa C,D, E/ să voroveşte B, să voroviîa E, să voroviîa atuncia Cjj 13— 14 Aşa zic că pentru stricăciune cetăţilor mai multu s-au silit Dumitraşco voevoda decît veziriul M, P/ îndemnătură B, Cjj 14 fost B, C / viziriului B, veziriului Cj voia şi poronca viziriului D// 15 16] 18 E, G, 31 M/Triimis-au B, Cj pre B/ Dumitraşcu voevoda au trimis pre Morona Panaitachi uşeriul M, P/ Pa-naiotachi B, Cj uşeriul B, uşeriul Cj Panaiotachi Morona vel-uşiar D, Panaiotachi Morona vel-uşer şi cu un E, Gjj 16 cu un agă B, Cj agă turc' şi cu alţi boeri să strice cetăţile M, P/ lipseşte pentru Cj strice B, stricie C / cetăţile B, C // 17 alţi B,C/ după boiari ad. dinpreună D/ Şi]Iar şi Gj atuncea B,C/ nemţii B,C/ din Suceavă C, din cetatea Sucevii D, E//18 Panaiotachi B, Panaiotachi Morona D, Panaiotachi uşeriul E, Gj lipseşte tălmaciu agăi B, D, E, G, autograf Neculce A // 18—1 Panaiotachi Morona uşeriul, tălmaciu celui agă turcu şi au spart săcriele C, au întrat Panaitachi cu aga turcul şi cu alţi boeri să strice cetăţile şi au spart săcriile M, P/.^
agă ş-au spart săcreile şi lădzile unora şi altora, care au fostu pus<ă> acolo, şi multe lucruri scumpă şi odoară au luatu, de s-au înplut de averă. Iară mai pe urmă i-au rămas ficiorul de murie de foame, a lui Panaitachie. / f. 230v 5 17. Dece atunce au stricat cetatea Sucevii ş-a Ne<a>m-tului s-a Hotinului.
18. Pe hatmanul Buhuş îlu ţinea la mare cinste Dumitraşco-vodă pentru vitejiile ce făcus<ă> acolo la cetăţii. Cînd au vinit de la oaste la laş, făcutu-i-au mare cinste"
10 şi alaiu cu toţii slujitorii curţii, cu dobe, cu surlă, ca unui hatman ce îera vestit, de slujîîa domnului cu dreptate şi ţărîi.
19. Făcut-au acestu domnu Dumitraşco-vodă un obiceiu rău şi spurcat în ţară, care n-au mai fost pînă atunce,
15 de au dat hîrtii, de scriu feţele oamenilor de la mic pîn' la
1 după agă ad. tălmaci fiind Panaiotachi agăi B/ acel turcu agă, fiind Panaiotachi tălmaci, dragoman, acelui turcu agă şi au spart D/ acel agă turcu, fiindu Panaiotachi tălmaci acelui agă turcu şi au spart E,G/ ş-au]şi au B/ săcriele B/ lăzile B,C oamenilor, a unora şi a altora E,G/ a unora D/ carii B,C/ fost B.C//2 acolo în cetatea Sucevii D, acolo cetate E/ scumpe B,C/ luat B,C// 3 umplut B,C/ avere Bf Iar C/ pre Bj ficiorul lui Panaiotachi Cj de B,C// 3-4 Iar mai pre urmă precum au fost moartea lui Panaiotachi să va scrie la rînd. Aşijderea şi un ficior ce i-au rămas din trupul lui muriîa de foame. Aşa sînt judecăţile lui Dumnezeu, cu dreptate D, Iar mai pre urmă au avut numai un ficior Panaiotachi Morona uşeriul şi au agiunsu la mare sărăcie <la mare lipsă şi sărăcie G>, cît muriîa de f came, agiungind osînda din blăstămul oamenilor E, G, Iară mai pre urmă un ficior a lui Panaiotachi au rămas de muriîa (lipseşte muriîa P> de foame M, P// 4 muriîa Bj de foame B, Cj lipseşte a lui Panaitachie Cj Panaiotachie B// 5 17] 19 E, G, 32 M, lipseşte Cj Decii B, C, lipseşte M, P/ stricat B, Cj au stricat şi au răsip'it E, Gj cetaatea B, Cj s-a]a M, P/ şi a Niamţului B, C, şi cetaate Niamţului D, E, Gjj 6 ş-a]şi a B, Cj şi cetaatea Hotinului D, E, G// 7 18] 17 C, 20 E, G, 8 P, lipseşte D, M/ Dumitraşco-vodă pre hatmanul Buhuş îl ţinea la mare cinste E, G, M, P/ Iar pre hatmanul Alexandru Buhuş îl ţinea Dumitraşco-vodă la mare cinste D/ Pre Bj îl B, Cj la]în Cj mare B,C /cinste B// 8 vitejiile B, C, vetejie P/ făcusă C / cetăţi B, C, cetate M,P // 9 Cînd]Şi atunce cîndu M, P/ oaste B,C]cetăţi M, P/ laşi B, Cj mare cinste B, Cj făcîndu-i E/ mare cinste î-au făcut M, P// 10 toţi B, Cj curţii B, Cj curţii domneşti, cu surle şi cu dobe E, Gj cu surle şi cu dobe, cu toată tab'ulhanaoa domniască, ca unui Cj dobe Bj surle Bjj 11 era B, Cj de]şi M, P/ slujiîa B, Cj domnului său M, P]domniii E, Gj dreptate B, dreptaate Cjj 12 şi]după cum şi M, P/ Ţărîi Moldovii D// 13 19] 18 C, D, 21 E, G, 34 M/Dumitraşcu voevoda au făcut un obiceiu M, P/ acest B, Cj obicei B, obiceaiu Cjj 14 lipseşte în ţară Gj care C, carele G // 14— 1 în ţară şi foarte spurcat, carile <care P> pînă Ia dînsul n-au mai fostu, că au dat hîrtii oamenilor, scriindu-le feţîle de la mic pînă la mare; şi această pomană a lui au rămas de n-o lasă M, P// 15 de audatjdeau scos de au dat E, de au scos hîrtii au dat oamenilor Gj de au scris C,E, G] scriind D/ feţeli B, C] mieu Cj pînă B, Cjj
244
245
mare, care au rămas poman<ă> lui, de n-o mai las<ă> nice un domnu să să uite acea pede<a>psă a s<ă>racilor.
20. S-au scornit o cium<ă> mare în to<a>tă ţ<a>ra în dzilele acestui domnu la vl<ea>to 7183 <= 1675), de
5 la luna lui iuni, ş-au ţinut pîn' la ghenar. Ş-au murit mulţi oameni, cît nu-i pute îngropa şi-i arunca prin gropi, de-i năruîa.
21. Iară Dumitraşco-vodă, vădzindu atîta omor, au eşit în diial la Gălata cu boiarii, şi acolo şede. Şi atunce
10 s-au tîmplat un paşe, anume caplan, fiindu la Ţuţora cu oaste, petrecîndu haznalele ce mergea la Cameniţă, i-au vinit farman de la Po<a>rtă să mazilescă pe Dumitraşco-vodă. Dece caplan / -păşea cum i-au sosit farmanul, au şi triimis la Dumitraşco-vodă, de l-au chemat la Ţuţora,
15 şi i-au arătat farmanul cel de mazilie. Şi de acolo nu l-au mai lăsat s<ă> să mai înto<a>rcă la Iaşi, ce l-au şi pornit
1—2 de la mare pînă la mieu. Şi fiind atuncea mitropolit părintele (ad. marginal} Chiriu, chir Theodosie, au luat doao, trii, hîrtii şi au mărsu în casă la Dumitraşco-vodă şi au zis: Ce sînt aceste, semnele lui Antihrist?! Decii Dumitraşco-vodă s-au mîniiat foarte, dar acel obicîai i-au rămas pomană lui, de nu-1 mai lasă nici un domnu să să uite acea pediapsă a săracilor D// 1 mare B, C/ i-au rămas pomană C,G, i-au rămas lui pomană E/ n-o]nu o B/ nici B/ nu-1 mai lasă acest obiceaiu nici Cjj 2 ca să să uite M,P/ această pediapsă a săracilor să să uite Cj acea]această M, P/ pediapsîa săracilor B/ pediapsă a oamenilor, a săracilor, în mulţi ani G, pediapsă a săracilor în mulţi ani E/ după ani ad. 22. Decii la acea vreme fiindu mitropolit ţărîi (lipseşte ţărîi G) chir Theodosie Barbovschii au luat doao, trii hîrtii şi au mărsu la Dumitraşco-vodă şi arătîndu hîrtiile au dzis: Ce sînt aceste, măriia-ta ? Au doară sînt (lipseşte doară sînt G> semnele lui Antihrist?! Iar (Decii G> Dumitraşco-vodă, mîniindu-s(ă), au scos pe mitropolitul Theodosie din cas-afară, cu necinste E, Gjj 3 20] 19 C, D, 23 E, Gj Scornitu-s-au şi o ciumă, mare omor în toată ţara Cj S-au scornit atuncea şi Gj şi o ciumă mare B/ toată ţara B// 3 — 4 Scornitu-s-au atuncea, în zileli lui Dumitraşco-vodă şi un omor, ciumă mare, în toată ţara, în anul 7183 E// 3 — 5 în zîlile acestui domnu, în anii 1675, fost-au mare ciumă în toată ţara, de la iunie şi pînă la ghenuarie M, P// 4 zileli B, zilele Cj la vl<ea>to]în anul B, C, D, Gj de la]din D// 5 iunie B, iunii Cj şi au1"2 B, Cj pînă în luna lui ghenar C, D, E, Gjj 6 putea B, Cj îngropa cei vii pre cei morţi E, Gj prmjpin Cjj 8 21]20 C, D, 24 E, G, lipseşte M/ Iar C, lipseşte M, P/ văzind B, Cjj 9 au eşit din Iaşi E/ la Galata în dial şi acolo şide cu boerii M, P/ dial B, Cj şidea B, Cjj 9— 10 lipseşte Şi atunce s-au tîmplat un paşe, anume M, P// 10 paşia B, Cj caplan-paşia B, C, D, E. Gj Caplan-paşa cu oaste era la Ţuţora, de petrece M, P/ fiind B, Cjj 11 oastea B/petrecînd B, Cj haznelile B, haznslele C, haznelile înpărăteşti E/ lipseşte ce mergea M, P/ la cetaate la Cameniţă B, E, Gj i-au]şi i-au C, E, şi aceluia I-au M, P// 12 ferman B, Cj de la Poartă B]acelui paşia Cj maziliasoi B, Cjj 13 voevoda M/ ante Decii: 22 B, 25 E, Gj paşia B, Cj lipseşte Dece... farmanul M, P/ fermanul B, Cj au]şi au M, P// 14 trimis Bj voevoda M/ chiemat B, C, chiemat acolo Gjj 15 şi i-au arătat]cetindu-i M, P/ fermanul B, Cj lipseşte cel P/ maziliia B, Cj lipseşte Şi M, P// 16 lipseşte s{ă> să mai înto(a>rcă la Iaşi, M, P/ să Cj întoarcă B, Cj ci îndată l-au pornitu M, P//
în gios la Ţ<a>rigrad. Numai ce au triimis la Iaşi, de ş-au luat agîrlîcul, că do<a>mna lui era la Ţarigrad. Iar în locul lui au pus domnu pe Antonie-vodă Rusăt.
DOMNIIA LUI ANTONIE-VODĂ RUSĂT, 5 VL<EA>TO 7184 <= 1676). CAP 80
Zaci<alo 1>. Dac-au mazilit caplan-paşea pe Dumitraşco-vodă la Ţuţora, au vinit domnu Antoniîe-vodă Rusăt, iară grec ţărigrădiian, rud<ă> cu Dumitraşco-vodă. Acesta, dac-au vinit în scaunul domniei, fiindu bun si 10 milostiv, s-au apucat a face lucruri dumnedzăresşti, be-~ serici, să rămîîe poman<ă>. Au dires clopotniţa la Sfetei Neculaiu, o au şindilit peste tot şi au făcut / zidu înpre-giur şi au zugrăvitu pristolul, cum să vede, şi au adus
1 Ţarigrad B, C/ Ce numai P, Şi numai M/ ş-au]î-au// 2 argalîcul M/ doamna B, C/ locul lui Dumitraşco-vcdâ C, E, G, locul lui Dumitraşco-vodă Cantacozino D/j 3 după pus ad. înpărăţiia C, E, Gj domnu în Moldova D/ pre B, C/ Antonii B, P/ vedă Rosăt G, Roset voevoda M, Rusăt-vcdă P// 4 Anuton A/ Antonie Rusăt voevod P// 5 vl<ea>to]în anul B, C, E, Gj lipseşte vl<ea)to 7184 D, P/ Cap 84 B, Cap 83 D, 84 Cap P, lipseşte E, Gjj 4-5 lipsesc M// 6 lipseşte Zaci<alo> B, D, E, Gj lipseşte Zaci<alo 1> Cj Dacă B, Cj După ce au mazilit E, Gj paşia B, Cj Dumitraşco-vodă Cantacozino E, Gjj 6 — 7 1. în anii 1676 caplan-paşa, din poronca înpăratului au mazilitu pe Dumitraşcu voevod şi au venit M, P// 7 Antonii B, Cj Roset G, Rosăt voevod M, P// 8 după Rusăt ad. în anul 7184 D/ iar Cj lipseşte iară grec... Acesta P/ ţarigrădian D, C, lipseşte M/rudă B, C, şi rudă M/Dumitraşco-vodă Cantacozino B, C, D// 9 Acesta] 2. Antonie voevoda M/ dacă B, Cj scaonul B, Cj domniii B, C, domnescu M, P/ fiind B, Cjj 10 dumnezeeşti B, C, dtimnezeeşti a direge E, Gj biserici B, lipseşte M, P// 11 biserici a drege să-i rămîîe Cj să-i rămîîe C, E, să-i rămîie G, M, P/ pomană B, C, pomenire D, M, P/ Au dres B, Şi au dres Cjj 11—12 3. Clopotniţa de la Sfeti Nicolai au tocmit-o şi au şindilit-o M, P/ Sviatii Nicolai din Iaşi şi B, Sviatii Nicolai în Iaşi şi au acoperit, o au şindilit C, Sviatii Nicolae în Iaşi şi o au şindilit biserica D, Sfîntul Nicolae cel Mare şi o au şindilit biserica E, Sfîntul Nicolae din Iaşi, cel Mare şi o au şindilit Gjj 12 preste B, C, piste E/ zidiu B, zidiul C, şi zidiu M, P//13 lipseşte şi'au zugrăvitu ... să vede M, P/ zugrăvit Bj pristolul]biserica preste tot Bj zugrăvit îa prestol cum să vede şi pînă astăzi şi biserica preste tot Cj cum]precum D// 13— 2 şi o au zugrăvit piste tot şi deasupra prestolului au făcut cerdăcelul poleit, pecum să vede şi pînă astăzi şi au adus şi apă pe oale pin zidiul aceştii sfinte biserici de au făcut fîntîna, ceşmea, care mai pre urmă E, şi o au zugrăvit piste tot Şi deasupra prestolului cerdăcel poleit piste tot, precum să vede şi pînă astăzi. Aşijderea o au îngrădit şi cu zidiu înpregiur această sfîntă beserică şi au adus Şi apă pe oale pin zidiul acestii sfinte besărici, de au făcut fîntîna, cişmea, în colţul zidiului, precum să cunoaşte pînă astăzi unde au fost, care pre urmă s-au astupat cu vremi, nedregînd-o nimi. Aşijderea au zidit Gjj
246
247
şi ap(ă> pe oale, pîn-în zidul acesştii biserici, cărei pe urmă cu vreme s-au astupat, netocmind-o nime\ Zidit-au şi la mănăstirea Sfetei Sa vei zidulu înpregiur, ce n-au apucat să-1 istovască. Alu doilea anu a domnii<i> lui au
5 vinit poronca de au mărsu la oaste cu vizirul la Ceahrin. 2. Mărs-au şi Duca-vodă, domnul muntenescu, şi bătîndu cetatea Ceahrinului cîteva săptămîni, şi viind oastea moschiciiască cu un cneadzu, anume Ramadan, au bătut pre turcii, şi mulţii turcii s-au înecat în apa
10 Tesmenul. La Antonie-vodă era hatman Gavriliţă. Iară dac-au mărsu oaste la Ceahrin, fiindu ştiind Halil-paşea pe Buhuş hatmanul, carele au mărsu cu o zahara la Cameniţă, şi Buhuş hatmanul făcea pod peste Nistru, şi viind oastea leşască, ţinea calea să nu las<ă> zaharaoa să o
15 tre<a>c<ă> la Cameniţă. Şi s-au făcut un războiu mare, unde sta Buhuş vitejesşte. Acel paşe  întreb în du pre
1 lipseşte şi M/ lipseşte şi ap<ă> P/ apă B, Cj pre B/ oale B, Cj pîn-în]pin C/ zidiul B, Cj aceştii B, Cj biserici B, C, sf<i)nte biserici D/ după biserici ad. precum să vede Cj care B, Cj lipseşte cărei pe urmă ... nime M, P/ pre B, Cjj 2 ad. marginal cu vremea Cj netocmindu-o B, Cj după nime ad. precum să vede şi pînă astăzi la colţul zidiului sfinţii biserici E// 3 La Sfeti Svis. au zidit zidiu înpregiur M, P/ Sfînţului Savvei B, E, G, SE<î>ntului Sa vii D, Sfînţului Savvii din Iaşi Cj zidiul B, Cj înpregiurul mănăstirii C, înpregiur pe ds o parte E// 3 — 4 lipseşte ce n-au apucat să-1 istovască M, P// 4 istovasci]isprăvască C, E, G, isprăvască peste tot de zidit D/ Alu]Iar al B, C, Iar în al E, Gj doile(a) Cj an B, C/ domniii B, C, domniei lui Antonii-vodă E, domniei lui Antonie-vodă Rosst Gj luijsale D// 5 i-au vinit, B vinitu-i-au Cj după poronca ad. da la Poartă D/ lax]cu M, P/ oaste B/ viziriul B/ după Cehrin ad. în Ţara Cazăceasci Gjj 6 2]6 M/ Miru-s-au A/ voevoda M// 7 şi bătînd B, C] bătut-au M, P / cetaate Cj cîteva B, Cj săptă-mîni]zile M//8 oaste Cj moschicească B, C / Venit-au Ramadan cniazul cu oaste moschicîască şi au bătut M, P / cnîaz B, Cj anums B, Cj Rimadanovschii D, E, G // 9 turci1-2 B, C / mulţi B, C / înnecat B, C // 10 Tesmsnului G / La]Iar la C, D, Gj Iar la Antonii-vodă Rusăt la acea vreme era E/ voevod M/ vodă Roset Gj Gavriliţă Costachi B, C, D, E, Gj Iar dacă au mărsu B, Cjlară atunce cînd au mersu M, P// 11 oastea B, oaste turcească E, Gj fiind B, fiindu-1 Cj Halep A// 11—13, fiindu Halil-paşîa şi ştiindu pre Buhuş hatmanul, făcea pod E// 11—12 Halil-paşa ştiind pre Buhuş, carile mai întîi mersăsă cu M, P/ paşîa B, Cjj 12 pre B/ carele B/ carele acel paşa ad. marginal Cj au fost mărsu C, mersăs(ă) Gj cu zahareaoa B, C, cu zaireaoa Gjj 13 după pod ad. atuncea Cj preste B, piste C/ viind B, C, atunce viind M/ oaste Cjj 14 ţinea]popria M, P/ lasă Cj zahareaoa B, C, zaireaoa Gjj 15 triacă B, C/ după triacă ad. în ceia parte de Nistru să o ducăG/ făcut atuncea Cj mare B, C//16 unde stajunde au stătut C, la care au stătut M, P/ hatmanul Buhuş G/vitejaşte B, C, foarte vitejeşti M,P/Acel]Şi acel B,D,E,G,M,P/ / 16—1. Şi ştiindu-l acel paşîa de atuncea au întrebat pre Antonii-vodă CJ paşîa Halii E, Halil-paşîa Gj au întrebat M, P/ Antonii-vodă Rusăt B, E, G/ voevod M, lipseşte P/ und6 Gj hatmanul Buhuş G, M, P/ lipseşte iar M, P//
Anton-vodă unde iaste Buhuş hatmanul, iar Antonie-vodă au dat sam<ă> că au bolnăvit şi n-au putut vini în oaste. Şi au făcut pre Antoniîe-vodă de au triimis, cum mai de sîrgu, de l-au adus pre Buhuş tocma acolo la Cea-5 hrin. Şi mărgîndu Buhuş, cu slujitorii ce ave, pre cîmpu pustiiu, au dat preste nişte cazaci ce ţinea şle<a>vul turcilor la nisşte stîncii de piiatră, şi nime nu le putea strica f- 232 nemică. Iară lovindu-i Buhuş, i-au luat / pe toţii de grumadzii, pîn-apuca iei să între în stîncă. Şi mărgîndu
10 la adunare, au închinat la paşe, pentru care slujbă au dobîndit cinste şi nume bun de la paşe. Şi îndat-au poroncit paşa lui Antoniîe-vodă de l-au pus hatman, şi s<ă> nu afle că-1 mai schimbă din hătmănie. Dece pentru Buhuş era şi Duca-vodă, domnul muntenescu, îndemnător la
15 paşe ca să-1 puie hatman. Dar şi hărnicie lui îlu arăta la stăpîni, cum şi atunci n-au mărsu cu mînule go<a>le la paşe.
3. Iară la anul dup-aceasta au mărsu turcii cu oaste şi cu domnii acestor ţărîi la Ceahrin şi au dobîndit Cehrinul
1 Antonii2 B, Cjj 2 vodă Roset Gj voevod M/ au dat samă B, C]au dat samă zicînd G, au răspunsu M, P/ căjcum că M, P/ au]s-au M, P/vini]să vie B, E, Gjj 3 oaste B, Cj Şi au făcut pre]Şi au poroncitu lui M, P/ după făcut ad. acel paşia E/ Antonii B, Cj voevoda M// 3 — 6 triimis să vie hatmanul Buhuş cum mai în grabă, tocma acolo la Cehrin. Buhuş hatmanul cu slujitorii ce ave, mergîndu prin locuri pustie P// 4 de sîrgu Cjdegrab' B, E, Gjj 4 —6 în grabă să vie Buhuş hatmanul tocma la Ceahrin. Buhuş hatmanul cu slujitorii ce ave, mergînd pre locuri pustii M// 5 mergîndu B, mărgînd Cj avea B, C, avea cu dînsul E, Gj cîmpiu A// 6 — 7 nişte1"2
B, neşte 1-2 Cj cejcarii E, M, P/ ţinea B, Cj şliavul B, Cj turcilor, carii mergea la Cameniţă şi şidea în nişte stînci E/ stînci B, Cj piatră Cj după piiatră ad. la Nistru B/ nime Bj le B, Cj strica B, Cjj 8 Iar B, Cj lovindu-ijviind M, P/ pre toţi B, Cjj 9 grumazi B, Cj pînă a apuca B, C, D, E/ pînă a nu apuca să între ei M, P/ stînci
C, D/ mergînd C, mergîndu Buhuş B, E, Gjj 10 adunare B, Cj au]i-au M, P/ i-au închinat la paşia pre cazaci B, E, G, i-au închinat la paşia pre aciei cazaci C, D/ care B, C, care a lui M, P// 11 dobînditjcîştigatu M, P/ cinste B, Cj paşejacel paşia D/ paşîa B, Cj lipseşte Şi M, P/indită B, Cj Paşa îndată au poroncit M, P// 12 Antonii C, Antonii-vodă Rusăt Bj voevoda M/ de l-au pusjsă pue M, P/ hatman pre Buhuş M, P/ hatman pe Buhuş şi au dzis să nu afle B, E, hatman pre Buhuş şi zicînd să nu afle Gj să nu afle Cjj 13 schimbă]scoate D/hătmăniie Cj Decii B, C, lipseşte M, P// 14 erajau fost M, P/ voevod M/ muntenescu B, Cj îndem-nătoriu C/la]cătră M, P// 15 paşîa B, Cj lipseşte ca M, P/ pue Bj după hatman ai. fiindu-i cumnat B,E,G/ după hatman ad. pre Buhuş D/ hărnicită B, Cjvredniciîa D/ îl B, Cj arăta vrednic la stăpîni M, P, arăta la stăpîni vrednic B, E, Gjj 16 cumjde vreme că M, P/ atuncea B, Cj cu mînule goale B, cu mîinile goale C]în deşărt M, P// 17 paşîa B, Halil-paşîa CJstăpîn M, P// 18 3]12M/ lipseşte Iară M, P/ după C/dup-aceastajiarăşi M, P/ lipseşte cu oaste M, P// 19 cujînsă cu M, P/ ţări B, Cj au dobîndit-o Ceahrinul G, dobîndit Ceahrinul B, dobîndit cetaatea Ceah rinul C, D//
248
249
cu vicleşugul lui Ramadan. Dzic să fie cădzut în robie un ficior a lui Ramadan, dintr-un poghiiaz ce au mărsu spre Crîm, mai înainte de oştirea turcilor la Ceahrin, şi l-au fost turcit. Şi înţelegîndu el că iaste tată-său cu ostili 5 moschicesştii acolo la Ceahrin, au spus turcilor şi să-1 duc<ă> şi pre dînsul acolo, că, dac<ă>-l va şti tată-său, el va închina cetate.
4. Dece mărgîndu turcii a do<a> o<a>râ cu oştii la Ceahrin, au dus pre ficiorul lui Ramadan, şi au scris la
10 tată-său să silescă să-1 sco<a>tă din robie. Şi agiungîndu turcii şi cu bani la Ramadan, el au făcut vicleşug, sco-ţindu-şi ficioriul din robie. Au înbătat cu holercă pre cazacii cei din cetate şi, dormind beţii, au dat şt<i>ră turcilor, şi au întrat turcii, în cetate şi au prinsu pre
15 toţii cazacii şi au arsu cetate pîn-în pămînt, că era de f. 232v   lemnu şi de pămînt. Iară / Ramadanoschi s-au făcut a fugii şi tîmpinîndu-să cu oastea moschice<a>scă ce vinie asupra turcilor la Ceahrin, dac-au înţeles c-au luat turcii Cehrinul, s-au întorsu înapoi în deşert.
1 vicleşugul B, C/ lui]cnîazului Cj Ramandi cniazul M, P] Ramadanovschii D, E, G/ Dzicu atuncea E/ să fiîe C/ cădzut]agiuns G/ în robie la turci B, E, G// 1—5 Zic că un ficior a lui Ramandi, încă mai nainte de oştire turcească la Cehrin, mergînd el cu un poghîaz spre Crîm, au căzut în robie la turci şi l-ar fi şi turcitu. Carile înştiinţîndu-să de tatăl său cum că iaste cu ostile acolo M, P// 2 Ramadanovschii B, D, E, G/ podghiaz C/ au fost mărsu moscalii spre B, E, au mărs moscalii G// 3 înnainte B, C// 4 l-au fost turcit <şi turcit E, G> pre acel ficior al lui Ramadanovschii B, E, G/ l-au fost şi turcit turcii Cj înţălegînd C]auzind B,E, Gj iaste B, Cj tată-său Ramadanovschii E/ ostile moschiceşti B, Cjj 5 spus]zis M,P/ lipseşte şi B, E,G/ şi au zis să-1 ducă Cjj 6 ducă B/ dînsul B/ dacă îl B,C// 7 el]apoi el le M, P/ cetatea B, cetaate Ceahrinului Cjj 8 4]3 D, lipseşte M/ Decii B,C/ mergîndu B, mergînd C]cînd au mersu M,P/ turcii la Ceahrin a doa oară cu oşti la Ceahrin, au Gj a doa cară B, Cj cu oşti C, lipseşte B, M,P// 9 dus]adus Gj au dus pre ficiorul lui Ramadan]l-au luat şi pre dînsul M, P/ şi pre B, C,D, E, Gj Ramadanovschii B, D E, Gj şi]şi el M// 10 să siliască B, C, să să silească M, P/ scoată B, Cj robiie Cj ajungînd Cjj 11 Ramadanovschii B, D, E, G, Ramandi M, Romandi P/ lipseşte el Gj vicleşug B, Cjj 12 ficiorul Cj robiie Cj horilcă B,C, holircă Gj pe Cjj 13 cetaate Cj după dormind ad. cazacii C, D, Gj beţi B, beţi C, lipseşte M/ ştire Cjj 14 au în-tratjîntrînd M, P/ lipseşte şi2 M, P// 15 toţi B, Cj cetaate C, şi' cetatea B/ pînă Cjj 15— 16 cetate, că era <care era P> de lemnu şi de pămînt, pînă în pămînt M,, P// 16 lemnu Cj Iar B/ Ramadanovschii B, Ramadannovschii C, Ramandi M, Romandi P// 17 fugi B, Cj întimpinîndu-s<ă> B]întîlnindu-să M, P/ moschicească Cj viniîa B, Cjj 17— 19 oastea ce moschiciască, care merge la Cehrin asupra turcilor, li-au spus cum că au luat turcii cetate Cehrinul şi s-au întorsu şi aceia oaste înnapoi. M, P// 18 dacă au înţăles B, Cj că au B, Cjj 19 Ceahrinul Cj după întors ad. oastea moschicească Gj înnapoi B, Cj lipseşte în deşert M, P//
5. Pe urmă, înţelegîndu de vicleşugul îui Ramadanovschii, l-au prinsu înpăratul moschicescu ş-au topit banii ce au luat de la turcii şi i-au turnat în gura lui Ramadanovschii. Şi aşea ş-au luat plata dup<ă> fapta lui. 5 6. Iară la Po<a>rta înpărăţîei turcesştii pe aciia vreme înbla Dumitraşco-vodă Ca<n>tacozono să mazîlescă pre Anton-vodă, şi Şerban Ca<n>tacozono logofătul înbla pentru domnie Ţării Muntenesştii, să mazîlescă pre Duca-vodă, domnul muntenescu. Că pe Şerban logofătul îlu
10 lăsas<ă> Duca-vodă camaican în Bucuresştii şi ispravnic, să fac<ă> curţile domnesştii acolo în Bucuresştii. Şi dac-au gătit curţile, el n-au mai aşteptat pe Duca-vodă să vie de la Ceahrin, că atunce au găsit vreme bun<ă> de fug<ă>, şi s-au dus cu to<a>tă casa lui şi cu tot neamul lui Ca<n>-
15 tacozonesştii. C-ave mulţii şi mari neprieteni la Duca-vodă, de sta în tot ce<a>sul să-i mînînce capul, pe toţii Cupă-resştii şi pe alţii boiari de Ţara Munteniască, tovarăşi cu Cup<ă>resştii. Şii sta tot de pîr<ă>. în doo rînduri 1-adu-ses<ă> Duca-vodă, pe gurile lor, la Bucuresşti, să-i taia f- 233 20 capul. Numai să pune do<a>mna / şi cu frateli do<a>mnei, Lupaşco spătarul, fiindu-i cumnat lui Şerîban, de-i scote capul. Iar pe urmă, tîmplîndu-s<ă> de au murit Lupaşco
1 Pe B/ înţălegînd Cj înţălegîndu moscalii B, D, E, Gj ad. marginal moscalii D/ vicleşugul B, Cjj 1 — 3 înpăratul moschicesc, mai pre urmă, s-au înştiinţatu de vicleşugul lui Ramandan {Romandi P> şi au poroncit de au topitu banii aceia ce-i <ceP> luasă Ramandi {Romandi P> M,P// 2 ş-au]şi au B,C// 3 ce au fost luat B, E] carii îi luasă Cj turci, B, Cj Ramandi M, Romandi P// 4 aşîa B, aşa Cj după B, Cj fapta lui]faptile sale M// 5 6] 14 M, 2 P/ Poarta înpărăţiii turceşti B, Cj pre aceia B Cjj 5 — 6 Pre acele vremi la Poarta înpărăţiei turceşti, Dumitraşcu <Dimi-traşco P> Cantacuzino voevod înbla M, P// 6 umbla B, Cj Cantacozino B, Cj maziliască B,C/ preB,C//7 Antonii-vodă Rusăt din Moldova B, Antonie-vodă de aici din Moldova C, Antonii-vodă Rusăt de aici din Moldova E, G, Antonie Rosetu voevoda M, P/ Cantacozino B, Cj logofătul din Ţara Munteniască B, E, Gj umbla B, Cjj 8 domniia B, Cj Munteneşti B, Cj lipseşte înbla pentru domnie Ţărîi Muntenesştii M, lipseşte pentru ... Muntenesştii P/ maziliască B, Cj voevoda M// 9—22 lipseşte domnul muntenescu ... Lupaşco M, lipseşte Că pe Şerban logofătul... Lupaşco P// 10 îl lăsasă B, Cj caimacam B, Cj Bucureşti B, Cjj 11 facă curţile domneşti B, Cj lipseşte acolo Gj Bucureşti B, Cj dacă au B, C//12 curţile B, Cj viie Cjj 13 atuncea B, Cj vreme Cj bună B, C/fugă B, Cjj 14 toată B, Cj niamul B,C/ Cantacozineştii B, Cjj 15 Că avea B,C/ mulţi B,C/ nepriîatini B,C// 16 după ceasul ad. de-1 pîrîia B/ mînînce B, Cj pre Cj toţi B/ Cupărestii B// 17 alţi B, Cjj 18 Cupărestii B, Cj Şi B/ de-1 pîrîia B, C, D, E, Gj Şi în doao B, C, E, Gjj 19 îl adusesîe C]l-au adus B, E, Gj gurili Cj Bucureşti B, Cj tae B// 20 punea B, Cj doamna B, Cj fratele Cj doamnii B, Cjj 21 cu Lupaşco Cj spătariul B, Cj lipseşte fiindu-i E, Gj cumnat fiind lui Şerban logofătul B/ Şerban logofătul C, E, Gj scotea B, Cjj 22 pre Cj tîmplîndu-să B, Cjj
250
251
spătarul, au vădzut Şerban că n-are cine să mai pună pentru dînsul; numai ce au căutat de au fugit.
7. Dace Duca-vodă, dac-au înţăles dă la Cehrin c-au fugit Şerban log<o>fătul la Udriiu şi cu tot ne<a>mul lui, 5 s-au mîhnit. Chemat-au pe Costantin stolnicul, fratele lui Şerban logofătul, şi pe nepotul său, Costantin Brînco-vanul postelnicul, de le au giurat Duca-vodă cum că n-a ave nici o năvoîe, să s-înto<a>rcă iar înnapoi. Că stolnicul Costantin îl crăde Duca-vodă, că-i era cumnat,
10 şi s-apuca c-a-nto<a>rce pe frate-său de la Udriiu înnapoi. Şi aşe au amăgit şi ei pe Duca-vodă, de i-au triimis şi pe dînşii de la oaste tocma la Udriiu, la ceîalalţii. Decă Şerban-vodă, dup<ă> ce au vădzut şi pe frate-său scăpat de la Duca-vodă, n-au căutat să s<ă> mai înto<a>rcă înapoi,
15 ce, avîndu prieteni la Po<a>rta înpărăţîiei, au făcut cum au putut, cu cheltuial<ă>, ş-au eşit domnu în Ţara Muntenească, însă pe Duca-vodă nu l-au putut mazili, ce au mazilit pe Antonîe-vodă. Ş-au vinit Duca-vodă din scaonul muntenescu aice în Moldova, în locul lui Antonie-vodă.
20 întorcîndu-s<ă> Antonie-vodă de la Ceahrin, au vinit pîn' la Soroca. Şi-1 pîrîsă o samă de boiari pe /Antonie-
1— 17 lipseşte spătarul au vădzut... Ţara Muntene<a)scă M, P// 1 spătariul B, C/ Şerban logofătul B, D, E, G/n-are B, Cj pune C//2 şi numai ce i-au căutat B, E, G/ au]i-au C, D// 3 Decii B, Cj dacă au B, C/ de B, Cj Ceahrin Cj că au B, C// 4 logofătul B, Cj niamul B, C/ lui]său Gjj 5 Chemat-au atuncea pre B, E, Chemat-au atuncea Duca-vodă pre C, Gj fratele B, Cj lipseşte fratele lui Şerban logofătul D // 6 pre nepotu-său B, Cj Brîncoveanul B// 7 de li-au B, Cj după vodă ad. pentru Şerban logofătul B, E, Gjj 8 nu va avea B/ avea Cj nice C/ nevoie B, C / după nevoie ad. Şerban logofătul D/ să să întoarcă C, numai să să întoarcă B/ lipseşte iar B/ înnapoi iară Gj Că pe B, E, G, Că pre C, D// 9 credea B, C// 10 să apuca B, D, s-au apucat C, să apucasă el Gj că va întoarce B, G, că a întoarce el Cjj 11 Aşîa B, C/ei] î ei Cj trimis C// 12 de B, Cj oaste B, Cj ceialalti B, Cj Decii B, ante Decii: 8C// 13 vodă] logofătul B, E, Gj după ce C] dacă B/ după frate-său ad. Costantin stolnicul Cjj 14 să Cj întoarcă B, Cj înnapoi B, Cjj 15 avînd B, Cj priiatini B, priîatini Cj Poarta B, Cj înpărăţiei B, înpărăţiii Cjj 16 chieltuială B, Cj lipseşte au E/ şi au Cj ş-au eşit domnu în Ţara Muntene<a)scă]şi au luat domniia Ţării Munteneşti B// 17 Munteniască Cj voevoda M/ mazili B, C, mazili într-alt chip M, P// 18 pre B, Cj Antonii-vodă Rusăt C, E, G, Antonii-vodă Rusăt din Moldova B, Antonie Roset voevod, domnul Moldovii M, Antonii Rusăt-vodă, domnul Moldovei P/ Şi au B, Cj din scaonul muntenescu] din scaonul domniii munteneşti E// 18—20 Ş-au vinit ... Antonie-vodă]Iară în locul lui au pus veziriul domn Moldovii pre Duca voevoda M, P// 19 aice]domnu aicea B, Cj Antonii-vodă B, C, Antonii-vodă Roset Gjj 20. Decii întorcîndu-s<ă> Antonii-vodă B, E, G, Şi întorcîndu-să Antonii-vodă C, Iar Antonii-vodă întor-cîndu-săD/de B,C II20— 3 Antonie Roset voevoda întorcîndu-să di la Cehrin şi viind la Soroca, l-au pîrît o samă de boeri la veziriul. Deci Antonie voevod {Antonie Rusăt-vodă P> au cheltuit la veziriul 100 pungi de bani şi ş-au tocmit trebile. Şi luîndu-şi zioa bună M, P// 21 pînă B,C/ pîrîs<ă> B/ Antonii B, Antonii Cjj s
252
vodă, şi Antonie-vodă cheltuis<ă> o sută de pungii dă bani şi mai bină atunce Ia vizirul. Şi ştie că ş-au tocmit lucrul. Ş-au mărsu de ş-au luat dzua bun<ă> de la vizirul ş-au înbrăcat caftan să margă la Iaşi cu domnie. Iar
5 Buhuş şi alţii boiarii cărei îl pîrîs<ă>, dac-au vădzut c-au înbrăcat caftan de la vizirul, au început a-şi prinde caii, să fug<ă> cărei încotro or putea. Mărs-au Antonie-vodă şi la chihaîaoa, să-ş Ia dzua bun<ă>. Atunce au şi nemerit un ag<ă> de la înpărăţie cu mazilie. Şi acolea, de la chi-
10 haioa vizirului, i-au luat caftanul din spată şi l-au pus în here şi l-au dus la înpărăţie la Udriiu. Ş-au pus camai-can pe <loc gol>, pînă a socoti înpărăţie să pue domnu. Atunce audzind boiarii căîa ce iera să fug<ă> s-au bucurat ş-au dat laudă lui Dumnedzău.
15 8. Iar pe Duca-vodă atunce nu l-au mazilit. Ş-au mărsu de la Ceahrin la Bucuresştii şi în Bucuresştii au triimis de l-au mazilit. Au vinit cu mazilie Costantin Brîncovanul postelnicul în Bucuresştii, cu cealma în cap, făr<ă> dă veste, de nemic nu ştie Duca-vodă, înpreun<ă>
1 Antonii Bl cheltuisă C/ pungi B, C / de B, C // 2 bine B, C / atuncea B, C / viziriul B, Cj ştiîe B, C / repetă că E / tocmit ]aşezat B, E, Gjj 3 Şi au B, Cj zioa bună B, Cj veziriul B// 4 şi au B, C]l-au M, P/ cu caftan de domnie ca să margă la Iaşi M, P, cu caftan să margă la Iaşi cu domnie în Moldova B, E, G, cn caftan să margă în Moldova la Iaşi cu domniîa Cj lipseşte cu domnie M, P/ lipseşte Iar M, P // 5 şi]şi cu M, P/ alţi B, Cj boiari C/ carii B, Cj după pîrîsă ad. pre Antonii-vodă C/ dacă au B, C, dacă l-au M, P/ că au B, C// 6 că l-au înbrăcat cu caftan de domnie, îndată au început să-şi prinză M, P/ caftan B, Cj viziriul B, C/ de la viziriul Antonii-vodă E/ a-ş B, C // 7 să fugă carii înoătro B, C/ vor putea C, a putea M, P/ Mers-au B, C, Şi mergîndu E / Antonii B, Antoniîe Cj Antonie Rosetu voevoda M//8 chihaiaoa veziriului B, E, G, M, chihaiaoa viziriului C, D, chihaîa viziriului P / zioa bună B, C / Atuncea C, Iar atuncea B, E, G, Şi tocma atunce M, P/ lipseşte şi2 M, P // 9 un agă B, C, un turcu agă D/ înpărăţiîe C]înpăratul M, P / mazilie B, mazilită C / cu maziliîa lui Antonie Roset voevoda, Şi acolo, la capichehalaoa (capichihae P> viziriului M, P// 10 veziriului B, C / caftanul B, C / spate B, C// 11 hieră B, hiiară C/ înpărăţiie CJŢarigrad P / la Odriiu la înpăratul M, P / Şi au B, C/ lipseşte pus P/ caimacam B, caimacami C// 12 pe]pre boiari C, lipseşte B, E, G, M, P/ va socoti Cj înpărăţiia C/ lipseşte să pue domnu M, P]pe cine va pune domnu C// 13 Atuncea B, C, lipseşte M, P/ Auzind aceasta boerii, s-au bucurat M, P/ cei ce era să fugă
B, ceia ce era să fugă C// 14 şi au B, Cj Dumnezeu B, Cj laudă]slavă M, P// 15 8]9
C, lipseşteMI Iară B, C/ pre Cj lipseşte Iar pe ... mazilit M, P/ atuncea B, Cj Şi au B, Cjl 15—16 Iară Duca voevoda din Cehrin s-au dus la Bucureşti. Iară din Bucureşti au venitu în scaunul său în Moldova, unde au fost orînduit deînpăratul M, P// 16 mersu B/ Bucureşti1-2 B, C/ în]la Cj şi în Bucureşti dacă au mersu au triimis înpărăţie B, E, Gjj 17 au trimis înpărăţiîa D/ Şi au B, C, E, Gj maziliîa C, Brîncoveanul B, Cjj 17—19 lipseşte Au vinit... înpreun(â> M, P//18 Bucureşti B, C//19 fără de veste B,C/ fără de veste. Decii Duca-vodă nemică nu ştiîa şi înpreună D / de nu ştiîa nemică C, şi nemică nu ştiîa B, Gj şi înpreună schimni-aga B,E, şi înpreună cu schimni-aga C, G //
253
cu schimi-aga, să-1 duc<ă> în Ţara Moldovei, şi-n locul lui să fie Şerban logofătul.
9. înblat-au Brîncovanul postelnicul, nepotul lui Şerban-vodă, ca să prindză pe toţii neprietinii lui Şerb'an-f- 234 5 vodă, / să-i ţie la-nchiso<a>re, pîn-a vini Şerban-vodă cu domnie, pîn-a vi<ni> de la Ţarigrad. Dece pe Cupăreşti, fiind greci, nu i-au putut lua de la mîna Ducăi-vodă. iar pe boîari<i> muntenesştii cărei <e>ra duşmani lui Şerban-vodă, Staico paharnicul şi cu alţîi, dac-au prinsu de vesşte,
10 au făcut cum au putut ş-au fugit ş-aceîa în Moldova. Iar pe Hrizea şi pe alţii mulţii boiarii muntenesştii au prinsu-i şi, dup<ă> ce au vinit Şerban-vodă, pe toţi i-au omorît cu grele şi cumplite morţi. Iar Duca-vodă au purces la scaonul său în Moldova, în postul Crăciunului.
15 10. La vremea lui Antonie-vodă, dup<ă> ce s-au întorsu de la Jăravina vizirul şi cu hanul, coronit-au leşii pe Sobeţichie craiu la vleato < loc gbl>. Şi dup<ă> ce l-au coronit, stătut-au cu toată recipospolita de au ales pe un domnu mare leşescu, de l-au triimis sol la Po<a>rtă pin-
20 <tru> întemeîarea şi aşădzămîntul păcei, ce au fostu făcut la Jăravina. Ş-au trecut pen tîrgu pen Iaşi cu mare" pofal<ă>, şi i-au eşit Antonie-vodă înainte şi i-au făcut
1-22 lipsesc M, P //1 ducă B, Cj ducă pe Duca-vodă E / Moldovii B, C Moldovii, să fie domnu D, Moldovii, în scaonul domnescu E / şi în C // 1 — 2 şi în locul lui în Ţara Munteniască să vie să fie domnu Şerban logofătul B, şi în locul lui în Ţara Munteniască să fie Şerban logofătul D, şi în locul Ducăi-vodă în Ţara Munteniască să fie domnu Şerban logofătul E, şi în locul lui să vie să fie domn Şerban Cantacozino logofătul Gj după logofătul ad. domnu Ţărîi Munteneşti Cjj 3 9] 10 Cj Umblat-au Brîncoveanul postelnicul atuncea Cj Vrut-au atuncea Costantin Brîncoveanul postelnicul B, E, Gjj 4 vodă Cantacozino, ca să prindză Gj şi au umblat ca să prinză pre toţi B/ pre toţi Cj nepriîatinii B, Cjj 5 ţiîe C/la închisoare B,C/ pînă B, Cjj 6 domniîa B,C/ pînă'a vini C, lipseşte B,E,G/ Decii B, C // 7 fiindu B / luoa B, C // 8 boiarii B, boiarii C / munteneşti B, Cj carii B, Cj după duşmani ai. nepriiateni Gjj 9 după vodă ad. pre anume Cj Stoica B, Gj şi cu alţii B, C, şi alţii D/ dacă B, Cj veste B, Cjj 10 şi au fugit B, C / şi aceiîa B, şi aceia C // 11 pre1-2 B, C / mulţi B, C / boiari B, boiari C / munteneşti B, Cj i-au prinsu B, C, E, Gjj 12 după B, Cj ce]cie C / pre B, C // 13 grele B, grele C // 15 10] 11 C / Iară la vreme B, E, G, Iară la vremîaC / Antonii-vodă B, Antonii-vodă Rusăt C, G / după B, C // 16 Jeravna B, Jiravna C / viziriul B, Cjj 16—17 coronit-au leşii atuncea pre Ioan Sobeţchii să fie craiu în Ţara Leşască în anul B, coronit-au leşii pe Sobeţchii să le fie craiu în anul 7180 C, coronit-au leşii pre al triile Ioan Sobeţchi să fie craiu leşilor în Ţara Leşască. Şi după E, coronit-au leşii pre hat<manul> corunniei, anume pre al triilea Jan So-beţchie să fie craiu în Ţara Leşască. Şi după Gjj 17 la vleato] în anul 7186 (anul este ad. ulterior} D/ după B, Cjj 18 recepospolita B,C// 18- 19 de1-2]şi B, E, Gj de Cj pre B, C//19 Poartă B, Cj pentru B,C//20 întemeiare B,C/ aşezămîntul, B,C/ păcii B, Cj fost B, Cjj 21 Jeravna B, Jiravna Cj şi au B, Cj pin1"2 B, Cj tîrgu]Moldova B, E, Gjj 21 mare pohvală C, mare şi multă pohvală B/ Antonii B,C/înnainte B, Cjj
254
mare" cinste şi pofal<ă>. Ş-au făcut multă zăbavă la Ţarigrad. Tîrdziu s-au întorsu la ţ<a>ra lui.
11. Antonie-vodă, măcar că era grec şi strein, ţări-grăde<a>n, dar era mai bun domnu decît un pementiian,
5 că nice un obiceiu rău în ţar<ă> în dzilile lui n-au făcut, / f. 234v ce încă şi cîte au găsit de alţii rele, multe au lăsat. Numai la toţii domnii să află cîte un musaip om rău. Aşe şi la Antonie-vodă era o rud-a lui, anume Alixandru Ramandei, postelnic mare, grec simăţu, mîndru, nebun, lacom. 10 Trece peste toţii, nu cunosştea pre nime, avînd trecere şi cinste de la Antonie-vodă.
12. Dar încăşi, pecum văd aemu, musaipei la domnu, nu numai streini, ce şi de a noştri moldoveni, cărei au cinste şi sint apro<a>pi la domni, au întrecut cu dzece
15 părţi cu răutate şi neomenie pe Ramandiiu; că Ramandiiu nice un obiceiu rău n-au îndemnat pe domnu să fac<ă>, nice au făcut. Iar acesştie de pe aemu, cîte ciumă şi răutăţii toate le-au scornit şi le-au făcut, precum le-ţii videa la rîndul lor înainte, că s-au însămnat tot anume la ce
20 domnu s-au făcut şi cine au fostu musaipii.
I
1—2 lipsesc M, P// 1 mare cinste B, C / pohvală B, C, pohvală cu alaiu Gj Şi au B,C// 2 Şi tîrziu B, E, G/ţara lui B, C, ţara lui, în Ţara.Leşască Gjj 3 11] 18 M/ era]au fost E, M, P/ streinjom strein C / lipseşte şi strein M, P / ţarigrădian B, ţarigrădian C // 4 era]au fost E, M, P / lipseşte domnu G, M, P / pămintian B, C // 5 nici B, Cj obiceaiu B, Cj că în domnie lui nici un obiceiu rău n-au făcnt, şi încă M, P / ţară B, C / lipseşte în ţar<ă> D / zilele B, C / n-au făcut în zilele lui Gjj 6 de alţii obiceaiuri rele D, de alţii obiceaîe rele E, de alţii obiceae răle Gj de la alţii obiceaiuri rele li-au stricat. însă la toţi M, P/ răle B, rele Cjj 7 toţi B, Cj Asia B, Aşa C]După cum M, P// 8 Antonii B, Cj voevod M/era]au fost M, P / rudă M, P / Ramandii B, C, Ramandie G, Ramandi M, Rămădan P // 9 Şi era postelnic mare Cj mare B / grec de niamul lui B/ după simătu ad. dîrzu E/ mîndru]dîrzu D// 10 Trecla Cj preste toţi B, Cj cunoştea B, Cj nime B, C / avîndu B / trecere B// 11 cinste B, C// 10-11 Şi trece preste toţi, nu vre să ştii pe nime, fiindcă ave trecere la Antonie voevoda M, P/ Antonii B, Cjj 12 lipseşte 12 B, E, G, M/ precum videm D, precum sînt B / acum B, C / musaipii B, Cj domni B, C // 12—15 Ci nu iaste lucru de mirat, de vreme că şi aemu vedem şi pre alţi musaipi la domni şi nu numai străini, ce şi moldoveni de ai noştri, carii avîndu cinste şi trecere la domni, apoi cu zace părţi întrec cu răutate şi cu neomenie pre acel Ramandi; căci că RamandiM, P//13 ai noştri B, Cj moldoveni Cj carii C // 14 cinste Cj sînt Cjj 13—14 lipseşte moldoveni, cărei ...la domni B, E, G / aproape Cj zece B, C // 15 răutatea B, C / şi]şi cu C, D, E, Gj neomeniia Cj Ramandii1-2 B, G // 16 nici B, Cj obiceaiu B, Cj obiceiu rău n-au făcut, nici au îndemnat pre domnu să facă E/ pre B, C / domnu]Antonie voevod M, P / să facă B, C, să-1 facă M // 17 nici B, C / lipseşte nice au făcut M, P/ aceştiia B, C / di C / pre B, lipseşte M, P / cîte răutăţi au scornit şi li-au şi făcut M, P/ ciume C, ciume rele B / răutăţi B, C // 18 li-au1-2 C, li au2 Bj li-ţi videa B, să vor videa Cjj 19 înnainte B, Cjj 19-20 lipseşte că s-au însămnat ...musaipii M, P/ ce B, Cjj 20 cine B, Cj fost Bj musaipi Bjj
255
f. 235
13. Fost-au şi ficiorii lui Antoniîe-vodă dezmerdaţii. Fără frică înbla prin ţar<ă>, cu mulţii ficiori de mazili, nebuni, strînşi cu dînşîi, de făcea multe giocuri şi beţîi şi nebunii prin tîrguri şi prin sate" boîareştii, de lua femeile" 5 şi fetile oamenilor cu de sîla, de-ş rîdea dă dînsăle, ce nu numai a oameni prosştii, ce şi a oameni de frunte. Ce, deşi oblicie Antonie-vodă, încă nu le" dzice nemic şi nu-i certa cu cuvîntul, / ca un părinte ce le era. Şi pentr-acie poate în osînda mai pe urmă Antonie-vodă au cădzut.
10 14. C-au mărsu boîari<i> la Po<a>rtă de l-au pîrît pre tară la Po<a>rtă, cu multe năpăsştii, în loc de bine ce au făcut Antonie-vodă ţărîi, de n-au scos nice un obiceiu rău. Cu acestu fel de mulţămită boiarii i-au mul-ţămit, că l-au închis turcii, şi l-au bătut, şi l-au căznit cu
15 fel de fel de cazne. Pîn' şi tulpanuri supţiri îl face de" înghiţie, ş-apoi le trăgea înapoi, de-i scote maţăle pe gur<ă>. Şi l-au făcut de au dat 1000 de pungii de bani şi mai bine. Şi dup<ă> ce l-au slobodzitu-1 turcii să margă la casă-ş, şi apropiindu-şi de casă-ş, numai ce-au vădzut
20 că-i arde şi casa; şi puţintele odo<a>ră ce-i mai scăpas<ă>,; mistuite în casă; au arsu si acelea.
1 13] 12 B, E, G, 20 M/ Antonii B, Antonie C/ voevoda M/ dezmierdaţi B, C//
2 Fără de B, E, G, Şi fără de C, M, P/ umbla pin ţară B, C/ mulţi B, C/ mazili B, C// 3 lipseşte strînşi cu dînşîi M, P/ dînşii B, C/ făcea A/ multe B, C/ lipseşte şi M, P/ beţii B, C// 4 şi multe nebunii P/ sate boereşti B, C/ lipseşte de M. P/ luoa fimeile B, C// 5 fetile B, Cj de-a sila B, di-a sila Cj rîde B/ de'B, Cj dînsăle B, C/ ce]şi G, M, P// 6 a]la M, P proşti B, C/ ce si de la cei de frunte M, P/ de frunte şi de cinste B, E, G / Ce]Şi B, E, G, M, P // 7 obliciîa B, C / Antonii B ' obliciia tată-său Antonie-vodă Gj voevoda M/ dar nimica nu le zice <făce P>, nu-i certa ca un tată ce le era M, P / nu le zicea nemică B, C // 8 pentru aceia B.C// 9 poate fi Gj pre Cj Antonii B,C/ poate fi au şi căzutu în osînda mai pre urmă M, P/ lipseşte Antonie-vodă M, P/ cădzut]agiunsu B, E, G// 10 14] 13 B, E, G, 21 M/ Că au B, Şi au Cj boiarii Cj la Poartă B, C, la Poartă la Ţarigrad Gj de l-au pîrît pre tare]şi foarte l-au pîrîtu M, P// 11 tare Cj lipseşte la Po<a>rtă B, C, G, M, P/ cu]şi cu M, P/ năpăşti B, Cj locu Cj bine B, Cjj 12 ce au făcut]ce le făcusă lor M, P/ Antonii-vodă B, C, lipseşte M, P/ şi ţării M, P/ nici B, Cjj 13 obiceaiu B, Cj acest Bj feliu B, Cjj 13-14 i-au mulţămit boerii, că pe pîra lor l-au închis M, P// 14 l-au muncit cu feliu de feliu de munci B, C, E, G, M, P// 15 Pînă B, C / făcea de înghiţiia B, Cjj 16 şi apoi B, Cj înnapoi B, Cj scotea B, Cj maţăle B, maţile Cjj 17 gură B, Cj au]li-au P/ o mie B, o miîe Cj pungi B, Cjj 17— 19 pungi de bani. Şi apoi l-au slobozit; şi apropiindu-să de casă-ş M, P// 18 bine B, Cj după B, Cj l-au slobozit B, C, D// 19 casă-şi1"2 Cj apropiindu-să B, Cj ad. marginal şi apropiindu-să de casă Gj ce au Cjj 20 arde B, Cj casa]casăli E, casile Gj puţinteii B, puţintele Cj odoară B, Cj scăpasîe Cjj 20—21 şi i-au arsu şi acele puţine odoară ce mai rămăsăs<ă> în casă mistuite (mistuite în casă P> M, P// 21 arusu Al acele B, Cjj '
15. Vedeţii păcatul şi osînda la ce" aducă pe om la vrăme dă bătrîneţe: sărăcie şi caznă! Cît au mai trăit, cu milostenie îş ţinea viiaţa lui, şi ficiorii lui, la mare lipsă, să hrănie cu păscărie în Ţarigradu. 5 16. Dar şi boiarii ceia că l-au pîrît, încă nemic nu s-au mai ales de 'casăle lor. L-Alixandru Buhuş hatmanul nemic nu i s-au ales dă casa lui şi de ficiorii lui, cară să ved şi pîn-astădzi. Aşijdere şi Miron Costin logofătul, cîndu âu pus Costantin Cantemir-vodă de i-au tăiat capul în f.235vio Roman, ce-i povestea scris<ă> înainte la rîndu/, [17] dzicea şi striga în gura mară că nu-i vinovat cu nemic lui Cantemir-vodă şi peră pe (ne)dreptate; numai osînda lui Antonie-vodă îl'gonesştă, şi pentr-aceîa piere, că l-au pîrît pe strîmbătate. Şi alţii mulţii ca acesta. 15 Dace bine <a>r fi, fraţilor, să nu vă îndesaţii a pîrî domni<i>, că-s stăpîni şi pomăzanici a lui Dumn<e>dzău. Măcar de v-ar şi poronci domnul atunce, care-i stăpînitor, încă din celă drepte să le mai înpuţinaţii, iar năpăsştii
1 15] 14 B, E, G, 22 M/ Vedeţi B, Videţi Cj aduce B, C]duce P/ pre Cjj 1-2 pre om la vîrsta bătrîneţilor: sărăcie şi munci! Şi cît M, P// 2 de bătrîneţe B, Cj sărăcite Gj caznă]munci B, E, G; şi caznă şi muncă C, şi cazne şi munci D/ Şi cit C, D/ Şi cît au mai trăit Antonie-vodă B, E, Gjj 3 milosteniie Cj ţinea]chi-vernisiîa Gj la mare lipsă au agiunsu, să hrăniia B, la mare lipsă agiunsesie, cît să hrănita C, D, la mare lipsă şi sărăcie au fost agiunsu, cît să hrăniia E, la mare lipsă agiungînd, cît să hrănita G, au rămas la mare lipsă şi să hrănie M, P// 4 păscăriîa Cj Ţarigrad C|j 5 16] 15 B, E, G, lipseşte M/ şi]şi de M, P/ cei ce B, acei ce Cj încă]iarăşi M, P/ nemică B, Cjj 6 lipseşte mai M, P/ casăle B, Cj La Alexandru B, Cade Alexandru C, Lui Alecsandru M, P/ nemică B, Cjj 1 nu s-au ales M, P/ de B, Cj si]nici M, P/ care B, C]dupâ cum M, P] vede B, Cjj 8 pînă B, Cj Aşijderea B, Cj ante Aşijderea: 16 B, E/ Costin B, Cj cînd B, Cjj 8-10 Lui Miron Costin logof<ă>tul mai pre urmă Costandin Cantimir voevoda au poroncit de î-au tăiatu capul în tîrg în Roman. M, P// 10 care iaste istorie scrisă la rînd înnainte B, ce iaste scrisă poveste înnainte la rîndu C, ce-i iaste istoriîa scrisă înnainte la rîndu D, ce-i iaste istorie scrisă la rînd înnainte E, G, lipseşte M, P/ lipseşte 17 B, C, D, E, G,M, P// 11 au zis şi au strigat Bj striga Cj mare B, Cj lipseşte că M/ nu-i]nu iaste B, C, E, Gj nemică B, Cjj 12 piere B, piîare Cjj 11— 14 cu nimica nu iaste vinovat lui Costandin Cantemir voevoda, ci l-au agiunsu osînda lui Antonie voevoda, că l-au pîrîtu cu năpaste. Şi şi alţii M, P// 13 Antonii B, Cj goneşte B, Cj pentru B, Cj piere B, piiare Cj pe]cu B, E// 14 alţii mulţi B, C//15 Decii B, C, D, E, G, lipseşte M, P/ ante Decii: 17 C, D, E, G, 25 M/ ar fi B, Cj fraţilor boiari Gj îndesaţi C]îndemnaţi B, E, Gjj 16 pre domni că sînt B, C, E, Gjj 15—16 Bine iaste, fraţilor, să nu pîrîţi pre domni, că acei<a> sînt stăpîni şi unşii lui Dumnezeu M, P// iâ pomăzanici B, pomăzanici, aleşi Cj Dumnezeu B, Cjj 17 domnul carele va fi atuncea în scaon stăpînitor B, E, domnul carele va fi atuncîa în scaon stăpînitori ca s<ă> pîrîţi încă Gj atuncea Cj care-i]carele iaste C.D//18 cele Bj drepte Bj le Bjj 17- 18 domnul cel ce vă stăpîneşti ca să pîrîţi pre cel mazil, ce voi şi din cele adevărate să le mai scădeţi, împuţinaţi <şi să li mai înpuţînaţi P> M,P cele c« sînt drepte să le mai lăsaţi şi să le mai împuţinaţi Cjj 18 înpuţinaţi B/ năpăşti B Cjj
256
257
să nu puneţii, că osînda nu s<ă> iartă, nici trece. Pe mulţii amu vădzut îndesîndu-s<ă>, pentru cinste să dobînde<a>-scă, de pîrăscu domni şi s<ă> laudă între dînşii, că s<ă> tem domni<i> de dînşii, că ştiu bine a pîrî. Iar pe urmă 5 de cest fel de hărnicii nice pe unul n-am vădzut viindu lă precopsal(a>.
DOMNIÎA DUCĂI-VODĂ CELUI BĂTRÎN A TRIE ÎN ŢARA MOLDOVEI. [CAP]
Zaci<alo 1>. Vinit-au Duca-vodă cu domnie în Ţara 10 Moldovei din Ţara Muntene<a>scă cu a trie domnie la vl<ea>to 7187 <= 1679). Ş-au intrat în Iaşi în şes<ă> dzile a lui deche<m>vri<e>, la Sfetei Neculaiu. Vinit-au şi cîţiva boiari muntenesştii aice în ţară cu Duca-vodă, / f. 236    de frica lui Şerban-vodă, pecum s-au scris mai sus. Atuncea 15 era greu în ţară pentru zăhărele şi meziluri la drumul Cameniţăi şi  cheltuial<ă>  cu  schimbatul  paşilor din
1 puneţi B, C/ nu să B, Cj nici trece pre om. înci pe mulţi am văzut B, nici trece. Că pe mulţi am vădzut C, nici trece pre om. Că pe' mulţi am văzut Gj nici trece pre om E// 2 îndesîndu-să Cj am văzut pentru ca (lipseşte pentru P> să cîştige cinste, să îndesăscu şi pîrăscu pre domni M, P/ dobîndiască B, C// 3 domnii B, pre domni C, D, E, Gj să B, Cj intre dînşiijîntre dînşii şi <de E>zicu
B, E, întru sîne zîcînd M, P// 4 lipseşte că s<ă> tem domni(i>' de dînşii B, E/ să C/ domnii Cj dînsăi A/ bine Cj pre B, Cjj 5 de cest]cu acel B, E, G, 'de aciei
C, de acel D// 4—6 Iară mai pre urmă nici pre unul n-am văzut procopsit M, P/ felini Bj hărnicie B, harnici Cj nici B, Cj pre Bj nici pre unul dintru aciia Gj viind la vreo procopsală (procopseai! C, pricopseală D> B, C, D, E, Gjj 7 Domniîa a triia a Ducăi-vodă celui bit rin B, C, G, A triia domniîe, a Ducăi-vodă celui bătrîn (Ducăi voevod bătrînul M, Ducăi-vodă cel bătrin P> D, M, P// 8 lipseşte Ţara Cj în Ţara Moldovei M, P/ Moldovii B, Moldova Cj după Moldaviei ad. în anul 7187 Gj Cap 81 B. Cap 80 C, Cap 84 D, Cap 85 P, lipseşte E, G, M // 9 lipseşte Zaci(alo) B, C, D, E, G, M, P / Venit-au B, Venit-au domn Gj cu a triia domnie B, E, Gj cu a triia domniîe C / Moldovii B, C // 9— 10 Duca voevoda din Ţara Muntinîască au venit domn in Moldova cu a triia domnie în anii 1679 M,P// 10 Munteniască B,C/ lipseşte cu a trie domnie B,C,E//11 la vl(ea>to] în anul B, C, D, E/ lipseşte la vl(ea>to 7187 Gj Şi au întrat în Iaşi la scaonul domnescu, deche(m>vrie in şase zile, în zioa Sfintului Nicolae B (Ne-colai G> B,E,G/Şi au întrat Cj şasie Cjj 12 zile C,' dechemvrii C,' la Sfetei Neculaiu] în zioa Sfînţului Nicolae C, D, in zioa pomenirii Sfintului Nicolai II, P/ Venit-au B//13 munteneşti B,C/aicea B, C dupâp.răad. în Moldova B, E, Gjj 12—13 Şi de frica lui Şerban Cantacozino voevod au venit in Iaşi şi ciţva boeri munteni M, P// 14 precum B, Cj mai sus s-au scris D, E, G, lipseşte M, P,7 15 zăhărele B, zahareli Cj drumurile D// 15— 16 în ţară era greu pentru zăhărale la Cameniţă şi pentru maziluri la drum şi pentru cheltuiala cu M, P// 16 Cameniţii B, C, D/ cheltuială B, Cj din]de la M, P//
Cameniţă. Din Iaşii pîn-în Cameniţi era pustiiu încă din iernatul tătarilor' din dzilelă lui Dumitraşco-vodă. Şi aşedzînd slujitori în Tabără şi în Ştefănesştii, Antonie-vodă ţinea mezilul din Ştefănesştii pîn-în Cameniţă. Iar pe
5 urmă au aşedzat oameni în Hotin şi-n Pererita. Viniîa poghiiazuri' din Ţara Leşască la drum<ul> Cameniţăi, de lovie pe turcii şi pe negu'ţitori<i> ce mergea la Cameniţă, şi face multe pagube şi stricăciuni.
2. Iară dac<ă> s-au întorsu solul de la Po<a>rtă, cel
10 leşescu ce trecus<ă> la Antonie-vodă, au ales loc Cameniţăi ş-au hotărît to<a>tă Podolie să fie olat Cameniţăi: din Nistru de la Buceci pîn-în Ocraina şi cu Ocraina cu tot pîn-în Cehrin şi pîn-în Vozie în gios au rămas tot supt ascultarea turcilor. Ş-au ieşit mulţime de ruşi din-
15 luntru, din Ţara Leşască, de s-au aşedzat în olatul Cameniţăi, de s-au făcut 'sate şi raia, de-u pus subaşi pen sate du'p-obiceiul lor. Şi înblâ turcii la Ieşi şi leşii la turcii făr<ă> nice o grij<ă>. Atunce şi-n Moldova s-au aşedzat
1 Din]Si din B, C, D, e, Gj Iaşi B, Cj pină in Cameniţă B, C, pînă în cetaate în Cameniţă D / după era ad. locul B, e, G // 2 ernatul B, C, ernaticul M, iarnaticul P / zilele B, C] domniia M, P ,' Dumitraşco-vodă Cantacozino B, D // 3 aşezindu B, C// 2 — 4 încă fiind domn Antonie Roset voevod.^ au aşezat puţini slujitori în tabără şi in Ştefăneşti şi ţine mezilile pîn-în Cameniţă, ' din Ştefăneşti M, Antonie-vodă încă fiindu domnu au aşăzat putini slujitori în tabără şi în Ştefăneşti şi ţine mezîlurile din Ştefăneşti pînă în Caminiţâ P;,' 3 — 4 Ştefăneşti1-2 B, Cj repetă Antonie-vodă A, Antonii B, Antonii-vodă' Rusăt C// 4 ţinea] au ţinut e pină B, C / în cetate în Cameniţă D/ Iar mai B, e, Gjj 5 Iară mai pre urmă s-au (au P> aşezatu şi lăcuitori în Hotin P, M / şi în Pererita B, şi in Peririta, lipseşte M, P / Atuncea viniîa B, e, G, Şi viniîa/; 6 podghiazuri C / la drumul Cameniţii B, C, la Caminiţă pe drumuri P 7 loviîa B, C / turci C / neguţitorii B, C / cejcarii B,M, P,'/ S făcea C, le. făcea B, G pagube B, Cj stricăciuni B, Cjj 9 lipseşte 2 M / dacă c ;' Poartă c /; 9— 10 Iară după ce s-au întorsu solul cel leşescu de la Poartă ce trecusâ in zilele lui Antonii-vodă B, e, G, Iar dacă s-au întorsu solul leşesc, carile mersăs(ă) încă iu domniîa lui Antonie Roset voevod, de ia Ţarigrad, leşii au ales M, P// 10 trecusă Cj Antonii Cj alesu Bj Cameniţii B, C, cetăţii Cameniţi Gjj 11 toată Podoliia B, C / file Cj olatul M; olat cetăţii C, E / Cameniţii B Cjj 12 Buceci B, Bucecla M, P/ pînă, B C    în Ucraina şi  toată   Ocraina pină în M, P / Ucraina1-2
B//13 Ceahrin B, C pină in B, C / Voziia B, C ,</ 13-14 in gios toate aceste au   rămas   să   fie supt   stăpînire   turcilor.  Şi au şi M,  P/   au   rămas să
fie tot suptu B, e, G 14 Şi au eşit B, C / mulţime Cj ruşi B// 15 lăuntru B, C! dejşi B, e| g, M, P, olatul cetăţii C, e, G/ Cameniţii B, CU 16 de^şi G, M, P. s-au  făcut  multe sate raia Cj de-u] de au   C,   şi au
B, e, G,' şi turcii au M, P // 16—17 pus turcii pin sate subaşi B, e, pus turcii subaşi după obiciaiul lor prin sate Gjj 16 prin C // 17 după Cj   obiceaiul Cj   umbla   B]mergea  C,   umbla  de mergea G / Ieşi B, Cj leşii
B, C /   Şi  după    aceste   II,   P/ turci2 C ;/ 18 lără  de  nici / B, D, e, G /
grije B, Cj Atuncea B, C, Şi atuncea M, P, şi in B, Cjj
258
259
f. 236'
slujitori pe la mezîluri şi pe la margine şi a s<ă> face şi slobodzîi pe la Cernăuţii şi pe la Hotin.
3. Iară în al doilea anu au tăiat Duca-vodă pe trei boiari, anumi pe Vas<i>lie Gheuca vel-visternic şi pe
5 Ghiorghie Bogdan vel-jienicer şi pe Lupul sulgeriul, cărei au fostu făcut cărţii / hicleni, cu iscăliturile lui Dumitraşco-vodă, la orheeni şi la lăpuşneni, să s<ă> rădice cu oastea, să margă să prindză pe Duca-vodă, cu toată casa lui, şi pre o samă de boiari a lui, şi cu izvod de ce morţi
10 să-i omo<a>re pe toţii, şi triimiţindu carte acie cu Lupul sulgerul, ca cum vrea hi de la singur Dumitraşco-vodă, la căpitanii de la acelea ţinuturi. Iar un căpitan, anume P_ecusar<ă>, dac-au înţeles ce scrie într-acea carte, s-au făcut âtfîimite poronca la alţii căpitani, iar pe de altă
15 parte au şi vinit cum mai de sîrgu la Iaşi, de au mărsu la Buhuş hatmanul de l-au întrebat, c-o lui şt<i>re iasşte? Ce Buhuş, neştiindu nemic de acestea îndată au mărsu la curte de au spus Ducăi-vodă. Şi Duca-vodă au triimis pe
1 meziluri B, Cj şi au început a să face şi slobozii B. C, D, E, G, şi s-au făcut si slobozii M, Pjj 2 Cernăuţi B, Cj şi în ţinutul Hotinului M, P// 3 3]6 M/ lipseşte Iară în M, P/ doile C/ după an ad. a domniii lui B. C, E, Gj după voevoda ad. capetele M, P/ pre C]a M, P/ trii B, Cj an a Ducăi-vodă celui bătrîn, a domniii lui în domnita a triia au tăiat Duca-/odă D// 4 anume B, C, pre anume pre E/ pre1"2 B, Cj pel]a lui M, P/ Vasilie B, Cj lipseşte vel M, P/ visternic B, C, visternicul M, P/ şi pe]a lui M, P// 5 Gheorghie B, Cj lipseşte vel M, P/ i ienicer B, C, jicniceriul M, P/ şi pre Lupul sulgeriul (sulgîariul C> B, C, şi a Lupului sluger M, Pj carii B, Cjj 5 — 1 care au fost scris vicleni cărţi cu iscălitura lui Dumitraşco voevoda cătră orheeni M, Pjj 6 fost B, Cj cărţi viclene B, Cj iscăliturile C, iscălitura B, D, E, Gj Dumitraşco-vodă Cantacozino B, Cjj 7 orheiani B, orheîani Cj lipseşte la M, P/ lăpuşneni B, Cj ca să să rădice M, P/ să B. Cj oaste B, C//8 si să margă M, P/ pre B, Cj voevoda M/ cujşi cu Dij 9 din boerii lui M, P, de boiari a Ducăi-vodă / ai lui B, C / şi cu izvod de cii să-i omoare pre toţi C, D, şi cu izvod şi cu cie morţi vor vrea să-i omoare pre toţi Gj Şi încă cu izvod cu ce feliu de morţi M, P/ de]cu E/ ce B// 10 omoară B, pre toţi B/ trimiţind B, triimiţind Cj cartea B, Cjscrisoarea M, P/ aceia B, Cj cujpre D// 11 sulgeriul B, Cj ca cum ar fi fost de la sîngur B, C, E, Gj ca cum ar fi fost chiar di la Dumitraşcu voevoda M, P// 12 acele B, aceli Cj Iară Cj ad. marginal anumi Gjj 13 Decusară B, Cj dacă au înţăles B, Cj cejeum M, P/ serile Cj întru acea B, întru acîa Cj carte Cjj 14 făcut că Gj trimite B/ alţi B, Cjceelanţi M, P/ după căpitani ad. de la celalante ţinuturi M, P/ pre B, Cjj 15 au şi purces de au vinit la Iaşi, cum mai degrab'şi au mărsu la B/au venit cum mai degrab'la Iaşi şi au mărs (mergînd M, P> la G, M, P/sirgu]grab' E/de2]şi C, Bjj 16 hatmanul Buhuş Cj lipseşte de M, P/cu a lui ştire iaste C, cu a cui ştire iaste B, E/ cu a cui ştire iaste, au cu a lui iaste (lipseşte iaste P> acest lucru. Iară Buhuş M,P// 17 Ce]Iar B.E.G/ Buhuş hatmanul B/ne'ştiind Cj nemică B, Cj aceste B, aceste C/mersu Bjj 18 curte C]curtea domniască B,D,E,G/de]şi B,C,E,G,M, P/Ducăi]lui Pj voevoda1"2 Ml lipseşte Şi M. P/Duca-vodă îndată P/trimis Bjj
Ghiorghiţă Ciudin sărdarul de au prinsu pe Lupul sulgerul cu acea carte vicle<a)nă. Iar Ghieuca şi Bogdan nu ştie nemic. Ce cum l-au adus pe Lupul sulgerul la Duca-vodă, l-au întrebat Duca-vodă pe Lupul sulgerul c-o cui 5 învăţătur<ă> au făcut acestea.
4. Iar el au spus că l-au triimis Gheuca şi Bogdan. Şi îndată Duca-vodă au triimis nişte bulubaşi cu simeni de i-au luat de pre la gazde<le> lor şi i-au închisu-i. Şi a doa dzi i-au scos la divan, între to<a>tă boîarimea, şi ei 10 nemic n-au mai putut să tăgăduiască faptele lor, şi au spus drept că ei sint vinovaţii. Deci Duca-vodă mult i-au mustrat. 5. Şi au orînduit pe To<a>der Flondor vel-armaş de le-au tăiat capetele a tustrii, dzua ami<a>-dzădzii la fîntîn<a> denainte porţii domnesştii. Ş iîn locul f. 237 15 Gheucăi au pus visternic mare/pe Toderaşco Ca<n>ta-cozono, ficiorul lui Iordachi celui bătrîn. Fost-au giupî-ne<a>sa Gheucăi vară primare cu do<a>mna Ducăi-vodă, Nastasie, dar nemic nu i-au putut folosi.
6. Iară dup<ă> ce s-au plinit 2 ani de domnie Ducăi-20 vodă, au mărsu la Ţ<a>rigrad, la înpărăţie, avîndu pîr<ă> cu Ştefan-vodă, ficior Radului-vodă, pentru logodna ce
1 Gheorghiţă B, C/Ciudin Gheorghiţă M, P/sărdariul B, C/ dc]şi B, E, G, M, P/ pre Lupul sulgeriul B, C, pre Lupul sărdariul, sulgeriul D// 2 vicliană B, Cj Gheuca B, C, Gheuca vistiernicul Gj Bogdan jicniciariul Gj ştiîa B, C// 3 nemică] că l-au prins M, nimica că l-au prinsu P/Deci cum au adusu pre M/ Deci l-au adus îndată pre sulgeriu P/ pre B, Cj sulgeriul B, C// 4 voevoda M/ lipseşte Duca-vodă pe Lupul :;ulgerul M, P/ pre Lupul sulgeriul B, C, lipseşte Gj cu a cui învăţătură B, C// 5 aceste B, Cjj 6 lipseşte 4 G, M/ spus]răspunsu M, P// 7 lipseşte Şi M, P/ Duca voevoda îndată M, Pj neşte C, lipseşte M, Pj cu]şi M, P/siimeni B, Cjj 8 lipseşte pre M, Pj gazdele B, C, Pj i-au închişisu-i A, i-au închis B, C, E/ lipseşte Şi M, P//9 toată boerimea B, C / şijdeci M.P/ lipseşte ei B, E // 10 nemică B, C / n-au putut să mai tăgăduiască P, n-au mai putut tăgădui M/ faptele B, Cjj 11 i-au spus drept Ducăi-vodă că-i sînt vinovaţi B, Gj şi]ci M, au]i-au E/ drept Ducăi-vodă E/ că] cum că M, Pj ei]îei Cj sînt vinovaţi Cj Decii Bj voevoda M// 12 lipseşte 5 B, E, G, M/ Şi au poruncit lui Toader Flondor M, Pj pre Toader Fliondor B, Cjj 13 arumaş A/ v'el-armaş]armaşul D/ după armaş ad. poroncindu-i Bj li-au B, Cj capetile B, C/ zioa amizăzi B, C, zioa amiiazăzi mare Gjj 14 fîntîna B, Cj porţii domneşti C] porţii curţilor domneşti B, porţii curţii domneşti D, E, P, curţilor domneşti Gjj 15 visternic mare B, Cj pre B/ fcderaşco]Dimitraşco P/ Cantacozino B, C// 16 lor-, dachi Cantacozino C, D, Gj Iordachi celui bătrîn Cantacozino E/ giupîniasa B, Cjj 17 Giupîniasa lui Gheuca au fost M, Pj Gheucăi vistiernicul Gj primare B, Cj cu doamna Nastasiîa a Ducăi-vodă, dar B,E,G, cu doamna Anastasiia, doamna Ducăi-vodă D, Nastasiîa doamna Ducăi, ce nimica M,P/ doamna C // 18 Nastasiîa Cj nemică B, Cjj 19 6]4 B,E,G, 9 M, 2 P/după B.C/ s-au înplinit P, au înplinitu M/ doi B,C/ de domniia B,C, a domniii E,M,P / Duca-voevod M, Ducăi-vodă a triia D//20 au mersu B, au mărsu Duca-vodă D,G/au mărsu]s-au dus M,P/ Ţarigrad B,C/ la înpărăţie B, la înpărăţiîe C, lipseşte M, P/avînd pîră B, Cjj 21 Ştefan voevod M, Ştefan beizade B,E, Gj feciorul M, Pj ce făcusă C, ce o făcusă M, ce au fost, făcut B,E,G, ce-au făcut Pjj
260
261
făcus(â) ~u fiică-sa Catrina; că, fiindu ficiorul Radului-vodă grozav la faţă, punea pricin<ă> şi nu vre să i-o dea. Dece au rămas ficiorul Radului-vodă pe Duca-vodă de la Divan(ul> împărătescu. 5 7. Atuncea au cheltuit Duca-vodă mulţi bani la Po<a>r-tă, apro(a>pe de o mie de pungii de bani. Şi i-au dat turcii şi hătmănie Qcrainei, caftan şi şlic şi buzdugan şi un tui. Şi din Ţarigrad au purces dtpreună cu ficiorul Radului-vodă, ginere-său, cu 3 tuiuri şi cu buzdugan, 10 de-1 duce înainte lui, cu mare alai întrîndu în Iaşi.
8. Indatăşi s-au apucat de au făcut mare şi frumoas<ă> nuntă. Triimis-au în to<a>tă ţara de au poftit pe to<a>tă TJoIărimea şi mazîlimea de la mic pîn'la mare, şi de alte căpiTehii," ce nu cu pofoncă şi cu poftă. Şi dup<ă> ce s-au
15 strînsu cu toţii la Iaşi, făcutu-le-au oboro<a>ce, tuturor de la domnie, de le da de to<a>te ce le trebue, de nu cheltuia nime, nemic.
9. Aşijdere mai adus-au opt soli: 2 din Ţara Munte-f. 237v   ne<a>scă şi / 2 din Ţara Ungure<a>scă şi 2 din Ţara Le-
20 şască şi 2 din Ţara Căzăce<a>scă ce mare de piste Nipru,
1 Ecaterina M, P/ fiind B, C//2 voevod M'după pricină ad. Duca-vodă B,C,G/ şi] de P/ vrea B.C//3 Decii B,C/ Deci ficiorul Radului (Radului-vodă P) au rămas pre Duca voevod M, P/ l-au rămas D pre B/,' 4 Divanul Cj înpărătescu B, C// 5 7]5 B, E, G, 10 M/ chieltuit C/ Poartă B, Cj Duca voevod mulţi bani au cheltuit atunce M, P lipseşte la Po(a)rtă M, P// 6 aproape B, Cj mile Cj pungi B, Cjj 6 — 7 de bani. înpăratul turcesc au făcut pre Duca voevoda şi (lipseşte şi P) hatman TJcrainii, l-au înbrăcat cu caftan, i-au dat şlic, buzdugan şi tuiu M,P// 7 hătmăniia Ucrainii B, C; caftan C, osăbit caftan B, E, Gj tuiu B, Cjj 8 Şi au purces din Ţarigrad dinpreună B, E, Şi au purces din Ţarigrad dinpreună cu Ştefan beizadea, ficiorul G, Şi din Ţarigrad au purces Duca-vodă dinpreună Cjj 9 Radului voevoda, cu ginere-său M, P/ ginere-său, fiind Duca-vodă domnu cu trii tuiuri D/ trii B, Cjj 10 de-1 ducea înnaintea B, C, pre carile le duce M,P/ cu]şi cu M, P/mare B,C/întrînd C, au întrat M]au trecut Pjj 11 8]6 B, E,G,12M/ Şi îndatăş B,E, Şi îndată C,G] Duca voevoda îndată M,P/ mare B, Cj frumoasă Cj nuntă mare şi frumoasă, domniască Gjj 12 nuntă domniască B, E; toată1-2 B, C7 pre C, lipseşte M, Pjj 13 boerimea B, Cj mazilimea B, C' şi pină la mare, şi şi de alte M, Pj pînă B/ mare B,C/alte B,C// 14 căpetenii Cj ceMşi CM.P/şPjce' B,C,D,E,G,M,P/ pohtă C/după B, Cj s-au strînsu]au venit M,P/,' 15 toţii B, Cj făcutu-li-au nafacale tuturor, G, făcutu-li-au tuturor nafacali E, făcutu-li-au oboroace, tainuri, tuturor C, tuturor li-au făcutu tain M,P// 16 domniîe C;'de2]şi M/ toate B,C/ trebuia B,C// 17 nime Cj nemică C]nici un ban B,E,G, nemică, nici un ban D// 18 9]7 B,E,G, lipseşte M/ Aşijderea B,C/au mai adus G,M,P/doi B,C/ Munteniască B.C//18 —2 opt soli: 2 din Ţara Leşască> 2 din Ţara Muntinîască, 2 din Ţara Căzăcească cea mare do peste Nistru, 2 din Ţara Unguriască ; (opt soli: 2 din Ţara Leşască, 2 din Ţara Căzăcească ce a mari de peşti Nistru, 2 din Ţara Munteniască şi 2 din din Ţara Unguriască P) şi acei soli multe şi frumoasă daruri au adus şi li-au închinatu Ducăi voevoda M,P//19—20 doi1-3B,C/Unguriască B,C.'/ 20 Căzăcească cea mare B,C/piste B, Cjj
de au adus soli<i> multe daruri şi frumoas<ă>, de au închinat Ducăi-vodă. S-au veselit 2 săptămîni cu feluri de feluri de muzici şi de giocuri şi pelivani şi de puşcii. Şi giuca 2 danturi pen ograd<ă> şi pe uliţe, cu toţii boiarii
5 şi giupînese înpodobiţi şi toţi neguţitorii şi tot tîrgul. Şi un vornic mare purta un cap de danţu şi alt Vornicu mare alt capu de danţu, înbrăcaţii cu şarvanale domnesştii. Numai mirili şi mire<a)sa, fiindu ficiori de domnu, nu giuca în danţu pe afară, numai ce giuca boiarii. Cît nu
10 era nuntă, şi era minune. Şi dup<ă> ce au nuntit, au mul-ţămit solilor şi i-au dăruit bine, şi s-au dus la ţ<ă)rîle lor.
9. <sic>. Pe urmă s-au gătit ş-au purces la Ocraina, la Nemirova. Şi s-au strînsu to<a>tă căzăcimea acolo la Duca-vodă, la Nemirova. Ş-au ales din capete dintre
15 dînşi<i> ş-au pus giudecători şi polcovnicii şi sotnici şi le-u pus şi-n locul lui nemesnic, în loc de hatman, să le poarte de grije lor, anume Ene Gredinevici, omu slujit, ştiindu limbă căzăce<a>scă, de ne<a>mul lui grec. Ş-au făcut şi curţii lingă Nemirova, în marginea Buhului,
20 ş-au făcut şi alte curţii în marginea Nistrului, la Ţicanovca, înpotriva Sorocii. Şi de-colo s-au întorsu de to<a>mnă la Iaşi. Şi stăpînie Duca-vodă şi Ocraina şi Ţara Moldovei,
1 de^şi B, E, Gj solii B, Cj frumoasă Cjj 2 Şi s-au B, C, E, G, M, Şi au D, Şi i-au P/doao B,C// 2 — 3 feliuri1-2 C, feliuri1, feliuri2 B// 3 muzici B/ lipseşte şi de1M,P/ jocuri Cj şi2]şi de D/peilivani B,D, ad. ulterior şi pelivani A/ şi cu puşci B,E,G, lipseşte M, Pj puşci C // 4 juca Cj doao danturi B, lipseşte Cj pin ograda curţilor domneşti B, pin ograda curţii domneşti C, D, E, Gj toţi B, C // 5 ju-pîneseli B, jupînesele C, giupînesăle G, M, P / tot tîrgul] tîrgoveţii M, P // 6 lipseşte Şi M, P/ mare B, Cj şi alt vornic mare purta B, C, D, E/ şi iarăşi alt -'ornic M, P// 7 lipseşte mare M/ cap Cj înbrăcaţi B, Cj şarvanale C] cabaniţe B,E,G/ domneşti B,C/ după domneşti ad. cu cabaniţe D// 8 Şi numai M,P/ mirele B,C/ miriasa B,C/ fiind B, C / domni B, Cjj 9 juca1-2 Cj lipseşte pe M, P / după afară ad. ce numai în casă, iar la danţu B/ lipseşte numai ce giuca boiarii M.P//10 nu era ca o nuntă (ca la o P>, ci ca (ca la P> un lucru de mirare M, P/ şi]ce C / minune B / după minune ad. de mirare C, E / după B, C // 11 bine B, C / dus fieştecarii E,G/ ţărîli-C// 12 9]8 B,E,G, 10 C,D, 13 M/ Pe B, Iară pe Cj Pe urmă] Duca voevoda M,P/ după gătit ad. Duca-vodă C,G/ şi-au purces B,C]şi s-au dus M/ Ucraina B.C//13 toată B,C/ căzăcime Cjj 14 voevoda M//14 —15 Şi au1-2 B,C/ lipseşte din Gjj 15 dînşii B,C/ polcovnici B,C//i6 li-au pus şi în B,C/ şi namesnic în locul lui G/namestnic B, namestnic C,E/ şi în locul său li-au (i-au P) pus şi nemestnic, adică în loc de hatman M,P/ să le B,C// 17 grija Cj pre anume B,D,E,G, anume pre Cj Eni B, Cj Iane D/ Gredineviciu B/ ca să le poarte de grijă, pre Ene Gridenovici M, Pj om Cjj 18 ştiind C, ştiind şi B,E,G/ căzăcească B,C/ niamul B,C/grec fiindu B, E, G, fiind grec Cj de niamul său grec, dar ştiîa şi limba căzăcească M, P/ Şi au făcut B, Şi ş-au făcut Cjj 19 curţi B, Cjj 20 şi au făcut B, şi ş-au făcut C, şi au mai făcutu M, Pj alte curţi B, Cj Ţiconovca M, Ţîconovca Pjj 21 după Sorocii ad. di cela parte Cj de acolo B, Cj toamnă B, Cj de toamnă s-au întorsu în Iaşi M, Pjj 22 Si asa M, Pj stăpînila B, Cj voevoda M/ Ucraina B, Cj Moldovii//
262
263
f. 238
domnu cu trii tuiuri. Şi acolo, cîndu au fostu la Ocraina, multă cinste cu făcut căzaciloru. /
10. Dup-aceîa mărs-au în prinblare la un sat a lui, ce iaste în ţinutul Ne<a>mţului, anume Prăjăştii, avîndu şi
5 curţii acolo, cu to<a>tă casa lui, cu ginerei şi cu ficiorei lui şi cu to(a>tă boiarimea şi curte lui. Ş-au zăbăvitu
i acolo vro 2—3 săpămîni, înblîndu pe la vînaturi şi pe la alte sate a lui. Chematu-l-au în cinste şi un boer, anume Costantin postelnicul Ciobanul, la un sât a lui, anume la
10 Silesşte, de l-au cinstit 2 dzile. Şi aşe iar s-au întorsu la Iaşii la scaon.
11. Duca-vodă, vrîndu să sco<a>tă banii ce chel-tuis<ă> la Po<a>rtă pentru hătmănie Ocraenei şi avîndu şi cas<ă> grea, cu mare cheltuial<ă>, şi nu cheltuia ca un
15 domnu, după putinţa ţărîi, şi vrea să cheltuiască ca un craiu, şi vădzind şi vicleşugul boîarilor celora ce i-au tăetu-i, de cum era rău de fel, încă mai rău s-au făcut şi mai gro<a>znic asupra boîarimei şi asupra ţărîi. Scos-au nisşte hîrtii pe ţară, mari cîte de 6, de 8 ug<hi>, si cîte
20 n-au înbrăcat pe feţe, le-au dat năpăsştii pin sate. Şi
1 domnu fiindu cu trii tuiuri B, C, lipseşte M, Pj cînd CI fost Cj Ucraina B, Cjj 2 cazacilor B, Cjj 3 10] 11 C, D, 9 E, G, 14 M/ După aceia B, C, Iară după aceia G, lipseşte M, P/ După aceia, dacă au vinit la Iaşi E/ mers-au B,C/ primblare B, primblare Cj după primblare ad. Duca-vodă C,G// 3 — 4 Duca voevoda au mers în primblare în ţinutul Niamţului la un sat a lui, anume M, P// 4 iaste B, Cj Niamţului B,C / Prâjeştii B,C, Prâzăsştii Xj avînd C // 5 curţi B, Cj toată B, C / lipseşte cu t<o>ată casa lui M,P/ ginerii B.C/ lipseşte cu3 Cjj 5-6 lipseşte şi1"3 M/ ficiorii B,' Cjj 6 lipseşte lui M, P/ toată B, Cj boerimea B/ şi cu curtea lui C, şi cu toată curte lui M, P/curtea B/ Şi au zăbăvit B, Cjj 7 lipseşte acolo E / vreo doao, trii B, C, vro trei M, P/umblînd B, C / pre1 B, lipseşte M, P/pre1-2 C // 8 Chiematu-l-au Bjj 9— 10 Costandin Cioban vel-post(elnic) <log<o>f<ăt> P au poftit pre Duca voevoda în cinste la un sat al său anume Sălişte, lingă Români; doao zile l-au cinstit. Apoi iarăşi s-au întors M,P// 8 boiariu B, boîar Cj pre anume B, Bjj 9 lipseşte la2 E/ anume Bj un sat anume a lui Cjj 10 Silişte B,E, Silişte C/doao B,C/ asiaB/ iarăş B,G/ aşa s-au întorsu iar C//11 Iaşi B,C/'/ 12 11] 10 B,E,G, 12 C,D, 16 M/ vrînd Cj sa-ş scoată B.C.D/ ce au cheltuit B, P, ce cheltuisă C, ce au fost cheltuit E,G, ce I-au cheltuit M// 13 la Poartă B.C, lipseşte M,P/ hătmăniia B, Cj Ucrainii B, Cj avînd B, Cjj 14 casă B,C/ cu mare cheltuială B, C, şi cu multe cheltuelc M,P/ şi2]că M,P// 15 lipseşte şi vrea să cheltuiască M.P/ ca]ci ca M,P//16 văzindu Bj vicleşugul B//16— 17 a celor ci î-au tăiat, pre cit era rău de fel pre atîta şi incă şi mult mai râu s-au făcut <mai mult s-au făcut rău P> M,P//17 ce i-au tăiat B,D,E,G, ce i-au tăiat C/rău de feliul lui B,C/ în-ă şi B//1S gro(a>znicu Bj boerimii B, boîarilor C.G//19 nişte B, neşţe C, lipseşte M, P/ pre CI cîte de şease galbeni şi altele mai mari, cîte de opt galbeni şi cîte n-au înbrăcat B,E,G, cîte de şasla galbeni şi cîte de opt galbeni şi cîte n-au înbrăcat C, D/ pre ţară hîrtii mari <pre mariP), cîte de 6 şi cîte de (lipseşte cîte de P> 8 galbeni M,P// 20 după înbrăcat ad. zlotaşii D/ pe feţe B, C, pe feţile oamenilor M, P/ la-au Xj U-au dat năpăşti B, Cj sate B, Cjj
dup<ă> ce au dat tablele în visterie, au aruncat orînduele pe hîrtii, de un galbăn 16 galbeni. Care luas<ă> hîrtie de şesă galbeni îi face mai bine de o sută. Şi dacă nu găsie cu ce plini de la om, lua <a> altue pentr-acela. Şi 5 pe unde era pustiiu, face pe zlotaş<i> de plătie de la f. 2V)V   casăle lor. Şi-i băte pe / zlotaşi cu  buzduganul, de au omorît vro doi, trei. Deci vădzind că mor de buzdugan, au făcut un bătu în optu muchii, de băte pe boeri şi pe zlotaşi cu băţul. Şi-i punea pe boiari dâjdi şi-nprumute 10 peste putinţa lor, cîtu nu să mai putea plăti că era boul 2 galben<i> şi vaca 1 ug<hiu>, şi <nu> istovie zlotaşi<i> tot, nice cu odo<a>răli ce le zălojîîa pe la neguţitori. Ce Iera pline închisorile de boiari şi grosurile de cei săraci, de-i băte şi-i căznie cu capeteli pen garduri, şi leşi-15 naţii de fo(a>me, şi bărbaţii şi femei.  Şi  murie prin grosuri.
12. Şi giupînes<ă> sărace încă le lega la puşcii şi le închidea la simeni pentru bani.   Pentr-acea vrăjmăşie
1 după B, Cj au dat zlotaşii B,C,E,G/ tablele B, C, table M, P/ vistierile Cj arun-
făcea C, li să făcea B, i si făcea D, făcea să dea E/ mai bine de o sută de galbeniC]noao-zăci şi opt de galbeni B, noaozăci şi şease de galbeni E, 98 G, mai mult de cît 10 galbini M,P/ după de galbeni ad. să dea C//4 găsiia B,C/ înplini M, P/omu B/luoa a altuia B.C.D.E, de la altul M.P/ pentru B,C// 5 pre1'"2 Cj unde B,C/ făcea B,C/ plitiîa B, Cjj 6 casăle B, Cj bătea B,C/ pre Cj casăle lor şi băte pre zlotaşi de plâtiia de H casăle lor. Pre zlotaşi îi băte cu buzduganul şi au M// 7 vreo doi, trii B,C] trii oa:nsni M, P/ Decii B,C/ văzind Duca-vodă Cj că mor zlotaşii B,E,G//8 au]ş-au M, P / opt C / muchi B,C / bătea B, Cj pre1-2 Cj în trii muchi cu care băte M,P/ lipseşte şi E, Gj boiari, boiari Cjj 9 lipseşte cu băţul M, P/ Şi P/ pre C / dăzdi A/ la dîjdi grele G, la dăjdii şi la înprumute M,P/ înprumute B,C// 10 piste B, preste Cj cît B, CI că boul era cîte M.P/ doi galbeni B, doi galbeni Cjj 11 şi^iară M,P/ vaca un galbîn B,C,D,E, vaca cîte un galbîn M, Pj istoviia B, Cj zlotaşii B,C// 12 după tot ad. la visterile Cj lipseşte tot, nice M, P/ nice]şi nici B,C,E/ odoarăle B,C, odoarâle lor M, odoarele boerilor P/ ce le jălojîîa A, ce le zălogiia B, C, zâlogindu-le M, P/ după neguţitori ad. (ad. marginal C> nu să putea plăti B,D,E,G, nu putea plini someli banilor cu carii era încărcaţi D// 13 era M/ închisorile B,C/ Şi era închisorile plini M, P/ grosurile B, Cj di cei B, de clei Cjj 14 de-i]îi M, P/ bătea B, C căzniîa C]munciîa B,E,G,M,P/ îi pune cu capitile M, P/ pin B, Cj lipseşte şi2 M, P/ leşinaţi M, Pjj 15 foame B, Cj lipseşte şi1 M, P/ bărbaţi şi fimei B, Cj Şi muriîa B, CjMuerile M, Pj pin Bjj 17 12] 13 D, lipseşte B, C, E, G, M/ Şi pe giupî-i.ese B, Şi pre giupînesîe C, Aşijderea şi pe giupînese Gj Pre giupînesăle cele sărace ie lega pre la M, Pj lipseşte incă E/ puşci B, Cjj 18 siimeni B, Cj Pentru acea B,  Pentru acîa Cj  vrăjmăşiîe Cjj
264
265
şi gro<a>ză ce-i înplus<ă> inema diiavolul de-lăcomie ce ave, urît-au toţii pre Duca-vodă. Şi s<ă> ruga toţi lui Dumnedzău să-i mîntuiască de mînule lui, şi-1 blăstăma de la mic pîn'la mare, de audzie slugeli lui cu orecheli. 5 Atunce fugit-au mulţii boiarii şi mazili de gro<a>za lui pentr-alte ţari, de ş-au pustiit casăle. Tudosîe Dubău vel-spătar au fugit într-o no<a>pte din tîrgu din Iaşi în Ţara Leşască. Aşijdere şi Savin Zmucil<ă> vel-med<el-nicer) şi cu frate-său Ghiorghiţă postelnicul. Şi i-au
10 agiunsu gonaşii, lepcanii, în Codrul Herţei, şi s-au bătut f- 239    cu dînsăi, şi nu le-au pututu strica nemică. / Şi Motoc şi alţii mulţii. Iar la anul, la vl<ea>to 7191<=1683>, gătî-tu-s-au vizirul de oaste\ să margă asupra nemţilor. 13. Vint-au poronca şi la Duca-vodă  să margă în
15 oaste. Făcut-au mare gătire de oaste, c-au adus şi cîteva polcuri de cazaci de la Ocraina, şi călărăşime, şi lefecii, şi curteni, şi hînsari. Şi pe ţară au orînduit oameni de oaste, şi boerii, şi mazilii, cîte cu 10—12 slugii. Ş-au pus
1 groază B, C/la săimeni şi tot pentru bani. Fiindcă-i umplusă diiavolul inima de toată vrăjmăşiîa şi lăcomiia M, P/ ce îi umplusă inima B, cîe-i umplusă inima C/ lăcomiîa banilor Cj ce avea B,C, lipseşte M,C// 2 urîtu-l-au toţi B,C,E,G/ pe B/ voevod M/ săC// 3 Dumnezeu B, C/ de]din B,C,D,M,P/ mînuli Cjj 4 pînă B,C, şi pină M,P/ mare B,C/ de auziîa B,C, de-i auziîa M/ slugile B, C/ urechile B,C// 5 Atuncea B, C/ Fugit-au atuncea D/ mulţi B, C/ boiari B, boiari C/ mazili B, C/ mulţi boeri şi mazili au fugit M, P/ groaza B, C] răul M,P/ lui]Ducăi-vodă Cjj 6 pintr-alte ţări B,C]prin ţări străine M,P/s-au A/ casăli B, casăle C/ Anume Tudosie B,C,G, Pre anume Tudosie E/ Theodosie D// 7 după spătar ad. de răul lui M,P/noapte B, C/ lipseşte din tîrgu din Iaşi M,P// 8 Aşijderea B,C/ Zmucilă B,C/ medelnicear B, medelnicîar C// 9 lipseşte şi M/ fratile său M/ Gheorghiţă B, C/ după postelnicul ad. au fugit M,P// 10 după lipcanii<B> ad. cie-i trimisesîe Duca-vodă după dînşii CI Şi măcar că i-au agiunsu în Codrul Herţii gonaşii lipcani M,P/ în]la C/ Herţii B,C/ dînşii B, C / lipseşte şi s-au bătut cu dînsăi M, P ,'/ 11 şi] însă M, P/ li-au putut B,C/ nimica nu li-au putut strica M,P/ Moţocu B/ Şi Motoc încă au fugit C, Au mai fugit şi Motoc M,P// 12 alţii mulţi B, Cj lipseşte mulţi D/ Iară în anul 7191 găti-tu-s-au B, D, E, G, Iar la anul după aceia, 7191, găt'itu-s-au Cjj 12—13  în anii 1683 veziriul s-au gătit cu oaste M, P//13 veziriul B, Cj oaste B, Cj asupra nemţilor să meargă M, P// 14 13] 11 B, G, 14 D, 18 M, 4 P/ Venit-au B/ voevoda M/ oaste B,C// 15 Făcut-au atuncea Duca-vodă mare gătire de oaste B, Şi au făcut Duca-vodă mare gătire de oaste C,Gătindu-să veziriul de oaste să margă asupra nemţilor, făcut-au şi Duca-vodă mare gătire de oaste G/de]în P/si au adus B,E,G„ că au adus C, adus-au M,P// 16 Ucraina B,C/şi călărime lefecii B,E/călărime D,G/ lefeciii Cj curteni B, curtenii Cjj 16-17 Ucraina, călăreţi, pedestrime si lefegii, curteni şi oaste de ţară M// 16-18 lipseşte şi călărăşime... oameni de 'oaste, şi P// 17 — 18 lipseşte şi hînsari... oameni de oaste, şi M//17 pe ţară încă au orînduit să facă Cj oameni]o samă Gjj 18 oaste B,C/ boiari B,' boiarii C, şi pre boiari Gj mazili B.mazilii Cj zece B,C, lipseşte M, P/ doaosprăzeci B,C/ slugi B,C/ Şi au pus B, Cjj
şi pe un Brah<ă> căpitan de au făcut un stiag de oameni tot din vătajîi boîarilor ş-a giupînesilor celor săraci.
14. Ş-au purces cu to<a>tă oastea sa de aice din Iaşi în 20 dzili a lui aprilu. Boiarii şi ţara, toţii era bucuroşi 5 să purce<a>dză Duca-vodă în oaste, să hălăduiască de vrăjmăşie lui. Şi-1 blăstăma toţii să nu s<ă> mai înto<a>rcă de unde mergea. Că şi atunce, la purces, multă strînsoare <făcea> pentru rămăşiţa banilor birului, să isto-vască boieri<i>. Şi nu pute istovi, că bani nu era necăiuri, 10 vîndzare în vite nu era. Ce şi pre cale, pin la Focşenii, mărgîndu cu oastea, tot zapceituri era. Mergea încet şi face oturace, cîte 5—6 dzile şi mai mult, la un loc, pentru tătari. Trecîndu hanul cu tătărimea pre la Fălciiu, atunce multe jacuri  au făcut pen ţară, slobodzindu-s<ă> tă-15 tarii prin sate şi pre la casăle boiaresştii, pîn-au trecut în Ţara Muntene<a>scă,  mărgîndu la oaste. Şi dac<ă> -j9v   s-au strecurat tătărimea di prin ţar<ă>, / ş-apoi au trecut şi Duca-vodă pe la Focşeni, cu toată oastea lui. N-ar hi
1 Brahă B,C//1 —2 Şi au pus căpitan pre Brahă preste un stiag, oşteni tot din M.P;/ 2 vătajii B.C/ şi a jupîneselor B,C/ lipseşte celor M,P/ sărace, B,C// 3 14] 15 D, lipseşte B,E,G,M/ Şi au Bj Şi au purces Duca-vodă C,G/ Şi au purces Duca-vodă de aicea din Iaşi cu toată oastei sa D/ toată B,C/oaste Cj de aicea B,C// 3 — 4 Şi, april 20 <la apriili în P> au purces cu (lipseşte cu P> toată oaste din Iaşi M, P// 4 doaozăci de zile a lui april B, doaozeci de zile a lunii lui aprilie C/toţi B,C/ ţara toată s-au bucurat de purcedsre Ducăi voevoda M,P// 5 purcează B,C/ oaste Cj în oaste, să sâ mîntuiască si să hălăduiască B/ si hălăduiascalca să s(ă> mîntuiască M,P//6 de vrăjmăşiîa B,C/ toţi B,C/ si]ca să M,P/ să Cj întoarcă B,C// 7 merge B, merge C]să duce E// 7—12 Duca voevoda chiar la purcesul lui multă strînsoare au făcut pentru rămăşiţa banilor. Şi boerii nu pute istovi, că vînzare nu era în nimica; vitile nici să întreba, că bani nu era. Aşijdere şi pre cale pînă la Focşani mergînd cu oaste in bieţii oameni.tot zapciituri era pentru bani. în adinsu merge încet şi face otacuri M, P// 7 atuncea C/ după purcesul ad. Ducăi-vodă la oaste Cjj 8 strînsoare făcea B, E,G/' după birului ad. au făcut Dj să]ca să Cjj 9 boiarii Bj după boiarii ad. la vistie-riîe Cj Şi boiarii nu putea C/ putea Bj nicăiri B,C// 10 vînzare B,C/ vită A/ cale Cj pînă B,C/Focşani B.C//11 mergîndu B, mergînd C/ zapciituri B/zapciituri de bani era C/Merge B/încetu B//12 făcea B,C/ cinci B,C/ şease B, şasîe C/ zile B,C/ lipseşte si mai mult M, P/ la un locu B,C]într-un loc P/pentru tătarî C, lipseşte B,M,P // 13 Trecind atuncea Cjj 13 — 14 Atuncea trecîndu hanul cu tătărimea pre la Fălciiu în oaste, multe jacuri au făcut pin ţară B, Hanul cu tătarii au trecut prin Fălciiu şi atunce multă stricăciune au făcut tătarii în ţară M,P/ tătărimea Cj atuncea Cjj 14 rin C/ slobozindu-să Cj lipseşte tătarii M,P// 15 sate Cj casăle B,C]sate Gj boe-rcşti B, boîareşti CI după boereşti ad. de au făcut multă stricăciune B / pînă C, pină ce G, M, P // 16 Munteniască B, Cj mergîndu B, mergînd Cj la oaste B,C, la i'celantă oaste M, P/ lipseşte Şi M / dacă B, Cjl 16-18 lipseşte Şi dac<ă> s-au strecurat... oastea lu; P//17 de B,C/di prinldin Uj ţară C/şi apoi au trecut CJatunce au purces M// 18 voevoda M/ pre Bj Focşani Cj Şi n-ar fi făcut B,C,E,G//
266
267
făcut tătarii atîta stricăciune în ţară trecînd, de-r hi dat Duca-vodă poclon deplin pecum cerea. Numai Duca-vodă n-au vrut să-i dea.
15. Rămas-au camaicani în Iaşi Neculaiu Racoviţă 5 logofătul şi Pălade spătarul şi Toderaşco visternicul, cărei, la purcesul Ducăi-vodă, s-au sfătuit cu o samă de boiari de cee ce au mărsu cu domniia în oaste ca, d<e> s-ar mai înto<a>rce Duca-vodă, ei să nu vie cu dînsul, că nice ei nu-1 vor aştepta în Eşi, ce să vor duce să-ş
10 prindză capeteli printr-alte ţări, că nu-1 mai pot sătura. Mărgînd Duca-vodă cu oastea prin Ţara Muntene<a>scă, au trecut peste munte şi au mărsu alături cu Ţara Ungu-re<a)scă pre la Sibii, pre la Logoj, pre la Timişvar, pre la Sarvaş, pre la So<l>nnoc,  ce  iaste la apa ce s<ă>
15 chiiamă Tisa, şi de acolo la Dunăre, la cetate Buda. Au trecut Dunărea pe pod din gios de Buda. într-un cîmpu au agiunsu pe Şerban-vodă cu oastea, şi au vinit Şerban-vodă de s-au adunat cu Duca-vodă, iar vizirul cu oastea şi tătărimea era înainte la Stonbeligrad. Viziriul Kara 20 Mustafa-paşea  atunce cu aceia gătire mergea, anume,
1 — 2 Tătarii n-ar fi
stricat atîta în ţară, de lî-ar fi dat Duca voevoda poclonul deplin M,P//1 stricăciune B,C/ înjpin B,G/ de ar hi B,C//2 poclon hanului E/ deplin] Jianului C / precum B/ precum au cerut tătarii să dea G, după cum il cere ei M,P/ NumaijCe M,P/ voevoda M// 3 să dea B,E,G, să le dei M,P// 4 15] 12 B,E,G, 16 D, 24 M/ Rămas-ati atuncea B,C/ caimacami B/ în Iaşi caimacami Cj In Iaşi au rămas caimacami (lipseşte caimacami P) M,P/ Nicolai "Racoviţă B,C// ^lipseşte logofătul M,P/ lipseşte şi1 M, P/ Păladie B, Păiadii Cj spătariul B,C/ Toderaşcu Cantacuzino M/ Toderaşcu visternicu<(l) Cantacozono, caimacami P/ visternicul B, vistiernicul Cjj 6 voevoda M/ s-au sfătuit cu ceelanţi boeri ci au mersu M,P// 7 de aceiîa B, di ceia Cj ce au mersu B, ce au fost mărs G,' domniîa]Duca voevoda M,P/ în oaste B,C, lipseşte M,P/ de B,C // 8 s-ari Cj de să va mai întoarce M,P/' întoarce B,C/ voevoda M/ ei]îei Cj viie Cjj 9 nici B, nice C/ eilîei Cj nu-1 vor mai B,G,P/ Iaşi B,C/ duce B.C//10 capetile B,C/ duce printr-alte ţări să-ş mîntuiască capetele, că M,P// 11 Mărugînd A/ Iar mergîndu B,E,G, Şi mărgînd Cj Duca voevcd mergînd M,P/ cu oaste C, ad. marginal D/ Munteniască B,C// 12 piste B, preste Cj mersu B/ alăturea B, alăture Cj Unguriască B,C// 13 lipseşte pre B,C/ Sibiiu B,C/ pre1-2 B,C, lipseşte pre1"4 M,P// 14 iaste B,C/ la2]pre M,P// 15 să chiamă Cj Dunăre C/ cetatea B/ la Buda Cj Şi au B,C,D,E,G // 16 Dunăre B,C/ Dunăre au trecut-o pre pod M,P/ pre B/ din gios de cetaatea Buda D/ Şi acolo într-un B, Şi într-un Gj după cîmpu ad. şi acolo C, acolo M,P// 17 pre B,C/ Şerban voevoda, domnul munte--nesc cu oaste şi Şerban voevoda au mers de s-au adunatu M,P// 18 adunatjînpreo-nat C,G/ veziriul cu oastea şi cu hanul cu tărărimea B/' lipseşte iar M,P/ viziriul C//19 şijşi cu D,E, şi cu tătarii M, P/ înnainte B, Cj Stonbiligrad B, Cjj 19-20 Atuncea vezir era Kara Mustafa-paşîa si cu aceia B / Iar veziriul C, G/ paşa Cj atuncea C, era atuncea D/ Veziri era Kara Mustafa-paşa. Şi acest veziriu merge cu aceia gătire (cu ace gătire merge P) adică anume M,P//
să dobînde<a>scă cetate Enîcul, ce iaste în marginea Ţărîi Nemţeştii, cu îndemnarea lui Tiuchil grof şi altor domni unguresştii, ce îndemnas<ă> pe viziriul să margă. Dece nemţii, avîndu vesşte de vinirea oştilor turceştii la 5 Enîc, au grijit cetate cu oaste şi cu bucate.
Sosindu vizirul cu oastea la Enîc, au prinsu limbă, care au spus că cetate Enecul iaste grijită foarte bine şi cu tărie mare; nu o va pute dobîndi. Iar cetate Beciul f. 240    Iaste făr<ă> de nice /o grijă: nice oastea, nice bucate nu au 10 sosit, numai cei de locu în cetate. De va merge, prea lesne o va dobîndi. Luîndu această veste, viziriul nemic lîngă Enec n-au zăbăvit, ce au şi purces cu oastea în sus, pre lîngă Dunăre, la Beci şi au tăb(ă>rît lîngă Beci. Şi-n 5 dzile" a lui iiulie au început a bate din tunuri. 15      16. înpăratul nemţescu era cu osştii atunce într-altă parte, de să bătea cu alţii megilaşi ai săi, iar în Beci era numai un ghinărar, anume Sterimbeg, cu 25 000 de nemţii. Şi au zăbăvitu turcii pregiur cetate Beciului din 5 dzile a lui iiulie pînă în 2 dzile a lui sept<emvrie>. Şi nepărăsit
1 dobîndiască B, Cj cetatea B, C/Enicul Bjtnăul M, P/ce]care E, care cetate M, P/ iaste B, Cjj 2 Nemţăşti B, C/îndemnare Cj Tiucbiun A/ şi a altor D,E// 3 ungureşti B, Cj indemnasă B, Cj pre Cj veziriul B/ lipseşte ce îndcmnas(ă)... să margă M, P/ după margă ad. să îa cetaate Enicul Cjj 4 Decii B, C, lipseşte M, P/ nemţii B, Cj avînd Cj veste B, C]ştire M, P/ venirea B/ turceşti B, Cjj 5 Enicu B, Enic C, Enîţ M, Enuţu P/ la cetate la Enic E/ cetatea B, cetaate C, cetaatea bine D/ oaste B, Cj cu bucate]mîncare M, P// 6 Iar sosind B, C, E, Gj veziriul B, viziriul Cj lipseşte cu oastea Cj la Enuţ cu oaste M/ Enic B, Enuţu P, Enic, la cetaate Cjj 7 care B, Cj lipseşte care au spus M/ că]cum că M, P/ cetatea B, cetaatea Cj Enicul B, C, Enuţ M, P/ iaste B, Cj bine B, Cjj 8 tăriiîe Cj mare tăriie M, P/ mare, B, Cj nu o vor putea dobîndi]şi nu va pute să o îa M, P/ putea Cj Iar cetaate Viena, ce să zice Beciul C, D// 9 iaste B, Cj fără de nici B, Cj grije B, Cj după grijă ad. este P/ nici1-2 B, Cj oaste B, Cj bucate nu au şi sînt numai B, E, Gjj 10 şi numai M, P / cei]cîei Cj de loc sînt C,D,M, P/ cetaate C,D/ Şi de va merge C,E,G, Şi de va <vor P> merge acolo M,P/ pre B,C// 11 lesne B/ dobîndi]lua M,P/ Şi luundC.G/ Iar veziriul luund această veste, nemică B/' veste Cjj 11 — 12 Veziriul luînd această veste, nimica n-au (n-au mai P) zăbăvit lîngă cetate Enuţ <Inuc P), ci M, P/ veziriul Cj nemică Cj lîngă cetaate lîngă EnicC/ Enic Bj lipseşte şi E//12 oasteC// 13 Dunăre C/Beciu B, la cetaate la Beciu Cj tăbărît Cj lipseşte şi au tăb(ă>rît lîngă Beci B, M, P/ Beciu2 C//14 Şi in cinci zile B, Cj lipseşte dzile M, P/ a lunii lui iulie D, Gj iulie B, C, iuniie P/ a bate cetaatea B, E, a bate cetaate, a bate cetaatea Beciul D, G// 15 16] 13 B, E, G, 17 D, lipseşte M/ Iară înpăratul C, Gj nemţăsc B, Cj era atuncea cu oşti B, E, G, atunce era cu oaste <oşti P) M, P/' oşti Cj atuncea Cjj 16 alţi B, Cj ai]al A/ Beciu B, Cjj 17 gheneral B,C/ pre anume'D/ Şterim-bergu B, Şerimbergu M, P/ doaozeci şi cinci de mii B, Cj lipseşte de M, P/ nemţi B, C//1S zăbăvit B, Cj inpregiurul cetăţii B, C, E, G, M,P/ cinci B, Cj din]de la P,< cinci B, Cj lipseşte dzile M, P/ a lui]a lunii lui Cjj 19 iulie B, Cj doao B, Cj zile B, C, lipseşte Gj a lui]a lunii lui Cj septemvrie B, Cj nepărăsitjiieincetat M, P//
268
269
da din tunuri, cum şi din cetate să apăra bărbătesşte. Şi era în mare strînsoare cei din cetate, cît era în cum-păn<ă> de peire, neviindu-le agiutoru nice de o parte, pin' ce au vinit Sobeţichi, craiul leşescu, cu oaste şi au 5 bătut pe turcii şi au mîntuit cetate Beciului de năvala turcilor. Şi în tor cîndu-s<ă> vizirul făr<ă> de nice o izbîndă, l-au zugrumat în Beligrad şi i-au dus capul la înpărăţiîe. Că el s-apucas<ă> că va aduce cheile cetăţii la înpărăţie, a Ianîcului, apoi şi a Beciului, iar Dumnedzău 10 nu i-au agiutat dup<ă> simeţie lui. Ce au rămas Ţara Nemţască prădată şi ars<ă>, cît numai pămîntul au rămas pe urma lor.
Dac<ă> s-au întorsu oastea turcească de la Beci. au vinit la Buda, şi pogorînd şi oastea leşască pe Dunărea în 15 gios la Hostrohon. Iar turcii s-au simeţit şi s-au întorsu înapoi ş-au lovit pe Ieşi, şi leşii, fiindu netocmiţi, nu i-au putut sprejînii ş-au îndreptat înapoi a fugii. Atunce au perit ficiorul hatmanului polnîla şi alţii mulţii, şi apro<a>pe
1 da din tunuri şi bătea cetatea, cum şi cei D/ cum şi cei B,E,G/ cumjdar M, Pj cetaate C/ bărbăteşte B. C, vitejaşte M, Pjj 2 mare strînsoare B, Cj ceijciai Cjj
2 — 3 Insă cei din cetate era iu mare (iara în mare P) strîmtoare şi neviindu-le di nicăiuri agiutori, era în cumpănă de perire M, P/ lipseşte cît era B, E, Gjj 3 cumpănă B, C/ peire Cj neviindu-H B, neviindu-le Cj agiutoriu B, Cj nici de B, C//
3 — 4 de o parte, cît luasă turcii locul pre denafară {repetă), unde iaste biserica Sf(î)ntului arhidiiacon Ştefan, pînă ce au vinit şi Sobeţchii D// 4 pînă ce B, C, lipseşte M, P/ au vinit al triilea Ioan Sobeţchii E, G / Sobeţchii C, Jan Sobeţchii B/ caste B, C/Venitn-lî-au <Venit-au P) intru agiutoriu Sobeţchii, craiul leşesc, cu 30.000 oaste M, P/7 5 pre Cj turci B, Cj cetatea B, Cjj 6 lipseşte Şi M, P/ întorcîndu-să B, Cj veziriul B, viziriul Cj fără de nici B, C// 7 după zugrumat ad. turcii D; Biliigrad B, Beliigrad Cj înpărăţie B, înpărăţiîa C// 8 să apucasă B, s-au fost apucat Cj cetăţii Enicului la inpărăţie şi apoi D, E, Gjj 9 înpărăţiîa Cj Ianicului C/;8—12 cheile cetăţii (înpărăţii P) Ianîcului şi a Beciului la înpărăţie; iară Dumnezeu, văzind semiţila lui, nu i-au agiutat. Insă pre urma turcilor au rămas Ţara Nemţască prădată şi arsă, cit numai pămîntul au rămas pre acolo pre unde au mers (mergiîa P) ei M, P/ Dumnezeu B, C//10 ajutat Cj după B, Cj simeţila Cjj 11 arsă B, Cj au fost rămas C//13 Iar dacă B,C,E/ Beciu B, Cjj 14 au venit B/ la Buda au vinit Cj Oaste turcească, dacă s-au întorsu de la Beciu, au venit M, Pj pogorîndu B/ pe Dunăre în gios B, in gios pre Dunăre M, P, lipseşte C//15 Ostrogon B, C, E, G, Ostrohon D, Astrahon P, Hotin M/ şi iarăşi s-au întorsu M, Pjj 16 înnapoi B, Cj şi au B, Cj pre Ieşi B. Cj şijiar B/ leşii B, Cj fiind Cj fiind oaste netocmită E]negăţiţ fiind de războiu Gjj 17 sprejeni Cjdupă sprejeni ad. pre turci B.D/şi au C]ce au B/ îndărăptat înnapoi B, C, D, E]dat dos M,P/fugi B, Cj Atuncea C// 17—1 Atuncea au perit ficiorul hatmanului polnii, iiindu pe lingă craiul strigîndu craiul „ratuisîa moţpanie" şi alţii mulţi ficiori de domni leşeşti au perit şi nu era mult să piară B// 18 au perit în războiu G/perit şi M, P/polnii C, polcăi M, polnisii P, polnii corunnii E, Gj alţii C/mulţi Cj mulţi ficiori de domni leşeşti D,E,G/ şi n-au fost (nu era G) mult să piiară E, Gj aproape Cjj
270
f. 240v    era să piiară / şi craiul Sobeţichi. Numai nărocirea lui a fostu că l-au tunpinat nişte polcuri de husari, de l-au mai rătuit, pîn-au agiunsu şi pedestrimea, nemţii. Dece iar i-au înfrînt pe turcii ş-au rămas izbîndă la cresştini, iar 5 cu mare scădere oştii leşeşti.
17. Şi pîn-a vini peirea vizirului şi zăbăvind la Buda, nice pre domn<i> acestor ţărîi nu vre vizirul să-i las(ă> să vie înainte.
Pîrîtu-s-au atunce Duca-vodă cu Şerban-vodă la vizirul
10 pentru o som(ă) de bani, ce au rămas la Duca-vodă, a Ţărîi Muntenesştii, cîndu au fostu domnu în Ţara Munteniască. Şi l-au rămas Şerban-vodă pe Duca-vodă să piaţeta >scă toţii banii la visterie înpărăte<a>scă. Dece luîndu-şi dzuoa bun<ă> Duca-vodă atunce de la vizirul,
15 să vie în ţară au lăsat zălog la vizirul pentr-acei bani pe Apostol Catargiul vel-comis şi pe Tănase de Soroca, pîn-a triimite banii. Şi Duca-vodă au purces în gios, de au vinit la ţinutul Putnei, la sat la Domnesştii, iară do<a)m-na cu casa lui au lăsat-o în Focşeni. Că fugis<ă> do<a>mna
20 din Eşii mai-nainte de Ieşi, la Brăila şi i-au eşit Ducăi-vodă înainte la Focşenii. Vizirul încă, dac-au purces Duca-vodă,
i piară Cj Sobeţchii B, Sobeţchi C//2 fost B, Cj întimpinat B, C, D, E, G, M, Pj nişte B, neşte Cjj 2 — 3 polcuri de a lui, husari, şi aceia l-au mai apărat, pină ce-au venit şi pedestrime, nemţi (nemţască P) M, Pjj 3 rătuit, apărîndu-l B, E. G, rătuit, adecă l-au apărat Cj pînă Cj nemţii B,C/ Decii B,C]Şi după acela M.P// 4 înfrint leşii M,P/ turci B,C/ şi au Cj şi au rămasu B/ creştini B,C/ iarjinsă M,P// 5 mare B, Cj leşeşti B, Cjj 6 17] 14 B,'l8 D, 32 M. 6 Pj pînă B, Ci veni B peire<a> B/ veziriului B,C// 6 — 7 Veziriul încă viu fiind acolo la Buda, pre Duca voevoda şi pre Şerban voevoda n-au vrut să-i lasă M,P// 7 nici pre domnii B,C/ ţâri B,C/ ''rea B, Cj veziriul B, viziriul Cj lasă B, Cjj 8 viie Cj înnainte B, Cjj 9 ante Piritu-s-au: 14 E, G, 33 M/ atuncea B, Cj voevoda1"2 M/ veziriul B, viziriul Cjj 10 soma B, C/ de B, Cj ce au fost rămas B, E/ voevod M/7 11 a]ai M/ Munteneşti B, Cj cind Cj fost Cj lipseşte cîndu au fostu domnu în Ţara Munteniască M,P;, 12 1-aujau M, P/ voevoda l~" M/ pre B, Cj plătiască B, Cjj 13 toţi B, Cj banii aceia M, Pj visterie B, vistieriia C/ înpărătiască B, Cj Decii luundu-şi B, Cjj 14 zioa bună B, C' atuncea B,C; Deci atunce cîndu ş-au luat zioa bună de la M,P//14—15 veziriul1"2 B, viziriul1"2 C//15 vile Cj în ţară]la Moldova M,P/ pentru B/ lipseşte pentr<u> acei bani C//16 pre1_2-B, Cj Tănasie B, C, Athanasie M, Athanasachi P de la Soroca D, M, P, lipseşte Cjj 17 pînă B, Cj trimite B; lipseşte banii Gj lipseşte Şi M, P; voevoda M/ jos Cj după gios ad. au întrat în Ţara Moldovii M, Pj lipseşte de M, Pjj 18 Putnii B, Cj lal"2]în M.P/ Domneşti M.P/' iar pre doamna B,D,E,G 7 19 cirşi pre toata M,P/ injla C/Focşani B,C/l"ugisă C/doamna B, Cj! 20 Iaşi B,C,înnainte" B.C leş; B, C// 19 — 21 Că doamna din Iaşi încă mai înnainte fugisă la Brăila şi cînd au auzit <ă s-au întorsu Duca voevoda i-au eşitu înnainte la Focşani M,P. a-.!, marginii Ajj 20 Duca-vodă B, C, Gjj 21 înnainte B.C Focşani B, C/ Veziriul  B.  Iar veziriului t / anulat încă Gj dacă B,C//
271
încă i-au vinit sconcenie, pecum scrie mai sus, de au perit iar boiarii care era zălog, atunce, perind vizirul, atunce au fugit. Ce n-au vinit la Duca-vodă, ce s-au dus în Ţara Ungure<a)scă, că le-au fostu casăle acolo, cu alţii boiarii 5 ce pribegis<ă> din Moldova.
18. De la Domnesştii Duca-vodă scrie la camaicani, la Neculai Racoviţă vel-logofăt şi la Toderaşco vel-vis-(ternic) şi la altă boerime, să iasă din Hangu din bejenie, ms. 53, să margă la dînsu //la Domneşti, să nu să tiamă de laşi, f. 250 io că leşii sînt nişte tîlhari. Iar boiarii, cum i-au văzut cartea, îndată au făcut pătăşci şi au fugit pe potică în Ţara Unguriască, în Giurgevu, cu toate casăle lor, ca să nu mai dea într-ochi cu Duca-vodă.
16. Iară cînd ş-au luat zioa bună Duca-vodă şi cu 15 Şerban-vodă de la veziriul, şi i-au înbrăcat veziriul cu caftane, au fost zicînd Şerban-vodă, Ducăi-vodă: „Ia, că în Ţara Moldovii să aude că au eşit Ieşi. Blem pe la mine, că îţi iaste şi doamna la Brăila, şi-i şidea cîtăva vreme acolo, şi te voi griji de conace, şi pînă vii videa cum a mai 20 fi. Şi de acolo te vii putea chivernisi şi vei merge cu temei".
1 i-au venit concenie, precum s-au scris mai sus B/ sconcenie, sfîrşit, peire Cj sconcenie, sfîrşitul D / concenie, precum mai sus s-au scris E, G / precum C// 1 — 5 după ce au purces Duca voevoda au peritu, după cum s-au zis mai sus. Atunce comisul Catargiul şi Athanasie (Athanasachi P> de la Soroca, dacă au văzutu că au murit vezirivd, ş-au găsit vreme şi au fugitu. Dară n-au venit la Duca voevoda, ce s-au dus în Ţara Ungurească, că acolo li era şi bejeniile, îupreună cu alţi boeri ci pribegisă din Moldova de răul Ducăi voevod. M,P// 2 carii B, Cj atuncea1 B,C/ veziriul B, viziriul C/ atuncea C, lipseşte B,E,G/ au fugit atuncea D// 3 s-au dus în Ţara Munteniască şi alţii în Ţara Unguriască D// 4 Unguriască B,C/ li-au fost B; fost C/ casăle BJgiupînesăle E/ după casăle ad. giupînesăle Cj alţi boiari B, alţi boiari Cjj 5 pribegisă C//6 18] 15 B,E,G, 19 D, 35 M/ Iară Duca-vodă de la Domneşti scriîa la boiarii caimacami B, Duca-vodă de la Domneşti scriîa la boiarii caimacami D, Duca voevoda de la Domneşti scriîa la caimacami la Iaşi M, P/Domneşti Cj scriîa Cj la caimacami C, la boiarii caimacami E// 7 Nicolai Racoviţă B, Cj Toderaşco Cantacozino D,E,M, P/visternic B// 8 altă boerime]alţi boeri M,P/ repetă din1 Gj bejenii B,C// 10 neşte C/ lipseşte Iar M, P/ cum au văzut cartea ce le scriîa E, cum au văzut carte Ducăi voevoda M, P// 12 Giurgev C, Giurgeu M, P/ lipseşte cu toate casăle lor M, Pj casăli Cjj 13 dei M/întru ochi C/ voevoda M// 14 16] 19 C, 20 D, 37 M/ IarăjAtunce C, M, lipseşte D // 14- 15 luat Duca voevoda (şi Şărban-vodă P) zioa bună de la veziriul şi Şerban voevoda, încă fiind viu veziriul, în Ţara Unguriască şi i-au înbrăcatu M,P// 15 viziriul1'2 C/ cu caftane pre domni C, cu caftan pre amîndoi domnii Gjj 16 voevoda1"2 M/Ia]lată C,D// 16— 19 Eu, zice (Au, ice P), am auzît că în Ţara Moldovii sîntu Ieşi. Să mergim(frate P) amundoi la Bucureşti, că şi doamna îţi iaste la Brăila şi de cîtăva vremi şede acolo; iar eu te voi griji M,P// 17 Blăm D/ pre Cjj 18 câ-ţi iaste Cj şi vii şidea C, D/cîteva zile acolo G//i9şi te-oi griji C//19 —20 de conace. Şi de acolo te vii putea chivernisi şi pînă vii videa cum va mai fi şi vii merge cu temei E,G/ om mai vide cum va fi Pj cum va mai fi D//20 acole M/ de acolo ti-i putea chivernisi cum va mai fi şi vii merge cu temei C, de acolo te vei putea chivernisi cum a mai fi şi cînd vii merge, vii merge cu temei D/şi atunce vei merge în Moldova cu nădejde temeinică M, Pjj
Iar el n-au \Tut să facă aşîa, pecum îi zicea Şerban-vodă, şi au trecut Dunărea în ceasta parte, de au vinit drept pin Ţara Unguriască, de au mărsu pe la Apafi Mihai, craiul ungurescu, la Biliigrad. Şi i-au făcut craiul masă fru-5 moaşă Ducăi-vodă, şi l-au cinstit tare, şi au giucat amîndoi şi cu toţi boiarii. Şi craiul ungurescu încă îi spunea Ducăi-vodă să nu vie în Ţara Moldovii, că au vinit în ţară alt domnu de la laşi, ce să aştepte acolo la dînsul, şi-i va da f. 23<r~    de toate ce i-a trebui, sau, / de a vrea, să-i dea cîteva mii 10 de cătane, să-1 pitriacă pînă la scaon. Şi el nici aşîa n-au priimit.
Şi purcegîndu de acolo şi agiungîndu la Cotele, lîngă Braşov, o samă de boiari a Ducăi-vodă, cărora le era giupînesele în Ţara Munteniască cu doamna şi era la un
15 sfat cu ceiialalţi boiari din Moldova, cu caimacamii, sfătuia pe Duca-vodă să triacă de la Braşov, în Ţara Munteniască, gîndind că-ş vor apuca giupînesele şi să vor închina la Ieşi cu ceiialalţi boiari, ce era caimacami. 17. Iară Miron logofătul şi cu Buhuş hatmanul şi cu
20 Costantin postelnicul Ciobanul, fiind mai aproape de casa Ducăi-vodă, n-au priimit acel sfat să triacă de Ia Braşov în Ţara Munteniască, zicîndu: „Dacă n-am mărsu pin Ţara Munteniască, cîndu ne înbie Şerban-vodă, iar de aice ce să căutăm ? Ce mai bine iaste să mergem drept pe
25 Oituz, şi dacă om videa că n-om putea merge Ia Iaşi de răul leşilor, noi om lua pe Trotuş în gios şi om merge la Focşani". Şi pe acel sfat au purces şi au eşitu pe Oituz.
1 el]Duca-vodă D, E, Gj aşa Cj precum Cj îi zicea]i-au dzis E// 1 — 2 Iară el nu l-au ascultat şi trecind Dunăre au venit în ceasta parte, M,P// 2 şi]ce D/ de]şi 51, P; venit M/< 3—5 prin Ţara Unguriască, pre la Beligrad. Şi acolo era Apaii Mihai, craiul unguresc. Acel craiu au făcut masă frumoasă Ducăi voevod, l-au M, Pjj 5 lipseşte tare M, Pj şi au şi giucat M, Pj şi au giucat amîndoi şi cu toţi lioiarii şi i-au cinstit tare D// 6 — 7 Acelaş craiu încă sfătuia pre Duca voevoda să nu margă in Ţara Moldovii M, Pjj 6 lipseşte ungurescu C,D,E,G// 7 să nu mai vie Gj viie Cj că în Moldova au venit alt domnu M.P// S ce]şi pentru aceia M,P/ să •nai aştepte M, P/ după dînsul ad. cîtăva vreme Ejj 9 toati celi ce-i va trebui Pj celdi ce D,E/ i-ar treimi G,' va vrea D/ lipseşte de2 M, Pj Şi el]Ci Duca voevod M, PI el]Duca-vodă E, Gj aşa Cjj 12 purcegind C]au purces Pj agiungînd la C]au mersu pre la M,P/ pre lingă M,P//13 Braşov D/ după Braşov ad. şi au eşitu pre Oituz. în Moldova M, Pjj 13 — 27 lipseşte o samă de boiari... au eşitu pe Oituz M, Pjj 15 lipseşte cu ceiialalţi boiari din Moldova C.D//16 Braşev D//17 că ş-or apuca C//1S s-or închina Cj ceialalti Cj lipseşte ce era Gjj 19 17J20 C, 21 D/ Iar Cj lipseşte cu1"2 C, D. Gjj 20 repeiă mai D/ 21 Braşev D// 22 zicîndu]ce au zis C, D/ cînd ne îmbiia C ; 24 aicea Cjj 26 om luoa Cj jos Cj vom Djj 27 eşit Cjj
272
273
f. 231
Decii oastea Ducăi-vodă, fiindu supărată de la Sviatii Gheorghie pîn'la Sviatii Nicolai, s-au şi răsipit, carii încătro au putut pre la casăle lor. Şi au rămasu numai doao stiaguri de lipcani şi puţinei siimeni. Decii la Iaşi 5 n-au avut cu cine merge şi au luat în gios de s-au dus la Domneşti.
18. Boiarii carii sfătuia pe Duca-vodă de la Braşov să margă pin Ţara Munteniască, dacă au văzut / că nu li s-ascultă sfatul lor, ei s-au răzleţit de Duca-vodă, de la
10 Braşov, şi s-au coborît în Ţara Munteniască, de ş-au găsit giupînesele acolo, după cum le era sfatul cu ceiialalţi boiari, cînd au purces din Iaşi la oaste, ca să-1 pără-sască pre Duca-vodă, să nu-1 mai vază în ochi. Anume Gavriliţă Costachi vel-vornic şi Ion Racoviţă vel-păharnic
15 şi Gheorghiţă tretii-logofăt şi alţii s-au dus în Ţara Munteniască, pecum mai sus s-au scris.
19. Viindu veste în Ţara Leşască precum craiul Sobeţchii şi cu nemţii au bătut pe turci la Beciu, au şi început a să slobozi poghiiazuri în Podoliia, în raiaoa tur-
20 ceaşcă, a tăia şi a robi pre turci. Decii turcii, cîţi au putut prinde de veste au fugit şi s-au închis în cetate în Cameniţă, iar prostimea, satele, s-au răsipit carii încătro au putut. Şi au început a să slobozi tîlhărit şi în Moldova şi
1 lipseşte Decii M, P/ oastea lui, a Ducăi-vodă Cj Ducăi-vodă]lui D/ fiind Cj Sfeti M, P, Sfîntul C, D// 2 Ghiorghii Cj Sfeti M, P, Sfîntul C, D/ după Nicolai ad. cum au întratu în Moldova M, P/ lipseşte şi D// 3 Şi]Iară cu Duca voevoda M, P/ rămas C, rămas cu Duca-vodă E// 4 lipseşte de M, P/ puţintei C, D, puţini M, P/ siimeni Cjj 4 — 6 Deci Duca voevoda n-au avut cu cine să margă la Iaşi şi purcegîndu în gios s-au dus la Domneşti M, Pjj 5-6 la Domneşti de s-au dus C,D,E,G// 7 18]21 C, 22 D, lipseşte M/ Iară boiarii Gj pre Cj Braşev D// 7—16 Boerii încă vorovindu-să mai înnainte, cîndu au purcesu din Iaşi ca să părăsască pre Duca voevoda, să (şi să P) nu-1 mai vază în ochi, anume Costache Gavriliţă vel-vornic şi Ioan Racoviţă vel-pahar-nic şi Gheorghiţă treti logofăt şi înpreună cu alţii, fiind încă în Ţara Unguriască şi sfătuind pre Duca voevoda să margă de la Braşov prin Ţara Muntinîască. Deci dacă au văzutu că nu li să ascultă sfatul lor, ei încă de acolo de la Braşov s-au răzliţitu de Duca voevoda şi s-au pogorîtu în Ţara Muntinîască şi acolo ş-au găsit u giupînesăle şi au rămas acolo. M, P//8 văzutjauzit C,D/ nu li să Cjj 9 ad. marginal sfatul lor Gj ei]îei Cjj 10 Braşev C,D/ scoborît Cjj 11 ceialalti Cjj 13 lipseşte pre Duca-vodă C, D/ într-ochi C, D// 14 păharnicu Cjj 15 şi s-au dus C, Gjj 16 precum serile (scrie D> mai sus C, D// 17 19]22 C, 23 D, 41 M/ Viind Cj pecum C]cum că M, P/ craiul'ior M, Pjj 18 pre Cj au şijatunce leşii îndată {lipseşte îndată P> au şi M, Pjj 19 a slobozi D/ podghiazuri C/raghiîaoa turcească M, raeoa Hotinului Pjj 20 a-i tăia şi a-i robi D/ pe Cjj 20 — 21 cîţi au apucatu a fugi, prinzînd de veste s-au închis M// 21 în cetaate C, lipseşte D, M, Pjj 22 prostimea, ruşii, satele E, G//23 început-au unii (şi unii P> din tîihari a să slobozi poghiazuri şi în Moldova, M, Pj
Brăneştii de la Cernăuţi, şi au început oamenii de la cîmpu a să bejeni spre munte.
20. Atuncea boiarii caimacami îş făcea spaimă, mai mult ei decît alţii. îş găsisă vreme de au spăriiat pre
5 doamna Ducăi-vodă, de au fugit în gios la Brăila. Şi au fugit şi boiarii la munte, să nu mai dea ochi cu Duca-vodă, să-si mai dea sama de atîta mulţime de rămăşiţă ce le era asupra, precum mai sus s-au scris. Atuncea şi oamenii carii era închişi cîte de un an şi mai bine pe la tîrguri
10 şi grosuri s-au slobozit şi au dat laudă lui Dumnezeu. / f. 23iv        21. Rădicatu-s-au Petriceaico-vodă din Ţara Leşască, cu boiarii carii era pribegi cu dînsul, şi au vinit cu oaste în Moldova. Şi s-au coborît Petriceaico-vodă la Suceavă cu Demideţchii şi cu Coneţchii şi cu putinţe oaste căzăcească,
15 să îa Moldova, să margă să bată Bugeacul, fiindu tătarii duşi în oaste Ia Beciu.
Şi de la Suceavă s-au coborît Petriceaico-vodă la Iaşi şi au triimis pe Savin medelniceriul Zmucilă, carele pe urmă au fost şi ban, şi pre alţii prin bejenii, de scotea
20 oamenii la oaste, pe moldoveni, pe unii de voie, pe alţii
1 lipseşte şi Brăneştii de la Cernăuţi M, Pj de la ţinutul Cernăuţilor C// 1 — 2 Atunce oamenii de la cîmpu au început a să bejeni (bejănire P> la munte M, Pjj 3 20] 43 M. lipseşte C, D/ Atuncea şi C,D,E,G/ boiarii Cjj 4 ei]îei Cjj 3 — 4 Atunce şi boerii caimacami, însuş ei ş-au făcutu mai multă spaimă ş-au găsîtu vreme M, Pjj 4 vremie Cj prelşi pre Cjj 5 lipseşte Ducăi-vodă Cj Ducăi voevoda şi îa, temîndu-să/ au fugit M, Pj Şi iei au fugit la munte C, D, Iară boerii au fugitu la munte M,P// 6 — 7 dea]dei1-2 M,P/ voevoda M/ să-ş Cjj 7 rămăşiţă a birului, carile era asupra lor M, Pjj 8 precum s-au scris mai sus C, lipseşte M, Pjj 9 carii]cîţi C,M,P/ lipseşte cîte un an şi mai bine M, Pjj 10 şi1]pin C, D, prin Gj şi prin grosuri pentru bir, pre toţi i-au slobozit M, Pj după Dumnezeu ad. de aceia C, de aceia că i-au izbăvit din mînuli Ducăi-vodă D// 11 21]23C, 24 D, 44M/ Petricîeico Cjj 11-12 Petriceico voevoda şi cu boerii cei pribegi din Ţara Leşască şi au venitu M, Pjj 12 lipsite cu dînsul'c, Ejacolo G//13 scoborît C,D/ Petricîeico C//14 Dimideţchii C,D//13-16 Şi au mersu cu Coneţchii la Suceavă şi cu puţină oaste căzăcească (ca să e toată Moldova, să miargă şi la Bugiac să-1 bată P> fiind tătarii în oaste la Beciu M, Pjj 15 Moldova şi C, E/ Bugiacul Cj fiind Cjj 16 lipseşte duşi C,D,E// 17 scoborît Cj Petricîeico-vodă C, lipseşte E/ Petriceicu voevod de la Suceavă s-au pogorîtu la Iaşi M, Pjj ÎS medelnicîariul C/pre Savin Zmucilă medelniceariul G, pre medelniceriul Savin Zmucilă M.P//18—19 care mai pe urmă au fost şi ban C,E, careli mai pre urmă, la alţi domni, au agiunsu de au fost ban mare D, carele mai pe urmă au fost şi ban mare la alţi domni G, lipseşte M,P// 19 pe Cj pin C]pre la M// 19 — 4 scotea pre oameni, moldoveni, la oaste şi cu voe şi fără de voe. Petriceicu voevod au rămas în Iaşi, iară Coneţchii cu cazacii şi cu moldovenii (cu moldovenii şi cu cazacii P) s-au dus in (la P) Bugiag, au tăiat şi au arsu în Bugîag (Bugiacu P), spinteca tătarcile cele burduhoasă şi le pune M, Pjj 20 de voîe, iar pre alţii şi de nevoie E, de voe, iară pre unii şi de nevoe Gjj
274
275
de nevoie. Şi s-au dus înpreună cu cazacii şi cu Coneţchii \ în Bugeac, iar Petriceaico-vodă au rămas in Iaşi. Decii , tot tăia şi ardea în Bugeacu, tătarcele cele burduhoas<ă> ■ le spinteca şi punea copii<i> pin pari, şi sloboziia robii de \ 5 pin obezi, şi-i lua cu bucatele cele tătărăşti, şi aducea ' duiumuri multe, cît nu mai putea să le ia'sama. Că nu î avea cine să le stea înpotrivă. Şi aşea au umblat cîtăva | vreme, arzindu şi stricîndu Bugeacîil. | 22. Duca-vodă, dacă s-au aşezat în Domneşti,  au 1
10 triimis pe Buhuş hatmanul de au bătut pre nişte 'adună- f tori ce era cu Vasilie Hăbăşescul. Să strînsese multe căpi- | tenii şi oameni de ţară la'Movileni, în malul Siretiului, | despre Tecuci. Şi era şi aceiîa mergători la Bugeac. Şi J i-au răsipit, cît nu s-au putut apuca de nemică. ' 1
15     23. Petriceaico-vodă, dacă au sosit în Iaşi, îndată / au slobozit poghiiaz cazacii şi Ieşi, cu Demideţchii şi cu Cos- ; tantin Turculeţ polcovnicul şi cu Bains'chii sărdariul, să margă să lovască pre Duca-vodă la Domneşti. Şi purce-gîndu poghiiazul din Iaşi, au mersu pre Siretiu în gios,
20 şi luundu mazili şi căpitani şi slujitori şi pre cine afla pin ţară, să se înglotiască cît de mulţi.
24. Duca-vodă, înţălegîndu că vine poghiiaz pe Siretiu, s-au sfătuit cu boiarii cum vor face. Buhuş hatmanul sfătuia să să coboare Duca-vodă din Domneşti'la Focşani.
25 la margine, că iaste mai fără de grije, şi să vor găsi şi
2 BugiacC/ Petricîeico C//2— 3 Deci, dacă au mărs in Bugeac, tot tâiîa şiardia prin Bugiac G//3 Bugiac Cj pe tătarcele C, D/ burduhoasă C//4 copiii CI pin]în P/ lipseşte şi2 M, P// 4 — 5 pre robi î-au slobozitu din obezi şi i-au luat cu v'itile cele tătăreşti M, P// 5 luoa C; bucateli C// 6 şi au adus mulţime de duiumuri <duium P> M, P/ pute nime M, Pi Fiindcă n-au avut M, P// 7 n-avea C/ inprotivă C/ aşa C// 8 arzind C/ stricînd C/ Bugiacul C// 9 22] 24 C, 25 D, 45 M/ voevoda M/ lipseşte daca M.P//10 trimis C/ ad. marginal de au bătut D, lipseşte M, P/ pre]spre P/ neşte C/ adunături CU 11 Că să strînsăsă M, P/ strînsesie C// 12 şilde G/ la]tot P// 13 lipseşte şi2 M/ aceia C/ mărgători C// 14 Şi i-au răsipit şi i-au înprăştiiat E, Şi i-au răsipit hatmanul Buhuş G, Deci pre toţi i-au bătut şi i-au răsîpitu M, P/ s-au mai putut M,P// 15 23125 C, 46 M/Petriciaico C// 16 slobozit]trimis M, P/podghiaz C/ cazaci C/ Dimideţchie CI! 16—18 cu Dimideţchie şi cu Bainschii sărdariul şi Constantin Turculeţ polcovnic să margă D// 16-17 lipseşte cu Demidţchii şi cu ... polcovnicul şi M, P/ lipseşte şi cu Costantin Turculeţ polcovnicul C// 17 Baniţchie G/ lipseşte sărdariul C,M,P//18 voevoda M/ purcegînd C]mărgînd G// 19 podgiiiazul c'/lipseşte au mersu E/ Şiret C/ jos C // 20 luuitd C]au luat M, P / lipseşte şi2"3 C, D, M, P/ lipseşte şi slujitori şi E/ prin Cjj 21 să să C// 20-21 pre cine au'putut afla in tară <şiP> s-au înglotit oaste M, P// 22 24]26 C, 27 D, 47 M/ Deci "Duca G; voevoda Ml înţălegînd C/ podghiaz C / pre Şiret Cjj 23 boiari săi G / vor]ar M, P// 23 — 24 Buhuş hatmanul au sfâtuitu pre Duca voevoda să să pogoare în gios la margine, spre Focşani, că iaste M.P//24 scoboare C, scoboare D,E// 25 margine C//
slujitori în lefe, dacă ar trebui, că în Domneşti iaste cu grije. Doamna Ducăi-vodă încă vinis<ă> de la Brăila în Focşani. Iar Miron logofătul au sfătuit să nu să clin-tiască nicăiri din Domneşti, că aceiia ce vin sînt nişte 5 fîlhari. „Ce puteri au ei să'vie asupra mării<i>-tali ? Să nu dăm locul, că pămîntul acesta iaste frămîntat cu sîngeie moşilor şi a strămoşilor noştri!"
Şi cu acest sfat înşelătoriu nu s-au clătit Duca-vodă din Domneşti, ce au făcut căutare slujitorilor siimenilor,
10 şi s-au aflat numai şeaşedzăci de siimeni. Şi i-au băgat în curte, că pînă atuncea era denafară. Era şi lipcani, optzăci de oameni, la doao steaguri. Aceasta au fost luni, în zioa de agiunul de Crăciun. Şi au trimis Duca-vodă doisprăzeci lipcani cu Muharecico, căpitanul lor, în sus f.232vi5spre Răcăciuni, de straje. Şi a doa zi era să / margă şi hatmanul, în zioa de Crăciun, cu ceiialalţi lipcani întru întimpinarea poghiiazului. Iar sosindu poghiiazul la Răcăciuni întru acea seară, au prinsu pre lipcani acolo, în Răcăciuni, şi i-au tăiat pre toţi. Numai unul au scăpat 20 şi, viind noaptea să dea ştire, au dat piste nişte oameni la Copăceşti, pe apa Tro'tuşului. Şi dîndu-i un om să-1 ducă la Domneşti, el l-au dus pintr-o dumbravă, rătă-cindu-1 pînă în zio. Şi cînd au sosit lipcanul drept Domneşti pin dumbravă, atuncea şi poghiiazul au fost agiungîndu
25 la curte în Domneşti fără de veste. Şi încungiurîndu curtea,
1 dac-or trebui C] de or fi trebuitori M,P/ că] iară M,P/ iaste lucru M.P//2 Şi doamna M, P/ încă a Ducăi-vodă E/ voevoda M/ vinisă C / de la]din M, P / în]la M, P// 3 l-au sfătuit M, P/ au sfătuit Duca-vodă C/ clintiascăjducă M,P/ după clintiască ad. Duca-vodă E// 4 după Domneşti ad. dzicîndu E/ aceia C/ neşte C// 5 Ce]Si ce M, P/ei]iei C/ lipseşte ei să vie M,P/ viie C//6 singeleC// 7 şi a]şi C,D// 8 Şi cu]Cu D, Deci cu M, P/ 'ante Şi 27 C, 28 D/ clătit]clintit G, dus M, P/voevoda M// 9 ce]şi M, P/ căutare C/ lipseşte slujitorilor D,E,G,M,P/ siimenilor C// 10 s-au]au Ivi/ numai 60 de (lipseşte de P> oameni şi 80 lipcani. Şi s-au mutat oştenii în curte M, P/ şasiezăci C/'siimeni C// 11— 12 lipseşte Era şi lipcani... la doao steaguri M,P//12au fosţjera D//12-13 Şi aceste s-au făcut luni, în zioa de agiun de Crăciun M, Şi aceste s-au făcut luni în agiunul Crăciunului P//13 în agiunul de Crăciun C, în zioa de agiunul Crăciunului G, în zioa de agiunul Naşterii Domnului nostru Iisus Hris-tos D/ au triimis C/ lipseşte Duca-vodă C.D.E,G,M,P// 14 doisprăzeci C// 15 după Şi ad. în zioa de Crăciun C,D,E,G,M,P// 16 lipseşte în zioa de Crăciun C,D,E,G,M, P/ ceialalti C/ după lipcani ad. să iasă G// 17 podghiazuri C/ sosind C/podghiazul CU 18 în'tr-acia, într-aceîaşi M/ sară C,M,P// 19 lipseşte pre toţi M, P/ Şi numai M,P/ Numai unul dintr-înşii D// 20 să dea ştire Ducăi-vodă D/ neşte C//21 Căpoceşti M// 21 — 22 apa Trotuşului, cari i-au dat un om să-1 ducă la Domneşti. Ci omul acela l-au dus M, P// 24 lipseşte pin dumbravă M, P/ podghiazul C/ poghiazul sosîîa la curte M, P / ajungînd C/ încunjurînd curte C// 25—1 şi fără de veste, încungiurîndu curte, un rotmistru (rohmistru P> ci era înnainte era să între pre poartă. Ce M, P//
276
277
era să între pe poartă un rohmistru ce vine înnainte. Ce întîmplîndu-să în poartă un bulubaşe, anume Cerchezu, au văzut că sînt Ieşi şi au dat cu puşca şi au lovit pre acel rohmistru, de nu s-au mai clătit. Şi au apucatu poarta de o 5 au închis siimenii cu mare greu, că năvălisă leşii la poartă să între.
Duca-vodă atuncea şezusă la masă. Lipcanii, luund banii de lefe, era toţi la gazda rohmistrului, de le înpăr-ţiia lefele. Au plecat fuga cine încătro au putut să scape;
10 caii lor <era> pre la gazde prin sat; n-au apucat să să încălăreze. Miron logofătul şidea cu Duca-vodă la masă şi cu Costantin postelnicul, iar Buhuş hatmanul era la o casă departe de curte, mai în gios. Şi dacă au auzit gîlceavă la curte, numai cu Dediul sărdariul şi cu vreo cinci,
15 şese lipcani, ce scăpasă călări, şi au purces spre curte. Ce timpinîndu-s<ă> cu căzaci<i> şi cu leşi<i>, n-au putut răzbi spre curte, ştiindu că în curte era slujitori siimeni şi curtea lui vodă şi să vor apăra. Ce ş-au întorsu giupîniasa f- 233     de au fugit în / luncă cu sanie, iar el hărăţindu-s<ă> oarece
20 au dat dos, oarece sprejenindu-s<ă> şi leşii cu moldovenii a-i goni. Şi nemică nu li-au stricat, că nice gonaşii nu pre îndrăznila.
1 viniîa. C, ante Ce: 28 C/ Ce prilejindu-să, mtîmplindu-să C./2 intimplindu-să]pri-lejindu-s<ă> Bjj 2 — 3 în poarta Cerchez bulubaşîa, au văzut C.D.E.M.P, in poartă un cerchez bulucbaşa, au văzut Gjj 3 sint Cj au dat cu]au slobozit M, P/ lovit] înpuşcatu M,P// 4 rotmistru (rohmistru P> şi îndată cu căzut mortu. Şi au şi apucat M, P/ clâtitjclintit Cj apucat Cj de au închis-o D,M,P, de au închis poarta Cjj 5 cu]însă cu M, Pjj 7 Duca voevoda atunce şede M, Pj Lipcanii Ducăi-vodă, luund banii lefelor lor D// 8 de]pe P, de pe M/ era cu toţii D/ rotmistrului M] căpitanului E, Gjj 9 lefe C,D,M,P/ Plecat-au fuga C, Atuncea au plecat fuga G, Şi îndată au plecat fuga M, Pj cinejcare M, Pjj 10 iar caii lor Cj că caii lor era <le eraP) in sat pre la gazde M, Pjj 11 să să încălăreze]să încalece M, Pj şidea]era E, lipseşte D, Gjj 11—12 Duca-vodă era la masă şi din boiari Miron logofătul şi Costantin postelnicul C, Duca-vodă la masă, cu Miron logofătul şi cu Costantin postelnicul Gj Miron logofătul şi cu Costantin postelnicul Ciobanul era la masă cu Duca voevoda; Buhuş M, Pjj 12 lipseşte cu Bjj 13 lipseşte mai M, Pj jos Cj ante Şi: 29 C, Bjj 14 lipseşte vreo Cj lipseşte cinci M, Pjj 15 şasîe Cj lipcani, ci era la dînsul, au încălecat şi au purces spre curte M, Pj scăpasie Cj călări, şi au purces călări Gj ad. marginal spre Bjj 16 tîmpinîndu-s<ă> Cj cazacii Cj leşii Cjj 16 - 17 n-au putut răzbate la curte şi ştiind M, P//17 ştiind Cj siimeni C//18 lipseşte şi curtea lui vodă M, Pj lui vodă, gindind că să vor apăra Gj să vor pute apăra M,P// 18 — 19 S-au întorsu şi ş-au pornit giupîniasa cu sanie în luncă să fugă, iară M,P/ jupîniasă C//19 saniia Cj lipseşte de au fugit D/ eljhatmânul E, hatmanul Buhuş Cj oarişce cu leşii M, Pjj 20 lipseşte oarece M, P/ sprejenindu-să Cj şi]iară M, P/ repetă şi leşii Gj cu]şi cu M, Pjj 21 a-i gonijîl goniîa M, Pj Şijînsă M, Pj nici Cjj 22 nu' le pre indrâziiiia Cjj
25. Au triimis hatmanul în Focşani la doamna pre Manolachi sulgăriul, să dea bani să facă oaste de acolo, din Focşani, şi să vie la dînsul, să margă să s<ă> bată cu leşii,' să poată face vreo izbîndă. Şi dacă au mărsu «5,253,5 Manoîachi la doamna, //n-au pus să strige în lefi nescai f. 241    slujitori, ce au şi-ncălecat Ştefan-vodă, ginerele Ducăi-vodă, cu nişte siimeni şi cu slugii de pe la boiarii ce Iera cu do<a>mn'a. Şi-ntr-ac'ea noapte au vinit la hatmanul în Zăbrăuţii, la Şoîdesştii. Iară hatmanul, dac<ă> l-au vădzut 10 pe ginerele Ducăi-vodă, numai ce s-au ciudit pentru ce au vinit. Că el vrea să margă, cu glo<a>ta ce Iera, să de războiu cum aru hi putut, iar cela vrea fii stătut în laturi, şi lîngă dînsu vrea rămînea cela ce vini<să> hatmanului într-agiutor. 31. Purces-au cu toţîi din Zăbrăuţii şi au mărsu de 15 noapte în Cornul Dumbrăvii, dreptu Domnesştii. Ce n-au vrut să lovască noapte, temîndu-s<ă> să nu răpue oameni<i> ce au socotit să aştepte pîn-în dzuo, să vadză cine sint. Iar ne-ndrăznindu-le să va întoarce şi va strînge oaste, ştiindu că în curte era 60 de simeni şi boerinaşii de curte 20 şi altă gloată. Să vor apăra cîteva dzile, că şi bucate şi hran<ă> de cai şi iarbă de puşcă de agiunsu ave. Şi dac<ă>
1 25]30 C, D, 51 M/ după triimes ad. atuncea Gj după hatmanul ad. atuncea Cj Hatmanul Buhuş au trimis în Focşani M, Pjj 2 sulgeriul Cj după bani ad. doamna Cj să facă]să strîngă ceva, M, Pj lipseşte de M,P// 3 din]la M, Pj viie Cj să bată// 4 lipseşte să poată face vreo izbîndă M, P/ vro Cjj 5 Manolachie Cjj 4—6 Şi mergîndu Manolachi la doamna, bani nu i-au datu, nici a striga în lefe <liafă> P n-au poron-citu, ci au şi încălecat M, Pj strige B, Cj lefe B, Cj niscai B, C, niscaiva Bjj 6 încălecat B,C//6 —7 vodă^beizade B, D, E, Gj voevoda1-2 M/ginerele B, ginereli C//7 neşte Cjpuţîni M,P/ siimeni Cj slugi B,C/ pre Bj boiari B, boiari Cj lipseşte ce îera cu doamna M, Pj era B,C // 8 doamna B, Cj Şi întru acea B, Şi într-acia C, Şi intru aceeş Pj au venitu tocma M, Pjj 9 Zăbrâuţi B, Cj la Şoldeşti B, C, lipseşte M, Pj Iar B, Cj dacă au văzut B, C, D, Bjj 9- 10 S-au <Şi s-au P> minunat hatmanul dacă au văzut pre Ştefan voevoda că au venitu M, Pjj 10 pre Bj ginerele B, ginereli Cj numai ce s-au mirat şi s-au ciudit Cj ciuditjmirat B, G, mierat E/ce]cie C//11 gloata B, Cj era B, Cj să dea B, Cjj 11- 13 lipseşte Că el vrea ... hatmanului intr-agiutor M, Pjj 12 ar fi putut B, Cj fi stătut B, Cjj 13 vinisă Cj intru agiu-tor B, într-agiutoriu Cj] 14 31]26 B,E,G, lipseşte M] Purces-au noapte M, Pj toţii B, C/ Zăbrăuţi B, C/ mersu Bjj 14 — 15 au mersu în Codrul Dumbrăvii M, Pjj 15 drept C, drepte A/ Domneşti B,C/ Ce]Dară M.P//16 să lovască pre Ieşi M,P/ noaptea Bj temîndu-s<ă> B, temîndu-să C, răpuîe Cj oamenii B//16—21 temîndu-să să nu-i (nu le P> piiară oamenii, cu au aşteptatu pînă ce s-au făcutu zioa, ştiind că în curte era 60 săimeni şi boernaşii de curte şi şi alte gloate, şi pot să să apere; că fînu pentru cai, mîncare pentru dînşii şi praf de puşcă ave<au> de agiunsu M, Pjj 17 pînă în zio B,C/ sîntu B, sînt C//18 neîndrăznindu-le B, Cj strînge B, Cjj 19 ştiind Cj şeasezăci de siimeni B, şasîezăci de siimeni Cj boerenaşi B, boerenaşii Cjj 20 zile'B, Cjj 21 hrană B, Cj iarbăjprav B, D, E, G, praf Cj ajunsu Cj avea B, Cj dacă B,C//
278
279
s-au făcut dzuă, s-au apropietu prin arini, lingă sat, pe din gios de curte, într-o rîp<ă>, şi au eşit de au prinsu limbă pe un celednic leiav. Şi acela au spus cîte stiiaguri sint de cazaci şi cîte-s de leşii şi de moldoveni, de toţii ca 500 de 5 oameni. Leşii sta denainte curţii ţiindu cai<i> de frîu, că '• 24lv   ave/grije de Buhuş, să nu vie cu tătarii să-i lovască.
32. Hatmanul Buhuş, vădzindu-i că stau stoliţii, au scos pre Dedul sărdarul cu vro 20 slujitori ai lor, de au
10 mărsu spre oastea leşilor, ca doar aru încălica şi s-ar slobodzi asupra lor. Şi atunce, depărtîndu-s<â> de lîngă curte, să de năval<ă> şi hatmanul cu ai săi, să apuce dispră curte şi, eşindu şi cei din curte, să vor bate cu leşii. Că ceialaltă gloată de ţar<ă>, ce era luată cu de-sîla'în
15 poghiiaz, era toţii gata de fug<ă>, cît ar videa pre hatmanul. Ce mărgîndu Dedul sărdarul pîn-apro<a>pi dă dînşii, au încălecat numai trei <i>nşi den gloata leşilor şi le-au eşit înainte, întrebîndu-i ce caută. Dedul sărdariul au răspunsu în limbă turcească, iar ei au dzis:
20 „Vă ştim noi cine sînteţii; mai bine să viniţii să fimu tot de unii". Şi s-au întorsu înapoi la al săi, iar temeiul lor, a leşilor, sta neciătit înainte<a> curţii.
1 zio B, Cj apropiiat B, apropiiat Cj lingi B, C pre B, Cjj 2 jos Cj curte Bj ripi B, Cj lipseşte au eşit de M, P// 3 pre B, Cj celednicu C. celiadnic D/ liav B,C,D, liah E,M,P/ au]lî-au M, P/ stiaguri sint B, Cjj 3 — 4 cite stiaguri de cazaci şi de Ieşi sîntu şi cîţi moldoveni sîntu cu dinşii, de toţi 500 oameni >l, P// 4 cite sînt de Ieşi B.C/ cîte sint D/ cite steaguri sint de Ieşi Gj moldoveni B O toţi B, Cj ca la D/ cinci sute B, Cjj 5 Leşii B, Cj denainte porţii curţii Bj curţii Ci ţiind B, Cj caii B, Cjj 6 avea B, Cj grije B, Cj Buhuş hatmanul B.C.E.G, hatmanul Buhuş D,M,P/ viie Cj tâtarîijtătărimea Cjj 8 lipseşte 32 B,E, G M Iar hatmanul C, E/ văzindu-i pre Ieşi D/ stoliţi B, Cjj 9 pre B, Cj Dediul sărdariul B, Cj vreo B, C, D, lipseşte M, P/ doaozăci de slujitori B.C,D,E, Gj lipseşte ai lor M, Pjj 10 mersu Bj spre B,C/ oastea leşilor B, Cjleşi M,P/ ari încalecă leşii şi s-au slobozit B. ar încăleca şi ei şi s-au slobozit E/ ar încăleca Cjj 11 s-au slobozit A,C,D,G//10- 17 ar încăleca şi atunce să-i poată depărta de la curte. Şi mergîndu Dediul sărdariul aproape de Ieşi, au încălecatu numai trii din gloata leşilor M, PI Şi]Socotindu ci E/ atuncea depărtindu-să leşii Bj atuncea depirtîndu-si Cj lipseşte lîngă Gjj 12 curte, B, Cj dea năvală B, Cj apuce Bjj 13 despre B, CI curte1-3 B, Cj esind B, CI bate B, Cj leşii B, Cjj 14 ceialaltă B, Cj ţară B, Cj ce B, C, luaţi CI cu de-a sila B, cu di-a sila C// 15 podghiaz Cj era gata toţi de fugă. numai cît ar fi văzut pre D/ toţi B, C/ fugă B, C/ ar fi văzut E/ pre B, Cjj 16 mergîndu B mergînd CI Deadiul sărdariul B, Dediul sărdariul Cj sărdaruljspâtariul E/ pînă aproape de B, Cjj 17 inchelecat  A / tri inşi B, C / din  B, C / lipseşte den  gloata leşilor  D / leşilor
B, C//18 li-au eşit B, Cj înnainte B, Cj întrebînd'u-i B, Cj ce cautăjce căutaţi M/P/ Deadiul R, Iar Dediul C, Bjj 19 tulcească A / eijiei C // 20 sinteţi B, Cj ci mai bine veniţi la noi M, Pj bine B, Cj viniţi B, Cj fim B, Cjj 21 s-au întors'la ai sii înnapoi Gj după întorsu ad. Dediul sărdariul C / innapoi B, Cj aljai E / temeiul leşilor M, P//22 a leşilor B, al leşilor C, Dj neclătiţi C, P, neclintiţi Bj înnaintea
C, dinnaintea B, Pj curţiijporţii ii, Pjl
Hatmanul încă s-au dat în giosu spră gîrle, triimeţindu să-i mai vie agiutor, şi dece să vie asupra leşilor anume, că siimeni<i> din curte vor sta pentru domnu. Iar ei, cum s-au clătit hatmanul de acolea, au şi deschis portiţa, 5 de s-au închinat la poghiiaz un bulubaş, anume Dedul, nice de o nevoie, nice de o strînsoari, numai de vicleni ce era. Şi întrînd leşii şi cazacii şi moldovenii, au luat pre Duca-vodă şi pe alţii boiari, pre toţii dezbrăcîndu-i i-au lăsat cu peilă goale. Şi s-au întorsu poghiiazul cu 242 io dobînd<ă> ş-au dus pe Duca-vodă / în T<a>ra Leşască, şi acolo au murit. Şi cîndu-1 duce pe drum, îl puses<ă> într-o sanie cu doi cai, unul albu şi unul murgu, şi cu hamuri dă teiu, ca vai de dînsul. Ocări şi sudălmii de audzie cu urechilă. Ş-agiungîndu la Suceav<ă>, la un sat, 15 anume <loc gol>, au poftit puţintel lapte să mănînce. Iar femela, gazda, i-au răspunsu că „n-avem lapte să-ţii dăm, c-au mîncat Duca-vodă vaceli din ţar<ă>, de-1 va minca vermii iadului cei neadormiţii". Că nu ştie fămeîa acie că Iaste singur el Duca-vodă. Iar Duca-vodă, dacă au
1 Iar hatmanul Buhuş Cj incaş Bj ad. marginal s-au A/ s-au datu mai gios M, Pj «ios B, jos CI spre gîrle B,C, lipseşte TA, Pj trimiţind B, triimiţind Cjj 2 să-i]si M, Pj viie^C/ ajutoriu Cj decii B, Cjapoi Gj leşilor B,C/ anume B//3 siimenii B, siimeni i C/7 2—4 agiutoriu, şi atunce si vie asupra leşilor, avîndu nădejde pre siimenii din curte că vor sta <că să vor pune P> pentru domnu. Iar ei, cum am vâzutu că s-au dusu hatmanul au şi deschis M, Pj eijlei Cjj 4 deschis B, C // 5 poghiiazu B, podghiaz C / bulubaşe B, bulubaşîa C,D/ Dediul B,C// 6 Dediul, carile fără de nici o nevoe şi fără de nici o strînsoare M, P/ nici1-2 B, C/ strînsoare B, strînsoare C / ce numai M, Pj de vicleni ce era B,C/ viclianu M.P//7 după era ad. au deşchisu portiţa M,P/ Şi întrînd] Intrat-au M. Pj leşii B, Cj lipseşte şi2 M, Pj moldovenii B, Cj după moldovenii ad. va curte M, P/ luat'-au M, Pjj 8 pre1"2 C, pe1, pre2 Xj voevoda Uj alţi B, Cjceelanţi M, P, lipseşte Gj toţi Bj pre toţi carii era cu Duca-vodă şi dezbrăcîndu-i Cj lipseşte dezbrăcîndu-i E//8—10 pre toţi. Dezbrăcatu-I-au pre toţi; lăsatu-i-au numai cu peile goale. Luat-au pre Duca voevoda şi aşa s-au întorsu la poghiaz cu izbîndă M,P// 9 pieile goale B, Cj podghiazul C, lipseşte Bjj 10 dobîndă B,C/ cu dobîndă şi cu izbîndă D, E, cu izbîndă şi cu dobîndă Gj şi au dus Bj şi au luat pre Duca-vodă de l-au dus în Ţara Leşască Cj după voevoda ai. tocma M, Pj Ţara Bjj 11 au şi murit Pj Si]însăM,P/ cîndu îl ducea B, cînd îl ducea C,D/ pusese B, pusesîe C//12 saniie C/sanie proastă şi cu M, Pjj 13 de B, Cj sudălmi B, Cjj 14 auziîa B,C/ de le auziîa M, Pj urechile B, Cj Şi agiungind spre Suceava B, Şi ajungînd la Suceavă Cjj 14—15 Şi agiungîndu la un satu aproape de Suceavă, au cerşutu la o fimei puţin lapte M, Pjj 15 anume B, C, anume Sănceşti (ad. ulterior} D/mănînce Bjj 16fimeîa B, Cj ad. marginal i-au răspunsu Cj au răspunsu: „Nu avem lapte să dăm dumitale M,P/să-ţi B,C//17 după dăm ad. dumitali C/că au B,C/ voevoda Mi vacile B,C, vacile toate M, P/din ţară B.C, lipseşte Gjj 18 de-1 vor minca seîndurile patului si viermii B, C, D, E, G. de l-ar mînca M, Pj cei]ciîei C/neadormiţi B,C; ştiîa B,C/fimee B, fimeia Cjj 19 acela B,C/ că iaste el sîngur Duca B, C, că acela iaste însuşi (însuşi   iaste P> Duca voevoda M, P/smgur]însuş Gjj
280
281
audzit că Iaste" aşea, îndat-au început a suspina şi a plînge cu amar.
Că el să ţinea şi vorovie în casa lui, de s<ă> ispite să fie craiu în Ţara Ungureiască, şi un ficior a lui în Ţara 5 Moldovei domnu, şi altul în Ţara Munteniiască, şi ginere-său hatman în Ocraina. Că el îsi ţinea lucrul prea sus. Curte lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ţinea. Si cînd eşie afar-în nărod, tot posomorit căuta, ca să-i îa oamenii de fric<ă>. Că el apucas<ă> învăţătur<ă> de la Vas<i>lie-10 vodă, fiind cămăraş mare la Vas<i>lie-vodă. Era om nu prea nalt şi gros, burduhos şi bătrîn. Numai îş cernea barba. Pe atîta să cunosştea că n-are acătare minte sau frica lui Dumnedzău. Şi ce gîndie Iei să fac<ă> şi la ce să ispitie, şi la ce l-au adus păcatul şi osînda de la Dumn<e>d-■242V15 zău ! / Şi aşe l-au dus pe Duca-vodă în Ţara Leşască, de au murit acolo. Aşe s-au agonisit de lăcomie banilor, ce ave.
34. Era un boîeru, anume Ursachi, bogat într-această ţară a no<a>stră, de cîndu vinie birul de la înpărăţie, de
1 Auzind aceste Duca voevoda, îndată au începutu M, P/dacă au auzit aşîa, au început B/ lipseşte că Iaste E,G/ că iaste aşa C/ îndată C, lipseşte G/ a suspina şi a plîngeja suspina şi a lăcrăma, a plînge B/ a plînge C]a lăcrăma E.G//2 lipseşte cu amar B,E,G// 3 ante Că: 27 B,E,G, 33 C, D/ voroviîa B,C/ de să C]şi B/ispitie B, ispitiîa C// 3—6 Acesta Iaste Duca voevoda, cela ce voroviîa în casa lui cum că el va fi craiu unguresc şi un ficior a lui domn în Moldova, iară celalant ficior a lui domn în Ţara Muntinîască, iară ginerile <ginere P> său hatman în Ucraina M, P// 4 file C/ Unguriască B, C/ a lui să fie E, G// 4-6 ficior a lui să fie în Ţara Moldovii, şi alt fecior să fie domnu în Ţara Munteniască şi ginere-său să fie hatman în Ucraina B// 4 —5 ficior a lui domnu în Ţara Moldovii şi alt ficior a lui domnu în Ţara Munteniască C, ficior a lui domnu în Ţara Moldovii şi altul domnu în Ţara Munteniască D// 5 şi alt ficior să fie domnu în E, G/ gineri-'său să fie G// 6 Ucraina C/îş B, Cj lucrul] lucrurile Cj pre sus]pre înnalte Cj Curtea B//6 — 7 Acesta Iaste Duca voevod, cela ce-ş ţîne lucrul susu: curte, masa şi toată cheltuiala sa le ţîne ca un craiu M,P// 8 eşiîa afară B, Cj norod B// 9 frică B, C/apucasă Cjj 8—10 căuta, că aşa apucasă şi el de la Vasilii voevoda, fiindu cămăraşu mare atunce <fiind atunci cămăraş mare P>, ca să-i îa toţi <toţi oamenii P> de frică M, P// 9 învăţătură B, Cj Vasilie B, Vasilie Cjj 10 mare Bjad. marginal fiind cămăraş mare la Vasilie-vodă E, lipseşte. Cjj 11 înnalt B, Cj cernila B, Cjj 10—14 Acesta iaste Duca voevod, carile era o'm nu pre înnaltu, dar gros şi burduhosu. Şi măcariu că era bătrînu, dar barba tot îşi cerne. Deci şi pre aceasta să cunoşte că Iaste om fără <fără de P> frica lui Dum-nezău. Ci socotiîa el să facă şi la ce să ispitiîa M,P// 12 să cunoştea B,C/ că n-are C] că nu avea B,E,G/ acătare B,C/minte Cjj 13 Dumnezeu B,C/ gî'ndiia el săa fcă B,C/ ce Bjj 14 ispitiîa B,C/ la ce B, la ele Cj Dumnezeu B, Cjj 15 aşîa B, aşa Cj Dus-au leşii pre Duca voevoda în Ţara Leşască şi acolo au şi muritu' în pediapsă M, Bţ pre C//16 Asia B, Aşa C, Şi-aşa Gj s-au]ş-au B, C, au Gjj 16-18 lipseşte Aşe s-au agonisit... înpărăţie, de M, P/ lăcomiîa B, Cj avea B,C// 17 34]28 B. E. G / Şi era pre acîa vreme un boiariu Cj boiariu Bj pre anume D/întru Bjj 18 a noastră a Mol-, dovii B, Cj de] decii B,E,G/cînd C/vinila să îa birul B,C,G, veniîa birul să-1 ia Ei npărăţiia Cjj
multe ori, cîndu era în grab', îl încărca de la casa Iui şi-1 pornie la Po<a>rtă, şi mai pe urmă îş lua de la ţar<ă>. Şi nu l-au putut să-1 rebde Duca-vodă pe acel boeru, precum sintu mulţii pentr-alte ţârii boerii bogaţii. Ce 5 den domnie al doa'au început a să acolisi de dînsul ş-a-1 prădare, şi neputînd răbda Ursachi pe Duca-vodă, l-au pîrît la Po<a>rtă, pecum mai sus s-au pomenit. Iar mai pe urmă aemu, ştiind Duca-vodă pe Ursachi c-au avut. gîlcevi c-un neguţitor mare din Ţara Leşască, anume
10 Băl<ă)jan, şi giud-cată acolo in Ţara Leşască, multă, pentru nisşte' bude, trămăs-au Duca-vodă la acel Băl<ă>-ban, de au vinit în ţar<ă> de au pîrît pe Ursachi. Şi i-au făcut strîmbătate lui'Ursachi, că l-au dat rămas să de lui Băl<ă>ban vro patru, cincii sute de pungiL Şi aşea
15 i-au luat tot şi l-au închis în temniţă cu tîlhari<i>. Şi-1 scote în toate'dzileli de-1 băte la talpe, pîn'i s-au zgîrcit f. 243 vinele / ş-au rămas olog pin' la moarte iui. Şi la moarte lui, din 'ce bogăţie multă, n-ave cu ce-1 griji. Au_ vîndut un sat la Bacău, anume Fîntîneleli, de l-au grijit. Aşe
20 au făcut Duca-vodă lui Ursachi; şi pe urmă i-au plătit Dumnedzău si Ducăi-vodă.
1-21 lipsesc M.P//1 cînd Cj grabă B,C,' de Ia casa lui de-1 lua şi-1 porniia Bjj 2 pornila Cj Poartă B,C/ luoa C/ luoa Ursachi banii de la ţară B,E,G/ ţară Cjj 3 rabde B,C, rabde D/ putut Duca-vodă răbda pre Gj pre Bj boiariu B, boiariu Cjj 4 sînt mulţi pintr-alte ţări, B,C/ boiari B, boiari Cj bogaţi B,C// 5 din B,C/ domniia B,C/ domniia lui a doao G/ a doa B.C/ acolesi B,C/; 6 şi a-1 prădare Bjşi au început a-1 prăda (prădare G> C, Gj neputîndu răbda acel boiariu Ursachi B//7 la] şi la B,C/ Poartă B,C]înpărăţie E,G/ precum Bj pomenitlscris B,E,G/ după pomenit ad. la a doa dom-niiea Ducăi-vodă C//8 acmu]în domnita a triia C, la a trie domnie E, lipseşte B,Gj ştiindu Bj lipseşte Duca-vodă Cj că au B,C// 9 gilceavă C, gîlceavă şi pîră B,E,G/ cu un B, Cj negut'itoriu Cj mare B, Cjj 10 Bălăban B, Cj şi au avut şi giudecată B,G/ lipseşte multă D//11 nişte B, neşte Cj după bude ad. ce au fost făcut ei aicea în Moldova, înpreună B,' ce au fost făcut aicea in Moldova, amîndoi C, ce făcusă dinpreună E, ce au făcut ei înpreună Gj triimis-au B, trimis-au Cj ante triimis-au: 29 B, E// 12 Bălăban B, Cj de^şi Bj după vinit ad. aici în Moldova C, ad. aicea Gj în ţară, aici B, pre Bj după Ursachi ad. la Duca-vodă Cj Şi au B//13 strîmbătate Cj strîmbătate Duca-vodă D/ lui Ursachi, Duca-vodă B,E,G/ dat pe Ursachi să dea Bj dea Cjj 14 Bălăban Cj vreo B, C/cinci B,C,' sute B, Cj pungi de bani B,C,D,G/ asia B, asa Cjj 15 după tot ad. lui Ursachi B, ad. ce au avut C, D/ tîlharii B,C/ scotea B,C/ zilele C//16 pînă Cj pînă ce B,E,G// 17 vinele B, vinele picioarelor D, vinele de la picioare E.G/ vinele de la picioare şi-1 ducea cu scaunul la curte de să giudeca şi au rămas Cj şi au Bj după olog ad. de picioare E/ pină B,C/ moartea1 2 B, CU 18 din cea bogăţie multă ce avusese Bj din bogăţila lui cea multă C, D/ n-avea B, C/ cu ce îl C // 18- 19 cu ce să-1 grijască. Au vîndut un sat la Bacău, anume Fîntînelile, întru 6 mie de lei, unui grec ce-l chiema Aslan, cămăraş de ocnă (ad. marginal} de l-au grijit D / Şi au vîndut C / anume Fîntînelile B, C/1 19 Aşea B, Aşa Cjj 21 Dumnezeu B, Cj după vodă ad. precum mai sus s-au scris D//
282
283
f. 243v
35. Fost-au şi trii semne mari în dzileli Ducăi-vodă cînd au purces la Beci. Că s-au arătat o stea pe cer cu co<a>d<ă>; de s-au vădzut multe dzile. Mînca şi lupul oameni. Fost-au şi cutremur prea mare. Cădzut-au atunce
5 şf turnul cel mare din cetate Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisăi.
36. Iară do<a>mna Nastasiîa a Ducăi-vodă, dup<ă> ce-au luat leşii pe Duca-vodă, îa au rămas deodată în Ţara Muntene<a>scă. Ş-au înblat mult pentru Duca-vodă,
10 ca să-1 răscumpere de la Ieşi. Şi-1 neguţas<ă> cu leşii drept 70 de pungii de bani, să de leşilor şi să-1 las<ă>. Şi triimi-ţind banii pen Ţara Ungure<a>scă, i-au poprit ungurii cu-ndemnarea lui Şerban-vodă, temîndu-să c-a îesii şi l-a smintii din domnie. Duca-vodă atunce era în Leov
15 slobod şi oblicind c-au poprit ungurii banii, l-au lovit cataroîa, de voia rea, ş-au murit în loc.
37. Iară do<a>mna Ducăi-vodă, vădzind aşea, s-au dus cu to<a>tă casa / ei la Ţarigrad. Aşe au început a o apuca datornicei, unei de o parte, alţîi de alta, cu feluri de
1 35]30 B,E,G, 59M/ semne B, Cj zilele B, Cjj 1-2 în zilele Ducăi voevoda, cînd au purces el cu oaste la Beciu, au fostu trii sămne pe cer M, Pjj 2 purces la oaste la Beciu B/ Beciu Cj lipseşte la Beci D/ lipseşte Că M, P/ pe ceriu B, Cj lipseşte M// 3 coadă B, Cj pre cer s-au arătat o ste cu coadă P/ de] şi M, P/ în multe M, Pj zile B, Cj Mîncat-au şi lupii E, G/ repetă Mîncat-au B/ lupii B,C,D// 3 — 4 Lupii mînca oameni. Cutremur mare au fost. Atunce au căzut turnul M, Pjj 4 pre mare B, C/ atuncea B, Cjj 5 mare B, Cj cetatea B/ Sucevii B, Cj zice oamenii B, zicea oamenii C, E//6 Nebuisii D, E, Neboisii G, Neboisia M, Pjj 1 36]31 B,E,G, 60 M," 10 Pj Iar C, lipseşte M,P/ doamna B,C, Nastasiîa B, Nastasie Cj după B,C// 8 ce au Cj luatu B//7 —9 Nastasîia doamna Ducăi voevoda era în Ţara Muntenească M, Pj leşii B,C/ corectat deodată D// 9 Munteniască B.C/ Şi au umblat B, Cj lipseşte mult. Gj voevoda Mjj 10 răscumpere B, C/ Ieşi B, Cj Şi-l]Şi Pj neguţasă B, Cj' lipseşte cu M/leşii B, Cjj 11 şeptezăci B, şaptezăci Cj pungi B, Cj de bani tocmis(ă>'şi aşezasle să dea D/ să dea leşilor, B, Cj lasă Cj trimiţindu B, trimiţind Cjj 12 pin B, Cj unguriască B, Cj oprit Gj ungurii]nemţii E// 13'îndemnarea B, îndemnare C/j Şerban-vodă Cantacuzino Gj că va eşi Cjj 13— 14 temîndu-s<ă> Şerban-vodă că' va eşi şi-1 va sminti B, temîndu-să că va eşi Duca-vodă şi-1 va sminti Duca-vodăs din domnie. Duca-vodă atuncea D, temîndu-s<ă> de Duca-vodă că va eşi si-1 va sminti din domnie E// 14 sminti Cj domniia Cj voevoda M/ atuncea B, Cj era atuncea E/ Liov B,C// 15 oblicind]luîndu veste M,P/ că au B,C, că i-au M/ungurii], nemţii E/l-au lovit cataroi, ce să zice dambla B,E,G, l-au lovit damla, ce să dzice-cataroi C, l-au lovit damla; anulat cataroi ce-i zice D// 15-16 ungurii banii(banii, ungurii P>, de <el de P> scîrbă l-au lovitu cataroi (cataroiul P> adică damla (dambla P> şi îndată au murit.M, P//16 şi au B,C/în locu B, lipseşte D,M,P//17 37]32 B,E,G, 62 M/doamna B,C, doamna Nastasiîa a Ducăi-vodă E/văzindu B/aşia B, aşa C//17— 18 Auzind doamna Ducăi (vodă P> de aceste s-au dus cu totul la Ţarigrad M, Pjj 18 toată B, Cj ei]îei C / Şi aşîa B, C, Şi aşa C, G]Şi acolo îndată M, Pjj 19 datornicii B, Cj unii B,C/ alţii B,C/ de altă parte C,M, dintr-altă parte Pjj 19-1 feliuri1"2 B,C//
feluri de priceni, ş-a o îngrozi, ş-a o închide, ş-a o jăcui, care cum pute, agiungînd-o osînda cresştinilor.
38. Care mai pe urmă au vinit şi mai la mare osînd<ă> şi ocară, c-au amăgit-o un grec, de s-au măritat după
5 dînsul. Avînd Ia doi ficiori şi patru fete, n-au socotit cinste Iei, că era mai mult bătrîn<ă> decît tînără. Şi după ce au mărsu dup-acel grec, au amăgit-o de-au dat bani şi odo<a>ră cîte <a>u mai avut, de-au dat turcilor de l-au pus beiu la Mana. Şi au mai şădzut vro săptă-10 mân<ă> cu dînsa, pîn' ş-au făcut cheful, şi s-au dus la Mana, dzicînd c-a duce-o şi pe dînsa. Şi aşea vro doi, trei ani au şădzut acolo şi n-au mai triimis la dînsa să o îa, pin' s-au hainit şi el de la turci. Iar la, la bătrîneţe, au rămas şi sărac<ă>, şi ocărită de voro<a>va oamenilor,
15 şi cu o cas<ă> plin<ă> de copii. Aşe au plătit şi Dumnedzău Ducăi-vodă, pecum au făcut şi el altora.
1 de pricini B,C/ şi a1"3 B, Cj  ingroji A/  jecui  B, C // 2 carii  B, C / putea B, Cj agiungindu-o  B,C//   1 — 2  feluri  de  pricini: îngrozitu-au,   închisu-au şi au   şi   jăcuit-o, care cum pute, pentru   că  o   agiunsăsă  osînda creştinilor M, Pj şi osînda Cj creştinilor    B, Cjj  3 lipseşte 38  B,  e, G, M/ Care   B, C] Iară M, P / vinit] agiunsu M, Pj Şi la mai mare osindă B, C, e, M, Pjj 4 că au B, Cj ocară,   un grec au înşelat-o şi Ia s-au măritatu M, P // 5 fete B, Cj cinstea ei Bjj 5—9 patru fete şi    fiindu şi bătrînă nu ş-au socotit (Ia P> cinste ei. Deci acel grecu iarăşi au mai înşălat-o, că I-au  datu bani şi o-doară cite  îi mai (lipseşte mai P>  rămăsăs(ă);  iară   grecul luind  banii şi odoarăle  ei  H-au  dat  turcilor  şi  l-au   făcutu   beiu  la  Mana // 6 bătrînă B, Cjj 7 mersu B/după B, Cj grecu Bj de au dat B, de i-au dat C, Bjj 8 odoară B, Cj cîte au B, Cj de au dat B, C // 9 şezut B, Cj şezut cu dînsa vro săptămină M, Pj vreo Cj sâptămînă B, Cjj 10 pînă B, C, pină ce D/ şi apoi s-au dus e// 11 că o va duce B, C,  D, e/ zicînd că mai pre urmă a aduce-o M,P/ pre B, Cj dînsa acolo B, D, e, G, M, Pj după acolo ad. la Mana D/ aşîa B, aşa C / vreo Bjj 12 trii B,C/ şezut B,C// 11-15 Au trecutu şi (lipseşte şi P> trii ani şi grecul acela n-au mai trimis să o Ia, pînă ce s-au hainitu  (şi el P> de la turci  şi au  fugitu  (şi  au  fugit de la  turci P>. Iar   Ia   au   rămasu    săracă   şi   ocărită   de   oameni   la   vîrsta bătrineţîlor şi cu   o casă   M,   Pj trimis   Cjj  13 pînă B, pînă de la o vremie   Cj de B, Cj bătrîneţe B, Cjj  14 ad. marginal au rămas B / săracă B, C / voroavă B,  Cjj   15  casă  B,  C / plină  B, C / Aşîa  B,  Aşa C]Şi Pj lipseşte şi2 C, e'    M,    P //'    15    Dumnezeu    B,    C /    precum    Bj    după    vodă ad. precum mai sus s-au scris. D / Ducăi voevoda, după cum şi el au făcut altora. M,P//
284
285
DOMNI IA A DOA A LUI PETRICEICO-VODĂ DE LA LEŞII. CAP 81
Zaci<alo> 1. Petriceico-vodă, dup<ă> ce-au înţeles c-au bătut pe turcii la Beci, s-au scoborît cu moldovenii pri-5 begii şi cu puţintei Ieşi în tîrgu în Suce<a>vă ş-au început a strînge pe boeri, pe unei de nevoe,' alţii vinie de bun<ă>voe. Şi de acolo s-a scoborît la Iaşii ş-au triimis poghiiaz de au luat şi pe Duca-vodă. Ş-au triimis şi moldoveni în Bugiac, cu puţintei cazaci cu Coneţichie, a prăda ş-a 10 strica, de pe cum le-i obiceiul moldovenilor, gata la jacuri, dup<ă> cum s-au pomenit mai sus la domnie Ducăi-Vodă.
2. Decii în scurtă vreme au nemerit şi tătarii de la Beci la Buge<a>g şi vădzind de<a>tîta stric<ă>ciună ce le i-au făcut moldovenii şi cazacii, datu-le-au mare 15 războiu moldovenilor şi cazacilor. Dece moldovenii, cum •J sînt gata la jac. .şi. gata şi la fug<ă>, în scurtă vreme au început a să răsîpi în fug<ă>, de au perit ca vai de dînşii, şi în Prut s-au înecat. Iar cazacii,  cu tabăra legată
1 al doa A/ Petriceaico Bj Ştefan Petricîeico-vodă C, D/ Domniîa lui Petriceaico-vodă a doa E, A doa domnie a lui Ştefan Petriceicu voevod M, P// 2 Ieşi B/ după Ieşi ad. în anul 7192 C, in anul 7191 Gj lipseşte de la leşii M, P/ Cap 85 B, Cap 84 D, Cap 86 P, lipseşte E, M// 3 lipseşte Zaci<alo> B, C, D, E, G, M, P/ Petriceaico-vodă, dacă au înţăles că au bătut B,E,G/ Ştefan Petricîeico-vodă, după ce au înţă-les, că au bătut nemţii Cjj 3—11 Ştefan Petriceicu voevoda, după ce au trimis pre Duca voevod în Ţara Leşască s-au fost aşezatu în scaunul domniei în Iaşi M, Bjj 4 turci B, Cj Beciu B,C/ s-au coborît şi au vinit cu moldovenii pribegi Bj moldovenii pribegi Cjj 5 Ieşi B, Cj Suceavă B, Cj şi au B,C// 6 boiari B, boiari Cj pre unii de nevoie B, Cj iar alţii B,C,D,G/ viniîa B, C, viniîa şi Gj bună B, Cj voie C, voia lor Bjj 7 repetă Şi de acolo E/ după acolo ad. de la Suceavă D/ s-au C, D/ s-au coborît de au mersu la Iaşi/ şi au Cj şi au trimis Bj podghiaz Cj de B,C// 8 au luat pe Duca-vodă E/ după vodă ad. precum mai sus s-au scris C, E/ Şi au trimis B,C/ moldoveni B.C//9 Bugiacu B, Bugeiag A / cu2]şi cu D/ Coneţchii B, Co-neţchie Cj după Coneţchii ad. căruia îi zicea şi Poischie, şi au început G//10 şi a strica B, Cj de pe]după B, E, dupre Cj le iaste obiceaiul B, li-i obiceaiul Cj moldovenilor B.Cj gatajde sînt gata C,E,G// 11 după Cj după cum (pecum E) mai sus s-au scris la B, E, Gj domniîa B, Cjj 12 Decii B, Cj după vreme, ad. fără zăbavă Gj după tătarii ad. din oaste B, Gj de C]de la B, Gjj 13 Beciu B, Cj după Beci ad. din oaste Bjj 13— 15 însă fără zăbavă au venit şi tătarii de la Beciu la Bugiag. Şi văzind tătarii cită stricăciune le făcusă moldovenii şi cazacii, pre carii îi trimisăs<ă> Petriceicu voevod, după cum s-au pomenit la domnie Ducăi voevod, datu-lî-au moldovenilor şi cazacilor tari războiu M, P / Bugeacu B, Bugiac C / atîta B, C / stricăciune %B,C// 14 ce li-au B,C/ moldovenii B,C/ datu-li-au B,C/ mare B,C// 15 moldovenilor B, Cj Decii B,C/ moldovenilor A, moldovenii B,C/cum]precum E, după cum M, P/7 16 jacu B, jacuri M, jafuri P/ şpjsînt B,C,D, asia sînt E, G / si gata şi]aşa şi M, P/fugă B, Cj înjşi în B,E,G/ vreme B, Cjj 17 ad. marginal au început a să răsîpi D/ în fugă B, C] şi a fugi M, P/ de]şi M, P/ dînşii B, Cjj 18 Prutu B/în Prut încă E/ înnecat B, Cj şi s-au înnecat şi în Prut M, Pjj
au trecut peste Nistru. Decii tătarii au prădat ş-au tăiat în ţară cît le-au fostu voe. Iar Petriceico-vodă, vădzind că n-are cu cine să stea, s-au întorsu din Iaşi iar la Suceavă, şi-nţelegînd c-au pus turcei domnu pe Dumitraşco-vodă f. 244v 5 Ca<n>tacozino, luat-au şi el / miere şi vin, vaci, boi, turme de oi, ce-au putut apuca, şi s-au dus în Ţara Leşască. Ş-au stăpînit şi el, de la Ieşi, de la noiemvri pîn'la făurar. Bogat bine şi folos au rămas ţării şi de la Petriceico-vodă, prad<ă> şi fo<a)mete mare! Şi s-au dus şi din boeri 10 cu dînsul: .\Iiron. .Cpstîn vel-Iogofăt şi Apostol Catargiul vel-comis şi Hei Drăguţescul sărdariul şi Savin Zmucil<ă> medelnicer şi frate-său Ghiorghiţă şi alţii.
DOMNIÎA A DOA A  LUI   DUMITRAŞCO-VODĂ CA<N>TACOZINO, LA VELET 7192 <= 1684). CAP 82
15 Zaci<alo> 1. înţelegînd turcii de ce să lucre<a>dză în Moldova, cum au luat pe Duca-vodă leşii, au pus domnu pe Dumitraşco Ca<n>tacozino. Şi viind la Galaţii, ră-
1 au trecut Nistrul în ceia parte B,C,G/ lipseşte peste M, Pj întrat-au tătarii in Tara Moldovii (lipseşte în Ţara P> şi au prădatu şi au robitu cit M, Pj şi au tăiat B, CU 2 le au B, li-au Cj fost voia B,C/ ante Iară: 3 B,E,G,M, 2 Pj lipseşte Iar M, p'j Petriceaico B, Petricîaico Cj voevoda M// 3 n-are cu cine B, Cj să stea înpro-ti'va tătarilor C, să stea înprotiva oştilor tărărăşti D/ să stei înprotiva tătarilor, din Iaşi s-au întorsu iarăşi în Suceavă M, Pj iară Cjj 4 lipseşte şi M, Pj înţălegîndu B, înţălegînd Cj că au B,C// 4—5 înţălegîndu Petriceicu voevoda că turcii au pus domn în Moldova pre Dumitraşco Cantacuzino voevoda, au mai prădat şi el ţara <Ţara Moldovei) P; au luat miere (lipseşte miere P>, vin M, Pj turcii domnu în Moldova B, C, turcii domnu de la dînşii în Moldova Bjj 5 Cantacozino B, Cj miere
B, miiare Cj vin, cirezi de vaci şi de boi şi turme Gj vaci şi boi şi turme Bjj 6 turme
C, şi turme E/ ce au B, C, şi ce au mai M, Pjj 7 Şi au B, Cj de la Ieşi B, Cj noemvrii B, Cj Stăpînit-au şi el cu domniia de la Ieşi M, P/ pînă B, Cj fevruar B, C, fe-vruarie M, fecvruariie Pjj 8 Destul şi bogat bine E, bine B, Cj de B, Cj Petriceaico B, Petricîeico Cj voevod M// 9 pradă B, Cj foamete mare B, Cj Dusu-s-au cu dtnsul şi din boeri, anume M, Pj din boiari B, lipseşte Cjj 10 Costin B, Cj log<o)fât Cj lipseşte şi M, Pjj 11 lipseşte şi1-2 M, şi2 Pj Ilie Drăguţâscul M, P; sărdariul Ilie Drăguţăscul M,P; vel-sărdariuE//12 vel-medelnicear Bj după medelniceariul adăogat ulterior marginal: şi Alexandru Ilasi căpitanul D/ lipseşte şi1 M, Pj şil~Jjşi cu/ frateli său M/ Gheorghiţă Bj şi cu alţii Mjj 13 Domniia lui Dumitraşco-vodă, a doa, Cantacozino E/ A doa domnie a lui Dumitraşco Cantacuzino voevod M, Pjj 14 Cantacozino B, C/ Cap 82, în anul 7192 Bj la velet ;in anul C.E,G/ lipseşte la velet 7192 D/ cap 85 D, cap 87 P, lipseşte Bjj 15 lipseşte Zaci(alo) B,C.D,E,G,M, Pj înţălegîndu B, înţălegînd Cj după turcii ad. înpărăţiîa D/ de ce]de cele ce Gj di ce să lucriază B, di ce să lucrează Cj înştiinţîndu-să înpăratul turcescu de t^ate cîte să lucrează M,P// 16 cumjcum că C, precum D.G' leşii B.C' lipseşte domnu Bj/ 17 Dumitraşco-vodă Cantacozino B,C,E,G, Dumitraşco-vodă Cantacozino in anul 7192 D/ şi cum că leşii au luatu pre Duca voevoda (lipseşte voevoda P> au pus domn Moldovii (lipseşte Moldovii P> M, Pj Cantacuzino voevoda M/ Galaţi B, Cj au răpezit G]triimis-au E, au şi trimisu M.P/,'
286
287
i. 245 5
pedzit-au cărţii în toate părţile, să-ş vie cineş la locurile1 sale, că de la puternica înpărăţie sînt toţii ertaţii, oricine" ce greşal<ă> ar hi făcut. Dece cine de pe unde au fost ş-au audzit, de pen Ţara Ungure<a>scă şi din Ţara Mun-tene<a>scă, / toţii au vinit, făr<ă> cît numai Buhuş au rămas în Ţara Munteniască. Şi cei din Ţara Leşască n-au vinit, au mai zăbăvit ş-au vinit la domnie lui Cantemir-vodă.
Dece viind domnie în Iaşi, ş-aşădzindu-s<ă> în scaon, era mare fo<a>metă, că fuses<ă> ţara toată bejănită şi iffTnTputus<ă> oamenii ara şi nu s<ă> făcus<ă> pînă. Era oameni<i> tot leşinaţii şi morţii pe drumuri şi pe uliţi, cît să mînca om pe om. Poghiiazuri din Ţara Leşască tot-deuna să slobodzie de strica şi prăda. Tîlhăret mult era. De la Cotnar în sus era ţara pustie. *~
2. Peste Prut păzîia joimirii drumul Cameniţăi, de jăcuia. Tătarii face mare gîlcevi pentru prada lor. Ce viind fărman la hanul de la Po<a>rtă, s-au aşedzat. Pîne aduce oameni<i> de pen Ţara Ungure<a>scă şi de la tătari, cîte puţintea. în Iaşi era mare, mare nevoe. Că trece paşi la Cameniţă cu haznale şi cu zaharale, şi nu era
15
20
1 cărţi B,C/ părţii A, părţi C, E/ viie Cj cine CJfieşticarile M, lipseşte Gj locurili BC// 2 saliC/ puternicaC//1—2 la locul său <ei P>, fiindcă puternica înpărăţie pre toţi i-au ertatu M, P/ înpărăţiîe Cj sîntu B/ toţi B, Cj ertaţi B, Cj oricine B,C// 3 g'reşală B, Cj ar fi B/ Decii cine di pe unde B,C/ şi au B.C// 4 pin B,C/ Unguriască B.C/' 4 — 7 Şi auzind aceasta {aceste P> cu toţii cei din Ţara Unguriască şi cei din Ţara Muntinîască, fără cît Buhuş au rămas în Ţara Muntinîască. Şi cei din Ţara Leşască iarăşi <iar P> au mai rămas şi au venitu la locurile lor. M, P// 5 Munteniască B, Cj toţi B,C/ fără cît B, C, fără de cît E, Gj Buhuş hatmanul B,C,E,G// 6 Şi cei]Şi boiarii cîei Cj n-au]încă n-au D, E// 7 şi au B/ domniîe B, Cjj 8 Decii B, Cj domniîa B,C/ după domniia ad. Dumitraşco-vodă D/ şi aşedzindu-s(ă) B, şi aşezindu-să Cj în-] ia E, Gj Viind Dumitraşco voevoda în Iaşi şi aşezindu-să M, P//' 9 mare foamete B, CJ fusesie B, C]au fostu M, P/ toată ţara M/ lipseşte toată P/ bejenită B,C// 10 nu putusă C, P, n-au putut B, n-au fost putut E, Gj şi cît arasâ încă nu să făcusă pîine D//9— 10 lipseşte şi1-2M, P/ nu să făcusă C, nu s-au făcut Bj pîine B, piiue C/ Şi era E, Gjj 11 Oamenii era M,P/ oamenii Cj toţi Gj oamenii tot hămesiţi şi leşinaţi B/ leşinaţi Cj morţi C, morţi de foame B, D, E, Gj lipseşte şi2 M, P/ uliţă B,C//12 cîtjatîta cît M,P/ Şi poghiiazuri B, Şi podghiazuri C, E.G//13 totdeauna să slobozita C, totdeauna să slobozita în Moldova B,E,G/ lipseşte de M, P/ strica B, Cj Tîlhărit C, Tilhărit foarte mult B,E,G, Tîlhărime era pre'multă M, P// 14 Şi de la B,C,D,E,G/ Cotnariu Cj Ţara de la Cotnariu în sus era pustie M, P/ pustiie Clj 15 2]6 M/ Piste B, Cj păziia B, Cj Cameniţii B, Cj dejşi M, P/./ 16 jecuîa B, Cj Şi tătarii încă făcia B,E,G, făcea Cj mari B, CI prada lor din Bugeacu E, Gj CejŞi B,E,G, însă M, P// 17 viindu C/fermau B, Cj lipseşte la hanul D/ Poartă B, Cj de la Poartă la" hanul <han P> s-au liniştit tătarii M, P/ după aşezat ad. cu moldovenii Gjl 18 Pîine B,C/aducea B,C, aducea atuncea Gj oamenii B, Cj de pin B,C]din M,P/ Unguriască B,C/ şijşi şi M,P//19 tătarî B,C/ cite B,C/ putinţe B/Iar in Iaşi B,E, G/mare B,C/ lipseşte mare2 B,C,D,E,G,M,P/ nevoie C//20 trecea B, trecîa Cj haznele B, haznale C, haznalile P/ zairele B,E, zaharale C//20-1 nu era oamenii harnici de bucate E//
harnicii să-i grijască de bucate şi dă cai. Şi îmbla turcii singuri pe la gazdelă boerilor de le lua caii. Atuncea domnul muntenesc Şerban-vodă au încărcat pînă de a lui, arată cu plugurilă lui, cîteva sute de cară, de-au dus-o 5 la Cameniţă, avînd poronca de la-npărăţie. f. 245v Oamenii în tîrgu în Iaşi arde curţili boîarilor / şi ogrădzilă şi<-a> altora, de au arsu tîrgul mai giumătate^ că nu era cină să aduc<ă> lemne. Viţeii era scumpe, mierea era scumpă, găineli mai nu era în ţară. Găina cîte un leu,
10 oul cîte un potronic, oca de untu cîte doi orţii bătuţii şi un zlot, oca de brîndză cîte doi potronici. Banii eşis<ă> mulţii în ţar<ă>, dar bucate nu era.
3. Iară cînd au fostu în al doile anu a domn<i>eir început-au a vini mulţime dă taberi de car<ă> tătărăsştii
15 cu mălaiu dă vîndut în Iaşii. Decă Dumitraşco-vodă pus-au de au făcut mierţa mară ş-au pus de au strigat crainecul să nu cumperă nimă pîn-în trei dzili, că-1 va înţepa careva cumpăra. Şi aşe au rumtu preţu mirţăi cîte un leu bătut,, şi peste doo, trei' săptămîni s-au scoborît mierţa şi la zlot-
20 bece au început săracii oameni a să sătura. Numai era greu, că murie, că era hămnisiţi.
1 harnici B, Cj grijască]sprejeniască D / de cai B, C/ umbla B, C // 2 pre B, Cj gazdele B, Cjcasăle M, P/ boiarilor B, boîarilor C / de luoa cai Bj luoa C/7 2-5 lipseşte Atuncea domnul ... de la <î>npărăţie M, P// 3 muntenescu B, Cj pîine B, 'pîine C/ de ai lui Bjj 4 plugurile B, plugurili Cj de au C]şi au Gjj 5 avîndu B/ înpărăţie Bj înpărăţiîe C// 6 Iar oamenii B,E,G/ ardea B, Cj curţile B, Cj Oamenii cei din Eşi arde curţîle şi ogrăzile boerilor <boereşti P> M, P// 7 ogrădzile B, ogrăzile Cj şi a Cj dejşi M, P/de arsese B,E,G/ repetă tîrgul E/ lipseşte mai G/7 8 cine B, Cj să aducă B, C, să le aducă M, P/ lemne B, C/_miîarea Cj miere iarăşi scumpă M, Bjj 9 găinele B, C, găini M, P/ Găina era B,D,E]în ţară să vindea găina Cjj 10 oul cite dzece bani B,M,P, oul era cîte zece bani E,G/ unt Bj după unt ad. era Cj cîte doi oiţi bătuţi B,C]20 parale M, P/ şi era şi cîte un zlot B,E,G/ si cîte un C]si si cîte 30 parale M, P// 11 oca de brîndză era cîte doaozăci de banr B, E, G, M, P / Bani C, Iar bani B, E, Gjj 13 3]4 E, G, 10 M/ fost B, Cj lipseşte Iară cînd au fostu M, P/ doilea an a domniii lui Dumitraşco-vodă Cantacozino B, C, doilea an a domniii lui Dumitraşco-vodă C, D, G, M, P// 14 de tabere C, lipseşte B, E, Gj lipseşte de P/ de cară tătăreşti B, C, de cară tătărăşti, tabere M// 15 de vîndut B, C]să-i vînză M, P/ Iaşi B,C/ Decii B,C, lipseşte M, P/ voevoda au poroncit de au făcut M, P// 16 mare B,C/ şi au pus B,C]şi au <mai P> poroncitu M,P/ strigat Bj crainicul B,C// 17 cumpere B,C/ nime Bj pînă Cj trii B,C/ dzile B, zile Cj că care va cumpăra îl va înţăpa M, P/ înţăpa B, Cj care Cjpre carele B,D,E, Gjj 18 asia B, aşa C, lipseşte P/ rumptu B, Cj preţul B, preţ C/ mierţii B,C/ lipseşte bătut M,P// 19 şijiară M,P/ piste B, preste C/ doao B,C, lipseşte M,P/ trii M,P/ coborît Bl s-au pogorît un zlot preţul mierţii P/ mierţajpreţul merţîi M/ la un zlot E, G/7 20 Decii B, C]Şi atunci M, P/ au început bieţii oameni, săracii, a-şi sătura Gj oamenii, săracii C//20 — 21 însă mulţi muriîa dacă să sătura, fiindcă au fost hămnisîţi M, P/ muriîa B, Cj că era hămesiţi şi leşinaţi de foame B, Cj era cu greu, că era hămesiţ<i> şi leşinaţ<i> de foame şi unii muriîa Gjj
288
289
4. Chemat-au Dumitraşco-vodă de cîteva ori, să vie i în ţară, pe Buhuş hatmanul, fiind om harnic la osştire şi | trebuitor la acela vrăme. Dariei, vădzind vremili neaş<e>- 1 dzată în Moldova şi fiind şi bolnav, n-au vrut să vie. 1
5 Care i s-au tîmplat aşîa şi moarte acolo, în sat în Ruşi. |
5. Iar Dumitraşco-vodă, vădzind că nu va să vie, au 1 căutat în piz<mă> ş-au ales un boiaru care era mai sărac | şi mai prost, anume Zosen Başotă. Măcar că era de niiam j
'. 246    vechiu, / dar nu era harnic de aceia boerie la celi vremi, J 10 nice iei n-ave acăîa nedejdă, nice în gînd nu gîndie. Aşea J făr<ă> veste din tîrgu l-au luat şi l-au dus la curte de l-au M înbrăcat cu caftan, de l-au pus hatman. I
6. Dumitraşco-vodă era un om bătrîn, grec ţărigră- I de<a>n de ne<a>mul lui, de Ca<n>tacozonesştii. Şi mai 3
15 nainte vreme fuses<ă> visternic mare şi-n Ţara Munte-ne<a>scă, la Gligori-vodă. Şi era om nestătător la voro<a>vi, tălpiz, amăgitor, geambaş de cei de la Fener din Ţarigrad. Şi dup-acestea, dup<ă> toate, era bătrîn şi curvar.
1 Chiemat-au Cj vile Cjj 1—2 Chemat-au Dumitraşco-vodă atuncea de cîteva ori pe Buhuş hatmanul să vie în Moldova din Ţara Munteniască, fiindu B,E,G/ Dumitraşcu voevoda în cîteva rînduri au chematu pre Buhuş hatmanul să vie din Ţara Muntinîască, fiindu om vrednic M,P// 2 oştire B,C// 3 trebuitoriu B,C/ acele vremi B,M,P/ el] Buhuş B,E/ văzindu B, văzînd încă P/ vremile neaşezate B,C, vremile încă neaşezate M//4 fiindu B/ lipseşte şi1 M/ vile C//5 Care B.CjŞi acolo M,P/ aşîa]aşeas A, aşeaşi E, aşeşi C, lipseşte G,M,P / lipseşte acolo M, P//6 Iară B,C, lipseşte M, P/ lipseşte vodăM/ vile Cj să vie Buhuş B,D// 6—10 că nu vra Buhuş să vie, înnadins au căutatu şi au alesu un boeriu carile era mai prost şi mai sărac, însă de niam bun şi vechiu, anume Zosîn Başotă, carile nu era vrednic de ace boerie şi tocma la acela vreme, şi nici el M,P// 7 pizmă B,C/ şi au ales pre un boiariu B/ şi au C/boîariu C/care B.C, careli E// 8 pre anume B,E/ Zosim B,C,D,E,G, Joşen A/ Măcarî C, Şi măcar E, lipseşte Gj niam vechiu B, Cjj 8 — 9 Că era şi niam prost, dar nu era el harnic Gjj 9 nu era el harnic B,E/ acee B/boeriîe Cj la aceli B.C//10 n-a ave A/ nice el nu avea aceia nedejde B,C/ nici B,C//10-11 în gîndu nu era. Şi aşîa numai fără de veste B, în gîndu nu-i era, nici gîndiia. Şi aşîa numai fără de veste E, G, şi nici în gînd nu-i era. Ci chiar aşa fără de veste l-au luatu din tîrgu şi aducîndu-1 la curte M, P/Aşa C, Numai aşea D// 11 fără de C,D/ la curtea domniască B,D,E,G//12 caftan B,C/de]şi B,E,G,'p, lipseşte M/ pusjfăcut M,P// 13 vodă] . Cantacuzino M,P/ lipseşte un G,M,P/ ţarigrădian B,C// 13—16 ţărigredian; şi / mai înnainte vreme au fost ţarigrădian di niamul lui. Fost-au şi visternic în Ţara Muntinîască M, P//14 niamul B,C/ Cantacozineşti B,C// 15 înainte B, înnainte Cj vreme B,C/ fusesîe C]au fost B,E,G/ visternic B,C, şi vistiernic E/ mare B,C/ şi în C]în Ti, Gj Munteniască B,C// 16 Grigorii Cj Grigorii-vodă Ghica B/ voevod M/ Şijînsâ M, P/ nestătătoriu la voroavă B, C, nestatornic la cuvîntu M, ; nestătătoriu la cuvînt P// 17 telpizu B, telpiz C, tălpij A / amăgitoriu B, Cj giambaş B/ di clei Cj Fener B, C // 18 după1"2 B, Cj aceste B, Cj lipseşte Şi după ... bătrîn şi curvar M, P//
290
Do(a)mna lui era la Ţarigrad, iar el aice îşi kias<ă> o fată a unei rachieriţă de pe Podul Vec<hiu>, anume Arhipo<a>îa, care o chema Aniţa, ţiitoare, de o purta în vede<a>lă între toată boerimea, de-o ţinea în braţi,
5 de-o săruta. Şi o purta cu sălbi de galbeni şi cu haină de şahmarand, cu şlic dă sobol şi cu multe odo<a>ră înpodobită. Şi era tînără şi frumoas<ă> şi plin<ă> de suleiman, ca o fată de rachieriţă.
Şi o triimite cu carîta domne<a>scă, cu siimeni şi cu
io vornici şi cu comişi dzuoa amidzidzea mari pe uleţi, la feridiu şi pe la mănăstiri şi pe la vii, în prinblări. Şi face şi pe boiari de-ş triimite giupînesăle cu dînsa. Şi dup(ă)> f. 246v   ce vinie de la primblări, triimite / giupînesilor daruri, canaveţe, bilaco<a>s<e>, căce i-au făcut cinstea de-au
15 mărsu cu dînsa în primblară. Şi dup<ă> ce s-au mazilit, au luat-o cu dînsul ş-au dus-o în Ţarigrad cu dînsul ş-au măritat-o dup-o slug<ă> a lui, dup-un grec.
Căutaţii, fraţii, iubiţii cetitori, de videţi ce Iaste omenie şi curvie grece<a>scă! Că el, de bătrîn, dinţii în
20 gur<ă> n-ave. Dimine<a>ţa îi înclie, de-i punea în gur<ă>, iar sara îi desclie cu încrop şi-i punea pe mas<ă>. Carne în toate posturile cu turcii de<n>preun<ă> mînca. Oh!
1 Doamna B, C, Şi doamna E,M,P/ iară Cj aicea B, lipseşte Gj după aicea ad. în Moldova, la Iaşi Cj îş luasă B,C/ Iară el aice face multe fărădelegi M, P// 1—3 lipseşte îşi luas(ă> ... anume Arhipoaia M, P// 2 pre o fată B, E/ unii B, Cj rachie-riţe Bj di pe B,C/ Vechiu B, Vechiu Cj anume acea rachieriţă Arhipoaia C, ce nume Arhipoaia Bjj 2 — 3 pre anum6 rachieriţă Arhipoae (îi zicea rachieriţii G>, iar pre fată o chiema Aniţa şi era ţiitoare la Dumitraşco-vodă şi o purta B,E,G// 3—17 lipseşte care... grec M,P// 3 carejpe care C,D/ chiema Cjj 4 în vedială B]în vederea tuturor Gj de o]şi o B,E/ braţe B, braţă Cjj 4 — 5 boerimea, de o săruta şi o purta între toată boerimea cu sălbi Gjj 5 haine B.C//6 de1"2 B, de1 Cj şahmarindC/ şi cu şlic de samur B,E/de2]cu Cj odoară B.C//7 frumoasă B,C/ plină B,C// 8 siliman B,C/ după rachieriţă ad. ce era Cjj 9 trimitea B, triimitea Cj domniască B,C//10 comisi B,C/ zioa B,C/amiazăzi mare B,C/ pre Cj uliţe B, uliţă C//11 feredeu B,C/ pre1"2 C,/ primblări, B,C/ făcea B,C/ făcea pre Gjj 12 pre Bj trimitea B, triimitea Cj jupînesile B, ju-pînesele Cj după B, C//13 viniîa B,C/ trimitea B, triimitea Cj jupîneselor B,C//14 canaveţe B, canaveţe Cj belacoas(e) B, belacoase Cj căci B, Cjpentru căci D/ cinste B,C/ de au B,C// 15 dînsă A/ primblare B, Cj după B,C/ ce C//16 o au luat D/ si au B, C]de au Gj lipseşte cu dînsul2 B, C,E,G/ ş-au2]şi au B,C// 17 după 1-2 B,C/ slugă B,C// 18 Căutaţi B,C/ fraţi C, fraţilor B,E/ iubiţi B,C/ de videţi C, lipseşte Bj ce]cie Cj iaste B,C// 18—19 Socotiţi, fraţilor iubiţi (iubiţilor P> cititori, cît iaste fire grecească M.P// 19 omeniia C, neomeniia B, E, Gj curviia B, Cj grecească B, C, lipseşte Bj dejera Gj de bătrîn ce era M, P/ dinţi B,C// 20 gură B, Cj n-avea C, nu avea Bj Diminiaţa B,C/ îi încleiia dinţii, fiindu legaţi cu sirmă de-i punea B, E,G / încleiia Cj gură B, Cjj 21 iară B, Cj sara]sările P/ descleiia B,C/ uncrop B, C/masă B, Cj Carne C, Şi carne B, Gjj 22 posturile B Cj mînca cu turcii M, P/ dinpreună B, C, lipseşte M, Bjj. 22 — 1 Oh, (O, D> săracă ţară a Moldovii Cjj
291
oh! oh! sărac<ă> ţar<ă> a Moldovei, ce nărocire" de stăpîni c-aceştea ai avut! Ce sorţii de viiaţa ţ-au cădzut! Cum au mai rămas om trăitor în tine, de mare" mirară îaste, cu atîtea spurcăciuni de obiceiuri ce s<ă> trag pîn-5 astădzi în tine, Moldovă! Şi din vreme în vreme" tot s-au mai adaos spurcateli de obiceiuri, carii mai înainte s-or pomeni cineş la rîndul lor.
7. Tîmplatu-s-au de-au găsit cîţiiva mii de galbeni acolo, în mănăstire în Rîşca, puşi de titor<i> pentru 10 tre<a>ba mănăstirei. Şi i-au luat toţii şi nemic n-au lăsat mănăstirei de schivernisal<ă), sau să tocmască ceva, fiind mănăstirea sărac<ă>.// *»s- 53,        8. Aşijderea ficiorii lui Chiriiac  Sturzii vornicului, f. 238v    Ion şi cu Sandul, care acel Ion au agiunsu mai pe urmă 15 şi vornic mare la alţi domni, aceşti boiari pîrîîa pe o maş-tehă a lor la Dumitraşco-vodă, zicîndu cum că ar fi rămas mulţi bani de la tatul lor Chiriiac Sturzea, şi lor nu va maş-teha lor să le facă parte. Decii Dumitraşco-vodă, cu meşter-şugurili lui, au aflat unde era banii şi au trimis şi i-au
1 săracă ţară Bj Moldovii B / ţară Moldovo M, ţara Moldovă P / nenorocire M,P// 1—2 de1-2 B,C// 2 ca aceştiîa B, ca aceste Cj avutu B/sorţi B,C/ţ-au cădzutjţi s-au vinit E, Gjj 3 Cum de M, P/ trăitoriu B, C/ de]şi de M, P/ mare B, C// 4iasteB,C/ atîte B/ atîte obiceaiuri de spurcăciuni C/obiceaiuri B/ să Cj pînă
B, Cjj 4 —5 ci să tragu în tine şi pînă astăzi, Moldovo M, ce să trag în tine şi pîră astăzi în tini, Moldovo P// 5 tine B,C/ vreme1-2 B,C// 6 spurcatele B/ acele spurcaţi obiceiuri M,P/ obiceaiuri B,C/ care B, careli C,D,E// 6 — 7lipseşte carii mai înainte... rîndul lor M,P/ înnainte B,C/ să vor scrie fieştecare la rîndul lor B,E,G// 8 Tîmplatu-s-au atuncea de s-au găsit cîteva mii de galbâni B,E, Tîmplatu-s-au atuncea, la domniia lui, de au găsit cîteva mii de galbeni, C, Tîmplatu-s-au în zileli acestui domnu, Dumitraşco-vodă Cantacozino de s-au găsit cîteva mii D, Tîmplatu-s-au atuncea, în zilele acestui domn de s-au găsit Gjj 8— 10 în sfînta mănăstire Puşca ■era puşi de ctitori, pentru trebuinţăle mănăstirii, cîteva mii de galbini. Iară Dumitraşcu voevoda pre toţi i-au luatu M,P// 9 lipseşte acolo B,C,D,E,G/ în1_2]la C,D/ ctitori B, Cjj 10 triaba C]trebuinţa D/ mănăstirii Cj triaba mănăstirii, cîndu să vor găsi să s<ă> înnoiască în mănăstire ce ari trebui Bj ctitorii mănăstirii, cîndu să vor afla să fie pentru cheltuiala mănăstirii la cele ce ari trebui E, ctitorii besăricii, carii, cînd s-ar găsi, să înnoiască în mănăstire cele ce ar fi de trebuinţă în mănăstire G//10 toţi galbenii Dumitraşco-vodă B, toţi Dumitraşco-vodă D, Gj toţi Cj nemică B, nimica C//11 mănăstirii B, Cjj 10— 12 şi mănăstirii nemică n-au lăsat de chivernisala, sau să driagâ ceva în mănăstire, fiind Gj chivernisal<ă> B, chivernisala •C/ ceva]cele stricate M,P/ după ceva ad. în mănăstire D.G//12 săracă B.C//13 fiiciorii -vornicului Chiriiac Sturzii Gjj 14-15 Ioann şi Sandul, ficiorii Sturzii lui Chiriiac ■(lu Chiriiac -Sturzii P), au pîrîtu pre o maştihă M,P// 15 lipseşte aceşti boiari C,D/ preC/ maştihă C//16 voevod Cj zicînd Cj lipseşte cum C,D,M,P//17 tatul lor]tată-său
C, D/ Sturzea vornicul D/ lipeşte Sturzea C,M,P//17-18 şi Ia (lipseşte îa. P) nu vra să le facă şi lor parte M.P//18 maşteha sa E, maştehă-sa G, lipseşte C,D/ voevod M//19 unde Cj era]au fost,C sînt D,E,M,P// 19—1 şi trimeţîndu au luatu banii toţi, iară lor nimica nu li-au dat M, şi trimeţind i-au luat toţi, iar lor nimica nu li-au dat P//
292
luat toţi, şi nemică nu li-au mai dat acestor boiari, nici lor, nici maştihăi lor. Şi după ce s-au mazilit Dumitraşco-vodă, s-au dus maşteha acestor boiari, vorniceasa lui Chiriiac Sturzii, Ia Ţarigrad, de au zăbăvit giumătate de an 5 şi ş-au aprinsu rogojini în cap, de l-au pîrît la împăratul pe Dumitraşco-vodă. Şi nemică n-au putut face, să isprăvască ceva. Şi au mîncat banii toţi Dumitraşco-vodă.
9. Iară boiarilor celor mari le arăta dragoste şi cinster că nici pre mult n-au domnit a doa domnie, nici vremile
10 nu-i slujila. Ce nu avea într-alt chip cum face, ce numai îi căuta să le arate dragoste, că nu-i da mina într-alt chip să facă.
10. Şerban-vodă, fiindu domnu în Ţara Munteniască^ era veri primari cu Dumitraşco-vodă di pe Cantacozineşti,
15 şi avea vrajbă şi pizmă între dînşii încă di pe cîndu era tineri, di pe la Grigori-vodă, şi s<ă> tot pîrîia la Poartă unul pe altul.
Atuncea au chiemat Şerban-vodă pe Buhuş hatmanul f. 239    şi l-au învăţat să margă la Focşani / şi să să agiungă cu 20 boiarii moldoveneşti şi să le dzică să fugă la dînsul în Ţara Munteniască, că el le va purta de grije. Să nu şază în Moldova, că Dumitraşco-vodă au făcut ferman să-i taie pre toţi boiarii din Moldova, dzicîndu că boiarii au adus pre Ieşi de au luat pe Duca-vodă şi au prădat Bugia-25 cui, şi ţinea acel ferman ascunsu gata. Decii Buhuş hat-
1 lipseşte acestor boiari C,D// 2 maştihii Cjj 2—7 lipseşte Şi după ce ... Dumitraşco-vodă M, Bjj 3 lipseşte Dumitraşco-vodă D/ maştihă Cj acestor boiarijlor C,D// 3 — 4 lipseşte vorniceasa lui Chiriiac Sturzii Gjj 4 au zăbăvit 6 luni, giumătate de an Gjj 5 ş-au]au C, D/ înpăratul Cjj 6 lipseşte pe Dumitraşco-vodă C, D/ lipseşte să isprăvască ceva C,D,E// 6—7 Şi nemică n-au putut isprăvi. Că au mîncat Gjj 7 lipseşte Dumitraşco-vodă Cjj 8 9]17M/ lipseşte Iară D,M,P// 9 în a doa domnie E] în domniia a doa C, lipseşte M,P/ nicijau doară nici M,P// 10 Ce] însă M, P/ cum face]să facă M, Bjj 11 lipseşte ii căuta M, P/ arate Cj lipseşte că nu-i da mîna... să i facă M, Bjj 13 10]18M/ Şărban voevoda Cantacuzino M,P/ fiind Cj Ţara Româ-
! niască Gjj 14 lipseşte primari C,M,P/ cu Dumitraşco Cantacuzino voevoda M,P/
j lipseşte di pe Cantacozineşti M, Bjj 15 şi1]însă M, P, lipseşte C,D/ vrajbă între dînşii
i şi pizmă G//15 —16 între dînşii încă din tinereţe, de la Grigorie-vodă C,D/ între dînşii
j şi tocma din tinereţă, de la Grigorie voevod M,P//16 după vodă ad. marginal Ghica.
| D/ să Cj şi tot să pîrîia G/şi tot să pîrîîa unul pre altul la Poartă M, P/altul]alalt
] Cjj 18 Chiemat-au atuncea C/Chiemat-au Şerban-vodă pe Buhuş D,M,P/ lipseşte
hatmanul D,M,P/rfw/>ă hatmanul ad. fiind la acea vreme în Ţara Munteniască Cjj 19" lipseşte şi2 D,M,P// 20 lipseşte şi D,G,M,P/ dzicăjscrie Gjj 21 grijie Cj lipseşte Să nu : şază în Moldova M, Bjj 22 că]fiindu că M, P/ voevoda M/ făcuţjscos M, Bj să tale
' C, Bjj 23 zicînd că boiarii C]puindu-le pricină cum că ei M, Bjj 24 după Ieşi ad. în
Moldova C/voevoda M// 25 şiţlipseşte P)cum că ţîne acel ferman gata M,P/ţine Cj lipseşte hatmanul C,D //
293
f. 239
manul, pe poronca lui Şerban-vodă, s-au dus la Focşani şi au spus lui Gavriliţă vornicul.
11. Decii Gavriliţă vornicul, cum au înţăles, s-au şi rădicat cu ficiorii lui şi cu alţi boiari din Ţara de Gios, 5 cu cîţiva, şi au fugit în Ţara Munteniască, la Şerban-vodă. Iar Şerban-vodă, după ce i-au văzut că au vinit la dînsul, tare s-au bucurat şi au şi răpezit la Poartă harzuri de la boiari, cu pîră asupra lui Dumitraşco-vodă. Şi cu silinţa şi cheltuiala lui Şerban-vodă au isprăvit să margă boiarii
10 la Obluciţă, la Suliiman-paşîa, fiind sarascheriu acolo, să le îa sama cu Dumitraşco-vodă, să-i giudece.
Decii Şerban-vodă, avîndu prieteşug cu Suliiman-paşîa şi avîndu nedejde pe dînsul, au chiemat pre boiari de au sfătuit pe cine vor rădica domnu dintre dînşii,
15 după ce or isprăvi. Şi au socotit cu toţii pre Costantin Qantemir cliuceriul, fiind om bătrîn, ca de şaptezăci de ani, şi om prost, mai de gios, că nice carte nu ştiîa, socotind boiarii că l-or purta precum le va fi voia lor. Şi de. va fi şi rău, încă nu va trăi mult, că era bătrîn. Că alţii mai
20 de cinste şi mai de niam nu priimiîa să fie domnu. Şi au giurat Costantin Cantemir cliuceriul lui Şerban-vodă că
' din cuvîntul lui nu va eşi; / ce-i va poronci, pe voie i-a face de toate.
1—2 Buhuş, după poronca lui Şerban voevoda, au venitu la Focşani şi toate aceste li-au spus lui Gavriliţă vornicul M,P// 2 şi au spus]şi au scris de au făcut ştire E// 3 — 4 s-au şi rădicat, cum au înţăles, cu ficiorii G// 3 — 5 cum i-au spusu Buhuş, îndată s-au gătit înpreună cu ficiorii lui şi cu alţi boeri, s-au rădicatu din Ţara de Gios cu cîţ(i)va boeri (lipseşte boeri P> M,P// 4 din]de Gjj 5 după cîţiva ad. de aicea din Moldova C// 5 — 6 voevoda1"2 M//6 lipseşte Iar M,P/ după cejdacă M,P/ I-au văzut (au auzit P> că vin la dînsul, foarte s-au bucurat M,P/ i-au]au Cj după vinit ad. boiarii din Moldova Cjj 7 răpezitjtriimis E,M,P/ arzuri C, arzul P//8 cu mare pîră P// 8—9 voevoda1-2 M/ ŞiJDeci M,P//9 şi]şi cu M,P/ după isprăvit ad. ferman C,M,P// 10 lipseşte fiind M,P/ lipseşte acolo M.P//11 voevoda şi M,P/ judece Cjj 12 lipseşte Decii M,P/ voevoda M/ avînd C]ave M,P/ priiateşug Cjj 13 avînd C] ave M,P/ bună nădejde M,P/ pre Cj chemat-au Şerban voevoda M,P// 14 de au] şi s-au M,P// 15— 16 sfătuit, ca (lipseşte ca P) după ce vor isprăvi pre cine vor rădica domn dintre dînşii M,P// 17 de ani şi nici carte nu ştiîa E/ lipseşte mai C,D/ lipseşte mai de gios M,P/ nici Cjj 17 —18 de ani şi socotind că nici carte nu ştiîa şi gîn-dind boiarii că-1 vor purta după cum le va fi Gjj 18 lipseşte boiarii C,M,P/ precum <cum M,PXli-a fi voia C,M,P/ lipseşte lor C,D,M,P/ lipseşte de Cjj 19 că era]fiindu M,P//19-20Că alţii n-au priimit să fie domn (domni G> E.G//20 n-au priimitu M,P/ să fiie Cj domni P//21 lipseşte Costantin C.D//21 —23 Costantin Cantimir au giuratu lui Şerban voevoda cum că nu va eşi din cuvîntul lui şi oriei î-ar poronci, de toate să-i facă pre voia lui M,P/ lipseşte cliuceriul C,D//22 cei-a poronci C,D/ pre Cjj
1
Şi i-au dzis Şerban-vodă lui Cantemir să nu fie protiv-nic creştinilor, că el încă nu iaste. Căci Şerban-vodă avea bună nedejde că va dezbate toată creştinătatea din Ţarigrad încoaci de supt mîna turcilor. Că pe acela vreme 5 să bătea sultan Mehmet cu nemţii, cu Leopold, înpăratul nemţăscu, şi-1 tot bătea Niamţul pe Turcu şi luas<ă> mult loc Niamţul de la Turcu. Şi să agiunsăse Şerban-vodă şi cu nemţii, si cu Moscul, si cu lesii. Si moscalii încă bătusă la acea vreme cetatea Azacul şi era să margă şi la Crîm..
10 Şi gîndul şi gătirea lui Şerban-vodă era să fie el înpărat în Ţarigrad. Şi cu acel mijloc siliîa să facă pe Cantemir domnu în Moldova, coborîndu-s<ă> şi leşii să să înpreune, să să facă tot unii asupra turcilor.
Şi iarăş au mai giurat Cantemir lui Şerban-vodă,
15 pentru doi boiari greci ce era în Moldova trăitori, fraţi, pre anume Iordachi şi Manolachi, fiind de niamul lor aceşti doi boiari Rusăteşti, cum a merge Cantemir cu domnie, să-i şi prinză să-i omoare. Şi mai ave aceşti doi boiari încă trii fraţi la Ţarigrad, pre anume" Lăscărachi
20 şi Mihălachi şi Scarlatachi, cinci ficiori a cupariului celui bătrîn, tot de un niam di pe maică cu Şerban-vodă. Numai să apucas<ă> de să învrăjbisă de la vreme Ducăi-vodă, cîndu era domnu Duca-vodă în Ţara Munteniască.
1 voevoda M/ lipseşte lui Cantemir M,P/ nu fiie Cjj 2 că el încă]că nici el M,P/ CăcijPentru căci că D, Pentru că Gjj 2—4 lipseşte Căci Şerban-vodă ... de supt mîna turcilor M,P// 3 creştinătaatea Cjj 4 încoace Cj turcilorjturcului C, D, soltan Mehmet, înpăratul turcescu C,D,G// 4—7 acela vreme soltan Mehmet, inpăratul turcesc, ave războ(a)îe cu Leopondu, înpăratul nemţăsc; şi Niamţul tot biruia pre Turc şi mult loc luasă Niamţul de la Turcu M, P// 6 — 7 lipseşte şi luas(ă) mult loc Niamţul de la Turcu Cjj 7 agiunsesîe Cjj 8 lipseşte şi Cjj 7—9 Şi să agiunsăsă şi Şerban voevoda cu nemţii, cu moscalii şi cu leşii. Că moscalii luasă Azacul şi era M,P// 8—9 Şi moscalii bătusă atuncea Azacul şi era C, Şi atuncea moscalii bătusă Azacul şi era Djj 9 la acea vreme} atuncea E,G// 10 ŞiJDeci M,P/ repetă Şi gîndul B/ voevoda era ca M/ să fiie C// 11 Şi pentru aceia să sîlîla M, P// 12 scoborindu-să C]ca pogorindu-să M, P// 12—13 înpreune cu toţii şi să margă asupra turcilor M,P// 14— 17 Mai giurat-au Cantemir lui Şărban voevoda pentru Iordachi şi Manolachi, fraţi Rosăteşti, greci care trăia în Moldova, ca cum ar veni Cantimir M,P// 15 lipseşte fraţi, pre Gjj 16 lipseşte pre C,E/ anume C//16-17 fiind de niamul lor aceşti doi boiarijeărora-le zicu C,D, cărora le dzicea E,D// 17 Rusăteştii Cjj 18 domniia Cj cu domnie în. Moldova E/ cu domniia în Moldova, îndată să-i prinză şi să-i omoară pre amîndoi M, P/avea Cjj 18 — 23 lipseşte Şi mai ave ... în Ţara Munteniască M, P// 19 lipseşte pre C, G / Lascarachi C // 20 cîte cinci ficiori cupariului C, tuscinci ficiorii cupariului D // 20—21 celui bătrîn, a lui Roset G //21—22 Numai apucasă C, D, G // 22 învrăjbisă] pizmuluisă C, D // 23 cînd era Duca-vodă domnu C, D, E, di pe  cînd  era  Duca-vodă  domn Gjj
294
295-
Aşijderea au mai giurat Cantemir şi lui Gavriliţă: luund domniîa Cantemir, să nu să atingă sabiîa lui de dînsu sau de vreun ficior a lui, pentru căci el videa şi cunoştea Gavriliţă pe ficiorii lui că nu sînt toţi aşezaţi 5 la minte, ce o samă sînt şi can zlobivi. / * 240        12. Şi cu aceste lucruri, după ce s-au sfătuit şi li-au aşezat, au purces cu toţii la Obluciţă, la Suliiman-paşîa. Decii şi Dumitraşco-vodă despre partea lui au ales boiari de frunte şi de cinste şi i-au trimis acolo la Suliiman-paşîa, 10 să stea la pîră cu ceiialalţi boiari.
Şi au şezut acolo la pîră cîteva zile. Şi într-o zi, numai-ce au îmbrăcat cu caftan de domnie în Moldova pe Cantemir. Şi au gătit pe Husain, beiul de la cetatea Voziîa, de l-au triimis cu maziliîa înainte la Dumitraşco-vodă, să-1 15 îa din Iaşi, să-1 ducă la Ţarigrad.
13. Iară boiarii cei trimişi despre partea lui Dumitraşco-vodă, dacă au văzut că au înbrăcat pe Cantemir cu caftan de domnie, s-au închinat lui Cantemir-vodă. Decii Cantemir-vodă i-au şi pus pe dînşii, pe acei boiari, 20 pe Balşe vornicul şi pe alţii, de au scris cărţi cu vicleşug lui Dumitraşco-vodă, pecum au isprăvit ei caftan pe voia lui Dumitraşco-vodă. Şi l-au trimis îmainte pe Husain,
1 lipseşte şi D, Gj Gavriliţă vornicul C, Gavriliţă vornicului D, E // 1 — 3 Mai giurat-au Cantimir şi lui Gavriliţă că dacă (de P> a fi Cantimir domn, sabie lui să nu să atingă de dînsul, nici de vreun ficior a lui M, P// 2 Cantemir domniîa Gjj 3 dînsul Cj s-au de ficiorii lui Cj după lui ad. dzicînd E/ lipseşte el C, D, Gj vede D, E, G // 4 cunoaşte D,E,G/ pre Cjj 3 — 5 lipseşte pentru căci... sînt şi can zlobivi M,P// 4 nu sînt]nu-s D/ aşezaţi la fire şi la minte C,D// 5 o samă dintre dînşii C, Gj sînt dintre dînşii E// 6 s-au]li-au C,M,P// 7 au purces toţi boerii moldoveni M, P// 8 Ales-au (şiP) Dumitraşcu voevoda despre parte lui boeri M, P/ dispre Cjj 9 cinste Cj triimis Cj după paşia ad. la Obluciţă Cjj 10 la pîrăjzăbăvindu G, lipseşte P/ la pîră cîtăva vreme, cîteva zile Cjj 11—12 Iară înti-o zi Suliman-p aşa, chemindu-i pre toţi, îndată au înbrăcatu pre Cantimir cu caftan de domnie în Ţara Moldovii M, P// 12 înbrăcat Cj domniîe Cjj 13 de la cetate de la Vozie E, de Voziia C,D,M,P/ de2]şi M, P// 14 triimis]pornit C, D/ înnainte Cjj 14-15 înnainte cu maziliia să Ia pre Dumitraşcu voevoda din Iaşi şi să-1 ducă M,P//15 şi să-1 ducă Gjj 16 ceijcarii era Gj lipseşte trimişi C//16— 17 Atunce boerii cei ce-au fostu trimiş(i) •(cei ci i-au fost trimis P> de Dumitraşcu voevoda să ştei la (ace P> giudecată, Baltă vornicul şi cu alţii, dacă au văzutu M, P// 17 după vodă ad. Balşe vornicul şi alţii C,D,E,G/ Cantimir vosvoda M// 18 domniîe Cj îndată s-au închinatu M.P//18-19 voevoda1"2 M// 19 lipseşte Decii M,P/ Cantemir]Costandin P/ i-au]au M,P/ lipseşte pe dînşii M,P/ lipseşte dînşii, pe acei E/ lipseşte pe acei boiari... pe alţii C,D,G//20 lipseşte pe Balşe vornicul şi pe alţii E/ pre acei boeri ce au fost trimiş(i) de Dumitraşcu voevoda dî-au scris M.P//20 —21 cărţi la Dumitraşco-vodă cu vicleşug Cjj 21 luijla M,P / voevoda M/ ei]îei Cjj 22 după vodă ad. de la Suliiman-paşîa C, D, E Gj înnainte Cjj 21—2 precum ei s-au nevoitu şi I-au isprăvitu caftan de domnie pre voia lui Dumitraşcu voevoda de la Suliman-paşa şi cum că caftanul i l-au trimis înnainte cu Husain, beiu(l) de Tighine şi cu Theodor Flondor armaşul M,P//
beiul de la cetate de la Tighinea, cu caftanul înnainte, înpreună cu Toader armaşul Fliondor. Că armaşul Fliondor încă fusese pribagu cu ceiialalţi boiari.
Numai ceiialalţi boiari a lui Dumitraşco-vodă scriîa 5 bine de dînsul, cum nu-i nici un vinovat, că nu s-au amestecat cu ceiialalţi boiari pribegi. Iar pre aceiîa boiari, pe Cantemir şi pe Gavriliţă, i-au pus Suliiman-paşîa tot în fieră şi i-au dat pe mîna lor să-i aducă cum mai de sîrgu la Dumitraşco-vodă. 10     14. Decii Dumitraşco-vodă, cum au   văzut cărţile boiarilor lui, a lui Balşe vornicul şi a celoralalţi, îndată 24°v   au / crezut. Şi s-au bucurat şi s-au gătit cu mare alai, de au eşit întru întimpinarea lui Husain-beiu la Valea Adîncă după obiceaiu.
15 Şi întimpinîndu-să cu Husain-beiu acolo, s-au îm-preonat cu dînsul, şi nemică nu i-au spus, nici Dumitraşco-vodă n-au priceput de mazilie. Şi acolo şi Toader Fliondor s-au înpreonat cu dînsul, şi-1 căiîa Dumitraşco-vodă pe Fliondor şi arăta dragoste şi milă cătră dînsu.
20 Şi de acolo s-au întorsu înapoi, după ce s-au înpreonat cu alaiul şi cu caftanul înainte, pînă ce au întrat în Iasi, în curţile domneşti.
1 după beiul ad. de Voziia C, D, de la cetatea Voziîa Gj lipseşte de la cetate de la Tighinea C,D,E,G/ lipseşte cu Gjj 3 fusesîe C]au fost E,G/ cu ceiîa boiari ce pîrîs(ă) pe Dumitraşco-vodă D// 2 — 3 lipseşte Că armaşul ... cu ceiialalţi boiari M,P/ lipseşte cu ceiialalţi boiari Cjj 4—5 Numai scriîa bine de dînsul ceialalti boiari, cum nu-i C, Numai Balşe vornicul scriîa bine de dînsul la Dumitraşco-vodă ,cum nu-i D, Numai au scris bine de dînsul boiarii lui Dumitraşco-vodă, precum nu-i vinovat armaşul Fliondor, (lipseşte armaşul Fliondor G>, că E, Gjj 4 — 6 lipseşte Numai ceiialalţi boiari... boiari pribegi M,P // 6 lipseşte boiari pribegi C, D/ Iar pe ceialalti C,D,E,G// 6 —9 Şi cum că Suliman-paşa (paşa SuliimanP) pre ceelanţi boeri ci î-au trimis Şerban voevoda înpreună şi pre (cu P> Cantimir i-au pus pre toţi în obezi şi i-au trimis la Dumitraşcu voevoda, dîndu-i pre mîna lui Husain (Husain-aga P> beiul de Tighine să-i ducă la Iaşi M,P// 8 hieră Cj pre mîinile lor Gjj 9 sîrgujgrab' G//10 lipseşte Decii M,P/ voevod M//11 luPjsăi M, lipseşte P/ a lui Balş şi a altora M,P/ lipseşte vornicul C, D// 12—13 îndată au şi crezut. Şi foarte s-au bucuratu şi au eşitu cu mare alaiu întru M, P//16 —17 lipseşte întimpinîndu-să cu Husain-beiu M,P/ înpreunat Cjj 16 — 17 nimica nu i-au spus de maziliîe, nici el n-au priceput de mazilie Cj nemică n-au spus Husain-beiu lui Dumitraşcu-vodâ, nici el n-au priceput D/ nimica nu i-au spus şi nici el nu s-au priceputu cum că iaste mazil M, P //18 înpreunat Cjj 17— 19 Acolo şi Flondor armaşul s-au înpreunat cu Dumitraşcu voevoda şi Dumitraşcu voevoda îl căina pre Flondor şi-i arăta milă şi dragoste M,P// 18 şi-l]şi Gj lipseşte Dumitraşco-vodă pe Fliondor Cjj 19 şi-i arăta Gj dragoste Cj lipseşte cătră dînsu M,P / dînsul Cjj 20 Şi]Deci M, P / înnapoi Cj înpreunat Cjj 20— 21 s-au întorsu înnapoi cu alai şi cu caftanul înnainte M, P// 21 cu alai şi au purces cu caftanul înnainte Cjj
296
297
15. Şi aşteptîndu Dumitraşco-vodă să-i pue caftanul în spate'Husain-beiul, iar el i-au cetit fermanul de mazilie şi au pus caftanul în spatele lui Ion Racoviţă vornicului, să fie caimacam, pînă a vini Cantemir-vodă în scaonul
5 domniii.
16. Iară Toderaşco vistiernicul, ficiorul lui Iordachi Cantacozino celui bătrîn, fiind văr primare cu Dumitraşco-vodă, era în mare cinste la Dumitraşco-vodă. El era alfa şi omega atuncea în Ţara Moldovii. Pusu-l-au, pe dum-
10 îiealui, Husain-beiu în fieră şi l-au dus la gazda lui, ca să-1 pue la poprială pînă a vini Cantemir-vodă, să dea samă de răsipa ţărîi. Decii mai pe urmă au stătut boiarii caimacami şi cu puţintea cheltuială la Husain-beiu, şi l-au dat pe chizăşie lor să stea faţă.
15 Iar Dumitraşco-vodă văzindu aceste, plîngea de să răsipiîa înaintea a tot nărodul. Şi s-au gătit pînă a triia zi şi au purces la Ţarigrad, precum iaste obiceaiul domnilor mazili. Şi la purcesul lui Dumitraşco-vodă din Iaşi s-au făcut mari gîlcevi şi calabalîcu. Fliondor armaşul şi cu f. 241 20 frate-său Gheorghiţă Ciudin, cu Mitre / căpitanul, cu Mileştii şi cu alţii au buzurluit tot tîrgul şi slujitorimea asupra grecilor, tot Tu pietri şi cu beţe, de era curtea domniască plină de oameni. Şi pe zidiuri sta oamenii, iar
1 lipseşte Şi D // 1 — 2 Aşteptînd să-i puie caftanul în spate Husain-bei C / Aşteptînd mimai să-i pui caftanul în spate Husain-beiul, iar Husain-beiul îndată i-au cetit M, P // 2 citit Cj ferman C, Gjj 3 caftan Gj spateli C/ lui Neculaiu Racoviţă vornic P / vornicul M// 4 să fiie C, să fie el M,P / Cantemir-vodă domnu în scaon D / în scaon C, în scaun M, P// 5 lipseşte domniii C, M, P// 6 lipseşte Iară M, P/ visternic P // 7 cel bătrîn C, lipseşte M, P / lipseşte primare C, M, P/ voevoda M// 8 era]l-au avut M, P/ în]la M,P/la]şi la M, P / voevoda M// 9 lipseşte atuncea în Ţara Moldovii M, P // 10 bei C / hieră C, E // 9- 11 Deci Husain-beiu au pus pre dumnealui visternicul Toderaşcu în fiiară şi l-au dus la gazda lui la oprîală, pînă M,P //II puia C/ voevod M//11— 12 lipseşte să dea samă de răsipa ţărîi M.P//12 Decii] Dar M, P/ pre C// 13 putinţe C/bei C// 13— 14 caimacami la Husain-beiul şi luîndu-1 în chizăşie, cu puţînă cheltuială l-au scosu. M, P// 15 văzind C// 15—17 Toate aceste văzîndu-le Dumitraşcu voevoda plînge cu amar înainte a tot norodul. S-au gătit Dumitraşcu voevoda şi a triia zi au purces M, P// 16 înnainte C// 17 lipseşte precum iaste obiceaiul domnilor mazili M.P//18 lipseşte mazili C,E/ lipseşte Şi M,P/ lipseşte Dumitraşco-vodă din Iaşi C, D, E, G / voevoda M / lipseşte din Iaşi M, P / s-au]au P // 19 mare gîlceavă M, P / şi calabalîcuri D, lipseşte M, P / Toa-de'r Fliondor D// 20 Gheorghiţă şi Ciudin C / şi cu Mitrea G//19-2 armaşul şi cu Ciudin frateli său şi cu alţii mulţi au turburatu tot tîrgul şi slujitorimea asupra grecilor şi arunca în greci cu pietre şi cu beţă. Şi era curte şi zidiul plinu de oameni. Iară grecii şide tot în casă lîngă Dumitraşco voevoda, iară alţii să ascunde pe unde pute M, P // 21 cu Mileştii C, şi cu Mileştii Gjj 22 şi beţe E // 23 lipseşte domniască C / lipseşte de oameni C, D, E / pre C //
298
grecii tot în casă şidea, lîngă Dumitraşco-vodă, şi să ascundea cerii pe unde putea.
Şi mai vîrtos căuta pe un grec, pre anume Sară Eni, carele au fost de au fost bătut stupii lui Gavriliţă vorni-5 cului şi au fost dat ştiubeilor foc. Şi oblicind Husain-beiu de la gazdă, au alergat mai degrab' cu cîţiva turci, slujitori ai lui, şi au început a bate şi a înprăştiîa nărodul. Şi au prinsu pe frateli Milescului, de l-au bătut pre rău cu buzduganul Husain-beiu. Şi purcegîndu din Iaşi Sară
10 Eni şi alţi greci, tot denaintea lui Husain-beiu mergea, ca să nu-1 poată lua moldovenii. Că să agiunsese Dumitrasco-vodă cu Husain-beiu, de ţinea cu dînsul. Şi la eşitul 'din curtea domniască, Dumitraşco-vodă arăta fanta'ziîe, de dzicea surleli şi trîmbiţeîi şi bătea dobeli. Dar năroadele
15 tot îi suduia şi-T hitcăîa" şi arunca cu pietri şi cu lemne după dînsul.
Şi cu această cinste frumoasă au eşit Dumitraşco-vodă din Moldova. Şi i s-ar fi căzut pre cale şi mai mare cinste să pitriacă, că de la dînsul s-au scornit hîrtiile; el li-au 20 scos întîi, de iaste acel madem bun şi pînă astăzi în Moldova.
17. Aşijderea la acea gîlceavă prins-au Fliondor ar-
1 lipseşte vodă Gjj 2 să ascundea ca unde ari putea să scape D / pre Cjj 3— 5 lipseşte Şi mai vîrtos ... ştiubeilor foc. Şi M, P // 3 lipseşte pre C / Saris Eni C, Sari Eni E, Sari Iani D// 4 careli fusesîe de bătusă stupii C, D / au fostjfusese E/ vornicul E,' lipseşte C, D, G // 5 au fost datjdidesîe C, D/ lipseşte Şi D/ bei Cjj 6 — 7 de la gazdăi că s-au turburatu tîrgul, cum mai în grabă au alergatu cu cîtva turci si au început M, P // 8 pe]şi pe C,E, G / fratele C / dejşi G // 8-9 fratele Milescului, Husain-beiu; şi însuşi Husain-beiu l-au bătut cu buzduganul foarte rău M, P// 9 bei C / lipseşte Şi M, P / purcegînd Cj Saris Eni C, Sari Iani D// 9—10 Purcegînd din Iaşi Husain-beiu cu Dumitraşcu voevoda, Sară Iane grecul şi cu ceelanti greci merge tot înnainte lui Husain-beiu, ca M, P// 10 bei Cjj 11 nii-l]nu-i M, P/ luoa Cjapuca M, P / ajunsesîe Cjj 11—15 Dumitraşco voevod să agiunsăs<ă> cu Husain-beiu şi la purces i-au zis şi surlile, arătîndu fantaziîe grecească. însă tot norodul il suduia şi-1 hăscăia, aruneîndu cu petri. M, P//12—13 Şi la eşitul lui Dumitraşco-vodă din curtea domniască din Iaşi arăta C,D //13 după domniască ad. cînd au purces E // 14 de zicea şi surlele C,D/ lipseşte şi trîmbiţeîi şi bătea dobeli C,D// 15 lemne într-însul, după cum iaste obiceaiul {sic} norodului, oamenilor celor proşti D/ după dînsuljîntr-însul C,M,P// 17 lipseşte Şi D/ lipseşte frumoasă M, P/ Dumitraşcu voevoda au eşitu M// 18 din Moldovajdin Iaşi M, P, din Iaşi de la scaonul domniii din Moldova Cj lipseşte pre cale Cjj 18—20 Lui Dumitraşcu voevoda i s-ar fi căzutu o petrecanie şi mai de cinste, de vreme că el au scornitu acel madem bunu, adică hîrtiile, care lucru blăstămat şi pînă aemu iaste aice în Moldova M, P // 19 hîrtiile Cj lipseşte el li-au scos întîi C, bjj 20 după bun ad. şi pediapsă a săracilor D / astăzi] acum E // 22 la turburare ce s-au scris mai sus, Flondor   armaşul au   prinsu M, P//
299
masul la gazdă pre un grec, anume Mavrodin paharnic şi l-au bătut şi l-au dezbrăcat, de l-au lăsat numai cu cămeşe. Şi l-au legat şi l-au pus pe un cal îndărăpt, cu faţa spre coada calului, şi-i didese coada în mîini de o f. 24lv 5 ţinea în locu / de frîu. Şi-1 ducea pin mijlocul tîrgului la Copou la primblare şi-I priviîa tot nărodul zioa, amiazăzi mare. Şi-i dzicea ficiorii ce-1 ducea: „Dzi, grece, cal murgu la fîntîna Bordii", iar el nu putea dzice „cal murgu la Tîntîna Bordii", ce dzicea „alogo murgo sto Fîntîna Bordii".
10'Iar slugile lui Fliondor îi da palme şi-i dzicea: „Dzi, grece, bine; nu dzice aşîa". Acest fel de zeefet frumos i-au făcut. Şi după ce au vinit Cantemir-vodă, iar l-au mai bătut şi l-au surgunit. Iar apoi la Constantin Duca-vodă iar aii vinit în ţară, de au fost vistiernic mare. Şi
15 mai pe urmă iar l-au prinsu Antiohii-vodă Cantemir, şi l-au jecuit, şi l-au pus şi în ocnă. Şi la Mihai-vodă iar au vinit în ţară, de au trăit pînă ce au murit de bătrîn, şi nu s-au mai putut curaţi ţara de dînsul.
18. Aşijderea tîmplatu-s-au şi alt grec la maziliîa lui 20 Antonii-vodă Rusăt, anume Palaloga, de l-au luat cu piele
gol din feredeu şi pre acela, de~să pomeneşte pînă astăzi.
19. Şi la Alexandru-vodă Iliiaş iar, ce au păţit Batiste
1 paharnicul C, D//2 lipseşte şi1"3 M, P / de]şi M, P// 3 cămeşia C // 3-5 Apoi legîndu-1 l-au pus pre un cal cu faţa îndărăpt, spre coada calului. Datu-î-au coada calului de o ţîne în mînă în loc de frîu. Dusu-l-au prin M, P / pre C // 4 coada]dosul C / didesîe Cj în mînă E, lipseşte C, D // 5 după ducea ad. în Iaşi C / prin C// 6 la Copou, de-1 pravila tot nărodul la primblare C, D, tocma la Copou, de-1 vede tot norodul M, P / lipseşte zioa, amiazăzi mare C, D, M, P // 7 Şi E / ce-l]carii îl E / Şi-i zicea slugile boereşti, ficiorii ce-1 ducea D / Iară slugile acele ce-1 duce îi zîce M, P / grecuie E// 8 iar el]grecul M, P//8-9 nu pute zîce aşa, ce zîce M, P / lipseşte iar el ... la Fîntîna Bordii C / lipseşte nu putea ... la Fîntîna Bordii, ce D // 9 ce]şi el C // 10 lipseşte Iar D // 11 nu dzice aşa C]zi M, P / Şi acest M,P / feliu C //12— 16 Pre acesta grec Cantimir voevoda l-au bătutu şi l-au surgunitu. Acestaş grec iarăşi au mai venitu mai pre urmă în Modova. Iară Antohie Cantimir voevoda l-au jăcuitu şi l-au trimis în ocnă, M, P// 12 lipseşte iar C, D // 14 de]şi G / fostu Cjj 15-16 Şi după ce au vinit Antohii-vodă Cantemir iar l-au prinsu şi l-au jecuit E// 15 lipseşte mai pe urmă iar D / pre C / lipseşte iar C, G // 16 pus]triimis E, G / după ocnă ad. de au şezut G// 16-18 lipseşte Şi la Mihai-vodă ... de dînsul M, P// 17 lipseşte în ţară, de au trăit D / după ţară ad. aicea în Moldova C / de au trăitjşi G / lipseşte de bătrîn G // 18 nu să mai putea C, D, E // 19-21 Cînd au mazilitu pre Antonie voevoda, pre Paleologa grecul l-au luatu moldovenii din feredeu,'' chiar cu piele goală, de să M, P // 19 mazilie C // 20 lipseşte Rusăt C, D / după anume ad. acel grecu C / Paliologa D / piîale C // 21 lipseşte şi pre acela C, D / pînă]şi M, şi pîră P // 22 lipseşte 19 C, M / Aşijderea şi' la' mazilie lui C / după păţit ad. grecii E / ad. marginal Batiste E // 22—r. 4 din p. urm. La maziliîa lui Alecsandru Iliiaş voevoda pre Batiste grecul
şi alţii, şi la alţi domni! Şi în Ţara Munteniască de cîteva ori în cîteva rînduri s-au tîmplat grecilor de au păţit necinste şi răutate\ Şi nu s-au mai putut curaţi aceste doao ţări de dînşii.
5     20. Aşîa socotescu eu cu firea mea această proastă: cîndu a vrea Dumnezeu să facă să nu fie rugină pe fier, şi turci în Ţarigrad să nu fie, şi luppii să nu mînînce oile în lume, atuncea poate nu vor fi nici greci în Moldova şi în Ţara Munteniască, nici or fi boiari, nici or putea mînca 10 aceste doao ţări, cum le mînîncă. Iar alt liac n-au rămas cu condeiul mieu să mai pomenescu, ca să pot gîci. Focul f • 242    îl stingi, apa o / ezăşti şi o abaţi pe altă parte, vîntul cînd bate, te dai în laturi, într-un adăpost şi te odihneşti, soarele intră în nu or, noaptea cu întunerecul trece şi să 15 face iar lumină; iar la grec milă sau omenie, sau dreptate, sau nevicleşug, nici unele de aceste nu sînt, sau frica lui Dumnezeu. Numai cîndu nu poate să facă rău să arată
l-au tăîatu moldovenii cu topoarăle, în mici fărîme. Aşijdere şi la alţi domni; şî şi în în Ţara Munitinască, iarăşi, în multe rînduri s-au întîmplatu grecilor unile ca aceste. Dar cu toate aceste, aceste 2 ţări niciodată nu s(ă) mai pot curăţî de greci; că ei rabdă toate, numai să trăiască întru aceste doao ţări M, P // 1 după alţii ad. precum scrie leatopisăţul D/ cîteva]cîte C,D,G// 2 lipseşte în cîteva rînduri
C, D/ cîteva]cîte G // 3 lipseşte necinste şi C,D,E,G răutate C/'/ 5 20]40 M, 10 P, lipseşte C,D / Aşa au socotit unii cu firea lor cea proastă C //5 —r. 5 din p. urm. Eu aşa socotesc (au zis scriitoriul letopiseţului moldovinesc), că doar de ar vre Dumne-zău să nu fie rugină pre fier şi Turcul să nu stăpîniască Ţarigradul, lupii să nu mănînce oile în toată lume, arapul cel negru să s<ă> spele cu sopun <sopon P> şi să să facă albu, deci de ar fi toate aceste <aşa P> atunce poate nici greci n-or fi (n-or fi nicigreci P) în Moldova şi în Ţara Muntinîască; atunce n-or mai fi boeri greci să mai mînînce aceste doao ţări, dup<ă> cum le mănîncă aemu. Iară într-alt chip nu să poate. Pre foc îl stinge apa; cînd bate vîntul ne dăm la loc într-adăpostu; soarele întră în nouri; noapte cu întunericul trec şi iarăş să face lumină. De cade iarnă gre măcariu că să sparie oamenii, dar iarăş să Ia omătul şi Iarăşi să bucură oamenii; iară la grec milă, omenie, nelăcomie, dreptate, nemîndrii, nevicleşug, sau şi fiica lui Dumnezău, nici unile de aceste nu sînt. Şi şi cînd nu poate de faţă şi de să şi arată cu blîndeţă, însă la inima lui iaste plinu de răutate. Căutaţi, fraţilor, şi cetiţi la hronograful lor cel grecescu şi apoi ve viţi încredinţa şi mai bine; că ce lucra şi face atunce cîndu era ei puternici cu anevoe iaste a le şi asculta. Şi de acole veţi pute cunoaşte toţi pre greci ce niam spurcat sînt M, P// 6 cînd C / ad. marginal Dumnezeu E / fiie C / hier E // 7 turcii C / lipseşte să nu fie C, E, G / lupii C/ mînînce C //  8 atunci C /  n-or  fi C /  lipseşte ' nici G // 9 or1_2]vor
D, orJ]vor G / / 10 cum]precum D / lipseşte Iar D / n-aii mai rămas G // 11 cu condeiul a să pomeni C / pomenescu ] scriu E, G// 12 ezeşti C // 13 lipseşte în laturi D / întru adăpost D / adăpostu E, lipseşte şi te odihneşti C, D / şi]de E, G // 14 trece C // 15 lipseşte iar C, D / după omenie ad. sau nelăcomie C, D // 16 nevicleşug C / nu sînt] nu-s C // 17 cînd C / Numai cînd nu poate din faţă să arată C, D/ după rău ad. din faţă, E, G //
300
301
i  cu blîndeţe, iar inima şi firea, tot cît aru putea iaste să i   facă răutate. Căutaţi de cetiţi la hronograful grecescu, de vă încredinţaţi şi mai bine, pe cînd au fost grecii puternici şi împărăţiîa era a lor, ce făcea pre atuncea şi ce 5 lucra !
21. Iară după ce au vinit Cantemir-vodă la scaonul domniii în Iaşi, trimis-au boiari de ţară la Poartă după Dumitraşco-vodă de l-au pîrît la Udriiu. Şi au trimis şi pe văru-său Toderaşco vistiernicul Cantacozino, înpreună
10 cu ceiialalţi boiari, de l-au pîrît tot la ochi. Şi l-au închis pe Dumitraşco-vodă şi l-au făcut de au cheltuit mulţi bani. Numai', nărocireâ lui, au scăpat cu zile, că au apucat de au dăruit un hamger de mare preţ veziriului. Şi aşîa au hălăduit cu viiaţa. Şi după aceia n-au prea lungit,
15 fiind mazil acolo, şi' au şi murit. Şi i-au rămas casa în multă şi mare sărăcie.
22. Aşijderea şi Toderaşco vistiernicul, după ce s-au pîrît cu Dumitraşco-vodă acolo la Udriiu, s-au războlit şi au murit. Şi fiindu Şerban-vodă cu dînsul văr primare,
20 au trimis cu mare cheltuială de i-au luat oasăle de la Udriiu. Şi li-au adus pin Ţara Munteniască şi li-au adus în Moldova, de li-au îngropat ficiorii lui în mănăstire în Bisericani, fiindu ei ctitori, aceşti boiari Cantacozineştii, la acea sfîntă mănăstiri. Şi au rămas dator, din vister-
25 nicie ce au fost vistiernic mare la Duca-vodă, cu vreo / f. 242v doaozăci şi mai bine de pungi de bani. Aşîa sînt de bune boeriile în Ţara Moldovii, de Ia Vasilie-vodă încoaci!
1 hirea C / ari putea C // 2 să facă] cu D / răutaate C // 3 încredinţaţi] încredeţi C lipseşte pe C, D, E, G / grecii] ei G, lipseşte C // 4 era] au fost E / lipseşte si împărăţiîa era a lor C, D / lipseşte pre atuncea C, D, E, G // 6-27 'lipsesc M, P // 6 21]19 C, 20 D / lipseşte Iară D / lipseşte la scaonul domniii C, D // 7 triimis-au C // 9 visternicul C / lipseşte Cantacozino D / înpreună]dinpreună C, D // 10 ceialalti C// 11 lipseşte pe Dumitraşco-vodă C, D / chieltuit C // 12 Numai nărocul lui au fost de au scăpat C, D, G// 12—13 Numai nărocireâ lui au fostu că au apucat de au dăruit E // 13 hamgeriu C / preţu C / aşa C // 14 pre C // 15 lipseşte Si G // 16 lipseşte multă şi C, D / multă lipsă şi mare G / sărăciie C // 17 22]21 D, lipseşte C // 19 fiind C //20 triimis C // 21 adus]triimis C, D // 23 lipseşte aceşti boiari G, lipseşte aceşti boiari Cantacozineştii E //' 23 — 24 lipseşte fiindu ei ctitori ... la acea sfîntă mănăstire C, D // 24 da-toriu CU 25 visterniciie C / lipseşte ce au fost vistiernic mare la Duca-vodă D" / visternic C / lipseşte mare C / la Duca-vodă şi la Dumitraşco-vodă E, la Duca-vodă şi la Dumitraşco-vodă Cantacozino G / vro C // 26 de pungi de bani şi mai bine G / Aşa C / sîntjau fost D / boeriile de bune G .'/ 27 după boeriile ad. atuncea E / după încoaci ad.  pînă la o vreme C,  D, G //
DOMNIÎA LUI COSTANTIN CANTEMIR VOEVODA, ÎN ANUL 7193< = 1685>, IUNIE 10. CAP 83
(Zacialo 1>. Venit-au domnu Ţărîi Moldovii Costantin Cantemir-vodă, pre careli l-au ales la domniîe boerii 5 Ţării Moldovii în locul lui Dumitraşco-vodă, cu nevoinţa şi chetuiala lui Şerban-vodă, domnului muntenescu, pecum mai sus s-au scris. Acest domnu Cantemir-vodă au fost de oameni proşti de la ţinutul Fălciiului. Şi dacă s-au rădicat la vîrsta, s-au dus în Ţara Leşască de au slujit
10 la oaste, pînă au agiunsu de au fost rohmistru. Apoi viindu în Moldova, s-au dus cu Grigoraşco-vodă Ghica în Ţara Munteniască şi au fost acolo ceauş spătărescu. Şi era om vitiazu şi cu sfat bun. După aceîa, viindu aicea în ţară în Moldova şi slujindu bine, l-au pus căpitan mare.
15 Şi apoi au fost şi sărdariu, şi mai pe urmă au fost şi cliucer mare. Fost-au şi capichihae la Poarta înpărăţii<i>, ştiindu limbi şi fiind om bătrîn. Cu alesul tuturor boîarilor ce era pribegi în Ţara Munteniască l-au rădicat domnu, cu cheltuiala lui Şerban-vodă, domnului muntenescu,
20 precum mai sus s-au scris. Şi titluşul lui nu scriîa Cantemir voevoda, ce numai Costantin voevoda.
I A doa domnie a lui P / a lui G(/vodă C,D,E,P // 2 în anii 1685 M / lipseşte în anul 7193, iunie 10 D, Pj lipseşte iunie 10, Cap 83 M / lipseşte 10 C / lipseşte Cap 83 E, Cap 86 D]88 P// 3 Vinit-au C I lipseşte Moldovii C//'3-6 Costandin Cantemir au venitu <In anii 1685 Costandin Cantimir-vodă au venit P) domnu Moldovii, pre carile boerii ţării l-au alesu la domnie în locul lui Dumitraşcu voevod, însă prin silinţa lui Şerban voevoda M, P // 4 lipseşte vodă C, D / după Cantemir ad. în anul de la zidirea lumii 7193, în luna lui iunie în zece zile D/ boiarii C//5 lipseşte Moldovii C // 6 lipseşte şi cheltuiala C,D,E,G// 7 precum C]după cum M,P/ s-au scris <zis P> mai sus C,D,M,P/ lipseşte Acest domnu M, P/ Costandin Cantimir voevoda M,P// 8 de]din C,M,P/ din oameni proşti, de locul lui de la ţinutul D/ au fost de niamul lui de la ţinutul E,G/ de la]din M, P // 9— 13 la vîrsta, au slujit în Ţara Leşască, apoi au fost ceauş spătărescu în Ţara Munteniască. Şi era om vitiaz C,D,M,P// 10 după rohmistru ad. mai mare pre 100 de oameni de oaste G//
II Grigorii-vodă Ghica E// 12 şi fiind om de treabă au fost acolo G// 14 lipseşte în Moldova E// 13—16 După aceia, aicea în ţară slujind, l-au pus căpitan mare şi apoi sărdar şi pre urmă cliucer mare C, D, După aceia au slujitu aice în ţară şi l-au pusu căpitan mare, apoi sărdariu, iară mai pre urmă şi cliucer mare M, P/ după bine ad. domnilor G / l-au pus]au fost F// 15 şi clucer mare au fost G// 16 capichihaîa C| înpărăţiii C, lipseşte M, P// 17 ştiind limbi bine C, ştiind limbi multe M, P, ştiind limbă turcească D / Cu]Şi cu C/ boiarilor moldoveni G// 17— 18 Deci fiind şi om bătrîn, prin alegire tuturor boerilor pribegi l-au pus domn Moldovii M, P / boiarilor pribegi l-au pus domnu C, D// 18 ce]carii G // 19 — 20 lipseşte cu cheltuiala lui ... mai sus s-au scris C, D, M, P // 20 după lui ad.   în   cărţile lui  D// 21 lipseşte voevoda1 C,   D,  M,   P/  vodă2 C
302
303
Carte nu ştiîa, ce numai iscălitura învăţas<ă>, de o făcea! Practică bună avea la voroavă, era sănătos, mînca bine şi bea bine. Semne multe avea pe trup de la războae, în cap şi la mîini, de pe cîndu fuslse slujitoriu în Ţara 5 Leşască. La stat nu era mare; era gros, burduhos, rumăn la faţă, buzat. Barba îi era albă ca zăpada. Cu boiarii / f- 243    trăiîa bine pînă la o Vreme, pentru că era om de ţară şi-i ştiîa pe toţi, tot anume\ pre careli cum era. Şi nu era mîndru, nici făcea cheltuială ţărîi, că era un moşniagu 10 fără doamnă. Şi avea doi ficiori, beizadele, pre Antiohii şi pe Dumitraşco, şi era zălog la Poartă şi cu alţi. ficiori de boiari.
Şi era bine în ţară dintr-alteli, numai nu putea trăi oamenii de poghiazuri leşeşti, că era ţara pustie din Iaşi în sus. 15     Şi din toţi boiarii era mai ales la acest domnu Gavriliţă vornicul şi cu ficiorii lui. Era el boiariu şi chivernisiîa
1 Şi carte C/ iscălitura saM,P învăţasăC/ de o făcea]de iscăliia Gjj 2 după făcea ad. de iscăliia D/ Practisă Gj la voroavă avea Cj La vorbă era practicu bunu, sănătos, M, P/ sănătos era C // 3 lipseşte şi C, D, M, P / avea multe C, D, M, P/ războaie Cjj 4 mînă M, P/ lipseşte de pe Cj lipseşte pe M, P/ cînd D/ fusesîe C]au fostu M, P/ siujitor Cjj 5 Nu era mare la stat C, D/ gros era şi burduhos Cj lipseşte era D, M, P/ după burduhos ad. plin la trup Gjj 6 lipseşte buzat E, G, M, P/ lipseşte îi era C, D, M, P/ lipseşte albă Gj zăpadajomătui M, P/ boerii Cjj 7 pentru căci că D] căci C/ pentru că era om de ţară] fiind (tot P) pămîntîan M, P// 8 şi pre toţi îi ştiîa ( tot P) anume, şi care cum iaste. Mîndru nu era M, P/ pre Cj pre care cum era]cum care iaste C, D// 9 cheltuială multă nu face ţării M, cheltuială ţării nu făcea multă P/ cheltuială mare Gj moşniag Cj fără de D, G, şi fără de M, P// 10 lipseşte Şi M, P/ după ficiori ad. anume M, P/ lipseşte beizadele C, M, P/ lipseşte pre1-2 M,P/Antiohie Cjj 11 şi2]carii înpreună M.P//11—12 cu alţi ficiori de boeri era zălog la Poartă M,P/ lipseşte şi C,D/ după Poartă ad. După ce s-au aşezatu Cantimir voevoda în scaunul domniei, au trimis boeri de ţară la Poart(ă>, după Dumitraşcu voevoda de l-au pîrîtu. Trimis-au şi pre vărul său, Toderaşcu, cu ceelanţi boeri de au pîrît pre Dumitraşcu voevoda tot de faţă şi l-au închisu şi l-au făcut de au cheltuit mulţime de bani. Şi numai norocul lui i-au slujitu de an scăpatu cu zile, că au apucat de au dăruit veziriului un hamger de mare preţu, şi aşa (lipseşte aşa P) au scăpatu cu viîaţă. însă nu după multă vreme s-au bolnă-vitu şi au muritu mazil în Ţarigrad; iară casa lui au rămas în mare sărăcie. Toderaşcu Cantacuzino visternicul, iarăşi acolo la Odriiu (după ce s-au pîrîtu cu Dumitraşcu Cantacuzino (lipseşte Cantacuzino P) voevod) s-au războlit şi au murit. Şerban voevod era văr primare cu Toderaşcu visternicul. Trimis-au cu mare cheltuială de i-au luat oasăle de la Odriiu şi aducîndu-le prin Ţara Muntinîască lî-au trimis în Moldova. Şi l-au îngropat ficiorii lui în mănăstire Bisericani ci iaste în ţinutul Niamţului. Rămas-au datoriu din visternicie ce-au fostu la Duca voevod cu vreo 20 pungi de bani. Aşa sînt de bune boeriile Moldovii de la domniîa lui Vasilii voevod încoace. M, P// 13 în ţara Moldovii din altele era bine, numai M,P/ dintr-altele Cjj 14 de răutate poghîazurilor M,P/ podghiazuri Cj leşeşti Cj pustiie Cj că din Iaşi în sus era ţara pustii M,P// 15 la acest domnu din toţi boerii era mai ales Gavriliţă M,P /la acest domn mai ales Gj lipseşte mai C, D,E // 16 lipseşte Era el boiariu M, P / Şi el chivernisiîa M, P / el]acîel Cjj
304
precum îi era voia. Şi era o samă din ficiorii lui can făr' de ispravă, zlobivi: Lupul şi Solomon şi Costachi. Avea slugi tîlhari la casăle lor, de ţinea drumurili, de ucidea turcii şi fura bucate din Bugeac, cai, epe. Şi să făcea 5 farmutale totdeauna şi slimuri cu tătarii pentru fapteli lor, şi nu putea să dzică nime nemică de frica lui Gavriliţă. Şi domnul, deşi ştiîa, răbda.
2. Vinit-au atuncea şi Miron logofătul din Ţara Leşască, foarte scăpat, şi l-au avut Cantemir-vodă în milă
10 şi în cinste. Şi avîndu trii fiiciori, i-au boeritu. Pe Ioniţă l-au făcut sărdariu, pe Nicolai logofăt al triile, pe Pă-traşco cămăraş mare. Şi ş-au logodit Cantemir-vodă şi o fată cu dînsul, pre anume domniţa Safta, iar pe Miron logofătul l-au făcut staroste la Putna.
15     3. Pre aceia Vr&ne puslse Cantemir-vodă hatman pe Velicico, ce era frate cu Miron logofătul. Şi într-acea f. 243v   vreme eşit-au hatmanul Velicico cu puţintea oaste / ce avea spre ţinutul Sucevii împotriva a multe poghiiazuri leşeşti, ce umbla de strica în ţară. Găsit-au atuncea un
20 poghiiazu mare la Bae. Şi s-au lovit hatmanul Velicico
1 precum] cum C, D, M, P/ după lui ad. Gavriliţă vornicul Gj şi can fără de Cjj 1 — 3 îi era voia. Lupul, Solomon şi Costachi (Costandin P), ficiorii lui Gavriliţă, era oameni fără de ispravă şi zlobivi. Ave slugi multe M, P // 2 lipseşte zlobivi D/ şi zlobivi, anume G, zlobivi, pre anume E/ lipseşte şi1-2 C, D // 3 lipseşte de1-2 M, P/ drumurile C / ucide pre turci P // 4 lipseşte şi M, P// 4 — 7 fura cai şi epe din Bugîag. Şi pentru faptele lor să face farmutele (farmutale P) cu tătarii; să înbăta şi face gîlcevi prin tîrguri. Şi de frica lui Gavriliţă nime nu pute să le zică nimica. Şi de ştiîa şi Cantimir voevoda de faptele lor, însă toate le răbda. M, P / Bugiac C / epe, boi, vaci, D // 5 lipseşte totdeauna D // 4—6 Şi să făcea farmutale de la tătarî şi slimuri cu tătarii totdeauna pentru fapteli lor şi beţii, gîlcevi pin tîrguri şi nu putea să zică nime, nimica C // 6 după şi ad. beţii şi gîlcevi pin tîrguri, de nu D, beţii multe şi gîlcevi şi bătăi făcea prin tîrguri şi nebunii (lipseşte şi nebunii E) şi nu E, Gjj 7 după Gavriliţă ad. vornicul G / după domnul ad. Cantemir-vodă D / după răbda ad. şi tăcea C // 8 2]4 G, 6 M, 5 P // 9 avut]priimitu M, P / voevoda m' // 10 în]cu M, P / cinste C / avînd C / ficiori C / boîarit Cjj 11 sărdar C / Şi au boeritu pre trii ficiori a lui M, P / lipseşte l-au făcut M, P / pre Nicolai l-au făcut E// 12 ş-au]au M, P// 12—13 Cantimir voevod fata lui după dînsul, M, P // 13 după fată ad. ce avea C, D/ lipseşte pre anume domniţa Safta C, D, E, M, Pjj 14 repetă la B / după Putna ad. la Focşani D// 15 3] 5 G, 7 M/ Iar pe C / pusesîe C] au pus G / lipseşte Cantemir-vodă C / lipseşte Pre aceia vreme ...hatman pe M, P // 16—18 Velişcu hatmanul, frateli lui Miron logăfătul, cu puţînă oaste, au mersu spre ţinutul M, Pjj 16 lipseşte ce era D/întru acîa vremie C//17 lipseşte hatmanul Velicico C,D,G/18 înpotriva C] asupra M,P/multe]multor M,P/podghiazuri Cjj 19 carii umbla şi jăcuia ţara M,P/ după Găsit-au ad. Velicico hatmanul D/ lipseşte atuncea C,D,M,P//20 podghiaz C/la Baia C, la tîrgu la Baia Vjrepctă Şi s-au C/ lipseşte hatmanul 1-2 C,  hatmanul1 E,G//
305
[hatmanul] cu dînşii prea tare, cît l-au lovit pe hatmanul dintr-un sineţu, de i-au rupt dzaoa di pe lîngă grumaz. Velicico năvălie în războiu sîngur cu suliţa a mînă, şi altul l-au lovit de i-au rumptu spogîrniceala de la frîul 5 calului şi altul i-au lovit din sinet dîrlogul de la şea, şi ms. 253, n-au putut // să izbînde<a>scă, ş-au purces moldovenii f. 247    în răsîpă, ş-au fugit hatmanul, şi multă stric<ă>ciune au făcut acel poghiiaz leşesc. Şi şi alte multe poghiazuri leşesşti lovie pe alte locuri, de strica în ţar<ă>. 10     4. Mai lovit-au un poghiiaz leşescu pe Velicico hatmanul între vii la Copou, de l-au gonit pîn-în Iaşi.
Velicico era un om de fire şi de tre<a>bă la toate socotelele, şi-ndrăzneţu, bun, numai neavînd nice cu cine, hi do<a>ră nice năroc la războiu n-avea, că pe unde merge 15 îl tot bătea.
5. Atuncea avînd nemţii oaste cu turcii încă de la Beci, şi tot bătea nemţii şi s<ă> lăţîe. Dece şi leşii era la un cuvînt cu nemţii şi da lefe moldovenilor. Să duses<ă>
I — 5 cu dînşii pre tare. Şi (lipseşte Şi D,E,G> Velicico năvăliîa în războiu sîngur, cu suliţa a mînă, cît l-au lovit dintr-un sinet (dintru o puşcă G> de i-au rumptu zaoa de pre lîngă grumazi. Şi altul l-au lovit dintr-alt <cu alt D> sinet (lipseşte dintr-alt sinet E, G> de i-au rumptu spogîrniceala calului C,D,E,G/ cu dînşii. însuş Velişcu cu suliţa a mînă au năvălitu asupra lor atîta cîtu au lovitu dintr-o puşcă de I-au rumptu zaoa de pre lîngă grumaz. Iară altul l-au lovitu de î-au rumptu spogîrniceala calului M,P// 3 şi]iară M,P// 4 după altul ad. cu alt sinet D//5 i-au] iar l-au C, l-au G,M,P/ dintr-alt sinet C, dintr-un sinet G, lipseşte D,M,P/ în dîrlogul M/P//6 izbîndiască B,C// 6-7 şi'au1"2 B,C/moldovenii B, C// 7 răsipă B,C/ hatmanul Velicico B,D,E, G]şi Velişcu hatmanul M, P/ stricăciune B, stricăciune €// 8 poghiiazu B, podghiaz Cj leşescu B, Cj lipseşte şi2 B, E,G/ poghiiazuri B, podghiazuri Cjj 9 leşeşti B,C/ lovila B, Cj de strica B,C]şi multă stricăciune făcea D/ ţară B, Cj poghiazuri, leşăşti veniia în multe locuri în Moldova şi strica foarte M, P/ în ţară B, C, lipseşte M, P//10 4]6 G, P, lipseşte M/ poghiiazu N, podghiaz Cjj 10—li Pre Velişcu hatmanul l-au mai lovitu un poghîaz între vii M, P//
II de]şi M/ pînă B, Cj lipseşte în Gjj 12 Şi Velicico C, Velicico hatmanul B,E,G/ de1 B/ diafirea Cj era de firea om şi foarte de treabă P/ şi foarte de treabă M/ socotelile B, socotelele lui Cjj 13 şi îndrăzneţu B, şi îndrăzneţ C, şi bun, îndrăz-neţu M, P/ neavîndu B/ nici Cj cine B, Cj hi]au B, C, D,E,G/ doară B, Cjj 13- 15 neavînd oaste de agiunsu, sau poate că nici norocire (norocul P> lui nu-i slujiîa, de vreme că oriunde merge, tot el rămîne biruit M,P//14 nici B,C/ la războae, poate fi nu avea să-i slujiască Gj nu avea C/n-ave să-i slujiască B,E/ unde Cj mergea B,C//
16 5]7 G,P, 8 M/ avîndu B/ nemţii oaste B,C/ încă di pe cîndu s-au fost bătut la , Beciu B,E,G/ de C/Beciu Cjj 16— 17 Nemţii ave oştire cu turcii, încă de la războiul | cel de la Beciu şi la toate războaile îi biruia nemţii şi să lăţiîa nemţii. Leşii încă era § M,P// 17 nemţii C/nemţii pe turci B,D/ să lăţiîa B, C, să lăţisă nemţii Gj Decii l| leşii B,C// 18 nemţii B,C/ şi]deci leşii M,P/ lefe B,C/ da leşii moldovenilor lefe E,G/ :| da bune lefe M,P/ moldovenilor B,C/ Şi să B,E,G/ dusese B, dusesia Cj Şi să dusăsă i la Ieşi <Eşi P> M, P// ' I
mai toţii moldovenii, boîarinaşi şi sluji boereştii, slujitori şi vinie de jăcuîa în ţar<ă>.
6. Venis<ă> 3 sîrbi ce fuses<ă> ches<ă>gii, la Duca-vodă aice în ţar<ă>, să slujască, anume Hei şi Stanciu şi 5 Dima Iuruc. Ispoveduitu-s-au la un călugăr în Galaţii, grec, trecînd Dunărea. Şi acel călugăr i-au pîrît lui Duca-vodă, de le-au luat 70 de pungii de bani şi multe odo(a>ră scumpe. Şi pe urmă ş-au găsit vreme de s-au dus în Ţara Leşască; şi aceia au bătut pe Velicico hatmanul la Bae.
10 Şi făcea multe poghiiazuri şi răutăţii ţărîi, că era oameni harnici. Şi aşea s-au tîmplat într-un poghiiaz, de i-au / 24?v   înpresurat mulţimi de tătari. Stanciul au perit acolo, în războiu, iar ceilalţii au scăpat cu multe rane. Dece din-tr-acelea rane s-au spăriiat şi s-au dus în Ţara Nemţască,
15 de-au agiunsu acolo de îera cap la înpăratul nemţescu pe
1 toţi B,C/ moldovenii la Ieşi B,E,G/ lipseşte moldovenii M,P/ boernaşi, slugi boereşti viniîa B, Cj lipseşte şi D,E,G/ slugile boereşti moldoveni şi aceiîa veniia poghiazuri de jăcuîa M,P// 2 jecuia B,C/ după ţară ad. în Moldova B,E,G// 3 Vinis(ă> B, Vinisă Cj trii B,C/ sirghii A/ sirbi Cj după sirbi ad. la Duca-vodă Bjj 3 — 4 Venisă trii sirbi la Duca-vodă aicea în ţară să slujiască, carii acei sirbi mai înnainte vreme fusese chesegii, pre anume E, Venit-au aicea în ţară trii sirbi la Duca-vodă, să slujască, carii acei sirbi mai înnainte vreme au fost chesăgii, pre anume G, în domniia Ducăi voevoda venisă aice în ţară trii sîrbi şi au fost casegii (sacagii P> la Duca voevod; numele lor M, P//4 aici B, aicea Cj ţară B,C/ după slujască ad. carii acei sirbi mai înnainte vreme fusesîe chesăgii Bj pie anume B,D/ Ilie B,C,E/ lipseşte şi1 M,P/ Stanciul B,C,E// 5 — 6 Şi după ce au trecut Dunărea la Galaţi s-au ispove-duit la un călugăr grec Bjj 5 Şi s-au ispoveduit C, E, Gj călugăr grec în Galaţi C,E,G// 6 trecînd]după ce au trecut E,G/ Aceşti sîrbi, trecînd Dunăre, s-au ispove-duitu în Galaţi la un grec, călugăr M,P/ Şi]Iară M,P/ călugăr grecM,P/ lui]la B,C,E, Gjj 7 Duca-vodă pre acei sirbi şi li-au luat Duca-vodă şaptedzăci de pungi B,C,E,G/ Duca voevoda şi Duca voevoda li-au luat M, Bjj 8 odoară scumpe B,C/ Deci acei sîrbi mai pre urmă ş-au găsîtu vreme P, M/ după vreme ad. acei sirbi Bj de]şi M,P// 9 Ţara Lechască Bj şi viind <cu P> poghiazuri în Moldova, aceia M,P/ aceiîa B]aciei sirbi Cj pe]şi pre M,P/hatmanul Velicico B,D,E,G/ Velişcu M, P// 10 Şi face ţării multe răutăţi, că era M,P/ podghiazuri Cj repetă şi2 E/răutăţi Cj răutăţi în ţară Bj ţărîijaici în ţară Gj după ţărîi ad. acei sirbi Cjj 11 foarte harnici B,E,G, foarte viteji M, P / aşîa B, aşa Cj s-au]li s-au E, Gj poghiiazu B, podghiaz Cjj 11—12 Iară la un poghîaz I-au încungiutatu tătarii şi era mulţime de tătari {tătari mulţime P>. Şi atunce Stanciul sîrbul M, P // 12 mulţime Bj tătarî B, Cj Decii Stanciul D/ Stanciul]Şi unul ce-1 chiema Stanciul Cj în război, acolo G / lipseşte acolo M, Bjj 13 ceiîalalaţi B, ceialalti doi Cj ceiialalţi doi, Ilie şi cu Duma Iuruc, au scăpat D/ rane B, Cj Decii B,C,D/ dintru acele rane B, dintr-aceli rane Cjj 15 de au B]şi au Cj acolo]Ilie D/ acolo Ilie şi cu Dima Iuruc de era (au fost G)E, G / era Cj acolo Ilie şi cu Dima Iurucu de era capete mai marii la înpăratul Niamţului Bjj 15—1 în Ţara Nemţască. Ilie sîrbul au agiunsu de era la înpăratul nemţăsc, <la înpăratul nemţăsc de era P> mai mare preste 20.000 sîrbi M, Bjj 15 cap] capete C,E,G/ nemţăscu C, Niamţului Gj ad. marginal la înpăratul nemţăsc Gj pe] mai mari pe Gj doaodzăci de mii]20 A/sirbi B, C //
306
307
doaodzăci de mii de sîrbii. Iar Dima Iuruc mai pe urmă ş-au făcut pace ş-au vinit în ţară, de îera baş-bulubaş la Costantin Duca-vodă. Ş-au perit şi el de foc, înpreună cu Totoescu, vel-căpitan, cînd s-au aprinsu erbărie în Iaşii. 5 Videţii aemu ce-au făcut acel dohoynicu grec! De dragul să te ispovedueştii la dînşii!
"   7. Coborîtu-s-au şi doi hatmani leşesştii cu oştii pe Prut în gios, pîn' la sat la Boian. Eşitu-le-u Suleman-paşea sarascherul înnainte şi cu Cantemir-vodă şi le-au 10 dat leşilor războiu prea tară şi frumos. Care leşii n-au putut ţinea războiul, şi peste no<a>pte pe-ntreg au tăiat lunca ş-au trecut peste Prut. Iar Suleman-paşea cu tătarii şi cu Cantemir-vodă s-au întorsu înapoi. Care Cantemir-vodă de atunce au dobîndit de la turcii mară cinste şi 15 laud<ă> şi credinţă, căcă merge prea bină şi frumos la ( războiu. C-aşea merge în frunte, de nu s<ă> pute ţinea / f. 248    cei tinerii de dînsul.
87TJeci leşii dintr-acăîa au prinsu şi mai mare pizmă
1 Iurocu sîrbul M, P // 1—2 Iar după aceia, mai pre urmă, Dima Iuruc, după ce s-au făcut pace, au vinit Cjj 2 şi au vinit aici în ţară, în Moldova, de au fost baş-bulucbaş B,E,G/ de]şi C/ era C/ şi viind în Moldova au fostu baş-bulubaş M,P// 3 voevod M/Şi au' B,C/ lipseşte şi C/ focu B// 4 Totoescul B, C/ lipseşte înpreună cu Totoescu, vel-căpitan E, G//3 —4 Şi cînd s-au aprinsu erbăriîa în Iaşi, înpreună cu Totăescul vel-căpitan, au peritu şi el de focu M, P/ cîndu B/ aprinsu pravul cel de puşcă,în turnu la (în G> curtia (cea G) domniască în Iaşi E, Gj erbăriîa C/ Iaşi B/ după Iaşi ad. pravul cel de puşcă <sineţ D> în (din D> turnu la (de la D> curtea domniască C, D// 5 Vedeţi B/ acumu Bj Videţi, fraţilor, acum ce au Cj duhovnic B, dohovnic C/ De] Drept B,C,D,E, G, M, P // 6 ispoveduieşti / să să ispoveduiască cineva la dînşii/ B, E, G / dînşiijgreci M, P// 7 7]8 G, P, 10 M / Coborîtu-s-au atuncea B, C, E, Gj leşeşti B,C/ oşti CU 7 — 8 Doi hatmani leşeşti s-au pogorît cu ostile leşăşti (lipseşte leşăşti P> în Moldova, în satu în Boian M, Bjj 8 pînă B, C/ după Boian ad. în ţinutul Cernăuţilor Cj Eşitu-li-au B, Şi li-au eşit C, Gj Suliman-paşîa B, Suliman-paşa C//9 sarascheriul B.C//8 —10 Sarascheriul Suliman-paşîa cu oşti turceşti şi Costandin Cantimir voevod cu oşti moldovineşti li-au eşitu înnainte şi au datu M,P// 9 li-au dat leşilor B,C// 10 pre Cj tare Bj Carii B.Care Cj leşii B, Cj Care războiu leşii nu li-au (l-au P> putut răbda, şi M, P// 11 piste B, preste Cj noapte B, noapte Cj pi-ntreg B, Cj tăiat Cjj 12 şi au Cj şi au trecut piste Prut şi au fugit B/ preste Cj Suliman (Suliiman C>-paşia şi cu B,C,E,G/ cu turcii, cu tătarii M, Bjj 13 voevod M/ înnapoi B, Cj Care B, C, lipseşte M,P//14 atuncea Cj de atuncea au dobîndit, / de atuncea de la turci mare şi cinste şi laudă Bj turci Cj mare Cjj 13— 17 Costandin J Cantimir voevod de atunce au cîştigatu mare cinste şi credinţă la turci, fiindcă la 1 acel războiu s-au purtat foarte bine. Că atîta au mersu în frunte, cît nici cei tineri | nu să (pute P> ţîne de dînsul M, Bjj 15 laudă Cj căci B, C]pentru căci D, pentru că E, G/mergea C/pre bine B,C// 16 Că aşîa B, Că aşa C/mergea B,C/ după frunte ad, războiului C, oştii G/nu să putea B,C//17cîei C/tineri B,C//18 8]12M, 11 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ leşii B,C/ dintru aceasta Bj prinsu]pusM, Bj mareB,C//
pe dînsul, de slobodzie poghiiazuri în toate părţili, de strica. Şi ţara era tot bejănită, lipsă de pînă, că nu putea ara oameni<i>. Iar stupi<i> şi vinul să făcea, că era om nărocit.
5 Ţara bir nu da, că era ertată de la Po<a>rtă. Numai nu putea de vrajbă, că şi cai<i> lui din ceir i-au luat Crupenţichi c-un poghiiaz leşescu. Cară pe urmă acel Crupenţichi au agiunsu de au fost şi jicnicer mară. Şi domnie în Iaşi, dup<ă> ce i-au luat caii, nu pute sădea,
10 ce s-au mutat în Cetăţuîa. Că dă nu s-ar hi mutat în Cetăţue, cînd au bătut poghiiazul pe Velicico hatmanul la Copou, l-ar hii luat şi pe dînsu din Iaşii.
9. Dup<ă> voro<a>va ce au avut Şerban-vodă cu Cantemir-vodă, prins-au pe Iordachi post<elnicul> Rusăt
15 dă l-au închis şi l-au muncit, că i-au cetluit capul. Ş-au dat vro treidzăci, patrudzăci de pungii de bani. Şi pe
1 dînsul]Cantemir-vodă Gj pe dînsul, pe Cantemir-vodă D,E/ pre Cantimir voevod şi pentru aceia trimite în Moldova poghiazuri în toate părţile de strica şi jăcuia M,P/ sloboziia B,C/ după podghiazuri ad. "m Moldova C/părţile B,C//2 de strica în ţară B/ strica Cj ad. ulterior tot Bj bejenită B,C/ bejenită şi era lipsă D/ şi lipsă de pîine încă era Cj lipsă de pîine foarte mare, mare era, că nu putea oamenii să facă pîine de răul poghiazurilor Bj lipsă (şi lipsă G> de pîine foarte mare era, că nu putea oamenii să facă pîine de oşti (lipseşte de oşti G> E, G/ Şi ţara era toată băjănită (tot bejănărită P); oamenii nu pute eşi să are; în pîine era lipsă. Stupii M, P/ oamenii Cjj 3 stupii Bj stupii să făcea buni şi vin încă să făcea mult, că Cj stupii să făcea buni şi vinul, că Gj lipseşte că era om nărocit M,P// 5 Ţara atuncea Cj că era ertat birul ţărîi B, că era birul ertat C, că birul ţărîi era ertat G, că era ertat birul ţărîi de la împărăţie de la Poartă E/ Poartă B,C// 5 —7 Numai nu putea trăi oamenii (oamenii trăi E,G) de poghiazuri leşeşti (lipseşte leşeşti G> că şi caii lui Cantemir-vodă din ceair (ceiriu G) i-au luat Sandul Crupenschii B,E,G, Că atîta strica leşii, cîtu şi caii cei (lipseşte cei P> domneşti i-au luatu (luasă P> Crepiţchii (Crăpiţchie P> din ceair M,P// 6 caii Cj lui Cantemir-vodă Bj ceair Cjj 7 Crupenschii Cj cu un B, Cjj 7 — 8 lipseşte c-un poghiiaz leşescu ... jicnicer mare M, Bj poghiazu B, podghiaz Cj Care Bj Care mai pre urmă Cjj 8 Sandul Crupenschii B, E/ Crupenschii Cj după Sandul Crupenschie ad. la alţi domni Gj ajunsu Cj lipseşte şi Bj jicnicer mare şi medelnicer mare B, E/ jicnicer] medel-niciar Cj mare C // 9 domniia B, C / după B, Cjj 8— 10 Deci Cantimir voevoda, după ce I-au luatu şi caii, s-au temutu să mai şază în Iaşi, ci s-au mutat în Cetăţuîe M, Bjj 9 putea şidea B, Cjj 10 fi B/ Că de nu s-ar hi mutat în Cetăţuie]Şi Cjj 10— 12 lipseşte Că de nu s-ar hi mutat ... din Iaşii M, Bjj 10 Cetăţuîa Bj podghiazul CU 12 l-ar fi B, C, atuncea l-ar fi E/ dînsul C]Cantemir-vodă B, D, E, Gj Iaşi B, CU 13 9] 13 M 12 P / După B, Iară după C, Gj voroavă B / avut]vorbit B// 13—15 Cantemir voevoda după giurămîntul ce-au făcutu lui Şerban voevoda, au prinsu pre Iordachi Roset postelnicul, l-au închisu, l-au muncitu M, P // 14 prins-au Cantemir-vodă B, E, ad. marginal prins-au Cantemir v(oe>vod Gj postelnicul Cj Iordachi Roset post(elnicul) G // 15 de B,C/ lipseşte că M,P// 15—16 Şi l-au făcut de au dat vreo triidzăci B/Şi au C/vreo triizăci Cj Şi i-au luatu vro 30 sau 40 pungi M,P//16 de pungi B,C/ Şi mai pre Cjj
308
309
urmă l-au luat Gavriliţă şi cu Velicico în chizăşie, cum că n-a fugii din Moldova, şi l-au slobodzit. Iar pe urmă i-au dat vestea Velicico hatmanul că-i stă cu price Şerban-vodă şi iaste să pie<e>. Şi-nţelegînd, au fugit în Ţara 5 Ungure<a>scă.
f. 248v io. Atunce, cînd au mărsu / Suliman-paşea cu Cantemir-vodă înainte leşilor la Boian, vinit-au şi Şerban-vodă cu oaste din Ţara Munteniască pîn-în Iaşi, de-u descălecat cu oastea la mănăstirea lui Aron-vodă, de-u şădzut vro 10 4, 5 dzile" de ş-au isprăvit de la Suliman-paşea avînd grijă de nemţii. Şi s-au întorsu înapoi pe Bîrlad, tot vînînd vînaturi şi pesşte.
Iară în al doile anu a domn<i>ei lui Cantemir, scobo-rîtu-s-au craiul Sobeţichie cu to<a>tă puterea sa, şi cu^ 15 toţii hatmanii, şi cu to<a>tă recipospolita, şi cu multe poghiiazuri în to<a>te părţile, în toată ţara, pre la Ocnă, pe la Bîrlad, pe la Bujoreni, de nu rămîne un loc neprădat şi nestrîcat.
Tăiat-au atunce leşi<i> pe do<a)mna Rucsanda, fata 20 lui Vas<i>lie-vodă, la cetate la Ne<a>mţu, şi pe Andrie-
1 Gavriliţă vornicul B,C,E/ Velicico hatmanul B.C,E/După aceia Gavriliţă şi cu Velişcu l-au luatu M, P/ l-au luat Gavriliţă vornicul în chizăşie şi cu Velicico hat<manul>, cum Gj chizăşiie Cjj 2 nu va fugi B/ fugi Cj Iar mai B, E]însă mai M, P/ pre Cjj 3 i-au dat veste lui Iordachi, Velicico B/ veste Cj i-au dat vestea]i-au spusu M, P/ i-au dat veste că i-au spus Velicico hat<manul> că-i stă pricină Gj Velişcu M / că-i]cum că-i M, P/ stă pricină B, E/ price Cjj 4 voevoda M / iaste să piae B, iaste să piară C, iaste numai sa piiară Gj Şi înţălegînd Iordachi Rusăt post<elnicul> B, Şi înţălegînd Iordachi C, Şi înţălegînd Iordachi Rusăt D, Gjj 5 Unguriască B,C// 6 10] 14 M, 13 P, lipseşte C, D/ Atuncea B, C, Iară atuncea Gj Suliiman Cj paşîa B, Cjj 7 înnaintea B, C] asupra M, P/ leşilor B, Cj lipseşte la Boian M, Bj venit-au B,C/ voevoda M// 8 oaste B, C / pînă în B, C]la M, P/ de au C] şi au B, E, G, M, P // 9 la]în Gj lipseşte mănăstirea lui M, P/ de-u]şi au B,C,M,P/ şezut B, C, şezut acolo Gj vreo patru B, C, lipseşte M, P// 10 cinci'B, Cj zile B, Cj de1] şi B, E, pînă Cj de B, Cj Suliiman-paşîa B, Cj avîndu B/ grije B, Cjj 11 nemţi B, Cj Şi]de B/ înnapoi Cj după înnapoi ad. si au mersu B, E, ad. marginal şi au mărs Gj vînîndu B/ peşte B, Cjj 13 ante Iară 10 C, D, 11 B, E, G, 15 M, 14 P/ lipseşte Iară M, P/ în] întru M, P/ doilea an al domnii B, Cj Cantemir-vodă B,D,E,G,P, Cantimir voevod M/ coborîtu-s-au B// 14 craiul leşescu, Jan al triile Sobeţchi B, craiul leşescu, al triile Ioan Sobeţchii E, Gj Sobeţchii Cj toată B, Cj putere Cj lipseşte şi C, M, P//15 toţi B, Cj hatmanii a Ţării leşeşti B,E,G/ lipseşte toată M, P/toată rece-pospolita B, Cj multe B, Cj podghiazuri Cjj 16 toate B, Cj părţile B,C/ ţaraJŢara Moldovii B,E,G, Moldova M, P// 16- 17 pre1 C, pre1"3 B, lipsesc M,P//17 pre Bîrlad D/ Bujoreni B, Cj nu rămînea un locu B, C, nu rămăses<e> nici un loc G, n-au rămas nici un loc M,P//18 nestricat B,C// 19 atuncea B,C/ leşii atuncea D/ leşii Cj ieşii şi cu cazacii B, E, Gj pre B/ doamna B, C/Roxanda B, Ruxanda Cjj 20 Vasilii B, Vasilie Cj la Cetatea Niamţului C, în Cetate Niamţului M, P/ şîjiară M, P/ şi pre o jupîniasă anume Andrieşoaie B,D,E,G/ Andriiaşoaia Cjj
şo<a>îa, şi pe Enache gramaticul la ocnă, şi pe alţîi mulţi. Că să făcus<ă> tîlhari nu numai de la o<a>stea leşască, şi şi din munţii unguresştii, de jăcuia mănăstireli, şi alţîi dispre Buge<a>gu. încotro căutai, tot de tîlhari dai. 5 Atuncemulţii boiari şi giup<î>nes<ă> săraci ş-au lăsat casăle ş-au fugit în Ţara Muntene<a>scă de răul tîihăretului. Atunce craiul s-au coborît în gios pen tîrgu pen Iaşi / f. 249 ş-au mărsu în gios pe Prut pîn' la Pagul. Şi de la Pagul n-au putut merge mai nainte, că i-au eşit turcimea şi cu
10 tătărimea înainte. Şi s-au întorsu înapoi, încungiurat de tătari: cară cum eşie din obuz, cum îlu lua tătarii. Şi s-au întorsu iar pen Iaşi înapoi. Şi era şi Petriceico-vodă cu dînsul. Ş-au lovit pe la Tîrgul Frumos, şi n-au agiunsu cailor obuzului, ap<ă), heleşteul cel mare de la Prigoreni.
15 Ş-au luat Şiretul în sus ş-au lovit pe la Cernăuţii la Snea-tin în ţara lui. Iară Cantemir-vodă l-au gonit cu tătar<ii> pîn' la Şiret, la Hărmănesşti.
1 Ianachi B, lanache C,D/ grammiticul Cj gramrriaticul, fiind <ceeraD> cămăraş la ocnă B, D/ şi la ocnă pe Ianachi grammaticul, fiindu cămăraş la ocnă E' Gj la ocnăjla o mînă A/ şi]şi şi M, P/ pre Bj alţii B, Cjj 2 făcusă B, Cj nu]şi nu M, Bj de B, Cj de la]din M, Bj oastea B,C// 3 şp]ce B,C,D,G,M,P / munţii ungureşti B,C/ după ungureşti ad. eşiîa tîlhari B, E, Gj de]şi M, Bj jecuîa B, C, E, Gj mănăstirile B, mănăstirili Cj şi]iară M, P/alţii C, alţi tîlhari B,E,G// 4 despre B,C/ Bugeac B, Bugiac Cj încătro B, Şi încătro C, Şi ori încotro M, Bj căutai]mergei M, Bj tot de tîlhari dai]tot tîlhari era în toate părţile B,E,G, tot preste tîlhari nemerei M,P// 5 Atuncea B, Cj ante Atuncea: 12 B, E, Gj mulţi B, Cj jupînese B, jupînesîe Cj sărace B, Cj casăle B, Cjj 6 şi au B, Cj ş-au fugit]s-au dus Gj Munteniască B,C/ după Munteniască ad. de aici din Moldova D/ tîlhăritului B, C, tîlharălor M, P// 7 Atuncea B,C/ craiul Sobeţchii B, D, E,G/ jos C/pin1"2 B.C//7-8 Pogorîtu-s-au craiul în giosu în tîrgul Iaşii şi de la Iaşi au mersu M.P//8 şi au B,C/ jos C/pînă B, C/ Şi]Iară M/ de B,C// 9 merge B, Cj înnainte Cj după înnainte ad. şi s-au întorsu înnapoi, că Bjj 9—10 ad. marginal că i-au eşit turcimea şi tărărimea înnainte Gj turcii înainte şi tătarii M, turci şi tătarî înnainte P//10 înnainte B, înnainte C//10 — 1 i Şi aşia s-au întorsu încungiorat de tătarî şi carele cum eşiîa din obuzul leşescu Bj înnapoi Cjj 11 şi carii <careli E> cum eşiia C, E/care]că care M, Bj de tătari; şi din obuzul leşesc carele cum eşiîa, cum îl şi lua tătarii de grumaz Gj obuzul leşescu, cum îl şi lua tătarii de grumazi E/ îl şi lua B, M, P, îi luoa Cjj 12 după întorsu ad. craiul B,C,D,E,G/ iar]iarăşi M/ s-au întorsu înnapoi iarăşi prin Eşi Bj pin B, C, prin M/ înnapoi B, C, lipseşte E/ lipseşte Şi M, Bj Petriceaico B, Petricîeico Cjj 13 dînsul] craiul D/ Şi au B,C/ era cu dînsul şi Petriceicu voevoda. Şi au mersu pre la M, Bj ajunsu Cjj 14 obuzului leşescu apă de băut B, E/ apă de băut Gj apa din hăleşteul Cj hălăşteul Bj apă din tot heleşteul M, P/mare B, Cj de la]din M, P/ Prigoreni B, Cjj 15 Şi au1'2 B,C/ De acolo au purctsu pe Siretiu în sus şi au mersu pre la Cernăuţi M, Bj Siretiul B, Cj Cernăuţi Bj după Cernăuţi ad. şi de la Cernăuţi Cj Sneatin]Şletin A// 16 Iar B, Cj Iar Cantemir voevoda şi cu tătarii l-au gonitu pînă M, P / l-au gonit pe craiul B, E, Gj l-au tot gonit Cj tătarii B, C// 17 pînă B, C / la Hărmăneşti pe Siretiu Bj Siretiu Cj Hărmăneşti Cjj
310
311
11. Atuncea au arsu leşii şi tătarii multe curţii boia-reşti la ţar<ă> şi la Iaşi. Ars-au în Lungani, în Obrezeni, în Popi, în Doroşcani, la Leca, în Căcărădzeni 2 părechi, în Podobiţii, într-alţii Lungani, în Albesştii, în Brăesştii,
5 în Prigoreni, în Gănesştii, în Tîrgul Frumos, în Crivesştii, în Petrişu, în Heleşteîeni, în Hăbăşesştii, în Rugino<a>sa, în Halăucesştii, în Cozmesştii, în Purcelesştii, în Stolni-ceni, în Paşcani şi pe alte locuri multe. Tot curţii şendilite boîaresştii au arsu atuncea, fiind oameni<i> închişi pen 10 mănăstirii de frica leşilor ş-a tătarilor. Era în Golîîa oca de ap<ă> un potronic.
12. Atunce au luat craiul_si pe Dos<o)fteiu mitropo-f. 249v Jjtuldin Iaşii cuJ toate hainele de odoarăle Mitropolii<i>.
Ş-au luatu şi moşteile lui Sfetei Ion Novei de la Sucevi, 15 care le-u fostu adus acestea moştii din Ţar<a> Turce<a>scă Alexandru-vodă cel Bun. Şi le-u dus acele moştii înpreun^ă) cu Dosoftei mitropolitul în Ţara Leşască, la un tîrgu a
1 11] 13 B, E, G, lipseşte M, P/ leşii B, Cj curţi B/ boereşti B, Cjj 2 ţară B,C/ Eşi B/ în Iaşi şi la ţară M, P/ după Iaşi ad. la ţinutul Cîrligăturii Cj Au ars E,G/ Obrejeni B, Obrejeni C, E// 2—9 lipseşte Ars-au în Lungani... boîaresştii au arsu M,P// 3 Leca Cj doao B,C/ părechi C//4 Podobiţi B,C/ într-alţi Lungani C, lipseşte Gj Albeşti B, Cj Brăeşti B, Cjj 5 Prigoreni B, Cj Găneşti B, Cj după Frumos ad.'la. ţinutul Romanului Cj în3]la Cj Criveşti B, Cjj 6 Pietrişu B, C/ Hăîăştieni B, Hăle-şteieni Cj Hăbăşeşti B/ după Hăbăşeşti ad. la ţinutul Sucevii C / în4]la Cj Rugi-noasa B,C//7 Hălăuceşti B, Cj Cozmeşti B,C/' Purceleşti B,C/ Stolniceni B,C//8 multe B, Cj curţi bune şindilite B,E,G, curţi şindilite Cjj 9 boereşti B, Cj fiindu B/ oamenii B,C/ oamenii fiindM, P/pin B, pren Cjj 10 mănăstiri B, Cj leşilor B, Cj şi a Cj tătarilor B, Cj Era atuncea în mănăstire în Golîîa C,E / în mănăstire în Golîîa D/ după Golîîa ad. atuncea B,G/ în Golîîa era M, P// 11 apă B,C/ un po-tronic]zece bani B,C,E,G,M,P/ un potronic, zece bani D// 12 12] 14 B,E,G, 18 M, 17 P/Atuncea B, Cj Dosoftei B/mitropolitul Dositheu C, Dosithei mitropolitul ■ Moldovii D// 12—13 au luat craiul leşesc din Iaşi pre mitropolitul Dosoftei cu toate veşmintile şi odoarăle Mitropolii M, P// 13 Iaşi B,C/ cu toate veşmintele şi odoarăle sfintei Mitropolii B, D/ hainele de veşminteli şi C, E/ toate veşmintele şi odoarăle Mitropoliei din Suceavă Gj odoarăliC/ Mitropolii(i> C//14 Şi au luat B,C, Luat-au M,P//14-16 moştiile Sfînţului Ioan (repetă Sfînţului Ioan G>cel Nou ce au fost la Suceavă, care au fost adus aceste sfinte moştii din Ţara Turcească Alexandru-vodă cel Mare şi Bun B,E, G/moştiile Sf (î>ntului mucenic Ioan cel Nou de la Suceavă, carele au fost aceste sf(i>nte moştii adusă de la Cetatea Albă de Alixandru-vodă cel Mare Cj moştiile Sf(î>ntului mucenic Ioan cel Nou de la Suceavă, care aceste sf(i)nte moştii au fost adusă din Ţara Turcească cu multă cheltuială de Alexandru-vodă cel Mare şi Bun D// 14— 17 moştile Sfintului Ioan Novi (lipseşte P) de la | Suceavă, pe care sfinte moştii (moaşte P> din Ţara Turcească li-au fost adus | în Moldova Alecsandru voevod cel Bun. Deci craiul acele sfinte moşti (moaşti P> § şi pre Dosoftei mitropolitul li-au (l-au P> dus în Ţara Leşască M,P// 16 Şi luîndu-le j li-au dus Gj li-au B,C/ aceli sfinte mostii B,C,E/ lipseşte acele mostii Gj înpreună I B,C// 17 Dosiftei B,C,D//
craiului Sobeţichii, anume" Jolfa, de stau acolo pîn-în dzuoa de astădzii. Şi Dosoftei încă acolo au murit.
13. Acestu Dosofteiu mitropolit nu era om prostu de felul lui. Şi era neXa}m de mazil; preînvăţat, multe limbii 5 ştie: elinesşte, îătinesşte, slovenesşte şi altă adîncă carte şi-nvăţătur<ă>. Deplin călugăr şi cucernic, şi blînd ca un miel. în ţara no<a>stră pe ceasta vreme nu este om ca acela.
Dup<ă> ce l-au dus la Jolfa, îl punea craiul Sobeţichie 10 de s-înbrăca cu hainele cele scumpe şi odo<a>răle Mitropoliei) ţărîi no<a>stre, de face leturghii la dzile mari şi iordan la Bobote<a>dză, dup<ă> obiceiul ţărîi no<a>-stre, de s<ă> mira craiul şi toţii domnii leşeştii şi lăuda de frumo<a>s<ă> ţărămoni<a> ce ară beserica ţărîi 15 no<a>stre.
1 Sobeţchii B, C, lipseşte M, P/ Jolcfa B, C, Jolcva E, Joltcva M, P/ după Jolcfa ad. marginal ulterior şi pe urmă în zilele lui Costantin Moruz D/ stau]sînt Gj pînă C, şi pînă B, E, G/f 2 zioa B, Cj astăzi B, Cj şi acolo stau acele Sfinte moşti (moaşti P> şi pînă astăzi. Iar mitropolitul Dosoftei acolo au şi murit M, P/ Şi Dosiftei mitropolitul încă au şezut acolo şapte ani, pînă la sfîrşitul vieţii sale, Şi acolo murit D / Şi Dosiftei mitropolitul încă au rămas acolo şi au şezut şapte ani şi acolo i s-au tîmplat săvîr-şirea vieţii sale Gjj 3 13] 15 B,E,G, 19 M, 18 Pj Acest Dosoftei mitropolitul B, C, D/ lipseşte mitropolit Pj nu era (om E) din oameni proşti de niamul lui B, D, E/ prost Cj feluTJniamul Cj nu era]n-au fost M, Pj de felul lui din niamul lui M, lipseşte Pjj 4 mitropolitul era fecior de neguţitoriu şi preînvăţat Gj Ce era ficior de neguţitor (grec D>; şi (era D) preînvăţat B, D, E / ne(a)m de mazîTjficior de neguţitor, şi Cj Ci era din mazili şi foarte învăţat M, Pj limbi ştiîa B, Cj ştiîa multe limbi M, Pjj 5 elineşte B,C / latineşte B, Cj sloveneşte B, sloveneşte Cj şi alt adîncu din cărţi stiîa B, şi alte adîncuri a cărţilor D, şi adîncu din cărţi ştiîa E, Gj după carte ad. ştiîa Cj învăţătură Cj elineşti, slovineşti, latineşti şi şi alte învăţături adinei M, Pjj 6 Şi deplin B, C, D, E, G]Era desăvîrşit M, Pj lipseşte şi1 M,P/cucernic B,C/ blîndu B//7 noastră B,C// 7 — 8 lipseşte în ţara... om ca acela M, P/ pre aceste vremi nu să află om B, E/pre aceşti vremi C/nu iaste C]nm afla Gjj 9 Şi după C,M,P/ Iar după D/ ante Iară după: 16 B, E, Gj l-au dus]au mărsu B, E/ dus craiul P, adusu craiul M/ Jolcfa B, C, Joltcva M, Jolducfa Pj craiul Sobeţchii, lipseşte M, P//10 să înbrăca B, Cj hainelejveşmintele B, C, D, E, G, M, P / cele scumpe B,C/ şi]cu M, Pj odoarăle Mitropoliii B, odoarăli cele scumpe a Mitropoliii Cj şi scotea şi odoarăle Gjj 10— 11 cele scumpe a Mitropoliii ţării noastre şi slujila liturghie E// 11 noastre B, C/de făcea C] şi slujiia C,D, G, M, Pj liturghie B,C,D,G, sfîntă liturghii M, Pj zile B, C // 12 iordanul Mj Bobotiază C / după Bobotiaza ad. cu ţăremonie B, E / ia Bobotează iordan cu ţiremonie G / după B / după obiceaiul bisericii răsăritului şi a ţărîi noastre C // 13 de]şi B, E, G, M, P, să B, C / miera B/ toţi B, C / leşeşti B, leşeşti C // 14 lipseşte de C, E, Gj lăuda ţărămoniia ce frumoasă (lipseşte cea frumoasă P> pre care o are M, Pj frumoasă B, Cj ţeremonie B, ţeremoniia C / are B, C / biserica răsăritului şi a ţărîi noastre B,E,G/ ţărîi no(a)stre] răsăritului Cj după noastre ad. a răsăritului D//
312
313
Cantimir-vodă să mîniese pe cel mitropolit şi-i făcus<ă> f. 250    afurisănie de la patrierhii. Dar / nemic de" dînsul nu s-au atinsu, că dzic oameni<i> că-i sfînt; iar de Cantimir-vodă s-au atinsu, că l-au găsit legat. Ce nu s<ă> ştie, dintr-aceîa 5 pricin<ă>, au dintr-alte.
14. Cantimir-vodă, cînd au vinit craiul, rămăsesâ mai sîngur. Boerimea, slujitorimea fugis<ă> cară încotro putus<ă>. Numai prea cu puţintei rămăsesă, oameni de curte. Şi-1 îndemna o samă de boiari să s<ă> închine
10 la Ieşi. Şi-i scrie şi Şărban-vodă să s<ă> închine, că s-a închina şi el, că i să scobor şi nemţii despre Ţara Nemţască, şi moscalii încă mărgu la Crîm, şi s-or face tot una.
15. Iară Cantimir-vodă nu s-au potrivit. Una, că ştie rîndul leşilor, că<i> slujîsă; a dooa, îi era ficiorul la Po<a)r-
15 tă zălog, Antohie-vodă be<i>zădeoa. Ce nu-i da mîna. Ce Iei cu cine au avut s-au tras spre Fălciiu înainte tătarilor, cum mai sus s-au pomenit. Şi cu această au nemerit, de i-au eşit mare laud<ă> de la turcii.
1 — 5 lipsesc G/j 1 Iar Cantemir Cj ante Cantemir voevod : 20 M, 19 P/ să miniîaso C] s-au fost mîniiat foarte rău B,E/ pre acel B,E, pe acel Cj s-au mîniiat pre Dosoftei mitropolitul M,P/ şi-i făcus<ă)]şi i-au fost făcut B,E/ şi trimisesîc de-i făcusă carte de afuriseniîe Cjj 2 şi aiurisănii M,P/ patriiarşi B,D/ după patriiarşi ad. pentru căci s-au dus în Ţara Leşască şi ş-au lăsat scaonul şi eparhiîa aicea în Moldova Cj Dar]în?ă M,P/ Dar de dînsul nemică M,P/ nemică de B// 3 dzîcu B, zicu C]spun M,P/ oamenii B,C/ că iaste sf<î>ntu C,M,P]că trupul lui sîntu moştii de sfîntu B,E/ că iaste sfînt trupul lui, zicu că sînt moştii D/ Cantemir Cj voevoda M/ după vodă ad. dzic oamenii că B/ zicu oamenii că s-au atinsu blăstăm că D/ s-au atinsu]zicu oamenii Cjj 3—5 lipseşte iar de Cantimir...au dintr-alte E// 4 că dup<ă> ce au murit l-au găsit legatu M,P/Ce]însă M,P/ să B,C/ ştiie Cj dintru acela pricină B,C/ dintru aceia sau dintr-altă pricină M,P// 5 dintr-alta C, dintr-altă pricină B// 6 14] 17 B,E,G, 21 M, 20 P/ Iară Cantemir Cj voevoda M/ au vinit craiul leşescu Sobeţchii B,E,G, cîndu venisă leşii în ţară M,P/ rămăsese B, rămăsesîe Cjj 1 fugisă carii incătro B.C//8 putusă C]au putut B,E,G// 7-9 Că boerii fugisă ; aşijdere şi slujitorime, care încotro au putut. Şi rămăsăsă numai pre cu <cu pre P> puţini oameni de curte. Şi o samă de boeri îl îndemna să M,P// 8 pre Cj puţintei oameni de curte rămăsese B,E,G/ rămăsesîe Cjj 9 de B,C/ 9— 10 să să închine1"2 B,C// 10 Ieşi B,C; scriîa B,C/ Şerban B,C/ voevoda M//11 să va închina B,C/ că şi el să va închina şi cum că-i vin şi nemţii din Ţara Unguriască M,P/ că să scoboară B,C,E,G, că vor să î să scoboare D/ nemţii B,C/ despre B,C//12 la]în Cj s-or face C, să vor face B,D,E,M,P/ ; toti una M,P]tot de unii B,E,G// 13 15] 18 B,E,G, lipseşte M,P/ Cantemir Cj voevoda M/ ştiîa B,C// 14 leşilor B,C, leşilor cum sînt Gj că slujisă C, că slujîsă la dînşii B, că' s'lujis<ă> la Ieşi D]de cîndu slujisă la dînşii M,P/ lipseşte că slujîsă E,G/ a doa \ B,C]alta M,P/ Poartă B,C// 14- 16 că-i era Antiohie <Antohi P> voevoda, ficiorul J său zălog la Poartă Şi nu-i da mîna. Şi pentru aceia cu cine au mai avut s-au tras atunce la Fălciiu M,P// 15 jălogA, zălogu B/Antiohii B,C/lipseşte vodă B,E,G/ beizade B, bejădeoa A, beizediaoa Cjdupă mîna ad. într-alt chip B,D,E,G// 16 el B,C/ i cine B,C/ după avut ad. pe lîngă dînsul B,E/spre B,C/ înnaintea C]asupra B,E,G//17 cumjprecum B,C,D,E,G/cum s-au pomenit mai sus M,P/ pomenit]scris B,E, Gj nemerit bine B.E.G//18 de^că B,E,G,M,P/mare laudă B,C, mare laudă şi cinste Gj \ turci B,C// . ;
16. Pe" cie vreme era vro 40 şi mai bine de codreni tîlhari, de ţinea drumurile în Ţara de Gios. Agiuns-au la Cantemir-vodă de i-au ertat. Ş-au vinit toţii în Eşii, şi i-au dus pe toţii în mănăstire în Gălata, de au giurat cum
5 or sluji lui Cantemir-vodă şi ţărîi cu dreptate. Şi le-au dat le<a>fă cîte 4 lei de lun<ă>. Şi au pus capete dintre dînşii / f. 250v pe Zaharie şi pe Sandul şi le-u dat cărţii de volnicie,' să strîngă cît de mulţii. Şi cum au sosit la Piiatră, au găsit un poghiiaz de Ieşi cu cazaci, vro 200 şi mai bine. Şi aşe 10 i-au lovit fără veste, pe o negur<ă>, de i-au spart şi i-au spîrcuit şi i-au prinsu şi vii, de i-au dus la Cantemir-vodă, de i-au tot înţăpat şi i-au spîndzurat.
Dece dintr-acea izbînd<ă> au început Cantemir-vodă a faci ste<a>guri de lefecii în Roman şi în Cozmesştii şi-n 15 Tîrgul Frumos, în Hîrlău, în Podul Liloia, în Iaşi. Ş-au început a-i birui pe tîlhari ş-a-i prinde,  de-i ducea la Cantemir-vodă, de-i tot omorîîa cu fel de feluri de cazne.
17. Aşijderea şi Miron logofătul, fiind staroste la Putna, au făcut siimenTşî hînsari ş-au început şi dintr-a-
20 colo aîaslpi"trftarit. Că numai o dată la o bătaie au prinsu 40 de tîlhari şi i-au tot tăiat cîte în patru bucăţii, de i-au
1 16] 19 B,E,G, 22 M, 21 P/ Pre aceia B, C, D, M P/ vreo B, Cj patruzăci B, Cj era 40 tîlhari codreni de ţîne M, P/ bine B, Cj lipseşte şi mai bine Gjj 2 drumurile B, Cj Agiuns-au acei codreni B, E, Gj Şi au agiunsu C, carii au agiunsu M, P// 3 Şi au B,C/ toţi1"3 B,C/ Iaşi, B,C/ lipseşte şi i-au dus pe toţii M, P// 4 pre B// 5 orjvor B, Cjj 4 —5 şi au giuratu lui Cantimir voevod precum îi vor sluji lui şi tării M,P/ dreptate B,C/ li-au B,C//6 liafă B,C, lefe M,P cîte B.C/lună B,C]om M,P/ capete]căpiteniiM,P//7 Zahariia Cj Sandul] Alecsandru M,P/ li-au B,C/ cărţi B,C/ lipseşte de volnicie M, lipseşte de volnicie, să strîngă P//8 să strîngă oameni de oaste B,E,G, să strîngă slujitori Cj cîţi de mulţi C/ Şi au purces spre munte şi cum au sosit B,E,G/ Şi aceştii cum au sosit M,P/ Piatră Cj au]au şi M// 9 poghiiazuu B/ Ieşi B,C/ cu]şi cu B,E,G,M,P/ vreo doao sute B,C/ aşîa B, aşa C//10 fără de veste B,C,D,G/ negură B,C/ spartu B/ Şi fiindu negură i-au lovitu fără veste şi îndată î-au spart M,P// 11 spîrcuitu B/ i-au prins pre unii B,E,G/ prins-au si vii dintre dînşii M,P/ de]şi M,P/ voevoda M// 12 de i-au tot omorît cu groznice morţi, că i-au tot spînzurat şi i-au înţăpat C, şi pre toţi i-au spînzuratu şi î-au înţăpatu M,P// 13 Decii B,C/ pentru acea B, dintr-acîa C / izbîndă B, Cjbiruinţă M, P / Cantemir-vodă au început a face Cj voevoda M// 14 a face B, lipseşte P/ stiaguri B, C / lipseşte şi1"2 M, P/ Cozmeşti B, Cj şi în2 B, Cjj 15 şi în Hîrlău şi la <în D> Podul Ilo'ae <Iloaia C,D> şi în Iaşi B,C,D,E,G/ şi în Iaşi M.P/ Şi au B.C//16 a birui M,P/pre B,C/ şi a-i prinde B,C, lipseşte M,P/ şi-i ducea M, şi-i aduce P// 17 voevod M / cu feliuri de muncă şi de cazne B, cu feliuri de feliuri de cazne C, D, cu feliuri de feliuri de cazne şi munci G, cu multe feliuri < de munci şi P> de morţi M, P// 18 17]20 B,E,G, 23 M, lipseşte P/ la]de M,P/ după Putna ad. la Focşani D// 19 făcut]strînsu M,P/husari C,M,P/ şi au B,C// 19—20 şi au început şi el a răsîpi dintr-acolo pre tîlhari M,P/ răsipi B,C// 20 Prins-au numai la o bătălii 40 tîlhari M,P/ la o bătae, la un războiu au prinsu B,E/ bătaiejrăzboiu Gjj 21 patruzăci B, C j bucăţi B,C/ de2]şi B,E,G,M,P//
314
315
pus pen prepeleci pe la drumuri. Pus-au Miron log<o>-fătul de au lărgit şi drumul la Lunca Mîndrişcăi, că, fiind drumul strîmtu, nu putea să înble de răul tîlharilor. Şi aşea cu acestea au început a s<ă) mai stîrpii. Că de ce-i 5 omorîia, de ce să face mai mulţii în dzileli acestui domnu. Aşijderea atunce, cînd au vinit craiul mai nainte, f. 251    dup<ă> ce au / făcut Cantemir-vodă slujitorii, vădzind Şerban-vodă că înblă tîlhăret mult în Moldova şi n-are cine să le stea înpotrivă, şi Cantimir-vodă n-au ţinut 10 parola, cum s-au apucat, cînd l-au pus domnu, să omo<a>-r<e> pe Iordachi Rusăt, ş-au fugit în Ţara Ungure<a>scă, triimis-au şi el pe Mănăil<ă> căpitanul cu saragele să prindză pe giupîne<a>sa lui Iordachi Rusăt. Dece aflîn-du-s<ă> giupîne<a>sa lui Iordachi cu multă bejenie pe 15 Oituz, la un sat Grozăsştii, de frica unui poghiiaz leşescu ce vinie din sus, au <a>pucat numa îa, Iordăchio<a>la sîngur<ă>, cu rădvanul. Numai de n-au prins-o sarageleli, iar altă ce au avut agîrlîc, i-au luat tot sarageleli. Şi
1 pin prepelece B, C/ logofătul Cjj 2 de au mai tăiat (tăiat C> pădurea de au mai lărgit B,C/ după logofătul ad. marginal de au tăiat pădurea D/ lărgitjmai lărgit E/ lărgit]făcut Gj lipseşte şi C,D,G,M,P/ după drumul ad. mai mare şi mai bun Gj fiindu B// 3 lipseşte fiind drumul strîmtu Gj nu putea  oamenii  să umble
B, C,G/ să umble oamenii D, E/ nu pute nime să între (umble P> de M, P// 4 aşa C, lipseşte Gj aceste B,C/ a să mai sterpi B,C,D,E,G/ după sterpi ad. tîlharii
C, D,E,G/ Şi cu de aceste au început a să mai înpuţina tîlharii M, P// 4 — 7 lipseşte Că de ce-i omorîia ... vădzind M, P/ di ce-i B, di cîe-i C// 5 după omorîîa ad. pre tîlhari D/ de aceia să făcea (făcîa C> B, C, D, E, G / mulţi B,C/ zilele B,C/ după domnu ad. a lui Cantemir-vodă B,D,E,G// 6 ante Aşijderea: 21 B, E, G, 18 C, D / atuncea B, Cj craiul leşesc Sobeţchii B, C, G / craiul Sobeţchii în Moldova mai înnainte B, Cj înnainte B// 7 după B, Cj lipseşte Cantemir-vodă slujitori Gjj 8 umblă B,C//8—12 Şerban voevod auzîndu că sîntu tîlhari mulţi (mulţime P> în Moldova şi văzîndu că Cantimir voevoda nu s-au ţînutu de parolă să omoară pre Iordachi Roset (după cum s-au apucatu cîndu î-au făcutu domnu şi cum că Iordachi Rosetu lipseşte P> au fugitu în Ţara Unguriască, deci s-au mînilatu şi au trimisu pre Manoli (Manoli P> M, P/ tîlhărit B, Cj n-are B, Cjj 9 le B,C/ înprotiva Cj Cantemir B,C// 10 cumjprecum C,D/ cîndu B/ după domnu ad. în Moldova B,E,G/ omoară B,C/ 11 pre Iordachi Rusăt şi Iordachi Rusăt au fugit B,C,E,G/ Unguriască B,C// 12 el]Şerban-vodă Cj pre B,C/ Mănăilă B,C, Manole Gj căpitanul de Focşani B/ sarageli B, saragele Cjj 13 pre B,C/ giupîniasa B, jupîniasă Cj după Rusăt'ad. din Moldova Cj Becii B,C]Şi M,P/ aflîndu-să Cjj 14 jupîniasă B,C/ Iordachi Rusăt B,D,E,M,P/ multe bejenii B,C,E//15 Oituzu B/ sat (pre D> anume Grozeştii B,C,D,E,G// 16 viniia B, Cj apucat Cj numai B,C/ lipseşte îa Cjj 16—1 carile venie din sus, s-au înştiinţatu că vin să o prinză muntenii. Şi (Ce P> numai Ia (lipseşte ia P> cu rădvanul au scăpatu; iară tot ce au avutu i-au luatu muntenii şi s-au întorsu la Şerban voevod M, P/ Iordăchioaie B, Iordăchioaia Cjj 17 sînngură B,C/ după rădvanul ad. de au fugit C, de au fugit şi au scăpat Gj lipseşte Numai C,G/ Numai de au fugit şi au scăpat de n-au prins-o saragelili B,E/saragelile Cjj 18 ce-au C/saragelili B, saragelile Cjj
\
pestă noapte s-au întorsu sarageleli pestă munte în Ţara Munteniască. Şi bej<ă>nari<i>, cine au fost, au sărit după dînşii a dooa dzii pe şle<a>h şi nu i-au putut agiungă, şi s-au dus cu paci. I 5      18. Triimis<ă> sol pe Gavriliţă în Ţara Munteniască,
la Şerban-vodă, Cantemir-vodă, că vădzu că s-au mîniiat I Şerban-vodă pentru Iordachii şi pentru căci nu s-au
' închinat la Ieşi, de pe cum să adeveris<ă>, cîndu l-au pus
domnu. Şi-ntorcîndu-s<ă>  Gavriliţă înapoi, îndată au 1 10 şi murit. Dzic să-1 fie otrăvit Şerban-vodă. Caută de
(a)cmu înainte de vedzii ce s-au lucrat zavistie şi răutate în Moldova şi-n Ţara Muntene<a>scă, de pizma lui Şerban-, vodă ş-a Cupăresştilor, ce-u avut veche. /
| t. 25iv 19. îndată s-au făcut pacă cu Cantemir-vodă, de au j 15 vinit, de la Ţarigrad în Iaşi, Cup<ă>resştii. Ş-au pus pe
Iordachi visternic mară, de i-au dat Cantemir-vodă chie ţărîi în mîn<ă>, şi i-a<u> da<t> şi o sa<mă> de bani din cei ce-i lua<să> iar pentru o sa<mă> i-a<u> da<t> tî<r>gul Scheîa şi Dră<c>şa<ni>, şi pe frate-său Manolachi, staroste
1 piste1"2 B, piste1 C, preste2 Cj saragelile B,C// 2 bejenari B,C/ cine B,C/ după fost ad. acolo B// 3 doa B,C/ zi B,C/ şliah B,C/ după sliah ad. de i-au gonit B/ agiunge B, ajunge Cjj 4 pace B,C// 5 18]22 B,E,G, 19 D, 25 M, 22 P/ Triimis-au B,D,E, Triimis-au Cantemir-vodă C,G/ Gavriliţă vornicul B,C,D,E,G//5—7 Cantimir(-vodă P) au trimis pre Gavriliţă în Ţara Muntinîască sol la Şerban voevod pentru Iordachi Roset şi pentru că nu M, P// 6 lipseşte Cantemir-vodă C, Gjj 7 Iordachi B,C// 8 Ieşi B,C/ căci n-au vrut să să închine D/ de pe]după B,C,D,E,G,M,P/ să adeverisă C] s-au făgăduitu M, P/ cînd Cjj 9 după domnu ad. în Moldova B,E,G/ întorcîndu-să Cj Gavriliţă vornicul B,C,D,E,G/ înnapoi B,C// 10 au murit Gj zicu Cj Şi dzicea unii că l-ar fi B,G, Dzicea unii că l-ar fi E, Zic unii că l-ar fi M, P/fiie Cj voevod M/ după vodă ad. Dar adevărul nu să ştiie B,E/ ante Caută: 20 D/ de acum înnainte B,C//11 vezi B,C/ De aice înnainte caută şî vezi ce au lucratuM.P/ ce au C/zavistiîa Cj din zavistie şi din răutate B,E,G/ şi răutatea C, lipseşte M,P// 12 şi în B,C/ Munteniască B,C/ de]din B,D,E,G,M// 13 voevoda M/ şi a Cupăreşti-lor B,C/ ce au avut pizmă veche di demult B, ce au avut de demult vechile C, ce au avut pizmă de demult veche Gj pizmă veche D,E/ lipseşte ce-au avut veche M,P// 14 19]23 B,E,G,P, 21 D, 27 M/ ş-au făcut pace B,C// 14-15 Cupărestii ş-au făcutu pace cu Cantimir voevoda şi din Ţarigrad au venitu în Iaşi. Pus-au M.P//15 Cupărestii B,C/ Şi au B,C/ după pus ad. Cantemir-vodă G//16 vistiernic B, visternic Cj mare B,C/ de i-au dat]datu-i-au M,P/ lipseşte Cantemir-vodă G,M,P/ cheiaB.C// 17 după ţării ad. adică visterniciîa M, P/ mînă B,C/ şi i-au dat]întorsu-i-au M,P// 17— 19 ad. marginal şi i-a(u> da(t> şi o sa(mă> ... şi Dră(c>şa(ni> A// 17 samă Cj samă din banii cei M,P/ din]pentru B,E,G// 18 clei C, lipseşte P/luasă Cj după samă ad. de bani C,D/ o samăjceelanţi bani M, P// 18—19 samă de bani ce i-au fost mai rămas i-au dat tîrgul Schela şi satul Drăgşan(i) B,E,G//19 după Schela ad. pe Siretiu şi satul Drăgşan(i) C/ Schela pe Siretiu D/ şi Drăguşanul M,P, lipseşte D/ şi pe]iar pre C, făcut-au pre M,P/ după Manolachi ad. l-au pus B,E,G, l-au făcut C,D//
316
317
la Putna, de s<ă> mai adaoge vrăjbile cu muntenii. Pus-au şi pe fraţii lor, acestor doi, pe Scarlatachi şi Laţcarachi şi pe Mihalachi, capichihăi la Ţarigrad.
Ţine-te, sărac<ă> Moldov<ă>, de aemu înainte de jac 5 şi de mîncături! Toţi acesştie tuscincii, ficiori Cuparului celui bătrîn, de nu s<ă> sătura unul cu o sută sau doo de pungii!
20. Dat-au Cantemir-vodă to<a>tă taina ce au avut cu Şerban-vodă lor. Bucurat-au Cupăresştii pe Cantemir-
10 vodă că l-or faci domn în Ţara Munteniască. Şi aşe tot să pîrîîa şi s<ă> mînca unei pe alţii.
21. Murind Gavriliţă cel bătrîn, pus-au vornic mare în locul lui pe fiiu-său Vas<î>lachie, dar nu în trecerea tătîne-său, şi pe <ce>Ia<lalţi> fraţi a lui a-i mai scade din
15 volniciîa ce avea cînd trăe tată-său.
Scos-au şi pe Velicico din.hătmănie şi l-au pus vornic mare de Ţara de Sus, şi hatman au pus pe ginere-său Bogdan, f. 252        Dece / Iordachi visternicul au şi legat frăţîîe cu Bogdan hatmanul  vădzind că-i gineri lui Cantemir, de ţinea
1 la Putna, la Focşani D/ de să C]pentru ca să B, pentru ca să să E, pentru să să G, de să-şi M, P'/ adaogă vrăjbile B, adăogea vrajbile C/ muntenii B, C // 2 pre1"2 C/ fraţii B,C / lipseşte lor D, G / lipseşte acestor doi M, P / doi boiari B, E, G/ Sca'rlatachii C/ şi pe Lascarachi B şi pre Lascarachii C, D, G, M, P// 3 şi pe Mihalachi şi pe Lascarachi să fie capichihăi E/ Mihalachi B / pre Mihălachii C/ să fie capichihăi B,G// 4 săracă Moldovă C, săracă Ţară Moldovă B,E,G/ acum B/ înnainte B,C/ jacu B, jacurile M,P// 5 mîncari A/ aceştiîa B, C/ tuscinciijeite cinci C/ Cupariului B,C// 5 — 7 şi de mîncările a cinci feciori a Cupăreştilor carii unul nu să sătura nici cu 200 pungi de bani M, P// 6 dejearii B,E,G/ să B,C/ cu] cîte cu B,C,G/ sau doao sute de pungi de bani C, sau şi doao sute de pungi de bani pe an, B,E,D/ ad. marginal pre an D/ o sută de pungi de bani sau şi doao sute pe an G// 8 20]24 B,E,G, 22 D, 29 M/Dat-au]Spus-au C/ toată taina Cantemir-vodă B, C,E,G// 8— 10 Cantimir voevoda toată taina ce-au avut-o cu Şerban voevoda au descoperit-o Cupăreştilor. Iară Cupărestii au bucurat pre Cantimir voevod, cum că ei îl vor face M,P// 9 lor]Cupăreştilor E,G, lipseşte C/ Cupărestii B,C/ pre C// 10 că-1 vor face D/ face B,C/ tot aşa M.P/ aşîa B, aşa C// 11 să B,C/ unii pre alţii B.C//12 21]25 B,E,G, 30 M, lipseşte Cj Gavriliţă vornicul, C,D// 12— 14 Murindu' Gavriliţă vornicul cel bătrîn, pus-au Cantemir-vodă vornic mare pre fiiu-său Vasilie; dar nu avea <aşia G> trecere la domnie (lipseşte la domnie E, G> ca tată-său B,E,G// 13 lui]tătîne-său M/ pre Cj Vasilachie C, Vasilii M, P/ dar]însă M, P/ dar nu aşa în cinste şi în trecere ca tată-său C, dar nu era în trecerea ce avea tată-său la domniîe Bjj 14 pre C/ceiialalţi B, ceîalaţi Cj ai lui au început a-i mai scădea B,C,D,E,G//15 volnicie C//14— 15 şi au mai scăzutu şi pre ceelanţi fraţi ai lui din volniciîa ce-au avut-o atunce cîndu trăîa tatăl lor M,P/ cîndu B, pe cînd D/ trăiia B,C// 16 Scos-au atuncea B,E,G/ pre Cj Pre Velişco l-au scos din hătmănie M, P//17 mare B,C, lipseşte M, P/ repetă de Ţara D/ şi]iară, M,P/ lipseşte pus Cj pre B,C/ pre Bogdan ginerile său M, P/ Lupul Bogdan D// 18 Decii B,C,' lipseşte M, P/ Iordachi B,C, Iordachi Rosetu M, P/ vistiernicul B,C/ frăţiîe B, frăţîîe bună Cjj 19 vădzind că-i gineri]cu ginerile M, P/ că-i]că iaste B, E, că iaste C,G/ ginere B, ginere Cj Cantemir-vodă B,D,E,M,P/ voevoda Mjj
!
la un cuvînt, şi pe cielalţii boîarii a-i călca din obiceiurile lor. Şi scote mulţimi de orînduîali pe ţar<ă>, şi pe mazili dăjdii grele, şi pe breşlaşi greutate, de s-au stîns dl atunce. Că_era breşlaşi mulţii în ţar<ă> atunce, cu mii dl stupi.
5 Şi Cantemir-vodă carte nu ştie, sama nime nu-i lua, că-i supusesă pl cielalţii boîari, că ţara era ertată de bir de la-npărăţîîe. Iară Lăţicărachi tot triimitea la sutl de pungi de lua, ni c-o pricină, ni cu alta. 0<a>ricl sta în-J potrivă pentru ţară Miron logofătul şi cu frate-său Velişco
10 vornicul. îi dzice lui Cantemir-vodă şi lui Iordachii visternicul la mes<ă>: „Mai des cu păharăll, mărie-ta, şi mai rar cu orînduellli, că ţara îi ertată dl la Po<a>rtă, ş-ei vrea să-ţii dai mărie-ta sama odată şi nu-i pute". Şi Velicico şi mai tari totdeauna să sfădie cu Cantemir-vodă
15 şi cu Iordachii visternicul. Cari dintr-acelea voro<a>ve avînd fric(ă), au cădzut şi la prepus, de ş-au pus şi ca-peteli.
1 la]tot la M,P/ cuvîntu B/ iară pre ceelanţi boeri nu-i băga în samă, după obiceiul lor M, P/ pre Cj ceiialalţi B, ceialalti C / după boiari <boiari C) ad. au început B,C,D,E,G/ obiceaiurile B, obiceaiurili C // 2 scotea B,C/ orînduiala B, C, rînduele M]obiceaiuri G / ţară B, Cj mazili dăjdi B, C // 3 pre C / breşlaşi1-2 B,C / greutate B, C / stînşii A/ stîns atuncea G, stînsu de atuncea B,C/ mulţi B,C// 3 — 4 mare greutate, atîta cît s-au stînsu de sărăcii. Că pre atunce era mulţi breşlaşi în ţară şi ave mii de stupi M, P // 4 ţară B, Cj atuncea B/ după atuncea ad. şi era bogaţi de avea Cj lipseşte cu Cj de B, Cjj 5 lipseşte Şi M, P/ voevod M/ nu ştiîa B, Cj şi sama nime nu le mai luoa Cj nu-i]nu le B, D, E, Gjj 6 că pre ceelanţi boeri îi supusăsă. Ţara era M, P/ supusese B, supusesle Cj pre B, pre Cj ceiialalţi B, ceialalti Cj că birul ţărîi era ertat de la înpărăţie B, ţara de la înpărăţie era ertată de bir Gjj 7 înpărăţiîe Cj Iar B,C/ Lascarachi C, Lascarachi capichihaîa B/ trimitea B,C/ sute B,C// 8 pungi de bani, B,C,D,E/ luoa Cj Iară Lascarachi (Lescărachi P> Roset tot trimete din Ţarigrad in ţară de lua sute pungi <de M>bani M, P/ cu o pricină B, Cj Oarece B, Oarece Cj ante Oarece: 24 D/ înprotiva C//8—10 Miron logofătul cîte puţin sta înprotiva pentru ţară, agiutîndu-i şi frati-său <fratile-său P> Velişcu vornicul <Velişco hatmanul care era vornic P> M,P// 9 Velicico B, C//10 îi]Şi P/dzicea B, zicea Cj voevoda M/ lipseşte şi lui Iordachii visternicul Bj Iordachi C, Iordachi Rusăt P/visternicului C, vistiiarnicului D,E//11 la masă B, la mesie C]cîndu şide la I masă M,P/ păharăle B, păharăli Cj măriia-ta B, măriia-ta C, lipseşte Gjj 12 orîn-
duialile B, orînduialeli Cj că birul ţărîi iaste ertat de la Poartă B, că ţara de la înpărăţie este ertată de bir Gj îijiaste C,D,E,M,P/ Măriia-ta, mai des cu paharul şi mai rar cu orînduelile M, P/ de la Poartă Cj şi-i vrea B,C//12— 13 şi odată îi vre mărie-ta să dai samă şi nu-i pute M, P, şi-i vrea măriia-ta să-ţi dai sama odată E//13 să-ţi B, Cj măriia B, măriia Cj putea B,C// 14 tare B,C/ totdiauna Cj sfădila B,C/ voevoda M// 15 Iordachi vistiernicul B,C, Iordachi Rusăt visternicul M, P/ £ Care B, Cj dentru acele B, dintr-aceli Cj voroave B,C// 15—17 Deci dintru aceste
i vorbe, fiindu suptu prepus, mai pre urmă ş-au pus şi capetele M, P// 16 avîndu
t Bj frică B, C / cădzutjagiuns Gj lipseşte si1 B,G/ după prepus ad. pentru domniîe
I Cj capetile B, C //
318
319
f. 252v 22. Şerban-vodă făcus<ă> gătiră mare dă oştii / in Ţara Muntene<a>scă, şi făcus<ă> cîteva vas<ă>, şeici, la Argeş, cu zahara, de sta gata să scobo<a>re pe Dunără. Şi s-agiunses<ă> cu toate capeteli sîrbiimea pe di cieia 5 parte de Dunără şi triimises<ă> şi la nemţii pe frate-său Iordachi spătarul şi pe ginere-său, aga Băl<ă>ce<a>nul, ca s<ă> vie cu o samă dă o<a>ste nemţască. Agiunses<ă> şi la Moscu, să s<ă> scobo<a>re la Crîm.
23. Şi stînd înpotriva sfatului un cne<a>dzu mare,
10 cheltuit-au Şerban-vodă de l-au otrăvit, ca s<ă> nu mai hie potrivnic sfatului. Agiunsesşă şi cu craiul Sobeţichie, ca s<ă> să scobo<a>re în gios la Buge<a>g. Şi aşea şi el să purce<a>gă cu această gătiri, să apucă Ţarigradul, cînd or hii turcii la Beligrad, la nemţii. Numai era pedic<ă>
15 Cantemir-vodă cu Cupăresştii, că-1 tot pîrîia la Po<a>rtă. Dace Şerban-vodă, vădzînd înpidecarea lui Cantemir-vodă, au strînsu cîţiiva boiari moldoveni că îera în Ţara Munteniască pribegii, unii dă frica lui Cantemir-vodă, alţîi pentru frica poghiiazurilor leşesştii. Strînsu-i-au pe toţii la
1 22] 26 B,E,G, 21 C, 25 D, 31 M, lipseşte P/ Şerhan B,C/ făcusă Cj mare B,C/ mare gătire G/ de oşti B, de oaste C// 1—2 Şerban voevoda în Ţara Muntinîască, făcusă mare gătire de oşti şi făcusă şi cîteva şeice la Argeş (Arţăşti P) M, Bjj 2 Munteniască B,C/ făcusă B,C/ vasă B, vase Cjj 3 Argeş Bj zairea B, zaharea Cj de]şi M,P/ să să scoboare B,C,D,E, să să pogoare M,P/ Dunăre B,C// 4 să agiunsese B, să ajunsesîe Cj capetile B,C/ sirbimea B,C, sîrbilor M,P/ ceia B, C//5 Dunăre B,C/ trimisese B, triimisesîe Cj nemţi B.C//5—6 pre1-2 C, pre2 B/ frateli său P/ spătariul B,C/ ginerile său M,P/ Bălăceanul B,C// 7 să vie Cj de oaste B,C/ Agiunsese B, ajunsesîe C, Şi agiunsesă G,M,P// 8 moscali M,P/ pogoare M,P/ să să scoboare moscalii să margă la Crîm B,E,G, ca să să scoboare moscalii la Crîm C,D// 9 23]27 B,E,G, 26 D, lipseşte C,M,P/ stîndu B/ înprotiva Cj sfatului]acestui sfat Gj cnîaz Cj cnîaz mare la Moscu B,E,G/ lipseşte mare P// 10 au cheltuitu M,P/ voevod M/ după vodă ad. mulţi bani Gj de B,C/ să B,C// 11 fie B, fiie Cj protivnic B,C, înprotivnicu D/ hie potrivnic]stei înprotiva M,P/ Agiunsese B, Să ajunsesîe C,G, Agiunsesie-se D/ cu craiul leşescu, cu Sobeţchii B,C,E,G// 12 să scoboare B,C/ Şi să agiunsăsă şi cu Sobeţchii, craiul leşesc, ca să vii în gios. M,P/ Bugiacu B, Bugiac Cj aşa Cjj 13 purceadă B,C/ gătire B, gătire Cjj 12—14 Şi atunce să purceagă şi el cu ace gătire, şi cînd or fi turcii la Beligrad la nemţi, să apuce Ţarigradul M,P/ apuce B// 14 şi'cînd or fi Bj fi Cj Biligrad B, Biliigrad Cj nemţi B,C/ lipseşte cînd or hii... la nemţii D/ la nemţi la Biliigrad Gj era piedică B,C]îi face înpede-care M,P// 15 voevoda M/ cu]şi cu B,E,G/ Cupărestii B,C/ Poartă B,C// 16 Decii B,C/ ante Deci: 32 M, 24 Bj voevoda1-2 M/ văzindu B/înpiedecarea B,C/ lui]ce-i <ce P> face M,P// 17 cîţiva B,C/ moldoveni B,C, lipseşte Bj ce era B,C// 18 pribegi B,C/ pribegi ce era în Ţara Muntinîască M,P/ de B,C/ alţii B,C// 19 poghiazurilor Cj leşeşti B,C/ după leşeşti a<ifugis<ă> de s<ă) duses<e> din Moldova Gj pre toţi B, C//18 —5 unii de frica poghiazurilor, alţii de frica lui Cantimir voevoda. Şi după ce î-au strînsu pre toţi la sfat, au alesu să facă domn în Moldova pre Ilie Drăguţăs-
dînsul la sfat, îa Bucuresştii. Ş-au ales pe Ilie Drăguţescul să-1 facă domnu în Moldova, cu to<a>tă / cheltuiala lui, ca să <să> mîntuiască de Cantemir-vodă, să nu-i mai fie piedic<ă>. Şi n-au zăbăvit dup-acesta sfat Şerban-vodă 5 ş-au şi murit. Dzic să-1 fie otrăvit fraţii lui, stolnicul Costantin şi spătar<ul> Mihai, că era un om groznic: j nu veghea nimărui voia. Om mare la stat, cu ochi ca de ; bou, harnic, darnicu, mil<ă> face mare la streini, la slujitori. Cheltuia mult, să-ş facă nume, iar nu să strîngă.
10 Cantemir-vodă încă de acestea oblicind de toate, pîrîs<ă> la Po<a>rtă pe Şerban-vodă. Şi turcii nu pute să-1 mazîle<a>scă, că s(ă> temea de numeli lui Şerban-vodă, ce scrisesă la hanul să să gătedză să margă să îer-nedze în Ţara Muntene<a>scă, să prindză pe Şerban-vodă.
15 Ce gătindu-s<ă> hanul, i-au şi vinit vestea c-au murit. Ce gîndesşte omul nu dă Domnul! Că cină ştie la ce cumpănă aru hii vinit şi Ţara Muntene<a>scă, de n-ar hii murit atuncea.
cui şi cu toată cheltuiala Iui Şerban voevod. însă dup-aceste {aceasta P) n-au trecut multă vreme şi au murit Şerban voevod M, Bjj 1 Bucureşti B, Cj Şi au B,C/ pre B,C/ Drăguţăscul B,C// 2 toată B,C// 3 să Cj file Cjj 4 piedică Cj după B,C/ aceasta A/ după sfat ad. pre mult Bjj 5 şi au murit C,D,G, lipseşte Bj Zicu C, Dzicea unii B,E/ să-1 file C]că l-ar fi Gj fraţii Bjj 5—6 fraţii lui, spătariul Mihai şi cu stolnicul Costantin, că era Cjj 5 — 9 lipseşte Dzic să-1 fie otrăvit ... iar nu să strîngă M,P// 6 spătariul B/ după Mihai ad dar adevărul nu să ştie E/ după era ad. Şerban-vodă Gjj 7 şi nemărui nu veghîa voia B,E,G nu <le D) veghiia voîa nemărui C,D/ nemăruijnulea A/ Era om mare B,E,G/ mare C, era mare D/ cu ochii mari C,D/ lipseşte ca de bou C.D//7 —8 cu ochi mari, îţi părea că sînt ca de bou; era harnic şi darnic B,E,G// 8 om harnicu D/ milă făcea mare B,C, făcea milă mare Gj la cei streini şi la B,E,G// 9 ca să-ş facă B,E,G/ nume Bj iară C/ nu ca să strîngă avere multă Gj strîngă avere B,E// 10 ante Cantemir: 28 B,E,G, 33 M/ aceste B,C/ pîrîsă C, au pîrît B,E,G// 10—16 Cantemir voevod, încă fiind viu Şerban voevoda, să înştiinţasă de toate aceste şi scrisăsă la Poartă şi era să vii hanul cu tătarii să erneze în Ţara Muntinîască şi atunce să prinză pre Şerban voevoda. Iară dacă au auzîtu că au murit, s-au potolit. Că ce gîndeşti omul nu dă Domnul M,P// 11 Poartă B,C/ pre C/ putea B,C//12 maziliască B,C/ să B,C/ numele Cjj 13 scrisese B, scri-sesia Poarta C, scrisese înpărăţiia Gjj 14 erneze B, erneze Cj Munteniască B,C/ pre Cjj 15 gătindu-să Cj veste B,C/ că au murit Şerban-vodă B,C,D,E,G// 16 Precum să dzice un cuvînt pentru că nu iaste precum gîndeşte o-mul. ce iaste precum dă Domnul E, Pentru că nu iaste cum gindeşte omul. ce precum dă Domnul Gj gîndeşte B / cine B, Cj ce B, cîe Cjj 17 ar fi B, ar hi Cjj 16 — r. 6 din p. urm. lipseşte Că cine ştie ... bine cu do(a)mna M, P// 17 Munteniască B, Cj Munteniască atuncea, de n-ar fi murit Şerban-vodă    G / de    n-ar    fi    murit     Şerban-vodă    atuncea   B,  C, D, Bjj
320
321
24. Rădicat-au fraţii lui Şerban-vodă, Costantin stolnicul şi cu Mihai spătarul, domnu atuncea pe un nepot a lor de soră, anume Costantin Brîncovanul Băsărab, în locul lui Şerban-vodă. Ave Şerban-vodă ficior mare,
f. 253v 5 şi n.au vrut fraţii lui Şerban-vodă să puie/pe dînsul, căce nu trăia bine cu do<a>mna.
25. Dup<ă) ce s-au aşedzat Brîncovanul în scaun în Bucuresştii, gîlce<a)va şi zavistie cu Cupăresştii tot au rămas şi la Brîncovanul, cum era şi la Şerban-vodă, de
10 s<ă> tot pîrîia unii pe 1-alţii la Po<a>rtă, de s<ă> tot făcea cheltuial<ă> amînduror ţărilor.
26. început-au Brîncovanul a sup<ă>ra pe do<a>mna lui Şerban-vodă cu feluri de feluri ş-a-i lua bani de pe unde era mistuiţii. Că fiindu-i nepot şi-n cinste la dînsul,
15 îl ştie. Dece aga Bălăce<a>nul, ginerele lui Şerban-vodă,: dac-au înţeles de acea supărare, n-au vrut să vie de la nemţii ş-au rămas acolo la Sîbiiu. Iar Iordachi spătarul, fratele lui Şerban-vodă, au vinit la Brîncovanul de la nemţii, de unde-lu trimises<ă> Şerban-vodă. Deci do(a>m-
20 na lui Şerban-vodă cădzus-în mare prepus, vădzind c-au rămas ginere-său Bălăce<a>nul la Sîbii. Şi puşesă trei
1 24]29 B, E, G, 22 C, 27 Bjj 1 — 3 fraţii lui Şerban-vodă, Mihaiu spătariul şi cu Costantin stolnicul atuncea domn pre un nepot de sor<â> a lor, anume pre G/,'
2 spătariul B,C' pre B,C;7 3 de sor(ă) B,C/ pre anume B/ Brîncoveanul B/ Başerab
A, Băserabă C, Băsărabă D, Basarab E// 4 Avea B,C]îi rămăses<e> lui Gj mare
B, C// 5 fraţii B,C/ să-1 pue B,C,E, să-1 puie Bjj 5—6 pe dînsul domnu, pentru că nu trăiîa bine cu doamna lui Serban-vodă B,E,G/ după dînsul ad. domnu Cj căce] pentru căci Cj doamna Cjj 7-2i lipsesc M,P// 7 25]30 B,E,G, 23 C, 28 D / După B, Iară după C,G/ aşezat B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ scaon B,C, scaonul domniei Gjj 8 Bucureşti B,C/ gîlceavă B,C; zavistiîa B,C; Cupărestii B,C// 9 Brin-coveanul-vodă B,C,D,E,G/ cumjprecum D,G/ cum eralprecum au fost E// 10 să B,C/ pre B,C/ alţii B,C/ Poartă B,C/ să B,C//11 cheltuială B,C/ ţărilor B,C//12 26]31 B,E,G, 24 C, 29 D/ Brîncoveanul-vodă B,D,G, Brincovanul-vodă Cj supăra B,C; pre B/ doamna B,C// 13 feliuri de feliuri de supărări B,C,E,G/ şi a-i lua B, şi a-i luoa C/ banii B, Cj di pe unde B, de pre unde Cjj 14 mistuiţi B,C/ Că-i A/ după nepot ad. lui Şerban-vodă B,C,E,G/ şi în cinste B,C// 15 îi stiîa banii pre unde era B, E, îi ştiîa pre unde era G, îi ştiîa banii pre unde era mistuiţi Cj fiindu-i lui Şerban-vodă nepot, îi ştiîa banii pre unde sînt D/ Decii B, Cj Bălăceanul B, C ginereli B,C// 16 deaca au înţăles B, dacă au înţăles Cj acîa Cj supărare Bj după supărare ad. a doamnii Bj viieC//17 nemţi Cj şi au Cj Sibiiu C//16-19 de la nemţi de unde îl trimisese Şerban-vodă B,E,G/ spătariul Cjj 18 Brîncoveanul-vodă ('.!> 19 nemţi Cj unde il t'riimisesîe Cj Decii B,C/ doamna B,C/,.' 20 căzusă Clera E,G/ mare B,C/' văzindu Brîncoveanul-vodă că au rămas B,G, văzindu Brîncoveanul că au rămas E/ că au Cjj 21 aga Bălăceanul D/ aga Bălăceanul la Sibiiu, în Ţara Unguriască B,E,G/ la Sibiiu, Bălăceanul Cj lipseşte Şi Gj pusese B, pusesîe Brîncoveanul-vodă Cj trii H.C '
322
st<ea>guri de lefecii moldoveni, anume Beşlaga şi Vicol şi Tatul, de-o păzîia pe dînsa şi pe feciorul Iei, Gheorghie be<i>zadea, la sat de Drăgănesştii, să nu fug<ă> la ginere-său la nemţi.
5 27. Iară dup<ă) ce-au trecut un an a domniei Brînco-vanului, coborîtu-s-au Bălăce<a>nul cu oştii nemţesşti şi cu Hezăr ghenărarul de au vinit în tîrgu în Bucuresştii. /
28. Dar ficiorul lui Şerban-vodă, cum au înţeles c-au trecut nemţii munteli în Ţara Munteniiască, de vin la
10 Bucuresştii, într-o sar<ă> s-au înbrăcat cu haine pro<a>ste ş-au eşit printre straj<a> de la Drăgănesştii ce-1 păzîia şi s-au dus înainte oştii nemţesştii. Ş-au rămas numai do<a>mna sîngur<ă> la Drăgănesştii în pază.
29. Brîncovanul, dac-au vădzut că s-apr op ie ostile 15 nemţesştii de Bucuresştii, au lăsat Bucuresştii şi s-au
scoborît la sat la Ruşi, cu to<a>tă casa lui, şi boiari, şi curte, slujitori, ş-au şedzut acolo la Ruşi vro doo, trei, săptămîni. Iei şede în Ruşi şi nemţii în Bucuresştii, cale de opt, noo ce<a>suri unei di alţii. Şi-i purta de grij<ă> 20 Brîncovanul de zahara, de le da tot de-agiunsu de ce li trebuia, şi pe de altă parte au făcut ştire la Po<a>rtă şi la tătari să vie.
1 — 22 lipsesc M, Bjj 1 steaguri B, stiaguri Cj lefecii Bj moldoveni B,C/ anumejcu căpitanul lor, pre anume B, cu căpitanii lor <pre E> anumi E, Gj după anume ad. căpitanii C/ Beşliaga B, Cjj 2 păziîa B,C/ pe dînsa] pre doamna B, D, E, G„ pre doamna lui Şerban-vodă Cj pre2 Bj ficiorul ei, pre Gheorghie beizadea B, E, G / ficiorul Cjj 3 beizadea C / de]la C / Drăgănesti B, Cj fugă B, C // 5 27]32 B, E, G, 25 C, 30 Bj după ce au trecut B, Cj domniii B, Cj Brîncovea-nului-vodă B, D, E, G, Brîncovanului-vodă Cjj 6 aga Bălăceanul B, C, E, G/ oşti nemţăşti B, Cjj 7 Heizer Cj gheneralul B, Cj Bucureşti B, Cj după Bucureşti ad. la scaonul domnesc Gjj 8 28]33 B, E, G, lipseşte C, D / după vodă ad. Gheorghii beizadea D, G<heorghe> B<eizadea> Bj înţăles B, Cj că au B, Cjj 9 nemţii B, Cj muntele Cj Munteniască B,C/ de B, Cj' Bucureşti B, Cjj 10 sară Cj cujîn Gj haine proaste B, Cjj 11 şi au B, Cj pintre C, pin B, E, prin Gj straje B, E, străji Cj Drăgănesti B, Cj păziîa Cj după păziîa ad. necunoscîndu-1 străjarii B,E// 12 înnaintea B, Cj nemţăşti B, nemţeşti Cj Si au B, Cjj 13 doamna singură B, Cj Drăgănesti B, Cjj 14 29]34 B,E,G, 26* C, 31D/ Brîncoveanul-vodă B,C,P,E,G/ dacă B,C/ că să apropie B, că să apropiîe Cj ostile B,C// 15 nemţăşti B, nemţeşti Cj Bucureşti B,C/ Bucureştii B,C// 16 coborît B,C/ toată B,C/ boiarii şi boerenaşii din curte şi slujitorii şi au şezut B, E,G, şi boiari şi cu slujitori^ curţii şi au şezut Cjj 17 lipseşte la Ruşi Cj vreo doao, trii B.C//18 lei]Brîncoveanul vodă B,C,D,E,G/ şidea B,C/ nemţii Bj nemţii şidea în Bucureşti C, E, G // 18—19 cale de şapte, opt ceasuri Bjj 19 lipseşte noo B, C, E/ alţii]laltă Aj ceasuri de departe unii de alţii G / ceasuri unii de la alţii' B, E, ceasuri unii de alţii Cj Şi purta B, Şi le purta C, D / grije B, Cjj 20 Brîncoveanul-vodă B, C, D, E, Gj zairea, B, zaharea C / după da ad. nemţilor Cj de agiunsu Bj di4 B, C, D/ ce B]cele ce D/ le B,C,D,'/ 21 sPliar B, E, Gj ştire Cj Poartă B,C// 22 tătarî B,C/ viie Cjj
323
30. Tremăs-au atuncea ghenărar Heizăr pe un culonel cu vro sută de nemţii la Drăgănesştii, de au luat pe do<a>mna lui Şerban-vodă de au dus-o în Bucuresştii. Cu voia Brîncovanului era, că Drăgănesştii de Ruşi nu
5 era departe, cale de doo ce<a)suri.
31. Dup<ă> ce au rădicat pe do<a>mna din Dragă- j nesştii, vinit-au numai sîngur ghen<ă>rar cu capul lui, 1 cu vro sută de oameni, de la Bucuresştii la Drăgănesştii. ţ Şi s-au sculat şi Brîncovanul din Ruşi, de s-au dus la dînsul '
f. 25-iv io în Drăg<ă>nesşti / de s-au înpreunat cu dînsul; ş-au mîncat ş-au vorovit cincii, şes(ă> ce<a>suri ce i-au trebuit. Şi aşea s-au întorsu ghen<ă>rar<ul) iarăşi la obuzul lui în Bucuresştii, şi Brîncovanul s-au întorsu la obuzul lui la Ruşi. Ţara n-o lăsa să s<ă> bejăne<a>scă. Pe cine-i 15 prinde le tăia nasul, urecheli, de sta pe loc, ca s<ă> po<a>rte de grijea zaharalei oştilor.
32. Atuncea toţii boiarii muntenesştii îndemna pe Brîncovanul să s-închine la nemţii. Numai unchiu-său, stolnicul Costantin, n-au priimit acestu sfat şi nu l-au
20 lăsat să s-închine. Cîn<d> va Dumnedzău, şi omul neme- j resşte sfatul. i
33. Atuncea fiindu domnie noo, şi viind oştii, şi f neavînd cu ce sî chivernisi în grabă, trebuind bani, au !
1-23 lipsesc M, Bjj 1 30135 B,E,G, 27 C, 32 D/Triimis-au B, C/ gheneralul B,C/ | Heizer Cj pre B,C/ colonei B,C// 2 vreo B,C/ nemţi B,C/ Drăgănesti B,C/ pre Bjj 3 j doamna B,C/ dusu-o B, 0/ Bucureşti B,C// 4 Şi cu voia  Brîncoveanului-vodâ | au fost Gj Şi era cu voîa Brîncovanului-vodă Cj Brîncoveanului-vodă B, D, Bj \ Drâgăneştii B, Cjj 5 era]sînt B,D,E,G/ cale B,C, cale numai D/ doao ceasuri B,C// î 6 31]36 B,E,G, 28 C, 33 Bj După B,C, Iară după Gj pre B,C/ doamna B,C, doamna } lui Şerban-vodă D,G/ Drăgănesti B,C// 7 venit-au Bj gheneralul Heizăr B,E,G, j gheneralul Heizer C,D// 8 cu]şi' cu Gj vreo B,C/ de B,C/ Bucureşti B,C/ Dragă- j neşti B,C// 9 Brîncoveanul-vodă, B,C,D,E,G/ din]de la Cj lipseşte din Ruşi B,G ■' " dînsullgheneralul B,E,G, gheneralul Heizer D//10 Drăgănesti B,C/ înpreonat B.C/,' 10— li şi au mîncat şi au băut şi au vorovit B,E,G/ şi au1-2 C/cinci B,C/ şease B, ; şasîe Cj ceasuri B,C/ ce li-au trebuit B,C,D// 12 gheneralul B, C, gheneralul Heizer J D/ iarăşi B.C//13 Bucureşti B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G//14 la sat la Ruşi B' Iară pe ţară B,E,G, Iar ţara C/ nu o lăsa să să bejeniască B,C/ Că pe cine îi prindea B,E; Şi pe cine prindea fugind C, Că pre cine-i prindiia fugind Gjj   15 nasul şl urecli'le  B, E, Gj  nasurili şi urechili C, Bj după sta ad. oamenii B, Gj iocu B/ după lec ad. toti Cj să poarte de grije zairelii B, să poarte de grije de zahareli Cjl 17 32]37 B, E, G, 29 C, 34 Bj toţi B, Cj munteneşti B, Cj pre B, Cjj 18 Brîncc-rea ini*vodă B, C, D, E, Gj   să  să închine B,C/ nemţi B,C/ lipseşte unchiu-său ifj 19 acest B.C// 20 să să închine B, Cj Cîndu B, Cînd Cj Pentru că cînd vra Gj Dumnezeu B, Cj nemereşte B, Cj nemereşte şi omul sfatul Gjl 22 33]38 B,E,G, ' 35 D, lipseşte CI fiind domniîa noao B, fiind domniia noao în Ţara Munteniască Cj fiind domniia noao a Brîncoveanului-vodă D/ oşti B, C " 23 ce B / chivernisi B, C / grab'  B / trebuindu B, trebuind C//
324
scos văcăret întîiaş dată un tuit de vită şi doi or ţii de cal, de au rămas obiceiu pîn-astădzii. Şi de acolo, de la munteni, peste cîţiva ani, la domnie lui Costantin Ducăi-vodă, au sărit scînteîa şi la noi în Moldova, 5 de s-au aprinsu acestu pojar de obiceiu.
34. Dece în scurtă vreme au purces şi tătarii a vini în Ţara Munteneiască. Brîncovanul îndată atuncea au dat şt<i>ră ţărîi să să dea în laturi la munţii, ş-au triimis do<a>mna la mănăstire la Brad, la munte, şi el au purces io în tîmpinarea soltanului la Buzău. Şi numai într-acea dzii să nu s<ă> fie tînpinat cu soltanul, era să prade ţara. /
36. Iar nemţii, dac-au înţeles că vin tătari, s-au rădicat cu do(a>mna lui Şerban-vodă şi cu toţîi din Bucuresştii ş-au trecut munţii la Braşov. Şi tătari<i> cu Brîncovanul
15 i-au gonit pîn-i-au trecut munţii, şi nemic nu le-u putut strica. Iar pe ţară au stricat-o rău tătari<i>, că numai căce n-au luat robii, iar altă, ce-au găsit, tot au luat. Că acolo sînt munţii golii, nu pot să s-ascundză oameni<i> şi dobito<a>celi<i>, şi era vreme şi de iarnă; ce au rămas
20 oameni<i) numai cu sufleteli.
37. Iar de vară, dup<ă> ce s-au făcut, trecut-au tătarii doo, trei rînduri pen Ţara Munteniască. Şi la mărsu şi la întorsu tot pen Ţara Munteneiască trece, de mergea la Beligrad, unde să băte turcii cu nemţii, de făcea bogată
25 stricăciune Ţărîi Munteneşti.
1 — 25 lipsesc M, P// 1 văcărit B, Cj întîiaj C/ după dată ad. Brîncoveanul-vodă G/ tultu B/ de B, C/ orţi B, Cjj 2 obiceai B, obiceiau C/ pînă astăzi C]de au fost în mult: ani B,e,G/ de B,C// 3 munteni B,C/ piste B,C/ domniîa B, Cjj 5 acest Cj obiceai'rău B,G, obiceaiu rău C.e//6 34]39 B,e,G, 36 D, lipseşte Cj Decii B.C//7 Munteniască B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,e,G// 8 ştire B,C/ munţi B,C/ şi ş-au triimis B,D,e,G, şi au trimis Cjj 9 doamna B, C, pre doamna D, pre doamna lui Gjj 10 întru întimpinarea B,C,e,G, întru întimpinarea Bj într-acia Cjj 11 zi B,C/ să B,C/ întimpinat B, tîmpinat Cj să prade tătarii Ţara Munteniască B,e,G, să prade Ţara Munteniască C, să prade tătarii ţara D// 12 36]40 B,e,G, 30 C, lipseşte Gj Iară nemţii, dacă au înţăles B,C/ tătarii B,C//l3 doamna B,C/ toţii B,C/ Bucureşti B,C// 14 şi au B, Cj munţii în Ţara Unguriască la Braşov B, munţii la Braşov, în Ţara Unguriască G/ munţii Cj Braşev C/ Şi]Iar Gj tătarii B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,e//15 pînă B,C/ munţii B,C/ nemică B, nimica C/ li-au putut strica B,C// 16 Iară Cj preC/ stricat-o B,C/ rău]foarte rău B,e,G/ tătarii B.C//17 căci Cjpentru că B, g, cit D, lipseşte Bl robi B,C/ n-au luat robi]n-au robit g/ ce au B.C// 18 munţii goli B,C/ şi nu pot să să ascunză C/ oamenii B,C//19 dobitoaceli B,C/ lipseşte şî3B.'e,G//20 oamenii B,C/ sufletile B, sufletili C//21 37]41 B,e, 31 C, 40 Gj Iară după ce s-au făcut vară, trecut-au B,C,e,G// 22 doao B,C, în doao e.g/ trii B,C,e/ după rînduri ad. în Ţara Unguriască Cj pin B,C// 23 pin B,C/ Munteniască B,C/ trecea B,C/ merge Bjj 24 Biligrad B, Beliigrad Cj unde Cj bătea B,C; nemţii B,C/ bogată] multă C, G, bogată şi multă Bjj 25 stricăciune Bjj
325
38. în al doilea anu de domnie Brîncovanului rîndu-it-au înpărăţie turcească pe munteni şi pe moldovenii şi pe tătari şi pe un sarascher cu turcii, o samă, să duc<ă> pe Tucul grof să-1 puie craiu în Ţara Ungure<a>scă. 5 Dece de aicea din Moldova au mărsu hatmanul Bogdan cu o samă de moldovenii, şi un soltan cu tătari, şi Brîncovanul cu capul său. Şi, agiungînd la marginea Ţărîi Muntenesştii unde să chiiamă Cînpina, eşitu-le-u Heizăru ghen<ă>rar înainte şi cu aga Bălăce<a>nul şi cu cîteva
10 miei de nemţii. Ş-au dat războiu foarte tare, de înbe părţile, şi groznic, cîteva ceasuri, şi pe urmă au spart pe nemţii. Ş-au purces nemţii în răsîp<ă>. Şi atuncea au i. 255v prinsu / pe Heizăr ghen<ă>rarul la mîna-i lui Tuchil grof, şi Bălăce<a>nul au perit în războiu; dar au perit şi
15 sarascherul turcescu, că l-au lovit un glonţu tocma în gură. Dzic că la acel războiu să fie fostu mai mult izbîndă despre parte cazacilor Brîncovanului, care le era cap cazacilor un moldovan, anume Costin, ficiorul Nenului.
1 38]42 B, E, 41 G, 34 M, lipseşte Cj lipseşte în al doilea... Brîncovanului M, Pj Iar în al doile an a domniii Brîncoveanului-vodă^ Cj în] întru D, Iară în Gj •an a domniii Brîncoveanului-vodă B, D, E, Gjj 1 — 3 înpăratul turcesc au rădicat (prădat P> pre moldoveni, pre munteni, pre tătarî M, Pjj 2 înpărăţiîa Bj pre1-3 B, Cj munteni B, Cj moldoveni B, C / tătarî B, C // 3-4 pre1"2 B, pre1 Cj sa-■rascheriu B, Cj cu o samă de turci C, Gj turci Bj ducă B, Cj cu cîţva turci să ducă pre Duful graful şi să-1 pue M, Pjj 4 Tiuchil B, Cj pue Bj Unguriască B,C// 5 Decii B, C, lipseşte M, Bj aici Bjj 6 de moldoveni B, şi cu un sultan E, M, Pj tătarî B, tătarîi Cj şi]iară M, Pjj 7 Brîncoveanul-vodă cu capul său, cu muntenii B, E, G, Brîncovanul domnul muntinesc, au mersu însuş cu oaste sa M, Pj Brîncoveanul-vodă C, D/ ajungînd Cj Munteneşti B, Cjj 8 unde Cj chiamă B, Cj Cîmpina B, Cj eşitu-li-au B, Cj li-au eşitu înnainte Herzău ghenerariul (ghinărarul P> şi cu aga M, Pj Heizăr B, Heizer Cjj 9 gheneralul B, D, gheneral C/ înnainte B, Cj Bălăceanul Cj lipseşte şi2 M,P// 10 mii de nemţi B,C/ .Şi ş-au B,E,G, Şi au Cj foarte tare şi groznic de amindoao părţile, cîteva B,C,G/ tare Cj înte]amîndoao Cj părţile Cjj 11 şi]şi foarte M, Pj şi mai pe urmă M, Pj spartu Bjj 12 nemţi B,C/ Şi auB.C/ nemţii B, Cj în răsipă B, lipseşte Cj lipseşte Şi atuncea M,P//13 pre B,C/ Heizer Cj gheneralul B, Cj la mîna lui Tiuchil B, Cj Pre Herzău ghenerariul (ghinăral P> l-au prinsu viu şi l-au dat pre mîna lui Duful graful M,P// 14 lipseşte şi1 B,C/ aga Bălăceanul B,C,E,G//14-15 dar şi sarascheriul turcesc au peritu, că M,P/ sarascheriul Cj dar au perit şi sarascheriul turcescu ce era mai mare pe oastea turcească, că Bjj 15 turcescu] ce era pe oastea turcească E / după glonţu ad. de puşcă E/ în] pin B, prin Gjj 16 Şi dzicu B, G, Zicu Cj lipseşte Dzic că la M, Pj fost B, Cj izbîndă mai mult Bjj 16—18 lipseşte Dzic... Nenului M.P//17 despre B,C/ partea Gj Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G/şi care C] cărora B,E,G// 18 lipseşte cazacilor B, lipseşte cap cazacilor Cj un moldovean B, un moldovan boiar D, un boiariu moldovean Bj pre anume C/ Costin C, Costin căpitanul de Focşani Bjj 17 ficior Neniului din Moldova B,E, fecior Neniului de aici din Moldova G/Neniului Cjj
326
39. Dup(ă> ce au aflat Brîncovanul pe Bălăce<a>nul mort în războiu, trimisu-i-au capul la Bucuresştii, de l-au pus într-un prepele<a>c în mijlocul ogrădzîi lui, de-au şedzut vru<n> an cu capul în prepele<a>c. Şi au învăţat de
5 i-au răs(î>pit şi curţile şi og<r>ad<a>, de au rămas numai jărişte.
40. Dup<ă> izbîndă ce au făcut acolo, întrat-au Tuchil grof în Ţara Ungure<a>scă cu toate ostile ce scriu mai sus. Ş-au început a strica şi a arde ş-a robii pe care nu vrea să
10 s-închine lui. Şi aşea au înblat cîteva dzile, strîcînd pen Ţara Ungure<a>scă, pin' ce s-au rădicat altă oaste nemţască, ş-au purces asupra lor. Dece hrof cu turcei şi cu tătarîi n-au cutedzat să stea înpotrivă-le ş-au fugit peste munţii înapoi în Ţara Muntene<a>scă. Iar. Bogdan hat-
15 manul, vrînd dreptu să ias<ă> pe Oituz la Ţara Moldovei, eşitui-au ţărănimea, săcui<i> înainte la Oituz, la strîmtori, de i-au dat războiu to<a>tă no<a>pte<a>, de cu mare greu au scăpat de au eşit din mina lor, că era să piiară / cu toţîi. Iar tătari s-au dus în Bugeg acasă,
20 iar Tucul grof cu oastea lui, cu ungurimea, au rămas în Ţara Muntene<a>scă de au ernat ş-au şi vărat, şi multă stricăciune face ţărîi. Numai, pîn-a să rădica Tucul grof, de s-au dus în Ţara Turce<a>scă, foarte cu putinţe o<a>ste, curuţii de a lui, rămăses<ă>, că puses<ă> Brîn-
1-24 lipsesc M, Pjj 1 39]43 B, E, 32 C, 42 Gj După B, Iară după C, Gj Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ Bălăceanul C, aga Bălăceanul B,E// 2 triimisu-i-au Bj Bucureşti B.C//3 prepeliac B,C/ ogrăzii B,C/ de i-au şezut B,C,E//4 vreun Bj lipseşte cu B,C,E,G/ prepeliac B.C//4— 5 Şi au pus de i-au răs(î>pit curţile acele din Bucureşti şi ograda G//5 răsipit Cj curţile B]casăle Cj ograda B.C//6 jerişte B,C//7 40]44 B, E, 43 G, lipseşte Cj După B, Iară după Gj Şi după acea izbîndă Cj Tiuchil Bjj 8 Unguriască B, Cj ostile B,C/ ce B,C/ ce mai sus s-au scris Gjj 9 Şi au B,C/ strica B,C/ arde Bj şi a robi B,C/ pre carii B.C//10 să să închine B,C/ după lui ad. Tiuchil grof B,E,G/ aşîa B, aşa Cj umblat B,C/ zile B, Cj stricînd B,C/ pin B,C// 11 Unguriască B,C/ pînă B,C/ oaste B,C// 12 şi au B,C/ Decii B,C/ hrof]Tiuchil grof
B, D,E, Tuchil graf C, Tiuchil Gj cu turcii B,C, lipseşte E//T3 să le stea înprotiva
C, să stea înpotriva oştii nemţăşti B,D,E,G/ şi au B,C/ piste munţi înnapoi B.C//14 în Ţara Munteniască înnapoi E/ Munteniască B,C// 15 hatmanul Bogdan D/ vrînd să iasă drept pe Oituzu B,C,E,G/ Moldovii B,C// 16 săcuiii B, săcuii C, săcuimea Gj înnainte B,C/ Oituzu Bjj 17 strimtori Cj războiu într-o noapte, toată noaptea B,E,G/ toată noaptea Cjj 18 de^şi B,E, decii C, lipseşte Gj mare B, Cj mîna]mîi-nile B,G// 19 piară B,C/ toţii B,C/ tătarîi B,C/ s-au dus la casile lor la Bugeac, iar Gj Bugiac B,C/ acasă]la casăli lor B,E// 20 Tiuchil B, Tuchil Cj oaste Cjj 21 Munteniască B,C/ şi au B,C/ şi au vărat G, şi au vărat acolo Bjj 22 stricăciune B,C/ făcea Ţării Munteneşti B,C,D, au făcut Ţărîi Munteneşti Gj pînă B,C/ Tiuchil B, Tuchil Cjj 23 Turcească B,C/ cu puţintea oaste B, cu puţină oaste C//24 curuţi de ai lui rămăsesie B,C/ rămăses(ă>]au fost rămas G/pusese B, pusesîe C]au fost pus Gj Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G//
327
covanul oameni de a lui; pe care curuţi îl găsiia.în laturi, pe taină îl şi ucide.
41. Făcut-au leşii la Zvancea ocop, din sus de Zvance, de au aşedzat oaste. Triimis-au şi <în> cetate Sorocei un 5 polcovinic iar cu oaste. Aşedzat-au şi-n ţinutul Cernău-ţului în cîteva locuri, de-au făcut părcane de au aşedzat oaste joimiri moldoveni şi Ieşi: în Vasîleu, pe Nistru, drăgani; în Orăşeni pe Zaharoţichie cu Ieşi: în Coţimani <pe> Dobravischie tiji cu Ieşi; în Bănila pe Turculeţ
10 cel mare, cu moldoveni; în Hliniţă <pe> Botedzu tiji moldoveni; în tîrgu în Cernăuţii <pe> Brănesşti; în Cuciur <pe> Turculeţ cel mic cu moldoveni. Şi aşe cu-prinses<ă>tot ţinutul Cernăuţului de-1 ţinea. Şi altă tre(a>bă n-ave; în toate dzileli să băte cu turcii supt Cameniţă,
15 că păzîia drumul Cameniţăi. De<ci> cine trece, tot îi lua de grumadzii şi-i robie, şi s<ă> slobodzie furiş în Moldova şi-n Bugeg, de apuca herghelii a cui găsîia, şi f. 256v   lua / şi limbă. Şi cîndu duce turcii zaharali în Cameniţă, le eşie înainte ori la dus ori la întorsu, de-i lovie, şi de
20 bogate ori îi şi smintie. Aşijderea şi lepcanii din Cameniţă şi cu turcii eşie şi lovie pe joimiri, pe unde era aş(ă>dzaţii, fără veste, şi de bogate ori îi strica.
1 — 22 lipsesc M, Pjj 1 de ai lui B,C/pe]şi pe B,C,E, şi pre D,G/care B, C/curuţ B,C/ îljcum îlC jj2 ucidea B,C// 3 41]33 C, 45 E, 44 G/ după leşii ad. atuncea B,C,E,G/ den B/ Zvancea2 Cjj 4 oaste B,C/ şi în B,C,D/ cetatea B/ Sorocii B,C/ un]pre un B,D,E,G// 5 polcovnicu B, polcovnic C, polcovnic cu oaste E/ şi în B,C/ Cernăuţilor B,C,D// 6 de au B,C/ părcane B,C// 7 moldoveni B,C/ Ieşi B,C/ Vasileu B,C, în sat în Vasileu G//8 drăganijau pus drăgani B, au pus drăgani Ieşi E, au aşezat drăgani, Ieşi şi moldoveni Gj în Orăşeni B,C, în Orăşeni pre Prut D/ pe Zaharovschii B, C,D] au pus pre Zaharovschii E, au pus pre Zaharovschie Gj Ieşi B,C/ Coţmani B,C/ în Coţmani au pus pe E,G// 9 Dubravschii, B, E, Dobravschii Cj tij C]iară B,C,E/ lipseşte tiji cu Ieşi G/leşi B,C/ iar în Baniţa Gj în Bănila pe Ciri-muş au pus pe Turculeţ E/ au pus pe Turculeţ B// 10 mare B,C/ moldoveni B,C/ Hliniţe C/ pre Botezu tij cu moldoveni C, pe Botez iar cu moldoveni B, au pus pe Botez iar cu moldoveni E/tiji]iar G//11 —12 în Cernăuţi au pus pe Brăneşti cu Ieşi şi cu moldoveni; în Cuciurui cel mare (mic G) pe Turculeţu cel mic B,G/ în Cernăuţi au pus pe Brăneşti cu Ieşi şi cu moldoveni E/ Cernăuţi C/ după Brăneşti ad tij cu moldoveni Cjj 12 în Cuciur au pus pe Turculeţ E/ cu moldoveni B, tij cu moldoveni Cj aşea B, aşa Cj cuprinsese B, cuprinsesîe Cjj 13 Cernăuţilor B,C/ triabă B,C// 14 nu avea B, n-avea Cj zile Cj bătea B.C//15 păziîa B,C/ Cameniţii B,C/ Decii B,C/ trecea B.C// 16 luoa Cj grumazi B,C/ robita B,C/ să sloboziîa B.'C/ şi în B,C// 17 Bugeacu B, Bugiac Cj de B, Cj găsita B,C/ a cui şi găsiîa G//18 luoa Cj cînd CJ ducea B,C/ zairele B, zahareli Cj în cetate în Cameniţă D//19 eşiîa B,C/ înnainte B,C/ de-i lovita B,C, lipseşte G//20 bogatejmulte C,D,G/ lipseşte şi2 Gj smintita B, C / lipcanii B, Cj din cetate din Cameniţă G // 21 lipseşte si cu turcii C / eşiîa B, C / loviîa B, Cj pre1"2 B / unde B, C / aşezaţi' B, C // 22 fără de veste B, C, D, E, Gj bogatejmulte B, C, E, Gj îi strica C]să tîmpla de-i şi strica B//
42. Tătarîi din Buge<a>g, hanul, soltani<i>, cîte de trei, patru ori mergea în Ţara Leşască, de-i prăda cît le trebuia. Şi la-ntorsu, slăbindu-le cai<i>, fiind uneori iarnă, eşie joimirii de pen zămcii de-i lovie pe urmă
5 şi scote duiumuri şi robii, iară uneori îi lovie tătari pe dînşii.
43. Odată, eşindu Turculeţi cel mare la Ştefăneştii, la drumul Cameniţăi, să ia limbă, au vădzut vro 40 de turci pe şlah viind de la Cameniţă. Deci Turculeţi trecînd
10 Prutul să margă la dînşii să-i lovască, au <a>pucat de au trecut numai vro treidzăci de joimiri, şi s-au şi rum tu ghiiaţa, că era de primăvară. Ş-au rămas o<a>stea cea multă a lui Turculeţu di ceasta parte, neputînd trece Prutul, că să rumses<ă> ghiiaţa. Dece Turculeţi au eşit
15 înainte celor 40 de turcii, şi aşea s-au bătut faţă la faţă vro doo ceasuri, că nu putea cie o<a)ste să tre(a)că să le de<a> agiutor. Şi i-au înfrînt pe turcii şi i-au prinsu vii, care n-au perit la bătaie. Numai doi au scăpat, şi i-au -'57    luat robii / de grumadzii de i-au dus în Ţara Leşască. Pe
20 unei i-au triimis la craiul, de ş-au făcut nume şi cinste;
1-6 lipsesc M. Pjj 1 42]46 B,E, 45 G, lipseşte CI Bugeac B, Bugiac Cj sultani(i) B/ cîte B,C// 2 trii B,C/ ori pe an B,D,E,G/ după Leşască ad. pe an Cj de prăda B,C,D,E// 3 întorsu B,C/ slăbindu-le caii, fiindu B//3 —4 uneori slăbiudu-li caii de iarnă eşiîa de-i loviîa si joimirii di pin zămciC//4 esiîa B/ oin B/ zămci B/loviîa B,C// 5'scotea B,C/ robi B,C/ iar B/ loviîa tătarîi B,C// 7'43]47 B,C, 46 G, 35 M, 25 P, lipseşte Cj Iară odată Gj eşind Cj Turculeţ B, Costantin Turculeţ C,D/ mare B, Cj Ştefăneşti B, Ştefănîeştii Cjj 7 — 9 Venit-au odată Turculeţ cu oaste să îa limbă. Şi dacă au sosîtu la Ştefăneşti, la drumul Cameniţii au văzut cîţ(i>va turci viind spre şl ian de (de la P> Cameniţă M, Pjj 8 Cameniţii B,C/ vreo patruzăci B,C/7 9 şliah B,C/ Decii Turculeţ B,C// 10 Prutul pre ghiaţă să margă la turci şi c-a apucat M, Pj au apucat B,C// 11 vreo triizăci B, Cj lipseşte vro M, Pj lipseşte şi2 G,M,P/ rumptu B, rupt C// 12 de B,C]despre E/ prim(ă>vară B/ lipseşti că era de primăvară M,P/ Şi au B,C/ oastea B, oaste C, oaste ce mai multă M.P// 13 lipseşte a lui Turculeţu M, Pj Turculeţ C/ de aceasta B, de aceasta parte de Prut C/ trece B.C//13—14 lipseşte neputînd trece ... ghiiaţa M, P//14 rumpsese B, rumpsesîe Cj ghiaţa / Decii B,C/ Turculeţ B,C, Turculeţ ca un vitiaz D//15 înnaintea B, înnainte Cj acelor Cj patruzăci B,C/ aşa Cj vreo doao B,C, vreo 2,3 Gjj 15— 16 înnainte turcilor şi era ca la 40 turci şi vro dao ceasuri s-au bătu tu faţă la faţă că (căci P> nu pute si (le P) triacă ceelantâ oaste să M, Pjj 16 ceia B, ceia Cj oaste B,C/ ceialaltă oaste a lui Turculeţ să treacă D/ triacă B,C// 17 le dea, B,C/ agiutoriu B, ajutoriul Cj i-au (au D> înfrîntu Turculeţ B,D/ turci B.C//18 carii B,C, pre carii D/ bătălie Bjrăzboiu Gjj 18 — 20 şi pre carii n-au peritu la bătae, î-au prinsu vii. Şi numai doi turci au scăpat. Deci pre cei vii i-au luat de grumaz robi (robi de grumazi P) şi i-au dusu în Ţara Leşască. Şi de acolo pre unii i-au trimis înlăuntru la craiul M,P// 18 şijiar pre ceiialalţi B,C,E,G// 19 după luat ad. pre ceiialalţi D / robi B, C / grumazi B, C / Pre B, Cjj 20 unii B, C / trimis Cj craiul ' Sobeţchii Cj nume B / cinste B/ cinste şi nume M. P //
328
329
pe alţîi i-au ţinut la dînsul, la Bănila, de s-au răscumpărat.' Ş-au găsit atuncea la acei turcii neguţitori 50 de pungii de bani gata, făr-odoar<ă> şi haine şi cai.
44. în al şes<ă>lea anu a domn<i>ei lui Cantemir-vodă
5 coborîtu-s-au'craiul Sobeţichii cu oştii gre<le> iar în Ţara Moldovei, fiind îndemnaţii şi de munteni, de Brîncovanul, de pe cum era învăţat ca s<ă> facă rău acestei ţări, de să acolişie de dînsă totdeauna, precum şi mai pe urmă, de au adus şi pe moscali cu fapteli lui. Care,
10 Dumn<e>dzău, pentru suspinurile săracilor, i-au plătit de s-au stînsu pomenire lui, cu totul. Ş-au vinit craiul cu obuzul pe la Botăşeni şi pen Cotnarii pîn' la Tîrgul Frumos, şi de la Tîrgul Frumos iar s-au întorsu la ţara ■ lui, că era'vreme de to<a>mnă. Şi atuncea, întorcîndu-s<ă>,
15 au lăsat oaste cu bucate în cetate, în Ne<a>mţu, şi-n Sucevi, în mănăstirea armene<a>scă, şi-n Agapie în mănăstire, şi-n Sacul, şi-n Cîmpul Lungu, şi-n Hangu. Şi cînd au agiunsu cu obuzul pe Şiret pe la Ropce, aşe i-au lovit o plo<a>Ie cu ninsoare, de i-au ţinut acel vicol vro trei,
1 pre alţii B,C, iară pre alţii M, P/ i-au ţinut]i-au popritu M, i-ar fi poprit P/ la dînsuljla casa lui, la dînsul Gjj 2 Şi au găsit B,C, Găsit-au M, P/ atunce Turculeţ M, atunce Turculeţul P/ acîei Cj turci B,C/ cinzăci de pungi B,C, vro 50 pungi M, P// 3 lipseşte gata B,D/ fără de odoară B, C, D, Gj fărăjdeosăbit de alte M,P/ odoară, haine şi cai turceşti M,P/ haine B,C// 4 44]48 B,E, 34 C, 47 G, 36 M, 26 P/ Iară în B,C,G/ şeaseli B, şasele Cj an B,C/ domniii B,C, repetă a domniii E/ voevoda M// 5 craiul leşescu B, D, E, Gj Sobeţchii B,C/ oşti grele B,C// 6 Moldovii B,C// 5—11 Sobeţchii, craiul leşesc, cu multe şi grele oşti, iarăşi au venitu în Moldova, fiind îndemnat de Brîncovanul, domnul muntin'esc, ca să aducă stricăciune Moldovii, că aşa era învăţat. însă mai pre urmă au ascultat Dumnezău suspinurile săracilor şi au peritu pomenire lui, şi a tot niamului lui, cu sunet M, P// 6 fiindu B/ fiind leşii D,E/ fiind îndem-naţi'leşii Cj îndemnat B,G/ munteni B,C/ Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncoveanul-vodă Cjj 7 de pe]după B,C,D,E,G/ să B, Cj aceştii B,C// 8 de să tot acolesiîa B/ acolesiîa Cj dînsa B,C/ totdeauna B,C/ precum B,D// 9 de au chiemat pre moscali de i-au adus cu faptele lui Gj Care B,C// 10 Dumnezeu B,C/ suspinurile B, sus-pinurili C//11 cu totul pomenirea lui E/ pomenirea B,C/ Şi au B.C//11 — 12 Venit-au craiul leşesc cu obuzul lui la Botoşeni M,P// 12 obujul A/ pe]lui Gj Botăşeani B,C, Botoşani P/ şi pin B,C]la M,P// Cotnar B,C/ pînă B,C]şi M,P//13 şijiară M,P/ lipseşte de la' Tîrgul Frumos D/ lipseşte iar M, P/ fiind vreme de îarnă s-au întorsu la ţara lui M, P/ după întorsu ad. craiul C//14 vreme B, Cj toamnă B,C/ lipseşte atuncea M, P/ întorcîndu-să B, Cjj 15 au lăsatu din oaste lui oşteni în Cetate Niamţului M^ P/ Niamţu B, C//15— 16 lipseşte şi1"2 M, Pjj 16 şi în Suceavă B/ şi în cetate în Suceavă şi în C/ armeniască B, C, cea armeniască D/ şi în mănăstire în Agapiia B,C,E,G, şi în mănăstirea Agapiia D, în mănăstire Agapie M.P//17 şi în mănăstirea Sacul B,E, şi în mănăstire în Sacul C,G/şi în2"3 B, C/ şi-nx"2]în M, P/ şi în mănăstirea (ad. marginal} Hangu D// 18 agiunsu craiul B,C,E,G,M,P/ obujul A, obuzul lui B,E, obuzul său M, P/ Siretiu B/ Ropcea Cj aşîa B, aşa C//19 ploae B, ploaie Cj ninisoare Cj de i-au]de au C, şi au M,P/vreo C/trii C, lipseşte M,P/zile Cjj
330
f. 257
patru dzili, de au murit oastea mai bine de giumătate, îngheţată şi leşinată, că era pe la noemvrii. Iar caii le-au / murit toţii din obuz, de le-au rămas carăle şi carîteli şi puşceli toate la Ropce. Dzic că nice craiul mai n-au 5 fostu avînd cal să-ncalece. De<a>bie au mărsu pîn la Sneatin, că i-au fostu lovitu mînie lui Dumnedzău, de nu era numai vicolul, ce-i lovis<ă> şi o bo<a>lă, de murie şi oameni şi cai. Şi la anul au triimis din Ţara Leşască de-au luat puşcele de la Ropce.
10 45. Tătarîi şi cu Cantemir-vodă n-au vrut să margă mai nainte dup<ă> dînşii de la Crivesştii, ce s-au întorsu înapoi. îndemnatu-i-au Cantemir-vodă pe tătari să margă înainte că, de-r hii mărsu, i-ar hi luat pe toţi de grumadzii. Numai tătarîi n-au Vrut să margă.
15 46. Dzic că Sobeţichii s-au fostu agiunsu cu tătari, de au fos<t> tot una. Numai în vide<a>la leşilor s-arăta neprietin. Că odată s-au fostu tîmplat într-o no<a>pte de au tăiat pe nişte tătari pre rău Turculeţ rohmistru cu moldovenii. Şi a doo dzi vădzindu Sobeţichie, au fostu
1 dejşiM, P/7 1 — 2 oaste îngheţată şi leşinată, mai mult de giumătate, că era în luna lui noemvrii M, Pj bine B, Cjj 2 îngheţaţi B, E, G- leşinaţi B,E,G; pe
la luna lui noemvrii C,E,G // 3 toţi B,C obuzu Bj de]şi M, P! li-au B, Cj carăle B,C/ carîtele Cj carîtile toate şi şi puşcile la Ropce M, Bjj 4 puşcile C, puşcile cele mari toate B,D,G/ Ropcea Cj Şi dzicu B, E, G, Zicu 'Cj nici B, Cj lipseşte mai M,P// 5 fost B,C/ avîndu Bj încaleci B, încalece Cj De abiîa B,C/ pînă B,C// 6 Sletin A// 5—7 n-au avut cal bun să încalice, ci au mersu pre un cal foarte slab. Şi cu anevoi au mersu pîn<ă> la Sne(a>tin. Urgiia lui Dumnezău îi lovisă, că nu era M, Bjj 6 fost lovit B, Cj mîniîa B, Cj Dumnezeu Bjj 7 lovisă Cj boală B,C/ muriîa B, Cjj 8 oamenii B, Cj caii B, C / după anul ad. de prim<ă>vară B,E,G// 7-9 şi boală (repetă şi boală P> gre ca aceia, de mure şi ei şi caii. Şi tocma la anul au triimis la Ropce de s-au luatu puşcile M Pj de au B.C/7 9 puşcile B,C/ de B,C/ Ropcea C//10 45J49 B.E.G, 35 C, 38 M, lipseşte Pjj 10—12 Tătarîi cu Cantemir voevoda <Cantimir-vodă cu tătarîi P> au mersu dup<ă> Ieşi pîn<ă> la Criveşti. Iară de la Criveşti tătarii n-au <mai P> vrut să mai margă după Ieşi, ci s-au întorsu înnapoi M,P// 11 înnainte, B.C/ după B,C/ Criveşti B,C// 12 înnapoi B,C/ tătarî B,C// 13 înnainte B,C/ de ar fi B,C//12-'l3 Cantemir voevod mult au îndemnat (îndemna P> pre tătari să mai margă după Ieşi. Şi, adevărat, că de ar fi mersu, pre toţi i-ar fi luatu de grumazi M, Bj după mărsu ad. tătarîi Bj fi Bj pre Bj grumazi B,C// 15- 19 lipsesc M, Bjj 15 46] 50 B,E,G, lipseşte Cj Dzicu unii că craiul Sobeţchii B, Dzicea unii asa că Sobeţchii Cj că craiul Sobeţchii D,E,G/ fost Bj ajunsu Cj tătarîi B,C// 16 fost B,C /lipseşte tot D/ vediala leşilor B,C/ să arăta B,C/ să arăta craiul nepriiatin tătarilor D//17 nepriiatin B, nepriiatin C, nepriiatin tătarilor E/ fost B,C/ noapte B,C// 18 au] i-au D/ pre B,C/ tătarî B,C/ lipseşte pre rău Gj pre rău polcovnicul Costantin Turculeţ al nostru cu moldovenii E/ Turculeţu' Bj rohmistrul C]al nostru B,G/ moldovenii B,C/ ad. marginal Turculeţ rohmistru cu moldovenii Ajj 19 doa B,C/ văzind B, văzindu-i D/ craiul Sobeţchii B,C,D,E,G/ fost Cjj
331
jăluind pe tătari: „Păcat c-au perit atîtea vitejii!" Ş-au fostu dzicînd lui Turculeţu pentru ce i-au lovit no<a>ptea, furiş, că el ave prieteşug cu dînşii încă din hătmănie.
47. Dup<ă> ce s-au dus craiul în ţara lui, scris-au 5 cărţii la-npăratul Ne<a>mţului şi la papa de Rim, de s<ă>
f. 258    falie pecum au luat atîtea cetăţii  din Ţara/Moldovei.
Şi pe celi scrisori papa de Rîm tot îl crede şi-i trimite bani să fac<ă> o<a>ste asupra paginilor. Căce aşe era voro-viţii şi cu înpăratul Ne<a>mţului: el să margă pe de o 10 parte, şi celalalt pe de altă.
48. Triimis-au Cantemir-vodă o samă de tătarii cu moldoveni lefecii în Cînpul Lungu şi-n Hangu, de au prădat ş-au arsu, ca s<ă> sco<a>ţă pe joimirii. Şi nu i-au putut sco<a>te, iară duium şi robii au luat mult tătarîi.
15 Şi-ntorcîndu-să înapoi pe la Iaşi, în sat, le-u dăruit Cantemir-vodă tuturor mîrzacilor postaVurii şi atlazuri, şi s-au dus în Buge<a>g.
49. în al şeptilea anu a domn<i>ei lui gătitu-s-au Cantemir-vodă'cu oastea lui de au mărsu să ia cetate
1 — 3 lipsesc M, Bjj 1 jehiind B,C/ după tătarî ad. şi au fost dzicîndu B,E,G, ad. si i-au fost căind şi au fost zicînd C, ad zicînd D/ că au B, C/ atîţe Cj viteji B,C/ Şi au fost B,C// 2 dzicîndu B/ Turculeţ B, Cj ce B, ele Cj lovitjlogit A/ noaptea B,C// 3 avea B,C/ după hătmănie ad. di pre cîndu au fost hatman Gjj 4 47]51 B,E,G, 39, M, 28 P, lipseşte Cj După C, Iară după B,D, E,G,/ după craiul ad. leşescu Sobeţchii D, G, ad. Sobeţchii E/ înjla D, Gj cărţi B,C// 4 — 7 Craiul leşesc, după ce s-au dusu în ţara lui au scris la înpăratul nemţăsc şi la papa de Roma, lăudîndu-să cum că au luatu în Moldova atîtea cetăţi, iar papa tot îl crede M, P// 5 împăratul Niamţului B,C, înpăratul nemţăscu D// 6 să hvălila B,E, să hfăliîa C, să făliîa şi să lăuda D, să hălăliîa şi să lăuda Gj precum că Cj atîte Cj cetăţi B, Cj Moldovii B,C/ după Moldovii ad. scriind şi mănăstirili tot cetăţi D// 7 Că şi Cj aceli B,C/ credea B,C/ trimitea B,C// 8 facă caste B,C/ după paginilor ad. a turcilor D/ Căci C, Că M, P, Pentru că B,E,G/ aşîa B,C/ vo-roviti B,C// 9 lipseşte şi E/ Niamţului Cj după Niamţului ad. împăratul nemţăscu Bj ei]craiul D, înpăratul nemţăscu E,G, lipseşte Bl/9—10 pre de1"2 B,C/ celelaltjîn-păratul să margă D, craiul leşescu Sobeţchii să margă B, E, craiul Sobeţchii să margă C, craiul leşesc să margă, Gj altă parte B,C, D, E, o parte G, altă parte asupra paginilor M,P// 11 48]52 B,E,G, 36 C, 40 M, 29 P/ Cantimir voevcd au triimis M,P/pre o samă Gj tătarî B,C/ cu]şi cu B,E,G//12 moldoveni B,C//11—12 tătari în Cîmpul Lungu şi în Hangu înpreună cu moldovenii lefegii, de au M.P Cîmpul B,C/ şi în B.C//13 şi au B,C/ să scoată B,C/ pre joimiri B,C// 14 secate B,C/ iar B/ robi B, Cj mulţi P/ lipseşte tătarîi Cjj 15 întorcîndu-să Cj înnapoi B,C, lipseşte M, Bj în sat]încă E,G, lipseşte B,C,D,M,P/ le-u]li-au C, încă li-au Bjj 16 postavuri B,C/ Cantimir voevoda tuturor mîrzacilor au dăruitu postavuri M,P/ atlaze M]alteli P//17 si s-au dus tătarii cu dobîndă D, şi aşîa s-au dus Gj Bugiac B, Bugiacu Cj după Bugiac ad. la casăle lor B.E.G// 18 49]53 B,E,G, 37 C, 41 M 30 Bj Iară în C,E,G]la M,P/' şapteli B,C]şeasilea G, şasăle M/ an B,C/ al demniii B, a domniii Cjj 19 voeveda M/ cetatea B, cetaatea Cjj 19—3 cu caste sa, înpreună cu Daltaban <Daltan P> paşa, sarascheriul Obluşicii şi cu (lipseşte cu P> hatmanul Steţu al Ucrainei hanului şi cu cîteva mii de tătari şi au mersu cu toţii să îa cetate Sorocii. Şi au M,P//
332
Sorocii, înpreun<ă> cu Daltaban-paşea, sarascherul Oblu-şiţăi, şi cu hatmanul Steţu a Ocraini<i> hanului şi cu cîteva mii de tătarii. Ş-au stătut pen pregiurul cetăţii
!cîteva săptămîni, de-u tot bătut-o cetate, de au făcut 5 meteredzuri şi lagumuri. Ş-au dat năvăli prea tare, şi n-au putut-o lua, şi au perit multă oaste atuncea, cînd da năvăli turcii şi moldoveni<i>. Şi nu era atîta oaste în cetate, ca doo, trei sute de drăgani şi c<a>zaci; numai ei || din cetate nemerie tot în om, iar cei den afară nu pute să
I 10 le strice nemic. Şi s-au întorsu înapoi la Iaşi, făr nice o
1 izbînd<ă> şi cu multă pagub<ă> de oaste,
f 50. Tot într-acel anu,maiînainte ce au mărsu la Soroca,/
L 2-*-' strînsu-s-au toţii ficiori<i> lui Gavriliţă şi cu alţii boerii mulţii de Ţara de Gios la nunta lui Ion Pălade, la Băcani, 15 din sus de Bîrlad. Şi acolo au fostu şi vornicul Velicico, fiind cumnat lui Pălade. Şi strîngîndus<ă> acolo la cea nuntă, au sfătuit şi s-au giurat cu toţîi, ei înde ei, să fug<ă> în Ţara Muntene<a>scă la Brîncovanul, să le | ele agiutor de cheltuial<ă>, să margă la Po<a>rtă să pî-
20 rască pe Cantemir, să-1 sco<a>tă din domnie, să rădice domnu dintre dînşii pe Velicico vornicul.
51. Dece s-au sculat un boiaru dintre dînşii, anumi
1 înpreună B,C, dinpreună Gj paşîa B,C/ sarascheriul Obluciţii B,C// 2 lipseşte cu1 | E,G/ Steţ C/ al Ucrainii B,C// 3 tătarî B,C/ Şi au B,C/ pin B, prin Cj prejurul
| Cj cetăţii B,C// 4 cîteva B,C/ de au bătut cetatea B, de au bătut cetaate C, şi
J tot an bătut cetate M,P/ de2]şi B,C,D,E, G,M,P// 5 Şi au B,C/ pre tare B,C]pr'e
| mari Gj şi n-au pututu-o luoa C, şi n-au putut lua cetatea B,G// 6 oaste B,C/
J cîndu Bjj 7 turci B,C/ moldoveni<i> B, moldovenii Cjj 8 cetaate Cj doao, trii
j B,C/ după drăgani ad. Ieşi Gjj 7 —8 Şi în cetate nu era oaste multă, ci numai
i vro trii  sute cazaci şi  drăgani M, P/ cazaci B, Cj numai] însă M, Bj eijlei
! Cjj 9 cetate B, cetaate Cj nemeriîa B,C, nemeriîa de da Gj omjoameni A // 10
nu  putea  să le  strice  nemică B,C/ după  întorsu ad. Cantimir voevod M,P/ : înnapoi B.C, lipseşte M, P/ fără de nici B,C,D,E,G,M,P// 11 izbîndă B,C]biruintă
M,P/pagubă B.C/de oaste B,C, în oaste M.P// 12 50]54 B,E,G, 42 M, 31 P, lipseşte Cj întru acel an B,C/ înnainte B,C/ ce]di ce Bj mai înnainte, pînă a nu merge la Soroca Gjj 12— 15 Mai înnainte, pînă a nu mergi Cantimir voevod la Soroca, s-au | adunf-t boeri mulţi şi feciorii cei de boeri şi cu a lui Gavriliţă. la nunta lui Ioan
iPalad: la Băcani, din sus de Bîrlad (lipseşte şi cu a lui Gavriliţă, la nunta P> M,P// 13 toţi ficiorii B,C/Gavriliţă vornicului D,E,G/ alţi B,C/ boiari B, boiari C//14 mulţi B,C; Păladii B.C// 15 fost B,C// 16 fiindu Bj Păladi B, Păladii C, Ion Păladii Bjj lo— IC lipseşte Şi acolo ... la cea nuntă M,P/ strîngîndu-să Cj acea B,D, acîa Cjj 17 au]s-au G/ Şi cu toţii s-au sfătuit şi s-au giuratu între sine să fugă M, Bj toţii B.C; ei1"8]!» Cjj 18 fugă B,C/ Munteniască B, Cj Brîncoveanul-vodă B, C, D, E, G,M,P/ să le dea B,C// 19 agiutoriu Bj de B,C]şi M,P/cheltuială B,C/ Poartă B,C// 20 Cantemir-vodă B,C,E,G,M,P/ scoată B,C/ domniîe Cj să rădice B,C, si să rădice G]şi să puiM, Bjj 21 lipseşte dintre dînşii M,P// 22 51j55 B,E,G, 38 C, 43 M, lipseşte Bj Decii B,C/ boiar B, boiariu Cj anume C]pre anume B,D,E,G/ lipseşte Dece...anumi M, Bjj
333
Iliîe Ţifăscul, care îl poreclis(ă> pe urmă Frige-vacă, şi i-au pîrît la Cantemir-vodă, de le-au spus tot sfatul. Că era boiarii de la o vreme prea supăraţii de Cantemir-vodă, că era la „curte boiarinaşi, tot ficiori de mojici codreni 5 şi gălăţeni. Şi dzice Cantemir-vodă că domnul face ne<a>-■•-'/ murill, domnul le stinge. Şi-i era urîţii ficiori<i> cei de tţ'*        boer, să nu-i vadză într-ochi, de pe cum îi era natura lui.
Şi era în cinste numai hatmanul Bogdan, ginere-său, şi cu Iordachi visternicul Rusăt. Aceşti doi schivernisîia 10 şi mînca ţara, cum le iera voe.
Dece boiarii pe aceia vre<me> nu mai putea suferi să fie călcaţi de acei doi boeri şi de mojîciia celoralalţi mai mici de curte. Că, cînd eşie la ţară cu slujbe, bo!arinaşi<i> face multe năcazuri casălor celor mari a boerilor. 15     52. Dece Cantemir-vodă, cum au înţeles acel sfat, din Iliîe Frige-vacă, a boiarilor, au şi răpedzit într-o f. 259    no<a>pte boerinaşi de (ai> lui /' şi slujitori, să-i prindză pe toţii pe acie. Dece unii au scăpat în Ţara Muntene<a>scă, iar pe cărei i-au prinsu i-au adus la Iaşi. Şi pe Velicico i 20 vornicul, dup<ă> ce l-au adus la Iaşi, era zavistie mai
1 Iliejllie Dabije B,E,G/ carejpre carele B,G, pre careli C,D,E/ poreclisă C,
porecliîa B,G/ pre  urmă C]   mai pe urmă de-i dzicea B, D,E,G/ Frige-vacă j
B,C// 1—2 Ilie Ţîfăscu  pre (lipseşte P>  carile  mai pre  urmă l-au poreclitu j
Frigi-vacă, încă au fostu la acel sfatu cu dînşii, însă au mersu şi I-au pîrîtu 1
la Cantimir voevoda şi I-au spusu tot sfatul lor M, P// 2 după vodă ad. pe j
boiari B, pre ceialalti boiari E, G/de]şi C/ li-au B, C/ sfatul lor B,E,G// 3 de1 j
B, C // 2—14 lipseşte Că era boiarii ... celor mari a boerilor M, P // 3 pre Cj J
supăraţi B,C/ dejpre Gjj 4 după  curtea ad. domniască B,C,E,G/ boerenaşi B, I
boiarenaşi Cj mojici B, C / codreni B,C// 5 gălăţeni B,C/ dzicea B,  zicea C/ j
lipseşte că Gj niamurile B,C// 6 le stinge B,C/ urîţi B, Cj ficiorii B,C/ cei]cîei Cjj 7 j
boiar B, boiari Cj în ochi B,C/ de pejdupâ B,C,D,E,G/ natura lui]obiceaiul, natura !
lui B,E,G, natura, obiceaiul lui C,D// 8 cinste B,C/ lipseşte   ginere-său B,E// 9 {
vistiernicul B, visternicul Cj după doi ad. boiari E,G/ chivernisiîa B.C//10 cumjdupă \
cum B, precum E,G/ era voia B, Cjj 11 Decii B,C/ după boiarii ad. ceiialalţi î
G/pre aceia vreme B,C// 12 acîei Cj boiari B, boiari Cj de B,C, lipseşte Gj mojicie j
B, mojicii Cjj 13 după mici ad. carii era boerînaşi la curtea domniască Gj de curte |
B, dc la curtea domniască D,E/ cîndu Bj eşiîa B,C/ eşiîa afară la ţară (ad. mar gir |
naiy cu slujbe la ţară boerenaşii Bj boerenaşii B,C// 14 făcea Bj necazuri Cj boia- j
rilor B, boîarilor Cjj 15 52]56 B'E,G, 39 C,   44 M, lipseşte Bj Decii B,C lipseşte !
M, P/ înţăles B,C/ după sfat ad. a boiarilor B,E,G//16 Ilie C, IlieŢîfăscul D,G, Ilie |
Dabije Ţifăscul B,E/ Frige-vacă B,C/ lipseşte a boiarilor B,E / răpedzifjtriimis ;/
în grabă E//17 noapte B,C/ boerenaşi B.C//15— 17 Cantemir voevoda, cum au înţăles j
de acest {acel P) sfat, noapte au triimis boernaşi şi slujitori M,P/ de ai lui j B,C,D,E,G/ şi]şi cu B,C,D,E,G//18 pre toţi pre B,C/ aceiîa B, aceia C/ Decejînsă M,P/ Decii acei boiari unii B,E,G/ Munteniască B,C// 19 pre carii B,C/ adusjdus B,E,G// 19 — 3 iară pre aceştie I-au prinsu şi I-au adusu (dus P) la Iaşi, anume pre Velişcu vornicul, pre carile, după ce l-au adusu {dus P> la Iaşi, atunce în grabă, Cantemir voevoda M,P// 20 după B,C/ adusjdus B,E/ zavistiîa Bj mai mare B,C, cea mai mare E, Gjj
334
mare despre Cup<ă>resşti, înpungîndu-s<ă> cu horba mai denainte vremi. Şi ave şi sîial<ă> de dînsul, căce era mai om decît toţii. Atunce, în grab, Cantemir-vodă, în mînie, l-au bătut cu buzduganul şi l-au~inchis în beci. 5 Deci neprietinii lui Velicico atunci au şi aflat vreme de au dzis lui Cantemir-vodă: „De vreme că te-i grăbit de l-ai bătut, nu-1 lăsa viu. Păzeşte de-1 omo<a>ră că, de <va> scăpa viu, mine, poimîni el ne omo<a>ră pe toţi". Şi el încă îndată au ascultat şi l-au scos no<a>pte de
10 i-au tăiat capul denainte porţii. Pentru bineli ce au dat şt<i>re Velicico lu<i> Iordachi vis<ternicul>, de au fugit cînd vre să-1 omo<a)re Cantemir-vodă, aemu i-au mulţă-mit şi Iorda<chi> vi(sternicul> într-acesta chi<p>, ca un gre<c>. Şi aflar(ă> atunce neprietinii vreme de-au
15 5zîs lui Cantemir-vodă: „Aemu, de vreme c-ai omorît
1 despre Cupăreşti B,C/ înpungîndu-s(ă)]înpomcişindu-să B,C,E,G/ vorba B,C//
2 dennainte B, denainte Cj vreme B,C/ avea B,C/ siială B,C/ de B,C/ căci C]pen-tru că B,E,G, pentru căci D//3 decît B,C/ toţi B,C/Atuncea B,C/ grabă Cjj 4 l-au bătut cu buzduganul în mînie M,P/ beciu B,C// 5 —r. 7 din p. urm. Iară pizmaşii lui Velişcu atunce ş-au găsîtu vreme şi au zisu lui Cantimir voevoda să-1 omoară pre Velişcu. Şi l-au scosu noapte şi I-au tăîatu capul denainte porţii. Mai întîi Velişcu vornicul au mîntuitu de moarte pre Iordachi Roset visternicul, iară acum Iordachi Roset visternicul (lipseşte visternicul P^ au sfătuit pre Cantimir voevod de I-au tăiatu capul (lui Velişco P>. Şi Iată ce mulţămită I-au datu că l-au izbăvitu atunce de moarte. Pre Vasilii vornicul şi pre Solomon fratile său şi pre Costachi fratile său, pre Gheorghiţă Mitre, pre Dediul spătariul (sărdariul P) arbănaşul, pe frustei ficiorii lui Miron logăfătul i-au închisu pre fieşticarile deosăbitu. Lupul, ficiorul lui Gavriliţă şi Costandin Lambrino, Ivaşcu şi Antohie Jora, Bujoreneştii, şi din alţi Bujorăneşti, au scăpatu în Ţara Muntinîască la Brîncovanul; şi de acolo s-au gătitu şi s-au dus la Ordiiu la Poartă să pîrască pre Cantimir voevod. Brîncovanul, domnul muntinesc, li-au zisu atunce să nu să grăbească a mergi la Poartă că veziriul este prietin Cupăreştilor; dar ei nu l-au ascultat. Pizmaşii au aflatu atunce vreme şi au sfătuit pre Cantimir voevoda să omoară şi pre Miron log(o)-făt(ul), pre frateli lui Velişcu, căruia atunce îi murisă giupîniasa. Şi nimic nu ştiîa de sfatul frăţîne-său, nici de sfatul altor boeri; şi întru nimica nu era vinovat. Deci Cantimir voevod nu ş-au socotit viiaţa sa, că era om trecut cu vîrsta bătrine-ţălor, ave şaptizăci ani din naştire sa numai cîtu nu-i sosîsă ceasul morţii, s-au potrivit pizmaşilor lui Miron log(of(ă>tul, iară sufletul său nu ş-au cruţatu M,P// 5 Decii B,C/ nepriiatinii B, nepriîatinii Cj atuncea B,C, lipseşte Gj au şi aflatjau găsit Gjj 6 De]Din D,E/ ti-ai B,C//7 de B,C/ Păzeşte B,C/ omoară B,C//8 de va scăpa B, de a scăpa C/mîini B, mîine Cj ne va omorî pre toţi B,C,D,E,G/7 9 după el ad. Cantemir-vodă Bj el încă]Cantemir-vodă Cj noaptea B,C// 10 den-naintea B, denaintea Cj după porţii ad. domneşti B,C, ad. curţii domneşti D,E,G binele ce au (i-au E> făcut de au dat D,E,G/ ştir6 Cjj 10— 12 Pentru bineli ce au făcut Velicico de au dat ştire lui Iordachi vistiernicul, de au fugit în Ţara Unguriască cîndu vrea să-1 omoară B//10— 14) ad. marginal Pentru bineli... ca un grec A// 11 Velicico vornicul C, vornicul Velicico Bj lui Cj visternicului C,D] Rusăt G' după fugit ad. în Ţara Unguriască E,G// 12 vrea Cj omoare Cj aemujiar mai pe urmă B, mai pe urmă E,G, şi apoi Cjj i3 Iordachi B,C/ vistiernicul B, visternicul Cj intru Bj chip C, repetă chip B!j 14 grecu B, grec Cj aflară B,C/ nepriiatinii Bjj 15 dzisără B.C,D,E,G/ de vreme B,C, din vreme Bj că ai B,C//
335
i pe Velicico, triimite de prind<e> şi pe frate-său, Miron log<o>fătul, de-1 omo<a>ră, ori vinovat, ori nevinovat, să nu scapi, c-apoi încă a hii mai rău şi de tine şi de noi". Deci Cantemir-vodă nu ş-au socotit viiaţa lui, că era 5 tricut cu bătrîneţeli, om de 70 de a<n>i, de numai cit nu-i sosîsă ce<a)sul şi lui, ce s-au potrivit neprietinilor şi nu ş-au cruţat sufletul. Ce ca un tiran au triimăs pe Macrei, vătaVul de păhărnicei, cu slujitori din Roman, de l-au luat de <a>colo, de la casa lui de la Bărboşi, de l-au dus
10 pîn' în Roman, şi i-au tăiat capul. Şi cînd l-au găsit Macrei acolo, la Bărboşii, atunce-i muris<ă> şi giup<î>ne<a>sa. Şi nemic nu ştie de sfatul frăţine-său sau de a celoralalţii i. 259v   boeri /, că nu era amestecat cu ceîalalţii boerii la sfat.
Că el pornis<ă> atunce pe un ficior a lui, pe Neculaiu,
15 să la fata Ducăi-vodă de la Ţarigrad şi s<ă> gătas<ă> şi cu celalalt să îa fata lui Cantemir-vodă, să s-încuscredze, şi nice cu gîndul nu gîndie că i-a vini o furtun<ă) ca acie.
53. Dzisu-i-au slujitori<i>, cînd l-au găsit la Bărboşi, să fugă, că nu-i departe, în Ne<a>mţu, iar el n-au priimit,
20 ştiindu-s(ă) drept. Gîndie că l-or duce la Iaş<i> şi s-a îndrepta. Iar dup<ă> ce i-au vinit Macrei, şi viind zapciu dup<ă> zapciu să piiar<ă>, nu i-au mai îngăduit ş-au pus de l-au tăiat în Roman. Şi mult s-au rugat lui Macxeiu să-1 duc<ă> pîn'în Iaşii, iar Macrei, ca un om rău şi de
1 trimite B,C/ prinde B,C/ lipseşte pe Gjj 2 logofătul Cj omoară B/ ori vinovat, ori nevinovat, de-1 omoară Cjj 3 scape B,C/ că apoi B,C/ lipseşte încă Cj a fi B,C/ tine B,C]măriîa-ta E,G// 4 Decii B// 5 cu bătrîneţile B, cu bătrîneţeli C, cu vîrsta bătrîneţelor E/ ca de şaptăzăci Cj şaptezăci B/ ani B,C/ de3]şi E// 6 sosisă ceasul morţii B,C,E,G/ potrivit Cj nepriiatinilor B, nepriiatinilor Cjj 7 sufletul său B,E, G, sufletul lui D/ lipseşte ca un tiran E,G/ trimis B,C/ Macrii B,C// 8 păhărniciei Cj lipseşte din Roman M,P/ de B,C// 9 de acolo B,C// 8— 10 şi au luatu pre Miron de la casa lui din Bărboşi şi ducindu-1 pînă în Roman i-au tăiatu capul M.P // 9 de3-4 B,C//10pînă B,C/ cîndu B//10—24 lipseşte Şi cînd l-au găsit ...rău şi de M.P//10 Macrii B,C//11 Bărboşi B,C/ atuncea îi murisă giupîniasa B,C//12 nemică nu ştiîa B,C, nu ştiîa nemică E/ celoralalţi boiari B, celorlalţi boiari C//13 amestecaţi A; ceiialalţi boiari B, ceialalti boiari C//14 pornisâ B,C/ atuncea B,C/ pre1 B,C/ al lui Cj pe2]anume E/ Nicolai B, Neculai Cjj\5 pre fata D, pe fata E, pre o fată a Cj să gătis(ă) B,D, să gătiîa C,E/ lipseşte şi2 D//16 cu celalalt ficior, cu Pătraşco cămăraşul, să Ia B/ cu celalalt ficior, cu Pătraşco să îa pre fata D/ cu celalalt ficior, anume Pătraşco, ce era cămăraş mare, să ia pe fata E/ celalalt fecior G lipseşte vodă D/ să să încuscreze B,C// 17 nici B,C/ gîndila B,C/ că a vini asupra E, că a vini asupră-i Gj fortuna B,C/ acela B.C//18 53]57 B,E, 54 G, lipseşte Cj Zis-au Gj slujitorii B,C, slujitori atuncea E,G/ cîndu Bl/19 Niamţu B,C/ după piiimit ad. să fugă C,D// 20 ştiindu-să Cj Gîndila B,C/ că-1 vor duce Cj duce Bj Iaşi Cj sâ va îndrepta Bjj 21 după B,C/ i-au]au D,G/ Macrii B.C/ după Macrii ad. zapciu B/122 după B,C,E/ piară B,C/ şi au pus de B,C// 23 — 24 Macrii1-2 B,C/ ducă B,C/ pînă B,C/ înjla E/Iaşi B,C// 24—1 iar Macrii n-au vrut şi nu i-au fost B,E,G/ de nemică Cj fost C//
336
nemic, nu i-au fostu milă de sufletul stăpînu-său şi s-au grăbit de l-au omorît. Că de l-ar hii dus în Iaşi, poate s-ar hii îndreptat şi n-ar hii perit. Că multe sluji să tîmplă la domnii vrednice, de nu s<ă> grăbăscu şi ferescu pe stă-5 pîni de păcat, şi pe urmă cad la laud<ă> şi despre stăpîn, şi despre oameni, şi despre Dumnedzău. Iar acesta, ca un varvar, nefiind de ne<a>m, n-au socotit.
~5~4VXantemir-vodă dup-aceîa mult să căîa ce au făcut şi de multe ori plînge între to<a>tă boerimea şi blăstăma
10 pe cine l-au îndemnat de au grăbit de i-au tăiat. Că, dup-aie, n-au trăit un an nice Cantemir-vodă, ş-au murit. / *• 2(0        55. Iar pe Vas<i>lie vornicul, ficiorul lui Gavriliţă, şi pe frate-său Solomon şi pe frate-său Costachi şi pe Ghiorghiţă Mitre şi pe Dedul spătar arbănaş şi pe tustrei
15 ficior<i> lui Miron, pe toţi pe aceştie i-au prinsu şi i-au închis, unei în turnu, pe unei la simeni, pe alţîi pen beciuri; şi pe Neculau, mărgînd să s-însoare, l-au întorsu de la Bîrlad de l-au închis şi pe dînsul.
56. Iară Lupul, ficiorul lui Gavriliţă, şi Costantin
20 cumnatu-său, paharnicul Lambrino, şi cumnatu-său Ivaşco şi Antiohie Jora şi Bujorănesştii şi alţîi din Bujorănesştii au scăpat în Ţara Munteniască, la Brîncovanul, şi de
1-7 lipsesc M, P//2 fi B,C// 3 fi1"2 B, C/ slugi B,C// 4 domni vrednice B, domni vrednici C,D,G/ de B,C/ după nu să grăbăscu ad. la morţi şi la pedepse a omorî şi a pedepsi Cj pre B,C // 5 cad la laudăjsînt lăudaţi B, E, Gjj 5 — 6 şi despre oameni şi despre stăpîni şi despre Dumnezeu B, şi despre Dumnezeu, şi despre stăpîni şi despre oameni şi ferescu. Iar D/ laudă C / despre1-3 Cj stăpînu Cj Dumnezeu Cjj 6 — 7 lipseşte Iar acesta... n-au socotit B, E, G// 7 niam Cjj 8 54]58 B,E,G, 40 C, lipseşte M, P/ Atuncea Cantemir-vodă, după aceia, mult s-au căit B,E,G/ după Cj mult să căiajmult s-au fost căind Cj După aceste Cantimir voevoda mult s-au căit şi de multe ori plînge M,P// 9 plîngea B,C]au fost plîngînd Bj toată B,C/ blăstămajau fost blăstămînd Bjj 10' pre Cj cine B,C/ lipseşte de au grăbit Gj de B,C/ după B,C/ aiejacela B,C// 10 — r.5 din p. urm. lipseşte Că, dup-aie... ş-au păzit de au mărsu M, P// 11 nici B,C/ şi au B,C// 12 55]59 B,E,G, lipseşte Cj Iară B/ pre Cj Vasilie C/ Gavriliţă a vornicului D// 13 pre2 Cjj 14 Gheorghiţă B, Cj pre1'2 B, Cj Dediul B/ Dediul spătariul Cj arubănaş A, arbănaşul B,D/ tustrii ficiorii B.C//15 Miron logofătul B,C,D,E,G/ pre1-2 B,C/ aceştiîa B,C// 16 uneijpre unii B,C,D,G/ după turnu ad. la curtea domniască B,E,G / unei2]unii B,C/ siimeni B,C/ pre1-2 C, pre1 B/alţii B,C/ penjpin B, prin Cj) 17 după Nicolai ad. ficior lui Miron log<o)fătul B,E, ficiorul lui Miron logofătul C,D,G/ mergîndu B, mergînd C/să să însoare B,C/ după însoare ad. la Ţarigrad B,E,G, însoare la Ţarigrad să îa pre fata Ducăi-vodă, precum mai sus s-au scris D/ după întorsu ad. di pe drumC// 18 de2]şi Gj pre Cjj 19 56J60 B,E,G, 41 Cj ficior lui Gavriliţă vornicul B,E,G, ficiorul lui Gavriliţă vornicul şi cu D// 19—20 şi Costantin paharnicul Lambrino, cumnatu-său, şi Gjj 20 Librano A/ şi]şi cu D// 21 Antohii B,C/ Bujorăneştii B,C/ alţii/ lipseşte din Bujorănesştii B,C,E,G] din boiari Bjj 22: Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ de B,C//
337
acolo s-au gătit şi s-au dus la Odrei, la Po<a>rtă, să pî-rască pe Cantemir-vodă.
Şi le-u dzis atuncea Brîncovanul să nu s<ă> grăbască să margă atunce la Po<a>rtă, că-i prietin vizirul Cup<ă>-5 resştilor. Ei n-au ascultat ş-au păzit de au mărsu.
57. Iară Cantemir-vodă, dup<ă> ce au înţeles, au răpedzit şi el pe Bogdan hatmanul şi pe Iordachie Rusăt visternicul, cu alţii boerii mulţii de ţar<ă>, de s-au pîrît de faţă cu toţîi la Divan. Şi i-au dat pe toţii în obedzii
10 de grumadzii, de i-au adus la Cantemir-vodă în Iaşi.
58. Dece Cantemir-vodă, dup<ă> ce i-au adu'su-i, i-au pus la închiso<a>re, şi nu i-au omorît, c-au poroncit Po<a>rta să nu-i omo<a>r<e>. Şi ş-au adus aminte si de giurămîntul / ce-au giurat Cantemir la Gavriliţă celui
15 bătrîn, să nu-ş atingă sabie de ne<a>mul ficiorilor lui. Ce i-au pus bani<i> pe toţii, să-i înto<a>rcă cheltuial<a> ce au cheltuit la Po<a>rtă, pe unii cîte dzeci pungii, pe alţii cîte 5, pe alţii cîte cum au socotit. Şi dup<ă> ce ş-au plinit bani<i> i-au dat pe chizăşie şi i-au slobodzit. Deci
1 lipseşte s-au gătit şi Gj Udriiu B, C/ Poartă B,C/7 3 li-au B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ să C/7 3 — 4 să nu să grăbască atuncea să margă la Poartă G// 4 atuncea B,C/ Poartă B,C/ că-i]că iaste C,D,E,G/ că iaste viziriul priiatin Cupăreştilor B// 5 Şiei B,C,E,G, Dar ei D/ şi au păzit B,C// 6 57J61 B,E,G, 42 C, 47 M, 33 P/ după B, Cj înţăles B, Cj răpedzitjtrimis B, E, Gjj 6-7 S-au înştiinţatu Cantimir voevoda că Lupul, ficiorul lui Gavriliţă şi cu ceelanţi boeri pribegi din Ţara Muntinîască s-au dus la Poartă să-1 pîrască şi au trimis şi el pre Bogdan N, P// 7 pre1 Cj Iordachi B,C// 8 vistiernicul B, visternicul Cj cu]şi cu E, şi pre M, şi P/ boiari B, boiari Cj mulţi B,C/ de1"2 B,C, ţară B,C//8 —9 s-au pîrît cu toţii de faţă la Di/an B, s-au pîrît cu toţii de faţă la Divan, înnainte veziriului E, s-au pîrit la Divanul inpărătesc Gjj 9 toţii Cj pre toţi Cj obezi Cjj 10 grumazi C/pe toţi de grumazi de <şi G> i-au pus în obezi si <de G>i-au adus B,E,G/ voevoda M/ lipseşte în Iaşi Gjj 11 58]43C, lipseşte B,D,E,G, M,P/ Decii B,C/ lipseşte Dece Cantemir-vodă M,P/ după B,C, Şi după M,P/ i-au adus B,G// 12 i-au pus la închisoare]i-au închisu M,P/ închisoare B, închisoare Cj că au poroncit Poarta B,C, că-i poroncisă de la Poartă M,P//13 omoare B,C/ Şi ş-au adus] Iară deosăbitu că ş-au adus M.P//14 de B,C/ ce au B,C/ ce-u giurat] ce au fost giurat D, M/ Cantemir-vodă B,C,D] el M,P/ Gavriliţă vornicul celui bătrîn B,Gavriliţă vornicului celui bătrîn C.D//15 să nu s(ă> atingă sabiia lui B,C, adică să nu s(ă> atingă sabiia lui M,P/ niamul B,C/ sabiia lui de dînsul sau de feciorii lui Gj ficiorilor lui Gavriliţă D// 16 pre Cj toţi B,C/ întoarcă cheltuiala B,C// 16—19 i-au pusu numai de i-au întorsu banii cîţi cheltuisă <el P> la acîa giudecată în Ţarigrad. Şi dîndu-i în chizăşie î-au sloboziţii M, P// 17 lipseşte ce au cheltuit la Po<a>rtă B/ cheltuitjfăcut Gj Poartă Cj pe unii]şi i-au pus pe unii B,E,G, pre unii i-au pus Cj zece B,C/ pungi de bani B,C,D,E,G/ pre2 Cjj 18 cinci pungi de bani B,C, cinci pungi E/ pre Cj au]s-au Gj după B,C// 19 banii B,C. chizăşiie C, chizăşiia altora Gjj 19-3 Decii C] Iar Bj carii B,C/ avut Cj carii au fost mai neputincioşi au şezut mult închişi şi pe unii i-au şi bătut Bj lipseşte Deci cărei ... i-au slobodzit E.G lipseşte Deci cărei au <a>vut ... s-au plătit bani<i>M,P,7
338
I cărei au <a>vut putinţă şi prietini, mai curund au dat,
I şi i-au slobodzit, iar cărei au fostu mai neputincioşi au
J şădzut mult închişii, şi i-au bătut pîn' ş-au plătit bani<i>.
: 59. Iară ficiorilor lui Miron nu le-u luat nemic şi i-au
5 dat pe chizăşie şi i-au slobodzit.
Din toţii boerii rămăsesă Dedul spătarul arbănaşul i închis în turnul clopotniţîi la Trei Sfetiteli. Şi-1 puses<ă>
| 10 pungii de bani, şi n-ave cu ce plini, că era un om mai
scăpat. Şi po<a>te ave şi pizmă pe dînsul, că-1 scoses<ă> 10 în doo rînduri să-i tale capul. Dece el într-o no<a>pte au înbătat pe siimeni, pe străjeri<i> ce-1 păzîe, şi s-au slorJodzit cu o frenghie pe o ferastră din turnu pîn' gios ş-au apucat de-u încălecat cu doi ficiori ş-au fugit. 60. Dar Cantemir-vodă a doo dzii, dac-au oblicit 15 c-au scăpat, au poroncit să nu-1 mai caute nime, nice" să-1  mai gone<a)scă. Că, de vreme c-au încălecat, nu | iaste nime harnic să-i stea înpotrivă sau să-1 prindză pe
om pe cela; că-1 ştie el ce vite<a>z bun iaste, c-au fost cu
1 priiatini Cj curînd Cjj 2 repetă şi C/carii Cj fost Cjj 3 şezut Cj mult]multă vreme Gj închişi Cj după bătut ad. pre unii B,E,G/ pînă B,C/ banii B, C// 4 59]62 B,E,G, 44 C, lipseşte M,P/ Miron log<o>fătul B, E, Gj repetă Miron Gj li-au B,C/ ad. marginal luat Gj nemică B,C/ Iară de la ficiorii M.P//4 —5 nimic n-au ■ luatu ci, dîndu-i în chizăşiie, i-au slobozit M,P// 5 chizăşiia altora Cjj 6 Şi
' din toţi boiarii B,E,G, Iară dintre toţi boiarii Cj rămăsese B, rămăsesîe C] au fost
rămas G/ Dediul spătar B, Dediul spătariul Cjj 6 — 7 Din toţi cei închişi au rămas numai Dediul spătar, arbănaş. Şi-1 ţine în turnul Bj au rămas închisu numai Dediul spătariul arbănaşul. Şi-1 ţî'r.e în turnul Mjj 7 clopotniţii B,C/ Trii Sviatiteli B, Trii Svîatitilia Cj Şi-1 pusese B, Şi-1 pusesîe C]Şi care M, P/,'8 Zece pungi B,C/ şi el nu ave, că era săracu M,P/ nu avea B, n-avea Cj după plini ad. de la dînsul D,G// 9 după scăpat ad. decît ceiialalţi boiari Gj poate B, C, poate fi Gj avea B,C]avut Gj pre Cj scosese B, scosesie C// 9— 10 lipseşte Şi po<a>te ave... să-i tale capul M,P/10 doao B,C/ Decii B,C/ el]arbănaşul M,P/ noapte B.C//11 pre1"2 C/ stră-jari C/ pe siimenii strejari ce-1 păziîa G]pre săimenii ce-1 străjuia M, pre siimenii ce-1 slujie de-1 străjuia Bj ce-l]pre carii C/ păziîa B, îl păziîa C/ lipseşte şiM//12 cu frînghiîa, M, cu o funie P/ pe o feriastră B,C, pe feriastră M/ lipseşte din turnu M,P/ pînă jos Cjj 13 şi au1'2 B,C/ lipseşte ş-au apucat ... doi ficiori M,P/ de au B,C/ închelecat C, încălecat pre cal B,G/ cu]şi cu Bj după ficiori ad. pre cai Bjj 14 60]63 B.E.G, 45 C, lipseşte M,P/ Dar]Iar Gj a dea zi B,C/ dacă B.C//15 că au Bj că au scăpat Dediul spătariul (arbănaşul C> C,D/ scăpatjfugit G//14—15 A daoa zi au spusu lui Cantimir voeveda că au fugit; şi au poroncitu M,P/ caute B, Cj lipseşte nime M, P/ nici B,C// 16 goniască C, goniască dzicîndu B,E/ Că din l: vreme că <au scăpat şi C> au apucat de au încălecat pre cal B,C,G/ de]din ;D,E/
l încălecat pre cal D,E/'/ 17 nu iaste Cj nime Bj înprotiva C // 16—17 Că de vreme
1 că au  apucatu    de au    scăpatu  (încălecat P>,    ştiindu-1  pre   arbănaşul că
[ Iaste   om   foarte   vitiaz,   de   aemu   înnainte   nu   mai   Iaste nime vrednic
să-i stei înpotrivă M ,P// 18 pre cm pre acela B,C, pre un om, ca acela Gj ştiîe B,C/ lipseşte el G/vitiiaz B, vitiaz Cj iaste C//18-1 că au B,C/Că]Şi B,C,E,G/ cîndu Bj pre CU 18 — 4 lipseşte c-au fost dînsul ... harnic şi vite<a)z M, Bjj
339
f. 261 dînsul la războiu. Că, cînd alerga pe cal cît putea, /sărie de pe un cal pe altul, şi pune 3 cai alăturea şi de pe gios să ră-pedzie şi-i sărie pe tustrei pe sus. Nu era altu om în ţară ca dînsul harnic şi vite<a>z. N-au zăbăvit prea mult şi ş-au 5 făcut pace şi au vinit în ţară, şi l-au ertat Cantemir-vodă. 61. Dup -acie Cantemir-vodă au stricat logodna cu Pătraşco, ficiorul lui Miron logofătul, şi ş-au ales din toţii ficiori<i> de boeru pe Mihalachii,'ficiorul lui Ion Racoviţă vornicului, de l-au luat gineri. Care acela pe 10 urmă au cădzut domnu, de-i dzic Mihai-vodă. Ş-au făcut nuntă cu dînsul domne<a>scă şi l-au şi boerit; l-au făcut comis mari, iar pe urmă l-au făcut stolnic mare. Numai n-au avut parte de dînsul, că n-au trăit mult cu dînsa, şi i-au murit fiică-sa. Căce Cantemir-vodă era cumătru cu 15 cuscru-său Ion Racoviţă, că-i botedzas<ă> Cantemir-vodă un copil lui Ion Racoviţă, mai mic decît ginere-său Mihalachii. Căce po<a>te n-au răbdat Dumnedzău. Numai Mihalachi mai pe urmă, la domnie lui Ant<i>ohie-vodă, au luat altă fată de boer, a Dedului spătarului de la Galaţi,
f. 26iv 20 şi cu acie au veţuit, de au făcut copii, / ş-au fostu şi domnu.
1 săriia B,C/ di pe B// 2 pre2"3 C/ punea trii B,C/ de pe]di pe B, de C,E, din Di răpeziîa B.C//3 săriia B,C/ tustrii B,C/ Şi nu C/ alt B,C// 3-4 om în ţară pre atun, •cea harnec ca dînsul şi vitiaz pre acele vremi. Şi n-au G// 4 harnicu B/ vitiaz c' vitiazu pre aceia vreme B, vitiazu pre aceli vremi E/ N-au]Şi n-au B,C,D/ pre C//4 — 5 Arbănaşul n-au zăbăvitu mult în pribegie ci ş-au <au P> făcutu pace şi, viindu in Iaşi, l-au ertatu Cantimir voevoda M, P// 5 pace B,C// 6 61]64 B,E,G, 46 C, 47 M, 34 P/ După aceia B,C, lipseşte M,P/ voevoda M/ stricat B,C// 7 Pătraşco câ-măraşul B/ log<o>fătul B// 8 toţi ficiorii de B,C/ şi din toţi feciorii de boeri ş-au •alesu pre M,P/ boiari B,D, boiari C/ pre B,C/ Mihalachii B, Mihalachi C/ lipseşte Ion M,P// 9 Racoviţă B/ ginere B,C/ Care B,C, Careli D, lipseşte M,P/ acela B,C/ pre C]mai pe B,D,G// 10 au cădzutjau agiunsu de au fost şi' B,E,G, fost şi c', agiunsu D/ de-i]căruîa îi B,E,G/ dzicu B, zicu oamenii C,E// 9— 10 Acest Mihalachi mai pre urmă au fostu şi domnu şi-i zîce Mihai Racoviţă voevod M,P/ Şi au B,C//llcu dînsul nuntă E/ nuntă mare P/ lipseşte cu dînsul G,M,P/ domniască B,C/ şP]apoi M, P/ l-au boîarit C,M,P/ l-au făcutj'întîi M,P// 12 mare1-2 B,C/ iar mai pe urmă l-au făcut B,C,D,E,G]după aceia M, apoi P/ Numai] însă M,P// 13 de B,C/ după dînsa ad. fiică-sa, domniţa Safta E// li şi]fiindcă M,P/ iută fiică-sa, ad. domniţa Safta B,D,E/ Căci C, Pentru că B,E,G, Pentru căci D, lipseşte M, Pj lipseşte vodă C/ voevoda M// 14— 15 vodă era cuscru cu Ioan Racoviţă că-i bote-zasă Pjj 15 Racoviţă vornicul B,D,E/ botezasîe C/ lipseşte Cantemir-vodă M,P.' Racoviţă vornicului B/ un copil mai mic decît ginere-săii Mihalachi G// 16—1" un copil mai mic a lui Ioann Racoviţă, pre frateli ginerilui său, a lui Mihalachi. Şi pentru aceia poate fi n-au M, P/ mieu C/ Mihalachii B, Mihalachi C// 17 Şi (lipseşte Şi D> pentru aceia poate fi n-au răbdat Dumnezeu B,D,E,G, Pentru căci poate fi n-au răbdat Dumnedzău C// 17 — 20 lipseşte Numai Mihalachi ... ş-au fostu şi domnu M, P// 18 Mihalachii B, Mihalachi Cj pre C/ domniia B, C / Antiohii B, C// 19 de B / boiariu B, boiariu C/ Dediului •spătarului B, C// 20 aceia B,C/ vieţuit B,C/ copiijcococni B, E/ şi au fost B,C/'
340
62. Cantemir-vodă şi Cupăresştii s-au mai apucat şi de alt danţu asupra muntenilor, şi muntenii asupra lor. Ţineţi-vă, săracelor ţărîi, dac<ă> sînteţii putencio<a>s<e>, de aemu să biruiţii nevoile din pizmel<e> vechi la ce s-au
5 început să să lucredze!
63. Era un boer de mult priibag din Ţara Munte-ne<a>scă în Ţara Ungure<a>scă, anume Staico paharnicul, şi cu alţîi mai mici, iar muntenei pribegii, încă de cînd au luat domnie Şerban-vodă. Chematu-i-au Cante-
10 mir-vodă de la Braşov aice la dînsul în Moldova. Ş-au început a faci pîră şi harzuri la Po<a>rtă, a pîri pe munteni cu felurii de feluri de pîri, cum sîntu haini şi bogaţi. Ce Po<a>rta dintîiu i-au înbucurat. Şi i-au trimis Cantemir-vodă la Po<a>rtă la Cupăresştii, la spătarul Lasca-
15 rachi cuparul, fiind capichihaîa lui Cantemir-vodă, să pîrască pe munteni şi s<ă> isprăvască domnie lui Cantemir-vodă în Ţara Muntene<a>scă.
64. Dece ştiu c-au isprăvit Cantemir-vodă bine! Că, dup<ă> ce au oblicit muntenii, au cheltuit Brîncovanul
1 62165 B,E,G, 47 C, 48 M, lipseşte Tj vcevcd M; şi]şi cu B,C,D,E,G,M,P/ Cupărestii B,C// 2 muntenilor B,C/ muntenii B,C// 3 ante Ţîneţî-vă: 49 M/ săracilor ţăi-i, dacă sînteţi putincioasă B.C//4 acum B,C/ biruiţi B,C// 4-5 ca şi de acum să puteţi birui nevoile ce vin din pizmile cele vechi care <carile P> au începutu iarăş să să lucrezi M, P/ nevoile B*C/ pizmeli B, pizmele C/ vechi C/ nevoile cele din pizmele cele de demult vechi E/ pizmele cele de demult vechi G/ s-au]au G//5 lucreze B,C// 6 63]66 B,E,G, 48 C, 50 M, 35 P/ boiariu B, boiariu C/ de B, C / lipseşte demult D/ pribag B,C/ Munteniască B,C// 6- 10 Staicu paharnicul (paharnic P>, boeriu muntinesc, era de mult pribag în Ţara Unguriască, înpreună cu alţi boernaşi mai mici. Chematu-i-au Cantemir voevoda din Braşov M, P// 7 Unguriască B,C/ pre anume B,G/ repetă şi A// 8 alţi boiari B,E,G/ alţii C/ munteni B,C, munteneşti-G/ pribegi B,C// 9 di pe cîndu au fost luat domniîa B.E.G/ domniîa C/ Chiematu-i-au B,C, Chiematu-i-au atuncea D//10 de C/ de la Braşov de au vinit aicea B/ Braşev C,D/ aicea C/ lipseşte la dînsul M,P/ Şi au B,C// 11 face B,C/ arzuri C/ Poartă B,C/ pre munteni B,C// 12 feliuri1-2 B,C/ de B,C/ cu multe feliuri de pîri, zicînd cum că sînt M,P/ cum]precum D,E,G/ sînt B,C// 13 Poarta B,C/ Si măcari că întîi Poarta i-au înbunatu şi i-au bucuratu, triimisu-i-au Cantemir voevod M,P/ dintîi B,C/ i-au bucurat B,C, i-au înbunat şi i-au bucurat D/ triimis B,C// 14 după vodă ad. pre acei boiari B,E/ Poartă B,C/ Cupăreşti B,C/ spătariul B, lipseşte C// 15 cuparul]ficior Cupariului celui bătrîn C, lipseşte B,G,M,P/ fiindu B, fiind el Cj capechihae B/ voevod M// 16 pre munteni B,C/ să B,C/ domniia B,C/ domnie Tării Munteneşti lui Cantimir-vodă P// 17 voevoda M/Munte-niască B,C// 18 64]67 B,E,G,39 C.lipscşte M,P/Decii B,C/ că au B,C/bine Cantemir-vodă C/bine B/ după B,C/Foarte bine şi frumos au isprăvitu Cantemir voevoda M, P//19 după B,C/ muntenii B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/Poartă B,C/o mie B, o miîe C// 18 — 2 Că după ce s-au înştiinţat Brîncovanul, domnul muntinesc, au cheltuitu la Poartă 1000 pungi de bani. Şi pre acel Staico paharnicul, înpreună şi pre <cu P> ceelanţi pribegi munteni <boeri munteni pribegi P> i-au luatu Brîncovanul de grumazi M,P//
341
la Po<a>rtă 1 000 de pungii. Ş-au luat Brîncovanul, cu ceîalalţii, pribegii de grumadzii. Şi pe cuparul Lascarachi, fratele lui / Iordachii visternicul, l-au făcut surgun la Rodos. Şi era să mazîle<a>scă şi pe Cantemir-vodă. 5 Numai au sosit vestea atuncea c-au murit.
Dusu-l-au pe Staico la Brîncovanul în Bucuresştii, cu o lăcată cît un şlic de mare la grumadzii. Şi l-au scos la. Divan înainte a to<a>tă ţara ş-apoi l-au purtat tot tîrgul cu lăcata de-a grumadzii. Ş-apoi l-au spîndzurat
10 înbrăcat, încălţat, la Tîrgul de afară. Şi pe cele soţii a lui, pe unii i-au spîndzurat şi pe alţîi i-au ertat.
65. într-acea vreme vorovit-au tustrei ficiorii lui Miron logofătul şi cu Vasilaşco spătarul Ca<n>tacozîno şi cu frate-său Ilie şi cu Dumitraşco Ursachi să fug<ă>
15 din ţară de grele dăjdi şi prepusuri. Că nu mai pute birui de răul lui Iordachi visternicul. Că învăţas<ă> Iordachi de le tot cumpăra odo<a>răle şi sateli far' de preţi, că-i tot îngreuîa cu dăjdile.
Cantemir-vodă, oblicind că vor să fug<ă>, trimis-au
20 st<ea>guri de sluj<i>tori să-i prindză. Dece ficiorii lui Miron au prinsu de veste ş-au scăpat la comanda<n>tul
1 de pungi de bani B,C,D,E,G//1 —2 Şi au luat Brîncoveanul-vodă pe boiarii acei munteneşti pribegi, ce-1 pîrîs<â> la Poartă pre toţi de grumazi <de grumazi pre toţi G> B,E,G/ Şi i-au luat Brincoveanul-vodă pre acîei boiari pribegi pre toţi de grumazi de la Poartă Cj Brîncovanul-vodă Gjj 2 Şijlară M, P/ pre Cj cupariul C] spătariul B,E,G/ Rascarachi A//3 frateli B, pre fratile M,P/ Iordachi B,C/ vistiernicului B, visternicul C, vistiernicului Rusăt Bj şi l-au făcut D// 4 maziliască B, C/ pre c' voevoda M//5 Dar s-au înştiinţatu că au muritu M,P/ veste C/ veste'la Poartă B,E,G/ că au B,C// 6-11 lipseşte Dusu-l-au ... i-au ertat M,P// 6 pre CI Staico păh<arnicul> G/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ Bucureşti B.C//7 cu]şi cu E,G cu un lacăt B, E/ un lacăt mare cît un şlic la Gj mare B,C/ grumazi B,C/'/ 8 înnaintea B, înnainte Cj toată Cj toată boerimea şi ţara ce s-au aflat în Bucureşti si apoi Bj toată boerimea şi ţara cît s-au af.'at, apoi E/ toată boerimea si ' tara Gj şi apoi C//9 lacătul de grumazi B,E,G/de-a grumazi C/Şi apoi B,C// 10 pi C' ceiialalţi soţii ai lui B,E,G/ soţii Cjj 11 pre1"2Cy şi]iar C, lipseşte G/alţii B, C/12 65]68 B,E,G, 40 C, 51 M, lipseşte Bj s-au vorovitu trustrii m',P/ tustrii B,C//'l3 Vasîlaşcu Cantacuzino spătariul M,P/ spătar B, spătariul Cj Cantacozino BC 14 Ilie Cantacozino B,E,G/ fugă B.C//15 de B,C/ prepusuri B,C/ putea B,C//' 16 vistiernicul B, visternicului Cj birui (mîntui P> şi de răul visternicului Iordachi Rosetu m, Bj Că să B,C,D,E,G/ învăţasă Cjj 17 Iordachi vistiernicul Bj odoarăli B, odoarăle Cj satele Cj după sateli ad. moşiile B,E,G/ Că le tot cumpăra odoarălf-şi satile m,P/ fără B,C/ preţu B,C// 18 că-i tot îngreuîa]îngreuindu-i M p/ dăjdu> B,C// 19 Iar Cantemir B,D,E,G/ fugă B,C/ triimis-au steaguri B,C/ S-au înştiinţat Cantemir voevod că vor să fugă şi au triimis M,P// 20 de slujitori B,C/ Decii BC lipseşte M, Bjj 21 Miron log<o>fătul B, Miron logofătul Cj Au prins de veste feciorii lui Miron şi au scăpat M,P/ veste B,C/ şi au B,C/ comendatul B C comindat Bjj ' '
342
de Cetate Ne<a>mţului. Iar pe cielalţii boiarii, neavînd veste, i-au prinsu lefeciii, şi le-u jăcuit casăle, şi i-au pus în here, şi i-au pornit la Iaşii.
Cîndu au <a>giunsu în Vale Leţicanilor, i-au şi tîm-f.262v 5 pinat vestea, / nărocul lor, c-au murit Cantemir-vodă. Şi i-au slobodzit din Jiiere.
Dece au mărsu în Iaşi, de au fostu la-ngroparea lui Cantemir-vodă. Şi s-au înpreunat cu beijădea, ficiorul lui Cantemir-vodă, anume Dumitraşco. Şi i-au înbunat Dumi-
10 traşco-vodă cu cuvînt bun, că, de va da Dumnedzău să fie pe voia lui de laPo<a>rtă, i-a milui. Şi iar boerii să ruga şi ei să erte (Dumnedzău) pe tată-său. Şi <cum> i-au slobodzit să margă acasă<ă>, cum au şi fugit în Ţara Muntenească, la Brîncovanul, că le era rud<ă>, de au răpedzit
15 Brîncovanul la Po<a)rtă pentru Costantin-vodă, ficiorul Ducăi-vodă celui bătrîn.
66. Cantemir-vodă, după ce au murit, ţinutu-l-au mort tăinuit o dzi şi o no<a>pte, pin' s-au gătit cărţile de au făcut harzurii 'de la ţar<ă> la Po<a>rtă, de poftie să
20 puie pe un ficior a lui Cantemir în locul tătîne-său. Şi
1 de]în M,P/ Cetatea B, Cetaatea C/ Niamţului B,C/ ceiialalţi B, aceialalţi Cj boiari B, boiari Cj neavîndu Bjj 2 veste B,C/ lipseşte şi M,P/ li-au jecuit B,C/ casăli B, casăle C// 2-3 şi puindu-i in fiîară <heră C> i-au pornit M,P// 3 fiară B, biîară C/ Iaşi B,C// 4 Şi cîndu B,E,M,P, Iar cînd D/ Şi cînd au vinit şi au agiunsu în Valea Lăţcanilor C/ agiunsu Bj Valea Lăscanilor B,E/ întimpinat B,C// 5 veste B,C/ că au B,C/ lipseşte vodă M//6 ante Şi: 69 B,E,G/ Şi îndată M.P/ fiară B, hieră Cjj 1 ante Decii: 41 Cj Şi decii B,E,G/ după mărs ad. şi ei Gj după Iaşi ad. slobozi Bj au fost şi ei la îngroparea B,E,G/ fost Cj îngroparea Cjj l — i Şi viindu în Iaşi au găsîtu mort pre Cantimir voevoda N,P// 8 înpreonat B,C/ beizadea B, beiza'diaoa Cj cu ficiorul Cj cu Dimitrachi, beizadeoa lui Cantimir voevcda M,P// 9 Dumitraşco beizadea1 B,C/ i-au înbunat] li s-au făgăduitu M, Bj Dumitraşco-vodă]Dumitraşco beizadea B,E,G, lipseşte M,P// 10 cu cuvînt bun, dzicînd B,G, cu cuvinte bune, dzicîndu Bj de1"2 B,C/ de]de-i Bj cum că de-i (lipseşte de-i P> va da M,P/ Dumnezeu B,C/ să-i fie B,D, să-i fiie C//11 Poartă B,C/ i-a miluijatunce îi va milui M,P/ Şi iar bcerii] şi i-a boeri B,E,G, şi-i va boiari C,D//11— 12 Şi să ruga şi el să erte pe tată-său B,D,E,G, Să ruga şi el să îarte pe tată său C, Şi' li să ruga să erte pre tatăl său M,P// 13 margă acasă'; şi cum au mărsu acasă, cum au şi fugit B,E,G, margă acasă; şi cum i-au slobozit] cum au şi fugit D, margă acasă; iară ei îndată au şi fugit M,P/ acasă Cj cum]si slobozindu-i C/ Munteniască B,C//14-15 Brîncoveanul-vodă1'2 B,C,D,E,G//14 le era rudă B,C/ rudă, iară Brîncovanul au şi triimis la Poartă M,P/ de au răpedzit] si au si răpezit B, si au şi triimis E,G// 15 Poartă Cj Poartă, scriind la priiatinii lui pentru Constantin Duca-vodă, ficior G//15-16 voevod1'2 M/ cel P//17 66]70 B,E,G, 42 C, 53 M, 37 Bj După ce-au muritu Cantimir vcevod, l-au ţinut mort M, Bjj 18 noapte B,C/ pînă Bj s-au]au M,P/ cărţile B,C// 19 de]şi Gj lipseşte de au făcut M,P/ harzuri B, arzuri Cj de la ţară C]de la boiari şi de la ţară B,E,G/ Poartă B,C/ după Poartă ad. cu rugăminte să pui domnu în Moldova pre feciorul lui Cantemir voevcda M,P/ poftiîa B,C// 20 pue Bj Cantemir-vodă C,D, Cantemir-vodă domnu B,E,G/ lipseşte în locul tătîne-său M,P//
343
au răpedzit pe vătavul Pîrvul şi cu Ştefăniţă Rusăt, ficiorul lui Manolachi postelnicul.
Şi dup<ă> ce-au pornit cărţile, a dooa dzi, s-au agiunsu Bogdan hatmanul şi cu Iordachi visternicul şi cu toţi slujito-5 rii să rădice pe Dumitraşco beizădeoa, ficiorul lui Cantemir-vodă, domnu în locul tătîne-său. Dece au gătit Divanul cel mare şi s-au strînsu to<a>tă boiarimea şi mitropolitul <• 263    şi slujitorii la curte. Ş-au adus la curte / şi pe un agă a vizirului turcu, ce îera vinit cu trebi înpărătesştii în iaşi. 10     67. Atuncea au spus a tot nărodul c-au murit Cantemir vodă. Ce slujitorii au şi-nceput a striga că altul nu le tre-bue să fie domnu, fără cît Dumitraşco beizăde, ficiorul lui Cantemir vodă.
Ce boiarii şi ţara nu cutedza să dzic<ă> într-alt chip, 15 că s<ă> temea de slujitorii, ce numai le căuta să priimască şi să dzic<ă> cum dzic slujitorii. Turcul aga, vădzind că strîg<ă> cu toţîi într-un cuvînt, au luat un caftan ş-au pus în spateli lui Dumitraşco beizădeoa. Şi beizădeo<a > au înbrăcat pe turc c-un contăş cu soboli. Ş-au şedzut amîn-20 doi în scaone. Ş-au început a da din puşcii şi a dzice surlele, şi toţi boiarii şi slujitori<i>, căpetenii, cineş dup(ă> rîndul său, au purces a săruta po(a>la turcului ş-a lui Dumitraşco
1 răpedzit]triimis B,E,G, triimis în grabă M,P/ cu]pe C,M,P/ Ştefăniţă B/ ficior
B, C// 2 postelnicul C// 3 după ce au B,C/ cărţile B,C/ a doa dzi B, şi a doa zi
C, lipseşte D/ s-au]şi s-au B,E, ş-au C, s-au şi Gj ajunsu Cjj 3 — 6 lipseşte Şi dup(ă>... în locul tătîne-său M,P// 4 hatmanul Bogdan Gj vistiernicul B,C/7 5 rădice B,C/ beizadea B,C,D// 6 Decii B,C] Atunce M,P// 7 mare B.C/ s-au strînsujau venitu M,P/ toată boerimea B.C//8 şi1]şi toţiM.P/ la curte C]la curtea domniască B,D, la curtea cea domniască E,G/ Şi au B,C/la curte2 la curtea domniască D, HpseşteM.Pj şi pre un agă a viziriului, turc, la curtea cea domniască, ce era cu trebi înpărăteşti venit la Iaşi G/pre B// 9 veziriului B,Cj lipseşte turcu M,P/'era B,C/ înpărăteşti B,C/ în]la M,P/ după Iaşi ai. ulterior Domniia lui Dumitraşco-vodă beizade E//10 67]71 B,E,G, 43C, Hpse'şteU.Pj Atuncea] ŞiM.P/a totjla totC,D,E,G, înnainte a tot M.Pj că au B,C]cum că au M,P// 11 voevod M/ Ce B,C]Iară M,P/ lipseşte şi G/început B,C/ striga B,C/ trebuie B,C// 12 să le fie G, lipseşte M,P/ fără de cit D]ce numai B,E,G,M,P/ beizadea B,C// 13 voevod M// 14 Şi pentru acela nici boerii nici ţara M,P/ cuteza B,C/ dzică B, zică Cjj 15 să B,C/ slujitori B,C// 16 dzică B, zică Cj să zică şi ei dup(ă> cum zicu şi slujitorii M, sd zică şi să priimască şi ei după cum zic slujitorii P/zicu C]dzicea B,E,G// 17 strigi B, strigă Cj toţii B, Cj într-un cuvîntu B, lipseşte M,P/ caftan B,C// 18 şi au pus B, şi l-au pus C,M,P/ beizadea1"2 B, beizădeaoa]vodă C,G/ Şi]Iară M,P/ Şi Dumitraşco beizadea C,D// 19 turcu B,C/ cu un B,C,P, cu Mj conteş Cj cu sobolijde sobol M,P, cu samur G//19 — 20 Şi au1"2 B,C//20 scaone B,C/ Şi au şi început M,P/ a da din puşciija slobozi puşcile cele mari B, a da puşcile cele mari şi mici C, a slobozi puşcele Gj surleli Cj surleli (şi G>, trîmbiţile şi a bate dobeli pe obiceai tabulhanaoa şi toţi boiarii B,E,G// 21 slujitorii B,C/ căpiteniile B,E, căpitenii Cj şi căpiteniile şi slujitorii M,P / lipseşte cineş dup<ă> rîndul său M,P/ după Cj după rînduiala sa B,E,G// 22 poala B,C/ si a lui  B,C/ lipseşte  Dumitraşco M,P/ beizadea B,C//
344
beizăde. Şi dup-aceia au încălicat cu alaiu ş-au purces la Sfetei Neculaiu, de i-au cetit molitfeîi de domnie, dup<ă> obiceiu.
68. Scos-au o<a>săle lui Cantemir-vodă, boiarii cei 5 mari, afară, supt cortu, în ogrăjoara cea mică la curte
domne<a>scă. Şi l-au ţinut trei dzile, pin' l-au grijit, ş-apoi l-au dus la Sfeti Neculaiu de l-au îngropat în grop-niţa lui Antonie-vodă. Şi s-au tîmplat atunce la prohodul f. 263T lui 4 I patrierhi, unul de Erusalim şi altul de Ant<i>ohie 10 şi altul de Alicsăndrie şi unul mazîl de Ţarigrad, Iacob. Ş-au domnit puţin, nu deplin 8 anii, şi ş-au plătit şi el datorie dup<ă> obiceiul acestei lumii.
69. Dup<ă> ce au îngropat pe Cantemir-vodă, au şedzut în scaun de au domnit 3 săptămîni. Ş-au vinit un capegiu
15 de la Po<a>rtă de-u luat pe Dumitraşco-vodă beizăidea. Iar Bogdan hatmanul şi Iordachii visternicul într-aceli 3 săptămîni n-au dormit, ce s-au gătitu-s<ă>. Ş-au pus străji din Galaţii pîn-în Iaşi; şi cînd au sosit capegi-baş în Iaşi să ia pe beiz(ă>dea şi pe dînsăi, Iei au fugit din Iaşi.
1 după   B/ aceia   B,C/  încălecat   B,C/   alai   C,   alai   domnescu B,E, alaiu mare   M,P/  şi   au    B,C/   după   aceia  gătindu-să,   au   purces    cu alaiu ! domnesc de au  mărs la  Sviatie Nicolae   Gj   purces] mersu  M,   P/ iupă
purces ad. de au mărsu B,E// 2 la Svilatii Nicolai B, la Sfetii, Nicolai C, ia biserica Sfînţului Nicolai M,P/ citit Cj i-au cetit mitropolitul molifta cea de domnie B,E,G/ molitvă de domniîe Cjj 3 după B,C/ obiceai B,C// 4 68]72 B,E,G, 44 C, 56 M, 39 P/ oasăle B,C/ cei]clei Cjj 4 — 6 Boierii cei mari au scos trupul lui Cantimir voevod în ogrăgioara ce mică la curte (domnească P) şi l-au pus supt cortu. Şi M,P// 5 cort B,C/ ogrăzo(a>ra A/ ograda cea mică B,C,D,E,G/ curtea domniască B,C// 6 li-au B/ trii B,C/ zile B/ pînă Cj pînă au grijit ce au trebuit B,E// 7 şi apoi B,C, apoi M,P/ la Sviatii Nicolai B,C, la biserica Sfintului Nicolai 1 M,P' de]şi M,P// 8 Antonii-vodă B,C, Antonii-vodă Rusăt D, Antonie Roset voe-
vod M,P//8—10 La provodul (prohodul P> lui s-au întîmplat 4 patrierşi, anume al Ierusalimului, al Antiohii, al Alexandriii şi Iacov, proin patriîarh al Ţarigra-dului M,P/ atuncea B,C, lipseşte Gj provodul B,C,D// 9 patru B,C/ patriiarşi B, patriiarhi Cj de la Ierusalim B,C,G/ de Antiohie C, de la Antiohie B,E,G//10 de Alixandriia C, de la Alixandrla B,E,G/ mazil B,C/ de la Ţarigrad, pre anume Iacovu B,D,E// 11 Şi au B,C/ după domnit ad. Cantemir-vodă B,E,G/ opt ani B,C/ ad. marginal opt Gj Cantimir voevoda au domnitu puţin M,P// 12 datoria. B, datorila trupască M,P/' după obiceaiul a (lipseşte a C) aceştii lumi B.C, lipseşte M, P// 13 69]73 B,E,G, 45 C, 59 M, 32 P/ lipseşte Dup<ă> ce au îngropat pe Cantemir-vodă M,P/ După B,C// 13— 14 au şezut în scaonul domnescu fiiu-său, Dumitraşco beizadea, de au domnit B,E, au şedzut în scaon fiiu-său Dumitraşco-vodă (lipseşte vodă D, G) beizadea, de au domnit C,D,G/ Dumitraşcu beizade au şe-j zut în scaunul domnesc trii săptămîni M,P// 14 trii B,C/ Şi au B,C/ capegi-b-aşe
; B,E,G, capegi-başîa C,D/ Poartă B,C// 14 — 2 lipseşte Ş-au vinit un capegiu ...
| c-au murit Cantemir-vodă M.P// 15 de au luat B,C/ lipseşte vodă Gj beizadea
|j B,C// 16 Iordachi vistiernicul B,C/ întru aceli trii B, într-aceli trii Cjj 17 s-au gătit
I B,C,G/ Şi au B,C// 18 Galaţi B,C/ pînă B,C/ capegi-başe B, capegi-başîa Cj lipseşte
I în Iaşi Cjj 19 beizadea B,C/ dînşii B,C/ Iei ]ei B//
1' 345
70. Căce atuncea mărgînd veste la Po(a>rtă c-au murit Cantemir-vodă, Brîncovanul, domnul muntenesc, au apucat în<a>inte ş-au isprăvit domnie lui Costantin sîn Ducăi-vodă, de-au înbrăcat caftan de la Po<a>rtă 5 de domnie Moldovei. Atunce au făcut şi pe Laţicarachii surgun ş-au luat şi pe Staico de grumadzii. Totodată a-tuncea s-au tîmplat [atunce] <de> au triimis şi la Dumitraşco beizădeoa, sîn lui Cantemir, să-1 duc<ă> la Po<a>rtă şi s<ă> prind<ă> pe Bogdan hatmanul şi pe Iordachi
10 vis<ternicul>, să-i duc<ă> la Po<a>rtă să de samă pentru ce au mîncat ţara. Deci Bogdan şi Iordachi au fugit în Ţara Leşască, cum mai sus să pomenesşte. / Pe ceste lucruri poate şi alţîi să să încre<a>dză cu Po<a>rta tur-ce<a>scă, că unele să gătie şi alteli s-au făcut!
15 71. Acel capegiu-baş ce au vinit cu mazilie, ce au luat pe Dumitraşco Cantemir beizădeoa din Iaş<i>, fusesă bun prietin mai nainte lui Cantemir-vodă, şi de ne<a>mul lui era cerchez. Şi fără zăbav<ă> dup-aceîa au cădzut de au fost şi paş<ă> şi musaip la-npăratul, care-i dzicea mai
20 pe urmă Cerchez Mehmet-paşea îmbriorul.
Era şi un boeru atunce aicea în Iaşi, Ştefan comisul, cerchez. Dece atunce Ştefan comisul Cerchez mult s-au
1 70]74 B,E,G, 46 Cj Căce]Pentru că B,D,E,G]Iară Cj mergîndu B/ veste B,C/ I Poartă B,C/ că au B,C// 2 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ muntenescu B,C//3 înna- , inte B,C] mai înnainte la Poartă M,P/ şi au B,C/ domniîa Moldovii M,P// 3—4 dom- ! niîa lui Costantin {Ducăi C)-vcdă, ficior Ducăi-vodă celui bătrîn, de au B,C,D,E, 1 G/ sîn]feciorul M,P/ Ducăi voevod <Duca-vodă cel bătrîn), pre carile acolo la Poartă l-au şi înbrăcatu cu caftan de domniîa Moldovii M,P// 4 caftan B, Cj Poar-tă de domniia Moldovii B,C// 5 Atuncea B,C/ Lascarachi C, Lascarachi spătariul Bjj I 5 — 6 lipseşte Atunce au făcut ... pe Staico de grumadzii M,P// 6 surgun la Rodos | B,E,G/ şi au B,C/ grumazi B,C// 6—12 Venit-au capegiu de la Poartă. Luat-au ( pre Dumitraşcu beizade, iar Bogdan hatmanul şi cu Iordachi visternicul, avînd i străji pîn(ă>, în Galaţi, li-au făcutu veste şi au fugitu în Ţara Leşască M,P// 7 atunce1 B/ lipseşte atunce2 B,C,G/ de B,C/ trimis Cjj 8 beizadea B,C/ sînjfecior B, G, ficior C,D,E/ Cantemir-vodă B,E,G/ ducă B,C/ Poartă B,C// 9 să prindă B,C/ pre 1-2 Cjj  10 vistiernicul B,C/' să-i ducă la Poartă C,  lipseşte  B,E,G/ dea
B, C//11 ce B]cie Cj Decii B,C//12 cum]precum B,E,G/ să pomenesşte]s-au scris B,
C, E,G/ Pre aceste B,C// 12—20 lipseşte cum mai sus ...îmbriorul M,P//13 alţii B,C/ încriază B,C/ Poarta turcească B,C// 14 unele B,C/ gătiîa B,C/ altele Cjj \5 71]75 B,E,G, 47 Cj Iară acel B,E,G/ capegi-başe B, capegi-başîa Cj au fost venit G/ mazilie B,C/ ce2]de Gjj 16 pe Dumitraşco-vodă beizadea Cantemir din Iaşi
Cj beizadea Bj fusesie C]au fost B,E,G// 17 priiatin B, priiatin Cj înnainte vreme i B,C,D,E, înnainte devreme lui Gj niamul B,C// 18 zăbavă B,C/ după zăbavă ad. \ vreme Bj după B,C/ acela Bj au cădzutjau agiunsu B,D,E,G, au ajunsu C//19 paşîa j B,C/ înpăratul B,C/ care-i]căruîa îi B,C,D,E,G/ zicea C//20 paşia B,C/imbrihorul B,C// 21—22 lipsesc M, P//21 boiariu B,C/atuncea B,C/ lipseşte aicea Cj în Moldova, în Iaşi, anume Ştefan B,E,G/ după Iaşi ad. anume C, pre anume D//22 cerchez de niamul luifiind (lipseşte fiind D) C,D/Decii atunceaB,C//i^>5cş<eDece... comisul CerchezD/y
rugat acelui capegiu pentru Dumitraşco beizădeoa, să-i fie mil<ă> de dînsul, că-i un copil, avînd cunosştinţă cu acel capegiu, fiind amîndoi cerchezi, încă de la domnie lui Cantemir-vodă. Ce, dup<ă> ce l-au dus la Po<a>rtă, 5 stătut-au munteni<i> şi cu Costantin Duca-vodă cu multe pricini asupra ficiorilor lui Cantemir-vodă, de le cerea multă som<ă> de bani. Ce nemică nu le-u putut strica, că s-au pus tareacelcape<gi>u-başpentru dînşii. Şimaipeurm<ă>, după ce au cădzut mai la cinste acel capegi-baş, au
10 făcut şi alte lucruri mari, cărei la rîndul lor s-or pomeni, f. 264v 72. De la Cantemir-vod<ă> / nescareva avere nu le-u rămas, că ce era vinitul mînca alţîi, cum mai sus s-au pomenit. Atuncea, la mo<a>rte, 50 de pungii de bani le-u dat la patriiarhul de Rusalim, să li mistuiască. Şi
15 patriarhul, pentru voe muntenilor, le-u spus turcilor, şi le-u luat. Şi copii<i> numai au rămas cu vro 10—15 pungii de bani. Ce Dumnedzău unde va, nu trebuescu bani. Că acel cherchez, Mehmet-paşea, le-u prinsu mai bine decît miei de pungii de bani. Că, unde va Dumnedzău,
20 sint şi bani, şi prietinii, şi de toate. Că nime nu mai gîndie c-or mai ieşi ficiori<i> lui Cantemir la domnie, precum s-a vid<ea> înainte.
1—22 lipsesc M, Bjj 1 capegi-başîa B,C,D,E,G/ Dumitraşco-vodă beizadea Cj beizadea B,D/ după beizadea ad. d'zicînd B,E,G// 2 fiie Cj milă B,C/ că-i]că iaste B,C,E,G/ cunoştinţă C//3 capegi-başîa C,D/ după amîndoi ad. de un niam Bjj 2 — 4 avîndu el cunoştinţă cu acel capegi-başîa încă de la domniîa lui Cantemir-vodă şi fiindu ei şi de un niam amîndoi, cercheji. Iar după B,E,G// 3 ad. marginal domniia lui Cjj 4 după vodă ad. avînd cunoştiinţă Bj Ce, după Cj l-au]s-au Bj Poartă Cj după Poartă ad. pe Dumitraşco beizadea B,E,G// 5 muntenii B,C// 6 le B,C,.'/ 7 somă Cj multe some B,D,E/ de B,C/ nimica Cj li-au putut B, le putea Cj strica B, streca Cjj 8 tare B,C/ capegi-başe B, capegi-başîa C,D/ urmă B,C// 9 cădzutjagiun-su B,C,E, ajunsu Cj cinste C, mare cinste B,E,G/ başe B, başîa Cjj 10 după făcut ad. şi au isprăvit B,E,G/ care B, carii Cj să vor pomeni D]să vor scrie B,E,G, să vor serile Cjj 11 72J76 B,E,G, 48 Cj vodă B,C/ niscaiva B,C/ niscaiva bani, avere E, niscaiva bani, avere, feciorilor, beizadelilor Gj li-au B,C// 12 după rămas ad. beizadelilor Cj căjpentru că B,D,E,G/ ce B,C/ îl mînca B,G/ alţii B,C/ cumjprecum B,D,E,G// 13 pomenitjscris B,E,G/Şi atuncea B,E,G/ moarte Cj după moartea ad. lui Cantemir-vodă B, Cantemir-vodă Gj cinzăci de pungi B.C//14 le-au B, li-au Cj Ierusalim B,C,D,E/ să le mistuiască B,C, lipseşte Bjj 15 patriiarhul B,C, voia B,C/ muntenilor Cj după muntenilor ad. a Brîncoveanului-vodă B,E,G/ li-au spus B,C// 16 li-au luat B,C/ Şi copiii, ficiorii lui Cantemir-vodă, au rămas numai cu vreo zece, cincispăzece pungi C, Şi beizadelilor nu li-au rămas mai mult decît vreo zece (lipseşte zece G) cincisprăzece pungi B,E,G//17 de B,C/ Dumnezeu B,C/ va]va să fie mila sa Bjj 18 cerchez Bj paşîa C/ după paşîa ad. fiindu-le priiatin B, E, Gj li-au prinsu B,C/ bine B, Cj decît]de Bjj 19 mii de- pungi B, Cj unde B / Dumnezeu B, Cjj 20 sînt Bj priiatini B, priiatini Cjj 21 gîndiîa B,C/ că vor mai eşi B, C, că vor eşi Gj ficiorii B,C/ Cantemir-vodă B,C,E,G/ domniîe B,C// 22 lipseşte precum s-a vid<ea) înnainte D / să va videa înnainte B / videa  înnainte C //
346
347
Acestu<i> Cantimir-vodă i-au rămas în urîmă 2 ficiori, <a>nume Antiohi şi Dumitraşco, care mai pe urmă au işit amîndoi domni în Moldova, precum li s-a arăta înainte, la rîndul lor, istoriel(e> lor.
:   5 DOMNIÎA LUI COSTANTIN SÎN DUCĂI-VODĂ CELUI
BĂTRÎN, L<EA>T 7199 <= 1691), MART 17. CAP 84
Zacial<o> 1. îmbrăcîndu caftan de domnie, Costantin-vodă, sîn Ducăi-vodă celui bătrîn, era om tînăr, ca de şes<ă>spreci, şeptespreci ai, cîndu au cădzut la domnie. i. 265 10 Atunce era / şi nişte boerii de aice de ţară la Po<a>rtă, triimişi de Cantemir-vodă cu trebile ţărîi. Deci vădzindu-1 c-au înbrăcat caftan, s-au dus la dînsul de s-au închinaţi dup<ă> obiceiu. Aşijderea şi de <a>icea, Lupul Gavriliţă şi alţii, înţelegînd de domnie noo, au <a>lergat cu bucurie 15 noo la Costantin-vodă. Şi mulţii ficiori de boer. Că n-avu-ses(ă> căutări de la Cantemir-vodă, pe vina lor, că-1
1 — 4 lipsesc M, P// 1 Acest Cj in urmă C, lipseşte E/ doi C//2 anume Cjj 1 — 4 autograf Neculce Ajj 1 — 2 doi ficiori beizadeli, cel mai mare anume {lipseşte anume E) Antiohii beizadea şi cel mai mieu Dumitraşco beizadea B// 2 Antiohie-vodâ Cj Dumitraşco-vodă Cj carii B.C//3 eşit B,C/ li să va arăta B//3 — 4 li să va arăta la riadul lor mai înnainte, istoriîa lor Cj înnainte B/ la rîndu istoriîa lor D/ istoriîa B,E,G// 5 Costantin-vodă B,M,P/ sîn]ficior B,M,P/ lipseşte vedă M/ lui Duca-vodă cel bătrîn P/ Domniia lui Costantin. Duca (Ducăi G>-vodă (dintîi E> ficior Ducăi C, D,E,G// 6 l(ea>t]anul B,E, în anul C,G/ martie B,C/ lipseşte l(ea)t 7199, mart 17 D,M,P/ cap 87 D, 89 P, lipseşte E,G,M// 7 lipseşte Zacia'l(o> B,C,D,E,G,M,P/ Inbrăcînd B,C/ caftan B,C/ domniîa Cj după domnie ad. în Moldova Gj Costantin Duca-vodă C,E,G//8sîn]ficior B,C,D,E,G//7—10 în anii de la zidire (lumii P> 7199 (7192P), iară de la Hristos 1691 Costantin voevod au înbrăcat caftan de domniîa Moldovii. Şi cînd l-au pus domnu era tînăr de 17 ani. Şi atunce la Poartă era şi nişte boeri M,P// 8 după bătrîn ad. în anul 7199, martie 17 D//9 şeasesprăzece, şeaptesprăzeci B, şasesprăzeci, şaptesprăzeci Cj ani, cînd au luat domniia. Atuncea B,C,D,E,G// 10 ad. marginal şi Cj nişte toiari B, neşte boiari Cj aicea B,C/ de aice de ţară] din Moldova M,P/ la Poartă B,C]la Ţarigrad la Foartă G, lipseşte M,P// 11 trimişi B,C/ voevoda M]trebile M,P// 11-12 Decii văzindu-1 pe Constantin (Duca G>-vodă că au înbrăcat caftan (de domnie G> B,E,G/ Deci văzînd că au înbrăcat caftan de domnie Costantin Duca-vodă D/ Decii văzind C]carii după ce l-au văzutu M,P// 12 că au Cj după caftan ad. de domniîe Cj caftan de domnie, au mersu de i s-au închinat M,P// 13 după obiceai B,C/ aicea B,C/ Lupul, ficior lui Gavriliţă vornicul B,C, Lupul lui Gavriliţă vornicului Gjj 14 înţălegînd B,C] înştiinţîndu-săM,P/domniîe B,C/// 14—15 noao1_2B, noao1 Cj alergat B,C]mersu M,P/ noo2]mare E,G, lipseşte C,M,P// 15 Constantin Duca-vodă C,G/ mulţi B,C/ boiari B, boiari C/nu avusese B, nu avusesie C//16 căutare C]milă şi căutare B,E,G// 15—2 lipseşte Şi mulţii ficiori ... milue pe cei prosştii M,P//
343
ocărîe şi nu vre să-i slujască, ca unui domnu; ce pentru <a>ceia milue pe cei prosştii.
2. Triimis-au Brîncovanul pe Mihai spătar şi cu alţii boeri ce s<ă> tîmplas<ă> acolo  pribegii, de s-au dus 5 la Po<a>rtă di au aşedzat logodna cu fiica Brîncovanului, anume Mărie, cu Costantin, ficiorul Ducăi-vodă. Şi strîn-gîndu-s<ă> atîta boerime acolo atunce la Po(a>rtă, au făcut mare cheltuial<ă> ţărîi cu multe podo<a)be, can şi fără tre<a>bă, precum era ţara atunce, slab<ă>: cai, 10 rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine şi cu le<a>fă şi alteli multe cheltuele, fără   tre(a>bă şi fără ispravă. Ş-au zăbăvit acolo atunce cu atî<ta> boerime şi om de la mart pin' la iuni. Dece au făcut multă cheltuial<ă>. Ce Costantin-vodă fiind tînăr şi neştiind rîndul, îl 15 bucura Lupul, ficiorul lui Gavriliţă. Ca un bezmetec ce iera la minte, dzice că-i ţara bogată şi-i mulţime de bucate a boerilor pribegii, a lui Bogdan ş-a lui Iordachie; / f. 265v   are de unde sco<a>te să plăte<a>scă datorie ce face.
t 1 ocăriîa B,C/ nu vrea B,C/ după domnu ad. cu dreptate E/ ce]şi Gjj 2 aceia B,C/
' miluîa B,C/ pre B,C/ proşti B,C// 3 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G, Brîncovanul,
] domnul muntinesc M,P/ Mihai Cantacuzino spătariul M,P/ spătariul B,C,D/ cu]
Iî pre M,P/ alţi B,C// 4 boiari Cj să tîmplasîe Cj pribegi Cj ce să tîmplasă acolo pri-
begii]din Ţara Munteniască C, lipseşte B,G//5Poartă Cjj 4 —5 boiari din Ţara Munteniască de s-au dus la Ţarigrad de au aşezat B, boiarii s-au dus din Ţara Munte-j niască la Ţarigrad de au aşezat Gjj 5 de Cj fiica]fata M,P/ Brîncoveanului-vodă B,
' C,D,E,G//6 anume C, pre anume B,D,E, cu anume G, lipseşte M,P/ domniţa Mariîa
B,E,G, doamna Mariîa Cj Costantin-vodă P/ Costantin (Duca C,D,G)-vodă, ficior (ficiorul C> Ducăi-vodă celui bătrîn B,C,D,E,G/ voevoda M/ strîngîndu-să ; Cjj 1 atuncea acolo G, lipseşte M, P/ atuncea B,C/ Poartă C]Ţarigrad B,E,G// 8
i după făcut ad. domniîa G/mare cheltuială B,C/ lipseşte cu P/ podoabe şi can fără de
' triabă B,C,D,E// 9 făr(ă> de G, M/precum]după cum M,P/ atuncea B,C/ slabă B,C]
săracă M,P// 10 doao sute B,C/ siimeni slujitori B,C/ lipseşte cu haine şi M,P/ haine B.C/ leafe B,C// 11 şi alte B,G, şi altele C, şi şi alte M,P/ cheltuîale B,C/ I fără de1"2 B,D,E,G' fărăde2C/triabăB,C/ lipseşte fără tre(a>bă şi M.P//12 zăbăvindu
! A/ Şi zăbăvind B,C,E,G// 12— 16 Costandin voevoda, fiindu tînăru şi neştiindu
rîndul ţării, au zâbăvitu acolo, la Ţarigrad, cu atîta mulţime de oameni, de la mart pînă la aprilii, cu mare cheltuială. Iară Lupul, ficiorul lui Gavriliţă, ca un lipsit de minte îl bucura, zîcîndu că ţara îaste bogată şi cum că au rămasu mulţime M,P// 12atunceaB,C/atîtaB,C/şiom]şislujitoriB,E,G,'/ 13 de la martie pînă în luna ,1 lui iur.ie D, din luna lui martie pînă în luna lui iunie E/ pînă Cj iunii B, iunie Cj
îl Decii B,C/ cheltuială B,C//  14 Costantin Duca-vodă C,G/ fiind om tînăr Gjj
i 15 ficior B,E/ Gavriliţă vornicul D/ lipseşte Ca un bezmetec ce iera la minte B,E,G/
I bezmetecMezmetic Cjj 16 după era ad. şi deşert Cj dzicea B, zicea C/ că-i]că iaste
i B,G/ şi-ijşi sînt B,E,G/ lipseşte de Gjj 17 boiarilor B/ pribegi B,C/ lipseşte a lui M/
5 Bogdan hatmanului şi  a lui Iordachi vistiernicului B,C,D/ şi (i a lui P> Iordachi
f: Rosetu; şi are M,P/ Iordachie]Roset Gjj 18 unde B,C/ scoate B,C/ plătiască B,C//
j 18-1 datorita1"2 B, Cj ce face B,C, cea face G, lipseşte M,P/ Decii B.C, lipseşte
■ M,P Costantin Ducăi-vodă Cj voevoda M//
349
Dece şi lui Costantin-vodă nu-i era urîtă datorie, şi-i era drag<ă> şi mîndrie. Şi ave casă grea şi îmă-sa, Nastasiîa, cu atîte fete au încărcat mulţime de datorie.
3. Aşijderea Lupul Gavriliţă pîrîîa la Po<a>rtă pe fi-5 cior<ii> lui Cantemir-vodă, c-au luat tas-său din ţară 1.000
de pungii de bani, şi ţara au fostu ertată de bir. Dece turcii sta de <a>sculta acelea voro<a>ve deşerîte din gura lui ce grăia. Şi ficiorilor lui Cantemir n-au stricat nemic, iar ţărîi au făcut mare stricăciune. Că de ce înainte nu io vre turcii să mai erte birul, şi-1 cerea deplin. Şi <din> cea laud<ă> mare de bucateli pribegilor, dac-au început a le strînge, n-au gă<si>t atîta pe cît socotie c-or găsi. Ş-au făcut datorie, ş-au rămas neplătită.
4. Deci sosind la Galaţii cu atîta om, ş-au adus şi 15 cîţiva greci cu dînsul, cu mare alaiu, în postul Sînpetruluî.
Eşitu-i-au to<a>tă boerime şi mazîlimea înainte, cu mare bucurie, ştiindu-l că-i ficior de domnu şi Va căuta ne<a>mu-
2 şi-i era dragă B,C, lipseşte M.P/ silnici M,P/ mîndriîa B,C/Şi avea B,C]Avîndu-şi M,P/ şi îmă-sa]şi maică-sa B,C,E,G, pre mumă-sa M,P/ doamna Nastasiîa B,C,D, E, Anastasiîa doamna P, doamna Nastasiîa a Ducăi-vodă celui bătrîn Bjj 3 atitea fete B,C/ şi aşa au încărcatu M,P/ de B,C/ datoriîe B <da)torie C, datorii Gjj A 3]4 M,P/ lipseşte Aşijderea M,P/ Lupul, ficior lui Gavriliţă vornicul Bj pîrîia la Poartă Lupul Gavriliţă E/ pîrîîajau pîrîtu M,P/ Poartă cj ficiorii Bjj 5 voevoda M/ că au luat Cjcum că au luat Cj tată-său C, tatăl lor M, tatul lor Bj tată-său Cantemir-vodă E,G/ o mile Cj pungi Cjj 5 — 6 că au luat tată-său, Cantemir-vodă, din ţară o mie de pungi de bani şi birul ţărîi au fost ertat de la înpărăţie. Decii Bjj 6 fost Cj de bir de la înpărăţiîe Bj şi birul ţărîi au fost ertat de la înpărăţie E, şi birul ţării de la înpărăţie au fost ertat Gj Decii Cj sta turcii Bjj 7 asculta B,C/ aceli voroave deşerte cîe grăiia Cj aceli voroave ce grăiîa din gura lui Bj voroave ce grăiia Lupul Gavriliţă din gura lui (lipseşte din gura lui G>. Şi E, Gj din gura lui dişarte Bjj 8 lipseşte ce grăiia.. Şi M,P/ Cantemir-vodă B,C,D,E,G,P/ nu li-au stricat nemică C, nu li-au putut strica nemică B,E, nemică nu li-au putut strica G, nimica nu li-au strîcatu M,P// 9 mare stricăciune B,C/ cejeii B,C,E, acii G, acoleM.P/ înnainte B.C//10 nu vrea B,C, n-au vrutu M,P/ erte B,C/ birul ţărîi B,E, G,M, Bj ce îl cere tot, deplin M,P// 10- 13 lipseşte Şi... neplătită M,' Bjj 10 Şi din cea B,C,D,G//11 laudă mare B,C/ mare laudă de bucate Gj pribegilor]boerilor pribegi C, a boiarilor pribegi D, boiarilor pribegi, a lui Bogdan şi <a lui G> Iordachi B,E,G/ dacă B,C// 12 n-au]încă n-au E/ găsît B, găsit Cj socotiîa B,C, socotita ei E/ c-or]că vor B,C/ Şi au B,C// 13 datorita Bj Şi au B,C// 14 4] 5 M,P/ lipseşte Dece M,P/ Decii sosind Costantin Duca-vodă la Galaţi B, E, G, Decii sosind la Galaţi Costantin Duca-vodă C, Decii Costantin Duca-vodă sosind la Galaţi D, Sosîndu Costandin voevoda la Galaţi M, P / cu atîtea oameni B, E, lipseşte M, P / şi-au adus B, C // 15 cu dînsul din Ţarigrad' Bj cu2] şi cu M, P / cu mare alai B, viind cu mare alaiu C / în postul Simpietrului B, C, lipseşte M, Bjj 16 Eşitu-i-au] Şi î-au eşitu înnainte M, Bj toată boerimea şi mazîlimea B,C/ mazilii M, Bj înnainte B, C, lipseşte M, P /mare B, C // 17 bucuriîe Cj că-i]că iaste B, C, G, M, Bj şijsocotind că C / lipseşte va Bj niamurile boereşti B, C //
350
rile boeresştii. Şi viind în scaon, pus(ă> boerii pe toţii Gavriliţesştii şi pe toţi Mironesştii şi pe alţii dintr-alte ne<a)muri, mai mulţii tineri decît bătrînii. / 26,3 5. Şi s<ă> şi apuc<ă> de făcu nuntă cu o sor-a lui,
5 domniţa Ile<a>na. O dede dup<ă> Neculaiu Costin, sin Miron logofăt, şi-1 pus<ă> şi hatman. Şi făcură nuntă frumoasă domne<a>scă, că era şi maică-sa cu dînsul, a răposat<ului> Duca-vodă cel bătrîn, cu alte fete mai mici, anume do<a)mna Nastasie.
10 6. Atunce nu s-au aflat în visterie mai mult de o sută de pungii de bani, gata strînşii de cămăicani. Că la mo<a>rte lui Cantemir scoses<ă> nişte hîrtii, şi n-apucas<ă> Cantemir a le lua. Dece puind Duca-vodă pe Lupul Gavriliţă visternic mare, n-au agiunsu acei bani 2, 3 luni de chei-
15 tuială vister<i>ei. Care apoi mai pe urmă l-au şi scos din visternicie, cu mare bănat pentru acea slujbă curată.
7. Pus-au atunce la mazili şi la ţară banii stiagului, grei. început-au a prinde pe boerinaşi(i> lui Cantemir,
1 lipseşte Şi M, P / viindu Bj în scaon]la scaonul domnescu B,E, la scaon in Iaşi D, la scaonul domnesc în Iaşi Gj pus-au boiari B,E,G, pusă boiari C]au ' boeritu M,P/ pre B,C/ toţi B,C/'/ 2 Gavriliţăştii B. Gavriliţeştii Cj lipseşte şi M/ Mironeştii B,C/ pre1"2 B,C// 3 niamuri Cj mai]şi pre mai M,P/ mulţi C/niamuri şi era mai mulţi boeri tineri Bj bătrîni B,C// 4 5]7 M,P, lipseşte Cj Şi să apucă B,E,G/ să Cj apucă Cj anume domniţa Iliana B,C,E,G, pre anume domniţa Ileana// 4 — 9 Costandin voevoda au datu pre soru-sa EKana după Nicolai Costîn, ficiorul lui Miron logofătul, fiind de faţă şi mumă-sa, doamna Anastasîîa (Anastasiîa doamna P) a răpăusatului Duca (Ducăi-vodă P) voevoda. Şi i-au făcutu nuntă domniască. Şi pre cumnatul său Nicolai Costîn l-au boeritu hatman. M, Bjj 5 dede B,C/ după B,C/' Nicolai B,C/ smjficior lui B,D,E,G, ficiorul lui Cjj 6 logofătul B,C/ pusă B,C// 7 domniască B,C/ după dînsul ai. doamna Nastasiîa B,C,D,E,G/,' 8 răpousatului Ducăi-vodă celui bătrîn B,C,D,E,G/ fete B,C//9 lipseşte anume do(a>mna Nastasie B,C,D,E,G// 10 615 C, lipseşte M,P/ Atuncea B,C/ vistieriîa B,C/de]decît B,C,D,E,G/,.' 10-11 în visterie numai o sută pungi (de P> bani gata era strînşi (era gata strînşi P> de caimacami M,P// 11 pungi B,C/ strînşi B,C/ de caimacami C]de boiarii caimacami B,E,G, Că mai înnainte de moartea D/moartea B,C//11—13 lipseşte Că la mo(a)rte ...Duca-vodă pe M.P//12 Cantemir-vodă1"2 B,C,D,E,G/scosese B, scosesie C]au fost scos G/nişte B, neşte Cj nu apucas(ă) B, nu apucasă C]n-au fost apucat Gjj
13 ale luoaCja lua banii B,E,G/ Decii B,C/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G,' pre Lupul ficior lui Gavriliţă Cjj 14 vistiernic mare B,C/' 13-15 Visternic era Lupul Gavriliţă şi nici în trii luni acei bani nu î-au ajunsu la cheltuielile visteriii M, Bjj
14 ajur.su Cj acîei Cj doao, trii B,C// 15 vistierii(i>B, visteriii CI Care apoi B,C]Şi pentru aceîa M,P/ pre Cjj 16 vistiernicie B, vistierniciie Cj mare B,C/ acîa Cj cu mare bănatu l-au scos din vistiernicie M,P/ lipseşte pentru aceea slujbă curată M,P, ad. uite) ier de altă mînă A// 17 7]6 C, 8 M,P/ atuncea B.C, lipseşte Gj la1"2] pe B,E, pre C,D,G/ mazili B,C/ steagului B,C// 17-18 Pre mazili şi pre ţară au pusu banii stiagului , foarte grei. M,P// 18 greijgrei bani B,C,D,E,G/ început-au a prinde] Prins-au M,P/ pre Cj boerenaşii B,C; Cantemir-vodă B,C,D,E,G,M,P//
351
cei rădicaţii dm ne<a>muri proa<a>ste, ce dzicea Cintemir 1
că i-a faci ne<a>muri, şi-ncepur<ă> a-i bate ş-a-i închide I
pen temniţi şi pe la simeni. Şi-i sărăciră, de rămasără 1
cum le-au fostu postrigul, mojici. Iar unei, dintr-aceli I
5 bătăi au şi nebunit, de-u rămas nebuni. Şi pe cale le 1
făcusă; că vai de boerul ce s<ă> ro<a>g<ă> mojicului. / I
7. <sic>. Aşijderea au triimis la casăli boiarilor celor I
fugiţi de le-u luat tot ce-u găsit, anume a lui Bogdan i
hatman ş-a lui Iordachie Rusăt vis<ternic>. Şi le adusără I
10 şi giupînesăli în Iaşi, şi le prinde vătajîi de-i muncie, şi I
femeile şi feteli slujnice din cas<ă>, le băte să spuîe bani j
şi odo<a>ră şi haine mistuite şi bucate ce-avuses(ă). I Să aflar<ă> multe mistuite şi ascunsă pen ţară, pe la
prieteni, dup<ă> cum iaste obiceiul celui fugar'a ascunde. ,
15 Şi luară tot ce găsiră şi pe urmă le făcură pe giupînesăli 1
lor surgune la Focşeni. De la Focşeni le-au dusu-ii cu |
căruţi şi cu cai răi şi cu podvodzi pen munţii, pen Hangu, f
şi le-u trecut la Ne<a>mţu la cetate, la boiarii lor. cu '
1 cei]cîei C, pre cei M,P/ rădicaţi B,C// 1 — 2 niamuri1-2 B,C/ proaste B,C/ lipseşte ce dzicea... ne<a)muri M,P/ Cantemir-vodă B,C,D,E,G// 2 face C/ şi ; începură a-i bate şi a-i închide B,C]i-au bătutu, i-au închisu M,P// 3 pin temniţă B,C, în temniţă M,P/ şi pe la siimeni B,C/ lipseşte M,P// 4 cumjprecum, B,E,G/ li-au fost B,C]li-au rămas G/postregui C/mojici B,C/ unii B,C//3 —5 Şi cu totul î-au sărăcitu de au rămasu iarăşi mojici, după cum li-au fostu postrigul lor. Unii din-trînşii din pricina bătăilor au nebunit M,P// 4 dintru aceli B, dintr-aceli C// 5 i de-u]de au B,C/ lipseşte de-u rămas nebuni M,P/ ŞiJAdevărat M,P/ cale C/7 6 le * făcusă]li-au făcut B,D,E,G,M,P/ boiariul B, ad. marginal G, boîariul C, boeriul acela M,P/ să roagă mojicului B,C// 7 7]8 B,E,G, 10 M, 9 P, lipseşte Bj lipseşte ' Aşijderea M,P/ au trimis C]Trimis-au M,P// 8 dejşi M,P/ le-aujli-cu C, anume a luijadică di casăle lui M,P/ a Lupului Eogdan hatmanului D// 9 hatmanului C, lipseşte M,P/ ş-a]şi a Cjj 7 — 9 celor fugiţi, anume a lui Bogdan hatmanul şi a lui Iordachi Rusăt vistiernicului, de li-au luat tot ce au găsit. Şi le B,E,G/ Iordachi Cj vistiernicul C, visternicului D, lipseşte M,P/ Şi le adusără]Adus-au M,P 10 şi1] pre M, şi pre P, lipseşte Gj giupînesile B, jupînesele C, giupînesăle lor M.P/ le prindea B, li-au prinsu C/vătajii B,C/ de-i munciîa B, de i-au muncitC/'/ll timeile » B,C/ şi fetile B, şi fetili C, lipseşte Gj slujnicile B, slujiniceli C, slujnecele Gjj 9— 10 vătajii şi slujnicile, fimeile din cas<ă>, de-i muncita şi-i bătea să spue E// 9— 13 Prins-au pre vătajii, fimeile şi fetile, slujnice a lor; i-au bătutu, i-au muncitu să spue odoară, bani, haine mistuite şi dobitoace. Şi s-au aflatu M,P//11 casă B,C/ bătea Cj spue B// 12 odoară B,C/ ce avuses<e> B, ce avusesie Cjj 13 SâjŞi să B,C,E,G/aflară B,C/ lipseşte şi ascunsă M,P/ pin B,C// 14 priiatini B, priiatini Cj după B,C/ obiceaiul B,C/ celui fugariu Bjcelor fugari Gj a]de C,E,G/ lipseşte dup<ă) cum iaste ... ascunde M,P/ ascundu C, ascund Gjj 15 giupînesile B, jupînesele Cjj 15— 17 Şi li-au luatu tot <toati P) ce au găsîtu. Pre urmă au surgunitu pre giupînesăle lor la Focşani. Iară de la Focşani, cu cai răi li-au dus prin munţi Ia Hang M, P // 16 surgune B, Cj Focşani1"2 B, Cj De]Şi de B, C, E, Gj li-au dus B,C,E,G// 17 căruţe Bjchirigii Cj pin1-2 Cj munţi C / pin munţi pînă in Hangu B, E, Gjl 18 le-u]li-au B,C / Niamţu B,C/ cetaate Cj boerii Cj după lor ad. ce (căP) era acolo M,P//
bogată lipsă şi nevoe. îş rîs<ă> cum îi vini la minte: şi mai mult era acest sfat de boiarii cei mari şi de munteni, îndernînare.
8. Osînd<ă> pe casăli lor, pentru vărsarea singelui 5 lui Miron ş-a lui Velicico, ce făcus<ă> Cantemir-vodă
cu sfatul acestor doi boiarii pribegii!
Şi dup<ă> aceia scris<ă> Duca-vodă la Po<a>rtă c-au triimis Bogdan şi Iordachi poghiiaz din Ţara Leşască de ş-au luat giupînesăle ş-au făcut mare stricăciune ţărîi, 10 pentru ca s<ă> strice pe copii<i> lui Cantemir-vodă turcii *■ 267 şi pe Cup<ă>resştii. Dar Po<a>rta, fiind / înţele<a>ptă şi cuprinsă la minte, nu s-au potrivit scrisori<i> lui, c-au priceput că-s scrisorile lui deşerte.
9. Că Bogdan şi Iordachi din Ţara Leşască nu dormie, 15 nici le şăde scrisorili. Triimitea Ia Cameniţă, la Caraman-
paşea, că era prietin vec<hiu> lui Cantemir-vodă, şi la Daltaban, sarascherul de Obluşiţă, şi la Ţarigrad, de jăluîa, şi înştiinţa la înpăr<ă>ţîe de toate faptele Ducăi-vodă ce face. Ce nu le-u putut strica nemică ficiorilor lui
1 bogatăjmare SI, P/cu bogată şi multă lipsă şi nevoie B, cu multă şi bogată lipsă şi nevoie B,E,G/îş]Şi îş Gj rîsă B,C/ cumjdupă cum B, precum D,E,G// 2 boerii Cj! 1 — 3 lipseşte îş rîs<ă) cum îi vini ... îndemnare M,P//3 munteni B,C/ îndemnare B,C// 4 8]9 B, lipseşte G,M,P/ Osînda B,C]Această osînda au venitu M.P/ pre Cj casăle B,C/ singelui B/ lui]a lui M,P// 5 Miron logofătul B,D,E,G/ Miron logofătul şi a frăţine-său lui Velicico hatmanul C/ ş-a]şi a Bj Velicico hatmanul B,E, Velicico hatmanului D, Velicico vornicul Bjj ce făcusă C]pre care au făcut-o M,P/ voevoda M// 6 boiari B, boiari Cj pribegi B,C; pribegi boiari Gjj 7 după B,C/ scrisă B,C/ Costantin Duca-vodă B,D,E,G/ Poartă B,C/ că au trimis B,C/ Scris-au Duca voevoda la Poartă cum că au triimisu M,P// 8 Bogdan hatmanul Cj şi]şi cu Cj Iordachi vistiernicul Cj pod-ghiiaz Cj lipseşte din Ţara Leşască M,P//' 9 giupînesile B, jupînesele Cj şi au făcut B, şi au făcut ţărîi Cj mare B,C/ stricăciune B, stricăciune Cj după ţărîi ad. Şi aceasta au făcut-o M,P//' 10 lipseşte pentru M/strice B,C/ pre Cj copiii B,C]ficiorii M, Bj voevod M/ lipseşte turcii M,P// 11 Cupăreşti B,C/ Dar Po<a>rta]Dar turcii B,E,G, Dar turcii la Poartă C, Dar fiind turcii D, însă turcii de la Poartă M, Bj fiindu înţălepţi şi cuprinşi B,C,E,G/ inţălepţi şi cuprinşi Bj înţălepţi M,P// 12 lipseşte şi cuprinsă la minte M,P/ scrisori<i>]scrisorilor B,C,E,G,M/că au B.C// 13 că scrisorili lui sînt deşerte C,D,G/ că-s]că sînt E,M,P/ lipseşte scrisorile lui E,M,P/ că scrisorile lui sînt deşerte şi pe pizmă Bjj 14 9] 10 B, 12 M, 11P/ lipseşte Că M,P/ Bogdan hatmanul Cj şi]şi cu Gj Iordachii B, Iordachi vistiernicul Cj lipseşte din Ţara Leşască Cj uu]nu pre M/ dormiîa B,C// 15 nici le şidea scrisorile B]nu inceta a triimete scrisori M,P, lipseşte Cj lipseşte Triimitea M, Bj Caraiman-paşe
B. Caraiman-paşia C, Cahriman-paşia E, Gjj 16 era]au fost Gj priiatin B, priiatin Cj vechiu B,C/ lui]a lui Bj 'voevod M// 17 Daltaban-paşe B,E, Dalta-ban-paşla C,D,G/ sarascheriul E, Cj Obluciţă B,C,E/' la Ţarigrad, înştiinţînd şi jăluindu-să înpărăţiei M, Bjj 18 jeluia C, jeluia la Poartă Bj la înpărăţiia
C, lipseşte Bj jeluia la înpărăţie şi înştiinţa de toate E, Gj faptele Cj faptele lui Costantin Ducăi-vodă B,D,E,G/vcevoda M// 19 face B,C/Ce]Şi C,D/le-u] li-au B,C/ strica B,C/ nimica Cjj 19 — 2 lipseşte ce face... acestea lucruri M,P//
352
353
Cantemir-vodă. Mai mult îşi strica numele lui cu acestea lucruri.
10. Iară cînd fu de to<a>mnă, într-acel anu a dom-n<i>ei lui s-apucă de făcu nuntă şie. Şi triimis<ă> Brîn-5 covanul pe fiică-sa Mărie cu oncu-său stolnicul Costantin Cantacozono şi maică-sa, do<a>mna Stanca, şi cu mulţii
■ • alţii boeri şi giupîneasă, rudenii din Ţara Munteniască, de vinir-în tîrgu în Iaşii. Şi le dede tutoror gazde pen curţii boeresştii şi neguţitoresşti, grij<ă> de toate, să nu 'li
10 lipsască nemic. Iar pe mire<a>să îi dede gazdă în casăli lui Vasîlachii vornicului Gavriliţă. Şi acolo fecea nunta mire<a>sa, iar domnie în curţile domnesştii. Şi boerim<ea> a doo ţărîi nuntir<ă> 3 săptămîni cu mare pofăli şi / podo<a>be şi cu feluri de feluri de muzice şi de pelivănii,
15 de mirare în tîrgu în Iaşi. Că era să fac<ă>'nunta la Focşeni, ce fiind to<a>mna, vreme de iarnă* au făcut-o la Iaşi. Şi-ncălecă singur domnul ca un mire, înpodobit, şi cu surguci în cap şi cu mare alaiu, de-au mărsu ia gazda miresăi de au luat-o. Şi dup<ă> ce au luat-o de la gazdă,
1 îş strica B,C/ numele B, numeli Cj aceste B,C// 3 10] 11 B, 13 M, 12 Bj lipseşte Iară cîndu fu M,P/ cînd Cj toamnă B,C/ întru acel an B/ an Cj domniii B,C/ lui] lui Costantin Duca-vodă D// 3 — 4 De toamnă s-au apucatu Duca voevod să-şi facă şi a lui nuntă. Brîncovanul, domnul muntinesc, au triimisu pre fiică-sa M,P// 4 să apucă B,C/ de-ş făcu Gj şie]luiş B,D,E,G, luişi Cj trimisă B, triimisă Cj Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncovanul-vodă Cjj 5 pre B,C/ domniţa Mariîa B, Gj unchiu-său B,C,D,E,G// 6 Cantacozino C, lipseşte Bj şi]şi cu B,C,D,G, cu M,P/ doamna B,C/ mulţi alţi B,C// 7 boiari B, boiari' Cj jupine'se B, jupînesie Cj rudenii de a lor B,E,G, rudenii a lor C//8 viniră C, viniră cu toţii D/ de viniră în Moldova în tîrgu în Iaşi B,E,G, şi au venitu în Iaşi M,P/ Iaşi Cj dete B, dede C, Datuli-au M,P/ tuturor gazde B,C/pin curţi boereşti B,C// 9 neguţitoreşti B,C/ şi grije B,C, D, G, şi-i grijiiaM.P/ nule B,C//10 nimica C,M,P/ Iar m'iresiiii dete B,D,E,G, Miresăi î-au datu M,P/ miriasă Cj dede// 10 — 11 în casăle vornicului Vasilie Gavriliţă B, în casăle lui Vasilie vornicului, ficioru lui (sin G> Gavriliţă E,G, în casăle lui Vasilachi vornicului ficioru (ficiorului D> lui Gavriliţă (vornicului D)C,D//11 vornicul M,P/ fece B,C// 12 miriasa B,C, miresăi M,P/ domniia B,C] Duca voevoda M,P, domniîa au făcut nunta Gj curţile domneşti B,C/ boerimea B,C/ lipseşte Şi boerim(ea) a doo ţărîi M, Bjj 13 doao ţări B,C/ nuntiră trii B,C/ Trii săptămîni au nuntit M.P//13-14 mari pohvăli şi cîntări şi podoabe Gj pohfăli B, pohvăli C.E//14 pohfală, cu multe podoabe, cu multe feliuri de muzice M,P/ podoabe B,C/ feliuri1"2 B,C/ de B,C/ mugice A/ de3]cu B,G, lipseşte E,M,P/ lipseşte şi de Bj pehlivanii B, peilivani D, pelihvănii E, peliveni M, pehliveni Bjj 15 facă B,C// 15- 17 lipseşte Că era să ... au făcut-o la Iaşi M.P//16 Focşani B,C/ce]numai B,E, ce numai Gj fiindu B/toamna B,C/au făcut nunta la Iaşi B,D,E,G// 17 Şi încalecă B,C, Şi au încălecat G, încălecat-au M,P/sîngur domnul B,C]Duca voevod M,P/mire B.C/cu1 cu un G//18 lipseşte şi1 M,P/mare alai B,C/de au B,C/mersu B/mers-au M,P// 19 miresii B.C/de^şi U.Bjdupâ luat-o ad. cu mare cinste M,P/după B, Cj lipseşte Şi dup(ă> ce au luat-o de la gazdă M,P//
au mărsu la mănăstire la Golîe. Şi acolo fiindu un patri-iarhu de Ţarigrad mazîl, anume Iacov, îi cunun<ă> acolo, în Golîe. Şi de acolo purces<ă> cu mare alaiu pen mijlocul tîrgului de sus şi pen tîrgul de gios, pîn' la curţile domnesşti. 5 Pe aceia vreme şi eu, Ion Neculce vel-vornic, eram tînăr postelnic şi mergem cu alţii postelnici înpreun<ă>, cu toegeli a mîn<ă>, pe gios, înainte domnului.
Şi dup-istovul nunţii, petrecu domnie pe boeri<i> murltenesşti pîn' la Vaiea Adîncă, cu mare cinsti. Şi-ş 10 luară dzua bun<ă> de-acolo.
11. Dup-acestea începur-a vinii datornici<i> de la Ţarigrad şi a-ş cere datoriile, că li s<ă> plinis<ă> dzua. Şi-ncepur-a vini şi poroncii de la Po<a>rtă, navalele, a cere obiceiurile ţării, că nu vrea să le îarte, ca la Cantemir-f. 268 15 vodă. / Că lăudâs<ă> Lupul la Po<a>rtă c-au luat Cantemir mulţii bani, şi turcii, ştiind aceia, nu erta. Atunce s-au cunoscut ce-u grăit Lupul la Po<a>rtă. Ţar<a> era puţin(ă> şi boiarii era tineri, nu ştie cum or schivernisii. Ce'învăţar<ă> de sco<a>sără şi aice obiceiul cel rău, ce
1 au mersu B]Mers-au m,P/ mănăstire C/Golîia B,C/ mănăstirea Goliia E,G,m,P/ fiind B,C/ patriiarh C//2 de]de la E/ mazil B,C/ cunună B.C//1—2 lipseşte Şi acolo ...mazîl, anume M,P// 1 —3 Şi î-au cununatu Iacov, proin patriiarh al Ţarigra-dului. De acolo au purces cu mare m,P// 3 Golîîa C/ de B,C/ purcesă C, au purces B,D/ mare alai B,C/ pin B,C// 4 pin tîrgul B,C, lipseşte m,P/ de B,C/ pînă B,C/ curţile domneşti B,C// 5 Pre C]Atuncea pre B/ aceia B,C/ lipseşte eu B,C,D,E,G/ Ion' Neculcea, ce au fost vel-vornic, era B,E/ Ion Neculcea biv-vel-vornic, era om/ tînăr (lipseşte ora tînăr G> C,D,G/ după tînăr ad. cu boeriîa Bjj 5-7 lipseşte Pe aceia vreme ... înainte domnului m,P// 6 postelnicu Bj mergea B,C,D,E,G/ alţi B,C/ înpreună B,C// 7 toegile B, toegili Cj mînă B,C/ pi Cj înnaintea B, înnainte Cjj 8 după B,C/ nunţii B,C/ Şi după ce nuntiră, după istovul nunţii E, Şi după ce să isprăvi nunta Gj domniia B,C/ boiarii B, boiarii Cj munteneşti B,C// 8 — 9 Iar după sfîrşitul nunţii, Duca voevoda şi cu toţi boerii au petrecutu pre boerii muntinesti m',P// 9 pînă B,C/ cu mare cinste B,C, lipseşte Gj Şi îşi B, Şi îş C//10 zioa bună de'acolo B,C/ Şi deacole ş-au luatu zioa bună M,P// 11 11] 12 B, 16 M, 14 P/ După aceste B, Iară după aceste C, lipseşte M,P/ începură a vini B,C, viniră D, In-ceput-au a veniM.P/ datornicii B,C// 12 şi începură a-ş cere datoriile D, lipjeşte M,P/ cere B, cere C/să plinisăC/ zioa B,C]vadeoa M,P// 13 Şi începură B,C]Inceput-au M,P/ lipseşte si G,M,P/poronci B,C/ Poartă B,C/Poartă, cerşindu (cerînduP) hava-lelile birului tării că M,P/ havaleli B, havalele Cjj 14 cere B, cere Cj obiceaiurile B, obiceaiurili Cj să le erte B, să-1 erte M// 15 voevoda M/ Că]De vreme că M,P/ lăudasă Cj Lupul Gavriliţă B,E, Lupul feciorul lui Gavriliţă Gj Lupul lăudasă M,P/ Poartă B,C/ că au B,C// 15—16 cum că Cantimir-(vodă P> au luatu bani mulţi din ţară şi M,P// 16 Cantemir-vodă D,E,G/mulţi B,C/ştiindu Bj aceia B,C/nu erta] n-au ertatu birul ţării M,P/Atuncea C, Deci atunce M,P//16-17 lipseşte Atunce..; Lupul la Po(a>rtă Bjj 17 cunoscut C/ce-u]ce au C/Lupul Gavriliţă E, G/Poartă C/Ţara B,C// 18 Ţar(a> era putin(ă>]în ţară era oameni puţîni M,P/puţină B,C/ lipseşte şi M,P/ nu]şi nu M,P/mi ştiîa B,C/or]vor B/chivernisi B,C// 19 învăţară B,C/scoasără B,C,' aicea B, aici C/o'biceaiul  B,C/învăţat-au de au făcut şi în Moldova obiceiul M,P/ ce]pre   carile M,P//
354
355
l-au scornit Brîncovanul în ţara lui. Aflară-s<ă> şi aice sfetnici fără lege şi tirăne<a>scă zavistie, ran<ă> făr<ă> le<a>c, şi s<ă> che<a>mă lepra sau fistula în pîntece: văcărit, de vac-un zlot şi de cal un leu să de tot omul, 5 de s<ă) trage acel obiceiu spurcat pîn-astădzii în pămîntul nostru. Că orice domnu vine îi <era> drag acel obiceiu şi nu-1 mai las<ă>.
12. Şi dintr-acel ciias ce au scos văcăretul să şi co-noscu că n-a lungii cu domnie, nice a pricopsi casa lor de
10 lacrămi multe a săracilor. Şi-n scurtă vreme cădzu blăs-tămul mai degrab' pe Dumitraşco Ceaurul vel-logofăt, fiind sfetnic, că-i scurtă Dumnedzău viiaţa. Că murii cum îi mai rău, în dub frenţit, şi i s<ă> istovii şi casa lui şi 3 ficiori a lui ce au avut. Să stinsă pomenirea Iui cu
15 sunet, şi moşiile lui cădzură la mîn<i> streine. Sfetnicul de domnu rău, pentru cinstea ce are, orbit de răutate fiind, gîndesşte şi-i pare că nemeresşte, şi pe urmă mai
1 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ în ţara lui]în Ţara Muntinîască M,P/ Aflară-să B,C, Aflatu-s-au D/ aici B, aicea Cjj 2 sfetnici B,C/ fărădelege B,C,D,E,G// 1-4 O, ce sfetnici răi a lui Ducăi (Duca P> voevoda! O, ce tirănîască zavistii a lor! Şi aceasta să chiamă lepră, sau frenţă, sau fistulă în pîntece, sau cangrenă în gură, adică văcăritul M,P//2 tirăniască B,C/ zavistiia C/rană B,C/'fărăde B,C,D,E,G//3 liacu B, Hac Cj şi]ce B,C,D,E,G/ s(ă> chiamă B, să chiamă Cj pîntece B,C/ după pîntece ad. adecă Cjj 4 vacă B,C/ după vacă ad. cîte Gj lipseşte şi M,P/ să dea B,C// 5—6 de s-au tras acestu obiceai rău şi spurcat în mulţi ani, în pămîntul nostru al Moldaviii B, de s-au tras acel obiceaiu spurcat în multă vreme, la mulţi domni, în pămîntul nostru al Moldovii C, de s-au tras acel obiceai (rău E> multă vreme (în mulţi ani E,G> la mulţi domni (lipseşte la mulţi domni E,G>, în pămîntul nostru (al Moldovii E,G> D,E,G// 5 — 7 lipseşte de s(ă) trage ... nu-1 mai las(ă> M,P// 6 viniîa B,C/ era B,C,D,G// 7 obiceai B,C/ lăsa B,D,E,G/ după lăsa ad. pînă în a doa domnite a mării-sali Costantin-vodă Racoviţă şi atuncea făcînd legătură cu giurămînt măriîa-sa Costantin-vodă Racoviţă, dinpreună cu arhierei şi cu boiarii cei mari au ertat acest obiceaiu. să nu mai fie văcărit, pentru care Dumnezeu să-i dăruiască înpărăţiîa ceriului Cjj % 12] 13 B, lipseşte M,P/ ŞiJIară Costantin Duca-vodă C/dintru acel Cj ceas B cias Cj au]s-au P/ văcăritul B,C, văcărit P/ cunoscu B,C// 9 n-a lungi C, nu va lungi E,G/ domniîa B,C/ nici Cj nici va pricopsi B// 10 de lacrămile cele multe B,E,G// 9— 10 că Duca nu va fi multu domnu, nici casa lor nu va procopsi, pentru lacrămile cele multe M,P// 10 Şi în B,C/ cădzu] agiunsa B, întîi căzu M,P//11 mai degrabu B, mai degrabă C, lipseşte M,P// 10—2 lipseşte Şi-n scurtă vreme ... în capul lui E, lipseşte cădzu blăstămul... în capul lui Gjj 12 log(o>făt Cj fiindu sfetnic Bj că i-au scurtatu M,P/ Dumnezeu B,C/ Că muri cumu-i B, Că muri cum iaste C, Şi au muritu cum taste M,P// 13 dubu frenţitu Bj să Cj istovi B,C// 13— 14 înfrenţîtu şi au muritu şi trii ficiori ai lui şi toată casa lui s-au stînsu. Perit-au pomenire lui M, Bjj 14 trii B,C/ lipseşte a lui Bj Să]Şi să D/ Să stînsără şi muriră şi să trecu pomenirea lui Cjj 15 şi şi M,P/ moşiile B,C/ cădzură]agiunsără N, au întratu M,P/ mîini B, mînu Cj streine B,C; Sfetnicul B, Cjj 16 de domnu rău]a domnului celui rău M,P/ cinste Cj ce o are iaste orbitu M,P/are B,C/orbit fiindu de răutate gîndeşte Bjj 17 lipseşte fiind M,P/ gîndeşte B,C/ pare B,C/ nemereşte B,C//
f. 268v rău / să greşesşte, că pe urmă răul cel mai mari şi osînd<a> cade în capul lui. Că lacrămile săracilor nice so<a>reli, nici vîntul nu le po<a>te usca, dup<ă> cum dzice şi Isus Sirah, că ruga smeritului nuori în cer pătrunde.
5 13. Iară de var<ă>, în al doilea anu, vădzindu-1 muntenii de lucrurii slabe ce are de la Po<a>rtă, îl tot grăbie de bani ce Iera ei chizeşi pentru dînsul, ce luas-în datorie. Şi el, fiindu-le gineri, să nu-i mînie, sîlie să le fac<ă> voe, să să piăte<a>scă. Iară au scornit un obiceiu nou pe ţară,
10 de au scos de pogonul de păpuşoiu şi de părincu ce-1 face oameni(i) cu sapeli pen curaturi, să nu moară de foame, el le lua cîte un zlot, şi de pogonul de tutun cîte 4 lei. Lucruri deşerte, făr' nice o socote(a>l<ă> sau vrun sporu să po<a>tă <să> rădice nevoia ! îmbla ca nisşte oameni
15 hămesiţii, neagiungîndu-i minte să s<ă> chivernisască. Că stupii şi vinul să făcea buni şi mult, că ave năroc la bisug. De-r hii avut năroc şi la boiarii cu minte şi cu sfat, cum era nărocul la sporul hranei, că era bişug de toate în dzilele lui, aru hi fost lăudat numele lui.
1 greşaşte B, greşeşte Cj căci că mai pre urmă tot răul cel mare M,P/ mare B,C/osînda B.C// 2 în capul lui cade B,C/ Că]de vreme că M,P/ lacrămile B,C/ nici B,C/ soarele B, soareli C//3 poate B,C/ după cum B,C]precum Gj dzice B, ziceC/ lipseşte şi G,M, lipseşte şi Isus Bjj 4 că]şi Gj nuorii B,C, nuorul M/ceriu B,C/ după pătrunde ad. iară cel mîndru degrabă cade M,P// 5 13] 14 B, 18 M, 15 Bj lipseşte Iară de vară M,P/ vară B,C/ an a domniii lui B,E,G,M,P, an a domniii lui Constantin Ducăi (Duca D>-vodă C,D/ muntenii B,C// 5 — 6 văzîndu-1 muntenii că iaste slabu la toate lucrurile lui, îl tot grăbiîa M,P// 6 lucruri slabe B,C, lucrurile lui cele slabe E/ ce avea de la Poartă B,C,E/grăbiia B,C// 7 ce era B,C]fiind M,P/ ei]iei Cj chizeşi B,C/ lipseşte ce luas-în datorie M,P/ luasă B.C/ datorite Cjj 8 fiindu-le B,C/ ginere B, ginere Cj să^ca să M,P/ mîniîe Cj siliie B, C]în tot chipul să sîliîa M,P/ să le facă (pre C>voia B.C//9 plătiască B,C/ Iară]Şi B,C,D,E,G// 9— 12 Acestu domnu au mai scornitu un obiceiu rău. Săracii oameni, ca să nu moară de foame, săpa cu sapile prin curaturi, sămîna popuşoi şi păringu, iară el au poroncitu să îa de tot (lipseşte tot P> pogonul cîte un zlot, iară (şi P> de pogonul de tiutiun M,P// 9 un]şi un Cj obiceaiu B, obiceai Cjj 10 păpuşoi M,P/ şi de pogonul de părincu Cj făcea B, făcîa C]săpa Bjj 11 oamenii B,C/sapele Cj pin B,C/foame B,C// 12 le luoa C]li-au luat D/ tutiun B, tiutiun Cj cîte patru B,C// 13 Lucruri]Adevărat lucruri M,P/ şi fără nice B, fără de nici C,G, şi fără de nici D,E,M,P/ lipseşte o socote(a>l(ă> sau vrun M, P/ socotialâ B,C/ vreun Bj sporiu B,C// 14 ca să poată să rădice nevoile, havalele ce avea C/ să poată să rădice B, să poată şi rădice nev(oi>a M,P/ nevoile D, vreo nevoie E/ Umbla B, Ce umbla C,D/ lipseşte ca M,P/ nişte B, neşte Cjj 15 hămeiţi B,C/ mintea (minte C> să chivernisască B,C,E// 16 lipseşte Că M,P/ lipseşte şi M,P/ stupii să făcea buni şi vinul (vin C> să făcea bun şi (lipseşte bun şi C) mult B,C,E, stupii să făcea buni în zilele lui şi vinul să făcea bun şi mult Gj lipseşte buni şi M,P/ că avea nărocu (noroc C> la bişug B,C] şi era bişug în toate M,P//17 De ar hi B,C] Decide ar fi avutu M,P/ boîari C/'boiarisă fie cu minte B,E,G/ după sfat ad. bun E,G// 18 era]avea Bj noroculC/ sporiul B/hraniiB,C, de B.C//17- 19 şi cu sfat bunu, apoi i-ar fi rămas numile lui lăudat M,P//19 zileli B zilele C/ar B,C/ fi Bj numeli B,C//
356
357
14. Numai cu aceste obiceiuri s-au stricat numeli şi de la ţar<ă> şi de la prieteni, Şi-1 smintie şi muntenii mult, că Vre să-1 stăpîniiască şi s<ă> facă cum era voe ■• 2fi9    lor. Şi citii banii cerea muntenii / elu tot le da; mai că 5 nu ştie ce le-u dat şi cu ce le-u rămas dator. Şi la sînge încă nu era lacom, vărsător, într-acel rîndu a domnii<i> lui. Că mai mult de doi oameni în dzilele lui n-au perit: un tîlhar, pe vina lui, şi un răzădent a lui Tucul grof, pe dreptate. Acesta au perit numai de fric<a> lui Tucul grof, 10 că-1 închises<ă>, şi ia mazilie, temîndu-s<ă> să nu-1 pîrască Tucul grof, au triimis, de l-au zugrumat, pe Irimeica Jora la Trotuş. Că era închis acolo, la mîna lui Buhuş, cămăra-şului de ocnă, pecum i s-a spuni povestea mai gios, la rîndu. Şi era domnu cu-înţelepciune, şi la mînie lui grăia 15 ţot cu cinste şi cu îngăduial<ă>, nu cu răstituri, prostatic. Şi era un om foarte învăţat bine la carte. Şi măcar că era învăţat, dar spor în casa lui nu era. Dece iar la al doili an mai sco<a>să şi al doilea văc<ă>ret de vită.
1 14] 15 B, lipseşte M,P/ aceste B,C/ obiceaiuri B,C/ ş-au stricat CDjîşi strica B/ numele Cj lipseşte şi B// 1 — 3 Ci cu obiceiurile cele răle ş-au strîcatu numile; şi nu numai de la ţară, ce şi de la priiatini. Muntenii încă îl smintiîa multu, vrînd'u ei să-1 stăpînească M,P// 2 de B,C/ ţară B,C/ priiatini B, priiatini C/ smintiîa muntenii B,C// 3 vrea B,C/ stăpîniască B,C/ să facă precum <după cum M, P> le era voia B,C,E,G//' 4 lipseşte lor G/Şi cîţi B,C]Deci oricîţi M,P/bani B,C/îi cere M,P/ muntenii B,C/ el B,C// 5 nu ştiîa B, nu mai ştiîa C/ şi mai că nu mai ştiîa cîtu li-au datu M.P/le-u^jli-au B,C/ce2 B/li-au2 <le-auD> mai rămas B,C,D,G,M/ datoriu Cjj 5—6 la singe a vărsa încă nu era lacom vărsătoriu de sînge, că într-acel G// 6 vărsă-toriu B,C]a vărsa D/întru acel B, şi într-acel C// 6 — 9 vărsătoriu de sînge nu era. Că întru acestu rîndu a domnii(i) lui mai multu decîtu doi oameni n-au peritu şi şi (lipseşte şi2 P> acela pre dreptate: adecă un tilhariu şi un rezident, Irimica Jora, a grafului Tucul M,P// 6 rînd C/ domniii C, domniii lui dintîi B,E, G// 7 lipseşte Că C,G/ lipseşte în dzilele luiC/ după zileli ad. domniii lui dintîi B// 8 răzident Cjl 8—9 rezident a lui Tiuchil grof, care acel rezidentu fără dreptate au perit, numai de frica lui Bjj 9 lipseşte ve dreptate C,E,G/ Acela au peritu pe dreptate, numai de frica C/ Acest rezident fără dreptate au perit E,G/ Tiuchil grof B/grof C// 10 închisese B, închisesîe C]ascunses(e> Gjj 9— 13 lipseşte Acesta au perit ... la rîndu M,P// 10 lipseştela, E/ mazilie B,C/ temîndu-să C// 11 Tiuchil B, Tuchil C// 11 au triimis pe Irimica Jora de l-au zugrumat la Trotuş B,E,G/ Irimica Cjj 13 i să va spune B,D, i s-a spune C]i să va scrie E,G/ poveste B,C]istoriîa G/mai gios]înnainte B,E,G/ rînd Cjj 14 Şi era domnu cu înţălepciune B,C]Era domn înţălept M,P/ lipseşte şi2 M,P/ la mîniîa lui tot cu cinste grăiia B/ grăiia Cjj 15 cinste Cj îngăduială B,C/ nu]iară nu M,P/ lipseşte^nu cu răstituri, prostatic Gj prostatic]era cam prostatic M,P// 16 Şi era un om]însă M,P/ învăţat foarte bine B,E, învăţat foarte în bine D/ bine Cj carte Cj măcarî Cjj 17 sporiu B,C// 16— 17 lipseşte bine la carte... nu era. Dece iar M,P// 17— 18 Decii iarăş (lipseşte iarăş E> şi (lipseşte şi G> întru al doilea an al domniii lui au mai scos (lipseşte scos E>B,E,G/ Decii Cj iară Cj lipseşte la Cj doilea Cjj 18 mai sco(a>să şi]au mai scos iarăşi şi C, au mai scos şi D, iarăşi au scos M,P/ văcărit de <pre M,P> vite B,C,D,E,M,P//
15. Cîndu fu al treile ana domnii<i> lui, vinit-au Daltaban sarascher-paşea   de la Obluşiţă cu oaste la Ţuţora. Ş-au pornit zaharaoa din ţar<ă> şi o dede pe mîna Ducăi-vodă să-i po<a>rte de grij<ă>, să triimiţă la Came-f. 269T 5 niţă cu oaste lui şi cu un soltan cu tătarii, / precum purta mâi înainte de grijă şi Cantemir-vodă. Deci Duca-vodă ales<ă> oastea şi triimis<ă> cu zaharao, iară Daltaban să-nto<a>rsă iar la Obluşiţă, înapoi. Şi cît zăbăvii la Ţuţora, pîn-a s<ă> pornii zaharao, cincii, şesă dzile, i-au 10 şi luat joimirii un haznătar limbă de la Chiperesştii mărgînd la Iaşii. Şi-1 dusăr-în Ţara Leşască la hatmani. Deci hatmanii leşeştii şi răpedzir-un rămentar cu cîtăva sam<ă> de o<a>ste şi' loviră zaharaoa lîngă Nistru şi o sparsără şi o jăcuiră.'Dece Costantin-vodă şi cădzu în prepus mare 15 despre Daltaban sarascherul, şi s<ă> mîniîe fo<a>rte pe Costantin Duca-vodă.
16. Şi scris<ă> la Po<a>rtă rău de Costantin Duca-vodă, că nu este om harnic de domnie, nice iaste cu dreptate
1 15]25 M/Iară cîndu au fost în al triile an al domniii lui (lipseşte a domniii lui G> B,E,G/ Iară cînd fu în al triilea Cj repetă a domniii Cjj 1—2 La al triile an a domnitei) lui,  Daltaban sarascheriu, paşa de la Obluşiţă, au venitu cu oaste M,P// 2 sarascheriu Bj paşia B,C/ Obluciţă B,C/ oastea Bjj 3 Şi au pornit B,C]Şi pornind M,P/ zaireaoa B, zahareaoa Cj ţară B,C/ şi o dede B,C/ au dat-o M.P//3 — 4 pe mîna lui Costantin (lipseşte Costantin G> Duca <Ducăi D)-vodă B,C,E,G/ voevod M/ poarte B,C/ grije B,C/ să o trimită B,C,D,E, şi să o trimaţă M,P// 5 lipseşte cu oaste lui... cu tătarii M,P/ tătarî B, tătarîi Cj precum B,C// 6 înnainte B,C/ grije B,C/ dup<ă) cum şi mai înnainte Cantimir ii (lipseşte ii P> purta de grije M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Costantin Duca-vodă B,E,G// 7 aliasă B]au ales C,M,P/ oaste B,C/ trimisă C]au triimis-o M,P/ zaireaoa B, zahareoa Cj iar B,C/ Daltaban  sarascher-paşia  B,D,E,G,   Daltaban-paşîa  sarascheriul   C, Daltaban-paşa M,P// 8 să întorsăB,C]s-au întorsu M,P/la Obluciţă înnapoi B, înnapoi la Obluciţă Cj zăbăvi B, să zăbăvi Costantin Duca-vodă Cjj 8—10 lipseşte înapoi... i-au şi luat M,P// 9 pînă a să porni B,C/ zaireaoa B, zahareaoa Cj cinci B,C/ şeasie B, şasîe Cj zile B,C// 10—11 Joimirii leşeşti au prinsu pre un haznatariu a lui Daltaban-paşa, limbă, carile merge de la Chipereşti la Iaşi M,P// 10 haznatar Bj Chipereşti B,C// 11 mergîndu B, mergînd Cj mărgînd acel haznatar la  Iaşi  cu trebi la Duca-vodă Gj Iaşi B,C/ Şi-1 dusără B,C, Şi l-au dus M,P/ la hatmanijla hatmanii leşeşti D,G la hatmanul M,P /Decii B,C [IarăM,P//2 leşeşti B,C, lipseşte G şi ră-peziră B,C] şi triimisără G, şi triimisără în grabă E, au şi repezit pre M,P/ un] pre un D, repetă un E/ reimentariu B, reimentar Cj samă <somă G> de oaste B,C,G// 13 lovindu M,P/ zaireaoa B, zahareaoa C lipseşte şi2 M,P/ jecuiră B,C/ au spart-o şi au jăcuit-o M,P// 14 Decii B, C, lipseşte M, Bj Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G,M,P/ şi cădzujau căzut M,P/ mare prepusu M,P/ mare B,C// 15 despre B,C/ sarascheriul C]  sarascheriu-paşia B, E, G, paşa M,P/  să B, Cj foarte C,  foarte  rău Bj şi foarte <rău P> s-au mîniîatu pre'dînsul M,P// 17 16] 19 Bj Şi scrisă rău la Poartă Bj Şi scrisă rău de Costantin Duca-vodă la Poartă Cj lipseşte Duca G // 17— 1 Şi au scrisu la Poartă asupra lui, arătînd că nu iaste vrednic de domnie şi nici iaste cu credinţă la Poartă, de vreme că din nechivernisala lui au luatu M,P// 18 iaste1"2 B,C/ domniîe Cjj
358
359
Porţii, că den chivernisala lui cea pro(a>stă au luat leşii , zaharaoa. Ce atunce nu-i putu strica nemic Daltaban, că sta socru-său Brîncovanul de-1 sprejănie tare dispre Po<a>rtă.
5      17. Pîrî-1 şi Caraiman-paşea din Cameniţă şi cu tot | culucul Cameniţăi, că-i lipsită cetate de bucate, şi havalele f. 270     ce-s orînduite la Cameniţă nu le dă, / şi-i cetate flămînd<ă>.
Ş-aceia îndemnătur<ă> de pîr-era mai mult despre boîari , pribegii, Bogdan şi Iordachii, că s-agiunsesă cu Caraiman- " 10 păşea din Cameniţă. Şi oblicindu Duca-vodă, dat-au i otravă unui bulubaş din Cameniţă, anume Pepec, ce înbla din Cameniţă la Po(a>rtă cu trebile paşei. Ce s-au I priceput acel bulubaş de-au băut doftorie şi n-au murit. J Ce încă şi mai tare şi mai mare pîr<ă) ş-au scornit Duca- ' 15 vodă asupră-ş.
18. Duca-vodă ave un grec din Ţara Frînce<a>scă, i anume Neculaiu Deport, pe lingă dînsul, om învăţat şi tălpiz, de ştie despecetlui cărţile. Şi pe ceia vreme scrie
1 Porţii B,C/ din B,C/ proastă B,C/ leşii B,C// 2 zaireaoa B, E, zahareaoa C/ Ce B,C] însă M,P/ atuneea B,C/ nu-i putujnu l-au pututu M,P/ nemică B,C/ Daltaban sarascheriu-paşia B,E,G, lipseşte M,P// 3 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/sprejeniîa
B. C/ tare B,C] foarte tare M>/'despre Poartă B,C// 5 17J29 M, 20 P/ Pîrîia-1 atuneea şi B, Pîrîtu-l-au şi D, II pîrîia atuneea şi G/ Cahriman-paşîa B,G/ paşîa C// 5— 11 Din îndemnaturile boîarilor pribegi, Bogdan şi Iordachi Rosătu şi Caraiman-paşa din Cameniţă au pirîtu (părăsitu P) pre Cos(tan)d(iu) Duca voevoda la Poartă, arătîndu că sîntu lipsiţi în cetate de hrană (de foame şi de hrană P> şi havalelile (havalele P) ce sint orînduite din Moldova nu vra Duca să le dei şi turcii din Cameniţă nu au ce mînca. Duca voevod au datu otravă M,P// 6 Cameniţii B,C/ că-i ]că iaste G/ cetatea B,C/ bucate B,C/ havalele C, havalelile B,D,E//7 ce-s]ce sînt B,C,E,G/ şi iaste cetatea flămîndă B,E, şi cetate iaste flămîndă C/ după flămîndă ad. de bucate D// 8 Şi aceia îndemnătură B,C/ piră B,C/ despre B,C/ boiarii B, boiarii C// 9 pribegi B,C/ după pribegi ad. anume C/ Bogdan şi Iordachii] despre Bogdan şi despre Iordachi D/ Iordachi B, Iordachi vistiernicul C/ să agiunsese B, să agiunsesîe C; cu]de cu D/Cahriman B,E,G// 10 paşîa B,C/oblicind C/ Costantin Duca-vodă B,E, Costantin-vodă G// 11 bulucbaşia B,D, bulubaşia
C, G/ anume]numele lui M,P/ Peport M,P/ cejcarele G,M,P// 12*umbla B,C/ dinj'de la C,M,P/ Poartă B,C/ trebile paşii B,C// 13 bulucbaşia B,D, bulubaşia C/ de-au]şi au B, unde au CJ doftorii C/ după doftorii ad. înpotriva otrăvii B,E,G//14 Ce]Şi din-tr-aceîa E// 13— 15 S-au pricepuţii bulucbaşa şi bîndu doftorii nu î-au fostu nimica. Şi cu aceasta şi mai mare pîră ş-au scornit Duca voevoda asupră-ş (asupră-ş ş-au scornit Duca-vodă P) M,P// 14 tare B,C/ mare pîră B,C/ Costantin Duca-vodă B,E,G/ asupră-şi B,C/,' 16 18]30 M, 22 P/ Costantin Duca-vodă B,E,G/ voevoda M/ avea B,C/ Frîncească B,C// 17 pre anume B/ Nicolai B,C/ Deporta C/ lipseşte Deport, pe lingă dînsul M,P// 18 telpiz B,C/ de]şi M,P/ ştiia B,C/ cărţile B,C/ după cărţile ad. şi iar le pecetluiia G/ lipseşte Şi M,P/ pre C/ aceia B,C/ scriia B,C//
Tucnl grof de la Po<a>rtă la franţuji, de le triimite pen Iaşii pe la Duca-vodă, şi Duca-vodă le da la un răzădent a lui ce şăde în Iaşii, şi răzădentul le triimitea la franţuji. Numai le tot despecetluîa Duca-vodă cu acel Neculaiu 5 Deport de le cetie şi le izvodie, să ştie ce scrie, ş-apoi le pecetluîa iar şi le da la răzădent, de le triimite. Pîn-odată tot asea făcea.
Iar cînd au fostu odată, au priceput franţojn că li se despecetluiesc cărţile ş-au scris la Tucul grof. Dece Duca
10 vodă, simţind şi temîndu-s<ă>, au luat pe cel răzădent / (■ 270v    de l-au triimis într-o no<a>pte la cămăraşei de ocnă, la Ion Buhuş, vărul Ducăi-vodă, de-1 ţinea la Trotuş închis cu taină. Şi cînd i-au vinit mazîlie, au triimis pe Irimeica Jora de l-au zugrumat, temîndu-s(ă> să nu-1 apuce
15 Antiohi-vodă la mîn(ă>, pecum mai sus s-au pomenit.
Atunce ave pîr(ă> la Po<a>rtă şi despre Tucul grof,
pîr<ă> că nu-i omul ş-au perit din Iaşii. Şi s-au boţit
toate acestea pîri ce scriu mai sus asupra lui Costantin
Ducăi-vodă la Po<a)rtă. -___—_ jj>g^
1 Ti-achil B, Tuchil C/ Poartă B,C/ Tucul graful de la Poartă scriîa la franţuji (sene la franţoji de la Poartă P> M,P/ franţozi B, franţoji C/ dejşi B,E,G,M,P/ după triimitea ad. cărţile B,C,E,G/ pin Iaşi B,C//2 Costantin Duca-vodă1"2 B, E, G/ le trimetea la Duca voevod în Iaşi M, P/ şi Duca-vodă]iară el M,P/ rezident B, răzident C// 3 a lui]a lui Tiuchil grof B,E,G, a grafului M,P/ ce]carile M,P/ şidea B,C/ Iaşi B,C/ şi]iar M,P/ rezidentul B,C/ franţozi B, franţoji C// 4 după Numai ad. pînă a le triimite E/ Costantin Duca-vodă B,E,G// 4—6 însă Duca voevod cu acel Nicolai Diaport întîi le (lipseşte le P) despecetluîa şi lua sureturi (suret P> şi atunce le da la acel rezidentu, însă iar pecetluite de dînşii M,P// 5 Nicolai Deport B,C/ de B,C/ cetiia B, cetiia C/ le izvodiîa B,C/ ştiia B,C/ scriia C/ şi apoi B,C// 6 rezident B, răzident C/ de B,C/ triimitea C, trimetea la franţozi B,E,/ Pînă B,C// 7 aşa C/ lipseşte Pîn-odată... făcea M,P// 8 fost B,C/ Iar cînd au fostu odatăjlar de la o vreme G, lipseşte M,P/ franţozii B, frantojii C/ Priceput-au franţuzii M,P/ lipseşte se M,P// 9 despecetlu-escu B,C/ cărţile B,C]scrisorile M,P/ şi au B,C/Tiuchil B, Tuchil C/ graful M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Costantin Duca-vodă B,E, Costantin-vodă G// 9—11 Au sîmţitu Duca voevod şi temîndu-să au luat pre acel rezident şi noapte l-au triimis la cămăraşii de ocnă M,P// 10 simţind B,C/ temîndu-să C/ pre B/ cel]acel C/ răzident C/ rezident a lui Tiuchil grof B,E,G// 11 de]şi B/ trimis B,C/ noapte B, noapte Cj cămăraşii B.C//12 vărul lui Costantin-vodă B, vărul lui Costantin Ducăi-vodă E,G, ce era văr primare cu Costantin Duca-vodă D/ voevoda, şi l-au ţînutu pre taină închisu la Trotuş M,P/ // 13—15 lipseşte Şi cînd i-au vinit... s-au pomenit M,P// 13 cîndu B/ mazilie B,C/ trimis B,C/Irimica B,C,E//14 de B,C/ temîndu-să C/ apuce B,C// 15 Antiohii B,C/ mînă B,C/' precum B/ pomenit]scris B,E,G//16 Atuneea avea pîră B,C/ Poartă B,C/ după Poartă ad. Costantin Duca-vodă B/ despre B,C /Tiuchil B, Tuchil C//17 pîr(ă>]îl pîrîia C, lipseşte B,E,G/ că]pentru căB ,E,G/ nu-i]nu iaste B,C,E,G// 16— 17 Graful Tucul au pîrîtu la Poartă pre Duca voevoda cum că omul lui au fostu rezidentu (râdent P) în Iaşi şi au peritu din Iaşi (lipseşte şi au peritu din Iaşi P> M,P// 17 şi au B,C/ Iaşi B.C//18 aceste B,C/ pîrî C, pîrî odată ce B// 19 Duca C/ Poartă B,C// 18—19 Toate pîrăle aceste ce s-au scrisu mai sus s-au grămăditu la un loc asupra Ducăi voevoda la Poartă M,P//
360
361
19. Dece atuncea în grab' nu l-au mazîiit, că au purces împărăţie la oaste, ce au triimis un capegiu-başe, foarte omu mare şi de credinţă, să pline<a>scă bani<i> birului deplin de la Costantin Duca-vodă. Şi l-au învăţat vizirul
5 pe taină să cerce pentru pîr<a> ce-1 pîrîs<ă> Taltaban şi cameniceni<i> şi Tucul grof: iaşte adevărat, aşea, hau ba, şi cum chivernisesşte ţara ? Şi aflînd că iaste adevărat, cîndu s-a înto<a>rce înpăr<ă>ţîîa de la o<a>ste, să-1 mazîle<a>scă, luîndu şi banii birului deplin. Şi cu acestea
10 au mărsu acestu capegiu-baş în Iaşii.
20. Iară înpăratul, soltan Mehmet, singur cu capul său, înpreun<ă> cu vizirul şi cu Tucul grof au purces la oaste pe capul Ţărîi Muntenesştii, de au întrat în Ţara Ungure<a>scă. Şi nu pre mult strîcar<ă> turcii în Ţara /
f. 271 15 TJngure<a>scă, şi le-u eşit nemţii înainte şi i-au bătut pre rău. Şi aşea în grab' au trecut munţii înapoi înpărăţie în Ţara Muntene<a>scă, cum n-au gîndit.
Dece atunce Brîncovanul n-au mai putut într-alt chip să fac-alte vicleşuguri şi i-au căutat numai să jas<ă> 20 înainte înpărăţîei. Ş-aşea făr<ă> veste lovindu-1, nemic
1 19]34 M/ Decii B,C]însă M,P/ grabă Cj mazilit B,C/ că]fiindu că M,P// 2 înpărăţiîa B,C]înpăratul M,P/ oaste B,C/ lipseşte ce M,P/ trimis B,C/ capegi-başia B,C// 3 om mare B,C// 2—4 Triimis-au înpăratul turcescu {lipseşte turcescu P> un capegi-başa, om foarte mare şi de credinţă la Duca voevoda, să înpliniască de la dînsul toţi banii birului, deplinu M.P// 3 pliniască B,C/ banii B,C// 4 deplin B,C/ veziriul
B, 'viziriul C//5 cercejcerceteze C,G// 4 — 7 Veziriul au poroncitu acelui capegi-başa să cerce pre taină pentru pîrăle ce-au pîrîtu pre Duca voevoda Daltaban, cămi-nicenii şi graful Tucul, de sîntu adevărate, au nu, şi cum chivernisăşti Duca voevoda {lipseşte voevoda P> ţara M,P// 5 pîra B,C/ pîrîs<ă>]pîrîia C// 5—6 Daltaban sarascheriu, paşîa de Obluciţă şi Cahriman paşîa de Cameniţă şi Tiuchil grof B,E,G, Daltaban-paşîa, sarascheriul de Obluciţă şi cu Caraiman-paşia, sarascheriul de Cameniţă şi Tuchil grof C// 6 iaste B,C/' aşîa B, aşa C/ au ba B.Clau nu iaste G// 7 chiverniseşte B,C/ aflîndu B/ iaste adevărat C, iaste cu adevărat aşîa B,E,G] sînt adevărate M,P// 8 cînd C/ să va întoarce B/ întoarce C/ înpărăţiîa B,C]înpăratul M,P/ oaste B,C// 9 maziliască B,C/ luund C/ după luînd ad. de la dînsul M,P/ deplin B,C/ după aceste ad. poronci B,E,G// 10 mersu B]venitu M,P/ acest B]acel
C, M,P/ capegi-başe B, capegi-başia C/ Iaşi B,C// 11 — 20 lipsesc M,P// 11 sultan B/ singur B,C// 12 înpreună B,C/ veziriul B, viziriul Cj Tiuchil B, Tuchil C// 13 pe]pin B,C,E, prin D,G/ Munteneşti B,C// 14 Unguriască B,C/ prea Cjj 14-16 Şi li-au eşit nemţii înnainte şi nu prea mult stricară turcii în Ţara Unguriască şi eşindu-le nemţii i-au bătut pre rău pre turci G/ stricară B,C// 15 Unguriască B,C/ şi li-au şi eşit Cj li-au B/ nemţii B,C/ înnainte B,C// 16 după rău ad. pre turci Cj aşîa B,C/ munţii B,C/ înnapoi B,C/ înpărăţiîa B,C// 17 Munteniască B,C/ cum]precum B,E// 18 Decii atuncea Brîncoveanul-vodă B,C,E,G// 19 facă B,C/ vicleşuguri B,C/ şi] ce B/ lipseşte i-au E/ să iasă C]de au eşit B// 20 înnaintea B, înnainte Cj înpărăţiii B,C/ Şi aşea B, Şi aşîa Cj fără de veste B,C,D,E/ lovindu-l]fiindu-i B,E,G/,i 20 — 1 nemică gătire de zairele <zahareliC> n-avea B,C,E,G//
362
gătire n-ave de zahareli ce trebuia conace înpărăţiei. Ce cu multă grij<ă> şi fric<ă> i-au căutat numai a-i eşi înainte. Ş-au apucat de-u luat numai în nişte cuhnii cîi cai a lui vro sută de chile de ordzu ş-au luat şi trei sute 5 de pungii de bani cu dînsul. Ş-agiungîndu la-npăratul co-cei bani, au stupat gureli tutoror, cine ce cere. Ordzul l-au dat vizirului, iar vizirul l-au înpărţit cu cai(i> înpăratului.
Fost-au prinsu doi nemţii, turcii, şi i-au fostu ţiind apro<a>pi de cortul vizirului legaţii. Ş-au fostu spuind 10 turcilor că Brîncovanul au făcut şt<i>re nemţilor că întră turcii în Ţara Ungure<a>scă. Şi s<ă> teme pre rău Brîncovanul pentr-acie.
21. Dece buiuc-imbrihor, fiind prietin Brîncovanului, au dzis vizirului: „Pentru acesştii 2 ghiiaurii nemţii, ce
f. 27iv 15 sţau legaţii acolea, să poroncesşti mărie-ta / să-i taie să nu fug<ă> îa no<a>pte să dea şt<i>re nemţilor unde sîn-tem, ş-a fii mai rău". Dece vizirul îndată au poroncit de i-au tăiat, şi s-au mai curăţit Brîncovanul de grij<ă>. Atunce au dzis imbrivdrul iui Brîncovan-vodă: „Aemu 20 să mă cunoştii că ţi-s prietin".
22. Brîncovanul mergea tot înainte înpăratului pe drum. Ş-au triimis de l-au întrebat cum de nu sîntu oameni pe cesta loc; iar Brîncovanul au dat samă că de cîndu înblă ostile, au mutat oameni<i> mai în gios din şleh.
25 Iară înpăratul i-au dzis: „Bine şi cu socotiial-ai făcut".
1-25 lipsesc M,P// 1 înpărăţiii B,C// 2 grije B,C/ frică B,C/ a eşi B,D, a Ieşi C// 3 îiînainte B,C/ Şi au B,C/ după apucat ad. numai B,G/ de au B,C/ lipseşte numai B,G/ nişte B, neşte Cj cuhnii]cociui B,E,G// 4 ai lui B/ vre o B/chile B,C/ de B/ şi au B,C/ trii B,C// 5 pungi B,C/ Şi agiungîndu B, Şi agiungînd Cj înpăratul B,C/ cu acei B.C//6 au astupat B,C/ gurile B, gurili Cj tuturor Cj cine ce cerea B,C// 7 veziriului B, viziriului Cj veziriul B, viziriul Cj caii B,C//8 ante Fost-au: 21 B,E,G/ după prinsu ad. atuncea B,C,E,G/ nemţi B,C/ fost B,C// 9 aproape B,C/ veziriului B, viziriului Cj legaţi B,C/ Şi au fost B,C/ ad. marginal fost G/spuindu Bjj 10 după turcilor ad. acei nemţi B,D/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ ştire B,C// 11 Unguriască B,C/ să Cj temea B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G// 12 pentru aceia B,C// 13 21]22 B,E,G/ Decii B,C/ fiindu Bj priiatin B, priiatin Cj Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G// 14 veziriului B, viziriului Cj aceşti doi ghiiauri nemţi B,C// 15 legaţi B,C/ poronceşti B,C/ măriia-ta B, măriia-ta Cj tae Bjj 16 fugă B,C/ noapte B,C/ ştire B,C/ unde B,C// 17 şi a fi B,C/ Decii B,C/ veziriul B, viziriul Cj de B,C// 18 Brincoveanul-vodă B,C,E,G, Brîncovanul-vodă D/ de grije B,C//  19 Atuncea
B. C/ imbrihorul B,C,D,E,G/ lui Brîncovan]Brîncoveanului B,E,G, Brîncovanului
C, D/ Acum B,C// 20 cunoşti că-ţi sînt B,C/ priiatin B, priiatin Cjj 21 22]23 B,E,Gj Bnncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncovanul-vodă Cj merge B, mergea Cj înnaintea B,C// 22_ Şi au triimis <trimis C> înpăratul B,C,E,G/ sînt Cjj 23 acesta B,C/ locu B,C/ Brîncoveanul-vodă B,E,G, Brîncovanul-vodă Cj datu Cj cînd umblă ostile B,C// 24 oamenii B,C/ lipseşte mai Gj den C/sliah B,C// 25 Iar B,C/ socoteală B, soCotială Cjj
363
Şi aşea mărgînd pin' ia Dunărea, cînd au şedzut înpăratul în şeică, să tre<a>că Dunărea, atuneea i-au pus şi lui caftanul în spate, de s-au întorsu înapoi la Bucuresştii. Cîndu-i mila lui Dumnedzău, slujesşte şi minte omului,. 5 şi banii folosăscu; iar cîndu-i mînie de la Dumnedzău, nice minte nu slujesşte, nice prietinii, nice banii, precum "mai înainte la rîndul său să va ar<ă>ta.
23. Capegii-başea, care mărsesă în Iaşi pentru bani<i> birului şi pentru alte pricini, cărei mai sus s-au pomenit, f. 272 io şăde în gazdă în casăli Ciobanului Costantin / postelnicul. Ş-au zăbăvit mult în Iaşii. Să miera cum a faci, că banii birului nu-i da Costantin-vodă, şi adevărul nu ştie pen-tr-aceli pricini de pîră ce-1 pîrîs<ă> de la Cameniţă şi Daltaban sarascherul şi Tucul grof. 15 25. <sic>. Ce au chemat pe Tudosîîe Dubău vel-Iogo-făt şi pe Panaitachie Morona vel-postelnic ş-au început a-i întreba cu taină ş-a-i ispitii pentr-aceli lucruri; ş-au spus că are" fărman şi de mazîlie. Deci acei doi boiarii îndată au spus taina turcului, lui Costantin-vodă. Ce
1-7 lipsesc M, P// 1 aşîa B, aşa C/ mergînd B,C/ pînă B.C//2 triacă B,C/ lipseşte atuneea B,E,G/ lui]Brîncoveanului-vodă B,E,G/ caftanul B//3 înnapoi B,C/' după Bucureşti ad. iarăş domnu B,E,G, iarăş să fie domnu D, cu domniîa C// 4 Cî'ndu-i]Cîndu iaste B,E,G, Cînd iaste C/ Dumnezeu B,C/ slujeşte B,C/ mintea B,C// 5 după banii ad. încă E/ după folosesc ad. şi priiatenii G/ cîndu-i]cîndu iaste B,E,G/ mîniîa C/ Dumnezeu B,C/ după Dumnezeu ad. atuneea B// 6 nici1"3 B,C/ mintea B/ nu slujeşte B,C/ priiatinii B, priiatinii C/ după banii ad. nu folosăscu C,E,G// 7 înnainte B,C/ la rîndu va arăta istoriia B, G/ rîndu E/ lipseşte său E/ lipseşte să D/ arăta C// 8 23] 24 B,E,G, 37 M, 25 P/ Capegi-başe B, Capegi-başia C/ care B,C, carele G/ mersese B, rrîer'sesie C/ banii B,C// 8—15 Capegi-başa şedîa în Iaşi pentru banii birului şi'pentru celelante pricini ce s-au scrisu mai susu şi să mira ce va face. Că banii birului Duca voevoda nu-i da, şi pentru celelante pricini a lui nu ştiia adevărul. Deci au chemat la gazdă pe Tudosie M,P// 9 care C/ pomenitjscris B,E,G// 10 şidea CJ era B,E,G/ casăle B,C/ postelnicului Costantin Ciobanul (Ciobanului G> B, E,G/ Ciobanului a lui Costantin D// 11 Şi au B,C/ Iaşi B,C/ Şi să B,D/ mira C, a face C, ari face B// 12 Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ adevărul B,C/ după adevărul ad. încă D/ nu ştiia B,C/ pentru aceli B,C// 13 pîrîsă C/ după pîrîs<ă> ad. Cahriman-pasîa B,E,G/ sarascheriul C/ după sarascheriu ad. paşîa de Obluciţă B,E,G// 14 Tiuchil B, Tuchil C// 15 25]24 C, 26 D, lipseşte M,P/ Ce B,C/ chiemat B,C/ după chiemat ad. capegi başe B,E,G/ Tudosie B,C// 16 repetă şi E/ pre B/ Panaio-tachii B, Panaiotachi C/ şi au B,C// 16— 18 postelnic şi i-au ispititu în taină, între-bîndu-i pentru acele pricini şi lî-au spusu cum că ari şi ferman de maziliile M,P// 17 şi a-i ispiti pentru aceli B,C/ şi au spus C, şi li-au spus B,E// 18 are B,C/ ferman B,C/ mazilie B,C/ Decii B,C/ aciei C/ lipseşte doi P/ boiari B, boiari C// 19 lipseşte îndată M,P/ toată taina Ducăi voevod au spus-o turcului M,P/ turcului, capegii-başii lui Costantin Duca-vodă G, lui Costantin Ducăi-vodă, turcului C// 19—1 Costantin Duca-vodă1"2 B, Costantin Ducăi-vodă1 E, Costantin Duca-vodă2 E//
Costantin-vodă îndată să spăriîe şi nu-1 mai lăs<ă> frica să_s<ă> sfătuiască cu socru-său Brîncovanul sau cu alţii boîarii de sfat a lui, să vadă cum ar face să s<ă> mîntu-iască de cel lucru.
5 26. Ce şi chemă pe cumnatu-său, Costîn hatmanul, şi fecer<ă> sfat numai amîndoi şi alesără sfatul rău şi făr<ă> socotiial<ă>. Că triimis<ă> la Moisăiu sărdaruî, la cetate la Ne<a>mţu, de au vinit cu vro trei, patru sute de joimiri într-o no<a>pte, şi-n faptul dzuei au lovit pe
10 capegi-baş<a>, de i-au tăiat capul, ş-au prădat chirvăsărie turce<a>scă. Pe unii turcii i-au tăiat, pe unii i-au luat robi, / cărei n-au putut scăpa, şi pe balci-paşea, aga hanului, l-au luat rob de la gazdă. Şi s-au dus la Ne<a>mţu cu paci. Iar Costantin-vodă s-au făcut a sării dup<ă> dînşii, pe urmă, şi
15 s-au dus pîn' la Valea Leţcanilor şi s-au întorsu înapoi. 26. <sic>. Acestu Moisăiu sărdaruî era de casa Cante-miresştilor şi fugisă în Ne<a>mţu de frica unor tătari, ce-i pusesă Cantemir la vreme lui de-i tăiasă la Prut, viindu din sus cu robi. Şi pe urmă, oblicind tătarii, îl cerea ;
20 şi el, de cea fric<ă> au fugit în Ţara Leşască. Deci Moisăi,
1 — 2 Au sîmţitu Duca voeyoda şi îndată s-au spăriiatu şi frica nu l-au mai îngă-cluitu să sfătuiască M.P// 1 lăsă B,C// 2 să B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ alţi B,C// 3 boiari B, boiari CI alt boiar M/ ai lui C,P/ cum ar face C, cum ari face Bjîn ce chipu ar face ca M,P/ să să mîntuiască B,C]să să poată mîntui E// 4 acel B// 5 26]25 C, 27 D, lipseşte M,P/ Ce îndată au chemat numai pre M,P/ chiemă B,C; pre Cj Nicolai Costin hatmanul B,C,D,E, Necolai hat<manul> Costin G// 6 feceră sfat B, feceră sfat C, făcură sfat G]sfătuindu-să M,P/ lipseşte şi1 M,P/aliasără B,C; au alesu M,P/ sfatul lor G// 7 fără B,C, fără de D,G] fără' de nici o M,P/ socoteală B,C/ triimisă B,C/ Moisei sărdariul B,C// 7 — 9 au triimisu la Moisă sărdariul în Cetate Niamţului. Venit-au numai într-o noapte cu 400 joimiri, tocma în faptul zilii M,P// 8 Niamţu B,C/ vreo B/ trii B,C// 9 noapte B, noapte C/şi în faptul zioi B, şi în faptul zioîi C]şi cînd să făcea zio G// 10 başia B. başîa C/ după başia ad. în Iaşi B,E,G/ de]şi G, şi îndată M,P/ şi au prădat B,C] p'rădat-au si M,P; chirvăsărila turcească B,C// 11 Pe]Şi pe B,C,E,G,M,P/ turci B,C]din turci G/ uniiî-^alţi M,P/ pe 3]iar pre B,E,G,M,P// 12 carii B,C/ lipseşte cărei n-au putut ?căpa, şi M,P/pre balgi-aga al hanului M,P/ başe B, başîa C/ l-au]încă l-au G/7 13 Niamţu B,C/ pace B, pace C/ Şi aşa s-au întorsu cu pace la Niamţu M,P/ lipseşti IarM.P// 14 Costantin Duca-vodă B,C,E,G/ sări B,C/ după B,C/,/ 14 —15 dînşii şi'in urmă să-i prinză şi dueîndu-să pînă M,P// 15 pînă B,C/ Lăscanilor B,E, Lăţeanilor C/şijşiapoi D.lipseşte M,P/după întorsu ad. iarăşi M,P/ înnapoiB,C// 16 26]27 B,G, 28 D, lipseşte E,M,P/ Acest Moisei sărdariul B,C/ de casa lui Cantemir-vodă B,E,G Cantemireştilor C;j 16 — 20 lipseşte Acestu Moisăiu sărdaruî ... au fugit în Ţara Leşască M,P// 17 fugis<ă> B/ in Niamţu B,C]în cetaate în Niamţu D/ tătari IU' 18 ce-1 pusese B,G]că-l pusesie C/ Cantemir-vodă B,C,D,E,G/ vremîa C/ tăias<ă> El lipseşte la Prut B,'/19 viind C]viind tătarii B,D,E,G/Şi mai B,E,G// 20 cea]acea C, lipseşte B,E,G/ frică B,C/ becii B,C, lipseşte M,P/' Maoisei C, Moisei <Moisâ M,P> sărdariul B,E,G,M,P//
364
365
cum au sosit în Ne<a>mţu cum au şi înplut locul că l-au chemat Duca-vodă să fac-acea faptă. Dece Bogdan şi Iordachi era atunce în Ne<a>mţu. Vădzin acel lucru, tare s-au bucurat, că una ca acie, să să facă, de mult o aştepta. 5     27. Căutaţi de videţi ce sfat şi lucru de nemic ! Nu socotie că-i va veni asupra mai mare lucru. Trei, patru ; sute de oameni, ce taină va să fie? Că un om, şi nu po<a>te ţine taina, dar aţîţea! Au stînsu bine focul, cu paie ! f. 273     """ Deci Iordachi 'şi Bogdan, / din Ne<a>mţu, în toate 10 părţile au răpedzit la Cameniţă şi la sarascher Daltaban de la Obluşiţă şi la Po<a>rtă, au 'dat şt<i>rea ce au făcut Costantin Duca-vodă. Şi turcei din chirvăsărie au jăluit de jac şi de peire ce au tras. Şi hanul, pentru omul lui, ce îera'balcii-başea, iar au jăluit, de au înplut urechile 15 Porţii. Caută aemu tălpijlîcul la ce cinste aduce pe omul mare ! Deci înpăr<ă>ţie tot nu sosîs-în Ţarigrad din oaste, pecum să pomenesşte mai sus.
26. <sic>.  Costantin-vodă  pe  urmă, văzdind c-au greşit prea rău, şi stătu mult la gînduri, cum a faci să
I Niamţu Î3,C/ după Niamţu ad. daca, s-au întorsu de la Iaşi V/lipseşte cum2M,P/umplut B,C//1 - 2 au şi umplut tot (lipseşte tot P> locul zîeînd cum că Duca voevoda l-au che-m'atu să facă această faptă M,P/'/ 2 chiemat B,C/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ facă B,C/ Decii B, Decii hatmanul C, lipseşte M,P// 2-4 Bogdan şi Iordachi Rosăt pre atunce venisă în Niamţu. Şi auzîndu de aceasta foarte s-au bucuratu că una ca aceasta de multu o doriia ei (lipseşte ei P> să să facă M,P// 3 şi Iordachi vistiernicul Rusăt C, şi cu Iordachi Rusăt visternicul D/ atuncea B,C/ Niamţu B,C/ Văzindu B, Si văzind C,D,E,G/ tare B,C]foarte Gjj 4 aceia B.C/ multu C/ aştepta ei D//5 27]28 B,E,G, 29 D/ videţi B/ nemică B,C/ socotiia B.C//5—8 UpsescU,Bjj6 vini B,C/ mare B,C/ Trii B.C//7 fiie C/poate B.C//8 ţine B,C/ după atîtea ad. oamenii B,C,D,E,G/ bine B,C/ pae B,C// 9 Decii B,C/ lipseşte M,P/ Bogdan şi Iordachi g) Niamţu B.C// 9—11 Iordachi Rosătu (lipseşte Rosătu P> şi Bogdan din Niamţu au şi scrisu la Cameniţă la sarascheriul Taltaban-paşa la Obluşiţă M,P// 9—12 în toate părţile, au triimis dînd ştire la Cameniţă şi la Daltaban sarascher, paşe de-Obluciţă si la Poartă încă au dat ştire E// 10 au răpedzit la]au triimes şi la G/ după Cameniţă'ai. la Cahriman-paşîa B, la Caraiman-paşîa Cj Daltaban sarascheriu, paşîa de Obluciţă B,G, Daltaban sarascheriul de la Obluciţă C//11 Poartă B,C/ştirea B,C//
II — 12 dîndu ştire de această faptă a lui Cos<tan>d<in> Duca voevoda (Costandin-vodă Ducăi P>M,P// 12 lipseşte Şi M,P/turcii B,C/chirvăsăriia C/jeluit B,C// 13peirea Cj ce-au C/Turcii din chervăsărie au triimisu jalobă la Poartă pentru jacurile ce li s-au jăcuitu (făcut P> M.P//14 era B,C/balci-başe B, balgi-başia C/jeluit B,C//13—15 A-sijdere si hanul au triimisu jalobă pentru omul lui, balgi-başa; deci aceste toate au întra'tu în urechile celor mari la Poartă M.P//14 umplut B.C.umplut cu toţii E/ urechile Porţii B,C// 15 acum C, acum de vezi B,E,G/telpijicul B, telpijicul C, telpiji-cul cel de nemicăE/cinste B,C/pre B//15—17 lipseşte Caută aemu... mai sus M.P//16 mare B,C, cel mare E/Decii înpărăţiîa B,C/sosisă B,C//17 pomeneşte C/precum mai sus s-au scris B,E,precum s-au scris mai sus G//18 26J29 B,E,G, 28 C, 30 D, 43 M, 28 P/ Costantin Duca-vodă B,E,G/că au B,C//19pre B.C//18-1 Cos<tan>din Duca voevod mai pre urmă au cunoscutu că au greşitu şi au stătutu în gînduri, socotindu cum ar pute să potoliască huetul acela. M,P// 19 lajîn B/ari face B,C,D,E//
potole<a>scă huetul de greşal<a> ce-u făcut. Că s-înplu-ses<ă> locul c-au chemat lei pe Moisăiu de au lovit Iaşii. Ce scris<ă> iar la Po<a>rtă c-au triimis Bogdan şi Iordachi din Ne<a>mţu joimirii, de au tăiat pe capegi-bâş, şi ş-au 5 luat şi giupînesăli din ţară de le-u dus în Ne<a>mţu, cum scrises<ă> şi de altă dată. Ce aemu nu i să trecu scrisoarea ca-ntîiu; că, dup<ă> ce-u sosit înpărăţie la Udriiu, au şi trimis un capegiu de l-au mazilit.
27. Ce pîn-a-i vini mazilie, să mînie pe cumnatu-său
10 Neculau şi-1 sco<a>să din hătmănie şi pusă în locul lui pe Antiohie Jora. Şi s-apucă şi de alt sfat, ca să-ş poată f- 273v   acoperi / greşala, să-şi facă nume bun la Po<a>'rtă. Şi strînsă oaste pre taină şi triimisă într-o no<a>pte pe hatmanul Ant<i>ohie de au lovit părcaneli de supt Ce-
15 tate Ne<a>mţului fără veste, să prindză pe Bogdan şi pe Iordachi, că le era gazdele gios. Dice, cum au sosit într-o no<a>pte, au şi spart o bucată şi i-au dat foc, şi au făcut orice şi stricăciune. Numai pe Bogdan şi pe
1 potoliască B,C/huetul] sunetul oamenilor B,E,G/ de greşala ce-au făcut B,C, lipseşte M,P/ să umplusese B, să umpluse-sle Cjj 2 după locul ad. pretutindi-nea B,E/ că au chiemat el B,C]cum că ei au chematu M/ pre B' Moisei ■sărdariul B,C,D,E,G]sărdariul Moisă cu joimirii M,P// 3 scrisă B,C/iar]el Bj că au B,C// 3 —4 Au scrisu la Poartă precum Bogdan şi <cu P>Iordachi Rosătu
lipseşte de le-au dus ... de altă dată M,P/ lipseşte cum scrises<ă> şi de altă dată Bjj 6 scrisesîe Cj lipseşte aemu Cjj 1 întîi B,C/ după întîi ad. precum scrisese de altădată Bjj 6 — 8 Ce<Ace P> scrisoare<a> lui nu s-au ţinutu în sam<ă> ca întîi. înpăratul au venitu de la oaste şi, fiind la Odriiu, au triimisu alt capegi-başa să maziliască pre Cos<ta>ndi<n> Duca voevoda m,P// 7 după ce au sosit B,C înpărăţiîa B,C 8 treimes A, triimis Cj unjpre un Bj capegi-başe B,E,G, capegi-basîa C,D/mazilit B,C 7 9 27]30 B,E,G, 31 D, lipseşte m,P/ pînă a vini maziliîa B,C/' mîniie B,C// 10 Nicolai C, Nicolai Costin E,G, pe Nicolai Costin B, Nicolai Costin hatmanul Bj! 9—11 Costantin Duca voevoda, încă pînă a nu-i veni maziliîa, s-au mîniîatu pre Nice lai cumnatul său <şi P>; l-au scosu din hătmănie, iară în locul lui au pus hatmanu pre Antohie Jora m,P// 10 scoas<ă> B, scoasă C/hătămăniîe B,C/ după pusă ad. hatman B,E,G// 11 pre Antohie Jora în locul lui Gj Antohii Bj lipseşte Şi m,P/ să apucă B,C]Apucatu-s-au Costantin Duca (lipseşte Duca P> voevoda M,Vjlipseşte şi m,P/ să să poată Cj lipseşte poată m,P/ poată! tot Ajj 12gresala lui Cj să-ş facă B,C, şi să-şi facă m,P/ nume Bj Poartă B,C/ lipseşte Şi m',P// 13 Strîns-au m,p/ oaste B,C/ pe Bj trimisă Bjj 13— 14 şi noapte au triimisu pre hatmanul Jora
Rusăt vistiernicul C, Iordachi Rosătu MP/ gazdele B,C/ Decii B,C/ sosit Cjj 1" noapte B.C/ într-o noapte hat<manul> Antohie  Jora şi au spart o bucată de
parcam Gjj 16 - \ lipseşte că le era gazdele... nu i-au putut prinde, că M,P// 1 spart] start A/ după bucată ad. de părcane B,C,P,E/i-au]li-au C.D/focu B7 II oarece B,C/stricăciune BC pre1-2//
18
366
367
Iordachi nu i-au putut prinde, că le-u făcut un prietin din Iaşi veste, şi-ntr-acea sară s-au mutat în cetate.
28. Apoi oaste lui Antiohie s-au şi sămeţit şi s-au dus la m<ă>năst<i>re Ja Agapie, şi la Sacul, şi la Schit s-au
5 tot bătut ş-au scos pe joimiri şi pe drăgani de pen mănăstirii. Ş-au început a s-înglotii oastea lui Ant<i>ohi: ca la 4.000—5.000 să făcus<ă>. Dup<ă> cum este obiceiul nărodului omenescu, unde aud şi văd dobînd(ă>, ale<a>r-gă de toate părţile; aşea şi acolo să strînge, dac-au audzit, 10 unei din Buge(a>g, unei de la munteni, turcii din chirvă-sărie, joimirii, de s(ă> închina, şi le da cărţii de ertâre şi lefi. Pe dzi ce trecea, tot să-nglotie oastea.
29. Dece, dac-înţăles(ă> Iablanovischie, hatmanul lese seu, de această socotelal<ă> ce-ncepus(ă) Costantin
15 Duca-vodă, îi păru deodată că-i o basnă, pentru ce că t- 274     Costantin / Duca-vodă pururea ave răspundenţie şi prieteşug cu hatmanul Iablanovischie. Trăia bine,  nu ca Cantemir. Poghiiazuri în ţară nu înbla prădînd, şi-n tot
1—2 Lui Bogdan şi lui Iordachi Rosătu H-au făcutu ştire un prietinu din Iaşi şi îndată s-au mutatu amundoi în cetate şi pentru aceia nu î-au pu'tutu prinde M,P// 1 le-u]li-au B,C priiatin B, priîatin Clj 2 veste B,C/ intru acea B, într-acîa Cj cetate Cjj 3 28]31 B,E,G, 32 D, lipseşte M,P/ oastea B,C/ lui]hatmanului B,E,G/ Antiohii B/ simeţit B,C// 3-4 Jora hatmanul şi cu oaste (cu joimirii P) au spartu o bucată de parcane şi !î-au datu focu, făcînd şi oarişce stricăciune. De acolo s-au dusu la mănăstire Agapie, la Sacul şi la Schitu şi au tot M,P// 4 mănăstire C/ la mănăstirea Sacul şi la mănăstire la Schit ce iaste în Hangu şi i-au tot B,E,G/ şi la mănăstire la Sacul (!a Sacul la mănăstire D> şi la mănăstire la Schit şi au tot C,D// 5 şi i-au scos B, şi au scos Cj pin mănăstiri B,C// 6 Şi au început B,C, lipseşte M,P/ a să îngloti B,C/ iui]hatmanului B,E,G/ Antiohii B,E, Antohii Jora hatmanul Cjj 7 patru, cinci mii B, patru, cinci mii de oaste C, patru, cinci mii de oameni de oaste D/ făcusă Cjj 6_8 S-au inglotitu oaste hatmanului Jorii; şi era vro 5.000. După obiceaiul (ţării şi a M) norodului, că unde aud izbîndă şi dobînd(ă), acolo şi alîargă M,P// 7 După B,C/ iaste B, iaste CI obiceaiul B,C//8 norodului B/ omenescujprost G/ undeB.C/ dobîndă B,C/ aliargă B,C, acolo aliargă G// 9 părţile B,C/ asia B,C dacă B,C// 9— 12 lipseşte de toate... oastea M,P// 10 unii1-2 B,C/Bugeae B, Bugiac Cj munteni B,C// 11 după joimirii ad. viniîa D/de]dacă B,E,G/ să B,C/ lipseşte şi B,E,G/ cărţi B,C/ de B,C/ertare Cjj 12 lefe B,C/ Şi pe B,C,E,G/ce zi E/treciaC/înglotiiaB,C/oastea moldoveniască B,E,G, oastea lui Antohii Jora hatmanul D// 13 29]32 B,E,G, 33 D, 47 M, 31 P/ Decii dacă au înţăles B,D,E,G, Decii dacă înţăliasă C, UpseşteM.Vj Iablanovschii B,C/ hatmanuljce era hatman corunnii G// 13—1 Iablonoveschi, hatmanul leşăscu s-au înştiinţatu de această socotîală a lui Cos(tan)di(n) Duca voevoda şi deodată n-au crezutu, de vreme că el cu Costandin Duca voevoda trăia eu bun preteşugu şi dîapurure ave răspondenţii şi poghîazuri nu triimitia în ţară ca la Cantimir şi totdîauna ii triimite M,P// 14 de B,C/ socoteală B, socotialâ Cj incepus(ă) B, începusă Cjj 15 îi părea D/ că-i]câ iaste C,E,G/ cejeie C, lipseşte B,E,G// 16 lipseşte Duca 6/ avea B,C/ respundenţiia B,C/ lipseşte şi prieteşug Cjj 17 Iablanovschii B, C, E/ Trăiia B / bine B, Cjj 18 Cantemir-vodă B.C.D.E/ Podghiazuri Cj umbla B,C/ şi în B,C//
ce(a>sul  triimite Costantin Duca-vodă vesştii  de la Po<a>rtă. Şi cînd merge cenbururi tătărăsştii în Ţara Leşască să prade, el da ştire la Ieşi, să s(ă> păzască. 30. Deci hatmanul Iablanovischie nu s<ă> tulbură 5 pre rău, ce scris<ă> la Turculeţ, rămentarul, ce era pe margine, pe Cirimuş, să ia vro dzeci, 12 sti<a>guri, să ias-înainte hatmanului Antiohie,  să vadză  ce-s aceli lucruri şi pentru ce s<ă> fac aceste socoteli, căci ei au leg(ă)tur<ă> bun<ă> de prieteşug. 10     31. Dece Turculeţi luînd oaste şi mărgînd în tîmpinare hatmanului Antiohie,  începur(ă)  întîiu  să vorbască. Joimirii ocărîîa pe moldoveni întîiu de le dzice epaşi; ai noştrii le dzicea gligani, cumu-i rîndul nărodului prostu. Şi sta deoparte Turculeţu cu Melente, stigarul lui Antohi, 15 de vorovie de paci. Iar un cîmpulunge(a>n din oaste lui Turculeţu au şi slobodzit un sîneţu în Melente stigarul.
Dece oastea moldovene(a}scă, cum au vădzut aşe, au şi năpustit asupra joimirilor. Şi puţin(ă> bătaia au f- -74v   avut,  ş-au şi-nceput joimirii lui Turculeţi / a fugi, şi
1 ceasul triimitea B,C/ lipseşte Costantin Gjj 2 Poartă B,C/ mergea B,C/ ceambu-luri B, ceambururi Cj tătărăşti B,C// 3 la lesi B,C]lesilor M,P/ să să păzească B/ să CU 4 30]33 B.E.G, 34 d] lipseşte M,P/ Decii B,C]Şi pentru aceîa M,P/ Iablanovschii B,C/ nu să turbură B,C, nu s-au pre tulburat M,P// 5 ce scrisă B,C, ce au scris Ejei au trimes scrisoare M, P/ Constantin Turculeţ E/ reimentariul B,C/ remen-tariul Turculeţ M,P/ ce B,C// 5-6 pre1"2 C]la M,P// 6 vreo zece B,C, lipseşte M,P/ doaosprăzece B, doaosprăzeci Cj steaguri B, stiaguri C, stîaguri oaste şi M,P// 7 să iasă B,C, şi să iasă E/ înnaintea B,C/ Antiohii B, AntohiiC] Jorii 1I.P/ce-s]ce sînt B,C,D,E,G/ aceli B,C// 8 să B,C/ aceste B,C// 7-9 lipseşte să vadză... de prieteşug M,P// 8 socotele B,C/ căci]pentru că B,E,G/ ei]îeiC/ căci îei stiîa că au D// 9 legătură bună B,C// 10 31]34 B,E,G, 35 d, 48 M, 32 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Turculeţ luund B,C/ mergînd B,C/ în]întru C,D,E,G/ timpinarea B, întimpinarea C,E// 10-15 Au luat Turculeţ (Turculeţul P> oaste leşască şi (lipseşte şiM) au venit supt Cetate Neamţului; au mers întru întîmpinare hatmanului Jorăi. Şi (lipseşte Şi P) întîi au început a vorbi. Joimirii întîi au început (Joimirii şi a început P> a ocări pre moldoveni, zicîndu-le epaşi, iară moldovenii le zice gligani. Turculeţ (Turculeţul P) şi cu Meletie stegarlul Jorăi sta deoparte, vorbindu pentru pace M,P// 11 Antiohii B, Antohie C/ începură B,C/ întîi B,C// 12 Joimirii B,C/ pre Cj moldoveni
B, C/ întii B/ lipseşte de G/ dzicea B, zicea C, dzicea că sînt E,G// 13 iar ai noştri
C, D/ după noştri ad. moldovenii B/ dzicea că sînt gligani E/cumu-ilcum iaste B, după cum iaste E, precum iaste G/rîndui]obiceaiul G/norodului prost B,C// 14 deoparte Turculeţ C, deoparte reimentariul Turculeţ B,E/ Melentie B,C/ stega-riul B,C/ lui]hatmanului B,E,G/Antiohii B,C//15 voroviîa B,C/ pace B,C/ cimpu-lungean B, cîmpulungian C/ oastea B/ luijreimentariului B,E,G/ lui Turculeţ B,C] Turculeţului P//16 lipseşte şi M,P/un sineţu B,C]o puşcă M,P/MeIentie stegariul B.C//17 Decii B,C,lipseşte M,P/oaste C/moldoveniască B, moldoveniască C/aşîa B, aşa C//18 au şi năpustit]îndată s-au  pornit M,P/'  puţină C/puţină bătălie
B. Ejpuţin războiu  G,M,P//19 şi au şi început B.C/ lui Turculeţu B, lui Turculeţ
C, lipseşte M,P; şi] iară M,P//'
368
36&
moldoveni<i> cu turcei, cu lepcanei a-i sparge ş-a-i tăia. Şi aşea prinsăr<ă> şi pre rămentarul Turculeţi viu, supt Cetate Ne<a>mţului, unde era numai să saîe peste părcane. Să boţisă oaste fugind la strîmto(a>re, şi Turculeţi, 5 rămîindu oaste lui denapoi, l-au boţit la un gard şi l-au prinsu viu Tatul căpitanul, fratele lui Vicol; l-au oborît cu suliţa de pe cal.
32. Dece Antiohi hatmanul, dup-acea izbînd<ă> ce au făcut, au triimis pe Costachi sîn Gavriliţă, cu veste
10 la Constantin Duca-Vodă c-au prinsu pe Turculeţi. Ce Costantin-vodă să înplu de mare bucurie, unde audzii acea veste, gîndind că-şi va astupa greşala lui ce făcus<ă> de la Po<a>rtă cu capegii-başea, prindzind pe Turculeţi. Căci la Po<a>rtă să ştie numeli lui Turculeţi, că de multe
15 ori ave bătae cu tătari şi Ta Cameniţă, pecum mai sus s-au pomenit. Şi-ndată învăţar<ă> de gătir<ă> puşcele şi surleli să fac<ă> Costantin-vodă şenlicu de bucurie, dup<ă> ce i-au spus Costachi vestea acie.
33. îndată  ce gătii Costantin Duca-vodă acestea
1 moldovenii B,C/ turcii B,C/ cu2]şi cu C,E,G,M,P/ lipcanii B,C/ sparge BJrăsîpi M,P/ şi B,C// 2 asia B, aşa C, lipseşte M,P/ prinsăsă B, C/ reimenta-riul BJrohmistrul Cj Turculeţ// 3 Cetatea Niamţului Cj Niamţului B/ unde B,C/ piste părcane B,C// 2-5 viu, acolo lîngă părcani, boţindu-1 lîngă un gard M,P// 4 boţisă]grămădisă B,E,G/ oastea fugîndu B/ strîmtoare B,C/Turculeţ C//5 rămîindu]apărînd B,E,G, rămuind, apărînd C, rătuind, apărînd Bj rătîindu A; oastea Cj dennapoi B/gardu Bjj 6 lipseşte viu M,P/frateli B,C; lipseşte fratele lui Vicol M,P/ l-au oborît]oborîndu-l M.P//7 di Bj pre Cj di pre cal gios M,P// 8 32135 B, E,G, 36 D, 49 M, 33 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Antiohii C/hatmanul Antiohii B,E,G/ după B.Cj acîa Cj izbîndă B,C// 8-9 După acea izbîndă hatmanul Jora au trimes M.P//9 CostachijCostandin P/ sîn]ficior lui B,D,E,G, lipseşte M,P/ veste B,C// 10 lipseşte Duca G/voevoda M/c-au]că au B,C, cum că au M,P/ Turculeţu B, Turculeţ Cj după Turculeţ ad. şi pre joimiri i-au biruit M.P//11 Costandin Duca-vodă B,D,E// 11-12 S-au înplut de bucurii Costandin Duca voevoda, socotind că cu aceasta ş-a astupa MP/ mare B,C/ bucurie mare Gj unde auzi B,C// 12 acîaC/ veste B,C/ că-ş B,C/ lui]sa M, lipseşte Bj făcusă Cj ce o făcusă la Poartă M,P//
13 de B,C/ Poartă B,C/ de la Poartă ce făcus(ă), de tăiase pre capegi-başe E/ cu]pentru M,P/ capegi-başe B, capegi-başîa Cj prinzindu Bjj 13 — 14 Turculeţ1"2 B,C//
14 Căci]Pentru că B,E,G, Pentru căci D/Poartă B,C/ştiîa B,C/De vremi că numile lui Turculeţ era ştiut la PoartăM,P//14— 16 lipseşte cade multe ori... s-au pomenit-M,P//15 avea B,C/ bătaie C, bătălie B,E]războiu Gj tătarîi B.C//16 pomenit] scris B,E,G/ îndată învăţară B, învăţă C,D/ gătiră puşcile C, gătiră puşcile cele mari B,E,G// 17 surlele Cjj 16-17 Poroncit-au Costandin Duca voevoda de au gătit puşcile celi mari şi surlile să facă şăninic (şialnic P> de bucuriîe M.P//17 facă B,C/ Costandin Duca-vodă B,E,G/ şinlic B,E, şelinic Cjj 18 după B,C/ lipseşte dup(ă> ce i-au... vestea acie M,P/ veste B, vestea Cj aceia B,C// 19 33]36 B,E,G, 37 D, lipseşte M,P/ Iară îndată Cj găti B,C/ aceste B,C// 19 — 3 Şi îndată ce au gătit aceste toate şi numai cît iara să înceapă a zice surlile {surlile a zice P), iată-că au  sosît  şi  capigiul  (capigi P>-başa  şi au intrat  pre poar-
toate / să-nce<a>p<ă> a dzice surleli şi s<ă> dea puşceli, numai capegi-başea şi-ntră pe po<a>rtă cu mazilie. Şi-nvăţar<ă> să prind<ă> porţile, că-i mazilie, că este domnu Antiohi beiz<ă)deoa, sîn Costantin Cantemir-5 vodă.
Deci îndată să schimbă bucurie în scîrbă; că s<ă> strică giucărie, de nu deder<ă> nice puşceli, nice dzisăr<ă> surleli. Şi-ncepur(ă) siimeni a închide şi porţile. Dup<ă> cum dzice Scriptura: „Cine sap<ă> gro<a>pa altuia, dă 10 într-însa". Aşe dă Dumnedzău, că pasărea vicle<a)n<ă> -dă singur<ă> în laţu.
34. Iară boiarii lui, pîn-a vini Dubău logofătul, de-1 pus<ă> turcul cămaican, au eşit despre do<a>mna ş-au fugit în Ţara Munteniască, că n-ave cine-i goni; că sluji-15 tori<i> era cu Antiohie hatmanul în oaste. Ş-au fugit anume Neculaiu Costîn hatmanul şi frate-său Ioniţi sărdar şi frate-său Pătraşco 3 logofăt şi Vas<i>laşco Ca<n>t<a>-cozono vel-spăt<a>r şi alţii mulţii, mai de gios.
Şi mai pe urmă, dup<ă> ce au vinit ş(i> Ant<i>ohi-vodă,
ta curţii domneşti cu maziliîa. Şi îndată au poroncit să prinză M, P // 1 — 2 a dzice surleli, trîmbiţile şi să bată dobeli meterhaneoa pe obiceai şi să sloboadă puşcile cele mari şi mici, atuncea numai capegi-başe Bjj 1 înceapă B,C/ a zice Cj să dea C]să sloboadă E,G/ puşcile C]puşcile cele mari E,G// 2 numai şi întră capegi-başe G/başîa/ întră B,C/ poartă B,C/ mazilie B, mazilită Cjj 3 învăţară B,C/ prindă B, prinză Cj porţile B,C că-i]că iaste B,C,E,G/ mazilie B, mazilite CjmazîlP/ că]şi G, şi cum că M,P/ iaste B.C// 4 domnu Moldovii iaste M,P/Antiohii B,C/ beizadea B, beizediaoa Cj sîn]ficior lui B,C,D,E,G, feciorul lui W3?jlipseşte Costantin M,P// 5 voevoda M// 6 Decii îndată B,C, lipseşte M,P/ bucuriîa B,C/ să strică B,C// 6-8 Schimbatu-s-au bucuriîa Ducăi întru scîrbă, că să strică giucăriia: s-au trecut de a da din puşci şi de a zici din surle. Şi îndată închisără săimenii porţile M,P// 7 giucăreîa B,C/ dederă B,C/ nici1"2 B,C/puşcile B,C/dzisără surlele B.C//8 începură siimenii B,C/ lipseşte şi2 B,G/porţile B,C/După cum B,C]Bine M,P// 9 Sfîntă Scriptură B,C,G,M, P/ Cine C, Că cine B,E/sapă groapa B,C]va săpa E/dă]cade elB, va cădea el C,G, el va cădea D,E, el cade M,P// 10 întru dînsa C/Aşîa B, Aşa Cjj 10-11 lipseşte Aşe dă... în latu M,P// 10 Dumnezeu B,C/ lipseşte că G/pasire B, păşirea Cj vicliană B,C// 11 singură B,C// 12 34]37 B,E,G, 38 D, 54 M, lipseşte Bj luillui Costantin Duca-vodă
B, lui Costantin Ducăi-vodă D,E,G/ pînă B,C// 12-14 Capigi-başa au pus caimacami pre Dubău {Dubou M) logofătul, iară boerii Ducăi au mersu despre doamna Şi de acolo au fugit cu toţii (toţi P> în M,P// 13 pusă B,C/ turcul]capegi-başîa B, capegi-başe turcul G/caimacam B,C/ despre]pre despre D/doamna B,C/şi au B,C// 14 nu avea B,C/ cine îi goni B, cine să-i goniască C/slujitorii B,C// 15 cu hatmanul Antiohii Jora E/ Antiohii B,C// 14-17 slujitorii iara cu hatmanul Jora şi n-au avut <n-ave P) cine să-i goniască. Numile <Că numile P> boerilor ce au fugit în Ţara Muntenească sînt aceste: Nicolai Costin hatman şi cu fraţii lui Ioniţă sărdariul şi Pătraşcu M,P// 15 Şi au B.C//16 anume B,C/Nicolai Costin B,C/ Ioniţă sărdariul B,
C, E// 17 Pătraşco logofătul al triile B,E/tretii logofăt C]cămăraşul Gj lipseşte şi2 M,P/Vasilaşco Cantacozino B,C// 18 spătar B,C/ si si alti M,P/mulţi B,C// 19 după B,C/ şi B,C, lipseşte G/Antiohii B,C// 19- 1 lipseşte Şi...au fugit M,P//
370
371
au fugit şi Antohi hatmanul şi Mavrodin, de s<ă> făcus(ă> o ce<a>tă mari în Ţara Muntene<a>scă de boerii, de-au şedzut vro 4 ani în Ţara Muntene<a>scă, în dzileli lui £- 275V Ant<i>ohi-vodă, de face multe mestecături / la Po<a>rtă 5 şi cheltuial<ă> ţărîi. Şi nemic n-au putut isprăvi, pecum s-a arăta mai gios.
35. Dece Costantin Duca-vodă, vădzindu-s<ă> că-i mazîl, răpedzii pe taină la Antohi hatmanul la Ne<a>mţu, ca s-a-duc<ă> mai degrab' pe Turculeţii, să-1 de pe mîna lui cape-
10 gi-baş, să-1 ia să-lduc<ă>la Po<a rtă, înpreun<ă>cu dînsul. Iar boeri<i> camaicani, Dubău logofăt şi cu Manolachi Rusăt, înţelegînd c-au triimis Duca-vodă s-apuce pe Turculeţii, au şi răpedzit camaicanii şi l-au timpenat la Podul Leloîa. Ş-au luat pe Turculeţii din mîna lui Antohi hat-
15 manul şi l-au dus la Galata. Şi peste noapte, din mîna slujitorilor caimacanilor, au şi fugit iar la Ne<a>mţu Turculeţi.
Deci Antohi hatmanul, mărgînd cu oaste la Iaşii ş-au spus Ducăi-vodă c-au luat camaicani(i> pe Turculeţ
I hatmanul Antiohii B, hatmanul Antohii C, hatmanul Antiohii Jora D,E,G; -să făcusă' B,C// 2 ceată mare B,C// 2 — 3 Munteniască1-2 B,C/ boiarii (boiarii •C) din Moldova B,C,E,G// 3 vreo patru B, vreo trii, patru Cj lipseşte în Ţara Muntene<a>scă E/zilele C// 4 Antiohii B,C/făcea B,C/la Poartă B,C, ad. marginal D/7 5 cheltuială B,C/ după ţărîi ad. Ia Poartă D/ nemică B.C//5 —6 precum să va arăta mai înainte, la rînduB.E.G,precum să va arăta mai gios, la rînd C.D//7 35]38 E, 39 D, 56 M, 36 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ văzindu-să C/ că-i]că iaste B,C,E,G, lipseşte M,P/ mazil B,C// 8 au răpezit CJtriimisă B,E,G, au triimis M,P/ pre taină C]în taină degrab' E/Antiohii B,C/Antohi hatmanul Jora M,P/ Niamţu B,C/ lipseşte ca M,P/să aducă B,C, să-i aducă M,P// 9 degrab' B, degrabă C, în grabă M,P/Turculeţ B,C/dea B,C/dei el în mină capigi-başii (mina lui capigi-basa P> M,P// 10 başîa B,C/ lipseşte să-1 ia M,P/ ducă B,C/ Poartă B,C/ înpreună B,C//
II lipseşte Iar M,P/ boiarii B, boiarii Cj caimacami B,C/ repetă Dubău A/ logofătul B,C,D/Manolachi B.Cjlipseşte Dubău logofăt şi cu Manolachii Rusăt M.P//12 înţălegînd B,C]sîmţînd M,P/ că au B,C/Costantin Duca-vodă B,D,E, Costantin-vodă G/ să B,C/Turculeţ B,C// 12-14 au trimes slujitori întru întîmpinare lui Turculeţ şi tîmpinîndu-1 la Podul Leloai au luat M,P// 13 răpedzitjtriimes G/ •caimacamii B,C/întimpinat B,E, timpinat C/Podul Iloae B,G .Podul Iloaia C/j 14 Şi l-au luat B,E, Şi au luat C, Şi l-au şi luat Gj Turculeţ B,C/ din mîna hatmanului Antiohii (Jorăi P> B,P, din mina Jorăi hatmanul M/Antohii C/hatmanului E// 15 după Gâlataai. la mănăstire D,E/piste B,C/mînule B// 16 caimacamilor B,C// 15-16 Iară Turculeţ (Turculeţul P> întru aceaş noapte chiar, din mina slujitorilor au scăpat şi au fugit la Ne(a>mţu M,P// 17 Turculeţ iar la Niamţu B, Niamţu Cjj 18 Decii B,C/ Antiohii B, Antohii C/hat(manul> Antiohie G/ mergindu B, mergînd Cj oastea B,C/ şi au spus lui Costantin Ducăi-vodă C, şi spuuindu lui Costantin Ducăi (lipseşte Ducăi G>-vodă B,E,G// 18—1 Spus-au Jora hatmanul Ducăi voevod că caimacamii au trimes slujitori şi au (i-au P)luat pre Turculeţ din mîna lui. Şi foarte s-au scirbit Duca voevod M,P// 19 că au B,C'caimacamii B,C/ Turculeţ B ('
din mîna lui, ş-au făcut mare voie rea. Şi s-au agiunsu cu capegi-başi 'de-u triimis no<a>pte un ste<a>g de lipcani să-1 ia din mîna oamenilor camaicanilor, să-1 duc<ă> la Iaşi; iar pîn-a merge lipcanii, el apucas<ă> de scăpas<ă>. f. 276 5 36. Agiungînd veste la Ne(a>mţu, la Bogdan şi la Iordachi, de mazilie Ducăi-vodă, ei îndată purcesăr<ă> de la Ne<a>mţu de apucar<ă> pe Costantin Duca-vodă nepurces din Iaş<i> şi, mărgînd la curte, de s<ă> înpreu-nar<ă> cuDuca-vodă, şi cu capegi-baş. Era atunce mare cala-
10 balîc de slujitori în curte de-ş cerea lefile de la Duca-vodă. începu şi Bogdan şi cu Iordachi a să prici tare cu Duca-vodă înaintea capezi-başei şi-nnainte, a to<a>tă boerime, pentru ce le-u prădat casăli şi le-u muncit slugeli şi slujniceli din cas<ă>, şi le-u purtat giupînesăli pe la
15 Focşeni şi pe la Hangu, şi le-u triimis în Ne(a>mţu, ş-au
1 mare B,C/ voe B/S-au şi Gjj 2 başia B,C/ de au B,C/trimis Cjj 1-4 Duca voevod s-au rugat lui capigi-başa şi noapte au trimes capigi-başa un ste(a)g de lipcani să Ia pre Turculeţ din mîinile slujitorilor, de la Galata, şi să-1 aducă la dînsul; şi mergînd lipcanii la Galata au găsît numai locul lui Turculeţ M.P//2 noaptea B,C/stiag B,C// 3 să-1 Ia pe Turculeţu din B,D,E,G/ caimacamilor B,C/ ducă B,C// 4 pînă Cj merge B,C/ el]Turculeţ D,E, Turculeţ, el B, Gj apucasă de scăpasă C, au apucat de au scăpat B,G// 5' 36]39 B,E,G, 40 D, lipseşte M,P/ Atuneea agiungînd B,G/ veste B,C/ la Niamţu B, lipseşte Cj la hatmanul Bogdan şi la Iordachi Rusăt vistiernicul B,E,G// 5-8 Bogdan şi Iordachi Rosăt s-au înştiinţat de maziliîa Ducăi şi îndată au purces de la Ne(a>mţu. Şi viind la Eşi au apucat nepurces pre Duca voevod şl M,P// 6 mazilie lui Costantin Ducăi-vodă B,C,D,E,G/ ei]iei Cj purceasără C]au purces E.G//7 Niamţu Cj de2]şi C,E,G// 6-8 au purces de la Niamţu şi au mărsu la Iaşi şi au apucat pe Costantin Duca-vodă nepurces B// 7 apucară C]au apucat ~E,Gl'lipseşte Duca Gjj 8 Iaşi Cj mergîndu B, mergînd Cj curtea domniască B,C,D„ E,G/ lipseşte de M,P/ să înpreunară C] s-au înpreonat B,M,P// 9 cu Costantin Duca-vodăB,C,E,G/ voevod M/başîaB,C/ Şi eraB,C,E,G, lipseşteU.P/ atuneea mare B,C/ calabalîcu B//10 calabalîc în curtea domniască de slujitori, pentru că îş cerea Gj curte Cj curtea domniască B,D,E/ de-s]că-ş C/cerea slujitorii lefile B, lefele C, lefeli lor E/ Costantin Duca-vodă B,D,E,G// 9-10 Slujitorii face mare calaba-lic în curte, cerşîndu-şi lefile de la Duca voevod M.P// 11 început-au atuneea şi hatmanul Bogdan şi cu Iordachi Rusăt vistiernicul B,E,G/ Şi începură C, început-au D/ Atunce au început şi Bogdan şi Iordachi Rosăt M,P/ Iordachi Rusăt vistiernicul) D/ tare B,C, foarte tare M,P// 12 Costantin Duca-vodă B,C,D,E, Costantin-vodă G, Duca voevod M/ înnaintea1"3 B, înnainte(a)1 C, înnaintea2 Cj capegi-basii B,C,E/ toată B,C// 13 boerimea B, boiarimea Cj după boerime ad. zicîndu-i de'faţ(ă) M,P/ ce B]cie Cj li-au1"2 B,C/ casăle B,C/ şi2]pentru ce M,P/slugile B,C// 14 slujnicile B,C/ lipseşte din casăM.P// casă B,C/ şi2]pentru ce M,P/ li-au B,C] ni-au M,P/ giupînesile B, giupînesele Cj pre P, lipseşte M/715 Focşani B,C/ lipseşte şi peM, lipseşte şi P// 15- 1 li-au Cj trimis1"2 Cj Niamţu B,C/ şi au B,C/ Poartă B,C/ că au B,C// 15 —r. 8 din p. urm. şi apoi le-i trimes (li-au trimis P> la Niamţu. Au nu ştim noi că ai scris la Poartă cum că noi am fi trimes pogheaz de le-u luat? Au nu ştim noi că ai trimes pre Moisăi de au prădat (chirvăsărila P> şi au tăiat capul lui capigi-başa şi ai despecetluit cărţile Turcului (sic> graf şi apoi î-aiomorît şi omul? Şi şi mai multe decît aceste i le zice tot de faţă. Şi (le P> asculta capigi-başa şi turcii cei prădaţi din chervăsăriîe. M,P//
.372
373
scris la Po<a>rtă c-au triimis ei poghiiaz leşescu de le-au luat. „Şi pentru ce-i triimis pe Moisăiu cu joimiri de au prădat chirvăsărie ş-au tăiat pe capegi-başă, şi pentru ce-i despecetluit cărţile lui Tucul grof şi e-i omorît omul?"
5     Toate acestea şi mai multe ca acestea i le dzice faţ<ă>, şi spunea şi capegi-başei celue ce-au vinit cu mazilie si-nainte turcilor celor de chervăsărie, ce iera prădaţi / f- 276v   de Moisăi.
' s Iar Duca-vodă nu pute nemic să mai răspund(ă) de 10 ruşine şi de fric<ă>, numai ce schimba feţe. Uneori să face roşiu, uneori galbîn, şi-i era mai mari ciuda cum că-i ştie toate taineli ce le făcus<ă>; i le dzice faţă, în vide<a>-l<ă>. Precum dzice Scriptura, că nice o taină nu poate să nu s<ă> ştie, dar încă care iaste şi cu vărsări de sînge, 15 şl mai tare şi degrab', curund, să vedesşte; că sîngeli nevinovat cere giudecată la Dumnedzău şi nu las<ă>.
37. Dece a dooa dzii îl gătir<ă> de-1 porni-1, cu mult calabalîc despre slujitori pentru lefe şi blăstămuri de la
lei]îei Cj poghiiazu B, poghiaz Cj li-au B,C// 2 ce-i triimis]cî-ai chemat Cj pre Moisei serdariul Cjj 2-3 ce au triimis la Moisei sărdariul de au vinit cu joimirii din Niamţu la Iaşi de au prădat B, c-au trimis la Moisei sărdariul de au vinit la Iaşi cu joimiri de au prădat D, pentru ce au triimes la Moisăiu sărdariul de au venit cu slujitorii din Neamţu la Iaşi cu joimirii de au prădat G//2-4 pentru ce au triimis la Moisei sărdariul de au vinit la Iaşi de au prădat chirvăsărie cu joimirii din Niamţu şi au tăiîat pre capegi-başîa şi au luat robi pe balci-başe, aga hanului, şi pentru ce au despecetluit E// 3 chirvăsăriîa C/ şi au B,C/ pre C/ başîa B,C/ pentru ce <cîe C> au despecetluit B,C,D,G// 4 Tiuchil B,C/ şi i-au omorît' B,C,D,E,G//5 aceste B,C/ cajdecît B,G/ le dzicea B, le zicea C/ faţă B,C// 6 başii B,C/ celuia ce vinisă B,C,E,G/ mazilie, B, maziliîa Cjj 7 înnaintea B,C/ dejdin B,C,D,E,G/ chirvăsărie B, chirvăsăriîa C/era B,C// 8 Moisei sărdariul B,C,D,E,G//9 Costantin Duca-vodă B,C,D,E, G/ nu putea B,C, nu mai putea D/ nemică B,C/ lipseşte mai G/ răspundă B,C// 9-10 Iară Duca voevod de ruşîni şi de frică nimica nu pute răspunde, ci numai ce face feţî M,P// 10 ruşine B,C/ frică B,C/ feţe B,C/ ce numai tot schimba feţe Gjj 11 să făcea B,C, lipseşte M,P/ uneori galbînjiară uneori să făcea galbîn B,E,G, uneori să făcea galbîn Cj alteori galbine M,P/ mare BJmult Cjj 12 ştiîa B,C/ tainele B/tainele şi faptele cele ce făcus(ă) Gjj 11-12 şi mai mare îi era ciuda, că toate tainile lui li-au arătat la vedială M,P// 12 făcusă B,C/şi i le dzicea B, i le zicea C/în vedială C]în vedială, la arătare B,D,E// 12— 13 şi i le zicea faţă, la arătare. Precum Sfîntă Scriptură Gjj 13 Sfîntă Scriptură B,E, Sf<î>nta Scriptură C,D// 13-16 lipseşte Precum dzice.., şi nu las(ă) M// 13-1 lipseşte Precum dzice... pentru văc<ă>ret. Iar P// 13 nici B,C// 14 să ştiie C/dară B/ care iaste B,C/ vărsare B,C/sînge B,C// 15 tare Cj tare şi mai degrab' B,D,E,G/ degrabă Cj curundu B, lipseşte E,G/ vedeşte CJ iveşte B/ sîngele B/ cel nevinovat B,C,E// 16 cere B, cere Cj judecată B,C/ la]de la B,D/ Dumnezeu B,C/ lasă B,C/ după lasă ad. fără de plată şi răscumpărare Bjl 17 37]40 B,E,G, 41 D, 62 M/ Decii B,C, lipseşte M/ a doa zi B, a doa dzi Cj gătiră B,C/ porniră B,C// 17-1 A doa zi l-au gătit de purces. Slujitorii striga pentru le(a)fă. Oamenii toţi îl blăstăma pentru că au scornit văcărit, de auziîa însuşi cu urechile lui M// 18 despre B,C/lefe B,C, lefeli lor E,G/blăstămuri multe B,E,G//
oameni, de audzie cu urechi<le), pentru văc<ă>ret. Iar do<a>mna lui, fata Brîncovanului, fiind tînăr<ă> şi dezmerdat<ă> de tată-său, să bocie în gura mare munte-nesşte: „Aolo, aolo, că va pune taica pungă de pungă
5 din Bucuresştii pîn-în Ţarigrad şi, zău, nu ne va lăsa, şi iar ne vom înto(a>rce cu domnie îndărăpt!" Iar dup<ă> ce au agiunsu la Ţarigrad, n-au avut acel năroc să s(ă> f • 277 mai înto<a>rcă, c-au trăit, 2, 3 / luni ş-au murit de ciu-m<ă>. Şi s<ă> şi conoscu schimbat cu slăbăciune nărocul
io lui Constantin-vodă şi de la Brîncovanul mai puţintel agiutor şi sălenţă a-i arăta.
38. în dzilele acestui domnu, măcar că nu era pace, au trecut un sol leşescu la Po<a)rtă şi-n scurtă vreme s-au întorsu înapoi, făr<ă> nice o ispravă, anumi Rău-
15 tichie. Acestu Răuţichie în scurtă vreme au cădzut şi hatman coroniia.
39. Pe cestu domnu Duca-vodă, într-această domnie dintîiu, era numai cu numeli domnu, că-1 stăpînie munteniei). Pe cine dzice muntenii, pe acie boerie şi ce dzice
20 acie făce. Şi era şi îmă-sa, do<a>mna Ducăi-vodă celui
1 auziîa B,C/ urechile B, urechile lui C,E/ văcărit B,C/ IarăC, lipseşte M,P// 2 doamna B,C/ lipseşte lui G/ Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G/ fiindu B/ tînără B,C// 3 dezmierdată B,C/ lipseşte de tată-său M,P/ bociia B,C/ mare B,C/ munteneşte de zicea B,E,G,munteneşte şi ziceaC, şi zice munteneşti M,P// 4 Haoilio, haoilio B, Aoi-îio, aoilio C/ pune B/ dejlîngă M.P//5 Bucureşti B,C/ pînă B,C/ lăsa aşa B,E,G// 6 şi ne vom întoarce iar cu G/ întoarce B,C/ domniîa B,C/ Iară Cj după B,C//6-8 Şi cu aceasta purcegînd din Iaşi şi după ce au venit Duca voevod în Ţarigrad, doamna lui numai trei luni au mai trăit şi au murit de ciumă M,P// 7 noroc C/ să să mai întoarcă B,C// 8 că au B,C/ după trăit ad. numai B,C,D,E/ doao, trii C, vreo doao, trii B/ şi au B,C/ ciumă B,C// 9 să şi cunoscu B,C// 9-15 lipseşte Şi s(ă> şi conoscu... Răuţichie înM,P//9 slăbiciune B, slăbiciune Cj norocul Cjj 10 Costantin Ducăi (Duca D>-vodă B,C,D,E,G/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G //II agiutoriu B,C/ silinţă B,C// 12 38]41 B,E,G, 42 D/ dzilele B, zilele Cj măcarî B/ pace B,C// 13 după leşescu ad. pin Iaşi B/ lipseşte leşescu D/ Poartă B,C/ şi în scurtă C]şi fără zăbavă B,E,G// 14 înnapoi B,C/ fără de nici B,C,D,E,G/ după ispravă ad. şi pre sol îl chiema B,E,G/ anume, pre anum6 B,C// 15 Reuţchii1-2 B,C/ Acestujlar acest C, Care acest sol D, Care acest E,G// 15-16 Care acestu sol Reuţchii piste puţină vreme au agiunsu în Ţara Leşască de au fost hatman vielchii corunnii B// 15-20 lipsesc M,P// 15 în scurtăjpeste puţină Gj cădzut]agiunsuC,D,E,G//16 şi hatman coro-niia]şi hatman vielchii corunnii C, de au fost hatman în Ţara Leşască E, de au fost hat<man> polnii corunii în Ţara Leşască Gjj 17 39]42 B,E, 43 D/ Pre acest B,C,E/ Costantin Duca-vodă B,D,E/ întru B,C/ domniîe C// 18 dintîi B,C//17-2 lipsesc Gjj 18 stăpîniîa muntenii B,C, stăpîniia mai mult muntenii E// 19 Şi pe B,E/ cine B,C/ dzicea B, zicea Cj muntenii B,C/ după muntenii ad. să-i boeriască B,D,E// 19 — 20 aceia 1-2 B, aceia1, aceia2 Cj îi boeriia B,C,D,E/ ce dzicea muntenii B,E// 20 făcea B,C/ înmaiă-sa A]maică-sa C,D/ doamna C, doamna Nastasiîa a B,D,E/ să B,C/ şi ia B,C//
374
375
bătrîn, şi s(â) amesteca şi e<a) la răutăţi. Şi boierii încă era tineri, şi nu s<ă> mai ştie ce mai iaste de chevernisai<ă>. Boerii lui Costantin Duca-vodă cine au fost: 40. Dumitraşco Ceaurul, vel-logofăt; Tudosîîe, biv-5 logofăt, l-au pus ban, Dubău, iar dup<ă> mo<a>rte lui £. 277v   Dumitraşco l-au pus iar logofăt mari; / fiind om de tre<a>-bă, era zvore<a>la dup<ă> vel-logofăt; Vas<i>lie Costachi, vel-vornic;  41. Neculaiu Donici, vel-vornic; Niculaiu Costîn, hatman; Vlasto, vel-post<elnic> ;Vas<i>laşco Ca<n>-10 tacozin,  vel-spăt<ar>;  Antohie  Jora,  Vel-păh<arnic>; Lupul Costachi, vel-vist<ernic>; Iordăcuţ Ca<n>tacozino, vel-stolnic; Ilie Ca<n>tacozino, veî-comis.
42. încălecat-au un soltan cu cîtăva tătărîme în al doile an a domnii<i> Ducăi-vodă de au lovit fără veste 15 pe Oituz în Ţara Ungure<a>scă, iarna, de-u prădat trei dzile, cît au putut, şi s-au întorsu înapoi cu pace. în ţar<ă> la noi, ce au găsit în calea lor au mîncat ş-au strîcat tot. Acestu soltan s-au rădicat ş-asupra turcilor, de au ars Chilia şi Smilul şi Reni<i>.
1-19 lipsesc M,P// 1 si B,C/ şi îa B,C/ boiarii B, boiarii Cjj 2 să B,C/ ştiia B,C/ ce iaste B,E/îaste Cj chivernisală C, chivernisală lor B,E// 3 ante Boiarii: 43 E, 42 Gj Boiarii B, Boiarii Cjj 4 40343 B, 44 D, lipseşte E,G/ numerotează boierii B,D,E,G/log<o>făt C/Tudosie Dubău (ad. marginal) C, D// 5 biv-logofăt] log<o)făt mare C, biv-vel-logofăt D// 4-6 Tudosie Dubău ce au fost vel-logofăt l-au pus ban; iară după ce au murit Dumitraşco Ceaurul l-au pus iar pe Tudosie Dubău vel-logofăt B/Dumitraşco Ceaurul vel-logofăt; iar după ce au murit Dumitraşco Ceaurul au pus pe Tudosie Dubău vel-logofăt; şi fiindu om de treabă E// 4-9 Dumitraşco Ceaurul vel-logofăt; Vasilie Costachi vel-vornic de Ţara de Gios; Necolai Donici vel-vornic de Ţara de Sus; Necolai Costin G// 5 l-au pus vel-ban D, şi l-au pus ban mare C/ lipseşte Dubău C,D/ după moartea C// 6 Dumitraşco Ceaurul C,D/ l-au pus iarăş pre Tudosie Dubău log<o>făt mare Cj şi fiindu B/ triabă B,C// 7 zvorialaC, dvoreala B/ după B,C/ log<o>făt C/ Vasilie B,C// 8 după vornic ad. de <din C> Ţara de Gios <jos C> B,C,D,E/ lipseşte 41 B,C,D,E,G/ Nicolai B, Neculai C/ după vornic2 ad. de Ţara de Sus B,C,D,E/ Nicolai Costin B,C// 9 postelnic Cj Vasilaşco Cantacozino B,C// 10 spat(ar) B, spătar Cj Antiohii B,C/păharnicu B, paharnic Cjj llvis-ternic Cj Iordachi Cantacozino B'C,D,E,G// 12 Ilie Cantacozino B,C/ după comis ad. Iar mai pre urmă, după ce au răpousat Dumitraşco Ceaurul, au pus pre Tudosie Dubău vel-logofăt. Şi fiind om de triabă, era zvoreala după vel-logofăt. Urmează textul rîndurilor 17-2 din p. 375-6 Gjj 12 după comis ad. Aceştie era boiarii lui Costantin Ducăi-vodă în domnie dintîi E// 13 42]44 B,E,G, 41 C, 45 D// 13-15 Iară în dzileli acestui domnu, Costantin Duca-vodă, în al doilea an al domniiilui, purces-au un soltan cu cîtăva tătărîme de au lovit fără de veste pre B,E, Iar în al doilea an a domniii lui Costantin Ducăi-vodă, încălecat-au un soltan cu cîtăva tătărîme de au lovit fără de veste pre C, în zileli acestui domnu, a lui Costantin Ducăi-vodă, încălecat-au un soltan cu cîtăva tătărîme, în al doile an a domniiilui, de au lovit fără de veste pre D, Iară în al doilea an a acestui domn, Costantin-vodă, purces-au un soltan cu cîteva mii de tătari de au lovit fără veste pre Gjj 15 Unguriască B,C/ de au B,C/ trii zile B,C// 16 înnapoi B,C/ pace C/Iar în ţară B,C,E,G//17 şi au stricat B,C/ repetă şi au D// 18 Acest B/Iar acest Cj şi B,C// 19 Renii B,C//
domni Ia lui ant<i>ohi-vodă, sîn cantimir-vodă, leat 7204 <= 1696). cap 85
Zaci<alo> 1. Dup<ă> ce pornirea > pe Costantin Duca-vodă la Poartă, rămasără cămăicani în Iaşi, puşi de An-5 tiohi-vodă: Tudosîîe Dubău logofăt şi Bogdan hatmanul şi Iordachi vist<ernicul>. Şi din rămăşiţeli ce au găsit f- 27§    de la Duca-vodă în ţară, / strîngîndu-le, Bogdan şi Iordachi ş-au mai întorsu oarice din pagube ce i-au jăcuit Duca-vodă, cum să pomenesşte mai sus. 10      2. Viind Ant(i>ohi-vodă cu domniîa în Iaşii, era iar om tînăr, ca de 20 anii, om mare, cinsteş, chipeş, la minte aşedzat, giudecător drept. Nu era pre cărturar, numai nu era om prostu. Minciuneli, tălpizicurili nu le iubie; la averi nu era lacom, obiceîa noo nu priimie să le fac<ă>; 15 prea peste sam<ă> vîn<ă>tor şi slujitor bun, dup<ă> hirea tătîne-său. în rea parte era can straşnic, să nu grăiască fiecine şi făr<ă> vreme cu dînsul.
Şi era şi credincios la giurămînt: îl ţinea. Cinstit<ă>
1 Dcrnniîa lui Antioh voevoda dintîi {dintîi a lui Antioh voevoda E,G> ficior lui Costantin Cantimir-vodă B,E,G/ Antiohii C, Antioh D/voevoda1"2 M/ sînjficior lui C,D,P, feciorul lui M/ Costantin Cantemir-vodă Cjj 2 leatjanul B,E, în anul C,G/ lipseşte leat 7204 D,M,P/ Cap 89 B, Cap 88 D, Cap 90 P, lipseşte E,G,M// 3—9 lipsesc M,P// 3 /i/>ssş<e-Zaci<alo> B,C,D,E,G/ După B,C]în anul'7204, după D/ porniră Cj pre B// 4 caimacami Cj lipseşte puşi de Antiohi-vodă E,G/ Antiohie Cjj 4—6 rămasără caimacami în Iaşi Tudosie Dubău vel-logofăt şi cu Bogdan hatmanul şi cu Iordachi Rusăt vistiernicul B// 5 Tudosie Cj logofătul C, vel-logofăt E,G/ Iordachie Roset E,G// 6 vistiernicul Cjj 1 Costantin Duca-vodă B,E,G/ strîngîndu-le B,C/ Bogdan hatmanul şi cu Iordachi vistiernicul B,D,E,G// 8 ş-au] şi ş-au Cj oarece B,C/ pagube B,C/ ce-i jecuisă C, ce i-au fost jecuit B,D,E// 9 Costantin Duca-vodă B,D,E,G/ cum]precum B,D,E,G/să pomeneşte mai sus C] mai sus s-au scris B,E,G/ 10 Viindu B/Antiohii B,C, Antioh D/ în Iaşi C]la scaonul domnescu în Iaşi B,E,G/ Viind Antiohi-voevoda domnu în Moldova şi aşăzindu-să în scaun- în Iaşi M,P/ lipseşte iar B,E,G,M,P// 11 ca]numai M,P/ doaozăci de ani B,C/ era om B,D,E,G/ mare la trup B,E,G, mare la stat Cj cinsteş la chip D]<;instit G, lipseşte M,P/ aşăzat la minte M,P// 12 judecător B,C/ numai nu era om prostu] numai nice era om prostu B,E, numai nu era nici om prost C,D, dar numai nici om prost G, însă nu prost M,P// 13 Minciunili C, Minciunile şi B,E,G,M,P/ tel-pijicurile B, tălpizicurile Cj nu le iubiîa B,C/ lipseşte le Gjj 14 avere B,C]bogăţii M,P/ obic6îe noao B,C/ ad. marginal la avere nu era lacom, obiceiuri noao iubiîa Gj priimiîa B,C/să lefacăB.C, lipseşte M,P// 15 pre Cj piste samă vînătoriuC, piste samă era vînător B,D,E,G/ slujitoriu B,C// 16 după firea tătîne-său B,C] ca şi tatăl său M,P/ în parte celor răi era can straşnic C, Spre partea celor răi era <foarte G> straşnic <şi E> B,E,G, In partea celor răi era can straşnic, celor ce vrea să facă strîmbătăţi şi să nu D/ în rea parte]Deoparte M,P// 17 fieştecine C,D,G, ciecine A, ad. marginal B/ fieştecine cu dînsul şi fără vremi M,P/ fără vreme C, fără de vreme B,D,E,G//18 lipseşte Şi M,P/ giurămînt] rugăminte Cj lipseşte îl ţinea M,P/ îş ţinea cinstit vorba Cj Cinstită îi era vorba B,D,E,G//
376
377
horba. Şi boierii în curte lui, pecum i s-a ar<ă>ta viiaţa lui înainte, tot cu cinste înbla. Mînie ave straşnic(ă>, răcnie tare, can cu grabă, şi de cie să depărta inemile boîarilor de dîns 1. 5 3. Dup<ă> ce s-aşedză la domnie, boerii dup<ă> obiceiu. Iar boerinaşîi tătîne-său, lui Cantemir-vodă vrea să s<ă> bucure de domnie fiiului stăpînu-său, dar nu pute, f. 278v ia focul, să ţie inema să s<ă> bucure. Că aşe era / de bătuţi şi de stîlciţii şi de jăcuiţi, cît rămăses<ă> cu peile, de n-ave
10 cu cie ieşi înainte stăpînu-său. Alţii, fiind pedepsiţii de-n-chisoari, îş perdus<ă> şi minte. Deci Ant<i>ohi-vodă, dup<ă> ce i-au vădzut într-aceasta chip, să mira şi el ce va mai faci cu dînşi<i>.
4. Atuncea şi Răscarachi Rusăt cuparul încă au eşit
15 din surgunie. Numai nice de un folos nu fu lui Antiohi-vodă, că vini de la Rodos în Ţarigrad bolnav di dropic<ă> şi-n scurtă vreme au murit. Şi nu-i era lui Răscarachi atîta jeli de mo<a>rte, cîtu-i era jelea că-ivinis<ă> zama-nul şi nu pute să-ş răsplăte<a>scă răutate ce trăses(ă)
20 de cătră munteni.
1 boiarii B, boiarii CJ curtea B/ precum B/ i să va arăta B,C// 2 înnainte C, înnainte, la rîndu B,D,E,G/ cinste B,C/ umbla B,C/ însă mînie M,P/avea B,C// 1-2 Deci după cum însuş el să arăta, aşa şi boerii lui să purta cu cinste M,P// 2 — 3 straşnică, răcniîa tare Cj straşnică, de multe ori striga răcniîa tare şi can E/straşnică, de multe ori răcniîa, striga (striga, răcniîa G> tare <la divanuri G> asupra celor vinovaţi şi can B,G// 3 de aceia B, pentru aceia Cj depărta B,C/ inemile B, inimile Cj de
B, C/ şi atunce şi inimile boerilor să depărta de <laM> dînsul M,P// 5 3]2 M,P/ Iară după ce să aşeză B,C,D,E,G/ după aşeză ai. Antiohii-vodă E/ la domniîa
C, la domniîa Antioh-vodă D/ boeri după obiceaiu C, boeri boiarii pre <după E,G> obiceai B,E,G/ După ce s-au aşezat în domnii, au boerit după obiceaiu, după cum anumi arată mai gios M,P// 6-20 lipsesc M,P// 6 boerenaşii B,C/lui]a lui-B,P,E/ să să bucure B, C, // 7 domniîa B,C/ stăpînu-său]tătîne-său Gj nu putea B,C// 8 să-i ţiîe Cj inima B,C/ să ţie inima, la focul Gj să să bucure B,C/ aşîaB, aşa Cjj 8 — 9 lipseşte de1-3 G//9 stîlciţi B,C/ jecuiţi B,C/ rămăsese B, rămăsesîe Cj pieile B,C/.n-avea c', nu avea Bjj 10 cu ce <ce B> eşi înnaintea B,C/ fiindu Bj pedepsiţi B,C/ de închisoare B, den închisoare Cjj 11 pierdus<ă> B, pierdusă Cj lipseşte şi Cj mintea Cj Decii B,C]Atunce Gj Antiohii B,C, Antioh Bjj 12 după ce B,C]dacă (i/intru Bj miera Bj ce li va A// 13 ad. marginal mai Bj face B,C/ dînşii B,C//14 Lascarachi C,D/ cupariul Cj Lascarachi Rusăt (spătarul G> ficior cupariului Rusăt celui bătrîn au eşit B,E,G// 15 surguniîa C, surgunie de la Rodos B,E,G/ nici Cj lipseşte de C/nu-i fu C,D, nu i-au fost B,E,G/ Antiohii B,C// 16 că vini de la Rodos]că după ce au vinit de la Rodos B,E,G/ bolnavu Bj de B,C/dropică C, idropică B,E// 17 şi în scurtă vreme C]şi piste <pren G> puţină vreme B,E,G/ Lascarachi B,C,D,E,G//18 jeale B, jale C/moarte B,C/cît îi era'jeale < jale C> B,C// 18-19 că atuncea îi viniş<ă> zamanul de îi era pe voîe şi nu putea B,E,G, că-i vinisă lucrurili pe voie la zamanul lui şi nu putea Cjj 19 nu putu Bj răsplătiască B,C/ răutatea B,C/ trăsese B, trăsesle C//20 de B,C/ munteni B,C//
378
5j Ce Ant<i>ohi-vodă pus<ă> capichehaîa la Po<a>rtâ pe un frate a lui Răscarachi, Chiriţi Mih<ă>lachi, şi cu frate-său, beizăde Dumitraşco, să-i poarte trebile.
Şi acole la luarea domn<i>ei n-au cheltuit mai nemic 5 la Po<a>rtă, nice pe drum n-au făcut atîta cheltuial<ă> ; că mai mult de cu vo treidzăci, patrudzăci de oameni n-au vinit de la Ţarigrad.
Şi boeri pe acesştii boeri:
6. Boiarii lui Antiohi-vodă: Donici, vel-logofăt; Va-10 s<i>lie Costachi, vel-vornic; Dumitraşco Mitre, vel-vor-<nic>; Lupul Bogdan, hatman, cumnat lui Ant<i>ohi-vodă; Manolachi Rusăt, vel-pos<telnic>; 5Îih<a>lachi Răcoviţi, vel-spăt<ar>, tiji cumnat, şi pe urmă au cădzut şi domnu, de-i dzic Mihai-vodă; Ion Buhuş, vel-păh<ar-15 nic>; Iordachi Rusăt, vel-visternic; Ilie Ţifăscul, vel-stolnic; Ştefan Cerchez, vel-comis.
Şi aşea să aşedzar<ă> şi s<ă> tocmir<ă> boeri(i>le la toate trebile de chevernisîe cum să cade; că era Bogdan şi
1-9 lipseşte Ce ... vodă M,P// 1 Ce B,C/ Antiohii B, Antohii C/pusă B,C, au pv.s G/capichihaîa B,C/ Poartă B,C// 2 Lascarachi B,C,D,E,G/ pre anume (anume pre E,G> Chiriţe Mihalachi B,E,G, pre Chiriţe Mihalachi Cjj 3 beizadea B,C/ Dumitraşco beizadea Gj trebile C]de grije tr'ebilor B,E,G// 4 Şi acolea C] Şi atuncea B,E,G/ domniii B, Cj mai nemică C]mult B,E,G// 5 Poartă B,C/ nici B,C/ cheltuială B,C// 6 de]decît B,C,D,E,G/vreo B, vro Cj triizăci B.C//6 —7 de2"3 B,C//8 pre aceşti B,C// 8 -9 boiari1"2 C, boiari2 B/ pre aceşti boiari ce sînt sorişi mai gios D//9 lipseşte 6 Cj lipseşte Boiarii lui Antiohi-vodă B,E,G/ Antiohii C/pus-a'u pre Donici C, Pus-au pre Nicolai Donici B,D,E,G/log<o>făt Cj pre Vasilie B,C,D, şi pre Vasilie E.G//10 după vornic1 ad. de Ţara de Gios < Jos C> B,C,D,E,G/ lipseşte Dumitraşco Mitre vel-vor<nic> M,P/ pre <şi pre E> Dumitraşco Mitre vor<ni'c> de Ţara de Sus B,C,D,E// 11 pre Lupul B,C,D,E,G/cumnat]'acesta era cumnat M,P/ Antiohii B,C// 12 voevod M/ pre Manolachi B,C,D,E,G/ postelnic Cj pre Mihalachi Racoviţă B,C,D,E,G// 13 spat<ar> B, spătar Cj tiji]iarăşi B,E, iarăş C,D, fiind iarăş Gj după cumnat ad. lui Antiohii-vodă B,C,D,E,G// 12-14 Mihalachi Racoviţă < vel-spatar P> carile mai pre urmă au fost şi domnu, vel-spatar (lipseşte vel-spatar P>; acesta iarăş îi era cumnat; Ioan Buhuş M,P// 13 sijcarele mai B,D,E,G/au cădzut]au agiunsu B,C,D,E,G// 14 şi]de au fost şi B,C,D,E,G, ad. marginal Cj de-i dzicjcăruîa îi dzicu C, căruia îi dzicu oamenii E, de i-au dzis oamenii B, căruia, după ce s-au domnit i-au zis oamenii Gj Mihai-vodă cel vitiaz G/pre Ion Buhuş C,D,E, şi pre Ion Buhuş l-au pus B, şi au pus pre Ion Buhuş Gj păhamicu B, paharnic Cjj 15 pre Iordachi B,C,D,E,G/ vistiernic Cj pre Ilie C,D/ pre Ilie Dabije Ţifăscul ce-1 porecliia de-i dzicea Frige-vacă <l-au pus G> B, G/pre Ilie Dabije Ţifăscul Frige-vacă E//16 stolnicu B/pre Ştefan B,C,D,E,G// 17 asia B, aşa Cj aşedzară B, aşezară C/ să tocmiră boeriile B,C// 17-18 Şi aşa au aşezat boeriile de chivernisiîa la toate trebile cum să cade M,P/ după cade, ad. textul de la p. 378, r. 6-20 şi de la p. 379, r. 1-7: Boerinaşîi tătîni-său, a lui Cantemir-voevod... că mai mult decît 40 oameni n-au fost cu dînsul M,P// 18 trebile B,C/ chivernisiîa B,C/ lipseşte de chevernisîe cum să cade E/cum]precum D/ Bogdan] Lupul Bogdan hatmanul B,E,G, Bogdan hatmanul Bjj 18-2 Bogdan şi Iordachi Rosăt era mai aleşi din toţi boerii; şi fiind înţălepţi, îi agiunge minte la toate soco-
379
Iordachi mai aleşii şi capete bune, de-i agiungea la toate socoteleli, de domnie Ant<i>ohie-vodă cu cinste şi cu paci.
7. în scurtă vreme să tîmplă de muri sora lui Ant<i>ohi-vodă, ce o ţinea Mih<a>lachi spăt<arul>, anume Safta 5 şi avu mare jele şi păreri de rău dup<ă> dînsa. Şi pe Mih<a>lachi dup-acie nu l-au mazilit din boîarie. Tot în boerie au fostu şi la cinste, cît au fostu domnu, şi-ncă i-au dat voie de s-au şi însurat în dzileli lui, de au luat altă fată de boer, anume a medelnicerul<ui> Dedul de 10 la Galaţii. /
f. 2?9V 8. Sfătuitu-s-au Antiohi-vodă cu boerii de au făcut prieteşug cu leşii. Şi triimisăr<ă> cărţii, cu rug<ă>niinte la craiu şi la hatmani, să nu pozvole<a>scă să slobo<a>dză poghiiazuri în ţar<ă> să o strîce, că-i păcat că sint cresş-15 tini." Şi cîndu s-a tîmpla să margă cenbururi tătărăsştii în sus, om faci şi noi ştire leşilor să să fere<a)scă".
Dece craiul Sobeţichie şi cu hatmanul Iablonovischie îndată cu bucurie priimir<ă> că n-or mai triimite poghiia-
telile şi pentru aceia Antiohi voevod domniîa cu cinste şi cu pace M,P// 1 cu Iordachi Rusăt vistiernicul B,D,E,G, Iordachi vist<iernic> C/aleşi B,C/ bune B,C/ după agiungea ad. firea B,E,G, mintea Cjj 2 socotelile B,C/ de]şi B,G/ domniîa B,C/ Antiohii B,C, Antioh D/ pace B// 3 în]Iară în G/de]şi E/ Antiohii B,C// 3-7 Elisavet<a>, sora lui Antiohi voevod pre cari o ţine Mihălachi spătariul, s-au bolnăvit şi au murit. Mare jale au avut Antiohi voevod după dînsa. Şi pre Mihălachi spătar nu l-au mai scos din boerii, ci l-au avut la cinste M,P// 4 Mihălachi Racoviţă spat<arul> B,E,G, Mihălachi spătariul Racoviţă D, Mihălachi spătariul C/ pre anume domniţa Safta B,D,E, anume domniţa Safta G/,' 5 mare
B, C/jeale B, jale C/ părere de rău Antiohii-vodă după dînsa B,E,G, părere de rău după dînsa Antiohii-vodă C.D//6 Mih<a>lachi spat<ar> B,E,G, Mihălachi spătariul
C, D/ după aceia B,C/ mazilit B,C/ boeriîe B// 7 fost B,C/ după cinste ad. la Antio-hie-vodă C// 7-10 lipseşte cît au fostu domnu... de la Galaţii M,P// 7 fost domnu Antiohi-vodă B,D,E,G/'încă B,C//8 şi voie B/ zilele C// 9'boiariu B, boîariu Cj anume C, pre anume B,D,E,G/ medelniceriului B,C/ Dediul B,C/ de B,C,' Galaţi B,C// 11 8]9 P, lipseşte Cj Sfătuitu-s-au atuneea B,G/ Antiohii B,C/ Antiohii voevod s-au sfătuit M,P/ boiarii Cj de au făcut]să facă M,P// 12 prie<te>şug B, priiateşug Cj leşii B,C/ triimisără B,C]au trimes M,P/ cărţi B,C/ rugăminte B,C// 13 craiul C] craiui leşescu B,D,E,G,M,P/ la hetmanii leşăşti M,P/ pozvoliască B,C/ să nu sloboadă B, să nu sloboază C,D]a slobozi M,P// 14 podghiazuri B, poghiazuri C/ ţară B.CJMoldova strice B,C/ că-i]că iaste Cj sîntu B, sînt C/creştini B,C// 15 cîndu B, cînd Cjj 14-16 că iaste păcat, fiind de o legi, creştini. Şi cum că şi ei, despre parte lor, cînd vor sîmţi că vor că me<a)rgă ceanbururi tătărăşti să prade în Ţara Leşască, îndată le vor face ştire <ca M> să să păzască M,P/ ceambuluri B,C/' tătărăşti B,C// 16 face Cj în sus, în Ţara Leşască <să prade E,G> şi noi încă atuneea om face ştire leşilor să să păzască B,D,G/ leşilor Cj feriască Cjj 17 ante Decii: 8 C, 10 M, 9 P/Decii B,C, lipseşte M,P/craiul leşesc P/Sobeţchii C, lipseşte P/ Iablanovschii C/craiul leşescu anume._ Sobeşchii şi<cuE,G> hatmanul cel mare de coro<a>nă (leşască E,G> pre (lipseşte G> anume Iablanovschii B,E,G//18 cujşi cu M,P/priimiră B,C]au priimit D, s-au priimit făgăduindu-să M,P/ trimite Cj că nu vor mai trimite podghiazuri în ţară B,E,G/poghiazuri Cjj
380
zuri, şi s<ă> aşedză lucrul mai cu paci a trăire. Nu feci ca tată-său Cantemir, să s<ă> puie înpotriva unei craii cu o mîn<ă> de oameni slabii. Paza bun<ă) trece primejdea re; mielul blînd suge la doo maice; capul plecat nu-1 5 prinde sabie. Aşe bun<ă> chivernisal<ă)fecea şi Ant<i>ohie-vodă atuneea.
9. Ant<i>ohi-vodă era logodit cu o sor-a lui Costantin-vodă Duca încă din vreme tătîne-său, încă cînd era la Ţarigrad, anume Mărie. Şi gîndis<ă> să triimită să o
10 aduc<ă>, să-i fie do<a>mnă. Ce-i şi vini vesştea pecum au murit; şi avu mare păreri de rău de acea / vesşte.
Triimis<ă> Antiohi-vodă sol pe Bogdan hatmanul în Ţara Muntene<a>scă, la Brîncovanul, pentru aşedzarea păcei, să nu s(ă> mai pîrască la Po<a>rtă acestea doo
15 ţări, să s(ă> strici. Şi cerşu să-i dea şi o fată, să-i fie do(a>mnă. Deci Brîncovanul pentru pace i-adeveri, şi pentru fată. numai îi răspunsă să omo(a)r(e) pe Iordachi
1 să aşeză B,C/pace B,C/ după trăire ad. despre Ieşi B,E,G/ Nu feci]N-au făcut B,E,G, Nu făcu C,D// 1-3 şi aşa Antiohi voevoda ş-au aşăzat lucrul ca mai bini să trăiască cu pace. Iară nu ca tatăl său, Cantimir voevod, carile cu puţini oameni slab: vre să să puile înpotriva unii înpărăţii M,P// 2 Cantemir-vcdă B,C,D,G; să să pue B/ să Cj înprotiva C/unii B,C// 3 mînădeB.C/ slabi B,C/ după slabi ad. Că iaste un cuvînt de să zice că Cj bună B,C/ după bună ad. dzicu oamenii că B,E,G/ trccejpetreci P/primejdie B,C// 4 şi mielul B,E,G/ suge B,C/doao B,C/ maice B,C, manie M,P/şi capul B,E// 5 Aşîa B, Aşa C/bună B,C/chivernisală B,C//5-6 Aşa şi Antiohi voevod au socotit. M,P/ fecea]au făcut B,E,G, făcu C,D/ Antiohii B, Antiohie Cjj 7 9] 11 M,P/ Antiohii B, Antiohie Cj Costantin Ducăi-vodă B.G, Costantin Duca-vodă C,D,E// 7-11 Antohi voevod încă fiind în Ţarigrad s-au fost logodit cu domniţa Marila sora lui <sor<ă) cu P) Costantin Duca voeved. Şi era numai să trimaţă (Şi numai cînd era să trimaţă P> să o aducă din Ţarigrad in Iaşi (lipseşte în IaşiP), s-au şi înştiinţat că au murit. Şi mare jale au avut. M,P//8 lipseşte încă G, vreme B,C/ după tătîne-său ad. lui Cantemir-vodă Cjj 9 pre anume E, pre anume domniţa Marila B,C,D, cu anumi domniţa Marila G/ gindisâ B,C, eindi Gjj 10 aducă B,C/ doamnă B,C/ Ce numai ce-i şi vini Cj veste B,C/ precum B, pecum că C]că Gjj llavu]avea B,C,E,G/ mare părere de rău B,C/ de B,C]pen-tru Gj veste B,C// 12 Şi triimisă B.C.E.G/ Antiohii B,C/ pre Lupul Bogdan B,G," 12-16 Antioh voevoda au trimes sol în Ţara Muntenîască la Brîncovanul, domnul muntenescu, pre Bogdan hatmanul pentru aşăzare păcii, să nu să pîrască la Poartă, să nu să mai strîce aceste doă ţări şi să-i deîe şi (lipseşte şiP) pre domniţa lui sâ-i fie doamnă M,P//13 Munteniască B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G// 14 păcii B,C/ să Cj Poartă aceste doao B,C// 15 să să strice C, să să strice făcînd mari cheltuială B,E,G/ şi o fată să-i dea B,C,D,E,G/ fie]fiîe Cjj 16 doamnă B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ pace B,C// 16-1 Brîncovanul s-au făgădui:, cum pentru pace, aşa şi pentru domniţă că-i va da-o, insă cu această tocme<a)lă: iutii Antiohi voevod să omoară pre Iordachi Rosăt vistiernicul); să lipsască şi pre cellanţi fraţi M,P/ îi adeveri C, i-au adeverit B.E.G// 17 să omoare pre C/ numai au răspunsu <îi răspunsă E)lui Bogdan, Antiohii-vcdă să omoară pre B,E,G//
381
Rusăt visternicul şi să <să> lepede şi de ciie fraţi a lui Iordachi, de Cupăresştii ce-i sînt capichihăi la Ţarigrad. Dece Antiohi-vodă nice cum acel lucru nu vru să priimască şi s<ă> lăs<ă> de prieteşugul lui. 5 10. Şi-ş ales<ă> do<a>mnă, fată de boîar de ţara no<a>stră, fata logofătului Dumitraşco Ceaurului, anume Catrina. Şi făcu cu dînsa nuntă domne<a)scă în tîrgu în îaş<i>, dup<ă> obiceiul aceste<i> ţărîi, în al doilea an <de> domnie a lui.
10 11. Brîncovanul, vădzindu pe Ant<i>ohie-vodă că-i mărgu lucrurili cu-ntemeere bun<ă>, începu în sfaturi cu boer<i> pribegii şi cu Costantin Duca-vodă a <a>mes-teca pe Antiohi-vodă şi pe Cup<ă>resştii pre mult la Po<a>rtă. Aşijderea şi Dumitraşco, frate-său beizăde,
15 şi cu Cup<ă)resştii depreun<ă>, pe de altă parte amesteca şi ei pe muntenii, cum place turcilor, f. 280v       Aşe făcea lei, înbe părţile, / şi nu-ş putea strica unul altue nemic, fără cît cheltue sute de pungii de bani la Po<a>rtă.
1 vistiernicul B,C/ să lepede B,C/ di cela C, di ceiialalţi B,E,G// 2 dejpre M,P/ Cupăreşti B,C/ ce-i sîntu B]ci era M,P/ capichihăi B,C// 3 Decii B,C/ Antiohii C/ nicicum B,C, nicidecum E,G// 4 să lăsă B,C/ lipseşte şi s<ă> lăs<ă> de prieteşugul lui E// 3 — 4 Antiohi voevod aceste nicidecum n-au vrut să le priimască, ce s-au lăsat şi de M,P/ lui]Brîncoveanului-vodă B,C,G, Brîncovanului M.P//5 10] 15 M, 14 P, lipseşte B,E,G/ Şi îş aliasă B,C,în al doile an al domnii<i> lui ş-au ales M,P/ doamnă B,C/' de1-2 B,C/' boiariu B, boiariu C// 6 noastră B,C, lipseşte M,P/ anume C, pre anume B,E,G, lipseşte anume M,P// 7 Ecaterina B,D,E,G/pre Ecaterina, fata logofătului Dimitrachi Ceaurul M,P/ au făcut M,P/ domniască C/ domniască, în curţile domneşti în tîrgu în Iaşi B,E,G/ lipseşte în tîrguM,P// 8Iaşi C/ după B,C/obiceaiul B/ ace'ştii ţări B,C/ în al doilea an a domniii lui B,C,D,E, lipseşte M,P// 10 11] 10
B, E,G, 16 M, lipseşte P/ Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Iară Brîncoveanul-vodă C/ văzînd C/ pre B,C/ Antiohii B, Antiohie C//10-12 Brîncovanul cunoscu că toate trebile lui Antiohi voevoda mergu cu bună întemiîare şi pentru aceia pizmuind au început a să sfătui cu boerii pribegi moldoveni ci era acolo, înpreună şi cu Costandin Duca voevod (lipseşte voevod P> şi a amesteca M.P//11 lucrurile C/ întemeiare B, întemeîare C/ bună B,C// 12 boiarii B, boerii C/ pribegi B,C/ amesteca
C, amesteca tare B,E,G// 13 pre1-2 B,C/ Antiohii B,C/ Cupăreşti B,C/ prea mult B] de P // 14 Poartă B,C/ după Poartă ad. cu multe feluri de pîri B,C/ lipseşte Aşijderea şi M,P// 14-15 Dumitraşco beizadea, frateli lui Antiohii-vodă şi cu Cupărestii B,E,G,M,P/ beizadea C/ Cupărestii CJ dinpreună B,C,E,G] iarăş nu dormiîa, ce şi ei pre M,P// 16 şi iei C, lipseşte M,P/ pre munteni C]pre Brîncoveanul-vodă şi pre munteni B,E,G/ cumjprecum B,D,E,G, după cum M,P/ place B,C/ după turcilor ad. iarăş cu feluri de pîri la aceaş Poartă M,P// 17 Aşîa B,C/ făcîa C/ ei B]şi iai C,D,E/ înbe]de amîndoao B,C,E,G/ părţile B,C/ lipseşte Aşe făcea iei, înbe părţile M,P/ nu-ş]nu M/strica nimica unul altuia M,P, strica unii altora nemică B,C,E,G// 18 fără de cît B,D,E,G, numai fără de cît C]numai atîta că M,P/ cheltuia B, chieltuîa C, cheltuia de amîndoă părţile M,P/ sute de pungi B,C// 19 Poartă B,C/ lipseşte la Poartă M,P//
Şi la celi cheltuieli mari sco<a>să şi Ant<i>ohie-vodă pe ţar<ă> obiceiul Ducăi-vodă, văcăret, în doo ernii, încă şi mai greu, 2 lei de cal şi 1 ug<hiu> de vacă, ca să s-aperi de duşmani; iar duşmani(i) nu-i mai da răzbun 5 niceodată.
Vădzu Antiohi-vodă că nu-i obiceiu bun de ţară, că s<ă> faci mare pusştiire ţărîi, şi făcu mare legătur<ă> cu blăstăm de la patrierhii şi lăsă ca s<ă> nu mai fie acel obiceiu spurcat aicea în ţar<ă>. Şi cît au fostu el domnu 10 nu l-au mai scos, nice al doo domnie.
12. Duca-vodă au pîrît la Po<a>r<tă> pe Antiohi-vodă, dzicînd că la mazilie lui au fostu prinsu pe Turculeţi, hainul cel mare a-npăratului care ţinea drumul Cameniţăi, şi era să-1 aduc<ă> la Po<a>rtă; iar Bogdan şi Iordachi, 15 oameni<i> lui Antiohi-vodă, au vinit din Ne<a>mţu şi l-au luat din mîna oamenilor lui şi l-au slobodzit, de s-au dus iar în Ţara Leşască. Deci atunce s-au tîmplat şi doi boerii moldoveni la Po<a>rtă, triimis de Ant<i>ohie-vodă cu trebi, anume / Dabije clucerul şi Silion medelnicerul.
1 ŞijEeci M,P/ aceli B, aceli C,D/ cheltuiale B, cheltuîali Cj scoasă C, scos-au B, E,G, au scos D/ Antiohii B,C/' voevod M// 2 pe ţară B,C/ obiceaiul B,C/ obiceaiul lui Costantin Ducăi-vodă D/ văcărit B,C/ doao erni B,C// 3 ad. marginal încă şi mai greti D/ după greu ad. şi mai mare, de cîte Cjj 2-3 obiceiul cel rău şi spurcat, văcăritul, carile s-au început de la Duca voevod, în două erni, şi încă şi mai cu greu decit Duca voevod, adecă cite doi lei M,P// 3 doi B,C/ şi]şi cîte C,P/ un ug{hiu]>] un galbîn B,C,D,E,G, unul P/ ca]numai ca M,P// 4 să să apere B,C, să să poată apăra M,P/ de B,C/ iar]însă M,P/ duşmanii B,C/ niciodată B,C// 6 Şi văzu B,C,E,G/ Antiohii B,C/ nu-i]nu iaste B,E/ obiceai B, obiceaiu Cj să face B,C// 6 —8 Cunos-cut-.au Antiohi voevod că văcăritul iaste un obiceiu foarte rău, fiindcă dintru aceasta să face pustiire ţării şi pentru aceia au făcut mari legături şi cu blăstăm M,P// 7 mare1-2 B,C/pustiire B, pustiire C/legătură B,C// 8 de B,C/ patriiarşi B,C/şi-l lăsă B,C, lipseşte M,P/ să nu mai fie B, să nu mai fiie C/acest M,P// 9 obiceai Cj obiceai rău şi spurcat B,D,E,G/ obiceiu în ţară spurcat P/ lipseşte aicea M,P/ ţară B,C/ după ţară ad. în Moldova B,E,G/fost B/ după domnu ad. în domniîa clintii după aceia B, după aceia în domniîa dintîi G]după aceia domnu în domniia clintii E// 10 lipseşte mai G/ nici în a doa domnie B,G, nici în a doa domniîe C,E//9-10 Deci cînd au mai fost el domnu şi întru a doao domniîe, n-au mai scos văcărit. M,P// 11 12] 11 B,E,G, 19 M, 17 P/ Iară atuncea Costantin Duca-vodă B,E,G, Iar Costantin Duca-vodă C, Costantin Duca-vodă D/ la Poartă B, lipseşte C/pre Antiohie B,C// 12 după dzicînd ad. Costantin Duca-vodă B,E,G/ maziliîa B, mazilie Cj pre B/ Turculeţ B,C, Turculeţul P// 13 mare B,C/ al înpăratului C]al înpărăţii turceşti M,P/ careli B,C, carele D/ lipseşte care ţinea drumul Cameniţăi M,P/ Cameniţii Bjcetăţii Cameniţii C,D// 14 aducă B,C/'Poartă B,C/ Iordachi]Antohii P// 15 oamenii B,C/ Antiohii B,C/ Niamţu B,C// 16 şi au luat pre Turculeţ din mîna M,P/ de_şi M.P//17 iară B, iarăş M,P/ ad. marginal Leşască M/ Decii atuncea B,C;; 18 la Poartă şi doi boeri moldoveni M,P/boiari B, boiari C/moldoveni B,C/ Poartă. B,C/triirnişi B,C/Antiohii B,C/voevod M//19 lipseşte cu trebi, anume M,P/ anume B,C/ Dabijea B/ cliuciariul B, cliuceriul CJ Silion]Simion P/medelniceriul
382
383
Ş-au dat sam<ă> acei boiarii înainte vizirului că nu este aşea cum pîreşte Duca-vodă, că nu i-au slobodzit Bogdan şi Iordachi; numai au fostu pe mîna unui căpitan de ţar<ă> de-1 păzîia, anume Cernat, şi din paza acelui 5 căpitan într-o no<a>pte au fugit.
13. Poroncit-au vizirul să aduc<ă> pe acel căpitan faţă, să spui. Deci aducînd pe căpitan faţ<ă>, n-au spus cum au fostu drept, că l-au scăpatu-1 el, ci au spus pe pîra Ducă-i-vodă, că i l-au luat Bogdan şi Iordachi din mîna lui
10 de l-au slobodzit. Deci era acel căpitan de casa Mironesşti-lor şi s-agiunses<ă> cu dînşii, de grăia pe voia lor.
14. Atuneea vizirul să mînies<ă> ş-au poroncit să taie pe cei doi boiari, pe Dabijea şi pe Silion, dzicînd c-au grăit minciuni.
15 Atuneea Dumitraşco beizede şi cu Cup(ă>resştii au cheltuit vro şesădzăci, şeptedzăcii de pungii de bani, de au scos acei doi boiarii de la mo(a>rte. Ş-au dat vizirul de grumadzii şi pe Cernat căpitan în mîna lui Dumitraşco
1 Şi au B,C/ Şi acei boeri au dat samă M,P/ samă B,C/ acei doi boiari C/boiari B/ îrmainte veziriului B, înnaintea veziriului C, lipseşte D/ nu iaste B,C// 2 aşîa B, aşa Cj cumjdupă cumM.P/ pîrăşte B,C/ Costantin Duca-vodă B,C,D,G/ voevod M/ i-au]l-au B,C,E// 3 şi]cu B,C,E,G/ după Iordachi ad. pre Turculeţ Cj numai]ce numai C, ci M.P/ fost B,C/ pre C/mîna]sama M,P// 4 ţară B,C/ anume Cernat, de-1 păzîia Cj paza]nepaza M,P// 4 într-o noapte C, lipseşte B,E,G,M,P/au fugit Turculeţul M,P//6 13]12B,E,G, lipseşte M,P/ veziriul B,C/ aducă B,C/pre B,C// 7 de faţă E/ faţă pre acel căpitan M,P/ să spue B, să spuie C, lipseşte M,P/ Decii B,C]Şi M,P/aducîndu B]aducîndu-1 de faţă M,P/pre C]pre acel B,E/ lipseşte pe căpitan M,P/faţă B,C// 8 ad. marginal cum au fost D, precum au fost B,E, lipseşte Cj ad. marginal Deci aducîndu-1 faţă pre acel cap(itan), n-au spus precum au fost, drept G//7-10 n-au spus adevărul că să agiunsesă Duca voevod cu dînsul ci(şiP) au spus după pîra Ducăi voevod (lipseşte voevod P> cum că (adică cum P> Bogdan şi Iordachi din mîna lui l-au luat şi l-au slobozit (Iordachi şi Bogdan l-au luat din mîna lui şi l-au slobozit P> M.P//8 l-au scăpat el B, că l-au scăpat el pe Turculeţ Cj ce B,C/ pe pîra lui Costantin Ducăi-vodă B,D,E,G, pe cum au pîrît Ducăi-vodă Cjj 9 şijşi cu B,E,G// 10-11 lipseşte Deci era... pe voia lor. M,P// 10 de B,C/ Decii B,C/ acel căpitan era B,C,D,E,G/Mironeştilor B,C// 11 să agiunsese B, să agiunsesie Cj dînşii B,C/ de grăiia B.C//12 14] 13 B,E,G, lipseşte M,P/ lipseşte Atuneea M,P/ veziriul B, viziriul Cj mîniiasă B, mîniîat Cj S-au mîniiat veziriul M,P/ şi au B,C// 13 să daia A, să taie B,C, să-i taie Gj pre acei doi boiari B,C,D, pre acei doi boeri moldoveni M,P/ pre2"3 C,D/ lipseşte pe Dabijea şi pe Silion B/ Dabije C/Sion Gj că au grăit B,C]că au spus M,P// 15 ad. ulterior beizede A, beizadea B,C,'Cupă-reştii B,C/ după Cupăreştii ad. carii era capichihăi lui Antiohii-vodă Cj! 15-16 Ch'eltuit-au Dumitraşco beizadia şi cu Cupăreştii 70 pungi de (lipseşte de P> bani M,P/7 16 chieltuit vreo B,C/ şeasezăci B, şasîezăci Cj şeaptezăci B, şaptezăci CI de pungi B,C//17pre acei B,D,E,G,M,P, pre acîeiC/ boiari B, boiari C/moarte B,C/ după moarte ad. de n-au perit B,G/ Şi au B,C/ vezeriul B, viziriulC//18 grumazi B,C/ pre C//17-1 Iară pre căpitan Cernat l-au dat veziriul în (pre P> mîna lui Dumitraşco beizade M,P/ căpitanul B,C,D,E,G//
bezădelei. Şi n-au zăbăvit doo, trei dzile\ ş-au fugit Cernat căpitanul de acolo în Ţara Muntene<a>scă. Iar peste doo, f. 28lv trei luni ş-au făcut paci Cernat, de greşala ce au / făcut, de la Ant(i>ohie-vodă, ş-au vinit în ţară. 5 En căutaţii aemu greşala lui Cernat, şi căuta<ţi> şi mila şi bun<ă>tate<a> lui Ant<i>ohi-vodă, cum au fostu de bun şi de milostiv!
15. Djrmitrasco-vodă beizăde, vădzind neaş(ă>dzţarea muntenilor asupra frăţine-său, începu şi el a mesteca
10 pre tari pe muntenii, să ia domnie în Ţara Munteniască. Că cădzus(ă> la cinste mare Cerchez Mehmet-paşea imbri-horul, care era mare prietin de la mo<a>rte tătîne-său, Căntemir-vodă, cînd au vinit cu mazilie de l-au luat. Şi era acel păşea şi musaip, şi alţii turcii mulţii prietini
15 Cup<ă>resştilor. Şi spăries(ă) pe munteni prea tari, că mai în toate luni<le> cheltuia Brîncovanul cîte cincii, şes(ă> sute de pungii. Şi nu era nice de o laud<ă>, nicd moldovenilor,  nice muntenilor,  de  atîta cheltuial<ă>.
1 beizadea B,C,D/ n-au]au B,C,E,G/ lipseşte Şi n-au zăbăvit doo, trei dzili M,P/ doao, trii B, C/ zile B,C/ şi au B,C// 2 lipseşte de acolo Gj după acolo ad. din (de la C> Ţarigrad B,C,E/ Munteniască B,C// 1-4 Cernat au fugit în Ţara Munteniască. Iară de acolo ş-au făcut pace şi viind la Iaşi l-au ertat Antioh voevod. M,P// 2-3 piste doao, trii C, piste doao, trii luni de zile B//3 pace B, pace C/ după Cernat ad. de la Antiohii-vodă E// 3-4 Cernat căpitanul şi au vinit in ţară B/ ce o făcus(ă> E//4 Antiohie C, Antioh D/ lipseşte de la Antiohie-vodă E// 5 Iani căutaţi B,C,D/ lipseşte En M,P/ acum B,C]dară aemu M/ căutaţi B,C/ lipseşte şi2 G/şi c'ăuta(ţi) şi]apoi socotiţi M.P//6 bunătatea B, bunătate C/Antiohii B, Antiohie Cjj 6-1 voevod, şi veţi cunoaşte că au fost domnu bun şi milostiv M,P/ fost B,C//7 de B,C/milostiv'i A//8 15]14B, E,G, 20 M, 18 P/ lipseşte vodă B,C,G,M,P/ beizadea B,C/ neaşezarea muntenilor B,C// 9 după frăţîne-său ad. lui Antiohii-vodă Cj au început Gj amesteca B,C//10 tare B,C/ pre munteni B,C/ pre munteni pre tare D// 9-15 frăţini-său, (a P> lui Antiohi voevod, au socotit şi el să Ia domniîa în Ţara Munteniască şi pentru aceîa (foarte tare P> amesteca pre munteni la Poartă, fiindcă să afla la mare cinste şi ave buni prietini turci. Şi au spăriet pre munteni foarte tare M,P// 10 domniîa B,C/ ad. marginal să îa domniîa în Ţara Munteniască G//11 Că agiunsese (ajunsesîeC) la mare cinste B,C,D,E,G/ paşîa B.C//12 carele B,E/ care]care îi C, care-i D/ mare priiatin Cj era mare priiatin cu Dumitraşco beizadea B,E,G/ moarte B, moartea C//131uiCantemir-vodăB,C,D,E,G/au fost vinit G/maziliîa B, mazilie C//14 paşîa B,C/ musaip la înpărăţiîe B,E,G, musaip înpărătescu Cj alţi turci mulţi B,C/ priiatini B, priiatini C// 15 Cupăreştilor B,C/ Şi-i spăriias(â> B,E, Şi spăriîasîe C/pre munteni pre tare B,C// 15-2 Că Brîncovanul mai în toate lunile cheltuia citeva sute (de P> pungi de bani. Deci după cum moldovenilor (moldovenii P> aşa şi muntenilor (muntenii P> nu le era nici de o laudă a faci atîta a(ltă P> cheltuială. De vremi că atunce Iordachi Rosăt visternicul au îngreuiat foarte (lipseşte foarte P> tare cu dăjdiile pre mănăstiri şi pre breslaşi M.P//16 cheltuia C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E/ lipseşte cîte cincii, şes(ă> B,C,D,E,G//17 sute de pungi de bani B,C,D,E,G//17-18 nici1"3 B,C/ de B,C/ laudă B.C//18 moldovenilor B,C/ muntenilor B,C/ cheltuială B, chieltuială C, cheltuială ce făcea E//
384
385
Atuneea Iordachi visternicul Rusăt, într-aceli vremii de vrăjbii, au slăbit tare din prilej pe mănăstirei şi pe breslaşi.
16. Logodis<ă> Dumitraşco beizăde cu o fată a lui f. 282    Şerban / vodă, din Ţara Unguriiască, cu taină, Şi prin-
5 sără munteni(i) de veste şi-i sta pedic<ă> despre nemţii, că nu lăsa pe do<a>mna lui Şerban-vodă să i-o dea. Şi-ncă mai mare vrajbă dintr-aceia să făcea.
17. Dup<ă> poronca de la Po<a>rtă, triimis-au Antiohi-vodă pe Bogdan hatmanul, înpreun<ă> c-un soltan cu
io tătari, de au dus la Cameniţă, iarna, în al doilea anu a domn<i>ei, zahara şi hazna. Ş-au dus-o cu paci, făr<ă> nice o <s>mentiială. Iară de primăvar<ă>, în al doilea anu a domn<i>ei, vinitu-i-auporoncă de la Po<a>rtăluiAnt<i>ohie vodă să s<ă) gătedze să duc<ă> zahara şi hazna şi mai
15 mare la Cameniţă.
18. Şi pîn-a sosi haznaoa şi turcei şi tătarii, vinit-au cărţii de la Caraman-paşea din Cameniţă la Ant<i>ohie-
1 Iordachi Rusăt vistiernicul C, lipseşte B,E,G/ întru aceli B, într-aceli C/vremi B,C// 2 vrajbe B, vrăjbi C/întru aceli vrăjbi, pre acea vreme E/ după prilej ad. din putinţă C/slăbisă B, slăbiră G/ prilejjputinţă B,E,G/ mănăstiri C/ mănăstirili şi breslaşii <şi G> ruptasii B,G, mănăstirili şi breslaşii E/ pre Cjj 3 16]15B,E,G/ 'Logoditu-s-au atuneea B,E,G/Să logodis<ă> D, Atuneea Dumitraşco beizadea să logodisă C/ beizadea B// 3 — 7 lipseşte Logodis<ă> Dumitraşco... dintr-aceîa să făcea M,P// 4 din]ce era atuneea în B,E,G, ce era în D/ Ungu'riască B,C// 5 muntenii B,C/ veste B,C/ pedic<ă>]înprotivă cu înpiedicare B,E,G, înprotivă, piedică C/ nemţi B,C// 6 pre C/ doamna B,C/ încă B,C// 7 dintr-aceîa mai mare vrajbă să făcea C/ mare B/ dintru B// 8 17] 16 B,E,G, 2 IM, 19 P, lipseşte C/ După C]Iară după B,G, Din D/ Poartă B,C/ Antiohii B,C/"/ 8-11 Antiohi voevod, după poronca Porţii au trimes pre Bogdan hatmanul cu un sultan cu tătar(i) de au dus zaharaoa şi haznaoa la Cameniţ(ă). Şi au adus-o (dus-o P> M,P// 9 pre B,C/dinpreună cu'un soltan B,C// 10 tătari B,C/ lipseşte în al doilea anu a domn<i>ei G/ a domniii lui D// 10-13 la Cameniţă, iarna, zairea şi hazna. Iar în al doilea an al domniii lui vinitu-i-au poronca de la Poartă lui Antiohii B,E// 10-11 la cetaate la Cameniţă zaharea şi hazna în al doilea an a domniii lui, iarna. Şi au dus-o cu pace C//12 fără de nici C,D, şi fără de nici M,P/ smintială C//11-12 lipseşte Ş-au dus-o... <s>mentiială G/ lipseşte de primăvar<ă> G// 12-13 Iar de primăvară, tot întru acelaş an a domniii lui C, Iar tot întru acel an a domniii lui, de primăvară D/ Şi aceasta au fost în al doile an a domnii<i> lui. în primăvară au venit lui Antiohi voevod altă poronca de la Poartă M.P//13 domniei lui GJ repetă vinitu-i-au poronca Cj Poartă Cj Antiohie Cjj 14 să să gătedze B, să să găteze C,M, să gătească P/ ducă B,C/ zairea B, zaharea C/mare B,C// 14-15 şi să ducă la Caminiţă altă zaharea şi hazna şi mai mari M,P// 15 la cetaate la Cameniţă C//16 Şi]Dară M.P/18] 17 B, G, 20 P, lipseşte C,D,E/pînă B,C/ hazneaoa B, haznaoa şi zahareaoa D/ lipseşte şi2 M,P/ turcii B,C/ vinitu-i-au C, venitu-i-au atuneea Gjj 16-3 iată că i-au venit de la Caraman-paşa din Caminiţă şi altă poronca, ca pînă în doî săptămîni negreşit să le trimaţ<ă> zaharla; că de nu va veni pînă la vadîa, apoi nicidecum nu are cu ce mai ţine Caminiţ<a>, că-ş mîncasă M,P// 17 cărţi B,C/ Cahriman-paşîa B,E,G, Caraiman-paşia C/din cetate din Cameniţă C/Antiohii B,C//
Vodă să păzască cu zaharao, pîn-în doo săptămîni să sosas-că în Cameniţă, că, nesosînd, n-are puteri să ţie Cameniţă de fo<a>me, că-ş mîncas<ă> şi cai<i> şi tot ce <a>vuşes<ă>, şi haznao<a> şi o<a>stea de la Po<a>rtă încă nu sosîs<ă>.
5 Deci în grab' au gătit pe Moisăiu sărdaruî cu trei sute f. 282v de slujitori şi cu trei sute de cai în / pohod, şi pe tot calul cîte 2 chile de pîne, şi l-au răpedzit furiş, cum au putut, de au dus acea pîne în Cameniţă, de le-u mai prinsu fo<a>-mea deodată cu acea pîne. Că lui Moisăiu îi făcus<ă>
10 Ant<i>ohie-vodă fărman de la Po<a>rtă de paci pentru ca-pegiul ce-1 tăias<ă> şi pentru chirvăsărie ce prădas<ă> în dzilele lui Costantin Ducăi-vodă, de nu-i dzicea nime nemic.
19. Iară mai pe urmă au sosît şi un paş(ă) cu o mie de iniceri şi cu opt sute de pungii de bani, haznao<a>, şi
15 chihaiaoa lui Isuf-paşei sarascherul de Obluşiţă cu 600 de spafei, şi un sărdar muntenescu cu 600 de slujitori munteni, şi Elaga din  Buge<a>g cu 12.000 de tătari,
1 zaireaoa B, zaharaoa Cj pînă B,C/ doao B,C// 2 in cetaate în Cameniţă Cj nesosind
B, C, nesosind zaharea D/ n-are putere B,C/ ţiie Cj Cameniţajcetatea B,E,G, cetaatea
C, cetaatea Cameniţă D// 3 foame B,C/ mîncasă Cj după mîricas<ă> ad. turcii acei din cetate B,E,G/ caii B,C/ avusese B, avusesie C]au avut M,P// 4 hazneaoa B, haznaoa Cj oaste B,C/ Poartă B,C/ încă nu sosisă B,C, încă nu le venisă M,P// 5 ante Decii: 17 C, 18 D/ Decii Antiohii-vodă B,C,D,E,G,M,P/ in grabă C]îndată M,P/ pre B,C/ Moisei B, Moisăi C]Antohii P/ sărdariul B,C/ trii B,C// 6 lipseşte de M,P/ lipseşte şi1 M,P/ trii B,C/ lipseşte de M,P/ povod B, podvod C,D,G/ pre fieştecare cal au pus cîte M,P, pe tot calul au pus Gjj 7 doao chile B,C/ pîine B,C] făină de grîu M,P/l-au]i-au şi M,P/ l-au răpedzit]au triimis pe B,E/ după furiş ad. cum mai în grabă Cj şi au triimes cum au putut furiş GJ lipseşte cum au putut M,P// 8 lipseşte acea pîne M,P/ pîine în cetate {cetaate C,D> în Cameniţă B,C,D,E,G// 8-9 lipseşte de le-u mai prinsu... acea pine Cj şi aşa, deodată, le-u mai prinsu foame cu acea DÎine M,P/ li-au B//9 foamea B/ după deodată ad. turcilor E/ pîine B/ lipseşte Că M,P/ Moisei sărdariul B,D,E, Moiseiu sărdariul C,G, Moisă sărdariul M,P/ făcusă C//10 Antiohii B, Antiohie Cj ferman B.C//9-12 îi făcusă paci Antiohi voevod de la Poartă <îi făcusă Antohii-vodă pace de la Poartă P>, pentru că tăîasă capul lui capigi-başa şi pentru că prădasă chivăsăriîa în domniîa lui Costantin Duca voevod M,P/ Poartă B,C/ de pace B, de pace C, de ertare de paci G, de pace şi de ertarc D// 11 capegiul]capegi-başia B,C,D,E,G/ ce-1 tăiasă B, ce-1 tăiasă la Iaşi C, ce l-au fost tăiat D/ ce o prădas<ă> B, ce o prădasă C, ce au fost prădat D// 12 dzileli B, zileli Cj Duca B/ nime, nemică B,C// 13 19] 17 E, 18 G, 24 M, 22 P, lipseşte CJ lipseşte Iară mai pe urmă M,P/ pre B,C/' au sosit B,C]Vinit-au M,P/ paşîa B,C/ miîe Cjj 14 lipseşte de1"3 M,P/ iniceari B, inicîari Cj lipseşte şi1 M,P/ pungi B,C/ hazneaoa B,C/ şi2]şi cu E//15 Iusuf-paşii B,C,E, Iusuf-paşa M,P/ sarascheriul B,C/ de]de la M,P/ Obluciţă B,C,E/cu]şi cu Cj şease sute B, şasîe sute C//16 lipseşte de1 M,P/ spahii B,C/ şi cu un boiariu sărdar B,E,G, şi un boîar sărdar C,D/ şase sute B, şasîe sute Cjj 17 munteni B,C/ Iliagasi B,E, Elagasi C,D,G,M, Eliagasi P/ din]de M,P/Bugeac B, Bugiac Cj lipseşte cu M/doaosprăzeci mii B.Cjlipseşte de M,P/tătari B,C//
386
387
şi Ant<i>ohi-vodă cu to<a>tă o<a>stea sa, ca la o 1.500 de slujitori. Şi aşea, cu toţii, au purces cu zaharao<a> şi cu haznao<a>. Şi' s<ă> făcus<ă> car<ă> la o mie şi cincii sute cu pine, şi cu celi neguţitoresşti, şi cu ciredzii de vaci, 5 şi cu multe turme de berbeci neguţitoresştii. Ş-au purces cu acestea cu toate de le-u dus în Cameniţă. Şi pe multe locuri la drumuri să făcea spaime de Ieşi. Iar tătarîi mer-f. 283    gea tot înainte, / de apuca limbii de pe unde putea, din sus.
20. Iar cînd au <a>giunsu la Nistru Ant<i>ohie-vodă 10 cu zaharoa, tătarîi era trecuţi toţi peste Nistru şi slobod-
zîs<ă> cenbururi în toate părţile mai sus de Cameniţă, cale cît de o dzii, de prăda. Numai ce s-audzie tunurili dînd din ocop şi de pen zămci dînd. Ce Antohi-vodă într-ace sar<ă> păzi de trecu căruţeli cu bani şi treimis<ă> pe 15 Bogdan hatmanul cu o sam<ă> de oaste, de apucă de întră în Cameniţă.
21. Iar' Ant<i>ohie-vodă şi cu cielaltă oaste şi cu tătari ce-u rămas la coş au şedzut a dooa dzii pîn-a trie dzii, de-u trecut şi ei cu zahărao<a> şi cu tot agîrlîcul. Şi fiind
1 şi]purces-au cu dînşii şi M,P/Antiohii B,C/voevod M/ toată oaste B, toată oastea C/ lipseşte toată oastea sa ca la o M,P/ o mie <miie C> şi cinci sute B/ de B,C, lipseşte M,P// 2 aşîa B, aşa Cj toţii B,C/ purces]mersu M,P/ zaireaoa B, zahareaoa Cjj 3 hazneaoa' B,C/ Şi să făcusă B,C, lipseşte M,P/ cară B,C/ ca la Cj cinci B, C// 4 pîine B, pîine Cjj 3-5 1.500 cară cu zahara au fost cu celi neguţitoreşti. Dus-au şi cîteva cirezi de vaci şi turme de berbeci neguţitoreşti M,P// 4 celi neguţitoreşti B,C/ cirezi B,C/ după vaci ad. şi de boi C// 4-5 lipseşte şi cu ciredzii de vaci... berbeci neguţitoresştii E// 5 după berbeci ad. şi de oi' C,D/ neguţitoreşti B,C/ Şi au B,C// 6 aceste B,C// 5-6 lipseşte Ş-au purces... în Cameniţă M,P// 6 le-u]li-au B,C/ în Cameniţă]în cetate <cetaate C> în Cameniţă B,E,G// 6-7 La drum pre multe locuri era spaimă de Ieşi M,P// 7 de B,C/ Ieşi B,C/ lipseşte Iar M,P// 8 înnainte B,C/ limbi B,C, limbă M,P/ di pe unde B,C/ după sus ad. pentru veşti C/ lipseşte de pe unde putea din sus M,P// 9 20] 19 B,G, 18 C,E, lipseşte M,P/ Iară cîndu B, lipseşte M,P/ agiunsu B,C/ Antiohii B,C// 9-10 Antiohi voevod au agiunsu cu zairiaoa şi haznaoa la Nistru. Tătarîi înnainte au trecut toţi Nistrul şi slobozisă M,P// 10 zaireaoa B, zahareaoa C/ atuncea tătarîi G/ piste Cj piste Nistru toţi B/ slobozis<ă> B, slobozisă C, slobozis<ă> tătarii Gjj 11 ceambu-luri B,C/ părţile B,C// 12 cale de o zi mai sus de Cameniţă, şi prăda M,P/ de cetaate de Cameniţă Cj cale cîte Cj zi B,C/ s(ă> auziîa B, să auziîa Cj tunurile, puşcile cele mari B,D,G// 12-13 Şi au început a da tunurile <tunuri P>în ocop şi în zamce M.P//13 din ocopuri B,C,E,G, de pin ocopuri D/pin C/zemci B, zămnice Gj lipseşte dind2 B,C,D,E,G/ lipseşte CeM,P/ Antiohii B,C/voevod M/ întru B//14 sară C, sări B/după sară ad. ce sosi' la Nistru E/ lipseşte într-acea sar(ă> D/întru aceiaş sară au trecut M,P/ căruţele Cj banii Bj triimisâ B,C/ după banii ad. Deci îndată au pornit haznaoa cu Bogdan M,P/ pre B,C//15 cu]şi cu M,P/samă B,C/oaste B,C/ şi au apucat dî-au întrat în M.P//16 în cetate <cetaateC> în Cameniţă B,C,E,G//17 21]20 B, G, 19 C,E, lipseşte M,P/ Iară B/Antiohii B,C/ voevod M/ lipseşte şi1 D,M,P/ceîalaltă oaste B.C//18 tătarîi B,C/ce au rămas C, ce rămăsese B,E,M,P/au şedzut şi a doa zi B, au şezut pînă a doa zi Cj lipseşte a dooa dzii M,P/ pînă<şi pînă C> a triia zi B,C// 19 de-u]de au B,C/ şi iei cu C, lipseşte M,P/ zaireaoa B, zahareaoa Cj lipseşte cu- M,P/ lipseşte Si M, Bjj
Nistrul mare, da tătarălor de tot carul cu pîne cîte 2 zloţii, de lega boi<i> din car<ă> de co<a>deli cailor, de trecea Nistrul înot.
Şi cum au trecut Nistrul, cum au răpedzit înapoi la 5 Po<a>rtă de au făcut veste c-au băgat zaharao<a> în Cameniţă. Şi-ş făcu Ant<i>ohie-vodă de la Po<a>rtă mare cinste şi laud<ă> pentr-aceasta.
22. Aşişderea şi-n Cameniţă, dup<ă> ce au mărsu, i-au făcut mari cinste Caraman-paşea. Şi o săptămîn<ă>
10 au zăbăvit acolo la Cameniţă, pîn-au descărcat, şi s-au întorsu  înapoi cu  paci. /
23. Atunce muntenei să agiunses<ă> cu Iusuf-paşea sarascherul şi sta chihaioa lui cu pricini, numai să s-înto-to<a>rcă zaharao<a> şi haznaoa, dzicînd că vin leşii ş-or
15 lua zaharao<a> şi haznao<a>. Iară Ant<i>ohie-vodă'au luat asupra lui şi n-au priimit să o înto<a>rcă, ş-au dus-o în Cameniţă, pe poronca înpăr<ă>te<a>scă. Iar m'unte<nii>, vădzind aşea, numai să trîntie şi plesnie de ciud<ă>, că nu-i pute să-i strici nimic lui Ant<i>ohi-vodă.
20 24. Tot într-acestu an, de cu iarnă, murit-au şi craiul Sobeţichie. Ş-au avut craiul Sobeţiche 3 ficiori', şi nu
1 — 3 Nistrul era mare, grabă era multă; dat-au Antiohi voevod tătarilor pe boi de la fieştecare caru cîte doi zloţi. Lega tătarîi boii de coadile cailor <de coadile cailor boii P> şi-i trecea M,P//1 mare B,C/ cîte doi zloţi de tot carul C/ cu pîine B, lipseşte Cj doi zloţi Bjj 2 lega boii B,C/ din]de pre la Gj de coadeli B,C// 3 înnot B,C// 4-5 trecut Nistrul, cum {îndată G> au şi triimis de <în E> grab' înnapoi, de au făcut veste la Poartă că au băgat B,E,G/ înnapoi Cj Poartă Cjj 4-6 Nistru, îndată au şi pornit la Poartă înştiinţare <înştiinţîndu P> că au băgat zahareaoa în Cameniţă. Şi cu această slujbă Antiohi voevod ş-au făcut mare cinste şi laudă. M,P// 5 veste că au dus zahareaoa de au băgat în cetaate în Cameniţă Cj zaireaoa Bj în cetate în Cameniţă B,E,G// 6 Şi îş făcu Bj Antiohii B,C/ Poartă'B,C/ mare cinste B,C// 7 laudă B Cj pentru B,C// 8 22]21 B,G, 20 C,E, lipseşte M,P/ şi în cetate (cetaate C>, în Cameniţă B,C,D,E,G/ după B,C/ după mărsu ad. Antiohii-vodă C,G// 8-11 Dup<ă> cum in Cameniţă de la paşa, aşa şi de la Poartă; şi după aceia ş-au întorsu la scaun cu pace M,P// 9 mare cinste B,C/ Cahriman-paşia B,E,G, Caraiman-paşîa Cj săptămînă B,C// 10 la cetate {cetaate C> la Cameniţă B,C,E,G/ pînă au descărcat zaireaoa (zahareaoa C> B,C,E,G//11 înnapoi B,C/ pace B, pace Cjj 12-21 lipsesc M.P//12 23]22 B, 22 G, 2IE, lipseşte Cj Atuncea muntenii B,C/ agiunsese B, ajunsesîe Cj paşîa B.C//13 sarascheriul de Obluciţă B,E,G/ după sarascheriul ad. de Tighinea, şi marginal:^ Obluciţă Cj numai să întoarcă B,C,D,E,G//14-15 zaireaoa1"2 B, zahareaoa1"2 Cj leşii B,C/ şi vor lua B, şi o vor lua C,E/ şi zaireaoa2 Bjj 15 hazneaoa B,E, haznaoa C/ Iar Antiohii B,C//16 întoarcă B,C/ şi au B,C//17 în cetate (cetaate C> în Cameniţă B,C,D,E,G/ înpărătiască B,C]înpărăţiii Bj muntenii B,C// 18 aşîa B, aşa Cj numai ce B,C,D,E,G/ să trîntiîa B,C/ plesnita B,C/ de ciudă C]de mînie'si de ciudă B,E,G// 19 nu putea să strice B,C/ nemică B,C/ Antiohii B, Antohii Cjj 20 24]23 B,G, 21 C, -2E/întru B,C/acest B//21 Sobeţchii Cj craiul leşescu, al triile Jan (Ioan E> Sobeţchii B, E, craiul leşesc anumi Ian al 3 Sobeţchie G/Şi au B,C/ Sobeţchii B,C/ trii B,C//
388
389
s-au învoit leşii să puie din trei ficiori a lui Sobeţichie nice pe unul craiu. Şi au pus om strein, pe Avgust, prinţăpul de Xaxonie, bucurîndu-s<ă> capeteli leşeştii la soma de bani mulţii ce le-u dat. Bucurîndu-s<ă> la bani, au gîndit 5 că i-or m'înca banii şi pe urmă l-or gonii şi s-or mîntui de dînsul, pecum le hi voia, pecum mai făcus<ă> şi altă dată lui Decont, craiului de la franţuzii. Ce acestuia, dup<ă> ce l-au pus craiu, n-au putut să-i fac<ă> aşea, pecum i s-a arăta poveste înainte.
10      25. Dup<ă> ce l-au pus craiu pe acesta Avgust, au f. 284     şi l început <a> arăta lucruri mari şi vestite. Ş-au adus oaste multă din Xaxonie, şi s-au gătit şi leşii, ş-au purces în gios cu mare gătire, cu 2 obuzuri, unul leşescu, 70,80 de mii de oaste şi mai bine\ şi altul a lui cu nemţi, iar cu
15 50.000, 60.000 de oaste. Şi aşea le era sfatul, să margă să la Ţara Moldovei şi Buge<a>gul pîn-în Dunărea.
Atunci înţălegînd Ant<i>ohie-vodă de acea gătire bun<ă> a lor, triimis-au şi el pe lani pîrcălabul şi pe Varga-lovichi cu Mihuleţ, cu cărţi înainte la craiul şi cu daruri,
20 poftindu-1, pogorîndu-s<ă> în ţară, să nu fac<ă> stricăciune ţărîi şi s<ă> nu vie pen ţar<ă>, să margă pe Prut asupra' Bug'e<a>gului. Şi dîndu Dumnedzău să bată pe •      tătari şi luînd Buge<a>gul, atunci şi el cu to<a>tă ţara i s-a închina lui. Atuneea craiul tare" s-au bucurat şi i-au
1-24 lipsesc M,P// 1 leşii B,C/ pue B/ trii B,C/ luijcraiului B,E,G/ Sobeţchii B,C,E/ nici B.C//2 pre1"2 CJ pre August, duxul şi prinţipul de Saxonie B,E,G/ prin-tipul de Saxonie C//3 bucurîndu-să B,C/ capetile C]doranii B,E,G/ leşeşti B,C/ de bani B, cea de bani Cjj 4 mulţi B,c/ le-u]li-au B,C// Bucurîndu-să CJS-au bucurat E// 5 că-i vormînca B,C,D/ l-or goni B,C, l-or goni din ţara lor E/ să vor mîntui B,c,D//6 precum le va fi voia <lor E> B,C,D,E/ precum 2 C//făcusă C//7 Denconte B/ de la franţozi B,c/ după acestuia ad. lui Avgust B,E,G/ după B.C//8 facă B,C/ aşia B as'a Cj precum i să va arăta istoriîa (istorie C> la rîndu înnainte <înnainte la rîndC,b> B,c,D,E,G// 10 25J24 B,G, 22 C, 23E/ După C, Iară după B,E,G/pre acesta, pre August B,C,E,G// 11 a arăta B,C/Şi au B,C// 12 Saxonila B, Saxonie C,E/ lesii b!c/şi au purces B,C// 13 jos CJ mare B,C/ gătire c/doao B,C/ leşescu B/ 70.000, 80.000 de mii A//13-14 şeaptezăci, optzăei de mii şi maibine de oaste B, ca la şapte-zăci, optzăci de mii de oaste şi mai bine Cjj 14 şi alt (altul D> obuz a craiului Avgust cu nemţi B,D,E,G//15 cinzăci B,C/ şeasezăci (şasiezeci C> de mii B,C/aşîa B, aşa Cjj 16 Moldova B,C/Bugeacul B, Bugiacul Cj pînă B,C/ Dunăre CJJ 17 Atunce B,C,D/ Antiohii B,C/ de B,C/ bună B,c// 18 lorjleşilor D/ pre1"2 B.C/ Eni B,E,G/ Vargalo-vici b.C//19 cu]şi nre B,C,E,G/ Mihuleţu B/ înnainte B,C/ craiul Avgust B,E,G//20 poftindu-l]poftind pre craiul B,E,G/ pogorîndu-să CJ in ţară]şi viind în Ţara Moldovii B,E, în Ţara Moldovii G/ nu facă B,c/stricăciune B,C// 21 să B,C/ pin ţară B,c/ ce să margă C/ce să margă pre Prut drept B,E,G//22 Bugeacului B, Bugiacului CJ dînd B,C/ Dumnezeu B,C// 23 pre tătarî B,C/ luundu B, luund Cj Bugeacul B, Bugiacul CI atuneea B,C/ toată B,C// 24 i s-a]i să va B,C, să va Gj lui]craiului B,G, lipseşte E/ Şi mărgînd cărţile la craiul Avgust. tare B,E,G/ tare Cjj
priimit darurile cu cinste: un cal turcescu foarte frumos, cu toate podo<a>beli lui, îi triimisesă. Şi craiul încă i-au triimis lui Ant<i>ohi-vodă alte daruri' şi s-au adeverit că nemic stricăciune în ţar<ă> n-a faci, a merge tot pe Prut. 5 26. Numai l-au poftit zahara, pîne, bucate să-i sco<a>tă/ înainte-i dreptul <la> Eşi, să-i sco<a>tă să cumperi cu bani, iar nu-n dar. Şi cîte ponturi triimises(ă) Antiohi-vodă de poftie la craiul pentru aşedzămîntul domnii<i> ş-a ţărîi, cum va fi dup<ă> ce a birui pe turci, toate pe Voia
10 lui Ant<i>ohi-vodă le l<ă>sas<ă> craiul: de pecum îi aşedzată Letfa, aşe să fie şi Ţar<a> Moldovei.
27. Dece au vinit craiul cu aceli 2 obuzuri de oaste pîn' la Cerneliţa, din sus de" Horodinca, pe Nistru, cale de un ceas. Şi leşilor nu le era cu voie să vie craiul, ce
15 înbla cu feluri de feluri de meşterşuguri şi de priceni, ca să s<ă> strîci acea cale. Ce, dup<ă> ce-au sosît la Cerneliţa, au învăţat capetele cele" mari leşesşti pe unul mai tîn'ăr din ne<a>mul Potocesştilor, anume'pisar .coronie, de au făcut pricin<ă> c-un ofiţer, nepot a craiului, de" i-au dat
20 palme supt cortul craiului, şi de acolo au fugit în obuzul leşescu. Şi triimeţind craiul să-1 Ia din obuzul leşescu, să vie la giudecată, leşii cei marii nu l-au dat.
1-22 lipsesc M,P// 1 darurile B, darurili Cj cu bucurie şi cu cinste Gjj 2 podoabeli B, podoabele Cj lipseşte lui Gj triimisese B, trimisesie Cj trimis C// 3 Antiohi B, Antiohii Cj alte B,C/ adeverit Cj nemică stricăciune Cjj 3-4 s-au adeverit eă nu va face stricăciune în ţară nemică şi va merge tot pre Prut, drept asupra Bugeacului (asupra Bugeacului drept G> B,E,G// 4 ţară CJ nu va face C,D/ şi va merge Cjj 5 26]25 B,G, 24 E, lipseşte Cj l-au poftit pre Antiohii-vodă pentru'zairea B,E,G/ zaharea CJ pîine B, pîine Cj bucate B,C/ scoată B,C// 6 înnainte, drept Iaşi B.C.D/ lipseşte înainte-i Gj să-i scoată B, lipseşte C,GJ cumpere B,C// 7 nu în dar B,C/ triimisese B, triimisesie CJ Antiohii B,C// 8 de poftila B,C/ craiul Avgust B,E,G/ pentru]şi pentru C,D, şi-ntru A/ domniii B,C/ şi a ţărîi B,C// 9 după B,C/ va'birui C/ pre1"2 B// 10 Antiohi B,C/ le lăsasă C, li-au 'lăsat B,E,G/ după cum(dupre cum C> iaste aşedzată B,C,D,E,G//11 Litva B,C,D,E,G/ asia B, asa Cj să fie aşezată E/Ţara Moldovii B,C// 12 27J26 B,G, 23 C, 25 E/Decii B,C/craiul Avgust B,E,G/ lipseşte aceli GJ aceli doao B,C/ de B,C// 13 pînă Cj pînă la un sat anume Cerneliţa ce iaste din sus de Horodenca pe Nistru cale de un ceas de la Horodenca mai sus B/ Cerniliţa Cj de1"2 CJ Horodenca Cj din sus de Horodenca, de la Horodenca mai sus iaste acel sat pe Nistru E/ pe Nistru]iaste acel sat pe Nistru Gj cale Cjj 14 după ceas ad. de la Horodinca mai sus Gj leşilor B,C/ să vile CJ după craiul ad. în gios cu oaste B,E,G// 15 ce umbla B,C/ feliuri de feliuri B,C/ pricini B,C// 16 ca să strice B,C,E/ acla cale CJ după ce au sosit Cj după ce au sosit la obuzurile la Cerneliţa B/ după sosit ad. obuzul E,G/ Cerniliţa Cjj 17 capetile B, capetili Cj cele BC/ leşeşti CJdomnii leşeşti B,E,G/pre B,C//18 niamul Potoceştilor B,C/ anume pre (cu G> bo'e-ne C,G, pre anume cu boerie D/ corunnii B,C,D// 19 pricină B,C/ cu un B,C/ ofiţer H/craiului Avgust B,E,G//19-20 de1"2 B,C/ palme B,C// 21 leşescu1"2 B/triimiţind B,C//22 să vile C/leşii B,C/cIei mari C/mari B/nu l-au dat]n-au vrut să-1 dea B.C^E//
390
391
f. 285 Deci craiul, vădzind acea socote<a>lă a lor, aşe / s-au
mîniet tare şi a doo dzii s-au şi-ntorsu cu obuzul înapoi la Leovi. Leşii, dac-au vădzut aşea, încă s-au întorsu cu obuzul lor ş-âu început a s<ă> răs<î>pii cineş pe la casăli 5 lor, şi s-au stricat acea oştire.
28. Atuncea, într-acea vară, gătitu-s-au şi soltan Mehmet, înpăratul turcescu, singur cu capul lui, de au mărsu la cetate Vara dinului. Şi atuncea au mărsu şi Dumitraşco beizăde, fratele" lui Ant<i>ohi-vodă, la oaste
10 cu-npărăţie. Numai, pîn-a purcede înpărăţie de la Udriiu, iar el au vinit în cai de olac de la-npăr<ă>ţie aice în Iaşii, la frate-său, cu trebi înpăr<ă>teşti. Ş-au şedzut aicea în Iaşii numai 4,5 dzile şi iar s-au întorsu în cai de olac înapoi, de-u purces cu-npăratul la oaste. Iar Brîncovanul
15 cădzus-<ă> în mare grij<ă> pentru acel olac a lui.
29. Atuncea, pe acie vreme, era un ficior de mazil, de-1 chema Davidel. Slujis<ă> în Ţara Leşască, de agiun-ses<ă> rohmistru, şi era la cinste mare. Avea cete<a>lă, pravil<ă> mare, şi nu ştiu ce i să părea lui, că înbla pentru
1 — 5 lipsesc M,P// 1 Decii Cj Decii craiul Avgust B,E,G/ acia Cj socotială Cj aşîa BaşaC//2 mîniiat tare B, mîniiat tare C/doa zi B,C/ s-au întorsu Gj întorsu B,C/ obuzul lui E,G/ înnapoi B,C, lipseşte D// 3 Liov B,C,E/ Leşii B, Iar leşii Cj repetă Leşii dacă au văzut asia D/ dacă B,C/ încă]ei încă B,D,E,G/ s-a întors înnapoi Gjj 4 şi au B,C/ a să răsîpi B, a să răsîpi Cj pre B,C/ casăle C//5 şi aşea s-au stricat E/ stricat B,C// 6 28]27 B,G, 24 C, 26 E 25 M, 23 P/ Iară atuncea întru acea vară B,E,G, lipseşte M,P/ într-acîa Cjj 6-7 Soltan Mehmet înpăratul turcescu s-au gătit cu toată putere sa si au mersu M,P// 7 sîngur B,C// 8 cetatea B Cj după Vara-dinului ai. în Ţara Nemţască B,G/ beizadea B,C/ frateli B,C// 8-15 Şi atunce şi beizade Dimitr'aşco, fratile lui Antiohi voevod, au mersu cu oaste înpăratului; însă întîi, în cai de olacu, au venit la Eş la fratile său, Antiohi voevod. Şi au zăbăvit numai cinci zîle şi iarăş s-au întorsu la înpăratul. Iară Brîncovanul au fost în mare grijă pentru venire lui' Dumitraşco beizade (beizade Dimitraşco P> aşa, în cai de olacu M,P// 9 Antiohii B,C,D// 10 înpărăţiîa B,C/ pînă a purcede B,C/ înpărăţiîa2 B//11 în]cu Gj după olacu ad. triimis Cj de Ia înpărăţie C]de la Udriiu B,C, lipseşte G//11-12 aicea în Iaşi la frate-său Antiohii-vodă B,C,E,G// 12 înpărăteşti B,C/ Şi au B,C//13 Iaşi B,C/ patru, cinci zile B,C/ de B,C/ olacjmezil E//14 înnapoi B,C/ de au purces B,C, de au purces de au mers G/înpăratul B,C/Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G// 15 cădzus(ă>]era B,E,G, avea Cj lipseşte în Cj mare grije B,C/ pentru vinirea lui la frate-său, Antiohii-vodă, la Iaşi E/ după lui ad. Dumitraşco beizadea Gjj 16 29]28 B G 25 C, 27 E, 26 M, 24 P/ lipseşte Atuncea M,P/ pre aceia B,C/de B,C/ după mazil ad. de aicea din Moldova Gjj 17 de-1 chiema B,C]anumi M,P/Slujisă Cjcarile slujîsă M,P/ după Leşască ad. la oaste E/ de]şi C,E/ agiunsese Bj şi ajunsesîe de era rohmistru C,E, au agiuns de a fost rohmistru G, şi au fost şi rohmistru M,P// 18 cinste B.C/lS-igmare1"2 B,C/mare cinste M,P/ Avea şi pravilă bună, şi nu să ştie M, P/citială', pravilă B,C/nu să ştie B,C,D,E,G//19-1 ce i s-au părut, că au început (lipseşte că au început P> a umbla să fie domnu în Moldova. Deci întîi M,P/ umbla B,C/ domniîa Moldovii B,C/ întii B,C//
domnie / Moldovei. întîiu au scris la nemţii, de" închina ţara, apoi au fugit de la Ieşi în Cameniţă, Din Cameniţă s-au dus cu cărţii la hanul ş-au dzis cătră hanul că, de i-a da oaste să margă cu dînsul, s-a închina: cîtă ţară şi 5 cetăţii a Moldovei au luat leşii, to<a>te s-or închina la dînsul. Ş-au mărsu hanul sîngur cu dînsul de au prădat în Ţara Leşască, şi nimic de cîte au dzis n-au fost.
Ce mărgînd şi hanul cu-npărăţie la oaste la Varadin, au mărsu şi el. Ş-au grăit hanul vizirului, şi era numai
io să-1 puie domnu în Moldova. Numai, prindzind de veste Dumitr<a>şco beizădeo<a>, au spus vizirului că acela-i un om nebun, nu iaste de domnie. Ş-aşea au lipsit de" n-au luat domnie cît s-a<r> rumpe un păr.
30. Iară dup<ă> ce au agiunsu înpăr<ă>ţia la cetate la Va-
15 radin, s-au şi audzit că vine prinţipul Evghinie cu oaste nemţască . Deci înpăratul turcescu au lăsat cetate ş-au purces îna-poilapod, să tre<a>căapa Tisăi, sănu leapuce^nemţii podul.
Deci mărgîndu asupra podului, nemţii încă au sosit cu tabăra, şi sîlie care de care oaste s-apuce mai curundu
20 la pod. Şi nu s<ă> bătea temeiul, numai aripeli să hărăţie. Şi tot mergea alăturea obuzurile, pîn-au însărat. Iar peste
1 nemţi B,C/ de B,C/ de închina]închinînd M.P//2 ţara]Ţara Moldovii C,D/ de B,C/ Ieşi B,C/ de la Ieşi au fugit M,P/ în Cameniţă]în cetate în Cameniţă la turci B,E,G/ Şi din Cameniţă B,C]Şi E, După aceia M,P// 3 s-au dusjau mersu M,P/ cărţi B,C/ hanul tătărăscu M,P/ şi au dzis B,C]zicînd M,P/ de-i va da B,C// 3-6 că i-a închina Moldova şi toate cetăţile Moldovii ci li-au luat leşii. Mers-au cu hanul in Ţara Leşască de au prădat M,P// 5 cetăţi a Moldovii B,C/ au]ce au C/leşii B,C/ toate să vor închina B, toţi să vor închina Cjj 6 Şi au B,C// 7 Leşască Bj nemică B,C/ din cîte B,C,D,E,G/ lipseşte şi nimic... n-au fost M,P// 8 Ce B,C/ mergînd Cj înpărăţiîa B,C/ la cetate la Varadin B,E,G/ Apoi iarăş au mersu cu hanul şi cu înpăratul turcescu la Varadin M,P// 9 Şi au B,C/ veziriului B, viziriului C//9-10 Deci hanul au grăit veziriului să pui M,P//10pue Bj după domnu ad. pre Davidel M,P/ Numai prinzindu de veste B,C]Deci înştiinţîndu-să M.P//11 Dumitraşco beizadea B, Dumitraşco beizade Cj viziriului C, veziriului dzicînd Cj acela-i]acel'a iaste B,C, D,E,G//11-12 că Davidel iaste un om nebun şi nu iaste vrednicu de domnii M,P//12 nu iaste B,C/ domniîe Cj Şi aşîa B, Şi asa Cj de B.C//13 domniîa B,C/ s-ari B, s-ar Cjj 14 30]29 B,G, 26 C, 28 E, 27 M, 25 Bj după ce B,C]dacă E/ agiunsu]sosit G/înpără-ţiia B,C/ după înpărăţiia ad. soltan Mehmet Gj cetaate Cjj 14-15 înpăratul turcescu cu toată putere sa au agiunsu la cetate cu oaste (lipseşte cu oaste P> la Varadin şi au auzit M.P//15 ad. marginal şi audzit că vine A/ Evghenie B,C//16 Decii B,C/ cetatea Cj şi au purces înnapoi B,C]şi s-au întorsu înnapoi M.P//17 ad. marginal la pod Gj triacă B,C/ Tisii Bj nu le apuce B,C/ nemţii B,C// 18 Decii B,C]Şi M,P/ mergîndu B, mergînd Cj nemţii B,C/ nemţii încă au' sositjiată că au sosît şi nemţii M,P// 19 cu tabăra lor B,E,G, lipseşte M,P/ siliîa B,C/ carii de carii B, care de care Cj lipseşte oaste M,P/ să apuce B]să agiungă M,P/ mai curund B, mai curînd C] mai în grabă M,P// 20 lipseşte Şi M,P/ Temeiul nu să băte M,P/ să B,C/ temeiul oştilor B,E,G/ aripili B, aripile Cj hărăţiia B,C// 21 obuzurile B,C/ pînă ce B,E,G, M,P, pînă C] piste B,C//
392
393
noapte au fugit turcii de au / apucat la pod, de-u sîrguit de au trăcut înpăratul şi cu curte lui. Iară nemţii dimine<a)ţa, vădzind că nu-s turcii, au şi purces în goan<ă>: pe cărei cum îl agiungea îl tăia şi<l> j<ă>cuîa. 5 I aşe s-au făcut un hramăt şi o spaimă denapoi în turcii, de trecea om peste om, cît s-au rumtu şi podul. Şi aşe, sosînd temeiul nemţilor, i-au luat pre toţi de grumadzii, pe vizirul şi inecer-aga.
Au perit în războiu şi toţi inecer^ii) acolo, în mederedze
10 la capul podului, la 200.000 de oaste. Peste tot s-au potopit 30 depăşi, făr-alţii agalari; 120 de tunuri mari, to<a>tă urdie, carăle şi mulţimea de bucate neguţitoresşti s-au istovit atunce. Tisa este o ap<ă> mîlo<a>s<ă> pe margini. Cărei cum sărieln ap<ă> cu calul, să şi îngloda. Şi aşea
15 tot om peste om cade, de s-îneca. Dintr-o sută de scăpa unul, era bine. Şi s<ă> tăia ei înde Iei. Iar înpăratul, cu cîţii au scăpat saltă to<a)tă noapte şi a doo dzi au tot fugit, pîn-au agiunsu la cetate Beiigrad<u>lui şi acolo s-au poprit.
1 noapte B/ de^şi M,P/la pod]podul M,P/ de au sîrguit C]de au păzit B,G, lipseşte M,P// 2 de]şi M,P/ trecut B,C/ lipseşte cu G,M,P/ curtea B/ Iar B,C/ nemţii B,C// 3 dimineaţa B,C/ văzind diminiaţa D/ nu sînt turcii C, nu sînt turcii, au fugit B/ a doî zi, văzînd nemţii că s-au dus turcii M,P// 3-4 au şi purces după dînşii de i-au luat în goană şi pe carii cum îi agiungea, îi tăia şi-i jecuia B,E,G// A după goană ad. a-i goni CJ în goană după dînşii, şi pre care M,P/ şi pre carii cum îi ajungea îi tăia şi îi jecuîa C,D/ lipseşte îl tăia şi-1 j<ă)cuîa P, lipseşte şi-1 jăcuîa M// 5 Şi aşîa B/ Şi s-au făcut un hriamăt (mare E) C,E/ s-au]au M/hriamăt mare B/ spaimă mare CJ den-napoi B/ turci B,C// 6 de B,C/ om da om piste om CJ piste B/ rumptu B/ podul de la o vreme B,C,E,G/Şi aşîa B, Şi aşa C, lipseşte M,P//7 sosind B,C]Sosît-au M,P/ i-au luat pre turci pre toţi de grumazi B]Luat-au pre turci de grumazi M,P/ de grumazi CJJ 8 lipseşte pe B,D,E,G/ viziriul CJ iniciar-aga CJ şi elnicer-agali au perit în război M,P// 8-9 Veziriul şi inicear-aga au perit în războiu şi toţi inicearii B// 9 ini-cîariiC/ metereze B, metereze CJJ 9-10 lipseşte Au perit în războiu... la capul podului M,P// 10 la2] Perit-au M,P/doaosutedemiiB,C/de oaste]eniceri B,C/ Piste tot s-au potopit B,C, lipseşte M,P// 11 triizăci B,C/ de B,C,Hpseşte M,P/ fără de alţi B,C,E] deosăbit de M,P/ o sută <şi C>doaozăci B,C/ lipseşte de M,P/ tunuri, puşci mari B,D,E,G/ toată C, şi toată B,E,G// 12 şi mulţime de casă şi vite neguţitoreşti M, P/ carăli B, carăle C/ mulţime C/ neguţitoreşti B,C/ s-au istovit]s-au luat B, au luat E,G, s-au prăpădit M,P// 13 ante Tisa: 30 B, 29 E/ iaste B,C/ apă miloasă B,C/ margine B//14 Carii cum săriîa C, Şi care cum săriîa M,P, Şi turcii carii cum săriia B,K,GJ în apă B,C, lipesşte M,P/ aşîa B, aşa CJJ 15 piste B,C/ cădea B,C/ de]şi M,P/ să înneca B,C/ Dintru o B/ Dintr-o sută de abiia de scăpa vreunul, era bine E, Unul dintr-o sută dacă scăpa, era bine M,P/ de B,C]dacă GJJ 16 să B,C/ îei]ei B/ înpăratul turcescu B,E,G,M,P// 17 cîţijcu cîţi oameni a lui au scăpat E/ salt C, saltu sprintin B,G/ toată B,C/ noaptea B/ şijşi încă şi M,P/ a doa zi B, a doa dzi CJJ 18 lipseşte tot M,P/ pînă B,C, pînă ce M,P/ ajunsu CJ lipseşte cetate M,P/ cetatea Biligra-dului C,D, la cetate la Bălgrad E, la cetate la Beligrad GJ Bălgrad B, Beligrad M,P// »   19 lipseşte şi acolo s-au poprit M,P//
Tătarii, vădzind aşea, n-au mai stătut la bătaie ş-au luat în gios pe malul Tisăi, pîn-au găsit un vad, de au trecut înot cu paci. Atunce şi agîrlicul lui Dumitraşco i. 286v   beizăd<e>   ş-a  capichihăilor   acolo /   s-au prăp<ă>dit 5 Numai ce au scăpat ei cu capetele.
31. Iară în al triile anu a domn<i>ei lui Antiohi-vodă treimăs-au turcii sol<i> la nemţii pe Ramie reiz-afende şi pe Alexandru tărzimanul Mavrocordat, ce-i dzice şi Ecsapăretul, la nemţii, să stea să fac<ă> pace. Ş-au mărsu io şi vizirul pîn'la un loc, cu oastea gata, de au stătut acolo, că s<ă> spăries<ă> turcei a s<ă> mai bate cu nemţîi. Şi s-au dus solii la Carlovici.
Aşijderea şi nemţii s-au gătit cu oaste, de-u mărsu pîn' la un loc, ş-au triimis şi ei soli la Carlovici. Ş-acolo la 15 Carlovici s-au strînsu, din toate ţările Evropi<i>, solii, de la Ieşi, de la franţozi, de la Vineţie, de la Anglie, de la Olandie, dă la moscali şi de pentr-alte ţări, de-u şădzut acolo la Carlovici 2, 3 luni, to<a>tă vara, de ş-au aşedzat păcile cu toţîi. Numai cu franzojîi nemţîi nu s-au putut 20 aşezda, ş-au rămas tot să s<ă> bată; pentru crăila Ţărîi Spânei nu s-au putut învoi. Moscalul încă au dat cuvînt să s-aşedze pacea în al doilea anu.
1 ante Tătarii: 31 B, 27 C, 30 E, 29 M, 26 P/Tătarîi încă GJ aşîa B, aşa C/ bătae B/ şi au B,C]ci au M,P// 2 jos C/ Tisii B/ pînă B,C/ de]şi M,P// 3 înnot B,C,P/ pace B,C/ Atuneea B/ agîrlîcul B,C//4 beizadea B, beizade Cj şi a B,C,D,M,P/ capichihăilor lui Antiohii-vodă Djaltor capichihăi M,P/ prăpădit B,C// 5 Şi numai M,P eijiei CJ capetile B, capetili CJJ 6 31]32 B, 28 C, 30 G, 27 P, UpseştetAJ lipseşte Iară M,P/ triilea Bjdoile CJ an B,C/ domniii B,C/ AntiohiiB, CJ voevod M//7 triimis-au B,C/ au trimes înpăratul turcesc soli M,P/ nemţi B,C/ pre CJanumi pre M/ Rami B, lipseşte M,P/ afendi C, efendi B// 8 terzimanul B,C/ tărzimanul Alecsan-dru M,P/ Marvocordat A/ ce-i]căruia îi B/ zicea C//9 Exaporitul B,C,E,G,M,P/ lipseşte la nemţii M,P/facă pace B,P/ Şi au B,C/ lipseşte Şi M,P/ Mers-au M.P//10 veziriul B, viziriul CJ pînă la un locu B,C/ oaste B,C/ de]şi M,P// 11 să spăriîase B, să spăriîasîe CJ turcii B,C/ a să B,C/ nemţii B, CJJ 12 lipseşte Şi M,P/ Dusu-s-au M,P/Carloviţî B,E, CarloviciC, Carlovicu D//13 ante Aşijderea: 33 B, 32 E, M, 28 P// 13— 14 lipseşte Aşijderea şi ... la Carlovici. C,M,P//13 de-u]de au B//14 pînă B/locu B/ şi au B//14-15 Carloviţ'1-2 B, Carloviţî1"3 D,E, Carlovie1-2 C/ Şi acolo B,C/ lipseşte la Carlovici M,P// 15 după strînsu ad. solii C,M,P/ ţărîle B,C/ Evropii B,C]din Evropa M,P/ lipseşte solii M,P// 16 de ^B.CJ 16şi B,C/ şi de la2"3 C, lipseşte M,P/ Veneţiia B, Veneţie CJ lipseşte de la4-5 M,P/ Angliia B, Anglia ce să zice Inglitera D//16-17 de5"6 B,C/ Olandriia B,C,D//17 şi de pintr-alte B,C, şi şi dintr-alte M/ deau şezut B.C/17-18 lipseşte de-uşădzut... 2,31uniM,P//18 Carloviţ B, CarloviţeC, Carlovicu D, Carloviţî E/ doao, trii B,C/ toată B,C/ şi toată vara au şăzut acolo de ş-au aşăzat M,P// 19 păcile B,C/ toţii B,C/ Şi numai M,P/ franţozii B,C/ nemţii B,C/ nu s-au putut aşăza nemţii M,P// 20 şi au B,C] ce au M,P/ să să bată B,C/ lipseşte Ţărîi M,P// 21 Ispanii B,C,E,G, Hispaniii CJ lipseşte nu s-au putut învoi M,P/ Iară Moscalul au răspunsu că ş-a aşăza M.P//22 să să aşeze C, să-ş aşeze B,D/ pace B,C/ înjîntru M,P/ an B,C//
394
395
32. Turcii cu nemţii s-au aşedzat într-acesta chip: f. 287    cit loc au luat de la turcii luat să fie. încă opintie / nemţii
să fie Dunărea hotar, dar n-au priimit turcei. Şi s-au apucat să le dea banii turcei, cîte 800 de pungii de bani pe anu, 5 pîn-în 25 de ani să fie paci, pentru cheltuiala şi stricarea ce au făcut turcii nemţilor în 17 anii ce au avut tot bătaie. Pentru căci începătura bătăi<i> au fostu întîiu despre turcii, cîndu au mărsu la Beci. Şi le-au tot dat turcei această som<ă> de banii nemţilor, cît au trăit acestu 10 înpărat soltan Mehmet.
33. Leşii încă cerea tare Ţara Moldovei, dar turcei au răspunsu pentru Ţara Moldovei că Ţara Moldovei nu pot să o de să le fie lor podani, că iaste volnică; că turcilor îi închinată, nu-i luată cu sabie. Deci leşii, vădzind aşea,
15 s-au aşedzat într-acesta chip: cetăţile din Moldova şi mănăstireli, cîte au luat şi cît loc, tot să-1 dea înapoi moldovenilor. Şi turcei să dea Cameniţa leşilor, cu tot olatul iei, şi Ocraina. Şi pe nohai să-i rădice pe toţi în Bugiiag, să s<ă> duc<ă> la locul lor peste Dohu, să rămîîa numai
I 32]34 B, 29C, 33 E, 31 G, lipseşte M,P/ Iară turcii M,P/ nemţii B,C/ s-au aşedzat] au făcut pace M,P/ întru acesta B// 2 după luat ad. nemţii E,M,P/ turci B,C// 2-3 fiîe1_2C//2 Şi încă M,P/ opintie]siliîa B,E,G, să siliîa C, opintiîa, să siliîa D, să nevoia M,P/ nemţii B, nem<ţii> C// 3 Dunăre Cj Dunărea hotar să fie Gj turcii B,C/ după apucat ad. turcii B,E,G,M,P// 4 bani B,C, nemţilor bani E, bani nemţilor M,P/ lipseşte turcei B,C,E,G, M,P/ opt sute de pungi B,C/ 'lipseşte 800 P//4-5 lipseşte de1-3 M,P/ an B,C/ pre fieştecare an M.P//5 pînă B,C/ doaozăci şi cinci B,C/ de ani şi pînă atunce să fie şi pace între dînşii; şi aceşti bani să-i deiîe turcii nemţilor pentru stricăciune ce-au făcut M,P/ fiie Cj pace B, pace Cj chieltuiala Cj stricare C, stricăciunea B,E,G// 6 lipseşte turcii M,P/ şeaptesprăzeci B, şaptesprăzece Cj ani, B,C/ după bătaie ad. cu dînşii M.P//7 Pentru căci]Pentru căci că D, Pentru că E,G, De vremi ce <că P) M,P/ începătura bătăii despre turci s-au început M,P/ bătăii B,C, bătăliei Gj au fost întîi despre turci B,C// 8 cînd B,C/ lipseşte cîndu au mărsu la Beci M,P/ Beciu B,C/ li-au B,C/ turcii Cjj 8-9 turcii nemţilor această somă de bani, cît B,E,G/ somă Cj bani C//8-10 Şi această somă de bani pre tot anul cît au trăit înpăratul, soltan Mehmet, au dat turcii nemţilor M,P// 9 acest B,C//
II 33]35 B, 30 C, 34 E,M, 32 G, 29 P/ Leşii B,C/ tare B,C; MoJdovii B,C/ dar] iar P/ turcii B,C// 11— 12 ad. marginal dar turcii au răspunsu cum că Ţara. Moldovii M// 12 după răspuns ad. leşilor Gj pentru Ţara Moldoviijcum M,P/ Moldovii1"2 B,C/ că]dzicîndu că B,E,G// 13 să o dea B,C, să le-o deîe M,P/ fie]fiie Cj că^fiindcă M,P/ că2]ci M,P/ îijiaste B,C,D,E,G,M,P// 14 nu-i]nu iaste B,E, iar nu iaste G,M, iar nu P/ cu sabiia luată Pj Decii B,C, lipseşte M,P/ leşii B,C; aşîa B, aşa Cj Văzind <şi P> leşii aceste ce s-au aşezat M.P//15 cetăţile B.C//16 mănăstirile B,C/ au]li-au Cj după luat ad. leşii E// 15— 16 şi mănăstirile din Moldova şi tot locul cît au luat ei de la moldoveni, să le dei înnapoi moldovenilor M,P// 16 locu B/ după loc ad. au luat leşii C, au luat E/ înnapoi B,C/ moldovenilor B//17 turcii B,C/ ŞPJIară M,P/ Cameniţa]cetate Cameniţa B,E,G, cetaatea Cameniţa C,D/ leşilor B,C// 18 şi şi Ocraina M,P/ Ucraina B,C/ lipseşte Şi M,P/ pre B,C/ pre toţi B,C]cu totul M,P/ în]din C,G,M,P/ Bugeac B, Bugiac C// 19 să să ducă Cj ducă B/ piste B, preste Cj Don B,C//
bugegeni<i>. Şi Hotinul să nu-1 tocmască turcei niceodată, nice altă cetate să nu fac<ă> în Moldova turcei, nice f. 287v paşea sa nu puie. Aşijdere şi<-n> Ţara / Munteneiască cetăţi să nu fac<ă>, nice paşi să puie. Aşe s-au aşezdzat 5 cu totîi, şi de to<a>mnă s-au întorsu solii cineş la stăpînii săi.
34. Atunce, pe acie vreme, înpăratul moschicesc, anume Petre Alexievici, s-au dus singur, cu capul lui, la înpăratul nemţescu, la Leopold, şi mult s-au rugat
io înpărat<u>lui nemţescu să nu facă paci cu turcei. Căce că atuncea să apucas(ă) să facă şi el oiînduial<ă> de oaste, ca la nemţii, pecum pe urmă au şi făcut-o.
35. Dar înpăratul nemţescu n-au putut să-i facă pe voie, să nu facă pace" cu turcei, că slăbis<ă) tare, şi-i dzicea
15 Moscului: „Măcar că te apuci că me-i da cîţiiva ani cheltuiala oştii, dar nu poci, că aemu el mă roag<ă> dar pe urmă, cine ştie, sau m-a ruga, sau ba, că poate să s<ă> lunge<a>scă mulţii ani înainte bătaia. Şi eu am slăbit, că eu nu m<ă> bat numai cu Turcul, şi m<ă> bat şi cu
20 Franţujul, şi acolo amu mai mare bătaie decît cu Turcul."
i bugegenii B, Cj lipseşte Şi M,P/ turcii B,C//1—2 nici x~z B,C/ niciodată turcii Gj şi nici altă M,P/ facă B,C/ turcii B,C/ turcii în Moldova M,P// 2-3 şi nici paşîe să nu pue M, lipseşte Pjj 3 paşe B, paşîe Cj pue B/ după pue ad. în Moldova M/ Aşijderea B,C/ şi în B,C]nici în M,P/ Munteniască B,C// 4 facă B,C/ după facă ad. turcii E/ nici B/ şi nici paşe să nn puie M,P/ paşîa B,C/ să pue B, să nu puie C, D, E/ Aşîa B, aşa Cjj 5 toţii B,C/ toamnă B,C/ şi toamna (de toamnă P) fieştecarile sol s-au întorsu la stăpînul său M,P/ cines]fiestecarii B, E, Gj lajpre la C,E// 7 34]36 B, 31 C, 35 E, 33 G, 30 P, lipseşte M/ Atuncea B,C, lipseşte M,P/ pre aceia B,C/ moschicescu CjMoscului B,G// 8 pre anume B,E/ Petru Alecsandrovici (Aleixiovi P)> înpăratul moschicescu M,P/ Alicşovici A/ sîngur]însuş M,P; lui]său M,P// 9 lipseşte la M/ nemţăscu B,C/ la2]anume B,E,G/ Neopolt A/ la Leopoldu înpăratul nemţăscu M,P/ s-au]i s-au M,P//10 înpăratului nemţăscu B,C, lipseşte M,P/ pace B, pace Cj turcii B,C/ Căci că C] Pentru că B,E,G, Pentru căci că D// 11 apucasă Cj şi şi el să facă M/ orînduială B,C]regulă M,P/ de]la M,P// 12 ca şi la nemţi, după cum au şi făcut mai pre urmă M,P/ nemţi B,C/ precum Bl pre Bj au şi făcut B, C, o au şi făcut G//13 35]37 B, 32 C, 36 E, 34 G, lipseşte M, Pj Dar] Iară M,P/ nemţăscu B, Cj pre Cjj 14 pace B, Cj turcii B, Cj căjfiincă M,P slăbisă B,C/ tare B, C]foarte tare din toate M,P/ şi-i dziceajei i-au răspunsu M,P// 15 Mosculuijînpăratului Moscului
B, E,G, înpăratului moschicescu C, lipseşte M,P/ te apucijte făgădueşti M,P/ că mi-i da B,C, că îmi vii da D/ cîţiva ani B,C]o somă de bani la M.P//16 dar nu pociu B]însă eu nu pot să o facu aceasta M,P/ după pociu ad. ca să nu fac pace C, să nu fac pace Gj acum Cj mă roagă el M,P/ roagă B,C/ pe]mai pe
C, M,P// 17 ştiîe Cj să să lungească B, să să lungiască Cjj 18 mulţi B,C, în mulţi M,P/'înnainte B.C, lipseşte M,P/ bătae Bjj 19 că]fiindcă M,P/ 'lipseşte eu M,P/ mă1"2 B,C/ turcii B,E,G,ÎVI,P/ lipseşte şi m<ă> bat Bj şi2] ci şi M,P// 20 Franţozul C]franţozii B,E,G, franţujîi M,P/ şi acolo am mai mare bătae B,C] cu care şi mai multă bătaie am M,P' turcii B,E,G,M,P//
396
397
36. Dece înpăratul Moscului, întorcîndu-s(ă> înapoi la ţara lui, îndată atuneea s-au şi apucat / a rade barbele boîarilor ş-a slujitorilor, ş-a le şi schimba hainele, ş-a face obiceiuri şi orînduial(ă) tot nemţască. Ş-au adus şi cîteva
5 capete nemţii, de-i învăţa di pecum sint şi pîn-astădzii.
37. Tot într-acel anu, de prim<ă>var<ă>, în postul cel mare, trecut-au sol mic de la Ieşi, iar Răuţichie, carele trecus(ă) şi mai inte vreme şi la Duca-vodă pentru trebile păcei. Şi dup<ă> ce ş-au isprăvit trebile, de to<a>mnă
10 s-au întorsu iară înapoi pen Iaşii. Şi l-au cinstit Ant<i>ohi-vodă, ca pe un sol, şi mărgînd şi viind.
38. Ant(i>ohi-vodă atuneea, tot într-acea iarnă, tri-imis-au pe Vas(i>lie Pureci, vornicul dinspre do<a>mna, cu taină, în Ţara Ungure<a>scă, la do<a>mna lui Şerban-
15 vodă, de au dat do<a>mna pe fiică-sa, domniţa Căsandra, de o au adus-o să o ia frate-său Dumitraşco beizăde, că era logodită cu dînsul. Era cu şt(i>rea ghen(ă>rarului de Braşov, numai ghen(ă>rarul să ferie, că s(ă> teme de
1 36]38 B, 33 C, 37 E, 35 G, 31 P, lipseşte M/ Decii B,C/ întorcîr.du-să C/ înnapoi B,C// 1 — 5 S-au întorsu înpăratul moschicescu la ţara sa (lui P) şi îndată au po-roncit boerilor şi oştenilor săi (lui P) de ş-au ras bărbile şi le-u (ş-au P) schimbat hainile; H-au făcut toată regula nemţască. Au adus cîteva căpetenii nemţi (nem-ţăşti P> dî-au învăţat regula nemţască pre moscali, după cum sînt şi pînă astăzi M,P// 2 lipseşte îndată CJ după apucat ad. de au început CJ barbeli B, barbele moscalilor, a boîarilor CJJ 3 şi a B,C/ şi a le schimba hainele C,D, şi li-au schimbat şi portul, hainele şi au făcut obiceaiuri B,E,G/ şi a face obiceaiuri CJ repetă şi3 CJJ 4 orînduială B,C/ Şi au B,C/ nemţi B,C// 5 de-i învăţa pre moscali precum sînt şi pînă astăzi B,E,G/ di pecum[după cum C,D/ sînt CJ pînă astăzi CJJ 6 37J39 B, 34 C, 38 E, 36 G, 32 P, lipseşte M/ întru acel an B,C, întru acestaş an M,P/ lipseşte de M,P/ primăvară B,C/ lipseşte în postul cel mare M,P// 7 trecut-au B,C/ un sol B,E/ de la Ieşi la Poartă B, de la Ieşi la Ţarigrad E, de la Ieşi la turci la Ţarigrad C/ iară B,C/ Reuţchii B,C,D,E/ carele trecusă B,C// 7 — 9 trecut-au prin Iaşi un sol leşăscu la Ţarigrad, pentru legătura păcii M,P// 8 mai înainte B, mai înnainte CJ lipseşte şi GJ la Costantin Duca-vodă B,E,G/ trebile păcii B,C// 9 după B,C/ lipseşte Şi dup(ă) ce ş-au isprăvit trebile M,P/ trebile B,C/toamnă B,C//10iar Cj şi de toamnă iarăş s-au întorsu M,P/ înnapoi B,C, lipseşte M,P/ pin B,C/ Iaşi B,C Antiohii B,C,D// 11 mergînd C/ şi mergînd la Poartă B, şi mărgînd la Ţarigrad E// 10— 11 Deci şi cînd au trecut şi (şi M) cînd s-au întorsu, mare cinste şi pri-imire i-au făcut Antiohi voevod M,P//12 38]40 B, 35 C, 39 E, 37 G, 33 P, lipseşte M/ Antiohii B,C,D/ voevod M/ lipseşte atuneea, tot într-acea iarnă M,P/ lipseşte atuneea D/ întru acea B, într-acia C// 13— 16 au trimes pre taină în Ţara Ungu-rîaseă pre Vasilie Purice, vornicul despre doamna, la doamna lui Şărban voevoda, de i-au dat ace doamnă pre fiică-sa Casandra domniţa (domniţa Căsandra P^ şi au adus-o în Iaşi ca să o dei după fratile său M,P//13 Vasilie Purece B,C/ despre doamna B,C// 14 Unguriască B,C, Unguriască la Braşov E//14—15 doamna1-2 B,C// 15 pre B,C/ ad. marginal domniţa CI/16 de CJ de au adus-o B,E,G/ beizadea B, C//17 Era şi E,G]Insă şi doamna au dat-o M,P/ ştirea gheneralului B,C// 18 Braşev D/ numai]dară şi M,P/ gheneralul B, ghenarariul acela M,P, gheneralul   la Braşov/   să   feriîa că B,C, lipseşte   M, P/   să   temea B,C//
Brîncovanul. Că Brîncovanul ave mare cinste" şi trecere la înpăratul nemţescu, şi nu era cu voia Brîncovanului să o îa Dumitraşco beizadea.
39. Şi dup<ă> ce au adus-o la Iaşii, i-au dat gazdă la 5 Iordachi Rusăt visternicul, fiindu-i niiam. Ş-au şi răpedzit Ant<i>ohi-vodă la Ţ<a>rigrad de i-au făcut şt<i>r6, de au vinit frate-său Dumitraşco beizădeoa.  Şi dup<ă> Ispas atunce, în al patrulea anu a domnii lui Antiohi-vodă, la velet 7208<=1700>, au făcut nuntă, în tîrgu 10 în  Iaşii,  domne<a>scă,  dup(ă> obiceiul domnilor. Şi şede în Iaşii în nisşte curţii a lor, ce le cumpăras<ă> tată-său Cantemir-vodă  de la  Gheuculiias<a> vister-nice<a>sa. Ş-au şedzut acolo, în gazdă, pîn' s-au dus mai pe urmă la Ţarigrad, cu do<a>mna lui cu tot. 15     40. Dece, atunce, în scurtă vreme, tot într-acea var(ă>, al patrulea anu a domn<i)ei lui Ant<i>ohi-vodă, îi şi vini ferman să s<ă> gătiiască să margă să rădice turcei din Cameniţă şi s(ă> dea Cameniţă pe mîna leşilor, în-
1 Brîncoveanul-vodă1-- B,C,D,G, Brîncoveanul-vodă1 E/ Că Brîncoveanul-vodă avea mare cinste şi b,C]ştiindu-l că are M,P/trecere C// 21a Leopold înpăratul B,E,G/ nemţăscu B,C,E,G/ şi nu-i era Brîncoveanului-vodă să o îa (pe domniţa lui Şerban-vodă E) Dumitraşco beizadea B,E/ Brîncovanului-vodă C,D,G//3 beizadea CJ după beizadea ad. pre domniţa, fata lui Şărban-vodâ GJ lipseşte şi nu era cu voia... beizadea M,P// 4 39141 b' 40 E, 38 G, lipseşte C,M,P/ Şijbeci M,P/ după B,C/ au adusu-o B, o au adus D,G/ la Iaşi B,C, lipseşte M,P// 5 vistiernicul B,C/ niam B,C/ lipseşte fiindu-i niiam M,P/ Şi au B,C/ lipseşte şi B,G/ răpedzitltriimis B,E,G//6 Antiohii B,C,D// 5 — 7 Şi îndată au şi (lipseşte şi P) făcut ştire frăţini-său, lui (Dumitraşco M) beizadîa la Ţarigrad, de au venit la Iaşi. M,P// 6 Ţarigrad b,C/ i-au]au B,G/ ştire B,C// 7 beizadea B,C,D/ după b,C// 8 atuneea b,C/ înjîntru gj patruli B// 7—13 în anii 1700, întru al patrule an (a P> domnii sale, au făcut frăţini-său, lui Dumitraşco beizadia, nuntă în Iaşi în curţile Cantimireştilor, pre carile le cumpărasă tatul lor Cantimir de la Gheuculîasa vistierniciasa M,P// 8 an B,C/ domniii B,C/ Antiohii b,C, Antioh D//9 la veletlin anul B,C,D,E,G/ nuntă domniască în tîrgu în Iaşi, după E.G//10 Iaşi B,C/ domniască C, lipseşte B/ după obiceaiul B,C/ Şi au şezut b,C,E,G/ lipseşte domne(a>scă, dup(ă)... şede în Iaşii D// 11 Iaşi B,C/ nişte B, neşte CJ curţi B,C/ ce li-au cumpărat C, ce li-au fost cumpărat B,E,G// 12 Gheuculiasa visterniceasa B,C/ după visternicsasa ad. Şi au făcut acolo şi un cerdac frumos B,G, Şi au făcut acolo Dumitraşco beizadea şi un cerdac frumos, casă de vară E/ Şi au şedzut acolo C, Şi acolo au şezut C,E,G// 13—14 Şi tot acolo au şăzut Dumitraşco beizadîa pînă (ce P) au purces la Ţarigrad, înpreună cu doamna sa, Casandra. M,P// 13 pînă B,C//14 doamna C/ doamna lui şi cu tot agîrlîcul ce au avut B,E,G// 15 40]42 B, 36 C, 41 E, 39 G, 35 P, lipseşte M/Decii atuneea B, CJ vreme B.CJdupă vreme ad. fără de zăbavă G/întru acea vară b, într-acîa vară B//16al]înal GJJ 15—17 Tot întru acestaş anu 1700 şi întru aceîaş (aceastaş P> vară i-au venit lui Antiohii voevoda ferman de la înpăratul turcescu să margă M,P// 16 patruli an B,C/domniii B,C/Antiohii B,C, Antioh D/ i-au şi vinit b//17 să să gătiască B,C/turcii B.C//18 din cetate (cetaate C> din Cameniţă B,C, E,G/să Cj pre B/lesilor Cjj
398
399
preun<ă> cu un paş<ă> şi cu oaste şi cu cîteva părechi de biholii pentru rădicarea balimezilor şi cu un sărdar cu oaste de la munteni.
Şi purces<ă> Ant<i>ohi-vodă, voios, şi s-învoişe to<a>tă 5 ţ<a>ra de cea veste, unde să rădic<ă> acea nevoie deasupra ţărîi ş-a cresştinilor, şi deder<ă> slaV<ă> lui Dumnedzău. Şi atunce eram şi eu, Ion Neculce vel-vornic, ;   pe  acie  vreme  vătav  de aprodzi.
Dece  dac<ă>  sosi   Ant<i>ohie-vodă  la Cameniţă, ms 53,10 îndată să apuc<ă> şi făcu pod mereu piste Nistru // în f. 278    gura Smotriciului, la un sat anume Vîrnoviţa. Şi şezu acolo cîtăva vreme, de aştepta să-i aducă leşii ferman de la Poartă la paşia din Cameniţă să iasă, că era şi comisarii leşeşti acolo, anume hatmanul Litvii şi Adam Si-15 navschii, voevoda Belschii, careli mai pe urmă au agiunsu de au fost hatman mare de corona leşască, şi Stanislav, voevoda Chiovschii şi Ştefan Potoţchii strajnic corunnii, şi alţii, cu oaste ca la zece mii. Sta cu obuz din ceia parte de Nistru, şi Antiohii-Vodă sta din ceasta parte de Nistru,
1 înpreună C/ şi înpreună cu B,E]şi i-au triimis împăratul şi pre M,P/ paşîa B,C/ lipseşte şi1 M,P/ lipseşte cu1 M,P/'/ 2 lipseşte de M,P/ bivoli B,C,E,G/ după balimezilor ad. (a C> puşcilor celor mari B,C,D,E,G/ cu]pre M.P//2—3 şi cu un boiariu sărdariu de la munteni cu oaste B,E,G/ munteni Cjj A purceas(ă) B]au purces Cj Antiohi B,C/ să învoioşîa B,C/ toată B,C// A—5 Antiohii voevoda şi toată boerime şi toată ţara s-au bucurat de această veste bună, văzind că (să P) rădică ace nevoi mare M,P// 5 ţara B,C/ acea1 B,D, acîa Cj veste B,C/ unde B,C/ acîa2 Cjj 6 şi a creştinilor B,C/şi dederă B,C]şi au dat M,P/ slavă B,C/ Dumnezeu
B, C// 7 după atuncea ad. la acea vremie Cjj 7—8 Atuncea şi Ion Neculce, ce au fost vel-vornic de Ţara de Sus, era vătaf de aprozi E, lipseşte B,G,M,P// 7 era Cj era şi Ion Neculce biv-vel-vornic D/ lipseşte şi eu Cj vel-vornic]vornicul Cj lipseşte pe acie vreme Cjj 9 ante Decii: 43 B, 42 E,M, 40 Gj Decii dacă B,C/ Antiohii B,C,D/ CameniţăjNistru B,E// 10 apucă B,C// 9—10 Antiohii voevod şi (cu toţi M) cei ce s-au zis mai sus, au purces la Caminiţă. Şi după ce au venit în (la P) Caminiţă au poroncit Antiohi voevod dî-au făcut pod stătător (stătătoriu P) preste Nistru M,P// 11 lipseşte anume M/ Vîrnoviţa]Voroneţul P/ ante Şi: 37 C, 41 D/ lipseşte Şi M,P/ Şezut-au M.P//12 de aştepta]aşteptînd M,P/ să-ş aducă
C, E,M,P// 13 după iasă ad. turcii D, ad. din cetate E/ că era]fiind M,P// 14 lipseşte şi comisarii leşeşti M,P/ comisari leşeşti Cj acolo şi comisarii leşeşti anume E/ anum6]şi P/ acolo în Cameniţă şi hatmanul M/ Litfii Cj lipseşte Adam C,D,M,P// 15 care pe urmă C,D// 16 lipseşte de au fost Cjj 15—16 lipseşte careli mai pe urmă... coronaleşască şi M,P// 16 şi hatman corunii şi Stanislav C,D, hatman vielchi corunnii, şi E, hatman velchii corunii, de corona crăii(i) leşeşti G//17 lipseşte şi M,P/ lipseşte strajnic corunnii M,P// 18 alţi ieşi mari, cu 10.000 oaste 1 eşască M,P/ Deci leşii cu oaste lor era cu obuzul în ceia parte M,P/ di ceia C,D//19 lipseşte de Nistru M,P/ şijiară M,P/voevod M/ lipseşte sta C,D,M,P/ lipseşte şi Antiohii ... parte de Nistru F.j dinjden C, de D,M,P/ aceasta D/ lipseşte de Nistru C,D//
şi ferman nu li mai trimite leşilor solul lor Reuţchii.careli era la Poartă, că ponturili de pace iscălisă, numai craiul f. 278v Avgust nu iscălisă, şi turcii poftiia să iscăliască / şi craiul Avgust şi toată recepospolita. Şi aceia era pricina zăbăvii. 5 44. Decii s-au apucat chizeş la Poartă solul Inglezului, precum că va iscăli craiul Avgust şi toată recepospolita. Şi au şi triimis fermanul pe omul Inglezului, de l-au dat la comisarii leşeşti. Şi comisarii l-au dat în mîinile lui Cahriman-paşii, să iasă din Cameniţă şi să dea cheile ce-
10 taţii Cameniţii în mîinile leşilor. Iar omul Inglezului s-au dus în sus la craiul Avgust cu ponturili păcii, să iscăliască craiul Avgust şi toată recepospolita. Decii apoi paşia au şi început a deşerta cetate Cameniţa. Tîmplatu-s-au multă zăbavă de şidere acolo la Nistru, pînă s-au
15 aşezat aceste trebi.
45. Atuncea s-au făcut mare eclipsis, întunecare de soare, ..cît nu să videa om cu om. întunecas<ă> lumea în anul 7208
<= 1699) septemvrie în doaosprăzeci zile, întru o zi marţi.
46. Găsitu-s-au atuncea şi un ursu mare groznic. 20 Şi sărisă toată oaste, şi moldoveniască, şi munteniască,
şi nu-1 putea ucide. Şi au dat în cîteva rînduri în Nistru, şi iară eşiîa afară. Şi gonindu-1 pe Nistru cu un pod, să
1 le mai trimetea Cj lipseşte leşilor C,D // 19 — 3 de Nistru ; Răuţi (Răuschie P> solul leşăscu nu le mai trimete fermanul de la Poartă. Şi pricina au fost aceasta: ponturile celi de pace le iscălisă numai însuşi craiul Avgust; iară turcii M,P// 2 care Cj poncturile Cj pace Cj le iscălisă1 E// 3 lipseşte nu iscălisă C,D// 4 lipseşte şi craiul Avgust M,P, şi craiul Avgust şi C,D/ recepospolita Cj aceîajaceasta M,P/ iara zăbava M,P// 5 44]42 D, 43 E, '41 G, lipseşte C,M,P/ chizeş Cj Inglezului] englezăsc // 6 precumjcum C,D,M,P, lipseşte Gj vajvor M,P/ lipseşte craiul Avgust şi C,D, craiul Avgust M,P/ recepospolita Cjj 7 Şi aşa au răpezit fermanul M,P/ şi triimisjrăpezit C,D/ Englezului P// 8 comisaririi Cjj 7 — 9 Inglezului, carile viind au dat fermanul în mîna comisarilor leşăşti. Iară omul Inglezului {englezăsc P) s-au tot dus cu ponturile păcii la craiul leşăscu să le iscăliască şi recipospolita. Comisarii leşăşti au dat fermanul în mîinile {mîna P) lui Căriiman-paşa poroncin-du-i-să {poroncindu-i P) să iasă M,P// 8 Şi comisarii]de C,D,E/ Şi comisarii leşeşti G/ mînule C,D// 9 Caraiman-paşîai din Cameniţă C,D/ paşe Bj lipseşte cetăţii D//10 lipseşte Cameniţii M,P/mînuli E, mîna C,D// 10—15 lipseşte Iar omul Inglezului... s-au aşezat aceste trebi M,P// 11 lipseşte Avgust D/ poncturile C//12 lipseşte craiul Avgust şi C,D/ recepospolita C//13 paşe E/ cetatea Cj Tîmplatu-s-au atuncea Gjj 16'45]38 C, 43 D, 44 E, M, 42 G, lipseşte P/ întunecarea soarelui E, întunecare a soarelui Gjhpseşte întunecare C,D/Atunce s-au întunecat soarile foarte (tare P), atîta cît M.P//17 cu]pre G,M,P/Aşa întunecasă C.D//17-18 Aşa să întune-casă lume. Fost-au aceasta în anul 1700,, săpte(m>vrii în 12 M,P// 18 întru o zi, marţi, septemvrie în doaosprăzece zile E/ la săptemvrie Cj lipseşte septemvrie în doaosprăzeci zile Djlipseşte zile (M,P> întru o zi marţi C,M,P//19 46]44 D, 45 E, M, 43 G, 37 P, lipseşte C/Găsît-au M.Pjlipseşte şiM.P/foarte mare şi gro(a>znicu M,P/ gro(a>znicu C//20 sărisă]au sărit C,D,M,P/'lipseşte şi2 M.P//21 ucide C/ lipseşte Şi M,P/ Dat-au M,P/ iar Cjj 22 cu un pod umblătoriu (înplător M> pre Nistru, s-au suit in pod M,P//
400
401
suisă în pod, şi oamenii au sărit din pod în Nistru, şi multă grozăviîe făcea. Cîţiva oameni s-au înpuşcat slobo-dzind focul să-1 loVască, şi îmbulzindu-s<ă> oamenii să loviîa ei înde ei. Nu era curat. Trii, patru ceasuri toată f. 279 5 oaste l-au gonit / şi de-abiîa l-au ucis. Şi era pre mare, de mirară.
47. Apoi gătindu-s<ă> şi scoţind tot din cetate din Cameniţă, întru o zi totdeodată s-au rădicat leşii a merge la Cameniţă pe de o parte, şi Antiohii-vodă pe de altă
10 parte. Şi s-au întimpinat la poarta din sus eşind şi paşîa din Cameniţă numai cu curtea lui. Şi aşîa să întîlniră tustrii odată la un locu, ca cîndu i-ar fi tocmit cineva. Şi marsără aşîa cu toţii la un locu, cît o pistrială de săgeată, pînă la un saivan a paşii, ce era întinsu, de descălecară cu
15 toţii, şi paşe, şi Antiohii-vodă, şi 16şii. Iar agîrlîcul paşii şi cu turcimea toată ce era în cetată în Cameniţă trăitori, tot păzila cu cară, cu căruţe, cine cu ce avea de eşila din cetată din Cameniţă pe alta poartă, din gios.
48. Apoi după ce descălecară leşii, dederă fermanul 20 de la Poartă în mîna paşii de-1 ceti. Şi paşîa dede în mîinile
leşilor trii pungi de urşinic cu trii chei a porţilor cetăţii Cameniţii. Iar leşii începură a rîde şi a vorovi voroave de
1 şi să suis(ă) Gj şijiară M,P/ au săritjsăriîa B,D,M,P// 2 multă grozăviîe şi spaimă făcea acel ursu C/ să făcea G/ grozăviîe făceajstrăşniciîe arăta M, stricăciuni arăta, adică străşniciie P/ Şi cîţ(i)va G/ oameni]voinici C,D// 2—4 lipseşte Cîţiva oameni... ei înde ei M,P// 3 îmbulzindu-să<ă)]boţindu-să C,D/ lipseşte oamenii C,D// 4 ei1-2 ]îei CJ după curat ad. acel ursu E//5 oastea C// 4 — 5 Nu era lucru curat. Că (Cătră P> patru ceasuri l-au gonit toată oaste şi M,P/ de abila C//6 mirare C]foarte de mirare Vjj 1 47]39C, 46 E,M, 44 G, 38 P/ lipseşte D/ gătindu-să CJ din cetaate C, lipseşte D, repetă B// 7—10 Paşa au făcut gătire de <au P) purces şi numai într-o zi au scos toate din Cameniţă. Apoi s-au rădicat leşîi şi au purces să între în Caminiţă <leşii P). Deci pe de o parte merge leşîi, iar pre de <de pre P> altă parte Antiohi voevod M,P// 8 într-o C//9 la Cameniţăjla cetate la Cameniţă Cjj 10 lipseşte Şi GJ timpinat C,D/ paşe E// 11 din Cameniţăjdin cetaate din Cameniţă CJ Eşit-au şi paşa (repetă şi paşa P) M,P/ şi numai cu curtenii săi M,P/ aşa Cj să întîlnirăjsă înpreunară C,E, să înpreuna D, s-au înpreonat GJ tustrei Cjj 12 la un loc odată GJ Şi aşa trustei {trestei M) s-au înpreunat la un loc M,P/ cînd CJ hi]fi Cj lipseşte ca cîndu... tocmit cineva M,P// 13 cu toţii aşa C,D/ pistrială]proaşcă C.D//12 — 14 Deci au mersu cu toţii la un loc (lipseşte Deci...loc P>, însă aşa de departe, cît de o proaşcă de săgeată. Apoi au mersu la un saivan M,P// 13 săgiată C//14 descălecară acolo C,D,E,G/ de descălecară]şi au descălecat M.P//15 şi1]adică M,P/ paşîa CJ lipseşte şi2 M.P//15-18 agîrlîcul paşii şi toţi turcii ce au fost trăitori în Caminiţă, neîncetat îesîa din Caminiţă pre altă poartă, din gios M,P// 16 în cetate C, lipseşte D// 17 ce Cj'lipseşte din cetate C,D// 19 48]40 C,P, 46 D, 48 E, 45 G, lipseşte M/ lipseşte Apoi M,P/dederă Cjau dat M,P// 20 lipseşte de la Poartă M,P/ mînajmîinile M,P/ paşe E/ de l-au citit M,P/ Şi]Iară M,P/ dede Cjau dat M,P/ mîinilejmîna C.D.M.P, mînuli E// 21 chiei CJ a cetăţii Cameniţăi, a porţilor G//22 lipseşte Cameniţii C,M,P/ lipseşte a rîde şi M,P/ a vorbi vorbe M,P/ a vorori B/
glume cu paşîa. Şi întru aceli vorbe de glume vorbiră şi alteli mai de triabă, Şi-i cinsti paşîa cu cafe şi cu cerbet, după cum iaste cinste turcească. Şi-ş luară zioă bună de acolea unii de la alţii. Şi purceas<ă> paşîa şi cu Antiohii-5 vodă în gios. Iar leşii cei mari statură pre loc afară, de nu f 279v întrară degrab' în cetate, temîndu-s<ă> să nu fie / pus turcii Vreun lagum în cetate. Şi apoi intrară şi leşii cei mari în cetate în Cameniţă şi o curăţiră de toată scîrnă-viîa. Şi dezgropară pe paşi de pin biserici, ce le făcus(ă>
10 meceturi, şi făcură osvleştenii de le sfinţiră. Şi aşezară puşci mari a lor leşii şi oaste leşască cît au trebuit.
49. Iară paşîa şi Antiohii-vodă, dacă au trecut Nistrul în ceasta parte, purceas<ă> înnainte la Tighine, paşe cu carăli lui şi cu curtea lui, iar Antiohii-vodă cu puşcile
15 celi mari în urmă. Şi pusă pre geabhanâ şi pe pravul cel de puşcă cu carăli pre Mihălachi Racoviţă vel-spatar, careli fusesle cumnat cu Antiohii-vodă, iar pe Nistru cu podurile au pus cambaraleli şi glonţurile celi de puşci şi cu multe fieră mănunţuşuri, şi plute şi şeici pe apa Nistru-
1 glumă C,E/ paşe C,E/ într-aceli C, între acele D/ glumă C,D/ au vorbit G//2 şi alteli mai de triabă vorbiră CJ aceli vorbe şi alte vorbe mai de treabă. M,P/ Cinstitu-i-au M,P/ după paşîa ad. pre Ieşi C,G/ cahve C,D, cahfe E,G/ şărbet M.P// 3 după cum iaste cinstea turcească C] după obiceiul lor M,P/ Şi îşi luară C,D// 4 lipseşte unii de la alţii D,E,M,P/ purceasă C] au purces M,P// 5 voevod M/ lipseşte în gios M,P/ lipseşte Iar M,P/ cei] cîei C/ statură pe loc, statură afară E/pe Cjj 5—6 afară, şi n-au intrat in grabă în Cameniţă, temîndu-să M,P// 6 degrabă D/ în cetaate {cetate E,G> in Cameniţă C,D, E,G/ temîndu-să Cjj 1-vreun lagum turcii în cetaate în Cameniţă D/ în cetate]în Cameniţă C, în cetate în Cameniţă E, Gj lipseşte şi2 Gjj 7-8 lipseşte şi leşii cei mari în cetate C,D/ După aceia au întrat şi ei în Cameniţă. Şi au poroncit dî-au curăţit cetate de toată scîrna M,P// 8 lipseşte în cetate E/ scîrna C,D/ lipseşte Şi M,P// 9 pe]pre C,D/ pin]prin D/ făcusă Cjj 9-10 Au dezgropat pre paşî ce era îngropaţi prin bisărici, pre carile <care P> le făcusă turcii meceturi. Făcut-au sfinţire (sfinţănii P) cetăţii şi au stropit cu aghiazmă M,P//10 svîeştanii Cjj 11 lipseşte mari D/ a lor]de a lor D// 10-11 Şi aşezară leşii puşci de ai lor şi oaste Cj Apoi au pus puşcile lor şi oaste M,P// li lipseşte leşii D// 12 49]41 C, 47 D, 48 E, 46 G, 50 M, 42 P/ lipseşte Iară M,P/şi]cu D, şi cu C,E,G,M,P/ voevod M/ lipseşte dacă M,P// 13 lipseşte în ceasta parte C,D]dup<ă> aceia paşa M,P/ purceas{ă>]s-au dus M,P/ 13—14 purceasă paşîa înnainte la Tighinea cu carăle lui CJ lipseşte paşe D/ lipseşte paşe cu carăli lui şi cu curtea lui M,P// 14 curteajeasa C,D/ iară C//14— 15 voevod au rămas denapoi cu puşcile celi mari M,P/ vodă mai pre urmă, cu puşcile celi mari C, vodă în urmă, cu puşcile cele mari D,E,G//15 pusă]au pus GJ pe C// 15— 16 Şi pusă pre erbărie cu carăle pre D//16 —3 Pre Mihălachi vel-spătar l-au pus preste erbăriîe ispravnic. Cunbararăle şi glonţurile şi toate celilante heră, mănunţuşuri, li-au pornit pre <la P) Nistru cu poduri şi cu şăici, puindu purtător de grij<(ă)> pre Bogdan hatmanul, carile au rămas (mersu P) cu oaste pre malul Nistrului, pînă la Tighine M,P// 16 Mih<a)lachi spătariul Cjj 18 glonţurili Cj au pus]ce au pus E/ lipseşte celi de puşci C,D/ cele mari şi mici de puşcă E/ puşci mari Gjj 19 mult Cj hiar C, hiară D, hieră GJ şi pe plute şi pe şeice şi li-au pornit pe apa Nistrului   Gj  pre D//
402
I
403
lui li-au pornit. Şi au fost ispravnicu pe aceste cumnată-său, Lupul Bogdan hatmanul, de au mărsu cu oaste pînă în Tighine, pe malul Nistrului. j
50. Şi atuncea au dat şi leşii agiutor lui Antiohii-vodă f 5 poduri de a lor di pe Nistru, pentru mai degrab' deşer- f
tare. Şi paşii încă i-au dăruit doao mii de galbeni leşii, | să ias<ă>, mai degrab' din Cameniţă, pentru că paşia I mai zăbăviîa vreme pentru să să găteze. Şi leşii cu un ceas f mai înainte era bucuroşi să iasă turcii din Cameniţă, ca să J 10 nu mai pue vreo pricină turcii. |
51. Şi făcus<ă> leşii comisari şi zapis la mîna  lui 1 f. 280    Antiohii-Vodă pentru moştiile Sfînţului Ioan cel / Nou |
ce au fost la Suceavă, să le dea, să vie iară aice în ţară, i cu toate odoarăli şi veşminteli mitropoliii. Numai poate-fi J 15 voia lui Dumnezeu n-au fost, că s-au tîmplat acel zapis de s-au răsărit, şi cînd au trebuit să-1 scoată nu l-au găsit. Şi aşîa au rămas moştiile Sfînţului Ioan iară în Ţara Leşască.
52. Şi alias<ă> Antiohii-vodă pre Lupul Costachi, 20 ficior lui Gavriliţă vornicul, şi-1 făcu comisar, dinpreună
şi cu alţii boiari, şi-i trimisă la Suceavă şi la Niamţu de
1 ispravnic pe aceli vase cumnatu-său C,D//2 —3 cu oaste pe malul Nistrului pînă în Tighinea C,D,E,G// 4 50]49 E, 47 G, 53 M, 43 P, lipseşte C,D/ lipseşte Şi atuncea M,P/ ajutoriu Cj voevod M// 5 după deşertarea ad. cetăţii G, cetăţii Cameniţii C,E// 5—7 poduri şi şăici pentru mai grabnica deşărtari. Leşîi cînd ş-au luat zioa bună, au dăruit paşîi 2.000 galbini, că-i făgăduisă mai înnainte, numai ca să iasă mai în grabă din cetate M,P// 6 lipseşte încă C,D,G, să ias<ă)]pentru ca să iasă Cj degrabă Cjj 7 din cetaate. din Cameniţă C,D/ pentru că]căci, pentru căci D//8 vremie Cj ad. marginal pentru Dj lipseşte pentru că... să să găteze M,P/ Şi]Că M,P// 9 înnainte Cj lipseşte turcii C,D, turcii din Cameniţă G/ din Cameniţăjdin cetate M,P, din cetaate din Cameniţă Cjj 10 puie Cj puie turcii vreo pricină M.P//11 51]41 C, 48 D, G, 50 E, 54 M, 44 Bj Şi făcusă şi zapis leşii comisari la mîna C,D// 11— 14 Atunce leşîi, comisarii, au făcut zapis lui Antiohi voevod precum că vor da moştiile sfînţului Ioan Novii să le aducă iarăş în Moldova şi cu toate odoarăle mitropolii<i> Moldavii. M,P// 12 Sfînţului marelui mucenic Ioan cel Nou Cj celui Nou G, lipseşte D//13 cejcareli Cj să viejsă le aducă C/iar Cj lipseşte aice C,D//14 lipseşte şi veşminteli C,D,E/ veşmintele şi odoarăle mitropoliei Gj lipseşte fi M// 15 n-au fost voia lui Dumnezeu pentru păcatile noastre, că M/ voia lui Dumnezeu pentru căpiţele noastre n-au fost, că P/ că]pentru că Gj întîmplat P//15 —16 de s-au prăpădit acel zapis M,P/ acel zapis de s-au răsărit acel zapis Bjj 17 aşa C, aşa iarăş M/ Ioan Novii şi odoarăle mitropolii în Ţara Leşască M,P/ iară]tot G, lipseşte C,E/ lipseşte Ioan iară D// 18 după Leşască ' ad. în tîrgu în Jolcva, care acel tîrgu au fost a craiului Sobeţchii E// 19 52]41 C, 49 D, G, 50 E, 55 M, 45 P/ lipseşte Şi M,P/ aliasă C]au' ales D/ lipseşte Antiohii-vodă C,D/ lipseşte Costachi C, D, E, Gjj 19—21 Antiohi-voevod au ales şi au făcut comisari pre Lupul Gavriliţă şi pre alţi boiari şi i-au trimes M,P// 20 lipseşte vornicul C,D/ şi-l]de-l E,G/ de-1 fe'ce <fecerăD> comis mare C,D/ lipseşte dinpreună C,D// 21 alţi C,E/ trimi-sără C,D//
scoasără pre toţi leşii din ţară. Şi viind Antiohii-vodă la Iaşi, la scaonul domnescu, după ce dusă toate lucrurili în Tighine, rămasă ţara toată în mînă lui Antiohii-vodă, Hoţinul, Suceava, Cernăuţii, cît stăpînis<ă> leşii. Şi au 5 mai făcut Antiohii-vodă ferman de la Poartă şi au isprăvit de au luat şi ţinutul Orheiului în mîna lui, că era Ucraina pre atuncea, de-1 stăpînila hanul.
Şi să făcu bună pace de toate părţili, ca de mulţi veci, şi nu să simţila nemică necăiri de tîlhari. 10 53. Decii atuncea, în scurtă vreme, au trecut, după ce au dat Cameniţa turcii leşilor, şi solul cel leşescu de la Ţarigrad, anume Reuţchii, şi s-au dus în ţara lui, precum mai sus s-au scris.
54. Iară de iarnă, tot întru acel an, vinit-au alt sol din 15 Ţara Leşască, mai mare, pre anume" Lişcinschii, voevoda ■ 280v   Poznavschii, ce era ginere" hatmanului' Iablanovschii, / a căruia un ficior, pre anume Stanislav Lişcinschii, au agiunsu de au fost craiu în Ţara Leşască, ce l-au pus Carol, craiul Şvedului, mai pe urmă, precum i să va arăta istoriîa la 20 rîndu, înainte.
1 de scoasără]di-au scos M,P repetare toţi Bj ţarăJMoldova M,P//1 —2 la scaonul domnescu în Iaşi E, la scaunul domniei în Iaşi G, la scaunu-ş la Iaşi C.D//1-4 După ce au dus Antiohi voevod toate lucrurile turceşti în Tighine au venit în Iaşi, în scaun ; deci atunce a au rămas toată Moldova supt stăpînire lui: Hotinul M,P// 2 dusă în Tighinea toate lucrurile C,D// 4 cîtjcă pre aceste M,P/ stăpînila C,D,E, le stăpînila tot M,P/ Şi mai făcu C, Şi mai fece D, lipseşte M,P// 4 — 6 Antiohi voevod ş-au isprăvit ferman de la Poartă şi au luat M,P// 5 şi au isprăvit]de isprăvi C, D//6 de luo şi Orheiul în mîna lui C,D/ lipseşte în mîna lui M,P// 7 pe Cj stăpîniîa]ţinea C,D// 6 — 7 că pre atunce era Ucraina şi-1 stăpîniîa hanul supt a sa stăpînire M,P// 8 lipseşte de toate părţili C,D,E,G/ şi2jde C,D,E,G// 8—9 Şi întru acestu chip s-au făcut bună pace şi nici de tîlhari riimică <şi M> nicăiure nu să sîmţiîa M,P// 9 nicăiri Cjj 10 53J41 C, 50 D,G, 52 E, 57 M, 46 P//10 — 11 vreme după ce au dat Cameniţa turcii {turcii Cameniţa G> leşilor, au trecut şi solul E,G// 10—13 <au trecut D> în scurtă vreme după darea Cameniţii au trecut (lipseşte au trecut D> şi solul cel leşescu, Reuţchii de la Poartă în ţara lui, precum s-au pomenit mai sus C,D/ Răuţchii, solul cel leşăscu, s-au întorsu din Ţarigrad şi au trecut în Ţara Leşască, după cum s-au pomenit şi mai sus M,P// 14 54]51 D,G, 53 E, 58 M, 46 P/ Iar Cj lipseşte Iară de iarnă M,P/ întru acestaş an au venit M,P/ vini alt sol C,D// 14—15 altu sol mare leşăscu, anume M,P// 15 lipseşte pre E// 15—19 pre anume voevoda Poznavschii ce era ginere hatmanului Iablanovschii, care un ficior a cestui sol, anume Stanislav, au fost şi craiu în Ţara Leşască, pus de Şfed mai pe urmă C//16 ce era ginerejginirile M,P// 17 a căruîajcare D/ a căruia un ficior a cestui sol E,G// 17—20 un ficior a cestui sol, anume Stanislav, au fost şi craiu, pus de Şved mai pre urmă, precum istoriîa înainte la rînd. D/ lipseşte a căruia un ficior... la rîndu, înainte M,P//17— 18 lipseşte au agiunsu de E,G// 18 craiu] şi craiu E,G/ Leşască, pus de Caroi E/ ce]pre carele Gj după pus ad. craiu Gjj 19 arăta]scrie G//20 rînd Cj înnainte Cjj
404
405
55. Decii acel sol mare viniîa cu multă pohvală şi podoabe şi cu mulţi ficiori de domni lăşeşti. Şi i-au eşit Antiohii-vodă înainte pe Bahluiu, cale de un ceas, şi aşîa tot alăturea au vinit cu dînsul pînă la gazda lui.
5 Şi apoi, a doa zi, Antiohii-vodă l-au poftit pe sol la curtea domniască, la cinste.
Decii acel sol să ţinea pre mare, după cum li să şi cade să să ţie, că n-au călcare de nime şi sînt nelipsiţi di cele trebuitoare, ce le trebuescu, şi nu ştiu pedeapsa sărăciii
10 aceştii lumi, ca noi. Şi i-au răspunsu lui Antiohii-vodă, de-i va ieşi înnainte, să-1 întimpine Ia giumătate de scări a cerdacului, va vini la cinste, iar de nu-i va eşi înnainte aşîa, nu va vini. Deci aşîa s-au aşezat: să sa scoboare Antiohii-vodă pînă la trii scări şi solul să să sue
15 iar pînă la trii scări. Şi la al şapteli scară, undă iaste giumătate, să să închine unul altuia; şi aşîa, alăturea, să margă pînă în casă. Şi la băut tot o dată să bea amîndoi. Iar /    la acea vreme, fiind Ion Neculce vel-agă, era rînduit de domniie de grijiia pe sol la gazdă de cele ce-i trebuia.
20 56. Decii i-au făcut Antiohii-vodă mare cinste solului, şi au purces după acela solul de s-au dus la Ţarigrad,
1 55")42 C, 52 D, 54 E, lipseşte G,M,P/ lipseşte Decii M,P/ Venit-au acestu (acel P> sol cu mare podoabă şi pohfală M,P/ multăjmare G//2 lipseşte podoabe G/ şi şi G/ leşeşti C//2—3 Antiohi voevod i-au eşit înnainte M,P// 3 înnainte C/ cale C/ după ceas ad. înnainte D// 4 aşa C/ tot cu dînsul alăturea {alăturea cu dînsul M,P> au vinit pînă C,D,E,G,M,P// 5 lipseşte Antiohii-vodă D// 5—6 Şi apoi, a doa zi, l-au poftit la curte Antiohie-vodă, la cinste. C/ Iară a dao zi l-au poftit la curte, la cinste M,P/ lipseşte pe sol D/ la cinste, la curtea domniască GJJ 7 acel sol]el C,D, lipseşte Gjj 7— 10 lipseşte Decii acel sol... aceştii lumi, ca noi. M,P// 8 — 9lipseşte di cele trebuitoare, ce le trebuescu şi C,D// 9 lipseşte trebuitoare E,G/ pediapsa Cjj 10-11 Lîahul mîndru i-au trimes răspunsu ca aceasta, că de-i va eşii M,P//11 eşi C,E/ timpine C/ giumătate C//12 va vini]aşa va veni M,P/ iar de nu, nu va vini C,D, lipseşte M.P//12— IMipseşte va eşi înnainteaşîa C,D,M,P//13 VeciiCj ante Decii: 55 E/ aşezat jtocmit C,D,E,G// 13— 16 S-au priimit Antiohi voevod; şi aşa solul s-au suit 3 scări, Antiohii voevoda, s-au pogorît trii scări. Şi pre al şaptile scară s-au în-preunat şi s-au închinat unul altuia M,P// 14—15 scări a cerdacului1"2 G/ solul să suia Cjj 15 şaptele C, şeptele D/ scară a cerdacului GJ giumătate de scări CJJ 16—19 lipseşte şi aşîa, alăturea... cele ce-i trebuia M, P// 16 aşa C/să margă alăturea D// 17 tot o dată amîndoi să bea C,D/ Iară E// 18 fiindjera E,G/ era]şi era E,G// 17— 19 Care la acîa vreme şi vornicul Ion era agă şi era rînduit de-1 grijiia la gazdă pre acel sol, di celi ce-i trebuia C, Care pre acea vreme şi Ion Neculcea, biv-vel-vornic agiunsesie de era agă şi l-au rînduit de-1 grijiîa la gazdă di cele ce-i trebuia pre sol D// 19 domnie E//20  56J43 C, 53 D,G, lipseşte  E,M,P// 20—2 Decii i-au  făcut  mare  cinste şi s-au dus pentru întăritul păcii, ca să fiîe vecinică pace cu turcii C,  Decii i-au făcut mare cinste Antiohii-vodă solului şi s-au dus la Ţarigrad pentru întăritul păcii, casă fie vecinică pace cu turcii D, Şi l-au priimit cu mare cinste; după aceia  s-au  dus  solul la Ţarigrad, ca să lege vecinică   pace cu Turcul M,P//
f. 281
pentru întărirea păcii, pentru ca să fie pace vecinică / leşii cu turcii.
Decii noi moldovenii ne bucuram unde auziiam că iaste să să facă pace vecinică, fiindu pămîntul nostru 5 supărat de podghiiazuri şi de pustietate. Dar nu ne pricepem, că mai cu amar pre urmă ne va fi văcinica pace. De răutate şi de amar ni-au căzut noao moldovenilor pe urmă, că ni s-au micşurat cinstea de la turci, că ni-au înmulţit obiceaiuri rele asupra şi ni-au făcut oameni de
10 nemică de sîntem, că ni-au călcat precum li-au fost voia, care înnainte să vor arăta toate, pre rîndu.
56. După acela, în scurtă vreme au şi vinit iarna ferman de la Poartă, să margă Antiohii-vodă şi cu hanul dinpreună să scoată pre nohai din Bugeacu, să să ducă la
15 Don, să trăiască acolo, după cum s-au aşezat la pace. Şi ei să punea înpotriva hanului şi nu Vrea să iasă din Bugeac.
Decii Antiohii-vodă îndată să găti şi purceas<ă> cu frumoas(ă) oaste, că atuneea era şi Turculeţ, cu vreo doao
20 mii de slujitori ce fusese joimiri, suptu ascultarea ţărîi. Decii purceasă din Iaşi pre Bîrlad pînă la Fălcii, şi de acolo s-au întorsu iar la Iaşi, că s-au aşezat hanul cu nohaii să-i lasă pînă în primăvară. Şi cum au vinit primăvara, s-au şi rădicat de bunăvola lor, de s-au dus la Don
25 să trăiască.
1 pentru întemeiarea şi întărirea păcii E// 3—11 lipsesc M,P// 3 —5 unde zicea că va să să (vor să D> facă vecinică pace, fiind supărat pămîntul nostru de poghiazuri C,D// 4 — 5 fiind supărat pămîntul nostru de E, GJJ 6 pricepeam CJ lipseşte că GJ pe CJJ 6—7 ne va fi pacea cea vecinică. Că pacea cea vecinică de răutate E, ne va fi pre urmă vecinică pace. Că vecinică pace de răutate GJ fijcădea C,D/ vecinică pace. Că vecinică pace de răutate C,D// 8 cinste CJJ 9 după rele ad. şi spurcate C,D/ ni-au făcut de nemică oameni C,D/ şi]că E// 10 lipseşte de sîntem D/ precum]cum Cjj 11 arăta]scrie GJ rînd CJJ 12 56]44 C, 54 D, G, 57 E, 47 P// 12- 13 Lui Antiohii voevod i-au venit poronca <de laPoartăM)să margă la Bugeac înpreună cu hanul M,P// 13 margă]incaleci C,D// 14 lipseşte dinpreună C,D/ repetăpre nohai G/Bugiac C//15 şi să trăiască GJJ 15— 16 după cum s-au hotărît la făcutul păcii. Iar nohaii să punea M,P /pace C//16 ei]nohaii C,G, tătarii nohai E/înprotiva CJJ 17 Bugiac C// 18 lipseşte Decii M,P/ voevoda M/ s-au gătit şi au purces D,M,P/purceasă CJJ 19 frumoasă CJ era]au fost GJ lipseşte vreo M, P// 20 lipseşte de M,P/ fusesie C/după joimiri ad. şi era TLJlipseşte ce fusese...ascultarea ţărîi M,P/supt C/ascultare CJ ţărîi]lui Antiohii-vodă E//21 purceasă]au purces Antiohii-vodă D// 21 — 25 Deci purcegînd din Iaşi au mersu la Bîrlad şi la Fălciu, iar acolo i-au venit veste (cum M) că hanul s-au aşăzat cu nohaii, (că M) i-au lăsat să ernezi în Bugeag. Şi de primăvară, chiar ei, de bunăvola lor să voi rădica (de voia lor vor eşi P> din Bugiag şi să vor duce la Don să trăiască M,P//22 iarăşi GJ după Iaşi ad. la scaonul domnesc Gjj 23 prim(ă)vară CJ cum]cît D//24 s-au]cum s-au E/ după rădicat ad. nohaii Gj lipseşte lor C,D//
406
407
57. Iară Antiohii-vodă de primăvară, în al cinceli an a domniii lui, au făcut cărţi de slobozii pin toate săliş-
f. 28lv   tile. Şi au mutat slujitori de pin Piatră / şi din Roman şi de pin toate tîrgurili, ce era pin mijlocul ţărîi aşezaţi, 5 şi i-au mutat pe la marginile ţărîi; pe la vaduri, pe Nistru şi pe Prut îi aşeză.
58. Şi scoasă şi ruptă pe ţară, de-i aşeza pre oameni pe putinţă cu pecetluituri roşii domneşti pe feţe, pe tot omul anume, şi cu giurămînt mare că vor da de patru ori
10 într-un an. Decii aşîa purceasără oamenii din toate ţărîli a izvorî şi a vini cineş la locul său şi la moşiîa sa.
59. Aşijderea şi boiarii carii era pribegi în Ţara Munteniască încă de la maziliîa lui Costantin Ducăi-vodă, de făcea multe amestecături, atuncea văzind că s-au făcut
15 pace şi nu mai pot isprăvi nemică, nici cu Costantin Duca-vodă, nici cu Brîncoveanul-vodă, ş-au plecat capetili la Antiohii-vodă şi au vinit în ţară. Şi Antiohii-vodă i-au priimit cu dragoste şi-i ţinea la mare cinste. Carii mai pre urmă acei boiari i-au fost de mare folos la maziliîa lui
20 Antiohii-vodă, precum să va arăta mai înnainte. Numai ce au rămas în Ţara Munteniască Nicolai Costin hatmanul, că era cumnat cu Costantin Duca-vodă, şi Mavrodin vistiernicul, că era grec, nu avea la ce vini.
60. Tare să bucuras<ă> oamenii atuncea şi de pace
1 57]45 C, 55 D, 58 E, 60 M, 49 P/ Deci şi Antiohi voevod s-au întorsu în scaun în Iaşi; în al cincile M,P/ cincelea Cjj 2 luîjsale M,P/ au făcutjfăcu Cj pin]pe E,G// 3 au' mutat]mută C,D/ slujitorii D//3-4 pinjprin1"2 G/ de pin1"2]din M,P/ Piiatră C/ lipseşte şi1 C,D,E,G,M,P// 4 lipseşte ce era pin mijlocul ţărîi aşezaţi M,P/ pin2]prin E// 5 si i-au mutat]si-i mută C,D, şi i-au aşăzat M,P/marginili C/vadurile ţării//6 pre Cj lipseşte îi aşeză M,P// 7 58]46 C, 56 D,G, 59 E, lipseşte M,P/ Scos-au M,P, au scos D/ de-i aşeză Claşăzat-au M,P/ pre3 Cjdupă M,P// 8 putinţa lor M,P/ lipseşte domneşti M.P/pre1"2 D/ pre faţa lor M, pre faţă P// 9 cu mare giurămînturi <giurămîntP> sadele numai de patru M,P/că vorda]sădeaC,D//10aşaC// 10—11 aşa s-au pomenit oamenii din toate părţile si dintr-alte ţări şi au venit fieştecare la locul M,P/ ţările Cjj 11 moşie Cjj 12 59J47 C, 57 D,G, 60 E, 6 IM, 50 P/ lipseşte Aşijderea şi' M,P/ Boerii moldoveni M,P/ pribegi Cjj 13 încă din domniia Ducăi voevod M,P/ de la maziliîa Ducăi-vodă Gj de2]şi M,P// 14 lipseşte atuncea M,P/ văzindjdacă au văzut M.P//15 pace C/ şi cum că nu M.P//15—16 cu^jprin M,P/ lipseşte Costantin Cjj 16 Brîncovanul-vodă D/ voevod1"2 M/capetili]capul C,D// 17—18 Şi după ce au venit în Iaşi i-au priimit cu dragoste M,P// 18—20 lipseşte Carii mai pre urmă... să va arăta înnainte M,P// 19 mazilie C//20 precum va arăta istoriîa înnainte Gjj 21 Rămas-au doi boeri moldoveni în Ţara Munteniască <cu M> Nicolai Costin M,P// 22 lipseşte că era M,P/ cumnatul Ducăi voevod M,P/ lipseşte Costantin Cjj 23 visternicul D/ că erajfiind M,P/ n-avea la ce vini C, n-au avut'la ce vini E, lipseşte M,P/ după vini ad. în Moldova Gjj 24 60]48 C, 58 D,G, 61 E,M, 52 P/ Bucuratu-s-au atunce toată ţara că au dăruit Dumnezeu pace M,P/ bucurase Cj lipseşte şi Gj pace Cjj
f. 282 şi de chivernisala cea bună a lui Antiohii-vodă. / Şi începură boiarii a-ş face curţi şi a ezi iazuri pre la sălişti, şi cu toate să siliîa.
62 <sic>. întorsu-s-au şi solul cel mare leşescu de la 5 Poartă, pre anume Lişcinschii,   voevoda Poznavschii. Şi i-au eşit Antiohii-vodă înnainte şi iar l-au cinstit după obiceai, şi s-au dus la ţara lui, în Ţara Leşască.
63. Atuncea, după aceste după toate, s-au rădicat şi Dumitraşco beizadea din Iaşi cu doamnă-ş şi cu tot
10 agîrlîcul său, şi s-au dus la Ţarigrad, să trăiască acolo. Iară Brîncoveanul-vodă, după ce au văzut că au mărsu Dumitraşco beizadea la Ţarigrad, s-au umplut de grije şi de frică că-1 va pîrî, pentru că ştiîa doamna lui, din Ţara Unguriască, toate tainele ce avea Brîncoveanul-vodă
15 cu nemţii, a doa, pentru mulţi bani ce luas<ă> Brîncoveanul-vodă a lui Şerban-vodă. Şi-i era aminte să nu-1 smintiască şi din domniîe, cu priiatinul său, cu Cerchez Mehmet-paşîa, cu cuciuc-imbrihor, musaipul împăratului. Că Dumitraşco beizadea ştiîa bine rîndul Porţii şi avea
20 cinste mare de la turci.
64. Ce Brîncoveanul-vodă să sfătui mult cu unchii
1 lipseşte şi de chivernisala... vodă M,P, repetă B/ lipseşte a lui Antiohii-vodă C,D/ lipseşte Şi M,P/ început-au M,P// 2 boerii Cj a iazi C, lipseşte M,P/ cu toate siliîa D// 4 62]49 C, 59 D,G, 63 M, 53 P/ Să întorsesîe C, întorsu-s-au atuncea Gj leşescu Cjj 4 — 7 Leştinschii voevod Poznavschii, solul cel mare leşăscu, s-au întorsu de la Ţarigrad. Antiohi voevod iarăşi i-au eşit înnainte şi l-au priimit cu mare cinste; după aceia s-au dus în Ţara Leşască M,P// 5 lipseşte pre C,D,G//6 Şi iar îi eşi Antiohii C,D/ Şi iar E,G/ l-au cinstitjîl cinsti C.D//7 obiceaiu Cj s-au dusjsă dusăC.D/ lipseşte în Ţara Leşască C,D// 8 63J60 D,G, 64 M, lipseşte C,E,P/ lipseşte Atuncea M,P// 8 — 9 După toate aceste Dumitraşco beizadia şi cu doamna sa s-au rădicat din Iaşi cu tot M,P// 9 doamna-ş Cjj 10 agîrlîcul său ce au avut E/ şijde C,D/ lipseşte acolo C,D,E,G//11 IarC, lipseşte M,P/ vodăjdomnul muntenescu M,P//11—12 după ce s-au înştiinţat pentru Dumitraşco beizadia că s-au dus iarăş la Ţarigrad, s-au înplut M,P// 13 lipseşte pentru D// 14 lipseşte vodă Gjj 13— 16 de frică şi de grijă ca să nu-1 pîrască la Poartă, de vremi că doamna <a M) lui Dumitraşco beizadia încă din Ţara Unguriască ştiîa toate tainile Brîncovanului, pre carile ave el cunoş-tinţi; ştiîa şi pentru banii <aM)lui Şărban voevod, pre cari iii luasă Brîncovanul M,P// 15 luasă C//16-18 Şi pentru aceste să temeîa să nu-1 smintiască şi din domniia, ştiind că Dumitraşco beizadea era bun prietin pe Cerchez Mehmet-paşa, cuciuc-hinbrior M,P//18 cu cuciucjce era şi cuciuc E/ înpăratului Cjîmpărătesc G//19 CăjŞi cum că M,P/Dumitraşco-vodă beizadea E//19-20 ştiîa rîndul Porţii foarte bini şi să află la mare cinste şi trecire M.P//20 lipseşte mare de la turci E, de la turci C,D,G,M,P//21 64]50 C, 61 D, G, 66 M, 55 P, lipseşte F.jlipseşte Ce M,P/Brincovanul C//21-r.9 din p. urm. Brîncovanul să mera cum ar faci să s<ă) mîntuiască <să nu să smintiască P> de Cantimireşti; şi pentru aceia s-au sfătuit cu unchiul lui, cu stolnicul Costandin şi cu spătariul Mihai şi au trimes la Poartă pre unchiul său Mihail Cantacozino spătar <Mihăilă spătarul Cantacozino P>, care multu au înblat şi au cercat şi multe au şi făgăduit veziriului ca să maziliască pre Antohii voevod Cantimir M,P//
408
409
lui, cu Costantin stolnicul şi cu spătariul Mihai, cum ari face să să poată mîntui de Cantimireşti, ca să nu vie la vreo primejdie cu Costantinu Duca-vodă, să cheltuiască să-1 scoată la domnie. Nefindu-i ginere, îl urîsă. Şi dzicea 5 că cîndu îi era ginere şi nu-1 asculta, dar aemu, dacă va / f. 282T   eşi la domnie, nici l-ari băga samă.
65. Şi sfătuiră şi triimisără pre unchiu-său, pre Mihai spătariul, la Poartă; şi umblă spătariul Mihai şi cereîndu şi giuruind mult veziriului, să maziliască pre Antiohii-vodă
10 şi să pue domnu strein, pre carele au ales Brîncoveanul-vodă. Şi Brîncoveanul-vodă alesese pre un Toderaşco de la Galaţi. Care acel Toderaşco au fost neguţitor; om era chipeş şi de fire, dar mai rău şi mai spurcat, şi mai varvar, şi mai tiran nu era alt om pre aceli vremi în ţară. Că de ar
15 fi fost acela domnu în Moldova, nici un boiariu pînă în doao, trii luni n-ar fi rămas viu în ţară.
66. Acel feliu de milă avea Brîncoveanul-vodă pe ţara noastră a Moldovii şi pe boiari. Ce Dumnezeu nu s-au îndurat; că au răspunsu veziriul spătariului Mihai că
20 nu va mai înmulţi domnii, ce, de va mazili pre Antiohii-vodă, a pune pre Costantin Duca-vodă, iar pre alţii nu va pune.
67. Auzind acest răspunsu de la veziriul, spătariul Mihai nu l-au mai încăput vreme a mai aştepta într-alt
25 chip, că avea grije de Dumitraşco beizadea, ce numai
1 stolnicul Costantin D,E,G/ ar face D//2 nu viîe C// 3 lipseşte Constantinu C//4 domniîe C/ Nefiindu-i Cjj 4 — 5 ginere1"2 CJ Şi-i zicea C//5 cînd Cj lipseşte şi D,G/ aemu nefiindu-i ginere GJ repetă nefiindu-i GJ acum CJ va eşijar eşi D//6 domniîe Cj l-ar băga Cjj 1 65]51 C, 62 D,G, lipseşte E/ triimisă C, trimisă D// 7 — 8 triimis<ă> Brîncoveanul-vodă pre unchiu-său, spat(arul) Mihai GJlipseşte pre2 E// 8 spătariul1"2 CJ cereînd C//9 viziriului C//10 puîeC/ care CJ l-au alesM,P//ll lipseşte vodă1 M,P// 11-16 Că alesăşi Brîncovanul pre un Toderaşco de la Galaţi, ce au fost ne-guţitoriu, carile atîta era de tiran şi de varvar, cît de ar fi fost domnu, apoi pînă în doî, trei, luni nici un boîaru n-ar fi mai rămas (n-ar fi rămas nici un boeriu P) în toată Moldova M,P// 11 alesesîe CJJ 12 Careli CJ au fostjfusesie C,D/ neguţitoriu CJ lipseşte era E,D// 13 om chipeş, de fire C, om cinsteş, chipeş, de fire GJ lipseşte şi1 E/ lipseşte şi de fire D// 14 şi mai tiran şi mai varvar nu era om C,D,E,G/ după vremi ad. ca acela E/ Că de ar fi fost ajunsu acela Cj Că de ar fi luat acela domniîa D//15 în Moldovajîn ţară C,D, lipseşte E/ repetă pînă B//16 nu ar fi CJ lipseşte viu în ţară CJJ 17 62]52 C, 63 D,G, 67 M, lipseşte E,P/ lipseşte vodă M,P// 17- 18 avea Brîncovanul pre Moldova şi pre boerii moldoveni M,P/ avea Brîncoveanul-vodă pe ţară şi pe boiarii Moldovii C,D,E,G// 18 Ce] însă P/ nu s-au îndurat]n-au (nu i-au P) agiutat M,P// 19 lipseşte că M,P/ Veziriul au dat răspunsu M,P//20 nu va] n-a CJ de va (a P> şi mazili M,P// 21 voevod1"2 M/ va pune D,E/ lipseşte Costantin C,M,P/ pe alţii n-a pune CJJ 23 67]53 C, 64 D,G, 68 M, 57 P/ AuzindiLuund C,D,M,P/ viziriul CJ lipseşte de la veziriul M,P/ spătariul CJJ 24 — 25 lipseşte nu l-au mai încăput... pe Dumitraşco beizadea M,P// 25 numai ce M,P//
i-au căutat a să lipi iar de Costantin Duca-vodă, să-1 scoată la domnie.
68. Nu ştiu ce vom dzice, nenorocirea Ţării Moldovii, au mînie lui Dumnezeu. Să tîmplas<ă> la aceia vreme
5 de ţinea gazdă solul nemţăscu în casăli lui Costantin Ducăi-vodă. Şi i să rugă acelui sol, ţiind gazdă la dînsul, f- 283     de au grăit solul / veziriului să-1 facă domnu pre Costantin Duca-vodă. Şi atuneea veziriul îl ţinea la mare cinste pre acel sol; şi numai ce i-au căutat a-i face voia, puin-10 du-s<ă> chizeşi muntănii şi agiutîndu-1 şi cu bani.
69. Vinit-au atuneea la Iaşi, la Antiohii-vodă, şi alt sol micu, moscal, de la Ţarigrad, careli mersese pe la Azacu pe apă cu un galion. Şi turcilor nu le părea bine unde l-au văzut că a vinit pre apă, de au deschis drumul
15 pe apă şi au învăţat a face galioane şi ei. Şi mult să mira şi să strîngea noroade de priviîa acel galion moschicescu, că nici cu gîndul nu gîndiîa, netocma să vază galion moschicescu să vie la Ţarigrad. Şi auziia mai înnainte că facu moscalii galioane, dar nu credea; dar atuneea l-au
20 văzut si cu ochii.
1 lipseşte iar M,P/ voevod M//1 — 2 ca să-1 scoată la domniîa Moldovii M,P// 3 68] 54 C, 65 D,G, 69 M, 58 P/ lipseşte Nu ştiu... mînie lui Dumnezeu M,P/ vom]voiu D/ lipseşte Moldovii C,D// 4 mîniîa Cj lui Dumnezeu au fost. Că să tîmplasă E/ tim-plasîe Cjj 5—10 Un sol nemţăsc era în gazdă la Costantin Duca voevoda. Duca voevoda s-au rugat acelui sol să-i isprăvască di la viziriul domnie Moldovii. Viziriul pre acel sol îl ave la mari cinsti. Deci mergînd solul la viziriul l-au rugat pentru Duca voievod. Şi numai ce i-au căutat viziriul a-i faci pre voe solului; iar muntenii îndată s-au şi pus chizăşi pentru Duca (voivoda M) şi şi cu baiu gata l-au agiutorat M,P// 5 casăleC/ lipseşte lui Costantin C//6 Deci să rugă Gjj 6 — 7 Şi află vreme Costantin Duca-vodă de să rugă acelui sol ţiind gazdă în casăli lui, la dînsul (la dînsul, în casăli lui D) de au grăit viziriului C,D// 7 lipseşte pre Costantin Duca-vodă C,D// 8 lipseşte atuneea GJ viziriul CJ la cinste mareC.D.E/ lipseşte şi D/ pre voie D/ puindu-să CJ/lO după muntenii ad. pentru Costantin Duca-vodă CJ repetă şi1 C/ ajutorindu-1 C,D, agiutorindu-1 E,G// 11 69]55 C, 66 D, G, 70 M, 60 P/ lipseşte Vinit-au ... la Antiohii-vodă şi alt M,P/ Iară după aceia vinit-au E// 11—12 Vinit-au şi alt sol mic, moscal, de la Ţarigrad, pin Iaşi, la Antiohii-vodă, carele mersesîe C,D// 11— 13 Un sol mic, moschicescu, triimis di la moscali au mers pre la Azac pre apă cu gallionul pînă la Ţarigrad. Iar turcilor M,P// 13 cu galionul C,D/ nu le-au părut M,P// 14 unde]dacă M,P/ au vinit C,D, au vinit cu gallionul pre apă M,P/ pe CJ de]şi M,P/Il5lipseşte-pe apăM,P, s-au învăţat C,D,G, şi pentru că s-au învăţat (moscalii P> M,P/ şi ei galioane G/ lipseşte şi ei M,P/ eî]îei Cj miera E// 16 năroade E/ şi s-au strîns norod mult M,P/ acel]la acel M,P/ lipseşte moschicescu C,D,E,G,M,P// 17 că]de vremi că M,P/ nu gîndiia]nu le era C,D/ nici în gînd nu le era cum că vor vide în Ţarigrad gallioani moschiceşti M,P// 18 viîe C/ înnainte vreme Cjj 18— 19 Ei întîi auzie cum că s-au învăţat moscalii şi fac gallioani; iar atunce M,P// 19 dar]iar C,D,G// 20 după ochii ad. lor, şi pentru acee mult să minuna MP//
410
411
Ce întorcîndu-s<ă) acel sol, pe uscat, pin Iaşi, l-au cinstit Antiohii-vodă după obiceai şi după cinste. I-au spus acel sol că iaste mazil, că înţălesese din solul nemţăscu pentru aceasta. 5 Numai nici de un folos nu i-au fost lui Antiohii-vodă că i-au spus, că cum au purces solul din Iaşi, iară a doa zi i-au şi sosit un capegi-başe cu maziliîa.
70. Căutaţi acum de socotiţi cea fără de năroc ţară şi oameni; că numai şapte, optu luni didese Dumnezeu de
10 era răsuflare în ţară şi să bucuras<ă> ţara tare. Dară de ar fi ţinut şeapte, optu ani, sau zece aşîa, n-ar fi putut oamenii şi dobitoaceli încăpea în ţară.
71. Dar Dumnezeu nu va să iarte păcatul şi greşala aceştii ţări, tot mai mare, şi mai rău, şi mai amar, şi mai
15 suspin să adaoge.
Decii cum dede maziliîa, îndată şi apucară porţili şi începură a căuta pre Bogdan hatmanul şi pre Iordachi Rusăt vistiernicul, cu ferman făcut de la Poartă, Costantin Duca-vodă şi cu muntenii. 20     Şi să strînsără într-un ceas slujitori<i>, de-i pusă capegi-
1 întorcîndu-să Cj acel soljsolul C, lipseşte D.G/ după uscat ad. şi viind Cjj 1 — 4 Acest sol moschicescu di la Ţarigrad au vinit pre uscat (pre uscat au venit P> prin Eşi; şi l-au priimit Antiohii voivoda cu mari cinsti. Şi după cinsti au spus lui Antiohii voivoda (că şi lui îi spusăsi solul nemţăscu) cum că esti mazil M,P// 2 Antiohi Cjj 3 după sol ad. lui Antiohii-vodă c înţălesesîe Cjj 5—7 Numai cît s-au pornit solul cel moschicescu, a dao zi au şi au şi sosit M,P// 6 lipseşte că i-au spus Gj că cum l-au pornit din Iaşi pe sol, iară C,D// 7 i-au]au Gj lipseşte un E,G/ basia C,E, lipseşte M.P/ mazilie Cjj 8 70]56 C, 67 D,G, 72 M, 61 P/ cîaC// 8-12 Videţi aemu, fraţilor, ci ţară nenorocită iasti aceasta; că numai în opt luni dăruisă Dumnezău răsuflare în ţară şi în oamini şi toţi să bucurasă. Dar cînd ar fi fost tot aşa în zăci ani, apoi atunce întru adivăr că n-ar fi putut o(a]>rninii şi dobito(a)-cile să încapă în toată Moldova M,P// 9 şepte D,E/ opt Cj didesîe C//10 răsuflare Cj bucurasă CI Dar Cjj 11 şapte C, şepte D/' opt C dzece ani tot aşîa E/ aşa C//12 dobitoaceli Cjj 13 71]68 D,G, 73 M, 62 P, lipseşte Cj Dar]însă M,P/ erte Bj greşa-lile M,P// 14 ţări, şi pentru acee încă si mai mult să adaoge greutate(a) ei şi suspinul <suspinurile P> săracilor M,P/ mare]tare E,G/ şi amar C,D,G// 16 mazilie Cj porţile Cj apucară de închisără porţile la curte domniască şi începură E/ în ci cias vini mazilie, îndată încuiară porţile curţii şi au şi început M,P// 17 căuta]cerca M,P/ pe1"2 Cj lipseşte hatmanul C,M,P// 18 lipseşte Rusăt vistiernicul Cj de la Poartă, după cerire Ducăi voivoda şi a muntenilor M,P/ de Costantin D// 20 slujitorii Cj de-i]şi-i C//20 — r.6 din p. urm. Capigiul îndată au strîns slujitorii şi i-au pus păzitori înprejurul curţii, ca să poată prindi pre Bogdan şi pre Iordachi Rusăt. Iar ei şâde în casă la doamna. Şi măcar că capigi-başa era om înpârătesc şi ştie că acei doi boeri sînt mistuiţi la doamna, însă nu îndrăznie să meargă acolo şi să-i prinzi. Grecii aemu întră prin casăle boereşti şi dau hîrtii şi slugilor boereşti şi fac şi alte lucruri necuvioasă. Şi pentru acee, măcar că sînt creştini, însă sînt mai răi dicît păgînii M,P//
başe împregiurul curţii domneşti de sta de străjuia să prindă pre acei doi boiari, pre Bogdan şi pre Iordachi. Iar acei doi boiari şidea în casă la doamna, mistuiţi, ascunşi, şi nu cuteza capegi başîa să între în casă la doamna 5 să-i îa de grumazi, că-i oblicis<ă> că sînt acolo. Şi era turcu om împărătescu !
72. Iară a triia zi au stătut Antiohii-vodă de au mijlocit lucrul cu boiarii carii fusese pribegi, carii mai sus s-au scris că au vinit la mila lui, şi cu alţi boiari de ţară 10 ce s<ă> tîmplas<ă> în Iaşi din capete, anume Vasilaşco Cantacozino spătar şi cu frate-său Ilie Cantacozino vistiernic) şi cu Ioniţă sărdariul, ficior lui Miron Costin logofătului, şi Antiohii hatmanului şi Lupul, ficior lui Gavri-ms. 253, liţă // visternicul.
f. 289 15 Vorovit-au cu toţi cu acesştea şi i-au poftit şi i-au rugat pentru Bogdan şi pentru Iordachi. Dece acesştii boiarii n-au putut călca voia lui Antiohi-vodă, şi măcar c-avu-ses(ă> mult supăr de Bogdan şi de Iordachi, întîiu Ioniţ<ă> sărdarul, sîn Miron Costîn, avînd mare ran<ă> în inema 20 lui pentru tăere tătîne-său, lui Miron logofătul, în vreme lui Cantemir-vodă, că mai mult era prepusul de Bogdan şi de Iordachi c-ar hi îndemnat pe Cantemir-vodă atuncea de au perit tat<ă)-său. Şi aemu, vădzind rug<ă>minte lui
1 başîa Cj înpregiurul Cj lipseşte domneşti Cj sta şi străjuia E// 1 — 2 sta şi străjuia pre aciei doi boiari, pre Bogdan şi pre Iordachi ca să-i prindă C,D// 3 lipseşte doi C,D,E,G// 4 lipseşte ascunşi C,D// 5 oblicisă Cjj 6 după turcu ad. agă E/înpărătescu Cjj 7 72]57 C, 69 D,G, 75 M, 64 P/ Iar C, lipseşte M,P// 7-2 A trie zi Antiohi voivoda s-au rugat boerilor celor (ce au fost P) pribegi şi celoralalţi boeri din ţară pentru Bogdan şi pentru Iordachi Rusăt, să facă o mijlociri şi să-i scoată din curţi. Deci boerii, măcar că mulţi ave (mari M> pizmă asupra acestor doi boeri, pentru mulţi neagiunsuri ci le-au făcut, n-au putut călca rugăminte lui Antiohii voevoda. Şi pentru acee s-au sfătuit cu toţii şi i-au înbrăcat M,P// 8 ad. marginal lucrul D/ fusesîe C] au fost E/ ce s-au scris mai sus C,E,G, ce s-au pomenit mai sus D// 10 să tîmplasă Cj ante anume: 58 C, 73 E, 70 Gj Vasilaşco spătariul Cantacozino Cj Vasilie D,G// 11 spătariul D//11- 12 lipseşte cu1"2 C,D,E, lipseşte cu2 G//12 lipseşte vis(tiernic) C,D,E,G/ ficiorul lui Miron logofătul Cj logofătul D// 13 Antiohii Jora hatmanul C,D/ Antitohii B/ Lupul Costachi Cj ficior luijsîn Cj Lupul visternicul, ficior lui Gavriliţă Costachi vornicul D/ visterniculjvornicid B,C,E,G// 15 Vorovit-au Antiohii-vodă B,C,D,E,G/ cu aceşti boiari (boiari Cy B,C,D,E,G// 16 pentru hatmanul Bogdan şi pentru Iordachi vistiernicul Rusăt Cj Decii aceşti B,C/ boiari B, boiari Cjj 17 Antiohii B, Antiohie Cj că avusese B, că avusesie Cjj 18 de B,C/ întîi B,C// 18—19 întîi feciorul lui Miron logofătul, Ioniţă sărdariul, avînd Gj Ioniţă sărdariul B,C// 19 sînjficiorul lui B,C,D, ficior lui F.j Costin logofătul B,C,D,E/ mare rană B,C/ inima B,C/ pentru tăiarea capului tătîne său B,C,D,E,G// 20 lipseşte lui E/ Miron Costin logofătul B,G/ vremîa C//21 multu C//21 —22 de1_2]pre B,C,E,G/prepusul pre Bogdan hatmanul şi pre Iordachi vistiernicul Rusăt că ar fi îndemnat Iei pre C//22 că ar fi îndemnat ei pre B// 23 după tat<ă>-său ad. Miron logofătul B,C,E,G/ acum C, lipseşte Bj văzind Bj rugămintea B, rugăminte Cj'
412
413
Antiohi-vodă, le-u lăsat toate gios ş-au sfătuit cu toţîi. Şi eşindu sara la gazde, au înbrăcat pe Bogdan şi pe Iordachi în haine pro<a>ste, şi s-au făcut în loc de slugii de-u mărsu dup-acei boiarii pen mijlocul slujitorilor, pînă au 5 eşit pe po<a>rtă afar<ă>.
70. însă fiindu şi baş-bulubaş de casa lui Antiohi-vodă, s-au agiunsu şi cu dînsul, de-u pus nişte slujitori ca acie, cu plată, de n-au luat tare sama, cînd au eşit. Dece hatmanul Bogdan, dup<ă> ce au agiunsu la gazda Lupului 10 visternicul, îndat-au încălecat cu cîteva slugii ş-au fugit '   în Ţara /Leşască. Iară Iordachi Rusăt visternicul au mărsu dup<ă> Hei comisul Ca(n)tacozino pîn'la gazdă pe gios, şi n-au putut încăleca şi el, ca Bogdan, să fug<ă>, fiind om bătrîn şi slab. 15     Ş-au purces Ca<n>tacozino la ţar<ă>, şi aşea într-o cuhne l-au ascunsu, şi apoi au fugit şi Ilie, pentru voia lui Iordachi, depreun(ă). Şi l-au dus pen Hangu, ş-au trecut în Ţara Leşască amîndoi; şi aşea li s-au tîmplat de au scăpat.
20     71. Iară Antiohi-vodă s-au gătit ş-au purces la Ţarigrad, înpreun<ă> cu capegi-baş. Ş-au domnitu 5 ani
1 Antiohii B,C/ le-u]li-au B,C/ jos C/ şi au sfătuit B,C/ cu toţii C, lipseşte B,E,G//
2 eşind Cj eşind boiarii sara pre la gazde D/ eşind boiarii Gj pre1"2 Cj pre Iordachi şi pre Bogdan Gjj 3 în]cu M,P/ proaste B,C/ şijiar ei M,P/ locu de slugi B,C/ de au mărsu B,C, lipseşte E//4 după B,C// 3—5 de slugi, mergînd după boeri. Şi aşa au trecut prin toţi slujitorii, pînă ci au eşit M,P// 4 aceijceîalalţi C,D,E/ boiari B, boiari Cj pin B, prin Cjj 5 poartă B,C/ afară B,C// 6 70]74 B,E,G, 59 C, 71 D, 76 M, 65 P/ lipseşte însă D/ fiind Cj baş-bulucbaş B,C/ Antiohii B,C// 6 — 8 lipseşte însă fiindu şi... cînd au eşit M,P// 7 ajunsu Cj de au pus B,C/ nişte B, neşte Cj aceia B, aceia Cjj 8 n-au pre luat tare sama Cj tare B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P// 9 după B,C/ Lupului Costachi vistiernicului C,E// 10 îndată B,C/ slugi B, slugi a lui Cj şi au fugit B,C] şi s-au dus M.P//11 Iar B,C/ vistiernicul Cj au mărsujau eşit de au mărsu D// 12 după B,C/ Ilie Cantacozino B,C, Ilie Cant(acuzino) comis G, comisul Iliie Cantacozino M,P/ pînă B,C/ jos Cj lipseşte pîn'la gazdă pe gios M,P// 13 încăleca pe (pre C> cal B,C// 13— 14 şi fiind om bătrîn n-au putut să încalice şi să fugă cu Bogdan M,P/ fugă B,C/ fiindu B/ slabu B,C// 15 Şi au B,C/ Cantacozino B, Cantacozino Ilie comisul C, Ilii Cantacozino M,P/ ţară B,C/ aşîa B, apa C, lipseşte M,P/ întru o B// 16 cuhnejcociue B,E, cociuîe C,G// 16—18 l-au ascuns într-o cuhni şi l-au dus pînă la Hang. Şi di acolo pentru voe lui Iordachi au fugit amîndoi în Ţara Leşască M,P// 16 după ascunsu ad. pre Iordachi vistiernicul C, pre Iordachi D/ Ilie Cantacozino B,E,G// 17 Iordachi Rusăt visternicul B,E,G/ dinpreună B,C, lipseşte D/ l-au]s-au B,C,E,G/ pen]pin B, prin Cj ş-au]şi au B,C//18 Leşască]Ungu-riască B.G//18— 19 şi aşîa s-au tîmplat de au scăpat aceşti boiari B,E,G, lipseşte M,P/aşîaC/ după întimplat ad. acestor boiari D// 20 71]75 B,E, 60 C, 72 D,G, 77 M, 66 P/ lipseşte Iară Antiohii B,C/ voevoda M/ şi au purces B,C// 20—21 ş-au purces cu capigi-başa la Ţarigrad M/ lipseşte Iară Antiohi-vodă... cu capegi-baş P// 21 înpreun(ă) dinpreună B,C/ başe B,E, başîa Cj Şi au domnit B,C, Domnit-au Antiohii voivoda M,P/ cinci B,C//
făr<ă> 3 luni. Şi păre tuturor rău de dînsul, şi-1 pomenie de domnu bun, pînă în dzua de astădzii, că ave năroc la toate bucateli, de să făcea în dzileli lui. Nice boal<ă> în bucate nu era, şi stupii nici într-o var(ă> nu s-au făcut 5 răi. Acestu năroc avu Antiohi-vodă, şi plată de la turcii pentru slujbe ce au făcut, i-au plătit cu mazilie.
DOMNIÎA A DOO A LUI COSTANTIN DUCA-VODĂ, LEAT 7209 <= 1700), SĂP(TEMVRIE)   14. CAP 86
Zaci<alo> 1. Costantin Duca-vodă, dac<ă> înbrăcă f. 290 io caftan de la / Po<a>rtă, cu cheltuiala şiagiutorul muntenilor, fecea iar cheltuial<ă> mare. Şi cu datorie a dom-n<i>eicei dintîiu neplătită, să-ncărcă des<ă> feciosomă mare de bani, şi-ndatori ţara şi pe vaci, şi pe oi, şi pe miere, şi pe cear<ă>, de luo bani de la neguţitori. 15 2. Şi dacă-i vinii vesştea c-au scăpat Bogdan hatmanul şi Iordachi Rusăt visternicul, să otrăvii de mînie pe camaicanei din Iaşi, căci i-au scăpat pe cei doi boiarii.
1 fără de B,D,E, fără Cj trii B,C/ Şi <le B> părea rău tuturor B,C,E,G/ de dînsuTJde maziliia lui Antiohii-vodă C, lipseşte B,E,G/pomeniîa B//2 pînă]şi pînă D/ şi-1 pomenescu pînă în zioa de astăzi de domnu bun Cjj 1 — 4 Şi tuturor le-au părut (le păre P) rău pentru mazilie lui; şi şi pînă astăzi toţi îl pominescu că au fost domnu bun şi milostiv. In zîlile lui dobito(a>ci s-au făcut mulţi. Boală într-însile n-au fost; stupii M,P// 2 zioa de astăzi B/ că]şi Cj avea B,C// 3 lipseşte de D/ zilele Cj Nici B,C/ boală B.C//4 bucate] vite D/ după. stupii ad. tot buni s-au făcut C, să făcea buni D/ vară B,C// 5 după răi ad. cît au domnit în cinci ani D/ Acest B,C/ avu]au avut B,E,G,M,P/Antiohii B,C/ voevoda M/ turci B,C// 6 slujbe B,C/ ei i-au plătit B,E,G/ maziliia B,C//5 —6 voevoda, că pentru slujbile lui cile mari şi multe i-au (au P> plătit torcii cu mazilie M,P// 7 A doa domnii M,P/ doa B,C/ Ducăi E/ voivod M// 8 leatjanul B,E, în anul C,D,G, lipseşte M,P/ septemvrie C, septemvrii îh patrusprăzeci zile B,E, lipseşte M,P/ cap 89 D, cap 91 P, ad. ulterior cap 90 B, lipseşte E,G,M//9 lipseşte Zaci(alo) B,C,D,E,G,M,P/ voevoda M/ dacă B,C]după ce M,P/ au înbrăcat B,D,G,M,P//10 caftan C, caftan de domniîe B,E,G,M,P/' de la Poartă B, lipseşte M,P/ agiutoriul (ajutoriul) muntenilor B,C, agiutoriul Brîncovanului-vodă, a muntenilor D// 11 feace iar C, au făcut iar B,D,E,G, iarăş au făcut M,P/ cheltuială mare B,C/ datoriia domniii ceii dintîi B,C// 11— 14 mari cheltuială. Deci cu această cheltuială şi cu datorii ce veche di la domnie ce dintîiu s-au făcut o somă mari di bani şi încă a şi mai îndatorit ţara pre vaci, oi, pre miere, pre ceară de la neguţitori M,P// 12 încarcă B,C/ de să feace C, de s-au făcut B,E,G//13 mare B,C/ îndatori B,C//14 miîare B, miîare Cj ceară B,C/ de luoî C, de au luat B,E,G// 15 dacă i-au vinit veste B,E,G, dacă ii vini veste Cj c-au]că au B,C/ scăpatu B/ S-au înştiinţat Duca voevoda că au scăpat M,P/ hatmanul Bogdan C,E/ lipseşte hatmanul Gjj 16 şi]şi cu B,E,M, şi pre Cj vistiernicul C, lipseşte G,M,P/ să otrăvila de ciudă şi de mînile B, să otră-viia de mînile şi de ciudă C/ pre Cjj 17 caimacamii B,C/ pe boiarii caimacami Gj căci]pentru ce B,E,G/ pre acei B,E, pe aciei Cj boiari B, boiari Cjj
414
415
Şi s<ă> mînier<ă> şi le păru rău şi muntenilor că i-au scăpat şi nu ş-au putut feci cheful pizmei cei vechi. Căci sfatul lor cu Duca-vodă gîndie că vor găsi la dînşii mult<e> averi, să-ş plătiască nevoe şi datorie ce ave dup<ă> cap. 5 Şi acel sfat şi gînd dede Dumnedzău de nu-i fu nice de un folos.
3. Şi dup<ă> ce vini în Iaşi, pus<ă> boiarii dup<ă> obiceiu anume: pe Ion Buhuş, vărul lui, vel-log<o>făt, şi pe Mitre vel-vornic de Ţara de Gios, pe Pavăl Ciocirlan 10 vel-vornic de Ţara de Sus, pe Neculaiu Costîn, cumnatu-său, hatman, pe Panaite Morona vel-pos<telnic>, pe Cuzea vel-spăt-<ar>, pe Savin Zmucil<ă> vel-ban, pe Gavril Miclescul vel-păharnic, pe Gheorghiţă Mitre vel-vist<er-■ 290v   nic>, / pe Pătraşco Zosin vel-stolnic, pe Manolachi Hristo-15 verghii vel-comis. Acestea era boerii lui Costantin Ducăi-vodă. Numai mai aleşi din toţi era la sfat Panaite Morona ^os<telnicul>, că s<ă> potrivie cu stăpînu-său la o fire.
1 lipseşte Şi Gj să mîniiară B,C, să mîniiară şi muntenii D/ păru]părea B,C,D/ muntenilor B,C// 16 — 6 şi numai cît nu să otrăvie di ciudă şi foarte s-au mîniiat asupra caimacamilor. Mînietu-s-au şi muntenii, căci ei înpreună cu Duca voevod hotărîră să omoară pre Bogdan şi pre Rosăt Iordachi. Şi cu toată avere acelor doi boeri să-şi plătească (Iordachi Rusăt, ca să-ş răsplătească şi toată avere acelor doi boeri, să-şi răsplătească P> datorie lor cea multă. Ci Dumnezău n-au vrut aşa M,P// 2 face B,C/ chieful B/ cheful lor a pizmii ceii vechi Cj pizmii B// 2 —3 ceii vechi ce avea. Pentru că sfatul lor cu Constantin Duca-vodă era şi să gîndiia B,E,G// 3 după vodă ad. era că C, era D/ gîndiia C/ dînşii]aceşti 2 boiari G/ multă avere B, multă avere C,D,E// 4 plătiască nevoia B,C/ datoriia B,C/ avea B,C/ după B,C// 5 gîndu B/ dede C]au dat B,E,G/ Dumnezeu B,C/ nu-i fu]nu i-au fost B,E,G/ nici B,C// 7 3]4 M/ Şijiară B,E, lipseşte M,P/ după ce vini Costantin Duca-vodă cu a doa domniîe în Iaşi la scaonul domnescu, boerit-au şi el boiarii după B, după ce vini Costantin Duca-vodă C, după ce vini Costantin Duca-vodă cu a doa domnie în Iaşi, la scaonul domnescu (pusă G) pus-au E,G/ pusă boiari după Cj după2]pre Gj Costantin Duca voevoda, după ce au vinit în Eşi (şi M> s-au aşăzat în scaun (şi P> au boerit după obiceiu M,P/ obiceai B,C// 8 pre anume G, lipseşte M,P/ pejpus-au pre B/ pre1"2 Cj vărul lui]ce-i era văr primare B,G, văr primare ce-i era E/ pre vărul său Ioan Buhuş M,P/ lipseşte şi B,C,E,G,M,P// 9 pre Dumitraşco Mitre B,E,G/ lipseşte  vel   M,P/ ad.   marginal   vel-vornic E/ de B,C/ Jos CJSus Pj pre
B, C// 9-10 lipseşte pe Pavăl Ciocîrlan... Ţara de Sus Pjj 10-11 pre1"2 B,C/ pre cumnatu-său Nicolai Costin (vel-G> hatman B,E,G,M,P/ Nicolai Costin C/ Panaiotachi B,E,G, Panaitachi Cjj 11 postelnic Cj pre1"2 B,C// 12 spătar Cj Zmucilă Cj pre1"2 B,C// 13 Miclescul B// 14 vistiernic Cj Zosim C, Zosim Başotă
C, E,G/ stolnicu B/ pre2 C/Hrisoverghi B,C,D,E,G, lipseşte Pjj 15 Aceştiia B,C/ boiarii B, boiarii CJboeriile Pj Duca B,G,M,P//16 voevoda P^ după vodă ad. în domniîa a doa B,E,G, în a doa domniîe Cj Numai]Iară B,E,G, Insă Pj ales B,C,D,E,G/ dinjdintru Gj la sfat era C,M,P/ Panaitachi B,E,G, Panaitachi Cj Muruna Pjj 17 postelnicul C, vel-post(elnic) B,E,G, lipseşte M,P/ că să (şi B,E,G> potriviîa B,C,E,G/ că să lovie la fire cu stăpînul său M,P//
1 4. Dece, dup<ă> ce boiarii, îndat<ă> triimis<ă> bo-
1 îarii la Po<a>rtă cu pîră asupra lui Antiohi-vodă ş-a
I frăţîne-său, lui Dumitraşco, cu multe năpăsştii şi pricini
făr<ă> de cale. Şi-nvăţa'pe boerii, cu de frica, de-i pîrîe, 5 fiind şi munteni<i> învăţători şi agiutori la pîr<ă>. Şi deodată îl închisără turcei pe Antiohi-vodă. Că Antiohi-vodă, cînd s-au mazilit, mai mult de 27 de pungi de bani în casa lui n-ave, măcar că fuses<e> domnu cincii anii, şi n-ave cu ce să s<ă> sprejînescă de neprietini, dup<ă> I 10 cumu-i obiceiul turcilo<r>, de-1 faci prietin cu darea. Pe
cestu lucru să poate socotii că Ant<i>ohi-vodă era om bun şi nelacom. Unde să <să> găsască altul de potriva lui să fie !
5. Dumnedzău nu-1 lăs<ă> mult în pede<a>psă, că 15 s<ă> schimbă Po<a>rta, şi-ş tocmir<ă> Cantemiresştii trebili, şi eşii de la-nchiso<a>re Ant<i>ohi-vodă. f. 291 Iar  Duca-vodă,   dac-audzii / că  şed Cantemiresştii
la casăli lor cu paci, îndată să-mbrăc<ă> cu cămeşe" de"
1 4]5 m/ Decii după ce BC/ boeri boiarii B,E, boeri boerii C, au boerit boiarii Gj îndată trimisă boiari Cj boiari B/ Costandin Duca voivoda îndată au triimes boeri m,P// 2 Poartă B,C/ Antiohii B,C/ voevoda m/ şi a C]şi asupra B,G,m,P// 3 a lui Dumitraşco bezăidia m,P/ Dumitraşco beizadea B,C,D,E,G/ năpăşti P, Cj lipseşte năpăşti şi E//4 fără de B,C/ cale Cj de cale şi fără de ispravă E/ învăţa B,C//4—5 Pre boeri cu de-a frica i-au făcut di l-au pîrît, fiind şi muntenii întru ajutoriu m,P/ pre B/ boiari B, boiari Cj de frica B, di-a frica Cj pîrîîa B,C//5 muntenii B,C/ după învăţători ad. şi îndemnători B/ agiutoriu B/ la pîră B,C, lipseşte m,P/ lipseşte Si m]p//6 turcii B,C/ Turcii diodată au închis pre Antiohii voevoda m,P/ pre Antiohii B,C/ Antiohii2 B.C//7 mazilit B,C/ de^decît D,G/ doaozăci şi şapte_B,C/ pungi B,C// 6— 10 Că Antohii voevoda, măcar că au domnit fără puţîn (strîns cinci ani m> însă la vreme ci l-au mazilit numai 27 pungi bani în toată casa lui au avut. Şi pentru acee nu ave cu ci să (să m> sprijiniască dispre pizmaşi (vrăjmaşi P>, cie vremi că pre turcu cu datul banilor îndată-1 faci priiatin m,P// 8 n-avea C] n-au avut B,E,G/ fusesîe C]au fost B,E,G/ cinci ani B,C// 9 nu avea B, n-avea C, ce B,C/ să să sprejiniască B,C/ nepriiatini B, nepriîatini Cj după Cj după cum iaste B,D,E,G// 10 obiceaiul B,C/ turcilor Cj face Cj priiatin B, priiatin Cj Pe acestu B, Pre acest C, Şi pe acest E,G// 11 să poate socoti B,C]să cunoaşti m,P/ Antiohii B,C/ voevoda au fost om bun, milostiv, iar nu lacom, de vremi că la mazilie lui numai atîţa bani au avut. m,P/ erajau fost B,G//12şin-au fost lacom Gj Unde B,C// 12—13 lipseşte Unde... să fie m,P/ să să găsască C]să să afle Gj de B.C//13 SiîeCj dupăiiead. la aceste vremi B,E// 14 5]6 m/ Dumnezeu B, Iară Dumnezeu C, Ce Dumnezeu E/lăsă B, C/ pediapsă B,C/ Sfîntul Dumnezău s-au milostivit şi nu l-au lăsat m,P/ lipseşte că m,P// 15 să B,C/ s-au schimbat boeriile din Poartă, Cantimireştii ş-au tocmit trebile şi au eşit m,P/ Poarta B,C/ şi-ş tocmiră B, şi îş tocmiră C/ Cantimireştii B,C// 16trebile B,c/ eşi B,C/ închisoare B, închisoare Cj Antiohii B,C/ Ant(i>'ohii Cantimir voevoda m,P// 17 Iar Costantin Duca-vodă
B, E,G/ lipseşte Iar m,P/ dacă auzi B,C/ Cantimireştii B,C/ Duca voevoda s-au înştiinţat că Cantimireştii şăd la casăle lor m,P// 18 casăle B/ cu pace B, cu pace
C, cu pace în Ţarigrad' E/ şi îndată s-au înbrăcat m,P/ să înbrăcă B,C/ cămeşe B, cămeşîe Cj de B,C//
416
417
ghiiaţă. Deci şi triimis<ă> pe vlădica de Roman, anume Lavrentii, la Bogdan şi la Iordachi, în Ţara Leşască, de le giur<ă> şi le adeveri mare mil<ă>, şi-i adusă în ţar<ă> la pămîntul lor, să trăiască cu paci.
5 6. Iară munteni(i) triimite totdeauna la Duca-vodă de cerea datorie ce vechi şi iastă noo, şi nu le mai da nemic. Şi de ce-1 poftie sau <î>l învăţa, el nu-i asculta ca-n domnie dintîiu, nice să mira de dînşii. Ce s<ă> mînier<ă> şi ei tare, şi vădzind şi pe Cantemiresştii c-au eşit de la-n-10 chisoare, le-au întrat şi lor oarice grij<ă> de dînşii, şi-şi ar<ă>tar<ă> obraz de făcur<ă> paci cu taină, să nu ştie Duca-vodă. Numai pace sulemenită, că, cînd le vinie muntenilor zamanul, tot îi înpedeca la trebii pe Cantemiresştii.
15 7. Şi-ncepu Duca-vodă a sco<a>te grele <dări şi> mari pe ţară, a-ndesi ciferturili ce le scoses<ă> Antiohi-vodă: din patru deder<ă> opt într-un an, şi oameni<i> începur<ă> a s<ă> spărie şi a fugii, şi pe mazîli a-i îngrăuîa
1 Decii B,C, Deci îndată M,P/ triimisă B.trimisă C/Avrinte A.Laurentie C,E,G/ triimisă Duca-vodă pre I^avrentie, episcopul de Roman, la Bogdan D//1-3 au trimes pre Lavrentii.episcopul de Roman, în Ţara Leşască la Bogdan şi la Iordachi di le-au giurat şi le-au adiverit M, P//2 Iordachi vistiernicul Cjj 3 le giură B,C]li-au giurat D/le adeveri B,CJli-au adeverit D/mare milă B,C//3-4 şi i-au adus în Moldova,în patrie lor şi trăe cu paci M,P/ţară B, Cjj 4 trăiască] pitriacă B,E,G/ pace B, pace Cjj 5 6]7 M/lipseşte Iară M,P/muntenii B,C triimitea B, trimitea C/adesă triimete M/P/la Costantin Duca-vodă B,C,E,G/voe-voda M// 6 de cerea]cerşînd M,P/datoriîa cea veche C/datoriie ce avea la dînsul şi de la domniîa dintîi şi de la domnie a doa şi tot nu le mai da nemică B, datoriîa cea ce făcusă la luarea domniii dintîi şi la luarea domniii a doa şi nu E/iastă]cea C,D,G,M,P/ noao C/şi]iar el M,Pjlipseşte mai M,P/nemică Cjj 7de]di C/ ce îl poftiia B/ poftiîa C/îl B,C/nu-i mai asculta G/ca în B,C]ca la M,P/domniîa Cjj8dintîi B,C/ nici B,C ,şi nici M,P/să mîniiară C/mîniiară B//9 ei]iei C/tare B,C/văzindu B/ Drept acee şi muntenii s-au mîniiat tari pre Duca voevoda şi văzîndu M,P/ lipseşte şi3M,P/pre B/Cantimireşti B, Cantemireşti Cj că au B,C/închisoare B,închisoare C//10 le-au]le au B,C/ oarece grije B,C//11 şi îs arătară B/ arătară C, arătară şi ei Gj de făcură C, de-ş făcură Gj pace B,C/paci cu Cantimireştii, însă in taină M,P/nu ştiiaC//12Costantin Duca-vodă B,C,E,G/ voevoda M/ Numai au făcut pace suliime-nită C, Dar pace acee era sulemenită M,P/suliminită B,E,/că]căci M,P/ cîndu B/ viniia B,C//13 muntenilor B,C, lipseşte G/zaman, atunce M,P/ după zamanul ad. pre voia lor C/lipseşte îi M,P/înpiedic'a B,C/trebi B,C/Cantimireştii B,C// 15 7]8 M/ începu B,C/Costantin Duca-vodă B,C,E,G/scoate B,C/greli C/grele dări şi mari D//15-16 grele şi mari nevoi pe <în G> ţară şi începu a îndesi B,E,G/îndesi C// 15-1 Duca voevoda au început a sco(a>ti greii biruri pre ţară şi a desi ciferturi. Ant(i)ohii voi-voda au luat citi di patru ori într-un an, iar el di opt ori. Oaminii s-au spăriiat şi au fugit; pre mazili iarăşi i-au ingreuet cu mari dăjdi M.P//16 civerturile B, civer-turiii C/le scosese B,le scosesîe C/Antiohii B,C// 17dinpatru civeturi D,E,G/dederă Cj după dederă ad. oamenii B,E,G//18 oamenii începură a să spăriia B,C/fugi B,C; şi începu şi pe mazili E,G,şi pre mazili începu D/pre Cj mazili B,C/ingreuîa B,C//
f. 29iv cu dăjdii grele şi des<ă>. Şi pe Bogdan şi pe / Iordachi, totdeauna triimite la dînşei, de le lua împrumutări mari, pungii de bani, şi-nnapoi nu le mai da nemic. Şi nu ţinea giur<ă>mîntul, că era în prepusuri, dup(ă> cum îaste
5 acel obiceiu la toţi domnei, de au prepusuri pe unii boiarii. 8. Atuneea Iordachi Rusăt visternicul, încuscrindu-s<ă> cu Vas<i>lie vornicul Gavriliţ<ă>, feci sfat la nunta fiilor lor, ce vor feci să s<ă> poată mîntui de acest domnu, că nu mai pot rădica nevoile.
io Dece Vasilie vornicul, măcar că era la cinste, dar pentru voia cuscru-său, lui Iordachi, îi întunecă minte şi-ndată să scul<ă> cu toţii fraţii lui, anumi Lupul şi So-lomon şi Costachi, şi cu alţii boeri: Mih<a>lachi spătarul, ce fuses<e> cumnat cu Antiohi-vodă, şi Ilie Frige-vacă
15 spăt<arul> şi cu alţii mulţii boeri, ca la vro 50 şi mai bine. Şi o sam<ă> lovir<ă> pe la Bogdan, pe la cas<ă>le lui pe la Ivesştii, neştiind Bogdan nemic, şi-1 înbunar<ă>, cum vor să fugă şi s<ă> c<e>ie pe Ant<i>ohi-vodă de la Po(a>rtă să le fie domnu. Şe-i credzu, şi fugii şi Bogdan
20 cu dînşii în Ţara Munteniască. Cu toţii să dusăr<ă>. /
1 dăjdi grele B,C/ şi dese B, şi desîe C, lipseşte M,P/ lipseşte Şi M,P/ pre hatmanul Bogdan C,D/pre1-2]la B.E.G.M,P/pre Iordachi vistiernicul C,D// 2 totdeauna]adesi M,P< rrimitea C/dînşii B,C/luoaC/ înprumutări B,C/lipseşte mari M,P// 3 pungi B,C/ înnapoi B,C] apoi F./ nemică B,C// 3 — 4 pungi de bani; şi hanii nu le mai întorce nimica. Au călcat giurămîntul, că era în prepusuri M,P//4 giurămîntul B,C/ după prepusuri ad. aceşti boiari B/ după B.C//5 iaste acel obiceai B,C, iaste obiceaiul G//4-5 lipseşte dup<(ă> cum... pe unii boiarii M.P//5 domnii B,C/ pre unii din B,C/ boiari B, boîari Cjj 6 8]9 M,/ lipseşte Atuneea M,P/ vistiernicul B,C/ încuscrindu-să C]s-au incuscrit M,P// 7 Vasilie Cj lipseşte. Gavriliţ<ă> C/Vasilie Costachi vornicul, ficior lui Gavriliţă (vornicul B), feceră B,E/ Vasilie vornicul, ficior lui Gavriliţă D,G/ feceră C,D, făcură G/ lor]săi B,C,E,G/ Gavriliţă, şi fiind la nunta fiilor lor s-au sfătuit M,P// 8 face Cj să B,C/ acesta B,E/ după domnu ad. de Costantin Duca-vodă C!j 9 potjpute M,P/ după nevoile ad. nici îl mai pot sătura cu nemică B// 10 Decii B,C/ Vasilii B/ cinste B,C/ dar]ci Mjj 11 cuscrului său G,P/ lipseşte lui M/Iordachi vistiernicul Cj mintea Cjj 12 îndată B,C/să sculă B,C]s-au sculat M,P/ toţi fraţii B,C/ anume B,C/ lipseşte şi2 M,P//13 lipseşte şi1 M,P/ Costantin G/ alţi boîari C, alţi boiari anume B/ Mihălachi Racoviţă spătar B,E,G, Mihălachi spătariul C//14 fusese B. fusesîe Cj Antiohii B.C/ lipseşte ce fuses(e) cumnat cu Anliohi-vodă, şi M,P/ Ilie Dabije Ţifăscul Frige-vacă B,E,G, IlieŢifâscul Frige-vacă C//15 spătariul C, lipseşte B,E,G/ alţiC/ mulţi B,C/ boiari B, boîari Cjj 15—19 spătar şi cu cielanţi, presti tot 50 boeri şi mai bini. S-au dus cu toţii la Bogdan, la Iveşti, şi i-au spus că vor să fugă şi să ceară domnu M,P// 16 samă B,C/ loviră 13,C;' hatmanul Bogdan C, Bogdan hatmanul D/ casăli B, casile C]casa D// 17 Iveşti B,C/ neştiindu B/nemică B,C/ îl înbunară B, îl înbunară cu cuvinte Cjj ÎS să ceaie C, să ceară B,E,G/ pre B,C/ Antiohii B,C/ voevoda M//19 Poartă B,C/ lipseşte să le fie domnu M,P/ Şi-i credzu C, Şi crezu B/ fugi B,C// 19 — 20 Şi au purces şi el cu dînşii şi s-au dus cu toţii în Ţara Ungurească(Muntenească P) M,P// 20 toţii B,C/ dusară B(
418
419
f. 292        9. iară Iordachi rămas(a> în Iaşii, cu mare grij<ă>, făcîndu-s<ă> bun şi nu ştie nemic.  Decii Duca-vodă, dac(ă> vădzu aşea, să tulbură tare şi-ş aprinsă po<a>leli de to<a>te părţile. Şi ce strînses(ă> bani de la ţar<ă>, nu apucă 5 a da pe la datornici, şi şi începu a triimite bani la Po<a>rtă şi la hanul sila Isuf-paşea, sarascherul de Baba. Şi isprăvii de sco<a>s<e> ferman să-i îa pe toţii Duca-vodă de grumadzii din Ţara Muntene<a>scă. Ce şi Brîncovanul deodată nu-i dede, şi triimis<ă>, doo, trei rînduri jalobă la Po(a>rtă 10 de ce le faci Duca-vodă, şi tot nu le ţinu în sam<ă> Po<a>rta. 10. Dece Brîncovanul-vodă, vădzindu că nu le poate isprăvi de la Po<a>rtă, stătu să le fac<ă> paci de la Duca vodă. Şi-i triimis<ă> pe boiarii la Focşeni să sştea în-.   preun<ă> cu căpitanul de Focşeni, să i le giure şi s<ă> 15 tre<a>că în Moldova. Şi treimis<ă> şi Duca-vodă pe Ioniţă hatmanul sîn Costîn şi pe Misail mitropolitul, de mar-
1 9] 10 M/ lipseşte Iară M,P/ Iordachi Rusăt vistiernicul B,E,G, vistiernicul Rusăt Iordachi C/ rămasă C]au rămas M,P/ Iaşi M,P/ repetă cu Cj cu mare grije B,C/ lipseşte M,P// 2 făcîndu-să Cj bun şijcum că M,P/ şijcă B,E, şi că C, cum că D,G/ nu ştiîe nemică B,C/ după nimica ad. Insă cu mari grijă dispre Duca voevoda M,P/ Costantin Duca-vodă B,C,E,G// 2 — 6 S-au înştiinţat Duca voevoda şi s-au turburat cu totul. Triimes-au bani la Poartă la hanul şi la Iusuf-paşa, sarascheriul de Baba M,P// 3 aşîa B, aşa Cj turbură tare B,C/poaleli B,C//4 toate părţile B,C/ ce B/ strînsese B, strînsesîe Cj ţară B,C/ n-au apucat să dea Cjj 5 şi au şi început Cj triimite B, trimite Cj Poartă B,C// 6 lipseşte şl la hanul C/Iusuf-paşa (paşe B> sarascheriul de (de la C) B,C/ isprăvi B, isprăvi Costantin Duca-vodă C//7 de scoa-s(ă> ferman B,C/ lipseşte Gjj 6—8 Şi ş-au isprăvit ierman să-ş ie pre toţi boerii din Ţara Munteniască M,P// 7 — 8 să Ia pre toţi boiarii carii pribegisă din Ţara Munteniască de grumazi Cj toţi B/ pre toţi boiarii Costantin Duca-vodă E/ Costantin Duca-vodă B, lipseşte Gj grumazi B// 8 Munteniască B/ Brîncoveanul-vodă B,C, D,E,G/ nu-i dedejnu i-au dat C//9 triimisă B, trimisă Cj în doao, trii rînduri B,D,E,G, lipseşte Cjj 8—10 lipseşte Ce şi Brîncovanul... ţinu în sam(ă> Po(a>rta M,P// 9 Poartă B,C// 10 di ce le face B, di ce le făcea Cj Costantin Duca-vodă B,E,G/, ţinură Gj samă B,C/ Poarta B,C// 11 Decii B,C, lipseşte M,P/ Brîncoveanul-vodă B, Cj văzind B,C/ le B,C// 11 — 3 Brîncovanul, domnul muntenescu, neputîndu isprăvi nimica la Poartă, au poprit din boeri, anumi pre Vasili Costachi vornic, (pe P> Bogdan hatmanul, Mihalachi Racoviţă., spătar, Ilii Frige-vacă şi pre Macsut post(elnicul), că să teme să nu-i omoare Duca voivoda. Iar pre cielanţi pre toţi i-au trimes la Focşani, înpreună cu căpitanul de Focşani, ca să le giuri dispre parte Ducăi voivoda cum că nu le-a faci nimica, şi apoi să tre(a)că în Moldova. Trime-s-au şi Duca voevoda pre Misail mitropolitul şi pre Ioniţă hatmanul, feciorul lui Costin, cari viind la Focşani au giurat boerilor (cum P) că nu le-a faci nimica rău Duca voevoda. Şi aşa toţi boerii acie au trecut în Moldova, la casăle lor. M,P// 12 Poartă B,C/ le facă B,C/ pace B, pace Cj Costantin Duca-vodă B,C,E,G// 13 triimisă B, trimisă Cj pre Cj boiari B, boiari Cj Focşani B,C/ înpreună B,C// 14 Focşani B, FocşianiC/să le giure B,C,D,E/să triacă B,C// 15triimis(ă> B, trimisă Cj Costantin Duca-vodă D,C,E,G/ pre Cjj 16 pre hatmanul Ioniţă B,E,G/ Ioniţă Cj sîn Costînjficior lui Miron Costin logofătul B,C,D,E, feciorul lui Miron logofăt Gj mitropolitul Misail B,C//
săr<ă> la Focşeni de giurar<ă> boerilor că nu 1-e fi nemic despre domnul Costantin Duca-vodă.
Şi trecur<ă> boiarii toţi în Moldova la casăle" lor. însă f. 292v   nu-i dede pe toţii ce îera / mai cu prepus şi mai capete, ce-i 5 mistui Brîncovanul pe acie de cătră capegii-başe ce vinis<ă> să-i îa, anume pe Vas<i>lie Costachi vornicul şi pe Bcgdan hatmanul şi pe Mih<a>lachi spăt^arul) şi pe Ilie stolnicul Frige vac<ă> şi pe Macsut postelnicul. Pe acesşte îi poprii Brîncovanul, că s(ă> temea să nu-i omoar<ă>. 10 Iar Costantin Duca-vodă, vădzind că nu i-au dat pe acie, iar s-au apucat de pîr<ă> la Po<a>rtă mai tare pe Brîncovanul, cu jalob<ă>.
11. Deci Iordachi, din Iaşi, iar pe taină au îndemnat pe alţii boiarii, ş-au fugit în Ţara Ungure<a)scă, anume 15 Ilie Ca<n>tacozino şi Balşe şi Ursachi şi Ion Sturdzea şi alţii. Şi pe alţii îndemnă de fugir(ă> în Ţara Leşască, anume pe Macrei banul şi pe Ghiorghiţă comisul şi Pilat şetrarul şi alţii mai mici din căpitinei.
Deci dac<ă> înţeles<ă> Duca-vodă cum c-au fugit 20 boiari<i> şi-n Ţara Ungure<a)scă şi-n Ţara Leşască, i
1 marsără B,C/Focşani B,C/de]şi G/giurară B,C/boiarilor B, boîarilor Cj nu le va fi nemică B,D, nu li-a fi nemică Cjj 3 trecură B,C/ casăli B, casăle Cjj 4 însă Brîncoveanul-vodă nu-i dede B,E,G, însă nu-i dede Brîncoveanul-vodă Cj pre toţi cei ce era B, pre toţi pre cei ce era E,G, pre toţi boiarii ce era Cjj 5 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ pre aceiîa B, pre acela Cj capegi-başe B, capegi-başîa Cj vinisă Cjj 6 pre1-3 B,C/ Vasilie B.C// 7 pre1"2 B,C/ Mihalachi Racoviţă spătariul B,E,G, Mihalachi spătariul Cj Ilie Ţifăscul stolnicul Frige-vacă B,E, Ilie stolnicul Ţifăscul Frige-vacă C, Iliîe Dabije, Ţifăscul Frige-vacă Gjj 8 pre1"2 B,C/ aceştiîa B,C// 9 popri B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ să temea Cj să temea să-i dea să nu-i omoară B,E,G/ moară C//10 Costantantin A// 10— 12 Duca voevcda au pîrît pre Brîncovanul domnul muntenescu, că i-au poprit (oprit P) ciţ(i)va boeri in Ţara Muntenească. M,P// 10 pre acei boiari B,E,G, pre aceia boiari C,D//llde pîră B,C/ Poartă B,C/ tare B,C/ pre B,C// 12 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ jalobă Cjj 13 11]14 M, 12 P/Decii Iordachi Rusăt vistiernicul B,C,D,E,G/iar pe taină din Iaşi Gj iară B,C//13-14pre1-2 C, pre2 B//13-18 Iordachi Rosăt pe taină au îndemnat pre Hii Cantacozono, Balş, Ursachi, Ioan Sturza şi pre alţi boeri. Deci aceştie au fugit in Ţara Ungurească. Iar banul Macri, Ghiorgiţă comisul, Pilat şătrariul şi cu alţii mai mici, au pribegit în Ţara Leşască M,P// 14 alţi boiari B, alţi boiari Cj ş-au]şi au B,C/ Unguriască B,C// 15 Ilie Cantacozino C, Ilie Cantacozino comisul B,E,G, pre Hie Cantacozino D/ şi pre1'2 D/ Balşe B, Balşîe Cjj 16 pre Bj ii îndemnă de fugiră C, îndemnă de au fugit B, i-au îndemnat de au fugitE,G//17 Macrii B, Macriiu Cj Gheorghiţă B,C// 18 şetrariul B,C/ căpitenii B,C,D,E// 19 Decii dacă au înţăles Costantin Duca-vodă B,E,G, Decii dacă înţăliasă Duca-vodă Costantin C/cum]precum B,C/câ au fugit B.C//20 boiarii Cjj 19 — 4 înştiinţîndu-să Duca voevoda că i-au (au P) fugit atîţa boeri în Ţara Ungurească şi în Ţara Leşască i s-au aprins inima de voe ră şi au încetat a mai pîri pre Brîncovanul la Poartă pentru cielanţi boeri ci-i poprisă Brîncovanul, fiindcă Brîncovanul îşi toc-misă trebile la Poartă M,P// 20 şi in1"2 B,C/ Unguriască B,C//
421
420
s-aprinsă inema de voie rea. Şi slăbii a mai pîrî pe Brîncovanul la Poartă pentru boiarii cei mai de frunte ce-i f. 293    popris<ă> / Brîncovanul, de nu-i dedes<ă>. Că-ş tocmii apoi Brîncovanul lucrul de la Po<a>rtă apoi să nu-i dea, 5 şi rămasăr(ă>  acolo.  Că  triimises<ă>  Duca-vodă pe Dumitraşco Buhuş să omoar(e) pe furiş în Bucuresştii pe Bogdan hatmanul. Ce Buhuş, ca un fecior de boîaru şi de ne<a>m, n-au vrut să fac<ă> acel lucru tîlhărescu şi, dup(ă> ce-u mărsu, au spus lui Bogdan şi lui Iordachi 10 şi Brîncovanului.
12. Ce Brîncovanul, cum audzii acel lucru, îndată feci mărturie de la mulţii turcii şi de la boiarii şi triimis<â> la J>o<a>rtă de feci şt<i>re. Şi cu acea socotiială îş strică obrazul şi numeli şi mai rău de la Po(a>rtă Duca-vodă,
15 de nu mai putu cere pe acei boiarii ce rămasăr<ă> acolo, la munteni.
13. Atuneea strîc(ă> Duca-vodă legătura văcăretului ce făcusă Ant(i>ohi-vodă şi scoas<ă> văcăretul, de cal 2 lei şi de vac(ă> un galbîn şi adăoşag de toată vita cîte
20 un tult. Ş-apoi, vădzind că s<a> strîcă ţara şi s(ă> pusti-
1 i să aprinsă Cj inima B,C/ rea B,C/ slăbi B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C, D,E,G// 3 poprisă Cj Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, lipseşte Cj didese B, didesie Cj îş tocmi B/ tocmi Cjj 4 lipseşte apoi1 Cj Brîncovanul-vodă C, Brîncoveanul-vodă B,D,E,G/ lipseşte de la Po(a)rtă apoi Gj Poartă B,C/ apoi2]mai pre urmă C, lipseşte B,C// 4-10 lipseşte apoi să nu-i dea... şi Brîncovanului M,P// 4 după dea ad. pre boiari B,D,E,G// 5 rămasără B,C/ triimisese B, triimisesîe Cj Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G//6 lipseşte pe Dumitraşco Buhuş D/ omoară B, omoară cu vicleşug, pe furiş C//6— 7 pre1-2 B, pre2 C/Bucureşti B,C, lipseşte în Bucureşti Ejj 7 ficior B,C/ de B,C/ boiariu B, boîar C//8 niam B,C/ facă B, Cjj 9 lipseşte şi Gj după ce au mărsu la (în C,E) Bucureşti B,C,D,E,G/ Bogdan hatmanului C,D; lipseşte şi lui Iordachi B,C,D,E,G/ şters Iordachi A//10 Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G// 11 12] 16 M, 14 P/ lipseşte Ce B/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ auzi C]au auzit B,D,E,G//12 fecijfăcu C, au făcut B,E,G, au şi făcut Djj 11—14 Di toati aceste s-au înştiinţat Poarta şi pentru acee Duca voevoda ş-au stricat numile şi nu ave treciri la Poartă M,P// 12 mărturiîe Cj mulţi turci B,C/ boiari B, boiari Cj trimisă C]au triimis B,E,G// 13 Poartă B,C/ fecijfăcu C, au făcut B,E,G/ ştire B,C/ socotială B,C/ strica B.C/7 14 numele Cj Poartă B.C/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G// 15 de n-au mai putut să ceară B,E,G// 15-16 lipseşte de nu mai putu... la munteni M,P// 15 pre B,C/ acîei Cj boiari B, boîari Cj ce] şi Gj rămasără: B,C/ după rămasără ad. acei boiari D//16 munteni B.C// 17 13] 17 M/ lipseşte Atuneea M,P/ strică B,C/ Duca voevoda au stricat M,P/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ văcăritului B,C// 18 ce]pre cari o M,P/ făcus(ă) B/ repetă ce făcusă Antiohii-vodă Cj Antiohii B/ voevoda M/ scoasă C]au scos M,P/ văcăritul B,C, văcăret P// 19 doi B,C/ lipseşte şi1 M/ vacă Cj lipseşte'cîte B/ Şi B.C, lipseşte E// 19—2 adăoşag de fiişticare vită citi 15 (cinci P) părali. Au văzut Duca voevoda că din pricina văcăritului să pustieşti ţara; s-au temut să nu-şi pui capul la Poartă şi pentru acee au legat şi el văcăritul şi au scris pre la margini cărţi de milă M,P// 20 să strică B.C/să. pusriîaşte B.C//
esşte, să spărie că ş-a pune capul şi feci şi el leg(ă>tură şi scris(ă> cărţii pe la margine de milă. f. 293^ 14. Şi triimis(ă> la boiarii cei pribegii de la ungurii / şi de la Ieşi cu giur(ă>mînt să-ş vie în urmă la pămîntul 5 lor. Şi vinir(ă> iarăş înapoi, acas<ă>. Dar cei 5 boeri tot au rămas la munteni, n-au vinit; nicecum n-au credzut.
15. într-această vreme, mîrzaci<i> nohai, cu o<a>rdele lor, începură unii dintre dînşi(i> iar a s-înto(a>rce în Buge(a>g. Şi turcei îi gonie iară înapoi, nu-i lăsa. Ce
10 s(ă> burzului un soltan cu dînşii asupra turcilor şi făcură) multă răutate în olatul Chel(i>ei şi arsără şi Renii. De-r hii fostu îngheţată Dunărea, pîn-în Ţarigrad ar hi agiunsu. Ş-au scris la Duca-vodă să-ncalece şi el cu moldovenii, c-apoi a prăda ţara. Ce Duca-vodă au
15 cădzut cu rugăminte că n-are cu cine să-ncaleci, şi i-au triimis 15 pungii de bani. Şi aşe l-au lăsat.
16. Vinit-au Isuf-paşea, sarascherul, înpotriva lor la
1 spărie B,C/ pune B,C/ feci]făcu C,D, au făcut B,E,G/legătură B,C/ după legătură ad. (ca D) să nu mai fie văcărit B,D,E,G// 2 scrisă C]au scris B,E,G/ cărţi C, şi cărţi B,E,G/ margine C.margeni Gjj 3 lipseşte 14 M,P/ triimisă B, trimisă Cj pribegi B,C/ de la unguri]din Ţara Unguriască B,E,G// 3-6 Scris-au şi la boerii pribegi cu jurămînt, în ŢaraUngurească, Leşască (şi P) Munteniască să vii fără di nici o frică. Deci cei din Leşască şi Ungureasca au vinit (iar cei dinMuntencasca nu l-au crezut şi n-au vinit M) M,P// 4 de la Ieşi C]din Ţara Leşască B,E,G/ giurămînt B,C/ să vile Cj lipseşte în urmă B,E,G// 5 viniră B,C/ înnapoi B,C/ acasă C]pre la casăle lor B,E,G/ după acasă ad. la pămîntul lor în Moldova Cj dar numai Cj cinci B,C/ boiari B, boîari Cj dripă boiari ad. din Ţara Munteniască B,E,G// 6 munteni B,C/ nicicum B,G, nicidecx:m C,E/ nu s-au încrezut B,E,G/ după credzut ad. de carii s-au scris mai sus Cjj 7 lipseşte 15 M,P/ întru B/ Iară întru acea vreme C, întru acea vreme D, lipseşte M/ mîrzacii B.C/ nohaii B,C/ cu]şi cu M,P/ oardele B, oardeli Cjj 8 după lor ad. pre cari-i mutasă la Don M,P/ iarăş au început a vini la Bugeac M,P/ au început Cj dînşii B,C/ a să întoarce B,C// 9 Bugeacu B, Bugiac Cj Şi]iară M,P/ turcii B,C/ goniîa B,C/ după goniîa ad să să ducă Cj iar B, iarăş Cj înnapoi B,C, înnapoi preste Don Gj nu-i lăsa şi-i gonie înnapoi. Deci s-au turburat un soltan M,P/ şi nu-i lăsa Cjj 10 buzurlui Cj cu dînşii]a tătarilor M,P/ făcură C]au făcut M,P// 11 Chiliii B,C/ lipseşte şi1 M,P/ arsără şi Reniilau ars şi au rănit M,P// 12 Renii B,C/ Şi de ar fi fost B,C,E,M,P/ înghieţat Cj pînă C]poate fi şi pînă B,E,G, apoi şi pînă M,P//13 ar fi ajunsu C, ar fi fost agiunsu B,E,G/ Şi au scris C, Şi au scris acel soltan (şi E,G) la B,E,G/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ după vodă ad. acel soltan D/ încalece B,C// 13— 14 Soltanul acela au scris la Duca voevoda să meargă şi el cu moldovenii să-i fii întru agiutoriu, că di n-a vre să meargă, apoi a prăda ţara M,P// 14 după moldovenii ad. la oaste B, ad. marginal cu dînşii Cj moldovenii la oaste să margă cu dînşii, că apoi Gj că apoi C, că apoi va B/ lipseşte Ce M,P/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G// 14-16 Duca voevoda i-au făcut răspunsu cu rugăminte (arătînd cum M> că nu ari oaste şi i-au trimes M,P// 15 au cădzut] au scrisCjdupărugăminte arf.dzicînd B,E,G/n-areB,C/cine C/încalice B, încalece C// 16 trimis Cj după triimis ad. soltanului B,E,G/ cinsprăzeci pungi B,C/aşia B, aşaC// 17 16]21M, 17 P/ Vinit-au atuneea B,E,G/ Iusuf-paşia sarascheriul B,C/ sarascheriul de Baba Gj înprotiva lor C] înpotriva acelui soltan B,E,G, asupra tătarilor M,P//
422
423
Smil s-au şedzut cîteva săptămîni acolo cu meteredze, pin' i s-au strînsu oastea. Şi trimises<ă> şi la Duca-vodă să margă. Ş-au mărsu numai pîn' la Bîrnova şi s-au întorsu iar, că s-au aşedzat sarascherul cu tătar<i>. 5 17. De var<ă> s-au mutat Isuf-păşea de la Baba cu / f. 294 sarascherlîcul la Tighine, puindu pricina zorbalîcul tătar-rilor. Şi vădzindu că este vrajbă în Ţara Leşască, n-ave cine-i sta înpotrivă, să nu fac<ă> sarascherlîc la Tighinea.
18. Dece s-au apucat a tocmii cetate ş-a o mări ş-a o 10 lărgii, de au lucrat cîţiva ani, pecum să vede, co cestea
2 ţărî. Şi pe tătari au început a-i călca ş-a-i pune a lucra la cetate devaloma cu cresştini. Şi i-au făcut de-u plătit to<a>tă paguba ce făcus<ă> railei la Tighinea şi la Reni.
19. Tot la ceasta vreme, craiul leşescu, al doilea Avgus-15 tu, începu şi el să strice" volnicie leşilor, să fie numai opt
sfetnici şi s'<ă> la tot vinitul stărosteilor, să strîngă acei bani să fac<ă> mulţime de oaste. Şi s<ă> giuca în cărţii cu do<a>mnele celi frumo<a>s<ă> a leşilor. Şi care-i plăcea, o ţinea cîte doo, trei luni la dînsul. încă pe <a> lui Lebo-
1 şi au B,C/ şi au şăzut acolo la Smil cîţiva săptămîni cu meterezi înpregiur M,P/ pînă B.C// 2 oaste 6/ triimises<ă> B, trimisesîe C/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ după margă ad. şi el la oaste B,E,G// 2-4 Triimes-au Iusuf-paşa poronca Ducăi voevoda să meargă cu moldovenii întru agiutoriu. Au purces Duca voevcda cu moldovenii, şi mărgîndu pînă la Bîrnova i-au vinit veşti că sarascheriul s-au aşă-zat cu tătarii M,P// 3 Şi au purces din Iaşi de au mărsu B, Şi au purces de au mărsu C,E,G// pînă B,C/ iară B,C, iarăş la Iaş<i> Gjj 4 sarascheriul B,C/ tătarîi B,C// 5 De vară C, Iară de vară B,E,G, lipseşte M,P/ Iusuf-paşîa B,C/ Iusuf-paşa <di la Baba M> s-au mutat cu M,P// 6 saraschierlîcul C/ la Bender la Tighinea Cj puind B,C/ puindu pricina]pentru prici P/ jorbalîcul A/ tătarilor B,C// 6 — 7 tătarilor si a turburării ci era atunce în Ţara Leşască M,P// 7 văzind B,C/ repetă şi văzind Gj iaste B,C/ nu avea B, n-avea Cjj 8 înprotiva Cj lipseşte n-ave cine-i sta... la Tighinea M,P/ facă B,C// 9 18]23 M/ Decii B.C, lipseşte M,P/ tocmi cetatea Tighinii şi a o tocmi şi a o lărgi C,D/ şi <a E> o mai mări E,G/ lipseşte ş-a o lărgii E,G// 9 — 10 a tocmi şi a direge cetate şi a o mai mări şi au lucrat B/ Apucatu-s-au l<u>suf-paşa di au tocmit şi au lărgit cetate Tighinei şi au lucrat-o în cîţiva ani
M,P// 10 de]şi E,G/ precum să vede B,C, lipseşte M,P/ cu aceste doao ţări B,C,D// 11 după ţări ad. cu Moldova şi cu Ţara Munteniască C, cu Ţara Munteniască şi cu Ţara Moldovii D, Moldova şi cu Muntenii M,P/ tătarî B,C/ şi B/ şi a pune Cj de a lucra B, de au lucrat E/ început-au a supuni şi pre tătar<i> ; pusu-i-au de au lucrat M,P// 12 de-a valoma CJdinpreună B,E,G/ creştinii B,C/ după făcut ad. pe tătarî D// 13 paguba raelii ce-au făcut-o la Reni şi la Tighine M,P/ făcusă C]ce au fost făcut E/ raialii B,E,G, raialii C,D/ Reni B,C/ lipseşte şi la Reni Gjj 14-19 lipsesc M,P// 14 această vreme B,C/ leşescu B/ Avgust B,C// 15 strice volniciîa leşilor B,C// 16 sfetnici B,C/ să ia B,C/ stărostiilor B,C/ repetă să strîngă acei bani Bjj 17 să facă B, şi să facă Cj mulţime B/ oaste B,C/ să giuca B, să juca Cj cărţi B,C// 18 doamneli cele frumoas<ă> B, doamneli celi mari şi frumoasă Cj leşilor B,C// 19 doao, trii B,C/ încă pe a lui B, Şi încă pe a lui Cj Liubormirschii B,D,E,G, Libomirschii Cjj
mirţichie au dus-o şi-n Şacxonie, de au ţinut-o vro doi ai. Şi pentru dragostea lei l-au pus şi hatman, dup<ă> ce au murit Iablanoschie.
20. Iară domnii leşesştii nu putur<ă> răbda, ce fă-f. 2941 5 cur<ă>/ sfat cum or faci să s<ă> mîntuiască de dînsul,
să-1 gone<a>scă din ţar<ă>, pecum au mai gonit pe un craiu a lor, anume Denconte, ce vinis<ă> de la franţujii. Şi s<ă> căiră mult atunce că n-au pus pe un ficior a lui Sobeţichi.
10 20 <sic>. Şi marsăr<ă> cu toţîi la craiul Avgust şi-nce-pur<ă> a-lu îndemna să margă să îa cetate Rîgăi'de la Cifed, că-i a lor de moşie. Şi-i tulburar<ă> mintea craiului, şi s-apuc<ă> de gîlcevi cu craiul sfedzescu. Şi marsă la Riga să o îa. Ce leşilor nu le era trebuito<a>re Riga, numai
15 le îera voia să-nce<a>pă gîlcevi cu Sfedul, şi ei să s<ă> fac<ă> una cu Sfedul, şi lui să-i dea peste cap.
Dece Sfedul era o ţar<ă> puternică, craiul lor tînăr de 16 ani şi bun vite<a>z, dîrzu. îndată trecu Marea Balticului şi eşi în Livonie, în tînpinarea leşilor. Şi nu-i pu-
20 tur<ă> sprejeni leşii. Şi-ncepur<ă> unei'a s<ă> închina la sfedzi, iar unei să face a ţinea cu craiul Avgustu.
21. Atunce nu zăbăvi vreme, şi muri Iablanovischie,
1-22 lipsesc M,P// 1 au dusu-o B,C/ în B,C/ Saxoniîa B, Saxonie Cj vreo B/ani Cjj 2 îeijei B/ şijpre dînsul B/ au pus pe Liubomirschii hatman vielchi corunnii, după ce au murit hatmanul Iablanovschii C/l-au pus pe Liubomirschii şi hatman corunnii D/ l-au pus pe Liubomirschii hatman mare de corona leşască E, Gj hatman mare de corona leşască B/după B//3 Iablanovschii B,E, hatmanul Iablanovschii Bjj 4 leşeşti B,C/ putură B,C/făcură B,C//5 or face C, ari face B,E/să Cjj 6 goniască B,C/ lip-seşte să-1 gone<a>scă din ţar<ă>E/ ţară B,C/precum B,E/au fost mai gonit D,E,G/ pre B//7 al lor B, lipseşte C/anume B,C/Den]De E/conte B,C/ vinisă C/franţozi B.C//8 să B,Cjdupă mult ad. leşii C/atuncea B,Cjdupă atuncea ad. domnii leşeşti D/că] pentru că E/ pus craiu pe un fecior a craiului Sobeţchii B,C,D,E, pus craiu pe un fecior a craiului al treilea Jan Sobeţchie G//10 20]21 B,C,D,E,G/ marsără B,C/ toţii B]toţi leşii Cj începură B,C//lla-l B,C/RigaC// 12 Şved B,C,E, Şfed D/că-ijcă iaste B,C,E/ de B,C/moşiîe B,C/Şi turburară B/turburară Cjj 13 să apucă de B,C/ gîlceavă B,C,D,E,G/şfedzăscu B, sfeduluiC//141a Riga la vestita cetate Bj leşilor B,C/ trebuitoare Riga B, trebuitoare cetatea Riga C,D// 15 era B,C/înceapă B,C/ gîlceavă C,D, gîlceavă cu craiul Şvedului B,E,Gj ei]îei Cj să să facă C, să să facă tot una Bjj 16 Şvedul B,C/lui]craiului Cj piste B.Cjdupă cap ad. să-1 scoată din crăie şi din Ţara Leşască afară G//17 Decii B,C/Svedul B/ţară puternică B,C/era tînăr C.D//17-18 era tînăr numai de vreo G/era tînăr, numai de vreo şeasespreci, şeaptespreci ani şi bun vitiaz, dîrzu <dîrzU şi bun vitiaz E>B,E//18 şasesprăzece Cj vitiaz C/trecu B,C/ Mare Balticum B,C,E// 19 eşi]au eşit E/întru întimpinarea leşilor B,C,D,E, G/putură B,C/Şi nu-i putură sta înprotiva leşii a-i sprejeni Bjj 20 leşii Cjdupă leşii ad. pre şvezi B,E/începură B,C// 20—21 unip-sC/unii din Ieşi a să închina B, D,E, G/să Cjj 21 şvezi B,C/iar unii dinleşi să făcea D/făcea B,C/Avgust B,C// 22 21]22 B,C,D,E,G/Atuncea B,C/vreme B,C/Iablanovschii Cjj 22- 1 Iabla-novschi ce era hatman E/Iablanovschii ce era hatman vielchi corunnii B,G//
424
425
hatmanul coronie, care era cap la tot sfatul începături<i> leşeşti cel mai mare. Căci el să socotie că s-a mîntui de Avgust-craiu şi a lua pe crăiasa lui Sobeţichie, fiind ne-nsu-f. 295 rat, s-a fi el craiu. Ce n-au / apucat să isprăvască ce gîn-5 dis(ă>, şi s-înplu Ţara Leşască de oştii streine, de rămasără) ca un roiu făr<ă> de matcă leşii.
23 <sic>. Pus<ă> craiul Avgustu hatman pe cel Lebo-mirschie, cari s-au pomenit mai sus, şi nu zăbăvii vreme, şi murii şi Lebomirschie. Apoi pus<ă> hatman coronie 10 pe Adam Sinavschie. Era om mic de stat, dar întreg la minte, cu dreptate craiului şi-nvăţat foarte, şi om dumn<e>-dzăescu, la streini milostiv.
24. Sfătui pe craiul Avgustu de s-agiunsă cu Moscul, că vădzu că pe Cifed nu-i putincios craiul să-1 bată singur.
15 Că leşi<i> mai mulţii era cu Cifedul, de pe cum s-au dzis mai sus. Şi-i ascultă cuvîntul craiul Avgust şi s<ă> legă la un cuvînt cu ţarul Moscului, cu Petre Alicsovici.
25. Ţarul Moscului îndată preimi  bucuros; că el încă-ş sc'himbas<ă> atunce portul, de luas<ă> orînduial<a>
20 nemţască, şi vrea să-ş ispitască nărocul oştii sali. Şi dede
1—16 lipseşte hatmanul... cuvîntul M,P// 1 corunnii C/carele B,G, careli O începăturii C, începăturilor B,E,G//2 leşeşti B/ mare B,C/ CăciJPentru că B,E,G, Pentru căci D/ s'ocotiîa B, C/ să va mîntui B// 3 şi va lua D, şi el va lua B,E,G/ luijcraiului B,C,D,E/ Sobeţchii B,C/ fiindu B/ nenusurat A, neînsurat B,C//4 şi a fi el craiu C, şi a fi el' craiu leşilor B,D,E,G/Ce B/gîndisă Cjau fost gîndit E//5să umpluB,C]s-au umplut E/ Leşască B/ oşti streine B,C/ rămasără B,C, rămasără leşii E//6 fără B,C/ leşii B,C, lipseşte E//7 Pusă C, Pus-au B,E,G, Atuneea pusă D/Avgust B,C/hatman (vielchiE) corunnii pre acel Liubomirschii <Libomirschii C> B,C,D,E,G//8 care C/ care mai sus s-au pomenit DJcareli mai sus s-au scris B,E,G/ zăbăvi B,C// 9 muri B,C/ lipseşte şi2 G/Liubomirschii B, Libomirschii C/pusă Cjau pus B,E,G/ după pusă ad. craiul D, craiul Avgust Cj corunnii B,C, vielchii corunnii E// 10 pre B,C/ Sinavschii C//10-1 1 Sinavschii, careli era om foarte întreg la minte şi cu dreptate craiului {Avgust E> B,E,G// 11 cu]şi cu C,D/învăţat B,C// 12 dumnezeescu B,C/ lajşi la Cj şi la cei cei streini foarte milostiv B,E,G/ foarte milostiv D// 13 Sfă-tui't-au atuneea pre B.E.G/ Avgust B/ să agiunsă C, s-au agiunsu B// 14 pre Cj Sved B,C/ nu-i putincios]nu-i cu putinţă E/craiul Avgust B,C,D,E/ craiul să-1 biruiască, să-1 bată Gjj 15 leşii B,C/ era de ţinea cu Şvedul B,D,E, era şi ţinea cu sfezii C, era cu Şvedul de ţinea Gj precum mai sus s-au scris B,G, după cum s-au scris mai sus C,D, după cum mai sus s-au scris E//16 să B,C// 17 ţaruljinpăra-tul B,D,E,G// 16—17 Craiul leşăscu s-au unit cu Petru Alexievici inperatorul Moscului (înpăratul moschicescu P> şi au mersu asupra Şvedului M,P// 17 Petr<u> Alexievici B,C,D,E// 18 Ţariul C] împăratul B,D,E,G/ priimi B,C// 19 el încă (atuneea G> îş (schimbasîe C> portu B,C,G//18-1 Acestu vestit imperator (împărat P> al Moscului atunce făcusă regulă noao, nemţască, şi schimbasă şi portul oştilor sali şi era bucuros să-şi cerce norocul. Şi pentru acee au dat pricină M,P// 19 atuneea B,C/ luasă B,C/ orînduială B,C// 20 vrea şi el E/ ispitiască B,C/ sale B,C/ dede B,C//
şi el pricin(ă> Cifedului pentru to<a>te ţările Livon<i>ei ce au luat Cifedul de la strămoşii lui, făr(ă> cale. Şi-ncepu şi el gîlcevi şi a s<ă> bate pe'de altă parte cu Cifedul f. 295v de au luat cetate Narvei şi alteli. Ce Sfedul rămas(ă) / a 5 s<ă> bate în doo părţii. Şi Muscul cu oaste lui iar bătea în doo părţii: cu o sam(ă> de oaste să bătea la Narva cu cifedzii, iar pe altă parte dedes<ă> oaste craiului leşescu într-agiutor.
Ce birui Cifedul pe craiul Avgustu şi-1 gonii în Şacşo-10 nie, în ţara lui. Şi Cifedul să dus(ă> dup(ă> dînsul, de au ernat acolo în Xacşonie, cu to(a>tă oastea.
26. Şi de fric<ă>, craiul Avgustu, că i-a istovii ţara, făcu pace cu Cifedul şi-i giur<ă> craiului cifedzescu cum nu-i mai trebuie să ias<ă> în Ţara Leşască, să fie craiu. 15 Şi dup<ă> acie să rădică Şfedul şi'vini iar în Ţar(a> Leşască şi coroni pe Stănislav Lcşinţchi, care era ficior solului celui mare ce trecus(ă> în dzileli lui Ant(i>ohi-vodă la Po<a>rtă, voevoda Poznavischie. Şi pe Iosîf Poto-vischie, voevoda Chiovischie, îl pus(ă>' hatman coronie, 20 fiind rud(ă> cu Lecinschie.
1 pricină B,C/ Şvedului B,C/ toate C/toată Ţara Livoniii B,E,G/ţărileicetăţili P//2 ce au luat]pro care cetăţi le-au fost luat M,P/Şvedul B,C, 'şvezii M,P/ strămoşul B, strămoşii C,I)/ fără cale C, fără de cale B,D,E,G,M,P'inccpu B.C//3 gîlceavă B,C,D,E/a să bate B.C//2-4 început-au moscalii a să bati cu şvezii şi (de P> le-au luat cetate Narva M,P//3 parte B,C//3-4 Şvedul1"2 B.C//4 cetatea Narvii C/Narvei şi Riga şi alteli E,G/Ce]Şi C//4-8 lipseşte şi alteli... leşescu xntr-agiutor. M.P//4-5 rămasă a să bate în doao părţi B,C//5 Moscul B,C/ oastea B/iară Cj să bătea C//6 doao părţi B,C/samă de oaste B.C//7 şvezii B,C/pre dealtă C,D/dede B,C,G/craiului leşescujlui Avgust craiului leşescu B, craiului leşescu lui Avgust C.E//8 întru agiutoriu B.C//9 Şvedul B.Şfedul C.craiul Şvedului D/Avgust C/goni B,C/Saxoniia B,Saxonie C//9-11 Şvedul au biruit pe Avgust, craiul leşăscu, şi l-au gonit pînă în ţara lui în Sacsonie şi acolo au şi ernat cu toată oaste sa M,P// 10 Şvedul BJcraiul Şvedului C,D/dusă după B.C//11 Saxonie B,C/toată oastea lui B,C,E,G// 12 frică B,C/Avgust B.C/istovi B.C//12-14 Craiul leşăscu Avgust s-au •spăriet di şvezi că îa prăpădi toată ţara ; şi pentru acee au giurat' craiului şvezăscu, şi aşa au făcut paci,cum că nu-i mai trebueşti să îa (să iasă în P> Ţara Lăsască (şi P> să le fii craiu M,P//13 pace B,C/Şvedul B, Şfedul C]craiul Şvedului'D/giură B.C/şvedzăscu B, şfezăscu Cjj 14 trebue B/iasă B.C//15 după aceia B,C/ŞfedulJ craiul Şvedului B,D,E, şi craiul Şfedului C, Carol craiul Şvedului G/vini]au venit Gj iară C, lipseşte B,E,G/Ţara Leşască B//15-I6 Craiul Şvezăscu iarăşi au mersu în ţara Leşască şi au coronit craiu pre Stănislav Leştischii M.P//16 după Leşască ad. iară E/ şi coronijşi pusă craiu şi coroni G/pre Stănislav Lişcinschii, careli B,C/pre Stănislav Lişcinschii să fie craiu leşescu (leşilor E> careli D,F.'//16-18/'ipseşte care era ficior...voevoda Poznavischie. M,P//17 repetă celui G/mare B,C/trecusă'c/Antiohii B,C//18 (pre C,D> anume voevoda Poznavschii B,C,D,E,G/ pre B.C/Iusef Potoţchii C//18-19 Iusef Potoţchii ce era vcevoda D/Iusef Potoţchii (ce era E> starosta Ha-leţchii, voevoda Chiovschii B,E,G/Chiovschii C// 18-20 Pus-au şi hatman pre Iosif Potoţchii M,P// 19 îl pusă CJl-au pus B,E/coiunnii B.CJvielchii corunnii G//20 fiind rudă (niam C> cu craiul Stănislav Lişcinschii, văr primare C,D, careli era {fiindu E.G> văr primare cu craiul  Stănislav  Lişcinschii B,E,G//
426
427
27. Iară hatmanul Sinaţichie şi cu hatmanul Oghin-ţichie şi cu hatmanul Zapiva şi cu oaste moschice<a>scă era spre Litfa, într-altă parte.
28. Dece craiul şfedzescu au lăsat pe un ghin<ă>rar 5 a lui cu o<a>ste, anume Cras, cu Stănislavi craiu în Ţara
i. 296 Leşască, / iară el au purces cu obuzul lui drept în Ţara Căzăce<a>scă, de au trecut Niprul pe la Stării Dub; şi ce-u lucrat s-a scrie înainte, la rîndul lui.
29. Atunce leşi<i>, fiind Racoţi pribag la dînşii, i-au 10 dat vro doodzăci de ste<a>guri de oaste într-agiutor,
de au eşit şi el în Ţ<a>ra Ungure<a>scă cu zorbâ, ca să s<ă> dezbată Ţ<a>ra Ungure<a>scă de la nemţii. I-au dat leşii, cărei ţinea cu Cifedul, că s<ă> temea de Ne<a>mţu să nu dea agiutor lui Avgust-craiu, fiindu-i Ne<a>mţului 15 alector; ce i-au dat pentru să-i fac<ă> înpedecare.
30. Dece Racoţi, cum au eşit cu aceli 20 de st<ea>guri în Ţara Ungure<a>scă, au şi-nceput mulţimea de unguri a s<ă> strînge la dînsul, de s<ă> făcus<ă> la cindzăci, ses<ă>dzăci de mii de oaste. Că alerga den toate ţările,
20 din Moldova, de la munteni, pîn' şi tătari, făr<ă> poronca, pe furiş, să ducea la le<a>fă la dînsul.
1 — 3 lipseşte Iară hatmanul... într-altă parte. M.P//1 Sinavschii C, Adam Sinavschii D/ Oghinschii C, Ogenţchii Bjj 1—2 Iară Adam Sinavschii hatman corunnii a craiului Avgust <ce era a craiului Avgust hatman vielchii corunnii E> şi cu Oghenschii (ce era E> hatman polnii corunnii şi cu Zapieva hatmanul de Litva <şi cu hatmanul de Litva anume Zapieva G> şi cu oaste moschicească B,E,G// 2 Zapieva C,D/ oastea moschicească C//3 Litva B,E// 4 lipseşte 28 E/Decii Cjlară Carol B, lipseşte M,P/ şfedzăscu B/ pre B,C/ gheneral B.C//5 al lui C// 4-6 Craiul şfezăscu cu tot obuzul lui au purces drept în M,P// 5 oaste B,C/ Cras gheneral C,D/ Stanislav B/Sta-nislav Lişcinschii, craiul leşescu în Ţara Leşască C// 6 ante iară: 29 D, 28 E/iar B,C/ eljcraiul Svedului B,D,E, craiul şfezescu C, Carol craiul Şvedului G//7 Căzăcească B,C/ lipseşte de M,P/ trecut-au M,P/ Niprul]Nistru P/ pre B,C/Starii Dub] Sărai Dubă P//8 şi]iar M,P/ ce au B,C/ să vă scrie B, să scrie Bj înnainte B,C/lui] său B,E,G, lor Bjj 9-3 lipsesc M,P// 9 29]30 D/Atuncea leşii C/Atuncea leşii carii ţinea cu craiul Stanislav Lişcinschii, fiind Racoţii B/ Racoţii Cj după dînşii ad. în Ţara Leşască E// 10 vreo B,C/doaozăci B,C/ stiaguri B, steaguri C/ ad. marginal de stiaguri Cj întru agiutoriu B,C//11-12 Ţara Unguriască1-2 B,C/ jorba A/ să-ş dezbată B,C,D,E// 12 nemţi B,C/ Şi i-au dat leşii B, Şi i-au dat leşii oaste E.G//13 după leşii ad. agiutoriu Cj carii B,C/ Şvedul B, Sfedul C]craiul Şvedului D/ să B,C/ Niamţu C]nemţi B,E,G//14 ajutoriu Cj craiu]craiul leşescu Cj fiindu-i Niamţului Cj fiind nemţilor B,E,G//15 ce]ce numai Cj după dat ad. oaste E,G, oaste lui Racoţi D/ Să facă în'piedecar6 C, să facă nemţilor înpiedecare B, să-i facă Niamţului înpiedecare D, pentru ca să-i facă înpiedecare nemţilor E// 16 30] 31 D/ Decii B,C/ Racoţii B/ ad. marginal cum Cj eşit]sosit E,G/ aceli doaozăci B,C/ stiaguri B,C/ după stiaguri ad. cu oaste B,E,G// 17 Unguriască B,C/început B.C//18 a să strînge B,C/ de să făcusă C]de s-au fost făcut B,E, de îş făcusă D//19 şeasezăci B, şasezăci Cj din B,C/ ţările B.C//20 munteni B,C/ pînă B,C/ tătari  B,C/ fără de poronca B,C,D,E//21 liafă B,C/ după dînsul ai. la Racoţi Gjj
428
Atunce moldovenii, mulţii şi ficiori de boier, să duce la le<a>fă, unei la moscali, unei la Ieşi, unei la Racoţi, unei la Cifed, pentru agonisita.
31. Şi Racoţi, pe unde găsie nemţii, îi tot băte şi-i 5 scote de pen cetăţii. Mai îş dezbătus<ă> ţara, c-au înblat vro doi, trei ai pen Ţara Ungure<a)scă. / f. 296v        32. Nemţii să bătea cu Franţujul şi nu pute să stea să s<ă> bată şi cu Racoţii. Deci mai pe urmă au dat Ne<a>mţu-lui agiutor Inglezul 40 000 şi Danie 30.000. Şi ş-au înglotit 10 oastea Ne<a>mţul ş-au început a s<ă> bate şi cu Fran-ţojul şi cu Racoţi. Ce pe Racoţi l-au biruit şi l-au gonit la franţuzi, iară o sam(ă> de boiarii unguri, cărei ţine cu dînsul, au pribegit aice în Moldova, iar unei în Ţara Leşască. Ce cesştii de aice în scurtă vreme ş-au făcut 15 pace şi s-au dus înapoi.
33. Atuncea, pe aceia vreme, to<a>tă Evropa să tulburaşi) cu oştii, de au înblat cîţiva ani acestea oştii, ce s-au pomenit mai sus. Numai turcii ave paci, şi le tot înbla cărţile şi soliile ni la unul, ni la altul, de-i tot îndemna 20 şi-i învrăjbie. Ce în scurtă vreme vinii şi la dînşei zorbâ, pecum înainte arată. Să lăsăm celea streine, să vinim iar la Moldova.
1 Atuncea B,C/ moldovenii B,C/ mulţi B,C/ lipseşte şi E/' de boiari C, de boiari de mazili B,E,G/ să ducea B,C// 2 la lefe'B,E]la dînsul la liafă Cj unii1"4 B,C/ Ieşi B,C/ după Racoţi ad. în Ţara Unguriască, iar B,E,G//3 la Şved B, la Şfed C, la Şved să ducea Gjj 4 lipseşte 31 C,D/ Racoţii Bj pre B/ unde Bj găsiia nemţi B,C/ bătea B,C//
5 scotea B,C/ pin C, prin Bj cetăţi B,C/ dezbătusă Cj ţara]Ţara Unguriască E/ că au umblat B.C//6 vreo B,C/ trii B,C/ ani B,C,E/ pin' B,C/ Unguriască B, Cjj 7 32]31 Cj după Nemţii ad. la acea vreme B,E,G/ franţozii B,C,E,G/ putea B,C// $ să bată B,C/ Decii B,C/ pre Bj Niamţului B.C//9 agiutoriu Cj Enuglezul Aj patruzăci de mii <de oaste D,E> B,C,D,E/ Daniîa B,C/ ad. marginal şi Daniia 30.000 G/ triizăci de mii <de oaste D> B,C,D// 10 Niamţul B,C/ şi au'B,C/ a să bate B,C/ franţozii B,C,E//11 Racoţii1"2 B,C/ pre Cj l-au biruit]l-au bătut, l-au biruit D//12 franţozi B,C,E, corectat Aj samă B,C/ boiari B, boiari Cj carii ţinea B.C//13 dînsul]Racoţii B,D,E,G/ pribegit Bj aici B, aicea Cjj 13-22 lipseşte iar unei... iar la Moldova M,P// 13 unii B,C/ după unii ad. au pribegit C//14 Ce acei <aceşti G> ce au fost pribegit aicea B,G/ Şi <Ce E> aceştiia carii au pribegit <ce au fost pribegit E> aicea în Moldova C,E// 15 pace Cj duslîntorsu D/ înapoijîn pămîntul lor, în Ţara Unguriască Bj după înnapoi ad. la pămîntul lor în Ţara Unguriască B,E,G, în Ţara Unguriască Bjj 16 33]32 Cj pe]la B,C,E,G/ vreme B, vremie Cj toată B,C//17 cu oşti să tulburasle cu oşti C, să turburas(ă) cu oşti Bj umblat B,C/ aceste B,C/ oşti B.C//18 ce s-au pomenit mai suslce mai sus s-au scris B,E,G, ce s-au scris mai sus Cj avea pace B.C//19 umbla cărţile B,C// 20 învrăjbila B,C/ vini B,C/ dînşii B,C/ jorba A//21 precum B,C/ înnainte B,C/ Să lăsăm acum B,E, Să lăsăm acum, dară G, Lăsăm acum D/ cele streine B,C/ <şi G> să vinim <iar B> a scrie pentru Moldova B,E,G, să vinim iar la Moldova să scriem C, să vinim cu rîndul iar la Moldova a scrie Bjj
429
34. Brîncovanul chemă pe boîari<i> pribegii la sine, şi făcur<ă> sfat pe taină, să stea să le fac<ă> domnu pe unul dintre dînşii, iar nu din Cantemiresştii. Şi s<ă> fe-f. 297    rir<ă> / de Bogdan, fiind Cantemiresştilor cumnat, să 5 nu ştie nemic de cel sfat.
Şi triimis<ă> la Costantin Duca-vodă, Brîncovanul, ca-n chip de sol, pe un mitropolit a patriiarhului Dosoftei de Ierusalim, anume Hrisantos, carele acel Hrisantos pe urmă au cădzut şi patriiarhu la Erusalim. Şi mărgîndu 10 la Duca-vodă, ş-au dat solie ce au avut, iar pe taină, cu Iordachii Rusăt visternicul, au avut altă solie, de-igiur<ă> de la Brîncovanul pentru celi trecute pizme vechi şi gro<a>zi şi pagube, ce au avut Iordachii, să fie ertate. Şi feci şi logodnă c-un ficior a lui Iordachi, anume Necu-15 laiu, să ia pe o fată a Brîncovanului, şi de aemu înainte să fiîe fraţi, şi de Cantemiresştii să fie despărţit, şi lep<ădat de prieteşug<ul>lor. Şi-1 întrebă pe cineva socotii, dintre boeri<i> Moldovei ce-s pribegii acolo, să cheltuiască Brîncovanul la Po<a>rtă, să-1 puie domnu. Deci Iordachi,
1 34]33 C, 29 M, 21 P/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ chiemă B, chemat-au C, au chiemat E/ pre B,C/ boiarii B, boiarii C/ pribegi B,C/ sine]dînsul B,C,E,G/ Brîncovanul, domnul muntenescu au chemat la sine pre boerii cei pribegi şi au făcut M,P// 2 făcură B,C/ pre1-2 C, pre2 B/ le facă B,C// 3 Cantimireşti B,C/ să feriră B,C]s-au ferit şi M,P// 4 fiindu B/ Cantimireştilor B, Cantemireştilor Cj cumnat Cantemireştilor D,M,P//5 nemică B,C/ acel B.C/ lipseşte să nu ştie... sfat M,P// 6 Şi triimis<ă> Brîncoveanul-vodă la Costantin Duca-vodă ca în chip B, C,E,G/ Brineoveanul-vodă D/ Brîncovanul au triimes la Duca voevoda M,P/,/ 7 pre Cj lipseşte a patriiarhului Dosoftei M,P/ Dosiftei B,C,D//8 de]di la M,P/ Ierusalim B,C// 8-9 anume Hrisanthos, carele {careli B> acel {mitropolit B,E,G> Hri-santhos mai pe urmă (lipseşte mai pe urmă E> au agiunsu (ajunsu C> de au fost şi B,C,D,E,G/ lipseşte acel Hrisantos M.P//9 mai pe urmă M,P/ cădzutjfost M,P/ ierusalim B,C/ mergînd B.C//10 Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ soliîa Cj Şi măr-gîndu]Deci acel mitropolit viind M,P/ voevoda M/ ce au avut]ce ar fi avut M,P/ iară Cj pre C//11 Iordachi B,C/ vistiernicul B,C]vornicul E// 10-13 după avut ad. Acelaşi mitropolit, pre di altă parte au mers pre taină la Iordachi Rosăt, avîndu altă solii. Au giurat mitropolitul lui Iordachi dispre parte Brîncovanului pentru pizma ce veche, groază M,P//11 soliîe B/ giură B.C//12 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ celi trecute B,C/ pizme vechi B,C//13 groaze B,C/ Iordachi B,C// 14 lipseşte Şi M,P; fece C] făcu B,E,G/ cu un B,C/ anume Nicolai B,C/ Făcut-au logodnă cu ficiorul lui M,P//15 pre B, lipseşte Gj Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G/ de acum] de cii B, de-acii E.G, de acolo M,P/ înnainte B,C//16 fie B,C/ Cantimireşti B,C/ lepădat B,C//16-18 fraţi, iar di priiteşugul Cantimireştilor să fii dispărţit şi lepădat. După aceia acel mitropolir au întrebat pre iordachi pre cini va socoti el din boerii M,P// 17 prieteşugul B,C/ Şi-1]Şi B, E/pre cine B,C/socoti B,C/dintre]din B,E,G//18 boiarii B, boîarii Cjj 18-19 boiarii pribegi ce sint acolo, în Ţara Munteniască, să cheltuiască Brîncoveanul-vodă să-lpue domn G//18 Moldovii B,C/ ce-s]ce sint B,C,D,E,M,P/ pribegi B,C/ după acolo ad. în Ţara Munteniască B,E, la munteni C ,D/chieltuiască Cj Brîncoveanul-vodă B,D,E, Brîncovanul-vodă Cjj 19 Poartă B,C/ să-l]şi să-lM,P/ pue B/ Decii B, C,D, lipseşte M,P/ Iordachi Rusăt visternicul D//
măcar că era om înţelept, iar fire îi era de grec lacom la cinste; nu socotii nice la Dumnedzău, nice ruşine de oameni, nice la osînd<ă> sau la ce va vinii pe urmă lucrul.
35. Şi-ndată făcu logodnă şi priimii să s<ă> lepede de 5 Cantemiresştii. Pe Ant<i>ohi-vodă încă l-au rugat Brîncovanul să-i dea'fata şi să s<ă> lepede de prieteşugul Cup<ă>-resştilor, şi n-au priimit; iar el, cum<u>-i vini zamanul,
f. 2'J7V   îndată / priimii cu bucurie.
Ce s<ă> ştiţi, fraţilor, că nu numai Iordachii, ce toţi 10 greci<i), mai drepţii şi mai bune slugii nu-i alt ne<a>m în lume, pînă iaste stăpînul în cinste şi-n puteri; iar cît să slăbesşte sau să micşure<a>dză cinste stăpînului, îndată să şi las<ă> şi ale<a>rgă la altul, cărei vede că-i mai cu puteri. Pecum şi Iordachi, făcînd această grab<ă>, 15 mai pe urmă la multe primejdei de viiaţă şi de pagub<ă> au vinit, care să va ar<ă>ta înainte, la rîndul lor.
36. Dzis-au Iordachi cătră acel mitropolit că iaste bun de domnie Mih<a>lachi spătar, ficiorul lui Ion Răco-viţ<ă> vor(nicul), că iaste neiam de boer vechiu, moldo-
20 van şi iaste rudă şi Brîncovanului. Şi esşte şi bun că nu-i va ieşi Brîncovanului din cuvînt, la ce i-ar poroncii.
1 măcarî B,C/înţălept B,C/ iară B,C]însă M,P/ firea B,C/îi]lui M,P//2 cinste B,C/ la cinsti şi la jacuri; după obiceiul Cupăreştilor n-au socotit M,P/ socoti B,C, socotiîa E/ Dumnezeu B,C// 2-3 nici1'-3 B,C/ ruşine B,C/ nici la ruşini dispre oamini M.P//3 osîndă B,C/ sau]şi M,P/ vini BC/ la ci a rămine lucrul mai pre urmă M,P/ pre C//4 35]34 C, lipseşte M,P/ Şi]Deci M,P/ îndată B,C/făcu ]au făcut M,P/şi priimi B]s-au priimit M,P/ să s(ă> lepede B, să să lepede Cjj 5 Cantimireşti B,C/ lipseşte Pe Ant(i)ohi... Brîncovanul să-i M,P/ Şi pre Antiohii B,C,E,G/ Brîncoveanul-vodă B,C,E,G// 5-6 Silui Antiohii-vodă au zis Brîncovanul-vodă că-i va da fata, de să va lepăda de prieteşugul D// 6— 16 lipseşte dea fata... înainte, la rîndul lor M,P//6 s(ă> lepede, B, să lepede C/Cupă-reştilor B,C//7 el]lui Iordachi B,D,E,G/ cum îi vini B,E,G/ cumu-i vini pre voia lui C//8 priimi B,C// 9 să B,C/ Iordachi B,C/ după fraţilor ad. iubiţi cetitori Gj ce toţi grecii B]ce mulţi din greci Cjj 10 drepţi B,C/ bune B, buni C/slugi B,C/ niam B.C 11 lume Cj iaste B,C/ cinste B,C/ în putere B,C,D//12 slăbeşte B,C/ sau] şi G/micşuriază B,C/ cinstea C//13 lasă B,C/ aliagă B,C/ altul]alt stăpîn G/care C]pre careli îl B,E, careli îl vede D/ vede B,C/ că-i]că iaste B, lipseşte E//14 putere B,C,D/ fâcîndu B/ grabă B.C//15 pre B/ primejdii B,C/ pagubă C, pagube B//16 care B,C/ să vor arăta B,D,E/ arăta Cj înnainte C, lipseşte B,E/ să vor arăta la rîndul lor înnainte Gjj 17 36]35 C, lipseşte M,P/ Iordachi Rusăt vistiernicul Cj că]cum că M,P// 18 domniîe Cj Mihălachi B,C/ spătar B/ spătariul Mihălachi Racoviţă M,P/ ficior B,C,E/ Racoviţ<ă> B, Racoviţă Cj lipseşte ficiorul lui Ion Răcoviţ<ă> vor<nicul> M,P// 19 vornicul C, vornicului B,E/ că]fiind că M.P//19-20 iaste1"2 B,C' niam B,C/ boiariu B, boîariu Cj vechiu B,C/ vechiu, moldovan, ficiorul lui Ioan Racoviţă vornicul şi esti şi rudă Brîncovanului M.P//20 iaste şi rudă Cj rudă]niam D/ lipseşte şi Cj Brîncoveanului-vodă B,D,E,G, Brîncovanului-vodă Cj iaste B,C// 20-21 Şi esti om foarti bun şi cum că nu va eşi din cuvîntul Brîncovanului, ori la ci i-ar poronci M,P// 21 eşi B.C/la]şi B,G/ i-ari poronci B/ poronci Cjj
430
431
Iară aceasta nu dzice Iordachi pentru altă, ce o dzice căci era Mih<a>lachi de casa lui, rud<ă> apro<a>pi, şi va faci pecum i-a hii voia lui, şi va mînca ţ<a>ra pecum au mîncat-o şi la Antiohi-vodă. Care aşe i s-au şi tîmplat 5 de au făcut,  pecum au şi gîndit.
37. Şi cu acestu sfat încă şi mai mari mulţămită arătă Iordachii lui Ant<i)ohi-vodă; că Mih<a>lachi spătarul era plin de niiam, boiarii <carii era) mai capete în ţară,
f. 298 şi era toţii / de casa Cantemiresştilor. Iar dup<ă> ce au 10 luat Mih<a>lachi spăt<arul> domnie, acila s-au despărţit toţii de casa Cantemiresştilor şi s-au făcut toţi de casa lui Mih<a>lachi spăt<arul>, şi Cantemiresşti răm<ă>ses<ă> din boiarii de frunte numai cu cumnatul său, cu Bogdan hatmanul. Aşe le aşădză, acestea vorbe 15 toate, acel mitropolit, şi s<ă> dus<ă> de le spus<ă> Brîncovanului toate, deplin.
38. Costantin Duca-vodă de acestu sfat nemic nu ştiu, nice pricepu. Şi'ncă îl şi boiarii pe Iordachi, îlpus<ă> vornicu mare de Ţ<a>ra de Gios, ca să-1 fac<ă> al său
20 prietin. Deci ştiu că l-au făcut, ca o<a>Ia pe lup.
39. Atunce Costantin Duca-vodă au scos pe ţărani
1 —14 Upseşle Iară acesta... cu Bogdan hatmanul. M.P//1 nu o dzicea B, nu o zicea C,D/ altăceva C/dzicea B, zicea Cj căcijpentru că B,E, pentru căci D//2 Mihalachi spatariu B, Mihalachi spătar C,E,G/ Mihalachi spătar era D/ ad. marginal de casa lui D/ rudă B,C]neam de D/ aproape B,C/ după aproape ad. fiindu (fiindu-î D) giupîniasa lui Iordachi vară primară lui <cu G> Mihalachi spătar (lipseşte lui Mihalachi spătar D> şi gîndiia (gîndind D> că va face B,D,E,G/ face C//3 precum B,D/i-a hi B, i-a fi C, îi va fi D,E/ tara B,C/ precum B//4 şi la domniia lui Antiohii B,G, şi la Antiohi-vodă, la domniia dintîi E/ Antiohii C/ Care B,C/ asia B, aşa C/ lipseşte şi2 B//5 precum B// 6 37]36 C/ acest B,C/ mare B,C// 7 Iordachi C, Iordachi Rusăt B,E/ Antiohii B,C/ Mihalachi spătar B/ spătariul Cjj 8 niam B,C/ boiarii carii era mai capete B, boiarii cei mai capete B,D,E,G//9 lipseşte şi C/ toţi B,C/ Cantimireştilor B,C/ Iară după B.C//10 Mihalachi B,C/ spătar B, spătariul Cj domniia B,C/ aceiîa B, aceia C/toţi s-au despărţit D//11 toţi B,C/ Cantimireştilor B,C// 12 Mihalachi spătar B/ spătariul Cj Cantimireştii B,C// 13 rămăsese B, rămăsesle Cj de]cei de B,C,E,G/ cumnată-său B, cumnatu-său Cjj 14 lipseşte cu B/ Aşea B, aşa Cj aşeză B,C/ aceste vorbe B,C// 14-16 Aşa să aşăză acel mitropolit cu Iordachi Rosăt şi s-au dus în Ţara Muntenească la Brîncovanu şi i-au spus (de P> toati M,P// 15 să dusă B,C/ spusă B,C/ Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G// 16 lipseşte deplin M,P// 17 38]37 C, lipseşte M,P/ lipseşte Costantin M,P/ voevoda M/ acest B,C/ nemică B,C/ de toati aceşti nimica n-au ştiut M,P// 18 nici B,C/ lipseşte nice pricepu M,P/ încă B, ad. marginal: CI îl şi boeri B, îl şi boiari C]au şi boerit M,P/ pre B,C/ Iordachi Rusăt B,E,G,. Iordachi Rusăt visternicul D/ îl pusă B,C]puindu-l M.P//19 vornic mare CJvel-vornic Gj mare B/ Ţara B,C/ facă B.C//20 priiatin B, priiatin Cj să-1 facă priiatin mai di apro<a>pi M,P/ Decii stiu B,C]Adivărat M,P/ după făcut ad. priiatin D/ oaia. B/ ca o o<a>i presti lup M,P/ pre B,C// 21 39138 C, 35 M, 27 P/ Atuncea B,C, lipseşte M,P/ voivoda M/ pre B,C//
mi<e>re şi cear<ă>, de au dat pe desetina de stupi şi de-porcii, de tot mascurul şi de un stup, cîte <o> oc<ă> de miere şi de ciiar<ă>.
40. Trecut-au un sol moschicescu mare de laŢ<a>ri-5 grad pen Iaşii, mărgînd la Moscu, anume cnedzu Dumitru
Galecin. Ş-au botedzat un cucon a Ducăi, de s-au cu-mătrit, şi l-au cinstit dup-obiceiu.
41. Atunce, din boiarii cei pribegii ce Iera în T<a>ra Munteniască, anume Vas<i>lie Costachi vel-vornic, i s<ă>
f. 298v 10 tîmplă moarte / acolo, în pribegie. Şi n-au apucat să-ş, vie la pămîntul lui şi Ia casa lui, nice să s<ă> bucure de sfatul ce-1 începus<ă>.
42. Pe-acie vreme era vizir Rămif răiz-afend, carele fuses<ă> sol la pace, cînd s-au făcut la Carlovici. Şi luas/
15 aminte, de ştie toate fapteli şi mesştec<ă>turile mun tenilor, încă pîn-a nu cade vizir, şi dzice: „Eu, de aş cade vizir, ştiu ce aş faci muntenilor pentru Moldova, că Iei au prăp<ă>dit-o cu mesşterşugurile lor. I-aş faci pe dînşi<i>-de ar înple ţ<a>ra de oameni, şi to<a>tă cheltuiala să fie
20 de la dînşii".
1 miiare B, miiare Cj repetă şi cear(ă) Aj ceară B, Cj pe^pentru B, E, Gj porci B, C /• 1 — 3 di au dat, diosăbit di desătină, adică di fiişticare stup (şi mascur M) citi o ocă mieri şi ceară M,P// 2 o ocă B,C// 3 miiare B,C/ ceară B, Cjj 4 40]39 C, 35 M, 28 P/ Trecut-au atuncea B,D,E,G/ un]şi un Cj mare, moschicescu C, mare, viind. E,G/ mare B/ Ţarigrad B,C// 5—7 Cnîazul Dimitrii Galiţin, sol moschicescu din Ţarigrad, au vinit prin Eşi şi au botezat un copil a Ducăi voevoda şi s-au încumă-trit şi l-au priimit cu mari cinsti M,P// 5 pin CJviind pin B/Iaşi B,C/ mergînd C/ mergîndu la ţara lui la Moscu B,G/ anume B,C/ cnîaz B, cnîazul Cj Dimitrie Gali-cin B,C,D// 6 Şi au B,C/ cocon a lui Costantin Ducăi-vodă B,C,D,E,G/ încumătrit B,C,D,E,G// 7 după cinstit ad. Costantin Duca-vodă B,E,G, Costantin Duca-vodă pre sol D/ după C]pre B/ obiceai B.C//8 41]40C, 29 P, lipseite Uj Atuncea B,C ceijciei Cj pribegi B,C/ era B,C/ Ţara B,C// 8-12 Vasilii Costachi vel-vornic, ci era pribag în Ţara Muntenească, n-au apucat să să bucuri di sfatul ce-1 începusă, ci au murit acolo, în Ţara Muntenească M,P// 9 anume Vasilie B,C, vornicu B/ să B,C// 10 întîmplă C/ încă i să intîmplă E/ moartea B,C/ să vie Gjj 11 lipseşte şi la casa luiC /niciB,C/ săC// 12 ce începus<ă) B/ începusă CJfăcusă Bjdupă începusă ad. să-1 facă Djl 13 42J30 P, lipseşte C,M/ Pre aceia vreme B,P Pre acela vremie C, Pre aceli vremi M/ Rami B,E,G, Remif D, lipseşte M,P/ reiz-efendi B, C, D]ce fusese reiz-efendi E,G/ carele B, careli C// 13-r. 6 din p. urm. carile ştie pre bini, de cînd au fost sol la pace ci s-au făcut cu nemţii, tot rîndul Ţării Munteneşti. Deci cum au încăput vizir, îndată au şi triimes la Brîncovanul {poronca M> să me<a>rgă la Poartă, ca să-1 mazilească, că să teme turcii că amintirile nu-1 vor pute prindi la mînă, că era în mulţi prepusuri la înpărăţîi cu o domnii îndelungată ca aceeîa M,P// 14 fusesîe C]au fost B,E/ pace Cj cîndu Bj Carloviţi B, Carloviţ C/ luasă Cjj 15 ştiîa B,C/ mesştec(ă)turile] meşterşugurile B,E,G, meşterşugurili Cj muntenilor B,C// 16 pină B,C/ cade1"2]!! B,C,D,E,G//16- 17 vezir1"2 Bj dzicea B, ziceaC]au fostu dzicîndu E// 17 face B,C/ muntenilor B,C/îei]ei Bjj 18 prâpădit-o B,C/ meşterşugurile B, meşterşugurili CI face B,C/ pre Cj dînşii B,C//19 ari umple Bj umple Cj ţara B,C/ toată B,C//
432
433
43. Dece în scurtă vreme au şi cădzut vizir. Ce, cum au cădzut, îndat<ă> au şi chemat pe Brîncovanul la Po(a>rtă, ca să-1 mazilescă din scaon, că s(ă> teme turcii că nu-1 vor putea prinde la mîn<ă>. 5 Deci fiind în multe prepusuri la înpăr<ă>ţiie o domnie îndelungată ca acie, nu vrea să margă la Po<a)rtă. Iară unchii lui, Ca<n)tacozonesştii, sfetnici<i> lui, nu l-au lăsat să îa într-altă parte, ce l-au înbărbătat numai să margă la Po<a>rtă, că apoi, nemărgînd el, va aduci
io perirea ţării şi boîarimei. Şi aşea, cu mare grij<ă>, au purces la Udriiu şi, mărgînd încetu, pîn-a sosi în Udriiu, ş-au tocmit lucrul cu banii, ca un domnu bogat ce îera, cîtu nice vizirul n-au avut ce-i face. Ce încă / l-au grăit de bine cătră înpăratul; că încotro să întorce,  vizirul tot de
15 bine-1 grăia.
Ce, dac-au sosît la Udriiu, l-au întrebat înpăratul pe vizirul de ce au adus acolo pe domnul muntenescu. Iar vizirul au dzis că l-au adus, că-i om înţelept, cu sfat şi avut, că „la această vreme ne trebuîeşte sfat şi bani". 20 înpăratul au dzis: „Să nu-1 zăbăvesştii aice, ce să-1 în-braci cu caftan, să nu stea ţara acie făr(ă> domnu".
1 43]41 Cj Decii B,C/ vreme B,C/ câdzut]agiunsu de au fost B,D,E,G/ au şi cădzut] l-au şi pus înpărăţie Cj vezir B// 2 Ce cum au cădzutjCe cum au agiunsu de au fost vezir B, Ce (Şi E) cum l-au pus înpărăţila vizir D,E, Ce cum au luat vizirlîcul C] Şi Gj îndată B,C/ chiemat B,C/ pre Cj Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G//3 Poartă B,C/ lipseşte ca D/ maziliască B,Cj să temea B,C// 4 mînă Cjj 5 Decii B,C/ fiindu B/ ad. marginal multe D/ înpărăţie B,C/ domniîe B// 6 aceia B,C/ Poartă B,C/ Iar B,C// 6-11 lipseşte nu vrea să margă... au purces la Udriiu M,P// 7 Cantacozi-neştii B,C/ după Cantacozineştii ad. Mihai spătariul şi Costantin stolnicul Cj sfetnicii B,C/ după lui ad. Mihai spătariul şi Costantin stolnicul D// 8 parte B,C/ ce l-au înbărbătat şi l-au îndemnat B, ce l-au îndemnat şi l-au înbărbătat E,G/ lipseşte ce l-au înbărbătat numai să margă la Po<(a)rtă Cjj 9 Poartă B/ lipseşte el B,G/ aduce B, aduce Cjj 10 peirea B, perire Cj ţărîi B,C/ boerimii B,C/ aşîa B, aşaC/ mare B,C/ grije B,C// 11 mergînd încet pînă B,C/ mergîndu pre încet, încă pînă a agiunge <pîră a nu sosi P> la Odriiu M,P// 12 lucrul]toati lucrurile M,P/ lipseşte domnu M,P/ era, cît nici B.C/ cîtu]atîta cît M,P// 13 veziriul B, viziriul Cj face B,C/ bine B,C// 14 cătră] la M,P/ că]ce Gj lipseşte că încotro... de bine-1 grăia M,P/ încătro B,C/ întorcea B,C/ veziriul B, viziriul Cj de B,C//15 îl grăila B,C/ după grăiîa ad. pe Brîncoveanul-vodă B,E,G, pre Brîncoveanul-vodă, cu toţii D// 16 dacă B,C/ sosit B,C/ După ci au sosit Brîncovanul la Odriu M,P// 17—18 veziriul1""2 B, viziriul1"2 C//17 di ce B,C]drept ci M,P/ lipseşte acolo M,P/ pre B/ lipseşte Iar M,P// 18 dzis]răspuns M,P/ lipseşte că M,P/ că-i]că iaste B,C,D,E,G/ înţălept B,C/ l-am adus pentru că esti om înţelept, cu bun sfat şi bogat M,P// 19 că] şi M,P/ vreme C/ trebuîeşte B,C// 20 Iar înpăratul B,C,G, Şi înpăratul M/ zăbăveşti B,C/ aicea B,C// 21 caftan B,C/ aceia B,C< după caftan ad. şi să să ducă, ca M,P/ fără de •domnu B,C.D.E,G,P//
44. Vizirul, dac-audzi aşe, l-au chemat la adunare, şi şi pentru alte ce au avut a-i dzice, l-au întrebat pentru Ţ<a)ra Moldovei, ce s-au stricat şi s-au pustiit: „0<a>rl de schimbările domnilor, au de osştii ce au călcat?" Iar
5 el, vrînd să mazilească pre Costantin Duca-vodă, au dzis că o au strica t-o domnul, carele iaste aemu domnu într-însa.
45. Vizirul i-au dzis: „Dar pute-vei tu să porţii de grije acei ţărîi, să-ţi fie pre sam<ă>, să o tocmesştii, să fie plin(ă> de oameni?" Iară el, dac-au audzit aşe, foarte era
10 cu voie să fie domnu la 2 ţărîi, că pentru acie aduce oştii streine pen ţara no<a>stră şi schimba domnii dintr-însa, f. 299v   să o strici şi s(ă> rămîie / pustie.
Dece [de] la această întrebare n-au putut da răspunsu vizirului pîn' nu va lua răspunsu de la unchei săi, ales de la 15 Costantin Ca(n>tacozino stolnicul. Ce s-au rugat vizirului să-1 aştepte pîn-în 5 dzile, să s(ă> socoteiască, şi atuncii îi va da răspunsu vizirului pentru acestu lucru.
1 44]42 C, 38 M, 32 P/ Veziriul B, Viziriul C/ dacă B,C/ audzi]au auzit B/ aşîa B, aşa Cj chiemat B,C/ după adunare ad. pe Brîncoveanul-vodă B,E,G/ repetă şi Cjj 1 — 2 Viziriul au chemat pre Brîncovanul la adunări şi dup(ă) ci I-au zis pentru toate ce-au avut, l-au întrebat şi M,P// 2 altă E, alteli D, alte trebi Cj l-au]şi l-au B,E/ pentrujşi pentru B,C,E,G// 3 Ţara Moldovii B,C/ ce]drept ce M,P/ stricat B,C/ Oari B, Oare C]Au M,P// 4 schimbărili B/ oşti Cj sau că au călcat-o ostile M,P/ Iar el]Iar Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncovanul M,P// 5 vrîndu B/ maziliască B,C/ lipseşte Costantin M,P/ voevoda M/ după dzis ad. cătră veziriul B, D,E,G//6 că au stricat-o B,E,G/o au stricat domnul C//5 —6 Duca voevoda, au răspuns : pre Ţara Moldovii au stricat-o M,P; careli B,C]ce P/ iaste acum B,C/ după aemu ad. acolo M,P/ lipseşte domnu într-însa M,P/ întru dînsa Cjj 7 45]43 C, lipseşte M,P/ Iară veziriul B, Viziriul iar Cj i-au ]au E,G/ putea-vii B, pute-vii Cj porţi B,C// 8 după griji ad. şi M,P/ aceii ţări B,C/ pre samă B,C]în samă M,P/ să o tocmeşti B,C, şi să o tocmeşti M,P/ şi să fii plină M,P// 9 plină B,C/ el]Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ dacă B,C/aşIa B.aşa C/foarte îi era B,C,D,E,G//9-12 Brîncovanul auzind aceste foarti s-au bucurat, că-i era cu voi să fii domnu în 2 ţâri, că pentru aceasta {aceia P) mai înnainti au adus şi oşti streini în Moldova di au călcat-o şi au schimbat domnii din Moldova, ca să o strici şi să o pustiiască M,P// 10 doao ţări B,C/ aceia aducea B,C/ oşti streine B,C//11 pin ţara noastră, pin Moldova B,C,D//12 strice B,C/ ca să o strice D/ să rămîe B, sărămîîeC/ pustiîe B// 13 Decii B,C/ lipseşte de B,D/ întrebare Cj după întrebare ad. Brîncoveanul-vodă B,E,G// 13—15 lipseşte Dece... Costantin Ca(n>tacozino stolnicul. M,P// 14 veziriului B, viziriului Cj veziriului răspuns Gj pînă B,C/ pînă n-au luat D/ luoa Cj unchii ~B,Cţ ales]mai ales C,D// 15 Costantin stolnicul Cantacozino B,G/ Cantacozino Cj Ce] Iar el M,P/veziriului B, viziriului C//16 aştepte B,C/ lipseşte pîn- M/ cinci B,C]zăci M/ zile B,C/ să să socotiască B,C, lipseşte Gjj 17 atuneea B, atunci Cj veziriului B, viziriului C, lipseşte G,M,P/ acest B,C/ după lucru ad. Brîncovanul îndată au repezit la unchiul său Costandin (stolnicul P) Cantacozono, scriind şi cerşind sfat: apuca-să-va şi di stăpînire Moldovii, au nu? M,P/ după lucru ad. Iar Brincoveanul-vodâ au înştiinţat pre unchii săi pentru acest lucru Gjj
434
435
Iar Costantin stolnicul i-au scris să mulţămască lui Dumnedzău că nu-i pe voia neprietinilor, şi să-ş păzască tre<a>ba şi grije ţărîi sale. Iară mai mult să nu-1 ştie că s-amestecă, că apoi, de nu-1 va asculta şi va faci peste voe lui, bine să
5 ştie că, cînd va încăleca el din Iudrii, iar el va înhăma în căruţă şi va treci în Ardeal; şi cînd va sosi el în Bucuresştii, el va sosi în Udriiu. Şi ce va vide, să nu s<ă> sparie.
46. Iară Brîncovanul, a cince dzii, luînd acestu răspunsu de la unchi-său, au mărsu la vizirul şi i-au dat
10 răspunsu că nu va putea purta grije a doo ţării, ce sint de margine. „Ce s<ă> mazîlesştii mărie-ta pe cesta, să poroncesştii la ţar<ă> să-ş ale<a>gă iei pe cine le va plăcea domnu. Şi aşea, alegîndu-1 cu toţii, aşe vor nemerii om bun, şi va tocmii ţara. Că aşea /m-au ales şi pe mine
15 Ţara Munteniiască, de m-am învoit cu boiarii ş-am tocmit ţ<a>ra".
Ş-aceasta n-o şrăe pentru altă, numai pentru sfatul ce sfătuisă cu boiarii să puie pe Mih<a>lachi spătarul. Ş-au mai dzis vizirului Brîncovanul că Costantin Duca-
1 Iar Costantin stolnicul] Numitul stolnic M,P/ i-au scris]i-au triimes răspuns M,P// 1 — 2 lipseşte să mulţămască... neprietinilor, şi M,P// 2 Dumnezeu B,C/ nu-i]nu iaste E/ nepriiatinilor B, nepriiatinilor Cj triaba B,C/ trebile lui E/ trebile şi grijele Gjj 3 grija Cj sali B, sale Cj Iar B,C/ ştiie Bj să amestecă B, să amestică C// 4-7 că di nu-1 va asculta, apoi, mai pre urmă, ci va vide să nu să sparii M,P// 4 face B,C/piste B, preste Cj voia B,C// 5 Udriiu B, Udriiu Cjj 6 căruţe Bj trece Bj Ardial B,C/ el]Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ Bucureşti B,C// 7 videa B,C/ să sparie C, s<ă> sparile Bjj 8 46]44 C, 39 M, 33 Bj lipseşte Iară M,P/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ cincea B,C/ dzi B, zi Cj luund B,C/ acest Cjj 8-9 lipseşte luînd acestu... unchiu-său M,P// 9 după unchiu-său ad. Costantin Cantacozino stolnicul B,E, stolnicul Costantin C, Costantin stolnicul Cantacozin 3 D, stolnicul Costantin Cantacozino Gj veziriul Bjj 10 de grije B,C,D,E, Gj a]laM,P/ doao ţări B,C/ ce sînt B,C]fiind M,P//llde]laD/margine Cj după margine ad. şi au dzis veziriului B,E,G// 11— 12 să mazileşti măriîa-ta pre acesta (domnu B) şi să poronceşti la ţară B,C/ pe acesta domnu şi să poronceşti E,G/ mărie-ta să mazileşti pre domnul ci esti aemu acolo şi să poronceşti M,P// 12 aliagă B,C/iei ]ei B,E/ ei domn pre cini vor socoti <(ei M). Şi aşa M,P/ pre B/cine B,C// 13 domnu]să le fie <lor B> domnu B,E// 13-14 toţii B,C/ asia1"3 B, aşa1"3 Cj lipseşte aşe2 M,P/ nemeri B,C// 14 vajvor M,P/ tocmi B,C/ pre Cj mine B,C//15 Munteniască
B, C/ de]şi apoi M,P// 15-16 Ţara Munteniască şi am tocmit ţara şi m-am învoit cu boiarii Gjj 15 şi am B,C// 16 ţara B,C// 17 Şi B,C/ nu o grăiia C, nu o grăiia Brîncoveanul-vodă B,E, nu o grăiia Brîncoveanul Gj altăjaltăceva C/ ce numai C,D,G]fără fi cît M// 18 ce sfătuis<ă> B]ce-1 făcus<ă> M,P/ după boiarii ad. moldoveni ce era pribegi la Bucureşti B,G, moldoveni ce era pribegi la dînsul C, moldoveni pribegi ce era la Bucureşti E/ după puie ad. domnu C,P, domn Moldovii Mj pre Cj Mihalachi Cj spătar B, spătariul Cj după spătar ad. domnu B,D,E,G// 19 Şi au M,P/ Brîncovanul au mai zis cătră viziriul  că M, P/  veziriului   B,  viziriului   Cj    Brîncoveanul-vodă B,
C, D,E,G//
436
vodă s-au încumătrit cu solul moschicescu care au mărsu pe acolo, şi i-i gîndul să fug<ă> la Moscu şi co cee să strică ţara.
47. Vizirul, înţelegînd acestea, îndată, cu taină, au 5 răpedzit un capegiu la Isuf-paşea, sarascherul, să-1 prindză,
să-1 triimată la Po<a>rtă cu bun<ă> pază. Ce sarascherul înpreun<ă> cu capegii-başea au triimis pe capegilar-chihaiaşii a lui şi pe alai-beiu cu 200 şi mai bine de spahii. Şi cîndu s-au apropiat de Iaşi acei agii cu oaste, au triimăs. 10 înainte la Costantin Duca-vodă să le grijască conac, că mărgu să hotărască la Horodinca despre Ieşi, c-au jăluit lesei că au strîmbătate despre moldoveni.
48. Dece descălecînd turcii la gazde dimine<a)ţa, n-au dzis nemic, iar cîndu au fostu pe chindie, numai ce
15 au înplut turcei ograda domne<a>scă, de au apucat porţi-f. 300v   le / şi-npregiurul zidului, cît să spăries<ă> toţii cîţ era în curte, că n-ave unde să scapi.
Şi l-au închis pe Duca-vodă în casa ce mic<ă> ş-au pus la uşii turcii de pază. Şi casa ce mare şi ce mic<ă> 20 era plin<e> de turcii. Şi aşea l-au ţinut patru, cincii dzile,
1 care C, careli B,G,M,P/ după mărsu ad. la Moscu B, prin Moldova// 2 după acolo. ad. la Moscu E/ lipseşte pe acolo M,P/ şi-i iaste gîndul B,C,D,E,G]şi îi esti scoposul M,P/ fugă B,C/ Moscujmoscali M,P/ şi pentru aceia strică ţara B,E,G/ şi pentru acâia să strică ţara C,D/ să va şi mai strica ţara M,P// 4 47]45 C, 40 M, 34 Bj Veziriul B, Iară viziriul C/ înţălegînd B,C]auzind M,P/ aceste B,C/ cu]pre Gjj 5-6 îndată au şi triimes un capigiu la Iusuf-paşa, pre taină, să prinză pre Duca voevoda şi să-1 triimată M,P// 5 răpedzit]triimis B,E,G/ capegi-başia B,C,D,E,G/ Iusuf-paşia B,C/ sarascheriul B,C, sarascheriul de Baba Gj după prinză ad. pre Costantin Duca-vodă <şi C> B,C,D,E,G// 6 triimată B, trimită Cj Poartă B,C/' bună B,C/ Ce sarascheriul înpreună B,C// 6-10 Iusuf-paşa au triimes cu capigiul pre chihaeoa sa, înpreună şi pre alaiu-beiu cu 200 spahii, carii dacă s-au apropiiat di Iaşi au trimes înnainti la Duca voevoda M,P// 7 capegi-başe B.capegi-başîa Cf au triimes şi pre Gjj 8 chihae B, chihaes C,E/ pre Cj bei B,C/ doao sute B,C/ bine B,C// 9 cînd B,C/ apropiiat B, apropiiat Cj agi Cj oastea Cj triimis B, trimis Cjj 10 înnainte B,C/ grijascăjgătească M,P// 11 zicînd că mărgu la Horodinca să hotărască M,P/ Horodenca B,C/ despre Ieşi B,C/ că au jeluit leşii B.C//12 că au]că ar ave M, că vor ave P/moldoveni B,C/'/ 13 48]46 C, 41 M, 35 Bj Decii B,C, lipseşte-M,P/ Descălecat-au turcii dimineaţă pre la gazdi şi n-au M,P/ gajde A, gazde îni Iaşi Bj diminiaţa B,C// 14 nemică B,C/ cînd Cj fost Cj pe]pe la B,C,E,G, la vreme de Bj chindiie B//14— 15 au fost la vremi di chindii au apucat turcii ograda domnească, porţile M,P// 15 umplut B,C/ turcii Cj ograda la curtea domniască D,E/ domniască B,C/ de]şi Bj porţile B.C//16 şi sta şi înpregiurul zidului Bj înpregiurul B/' zidiului B,C/ cîtjcîţii A, şi M,P/ să spăriîase B,C]s-au spăriiat M,P/ toţi cîţi B,C// 17 curte B,C] curtea domniască D,E/ nu aveaB/ unde Bj scape B,C// 18 l-au]au P/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ voevoda M/ cea mică B,C/ şi au B,C// 19 uşi turci B,C/ cea mare B,C/ cea mică B, cîa mică Cjj 19-20 lipseşte Şi casa... pline de turcii M,P// 20 pline B,C/ turci B,C/ aşîa B, aşa Cj după aşa ad. închis M,P/ după ţinut ad. pre Costantin Duca-vodă Bj lipseşte patru M,P/ cinci zile B,C//
43?
de nu-1 lăsa di(n> cas(ă> să ias-afar(ă), nice la do<a>rana 1 să margă, pîn' l-au pornit. Ş-au pus pe Iordachi Rusăt f camaican, şi atuneea au deschis porţile.
49. Duca-vodă, vădzind aşe urgie, au priceput că s-or 5 ridica boiarii cu pîr<ă> asupra lui, şi nu să va mai înto<a>rce
la domnie. Căci farmanul nu-i scrie de mazîlie, numai îi scrie să-1 duc<ă> la Po<a>rtă. Agiunsu-s-au cu capegi-başea,      j' ş-au şi-nceput a răpedzii harzuri la Po<a>rtă, şi la hanul, 1 şi la sarascherul, şi-n toate părţii, pe unde ave prietini. 1 10 Brîncovanul încă au făcut veste boiarilor ce iera pribegi I în Ţara Munteniiască pecum au aşedzat cu vizirul. •
50. Dece boiarii pribegii din Ţ(a>ra Muntene(a>scă ! au şi făcut şt(i>re cestor din ţară: cum s-a rădica Duca-vodă din Iaşi, cum să s<ă> porne<a>scă şi ei la Udriiu
15 dup<ă> Duca-vodă, că le-or eşii şi ei în tîmpinare.
Atunce to(a>tă boerimea şi mazîlime, înţălegînd c-au f. 301     prinsu pe Duca, s-au strînsu /la Iaşii ş-au început a gîl-cevii cătră capegii-baş ş-a-i spune că faci Duca-vodă harzuri de trimite la Po(a>rtă, făr<ă> voia lor şi făr(ă> 20 st<i>re, iar lor nu le mai trebuie să le fie domnu.
1-2 lipseşte de mi-1 lăsa... pînă l-au pornit M,P// 1 din casă B,C/ iasă afară B,C/ să iasă afară din casă G/ nici B,C/ doamna B,C// 2 pînă CI lipseşte-pm([ă,y l-au pornit B/ Şi au B,C]Deci M,P/ caimacam pre Iordachi Rosăt M,P/ după Rusăt ad. vornicul B,E, vist(iernicul) G//' 3 caimacam B,C/ deschis B,C, dişchis şi M,P/ porţile B,C// 4 49]47 C, 42 M, 36 P; Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ văzindu B/ aşîa B, aşa C/ s-or]să vor B,C,D,E// 4-6 Cunoscut-au Duca voevoda cum că aceasta i-au făcut-o boerii şi di acole înnainti n-a mai fi domn în Moldova. Că nici ferma-nul M,P// 5 pîră B,C/ întoarce B,C// 6 domniîe B,C/ Căci]Pentru că B,E,G, Pentru căci D/ fermanul B,C// 6-7 scriia 12 B,C/ mazilie B,C/ nu mai]ci numai M,P// 7 lipseşte îi scrie M,P/ducă B,C/ Poartă B,C/ Agiunsu-s-au Costantin Duca-vodă atuneea B, Agiunsu-s-au atuneea Costantin Duca-vodă E,G/ capigiul M,P/ başîa B,C, lipseşte M,P// 8 şi au şi început B,C, şi au început G,M,P/ răpezi CJtrimite B,E,G M,P/ Poartă B,C// 8-9 lipseşte şi3" M,P// 9 sarascheriul C, sarascheriul Iusuf-paşîa
B. E,G/ şi în toate părţi B,C]şi într-alti locuri M,P/ pre B/ unde avea priiatini {priiatini, C> B,C/'/ 10 Brîncoveanul-vodă C.D,E,G, Iar Brîncoveanul-vodă B// 10-15 lipseşte Brîncovanul încă... în tîmpinare. M,P// 10 veste B,C/ ce]ceior ce E,G/ ce era C] celor ce era B/ pribegi B,C// 11 Munteniască B,C/ precum B/ veziriul B, viziriul CU 12 50J48 C/ Decii B,C/ pribegi B.C, acei pribegi G/ Ţara Munteniască B,C// 13 ştire C, ştire boiarilor acestor D, ştire acestoralalţi boiari B,E,G/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G// 14 să porniascâ B,C/ ei]iei C// 15 după B,C/ Costantin Duca-vodă,
C, D]dînsul B,E,G/ le vor eşi B,C,E/ şi iei C, lipseşte G/ în]întru B,C,D,E,G/ întimpinare B,G, întimpinare C,E, întimpinarea lor D// 16 Atuneea B,C, lipseşte M,P/ toată B,C/ mazilimea B,C/ înţălegindjauzînd M,P/ că au B,C//17 pre Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G /17- 18pre Duca voevoda au vinit la Eşi şi mergînd la capigi-başa au început a gîlcevişia-ispuniM,P/IaşiB,C/şiauB,C/gîlceviB,C//18 capegi-başîa B, C/şi a-i spune B,C/face B,C/Duca voevoda faci M,P/Costantin Duca-vcdă B,C,D,E, G//19 de]şi le M,P/ triimite B/ Poartă B,C/fără de1 2 B,C,D,E,G, fără di1 M.P/ lipseşte şi făr<ă> şt(i>re M.P//20 ştire B.ştire C/ trebue B/le B.C/fii el M,P//
Iară cînd au fostu a doo dzii, chemat-au capegi-başea pe toţi boiarii la curte să le cete<a>scă un farman de mazîlie Ducăi-vodă ce i-au vinit. Şi strîngîndu-s(ă> toţii boiarii la curte, deodată numai ce au închis iar porţile, 5 ş-au început turcii a prinde pe boeri(i>, cărei era mai capete, ş-a-i închide ş-e-i pune şi-n heră, ca vro dzeci, cinciispreci, pe izvod ce-i dedes(ă> Duca-vodă: ce (nu) numai pe cei streini şi pe [şi] cila de casa lui să Ia cu dînsul, şi, sosînd la Udriiu, să ţie în parte lui.
10 51. Ş-au închis şi pe Iordachi vornicul, ce-1 puses(ă) cămăican, ş-au pus cămaican în locul lui pi Ion Buhuş logofăt, fiindu-i rud(ă>, ca s(ă> popriiască ţ<a>ra să nu margă dup<ă> dînsu să-1 pîrască.
Şi l-au pornit din Iaşii în gios spre Bîrlad, înpreun<ă>
15 cu acei boiarii ce-i prinses(ă), şi s-au dus pîn-în Galaţii. Şi acolo, din boerii ce-i prinses(ă) şi era a lui, i-au boerit în Galaţi. Au pus hatman şi visternic şi comis, ca s(ă> sparie ţ<a>ra că nu-i mazil, şi-i domnu. Iar pi cielalţii boerii ce iera în prepus nu-i lăsa din her<ă>, ce au trecut
20 Dunărea cu dînşii, să-i duc(ă> la Udriiu. Ş-au scris şi la
1 Iar B,C/ fost B,C/' a doa zi B,C/ başîa B,C/ lipseşte Iară cînd au fostu M,P// 1-4 A daoa zi au vinit de-au chemat pre toţi boerii la capigi-başa. Şi după ci s-au strîns toţi boerii la curţi, îndată au închis toati porţile M.P//2 pre C/ la curtea domniască B,D,E/ citiască B,C/ ferman B,C//3 mazilie B,C/ Ducăi-vodăja lui Costantin Ducăi-vodă B,E,G, lui Costantin Duca-vodă C, lui Costantin Ducăi-vodă D/ lipseşte ce i-au vinit B,E,G/ strîngîndu-să C/toţi B,C// 4 curte domniască B,E,G, curtea cea domniască D/ lipseşte iar E/ porţile B,C/porţile iară D,G// 5 şi au B,C/ pre B/ boiarii B, boîari C/ carii B,C// 6 şi a-i închide C]şi au început a-i (şi B) închide B,E,G/ şi a-i pune B,D,E/ şi-i punea pre unii C// 6-8 mai capiti, i-au pus în fiiară şi i-au (au P> închis pre 15 boeri după izvodul (izvod P> ce au dat Duca (voevoda M> ca să-i ducă la Odriu cu dînsul M,P// 6 şi în hiară B, şi in hieră C/ vreo B/ zece, cincisprăzeci B,C//7 ce-i]ce B,E,G/didese B, didcsîeC/ Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ ce nu numai B,E, şi numai C, şi nu numai D// 8 pre1"2 B^/şi^ce şi B,D,E/ lipseşte şi2 B,C/ ciîajcei' B,C,D,G/ să-i îa B,C,D,G//9 sosind B,C/ lipseşte şi sosînd... în parte lui M,P// 10 51]49C, lipseşte M,P/ Şi au inclus B, Şi închisă C, închis-au M,P/pre Iordachi Rusăt vornicul B,C,E,G,M,P/ ce-!]pre careli îl B/ pusese B, pusesie C/ lipseşte ce-1 puses(ă> cămăican M,P// 11 caimacam1-2 B,C/ şi au pus B,C, pus-au M,P/ pre B,C//12 logofătul B,C,E,G/ fiind rudă, văr primare cu Costantin Duca-vodă B, fiindu-i niam lui Costantin Duca-vodă, văr primare D/ fiindu-i rudă, văr primare G/ rudă C/ să popriască ţara B,C/ după B,C// 12-20 fiind rudă Ducăi, pre carile l-au triimes cu boerii cei prinşi pînă la Galaţi. Şi di acolo au trecut Dunăre înpreună (şi P> cu boerii cei prinşi M.P//13 dînsul C//14 după pornit ad. pre Costantin Duca-vodă B/Iaşi B,C/jos C/înpreună B,C,// 15 boiari B, boiari C/ prinsese B, prinsesîe C/ pînă B,C/ Galaţi B,C// 16 boiarii B, boiarii C/ prinsesîe B,C// 17 vistiernic B,C/ să B,C// 18 ţara B,C/ nu-i]nu iaste B,C,G/ şi-i]şi iaste B,C,E,G/ Iară B/ pre B,C/ceiîalalţi B, ceîalalţi C//19 boiari B, boiari C, era B,C/hiară C, fiiară C/ cejşi E// 20-2 lipseşte cu dînşii să-i duc(ă>... să-1 pîras(că>. M,P//20 ducă B,C/ lipseşte la1 C/ Şi'au B,C//20-1 scris şi la sarascheriul Iusuf-paşîa să popriască Dunărea E,G//
438
43&
Hapdi-paşe să popre<a>scă la Dunărea, să nu tre<a>c(ă> nime dup<ă> dînsul să-1 pîras<că>. / 'i. 30r        52. Boiarii cărei au rămas de nu i-au închis au eşit din Iaşii tot cîte unul: unul pe de o parte, altul pe de altă, 5 şi s-au strînsu toţii la Hadîmbul, supt codru, şi di acolo au luat pe Racove în gios; tot s-atrăgea bolarimea şi mazîlimea, în urma Ducăi-vodă, pîn' la Piscu. Ş-au răpedzit de olac în Ţara Muntene(a>scă pe la boiarii pribegi, de-u făcut şt<i>re, de toate de acestea ce au făcut Duca-vodă, 10 Brîncovanului la Udriiu.
53. Ce Brîncovanul, înştiinţind pe vizirul, au triimis de au luat pe Duca-vodă de pe drum şi l-au făcut surgun la Cavala, unde era multă cium<ă>, ca s<ă> nu-1 mai superi oameni<i> cei din curte înpărat<u>lui, că s<ă> punea tare 15 sălihutarul pentru dînsu. Şi pe boiarii ce-i aducea în hieră i-au slobodzit. Şi Dun<ă>rea încă Isuf-păşea au slobodzit-o, să tre<a>că boiarii.
Ş-au scris Brîncovanul în Bucuresştii la stolnicul Costantin, de au pornit pe boiarii pribegii la cielalţii, de
1 Abdi-paşîa B,C,D/ popriască B,C/ lipseşte la B/ triacă B,C//2 nime B/ -după B,C, 'lipseşte Gj pîrască B,C// 3 52]50 C, lipseşte M,P/ Iar boerii M,P/ carii B,C/ cari au rămas în Eşi neînchişi, au eşit M,P/ rămasjscăpat B,E,G// 4 Iaşi B,C/ lipseşte unul pe de o parte, altul pe de altă, şi M,P/ altă parte B,D,E,G// 5 strînşii A/ toţi B.C, lipseşte M/ la Hadîmbuljla mănăstire la Hadîmbul B,E,G/ codrujcodrul Iaşilor B,C,E,G/di]de B,C/ după acolo ad. trecînd codrul G//6 luat] mers M.P//6-7 lipseşte pe Racove... şi mazîlimea M,P/ Racova B,C,E,G/ jos C/ tot a să strînge boerimea şi mazîlimea B,C,D,E,G// 7 în urma lui Costantin Ducăi-vodă B,C,D,E,G/ lipseşte vodă M,P/ pînă B,C/ Şi au B,C/ răpedzitjtriimis B,E,G// 8 de]în M,P/ de olac]în grabă B, lipseşte E/ Munteniască B,C/ lipseşte pe M,P, ad. marginal C/ pribegi B,C/deau făcut ştire B,C]făcîndu-le ştiri M,P//9 de ştire G/ de aceste ce B]cîti M,P/ ştire de aceste Brîncoveanului-vodă la Udriiu ce au făcut Costantin Duca-vodă C,D/ Costantin Duca-vodă B,E/ lipseşte vodă M,P//10 Brîncoveanului B,Brîncoveanului-vodă E//9-10 Costantin Duca-vodă şi boiarii pribegi au făcut ştire Brîncoveanului-vodă la Udriiu G, Boerii pribegi îndată au făcut ştiri Brîncovanului la Poartă M,P// 11 53]51 C, 45 M, 39 P/ Ce]Iar Cj Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ veziriul B, viziriul Cj după triimis ad. veziriul B,G// 11-13 Iar Brîncovanul au şi spus viziriului; viziriul au trimes şi au luat pre Duca voevoda di pre drum şi l-au dus surgun la Cavala M,P// 12 pe Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ de]di B,C/ şi]de B,E,G//13 Carvala B,E,G/unde B,C/ ciumă B,C/să B,C/ supere B,C//14 oamenii B,C/ lipseşte cei E//13-15 lipseşte ca să nu-1 mai superi... pentru dînsu M,P// 14 curtea înpăratului B,C/ săB/tareC/'/15silihtariulB,C,D,E,G/ Şi]Iar M,P/ pre B,C/ aduceajducea Cj lipseşte ce-i aducea în hieră M,P// 16 Şi piste Dunăre Cj Dunărea B// 16-17 lipseşte Şi Dunărea... să treacă boiarii M,P/ Iusuf-paşîa B, Iusuf-paşia sarascheriul C, sarascheriul Iusuf-paşîa G/ slobozit Cjj 17 triacă B,C/ după triacă ad. boiarii ce-i aducea în hieră E// 18 Şi au scris Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G/ Bucureşti B,C// 18-1 Boerii cei pribegi, din poronca Brîncovanului au vinit la Piscu şi s-au înpreunat cu cielanţi boeri ci vinisă de la Eşi. Şi aşa, •cu toţii, au trecut Dunăre M,P// 19 pre B,C/ boiarii cei pribegi C,G/ la ceiîlalţi boiari B,D,E, la ceialalti boiari carii mergea din Moldova Cjj
s-au înpreunat la Piscu, de au trecut Dunărea cu toţîi, de s-au dus la Udriiu să-ş rădice domnu. Numai ce au scris la stolnicul de au poprit pe Bogdan hatmanul în Bucuresştii, de nu l-au lăsat să margă cu cie boiarii la 5 Udriiu, dzicînd să aştepte, că-i trebuitor pîn-a vinii de la f. 302 Udriiu, că-i trebuitor / Brîncovanului. Că nu era de altă tre<a>b<ă>, numai să teme să nu puie vro piedic<ă> să sco(a>ţ(ă> iar pe Ant<i>ohi-vodă domnu.
54. Atuncea au făcut mare cheltuial<ă> Brîncovanul la
10 Udriiu cu Po<a)rta, avîndu nume de bogat şi vrîndu să înple gurili tuturor. Ş-au mai adaos şi birul Ţărîi Muntenesştii, peste cît da mai întîiu, pe an cîte o sută şi cindzăci de pungii să de mai mult. Şi tocmindu-ş toate lucrurili, au purces de au vinit la Bucuresşti.
15 55. Iară boiarii Moldovei care s-au pomenit mai sus bine n-au agiunsu la Udriiu, numai s-au şi sculat zorbâ mari din Ţarigrad toate mulaleli şi rusfeturili cu oaste şi cu puşcii de au purces la Udriiu să mazîle<a>scă pe-npă-ratul. Ş-au pus şi vizir dintre dînşii.
20 Iară soltan Mehmet, cu cîtă oaste ave la Udriiu lîngă dînsul, încă s-au gătit de au făcut meteredze să stea împotriva acelora ce vinie. Şi atuncea, tunpinîndu-s<ă> ostile,
1-8' lipseşte s-au înpreunat la Piscu ... Ant<(i}ohi-vodă domnu. M.P//1 înpreonat B,C/ toţii B,C// 3 după scris ad. marginal Brîncoveanul-vodă E/ stolnicul Costantin B,C,D,E,G// 4 Bucureşti B,C/ ciejceiîalalţi B,D,E,G, ceialalti Cj boiari B, boiari C//5 că-i]că iaste C,D// 5-6 dzicînd să aştepte pînă a vini de la Udriiu, că-i trebuitoriu Brîncoveanului-vodă B,E, dzicînd să aştepte pînă a veni Brîncoveanul-vodă de la Udriiu, că-i trebuitor Gj pînă Cj după vini ad. Brîncoveanul-vodă Cjj 6 că-i] că-i iaste Cj trebuitoriu Cj Brîncoveanului-vodă D, lipseşte C,Gj nu]nu-i E//7 triabă C]trebuitoriu B,D,E,G/ temea B,C/ pue B, pue Bogdan Gj vreo piedică Cjvreo pricină Bjj 8 scoată C, scoată Bj iarăş B/ pre Antiohii B,C// 9 54]52 C, 46 M, 41P/ lipseşte Atuncea M,P/ mare cheltuială B,C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E, Gjj 9-10 Brîncovanul mari cheltuială au făcut la Poartă M,P// 10 Poarta B,C/ avînd B,C/ vrînd B,C// 11 umple B,C/ şi vrîndu să înple]di-au astupat M,P/ Şi au Bj Munteneşti B,C// 11-13 lipseşte Ş-au mai adaos... să de mai mult M,P// 12 piste B,C/întîi B,C]înnainte E,G/ o sută şi cinzăci şi cinci Bjj 13 pungi de bani B,C,D,E/ dea B,C/ tocmindu-şi B,C/ lucrurile B]trebile P, trebile bini M// 14 au purces de la Udriiu B,E,G/de]şi M,P/ Bucureşti B,C// 15 55]53 C, 47 M, lipseşte Bj lipseşte Iară M,P/ Moldovii B,C]molduveni M, moldoveni Bj carii s-au scris 'mai sus C, carii mai sus s-au scris E,G, carii s-au scris B, lipseşte M,P// 16 bine]încă bini M,P/ ajunsu Cj şi numai B,E, şi numai ce C,G, numai ce Djîndată M,P/ sculat]rădicat B,G// 16-19 s-au făcut mari zor ba între turci asupra înpăratului. Deci turcii întîiu ş-au pus alt vizir dintre dînşii M,P// 17 mare B,C/ după molaleli ad. ulemaleli Cj toate ulimaleli şi toate rufeturili Bj şi rufeturili B, şi toate rufeturili C//18 puşci Cj puşci B,C/ maziliască pre înpăratul B,C// 19 Şi au B,C/ vezir Bj dintre B,C// 20 Iar înpăratul soltan MehmetC,D/ avea B Cjj 20-1 lipseşte Iară soltan Mehmet... s-au făcut tot unaM,P//21 de]şi Cj metereze B/j înpotrivă B, înprotiva Cjj 22 viniia C, viniîa asupra lui B,E,G/ timpinîndu-să C]întimpinîndu-s<ă> B,D, E,G/ ostiile B, Cjj
440
441
s-au făcut tot una şi l-au scos pe soltan Mehmet din <îm)păr<ă>ţie. Ş-au pus pe un frate a lui, soltan Mustafa, înpărat, iar pe soltan Mehmet l-au pus la închisoare, şi peste o săptămîn(ă> l-au otrăvit, de au murit. 5     Muftiiul s-ascunses<ă> şi, găsindu-1, l-au muncit de au luat mulţii bani de la dînsul, pîn' l-au omorît. (56>. Şi au pus un pop<ă> de legea no<a>stră şi altul f. 302v   armenesc / de l-au prohodit, şi au mărsu înainte-i cu cîn-tării şi cu cădelniţă, pîn' l-au scos afar(ă> din ordie şi 10 l-au îngropat, dzicînd c-au fostu ghiaur. Şi-npăratul cel mazîl i-au fostu puştu lui, şi el face ce-i era voia, de schimba paşii şi domnei totdeona.
Iară pe Rami vizirul nu l-au putut găsii, că nice le Iera pre cu voie capitilor să-1 găsească. Că să vorovie atunce 15 că cu îndemnarea si ştirea lui să fie fostu aceasta, că nu pute să vizire(a>scă de răulu muftiului.
57. Atunce şi boiarii Moldovei sta acolo de aştepta să găsască vremea. Şi Antiohi-vodă înţelegînd, încă era acolo la Udriiu şi aştepta să-1 ciiară boiarii la Po<a>rtă, să nu 20 cheltuiască mult. C-aşea-1 amăgie boiarii, să şadză mîl-
1 tot unajtot de unii B,E,G/ pre B,C// 2 din înpărăţie B, den înpărăţie C, de la inpă-răţiîe D/ Şi au B,C/ După acee au scos din înpărăţie pre soltan Mehmet M,P//2-3 pre1_2C,pr'e2 B//3 soltanjanume soltan B,D,E,G, pre anume soltan C, pre soltan M,P/ ad. marginal înpărat M/ închisoare B// 4 piste o săptămîn(ă) B, preste o săptămînă CJdupă acee M,P/ de]şi M,P// 5 Muftiul B, Iar muftiul C,D/ să ascunsese B, s-au ascunsu C//5-20 lipsesc M,P// 6 mulţi B,C/ pînă B,C// 7 ante Şi: 56 B,D,E/ un popă C, pre un popă D/ de lege noastră creştiniască şi (pre D> alt popă arme-nescu C,D// 7-9 pre un popă de lege noastră, creştinescu {creştiniască G> şi pre alt (un G> popă armenescu de l-au provodit fiind înbrăcaţi popii cu epitrafire şi cu felo(a)ne şi cu cădelniţe (pre amînă G) şi au mărsu înnainte cu cîntări {şi B) pînă l-au scos afară din urdie B,G/ pre un popă de lege noastră creştiniască şi pre alt popă, armenescu, de l-au provodit. Şi ducîndu-1 să-1 îngroape au mărsu înnainte-i cu cîntări, fiindu popii înbrăcaţi cu epetrafire şi cu felo(a>ne şi cu cădelniţe. Şi cîndu îl ducea popii să-1 îngroape, iar popa cel creştinescu dzicea: nesizimdăr, nebizîmdăr, adecă: nici al vostru nici al nostru. Şi aşea l-au dus, pînă l-au scos afară din urdie E// 8 înnainti-i C/ cîntări Cjj 9 pînă Cj afară Cjj 10 dzicjndu turcii B,E,G/ că au fost B,C/ghiiaur B,C, ghiiaor E/ înpăratul Bjj 10-11 lipseşte Şi-npăratul... i-au fostu puştu lui Cjj 11 mazîl B/ pustiu B,D/ făcea B,C/ după voia ad. la înpărăţiîe Cjj 12 domnii B,C/ totdeauna Cj după totdeauna ad. Şi cînd îl ducea (popii B> să-1 îngroape (iar G) popa cel creştinescu dzicea nesim-zindăr, nevizîmdăr, ce s(ă> dzice în limba (noastră B> moldoveniască: nici al nostru, nici al vostru B,G// 13 Iar Cj ante Iar P: 57 G/pre B,,C/veziriul B, viziriul Cj găsi B,C/ nici B,C//14 era B,C/ prea Cj capetelor Cj să-1 găsască capetelor B/ voro-viîa B,C/ atuneea B,C//15 şi]cu B/ luijveziriului Rami B,E/ fost B,C/ aceasta zorbâ D// 16 putea B,C/ veziriască B, viziriască Cj răul B,C// 17 57]54 C, 58 G/ Atuneea B,C/ Moldovii B,C]moldoveni Gjj 18 vreme B,C/ Antiohii B,C/ înţălegîndu B, înţălegînd Cjj 19 ceară Cj aştepta pre boiari la Poartă să-1 cee domn şi să nu cheltuiască mult Gj Poartă B/ după Poartă ad. să le fie domnu C, pre dînsul E// 20 Că Cj aşîa îl amăgiia B, aşa îl amăgiîa Cjj
com, că l-or cere pe dînsul domnu. Şi mai cu dedînsu Iordachi îi poroncie, şi el îl crede. Şi-i poroncis(ă) din Ţ(a>ra Muntene(a>s(că> cumna(tu->său, Bogdan hatmanul, toate trebile ce or să fac<ă> boerii cu Brîncovanul, să-ş 5 caute tre(a>ba deusebii, să-ş isprăvască de la Po<a>rtă. Iar el n-au credzut, şi s-au potrivitu lui Iordachi.
Atunce Iordachie vornicul au chemat pe Panaite Morona postelnicul, hiindu din parte Ducăi-vodă, şi pe alţii boiarii a Ducăi-vodă şi le-u giurat cum că n-or ave nice o nevoie. Şi 10 le-u spus tot sfatul, că le-i voia să puie pe Mih(a>lachie spă-f. 303    tarul /domnu. Deci ei avînd grij<ă> de Ant(i>ohi-vodă, îndată fur<ă) bucuroşi să fie şi ei la un cuvîntu, şi mai vîrtos Panaite post(elnicul) Morona, că-i era rău greşit lui Antiohi-vodă că-i stătus(ă) înpotriva la vremea Ducăi-vodă. 15     58. Atuneea Panaite Morona,  fiindu om harnic şi istetu la toate, de stie rîndul Portîi turcessti la toate,
1 că-l vor cere D/ cere B, cere C/ pre B,C/ după dînsul ad. să le fie C,D/ dea-dinsu B,C/ Iordachi Rusăt vornicul B,E,G/ 1-6 lipsesc M.P//2 poronciia B,C/ credea B,C/ Şi-i poroncisă C] Şi îl înştiinţas(ă) şi-i poroncis(ă) B,E,G/ Ţara Munteniască B, C // 3 cumnatu-său B, Cjj 4 trebile B, Cj ce vor să facă B,C,D,G/boiarii B, boiarii C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G// 5 să-ş caute deo-săbit triabă B/ caute C/ triaba deosăbit C,D, osăbit trebile E, deosăbit trebile Gj şi să-ş isprăvască C,D/ Poartă B,C//6 elJAntiohii- vodă B/ şijce D/ potrivit B,C/ Iordachi Rusăt vornicul B,E,G// 7 Atuneea Cj ante Atuneea: 58 B,E, 59 Gj lipseşte Atuneea B,C/ Iordachi vornicul C, Iordachi Rusăt vornicul B,E,G,M, Iordachi Rusăt P/ chiemat pre Panaiotachi B,C/ Panaiotachi D,E,G// 8 postelnicul) B/ fiind B,C/ lipseşte hiindu... Ducăi-vodă M,P/ partea lui Costantin Ducăi-vodă B,C,D,E/ alţi B/ şi şi pre alţi M,P// 9 boiari de a lui Costantin Ducăi-vodă B,E, boiari a lui Costantin Ducăi-vodă C,D,G/ voevoda M// 9-10 le-au1-2
B, li-au1-2 Cj nu vor avea nici B,C/ ŞiJApoi M.P//10 spus]dat P/ sfat P/că le-i]cum că le iaste B,E, că li-i C, că le iaste Gj pue B/ pre B,C/ Mihălachi (Mihălachii C) spătariul B,C/ că le esti cu voi(e) să (li P) pui domn pre Mihălachi Racoviţă spătariul M,P// 11 Decii B/ei]iei B, lipseşte G/grije B/Antiohii B/ lipseşte Deci ei... îndatăM,P;'/12fură]au fost B,C,D,E,G//11-16 S-au bucurat cu toţii şi s-au făgăduit să fii toţi (cu toţii să fii P) la un cuvînt. Ant(i}ohii voevoda foarti dorie să fii domn Moldovii. Şi auzînd că boerii moldoveni sînt la Poartă aştepta să-1 ceară boerii pre dînsul domn, ca să nu cheltuiască mult. Boerii l-au înşălat, i-au zîs să tacă, să nu ceară la alţii, că ei pre dînsul îl vor ceri domn. Iar mai cu dea-dinsul Iordachi Rosăt i să făgădue. Şi Ant(i)ohii voevoda îl crede. Bogdan hatmanul, cumnatul lui Ant(i>ohii voevoda, au scris lui (la P> Ant(i>ohii voevoda să-ş cerci trebuinţa diosăbit, să-ş isprăvască di la Poartă. Iar Ant(i)ohii voevoda nu l-au ascultat, ci s-au potrivit boerilor ci era la Poartă. Panaiti Morona postelnicul era om vrednic şi isteţ M,P// 12 ad. marginal şi ei Cj cuvînt Cj Panaiotachi postelnicul Morona C, Panaiotachi Morona post(elnicul) B,D,E,G// 13 că-i]că
C, pentru că D/ rău]foarte rău E.G//14 Antiohii B,C/ statură Cj înprotivă Cj vremea lui Costantin Ducăi-vodă B,D,E,G, vremîa domniii lui Costantin Ducăi-vodă C// 15 58J59 B,E, 56 C, 60 G/Panaiotachi Morona C,Panaiotachi Morona postelnicul) B,D,E,G/ fiind B,C// 16 isteţi A, isteţ Cj lipseşte de M,P/ de ştiia B, şi ştiia C/ Porţii turceşti B,C/ lipseşte la toate2 M.P//
442
443
au şi făcut un hardzu cu mîna lui, că ştie turcesşte, ş-au şi purces cu to<a>tă boerimea şi glo<a>ta la înpăratul pen mijlocul urdii<i>, de nu s<ă> temea de nime. Eni-cerei atunce era dîrjîi în zorbâ şi-1 întreba unde mergii 5 co cea glo<a)tă de oameni. Iar el dzice cătră iniceri că merge la înpăratul să pîrască pe mufteul, că le-u mîncat ţ<a>ra. Şi eniceri<i>, audzind aşea, le tot face calea.
59. Ce înpăratul, vădzind acea glo<a>tă de oameni, au si triimis de le-u luat arzul si, cetindu-1, 1-aubuiurdit
10 la vizirul, să le fac<ă> pe voie pentru toate ce or poftii. Şi atunce cu toţîi au rădicat pe Mih<a)lachii spăt<arul> de l-au pus domnu. Să face a nu-i plăcea să priimască domnie, ca şi fata cie ce dzis<ă> unui vo<i>nic: „Fă-te tu a m<ă> trage, şi eu oi merge plîngînd". Aşe să făcea şi
15 Mihai-vodă că nu-i trebuîasşte domnie. / f. 303v       60. înbrăcînd Mihalachi spătar caftan de domnie de la vizirul, îi şi schimbar(ă) numeli Mihai-vodă. Atunci simţii şi Ant<i>ohi-vodă de vicleşugul boîarilor ce i-au făcut şi alergă la inecer-aga de-i dede ştire şi-i giurui
1 şi ştiind şi a scrii turceştii au şi făcut un harz cu mîna lui şi au purces M,P/ arzu Cj după lui, ad. l-au scris B,E/ ştiîa turceşte bine B,C,D,E,G/ şi au B,C// 2 toată B,C/ şi]şi cu M,P/ gloata B,C// 3 pin B,C/ urdiii B,C/ să B,C/ nime B,C/ Ini-ciarii B, Inicearii Cjj 4 atuncea B,C/ dîrji B,C/ în zorbâjdin pricina zorbalii M,P/ şi-l]şi E/ întreba Cj după întreba ad. pe Panaiotachi Morona postelnicul) B,E,G/ unde mergi B.C//5 cu acea gloată B,D, cu acîa gloată C, cu atîta gloatăM.P/ dzicea B, zicea Cj lipseşte cătră iniceri Gjj 5 — 6 Iar el le răspundea<şi dzicea D)că merge la înpăratul D,M,P/ iniciari B, iniceari Cjj 6 merge B/ pre Cj muftiul B,C/ le-u]le au B, li-au Cjj 7 ţara B,C/ Şi]Iar M,P/ iniciarii B,C/ aşîa B, aşa Cj tot le face M, toţi le face F/ făcea B,C/ cale Cjj 8 59]60 B,E, 57 C, 61 G, 52 M, 46 P/ Ce]Iară C, Atuncea O, lipseşte E,M,P/ acea]atîta M,P/ gloată B,C// 9 le-u]li-au B,C/ harzul B, citindu-1 Cj puiurdit A, buiurdisît P// 10 lajcâtrâ M,P/ la veziriul B, la viziriul C, lipseşte Gj facă B,C/ pre C/ pofti B,C// 11 repetă Şi E/ Şi atuncea B,C] Boerii M,P/ toţii B,C/ atuncea au rădicat cu toţii, au rădicat'pe Bj pre C/ Mihalachi B,C/ spătar B,E, spătariul C// 12 Să făcea B, Şi să făcea Cjj 11—13 Mihalachi spătariul să le fii <să-1 facă P> domnu. Şi puindu-1 domnu să face a nu priimi domnie M,P// 13 domniîa B,C/ ceia B,C/ zisă B,C]au zis Gj voinic B,C]vornic M,P/ Fă-te B, Cjj 14 mă B,C/ merge B/ Aşîa B, Aşa Cjj 14 — 15 lipseşte Aşe să făcea... domnie. M,P// 15 trebuiaşte domniia B,C// 16 60]61 B,E, 58 C, 62 G, lipseşte M,P/ înubrăcîndu Aj Mih<a)lachi B/ spătar B, spătariul Cj caftan de domniîe B,C// 16—17 Dusu-l-au pre Mihalachi spătariul la viziriul şi l-au înbrăcat cu caftan de domnii. Şi îndată i-au şi schimbat numile di <a)ci, Mihalachi voevcda <numile din Mihalachi, Mihaiu-vodă P> M,P// 17 veziriul B, viziriul Cj schimbară B,C/ după numeli ad. de-i dzisără B,E,G, şi-i zisără C,D/ Atuncea B, Cjj 18 simţii]ştiu B,E,G, cunoscu Cj Antiohii B,C// 18—1 Antohii voevoda atunce au cunoscut vicleşugul lui Iordachi Rosăt şi a tuturor boerilor şi au alergat la iniceri-aga, dîndu-i ştiri şi i-au făgăduit mulţi bani M,P// 18 vicleşugul B,C/ i-au]au Cjj 19—1 inicear-aga1"2 B,C/ lipseşte de-i dede ştire B/ ştire Cjj
mulţii bani. Şi inecer-aga îndată să dus<ă> la vizirul ş-apuc<ă> pe Mihai-vodă la vizirul încă neeşit din cort afară. Şi-ncepu a grăi cătră vizirul să puie pe Ant<i>ohie-vodă domnu şi a striga tari că dă bani mulţii şi trebuie 5 le<a>fă inicerilor.
Să spăriias<ă> Mihai-vodă şi to<a>tă bolarimea că le-<a> strica giucărila inecer-aga. Numai n-au putut, că apucas<ă> de Ieşis<ă> talhîşu de la înpăratul ş-apucas<ă> de-1 înbrăcas<ă> cu caftan. Ce nu s-au putut; iar c-un 10 cifertu mai înainte de-r hi sosît inecer-aga la vizirul, lua iar Antiohi-vodă domnie.
61. Dup -acie s-au rădicat înpărăţie de la Iudriiu, cu to<a>tă oastea, ş-au purces la Ţ<a>rigrad; şi Mihai-vodă cu bolarimea dup<ă> dînşei.
15     Şi dup<ă> ce au agiunsu la Ţ<a>rigrad, făcu Mihai-vodă şi cu toţi boerii mare jalobă la vizirul asupra lui Costantin-vodă. Şi trimis<ă> vizirul de-1 adusăr<ă> la Ţ<a>rigrad din surgunie. Să pîrîr<ă> de faţă la divanul vizirului, f. 304    c-au / stricat ţara şi i-au jăcuit cu feluri de feluri de obi-
1 — 4 Vinit-au enicer-aga la viziriul. Apucat-au pre Mihaiu voevoda încă neeşit di la viziriul din cortu (din cortu de la viziriul P>. Şi au început a striga tari să pui domnu în Moldova pre Ant<i)ohii voevoda, că dă bani mulţi M.P//1 mulţi B,C/ dusă B,C//1 — 2 veziriul1"2 B, viziriul1"2 C//2 şi apucă B,C/ pre C]şi pre Gj lipseşte la viziriul G//3 Şi începu inicear-aga a grăi B/ începu Cj veziriul B, viziriul Cjj 3 — 4 să pue domnu pre Antiohii-vodă şi striga tare Bj pre Antiohii C//4 şi începu a striga tare Cj mulţi B,C/ trebue Bj lipseşte şi trebuie le<a>fă inicerilor Bjj 5 lefe B,C,D,E/ inicearilor B,C// 6 Şi să spăriîasă B,C,D,E,G/ toată boerimea B,C// 7 le va strica B,D, li-a strica C/ {Mihaiu voevoda M) şi toţi boerii să spăriesi că li va strica M,P/ giucăreia B,C/ inicear-aga B,C/ Numaijînsă M,P// 8 apucasă Cj eşis<ă> B, eşisă Cj talhîş B,C/ şi apucas<ă> B, şi apucasă C, lipseşte P// 9 de-l]şi-l Bj înbrăcasă Cj după caftan ad. pre Mihai-vodă B,C,E,G/ iar cu un civert de ceas B,D,G, iar numai cu un civert de ceas C,E//10 înnainte B,C/ de ar fi sosit B.C//9-15 lipseşte Ce nu s-au putut... la Ţarigrad, făcu M,P// 10 inicear-aga B,C/ veziriul B, viziriul Cj lua]ar fi luatC//lliar]iarăş Cj Antiohii B, Antiohie Cj domniia B.C//12 61]62B,E, 59 C, 63 Gj După aceia B,C/ înpărăţiîa Bj de B,C/ Udriiu B,C// 13 toată B,C/ oaste Cj şi au B,C/ Ţarigrad B,C/ după vodă ad. încă au purces B,E,G//14 după boîarimea ad. au purces C, au purces şi Iei Bj boerimea Bj după dînşii B,C// 15 după B,C/ ajiunsu Cj Ţarigrad B,C/ făcu]făcut-au B,C,E,G/ voevoda M// 16 boiarii B, boiarii Cj după boerii ad. au dat M,P/ mare B,C/ veziriul B, viziriul Cj asupra lufjpre M,P/Costantin Ducăi<Duca M,P>-vodă B,C,D,E,G,M,P// 17 Şi au triimis B,E,Şi triimisă C/fveziriul B,viziriul C/de-1 adusărăCjde l-au adus B,E,G/Ţarigrad B,C//18 surgunile Bjj 17-19 Şi au trimes viziriul di au adus pre Duca voevod din sorgunii la Ţarigrad. Şi s-au pîrît faţă la faţă la divanul vizirului. Boerii au arătat că Duca voevod au stricat M,P//18 Şi s-au pîrît B,E,G,Şi să pîrîră C,D/ de faţă înnaintea veziriului la divan, dzicînd boiarii că au stricat ţara B/viziriului C/după veziriului ad dzicîndu boiarii că au stricat E,G//19că au stricat Cj jecuit B.C/feliuri1"2 B,C/obi-ceaîe B, obiceae Cjj 19-2 şi au jăcuit-o cu mulţi feliuri (de jecuiri şi P) di obiceaiuri răii, cît nu mai pute Duca voevoda să mai răspuiiză nimica M,P//
444
445
c<e>ie, cît nu mai pute să mai răspund<ă> nemic Duca-vodă înainte boerilor.
Şi c\f la vizirul l-au dus la cazascherul şi pe la multe divanuri a cadeii. Şi tot aşe îl purta boiarii pe uleţi, din 5 giudeţu în giudeţu, vro doo, trei săptămîni, pîn' cheltui Duca-vodă pe la giudeţi tot ce avu. Şi-1 lăsar-acolo, cu mare sărăcie şi pede<a>psă, şi-nchisoari pururea dispre datornici.
62. Iară Mihai-vodă aşedză capichihăî la Po<a>rtă 10 pe Cupăresştii, pe doi fraţi a lui Iordachii vornicul, anume Mih<a>lach'i şi Scarlatachi, iar pe alt niam şi nepoţi a Cupăresştilor, pe toţi îi luo cu sine de-i adus<ă> în Moldova.
Şi-nbrăc<ă>  caftan; şi de la înpăratul luînd stiag şi tuiuri de domnie, să gătii cu toţii boiarii şi purces(ă) de 15 vini în ţar<ă> cu bun<ă> pacie.
Iar Duca-vodă Costantin, sin Duca-vodă celui bătrîn, n-au mai eşit la domnie altă dată, ce-u murit la Ţarigrad cu mari lipsă. Şi i-au rămas 3 ficiori: unul făcut cu fat<a> Brîncoveanului, şi au murit, altul s-au dus la muscalii, 20 altul este la Ţarigrad, cu mari lipsă. Precum va mai hi, vreme va arăta.
1 putea B,C/răspundă nemică B,C/Costantin Duca-vodă B,C,D,E, G//2 înnaintea veziriului şi a boiarilor B, înnaintea boîarilor C, lipseşte M,P// 3 veziriul B: viziriul C/cazascheriul B,C// 3-4 lipseşte Şi de la vizirul... tot aşe M,P// 4 cădi1 B,C/ aşîa B, aşa Cj uliţă B,C,D// 4-6 Vro trii săptămîni au purtat boerii pre Duca voivod din giudecăţi în giudecăţi (giudeţu în giudeţu P>, pînă. ci au cheltuit Duca voevod M,P// 5 giudeţ1"2 B, judeţ1-2 Cj vreo doao, trii B,C/ pînă B,C/ cheltuijau cheltuit B,E,G// 6 Costantin Duca-vodă B,C,D,E,G/ giudeţe B,E, judeţe C, giudeţuri P/ tot ce au avut B,E,P/ Şi aşîa îl lăsară boiarii acolo B,E,G/ Şi aşa îl lăsară M,P/ lăsară Cjj 7 mare B,C/ sărâciîc Cj şijcu P, lipseşte M/ pedeapsă B, pediapsă Cj închisoare B,C/ despre B,C// 9 62163 B,E, 60 C, 64 G, 58 M, 50 P/ lipseşte Iară M,P/ voevoda M/ aşeză B,C]au pus M,P/ Poartă B,C// 10 Cupăreşti M,P/ pre B/ Iordachi B,C, Iordachi Rusăt M,P/ vornicului G, lipseşte P// 11 Mihălachi C, pre Mihălachi B,D,E,G,/ şi pre Scarlatachi B,D,E,G/iară pre B/ neiam A/ niam a Cupăreştilor nepoţi G.jj 12 Cupăreştilor B,C/ după Cupăreştilor ad. a Rusăteştilor Cjj 11-12 lipseşte iar pe alt... a-dus(ă> în Moldova M,P/ pre B,C/ sine]dînsul B,C,E,G/ de-i]şi-i E/ adusă C, adusă aici B,E,G// 13 ante Şi: 64 B,E, 65 G/ Şi înbrăcă Mihai-vodă caftan B,C,E,G/ Mihaiu voevoda s-au învrednicit a întrăca caftan M,P/ luundu BJşi i-au dat şi M,P/ luund sangiac, stiag Cjj 14 domniîe Cj să găti B. şi să găti C,E/ toţi B,C/ purceas(ă) B/ de2]şi E//' 14— 15 purceasă în ţară cu pace de vini în Moldova Cj di domnii, şi după acee gătindu-să cu toţii au vinit în Moldova cu paci M,P// 15 ţară B/ bună B/ după pace ad. la scaonul domnescu B,E,G// 16 ante Iară: 63 D/ Iar Costantin Duca-vodă, ficior Ducăi-vodă celui bătrîn B,C,D,E,G// 16-21 autograf Xeculce Aj Costantin Duca voevoda altă dată n-au mai işit la domnii şi agiungînd la mari lipsă, aşa sărac au murit în Ţarigrad M,P// 17 işitjeşit B,D,E,G, vinit C/ ce-u]ceau B.C//18 mare B,C/ trii B,C/ fataB,C//19 Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G/ moscali B.C//20 este]au rămas B,C,D,E,G/ mare B,C/,Iar precum B,C,D,E,G/ hi] fi B,C//21vreme viitoare B,E,G, vremîa viitoareC//20-2lK/)S«rePrecum...vaarăta.M,P//
DOMNIÎA ÎNTÎIU A LUI MIHAI RACOVIŢĂ-VODĂ, LEAT 7211 (= 1703). Cap 87
Zaci(alo) 1. Dup(ă> ce au vinit Mihai-vodă în Iaşi, în scaon, / boerit-au şi el dup-obiceiu. Pus(e> pe Antiohi 5 Jora, cărei au fostu hatman, vel-log<o>făt, şi pe Iordachie Rusăt vornicul îl pus(e> vornic de Ţara de Gios, şi pe Bogdan hatmanul vel-vor<nic> de Ţara de Sus, şi pe Lupul Costachi hatman, şi pe Manolachi, f<r>ateli lui Iordachi, vel-postelnic, şi pe cumnatu-său Ilie Frige-vac(ă) 10 vel-spăt(ar), şi pe Mavrodin vis(ternicul) vel-paharnic, şi pe cumnatul său Pălade vel-vis(ternic), şi pe Dumitraşco Ursachi vel-stolnic, şi pe frate-său Dumitraşco Racoviţă vel-comis.
2. Acestea era boiarii lui Mihai-vodă, iar mai ales şi 15 mai de cinste era Iordachi Rusăt vornicul. Ce vrei iei şi ce poroncie Iei, acie face şi Mihai-vodă. Aşijderea şi munteniei), iar ce vrea făce. Şi ne(a>mul lui,'toţii era tari şi mari, cine de capul lui, cum vrea, aşea făce. Şi slugeli
1 intii B.C, dinţii D, lipseşte M,P/ Mihai-vodă Racoviţă B.G, Mihai Racoviţă voevoda C,D,M,P// 2 leatjîn anul B,C,D,G, anul E, lipseşte M,P/ Cap 90 D, Cap 92 P, lipseşte E,G,M// 3 lipseşte Zaci(alo) B,C,D,E,G,M/ După Cj cejcie B// 3-4 în anii di la zidire 7208, iar di la Hristos 1700 au vinit Mihai Racoviţă (voevoda M> în Iaşi, in scaun, şi au boerit după obiceiu: pre Antohi M,P// 4 în] la B,C,D,E,G/ scaon] scaonul domnescu E,G/ boîarit-au B,C/ după obiceai B,C, pre obiceai E,G/ Pus-au B,C,D,E,G/ pre Antiohie B,C// 5 cărei au fostu hatman]ce fusesie hatman B, careli fusesie hatman D, lipseşte C,E,G,M,P/ lipseşte şi M,P// 5-6 pre Iordachi Rusăt vel-vornic de Ţara de Gios (JosC> B,C,E,G// 6 vornic mare D/ lipseşte şi D,M/ pre B,C// 7 Lupul Bogdan B,E,G/ lipseşte hatmanul B,C,E,G,M/ lipseşte şi pe Bogdan hatmanul vsl-vor(nic) de Ţara de Sus P/ lipseşte vel M/vel-vornic B,C, vornic mare D//7-8 pre 1-2 B, pre2 Cj lipseşte şi1-2 M.P//8 după Costachi ad. ficior lui Gavriliţă E, fecior lui Gavriliţă vornicului, vel Gj Manolachi Rusăt B,D,E,G,M,P/ frateli liii lui Iordache Rusăt B,C,D, lipseşte M,P// ^lipseşte şi M,P/ pre B,C/ lipseşte cumnatu-său M,P/Ilie Frige-vacă Ţifăscul C,D, Ilie Dabije Ţifăscul, Frige-vacă E,G/ vacă B// 10 spătar B,C/ lipseşte şi M,P/ Marvodin A/ visternicul B, lipseşte C,E, G,M,P/ după pah(arnic) ad. pre Bogdan vornic de Ţara de Sus P// 11 lipseşte şi1-2 M,P/ pre1 B, pre1"2 Cj cumnatu-său C, lipseşte M,P/ Păladii B,C, Ion PăladiiD,E,G/ lipseşte vel M,P/ visternic B// 12 lipseşte vel M,P/ lipseşte şi M,P/ pre B,C/ lipseşte frate-său M.P//13 Racoviţă B.C//14 Aceştiia B,C, Şi aceştie M,P/ voevoda M/ după vodă ad. în domniîa dintîiB,C,D,E,G//15 Ce vrea el'B.C//16 ce]cîe B/poronciia B,C'/ 15-1 Si ci vre el şi muntenii, aceia făce şi Mihaiu voevoda. Pus-au dăjdi greii pre mazili şi pre oaminii lui Antohi voevoda şi pre a Ducăi voevoda şi-i închide şi băte. Neamul lui Mihaiu voevoda era toţi mari şi tari şi cum era aşa făce. Slugile lui celi din boerie iarăşi tari M,P// 16 iel]el B,C/ aceia să făcea şi de Mihai-vodă B aceia Cj făcea Cj muntenii B,C// 17 iară B,C lipseşte E,G/ făcea B,C/ niamul IU toţi B,/ era toţi mari şi tari Cj mari şi tari B,E.// ÎS cineş B,E,G/ aşîa B,C/ facla B, făcea Cj slugili B, slugile Cjj
446
447
lui cei din boîarie era tarii şi mari şi obraznici, dup<ă> cumu-i hirea mojîcească. Intra în cas<ă>, şi cu tre<a>bă şi făr<ă> tre<a>bă, cînd le era voia, de nu săm<î>na curte nemic a domnie, de atîta obrăznicie ce iera. 5 Iar Mihai-vodă, cum s-arăta în boerie, iar atunce îţi părea că-i un om zălud. Şi s(ă> mira cum a faci să le po<a>tă intra în voie tuturor, şi nu le mai putea întră în voie. Iar cei streini sta în laturi de mansipuri, că nu pute încape de Cup<ă>resstii, si de ne<a>mul lui, si de slugeli 10 lui. [Şi-n]
3. Şi-ncepur<ă> a sfătui să stingă pe boiarii cei străini, / f. 305 să rămîie numai ne<a>mul lui cu Cup<ă>resştii, pecum au făcut şi Şerban-vodă şi Brîncovanul, de-u stînsu pe cei streini, de au rămas numai ne<a>mul lor Ca<vn>tacozonesştii. 15 Aşea şi acesta au început a pune dăjdii grele" pe mazili şi pe oameni<i> lui Antiohi-vodă şi pe a Ducăi-vodă. încă-i şi-nchide şe-i băte pe ciie <a-i> Ducăi-vodă.
Atunce ciîaliaţii boeri streini au priceput că i-au
1 cei]cele B/ boîarie B, boerie C/ tari C/ era mari şi tari B,E/ mari, obraznici şi dîrji MjP/ după B,C// 2 cumu-i]cum iaste B,C,D,E,G,P/ firea mojicească B,C, fire mojicilor M,P/ mozîce<a)scă A/ casă B,C/ după casă ad. la domniîe C,D, la dînsul M,P/ triabă B,C// 3 făr(ă> de triabă C,D,E/ lipseşte şi cu tre(a>bă şi făr(ă) tre<a)bă M,P/ fără de triabă şi cu vremie şi fără de vremie, cînd le era voia B// 3-6 voia, cît nu să mai cunoaşte orînduiala domnească. Mihaiu voevoda într-alt chip să arăta cînd era boer, iar după ce au încăput domnu să păre că esti zălud di cap M,P//3 — 4 sămîna curtea nemică B,C/ curtea domniască D,E,G// 4 domniîe B/ obrăzniciie B/ Ierajera B,C// 5 ante Iar: 3 B/ cum]precum BE/ să arăta B,C/ boeriejdomniie B, domnie C/ iară B/ atuncea B,C// 6 că-i]că iaste B,C,D,E,G/ lipseşte Şi M,P/ să mira B,C/ cumjci M,P/ face B,C/ să2]ca să B/ poată B,C/ să poată Gjj 6-7 faci ca să intri în voe tutulor M,P// 7 voe Cj lipseşte şi nu Ie mai putea întră în voie. Iar M,P// 8 Iară B/ ceijBoerii cei M,P/ sta în laturijera dipăftaţi M,P/ nu pute încăpea B,C// 9 Cupăreşti B,C/ după Cupăreşti] ad. adecă de Rusăteşti B// 8 —9 că nu pute să intri la boerii di răul Cupăreştilor, adică de Rosăteşti, şi şi di neamurili lui Mihaiu voevoda M,P/ niamul Cj niamurili lui Mihai-vodă B/ lipseşte şi de slugeli lui M,P/ slugili B, slugile Cjj 11 3]7 M, lipseşte Bj începură B,C/ pre C/ Mihaiu voevoda s-au sfătuit să stingă neamul boerilor celor streini M,P/ streini Bjj 12 niamul B,C/ numai Rosăteştii şi (cu M) niamul M,P/ cu Cupărestii C, şi cu Cupărestii B, lipseşte M,P/ precum B,C] după cum M,P// 13 făcutjfost Bj lipseşte şi1 M.P/voevoda1"2 M/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,P/ după Brîncoveanul-vodă ad. în Ţara Munteniască D, domnii .munteneşti Bj de-u] de au B,C/ pre B,C/ pre boiarii cei streini E,G// 13-17 lipseşte de-u stînsu pe cei streini... Ducăi-vodă M,P// 14 di au ră.mas Bj niamul C, niamurili Bj Cantacozineştii B,C//15 Aşîa B, Aşa C/pune B,C/dăjdi grele B,C/pre B,C/maziU B.C//16 oamenii B,C/Antiohii B.C/'pre1-2 B,C/ pe a Ducăi-vodă]pre a lui CostantinDucăi-vodă D, şi pre oamenii lui Costantin Ducăi-vodă E,G// 17 încă îi şi închidea şi îi bătea pre'<aceia C,D,E,G> a <lui Costantin D,E,G> Ducăi-vodă B,C,D,E,G// 18 Atuncea B,C/ceialalţi B,C/boIari B, boiari Cjj 18-2 Boerii cei streini atunce au cunoscut că i-au înşălat Iordachi Rosăt şi cum că ş-au călcat giurămîntul ci le-au giurat el, fiind' în Ţarigrad şi mult M,P//
448
amăgit Iordachi vornicul cu giur<ă>mîntul, c-au fostu numai pentru bineli lui acel giur<ă>mînt, şi mult să căîa atuncii că n-au cerşut domnu de la Po<a>rtă pe Antiohi-vodă.
5 4. Atunce era la curţile domnesşti pe po<a)rtă o biserică mic<(ă>, făcută de Ştefan-vodă Tomşe, şi mai nice boiarii cei cu boiarii nu pute încăpea într-insa. Şi lîngă beseric<ă> era visterie, şi de<a>supra beserici<i> ş-a vistirei era un turnu nalt în chip de clopotniţă, iar 10 dedesuptul besericei si a visterei era un beci, de-nchide tîlhari<i>.
5. Ci socoti Mihai-vodă că nu-i cu ticneial(ă) să fie biserica mic<ă> la curte, că mazîli<i> şi sluj<i>tori<(i> n-au unde încape, nice Iaste cu cale să fie temniţa supt 15 beseric<ă>. Ce s<ă) îndemnă şi răs<i>pi şi turnul şi visterie, şi tinda besericei, şi beciul cel dedesupt, şi lăs<ă> numai altarul şi turla cea naltă din mijlocul besericei. Şi s-au i. 305v mai apucat / a zidi din pămînt ş-au făcut tinda largă, cu toate podo<a>beli,  cum să vede\
1 Iordachi Rusăt vornicul B,C,D,E, Iordachi Roset Gj lipseşte vornicul Gj giurămîntul C, giurămînt Bj că au fost B,C// 2 binele B/ giurămînt B,C/ să căiîa boiarii atunce C, s-au căit atuncea boiarii E,G/ atuncea B, lipseşte M,P// 3 cerşutjcerut C,E,G,M/ lipseşte de la Po<a>rtă M,P/ Poartă B,C/ pre B,C/ Antiohii B, Antiohie Cj pre Antiohie-vodă domn de la Poartă Gj voevoda M// 5 4]9M/ Atuncea B.C/ domneşti B,C/ după domneşti ad. din Iaşi E/ pre B,C/ poartă Bjj 5-6 Bisăricadin curte domnească pre cari o făcuşi <au făcut-o P> Ştefan Tomşa voevoda în curţile domneşti, pre poartă, era foarte mică şi mai nici M.P//6 o biserică B]biserka E/ mică B,C, mai mică E/ Tomşîa B,C/ / 7 nici B,C/ boerii C, boîarie Bj putea B,C/ lipseşte într-însa M,P/ lipseşte Şi M,P// 8 biserică B,C, ace biserică M,P/ vistieriîa B, visteriia Cj lipseşte şi M,P/deasupra bisericii şi a visteriii B,C]lîngă biserică E// 9 înalt B,Cjlipseşte iar M,P// 10 iar pi didesuptul E/ bisericii B,C, tinzii besericii Gj după bisericii ad. a turnului Cj vistieriii B, visteriii Cj beciu B,C/ de]în carii M.P/ închidea tîlharii B,C/ după tîlharii ad. de acolo Cjj 12 lipseşte 5 B,M,P/ Ce socoti C, Ce au socotit Bj lipseşte Ci M,P/ nu iaste bine şi cu ticnialâ B, nu-i bine nici cu ticnială Bj ticnială Cj file Bj Mihaiu voevoda au socotit că nu esti cu caii să fii M,P// 13 biserica mică B,C/ la curtea domniască B,C,D,E,G/ mazilii B.C/ slujitorii B,C// 13-14 lipseşte că mazilii...iaste cu cale M,P// 14 unde să încapă Bj nici Bj iaste B,C/ cale Cj să fiie B, şi să file <şiP>M,P// 15 biserică B, biserică Cj să Cj Ce s-au îndemnat Bj Pentru acee s-au apucat şi au răsipit turnul visterii, tinda M,P/ şi răsipi C, şi au răsipit Bj visteriia B, vistieriîa Cjj 16 bisericii B,C/ beciuljturnul P/ lăsă B.'au lăsat C, lăsat-au M,P// 17 oltariul C,G/]înnaltăC, lipseşte M,P// 17-18 oltariul şi biserica cu turla cea înnaltă (marginal din mijlocul bisericii DN, pînă unde iaste acum scaonul domnescu. (Şi s-au apucat de au zidit B> B,D,G/ bisericii Cjj 18 lipseşte mai E/a zîdijde au zidit Cj Şi au poroncit di au mai zidit M,P/ duijpre P/ şi au B,C/ largă]mareB,C,E,G, mare şi largă D, mare şi M,P// 19 podoabele B,C/ precum să vede C, precum să vede pînă astăzi B,D,E,G, după cum să vedi şi pînă astăzi M,P//
6. Aşijderea s-au mai apucat de au mai făcut şi altă beseric<ă>, de lemnu, şi i-au pus hramul Sfetei Lazor, în ograda vămii, apro<a>pi de curţile tătîne-său, lui Ion Racoviţă vornicul. 5 7. Şi do<a>mna mării-sali încă s-au apucat de-u tocmit ş-au şindilit Mitropolie ce vechi, cu toate cheltuieleli ce au trebuitu, de cîntă sfînta leturghie şi astădzii, că era pustiit<ă> de mult.
8. Atunce au scos Mihai-vodă rumtă pe ţar<ă> cu 10 pecetluit roşiu, pe faţ(ă>, tot omul. Şi oameni<i> să teme să ias<ă> toţi la ruptă, să nu s<ă> înmulţască ciferturile pecum să înmulţis<ă> la Co.tantin Duca-vodă. Ce vădzind aşe, au scris cărţii pe la stăpînei satelor şi pe la vornicei şi pe la vătămani, să-i sco<a>ţ(ă> pe toţi la rumtă, c-apoi,
1 6] 10 M, 3 P/ lipseşte Aşijderea.... apucat de M,P// 1-1 Făcut-au şi altă blsărică din lemnu in ograda vămii, lingă curţile tătîni-său, a lui Ioan Racoviţă şi i-au pus hramul înviere lui Lazor M,P// 2 biserică B,C/ lemnu B/i-au]au B,C/hramul bisericii înviiarea Sf(î)ntului Lazar B,C,D// 2-3 de lemnu în ograda vămii şi i-au pus hramul Sfîntul Lazăr, aproape de E,G// 3 aproape de CJlîngă B/ curţile B,C/ lui]a lui E/ Ionniţă Racoviţă C// 5 7] 11 M, lipseşte B/ lipseşte Şi M,P/ doamna B,C/ sale Cj lipseşte încă G/ tocmitjdires E,G// 5 — 7 Doamna lui Mihaiu voevoda au tocmit Mitropolie ce vechi şi au şîndilit-o şi au înpodobit-o înlăuntru cu toati, după cum să cadi M,P// 5-8 încă s-au (îndemnat şi s-au B)apucat de au tocmit şi au dres şi au şindilit Mitropoliîa cea veche cu toate cheltuîaleli ce au trebuit (cu toate cheltuîaleli Mitropoliîa cea veche ce au trebuit, că era pustiită de mult D) de (şi D) s-au cîntat Sfînta liturghiîe pînă ce au răsipit-o în dzileli lui (mării-sali D) Ioan Theodor voevoda, începîndu—o de nou a o zidi cu altă frumoasă rinduială.şi făptură (căriia biserici hramul iaste Sf(î>ntul mareli mucenic Gheorghie D). Şi cu a cui cheltuială să zideşte (s-au zidit D), la rîndul săi înnainte să va arăta B,D/ după arăta ad. marginal care iaste Mitropoliîa cea noao D// 5—8 de au dres şi au tocmit Mitropolie cea mică, Svîatii Gheorghii şi au şindilit şi înlăuntru cu toate ce au trebuit, de s-au cîntat Sf(î>nta liturghiîe pînă în zileli mării-sali Ioan Theodor voevoda. Iar atuneea răsipindu-o de nou au început a o zidi cu frumoasă rîn-duială. Iar cu a cui cheltuială, să va scrie la rîndul său C/ Mitropolie(a) cea mică şi i-au (au G> făcut şi catapetiazmă şi cu toate chiltuialeli ce au trebuit (cărţi, veşminte şi alteli E]>, de s-au cîntat sfînta liturghie mulţi ani, pînă au răsipit-o cîndu s-au zidit Mitropolie(a) cea noao (din Iaşi E) Svîatii Gheorghii (şi au zidit E) cu acea piiatră şi cu altă piiatră cîtă au (mai E) trebuit (precum să văde E> E,G// 7-8 lipseşte de'cîntă... de mult M,P// 9 8]5 B, 12 M/AtunceaB.C.lipseşte M,P/ Mihaiu voevoda au scos M,P/ ruptă B, lipseşte Cj ţară B,C/ lipseşte cu B// 10 pecetluituri roşii B,C,D,E,G/ pecetluituri (roşii P) pre faţa a tot omul M,P/ pre faţă B,C, pe feţe E/ după omul ad. să (să E) Ia pecetluit E,G/ lipseşte Şi M,P/ oamenii B,C/ să temea B,C, s-au temut B,C// 11 iasă B,C/ să B, Cj civerturili B, civerturile C// 12 precum B,C]ca şi M,P/să înmulţisă B,C, lipseşte M,P/ voevoda M/ lipseşte Ce vădzind aşe M,P // 13 aşîa B, aşa Cj Scris-au cărţi M,P, Mihai-vodă au scris cărţi B, au scris Mihai-vodă cărţi C/ pre1-2 B,C, lipseşte M,P/ stăpînii B,C/ lipseşte şi pe M,P/ vorniciei B// 14 lipseşte pe1 M,P/ văt(ă)mani Cj scoată B, scoată Cj pre1"'2 B,C/ toţi oamenii B,D,E,G/ ruptă B,C/că apoi B,C// 14 — 2 la ruptă, că di-i vor tăinui, gre pedeapsă vor lua. Zlotaşii undi găsă om fără M,P//
pe urmă, aflîndu-s<ă>, or petreci rău capeteâi. Iar pe urmă, unde găsîla zlotaşi<i> cîte un om făr<ă> pecetluit, îl pune ' pe vornicei sau pe văt<ă>man în butuci şi-1 triimitea la Iaşi, şi-1 purta pe uleţi, căce n-au scos oameni<i> întîi 5 la rumtă, să-ş fie luat pecetluit.
Şi vădzind că nici cu acie nu-i poate spărie să ias<â> toţi la rumtă, vîndut-au toate ţinuturili la cochi-vecu, ciocoilor, ca gosştina de oi, pe oameni<i> cei făr<ă> de pecetluituri de rumtă, de nu pute scăpa nice un becisnec, 10 pe necăiuri, să nu îa pecetluit. /. f. 306 9. Atunce fiind Po<a>rta neaş<e>dzată, ave şi Mihai-
vodă mare nevoie de bani; că-ntr-un an şi gium<ă>tate ce au fostu domnu s-au schimbat trei viziri şi şepte chi-haiali. Să mira şi el ce va faci, că n-ave de la cine lua şi el 15 bani, că ţ<a>ra era gium<ă>tate scutelnic<ă>, tot a ne<a>-mului lui ş-a Cup<ă>resştilor, cum s-au pomenit mai sus.
10. Şi aşea, făr<ă> veste veni vestea  din Ţ(a>ra Muntene<a>scă cum au înbrăcat Ant<i>ohi-vodă caftan de domnie, şi el îi mazîl. 20     Deci cum înţălesăr<ă) de ace veste Iordachi vornicul
1 pre urmă aflîndu-s(ă) pre urmă Cj pitreci B, pitrece C/ capetile B,C// 1 — 2 Iar mai pre urmă unde găsiîa zlotaşii B,C// 2 fără de B,C,D,E,G/ îl punea B,C/ punea M,P// 3 pre1 C, pre1"2 B/ vătăman B,C/ şi-1 trimite C, şi îl trimitea B/ şi-l]şi-i B,C,M,P// 4 pre uliţe C, pre uliţă, prin tîrgu B/ căciC]pentru căciB.D, pentru ce E,G/oamenii C//4—5 lipseşte căce n-au scos... pecetluit. M.P//5 ruptă B,C/ pecetluituri B,D// 6 lipseşte Şi M,P/ vădzind]au văzut M,P/ aceîaB,C/spăriîaB,C/să iasăB.C, casăiasăM,P// 7ruptă B,C/ vîndut-au]şi pentru aceasta (aceia P) au scos la vînzareM.P/ţinuturileC/ cochii-vechi B,C,D,E// 7 — 9 toati ţinuturile, ca goştina pre oi, şi le-au vîndut ciocoilor, di n-au putut scăpa (să scapi P) nici măcar (măcar nici P) un sărac fără (fără de>pecetluit M.P//8 goştina B,C/pre B,C/ oamenii C/de oi şi ca desetinade stupi(şide porci G)pre oamenii E,G/fără B,C//9 ruptă B,C/ putea B,C/ nici (cît E> un becisnicu (becisnic C) de om B,C,D,E,G//10 pre Bj nicăiri B.C//11 9]6 B, 13 M, 5 P/ Atuneea B,C/ Atunce Poarta era neaşăzată M,P/ Poarta B,C/ neaşedzată B, neaşezată C/ avea B,C// 11-12 lipseşte ave... nevoie de bani M,P// 12 după nevoie ad. şi supărare B/ într-un an şi giumătate B, într-un an şi şase luni Cjj 13 fost B,C/ trii veziri B,C/ şapte B,C/ chihaiale B, chihaiale C// 14 Şi să mira B,C,E,G,M,P/ elJMihaiu voevoda M,P/ face B,C/ faci şi di undi a mai lua bani M,P/ nu avea Cj nu avea şi el de la cine luoa(să ia G) bani B,D,E,G// 15 ţara B,C/ giumătate B, giumătate Cj scutelnică B, scu-telnică C, scutelnici P/ lipseşte tot M,P/ niamului B,C, neamurilor M,P// 16 şi a Cupăreştilor B,C]şi a Rosăteştilor M,P/ după Cupăreştilor ad. a Rusăteştilor Cj cum] precum C,D,E,G/ pomenit]scris B,C,E,G/ mai sus s-au scris E,G/ lipseşte cum s-au pomenit mai sus M,P// 17 10] 14 M, 6 P, lipseşte Bj aşîa B, aşa Cj fără de veste B,C,E,G/ vini veste B,C/ Ţara Munteniască B,C// 17-19 Vinit-au vesti din Ţara Munteniască că Antohii voevoda au înbrăcat caftan di domnii şi el esti mazil M,P// 18 cum]cum că B, precum D,E,G/Antiohii B,C/caftan B,C// 19 domniîe C, domniîa Moldovei B]domnie la Moldova D/ şi el iaste mazil D,E,G]şi Mihai-vodă iaste mazil B,C// 20 Decii B,C jante Decii: 7B/ lipseşte Deci cum... ace vesteM.P/înţălia-sărăC, înţăliasăB/acîaB, acea C/veste B,C/Iordachi Rusăt vornicul B,E,G,M,P//
450
451
f. 306'
şi frate-său Scarlatachi — să tîmplas-în Iaşi de la T<a>ri-grad vinit — şi alţii grecii mai mici, Cupeă^resştii şi Dumitraşco Racoviţă comisul, frateli lui Mihai-vodă, acestea toţi, temîndu-s<ă> de Ant<i>ohi-vodă, n-au mai 5 aşteptat să sosască capegi-baş<a> cu mazilie ş-au şi fugit în Ţ<a>ra Muntene<a>scă; iară Panaitachie Morona au trecut în Ţ<a>ra Leşască.
11. A doo dzii, ciîalalţii boiarii, ce răm<ă>ses<ă> şi nu ştie nemic, să mira ce poate să fie. Chimat-au Mihaiu-
10 vodă pe Bogdan la curte de i-au spus pecum i-au vinit vestea de olac într-o no<a>pte din T<a>ra Muntene<a>scă, de i-au spus acea veste. Ce Bogdan vornicul mult i-au dzis lui Mihai-vodă, căci au făcut spaim<ă>, şi n-a hi nemic pe urmă, şi-i lucru cu ruşine\
15 12. Prepun oameni<i> şi vorovăscu de dzic că atunce, ştiind Mihai-vodă pe Bogdan că iaste om vrednic şi te-mîndu-s<ă> că dup<ă> ce a vini cumnatul său, Antiohi-vodă, domnu, la chivernisi bine la domnie, / să-i fie dat atunce în cafe otrav<ă>. Care şi can samîn-acel lucru să
1 lipseşte şi M/ frateli său P/ Scarlatachii B, Scarlatachie Cj săjîncă să B, că să Gj tîmplasă B/ lipseşte să tîmplasă... vinit M,P/ de la Ţarigrad vinit Cjvinisă de la Ţarigrad B// 2 după vinit ad. de la Ţarigrad Cj alţi greci B,C/ Cupăreşti B,C, lipseşte M,P// 3 Racoviţă B,C/ comisuljhatmanul C, lipseşte E,M,P// 4 aceştiîa B,C/ temîndu-să C/ temîndu-s<ă> toţi Bj Antiohii B, Antiohie C// 5 sosaseă]vii M,P/ după sosască ad. să viie Bj başîa C, başîa turcul Bj cu maziliîa B, cu mazilie C, lipseşte M,P/ şi au B,C]au G, ci au M,P/ lipseşte şi2 M,P// 6 Ţara Munteniască B,C/ iar Bj PanaiotachieC/ Panaiotachi Morona postelnicul B,D,E//7 Ţara B,C// 8 11]8
B, 15 M, 7 Bj Iar <Iară C> a doa zi B,C,E,G, lipseşte M,P/ ceialalti B,C/ boiari B, boiari Cj ce rămăsesie şi C, ce mai rămăsesie şi B, lipseşte M,P// 9 ştiîa nemică B,C/ nu ştie di mazilii nimica şi să mira ci esti. Mihaiu voevoda au chemat M,P/ Chie-mat-au atuncea Mihai-vodă B,C// 9—10 Chiemat-au Mihai-vodă atuncea pre Bogdan vornicul la curtea domniască E,G// 10 Bogdan vornicul Bj curte C, curte domniască Bj de]şi M.P/ precum B,C]că M,P// 11 veste B,C/ de olacu C, lipseşte E,G/ într-o noapte B, întru acea noapte C,D// 10— 11 i-au vinit vesti di mazilii din Ţara Muntenească M,P// 11 Ţara Munteniască B, Ţara Munteniască Cjj 12 acia Bj lipseşte de i-au spus acea veste. Ce M,P/veste C, veste de mazilite Bjj 12—13 Bogdan au zis lui Mihaiu voevoda pentru ci au făcut M,P// 13i-au]auE/ căcijpentru căci B,C,D, pentru ce E,G/ spaimă B,C/ şi n-a fi nemică C, şi pre urmă n-a fi nemică B, şi poate n-a fi nemic E,G// 14 şi-i]şi iaste B,C,D,E,G/ ruşine B,C/ şi mai pre urmă poati n-a fi nimica şi cum că esti lucru cu ruşini M,P// 15 12] 17 M, 8 P, lipseşte Bj Prepunea C,D,E,G, Iar prepunea Bj oamenii B,C/ voroviîa B,C,D,E,G/ zicea B,
C, D,E,G/atuncea B,C// 15 — 2 Zic unii că ştiind Mihaiu voevoda pre Bogdan că esti, om vrednic şi cumnat lui Ant{i)ohii voevoda, i-ar fi dat atunce otravă în cafe. Şi aşa <îşi P) cam samînî a fi <aşa P), că curîndu după această (aceia P) s-au şi bolnăvit şi presti şasă luni, după ce au vinit Ant(i)ohii voevoda, au şi murit M,P// 16 pre B,C/ iaste B,C/ temîndu-să B.C//17 după B,C/ cumnatu-său Bj Antiohii B,C// 18 schivernişi A/ bine C]Bogdan bine B, lipseşte Gj domniîe Cj domniîe şi dzicu să-i iiîe dat B/să-i]şi să-i E.G//19 atuncea B,C/ otravă B,C/samînă B, sămîna Cjj
fie fostu şi can adevărat; că curund s-au. şi bolnăvit si pestă cincii, şes<ă> luni au murit, dup<ă> ce au vinit Ant<i>ohi-vodă, şi bo<a>la lui într-acel chip au priceput-o doftori<i> la mo(a>rte lui. De hii aşe, va - da 5 sam<ă> la Dumn<e>dzău.
13. Tîmplatu-s-au de au zăbăvit acel capegi-baş cu mazilie vro trei, patru dzile, dup<ă> vestea ce vinis<ă> la Mihai-vodă. Deci boiarii toţ să strînge la gazda lui Bogdan vornicul şi sfătuia şi s<ă> mira ce poate fi. Şi
10 s<ă> teme să nu fie luat Costantin Duca-vodă domnie. Ş-au pus străji în gios la drumuri, de străjuia. Şi cînd sosîia capegi-baş în Iaşi, iar^Bcgdan vornicul şi cu to<a)tă bolarimea s-au sculat din Iaşii şi s-au dus pe Bahluiu în sus pîn'la Căcărădzeni.   Ş-au stătut acolo pîn-au sosit
15 capegi-baş ş-au cetit fermanul că este Antiohi-vodă domnu. Şi au vinit şi omul iui Ant<i)ohi-vodă cu cărţii la vornicul Bogdan, să fie cămăican.
14. Atuncea cetindu cărţile Bogdan, a lui Antiohi-vodă, la Căcărădzeni, au adeverit tutoror boiarilor ce Iera cu
20 dînsul să nu po<a>rte nime nici o grij<ă>, nice să aibă nice un prepus dispre Antiohi-vodă, pentru cîţi au fostu
1 fie fost C, fiie fost Bj şi cu adevărat E/ după curund ad. după aceia Cj lipseşte şi2 Bj după bolnăvit ad. Bogdan vornicul D// 2 preste B,C/ cinci B,C/ şea.:-,îe B, şease Cj au şi murit B,C/ după ce C, după cie Bjj 3 Antiohii B,C/ boala B,C/ întru Cj doftorii B,C// 3 — 7 lipseşte şi boala lui... cu mazilie M,P// 4 moartea B,C/ Deva fi aşiaD//4 —5 De a fi aşîa, va da samă la Dumn<e)dzău B]Dar adevărul nu să ştie E,G, lipseşte Cjj 6 13]9 Bj başe Cj capegi-başîa ce viniîa cu maziliîa E,G// 6-8 Tîmplatu-s-au acel capegi-başîa de au zăbăvit vro trii, patru zile după veste ce-i vinisă lui Mrhai-vcdă de maziliie Bjj 7-12 lipseşte vro trei... Şi cînd sosîîa M,P/..' 7 vreo trii Cj zile Cj după ce vinisă lui Mihai-vodă veste de mazilie Cjj 8 la]lui E,G' Decii B,C/ să tot strîngea Bj strîngea Cjj 9 vornicului D,G/ să sfătuia Cj să1"2 B,C/ poate să fie E.G//10 temea B,C/ nu fiie Bj domniîa B,C// UŞiauB.C/ drum E/ lipseşte cînd Gjj 12 sosiia B,C/ başîa B, başeC/ în]la Bj toată C/boerirr.ea Cj Capigi-başa nu era diparti. Bogdan vornicul şi cu toţi boerii// 13 s-au sculatlau purces M,P/ Iaşi B,C/pre B// 13—H lipseşte pe Bahluiu în sus <pînă P> M,P// 14 pînă la sat la B,C,D/ Căcărădzeni B, Căcărăzeni Cj Şi au stătut B,C]Şi au aştiptat M,P/ după acolo ad. de au aşteptat Bj pînă au sosit B,C/ sosit şi M,P// 15 capegi-başe C, cape-gi başîa turcul B, capegi-başe la <în G) Iaşi E,G/ şi au B,C, şi le-au M,P/ fermanul de mazilie şi că iaste Gj că]cumcă M,P/ iaste Antiohii B,C// 15— 16 domnu Ant(i)ohii voevoda. <Cu M) capigi-başa au vinit <şi P> un om a lui Ant<i)ohii voevoda M.P// 16 Antiohii B,C/ cărţi B,C]'scrisoari M,P//17fiie Bj caimacamB,C//18 14] 10 B, 20 m', 10 Bj cetind cărţile C/ Bogdan vornicul C,E/ Antiohii Cjj 18-19 citind cărţile lui Antiohii-vodă, Bogdan vornicul la Căcărăzeni au spus şi au adeverit Bjj 18 — 21 Bogdan vornicul, fiind acolo la Căcărăzăni, după ce-au cetit cărţile lui Ant(i)ohii voevoda au zis tuturor boerilor să nu poarti nici o griji şi să nu aibă nici un prepus M,P// 19 Căcărăzeni Cj tuturor Bj era B,C// 20 după dînsul ad. dzicîndu E,G/ poarte B,C/ lipseşte nime Bj grije B.C//20—21 nici2"3 B,C// 21 despre Antiohii B,C/ cîţi] căci B, carii E/ pentru că ei au fost M,P/ fost B,C//
452
453
la rădicarea domn<i>ei lui Mihai. Ş-au luat asupra sufletului lui că n-a ave nime nice o nevoie.
Şi aşe toţi să învoeşer<ă> şi purcesăr<ă>  cu toţii f- 307    înapoi la Iaşii. Şi-ntrar<ă> cu toţîi grămadă / în curte 5 domne<a>scă, de descălecar<ă>, şi s<ă> înpreunar<ă> cu capigii-başea, de le cetii ferman. Şi spusăr<ă> capegi-başei că ei au fugit, temîndu-s<ă> de Duca-vodă, că iaste\ iar de Ant<i>ohi-vodă nu fug<e> nime.
15. Dece cădzind Bogdan cămăican, grijit-au pe Mihai-10 vodă cu toate deplin, cîte i-au trebuitu. Şi de toate de cîte
au poftit ş-au luat îndestul. Şi l-au pornit cu mare cinste, ca pe un domnu. Pe nime n-au lăsat să-i facă vro gîl-ce<a>v<ă>, sau să-i grăiască vrun cuvînt înpotriv<ă>. Pîn' şi bucatele ce au avut a lui şipeune slugii din boerie au lăsat 15 cu bun<ă> paci, de-aumărsu în Ţ<a>ra Muntene<a>scă, de i-au dat Brîncovanul o moşie, de au ţinut bucatele acolo.
16. Atuneea, la mazîlie să tîmplas<ă> de vinis<ă> sol din Ţar<a> Muntene<a>scă Toma spăt<arul> Ca<n>t*-cozino. Şi la acea spaimă au fugit şi el din Iaşii în Hangu,
1 domniii B,C/Mihai-vodă B,C,D,E,G,M,P/ Şi au B,C/ după luat ad. Bogdan M, Bogdan-vodă P// 2 lui]său M,P/ că]cum că M,P/ nu va avea D, nu vor avea B.C, n-or avea G/ lipseşte nime B/ nici B,C// 3 aşîa B, aşa Cj să învoioşară C,D, s-au în-voioşat B/ purceasărâ C, purceasă G, au purces B// 3 — 6 s-au învoeşat toţi boerii. Purces-au di acolo cu toţii la Eşi. Şi, viind, au intrat toţi în curte domnească. Şi capigi-başa le-au cetit fermanul (ferman cum că esti domnu Ant(i)ohii-vodă P) M,P// 4 înnapoi ~B,C,lipseşte E,G/Iaşi B,C/ intrară B,C/ toţii B,C/ grămadă în ogradă la curte E/curtea domniască B,C//5 descălecară B,C/ să înpreunară B,C//6 capegi-başe C, capegi-başîa turcul B/citi B, ceti Cj fermanul D,E,G, fermanul boîarilor B, fermanul de domniîe lui Antiohii-vodă Cj Şi-i spusără boiarii capegi-başii B/ spusără boiarii capegi-başii Cjj 7 ei]iei B,C/ temîndu-să B,C//6-8 lipseşte Şi spusăr(ă)... nu fug(e> nime. M.P//7 Costantin Duca-vodă D,E,G/ că iaste domnu B]că va fi domnu C, că iaste el cu domnie E, că el va fi cu domniîa Gjj 8 iară B/ Antiohii B,C/ fuge B// 9 15] 11 B, 22 M, 11 P/ Decii B,C/ lipseşte Dece cădzind M,P/ cădzind]fiind B,C,D,E,G/ Bogdan vornicul C, D/ caimacam B,C/ Bogdan caimacamul au grijit M,P/ pre B,C// 10 voevoda M/ şi cu toate cîte i-au trebuit G, cu de toate cele ce i-au trebuit B/ trebuit Cj lipseşte de2 Cj Şi de cîte au poftit ş-au luat B// 10— 11 diplin şi toati cîti i-au trebuit ş-au luat din distul M,P// 11 Şi au purces cu mare cinste Mihai-vodă (Mihai-vodă cu mare cinste E,G> B,E,G/ mare cinste Cjj 11—19 lipseşte Şi l-au pornit... în Hangu M// 12 pre C, lipseşte B,E,G/ Pre Cj N-au lăsat Bogdan vornicul pre nime să-i facă vreo gîlceavă B/ Şi n-au lăsat Bogdan pe nime să-i facă E,G/ vreo gîlceavă Cjj 12-19 lipseşte Pe nime... în Hlangu P// 13 vreun B/ înpotriva B, înprotivă Cj Pînă B.C//14 bucateli B,C/ a lui]Mihai-vodă B/ pre slugi Cj pre unii din slugi ce au avut din boiariîe B,D,G// 15 bună pace B,C/ de au B, Cj Ţara Munteniască B,C/ de]şi B,C// 16 Brîncovanul-vodă C, Brîncoveanul-vodă B,D,E,G/ moşiie B,C/ după "ţinut ad. Mihai-vodă B/ bucateli B,C// 17 16]12 B/ mazilie Cj maziliia lui Mihai-vodă B,E,G/ tîmplase B/ venisă B// 18 Ţara Munteniască B,C/ Toma Cantacozino spătariul B,D/ spătariul C/Cantacozino Cjj 19 acia Cj Iaşi B,C//
454
că nu l-au încăput vreme, de fric<â>, să margă în Ţ<a)ra Muntene<a>scă, înpreun<ă> cu văru-său Ilie păh<arnicul> Ca<n>tacozino şi. cu Neculaiu Costîn hatmanul. Deci Bogdan, au şi răpedzit cărţii la dînsul, să margă în ţ<a>ra 5 lui făr<ă> de nici o grij<ă>. Şi s-au întorsu din Hangu, de s-au dus la ţ<a>ra lui cu paci. ,,  ;       17.   Ş-au scris şi la ceia boiarii, la Ilie paharnicul şi la Neculaiu şi la alţîi, cîţii mai era acolo, de s-au întorsu f. 307T   toţii înapoi la casăle lor, făr<ă> nici / o grij<ă>. Şi rămas<ă> 10 Bogdan în Iaşi, stăpînind cămăicănie cu bun<ă> învoial<ă> şi dragoste cu toţi.
18. Şi triimis<ă> şi la Panaitachi postelnicul Morona, în Ţ(a>ra Leşască, de-1 luo asupra sa, pentru greşelili ci făcus<ă> lui Ant(i>ohi-vodă, că nu i-a hii nemic. Şi
15 dup<ă> ce au vinit în ţar<ă>, l-au triimis înainte în Dobro-gea, în tîmpinare lui Antiohi-vodă. Şi atunce puţintel l-au mustrat Antiohi-vodă, ş-apoi l-au ertat. Şi-1 ţinea în mare cinste şi mil(ă>, căci era om harnic la slujbe, de s(ă) ştie rîndul turcilor, dup(ă> cum s-au dzis mai sus.
20 Slugia ca un grec, dup(ă> cumu-i înbla vremea.
19. Atuneea triimis(ă) Brîncovanul pe văru-său Ştefă-
1 — 20 lipsesc M,P// 1 frică B,C/Ţara Munteniască B,C//2 înpreună Cj şi înpreună cu Toma au fugit şi văru-său B/ după Munteniască ad. şi au fost fugit cu văru-său inpreună, cu Ilie G, şi au fost fugit E/păharnicul Cantacozino B,C// 3 Nicolai Costin B,C/ Decii B,C// 4 vornicul Bogdan B, Bogdan vornicul CI răpezit B]triimes E,G/ cărţiB,C/la dînsul] la Toma spătariul B,D,G, la Toma spat(arul) Cantacozino E/să margă]scriindu-i să margă B/ ţara B,C// 5 fără B,C/ grije B,C/ după Hangu ad. Toma spătariul B, Toma spătar D/ de]şi B,D// 6 ţara B,C/ după lui ad. în Ţara Munteniască D/ pace B,C// 7 lipseşte 17 B/ Şi au Cj Şi au scris (vornicul B> Bogdan B,E,G/ceialalţi boiari B,E,G/ boiari Cj Ilie Cantacozino paharnicul B, Ilie paharnicul Cantacozino E,G// 8 Nicolai Costin D, Nicolai Costantin C, Nicolai Costin hatmanul B,E,G/ alţii cîţi B,C/ după întorsu ad. din Hangu Cjj 9 toţi C, lipseşte B,G/ înnapoi B,C/ casăle B,C/ fără de nici o grije B,C,D,E,G/ Şi au rămas Bogdan vornicul B, Şi au rămas în Iaşi Bogdan E// 10 lipseşte stăpînind Cj căimăcămiîa B]caimacam Cj bună învoială B,C// 11 dragoste Cj dragoste cu toţi boîarii B// 12 lipseşte 18 B/ triimisă C, au trimis B, triimisă Bogdan G, triimisă Bogdan hatmanul E/ Panaiotachi B,C/ Panaiotachi Morona postelnicul E,G// 13 Ţara B,C/ de-1 luo]şi l-au luat Bogdan B/ sa]lui Gj greşaleli B, greşelile Cj) 14 ce făcusă B,C/ Antiohii B,C/ nu i-a fi B, nu-i va fi C,D/ nemică B,C/ repetă Şi A// 15 după B,C/ vinit]eşit E/ după vinit ad. Panaiotachi Morona postelnicul B/ ţară ~&>,Cjdupă ţară ad. la Iaşi B/ trimis B/ înnainte B,C/ Dobroge B,C// 16 întru întimpinarea B,C,D,E,G/ Antiohii B,C/atuncea B,C// 17 Antiohii B,C/ după vodă ad. pre Panaiotachi B/ şi apoi B,C/ Şi îl B//18 mare B,C/ milă B,C/ căci]pentru căci D, pentru că E,G/ slujbe B,C//19 de ştiia B,C,D,G, de ştiia bine Gj după cum s-au scris mai sus C, dupre cum s-au scris mai sus B, precum mai sus s-au scris E,G// 20 Slujiia C, Slujiîa şi Panaiotachi B/ lipseşte ca un grec B/ după cum îi umbla vremia (vr6me C> B,C]după cum îi era voîa Gjj 21 19] 13 B, lipseşte M,P/ triimisă Brîncoveanul-vodă C,D,E,G/ au trimis Brîncovanul-vodă   din Ţara Munteniască la Ţarigrad pre văru-său B/ pre Cjj
455
niţă paharnicul, ficiorul stolnicului Costantin Ca<n>ta-cozino, carele acela au cădzut şi domnu mai pe urma Brîncovanului, la Ţarigrad, de au stătut de au făcut paci lui Antiohi-vodă cu Brîncovanul, cu giur<ă>mînt înainte 5 patriiarh ului, ca s<ă> nu s<ă> mai pîrască la Po<a>rtă unul pe <celă>lalt, să s<e> strici ţărîli cu cheltuiala, şi-ncă să s-agiute unul pe alalt cu prieteşugul.
20. Şi pentru Mihai-vodă să nu s<e> mai puie să-1 sco<a>tă Brîncovanul la domnie. Şi <lui> Dumitraşco/ f. 308 io beizadea, fratele lui Antiohi-vodă, încă să-i dea Brîncovanul pe an cîte 10 pungii de bani pentru chevirnisala lui, ca să s-odihne<a>scă în Ţarigrad la casa lui cu paci şi s<ă> nu mai înble amestecînd pe Brîncovanul şi fă-cînd<u>-i cheltuial<ă>, ce încă să-i arete slujbă. Că s<ă> 15 spăriias<ă> Brîncovanul că i-a smintii domnie, pentru multă cheltuial<a> şi pagub<a> ce-i face totdeuna.
Aşijderea au făcut pace Brîncovanul şi cuscru-său, lui Iordachi Rusăt vornicul, ca să slujască lui Ant<i>ohi-vodă cu dreptate, ca maiinte, şi s(ă>  fie lep<ă>dat dispre
1 — 5 Brîncovanul, domnul muntenescu, au trimes la Ţarigrad pre vărul său Ştefăniţă paharnicul Cantacozono (Cantacozono paharnicul P), di-au făcut paci Brîncovanul cu Ant(i)ohii voevoda să nu să mai pîrască la Poartă, să nu să mai strici amindoao ţările cu cheltuiala. Şi au giurat înnainte patriiarhului M,P// 1 după paharnicul ad. Cantacozino B/ Cantacozono C, Cantacuzino B/ carele B, careli C//
2 acela mai pre urmă au agiunsu de au fost şi domnu după Brîncoveanul-vodă B, acest Ştefăniţă paharnicul au agiunsu de au fost şi domnu pre urma Brîncovanu-lui-vodă C/ au cădzutjau agiunsu de au fost D,E,G/ Brîncoveanului-vodă D,E,G/ după vodă ad. l-au triimes E,G// 3 lipseşte la Ţarigrad B/ pace B, pace C/ după pace ad. la Ţarigrad B// 4 Antiohii B,C/ cu Brîncovanul-vodă C, cu Brîncoveanul-vodă D,E,G, lipseşte B/ giurămînt B, C/ înnaintea B,C// 5 să nu să B,C/ Poartă B//6 unul pre aitul să-ş strice D, unul pre alalt la Poartă E/ unul pre altul la Poartă şi să strice C, unul pre altul, să nu mai strice B// 7 încă B,C/ să să agiute B,C, să să agiutoreze E/ unul pre altul B,C/ priîateşug B// 7— 16 lipseşte şi încă să să agiute... ce-i face totdeuna. M,P// 8 lipseşte 20 B/ să C/ să nu să mai puie Brîncovanul-vodă să-1 \mai E,G> scoată la domniîe B,E,G// 9 scoată C/ Brîncovanul-vodă B,D/ domniîe C/Şi lui B,C,D,E,G//10 beizadeaC, beizade B/ frateli lui B, fratelui lui C,G/ Antiohii B,C/ Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncovanul-vodă C//11 pre B,C/ dzece B, zece C/ pungi B,C/ cîte zece pungi de bani pre an pentru G/ chivernisala B, C//12 să să odihniască B,C/ pace B,C/să B,C//13 umble B,C/ amestecînd] mestecînd B/ pre B,C/ Brîncovanul-vodă B, Brîncoveanul-vodă C,D,E,G// 14 făcînd cheltuială B,C,D,E/ arate B,C// 13— 16 făcînd cheltuială şi pagubă ce-i făcea totdeauna G// 15 să spăriiase B, să spăriiasă C/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E/ după sminti ad. Dumitraşco beizade B/ că-i va sminti C,D/domniîa B,C//16cheltu-ială B,C/ pagubă B,C/ făcea B,C/ totdeauna B.C// 17 ante Aşijderea: 14 B/ lipseşte Aşijderea M,P/ pace B, repetă Gj Brîncovanul au făcut pace şi (cu M) M, P/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E/ lipseşte lui M,P// 18 vornicului E,G/ Antiohii B,C/ voevoda M// 19 dreptate, precum slujisă şi mai înnainte vreme B/ ca mai înnainte C, ca şi mai nainti M,P, ca mai denainte vreme D/să fie lepădat C] să fie depărtat B/ despre B,C// 19-1 lipseşte şi s(ă> fie... rudeli lui, Cupăresştii. M,P//
456
Mihai-vodă, şi el şi toate rudeli lui, Cupăresştii. Şi ase au ţinut de bine această paci, pecum ţin cinei vinerili. Care mai nainte la rîndul lor s-a arăta.
21. Antiohi-vodă,   tot atunce,  dup(ă> ce au vinit 5 Mihai-vodă  mazîl la Ţarigrad, chemat-au şi vro doi,
trei boiarii din Moldova, di au pîrît pe Mihai-vodă de doo biruri şi doo bariiamlîcuri: cînd au fostu domnu, le-u luat din ţar(ă> şi la visterie înpăr<ă>tiiască nu le-u dat, de au rămas rămăşiţă. Şi el tăgădula, că nu le-u 10 luat din ţară. Deci l-au rămas şi l-au pus la-nchisoari, să p!ăte<a>scă banei la visterie înpărătiiască.
Atunce şi eu eram tînăr, şi fusesăm mai nainte ag<ă> şi m-am tîmplat în Ţ(a>rigrad, de am vădzut acea pîr<ă>.
22. Dup-acila s-au gătit Ant<i>ohi-vodă cu tot agîr-i. 308v 15 lîcul/şi s-au rădicat din Ţarigrad ş-au vinit pe la Baba,
1 lipseşte CupăresştiiC/ aşaC//2deC/ pace Cjj 1 — 3 Cupăresştii, adecă Rusăteştii. Şi această pace n-au ţinut-o, precum la rînd să va arăta B/ Insă această paci aşa au ţînut di bini, chiiar după cum ţin cînii vinere. M,P//2 —3 precum mai înnainte la rîndul lor să va arăta Cj şi clinii E//3 lipseşte Care... s-a arăta. M,P/ la rîndu să va arăta E,G, să va arăta Bjj 4 21] 15 B, 24 M, lipseşte P/ Antiohii B,C/ atuncea B,C/ după B,C/ vinitjmărsu B// 4 — 9 Mihaiu voevoda au vinit în Ţarigrad. Antohii voevoda şi cu boerii Moldovii l-au pîrît la Poartă că au luat din ţară doao biruri şi doi baerabelîcuri (baeramlîcuri P) cînd au fost domnu, şi la visterie înpărătiască acii bani nu i-au dat M,P// 5 mazil B,C/ chiemat-au B/vreoC//6 trii B,C/ boiari Cj din]de B/ de B,C/ pre B,C/ după vodă ad. la Poartă E/ de2]pentru B// 7 doao1-2 B,C/ şi]şi pentru B, şi de C,E/ bairamlîcuri B,C,E/ fost Cjj 8 li-au Cj ţara Cj că li-au luat din ţară cînd au fost domnu şi la visteriia înpărătiască B/ vistierie înpărătiască Cjj 8-9 nu li-au1 C, nu li-au1"2 B// 9 de]şi B/ lipseşte rămăşiţă Cj e.l]Mihai-vodă B,C,D,E,G/ tăgădula dzicînd E,G// 9—10 lipseşte de au rămas... din ţară. M,P/ că n-au luat aşa, doao biruri şi doao baraiamlîcuri. Decii C// 10 Decii B/ după rămas ad. boiarii pre Mihai-vodă B, pre Mihai-vodă C, boiarii D/ închisoare B,C// 10—11 Şi după ci l-au dovidit l-au pus la închisoari. pînă ce au plătit toţi banii laM.P// 11 plătiască B,C/ baniiC, lipseşte B/ vistieriîa B, vistierie Cj înpărătiască B,C// 12 Atuncea şi vornicul Ion Neculce fiind om tînăr, fusesîe agă B, Atuncea şi Ion Neculce era om tînăr şi fusesîe mai înnainte vreme agă D// 12—13 lipsesc C,E,G,M,P// 13 şi s-au tîmplat B,D/ au vădzut B,D/ acîa pîră cu ochii lui B// 14 lipseşte 22 B/ După acela C, Iară după aceia B/ Antiohii B, Antiohie Cj voevoda M/ agîrlîcul lui B,C// 14-3 cu tot agîrlîcul <lui M> au purces din Ţarigrad şi au vinit pre la Baba, pre la sarascheriul Iusuf-paşa. Şi l-au priimit sarascheriul cu dragosti şi cu cinsti, ca pre un domnu. (Bogdan au scris cărţi cu mari făgăduinţă la Thoma Cantacozino spătar (ci vinisă sol din Ţara Muntenească, şi la spaima ce-au fost, au fost fugit şi el din Eşi la Hang) să-şi margă în ţara sa cu bună paci M.> Scris-au şi la Hii Cantacozono şi la toţi cielanţi boeri di s-au întorsu toţi pre la casili lor, fără di nici o griji. Trimes-au şi in Ţara Leşască di au adus pre postelnicul Panaiotachi Morona, luîndu-1 asupra sa că nu e<a> fi nimica pentru greşelile ce au făcut înnainte lui Antohii voevoda. Pre acee vremi M,P// 15 din Ţarigrad şi au purces şi    au    venit    Gj   şi   au   Cj   şi au   vinit   la   Baba Bjj
457
pe la Isuf-păşea sarascherul. Şi i-au fostu şi sarascheru, lui, cu bun<ă> dragoste, şi l-au cinstit ca pe un domnu. Că pe ciia vieme sarascherul nu şăde tot la un loc, ce s<ă> duce de <î>mbla şi la Tighine, şi la Obluşiţ<ă>, şi la Baba. 5 Şi de acolo sosînd la Galaţi, au găsît strînşii to<a>tă boerimea, arătîndu-le tutoror dragoste şi cinste. Şi purce-gînd din Galaţi, au mărsu pe la sat pe la Ivesştii, la soru-sa Lupa, hătmăne<a>sa lui Bogdan, cari acolo i-au făcut cinste 2 dzile, şi lui, ş-a to<a>tă boiarimea şi oaste cîtă 10 era. Şi d6 acolo au mărsu la Iaşi în scaon.
DOMNIÎA A DOA A LUI ANTIOHI-VODĂ, SÎN CANTEMIR, LEAT 7213 <= 1705). CAP 88
Zaci<alo 1>. Dup<ă> ce sosi Antiohi-vodă în Iaşi în scaon, pe cie vreme era paci bun<ă> în ţar<ă>. Şi pus<ă> bo-15 iarii a trie dzii dup<ă> obicei: pe Antiohi Jora vel-log<o>făt, pe Lupul Costachi \el-vor<nic> de Ţara de Gios, pe Neculau
1 pre B/ Iusuf-paşîa B,C/ sarascheriul1-2 B,C/ fost B//2 după lui ad. Antiohii-vodă B/ lipseşte lui C,D,E/ bună dragoste B,C/ repetă cinstit A//2-3 pre1 2 B,C//3 acera B,C/ vremîe B/ sarascheriul B,C/ şidea B,C/ la un]într-un M,P/ locu B,C/ să ducea B.C//4 de]şiPlşi1-2lipseşleU,'PI umbla B,C/ Obluciţă B,C/Baba]BabadagC//5 ante Şi: 23 D,G/ după acolo ad. Antiohii-vodă B, purcegîndu Antiohii-vcdă şi E, purcegînd şi Gj sosind C, sosind, viind B/ Şi de acolo sosîndJAntiohii voevoda au sosit M,P/ găsit B,C/strînşi C, strînsă Gj toată C//6 toată boiarime strînşi acolo şi arătîndu-le B/ arătîndu-le C] au arătat M,P/ tuturor B,C/ dragoste şi milă şi cinste B/cinste C//7 Di la Galaţi au mers la satul Iveşti M,P/ mersu Cj pre1-2 B,C/ Iveşti B,C/ pre la soru-sa B,C,D// 8 hătămăniasa B,C/ lui Bogdan]hatmanului Bogdan B, lui Bogdan hatmanul D/ care B, care C//9 cinste doao zile B,C// 8-10 lui (a lui M> Bogdan şi doao zîli au pietrecut <a dăo zi au petrecut P) acolo, priimindu-1 (pri-imindu-i pre toţi P) cu mari cinsti. Iar după acela au vinit în Eşi în scaun M,P// 9 şi lui Antiohii-vodă şi la toată B, şi lui Antiohii-vcdă, frăţîne-său şi la toată D, şi domniii şi la toată E,G/ şi a toată Cj boerimea CJboerimea şi slujitorimea E//10 de Cj Şi de acolo purcegînd Antiohii-vodă B/ mersu CJvinit B,E,G/ în]la B,C,D,E,G/ la scaunul domniii B, la scaonul domnescu E,G// 11 A doa <A1 doile M> domniîe B,C,P/ Antiohii-vodă B, Antiohie voevoda C,G,M, Antohi Cantimir voevod P/ sîn]ficior lui B,C,D,E,G,M,P/ Costantin Cantimir vcevcda B, Costantin Caute-mir-vodă C,D,E,G//12 leat]în anii B, în anul C,D, anul E,G, lipseşte M,P/ Cap 91 D, Cap 93 P, lipseşte C,E,G,M//13 Zaci<alo> 1 C, lipseşte B, lipseşte Zacialo D,E,G,M,P/ După ce au sosit B,C,E,G, După ce au vinit M,P/ Antiohii B/ Antiohie-vodă la scaon în Iaşi Cj în2]la B,E,G// 14 scaonul domnescu E, scaonul domniei Gj după scaun ad. în anii di la zidiri 7213, iar de la Hristos 1705 M,P/ pre acela vremîe B, iar pre aceia vreme C/pace bună B,C/ţară B.C//14-15 Şi au boiarit boiarii după obi-ceiu: pus-au B,Iar(Şi E,G> a triîa zi pre obiceai au boiarit boiarii: pus-au C,E,G, Şi a trie zi au boerit după obiceiu M,P//15 dup(ă>]pre D/ pre1"2 B,C/Antiohii B, Antiohie Cj logofăt C//16 corectat Lupul Costachi A/ lipseşte pe Lupul Costachi.. de Gios M,P/ vornic B,C/Jos C/ pre B,C/ Nicolai Costin B, Nicolae Costin C/ Nicolae Costin ce fusesie hatman D//
458
Costîn, biv-hatman, vel-vornic de Ţar<a> de Sus, pe Bogdan vornicul iar l-au pus hatman, pe Macsut vel-postehik, pe Ilie Ca<n>tacozino vel-spă<tar>, pe Sa vin Zmucil<ă> Vel-oa^.- Ş1      atunce să aş<ă>dză această boîarie cu
5 temei în MoK^ya; de"i aşedzată la rînd. Că mii înainte, i. 3t»    deşi era la vrun / domnii, Uneori şăde mai sus, uneori mai gios: dup<ă> cum le fuses<ă> altă boerie, aşe şăde şi cu bănie la Divan. Iar de ice înainte i s-au aşedzat rîndul dup<ă> spătar<ul> cel mari, şi i s-au făcut şi vinit boîar<i>ei
10 cîte un ban de drobul de sari de la ocnă, cîte un ban de drob. Pe Dabije cluce<rul> l-au pus vel-păh<arnic>, pe Lupul Coli varul vel-vist ernic.
Pentru acesta, vădzindu-1 mazîlimea că-i din niiam prostu, li s<ă> strîcar<ă> tuturor voia, că nu le era cu
15 cinste să margă la gazda lui.
Pe Ion Sturdzea vel-stolnic, pe Ghiorghiţă sărdaruî vel-comis, cărei era ne<a>m lui Ant<i>ohi-vodă.
Pe aceştie îi boerii Antiohi-vodă deodată; iar mai ales şi mai de cinste era cumnatul său, Bogdan hatmanul.
20 Toate trebile şi cheverniseleli ţărîi era dup<ă> dînsul. Numai nu putea, că era bolnav, cum mai sus s-au pomenit.
1 lipseşte biv-hatman B,C,E,G, biv-hatman-vel M,P/ Ţara Cj pre Lupul Bogdan ce tra cumnat lui Antiohii-vodă, l-au pus B/ pre Lupul Bogdan B, pre cumnatu-său Lupul Bogdan K,GjjZlipseŞte vornicul iar l-au pus C,E,G/ lipseşte vornicul M,P/ lipseşte l-au pus M,P// 2-3 pre1"3 B/ postelnicu B// 3 Cantacozino B,C/ spătar B, spătar Cj Zimucilâ B,C//4 atuneea B,C/ aşedză B, aşeză Cj boiariîe B, boerie Cj Atunce această boerii s-au aşezat M,P// 5 de-i]de iaste B,C,D,E,G/ înnainte vreme B,E,G, înnainte vreme Cjj 6 vreun B,C/ lipseşte la vrun domnu M,P/ uneori1]însă uneori M,P/ şidea B,C/ şăde mai <di M> sus, altiori mai gios M,P/ uneori2]iarâ alteori B,E, iar uneori D, alteori Gj uneori mai gios]iar alteori şidea mai gios Cjj 7-8 lipseşte dup<ă> cum... la Divan. M, P// 7 după C]dupre B/ fusesie alte boerii <boîarii' B> B,C,D,E,G/ aşîa B, aşa C/şi dea B,C//7-8 lipseşte aşe ... la Divan Gj Iară B// 8 bănia B,C/ de aicea înnainte B,C/ Iar atunci i s-au aşăzat rînd (rîndul P> di şide după spătariul M,P/ după rîndul ad. aceştii boiarii (abăniii B) B,D//9 după spătariul cel mare B,C/ după vel-spatar E,G/ şi s-au făcut B, boerii B,C, lipseşte M.P//10 cîte un ban di fiişticarile drob <de sari P> di la ocnă M,P/ sare B,C/ lipseşte cîte un ban de drob B,C,D,E,G,M, de drob P//11 Pre C, Iar pre B/ Dabijea Cj lipseşte cluce<rul> B,E,G, cluce<rul> l-au pus Cj pus] făcut P/ paharnic B,C/ pre2 B.C//12 Ccjlivariul B,C/ vistiarnic B, vistiiarnic Cjj 13 Şi pentru D/ acesta B,E/ văzindu-1 boerimea şi mazilimea D,G/ că-i]că iaste B,E,G/ de niam prost B,C// 13— 15 lipseşte Pentru ... gazda lui. M,P// 14 să stricară C, să strică Gj să stricară inimile tuturor şi voia B/ le B,C// 15 cinste B,C//16 PreC, Iar pre B/ după Sturdzea ad. l-au pus B,D/ pre2 B,C/ Gheorghiţâ B,C/ lipseşte sărdaruî B,C// 17 care B,C, careli D/ era şi niam E/ care era şi rudă lui Gj lipseşte cărei... vodă. M,P/ niam B,C/ Antiohii B, Antiohie Cj după vodăad. văr primare B,C,D// 18 Pre aceşti boiari i-au boiarit B, Pre aceşti boiari îi boeri Cj Antiohii B, Antiohie Cjj 19 cumnatu-său. Lupul Bogdan B,C,E,G//20 Şi toati M,P/ trebile B,C/ chiverniselele B, chiverniselile C, chivirnisalaM/dupâB,C//21 Numai] însăM,P/ tot bolnav M,P/ cum] precum C,D,E,G/pomenit] scris B,C,E,G/ lipseşte cum mai suss-au pomenit M,P//
459
2. Curundă vreme l-au triimis sol în Ţ<a>ra Munle-ne<a>scă, şi mult au zăbăvit acolo, fiind bolnav. Şi dup(ă)-ce au vinit, încă din pat nu s-au mai sculat şi-n scurtă vreme au şi murit. Care la mo(a>rte lui multă jele au avut
5 Ant<i)ohi-vodă şi boîaiimea şi ţ<a>ra, de boer moldovan, cap întreg şi cunoscător la giudeţe şi vrednicu la toatt-trebile, cu-nţelepciune, Care tuturor le-u părut iau de păgubirea ce au păgubit ţ(a>ra, iar mai cu duiinsu lui Antiohi-vodă i-au rămas ran<ă) nevendicată. ( ă 10 i s-au schimbat lucrurili, şi i s-au micşurat schivemisala, f■ 309^   cu multe / amestecături, nu cum era în domnie întîiu.
3. Pus-atunce pe Ion Buhuş lcg<o>făt mare şi pe Antiohi Jora, log<o>fătul, hatman în locul lui Bcgdati, şi pe Ilie Ca<n)tacozino, spătarul, visternic mari, în lecui
15 Lupului Colivarului. Şi pe mine, Ion Neculce, din suîgcrie cea mari, m-au pus spătar mare.
4. Şi rămas<ă> atuncea to<a>tă cinstea şi chevtr-nisala dup<ă> Ilie visternicul Ca<n>tacozino, înpreun<ă>
1 lipseşte 2 B/ curundă vremeJPre Bogdan hatmanul M,P/Iară după aceia curund vremie l-au trimis Antiohii-vodă pre Bogdan sol în B, Curund, după ce au vinit Antiohie-vodă l-au triimis pre Bogdan sol în C, Curundă vreme după aceia Antiohii {-vodă E) au triimis sol pre Bogdan hatmanul în E,G/ l-au trimis Antioh-vodă pre Bogdan hatmanul sol D/ Ţara Munteniască B,C// 2 şi fiind bolnav au zăbăvit mult acolo M,P/ fiindu C/ după B,C// 3 după vinit ad. din Ţara MunteniascdE.G/ au vinit]s-au întors M,P/ încăjapoi M,P/ după încă ad. Bogdan B/ după sculat ad. fiind bolnav B/ şi în B,C// 4 vremie B, vreme C/ lipseşte şiB/ Care B,C/ lipseşte Care la mo{a>rte lui M,P/ moartea B,C/ şi multă M,P/' jale B,C// 5 Antiohii B, Antiohie Cj voevoda M/ lipseşte şi1 M,P/ boerimea C, toată boiarimea B/ ţara B,C/ boiar Cj 5—6 boîar de Moldova, fiind om cunoscătoriu la giudecăţi şi drept B, di un boer ca acela, întreg la minte şi cunoscătoriu la giudecăţi M,P//' 6 cunoscătoriu la giudecăţi Cjj 7 trebile B, trebile Cj înţălepciune C, înţâlepciune, pentru care B/ Care Cj li-au B.C//7-11 lipseşte Care tuturor... era in domnie întîiu M,P// 7—8 părut rău de moartea lui, de păgubirea D// 8 ţara B,C/ iarjiarăşi B/ deadinsu Cjj 8—9 du diadinsul li-au părut rău pentru Bogdan tîmplîndu-i-să moarte, iar lui Antiohii-vodă Bjj 9 Antiohie C/ rană B,C// 10 lipseşte şi D/ chivernisala B,C// 11 cumjprecum B,C,G/ domniia clintii B,C,D,G// 12 lipseşte 3 B,M,P/ Pus-au atuncea C, Pus-au atuncea Antiohii-vodă B,D,E,G/ După acee pre Ioan Buhuş l-au pus M.P/ pre1-2 B,C/ logofăt mare B,C]vel-logofăt G/ lipseşte şi M,P// 13 Antiohii B, Antiohie Cj lipseşte log(o>fătul B,C,E,G,M,P/ l-au pus hatman Bjlipseşte în locul lui Bogdan<şiM,P> C,M,P// 14pre B, C/Cantacozino B,C/ ce era spătar l-au pus vistiernic mare E, ce era vel-spat(ar), l-au pus vel-vist(iernic) Gjlipseşte spătarul B,C/visternic mare B, vistiiarnic mare C/ lipseşte în locul Lupului Colivarului C,M,P//15— 16 lipseşte Şi M,P/ pre Ion Neculce din {fiind E,G) sulger mare {vel-sulger G> l-au pus spătar mare B,D,E,G, pre Ion Neculce spătar mare<vel-spătar P> C,M,P//17 4]3 C, lipseşte B,M,P/Şi rămasă B,C, Deci atunce au rămas M,P/toată B,C, cinste C, cinstea atuncea G/chivernisala K,C// 18 după B,C/Ilie Cantacozino visternicul B,M,P/vistiarnicul Cantacozino C/îupre-ună C, dinpreună B,E,G]şi cu Bjj
cu Panaitachi Morona biv-post(elnic), cărei acesştii doi boiarii chivernisiîa pi Ant<i>ohi-vodă. Şi s<ă> potrivişi) amîndoi acesşti doi boiarii într-o fire, dup<ă> cum să dzice: „calul rîios găsesşte copaciul scorţos":
5 iuţii, mîndrii, mincinoşi, făţarnici, giur<ă>tori pentru hiece. amăgitori. Care, cît era Antiohi-vodă de straşnic la mînie, că de multe ori la divan cu buzduganul azvîrlie în oameni<i> cei vinovaţii, şi tare şi drept conos<că>tor la giudecată, dar nu ţinea mînie mult, şi nu-1 putea nime
30 înto<a>rce din dreptate la giudecată, nice iubie minciuneli, dar acesştii doi boiarii, ce mai sus s-au pomenit, îl întor-ses<ă> pe Antiohi-vodă, de li s(ă> potrivie. Că mai toţi domnei sint buni, numai să tîmplă de s<ă> află de cestu fel de oameni, de s(ă> lepăscu mai lesne mai la toţii domnii,
15 de le strîc<ă> firea ce bună. Mai mulţii să află la domnii de cesştea decît di cei direpţii şi buni. Ce dac<ă> să tîmplă boiarul chevernisătorul / de-i înţelept şi bun, măcar de-i şi domnul rău, îl înblîndzeşte şi-1 înto{a>rce cu blîndeţe, de-1 faci de-i bun.
20 5. Atuncea, apueîndu visternicie Ca<n>tacozino, sco<a)să Antiohi-vodă nevoi grele pe ţar<ă>, că ave şi
I Panaiotachi Mor{on)a P/ biv-postelnic C, biv-vel-psotelnic M,P]carele {ce D) fusesîe postelnic mare B,D, ce fusese vel-postelnic E,G/carii Blşi M,P, lipsaşte Cj aceşti B,C/doi boiari B,C, lipseşte M,P// 2 chivernisiîa B,C/pi]pre B,C/ Antiohie Cj Antiohii-vodă. Că era oameni harnici şi vrednici Bjj 3 ■lipseşte amîndoi E/ după boiari ad. tot Gjj 2-19 lipseşte Şi s{ă) potrivis{ă> amîndoi... de-1 faci de-i bun. Bjj 2 — 6 lipseşte Şi s{ă) potrivis{ă> ...pentru hiece, amăgitori C,D// 2-5 pre Ant(i)ohi-vodă. După cum să zici: calul rîios găsăşti copaciul scorţos, aşa şi acei {aceşti P) doi boeri să potrivisă şi era tot intr-o fire: iuţi M,P// 3 — 4 lipseşte dup{ă) cum să dzice... scorţos E,G// 5 lipseşte mincinoşi E,G// 6 hiecejfiiştici lucru şi M,P/ Iară Antiohii-vodă era om foarte straşnic Bjj 6 — 9 Iar Antiohie-vodă era domnu foarte straşnic la mînie, că de multe ori azvîrliîa în oamenii cei vinovaţi cu buzduganul la divanuri şi tare era şi drept cunoscător la giudecată şi mîniîa nu ţinea multC// 6—10 Ant{i)ohii voevoda încă era foarti mînios; şi cînd face divan, di mulţi ori răcne şi arunca {azvîrlie P> cu buzduganul în cei vinovaţi. însă mînie nu o ţîne mult şi era foarti drept giudecător şi nimine din dreptatie nu-1 pute întoarci la giudecată şi nici iubie M,P// 8 şi era tare D,E,G// 9—10 lipseşte dar nu ţinea... la giudecată E// 9 nime C, lipseşte G//10 întoarce Cj dreptate Cj nici C, şi nici E/ iubiîa Cj minciunile Cjj 11 darjînsă M,P/ acei Gj lipseşte doi Bj ci s-au pominit mai sus, mai pre urmă aii întorsu M,P// 11—19 lipseşte dar acesştii doi... de-1 faci de-i bun. C,D//
II pornenitjscris E.G//12 li să potriviîa lor E, di să potrivie lor M.P//12— 19 lipseşte Că mai toţi... de-1 faci de-i bun. M,P// 17 de-i1_2]de iaste E,G// 19 de-i]de iaste E,G// 20 5j4 C,M,P, lipseşte Bj lipseşte Atuncea M,P/ Atuncea fiind vistiiarnic Ilie Cantacozino scotea Cj apucîndujluund B,E,G/ visterniciîa B, visterniciîa cea mare Djvornicie P/Ilie Cantacozino B,D,E,G,M,P// 21 scos-au B,D,G, au scos M,P/ Antiohii B, Antiohie Cj voevoda M/ greii B, grele Cj greii nevoi pre ţară, fiind şi dator la M,P/ ţară B,C/ avea B,C//
461
460
datorie la Ţarigrad, gîndindu că s-a plăti- Sco<a}s<â> orînduiale multe, şi satârele^ şi hîrtii, şi fum(ă>ret, cîte un zlot de to<a>tă casa. Şi-1 făcu Ca^n>tacozino de făcu şi obiceiu în ţar<ă>, cărei n-au mai fostu, cîte 2 bani de 5 vadră de vin. însă da numai ţărani<i>, dar boiarii şi mazîlei de la aga în sus nu da. Şi mult s-au apărat A<n)ti-ohi-vodă şi nu vrea să fac-acel obiceiu, numai nu pute, că-1 tot îndemna Panaitachi şi Ilie vistiernicul).
6. Mai făcut-au şi alt obiceiu: de tot boul de negoţ, cornă-10 rit cîte un leu. Iară pe mazîli îi îndesie cu dăjdii grele şi cu în-prumute dese, şi nu le mai da. Şi-i asuprie Ca<n>tacozino pe pizmă, şi nu le făcea dreptate, şi-i tot pîrîîa şi-i amesteca cătră Ant(i>ohi-vodă cu feluri de feluri de amestecături de
1  datorii   B,   datorie   multă Cj după Ţarigrad ad. mult fiind datoriu   şi Uj gîiidind B,C]socotind M,P/ să va plăti C,D/ Scos-au B,C,D,E,G,M,P// 2 orînduiale multe B,C, mulţi orîndueili M,P/ lipseşte şi1-3 M,P/ satarali B,C,E/ după satarali ad.    prccem   să zicea   pre  atuneea civerturilor C/ fumărit  B, Cjj   3 toată B,C]fiişticarile M.P/ Şi făcu E]Şi l-au sfătuit  M,P/  Ilii  Cantacuzîno M,P//' 3 — 4 Şi făcu obiceai în ţară D// 3-6 Şi au făcut oticiîai de au scos cîte doi bani de vadra de vin, vădrărit, care nu mai fusesie mai înnainte vremîe. Dar apoi la alţi domni au agiunsu mai pre urmă de au dat şi cîte doisprăzeci bani de vadră. Tar atuneea la Antiohii-vodă, cînd au eşit vădrăritul întîi, au dat şi acei doi bani numai ţăranii. Iar boiarii cei cu boiarii şi alţi boiari, mazili, pînă la aga, n-au dat vădrărit M,P// 3-5 Şi făcu obiceai în ţară, care nu mai fusesie pînă atuneea că au scos vădrărit cîte doi bani de vadra de vin să dea tot omul. însăC// 3 —4 de făcu Antiohii-vodă, şi un obiceai în ţară care n-au mai fost mai înnainte vreme, au scos vădrărit, cîte doi bani E// 4 după fost ad. înnainte vreme Gjj 3-5 de-au făcut un obiceiu rău, carile n-au mai fost în ţară, adică citi doi bani da fiişticarile vadră (lipseşte vadră P> de vin. însă acei doi bani da numai M,P// 5 ţăranii C/ dar]iar M,P// 6 şi mazilii C, lipseşte G,M,P/ de la aga în sus]pînă la aga Cjj 6-8 lipseşte.Şi mult s-au apărat... şi Ilie vist<ernicul>. B,C,M,P// 7-8 n-au mai putut, că l-au tr>t îndemnat Panaiotachi Morona, biv-vel-postelnic D// 8 Panaiotachi Morona postelnicul) şi Ilie Cantacozino vistiernicul) E,G/ lipseşte şi Ilie vist(iernicul) D// 9 6]5 C, lipseşte B,M,P/ Mai scos-au şi de boul de negoţ să dea cornărit B, Mai făcut-au şi alt obiceai, de au scos cornărit, să dea cîte un leu de tot boul de negoţ C/ obiceai în ţară E/ de tot boul]di fiişticarile bou M,P/ după negoţ ad. cine vor face să dea E,G// 10 după leu ad. de tot boul de negoţ B/ Iar B,C, lipseşte M.P/ pre mazili B,C/ îi îndesiră B,C, i-au îndesit M,P/ dăjdi B,C// 11 desă B, dese C, lipseşte M,P/ le B,C/ după da ad. înnapoi nemică E,G/ Şi-i şi can asuprie Ilie Cantacozino şi can pre pizmă B// 11-12 nu le mai da (întorce M> banii. îi lua (Ilii M> Cantacozono, avînd pizmă asupra lor şi foarti li făce strîmbătate. Şi întîiu îi amesteca şi-i pîra cătră M,P// 11-2 lipseşte Şi-i asuprie... adevăr într-insul. C// 11- r.-13 din p. urm. Şi-i asupriîa şi-i supăra din cale afară şi-i făcea de plătiîa pustiile. Şi pre unii îi trimitea la ocnă. Şi mai nu avea nici o parte Antiohii-vodă dintr-aceli nevoi multe ce scotea; că datoriîa i-au rămas neplătită şi cînd s-au  mazilit au rămas mai cu nemică, ca şi la maziliîa dintîi, numai ce au rămas cu vreo cinzăci, şasiezeci de pungi de bani. Că Antiohii-vodă nu era  pre sameş,   nici lacom, ce credea pre boîari; şi Iei mînca şi făţiş şi furiş, cum le era voia. D// 12 le B// 13 Antiohii B/ voevoda M/ lipseşte cu  M/feliuri   1-2 B/   amestecăturijpricini  M,P/ ,do pîră B. şi de pîri E,G/ lipseşte de pîr<ă>, pentru M,P//
pîr<ă>, pentru ca să s-înbunedze şi s-înmulţască cinstea lui, caunomfăr<ă> suflet; că nu era nemic adevăr într-însul.
7. Şi pe mazîli<i> zlotaşi îi sup<ă>ra ain cale" afar<ă>, de-i făcea de plătie pustiele. Şi pe unei îi pîrie, de-i trimite 5 pe la ocnă. Şi Antioh-vodă, de-1 şi pricepea, îi învoia, pentru voia muntenilor, fiindu-le rudă. / f 3ioT        Şi mai nu ave nice o parte Ant<i>ohi-vodă dintr-acele nevoi multe ce scote, că datorie i-au rămas neplătită, şi cînd s-au mazilit, au rămas mai cu nemic, ca şi la mazîlie 10 dintîiu. Numai ce au rămas cu vro cindzăci, şes<ă>dzăci de pungii de bani. Că el nu era prea sameş, nice lacom, ce-1 crede pe dînsul ce grăiaşte. Şi el mînca, şi făţiş, şi furiş, cumu-i era lui voia.
Şi ave şi altă nebunie în cap, că gîndu lui era cum ar 15 pute apuca domnie, avînd pe munteni nedejde. Şi pentr-ace-ia ave prieteşug cu Panaitachi post<elnicul> Morona, ştiind rîndul Porţii, socotind c-agăsi vro vr£me, ca şi Mihai-vodă. Pentru acie sta asupra mazililor, ca să-i răs<î>pască, să fac<ă> nume rău stăpînu-său, lui Antiohi-vodă. Şi ■" 20 atuneea au agonisit din vesternicie el 70 de pungii de bani,
1—2 ca să-şi înmulţască cinste, ca un om viclian ci era; că adivărul nu era într-însul M,P// 1 săsă1-2B,E/înbunezeB//2H/iseşrecaun om...adevăr într-însul B,E,G// 3 lipseşte  1 B,C,M,P/ lipseşte Şi M,P/ pre mazilii B,/   supăra B,C/   cale afară B.C// 4 de-i]îi M,P/ de plătiîa B,C/  pustiiurile B,M,P,  pustiile Cj Şi pre unii B]Iar   pre   alţii   M,P/   pîrîia   la   Antiohii-vodă, B/de-i]şi-i   M,P/ trimitea Bjj 4 — 5  Şi pre unii   îi trimitea  şi la   ocnă Cjj 5 pe la] în M,B,P,   la Gj Şi]Iar M, P/ Antiohii B/ voevoda M/ îi]însă îl M,P/ învoiîa Cjj 5-6 lipseşte Şi Antioh-vodă ... fiindu-le  rudă. Cjj  6  fiindu-li Bj  rudă]niam E,G//  7 Şi mai nu mai avea B,E/ mai că M,P/ avea Cj nici B,C/ Antiohii-vodă B, lipseşte Cj dintr-aceli B,C// 8 multe nevoi E/ lipseşte multe Gj scotea Bj după scotea ad. Antiohii-vodă Cj datoriîa C, datoriile Bj neplătite Bjj 8 — 9 ce scote pre ţară, că datoriile tot i-au rămas niplătiti, ca şi la domnie dintîiu M,P// 9 mazilit B,C/ nemică B,C/'maziliia B,C// 10-19 lipseşte Numai ce... lui Antiohi-vodă. M,P// 10 dintîi Bj vreo B,C/ şeasîezăci B, şasezăci Cjj 11 pungi B,C/ Că nu era el Gj pre Cj nici B,C// 12 şi-1 credea pre Cantacozino ce grăiaşte E// 12-13 ce-i (ce C) credea pre boiari ce grăiia. Şi iei mînca şi făţiş şi furiş cum (pre cum C> le era voia (lor B> B,C// 13 precum îi era voia (lui E> E,G// 14 Şi avea Ilie Cantacozin o şi altă simeţie în gîndul lui, că el socotila cum ar putea Bj Şi Ilie visternicul Cantacozino avea şi altă si-meţiîe, că gîndul Cj Iar Ilie Cantacozino visternicul avea şi altă simeţiîe în capul lui, că gîndul D/ nebunie]simeţie E,G// 15 ari putea Cj domniîa B,C/ pre munteni Cj nedejde pre munteni B,D/ pentru aceia avea B,C// 16 prilateşug B, prieteşug Cj cu]şi cu D/ cu Panaiotachi postelnicul (Morona C> ştiindu-1 că ştire (ştie C> rîndul Porţii B,C//16 Panaiotachi Morona postelnicul E,G/ ştiindu-1 căştile rîndul D/ ştiind Panaiotachi E// 17 Porţii turceşti Gj socotila D/ că a găsi B,C/ vreo vremîe B/ lipseşte vro Cj după vodă ad. de a luoa domniîa Cjj 18-19 lipseşte Pentru acie sta...'Antiohi-vodă. D// 18 acâia Bj mazililor Bj răsipască Bjj 19 facă nume Bj stăpînului său B//20 atuneea dzic să fie agonisit D/ după agonisit ad. Ilie Cantacozino E,G/ lipseşte el D,E,G//
462
463
f. 311
mai mult decît stăpînul său au agonisit, Ant<i>ohi-vodă.
8. Vinit-au atunce poronca de la Po(a>rtă de au dus multă som<ă> şi mare lemnu şi greu la Tighine şi la Cetate Albă şi la Voziia, cumaregrab' şi cu mulţii zapciî. Boiari<i>
5 au stătut toată vara cu Orheiul şi cu Lăpuşna şi cu toţi siimeni<i> din curte, de-1 tăia. Şi cu mare greu l-au rădicat pîn-în iarnă. Şi-ncă au închisu în turnul Golîei pe Darie Donici sărdarul şi pe Chirica şi pe Bogoş, şi era să li taie / şi capetili, fiind ispravnici pe lemnu şi nu-1 pute 10 în grab' să-1 duc<ă>. Că s-agiunses<ă> munte'ni<i> şi cu Mihai-vodă şi cu Isuf-paşea, ca să-i dea pricin<ă> la Po<a>rtă pentru lemn, că nu po<a>rtă grij<ă>. Şi ptn-tr-aciia îl grăbie Isuf-paşea din cale afar<ă> cu lemnul,
9. Pi aciia vreme, de la închisoari, Mihai-vodă au făcut 15 un harzu, de l-au dat la înpăratul, cu pîr<ă> pe Antiohi-vodă că-1 năpăstuiaste cu doo biruri şi doo bariiamlîcuri.
19 — 1 Şi aşea să vorbiîa atuncea că ar fi agonisit Ilie Cantacozino din visterniciîe şaptezăci de pungi de bani şi mai mult decît stăpînu-său, Antiohii-vodă, au agonisit Bj Iar Hii Cantacozono s-au înplut di bani; mai mult au agonisit el, dicît stăpînul său <el, decît stăpînu-său, au agonisit P> M,P// 1 mai mult decît stăpînu-său Antiohii-vodă au agonisit E,G, lipseşte Bjj 2 8]6 C, 7 D, lipseşte B,M,P/ Venit-au atuncea B,C/ lipseşte atunce M,P/ de B.C/ Poartă B,C/ poronca de îa Poartă atuncea Gj au dus din ţară M,P/ 3 somă B,C/ mare B,C/ de lemnu D/ şi greu lemn M,P/ şi greu lemnu din Moldova la Tighinea B//3 —4 lipseşte şi3-4 ji,F;' Tighinea Cj Cetatea Albă B,C//4 mare grabă B,C/mulţi B,C/Boiarii B, Boiarii' Ci; 4 — 6 mulţi zapcii, boeri. Oaminii din Crheiu, Lăpuşna şi şi siimenii din curţi, toată vara 1-aii tăiat şi l-au cărat. Şi cu mare nevoi M,P//5 cu ţinutul Orheiului B,D,E,G/ cu ţinutul Lăpuşnii B,C,E,G// 6 siimenii B,C siimeimeni A/ curtea domniască E,G/ de l-au tăiat B]de au tăiat lemnul Cj mare B,C// 7 pînă B,C/ încă BC/ lipseşte Si încă M,P/ închis B.C/ Golîii B.C// 7-8 pre^B.C/ Pre Darii Donici sărdariul, pre Chirica şi pre Bogos i-au închis Ant<i>ohii voevod în turnul Golîii, si era M,P// S sărdariul B,C/ Bogos B,C,E/ era numai E// 9 să le B,C/ lipseşte'şi1 M/ capetile Cj fiindjpentru că au fost M,P/ fiind iei zapcii, ispravnici B/ pre acel lemnu şi n-au putut M,P/ pre lemnu]pre tăiatul lemnului şi pre rădicat Qj nu putea B,C// 10 grabă B,C/ ducă B.CJrădici M,P/ ducă lemnul D/ Că]Şi B, lipseşte M.P/ să agiunsesie muntenii B,C// 10-11 Muntenii să agiunsăsi cu Mihaiu voevoda, iar Mihaiu voevoda <să agiunsăsă P> cu Isuf M,P// 11 lipseşte şi G/Isuf-pasîa de Tighinea B, Iusuf-paşea, sarascheriul de la Bendir C,D/ după pricină ad. lui Antiohii-vodă B.C.D.E^G// 12 Poartă B,C/ după Poartă ad. lui Ant<i>ohii voevoda M, Pi pentru lemnu BC lipseşte M.Pj că]cum că M,P/ poartă B,C/ grijie B, grije C/ pentru aceia B.C// 'li grăbita Iusuf-paşia B,C/ din cale afară Cj cu lemnul din calîe <a)farâ M,P/ din cale afară pre Antiohii-vodă cu lemnul cetăţilor Bjj 14 9]7 C, 8 D, lipseşte B,M,P/ Pre aceia vreme C, lipseşte M,P/ Iar pre aceia vremie Mihai-vodă de la închisoarea de la Ţarigrad au făcut Bj închisoare Cj Mihaiu voevoda fiind în inchisoari au făcut harzu M,P// l.i arzu B,C/ pîră B,C/ pre B CJasupra lui M.P/ Antiohii B, Antiohie Cjj 16 voevcda M/ după vodă ad. zicînd M,P/ că-1]că il Cj năpăstuiaste Cj că-1 năpăstuiaste că au luat doao biruri şi doao baraiamlîcuri din ţară B/ cu]că au luat D/ doao1"2 Cj şilşi cu E/ baraiamlîcuri Cj după baraiamlîcuri ad. dzicîndu F.G/,'
că le-u luat din ţar<ă>, şi el nu le-u luat, şi cu jalob(ă> pe Baltagiul vizirul, dzicînd că l-au ales pe dînsul toată ţara de l-au pus domnu, iar vizirul l-au scos din domnie făr<ă> nice o vin<ă> ş-au pus pe Antiohi-vodă făr<ă> 5 voia ţărîi. Deci înpăratul, cetindu acel arzăhal, 1-tu triimis la vizirul şi i-au poroncit să-i fac<ă> dreptate.
10. Apoi vizirul, vădzind aşea, chemat-au pe Osman, chihaeo<a> lui, de au învăţat de au scris la Antiohi-vodă — să caute să triimiţ(ă) boerii şi oameni de ţar<ă>, să dove-10 de<a>scă pe Mihai-vodă, să nu rămîie vizirul ruşinat de cătră înpăratul.
Antiohi-vodă îndată aks<ă> de triimis<ă> cîţiva boiarii, cărei ştie că-i sînt înpotrivire, şi cîţiva breşlaşi, megiiaşi de<-a>lui Mihai-vodă, vasluîani tot de cei buni de gur<ă> 15 şi de pîr<ă>. Şi s-au pîrît de faţ<ă> înainte Divanului înpărătescu. Brcslaşi<i> în gura mare striga: „Vîndutu-ne-i, vîndutu-ne-i, vîndutu-ne-i la cochi-vechi, ciocoilor, ca pe 3nv   mascuri si ca pe oi!" / Cărei numai ce huia Divanul înpărătescu, şi's<ă> mira toţi paşii şi agalar<i> de pîr<a> cei-dau. 20     Şi aşea l-au dat iar rămas, să plăte<a>scă iar bani<i>
1 că]cum că M,P/ că li-au luat C]că le-ar fi luat M,P, lipseşte Bj ţară Cj li-au B,C/ jalobă pre B,C// 2 veziriul Bj viziriul Cjj 1 — 4 nu le-au luat şi cum că pre dînsul l-au fost ales ţara să fii domnu, iar Baltagiul viziriul fără di nici o vină l-au scos din domnii şi fără di vce ţării au pus domnu pre Ant<i)ohii voevoda M,P/ după zicînd ad. Mihai-vodă D/ pre B,C// 3 ţaraJŢara Moldovii Cj după ţara ad. de l-au cerut la înpărăţie E,G/ veziriul B, viziriul C/domniîe B,C//4 fără de nici
0 vină B,C,D,E,G/şi au pus pre B, şi au pus domnu pre Cj Antiohii B, Antiohie Cj IărădeB,C,D,E,G//5 voia Cj Decii B,C, lipseşte M,P/ citind B, cetind Cj arzu B,C/ Au cetit înpăratul harzul şi l-au M,P// 6 trimis Bj veziriul B, viziriul Cj i-au]au Bj şi i-au poroncit]poroncindu-i M,P/ facă dreptate B,C/ după dreptate ad. lui Mihai-vodă Bjj 7 10]8 C, 9 D, lipseşte B,M,P/veziriul B,viziriul C/aşîa B, aşa C/chimeat-au C/pre C//7-9 Viziriul au scris la Ant<i)ohii voevcda să cauţi să trimaţă boeri M,P//8 chihaiaoa B,C/ de l-au învăţat E,G/Antiohii B.C//9 caute B,C/ trimită B, trimită C/boiarii B, boiari Cj de ţară B,C/dovediască pre B.C// 10 veziriul B, viziriul Cjel M.Bjlipseşte de cătră înpăratul M.P//12 Iar Antiohii B,E,G,Decii Antiohii C/au ales de<şiM,P> au trimis B,C,D,E,G,M,P/boîari B, boiari Cjj 12-13 boiari şi oameni de ţară şi pre boiari pre carii îi ştiîa că sînt lui Mihai-vodă cu îuproti-vire E/pre carii îi ştiîa că sînt cu înprotivire lui Mihai-vodă (sînt lui Mihai-vodă cu
1 nprotivire G >B, Gjj 13 pre carii ii ştiîa C, pre carii îi ştiîa că îi sînt cu D/că sînt înpro-îivnici lui Mihaiu voevoda M,P//14 de-a lui B,C/voevoda M/di cei C, de ciia B//14-15 de2 4 B,C/gurâ B.C//15 şi de pîră C, lipseşte M.Pjlipseşte de M,P/faţă înnaintea B.C// 16 Bresiaşii B,Şi breslaşii C/striga in gura mari şi zîce lui Mihaiu vceycda:Vîndutu-ne-i <Vîndutu-ni-au P>3 adică de trei ori M,P/mare B,C/striga B,C/Vîndutu-ni-ai'~2 B, Vîndutu-ni-ai1"3 Cjlipseşte vîndutu-ne-i3 Bjj 17 cochii-vechi C.coti-vechiu M/17 — 18 pre5-2B,C,718 Care B,C/Carei numai ce]Şi atîta striga cît M,P/huiîa B]suna E//19 să mira B, să miera C/ agalarii B.Cjdupă agalarii ad. cei mariC/pîră B, pîra Cj ce i-au dat E,G,M,P, ce-i dau lui Mihai-vodă C, ce i-au dat acîei breşlaşi lui Mihai-vodă 'Bjj 20 aşîa B, aşa C/iarăş1 B,C/iar l-au dat D/ după rămas ad.pre Mihai-vodă B,C/rămas ore Mihai-vodă iară E/plâtiască B,C/.Şi iarăşi au dat platnic pre Mihaiu voevoda să, plătească M,P,/iară2 Bjtoţi E, G, lipseşte C,M,P/banii B,C//
464
465
la visterie înpăr(ă>te<a>scă, şi iar (î>l închisăr(ă>, încă mai la gre închisoare, la Babagefer.
11. Trimis-au şi Brîncovanul sol în Moldova, pe ginere-său Şerban logofătul, pentru mare încredinţări 5 prieteşugului; cari au făcut şi logodnă, un ficior a Brîncovanului să Ia o fată a lui Antiohi-vodă. Şi făcîndu cinste mare atunce solului, Lupul Costachi sîn Gavriliţ<ă>, la mas<ă>, înbătîndu-s<ă> şi ves<e>lindu-s(ă>, multe cuvinte deşerte şi făr<ă> tre<a>b<ă> grăia înpotriva lui 10 Antiohi-vodă înainte solului. Şi dintr-aceli voro<a>ve pro<a>ste s-au rădicat şi masa.
Ci Ant<i>ohie-vodă atunce, ca un domnu înţelept, mult au răbdat Lupului pentru aceli voro<a>ve pro<a>s-te, ce le grăia cum nu i să căde.
15 12. în scurtă vreme dup<ă> acie să mazili şi vizirul Baltagiul di la Po(a>rtă, şi cădzu Ciorlul-paşea silehta-rul viziriu, care să tîmplas<ă> di Iera prietin lui Mihai-vodă. Şi-1 scoas(ă> pe Mihai-vodă de la închisoari.
i vistieriîa B.vistierie C/înpărătiască B,C/iară B/şi l-au închis încă şi la mai gre M,P/îl închisărăC, îl închisără pre Mihai-vodă B,D]l-au închis E,G//2 grea B,C// 3 11]9 C, 10 D, 12 M/ Triimis-au C, Trimis-au atuneea B/Brîncoveanul-vodă B,C,D,E, Gj Brîncovanul, domnul muntenesc, au trimes sol la Ant(i)ohii voevoda pre M,P/ pre B,C// 4 log<o>fătul B/mai mare C,D,E,G,M.P/încredinţare B.C//5 priiateşugului şi logodnă care au făcut B/care C/a prieteşugului şi pentru logodna carii au făcut-o: un ficior M.P//6 Brîncovanului-vodă B,Brîncoveanului-vodă C,D,E,G/ ojpre o D,E,G/ Antiohii B, Antiohie C/făcură E/făcînd cinste mare atuneea B.C//7 solului la masă E/iar Lupul E,G//7-8 Lupul vornicul, ficior lui Gavriliţă, la masă s-au îribătat şi fiind vesel B//6-10 voevoda. Iar Ant<i)ohii au făcut mari cinsti solului. Şi atunce la masă au fost şi Lupul Ga/riliţi, carile înbătîndu-să di vin, mulţi cu-vinti poasti au zîs lui Ant(i>ohii voevoda, înainte solului muntenescu M,P/ sîn] ficior lui C,D,E,G/Gavriliţă C, Gavriliţă vornicului D//8 la masă (lipseşte E) s-au tnbătat şi s-au veselit şi multe C,D,E,G// 9 deşerte B, deşarte C/ cuvinte au grăit înpotriva E,G/fără de triabă au grăit C,D, fără de ispravă au grăit B/inprotiva lui C, înprotiva domniii lui B//10 Antiohii B,C/înnaintea B,C/dintr-aceli voroave proaste B,C// 10-11 lipseşte Şi dintr-aceli... s-au rădicat şi masa. M,P// 11 masa domniască C// 12 Ce B,C]Iar M,P/Antiohii B, Antiohie Cj atuneea B, lipseşte Cj înţălept C, înţălept şi bun B/voevoda, fiind om înţălept, toati aceste (acele P> le-au răbdat M,P/vodă atuneea mult au răbdat Lupului ca un domn înţălept pentru G//13 aceli voroave proaste B.C//14 ce li-au grăit precum nu i s-au căzut B, ce au grăit Lupul, precum nu i să cădea C/cum]precum D,E,G// 13-14 lipseşte Lupului... nu i să căde. M.P//15 12] 10 C, 11 D, 8 P, lipseşte B,M/ Iară în scurta vreme (vremîe B) după aceia B,C, Iară după aceia in scurtă vre'me E,G, lipseşte M,P/ veziriul B,viziriul Cjj 15-18 Pre Baltagiul viziriul l-au mazilit şi au pus vizir pre Cior-lu-paşa silihtariul priiatin lui Mihaiu voevoda.Şi acela îndată au scos pre Mihaiu voevoda din închisoare M.P//16 corectat Baltagiul A/de la Poartă C, lipseşte B/şi cădzu]şi pusă înpăratul vizir pre C, şi pusă înpărăţiîa pre D, şi pusă înpârâţiîa vezir pre E,G/Ciorlu-paşîa B/silihtariul B,C/veziriu B, lipseşte C,E,G//17 care B.C, carele G/tîmplase B, tîmplasîe C/de era B,C/priîatin B, priiatin C//18 scoase B/ lipseşte pe Mihai-vodă G/pre B,C/închisoare B,C//
f. 3i.
Iară Păladie visternicul cumnatul lui Mihai-vodă, şi cu Preda stolnicul, dac-înţălesăr<ă> c-au eşit Mihai/-vodă de la-nchisoare, fugir-în Ţ<a>ra Munteneiască. Şi acolo în Ţ<a>ra Munteneiască mai era şi fratele lui Mihai-vodă, 5 Dumitraşco, şi-nbla clevetind pe Antiohi-vodă şi meste-cînd cătră munteni. Numai munteni(i) era cu 2 obraz<ă>: arăta prieteşug şi cătră Ant<i>ohi-vodă, şi cătră parte lui Mihai-vodă. Şi aşe politicie lucrurili de înbe părţiîi.
13. Iar la veletul 7214<=1706> făcut-au nuntă Brîn-10 covanul c-un ficior a lui, anume Dinul, în tîrgu în Bucu-
resşti, de au luat o fată de aice din ţar<ă>, de la noi din Moldova, a lui Ion Balşe vornicul, de au dus-o acolo la Bucuresstii, de au făcut nuntă, cu mulţii boiari rudenii de a Iei. Au mărsu cu voia şi poronca lui Ant<i>ohi-voaă. 15 Atunce m-au triimis şi pe mini, cu solie despre parte domnii<i>, de m-am tîmplat la acea nuntă, care nu era nuntă domneiască, ci vom dzice că era crăiască.
14. Dup<ă>   veselie   nunţii   poftit-au Ant(i>ohi-
1 lipseşte Iară M,P/ Iară Păladii visternicul B, Iar Ion Păladie vistiernicul C, Visternicul Păladi M,P/ cumnat E/ voevoda M// 2 dacă înţăliasără B,C]dacă s-au înştiinţat M,P/ c-au]că au B,C// 2 — 5 di la închisoari Mihaiu voeveda au fugit în Ţara Ungurească, Muntenească. Şi acolo era şi Dumitraşcu, frateli lui Mihaiu voevoda şi umbla M.P//3 închisoare B,C/ fugiră B,C, fugiră (şi E> să dusără E.G//3-4 Ţara Munteniască1"2 B,C// 4 frateli C// 5 Dumitraşco comisul C,E,G, Dumitraşco Racoviţă comisul B, Dumitraşco Racoviţă hatmanul D/ umbla B,C/ clevetind] vorbind şi clevetind C/pre Antiohii (Antioliie)-vodă B,C, lipseşte M.P//6 munteni B,C/ Numai] însă M,P/ muntenii B,C/dcao obraze B.C//7 priîateşug B/Antiohii B,C/voevoda M//7 cătră2 boiarii carii era din parte Bl partea C/,/8 aşa politiciia B,C/lucrurili]tre-biie M,P/inbe]amîndoao B,C,D,E,G,M,P/ părţile B,C// 9 13] 11 C, 12 D, lipseşte M„ P/ la.TÎi.CJipseşie'MJ'j la veletul]în anul B,C,D,E,G/Brîncoveanul-vcdă B,C,D,E,G// 9-10 în anii 1706 Brîncovanul, domnul muntenescu, au făcut nuntă Dinului, ficiorului său, în tîrgu M,P// 10 c-un]cu un B,C/a lui]al său C/Bucureşti B,C//11 de1] carile M, care P// o fată de boiar C,E,G, pre o fată de boiariu D/ aici B, aicea CJ ţară B,C// 11—14 au luat pre fata lui Ioan Balş vornicul, di aice din Moldova, cu voia lui Ant(i>ohii voevoda M,P// 12 Balşîe B, Balşe Cj de]şi B/dusu-o C//13 Bucureşti B,C/ nunta B/ mulţi B,C/ boiari moldoveni G//14 mersu Cj Antiohii B„ Antiohie Cjj 15 Atuneea au trimis Antiohii-vodă şi pre Ion Neculce, vel-spătar, cu. soliîa B, Atuneea au triimis, an 2, şi pre Ion Neculce, fiind spătar mare, cu solie C, Atuneea au trimis şi pre Ion Neculce, vel-spatar, cu solie D// 15— 16 Atuneea au triimis Antiohii-vodă cu solie despre parte domniii pre Ion Neculce, vel-spatar, de s-au tîmplat la acea nuntă care (vom zice că G> E,G// 15—17 Antohii voevoda, din parte sa la ace nuntă au triimes pre Ioan Neculce. Şi Neculce, întoreîndu-să, au spus că ace nuntă n-au fost domnească, ci chiiar ca o nuntă crăiască M,P// 16* despre partea domniii de s-au tîmplat B,C,D/ după nuntă ad. la Bucureşti B/ după care ad. nuntă C, ad. să dzicem BJJ 17 lipseşte nuntă CJ domniască B,C/ ce CJ vom] putem B/dzice B, zice Cj lipseşte că era Bjj 18 14] 12 C, 13 D, 16 M, 9 P, lipseşte B! Şi după veseliia nunţii B, Iară după veseliîa nunţii C,E,G, lipseşte M,P/ Antiohii B,Cj preB.C/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G//18-1 Ant(i>ohii voevoda, prin Neculce, au poftit pre Brîncovanul  mari încredinţări, să-i dei M,P//
466
467
vodă pe Brîncovanul cu mare credinţă, ca s(ă> dea pc Pălade visternicul, să-ş vie acas<ă> în Moldova, să nu mai înble amestecînd. Ce Brîncovanul n-au vrut să-1 dea, făr<ă> cîtu nu l-au priimit să / mai şadză în Ţ<a>ra 5 Munteneiască şi l-au gonit la Braşov.
A<n>t<i>ohi-vodă, vădzind că n-au credzut Păladie să vie, mîniiatu-s-au ş-au triimis de i-au jăcuit casa. Şi i-au închis giupîniiasa, ş-au pus şi sămenei di i-au răs(i)-pit curţile din Iaşi, de nu i-au rămas nice jâresşte.
10 15. Ilie Ca<n)tacozino visternicul, fiind învrăjbit cu Iordachi Rusăt visternicul mai dinainte vreme, pentru căci Ilie Ca(n>tacozino făcus(ă) bine lui Iordachie Rusăt de-1 scoses(e) din chisoare, cîndu-1 prinses(ă) la mazîlie lui Ant(i>ohi-vodă,  cum s-au  pomenit mai sus. Iară
15 Iordachi Rusăt, cînd au rădicat ţara pe Mihai-vodă domnu, au stătut pricin(ă) lui Ilie, şi acie era mînie şi vrajba între dînşi(i>.
16. Iar apoi au început Ilie în toate nopţi(le) a înbla la gazda lui Iordachi furiş, de s-au înpăcat. Şi s-au rugat
1 mare B, Cj să B,C// 2 Păladi B, Păladii C/ visternicul B/ să vile B/ acasă B.C/ să vie acasă-ş 0/ 3 umble B,C/ Cejlar B, lipseşte M,P/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G// 4 fără de cît B.C.D.E/ nu l-au mai B,C,D,E,G/ şaza acolo
D, 7 -1 — 5 fără cît l-au scos din Ţara Muntinească şi s-au dus la Braşov M,P// 5 Ţara Munteniască B, Ţara Munteniască C/ şi s-au dus la Braşev în Ţara Unguriască B,G, şi i-au zis de s-au dus din ţara lui şi s-au dus la Braşov CJ şi l-au gonitjce s-au dus D, şi s-au dus E/ Braşev D// 6 Iar Antiohii-vodă B,C,M,P, Atuneea Antiohii-vodă GJ voevoda M/ n-au]nu l-au M,P/ Păladii B, Păladie visternicul C,D// 7 să vile C, să- vie în Moldova, B, lipseşte M,P' s-au mîniet M,P/ şi au B,C/ trimis BJ jecuit B,C/ lipseşte Şi M,P// 8 giupi-niasa B, jupîniasa CJ şi au pus B,C/ siimenii B,C/ au pus siimeni M,P/ de B,C/ răsipit B.C// 9 curţile CJcasele BJ din]în M,P/ după Iaşi ad. pînă în pămint B/ nu i-au]n-au M,P/ de au (i-au D> rămas numai jerişte B,C,D,E,G// 10 15] 13 C, 14 D, 17 M, 10 P, lipseşte BJ Iar (Iară C> Ilie Cantacozino B,C/' visternicul B, vistiernicul CJJ 10—19 visternicul, mai întîi era învrăjbiţi cu Iordachi Rusăt visternicul; mai pre urmă s-au înpăcat. Ilii s-au rugat M,P// 11 visternicul] vornicul B,C,D,E,G/ mai denainte vremîe B, mai de înnainte vreme CJJ 12 căcijcă E,G/ Cantacozino B.CJ făcusă bine C, făcusă mare bine BJ Iordachi B,C/ Rusăt vornicul B.E, Rusăt vornicului GJJ 13 scosesîe de la închisoare B,C/ din]de la D/cînd îl prinsesîe B,C, cîndu era să-1 prindă E,G/ maziliia B, mazilie Cjj 14 Antiohii B,C/ lui Antiohii-vodă, la domniîa dintîi, precum mai sus s-au scris E,G/ cum]precum D/ cum s-au scris mai sus C, cum mai sus s-au scris BJ ante Iară 14 C, 15 D, 16E//15 Iordachi Rusăt vornicul D,E,G] Iordachi B/cînd]după ce Bj pre B,C/ lipseşte domnu G//16 pricină B,C/Ilie Cantacozino B, Ilie Cantacozino vist(iernicul) E,G/aceia B,C/mîniîa B,C//17 intre dînşii B,C 7 18 lipseşte 16 B,C,D,E/Iară Bj apoijapoi, mai pre urmă C.mai pre urmă E,G/ Ilie Cantacozino B,C/nopţile Cjdupă umbla ad. de mergea B/înbla]vini C, merge
E. G//19 Iordachi Rusăt vornicul B,C,E,G/i«/>ă furiş ad. pe taină B//19—1 lipseşte furiş... lui Iordachi Cjj
468
Ilie lui Iordachi. fiindu-i cuscru cu Brîncovanul, ca s(ă s>tea să-i logodeiască o fată a lui Ilie c-un ficior a Brîncovanului,  pe tain(ă),   să nu ştie Antiohi-vodă nemic.
17. Dece Ant(i>ohi-vodă pe urm<ă>, oblicindu aces-"5 tea lucrurii şi alte multe amestecături a lui Iordachi, ce
înbla cu cărţii, amestecînd la Mihai-vodă, şi la fraţei lui f. 313 în Ţ(a>rigrad, şi la Pălade în Ţ(a>ra Ungureiască, / mînie-tu-s-au Ant(i)ohi-vodă ş-au închis pe Iordachi la vătavul de aprodzii, cu mare uigie şi paz(ă).
10 Iaiă Ilie, dac-au vădzut c-au închis pe Iordachi, s-au spăriet şi s-au dus de au spus tot lui Ant(i>ohi-vcdă, ce voro(a>ve au avut cu Iordachi. Ce lui Ilie nu i-au făcut nemic, pentru voia stolnicului Costantin din Ţ(a)ra Munten<e>ască, fiindu-i unchi. Numai ce l-au scos din
15 visternicie, că nu mai pute să-1 mai rebde de jaloba mazililor; numai la cinste tot îl ţinea.
18. Iaiă pe Iordachi, dup(ă> ce l-au închis, l-au pus înprumutare, de au dat 10 pungii de bani. Şi iar au mai
1 Ilie Cantacozino 13/ Iordachi Rusăt vornicului B/ fiind B,C,D]fiindu Iordachi E,G/ cuscru Brîncovanului, să silească să-i logodească M,P/ Brîncoveanul-vcdă B,D,E,G/ după Brîncovanul-vodă ad. Iordachi Rusăt C//2 să stea B,C/să stea să fie mijloci-toriu, să-i logodiască E/ ad. marginal ca să stea să fie mijlocitori şi să-i logodiască o fată a lui Ilie cu un fecior a Brîncoveanului-vodă Gj logodiască B,C/ o fată a lui după un ficior a Brîncovanului şi pre M,P/ Ilie Cantacozino C, Ilie Cantacozino vistiernic) D, lipseşte Bj cu un B,C/ Brîncoveanului (Brîncovanului C)-vodă B,C,D, E// 3 pre B,C/ taină B,C/ ştiîe B/ Antiohii B, Antiohie Cj voevoda M/ nemică B,C// 4 17] 15 C, 16 D, lipseşte B,M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Antiohii B,C/ pre urmă B, Cj oblicind B,C/ aceste lucruri C, acest lucru B// 4-7 Mai pre urmă s-au înştiinţat Ant(i)ohii voevoda de acest lucru. Iar diosăbit s-au înştiinţat cum că Iordachi adesi scrie la Mihaiu voevoda şi la fraţii lui Cupăreştii, în Ţarigrad M,P// 5 alteli B,C,D/ ad. marginal Iordachi, ce GJ Iordachi Rusăt C, Iordachi Rusăt vornicului B//6 umbla B,C/ repetă cu CJ cărţi B,C/ amestecînd în Ţarigrad la Mihai-vodă şi la fraţii lui şi la Păladii BJ fraţii C//7 Ţarigrad CJ Păladie C, Păladii (Palade G> vist(iernicul) D,G/ Ţara Unguriască B.C//8 mîniîatu-s-au B, mîniiatu-s-au Cj Antiohii B,C/ şi au B,C/ şi foarti s-au mîniet asupra lui Iordachi şi l-au închis la vătaful M,P/ pre B,C/ Iordachi Rusăt vornicul B//9 aprozi B,C/ mare B,C/ urgiîe Cj pază B,C// 10 Ilie Cantacozino B,C, Ilie Cantacozino vist(iernicul) D/ dacă B,C/ că au B,C/ pre B,C/ Iordachi Rusăt B, Iordachi Rusăt vornicul C,D/ spăriiat B.C//10-12 S-au îngrozit şi Ilii Cantacozono şi au spus lui Ant(i)ohii voivo-da toată taina ce-au avut cu Iordachi M, S-au îngrozit şi Ilii şi Iordachi P//11 tot] toate B,C,D,E,G/Antiohii B,C/voroave B,C/ Iordachi Rusăt B//12-14 lipseşte Celui Ilie ... fiindu-i unchi. Numai ce M.P//13 nemică B,C/ Costantin Cantacozino B,E/ Ţara Munteniască B,C, ad. marginal din Ţara Munteniască E//14 unchiu B,C/ după scos ad. pre Ilie Cantacozino B/visternicile B//15, visterniciîe C/putea B/rabde Bj lipseşte că nu mai pute...mazililor C,D// 15-16 Ant(i>ohii voevoda au scos din vistirnicii pre Ilii Cantacozono, însă la cinsti tot l-au avut M,P/ jalobele BJJ 16 numai] dar C/cinste B,C/tot îl avea şi-1 ţinea D//17 18] 16 C, 17 D, lipseşte B,M,P/pre Iordachi Rosăt M,P, pre Iordachi Rusăt vornicul B,C,D/după B,C/ lipseşte după ce l-au închis M,P/ l-au pus la P// 18 lipseşte de au dat B,M,P/dzece B, zece C/pungi B,C/iarăB//
469
giurat lui Ant<i>ohi-vodă cum să fie slug<ă> dre<a}ptâ, cum au fostu mai nainte. Şi l-au pus şi l-au slobodzit de la închisoari.
19. Iară la anul, de prim<ă>vară, vinit-au por-oncă 5 de la Po<a>rtă la Ant<i>ohi-vodă să margă să lucredzii la Tighinea. Deci îndată s-au rădicat cu to<a>tă bolarimea şi cu salahori şi s-au dus la Tighinea, iară aice în Iaşii au lăsat cămăicani pe Iordachi Rusăt vornicul şi pe mine, Ion Neculce vel-spăt<ar>, şi pe Ilie Ca<n)ta-10 cozino biv-vist<ernic> şi pe Ilie Catargiul vel-vis<ternic> de purta grije ţărîi, ce îera.
<I>ar Ant<i>ohie-vodă, lucrînd acolo to<a>tă vara, pe la Sfete Ilie i-au vinit mazilie, şi l-au pornit Isuf-paşea de acolo la Ţarigrad. Numai ce au triimis de i-au luat f.3i3v 15 do<a>mna de / aice din Iaşi, şi-n locul lui au pus pe Mihai-vodă.
Iar Ant<i>ohi-vodă, dup<ă> ce au mărsu cu totul la Ţarigrad, l-au zăhăit Mihai-vodă mult, dar nemic nu
1-3 Şi după aceia i-au giurat că iarăş îi va sluji cil credinţă, că şi intîiu. Şi aşâ )-au slobozit di la închisoari M,P// 1 Antiohii B,C/ cum] precum D,E/ să-i fiie B, să-i iie D,E/ slugă driaptă B.C//2 cum]precum B,D,E,G/ au fost B,C/ mai]şi mai E/ .şi mai înnainte vremie B/ înnainte Cj lipseşte Şi l-au pus B,C,D,E,G/ Şi au poroncit de l-au slobozit de la închisoare B, Şi l-au slobozit apoi de la închisoare C,D, .Şi apoi l-au slobozit de la închisoare E,G// 4 19] 17 C, 18 D, M, 11 P, lipseşte B/ Iară ,după aceia, la anul, de primăvară B, lipseşte M,P/ venit-au Bjj 4—6 venit-au poronca lui Ant<i>ohii voevoda di la Poartă să meargă cu salahori la Tighine şi să-i -pui să lucrezi M,P// 5 Poartă B,C/ Antiohii B, Antiohie C/lucreze Cj să lucreze la Setate la Tighinea B,D,E,G// 6 Decii B,C/ toată B/ toată boerimea C]cîţiva boeri M,P// 7 s^au dus]au purces M,P/ lipseşte la Tighinea, iară aice M,P/ iar Cj aicea B,C//8 Iaşi B,C/ Lăsat-au în Eşi caimacami pre Iordachi M,P/ caimacami B,C/ pre B,C//8-9 lipseşte şp-2 M,P/ pre1"2 Bj lipseşte mine B,D,E,G/ pre Ioan Neculce spătariul M,P/ Neculce Bj spătar Bjj vornicul şi pre Ilie Cantacozino vistiernicul) şi pre Ion Neculce vel-spat(ar) şi pre Ilie Catargiul C//10 Cantacozino, biv-yel B,D/biv]vel G, lipseşte Bj pre B, lipseşte M/ lipseşte pe Ilie Catargiul Bj vel-vis-(ternicul>]visternicul M, lipseşte Bjj 11 purtătoriu de grije ţărîi M,P/ de grije tre-bilor ţârii ce era D,E/ ce era C]de trebile ce era Bj lipseşte ce îera M,P// 12 Iară Antiohii B,C/ ante Iară: 18 C, 20 E,M/ după acolo ad. la Tighinea E,G/ toată B,C/ după vara ad. la Tighinea B, la cetaate la Bender C. la cetate la Tighinea, la Bender D//13 preia Sviatii B,C]pre la zioa Sf<î>ntului proroc Bjj 12-14 Ant<i>ohii voevoda toată vara au lucrat la Tighine şi acolo i-au <şi P> vinit mazilie şi aşa <şi M> di acolo l-au pornit Isuf-paşa la Ţarigrad M,P/ mazilie B,C/ Iusuf-paşîa B, Iusuf-paşia sarascheriul Cj după acolo ad. de la Tighinea C,E,G// 14 Şi numai M,P/trimis Bj de B,C//14-15 ş-au luat doamna şi agîrlîcul tot dinEşiM,P//15 doamna B,C/ de aicea ,C, lipseşte Bj şi în B,C/ au pus domnu pre Mihai-vodă de la Ţarigrad Bj pre Cj după vodă qtd. domnu în Moldova Bj iar în locul lui au stătut domnu iarăşi Mihaiu voevoda M,P// 17 Iară B,C/ Antiohii Cj după B,C/ mersu Cjj 17-18 Viind Ant(i)ohii Cantimir voevoda la Ţarigrad, l-au cam supărat Mihaiu voevoda :M,P// 18 dar]îuşă M,P/ nimica b,C/
i-au putut strica. Ş-acolo au trăit, la Ţarigrad, cîtăva sam<ă> de ai. N-au mai putut lua domnie, pîn' ş-au plătit şi el datorie lumască, de au murit.
Care rar domnu au fostu ş-a mai hi ca Ant<i>ohi-vodă 5 în Moldova: nilacom, nice la sînge, nice la bani, nici la minciunii, şi iubitori la dreptate, şi bişug în ţar<ă> la toate.
Ş-au făcut şi-n dzilele lui, unde era mănăstirea tătîne-său, la Miera, zidul împregiur cu clopotniţa de piiatră.
Şi s-au dus la Po<a>rtă şi acol<o> au murit. N-au mai 10 işit domnu. Şi i-au rămas 3 ficiori: Ion, Costantin, Dumitraşcu. Deci Costantin şi Dumitraşco s-au dus la muscal,
1 strica, B,C/ Şi acolo B,C/cîtăva samă de ani Bjcîţiva ani C/somă G/ani Bj Ant(i)ohii voevoda au mai trăit acolo la Ţarigrad M.P//2 Şi n-au B,C,E,G//2-3 Dar domnie n-au mai putut lua; apoi ş-au plătit şi el datorie lumească, murind acolo M,P//2 luoa B,C/ domniia B,C/ pînă B,C/ datorila lumască B,C, datoriîa aceştii lumi E,G/ de au murit]schimîndu-să dintru această viiaţa, au răposat D// 4 Care]Can B, lipseşte M,P/ fost B,C/ şi a mai fi B, sau va mai fi C, şi va mai fi Bj Ant(i)ohii B,C/ în Moldova ca Ant(i)ohii Cantimir voevoda M,P// 5 nelacom la bani, nici vărsătoriu de sînge, nici lesne crezătoriu la minciuni Bjj 5—6 nelacom la bani, nici la sînge nu era grabnic a vărsa, nici minciunile nu iubiia, ce era iubitoriu de dreptate. Şi bişug în ţară au fost; toate roadele pămîntului s-au făcut în zileli lui C, nelacom la bani şi la avere, nevărsător de sînge, neiubitoriu la minciuni, ce iubitoriu la dreptate şi bişug în ţară la toate au fost în zileli lui D, om nelacom la bani, nici la slugi, nevărsătoriu di sîngi, nimincinos, iubitoriu di dreptăţi, bişug în toati şi în toată ţara M,P// 6 şi1]ce Bj iubitoriu B, şi era iubitoriu Gj ţară Bj după toate ad. era în dzileli lui B, au fost Gjj 7 lipseşte Ş-au făcut E,G/ lipseşte şi Bj Şi au făcut in domniia lui, unde Bjj 7-8 Şi unde era mănăstirea tătîne-său la Milcov, ce să chiamă Mira, în ţinutul Putnii, zidiul înpregiur au făcut şi clopotniţă de piatră Cjj 7— 10 lipseşte Ş-au făcut... mai işit domnu. M,P// 8 lipseşte la E/ la Mira, la Milcov Bj Mira, la ţinutul Putnii, la Milcov, au făcut zidiul E/ Mira, ce iaste în ţinutul Putnii, la Milcov, au făcut zidiul Gj zidiul înpregiurul mănăstirii şi clopotniţă de piatră <pe poartă D> B,D// 9-3 autograf Neculce A// 9 Şi s-au dus la Poartă la Ţarigrad Bj Şi mergînd la Poartă la Ţarigrad, acolo Cj acolo Bj Şi n-au Bjj 10 eşit B,C,D,E,G/ lipseşte Şi M,P/ Rămas-au M,P/ trii ficiori, anume B,C,D,G/ după ficiori ad. beizadele Bj Ioniţă B,M,P/ Dumitraşco B, şi Dumitraşco G,M, lipseşte P/11 Decii B,CIlipseşteM.B/110— 1 Ioniţă, Costandin trăeşti şi aemu, acolo, în mare cinsti, iar Ioniţă au murit în Iaşi Bjj 11—1 la moscali şi Dumitraşco au murit acolo, iar Costantin trăiaşte şi pînă acum tot acolo la moscali, iară Ioniţă au murit aici în Moldova, în Iaşi Bjj 11—3 şi cu Dumitraşco s-au dus la moscali şi Dumitraşco acolo la moscali au murit. Şi au murit şi Ion aicea în Moldova şi au rămas numai Costantin acolo la moscali, de trăiaşte. Alteli ce să vor mai lucra, vreme viitoare va arăta Cj de au slujit acolo, iar Ion au rămas aice în ţară şi a murit în Iaşi. Aşijderea şi Dumitraşco încă au murit la Moscu şi au rămas numai Costantin beizade, careli au agiunsu gheneral de iaste pe cîteva mii de oaste mai mare şi s-au însurat acolo, de au luat moscovvă şi au făcut ficiori. Şi de aemu la ce va mai vini, vreme viitoare va arăta Bj Costantin (beizadea E> şi Dumitraşco (beizadea E> s-au dus la moscali de au slujit la oaste. Şi <lui E>Dumi-traşco (beizadea E>acolo (i E>s-au tîmplat de au murit. Iară Costantin (beizadea E>trăiaşte şi acum acolo, la moscali, fiindu în cinste, gheneral, iar Ion (beizadea E> au trăit aici în Moldova, pînă la săvîrşirea vieţii sale E,G//
471
■4,70
de slujescu, iar Ion este aice în ţar<ă>; a rămas luîndu graiu din Ţarigrad. La ce or vi<n>i, vreme va <a>răta, viito(a>re.
DOMNIÎA A DOA A LUI MIHAI-VODĂ, LA VELET 7215 1707). 5 CAP 89
Zaci(alo 1>. înbrăcînd [cîndj Mihai-vodă caftan, de la Poartă, de domnie, au şi răpedzit pe capegi-başea la Antiohi-vodă, la Tighine. Iar la Iaşii, drept la cămăicani, la Iordachi Rusăt vornicul, au triimis slugii a lui, şi cu 10 izvod, cu pecete lui, tot anume, să prindză pe boiarii ce ave pizmă, pecum au făcut mai nainte şi Aron-vodă izvod de boiarii.
/• 314 Deci / sosîndu şi slugeli lui într-o dzii, pe ami(a)dzădzii,
la gazda lui Iordachi cu cărţile şi cu izvodul, iar Iordachie 15 s-au şi bucurat tare de ce(a>sul ce aştepta de mult să-i sosască.
Ş-au triimis la puţintei(i) simeni ce iăm<ă>ses<ă> la curte de straj(ă), di i-au chemat la gazda lui, cu numeli
11 — 1 la moscali şi acolo au şi murit Dumitraşcu, iar Costantin trăeşti şi aemu acole în mari cinsti, iar Ioniţă au murit în Eşi M// 1 — 3 lipseşte a rămas... va arăta, viitoare, B,E,G,M,P// 4 A doa domniîe C,M,P/ Mihai voevoda Racoviţă B,D,G, Mihai Racoviţă-vodă C,E,M,P/ la velet]în anii B, în anul C,D,G, anul E, lipseşte M,P// 5 Cap 92 D, Cap 94 P, lipseşte E,G,M// 6 lipseşte Zaci<a!o> 1 B, Zaci<al'o> ;C,D,E,G,M,P/ voevoda C,M/ caftan (caftanC> de domniîe (domnie C) de la Poartă B,C,G// 6 — 8 caftan di domnii la Poartă, îndată au triimes slugi di a lui la boeri, la caimacami M,P// 7 răpedzitjtriimis E,G/ pre B,C/ başîa B,C/ Antiohii B,C// 8 Tighinea B,C/ Iaşi B,C/ caimacami B,C// 9 trimis B/ lipseşte au triimis .slugii a lui, şi M,P/ slugi a lui B, slugi de ai mării-sali C/ lipseşte şi D//10 picete B,C/ luijdomniască C/ după lui ad. scriind B/ cu]şi cu P/ pecetluit M/ tot]scris tot M,P/ să prinză şi să-i închiză M,P/ pre boiarii (cei E,G> ce avea pizmă pre dînşii (ei C> B,C,E,G// 11— 12 lipseşte pecum au făcut... izvod de boiarii M,P// 11 precum B,C// înnainte C, înnainte vremîe B,E,G//12 boiari C/ după boîari ad. să-i prindă ,cînd au luat a doa domniîa aşa au făcut şi Mihai-vodă B//13 Decii sosind B,C/ .slugile (slugile C) lui Mihai-vodă B,C,E,G/ întru o zi B/ zi CJ pre amiazăzi B,C// -13— 14 Intr o zi pi amiazizi i-au (au P> sosit slugile în Eşi şi au mersu la gazda 4ui Iordachi Rosăt vornicul cu scrisorile şi cu izvod M.P//14 gazda lui Iordachi Rusăt vornicul în Iaşi C, gazda vornicului Iordachi ce era caimacam D/Iordachi Rusăt vornicul1 E,G,1-2 B/ cărţili B, cărţile CJ după izvodul ai. lui (de la C> Mihai-vodă B,C/ lipseşte iar M,P/ Iordachie2]Gheorgachi C, Iordachi Rosăt M.P// 15 tare ,C/ceasul B,C/ ceasul (cel G> ce-1 aştepta de demult E,G/ ceasul ce-1 dorie (diM> dimult M,P/ de mult D// 17 Şi au B/ Şi au şi triimis CJ siimeni B, simeni C/ ce mai rămăsesîe B,C// 17 — 2 Triimes-au în curţi la siimeni(i) ci mai rămăsăsi la strâji (de strajă P>; şi după ce-au vinit siimenii la gazda lui, îndată i-an .şi triimes pre la gazdile boerilor M,P// 18 curte domniască B,C,D,E,G/ .straje B,C/ de B,C/ chiemat CJ numele B//
lui Antiohi-vodă, fiind cămăican, de i-au şi pornit pe la gazdele boiarilor ş-a boerinaşilor lui Antiohi-vodă, cărei era în izvod ce triimises<ă) Mihai-vodă, de i-au prinsu, şi-i lega şe-i închide pe la închisori. Atunce au prinsu şi
5 pe Ilie Ca<n>tacozino cel tar6 şi mare perifan, numai cu cămeşea şi desculţu şi făr<ă> sliz, că s<ă> tîmplas<ă> de nu ştie nemic şi dormie. L-au luat şi l-au dus pe uleţă, de l-au închis, şi zapcii(i) cărei îl duce aşea gol pe uliţă îl mustra, de-i dzice: „Ţine-te, cerbule, cu co<a>rneli,
10 cele buore ce ne înprăsştiei, că te prinsă astădzi leul în mîn<ă>". Şi pe urm<ă> l-au slobodzit cu chizeşi, pîn-a vini domnie.
2. Aşijderea şi pe Panaitachi Morona biv-vel-postelnic, cărei era gata la toţi domnei, de slujie dreptu, şi le prie lor, 15 iar nu ţărîi, grecesşte, şi pe urm(ă>, dup(ă> slujbă, îi pîrîia.
Tîmplatu-s-au de era bolnav, şi aşea, cu pătaşca l-au luat simenei de la gazdă, de l-au dus la-nchisoari, la sime-<n>i, şi tot acolo l-au ţinutu pîn' au vinit Mihai-vodă.
i Antiohii B,C/ caimacam B,C/ de]şi B/ pre B, lipseşte GJJ 2 gazdele B,C/şi a fcoîarenaşilor B, şi a boerenaşilor CJ Antiohii B,C/ carii B,C// 3 era scrişiM,P/izvodul Gj trimisesie B,C/ lipseşte ce triimisesă Mihai-vodă, de M,P// 3-4 i-au prins şi pre unii îi şi lega GJ după legea ad. pre unii B/ şi-i închidea B,C/ pre B// 3—5 i-au prins, i-au legat şi i-au închis. Prins-au şi pre Ilie M,P// 4 Atuneea B,C// 5 pre B,C/ Cantacozino B,C/ tare CJ lipseşte cel tare şi mare perifan B,M,P/ mare O i perifan E,G]fiindu în aşternut C, lipseşte DJJ 6 cămeşîa B, cămeşe CJ lipscuc şi1 B,M,P/ lipseşte şi desculţu şi făr(ă) sliz CJ fără de şlic D,E, fără slic G] fără izmene B,M,P// 6-7 că să timplase de nu ştiia nemică B,C, că n-au ştiut nimica M.P//7 lipseşte şi1 CJ dormiîa B,C/ după dormila ad. în aşternut şi aşa cum l-au găsit B/ Şi aşa l-au luat C,D,E,G// 7 — 8 lipseşte L-au luat... închis M, P/ pre uliţă B, lipseşte CJJ 8 şi]iar B/ zapciii cariii îl ducea B,C/ aşa B,C/ gol] precum il aflasă D/ după gol ad. cum era B/ lipseşte gol pe uliţă Cj lipseşte pe uliţă M,P/pre B//9 de-i]şi-i B,C,P, şi M/'dzicea B, zicea Cj Ţine-te B,C/ cerbuli B, l c rbule Cj coarneli B, coarnele Cj cele buore B,C// 10 ce ne înprăştiiai B,C] cu cari ne înpungei M,P/ te prinsăm B,D, ti-am prinsu Cj că astăzi te prinsă M,P// 11 în mîna noastră B, în mîinile noastre C,D/Şi]însă mai M,P,' pre B,C/ urmă B,C/ chizeş B, chizăşie D/ pînă B,C/ domniîa B,C// 13 lipseşte 2 B,M,P/ lipseşte Aşijderea şi M, P/ pre Panaiotachi B,C/ biv] ce fusese E, Gjj 14 care B, carele C,E,D/ carile tuturor domnilor au slujit cu mari dreptăţi M,P/ domnii B/ slujila B,C/ drept B,C/ şi (de G> le (lipseşte le C> era cu priinţă domnilor, iar nu B,C,E,G// 14— 17 lipseşte şi le prie... de era M,P// 15 greceşti B,C/ pre urmă B,C/ după B/ după slujbă ce-i slujita îi şi pîrîia CI după pîrîiia aă.-pre domni E.G//17 Tîmuplatu-s-au A/Tîmplatu-s-au atuneea E,G/Tîm-. platu-s-au atuneea Panaiotachi de C/după era ad. atuneea B/ aşa B.C/după aşa ad. cum era bolnav B// 17-19 aşa bolnav cum era l-au pus siimenii într-o pătaşcă şi l-au dus la închisori şi tot închis l-au ţînut pînă au vinit domnie M.P//18 siimenii B, C/gazda lui C/închisoare B, închisoare C/la siimeni C, lipseşte B//19 ţinut pînă B,C/ 3i Mihai-vodă B/ după vodă ad. la scaonul domniii la Iaşi C//
.472
473
" Şi dup<ă> ce au vinit, în <s>curtă vreme / au pus de l-au zugrumat acolo, la odăile simenilor, dzicînd că pe toţi domnii pîresşte\
Această mulţămită şi plată au avut Panaitachie de 5 la Mihai-vodă pentru harzul ce au făcut cu mîna lui la înpăr<ă>ţie, de l-au poftit domnu la domnie întîiu.
3. Atuncea, tîmplîndu-s<ă> de ieram şi eu de casa lui Antiohi-vodă, m-au fostu pus Mihai-vodă şi pe mine într-acel izvod, să m<ă> prindă. Şi pîn-a sosi săimenii la
10 gazdă-mii, eu amu prinsu de veste ş-am apucat de amu încălecat, de am fugit în Ţ<a>ra Leşască. Ş-acolo mi s-au tîmplat şi mie de am zăbăvit vro patru luni, pîn'a <a>şedza domnie. Ş-apoi, mii-am făcut pace ş-amu vinit înapoi, la casa mea, şi n-am avut despre nime nice o nevoie. Şam
15 avut cinste" şi căutare în dzilă<le> mării-sali.
4. Dece, aşidzîndu-s<ă> Mihai-vodă în scaon cu domnie, pus-au boiarii dup-obicei, anume pi Antohi Jora vel-îogo-făt, pi Lupul Costachi sîn Gavriliţă, vornicu de Ţ<a)ra
1 după B,C/ după vinit ad. Mihai-vodă E,G/ scurtă vreme B,C// 1-6 lipseşte Şi dup(â>-ce... la domnie întîiu. M.P//2 siimenilor B,C/ după siimenilor ad. unde era închis Cj zicînd Mihai-vodă Cj pre B,C// 3 pîrăşte B,C, îi pîrăşte Gjj 4 după mulţămită ad. şi milă B,C/ Panaiotachi B,C/ de B,C// 5 arzu B, arzavul Cj făcut]scris E// 6 înpărăţiîe B,C/ l-au poftit boiarii şi ţara ca să le fiie domnu Bj poftit]cerut ţara E,G, poftit şi l-au cerut D/ domniîa dintîi B,D,E,G, domniia cea dintîi, de la'boiari şi de la ţară Cjj 7 lipseşte 3 B,M,P/ tîmplîndu-s(ă) şi Ion Neculce spătariul .(ce fusesîe spătar mare C, biv-vel-spătar D) de era de casa lui Antiohii B,C,D/era şi Ion Neculce spătar (de era G) de casa lui Antiohii E,G// 7—15 Ioan Neculce vornicul au prins di vesti şi, fiind şi el pus în izvod s-au temut şi îndată au încălecat şi s-au dus in Ţara Leşască. Şi acolo n-au zăbăvit mult, ci ş-au făcut paci, adică s-au dus negonit şi au vinit chemat (nechemat P> M,P// 8 l-au fost B,C,D,E,G/ şi pe mine]şi pre dînsul B, lipseşte C,D,E,G// 9 să-1 prindă B,C,D,E,G/ pînă B,C/ siimenii la gazda lui B,C,D,E,G// 10 el au prinsu de veste C, au prinsu de veste B, E,G, lipseşte Dj şi au apucat de au fugit B.C//10-11 au apucat de au încălecat şi au fugit D, şi au apucat de au încălecat pre cal şi au fugit E,G// 11 Ţara B,C// 11-14 Şi acolo i s-au tîmplat de au zăbovit cîtăva vremie pînă ş-au făcut pace şi au vinit înnapoi în ţară la casa dumisali şi n-au avut despre nime nici o nevoie B// 11-12 Şî acolo s-au (i s-au D,E,G> tîmplat de au zăbăvit C,D,E,G// 12 vreo trii patru D, trii patru E,G/ pînă a să aşeza domniîa Cjj 13-14 Şi apoi ş-au făcut pace şi au vinit în Moldova la casa lui (la casa sa în Moldova D) şi n-au avut C,D/ Şi după aceîa ş-au făcut pace şi au vinit în Moldova la casa sa de s-au odihnit şi n-au avut E,G// 14 nimene nici o nevoie. Şi au avutC/ Şi încă au avutD,E,G//15 căutare C]milă E/ zileli Cj după sali ad. lui Mihai-vodă C,D,E, a lui Mihai-vodă Gjj 16 4]2 M,P, lipseşte B/ Decii B,C/ aşăzîndu-să B, aşezindu-să Cj în]la Bj scaonul domniii B,E,G, scaonul domniii cu a doa domniîe Cjj 16— 17 După ce-au vinit Mihaiu voevoda în Eşi şi s-au aşăzat în scaun au boerit după obiceiu pre Antohii M,P// 17 boiari (boiari C> pre obiceai B,C,E,G/ pre Antiohii B,C/ log(o>făt B//18-19 pre1-2 B,C/ sîn]ficior lui B,D,E,G, lipseşte sin M/ lipseşte sîn Gavriliţă C,P/ vornic mare B,D, vel-vornic C,E,G/ Ţara B,C//
de Gios, pi Manolachi Rusăt, frateli lui Iordachie, vornic de Ţ<a>ra de Sus, pi Dumitraşco Racoviţă, fratele lui Mihai-vodă, hatman, pi Neculai, ficior lui Iordachi Rusăt, f. 315 postelnic mare, pi socru-său Dedul, spătar mare, pe / Ion 5 Balşi vel-pâh<arnic>, pi Păladi, cumnatu-său, vel-vis-t<ernic>, pe Preda vel-stolnic, pi Costantin Costachi, sîn lui Vas<i)lie Gavriliţ<ă> vornicul, vel-comis. Acesştie era boiarii lui Mihai-vodă <în> a doo<a> domnie. Numai chevernisala şi cinstea era, to<a>t<ă> a ţărîi, dup<ă)
10 Iordachi Rusăt vistiernicul), măcar că nu era cu boîarie Ce vre Iei să fac<ă>, făcut era.
5. Di atunce Mihai-vodă făcus<ă> şi cheltuial<ă> la Po<a>rtă, la luatul domnii<i>, şi era şi cu datorie ce vechi a visterii(i) înpăr<ă>tesştii, şi sîlie să le plătiiască.
15 Ci au început nevoi a leşii grele în ţar<ă>. Ş-au scos hirtei, şi pe hirtei năpăsştii, doî rînduri de năpăsştii. Ş-au scos de var<ă> pecetluituri roşii în chip de rumtă cu iscălitura boiarilor, să de tot omul cîte un leu. Oameni<i>
1 Jos Cj fratele lui Iordachi Rusăt vornicul, vornic mare de Ţara de Sus Bj frate lui G lipseşte frateli lui Iordachie M,P/ Iordache Cj vel-vornic C,E,G]vornic mare D//2 ŢaTa Cjj 2-3 pre1"2 B,C/ Racoviţă B,C/ frateli B,C// 3 vel-hatman Gj Nicolai C, Nicolae Rusăt Bj ficiorul B,C]fratili M/ lui]vornicului B.E//4 postelnic mareB.C] vel-postelnic E,G/ lipseşte socru-său M,P/ pre socrul lui Mihai-vodă, pre Dediul B,C/ spătar mare B,C]vel-spătar E,G, spătar M/ pre1"2 B.C//5 Balşîe B, Balşe Cj vel-păharnic C]păharnic mare B, paharnic M/ pre cumnatu-său pre Păladii Cj pre Ion Păladii D/ Păladii B/ lipseşte cumnatu-său M,P/ vel-vist(ernic>]visti-îarnic mare B//6 pre1-2 B,C/ Preda B,C/ vel-stolnic]stolnic mare Bj lipseşte pi Costantin Bj ad. marginal Costachi E// 7 sîn]ficior B,C,D,E,G/ ficior vornicului Vasilii, vel-comis C, ficior vornicului Vasili, comis mare Bj lipseşte sîn lui Vas(i>lie M,P/ lipseşte Gavriliţ(ă) D,E,G/ lipseşte vornicul M,P/ vel-comis]vel-stol(ni>c Bj Aceştiîa B,C// 8 era]sînt M,P/ în D]întru M,P/ la a doao domniîe B, în domnita a doa Cj Numai] însă toată M,P// 9 chivernisala B,C/ era şi cinstea Gjj 9—10 şi cinstea şi toate trebile ţărîi era (toate G) după Iordachi Rusăt vornicul C,D/ şi cinste ţărîi era după M,P/ după B//10 vis(tiernicul)]vornicul B,E,G/ măcarî B,C/ boîariie B, boerie C//11 Ce vrea el B, Dar ce vrea elC.Numai ce vrea el G, Şi ci vre el M,P/ facă B,C/ după era ad. şi de domniîe C, şi de domniie, de Mihai-vodă B, şi de Mihai-vodă D,E,G// 12 5]3 m!p, lipseşte Bj Decii atuncea B,C,D,E,G, lipseşte M,P/ făcusă B,C/ cheltuială B,C, cheltuială mare Gjj 12-14 Mihaiu voevoda la luatul domniei au făcut şi (făcut mare P) cheltuială la Poartă şi era însărcinat şi cu datoriia ce vechi la visteriia înpărâtească M,P// 13 Poartă B,C/ domniii Cj datoriia cea veche B,C]datoriîa din domnita dintîi E,G// 14 vistieriei B, visteriii Cj înpărăteşti B,C/ siliia B,C/ plătiască B,C/ lipseşte şi... plătiiască M,P// 15 Ce]Şi Cj au început nevoi a scoate (a scoate nevoi C) greii (grele C) în ţară B,C/ nevoi grele a eşi Gj Şi au B,C// 15— 18 Şi pentru aceîa au scos greii nevoi în ţară, hîrtii năpăşti şi încă doao rînduri de năpăşti. Iar diosăbit pecetluituri iscăliţi di boeri să de(a> fiişticarili om citi un leu M.P//16 hirtii1"2 B,C/ pre Bj năpăşti1"2 B,C/doaoB,C//17 Şi au B,C/ vară B,C/ lipseşte roşii în chip de rumtă B,C,D,E,G, anulat A//18 iscăliturili B,D,E/ dea B,C/ tot]de tot Cj Şi oamenii B,C,E,G, Deci o(a>menii M,P//
474
475
să bucura că-i uşoar(ă> dajdea şi eşie la pecetluituri; iar mai pe urmă, după ce i-au scris ş-au dat tablele la vis-terie, au mai ieşit să dea cîte 5 lei de pecetluit cui dedes(ă>. 6. Mai adaos-au şi cîte doi bani de vadră de vin, sri dea 5 cîte 4 bani ţărani(i), dar nu boiarii. Făcut-au şi alt obiceiu nou, care nu mai fuses(ă> în ţar<ă>, asupra boîari-mei ş-a mazîlemei ş-a mănăstirilor stingere, de au dat desetin(ă) de stupi şi de mascuri cîte doi pot<roiuci>, ţărănesşte.
10      Atunce au început a-1 pricepe boiarime, că Mihai-vodă/ f. 3151    nu iaste, cum s-arăta: blînd, şigaci cu toţîi şi moale, ce într-alt chip; că ari multe hiri, nu numai o hire. începus(ă>-să s-arete, numai nu deplin, că nu-i da mîna, că ave sual(ă> că era la Ţarigrad Ant(i>ohi-vodă şi frate-său Dumi-
15 traşco, şi Duca-vodă. Mazîlii sta acolo, din ce(a>s în ceias aştepta s-apuce domnie. Aşijderea şi Brîncovanul pururi era bucuros să fug<ă> boiarii Moldovei la dînsu, să-ş. facă el nume bun şi alţîi să rămîe cu nume rău.
Dece Mihai-vodă nu putea deplin să stăpîneiască cum
1 s-au bucuratP/că iaste uşoară B,C,D,E, G]că i-au uşurat M,P/dajde C]cu dajdie M,P/ eşiia C, îeşîaB// 2 iară B/ pre B,C/ i-au]au Gj după scris ad. pre oameni B,D,G/ şi au dat B]şi au dat boiarii CJ lipseşte după ce... la visterie E/ tablele B.C//. 3 eşit B,C/ să mai dea B,E,G/ eşit poronca să mai de M,P/ cinci B,C/ de]pre fuştecari. M,P/ de pecetluit, după ce i-au scris pe oameni şi au dat tableli la vistierie, cui E/ cui dides(ă) picetluituri B,E, cui didesîe pecetluituri C, cui didesîe pecetluit de un leu, lipseşte M,P// 4 lipseşte 6 B,M,P/ Au mai adaos M,P, Mihai-vodă mai', adaos-au GJ vadra să dea vădrărit E,G// 4 — 5 di (cu P> vin, adică citi 4 bani pi: vadră, însă nu boerii, ci numai ţăranii M,P// 5 patru Cj bani de vadră E,G/ patru bani de vadră de vin, vădrărit, şi au (dat)ţăranii Bj ţăranii CJ Mai făcut-au E,G/ obiceai B,C// 6 nou şi rău M, rău şi nou P/ careli C,D,E,G/ lipseşte care nu mai fuses(ă) în ţar(ă) M,P/fusesie B,C/ ţară B,C/ bciarimii B, tcerimiiC// 7 şi a mazi-limii şi a mănăstirilor B,C/ asupra bcerilcr, mănăstirilcr, mazililor M,P,' stingere B, lipseşte M.P//8 desetină B.C/ de CJ desătină ţărăneşti, adică cîti 20 bani di fiiştecari stup şi mascur M,P/ doi potronici B,C]dcaczăci de bani E; ţărăneşte-B,C// 10 Atuneea B.C/ pricepe B,C/ boîarimea B, boerimea Cjj 10— 17 Boerii au> cunoscut (cum P) că Mihaiu voevoda nu ari tot o firi, ci mulţi firi, nu totdeauna blînd, moali şi şăgaci, ci şi gro(a)znic. Ant(i)ohi voevoda şi Dumitraşcu, frate-său, era în Ţarigrad şi din ceas în ceas aştepta să apuci domnie (în Ţarigrad şi d*ă au aşteptat un ceas să pue domnu P). Duca voevoda aşîjdire. Brîncovanul ptirure-era M,P// 11 iaste B,C/ cum]precum C,D, pe cum E/ să arăta Bj şegaciu C]si sega-ciu B,D,E,G/ toţii B,C/ moali B, moale Cj ce]ce iaste Bjj 12 are B,C]avea D/'hiri] firi Bj hire Bj Şi începusă BJ să se arate B,C// 13 lipseşte nu deplin, că Gj deplinjpre deplin Bj avea siială B,C//14 Antiohii B, Antiohie Cj Dumitraşco beizadea B.D,E,G//ii 15 Costantin Duca-vodă B,D,E,G/ Mazilii C]Domni(i) mazili B,E,G, Aceşti domni-era mazili şi D/ din]şi din E,G/ ceas in ceas B,C// 16 de aştepta D/ să apuce domniîa B,C/ Brîncovanul-vodă pururea B,C,D,E// 17 fugă B,C/ Moldovii B.C/ dînsul B/ să-ş facă]pentru ca să-ş facă Cjj 18 nume2 BJ după bun ad. laPoartăC/alţiisă rămîîe B,C/ lipseşte să rămîe cu M,P/nume2 B//19 Decii B,C,lipseşte M,P/ Mihai voevoda nu pute să stăpînească diplin, chear după cum să cadiM,P/stăpiniască B,C/săi stăpîniască deplin G/ cum]precum C,D//
să cade, că şi boiarii Moldovei pe cie vreme era nişte boiarii mai ţapeni, mai putincioşi, să iubie unul cu alalt şi s<ă> în voia la sfat. Măcar că Iordachii vornicul îmbla să-i supule şi s(ă>-i calce, dar tot nu putea deplin să-i .5 calce şi să-i sco<a>tă din obiceile lor.
7. Brîncovanul s-apuc(ă) să fac(ă> nuntă şi c-oi doilea ficior a lui, anume Ştefăniţ(ă), să Ia pe fata lui Ilie Ca<n>tacozino. Şi pofti pe Mihai-vodă să-1 las(a> pe Ca<n>tacozino, cu fata lui şi cu alte rude, să margă
io în Ţ(a>ra Munteniască, să fac(ă> nuntă. Că Brîncovanul pîn-atunce ave tot doo obraz(ă) de prieteşug, de-ş aiăta unul cătră Mihai-vodă şi altul cătiă Ant(i>ohi-vcdă
8. Dece Mihai-vodă,  vădzind acea poftă, îndat-au i. 316    poroncit  lui Ca(n>tacozino / visternicul de s-au sculat
15 cu toată ruda lui de au mărsu în Ţ(a)ra Munteneiască de au făcut nuntă cu fiică-sa.
9. Atuneea au triimis Mihai-vodă şi sol la nuntă dispre parte lui, pi Costantin Costachi sîn Gavriliţ(ă) comisul,
1 după cade ad. precum îi era lui voia Bj lipseşte şi M,P/ boerii CJ Moldovii B,C/ pre aceia vremîe B,C,D/ neşte B,C// 1 — 3 pre acela vremi era vrednici, putincioşi, să iubie unul cu altul şi să învoe la sfatM,P//2 boiari B, boiari Cj ţepeni B,C,' lipseşte mai CJ putincioşijputernici G/iubiia B, iubiîa CJJ 3 să învoiia B,C/ JMăcarî B,C// 3-4 Şi nici Iordachi Rusăt nu (nu-i P> pute să-i calci M,P/ Iordachi Rusăt B,C,E,G/ umbla B.C//4 să-i calce B,C// 4—5 lipseşte dat tot... din obiceile lor. M,P; nu putea să-i calce şi să-i supuîe şi să-i scoată din obiceaiurili lor D//5 scoată B,C/ obiceaiale ' CJobiceaiurili B,E,G// 6 7]9 M, lipseşte B,P/ Brîncovanul-vodă C, Brîncoveanul-vodă D,E,G, Iară Brîncovanul-vodă BJ să apucă B,C]s-au gătit M,P/ să facă B,C/ şi cu al doile ficior al B,C, lipseşte M,P// 7 lui Şteiăniţă, ficiorului său, să Ia pre Bălaşa, fata lui Ilii Cantacozono visternicul M,P/ Ştefă'niţă B,C/ pre fata B,C, repetă G//8 Ilie Cantacozino C, Ilie Cantacozino visternicul B/ după pofti ad. Brîncoveanul-vodă E.G//8-9 pre1-2 B,C/ lasă B,C; Cantacozino C, Ilie Cantacozino BJJ Şi pentru aceia au poftit pre Mihaiu voevoda •di au dat voi lui Ilii Cantacozino şi altor rudenii, cari, mergînd în Ţara Muntenească au făcut nuntă frumoasă. M,P// 9 după rude ad. a lui B,C, niamuri D//10 Tara B,C/ facă B,C/ multă A/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G// 7-16 lipseşte Că Brîncovanul... cu fiică-sa M,p// 11 pînă atuneea avea doao obraze B,C/ priiate-■şug Bj de să arăta B,C,G// 12 voevod1-2 GJ Antiohii B,C// 13 lipseşte 8 Bj Decii B,C/ voevod Gj după poftă ad. a Brîncoveanului-vodă B,C,D,E,G/ îndată B, lipseşte Cjj 14 Cantacozino C, Ilie Cantacozino B,E/ visternicul B, vistiiarnicul Cj sculatlgătit E//15 toată ruda]toate rudele B,C, toată ruda, niamul D,G, tot niamul E/ mersu B,C/ Ţara Munteniască B,C// 16 după fiică-sa ad. Bălaşa Bjj 17 9] 10 M,6 P, lipseşte BJ lipseşte Atuneea M,P/ trimis B/ voevod GJ despre B,C// 17-18 Mihaiu voevoda dispre parte sa au trimes sol pre Costantin Costachi Gavriliţă comisul, di au fost la ace nuntă M,P// 18 partea Cj luijdomniei Gj după lui ad. a domniii B,D,E/ pre Costantin Costachi vel-comis D,E,G, pre Costantin Costachi vel-cbmis ficiorul (ficior C> lui Vasilie vornicul (Vasili Costachi vornicul B>B,C;/
477
476
Şi Ca<n>tacozino, dup<ă> ce fece nuntă şi s<ă> în-cuscrii cu Brîncovanul, nu vru să mai vie în ţară, ce rămas-acolo. Şi fugii şi Catargiul visternicul şi cu alţîi mulţii, mai de gios, cărei era de casa lui Ant<i>ohie-vodă. Şi înto(a>r-5 să pe Brîncovanul mai mult cu obrazul spre Antiohi-vodă, de prieteşug. Şi-ncepur-a mesteca tare pe Mihai-vodă la Poartă. Şi-ncepu şi Mihai-vodă a s<ă>îngriji de <a>ceii lucru, să nu s<ă> mazîle<a>scă, pecum s-a însămna înainte.
10. într-<a>ceaia  vreme arătatu-s-au în ţ<a>ră şi 10 lăcuste, numai nu Iera multe, ca de altă dată. Şi' pînea să
mai sui cu preţul, stupii să făcur<ă> răi, iară vin muit, că şi altădată să făcea vin mult. Pacea în ţar<ă> eraburi(ă>, iară în Ţ<a>ra Leşască şi Căzăceiască şi la Moscu nu era, precum s-au pomenit înapoi, la celea domnei ce s-au scris. 15 Care aemu, viindu-i rîndul, iară începem a scrie de acelea.
11. Craiul şfedzescu, dup<ă> ce au  trecut Niprul
1 Şi]Iar B,D,G/ Ilie Cantacuzino (Cantacozino C> B,C/ după ce au făcut (făcu B> nunta B,C,D,E,G/ să încuscri B,C, s-au încuscrit D,G// 1 — 6 Hii Cantacozono, după ci s-au încuscrit cu Brîncovanul, acolo au rămas. Catargiul visternicul şi cu alţi mulţi boerinaşi (alţi boerînaşi mulţi P> au fugit şi s-au dus (de la Mihaiu P> la Brîncovanul, în Ţara Muntenească. Şi, fiind toţi di casa lui Ant(i)ohii (Mihaiu P) voevoda, au întorsu pre Brîncovanul mai mult (înM) spre parte lui Ant(i)ohii voevoda. Şi începură a amesteca foarti (foarti tari P) M,P// 2 Brîncoveanul (Brîncovanul B>-vodă B,C,D,E,G/ lipseşte mai Gj viie B/ după ţară ad. în Moldova (în Moldova, în ţară E> B,C,D,E,G/ rămasă B, Cjj 3 fugi B,C/ Ilie Catargiul C,D,E,G/ visternicul B, vistiernicul Cj alţii mulţi B,C/ jos Cjj 4 carii B,C/ de B,C/ Antiohii
B, Antiohie Cj voevod1"2 Gj Şi-1 B/ întoarsără B,C, întoarsără Gjj 5 pre B,C/ Brîncoveanul (Brîncovanul B)-vodă B,C,D,E,G/ Antiohii B,C/ voevod Gjj 6 după priîa-teşug ad. decît spre Mihai-vodă B/ Şi începură B,C/ a amesteca B,D, a-1 amesteca Gj tarea amesteca Cj pre B.C//6-7 voevod1-2 G, voevoda1 M//7 Si începu B,C/ lipseşte şi2 B,C,D,E,G/ a să îngriji (tare C> de acel lucru B,C,D,E/'/ 7-8 Şi să teme('a> Mihaiu voevoda să nu-1 mazile(a)scă M,P// 8 să maziliască B,C/ precum să va însămna (la rînd D,G> înnainte C,D,G, precum s-a scriie mai înnainte B, lipseşte M,P// 9 10] 12 M, 7P, lipseşte B/ întru aceia vreme C, Iar într-aceia vremie B, lipseşte M,P/ ţară B,C// 9-10 Lăcustă, deci, mari au fost în ţară, însă nu multe (multă P> ca într-alti vremi (rînduri P> M,P//10 era B,C/ de B.C//10-11 Şi pîine (încă B> i să mai sui preţul B,C,D,E,G, Preţul pîinii s-ai suit M,P// 11 să făcură B, s-au făcut C,E,M,P/ iar B,C, lipseşte M,P/ vin (vinul P> s-au făcut (au fost E> mult E,M,P/ după mult ad. au fost întru acel an Cjj 12 altădată]într-alţi ani B/ că şi să făcea vin mult şi întru alţi ani C, lipseşte M,P/ mult vin Gj Pace Bj ţară BJŢara Moldovii C, ţara noastră, în Moîdova D,G/ bună B,C/ după bună ad. în Moldova E//13 iar în Ţara Leşască şi în Ţara Căzăcească B,C,D,E,G// 13-15 lipseşte iară în Ţar(a> Leşască ... scrie de acelea. M,P/ la Moscujîn Ţara Moschicească B/ nu era pace B,C,E,G] era pace D//14precums-auscrismaisus(maisus s-au scris E) la celelalte domnii B,C,E, precum s-au pomenit mai înnainte la celea domnii D,G/ ce s-au scris mai înnainte E, lipseşte B,C// 15 acum C/ viindu
C, D,E,G, venind B/iar B,C/ începem B,C/ serile B/acele B,C, aceli streine E, cele streine G//16 11] 13 M, lipseşte P/Carol craiul E, Pre acele vremi craiul M,P/ şvezăscu B/după   B,C/trecut]întrat   M,P/  lipseşte   Niprul   din  Ţ(a>ra Leşască M,P/.
din Ţ<a>ra Leşască în Ţ(a)ra Căzăce<a>scă pe la Stări i. 3i6v; Dub, dup<ă>  cum s-au pomenit/mai sus, la domnie lui  <Costantin   Duca-vodă),  eşitu-i-au  toţi căzaci<i> înainte craiului, înpreun<ă> cu Mazăpa, hatmanul lor, .    5 de i s-au închinat.
Ş-au purces craiul pen Ţ<a>ra Căzăce<a>scă, cu to<a>tă oaste lui, ca cum ar merge un izgon cu doo, trei obuzuri Ş-au purces în gios spre Poltava, pen Ţ<a>ra Căzăce<a>scă, avînd adiverinţă c-or vini şi turcii şi tătar<ii> la dînsul, 10 die va merge" întinsu în stoliţă moschiceiască pe de o parte, şi Stănislav-craiul cu leşii pe di altă parte. Şi aşe, cu acel gînd, s-au zăbăvit puţin cu un anu în Ţ<a>ra Căzăce<a>scă, de tot o strica ş-o mînca.
12. Iară înpăratul moschicescu, vădzindu acel lucru, 15 îş tot strîngea ostile pe unde ave şi înbla zăhăindu-1 pe de laturi, ca să-1 flămîndzască şi să-1 hămeiască.
Turcei şi tătarîi tot cu menciuni l-au purtat pe Cif ed şi nu i-au mai dat agiutor. Aşijde<re>a şi Stănislav-craiu n-au putut, că leşii ţinea giumătate cu Stănislav-craiul, iarăgiumă-
1 Ţara B,C/ Ţara Căzăcească B,C/ pre B,C/Starii Dubu (Dub C> B, C//2 dupre cum (după cum C) s-au scris mai sus (mai sus s-au scris E) B,C,E//2 —3 lipseşte dup(a> cum s-au pomenit ... Duca-vodă M,P/ la domniia (la a doa domnie E> a lui Constantin Ducăi (Duca E>-vodă (voevod G> C,E,G lipseşte Bjj 3—5 Mazipa hatmanul şi cu toţi cazacii au (i-au P) eşit înnainti şi s-au închinat M,P// 3—4 toţi înnainte craiului, toţi cazacii, cu Mazepa Gj cazacii B//4 înnainte B,C/, craiului şvezăscu B, lipseşte C j înpreună B,C, dinpreună E, lipseşte Bj Mazepa B,C// 5 de s-au E// 6 Şi au B,C/ craiul şvezăsc M,P/ pin (prin C> Ţara Căzăcească B,C/ toată oastea B,C// 7 ar (ari C> merge B,C doao B,C, lipseşte M,P/ trii B,C/ obuzuri] poghiiazuri P//8 Şi au purces B,C]Şi au mersu M,P/ prin Ţara Căzăcească B,C, lipseşte M.P//9 adeverinţă B,C/ că or vini B,C, că vor vini Bj tătarîi B,C// 9—13 la dînsul şi di acolo să me(a>rgă toţi drept la stoliţă moschicească, iar pre di altă parte iarăş să vii şi Stanislav, craiul leşăscu, cu ostili sali. Şi cu acel scopos craiul şvezăscu puţînu un an s-au zăbovit în Ţara Căzăcească, strîcînd şi răsipind M,P// 10 de va merge (merge C> B,C,E, de vor merge Gj moschicească B,C/ pre de B]el pre de Cj ad. marginal pre de o parte Bj după şi ad. pe de altă parte E//11 Stanislav-crai B,C/ leşii B,C/ pre de altă parte, B,C, lipseşte E/aşa B,C//12 repetă gînd A/cu un anu]nu an C/an B/Ţara CăzăceascăB,C//13 de o tot strica şi o mînca C/strica şi o hlînca Bjj 14 12] 14 M, 8 P, lipseşte Bj Iar B, lipseşte M,P/împăratul moschicescu, marile Petru Alexievici, văzindu M,P/ moschicescu]Moscului E/ văzind B,C/ după lucrii ad. aşa Bjj 15 îş tot strîngea]ş-au tot strînsu M,P/ ostili B, ostile C, oşti M,P/ pre1-2 B, pre2 Cj unde B,C, de pre undi M,P/ avea B,C/ umbla B,C/ după zăhăindu-1 ad. pre craiul Şvedului B// 16 să-P^jsă-i Bjj 17 Turcii B,C/ minciuni B,C/ pre CIfed C, pe Şved E, pre Şfed G]pre craiul Şvedului Bjj 18 agiutoriu B,C/ Aşidej-rea şi B,C, li'pseşteM.BI Stanislav C/18— 19Stanislav-crai n-au putut sămargă în Ţara Moschicească, precum s-au fost sfătuit, că leşii Bjj 18—2 Stanislav, craiul leşăsc, iarăş h-au putut să vii cu ostile, că leşii să împărechesi: o parti ţîne cu craiul Stanislav, iar o parti cu hatmanii Sinaveschii, Ughinichii şi Zapiva şi şi cu o samă M,P// 19 leşii Cj lipseşte cu Stanislav-craiul iară giumătate ţinea C/Stanislav craiu B/iarB//
478
479
tate ţinea cu hatmani<i> lui Avgust-craiu; cu Sănavischie şi Ughinschie şi Zapiva şi cu o sam<ă) de moscali despre Litf'a ţine lui Stănislav calea. Căzaci<i> iar au început a să înpăre-chea,afugi de la Mazăpa ş-a s(ă> duce la moscali şi s-închina. 1■■317 5 Şi aşe, înmulţindu-s(ă) oastea la moscali cîndu au fost / în dzuoa de Sînpetru la velet de la Adam 7217<=1709>, datu-s-au parola de tataie. Şi aşea s-au bătut înbe părţile, ş-au biruit Moscalul pe Şfed. Şi-ncă craiul Şfedului s-au şi rănit. Şi peste noapte, numai i-au căutat a fugii ş-au lăsat obuzul în-10 preun<ă> cu Mazăpa. Ştiind rîndul, l-au trecut Niprul şi Buhul tocma la Vozîe salt cu vro mie de oameni numai, călări : moldoveni, şfedzii, cazaci. Iar altă oaste, cîtă au avut Şfedul în Ţ(a>ra Căz(ă>ce<a>scă, doo obuzuri, cu fotul au luat-o moscalei, cu ghen(ă>rari, cu ofiţeri, cu car(ă>, 15 cu puşcii, cu totului tot şi cu multă avere, că jăcuis<ă>
1 hatmanii B,C/ hatmanii craiului Avgust D,G/ crai C//1-2 cu Adam Sinavschu, hatman vielchi corunnii şi cu Oginschii, hatman polnii corunnii B/ cu Sinavschu şi cu Oghinschii C,D,E,G// 2 Z,apieva C, cu Zapieva D,E,G, Zapieva, hatman vielchi Litovschii B/ samă B,C/ după moscali ad. era E/ Litva B.C//3 ţinea lui Stănislav calea C, ţinea calea lui Stanislav-craiu B,D,G, şi ţinea lui Stanislav-craiu calea E, lipseşte M,P/ Cazacii B,C/ lipseşte iar M,P/ a să înpărechia şi B,E// 4 a fugi]au» început a fugi D,E,G/ lipseşte a fugi de la Mazăpa M,P/ Mazepa B,C/ şi a să doce-B,C, şi să duce mulţi M,P/ şi a să închina B,C,E//5 aşa B,C/ înmulţindu-să B,C/ la moscali oastea G/ cîndu]iar cîndu Gjj 5 — 7 (iarD) cînd au fost în doaozăci şi şapte de zile a lunii lui iunie, cu doao zile înnaintea sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, în anul (de la zidirea lumii G) 7217, avînd (datu-ş-au G) parola B.C.G/ cînd au fost în luna lui iunii, în 27 de zile, în anul de la zidirea lumii 7217 C/ cind au fost în doaozăci şi şeapte de zile a lunii lui iunie, în postul sfinţilor apo.slo.li, în zioa sfîntului Samson priimitoriul de streini, în anul de la zidirea lumii (7217), datu-ş-au E/ cind au fost în zioa sfîntului Petru, iunii 29 (înM> anul 1709 ş-au dat parola ca să să bată M,P// 7 bâtae Cj aşa B,C, lipseşte M,P/ Şi aşa s-au bătut întru această zi de îmbe părţile C//7 —8 Şi aşa (s-au bătut B) lovindu-să ostile de imbe (amîndoao B> părţili (şi B> au biruit înpăratul moschicescu pre ciaiuî Şvedului B,D/ de înbe G, din înbe M,P]de amîndcao E/ ş-au biruit înpăratul Moscului (de au bătut E) pre craiul Şvedului E,G// 8 pre Cj Şi încă B,C/ biruit moscalii pre şvezi. Şi au rănit (Şi au lovit de l-au rănit P) şi pre craiul şvezăsc M,P/ Şvedului B,C,'lipseşte Gjj 9 piste B,C/ numai ce B,E,G,P/ numai ce aii M/ fugi B,C// 9—10 a fugi înpreună cu Mazipa; obuzul tot ş-au lăsat acolo. Iar ei, ştiind Mazipa rîndul (rîndul Mazîpa P), au trecut Niprul M, P/ şi au B,C/ şi înpreună cu Mazepa au fugit. Ştiind Mazepa rîndul (locului B) B,C,D/ obuzul, iară el au fugit înpreună cu Mazepa hatmanul căzăcesc. Ştiindu Mazepa (rindul G) l-au trecut pe craiul Niprul E,G// 11 Voziîa B.Cjlipseşte salt B,M,P/ aşa salt (salt aşîa sprinten E,G) numai cu vreo mie de oameni C,E,G/ şi numai cu 1000 oşteni M,P/ vreo mile Bjj 12 călăreţi M,P/ moldoveni B,C/ şvezi B, şfezi Cj şvezi, cazaci şi moldoveni M,P/altă]ceialantă M,P/o(a)sti toată M.P//13 Şfeduljcraiul Şvedului B/Ţara Căzăcească B,C/doao B,C/Şvedul în doao obuzuri acolo,în Ţara Căzăceascâ, cu totul au luat-o M,P// 14 o au luat B,C, o au luat-o D/ moscalii B,C/ lipseşte .cm1-* M,P/ ghenerali B, C/ ofiţiiari C/ cară B, Cjj 15— 1 cu puşci cu totuî (tot P) ce-au avut şi cu multă averi ci o jăcuisă şvezii în Ţara Leşască şi în Sac soni» toati aceste le-au luat moscalii M,P//15 puşci B,C avere B/jecuisă B,C//
480
Ţ(a>ra Leşască şi Saxoniia. Şi i-au triimis înpăratul Moscului pe şfedzii pe toţi la robie, la stoliţă, iar pe cazacei ce s<ă> închinas(ă) la Şfed pe toţi i-au pus supt sabie. 14. Atunce şi Avgustu-crai, dup(ă> ce au înţeles, au 5 lăsat giur(ă>mîntul şi pacea ce făcusă cu Şfedul ş-au ieşit iar la crăie în Ţ(a>ra Leşască, de s-au înpreunat cu hat-manei săi şi cu oastea ce moschiceiască, ce iera lăsată acolo. Ş-au gonit pe Stănislav-craiu din Ţ(a>ra Leşască şi pe Cras ghen(ă>rarul, ce Iera cu 17.000 de şfedzii,'
10 înpreun(ă) cu Stănislav i-au bătut şi i-au gonit în Ţ(a>ra Şfedului peste mare. f. 317V        înpăratul / Moscului, dup-acea bătaie, au mărsu la Chiev ş-au orînduit pe vro doi, trei ghen(ă>rari, anume pe Ianşu şi pe Volconschie şi pe Vesubaţ(chi) şi pe Cropot
15 bragadir, cu oastea,  căl(ă>rime moschiceiască,  şi pe Chigeci polcovnicul şi pe Vas(i>lie Tanţschi polcovnicul
1 Ţara B,C/ Psacpsonie A/ Şi au trimis B//2 pre1"3 B,C/ şvedzi B, şfezi Cj robiîe B,C/ înpăratul moschicescu pre toţi şvezii acie i-au trimes robi în Ţara Moschicească, iar M,P/ după stoliţă ad. unde era scaonul înpărătescu C/ cazacii B,C/ ce]cei ce B,E, cei M,P, carii C//3 să închinase B, să închinasă CJhaini M,P/ Şved C, craiul Şvedului G, şvezi Bj lipseşte la Şfed M,P/ după Şved ad. pre cîţi i-au prinsuC.G/ i-au pus supt sabiie B]au poroncit di i-au tăiat M,P/spre B,C/ după sabie ad. Aşijderea şi unde era scaonul hătmăniii căzăceşti, la Baturna, au pus pre toţi cazacii supt sabie. Şi de atuneea în toţi anii prăznuescu moscalii acea zi întru care au biruit pre şvezi, iunii 27 de zile, făcînd toată ţeremoniîa bisericii cu orînduială, făcînd bdeniîe şi a doa zi benchet, masă mare la înpărăţiîe şi la cnîaziile cele mari, cum iaste la Chiev şi pre aiurile, dînd şi din harmate, slobozind puşcile celi mari şi mici, avînd bucurie pentru biruinţa ce-au dăruit Dumnezeu lui Petr(u), mareli imperator asupra pro-, tivnicilor săi Cjj 4 14] 19 M, 9 P, lipseşte Bj Atuneea şi B,C, lipseşte M,P/ August C, Avgust, craiul leşescu B,M,P/ lipseşte crai E/ după B,C/ înţăles B,C// 4 — 5 după ci s-au înştiinţat di această biruinţă, au lăsat pacia şi giurămîntul ce făcusă (şvezii P) M,P// 5 giurămîntul B,C/ ce făcusăjce au fost făcut CJ cu Şfedul]cu craiul Şvedului B,D/ şi au eşit B.C//6 iară B, iarăşi M,P/ lipseşte E/ crăiîe B,C, crăie sa M,P/Ţara B,C/ lipseşte de M,P; înpreonat B,C/ hatmanii B,C//7 după săi ad. ce era cu oaste leşască Bj oaste Bj cea C, lipseşte B,E,M,P/ moschicească B,C/ era B.C//8 Şi au
B, C/ pre Stănislav B,C/ repetă din A/ Ţara B,C// 9 pre B,C/ CrasjCron B.Pras E Croni P, craiul M/gheneralul B,C/era B,C/ cu]acolo P/ şaptesprăzeci mii B/de şvezi (şfezi C> B,C]oasti şvezască M.PJdupâ şvezi ad. ce (carii C> era B.C//10 Stanislav-craiu D.G/Stanislav-craiu. Pre aceştiîa (aceste C> i-au bătut B,C/înpreun(ă> cu Stănislav] pre toţi M,P// 11 Ţara Şvedului B,CI preste mare B,C]preste Mare Bal-ticum E.G//12 Iar(Iară C> înpăratul B.CJante Iară 15 C,D,G, 20 M/ înpăratul moschicescu M,P/după acîa izbîndă ce au făcut au mărsu B, după acea izbîndă, dacă au bătut pre şvezi au vinit C, după acea izbîndă, după ce au bătut pre craiul Şvedului, au mărs E,G/ bătaîe]biruinţă M.P//13 Chiev]Chiu A/ şi au B,C/rînduit B/ lipseşte pe vro doi M,P/ pre vreo B,C/triiB,C/gheneraliB,C//14 Ianoş (IanoşD) gheneral   C,D/ lipseşte anume pe  Ianşu... Vesubaţ(chi)   B,M,P/ Volcovschii
C, D,E,G/ pre1"4 C, pre4 B/Vejbah C,D,E,G/ Cropotchin M,P//15 bregadiriu B, bregadir Cj oaste B,C/ călărime moschicească B,C/15-16 pre1"2 B,C// 16 polcovnicul Chighiiaciu B/Chighiian C, Chihăş P/H^seşteşi M,P, Vasili B, Vasilie CJj TanţchiiC/ polcovnic1-2 BJJ
481
şi pe frate-său Ion polcovnicul cu oaste, cu joimiri moldoveni. To<a>tă această oaste, ca la 10 000, au aşedzat din Cirimuş pe Nistru pîn-în Ehurluc, pe margine; pen toate vadurili sta stiiaguri, şi din sti<a>g în stiiag cîte un 5 om, cît să vide, de păzîia pe Cifed să nu fug<ă> de la Tighine în ţ<a>ra lui, sau să înble nescareva cărţii la Ieşi.
15. Iară înpăratul s-au sculat de la Chiiu ş-au purces pen T<a>ra Leşască în sus, de s-au înpreunat cu Avgustu-craiu şi cu hatmanei leşeştii. Ş-au lăsat şi la dînşii o sam<ă>
10 de oaste, pe Bont ghen<ă>rarul şi pi Fluc, ş-au început a căuta lesei cei hainii, ce ţine cu Cifedul, de-i prinde şe-i băte, şe-i gonie.
16. Şi de acolo înpărat<ul> Moscului ş au strînsu to<a>tă  puterea,  înpreun<ă>  cu  Şerimet, cifert-mar-
f. 318 15 şalîc, / şi cu Alecsandru Danîloveci Menzic, tiji cifert-marşalîc, şi cu alţii ghenărari şi cu to<a>tă puterea sa de oaste, şi s-au dus pe margine mărîi Balticului pe di ceasta parte în Lidvonie. Şi pe unde găsie cetăţi de a Cifedului, şi pe uscat şi pe ap<ă>, le tot băte şi le lua.
1 lipseşte şi M,P/ pre B.C/Ion Tanţschii (Tanţchii C,D,E>B,C,D,E,G/ lipseşte cu M,P/moldoveni B.C//2' Toată B, De toată C,M,P/ lipseşte această M,P/ lipseşte ca la M,P/ ca la zece mii C, era ca la zece mii B/ şi s-au aşezat C, şi i-au aşezat B, ş-au aşezat E,G// 3 pre1"*2 B, pre3 Cj lipseşte pe Nistru Cj pînă B,C/ Iuhurluc B,C,D,E,G/ margine B,C/ prin B,C// 4 vadurile B,C/ steaguri B,C/ lipseşte stiiaguri şi din M,P/ în]de P/stiag1"3 B,C/ în steag sta cîte E// 5 atît cît să vedia unul pre altul M,P/ videa B.C/ păziîa B,C/ pre craiul Şvedului (Civedului C> B.C.D/ fugă B,C// 6 Tighinea B/ ţara B.C/ sau <să P> triimată scrisori la Ieşi M,P/ umble B,C/ niscaiva C,G, niscarva B/cărţi B,C/ Ieşi B,C// 7 15] 16 C,D,E,G, 21 M, 10 P, lipseşte B/ Iar B, lipseşte M,P/ înpăratul Moscului B,C,D/împăratul moschicescu au purces di la Chiev, am mers prin Ţara Leşască M,P/ Chiev B,C,D, Chiov E,G/ şi au B.C//8 pin B, prin Cj Ţara B,C/ de]şi M,P/ înpreonat B,C/ Avgust-crai C, Avgust, craiul leşescu B,D// 9 lipseşte cu D/ hatmanii B,C/ leşeşti B, leşeşti Cj Şi au B,C/ Lăsat-au M,P/ dînşii B,C/ samă B.C//10 pre B,C]cu M,P/ Bon gheneralul B,C,G/ pre Fluc gheneral B,D, pre Fulic gheneral Cj ş-au început acăuta]aucercatpreM,P//ll pre leşii (leşii B> cei haini B,C,E,G/ ce ţinea B,C, ce-au ţinut M,P/ Şvedul B, Sfedul C]craiul Şvedului D/ prindea B.C//li-12 şi-i bătea şi-i goniîa B,C/ şi prinzindu-i i-au bătut şi î-au surgunit M,P// 13 16] 17 C,D,E,G,22 M, lipseşte 'b.B/lipseşte Şi de acolo M,P/ înpăratul Moscului B,C, înpăratul moschicescu M.P//H toată B,C/ după puterea ad. oştilor sale B,C,D,E,G/ înpreună B, dinpreună Cj Şeremet feldmarşal B,D,E, Şeremet civert-marşal C//15 lipseşte şi M,P/Alixandru B, Alexandru Cj Daniilovici B,C,D,E,G/ Menjic B,C,E,G, lipseşte D/ tij C]iar B,D,E,G, lipseşte M,P// 16 feldmarşal B,D,E, civert-marşal C alţi ghenerali B,C'/ lipseşte cu G/ toată puterea sa B]mulţîme M,P/ toată puterea oştilor sale C,G// 17 de B/ lipseşte şi B,M,P/ pre B,C/ marginea B]malul G/ Mării Balticum B,C,D/ pre de aceasta B,C,D//18 Livonie B,C/ pre unde găsita B,C, pre unde au găsit M,P// 19 de a Şvedului B,C]şvezăşti M,P/ lipseşte şi1 M,P/ pre1"2 B, pre2 Cj apă]mari M,P/ le tot bătea şi le luoa]le-au tot bătut şi le-au luat M,P//
482
17. Atunce şi Mihai-vodă, cînd era înpăratul moschicesc la Chiov, s-agiunses<ă> cu înpăratul să fug<ă> la Mosc. Că i să sup<ă)ras<ă) cu închisorile în domnie dintîiu şi, vădzind că i să strîc<ă> şi lucrurile de la Po<a>rtă 5 şi Brîncovan<ul> să lep<ă)das<ă> de prieteşug, pentru voia lui Ilie cuscru-său Ca(n>tacozino, şi cei trei domnii mazili ce sta la Ţarigrad iar asupra lui ca nisşte lupi, socotis<ă> să s<ă> las<ă> di domnie Moldovei. Căci vădzus(ă) şi tărie Moscalului: să socotie că-n scurtă vreme 10 va hi biruirea şi bucurie cresştinătăţîi.
Şi nu numai Mihai-vodă s-agiunses<ă>, ce şi Brîncovanul şi sîrbimea to<a>tă mai denainte vreme s-agiun-ses<ă> cu Moscul şi trăgea nedejdea lui din ceias în ce<a)s cu bucurie.
15 18. Craiul Cifedului, cu acea putinţe oaste ce scă-f. 318V pas(ă>, şăde / la Tighinea. Atunce şi-n toate dzileli leşie la primblare afar<ă>, numai cîte cu cincii, şes<ă> oameni, cale cîte de un ceias, doao, alergînd pe cele cîm-puri drept vînatul. Că nu-ş ştie rîndul ţărilor acestora, 20 să înble cu gloată. Şi era cuvîntul să s<ă> rădice de la Tighinea, să vie să şadză la Iaşi.
19. Atunce Mihai-vodă, vădzind primblarea craiului
1 17] 18 C,D,E,G, 24 M, 11 P, lipseşte Bj Atuncea şi B,C, lipseşte M,P/ voevcda M/ cînd erajpre cînd au fost M,P/ moschicescu]Moscului B,E// 2 la]în M,P/ Chiev B/ să agiunsesîe B,C/ fugă B.C//3 Moscu B,C/ supărase B,C/închisorili B, închisorile Cj în]din Bj în doamnia dintîi B,C]domnii întîi M,P// 4 strică B,C/ lucrurili B, lucrurile Cj lipseşte de M,P/ Poartă B.C//5 Brîncoveanul-vodă B,C,E,G, Brîncoveanul-vodă încă D/ lepădase B, lepădasă Cj priîateşugul lui B, prieteşugul lui C.D//6 pentru voia cuscră-său, lui Ilie Cantacozino D,G/ Ilie Cantacozino cuscru-său B,M,P/ Cantacozino Cj lipseşte cei M,P/ trii domni mazili B.C//7 lipseşte ce M,P/ la]în M,P/ iară B, lipseşte M,P/ nişte B, neşte Cjj 8 socotise (socotisă C> să să lasă (lase C)]şi pentru unile ca aceste iară să să lasă M,P/ de domniîa Moldovii B,C/ Câci]Pentru căci D, Că E/ Căci vădzusă B]Iar diosăbit că cunoscusă M,P// 9 vă-zusâ Cj tăriîa B,C/ să]şi B,C,D,G,M,P/ socotiia că în B,C/ vreme B,C// 10 hi]fi B,C,P/ biruirea turcilor Gj bucuriîa B/ creştinătăţii B,C// 11 voevoda M/ să agiunsesîe C, să agiunsesîe cu moscalii B, lipseşte M,P/ Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G, Brîncovanul, domnul muntenescu M,P// 12 toată sirbimea B,P]sîrbimea cu toţii Cj mai denainte vremejîncă mai nainti M,P/ lipseşte vreme B,C/ să agiunsesîe B,C/ si]si-i E//13-14 Moscul şi din ceas în ceas aştepta premoscali cu mari bucuriiM,P// 13 iui] Moscalului C/ceas1"2 B,C/ bucuriîe Bjj 15 18]19C,E,G, 17D.25M, 12 P, lipseşte Bj Iar craiul Bj Şvedului B,C,G/ acia puţinîa oaste Bj oaste Cj scăpase B,C// 16 şidea B, Cj Atuncea B,C, lipseşte M,P/ şi în B,C/ zilele Bjj 17 eşiîa B,C,E/ afară B,C, lipseşte M,P/ cinci B,C/ şeasie B, şasîe C//18 lipseşte cîte m\bj ceas B,C/ şi alergînd pre cîmpi M,P/ pre celi cîmpuri B, pre cei cîmpi C, D,E,G// 19 dreptjpentru M,P/ vînat Bj nu ştiîa B,C,E// 20 umble B,C]meargă M,P/ cu gloată de oameni mulţi E/ cuvînt Bj să B,C/ de iajdin M,P// 21 şi să viie B,E//lipseşte să şadză M,P// 22 19]20 C,D,E,G, lipseşte B,M,P/Atuncea B, lipseşte M,P/voevcda M/văzînd trebile viziriului, craiului P//
483
cifedzescu la Tighinea şi-nţelegînd că va să vie la Iaş(i> să şad(ă>, sau făcut şt(i>re Moscului, cînd a vinii,' să triimată oaste pre taină sprinten<ă> , şi atunce or prinde pre craiul, şi s-a rădica şi el de s-a duce. 5 Atunce înpăratul Moscului, înţelegînd, foarte tari s-au bucurat şi mare adeverinţă i s-au adeverit. Ş-au învăţat pe hatmanul Sănavischie şi p; ghen<ă>rarei cărei s-au pomenit mai sus, că-s puşi la margine pentru calaori; cîndu le-r scrie Mihai-vodă şi le-r faci şt<i>re, îndată 10 să-i triimat<ă> oaste cîtă ar poftii, să-1 îa pe craiul ori pe dînsul, dac-a vrea.
20. Craiul Cifedului apoi nu l-au lăsat turcei să vie să şadză la Iaşii, nărocul lui, ci au triimis numai un polcovnic cu vro sută şi mai bine de cifedzi şi cu vro doo sute • 319 15 de cazaci la tîrg / la Cern<ă>uţii să stea acolo să zacin-guiască oaste din Ţar<a> Lişască.
Făcînd veşti la înpărăţie Moscului Cropot bragadir, cărei era pe margine pentr-acei cifedzii, cum s-au apro-
1 şvedzăscu B, şvezescu Cj inţălegînd B,C]auzind M,P/ viîe B/Iaşi B.C//2 şadă B.şază C/ să şază la Eşi M,P/ ştire B.CjW. marginal Moscului C, moscalilor M,P/vini B,C//3 să triimită Cj să trimită oaste sprintină pre taină B/sprintină Cj atuneea B.C//4 pre craiul Şvedului D//3-4 oaste sprintină (pre tainăM) că vor (va P> pute prinde pre craiul şi atunce să va rădica şi el şi a mergi la moscali. M,P// 5 Atuneea B,C]Aceste M,P/ inţălegînd B, înţălegîndu Cj înţelegînd înpăratul Moscului foarte s-au bucurat M,P/ tare B,C// 6 şi cu mare B,C,D/ i s-au adeveritjau făcut lui Mihaiu voevoda M,P/ Şi au B,C/ Invăţat-au M.P//7 pre hatmanul Sinavschii C, pre Adam Sinavschii] hatman corunnii B,E,G/ pre gheneralii B,C,E/ carii Cj s-au scris mai sus C, lipseşte s-au pomenit mai sus M,P// 7-9 carii (îi B) pusesie în Ţara Leşască pre marginea Nistrului pentru caraul, adecă pentru pază, oricînd (cari cînd G)li-ar scriie B,E,G// 8 că-s puşi]că era puşi C,D]carii îi pusăsă M,P/ la]pre M,P/ caraul C, calaur, adecă pentru straje D/cînd li-ar Cjj 8-9 margine Nistrului pentru Carol (caraol P> craiul şvezăsc, ca cînd li va scrii Mihaiu voevoda, sau că (cîndu P> le-ar da ştiri, atunci îndată M,P// 9 li-ar face ştire B,C//10 să trimită B, să triimită CJ ar(ariC) pofti B,C/ lipseşte cită ar poftii D/ să-1 îa]ca să prinză M,P/ pre1"-C/ pre craiul şvezăsc sau să-1 aducă pre Mihaiu voevoda, dacă ia fi cu voi (e) M.P//11 dînsu B/ după dînsul ad. pre Mihaiu-vodă CJ dacă a vrea B, dacă va vrea C,D// 12 20J21 C,D, lipseşte B,E,G,M,P/ Iar pre craiul Şvedului B,E,G, Pre craiul Şvedului C,D/ turcii B,C/ să viîe B,C/ Au simţit turcii şi după acee n-au mai lăsat pre craiul şvezăsc să vie M,P// 13 Iaşi B,C/ nărocul (norocul E) lui (lipseşte G) poate fi au fost B,E,G/ ce B,C]însă M,P/ trimis B, triimes la Eşi M,P/ numai]pre P// 14 bine B,C/şfedzi B, şvezi C/vreo doao /sute B,C//14-15 cu 100 şvezi şi doaî (sute M> cazaci, iar de la Eşi s-au dus în tîrgul Cernăuţi (în tîrgu la Cernăuţi P) să ste de pază acolo M,P// 15 după cazaci ad. şi i-au aşezat C/tîrgu B,C/ Cernăuţi B,C/să ste CJ să zacinguiască]ca să cheme şi să strîngăC.D//16 Ţara Leşască CJ lipse'şte să. zacin-guiască... Lişască. B,D,G,M,P// 17 Iar făcînd veste B,D,E,G, Şi făcînd veste CJ înpărăţiia B/ bregadir B.C//17-1 Bregadiriul Cropotchin au făcut ştiri înpăratului Moscului că era Cropotchin pre margini pentru acei şvezi că sînt la Cernăuţi M.P//18 care B, careli C,D/ pre B,C/margine ~B,Cjdupă margine ad. pentru caraul, precum mai sus s-au scrisjpentru B,C/ şfezi B, şvezi C,E//
piiat la Cernăuţi, înpărăţie Moscului nu i-au putut răbda, ce au scris lui Cropot bragadir şi lui Turculeţ, de au încălecat cu vro trei, patru miei de oaste\ de au trecut Cirimuşul în ceasta parte ş-au lovit pin codru ş-au ieşit
5 la Mihalcii, di i-au lovit în Cernăuţii făr<ă> veste.
Ce cazacei au şi dat la vale, în lunca Prutului, de au scăpat mai toţii, iar cifedzii au purces să s(ă> suie în vîr-vulu de(a>lului Cernăuţului, să s-apuce de bătaie. Ce vădzind că-i mulţime de oaste, nu s-au mai putut apuca
10 de bătaie, ce încungiurîndu-i i-au luat pi toţi de grumadzii şi-ndată i-au luat ş-au purces cu dînşei în Ţar (a > Leşască. Iar vro dzeci, cinspreci ce mai scăpas(ă) din cifedzii, i-au tot ucis (la> sateli Ţurcanei di pe supt munte, la Cupca şi la Răd<ă>uţii, la Suce<a>v(ă>.
15 Vinis-atuncii dintr-acea straj(ă) moschice<a)scă, de-s puses<ă> nisşte ste(a>guri, moldoveni de<-a> moscalilor la mănăstire la Putna şi la Cîmpul Lungu. Ce oblicind Mihai-vodă, îndat-au răpedzit la dînşii cu taină, să s<ă> rădice să s<ă> ducă, să nu oblice(a>scă tătarii, să prade
1 la tîrg la Cernăuţi G/ înpărăţiia C]iar înpărăţiia B,e, Deci înpărăţiia G/ după răbda ad. pre acei şvezi B,e,G// 1-5 înpăratul Moscului au poroncit lui Cropotchin şi lui Turculeţ ca să îa 4.000 oaste şi să margă asupra acelor şvezi. Cropotchin şi Turculeţ au luat oasti, au trecut Cirimuşul în ceasta parte, au vinit prin codru (şi au trecut P) şi au eşit la Mihalce şi au lovit M,P// 2 bregadir B,C / lui Costantin Turculeţ B, lui Costantin Turculeţ polcovnicului (polcovnic D, polcovnicul e,G> C,D,e',G// 3 vreoC/ trii B,C/ m'ii B,C/ oaste B,C// 4 parte B,C/ şi au B,C/ şi au eşit la Mihalce C,D, şi au eşit la sat la Mihalcea B,e,G// 5 de B,C/ i-au]au Cj Cernăuţi B,C/ fără de veste C,D, fără de veste pre dincoace B/ şi i-au lovit pre şvezi (în tîrg Gy în Cernăuţi fără de veste, pre dincoace e,G//6 lipseşte Ce M,P/ cazacii B,C/ şi datjfăcut P/ vale B,C/ după Prutului ad. de au trecut în cela parte e,G/ de] şi M,P// 7 toţi B,C/ iară B/ şvezii B,C/ să B,C/ vîrvul dialului M,P// 8 Cernăuţilor B,C,D,e,G/ după Cernăuţilor ad. bătînd în dobe e,G/să să apuce de C/să să apuce de bătaie (bătălie e,G) de războiu B,e,G/ Ce]Iar M,P// 9 că-i]că iaste B,e,G, că-i înpresură C/ de B,C/ după oaste ad. de i-au înpresurat G/ lipseşte mai M,P// 10 de B,C bătaie]nemică C/ încungiurîndu-i (încungiurînd G)> moscalii e,G/ pi]pre B,C, mai pre M,P/ grumazi B.C//11 îndată B,C/ îndată luundu-i au (şi e,G) purces D,e,G/îndată au purces M,P/ şi au purces C, şi au şi purces B/ dînşii B,C/ Ţara B,C/ după Leşască ad. de i-au dus pre di ceia parte de Prut Gjj 12 vreo CJ dzece B, zece Cj cinsprăzeci C, cinsprăzeci şvezi B,e/ ce mai scăpase (scăpasă C) B,C]ce au fost mai scăpat Gjj 12-13 Mai rămăsisi vro 15 şvezi pre cari i-au ucis satile M,P/ din şvezi C, lipseşte B,e,G//13 după ucis ad. pre şvezii D/ satele B,C/ Ţurcanii BC] ţăranii Gj de B,C/pre B/ munte B,C// 14 Rădăuţi B,C/ la Suceavă C]la ţinutul Sucevii B,e,G, în ţinutul Sucevii M,P// 15 Vinisă atuneea dintr-acîa straje moschiceascăde-ş pusesie B, Şidintr-acia straje moschicească vinisă atuneea de să pusesîeC, lipseşte M.P//15-17 Nişte moldoveni, steaguri a moscalilor vinisă la mănăstire Putna M,P// 16 neşte stiaguri moldoveni de-a B,C/ după moldoveni ad. joimiri Gj mănăstire B//17-18 înştiin-ţîndu-să Mihaiu voevoda au triimes la dînşii M,P// 18 îndată C, lipseşte B,e,G/ răpedzitjtriimis e,G/ dînşii CJ să să rădice B.C//19 să să ducă B,C/ obli-cească B,C//
484
485
f. 319
' ţara. Şi-ndată s-au rădicat şi s-au dus / în Ţ<a>ra Leşască. Mihai-vodă, vădzind că pe Şfed l-au luat moscalei din ţ<a>ra lui, de la Cernăuţii, şi ste(a>guri de joimiri au vinit la Cîmpul Lungu şi la Putna, s-au şi-nplut de fric<ă>, să nu-1 5 price<a>p<ă> craiul Şfedului sau alţii neprietini a lui, boiarii pribegii din Ţ<a>ra Muntene<a>scă, să nu-1 pîrască la Po<a>rtă că-s fapte<le> lui sau meşterşugurile lui. Ci au şi-n-ceput a s(ă> găti pe taină, a-şiiface potco<a)vila caişică-ruţi la Botăşeni. Şi scoses<ă> cuvînt că va să margă la un sat
10 a lui, ce are de moşie a lui, Cîndesştii pe Sîret, să-1 vad<ă>. Şi triimises<ă> şi pe socru-său, Dedul spătarul, la Cernăuţi, de-i purta trebile dispre moscali, ca, cînd a Ieşi din Iaşii, să-1 şi tunpine o<a>stea moschiceiască,  să-1 ia.
21. Numai îl închedeca un lucru, de s<ă> zăbăvie, că
15 era un capegii-başea în Iaşii, pentru banei birului, de sta zapciu. Şi nu pute să purce<a>g<ă>, fiind capegi-başea în Iaşii. Ci au scos atunce nevoie în ţară, de tot omul un leu, cu pecetluituri, cu iscăliturili boiarilor ci era zlotaşi. Şi strîngînd acei banii pe feţe, au oriînduit năpăsştii de un
20 leu: cine dides(â>, da cincii, pecum s-au pomenit mai sus.
1 îndată B,C/ Ţara B,C//2 ante Mihai: 22 G, 26 M, 13 P/ Iar Mihai-vodă C/, voevoda M/ văzindu C/pre şvezi i-au luat moscalii B,C,D,E,M,P//3 din ţara luiB.C repetă D, Jt/>se,s*e M,P/Cernăuţi B,C/ după Cernăuţi ad. şi i-au dus in Ţara Leşască M,P/ stiaguri B,C/las]în/ D/3-5 de joimiri moldoveni au iost în mănăstire Putna şi în Cîmpul Lung s-au şi umplut de frică, temîndu-să să nu-1 priceapă M,P// 4 şi la mănăstire la Putna B,D,E,G, şi la mănăstirea Putna C umplut B,C/frică B.C//5 priceapă B,C/ Şvedului B,C] şvezăsc M/alţi B,C/ nepriiatini B, nepriîa-tini C/ ai lui C/ sau alţi Cj sau alţi boeri pribegi a lui ce era in Ţara P/boiarii ce era pribegi în Ţara E//6 pribegi B.C dinjci era în M/Ţara Munteniască B,C/ să]şi să MI,P// 7 Poartă B,C/că-s]că sînt B,C,D,E,G/ Poartă şi să să vădească faptile lui. Şi pentru acee au şi început M,P/ faptele B, fapteli C/ sau meşterşugurile lui C, lipseşte B,E,G/ Ce B/ început B.C//8 a să găti B,C/pre B,C/pre taină,şi gătire o face în Botoşani. Şi au scos M,P/a-ş <a-şi C> face potcoave B,C// 9 căruţe B,C/ Botăşeani B,C/ scosesie B,C// 10 ce are de moşite, ce să chiamă Cîndeşti B, ce avea de moşite, anume Cîndeştii, C, ce avea de moşiîa, ce să chiamă (anumi G> Cindeştii E.Gjlip-seşte ce are de moşie a lui M,P, a lui D/ anume Cîndeşti D,M,P/pre B Cj B,C/Siret B,C/ ca să-1 vadă M, ca să-1 mai vadă P/ vadă B,C// 11 trimisesie B, triimisesie C Triimes-au la Cernăuţi pre socrul său Dediul spătariul di-i purta M,P/ Dediul spătariul B,C/la Cernăuţi <puindu-l D> staroste D.E.G// 12 trebile despre B,C/ a eşi din Iaşi B,C/ ar eşi din Eşi, îndată M,P// 13 timpine C, întimpene B, întimpine D,E,G/ oaste B, oastea Cj moschicească B,C/ şi să-1 ia M,P// 14 21J22 C,D, lipseşte B,E,G,M,P/ însă un lucru foarti îl înpiedeca M,P/ înpiedeca B,C/ de să zăbăviia B,C, lipseşte E,G// 15 capegi-başia B,C/ Iaşi B,C/ banii B,C/ lipseşte de sta M,P//16 nu putea să purceadă B,C/ după purceagă ad. din Eşi M,P/ başîa B,C/ în Iaşi B,C]acole M,P// 17-20 lipseşte Ce au scos...pecum s-au pomenit mai sus. M.P//17 Ce B,C; atuncea B,C/ omul să dea <cîte E,G> B,C,E,G/un]cîte un D//18 cu'Jşi Gj pecetluiturile Gj iscăliturile Cj boiarilor zlotaşi să fie G/ce B,C// 19 strîngîndjstingînd D/bani B,C/ feţe B,C//19-20 au orînduit, cine dedes(e> un leu să mai dea 5 lei Gjlipseşte năpăsştii B,C,e// 20 didesîe B,C/da]mai da C, să mai de E/cinci lei B,C,D,E/precum B,C/ pomenitjscris C,D, şi mai scris B,E,G//
320 Ş-au pornit pe capegii -/başe la Galaţii să aştepte acolo, să-i pline<a>scă zlotaşei banii, şi el cu gînd ca cela să Ia în sus, să-ş caute tre<a>ba.
22. Brîncovanul, de cesştea lucruri a lui Mihai-vodă 5 simţindu, de moscali, pe taină au înşteinţat prietini<i> di la saraiul înpărătescu. Neştiind vizirul nemic, au triimis înpăratul un om al său din' casă teptilu, di au înblat în Moldova şi-n Iaşii peste tot locul, şi nu l-au ştiut, nice l-au priceput nime. Ş-au mărsu şi la Focşeni di'cie parte,
10 la boiarii pribegii, la Ilie Ca<n>tacozino' şi la Catargiul, de i-au întrebat de ce au fugit şi cum Iaste Mihai-vodă; că de dînşei nu s-au ferit şi le-u spus că-i triimis de la înpărăţie. Ci acei boiarii atunce tare s-au jăluit de Mihai-vodă ş-au spus că înblă să s(ă> haine<a>scă.
15 Deci acel om înpăr<ă>tescu cum au mărsu la înpăratul de i-au spusu-i, înpăratul îndată au triimis la vizirul di i-au spus că Mihai-vodă Iaste hain şi s<ă> nu scape, că, de<-a> scăpa, cap n-are.
1 Şi au B, C/pre capegi-başîa B,C/ Galaţi B,C/ Dar mai pi urmă au socotit şi au triimes pre capigi-başa M,P// 2 să pliniască D/ pliniască C, înpliniască B,E,G/ Zlotaşii B,C/ el]Mihai-vodă E.G/ acela B,C// 2-3 şi zlotaşii (zapcii P> să-i înpli-nească banii, însă cu scopus ca acela ca, după acee, el îndată să purceagă la moscali în sus. M,P// 3 după sus ad. pre Siretiu Gj lipseşte să-ş caute tre<a>ba M,P/ caute triaba B,C]de triabă Gj după triaba ad. să să ducă la moscali C,D// 4 22J23 C,D, 21 E, 27 M, 14 P, lipseşte B,Gj Brîncoveanul-vodă C,D,Iar Brîncovanul-vodă B, Iar Brîncoveanul-vodă E,G/aceste B, aceste C//4-6 Brîncovanul au sîmţît di toati aceste încă şi mai nainti şi au înştiinţat pre prietinii săi în taină ce era la saraiul (sarascherul P> înpărătesc M,P// 5 simţind B,C/ pre B,C/ înştiinţat pre priiatinii săi de la B,D,E,G/ înştiinţat priiatinii săi de la Cjj 6 Şi neştiind E,G/ veziriul B, viziriul Cj nemică B,C//6-7 Şi viziriul nimica n-au ştiut (du ştie P> Triimis-au inpăratul omul său la viziriul (tiptil M) de au umblat M,P// 7 unjpre un E/ teptil B,C,E/ înjprin toată M.P/ di au înblatjde au vinit B,C,E,G// 8 şi în Iaşi B,C/ după Iaşi ad. şi au umblat E/preste B,C// 8-9 Fost-au şi în Eşi şi nimi nu l-au priceput. Mers-au M,P/ după locul ad. şi au umblat/ lipseşte l-au ştiut, nice B,E, ştiut, nice l-au G//9 Şi au B,C/ Focşani B,C/ di ceia B,C// 10 pribegi B,C/ Cantacozino B,C/ Ilie Catargiul B,D,E,G,M,P// 11 de'jşi M.Pjlipseşte de2]pentru M,P lipseşte B,E/ di ce C/fugit din Moldova şi în ci chip esti şi să poartă Mihaiu voevoda M,P/ iaste B,C// 12 dînşii B,C/li-au spus B/ lipseşte şi le-u spus...înpărăţie Cj că-i]că iaste B,D,E,G,P/ trimis B/ înpărăţiia BJînpăratul M,P// 13 Ce B,C/aciîeiB/ boiari B, boiari Cj atuncea B,C/ tare B,C/jeluit B,C/ şi au B.C//13-14 Şi atunce boerii (aciia P> foarti tari s-au jăluit acelui triimes pre Mihaiu voevoda şi i-au spus şi aceasta cum că umblă Mihaiu voevoda să să haineascâ la moscali M.P//14 căjcum că B,E,G/ umblă B,C/să hai-niască B,C// 15 Decii B,C/ ante Decii: 22 E, 23 G/înpărătescu B,C/ la Ţarigrad la înpăratul E,G//15-17 Mers-au acel om înpărătescu (laŢarigrad M> şi au spus înpăratului, iar înpăratul îndată au triimis la viziriul şi' (de P> l-au înştiinţat cum că Mihaiu voevoda M,P// 16 de au spus înpăratului (iar înpăratul G>îndată B,E,G/ spus Cj trimis B/ veziriul B, viziriul C/de B//17 iaste B,C/ să nu scape B,C/că de va scăpa i s-a (i să va E,G> duce capul B,E,G, că de va scăpa, capul i-a tăîaC, că de va scăpa, viziriul apoi cap n-are DŢcă apoi cu capul îş va da samă M,P//
486
487
23. Dece vizirul îndată au răpedzit un capegi-başea cu mazilie la Isuf-paşea sarascherul de la Tighinea, scriind
f. 320v   numai să prindză pe Mihai-vodă, că de(-a) / scăpa, capul i-a tăia. Ce Isuf-paşea îndată noaptea au gătit 300 de spahii 5 cu alai-bei, înpreună cu capegii-başea, de l-au lovit făr<ă> veste, de l-au prinsu.
24. Mihai-vodă atuneea aştepta să-i sosească carte de la socru-său, pecum joimerii au trecut Cirimuşul în ceasta parte, şi el să purce<a>dzâ din Iaşii. Şi-ntr-acea dzi ce-u
10 sosît turcei cu mazîlie în Iaşi au sosit şi carte de la socru-său Dedul, că joimirii la Cirimuş stau gata să tre(a>c(ă>, şi le-u dat şi cîte un leu de cheltuial<ă>, la 400.
Decii Mihai-vodă, vădzînd că l-au apucat turcii în Iaşii, au şi răpedzit la Dedul, de-u fugit în Ţ<a>ra Leşască,
15 şi s-au întorsu şi joimerii înapoi. Atunce, de-r hii avut Mihai-vodă cumpăt bun, să fie mai grăbit lucrul şi s<ă> nu fie ştiut pre mulţii acel sfat, ar hi avut vremea bun(ă>
1 23]24 C,D 28 M, 15 P, lipseşte B,E,G/ Decii B,C, lipseşte M,P/ veziriul B, viziriul CJ răpedzit]triimis E,G, şi triimes M,P/ başîa B,C// 2 cu maziliia lui Mihai-vodă la Iusuf-paşîa B,E,G,M,P/Iusuf-paşe C/sarascheriul B,C/ de la]de C,M,P/scriindu-i B,C,E,G,M,P// 3 numai]numaidecît G.îndată M,P/să]să-l C/ pre B,C/voevoda M/ de va scăpa B,C,D,E,G//4 îi va tăia D,G, i-a tăe lui Iusuf-paşa M,P/ lipseşte Ce M,P,' Iusuf-paşa C, Iusuf-paşîea B, Iusup-paşa M, P/ trii sute B,C/ lipseşte deP// 5 cu2]şi cu E,M,P/ capegi-başla B,C// 5-6 l-au lovit fără de veste pre Mihai-vodă, de B,G, l-au lovit pre Mihai-vodă fără de veste C,D/capegi-başe de au mărsu fără de veste la Mihai-vodă de l-au prinsu E/capegi-başa, cari viind fără di vesti au prinsu pre Mihaiu voevoda M,P//6 după prinsu ad. şi l-au mazilit D//7 24]25C,D, 30 M.,iipseşte B,E,G,P/Iară Mihai-vodă B,C,E,G/ atuneea]într-aceîa zi M,P/aştepta scriso(a}ri de la socrul său Dediul M,P// 8 de la socru-său carte C/ după socru-său ad. Dediul spat(ar) G, Dediul spătar; şi viind carte D/precum B,D, lipseşte M,P/joimirii B,D' au trecut]trecusă M, triimisăsă P// 9 lipseşte şi M,P/el]Mihai-vodă B,D,E,G,M,P/ 8-9 lipseşte pecum... să purce<a)dză din Iaşii. C/ era gata să purceadă din Eşi (in ceasta parte P) la joimiri M,P/ purceadă B/Iaşi B/Şi într-acîa B, într-acea Cjj 10 ce au sosit B,C]de au vinit E/turcii B,C/maziliîa B, mazilie Cjj 9-12 Şi chiar atunce au vinit şi turcii în Eşi cu mazilie. Vinit-au lui Mihaiu voevoda scrisoari di la socrul său Dediul, înştiindu-1 că joimirii stau gata la Cirimuş şi li-au dat şi cîti (un leu P> di cheltuială la patru suti joimiri M,P// 10 lipseşte în Iaşi C/au sosit şi de la socru-său Dediul spătariul carte, că C/cartea B// 11 Dediul spătariul B,D,E,G/ stau gata la Cirimuş C/triacă B,C//12 li-au Cj li-au dat şi de cheltuială cîte un leu de om, la patru sute de oameni B,E,G/ la patru sute de oameni D/ după patru sute ad. ce şi el să purcează din Iaşi Cjj 13 Decii B,C, lipseşte M,P/ voevoda M/văzind aşîa D//14 Iaşi B,C/ au şi răpezit (au şi triimis E,G> în grabă la socru-său Dediul spătariul de au fugit B,E,G/îndată au triimes la socrul său Diediul să fugă in Ţara Leşască M,P/ Dediul C, Dediul spătar D/ de au CJ Ţara B,C// 15 joimirii înnapoi B,C/ Atuneea B,C/ ante Atuneea: 23 E, 24 G/ de ar hi C, de ar fi Bjj 15 — 4 lipseşte Atunce ... s-au înşelat, de l-au prinsu. M,P// 16 să file B/ să nu fie B,C// 17 mulţi B,C/ aceîjde acel G/ ar hi]au A,B,C,D,G, şi au E/ vremîa B, vreme C/bună B, CJJ
ş-ar hii apucat de-r hii scăpat. Numai era mulţii sfetnici, şi era plin locul, şi socotie că pîn' n-a agiurge capegi-başe cu birul la Ţarigrad nu l-or mazili. Şi mai mult cu acel gînd s-au înşelat, de l-au prinsu. 5 25. Dece turcei, cu mare straj(ă> şi groază, l-au luat de l-au pornit la Tighinea şi de la Tighinea la Ţarigrad, de f. 321 l-au / închis în Edicula cu mare, mare urgie, care nime nu mai dzice c-a vide lumea.
Capegi-başea cărei strîngea birul în Galaţi au apucat de-u 10 luat de la boiarii zlotaşi numai 10 pungii de bani şi le-u dus la Ţarigrad, de le-u dat la visterie înpăr(ă>te(a>scă.
26. Aici în Iaşii au pus capegi-başea, care luas(ă> pe Mihai-vodă,  camaican pe Ion Buhuş logofătul. De domnie nu s(ă> ştie cine îasşte, făr(ă> cît trăgea nedejdea 15 lui Antiohi-vodă, ştiindu-1 că-i mazîl acolo.
Iară boiarii cei pribegii din Ţara Munteniiască, Ilie Ca(n>tacozino visternicul şi Ilie Catargiul vis(ternicul>, cum au înţeles de luarea lui Mihai-vodă din Iaşii, s-au şi bucurat cu nedejdea că îaste Antiohi-vodă domnu. Ş-au 20 trecut în grab' în ceasta parte, la Focşeni şi, făr(â>
1 şi ar fi apucat de ar fi scăpat B,C/ mulţii]prea mulţi G/ mulţi sfetnic1 B.C//2 după locul ad. pretudindinea Cj socotila B,C, socotila Mihai-vodă E/ pină Bj pînă nu va CJ başia B.C///3 cu birul]cu banii birului E,G/ mazili B,C/ nu-1 vor mazili D// 4 gînd]sfat Gj ad. marginal gînd C/ l-au prins turcii Gjj 5 25]26 C,D, 24 E, 33 M, lipseşte B,G,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ turcii B,C/ mare straje B,C/ groază şi straji M,P/ l-au (au M,P> luat pre Mihai-vodă D,E,M,P/; 5-8 lipseşte Dece... dzice c-a vide lumea. G//6 de1] şi M,P/ şil iar M,P/ de3] şi B,C,E,M,P//7 cu mare urgiîe B,C,E,M,P/ care]şi M,P/ nime B.C//8 dzicea B, zicea C/nu mai dzicea că va mai eşi de la închisoare şi a mai videa lumea E/ că a (va D> mai videa B,C,D,M,P//9 Iar capegi C,E,G/ başia B, başe Cj care B, careli Cj birul]banii birului E,G/de-u]de au B,C;'/10 zece pungi B,C/ li-au dus B,C// 10-11 li-au dus la visterila înpărătească M,P// 11 li-au dat B,C/ visteriia B, vistierie C/ înpărătiască B,C// 12 26]27 C,D, 25 E,G, 35 M, 17 P, lipseşte Bj Aicea în Iaşi Cj başia CJ luasă preC//12-13 Iar în Iaşi capegi-başîa, care luas(ă) (au luat G> pre Mihai-vodă au pus caimacam B,E,G/ Capigi-başa acela ce-au luat pre Mihaiu voeveda din Eşi au pus caimacami în Eşi pre M,P// 13 caimacam C/pre B,C/ log(o}-fătul BJ 13-14 De (Şi de E,G> domniîe iară nu să ştiia B,E,G/ Iar de CJ nu săştiie Cj Iar domnu nu să ştie cari a vini (cini a fi P) fără de cît M,P// 14 iaste B,C/ fără C/ fără de cît numai trăgea B,E,G/ nedejde B,C/'/151ui]deM,P/ Antiohii B,C/ voevod M/ stiindu-l]boiarii stiindu-1 C/ lipseşte că-i M,P/ că iaste (că-i C> mazil acolo la Ţarigrad (Poartă D> B,C,D,E,G/ acolo]la Ţarigrad M,P// 16 Iar B,C, lipseşte M,P/ lipseşte cei M,P/ pribegi B,C/ Munteniască B,C// 17 Cantacozino B,C/ visternicul1 B, vistiiarnicul1 Cj lipseşte visternicul1-2 M,P/ vist(iernicul)2 C, lipseşte B,E,G//18 înţăles B,C/ cum au auzit că^ au luat turcii pre Mihai voevoda, îndată s-au şi bucurat M,P// Iaşi B,C/ lipseşte şi B,E,G//19 nedejde B,C/ iaste B]va fi C, a fi M,P/ Antiohii B,C/ domnu Ant(i>ohii voevoda M,P/ Şi au C, Şi au şi B/E//20 grabă B,C/ după parte ad. în Moldova B,E/ Focşani B,C/ fără nici B, fără de nici C,D,E,G/ /
488
489
f. 321
nice o poronca, au şi-nceput a prinde ş-a lega ş-a bate pe oameni<i> lui Mihai-vodă ce s<ă> tîmplas<ă> cu slujbe acolo şi a lua bucateli a boerilor lui Mihai-vodă care să dedes(ă> în laturi. Prins-au şi pi un grec, nepot de sor' 5 lui Iordachi Rusăt vornicul, de l-au bătut şi l-au înbrăcat cu-n sucman negru şi l-au triimis de l-au închis la Cetate la Ne<a>mtu. Şi multe lucruri făr<ă> de cale făcea. Ş-au mărsu la laşii, dîrjii şi sămeţii, aşteptînd din ce<a>s în ce(a)s să le vie cărţii de la / Ant<i>ohie-vodă, să fie 10 cămăicani.
27. Atunce au trecut pen Iaşii, de la Po(a}rtă, un un ag(ă> înpăr<ă>tescu la margine, la Cernăuţii, în cai de olac, de au măsurat locul din mijlocul Prutului, de la Orăşeni. Au pus pe un om pe gios, de au mărsu pîn-în tîrgus
15 în Cernăuţi, şi aga turcul alăturea cu dînsul cu ceasornic,, ca s<ă> vadză cîte cesuri au călcat moscalei hotarul, cîndu au vinit de au luat pe Şfed. Şi s-au aflat opt cesuri c-au călcat hotarul. întrebatu-l-au cămăicanei pe acel turcu, doar ştie să spuîe pe cine or să puie domnu aice,
20 şi n-au ştiut nemic să spuîe.
1 după poronca ad. a nemărui C,D/ au şi început B,C, au început E.M.P/ şi a lega şi a bate B.C// 1—2 început a prinde, a bate şi a lega pre oamenii M, început a bati, a prăda pre oamenii P// 2 pre oamenii B,C/ voevoda M/ după vodă ad. şa-i lega Pj ce]ca-riiM.P/ să tîmplase B, să tîmplasă Cj să tîmplas-acolo Gj slujba B,E,G// 3 a luoa B,C, a luat Gj luat-au şi M,P/bucatele B, bucateli Cjvitile M,P/ a boîarilor B, a boiarilor C]aoamenilor P/voevodaM/ carii să didesîe B,Cjj3-^lipseşte care să dedes-în laturi M,P// 4 Prins-au atuncea B,C,D,E,G/ pre B,C// 5 vornicului Dl lipseşte vornicul, de M,P/ lipseşte şi M.P//6 cu sucman B,E,G/ lipseşte negru E,G/ şijapoi M,P/ trimis B/ de]şi M,P/ la<în M,P> Cetatea Niamţului G,M,P// 7iNiamţu B,C/ Şi şi alti mulţi M, Şi aşa mulţi alti Pj lipseşte lucruri P/ fără caleB, fără cale Cj fă-cea]au făcut B,E,G,M,P//8 Şi au mărsu la Iaşi BjCJDupă (Si după P> acee au vinit la Eşi M,P/ dîrji şi simeţi B,C// 8-9 ceas1-2 Cjj9lipseşte le M/ viie B/ cărţi B,C/ Antiohii B, AntiohiC/ voevoda M/ să-i fie E//10 caimacami B.C//U 27]28 C,d| 26 E, 37 M, 18 P, lipseşte B/ Atuncea B,C, lipseşte M,P/ prin Iaşi Cj prin Iaşi un turcu mare de la Poartă, agă înpărătescu B.E,G/ Poartă C// 11-12 Trecut-au prin Eşi un agă di la Poartă M.P//12 agă înpărătescu Cj lipseşte înpăr(ă)tescu M,P/margine B/ Cernăuţi B.C//13 olacu B,C]mezil E, menzil G//140răşieni B, Orăşeni Cj Şi au pus E,G,M,P/ pre1"2 B, pre1 Cj după mers ad. pre jos M,P/ pînă B.C//15 turcul cu ceasornicul alăturea Pj lipseşte cu dînsul M,P/ ceasornicul B, ceasornic C, ceasornicul 4,n sîn E.G//16 să Cj să vază B/ ceasuri Cj moscalii B,C/ hotarul Moldovii C, lipseşte M,P// 17 cînd B,C/ pre şvezi B,C,D,E/ ceasuri B,C// 18 că au călcat hotarul B,C, lipseşte M,P/ Intrebat-au caimacamii «(boiarii caimacami E) atuncea pre acel turcu agă, doară B,E/ boiarii caimacami C,D,G/ Caimacamii au întrebat M,P/ pre C//19 turcujturcu agă C,D,G, agă M,P/ doară C/ lipseşte doar ştie sa spuîe pe M,P/ ştiîe Bj să spue C, să le spue E,G, să le spuie B/ să le spuîe pre cine va înpărăţiia să puie domnu aicea în Moldova D/ pre cine vor să puie (pue C> B,C,G] cini va să fii domnu M,P/ aici BJaicea în Moldova C,G, în Moldova M,P// 20 şi n-au ştiutjci nişi el n-au ştiut M,P/ după ştiut ad. acel turcu agă Cj nemică B,C/lipseşte nemic să spuîe M,P/ să le spue E,G//
28. Strînsu-s-au toată bolarimea la Iaşi ş-au întrat în mare grij<ă>, să nu puie de la Po<a>rtă vrun paşe sau să nu vie să mai ia nescareva boiarii la Po(a>rtă. Vădzind c-au luat pe Mihai-vodă cu mare urgie şi cu nume
5 de hainlîc, şi veste de domnu nou nu le vine, să mira ce or faci.
Sfătuia unei să fugă într-alte ţării: alţii sfătuia să s<ă> bej<ă>ne(a>scă la munţii. Ce apoi au scris [şi la Brîncovanul, cu rug(ă>minte să-i sfătuiască ce-or face 10 şi, de hii audzit ceva, ori de bine, ori de rău, să le fac(ă> şt<i>re.
Deci Brîncovanul le-u îăpedzit de olac şi le-u scris/ f. 322    =ă nu poarte nice o grij<ă>, că făr<ă> zăbav<ă> vreme le va vini vesştea că le-u pus Po<a>rta domnu. Iară de 15 celi reli ce socotescu, nu-s nice de uneli, că aşe are el veste de la capichihăi. Şi aşea le-u mai ieşit boîarilor grijea.
29. Atunce poroncit-au vizirul lui Ant<i>ohi-vodă să grijască trei sute de pungii de bani, să-1 puie domnu, că
1 28]29 C,D, 39 M, 19 P, lipseşte B.E.G; boerimea C, bolarimea atuncea B,E,G' şi au intrat B,C, şi toţi au intrat M,P// 2 mare grije B,C/ grije, temîndu-să sa nu le pui paşe di la Poartă, în loc di domnu M,P;' de la Poartă B,C, / ipseşte Gj vreun Cj paşîa B,C, paşe în Moldova E,G// 3 sau să mai vile B,E,G/ lipseşte sau să nu vie... Ia Po(a)rtă. M,P/ niscariva B, niscaiva D,E, pre niscaiva Cj boiari B, boiari Cj Poartă B,C// 4 Vădzind]Ştiind M,P/ că au luat B,C/ pre B,C/ voevoda B,' mare urgiie B,C// 5 hainlîcu Bj veste B,C/ nou]cine iaste B,E,G/ nu le mai viniîa D,M,P/ vine B, viniîa C/ lipseşte să mira ce or,faci M,P/ face B,C// 7 Şi sfătuia B,D/ unii B,C/ ţări B,C/ iar alţii C,D,G// 7-8 lipseşte Sfătuia... la munţii. M,P// S să să bejeniască B,C/ munţi B,C/ Ce au socotit apoi (apoi au socotit G) şi au scris la Brîncoveanul-vodă E,G/ lipseşte şi B//9 Brîncovanul (Brîncoveanul C,D>-vodâ B,C,D/ Scris-au toţi boerii (cu toţii P) la Brîncovanul, domnul muntinescu, cu mari rugăminţi M,P/ rugăminte B,C./ce vor face D/ face B.C//10 de a fi auzit B, de va fi auzit C,D.E,G, de auzi ceva Pj bine B,C/să le facă ştire B,C]să-i înştiinţeze E,G,M,P// 12 Decii B,C, lipseşte M,P,' Brîncovanul (Brîncoveanul C,D>-vodă B.C.D/li-au1"2 B,C,/ olacu B/ Decii Brîncoveanul (-vodă G) li-au scris şi li-au trimis în grabă de i-au înştiinţat să nu poarte E,G// 12-14 Brîncovanul le-au scris şi au trimes di olac, adiverindu-le să nu poarti grijă (di nimica M) că fără zăbavă le (va P> vini veste M,P// 13 nici o grije B,C/ fără zăbavă B,C, fără de zăbavă D.E//14 li-a vini veste B/ lipseşte vini Cj veste Cj le-u]li-au B.C/ le va pune Gj le va pune înpărăţiia domnu E, li-au pus domnu (di M> la Poartă M,P/ Poarta B,C/ Iar Bjj 15 di celi rele C, din cele rele B/ dejpentru M.P/ socotescu lei(ei E,G> B,E,G '■ nu-s]nu sint D,E,G// ce-au socotit ei, nici di unile nu sint, fiindcă el aşa are vesti M,P/ nici B,C/unili B/aşia B, aşa C//16 veste B,C/capichihăile lui B,C,D,E,G<' aşia B, aşa CJîntr-acest chip M,P/'le-u]li-au B,C/ eşit B.C//17 grijîa B, grije Cjj 18 29}30 C,D,G, 41 M, 20 P, lipseşte B/Atuncea B,C, lipseşte M,P/ Poroncit-au atuncea G/veziriul B,viziriul C/Antiohii B,C/voevoda M//19 grijascăjgătiască M,P/ trii sute Cjpatru sute B.B.GjHpseşte de1"2 M,P/pungi B,C/să-l]şi să-1 M.P/domnu în Moldova B,C,D,E,G/ căjdzicîndu că E//
490
491
322
alţii dau cincii sute. Antiohi-vodă socotie că n-or pune pe alţii, avînd el nume bun de la ţar<ă>, şi numai pe dînsu or pune. Ş-au răspunsu vizirului că el mai mult de o sută şindzăci de pungii n-a da, că ţara îaste sărac<ă>, şi el 5 nu po<a>te s-o jăcuiască.
30. Dece vizirul, văzdind acel răspunsu de la Antiohi-vodă, au chemat pe Niculai Mavrocordat tărdzimanul, ficiorul lui Alixandru Exapărîtul, tărdzimanului celui bătrînu, şi i-au dzisu-i: „De vre<me> că Antiohi-vodă n-au vrut să dea
10 trei sute de pungii să fie domnu, iată că tu îesştii tărdziman, slug<ă> înpăr<ă>te(a>scă, credincios, şi-ţii dau ţie domnie, făr(ă> nice un ban". Şi l-au înbrăcat cu caftan.
31. Iară dup<ă> ce s-au trecut trei, patru dzile dup<ă> ce au înbrăcat caftan, făcut-au vizirul un izvod la cîte locurii
15 trebuie să dea bani Neculaiu -/ vodă, cărei cuprind acel izvod opt sute de pungii de bani. Şi l-au făcut de-u dat toţi banii în grabă. Şi cu ce-u mai cheltuit cu casa lui, pîn-a purcede de acolo, s-au făcut apro<a>pi de o mie de pungii   de bani.
32. Atunce tată-său Alicsandru Ecsapărîtul, şădzind
1 dau]da şi M,P/cinci M,P/ Iar Antiohii B,C,E,G/ voevoda M/socotila B,C/ că pre alţii nu vor puni domnu M,P/ n-or]nu vor C//2 pre Cj după alţii ad. la domniîa Moldovii
B, E,G/nume C/ de la]înM,P/ ţară B,C/ şi numai]ci totM.P/ pre dînsul l-or <îfvor
C, D> puneB,C,D//3 ŞiauB.C] Şi pentru acee M,P/veziriului B, viziriului C/ căjcuhx căM.P/ mai mult de trii sute şi cindzăcide pungi de bani Bj de]decit C,M,P// 4 şi cinzăci C/ lipseşte de M,P/pungi de bani C,D,E,G, pungi bani M,P/ nu va da CJ că] fiind M,P/ iaste B,C, lipseşte M,P/ săracă B.C//5 nu poate să o jecuiască B,C//. 6 30]32 C, 31 D,G, 42 M, 21 P// lipseşte Bj Decii B,C, lipseşte M,P/ veziriul B, viziriul Cj lipseşte vădzind... vodă M,P/ după văzind ad. aşa B,E,G/ Antiohii B,C// 7 chiemat pre Nicolae B,C/ Marvocordat A/terzimanul B.C, a tărzimanului M, tărziman P/ ficior lui D,P// 8 Alexandru Bj Exaporitul, terzimanului B,C/ greceşte; Exapq-ritul G/bătrîn B.C//9 şi i-au zis B,C,G/ De vreme B]de va vrea C, De vii vrea D/ Antiohii C/voevoda nu'vra M//10 trii CJcinci *E,GJlipseşte de M,P/ pungi de bani B; C,D,E,G, pungi bani M,P/ după domnu ad. în Moldova B,C,D,E,G/ eşti t'er-ziman, slugă înpărătiască B,C// 11 credincioasă P/ şi-ţi CJ şi îţi dau ţiîe B.EJţii îţi dau M,P/ domniîa B/ după domniîa ad. în Moldova D//12 fără de nici B,C,D,E,G/ Si îndată M,P/ după caftan ad. să fiîe domnu în Moldova B,E,G, şi l-au pus domnu în Moldova C//13 31]32 C,D, 43 M, lipseşte B,G,P/ Iară după ce au trecut trii B,C,D,E,G, lipseşte M,P/zile B,C/după B,C//13-14 După patru zili au făcut viziriul M,P//14 caftan C, caftan de domniîe B,D,E,G/ veziriul B, viziriul C/la] in P/ cîte locuri B,C/ repetă la cîte locuri D// 15 trebuîejsă cade M,P/ Nicolae BjC/ voevoda M/care cuprindea B.Cjlipseşte acel izvcd C/cari izvod cuprinde M,P//167*£-seşle de1"2 M, de1 P/pungi B,C/de-u]de au B,C/au dat în grabă toţi banii acieM,P//17 Şi']Deci M,P/ce-u]ce au B,C/lui]sa M,P/pînă a purcede B.Cjlipseşte pîn<ă>apurcede de acolo P//18 de acolo din Ţarigrad C,D,E/de acolo]din Ţarigrad G, lipseşte ,M/. aproape de B,C, lipseşte M,P/miie BJlipseşte de2 M,P/pungi B.Cjlipseşte de3 M//19 32]33 C,D,lipseşte B/Atuncea B,C/Alexandru Exaporitul B, Alexandru Exaporitul, terzimanul (lipseşte terzimanul G)cel bătrîn C,E,G/şezînd B,C//19-r. 8 din p. urm. lipseşte Atunce tată-său... din Ţarigrad. M,P//
la gazdă, nemic nu ştie de fiiu-său, c-au luat domnie. Şi cum au înţeles, au şi-nceput a plînge ş-aş da palme peste obraz, ş-aş zm^ge părul din cap şi din barbă, ş-a blăstăma pe fiiu-său, căci au priimit domnie, şi a dzice că din ce<a>-5 sul acesta îaste casa lui stînsă, de vr6me că s-au amesşte-cat la domnie. Şi fiind şi bătrîn, n-au trăit doo săptămîni ş-au murit. încă n-apucas<ă> Neculaiu-vodă să purce<a>-dză din Ţarigrad. Iar în locul lui Neculaiu-vodă au pus tărdziman pe frate-său, pe Ion. 10 33. Triimiţind Neculaiu-vodă cărţii în ţar<ă> de domnie noo, au triimis şi nisşte oameni a lui, greci. Ară-tatu-s-au la toţi cu blîndeţe şi cu mil<ă>. Atunce Ilie Ca<n)tacozino şi cu Ilie Catargiul, cum au înţeles că nu-i Ant<i>ohi-vodă domnu şe-i Neculaiu-vodă, s-au şi spăriet i- 323 15 de faptele lor cele nebune / ce făcus<ă>, pecum mai sus s-au pomenit. Bogată ruşini le iera ! Ş-au şi-nceput a fugii în Ţ<a>ra Munteniască.
Şi Neculaiu-vodă, neştiindu-i c-au vinit în Moldova, le-au scris cărţii de l<e>-au triimis pen Ţara Muntene<a>-20 scă, cu adeverinţă bun<ă>, ştiindu-i că sînt acolo, să-i
1 nemică nu ştiia B,C/de fiiu-său Nicolae Mavrocordat terzimanul {Nicolae-vodă C) că au luat domniîa Moldovii B,C,D,E,G// 2 înţăles B,C/ cum au şi început a plînge şi a-ş da palme preste B.C//3 şi a-ş zmulge B,C/ ş-a]şi a B.C//4 pre CJ pre fiiu-său Nicolae-vodă B,G/ căci]pentru căci B, pentru ce E,G/ domniîa B,C/ dzice B, zice CJ ceasul B,C// 5 iaste B,C/ de]din B,C,D,E/ amestecat C, amestecat fiiu-său B,E/ lipseşte Gjj 6 domniîe B,'C/ doao B]mai mult de doao C//7 ş-au]şi au B,C/ Şi încă nu apucasă B,C,E,G/ Nicolae B, Neculae CJ purceadă B.C//8 repetă din B' Iară BJ Nicolae B.C//9 au pus înpărăţiia (Poarta D> terziman C,D,E,G/terziman Bj Viziriul în locul lui Nicolai voevoda (Mihaiu-vodă P) au pus tărziman M,P' pre1 C,Hpseşte pe2 C,G/'pre frate-său Ioan-vodă B,E/pre Ioan fratile lui Necolaiu voevoda M,P// 10 33]34 C,D,45 M, 22 P, lipseşte B,G/Iară atuneea trimiţind B,E,G/ Nicolae B/Iară Nicolae-vodă, trimiţind în ţară cărţi de domniîe C/cărţi în Moldova, în ţară B,E,G/ de domniîe B//10-12 Necolaiu voevoda au triimes în ţară cărţi de •domnii noao şi au triimes şi o<a)mini de ai săi, greci. în scrisoari au arătat blin-deţe şi milăM.P//11 noao B,C/trimis Bj neşte B,C/ai lui B,C,D/ ,'11-12 Arătat-au Nicolae-vodă CU 12 blîndeţe B,C/milă B,C/Atuncea B,C, lipseşte M,P// 13 Cantacozino B,C/ au înţăles B,C]s-au înştiinţat M,P/nu-i]nu iaste B,D,E,G,M,P// 14 Antiohii B, Cj domnu Antiohii voevoda M,P/şe-i]şi iaste B,C,D,E,G/ lipseşte şe-i Neculaiu-vodă M,P/Nicolae B,C/ spăriiat B, spăriiat CJJ 15 faptele B, fapteli C/cele B.C cele fără de cale ce făcus<ă> D/ lipseşte nebun CJ făcusă B,C/precum B.C//15-16 lipseşte ce făcus(ă>... s-au pomenit. M.P//16 pomenitjscris B,C,E,G/ruşine B]ne-cinste C/era B,C/ Şi au şi început B,C]Şi au purces M,P/a fugi B,C]să fugă M,P//17 în]iar (iarăş P) în M,P/Ţara B,C// 18 Şi]Iar CJ Nicolae B,C/că au vinit B,C/le-u] li-au B,C// 18-3 Necolaiu voevoda n-au ştiut că au vinit în Moldova aceşti doi boeri şi pentru acee le-au fost scris cărţi cu adiverinţă şi le-au fost triimes drept în Ţara Muntenească ca să-i iasă înnainte la Galaţi. Iar ei fugînd i-au întîlnit (au întîmpinat P> cărţile la Bacău şi s-au mai îmblînzit M,P// 19 cărţi B,C/li-au trimis B,C/ pin B,C/Munteniască B.C//20 cu]şi cu Cj bună B,C//
492
493
ias-înaintela Galaţi. Deci fugind iar, i-au tunpinat cărţile la Bacău. Deci vădzind cărţile lui Neculaiu-vodă, s-au mai înblîndzit ş-au eşit înainte lui Neculaiu-vodă la Galaţii. 34. Atunce şi Iordachi vornicul Rusăt şi frate-său
5 Manolachi şi alţii mulţii boiarii a lui Mihai-vodă fugis<ă>, unei în T<a>ra Leşască, alţii în Ţ<a>ra Muntene(a>scă, alţii în Ţara Ungure<a>scă, temîndu-s<ă> c-a lua Antiohi-vodă domnie; căci era greşiţi rău lui Ant<i>ohi-vodă. Ce vădzind cărţi<le> lui Neculaiu-vodă scriindu-le cu
10 blîndeţe, s-au întorsu toţi înapoi cu bucurie. Care acea bucurie pe urmă au vinit în suspinuri şi-n amar, pecum înainte s-a scrie, la rînd.
DOMNIÎA ÎNTÎIU A LUI  NECULAIU-VODĂ MAVROCORDAT, FICIORUL   LUI    ALECSANDRU EXAPĂRÎT, 15 VL<EA)TO  7218    <= 1710).  CAP 90
Zaci<alo 1>. Dup<ă> ce s-au gătitu în Ţarigrad cu domnie, f. 323v   au purces / ş-au vinit la Galaţi. Ş-acolo, dup<ă> obicei, i-au ieşit to<a)tă boerimea din Ţara de Gios înainte.
1 iasă B,C/ înnainte BC/ Decii B,C/fugind C/iar]îeiB,C, ei D,E,G/timpinat B C,D, întimpinat E.G//1-2 cărţile1"2 B.C//2 Decii C]ŞiB,E,G/ Nicolae B.C//3 şi au C/innaintea C/Nicolae C, Galaţi C/şi au eşit <şi ei E,G) lui Nicolae-vodă înnainte la Galaţi B,E,G, UpseşteM.Pj j4 34]i5C,b,'E,-4&'}tl',lipseşte B,P/AtunceaCjlipseşteşi Gj lipseşte Atunce şi MJP/ Iordachi Rusăt vornicul B,C,D,E,G/ lipseşte vornicul M,P/ lipseşte şi frate-său Manolachi M,P// 5 Manolachi Rusăt D,E,G/ şi şi M/alţi B/mulţi boiari B,C, boeri mulţi M,P; lipseşte mulţii E,G/' a luijde a lui Cj voevod M/fugisă B,C, încă fugisă M.P//6 unii B,C/ Ţara1"2 B,C/iar alţii1"2 G/Munteniască B.C/7 Unguriască B.C//7-8 lipseşte alţii în Ţara Ungure<a)scă... rău lui Ant<i)ohii-vcdă. M,P/ temîndu-săB,C/căvaluoaC,căvaluaD,căafiluatB,E,căarfi luat G//8 Antiohii1-2 B,C/ domniîa B,C/căci]pentru că C,E,G, pentru căci D// 9 Ce vădzind] Iar dacă au văzut M,P/ cărţile B,C/Nicolae B,C/voevcda M/ scriindu-le B.C, lipseşte M.P//10 blîndeţe B,C/s-au]apoi s-au M,P/ toţi]cu toţii P, cu toţii în Moldova M/înnapoi Cj înnapoi toţi B,G/ bucurile B/ Care B,C// 10-12 lipseşte înapoi cu bucurie... la rînd. M,P/ acîa B//11 bucurile B,C/ repetă Care acea bucurile Cj acea bucurie s-au întors de au venit Gj pre B,C/ pe urmă s-au întorsu de au vinit E/ şi in B,C;'/12 precum înnainte s-a serile la rîndul său B, precum s-a scrie înnainte la rînd C/să va scrie istoriîa la rînd D/ să va scrie la rîndul său G/ la rîndul său E//I3 întîi B,C/ lipseşte întîiu a M,P/ Nicolae voevoda Mavrocordat B,C, Necolaiu Mavrocordat voevod M,P/',/ 14 ficior B,C,E,G,M/ Alexandru Exaporitul C, Alexandru Exa-porit D,M,P, Alexandru Exaporitul terzimanul B,E,G//15 vl<ea>to]în anul B,C,D,G, anul E/ lipseşte vl<ea>to 7218 M.P/ Cap 93 D, corectat Cap 93 B, Cap 95 P lipseşte Cap 90 C,E,G// 16 Zaci<alo> C, lipseşte B,D,E,G,M,P/ După C, Dupre B] în anii 1710, după M.Bjdupă gătit ad. Nicolae vodă B,C,E,G/ domniia B.C//17 şi au vinit pînă la Galaţi B,C,E,G/ Şi B,C/ dupre B]pre Cj obiciai B, obiceai Cjj 18 eşit B,C// 17-18 după obiceiu, toată boerime din Ţara di Gios i-au eşit iunainti M,P// 18 toată B/înnainte toată boerimea din Ţara de Jos Cj după înnainte ad. de s-au înpreonat cu dînsul B,E//
2. Şi-ndată au şi dat cuvîntu mojicilor să-ş îa bani<i> înapoi de la boiarii zlotaşi, care-i dedes-înainte mazil<i>ei Iui Mihai-vodă pecetluţeleli cele de un leu şi năpăsştile cele cîte 5 lei de leu, ce s-au pomenit mai sus, că scoses<ă>
5 Mihai-vodă.
Ce zlotaşi<i>, unei luas<â> cu datorie ş-apucas<ă> de dedes<ă> la Mihai-vodă, iară unei luas<ă> de pe la oameni şi dedes<ă> la capegi-başe ce strînge birul, care s-au pomenit mai sus. Şi Neculai-vodă n-au vrut să ţie 10 în sam<ă> nice un ban dentr-acea orînduial<ă>, nice ce-u dat la Mihai-vodă, nice ce au dat la capegi-başea ce strînge birul. Ş-au poroncitu zlotaşilor, cu mare groa<ză>, numai să înto<a>rcă toţi banii mojicilor înapoi.
3. Dece, cum au purces Neculaiu-vodă din Galaţii s-au 15 şi rădicat toată ţărănimea Ţărîi de Gios cu jalob<ă> asupra
zlotaşilor în Tecuci, în Bîrlad, în Vaslui, în Schinteîa, Pe ia toate conaceli, tot divanuri de zlotaşi era cu mojicii. Şi zlotaşii, ca vai de capeteli lor, înbla ş'ipurindu-s<ă> şi ru-
1 Iară Nicolae-vodă au şi dat cuvînt B,C,E,G/mojicilor B,C]ţăranilor G,M,P, ţăranilor, mojicilor E/banii înnapoi B.C//2 zlotaşii boeri M,P/ carii B,C]cari bani ii M,P/ didesîe B,C/înnainte B,C, mai înainte M,P/mazilii B,C// 3 voevoda M! pecetluiţeleli B, pecetluiţelile C, pecetluiturili D,E,G/cele de1 C]cele cîte de B,D,E, Gj năpăştili cele BJapoi Cjj 3-5 lipseşte pecetluţeleli cele... Mihai-vodă. M,P// 4 cele cîte de B,D,E,G/cinci B.Cj lipseşte de leu B,E/ pomenit]scris C/ce mai sus s-au scris că au fost scos Mihai-vodă E,G/scosesîe C]au fost scos Bjj 6 Ce C, lipseşte M,P/Ce boiarii zlotaşi B,E,G/ Boerii zlotaşi M,P/ unii B,C/luasă bani B,C,D,G/ cu datorile B, cu dobîndă cu datoriîe Cj şi apucasîe B, şi apucasă Cjj 6-8 şi apucasă di au dat banii lui Mihaiu voevoda, alţii luasă banii di la ţărani, dar i-au dat lui capigi-başa ci au strînsu birul înpărătlescu M.P//7 de]de-i Gj didesîe B,C/ iar unii C/iar unii din boiari luasă de pe la oameni banii şi-i didesîe B,E,G//8 didesîe Cj başîa B,C/ strîngea Bj strîngea banii birului D,E.G//9 pomenit]scris B,D/ care mai sus s-au scris E, precum mai sus s-au scris G, lipseşte M,P/ Şijlară B,E, Iar C,G,M,P/ Nicolae B,C/ după voevoda ad. nimica M/ să ţiîe B, să le'ţie M.P//10 samă B,C/ după samă ad. boîarilor zlotaşi B,E,G/ nici1"2 B,C/ dintr-acia B, dintru acea Cj orînduială B,C/ după orinduială ad. boiarilor Bjj 10-11 lipseşte nice un ban... ce strînge birul. MP/ nici3 B,C/ce-au dat1 B,C]ce-au dat la vistieriîe, la Mihai-vodă E//11 başîa B, başe Cj după başîa ad. turcul B,E,G/ strînsesie C//12 biruljbanii birului B,D,E,G/ Şi au B,C]Ce au E,G/ poroncit B.C/zlotaşilor]boiarilor zlotaşi B,D,E,G/ mare groază B.C//T2-13 Ci cu mare groază au poroncit boerilor zlotaşi să întoarcă toţi banii {ţăranilor M> M,P/ ce numai B,E,G// 13 întoarcă B,C/mo-jîcilorjoamenilor B,E,G, ţăranilor C/innapoi B,C, lipseşte M//14 Decii B,C/Nicolae B,C/ Galaţi 14-16 lipseşte Dece, cum au purces... asupra zlotaşilor M,P//15 ţărănimea] mojicimea BE.G/ ad. marginal Ţărîi de Jos C/cu jalobă C, cu mare jalobă B,E asupra boiarilor zlotaşi B,C,D,E,G// 16 după zlotaşi ad. prin toate tîrgurili B,E,G/ in Vasluiu B,C, lipseşte M,P/ Scînteia B,C/ Pe B, Pre C//17 conacele B,C/ lipseşte era M,P/ cu mojicii B,C]cu ţărani M, cu boerii, cu ţăranii M,P// 17-2 Şi umbla boerii zlotaşi şipurindu-să (Ca vai de dînşii şi umbla boerii zlotaşi pornindu-i P) şi rugîn-du-să ţăranilor; le da zapisă şi ţăranii nu priime M,P// 18 capetile Cj umbla B,C; lipseşte şipurindus<ă> şi B,C,D,E,G/ rugîndu-să Bjj
494
495
f. 324
gîndu-s<ă> mojicilor, şi-ndatorindu-s<ăv>, şi-ntorcînd mojicilor. Şi le făcea şi zapis, să-i mai aştepte, şi mojicii nu priimie.
Iară după / ce au sosit *în Iaşii, rădicatu-s-au tot tîrgul asupra zlotaşilor, de nu putea răzbii pe uleţi de nărod 5 de oameni, dup(ă> cumu-i rîndul prosştimei. Şi zlotaşii apucasă de dedes<ă> mulţii ban<i> la vis<terie) Şi n-ave de und<e> întoarce mojicilor.
Ce i-au bătut Neculai-vodă cu buzduganul şi i-au închis în temniţi cu tîlharii, pîn' ş-au vîndut ce-u avut tot 10 ş-au plătit ţăranilor pîn'la un ban. Deci mojicii, vădzind acea voe, aşe s-au dî-rjit şi s-au însămeţit în toată ţara.
4. A trie dzii, dup<ă> ce au sosît în Iaşi, au boiarit dup-obice<i>u. Pus-au pe Ion Buhuş vel-lcg<o>făt, pe Neculaiu Costîn vel-vornic de Ţ(a>ra de Gios, pe Ion 15 Sturdzea vel-vornic de Ţ<a>ra de Sus, pe Antohi Jora hatman, pe Ramadan vel-post(elnic>, pe Ilie Catargiul vel-spăt(ar), pe Gavril Miclescul vel-păh(arnic), pe Ilie Ca(n>tacozono vel-vis<tiernic>; şi-ndată atunci, eşind de la curte, s-au războlit şi pîn'la săptămîna au şi murit,
1 mojîcilorjţăranilor B,C,E,G/ şi îndatorindu-să şi întorcînd mojicilor C, lipseşte B.E.G//2 facla B/zapisîe B,zapiseC,D,E,G/ după za.pisîe ad. că le-or da banii numai B,G, că le vor da banii E/lipseşte să-i mai aştepte E/mojicii B, moşicii GJţăranii C/nu priimiîa CJnici de cum nu priimiia B,E,G//3 Iar Cjanle Iară: 4 B,E,G/ dupre B/ lipseşte ce E/ după sosit ad. Nicolae-vodă B,E,G/ după sosit ad. domniîa D/Iaşi B,C//3-4 Sosind în Eşi s^au rădicat toţi tîrguveţii asupra zlotaşilor di nu era cu putinţă a răzbi M.P//4 nu putea om să răzbască pre uliţe B,E,G,nu putea om răzbi pre uliţăC, D//4-5 norod mult de oameni ce era B,D,E,G, norod de oameni mult ce era Cjj 5 lipseşte de oameni M,P/ după B,C/cumu-i]cum iaste B,C,D;E, G.cum este M,P/prostimii B.C//5-7 lipseşte Şi zlotaşii... mojicilor M.P//6 apucas<ă> C/didesîe B,C/ mulţi bani B,C/vis-teriîe B, vistierie C, vistieViîa domniască D//7 unde B,C/ întoarce C, să întoarcă E,G/ mojîcilor]ţăranilor B,C,E,Gj J8 lipseşte CeM.P/ Nicolae B,C/ dupăvcăăad. pre boîari B, pre boiarii zlotaşi C, pre unii din boiari E,G/Necolaiu voevoda au bătut (repetă au bătut P> pre ziotaşi cu buzduganul; închisu-i-au M,P// 9 temniţă B,C,D,E,G/ lipseşte cu tîlharii B,E,G/ pînă B,C/ ce-u]ceau B,C/ lipseşte tot B,D,E,G/ tot ce au avut M.P//10 şi au B,C/ ţarinilor A/ după ţăranilor ad. tot M,P// pînă B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P/ mojicii B,C]Ţăranii M,P//11 acîa B/voîe B,C/ după voie ad. de la domniîe C/ aşîa B, aşa C, lipseşte M,P/ îndîrjit B,C,E,G/ simeţit B,C,D,E,G// 12 4]5 B,E,G, 2 ii," 3 P/ Iară a triîa zi B,C,E,G/ lipseşte dup<ă>... Iaşi M.P//12-13 după ce au sosit la scaon la Iaşi au boerit pre obicîai B, după ce au sosit Nicolae-vodă in Iaşi pre obiceai au boerit boiarii C,după ce au sosit în Iaşi la scaon au boerit boiarii după obiceaiu D,după ce au sosît la scaon la Iaşi Nicolae-vodă au boerit boiarii pre obiceaiu G//13 lipseşte Pus-au M.P/pre1"2 B,C/logofăt C//14 Nicolae Costin B,C/de Ţara B.C.lipseşte M,P/Jcs C/pre B.C//15-16 pre1"3 B,C/Antiohii B,C/vel-hatman G/postelnic B,C//V-i9 lipsesc V//17 spătar B,C/pre1"3 B,C/Gavriil B,C,Gavriliţă P/ paharnic B,C//18 Cantacozino B,C/vist(iernic)C/îndată B,C/atuncea Cjcum M,P/ eşind]au eşit M,P//18-1 lipseşte şi-ndată... visternic mare G//18-3 vel-vist<iernic>, pe Ghiorghiţă Mitre vel-stolnic şi pre Manolachi Hrisoverghi comis mare B.E//19 curte CJcurtea domniască D/ pînă C//
şi-n locul lui au pus visternic mardpe Ghior<ghi>ţă Mitre, şi pe <loc gol> stolnic mare şi pe Hristovergh'ei comis mare.
Şi era mai ales şi mai de cinste şi trebile toate dup<ă> 5 Rămadan pos<telnicul>. Şi gătie pe Sturdzea vornicul să-1 triimaţ<ă> sol în Ţ<a>ra Munteniască. Iar dup(ă> ce au trecut 7 dzile" dup<ă> ce i-au boiarit, au şi mazilit pe Sturdzea vornicul, şi pe Catargiul ş-au pus în locul Sturdzii f. 324v   vornic mare pe Ion Balşe, iar în locul Catargiului / pe
10 Cuzea. Iară pe Sturdzi şi pe Catargiul i-au închis la săimeni, de i-au pus în her<ă>; şi nu lăsa pe nimi să margă la dînşii. Şi i-au ţinut vro doo, trei săptămîni închişi şi i-au făcut de au dat unul cîte 4 pungi de bani ş-apoi i-au slobodzit. Şi nu s<ă> ştie adevărul pentru ce au fostu acea închi-
15 soare a lor. Dzice unei că i-ar hii pîrît Savin banul Zmu-cil<ă>, iar alţîi dzice că i-ar hii pîrît Iordachi vor<nicul> Rusăt, cum c-ar hii vorovit ei nisşte voro<a>ve proasşte de Neculaiu-vodă, cînd au audzit că vine domnu. Iară
1 — 3 lipsesc V//1 şi în CJlipseşte şi-n locul lui... mare. M, P/ vistiernic mare C/pre Gheorghiţă Cj după Mitre ad. visternic M.P//2 lipseşte şi pe (lec gol} stolnic mare C,M,P// 1-3 pre Gheorghiţă Mitrea vel-stolnic, pre Manolachi Hrisoverghi vel-comis G/ pre Manolachi Hrisoverghi C,D/ comis mare C] vel-comis M.P//4 Iar mai ales şi mai de cinste şi toate trebile era după B,C,D,E,G/ Iar mai ales (Era mai alesP) şi mai de cinste era M,P/ lipseşte Şi era mai ales şi mai de cinste V/ lipseşte şi trebile toate dup(ă) M,P// 4-5 şi toate trebile era după Ramadan vel-post(elnic) V// 5 Ramadan vel-pcstelnic B,C,D,E,G/ gătiîa pre Ion Sturdzea <Sturzea C> B,C,D,E,G,V//6 să-1 trimită B,C,D, ca să-1 trimită V// 5-6 ţipseşte Şi gătie pe... Munteniască. M,P/ Ţara Munteniască B,C/ Iară B, lipseşte M,P/ după B.C//7 şepte B/dzile B, zile Cj după cîe au boiarit boiarii B,D,E,G,V,. după ce au boerit Cj mazilit B,C//7-8 pre1"2 B,C//8Ion SturzeaC/ Ilie Catargiul spătariul B,D,E,G,V/şiau B.C//8-9 înlocui Sturdzii vornicului, pre Ion Balşîe vornic mare (vel-vornic G) B,E,G/ şi în locul Sturzii au pus vornic mari M.P//9 pre Ion Balşîe vornic mare V/mare Cj Balşe CJ în locul Catargiului au pus pe Cuzea spătar mare (vel-spatar G> B,D,E,G,V/ după Catargiului ad. au pus C/pre1"2 C//10 pre1-2B,C/IarB,C,/«>scş'i!e M,P/ Sturdzea B,V, Sturzea C,D/. siimeni B.C//11 de]şi B,C,D,G,V, lipseşte M,P/pusu-i-au M,P/hiîară B, hieră Cj lipseşte şiM,P/pre nime B,C/ pre nimini (mme P> nu lăsa M,P// 11-13 hiară şi i-au ţinut cîtăva vreme închişi; şi i-au făcui de au dat cîteva pungi de bani şi apoi i-au slobodzit V/' margăjîntreP/dînşii B.C//12 vreoC/doao, trii B,C/'/' 12-15 Trii săptămîni i-au ţînut închişi. Datu-i-au amîndoi cîti patru pungi (diP> bănişi aşa i-au slobozit. Iar pentru cari pricină (nu P> i-au închis şi le-au luat atita scmă (tcaiă somaP) de bani adivărul nimini n^au ştiut (adevărul n-am ştiut P) M.P//13 patru pungi B,C/ şi apoi B.C//14 Iară adevărul nu să ştiîe pentru cîe B,E,G,V/ să C/adevărul C/ce 6/ fost B,C/acîa B//15 Zicea unii C, Şi unii dzicea V/hiiJfi C,V/ Zmucilă C// 15-17 Că unii dzicea că i-ar fi pîrît Iordachi Rusăt vornicul cel bătrîn precum că ar fi B,E,G//15-2 lipseşte Dzice unei...cu năpaste. M.P//16 lipseşte iar alţîi...Rusăt V/ alţii zicea C/hii]fi C/Iordachi Rusăt vornicul C,D/717 că ar hi C/ei]iei B,C/neşte voroave (vorbe V> proaste B,C,V//18 Nicolae B,C//
496
497
unei dzicea că i-au pîrît mazilii, că, cînd au pus banii steagului, i-ar hii încărcat pe unii cu năpaste.
Eşit-au la Divan şi grecul cela ce-lînbrăcas<ă> Ca<n>-tacozono cu sucman, de s-au jăluit, cărei mai sus s-au
5 pomenit. Deci Ca(n>tacozono Ilie era mort, n-ave cine da sam<ă>; numai era Ga vrii Costachi sulgerul sin Gavriliţă) şi Ioniţ<ă> Nenul Raţă postelnicul, cărei fuses<ă> soţii lui Ca<n>tacozino la prinsoare acelui grec. Deci i-au pus la scară, de i-au bătut cîte cu doo sute de toîage la cur.
10 4 <sic>. Dece vădzindu bolarimea şi toată mazîlimea acestea fapte di-ncepătur-a lui Neculaiu-vodă, s-au foarte mîhnit şi s-au spăriet tare, cît nu s(ă> ştie unul cîte unul ce or faci şi de ce s-or apuca. Că cu banii stiagului încă îi în-greuîa, şi uşea era închis<ă> tare: nime nu întră la dînsul.
15     A doo dzii, a tria dzii, cînd chema cîte vrun boer la f. 325    doo, trei / cuvinte, iar într-alt chip nu pute nime să margă
1 unii B,C]alţii V/că i-ar fi pirit C/mazilii B,C/că2]cum B,G,V, precum E//2 stiagului B,C/ hi B]fi C/pre B.C//3 Eşit-au atuncea B.C.E.G.V/ ante Eşit-au: 6 B, 7 E,G, 5 P/ şi grecul acela B,C]un grecu V/ce-l]pre carile (care P> îl M,P/înbrăcase B/ -corectat Ca(n>tacozono A/ Ilie Cantacozino B,D,E,G,V,M,P/ după Cantacozino ad. şi cu alţii B,C,D,E,V, cu alţii G//4 sucman negru M,P/de]şi B,G,V,M,P/jeluit lui Nicolae-vodă B,C,E,G,V/carei]de careli B,E,G, de care C, pentru care D/mai :sus s-au scris C.E.G, s-au scris mai sus B/ lipseşte cărei... pomenit V, cărei... Deci M.P//5 Decii Ilie Cantacozino B,C,B,B,G,Xjrnpt era mort V//5-6 n-avea cine să dea samă pentru dînsul B,E,G,V/cine da (să dea D) samă C,D/ numai ce B,C,E,G,V/ rupt era V//5-9 Hii Cantacozono era mort, iar soţiile lui, Gavriil Costachi sulgeriul Gavriliţă şi Ioniţă Neniul Raţul era faţă. Neculaiu voevoda pusu-i-au pre amîndoi -aceştie la scară M,P// 6 sulgiariul, ficior lui Vasilii Costachi vornicul şi Ioniţă Neniul B,E,G/ sulgeriul Cj sulger, ficior vornicului Vasilii şi Ioniţă D/ lipseşte sin Gavriliţ(ă) C.V//7 Ioniţă Neniul C/ corectat Raţă A/Carii fusesîe soţii B.C//8 Cantacozino B,C, Ilie Cantacozino D/prinsoarea B/ Decii i-au pus Nicolae-vodă B,E,G,V, Decii au poroncit Nicolae-vodă de i-au pus Cj scrar(ă) A/ de']şi B,E,G,V/ lipseşte de1"2 M,P/cîte B,C/doao sute B,C/ toîage B,C/ lipseşte la cur B,C,D,E,G, V//10 4]7 V, 5M, 6 P, lipseşte B,E,G/Decii C, lipseşte M,P/văzind boerimea C/Iară boerimea şi toată mazilimea văzind aceste B,E,G,V/mazilimea aceste C//10-H Boerii şi toată mazilime văzînd aceasta chiar încă la începutul domnii lui Necolaiu voevoda foarti s-au mîhnit şi toţi M.P//11 fapte C]fapte, lucruri B,E,G, lipseşte Xj de începătură B.C/Nicolae B,C/ foarte s-au mîhnit B,E,G,V// 12 spăriîat B,C/' tare B,C]atît M,P/nu să ştiîa B,C/nu să ştie unul cu altul şi nu ştie di ci să vor apuca M,P/ce s-or face B,V, ce să vor face C,E//13 di ce (ce B> să vor apuca B,C,V/ n^>si;s^CăM,P/steaguluiB//13-14 Cu banii steagului au (i-au P> încărcat pre boeri şi pre toţi; uşa M.P//14 îngreoîase B,V, îngreoiasă C, îngreuiasă D,E,G/ uşla îi era închisă tare B,D,V, uşa încă îi era tare închisă (închisă tare E,G> C.E.G/ nime Cj lipseşte nime nu întră la dînsul M,P//15 A doa zi (şi E,G> a triia (triia C> zi B,C,E, G/chiema B,C/ vreun Cj boiariu B, boiar Cj doao B,C/ cîte pe vreun boiariu cîte la doao E,G// 15-2 Şi din spătărie încolo mai înlăuntru nimenea nu putea întră, A doa dzi, a triia dzi cînd chiema cîte vreun boiariu, la doao, trii cuvinte, iar într-alt chip nu putea nime si margă la dînsul, nici boiarii, nici mazilii, fără numai V// 16 trii B,C/ iară Bj nu pjtea nime B, nime nu putea C,D, nimine nu pute M,P/ niargă]intre M,P//
la dînsul. Din spătărie încolo, maiînluntru nime nu pute întră, nici boiari<i>, nici mazilii, făr<ă> cît numai Ramadan pos(telnicul) şi Spandonachi căminarul şi Sculiecă(mă)-rasul dinluntru, ce îera tălmaci. Că Neculai-vodă moldove-5 nesşte nu ştie, ce îera un lucru pre cu năcaz boîarilor şi ţărîi. Şi-ş ţine lucrurili nalte, la mîniîe aprig, numai nu ţine pre mult. Vre să stăpîne<a>scă Moldova ca Po<a>rta Turce<a)scă, cu mărire mare.
Şi era om învăţat fo<a>rte, bun cărturar. Şi desfătării,
10 voro<a)ve de glume, nemic nu s(ă> făcea înainte lui. Şi conoscător la o<a>meni, şi la cine-i slujiîa bine, arăta dar. Numai mînie ce o ave, strica celi bune a lui. Că-i era şi lui cu greu, că nu ştie rîndul ţărîi şi nu putea pe boiarii să-i supuîe cu chivernisala, dup<ă> cum era voe lui.
15 5. Că boiarii, dup<ă> ce-1 vădzur<ă> cu aceste lucruri tari că începe asupra lor, şi-ncepur-a fugii. Lupul, ficiorul lui Gavriliţ<ă>, Catargiul, Manolachi Rusăt vornicul, Costantin Costachi comisul, Dumitraşco Răcoviţ(ă) hat-
1 Şi din B,C,E,G/ spătăriîe B/ mai încolo, mai Gj lipseşte încolo M,P/ lăuntru B,C/ nimenea B,E,M, nime Cj putea B.C//2 boiarii B, boiarii Cj mazilii B,C/ fără Cj fără de cît B,D,E,G,M,P/Ramandi P//3 postelnicul C, vel-postelnic B,D,E,G,V/ cămănariul B,C/ Sculi B, Sculic C/cămăraşul B.C//4 din lăuntru B,C, lipseşte M,P/ după lăuntru ad. precum iaste acum cămăraş al doilea C/ cejcareli C, că aceştie (îi M> M,P/ era B.C/ tălmaci]dragoman, adecă tâlmaci B,E,G,V/ Nicolae B,Cf voevoda M//4-5nu ştiîa limbă moldoveniască cînd vinisă dintîişieraB,E,G,V//5 mol-doveneşte Cj ştiîa Cj ce]şi C,M,P/ era Cj prejfoarte M,P/ necaz C]greu V/boerilor CU 6 Şi îş ţinea lucrurile înnalte B,C, Toati lucrurile lui îşi ţine înalţi M,P/ şi la mîniîe'era B,E,G,V/ era aprig C,D,M,P/ numai]insă M,P/' ţinea B,C// 7 lipseşte pre M,P/ Vrea Bj stăpîniască B,C/ ca]ca la M,P/Poarta Turcească B.C//8 cu mare mărire B,E,G,V]şi cu mari slavă M,P// 9 lipseşte Şi M,P/ Era om foarti învăţat M,P/ foarte B,C/ foarte învăţat Gj rupt fo(a>rte, bun V/ lipseşte Şi2 D,M,P/ desfătări B.C//10 voroave B,C]vorbe V/ glume Cj nemică B,C/nu să B,C, rupt V/înnaintea B.C//11 Şi cunoscătoriu C, Şi era foarte cunoscătoriu B,E,G,V/ oameni B,C/ lipseşte şi M,P/ cine-ijcîei ce-1 B, cei ce-1 E,G,V, cei ce-iC/îiarăta P//12 dar]har M, hatîr Bj ad. marginal Numai C/mîniia B,C/ însă ace iuţală a lui, cîti odată strica pri celi buni. Dar şi lui îi era cu greu M,P/ avea, strica cele bune B,C// 13 Dar îi era şi lui cu greu că nu ştiîa C,V, Numai ii era cu (lipseşte cu G) greu şi lui că nu ştiîa B,E,G//13-14 şi pre boerii nu-i pute să-i supui casăchivirnisascăţaraM.P/ pre B,C/ boiari B, boiari Cjj 14 schevernisala A/ după Cj după cum ii era voia lui B,D,E,G,V/ voîaC// 15 5]7 B,M,P, 6 C, 8 E,G/ CâJIară B,C,D,E,G,V, lipseşte M,P/ după ce îl văzură C, după cel îl văzură pre Nicolae-vodă B,E,G,V/ aceste B,C/ tare B,C lipseşte XI j 15-16 Boerii s-au îngrozit de lucrurile celi tari a lui Neculaiu voevoda şi au fugit prin ţări streini M,P// 16 începe B,C/ începură B,C/ fugi B,C/ Lupul Costachi Cj Anume Lupul D/ Anume Lupul Costachi, ficior lui Gavriliţă vornicul B,E,G,V/ ficior lui Bjj 17 Gavriliţă vornicul şi Catargiul şi Manolache Cj şi Ilie Catargiul B,E,G,V/ Ilie Catargiul D, lipseşte M,P/ şi Manolachi B,E,G,V// 18-1 şi Costantin Costachi comisul şi Dumitraşco Racoviţă hatmanul şi alţii B,C,E,G, şi Dumitraşco Racoviţă hatmanul şi Costantin Costachi comisul şi alţii V//
498
499
i. 325v manul şi alţîi mai de gios / fugiră în Ţara Ungure<a>scă. Banul Zmucil<ă>, Luca visternicul, Rugină, Abăza, Dedul spătar, Miresştii, ficiori<i> lui Iordachi vornicul Rusăt fugiră în Ţ<a>ra Leşască. Că pe Iordachi vornicul Rusăt 5 îl închises<ă> într-un beci, la curte, cu lacăt încuet, de nu-ntra nime la dînsul, făr<ă> cît numai baş-bulubaş, cîndu-i duce de mîncat. Şi i-au luat şi 10 pungii de bani şi nu-1 mai slobodzie. Ce pîn' s-au mazilit, tot la închiso<a>-re l-au ţinut, arătîndu-i pricină că el au învăţat pe turcii 10 balgei, de-1 pîrăscu la Po<a>rtă că cere turcilor cornărit de boi<i> de negoţ, şi ei pîn-atunce nu dedes<ă>. Şi s<ă> duses<ă> de-1 pîrie la Po<a>rtă, şi Neculaiu-vodă prepune că cu îndemnarea lui au mărsu de-1 pîrăscu.
Aşijderea şi boiarii ce fugis<ă>, cărei mai sus să pomeneş-15 te, iarăşi îi dzice că cu îndemnarea lui au fugit şi fug. 6. Pe Ghiorghiţă Mitre, visternicul lui, nu trecus<ă>
1 şi şi alţii M/ lipseşte mai de gios B,E,G,V/ fugirăjaceştie toţi au fugit M,P/ Unguriască B.C//2 IarbanulC,D/Iară Savin banul Zmucilă B,E, Iar Savin Zmugilă banul G/ şi Luca B,E,G/ visternicul B, vistiernicul Cj şi Pavăl Rugină B,E,G, Pavel Rugină comisul C//2-4 Iară Dediul spătariul şi Savin banul Zmucilă şi Luca visternicul şi ficiorii vornicului Iordachi Roset şi Pavel Rugină şi Abăza şi Mereştii, aceştiia fugiră V/ Dediul spătariul C//3 Mereştii CJMileştii M.P/ ficiorul M,P/ şi ficiorii vornicului Iordachi Rusăt vornicul, aceştiia fugiră C/ficiorii vornicului Iordachi Rusăt D/lipseşte vornicul M,P// 2-4 şi Iliîe Abăza, Dediul spătariul şi ficiorii vornicului Iordachi Rusăt şi Mereştii, aceştiia fugiră în Ţara B,E,G//4 fugirăjaceştie au fugit M,P/ Ţara Cj CăJIar B,C,E,G,V/pre Iordachi Rusăt vornicul B,C,D,E,G,V/ lipseşte vornicul M,P// 5 îl închisesîe B,C]l-au închis M,P/ beciu B/ la curte domniască B,E,G,V, la curtea domniască supt scară D/ lacăt Cj încuiat Cj încuiat cu lacăt B,E,G,V/de]şiM,P//6 nu întră B,C/nimini nu intra la dînsu M,P/ lipseşte făr<ă> cît M,P/ fără numai B,C,D,V, fără de numai E, fără de cît G/baş-bulucbaş B,C//7ducea B/cînd îi ducea mîncarea C,V, cîndu îi ducea bucate de mîncat <de mîncare G) E,G, cînd îi duce mîncari (de mîncare P) M,P/ lipseşte şi2 M,P/dzece B, zece CJcîteva V/pungi B,C/ lipseşte de2 M,P// 8-13 nu l-au mai slobozit pînă ci i-au vinit mazilie. Necolaiu voevoda au cerşut (cerut P) şi di la tur-•ci<i) negustori cornărit pre boi. Turcii s-au dus la Po(a>rtă şi s-au jăluit iar Necolaiu voevida prepune cum că cu îndemnare lui Iordachi Rosăt îi pîrîsc acei turci la Po(a>rtă <la Poartă acei turci P) M.P//8 slobodziîa B,C/ pînă B,C/ mazilite, mazilit Nicolae-vodă B,E,G/ închisoare B,C// 9 lipseşteelV/pre B.C//10 balgiiB.C/ pîrîia ■C,D/Poartă B,C/ că cerea B,C, că le cerea E/boii B.C//11 ei]îei B/pînă B/ lipseşte şi ei... nu dedes(ă) Cj nu didesîe niciodată cornărit B,E,G,V//12 să dusesîe turcii balgii (lipseşte balgii C> de-1 <de îl C>pîrîia pre Nicolae-vodă (lipseşte pre Nicolae vodă C> la Poartă iar <şi C) Nicolae <Neculae C) B,C,E,G,V/ prepunea B.C//13 luijvornicului Iordachi Rusăt B,E,G,V/au mărsujmărsese Cj au mărsu turcii D/ au mărsu turcii de-1 pîrăscu la Poartă B,E,G,V/ de-1 pîrîia C//14 Aşijderea]Şi cum că M,P/şi]pentru B,C,E,G,V/boiarii C/ce fugisă B, carii fugisă C]cei ci au fugit M,P/ carii B,C/ să pomenesşte]s-au scris B,C,D,E,G,V/ lipseşte cărei mai sus să pomenesşte M.P//15 iarăş îi zicea vornicului Iordachi Rusăt (lipseşte Rusăt V> B,E,G,V/zicea ■Cj lipseşte îi dzice că M,P/ îndemnare Cj lui]vornicului Iordachi Rusăt D/ lipseşte şi fug M,P//16 6]8 B, 7 C, 9 E,G,V, 11 M, lipseşte D,P/Iară pre C,V/ Gheorghiţă Cj visternicul B, vistiîarnicul Cj lipseşte lui B,C,D,E,V/ trecusă Bjj
şes<ă>, şepte luni a domn<i>ei, şi-1 mazîlis<ă> şi-1 închisese) la simeni. Şi i-au scădzut la sam<ă> cheltuiala, de l-au scos cu cîţiva bani dator năpasşte\ Şi l-au orînduit la lefe, de-1 lega slujitorei şi punea puşcele cele marii f. 326 5 peste dînsul. Acestu fel de scopos / începus<ă> Neculai-vodă asupra boîarilor de le făcea.
7. Iară ţărîi, prostimei, vrea să le arete milă şi dreptate şi vrea să le ţie de parte. Scoses<ă> rumtă cu pecetluituri, roşii, să de de 4 ori întru an, numai nu pre pe putinţă
10 ce canu încărcaţi, că ave zlotaşi<i> sil<ă> să înbrace soma, şi mazilii iar era încărcaţi peste putinţă la som<ă>.
8. Pe la toate margineli aleses<ă> boiarii de cinste, capete, de le dedes-în sama lor ţinuturili, pîrcălăbiele şi stărosteile. Şi făcus<ă> mulţime de cărţii de slobodzii,
15 de le dedes<ă> la mîn<ă>, de făce sate. Şi s-începus-a să faci multe sate pe margine, şi s-ar hi fostu întemeiat ţara de oameni, numai nu ţinu mult domnie. Că nu s-amesteca nime, să înble alţii zlotaşi de la curte, fără cît boiarii
1 — 6 Mazilit-au şi pre Mitre Ghiorghiţă; închisu-l-au la siimeni; scăzutu-i-au la samă cheltuiala, pusu-i-au năpasti şi apoi l-au orînduit la lefi; slujitorii îl lega şi pune M.P//1 şease B, şasîe Cj şapte C/ domnii lui B, domniii lui C,E,G,V/ mazilisă B, mazilis<ă) C, mazilisă din vistiernicie E,G, mazilisă din boiarie V/ <şi îl C> închisesîe B.C//2 siimeni B,C/ samă B,C// 3 datoriu B, lipseşte Gj năpaste B,C, lipseşte v//4 lefe B,C/ slujitorii B,C/ puşcili B, puşcile Cj cele mari B.C//5 preste B,C]pre M,P/ Acest B,C, Şi acest M,P/ fel B,C/ începusă B,C]au început M,P// 6 Nicolae-vodă B,C/ voevoda a face boerilor M, a faci Neculaiu-vodă boerilor P// 7 7]9 B,P,8 C, 10 E,G,V, 12 M/ lipseşte Iară M,P/ prostimii B,C/ prostimei după dreptate V/ arate B,C/ dreptate Cjj 8 şi vrea] vrînd M,P/' Scosesîe B,C, Scos-au M,P/ ruptă B,C/ lipseşte cu D/ pecetluituri B,C//9 să dea B,C/ patru B,C/într-un Cj numaijînsă M,P/pre chiar M/ lipseşte pe P//10 ce i-au cam şi încărcat M,P/can B,C/ după încărcaţi ad. oamenii D/ că]fiindcă M,P/ avea zlotaşii C, zlotaşii ave M,P/avea boiarii zlotaşi B,E,V/silă B,C]poroncă M,P/ înbrace B,C// 10-11 lipseşte că ave... încărcaţi Gjj 11 somemari C,D,V, some mari de bani B,E/ lipseşte şi M,P/mazilii B,C/ iară B, iarăş Cj preste B/preste putinţa lor la somă C,M,P//12 8]9 C, 11 E,G,V, 14 M, lipeşte B,P/ Pre Cjlară pe B,E,G,V/ marginili B, marginile Cj alesesîe B, alesesîe C]au orînduit M,P/boîari B, boiari Cj cinste B,C// 13 lipseşte capete M,P/ de le didesîe B,C]şi au datM.P/ lipseşte ţinutu-riUC/pîrcălăbiile (pîrcălăbiile C) şi stărostiile B,C, lipseşte M,P// 14 Şi făcusă B,C] Făcut-au M,P/ mulţime Bj lipseşte de^/cărţi B,C/slobozii B.C//15 le]să E,G/ le didesîe B,C// 15-17 şi le-au dat în mhnile acelor boeri şi au început a să strînge sati şi slobozii mulţi pre margini şi s-ar fi întemeiat ţara cu mulţi oameni dar n-au ţinut mult domniîa M.P//15 la mîna boîarilor de striga milă şi făcea sate B,E,G,V/ mînuli boiarilor C/făcea sate Cj Şi începusă B,C,E,V//16 face B,C/ sate B,C/ pre Cj margine B,C/ ş-ar fi fost B,C/ş-ar fi întemeiat E,G// 17 n-au ţinut B,E,G,V, nu i-au ţinut C, nu-i ţinu D/ multjmultă vreme GJ domniîa Bjj 17-18 lipseşte Că... să înble M,P/să B.C//18 umble B,C/ alţi Bj alţi zlotaşi, boerenaşi de curte, sau alţi boiari, fără de cît Cj după curte ad. boerenaşi D, nu să mai triimite M,P/ curtea domniască E, Gjlipseşte de la curte V/ fără de cît D,fărăde cît numai B,E, G]ce numai V,M,P//
500
501
acie ce le iera daţi în sama lor, de iera capete pe margene"; şi ave şi vreme de vinit mojîcii, că era oştii pe hrănită.
9. Atuneea Pitrici Alexiiovici, înpăratul moschicescu, începus<ă> tare a s<ă> întării şi din puteri şi din nume,
5 cît lua cetăţile Şfedului. Şi atunce au luat şi cetate cea vestită în lume şi tare, anume Rîga. Şi într-alt chip cu războiu nu o putea lua, fă<ă> de cît au făcut meşterşug / f 326v cu nişte cambarale cu otravă, care ţinea o cambara 50 de pungi de bani cheltuiala. Şi aruneînd acele cambarale în
10 cetate, i-au lovit o moarte pre şvedzi, cît le-au căutat a să închina, că să spărîase că n-a mai rămîne nime. Şi cu acel meşterşug au luat moscalii Rîga de la şvedzi. Şi alte cetăţi multe şfedzeşti le tot bătea şi le lua; că Şvedul atunce, în nădejde Turcului, era la Tighinea pribag.
15 10. Iară Avgust, craiul leşesc, iarăş cu oastea lui cerca pre Ieşi care era haini împotriva lui, de ţinus<ă> cu Şvedul, de-i bătea şi-i goniîa den ţară.
1 aceia B.C/era1-2 B,C/dat C.V.date JZjdupă lor ad. ţinuturile B,E,G//l-3 boerii ci era orînduiţi pre la ţinuturi, acie strînge tot birul (toati birurile P> şi pute şi ţăranii mai pre lesni să-şi isprăvască. Petru Alexiovici M,P/pre C/margine B, margine Cjdupă margine ad.numai aceia umbla prin oameni cu slujbe B,E,G,V//2 avea B.Cjrepetă si2 A/vreme B,C/mojîciilţăranii B,C,E,G,V/ era oşti pe marginili Ţărîi Leşeşti, pe hrănită B,E,G,V/oşti"pre C//3 9] 10 B,C,12 E,G,V,16 M.lipseşte P/Iară '(lipseşte G>atuncea, pre aceli vremi, marele Petrî Alexieviciu, înpăratul Moscului începusă B,E,G,V/Atuncea mareli Petr(u> Alexievici, înpăratul Moscului C.D//4 începus{ă)]au început M,P/tare B,C]foarte M,P/a să întări B,C/putere B,C,D/nume B,C//5 lipseşte cît M,P/luoa B,C/ Şfedului]craiului şfedzăscu B,D,E,G,V/Şi atuneea B,C, lipseşte M,P/Luat-au şi cetate ce slăvită şi vestită M,P/cetaţea B.C//6 lipseşte în lume E,G/tare]foarti tari M, foarte şi foarte tari P/Riga B.Cjlipseşte cu războiu C//7 luoa B.C/fără decît B,C]numai G,ce numai V,ci M,P/un meşterşug M.P//8 neşte B,C,lipseşte M,P/combarale B,C,D.E,G,V/care Bjlipseşte care ţinea M,P/ţinea com-bara C/combara B,E,G/cincidzăci B//8-9 lipseşte care...cheltuiala V/cheltuiala unii cumbara 50 pungi bani M.P//9 Şi]CareV/de aceli C,D, de<cu G>acel feliu de B,E, V/combarali B,C,D,E,G,V//10 cetate C/pre şvedzi o moarte B,E,G,V/şfezi C /li-au căutat numai B,E,G,V, li-au căutat şfezilor C//11 spăriiasă C/n-a]nu va C/să spăriiase că vor peri cu toţi de n-a mai rămînea nime de dînşii V/rămînea B,C/nime]nici unul M,P/nime dintr-înşii B, nime din şfezi C]nici unul dintru dînşii E.G//12 acel]ace[ fel de G/cetatea Riga B,D,E,G,V/şfezi C/Şi]Cum şi M.P//13 lipseşte multe M,P/, şfezeşti C, lipseşte V/după şfezăşti ad. Narva şi alteli E.Gjlipseşte le tot bătea şi lelua M,P/Şvedul]craiul Şfedului C,D, craiul şvezăsc M,P//13-14 iar craiul Şvedului fiind atuneea bătut de înpăratul moschicescu la Poltava şi în nedejde turcului(înpăratului turcescu G)că-i va da oaste intr-agiutoriu asupra Moscului era pribag la Tighinea B,E,G,V//14 atuneea C, lipseşte M,P/ nedejde C/era]şîde M,P//15 10] 12 B, 11C, 13 E,G,V, 17 TAjlipseşte Iară M,P/leşescu C/iarăşi Bjlipseşte iarăş cu oastea lui M,P/ oaste B//16 cerca]căuta C,E,G,V/ carii era B.C] cei M,P/ înprotivalui B,C, lip. seşteM.VIda ţinusăB,C]ci au fostţînut M.P//17 Şfedul Cjcraiul Şvedului B,D,E,G,V/ de-i]îi V.M.P/ goniîa]izgonie M,P/ den ţară]din Ţara Leşască B,C,E,G,V//
Atuneea s-au tîmplat un răimentar a craiului Avgust, anume  Sminghilschii, cu o samă de oaste, de-u lovit pre voevoda Chiovschii, fiind hain craiului, şi l-au prins viu, nevătămat. Şi ducîndu-1 acel reimentar la stăpînu-5 său, craiul Avgust, cădzut-au voevoda cu rugăminte la Sminghilschii, ca să nu-1 ducă la craiul sau la moscali, ce să fugă cu dînsul şi să ţie amîndoi. Şi s-au adeverit cu giurămînt că-i va da o fiică a sa după dînsul, de-1 va face ginere, şi multă bogăţie şi tîrguri de a lui îi va da. 10      11. Deci Sminghilschii  îndată l-au credzut şi s-au făcut una cu dînsul, şi au fugit amîndoi într-o parte <de> f- 327    ioc. / Şi au strîns altă'oaste şi aşea îmbla tot din loc în loc noapte, pe unde găsiîa oaste de a craiului sau moschicească, de strica, că era om  harnic şi  de  treabă la 15 războiu acel rămentar Sminghilschii.
12. Dar de la o vreme nu l-au încăput vremea să poat-îmbla <prin> Ţara Leşască cu poghiazul, că s-um-plus<ă> ţara de mo<scali> şi de saşi, şi-i goniîa ca pre o fiiară sălbatecă <din> loc în loc. Ce numai i-au căutat a
1 ante Atuneea: 14 E,G,V/ lipseşte Atuneea s-au tîmplat M,P/reimentar B,C/pre anume B,E,G,V// 1-5 Smighilschii rementariul al craiului Avgust cu o somă di oasti au prins pre voevoda Cheovschie, fiind şi acela hain şi-1 duce la craiul Avgust M,P// 2 Smighelschii B,C,D,E,G,V/de au B,C//3pre Juzef Potoţchii, starosta Haleţ-chii, voevoda Chiovschii E/ fiind zmilnic, adecă hain V/prinsu B,C/ Şi vrînd acel reimentar să-1 ducă C, Şi vrînd să-1 ducă acel reimentar pre voevoda Chiovschii la V//5 după voevoda ad. Chiovschii B,C,E,G,V//5-ll Voevoda Cheevaschii au căzut cu rugăminţi la Smighelschii şi cu mari făgăduinţă, numai să nu-1 ducă la craiul leşăsc. L-au crezut Smighelschii că-i făgăduisă <Jcă făgăduindu-să M> că 1-a faci gineri şi-i va da multă bogăţii, tîrguri şi sate şi s-au făcut şi el una cu dînsul M.P//5-6 cu rugăminte la acel reimentar, la Smighelschii B,E,G,V//6 Smighelschii C,D/ craiul Avgust B,C,D,E,G,V/sau]nici E//7 s-au]i-au B,E,V//8 pre o fiică C,E/dupre B//9 ginere B/ bogăţiîe C/de a-i lui C/tîrguri de a-i lui i-au adeverit că-i va da B,E, G,V//10 11] 13 B, 12C,15E,G,V/ Decii B,C/Smighelschii B,C,D//11-12 lipseşte şi au fugit., .loc. M,P//12 deloc B,D,V, de locu C,E/ strînsu B,C/oaste B,C/asîa B, aşa Cj umbla B,C/tot umblaM.P/locu1-2 Bjj 13 noaptea B,C/şi pre unde B,C,D,E,G,V// 12-13 în loc strîcînd noapte oaste leşască şi moschicească M.P//13 craiului Avgust C/craiului leşescu sau oaste moschicească o strica B,E,G,V//14-17 lipseşte că era om cu... poghiazul, căM,P//14 de]o C/harnic] foarte harnic B,E,V/triabă B.C//15 reimentar Smighelschii B,C,D,E,G,V//16 12] 14 B, 13 C, 16 E,G, 15 V/vreme1-2 B,C/ nu l-au mai D/ poată Cjj 16-17 nu i-au (l-au mai încăput vreme să mai poată umbla pin Ţara Leşască B,E,G,V//17 umbla C, ad. marginal D/pin C,D/podghiazul B, poghiiazul Cj să umplusă B, să umplusă Ţara Leşască C.D//17-19 Ţara Leşască s-au unplut di moscali şi gonie pre voevoda Chiovschie (Cheevischii M> şi pre Smighelschii din loc în loc, ca pre o fiiară sălbatică M,P//18 moscali B,C/ după sasi ad. de a craiului Avgust de la Saxoniîa B,JL,G,\jdupă goniîa ad. pre voevoda B,V, pre voeveda Chiovschii C,D,E,G//T9 fiară Bj sălbatică B,C/ din B,C,D/ locu1"2 B/Ce numai ce B,E,G//
502
503
lâsa Ţara Leşască şi au intrat în Ţara Unguriască. Şi acolo încă n<-avea> odihnă voevoda de Avgust-craiul.
13. Şi de acolo au luat munţii, fără drum, în lungu, pîn-au dat la Cirimuş şi au eşit la Vejniţă, în Ţara Moldovei, nu-
5 mai cu vro 300 de oameni. Şi-ndată au şi trecut codrul, de au luat Siretiul în gios la Iaşi, că se temea de moscali, că-1 go-niîa din urmă. Că sta moscalii de pază din Cirimuş pînă în Ihorluc, om de om. Numai el, cu mare meşterşug, au scăpat de au eşit în Moldova, că au făcut veste că lesă mai
10 din sus pre Prut la Colomîe. Şi alergînd de la strajă moscalii să-i ţie calea, el mai pri din gios au eşit în Moldova.
14. Şi după ce-au venit la Iaşi, s-au împreunat cu Nicolai-vodă, şi i-au făcut cinste pre obiceaiu, ca unui
i. 327v    domn strein. / Şi după ce-au trecut trei, patru dzile, s-au 15 dus la Tighinea, unde era şi craiul şvedzescu. Şi nezăbovind la Tighinea, ş-au lăsat oaste acolo.
Şi i-au scris cărţi craiul şvedzesc şi l-au trimis sprinten la Poartă. Şi au zăbovit acolo la Poartă vro treidzăci, patrudzăci de  dzile.  Multe mestecături,  turburări şi 20 îndemnări au făcut, ca să strice turcii pace cu moscalii. Ce veziriul nu priimiia să strice pace.
l'după Leşască ad. şi au trecut munteli B,G,V/ întrat]trecut E/ Voevoda Chievischii aii lăsat Ţara Leşască şi au trecut M,P//2 Iară acolo, în Ţara Unguriască <încâB,V> nu avea odihnă voevoda Chiovschii de Avgust, craiul leşescu B,E,G,V/ Ci nici acolo nu ave M,P/ nu avea/ voevoda Chiovschii C,D, lipseşte M,P/ craiul leşescu C,D,M,P// 3 13] 15 B, 14 C, 17 E,G, 16 V, 13 P, lipseşte M/ lipseşte Şi de acolo M,P/ Luat-au M,P/ fără de drum B,C,D, E,V/ lipseşte în lungu M,P/ pînă B.C//4 la]în M,P/ Vijniţă B,C/ Moldovii B,C//5 numai]şi n'umai M,P/ vreo B,Cj lipseşte M,P/trii sute BCjli'pseşte de M,P/îndată B,C/ lipseşte Şi <î)ndată M.P//5-7 Au trecut codru, au mersu pre Şiret în gios şi aşa au vinit la Eşi. Mari griji au avut el di moscali, fiindcă-1 gonie M.P//5 de2]şi B,C,E,G,V//6 după gios ad. şi au mărsu B,E,G,V//7 lipseşte în C//8 Iuhurluc B,C,D,E,G,V/tot om de om B,E,G,V/ Numai]însă M.P//9-11 lipseşte că au făcut... în Moldova M, P//9 că va săiasă B,C,E,G,V//10 pe B]de G/Cc-lomîia C, Colomîia în Ţara Leşască B,E,G,V// 10-11 Şi alergînd moscalii de la straje să-i ţie cale, iară el <mai B> pre din gios au eşit în Moldova la Vijniţă B,E,G,V// 10 straje C//11 preC//12 14] 16 B, 15 C, 18 E,G, 17 V, 22M, HpseşteBj după cîe<ce C> au vinit B,C/ înpreonat B,C//12-13 Voevoda Chievischii, după ce au vinit la Eşi, l-au priimit Necolaiu voevoda cu mari cinsti ca pre un domnu strein M,P// 13 Nicolae B,C/ după făcut ad. Nicolae-vodă B,E,G,V/ cinste Bj obicîai B, obiceai C//14 domnu B,C/ streinuB/după ele au trecut Bjlipseşte ce-a trecut trei M,P/trii B//15 unde B,C/ unde era şi]la M.Blipseşte şi1 E,G/ şvedzăscu B, şfezescu C//15-16 lipseşte Şi nezăbovind...acolo. B,E,G,V,M,P/'oastea C//17 craiul şfezescu cărţi C/ triimis sprintin C/ Şi l-au trimis craiul şvedzăscu pre voevoda Chiovschii la Poartă sprintin B,E,G,v// 17-19 Iar craiul şvezăsc i-au scris cărţi la Po<a>rtă. Şi lăsîn-du-şi oaste la Tighine la craiul şvezăscu s-au dus sprintin la Po<a>rtă. 40 zili au zăbăvit la Poartă şi mulţi amestecături M,P// 18 zăbăvit B,C/ vreo triizăci B,C// 19 după zile ad. şi mai bine B,E,G,V/ Şi multe B,C,E,G,V/ amestecături D,G//20 după făcut ad. acolo la Poartă B,E,G/ pacea Bj pacea turcii E//21 lipseşte Ce M,P/ Viziriul n-au priimit să strice pace P/ strice pacea Bj pacea Cjj
15. Iară împărăţiîa, înţelegînd din voevoda Chiovschii cum să întemeiadză Moscalul despre toate părţile, au mazilit pe veziriul şi pre Iusuf, paşe Tighinii, căci sta pricini să nu strice pacea, şi au pus vezir pre Uman-paşîa
5 Chipruliul.
Atunce au găsit vreme la acel vizir şi Mihai voevoda de au eşit din Edicula. Şi încă i-au dat veziriul lui Mihai-vodă şi 10 pungi <de> bani, din visterie împărătească, jăluind că i-au luat cînd l-au mazilit. 10 Dar acest vezir n-au fost trei, patru săptămîni, şi l-au mazilit şi pre acesta, căci nu era lacom şi vrea să ţie pravila lor cea veche. Şi împăratului aşea nu-i plăcea.
16. Apoi au triimis împăratul de au adus pe Mehmet-paşia Baltagiul, care mai fusese vezir mai nainte, într-alt /
f- 328 15 rînd, şi l-au pus vezir al doile rînd.
Deci acel vezir Baltagiul îndată au şi trimis la hanul, de l-au chiemat la Poartă la sfat, şi au şi stricat pace. Şi au dat poronca în toate părţile, de vară să s<ă> gătedze de oaste, şi au închis şi pre solul moschicescu în Edicula. 20 17. Şi au scris împăratul turcesc cărţi la craiul Şvedului la Tighinea, precum nu l-a lăsa în streinătate! Şi
115] 17 B, 16 C, 19 E,G, 18 V, 24 M, 14 P/Iară înpărăţiîa C, Iară înpărăţiîa turculu; B,E,G,V] înpăratul P, înpăratul turcescu M/ înţălegînd B,C// 2 cum că M,P/ Moscalul]moscalii M,P/despre]de B,E,G,V// 3 pre B,C/ păşea B, paşîa C/ căci] pentru căci D, pentru că E,G, căci <căM> amîndoi M,P/ repetă îi sta pricină M// 4 pace C/ după pacea ad. înpărăţiîa turcului cu Moscul B,E,G,V, cu moscalii M,P/ Iman G/ Chiupruliolu C// 6 Atuncea B,C, lipseşte M,P/ vreme B,C/ Mihai-vodă
B, C,E,G,V// 6-7 Mihaiu voevoda Racoviţă s-au găsit vreme la acesta vizir şi l-au slobozit din Edicula M,P// 7 după eşit ad. de la închisoare B,E,G,V/ lipseşte veziriul lui Mihai-vodă M,P// 8 dzece B, zece Cj de bani B,C,E,V/ vistieriîa B, vistierie Cj înpărătiască B.C//9 jeluind C, jeluind Mihai-vodă B,D,E,G,V// 10 trii B,C// 10-12 înpăratul turcescu, văzind pe viziriul că esti om nu lacom şi vre să ţii pravila lor ce vechi şi înpăratului aşa nu-i place, presti patru săptămîni l-au mazilit şi pre acesta M,P// 11 după mazilit ad. înpărăţiîa B,E,G,V/ căci]pentru că E,G/ să ţiîe B// 12 după veche ad. turcească B,C,D,E,€-,V/ înpăratului C/ aşîa B, asa Cj nu-i plăcîa Bj/ 13 16] 18 B, 17 C,D, 20 E,G, 19 V, lipseşte M,P/ lipseşte Apoi M,P/ trimis Bj Triimi-s-au M,P/ înpăratul B,C/ pre B,c// 14 paşa C/ carele B,G,V, careli C,D/ fusesîe B,C/ vizir Cj înnainte C, înnainte vreme B,E,G//14-15 carile au <(şi P) mai fost vizir şi iarăş pre dînsul l-au pus viziriu M,P// 15 după vezir ad. iarăş B, iarăş de G! doilea Cj lipseşte al doile rînd M,P// 16 Decii acel B,C, lipseşte M,P/ vizir Cj Viziriul Baltagiul M,P/ Mehmet-paşa Baltagiul B,E,G,V/ lipseşte şi M,P/ triimis C/ după hanul ad. tătărăscu în Crîm B,G,V//17 lipseşte la Poartă E,G/ au stricat M,P/ au şi stricat turcii (lipseşte turcii V> pacea (pacea turcii E> cu moscalii B,E,G,V// 18 Şi îndată M,P/ lipseşte de vară să s<ă> gătedze M,P/ să să găteze B, să să gătiască
C, D,G// 19 lipseşte şi2C,M,P/ solul]rezidentul M,P// 20 17] 19 B, 18 C,D, 21 E,G, 20 V, i5 P, lipseşte M/înpăratul turcescu B,C/ ad. marginal turcescu D/ lipseşte cărţi V/ înpăratul turcescu au scris la craiul şvezăscu M,P// 21 nu-1 va lăsa C// 21—1 Şi i s-au făgăduit for<a>rti cum că a mijloci   şi-1 va înpăca M,P//
504
505
s-au adeverit pre tare precum va sta de-1 va împăca cu Moscalul pre pofta lui, de-i va da Moscul toate ce-au păgubit. Iară de nu va priimi Moscalul pace cu Şvedul, să-i întoarcă ce i-au luat, s-a bate el singur cu Moscalul,
5 şi-i va da şi oaste, cîtu-i va trebui, de-1 va duce la ţara lui. Şi i-au trimis cîteva pungi Şvedului de cheltuială.
Şi au trimis şi pre voevoda Chiovschii şi omul de adeverinţă de la Poartă la craiul Şvedului de primăvară, să s(ă> gătească de oaste. Şi au făcut şi ferman să dea
10 Moldova zahara oştii leşeşti şi şvedzeşti ce era la Tighinea: ialoviţi, ordzu, grîu, făină, cît le-a trebui.
18. Deci sosind la craiul Şvedului voevoda Chiovschii cu acea carte ce scriia împăratul la Şfed pentru care s-au bucurat craiul Şvedului şi ţinea acea carte de adeverinţa
15 împăratului tot în sîn, la dînsul, La care mai pre urmă s-au 32SV   schimbat  într-alt / chip  acea  adeverinţă împărătească turcească, precum s-a vedea mai nainte, la rîndul ei.
19. Scris-au şi veziriul la craiul Şfedului, ca s(ă> trimită un om a lui de ispravă să vorovească cu dîns(ul)
20 pentru oştire. Deci, trimiţîndu-1 la veziriul, l-au întrebat
1 inpăca B,C// 2 de-i va da Moscul toate]şi-i va înto<(a)rci moscalul tot M,P/ după păgubit ad. Şvedul B,E,G,V// 3 Iar B,C/ Moscalul]Moscul B,G,V/ pacea B,C/ Şfedul Cj după Şvedul ad. şi nu a vre M,P//4cii-au (au M> luat, apoi el însuşi să va baţi cu moscalii M,P/ să va bate D/ după singur ad. turcul V/ Moscul B,G,V// 5 după oaste ad. craiului şvedzăscu B,E,G/ lipseşte cîtu-i va trebui V/ va3]vor M/la]tocma în M,P// 6 lui]sa Gj triimis C, triimis şi E,G/ pungi de bani C,D,E,V, pungi bani M,P/ Şfedului CJcraiului B,E,G,V/ dejsă-i fii de M,P/ de cheltuială craiului G, de cheltuială Şvedului P// 7 triimis Cj om B,C,E,G,V// 7-8 <Şi M> cu voivoda Cheevisschii au triimis înpăratul şi pre omul său di la Poartă, pentru mai bună încredinţări la craiul şvezăscu M,P// 8 Şfedului B,C/ de2]şi de B,E,G,V/ prim(ă)-vară B/ să să gătiască B.C//8-9 lipseşte de primăvară... oaste M,P// 10 zaharea B,C// 9-11 Făcut-au şi ferman cătră Necolaiu voevoda să dei din Moldova zahare, ialo-viţă, grîu, făină, orzu şi di toati oşti(i) şvezăşti şi leşăşti ci era în Tighine M,P// 10 şvezeşti B.C//U ialoviţe B,C/orzu, făină de grîu, cît Gj li-a trebui C, li-ar trebui de agiunsu B,E,G,V// 12' 18]20 B, 19C,D, 22 E,G, 21 V, 29 M, 17 P/Decii B,C/ Şfedului Cjj 12-17 Voevoda Chievschii cu carte înpăratului turcescu au sosit la Tighine au dat carte la craiul şvezăscu. Datu-î-au şi banii ci-i triimisăsă înpăratul turcescu şi foarti s-au bucurat. Şi di mari bucurii ci ave, ţîne carte înpăratului turcescu tot în sînul său (lui. însă mai pre urmă ace adiverinţă turcească s-au schimbat într-alt feliu, precum M> M,P// 13 acia carte B,C/ înpăratul turcescu B,C,D,E, G,V/ Şved CJcraiul Şfedului Cj care Cj care mult B,E,G,V// 14 Şfedului B.C, acia B/ înpăratului C] înpăratului turcescu B,E,G//14-15 acea carte ce scriia înpăratul turcescu de adeverinţă la Şved, totînsîn V// 16aciaB/ împărătiască B, înpărătiască C//17 videa B,C/ după videa ad. istorie E,G/ înnainte B,C/ ei]iei B,C// 18 19]21 B, 20 C,D, 23 E,G, 22 V, 30 M, 18 P/ lipseşte şi B,E,G/ viziriul Cj Şvedului B/ să Cj să-i trimită B,E,V// 19 a lui]al lui C, ăl său M,P/ dînsul B, dînsu C// 20 Decii C/Decii trimiţind craiul (pre E> un om a lui la veziriul B,E,G//20-l viziriul1""3 C,B//
veziriul ce feliu de oameni sînt moscalii şi ce feliu de războiu au.
Iar acel om a Şvedului au dzis că sint nişte oameni proşti şi blăstămaţi de tot. Iar veziriul au răspuns: „Dar 5 de vreme că dzici tu că sint aşea de blăstămaţi moscalii, dar voi aşeşi nu sinteţi de nemic, că ei v-au bătut pre voi". Aşijderea au mai dzis acel om a Şvedului cum că muntenii sint priiateni cu moscalii, şi ce văd şi ce aud aice la Poartă, toate scriu la moscali. Iar veziriul au răspuns: „Bine fac
10 că scriu, că de noi n-au ce scrie rău, că noi nu ne temem de nime, că avem oaste multă, şi puşci multe, şi putere mare. Şi noi nu putem să ne gătim cu taină, să nu ştiîe nime, ce cu giumătate de an mai nainte ne dăm ştire şi ne gătim, că n-avem grijă de nime. Ce muntenii, de or
15 scrie de acestea ce le văd, că avem oaste multă, să scrie sănătoşi". Şi acest răspuns au luat omul Şfedului.
20. Scris-au veziriul de al doile rînd la craiul Şfedului, f. :-29    să-i /' frimiţă alt om, mai de treabă, că „de la acesta n-am putut nemică să cunoscu din voroava lui".
20 Deci Şvedul îndată au ales alt om, mai de treabă» oficer de ai lui, şi l-au trimis la Poartă. Deci veziriul l-au întrebat şi pre acela cum ştie pentru oaste Moscului. Ce acela au schimbat voroava într-alt chip, zicînd că
1-2 Craiul şvezăsc au triimis pre omul său la viziriul. Viziriul l-au întrebat ci fel di o(a)mini sînt M,P// 1 sînt B,C/ repetă şi ce feliu sint moscalii Cj fel1-2 B/ au]facM,P// 3 Iară B/ acel om a (alC) craiului şvedzăscu (şvezescu C) au dzis B,C,E,G,V] El au răspuns M,P/ sînt moscalii B,E,G,V/ neşte B,C// 4 după proşti ad. moscalii CI Iară B, lipseşte M,P/ răspunsu B,C]zis M.P//3 de^din B,C,D,E,V/ vreme B,C// 4-6 Dacă sînt moscalii aşa proşti, apoi voi aşaşi sînteţi chiar di nimica, di vremi că ei v-au biruit pre voi M,P/ sînt B/ aşîa B, aşa C//6 aşîaşi B, aşeş Cj sînteţi B,C nemică B,C/ eijîei B,C// 7 lipseşte Aşijderea M,P/ al Şvedului B, al Şfevdului C]al craiului şvedzsăcu V/ cumjprecum E//8 sînt B,C/ priiatini C] priiatini pre buni B,E,G/ cie văd B/ ci aud şi (sau P) ci văd M,P/ aicea B.C//9 toatejei di toate M,Pi lipseşte Iar M,P/ răspunsu C, răspunsu zicînd B,V]zis M,P/ după fac ad. munteni; B,E,G,V//10 dejpentru M,P/ ce scriîe de rău B,E,G/ că3]di vremi că M,P// 11 nime B,C, nimine M/ avem B,C/ multe]mari E, mari şi multe M, mari multe P/ puterea B// 12 nu ne putem B,D,E,V/să nu ştie nime C, lipseşte M,P// 13 nime B/ ce]ci incă M,P/ înnainte Cj ştire Cj după ştire ad. unul altuia M// 13-14 lipseşte ce cu giumătate.,. de nime B,E,G// 14 grije Cj nime C, nimini P//15 serile B/ aceste B.Cjlipseşte de acestea ce le văd M,P/ avem B,C/ după multă ad. şi puterea mare B,E,G,V/ ei să scrie M,P/să scriîe B//16 răspunsu B,C/ Sfeduluijcraiului Şvedului (şvezesc G) de la veziriul B,E,G,V, Şvedului di la viziriul M,P//17 20J22 B,'21 C,D, 24 E,G, 23V, 32M, 18 P/viziriului C/dejşi M.P/ doilea C/Şvedului B//18 de triabă B,C] vrednic M,P, repetă că de la acesta A/că]dzicînd că B,E,G,V//18-19 că din vorba acelue ci l-au triimes, nimica n-au putut să cunoască M,P// 19 voroavele B,V//20 Decii B.C, lipseşte M,P/Şfedul Cjcraiul Şvedului M, Craiul şvezăsc P/de triabă B.C]vrednic M,P//21ofiţer B,C/ lipseşte oficer de ai lui M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ viziriul C//22 ştiie B; pentru]de'M,P/ oastea C/Mosculu.i]moscaluluiM,P//23 acela]acestaM,P/ vorba M,P//
506
507
moscalii, pedestrimea, iaste pre tare, mai tare decît la toate neamurile: la războiu stă ca un zid nemişcat. Că de n-au putut ei, şfedzii, să-i spargă, dar alte neamuri aşîaş n-au nici o putere să-i spargă. Fără cît el aşea soco-5 teste, să gătească veziriul 400 tunuri, şi aşea, cu acele tunuri slobodzind o dat<ă>, dă dăo <o>ri şi de trei ori, or putea rumpe obuzul moschicescu, să-1 spargă, să facă drumuri printr-însul, lovind acele multe tunuri. Şi aşea, cu acel meşterşug, poate să biruiască pedestrimea moschi-
10 ceaşcă, iar într-alt chip [ai], amintirea nu poate nime să-i pobediască. Iar călărimea moschicească iaste mai slabă. Deci uitîndu-s<ă> veziriul la sfatul acelui oficer şfed-329v   zesc, într-acesta chip / s-au apucat a face gătirea.
21. Venit-au şi hanul, după poronca împărăţiei, de la
15 Crîm la Ţarigrad la sfat, şi au sfătuit şi el că-i bine aşea, să facă oaste asupra Moscului. Şi au dzis, aemu, după ce or îngheţa apele de iarnă, să sloboadză 2 ceambuiuri tătarii, un ceambul din Bugeag şi cu oaste lui voevoda Chiovschii prin Ucraina asupra Chiovului, iar cu un
20 ceambul să margă Omar Goel din Crîm, pre apa Donului în sus, pîn' la Voroniş, unde sint galioanele moschiceşti
1 că pedestrime moscalilor M,P/ prejfoarti M,P/ decît toate B,C,G,V//2 niamurile B,C/ stă]că stă E, că stau B,G,V, stau D,M/ stau la războiu P/zid B,C/ lipseşte nemişcat B,E,G,V/ Că]Şi V//2-3 Că de n-am putut noi şvezii să-i batem şi să-i spargem B,E,G/ dejdacă M,P/ şfezii C/ să-i bată la războiu şi să-i spargă V/ dar]apoi M,P/ alte niamuri B,C// 4 aşiaşi B/ nici o putere n-au să spargă P/ putere B,C,V/ să-i spargă şi să-i bată C]să-i bată la războiu sau să-i spargă V/ Fără de cît B,D,G, Fără <de E> cît numai C,E]Numai V/ aşîa B, aşa Cjj 5 gătiască B,C/ viziriul Cj patru sute de tunuri B,C/ după tunuri ad. puşci mari E,G/ aşa Cj lipseşte şi aşea, cu acele tunuri B,E,G,V/ cujdintru M,P/ aceli Gjj 6 slobozind B/ o dată, de do<a> ori <doao ori C> B,C/ trii B,C/ după trii ori ad. şi mai de multe ori şi aşîaC//7 or puteajşi aşîa doar or putea B,E,G/ să-1 spargă]ca să-1 spargă şi M.P//8 drum M,P/ pintr-însul B/ aceli B,C/ lipseşte lovind acele multe tunuri M,P/ aşîa B,C] numai M.P//9 poate]vor pute M,P// 10 iară B/ lipseşte ai B,C,M,P/ amintirea B,C, lipseşte M,P/ nime B,C/ nimine nu poati P, nime n-a pute P// 11 pobediascăjbiru-iască B,C,D,E,G,V,M,P/ Iară B,C// 12 Decii B,C/ uitîndu-să B/ viziriul Cj ofiţer B,C/ şvedzăscu B, şfezescu C// 12-13 Au ascultat viziriul sfatul acelue ofiţăr şvezăscu şi aşa au început a faci şi gătiri M,P// 13 întru acesta B,C/ gătire Bjj. 14 21]23 B.22 C,D, 25 E,G, 24 V, UpseşteU,Bj Vinit-au C, lipseşte M,P/ înpărâţiiB.C//: 14-16 Hanul tătărăscu iarăş aşa au <s-au P> sfătuit ca să facă gătiri oştirii asupra moscalilor M,P// 15 aşîa B, aşa Cj că-i bine să facă aşea V/ Şi Iarăşi au zis hanul M,P/ acum C]că M.P//17 or înghieţa B, vor înghieţa Cj lipseşte de iarnă M,P/ esti bini să sloboadă M,P/ doao B,C// 18 lipseşte tătarîi B,C,E,G,V/ ceambur Cj Bugiac Cj un ceambur soltanul din Bugiac cu tătarii B,V, un ceambur Calga soltan din Bugeacu cu tătarîi E,G/ lipseşte şi M,P// 19 Chievischii să meargă prin M,P/ pin B Ocraina Cjj 20 ceambur B,C/ Omar Goel]el sîngur, hanul B,C,D,E,G,V, însuşi el M,P/ lipseşte din Crîm M,P// 21 lipseşte în sus B,E,G,V/ pînă B,C/ Voronij Bl unde B,C/ sînt B]era E,G/ galioaneli B,C//
făcute, să le aprindză. Iar de acolo a lua de-a curmedziş, de l-a împreuna cu celalalt ceambul a sultanului si a <lui> voevoda Chiovschii.
într-acel chip au sfătuit şi au aşădzat hanul cu împă-5 răţiîa să fac<ă>.
22. Atunce era un turc, de-1 chiema Smail-efendi, şi era om de casa împăratului, din cei dinlontru. Şi era şi capichihăi hanului şi avea bun prieteşug acel turcu cu Dumitraşco beizade, fiiul lui Cantemir-vodă. Că mergea 10 de multe ori turcul la gazda lui Dumitraşcc-vodă, şi-1 cinstiîa beizade (că poate-fi bea şi vin) şi-i dzicea beizade f. 330    în tambură. / Că aşa ştiîa a dzice bine în tambură, cît nici un ţărigrădean nu putea dzice ca dînsul. Şi-i era foarte drag beizade acelui turcu. Şi atunce, la cinste, vorbind ei, 15 i-au spus turcul toate tainele împărăteşti ce vor să să facă. Deci Dumitraşco beizade, înţelegînd acestea, căzut-au cu rugăminte la acel turcu Smail-efendi să grăiască hanului, şi hanul împărăţiei, să-1 facă domn în Moldova. Şi l-au învăţat şi în ce chip a grăi, giuruind cîteva mii de galbeni 20 hanului. Iar hanul, audzind acestea din Smail-efinde, îndat-au priimit.
1 lipseşte făcute M,P/ aprindză]arză M.P/ Iară Bj a luoa B,C, va lua Bjj 2 s-a <să va G> înpreună B,E, G,V,M,P/înpreuna C,D/ după înpreună ad. ceamburul D/ ceambur a soltanului B,C/ a sultanuluija lui Calga soltan Gjj 3 a lui B,C,D/7 4 întru acel C.' au sfătuit hanul şi au hotărît şi înpăratul aşa să facă hanul. M,P/aşezat B,C, aşăzat aşîa Gj înpărăţiîa B.C/ după înpărăţiia ad. turcului B,E,G,V// 5 facă B,C// 6 22]24 B, 23 C,D, 26 E,G, 25 V, 33 M, 19 Bj Atuncea B,C, lipseşte M,P/ turcu B,C/ de-1] ce-1 B,E,V/ chiema pre (lipseşte pre G> anume Ismail B,D,E,G,V/Ismail Cjj 6-7 în Ţarigrad era un turcu, anumi Smail-efendi, om din cei dinlăuntru, din curte înpăratului M,P// 7 înpăratului B,C/ după înpăratului ad. credincios B.E.G/din^di E/lăuntr» B,C/ Şi acela era M,P// 8 capichihaîa B,C/ şi acel turcu ave bun preeteşug cu M,P/ priiateşug Bjj 9 Dumitraşco Cantemir beizade B,E,F,V/ beizadea Cj fiiul]ficiorul M,P/ voevoda M/ Că]Şi V/Şi di mulţi ori merge la gazda M,P/ merge Bjj 10 turcul] acel turcu B,E,G,V/ repetă lui Gj vodă]beizade B,E,G,V,M,P// 11 beizadea C, bezaide A, lipseşte M,P/ că mi să pari că be şi vin M,P/ după bea ad. acel turcu B,E,G,V/ fără paranteze C,E/ beizadea2 C]Dumitraşcu beizadea M,P// 12 aşîa ştiîa dzice de bine B,E,G,V/ lipseşte în tambură2 E.G//13 ţarigrădian B,C/ după dzice ad. bine B, bine în tambură Bjj 13— 14 Şi acel turc la mari dragosti ave pre Dumitraşcu beizadia M,P// 14 beizadea Cj Şi]Deci M,P/ Şi viindu turcul atuncîa la beizade la cinste şi vorbind Iei B,E,G,V/ atuncea Cj ei]Iei Cjj 15 taineli Cj înpărăteşti B,C/ după înpărăteşti ad. lui beizade B,E,G,V// 16 Decii B,C/ ante Deci: 27 E,G/ Şi cunoscînd Dumitraşcu beizadia aceste, au căzut M,P/ beizade B, beizadea C/ înţălegînd aceste B,C// 17 Ismail-efendi C,E, Ismail-efendis B, lipseşte M,P// 18 după hanul ad. să grăiască B,D,E,G,V/ înpărăţiii B,C]înpăratului M,P/ să-1] ca să-1 M,P/ domnu B,C// 19 va grăi C,D/ a grăi, adică să tăgăduiască hanului cîţiva mii di galbini. Turcul Smail-efindi au spus hanului. Iar hanul M,P/ cîteva]trii B.E, G,V/ galbieni B, galbeni C//20 Iară Bj aceste B,C, di acea sta M/ din Ismail-efendi B,C, lipseşte M,P// 21 îndată B,C//
508
509
23. Deci mergînd hanul la împăratul la sfat, între alte I! sfaturi dzis-au şi acest cuvînt, că Brencovanul-vodă, domnul muntenesc, iaste un domn bogat şi puternic, are oaste multă şi-i de mult pre bun priîaten moscalilor. 5 „Nu trebuîaşte la această vreme lăsat să fie domn, că poate să s{ă> hainească şi a face sminteală oştii împărăteşti. Ce trebuîaşte prins, că el ae bunăvola nu a veni la Poartă. Şi nime nu-i harnic să-1 prindză, făr<ă> cît soco-
tescu că beizade, feciorul lui Cantemir-vodă cel mai mic. « f. 330v 10 Iaste om mai sprinten decît frate-său / Antiohie-vodă. Ce să-1 pui împărăţiia-ta domn în Moldova, că el va chivernisi lucrul din Moldova şi 1-a prinde. Că Neculai-vodă, care-i aemu în Moldova, îi grec şi n-a pute să fac-a-ceastă slujbă. Nici miîe nu mi-i drag să slujesc cu grecii". 15 24. Deci împăratul, cum au audzit acele cuvinte din hanul, într-acel ceas au şi răpedzit, făr<ă> de ştire veziriului, de au adus pre Dumitraşco beizade de la gazdă,
cum mai de sirgu, şi l-au adus la saraiu la împăratul. f
Şi îndat<ă> l-au îmbrăcat cu cabaniţă, cu spinare de soboli, |
1 23]25 B, 24C.D, 28 E,G. 26 V, 35 M, 20 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ Hanul au |
mersu îa înpăratul la sfat şi printr-alti M,P/ înpăratul B,C// 2 sfaturi]vorbi M,P/ 1
zis-au hanul C, dzis-au hanul cătră înpăratul B,E,G,V/ au zis şi aceasta cătră 1
înpăratul: Brîncovanul, domnul muntinesc M,P/ aceste cuvinte V/ Brînvocanul- |
vodă B, Brîncoveanul-vodă C// 3 muntenescu B.C/ domnu B.C//4 ari şi oaste M,P/ i
şi esti şi vechiu priiatin a Moscalului (Moscului P> M,P/ lipseşte pre bun Gj I
priiatin'B, priiatin Cjj 5 Nu trebuîaşte]Nu să cadi M,P/ vreme B, vreme CI lăsat] 1
să-1 laşi M,P/ să fiie B/ domnu B,C/ lipseşte că Gjj 6 să să hainiască B,C]să va haini m
M,P/ s'mintială B,C/ înpărăteşti B,C// 7 prinsu B,C/ bunăvoia lui E/ nu a <va D,E> J
vini B,C,D,E// 7-8 n-a vre să vii la înpărăţii. Şi altul nimine (nime P> nu esti har- M
nic {vrednic P> să-1 prindă fără di cît M,P// 8 nime B/ după harnic ad. nici poate I
B,G,V/ ad. marginal nici poate V/ fără cît B,C, fără de cît D,E,G// 9 beizadea Cj W
beizade Dumitraşcu, ficiorul cel mai mica lui Cantimir. CăestiM.P/ ficiorul B,C// 10 W
Ias<te> D/ lipseşte om D,M,P/ sprintin B,C/ frate-său B,C/ Antioh B, Antiohii ■
Cj voevoda M//11 înpărăţiia B,C/ domnu B,C//11-12 Pre acesta îl puni domn în Mol- M
dova (Pre acesta domnu om pune în Moldova P> că el va chivernisi din Moldova V
si a prindi pre Brîncovanul M,P// 12 şi-1 va prinde B,E,G,V/ Nicolae B, Nicolai X
Cjj 13 voevoda M/ care-i acmu]carile esti domnu M,P/care-i]careiaste D/care iaste #
domnu în Moldova iastej grec B,E,G,V/ care iaste acum domnu în Moldova iaste a
grec şi nu va putea Cj facă B,C, facă el Gjj 14 lipseşte Nici... cu grecii. V/ Şi nici '9
M,P/'mie Cj slujescu B,C// 15 24]26 B, 25 C,D, 29 E,G, 27 V, 21 P, lipseşte Mj :j
Decii înpăratul B,C/ lipseşte cum Gj cum au audzit]audzind V/ aceli CJaceste B,E,G/ m
Auzind înpăratul aceşti di la hanul M,P// 16 întru acel Cj după ceas ad. îndată Gj m
au şi răpedzitlau şi trimis B,E,G,V,M,P/ au şi trimis, au şi răpezit, fără de D/ M
fără de ştirea B,C/ viziriului Cjj 16-18 fără di ştire viziriului au şi triimis şi au luat m
pre Dumitraşcu beizadîa di la gazdă şi cum mai în grabă l-au dus la saraiurili în- M
părăteşti M,P// 17 pe B,C/ beizadea Cjj 18 sîrgu Bjgrab' Gj adusjdus B,E,G,V/ la M
saraiul înpărătescu B,E,G/înpăratul B,C// 19 îndată B.C/înbrăcat B,C/cabaniţă]căftan I
P/cu2]de Gj spinări B,C,E,G,V// 9
în loc de caftan, şi l-au pus domn în Ţara Moldovei. Şi apoi l-au dus la veziriul, de l-au îmbrăcat în caftan şi i-au dat ferman. Şi nezăbovindu-1 doaă, trei dzile, l-au şi pornit, de au venit în mezil la Iaşi salt, numai cu dz£ce, 5 doaădzeci de oameni. Care n-au cheltuit nici un ban la Poartă, că şi tuiurile şi singeacul pre urmă i l-au trimis.
25. Atunce veziriul, la purces, au dzis lui Dumitraşco-vodă cu mare taină: „După ce vei merge în ţară, să chiverniseşti lucrul, să-mi prindzi pre Brîncovanul-vodă muntea-
• 331 io nul, să mi-1 trimiţi aicea, viu. / Şi de la împărăţiîe vei avea mare dar şi cinste; în locul lui tu vei rămîne acolo domn, neschimbat".
26. Iară Dumitraşco-vodă, mulţămindu-i, s-au apucat că va face acea slujbă şi 1-a prinde. Numai au dat şi el un
15 sfat veziriului, socotind că-i va fi de folos, iar pe urmă au cădzut cu împiadecare. Că au dzis cătră veziriul ca să scriîe la Brîncovanul să îndatorească Poarta cu 500 de pungi de bani, fiind aemu de trebuinţă pentru gătirea oştii. Şi Brîncovanul s-a uita la acea carte ce scrie vezi-
20 riul şi n-a avea grijă de mazilie.
i locu C/caftan B,C/ domnu B,C/ în Ţara Moldovii C]în Moldova B,G,V, Moldovii M,P//2 înbrăcat B,C/ în]cu Gj caftan B,C// 1-5 Şi l-au triimis la viziriul, iar viziriul încă l-au înbrăcat cu caftan di domnii; datu-i-au ferman. Şi pristi trii zili l-au şi gătit salt în cai di mezil şi numai cu 20 oameni M,P// 3 după ferman ad. făcîndu-i alai pre obicîai B,E,G, pre obiceai, făcindu-i alai V/ nezăbăvindu-1 B,C/ doao, trii B,C]3,4 Gjj 4 vinit B,C/ numai cu cinci-zăci, şeasezăci (şasezăci C> de oameni B,C,D,E,G,V// 5 lipseşte de oameni Gj care B,C]Şi M,P/ nici măcar M,P/ că]si Gj tuiurili Cj sarigiacul C/i li-au trimis B,C,E,V// 7 25]27 B, 26 C,D, 30 E,G, 28 V, 37 M, lipseşte P/ Atuneea B,C, lipseşte M,P/ viziriul Cjj 7-8 Cînd au fost la purces('ul) lui Dumitraşcu voevoda din Ţarigrad i-au zis viziriul cu mari taină M,P// 8 lipseşte cu mare taină E/ vii merge B, vii merge CJ vii vini M,P/ în ţarăjin ţară, în Moldova B,E,G,V, în Moldova M,P/ chivernisăşti B// 9 Brîncoveanul B,C/ Brîncovanul domnul muntinescu, să M,P// 10 aici V, lipseşte M.P/ în-părăţiîe B,C] înpăratul M,P/ vii avea B,C//11 cinste B,C/ şi {atunci M,P> în locul lui B,C,D,E,G,V,M,P/ vii rămînea B,C/ domnu B,C// 11—12 vii rămîne domnu in Ţara Muntenească şi vii fi neschimbat M,P// 13 26]28 B, 27 C,D, 31 E,G, 29 V, 30 M, 22 P/ lipseşte Iară M,P/ Dumitraşcu voevoda au mulţămit viziriului şi s-au apucat M,P/ mulţămindu-i]mulţămind veziriului (viziriului C> B,C,E,G,V// 14 şi-1 va prinde C, lipseşte M,P/ Numai au adeverit, au dat G/ Numai] Şi M,P// 15 viziriului Cjj 15— 17 iară pre urmă acel sfat au căzut cu înpiedecare B,V, iar pre urmă au rămas acel sfat de au fost cu înpiedecare E,G, iar mai pre urmă i-au fost de înpedecari M, P/ înpiedecare Cjj 16 lipseşte Că au dzis... caM.P/viziriulC// 17 scrie C/Brîncoveanul-vodă B,D,E,G,Brîncovan'ul-vodăC/ sâjşi să Gj îndatoriască M,P/cinci sute B.C// 17- 18lipseşte de1"3 M,P// 18 fiindu C/acum CJatunci M,P, la acea vreme B,E,G,V/ de trebuinţăjtrebuire P/ pentrujde M,P// 19 Brîncoveanul-vodă B,C,D,E,G,V/să va uita C,D,E,/ce va scrie C, ce-i va scriîe B,E, G,V//19-20 Şi Brîncovanul să va(s-a P> încredinţa în cârti viziriului şi nu va ave grije de mazilii M.P//20 viziriul Cj nu va avea grije B,C,D,E,V/ maziliîe B//
510
511
27. Deci veziriului i-au plăcut acest sfat a lui Dumitraşco-vodă, şi au scris la Brîncovanul ca să împrumutedze Poarta cu 500 pungi de bani pentru cheltuiala oştii.
Deci Brîncovanul, ca un om cu minte, au priimit că 5 a da, numai o dat<ă> n-a putea să-i dea toţi, că-i ţara săracă, ce pe lună a da cîte 100 de pungi, cărei să îmbracă în 5 luni, socotind că pînă la 5 luni or sosi şi moscalii, şi atunce, de or şi vrea să-i facă ceva, nu i-or pute strica nemic. Măcar că el nu ştiîa nemică de acea voroavă, dar f-33iTiOavea minte de să / păziîa.
Atunci s-au păzit, că l-au păzit Dumnedzeu, iar cînd s-au mîniîat Dumnedzeu pre dînsul, n-au putut să s<ă> păzască, precum înainte la rîndul lui s-a scrie.
28. Iară pre Dumitraşco-vodă l-au pornit la Iaş<i> 15 şi i-au dzis, cînd o fi vremea să prindză pre Brîncovanul-vodă, a trimite veziriul omul său cu ferman.
Deci trimiţînd înainte Dumitraşco-vodă <pe> capegi-başe cu mazilie, împreună cu omul său, anume Dumitru Saraciul, iar Neculai-vodă nemic nu ştiîa de mazilie şi 20 şedea la Divan de giudeca ţara.
1 27]29 B, 28 C,D, 32 E,G, 30 V, 39 M, lipseşte Pj Decii B,C, lipseşte M,P/ viziriului C/ acestjacel M,P/ lipseşte a lui Dumitraşco-vodă M,P//2 Brîncovanul-vodă C,   Brîncoveanul-vodă  B,D,E,G,V/  lipseşte  ca M,P/ înprumuteze
B, C]îndatorească P// 3 cinci sute de pungi B,C,D,E,V/ lipseşte de M,P// 4—13 lipsesc M,P// 4 Decii B,C/ Brîncovanul-vodă C, Brîncoveanul-vodă B, D,E,G,V/ după priimit ad. dzicînd B,E,G/ că va da D,E, că-i va da G, că a da acei bani V// 5 o dată B,C/ nu va putea C,D/ după toţi ad. banii D,G, banii, aceli cinci sute de pungi de bani, dzicînd B,E,V/ că ţara iaste săracă D,E, zicînd că iaste ţara săracă C, lipseşte G// 6 va da
C, D/ o sută C/ de pungi de bani B,C,D,E,G/ după bani ad. zicînd că-i ţara săracă G/ carii B,C/ înbracă B,C// 7 în 5 luni]în cinci luni, cinci sute de pungi de bani B,C,D,E,G,V/ la]în B,C/ cinci B,C/ vor sosi C.DJvor veni G// 8 atuncea B,C/ de vor C,D,E/ lipseşte şi2 E/ să-i şi facă E/ ceva rău B,E,G,V/ nu-i vor putea B,C,V// 9 nemică B,C/ Măcarî B,C/ el]Brîncovanul-vodă B,E,G,V/ acîa B/ dară B// 11 însă atuncea C, Iară să dzicem atuncea B,E,G,V/ Dumnedzău B// 12 Dumnedzău B/ să păzască B,C// 13 precum mai V/ înnainte Cj la rînd să va <s-a V> serile B, istorie la rînd să va scrie E, la rînd istoriîa să va scrie G, la rîndul lui istoriîa să va scriie D/ să va scrie Cjj 14 28]30 B, 29 C, D, 33 E,G, 31 V, 40 M, lipseşte P/ Iaşi B,C// 14-16 Viziriul au mai zis lui Dumitraşcu voevoda, că cînd a fi vremi să prinză pre Brîncovanul i-a triimiti el omul său şi cu firmanul; şi după acee l-au pornit să vii la Eşi M.P//15 iau] au C,V/ după dzis ad. veziriul că B,E,G, că V/ va fi vreme B,C/să]ca să G/Brîncoveanul Cjj 16 triimite Cj viziriul Cj pre omul E// 17 Decii C, lipseşte M,P/ trimiţînd înnainte Cjj 17-18 Decii Dumitraşco-vodă trimiţind pe capegi-başîa înnainte cu maziliîa lui Nicolae-vodă şi dinpreună cu omul său B,E, G,V,Dumitraşcu voevoda au triimis înnainti cu mazilie pre un capegi-başa, înpreună cu omul său M,P//18 înpreună Cjj 19 iară B, lipseşte M,P/ Nicolae B, Nicolai Cj nemică B,C/maziliîe B/şi]ci V,M,P// 20 şidea B,C/ după ţara ad. precum îi obiceiul domniii V//
29. Iară capegi-başe, descălecînd la scară, s-au suit în curţi, iar Saraciul, sluga lui Dumitraşco-vodă, au năvălit degrabă la beciul supt scara despre doamna, unde era închis Iordache Ruset vornicul. Şi au lovit lăcata cu
5 baltagul, de au strîcat-o, şi au scos pre Iordachi vornicul afară şi i-au dat cărţi de căimăcănie de la domn nou, Dumitraşco-vodă.
Iar boerenaşii din cerdac, vădzînd că au scos pre Iordache vornicul, au alergat tare de au dat ştire lui 10 Niculai-vodă la Divan. Şi îndat<ă>, sculîndu-să de la f. 332    Divan înspăimat,   să timpină cu capegi-başe / în uşea spătăriei, unde-i şi dede ferman de mazilie.
30. Atuncea boerenaşii lui, grecii, începură a s-ascunde în casă despre doamna.
15 Şi ţara încă începus<ă>, precumu-i obiceaiul moldovenilor celor năcăjit de strîmbătăţi, să facă calabalicuri domnilor mazili.
31. Dar nu putea să-i facă nemic, că nu avea voe. Că scriîa Dumitraşco-vodă la caimacami să nu s-atingă nime
20 de cinste lui Neculai-vodă sau de oamenii lui, ce cu mare
1 29] 31 B, 30 C,D, 34 E,G, 32 V, 43 M, lipseşte Pj lipseşte Iară M,P/ başîa B/ după scară ad. la curtea domniască Bj ad. marginal suit Dj s-au suit pe scări E,G/ Capigi-başa au sosit în Eşi <în Eşi au sosit P), au întrat şi au discăiicat la scara ce domnească şi s-au suit M,P// 2 curţijeurţile domneşti V/ lipseşte iar M,P/ iară Dumitru Saraciul B,E,G,V/ voevoda M/ năvălit]alergat V//3 degrabă]drept M,P/ lipseşte la beciul B,E,G,V/ unde B,C// 4 Iordachi Rusăt B,C/ vornicul cel bătîrn B,E,G,V/ lipseşte Şi au lovit M,P/ lipseşte lovit Bjj 5 de au stricat-o C, de o au stricat B,G,V/ Au stricat lăcata cu baltagul, au scos afară pre Iordachi Rosăt M,P/ pre vornicul Iordachi Rusăt B,E,G,V, pre Iordachi Rusăt vornicul Cj lipseşte vornicul M.P//6 afară]de la închisoare V/ cărţile Pj de căimăcămiie Bjsă fie caimacam Cjj 6-7 lipseşte de la domn... vodă. M,P/ domnu Cj lipseşte domn nou B,E,G,V// 8 lipseşte Iar M,P/ Iar boerenaşii lui Nicolai-vodă D/văzind B,C//9 Iordachi B,C, Iordachi Rusăt E/tare B//8-10 Boerinaşii ci era in cerdac au dat ştiri lui Nicolaiu voevoda. <Iar Nicolaiu voevoda M>îndată s-au sculat M,P// 10 Nicolae B,C/ după Divan ad. unde şidea de giudeca B,E,G,V/ îndată B,C/ sculîndu-s<ă> C, sculîndu-să Nicolae-vodă B,E,G,V//11 înspăimîntat s-au întimpinat Gj înspăimîntat P/ să în-timpină D.E, şi s-au întimpinat M] şi s-au întîlnit pj başîa B,C/ uşîa B, uşa Cjj 12 spătăriii B,C/ unde îi şi dede B,C/ şi îndată i-au dat M,P/ fermanul M,P/ maziliie Bjj 13 30]32 B. 31 C,D, 35 E,G, 33 V, 46 M, lipseşte Pj lipseşte Atuncea M,P/ boia-renaşii lui Nicolae-vodă din curte (domniască E,G) începură (începusă V> B,E, G,V/ după lui ad. Nicolai-vodă Bj Boerinaşii, grecii lui, îndată au început M,P/ a să ascunde B.C//14 în casăli V, lipseşte M,P//T5 începusă B,C/precum iaste <iaste C> B,C,D,G//15-17 Ţara au început a gîlcevi pentru strîmbătăţile ce-au avut, după cum-esti obiceiul moldovenilor la vremi di mazilii M,P// 16 năcăjiţi B,C/ strîmtăţi Cf să]ca să E/calabalîcuri C//18 31]33 B, 32 C,D, 36 E,G, 34 V, lipseşte M,P/ Ci ii-au putut să facă nimica M,P/nemicâ Cnemică calabalicu B,E,G/voie B,C//19 Dumitraşcu voevoda scrisăsi la caimacami M,P/ să atingă B,C/ nime B,C// 20 cinstea B,C/ Nicolae B,C/ sau]nici M,P//
512
513
cinste, ca pre un domn, de toate ce i-ar trebui la pornitul I lui, nemic să nu-i lipsască. |
32. Şi aşa, după obiceaiu, trei dzile grijindu-1 cu de toate cele de i-au trebuit, şi s-au pornit la Ţarigrad cu tot agîrlîcul 5 lui, neplinind un an deplin cu domniîa, precum s-au pomenit. | Iar în Iaşi au rămas caimacam Iordache Ruset vornicul, pîn-au venit Dumitraşco-vodă. Atunce şi boiarii cei pribegi, înţelegînd toţi, au venit în ţară. Numai Dediul j spătariul şi Zmucilă banul au rămas în Ţara Leşască. I
10     33. Şi după ce au agiuns Neculai-vodă în Galaţi, atunce au sosit şi Dumitraşco-vodă din Ţarigrad. Şi au mers Neculai-vodă la gazda lui Dumitraşco-vodă, de s-au f. 332v   împreunat   / amîndoi. Care nu puţintel lucru au făcut Neculai-vodă atunce, de-au  mers la gazda lui Dumi-
15 traşco-vodă. Că alţi domni nu mai stau să să împreune, după ce să mazilescu, ce fug unul de altul, să-ş scoată ochii. Dar Neculai-vodă au mers de s-au împreunat şi s-au rugat lui Dumitraşco-vodă să nu s<ă> potrivască boerilor de ţară, să-1 pîrască la Poartă. Şi el încă s-au j
20 făgăduit că nu-1 va amesteca la Poartă, cît a trăi Dumitraşco-vodă domn, ce, de a umbla pentru domnie, a umbla pentru domniîa Ţărîi Munteneşti, ce nu pentru a Moldovii.
1 domnu B,C/ domnu să-1 pitreacă şi di toati să-i dei la purces (purcesul lui M) M.P//1-2 cu de toate ce i-ar trebui (lui G) să-1 grijască, nemică să nu-i lipsască B,E, G,V/nemicăC//3 32]34B, 33C.D, 37E,G, 35 V,lipseşte M,P/ Şi aşîa B, lipseşte M,P după]pre B,E,G,V/ obiceai B,C/ trii BJ Trii zili l-au grijit după obiceiu cu M,P// 4 lipseşte cele M,P/ şijdecii B,E,G,V/ s-au]l-au M,P/ după pornit ad. Nicolae-vodă B,E,G,V// 4-5 lipseşte cu tot agîrlîcul...precum s-au pomenit. M.P//5 anu C/pome-nit]scris BJ precum mai sus s-au scris E.G.V '•'.> Iară B, lipseşte II,P/ caimacam B,C/ Iordachi Rusăt B,C// 7 pînă au vinit B,C/ lipseşte pîn-au...Atunce şi M,P/ Atuneea B,C/ pribegi B,C// 8 inţălegînd toţi B,C]auzin'd M,P/ vinit B,C/ lipseşte Numai M.P//8-9 Dediul spătar şi Savin bariul Zmucilă V/ Savin Zmucilă B,C,D,E,G,//10 33J35 B, 34 C,D, 38 E,G, 35 V, 5 IM, lipseşte P; Iară dupre ce au agiunsu B, Iară după ce au agiunsu C,E,G,V, Şi deaca au agiunsu D/ lipseşte Şi după ce M,P/ Nicolae B, Nicolai C/ atuneea B,C// 10-12 Nicolaiu voevoda au agiuns în Galaţi; Dumitraşcu voevoda din Ţarigrad iarăş au vinit in Galaţi. Niculaiu voevoda au mersu la gazda M,P// 11 după Ţarigrad ad. la Galaţi B,E,G,V//12 mărsu B,C/Nicolae B, Nicolai C/ voevoda M/de]şi M.P//13 inpreonat B,C/puţin B,C,E,G,V// 13-17 lipseşte Care nu puţintel... s-au împreunat M,P/,'14 Nicolae 3,C/atuncîa B, atuneea CJ de au mărsu B,C// 15 înpreune B,C// 16 să-ş scoată oehiijsă nu să (nici B) vază în ochi B,C,E,G, nici să să vază in ochi D,V// 17 Nicolae B.C/ mărsu B,C/înpreonat B,C//18 şi s-au rugat luijşi au poftit pre M,P/voevoda M/ să protivască B.C//19 boiarilor B, boiarilor CJ lipseşte de ţară M.P 20-21 amesteca la Poartă pe Dumitraşco-vodă cît va trăi cu domniîa, ce B,E,G/,' 20-22 s-au făgăduit lui Dumitraşco voevoda că n-a mat cerca domnie Moldovii, ci a Ţării Munrineşti M.P//20 va trăi D]va fi C//21 domnu CJdupă domnu ad. în Moldova V/va umbla1"'- D, va umbla1 CJ domniîe B,C//22 ce nu pentru aMoldoviiJiar nu pentru domniîa Moldovii B,C,E,G,V//
514
Şi aşea unul cu altul s-au încredinţat. Şi Niculai-vodă au purces la Ţarigrad, iar Dumitraşco-vodă au venit în Iaşi. Iar precum ş-au ţinut aceşti domni tocmala, să va scrie la rîndul său, înainte.
5 DOMNIÎA LVI DUMITRAŞCO CANTEM1R VOEVODA,
ÎN ANUL 7219( = 1711>. Cap 91
Zaci(alo) 1. După ce au sosit  Dumitraşco-vodă în Iaşi, după obiceaiu a treia dzi au boerit boiarimea. Pus-au f. 333    pre  Nicolai  Costîn   vel-logofăt,   pre   Lupul / Costache 10 vornic mari de Ţara de Gios, pre Ioan Sturdzea vornic de Ţara de Sus, pre Antiohie Jora hatman, pre un grec, anume Spraioti Dracumana, vel-post<elnic> şi pe mine, Ioan Xiculce, vel-spatar, pe  Gheorghiţă vel-păharnic, pre Dabijea vel-ban,  pre Catargiul vel-visternic, pre 15 Sandul Sturdzea vel-stolnic, pre Costantin Costache vel-comis. Aceştiia era boerii lui Dumitrasco-vodă întîiu. Iar mai de credinţă şi mai ales <şi> toate trebile domniei era după mine, Ioan Niculce vel-spătar.
2. Şi atuneea, dintîiu, era boerii can grijiţi de numeli
1 aşîa B, aşa C/incredinţat B,C/ Nicolae B,C//2 -3 iară1"2 B/vinit B.C//4 serile BJscrie istoriîa D,e/la rînd V/ înnainte C, lipseşte B,E,G/ lipseşte său, înnainte V// 5 Dumitraşco-vodă Cantemir D,e,G// 6 lipseşte în E/ lipseşte în anul 7219 P/ lipseşte în anul 7219. Cap 91 M/Cap 94 D.Cap 96 P, lipseşte C,e',V/ lipseşte 91 G//7 lipseşte Zaci(alo) B,D,E,G,V/Dupre B//7-8 în ani(i) 1711 Dumitraşcu Cantimir voevoda au stătut domnu Moldovii. Şi au vinit în scaun în Eşi şi a trie zi după obiceiu au boerit M,P// 8 în Iaşi, la scaonul domniii C, în Iaşi, la scaonul domnescu E/ dupre Blpre V/ obiceai Bj a trila dzi B, a triia zi Cj boiarit BJ bolarimeajboîarii B, boiariiC,G, HpseşteM.'Pj lipseşte Pus-au pre M.P//9 Nicolae Costin B, Nicolai Costin C/ log(o>făt Bjlipseşte pre2 M,P/Costachi B.C//10 vornic mare C]vel-vornic B,E,G,V/ lipseşte mari deŢaraM.P/ JosC/lipseşte preM,P/ Ion|B,C/vornic]vel-vornic B,E,G,V, vornic mare D//11 lipseşte Ţara de M.P/ lipseşte pre1 M,P/ Antiohii B/ hatman]vel-hatman G//11-12 hatman, Spraioti, grec, vel-postelnicM,P//12 anume B,C, pre anume E/Spraiuti Dracomana C/Dracomana B/ vel-postelnic B.Cjlipseşte şi pe mine B,C,D,E, G,V,P,M//13pre Ion Neculcea (Neculce C> B,C,D,E,G,V, Ioan Neculce M,P/ vel-spătar B,C/ lipseşte pe M,P/ pre B,C; Ghiorghiţă Bjj 14 lipseşte pre Dabijea vel-ban, pre Catargiul vel-visternic, pre M/ Dabije Bj lipseşte pre1"3 P/ pre Ilie Catargiul B,C,D,E,G,V/ vel-vist(iernic> B, vel-visternic CJJ 15 lipseşte pre M/ Costachi B,C/Costantin Costachi Negel M,P//16 Aceştiia era]Şi întîiu aceştie au fost M,P/ boiarii B, boiarii Cj voevoda M/întiiu]dintîi B,C,E, lipseşte G,M,P// 17 credinţă B,C// 17-18 Iar mai de credinţă şi mai di cinste era spătariul Ioan Neculce M, Iar de cinste şi mai de credinţă era spat(arul) Ioan Neculce Bjj 17 şi toate D,E,G/ domniii B,C// 18 lipseşte mine B,C,E,G,V, după mine D/ Ion Niculce (Neculce C) B,C/ vel-spătar B,C// 19 lipseşte Şi atuneea M,P/ dintîi B,C/ boiarii B, boiarii Cj can îngrijaţi B,C,D,G,V, can îngrijiţi E/numele B,C// 19-1 Dintru început boerii era (era boerii P) îngrijiţi de Dumitraşcu vceveda, ştiindu-1 din tinereţi M,P//
515
lui Dumitraşco-vodă din tinireţe, cînd era beizade, la domniîa frăţine-său, lui Antiohie-vodă.
Că era atunce nerăbdătoriu şi mînios, zlobiv la beţiîe, şi-i eşisă numele de om rău. Iar aemu, viind cu domniîa? 5 nu ştiu, să-ş piiardă numele cel rău: au doar mai la vîrsta venis<ă>, au doar chivernisis<ă> viiaţa lui, unde nu era pace ? Că aşea să arăta de bun şi blînd ! Tuturor uşea deschis<ă> şi nemăreţu, de voroviîa cu toţi copiii.
333V       3. Atuncea au scos pre ţară 2 civerturi, banii / stea-10 gului. Şi de cum era soma la Neculai-vodă, au mai scădzut pe ţară la un civert, cîte 3.000 de galbeni, Aşijderea şi mazililor li-au scădzut tot pre giumătate şi mai bine dăjdile.
Şi li-au făcut şi carte cu giurămînturi, să nu dea desetină boerii, după cum n-au dat mai nainte boerii. Că să 15 făcus-obiceaiu de la Mihai-vodă, de da desetină boerii. Şi el apoi i-au ertat.
4. Deci boiarii, vădzînd aşea milă şi nemărire, începusă toţi a să lipi şi a-1 lăuda. Era om învăţat. Numai la giudecăţi nu pre putea lua sama bine, poate fi trăind mult
1 din tinireţe]de pre cînd era mai tînăr B,D,E,G, lipseşte C,Yj cînd era]de pre cînd era C.V, lipseşte B,D,E,G/ lipseşte cînd era beizade M,P/' beizadea €/ la]di la M,P// 2 a lui Ant<i)ohii voevoda M/ Antiohii B.C//3 Că atunce era om M,P/ atuncea B,C/ lipseşte şi M,P// 4 numeli B/ Iară B/ acum C] apoi B,E,G,V//5 nu s(ă> ştie D/nu să ştiîe, pentru ca să-ş piarză numele cel rău B,E,G,V/ numeli Cjj 4-8 Iar dup(ă> ce-au vinit cu domnie tuturor (era M) blînd şi bun. Uşa lui era dişchisă, nimăreţu, cit şi cu copiii vorbie M,P// 5-6 doară1"2 B.C//6 vinisă B,C/ chivernisisă B/unde B.C//7 asia B/ şi de blînd B,C,D,E/ blînd şi bun G/Tuturor le era uşile deschisă B,E,G/' uşa le era (îi era D) deschisă C,D//S lipseşte şi E/ nemăreţB// 9 lipseşte Atuncea M,P/ Scos-au M,P/ doao B.C/ stiagului B// 10 Şi de pre cum fusese soma V/ de]după M,P/ Nicolae B,C/ voevoda M//11 pre ţară B] ţara G,M,P/ trii mii B.C/ lipseşte de M,P/ galbieni B, galbeni Cj lipseşte Aşijderea şi M,P// 12 li-au scăzut dăjdile pre giumătate şi unora şi mai bine B,E,G, li-au scăzut tot pre giumătate dăjdile şi mai bine C, Mazililor încă le-au scăzut (dăjdile P) pe giumătate. M,P//13 car te] testament B,E,G,V, carte testament C,D/desetină B// 13-15 Făcut-au boerilor şi mazililor (să nu dei desătină) cârti cu mari blăstăm să nu dei desătină după vechiul obiceiu a ţării.M,P//14 boîarii1 B/ după cum nu didesîe mai înainte vreme.Că acest obiceai să făcusă de la Mihai-vodă B,E,G/n-audat]nudidesîeC/înnainte Cjdupă boerii2ad. desetină C/ lipseşte Că V//15 făcusă obiceai Cj lipseşte de la Mihai-vodă V/de (să V> da boerii desetină C,V/ desetină B/boiarii B//16 Şijlară B,E,G,V/el]Dumitraşco-vodăB,D,E,G,V/ lipseşte apoi B,E,G,V/i-au ertat]îi ertasă să nu dea E, i-au (ertat)atuncea, luund domniia Gjj
17 Decii B,C, lipseşte M,P/Boerii toţi M,P/văzind B,C/ aşîa B, aşa Cjatîta M..P//17-
18 nemărire a lui (nemărirea lui P) Dumitraşcu voevoda s-au bucurat şi îl lăuda fiindcă era şi învăţat M,P//18 şi a lăuda C, şi a lăuda numele lui Dumitraşco-vodă B,D,¥.,Gllipseşte Numai M.P//Î9 luoa B.C/poate fi trăindjfiindcă trăisă M,P/trăind] unde au fost trăit G/poate fi unde fusesîe trăit mult la Ţarigrad B,E/..'
la Ţarigrad, în streinătate. Lăcomie nu avea mare, lucrurile lui poftiîa să fie lăudate.
5. Atunce avea mare supărare şi cheltuială, fiind pacea stricată cu oaste lui voevoda Chiovschii şi cu cea şfe-
5 dzască. O erna şi o grijiîa de zahara; lemnu la Tighinea pentru tocmitul cetăţii. Deci de îa Brăila căra ţara pîine la Tighinea. Aşijderea şi lemn căra den ţară la Dunărea, de făcea pod mereu la Cartări.
Veşti din Ţara Leşască şi de la moscali în tot ceasul cerca 334 io de le trimite la Poartă. Deci era prea / în val şi în mare supărare. Căci el venisă de curind, şi lucrurile toate neaşădzate şi lipsite. Şi siliîa ca să şi plinească poruncile Porţii toate, şi-i era prea cu greu, că era ţara stricată mai de-nainte vreme\
6. începutu-s-au atunce şi omor în vite, cît nu mai 15 biruîa oamenii să le despoae. De pîine încă era lipsă, că
nu rodis-într-acel an.
7. Boîarii carii avusese greutate la Niculai-vodă sta tot vîrtos cătră Dumitraşco-vodă, ca să pîrască pre Neculai-vodă la Poartă pentru răutate ce Ie făcusă.
1 în streinătati, in Ţarigrad M,P/ Lăcomiîe B/Lăcomii mari nu ave M.P//2 să fiie B// 3 Atuncea CJipseşte M,P'/3-4 Iară atuncea avea domniia mare supărare şi cheltuială cu oaste lui voevoda Chiovschii şi cu oaste cea şve-dzască B,E,G,V/ Fiind pace stricată ave mari supărări şi cheltuială cu oaste lui M,P// 4 oastea C/cu oastea cea sfezască C.D//4-6 cea şvezască, dîndu-le zahare şi di toati ce le trebue; lemnu triimite la Tighine di tocmie cetate M.P//5 zaharîa B.zaharea C.zaharea ce-i trebuia V/lemnu (lemne G)> încă ducea la Tighinea B,E,G, lemnu ducea la Tighinea V// 6 Decii C]Şi B,E,G,V, Hpseste M,P/ căra ţara pîine de la Brăila la Tighinea B,E,G,V/Ţara căra pîini di la Brăila la Tighine şvezilor şi leşilor M,P/ pîine Cjj 7 lipseşte Aşijderea M.P/ şijalt V/lemnu B,C,lemnul G/din B,C/Dunăre B.C//8 pod mereu preste Dunăre la Cartai, fiind pacea stricată G/Ţara căra lemnu mari din Moldova la Dunăre şi face pod mereu M,P/la Cartai B,C,D,E,V, lipseşte M.Pjdupă Cartai ad. fiind pacea stricată B,E// 9 după ceasul ad. totdeauna B,E,G/'/9-10 de la moscali în toată vreme trimitea la. Poartă V// 10 de]şi M.Bjlipseşte le B,G/ trimitea B,C/ Decii B,C/era domnul B,E,G, V// 10-11 lipseşte Deci era...supărare. Căci M.P//11 supărare B/Căci]Pentru căci D, Pentru că E,G/vinisă B,C,/curund Cjlipseşte şi1 M,P/toate era neaşezate B,E,G,M, era toate neaşezate C,D,V,P//12 lipseşte şi lipsite M,P/pliniască C, să-ş pliniască B/ poroncile B,C// 11-13 Ţara era stricată mai dinainti; poroncile Porţii era foarti greii şi pentru acee pre cu gre supărare îi era M,P//13 pre C/ai. marginal ţara stricată mai denainte vreme D/mai înnainte vreme B/vreme C//14 6]7 M, lipseşte B,C,E,G,V,P/Iară atuncea începutu-s-au şi un omor mare în vite, că aşîa muriîa (lipseşte că aşîa muriîa V)cît nu mai biruia (nu mai putea birui G> B,E,G,V/ începutu-s-au]Fost-au M,P/ atuncea CJipseşte M,P/un omor C,D/omor mariM,P//15 biruiajpute M,P/ despoaie B,C/Aşijderea şi de pîine încă (lipseşte încă G)era lipsă B,E,G//15-16Piini era puţină, că nu rodisăM.P/rodisă B.C//17 7]6 B,C,E,G,V, 9 M/ Iară boîarii B,E,G,V/avusesîe B,C/la]de la M,P/Nicolae B.Cjdupă vodă ad. anume Ion Sturdzea vornicul şi Ilie Catargiul şi alţii E,G//17-18 Niculai voevoda, săruga. lui Dumitraşcu voevoda să le de voi să me(a)rgă la Poartă să-1 pîrască M,P//18 cătrăjde îndemna pe Vjdupă vodă ad. de-1 îndemna G/pre ~B,Cjlipseşte pre Neculai-vodă M,P/Nicolae B.C//19 pentru răul ce le făcusă B,E,G,V, lipseşte M,P//
516
517
Dar Dumitraşco-vodă nu priimiîa nicidecum, nici să potriviia şi nu le da voie, ce ţinea legătura ce făcus<ă> cu Niculai-vodă, cînd s-au împreunat la Galaţi.
Iar Neculai-vodă, după ce-au agiuns la Poartă, au 5 călcat giurămîntul. Şi cum au mărs la veziriul, au şi pîrît pre Dumitraşco-vodă, dzicînd că el, cînd au mărs în ţară, au găsit mai bine de giumătate boiarii haini la moscali şi, prindzindu-i, i-au închis. Iar Dumitraşco-vodă, cum au luat domniîa, au şi răpedzit de olac înainte şi i-au 10 slobodzit pe toţi. Şi-ncă pre care era mai mare hain l-au pus căimăcan. Ce veziriul nemic în sam<ă> nu-i ţinea vorbile lui. /
f. 334v        8. Atunce, dacă au înţeles Dumitraşco-vodă de acea vorbă bună de prieteşug ce-au grăit Neculai-vodă cătră 15 veziriul, au şi chiemat pre boiarii ce-1 îndemna să-1 pîrască pre Niculai-vodă şi li-au spus de Neculai-vodă cum ţine prieteşugul.
Şi îndată i-au gătit pre o samă şi i-au trimis la Poartă. Şi sosind boiarii la Poartă, ş-au păscut prilejul, şi, cînd au 20 eşit împăratul la geami<e>, ei ş-au aprins rogojine în cap
1 Dar]Iar M,P/voevoda M/ nici decum nu priime M,P/ lipseşte nici să potriviră M,P/protiviia B//2 lipseşte şi nu le da voie G/nu le-au dat voi, ţiind M,P/voeC/ţinîa B/ făcusă B.C//3 Nicolae B,C cînd s-au fost înpreonat (înpreunat C> la Galaţi B,C,E,G,V, lipseşte M,P//4 Iară B, lipseşte M,P/Nicolae B,C/ lipseşte după ce-au agiuns la Poartă M,P/după ce au agiunsu la Poartă la Ţarigrad (la Ţarigrad la Poartă C,V,E> B,C,E,V/agiuns]mărs Gjj 5 lipseşte au călcat giurămîntul. Şi V/ mărsu B,C/viziriul C//6 pe B,C/ voevod M/ mărsu B,C/în ţarăjîn Ţara Moldovii B,E,G,V//6-7 zicînd că, fiind el domnu în Moldova, mai mult de giumătate boerii i-au aflat că sînt haini M.P//8 Iară B/cum]în ci ceas M,P//9 răpedzit]triimis E,G,M,P/ lipseşte de olac E,G/înnainti de olac M,P/înnainte B,C//10 pre B,C/ Şi încă B,C/ carele B,G,V, careli C,D,E, carile M,P/ lipseşte mare G/l-au]pre acela l-au M.P//11 caimacam B,C/viziriul C/nemică C/samă Cjj 11-12 nemică nu i-au ţinut în samă vorbele lui B,E,G/nu i-au ţinut vorbeli lui C, nu i-au ţinut aceste vorbe V/îasă viziriul întru nimica nu l-au crezut. M.P//13 8]7 C,E,G,V, lipseşte M,P/ Atuneea B,C/ înţăles B,C/acia B//13-16 S-au înştiinţat Dumitraşcu voevoda di ace vorbă bună a lui Nicolaiu voevoda şi chemînd pre boeri le-au spus. M.P//14 priîateşug B/ ce au grăit B,C/Nicolae B.C//15 viziriul Cj lipseşte pre Gj ce-1 îndemnasă B, carii îl (cei ce-1 G) îndemna C,G, cei ce îl îndemnasă E/ să pîrască B,E,G//16 Nicolae1-2 B,C// 16-17 lipseşte de Neculai... prieteşugul M,P//17 ţine B// 18 după samă ad. de boiari C, anume pre Ion Sturza vornicul şi pre alţii GJ pre o samăjcîţiva boeri M,P/ după Poartă ad. să pîrască pre Necolaiu voevoda M,P// 19 la Poartăjla Ţarigrad B,E,G/ la Ţarigrad boiarii GJ lipseşte sosind boiarii la Poartă D/ ş-au păscut prilejuljau socotit vremîa B,E,G,V, şi socotind vreme CJ după prilejul ad. şi au socotit vreme D/ lipseşte şi3 C//19-20 Boerii au sosit la Poartă şi au cercat vremi cînd merge înpăratul M,P// 20 înpăratul B,C/ după înpăratul ad. de au mersu V/ gia-miie B, geamie Cj ei]îei B,C, lipseşte M,P/ aprinsu rogojini B,C//
şi au dat ardzaun la împăratul, jăluind ce li-au făcut Niculai-vodă.
Iar împăratul, vădzînd atîta jalobă, au şi trimis să aducă pre Neculai-vodă, să-i tae capul. 5      Numai, norocirea lui, s-au tîmplat un priîaten de i-au dat ştire, şi s-au ascuns de au scăpat de peire; că l-ar fi tăiat.
Socotit, fraţilor, aemu! De vreme că cei mare nu-ş ţinu giurâmîntui, ce încă-ş aduc peirea, dar cei proşti cum l-or ţinea? 10 9. Dumitraşco-vodă pe taină să gătiîa să prindză pre Brîncovanul-vodă, precum îi poroncis<ă> Poarta. Şi trimisese şi iscoade la munteni, de vădzus<ă> toate lucrurile lui cum stau.
Şi ş-au făcut Dumitraşco-vodă vro cinci, şease steaguri 15 de lefecii şi 2 steaguri de lipcani şi cîţiva feciori de boiari grijiţi, îi ţinea gata în Iaşi. Şi făcus(ă> cuvînt că va să margă în sus, cu podghiaz la moscali, ca să nu priceapă f. 335    muntenii. Şi aştepta din ceas în ceas / să-i vie omul cel cu fermanul de la împărăţie, să să şi pornească la Brean-20 covanul, să-1 prindză.
Venitu-i-au şi de Ia hanul ferman, numai să încalece, să-1 prindă. Ce pre fermanul hanului nu cutează să margă,
1 arzu B,C,D, harzu E, harzul G, hardzun V, harzuhal M,P/ înpăratul B,C/jeluind C/ jeluind pre Nicolae-vodă ce li-au făcut B,E,G/ ce]di celi ci M.P//2 Nicolae C/voe-voda M,P// 3 înpăratul văzind B,C/ triimis Cjj 4 Nicolae B,C/ taie B// 5 nărecirea lui B, lipseşte V/ după lui ad. au fost că C,E,G/ s-au tîmplatjcă au avut M,P/ priiatin B, C/de]şi acela M,P// 6 ştire B,C/ după ştire ad. lui Nicolae-vodă V/a.scunsu B.C/de^şi aşa M,P/ că poate l-ar fi tăiat B,C,D,E,G, lipseşte M.P//6-9 lipseşte de peire... l-or ţinea? V//7 Socotiţi Cj acum Cj Din vreme Cj mari Cj ţin Cjj 7-9 lipseşte Socotit, fraţilor,... cum l-or ţinta? B,E,G,M,P//8 încă îş C/mai proşti C//9 cum îl vor ţinea? D// 10 9]8 B,C,E,G,V, 13 M, 7 P/ Iară Dumitraşco-vcdă să gătiîa pre taină să B,E,G/ Iară Dumitraşco-vcdă Y/vcevcda MJ pre CJJ 11 Brîncoveanul B/ lipseşte vedă P/ (vceveda M>, domnul muniinescu, precum i s-au poroncit di la Poartă M,P/ poroncisă B,C// 12 Şi triimisesîe B,C, Şi au triimis M,P/ lipseşte şi Gj de văzusă B,C, de au văzut M,P/ de]şi GJ lucrurili CJJ 13 luiJBrîncoveanului-vodă B,E,G,V// 14 vreo CJ şeasîe B, şase Cjj 14-15 Gătit-au 6 steaguri (de P> lefecii, 2 steaguri (de P) lipcani M,P// 15 lefecii B/ doao B,C/ repetă şi cîţiva B/ficiori B,C// 16 grijiţi bine B,C,G,V, grijiţi bine de oaste E, lipseşte P/ îi ţinia B, şi-i ţine M,P/ Şi făcusă B,C]Au făcut M,P/ că]cum că M,P// 17 la moscali cu podghiaz GJ să nu să priceapă B,C,D,E,V// 18-19 să-i viîe cm de la Poartă cu ferman de la înpără-ţiîe B,E,G,V/ de Cjj 18-20 aştepta fermanul din ceas în ceas ca să me(a)rgă la Brîncovanul (şi M) să-1 prinză M,P// 19 înpărăţie Cj şi să să porniască B,E,G/ lipseşte şi D/porniască C/Brincoveanul-vcdă B,D,E,G, Brîncovanul-vedă C,V//21 Vinitu-i-au C/Vinitu-i-au (Venit-au P> di la hanul iarlîc (iarluc P)numai M,P/ încalece]margă M// 22 să-1 prindăjsă margă să prinză pre Brîncoveanul-vodă B,E,G,V, să-1 (să M,P> prinză pre Brîncovanul(-vcdă C> C,M,P/ Ce pre fermanul] însă pre iarlîcul M,P/ după cuteza ad. Dumitraşco-vodă B,E,G,V/ ad. marg' să margă D//22-1 lipseşte să margă, să-1 prindză. B,E,G//
518
519
să-1 prindză. Ce-au mai scris la Poartă că el îaste gata, şi hanul încă i-au scris să purceadză. Ce să ştie şi de la împărăţie: purcede-a, au ba? Ce de la Poartă i-au venit răspuns să mai aştepte, că, cînd a fi vremea, i-a face el ştire. 5 Că aştepta veziriul să plinească cele 500 pungi de bani Brîncovanul, ce le cerus-împrumut, cum s-au pomenit mai sus.
10. Atuncea, dac<ă au> înghiîeţat apele după Bobo-teadză, au purces hanul în pradă pre apa Donului, în Ţara Moschicească, în sus, pre la Harcov. Dar la galioa-
10 nile moschiceşti n-au putut agiunge, să le aprindză, precum s-au apucat cătră împăratul turcesc. Nici spre Chiov de acolo n-au putut merge, că au dat de oşti moschiceşti. Şi s-au întors iar la Crîm, cu mult plian.
11. Soltanul den Bugiag şi cu voevoda Chovschii, de 15 la Binder, cu oaste lui, au trecut Nistrul şi au purces
prin Ucraina în sus, tot prădînd şi stricînd pînă la Nemirov şi pînă la Fastuv, aproape de Chiov.
Iar moscalii ce era pre margine de strajă, dac-au simţit, s-au tras toţi de s-au strîns în Podoliia, spre Iaslovăţ,
1 Ce au B,C/ lipseşte mai M/că]cum că M,P/ lipseşte el P// 2 scris]poroncit M,P/ ca să purceagă G]să încalece să margă E, ca s(ă> margă să prindză pre Brîncovanul-vodă V, lipseşte Cj ştiîe B//3 înpărăţiîe B, înpărăţie C/purcede-va Cj purcede-va la Brîncoveanul-vodă să-1 prinză, au ba? B,E. purcede-va să prinză pre Brîncoveanul-vodă, au ba? G, merge-va la Brîncovanul-vodă să-1 prindză, au ba? V/ Ci aşteaptă poronca înpărăţii: mergi-va să-1 prinză; au nu ? M,P/ Ce de la Poartă i-au vinit B]Viziriul i-au (au P> făcut M.P//4 răspunsu Bj aştepte B,C/ cînd va fi vreme C/ vremia B/el]viziriul C/ştire B,C/ după ştire ad. veziriul E,G// 4-6 cînd a fi vremi di purces el îi va faci ştiri. Vizirul aştepta să înplinească Brîncovanul aceli 500 pungi bani ■ci le-au cerut viziriul înprumut şi pentru acee au poroncit lui Dumitraşcu voevoda să mai aştepţi. M.P//5 viziriul C/pliniască B,C/ cinci sute de pungi B,C,D,V/Brînco-veanul-vodă B,D,E,G,V, Brîncovanul-vodă C//6 după cerusăai. veziriul B,E,G,V/ înprumut B,C/ precum s-au pomenit mai sus D, precum s-au scris mai sus B,C, precum mai sus s-au scris E,G,V// 7 10]8 B,C,E,G,V, 17 M, 9 Bj Iară atuncea B,E,G, V, lipseşte M,P/ dacă au înghieţat B,C/ Bobotiază Bj după Bobotează ad. la ghenar C//8 au şi purces B,E,V// 7-8 După Bobotează au îngheţat apile. Hanul au purces în pradă M,P// 9 pre]pînă M,P/ Dar] însă M,P/ galioanele B,C//10 după moschiceşti ad. la Voronij M,P/ să agiungă M,P/ n-au putut să străbată, să agiungâ B,E,G/ lipseşte să le aprindză M.P//11 precumldupă cum M/ s-au fost apucat B,C,E,G,V,' să apucasă M/ înpăratul turcescu B,C// lî-12 lipseşte precum s-au apucat... n-au putut merge P//12 Şi nici la Chiiv iarăş n-au putut să agiungă, că î-au eşit înnainti oşti moschiceşti M/că au dat de]că i-au eşit înnainte P/merge Bjj 13 s-au întorsu înnapoi B,V/ întorsu C/iar]înnapoi B.Gjrepetă laD/Şi iarăşi s-au întorsu la Crîm M,B jdupă plian ad. şi duium B,C,E,G,V//14 11] 10 B,C,E,G,V, 18 M, lipseşte P/Calga soltan den G/den] din B,C,deP/Bugiac B,C//15Bender B,C,E,G, BendirV/cu] şi cu M,P/ oastea Cj lui] lor B,E,G,V,M,P// 16prin]pin Bj prădînd şi arzind şi strîcînd G/Nemirova B,C,D,E,G, V//17 FasovB, FastovC,D,E,V, Hvastov M,P//18ilară V.lipseşteM.BIce'] carii C, cei ce GJipseşteBj ce era de straje pre marginea Ţării Leşeşti, dacă B,E,G,V/marginîaC/ straje, C/dacăC//19 toţijcu toţiiB,E,G,V,M,P/de]şiM,P/strînsu B,C/IazlovăţB,C,V//
335' la Buceci, unde le era/ghenaralii lor, şi aştepta să le viie ucaz de la Petreburh, de îa împăratul moschicesc, să vad<ă> ce vor face.
Atunce Adam Sinîavschii hatmanul i-au mustrat pe 5 ghenararii moschiceşti, anume Vonconschii, Ianăş şi Yej-bah, şi li-au zis aşea: „Ce oameni sinteţi voi de aşteptaţi ucaz, şi nepriîatenii pradă şi strică ţara?"
Şi îndată i-au pornit asupra tătarilor şi a lui voevoda. Şi li-au dat şi hatmanul un rămentar, cu vro 30 de stea-10 guri leşeşti; şi moscali încă era ca vro 10.000.
Şi cum s-au pornit asupra soltanului şi a lui voevoda, n-au stătut sultanul cu voevoda să s(ă> bată cu temeiul, şi s-au întors înapoi la Bugeag, făr(ă> cît numai cîte o strajă, unde şi unde, de să loviia. 15 12. Iară după ce s-au întors hanul şi Calga sultan din ceambururi, auscrisla Poartă de toate ce-au lucrat. Aşijdereaau scris şi păşea de Tighine. Dar veziriul nu i-au credzut, ce-au trimis pre taină un ciohodar de olac la Dumitraşco-vodă, de l-au întrebat anume cum au îmbiat  hanul si sultanul.
1 la] şi la D/ Ucecea P/ unde Bj unde era şi ghinirarul lor M,P/ gheneralii B,C/ şi acolo aştepta M,P/ vie C//2 ocaz B,C,V/ lipseşte de la Petreburh M,P/ Petrîburgu B,C/ înpăratul moschicescu B.C//3 să vadă B,C/ lipseşte să vad(ă) ce vor face M,P// 4 Atuncea B,C, lipseşte M,P/ Sinavschii hatman corunnii de Ţara Leşască, i-au mustrat B,E,G,V/ hatmanuljce era hatman corunnii C,D/ pre gheneralii B,C// 4-14 Adam Sinaveschii hatmanul au făcut pre moscali să nu aştepţi ucaz (hatmanul au sfătuit să nu aştepţi moscalii ucazul P), că tătarîi strică ţara, ci să meargă asupra lor. Şi le-au dat şi el 30 steaguri oasti leşască. Moscalii şi leşii au mersu asupra soltanului şi a lui voevoda Chievischii ci era cu tătarîi. Soltanul şi cu voevoda Chievischii n-au stătut cu temeiu să să bată cu moscalii şi cu leşii, fără (cît M) numai s-au lovit puţine străji şi iarăş s-au întorsu la Buzac M,P// 5 anume pre Volcovschii şi (lipseşte C> pre Ianăs (Ianoş C,V> şi pre Vejbah B,C,E,G,V/ Volcov-schii Bjj 6 aşia B, aşa C/ Ce fel de oameni V/ sinteţi B,C//7 ocaz B,C/ nepriiatinii B, nepriiatinii C// 8 şi a lui]şi asupra lui B,C,E,G,V/ după voevoda ad. Chiovschii (Chioschii C> B,C,D,E,G,V// 9 hatmanul Sinavschie G/ lipseşte hatmanul Cj reimcntar B,C/ vreo triizăci B,C// 10 după leşeşti ad. cu slujitori B,E,G,V/vreo zece mii B,C]vro 30.000 G//11 şi asupra lui (şi a lui C> voevoda Chiovschii B,C,E,G,V//12 stătut]putut E,G/ soltanul C/ după voevoda ad. Chiovschii E/ să bată Cj cu temeiul oştii moschiceşti şi leşeşti şi (ce G,V> s-au B,D,E,G,V/ cu temeiul moscalilor, şi Cjj 13 întorsu B,C/ înnapoi B,C, lipseşte E,G/Bugiac B,C/ fără cit B,C, fără de cît D.E//14 straje B,C/ unde1"2 B unde2'c// 15 12] 11 B,C,V, 25 M, lipseşte Bj întorsu B,C/ şi]şi cu B,C,D,E,G,V/ Galga B,V/ soltan B,C/ Hanul şi Galga soltan (soltanul P> după ci s-au întorsu din ceambururi M,P// 16 de toate ce-au lucrat la Poartă V/ Poartăjviziriul M,P/ ce au Cjcîţi au M,P// 17 paşia B,C/ Tighinea B,C/ lipseşte DarM.P/ după veziriul ad. vrînd să adeveriascăD// 17-18 Dar veziriul vrîndşă adeveriască mai bine, au trimis (triimis C> pre taină pre un ciohodar de ai lui (lipseşte de ai lui C> B,C,E,G,V// 18 pre un ciohodar pre taină de olac D/de olacu Cj lipseşte E,G,V/voevodaM,P//19 după anumi ad. să-i scrii M,P/ umblat B,C/ şi]şi cu B,D,E,G,V/ soltanul B,C/ după soltanul ad. în ceambururi B,E,G,V//
520
521
Şi au scris Dumitraşco-vodă de toate, cum le-au fost„ de rînd.
Scris-au veziriul cu scîrbă la paşa de Tighinea, dzicînd. că beiul de Moldova iaste un ghiaur şi ştiîe toate ce să 5 fac la Moscu şi la Ieşi, de le scrie tot, adevărat, la Poartă, / i- 3Jâ     „iar tu eşti, vedzi doamne, busurman şi nu ştii nemic !"
La atîta credinţă şi laudă avea Dumitraşco-vodă la Poartă, cît apoi paşa Tighinei tot la dînsul trimite de lua veşti, de scriia la Poartă. Dar Dumitraşco-vodă încă să 10 purta bine, că i le trimite peste cinci, şease dzile, după ce scriia el la Poartă, pentru ca să [s<ă>] sosască întîi de la. dînsul veştile, apoi de la paşa.
13. Dumitraşco-vodă, vădzînd că de la Poartă îl. zăbăvăscu cu răspunsul pentru Brîncovanul, au început 15 a gîndi că doar au prinsu veste şi ş-au tocmit lucrul. Şi ştiindu-1 pre Brîncovanul mare nepriîaten, şi de i s-a tîmpla vro mazilie n-a fi bine de dînsul, şi vădzînd că atunce trăgea toată creştinătate bucurie şi nădejde creşti-
nilor, adec-a moscalilor, au început şi el a să agi 20 cu creştinii si a-i înştiinţa de la Poartă.
unge
1 Iar Dumitraşco-vodă au scris de toate B,E,G, Iar Dumitraşco-vodă precum au ştiut au scris de toate, precum V/li-au B,C//l-2 Iar Dumitraşcu voevoda au scris, de toati pre amăruntul M.P//3 Iar dupreaceîa scris-au (au scris G>veziriul B,E,G,V/ după veziriul ad. după aceia C/paşîa B,C/Viziriul au scris la paşa di Tighine cu scîrbă, zîcînd M.P//4 lipseşte că M,P/ ghiiaor B,V, ghiiaur Cj ştie Cj ce s<ă> facu C//5 Moscujmoscali Mjlipseşte de le scrie...Poartă M,P/le scrie C, le scriîe B//6 vezi (văz G,V> doamne, eşti busurman B,D,E,G,V/eşti]te numeşti M,P/ lipseşte vedzi doamne M,P/ nemică Cj şi nimica nu ştii M.Bjdupă nemică ad.ce să lucrează B,E,G, V//7 lipseşte La V,M,P/credinţă B,C/Dumitraşcu voevoda ave M,P//8 lipseşte cît apoi M,P/paşîa de la <de E> Tighinea B,E,G/Tighinii C/paşa Tighinii trimitea la Dumitraşcu-vodă de luoa V/dînsul]Dumitraşco-vodă B,E,G/trimitea B,C/luoa B,C// 8-9 paşa di Tighine adesa triimite (totdeauna trimite adesă P> la Dumitraşcu voevoda di lua veşti şi le triimite la Poartă M.P//9 Dar]Iar E,G,V, lipseşte M,P/ că-i le trimite]că-i trimitea veştile B,C,D,E,G,V//9-12 Să purta bini Dumitraşcu voevoda, că întîi el triimite veştile {veşti P) la Poartă; şi după ci trece şasă zili, apoi triimite aceleş veşti şi la paşa di Tighine. Şi pînă a sosi veştile paşii la Poartă, Poarta era înştiinţată de <la P> Dumitraşcu voevoda M,P//10 piste B, preste C/şeasîe B,şasîe C//11 să sosască B,D,C,E,G,V//12 veştili B/paşîa B,C//13 13] 12 B,C,V,lipseşte D,M/voevoda M/văzind B,C//13-15 văzîndu că zăbăveşti răspunsul di la Poartă pentru Brîncovanu, au socotit că Brîncovanul s-ar fi înştiinţat şi ş-au tocmit lucrul M,P//14 Brîncoveanul-vodă B,D,E, G, Brîncovanul-vodă' C,V//15 doară B/ după veste ad. Brîncoveanul-vodă B,E,G, Brincoveanul V/tocmit]aşezat E// 15-17 Şi ştiind că Brîncovanul îi esti mari duşman şi apoi de să va întîmpla mazilie nu va fi M,P//16 Brîncoveanul-vodă B,D,E,G, Brîncovanul-vodă Cj nepriiatin B, nepriiatin C/şi socotind că de i s-a tîmpla B,E,G,V//17 şi]iar diosăbit M,P/văzind B,C//18 atuneea trăgea B.Cjlipseşte M,P/creştinătate B, creştinătatea C/creştinătate aştepta (aştiaptă P> cu bucurii M,P/bucuriîe Bj nedejdea B, nedejde C/creştinilor B,C]di creştini M.P//19 adecă B,C/adică di vinire moscalilor, şi pentru acela (şi el P> au început M,P//20 creştinii B,C]moscalii Vjdupă creştini ad. adecă cu moscalii C//-
Şi aşea cu meşterşug au scris la Poartă, ca să-i dea voie să să facă a să agiunge cu moscalii şi ce-ar vedea şi ar înţelege, de toate să facă ştire Porţii. Deci veziriul, gîndind că va hi drept Porţii, datu-i-au şi acea voie. 5 14. Apoi Dumitraşco-vodă, luîndu şi acea voie de la Poartă, şi mai fără siială au început a să agiunge cu moscalii.
Şi să tîmplasă de avea la Poartă şi un capichihai, 336'    anume Iano, pre mare telpizu. Şi poate-fi / că-ş ştiia şi 10 mai nainte voroava, că cu meşterşugul acelui capichihai lua cărţi de la solul moschicescu, ce era închis în Edicula, şi le trimite la Dumitraşco-vodă, şi Dumitraşco-vodă le trimite la împăratul Moscului.
Deci cu acel fel de credinţă şi slujbă au cădzut Dumi-15 traşco-vodă în mare cinste şi dragoste la Petrî Alexievici, împăratul Moscului. Că altul nime nu cutedza a face acele slujbe, că era solul în mare pază.
15. Pre aceia vreme muntenii nu ştiia pentru slujbele ce face Dumitraşco-vodă, nici din boiarii moldoveni; 20 şi scriia muntenii rău de Dumitraşco-vodă la moscali. Iară Moscalul, vădzînd slujbele ce-i făcea, nicicum nu-i credea.
1 asia B, aşa Cj după meşteşug ad. iscusit M,P// 2 agiunge B,C/ce ar videa şi ce ar înţălege B,C,D,E,V,M,P//3 lipseşte de toate M,P/ştire B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P// 3-4 Viziriul au socotit că Dumitraşcu voevoda a sluji cu dreptate Porţii şi i-au dat ace voi M,P// 4 hi]fi B,C/ acîaC/ dupăvoe ad. veziriul Gjj 5 14] 13 C,V, lipseşte B,M,P/ Apoi]Decii V, lipseşte M,P/ voevoda M/ luund, B, luundu Cj lipseşte şi P/ acia B; lipseşte de la Poartă M,P// 6 fără de D,E,G/sfiială Bjj 8 tîmplase B,C/ capichihaia Cj Şi avînd (şi P> un capichihae la Poartă, anumi M.P//8-9 capichi-haia, pre anume Iano, foarte om de treabă şi pre mare telpiz B,E,G/capichihaia, pre anume Iano, foarte om de triabă V// 9 lipseşte pre mare telpizu V/telpiz Cjj 9-10 că-ş şi ştiia şi mai dennainte vreme vorova G//10 mai denainte B,C/ lipseşte că M,P/ capichihaia B,C//11 luoa B,C/cărţile B,E,G,V//10-12 Acel capichihae, cu mari meşteşug merge la Edicula, unde era închis solul moschicescu şi lua cărţi di la dînsul şi le triimite la M,P//12 trimitea B,C voevoda1"3 M/şi]iar M.P//13 trimitea B,C/ înpăratul B,C/Moscului]moschicescu M,P// 14 Decii B,C/feliu B,C/credinţă Cj cădzut]agiunsu E.G//14-15 feliu di slujbi şi di credinţă Dumitraşcu voevoda au căzut in mari dragosti şi cinsti (cinste şi dragoste P> M,P//15 cinste B,C/ înpăratul B,C, inperatorul M// 16 Moscului]moschicesc P/ CăJFiindcă M,P/ nime B,C/ repetă a face E//17 aceli slujbe B, aceslubăM,P/că solul moschicescu era la mare pazăM,P// 18 15] 13 B, 14 C,V, lipseşte M,P/ Iară pre B,G,V, Iară la E/ acia vreme E/ slujbeli Cjj ÎS-19 lipseşte Pre aceia... boiarii moldoveni M.P//19 face]făcea B,C,D,E,G,V/ după vodă ad. moscalilor B,K,G,Vjdupă moldoveni ad. încă nu ştiia B,E,G,V// 20-22 si măcar că muntenii scrie rău la moscali pentru Dumitraşcu voevoda, însă moscalii nicidecum nu-i credea M,P// 20 de rău B,E,G,V//21 Iar Cj Iară Moscalul] Iară înpăratul Moscului B,E,G,V/ văzind B,C/ slujbeli B,C/ ce-i]cie-i Bj făcea Dumitraşco-vodă,  nicidecum B,E,G,V//
522
523
16. Aşijderea pre aceia vreme, fiind mitropolit ţărîi, părintele Ghedeon şi cu Antiohie Jora hatman şi cu alţi boiarii mari încă scriîa de rău pentru Dumitraşco-vodă la moscali, să nu-1 creadză, că el iaste ca şi un turc şi 5 ţine cu turcii. Dar ei au 10.000 de oaste gata şi zahara, şi să trimită împăratul 15.000 de oaste, să lovască podul de pre Dunăre, să-1 strice şi să bată tot Bugiagul. Iar împăratul, vădzind slujbele lui Dumitraşco-vodă, nici de unele nu-i asculta. 10      17. împăratul Moscului, vădzînd că tătarîi au prădat f- -'3     în ţari, / chiematu-ş-au toţi sfetnicii lui, de au stătut la sfat, ce vor face. Deci unii sfătuia să margă cu toată putere la Crîm şi să lasă o sama de oaste la Chiov de apărare, de a merge cineva asupra Chiovului. Unii sfătuia 15 să margă pre Nipru pînă la Voziia şi să-ş ducă zahara pe apa Niprului, şi de la Voziia să Ia Dunărea în sus, la Cetatea Albă, să cuprindă Dunărea. Unii sfătuia să margă pre Nistru la Tighinea.
18. Brt'r împăratul n-au priimit sfatul nemărui şi au! 20 dzis că la Crîm a lăsa oaste, împotriva Voziei, iar, altă oaste, la Tighinea nu-i bine aşea, îndată să margă să o ia, că ş-a şi răni oaste şi apoi cu temeiul turcilor nu s-a
1 16] 15 C,V, 14 P, lipseşte B,M/ lipseşte Aşijderea M,P/ vreme B,C/ fiindjera M,P//
2 lipseşte părintele M/ chiriu, chir Ghedeon C, chir Ghedeon D,G,V/părinteli BJ după Ghedeon ad. încă scriîa B,E,G,V/ lipseşte cu1 C,E/ lipseşte cu Antiohie M,P/ Antiohii B/hatman Jora M,P/ şi culdeci aceştie înpreună cu M.P//3 boiari B,C/ lipseşte mari încă scriîa V/ încă scriîa]iarăş au scris M,P, lipseşte B,E,G/pentru] asupra lui M,P/ voevoda M//4 la moscali]cătră înpăratul moschicescu M,P/ criază. B,C/ turcu B,C//4-7 lipseşte să nu-1 creadză... şi să bată tot Bugiagul. M,P//5 ţine Cj eijîei B,C,V/' zece mii B,C/ lipseşte gata B^E/zaharea B,C,V//6 înpăratul B,C/ cincisprăzeci mii B.C//7 de pre] despre G/Dunărea B,C/ Bugiacul B.C//8 înpăratul B,C]înpăratul moschicescu M,P/ văzind B/voevoda M// 9 nu-i asculta nici de uneli V/ nu-i ascultajnu i-au crezut M,P// 10_17]14 B, 16 C,V, lipseşte M,P/ înpăratul B,C, Iară înpăratul V/văzind B,C// 10-3 înpăratul Moscului, după sfatul ci au făcut cu sinatorii săi au hotărît să meargă drept la pod, înnainte viziriului să să bată cu turcii. Şi după acee mai pre lesne a lua şi Tighine. M.P//11 ţări]ţărîli lui B,D,E,G,V, ţările sale C/chiematu-ş-au pre toţi B,D,E,V/lui]săi B,E,G,V//12 Decii B.Cjdupă margă ad. înpăratul B,E,G//13 puterea B,C/la Crîm]asupra Crîmului B,E,G,V/ de2] pentru E,G/apărare B.C//14 de ar(ari D,E> merge B,D,E,G,V/ merge Cj Iară. unii B,E, Iar unii D,G,V/pe B//15-16 lipseşte şi să-ş ducă... de la Voziia E,G/ zaharea B,V, zairea C/pre B,C,V//16 lipseşte la D/ şi să îa E,G/ în sus Dunărea D/ lajpînă la B, V, de la E,G//17 să^şi să E,G/ UniTjIar unii D, Iar alţii B,E,G,V//18 pe Nistru în gios la Tighinea B,E,G//19 18] 17 C,V, lipseşte B.B.GJli'pseşte Dar C/înpă-ratul B,C/nemărui]nici a unora, nici a altora G//20 la Crîm] înpotrivă Crîmului V//20-21 oaste şi înpotrivă Voziîei (Voziei C}a lăsa (va lăsa C) iar (lipseşte iar C)> altă oaste, iar la Tighinea B,C,E,G,V//21 aşa CJ lipseşte să o îaC//22 că ş-a răni B,V„ că îş va răni E, că-ş va răni G/ oastea CJJ
putea bate. Ce pe Tighinea a lăsa-o în urmă şi va merge drept la pod, împotriva veziriului, să-1 bată, că apoi lesne va fi a lua pre urmă Tighinea." „Că zahara ne va scoate Brîncovanul-vodă, că aşea să adevereşte, şi ni-a
5 eşi înainte cu 30.000 de oaste. Şi iaste să mai ias(ă> cu Brîncovanul 20.000 de oaste sirbi; şi leşii încă or să ne dea 30.000 oaste, şi din Moldova iar scriu boiarii că sint gata 10.000 de oaste". Şi are şi el ca treidzăci, patrudzăci de mii de oaste. „Şi ne agiunge atîta oaste". Şi aşea, cu
10 acestea nădejdi, ş-au pornit greime oştii, în gios, de la Rîga.
19. Dumitraşco-vodă, dacă au simţit pre Antiohie Jora / 337'   hatmanul că-1 pîreşte la Moscu, l-au mazilit şi m-au pus pre
mine,pe Ioan Niculce spătariul, hatmanînlocul lui Antiohie.
20. Dumitraşco-vodă, chiemîndu-şi boiarii, au între-15 bat sfat, zicînd că moscalii să pogoară asupra ţărîi, ce or
face, ca să vadză cine ce ar dzice. Dar el, să le spue adevărul, că iaste agiuns cu moscalii, nu spune.
1 nu să va putea D/preB/ o va lăsa în urmă D,E,G/merge B, merge C//2 înpotrivă B, şi înprotiva C/ viziriului C//3 apoi pre lesne E/ luoa B,C/ şi Tighinea B/ zaharea B,C,V, zairea E//4 Brîncoveanul Bj aşîa B, aşa Cj adevereşte Bjj 4-6 Brîncovianul, domnul muntenescu, au scris la înpăratul moschicescu că-i va eşi înnainti cu zahara şi cu 30.000 o(a>sti muntenească şi cu 20.000 oasti sîrbască M.P//5 ne va eşi C,D,V/ înnainte B,C/ triizăci de mii B,C/ iasă B,C// 6 Brîncoveanul-vodă B,D,E,G,V, Brîncovanul-vodă CJ doaozăci de mii B,C/ or]vor B,C,D,V// 6-7 Leşii s-au făgăduit înpăratului moschicescu că-i vor triimeti agiutoriu 30.000 o(as)sti. M,P// 7 triizăci de mii (de B> oaste B,C/ şi iaste să mai iasă cu Brîncovanul-vodă şi din Moldova V; iară 3/sint B,C// 7-8 Di la noi din Moldova, i-au scris boerii că-i vor da agiutoriu 10.090 oasti. M.P//8 zece mii B,C/ are B,C/ triizăci B,C/ La înpăratul moschicescu încă era 40.000 oasti M, lipseşte BJJ 9 ne va agiunge B,D,E,V/ agiunge Cj lipseşte Şi ne agiunge atîta oaste M,P/ Şi aşîaB, şi aşa C, lipseşte P//10 aceste B, acestea Cj nedejdi B,C/ după pornit ad. înpăratul B,E,G,V,/greimea oştii lui (sale C) B,C,E,G,V/ greime oştii moschiceşti s-au pornit M,P/ lipseşte în gios D/ Riga B,C]cetatea Riga E,G/;T1 19]15 B, 18C,'E,G,V/ Antiohii Bj hatman B,V// 11-13 dacă au simţit pre boiari că il pîrăscu {carii îl pîrîîa G) la Moscu, au mazilit (din boerie E) pre Antiohii Jora (hatmanul G) şi pre Ilie Catargiul (vistiernicul G> şi au pus în locul lui Antiohii Jora pre Ion Neculcea (ce era spătar mare E) l-au pus hatman şi in locul lui Ilie Catargiul au pus pre Ştefan Luca vistiernic mare. E,G/Dumitraşcu voevoda au simţit că l-au pîrît hatmanul Jora la înpăratul moschicescu şi pentru acee l-au scos din hătămănii. Iar în locul lui au pus hatman pre Ioan Neculce M,P//12 pîrăşte CI după mazilit ad. marginal şi pre Ilie Catargiul vist(iernicul) Bjj 12-13 mazilit şi au p'.is pre Ion Neculce B,D,V/ şi au pus pre Ion Neculce hatman în locul lui Antiohie Jora Cjj 13 ad. marginal spat(ar) V/ Antiohii Jora BJ după Antiohie Jora ad. şi iu locul lui Ilie Catargiul au pus pre Ştefan Luca visternic mare Bjj 14 20j 16 B; 19 C.E.G.V, 35 M/ boiarii săi E,G/ întrebatjcerut Gjj 14-16 Dumitraşcu voevoda au chemat boeni la sfat şi i-au întrebat ci vor faci, di vremi că moscalii s-ar, apropiiat di ţară. Şi aceasta au zis-o ispitindu ca să vază cini ci ar zici M,P;,' 16 or zice B, vor zice E,G, va zice D/ să spue D/ spuîe BJ! 16-17 lipseşte Dar el... nu spune M.P//IS agiunsu B,C/ nu spunea B,C//
524
525
Deci boiarii nu-i credea pre Dumitraşco-vodă; gîndiia că ţine cu turcii. Deci aşea, unii dzice să s(ă> dea în gios spre Fălcii, şi doamna să o trimiţ<ă) pre Oituz. Alţii dzicea să o trimiţ<ă> spre Bîrlad, alţii spre Focşani, pîn' să vor 5 bate turcii cu moscalii, şi care parte a birui, cu aceia să ţie.
Şi au rămas să trimiţ<ă> pe doamna cu giupînesele la Oituz, iar boiarii cu vodă spre Fălcii. Şi cum s-au tocmit acest lucru, au şi început a-şi răschira casele lor, cine cum putea, şi ales unii a să agiunge cu moscalii, precum s-au 10 pomenit.
21. Dumitraşco-vodă au trimis-au sol la moscali pre Luca visternicul, dzicînd că-1 trimite iscoadă, şi au scris şi la turci, făcîndu-le ştire.
Deci Luca visternicul au găsit pre împăratul Moscului 15 aproape, în Ţara Leşască, la Iaroslav, şi aşea au aşădzat cu împăratul de-au făcut legătură:
22. Ţara Moldovii cu Nistrul să-i fie hotarul, şi cu Bugeacul şi cu toate cetăţile tot a Moldovii să fie. Numai
1 Decii B,C, lipseşte M,P/ credea B/ pe B/ lipseşte pre Dumitraşco-vodă M,P/ gîndiîaj gîndind G, socotind M,P// 2 că ţine C, că el va ţine M,P/ după turcii ad. neştiind că el s-au agiuns cu moscalii M,P/ Decii C/ Decii unii din boîari dzicea aşîa, să să dea vodă (lipseşte vodă V) în gios B,E,G,V/ aşa Cj zicea Cj să să dea Cj Deci unii slătue să să tragă în gios M,P//3 Fălciiu B/ şi]şi pre B,C,D,E,G,V/ pe B/ Iară alţii B,E,G,V//3 —4 trimită1"2B,C//4 alţii zicea spre Focşani B,D,E,V, iar alţii zicea spre Focşani G, alţii zicea să o trimită spre Focşani Cj pînă B,C// 5 şi cu care D,E/ aceîa B,C/ ţiîe Bjj 6 trimită B,C/ pre B,C/ cu]şi'cu E giupînesele B,C/la]pre C,E,G// 6-7 Iar mai pre urmă au hotărît să triimeaţă doamna spre Uituz (să triimită doamna spre Oituz au hotărît P>, iar Dumitraşcu voevoda cu boerii să să ducă spre Fălciiu M,P// 7 iar vodă cu (şi cu E) boiarii să purceadă (să să dea G) în gios spre Fălciiu B,E,G,V/ tocmitjpomenit B,D,G,V, aşezat Cj lipseşte Şi cum s-au tocmit acest lucru M,P// 8 după început ad. unii D, unii din boîari B,E,G,V/ a-ş Bjj 7-9 Boerii n-au urmat aceştii hotărîri, ci au început a să răşchira pre la casile lor, cini încotro pute, iar alţii s-au agiuns cu moscalii M,P//9 unii s-au început G/ precum mai sus s-au scris V,E,G, lipseşte M,P// 11 21] 17 B, 20C,E,G,V, 37 M, lipseşte P/ Atunce Dumitraşco-vodă V/ lipseşte ax^C, au2 B,D,E,G,V//11-12 au triimis sol pre Luca visternicul la moscali, dzicînd B,E,V/Pre Ştefan Luca vel-visternic D/ visternicul Cjj 11-13 Dumitraşcu voevod au trimes pre Luca visternicul sol la înpăratul moschicescu, iar la Poartă au scris cum că l-au triimis iscoadă la moscali. M.P//13 după turci ad. la Poartă Cj făcîndu-li ştire B,C// 14 Decii B,C/ lipseşte M,P/ viste-nicul B,C/ înpăratul B,C/ Moscului]moschicescu M,P// 15 lipseşte aproape M,P,V/ la Iaroslav la o nuntă leşască a unui domnu mare B,E,G/ aşîa B, aşaC/ aşezat B.C//16 înpăratul B,C/ de au B,C// 15-16 la Ieroslav şi l-au priimit cu cinsti. (Şi M> atunci înpăratul moschicescu au făcut Ţării Moldovii aceste aşăzămînturi, după cum anumi arată mai gios: M,P// 17 22]28 B, 31 C,E,G,V,P, lipseşte M/ Poncturi M, Ponturile P; De va bate Moscul pe turci, Ţara Moldovii cu Nistrul V/ lipseşte cu1-2 B,E,G, lipseşte cu2 V/să-i file V/ hotar G//17-18 Ţara Moldovii să fii pîră în Nistru şi pînă în Bugeag M,P// 18 Bugiacul B.Cjlipseşte cu E,G/ tot]toate Gj să fiîe B, să fie precum au fost E, să fie precum au fost şi mai înnainte vremi E//
:f. 338    deodată/prin cetăţi să aşedze moscali Oşteni, pîn' s-a întemeia ţara, iar apoi să lipsască oaste moschicească.
Bir să nu dea ţara nici un ban; pre domn să nu-1 mazilească împăratul pîn' la moarte, şi pre urmă fiii lui, pre 5 care ş-or alege ţara. Neamul lui să nu ias(ă> din domniîe. Numai cînd s-ar haini sau cînd ş-ar lepăda lege, atuneea a cela să lipsască, şi să pue din fraţii lui.
23. Pre boiari să nu-i mazilească domnul din boerie pîn' la moarte, sau cu mare vină să-1 scoată. 10     Vama ocnii şi altor tîrguri să fie venitul domnilor, iar altă dare să nu fie.
Mazilii şi mănăstirile să-şi stăpînească ocinele şi vecinii săi; să-ş îa desetin<ă> şi goştina de oi şi de mascuri şi de stupi de pre moşiile sale. 15     10.000 de oaste să fie tot gata în ţară, şi împărăţie să le dea lefe din visteriîa împărătească, din stoliţă.
Din moscali să nu s-amestece la boeriile Moldovii, nici să s-însoare în ţar<ă>, nici moşii să cumpere.
Domnul pre boiari să nu fie volnic a-i pierde, orce
18—2 Toate cetăţile să fie a Moldovii. întru aceli cetăţi diodat'ă, pînă să va întemeia ţara, să aşăzi moscalii oşteni; iar după ci să va întemeia ţara să lipsască ostili moschiceşti di prin cetăţi şi să întri oşti (ostile P> moldoveneşti M,P// 1 repetă prin E/ să aşăze prin cetăţi Gj oştîani B, lipseşte Dj pînă B,C/ să va întemeia D// 3 Ţara să nu dîa bir nici măcar un ban M,P/ domnu B,C/ maziliască B,C// 4 înpăratul B,C/ pînă B,C/ moarte C/ pînă la moarte (lui M>, iar după moarti să fii domnu unul din ficiorii lui M,P/pre urmă din fiii lui să fie, pre careli B,E,G,V,'/5 pre carii C,D/ ş-ar alege B,E,V, îş vor alege C,D, îl va alege M,P/ Niamul B,C/ iasă B,C//6 Numai atunci M,P/ lege ce creştinească M,P//7 acela]unul ca acela M,P/ puie B/ pui domnu M,P// 8 23] 19 B, 22 E,G,V, lipseşte C,M,P/ maziliască B,C/ boîariîe Bjj 8-9 Domnul să nu maziliască pre boeri din boerii pînă la moarte lor (pînă la moartea lor din boerii) ; iar făcînd vro vină mari, atunci să-1 scoată M,P//9 pînă B,C/ pînă la moarte din boeriîe E/ moarte Cj lipseşte sau cu mare vină să-1 scoată Cjj 10 şi]şi a C,E, şi ale Gj să file B/ vinitul B,C/ iară B,C/ Vama tîrgurilor şi ocnilor (ocnile P) să fii M,P// 11 dare B,C/ nu fiîe Bjj 12 să-ş stăpîniască ocinile, moşiile şi pre vecinii săi Cj ocinele]moşiile V, ocinile, moşiile E,G// 12-14 mănăstirili să-ş stăpîniască ocinile, moşiile şi vecinii săi şi să-ş ia şi desetină de stupi şi de mascuri şi goştina de oi de pre moşiile sale B,' Mănăstirile, boerii şi mazilii să-ş stăpîne(a>scă moşiile şi vecinii săi; şi să-ş ei di la dînşii desătina di pre stupi şi mascuri şi goştina di pre oile lor, adică di la toţi o(a)minii ce vor trăi pre moşiile lor'.Î.P// 13-14 desetină de stupi şi de mascuri şi goştina de oi de pre moşiile sale C,D,E,G,V// 15 Dzece mii B, zece mii CJ de B,C/ fiîe BJ Zece mii oasti di-a purure să fii gata M,P/ înpărăţiia B,C]înpăratul moschicescu M,P// 16 lîafă M,P/ vistieriia B, vistierie CJ înpărătiască B,C/ lipseşte din stoliţă M,P// 17 Din moscali]Moscaiii M,P/ să amestici B, să amestice CJ Moldovii]moldovineşti M,P// 18 Moscalii să nu să însoari în Moldova. Moscalii să nu-ş cumpere moşii în Moldova M,P/ să însoare B,C/ ţară B,C/ să nu cumpere B,E,G,V// 19 să nu fii volnic a pierdi pre boeri M,P/ piîarde BJ orice greşal-ar face C, lipseşte E,G,V/7
526
527
f. 33-S
greşala ar face, fără sfatul tuturor şi fără iscălitura mitropolitului.
24. Cătră aceste i-au dat şi tit de domniîe, să s<ă> scrie, mai de cinste şi mai sus după cum să scriu domnii aemu. 5 Iar titul aşea-i era: „Săninatul domn al Ţărîi Moldovii samo-derjeţ (sîngur stăpînitor) şi colegat (prietin), Ţărîi Moschiceşti", iar nu rob supus. Care acest nume iaste puţin oarece mai de gios decît al unui craiu, / care să chiamă latineşte acest nume sărenis, iar sloveneşte să chiamă predsfeliişe. iar io leşeşte eşniosfinţunii. Aşea ca să s<ă> scrie domnii Moldovii. Aşijder<ea> nicidecum pace cu Turcul să nu facă; iar de s-a tîmplă să facă pace, să rămîie Moldova iar supt stăpînie turcească, să aibă împăratul moschicesc a da lui Dumitraşco-vodă 2 părech(i) de curţi în stoliţă şi moşii 15 pentru moşiile din Moldova şi cheltuial<ă> pre dzi, în toat(ă> viiaţa lui, lui şi oamenilor lui să nu-i lipsască.
Şi de nu i-ar plăcea acolo şi s-ar trage într-altă ţară creştinească, volnic să fie a merge; şi altele multe ca acestea.
1 ari fe.ee Cj fără de1-2 C,D,E,G, fără de2 B,V/ după tuturor ad. boerilor M,P// 3 24J20 B, 23' G,V, lipseşte C,M,P/ Cătrâjlar cătră B,E,G,V/ titluş V/ să scrie C, să serile B// 3-6 Tituluşul domnilor Moldovii să fii într-acest chip, adică: Presdetieai-şii gospodar Moldavschie samordejeţi i colegat Moscovscago gosudartsvo (textul rusesc lipseşte P) Moldovineşte (lipseşte P>: Preluminat domnu al Moldovii. însuşi stăpînitoriu şi usnic Ţării Moschiceşti M,P// 4 lipseşte mai de cinste... aemu. V/ acum
B, C// 5 Iară B/ titlul G, lipseşte Bj aşia-i era B, aşa îi era C/ Seninatul B.C; ante Semnatul: 22 C, 23 E/ domnu B,C/ samoderjeţu B//6 adecă sîngur stăpînitoriu B,
C, D,E,G,V/ cd. marginal sîngur stăpînitor Aj colegator, adecă priiatin B.E,G, colegator, ce să dzice priiatin V/ colegat Ţărîi Moschiceşti, adecă priiatin C,D/ ad. marginal prietin A//7 lipseşte iar nu rob supus V,M,P/ robu B/ Care B.C/ oareci B, oarece puţin oarece C// 7-10 lipseşte Care acest nume... domnii Moldovii. M.P//8 mai gios G/al]aB/crai B/ care B,C//9 lipseşte acest nume B,E,G/ serenis B//8-10 lipseşte care să chiamă... eşniosfinţiunii. V/ lipseşte iar sloveneşte să chiamă predsfeliişe B,E,G/ sloveneşte C/ prcsvetliişii {adecă preluminat C) C,D// 10 iar leşeşte osviaicionii iasniişii (iasni G) iar moldoveneşte preluminat B,E,G/ iaste osvîai-ţonii (osvencionii D) C,D/ Aşa Cj să. C/ Aşia i-au dat tit înpăratul, intr-acest chip ca să să serile B,E,G, Şi întru acestu chip ca să să scriie V// 11 Aşijderea B,C/ ante Aşijderea: 21 B, 24 E,G,V/ pace Moscul cu Turcul B,E,G, pace Moscul cu turcii Bj turcii D// 11-14 Cu turcii moscalii paci să nu facă, ca să nu mai rămîi Moldova iarăş supt stăpînire turcească, titlu: Pentru Dumitraşcu voevoda. Di să va intimpla să facă moscalii paci cu turcii, atunci împăratul moschicescu să aibă a da lui Dumitraşcu voevoda celi (acesşte P) ce să arată mai gios M,P// 12 s-ar tîmplă B.D,V rămiîe B.C//13 stăpînirea B,C,E,V/ după turcească ad. atuncea B,E,G,V/ ad. marginal aibă D/ înpăratul moschicescu B,C// 14 doao B,C/ părechi B,C/ lipseşte de M,P/ după stoliţă ad. adică în cetate ce înpărătească, Moscul M,P/ lipseşte şi M,P//15 lipseşte şi M,P/ cheltuială B,C/în]întru V//16 toată B,C/ lipseşte lui2 B, E/715-17 Cheltuiala pre toati zilili lui şi o(a>minilor lui să fii di la visterie împărătească. Şi aceasta să fii tocma pîră la moarte lor. Di să va întîmpla să nu-i placă acolo M.P//17 tragejeeri M,P//18 creştiniască B,C/ fiie B/merge B/după merge ad. undi i-ar fi voia M,P/alteli B.Cjlipseşte multe Cj aceste B,C/ lipseşte şi altele... acestea. U.P/f
10
f. 339
15
Şi pre aceste ponturi au giurat tare împărăţiîa Moscului şi au şi iscălit mai gios şi i l-au trimis pe Luca visternicul. Şi au scris lui Dumitraşco-vodă să să gătedze şi să-i iasă întru întimpinarea oştii moschiceşti la Nistru. Iară de n-a eşi la Nistru şi a aştepta pînă s-a bate cu turcii şi i-a birui, atunce, ori să închine, ori nu să mai închine, că atunce mulţi domni s-or afla. Că scrises(ă) Dumitraşco-vodă pre Luca de-i făcus<ă> ştire că oaste turcească iaste multă, 400.000, şi puşci 400, tot tunuri mari, şi tătărîme multă, şi pîine în ţară nu-i. Nici atunce, la o vreme ca aceia, nu pot oamenii să care de tătarî, că-i robăscu, / şi oameni<i> fug la păduri. Şi el nu poate să s-închine aşea, îndată, că-s tătarîi aproape şi i-or robi ţara.
Dar împăratul Moscului au răspuns Lucăi că cu tătarîi s-au agiuns, n-or robi, nici or putea, şi oaste are multă, nu s<ă> miară de turci. Şi pre zahara de pîne şi de vite a da bani, n-a lua în dar, că şi la Brîncovanul-vodă au trimis bani, şi are nădejde că-i va scoate zahara de agiuns.
1 peneturi B,E,V/inpărăţiîa B,C//, 1-2 Pre toati aceşti poncturi ci s-au scris mai sus s-au făgăduit marile- înpărat a Moscului că va înplini toati. Şi supt aceli poncturi au iscălit (însuş P) cu mîna sa şi le-au triimis prin Luca visternicul la Dumitraşcu voevoda M,P// 2 după gios ad. testamentul B,E,G,V/ pre B/ visternicul B,C// 3 Şi iarăş prin Luca visternicul au scris M,P/ lui] la M,P/ voevoda M/ găteze B, gătească G,M,P/ să iasă B,D,E,M,P// 4 Iar iară Bjj 4-5 Iar dacă n-a vre să iasă înnainti la Nistru M,P// 5 nu va eşi D/ după Nistru ad. înnainte oştii B,E,G,V/ va aştepta B,C,G,V/ pînă ce E,G/ să va bate C,D,E,G/ lipseşte şi i-a birui M.P//6 atuncîa B, atuncea Cjj ori1"2jsau M,P/ori să se închine, ori să nu B,E,G/ lipseşte mai M,P/ atuncîa B, atuncea C//7 să vor afla B,C,D] vor fi E,G,// 6-7 că domni să vor afla mulţi M,P//7 scrisesie B.C//8 pe C/Luca visternicul B,D,E,G/ făcusă B,C/ ştire B,C/ după ştire ad. înpăratului moschicescu B,E,G,V//7-8 Dumitraşcu voevoda, tot atunci Luca visternicul au scris la înpăratul moschicescu, făcindu-i ştiri căM, P/7 9 patru sute de mii B, trii sute de mii C,V, trii, patru sute de mii E,G] 7000 M/ puşci mari B,D1 pusei mari, tunuri E,G, tunuri M,P/patru sute B, sînt patru sute E/ lipseşte tot tunuri mari M,P/ tătarî mulţi M,P/şi tătărimea iaste multă şi în Ţara Moldovii nici trii mii de oameni de oaste grijiţibine(cu arme E,G, de război V)nusînt, şi pîine B,E,G,V/multă] iaste multă C.D//10 lipseşte şi M,P/pîine C/nu-i] nu, esti M, P/Nici] Şi cum că M,P/atuncea B,C/ vreme B,C/nu pot] nu vor pute M.P//11 care B/ să care, că-i robăscu tătarîi V//11-12 să cară pîini di la tătari, că-i vor robi şi atunci oamenii vor fugi la pădure M,P/ oamenii C//12 să B,C/aşîa B, aşa C//12-13 Şi cum că el nu va pute (aşa P) îndată să să închini, că tătarîi sînt aproapi şi vor robi ţara M, P/T3 că-s] că sînt B,D,E,G,V/că tătarîi sînt C/şi-i vor robi C.D//14 înpăratul C/răs-punsu B.C/Lucâi vistiernicului G/că] precum B,E,G,V//14-17 Şi la aceste înpăratul moschicescu au răspunsu cătră Luca vistiernicul cum că el s-au agiuns (s-a agiungi P) cu tătarîi şi tătarii nu vor robi Moldova şi nici nu vor pute; şi el încă ari oasti multă şi nu ari griji di turci. Pre zahara, pre viti, a da bani M.P//15 agiunsu C/şi n-or robi B,V, şi nu vor robi E,G/şi] că G/are B.C//16 nu să B,C/miiară el E,G/zaharea B, zahirea C/de vite şi de pîine B,E,G,V/phne C//17 luoa B,C/că] şi cum căM.P/Brînco-veanul Cjlipseste vodă M.P//18 după bani ad. să cumpere zahare M,P/ nedejde B,C/ scoate C/hazarea B.C/agiunsu B, ajunsu Cjj
528
52&
Şi aşea, cu această tocmal(ă), s-au întors Luca visternicul la Dumitraşco-vodă, aducînd lui vodă de la împăratul daruri, un leftu cu diiamanturi, cavalerie, pecete împărătească şi cîţva soboli.
5 25. Dumitraşco-vodă sta atunce în cumpănă, cum ar nemeri să hie mai bine. Că să s(ă> dea în gios, să temea, în gios, să nu-1 pîrască cineva, să-i apuce turcii să-1 mazilească. Să s(a> ducă înainte moscalilor la Nistru, că aemu sosis<ă> Şeremet la Nistru, iar să temea, că sau a putea 10 să scape pîn' la Nistru de ţară, sau ba. Aşijderea şi pentru ţară să temea să nu o prade tătarii. Ce sta şi să mira cum va face.
Ce au socotit şi au scos tuiurile şi corturile afară din Iaşi spre Balica, ca să mai chivernisască lucrul ceva îna-15 inte, să vadă oamenii că purcede în gios, la oaste, înainte veziriului. Căci Şeremet fert-marşalîc agiunsese cu o 1- 339v samă de oaste moschicească la Nistru, şi socotila / Dumitraşco-vodă că va merge Şeremet degrabă în gios, de va agiunge în Bugeac, şi va începe a să lovi cu tătarii, şi el
1 aşîa B, aşa Cj tocmală B,C/ întorsu B,C/ visternicul B,C/ după visternicul ad. de la înpăratul Moscului B,E,G,V// 2 voevoda1 M/ înpăratul B,C// 2-3 la Dumitraşcu voevoda. înpăratul moschicescu cu Luca visternicul au triimes daruri iui Dumitraşcu voevoda, un leftu M,P// 3 left B, left de aur D,E,G/ cavaleriîa B,C/ pecete înpă-rătiască B,C// 4 după înpărătiască ad. gripsorul, pajora B,E,G, pajora D/ciţiva C/7 5 25] 22 B, 27 V, 43 M,26 P/ voevoda M//5-6 lipseşte atunce M,P/ cumpini M,P/ atuncîastaîn cumpene de socotila cum ar face să fiîe mai bine B,E,G, sta atuneea şi socotiîa cum ar face să fie mai bine C, atuneea sta în cumpănă şi socotiîa cum ari face să fie mai bine D/ Atunce Dumitraşcu-vodă socotiîa cum ar face să fiîe mai bine V/,'6 Au purces (A purcede P> în gios, să teme să nu-lM,P/ să dea B,C/ jos C//7 pîrască cinevajpriceapă cineva să-1 pîrască E/ maziliască Cj lipseşte să-1 apuce P/ şi să-1 mazilească turcii M.P//8 să B,C/ înnaintea B,C/ acum C//9 sosiră B,C/ Şeremet feldmarşal C,E,V/ că Şeremet sosiră cu ostile la Nistru M,P// 9-10 la Nistru iar să temea, că sau va putea să scape pînă la Nistru de ţară, sau ba, că aemu sosis(ă) şi Şeremet feldmarşal la Nistru. Aşijderea Gjj 9-11 iarăş să teme că-1 va prindi ţara. Iar diosăbit să teme să nu pradi tătarîi ţara M,P// 10 pînă B,C, ad. marginal pînă V// 11 Ce]Şi M,P/şi]di M,P/cum şi în ce chip va faci M,P// 13 Ce au socotit şijînsă diodată M,P/tuiurlili CJ corturili Bjj 13-14 corturile unde sînt curţile domneşti la Frumoasa, afară din Iaşi, ca să mai E// 14 lipseşte din Iaşi M,P/ spre Ba!ica]unde (unde C} sînt acum curţili (casăli C) domneşti, la Frumoasa B,C,G,V, spre mănăstirea Sjîntului Arhanghel la (ad. marginal) Balica, unde sînt casăli domneşti acum la Frumoasa D, la Frumoasa M,P/ ceva înnainte B,C] di acolo şi M.P//13 vază şi M, P/ purcede B,C că]cum căM,P/laoaste C,lipseşte M,P/înnainteB, înnaintea C//16 viziriului CJ după veziriului ad. şi să mai zăbăvască pînă a mergi Şâremet cu oaste asupra turcilor, să vadă cum li să va alege M,P/ Căci]Pentru căci D, Pentru că E,G//16-2 lipseşte Căci Şeremet... tabăra lui Şeremet. M,P//16 feldmarşal B,C,D,E,G,V/ agiun-sesie B,C, agiungînd V//17 lipseşte moschicească V/ lipseşte şi V//18 merge BJJ 19 de-a agiunge C,'  Bugiac B/Începe B,C, începe războiu V/lovi]bate E,G//
să va mai zăbovi a să găti la Eşi, să rămîe în urmă, ca să vadă cum a merge tabăra lui Şeremet.
26. Avea grijă şi de turcii balgii ce era în Iaş(i> trăitori, vădzînd că moscalii au întrat în ţară, şi Dumitraşco-vodă
5 nu mai purcede în gios, să nu priceapă că-i hain.
Şi au socotit Dumitraşco-vodă şi au scris o carte la paşa de Tighinea, precum moscalii au trecut Nistrul în ţară pre la Soroca, şi turcii balgii tot şed în Iaşi, şi le spune să s(ă> rădice din Iaşi, să să ducă în gios, şi ei nu vor să 10 să ducă. Şi poate pentru dînşii, înţelegînd moscalii că sînt în Iaşi, să nu sloboadză podghiaz, să-i strice şi pe dînşii şi tîrgul. Ce să trimită măriîa-sa paşa un agă a lui să-i rădice din Iaşi, ca s(ă> nu fac(ă> vro belea ţărîi şi tîrgului.
27. Deci paşa au făcut răspuns lui Dumitraşco-vodă că 15 încă tot nu iaste vremea să trimită [să-i trimiţ<ă>] să-i
rădice, iar cînd a şti el vremea aceia, a trimite de i-a rădica. Şi lui încă-i va scrie atunce, de a veni cu oaste lui la Tighinea.
Acestu răspuns au venit lui Dumitraşco-vodă  de la f. 340 20 păşea, pre amiiadzădzi. Iar după aceia,/ dac-au trecut vro trei, patru ceasuri, într-aceia dzi au sosit o carte de la Mogîldea sărdariul, precum au vădzut un turc mare cu
1 zăbăvi B,C,V/ Iaşi B,C,V/rămîîe B.C//2 vază B/merge C/tabăra] oaste B,E,G,V//3 26]23 B, 29 V, 44 M, 27 p/ Dumitraşcu voevoda ave M,p /grije Bj Iaşi B.Cjlipseşte trăitori B.C//4 văzind B,C/Dumitraşco-vodâ]el M,p// 5 purcedea V/în gios şi pentru aceîa să teme să nu-1 priceapă balgii(i) cum că esti hain M,p/ repetă să nu priceapă GJ că iaste hain B,D,E,V// 6 lipseşte Şi au socotit M, p/ ad. marginal Şi au socotit Dumitraşco-vodă G/Scris-au Dumitraşcu voevoda la paşa M,p/ carte laC//6-7 carte la Tighinea, la paşa, precum G/paşîa B,C// 7 precum B,C// 8 balgiii C/şăd p]şide M/E şi M,p/ şi cum că el le-au zîs să M,p/ le spune]le spune, le dzice B, li-au spus C, le spune şi le dzice E,G//9 să B,C/ să să rădice şi să să ducă din Eşi în gios P/ lipseşte din Iaşi M/ şi să să ducă M/ ei]îei B//10 să să ducă] să-1 asculţi M,p/poate]cum că M,p/înţălegînd B, înţălegîndu CJ lipseşte că sînt în Iaşi M.p//11 sloboadză] tri-imeaţă M,p/ să-i] să p/pre Cjj 12 şi şi tîrgul M,p/ lipseşte măriîa-sa M,p/ paşîa B,C/ a lui]al său p/să-i]şi să-i M.p//13 să nu facă B,C/ lipseşte din Iaşi... şi tîrgului. M,p/ bela B,C,D,E// 14 27]30 V, 46 M, 29 p, lipseşte B/Decii B, lipseşte M,p/ paşîa Bj au făcut]i-au triimis M,p/ răspunsu B,C/ lipseşte lui Dumitraşco-vodă M, p// 15 iaste B/ vreme B,C/ lipseşte [să-i trimiţ(ă>]C,V,M,p// 16 a şti el]a fi M,p/ vremîa B, vreme Cj de]şi M,P/de-i va rădica B,V// 17-18 Şi atunci şi la dînsul a scrii să să rădici cu toată oaste şi să meargă la Tighine M,P// 17 încă îi va scriîe (scrie C)B,C,D,V, îi va scrie GJ atuneea B,C/ de a vini C]de a merge B,G, de va merge E/ oastea CJJ 19 Acest răspunsu B,C/ vinit B,C/ voevoda M/ lipseşte de la păşea B,C,D,E, G,V// 20 într-o zi pre amiazăzi B,C,D,E,G,V/ Iară Bj dupre B,V/ dacă B,C]după ce P, lipseşte M/ trecut]petrecut M//21 vro trii B,C, lipseşte M,P/ întru aceia C]tot intr-aceiaşB,E,G,V/au şi sosit B,E,G,V] i-au venit P/carte] scrisoare M,P//22 sărdariul B,C/ vădzutjvinit M/turcu B.C//22-8 au văzut un turcu mare viind de olac la Eşi cu 30 turci de la Tighine, şi l-au lăsat trecînd Prutul Bjj
530
531
vro 30 oameni viind de olac la Iaşi, şi pe alţi turci purce-dzînd iar ca vro 300.de oameni, şi au purces din Tighinea în sus: „Nu ştiu, la Eşi mărgu, au aiure".
Şi cetind carte de la sărdariul, n-au trecut un ceas, au 5 şi nemerit un slujitoriu de la căpitanul ce era pus de strajă la Prut, dînd veste lui Dumitraşco-vodă, precum un turc mare cu vo 30 de oameni vine <de> la Tighinea de olac, şi l-au lăsat trecînd Prutul. Iar pe urmă au sosit şi însuşi căpitanul Timothei, ce era de strajă, dzicînd că au venit
10 cu acel de<n>preună pîn' la Aaron-vodă, şi acolo, în cîmpu, au descălecat să mîe. Şi i-au audzit acel căpitan vorovind ei înde ei, dzicînd: „Să ne mînecăm dimineaţă, să-i prindem pe toţi". Şi n-au înţeles bine pre cine să prindă, şi viind înainte au spus lui Dumitrasco-vodă; si audzind
15 voda, au dzis că vine cu maziliia.
28. Atuneea Dumitraşco-vodă, audzind şi vădzind acele şi vădzînd că-I chiamă paşa la Tighinea, s-au temut că-i vine maziliia, prepuind că l-ar fi pîrît Iordachi Ruset vornicul la paşa Tighinii că iaste hain, pentru că Iordache
1 vreo triizăci B,C/ de oameni Cjturci M,P/ de olacu B, lipseşte EJ şi pre C, şi şi pe M//1-2 pre alţi turci, iar ca vreo trii sute de oameni au purces din Tighinea B,G//2 lipseşte purcedzind Ej lipseşte iar M/vreo trii suteC/ ca vro] cu M; 'lipseşte şi E/lipseşte din Tighinea M//3 Şi cum că pre aceiîa nu ştiu unde mărgu M Iaşi B,C,V/ mergu B,C/ au aiurea C, lipseşte MJj 4 Şi cetind carte de la sărdariul] După aceia M/sărdariul B, serdariul C/au]şi au B,C,D,E,V// 5 au şi nemeritjşi au vinit şi M/ căpitanul B,C/ straje B/ de straje pus E// 6 vestelştire M/ lipseşte lui Dumitraşco-vodă M/ precum vine M/ turcu B,C// 7 vreo B,C, lipseşte M/ triizăci B, C/ de oameni] turci M/lipseşte vine M/ de la Tighinea C,V, de la Tighinea la Iaşi Ej •de olacu C, lipseşte E,G//8 Iar mai C, E,G]Mai M,P/ pre B,C/ sosit]vinit iî.Pjlipseşte şi B,E,G/ după însuşi ad. singur B//9 căpitanul B.C/Timoftii, B Timoftei Cjlipseşte ce era de strajă M,P/ straje B,C/ dzicînd]spuind lui vodă D/zicînd că cu acei turci şi el au vinit împreună şi i-au lăsat la Aron-vodă M,P/vinit B,C//10 cu acel turcu
B, E,G,V, cu acel turcu mare C,D/ dinpreună B,C/ pînă B/Aron B,C// 11 să mîîe Bj Şi cum că i-au auzit M,P/ lipseşte acel căpitan M,P/căpitan B,C/vorovind turcii B,G, vorovind pre turci E//12 ei1-2]îei B,C,V/ şi dzicînd V, lipseşte E,M,P,/ diminiaţâ
C, mîini diminiaţă B,G,V, dis<de P> dimineaţă, şi M,P// 13 pre B,C/ înţăles B,C/ să-i prindă B,E/ după prindă ad. pentru că turcii voroviîa pentru caii lor să-i prindă a doa zi de dimineaţă B,E, pentru că iei au fost vorbind pentru caii lor să s<â> mînece să-i prindă V, că Iei vorbîia pentru cai<i> lor să-i prindă D, după prinză ad. intre paranteze pentru că turcii voroviîa pentru caii lor să-i prindă pre toţi a doa zi de dimineaţă Gjj 14 lipseşte şi viind înainte au spus lui Dumitraşco-vodă; şi M,P/ după viind ad. căpitanul Ej înnainte B,C/ după înnainte ad. căpitanul B,G/ Auzind Dumitraşcu voevoda M,P// 14-15 şi auzind vodă au socotit că a fi viind <că vin G> cu inaziiiîa B,E,G,V//15 dzisjsocotit M,P/ că-i vine maziliia M.P//16 28]24 B, 31 V, lipseşte M,P// 16-18 lipseşte Atuneea Dumitraşco... s-au temut că-i vine maziliia M,P// 17 auzind acele şi văzînd V/lipseşte acele şi vădzînd C/văzind B/paşia B,C// 18 prepuindu-şi B, E,V/ Roset B, Rusăt C//19 paşîa B,C/ lipseşte vornicul la'paşa Tighinii M,P,< Tighinii] de Tighinea G/că el ştie că esti hain M,P/ Iordachi vornicul B,C,E,G,V/ 19-3 lipseşte că Iordache... la paşa de Tighinea M, P//
f. 340
îl ştiia pe vodă că s-au agiuns cu moscalii. Şi dzicea vodă:/ „Nu iaste alt lucru, făr<ă> de cît numai Iordache m-au pîrît la  paşa  de Tighinea".
29. Şi îndată au şi trimis de au făcut spaimă în tîrgu, 5 să să păzască cum că vine un podghiaz moschicesc să lovască tîrgul. Deci s-au făcut mare spaimă noapte în balgii şi în tot tîrgul, şi fugiia care cum putea, de s-au umplut toată ţara de spaimă. Şi ş-au pornit şi doamna-ş la Cetăţuîa, iar vodă au încălecat de au purces înainte 10 acelui agă cu 30 de turci: de a vedea că or să-1 mazilească,, să-i tae pre toţi.
Deci mârgîn'd şi aflîndu-i dormind pre cîmpu dencolo de Aron-vodă, au năvălit de i-au prins pre toţi şi au început a-i lega. Atunce au găsit la aga şi cărţile paşii ce 15 scriia să rădice pe balgii să-i ducă la Tighinea, iar nu de-maziliie.
Deci cetind Dumitraşco-vodă cărţile, fiind lună, s-au-căit ce-au făcut şi, poroncind să-i sloboadză şi să li dea. înapoi ce li-ar fi luat, au şi început a-i mustra, cu ce treaba 20~de mîn ei pre cîmpu noapte, la o vreme ca aceasta, fiind lucru de nepace, şi nu i-au făcut lui ştire. Şi el s-au gîndit că Iaste podghiaz moschicescu. Şi i-au trimis la Iaşi cu.
1 pre vodă C] pe Dumitrasco-vodă B,E,G,V/ agiunsu B,C//2 fără B,C/ Iordachi O Iordachi vornicul B,E,G,V//3 paşîa Bjj 4 29]32 V, lipseşte B,M,P/ Şi]Dumi-traşco-vodă atuneea Gj lipseşte şi2 B,D,G,V,M,P/ triimis Cj după trimis ad-vodă B,E,V, în Eşi M,P/ lipseşte de au făcut spaimă în tîrgu, să M,V/ ad-marginal spaimă E//5 lipseşte cum B,E,G,V/ moschicescu B,C//6 Decii B,C/ Deci întru ace noapti s-au făcut mari spaimă în balgii M,P/ noaptea B,C//7 balgiijturcii balgii B,C,D,E,G,V/ tot tîrgul]tîrgoveţi M,P/ fugiia 'toţi B,E,G,V/ cam B,C/ cum] încotro M,P/ de] şi M,P// 8 Şi ş-au pornit vodă şi (lipseşte şi G> pre doamna-ş B,E. G,V/ lipseşte şi2 M,P/şi pre doamna-ş C,D//9 Cetăţue C/vodă]Dumitraşco-vcdă D, el M,P/ de]şi M,P/ au purces]s-au dus M,P/ înnaintea B.C//10 cu]ci era cu M,P/triizăci B,C/ acelui turcu <mare G>, agă, ce viniîa cu triizăci de turci: şi de E,G/ de2]şi de Bj videa B,C/ or]vor B,C,D,V// 10-11 turci, cu scopos ca aceala, ca văzînd că au vinit cu mazilie pre toţi să-i tai M,P/ maziliască B,C// 11 să-i taie Bjj 12 Decii B,C/ mergînd B,C/ Şi mărgînd i-au găsit dormind M,P/aflîndu-i pre cîmpu dormind, dincolo. Gj lipseşte dormind V/ lipseşte pre cîmpu M,P/ dincolo Bjj 13 şi năvălindu i-au prinsu pre toţi şi i-au legat TA.Vjdupă năvălit ad.asupra lor G/prinsu B,C//14 Atuneea B,C/ lipseşte şi B,E,G,V/cărţile]scrisoarea M,P/paşii de<delaP>Tighine M,P/ce]carii M,P// 15 pre B/pre turcii balgii C,D,E,G,V, pre toţi balgii<i> M,P//17 Decii citind B/cărţile Dumitraşcu voevoda M,P/Decii Dumitraşcu-vodă, ştiind carte turcească, au cetit cărţile atunce noapte în cîmpu, fiind lună, şi s-au căit G//18 ce au făcut B/şi au po-roncit di i-au slobozit M,P/ sloboadă pre turci M,E,G,V/ să le dea B.Cjlipseşte dea. Vjj 19 înnapoi B,C/ce li-ar ii luat]de le-au luat M, cele ce li-au luat P/au]apoi au M,P/ cu cîe<ce C> triabă B,C]cu ce orînduială M.P//20 lipseşte de M,P/ei]îei B,C, lipseşte M, P/ noaptea B,C, lipseşte E,M,P/vreme B,C/ aceasta]aceîa C, V/nepacd Cj şi]şi pentru. ceM,P/ lipseşte lui M,P/ ştire B,C//21-22 Şi cum că el au gîndit că esti un po-ghiaz M,P// 22 Şi]Şi îndată M,P/ triimis Cjj
532
533
un om a lui, de li-au dat gazdă. Iar Dumitraşco-vodă s-au zăbovit toată noapte, făcîndu-s-a cerca podghiiaz, şi a doa dzi iar au venit la Iaşi.
Deci atunce, la prinsoare acelor turci, s-au tîmplat ms. 53, 5 de au perit un turc, de moldoveni. Deci vodă au stătut //cu f. 324    acel agă de au împăcat lucrul pentru acel turcu şi pentru * altele ce dzicea turcii că Ie mai lipsăscu, atuncea noaptea^ I f ■ 324v   cînd i-au prinsu. Şi i-au dat acelui / agă Dumitraşco-vodă I o mile de lei, dzicînd şi turcul aga că a lui vină Iaste, căci * 10 au mas pre cîmpu. Şi făcîndu-i vodă răspunsu la paşia, s-au dus la Tighinea.
Scris-au Dumitraşco-vodă şi la Poartă pentru aceasta, j cum s-au tîmplat primejdie de au perit un turcu, rnîind ■ la cîmpu, şi el s-au gîndit că doară Iaste podghiaz mos-15 chicescu. Şi i-au vinit răspunsu de la Poartă să file fără de grije, că n-are nici o vină, măcar şi pre toţi de i-ar fi tăiat, că au fost vina lor, pentru ele au vrut să mile noaptea ■ pre cîmpu la vremie de nepace. Iară dupre aceia, Dumi- t traşco-vodă s-au mutat în Cetăţuîa, de şidea. Iar sluji- I 20 torii ce avea şidea la corturi, unde sînt acum curţile dom- f neşti la Frumoasa. t
'Ţara să bejenisă dintr-acia spaimă ce să făcusă. Bolarimea mai toţi fugisă de pre lîngă dînsul,de-l lăsasă sîngur,
1 om de ai lui V/ a luijal său M/voevoda M// 2 zăbăvit B,C/ noaptea B,C/ făcîndu-să B/ cercajcăuta B,E/ podghiaz B, poghiazul P/ după podghiiaz ad. toată noaptea V//3 iarăş G,V, lipseşte M,P/ vinit B,C/ la]în M,P// 4 Decii B,C/ atuncea B,C/ prinsoarea B/ acelor turcijacelui turcu mare D// 4-11 Şi di vremi că cînd au fost prins <pe P> turcii acie, moldovenii au ucis un turcu <au fost ucis un turcu moldovenii P>. Stătut-au Dumitraşco voevoda di au înpăcat acel lucru; deci pentru acel turcu perit şi şi pentru altile ci zice aga că i-au (fost M> mai lipsit întru ace noapti, i-au <fost M> dat agăi 1.000 lei, zicind şi aga că a lui vină esti, că nu i să cadi să mii la cîmpu. Şi i-au scris răspuns la paşa di Tighine si s-au dus cu paci M.P//5 turcu B,C/Decii B//6 înpăcat C/după turcu ad. ce peris<ă>'cînd i-au prinsu C//7 lipseşte turcii C.D//8 acelui agăjagăi C/ lipseşte Dumitraşco-vodă C//9 o mie C/1.000 de lei, adecă una mie lei Vjlipseşte aga D/ căcijpentru ce E,V// 12 ante Scris-au: 30C,D,E,V,33 G, 48 M, 31 P//12-15 Dumitraşco voevoda pentru această întîmplari au scris şi la Poartă şi au arătat toati pre amăruntul. Şi M,P//13 cum]precum V/primejdiieC// \5lipseşte de la Poartă B,C/ să fie fără grije C//16 că el nu ari M,P/măcarî C//17 că vina lor au fost E, că a lor vină esti M,P/pentru ce au mas noaptea C,M,P, pentru ce mîn noaptea D/ lipseşte noaptea E//18 vreme C/ nepace Cjante Iară: 31 D,E,G,34 V,32 Vjlipseşte Iară CD/lipseşte Iară dupre aceia M, P/ dupăC// 18-19 Dumitraşco-vodă după aceia s-au mutat D//19 s-au mutat cu şide-re în Cetăţue M.P//20 lipseşte ce avea U.Pjlipseşte şidea V/la]în M,P/la corturi în şes unde sînt casăli domneşti acum la Frumoasa, lingă mănăstirea Balicăi D/unde C/ lipseşte unde sînt acum curţile domneşti M,P/ curţile]casile V//22 Ţara s-au băjănit din pricina spaimii acie. M,P/dintr-acea Cjlipseste ce să făcusă M,P/Boerimea C//23 Boerimea fugis<ă> mai toată de pre lîngă dînsul D, Boerii mai toţi au fugit di la dînsul M, P/ totiltoată C/lăsas<ă>C//23-3 lipseşte de-1 lăsară singur ... domnu stăpîn. M,P//
socotind unii că să va mazili din pricina turcilor, alţii socotila că or vini moscalii şi or luoa ţara, şi n-a mai fi Dumitraşco-vodă domnu stăpîn.
Bucatele să scumpisă în Iaşi, că nu aducea nime' 5 nici de o parte, fiind bejenii. Zlotaşii fugiîa cu banii şi la vistierile nu aduce, în nedejdea moscalilor. Slujitorii numai ce rămăsesie vro cinci, şeasle stiaguri de lefecii şi siimenii din curte. Iară alţi slujitori de ţară, cine cum putusă, să dusesîe şi nu mai viniîa nici ia o slujbă. Şi 10 feliuri de feliuri de spaime umbla.
25. Socotit-au atuncea Dumitraşco-vodă să-ş por-niască doamna de la Cetăţuîa pre 'Oituz cu Iordachi Rusăt vornicul, împreună cu giupînesili, iar vodă cu boiarii şi cu acei puţini slujitori să purceadă în gios spre 15 Huşi, să zăbăvască acolo, pînă or agiunge moscalii la Bugiac de s-or bate cu turcii, să vază cum să va alege.
Şi au ales o sută de siimeni cu doi bulucbaşi mai de credinţă, de i-au giurat şi li-au dat lefe şi i-au suit în Cetă--tuia să purceadă cu doamna, să file de paza Iei. Iar ceîor-20 alalţi siimeni ce rămăsesie la corturi nu li-au dat lefe, bani gata, neavînd de unde, ce i-au orînduit / Ia zlotaşi, la ţară, să margă să-ş strîngă lefele, şi de la corturi să margă la curtea domniască, să file de triaba curţii. Şi, a doa zi vrea să-ş porniască doamna, şi apoi să purcează 25 şi el în gios spre Huşi.
1 că alţii G//2 orjvor C/nu va mai fi C//2-3 nu va mai fi domnu Dumitraşco-vodă E/ lipseşte domnu V// 3 lipseşte stăpîn E// 4 Bucateli C]Mîncare M.p//4-5 că nimine nu aduce nimica nici dintr-o parte M,p//5 lipseşte fiind bejenii M.p//6 aducea Cj lipseşte în nedejdea moscalilor M,p/nedejde C//7 vreo Cj repetă numai rămăses<e> Gjj 6-7 Slujitorii rămăsăsi numai 6 steaguri lefecii M,p/ şasîe C//8 din curte domniască E/ Iar Cj lipseşte alţi M,p/ slujitori cei din ţară toţi fugiră M,p//9 putusă]putea C,D,V/să dusesie]să ducea C,D,V/ nu mai viniîa nime E// 8-9 lipseşte cine cum putusă... la a slujbă. M,p/ lipseşte Şi Gjj 10 Şi mulţi veşti di spaimă vinie M,p/ umbla]era V//11 25] 32 C,D,E,G,35 V, 49 M, 33 p/ Dumitraşcu voevoda au socotit M,p/ lipseşte atuncea m,p// 12 pre doamna-ş Gj de la]din M,p/pre]la M,p/ lipseşte pre Oituz Gjj\2-\A Rusăt vornicul şi cu alti giupînesi a boerilor, iar el cu acei puţintei boeri <şi slujitori p> ci <ce-i p> mai rămăsăsi să purcează în gios M,p// 13 Roset V/înpreună Cj cu giupî-nesilijcu alte jupînese boereşti C,D/ vodă]el C,D//14 cu boiarii]cu alţi boiari ce era C,D/ puţinei E//15 or]vor C//16 de]şi Gj de s-or batejde să vor amestecaC,D, să să amestici m,p/ cum]precum Gj cum li să va alege M/ s-a alege V// 17 lipseşte Şi m,p/ siimeni Cj lipseştem&i de credinţă, de M.p//18 dejşi E, Gj lipseşte şP^m/pjj49 să fie C/ lipseşte Iar M.p//20 siimeni Cjslujitori M,p/ rămăsesîe]era.M,'PJlipseşte lefe. m,p// 21 neavînd de undejeă nu ave M,p/ unde C//22 să margă la ţară să-ş ii lefile m,p//23 să margă în Eşi la curţi M,p/ lipseşte domniască M,p/ să fie Cj triaba] paza m,p/ lipseşte Şi M.p//24 porniască pre doamna-ş G/ lipseşte doamna p/ lipseşte apoi m,p// 25 lipseşte şi el p/ lipseşte în gios spre Husi C,D,V/ lipseşte spre Husi M,p//
534
535
Iar siimenii acei de la corturi, văzind că nu li-au dat şi lor lefe, bani gata, n-au vrut să margă în curte, ce au luat steagurile şi au purces din şes la Cetăţuia cu zorba, ca să-ş ceară lefele. 5     Iar Dumitraşco-vodă, văzindu-i că vin, au pus de au închis porţile Cetăţuii şi au vrut să le stea împotrivă, cu ms. 253, siimenii cei cîe-i giurasă. Şi mai // avea şi vro 60 oameni f- 341    aduşi cu dînsul din Ţarigrad, şi au răpedzit şi la lefecii să încalece. Atunce seimenii cei cu zorba au venit pîn' ia 10 poarta Cetăţuii şi, vădzînd c-au închis porţile şi nu-i las<ă> să între în mănăstire şi le stau cei dinlontru împotrivă şi lefecii<i> încalecă, n-au vrut să s-apuce de gîlceavă şi au început a grăi cu binişor şi a să ruga să le dea şi lor lefe. Atunce Dumitraşco-vodă să spăriias<ă> şi au prins pre 15 bulucbaşii lor înlontru şi i-au ucis cu buzduganul, şi încă pe unul l-au lovit cu sabie, dar n-au murit. Şi aşe s-au potolit acea gîlceavă, şi s-au dus la strajă, în curte, unde era orînduiţi.
33. Şeremet, den Soroca de la Nistru, nu s<ă> mai 20 pogorîîa în gios, să margă la pod la Dunăre, unde-1 orîn-
1 lipseşte Iar M,P/ simenii V/ aceijcei D, aceîa V/ lipseşte acei de ia corturi M.P/ văzind]dacă au văzut M,P// 2 ad. marginal şi lor M/ in]la M,P/ in curte'la curtea domniască E,G/ după curte ad. la slujba lor ce era orînduiţi Cj n-au vrut să margâ la curtea domniască, după cum le era poronca, şi au luat D/ ce au"ş-au M,P .5 stiagurili Cj au purces din şes de la corturi la mănăstire la Cetăţuîa Cj şi di la Frumoasa au purces la Cetăţue M,P// 5 lipseşte Iar M,P/ văzind că vin cu zorbă G/ văzind că vin asupra lui M,P/ au pusjau poroncit M,P// 6 şi au vrutjvrind M,P' îa-protivâ Cj lipseşte cu G//7 cu siimenii ce-i giuras<ă)C,D]cu siimenii ce-i alesisi M,P/ ce-i giurasă V/ lipseşte Şi mai avea M,P/ vreo C]cu M,P/ şeasiezăci de oameni B, şasîezăci de oameni Cj de oameni D,V/ de oameni ce-i adu3es(ă) GJ oamini ai lui ci-i adusăsi M,P//8 lipseşte cu dînsul M,P/ răpedzit]triimis E,G/lefecii C/,9 să încalece"! să încaleci, să vile B,E,G, să vie C, să viie cum mai în grab' V/ ante Atuneea: 33 E, G, 36 P/ Atuneea B, C, lipseşte M,P/ siimenii B,C/ cei cu zorbaoa B,E,G,Vjzor-bagii(i) M,P/ vinit pînă B.C//10 Cetăţuii]mănăstirii Cetăţuii C,M,P/văzind că au închis porţile B,C, văzînd porţile închisă M,P// 11 lasă B,C/ să intre înlăuntru, in mănăstire, în Cetăţuîa B,E, să între înlăuntru, în Cetăţue G, să intre în mănăstire, in Cetăţuîa V/ mănăstire Cjj 11-12 şi cum cei dinlăuntru le stau inprotivă şi lifecii încă era gata şi nu s-au apucat de gîlceavă M,P/ cei]cîei B/ lăuntru B,C,D,E, G.V//12 înprotivă B,C/ lefeciii CJ încalecă] vor să viie B, E,G,V, încă viniia asupra lor CI să B,C// 13 şp]ci M,P/ binişorul GJ lipseşte cu M,P// 14 Atuneea B,C/ ante Atuneea: 34 E,G,36 V/ spăriîasîe B, spăriisă C/ şi au prinsu B,C, şi prinzindu M,P// 15 lăuntru B,C,D,E,V/ lipseşte şi1 M,P/ ucis]bătut, ucis B, bătut C,E,G,V,M,P/ şi încă] iar M,P// 16 pre B,C/ sabiîa B,C/ asia B, aşa Cjj 17 acia B/ gîlceavă ]zorba M,P/ la straje aciîei siimeni în curte domniască (lipseşte domniască V) B,E,G,C/ in]la Cj curtea domniască C,D/ unde Cjj 19 33]35 E, G, 37 V, 50 M, lipseşte B,P/ Şeremet feldmarşal D,E,G/ din B,C,V/ lipseşte de la Nistru M,P/ nu să B,C/ lipseşte mai M,P// 20 în]mai M,P/ să margl]nu vre să margă M,P/ Dunărea C//20-1 unde il orînduisă înpăratul B,C,E,G/ lipseşte unde-1 orînduisă, că să temea M,P 7
duisă, că să temea, că avea oaste puţină, ce pre cătinel să trăgea pre Nistru în gios.
34. Dumitraşco-vodă, vădzînd acestea lucruri, că au rămas mai singur şi-ş caută cineş chivernisală lui, şi bani
5 de cheltuială n-avea mai mult de 10 pungi, de toţi banii lui, că nu avusese vreme să strîngă, nici era lacom, precum mai sus s-au s:ris, schimbat-au socoteala într-alt chip: să nu mai margă în gios la turci, temîndu-s<ă) să nu-1 mazilească, şi a fi greu de dînsul, dzicînd că toţi i.34iv io fug / şi-ş caută chivernisală si şi a caselor sale. Ce el încă-ş va căuta chivernisală lui, şi vădzînd şi pre seimeni cum s-au burzuluit, nu s-au mai încredzut să s(ă> despartă de doamnă-ş şi să o dea în laturi. Ce pre taină au trimis pre Pricopii căpitanul şi pre Dimitrie-aga, slugile lui 15 credzute, la Şeremet, la Alovilău, scriind ca să-i trimiţ<â> în grabă vro 4.000 de moscali aicea în Iaşi, să-i fie aret, să nu-1 apuce turcii să-1 mazilească.
35. Dacă au simţit Şeremet, tare s-au bucurat şi-ndat-au ales pre Croput  bragadiriul,  cu 3.000  de   moscali, şi
20 pre Chighieciu, cu un polc de moldoveni, ca vro 500 de moldoveni, ce slujiîa la moscali, şi i-au pornit înainte la Iaşi.
1 ce pre cătinel să trăgea]insă pre in;et să gitie M.P//2 lipsiste pre Nistru in gioslî, P/ jos C/1 3 34]26 B, 36 E,G, 38 V, 51 M, 37 P/ văzind B,C, aceste B,C// 3-4 Dumitraşcu voevoda, văzînd că fiişticarile îşi caută casa lui şi el au rămas mai singur şi ştiind că baniM,P//5 nu avea Cj de2]decit D,G/zece C/zece pungi de bani B,D,E,G, V//5-6 mai mult di zăci pungi nu ari, că nu-1 încăpuşi vreme M, 1' 6 nu avusesîe vreme B,C/ şi nici lacom nu era M,P//7 lipsrşte precum mai sus s-au scris M,P/ au schimbat M,P/ ante schimbat-au: 36 E, ante schimbatu-s-au: 37 G socotiaia B,C// 8 după chip ad. şi au hotărît M,P/ lipseşte mai M,P/ temîndu-să. B,C]s-au temut M,P/; 9 maziliască B,C, mazilească turcii M.P/ şi apoi a fi B,E,G,Y/' 9-11 lipseşte şi a fi greu de dînsul... chivernisală lui M,P// 10 şi-şi caută B/ casălor B / 11 încă îş va căuta B,V/ lui]sa GJ văzind B,C]ştiind M,P/ şi pre]că şi M,P/ siimeni B, siimeni C, siimenii M.P// 12 lipseşte cum M,P/ buzurluit C,V,M,P/'să B,C// 12-14 deci nu s-au mai încredinţat să-şi dei do(a)mna în lături şi avînd slugi crezuţi, auumi procopii căpitanul şi Dimitrii-aga, i-au triimis pre taină la Şăremet M,P 13 triimis Cjj 14 Procopie B,D,G,V,/ căpitanul B,C/ lipseşte slugile lui credzute GJ, 15 Ia Şeremet felmarşal B,C,E,G/ lipseşte la Movilău Gj scriind]rugîndu-i-să M, rugiudu-să P/ trimită B, trimită CJJ 16 lipseşte vro M,P / vreo patru mii C]vreo doao, trii mii B,E,G, vreo trii, patru mii D,V/ lipseşte de M,P/ aici B,V/ lipseşte aicea in Iaşi M,P/ aret]de apărare E,G,V, de pază M.P//17 să-1 mazilias(că) B, să-1 maziliască C, lipseşte M.P//18 35]27 B, 38 E, 39 V, lipseşte M,P/ lipseşte Dacă au simţit M/P, Iară Şeremet feldmarşal, dacă au simţit, foarte tare s-au bucurat şi îndată B,C,E,G/ Iară Şeremet, dacă au simţit V/ lipseşte tare M,P/ lipseşte îndată M,P// 19 Cropot bregadiriul B,C,D,V, Cropot bregadir E,G, Cropotchin bragadiriul M,P/ trii mii de moscali C, trii mii de oaste moscali B,E,G//20-21 lipseşte şi pre Chighieciu ... ce slujiîa la moscali B,E,G,V//20 Chighiîeci polcovnicul CD/ Tigheciu P/ polcu Cj lipseşte de1 M,P/ ca vreo cinci sute de moldoveni C, lipseşte M.P//21 ce]carii M,P/ pornit] triimis M,P/ înnainte B,C//
536
537
Deci agiungînd Cropot bragadiriul la Prut, au răpedzit înainte, dînd ştire lui Dumitraşco-vodă ca să trimită să grijască poduri la Zagarancea, să treacă.
36. Atuncea au sosit ferman de la veziriul la Dumi-5 traşco-vodă, să încalece să margă să prindză pre Brîncovanul-vodă. Şi au scris cărţi şi Ia soltanul de Bugeag, să dea lui Dumitraşco-vodă oricîţi tătarî i-ar trebui.
Atuncea am ştiut şi eu c-au fost scris să vie moscalii; că eu tot gîndiem că om purcede în gios spre Huşi, pre-■ 342 io cum sfătuisem. / Iar dac-am înţeles c-au sosit moscalii, mult m-am mirat şi am dzis lui vodă să scrie, să să întoarcă moscalii înapoi, şi să mergem, precum scrie veziriul, să prindem pre Brîncovanul, şi să s<ă> lasă de moscali, că poate să-i bată turcii, şi tătarîi or robi ţara. Puiu pre 15 Dumnedzeu martur că aşea i-am dzis, şi tare am stătut, ca doar l-oi întoarce, şi n-am putut.
Şi încă cu mîniîe mi-au răspuns, dzicînd că „voi toţi vă chivernisiţi, ca să rămîneţi la creştini, şi numai eu sîngur, pentru voi, să rămîiu la păgîni; că v-am vădzut eu cre-20 dinţa, că aţi fugit toţi, şi eu am rămas sîngur. Pentru
1-3 lipsesc G,'/ 1 Decii B, lipseşte II,P/ bregadiriul B,C,V, bregadir £/ răpedzit] triimis E// 1-3 Bregadiriul Cropotchin au agijns la Prut, au triimis la Dumitraşcu voevoda să poroncească să gătească podurile M,P//2 înnainte B,C/ s(ă>trimită C// 3 Zagarancîa B/să triacă B,C,!ipseşte M,P//4 36]2S B, 39 E,G, 40 V, 52 M, 38 P/ Atuncîa B sosit]vinit M,P/viziriul C//4-5 au vinit lui Dumitraşco voevoda ferman di la viziriul să margă M.P//5 să încalec! să purceadă,să margă să prindă B/Brînco-veanul-vodă BJBrîncovanui domnul muntinescu M.P//6 după scris ad. veziriul B,E,G,V/ lipseşte cărţi M,P/Bugiac B,C// 6-7 să dîa tătarî lui Dumitraşco voevoda ori cîţi ar ceri M,P//7 tătar(i> C//8-20 lipsesc M,P//8 Atuncea au ştiut şi boîarii •(boiarii C) că au fost scris Dumitraşco-vodă să viîe B,C,D,E,G,V//9 că boiarii <boiarii C> tot gîndiia că or (vor C) purcede B,C,D,E,G,V/ precum sfătuisă B,C D,E,V, precum au fost sfătuit Gjj 10 Iară dacă au înţăles B,C,B,B,G,\jdupă moscalii ad. la Prut B,C,G//11-13 s-au mirat.Atuncea hatmanul Ion Neculce fiind hatman au zis lui Dumitraşco-vodă să scriîe (s-au mirat şi au dzis unii din boiari lui vodă să serile V) să să întoarcă moscalii înnapoi şi să purceadă să margă precum scrie veziriul să prindă pre Brîncoveanul-vodă şi să să lase B,E,G,V, s-au mirat. Dzis-au atuncea hatmanul Ion Neculce lui Dumitraşco-vodă să serile să să întoarcă moscalii înnapoi şi să margă precum scriîe viziriul să prindă pre Brîncovanul-vodă şi să să iasă C,s-au mierat şi au dzis lui Dumitraşco-vodă Ion Neculce hatmanul să scrie să să întoarcă moscalii înnapoi şi să margă precum scrie veziriul să prindă pre Brîncoveanul-vodă şi să să lasă D//14-15 Puind pre Dumnedzău martur că B,E,G, lipseşte C,D,V/715 că]şi V/aşia i-au zis B,E,G,V, Aşa i-au zis C/au stătut B,C,D,E,G/'16 doară l-ar putea întoarce pre Dumitraşco-vodă şi n-au putut B,E,G, doar l-ar întoarce <pre vodă V) şi n-au putut C,D, V//17 i-au răspunsu D(umitraşco> -v<odă> (lipseşte Dumitraşco-vodă E,G> hatmanului Ion dzicînd,că voi vă chivernisiţi cu toţii ca să B,E,G,'i-au răspunsu C,D]au răspunsu boîarilor V, dzicînd Dumitraşco-vodă Cjlipseste că V/ voi vă chivernisiţi cu toţii V//18 ad.marginal ca să rămîneţi B/la creştini B,C]la moscali,la creştini Gjlipseşte sîngur V//T9 să rămîiu, pentru voi la păgîni B,E,G/păgîni]robiîe V//20 credinţa C, credinţa voastră B,E,G//
ţară, n-or prăda-o tătarîi, că moscalii aemu sosescu, şi eu ştiu prea bine că n-or bate turcii pre moscali".
Deci vădzînd şi eu că mi-au răspuns aşea cu scîrbă, m-am temut a mai răspunde, să nu cumva cad în vro 5 primejdie a vieţii.
Măcar că mulţi dzic că eu l-am îndemnat să să închine la moscali, dar grăescu cu năpaste şi ca nişte oameni ce nu pricep şi nu ştiu. Că atunce era toţi creştinii bucuroşi moscalilor, nu numai eu; că scriîa alţii mai nainte de chiema 10 pre moscali, mai nainte de Dumitraşco-vodă: muntenii, sîrbii, moldovenii, cu cîţi ani mai nainte ! Numai pizmaşii f. 342v   zavistnici scornila asupra mea ocară, / şi oamenii cei proşti şi neprilateni şi cei nepricepuţi credea aşa. Dar eu taina stăpînului, căruia i-am mîncat pita, n-am putut-o 15 descoperi, uitîndu-mă ia Sfîntă Scriptură, ce au dzis îngerul cătră Tovit şi Tovile dzicînd: „Taina împăratului să o acoperi, iar faptele lui Dumnedzeu la arătare să le mărturiseşti".
Ce şi eu n-am vrut să mă fac al doile Iudă sau să-1 Viclenesc, să fug de la dînsul. Că de aş fi făcut aşea ce 20 laud-aş fi dobîndit? Ce numai osînda de la Dumnedzeu şi ocară de la oameni.
Iar eu aceste răbdîndu-le cu dreptate, den toate nevoile am scăpat, care li-am tras pre strîmbătate în 9 ani. Ce întru aceste ce mi s-au întîmplat m-am lăsat tot în nădejde
1-24 lipsesc M.P//1 nu or prăda-o B, nu o vor prăda D/acum B.C//2 pre bine B,C/nu vor bate D//3 Decii văzind (audzindu E>hatmanul Ion(şi Ion Neculce hatmanul D> că i-au răspunsu aşîa (aşa C> B,C,D,E,G/ şi eu]acei boiari V/ mi-au]li-au V/după aşea ad. vodă V//4 s-au temut B,C,D,E,G/ a-i mai răspunde B.Cjrepctă a mai Cj cadă B,C, D,E,V/ ca să nu cumva caze G/vreo B,C//5 primejdiîe a vileţii vreunii dintru dînşii V// 6 ante Măcarî: 40 E,G/dzic]au zis Cj că (precum că G> hatmanul Ion (Ioan Neculce G, Ioan Neculce hatmanul D> l-au (au C,D, l-ar fi G> îndemnat pe Dumitraşco-vodă să să închine B,C,D,E,G//7 lipseşte şi C//8 lipseşte nu pricep şi Cj lipseşte şi ca nişte oameni ce nu pricep şi nu ştiu B,E,G/ Câ]Pentru că Cj atuncea B,C/ creştinii B,C// 9 eu]hatmanul Ion B,C,E, Ion Neculce hatmanul D, hat(manul) Ioan Neculce G/alţii mai înnainte (denainte E,G> vreme B,E,G/ alţii mai înnainte de Dumitraşco-vodă de chiema pre moscali C//9-10 mai denainte1-2 D//10 mai înainte B, mai denainte Gj de]decît B,G/ anumi muntenii Gjj 11 sîrbii Bj după moldovenii ad. precum mai sus s-au scris B,C,B,Gjlipseşte cu cîţi ani mai nainte B,E,G/ înnainte C/Numai nepriiatinii hatmanului Ion, pizmaşii B,E,G//12 mea]hatmanului Ion Neculcii B,D, hatmanului Ion C,E,G/ oamenii cei proşti]prostimea G//13 nepriiatini Cj lipseşte şi neprilatini şi cei nepricepuţi B,E,G/ credea că Iaste aşîa B,E,G, credea că aşîa iaste D, credeaa fiaşaC/eu]Ion Neculce hatmanul D//14 stăpînului său D/i-amji-au D/ pita]pîinea D//13-5 lipseşte credea aşa...i proci. Vjlipseşte Dar eu taina stăpînului...i proci. B,C,E,G//14-15 n-au putut descoperi, uitîndu-sâ D//18 eu]hatmanul Ion Neculce D/n-au vrut să să facă D//19 vicleniască Bj fugă D//19-20 aş1-2]ar D//22 eu]el Bjj 23 am]au D/li-au tras Bj lipseşte pre strîmbătate D//24 ce i s-au întîmplat D/s-au lăsat Bjj
538
539
lui Dumnedzeu, pîn' m-au scos, precum mărturiseşte David prorocul, psalom 39: 37. „Răbdînd am aşteptat pre Domnul, şi mi-au luat aminte, şi au ascultat ruga meay şi m-au scos din groapa patimilor şi din tina cea adîncă; 5 şi au pus pre piatră picioarele mele", i proci.
38. Chiematu-ş-au atunce Dumitraşco-vodă boiarii săi, cîţi mai rămăsese lîngă dînsul, numai aşea, sprinteni, anume pre Nicolai Costîn vel-log<o>f<ăt>, pe Ioan Sturdzea vornicul şi pre Iordachi Rus<ă>t vornicul şi pre Ilie
10 Catargiul vel-vist<iernic>, şi le-au spus precum au chie-f. 343    mat pre moscali, / şi au venit de trec Prutul la Zagarance.
Atuneea toţi boiarii, audzind, s-au bucurat şi au răspuns, cu bucurie cătră vodă şi au dzis: „Bine ai făcut, măriia-ta, că noi ne temem că te-i duce la turci, şi aşea aveam gînd.
15 că, de te-om vedea că mergi la turci, te-om părăsi şi ne-om duce de ne-om închina la moscali". Şi le părea bine. Numai Iordachi Ruset vornicul au dzis atunce: „Te-ai can grăbit, măriia-ta, cu chiematul moscalilor. Să fii mai îngăduit, măriia-ta, pîn'li s-ar  fi  vădzut putere, cum
20 ]e-a merge".
Răspuns-au Dumitraşco-vodă, dzicînd: „Nu mai era vreme a mă mai chivernisi, temîndu-mă ca să nu mă apuce turcii. Că iată şi din dumneavoastră m-aţi părăsit o samă şi nu sinteţi într-un cuvînt si într-o credinţă cu mine".
1-5 HpsescMJPII 1 pînă l-au scos iarăş la pămîntul său D//2 David, prorocul şi înpăratul, psalmul 39 zicînd D//5 i proci]şi alteleD//6 38]29 B, 37 C, 41D,V,44 G, lipseşte M,P/ Chiemîndu-şi E/ atuneea B,C/pre boiarii săi B,D,E,G,V//6-8 Dumitraşcu voevoda ş-au chemat boerii cîţi mai rămăsăsi, anumi Nicolaiu Costin M.P//7 cîţi] carii E/ rămăsesîe B,C/ pre lîngă E,G/ lipseşte numai V/aşîa B, aşa C/ sprintini B, sprinten C//8 anume B,C/Nicolae Costiii B,C/ repetă vel GJlips'eşte pe M,P//9-10 pre Iordachi Rusăt vornicul (şi C,G) pre Ioan (Ion C> Sturdza vornicul şi pre Ilie Catargiul vist(iernicul> (lipseşte visternicul V> B,C,E,G,V//9 lipseşte şi pre1"2 M,P/ lipseşte şi pre Ilie Catargiul vel-vist<iernic> D//10 lipseşte vel M,P/U-au B,C/ precum el M, precum că el G.P//11 şi au vinit de B,C]şi acum M,P/ Zagarancîa B, Zagarancea C//12 lipseşte Atuneea M,P/Şi auzind boerii foarti s-au bucurat M,Pf lipseşte audzind C/ răspunsu C// 12-13 Atuneea boiarii auzind au răspunsu cătră vodă B,E,G,V//13 lipseşte cu bucurie cătră vodă şi au dzis M,P/ după măriia-ta ad. de ti-ai închinat B,E,G,V,că ai chemat pre 'moscali M.P//14 ne temeam B] gîndiem C/ti-i duce B,C,V, te vii duce D/aşia D, aşa C/avem B,C//14-16 că noi aşa. hotărisim că di vii purcedi în gios la turci să le lăsăm toţi şi să ne ducim, să ne închinăm la moscali M,P//15-16 de te-om videa că mergi la turci să te părăsim şi să ne ducem să ne închinăm la moscali B,E,G,V//15 videa C/te vom părăsi C,D//16 ne vom duce C,D/ repetă denevomC/nevomînchinaD//16"-24Zi^seşfeŞi le părea bine... credinţă cu mine 'U.BJjil ante Numai: 42 E,G/Rusăt B,C/ atuncîa B, atuneea CJ Ti-ai B,C//18 lipseşte măriia-ta V//19 pînă B.CJad. marginal văzut G/ puterea B.C//20 li-a merge B, li-ar merge C.D//21 ante Răspuns-au: 42 V//23 lipseşte Că E/Iară că şi din B,G,V,Iatăcăşi Cj lipseşte din Cjj 24 sînteţi B,C// întru o credinţă C/credinţă B//
39. Atuneea au şi încălecat Dumitraşco-vodă şi au purces înaintea moscalilor, la Prut. Şi s-au împreunat cu Cropot bragadir şi au venit cu dînsul în gios, pre Jijiia, pîn' l-au trecut jijiia şi Bahluiul. Şi l-au lăsat pre Bah-
5 luiu, din gios di Iaşi, la Podul lui Bîtcă, şi acolo ş-au pus obuzul, dîndu-i conac de toate ce i-au trebuit lui şi oştii.
Şi luîndu-ş Dumitraşco-vodă 2 căpitani, cu 2 steaguri de draguni, s-au întors desar<ă> la Cetăţuia, unde-i era doamna. Iar pre mine, Ioan Niculce hatmanul, pîn'au f. 343v io umblat vodă la Prut, m-au lăsat de paza doamnei la/Cetă-ţuia, ca să nu lovască niscaiva turci pre doamna în urma lui. Iar a doa dzi venit-au şi Cropot bragadiriu numai cu un steag de draguni la Iaşi. Şi l-au cinstit Dumitraşco-vodă şi l-au dăruit, şi au îmbiat prin curţile domneşti 15 şi prin toate mănăstirile de li-au vădzut, şi desară iar s-au întors la obuzul său, la Podul lui Bîtcă.
40. Atunce moldovenii, cum au vădzut moscalii, precum sint învăţat la jacuri, cînd văd cîte un lucru burzuluit, au şi purces, unii cu poronca, alţii şi fără poronca,
20 a tăia pre turci şi a-i robi, unii în Iaşi, alţii printr-alfe tîrguri, unde şi-i afla, prin toată ţara. Şi-i jăcuîa de bani, de odoară, de cai, de borfe, de boi, de oi, de miîare, de
1 39]30 B, 38 C, 43 E,G,V, 54 M, lipseşte P/ Atuneea gătindu-să Dumitraşco-vodă îndată au purces B,C,E,G, Decii atunce îndată gătindu-să Dumitraşco-vodă au purces VJlipseşte Atuneea au şi încălecat T&.Bjlipseşte şi2 M,P//2 înnaintea B,C/ înpreonat B, înpreunat C//3 bregadir B,C/brigadiriul Cropotchin M,P/ vinit B,C/ lipseşte pre Jijiia M.P//4 pînă B,C/ Jijie B,C//5 din]în B,P/de B,C//6 de]şi de P/ oştii'lui B,C,D,E,G,V,M,P//7 ante Şi: 44 E,G/luoundu-şi B, luundu-şi C/doi căpitani B.Cjlipseşte 2 căpitani, cu G/Şi s-au rugat bragadiriului (pregadiriul M> Cropotchin di i-au dat 2 căpitani M,P/doao B,C/ lipseşte de M,P/;8 şi disară s-au întors M,P/ întorsu desară M,P/ după desară ad. înnapoi GJ lipseşte la Cetăţuia V/unde îi era B,C//9 lipseşte mine B,C,D,E,G,V/ Ion Neculce" CJ Neculce B/pînă B.C//10 îmbiat V/ vodă]Diimitraşco-vodă B,E,G,V/ m-au]l-au B,C,D,E,G,V//9-12 lipseşte Iar pre mine...în urma lui. M,P//10-11 l-au lăsat să fiîe de paza doamnii la Cetăţuia, că să temea să nu lovască B,E,G,V/doamnii C//11 lipseşte ca să nu lovască... in urma lui. CJ pre B//12 Iară B, lipseşte M,P/vinit-au C, au vinit M,P/bregadir B,C// 12-14 bregadiriul Cropotchin la Eşi şi numai cu un steag draguni. Iar Dumitraşco voevoda l-au priimit cu mari cinsti şi l-au dăruit.Brigadiriul Cropotchin au înblat M,P//13 stiag B.C//14 umblat B,C/piii B,E,V, şi prin D, prin toate G/curţili B/715 mănăstirili B/iară B.C//16 întorsu B.C//17 40]31 B, 39 C, 45E.G, 44 V, 57 M, 41P/ Atuneea B,C, lipseşte M,P/cum]după ce M.P//T7-21 moscalii.îndată au început, după obiceiul lor cel vechiu, a prăda şi a tăe pre turci şi (nu P) numai în Eşi, ci şi printr-alti tîrguri şi locuri, oriundi-i afla M,P,718 sînt B,C/ învăţaţi B,C//19 buzurluit B,C, V/burzuluit, au şi început şi au purces D alţii fără de poroneă B,T) ,TZ,G,YJhpseşte şi C//20 a-i tăia E,G//21 unde Cj jecuîa B.C//22-1 şi de odoară, le lua caii, borfili, boi, vaci, oile, mieri (şi P> ceara; şi toati aceste le făce fără (făr(ă) de P) poronca lui Dumitraşcu voevoda. Iar M.P//22 şi de cai G/miîare B.C lipseşte de miîare, de ceară V//
540
541
ceară şi de toate ce găsiîa. Iar băcăliile sta vărsate pre uliţă, de era sătui şi copiii. Strafide, smochine, alune era destule pre la toate babele. Iar pre care turcii nu-i tăia, îi ducea, cu pieile, de-i da robi domniei. Iar pre unii 5 să tîmplă de-i ascunde priiatenii, care scăpa pîn'la priîa-teni. Carii mai pre urmă de mare folos au fost turcii acelor prieteni ce-i ascunsese.
41. Nezăbovind vremea au şi venit Şeremet la Ţo-ţora cu obuzul lui, ca vro 15.000 oaste. Că n-au cutedzat f. 344 io să margă drept / la pod la Dunărea, cum îl învăţas-împă-ratul, căci că avea oaste puţină.
Veziriul turcesc încă sosis<ă> la Dunăre şi să temea a trece în ceasta parte, audzind că vin mulţime de moscali. Ce sta şi el de cela parte. 15 42. Iară după ce au înţeles veziriul că s-au hainit Dumitraşco-vodă, îndată au prins pe capichihae lui Dumitraşco-vodă, pe Iano, şi i-au tăiat capul. Aşijderea şi împăratul turcesc, înţelegînd la Ţarigrad, au şi prins pre Antiohie-vodă si l-au închis. Si era să-1 tae. Numai noro-20 cirea lui au fost c-au mărturisit caimacamul cătră împăratul cum Antiohie-vodă cu o lună mai nainte i-au spus
1 după găsiîa ad. la dînşii B,D,E,G, la dînşii luoa C/Iară ~Bjdupă băcăliile ad. la Iaşi Gjj 2 pre uliţe B,C, pre uliţe la Iaşi E/ şi copii(i) şi babile de strafidi P/de strafidi M/ de smochini şi de aluni P//3 lipseşte era destule pre la toate babele M,P/pre la toate babelejpre la toţi B,C,E,G,V/Iară B/carii turci B.C//3-4 Pre alţi turci îi aduce goli şi-i da robi lui Dumitraşcu voevoda. Iar pre alţii M.P//4 ducia B/domniii B,C/ Iară Bjad. marginal pre Djdupă unii ad. din turci G//5 lipseşte să tîmplă M,P/ ascundea B/priîatinii B, priiatinii C, prietinii lor M,P/carii C/carii au apucat de au scăpat pină la priiatini B,E,G,carii apuca de scăpa pînă la priiatini V, lipseşte M,P/ pînă Cj priatini C//6 CariTjŞi M,P/ pre urmă acei turci ascunşi di mari folos au fost celora ci i-au ascuns M.P//7 priiatini B, priiatini C/ascunsesîe B.C//8 41]32 B, 40 C, 46 E,G,
45 V, 4&M,lipseşîe P/Iară nezăbăvind vreme B,E,G,V,Nezăbăvind vreme C/lipseşte M,P/au vinit şi Şeremet feldmarşal B,E,G/au vinit şi V/vinit C/Şeremet feldmarşal Cj Ţuţora B.V//8-9 Şărămăt au vinit cu 15.000 oasti la Ţuţora M.P//9 vreo C, lipseşte E,G,V/ca cinsprăzeci mii B/cinspreci mii C/de oaste B,C,E,G,V//9-ll lipseşte Că n-au cutezat...oaste puţină. M,P//10 lipseşte la Dunărea C/Dunăre B/cum] precum D,G/învăţasă B/înpăratul B.C//11 căci că]pentru căci B,D,V, pentru căC,E,G// 12 ante Veziriul: 33 B, 47 E,G, 59 M, 42 P/ turcescu B,C/ sosisă B,C/Dunărea B,C/ la Dunăre şi nu cuteza, să temea E/Viziriul cu oasti turcească au sosit la Dunăre M,P/şi]dar M,P//13 mulţime Cjj 14 lipseşte Ce sta şi el de ceia parte. M,P//15 42]41C,
46 V, 60 M, lipseşte B.B.Gjlipseşte Iară după ce M,P/după]dupre V/înţăles B,C/ Viziriul au auzit că s-au hainit M,P//16-17 voevoda1 "2M/şi îndată au prins pre Iano capichihaîa lui Dumitraşco voevoda M,P/au prinsu B,C, au şi prins G/pre B,C/ capichihaîa B//17 pre ~B,Cjlipseşte Aşijderea şi M.P//18 înpăratul turcescu M,P/în-ţălegînd la B.CJera în M,P/ Ţarigrad, şi înştiinţîndu-să că s-au hainit Dumitraşcu voevoda au şi prins pre Antiohii voevoda M,P/prinsu B.C//19 Antiohii B/ Era să-i tai şi lui capul M,P/taîe B,C/nărocirea B,C]norocul M.P//20 că au B,C/ după caimacamul ad. viziriului M,P/înpăratul B.C//21 cum că GJprecum M.P/Antiohii B, Antiohi Cj voevoda M/cu]încă cu M/cu o lună de zile B,E,G,V/înnainte B,C//
lui că frate-său iaste hain, nu îmbla bine, şi el n-au cre-dzut, gîndind că-1 pîreşte pre pizmă. Şi aşea spuind împăratului caimacamul, l-au ertat şi l-au slobodzit din Edicula. 43. Iară Şeremet, cînd au fost venit de la Nistru la 5 Ţoţora, au fost venit pre la Orheiu. Şi s-au rădicat toţi orheîanii, sorocenii şi lăpuşnenii, de au venit cu dînsul pîn-au trecut Prutul. Şi ţărănime cu bejeniile s-au dus toat<e> în Cîrligătură; iară slujitorime au rămas toat<ă> la Dumitraşco-vodă, în oaste.
10 44. Apoi Dumitraşco-vodă ş-au mutat doamna în curţi la Iaşi şi au lăsat un polcu de moscali de paza iei. Iar el, cu slujitorii cîţi avea la Ţoţora, s-au dus şi ş-au f- 344v aşădzat / oaste lui dincoace de Prut şi cu moscalii lui Cropot bragadir.
15 Şi s-au sculat cu boerii lui, care s-au dzis mai sus, şi au trecut Prutul la Ţoţora, de s-au împreunat cu Şeremet, unde era cu obuzul lui. Şi i-au făcut Şeremet cinste mare lui Dumitraşco-vodă şi boîarilor săi. Şi au dăruit Dumitraşco-vodă lui Şeremet un cal foarte frumos: aşijderea
1 că] cum că B,E,precum că Gjdupă său ad.Dumitraşco-vodă B,E,G,V/îaste B/nu umblă B,C/i-au spus cum că s-au hainit Dumitraşcu voevoda şi el nu l-au crezut M.P//2 gîndind]socotind M,P/pîrăşte B/aşîa B, aşa C/spuindu-i V/inpâratului li (' 2-3 Şi încredinţîndu-să înpăratul au ertat şi au slobozit pre Antiohii voevoda M,P// 3 l-au ertat pre Antiohii (Antioh C>-vodă B,C,B,G,Yjlipseşte din Edicula M.P//4 43]34 B, 42 C.48 E,G,47 V, 61 M/lipseşte Iară M,P/Şereemet feldmarşal D,E,G/vinit B,C/Ţuţora B.C//4-5 Cînd au vinit Şăremet di la Nistru la Ţiţora,atunci,înpreună cu oasti moschicească,au vinit toţi orheeniiM,P//5 lipseşte fost B,E,G,V//6 orheîanii B, orheianii Cj sorocenii B,Cjlipseşte şi B,E,G/vinit B.C//6-7 lipseşte de au venit...au trecut Prutul. M,P//7 pînă B,C/l-au trecut G,V/ ŞiJDeci M,P/ţărănimea B,C/bejăniiie lor M,P/s-au dus toţi B,C,E,G//8 lipseşte toat<e>M,P/în]la M.P/ iar B,C/slujitorimea B,C]slujitorii M,P/toţi B,C,B,G,Y,lipseşte M.P//9 în oasti lui Dumitraşcu voevoda M.P//10 44]43C, 49 E,G,48 V, 62 M lipseşte Bjlipseşte Apoi M,P/voevoda M/ş-au mutat doamna de la Cetăţuîa în curţile domneşti în Iaşi B,E,G,V, ş-au mutat doamna clin Cetăţui in Eşi, în curţile domneşti M,P/în curţile domneşti C.D//11-12 şi au pus di paza ei un polc moschicescu. Dumitraşcu voevoda cu cîţi slujitori ave M.P//12 s-au dus la Ţuţora B,C,E,G,V,M,P//13 aşezat B,C/oastea B.Cjlipseşte lui M,P/ dincoaci Cj după Prut ai.Brigadiriul Cropotchin cu moscalii au mersu înpreună cu Dumitraşcu voevoda şi ş-au aşăzat obuzul într-un loc cu oasti(a) lui Dumitraşco voevoda M,P/şi cu]şi dinpreună cu B,E,dinpreună cu V//14 bregadir B.C//15 boîarii B, boiarii C/carii B,C/dzis]scris C/carii mai sus s-au scris E.G//15-16 Dumitraşco voevoda şi cu boerii ci s-au scris mai sus au trecut Prutul la Ţiţora <şi P) au mers di s-au înpreunat cu Şeremet M.P//16 Ţuţora B,C/înpreonat B,înpreunat C/Şeremet feldmarşal D,E,G//17 unde Cjlipseste unde era cu obuzul lui M,P/ lipseşte Şi M,P/ mare cinste G/Şeremet au făcut mari cinsti M.P//18 voevoda Mjlipseşte şi boîarilor săi B,E,G,V'jlipseşte săi U.Bjlipseşte Şi M,P/i-au dăruit V//19 Dumitraşcu voevoda au dăruit M,P/ cal turcescu foarte frumos,cu toate podoabele B,E,G,V/frumo3]bun P/ lipseşte aşijderea şi M,P//
542
543
şi Şeremet lui Dumitraşco-vodă au dăruit 2 părechi de soboli şi boîarilor cîte o bucată de ladan de cele bune, cîte de doao haine.
45. Dumitraşco-vodă au sfătuit cu Şeremet să scrie 5 o carte în limbă turcească la sultanul, ca s<ă> să închine şi el, cu tot Buceacul, că, neînchinîndu-s<ă>, pe urmă n-a fi bine de dînşii.
Şi au pus Şeremet un copil a lui ce ştiia scrii bine turceşte, iar Dumitraşco-vodă au dzis că n-a pute copilul
10 scrie cu dăscălie, fiind tînăr. însă au dzis să scrie întîi pre o ţidul(ă> de hîrtie mică vro doaî rînduri, să vadză cum scrie. Iar acel copil, fiind telpiz bun, au scris pre o ţidulă aşea, că „nu iaste mai mare blăstămat în lume decît omul cela ce are o fărîmă de pîine în mînă şi o lea-
15 pădă pe aceîa şi cearcă să afle alta mai mare".  Şi au dat la Dumitraşco-vodă. Iar Dumitraşco-vodă cetind, 345    au dzis copi!ul<lui>: „Hai ghidi / cahpol!" Şi n-au mai spus iui Şeremet ce-au scris copil<ul>, fiindu-i ruşine, numai ce-au dzis c-a putea scrie.
20 Şi l-au pus de-au scris carte şi au trimis-o Ia soltanul: iar soltanul n-au dat nici un răspuns pre acea carte. Şi s-au întors Dumitraşco-vodă Ia conacul lui preste Prut.
V, 66 51/ Dumitraşco voevoda şi cu Şăremet au sfătuit M.P//5 la soltanul B//5-6 la ltauul din Bugeac în limbă turcească, ca să să închini moscalilor,el, şi şi toţi tătarii
1 Şăremet au dăruit lui Dumitraşcu vcevcda M,P/au dăruit lui Dumitraşco-vodă E/ i-au dăruit B,G' doao părechi C/ părechi de blane de soboli V//2 şi boîarilor li-au dăruit B,E,G,Y. şi fiişticârue boeriu cîte Yi.Pjlipscşle de1 M,P/lavdan B,C,D,E,G,P/ din cel bun B, di cel bunC,D,E,V/Zi^îtrfedecele bune, cîteM,P//-î 45]35 B, 44_C, 50 E, 49
soltanul din Bugea
din Bugeac M,P,' să B,C//6 Bugiacul B,C/neînchinmdu-să C/pre urmă C]pe urmă, pe urmă apoi B, apoi mai pre urmă M.P//8 Şi au poroncit Şărămet unui copil a lui M,P/un] pre un B,D,E,G,V/a lui să scriîe B,E,G/ce]carile M,P/scriie B, scrie C//8-9 stiîa scrii foarti bini turceşti, să scrii la soltanul. Dumitraşco M,P//9 turceşte B..C/ n-a putea B, nu va putea C//10 dăscăliie B/ scriîe B/Însă întîiu i-au zis să scrii M.P//11 ţidulă Bjlipseşte de hirtie mică vro M,P/ hîrtiîe Bj vro doao.trii rînduri B,C,E,G,V/ doao, trii M,P,; ca s<ă> vază C//12 serile B/ lipseşte Iar M,P/Copilul acela G,M,P/ bun tălpizM,P,pe B/; 12-13 pre o ţidulă mică de hîrtie aşîa G//13 aşîaB, a,şa,Cj!ipseşte că M,P/ in lumi nu esti altul mai blăstămat decît omul M.P//14 cela]acela B,E/ are B.C//15 liapădă B,C/pre B,C/cearcă]caută B,E,G/şi cearcă şi caută să afle D/ lipseşte să. afle Î1,TJ;J15-16 lipseşte Şi au dat la Dumitraşco-vodă M,P//16 lipseşte Iar M,P//16-17 Au cetit-o Dumitraşco' voevoda şi au zis cătră copil M.P//17 copilului B,C,V/ cahpolu B,C, cahpoglu G,cahpollu, ce să dzice: hai, ghidi, ficior de curvă v;/18 ce-au scris copilul B,C,V, lipseşte M,P/fiindu-i]că-i era M.P//19 numai ce au zis <dzis C> că a putea <că va putea C> scrie (scriîe B> B,C, lipseşte M.P//20 după pus ad. pre copil G/ de au scris B,C/ Deci copilul au scris carte M,P/cartea Cj carte Ia soltanul şi au triimis-o Gj sultanul Cjj 21 răspunsu B,C/ pe acia BJJ 21 — 22 lipseşte Şi s-au întors... preste Prut. G//22 întorsu B,C, voevoda M/ după lui ad. unde era Cj luij său M,P/ de preste Prut D//
46. Venisă cu Şeremet depreună şi un menistru a împăratului, anume Simion Savva Rogojinschii, neguţător de feliul lui, de la Rogojiîa, despre parte turcească. Şi cădzus(ă) boiariu mare, de cinste şi de sfat, la împără-
5 ţie Moscului, că ştie multe limbi. Şi-i dedes-împărăţiîa mulţi bani, să-i fie de purtat grijă la cheltuiala oştii.
Atunce au dat el lui Dumitraşco-vodă 100 pungi bani, să facă oaste de moldoveni, pîn'la 10.000, sau şi mai bine. Şi de i-or mai trebui, să-i mai de bani. Şi să dea de tot
10 polcovnicul cîte 100 ruble, de rocmistru cîte 30 şi de chihai, şi de stegariu cîte 10, şi de tot tovarăşul, de unul, cîte 5 ruble. Şi aceşti bani să le fie dintîiu de cheltuial<ă>, iar apoi, dacă s-or aşădza, să le dea lefe. Şi i-au mai dat vro 30 pungi bani să trimiţ-în ţară să cumpere vite, cîte
15 4 lei vita, să le fie de treaba oştii.
47. Aşijderea i-au mai dat şi cîteva cărţi împărăteşti, i- 345v   scrisă la / toată boerime şi slujitorime, toţi să încalece,
să vie la oaste cu plată; iar care n-a veni va rămîne podan
1 46]45 C, 51E.G, 50 V.68M, lipseşte B/Venise B, Vinisă C/Şeremet feldmarşal B, D,E,G/dinpreună B,C// 1-2 lipseşte Venisă cu Şeremet...anume M.P//2 al înpăratului B,C,E/ anume B,C/Sava Rogojenschii B,C/ neguţitoriu B,C// 2-6 Simion Sawa Rogoji(n>schii, ministrul înpăratul(ui> moschicescu era purtătoriu de grijă la cheltuiala oştii moschiceşti M,P//3 feliul]niamul Cj RagughiaB,V, Ragughiia C,D,E,G/ partea Bjj 4 Şi agiunsesie de era boiariu (boiar C> mare B,C,D,E,G,V/ şi de cinste E/ înpărăţiia B.C//5 ştiia B,C/ didesîe înpărăţiia B.C//6 mulţi bani înpărăţiia D/să-i fiîe BJ grije B,C// 7 ante Atuneea 46 C, 47 D/ Atuneea B]Acela M,P, Şi G, lipseşte E/ eljacel menistru B,E,G,V/voevoda M/ o sută de (lipseşte de B> pungi de bani B,C,D,E,G,V//8 pînă B,C/ zece mii B,C/ lipseşte sau şi mai bine V// 8-10 să facă 10.000-oasti moldovinească, cu această leafă, adică: polcovnicului M,P//9 Şi de-i vor mai trebui bani să-i mai dea C/de-i vor B,D,V/dea B//10 lipseşte cîte1-2 M,P/ o sută de ruble B,C/ de ruble E,V/ de rohmistru să dea D/ de^şi de E, lipseşte M,P/rohmistru P, rotmistrului M/triizăci de ruble B,C,G//11 şi de chi'haîa B, şi de'chihaeCJchihaelii M, chihaelile P/şi de stegariu C, şi stegariului M, şi stegariul P/ cîte z6ce ruble B,C, G] să dea cîte zece D/ şi de tot tovarăşul de unupjcelor de rînd M,P/ de unul să dea Dj lipseşte de unul B,E,G,V//12 cinci B,C/ lipseşte ruble M,P/ numai întîiu să le fii de cheltuială M,P/fiîe Bj dintîi B,C/ cheltuială B,C//13 lipseşte apoi M,P/ deaca V] după ci M,P/ s-or aşeza B, să vor aşeza C,D/ să le dea lefejapoi să li dei alti M,P/ după dat ad. acel menistru lui Dumitraşco-vodă B,E,G,V//14 lipseşte vroM.P/ vreo triizăci de pungi de bani B,C/ de pungi de bani B,C,D,E,G,V/ să trimită B, să trimită C, să-i trimită V// 15 patru B,C/ lipseşte cîte 4 lei vita GJ leijrubli M,P/ vitajvaca P/ să fie B,C/fiie B/triaba B,C]trebuinţa M,P/ după ostii ad. zaharea B, zairea E,G// 16 47J48 D, 52 E,G, 51 V,70 M, 'lipseşte B\ lipseşte Aşijderea M,P/ după Aşijderea ad. acel menistru B,E,G/ Dat-au (Datu-i-au P> şi cîţiva cărţi M,P/ ad. ulterior împărăteşti A, înpărăteşti B.C//17 scrise B,C,V/ boerimea B,C/slujito-rimea B,C// 17-18 la toţi boerii şi slujitorii moldoveni să vii toţi la oasti cu leafă; iar carile n-a vre să vii, apoi va rămîni M,P// 18 iar carele n-ar vini (nu va vini E) la oaste va rămînea B,E,V vile BJ nu va vini C, nu va vini la oaste GJ rămînea Cjj
544
545
şi lipsit din moşiile sale. Ţăranii să aibă a aduce bucate, fără frică, să le dea bani.
48. Deci Dumitraşco-vodă îndat-au răpedzit la ţară, făcîndu-le ştire tuturor. Deci boîarii mazilii au şi început
5 a veni de prin bejenii la oaste. Foarte pre puţini n-au venit. Şi au trimis, cu cărţile, şi bani Ia cine au socotit, să cumpere vite.
49. Aşijderea şi slujitorii, dac-au audzit, au şi început a vini toţi de toate părţile şi a să scrie la steaguri. Şi
10 audzind de leafă, nu numai slujitorii să scriîa, ce şi cio-botarii, croitorii, blănării, cîrşmarii. Slugile boereşti lăsa pre boiarii săi şi alerga de să scriîa la steaguri. Oaste de strînsură, din tîrgu, mai mulţi fără arme, decît cu arme. Să făcusă pîn'la 17 polcovnici şi 170 rocmistri cu steaguri
15 în cincisprezece dzile. Numai steagurile încă tot nu apu-cas-a să plini bine, cîte 100 oameni la stiag, neavînd cînd să s<ă> plinească.
50. Atuncea Şeremet, zăbovind la Ţoţora, aşteptînd f. 346    împărăţiîa să vie cu toată greime, lovit-au tătarîi / în vro
20 doao, trei, rînduri straja lui Şeremet, fără veste, de o strica şi apuca cîte o hergheliie doao, de a oştii moschi-
1 dinjde G,M,P/ Ţăranii să aducă viti fără di frică şi să M,P/ după bucate ad. la oaste B,E,G,V//2 fără de B,D,E,G,V// 3 48]49 D, 52 V, 71 M, lipseşte B,E,G,V/ Decii B,C/ voevoda M/ îndată B,C/ răpedzit]triimis E,G,M,P/ la]în m.P//4 făcîndu-li. B]şi le-au făcut M, Pj ştire B,C/ după tuturor ad. boerilor M/Decii B,C]Şi M, lipseşte P/lipseşte boiarii M//5 vini B,C/ lipseşte la oaste M,P/ Şi foarti puţini di n-au vinit m,P/de n-au vinit B,E,G,V//6 vinit C/tri'imis C//6-7 Triimis-au şi bani să cumpiri viti m.P//8 49] 50 D, 53 E,G,V, 48 P, lipseşte B,M/ lipseşte Aşijderea şi M,P/ dacă B,C// 8-9 dacă au auzit au vinit toţi M.P//9 şi să scrie M,P/ scriîe B// 10 lipseşte audzind de leafă m,P/ liafă B,C/ lipseşte să scriîa B,E,G,M,P/cibotarii B.V//11 cîrcimarii B/ Slugili boîareşti B/ lăsa pre stăpînii săi pre boiari Cjad. marginal lăsa D//12 pre boiari, pre stăpînii săi D/boiarii]stăpînii B,E,G,V//11-12 Şi slugi boereşti alerga de să scriîa la steaguri si lua lefi M,P/ stiaguri B.C//12-13 lipseşte Oaste de strînsură...decît cu arme. m',P// 13 fără de B,C,D,E,G,V//14 Şi să făcusă B,V, Şi s-au făcut M,P/pînă B,C/ lipseşte pînă la M,P/ şeptesprăzeci B, şaptesprăzeci C/ polcovnicijpolcuri M,P/ lipseşte şi m/o sută şeptezăci B, o sută şaptezăci C/stiaguri B.C//14-15 lipseşte cu stiaguri...dzile. m,P//15 cincisprăzeci B,C/Numai] însă m,P/ ad. marginal Numai G/ stiagurili B/ lipseşte încă tot m,P/apucasă B//16 lipseşte bine M,P/o sută de oameni B,C,E,G,V/la un stiag m,P/ niavînd vremi,că aceştie (toţi m> numai în 15 zile s-au strîns m.P//17 să să pliniască B/ să să C// 18 50]36 B, 51 D, 54 E,G,V, 72 m, lipseşte P/ lipseşte Atuncea m,P/ Şeremet feldmarşal C,D,E,G/ zăbăvind B,C/ Ţuţora B,C// 18-2 Şăremet tot era la Ţiţora aşteptînd pre înpăratul, ca să vii cu toată oaste. Tătarîi în trii rînduri, fără di vesti au lovit straja lui Şăremet şi ce pute, apuca şi iarăş să întorce. Cîti odată tătarîi să cam hărăţă cu oaste ce sprintină moschicească m,P// 19 înpărăţiîa B,C/ să viie B,C/ greimea C, greimea oştii sale B,E,G, greimea oştilor sale V/ vreo B,C// 20 trii B,C/ straje B.V/ fără de vaste B,C,D,E,G,V// 21 herghelie C/ doao de cai de oştii B.E.G.V//
546
ceşti şi să da iar înapoi. Să can hărăţiîa cîte puţin cu oaste moschicească cea sprintină, iar cu temeiul nu vrea să s<ă> bată.
51. Preste Prut, de ceasta parte, nu cutedza să treacă 5 la moldoveni, că s<ă> făcus<ă> veste că sint moldoveni 30.000; şi ştiind pre moldoveni că sînt sprinteni la războiu, nu cutedza să le facă vrun vicleşug. Nici în ţară, pe de altă parte, nu vrea să între, ce numai pre de cela parte, cît putea, zăhăia pre moscali.
10 52. Atuncea era un boiariu, anume Lupul Costache, fiiu lui Gavriliţă; şi era dator lui Dumitraşco-vodă den goştină cu 3.000 de galbeni. Şi-i mai dedese şi 800 de galbeni să cumpere pîine de la Bîrlad, ca să s-afle la vremea de trebuinţă, ori la care parte i-ar trebui. Iar el, audzind
15 de Dumitraşco-vodă că s-au închinat la moscali, au strîns cîteva rude a lui şi s-au făcut tabăr<ă> la mănăstire la Bursuci şi s-au închis cu cîteva gloate acolo. Şi la Dumitraşco-vodă nu mergea, nici bani sau pîine nu trimite. Şi scriîa cărţi la Şeremet de-ş făcea obraz, adec<ă> veşti / f- 346l20 de la turci, şi pe Dumitraşco-vodă, în loc de laudă, îl clevetila cătră Şeremet.
53. La turci scriîa cu alt obraz, că sint moscali puţini
1 înnapoi B.C//2-3 cea sprintină, cu călărimea, iar cu pedestrimea, cu temeiul nu vrea să să bată V// 3 să să bată B,C// 4 51]55 V, 75 M, 49 P,lipseşte B,D,E,G/Iar piste Prut E,G/ aceasta B,C,V/ după parte ad. tătarîi M,P/ după cuteza ad. tătarîi B,E,G,V/ triacă B,C// 5 lipseşte la moldoveni M,P/ să făcusă B,C/ că sînt B.C//6 triizăci de mii B,C, triizăci de mii de oaste E.G/ că esti 30.000 oasti moldoviniască M,P/ ştiind tătarîi pre moldoveni B,E,G,V/moldoveni C/ sprintini B, sprinteni C/ lipseşte la războiu B,E,G// 6-10 lipseşte şi ştiind pre moldoveni... un boiariu, anume M,P// 7 vreun C/ vicleşug B//8 pre B,C/ nu vre C/ după între ad. să prade B,E,G,V/di C//9 după parte ad. de Prut B,E,G,V//10 52]37 B, 55 E,G, 56 V, lipseşte M,P/ pre anume B,C,D,E,V/ Costachi B,C// 11 fiiu]ficior C,V, ficiorul M,P/ Gavriliţă vornicul B,C,D,E,G/ lipseşte şi M,P/ voevoda M/ din goştină B,C, lipseşte M,P// 12 cu trii mii de galbeni din goştină V/ trii miiB,C/ galbîeni1-2 B, galbeni1-2 C/Şi-i]Şi M,P/didesîe B,C/opt sute B.C/ lipseşte de M.P//13 lipseşte de M,P/ să să afle'B.C/ vremîa B, vreme C//13-14 lipseşte ca să s-afle...i-ar trebui M,P// 14 eljacest boiariu B,E,G,V// 14-16 Acest boeriu ş-au strînsu cîţiva rudenii şi au făcut tabără M,P// 15 strînsu B,C//16 s-au făcut tabără B] s-au dus C//15-18 au strînsu cîteva gloate şi s-au închis la mănăstire la Bursuci. Şi la Dumitraşco-vodă V// 17 gloate de oameni E.G//17 după acolo ad. de ş-au făcut tabără C/ Şi] Deciacest boiariu E,G//18 nici]şi nici M,P/sau]nici M,P/ trimitea B,C//19 adecă B,C/ Şeremet feldmarşal D// 19-20 Şi scrie la Şărămet veşti di la turci de-şi face obraz ;îar pre Dumitraşco voevoda M,P//20 de1 B.C//21 după Şeremet ad. şi-1 grăiia de rău C//22 53]57V, lipseşte B,E,G,M,P/ Iar la turci scriîa într-alt chip, cu alt obraz B,E,G,V//22-1 Iar pre di altă parti scrie la turci că moscalii sînt puţini şi oasti lor esti flămîndă (moscalii sînt flămînzi şi oasti puţină P> M,P//
547
şi-i o oaste flămîndă. Ce să treacă veziriul Dunăre fără grijă, că-i va bate pre moscali.
Iar Şeremet şi cu Dumitraşco-vodă, audzind de acele spurcate fapte a Lupului, că scrie la turci şi face piîedecă 5 şi altor pementeni să nu vie la moscali, au trimis pre un polcovnic, anume Chighiîeciu, cu vro 300 de moldoveni şi un căpitan cu vro 200 de draguni să-1 prindză, să-1 aducă la dînşii. Iar el, vădzîndu-i, s-au făcut bolnav, şi el şi giupîneasa lui, şi au început a-i cinsti şi a-i dărui
10 pre acei trimişi. Şi s-au rugat şi au trimis nişte fraţi ai lui mai mici şi pre un fecior a lui de trup, dzicînd că de-i va mai trece, a eşi înainte oştii la Fălcii, cu oaste ce a putea strînge şi cu zahara.
Şi aşea, credzîndu-1, l-au lăsat şi, luînd pre fraţi şi pe
15 feciorul lui, i-au dus la Şeremet. Care lăsare" a Lupului de mare stricăciune au fost moscalilor; că el tare au îndemnat pre turci să treacă Dunărea, că să temea veziriul să treacă. Pentru care slujbă degrabă au luat plată i- 347    de acel veziriu, / precum înainte să va scrie. Că cine
20 face, faci-i-să.
1 şi îaste (iaste C> oaste B,C,E,G,V, şi-i oaste D/ triacă B,C/ viziriul C/ Dunăre viziriul P/ ad. marginal Dunăre M/ fără de (nici o M,P> grije B,C,D,E,G,V,M,P// 2 lips'eşie că-i va bate pre moscali M,P// 3 lipseşte Iar M,P/ Şeremet feldmarşal D/ acelejaceste G//4 lipseşte spurcateC/ spurcate fapte]fapte cu vicleşug B,E,G,V// 3-7 Şeremet şi cu Dumitraşco voevoda, văzind această faptă (rră M> a Lupului au triimis pre Chiheciu polcovnicul cu trei sute moldoveni şi pre un căpitan cu 200 •draguni M,P// 4 scriîe B/ piîedică B, piedică C]înpiiedecare V//5 păminteni B,C/ vile B/ triimis C//6 anume B,C/ vreo 1-2 C, vreo2 B/ trii sute B,C/ şi pre un C, şi cu un V//7 doao sute B,C/ draguni moscali B,C,D,E,G,V/ şi să-1 aducă C,E,G//8 văzindu-i B,C// 9 giupîniasa B.Cjlipseşte şi el şi giupîneasa lui V//9-10 lipseşte şi au început...pre acei trimişi M,P//10 Şi li s-au rugat C/ Şi li s-au rugat de l-au lăsat pre dînsul şi au trimis pre neşte B,E,G,V, Şi s-au rugat: de l-au lăsat şi au trimis pre nişteD/ Şi înlocui său au triimes pre nişti M,P//11 ficior B,C/a lui de trupjal său din trup M,P/de]din B,C,D,E,G,V/ zicîndu C//11-12 că di să va însănătoşa a eşi şi el înnainte oştii moschiceşti M,P//12 trece C/va eşi G/ înnainte B, înnaintea C/oştii moschiceşti B,E,G/ Făl;iiu B//12-13 lipseşte cu oaste ce a putea strînge şi M,P/ ce-a putea B//13 lipseşte cu G/zaharea B.C//14 aşa B,C/ crezindu-1 Cj îuund B,C/ fraţii lui B,D,E,G,V/pre Cjj 14-16 Şi aşa lăsîndu-1 au purces; pre fraţi şi pre ficiorul lui i-au adus la Şăremet. Iar lăsare lui nu puţină stricăciune au adus moscalilor M.P//15 ficiorul B,C/Care acea lăsare G/lăsare C//16 au fost moscalilor de mare stricăciune B,E,G//16-3 lipseşte că el tare au îndemnat...de oaste agiutor. M.P//17 triacă B.Cjlipseşte că să temea veziriul să treacă E/viziriul C//18 triacă B,C/ care Cjj 18-19 plată de la veziriul acela B,E,G/ au luat degrabă plată de la acel vezir V/plată de la acel vezir C.D//19-20 precum înainte istorie să va scrie la rînd. Că cine sapă groapa altuîa.el va cădea într-însa D//19 înnainte B,C/ să va scriîe B,să va scrie istorie la rîndu E, să va scriîe la rînd/ V//19-20 să va scrie la rîndul său, precum scris Sf(î>nta Scriptură.Că cine cu ce va măsura, i să va măsura Cj Că cine face groapa altuîa.el va cădea întru dînsa, precum serile Sfîntă Scriptură a Domnului nostru Iisus Hristos B,E,G,V//
54. împăratul Moscului atunce să zăbovis(ă> la Iaroslav, la o nuntă leşască, şi poftind şi dînd bani leşilor,. ca să-i dea 30.000 de oaste agiutor. Şi i-au adeverit leşii că i-or da. Şi au dzis să purceadză înainte, cu oaste lui,,
5 că ai lor or purcede drept pre Prut şi i-or agiunge.
Şi au gătit leşii oaste şi au pornit-o pîn'la marginea lor, la Sneatin. Şi de la Sneatin n-au vrut să mai treacă în cesta hotar, încoace. Şi acolo au stătut, aşteptînd vreme pîn's-or bate moscalii cu turcii; şi de or birui 10 moscalii, să să pogoare şi ei în gios. Şi lăsasă împăratul, şi pe Dolhoruchi, cel mai mare frate, cu 12.000 de moscali, să vie cu leşii, precum i s<ă> făgăduisă.
Şi pre adeverinţa lor au purces împăratul în gios, pre Nistru, pînă la Soroca. Ş-au agiuns temeiul oştii sale, 15 pedestrime, adus<ă> tocma de la Rîga, degrabă, ostenită şi flămîndă. Şi au trecut Nistrul pre la Soroca şi au lăsat acolo o samă ce era bolnavi şi leşinaţi, iar cu cei ce era mai tari au venit drept preste cîmpu la Prut, la Zagarance.
55. Iară de acolo s-au pornit în gios pre Prut spre
1 54]38 B, 56 E,G, 58 V/înpăratul C/atuncea B,C, repetă V/zăbăvisă B,C,V//2 Ieroslav E,G,V/ după leşască ad. a unui domnu mare leşescu B,E,G/şi dînd bani leşilor şi poftindu-i ca să-i dea B,E,G,V//3 triizăci de mii B,C/agiutoriu B.C//3-5 Leşii s-au făgăduit înpăratului moschicescu agiutoriu 30.000(3.000 P> oasti şi i-au zis să purceagă înpăratul înnainte, că a lor oasti a mergi drept M,P//4 că-i vor da B,C,D,V/ după zis ad. cătră înpăratul B,E,G,V/ după să purcează ad. înpăratul C/înnainte B, înnainte Cj oastea C//5 purcede B,C/ pe Bj şi-i vor agiunge B,C,D,G,V//6 oastea Cj pînă B,C/ după marginea ad. ţărîi B,D,E,G,V//6-10 lipseşte Şi au gătit leşii...să să-pogoare şi ei în gios. M.P//7 la^pînă la B,D,E,G,V/ triacă B,C//8 după hotar ad. în Moldova B,E,G/ încoaci B//9 pînă B,C/ lipseşte Gj să vor bate C, să s(ă> bată G/ şi dacă vor birui B,E, şi dacă vor birui moscalii pre turci G,V//10 eijleşii B,D,E,G,V, Iei leşii Cj lăsas(ă), C/înpăratul B.C//11 şi pre cnîazul Dolhoruc B,E,G, pre un cnîaz; al lui pre anume Dolhoruc Cjj 10-12 înpăratul moschicesc au lăsat pre Dolgorucov cu 12.000 oasti moschicească, să vii cu leşii M,P/ doaosprăzeci mii B, doaosprăzece-mii C/de oaste moscali G//12 vile B/precum i să făgăduisă B]precum să adeveris(ă) C, lipseşte M,P//13 înpăratul B,C, înpăratul moschicescu M.P//14 Şi au agiunsu B,C,. Şi au agiunsu şi M,P/agiuns]adus Gj sali C//15 pedestrimea Cj adusă B,C/de Bf RigaB/ de la cetatea RigaC,E, de la cetate de la Riga G/degrabă]în grabă M,P//16 după flămîndă ad. bolnavi şi leşinaţi E,G/ lipseşte Şi M,P/Trecut-au M,P//16-17 lipseşte Şi au trecut... o samă ce era B,V/ lipseşte Şi au trecut... bolnavi şi-leşinaţi E,G// 17 acolo au lăsat o samă di o(a)sti M,P/ lipseşte ce era bolnavi şi leşinaţi M,P/ ceia ce Iera V// 18 vinit B.C/piste Bjj 17-18 iar cu o samă di oasti au purces înpăratul drept presti cîmpu şi au vinit la (preste P> Prut, la Zăharance M.P/ Zagarancîa B, Zagarancea C//19 55]39 B, 59 V,lipseşte E,G,M,P/ Iar Bj' după pornit ad. oaste B,E,V, ad. drept M,P/ s-au pornit]au venit oastea Gjj 19-3 pre Prut şi au vinit (drept P> la Ţiţora, undi era Şăremet cu ceialalti oasti. Marile Petru, imperatorul (înpărat P> Moscului, di la Ţiţora au vinit la Eşi, înpreună cui imperatriţa (înpărătiţa P> lui şi au mersu în curţile domneşti M,P//
548
549»
347v   oaste lui Şeremet, şi de acolo au trecut Prutul. / Şi au venit marele Petri, împărat al Moscului, drept în tîrgul laşului, împreună cu împărăteasa lui, în curţile domneşti. Iară caimacamii, împreună cu alţi boîari şi orăşeni 5 bătrîni mai de cinste şi mitropolitul cu tot clirosul, i-au eşit cu toţii înainte, afară din Iaşi, şi frumos timpinîndu-i, l-au priimit cu toată inima. Şi i s-au închinat ca unui împărat creştin, dînd laudă lui Dumnedzeu, ca doar îi va cerceta cu mila sa şi-i va scoate de supt giugul robiei 10 turcilor.
56. împăratul moschicesc mai avea un obuz mare de oaste, strîns la Azac, ca să margă să bată Crîmul. Şi era la acel obuz 20.000 de calmîşi şi 20.000 de donţi şi 15.000 cazaci din olatul Harcovului si 5.000 cazaci ce le dzic 15 eiţi, ce trăesc preste Don, şi 20.000 de moscali, care să fac preste tot 80.000. Şi le era cap pre această oaste Aprac-sin cniazul, gubernatul de Azac.
Şi au venit atunce carte la împăratul de la Apracsin, precum au lovit pe tătărime ce-i dzic cubani, carii trăesc
1 Şeremet feldmarşalK.GJlipseşte şi de acolo au trecut Prutul B,G,V//2vinit C/Pet(ru> Alexievici C/înpărat C//1-3 Iară marele Petri Alexievici, înpăratul Moscului, trecînd Prutul pre la Zagarancîa, au vinit drept în tîrgul Iaşilor, înpreună cu înpărătiasa lui (sa G) anume Ecaterina, în curţile domneşti B,E,G,V//3 Iaşilor C/dinpreună cu înpărătiasa sa Ecaterina C// 4 Iar C/Iar boiarii caimacami dinpreună E/ Pînă a nu întră în Eşi, caimacamii, înpreună cu alţi boeri M,P/înpreună B,C/orăşîani B//5 cinste B,C/şi cu preosfinţitul părintele chir Ghedeon, mitropolitul şi cu tot clirosul bisericii B,E,G,V/mitropolitul, părintele chir Ghedeon cu tot clirosul bisericii D// 6 înnainte B,C/timpinîndu-l B, întimpinîndu-1 D//7 toată inimajmultă bucurie, cu toată inima C/închinat]întîmpinat M/unui]un M/ după închinat ad. cu mare (lipseşte mare G> bucurie B,E,G,V//8 înpărat creştin B,C/ Dumnedzău B/ că i-a cercetat cu mila sa, ca să scapi di supt M,P/doară BJJ9după cerceta ad. sfintiîa-sa B,E,G, V/ robiii C//11 56]40 B, 58 E,G, 60 V, 53 P, lipseşte M/ înpăratul moschicescu B,C/ lipseşte un obuz mare de oaste strîns M.P//12 strînsu B,C/Azacu CJ la Azac strîns GJ lipseşte ca să margă să bată Crîmul. Şi era la acel obuz M.P//13 la aceljşi într-acel B,E,G, acel V/ lipseşte de1"2 M,P/doaozăci de mii1"2 B.Cjlipseşte şi1"2 M, şi2 P/cin-sprăzece mii de cazaci B.C//14 cinci mii de cazaci B.C.VJlipseşte ce le dzic M,P/ zicu C//15 iaiţiM.P/ trăescu B,C/piste B]pre M,P/ doaozăci de mii B,C/carii B,C/ care să]ce M.P//16 optzăci de mii C, optzăci de mii de oaste B,E,G, 80.000. adecă optzăci mii P/Şi era B.E.G.V/lipseşte le era cap M,P/. prejpreste B,C,D,E,V/ lipseşte oaste KJdupă oaste ai. era povăţuitoriu M,P/Apraxin B//17 cnîajul A, cnîazul şi E,V/cniazul de Azac şi gubernatul GJ cnîazul Apracsin, gubernatoriul M.,Vjdupă Azac ad. Şi toată oasti aceasta era gătită asupra Crimului M.P//18 vinit atuncia B, vinit atuneea CJ carte CJ înpăratul B,C/ Apraxin B// 18-1 Cne(a>zul Apracsin au înştiinţat pre înpăratul moschicescu cum că tătarii (cubani M> ci trăescu pre Don (au prădat M> şi au robit M,P// 19 pre B,C, lipseşte GJ tătărimea B, tătărî-mea C/ ce le dzic (zicu C> cobanii (cobani C> B,C,D,E,G,V/ trăescu B,C//
preste Don, şi au robit 10.000 copii, ca de 12 ani şi mai gios, iar pre alţii, ce era mai mare sau mai mici, i-au pus f. 348 tot supt sabie. Şi aemu îaste gata / să purceadă să între în Crîm. Ce împăratul i-au făcut răspuns lui Apracsin 5 înapoi, să nu s(ă> grăbască a întră în Crîm, pîn's-a bate întîi el cu veziriul, şi apoi îi va face ştire să între în Crîm.
57. Mai avea împăratul şi alt obuz, strîns la Ceahrin, din gios de Chiov, de iasta parte pre Nipru, 15.000 de moscali şi 30.000 de cazaci, carii să ţin de hătmăniîa
10 căzăcească. Şi era cap acelui obuz Dumitru Galenici, cnîazul şi gubernatul de Chiov, şi cu Scoropaţchii, hatman căzăcescu. Şi era orînduit să ias<ă> pre Nipru în gios, să lovască Voziîa.
Iar cînd au sosit împăratul la Soroca, au scris lui
15 Dumitru Galenici să răpadă 4.000 saci de pîine cu căruţ<ă> din Chiov, să dea oştii cei bolnave de la Soroca, şi să răpadă o samă de căruţ<ă> şi aice în Iaşi, după dînsul, înţelegînd că nu-i pîine în Moldova. Deci trimiţind Galenici cîteva tabere de căruţă cu pîine după împăratul, o samă
20 de căruţă s-au poprit la Soroca, iar o samă au venit la
1 piste B/dzece mii de copii B,D/zece mii CJ lipseşte ca M,P/ doisprăzece B/ şi mai giosjşi mai mici B,C,E,G,V, di vîrstă M,P// 2 ce era]cie au fost B,E,G,V/mari B,C/ pus pre toţi tot D// 3 tot]pre toţi B,E,G,V/sabiîe B,C/ acum C, lipseşte YJJ 2-4 iar pre cei mai mari şi mai mici, pre toţi i-au tăet. Şi cum că el iasti gata să margă cu oasti la Crîm M,P// 4 şi în Crîm B,E,G,V/ lipseşte Ce M,P/ înpăratul B,C/ împăratul moschicescu M,P/ i-au]au M,P/ răspunsu B/ Apraxin B// 5 înnapoi B] şi i-au scris V, lipseşte C,E,G,M,P/ să B,C/ să nu margă la Crîm pînă nu M,P/ pînă B.C//6 el întîi C,E,G/ viziriul CJ facejda Gj ştire B,C/ lipseşte şi apoi... în Crîm. M,P//7 57]41 B, 59 E, G, 61 V, 54 P, lipseşte M/ şi mai V/ împăratul moschicescu mai ave şi altă (oasti M> la Cehrin M,P/înpăratul B,C/strînsu B//8 iasta] aceasta B,C,D,E,G,V, ceasta M,P/ de Nipru, pe Nipru Cj cinsprăzeci mii B// 9 triizăci de mii B,C]3.000 P/ după să ţin ad. de ascultă B,E,G,V/ să ţinea şi asculta D// 10-11 Şi presti ace oasti era povăţuitoriu Dimitrii Galiţin cneajul, gu-bematorul M,P// 10 Dimitriie (Dimitrie C> Galicin B,C,D,E,G,V//11 cnîajul A/ şi cu Ioan Socoropadschii B,C,D,E,G,V/ hatmanul B,C,D,E,V//12 Şi]Care M,P/ orînduiţi B,C/să îa (ia C> pe Nipru B,C,D,E,V/ lipseşte să ias(ă> pre Nipru în gios M,P// 14 au fost sosit B,E,G,V/înpăratul B,C//14-1 înpăratul moschicescu (încă M) fiind la Soroca auzind că nu esti pîini în Moldova, au scris la Galiţin îndată să triimeaţă 4.000 saci pîini să fii pentru oasti şi să aducă şi la Eşi. Galiţin au triimis în grabă cîţiva tabiri cu pîini. Deci o samă le-au poprit (pornit M> la Soroca pentru oasti, o samă au vinit şi la Eşi M,P// 15 Dimitrie Galicin B,C,D, E,G,V/ răpadă]triimită E,G, trimită în grabă V/ patru mii B,C/ de saci B,D,E,V/ căruţe B,C// 16 ceii B,C/ răpadă]triimită B,E,G,V// 17 căruţe B,C/ aicea B,C, lipseşte V/1 18 înţâlegînd C/ după inţălegînd ad. înpăratul B,E,G,V/ Decii B,C/ triimiţind CJ trimiţind cnîazul Dimitrie Galicin B,E,G,V/ Galicin C, Dimitrie Galicin D// 19 căruţe B,C/ după înpăratul cu pîine GJ lipseşte cu pîine după înpăratul, o samă de căruţă E/ înpăratul B,C// 20 căruţe B,C/ iară BJ vinit B,C//
550
551
Iaşi<i> mai tîrdziu, iar pre o tabără de căruţe au lovit-o tătarii la Bălţile Căinariului şi i-au făcut mici fărîme, de n-au scăpat un om.
58. Mai avut-au împăratul şi altu obuz de oaste, lăsat în sus, despre parte hrăniţii şvedzeşti. Şi era cu dînsul /
348T 5 cnîazul Alexandru Daniilovici Menjic ferc-marşalîc şi cu Bon ghenarariul, cu 18.000 de călărime alias<ă> şi 20.000 de pedestrime şi cîteva mii de saşi de a lui Avgust, craiul leşesc, de sta acolo împotriva şfedzilor, fiind rămaşi în ţara 10 lor de la craiul, osebi de altă oaste ce mai avea pre Mare Balticum, de umbla cu galioane, bătîndu-s<ă> cu şvedzii.
59. Această oaste ce scrie mai sus au avut-o moscaliij şi făr<ă> socoteală au împărţit-o şi au răşchirat-o într-a-tîte părţi. în nădejdea voroavelor streini, a muntenilor,
15 a leşilor, a sirbilor, a moldovenilor, au venit împăratul făr-oaste, negrijit, să s<ă> bată cu veziriul şi cu poîade oştii turceşti şi tătăreşti, într-un mijloc de cîmpu pustiiu.
Şi aşea în nădejdea streinilor, era să-ş piiardză moscalii împărăţiîa creştinească. Că împăratul aice mai mult de
i Iaşi bj lipseşte de căruţe M,P/ o au lovit V]au apucat-oM,P// 2 şi i-au făcut mici fărîme C]si pre toţi i-aii tăiat M,P// 3 de n-au scăpat nici un om dintr-acîa tabără B,E,G,V, lipseşte M,P// 4 58]42 B, 60 E, G, 62 V, 86 M, 56 P/ înpăratul B,C/ alt B,C// 4-9 împăratul moschicescu au mai avut oasti şi di pre parte hrăniţii Şvedului: 18.000 călărimi alîasă <şi P> 12.000 pidestrimi, cîţiva mii saşi di la Avgust craiul. Şi ace oasti sta înpotriva şvezilor. Iar povăţuitoriu era cne<a)zul Alecxandru Danilovici şi Bon ghinărariul M,P// 5 cu dînsuTJpre acel obuz mai mare B,E,G,V/ dînsul]acel obuz D// 5-6 Şi era cu acel obuz Alexandru Daniilovici cnîazul Menjic, al doilea feldmarşal Cjj 6 cnîajulA, lipseşte D/ feldmarşal B,D,E,V// 7 gheneralul B,C/ cu]şi era V/ optsprăzece mii moscali călărime B,E/ optsprăzeci mii Cj călărime Cj aliasă B, alias<ă>, draguni C, aliasă moscali D/ şi]şi cu B/doaozăci de mii B,C// 8 pedestrime Cj craiului G,V// 9 corectat leşesc A, leşescu B, leşescu Cj înprotivă B,C,V/ svezilor bj fiind acolo rămaşi Cj lipseşte fiind rămaşi în ţara lor de la craiul M,P// 10 craiul Avgust B,E,G/ osăbit B,D,E,'v// 10-11 iar diosăbit ave şi altă oasti pre Mare Balticum, care din galloani să băte M,P/ după avea ad. înpăratul B,E,G,V/ Mare B//11 ad. ulterior Balticum A/ bătîndu-să B]de să bătea D//1259]43 B, 61 E, G, 63 V, lipseşte M,P/ Atîta mulţimi di oasti au avut moscalii M,P/ ce mai sus scriia <s-au scris E,G> B,E,G,V/ au avut moscalii atuneea Cjj 13-14 lipseşte şi făr<ă> socoteală.:, părţi. M,P// 13 fără socotială B, fără de socotială C,D,E/ înpărţit-o Cj răschirat-o B/ într-atîtea Cjj 14 nedejde B,C/ streine B,C, a streini D// 14-15 Şi nădăjduindu-să în făgăduinţili leşilor, muntenilor, moldovenilor şi sirbilor, cari să făgăduisă cum că toţi îi vor agiuta (îi vor da agiutoriu P> mulţimi di oasti n-au luat cu sini M,P// 15 sirbilor B,C/ au vinit BA şi au vinit E,G/înpăratul B,C// 16 fără de B,C,D,E,G, V/ să B,C/ viziriul Cj tătărăşti B,C// 16-19 lipseşte negrijit, să s<ă> biată... împărăţiîa creştinească. M.P//18 asia B, aşa Cj nedejde B,C/ era moscalii să-ş piiarză C,E/ ad. marginal moscalii gj piardă B,V// i9 înpărăţiia B,C/ creştiniască, B,C/înpăratul B,C/aici B, aicea Cjj 19-6 Cu înpăratul moschicescu numai atîta oasti ■era, adică 30.000 moscali, cu cei di la Şăremet 8.000 <50.000 P> cazaci, polcul Mir-gorodschii, 1.000 donţi, 6.000 moldoveni, însă nu cei M,P//
30.000 oaste moscali, cu a lui Şeremet cu tot, nu avea. Şi mai era şi vro 8.000 cazaci, polcul lui Medhoroţschii polcovnicul; că numai pre acesta l-au luat cu sine, iar pre aceilalţi polcovnici nu i-au credzut şi i-au lăsat pre 5 Nipru, la Ceahrin, cu hatmanul lor. Şi era şi 1.000 de donţi şi vro 6.000 de moldoveni, cu cei ce slujiîa mai nainte f- 349    la moscali. De toată oaste / ca 50.000. Şi avea şi 52 puşci. Şi cît şi era oaste, mai mult era bolnavă, flămîndă şi obosită. Iar turcii era cu veziriul 400.000. fără poîadi'e 10 tătarilor, şi avea 400 de puşci: oaste grijită şi hrănită bine, fiind în ţara lor.
60. Atunce Şeremet şi cu Dumitraşco-vodă, din branişte, de la Ţoţora, dac-au oblicit că-i împăratul în Iaşi, au lăsat oaste şi au mers la împărat de s-au împreunat. 15 Atunce au umblat pren toate mănăstirile împăratul, de le-au vădzut, şi din toate i-au mai plăcut mănăstirea Golîe, dzicînd că are 3 feliuri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc. Şi mult lăuda împăratul lucrurile,
1 triizăci de mii de oaste C, triizăci, patruzăci de mii de oaste B,E,G,V// 2 vreo Cj [opt mii B, Cj de cazaci B,E,V/ Mirhorodschii B,C,D,E,G,V// 3 l-au luat]l-au credzut şi l-au luat înpăratul V/ l-au luat înpăratul B,E,G/ cu sine^cu dînsul B,E,G,V/ cu sine înpăratul D// 4 ceîalalţi B,C/ după polcovnici ad. căzăceşti B,E,G,V// 5 cu Ioan Scoropadschii hatmanul lor B,E,G,V/ o mile B, o mie C// 6 vreo Cj şeasîe mii B, şasîe mii Cj ceijeila B/mai înnainte vremîe B,E,G,V/ înnainte Cjj 7-8 oaste era ca cinzăci, şeaslezăci de mii. Şi avea înpăratul şeasîezăci şi doao puşci mari, tunuri. Şi cîtă oaste era, mai mult B,E,GV//7 Şi de toată V/ oastea Cj cinzăci de mii C, cindzăci, şeasedzăci de mii V/ avea înpăratul V/ cinzăci şi doao puşci mari, tunuri Cj puşci mari, tunuri D,V//7-9 Presti tot 50.000 oaste şi 52 puşci mari; şi şi această oasti era foarti ostenită şi obosită de lungime drumului M,P// 8 Şi cîtă oaste era, mai V/ oaste era Cj era bolnavi <şi V> flămînzi şi obosiţi C,D,V/ flă-mînzi leşinaţi şi obosiţi B,E, flămîndă, leşinată şi obosită Gjj 9 turci B,C/ lipseşte Iar turcii M,P/ lipseşte cu veziriul D/ 400.000]ca trii sute de mii şi mai bine B,E, G, 300.000 C, ca trii sute^de mii V/ fără de B,C,D,E,G/ poladiie B, V//10 şi avea oaste turcească patru sute de puşci mari, tunuri B,E,G,V/ patru sute de puşci mari, tunuri C,D// 9-10 La viziriui era 400.000 <40.000 P> oasti turcească, diosăbit di poedie ce fără număr, tătărască, şi 400 puşci mari; şi oaste lor, fiind în ţara lor, era grijită şi odihnită M,P/ şi era oaste grijită bine şi hrănită B,E,G/ şi oaste era <şi era oaste V> grijită C,V// 12 60] 64 B, 62 E,G, 65 V, 89 M, lipseşte P/ Atuneea B,C, lipseşte M,P/ Şeremet feldmarşal B,E,G/ lipseşte cu M,P/ voevoda M// 13 Ţuţora B,C/ dacă B,C/ dac-au oblicit]s-au înştiinţat M,P/că-i]că îaste B, că iaste C,E,G,V/ înpăratul B,C// 12-13 că înpăratul moschicescu au întrat în Eşi şi lăsînd oaste acolo au vinit di s-au înpreunat cu înpăratul M,P// 14 oaste mărsu B, mersu Cj înpăratul B,C/ înpreonat B, înpreunat Cjj 15 Atuneea au umblat <că mărsu V) înpăratul prin toate mănăstirili <din Iaşi G> de li-au văzut B,C,E,G,V, înpăratul moschicescu au înblat pre la toati mănăstirili ci sînt în Eşi di le-âu văzut M.P// 17 Goliia B,C/ trii B,C/ lipseşte feliuri de Gj meşter'şuguri B,C, meşteşug M/ leşesc B,C// 18 grecescu Bj moschicescu Bj lăuda]au lăudat M,P/ înpăratul B,C/ lipseşte lucrurile P//
552
553
f. 349
chipul şi toate obicinele moldovenilor, şi încă şi dobitoacele acestui pămînt, dzicînd că-s frumoas<ă>.
61. Dumitraşco-vodă au făcut împărăţiei masă fru-moas-în curţile' domneşti, în casa cea mare cu cinii. Iar 5 cînd au fost să şadză împăratul la mas<ă>, n-au vrut să şadză în capul mesei, ce-au şădzut în scaon lîngă mas<ă>, iar în capul mesei au pus pe Dumitraşco-vodă şi după dînsul pe Goloftin Gavriil Ivanovici, apoi pre alţi ghe-narari mai gios, anume Dolhoruchi cel mijlociu, Mihai
10 Galicen cel mic, Sava Rogojenschii, menistru, Şefer, menistru, adecă visternic, Rent, ghenarar, Vejbah, Toma spătar, că atunce fugis<ă> din Ţara / Muntenească, şi feciorul lui Şeremet. Iar Şeremet n-au şădzut la masă, că îndată s-au întors la obuz.
15      Şi alţii din bragadiri şi polcovnici, să ospăta şi să veselie pre' frumos cu vin de Cotnar şi lăuda vinul foarte. Şi încă mai bine le plăcea vinul cel cu pelin; şi mult să mira cum spre parte lor nu să face vin cu pelin aşea bun. 62. După ce s-au sculat de la masă, au venit şi boiarii
20 ţărîi de s-au împreunat cu împăratul, şi le-au dires împăratul cu mîna lui tuturor cîte un pahar de vin.
împărăteasa şi cu doamna şi cu giupînesel<e> ce s<ă>
1 obiceaîale B,D,E,G,V, obiceaiurili C// 1-2 lipseşte şi încă şi dobitoacele acestui pămînt M,P/ dobitoaceli C// 2 acestui pămînt a Moldovii B,E,G,V/ că-s]că sînt  B,C,D,E,G,V,M,P/  frumoase  B//3 61]45 B,  63 E,G,   66 V, 91 M,
59 P/ voevoda B/ înpărăţiii B,C]înpăratului M, P/frumoasă B,C, foarti frumoasă M,P]domniască Gjj 4 lipseşte cu cinii M,P/ Iară Bjj 4-5 lipseşte Iar cînd au fost să sadză M,P// 5 înpăratul C/ masă B,C/ la masă înpăratul Gj lipseşte la mas<â> M, Bjj 6 mesii B,C/ ce au şezut Cj masă B,C// 7 mesii B,C/ voevoda M,P/ dupăjlîngă M, P//8 pre Golovchin B.C/ Gavriil Ivanovici GolovchinM.P/ prealţijcielanţiM.P/ ghenerali B,C// 9 lipseşte mai gios M,P/ anume B,C/ Dolhoruc B,C,V, Dolgorucov Bj Mihail Galicin B,C/'/ 10 mieu Cj Savva Bj Şifer ministrul M,P//11 visternic B, vistiiarnic Cj lipseşte adecă visternic M.P/ gheneral B,C/ Vejbah gheneral B,C,E,G,V, Vejbah, Ren<t)ghenărariul, Thoma Cantacuzino M,P/ Toma Cantacozino spătar B,
D, E,G,V//12 atuncea B,C/ fugisă B.Cjvinisă M,P/ Munteniască B,C//13 ficiorul B.C/ Iar Şăremet ferdmarşalul M,P/ şezut B,C// 14 întorsu C, întorsu la obuz la Ţuţora B,
E, G,V// 15 Şi şi alţi M,P/ lipseşte din M,P/bregadiri Cj bregadiri şi din polcovnici B, D,E,G,V/ şi'to'ţi să ospăta M,P/ veseliîa B.C/ ad. marginal şi s<ă> veseliia Gjj 16 lipseşte pre M,P/ prea frumos Cj şi foarte lăuda vinul M,P// 17 Şi incăjDar M,P/ vinul cu pelin Mjpelinul Bjj 17-18 să mira zicînd că în ţara lor nu aduc vin aşa di bun cu pelin M,P// 18 lipseşte vin Bj aşia B, aşa C/aşa de bun Gjj 19 62]46, B, 67 V, 92 M, lipseşte E,G,P/ Iară dupre ce s-au sculat B,E,G,V/vinit B,C// 19-21 de la masă, au chemat înpăratul şi pre boerii ţărîi; şi după ci s-au închinat împăratului, însuşi împăratul cu mîna sa le-au dres tuturor cîti un pahar di vin M,P// 20 ţărîiJŢării Moldovii D,E,G/ înpreonat B, înpreunat Cj înpăratul1-"2 B,C/ li-au dres B,E,V, li-au dires Cj după înpăratul2 ad. sîngur B,E,G,V// 22 ante înpărătiasa: 64 E, G, 68 V, 93 M,
60 P/ înpărătiasa B,C/ giupînesele B,C/ să tîmplase B, s<â>tîmplasă C, să întîmplasă E//22-1 împărăteasa cu doamna lui Dumitraşcu voevoda şi cu giupînesăle cîti s-au întîmplat atunce în Eşi, iarăş au şăzut Ia masă M,P//
tîmplas-în Iaşi, încă şedea la masă în câsâ cea mică de să cinstiîa.
63. Iară împăratul era om mare, mai înalt mai decît toţ oamenii, iar nu gros, rătund la faţă şi can smad, oacheş.
5 şi can arunca cîte odat'din cap, fluturînd. Şi nu cu mărire şi fală, ca alţi monarhi, ce umbla fiec'um, prost la haine şi, numai cu doao, trei slugi, de-i era de grija trebilor. Şi umbla pre gios, fără alaiu, ca un om prost.
64. Iară atîta dragoste arăta împăratul cătră Dumi-10 traşco-vodă, unde vădzus<ă> că s-au închinat de bunăvoe
lui, că să tinde cu amîndoao mînule şi cuprinde pre Dumitraşco-vodă de grumadzi şi-1 săruta pe faţă, pe cap şi pe ochi, ca un părinte pre un fiiu al său. Aceasta era, cînd f. 350    s-au împreunat în casa / cea mică.
15 65. Atuncea Iordache Ruset vornicul şi cu o samă de rude ale sale, cu Dumitraşco Racoviţ<ă> hatmanul şi cu Savin Zmucilă banul au început a agiunge cu cle'vete
1 şidea B,C/ de]şi M.P// 3 63]94 M, lipseşte B,E,G,V,P/ Iar B, lipseşte M,P/înpăratul B,C/ marejînalt M,P/ lipseşte mai înalt M/mai decît toţi oamenii mai înalt Bj lipseşte mai2 Gjj 4 toţi B,C/ şi can smadjeam smolit M.P// 5 odată B,C/ lipseşte fluturînd M,P/ nu era cu mărire M,P//6 mărire multă şi cu pohvală mare B,E,G,V/ fală] pohfală C, cu pohvală D,M,P//6-7 şi umbla de multe ori fiecum şi numai cu (cîte cu V) doao, trii B,E,G,V/ trii Cjj 6-8 fiişticum şi cu haini proasti şi numai cu doao ori cu <sau P> trei slugi după dînsul şi şi acie pentru purtare di grijă a trebilor/ lipseşte de-i era de grija trebilor B,E,G// 8 trebilor lui Bj lipseşte Şi M,P/ fără de M,P/ ca un]ca cum ar fi fost M,P/ lipseşte ca un om prost B,E,G,V/ după alai ad. Că atuncea fiind în Iaşi (lipseşte în Iaşi D> în curţile domneşti, într-o zi de diminiaţa, numai ce au eşit <fără de veste D> pre poarta de spre grajduri pe gios, numai cu trii slugi, ofiţeri, şi au mărsu pînă în mănăstirea <în D> Triisfetitelîe, tot pe gios. Şi întrînd în biserică de o au văzut, îndată au sosit carîta înpărătiască, cu tot alaiul, pre obiceai. Şi eşind (înpăratul D> din biserică, din Triisfetitelîe, au purces de au mărsu de au văzut şi celelalte mănăstiri toate, precum mai sus s-au scris B,D,E,G,V/ după prost ad. Că atuncea fiind în Iaşi, numai ce au eşit din curţile domneşti pe gios, pe poarta despre grajdurili domneşti şi au mărsu pînă la Triisvlatitelie şi acolo l-au agiunsu carîta înpărătiască, cu tot alaiul, pre obiceai. Şi apoi au mărsu şi prin celelalte mănăstiri, precum_mai sus s-au scris Cjj 9 64]47 B, 65 E,G, 69 V,61 P, lipseşte M/ lipseşte Iară M,P/ împăratul atîta dragoste arăta cătră M,P/ înpăratul C, lipseşte Bjj 10 voevoda M/ unde văzusă B,C, lipseşte M,P/ că]fiindcă M,P/ să închinasă di bunăvoe ui, cît să întindea M,P/ voia M,P// 11 tindea Bj mînuli Cj şi cuprindea B, şi-1 cuprinde C,G// 11-12 lipseşte şi cuprinde... de grumadzi Bj lipseşte pre Dumitraşco-vodă M/ pe B,C// 12-13 şi-1 săruta în obraz, pre cap şi presti ochi, chear ca un părinte pre fiiul său M, Bj pre1'3 B,C/ şi pre cap E,G// 13 Şi aceasta au fost cînd M,P/era]au fost C, V// 14 înpreonat B, înpreunat C// 15 65]66 E,G, 70 V, 95 M, 62 P,. lipseşte Bj lipseşte Atuncea M,P/ Iordachi Rusăt B,C/ lipseşte şi cu o samă de rude ale sile M,P,V// 16 lipseşte ale sale G/cu]şi cu V/Racoviţă B,C/ lipseşte şi M,P// 17 lipseşte au început a agiunge cu M.P/ elevete]clevetiri Gj după clevete ad. cu vorbe rele V// 17-1 clevitie pre Dumitraşcu voevoda M,P//
554
555
asupra lui Dumitraşco-vodă, cum că nu îaste bine să fie domn vecinie, pre neam, în Moldova, ce iaste bine să s<ă> schimbe după cum va pofti ţara, adecă precum îaste şi aemu domniile de la turci. 5 Deci împăratul, oblicind de această poftă a lor, au învăţat pre Goloftin şi pre Rogojenschii de au chiemat pre toţi boiarii ţărîi la gazda lor, în casele Dediului spătariul lîngă curţile domneşti. Şi au început a spune Goloftin cuvîntul împăratului cătră boiarii  Moldovii, cum
10 marele împărat sileşte să scoată această ţară din robie, de supt mîna paginilor, şi nu-i trebuie nemică de" la dînsa să îa, ce-i voia să-ş facă pomană, fiind creştinii mîncaţi de păgîni. Şi domniile să nu s(ă> schimbe într-însa, să s<ă> facă cheltuială ca la păgîni. Şi alte multe cuvinte
15 de adeverinţă, cu milă, ca acestea.
Şi audzind boiarii aceste cuvinte, toţ s-au închinat şi au mulţămit.
Iar Iordache Ruset cu ceata lui, precum mai sus s-au dzis, iar au început a striga că nu-i bine să fie tot de un f. 350v 20 neam domn, ce să să schimbe. / Deci o samă de boîari ţine în partea lui Dumitraşco-vodă şi dzice că nu-i bine să s<ă> schimbe domnii, ce să fie pre neam, să iasă za-
1 după vodă ad. dzicînd B,E,G,V,M,P / lipseşte cum B,E.V,M,P/ să fie el M.P//2 domnul vecinicu B,C/ pre niam B,C, lipseşte M,P/ să B.C//3 îastejsînt B,V/îaste şi]sînt E// 3-4 adecă precum sînt domnii şi acum de la turci C, lipseşte M,P// 5 Decii înpăratul B,C// 5-6 înpăratul au auzit această poftă a lor şi au poruncit lui Golovchin şi lui Rogojenschii de au M,P// 6 Golovchin B,C,D,E,G,V// 7 boiarii clei mari a Ţărîi Moldovii la B,E,G,V/ ţărîiJŢărîi Moldovii D/gazda]gazdili P/casăle B,C/ spătariul B,C, spătariului Gjj 7-8 lipseşte în casele Dediului... domneşti. M.P//8 ale spune Golovchin B,E,G,V/ Golovchin C,D, lipseşte M,P// 9 înpăratului B,C/ lipseşte cătră boiarii Moldovii M,P/ cumjzîcînd M,P// 10 mareli înpărat CJînpăratul B,E,G,V/ să sileşti P/ robiia B,C// 11 paginilor]turcilor B,E,G,V/ trebue C, trebue să îa Gj de B,C// 11-12 şi nimica nu-i trebueşti să ia dintr-însa, ci numai cît să sileşti să-i rămîi pominiri, fiind M,P// 12 lipseşte să îa Gj ce-i] ce-i iaste B,C,E,G,V, ce i-i D/ voia C/ creştinii B.C//13 Şi pentru acee domniile M,P/ să schimbe B/ într-însa]atunci Gjj 14 să să facă B,C, ca să nu să facă M,P/ păgîni] turci B,G,V//14-15 Şi le-au mai zis şi alti cuvinti mulţi di milă împărătească M,P//15 ca acăste B,C, caacesteG, lipseşte M,P// 16 lipseşte ŞiM.PrepetăacesteM/ lipseştecu-vinte M,P/ toţi C, lipseşte M,P// 18 Iară B/ Iordachi Rusăt vornicul B,C,D,E,G,V/ dzis]scris B,C,E,G,V// 18-4 Iar iordache Roset vornicul cela <ci M> şide închis şi la mari urgii la Necolaiu voevoda şi Dumitraşco voevoda nu numai că l-au slobozit, ci şi la mari cinsti l-au avut, în loc di mulţămită au răspuns că nu esti bini să fii tot de un neam domnu, ci să să schimbi. Şi măcar că unii din boeri îi sta înpotriva şi-i zice să tacă, iar el tot striga, zîcînd acelaş cuvînt. Golovchin au răspuns că într-alt chip nu să poati M,P// 19 iară B/fiîe B//20 niam domnu B,C/ după schimbe ad. domnii B,E,G/ Decii B,C//21ţinîa B, ţinea Cj dzicea B, zicea Cjj 22 să B,C/ fiie B/ niam B,C//
vistiia şi cheltuiala din ţară, iar Iordachi tot striga că îaste bine să să schimbe. Şi să priciîa ei înde ei înaintea lui Goloftin şi nu socotiîa că îaste lucru cu ruşine. Atunce le-au răspuns Goloftin că într-alt chip nu să poate. 5 Şi au eşit boiarii cu acest răspuns şi s-au dus pre la gazdele sali. Atunce au priceput Goloftin pre boiarii Moldovei ce feliu de oameni pizmătari sînt şi cum nu să iubăscu.
66. Sculatu-s-au Savin Zmucilă banul, carele era în-10 voit cu Iordache Ruset, şi s-au dus la Dumitraşco-vodă şi la împăratul şi au spus toată taina lui Iordache. Deci împăratul s-au mîniîat şi au făcut surgun pre Iordache la Soroca, iar pre Savin Zmucil<ă> l-au făcut Dumitraşco-vodă postelnic mare. 15     Şi după ce s-au întors moscalii la ţară-ş, au luat şi pe Iordache de l-au dus la Chiov. Şi au fost la închisoare 2 ani şi poate fi acolo ar fi murit, de nu l-ar hi slobodzit moscalii. Numai au avut noroc şi parte de Brîncovanul-vodă, că-i era cuscru şi au stătut tare pentru dînsul la 20 Poartă. Şi s-au agiuns cu chihae veziriului, de-au poroncit f. 351    solilor moschiceşti, carii era atunce la / Poartă, anume
I iară B/ Iordachi Rusăt C, Iordachi Rusăt vornicul B,D,E,G,V/ striga]dzicea şi striga B,E,G, striga de dzicea V// 2 după schimbe ad. domnii B,E,G, V/ după priciîa ad. boiarii Cj iei înde iei B,C,V/ înnainte B, înnaintea Cjj 3 Golovchin B,C,D,E,G/ că îaste lucru cu ruşine]că nu iaste bine C, nu-i bine V/ Atuneea B, Cjj 4 li-au răspunsu B,C/ Golovchin B,C,E,G// 5 Şi cu acest răspunsu au eşit boerii şi s-au dus M,P/ eşitjîeşit V/ răspunsu B,C/ lipseşte pre M,P// 6 sale B,C/ Atuneea B, Cj Golovchin B,C,D,E,G, V//6-8 Golovchin îndată au cunoscut pre boerii moldoveni că sînt oameni pizmătariti si nu să iubescu unul pre altul M,P// 7 Moldovii B,C/ ce B/ fel B/ pizmătareţi B,C,E,G,V// 9 66]48 B, 67 E,G, 72 V, 99 M, lipseşte Cj Sculatu-s-au atuneea B,C,E,G,V, lipseşte M,P/ Savin banul Zmucilă Cj careli B// 9-
II Savvin Zmucilă au mers la Dumitraşco voevoda şi la înpăratul şi le-au spus M, Pjl 10 Iordachi Rusăt C, Iordachi Rusăt vornicul B,D,E,G,V// li înpăratul B,C/ i-au spus B,G]au pîrît pre Iordachi Rusăt vornicul şi i-au spus E/ <a M) lui Iordachi Rosăt M,P/ lui Iordachi C, lipseşte B,E,G,/ Iordachi vornicul V//11-12 Decii înpăratul 3,CjlipseşteT)eci M,P/ S-au mîniîat împăratul M,P// 12 au făcut surgunjau surgu-nit M,P/ Iordachi C, Iordachi vornicul V, Iordachi Rusăt vornicul B,E,G/ pre Iordachi Rosăt tocma la SorocaM,P// 13 lipseşte ia.i'hl^j ZmucilăC/Savin banul Zmucilă B,E// 13-14 Dumitraşcu voevoda au boerit pre Savvin Zmucilă; l-au făcut postelnic mari M,P// 14 postelnic mare B, vel-post<elnic> Gjj 15-21 lipsesc M,P// 15 Şi]Iară, B,E,V, Dar Gj întorsu B,C]dus G/la ţara lor B,C,E,G// 16 pre B,C/ Iordachi Cj Iordachi (Roset G> vornicul de la Soroca şi l-au dus B,E,G,V//17 doi B,C/ hi]fi C-murit]perit la închisoare B,E,G, murit la închisoare V/ lipseşte de nu l-ar hi slobodzit moscalii B,E,G,V//18 Şi numai Gj năroc B,C,V/ Brîncoveanul B//19 că-i era]fiindu-i B,E, fiind Gj după cuscru ad. lui Iordachi Rusăt vornicului B, lui Iordachi vornicului E, lui Iordachi Rusăt vornicul Gj lipseşte şiB,E,G,V//20 s-au]au B,E,G/ a-giunsu B,C/ cu]la B,G/chihaîa B,C/ viziriului C//20-21 şi au poroncit chihaîa veziriului solilor moschiceşti B,E,G,V/ di-au Cjj 21 atuneea B,C/ anume B,C//
556
557
feciorul lui Şeremet, şi au scris feciorul lui Şeremet la tată-său, la Chiov, şi cu această mijlocire l-au slobodzit moscalii de la închisoare din Chiov. Şi giupîneasa lui, tîmplîndu-să de-au fost fugit în Ţara Ungurească, şi acolo 5 au murit împreună cu o fiică a sa; încă era logodită.
Căutaţi, fraţilor, aemu, cum nu trece osinda pre sluga ceia ce s<ă> rădică asupra stăpînă-său. Că Dumitraşco-vodă mare bine îi făcus<ă> lui Iordache, că l-au scos de la închisoarea lui Neculai-vodă, din beciu, de unde poate
10 ar fi perit, iar Dumitraşco-vodă, înainte trimiţînd, l-au slobodzit şi l-au pus căimăcan. Şi apoi ş-au dat şi o nepoată) de sor după un fecior a lui, anume Costantin, şi l-au pus şi paharnic mare, fiind încă copil, nu de vîrsta, la boeriîe. Ce-i lucru de mirat pentru Iordache, ce nu-i
15 agiungea, de să punea împotriva lui Dumitraşco-vodă. Nu dzic nemic, numai socotesc doar de era şi cu învăţătura  Brîncovanului-vodă,  avînd Brîncovanul pizmă veche pre Dumitraşco-vodă, de cînd luas<ă> pre fata lui Şărban-vodă  Dumitraşco-vodă,  din  Ţara Ungurească.
20 Că făcus<ă> muntenii legătură să nu-ş dea fetele după Cantemireşti. Sau doară gîndiia Iordache că iară a / f. 35lv   aduce pre Mihai-vodă din Ţarigrad, de l-a face domn aice în ţară, să fie iară el alfa şi omega, după cum era mai
1-23 lipsesc, M,P// 1 ficiorul1-2 B,C/ Şeremet feldmarşal2 Bjj 3 de la închisoare pre Iordachi Rusăt vornicul B,G,E/ moscalii pre Iordachi Rusăt vornicul D/ închisoare/ din Chiov pre Iordachi Roset vornicul V/ lipseşte din Chiov B.E.G/ ŞiJIară B,E,G,V/ giupîniasa B,C// 4 tîmplindu-s<ă)atuncea D/ de au C/ Unguriască Cjj 4-5 de au fost fugit la acîa vreme în Ţara Unguriască, acolo s-au tîmplat de au murit B,E,G,V// 5 înpreună B,C/ cu]şi cu B,E,G,V/ incă] care încă B,E,G,V// 6 acum B,C/acum fraţilor V/osînda B]păcatul şi osînda Cjj 7 aceia B,E/ să rădică Bj stăpînului său B,C,D,E,G,V// 8 făcusă Bj Iordachi Rusăt vornicului B,E,G, Iordachi vornicul C,V/ de la]din G//9 închisoare Cj Nicolae B, Nicolai Cj din beciu de supt scara curţii domneşti, că poate ar fi perit acolo B,E,G/ unde Cj poate fi V// 10 iară Bj înnainte trimiţînd C, trimiţind înnainte B,E,G// 11 caimacam B,C/ şi pre o nepoată C,D,E,V/' nepoată Bjj 12 ficior B,C/ anume B,C//13 l-au pus încă şi Gj lipseşte şi2 E/ fiind copil încă E, încă copil fiind V// 14 lipseşte la E,G/ la boerie mareB,C,D,V/ Ce-i]Ce iaste B, Ce iaste C,D,E,G, Ce era V/ pentru Iordachi vornicul Rusăt B, pentru vornicul Iordachi Rusăt E,G, pentru Iordachi vornicul C, pentru Iordache Roset vornicul V// 15 înprotiva B,C// 16 lipseşte Nu dzic nemic B,E,G, Nu dzic nemic, numai socotesc Cj socotescu Bj doară B, Doară Cj lipseşte şi B,E,G// 17 Brîncoveanului-vodă B,C/ Brîncoveanul-vodă C,D,V// 17-19 avînd Brîncoveanul-vodă pizmă veche de demult, de cînd luasă Dumitraşco-vodă pre fata lui Şerban-vodă din Ţara Unguriască B,E,G// 18-19 de cînd luasă Dumitraşco-vodă pre fata lui Şerban-vodă din Ţara Unguriască Cjj 19 lipseşte Dumitraşco-vodă V//20 făcusă B,C/ fetile B, feteliC//21 Cantimireşti B,C/ doarC, doară de V/ Iordachi Rusăt vornicul B,E,G, Iordachi vornicul C,V/ iar Bj va aduce C.V//22 de-1 va face G]de va fi Cj domnu Bj aici B, aicea Cjj 23 după ţară ad. în Moldova D,E,G/ în ţară]în Moldova Cj fiie Bj mai]şi mai B,E,G,V//
nainte de stăpîniia domnii de la turci. Au cine-1 ştie ce gîndiia ?!
67. împărăţiîa Turcului, înţelegînd de moscali că vin mulţime multă, tare s-au îngrijit că să va rădica toată 5 creştinătate de toate părţile asupra lui. Şi au şi trimis de olac de au chiemat pre sfinţiia-sa preasfinţitul kyr Hry-santh, patriiarhul Ier<u>s<a>limului, şi i-au dzis ca să scrie o carte la Brîncovanul-vodă, domnul muntenesc, ştiind împăratul că avea prieteşug patriiarhul cu Brînco-10 vanul-vodă, şi Brîncovanul iar avea prieteşug vechiu cu moscalii. Şi să scrie Brîncovanul şi să trimită un om a lui la moscali, să facă pace, şi va lăsa Turcul hotar Moscalului Dunărea.
Şi pre acea voroavă au trimis Brîncovanul-vodă pre 15 Machidon comisul aice în Iaşi, la împăratul Moscului, pre socoteala Turcului. Ce n-au priimit nicidecum împăratul moschicesc să fac<ă> pace, neştiitoriu gîndul omului la ce-1 aduce, stînd vîrtos Toma spătar şi cu Dumitraşco-f. 352    vodă să nu facă pace, / mai mult în pizma Brîncovanului-20 vodă.
1-2 lipsesc M,P// 1 înnainte C,V, înnainte vreme B,B,Gjad. marginal vremi de stăpînila domnii de la turci. Au cine îl ştie ce gîndea, au doar niamul îl trăgea Gj de B,C/ ştiîa B,C/ cine ştie V/ după gîndiia ad. Au doară niamul îl trăgea B,E// 3 67]49 B, 68 E, G, 73 V, 10IM/ înpărăţiîa B,C/ înţălegînd B,C/ mulţime B,C// 3-4 împăratul turcescu, auzind că vin mulţimi multă de moscali, tare M,P// 4 lipseşte multă tare B,E,V, tare Gj îngrijat B,C,E,V/ că]socotind că M.P//5 creştinătatea C, creştinătatea din Evropa B,E,G/ lipseşte de toate părţile P, de toate părţile asupra lui M/ după lui ad. şi-ş vor piiarde turcii înpărăţiîa B,E,G/ Şi pentru acee au triimes M,P/ au şi triimis C, au trimis B,E,G,V// 6 lipseşte de olac E,G/chiemat]adus M,P/ sfinţiia-sa] sfinţitul M.P//6-7 pre presfinţitul părinte <(pre preaosfinţiia-sa E,G) chirio, chir Hri-santhos, patriiarhul sfinţii cetăţi a Ierusalimului B,E,G,V//7 Ierusalimului Cj s<ă> scrie C, să scriie B//8 lipseşte o carte M,P/ lipseşte vodăM.P/ muntenescu Bjj 9 înpăratul B,C, înpăratul turcescu V/ avea patriiarhul priiateşug B,E,G,V// 9-13 muntenesc, că ştie că-i esti bun prietin şi cum că şi Brîncovanul ari prietişug vechiu cu moscalii, să triimată Brîncovanul <(pre M) un om al său la împăratul moschicescu ((Moscului P) să facă paci cu Turcul şi Turcul să lasă hotar moscalilor pînă în Dunăre M,P// 10 Brîncoveanul-vodă2 B,D,E,G, Brîncovanul-vodă C,V/ iară B,C/ priiateşug Bj vechiu B,C//11 scriie Bj Brîncovanul-vodă B,V/ Brîncoveanul-vodă C, D,E,G/ pre un om al lui C,D,G// 12 Moscalului]Moscului B,E,G,V// 14 lipseşte Şi pre ace voroavă M,P/ aceia Bjj 14-17 Brîncovanul au triimis la înpăratul moschicescu <(Moscului P) în Eşi pre Machidon comisul şi ş-au dat solie. Iar împăratul Moscului (moschicesc P> nicidecum n-au priimit pace. M,P// 15Machedon B, Cj aicea B,C/ înpăratul B,C// 16 socotiala Bj Turcului]înpăratului turcescu C/înpă-ratul moschicescu B,C// 17 facă B,C/pace Cj lipseşte să fac<ă> pace E,G/ neş-tiutoriu Bjj 181aceîladuce B/V aduce Cjj 17-20 lipseşte neştiitoriu gîndul omului... în pizma Brîncovanului-vodă. M.P//18 Toma spătar C, Thoma Cantacozino spătariul B,E,G, Thoma spătariul V//19 facă înpăratul pace B,D,E,G,V//
558
559
68. Toma spătariul Ca<n>tacuzino, fiind văr primare Brîncovanului, îl ţinea Brîncovanul ca pre un fiiu al său. Şi-1 făcus<ă> şi spătar mare în Ţara Muntenească, şi mult<ă> milă şi dragoste şi cinste arăta cătră dînsul, 5 ţiindu-1 mai în frunte de toţi boiarii săi. Iar el au lăsat pre Brîncovanul-vodă şi au fugit aice la Iaşi, la împăratul moschicesc, socotind că a hi el domnu în Ţara Muntenească în locul Brîncovanului.
Şi au început cătră împăratul a pîrî tare pre Brînco-10 vanul, dzicînd că 300 pungi bani ce-au trimis împăratul la Brîncovanul să facă oaste şi să cumpere pîine, să iasă în timpinarea oştii moschiceşti la Fălciiu, să să las<e> de acea nădejde împăratul, că nu sint nici unele de acele. Ce s-adevereşti că îmbla cu vicleşug, că nici oaste 15 face, nici pîine cumpără, nici el va să vie înainte oştii la Fălciiu. Ce sfatullui iaste, de a videa că bat moscalii pre turci, el să să închine cu toat<ă> ţara lui la nemţi.
Deci Toma, vădzînd acel sfat a Brîncovanului că îaste aşea, s-au vorovit cu unchii lui, cu Costantin Ca<n>-
1 68]50 B, 69 E,G,P, 74 V, 103 M/ Toma spătar Cantacozino C/Cantacozino B//2 Brîncovanului-vodă B,C,D,E,G// 1-8 Thoma Cantacozono, văr primare Brîncovanului, dacă au fugit din Ţara Muntinească, măcar că Brîncovanul î-au avut la mari cinste şi milă, şi au vinit în Eşi la împăratul moschicescu, socotind, că 1-a faci împăratul pre dînsul domnu în locul Brîncovanului <(l-a faci în locul Brîncovanului) înpăratul pre dînsul domnu P>, au început a pîrî (tari M) pre Brîncovanul zîcînd cătră împăratul: „împăraţi, mărie-ta, ai triimis la Brîncovanul 300 (3.000 P) pungi bani să facă oasti şi să cumperi pîini şi să iasă înnainti ostii M,P// 2 Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V// 3 făcusă B/ spătar B/ Munteniască B, C//4 multă B, C/ şi cinste şi dragoste G//5 ţiindu-1 mai bine şi mai înfrunte decît pre toţi D/ de toţi]decît pre toţi B,E,G,V, decît toţi C/ Iară C// 6 aicea B,C/ înpăratul moschicescu B,C//7 că va hi C, că va fi D// 8 Munteniască B,C/ Brîncovanului-vodă B,C,D,E,G,V// 9 înpăratul B,C/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V// 10 trii sute de pungi de bani B,C,D,E,G,V/ ce au triimis C/înpăratul B.C//11 Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V// 12 şi să iasă B,E,G,V,/ înjîntru B,C,D,E,V/ în tim-pinarea]înnainte G, în întimpinarea B,C,D,E,V// moschiceşti]mării-tale V/ ad. marginal moschiceşti Ml/13 să să lase înpăratul de acia nedejde B,E,G/ să să lasă de acea nedejde înpăratul C/ să te laşi măriia-ta de acea nedejde V// 12-15 la Fălciu; ci să ştii, împărăţie-ta că nici unile di acele nu sînt, fiindcă umblă Cu vicleşug: oasti n-au făcut, pîini n-au cumpărat şi nici el nu vre să vii M,P// 13 nu sînt B,C/ nici de E/ uneliC//14 acele]aceste V/ să adevereşte B,C/ umblă B,C/ vicleşug, B,C// 15 lipseşte nici pîine cumpără B,E,G/ lipseşte el D/ viie B,C,V/ înnainte B, înnaintea Cj oştii mării-tale V//16 de]că de E// 17 atunci el şi cu toată ţara lui să să închini la nemţi M,P/ toată B,C/ nemţi C// 18 Decii B,C/ Toma]eu V/vă-zind B,C/ Brîncoveanului-vodă B,D,E,G,V, al Brîncovanului-vodă C//18-3 Şi văzînd eu aceşti am vinit la împărăţie-ta să-ţi facu ştiri, fiindcă toată boerime şi Ţara Muntinească sînt bucuroşi să să închini mării-tali (la înpărăţie-ta P>, iar nu nemţilor M,P// 19 aşa B,C s-au vorovitjm-am vorbit V/ luijmiei V/ Cantacozino B,C//
560
tacuzino stolnicul şi cu Mihai spătariul şi cu alţi boiari f. 352v de ţară, / să vie el înainte: „Să dea ştire împărăţiei-tale că toată ţara îi bucuroasă să să închine la împărăţiia-ta, numai Brîncovanul nu priimeşte şi face piîadecă tuturor. 5 Şi 18.000 de sirbi, ce-s în capul Ţărîi Munteneşti, vrea să vie la împărăţiia-ta, şi i-au poprit Brîncovanul şi nu las(ă> pre sirbi de cei ce slujesc <la> nemţi".
Şi au cerşut Toma oaste la împăratul, oaste ca să margă să lovască Brăila, să o îa. Şi atuneea, auzind mun-10 tenii şi oaste Brîncovanului, toţi or alerga la dînsul la Brăila', şi Brîncovanul a rămîne singur; şi a stfinge bucate multe din olatul Brăilii şi a eşi înaintea împărăţiei la Fălcii, cu toat<ă> oaste muntenească şi cu zahara. Şi aşea au stătut şi Dumitraşco-vodă întru agiutor 15 Tomii, la ac&te vorbe, în pizma Brîncovanului, ca să-i facă rău. Şi nu socotiîa că mai mult îş face lui, <că> răşchira oaste şi la greu n-a avea cu ce să bate.
Care mult i-am dzis eu lui Dumitraşco-vodă, în taină, să lasă pizma Breancovanului şi să nu-ş răşchire oaste.
1 Mihai Cantacozino spătariul B,E,G,V//2 să vin eu înnainte B,E,G,V/ înnainte C/ să dau B,E,G,V/ ştire B,C/ împărăţiii B,C//3 îi]iasfe IjlC.P.E.C.V/ înpărăţiia B.C///4 Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V lipseşte numai Brîncovanul... tuturor. M,P/ piedică C// 5 Şi]Iar diosăbit că aceli M,P/optsprăzeci mii B, optsprăzece mii C/ ce-s]ce sînt B,C,D,E,V, carii aemu sînt M,P// 6 viîe B/ înpărăţiia B,C/ Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V // 5—7 şi vre să vii întru agiutoriul împărăţii-tali, să ştii împărăţie-ta (mărie-ta p) că şi pre acee i-au poprit Brîncovanul şi nu-i lasă să vii la împărăţie-ta M,P// 7 lasă B, Cj di B,C/ slujescu la nemţi B,C/ la nemţi D, V/ după nemţi ad. să vie B,E;G/ lipseşte pre sirbi... nemţi M,P// 8 au cerşut Toma spătariul lă înpăratul oaste să-i dea ca să margă B,G,V/ Toma spătariul E/ lipseşte oaste1 C,D/ oaste2] să-i dea E//8-10 Ci di-i socoti împărăţie-ta, au zis Thoma Cantacozino, să-mi dai oasti să mergu să Iau Brăila. Atunce vor auzi muntenii şi şi oaste M,P// 10 Brîncovanului-vodă B,C,D,E,G,V// 10—11 şi toţi vor veni la mini, iar Brîncovanul M,P/ vor alerga D,G//11 Brîncovanul-vodă B,C,D,E,G,V// va rămînea sîngur B,C,D,G,V/ vastrîngeD,G//12/î/>sesje din olatul Brăilii B,E,G// 11-13 şi eu(ereuM>oi strîngi viti mulţi din olatul Brăilii şi zahare şi voi eşi înnainte împărăţii-tale la Fălciiu M,P/ va eşi C,D,G/ înnainte B, înnaintea Cj înpărăţiii B.C//13 Fălciiu B,C/ va eşi cu toată oastea munteniască înnaintea împărăţiei la Fălciiu şi cu zairea Gj toată B,C/ oastea Cj munteniască B,C/ zaharea B,C/ lipseşte şi cu zahară M,P// 14 aşîa B, aşa Cj agiu-toriu B,C, agiutoriu Thomii spătariul V// 14-17 Dumitraşco voevoda avînd pizmă asupra Brîncovanului s-au rugat împăratului să facă după cerire Thomii Cantacozino. Şi nu socotie că să înpuţinează oaste împăratului M,P// 15 aceste]aceli Cj Brîncovanului-vodă B,C,D,E,G,V//16 mai mult rău C/mai mult rău lui îş face D/mai mult lui îş face rău G/îş face lui rău, că-ş răşchira B,E/că îşi fac lor mai mult rău că răşchira V/că C,D// 17 lipseşte şi la greu... să bate M,P/ nu vor avea C/cu ce să să bată B/ ce C/nu va avea cu ce să să bată E, n-or avea cu ce să să bată V//18 i-au dzis (zis C> hatmanul Ion lui B,C,E/mult i-au zis lui Dumitraşco-vodă Ion Neculce hatmanul în taină D/ Pentru care mult i-au zis hat(manul) Ioan Neculce lui G/mult i-au dzis unii din boiari lui V// 18-3 lipseşte Care mult... nemica sînt M,P// 19 Brîncovanului-vodă B,C,D,E,G,V/ să nu răşchire B,C,E,V//
561
Că pre urmă mult să va căi şi nemic nu va putea folosi, precum dzice filosoful: „Căinţile cele de apoi întru nemica sînt". /
f. 353 69. Deci împăratul îndată au poroncit de au ales oaste,
5 care era mai frunte de moscali şi un polcu de moldoveni, cu Rent ghenarariul şi cu Cropot bragadiriul, şi l-au pornit cum mai în grabă. Şi i-au dzis împăratul Tomii că, de nu s-a închina Brîncovanul, îl va face pre dînsul domn, iar de să va închina Brîncovanul, pre dînsul îl va face ghenaral 10 de nu va asculta, nici să va teme de Brîncovanul-vodă, Aşea aduc tinereţele pre om cînd au pre multă voie şi dezmierdăciune la un stăpîn, precum au avut şi Toma la Brîncovanul-vodă; că la cea de apoi s-au înstreinat de neamul său şi de binele său cel mult şi au murit în ţări 15 streine.
70. După acestea, împăratul a treia dzi au purces din Iaşi la Prut, la oaste sa, şi au poftit şi pe Dumitraşco-vodă să fie după dînsul şi să-ş Ia cu dînsul 15 boiari, pe care-i vor plăcea lui, să-i cinstească acolo. Şi să margă şi mitro-20 politul ţărîi, să slujască liturghie acolo, în beserică de cort.
Şi au pus de-au cumpărat şi cîteva vasă de vin, să fie
1 Că]Pentru că Gj mult]rău G/ nemică B,C/ repetă şi nemic A// 2 după filosoful ad. pentru că Gj Căinţele B/ cele de pre urmă nemică sînt E,G/ apoijpre urmă B// 4 69] 50 B, 70 E, G, P, 75 V, 105/M/ Decii B,C, lipseşte M,P/ înpăratul B,C, înpăratul moschicescu M,P/ lipseşte îndată E,G// 5 care B/ oaste ce mai de frunte, moscali M,P/ lipseşte de2 M,P// 6 gheneralul B,C/ Cropotchin M,P/ bregadiriul B,C/ l-au]i-au G,E,G,V, s-au M,P// 7 lipseşte Şi M,P/ înpăratul B,C/ împăratul moschicescu au zis Thomii Cantacozino M,P/ Thomii spătariul V//8 să va închina B,C,V/ Brîncovanul-vodă B, Brîncoveanul-vodă C,D,E,G,V/ atunci pre dînsul îl va faci domnu M,P/ pre dînsul înpăratul domn în Ţara Munteniască Gj după domnu ad. în Ţara Munteniască B,D,E,V//9 Brîncovanul-vodă B,D,E,G,V, Brîncoveanul Cj pre] atunci pre M,P/ după dînsul ad. atuncea B,G,V/ gheneral B.C//9— 10 ghinăr<ar> şi atunci nu să va temi di Brîncovanul şi nici îl va asculta M,P// 10 teme B// 11 Aşa B,C]întru •acesta chip aşîa V/ tinereţile B, tinereţele Cj tinereţile şi simeţiia Gj lipseşte pre om Gj după om ad. şi simeţiia B,E, V/ prea Cj/ 11-15 lipsesc M,P// 12 dezmierdăciunea B,C/ Toma spătariul B,E,G,V// 13 cia B/ de apoi a îui G]de pre urmă C//14 niamul B,C/ bineli Cjj 16 70]51 B, 72 E, G, P, 76 V, lipseşte M/ Dupre V,B,E/ aceste B,C/ înpăratul B/triîa B/ a triia zi înpăratul Cjj 16-18 După toati aceste înpăratul s-au gătit să purceagă din Eşi şi au poftit pre Dumitraşco voevoda să margă după sini M,P// 17 oastea C/pohtit V/pre B.C//18 fie]vie Cj după] cu B,E,G,V/ cinsprăzeci B/pre C/cari-i B,C,V// 18-20 pre cari îi va alegi el să le facă masă acolo, la cîmpu. Şi i-au mai zis să margă şi mitropolitul Moldovii să slujască acolo sfîntă liturghie în biserica «(mănăstire P) ce di cort M,P// 19 cinstiască B,C/ lipseşte acolo E//20 lipseşte ţărîi B,C,E,G/ să slujiască acolo Uturghiîe B,E,G/ biserică B// 21 pus] poroncit M,P/de au B,C/ vase B,C/ fiie B// 21 —5 să fii pentru cinsti oştilor, apropiindu-să zioa Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, adică zioa naşterii sali, după cum să zici la •dînşii <(imi ninşi M), că ave obiceiu de prăznue ace zi, fiindu-i şi numili Petr(u). însă această prăznuiri (cu M) trii zili mai înnainti au făcut-o, de vremi că era vreme oştirii M,P//
de cinstit oştenii, că atuncea era şi sărbătoare, dzioa Sfinţilor ap<o>stoli Petrî şi Pavel; cu trei dzile mai f. 3531   înainte, în post, / să facă în loc de prazdnic, cum să dzice la noi, fiind şi numele lui, Petrî. Avea obiceaiu el de făcea. 5 şi într-alţi ani slujitorilor lui masă la Sfeti Petrî.
70. <sic>. Deci Dumitraşco-vodă s-au sculat a doa dzi şi ş-au ales boiari, pre cine au socotit, împreună cu mitropolitul Ghedeon, şi s-au dus şi au făcut întîi liturghie. Iar oaste era strînsă, şi era făcut un ocol mare, mai largu 10 de cum cuprinde curtea g<ospo>d din Iaşi. Mai ca dă
1 atuncea era mai înnainte cu doao zile de sărbătoarea de zioa B,E// 1-3 că atuncea era in postul lui Sviatii Petr(u), cu trii zile mai înnainte de sărbătoare Sf(i>nţilor apostoli Petr(u) şi Pavel, să facă Cj că atuncea era cu trii zile mai înnainte de zioa Sf(i>nţilor apostoli Petr(u) şi Pavel, în post, să facă D/că atuncea era mai înnainte cu 2 zile de sărbătoarea Sfinţilor apostoli Petru şi Pavel, în post, să facă Gjj 2 apostoli B/ lipseşte cu trei dzile mai înainte B, lipseşte cu trei... în post D// 3-4 în post, cinstind înpăratul zioa naşterii sale, fiind numele lui Petrî. V// 3 ad. marginal în loc de D/ praznic B,C/ cum am dzice Cjj 4 şi fiind şi B,E,G/ numeli B,C Petr(u) Cj Petrî, şi fiindu şi naşterea lui în zioa de Sf(i)nţii apostoli Petr(u') şi Pavel E/ Avea el Cj efjînpăratul G, lipseşte V/făcIaB//5făcia slujitorilor lui şi într-alţi ani masă, ben-chet, la zioa Sfînţului Petrî V/ după lui ad. boiarilor lui Cjj 4-5 făcea oştenilor şi tuturor slujitorilor săi masă, benchet, la zioa Sfinţilor apostoli, fiind şi naşterea înpăratului întru acea sfîntă zi Gj lipseşte Avea obiceaiu... la Sfeti Petrî E// 5 după masă ad. benchet B/ lipseşte la Sfeti Petrî B/ după benchet ad. (Iară E,G) în 27 de zile a lunii lui iunie, în dzioa Sfintului Samson priimitoriul de streini, tîmplîndu-s^ă) întru acîa zi de au fost preslăvita izbîndire (izbîndă şi biruinţă E) asupra şvezilor la Poltava şi luundu de atuncea obiceaiu <(in toţi anii E> la Rosiîa cea Mare şi cea Mică <(de E) dau laudă lui Dumnedzău, mulţămind pentru biruinţa ce-au dat Dumnedzău înpăratului asupra vrăjmaşilor săi, înpodobind acîa sfîntă zi cu canoane şi cu toată slujba bisericii. Şi ţin acel obiceiu <(de atuncea E) şi pînă astăzi, acum în zilele noastre (astăzi de sărbază în toţi anii E> B,E,G/ masă mare, benchet, la Svîatii Petr(u). însă şi pentru aceasta că în 27 de zile a lui iunii au fost biruinţa asupra şvezilor şi de atuncea încoaci au luat a prăznui acea zi a Sf(î)ntu]ui Samson, cu toată rînduiala slujbii bisericii şi pînă astăzi la Moscu şi la Chiov şi în tot locul, cît iaste stăpînirea Moscului Cjj 6 70]71 C, 74 E,G, 77 V, 107 M, 73 P, lipseşte B/Decii B,C, lipseşte M/ lipseşte s-au sculat V/ A doao zi Dumitraşcu voevoda au ales M,P// 7 cinejeari M,P/ au]i-au M/înpreună cu B,C]şi au luat şi pre M,P// 8 Ghedeon]părintele chir Ghedeon B, chir Ghedeon C,E,V/ s-au dus la obuz unde era înpăratul şi au slujit mitropolitul liturghie în biserică de cort. Iară B,E,G,V/ făcut]slujit C/s-au dus la împăratul, acolo la cîmpu; şi întîiu au slujit mitropolitul sfîntă liturghie M.P//9 lipseşte Iară M,P// 9-2 era strînsă ocol (acolo Py şi tot şiraguri, după regula lor, şi di o parte şi di altă parte şi toati puşcile M,P/7 9-10 făcut ca un ocol mare, mai mare decît (decum C) cuprinde curtea domniască din Iaşi B,E/ şi era ca un ocol oastea prinpregiur (era strînsă ca cum ar fi fost un ocol mare G, era ca cum ar fi fost un ocol mare V>, mai mare decît cuprinde curtea domniască din Iaşi D,G,V// 10 Mai ca pe de d(o>a ori B,C,D, E,G,V//
562
563
d<ou>ă ori de cumu-i curtea, aşea era acel ocol, de o parte drăgănime şi de o parte tot puşcile cele mare înşirate.
Deci dac<ă> au istovit liturghie, au şi început a slo- \ 5 bodzi puşcile cele mari pre rînd, toate cîte una, pînă J în 52, că atîte avea luate cu sine. Apoi au început a slo- j bodzi drăgănime flintele, însă nu tot odată, ce începus-a slobodzi de o parte, mergînd focul slobodzind din om în om, împregiur. Ga cum ar merge fulgerul, aşea mergea 10 focul împregiur. Şi era 5 rînduri, tot draguni de draguni. 71. Apoi au mers la conac, şi acolo au întins vro cinci, şease corturi unul lîngă altul, de să ţine tot unul. Şi au ! f. 354    pUS masă supt acel cortu, gios pre/pămînt, şi au săpat ! şanţu de slobodzit picioarele în gios. 15     Şi au şădzut împăratul şi cu Dumitraşco-vodă şi cu toţi ghenararii, cîţi era, şi bragadirii şi polcovnicii şicăpi- § tanii. Şi pre de o parte, de la al cincile boeri, moschiceşti ; mai gios, şedea şi cei 15 boîari moldoveneşti, tot de-a rîndul, cineş după cinstea sa. j 20     Şi era într-o miercuri, în post, şi au mîncat toţi carne, pentru liubovul împăratului creştinescu. Şi ne-au cinstit
1 di pe cumu-i curtea domniască D/ curte domniască B, curtea domniască C,E,G,V/ aşîa era ca un ocol, şi E, aşea era, ca cum ar fi fost ca , un ocol, şi pre Gjj
2 şi <pre G) de o parte era drăgănimea B,C,D,E,G,V/ de o parte era toate puşcile
D, E/ repetă toate E/ şi pre de altă parte era toate puşcile Gj toate puşcile C, V//
4 Decii dacă au slujit liturghie mitropolitul {mitropolitul liturghie V> B,E,G,V/ Decii C/dacă C/ istovit]slujit Cj Şi după sfînta liturghii M,P/ lipseşte şi B,E,G,V//
5 pre B,C/ lipseşte toate cîte una M,P//6 cinzăci şi doao C]şeasiezăci şi doao B,E,G/ « atîte]toate A / avea luate înpăratul {înpăratul luate G,Vy cu dînsul B,E,G,V, avea f luate cu dînsul înpăratul Cj lipseşte că atîte avea luate cu sine M,P// 6-7 După aceia i au slobozit dragunii M,P//7 drăgănimea B,C/ ce începusă B, ce au început Cjj J 7-9 nu toati odată, ci unul după altul şi neîncetat, ca cum ar merge fulgerul <ca M cum ar merge fulgerul, neîncetat P> M,P// 9 lipseşte în om G/îhpregiur B, Cj Ca , cum]Precum C/aşîa B, aşa:C, lipseşte M,P// merge <a> focul înpregiur B, lipseşte M.P//10 focul tot Gj înpregiur B,C/ cinci B,C//11 71]72 D, 75 E,G, 78 V, lipseşte B, \ C,M,P/ Şi apoi P/mărsu B, mersu Cj conacjotac M,P/ au întinsu B,C]era întinsă M,P/ vreo C, lipseşte Gj lipseşte vro cinci M,P// 12 şeasie B, şasie Cj lîngă]din Gj { lipseşte de să ţine tot unul M,P/ ţinea B,C// 13 pus]întins G/mesă M,P/ cort B,C, aceli corturi M,P//14 şanţuri G/picioareli B,C// 13-14 pre pămînt, fiind şanţuri săpaţi ; di slobozit picioarile în gios M,P// 15 şezut înpăratul B,C/ după împăratul ad. la masă M,P/ lipseşte cu 1-2 M,P/ voevoda M//16 ghenerahi B,C/ lipseşte cîţi era E, .j cîţi era, şi M,P/ bregadirii B,C/ lipseşte şi2 M, P/ căpitanii Cjj 17 Şijlar M,P/ cin- j cele B, cinceiea Cj al cincile rînd al boerilor M,P//18 lipseşte mai gios M,V,P/şidea i B,C]au şăzut M,P/ ceijacei P, lipseşte Gj cîei cinsprăzece B/ moldoveneşti B] ; moldoveni P/ tot de-a rîndul B, lipseşte M.P//19 dupre B,C,E/ cinstea şi boerie sa B, \
E, G,V// 20 într-o zi V/ întru o zi miercuri, în postul Sf<i)nţilor apostoli E,G/ ! carne B,C, carne toţi D// 20-1   într-o mercuri s-au întîmplat masa aceasta. Şi \ i-au cinstit pre toţi foarti bini şi frumos, atît cît toţi s-au bucurat, învrednicin- 1 du-să a şide la masă împărătească M,P// 21 libovul înpăratul creştinescu B,C/ Şi i-au cinstit înpăratul  B,E,G,V/ ne-au]i-au C,D//
pre bine şi frumos, şi mai pe urmă ne-au închinat însuşi împăratul, cu nişte vin al lui, de la franţoji, care, îndat<ă> cum au băut, au mărmurit toţi de beţi, bînd de acel vin. Şi n-au mai ştiut cum au dormit întru acea noapte, şi 5 domnul şi boiarii.
72. A doa dzi s-au tocmit şi boiarii cu Dumitraşco-vodă şi mitropolitul, şi i-au făcut toţi scrisori la mînă şi au iscălit toţi, şi împăratul. Şi au purces la Iaşi Dumitraşco-vodă şi Simion Sava şi au strîns şi pre alţi boîari şi arhie-
10 rei, carii nu s<ă> tîmplas<ă> la cinste la Prut. Şi au intrat în beserica domnească pe poartă şi au cîntat un paraclis; şi după paraclis au cetit catastihul cel de tocmală, ce-au f. 354v făcut lui Dumitraşco-vodă. Şi au priimit toţi, / şi cejalalţi boiari, care nu să tîmplas<ă> la Prut. Şi au iscălit toţi, 15 tot pre ponturile cele ce li-au trimis împăratul pre Luca visternicul,  precum s-au pomenit mai sus.
73. Şi aşea era sfatul, să margă tot cătinel, zăbovind,, doar se va întoarce şi Toma de la Brăila, şi vor veni şi leşii din sus. Şi or mai strînge şi vite, că trimisese slujitori
20 prin ţară de lua a cui găsiia, şi fără voia lui, şi le da bani..
1 după frumos ad. pre domnu şi pre boiari C/ pre urmă au închinat <şi G) singur înpăratul B,C,E,G,V// 1-5 lipseşte şi mai pe urmă... şi domnul şi boiarii. M,P// 2 neşte Bj a lui B,C/ franţozi B,C]Franţiia V/ carii C,E/ îndată B,C//3 băut]bătut Aj> cum au băut, îndată D/ îndată cine cum au băut (cum E> E,G/ cum au mărmurit B,V/ lipseşte bînd de acel vin E,G// 4 lipseşte mai G/ într-acîa Bj noapte Cjj 6 72]51 B, 73 D, 76 E,G, 79 V, lipseşte M,P/ Iară a doa zi B,E,G,V// 6-16 A doao zi Dumitraşcu voevoda şi cu mitropolitul Ghedion şi cu acii 15 boeri au făcut scri-soari de tocmală şi iscălindu-le <iscălindu-o P> toţi l-au dat (au dat-o P> în mîna împăratului; şi înpreună cu Simion Savva Rogojinschii au vinit iarăşi la Eşi, iar împăratul au rămas la ordiîa sa. Dumitraşcu voevoda şi cu Simion Savva Rogojinschii au strîns pre toţi (arhiereii şi P> boerii la curţi, în biserica domnească, pre poartă. Şi după sfînta liturghii au slujit şi un paraclis; iar după paraclis au citit ponturile şi catastihul ci le-au dat împăratul lui Dumitraşcu voevoda şi ţărîi, precari încă mai întîi <încă P> le adusăsi di la împăratul Luca visternicul şi le-au iscălit toţi M,P// 8 repetă şi1 A,C,D/ şi singur înpăratul B,C,E,G/ şi singur înpăratul! încă au iscălit V// 9 Savva <Sava C> Rogojenschii B,C,D,E,G,V/ strînsu B,C/ ad. marginal şi3B// 10 nu să tîmplase B, nu s-au tîmplat C//11 biserica domniască B,C//< 12 citit Bj ce au B//13 priimitjiscălit Gj ceiialalţi C//14 carii B,C/ nu să tîmplase B,. nu s-au tîmplat Cj după Prut ad. la cinste Gjj 15 poncturile B,V/ triimis Cj înpăratul B,C/ pre2]prin Gjj 16 vistiernicul Cj precum mai sus s-au scris C, E,G, lipseşte M,. P/ pomenit]scris V// 17 73]52 B, 77 E,G, 80 V, 110 M, 76 P/ aşîa B, aşa. Cj lipseşte Şi aşeaM.P/ zăbăvind B,C// 17-19 Sfatul era să margă <la P> împăratul <tot P> pre încetul cu oaste în gios, pînă să va întoarci Thoma Cantacozino cu oaste di la Brăila şi pînă or vini şi ostile leşăşti şi pînă or mai strîngi şi vite pentru mîncare oştilor M,P//18 doară B,C/ să va B,C/ după Brăila ad. cu ceia (ceialaltă E, acea G) oaste cu Rent gheneral B,E,G,V/ şi socotiîa că vor vini V/ vini B,C// 19 trimisesîe B.C//20 pin B,V/ luoa B,C,V, lua vite D//19-20 lipseşte că trimise-se slujitori... şi le da bani. M, Bjj 20 a cui şi găsiia vite şi fără de voia lor B,E,V/ şi găsiia D/ găsiia vite G/fări, de Gj şi fără de voia lor C, lipseşte D/lui]luoa Gjj
564
565.
Dar în scurtă vreme au şi nemerit veste, de la Lupul vornicul, că au trecut veziriul Dunăre şi vine în sus. Deci împăratul întîi să cumpăniîa să întoarcă oaste înapoi, să ias<ă> pre la Iaşi la Siretiu în gios, la Focşani. Apoi au 5 vădzut că nu-i dă mîna, că obuzul lui Şeremet agiunsese în gura Tij iei.
Ce s-au lăsat de acel sfat şi au trecut Prutul toată oaste, în ceasta parte, şi au luat în gios, cum mai de sirgu, să agiungă la Fălcii. Atuncea au vădzut împăratul că 10 s-au.greşit, unde au trimis pre Toma şi s-au împărţit oaste. Şi au răpedzit să s-întoarcă. Ce n-au apucat, că Toma agiungea atunce la Brăila.
74. Iară Toma, după ce-au agiuns la Brăila, a treia •f. 355    dzi au şi luat cetate Brăilii. Şi au început a strînge / za-15 hara, să pornească la Fălcii, şi a vini multă oaste, cum să apucas<ă>. Şi au scris cărţi înapoi la împăratul, de i-au făcut ştire. Numai Lupul vornicul au prinsu acele cărţi şi li-au trimis la veziriul, ca un împiedecătoriu de binele
.1 lipseşte Dar în scurtă vreme M,P/ vreme B,C/ vremie au vinit veste V/ nemerit] vinit B,C,E,G/ de B,C// 1-2 Lupul vornicul fără zăbavă au triimis vesti (răspunsu Py cum că viziriul şi cu toată oasti turcească au trecut Dunăre în ceasta parti şi vin in sus M,P// 2 că]cum că V/viziriul B,C/ Dunărea B,C/ Decii B,C, lipseşte M,P// 2-8 împăratul moschicescu au trecut cu toată oaste sa preste (pre P)Prut în ceasta parte şi îndată au purces în gios M,P// 3 înpăratul B,C/ ad. marginal întîi D/ să cum-păniîa]socoti]Ia Cj înnapoi B,C// 4 să îas(ă> ]să ia B,C,E,V/ Şiret B, Siretiu C/ la3] spre D// 5 Şeremet feldmarşal E,G/ agiunsesîe B,C Jijiii B,C// 8 oastea Cj cum mai de sîrgu B, lipseşte M,P//9 Fălciiu Bj după Fălciu ad. că Şăremet cu ceîalantă oasti moschicească agiunsăsă în gura Jijiii (la Jijiîa P> M, Bj înpăratul B,C//10 unde ■■Cj triimis Cjj 9-11 S-au căit împăratul moschicescu că au dat oasti Thomii Cantacozono. Şi îndată au triimis să să întoarcă oaste M,P// 10 pe Bj ş-au înpărţit B, CV//11 oastea Cj răpedzit]triimis E,G/ să B,C// 12 atuncîa B, atuncea Cj Şi nu i-au agiuns, că Thoma Cantacozino (şi M) cu oaste atunce agiunge la Brăila M,P// 13 74]53 B, 81 V, 113 M, 78 P, lipseşte E,G/ lipseşte Iară M,P/ ce au agiunsu B,C/ ad. marginal agiuns G/triîa B,C/ Thoma Canta(cu)zino după ce-au vinit la Brăila pînă •în trii zili au luat M,P// 14 au şi luat moscalii cetatea Brăilii; aruncînd combarali în cetate s-au închinat. Şi au început Cj cetatea Bj Brăila M,P/ strînge Bj zaharea B, C,V, zairea E// 15 zahara şi cîtăva oasti, ca să iasă înnainti la Fălciu M,P/ să o porniască B,E/ porniască) Cj Fălciiu Bj lipseşte şi a vini multă oaste M,P/ şi au început a vini la dînsul (lipseşte la dînsul C) multă oaste B,C,E,G,V/ cumjprecum B,D,E,G,V, după cum M,P//16 apucasă Cj după apucasă ad. Toma cătră înpăratul B, E,G,V/ Şi di toati aceste au scris M,P/ lipseşte cărţi înapoi V,M,P/ înnapoi B, lipseşte C,E,G/ înpăratul B,C, împăratul moschicescu M,P/ lipseşte de i-au făcut ştire M,P//17 ştire Bj după ştire ad. şi au triimis pre doi moscali dinpreună cu doi moldoveni cu cărţile. Şi mergînd au prinsu Lupul vornicul acele Cjj 17-2 Iar Lupul vornicul ca un împedicătoriu de folosul creştinilor au prins cărţile Thomii Cantacozino şi le-au triimis la viziriul (la înpăratul turcescu P). Şi pentru acee împăratul moschicescu nu ştie că au luatcetate Brăila M,P// 17 aceli B//18 viziriul Cj înpiedicător B,C/ bineli creştinilor B,C//
566
f. 355
creştinilor. Şi moscalii nu ştiîa nemic c-au luat Toma Brăila.
75. Brîncovanul-vodă încă, după ce-au audzit c-au dat moscalii oaste Tomii şi merge la Brăila, s-au mîniiat
5 şi n-au vrut să s<ă> mai pogoare în gios. Şi zaharaoa ce o pornisă înainte moscalilor la Fălcii au poprit-o şi, după ce-au bătut turcii pre moscali, au trimis-o oştii turceşti. Şi banii ce-i trimisese împăratul moschicescu Brîncovanului-vodă, să facă oaste şi zahara, precum s-au pomenit, 10 după ce s-au întors moscalii la ţara lor, le-au trimis banii.
76. Pre aceia vr6me să rădicas<ă> 2 boiari sirbi de la marginea Bosnei şi strînsese la 20.000 de oaste şi mai bini, tot sirbime, cu îndemnaturile moscalilor. Şi multă răutate făcea turcilor despre acea parte. Numai n-au
15 ţinut mult şi n-au apucat a să întemeia că, după ce-au bătut veziriul pre moscali, au şi răpedzit nişte paşi ai lui
' şi i-au spart. Iar boerii / aceia pre urmă au venit la Petre-burc, la împăratul moschicescu, neputînd trăi la locul său. Şi i-au miluit şi li-au dat sate, să trăiască acolo la Moscu.
1-2 moscalii/înpăratul E,G/ nemică B,C/ că au Cj că au luat Rent gheneral cu Toma Brăila B,E,G// 3 75]54 B, 79 E, G,P, 82 V, 114 M/ Decii Brîncoveanul-vodă V/ după ce au B,C] dacă au D/că au dat B,C// 3-7 Brîncovanul, dacă au văzut că au vinit Thoma Cantacozino cu casti moschicească la Brăila s-au mîniiat şi au poprit zaharaoa, că o pornisă înnainti (să margă M> la Fălciiu. Şi mai pre urmă au triimis-o turcilor M,P// 4 merge B,C//5 să B,C/zahareaoa B.C.V, zaireaoa E//6 înnainte B, înnaintea Cj Fălciiu B//6-7 după ce s-au bătut turcii cu moscalii C,D/ după ce s-au bătut turcii cu moscalii şi s-au înpăcat, apoi au trimis-o B,E, G,V// 8 trimisesîe înpăratul B,C// 8-10 lipseşte Şi banii ce-i trimisese... banii. M,P// 9 Brîncoveanului-vodă Bj zaharea B,C,V, zairea E/ precum s-au pomenit mai sus B,D,V, precum mai sus s-au scris C,E,G// 10 ce]cîe B/întorsu B,C/ li-au trimis (triimis C> Brîncovanul (Brîncoveanul)-vodă bani B,C,E,G,V// 11 76]. 55 B, 80 E, G,P, 83 V 115 M/ Pre aceli vremi E, lipseşte M,P/ Iară pre V/ vreme' B,C / rădicasă doi B,C// 11-17 Doi boeri sîrbi în margine Bosnii s-au rădicat cu 20.000 oasti sîrbască şi multă stricăciuni au făcut turcilor. Dar n-au putut să treacă să vii la moscali; şi mai pre urmă i-au răsipit turcii M,P// 12 Bosnii B,C/ strînsesie B,C]au fost strîns V/ la]ca la D,E,G, ca V/ ca la doaozăci de mii B,C/ de sirbi oaste Gjj 13 bine B,C/ sirbime B,C/ îndemnăturili Bjj 14 răutate C/r făcîa Bj acia parte de loc B,E,G// 15 întemeia B,C// 15-16 după ce s-au bătut turcii cu moscalii (şi după cie s-au înpăcat, apoi V> au şi răpedzit viziriul C,D,V// 15-17 după ce s-au bătut turcii cu moscalii atuncea la Stănileşti (la Prut E,G> şi după ce s-au înpăcat, apoi au şi răpezit (triimis E,G) veziriul neşte paşi ai lui şi au spart pre acîa oaste (şi o au înprăştiîat G) B,E,G// 16 neşte C,V// 16-17 ai lui, cu oaste, turcească şi au spart pre acia oaste sirbască V///17 după spart ad. şi s-au înprăştiiat acea oaste C, pre acea oaste Bj şi au spart pre acea oaste şi o au împrăştiiat G/' boiarii B, boiarii Cj mai pre urmă V/ au vinit C]s-au dus B,E,G,V// 17-19 lipseşte Iar boerii... să trăiască acolo la Moscu. M,P// 18 Petrîburgu B, Petrburc Cj înpă^ râtul B,C/ nepurîndu Bj său]lor B,E,G,V// 19 după miluit ad. înpăratul B,C,E,G, V/ sate, moşii, de au trăit acolo la Moscu în viiaţa lor V//
567'
77. împăratul Moscului, neştiind rîndul locului acestuia, aşijderea şi Dumitraşco-vodă nu ştiîa, fiind de copil mic în Ţarigrad, şi cu venitul la Iaşi şi cu cele cinsti şi tefericii multe, să hămeis<ă>, de nu putea să s<ă> mai
5 grijască nemic. Şi precumu-i hirea moscalilor, temătoare de vicleşug, cu nime nu s<ă> sfătuia din boîarii Moldovii, numai cu Dumitraşco-vodă. Aşijderea şi Dumitraşco-vodă, vădzîndu-s<ă> în cinste la moscali, să văznosisă şi cu nime nu s<ă> sfătuia, ce ţinea pre turci istovit de
ao moscali; ca cum ar lua oaricine cîrpa unii fămei din cap, aşea ţinea ei că or lua şi or bate putere împărăţiei turceşti.
Au purces oaste netocmită în gios, care cum putea; oaste moldovenească, de la tefericie cea din Iaşi, giumătate împrăştiiat<ă> pre la bejenii, să să mai grijască de
15 bucate, alţii pentru jacul, precumu-s moldovenii.
78. Atuncea s-au făcut 3 obuzuri. Un obuz, ca vro 7.000 de oaste, merge înainte iuşori, cu Ianăş ghenarariul.
79. Al doilea obuz, ca vro 15.000 de oaste, merge cu împăratul şi cu Şeremet şi cu Dumitraşco-vodă. /
f. 356 20 80. Al treilea obuz, mai pre urmă, cu toa±<a>- greime, pedestrimea cu Răpin ghenarariul. Şi aşea merge de departe un obuz de altul, cale ca de 2 ceasuri.
1 77]56 B, 81 E, G, 84 V/ înpăratul B,C// 1-15 lipseşte împăratul Moscului, neştiind... precumu-s moldovenii M,P// 3 vinitul B,C, venitul lui G/ celi B,C// 4 hămei-să B,C/ nu să putea B,E,V/ să B.C//5 nemică B,C,V/ precum iaste B,E,G,V/ firea C, E/ temătoare B//6 vicleşug B,C/ nime B,C/ cu nime d.in boiarii moldoveni nu să mai sfătuia, ce numai Gj nu să mai sfătuia B,C,E,V// 7 numaijce numai B,D,E// 8 văzindu-să B,C/ cinste C, cinste mare de la moscali B,E,G,V/ să văznosisă să în-nălţasă cu firea B,C,E,G,V, să văznosisă, să înnălţas(ă) Bjj 9 nime Cj cu nime nu să măi sfătuia B,E,G,V/ să Cj ţinîa Cj istoviţi C, istoviţi de tot de B,E,G/ istoviţi de moscali de tot V//10 luoa B,C,V/ oarecine B,C]cinevaV/ fimei B,C//llaşia B,aşa Cj ţinîa B/ei]îei B,C,V/ or1_2]vor D/luoa B,C/ puterea înpărăţiii B,C// 12 Şi au purces B,E,G/ jos B/carii B,V// 13 oastea2 Cj moldoveniască B,C/ tefericiia B,V/ giumătate Cjj 14 înprăştiîaţi B,E, înprăştiiată Cj prejde pre Gj repetă la B// 15 precum sînt modolvenii gata la jacuri (jac V> B,E,G,V, precum sînt moldovenii şi alte niamuri ce sînt oşteni C, precum sînt moldovenii oşteni Bjj 16 78]57 B, 82 E, G, 85 V, 116 M, 80P/ împăratul moschicescu au agiuns pre Şăremet, ci era cu cielaltă •oasti şi au făcut trei M,P/ trii B,C/ vreo Cjj 16-17 în 'obuzul ce merge (era P> înnainti era 7.000 oasti sprintină cu Rentinu (Ianăş P^ ghenarariul M,P// 17 şepte mii B, şapte miiC/ înnainte B,C/ gheneral B,E,V, gheneralul Cjj 18 79/86 V,lipseşte B,E,G,M,P/ doile Bj vreo cinsprăzece mii B,C/ mergea B,C/ înpăratul B,C// 18-19 în obuzul cel din mijloc (era M) 15.000 oasti; şi cu acee era împăratul, Dumitraşcu voevoda şi Şăremet M,P// 19 şi Şeremet feldmarşal Gjj 20 80]87 V, lipseşte B,E,G, M,P/ Al triilea B,C/ mergea mai pre urmă G/toată greimea B,C// 20-21 în obuzul al triile e (era P> toată greime, pedestrime şi cu dînşii Repinu (Răpchin P> ghenarariul M,P// 21 după pedestrimea ad. mergea B,E,V, viniia Cj Reprin B,C,D,V/ gheneralul B,C/ aşîa B, aşaC/ mergea B,C// 22 un obuz de altul]obuz di obuz M,P, lipseşte Bj lipseşte ca M,P/ doao B,C//
568
f. 356'
81. Iară din gura Jijiei pînă în gura Săraţii să tîmplasă acel loc tot mîncat de lăcuste, cît era numai pămîntul, de nu avea ce mînca cai(i>.
Deci cele 2 obuzuri ce era mai uşoare, a împăratului 5 şi a lui Ianoş, s-au depărtat înainte, ca să agiungă la gura Săraţii, unde era iarbă; şi siliîa să agiungă acolo şi să aştepte greime. De<ci> rămăsese obuzul cel cu pedestrime departe înapoi de cele 2 obuzuri, fiind oaste leşinată şi bolnavă, ca vro 100 de cară pline de oameni bolnavi; 10 pre alţii îi mîna cei mai sănătos denapoi, ca pre vite.
82. Atuncea oaste moschicească, cum mergea înşirată pre de ceasta parte de Prut, iar tătărîme era pre de ceia parte, trecus<ă> de coada oştii moschiceşti în sus. Pre cîmpu să vedea focurile ca stelele. Şi nu trecea ceia la ceştiîa,
15 nici ceştiîa la ceialalti, nici făcea zăhăială, nemică. Că oaste moschicească arăta preste samă de multă, fiind cară multe. Şi tătarîi încă aştepta, de or bate pre turci, să
'   s-închine şi / ei la moscali.
1 81]58 B, 83 E, G, 88 V, 117 M/ lipseşte Iară M,P/ Jijiii B,C/ după Săraţii ad. pe Prut B,E,G,V/ tîmplas(ă) Cjj 1-3 Din gura Jijii(i) pînă în gura Săraţii au fost lăcustă di ce mari; şi atîta mîricasă iarba, cît rămăsăsi numai pămîntul, de nit ave iarbă să mănîncii ca caii (să mănînci iarbă cai(i> P> M,P// 2 locu B,C/ mîn-cată iarba B,E,G/ după lăcuste ad. iarba V/ lipseşte cît era numai pămîndul B,E, G,V// 3 câiii B, caii C//4 Decii B,C, lipseşte M,P/ celi doao B,C/ uşoare Bj înpăratului B, Cjj 5 lipseşte a lui M,P/ Ianăş C, Ianăş gheneral B,D,E,V/ înnainte B,C//6 unde B,C/ Iera V, era şi M,P/ şil]şi săM,P//7 să aştepte greimea B,C, să aştepţi acolo toată greime M,P/ Decii B,D,E,V, lipseşte M,P/ rămăsesie B,C/ pedestrimea departe înnapoi B.C//8 di B/ceh B,C/ doao B,C//7-10 Obuzul cel cu pedestrime rămăsăsi diparti, înnapoi, fiind mulţi bolnavi şi leşinaţi de foami; şi-i duce în cîţiva cară, iar pre alţii îi mîna pre gios M,P//8-9 leşinaţi şi bolnavi sica. vro sută B,E//9 ca]şi ca G,V/ vreo sută C//10 si pre alţii B,E,G,V/ sănătoşi B,C/ lipseşte cei mai ... pre'vite. M.P//11 82]59 B, 84 E, G, 89 V, 120 M/ lipseşte Atuncea M,P/ oastea C/ lipseşte cum M,P/ merge Cj lipseşte înşirată Bjj 12 lipseşte de M/ aceasta B,C,E,G, V/ lipseşte iar M,P/ tătărimea B,C]tătarîi M,P/ di ceia parte de Prut C,M,P//13 tre-cusă B/ lipseşte de M,P/ lipseşte în sus E,V/ după cîmpu ad. în sus de umbe părţile P, de îmbe părţile M//14să videa B,C, lipseşte M,P/ focurili B, focuri M,P/ st61ile B,C/ trecea Cj Şi nu trece unii îa alţii M,P// 14-15 Şi nu trecîa tătarîi din ceia parte la moscali dincoace, nici moscalii ceştiîa dincoace nu treciâ la tătari la ceialalti dincolo (lipseşte la ceialalti dincolo E,G>, nici făcia zăhăială nemică linii altora B,E,G, Şi nu trecea ceila(cei V) din cela parte la ceştiîa (din ceasta parte D) dincoace, nici cestiîalalţi (ceştiîa V) dincoace nu trecea la ceiialalţi dincolo (în ceia parte D]>, nici făcea zăhăială unii altora nemică (nemicâ unii altora V> D,V/ lipseşte cela la ceştiîa... nemică. Că M,P// 15 Câ]Iară B,E,G//16 arătajsă vide M,P/ lipseşte preste samă de M,P/ cară şi căruţe (foarti M> multe M,P//17 lipseşte Şi M,P/ după bate ad. moscalii B,C,D,E,G,V/ pe Bjj 17-18 Tătarîi nu zăhăla pre moscali, ci aştepta ca di vor birui moscalii pre turci, atunci să să închine şi ei moscalilor M,P// 18  să B,C/ ei]Iei B, V//
569
83. Deci, cum au sosit Ianăş ghenarar cu obuzul lui înainte, într-o sîmbătă pre amiadzădzi, în <6 dzile) a lui iulie, împotriva gurii Sărăţîi, lîngă o baltă, de-au descălecat can în laturi de Prut, iar turcii au şi sosit şi ei împo-
5 triva lor la Prut, şi au şi făcut 3 poduri şi au început a trece Prutul în ceasta parte.
84. Deci Ianăş ghenaral au scris la împăratul să păzască să vie mai tare, să s-afle, pînă în dzuă, toat<ă> oaste la un loc, sau el să s-întoarcă înapoi la noapte, că turci<i>
10 sint mulţi, şi n-a putea el, cu cîtă oaste are, să spriji-nească, şi poate să-i spargă.
85. împăratul, după ce-au vădzut scrisorile lui Ianoş, au socotit că el, cu obozul ce-i lîngă dînsul, poate să agiungă la noapte.
15 Dar pedestrime iaste departe înapoi, nici a doa dzi n-a agiunge, că era pre la Răbîe, iar împăratul era în gura Pruteţului, la Casele Banului. Deci au socotit şi au scris la Ianoş să să rădice la noapte, să vie înapoi, la obuzul lui.
1 83]60 B, 85 E, G, 90 V, 122 M/ Decii B,C/ lipseşte Ianăş ghenarar... înainte G/ gheneral B,C/ lipseşte cu obuzul lui înainte B,E/ înnainte C, repetă D// 1-3 în luna lui iulie <în P> (loc gol) zili, în zioa sîmbitii, Ianăş ghinărariul cu obuzul său au sosit în prejma Gurii Săraţii M,P// 2 într-o zi, sîmbătă E,G/ în luna lui iulie în şesă ad. ulterior şesă B> zile B.E.G/ în 2 (ad. ulterior 2) a lui iulie D/ lipseşte 6 V/ zile C//3 înprotiva B,C/ Săraţii B,C/ lipseşte lîngă o baltă, de-au descălecat P/ de au B,C/ lipseşte de-au descălecat M// 4 canjca Bj lipseşte iar M,P/ au sosit V/ turcii încă au sosit M,P/ şi iei B,V, lipseşte M,P/ înprotiva B,C//5 împotriva lor, în cee parti di Prut şi îndată s-au apucat şi au făcut M,P/ trii B,C// 6 lipseşte Prutul M,P/ după Prutul ad. vîrtos V// 7 84]91 V, 124 M, lipseşte B,E,G/ Decii B,C, lipseşte M,P/ gheneral B,C/ îndată au scris M,P/ înpăratul B,C/ lipseşte să păzască' M,P// 8 să viie B,V/ tare]în grabă M,P/ să să afle B,C/ să fie M,P/ şi pînă în zio să fii oasti toată într-un loc <toată oaste strînsă la un loc P> M,P/ zio B, zioî C/ toată B,C/ oastea Cjj 9 locu Cj să să întoarcă înnapoi B,C/ lipseşte la noapte E,G// 9-11 sau el cu oasti dacă a socoti <dacă a înnopta M> să să întoarcă înnapoi, dacă a înnopta, că turcii sînt mulţi şi el, cu cîtă oasti ari nu poati să să apiri (nu să va pute apăra P> şi să nu piiară oaste M, P// 10 sînt B,C/ n-a]nu va E/ după el ad. să le stea înprotiva B,E,G,V/ să-i spre-jeniască B,E,V/ sprejeniască C// 12 85]61 B, 86 E.G, 92 V, 125 M/ înpăratul B,C]Iarăînpăratul V/ după cîe au văzut Bj ce au Cj scrisorili B, scrisoare C/ Ianăş C,V, Ianăş gheneral B,E,G// 12-19 împăratul (moschicescu P> era în gura Pruteţului, în casăle Banului. Şi acolo i-au vinit scrisoari di la Ianăş ghenă-rariul. Şi di vremi că obuzul cu pedestrime încă era diparti înnapoi <tocma P> la Răbîe şi nici a doao zi n-ar fi putut agiungi, pentru acee au scris la Ianăş <ghinărariul M> să să întoarcă el şi oaste înnapoi şi să vii noapte la obuzul lui M,P// 13 obuzul C, obuzul lui B,E,G/ ce-i]ce iaste B,D,E,V// 14 noapte Cjj 15 pedestrimea B,C/ iastejera Cj înnapoi B,C// 16 Răbîîa B,C,V/ înpăratul B,C// 17 Decii B.C//18 Ianăş B,C, Ianăş gheneral E,G/ să viie Bj înnapoi B.C//19 lui] înpăratului E,G//
f. 357
86. Deci Ianăş ghenarar, cum au vădzut scrisorile împăratului că-i scrie să s-întoarcă înapoi, cum au înnoptat, la / doao, trei ceasuri de noapte, au şi purces înapoi. Iar turcii audzind huetul carălor, ş-au şi făcut spaimă şi
5 au şi început să fugă.
Iar un paş-au dzis veziriului că huetul să pare că s<ă> duce, nu vin<e>. Deci fiind un bulucbaş, de neamul său sirbu turcit de la Bosna, anume Colceag, şi-1 trimisese să margă să vadză. Şi cum s-au dus, au şi luat limbă că 10 fuge obuzul.
Şi aşea au încetat turcii de a fugi şi vîrtos a trece Prutul toat<ă> noapte. Iar Colceag, dintr-acea limbă, au agiuns de iaste aemu paşă la Hotin.
87. Deci obozul lui Ianoş, întru acea  noapte, au 15 mărsu cu pace şi au sosit pîn-în dzuă la obuzul împăratului, în gura Pruteţului, la Casa Banului.
88. Iar turcii, a doa dzi, duminecă dimineaţa, în <7> dzili a lui iulie, veniîa, care cum putea, în putere calului.
Atuneea au scos moscalii vro 4.000 de moscali afară
1 86]87 E,G, 93 V, 126 M, lipseşte B,P/ Decii B, lipseşte M,P/ gheneral B,C/ văd-zutjluat M,P/ scrisorili BJscrisoare C,M,P// 2 înpăratului B,C/ că-i serile B,V, ce-i scrie D/ lipseşte că-i scrie să s-întoarcă înapoi M,P/ să B,C/ înnapoi B,C// 2-3 îndată s-au gătit şi la trii ceasuri din noapti, cu toată oaste s-au pornit înnapoi M,P// 3 trii B,C/ înnapoi B,C// 4 lipseşte Iar M,P/ Auzind turcii M,P/ huetuljsunetul, huetul B, huetul, sunetul C, sunetul obuzului a E, sunetul G,V/ ş-au şi făcut spaimă] s-au spăriiat M,P// 5 au început Bjj 6 Iară Bj paşîa B,C,V/ viziriului C]cătră veziriul V/ că]cum că M,P/ huetul] sunetul B,E,G,V/ lipseşte să pare că M,P// 7 să B,C/ nu vine C, iar nu vine B,E,G,M,P, lipseşte V/ Decii B,C/ bulucbaşe B, bulucbaşia C,E,V/ niamul B,C// 7-9 Şi îndată au triimis viziriul pre Colceag bolucbaşi, sirbu din Bosna, turcit, să margă să vază ci esti M,P// 8 anume B.C pre anume V/şi-1 trimisesie B,C]şi triimiţindu-1 veziriul E,G// 9 au]îndată au M,P/că]cum că M,P// 10 obuzul moschicescu M,P// 11 aşîa B, aşa Cj au încetat]s-au liniştit M,P/ de a fugijşi n-au fugit M,P/ după vîrtos ad. au început B,E,G,V// 11-12 n-au fugit, însă toată noapte au trecut turcii Prutul în ceasta parti. M,P// 12 toată B,C/ noaptea Cj Iară B, lipseşte M,P/ dintru acia B, dintru acea C//13 agiunsu Cj iaste]au fost C,V/ au agiunsu cu vremîa de au fost şi paşîa la Hotin, precum înnainte la rînd s-a <să va E,G> scriîe B,E,G, au agiunsu de au fost paşîa la Hotin D/ Colceag, pentru ace slujbă, că au luat limbă, mai pre urmă au agiuns dî-au fost paşă la <în P> Hotin, cu trii tuiuri M,P/ lipseşte aemu C,V/ si pasia V, pasîa C//Î4 87]62 B, 88 E, G, 94 V, 128 M/ Decii obuzul B,C/ Ianăş C.V, Ianăş gheneral B,E,G/ Ghinărarul Ianăş şi cu tot obuzul, întru M,P/ acia Bj noapte Cjj 15 pînă B,C/ zio B, zioî Cj înpăratului B,C// 15-16 şi pînă în zio au sosit la împăratul, în gura Pruteţului M,P// 16 la Casele Banului B,C,D,E,V, lipseşte M,P// 17 88]95 V, 129 M, lipseşte B,E,G,P/ Iar B, lipseşte M,P/ duminică diminiaţa B,C/ zile Cj în 3 zile D// 17-18 în luna lui iulie în (loc gol B) şeapte zile viniia B,E,G/ A doa zi, duminică diminiaţa vinie turcii cari cum M,P// 18 viniia Cj carii Cj puterea cailor B,C,D, E,G,V// 19-1 au scos moscalii afară din obuz vro patru mii de moscali mai gios B,E,G//19 vreo patru mii C/ Eşit-au 4.000 moscali afară M,P//
570
571
f. 357v
din obuz, mai gios, pe lîngă balta Pruteţului, ca trei, patru pistrele de sigeată. Şi au eşit şi moldoveni împotriva celor 4.000 de moscali, alăture, mai pe despre cîmpu, şi cu Dumitraşco-vodă şi puţintei donţi şi cazaci, alăture cu moscalii.
89. Deci au şi început întîi cu moldovenii turcii a-şi da / palme. Ce, pînă începusă a să îngloti turcii, sta oarece bine şi bieţii moldoveni, măcar că era oaste de strînsură, negrijiţi şi fără arme şi neînvăţaţi la războiu; că ei nu
10 avusese oaste de mult.
Iar apoi, înglotindus<ă> turcii mulţime, nu mai putea să ţie războiul, că turcii avea toţi foc şi cai buni. Iar moscali călări cu foc dennapoîa moldovenilor, să-i răfuiască, nu era, că călărime cei cu cai buni o trimisese cu 15 Toma la Brăila. Ce le-au căutat numai a da dos asupra obuzului. De mirat era încă şi cît stătus<ă>; ce putincioşi era ei să s<ă> bată cu oaste turcească?
90. Apoi turcii, vădzînd că moldovenii au dosădit la obuz, au început a da năvală asupra celor 4.000 de moscali ce
1 lipseşte mai gios M,P/ pre CJ după Pruteţului ad. aşa diparti de obuz M,P/ trii B,C, lipseşte M,P// 2 pistrele B, pistreli C/ săgiată B,C/ moldoveni C, moldovenii B/ înpotriva B, înprotiva CJJ 2-5 Eşit-au şi Dumitraşcu voevoda cu 4.000 moldoveni, alăture, mai dispre cîmpu; mai era cu moscalii şi puţintei donţi şi cazaci M,P// 3 patru mii B,C/ alăturea CJ pre B,C/ şi cu puţintei B,E,G,V// 4 alăturea B,C// 6 89]63 B, 96 V, 132 M, 88 P/ Decii C, lipseşte M,P/ Decii turcii B, E,G,V/ cu moldovenii a-ş da palme (şi B> a să hărăţi B,E,G/ a-şi da palme]a să hărăţi C,V// 6-8 Turciei) întîiaş dată au început a-ş da palmi cu moldovenii. Bieţii moldoveni, pînă a nu să îngloti turcii, sta orişce bini, măcar M,P// 7 pînă au început turcii a să îngloti B,E,G,V/ începusă]au început D// 8 măcarî B,C// 9 şi negrijiţi şi D/ negrijiţi bine B,E, negrijită bine G/ şi mai mulţi negrijiţi (şi M)> cu puţini armi M,P/ fără de B,C,D,E,G,V/ ei]îei B.C//9-10 lipseşte şi neînvăţaţi... de mult. M.P//10 avusesîe B,C/ de demult B,C,E// 11 Iar dacă s-au înglotit M,P/ înglotindu-să BJ lipseşte mulţime M,P/ nu mai putu C]apoi n-au mai putut M,P// 12 ţiie B/ că]de vremi că M,P/ toţi] tot A/ lipseşte Iar M,P// 13 călăreţi M,P/ lipseşte cu foc M,P/ dennapoîa]agiutoriu V/ cu foc să fiîe agiutoriu moldovenilor să-i răfuiască B// 13-14 cu foc să-i răfuiască, să-i apere pe moldoveni, nu era C/ cu foc să fie agiutor moldovenilor, să-i răfuiască, să-i apere, nu era, pentru că E/ cu foc să fie agiutor moldovenilor nu era să-i rentuiască G/ ca să-i (să M> arătuiască M,P// 14-16 că cîţi călăreţi sprinteni au fost, au mers cu Thoma Cantacozino la Brăila. Şi pentru aceasta {numai P) ci li-au căutat moldovenilor,a da dos şi a fugi la obuzul moschicescu M,P// 14 călărimea B,C/ cei B]cea C/tri-misesie C, trimisesie înpăratul B,E,G// 15 li-au B,C/ dosjîn laturi C// 16-17 lipseşte De mirat era... cu caste turcească? M,P// 16 stătusă B/ după stătus(ă) ad. la războiu D, de s-au bătut E,G//17 ei]iei B,C, V/ să B,C/ oastea C// 18 90]64 B, 97 V, 133 M, lipseşte P/ Apoi]Atuncea B,E,G, lipseşte M,P/ văzind B,C/ lipseşte moldovenii V/ au dosit B,D,E,G,V]s-au dat în laturi C// 18-19 Văzindu turcii că au fugit moldovenii au dat năvală la aceli patru mii M,P// 19 patru mii B//
f. 358
era afar<ă> din obuz şi a donţilor. Deci aşea le da <nă>va-K-ă>, cît să părea că or trece turcii cu cai(i> preste dînşii.
Dar moscalii îi sprijiniîa tare din foc, iar pre donţi şi pre nişte cazaci îi purta tot vîrtej prinpregiurul moscalilor, 5 numai să-i dezlipască de lîngă moscali. Ce avea noroc de balta Pruteţului, că era pre de o parte, că-i dezlipiîa de lîngă moscali.
Atuneea, vădzînd că turcii tot"să adaog,/li-au căutat numai şi acelor 4.000 a veni iar la obuz, şi cu acei donţi 10 şi puţinei cazaci.
91. Deci pîn-în sară, întru aceîaş dzi duminecă, tot veniîa vîrtos din gios şi să aşădzas<ă> pre coastă la deal; iară tătărîme tot trecea în sus spre Huş<i>, pre la bejenii, drept prada, ca lupii. Cum ar trece nişte lăcuste,, aşea 15 trecea de mulţi.
Ce can da turcii cîteodată năvală la obuz, dar îi îm-... proşca moscalii. Şi obuzul şede pre lîngă balta ce să chiiamă Pruteţul,   alăture  înşirată.  Eşiîa hărîţi şi de la noi moldoveni şi de la turci, de să loviîa, pîn'ce-au însărat.
1 afară B,C/ şi asupra donţilor M,P/Decii B,C/ aşîa B, aşa CJ năvală B,C,D,V//l-2 acee năvală le-au dat, cît să păre (să spăriesi M) M,P// 2 trece B/ caii B,C/ preste dînşii]printr-înşii M,P// 3 Darjlar B,E,G,V/ sprejeniîa B, CJ însă moscalii să apăra bini cu foc M,P// 4 neşte B,V, lipseşte M,P/ după purta ad. turcii M,P/ tot valvîrtej înpregiurul GJ lipseşte prinpregiurul moscalilor M,P// 5 numai]vrînd M,P/: năroc B/ de2]şi de M,P// 6 că era de o parte de dînşii, că i-ar fi dezlipit B,E,G/ lipseşte pre V/ după parte ad. de dînşii V/ lipseşte că-i dezlipiîa de lîngă moscali M,P// 8 văzind B,C// 8-10 văzînd moscalii aceli 4.000, că turcii tot să înglotescu (să în-glotisă P> le-au căutat şi lor a să întoarci în obuz şi împreună cu dînşii, donţii şi cazacii M,P// 9 lipseşte numai E,G/ patru mii C, patru mii de moscali D/ patru mii de moscali de au vinit iară B,E,G,V/ vini C// 11 91]65 B, 98 V, 134 M, 90 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ pînă B,C/ aceia B,E,V, acea GJ duminică B,C// 11-12 Toată zioa şi pînă în sară, neîncetat, au vinit mulţimi multă di turci şi s-au pus cu urdie pre costişă la deal M,P// 12 viniia C, viniia turcii B,E,G,V/ viniia turcii din gios, vîrtos D/ să aşezase B, să aşezasă C/ dial B,C// 13 tătărîmea B,C/ trecîa B/ Huşi C/ tătarii iarăş, mulţime multă, trece în sus spre Huşi şi prăda şi robie oamini(i) di prin bejăniiM.P//14 drept prada pre la bejenii B,E,G/ lipseşte drept prada D// 14-15 lipseşte drept prada... aşea trecea de mulţi. M,P/ trece BJ neşte B, C/ aşîaB, aşa C//15 trecîa BJJ 16 lipseşte Ce can M,P/ năvală la obuz, cîteodată D//16-17 Turcii cîtio-dată da năvală la obuzul moschicescu, dar nimica nu-i (nu P) strica, că-i înproşca moscalii din puşci (cu puşcile P> M,P// 17 lipseşte Şi M,P/ şidea B,C/ chiamă B,C/ Obuzul moschicescu şide pre loc alături înşirat, lîngă balta ci să chiiamă Pruteţul M,P// 18 alăturea oastea (oaste B> înşirată B,C,D,E,G,V/ noi moldovenii] moscali C// 18-19 Eşiîa hărîţi din oaste moschicească moldoveni (donţi şi cazaci E> şi din oaste turcească turci, de să loviîa, de să hărăţiîa, pînă ce au însărat B,E, GJ Eşiîa hărîţi şi din oastea moschicească moldovenii şi de la turci, de să loviîa pînă ce-au însărat D/ Eşiîa hărîţi din oaste moschicească şi turci, de să loviîa, pînă ce au însărat V/ Eşit-au (Eşiîa P> hărîţi di la turci şi di la moldoveni şi tot s-au hăriţit pînă au însărat M,P// 19 pînă CJ ce au C//
572
573
Iar obozul cel mare moschicescu au tot venit la un loc, să să împreune cu cestalalt, şi n-au putut întru aceîa dzi', duminecă, să agiungă, ce numai pîn'la Stănileşti au venit. Iar împăratul, vădzînd că nu mai vini pedestrime, tare 5 s-au îngrijat.
92. Atuncea m-au chiemat pre mine, fiind hatman, şi mi-au dzis: cutedza-oi eu cu 200 de draguni şi cu 100 de moldoveni să-1 scot pre măriia-sa şi pe împărăteasa, că va putea merge călare, să-i scot în Ţara Ungurească?
10 Că în Ţara Leşască nu cutedza, că-i scriîa cnîazul lui, Dolhoruc, că i-s leşii nepriîateni şi au strîns oaste, nu / f. 358v   ca să-i dea agiutor, ce ca să-i stea împotrivă, şi să las<ă> pre Şeremet şi pre Dumitraşco-vodă în urmă cu obuzul, să s<ă> bată cu turcii. m
15 Ce eu i-am răspuns că iaste un lucru pre cu grijă mare 1 a ispiti, căci astădzi toat<ă> dzioa au vădzut măriia-sa 1 cum au trecut tătarii şi turcii tot în sus, ca cum ar merge I nişte lăcuste. Cine-i ştie cît loc or hi cuprins în sus, şi noi, 1 în ceasta noapte, sau om putea să eşim dintr-înşii, sau ba. I
20 Apucîndu-ne dzioa, iaste un lucru prea cu primejdiîe să lăsăm oaste cea multă, să mergem cu o mină de oameni. Măriia-sa iaste împărat, şi iaste un lucru foarte cu grijă,
1-5 Obuzul cel mari moschicescu, cu pedestrime, întru aceea zi, Duminică, au sosit la Stănileşti. Iar pînă la gura Pruteţului, undi era şi înpăratul, n-au putut să agiungă. Şi pentru acee foarti s-au îngrijit împăratul M,P//1 lipseşte IarM.P/ obuzul B,C,V/ vinit B,C/ locu B,C//2 înpreune B/ înpreune cu celelalt obuz al înpăratului, şi C,D/ cestalalt]obuzul înpăratului B,E,G,V/ într-aceîa B//3 duminică C, lipseşte B,E,G, V/ pînă B,C/ vinit B,C// 4 înpăratul B,C/ văzind B,C/ vine B,C/ după vine ad. obuzul cel mare B,E,G/ pedestrimeaB,C//6 92]99 V,lipseşteB,M,T?H6-7 au chiemat (înpăratul E,G) pre Ion Neculce, fiind hatman şi l-au întrebat dzicîndu-i (şi I i-au zis D,V> B,D,E,G,V/ au chiemat pre hatmanul Ion şi i-au zis C// 6-22 lipsesc M.P//7 cuteza-oa el B,C,E,V, cuteza-va el D,G/ cu doao sute B,C, repetă D/ după draguni ad. moscali B,D,E,G,V/ o sută de moldoveni B,C// 8 scoată B,C,D/ pre2]cu G/ înpărătiasa B,C// 9 merge B,C/ călare B/ scoată B,C,D,E,G,V/ Unguriască B,C// 10 după cuteza ad. să margă G/ după scriîa ad. înpăratului B,E,G/ scriîa înpăratului un cnîaz al său, anume Dolhoruc, din Ţara Leşască, că leşii îi sînt nepriîatini V/ cnîajul A/ lipseşte lui Gjj 11 după Dolhoruc ad. din Ţara Leşască B,E,G/ că leşii îi sint nepriîatini B,D,E,G, că-i sînt leşii nepriiatini Cj strînsu ! B,C// 12 agiutoriu B,C/ înprotiva B,C/ lasă B,C// 13 pe2 Bj lipseşte cu obuzul G//14 j să să bată B.C// 15 Ce Ion Neculce hatmanul au răspunsu B, D,E,V, Ce hatmanul ■ Ion (Neculce G> au răspunsu C,G/ prea B,C/ grije Bjj 16 căci]pentru că E,G, pentru căci D/ toată B,C/ căci au vădzut mâriîa-sa toată dzioa, cum V//17 arjari Bj merge C]treci Gjj 18 neşte Bj Cine îi ştiîe (ştie C> B,C,V, Şi cine îi ştie D/ locu Bj or fi cuprinsu B,C,E,V/ lipseşte noi Cj lipseşte noi, în ceasta noapte B,E,G,V// 19 om]vom Cj or putea să iasă într-acîa noapte dintr-înşii, sau ba (lipseşte sau ba G> B,E,G,V//20 Şi apucîndu-ne C,D/ Şi de-i va apuca zioa, va fi un lucru B,E,G,V/ pre cu primejdie Bjj 21 să lasă oastea cea (lipseşte cea G> multă şi să margă C,E,G,V/ şi să margă B, şi să mergem Djj 22 înpărat B,C/ grije B,C//
să nu cadză la vro primejdiîe. De ar fi un om mai de gios, de s-ar tîmplă şi primejdie, n-ar fi lucru mare.
Deci împăratul, audzind acestea  cuvinte ale mele, au socotit şi el că-i dzic bine, şi nu s-au cutedzat. 5     93. Şi îndată s-au şi rădicat cu obuzul de acolea, de lîngă Casele Banului, şi au purces noapte în sus prin întunerec, de nu s<ă> vedea mîna.
Şi au mărsu toat<ă> noapte, şi pîn-în dzuo am agiuns la Stănileşti, supt dial. Iar de focurile turcilor şi a tătarî-10 lor era cuprinsă costişa pînă pre supt pădure, tot cîmpul f • 359    acela, / pînă în Huşi.
Iar turcii şi tătarîi de la focuri audziia hriamătul obuzului, şi nemică nu să clintiia, ca cum ar fi nişte oameni morţi, <pînă> în răvărsatul zorilor. 15 94. Iară cînd au fost în răvărsatul zorilor, di înce-pus-a să lumina de dzio, luni, atunce s-au timpinat cu toată pedestrime ce era la obuzul lui Răpin ghenaral, în sat la Stănileşti. Deci îndat<ă> cum s-au timpinat, au si început pedestrime a să înşira cu părcanile în spate, 20 un rînd pre de o parte a taberii, altul pre de altă parte,
1—4 lipsesc M,P// 1 vreo primejdie B,C/ Că de B,E,G,V, Şi de C//2 primejdiîe C/ n-ar fi atîta B,E,G,V//3 Decii înpăratul B,C/, aceste B,C/ ale melejce au zis Ion Neculce hatmanul D, lipseşte B,C,E,G,V// 4 că-i i-au zis bine C, că l-au sfătuit bine D]că bine au sfătuit Ion Neculce' hatman B,E,G,V// 5 93]66 B, 100 V, 140 M, 91 P/ după îndată ad. înpăratul V/ s-au rădicat înpăratul cu obuzul lui B,E,G/s-au rădicat C,D,V/ acolo C// 5-6 întru acieş noapti s-au rădicat înpăratul şi cu tot obuzul di acolo di la Casăli Banului M,P// 6 noaptea B.C//7 tuneric A/ prin întunericjşi atîta era di întuneric M,P, lipseşte V/de]cît M,P/ nu să videa B,C// 8 lipseşte Şi M,P/ toată noaptea B,C/ Toată noapte au mersu M,P/ pînă B,C/ zio B, z'ioî Cj au agiunsu B,C,D,E,G,V,M,P//9 la]în M,P/ lipseşte Iar M,P/ focurili Bj tătarilor şi a turcilor B,C// 10 toată costişa B, E,G,V,M,P/pînă supt M,P/şi totM.P/ cîmpul'jlocul M.P//11 în]supt M,P// 12 lipseşte Iar M,P/ lipseşte de la focuri Cj auziîa sunetul, hriamătul obuzului Bjj 12-13 Turcii şi tătarîi au auzit hre(a>mătul carălor (a M> obuzului moschicescu, dar nici nu s-au mişcat di la focuri M,P/aa\ marginal auziîa hriamătul obuzului şi nemică nu să clintiia de la focuri G//13 după clintiia ad. de la focuri B,E/ar fi fost B, G/neşte B//14 după morţi ad. auzind hriamătul obuzului şi nimica nu să clintiia de la focuri pină în revărsatul zorilor de zio G/pînă B,C,D,E,G,V//13-14 lipseşte ca cum ar fi... re vărsatul zorilor. M,P//15 94]67 B, 101 V, 143 U.lipseşte P/de începusă B,C// 15-19 Luni cînd să lumina de zio în sat în Stănileşti s-au înpreunat toati obuzurile moschiceşti într-un loc. Şi îndată au şi început pedestrime a eşi înşirată M.P//16 a să lumina dzioa din noapte.luni diminiaţa, atuncea s-au timpinat împăratul V/ luni, în luna lui iulie în opt (lipseşte opt B> zile, atuncea s-au timpinat înpăratul cu toată greimea, pedestrimea B,E,G/ luni în (loc gol} zile a lui iulie, atuncea C/întimpinat CU 17 pedestrimea C/ Reprin gheneral B,C,D,E,V//18 la]în B,E,G,V/ Stănileşti B/ Decii B,C/ îndată B,C/ întimpinat B,C// 19 pedestrimea B,C/ părcanele B, părcaneliC//20 al taberii (şi V> alt rînd pre B,C,V/ a taberii]al obuzului E,G, M,P/ altul]alt rînd E/   altă]cee M,P//
574
575
f. 359'
iar obuzul împăratului tot păziîa de întră în mijloc, în celalalt obuz, în pedestrime.
95. Ce n-au apucat a întră toate carăle împăratului în celalalt obuz, să s-încheie părcanile, şi au şi lovit turcii şi 5 cu tătarîi denapoi obuzul. Şi aşea au făcut o năval<ă> straşnică, cît au rupt vro 100 de cară, şi li-au luat, care nu apucas-a întră în părcane. Şi între acele cară ce-au luat turcii s-au tîmplat şi vro doao, trei căruţă pline de bani împărăteşti.
10 96. Mai dat-au şi alţii năvală în coastele obuzului din gios şi alţii în coastele obuzului din sus. Ce aceia n-au putut strica nemic. Mai mult ş-au stricat lor, / că era părcanele înşirate şi tocmite.
Deci cum au dat năvală turcii, iar moscalii au şi slo-
15 bodzit părcanile la pămînt, şi au slobodzit toţi,: odată, focul şi puşcile într-înşii. Şi aşea cădea turcii, ca cînd ar cădea nişte pere coapte dintr-un păr, cîndu-1 scutură oamenii.
97. Iară biieţii moldoveni, cît să putus<ă> ţinea la un 20 loc de steaguri, de nu să răsipis<ă> noapte pe<n> obuzuri, ei mergea înaintea obuzului afară din părcane. Deci văd-zîndu-i turcii că sînt afară din părcane, aşea le-au dat
1 înpăratului B,C, lipseşte M,P/ întră înlontru, în mijloc M,P// 2 lipseşte celalalt M/ în pedestrime B,C// 2-4 în obuz, ca să închei părcanile M,P// 3 95J68 B, 102 V, lipseşte E,M,P/ înpăratului B,C// 4 după obuz ad. în pedestrime B,E,G,V/ să CJ să să încheie B/ părcanele B, părcaneli Cjj 4-5 Turcii (şi tătarîi M> îndată au lovit dinapoîa obuzului moschicescu.Şi atîta de straşnic (tare.P) au năvălit.cît M,P//5 aşîa B, aşa C/au făcut un chiot mare şi au dat o năvală straşnică B,E,G/ năvală C// 6 au rumptu B, au rumpt C,G/ lipseşte vro M,P/vro sută B, vreo sută Cj li-au luat cu totul, fiindcă acie (încă P> nu apucasă M,P/ după care ad. cară
B, E,G//7 apucase B, apucasă Cj într-aceli B/ aceli Cj ce li-au luat M,P,care au luat G//8 după tîmplat ad. de au luat B,E,G/ după întîmplat ad. di au fost M,P/ vreo Cj lipseşte vro doao M,P/ lipseşte doao B,E,G,V/ trii căruţe B,C,E,G,V/ dejcu M,P//9 înpărăteşti B,C// 10 96]69 B, 103 V, 145 M, lipseşte Bj coasteli Cj ad. marginal obuzului B// 10-16 Turcii au mai dat năvală în coasteli obuzului moschicescu; părcanile era înşiraţi şi tocmiţi.Deci moscalii au şi slobozit părcanile (lipseşte părcanile era...slobozit PMa pămînt şi îndată au slobozit foc din toati puşcile mari şi mici asupra lor. Şi M.P//12 nemică B.C/13 tocmite bine B,D,G/tocmite, încheiate
C, încheiate bine E//14 Decii B,C//15 părcanele B, părcanile C/toţi]tot G//16 focul într-înşii Gj lipseşte şi1 Cj lipseşte şi puşcile B,E,G,V aşîa B/ aşa au căzut mulţimea de turci Cj turcii şi tătarii M.P//16-18 lipseşte ca cînd ar cădea... scutură oamenii. Cjj 17 neşte B/ cînd îl scutură Bjj 19 97]70 C, 104 V, 146 M, 92 P/ lipseşte Iară M,P/ bieţii B,C/ putusă B,C// 19-21 cîţi mai era şi să mai pute ţine la ste(a)guri merge, săracii, înnainte obuzului dinafară M,P// 20 locu B,C/ stiaguri B,C/ răsipisă noaptea B,C/ pen D, prin B,C,V//21 ei]îei B,C,V/înnainte B, înnaintea C/ Decii văzindu-i C]Iară B,E,G,V//21-1 Iară turcii aşîa li-au dat o năvală B,E,G,V// 21—22 lipseşte Deci... din părcane, aşea M,P// 22 aşa Cj li-au Cjj
i. 360
turcii năval<ă>, ca o noajă de lupi într-o turmă de oi. Ce moldovenii, neputîndu-i sprijeni, au şi plecat fuga ■ înapoi asupra obuzului, iar turcii denapoi gonindu-i, pre carii cumuri agiunge tot îi prăvăliia şi-i tăie, şi să făcea 5 mare chiot.
98. Deci agiungînd moldovenii în fruntea obuzului, iar moscalii n-au vrut să le deschidă părcanile, ca s<ă> întri înlontru în obuz, ce li-au făcut Semn de-au purces alăturea cu obuzul a fugi. Şi la giumătate de obuz le-au
10 deschis părcanile de li-au făcut poartă.
- Şi au început a întră moldovenii, prin coastele obuzului, în obuz, iar turcii tot îi goniia, ca nişte lupi; pre lîngă obuz. / Iar moscalii sta de-i priviia, pîttă s-au apropiiat turcii aproape şi au întrat moldovenii mai toţi în obuz.
15 Atunce moscalii, aflînd vreme, odat-au slobodzit focul din poarta ce o făcus<ă> pînă în frunte obuzului; şi aşea au oborît pre turci, ca cum i-ar mătura cu o matură.
99. Apoi turcii s-au spăriiat a mai da năvală la obuzul moschicescu, ce mergea pre departe, ca la'-1.000 şi mai bine
20 de paşi bărbăteşti. Fără cît numai, ce eşiîa hărîţ<ii>,
1 năvală B,C/ Datu-le-au turcii o năvală M,P/ noaje B,C/ lupehi Gj după oi ad. straşnică M,P//2 Ce moldovenii]Şi ei M,P/sprijeni]suferi Bj sprejeni B,C/ au plecat M.P//3 înnapoi B,C, lipseşte V/ asupra cbuzului]spre obuz M,P/ gonindu-i dennapoi C] îi gonie dinapoi M,P/ lipseşte denapoi B,E,G,V//3-4 iar turcii, gonindu-i, pre cam cum îi agiungea, îi luoa în suliţe (în săbii E, în suliţă şi în săbii V> şi-i omoriiâ' şi să făcia B,E,G,V//4 cum ii agiungea, tot în săbii îi luoa şi-i tăia C, cum il agiunge îl oborîe gios şi-i tăia M,P/ şi s-âu făcut M,P// 6 98] 71 B," 103* V, lipseşte M,P/. Decii B,C/ Cîţi moldoveni au mai rămas au agiuns în frunte obuzului M,P/y7 părcanele B,C]porţile M,P/ lipseşte ca M.P//8 să între B,C/înlăuntru B,C,V/ să între în obuz, înlăuntru G/să înîri şi ei în obuz, înlăuntru, ci le-au M,P/ sămnu B,C,V/de au B,C//9 lipseşte a fugi M;P/ Iar cînd au fest moldovenii la giumătati' di obuz M,P/li-au B.C//10 după deschis ad. moscalii D/părcanele B, părcaneli: C/de B,C, lipseşte M,P// 11 Şi au întrat înluntru M,P/mcIdovcnii a intra B,E,G/ lipseşte moldovenii M,P/ccasteli C//12 ca nişte lupi îi tot genie M,P/neşfe Bjjlilip-seşle IarM.P/ de-i]d'e G,M/pînă ce D//13— 14 pînă ce-au întrat moldovenii în obuz şi s-au apropiiat turcii M.P//14 lipseşte aproape şi.., în obuz. M.P//15 Atuncea B,C/ aflindu Bjj vremie B/odată B,C]indată M,P/foc M.P//16 făcusă B,C/ fruntea-B,C/ aşia-B, aşa Cjatîta M.P/17 i-au oborit E,G/cum]cînd M,P// 18 99]72 B,,. 106 V, 147 M, 93 Bjlipseşte Apoi M,P/ S-au spăriiat turcii M,P/la obuzuljasupra obuzului M,P/ merge C/ca-di o mii paşi M,P/o mile B, omieC//19 —20 de paşi bărbăteşti şi mai bine B,E,Gj de paşi şi mai bine V//20 lipseşte bărbăteşti V,M,P/ Fără de cît D,E,G/ hărîţi //20-1 eşiîa hărîţi cîte doi, trii şi de Ia moscali aşijderea eşiîa cîte doi, trii de să loviîa cu dînşii B,E,G//.20-4 Iar la heriţi tot eşiîa cîti doi, trii, di îmbi (de amîndoao P> părţile, iar mai ales cu ofiţării moschiceşti, fiind dinu afară părcanilor, fiişticarile drept ste(a)gul său M,P//
576
577
f. 360
cîte doi, trei, şi de la noi aşijderea, de s<ă> loviîa cu dînşii, şi din oficerii moschiceşti şi din moldoveni. Că oficerii moschiceşti mergea tot pre denafara părcanilor, cineş drept steagul său. Iar pre dinlontru, alăture cu părcanele, mer-
5 gea cîte 5 rînduri de draguni pedestri, şi în mijlocul lor carăle şi altă oaste. Iar în coada obuzului denapoi să tot bătea vîrtos cu turcii; că începus-a-1 agiunge şi pedestrime turcească, inicearii.
Deci mergea cîte puţinei, şi sta obuzul de aştepta pre
10 cei din urmă; că cei din urmă mergea tot bătîndu-s<ă>. Şi mergea puţinei şi iar sta, de să aştepta, că cei din urmă avea greu mare. Şi cînd sta obuzul, moscalii / avea şi cîte o puşcă mare pe la steaguri, şi unde vedea cîte un buluc de turci, cîte dzece, cincisprădzece, ei şi întorcea
15 cîte o puşcă cu căruţa şi da în turci. Şi aşea îndrepta puşca de bine, cît nu era niciodată să nu lovască ori cal, ori om.
Deci aşea au mărsu luni toată dzioa, pîn-în vremea chindiei, de la Stănileşti, de supt dial, pîn' la Prut.
20 100. Şi dacă au sosit la Prut, au mai răsuflat oarece la apă, că toată dzioa nu băusă apă, nici ei, nici caii. Iar turcii, în scurtă vreme, au început a să înmulţi preste samă, şi au agiuns şi veziriul cu toat<ă> putere. Şi de cela parte de Prut încă au început a sosi oaste turcească şi
25 leşii a lui voevoda Chiovschii.
1 şi de la noi]şi de la moscali şi de la turci D/ lipseşte şi de la noi aşijderea CJ trii C/ ad. ulterior noi A/ noijmoscaii V/ aşijderea eşiia şi de la turci (ad. marginal} cîte doi, trii de să loviîa V/ să Cj lipseşte 'cu dînşii Djj 2 şi din ofiţerii B,C,V/]aşijderea si din ofiţerii D/ moldoveni B,C/ ofiţerii B,C,V/ mergea B,C// 3 dennafară C/păr-canelor B, de părcane Cjj 4 stiagul B,C/ dinlăuntru B,C,V/ alăturea CJJ 5 cinci B/ lipseşte de M,P// 6 era carăle E/ în]la M,P/dennapoi Cjneîncetat M,P/ lipseşte tot M,P// 7 lipseşte vîrtos M,P/ că începusă a agiunge B,C,D,E,G,V]Vinit-au M,P/ pedestrimea B,C// 9 Decii Cj Iar obuzul moschicescu merge cîti puţîntel şi iar aştepta M,P/ şi iară sta de să aştepta B,E,G,V// 9-11 lipseşte pre cei din urmă... de să aştepta B,E,G,V// 10 ceijciilanţi M,P/mergea Cjj 10-13 că acie neîncetat să băte <din urmă P> cu turcii şi li era foarti greu. Moscalii la fiişticarile steag ave şi cîti o puşcă mari; şi unde M,P// 12 mare greu GJ lipseşte şi2 B,E,G,V//13 pre Cj stiaguri Bj unde C/videa B,C// 14 după cincisprăzece ad. la un locu B,E,G,V/ei] Iei B,V// 14-16 de turci, îndată împuşca intr-înşii. Şi atîta îndrepta di bine puşca, cît niciodată nu era să nu nimerească. M.P//15 aşia B, aşa Cjj 16 lipseşte ori cal, ori om M,P// 18 Decii B,C, lipseşte M,P/ eşia B, aşa Cj mersu Cj pînă B,C/vreme B,C/ chindiii B,C/ Şi luni tot aşa au mers, pînă la vreme de chindie M,P/ pînă la vreme de chindie V// 19 Şi di la Stănileşti au agiuns pînă M,P/ pînă B.C//20 100] 73 B, 107 V, lipseşte M,P/ lipseşte Şi dacă au sosit M,P/ oarecîe B/ lipseştela apă M.P//21 iei B,C]o<a>minii, M,P/ caii lor B,D,E,G,V// 22-23 Turcii foarti s-au înmulţit. Vinit-au şi viziriul M.P//22 vreme B,C// 23 agiunsu B,C/ viziriul Cj toată puterea B,C/ lipseşte Şi M,P/ di B,C// 23-25 De cela parte de Prut iarăş au venit oasti turcească şi cu dînşii era şi leşii M,P// 25 leşii lui V//
Şi era un dial mare împotriva obuzului moschicesc de ceia parte, şi nu putea oaste turcească să s<ă> pogoare la vale, să s-apropie de Prut, de răul puşcilor moschiceşti, că-i împroşca moscalii pre tare. Nărocul moscalilor că 5 nu avea turcii de ceia parte puşci din dial, că ar fi stricat rău obuzul moschicesc. Iar de iasta parte să pusese turcii în dosul unor spini şi făcea stricăciune moscalilor de după spini. /
f. 361 101. Iară împăratul au poroncit de au eşit toţi mol-
10 dovenii, di-au dat năval<ă> turcilor la spini şi au gonit pe turci de la spini. Şi s-au mai lărgit părcanile, di-au cuprins spinii înlontru, în obuz.
102. Atuneea s-au prins şi un turc viu, şi l-au dus la împăratul. Şi acel turc au spus împăratului cîtă oaste 15 turcească îaste: 120.000 iniceari şi 250.000 de călărime, cu 40.000 sindinghistri, carii sint'giuraţi de mărgu înainte la războiu. Aşijderea şi hanul cu soltanul, cu tătă-rimea, şi voevoda Chiovschii cu leşii şi cu şvedzi, cîţi
1 lipseşte Şi M.P/ şi un dial Cj înprotiva C] înprejma M,P/ moschicescu B,C/ di B,C//2 lipseşte de ceia parte M,P/ după parte ad. de Prut B,E,G,V/oastea turcească C] turcii P//2-3 să să1"2 B,C//3apropiîe Bjlipseşte să s-apropie de Prut, de răul puscilor moschiceşti M,P//4 înproşca B,C/ pre tare]din puşci M,P/ lipseşte Nărocul moscalilor M,P/ după moscalilor ad. era B,C,E,G,V//5 di C,V/ puşci 'mari acei din dial C,D/puşci mari acei din dial dinprotiva obuzului, căarfiB,E,G,V//5-6 Turcii în cee parti nu ave puşci mari, că di ar fi avut, apoi mari stricăciuni ar fi făcut moscalilor M,P// 6 ad. marginal rău Gj moschicescu B,C/ lipseşte Iar M,P/de iasta]de aceasta B,C,D,E,G,V/ Di ceasta M,P/ să pusesie B,C//7 făciîa Bjj 8 lipseşte de după spini M,P// 9 101] 108 V, 151 M, 95 P, lipseşte B,E,G/ Iar B, lipseşte M,P/ înpăratul B,C/ de au eşit din obuz moscali, donţi şi cazaci şi moldoveni B,E,G, de au eşit din obuz moscali şi moldoveni, donţi şi cazaci V/ lipseşte de au eşit toţi M,P/ toţi moldovenii] moldovenilor M,P, oaste din obuz Cjj 10 de au <i-au E,G> dat năvală B, şi au dat năvală B,C/ năvală asupra turcilor M,P/ şi]moldovenii M,P/ au]i-au B,E,G,V//U pre B,C/ s-au]au P/ lărgitjmărit B,C,E,G,V/ părcanele B, părcaneli Cj de au cu-prinsu B,C//12 înlăuntru B,C,V//13 102]101E,G, 109 V, 152M, lipseşte B.PJlipseşte Atuneea M,P/ s-au prinsu C, au prinsu B,E,G,V/ şp]pre B,G, şi pre E,V/turcu B,C/ Prins-au un turc viu M,P/ lipseşte şi2 M,P// 14 înpăratul B,C/ turcu B,C/înpăratului B,C//14-16 Şi (lipseşte P> după ci l-au întrebat au spus că enicerii sînt 120.000 <şi P> 250.000 călărimi şi încă şi 40.000 turci giuraţi, cari merg M,P// 15-16 o sută doaozăci de mii de iniceari <pedestrimea B> şi doao sute <şi B> cinzăci de mii <spahii B> călărimea şi <cu C> patruzăci de mii sirdenghisti B,C//15 de iniceari D, iniceari pedestrimea E,G/ de spahii călărimea E.G//16 cu]şi E,V/ sirdenghisti D,E,G, serdenghesti V/ sînt B,C// 17 înnaintea războiului B,C,E,G/ Aşijderea şi]Mai esti M,P// hanul din Crîm şi cu soltanul din Bugiac cu tătărîmea B,D,E/ după hanul ad. din Crîm şi G/ cu^şi cu V/ hanul şi soltanul M,P/ ad. marginal şi soltanul M/ tătărîmea]tătarîi M,P// 18 ad. marginal cu leşii E/ şfedzi Bj cîţi]iar cîţi M,P//
578
579
or hi de mulţi, nu ştie. Şi au mai spus că au venit cărţi de Ia împăratul turcescu, scriind la veziriul, de a socoti că nu va putea birui pre moscali, să caute să fac<ă> pace, şi ce-ar cere moscalii să le dea, să nu s(ă} bată.
5 103. Deci împăratul moschicesc, înţelegînd vorba acelui turcu, au pus pre Şeremet de au scris o carte de la dînsul la veziriul într-acesta chip, precum: „Noi am avut pace cu voi, şi voi v-aţi potrivit Şfedului de aţ trimis pe hanul şi pe soltanul di-au prădat astă iarnă în ţara noastră
10 fără nici o vină. Şi încă n-au agiuns cu atîta, şi te-ai sculat f. 36lv   aemu şi / măriia-ta, cu toat(ă>  putere, de vii asupra noastră. Deci împăratul nostru, oblicind de această faptă, m-au ales pre mine cu ace<a>stă oaste înainte, întru întimpinarea mării-tal(e>, ca să stau să vorovăscu cu
15 mării-a-ta şi să punem la o cale pentru această pradă ce ne-aţi făcut, ca să facem pace. Că noi nu sintem bucuroşi ca să stricăm pacea; că noi ţinem pacea, iar măriia-ta, cum ai vădzut oastea mea, cum ai prinsu a bate şi nu stai să vorovim. Pentru aceasta te poftescu să-mi faci ştir6,
20 să ştiu cum oi scrie la stăpînul mieu, la împăratul, căci eu n-am venit pe bătae, ce pre pace".
într-acesta chip au scris cartea, cu numele lui Şeremet, tăinuindu-s<ă> împăratul moschicesc că nu-i în obuz.
I or fi Bjera C,V/ de mulţijla număr M,P/ el nu ştie M,P, nu ştiîe B,C,V/i«/)ă spus ad. acel turcu C,E/ Mai spus-au acel turcu şi aceasta,.cum că au vinit M,P/ vinit B,C/ cărţi] scrisoari M.P//2 înpăratul B,C/ lipseşte scriind M,P/ că de va socoti M,P// .3 lipseşte putea V/ lipseşte birui P/ lipseşte să caute M,P/ facă B,C/ pace B//4 ce ar B/ şi ci va ceri moscalul să-i dla M,P/ să nu să bată B,C, lipseşte M,P// 5 103]74 B, 102 E,G, 110 V, 153 M, lipseşte P/ Decii înpăratul moschicescu înţălegînd B,C// 5-6 împăratul moschicescu au poroncit lui Şărămet de au scris la viziriul de la sîni M,P// 7 întiu acesta C/ precum B.C, lipseşte M,P//8 pace B/ Şvedului V]craiului Şfedului B,E,G,/ de]şi M,P/ aţi trimis B, aţi triimes C//8-9 pre1 3 B,C// 9-12 soltanul, iară nici o greşală a noastră, în ţara noastră. Şi (Ce P) încă nu v-aţi îndestulat cu atîta, ci aemu ai vinit şi mărie-ta cu oaste toată asupra noastră M,P//9 de au B,C/ în ţările noastre D//10 fără de nici o vină sau pricină B,E,G, fără de nici o pricină V/ agiunsu B,C/ ti-ai sculat B,C,V//11 acum B,C,V/toată puterea B,C//12 Decii înpăratul B,C/ lipseşte nostru P/ oblicindjauzind M,P/ lipseşte de M,P/ aceşti fapti M/ această C//13 înnainte B.C//14 tali B,C//15 lipseşte şi M,P/cale B.C//I5-16 pentru prada ci aţi făcut în ţara noastră, şi să facem M,P// 16 ni-aţi B,C/ după pace ad. de vreţi P/ Câ]De vremi că M/ nu sîntem B,C//17 lipseşte ca M,P/ lipseşte că noi ţinem pacea MP// 18 cum ne-ai văzut M,P/ lipseşte oastea mea M,P// 18-19 îndată ai poroncit, să ne bată şi (nu P) aşteptaţi (aştepţi P> întîiu să vorbim M,P// 19 Pentru aceasta poftesc pre mărie-ta să mă înştiinţezi, ca să ştiu M,P// 20 oi serile B, voiu scrie D/ stăpînu-mieu C/ înpăratul B,C/ la înpăratu(l> la stăpînul meu P/ căcilpentru că E,G, că M,P// 21 vinit B,C/ pe]pre B,C, spre M,P/ bătaie B/ pace B// 22 întru C/ carte B/ numeli C// 22— 1 întru acest chip au scris Şăremet, ca să nu ştii turcii că esti împăratul în obuz. Şi au dat scrisoare M,P// 23 tâinuindu-să B/ înpăratul   moschicescu M.P/ nu-i]nu iaste E,G//
Şi au dat-o la acel turcu, şi aşeaş, atuneea, luni seara, l-au trimis la veziriul.
104. Turcii atuneea sara au făcut dovâ, după cum li-i obiceaiul, de strigă cu toţii tare, cînd fac dovâ, adecă
5 cînd să roagă lui Dumnedzeu. Iar împăratul moschicescu, dacă au audzit aşea, în grabă au sărit, gîndindu-s<ă> c-au dat năvală turcii di-au spart obuzul, şi întreba ce îaste. f. 362     Iar Dumitraşco-vodă au spus că fac turcii rugă la / Dumnedzeu. Iar împăratul s-au zimbit a rîde şi au dzis: „Măcar io că sint păgîni, dar să roagă şi ei tare lui Dumnedzeu".
105. Deci cum au istovit turcii dovâ, s-au şi apucat a da năval<ă> de trei, patru părţi în obuzul moschicescu. Şi aşea să bătea, cîte un ceas şi giumătate ţinea năvala. Iar moldovenii şedea acolo, în mijlocul obuzului, ca cum
15 ar şedea la casele lor, aşea nu avea nici o grijă. Că puşcile turceşti nu le meşterşuguîa bine, şi trecea preste obuz. Şi arunca şi cumbarele de cele mare; şi, suindu-să sus, nu apuca să cadă gios şi să spărgea. Şi deşi cădea vreuna,, cădea în lăture, nu nemeriîa în obuz. Şi cînd sta cîteo-
20 dat(ă> bătae şi începe trîmbiţile moschiceşti a dzice, pre atîta cunoştem că n-au spartu turcii obuzul. Şi aşea, toată noapte s-au bătut.
1 Si au dat cartea, ^carte B,V^ B,C,D,E,G,\/ aştaşi B,C/' 1-aujşi l-au E//2 vi^iiiir C//3 104]75 B, 103 E,G, 111 V, 154 M, lipseşte P/ Iară turcii B,E,G,V/ aluneca intru acee M.P//4 li-ijle iaste E,G,V// 3-5 sară, după oliceirl lor au făcut dova, au strigat tari cu toţii, adică s-au rugat M,P// 5 lipseşte Iar M,P/ înpăratul B.C//5-7 împăratul, auzind strigare turcilor, îndată au şi rărit, tccotir.d că turcii au spart obuzul şi au întrebat M,P// 6 deaca B/ aşîa B, aşa C/in grabă]îr.dată G/ gindind că au dat B,D,G/ că au dat C.V//7 de au B.C// 8 lipseşte Iar M,P/ vceveda M/ fecu B//9 lipseşte Iar M,P/ înpăratul B,C/ zîmbit B,V/ Măca'rî B,C//10 că]de G/ sînt B,C/ ei]îei B,C,V/ dar lari să rcagă <şi ei M> lui Br.mnezău M,P// 11 105]75 B, 104 E,G, 112 V, 156 M, lipseşte P/ Decii B,C/ Deci cum au făcut, au istovit G/ dovaoa G// 11-13 După ce-au sfîrşit turcii dovaca, din patru părţi au dat năvală asupra oştii moschiceşti.Şi ţine cu năvala cîii un ceas şi giumătati M,P// 12 năvală B,C/ trii B,C,V// 13 aşa B,C/ jumătate C]mai bine B,E,G/ ţinîa B// 14 lipseşte Iar M,P/ şidea B,C/ lipseşte acolo M,P/ după obuzului ad. moschicescu M,P/ cum]cînd P//15 ar şidea B,C]ar fi (hi V> şezut G,V/ casăle B/ aşîa B, aşa B,C, lipseşte M,P/ nu avea]neavînd M,P/ grije B/ lipseşte Că M.P//15-16 Puşcile turceşti (turcilor M) nu era grijiţi bini, ci trecea M,P// 16 obuzjobuzul moschicescu M.P//17 Şi] Turcii M,P/ după arunca ad. turcii B,E,G,V/ combarali B,C/ lipseşte] şi2 M/ di' B,C/ de celi mari, cari, suindu-să sus M,P/ în sus D//18 să cadăjsă s(ă> scoboare P/ jos B/ cădea vreuna gios G, căde gios cîti una M,P// 19 nu căde în obuz, ci în laturi. Deci cînd sta M,P/ laturi B,C/ nu]şi nu B,E,G// 19—20 cîtecdală bătaia B,C/ sta cîteodată războiul, atuncîa şi începea trîmbiţele V// 20 atuneea şi începea trîmbiţile moschiceşti a dzice B,E,G]şi zîce trîmbiţile moschiceşti M,P/ lipseşte şi C/ începea Cj şi pre atîta să cunoştea B,C,D,E,G,V//21 să cunoşte M,P/ spart B,C/ obuzul moschicescu  B,E,G,V,M,P/ aşa B,C/ 22 noaptea C/ s-au]au ti//
580
581
106. Dzicea împăratul moschicescu că are şi el 2 cum-barali de cele mare, făcute cu alt meşterşug, cu otravă, care îl ţine una cîte 50 pungi de bani, şi să căiaşti că n-au luat mai multe. Că aemu ari arunca şi el vru una, dar 5 n-are la cine arunca; că ordeîa turcilor încă nu-i strînsă, ■ 362v   să fie aşădzată la un loc. Că acel fel de cumbarale / sint nu numai herăle ce-s într-însele, ce şi mirosul; pre cine agiunge, cade de moare. Ce oricum, dimineaţă, dintr-acele doao a arunca una, unde a vedea ordiia lor strînsă. 10      107. Dumitraşco-vodă îşi lăsas<ă> doamna în Iaşi, cu un polcu de moscali şi cu vro 200 de cazaci, dzicînd şi împăratul că-ş va lăsa împărăteasa-ş în Iaş<i>. Iar apoi n-au lăsat-o, ce-au luat-o cu sine, cu dînsul, iar doamna au rămas în Iaşi.
15 Dzisu-i-au atuncea cîţva boiari să nu-ş las<ă> doamna în Iaşi, şi mai vîrtos i-am dzis eu să o trimită la Hotin sau la Cameniţ<ă>. Că aemu-i vreme de nepace, şi de s-a tîmplă vro primejdiîe, îi va fi cu greu, că nu avea nici vezetei, nici slugi, şi cine ştiie cum s-a tîmplă; iar de va fi
20 pre voia creştinilor, lesni-i a să întoarce să vie la Iaşi. Iar vodă s-au mîniiat şi mi-au răspuns să-mi Iau fă-mela, de mă tem eu, să o trimit unde mi-i voia, iar el pre
1 106]76 B, 105 E,G, 113 V/înpăratul B,C/ are B,C/ doao B,C/ combarale B, com-baraliC.V// 1-9 lipsesc M,P// 2 din B,C/ mariC// 3 ţinea C/ ţinea una cheltuialaB.E.G/ ad. marginal cheltuiala B/ lipseşte cîte Gj cinzăci de pungi B,C,D/ să căiîa B,D, E,G,C//4 ar aruncaB,C/vreuna B.C//5 ordiiaB,C,V, urdie E/ nu era strînsă B,E,G//6 fiie B/aşezată B,C/ locu B,C/ feliu B,C combarale B, combarali Cj sînt B,C// 7 ce-s]ce sînt Cj ce sînt într-însele să fie otrăvite, ce B,E,G,V, ce sînt într-însăle otrăvite, ce D// 8 îl agiunge D/ diminiaţa B,C/ dintr-aceli B, dintru aceli Cjj 9 după doao ad. combarali B,E,G/ va arunca D,G/ unde B,C/ a videa B,C, va videa D/ ordiia turcilor (turcească G> strînsă B,C,E,G,V//10 107]76 B, 106 E,G, 114 V, 159 M, lipseşte P/ lăsasă B,C/ Dumitraşco voevoda foarti să căîa că ş-au lăsat doamna în Eşi M,P// 11-12 lipseşte cu un polcu...şi înpăratul M,P// 11 vreo Cj doao sute B,C// 12-22 lipseşte că-ş va lăsa., iar el pre M,P// 12 lipseşte şi2 E,G/ înpăratul B,C/pre înpăratiasa-ş B,C,E,G,V, pre înpărătiasa D/ Iaşi Cj Iar]DarD//13 ce au
B, C/ lipseşte cu sine B,E,G/ lipseşte cu dînsul V//15 Dzisu-i-au atuncea Ion Neculci hatmanul lui Dumitraşco-vodă să nu-ş lasă B,E,G/ Dzisu-i-au atuncîa lui Dumitraşco-vodă Ion Neculce hatmanul să nu-ş lasă pre doamna V/ cîţiva Cj lasă C//16 şi mai vîrtos i-am dzis eu]şi mai vîrtos i-au zis hatmanul Ion C, şi mai vîrtos i-au dzis Ion Neculce hatmanul D, lipseşte B,E,G,V/ ce să o trimită B,E,G, V/ după trimită ad. pre doamna Cjj 17 Cameniţă B,C/ Că fiind vreme de nepace (nepace C> B,C,D,E,G,V/ să va tîmplă D// 18 vreo Cj nu va avea B,C,D,E,G//18-19 nici slugi, nici vezetei Cj nu va avea nici slugi, nici vezetei, că la o vreme de nevoie toţi fug şi cine ştiie cum s-a tîmplă V/ să va întîmpla Gjj 20 creştinilor B,C/ lesne-i va fi B,E, lesne îi va fi G,V, pre lesne îi va fi C, lesne iaste D/ să viie B,C// 21-22 Iar Dumitraşco-vodă s-au mîniiat şi i-au răspunsu să-ş îa (iei C) el muiarea (fimeia C,D, fimeia lui V> de să teme, (el C, şi V> să o trimită unde îi iaste (i-i
C, D,V> voia B,C,D,E,G,V//
doamna, din Iaşi, n-a clăti-o necăiuri. Iar apoi, după ce-au vădzut că au încungiurat turcii obozul, el tare s-au spăriiat că or hi trimis turcii niscaiva oaste turcească la Iaşi şi i-or lua doamna şi copiii. Şi plîngea şi întreba în f. 363 5 toată / oaste, cine să va afla un voinic să ias<ă> pe furiş, să s<ă> sloboadă la Iaşi, să dea ştire doamnei să fugă. Şi-i va da pentru acea slujbă ce-a face 100 de galbeni de aur, sau şi doaă. Şi nime nu cutedza să s-apuce să margă. Apoi Dumitraşco-vodă, vădzînd că nu s<ă> găseşte
10 nime, să ispitiîa el singur să margă şi cu Brahă, căpitan de darabani. Şi-ş găsis<ă> şi cealmale şi haine turceşti să s-îmbrace, să ias<ă> noapte din obuz, să între în oaste turcească, ca doar ar putea străbate la Iaşi la doamna,, să o Ia şi să fugă.
15 Ce din obuz nu putea eşi nime, că nu-i lăsa moscalii la părcane fără ucaz. Şi s-au dus şi la împăratul de i-au spus-ce va să facă, şi au cerşut ucaz. Ce împăratul n-au vrut să-i dea ucaz şi au socotit că nu Iaste bine, că poate să-1 prindză turcii, şi l-or omorî; iar la Iaşi, sau or fi mers-
20 turcii, sau ba, iar aşea l-or omorî şi pe dînsu şi or merge apoi şi la Iaşi. Şi să nu să tiamă, că, de or şi merge turcii la Iaşi, nemic n-or strica. Ce avea mare grijă şi jeale nu. numai el, ce şi noi cu toţii, cîţi ne era casele în laşL
1-16 lipseşte doamna... părcane fără ucaz. M.P//1 n-a clinti-o necăiri (nicăiri C)-B,C, nu o va clinti (clăti G) nicăiri (necăiri V> E,G,V/j2 ce au vădzut C, cie au văzut. B/ obuzul B,C,E/ după obuzul ad. moschicescu de toate părţile V// 3 vor fi trimis D/ niscai B,E,G,V// 4 şi-i vor lua C, şi vor lua D/ şi-i vor luoa doamna şi coconii B,E,V, şi-i vor luoa pre doamna şi pre beizadele Gj plînge B// 5 cine s-ar afla B,E,G, V/ iasă B,C/ pre B/ să iasă pre furiş din obuz D,V// 6 să să sloboadă B,C/ ştire B,C// 7 acia B/ ad. marginal slujbă V/ lipseşte ce-a face B,E,G/ o sută de galbeni (galbîeni B> B.C//8 doao B,C/ nime Cj să să apuce B,C// 9 văzind B,C/ să B,C// 10 nime B,C/ sîngur B,C/ căpitan B,C// 11 Şi şi găsise B,V, Şi-ş găsisă Cj celmale G//12 să să înbrace B,C/ să iasă B,C, şi să iasă E,V/ noaptea B,C/ din obuzul moschicescu V// 15 nime B,C// 16 fără de ocaz B,C,E,G,V/ după dus ad. Dumitraşco-vodă B,E,G,V/ lipseşte şi2 C/înpăratul B,C// 16-19 Şi s-au rugat înpăratului să-1 sloboază, să me(a>rgă la Eşi. Ci înpăratul nu l-au lăsat, zîcînd că nu esti bini să margă, că poati îl vor prindi turcii M,P// 17-18 ocaz1"2 B,C,E,V, oceaz1-2 G//17 înpăratul B.C//18 au socotit]i-au zis B,E,G,V/ lipseşte că nu Iaste bine B,E,G,V//19 prindă B/şi-1 vor omorî D/mersu B,C// 19-23•lipseşte iar la Iaşi... ne era casele în Iaşi. M,P//19-20 iar aşîa, dacă l-or prinde (pre dînsul E> l-or omorî şi (ad. marginal B> pre dînsul B,E,G//20 aşaC/ iar aşea dacă îl vor prinde l-or omorî D,V/ pre dînsul Cj merge Cjj 21-22 ad. marginal Şi să nu s(ă> tiamă că de vor şi merge la Iaşi Gjj 21 merge Bj turci(i) Cjj 22 turcii nemică nu vor strica Gj nemică B,C// 22-23 Ce el avea grije şi mare jeale şi nu numai el, ce şi boiarii cu toţii cîţi (cărora E,G> le era casele (lipseşte casele G,V), jupînesele (jupînesele şi coconii V> în Iaşi B,E,G,V// 22 jaleC// 23 el]Dumitraşco-vodă Cj ce şi boiarii cu toţii cîţi le era C,D//
582
583
i. 363
10
t. 364
108. Rugăm pre dumneavoastră, iubiţ<i> cetitori tineri, să luaţi sama aceştii scrisori, de s-ar tîmpla vro-dată / să mai vile nişte lucruri ca acestea în ţara noastră£ să vă ştiţi chivernisi, să nu păţiţi şi voi ca şi noi.
109. Moscalii la turci niciodată năvală nu mai da, ce tot turcii da năvală la moscali, pînă îş istoviia' focul, şi apoi iar să da înapoi, iar moscalii tot cătinel după dînşii. Şi să lărgis<ă> şireagurile cele de moscali, în lăture, cît alergai cu calul; atîta să'lărgis<ă> moscalii de la carăle lor.
Iar cînd au fost marţi dimineaţa, turcii s-au strîns toţi de<o>parte, şi acolo ş-au făcut meteredzu şi ş-au aşădzat toate puşcile. Şi au început a să bate prea vrăjmaş, cît întunecas<ă> lumea, de nu s<ă> vedea om cu om, şi să vedea numai para cum eşiîa din puşci. Ca cum ar arde 15 un stuh mare <de> trestiie pe nişte' vînt mare, aşea să vedea focul eşind din puşci. Numai ce voiu să dzic, poate-fi Dumnedzeu fereşte la războiu, că dintr-o 1.000 de sin6ţe abiia să tîmpla de loveşte un om. Că de ar hi nemerit cît foc slobodziîa, n-ar fi mai rămas nici la turci, nici la 20 moscali om de poveste. După cum dzice un cuvînt Miron log<o>fătul: „Mare îaste omul, iar la războiu prea /mică-i iaste ţinta".
1-4 lipsesc M,P// 1 108]77 B, 107 E,G, 115 V/ iubiţi C// 1-2 Rugăm pe dumneavoastră boîari, pre cei bătrîni ca pre neşte fraţi, pre cei tineri ca pre neşte fii, citind acest ponctu (lipseşte citind acest ponctu V> să luaţi seama B,E,G,V// 2 ca de s-ar întîmplaB.E.G/vreodatăB,C//3 vieC/ neşte B/ aceste B,C//3-4 ţara noastră, a Moldovii, să vă ştiţi păzi şi a vă chivernisi B,E,G// 4 să nu păţiţi aşa, ca aceîa boiari, atuneea C/ ca şi noi]precum au păţit aceiîa atunce D// 5 109]77 B, 108 E,G, 116 V, 160 M, lipseşte P/ niciodată năvală la turci nu daM.P/ ce tot]iarM,P//6 după turcii ad. neîncetat M.P//6-7 lipseşte pînă iş istoviia... înapoi, iar M,P// 7 iară1 B/ înnapoi B,C/ cătineljsă mişca M,P/ lipseşte după E/ după dînşii ad. mergea B,E,G,V/dînşii] turci M,P// 8 lărgis(ă>]depărtase B,C,E,G]Şi să lărgi obuzul foarti bini M,P/ şiragurile B/ în laturi B,C]de să depărtasă în laturi V// 8-9 lipseşte şireagurile cele... de la carăle lor M,P// 9 lărgis(ă>]depărtase B,C,D,E,G,V// 10 lipseşte Iar cînd au fost M,P/diminiaţa B,C/ strînsu B,C/ după toţi ad. turcii M,P// 11 di o parte M,P/ lipseşte acolo M,P/ aşezat B.C//12 lipseşte toate M,P/ după puşcile ad. cele mari B,E, G,V,M,P/ după început ad. de îmbe (de amîndoao P> părţile M,P/ pre B,C] foarte P/ cît ]cît să D, atît cît să M,P/ cît nu să videa razele soarelui şi să întune-casă lumea B,E,G,V//13 lumea]soarileM,P/să videa1"2 B,C//13-14om cu om, ce numai (ce E,G,V) să videa para B,E,G,V/ om cu om, ci numai văpae focului să vide, cînd eşie din puşci M,P/Ca]Şi ca B,E,G,V/ ar]ari C/arde B//15 un]neşte B,E,V/ corectat stuh mare (de> trestiie A/ pe neşte BJfiind M,P/aşîa B,aşa C//15-22 lipseşte aşea Să vedea...prea mică-i îaste ţinta M.P//16 videa B,C/zicu B.C//17 fereşte B,C/ dintr-o mile (mie C> B,C//181ov6şte]loviîaG/ ar fi B,C/ după nemerit ad. în oameni C//19 cît foc]tot focul cît B,E,G/ după sloboziia ad. în oameni E,G, tot în oameni V// 20 După cum] însă dară după cum B, Ce precum E, însă după cum V// 21 logofătul B/ ad. marginal pre G//21-22 pre (prea C) mică îi iaste ţinta B,C//
110. Dzis-au Dumitraşco-vodă atuneea împăratului: să legi toate carăle tabără şi să las<e> pe Medhoroschi polcovnicul cu cinci, şease mii de cazaci ce le avea şi cu doao, trei polcuri de moscali, să rămîe să apere carăle de
5 călărimea Turcului, de or vrea să le dea năvală. Iar ceia-laltă oaste moschicească, săldaţii, să dea năvală asupra inicerilor la meteredzu, că or bate pe iniceari şi or lua şi puşcile turceşti, şi atuneea or fugi şi ceialalţi, călărimea. Că aşea li-i obiceiul; că el au vădzut cînd au bătut nemţii 10 pre turci la Varadin, că, după ce-au bătut nemţii pe iniceari, iară călărime au şi purces a fugi, carii cum putea.
111. Iară împăratul au răspunsu lui Dumitraşco-vodă: „Ţi să pare şi ai vrea şi ai pofti, ticăloase oame, să fie pentru binele tău, dar, de oi şi bate pe pedestrime, călă-
15 rime iaste multă, şi n-am cu cine o goni". Că sta călărimea, ca cum ar sta pădure, împregiurul obuzului, de nu-i agiungea puşca. Sta şi priviia cum să bat, şi împăratul tot nădăjduia că-i va veni răspunsul ce scrisese noapte, f. 364v   cum s-au pomenit mai sus. Şi veziriul / nu-i mai făcea
20 şi tot păzîia de să bătea.
112. întru acele vremi, cînd să bătea, venit-au un
1 110]77 B, 108 E, 109 G, 117 V, 162 M, 88 P/ Zis-au atuneea Dumitraşco-vodă B,E,G/ înpăratului B,C/ Dumitraşcu voevoda au zis cătră împăratul: di-i socoti, împărăţie-ta, să legi M,P//2 lege B,C/ toate carăle (carăle tale V> la un locu, tabără B,C,E,G,V/ lasă pre Mirhorodschii B,C/ pre polcovnicul Milogorodschii M,P/ Mir-horodschii D,E,G,V//3 cu]şi cu P/cinci mii]7.000 P/ şeasîe B, şasîe ,C lipseşte M,P/ lipseşte de M,P/'lipseşte ce le avea M,P// 4 trii B,C,V/ şi cu 3.000 moscali/ rămîîe B.C//5 Turculuijturcească G,V,M, turcilor P/ lipseşte de or vrea să le dea năvală B, E,G,V,M,P/ Iar cu B,E,G// 6 ad. marginal moschicească G/ cu saldaţii B.E//7 inicearilor B/ or1_2]vor G/că acie vor bate M,P/ pre B,C/luoa B,C//8 puşceli cele mari turceşti G/ or]vor Gj şi ceelantă călărime M,P// 9 Că]Şi G/ aşîa B, aşaC/ li-i] li esti M,P/ le iaste obiceaiul, dzicînd că el B,E,G/le îaste obiciaiul; că el dzicîa că V/ obiceaiul C/ nemţii B,C//9-10 cînd s-au bătut nemţii cu turcii la V//9-11 lipseşte că el au vădzut... carii cum putea. M,P//10 repetă după cîe au B/ ce au C/ nemţii C// 10-11 nemţii pre (lipseşte pre G> pedestrime turcească, pre iniceari, iar călărimea Turcului văzind au şi purces B,E,G,V/ preC//ll călărimea C// 12 Ul]77 B, 109 E,
110 G, 118 V, lipseşte M,P/ Iar B/ înpăratul B,C/ lipseşte Dumitraşco-vodă M,P/ după vodă ad. zicîndu-i B,V, dzicîndu E// 13 Aşa-ţi pare P/ lipseşte şi1 P/ lipseşte şi ai vrea M/ticăloasă ~E,Vjlipseşte să fie B,E,G,V//14 după tău ad. şi ai pofti B/ oi]aM.PIlipseşte pe B,C,D,E,G,V,M,P/ pedestrimea B,C/călărimea B,C//15 mai multă est călărimea şi eu M.P//16 ari sta C/ pădurea înprejurul B.C//15-17 lipseşte Că sta călărimea... şi privila cum să bat, şi M,P//17 înpăratul B.C//18 nedujduîa B,C, V]ave nădejdi M,P/ vini B,C/răspunsu B/ scrisâsîe B,C/ noaptea Cj cum]precum B,D,G,V// 18-20 răspuns pre scrisori ci o triimisăsi Şăremet la viziriul. Iar viziriul răspuns nu-i triimite.ci tot poronce să bată pre moscali M.P//19 s-au pomenit mai sus]mai sus s-au scris E/viziriul C/după făcea ai.răspunsu B,C,D,E,G,V//21 112]78 B, 110 E,
111 G, 119 V, 164M, 89 P/Iară întru aceia vremîe B,E,G,V/aceli C/acea vreme D/ vinit-au Cj Vinit-au un nouraş chiiar în vreme acee cînd să bătea M,P//
584
585
nuoraş can mic şi stropiia de ploae. Şi aveam grijă să nu dea atuncea năvală călărimea, şi or piîarde moscalii focul. Iar moscalii nici să mira şi ne îmbărbăta şi dzicea că mai pre mare ploi să bătea ei cu şfddzii, că avea mantale 5 în spate şi ţinea flintele supt mantale. Şi mai greu era de focul turcescu, decît de cel moschicesc. Şi n-au ţinut mult acel nuoraş, ce ca giumătate de civert de ceas, şi au şi lucit soare, cu mare hierbinteală, cumu-i în luna lui iulie. 113. Moscalii cei din bătae trăgea atuncea mare greu
10 de sete, că n-au obiceaiu, ca turcii, să le care apă cu sacalele. Deci împăratul au poroncit la moldoveni să le care apă cu ploşce, cu fedeleşe, cu poloboace, cu ce or putea. Deci au pornit cu toţii de le căra apă. Vărsa medurile şi vinurile de prin poloboace şi căra apă de ducea la săldaţi.
15 Şi-i scriîa comisarii la izvod şi le da bani cărora căra apă. i- 365 1H. A doa, mai trăgea greu moscalii că inicercile/ tur-
cilor era mai lungi şi heră mai bune şi bătea mai departe decît flintele moscalilor, Şi inicearii nu s<ă> prea apropiîa
1 lipseşte can...de ploae M,P/micu C/ploaie B,C/ aveamjera B,C,E,G,V,M,P/ Şi moldovenii avea grije D/ grije B,C// 2 după călărimea ad. turcească B,C,D,E,G,V/ or pierde C]să nu piiarză M.P//3 miera C/ şi <şi-i C,D> înbărbăta pre moldoveni B,C,D,E,G,V//3-4 ci încă înbărbăta pre moldoveni zicînd, mai mari ploi era cînd s-au bătut ei M,P/şi le zicea B,E,G,V//4 mari C,V/ei]iei B,C/ şfezii B,C/ lipseşte că avea M.,~PII5lipseşteşi G/şi ei ţine mantalile în spati şi flintile supt mantali M.P//5-6 Şi mai tari era focul <cel M) şvezăscu decît acest turcescu M.P//6 di cel moschicescuB/ moschicescu Cj cel turcescu, decît de focul cel moschicescu Djlipseşte Şi M,P// 7 ce numai ca V/ce numai ca giumătate de ceas B,E,G,M,P/şi au şi]şi îndată au M,P// 8 lucit]strălucit B,C,E,G,V/soarele B,C,D,E,G,V,M,P/cu]şi încă cu M,P/ hierbin-tială B,C/precumu-i în D, precum iaste în E,G,V]fiind M,P// 9 113]79 B, 111 E, 112 G, 120 V, 165 M, lipseşte P/cei]cIei B,V/bătaie Cjrăzboiu B,E,G,V/ trăgiîa B/ Moscalii trage mare nevoi de săti M,P//10 n-au]nu ave M,P/ că n-avea obiceai să li care apă ca la turci cu sacalele Cj obiceai B/ după obiciai ad. moscalii V/sacalile B//11 Decii B,C]Şi pentru aceîa M,P/ înpăratul B,C/ au poroncit înpăratul moldovenilor să cari moscalilor M,P// 11-12 să le care apă cu poloboace, cu plosce, cu fede-leşîe <cu fedeleşe, cu ploşce C, cu fedeleşe şi cu ploşce V>, cu ce or putea <cine cu ce vor putea E,G> B,C,E,G,V//12 cu^şi cuM.P j 112-13 lipseşte cu ce or putea... căra apă. M,P/Decii B.C//13 au]s-au B,D,E,G,V/de căra B,E,G/ miedurili B, miedurile C] medul M,P/vinurili B]vinul M,P//14şi]de B,E,G/ de]şi B/de ducea]şi aducea E,G, lipseşte M,P/la saldaţi B,C]săldaţilor M.moscalilor P//15 Şi scrie M,P/ comisariul M/ după comisarii od.înpărăteşti B,C,G,V/ acelora ce căra apă B,E,V,celora ce căra apă G, acelora cărora căra apă D,şi pentru apă M.P//16 114] 112 E, 113 G, 121 V, 166 M.lipseşte B, P/ lipseşte A doa...că M,P/inicercele B//17 şi de hier mai bune B,V,şi la hieră mai bune D,şi de her mai bun G, şi de fier mai bune "Ejlipseşte heră Cjlipseste şi heră... mai departe M.P//18 nu să pre apropiîa B,C//18-3 Şi măcar că enicerii sta diparti de obuzul moschicesc,dar fiindu-le enicercile lungi, agiunge cu focul în moscali.Iar moscalii, din flintele lor, aşa diparti nu pute agiunge M,P//
de moscali şi slobodziîa inicercile, dar moscalii, fiindu-le flintele mai scurte şi mai slabe la hier, nu le slujiia focul de departe, să agiungă focul pe iniceari. Iar de le-ar hi venit lor pre îndemînă să le bat<ă> puşcile departe, ca 5 a turcilor, n-ar hi putut ţinea inicearii, atîta de lungu bătae, sau, de-ar hi dat vrodat<ă> moscalii năvală, încă n-ar fi putut ţinea turcii războiu. Dar ei nu da niciodată năvală la războiu, ce sta numai de să apăra.
115. Aemu venis<ă> moscalii de să apropiîasă de mete-
10 redzul turcilor şi de puşci, unde era aşădzate. Prea mult, de era ca o 150 paşi turcii de moscali. Şi era un ghenaral neamţu, anume Vitman. Acesta s-au dus la împăratul şi au început a-1 mustra tare pre împăratul şi-i dzicea: „Ce Iaste aceasta, de umblăm toţi, nişte oameni hămeiţi,
15 şi nu ne căutăm treaba şi orînduiala războiului dup<ă> cumu-1 ştim că să cade ? Că eu în multe războae a Neamţului am fost şi ştiu leacul turcilor ce trebuiaşte. Ce-m<i> f. 365v   dă comenda oştii în mîna mea, / că eu în doao, trei ceasuri oi face ce ştiu şi oi curaţi pre turci, de nu i-i vedea pre aicea".
20 116. Deci împăratul, audzind aşea, i-au dat ucaz ca s<ă> fie toată comenda oştii în sama lui şi să asculte toţi ghenaralii,  precum le va poronci el.
2 flinteli C, lipseşte E/ lipseşte mai Gj fier B,C,E,V// 3 pre iniciari B/ li-ar fi <hi C>vinit B,C,V//4 îndămînă B,C,V/ bată B,C// 3-7 lipseşte Iar de le-ar hi venit... turcii războiu. M.P//5 ca a turcilor, departe Gj fi B,C/ iniclarii B/ inicearii ţinea Gjj 6 bătaie Cjrăzboiul B,E,G,V/de ar fi dat vreodată B,C/ moscalii vreodată E/ moscalii năvală vreodată Gjj 7 turcii ţinea E,G/ ei]iei B,C,V// 7 — 8 Moscalii năvală nu da niciodată, ci numai ci-si apăra obuzul M,P// 7 lipseşte la războiu B,E,G,V// 9 115]80 B, 113 E, 114 G,' 122 V, 168 M, lipseşte P/ AcmujŞi V/ Şi vinisă acum C, lipseşte M,P/ vinisă B/ Moscalii s-au apropiat M,P/ apropiîase B/ meteredzuTJobuzul P// 10 lipseşte şi de puşci, unde era aşădzate B,E,G,V/ unde Cj aşezate Cj Pre B//11 de era]de a ii fost Cj ca <vreo D> o sută <şi B> cincizăci de paşi B,C,D//10-11 turcilor, undi era şi puşcile ceh mari a turcilor. Numai 150 paşi era pînă la meterez, adică pînă la turci. La împăratul moschicesc era un ghinărar M,P// 11 după paşi ad. de departe B,E,G,V/ era şi un gheneral B,E,G, V//12 niamţu B,C/ pre anume B,E,G,V/ Vicman B,E,G,V/' înpăratul B,C// 13 tare a-1 mustra V/ înpăratul B.C//12—19. Acela au mers la împăratul şi i-au zis cum că nu-i placi orînduiala războiului, ci să-i de pre toţi supt comanda lui şi el îi va povăţui într-alt chip şi numai în trii ceasuri a curaţi pre turci. Fiindcă el şi în Ţara Nemţască s-au bătut cu turcii şi le ştii rîndul M,P// 14 după aceasta ad. înpărate B,C,E,G,V/ neşte B,V// 15 lipseşte treaba şi B,C,E,G,V/ rînduiala C,V/ după B,C// 16 cum îl ştim B,C,V/ ' războaie B,C/ Niamţului B,C// 17 fostjvăzut Gj hacul B,C/ Ce-mi C// 18 trii B,C,V// 19 videa B,C/ aicea] turci Gjj 20 116] 114 E, 115 G, 123 V, 170 M, lipseşte B,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ înpăratul B,C/ aşa B,C/ ocaz /i-au dat ocaz acelui gheneral ca să-i file B, E,G,V//20—22 înpăratul au dat ucaz lui Vieman <Vesman P> ghenarariul (ghinărar P să fii toţi moscalii supt comanda lui şi precum li va poronci, aşa să facă. M,P// 21 să fie Cj sama]mîna G/ lui]gheneralului Vitman C//22 gheneralii B,E//
586
587
117. Deci cum au luat acel ghenaral comenda în sama lui, au şi pus oamenii lui de au îmbiat împregiurul obuzului, dînd ştirea tuturor slujitorilor cumu-i comenda oştii în mina lui Vitman, să fie toţi gata de năvală. Şi au luat 5 cîte un rînd de săldaţi din coadă şi i-au mai îndesit în fruntea obuzului, unde era bătae, iar în coadă, unde era mai supţiri rîndurile săldaţilor împotrivă pre lingă cară, au mai îngroşat pre denapoia săldaţilor cu moldoveni şi cu cazaci.
10 Şi aşea era socoteala lui, să facă să s<ă> rumpă moscalii de la un loc, rîndurile cele mai groase, şi să dea năval<ă> asupra meteredzului turcescu şi să-1 încungiure, iar rîndurile cele mai supţiri să apere, de ar năvăli asupra carălor niscaiva călărime turcească, f. 366 15 118. Deci gătind oaste într-acesta chip, mers-au / la temeiul oştii, unde să bătea. Şi au mers şi împăratul cu dîns<ul> să vadză ce-a face. Şi cum au vădzut pre un poruşnic moschicescu că îmbla ferindu-s<ă>, l-au şi giunghiat cu şpaga sa. Şi au şi trecut înainte, ca 15 paşi, 20 în fruntea războiului, şi au început a striga să păşească mai
1 117]81 B, 124 V, 171 M, lipseşte E,G,P/ Decii C/ Iară acel gheneral, cum au luat comenda oştirii în seama lui B,E,G,V/ gheneral C// 1—4 Ghenărariul Vieman (Veisman p) au triimis oaminii lui împregiurul a tot obuzul moschicescu şi au dat ştire tuturor cum că esti toată comanda supt ascultare lui. Ghenărariul Vieman (Veisman P) au dat poronca tuturor să fii gata de năvală M,P// 2 umblat C,D] dat ştire B,E,G/ ad. marginal dat G/înpregiurul B,C, pinpregiurul D// 2-4 oamenii lui de au dat ştire, cumu-i comenda oştii în sama gheneralului Vieman şi dînd ştire înpregiurul obuzului tuturor slujitorilor li-au poroncit ca să file gata de năvală V// 3 lipseşte slujitorilor G/ cumu-i]precum iaste E.G/4 mînajseama B, sama C,E,G/ luijgheneralului B,C,D,E,G,V/ Vieman B,E,G/ să fiîe B/ gata toţi B,C, E,G/ lipseşte Şi M,P/ Luat-au M,P//5 lipseşte de M,P saldaţi B,C/ i-au]au E//6 frunte B,C/ unde B,C/ lipseşte unde era bătae M,P/ bătaia CJrăzboiul B,E,G,V iară B/ în coadă]coada P/ unde B,C// 7 era rîndurile mai supţiri, rîndurile săldaţilor M,P/ săldaţilor B,C/ înprotiva V, lipseşte M,P/ lipseşte împotrivă pre lîngă cară Cj pre]pe B// 8 au înplinit rîndurile cu moldoveni M,P/ au mai pus pre lîngă saldaţi moldoveni şi cazaci B,E,G,V/ lipseşte pre denapoîa săldaţilor Cjj 10 aşîa B, aşa Cj socotială B,C/ să B,C// 10-14 lipsesc'u.Vjj 11 locu Cj celi B/ groas<e> B/'năvală B,C// 12 lipseşte şi să-1 încungiure B,E,G,V// 13 de ar da năvală G/l14 călărime B,C// 15 118] 82 B, 115 E, 116 G, 125 V, 172 M, lipseşte P/ Decii B,C]Şi aşa M,P, întru acesta chip C, lipseşte M,P/ au mers M,P/ la]cu B,E,G,V// 16 unde Cj unde era să să bată M,P/ lipseşte Şi M,P/ mersu B, mărsu Cj Mers-au M,P /înpăratul B.C//17 dînsu B,C/ ce va facîe B,E,G, ce a face C]ce orînduială va faci M,P/ Iară acel ghenerar, cum au văzut B,E,G,V, Ghenărariul Vieman <Veisman P> au văzut M.P//18 porucinic B,C,V, porucicu E,G/ că umblă B,V, lipseşte C,E,G/ ferindu-sâ B,C/ l-au şi] şi îndată l-au M.P//19 junghiat B/ după sa ad. fiind împăratul de faţă B,C/ trecut de au eşit înnainte B,E,G,V/ înnainte Cjj 19-20 Au mai trecut înnainti războiului 15 paşi şi au început M,P/ cincisprăzeci CJcinci, şeasîe B,E,G,V// 20 după războiului ad. cu şpaga goală în mînă B,E,G,V/ după striga ad. stupai C,D// 20—1 a strica stupai,  să păşască saldaţii mai iute înnainte şi să file gata B,E,G,V//
iute înainte, să fie gata de năval<ă>, Şi-i îmbărbăta, şi a dzice grănitarilor să înceapă a arunca cumbarale în iniceari.
Deci cum au purces săldaţii a păşi iute înainte, şi grănitarii a slobodzi cumbaralele, atuneea turcii au şi 5 început a îndărăpta şi a întră în meteredzu,  iar unii începus<ă> să s-apuce de puşci, să le tragă să fugă.
Atuneea, într-acela ceas ce era numai să dea năvală), l-au şi nemerit o puşcă mare turcească pre acel ghenaral, şi au cădzut mort la pămînt. Şi pre alt ghenaral, 10 anume Volcovschii, totodată l-au nemerit cu o inicearcă prin chept şi au eşit pre supt susioar<ă>, ce n-au murit; mai pe urmă s-au tămăduit. Şi împăratul încă, de multă vărsare de sînge ce vedea atuneea au ameţit de milă şi s-au dus la cortu, de l-au udat împărăteasa cu nişte 15 apă, şi s-au trezvit. Săldaţii atuneea, perindu-le capul, f. 366v   s-au părăsit de năvală şi /au mai contenit focul. Dar şi turcii încă au stătut şi s-au lăsat de a mai face năvală.
119. Deci veziriul au poruncit să mai dea inicearii năvală încă 2 ceasuri, şi de or vedea că nu pot face nemic,
1 iute]degrabăM,P/ înnainte Cj năvală B,C/ inbârbătaC//! — 2 Şi inbârbâtapre toţi şi au poroncit granatirilor M,P// 2 zice Cj granatirilor B,C,D,E,G,V/ combarele B,C// 3 Decii B,C/ ad. marginal purces Gj purces]început V/ saldaţii B,C/ mai iute V/ înnainte B,C// 3 — 4 lipseşte Deci cum au purces... atuneea M,P// granatirii B,C,E,G, V, grănitarii D//4 începînd a slobozi combaraleli B,E,G,V/ combaraleli C//4-5 turcii au şi îndărăptat şi au început a intra G//4 — 6 Iar turcii au şi început a merge în meterez, iar alţii s-au apucat M,P// 6 unii au fost început a să apuca C//5 iară B//6 începusă Bj să să apucîe Bjj 7 Atuncia B]Şi chiiar M,P/ lipseşte numai M,P/ năvală B,C// 8 l-au nimerit un glonţu dintr-o puşcăM,P/ repetă pre V/ pre. Vieman <Veisman P> ghenărariul M,P// 9 gheneral B,C/ şi au şi căzut D, şi îndată au căzut M,P/ ŞiJAşijderea şi M,P// 10 lipseşte anume P/ Aşijderea şi pre alt gheneral, pre anume Volcovschii şi pre acela totodată B,E,G,V/ lipseşte totodată P/ nemeritjlovit B,E,G/ lipseşte cu Cj prin]în Gjj 10 — 11 l-au nimerit în piiapt un glonţu dintr-o inicearcă şi au eşit glonţul M,P//llchieptB/ au eşit glonţul C,D,G/ susioarăB, sisioară C,V/ supt o si-sioară E/ ce]dar M,P/ după murit ad. acela B,E,G/ ce acela n-au murit V// 12 maijei mai M,P/ pre B,C/ Şi]Iară şi B,E,G,V/ înpăratul B,C// 12-13 Şi văzind împăratul, de mari jali au ameţit M, Şi atunce s-au făcut multă vărsare de sînge; şi văzînd înpăratul, de mare jali au ameţit P/ de atîta multă Gjj 13 videa Bjj 14 s-au]l-au E,G,P/ la]supt M,P/ cort B,C/ şi udîndu-1 cu apă s-au trezit M,P/ înpărătiasa B,C/ neşte ape B,D,E,V// 15 Iar saldaţii B,C,E,G,V/ atuncia Bjj 15 -16 lipseşte Săldaţii...de năvală M,P// 16 de năvală]de a mai da năvală V/ şi după acee au mai contenit focul de îmbe <amîndoaîP> părţile M,P// 16—17 lipseşte Bar şi turcii... năvală. M,P// 17 lipseşte încă Gj facejda Gj după năvală ad. asupra moscalilor B,E,G,V// 18 119]82 B, 116 E, 117 G, 126 V, 174 M, corectat 101 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ viziriul Cj au poroncit B,C, au mai poroncit V/ năvală inicearii E/enicerilor să mai dei năvală M,P// 19 doao B,C/ dejdacă M,P/ videa B,C/ nemică B,C//19-2 că n-or pute să biruiască pre moscali, apoi să-i lasă şt să să înto<a>rcă înnapoi, iar pre buge-geni să-i rădici din Bugeac şi să-i treacă M,P//
588
589
f. 367
să-i lasă şi să s-întoarcă înapoi şi să rădice toţi bugigenii, să-i treacă Dunărea în c6ia parte. Şi mergînd zapciii inicearilor de-i siliia ca să mai dea năval<ă>, aşijderea şi călărimea turcilor să gătisă să dea şi ei năval<ă>. 5 Iar inicearii au început a să sfădi cu zapciii lor şi a striga că nu mai pot să dea năvală, că doar de i-i voia veziriului să s<ă> prăpădească toţi inicearii. Că nu era mult aemu, di-ar hi năvălit moscalii, cum purcesese, nici un iniceariu nu ar fi rămas. „Ce mai bine să fac<ă>pace, după cumu-i poronca îm-10 paratului, că noi am perit mai bine de giumătate, şi cîţi ş-am scăpat sintem mai toţ rănit, şi noi<nu vom)mai merge".
120. Deci înţelegînd veziriul că gîlcevăscu inicearii, şi moscalii ca nu altă dată au început a să bate, socotit-au şi el pe urmă să nu greşască mai rău. Şi au ales pre Cer-
15 chez Mehmet-paşa ibrihorul şi l-au trimis la împăratul Moscului cu cuvînt de pace. Atuncea au stătut de imbe părţile armele de a să mai batere. /
121. Atuncea Şeremet şi ghenărarii moschiceşti şi alţi boiari moschiceşti le părea bine, ca doar s-or împăca
1 după lasă (lase B> ad. pre moscali B.E.G.V/ să B,C/ înnapoi B,C/ pre toţi B,E,G,V/ bugegenii B, bugigenii C // 2 triacă B,C/ lipseşte Şi mergînd M.P/ Zapcii<i> silie pre eniceri M,P// 3 ca să le mai dea E,G/ după năvală ad. moscalilor B,C,E, asupra moscalilor G// 3—4 năvală asupra moscalilor; călări-me turcească iarăşi să gătisă M,P// 4 să gătiia V/ să mai gătiîa şi iei să mai dea năvală moscalilor B,E,G// lipseşte şi ei M,P/ după năvală ad. moscalilor C,M, asupra moscalilor P// 5 lipseşte Iar M,P/ şi striga M şi au început sa striga C,G, şi au început a striga dzicînd E//6 că iei nu mai pot B.E.G/ să mai dea E, să mai dei M,P// 6-9 doar di-i (de P> esti voia viziriului să piiară toţi enicerii, de vremi că nu era mult să piiară cu toţii la această năvală a moscalilor; că di ar fi ţinut mai mult, apoi nici un enicer n-ar fi scăpat M,P// 7 să să prăpădiască B,C/ acum C, lipseşte B,E,G/ acum mult D/ de ar hi B, de ar fi C// 8 cum]precum E/ purcesesie B,C/ inicear B/ n-ar fi rămas B,V, poate nu ar fi rămas C// 9 Ce]Iară E/să facă B,C, să să facă M/să face veziriul pace E,G/ cumu-i]cum iaste B,C,D,E,G,V, cum esti şi M,P/ după înpăratului ad. zicînd inicearii C// 10 înpăratului, dzicînd inicearii că iei au perit mai bine de jumătate şi cîţi au scăpat (de n-au perit E,G> B,E,G,V/ noijiei C/am perit pînă acum M,P]au perit C/bine mulţi M, mult P/ giumătate, şi şi cîţi au scăpat sîn-tem răniţi mai mult de giumătate M,P/ ş-au scăpat sînt C// 11 toţi răniţi B,C/ şi noi n-om mai merge D, şi iei n-or mai merge B,C,V, şi ei nu vor mai merge E,G, lipseşte M,P// 12 120/82 B, 117 E, 118 G, 127, V.177M, corectat 120 P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ înţălegînd B,C] Văzînd M,P //13 şi cum că moscalii au început a să baţi, nu ca altă dată, au socotit şi el (lipseşte şi el M> că mai M,P/ nu ca altă dată V/ după bate ad. şi a da năvală B,E,G// 14 pre B,C/ Şi pentru acee au ales B.C//15 paşia B/ imbrihorul B,C,V, lipseşte E,M,P/înpăratul B,C//16Moscului]moschicescuM,P/ stătutJîncetatM, P/îmbe]amîndoao C,E,G,V,M,P//17 armele B,C, lipseşte MV/lipseşte de Vjlipseste mai C/batere]bate G,M,P,//18 121]83 B, 118 E, 119 G, 128 V, 179 M, lipseşte Yjkpseşte Atuncea M,P/ Şeremet feldmarşal B,E,G,/gheneralii B,C,E,G,V//18-2 şi toţi ghenărarii moschiceşti era bucuroşi de paci, că h să supărasă de cîţiva ani mai nainte, de cînd s-au bătut cu şvezii; şi pentru acee îndemna pre împăratul să facă paci cu turcii M,P// 19 s-ar înpăca B,D,E,V, să vor înpăca C//
cu turcii, că li să supăras<ă> de cîţi ani să bătea mai nainte cu şfedzii, şi îndemna pre împăratul să facă pace.
Aşijderea şi împărăteasa iarăş îl îndemna să facă pace. Iar ghenărarii cei streini, nemţii, nu priimiîa şi dzicea 5 împăratului sa nu facă pacea, că să va căi pe urmă.
Aşijderea şi un dascăl a împăratului, moscal şi acela, nu priimiia pace şi striga în gura mare să nu creadză pre păgîni şi ţinea rău şi pre boiarii şi ghenaralii moschiceşti, pentru ce îndeamnă pre împăratul să facă pacea cu păgînii. 10 Aşijderea şi Dumitraşco-vodă cu boiarii moldoveneşti încă căuta rău şi grăiia şi ei să nu facă pace, dar nu-i mai asculta nime, căci moscalilor tuturor le era voia. Cădzut-au boiarii moldoveni şi ei cu rugăminte la acel dascăl, să stea tare la împăratul să nu facă pacea. Şi sta 15 împăratul în cumpene. Numai nu au putut, că sta împărăteasa vîrtos numai să facă pacea.
122. împăratul moschicesc au ales trei boiari a lui, pe Şefer menistrul şi pre feciorul lui Şeremet şi pre Savva Rogojenschii; şi să temea Sava că-1 vor cunoaşte turcii, că / f. 367v 20 mai nainte trăisă cu neguţutorie, dar apoi nu l-au cunoscut şi i-au trimis la veziriul.
1 supărase B, supărasă C/ lipseşte de B,E// 2 înnainte C, innatnte vreme B,E,G,V/ sfezii B,C/ înpăratul B.C//3 lipseşte Aşijderea... pace. G,V/ lipseşte Aşijderea şi M,P/ înpărătiasa B,C/ îl îndemna (lipseşte îl B,E,M,P> pre înpăratul B,C, D,E,M,P/ pace B// 4 Iară B, lipseşte M,P/ gheneralii B,C/ lipseşte cei streini M,P/ nemţii B/ repetă nu priimiia D/ nu priime să facă paci, zîcînd împăratului M,P// 5 înpăratului B.C/ lipseşte să nu facă pacea M,P/ pre B,C/ că mai pre ur(mă> să va căi M,P// 6 al înpăratului B,C// 6-7 lipseşte Aşijderea şi... nu priimiia pace M,P// 7 pacea B] să facă pace C/ criazăCjcriază înpăratul B,E,G,V// 8 gheneralii C]şi pre gheneralii B,E,G,V//8-9 lipseşte şi ţinea rău... pacea cu păgînii. M,P// 9 cejeie B,C,V/ îndiamnă B,C/ înpăratul B,C/ pace C// 10 lipseşte Aşijderea şi M,P/ Dumitraşco voevoda şi moldovenii boeri M/ cujşi cu P//11 lipseşte încă E,G/ ei]Iei B,C,V/ după facă ad. înpăratul E,G// 11-14 căuta rău şi nu le păre bini de paci, dar pre dînşii nu-i asculta nimi; că moscalii toţi poftie să să (ca să P> facă pace, iar mai ales că sta împărăteasa numai să (să M> facă paci M,P//12 lipseşte mai G/câci]pentru că C,E,G, pentru căci D/după voia ai.să facă pace C,să facă pace înpăratul B,E,V, să facă înpăratul pace D.G//13 Cădzut-au atuncea B,E/ei]îei B,C,V//14 după dascăl ad. să grăiască şi E/inpăratul B,C/ după înpăratul ad. să grăiască G/ pace C//15 înpăratul B,C/ după înpăratul ad. de socotita, fiindu-i gîndul în cumpene V/ după cumpene ad. de socotîia C,D, de soco-tiîa cum ar face B,E,G/ n-au putut B/ înpărătiasa B.C//16 după facă ad. înpăratul G/ pace C// 17 122J83 B, 119 E, 120 G, 129 V, 182 M, 103 P/ înpăratul moschicescu
B, C/ pre trii boiari B,C,E,G/ a luijai lui anume C, anume B,E, di ai lui, anumi M,P lipseşte G,V// 18 pre B,C/ Şăfer P/ lipseşte menistrul G/ lipseşte şi1 M,P/ ficiorul B,
C, V]iin fecior a lui M,P/ lipseşte pre3 M// 19 după Rogojenschii ad. menistrul şi i-au trimis la veziriul B,E,G, ad. menistrul V/ Savva C, Sava Rogojenschie E,G// 19-20 lipseşte şi să temea... dar apoi nu l-au cunoscut M.P//20 înnainte vremie B, înnainte vreme C,E,G,V/ după trăisă ad. în părţile turceşti la Ragughiia B,E,G, în părţile turceşti V/ neguţitoriia B/ după neguţitorie ad. în părţile turceşti C,D/ cunoscut] cunoaşte A//21 lipseşte şi ia-u trimis la veziriul B.E.G/ viziriul Cjj
590
591
123. Deci mergînd la viziriul, au tăgăduit că nu-i împăratul în obuz; ce îaste înapoi, ce în obuz numai Şeremet Iaste. Şi au cerşut la veziriul, pentru prada ce făcus<ă> tătarii în ţările moschiceşti, să dea turcii Dună-
5 rea hotar Moscalului, după cum au venit şi sol, carele l-au trimis Brîncovanul-vodă, cu porunca Porţii, la moscali, anume pe Machidon comisul, precum s-au pomenit mai sus.
124. Iară veziriul au rîs şi au răspuns că atuneea au fost 10 un tîrgu şi aemu iaste altul. „Că tătarii au prădat, că de
mult n-au luat cojoace de la voi, precum eraţi tocmit cu dînşîi, de le daţi cîte 30.000 cojoaci pre an, să nu vă prade în ţările voastre. Ce aemu eu voiu să cer de la voi, nu voi de la mine".
15 125. Atuneea au dzis veziriul să lasă pre Şfed să margă cu pace la ţara lui şi să-i dea ce i-au luat, loc şi cetăţi. Ce moscalii n-au priimit. ca să-i dea înapoi nemic, fără cît să-1 lasă să margă cu pace, cu 30.000 oaste, prin Ţara Leşască. Şi după ce va merge acolo, or sta la pace, fiind
20 şi alţi crai megîiaşi la mijloc să socotească şi să giudece.
1 123j83/B, 120 E, 121 G, 130 V, lipseşte M,P/ Decii BrC]ŞiJM,P/ rnergîndjviind M, P/ veziriul B/ au tăgăduit zicînd că împăratul nu esti M,P/ nu-i]nu iaste B,D,E,G,V//
2 înpăratul B,C/ lipseşte ce iaste înapoi M,P/ înnapoi B;0/ lipseşte în obuz2 M,P/ ca în obuz iaste numai Şeremet feldmarşal (lipseşte feldmarşal V> B,E,G,V//3 după este ad. Ceririle moscalilor di la turci M,P/ ŞiJAtuncea B.E.G.V// lipseşte Şi au cerşut la veziriul M,P/ viziriul C// 4 ce făcusă B,C] ce au făcut D, ce au făcut-o M,P/ în Ţara Moschicească M,P/ să le dei M,P/ lipseşte turcii M,P// 5 după hotar ad. adică să stăpînească moseahi pînă în Dunăre M,P/ lipseşte Moscalului M,P/ vinit B,C/ lipseşte şi M,P/ careli C, pre carele D//6 Brîncoveanul B/ poronca B, C//5-7-solla-mos-cali Machidon comisul, triimis de Brîncovanul, domnul muntenescu, cu poronca Porţii M,P// 7 anume pre Machedon B,C,V/ precum s^au scris mai sus B, precum mai sus s-au scris E,G, lipseşte M,P// 9 124] 121 E, 122 G, 131 V, 105 P, lipseşte B, M/ Răspunsu] viziriului. Au rîs viziriul şi au zis: atunci M,P/ răspunsu B,C// 10 şi] iară E,G,M,P/ altul]alt tîrg M,P/ lipseşte Că M-,P/ au]v-au M,P/ au prădat în ţăr'îli voastre Cjj 10-13 fiindcă di mulţi ani nu le-aţi dat cîti 30.000 cojoaci pre an, după cum v-au fost tocmală cu dînşii, numai să nu vă pradi ţara vo<a)stră (ţările voastre P> M,P// 11 tocmiţi B// 12 lipseşte cu dînşii G/ triizăci de mii de cojoace B,C;
D, E/ să]ca să B,E,G// 13 ţările B,C/ acum B/ vroiu să ceiu eu M,P/ceiu G//.Hiar nu voi B,C,E,G,V,M,P/ după mini ad. Ceririle viziriului <de P> la moscaU M,P// 15 125]84 B, 122 E, 123 G, 132 V, 106 P, lipseşte M/ lipseşte Atuneea au dzis veziriul M,P/ lase B/ pre craiul Şvedului <Şfedului C> B,C,D,E,G,V// 15-16 Să lăsaţi pre craiul Şvedului şi pre toţi oştenii lui să me<a>rgă cu paci în ţara lor şi cîti cetăţi si loc i-aţi luat, toati să-i <să le P> întoareiţi înnapoi M,P// 16 de Bj locu B,C// 17 — r. 6 din pag. următoare lipseşte Ce moscalii n-au priimit... ce-ar fi făcut. M.P//17 înnapoi B, lipseşte V/ după înnapoi ad. ce i-au luat C/ nemică B,C/ fără de cît
E, V/ după cît ad. au priimit B,E,G,V//18 pace B,C/ cu pace la ţara lui D/ triizăci de mii de oaste B,C,E//19 după Leşască ad. la ţara lui B,E,G,V/ merge C/ acolo, la ţara lui, vor sta la pace C// 20 mijlocu Cj socotiască B,C/ judece B,C//
i. 368 Deci veziriul au lăsat să / fie aşea, că nu s<ă> prea
siliia nici veziriul pentru Şfed, căci Şfedul că ţinea de fire şi n-au vrut să vie la veziriul, ce el gîndiia că a veni veziriul la dînsul. Nărocul moscalilor că n-au venit Şfedul 5 atuneea de la Tighinea, că n-ar fi scăpat picior de moscali, că el ar fi ştiut ce-ar fi făcut.
126. Cerşut-au pre Dumitraşco-vodă turcii să le-1 dea. Iar moscalii' au dzis că din războiul dintîi nu s<ă> ştiie ce s-au făcut: perit-au, au fugit-au? y,Că noi am gîndit
10 c-au venit la voi". Iar veziriul au dzis: „Pentru un ghiaur, ce să ne sfădim noi, nişte împărăţii? Lasă-1, că să va sătura de ce au poftit. Singur, de bunăvoia lui, a veni la noi".
Atuneea împăratul au luat pre Dumitraşco-vodă şi l-au ascuns într-o botcă a lui, de cele cu 2 roate, de nu-1
15 ştiia-n-iei.un moldovan; făr<ă> numai Ioan Niculce hatman şi vro 2 copii din cas<ă> îl ştiia. Şi au şădzut acolo ascuns în botcă, pîn' ce-au trecut obozul dincoace de Movila Răbîei,
127. Mai cerşut-au turcii Azacul, şi s-au apucat mos-20 călii sâ-1 dea, cu tot venitul şi hotarul lui.
158 <sic>. Dzis-au turcii să strice" o cetate ce să chiema
1 Decii B,C/ fiîe Bj aşa B,C/ să. B;C/'/" 2 pentru craiul < Şfedului B> Şvedului, c& craiul Şvedului s-au ţinut de a firea mîndru B,E,G,V/ să ţinea mîndru de a firea' C/ de a firea mîndru D// 3 să viie B,C/ vini Cj ad. marginal ce el gîndiia că a vini veziriul V//3-4 Că va merge veziriul la dînsul să să sfătuiască pentru oaste B,E,G//4 Notocul moscalilor au fost C,D/ vinit C//5 de la Tighinea că ar fi fost mai greu de moscali, poate n-ar fi scăpat D// 4-6 Nărocul moscalilor atuneea au fost că n-aii' vinit craiul Şfedului < Şvedului E,G> la războiu <lui B> de la Tighinea, că poate af-fi fost mai greu de moscali, că el ar fi B.E.G/ Nărocul moscalilor au fost atuneea că ri-au venit craiul Şvedului la războiu de lâ Tighinea, că poate âr fi fost mai greu de moscali V// 5 poate n-ar fi scăpat Cj moscal C//6 lipseşte că el ar fi ştiut ce ar fi făcut C,V// 7 126] 123 E, 124 G, 133 V, lipseşte B,M,P,/ turcii pe Dunîitraşcu-vodâ
B, E,G/ Să-i dei moscalii pre Dumitraşcu voevoda M,P/să li-1 dea B,C,V//8-18 lipseşte Iar moscalii âu dzis... dincoace de Movila Răbîei. M.P//8 nu să ştiie <ştie
C, E> B,C,E//10 că au vinit B,C]că ău fugit G/viziriul Cj ghiiaur B.C//11 neşte B,V/ înpărăţii B,C//12 sătura el B,E,G/di ele <ce C> au poftit B.C/El singur B,C,E,G,V/ a vini B,C,V//13 ante Atuneea: 124 E, 125 Gj înpăratul B,C/, înpăratul Moscului Gj pe B,V//14 ascunsu B,C/butcă B,C,D,E,G/di cele B,C/doao B.C//15 nici un moldovan]nime din moldoveni Cj fără B,C/ Ion Neculce B,C,D,V/hatmanul B,D,E//16 vreo C/doi C, doi, trii B,E/ lipseşte şi vro 2 copii... îl stila. V/ lipseşte îl şti'îâ B,E,G/ şezut B.C//17ascunsu B,C/ butcă B,C,D,E,G/ pînă ce au B,C/obuzul B,C,D/ obuzul moschicescu de Movila Răbîii în sus B,E,G,V//18 după Rîbîiittd. în sus C//19 127 E, 126 G, 135 V, lipseşte B,M,P/cetatea Azacul B,D,E,G,V, Azacul cetatea Cjj 19-20 Să-i dei moscalii Azacul, cu tot vinitul şi hotarul M,P//20 să-1 dea] că l-or <că-l vor G> da E,G/vinitul B,C/hatarul A// 21 158] 128 C,D, lipseşte B,E,G,V,M,P/ după turcii ad. moscaliilor B,E,G,V/ strice B,C/ cetaate B, cetate C/ chiamă B,E//21-4 Să strici moscalii cetate Troiţa, fiind făcută pre locul turcescu. Iar di ar<a P> mai faci moscalii ace cetati, apoi atunci şi pace să să strici M,P//-
592
593
Troiţa, dzicînd că-i făcută pre hotarul turcesc. Şi, măcar / î 368v că era bună şi mare cetate, cu multă cheltuial<ă> făcută, s-au apucat să o strice; iar cînd s-ar mai tocmi vrodată cetate, atuncea şi pacea să fie stricată. 5 159. Cerşut-au şi bir să le dea şi cheltuială oştii. Ce bir n-au priimit, iar cheltuială 1.000 de pungi s-au apucat că or da.
160. Dzis-au să mai strice şi alte pălănci, ce sînt pre marginea hotarului, pre lîngă zaporojeni şi la pragurile
10 Niprului: Camen Zaton şi altele, şi s-au apucat că le-or strica.
161. Mai dzis-au şi pentru Ucraina, dincoace de Nipru, că au luat-o din hotarul leşilor, să o dea să o ţie iar leşii ; şi au priimit moscalii să s<ă> rădice, să fie iar leşască.
15 162. Mai cerşut-au veziriul şi toate armele să le dea moscalii. Deci Şefer au răspuns că acest lucru nu pot să-1 facă, căci leşii le sint nepriîateni, şi vor să margă prin ţara lor, şi fără arme nu pot să margă, făr<ă> cît, pe cîte arme" au ei în obuz, atîte le-or plini în Azac. Şi aşea li-au dat.
20     163. Tocmitu-s-au şi pentru oaste din Brăila, să iasă
1 după dzîcînd ad. turcii B,E,G,V/ că-i]câ iaste E,G/ pe B/ turcescu B,C/ măcarî B,C// 2-3 era cetatea bună şi cu multă cheltuială făcută, s-au apucat moscalii că or strica-o B,E,G,V// 2 cetatea Cj cu]şi cu Cj cheltuială C//3 s-au apucat moscalii că or strica-o C// s-ari CJ s-ari tocmi şi s-ari drege vreodată D//3-4 s-ari mai drege cetatea să o tocmască vreodată, atuncea G/ vreodată cetatea B,C// 4 pace Cj fiie B// 5 159] 129 C,D, 126 E, 127 G, 136 V, lipseşte B,M,P/ Cerşut-au turcii B/dupăbir ad. turcu moscalilor B,E,G,V/ după dea ad. moscalii D/ cheltuiala Cjj 5-7 Moscalii să de bir turcilor şi să li întoarcă şi cheltuiala oştii M,P// 6 n-au priimit moscalii să dea, iar cheltuiala oştii o miie < 1.000 C> de pungi de bani B,C,D,E,G,V// 8 160] 130 C,D, 137 V, lipseşte B,E,G,M,P/ Dzis-au turcii B,C,E,G,V/ repetă şi Ej după pălănci ad. cetăţui B,C,G,V, cetăţi E// 8-11 Să strici moscalii pălăncile ci sînt pre margine hotaruhi şi la pragurile Niprului M,P// 9 zaporojeni ~B,CjjlQ după Niprului ad. anume B,C,E,G,V/ alteli Cj după apucat ad. moscalii B,C,E,G,V/ le vor strica E// 12 161] 131 C,D, 128 G, 138 V, lipseşte B,E,M,P/ după dzis-au ad. turcii B, E,G,V/ Ocraina dincoaci B// 12-13 Ucraina că au luaot-o moscalii din hotarul leşilor pre dincoaci de Nipru, să o dea Gjj 12-14 Moscalii să întoarcă leşilor Ocraina, ci esti dincoaci di Nipru, fiindcă au luat-o moscalii din hotarul leşilor M,P// 13 după luat-o ad. moscalii B,E,V/ să o ţiîe B]să o stăpîniască E// 14 să B,C/ să file B] să fie Ucraina E,V/ iară B,V// 15 162] 132 C,D, 129 G, 139 V, lipseşte B,E,M,P/ armele B.C//15-16 Moscalii din obuz să ni dei toati armile lor M,P// 16 după moscalii ad. cîte or fi la dînşii B,E,G,V/ Decii B,C/ răspunsu B,C/ căci] pentru că E,G, pentru căci că D// 16-19 lipseşte Deci Şefer... aşea li-au dat M,P// 17 le sînt B/ nepriîatini Cjj 18fărădeB,D,E,G,V/ arme B,C/fără cît C, fără de cît D, fără cît numai B, fără de cît numai E.G//19 arme B,C/ ei] iei B,V/ atîtea CJ le-or plini la anul în cetate (lipseşte în cetate V> în Azacu. Şi aşa li-au dat mai pre urmă (la anul G> B,E,G,V// 20 163] 133 C,D, 130 G, 140 V, 'lipseşte B,E,M,P/ din cetatea Brăila B, G, ce era în cetate în Brăila E// 20-1 Oaste moschicească din Brăila să iasă şi să meargă cu paci M,P//
şi să margă cu pace. Atuncea au oblicit moscalii c-au fost / f. 369    luat  moscalii, cei cu Toma, Brăila.
164. Mai dzis-au veziriul, de or hi întrat şi în Crîm oşti moschiceşti, să ias<ă>, că nici veziriul nu ştiîa ce or
5 hi făcut.
165. Acestea toate au priimit moscalii să dea turcilor şi altele multe, carele nu le poate înşira condeiul mieu.
Şi au dat moscalii zălog la turci pre Şefer şi pre feciorul lui Şeremet, pîn' s-or plini acestea toate. Şi aşea să 10 audziîa să hie dat şi veziriului 800 pungi bani gata.
Şi au stătut obuzul pre loc 3 dzili închis, pîn' s-au aşădzat toate acestea. Şi apoi au mers solii în ordiia turcească, şi obuzul moschicescu s-au pornit în Sus pre Prut şi cu ceauş, să nu-i învăluiască nime.
1 după oblicit ad. au ştiut Cj oblicit] aflat Gj că au B,C//4-2 lipseşte Atuncea au oblicit... Brăila. M,P// 2 moscalii]ceialalti mosacli V/ cu Rent gheneral şi cu Toma spătariul cetatea Brăila B,e,g,V/ cetatea Brăila D// 3 164] 134 C,D, 141 V, lipseşte B,E,G,M,P/ fi Cj lipseşte întrat Gjj 3-5 Di or fi întrat oşti moschiceşti în Crîm să iasă şi să să ducă în <la P> ţara lor m,P// 4 iasă B, C/ or fi B,C/ după ţara lor ad. Răspunsul (Răspunsurile P> solilor moschiceşti. Pre craiul şvezăscu (şi P> cu toţi ai lui şi cu 30.000 oşti îl vor lăsa (îi vor lăsa şi cu 30.000 oşti) să margă în ţara lui, prin Ţara Leşască. Iar cetăţile şi locul aemu nu-i vor întoarci, ci dacă a mergi craiul şvezăscu la ţara lui, atunci om (vom P> sta la paci, fiind şi alţi crai megieşi la mijloc să socotească şi să giudeci şi ci a fi cu dreptul i să va întoarce. Dumitraşco voevoda încă din războiul (cel P> dintîiu nu să ştii ci s-au făcut: perit-au, au fugit-au (au fugit P>? Azacul cu tot vinitul şi hotarul îl vor da turcilor (îl vor întoarce lor P>. Cetate Troiţa, măcar că era făcută cu mari cheltuială, dar or strica-o şi or răsipi-o şi niciodată (nici odinioară P> n-or mai faci-o. Bir moscalii turcilor nu vor da. iar cheltuiala oştii turceşti, 1.000 pungi bani vor da (da-o P> turcilor. Pălăncile ci sînt pe margine hotarului şi la pragurile Niprului le vor strica. Ucraina or da-o moscalii leşilor, supt a lor stăpîniri. Armile din obuz nu li vor da, că leşii sînt nepriieteni moscalilor şi fără de arme nu vor pute treci prin Ţara Leşască, fără cît, cîti armi au în obuz, pre atîte (toate P> li vor înplini în Azac. Oaste moschicească va eşi din Brăila. Di vor fi întrat oşti moschiceşti în Crîm, toati vor eşi m.P// 6 165]85 B, 135 C, D, 131 g, 142 V, 108 P, lipseşte e,m/ Aceste B,C/ toate s-au apucat moscalii să (le P> împlinească turcilor m, P// 7 alteli C/ care C/ nu să pot toate înşira (înşira toate C> cu condeiul (condeiul C> mieu (lipseşte mieu C,V> B,C,e,V/ lipseşte şi altele... condeiul mieu m,P// 8 şi zălog B,e!g,V/ ficiorul B,C// 8-9 la turci, pînă să vor împlini aceşti toati, pre Şăfer şi pre ficiorul lui Şârămet m,P// 9 Şeremet feldmarşal B,e,g/ să vor plini B,V/ aceste B,C,V/ aşa B,C// 9-10 lipseşte Şi aşea... bani gata. m,P//10 după auziîa (audziîa B> ad. atuncea B,C,e,g,V/ hie]fiie B, fie C, fie fost V/ după dat ad. moscalii B,e,g,V/ opt sute B,C/ de pungi de bani C,B,D,e,g,V/ lipseşte gata B,e,g,V// 11 lipseşte Şi m,P / Stătut-au obuzul (închis m> trii zili pînă m,P/ trii zile B,C/ lipseşte închis C/ pînă B,C// 12 aşezat aceste B,C/ aceşti toati m,P/ mersu B,C/ solii moschiceşti Gj urdiia e// 12-14 lipseşte Şi apoi... să nu-i învăluiască nime. m,P//
594
595
166. Atuncea, de cum era leşinată oaste, încă şi mai iău leşinas<ă>, fiind închişi atîte dzile. Că mai nainte, de nu avea pită, avea carne, că le ducem ciredzi de vite multe iar după ce s-au închis, au luat cireMzile turcii, şi nu avea
5 nici carne, nici pită. Şi caii încă hămnisisă. Veniia turcii aproape de obuz şi le arunca piită.
Caii să balega tot apă, că altă n-avea ce baliga Şi dup<ă> ce s-au pornit obuzul, mulţi moscali fugiia la turci i. 369v   de foame. Aşea să audziîa / atunce, să fie perit moscali, 10 cu la bătae cu tot, ca 30.000, iar turci să fie perit 120.000, pe număr.
167. Aşea socotescu că, de ar fi fost moscalii toţi, strînsă toate obuzurile la un loc, să nu-i fi fost răschirat cînd s-au pornit întîiu asupra turcilor, poate ar fi biruit
15 pre turci.
168. Aşijderea şi turcii, după ce i-au zăbovit cu pacea pre moscali, să nu hie ţinut pace, ar <fi> bătut pre moscali, precum flămîndzis<ă> şi ei şi caii. Numai ce vom să dzicem, voia lui Dumnedzeu au fost, de nici moscalilor nu
20 le-au dat Dumnedzeu chivernisala ca să biruiască pe turci. Aşijderea şi turcilor le-au luat Dumnedzeu mintea, de nu
1 166] 136 C,D, 143 V, lipseşte B,E,G,M,P/ oastea C, oaste moschicească B,D,E,G, V// 1-5 Mari nevoi au avut oasti moschicească întru aceli trii zile, fiind închişi, că nu ave nici pîini, nici carni M,P// 2 leşinase B/atîtea C]de atîte G/ înnainte C, înnainte vreme B,E,G,V// 3 carne B,C/ că< le C,D> ducea moldovenii cirezi B,C,D,E,G, V// 4 după închis ad. obuzul B, C,E,G,V/ cirezile B,C// 5 încă le hămnesisie V, încă <le M> era hemesiţi M,P/ hămnesisie B, hămesisă C/ Şi viniîa B,C,E,G,V// 6 pre aproape M,P/ pită moscalilor B,E,G,V]piini presti parcani M,P// 7 Iar caii B,E, G,V/ nu avea Cj balega C//7-9 lipseşte Caii să balega... de foame. M,P// 8 după B,C/ după obuzul ad. moschicescu Cjj 9 foame Bj Şi aşa B,C, Şi aşîa E,G, V//9-11 Spun •că la toati războ(a>ili aceli ar fi perit moscali 30!000, iar turci pre număr au perit 120.000 M,P/ atuncea B,C/ să fiie Bjj 10 bătaie C]războiu B,E,G,V/ triizăci de mii B,C/ să file B/o sută şi doaozăci de mii Bjj 12 167] 137 C,D, 144 V, 184 M, 109 P, lipseşte B,E,G/ Şi asia să socotiîa B,E,G, Aşa să socotita atunce B/ lipseşte toţi B,E strînşi Bjj 12-13 însă de ar fi fost moscalii toate obuzurili strînsă la un locti, să nu-i fiie răşchirat V// 13 toate obuzurile strînsă la un locu, să nu-i fiie răschirat într-atîte părţi cînd s-au pornit B,E,G/ locu Cj fi]fie Cjj 12-3 Turcii au dat moscalilor un turc ceauş să nu-i învăluiască nici <nime P> la drum. împăratul, înţălegînd că cer turcii pre Dumitraşcu voevoda l-au luat şi l-au ascuns într-o butcă a lui di celi cu doao roati şi nu-1 ştie moldovenii undi esti, fără decît hatmanul Ioan Neculce şi doi copii ai lui din Casă M.P// 14 întîi B,C/ biruifjbătut E,G// 16 168] 138 C,D, 133 G, 145 V, lipseşte B,E/ i-au zăbăvit C, au zăbăvit B,E,G,V// 16-17 pre moscali cu pacea 3 zile, să nu Gjj 17 după moscali ad. trii zile B,E,V,/ hie]fie B,C/ pacea B,C/ ar fi bătut D, poate ar fi bătut B,C,E,G,V// 18 flămînzise B, Cj ei]Iei B,V/ caii lor B,C,E,G/ lipseşte ce vom să dzicem B.E.G.V// 20 de nu li-au dat Dumnezeu chivernisala nici moscalilor ca să biruiască pre turci Gj li-au B, Cj lipseşte Dumnedzeu D,V/ pre B,C// 21 li-au B.C//
s-au prăpădit moscalii de tot. Nu bat cei mulţi pre cei puţini, nici cei puţini pre cei mulţi, ce numa cum va Dumnedzeu.
169. Deci au purces moscalii pre Prut în sus şi au mers 5 pîn-în sară şi noapte pîn' la miazănoapte, tot cu tabără
legată. Şi cînd au stătut să odihnească, pe care unde i-au apucat vremea, aşea au stătut cu caii înhămaţi, tot la un loc, pîn-în dzuă. Apoi iar au început a merge pîn' la vro 2 ceasuri. Apoi au început a rădica părcanile, şi a eşi oaste
10 cea slobodă afară, şi au început a-ş adăpa caii şi a mulţănn / i. 370    lui Dumnedzeu că au eşit din părcane, mai tare decît c-au scăpat de la turci.
Şi au purces pe cîmpu pedestrimea, pe de laturea obuzului. Atuncea eşiîa tătarî di prin păduri, bulucuri cu
15 vite, cu robi. Deci moldovenii să slobodzila la tătarî, ca să scoat<ă> robii, iar <tătarîi> îi lua în goană, de-i gonila pîn-în obuz, de-i tăia. Că era caii moldovenilor leşinaţi, de-ş da în cap.
170. Atuncea Şeremet au poroncit moldovenilor să 20 dea pace tătarilor,'să nu s<ă> bată cu dînşii; că ei au făcut
pace, şi nu le-or da agiutor, şi or petrece rău cine să va mai bate cu tătarîi.
1 de tot]cu totul Gj Ce să dzicem: nu bat E/ pe Bjj 2 lipseşte ce Gj numai b,C// 4 169]86 b, 139 C, D, 134 G, 146 V, 186 M, 110 P, lipseşte E/ Decii B,C, lipseşte M, Vj mărsu B, mersu Cjj 4-5 Mosiaiii şi cu tot obuzul au purces pre Prut în sus şi au mersu pînă în sară si de cu sară pînă la miiazănoapti <şi P> tot M,P// 5 pînă 1-2 b, Cj noaptea B.C/ mi'iazănoaptea Cj tabăra Cjj 6 <ca G> să să odihniască b,C,G,V/ care pre unde b, carii pre unde E.G.V/ pre carii unde Cjj 6-8 Şi aşa cu caii înhămaţi au mas, carii undi l-au apucat vreme. Şi făcîndu-să zio, iarăş au purces pînă la doao ceasuri'din zi. M,P// 7 vremîa B, vreme Cj aşîa B, aşa Cj caiii Bjj 8 locu pînă B,C/. zio B, zioă Cj lipseşte iar D/ merge Cj pînă la o vreme, pîn'la vreo doao ce<a>suri de zi Gj pînă la vreo doao ceasuri de zi b,C,E,V// 9 Apoi au rădicat părcanele şi au început a iesi V/ părcanele şi au început a eşi b,C,E,G/ oastea Cjj 10 după afară ad. din părcane E/ lipseşte au început M,P/ caiii Bj şi au mulţămit G]mulţămmd M,P/ Dumnedzău Bjj 11-12 lui Dumnezău că au scăpat de turci şi de parcaţii M,P/ lipseşte că au eşit... de la turci. V/ lipseşte mai tare... la turci. b,E,G// 12 că au Cj de Cjj 13 Pedestrime au purces pre cîmpu alături cu obuzul M,P/ pre1 2 b, pre1 Cj lipseşte pe de laturea Cjj 14 Atuncîa b, lipseşte M,P tătarîi Bj Tătarîi eşiîa M.P/ de B Cjj 15 si cu robi Gj cu robi si cu viti M,P/ Decii b,C, lipseşteU.Bjlipseşte caM.P// 16 să scoată C, sâ-ş scoată b',E,G,V/ iar tătarîi D/' iară <iar C> tătarîi îi luoa în goană B,C// 16-17 iar tătarîi îi goiiie şi-i tâe M,P// 17 pînă B,C/ lipseşte în obuz Bj de-i]îi b'j pînă la obuz şi pre carii îi agiungea îi tăiîa E,G/ leşinaţi Bjj 17-18 lipseşte Că era... în cap. M, P//19 170] 140 C,D, 136 G, 147 V, 189 M, lipseşte B, E,P/ lipseşte Atuncea M,P/Seremet feldmarşal b,D,E,G/ să le dea b.E.G.V// 20 pace B.Cj să nu să bată cu 'dînsii b, lipseşte M,P/ei]îei Bjj 21 pace b,C/ după pace ad. cu turcii, că <si P> apoi n-a fi bini de dînsii M,P/şi]că G, lipseşte E//21-r. 7 din p. urm. lipseşte şi nu le-or da agiutor... un om mare ca acela M.PI//21 le vor da agiutoriu C/pitrece B,C/cine]ceiia ce E,G/ lipseşte mai V//
596
597
Deci moldovenii au început a striga şi a-1 blăstăma, cum n-or merge ei să s<ă> bată, că ei îş văd părinţii şl fămeile şi feciorii lor robi la tătari, de 'audziîa Şeremet cu urechile cumu-1 blăstăma. Iar el le dzicea să nu bage 5 sam<ă>, că-i va scoate împăratul, şi care va merge cu dînşii le va da împăratul moşii la Moscu. Şi nu-i era şi ruşine a grăi ce nu i să cădea', un om mare ca acela !
171. Atuneea  mergînd  cîţva  moldoveni depărcior înaintea obuzului, s-au tîlnit cu vro 100 de tătari viind 10 cu cîţva robi de la Iaşi. Şi le era caii obosit şi a lor. Deci f. 370    lovindu-i moldovenii făr<ă> veste / în gura Jijiei, i-au tăiat pe ţătarî, mai pre toţi, şi au dat şi în Prut, de s-au înecat. Şi au scos acei robi toţi.
Şi într-acei robi s-au fost tîmplat de robis<ă> şi pe 15 un căpitan, atuneea purces din Iaşi, anume Tudosie'Cio-horanul. Şi acela au spus atuneea că altă oaste, fără acei tătari, la Iaşi n-au mărs. Atuneea audzind, toţi s-au învoîaşat şi, spuind lui Dumitraşco-vodă, au dat' laudă lui Dumnedzeu.
I Decii B,C/ după blăstăma ad. şi dzicia B,G,V, dzicînd C,D, pre Şeremet şi dzicea E/7 2 merge C/eP^Jîei B,C,V/ după bată ad. cu tătarii Cjj 3 fimeile Cj şi pre ficiorii Cjj 2-4 că iei îş văd unii părinţii, alţii fraţii şi fimeile lor şi ficiorii lor robi la tătari .şi-1 blăstăma pre Şeremet feldmarşal de-i auziîa (Şeremet G>cu urechile B,E,G/ că iei îş văd fraţii, alţii pe ficiorii lor robi la tătari şi-1 blăstăma pre Şeremet, de-i audziîa Şeremet cu urechile lui cum îl blăstăma V// 3 ad. marginal lor D/ de]de-i Cj .după urechile ad. marginal Şeremet Bj cum îl blăstăma B,C// 5 seamă B, samă Cj înpăratul B,C/ carii C,V/ vor merge C,D,G,V// 6 înpăratul B,C/ lipseşte si2 B,E, ■G, V// 7 ce nu i să cădea]minciuni G/ nu să cădea E// 8 171]87 B, 141 C, D137 G, 148 V, 190 M, lipseşte E, P/ lipseşte Atuneea M,P/ mergea B,C/ cîţiva B,C/ depărtişor iB,C,D,E// 9 înnainte B, înnaintea C/ obuzului moschicescu şi acie s-au întîlnit «u cîţva tătari, viind de la Eşi cu robi M,P/ s-au tîlnit[s-a'u tîmplat de s-au tîlnit D/ cu vreo sută B,C// 10 cîţiva B,C/ de la]despre B,E,G/ lipseşte Si le .era... şi a lor. M,P/ caiii Bj obosiţi B, obosiţi, stătuţi Cj lipseşte şi a lor V/ Decii B,C, lipseşte M,P// 11-13 Năvălit-au moldovenii asupra tătarilor'şi fără di vesti tocma în gura Jijiii şi i-au tăiat mai pre toţi şi au dat M,P// li fără de veste B,C,D,E,G/ Jijiii B,C/ i-au]şi i-au Gjj 12 pre B,C/ după dat ad. dintr-înşii unii B,G, au dat unii dintru dînşii E, ad. tătarii D/au dat dintr-înşii unii şi în Prut, vrînd să triacă, s-au înnecat. V// 13 înnecat B.Cj Şi au scos pre acîei robi pre toti de la acîei tătari B,E,G,V/ Şi au scos (moldovenii D> pre acei robi pre toţi C,D// 13-15 Şi au scos pre toţi robii acie, întru cari era şi căpitanul Tudosii Cioho-ireanul M,P// 14 Şijlar B,E,G,V/ într-acîei B, între acei Cj s-au tîmplat Gj de robisă C]de au fost robit B,E,G,V/ pre B,C/ pre anume B,C,E,G,// 15 căpitan, anume Tudosie Ciohoranul, atuneea fiind purces din Iaşi V// 16 Şi a.cel căpitan B,E,G,V/ spus moldovenilor şi lui Dumitraşcu voevoda că alţi tătari n-au mai fost în Eşi, ci numai aceşti ci i-aţi tăiat M,P/ fără de acei B,C,D,E,G// 17 mărsu B, mersu Cjj 18 învoioşat B,C// 18-19 Atunci s-au mai 4nvoeşat (şi M> moldovenii şi au dat slavă lui Dumnezău M,P// 18 ad. ■marginal dat Bjj
172. Atuneea toţ moldovenii au purces în răsipă, carii cum putea, pre la bejeniile <lor>. Atuneea şi moscalii au dat lui Dumitraşco-vodă 200 de moscali, de s-au dus în Iaşi, ca să-ş apuce doamna, să iasă înaintea moscalilor,
5 mai sus, pre Prut.
173. Dumitraşco-vodă, sosind în Iaşi, au odihnit 2 dzile pîn' s-au gătit, neavînd nici unele de cele ce trebuie, nici avea cu cine, că-ş căuta oamenii atunce cineş nevoe sa, de fugia.
10 Atunce era şi cîţva turci balgii în Iaşi, şi mulţi moldoveni din cei ce jăcuis<ă> pe turci îndemna pe Dumitraşco-vodă ca să-i tae şi pre aceia ce mai rămăsese şi era la închisoare, dzicînd că, de or scăpa turcii aceia, ei n-au putere să trăiască în ţară, că turcii ştiu tot cine ce au jăcuit.
15 174. Ce Dumitraşco-vodă n-au priimit acel lucru i- 371 să-1 facă, / ca să-i tae, ce-au socotit că, măcar că sint păgîni, dar ei nu sint vinovaţi, că sînt neguţitori şi le agiunge lor cît i-au jăcuit, de i-au rămas săraci, şi cîtă pediapsă de foame au tras la închisoare. A doa, iar au mai
20 socotit că, de-i va tăia pre balgii, el apoi nu va avea cu cine va merge la Moscu. Că slujitorii şi jacaşii cari-i jăcuis<ă>
1 172]88 B, 142 CD, 148 G, 149 V, 112 P, lipseşte E.Mjlipseşte Atuneea toţ M,P/ toţi B,C/în]întru Cjj 2 cum]încotro M,P/ băjănii M,P/ lor C,D,E,G,V/ Atuneea şi moscalii]împăratul M,P// 3 doao sute de draguni moscali B,E,G,V/ doao sute Cj lipseşte de1 M,P/ de s-au dus]să margă M,P// 4 în]la M,P/ lipseşte ca M,P/ apuce BJ ia MP/ si să iasă B,D,E,G,V, si să li iasă M,P/ înnainte B, înnaintea Cjlipseşte moscalilor M,P// 5 lipseşte mai sus B,E,V// 6 173]143C,D, 127 E, 139 G, 150 V, 192. M, lipseşte B,P/ doao B,C// 6-7 Sosit-au Dumitraşcu voevoda la Eşi şi au zăbăvit doao zil'i de s-au gătit M,P// 7 pînă B,C/ nici de unele cele ce-i trebuia B,E,G,V/ nici de D/ uneli din Cj ce]ce-i C,D// 8 nici avea cu cine]şi nici camini nu-şi găsie M,P că îs căuta Bj atuneea B,C, lipseşte D// 9 nevoia B,C/ fugiia B,C// 8-9_că atunce îs căuta cinişi de capul său. M,P// 10 Atuneea B,C/ cîţiva Bjj 10-11 In Eşi era închişi (şi P> cîţva turci balgii, iar moldovenii (cie M> ci jăcuisă pre balgii, îndemna pre Dumitraşcu voevoda M.P//11 cerjeiei B,V/jecuisă BJecuis C/pre1 2 B,C// 12 ca să-i taîe B,C,V]să poroncească să-i tai M.Pjlipseşte şi pre aceia... la închisoare-P/ rămăsesîe B,C/închisoare B.C//12-16 lipseşte şi pre aceia... ce-au socotit M// 13. după dzicînd ad. moldovenii acei ce-i jecuise B,E,G,V/ de vor scăpa B,G,P/ei] iei B, apoi ei P/ n-au putere B,C]nu pot P//14 după ţară ad. în Moldova D/ fiindcă balgii aciîa stiu tot cine ce au jăcuit P/ jecuit B.C//15 174] 144 C,D, 151 V, lipseşte B,E,G,M,P/ Ce]Iar B,E,G,V/ aceasta n-au priimit P// 16 să facă E/ lipseşte să-t facă... ce-au socotit P/ după taie ad. pre turci B,C,E,G,V/ ce au B,C/ că]zîcînd că M,P// 16-17 sînt1"2 B,C/ei]îei B,C// 16-18 dar vinovaţi nu sînt, fiind neguţitori şi din destul (li M>esti că i-au jăcuit şi (că P> au rămas săraci M.P//18 jecutt B,C/ i-au]au B,C,D,E,V/cîte pedepsi Bjj 19 pediapsă au tras de foame D/de]şi M,P/închi-soare Bj iarăs B,D,E,G,V//20 de-i]de G/pre turcii balgii D,E,G/ apoi el B,E,G,V// 19-3 lipseşte A doa...aii scăpat de moarte. M.P//21 cu cine merge B,E,G,V/merge Cj jecuisă B, jecuis(ă) Cjj
598
59a
pre acei balgii n-or merge cu dîns<ul> şi or rămînea toţi în ţară. Deci cu acest sfat, au poate-fi nărocireâ lor, au scăpat de moarte.
Şi purcedzînd din Iaşi, au trecut Jijie pre la Popricani 5 şi s-au tîlnit la Prut, la Zagarancea, den ceasta parte, cu obuzul moschicescu.
175. Domnif-au Dumitraşco-vodă ţara numai 9 luni, în anul 7218<= 1710); şi au eşit din Iaşi iulie în <16 dzile), iar moscalii au făcut războiul atunce la Stănileşti în iulie 10 <11 dzile).
Deci de la Prut au purces în sus de<n)preună cu moscalii şi au trecut Prutul pre la Ştefăneşti în ceia parte. Şi de acolo am mărsu drept la Movilău, la Nistru. Deci cîţi boiari şi alţii mai de gios, din moldoveni,
15 ce-au eşit cu Dumitraşco-vodă din Iaşi şi au purces cu obuzul, audziîa c-au ertat turcii pre cei greşiţi. Dar nu mai putea să s-întoarcă înapoi sau să fugă într-altă parte 37iv   din obuz, căci că prăda donţii şi /cazacii lui Medhoroţ-schii şi a lui Tanţschii pre cine găsiîa în laturi de obuz,
20 de-i lăsa numai cu sufletele. Ce nu avea putinţă să s<ă> ducă într-altă parte, ce li-au căutat numai să să ţie cu obuzul, cu Dumitraşco-vodă, Că, cînd au venit împărăţiîa, avea ucaz oaste de nu strica nimărui nemic, iar la întors strica tot ce găsiîa.
25     176. Sosind obuzul la Movilău, la Nistru, să luas<ă>
1 acei turci balgii D/ acei turci balgii n-ar fi mărsu <ni;i unul E> cu dînsu, ce ar fi rămas toţi B,E,G,V/ dînsu C// 2 Decii B,C/poate fi şi V/norocirea Cjj A purcezind B.Cjdupă Iaşi ad. Dumitraşco-vodă B,C,D,E,G,V/Jijiîa B,C/ pe B//4-6 Dumitraşcu voevoda au purces din Eşi şi au trecut Jijie la Popricani. Şi sosind la Zagarance s-au întîlnit cu obuzul moschicescu M,P// 5 Zagarancîa B,V/ din ceasta parte de PrutC, lipseşte B,B,Gjj6 obuzul cel mare moschicescu B.E.G//7 175J89 B, 145 C,D, 128 E, 140 G, 152 V, 195 Molipseşte P/ voevoda M/ ţaraJŢara Moldovii B,C,D,E,G,V, lipseşte numai P/noao B,C//8 în anul di la zidire 7218, iar di la Hristos 1700 < 1711 P> ; 'iar din Eşi au purces<eşit P> în luna lui iuliiM.P/ 7219 B,C,D,E,V/zile B,D,E,G,V// 9 lipseşte iar moscalii... Ia Stănileşti în iulie M,P/ războiu B/atuncea B,C/ Stănileşti B/ în luna lui iulie în B,V, în luna lui iulie în zece zile E,G/iulie în C,D/ de zile B, zile D,V//11 Decii B,C/ Dumitraşcu voevoda împreună cu moscalii au purces în sus şiM,Pj dupăPratad. Dumitraşco-vodă B,E,G,V/dinpreună B,C, înpreună G/ dinpreună cu moscalii în sus şi D//12 lipseşte pre M,P/ pre la Ştefăneşti, Prutul B,E, G,V/ după Ştefăneşti ad. iulie în (loc gol) zile D/ lipseşte în ceia parte M.P//13 Şijlar M,P/ am]au B,C,d|e,G,V,M,P/ la Nistru, la Movilău M,P// 14 Decii B,C// 15 ce au B,C//14-24 lipsesc M,P//16 după obuzul ad. moschicescu B,E,G,V/ că au ertat B,C//17 să B,C/ înnapoi B,C/căci că]pentru că E,G//18-19 lui1"2 ]polcovnicului B,C,D,E,G, V// 19 Mirhorodschi B, Mirhorodschii C,D,E,V, Merhorodschie Gj cinejeei ce-i D/ de] din B,D,E,V// 20 sufletile B,C/ să B,C// 21 ţiîe B/ cu obuzuljde obuz V// 22 CăjPentru că E,G/ vinit B,C/ înpărăţiia B,C/ după înpărăţiîa ad. în Moldova B,E,G// 23 ocaz B,V/ oastea Cj nemărui B,C/ nemică B, nimica Cjj 24 întorsu B,C// 25 176]90 B,146C,D, 129 E, 141 G, 153 V, 197 M, 113 P/lipseşte la Nistru M,P/s-au luat M,P//
nişte tătarî, ca vro 200 în urma obuzului. Pe cine găsiîa, tot lua. Şi au dat preste dînşii Ivaneţschii polcovnicul şi cu Tanţschii, cu slujitorii lor moldoveni, ce era la stiag. Şi i-au tăiat pe tătarî şi au prins şi vii vro cinci, şease şi 5 i-au dus la împăratul. Şi au pus de i-au spîndzurat în malul Nistrului, încălţaţi, îmbrăcaţi.
177. Iară după ce-au trecut moscalii Nistrul, au scris împăratul Moscului la turci că, de n-or porni pre craiul Şfedului pîn-în 12 dzi<e> şi l-or ţinea acolo la Tighinea,
10 el încă a strica, pacea, nu a o ţine-o.
178. Dumitraşco-vodă au făcut căutare tuturor moldovenilor cîţi sint cu dînsul şi i-au întrebat, merge-or cu dînsul la Moscu, au ba. Ce toţi au primit, că într-alt chip
f. 372    nu avea cum dzice. Că nu avea cum merge într-altă / parte 15 de răul tîlhăritului. Şi i-au pus Dumitraşco-vodă într-un izvod şi l-au dat la împăratul, de l-au iscălit cu mîna lui. Iar boiarii şi slujitorii aceştila era, anume:
1. Ioan Niculce hatman.
2. Savin Zmucilă vel-ban. 20     3. Gheorghiţi vel-păharnic.
1 la Nistru, iar neşte tătarî, ca vreo doao sute, să luase in urma obuzului. Şi pe cine B,E,G,V/ după tătarî ad. dapă obuz M,P/ Şi pre cine C,D,M,P// 2 tot] ii tot D/luoa B,C/ Ivanenco B,C,D,E,G,V/ şi cu polcovnicul Tanţschii C, şi cu Tanţschii polcovnicul D,V, şi cu Tanţschii polcovnicul şi B,E,G/Ivaneico <Ioa-neico P) şi cu Tanschii polcovnicii M.P//3 lipseşte lor M,P/ stiaguri B,E,G, stia-gurile lor V//4 pre Cj pre tătarî foarte rău B,E,G, pre aclei tătarî foarte rău V/ au tăiat cîţiva tătarî, iar pre 6 tătarî i-au adus <dus P> vii M,P/ prinsu B,C/ vreo Cj şeasle B, şase C// 5 înpăratul B,C/ pus]poroncit înpăratul B,C,D,E,G,V,M,P/ după spînzurat ad. pre acei tătarî B,C,E// 6 după Nistrului ad. pre acei tătarî V/ în-brăcaţi B,C/ după înbrăcaţi ad. Iară după ce i-au spînzurat au mărsu sîngur înpăratul de le da cu biciul la ochi şi-i suduia pre acîei tătarî B,E,G,V//7 177J91 B, 147 C, D, 130 E, 142 G, 154 V, 198 M, lipseşte P/lipseşte Iară M,P/ ce au B,C/toţi moscalii M, toţi la moscali P/ Nistrul în ceia parte B,E,G]în cee parte M,P// 8 înpăratul B,C/ lipseşte Moscului M,P/ turcijviziriul M,P/ peB// 9 pînă B,C/doaosprăzeci B, doaosprăzece C/zile B,C/ lipseşte şi l-or ţinea acolo la Tighinea M,P/ l-or mai ţinea B,E,G,V// 10 apoi şi el nu va tine pace cu turcii, ci a strica-o M,P/ n-a tine-o B,V, nu o va ţinea D,E,G//11 178]91 B, 148 C,D, 131 E, 143 G, 155 V,lipseşte M,F/ Iar Dumitraşco-vodă B,E,G/voevoda M/ tuturoru Bjj 12 cîţijcarii E,G/ sîntjera B,C,D,E,G,V,M,P/merge-vor B,C,E,V// 13 lipseşte la Moscu M,P/ ba]nu M,P/Ce] Şi M,P/au priimit B]au <s-au M> priimit să margă C,D,E,G,M,p//14 nu avea cum zice B,C]nu să pute M,P/ Că de răul tîlhăritului (tîlharilor P> nu pute să margă nici într-o parti M,P'/lipseşte Că nu avea cum D//15 pusjscris B,C,E,G,V/voevoda Mj într-un izvod pre toţi D,pre toţi într-un izvod B,E,G,V,pre toţi în izvod M,P// 16 înpăratul B,C/ lipseşte şi l-au.dat...cu mîna lui. M.P//17 Iară B/Cîţi boeri şi slujitori moldoveni au mers cu Dumitraşcu voevoda în Ţara Moschicească M.P//18 Ion B/ Ion Neculce C,V/vel-hat<man> G//19 Savin Stroiciu Zmucilă E, G/biv-vel-ban Cjj 20 Gheorghiţă B,C/Gheorghiţă Mitre vel-pah<arnic]G//
>.S00
601
f. 37:
4. Iordachi Aristarhu vel-uşer.
5. Pavel Rugină vel-comis.
6. Moglîdea sardar.
7. Ilie Abăza, vornicul despre doamna.
8. Dumitru-aga.
9. Ioan Mirescul polcovnic.
10. Ioan Bănariul vel-căpitan.
11. Brahă, căpitan de darabani.
12. Motoc jicniceriul.
13. Ioan Dzărul, vătav de copii.
14. Nuor Dzărul postelnic.
15. Costantin Dzărul medelnicer.
16. Vasilie Dzărul, tij medelnicer.
17. Mechichi stolnicul.
18. Antiohie cămăraş.
19. Costantin Pîrcălabul medelnicer. /
20. Dima başbulucbaş.
21. Ciut ea căpitan.
22. Apostol căpitan.
23. Toader Mirescul căpitan.
24. Pavăl Mirescul căpitan.
Toţi aceştiia şi alţii mai proşti, mai de gios slujitori, carii aicea nu s-au putut înşira anume, i-au scris împăratul în visterie lui, de s-au dus cu Dumitraşco-vodă. Şi atuneea 25 au dat împăratul lui Dumitraşco-vodă 2.000 de ruble, să le fie de cheltuial<ă> lui şi moldovenilor. Şi l-au orînduit să margă să ernedze la Harcov, preste Nipru, dincolo de Ţara Căzăcească, în slobodzie, aproape de Azac. Că acolo
10
15
20
1 Aristarh CJ uşar C//3 Mogîldea sărdar B,C// 4 Iliie V/vornic B.E//5 Dimitrie B,C,D,E,G, Dumitrii M// 6 Ion C,V/Ion Merescul B.E//7 Ion B.C/Ion Bănar V//8 lipseşte de G//9 jicniceriul B.C//10 Ion C,V//11 Nour P/postelnic B, postelnicel M,P// 12 medelnicear Cjj 13 lipseşte tij V,M,P/medelnicer B, medelnicear Cjj 14 Michicha M,P//16 medelnicer B, medelnicear C, tij med<elnicer> D//18 Ciute B,V//20 Merescul B,E/ căpitan C/după căpitan ad. Fac 24 boeri M.P//22 mai proşti şi mai de gios B,E,V, (şi G> mai proşti decît aceştiia şi mai de giOs C.G//22-25 Aşijdire şi pre toţi cei de (din P> rîndu i-au scris Dumitraşcu voevoda tot anumi în izvod şi au dat izvodul la împăratul şi l-au iscălit. Dat-au împăratul M.P//23 înşira cu condeiul (mieu G> E,G/ aici nu s-au mai scris anume V/înpăratul C, înpăratul pre toţi B,E,G,V// 24 visteriia B,C/lui]sa E,G// 25 înpăratul B,C, împăratului A/ voevoda M/ doao mii B,C// 26 să-i fiîe B,E,G,M, să fie P/ cheltuială B,C/ şi moldovenilor] şi tuturor oaminilor lui, moldovenilor M,P/ după moldovenilor ad. carii au mărsu (vor merge E,G) cu dînsul B,E,G,V, tuturor carii mergea la Moscu C/orînduit] rînduit B, E, G//27 lipseşte să margă D/erneze B.C//28 sloboziîa B.slobozii C, E//27 - 28 la Harcov să iarneză, dincolo de la Malo Rosîe în slobodschie Polchi, aproapi de Azac M,P// 28 Azacu Cjj 28-2 lipseşte Că acolo să cerşusă...că-i loc bun. M,P//.
să cerşusă şi el, lăudîndu-i unii din moldoveni<i> carii ştiia că-i loc bun.
Şi au poroncit la gubernatul Apracsin să-i dea ernatec lui şi tuturor moldovenilor lui, dîndu-i şi 200 de draguni să 5 margă cu dînsul.
179. Iară lui Rent ghenaral şi Tomii spătar le-au scris împăratul moschicescu şi au trimis cu cărţile pe un om a lui, împreun<ă> cu un om a veziriului, să lasă Brăila şi să vie după dînsul, în sus. f 373 io Deci Toma / spătariul, cum au audzit, cum au fugit în Ţara Ungurească, de ş-au mai apucat ceva de acolo. Şi pe urmă au venit la împăratul, la Petreburc, cu cîţva munteni ce-au fost cu dînsul la Brăila.
Şi l-au făcut împăratul ghenarar şi-i da pre an leafă 15 5.000 de ruble. Şi cu vremea ş-au adus şi giupîneasa din Ţara Muntenească.
Şi i-au dat sate în Ţara Moschicească de chivernisală vieţii. Şi trăind acolo cîţva ani, supt poronca împărăţiei,
1 lipseşte şi V// 2 că-i]zicînd că iaste B,C,E,G,V/ locu Cjj 3 după poroncit ad. înpăratul B,C,D,E,G,V,M,P/la Apraxin, cnîazul şi gubernatul de Azac să dea lui Dumitraşco-vodă ernatec bun (lipseşte bun V) B,E,G,V/ lui Apracsim, guber-natoriul, să dei pentru ernatec M,P// 4 lui Dumitraşco-vodă şi tuturor moldovenilor Cjlipseşte lui şi tuturor moldovenilor lui M.PJdupă lui2 ad. carii vor merge cu dînsul B,E,G/doao sute C/doao sute de draguni moscali lui Dumitraşco-vodă să margă cu dînsul pînă acolo (lipseşte acolo G) la Harcov. B,E,G/ după draguni ad. lui Dumitrasco-vodă V// 5 după dînsul ad. să-1 ducă C, pînă acolo la Harcov V//6 179]93 B, 149 C,D, 133 E, 146_ G, 156 V, 195 M, 116 P/ lipseşte Iară M,P/gheneral B,V/ spătar C/ li-au B,C// 6-9 împăratul au scris la Rent (Rest M> ghenărariul şi la Thoma Cantacozino să lasă Brăila şi să vii în Ţara Moschicească, cu toată oaste M,P// 7 înpăratul B,C/ triimis CJ preC// 8 înpreună C, şi dinpreună B,E,G/ lipseşte un E/să lasă (lase G> cetaate Brăila B,E,G//9 să vile BJJ 10 Decii B,C, lipseşte M,P/ Thoma Cantacozino M,P/ lipseşte spătariul M,P/cum2] îndată G/cum au fugitjîndată s-au dus M.P//11 Unguriască B,C/ apucatjluat M,P/ cevajcîte ceva B,D,E,G, V/ceva de]ce au avut M.P//12 pre B/ vinit CJmărsu B.E.V/ Şi de acolo pre urmă au mărs la Gjj 12-13 Iar mai pre urmă s-au dus (cu M) cîţva munteni la înpăratul (la Sanctpierburg. M> M,P/ înpăratul B,C/Petrîburcu B,C/cîţiva B//13 ce au B.Cjlipseşte ce-au fost cu dînsul la Brăila M,P//14 înpăratul B,C/ după înpăratul ad. pe Toma B, pe Toma spătariul E,G,V/gheneral C, gheneral maior B,D,E,G,V/şi-i da împăratul leafă cîti M,P/ liafă C] leafă cîte B,E,G,V/ liafă pre an cîte D//15 cinci mii B.C.D.lipseşte de M,P/rubli pre an M,P/Şi]Şi mai M,P/vremîa B, vreme Cj repetă ş-au adus şi A/ giupîniasa B,C/din]în M.P//16 Munteniască B,C]Moschicească M,P/ după Munteniască ad. la Moscu E,G,V//17 după dat ad. înpăratul Tomii B,E,G,V, înpăratul D/ satejşi sati acolo M,P/ sate în Ţara Moschicească şi un tîrgu anume Periiaslov, în Ţara Căzăcească, pentru ca să-i fie de chivernisală vieţii lui şi a oamenilor lui V//18 după vieţii ad. lui şi a oamenilor lui B,E,G/ Şi trăind Toma acolo cîţiva ani în tîrgu în Periiaslov (în Ţara Căzăcească E,G>, că-i didesîe (înpărăţiia G> şi acel tîrgu şi trăind supt stăpînirea înpărăţii Moscului, s-au schimbat B,E,G/ trăind Thoma V/ poronca]ascultarea C, stăpînirea V/înpărăţiii C, înpărăţiii Moscului V// 18-1 Şi trăind acolo...din viiaţa această lumească]Şi acolo au şi murit M,P//
602
603
f. 373
s-au schimbat şi el din viiaţa această lumască. Iar giupîneasa lui au rămas şi pîn-acmu cu pace\ de trăeşte pre acele moşii ce i-au dat împărăţiîa.
Iar Rent ghenaral s-au rădicat de la Brăila cu toat<ă> 5 oaste în sus pre Şiret, pre la Cernăuţi, tot stricînd şi mîncînd ce găsiîa prin ţară. Şi ţara fugis<ă> de la cîmpu la munte. Şi dac-au audzit că vine Rent pre acolo, să mira încotro vor mai fugi. Deci Rent, de la Cernăuţi au trecut Nistrul în ceia parte pre la Hotin şi au agiuns pe 10 obuzul lui Şeremet acolo, la Polona.
180. Iară împăratul, de acolo de la Movilău, ş-au luat 200 de draguni şi au purces în sus pre Nistru, pre la Cameniţă. / Şi acolo s-au despărţit de obuzul cel mare. Şi de la Cameniţă au luat în sus, prin Ţara Leşască, pîn-unde 15 au găsit pre Avgust-craiul, împreună cu împărăteasa lui, de s-au sfătuit şi s-au odihnit vro trei, patru dzile. Şi atuncea I-au cinstit Avgust-craiul.
Şi şădzînd la masă împăratul cu împărăteasa şi cu mulţi domni leşeşti, si între acei domni fost-au si Adam
1 dintru această viiaţa Cjj 1-3 Iar giupîniasa lui au rămas şi cu un copil (şi cu un copil {cocon C> au rămas C,D,V) de au trăit multă vreme cu pace <cu pace multă vreme C) pre aceli moşii ce i-au (li-au C) dat (fost dat E,G> înpărăţiîa (pînă la sfîrşitul (săvîrşirea G> vieţii lor B,E,G,V) B,C,D,E,G,V/ lipseşte Iar giupîniasa lui... ce i-au dat împărăţiîa. M.P//4 ante Iară 93 B, 34 E, 147 G, "l57V/ lipseşte Iar M,P/ ante Rest (Restul P): 196 M, 117 P/gheneral B,C/ghinărariul au purces din Brăila M,P/ toată B,C//5 oaste (lui C, ce era cu dînsul E) şi au purces în sus B,C,D,E,G,V/ Siretiu B,C// 5-9 pre la Cernăuţi, apoi pre la Hotin şi acolo au trecut Nistrul M,P// 6 fugisă B.C//7 dacă B, de(a>ca Bj Rent gheneral B,C,D,E,G,V// 8 miera E/încătro B,C/ Decii B,C/ Rent gheneral B,C,B,B,G.Vjdupâ Cernăuţi ad. au mărsu şi B,E, G.V//9 Nistrul pre la Hotin în ceia parte şi D//9-10 agiunsu obuzul cel mare(mosc.hi-cescu E,G) ce era cu Şeremet feldmarşal acolo, în Ţara Leşască, la cetate la Polono B,E,G, agiunsu pre obuzul lui Şeremet în Ţara Leşască la cetate la Polono C,\r/lipseşte pe M,P//10acolo]la cetate' D, lipseşte M,P//11 180J94 B, 150C.D, 135 E, 148 G, 158 V, 197 M,lipseşte Bj lipseşte Iară M,P/înpăratul Moscului B,E,G,V, înpăratul moschicescu Cj lipseşte de acolo C,M,P//11-13 de la Movilău s-au dus pre Nistru, pre la Cameniţă. Şi di acolo M,P// 12 doao sute B,C/ draguni moscali Gj pe1 B//14 de B.Cjlipseşte de la Cameniţă M,P/au luat]s-au dus M,Pjlipseştc în sus M,P/ pînă C/ unde C//14-16 prin Ţara Leşască dinpreună cu înpărătiasa lui Ecaterina (lipseşte Ecaterina V),pînă la Varşav, la scaunul crăescu, unde au găsit pre Avgust craiu] leşescu,de s-au sfătuit (cu dînsuV) B,E,G,V//15-16 lipseşte împreună cu împărăteasa lui de s-au sfătuit M,P//15 craiul leşescu C,D,M,P/dinpreunăC/ împărătiasa C/lui]sa C//16 vreo C/trii B,C//16-17 şi acolo s-au odihnit cîţiva zili, priimindu-1 Avgust-craiul cu mari cinsti M.P//17 Şi atuncea (lipseşte atuncea V)l-au cinstit pre înpăratul craiul Avgust, făcîndu-i masă mare, benchet (benchet, masă mare V> B,E,G,V/ craiul Avgust pre înpăratul,făcînd benchet.masă mare .înpăratului C//18-19 lipseşte Şi...şi Adam M.P//18 şezind B,C/înpăratul cu înpărătiasa B.Cjdupă înpărătiasa ad. şi craiul cu crăiasa B,şi cu craiul Avgust şi D,G,(lui E)şi craiul şi cu mulţi E.V//19 leşeşti Bj si]iar B,E,G/ acîei Cjad. ulterior domni1 Aj după domni ad. leşeşti B,E,G,V// '
Sinavschii hatman şi cu hătmăneasa lui. Şi între alte voroave, multe can cu glumă, dzis-au hătmăneasa lui Sinavschii cătră împătatul moschicescu acestea cuvinte: „Mult mă mir de voi împăraţii şi craii, cum de nu vă
5 ţineţ de cuvînt şi ne amăgiţi pe noi. Că mai anţerţu ni-au dzis noao, tuturor leşilor, craiul Şfedului să ne gătim cu toţii să mergem să ernăm în stoliţă moschicescă, împreună cu dînsul. Şi noi cînd ne gătiem să mergem, pre cuvîntul lui, el ni-au amăgit şi n-au mărsu la stoliţă, şi s-au dus
10 la Tighinea. Şi acum'împărăţiîa-ta ni-ai dzis să ne gătim să mergem la Ţarigrad  şi noi ne bucurasem tare c-om merge de om vedea Ţarigradul. Şi cînd noi ne gătiem, măria-ta n-ai vrut şi ti-ai întorsu înapoi", f. 374 Iar împăratul au rîs atuncea, şi cu toţi / cîţi era la
15 masă, şi i-au dzis: „Păcat că nu eşti tu bărbat, să te chiemi Sinîavschi. Că de ai hi tu bărbat, să nu hii fămeie, adevărat aş merge cu tine la Ţarigrad. Iar bărbatul tău au zăbovit ostile, nu li-au trimis mai în grabă. Pentru acela nu m-am duş în Ţarigrad".
20 181. Şi de la Avgust-craiul au purces împăratul la Rîga, unde era Menjic cu ostile lui, carii sta împotriva Şfedului. Iar de acolo, de la Rîga, s-au dus la Petreburc, la scaonul său de iarnă.
1—19 lipsesc M,P// 1 hatman corunnii B,C,G, ce era hatman corunnii D,E, hatman vielchi corunnii V/ lipseşte ca V/ hătmăniasa B.C// 2 lipseşte can cu glumă E,G/ hătmăniasa B,C/ luijhatmanului B,C,E,G,V//3 înpăratul B,C/ aceste B, Cj cuvinte B.C//4 mier B,C,V/ înpăraţii B,C// 5 ţineţi. B,C/ pre B,C// 6. Şvedului V// 7 mergem B,C/ să mergem cu toţii Gj înpreună B,C// 8 gătiîam B,C// 9 şi2Jce B,E,V//10 acum C/împărăţiia-ta]măriia-ta B,E,G//11 bucurasăm C,V//12..că om merge B,C/ videa B,C/gătiiam B, gătiiam C//13 măriîa-ţa B, măriia-ta Cj n-ai vrut să mergi B,C,D,E,G,V,n-ai vrut să mergi la Ţarigrad Bjlipseşte întorsu Cj înnapoi B.C//14 înpăratul B,C/atuncea au rîs B,E,G//15-17 i-au dzis înpăratul hătmănesii (lipseşte hătmănesii C,D>: ,,De ai hi tu bărbat să nu fii fimeîe.şă ie chiemi tu Sinavschii, adevărat,as merge cu tine la Ţarigrad". (cu tine aş merge la Ţarigrad B,G, cu tine,adevărat,aş merge la Ţarigrad E> B,C,D,E,G,V//17 Iară B//I8 zăbăvit B,C,E,V/nu]şi nu Bj Şi pentru V//20 181]95 B, 151 C,D, 136 E, 149 G, 159 V, lipseşte M,P/Şi]Iar M,P/Iară înpăratul moschicescu.de acolo de la craiul Avgust.de la Varşava.au purces şi au mersu (la cetate E,G>la Riga B,E,G,V/ Avgustu C/după craiul ad. leşăscu M,P/au purces]s-au dus M,P/înpăratul CHpseşte M,P//21Riga C/ unde era Menjic feldmarşal B, unde era Alexandu Daniilovici, feldmarşal Menjic C, unde era Menjic Alexandru Daniilovici feldmarşal D,V, unde era cnîazul Alexandru Daniilovici Menjic feldmarşal E,G,unde era şi Mijicov M,P/ ostili C/luiJînpâratului M.Bjlipseşte carii sta G.carii sta împotriva Şfedului M,P/ înprotiva B.C//22 lipseşte de acolo M,P/de la Riga B,de la cetate (de la E,G> Riga C,D,E,G/s-au dus di iarnă în Sanctpeterburgu.în scaunul său M,P/Petrîburcu B, Petrburc C//
604
605
182. Iară Şeremet, cu obuzul şi cu Dumitraşco-vodă, au mărsu de la Movilău pîn'la Şarhorodul. Şi de acolo s-au despărţit de Dumitraşco-vodă şi au purces spre Ţara Leşască, cu toat<ă> oastea lui, cît mai rămăsese
5 de o mai sătura, pre la Nejboji şi de la Nijboji la cetate Polono, de au deşărtat-o de oaste moschicească şi de alte lucruri ce era, că o ţinea moscalii.
Şi apoi au rădicat toţi oamenii di prin tîrguri şi de prin sate, cîţi era în Ucraina, şi i-au trecut pre toţi preste 10 Nipru în hotarul moschicescu. Şi au trecut şi el cu toat<ă> oastea, de au aşădzat-o la ernatec în Ţara Căzăcească, iar el cu curtea lui s-au aşădzat în tîrgu în Prelumpca.
183. Iară Dumitraşcu-vodă, de acolo de la Şarhorod, după / ce s-au despărţit de Şeremet, au purces 'drept la
15 Chiov, pre la Nemirova, prin cîmpul pustiiu, că pre acolo era atuneea locul pustiiu, numai cu cele 200 de draguni şi cu moldovenii, cîţi era cu dînsul. Că mai fusese şi nişte cazaci, cu Medhoroţschii şi cu Rcgojenţschii, şi l-'au lăsat în urmă pre Dumitraşco-vodă. Şi aceia s-âu dus
20 înainte.
1 182]95 B, 152 C,D, 137 E, 150 G, 160 V, 198 M, 118 P/lipseşte Iară M,P/ Şeremet feldmarşal B.C.D.E.G/cu^şi cu M/obuzul luiC, obuzul său P, obuzul cel mareB.D, £,G,V/cu2]înpreună cu M,P/voevoda M//2 mărsujpurces M,P/ de la Movilău şi'au mers într-un loc pînă la Şarhorod <mersu înpreună pînă la Sagorod P> M,P/pînă B,C/ Şargorod B, Şarhorod C,E,V/Şi]Iar M.P//2-4 Şi de acolo au purces Şeremet spre Ţara Leşască V//3 voevoda M/ şiJŞăremet şi M.P/după purces ad. Şeremet B, E.G//3-4 cu toată oaste au purces prin ŢaraLeşască M,P/spre]pin B,E, prin C//4 toatăB.C/oaste B//4-5 lipseşte lui, cît mai...sătura, pre M,P/cîtă mai rămăsesîe B.C//5 Nejiboje1-2 B,C,V, Mejiboje1"2 D,E,G/şi de la]apoi laM.P/ lipseşte Nejiboji la M,P/la cetate la B,C,D,E,G,V//6 despre cari M,P/deşertat-o B,C/ oastea C/ după moschicească ad. şi de puşci C, şi de puşcile cele mari B,E,G//7 cum şi de alte lucruri a lor <ce era M> M,P/ după era. ad. in cetate V/că o tineajeă o stăpîniia B,G, că atuneea o stăpîniîa E/ lipseşte că o ţinea moscalii M.Pjdupă moscalii ad. fiind în Ucraina C//8 lipseşte Şi M,P/ după rădicat ad. din Ucraina M,P/ pre toţi C,G,V,M,P/de B,C//9 lipseşte cîţi era în Ucraina M,P/OcrainaB, V//10 Nipru] Nistru A/ după el ad. Niprul B,E,G,V/toată B.C//11 oaste B/ de au asezat-o B,C]şi s-au asăzat cu oaste M.P//12 el]Şeremetşi B,V, Şeremet feldmarşal si E,G/ lipseşte iar el cu curtea... în Prelumpca. M,P/ aşezat CJa'sezat la ernatec' B E G V/ Prelupca B,D,E,V// 13 183]95 B, 155 C,D, 138 E, 151 G, 161 V.lipseste M,P/Iar'B, lipseşte M,P/ voevoda M/ lipseşte de acolo M,P/de la]din M.P//14 lipseşte după ce s-au despărţit de Şeremet V,M,P/ Şeremet feldmarşal E/ purces]mers M,P//14-r. 14 din p. urm. drept la Chiev, însă cu mari griji prin Ţara Leşască, că-i luasă urma 1.000 zaporojeni şi cu cîtăva somă de tătarî.Şi numai cu un sfert de ceas nu l-au agiuns pînă la Bila Ţercov. Şi acolo în Chiev au <s-au P> odihnit M,P// 15 prin] printr-un B,C, D,E,G,V//15-16 lipseşte că pre acolo era atuneea locul pustiiu B,C, E,G,V// 16 celi doao sute B,C/ draguni moscali B,E,G// 17 fusesie B,C/ neşte B//18 cu polcovnicul Mirhorodschii şi cu Savva <Sava C,V> Rogojenschii B,C,E, G,V/ Mirhorodschii Dy/19 pe B/ acela B, lipseşte G//20 înnainte B,C//
184. Deci Dumitraşco-vodă, rămîind mai în urmă numai cu acele 200 de draguni, precum mai sus s-au pomenit, nu era mult să-i ia zaporojenii de grumadzi înpreun<ă> cu tătarii. Că prinsese limbă şi-i luas<ă>
5 şleavul, să margă după dînsul să-1 prindză. Şi cale numai de un civert de ceas, de nu l-au agiuns să-1 îa de grumadzi, cu toat<ă> tabăra lui. Că era ca la 1.000 de zaporojeni şi mai bine, împreun<ă> cu tătari amestecaţi. Ce norocul lui au fost că au fost apucat de au agiuns în tîrgu în Bila
10 Ţărvcî. Şi acolo în tîrgu era cetate şi puşci şi oaste moschicească. Şi vădzînd zaporojenii c-au agiuns în Bila Ţărcvî, s-au întors înapoi. Iar Dumitraşco-vodă nemic de aceasta nu ştiia; mai pre urmă au oblicit.
185. Şi de acolo au mărs în Chiov, de s-au odihnit 15 2 săptămîni, dîndu-i moscalii ce-i trebuia, nemic nu-i
lipsiîa. Şi cînd au vrut să purceadză de acolo, din Chiovi,/ f. 375 mulţi moldoveni au vrut să rămîe acolo şi nu vrea să mai margă cu Dumitraşco-vodă înlontru. Şi încă şi Ion Niculce hatmanul nu vrea să mai margă cu dînsul, gîndind că 20 doar ne-or lăsa din Chiov de ne-om întoarce la pămîntul nostru. Iar Dumitraşco-vodă n-au vrut să ni las<ă> să rămînem, ce au mers la comendatul de Chiov şi i-au
1 184] 154 C,D, 162 V, lipseşte B,E,G/ Decii B,C// 2 aceli B, celi C/doao sute B,C/ draguni moscali B,E,G, draguni şi cu moldovenii D/pomenit]scris B,C,E,G,V//3să-i] sâ-1 B,C,D,E,V/ zaporojenii C// 4 înpreună B, şi înpreună Vjdinpreună C/prinsesie B,C/ luasă B// 6 lipseşte civert de C/ agiunsu B,C// 7 toată C/ cu toat<ă> tabăra lui] cu toţi oamenii lui B,E,G,V/ erajau fost V/o mile B, o mie C/zaporojeni B// 8 înpreună B,C/ nărocul B// 9 că au apucat B,D,E,V/ norocul lui au fost că au intrat în tîrgu G/ agiunsu B,C/ Bila Ţercvi B,C,D,E,V//10 erajiaste E,G,V/cetate B,C, cetate <facută G> de pămînt E,G//11 văzind B,C/zaporojenii B/că au agiunsu nc) Bila Ţercovi B,C,D,E,V// 12 întorsu înnapoi B,C/ Iară B/ nemică B,C/de aceasta nemică E,G// 13 lipseşte mai Gjj 14 185] 155 C,D, 139 E, 152 G, 163 V, lipseşte B/ de acolo de la Bila Ţercvi au mărsu Dumitraşco-vodă B,E,G,V/ după mersu ad. Dumitraşco-vodă C//15 doao B,C/ dîndu-i moscalii conac C, dîndu-i moscalii conac de toate cele <toate ce-i V> B,E,G,V/ce-i]de celi ci-i M,P/nemică B,C// 16-21 Iară la purcesul lui Dumitraşco voevoda din Chiev.unii din boerii moldoveni nu vre să mai me<a>rgă cu Dumitraşcu voevoda.ci iar vre<ci le era voe P>să rămîi în Chiev si din Chiev să să întoarcă în Moldova M,P//17 rămîîe B,C/acolo]la Chiov B. E,G,V, acolo în Chiov C//18 înlăuntru C.înlăuntru piste Nipru.în Ţara Moschicească B^EG^V/ Neculce B,C, Neculce hatman V//19 lipseşte mai V/dînsul] Dumitraşco-vodă B E,G V// 20-21 <ca doară C> îi vor <i-or B,V> lăsa moscalii de să vor întoarce la pămîntul lor în Moldova (lipseşte în Moldova C> B,C,D,E,G,V// 21 să-i lase <lasă C> să rămîîe B,C,D,V// 21-6 Mers-au Dumitraşcu voevoda la comendatul de Chiev. Arătatu-i-au izvodul cel iscălit de înpăratul şi îndată i-au dat de grumazi lui Dumitraşcu voevoda M,P// 22 mersu B,C/ de Chiov]de la cetatea de la (lipseşte de la G> Pecersca B,E,G,V, de Chiov de la Pecersca D//
606
607
arîtat izvod, cu iscălitura împăratului, de cîţi boîari era, ce-1 făcusă la Movilău, dzicînd că sintem daţi' pe mîna lui şi nu ne va lăsa să ne ducem la turci, să facem vreun vicleşug. Că el a vrea să dea samă pentru noi la împăratul. 5 186. DeGi comendatul, vădzînd aşea, i-au dat pe toţi pe mîna lui Dumitraşco-vodă cu sila, şi i-au dus cu vartă pîn'la Harcov. Şi acolo încă, după ce-au trecut Ţara Căzăcească, încă era pîn'la Harcov, cale" de 2 dzile, un cîmpu pustiiu pentre Harcov şi pentre Ţara Căză-10 ceaşcă. Şi acel cîmpu iaste şleavul' tătarilor■ cînd pradă de la Crîm. Şi iară cu grijă şi cu mult<ă> spaimă au mers, pîn'au agiuns la Harcov.
187. Iară Luca visternicul venisă mai pre urmă, în Ţara Leşască, după noi la Chiov, şi cu Sandul Sturdzea 15 stolnicul. • >■ ..- <
Nevrînd ei să margă cu Dumitraşco-vodă, nu i-au putut lua, nici comendatul nu i-au dat, nefiind în izvo-f. 375v   dul împăratului, / gîndind că i-or lăsa moscalii să s-în-
1 arătat B,C/ înpăratului B.Cjdupă era ad. într-acel izvod B,E,G,în izvod scrişi
C//2 la Movilău, precum mai sus s-au scris, dzicînd Dumitraşco-vcdă B,E,G//2-3 făcusă acel izvod la Movilău, precum mai sus s-au scris; dzicînd Dumitraşco-vcdă că sînt acîei boîari daţi pre mîna lui şi nu-i va lăsa să să ducă V/ sînt daţi acîei boiari pre mîna lui (pre mîna lui acei boiari C'D> şi nu-i va lăsă să sa ducă la
turci B,C,D,E,G//3 să facă vreun vicleşug B,C,D,E,G,V//4 a vrea]avea C/ să dea samă la înpăratul pentru dînşii (pentru dînşii la înpăratul C,D,V> B,C D E G V//5
186]96 B, 156 C,D, HO E, 153 G, 164 V/Decii B,C/văzind B,C/aşa B,C//5-6p're1-* G/i-au dat pfe toţi pre acîei boîari ce era în izvod cu iscălitura înpăratului pre mîna B,E,G,V// 6-7 vodă pre toţi boerii moldoveni. Şi aşa au purces cu toţii din Chiev şi au mers pînă au agiuns la Harcov. Şi şi acolo i-au dat moscalii de toati celi ce-i trebuia; şi încă îi şi prisosea. M,P/ lipseşte cil sila B,E,G,V/ şi au (i-au E> dus pre.unii dintr-înşii cu vartă.cu calaur, cu pază (lipseşte cu vartă G,cu calaur, cu" pază V>,<pînă la Harcov V> nevrînd iei să margă de bunăvoîa lor B,E,G,V//7 pînă Iâ Harcov C, lipseşte B,E,G/ ce au B,C//7-18 lipsesc M.P//8 încă ]si G/si eră incă B,E,V/pînă B,C/ doao B/ după zile ad.şi era B,E,G,V//9 pintre1"2 C/Ţara Le-şască.Căzăcească B//10 iaste]era D/şliavul C/ prăda- D//11 de B,C// grije B,C/ multă B.C//11-12 mărsu, pînă au agiunsu B.C//13 187]97 B, 157 C;D, 141 E, 154 G, 166 V//13-16 Iară Luca vistiernicul şi (lipseşte şi G> cu Sandu! Sturzea stolnicul <îei V> încă să afla (acolo V> în Chiov (la acia vreme; mersesîe mai pre urmă V> Şi nevrînd iei, aceştiboîari (lipseşte aceşti boîari V> să margă B,E,G,V/ Iară Luca visternicul viind prin Ţara Leşască la Chiov şi cu Sandul Sturzea stolnicul şi nevrînd ei să margă C/Iară Luca vistârriicul, tree'înd Nistrul în cela parte, pre la Hotin, şi cu Sandul Sturzea stolnicul şi cu oastea lui Rent gheneral au mărsu înpreună prin Ţară Leşască, pînă la cetate lă Polono, unde au agiunsu şi obuzul cel mare moschicescu, ce era cu Şeremet feldmarşal. Iar de acolo, de la cetâtâ de la Polono, au mărsu la Chiov tot dinpreună cu obuzul lui Rent gheneral, pînă la Chiov. Iar după ce au agiunsu lâ Chiov, nevrînd aceşti boiari să margă D//17 luoa B,C/i)efiind iei V//17-18 nefiind iei în (nefiind scrişi înD>izvodul(ce era cu iscălitura înpăratului B,E,G> (netîmplîndu-să lă Movilăi cînd s-au făcut izvodul D>şi gîndind(ei E>B,D,E,G,//18 şi gîndind C,V/că-i vor lăsa B,C,D,E,G,V/ să B,C//
toarcă înapoi. Deci moscalii nu-i lăsă să s-întoarcă înapoi; că venis(ă> şi Galenici cnîadzul mai pre urmă în Chiov, de ţinea drumul tare închis, de nu lăsa pre nime să ias<ă> din'Chiov încoace. Că era un om rău, şi nici de mîncat, 5 nici de cheltuială nu le da.
Şi s-au ispitit într-un rînd să fugă, şi i-au prins şi i-au ţinut închişi o lună. Şi apoi i-au dat pre chizăşie Tomii ghenarariul'ui şi i-au slobodzit. Şi au şădzut un an acolo în Chiov, pînă' ş-au mîncat tot ce-au avut. Şi apoi de al
10 doile rînd s-au ispitit cu fuga, de au scăpat încoace, de au venit în Moldova. Şi alţi moldoveni, cîţi s-au mai tîmplat în Chiov, tot aşea, cu fuga, au scăpat.
188. Şi cîţi scăpa din Chiov încă cu multă grijă veniîa pîn-agiun'gea' spre Cameniţă, că, rămîind locul pustiiu,
15 era tîlhărit mult, şi leşii avea pizmă pre moldoveni, căci s-au închinat la moscali. Deci pre cîţi prindea, îi tot jă-cuia ; şi pre unii îi şi omorîîa, pre alţi-i punea la poprial<ă>. Numai Adam Sinîavschii hatmanul să punea pentru dîn-şi(i> şi pre cari-i obliciîa că-s închişi, trimitea de-i scotea
20 şi-i mi'luîa. Şi pre unii îi punea la steaguri, dîndu / poronca L 376    să le dea pace. Şi leşii, furiş, tot îi strica.
1-21 lipsesc M.P//1 înapoijla pămîntul lorC, la pămîntul lor în Moldova B,E,G,V/ Decii B,C/ lăsa B,C/ să B,C/ înnapoi B,C/ lipseşte să s-întoarcă înapoi V//2 vinisă (vinisîe B> şi cnîazul Dimitrie Galicin B,C,D,E,G// 2-3 că vinisă la Chiov şi cnîadzul Dimitrie Galicin mai pre urmă şi ţinea V//3 tare B/nime B,C/ iasă B.C//4 în-coaciB/ de mîncat] proviiant, zaharea B,D,E,G, proviiant V//4-5 şi nici de cheltuială, nici proviiant nu le da C//6 prinsu C//6-8 lipseşte Şi s-au ispitit... şi i-au slobodzit. B,E,G,V//7 o lună]trii săptămîni C/ chizăşiîa C// 7-8 ţinut închişi trii săptămîni pre Luca visternicul şi luundu-1 în chizăşie Toma gheneralul Cantacozino l-au slobozt. Aşijderea şi pre Sandul Sturzea stolnicul l-au luat în chizăşie Matei Sturzea, careli să afla acolo mai denainte vreme. Aşijderea şi pre Mogîldea sărdar l-au luat în chizăşiîe Chighiiaciu polcovnicul. Şi aşea au scăpat aceşti boiari de la închisoare, de i-au slobozit D// 8 gheneralului C/ şezut C/un an şi mai bine acolo C/acolo]şi mai bine D// 8-10 Şi au şezut aceşti boîari acolo mai vreo doi ani (acolo E> în Chiov (lipseşte în Chiov G> pînă au cheltuit ce au avut şi apoi cu fuga au scăpat din Chiov încoace B,E,G/ Şi ş-au vîndut aceşti boiari ce au avut de au cheltuit şedzind acolo mai doi ani.Şi cu fuga au scăpat din Chiov încoaci V//9 pînă ce D/ş-au mîncat]au cheltuit C.BJlipseste tot C.D//10 doilea Cjdupă scăpat ad. din Chiov D//11 vinit B.Cjlipseşte mai B.E.Gyjdupă tîmplat ad. la acea vremîe V//12aşaB,C//13 188]158C,D, 167 V, lipseşte B,E,G/grije V/ viniia B,C// 14 pînă agiunge B, pînă a agiunge C,V/spre]la Gj rămîindu Cjj 15 căcijpentru căci C,D, pentru că E.G//16 să închinasă C, să închinase de bunăvola lor la moscali B,E,G,V/Decii Cjdupă îi prindea ad. leşii Cj jecula Cj Si pre cîţi moldoveni îi prindea leşii îi tot jecula B,E,G,V//17 iar (lipseşte iarC>pre alţii îi punea la poprială (la închisoare C>B,C,E,G//18 Sinavschii hatman corunnii B,C,V, Sinavschii hatmanul corunnii D, Sinavschii ce era hatman corunnii E,G// 19 dînşii C]moldoveni B,D,E,G,V/ că-s]că sînt B,C,E,G,V/trimitîa B, triimitea Cjdupă scotea ad. de la închisoare E,G// 20 stiaguri Cj după steaguri ad. de le da liafă B,E,G,V/dînd poronca leşilor B,C,E,G,V// 21 pace B,C/ Şi]Iar V/ pre furiş V//
608..
609
189. Dumitraşco-vodă, după ce s-au aşădzat la Har- M cov, zahara prea multă îi da şi lui şi tuturor moldovenilor, ■ cît nu putea birui să o mănînce. Şi i-au mai dat pe dea- 1 supra şi 13 sate a unui ghenaral, ce-1 chiema Sidlovschii, m
5 pline de pîine şi de hălăşteîe cu mori şi cîte doao, trei I
sute de oameni într-un sat. Şi bucate, vaci, boi, oi, stupi, W
odoară, toate le dedese lui Dumitraşco-vodă, sirmeaoa fl
acelui ghenărar, cădzind el într-o greşal<ă>. m
190. Deci Dumitraşco-vodă nu vrea să ţie pre moldo- ■ 10 veni cu dragoste, ca pre nişte streini ce ş-au lăsat casele ■
şi s-au streinat de moşiile lor pentru dînsul, ce vrea să-i M
ţie mai aspru decît în Moldova. Că i se schimbasă hirea ■
într-alt chip; nu precum era domn în Moldova, ce pre- ■
cum era mai nainte, tînăr, pre cînd era beizade în dzilele m
15 frăţine-său, lui Antiohie-vodă, încă şi mai rău şi iute la ■
beţiie. Să scîrbiîa, şi uşa îi <era> închisă, şi nu lăsa pre ■
moldoveni necăiuri din tîrgu să iasă afară, fără ocazul 1
Şi cu cazacii de loc iară să învrăjbisă rău, că nu-i 20 ţinea într-o nemic. Deci şi moscalii cei mari încă<-l>
urîsă, pentru căci îl iubiîa împăratul şi-i d6d£să nume mai * sus decît a tuturor.
191. Atuncea s-au sculat Savin Zmucilă banul şi mult
f. 376v   l-au / amestecat la Şeremet, dzicînd că „eu cînd ne-am I
25 închinat la Ieşi, cu Petriceico-vodă, avea cinste şi boîarii I
1-25 lipsesc M.P// 1 189J98 B, 159 C,D, 142 E, 155 G, 168 V/Iară Dumitraşco-vodă V/după cie B/ aşezat B.C.V//2 zaharea B,C,V]proviiant, zairea E,G/ pre B/ după da ad. moscalilor B,D,E,Vjlipseşte şi1 B.G.V//3 mănîncîe B,V/i-au]li-au Cj lipseşte pe deasupra B,C,E,G,V//4 triisprăzece B,C/gheneral B,C/ ce s(ă> chiema anume Sidlovschii G//5 după hălăşteîe ad. cu peşte şi B,D,E,G,V/ cîte cu B,E,G,V/ lipseşte doao V/trii B.C//6 după bucate ad. ce au avut G// 7 didesîe B,C// 8 gheneral B,C,E,V/întru o pricină i greşala G/greşală B.C//9 190]99 B, 160 C,D, 143 E, 156 G, 169 V/ Decii B,C/ţiie B//10 dragoste B,C/neşteB//llînstreinat B,C,D,E,V/ lor]sale B,E,G//12 ţiîe B/ schimbase firea B.C//13 nu precum cînd G.V/domnu B.C//14 mai înnainte B, mai înnainte vreme C,E,G,V/pre cînd era beizadea (baizade B> tînăr B,C,E,G/ lipseşte tînăr V/ zilele Cjj 15 Antiohii B.C//16 după beţiie ad. la mîniîe D/ Şi să scîrbiîa de fiece şi uşîa îi era B,E,G/ Să scîrbiîa fie di ce C/îi era C,D,V//17 necăiri să iasă din tîrgu afară, fără de B,E,G,V/ nicăiri C/ fără de C.D//19 de]cei de B,C,D,E,G,V/locu B/învrăjbise B//20 nemică B,C/Decii B.Cjlipseşte şi B,E,G/mare A/ încă îl urîse B, încă îl urîsă C,V//21 pentru că E/pentru că-1 iubita Gj înpăratul B,C/didesîe B,C/nume B.C//22 al tuturor B,C, al tuturor senatorilorV//23 191J99 B, 161 C,D, 144 E, 157 G, 170 V/Savin Stroici Zmucilă G//23-25 şi mult l-au pîrît pe Dumitraşco-vodă,amestecîndu-1 cu voroave rele la Şeremet feldmarşal,dzicînd că el cînd s-au închinat B,E,G,şi mult l-au pîrît pre Dumitraşco-vodă cu voroave rele, dzicînd că el cînd s-au închinat V// 24-25 iei cînd s-au închinat Cjj 25 lipseşte la B/ Petriceico B, Petriceaico Cj cinste C/Şi avînd B,E,V,Şi avea C,D, Şi avînd el Gjj
ca şi domnul". Şi cărţi de la Sobeţschii craiu, ce era atuncea, şi le arăta lui Şeremet, precum au avut voie boîarii, şi cînd le-au fost voia, s-au dus în ţara lor, în Moldova; iar Dumitraşco-vodă va să-i facă robi în ţara creşti-5 nească.
Şi multe ca acestea, care nu le pociu toate să le scriu cu condeiul mieu, după cum sint firile moldovenilor, carii nu pot nici la casele lor trăi să nu s<ă> sfădească, dar în ţară streină. Că şi cînd au fost cu Petriceico-vodă, 10 iar destule sfădzi au fost şi atuncea între domn şi între boiari, ca şi aemu. Care pre urmă iar lor ş-au stricat, ca şi aemu de la moscali, care mainte să va arăta.
192. împăratul Moscului, după ce s-au aşedzat toţi la ernatec, precum s-au scris mai sus, scris-au la Şeremet
15 şi la tot sinatul şi gubernaţii cei mari, de au mersu toţi la Petreburc, la sfat. Şi atuncea au mers şi Dumitraşco-vodă la împăratul.
193. Deci, după ce s-au strîns toţi, au început împăratul a-i întreba pe toţ: ţinea-vor pacea cu Turcul, au ba,
20 şi da-or ce-au giuruit, au ba?
Deci sinatul cel mare au dzis nemic să nu dea, şi să f- 377    s-apuce de var<ă> iarăşi de războiu. Căci/de s-au tîmplat aemu aşea smintiala, de aemu să va chivernisi într-alt
1-23 lipsesc M,P// 1 lipseşte la G/craiul Sobeţchii C, Sobeţchii craiul leşescu D/ era] au fost Cjdupă atuncea ad. pre aceli vremi D//1-2 Sobeţchii craiul ce fusâsîe atuncea craiu în Ţara Leşască le arăta V/ Sobeţchii craiul leşescu ce au fost (craiu E,G> pe aceli vremi (lipseşte pe aceli vremi G) pre atuncea, le arăta lui Şeremet feldmarşal B,E,G//3 li-au fost B,C/în]la B,C,E,G,V//4 creştiniască B,C// 6 aceste B,C/care nu să pot scriie toate (toate a le scrie C, toate scrie G> cu B,C,E,G/să le scriu toate D// 6 — 7 lipseşte care nu le pociu... cu condeiul mieu V//7 lipseşte mieu C,G/sînt B,C/hirile B,V//8 nu pot trăi nici la casele lor C,D,V/ să sfădiască B, s(ă> sfădias-că C//9 dară C/dară încă în B,D,E,G,V/Petricîaico B, Petriceaico C//10 iară B/ lipseşte şi atuncea V/ domnu Cjj 10-11 au fost şi atuncîa ca şi acum.Care mai pre urmă iarăş lor ~Bjjlipseşte între domn şi între boiari E, Gjj 11 acmu]cînd moscalii D/ Carii C, Care mai D,E,G/iarăşi lor E, iarăş loru-ş Gjj 11-12 lipseşte ca şi aemu...să va arăta. V//12 acum B,C/care B]precum C/mai înnainte ~B,C,T),lî.jdupă arăta ad. istoriîa la rînd E,G// 13 192] 100 B, 162 C,D, 145 E, 158 G, 171 V/înpăratul B,C//14 precum mai sus s-au scris B,E,G/ lipseşte s-au E/ lipseşte mai sus V/ Şeremet feldmarşal B,E,G//15 tot senatul C]toţi senatorii B,E,G,V/ şi cnîazii, guternaţii C//16 Petrîburgu B, Petrburcu Cj la sfat]laînpăratullasfat E,G/mersu B,C//17 înpăratul B.C//18 193] 163 C,D, 172 V, lipseşte B,E,G/ Decii B,C/ strînsu B,C/ înpăratul B,C// 19 pre toţi B,C/Turcul]turcii B,C,G,V/ pacea ce au făcut cu turcii E// 20 şi da-vor ce au giuruit ,au ba ? B, UpseşteCjjl 1 Decii B,C/sănatul C/senatul cel mare au socotit şi au dzis B,E,G/ nemică B.C//22 să să apuce B, să să apuce Cj vară B,C/ Căci] Pentru că E,G/ întîmplat B,E,V// 23 acum C, lipseşte V/ aşa B/ sminteală aşia Gj acum2 B,C//
610
611
10
chip, de n-a fi aşea. Căci bani şi oaste iaste de agiuns, au putere şi doaodzeci sau treidzeci de ani să săjbată.
194. Atuneea împăratul, vădzînd că-i sfatul aşea, au şi orînduit, în toate ţărîli, de 30 fumuri să mai fac-un om
5 de oaste, gata cu tot ce-ar trebui, să mai adaogă încă vro 50.000 de oaste preste cît mai are.
Şi au orînduit, pînă i-a pornii în gios pre Don, şi au mai lungit flintele decît inicercele turcilor, de o şchioapă mai lungi, ca s<ă> poat<ă> bate mai departe.
Şi au făcut tot paloşe simcelate în vîrv de amîndoao părţile ascuţite, să s<ă> bată cu turcii la năval<ă>, şi au lepădat şpăgile. Şi li-au făcut la grumadzi lădunci de hier albu, la tot săldaţul cîte o ocă de apă, ca să aibă hiecare săldaţ apă gata la războiu, să nu pată ca la Stă-15 nilesti.
t
Şi au însurat atuneea pre Şeremet, dîndu-i împăratul o rudă a sa, dzicîndu-i să-ş facă copii, să-ş uite feciorul ce era zălog la turci, netocma că 1-a scoate el şi pre acela.
195. Şi au socotit atuneea să pornească pe Dumitraşco-20 vodă înainte cu greimea, să-i dea 40.000 de moscali călăraşii) şi 40.000 călmîş<i> şi 30.000 donţi şi 40.000 cazaci
I
1-21 lipsesc M,P// 1 aşa B,C/ CăciJPentru căC.E.G, Pentru căci D/ oaste Cj ajunsu B, agiunsu C/ de agiunsu iaste G//2 putere B,C/ doaozăci B,C/ treizăci B, triizăci C//3 194] 101 B, 164 C, D, 146 E, 159 G, 173 V/înpăratul B,C/văzind B,C/ că-i]că iaste B,C,D,E,G/ lipseşte sfatul G/aşa B.C//4 în toate ţările luiB,E,G,V, în toată ţaraC/ de triizăci de fumuri B,D,V/ triizăci Cj facă un om B,C, facă cîte un om G//5 să fie gata V/ să fie gata cu toate cele ce ar trebui G/cu toate ce ar trebui B,E/ce ar Cj să]şi să V/vreo cinzăci de mii B,C// 6 preste cîtă oaste mai avea Cj arejavea B,D,E, G,V//7 pînă îi va porni B,V/ porni C//8 lungit flintele de pre cum era întîi, cîte de o şchioapă.să fie mai lungi decît inicercele turcilor Cjj 8-9 lungit flintele săldaţilor şi a dragunilor să fiîe mai lungi de o şchioapă decît (inicercile turcilor B>cum (decît cum E,G,V> era întîi, ca să poată bate (ca să bată B,E,G> mai departe (decît inicercile turcilor V> B,E,G,V// 9 poată Cjj 10 paloşie B,C/ sîmcelate B,C/ vîrfu B, vîrvu Cjj 10-12 ad. marginal în vîrfu de amîndoo părţile ascuţite,să s(ă) bată cu turcii Ia năvală şi au lepădat şpăgile Gjj 11 să B,C/năvală B,C// 12 după făcut ad. săldaţilor B,E,G// 13 saldatul Cj la tot saldatul să fie lădunca cîte de o ocă E,G/ cîte o ocă la tot saldatul V/ de o ocă B,C,D/s-aibă C//14 fiecare B,C, fieştecare D/ saldat B,C,D,V/ apă gata de băut B,E,G,V, apă de băut C/ lipseşte gata Cjj 16 şi pre Şeremet feldmarşal (lipseşte feldmarşal D,E,V> B,C,D,E,G,V/ înpăratul B,C/ pre o rudă D// 17 pre o rudă a sa (pre V> o (lipseşte o G> jupîneasă săracă şi zicîndu-i B,E,G,V/ ficiorul B,C// 18 netocma]neciîm B,E,G// 19 195] 101 B, 165 C,D, 147 E, 150 G, 174 V/ după atuneea ad. înpăratul şi senatorii B,E,G, V/ porniască pre B.C//20 înnainte B,C/ ad. marginal cu greimea D//20-21 patruzăci de mii1"2 B,C/ călăraş(i)] călărime C,D, călăreţi V, draguni călăreţi B,E, draguni călăraşi Gjj 21 de calmîşi B,C,E,V/ triizăci de mii de donţi B,C/ de donţi E,V/ patruzăci de mii de cazaci B,C,E,V//
cu hatmanul lor, să între în Crîm, să tot tae, să ardză, f. 37/T pîn-a întră şi greime să să apuce de / cetăţi a le bate şi a le lua. Şi aşe au aşădzat sfatul să facă, şi începus-a porni zaharaoa şi gătisă'toate acestea ce scriu mai sus.
5 196. Iară Şeremet, măcar că s-însuras(ă>, îi era jeale de fecior, că va peri la turci, cum au şi perit. Şi să tot ruga sinatorilor, ca doar ar putea strica sfatul, şi ei nu vrea nici putea că apucas(ă) de grăisă cătră împăratul, şi le era ruşine" să întoarcă sfatul.
10 Deci oblicind împăratul pentru Şeremet că i-i jeale de fecior, tare i-au bănuit şi l-au mustrat, adueîndu-i aminte cînd l-au fost trimis înainte pre Şeremet să margă să strice podul la Dunărea, după cum îi poroncis(ă). Şi mai pe urmă, venind şi împărăţiîa-sa, ş-ar fi luat cele 2 polcuri
15 a lui cu 12.000 de oaste şi cu Dumitraşco-vodă cu moldovenii şi s-ar fi dus întins la pod, făr<ă> de nici o grijă; care polcuri să chiema Preobrajenschii şi Simionenţschii, şi cu acele 2 polcuri ar fi bătut pre turci. Altă nu i-ar mai fi trebuit, ce-ar fi lăsat-o înapoi, de ar fi venit încet şi ar
20 fi izbîndit.
197. Atuneea au sosit mai pre urmă, după acel sfat, şi un unchiu a împăratului, anume Apracsin, gubernatul de Azac. Şi întrebîndu-1 şi pre dînsul sinatul, el au dzis că nu-i bine cum au asădzat sfatul, că-i cu greu a să bate
1-24 lipsesc M, P// 1 şi să între B, E/ taie şi să arză B,C,E,G,V//2 pînă va intra B,C,D,V/ greimea B,C/ apuce Bjj 3 luoa B,C/ aşa B,C/ aşezat B,C/ începusă Bjj 4 zahareaoa C, şi zahareaoa B, V, şi zaireaoa E, si proviiant, zairea Gj gătise B/aceste B,C/ scriu]scrie Bjj 5 196] 101 B, 166 C, D, 148 E, 161 G, 175 V/ Şeremet feldmarşal B,E,G/ măcarî B,C/ să însurase (în-surasă C>' de ;urund, dar îi era mare jeale B,C,E,G/ mare jeale D,V// 6 ficior B,C/ cum tot şi au perit C, precum ş-au perit B,E, precum au şi perit G, precum tot şi au perit pînă la urmă V/ lipseşte tot Gjjj 7 senatorilor B,C or putea Cj sfatul acela C/ei]Iei B,C,V// 8 apucase B.'apucasă Cj înpăratul B.C//9 ruşine B]cu greu Cjj 10 Decii B,C/ înpăratul B,C, lipseşte E/înpăratul oblicind Gj Şeremet feldmarşal B,E, Gj că-i iaste jale de ficior C,d', că-i iaste jale de ficior că va peri (la turci G> B,E,G//12 înnainte B.C//13 Dunăre Bj poroncise Bj pre B,C//14 viind B,C,V,/în-părăţiia B,C/şi ar fi Bj celi B,C/doao B,C/ polcuri înpărăteşti B,E,G//15 a lui]a mă-rii-sa'le V/ lipseşte cu1 V/a lui cu]celi B,E,G/ doaosprăzece mii B,C// 16 întinsu B,C/ fără B.Cjlipseşte făr(ă> de nici o grijă V/grije Bjj 17 care B, carii C/polcuri înpărăteşti Cj să chiam'ă (chiiamă C> Preobrajenschii polcu şi Simioneţchii polcu B,C,D,E,G/ V// 18 aceli doao B,C/ Altă oaste nu i-ar fi mai trebuit B,C,D,E,G,V// 19 ce ar fi B, ce ar fi lăsat o oaste înnapoi/ înnapoi B, înnapoi ceîalaltă oaste D,E,G/ lipseşte înapoi V/ vinit B,C// 21 1971102 B, 167 C,D, 150 E, 163 G, 176 V/ Atuneea (Iară atunce G> mai pre urmă, după acel sfat, au sosit şi un B,G,V, Iară mai pre urmă, atuneea, după acel sfat, au sosit şi un Bjj 22 al înpăratului C, V/ anume B, pre anume Cj Apraxin B,V/cnîazul şi gubernatul B,C,E,G,V// 23 senatul B,C, sănatul E,V jlip-seşte el B,E,G//24 aşezat B,C/ că-i]că iaste B,G,V//
612
613
f. 378    în trei părţi. Că cu Sfedul sint cîţiva ani de /cînd să bat. H
Şi dintru un lucru de nemică s-au început sfada aemu fl
şi cu Turcul. Aşijderea şi leşii le sint vrăjmaşi. Cu greu fl
le va fi. ' m
5     Numai cu turcii, cum au aşădzat, aşea să lasă deo- I
dată; şi de or şi mai cere, să le dea, pînă a trece craiul 1
Şfedului. Şi apoi să stea sa să împace cu Sfedul şi, împă- M
cîndu-s<ă> cu Sfedul, s-or aşădza pre lesne şi cuLeaval. I
Atuncea le-or eşi şi solii de la turci, ce sint zălog. Deci I
10 pre lesne îaste atuncea a strica pace cu turcii şi a să bate I
prea cu iuşor cu dînşii. ' M
Şi aşea s-au apucat şi Savva Rogojenschii cum despre m
turci, dîndu-le bani, or face pace. ■
Deci sinatorii, pentru voia lui Şeremet, au mers la II
15 împăratul, şi dzicînd aceste cuvinte, au lăsat şi el să fie ■
aşea, după sinat. Şi s-au părăsit a mai face oaste împotriva fl
Turcului, pînă la o vreme. fl
197. împăratul Moscului ş-au strîns toat<ă> oaste şi 1
au şădzut în vasă, de-au trecut de la Petreburc marea, 1
20 în c6îa parte, la Şfed, asupra finiilor. Şi s-au bătut acolo *
2 ani şi au luat toat<ă> crăie Finiilor, ce era supt ascul- ■> tarea Şfedului. Şi au luat şi cetatea Abovul, care era stoliţă finiilor; şi apoi iarăş cu cinste s-au întors la scaonul său, la Petreburc. /
f.378v25      198. Iară pre Şeremet l-au trimis la Chiov şi i-au lăsat 20.000 de oaste cazaci şi calmîţi, să stea să dea ce a da,
să-ş scoată feciorul şi să poarte grijă despre turci, să aşedze ;
acel lucru. ■
1-28 lipsesc M.P//1 trii B,V/3fedul Cjsvedzii V/sînt B Cj cîţiva B//2 aemu şi turcii V// 3 sînt B,C/ vrăjmaşijduşmani Gjj 4 după fi ad. a să bate în trii părţi
B, E,G// 5 lipseşte cu turcii E/aşezat B,C/ aşa B,C// 6 de vor D/cerîe B//7 Şfedului
C, Şvedului V/ înpace B, înpace Cjj 7-8 Svedul1"2 B, Sfedul 1~2 Cj înpăcîndu-să B, înpăcîndu-s<ă> Cj să vor aşeza B,C/lesne B, Cj Leavuljleşii B,C,E,G,V//9 le-or ieşi B,V, le vor eşi C,E,G/sînt B,C/ ante Decii: 168 C,D, 177 V// 10 pacea B,C// 12 aşîa B, aşa Cjj 13 pace Bjj 14 Decii senatorii B,C/ Şeremet feldmarşal E/ mersu B,C// 15înpăratul B,C/ aceste B,C/ el]înpăratul B,D,E,G// 16 aşa, după cum au zis senatul B,C,D,E,G,V/ înprotiva B,C// 17 vremieB, vremeC// 18 197] 103 B, 169C,D, 151 E, 164 G, 178 V/ înpăratul B,C, Iară înpăratul V/ strînsu toată B,C/ oastea CU 19 şezut B,C/ vase B/ de au B,C/ Petrîburcu B, Petrburcu Cj mare Bjj 20 Şfed]şfedzi B,E/ lipseşte la Şfed V//21 doi C/toată Cjj 20-21 lipseşte Si s-au bătut... crăie Finiilor B,E,G,V/ crăiia Cj ce]carii V// 22 Şfedului C, Şvedului V/ care Cj era]iaste B,E,G// 23 după stoliţă ad. adecă scaon B,E,G, scaonul C' întorsu B.C//24 Petrîburcu B, Petrburcu C// 25 198] 170 C,D, 152 E, 165 G, 179 V/ Iară după ce au vinit înpăratul la Petrîburcu, pre Şeremet feldmarşal B,E, Iară după cie s-au întorsu înpăratul la Petrburgu, pre Şeremet V/ ad. marginal pre Bj triimis C// 26 doaozăci de mii B,C// 27 ficiorul B,C, ficiorul de la turci E,G,V/ grije Bj lipseşte despre turci V/ aşeze Bjj
Aşijderea şi despre parte Rîgăi au lăsat pre Menjic fercmarşalîc, să păzască despre şfedzii din gios.
199. Iaiă Dumitraşco-vodă atuncea au făcut ponturi de cerea Ţara Harcovului, cu toate veniturile, dzicînd că
5 ţară au lăsat, ţară să-i dea. Şi pre toţi moldovenii el să fie mai mare. Ce-i va fi voia lui, volnic să fie, fără ucazul împăratului. Nime să nu hie volnic a merge nicăiuri. Şi altele multe ca acestea.
200. Atuncea împăratul au dat acele ponturi a lui 10 Dumitraşco-vodă la sinat, să le vadză şi cum or socoti ei.
Deci Apracsin au dzis cătră sinat: „Nu-i bine să-i daţi Ţara Harcovului, ce o cere el; că măcar eu că am vro 30 de răvaşe de la acei cazaci din Harcov de jalobele lor ce au pre Dumitraşco-vodă. Şi acolo, într-ace ţară, sint 15 aproape de 80.000 de oaste slujitori; şi aemu, nefiind pace, lesne le iaste a să lădica ca să s<ă> dea supt Turc, că nu-i departe" Azacul. Şi cît am sta să ne batem cu streinii, noi om vrea să ne bate<m> cu ai noştri".
201. Atuncea şi Şeremet au dzis: „Adevărat, bine ai 20 dzis, că aşea va hi. Şi încă iaste alta şi mai mare. Că mi-au/
f- 379 spus un boiar de a lui, anume Savin Zmucil<ă> banul, că mai nainte vreme s-au mai închinat din domnii moldoveni la creştini, la Ieşi, la unguri, şi apoi i-au ertat turcii, de s-au dus la dînşii. Şi mai pe urmă acei domni 25 mult rău au făcut creştinilor, anume acei domni Pătru-vodă, Grigorie-vodă, Aşijderea şi acesta, de s-a aşădza la Harcov, nu-i departe Crîmul".
1-27 lipsescM.B/l 1 Rigăi B, cetăţii Rigăi Cj pre Menjic pre cnîazul Alexandru {Alexandru cneazul G> Daniilovici, feldmarşalic B,E,G,V, pre Alexandru Daniilovici, al doilea feldmarşal Menjic C, pre Alexandru Daniilovici Menjic feldmarşal D//2 şfezii C//3 199]104B', 171C.D, 153 E, 166 G, 180 V/poncturiB//4dw£ăcerîaao'. la înpăratul B,E,G, V/ viniturile B,C/dzicîndu Cjj 5 prejpreste Gjj 6 Ce va fi C/ lipseşte lui E/ să fie (lipseşte să fie G> să facă (lipseşte să facă V> şi fără <de G> ocazul B,E,G,V/ fărăjsifărăC, fără de D/ocazul D//7 înpăratuluiC]lui B,D,E,G,V/ Nime B,C/ fie B,C/ volni'cu CI necăiri B,V, nicăiri Cjj 8 aceste B,C// 9 200] 105 B, 172 C,D, 154 E, 167 G, 181 V/ înpăratul B,C/ au dat înpăratul V/ aceli B,C/ poncturi Cjj 10 senat B,C/ or]vorE/ei]şi iei B,E,G, V//11 Decii B,C/Ap<r)acsinC/Apraxin cnîazul şi gubernatul de Azac B,E,G,V/ zis B/senat B,C, sănat V// 12 cerîe B,V/ măcarî B,C/ că măcarî că eu că am E/ că măcar că G,V/ vreo triizăci B.C//13 răvaşîe B/acîei V/ din]de Gjj 14 într-acîa B, într-acea Cj sînt B,C//15 optzăci de mii B,C// 16 pace C/lesne B,C/ să să dea B/ supt ascultarea Turcului B,C,D,E,V/ supt ascultarea turcilor, că de acolo nu-i Gjj 17 departe B, Cjj 18 batem B,C// 19 201] 173 C,D, 155 E, 168 G, 182 V, lipseşte Bj Şeremet feldmarşal B,E,G// 20 aşîa B, aşa Cj fi B,C// 21 boiariu B,C/ ai luiB.C.E'/ Savin banul Zmucilă B,E,G,V/ Zmucilă Cjj 22 înnainte B,V, înnainte C/vreme B, C// 23 creştini B,C/ la unguri, la Ieşi, la unguri şi apoi Bj şi la unguri G/ după apoi ad. pre acei domni Cjj 24 de]şi Cj pre B,C/ acîei domni B, lipseşte Cjj 25 au făcut mult rău creştinilor C/creştinilor B/anume B,C/ Pătru-vodă şi B,E, Petr<u)-vodă şi Cjj 26 aşeza B,C/ să va aşeza D//
614
615
1
202. Deci sinatul, audzind, au ales să dea lui Dumitraşco-vodă 1.000 de dvoruri în Ţara Moscului, care acea mie de dvoruri cuprinde 50 de sate; şi oameni ca 15.000 sint. Şi să-i mai dea şi cîte 20 pungi de bani pre an, care 5 fac 6.000 ruble, şi 2 părechi de curţi frumoasă în stoliţă. Iar boîarilor să le dea 13 sate ce-au fost a celui ghenărariu Sidlovschii, de le stăpîniia Dumitraşco-vodă. Care boîari a priimi, să-i dea de acele sate, iar care nu a vrea, să-i dea ucaz de voie, să-ş margă la pămîntul său, ca să s-aşedze.
10 203. Deci Dumitraşco-vodă, eşindu-i ucaz, au şi venit la Harcov, cu multă voie rrea că s<ă> depărteadză de ţară, şi s-au rădicat şi s-au dus în Moscu. Şi nu mult după aceasta i-au şi murit doamna Casandra, fata lui Şărban-vodă, domnul muntenescu. Şi au îngropat-o în tîrgu,
15 în stoliţă; şi au rămas văduoiu de au trăit cîtăva vreme, / f. 379v   pîn's-au însurat, care s-a scrie mai nainte.
204. Iară boiarii cine au vrut să priimască, li-au împărţit de acele sate a lui Sidlovschii, de trăescu unii şi
1 202] 106 B, 174 C,D, 156 E, 169 G, 183 V, 199 M, 119 P/ Decii B,C/ sinatul B, senatul Cj audzind aceste V// 1-5 împăratul Moscului (moschicescu P) au dăruit lui Dumitraşcu voevoda 1.000 (de P> dvoruri (adică 50 sati M>, însă în Velico Ro-siia, iar nu la Harcov, după cum poftie Dumitraşco voevoda, şi leafă cîti 6.000 ru-bli pre an şi doao părechi curţi frumoasă în stoliţă M,P// 2 O mie B, o mie Cj care acia miîe B// 3 cinzăci B,C/ oameni sînt ca V/ cinsprăzâce mii B,C//4 sînt B/repetă Şi să-i mai dea Cj doaozăci de pungi B,C/ de pungi E/ lipseşte de bani G/ carii C//5 şeaşîe (şasîe C) mii de ruble B,C/de ruble D/doao B,C/ frumoase B//6 triispră-zece B,C// 6-9 Boerilor (Boerii P> moldoveni ci era cu Dumitraşcu voevoda, însă le-au dat împăratul (cîti P) 13 sati, însă acelora (acelor P) ci or vre (ce vre P) să rămîi să trăiască acolo; iar cari nu or (n-a P) vre să trăiască acolo, unora ca acelora să le dei ucaz (ocaz P) şi să fii volnici a să întoarci în ţara lor, în Moldova M, P//6 ce au C/gheneral B,C,E,G,V/gheneral a lui Sidlovschii D//7de]ceC, care sate B,E,G,V/ Şi care B,C,E,G,V/ boiariu B, boiariu C//8 aceli B.C//8-9 sate bine va fi, iar carii n-or (nu vor E,G) priimi şi n-or (nu vor E,G) vrea, acelora să le dea ocaz şi voie de la înpărăţiîe, să-ş margă B,E,G/ sate, bine va fi, iar carii n-or priimi şi n-or vrea să rămîîe la Moscu, să le dea ocaz V// 9 după său ad. în Moldova D/ lipseşte ca B,G,V/ să B,C// 10-16 lipsesc M,P// 10 203] 107 B, 175 C, 157 E, 170 G, 184 V/ Decii B,C/ ocaz B,V/ vinit B,C// 11 rea B/ să depărtiază B,C// 12 după rădicat ad. din Harcov Gjj 13 aceasta]aceia B,E/ Şerban B.C, V//14 lipseşte vodă Gj domnului B,E,G/tirgu]cetate B.E.G//15 după stoliţă ad. unde iaste scaonul în-părătescu B,E,G/ după rămas ad. Dumitraşco-vodă B,C,D,E,G,V/ văduvoiu B,C, D, V, văduv Gj vreme B/ vreme C după vreme ad. fără de doamnă B,E,G,V// 16 pînă C]pînă ce B,E,G/ să va scrie mai înnainte B, să va scrie mai înnainte la rînd (la rîndul său C> C,D,E,G// 17 204] 108 B, 176 C, D, 158 E, 171 G, 185 V/ cine carii B,E,G,V/ lipseşte să priimască D/ înpărţit B,C// 17-2 Deci cari din boeri au vrut să trăiască acolo au priimit sati şi s-au aşăzat acolo; iar acelora ci n-au vrut să trăiască acolo le-au dat ucaz (ocaz P> şi s-au întors în Moldova M,P//18 ac£li Cj lui]gheneralului B,E,G,V//
616
pînă astădzi într-acele sate; iar carii n-au vrut să priimască, ei au venit la Chiov, la Şeremet, ca să-i sloboadză.
Dar Şeremet nu vrea să-i sloboadză, şi-ncă nu numai pre boiari, ce şi pre neguţitori, şi pe slujitori, şi pre toţi. 5 Că-i dzisesese Dumitraşco-vodă, în pizma boîarilor care să ducea de la dînsul, să nu las<ă> nici pre unul să treacă, pîn'nu i-or slobodzi turcii feciorul.
Deci Şeremet să protivis(ă> lui Dumitraşco-vodă şi nu-i lăsa, de-1 blăstăma toţ, că perila atîţea oameni. 10 Alţii nu avea ce mai cheltui, alţii era neguţutori, altora le rămăsese fămeile în Moldova. Ce bogat blăstăm era asupra lui Şeremet!
205. De aceasta audzind chihae veziriului,  au dzis feciorului lui Şeremet: „Pentru ce propreşte tată-tău
15 neguţutorii şi moldovenii ce vor să vie încoace? Să-i scrii ca să-i sloboadză". Şi aşea, pe scrisorile feciorului lui Şeremet, au slobodzit neguţitorii şi pre alţi moldoveni ce era acolo.
Atuneea m-au slobodzit şi pre mine, Ioan Niculce 20 hatman, cu voia lui, după ce-au trecut doi ani. Şi am venit în Ţara Leşască, cu multă nevoie, care s-au pomenit mai sus.
206. Dumitraşco-vodă, după ce s-au dus la Petreburc,/ i. 380    pre boiarii moldoveni n-au vrut să-i îa cu dînsul la
25 împăratul, socotind ca va isprăvi să nu mai poată scăpa
1
1-25 lipsesc M.P//18— 1 a lui Sidlovschii şi unii au trăit pînă la sfîrşitul vieţii lor şi după dînşii ficiorii lor întru aceli sate C//1 şi pînă astăzi (şi B> ficiorii lor B,D/ de au trăit pînă la sfîrşitul (săvîrşirea G> vieţii lor şi după dînşii şi ficiorii lor întru aceli sate E,G/ de au trăit în viiaţa lor şi ficiorii lor; iar cari V/ într-aceli B/ iar carii boiari C//2 ei]ei B,V, lipseşte Cj vinit B,C,V/ Şeremet feldmarşal B,E,G//3Dar]DeciiiB,E,G/încăB,C//4pre, B.C//5 zisesieB, dzisesîeC/carii B,C,V// 6 lasă B,C/ triacă Bj după triacă ad. încoace în Moldova Cjj 7 pînă nu-i vor slobozi B,E,C/ficiorul B,C//8 Decii B,C/protivisîe Bjj 9 şi nu-i lăsa]să nu-i lase Gj toţi B,C/atîtîaC//10nu mai aveaB,C,E,G,V//ll rămăsesîe B,C/ fimeile B,C/ Ce mult şi bogat B,E,G, Ce bogat şi mult Cj bogatjmult V//13 205] 108 B, 177 C, D, 159 E, 172 G, 186 V/ chihaîa B,C/ viziriului Cj viziriului ad. la Ţarigrad V//14 ficiorului B,C/ după Şeremet ad. la Ţarigrad/ E,G/ Pentru cîe B,V/ popreşte B//15să vile de la Chiov încoaci B,E,G// 16 — 17 Şi aşa scriind ficiorul lui Şeremet (la tată-său E), pe scrisorile lui au slobozit tată-său Şeremet B,C,E,G// 16sloboază B/ aşa Cj pre Cj ficiorului Cjj 18 după acolo ad. într-aceli părţi de loc B,E,G,V// 19 Atuneea au slobozit (Dumitraşco-vodă V] şi pre Ion Neculce hatmanul (hatmanul Ion Neculce' C> B,C,D,E,G,V//-20 dupăluiad. Dumitraşco-vodă C,D,G/ după cîe au trecut Bj ce au Cj Şi au vinit B,C,D,E,G// 20-r. 11 din p. urm. lipseşte Şi am venit... unde i-au răspuns aşea. V//21—22 care mai sus s-au scris B, precum mai sus s-au scris E,G/ pomenit]scris C//23 206] 109 B, 178 C,D,160 E, 173 Gj după ce]cînd Cj Petrî-burcu B/ după Petrburcu ad. de la Harcov C//25 înpăratul B, C//
617
de acolo. Şi-i grăiia de rău cătră împăratul, dzicînd că Ion hatman şi alţii au rămas acolo şi vor să s<ă> ducă la turci, şi pentru aceîa au trimis de i-au luat cu vartă, de i-au dus la Harcov, vrînd să-şi acoperă ruşine, căci i-au dus 5 cu vartă. Că oblicisă împăratul de acel lucru, că i-au luat cu sila, şi unii din Chiov au şi fugit.
207. Iară împăratul au răspuns lui Dumitraşco-vodă, mai vîrtos pentru mine, Ioan hatman: „Dac<ă> nu va să şadză, volnic să fie: Dumnedzeu să-i agiute să margă unde
10 i-i voia, că nu mi-i rob". Atuncea Dumitraşco-vodă n-au căutat bine, unde i-au răspuns aşea.
208. Iară cînd mi-am luat dzioa bună de la Harcov, de m-am despărţit, mult mă îmbiîa să mai şedzu, şi multe să adeveriîa să-mi dea, şi să-mi isprăvască şi de la împă-
15 râtul mare milă. Şi cînd mi-a hi voia, el să-mi isprăvască.
Dar eu eram bucuros c-au venit acela ceas, di-am găsit vremea să ies dintr-acel norod greu şi cumplit. Că-s nişte oameni foarte necredincioşi, şi prea cu greu traiu au oamenii ce sint nedeprinşi cu acel fel de oameni din-20 tr-ac61e părţi.
1-20 lipsesc M,P//1 după rău ad. pre boiari B,D,E,G/ înpăratul B.C//2 hatmanul Ioan Gj şi cu alţii E/ să B,C// 3 aceia B,C/ după vartă ad. din Chiov B,C,E,G// 4 vrînd să-şi acopere ruşinea D] vrînd să-ş tocmască lucrul B,C,E,G/ căci]pentru că C,E,G, pentru căci D//4-5 i-au dus pre boiari cu vartă B,D,E,G, i-au dus cu vartă pre boiari C//5 oblicis{ă> Cj înpăratul B,C// 6 după sila ad. pre boiari {boiari C> B,C,E,G/ lipseşte şi2 Bj după fugit ad. precum mai sus s-au scris B,E,G// 7 207] 109 B, 179 C,D, 161 E, 174 G/ înpăratul B,C/ răspunsu B,C// 8 pentru hatmanul Ion C, pentru Ion Neculce hatmanul D, pentru Ion Neculce hatman şi pentru alţi boiari B,E, pentru hat{manul> Ioan Neculce şi pentru alţi boeri G/Dacă C//8-9 Dacă nu vor să şadză vol-nicisăfiieB,E,G//9săle agiute B,E,G//9-10 unde le iaste voia, că nu-mi sînt robiB.E, G//10robuC//ll undeB,C/răspunsuB,C/d«^)ă răspunsu ad. înpăratul B,E,G/ aşa B, Cjj 12 208] 109 B, 180 C,D, 162 E, 175 G, lipseşte V/ mi-am]ş-au B,C,E,G,V// 12-13 dzioa bună de la Dumitraşco-vodă, Ion Neculce hatman, din Harcov, de s-au despărţit şi au purces încoace, mult îl îmbiîa Dumitraşco-vodă să mai şază B/ dzioa bună de la Dumitraşco-vodă, hatmanul Ion, din Harcov, mult îl înbiia să mai şază Cj zioa bună Ion Neculce" hatmanul de la Dumitraşco-vodă, din Harcov, mult îl înbiia să mai şasă D/ zioa bună Ion Neculce hatman {hat{manul> Ion Neculce" G), din Harcov, de s-au despărţit, mult îl înbiia Dumitraşco-vodă să mai şază E, Gj dzioa bună de la Dumitraşco-vodă, din Harcov, şi au purces încoace, multe îi a-deveriia că-i va da şi să-i isprăvască V// 14 i să adiveriîa Gj să-i dea B,C,D,E, să-i dei G/să-i isprăvască B,C,D,E,G/ lipseşte şi2 V/ înpăratul BC// 15 Şi cînd i-a fi voia, ori di ce lucru el să-i isprăvască B,E,G, V, Şi cînd îi va fi voia el să-i isprăvască orice Cj i-a fi D/ să-mi]să-i D// 16-17 Dar Ion hatmanul {hatmanul Ion D,G) era bucuros că au vinit acel ceas de au găsit vreme să iasă B, D,E,G, Dar hatmanul Ion era bucuros că au găsit vreme să iasă C,V// 17 dintru acel D/ nărodV/ Că-s]Că sînt B,C,E,G,V// 18 neşte Bj necredincioşi B,C/ pre Bjj 19 ce] cei ce Gj sînt B,C/ oamenii ce nu sînt deprinşi cu dînşii. V/ feliu B,C// 2& dintr-aceli {dintru aceli C> părţi de loc {locu C)> B,C,D,E,G//
618
Şi avea mare jeale şi el, şi doamna lui, şi toţi moldovenii. Şi-mi dzicea că nu mi-oi putea face pace\ ce oi peri de turci. Dar eu am pus nădejde la Dumnedzeu, / f. 380v   şi pentru dreptate mea [nu] s-au îndurat şi din toate 5 m-au scos.
Şi după ce-am venit, încă şi Şeremet în cîteva rînduri mi-au dzis să mă aşedz şi va scrie la împăratul să-mi dea jalovanie şi sate. Dar tot n-am priimit; că iaste norod prea cumplit, şi nu sint oamenii slobodzi să margă unde
10 i-i voia, nici la împărăţiîe, fără ucaz. Şi ucaz nu vor să facă, ca pentru să nu facă cheltuială împărăţiei. Şi la împărăţiîe, vro curte mare ca aceia, cu tvorebnici mulţi, nu-i, măcar precumu-i la domniîa ţărîi noastre, sau altă crăie şi domnie, ce foarte-i un lucru puţin; numai oşteni
15 de agiuns.
Deci de viiaţa mea îmi era cum îmi era, dar mai mult îmi era pentru copiii miei, la ce vor rămînea, că numai doar săldaţi să fie; iar la alte boiarii nu încap feciorii unora ca a cestora.
20 209. Ce, fraţilor moldoveni, rogu-vă să luaţi aminte,-să vă învăţaţi şi să vă păziţi. Oricît ari fi în cinste la vrun
1-21 lipsesc M,P// 1 jale B,C/ el]Dumitraşco-vodă B, E,G/ după lui ad. şi boiarii E,G// 1-5 lipsesc V// 2 Şi-i dzicea {zicea C> că nu-ş va putea {nu ş-a putea C> face B,C,D,E,G/ ce va peri B,C,D,G, şi va peri Bjj 3 el puind nedejde B,E,G, el ş-au pus nedejde B, el puindu-şi nădejde Bj Dumnezeu C//4dreptatea B/mea]lui B,C,D,E,G/ după îndurat ad. Dumnezeu B,C,D,E,G/ din] dintru G//5 m-au]l-au B,C,D,E,G// 6 după ce au vinit mai încoaci (lipseşte mai încoaci C,D> în Ţara Căzăcească B,C,D, E,G/ Şeremet feldmarşal B,E,G// 6-7 Şi viind pînă în Ţara Căzăcească, încă şi Şeremet feldmarşal i-au dzis să să aşedze acolo V// 7 i-au dzis {zis B) să să aşeze acolo (lipseşte acolo D> B,C,D,E,G/ scriie Bj înpăratul de-i va da {să-i dea C,D> jalo-vaniîe {jalovanie C>, adecă milă (lipseşte adecă milă V) B,C,D,E,G,V// 8 şi satejlia-fâ şi sate D/Dar el C/n-am]n-au B,C,D,E,G,V/un norod B,C,D,E, un nărod G,V//9 cumplitjgreu V/ nu sînt B,C/ unde Cj unde le iaste voia B,E,G, unde li-i voia D, V// 10 înpărăţiîe B,C/ fără de B,D,E,G,V/ fără de ocaz nu pot să margă. Şi ocaz V/ lipseşte fără ucaz C/ocaz1"2 B,E, V//11 chieltuială mare G/înpărăţiii B,C//12 înpărăţiie B.înpărăţie C/vreo curte C/curte B/dvorebnici B,E,zvorebniciC,D//ll-r.l6din p.urm. lipseşte Şi la împărăţiîe... şi să face fortuna şi înlocuit cu : Şi viind hatmanul Ion pîn-în Ţara Leşască au zăbăvit şi acolo şepte ani, pînă ş-au făeut pace de au vinit în pămîntul său, în Moldova, precum s-a scriie la rînd, mai înnainte V// 13 nu-i]nu iaste B,E,G/ măcarî Bj precUmu-ijprecum iaste B,E,G/ după noastre ad. a Moldovii C, Gj sau ]sau la C,D//14 crăiîe Cj lipseşte sau altă crăie şi domnie B,E,G/ domniie Cj foarte iaste B,C/ ce iaste foarte un lucru G, ce foarte un lucru D/ oşteni sînt mulţi, de agiunsu B,E,G, oşteni sînt de agiunsu C,D//16-17 Decii de viiaţa lui{să B> îi era cum îi {cumu-i C> era şi nici foarte (lipseşte şi nici foarte C,D>, dar mai mult îi era B,C,D,E,G// 17 mieijsăi B,D,E,G, lui C// 18 doară C/saldaţi B,C,/ fiîe Bj iară B/bo-erii B,C/ficiorii B,C,//19 după cestora ad. la Moscu Cjj 20 209] 110 B, 181 C,D, 163 E 176 G/să vă luaţi B,E,G//21 Oricît veţi fi B,E,G, Orcît ai fi C,D/ vreun domnu B,C//
619
domn, bine îaste să-i slujeşti cu dreptate, că şi de la <Dumnedzeu> ai plată. Iar cu domnul niciodată să nu pribegeşti, măcar cum ar hi, şi nu numai în ţară streină, ce nici în Ţarigrad cu dînsul să nu mergi, fiind tu moldo-5 van. Ce să-i slujeşti în ţara ta, căci streinii caută numai pre domn să-1 miluiască şi să-1 cinstească; iar pre boiarii i- 381 ce sint pribegi cu domnul, într-o nemic<ă> sint. / Altă cinste are boîariul. cîndu-i pribag singur, alta iaste, cîndu-i cu domnul său.
10 Şi apoi domnul să visadză că iaste tot puternic, ca la ţara lui, cînd este domn, şi va să ţie aşea, ca s<ă> năcă-jască pre acei boîari, şi nu socoteşte slujba ce i-au făcut, că s-au înstreinat, ce nemică învoial<ă> nu-i face.
Nădejdea domnului îaste ca săninul ceriului şi ca înce-
15 tul mării; aemu îaste senin şi să face nuor, aemu îaste marea lină şi să face fortuna.
210. Aemu să lăsăm cele streine pîn-aicea a le scriîe deodat<ă>, pînă iar le-a veni rîndul, şi iar să ne întoarcem a scriîe de unde am lăsat a scriîe de ţara noastră.
20 211. Veziriul, rămîind la Stănileşti, după ce-au purces moscalii, au şi trimis pre un paş<ă>, anume Curt, să stea la Iaşi, cu ferman de ertare tuturor greşelelor cine ce-ar hi făcut. Şi au trimis şi la Lupul sin Gavriliţ<ă> să-1 aducă de la bejenii de la Bursuci.
1-16 lipsesc M,P// 2 Dumnezeu B,C,D,E,G/ după plată ad. şi de la acel domnu ce-1 vii sluji cu dreptate D/Iară B//3 pribegeşti C/măcarî B/ar fi B// 4 mergi B,C// 5 slujeşti B,C/ căcijpentru căci D, pentru că E.G//6 domnu B,C/ cinstiască B/ iară B//7 sînt1-2 B,C/ întru o C/nemică B.C/ Şi altă B,E,G// 8 cinste B,C/ cînd iaste pribeag
B, E,G/singur B,C/ şi alta B,C,E,G// 10 visadzăjsocoteşte B,C,E,G// 11 iaste B,C/ domnu B,C/ ţiîe aşa B,C/ să năcăjască C]să necăjască B// 13 căjşi că B,E, şi pentru că G/ după înstreinat ad. pentru dînsul pin ţări streine B,E,G/ învoială B,C/ după face ad. precum s-au tîmplat si atuneea B,E,G// 14 Nedejdea B, Nedejde C/ încetul]limanul B,C,E,G//15 acum1"'2 C/sănin B.C//16 mare B.C//17 210J111 B, 182
C, D, 164 E, 177 G, 188 V, lipseşte M,P/ Iară acum lăsînd B, E,G/ pînă B,C/ scrie C// 17-19 Iară acum lăsînd cele streine a le scriîe decdată, să scriem de unde am lăsat iarăş de ţara noastră V/ Di aici iar (iarăş P> începem istorie pentru ţara noastră ce nenorocită, Moldova M,P// 18 deodată B,C/ iară B,C/' iarăş le va veni Gj lipseşte şi E,G/ să ne întoarcem iară E,G// 19 a scrie C, lipseşte B,E,G/ unde C/ lipseşte a serile Cj după noastră ad. de Moldova Cjj 20 211] 112 B, 183 C,D, 165 E, 178 G,1M,P, lipseşte V/ Viziriul Cj după cîe au B,V, după ce au Cj lipseşte mcscalii E// 20-22 Viziriul, după ce au purces moscalii, au rămas la Stănileşti şi di acolo au triimes la Eşi pre un paşi anumi Chiurt, să ste la Eşi M,P// 21 repetă şi Cj paşîa B,C/ anvme B,C/ Curt-paşa B,V, Curt-paşîa C,D,E,G// 22 ertare B,C/ tuturor greşiţilor C, tuturcr celor greşiţi V, tuturor greşiţilor greşelilor B, tuturor greşiţilor greşealile E,G/ cine ce ar fi (hiC> făcut B,C]oricini ce-aiî făcut M,P// 23 lipseşte şi B,E,G,V/ sîn B,C,V]fe-cior lui D,E,G, lipseşte M,P/ Lupul vornicul D,E/ ad, marginal ficior lui Gavriliţă vornicul D/ Gavriliţă Cj să-1 aducă]să vie adică Bjj 24 de B,C/ de la^din M,P//
Ş-au răpedzit în toate părţile la vadurile Prutului, unde găsiia moldoveni, de-i scotea din robiîe. Şi au purces de la Stănileşti cîtinel spre Dunărea, să margă la Ţarigrad.
5 212. Curt-paşa, după ce-au agiuns în Iaşi, pre cine găsie din căpeteniile ţărîi au şi început a-i boîari, cum boîareşte domnul Moldovei. Şi şedea în curţile domneşti/, f. 38lv Iar atunce era un boiariu, anume Darie Donici sărdar, care pre urmă, la alţi domni, au agiuns şi logofăt mare, 10 iar la moscali au fost polcovnic. Mergînd la Curt-paşa, l-au pus hatman.
Aşijderea şi pre un grec, Buzagiu, îl pusese postelnic mare. Şi pre alţii ce mergea la dînsul tot îi boeriîa. Ş-au început Curt-paşa a umbla cu binişor, ca să-1 poftească 15 acei boiari aicea, ca să scrie veziriul să rămîe el paşă în Iaşi. Dar n-au putut isprăvi nemic.
213. Iară Lupul vornicul mergînd la veziriul, mult l-au mustrat pentru căci s-au hainit ţara. Iar el au dat
1 Şi au B,C]Au M,P/ răpedzit]triimis E,G/ la]şi la M,P/ vadurili Cjj 2 unde B,C]şi undi M,P/ moldoveni robiţi de tătari B,E,G,V]robi moldoveni M,P/de-i]îi M,P/ dinjdela B,E,G/ ad,ulterior din robiîe A/ după purces ad. veziriul B,E,G,V//3 lipseşte de la Stănileşti B,E,G/ cîtinel de la Stănileşti V/cîtinel]pre încet în gios M,P, lipseşte C,E,G/ Dunăre Bjj 5 212] 113 B, 184 C,' 183 D, 166 E, 179 G, 189 V, 2 M, P/ Chiurt M,P/ Iară după cîe au agiunsu Curt-paşa în Iaşi V/ cîe (ce C) au agiunsu B, Cjj 6 găsiia B,C/ căpiteniile Cj după ţărîi ad. din boîari B,E,G/ a-i boeri Cj cum]după cum M.P//7 boereşte Cj şidea B,C]trăiîa M,P//8 atuneea B,C/ lipseşte Iar atunce era un boiariu M,P/ Iar atuneea un boeriu era, pre anumi Darie Donici, ce fusăsi săr-dariu, care mai Gj anume C]pre anume B,E,V/ serdar C]ce fusesie sărdar B,E, V//9 care]careli D/ au agiunsu de au fost D// 9-10 care mai pre urmă, la alţi domni, (acel boiariu B,G) au agiunsu de au fost şi logofăt mare, iar la (pre C) aceli vremi (acia vremîe V> pre (lipseşte C, V> atuneea la moscali B,C,E,G,V// 8-11 Deci pre Darii Donici sărdariul l-au pus hatman. M,P// 10 Decii acest boiariu mergînd B,E, G,V, Mergînd acest boiariu C, Acesta boiariu mergînd Bjj 11 l-au şi pus B,V, l-au pus să fie E// 12 lipseşte Aşijderea şi M,P/ şi pre alt boiariu grec, anume Bozagiul V/ pre un grec, pre anume Bozagiul, îl pusesie să file Bj pre un grec ce-1 chiema Bozagiul, ce fusesie (la alţi domni D> vameş mare (pre acela C) l-au pus (îl pusesie să fie E,G> postelnic mare C,D,E,G/ Bugeaziu M,P/ lipseşte îl pusese M,P// 13 Şi oricarile din căpitenii, moldoveni, merge la dînsul, el tot îi boere M,P/ merge Cj îi tot Cj boîarla Bj Şi au B,C// 13-16 Chiurt-paşa au început cu toţi a unbla binişor, ca să-1 ceară pre dînsul ca pre un domnu Moldovii şi ca să scrii acei boeri la viziriul să-1 poftească paşe Moldovii. M.P//14 poftiască acîei B.C,VI115 lipseşte aicea B,E,G,V/ scriîe Bj la veziriul B,C,E,G,V/ rămîîe B,C/ el pasla C]Curt-pasa B,E,G,V//16 nemică B.C//17 213] 114 B, 185 C, 184 D, 167*E, 180 G, 190 V, 4 M, lipseşte Bj lipseşte Iară M,P/ mergînd]dupre ce au mărsu B,E,G,V, au mers M, P/ veziriul B, viziriul Cj multjşi mult M,P// 18 l-au mustratu veziriul B,E,V,M,P/ l-au mustrat veziriul mult Gj pentru căci]pentru ce E,G,M,P//18-1 Iar Lupul au răspuns cătră M,P//
620
621
samă cătră veziriul cum nu sînt ei vinovaţi, adec<ă> boîarii, nici ţara, ce-i vinovată Poarta; că pre domnii cei buni îi mazileşte făr<ă> voia boîarilor ţărîi şi pune domn pre care nu-1 ştie ţara. Şi dîndu-i Poarta sabiia, 5 face în ţară ce i-i voia. „Precum şi pre acesta, pre Dumitraşco-vodă, l-ai pus măriia-ta fără ştirea ţărîi, şi au făcut ce i-au fost voia. Iar mai nainte era obiceaiu de-ş alegea boîarii şi ţara domn, pre cine poftiîa ei, şi pre acela punea şi Poarta".
10     214. Deci  veziriul,  audzind  acest  răspuns, nemic n-au mai răspuns şi l-au şi îmbrăcat în caftan şi l-au trimis f. 382    să fie caimacam în Iaşi, pîn-a trimite împărăţie/un domn în Moldova. Şi au scris şi la Curt-paşa să s<ă> rădice din din Iaşi. Şi au mai pus căimăcan şi pre un Macsut postel-
15 nicul, care fusese pre lîngă veziriul în oaste, capichihae lui Dumitraşco-vodă, şi-1 ertasă veziriul pre dînsul. Numai pre soţiîa lui, pe Iano, l-ai tăiat, precum s-au scris.
Şi au purces Lupul cu Macsut la Iaşi să fie căimăcan.; iar veziriul au trimis de scotea robii de la tătari. De unde-i
20 găsiîa, tot îi aducea de-i întreba, la care domn li-au fost mai bine: la Neculai-vodă sau la Mihai-vodă. Ei dzicea
1 lipseşte cătră veziriul Gj viziriul Cj cum] cum că E/ cum să nici boerii nici ţara nu sînt vinovaţi, ci esti M, P/vinovaţi ei E/ ei]îei B,C,V// 1-2 lipseşte adec{ă> boiarii, nici ţara D// 2 ce-i]ce iaste B,C,E,G/ vinovată Poarta]pricina despre Poartă C, vina Porţii E,G// 3 ad. ulterior cei buni A/ buni şi bătrîni M,P/ fără de voia B,C,D,E,V/ şi a ţării M,P// 4 domnu B,C/ pre carile nici îl {nu-1 P> ştie M,P/ ştiie B// 5 face]apoi el faci M,P/ ce-i esti voia M,P/ Pre-cum]După cum M,P/ pe1 Cj lipseşte pre acesta M,P// 6 voevoda M/ după măriia-ta ad. domnu M,P/ fără de C,D,E/ şi]iar el M,P// 7 înnainte C, înnainte vremie B,D, E,G,V/ obiceai B,C// 8 alegea C/domnu B,C/ei]iei B, Cjlipseste şi2 B,E,M//9 îl pune M,P// 10 214] 115 B, 186 C, 185 D, 168 E, 181 G, 191 V, 5 M, lipseşte P/ Decii B,C, lipseşte M,P/viziriul C/răspunsu B, C/nemică C//10-11 lipseşte nemic n-au mai răspuns şi B,E,G,V// 10-14 Auzind viziriul aceşti, nimica nu i-au putut răspundi, ci l-au îmbrăcat cu caftan pre dînsul şi pre Macxut postelnicul, carile au fost cu viziriul în oasti, şi i-au triimis caimacami în Eşi pînă a triimite împărăţiîa domnu în Moldova. Iar la Chiurt-paşa au scris să să rădice din Eşi şi să margă după dînsul M,P// 11 răspunsu C/ înbrăcat C/ în]cu Gj caftan Cj după caftan ad. pre Lupul vornicul B, E,V/ triimis Cjj 12 fiie B/pînă B,C/înpărâţiîa B, C/domnu B.C//13 au]l-au A/săB,C// 14 caimacam B,C// 14-18 HpseşteŞi au mai pus... să fie căimăcan M,P//14-i5 şi pre un grec anume MacsutpostelniculB,D,E,G,V/MaxutpostelniculC//15 carele B,D,V/ fusesîe V/ lipseşte pre G/ viziriul Cj capichihaîa B,C// 16 ertase B/ viziriul Cjj 17 Numai] Iară B,E,G,V/ pe]pre B,C/ precum mai sus s-au scris C,E,G// 18 Lupul vornicul Cj Lupul vornicul şi cu Macsut postelnicul B,D,E,G,V/ file B,V/ caimacami B, Cjj 19 lipseşte iar M,P/ viziriul Cj robi moldoveni M,P/ de B,C/ De unde îi găsiîa B, V, De unde şi-i găsiîa C]Ori la cini îi găsiîa M,P// 20 îi aducea {ducea E> la veziriul {viziriul Cş şi-i întreba veziriul (lipseşte veziriui C> B,C,E,G,V]şi aducîndu-i la dînsu] pre fiişticarile îl întreba M,P/ care domnu B,C// 21 Nicolae B, Nicolai Cj ElJIar iei B,V, Iar ei C,E,G//21-1 Iar moldovenii spune că le-au fost {mai M) bini la Necolaiu voevoda M,P//
că li-au fost mai bine la Neculai-vodă, pentru căci le eşiîa înainte Ioan-vodă, fratele lui Neculai-vodă.
Deci veziriul au scris la împărăţiîe pentru Neculai-vodă, fratele lui Ion-vodă terdzimanul ce să-1 fac<ă> 5 domn în Moldova. Iar împăratul, vădzînd scrisorile veziriului, au şi făcut domn pe Neculai-vodă.
215. Iară Lupul vornicul, după ce-au agiuns la Balica, lîngă Iaşi, au scris la Curt-paşa să iasă din Iaşi. Şi i-au trimis şi cartea veziriului. Iar Curt-paşa nu vrea să ias<ă> din 10 Iaşi, că aştepta să-i vie răspuns ca scrisese să fie el păşea.
Iară Lupul i-au scris, să iasă din Iaşi, că el să va întoarce la veziriul şi l-a foarte pîrî. Că lor nu le trebuiaşte paş<ă>. Atuncea Curt-paşa s-au spăriiat şi au eşit din Iaşi de au purces după veziriul. 15 216. Atuncea Lupul şi cu Macsut au întrat în Iaşi căimăcani.
Deci Antiohi Jora biv-hatman, audzind că iaste văru-său căimăcan în Iaşi, au alergat şi el la văru-său Lupul, f. 382v   să fie căimăcanu / şi el împreună cu ceîalalaţi, gîndin-
1 Nicolae B, Nicolae Cj căci] că E//2 înnainte B,C/ Ion B,C,D/ Ion-vodă terzimanul E,G// 1-2 lipseşte pentru căci le eşiîa.. Neculai-vodă M,P// 2 după Nicolae-vodă ad. şi-i miluia B,C,E,G,V// 3 Decii CJipseşte M,P/ ante Decii: 169 E, 182 G, 192 V/ viziriul C, Viziriul îndată M,P/ înpărăţiîe B,C]împăratul M,P/ Nicolae B, Nicolai Cj voevoda M// 4 Ioan voevoda M/ facă domnu B,C//5 lipseşte Iar M,P/ înpăratul B,C/ văzind B,C/ scrisoare M,P/ viziriului C//6 au şi înbrăcat în caftan pre Nicolae-vodă şi l-au făcut domnu în Moldova B,E,G,V/ au si]îndată au M,P/domnu C, domnu în Moldova M/ pre Nicolae-vodă C/voevoda M/'/ 7 215] 116 B, 187 C, 186 D,  170 E,
183 G, 193 V/ lipseşte Iară M,P/ Lupul vornicul cu Macsut postelnicul, caimacamii, au sosit la Frumoasa M,P// 7-8 după ce au agiunsu lîngă Iaşi, unde sînt acum (lipseşte acum E,G> curţile {casăle C,G,V) domneşti, la Frumoasa {şi V) au scris B, C,E,G,V, după ce au agiunsu la Frumoasa, unde sînt acum casăle domneşti lîngă Iaşi, au scris D// 8 lipseşte lîngă Iaşi M,P// 9 carte B/ viziriului B,C/ lipseşte nu vrea să iasă din Iaşi, că M,P/ iasă B,C// 10 aştepta răspunsul di pi scrisorile ci le triime-săsi, ca să fii el paşă în Eşi; şi pentru acee n-au vrut să iasă din Eşi M,P/ viie B/ răspuns de la viziriul Gj scrisesîe la veziriul {viziriul C> B,C,E, V/ file B/ după paşia B {paşa C> ad. în Iaşi B,C,D,E,G, V// 11 Iar C, lipseşte M,P/ Lupul vornicul Cj Decii Lupul vornicul E,G i-au scris acelui (lipseşte acelui V) Curt-paşa să iasă B,E,G,V/ el]apoi B, E,G,V/ s-a întoarce Cj Lupul vornicul şi cu Macsut postelnicul au scris al doile rînd la Chiurt-paşa să iasă din Eşi, că de n-a eşi {ei M) să vor întoarce M, P//12 viziriul Cj şifoarte îl vor pîrî M.P//13 paşîa B,Cj după paşă ad. ci domnu după obiceiul tării M,P//i^>s?sre AtunceaM,P//13-14 s-au spăriet şi s-au rădicat cu totul şi au purces M.P//14 de]şi B,C,E,G,V/ viziriul B.C//15 216] 117 B, 188C, 187 D, 171 E,
184 G, 194 V, 11 M, lipseşte P/ lipseşte Atuncea M,P/ Lupul vornicul C,E,G,M,P/ Macsut postelnicul E,G,M,P//16 caimacami B,C/ caimacami înEşiM,P//17 Deci]Iar B,C,E,G,V/ Antiohii {Antiohie C> Jora, biv ce fusesîe hatman B,C,G/ văru-său]Lu-pul vornicul Vjdupă văru-său ad. vornicul Lupul B,E, G, Lupul vornicul C,D//18 caimacam B.C//17-3 lipseşte Deci Antiohi Jora...prea pe rar om de-1 trece. M,P//18-19au alergat şi el, fiiridu-i Lupul văr primare, ca să fiie şi el caimacam cu dînşii, gindindu-să B,E,G,V//19 caimacam Cj lipseşte şi el C,D/ înpreună C/gîndindC//
622
623
du-s<ă>, ticălosul, că i să va uita vina lui, ce de au fost cu moscalii, de-i cinema, carii s-au scris mai sus. Numai osinda lui Dumnedzeu prea pe rar om de-1 trece. Că Lupul, cum au sosit în Iaşi, ca un lup nesăţios, au şi 5 început a prinde pe slujitor<ii> carii fusese cu moscalii şi<-i> închidea şi-i bătea şi pre căpitani, şi le lua pungi de bani, dzicînd c-au agonist din jacurili turcilor şi au luat leafă, şi a pune bani pre tîrgu, pre neguţitori.
Şi au pus şi de tot omul bejenariu să dea cîte 2 lei. 10 Şi oamenii nu avea ce mînca, că era săcşorul de făină cîte 15 lei, şi încă nu s<ă> nici găsiia.
217. Deci oarecarii dintr-acei pătimaşi de rău, fiind veziriul încă nedus din ţară, au mărsu di-au jăluit la veziriul. Şi cum au audzit veziriul, îndată tare s-au mî-
15 niiat ş-au mînat pre Ion-vodă terdzimanul să şadză în Iaşi căimăcan, pînă a veni frate-său Neculai-vodă în Iaşi, şi să chivernisască ţara cu îmblîndzire.
218. Şi au mai trimis şi un capegi-başe împreună cu Ion-vodă, de au prins pre Lupul vornicul şi pre Antiohie
1 lipseşte ticălosulB, D/ vina şi greşalalui B,E,G/ cia Bj de]ce C//1-2 cîa de chiemasă pre moscali, care mai sus s-au scris V// 2 care mai sus s-au scris B,G, de care mai sus s-au scris E// 3 osinda CJosînda şi pediapsă B,E,G,V/ pre rar om B,E,G,V/ trece B, trece C//3-Alipseşte Că Lupul, cum au sosit în Iaşi P/ CăJDeciM// 4 lipseşte Lupul M/ sosit]întrat M/lup]lupul A/ după nesăţios ad. ce era M,P// 5 prinde B,C/ pre slujitori şi pre căpitaniB,E,G/ slujitori C/carii]cei care G/fusesîe B,C//5-8 fusăsi în oasti zicînd că au jăcuit pre turci, îi închide, îi băte şi le lua pungi de bani; pus-au bani pre neguţitori şi pre tîrgoveţiM,P//6 şi-i B,C,P.j lipseşte şipre căpitaniB,E,G/luoaB,C// 7c-au] că au B.C//8 liafă B,C, lfefeD/şiau pus bani C,E,G,V, şi au şi pus bani Bj pre2] şi pre C,D/ după neguţitori ad. şi pre alţi breslaşi B,E, şi pre alte bresle V/ ad. marginal şi pre neguţitori şi pre alţi breslaşi Gjj 9 Şi de tot omul au pus să de citi doi lei bejenarii G, Pus-au cîti doi lei pre fiişticarile bejănarM.P/ bejenarB/doiB// 10 n-aveaB// 10-11 Şi (lipseşte Py ticăloşii moldoveni nu ave ce mînca, că sâcuşorul de pîini era
15 lei şi încă nici să (îl P> găsiia M,P// 11 cinsprăzeci B,C/ nici nu să găsiîa Gj să B,C// 12 217] 118 B, 189 C, 188 D, 172 E, 185 G, 195 V, 14 M, lipseşte Pj Decii B,C/ lipseşte Deci... fiind M,P/ oarecarii oameni E,G/ Decii dintre acei oameni oarecarii pătimaşi V/ dintre acei B, dintre acei Cj după rău ad. de la ţinuturile de gios E,G// 13 viziriul Cj încă veziriul V/ au mersu de au jeluit B,C// 13-17 Viziriul încă nu trecusă Dunăre şi s-au înştiinţat de faptile Lupului şi foarte s-au mîniiat (şi M> îndată au făcut caimacam în Eşi pre Ioan voevod tărzimanul şi i-au poroncit să chivirnisască ţara cu înblînzire, pînă a vini fratile său, Necolaiu voevoda M,P// 14 viziriul1-2 C//14-15 s-au foarte tare mîniet şi au triimes pre G// 15 şi au Cj mînatjtrimis C,E// 16 caimacam B,C/vini B,C/Nicolae B/Nicolae-vodă la scaon în Iaşi Cjj 18 218] 119 B, 189 D, 173 E, 186 G, 196 V, lipseşte C,M,P,/ şi pre un C,E,M]pe un P/ başîa B/ înpreună B,C, lipseşte M,P// 19 după vedă (voevod M> ad. la Eşi. Vinit-au Ioan voeveda cu capigi-başa în Eşi. Prins-au capigi-başa pre Lupul M,P/ prinsu B,C/ vornicul şi pre Macsut postelnicul şi pre Antiohie Jora hatmanul Cj Antiohii Jora hatmanul (lipseşte hatmanul G> B,D E G, V,M,P//
hatmanul şi pe Macsut postelnicul, carii era căimăcani, şi i-au pus în obedzi, de i-au dus la cetate la Varna, peste f. 383    Dunărea, surguni, de au şădzut acolo 2 ani / la pediapsă.
Pentru faptele Lupului au tras şi ceîalalţi pediapsă. 5 Şi s-au plinit atuneea un cuvînt prost ce dzice: „Cu iarba cea uscat(ă> arde şi cea verde".
219. Ioan-vodă, după ce-au venit în Iaşi,  era bun şi blînd tuturor; şi au chivernisit ţara pîn-au venit frate-său, Neculai-vodă, în scaon, aicea în Iaşi. Şi lăsînd Ion-10 vodă pre frate-seu în Iaşi, s-au întors la slujba sa, în Ţarigrad, la terdzjmăniîe. .
Dumitra<ş>co-vodă Cantimir s-au dus la Moscal şi acolo au murit cu 4 ficiori: Matei, Costantin, Şerban, Antioh. Iar ce-or vin<i>, vrem<ea> viito<a>re va arăta.
15 A DOA DOMNIE A LUI NECULAI VOEVODA MAVROCORDATU, FECIOR (LUI> ALEXANDRU-VODĂ ICSAPORITO. CAP 92. VLEAT 7220(= 1712)
Zacial<o> 1. Neculai Alexandru voevoda Mavrocordat, după <ce au venit) în Iaşi, a treia dzi, după obiceaiu, au 20 boerit boiari(i). Pus-au 'pre Neculai Costin vel-lcgofăt,
1 lipseşte şi Pj pre B/ postelnicul Bj lipseşte carii era căimăcani, şi M,P/ caimacami B,C//2 lipseşte de M,P/ ad, marginal de i-au dus Gj cetate C/ preste B.C//3 şezut C//2-3 i-au'dus surguni la cetate Varna şi doi ani au şăzut acolo în pedeapsă M,P// 3 doi B,C// 4 Pentru]Deci pentru M,P/ fapteli C// 5-6 lipseşte Şi s-au plinit... şi cea verde M,P// 5 un cuvînt precum să dzice B,E,G,V un cuvînt ce zicu oamenii Cj ce să zice D//6 uscată B,C/arde înpreună G, înpreună arde B,E,V/ verdeB,C//7 219] 120 B, 190 C, 174 E, 187 G, 197 V, lipseşte D,M,P/ Ion Bj voevoda M/ după cîe (ce C> au vinit în Iaşi B,C, lipseşte M,P// 7-8 era bun şi milostiv şi cătră toţi cu blîndeţe; şi foarti bini au chivirnisit ţara pînă ce au venit fratile său Neculaiu voevod,'a M.P//8 pînă B,C/ vinit B,C//9 Nicolae B, Nicolai Cj lipseşte, aicea V,M,P/ în]la V/scaunul domnescu E,G//10 frate-său Cj frate-său Nicolae-vodă în Iaşi, el s-au întorsu B,E,G,V// 9-11 Şi atunce iarăş s-au dus în (la P> Ţarigrad la slujba sa, adică la tărzimănii M,P/ întorsu Cjj 12-14 autograf Neculce A, lipsesc B,C,D,E,G,V,M,P// 15 Domniîa lui Nicolae-vcdă Macrocordat a doa E/ Domniîa a doa D,6/domniîe B,C/ Nicolae Bj Nicolae-vcdă Mavrocordat C,E,P// 16 ficior lui Alexandru Exaporito Terzimanul C, ficiorul lui Alexandru Terzimanul Exaporito D fiiul lui Alexandru Exaporitul Terzimanul B,E,G,V, fecior lui Ale-andru Exaporitul M,P// 17 în anul 7220. Cap 92 B, V/ Cap_95 D, Cap 97 P, lipseşte E,G,M/ Vleat] Anul C,E, în anul D, lipseşte M.Pj în anul 7220, avgust G//18 Zaci(alo>C, lipseşte B,D,E,G,V, M,P/ Nicolae B,C/ vodă E,G/ Mavrocordatu B//19dupăcie(ceC> au vinit B,C,D,E, G,V//18-19 în anii di la zidirii 7220, iar di la Hristos 1712, Necolaiu Mavrucordat au vinit domnu în Eşi şi a trie zi au boerit după obiceiu, după cum anumi arată mai gios. M,P//19 triîa B.C /după]pre B,C,E, G,V/obiceai B.C//20 boiarit B/ boiarii B, boiarii Cjlipseşte Pus-au pre M,P/ Nicolai C/ Nicolae Costin B,V/ log(o>făt Bjj
624
625
f
pe Gavriil Miclescul vel-vornicul <de Ţara de Gios), pre Ilie Catargiul vel-vornic de Ţara de Sus, pre Ioan Buhuş, ce-au fostu logofăt, l-au pus hatman, pe Rama-danu vel-postelnic, pe Ioan Păladi vel-spătar, pe Gheor-5 ghiţ<ă> Mitrea vel-ban, pre Costantin Ruset vel-păharnic, f.383v pe Grigoraş Jora vel-visternic, pe Costantin / Costache stolnic mare, pe Manolache Hurmuzache comis mare.
Aceştiîa era boîarii lui Neculai-vodă, iar chivernisala şi toate trebile era mai ales după Ramadan postelnicul. 10     Atuncea Neculai-vodă îş lăsasă firea cea simaţ<ă>> cum era în domniîa dintîi. Ce mult să mai lăsasă şi trăia bine cu boîarii, în dragoste; că era boîari<i> fugiţi, unii în Ţara Ungurească, alţii în Ţara Leşască, alţii la Moscu, şi cu dînşii şi din prostime mulţi duşi, şi avea grijă că pentru numele lui cel 15 straşnic n-or mai veni. Deci arăta cătră toţi blîndeţe şi milă. Deci toţi boîarii s-au întors la pămîntul său. Numai cei de la Moscu n-au venit, că nu putea de oşti şi nu-i lăsa moscalii, precum mai sus s-au scris.
Şi carii boiari, cum veniia din streinătate, da vina 20 cătră Neculai-vodă tot pre cei de la Moscu, şi ei îş curăţiia obrazele, cum n-au ştiut nemică; şi aşea' să îndrepta.
lpre B,C, lipseşte m,P// vel-vornic de Ţara de Gios B,E,V/ de Ţara de Gios C,D, Gjj 2 lipseşte pre^M.P/ Ion C//3 ce fusesîe log<o>făt mare, l-au pus B,D,E,G, lipseşte C,V,M,P/ lipseşte pre M, P/ Ramadan B,C// 4 postelnic B,C/lipseşte pe 1-2M,P/ Ion Păladii C/Păladii B/spătar B/ pre2 B,C/ Gheorghiţă {Gheorghiţe C> Mitre B,C// 5 lipseşte pre M,P/ Rusăt B,C,V//6 pre Grigoraşco B,C,D,G,V/ visternic B,C/ pre1-2 B,C, lipseşte M,P/ Costachi C//7 stolnic mare] vel-stolnic V,P/ pre B,C, lipseşte M,P/Manolachi Hurmuzachi B,C] Mihalachi Hurmuzachi P, Manolache Hri-soverghi D,G, Manolachi Hurmuzachi Hrisoverghi E/comis mare]vel-comis G,M, P// 8 după Nicolae vodă ad. în domniîa a doa B,C,D,E,G,V/ chiverniseala Bjj 8-9 iar toată chivernisala mai ales era după Ramadan (Ramandi P> postelnicul M, Bjj 9 vel-postelnic (postelnic C> B,C,E,G// 10 ante Atuncea: 2 B,C,D,E,G,V,m! lipseşte Bj lipseşte Atuncea M,P /Nicolae B,C/ voevoda M/îş lăsasă]ş-au lăsat M,P/' simaţăB,C/ cum]după cum C, precum E,G/cum era în]pre cari au avut-olaM,P// 11 întîiu M/ lipseşte Ce mult să mai lăsasă M,P/ lăsase Bj trăiia B,C// 12 în dragoste]îi avea în dragoste B,C,E,G,V/ lipseşte în dragoste; că era M,P/ boîarii C]unii din boiari B,E, G,V/ fugiţi în Ţara Unguriască B,E,G, V/ Unguriască Cjj 12-16 Boerii cei fugiţi în Ţara Ungurească şi în Ţara Leşască şi şi din cei proşti întîiu ave griji de numile lui Nicolaiu voevoda cel straşnic. Iar dacă s-au încredinţat că Neculaiu voevoda ş-au schimbat fire şi esti bun cătră (cu P> toţi, s-au întors toti în Moldova, la locurile sale M.P//14 prostime] cei mai proşti B, E,G,V/ mulţi eraduşiB,C,E,G,V/ grije Bjj 15 n-or]nu vor Cj vini B,C/ Decii B, Cj lipseşte şi milă B, E,G,V// ' 16 Decii toţi boiarii s-au întorsu Cjlar boiarii toţi s-au întorsu B,E,G,V// 16-18 lipseşte Numai cei... s-au scris. M.P//17 de la Moscu' n-au vinit C, de la Moscu nu viniîa B, E,G/ şi moscalii încă nu-i lăsa V// 19-3 lipsesc M,P// 19 ante Şi: 3 B,D,E,G,V,2 CI viniîa B.C//20 Nicolae Bj pre ceijpre boiarii cei G/ei] iei B/îş curăţiia obrazele]vrea să să îndreptezâ V// 19-21 da vina tot pre cei de la Moscu' cătră Nicolai-vodă şi ei să îndrepta cum ei n-au ştiut nemică C// 21 după obrazele ad. de ruşine B E G i aşa Bjj ' 1
626
Iar Neculai-vodă, măcar că-i pricepea şi-i ştiîa, dar lăsa şi el toate precum dzicea ei, căci era bucuros, fie cum stie, numai să vie în ţară.
Ţara era atuncea stricat<ă> rău de tătarî şi de moscali f ■ 384 5 şi de tîlhărit. Aşijderea şi turcii balgii făcea / multă gîlceavă şi supărare lui'Neculai-vodă la divanuri, pentru fraţii şi rudele lor ce perisă şi pentru jacuri ce-i jăcuisă unii şi alţii. Şi făcea şi năpăşti mai mult decît era adevărate. Deci Neculai-vodă făcea multă chivernisala. Pre unii, 10 can rar, îi da platnici turcilor, iar nu deplin, pre cît cerea ei, iar pre uni-i închidea pîn'la o vreme şi apoi îi slo-bodziîa; iar a mai mulţi turci nu le ţinea în sam<ă>. Şi să îndrepta, ştiind rîndul Porţii. Dintîiu, la giudecat<ă> să făcea a ţinea cu turcul, iar pre urmă eşiîa giudecată 15 dreaptă moldovanului. Nărocul ţărîi că s-au tîmplat atuncea de au venit Neculai-vodă. Iar de ar hi venit atuncea alt domn, mai prost, ar hi fost pre rău de moldoveni.
5. Măcar că unii au tras la Neculai-vodă greu mare şi multă închisoare, cum au fost feciorii lui Manolie şi 20 Toader armaşul, ca tăîasă nişte neguţitori de la Roman,
1 Nicolae B, Nicolai Cj măcarî Bjj 2 ei]iei B,C/ căci]pentru că C,E,G,V/ să fiie cum ştiie Bj să fie E,G// 3 ştie]a fi C,V/ să viîeB// 4 anteŢam: 4B,D,E,G ,V,M,3CZi£-seşte Bj Ţara atuncea era stricată B,E,G,V/ stricată Cjj 4-5 Ţara atunce era foarti rău stricată de tătari, de oşti şi de tîlhari M,P// 5 lipseşte Aşijderea şi M,P/ facla Bjj 5-6 multe supărări (multă supărare P> lui M,P// 6 lipseşte şi supărare Gj Nicolae B, Cjj 7 perise B,C/ după perise ad. atuncea cînd au fost moscalii în ţară B,E,G,/ je-cuise B, jecuisă Cj lipseşte ce-i jăcuisă unii şi alţii M/ pentru jacurrile ce le făcusă. Şi face Bjj 8 Si le făcea B,E,G,V/ lipseşte şi M,P// 9 Decii C]Iară B,E,G,V/ Nicolae B,C/ făcîa Bj chiverniseală Bjj 10 iar]însă M,P//11 ei]Iei B,C/ lipseşte iar M,P/ pre unu (pre alţii M,P> îi închidea B,C,V,M,P/ pînă B,C/ vreme B,C// 12 a mai mulţi] altor M,P/nu]nici M,P/ le mai ţinea M,P/ samă B,C// 13 lipseşte Şi să îndrepta M,P/ rîsdul Porţii bini, la giudecată dintîiu ţine cu turcii, iar M,P/ Dintîi B,C/ giudecată
B, C//14 să f ăcîa a B, lipseşte V// 15 driaptă B,C]ce dreaptă a M,P/ Nărocul ţărîi au fost
C,'v// 15-16 Nărocul ţărîi au fost atuncea că s-au tîmplat de au vinit Nicolae-vodă B,E,G, Norocul ţării au slujit di au vinit atunci (domnu M> Neculaiu voevoda M, Bjj 16 vinit Cj Nicolai Cj de ar fi vinit C, de ar hi fost venit V, să fie venit M, P/ vinit Bjj 17 lipseşte atuncea B,E,G,M,P/ domnu B,C/ lipseşte mai prost V/ lipseşte mai M,P/ prostu, apoi mai greu ar fi pătimit moldovenii M,P/ ar fi B,C/ ar fi fost mai gTeu şi pre rău E/ prea Bj răujgreu Gjj 18 5]4 C, 7 M, 2 P/ Măcarî B,C/ Nicolae B, Nicolai Cjj 18-19 lipseşte Măcar că unii... cum au fost M,P// 19 lipseşte şi multă închisoare E/ închisoare, cum au fost Sandul Manoli şi Toderaşco Manoli şi Toader armaşul Cj ficiorii Bjj 19-3 Ficiorii lui Manoli şi Toader armaşul, fără de poronca nimărue tăesi nişti neguţitori la Roman. Fraţii acestor neguţitori au vinit Ia Ne-colaiu voevoda cu ferman di la Poartă. Deci pre aciştie, pre feciorii lui Manoli şi pre Toader armaşul nici Necolaiu voevoda n-au (nu i-au P> putut să-i cruţi, ci i-au pus la gre închisoari şi pedeapsă, că într-alt chip M,P// 20 că tăiase (că au fost tăiat C> neste neguţitori turci balgii B,C,D,E,G/ neguţitori turci V/ de la]din Bjj
627
f. 384v
10
făr<ă> poronca nemărui, şi-i pîrîia nişte fraţ a celor neguţitori, cu ferman de la Poarta, pre' carii într-alt chip nu putea să-i izbăvască.
6. Atuneea Neculai-vodă, pe poronca veziriului, au 5 gătat cîteva căruţă cu cai, să pornească pre Şfed la ţara
lui / prin Ţara Leşască, şi cu 30.000 de tătari, după cum scrisese de la Nistru împăratul moschicescu la veziriul, numai să pornească pre Şfed, după cum s-au tocmit pacea.
7. Iară Şfedul n-au vrut să margă şi au scris cărţi la împăratul turcescu di-au pîrît pe veziriul, precum că s-au agiuns cu moscalii di-au luat bani şi au făcut pacea. Iar de n-ar fi făcut vicleşug, să îa bani, ar hi luat pre moscali de grumazi, că nu mai avea moscalii nici o putere. Şi aemu
15 şi pre dînsul nu l-au pus nici la o cale şi va să-1 pornească, să-1 îa moscalii de grumazi.
Iar împăratul, vădzînd cartea Şvedului, tare s-au mîniîat pre veziriu.
8. într-aceîa vreme sosit-au şi Osman, chihaiaoa 20 vezirului, la împăratul, cu cărţi de la veziriul, să iei colac
cum au bătut pre moscali şi spuind împăratului cum au
1 fără B, fără de C,D,E,G/ neşte B/ fraţi B.C//2 neguţitori turci B,C/ de B,C// 3 izbăvască]mîntuiască G,V/ după izbăvască ad. să-i mîntuiască B,E// 4 6]5 C, 8 M, lipseşte Pj lipseşte Atuneea M,P/ Nicolae B, Nicolai C/ voevoda M/ pe]din M,P/ viziriului C//5 gătit B,C;D,E,G, V/ căruţe B,C/ lipseşte cu cai M,P/porniască B,C/ pe B/ Şfed]şvezi M,P, craiul Şfedului (Şfedului C, Şvedului E,G,V> B,C,E,G,V/ lipseşte la ţara lui M.P//6 pin V] din P/ lipseşte şi Gj şi cu]să să ducă cu M,P/ triizăci de mii B,C]20.000 Pj lipseşte de M,P/ după tătari ad. în ţara lor M.P//7 scrisesîe B,C/ de B,C// 6-9 lipseşte după cum scrisese... s-au tocmit pacea M,P/ înpăratul moschicescu B,C/ viziriul C//8 să porniască B,C, să-1 porniască E,G,V/ Sved V/ tocmit]aşezat E,G,V// 10 7]6 C, 9 M, 3 Pj lipseşte Iară M,P/ Iară craiul Şfedului n-au vrut să purcează, să margă B,EG,/ Şfedul]craiul Şfedului (Şvedului V> C, V, Craiul şvezăscu M,P/ şi] ci M,P lipseşte cărţi M,P// 11 înpăratul B,C/ de au C]şi au M,P/ pre viziriul C, lipseşte P/precum că] zîcînd că viziriul M,P// 12 agiunsu B,C/ de au B,C]au M,P/ după bani ad. de la moscali M,P/ şi]şi aşa M,P// 13 vicleşug B,C/ ar fi luat B,C,/vicleşug viziriul, la ce strîmtoreală (strîmtoare) să afla moscalii, pre toţi moscalii i-ar fi luat de grumazi M, P//14 lipseşte că nu mai avea... putere. M, P/ putere B,C// 14-16 Şi acum nici pre mini nu m-au pus nici la o cale şi încă vra să mă pornească, să mă ia moscalii de grumazi M,P// 15 porniască B,C// 16 de grumadzi moscalii V// 17 lipseşte Iar M,P/ înpăratul B, înpăratul turcescu C,E, M,P/ văzind B,C/ carte B/ Şfedului B,V, Şfedului C]craiului şvezăscu M,P/ ta-re]foarte tare M,P// 18 pre]asupra M,P/ veziriul B,E,V, viziriul C,D, viziriului M,P// 19 8]7 C, 11 M, lipseşte P/ Intru C/ vrâme Cj Iară într-acîa vreme B,E,G,V/ lipseşte într-aceîa vreme M,P/ chihaîa E/j 19-21 Osman chihaeoa viziriului au vinit la înpăratul cu cărţi (au venit de la viziriul cu cărţi la înpăratul P> să-si Ia colacul cum că M,P// 20 viziriului Cj înpăratul B,C/ viziriul Cj să îa B,C,E,V/ colacu C/ cum]precum E, Gjj 21 spuind]au spus M,P/ înpăratului B,C/ cum au2]precum au fostu E,G//
încţmgiurat pre moscali, cît nu mai avea nici o putere, nuijnai ce striga aman. „Deci vădzîndu-i că strigă aman, ne-au căutat numai a face pace; şi i-au lăsat de s-au dus la ţara lor".
5     Iar împăratul au dzis: „Voi aţi căutat căci strigă aman şi nu i-aţ luat de grumadzi. Nu era lucru mic acela, să vă f. 385    uitaţi voi la aman. Ce-am înţeles / eu faptele voastre". Şi-ndată au poroncit di-au tăiat capul chihaii şi au trimis di-au omorît şi pre veziriul. 10     9. Deci Şfedul au mai rămas întru acea iarnă şi preste vară, şi solii moschiceşti tot sta la Ţarigrad, popriţi. Iar moscalii au dat Azacul turcilor, şi alte cetăţi au fărmat, după cum s-au tocmit la pace. Iar Şfedul tot punea pricini şi nu vrea, dzicînd, că pîn'nu s-a duce Şeremet cu 15 oaste din Ţara Căzăcească, nu va merge; că Şeremet stă să-i ţie calea.
Deci Poarta au aşădzat cu solii moschiceşti să s<ă> rădice Şeremet cu toa't<ă> oaste din Ţara Căzăcească, să s<ă> ducă în ţara lor, la Moscu, şi ei să pornească pe Şfed 20 de la Tighinea cu tătarî şi cu o samă de turci, să-1 ducă prin Ţara Leşască pînă la ţara lui.
io' Deci Şeremet, cum au vădzut cărţile solilor, precum au aşădzat la anul, toamna, după bătaie, s-au rădicat
1 ave moscalii M,P / putere B.C//2 ci numai ci striga M,P/ Decii (noi B,E,G> văzindu-i B,C,E,G/ lipseşte Deci vădzindu-i că strigă aman M,P// 3 ni-au B,C/ face B,C/ pace Bj şi ne-aii căutat numai să facim pace M,P/ lăsatjslobozitM.P// 5 lipseşte Iar M,P/ înpăratul B,C/ căci]pentru căci C, pentru că E,G, că M,P// 6 i-aţi B,C/'micu C/ să]ce P// 7 la aman]pentrucă striga aman Ej Ce am înţăles eu B,C] însă eu ştiu M,P// 8 îndată B,C,V/ de i-au tăiat B,C,E,G,M,P/ lipseşte chihaii B, E,G,M,P// 9 di-au omorît]de au zugrumat B,E,G/ pe B/ viziriul Cj după viziriul ad. 1-aiî zugrumat Bjj 10 9]8 C, lipseşte M.Pj lipseşte Deci M,P/ Decii craiul Şfedului (Şfedului C, Şvedului G, V> B,C,E,G,V/ Craiul şvezăsc M,P/ lipseşte mai B,E,G, V/ acia B// 11 după vară ad. tot Ia Tighinea B,E,G,V/ lipseşte şi M,P/ tot era propiti la Ţarigrad M,P/ lipseşte Iar M,P// 12 AzacuPjcetatea Azacul B,E,G,V, cetatea Azacului C/ alte]celelalti M,P/au]le-au M,P// 13 tocmit]aşezat B,E,G, apucat M,P/ la pace B,C]cînd au făcut pace M,P/ lipseşte Iar M,P/ ŞfeduTjcraiul Şfedului (Şvedului E,G,V> B,E,G,V, craiul şvezăsc M.P//14 nu vrea să purcează de laTighi-nea (lipseşte să purcează de laTighi'nea C> să margă la ţara lui, dzicînd B,C,E,G,V/ după vre' ad. să să ducă M,P/ pînă B,C/ nu să va duce B.C,V,P/ Şeremet feldmarşal moschicesc G//15 oastea C, oastea lui V/ merge B, merge Cj nu va merge]nu va merge Ia tara lui D, nici el nu va purcedi M,P/ stă]îl aşteaptă M.P//16 ţiie Bjj 17 Decii B,C,' lipseşte M,P/ aşezat B,C/să B.C//18 Şeremet feldmarşal B,E,G/ toată B,C/ oastea C// 19 si să să ducă B, E,G,M,P/ să Cj în]la E/ în ţara lor, la Moscu]în Ţara Moschicească M,P/si Iei B,C,V] iar turcii M,P/ porniască C/pre Cj să porniască pre craiul Şfedului (Şvedului E,G,V> B.E.G.V/ Şfed]şvezi M,P// 20 somă Mj să-i ducă M,P//' 21 la]în P/lui]lor M, Pjj 22 10]9 C, 17 M, lipseşte Pj Decii B,C, lipseşte M.Pj cărţile]scrisoari M, scrisorili Pjj 23 lipseşte precum... după bătaie M,P/ aşezat; Cj după bătaie C]după războiul (cel B, E> ce au avut la Stănileşti B,E,G,V/ s-au şi rădicat G,V,M,P//
628
629
din Ţara Căzăcească şi s-au dus în sus, la Smolenţsca, cu toate ostile lui. Iar veziriul au trimis pe Smail-efindis, cu vro 30.000 de turci, şi hanul cu tătărimea, să îei pe Şfed, să-1 duc<ă> la ţara lui. 5 Iară Sfedul într-aceîa vreme" au prins nişte tătarî, f • 385T Cu oamenii lui, scriind hanul la Şeremet / să stea gata la Smolenţsca, că ei vor să purceadză aemu cu Sfedul şi l-or duce în Ţara Leşască, pîn'la un loc, şi l-or lăsa; iar Şeremet să-i ias<ă> înainte, să-1 îei de grumazi, şi s<ă>
10 dea 150 pungi de bani hanului, precum s-au aşădzat.
11. Deci Sfedul prindzind acei tătarî cu acele cărţi, au pus de i-au omorît pe tătarî şi au luat cărţile la dînsul, şi tăcea mîlcom. Iar hanul nu ştiîa nemică, că i-au prins cărţile, şi i-au tăiat tătarîi.
15 12. Şi-1 tot siliîa pre Şfed să purceadză, pîn-iaste iarnă şi sint apele îngheţate, şi Sfedul tot nu vrea să s<ă> pornească să margă.
13. Scris-au paşa de Tighinea şi Smail-efindis la Udriu,: la împăratul şi la veziriul, mutîndu-s-mpărăţiîa atuncea
20 acolo, cum că au gătit pre Şfed şi oaste, şi toate sint gata, şi el tot nu vra să purceagă. în doao, trei rînduri i-au scrisj şi el tot nu vrea să purceadză.
1 lipseşte în sus Cjj 2 toate oştile]toatăoasteM,P/Zt^5e,steluiP//i/)5e^eIarM,P/vizi-riul Cj pre Ismail-efendis <efendi D,E,G,V> B,C,D,E,G,V// 3 vreo B,C, lipseşte M, P/ triizăci de mii Cj triizăci de mii de oaste turci B,E,G,V/ ad. marginal de oaste Bj lipseşte de M,P/ şi pre hanul cu tătarîi M,P/ hanul încă să dea tătărimea (tătari V>
B, E,G,V// 3-4 să îa pre Şfed, să-1 ducă C, şi să îapre craiul Şfeduluisă-lducăB,E,G, V, săîa pre craiul şvezăscu <şiM> să-1 ducăM,P//4 la]în M.P//5-14 lipsescM.Pjl 5, Iar B/ ante Iară: 10 C, 11 D/ într-aceia]la acia V/ vreme B,C/ prinsu B,C/ n6şte B VJpre nişte B,Gj după tatărî aa\ cucărţiB,E,G,V//6ŞeremetfeldmarşalB,E,G/'/7ei] Iei B,V/ acum B,C/ Şfeduljcraiul Şfedului B,V, craiul Şvedului E,G// 8 pînă B,C/ locu B.C//9 Şeremet feldmarşal B,E,G/ iasă B,C/ înnainte B, înnainte Cj să-1 ia B,
C, V// 10 să dea o sută (şi B> cinzâci de pungi B,C/ de pungi D,E/ aşezat B,C// 11 11] 12 D/ Decii craiul Şfedului (Şvedului E,G,V> B,C,E,G,V/ acei]aciei B,V, pre acei D/ aceli B,C/ după cărţi ad. cu oamenii lui B,E,G,V// 12 pre B,C// 13 tăcîa Bj Iară B/ prinsu B, Cj după prinsu ad. Sfedul B, Şvedul E,G,V// 15 lipseşte 12 B, C,D,E, G,V,M,P/ Şi-1 tot]Hanul M,P/ Şfed]craiul şvezăscu M,P/ lipseşte să purceadză V/ pînă B,C// 16 iarnă]vremi di iarnă M,P/ sînt B,C/ să să porniască Cjj 16-17 iar craiul nu vre să să pornească nicidecum M, iar craiul nicidecum nu vre să să pornească Bj să să porniască de la Tighinea să margă la ţara lui B,E,G// 18 13] 12 B,C,E,G,V, lipseşte M,P/ Ismail-efendis B,C,D, Ismail-efendi E,G,V/ Udriiu B,C, Odriiu V// 18-19 Paşa de Tighine şi Ismail-efendi au scris la împăratul şi la viziriul la Odriu M,P//
19 înpăratul B,C, înpăratul turcesc Gj viziriul Cj mutîndu-să B]că să mutasă Cj lipseşte mutîndu-s(ă) împărăţiîa atuncea acolo M,P/ înpărăţiia B, Cj acolo atuncea Cjj
20 cum]precum E,G,M,P/ lipseşte că P/au gătit pre craiul şvezăscu şi toată oaste îasti gata M,P/sînt B,C//21 totjnicidecum M, Bj nu va să purceadă C//21-22 purceadă1-2 Bj nu va să purcează1-2 E,V/ Şi în doao, trii B,C,E/ lipseşte în doao... nu vrea să purceadză M,P//
630
14. Pînă de la o vr&ne\ mîniindu-s-împărăţiîa pe Şfed, au poroncit numai să-1 pornească cu sila, dac<ă> nu va de bun<ă>-voîe.
15. Deci gătind oaste, au mărsu să-1 Iei cu de-a sila. 5 Iar el s-au închis în curţile lui la Varnlaţ, unde şedea,
şi s-au apucat să s<ă> bată cu turcii, să nu s<ă> dea. Şi inicearii încă oarecum ţinea în partea Şfedului şi nu vrea f. 386 să-i fac<a> ruşine. / Că nici vrea să dea şfedzii cu sinelile în iniceari, nici inicearii în şfedzi, ce sta împregiurul
10 curţilor, inicearii, la gazda Şfedului. Şi să mira paşa şi cu Smail-efindis cum or face poronca împărăteasca, că să temea paşe să nu fac<ă> zorba inicearii şi asupra lui. Şi striga inicearii: „Pentru ce să facem noi ruşine acestui craiu, oaspe, ce-au venit la noi?"
15 16. Deci paşe au chiemat pre un aga a lui de iniceari şi l-au trimis să grăiască cu craiul, să nu s-apuce de gîlceavă cu o împărăţie, că apoi poate să piele. Şi l-au învăţat pre acel agă în taină, vădzind că nu priimeşte craiul, cînd a eşi de la craiul afară, să dzică cătră iniceari: „Noi
20 iniceari<i> ţinem cu dînsul, iar el mai tare ne suduîaşte
1 14] 13 C,V,19 M, lipseşte B,E,G,P/ lipseşte Pînă de la o vreme M,P/ vreme B, vremie Cj mîniindu-să înpărăţiia B]S-au mîniat împăratul (turcescu P> M,P/ înpărăţiîa Cj pre Şfed C]pre craiul şvezăscu şi M,P// 2 lipseşte numai M,P/ porniască B,C/ cu de-a sila M,P/ dacă B,C/ n-a vrea B,V,M,P, nu va vreaE, nu a vre G//3 bună Bj de bunâvoia lui C, el de bunăvoîa lui V, de bunăvoîa să purcează D// 4 15] 14 C, 20 M, lipseşte B,E,G,V,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ S-au gătit oaste şi au mersu să-1 îa M,P/ oaste Cj să-1 Ia B,C/ lipseşte cu de-a sila M,P// 5 el]craiul şvezăscu M,P/ în curţile carele (care G> şidea el la Varniţă şi s-au apucat B,E,G,V/ Varniţă C,D, Vorniş M, Vameş Bj lipseşte unde şedea M,P// 6 să1-2 B,C/ lipseşte Şi M.B/jl lipseşte încă.B,B,G,Yj oarecum încă D/ţinea oarecum B,E,G/ lipseşte oarecum M,P// 8 facă B,C/ ruşine Bjj 8-10 Că nu da cu puşcile în şvezi, ci sta numai înpregiurul curţilor M,P//9 şvezii Cj cu sineţele C, lipseşte B,E,G,V/ înprejurul B, înpregiurul C//10 lipseşte inicearii, la gazda Şfedului M,P/ miera Cj păşea Bjj 11 lipseşte cu M/ Ismail-efendis B, C,D, Ismail-efendi E.G.V/ vor face G]vor împlini M, P/ înpărătiască B,C// 12 că să temea de iniceari să nu facă zorba asupra paşii. Şi E/ că să temea]temîndu-să M,P/ paşa B,C, lipseşte M,P/ facă B,C/ să nu facă eni-cerii zorba M,P/ lipseşte şi asupra lui M,P// 13 Şi]Că M,P/ după inicearii ad. zicînd
B, E,G,V//14 ce au vinit B,C/ ce-au]carile au M.P//15 16] 13 B,E,G, 15 C, 14 V, 22 M, lipseşte Bj Decii C] Iară B,E,G,V, lipseşte M,P/ paşa C/ lipseşte a lui M,P// 16 după craiul ad. să-i dzică E,G/ să B,C//17 înpărăţiîe B,C,V/ că apoi poate să piiaie (piară
C, E)]ca să nu-şi primejduiască viiaţa M,P/ după învăţat ad. paşia E.G//17-18 lip-seşre Şi l-au învăţat... întainăM.P// 18 pre B,C/ vădzind] Iar dacă a videM.P/ după craiul ad. să purcează (lipseşte să purcează E) să margă la ţara lui, după poronca înpărăţii B,E,G,V//19 cîndjapoi cînd M,P/ va eşi B,C,E, a Ieşi V/ de B,C/ afară de la craiul M,P/ Noi]Videţi că noi M,P// 20 inicîari(i> B/dînsul]craiul M,P/el] craiul M,P/ tare ]mult M,P//
631
pre noi decît pre paşa şi ne dzice că sintem nişte oameni biăstămaţ, şi nu s<ă> miră el de noi".
Şi făcînd acel agă aşîa, cum au audzit inicearii acea voroav<ă>, s-au şi mîniîat şi au început a slobodzi focul 5 cu şfedzi<i>. Iar şfedzii deodată sta, gîndindus<ă> că le sint prieteni, neştiind pentru vicleşugul ce-au făcut aga de iniceari, căci craiul nu suduia pre iniceari.
17. Deci de la o vrem6 s-au închis în cas<e>, de să bătea, pîn'ce au dat foc caselor. Şi ardzînd casele, aşea
i.3S6v 10 l-au prinsu; şi pîn-a-1 prinde, / au omorît cu mîna lui vro cinci, şease iniceari. Şi el încă să rănis<ă>. Numai au învăţat paşa pre cîţiva turci să-1 apuce, să nu-1 omoarî inicearii; că de l-ar fi lăsat, l-ar fi omorît.
Şi aşea apucîndu-1, i-au dus în curţile paşii, de l-au 15 ţinut acolo cu vartă, pîn-au venit răspuns de la Udriu.
18. Atuneea au venit poronca şi la Neculai-vodă pentru şvedzi şi Ieşi ce ierneadză prin ţară, să-i scoat<ă> şi să-i gonească din ţară.
Iar şfedzii, audzind, s-au închis cîtva în curţi în Pri-
1 paşîa B/şi dzice B,E,G/ sîntem B, sîntem noi E/ neşte B,C,V// 2 blăstămaţi B,C/ după blăstămaţi ad. şi de nemică B, E,G/ şi nu să miară el de noi B,C,E,V]şi nici ne bagă în samă M,P// 3 Aga au făcut aşa M,P/ aşa C, asea A/ după aşîa ad. precum îl învăţase paşîa B,E,G,V/ cumjdeci cum M,P/ acea voroava C, acia voroava N, lipseşte M,P// 4 s-au şijîndată s-au şi M,P/ şi au şi început C,E/ foc M,P// 5 cu]în B,C,D,E,G,M,P/ Iară Bj gîndindu-s(a>]că gîndiia B, socotind M, P//6sîntB/ după sînt ad. iniciarii B,E,G,V/ după priiatini ai. inicearii C/priiatini B/ lipseşte pentru B,E,G,V/ vicleşugul Cj ce au făcut C]ce făcusă B,E,G,V// 6 — 7 lipseşte neştiind pentru...pre iniceari. M,P// 7 căcijpentru căC.E.G, pentru căci D/ nu suduise B, nu suduisă C,E,G,V// 8 17] 14 B,E,G, 16 C, 15 V, lipseşte M,P/ Decii B]Iar M,P/ vreme B,C/ după închis ad. şfezii B,C, şvezii E,G,V,M,P/ case B,C,E/ de2] şi M,P//9 după băte ad. cuenicerii M,P/ pînă B,C/ după bat ad. turcii B,E,G,V/ casălor B,C/ arzind B,C/ aşea]atunce M,P//9-10 aşîa au prinsu şi pre craiul B,E,G,V/ aşa au eşit şi l-au prinsu pre craiul Şfedului Cj asia l-au prinsu pre craiul, eşind din casă afară D/ au prinsu şi pre craiul şvezăsc M.P//10 şi]iar M,P/ pînă B,C/ pînă l-au prinsu, însuşi cu mîna lui au omorît M,P/ el au omorîtB,C,D,E,G,V/vreo B,C//11 şeasîe B, şasîe Cj Şi şi pre dînsul îl rănisă M,P/ rănise B// 12 paşîa B, Cj cîţiva B, Cjj 12-13 Paşa au poroncit altor turci să pui (să apuce P> pre craiul şvezăscu din mijlocul enicerilor, să nu-1 omoari M,P/ apuce B/ omoare B, omoară Cjj 13 după omorît ad. inicearii B,E,G,V/ lipseşte că... l-ar fi omorît. M,P// 14 aşa B,C,/ de]şi M,P// 15 cu vartă, în pază C]supt pază M,P/ pînă B,C/ au]i-au M/vinit răspunsu B, Cj după răspunsu ad. de la înpărăţiîe B,E,G,V/ Odriiu B,V// 16 18] 15 B,E,G, 17 C, 16 V, 23 M, lipseşte P/ lipseşte Atuneea M,P/ au vinit B.C]Vinit-au M,P/ Nicolae B, Nicolai Cjj 16-18 Neculaiu voevoda să scoată pre şvezi şi pre Ieşi din ţară. M,P// 17 sfezi C/ erniază B,C,V, erna Gj pin B,V/ scoată B,C/ goniască B,C// 19-6 lipseşte C, lipseşte şi înlocuit cu: Atuneea au trimis Nicolae-vodă pe unde să afla şvedzi pin ţară să-i scoată şi să-i goniască V// 19 Şi auzind leşii s-au închis M,P/ curţile M,P/ în]de la M,P/ cîţiva în casele boereşti în Prigoreni D// 19-1 Iar atuneea fiind sfezi (lipseşte sfezi E) şi în sat în Prigoreni la ţinutul Cîrligăturii şi auzind şfezii poronca, precum era să-i goniască din ţară, iei s-au închis cîţiva în casăle boereşti şi să apăra din case, de nu B,E,G//
goreni, în ţinutul Cîrligăturii, şi să apăra din curţi, de nu lc putea strica nemică călăraşii moldoveni, ca să-i scoat(ă).
Şi au trimis călăraşii înapoi la Neculai-vodă de au întrebat, că într-alt chip nu pot să-i scoată, ce numai să 5 dea foc caselor. Dar vodă n-au vrut să-i las<ă> să aprin-dză curţile, ce li-au dzis să stea pe de o parte de dînşii. După aceasta, curund, au venit răspuns de la Poartă să le dea pace.
19. Aşijderea mai trimisese Neculai-vodă pre hat-10 manul cu mulţi slujitori, tot atuneea tocma la Cernăuţi, că era oaste lui voevoda Chiovschii aşădzată acolo la ernatec şi făcea multă stricăciune lăcuitorilor, ca să-i scoat(ă> şi pre aceîa din ţară. Iar ei s-au strîns la un loc, să s-apuce de bătae, temîndu-s-a trece în Ţara Leşască. f. 387 15 Jjeci hatmanul, / vădzînd că să apuc(ă) de gîlceavă, au şi rădicat ţinutul Hotinului şi a Cernăuţilor şi i-au strîns la un loc pre toţi.
Iar leşii, vădzînd că s-au strîns atîta om, cădzut-au cu rugăminte la hatmanul, şi multe daruri i-au dăruit. Atun-
1 în]ci sint M,P/ curţi]case D// 2 lipseşte călăraşii moldoveni, ca să-i scoat(ă) M,P/ după scoată ad, din case B,E,G// 3 triimis B/ înnapoi la Iaşi D/ lipseşte înapoi B,E, G,M,P//3-4 de au înştiinţat pre Nicolae-vodă şi au întrebat, că B,G, de au înştiinţat pre Nicolae-vodă dzicîndu, că Ej la Neculai voevoda, făcîndu-i ştiri că nu-i pot (poate P) scoati intr-alt chip, ci numai doar M,P// 4 nu să poate să-i scoată, ci numai doar Gj scoată B/ ce numai doară B, ce numai doar, doară Ejj 5 casălor B] curţilor M,P/Darjlar M,P/vodă]voevoda M, Nicolae-vodă B,D,E,G,P/ n-au vrut] n-au priimit B,E,G/ lase Tij n-au vrut să-i las(ă>]nu i-au lăsat M,P/ să aprindză]să dei foc G//6 curţile]casăle B,E,M,P, casălor Gj dzis]poroncitM,P/să stea pre departe D//7 După]Iară după B,D,EG,/aceasta]aceia P/ curînd B]fără zăbavă M,P/ vinit Bj răspunsu B]poroncă M,P//7-8 lipsesc C,V// 8 să de pace şvezilor Gj după pace ad. sfezilor B,E// 9 19] 16 B,E,G, 24 M, lipseşte C,V,P/ mai trimisese]au mai trimis B,E,G/ Aşijderea au trimis şi pre hatmanul V, Iar Nicolai-vodă au triimis pre hatmanul Cj Nicolae B// 9-18 La Cernăuţi era oaste lui voevoda Chievischii la iarnatic. Triimes-au Necolai voevoda pre hatmanul cu mulţi slujitori să-i scoată şi pre acie. Şi nevrînd ei să iasă au triimes (strînsu P> hatmanul toţi lăcuitorii din ţinutul Hotinului. Şi văzînd leşii atîta mulţimi di oameni s-au temut; şi, temîndu-să a treci în Ţara Leşască, au cădzut M,P// 10 lipseşte tot atuneea tocma C,V/ lipseşte tocma B, E,G,/la Cernăuţi]la ţinutul Cernăuţilor V//11 era leşii, oaste B,E/ aşezată B,C// 12 fă-cîa B/ stricăciune B,C/ după lăcuitorilor ad. Decii Nicolae-vodă poroncind B,E,G,V// 13 scoată Cj şi pre aceia B, lipseşte C.Vj după ţară ad. după poronca Porţii B, E,G,V/ ei]şfezii B, şvezii E,G,V/ strînsu B,C/ la un locu V, la un locu cu toţii B,E, G,V// 14 să B,C/ apuce Bj bătaejrăzboiu B,E,V/ temîndu-să B]că să temea C/ să triacă B,E,G// 15 Decii B,C/ văzind B,C/ apucă B, apucă ei C, apucă şvezii şi (cu G> leşii E,G// 17 strînsu C/ strînsu pre toţi la un locu B,E,G,V/ locu Cjj 18 Iar leşii şi şfezii C, Iar şvezii şi leşii E,G/ văzind B,C/ strînsu B,C/ după om ad. asupra lor E,V// 19-2 şi i-au dat multe daruri. Şi (Ce P> iarăş au vinit poronca lui Nicolaiu voevoda de la Poartă (poronca de la Poartă lui Neculaiu-vodă P> să le dei şi acestora  paci M,P//
632
633
ce au şi nemerit răspuns de la Poartă şi de la Neculai-vodă să le dea pace.
20. Atuncea au trimis împăratul şi la Tighinea, di-au pornit pre craiul Şfedului la Udriiu împreun<ă> cu toţi
5 şfedzii lui. Şi l-au aşădzat acolo, la un tîrgu aproape de Udriu, anume <Demirdaş>, şi nu l-au mai lăsat la Tighinea să facă amestecături.
21. Aşijderea tot atuncea, la acea vrajbă, au venit şi craiul Stenislav Lecinschii din Pomoranie teptil, prin
10 Ţara Ungurească, au eşit în Moldova la Comăneşti şi au venit pre la Bacău la Mărgineni, la Ştefăniţ<ă> Ruset vornicul, cu puţintei oameni. Şi de acolo au mărsu în Iaşi la Neculai-vodă, de i-au făcut mare cinste. Şi au trecut la Tighinea şi de la Tighinea la Udriiu, la împăratul
15 turcesc.
22. Iară craiul Şfedului au pîrît pre hanul şi pre Smail-efindi şi pre paşa de Tighinea şi au dat şi cărţile ce le trimisese hanul la moscali. /
f- 387v        23. Deci împăratul, vădzînd aşea, au şi mazilit atun-20 cea şi pre veziriul şi pre hanul, iar pre Smail-efindi şi
1 Atuncea B.C, Şi atuncea V/ nemeritjvinit C,E,G/ răspunsu B,C/ lipseşte la2 C/ Nicolae B, Nicolai Cjj 2 l<e> B/ dei Gj pace B// 3 20] 18 C, 17 E,V, 25 M, lipseşte B,E,G/ lipseşte Atuncea M,P/ înpăratul B,C, înpăratul turcescu E,G/ lipseşte şi B,E,G/ de au C// 3-5 împăratul turcescu (moschicescu P> au triimes la Tighine şi au rădicat pre craiul şvezăscu şi pre toţi şvezii lui. Şi i-au dus di i-au aşăzat M.P// 4 Şvedului V/ Odriiu B/ înpreună B,C// 5 şvedzii V/ aşezat B,C/ lipseşte acolo M.P//6 Odriiu B/ anume, aproape de Udriiu E/ lipseşte anume (De-mirdaş) V,M,P/ şi]iar M,P// 6-7 la Tighine nu l-au mai lăsat, ca să nu mai facă ames-tecăturiM, P//7 să(mai E,G,V) facă atîte (lipseşte atîte G> amestecăturiC,E,G,V// 8 21] 17 B, 19 C, 18 E,V, 26 M,5 P/ Aşijderea]lâră V/acia B/vinit B.C// 8-10Craiul Stanislav Leşinschii (Leştenschiîa P) au purces teptil din Pomaranie; trecut-au (întrat-au P) prin Ţara Ungurească M.P//9 Stanislav Lişcinschii B,C,D,E,V//10 Unguriască B,C/ şi au eşit Gj după Comăneşti ad. pe (pre C> Trotuş B,C,E,G,V// 11 vinit B,C/ şi au venit pre]di acolo M,P/ pre la Mărgineni Cj lipseşte la Mărgineni B, E,G/ lipseşte la Mărgineni... vornicul V/ la3]pe la B,E,G/ Ştefăniţă Rusăt B.C//12 lipseşte vornicul M, P/ dtfpă oameni ad. ca doaozăci C/j 12-14 Şi apoi la Eşi la Necolaiu voevoda; şi i-au făcut Necolaiu voevoda mari cinsti. Iar din Eşi s-au dus la Tighine, iar di acolo la Odriiu, la M,P/ mersu B,C// 13 Nicolae B,V, Nicolai C/ de] şi B,G,V/ cinste B.C//14 lipseşte şi'de la Tighinea B,V/ de C/înpăratul turcescu B,C// 16 22] 18 B, 20 C, 19 E, 27 M, lipseşte P/ lipseşte IarăM.P/ Şfedului]şvezăscu M,P/ după pîrît ad. la înpăratul turcesc M,P/ lipseşte şi M,P/ Ismail-efendis B,C, Ismail-efendi D,E,G,V,M,P// 17 după Tighinea ad. la înpăratul turcescu B,E,G,V/ lipseşte şi2 M,P/ Dat-au împăratului şi nişte cărţi vicleni a hanului, pre cari le prinsăsă el M,P/ ce le trimisesie B,C// 18 lipseşte Ia moscali M,P// 19 23]21 C, lipseşte B,E, G,V,M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ înpăratul văzind aşa B,C/ Văzînd împăratul aceli cărţi vicleni, îndată au mazilit M,P/ lipseşte atuncea şi M,P// 20 lipseşte şi1 B,E,G,V/ viziriul Cj lipseşte pre3 E/ Ismail-efendis B,C, Ismail-efendi D.E.'G.V//
634
I
pre paşa de Tighinea i-au omorît. Şi au pus veziriu atuncea pre Gin Ali-paşa, şi încă l-au făcut şi ginere. Atuncea acel veziriu îndată au închis pre solii moschiceşti în Edicula şi i-au pus la mare pediapsă, cît nu lăsa pre nime să
5 între la dînşii. Nici pîn' la umblătoare nu-i lăsa să iasă, ce şi acolo cu păzitoriu. Ce mai mult să scîrnăviia într-un ciubăr şi da afară. Şi pre cîţ din slugi era moldoveni, munteni sau sirbi, pe toti i-au dat la catargă.
24. Atuncea au eşit şi Lupul vornicul şi cu Antiohi
10 Jora hatmanul de la închisoarea din Varna, cu mijlocul hanului, giuruind nişte sate acolo pe Prut, dzicînd că sint ai lui, şi mai multe era omeneşti.
Şi au mărsu de acolo în Ţara Muntenească; şi mărgînd în Ţara Muntenească, au stătut de i-au făcut pace" de la
15 Neculai-vodă, să-i dea moşiile boiarilor celor ce sint la Moscu şi alte lucruri multe. Că să temea Neculai-vodă, că începus-a-1 amesteca den Ţara Muntenească la Poartă
1 paşia B/i-au omorît]au trimis şi i-au omorît, i-au zugrumat B,E,G, au poroncit di i-au omorît M,P'jante Şi: 20 E, 19 Gj lipseşte Şi M,P/Pus-au M,P/vezir B,viziriu Cjlipseste atuncea M.P//2 lipseşte Gin M.Vjdupă paşia ad. cel rău şi pâgîn B,E,G,V/ după ginere ad. dîndu-i înpăratul ofatăalui ~B,'E,G,Vjlipseşte Atuncea acel M,P//3vezir B, vizir C,Viziriul M,Pjlipseşte îndată G/au şi închis B,E,V// 4 lipseşte şi M,P/la mari pede(a>psă i-au pus M,P/ cît]şi M,P/pre nime nu lăsa M,P/nime B,C// 5-7 lipseşte Nici pîn'la umblătoare... da afară. B, C,E,G,V//5 Şi nici M,P/pîn'jmăcar M,P/în-blătoare D/ lipseşte nu-i lăsa să iasă Djdupă iasă ad. singuri M.P//6-7 lipseşte Ce mai mult...da afară. D,M,P//7 Si]Iar M,P/cîţi B,C//7-8 pre slugile lor moldoveni, sîrbi (sîrbi, moldoveni P>, pre toţi M.P//8 pre B,C//9 24] 19 B, 22 C, 21 E, 20 G,V, 30 M, lipseşte P/Antiohii B,C//9-11 şi Lupul vornicul de la închisoare şi cu Antiohii Jora hatmanul (şi cu Macsut postelnicul G>de la cetate de la Varna.cu mijlocirea hanului E.G//9-12 Prin mijlocire hanului Lupul vornicul şi cu Jora hatmanul au eşit de la închisoari din Varna.făgăduind cîţiva sati acolo pre Prut <pre Prut acolo P>;şi satile acele era mai mulţi a altoraM,P//10 de B,C/închisoare Cj mijlocirea C//11 după giuruind ad. Lupul hanului B,Lupul vornicul C.Lupul vornicul hanului E,G,V/ n6şte B/acolo în gios pe Prut, la ţinutul Fălciiului V jdupă Prut ad. la Greceni, hanului C/sînt a lui Cjj 11-13 acolo în gios pre Prut la ţinutul Fălciiului,dzicînd (Lupul E, Lupul vornicul G> că sînt a lui; şi mai multe era a altora (a multora G> a boiari (şi E> a mănăstiri şi a răzeşi.Şi închinînd Lupul aceli sate de la Greceni hanului,l-au scos şi pe dînsul de Ia închisoare hanul. Şi eşind Lupul de la închisoare au mărsu de acolo B,E,G//12 omeneşti]omeneşti,a altora D, a altora Cjj 13 mersu C jdupă acolo ad. Lupul V/MunteniascăB,C// 13-14 şi mergînd în Ţara Munteniască C, lipseşte B,E,G,V//13-15 Mers-au Lupul vornicul în Ţara Munteniască şi s-au rugat muntenilor să-i facă paci de cătră Necolaiu voevoda.M,P//14 după stătut ad.hanul B,E,G,V/de2 B,C]şi de E//15 Nicolae B, Nicolai C,V/ celor ce era pribegi la Moscu B,G, ce era pribegi la Moscu E, ce era duşi la Moscu V//15-16 lipseşte să-i dea moşiile ... multe. M.P//16 Nicolae B, Nicolai C//17 după începusăai. Lupul B,C,E,G,V/ amestecajpîrî V/ din B,C/ Munteniască B.C//16 —3 Muntenii atunce avînd agiutoriu şi pre hanul, au început a faci amestecături la Poartă. Şi temîndu-să Necolaiu voevoda ca să nu facă (muntenii M> cheltuială ţării, i-au căutat numai a iartă (pre Neculaiu-vodă P> pre Lupul vornicul M,P//
635
f. 388 şi avea şi pre hanul agiutoriu. / Şi i-au căutat numai să-i facă pre voie, să vie în ţară, să nu mai umble amestecînd şi făcînd cheltuială ţărîi.
Deci, după ce-au venit în ţară, îndată l-au pus vornic 5 mare şi i-au dăruit şi 8 pungi de bani. Şi nu i-au agiuns atîta, ce au cerşut şi satele boiarilor ce era pribegi la Moscu. Şi i li-au dat deodată, iar după ce-au venit Luca visternicul, i li-au luat şi iar le-au dat Lucăi.
Iar mie, lui Ion hat<man>, îmi sta mare piedec<ă>, 10 ca să nu pot veni în ţară, să-mi ţie el moşiile. Şi nu s(ă> temea de osinda lui Dumnedzeu, ca să-şi aducă aminte cîte pedepse şi urgii de domni pre la închisori, în cîteva rînduri, au tras. Care mai pre urmă au giudecat Dumnedzeu, că mi-am făcut şi eu pace la domniîa lui Mihai-15 vodă, şi cu giudecata mitropolitului şi a tot Divanul mi-am luat şi  eu moşiile înapoi.
25. Iară Şeremet, den Smolenţsca, dac-au înţeles că au închis solii iar, s-au şi întors cu oaste la Chiov. Şi
1 după căutat ad. lui Nicolae-vcdă D,E,G//2 viîe B.V//4 Decii B,C/ ce au vinit B,C/ rfM^ăţarăarf.Lupul B,E,G,V/ după pus ad. Nicolae-vcdă B,E,G,V//5 după mare ad. de Ţara de Gios B,E,G,V//opt C/agiunsu B.C//4-6 Lupul vornicul au vinitînţară. Necolaiu voevoda (îndată M> l-au pus vornic mari. I-au dăruit şi 8 pungi bani. Datu-i-au şi satili M,P//6 sateli boerilor C/ce]celor ce G/pribegi]duşi cu moscalii V/Moscu]moscali P//7-16 lipseşte Şi i li-au dat...moşiile înapoi. M.P//7 după dat ad. Nicolae-vodă B,E,G,V/iară B/ ce au vinit B,C/vistiernicul B, visternicul C//8 după luat ad. de la Lupul E/ li-au dat B,C/ vistiernicului Lucăi E,G// 9 ante Iară: 22 E,G// 9-10 Iar lui Ion Neculcea biv,ce fusesie hatman, îi sta mare piedică (înpiia-decare V) ca să nu poată vini, să-i stăpîniască el moşiile B,E,G/ Iar hat(manului> Ion îi sta mare piedică, ca să nu poată vini în ţară, să-i stăpîniască el moşiile Cj Iar lui Ion Neculcii hatmanului îi sta vornicul Lupul mare piedică, ca să nu mai poată vini în ţară, în Moldova, ca să-i ţie şi să-i stăpîniască el moşiile D// 10 să-B,C//10-13 lipseşte Şi nu s<ă> temea...au tras. V//11 osînda B,C/să-ş(i> B//12 cîte B,C/pedepsîe Cj de]de la B,D,E,G/ ■pieB.Cjlipseşte pre la închiscari G//13 Care B,C// 14 că ş-au făcut şi hatmanul Ion pace B,E,G,V,că ş-au făcut pace şi hatmanul Ion C, că şi-au făcut şi Ion Neculce hatmanul pace D//15 judecata mitropolitului (părintelui chirio B) chir Ghedeon B,E,G//16 ş-au luat şi el moşiile de la ficiorul Lupului de şi li-au stăpînit B/ ş-au luat şi el moşiile înnapoi de şi li-au stăpînit D/ ş-au luat şi el moşiile de la ficiorii Lupului vornicul de şi li-au stăpînit; şi după viiaţa lui ficiorii lui le stăpînescu şi pîn-acum C/ş-au luat şi el moşiile de la ficiorul Lupului de şi li-au stăpînit pînă la săvîrşirea vieţii sale şi ficiorii lui după dînsul (şi după dînsul ficiorii G) şi nepoţii de ficiori E,G/ş-au luat şi el moşiile de la ficiorii Lupului de şi li-au stăpînit în viiaţa lui, şi după dînsul ficiorii lui V//17 25]20 B, 23 C,E,G, 21 V, 31 M, lipseşte P/ lipseşte Iară M,P/ Şeremet feldmarşal B,E, Şeremet feldmarşal moschicesc G/din B,C]fiind în M,P/deaca B, dacă C, lipseşte M,P/ înţăles B.Claudzit V,M,P//18 că iară'au (i-au E> închis pre solii cei moschiceşti la Ţarigrad.s-au B.E,G/închis pre solii moschiceşti iară la Ţarigrad.el s-au şi întorsu V/ solii moschiceşti la Ţarigrad iară D/s-au întorsu C/întorsu B/pre solii moschi-reşti în Ţarigrad şi iarăş au purces cu toată oasie la Chiev M,P//
viniia şi dzi şi noapte. Şi cum au agiuns, di-au întrat în Chiov înaintea oştii sali.
26. Iară tătarii au şi slobodzit un ceambul din Bugeag, f. 388v   di-au / lovit fără veste, numai 5 dzile, di-au agiuns pîn'
5 supt Chiov. Şi au tăiat, şi au robit, şi s-au întors de au luat 20.000 robi. Şi s-au întors înapoi cu pace, că n-au avut cine le sta împotrivă, nefiind oaste în Chiov. Că de ar hi fost măcar vro 2.000, n-ar fi scăpat nici un tătar, că le stătusă caii, de mergea pre gios cîţi rămăsese pre 10 urmă pre şliav, şi eşiîa ruşi<i> de prin bălţi şi de prin păduri de-i ucidea.
27. Atuneea să tîmplas<ă> numai Ivanenco şi cu Tanţschii, făr<ă> de slujitori. Şi au eşit ei cu 20 de oameni din Chiov, de o lăture, şi au găsit vro 15 tătari, şi i-au
15 luat de grumadzi, de i-au dus la Şeremet, în Chiov. Iar altă oaste era de cela parte de Nipru. Nărocul tătarilor că nu putea trece, că nu-i ţinea ghiiaţa, nici putea trece prin apă.
28. Iară cînd au fost de primăvară, în al doilea an a domniei lui Neculai-vodă, făcut-au turcii sfat şi cu Şfedul
1-2 lipseşte Şi viniia ... oştii sali M,P// 1 agiunsu de au B,C// 2 înnainte B, înainte Cj sale B,C// 1 — 3 întrat în Chiev. Iară înnaintea oştii sale tătarii au şi slobozit D// 3 26]21 B, 24 C,E,G, 32 M, lipseşte V,P/ lipseşte Iară M,P/ ceambur B,C,V/ Bugiac B,C// 3-4 Tătarii încă, pînă a nu agiunge Şăremet (cu oaste M> la Chiev, au şi slobozit un ceambur fără di veste din Bugeac şi numai M,P// 4 de au1 C/fără de veste B,C,D,E,G,V/ în cinci B,C/ zile B/ şi numai în cinci (şeasîe V> zile au agiunsu E,G,V/ di-au]şi au B, au M,P/agiunsu pînă B,C//5 întorsu C/ lipseşte s-au întors de B,E,G,V/'de]şi C.V//6 doaozăci de mii de robi B,C,D,E,G,V// 5-6 Au tăet, au robit 20.000 oamini. Şi s-au întors M,P/ întorsu B,C/ înnapoi B,C] iarăş la Bugeac V/ pace B//7 cine să le stea <stei G> E,G/ înprotiva B,C/nefiindu oaste în Chiovjcă în Chiev oasti nu era M.P//7-12 lipseşte Că de ar hi fost... să tîmplas(ă) numai M.P//8 hi]fi B,C/ măcarî B,C/ doao mii de oaste B,C,D,E,G,V/ după scăpat ad. doară V//9 stătuse B, stătus(ă> C/caiiiB//9-10pe1B, pe1"3V/cîţi mai G/rămăse-sîe B,C//10şleavu B/ ruşiiB,C// 12 27]25 C,E,G, 22 V, 33 M, UpseşteB.Vj Atuneea] Iarăla acia vreme B,E,G,V/tîmplase B//12-13 Ivanenco polcovnicul şi cu Tanţschii tij polcovnic B,D,V,Ivanenco polcovnicul şi (cu E,G) Tanţschii polcovnicul (în Chiov E) C,E,G//12-15 Tanschii şi cu Ivanenco ave puţini slujitori, cu carii eşind din Chiev la cîmpu au prins vii 14 tătarî; şi i-au dus în Chiev şi i-au dat (dus P) lui (la P) Şăremet M.P//13 fără B/ei]şi îeiB,V/cu vro (vreo C,D,E,G> doaozăci B,C,D,E,G, V//14 lăture B/vreo cincisprăzece B,C//15 Şeremet feldmarşal B,E,G//16 după oaste ad, moschicească B,E,G,V/de2]di C//15-18 lipseşte Iar altă oaste...cindaufost de primăvară M,P//17 după putea ad. moscalii B,TLyj după trece ai.moscalii G/ ghiaţa Bj trecîe2 Bjj 18 28]22 B, 26 C,E,G, 23 V, 34 M, 7 P/doile Bjj 18-5 întru al doile an a domnii(i) lui Necolaiu voevoda, turcii cu craiul şvezăscu şi cu craiul Stănislav Leşin -schii au făcut sfat să dei turcii oaste turcească lui Stănislav, cu cari oasti să me(a)rgă în Ţara Leşască să-1 pui craiu în locul lui Avgust.Şi pentru ace f acire di bini el să dea turcilor cetate Cameniţă şi bir pre tot anul şi cîţiva feti mari. Şi atunci M.P//19 domniii B,C,V/Nicolae B,C/sfat cu craiul Şvedului D/Şfedul]craiul Şvedului C, craiul Şfedului B,E,G,V//
636
637
şi cu Stenislav craiu, dzicînd Stenislav-crai că pe dînsul îl priimăscu toţi domnii leşeşti să fie craiu. Şi a da Cameniţa turcilor şi le va da şi bir şi cîteva fete mari pre an f. 389 turcilor, numai să-i dea / oaste, să margă să-1 pue craiu 5 în locul lui Avgust. Şi atuncea a tr£ce şi Sfedul cu pace prin Ţara Leşască, şi apoi s-or scula cu toţii asupra Moscului.
29. Deci turcii s-au ispitit să facă şi acel lucru şi au orînduit şi pre Abdi-paşa, cu cîteva mii de oaste turci şi cu tătarî şi cu Neculai-vodă. Şi au pornit şi pre Steni-
10 slav de la Odriiu, dîndu-i împărăţiîa şi 150 pungi bani de cheltuial<ă>, să să pue craiu în Ţara Leşască. Şi au venit Stenislav-craiu pîn' la Zagarance cu toat<ă> oaste, şi el au mai rămas acolo să vadză cum a mai fi.
30. Iară Abdi-paşa au mărsu pîn' la Hotin şi au trimis 15 la Chiov, la Şeremet, sol pe un turc, de i-au dzis cum să
silească el la împăratul Moscului, să nu s<ă> pue el a da agiutor lui Avgust-craiu şi să las<ă> ca să pue craiu pre Stenislav, şi apoi or lăsa şi ei pre feciorul lui Şeremet.
1 şi cu craiul Stanislav Lişcinschii, dzicînd Stanislav B,E,G,V/ Stanislav1-2 C/ pre B,C// 2 leşeşti B/ să le fie B,E,G,V/ după craiu ad. în Ţara Leşască C/Cameniţa]şi Cameniţa B,C,V, şi cetatea Cameniţa E,G//3 şi bir şi leva da şi cîte cincizăci de fete E,G/cîteva]cîte cincizăci B,V/ de fete B/ mare A//4 lipseşte turcilor B,G,V/ să-1 puie B,C,V//5 Şfeduljcraiul Şfedului B,E,G,V/ pace B//6 după Leşască ad. la ţara lui Gj să vor scula B,C,G,V// 5-6 şi craiul şvezăscu a treci cu paci prin Ţara Leşască în ţara lui şi apoi, mai pre urmă,să să scoali cu toţii asupra moscalilor M.P//7 29]23 B, 27 C,E,G, 24 V, 35 M.lipseşte Pj Decii B,C// 7-8 Turcii s-au apucat şi di acest lucru.Orînduit-au pre M,P// 8 lipseşte şi1 B,B,Gjlipseşte oaste M,P// 9 Nicolai C/şi cu Nicolae-vodă.domnul Moldovii B,E,G,V]Orînduit-au şi pre Necolaiu voevoda cu oasti moldovenească M,P/ Stanislav-crai B,D,E,G,'/ 9-11 Dat-au lui Stanislav 150 pungi bani de cheltuială la pusul crăiii <la pusul crăiei de cheltuelă P>; şi aşa l-au pornit di la Odriu M,P// 10 Udriiu B,E,V/ înpărăţiia B,C/o sută şi cincizăci de pungi de bani B,C/de pungi de bani D,E,G, pungi de bani V// 11 cheltuială B,C/ puie B,V/ lipseşte şi să pue craiu în Ţara Leşască M,P//12 vinit B,C/Stanislav C/Stanislav-crai B.lipseşte M,P/pînă B,C/cu toată oasti pînă <pre P> la Zagarance M,P/Zagarance B/toată B,C/oastea C//13 şi el]Stanislav M.Bjlipseşte mai M,P//14 30]24 B, 28 C,E,G, 25 V, 36 M, lipseşte Pj paşia B/ au mersu B,C]s-au dus M,P/ pînă B,C// 14-2 Anti-paşa au triimes un turcu sol la Şăremet în Chiev să-i zică ca să mijlocească el cătră înpăratul moschicescu să nu mai dei agiutoriu lui Avgust-craiul <ci M> să-1 lasă să pui craiu pre Stanislav şi atunci şi turcii or slobozi pre feciorul lui Şăremet. Solul turcescu au zis aceşti toată <toati aceste P>lui Şăremet.Şăremet au răspuns cătră solul turcescu: Eu di fecior m-am lăsat tocma di atunci.de cînd M.P//15 Şeremet feldmarşal B,D,E,G/ pre B,C/turcu B.C//16 sHiască B,C/ înpăratul B,C/să B,C/puîe B.V//17 ajutor B, agiutoriu Cj crai1"2 B/lasă C, lase B/după puîe <pue C> ad. ei.turcii B.E, iei C,ei V// 18 după Stanislav ai. Lişcinschii în Ţara Leşască B,E,V/să pui ei, turcii pre Stanislav craiu Lişcinschii în Ţara Leşască Gj or]îi vor C, vor G/ei]iei B,C/ ad. marginal pre C/ficiorul B.C/oy^ă Şeremet ad. de la Ţarigrad B,B,lipseşte Şeremet Gjdupă lui ad.de la Ţarigrad Gjj
Iar Şeremet i-au răspuns acelui turcu sol că el de feciorul lui s-au lăsat, de cînd s-au dat pe mîna lor, dar el nu are" nici o putere să facă acel lucru, că el Iaste o slugă, şi pîn-acmu i-au venit 4 cărţi de la împăratul Moscului, cum 5 a vedea că întră turci<i> în Ţara Leşască, să pornească şi el cu ostile de la Chiov împotriva lor. / f. 389v 31. Şi iar au dzis Şeremet, cum să poată ei face acest lucru, că craiul Avgust are pre Neamţu cu 30.000, şi pre Venitic cu 30.000, şi pre Prus cu 30.000, şi pre noi cu
10 30.000. Toţi aceşti monarhi sint giuraţi să-ş dea agiutor unul altuia cîte 30.000 de oaste; iar cînd ar vedea vreun greu, şi cu toat<ă> putere să-ş dea agiutoriu. „Şi la noi nu Iaste obiceaiu, ca la voi, să s<ă> mazilească craii şi domnii, cum faceţi voi. întîiu papa de Rîm, dacă ar
15 audzi că venit voi să le faceţi acest lucru, toat<ă> creştinătate ar sili asupra voastră să s<ă> rădice.
32. Numai craiul Şfedului are pizmă pre mine, că l-am bătut în multe rînduri, şi-mi amestecă feciorul.
1 Iară Şeremet feldmarşal au răspunsu B,E/au răspunsu V/ răspunsu C/ ficiorul B,C// 2 pre B,C/lor']turcilor M,P, lor, a turcilor B,E,Gj are B,C//3 putere B,C// 2-6 şi eu nici o puteri nu am ca să fac acest lucru, că <şi eu M) sînt o slugă. Dar să ştii că pîră acum me-au vinit cîţiva poronci di la împăratul nostru, ca cum mă voi înştiinţa c-au întrat ostile turceşti în Ţara Leşască.îndată să mă pornesc din Chiev cu oşti asupra turcilor M,P//4 pînă B,C/vinit B,C/patru cărţi B,C, trii, patru cărţi V/înpăratul Cj de la (lipseşte la B> stăpînă-său,înpăratul Moscului, scriindu-i'cum B,E,G/ după Moscului ad. scriindu-i V//5 videa B,C/porniască Bjj 6 cu ostile înprotiva lor de la Chiov C/înprotiva Bjj 7 31]25 B, 29 C.G, 30 E, 26 V, lipseşte M,P/ au]i-au Cj Şeremet feldmarşal B,E,G/ după Şeremet <feldmarşal B,E,G> ad. acelui turcu sol B,C,E,G,V, acelui turcu Bj cum să poată face ei <iei C> acest <acel G> C,D,E,G/ cum să puteţi voi face acest lucru V// 7-11 Şi iarăşi au zis Şăremet cătră solul cel turcescu: în ce chip pot turcii să facă un lucru ca acesta, de vremi că craiul Avgust are pre Niamţu {nemţi P> cu 30.000 oasti,pre noi cu 30.000 oasti, pre Vinăţie (vineţieni P> cu 30.000 oasti şi pre Prus cu 30.000 oaste. Şi toţi sîntem giuraţi să dăm agiutoriu unui altuia M.P//8 are B,C/Niamţu B,C/ triizăci de mii B,C//9 Venetic B,C,V//9-10 triizăci de mii1-3B,C//10 aceştiiaB, aceste V/sînt B,C/agiutoriu C//llcîte cu B,C,E,G,V/ triizăci de mii B.Cjlipseşte cîte 30.000 de oaste M/ lipseşte de G/iar la vremi de greutăţi M/ videa B,C// 11-12 lipseşte cîte 30.000 de oaste... să-ş dea agiutoriu. Pjj 12 toată B,C/ putereaB,C/ să ne dăm agiutoriu M/ajutoriu unui altuia B,E,G,V// 13 obiceaiB,C/săsămaziliascăB,C//14 întîi B,C, ŞiîntîiE,G,M,P//14-15deRoma, dacă să va înştiinţa de acest lucru ce-1 vreţi să-1 faciţi, apoi toată M,P// 15 ari audzi C/viniţi B,Cjlipseşte le C,E,G/ după lucru ad. să puneţi craiu în Ţara Leşască de la voi B,E,G,V/ toată creştinătatea B.C//16 ar sili]a rădica M,P/să să rădice B,C, lipseşte M.P//17 32]26 B, 30 C,G, 31 E, lipseşte V,M,P/Numai ]Eu ştiu că M,P/Şfedului C, Şvedului Vjşvezăsc M,P/ are B,C/că] fiindcă M.P//18 multejcîteva V/şi îmi amestică B/ficiorul B,C// 18-1 în cîteva rînduri şi pentru acee vra să facă nişte turburări ca aceste şi încă şi pre feciorul meu îl pîrăşti la Poartă. Ci voi snteţi oamenii înţelepţi şi nu vi să cadi să vă potriviţi unor nebuni ca acelora M,P//
638
639
Dar voi nu trebue să vă potriviţi unor oameni nebuni". Şi cu acest răspuns s-au întors solul lui Abdi-paşa de la Şeremet la Hotin.
33. într-aceîa vreme, cînd au sosit turcii de la Abdi-5 paşa la Chiov, ce scrie mai sus, la Şeremet, atuneea să
tîmplas<ă> de făcea Şeremet pradznicul împăratului, adec<ă> dzua Sfîntului Petrî apostol. Şi să strînsese la curtea lui Şeremet să-i cinstească la vro'trei, patru mese, f- 390 de era plină ograda de ghenărari şi / de oficeri tot împodo-10 biţi în haine de sirme. Şi fripsese un bou şi vro 3 berbeci întregi şi cu coarnele poleite. Iar slujitorii moscalii şi cu puşcile sta pe dial de slobodziîa focul pentru sănătate împăratului.
34. Aşijderea mai gios, la Pecersca, alte puşci, scoas<ă> 15 cu alţi slujitori, de slobodziîa focul. Aşijderea'mai gios de
Chiov sta cazacii, vro 20.000 de oaste, cu puşci, de slobod-zie focul.
Deci vădzînd solii acele lucruri, să mira şi ei, şi au avut   ce  spune  la  Abdi-paşa, întorcîndu-s'-înapo'i.
1 trebuie B/voi trebuie să nu vă protiviţi C,D,V/ după nebuni ad. să umblaţi după vorbele lor B,E,G,V// 2 răspunsu b,C/ întorsu b.C/ lipseşte Şi P//2-3 Cu aceşti răspunsuri s-au întors solul lui Acti-paşa de la Chiev, de la Şăremet,la Hotin M/ s-au întorsu turcul.solul lui Abti-paşîa de la Chiov de la Şeremet feldmarşal la Hotin e,G/Anti-pasa P, Abdi-pasîa de la Chiov B//4 33]27 B, 31 C,G, 32 e, 27 V, 40 M, 7 P/Iară la 'acia vreme b,e,G, V/Iară întru C/ întru ace vremi, cînd au fost solul lui Anti-paşa M.Pjdupă turcii ao'.solul B,E,G,V/ Apti-paşîa E//5 paşîa B/ce mai sus s-au scris B,V, ce s-au scris mai sus D/lipseşte ce scrie mai sus, la Şeremet E,G/Şeremet feldmarşal B//5-6 lipseşte ce scrie... să tîm-plas<ă> de M.P//6 tîmplase B/ făcîa B/Şeremet feldmarşal G/Şăremet făce torjstvoi (tojătvo p>,praznic M,P/înpăratului B,C, lipseşte M.P//7 adecă în zioa B,C,e,G,V/ adecă]în M,P/Sf<î>ntului C/ Petr<u> C/apostol Petr<u> E.G/după apostol ad'. pentru sănătate împăratului M,P/strînsesîe b,C//8 curte b/Şeremet feldmarşal B,E,G, să-i cinstiască B,C, lipseşte M,P/ la vreo B]Şi era vreo C/trii B,C,V//9 de^Jşi b',c]e/ G/ ograda plină E,G/ghenerali B,C,V/ ofiţiiari B,V, ofiţeri C/ înpcdobiţi B,c// 9-10 cîţva ghenărari, brigadiri, polcovnici şi şi alţi ofiţări'; Şi era toţi înpcdobiţi în hainidisîrmă şi şidela patru mesi di-i cinstie M,P// 10 în]cu B,G/ de jcu B,C,E,G,V, de cu D/sirmă B.C/lipseşte Şi M,p/ fripsesîe b,C/ un bou întreg şi cu cornele poleite şi vreo trii B,E,G,V/ vreo C, lipseşte M,p// 11 lipseşte şi cu M,P/coarneli B.C] coarnele iarăş V, coarneli lorera.M.P/lipseşte IarM,P/slu'jitorii]oşteniiM,P/ mosca-lii]dragunii moscali b,E,G// 11-12 moscali şi cu harmatele, cu puş'cele cele mari, sta V/moscalii sta cu tunurile în deal M,P//12puşcile cele mari b,E,G/pre C/foc M,p/ pentru sănătatea înpăratului B,C, lipseşte M.P//14 34J28 B, 32 C, 33 e, lipseşte G,V,M,P/la cetate la Pecersca b,e,G,V/puşci mari D/era scoase b,e,G//14-17'şi mai din gios, la Pecersca.iarăş era oşteni strînşi şi da foc din tunuri.Iar din gios di Chiev era mulţimi de cazaci şi slobozie foc din fiin'tiM.P// 16 de Chiov, în Podoliîa, sta hatmanul căzăcescu cu vreo doaozăci de mii de oaste cazaci (şi G) B,E.G,V/ vreo doaozăci de mii C/sloboziia B,C//18 Decii C/văzind B.C/după solii ad.turceşti B,E,G/aceli B,C//18-19 S-au mirat şi solul<cel M> turcesc di atîte lucruri frumoasă şi adivărat că a fi avut ci spuni la Hotin M.P//19 şi, întoreîndu-să înnapoi, au avut ce spune la Abdi-paşîa B,E,G,V/ înnapoi C// •
35. Atuneea oblicind Avgust-craiul de voevoda Ruschii că-i agiuns cu Stenislav-craiu, ca s<ă> dea Cameniţă, l-au prins craiul şi l-au făcut surgun la Sacsonie, de-au şădzut cîţva ani, pin' l-au slobodzit. Şi au răpedzit oaste proaspătă
5 şi'zahara în Cameniţ<ă> cum mai în grabă, şi au făcut surgun şi pre ghenărariul ce era în Cameniţ<ă> fiind agiuns cu Stenislav, viind turcii, să o dea.
36. Deci Abdi-paşa, vădzînd acel răspuns de la Şeremet şi vădzînd că s-au adaos în Cameniţă oaste şi s-au schim-
10 bat ghenararii, au făcut ştire Ia Poartă.
Deci Poarta au vădzut că n-au putere să fac-aceste lucruri ce sfătuis<ă>, ca să schimbe pre Avgust-craiu şi să pui pre Stenislav în Ţara Leşască. S-au spăriiat să nu s<ă> rădice toată creştinătate Evropii şi ş-or pilarde turcii 15 împărăţiîa. Şi s-au lăsat de acel lucru. Şi s-au socotit / f. 390v într-alt'chip,'di-au scris la Abdi-paşa, de i-au făcut răspuns să s-aşedze la Hotin, fiindu-le ruşine să s-întoarcă făr-is-pravă înapoi.
1 35J29 B, 33 C, 34 E, 28 V, 41 M, lipseşte G,P/Atuncea craiul leşescu Avgust oblicind de voevoda B,E,G,V// 2 că iaste agiunsu' B,C,D,G,V//l-3 Avgust, craiul leşăscu, s-au înştiinţat precum că voevoda Răuţchii s-au agiuns cu Stănislav -(craiul M> si au făgăduit Caminiţă turcilor; şi pentru acee pre voevoda Răuţchii l-au surgunit la Sacsonie M,P/ Stanislav-crai B,C/să dea {cetatea E,G> Cameniţă turcilor B,C,E,G,V//3 prinsu B,C/Saxoniia B,C//3-4de au şăzut (şezut C> cîţiva ani acolo B,C,E,G,V/ lipseşte de-au şădzut...l-au slobodzit. M.P//4 pînă B,C/ră-pedzitjtrimis B,E,G,V/altă oaste B,E,G/lipseşte proaspătă B,C,E,G,V// 4-7 Avgust, craiul leşăscu,au triimes oasti proaspătă şi zahara în Cameniţă. Ghenărariul din Cameniţă s-au fost agiuns cu Stănislav să de Cameniţă turcilor şi pentru acee şi pre acesta l-'au surgunit craiul leşăscu M,P// 5 zaharea B,C,V/în Cameniţă B]în cetate în CameniţăC,E,G,V//6 gheneralul B,C,E,V/ Cameniţă B,C] în cetate în Cameniţă G/j 7 agiunsu BC/Stanislav-crai B,C,E,G,V/să o dea]ca să (o B> dea cetatea Cameniţă B E,G,V// 8 36]30 B, 34 C, 35 E, 29 V, 44 M, lipseşte G,P/ Decii B.C/ Apti-pa'sîa B,E/văzind acest (acel C> răspunsu B,C,E,V]auzind răspunsul M,P/Şeremet feldmarşal B,E,G//9 oaste în Cameniţă C, oaste în cetate în Cameniţă B,E,G,V/ lipseşte oaste D/ văzînd că si oaste s-au adaos în Cameniţă M,P// 10 gheneralii B,E, gheneralul C/ au făcut ştire îa Poartă B,C]de toate aceste au înştiinţat Poarta M,P// 11 Decii B,C/au vădzutjauzind G/putere B,C/să facă aceste B,C//11-13 Poarta au cunoscut că nu esti cu putinţă să facă aceşti lucruri.adică să scoată pre craiul Avgust şi să pui pre craiul Stănislav M.P//12 ce sfătuisă B, ce au fost sfătuit C/Avgust-crai B, avgust, craiul leşescu Cjj 13 pue Cj să puie crai în Ţara Leşască pre Stănislav Lişcinschii B,E,G,V/ Stanislav-craiu Cj lipseşte în Ţara Leşască M,P/ Şi s-au B,E,G,V//14să B.C/după rădici ai. asupra turcilor M,P/ creştinătatea B.C/lipseşte Evropii B,E,G,V/şi îş vor piiarde C,D,E/şi atunce să piiarză şiînpără-ţie M.P//15 înpărăţiia B/ (Şi M> pentru acee s-au lăsat de aceşti lucruri. însă au socotit să facă într-alt chip; au scris M.P/ Şi au socotit B,C,E,G,V//16 de au B,C/ Anti-paşa M,P/paşia B/ de i-au (au C> făcut răspunsu B,C, lipseşte M.P//17 să B,C/ aşeze C/At^ă aşăzi ad. cu traiul M,P// 17-18 că le era ruşini a-1 întoarci înnapoi fără di nici o ispravă M,P/să B,C/ fără de B,C,D,E,V/înnapoi B,C//
641
640
Dzic unii c-ar hi sfătuit, Sfedul şi voevoda Chiovschii să să aşedze Hotinul, ca să le hie lesne de acolo să margă la Chiov; că tot nădăjduia, Sfedul că va mai putea să-s dea palme cu Moscalul. Iar unii dzic că ar fi sfătuit Neculai-5 vodă, temîndu-s<ă> că nu a putea şedea în Iaşi de Dumitraşco-vodă, dar alţii că Neculai-vodă au giuruit încă împărăţiei 100 de pungi bani, ca să nu facă Hotinul. Ce adevăr nu se ştie. Ştiu că de prim<ă>vară au luat şi ţinutul Hotinului, de l-au făcut olat cetăţii, iar la anul 10 au luat şi Cernăuţii să-i facă olat, dzicînd că tot de Hotin au fost. Iar lui Stenislav i-au venit poronca să margă iar la Udriiu,  şi s-au întors.
37. Atuncea Şeremet nu putea şti nemic de feciorul lui, că puses<ă> voevoda Chiovschii strajă de a lui, de nu 15 putea nime merge, nici veni. Şi pre cine trimitea Şeremet, îi tot prindea voevoda de-i tăe sau  îi închidea.
Iar Şeremet au dat 100 galbeni unui moldovan, de ş-au băgat capul pentru voia banilor, cu cărţi, şi au făcut cum au putut şi au mers la paşa de Tighinea. Şi atuncea
1 că ar fi sfătuit craiul Şfedului B,C,E,G,V/şi]şi cu B,E,G, V//1-4 lipseşte Dzic unii... dea palme cu Moscalul M,P// 2 fie V/ mai lesne E,G// 3 nedejduîa B,C,E,V/ Sfedul] craiul Şvedului V/ că va putea să să mai bată cu Moscalul V/14 după Moscalul ad.să. să bată B, C,E/ zicu C, zicea B,E,V/ Nicolae B,C,V// 4-8 lipseşte Iar unii dzic... Ştiu M,P// 5 după vodă ad. să să aşeze Hotinul E/ ad. marginal temîndu-să că nu va putea şidea în Iaşi de Dumitraşco-vodă D/ nu va putea şidea C, nu va puteaşideaîn Iaşi să domniască de B,E,G, nu va putea domni în Iaşi de V//6 darjiar B,E,V/alţii zicu C,D, alţii dzicea B.E.G.V/ Nicolae B, Nicolai C/ lipseşte încă B.D.G.V//7 înpărăţiii B,C/ o sută B,C/ de bani B,C,D,V/să nu săfacăV//8 adevărul B,E,V/ nu să ştiie B/ Ce adevărul cum a fi fost nu să ştie. Iar de primăvară C/ Ştiu căjlar B,E,G,V,M,P/ după luat ad. turcii B,E,G,V//' 8-9 de primăvară Anti-paşa, cu poronca Porţii au luat şi tot ţinutul Hotinului supt a lor stăpînire, iar la anul M,P// 9-11 iar preste vreo cinci, şeasle ani au luat turcii (lipseşte turcii D> şi ţinutul Cernăuţilor din Prut încolo, să-1 facă tot olat cetăţii Hotinului, zicînd (turcii G> că tot de ţinutul Hotinului au fost B,D,E,G-lipseşte \'j iar piste cîţiva ani, vreo cinci, şasia ani au luat şi ţinutul Cernăuţilor din Prut încolo, zicînd că tot de ţinutul Hotinului au fost C// 10 Cernăuţijţînutul Cernăuţilor M,P/ lipseşte să-i facă olat M.P/ tot de olatul Hotinului să ţini M,P// 11 lipseşte Iar M,P/ Stanislav-crai B,C,G,V, Stanislav Lişcinschii-craiu E/ craiului Stanislav Lişcinschii D/ vinit B.C.V/ ad.marginal să margă E/ lipseşte iar B,E,G//12 întorsu B.C//13 37]31 B, 35 C, 36 E,G, 30 V/Şeremet feldmarşal D,E,G/ nemicâ B,C/ficiorul B,C//13-1 lipseşte Atuncea Şeremet... s-au tîmplat de M,P// 14 pusesîe B,C/ straje Bjstrajîe, slujitori V/ de ai lui B,C// 15 nime <nimine G> nici merge, nici vini B,C,D,E,G,V, triimitea C, îi triimite Şeremet feldmarşal Gjj 16 după prindea ad. oamenii lui E' voevoda Chiovschii B,D,E,G/ tăia B, tăia C/ sau îi]şi-i G// 17 Şeremet feldmarşal Gj o sută de galbeni <de aur V> B,C,D,V/ unui slujitor moldovan G// 18 lipseşte capul E/ capul cu cărţi pentru voia banilor B,G,V/ cu cărţi pentru voia banilor E//19 mersu B,C/ paşia B//
642
s-au tîmplat de au slobodzit solul cel de la Moscu de la închisoare, şi l-au întors pre acel moldovan, anume Cîrje\ f- 391    cu nişte turci, di-au dat veste / de pace. Şi încă tot s-au mai zăbovit, precum a arăta mai nainte.
5 38. Pre acela vr&ne era greu în ţară; nu de bir, ce de alte supărări. Că turcilor le era calea tot prin ţară, mergînd şi viind la Hotin. Unii veniia pre la Focşani, de mergea pre Siretiu, pre la Botoşeni, dispre Bosna; alţii pe Bîrlad şi pre la Iaşi, alţii pre Prut. Şi ca nişte oşteni păgîni ce era,
io tot stricăciuni făcea, cu fel de fel de rîsuri şi batgiocuri a fete fecioare şi a fămei înţelepte.
39. Prutul pusese Neculai-vodă, de la Poartă avînd poruncă, pre Costantin Costache stolnicul, împreun<ă> cu un paşă, de-1 curăţiia, cu multe sute de oameni, de
15 copaci şi de plahii. Alţii trăgea şăicile cu pîine pîn' la Ţoţora, şi de acolo le încărca în cară, de porniîa la Hotin. Şi făcus<ă> şi hambare, de o punea la Ţoţora de sta,
1 solul celjpre solii cei D// 1—2 solul moschicescu de la închisoare de laŢarigrad V/Pre solii <cei M> moschiceşti i-au slobozit turcii di la închisoari M,P/ j2 închisoare B.Cjdupă închisoare ad. dinŢarigrad B,D,E/întorsu B,C/ acel slujitor moldovan B,E, G/ anume Cîrje C, lipseşte B//2-4 lipseşte şi l-au întors...mai nainte. M,P// 3 cu nişte]şi cu zece B,E,G,V/de au dat B,C, de s-au dat Gj după pace ad. la Chiov B,E,G,V//4 după zăbăvit oi.vreme C,D,E/precum va arăta mai înnainte <la rînd C,istoriîa la rînd D> B.C,D/precum istorie va arăta mai înnainte E.G//5 38]32 B, 36 C, 37 E,G, 31 V, 50 M, 5 P/Iară pre aceli vremi B,E,G, Iară pre acîa vremie V/vreme C/foarte greu V//5-6 Pre ace vremi în Moldova di bir nu era greu <nu era greu de bir P>, ce era greu de oştenii turci <că P> cale lor era <tot M> prin ţară M,P//7 laJ]di la M,P/ Unii]AlţiiM,P/viniîa B,C/ pre la]şi pre M,de spre P/Focşlani B/merge<a> B.C//7-8 lipseşte de mergea pre Siretiu, pre la Botoşeni M.P//8 Botăşeani B,C/despre Cjcarii viniîa despre B,E,G,V, alţii dispre M,P/Bosna]Putna P/aIţii]iar alţii viniîa B,E,G,V/ pre B,C.E,G,V]despre Bjlipseşte şi M,P//9 alţii viniîa B,E,G,V/neşte B/oşteni şi păgîni ce sînt M,P// 10 totjmulte B,C,E,G,V/ stricăciuni şi răutăţi B,E,G,V/feliu de feliu B feliu de feliu C/feliuri1"2 E/si de E/si feliuri di feliuri de batjocuri M,P/ batjocuri B.C//11 ficioare B,C/fimei înţălepte B.C.V//12 39]33 B, 37 C, 38 E,G, 32 V, 41 M.lipseşte P/pusesie B,C/Nicolae B, Nicolai C/avînd poronca de la Poartă B,E,G,V// 12-15 Poarta au poroncit lui Necolaiu voevoda să curăţască Prutul. Costandin Costachi stolnicul şi cu un paşă era pristavi şi-1 curăţie cu suti oamini moldoveni de copaci.de plavii.debutuciM,P//13 poroncăC/Costachi B,C/vel-stolnic
B, E,G, V/ înpreunăB,C, dinpreunăD, şiînpreunăE// 14 paşiaB,C//15pIavii B.C.D, E^G, V/ şeicile B,C/Şăicile trage cu pîine; le trage pînă la Ţiţora,iar di acolo încărca piini M.P/pîine B,C/pîine de la Dunărea,de la gura Prutului, pe Prut.pînă E/ pină B,C//16Ţutora B,C,\IUpseşte le E,G/ încărca pîinea în cară şi o porniîa <de o ducea E> la Hotin E,G/de le porniîa B,C,V]şi o duce M.P//17 făcusă B/punea pîine
C, D, punea făina E.punea pîine,făina B,G,V/Ţuţora B,C,Vjad.marginal la Ţuţora Gj după sta ad. in hambare B,V// 17-1 sta în hambare.cîtâ pîine nu să putea E,G//17-7 la Ţiţora au făcut hambari mari şi le umple de pîini şi di acolo cînd trebue o duce {iarăşi M> la Hotin. Mari greu şi multă cheltuială ave Necolaiu voevoda, dar cu toati acele, fiind domn bun şi milostiv, mari milă,văzind şi slujba lor, au făcut cu mazilii şi şi cu sfintile mănăstiri: le-au rădicat acel obiceiu rău şi spurcat, adică desătină ce ţărănîască M,P//
643
cîtă nu o putea rădica prin cară. Dar măcar cît greu şi supărare, era, şi cheltuial<ă> lui Neculai-vodă, dar şi atuneea, vădzînd slujba mazililor, au făcut milă cu dînşii şi cu sfintele rugi, cu mănăstirile, de le-au rădicat un boi-5 ceiu spurcat ce era asupra, de stîngere caselor boereşti, ce s<ă> făcus<ă>, de da desetină de stupi şi de mascuri, ţărin£şte. Ce Neculai-vodă au ertat, să nu mai dea, precum n-au fost dînd şi mai nainte, la alţi domni. Numai de f. 39lv   ia i  domnie a doa a lui Mihai-vodă li să făcus-acest 10 obiceaiu.
40. Atuneea, pre acela vreme, cu cîţva ani mai nainte, să tot bătea Franţojul cu Neamţul pentru Ţara Spaniei, care de care să o Ia, să o stăpînească, neavînd craiu. Şi tot biruia Neamţul pre Franţoj, căci îi da şi alţii, făr-alec-15 torii lui, agiutoriu. îi mai da Angriîa 40.000 de oaste şi Olandrila 30.000. Apoi supărîndu-s<ă> de atîţea ani tot bătae, sta să s-împace, şi Neamţul nu priimiîa, vădzînd că birulaste.
1 cîtjcît BV/ cît] cu tot Gjj 2 era lui Nicolae-vodă şi mare cheltuială, dar încăş vădzind atunceaslujba V/ şi cheltuială C, şi mare cheltuială B,E,G/NicolaeB,C//2—3 dar însăş văzind atuneea slujba B,E,G// 3 văzind C//4 sfinteli B, sf(i)nte!eC/ li-au B,C/obiceai B, obiceaiu Cjj 5 spurcat]rău B,D,E,G,V, lipseşte C/ce le era C,E,G, V/ stingerea casălor B,C/ după boereşti ad. şi a sfintelor mănăstiri B,E,G//6 ce să făcusă B, ce făcusă G, ce săfăcus(ă) de la vremeC,V/după da ad. mazilii şisf<i>ntele mănăstiri V/ desetină Bj repetă de mascuri A//7 ţărăneşte B,C,V/Ce]IarB,E,G/NicolaeB, Nicolai C/ au ertat]au făcut milă de au ertat B,E,G// după dea (dei G> ad. desetină ţărăneşte B,E,G//7-8 Iar Nicolae-vodă au făcut milă de au ertat mazilii şi sfintele mănăstiri să nu dea desetină ţărăneşte, precum n-au fost dat şi la alţi domni, mai de demult V, însă Necolaiu voevoda le-au ertat toată desătina, să nu plătească nimica, după cum n-au plătit nici la domnii (cei M> vechiM,P//8 dînd]dat E,G/ înnainte B,C, înnainte vreme E,G/ la]şila G// 9 domniîa B,C/ lipseşte li B/ făcusă Bjj 10-11 Numai de la o vremîe s-au făcut acest obiceiu,de da mazilii şi sf(i)ntele mănăstiri desetină ţărăneşte.Iar Nicolae-vodă.făcînd milă.au ertat. V/Fiincă acest obiceiu rău l-au fost făcut Mihaiu Racoviţă voevoda,întru al doile domnii M.P//10 obiceai C/după obiceiu ad. de da mazilii şi sfintele mănăstiri desetină ţărăneşte B,E, de da mazilii şi sfintele mănăstiri desătină ţărăneşti.Iar atunce Nicolaîe-vodă au ertat, precum mai sus s-au scris Gjj 11 40]34 B, 38 C, 39 E,G, 33 V, lipseşte M,P/Iară atuneea B,E,G,V/acea B,G/vremîe B, vreme C/cîţiva B,C/înnainte B,C//11-18 lipsesc M,P/712 lipseşte tot C/Franţozul B,C/Niamţul B,C/Spaniii B,C, Hişpaniii E// 13 stăpîniască B,C/crai Bjj 14 biruîa]bătea E/Niamţul B,C/ pre Franţoz C,lipseşte B,G/căci]pentru căci Cpentru că E,G/îi mai (lipseşte mai G) da şi alţii agiutor, fără de alectorii lui B,D,E,G,V/fără de C// 15 lipseşte mai C/Angliîa B, şi Angliia D/ după Angliia ad. Inglitera Cj patruzăci de mii B,C// 16 Olandiîa triizăci de mii de oaste D/ triizăci de mii B,C/ după supărîndu-s(ă) ad. Franţozul B,E,G,V/ atîţe B/ tot bătaie Cjavînd tot războiu cu Niamţul (nemţii G> B, E,G,V// 17 sta] vrea B, C,E,G,V/ să să înpace B, să să (îm)pace Cj Niamţul B,C, _ Niamţul tot Gj văzind Bjj 18 după birulaste ad. pre Franţoz B,C,E,V, pre franţozi Gjj
1
Deci s-au lăsat Angriîa şi Olandrila a-i mai da agiutoriu, şi începus-a bate Franţojul pre Neamţu. Deci Neamţul vădzînd aşea, stătut-au şi alţi mediaturi între dînşii şi le-au făcut pace, împărţind Ţara Spaniei în doao 5 drept. Şi pre unde le-au venit hotarăle, răsipit-au cetăţi şi tîrguri, de le-au stricat şi au făcut pace.
41. Pre atuneea au trecut şi un sol mare de la Ieşi la Poartă, anume voevoda Mazoveţschii, de au aşădzat cu turcii cele amestecături multe. Şi întorcîndu-s<(ă> de la
10 Poartă, au mărs la Avgust-craiul, şi apoi l-au trimis craiul şi la Petreburc, la împăratul Moscului.
42. Atuneea au trimis la Ieşi şi Turcul sol pre un şerim din Crîm, anume Şefer-bei, de-au făcut pace lui voevoda Chiovschii şi lui Stenislav, craiul din Pomorani(a>. Şi
f. 392 15 întorcîndu-s<ă> Şefer -/beiu de la Ieşi, s-au şi rădicat voevoda Chiovschii şi cu Şendze Ianoş Vişnoveţschii şi cu alte capete, staroste Raavschii, şi s-au dus la locul lor în Ţara Leşască, la Avgust-craiul, de s-au împreunat, şi n-au avut nici o nevoie. 20 43. Aşişderea şi Stănislav-craiu încă au purces de la turci prin Ţara Ungurească şi au trecut la Pomoranie. Şi
1— 11 lipsesc M,P// 1 Decii B,C/ Angliia B,C/ Olandiîa D/ după ajutor ad. Niamţului
B, E,G,V// 2 începusă B/ Franţozul B,C/ Niamţu B,C/ Decii Niamţul văziind B,C// 3 aşa B,C/ alţii C/ alţii la (cu V> mediaturi D,V/ mediiaturi C/ alţii (alţi crai G) cu rriediiaturi, adecă cu aşezămînturi de pace B,E,G// 4 li-au B,C/înpărţind B,C/Spaniii B C, Hişpaniii E, Ispaniii V/drept în doao B,E,G,V// 5 li-au vinit B,C/ hotarăli Bjj 6 lipseşte de D/ li-au B,C/ pace Bjj 7 41]35 B, 39 C, 40 E,G, 34 V/ Pre B,C// 8 După Poartă ad. prin Iaşi Gj pre anume E/ Mazoveţchii B,C/ aşezat B,C// 9 aceli B,C,D,E, G,V/ după multe ad. Şi viind pin Iaşi i-au făcut Nicolae-vodă mare cinste E/în-toreîndu-să B//10 mersu B,C/craiul leşescu B,E,G,V//llPetrîburcuB, PetrburcuC, Petrburgu E,V/ înpăratul B.C//12 42]36 B, 40 C, 41 E,G, 35 V, 55 M, 10 P/ Atuneea au trimis şi înpăratul turcescu la Ieşi sol pre B,E,G,V,Atuncea înpăratul turcescu au triimis sol la Ieşi pre Cj Turcii au triimes pre un şerim de la Crim (turci P> sol la Ieşi M,P// 13 anume Şerim-bei B,C,D,E,V, pre anumi Şerem-beiu G, lipseşte M,P/'de au B,C/ pace Bj lui Iuzef vcevoda Chiovschii V//13-14 lui Stănislav şi lui voevoda Chievschii M,P// 14 Stănislav C, Stănislav Lişcinschii B,E,G,V/ craiului din Pomoranie C, lipseşte M,P/ Pomoranie Bjj 14-15 Şi după ci s-au întors solul turcescu, s-au şi rădicat M,P// 15 Şefer]Şerim B,C,D,E,G,V/ bei Cj rădicat Iuzef Potoţchii, starosta Haleţchii, voevoda Chiovschii E,G// 16 lipseşte şi1 E/ Xenje Ianăş Vişnoveţchii B,C,D,E,V// 17 după capete ad. anume B,C,V, Ieşi D, mari anume E, Ieşi anumi Gj capete]căpitenii a lor M,P/ lipseşte staroste Raavschii M,P/ după Raavischii ad. şi alţii Cjj 17 — 18 s-au dus în Ţara Leşască la locurile lor şi Avgust-craiul M,P// 181a]si au mărs la Gj craiul leşescu E,G,V/de s-au înpreonat (înpreunat C> B,C,lipseşte M,P// 20 43]37 B, 41 C, 42 E,G, 36 V, 56 M, lipseşte P/Aşijderea şi
C, lipseşte M.Pj Stanislav-crai B,C, Stănislav Lişcinschii crai E// 21 prin]şi s-au dus prin E,G, mers-au prin M,P/ Unguriască B,C/ lipseşte şi M,P/ Şi tot nu M,P//
644
645
nu s-au încredzut să margă la craiul, ce s-au aşădzat în nişte tîrguri, în hotarăle împăratului nemţesc.'
44. Vrut-au turcii să dea galioane Şfedului, să-1 pornească şi pre dînsul pre Marea Albă, pîn' la franţoji;
5 şi de acolo, ori să-i dea vase Franţia, ori să vie vasele lui. Şi n-au priimit, ce au dzis că pre uscat au venit, pre uscat să va duce. Şi să mira şi turcii ce or mai face cu dînsul; că el arăta cartea împăratului turcesc, ce-i scrisese cînd au venit la Tighinea, că nu 1-a lăsa şi-i va da oaste. Aceia 10 nădejde căuta şi o aştepta.
45. Iară cînd au fost în al treile an a domniei lui Neculai-vodă, vleat 7222<= 1714), mazilit-au turcii şi pre Brîncovanul-vodă, trimiţind pe Buiuc i<m>brihorul de l-au prins cu mare meşterşug. Că l-au înşălat unchii
15 lui, de au mers de la Tîrgovişte în Bucureşti, fiind agiunşi cu Mihai-vodă, de sta Mihai-vodă de-1 pîrîe, gîndindu-s<ă> că va fi el domn.
Iar după ce l-au prins, au scos i<m>briorul ferman de la 392v   împărăţie, scriind la ţară de or priimi / pre Mihai-vodă 20 bine, iar de nu, să-ş rădice dintre dînşii pre cine ar vrea.
I craiul Avgust B,C,D,E,G,V,craiul leşăscu M,P/ce]şi P/aşezat B,C// 2 neşte B.' hotarăli C/înpăratului B,C/nemţăscu B.nemţescu Cjj 3 44]38,' 42 C, 43 E,G, 37 V, 47 'Molipseşte P/Vrut-au atuneea înpărăţiia Turcului să dea B,E,G,V/Şfedului]cra-iului şfezăscu B (şfezescu C> B,C,E,G,V// 3-4 Turcii au gătit cîţiva galioani să pornească pre craiul şvezăsc pre Mare albă M.P//4 porniască B,C/ Mare B,C/pînă B,C,' franţozi B,C//5 lipseşte ori1 M,P/Franţiia B,C/să-i dea fruanţujii galioane sau să-i vii a lui galioani de la Şveziia.însă el n-au priimit M,P/ să viîe B.V//6 după priimit ad. craiul,Şfedul, Şfedului B, craiul Şvedului E,G,V/ şi au zis: Pre uscat am venit, pre uscat mă voi (şi P) duci M,P/că]că el B,E,G,V/au vinit V, repetă Bjj 7 după dînsul ai. că nu-i mai putea întră în voie B,E,G//8 că]şi B,G, iarM,P/carte B/ înpăratului turcescu B,C/ce-i scrisesie B,C]pre cari i-au scris-o M,P//9au vinit C, au vinit el M,P, au fost vinit B,E,G,V/ nu-1 va lăsa C,P/ nu-1 va lăsa în strei-nătate şi-i va da oaste de-1 va duce la ţara lui. El aceia nedejde o (Aceia nădejde el o E) B,E,G,V/ şi-i]ci-i M,P// 10 nedejde C/ Deci acee nădejdi o aşteptaşi o cerca M,P//
II 45J39 B, 43 C, 44 E,G, 38 V, 58 M, lipseşte P/triile Bj domniii B.C//11-13 în anii di la zidiri 7223, iar di la Hristos 1716 ( 1700 M>, in al triile an a domnii<i) lui Necolaiu voevoda,împăratul turcesc au mazilit pre Brîncoveanul, domnul munti-nescuM,P//12 Nicolae B,C/vleat]în anul B,C,D,V, anul E, în anii G/ 7223 C.D//13 Brîncoveanul B/pre B,C/imbrihorul C, himbrior<ul) P imbrihorul de la Ţarigrad V, imbrihorul de la Ţarigrad, adecă comisul cel mare (împărătescu E,G>,de l-au B,C,E, G,V,// 14 prinsu B,C înşelat B,C// 15 mersu B,C/de au mers delajşi l-au scos din M,P,' fiind unchii lui agiunşi B,E,G,V,fiind agiunşi unchii lui C//16-17 lipseşte de sta Mihai-vodă... că va fi el domn M.P//16 lipseşte Mihai-vodă B,E,G/pîrîîa B, pîrîia la PoartăC,E,G/gîndind B,C,D,E,G]socotind V//17 după domnu ad. în ŢaraMuntenia-scă C,D,E,G,V, în Ţara Româniască, Munteniască Bjj 18 prinsu B,C]prinsupre Brîncoveanul-vodă E/imbrihorul B.C.himbriorul M,P/fermanul M.P//19 de la înpărăţiie B,C,lipseşte M.Pjlipseşte scriind la ţară E/or]vor C/voevodaM/owjfră vodă ai.să le fie domnu E//20 iar de nu, scriind la ţară,să-ş rădice domnu E,iar de nu,să-şi aleagă ţara pre cine or vre M.Bjdupă rădice ai.domnu B,G/ar]or B.V.vor C,E,G//
Deci unchii Brîncovanului, anume Costantin stolnicul şi Mihai spătariul, dacă au vădzut că-i las<ă> Poarta în voia lor, s-au lăsat de prieteşugul lui Mihai-vodă şi ş-au rădicat domn dintre dînşii, pre Ştefan Ca<n>tacuzino 5 spătariul, fiiul lui Costantin stolnic.
46. Iară pre Brîncovanul l-au dus la Poartă cu mare pază şi cu multă avere, scrisă tot de i<m>brihorul, şi l-au închis la Edicula cu mare grijă, şi pre dînsul, şi pre doamna-ş, şi pre cuconii săi, şi pre toate slugile lui. Că 10 era acel Gin Ali-paşa vezir un păgîn rău preste sam<ă> de nu folosie nemărui darea.
Deci atuneea au început şi solii moschiceşti a-1 pîrî, şi Şfedul, şi de multe părţile, cum iaste mînie lui Dumne-dzeu. Măcar că cele pomeniri multe şi cei priîateni harnici 15 si avere ce avea, sosindu-i atuneea ceasul, nemică nu i-au folosit. Precum dzice Scriptura: „Nu va folosi avere în dzioa urgii<i>".
Poate-fi şi osinda Moldovii, că-i tot schimba domnii adese, şi-1 blăstăma toat<ă> ţara; au poate-fi şi a unchiu-20 său, a casei lui Şărban-vodă, au doar şi a moscalilor che-
1 Decii B,C/Brîncovanului-vodă D, Brîncoveanului-vodă B,C,E,G,V// 1-4 Deci ţara ş-au ales domnu dintre dînşii M,P// şi]şi cu E// 2 spătariul B,C/ lasă B,C// 3 priia-teşugul B V// 4 domnu B,C/ Cantacozino spătariul B,C// 5 lipseşte fiiul lui Costantin stolnic M,P/stolnicul B,C,D,E,V//6 46]40 B, 44 C, 45 E,G, 39 V, 59 M.lipseşte V/ Brîncoveanul-vodă B.C.D.E.G.V/om/xî Poartă ad. la Ţarigrad B,E,G//6-9 Hibriorul au scris toată avere Brîncovanului şi înpreună cu avere au luat pre Brîncovanul, pre doamna, pre beizădeli şi pre toati slugile lui. Şi dueîndu-i pînă la Ţarigrad cu mari pază, pre toţi i-au pus în Edicula M.P//7 avere B/ scrise Bj tot]toată C,V/imbri-horuî B.C//8 ia]în B,G,V/ grije B.C//9 doamna V/ coconii B,C/ săfjlui G/ slugili C//10 acel vezir atuneea (lipseşte atuneea E> pre anume Gin Ali-paşia un păgîn B,E,G,V/ piste Bj samăB.C/ viziriul D, lipseşte C//9-11 lipseşte Că era acel... nemărui darea M.P//11 folosiîa B.C//12 Decii B,C/ după început ad. pre Brîncoveanul-vodă B,E,V/ după pîrî ad. pre Brîncoveanul-vodă D,G// 12-16 Craiul şvezăscu şi solii moschiceşti atunce au pîrît pre Brîncovanul foarti tari. Mulţi pominiri (multă pomenire P> făcusă Brîncovanul şi mulţi prietini vrednici ave şi multă averi au avut, dar dacă i-au sosit ceasul, toati aceli nimica nu i-au folosit M,P// 13 şi Şfedul]şi craiul Şfedului B,C, şi craiul Şvedului D,G,V,ad.marginal E/multe]toate B,E,G,V/ părţi C,D/mîniîa Cjmîniîa şi urgiîa B,G,V// 14 Măcarî B,C/ celi Cj celi mănăstiri, mari pomeniri şi multe şi cîei priiatini B,E,G/ cele mănăstiri, pomeniri V/priiatini C/harnici]buni şi harnici E,G//15 avere B,C/ ceasul morţii B,E,G, ceasul peririi D// 16 lipseşte Precum dzice Scriptura M,P/ Nu folosăşti M,P/ averea B,C// 17 urgiii B,C// 18 Poati fi l-au agiuns şi osînda Ţării Moldovii, că tot M,P/ osînda Cj osînda Moldovii să-1 fiîe fost agiunsu, că tot B,E,G,V//19 lipseşte adese M,P/ după adesia ad. totdeauna Cj după adesse ad. în Moldova şi să făcea cheltuială B,E,G/ toată ţara B,C]săracii M,P/ poate fi osînda B,E,G/ lipseşte a unchiu-său Bjj 19-20 lipseşte au poate fi... lui Şărban-vodă M,P// 20 casii B,V/ Şerban-vodă B,C/ doară Bj chiemare B,C//
646
647
mare şi apoi vicleşug. Că mult sînge creştinesc s-au vărsat şi de multe ori îl blăstăma împăratul Moscului şi dzicea: „Iuda-Brîncovanul m-au vîndut, de am răpus oaste şi am păţit aceasta". / i-393 5 47. Deci l-au scos şi au tăet capetele, întîi a patru cuconi ai săi, apoi şi a lui şi a cîţiva boiari, slugi ai lui.
Iar pre doamna şi pre alte slugi le-au ţinut încăş vro 2 ani la închisoare şi apoi i-au slobodzit.
Atuncea, cîndu-i tăia feciorii, au fost dzicînd unul să-1 10 turceasca, să nu-1 tae; dar tată-său l-au îmbărbat tare, să nu-ş lase lege. Numai un copilaş, nepot de fiiu Brîncovanului, au scăpat, că l-au luat în saraiul împărătescu, ca să-1 turcească; iar mai pre urmă l-au scos îma împăratului şi l-au dat la maica sa, care mai pe urmă la istorie 15 lui va arăta mai pre largu.
Precum să dzice „domn bcgat şi fără sfat", adevăr că atuncea au fost fără sfat, dacă s-au mîniiat Dumnedzeu pre dînsul. Iar mai nainte, în 30 ani, tot cu sfat au fost;
1 după apoi ad. mai pre urmă B,E,G, pe urmă V/ vicleşug B,C//1-2 Iar mai ales l-au agiuns blestămul marilui Petru, împăratoriul (înpăratul P> Moscului, di vremi că el l-a chiîemat şi apoi au făcut vicleşug. Că atunce multu sîngi creştinescu s-au vărsat M,P/ creştinescu B, C// 2 ori l-au fost blăstămînd înpăratul Moscului Petrî Alexievici şi au fost dzicînd B,E,G,V/ înpăratul Moscului C] numitul imperatoriu {înpărat P> M,P// 3-4 m-au vîndut. El m-au făcut di am prăpădit atîta oaste şi am pătimit aceste M,P// 3 oastea Cjj 5 47]41 B,V, 45 C, 46 E, G, 62 M, lipseşte P/ Decii B,C/ l-au]i-au E,V/ au]i-au G,V/ tăiat B, tăiat Cj capetile C/ lipseşte întîi B,E,G,V// 5-6 Poroncit-au înpăratul turcescu di i-au scos pre toţi; şi intîi au tăiat capitile a patru beizadeli ai lui, apoi a lui, după aceîa şi a cîţva boeri ai lui M,P// 6 coconi B, V/ şi apoi V/ slugi a lui C,V,M,P// 7 li-au ţinut C, i-au ţinut B,E,G,M,P/ i-au ţinut vreo doi ani D/ încă B,E,V]închişi M,P/ vreo doi B,C// 8 la închisoare B, C, lipseşte M,P/ şi i-au slobozit apoi B,E// 9 Iar atuncea cînd îi tăia ficiorii C, Iar atuncea cînd i-au fost tăind ficiorii B,D,E,V, Iar cînd i-au fost tăind ficiorii, atunci G/ să-l]să să B,C,D,E,G,V// 9-11 Atuncea cînd era să-i tai, unul din ficiorii lui au fost zicînd să nu-1 tai, că să va turci. Iar tatăl său, Brîncovanul, foarti l-au înbărbătat, zicînd (zicîndu-i P> să nu-şi lasi legi. Şi numai M,P// 10 tale B/ după tată-său ad. Brîncovanul-vodă B, Brîncoveanul-vodă E,G,V/ înbărbătat B,C,
D, E,G,V/ după tare ai. zicînd Gjj 11 lasă C,E]lepede V/ Brîncoveanului-vodă B,C.
E, G, Brîncovanului-vodă V, a Brîncoveanului-vodă D/fiiu Brîncovanuluijficior ai lui M, P/7 12 l-au luat în săraiu să-1 turcească M,P/ înlla B.E,G,V/ saraiul turcescu, înpărătescu E/înpărătescu C//13 îmajmama G, muma Pj înpăratului B,C//14 l-au dat maică-sa B,E,G,V, l-au dat mînî-sa M,P/ care B/preB,C/ lipseşte la B,E,G,V/ istoriîa Cjjli—i5lipseşte care mai... pre largu. M,P//15 lipseştelm B,E,G,V/ mai pre laigu]la rînd B,E,G, lipseşte C,V// 16 Precum au dzis unii Cj domnu B,C, domnul Gj fără de B,C,D,E,G,V/ adevărat B,C,D,E,G,V//17 după atuncea ad. Brîncoveanul-vodă B,E, G,V fără de B,C,D,E,V/ ad. marginal fără de sfat Gjj 16-18 Această osînda l-au agiuns pre Brîncovanul dacă s-au mîniiat Dumnezău pre dînsul. în triizăci ani au ţinut Dumnezău cu dînsul şi apoi diodată au pornit urgiîa (saP) asupra lui M,P// 18 înnainte B,C/ înnainte vreme în vreo E,G/ înnainte vremie, în vreo doaozăci şi şeasîe de ani şi mai bine tot V/ în vreo triizăci de ani B,C/ de ani Bjj
că ţinea Dumnedzeu şi-i erta osinda. Iar aemu n-au vrut să-1 mai rabde. Şi cînd l-au tăiat, au adus pre toti solii de-1 priviîa.
48. După aceasta au pornit şi craiul Şfedului prin 5 Ţara Ungurească şi au trecut cu pace pîn' la ţara lui, la Pomoranie. Atuncea au slobodzit şi pre solii moschiceşti, să-ş maţgă la pămîntul său. Şi-i aştepta Şeremet cu bucurie mare. Iar cînd au agiuns feciorul lui pre la Nemirov, nu ştiu ce l-au lovit, c-au murit, şi n-au apucat tată-său 10 să-1 vadză viu. Dzic unii c-au mîncat ciuperce şi au murit, iar unii dzic să-1 fie otrâvit soltanul la Tighinea, pentru să f. 393v   s<ă> mînie tată-său, / Şeremet,  să strice  pacea, căci tătarîi pururea ar pofti să fie oaste. Iar unii dzicea că dintre dînşii l-au otrăvit. 15     49. Craiul şfedzesc, după ce-au întrat în Pomoranie, strînsuş-au oaste ce-au mai putut de ţara lui, avînd nădejdea că-i va da şi Franţojul agiutoriu. Şi au început să s<ă> bată iar cu Moscalul, vîrtos, ca să-ş scoată locul şi cetăţile ce i-au luat.
1 că]pentru că Cj după Dumnezeu ad. cu dînsul B,D,E,G/ că-i erta Dumnezeu osînda şi păcatul V/ după osînda ad. şi păcatul B,E,G, păcatul Cj Iară acum (lipseşteacum V>, mai pre urmă, n-au vrut B,E,G,V, Iar dacă s-au mîniiat Dumnezeu n-au vrut Cjj\.-2lipseşte Iar aemu... mai rabde. M.P//2 Şi] Iar V/ cînd]cît D după adus ad. împăratul M,P/ lipseşte pre V//3 di au privit M,P/ după priviîa ad. soîii moschiceşti,'solul (şi a E,G> Niamţului şi solul (şi a E,G,V> Fran-ţozului, solul {solii G, al V) Inglezului, solul (şi a E,G, şi al V) Veneţiianului şi solul (al V> Flemengului şi al Leavului (Leahului E,G, şi Ieşi V) şi al Şfedului (Şvedului E,G, şi şvedzi ce să afla la Ţarigrad; toţi priviîa V> B,E,G,V// 4 48] 42B 46 C, 65 M, lipseşte V,P/ Dupre acela B,E,G,V, lipseşte M,P/ Pornit-au înpăratul turcescu şi pre craiul şvezăsc M,P/ şi]şi pre B,C,D,E,G, şi pe V/ Şvedului V//5 Unguriască
B, Cj trecut]mersu M,P/ pînă B, Cj la^în M,P//6 Pomoranila Bj ante Atuncea: 47
C, 43 V/ lipseşte Atuncea M, Pj Slobozit-au M,P/ după moschiceşti ad. din Ţarigrad B,E,G// 7 pămîntul său]ţara sa M,P/ după său ad. la Moscu B,G/ Şeremet feldmarşal B,E,G/ cu mare bucurile B,E,M,P,V, cu mari bucurii Gjj 8-10 Ficiorul (Ficiorii M) lui Şăremet, după ce au agiuns în Nimirova au murit şi n-au apucat tatăl-său să-1 vază viu M,P// 8 agiunsu B,C/ ficiorul C, ficiorul lui Şeremet, B,E,G/ lipseşte lui Bj Nemirova B,C,D,E, V//9 nu ştiu]nu să ştie C,E,G,V, nu să ştiie B,D/ că au murit B,C/ tată-său Şeremet B,E,G,V//10 să-l]nici să-1 Gj ante Dzic: 48 Cj c-au]că să fieC/ Dzic (Dzicea E) unii să file mîncat ciuperce de pre cîmpu, otrăvite (şi să fie fost otrăvite V) şi să file murit B,E,G,V// 10-19 lipseşte Dzic unii c-au mîncat... ce i-au luat. M,P//1 i zicu C, zicea B,D,E,V/ zice că să-1 fie G/ file B/ pentru ca E,G//12 să Cj să mă mîniîe Bj Şeremet feldmarşal B,E,G/ să2] şi să B,E,G,V/ strice Cj după pacea ad. cu turcii B,G,V, cu tătarii E/ căci]pentru că C,E,G, pentru căci Bjj 13 ari pofti C/să]casă Gj fiîe B,V/ Iară Bjj 14 dintre dînşii, dintre moscali, să-1 file otrăvit B, E,G,V/ după otrăvit ad. ce întru adevăr nu să ştie di ce au murit C, dar adevărul nu să ştie E,G// 15 49]43 B, 44 V/ Iară craiul V/ şfezescu B.C/ ce au B,C/Pomo-raniîa B// 16 oastea C/ce au B,C/putut]avut V/de]den B, din E, G/lipseşte lui B/ne-dejde B,C// 17 Franţozul B,C/ ajutoriu B//18 să B,C/ iarăş D/Moscul G/ scoată Cjj 19 ce i-au luat]ce-i luasă Moscul B,E,G,V//
648
649
Deci Moscalul şi Avgust-craiu cu saşii şi craiul Daniei şi Prusul, toţi aceste s-au învoit la un loc cu legături şi au început a să bate cu craiul Şfedului. Unii să bătea pre apă, alţii s-au dus în Pomoranie, şi au tot bătut pre craiul
5 Şfedului, pîn-i-au luat toat<ă> Ţara Pomoraniei, cu toate cetăţile. Numai ce i-au rămas o cetate, unde-i era stoliţă Pomoraniei, anume Ştetenul. Şi să închisese acolo, de s(ă> bătea cu ceîalalţi crai. Şi aştepta craiul să-i vie agiutor de la Franţoj pre apă. Atuneea, nărocul lui cel prost, că au murit
10 craiul franţoj esc cel bătrîn, anume al 14 Liudovic.
50. Şi nemerind acea veste la Avgust-craiul stînd cu oaste prinpregiurul cetăţii Ştetenului, au pus un trîmbi-cer al lui dîndveste din trîmbiţ<ă> c-au murit craiul franţo-
t- 394    jesc, ca să audă craiul Şfedului din cetate, unde / era 15 închis.
Iar craiul Şfedului, dac-au înţeles din trîmbiţa lui Avgust-craiu că au murit craiul franţojesc, pus-au şi el alt trîmbicear a lui di-au răspuns înapoi din trîmbiţa<-i>, lui Avgust-craiu, dzicîndu-i aşea: „Di-au murit craiul 20 franţojesc, iar craiul nostru, unul din cei 12 monarhi a Evropiei, iaste sănătos şi nu s<ă> teme de nemic". Iar cînd au fost preste doa, trei dzile, au lăsat craiul cetate şi au fugit, cu nişte vase pre mar6, la ţara lui, la Stocul.
51. Atuneea au luat şi toat<ă> Ţara Pomoraniei; şi 25 pre Moscal nu l-au lăsat Prusul să stăpînească acolo în
1-25 lipsescU.PUl Decii B,C//l-2şi 1_3]şi cu B,E,G,V/ crai B,C]craiul leşescu D,V/ Daniii B,C,V// 2 aceştiia Cj locu B,C/ la un locu şi la un cuvîntu cu legături E,G// 3 Şi unii B,E,G,V//4 alţii]iar alţii pre uscat B,E,G,V/ Pomoraniîa B/au]l-au E.G//5 după Şfedului ad. şi unii să bătea pre apă Bj pînă C, pînă ce B,E,G/ toată B,C/Pomoranii{i> B, Pomoraniii C//6 Numai ce-i rămăsesie E,G/ cetate Cj unde era B, D,E,V, undă iaste C//7 Pomoraniii B,C/ închisesie B,C,V/ după acolo ad. craiul Şfedului (Şvedului E, G> B,E,G,V/ să B,C// 8 craiul Şfedului <Şvedului E,G> B,E,G,V/ viîe Bj ajutoriu B, agiutoriu C//9 Franţoz B, franţozi C,E/V, norocul C/ după prost ad. au fost V//10 franţozescu B,C,E/ anume B.C, lipseşte D// 11 50]44 B, 45 V/nemerind]sosind C, viind G,V/ craiul leşescu B,E,V, craiul leşescu C,G// 12 unjpre un C/trîmbicer B,C// 13 trîmbiţa B.C/că au murit B, precum au murit C/ franţozescu B,C// 14 unde B/ de unde C,E,G// 16 Iară Bj deaca B, dacă Cj înţăles B,C// 17 crai B,C/ franţozescu B,C,V// 18 al lui de au răspunsu B,C/ înnapoi B,C, lipseşte V/ trîmbiţa C,E,V, trîm-biţa-iD// 19 crai B,C/aşîa B, aşa Cj De au B.C//20 franţozescu B,C,V/ din ciei doisprăzece B/ doisprăzece C//21 ai Evropii B,E, a Evropii Cj nu să t£me B,C/ nemică B.C//22 doao B lipseşte Cj trii B,C/ au lăsat craiul Şfedului şi cetatea Ştetenul B,E,V/ cetatea C, şi cetatea Şvedului G//23 neşte Bj mare B,C/ la Ştoculjla scaonul său la (lipseşte la G) Stocul C,D,E,G, la scaonul crăescu Ia Stocul V// 24 51J45 B, 46 V/ Atuneea Moscul şi {cu V> ceîalalţi crai i-au luat Şfedului şi B.E.G. V/   toată   B,C/   Pomoraniii   B.C/   şi2]iar    B,E,G,V//   25    stăpîniască B,C//
Pomoranie, fiind lor acolo locul de moşie. Ce i-au dat cîteva pungi de bani pentru cheltuiala oştii, şi au rămas Pomoraniîa a celorlalţi crai, cum s-au dzis mai sus.
52. Iar Şfedul, dupâ ce s-au dus la Stocul, au început a -5 pune mediiaturi de pace, să facă cu Moscul şi cu Prusul
şi cu Avgust-craiu, şi au început a conteni de a să mai bate. Iar craiul Daniei nu-i priimiîa la pace şi-1 tot bătea de cela parte de mare, unde are şi Dania loc.
53. Turcii, dacă s-au curăţit de Şfed şi de soli şi de 10 aceste toate cîte scriu mai sus, rădicatu-s-au împărăţiîa cu
toată puterea şi s-au dus la frînci, la Ţara Morei<i>, ce o f. 394v ţinea veniticii, şi au luat-o toat<ă>, cu toate / cetăţile ce era întru acea ţară Moreîa. Şi au aşădzat într-însele paşă-lîcuri, precum fusese mai nainte vreme iară a lor şi să
15 dezbătus<ă> ei de la turci, cînd să bătusă turcii cu nemţii la Beciu. Şi luînd-o aemu, s-au întors iar înapoi la Udriiu.
Atuneea au prins şi pre un domn sfetnic Ţării Moriii, care era şi doftor vestit, anume Lichinie. Şi fusese acel doftor şi aicea în ţară, la domniîa lui Ant<i>ohie-vodă
20 întîi, şi apoi, ducîndu-s<ă> la moşiile lui acolo, la Moriîa,
1-8 lipsesc M,P// 1 Pomoraniîa B/fiind a lor C,D/fiind acolo locul al (lipseşte al G> lor de moşile B,E,G,V//2 repetă de bani Bj după bani ad. Moscului B,E,G,V//3 a ce-Ioralalţi C/cum]precum B,D,E,G,V/ dzis mai susjmai sus s-au scris B,E,G,V//4 52J46 B, 47 V, lipseşte Cj Iară craiul Şfedului <Şvedului E,G> B,C,E,G,V/ după cîe Bj s-au dus la ţara lui, la scaonul său la Stocul B,C,E, V, s-au dus la scaonul lui, la ţara sa, Stocul Gjj 5 pune Bj Prusul]craiul prusăscu B,E,G,V// 6 Avgust, craiul leşescu B, E,G,V/ a mai conteni B,E,G,//7 Iară B/ Daniii B,C/ nu-i]nu-l C,D/ nu-1 priimîa pre Şfed {Şved E,G> la pace B,E,G,V// 8 di ceia B/ mare B,C/ unde Bj are B,C/ Daniîa B,C// 9 53]47 B, 48 V, 67 M, lipseşte Bj Şved CJşvezi M, P/ solii moschiceşti B,D,E,G, V// 10 lipseşte şi de aceste toate cîte scriu mai sus M,P/ de toate B,E/ scriu mai sus]mai sus s-au scris B,E,G,V/ înpărăţiia B,C// 10-11 s-au rădicat cu înpărăţiia di la Odriiu şi s-au dus la frînci în Ţara Amorreîa, pre care o ţine vineţienii M,P// 11 puterea B,C, Morii B,C,V/12 veneticii, veneţiianii D, veneţiianii B,V, veneţiianii C,E, Gl lipseşte toa.t(ă.)B, E,G,V//13 Moriîa B,C,V, Amorreîa M,P/ aşezat B,C/ într-în-sele]prin toate cetăţile B,E,G,V, prin cetăţiC, şi în AmorreîaM,P/ paşalîcuri B,C//14 fusesie C, mai fusesie B,E,G,V/ şi mai G, V/ înnainte B,C/ vremîe Bj iar B,C/ lor] turcilor B,E,G,V// 14-16 lipseşte precum fusese mai nainte... cu nemţii la Beciu. M,P// 15 dezbătută lei B,C/ nemţii B,C// 16 Şi luund turcii Moriîa de al doile rînd s-au întorsu înnapoi (lipseşte V) iar {iarăş V> la Udriiu B,E,G,V, Şi luund iară acum a doa oară, s-au întors la Udriiu C, Şi luund acum de al doile rînd Moriîa, turcii s-au întorsu la Udriiu D, Şi (lipseşte P> după aceia cu mari bucurii s-au întorsu la Odriiu M,P// 17 au prinsu C, au prinsu turcii B,E,G,V/ lipseşte şi E,G/ domnu B,C/ sfetnic a Moriii V/ Ţărîi Moreii Bjj 17-19 înpăratul turcescu, cînd au fost la Amorrila, au prins pre un domnu, sfetnic al Amorrii, anumi Lichinii, cari {carile P> era şi doftor vestit, şi mai înnainti au fost şi în Moldova M,P// 18 care B,C, carele D/ Lichinile B,V/ fusesie C//19 aicea în ţarăjaicea la noi în ţară, în Moldova D// 18-19 Iară {Care E,G,V> acel doftor fusesie şi aici la noi în ţară, în Moldova, la domniîa dintîi a lui Antiohii-vodă şi apoi B,E,G,V/ Antiohie C//20 du-cîndu-să B/ Morea B, Morela Cjj 19-1 lipseşte la domniia lui Ant(i>ohie-vodă... de era sfetnic M,P//
650
651
cădzus<ă> de era sfetnic. Deci cunoscîndu-1 turcii, de la Ţarigrad, îndată l-au spînzurat.
54. Iară de iarnă au început a să învrăjbi Turcul şi cu Neamţul, să strice pacea, din pricina Moreîa.
5     Şi au trimis di-au-mazilit pre Ştefan Ca<n>tacuzino-vodă, feciorul lui Costantin stolnicul, din Ţara Muntenească.
Şi cum l-au dus la Poartă, l-au şi spîndzurat, şi pre dînsul ^ şi pre tată-său Costantin stolnic<ul>, neplinind anul cu domniia în Ţara Muntenească. Şi au agiuns şi ei osinda 10 Brîncovanului, căci îl vîndus<ă> ei pre dînsul. Şi i-au rămas lui Ştefan-vodă 2 feciori; unul slujeşte la nemţi,
altul la moscal<i>. 1
55. Iară în locul lui au pus domn pre Neculai-vodă, şi " în locul lui Neculai-vodă, în Moldova, au pus domn pre j
15 Mihai-vodă. |
Deci Neculai-vodă, gătindu-s<ă> de aicea cu toate f
conacele, au purces în Ţara Muntenească. Şi atuncea, la J
f. 395    purcesul / din Iaşi, multe voroave ce nu s-au cădzut au ţ
1 căzusă Bjagiunsesîe C,D,e,G,V/ sfetnic agiunsăside era Gj Decii B,C]Şi M,P/ de t
lajîncă din M.P//3 54]47 B, 49 V, 68 M, lipseşte P//3-4 turcii <şi V) cu nemţii B,e, i
G,V/ Turcii şi nemţii, din pricina Amorii iarăş s-au învrăjbit. M,P// 4 Niamţul Cj i
stricie B/ pace C/Moriii B,C,V// 5 după trimis ad. înpăratul turcescu B.e.G/ de au I
B,C/ Cantacozino B.C//6 după vodă ad. domnul Ţărîi Munteneşti D/ ficiorul B,C/ J
Munteniască B,C// 5-10 înpăratul turcesc s-au mîniîat pre Ştefan Cantacozino voe- f
voda, domnul munte<ne>scu, au triimes di l-au mazilit. Şi cum l-au adus la Ţari- if
grad, îndată l-au spînzurat, înpreună şi pre tatăl său, Costandin stolnicul. Că i-au .1
agiuns şi pre dînşii osînda Brîncovanului, fiindcă ei îl pîrîsă la turci. M,P//7 după 1
Poartă ad. la Ţarigrad, îndată E,G, îndată B/ lipseşte şi Gj spîndzuratjzugrumat B, M
D,G,V, lipseşte Cj lipseşte şi pre dînsul B.V//8 şi pre Costantin stolnicul, pre tată-său M
V/ pre Costantin stolnicul B/ stolnicul C/anul]doi ani B,D,e,G,V//9 după domniîa 9
ad. Ştefan-vodă V/ lipseşte în Ţara Muntenească C/ Munteniască C/ agiunsu B, Cj ■
eijiei B,V/ osînda Brîncovanului-vodă B,C,D,e,G,V//10 căci] pentru căci C,G, pen- M
tru că e/ vînduse B, vîndusă Cj ei îl vîndusă pre dînsul e/ eijîei Bj după dînsul ad. Wk
cu înşăleciune, precum mai sus s-au scris B,e,G,V//ll Ştefan-vodă Cantacozin» Bj "m
doi ficiori C/ slujeşşte] au slujit Cjj 10-12 autograf Neculce Şi i-au rămas... la mos- M
cal<i>, lipseşte B,e', G, V,M,P//î 1-12 la nemţi]la înpărăţiîa Niamţului D/altul]şi altul C, 9
iar altul D/la moscali C]la înpărăţiîa Moscului. Şi cum va mai fi, vreme viitoare va ■
arăta Bjj 13 55/48 B, 50 V, 71 M, 13 Bj în locul lui Ştefan Cantacozino au pus înpă- I
râţiia (lipseşte înpărăţiîa D> domnu pre Nicolae-vodă Mavrocordat în Ţara Munte- W
niască şi în îocul D,e/' domnu B,C/ Nicolai C/ după Nicolae-vodă ad. în Ţara Munte- m niască B,V, Mavrocordat în Ţara Munteniască Gjj 13-15 Pre Necolaiu voevoda l-au
pus domn în Ţara Munteniască, iar pre Mihaiu voevoda în Ţara Moldovii <pre Mi- -'M
haiu-vodă în Ţara Muntenească; ce nu în Ţara Muntenească, în Ţara Moldovei P> lfl
în loc<ul> lui Necolaiu voevoda M,P// 14 Nicolae B, Nicolai C/în]aicea în D/domnu |W
B,C// 15Mihai-vodă Racoviţă B,e, G, V//16 Decii B,c/ Nicolae B.Nicolai Cj gătindu-să ■
Bj s-au gătit Cj după aicea ad. din Moldova B,E,G,V// 16-17 lipseşte Deci Neculai- S
vodă... Şi atuncea M,P//17 şi au purces C/Munteniască B.Cjjl&după purcesul ad. lui SJ
D, lui Nicolae-vodă B,C,E,G,V// 17-1 La purcesul lui Necolaiu voevoda din Eşi, .11
Lupul vornicul mulţi şi înpotrivitoari cuvinti au zis lui Necolaiu voevoda. M,P.// fl
grăit Lupul vornicul lui Neculai-vodă, împotrivă. în loc de cinste şi milă ce au avut de la acest domn, el îi mulţă-mila cu voroave proaste după cumu-i firea acestui neam a Gavriliţeştilor, de nu sint nici unui domn mulţămi-5 tori, ce pre urmă tot cu năpăşti le mulţămăsc. Care" în scurtă vreme" ş-au răsplătit Neculai-vodă această gîlceavă de cătră Lupul; că pentru simeţiia lui ş-au pus, ticălosul, capul, precum s-a arăta înainte.
Iar în ţar<ă> au venit domn Mihai-vodă cu a treia io domnie.
A TREÎA DOMNIE A LUI MIHAI RACOVIŢĂ VOEVODA, VLEAT 7224 < = 1716>. CAP 93
Zacial<o> 1. Mihai Racoviţă voevoda viind în scaon în Iaşi iarna, bucuratu-s-au toat<ă> ţara, fiind el pemen-15 tian, şi mai vîrtos neamul său, că era mult.
Şi dintîiu să arăta cu mare dragoste şi blîndeţe ţărîi. Ţara încă să bucura, căci era moldovan şi le era pre ldsne la divanuri a grăi cu dînsul. Că-i giudeca drept şi blînd, şi uşa îi era pre deschisă, nu cu mărire multă.
1 Nicolae B, Nicolai Cj înprotiva B,C/ în loc dejpentru B,E,G,V//2 milaB/milaşi cinstea E,G/ domnu B,C// 1-10 Şi în loc de milă şi di cinsti ce-au avut di la dînsul, cu aceste i-au răsplătit, că aşa esti fire Gavriliţăştilor; pentru cari hulă în scurtă vremi i-au răsplătit (Mihaiu M> Necolaiu voevoda, după cum vom arăta mai înnainti, la rîndul său. Necolaiu voevoda s-au gătit ca un domn şi au purces din conaci în conaci, pînă înŢaraMunteniască. Iar în Moldova au venit domnu Mihai, voevoda cu a triia domniîe M,P// 3 voroave]cuvinte D/ cumu-i]cum iaste B,C,D,V cum i-au fost E,G/ acestui niam, acestor boiari al Gavriliţeştilor Bjaltora C, acestui boiariu E,G, altor oameni V//4 de nu sînt B,C]de n-au fost E,G/ domnu B,C// 5 le mulţă-măscu B,C, li-au mulţămit E,G/ Care B,C// 6 vremie B, vreme Cj Nicolae B, Nicolai C//7 Lupul vornicul B,E,G//8 precum istoriîa înnainte vaarăta(va arăta înnainte V) B,E,G,V, precum să vă arăta istoriîa înnainte, la rînd D, precum să va arăta înnainte Cjj 9 Iară B/ţară BjMoldova V/ Iar la noi în Moldova au vinit C, Iar aicea îa noi în ţară, în Moldova, au vinit D, Iar în ţară aici la noi, în Moldova, au vinit E,G/ au vinit Bj domnu B,C/ Mihai-vodă RacoviţăE.G/ tri!aB,C//10 domniîe B//11 Domniîa a triia E,G/ triia domniîe B,C,V/ Mihai-vodă Racoviţă Gjj 12 Cap. 96. în anul 7224 D, Cap 93. Anul 7224 C, Cap 98. în anii 1716 Bj Vleatjîn anul B,G,V, Anul E, în anii M/ 7224] 1716 M/ Cap 92 V, lipseşte E,G,M,// 13 Zaci <alo> C, lipseşte B,D,E,G,V,M,P/ lipseşte Racoviţă M,P/ viind Ia scaonul domnesc E,G/ în^Ia B,V// 13-14 au vinit iarna (iarăş P> în scaun în Eşi. Şi s-au bucurat M,P// 14 lipseşte iarna B,E,G,V/ toată B, Cj fiind el pămîntian C, lipseşte E,G,V// 15 şijiar P/ vîrtosjale M, P/niamui său B,C]tot niamul lui M,P/ lipseşte că era mult C,V/ multjmulţi M,P// 16 dintîi B,C, lipseşte V/ cu mari dragosti s-au arătat cătră ţară. Şi ţara M,P/ ad. marginal şi blîndeţe D/ ţărîi Bjj 17 să bucura de dînsul, fiind şi ei moldovan M,P/ căci] pentru căci D, pentru că E,G/ după era ad. tuturorM,PIrepetăpreVj[l& lesneB,C/ a grăijputla grăi M,P/ Că-i] îi M,P/ judeca B//18-19 lipseşte şi1 P şi1-2 M//19 uşia Bj preaC, lipseşte B,E,G,V,M,P/ nu]si nu B,C,E,G,V/ cu]cu atîta M,P/ mărire B,C//
652
653
Şi după obiceaiu, a treia dzi au boerit pre aceşti boiari cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Ilie Catargiul vel-logofăt, f. 395v   pre Lupul Costache vel-vornic / de Ţara de Gios, pre Ioan Sturdzea vel-vornic de Ţara de Sus, pre frate-său 5 Dumitraşco Racoviţ<ă> hatman, pre Costantin vel-pos-telnic, pre Ioan Păladi, cumnată-său, vel-spătar, pre Dimitrii Macriiu vel-ban, pre Costantin Ruset vel-păhar-nic, pre Costantin Costachi vel-vistiernic, pre cumnată-său Costandache   vel-stolnic,   pre   Iordache Ca<n>tacuzino 10 vel-comis.
Aceştie era boerii lui Mihai-vodă la a treia domnie. Şi nu era nici unul mai de cinste decît altul, că era mai tot un neam. Numai Costantin postelnicul era oarece mai în cinste, avînd un frate capichihai la Poartă, anume 15 Manolache chiurci-başîa.
2. Lui Mihai-vodă atuneea îi vrea hi lesne şi înde-mînă a domni, că de neprietenii lui, de munteni, să cură-ţis<ă> de toţi; boiarii cei bătrîni, carii îi mai sta împotrivă, iar murisă; la Ţarigrad domni mazili pre atuneea nu era.
1 Deci a triîa zi după obiceiu M/ Deci a trie zi au boerit P/ după]dupre B, pre E,G/ obiceai B,C/ a triîa dzi C, lipseşte B,V/ boiarit B/ lipseşte boiari P// 2 carii sînt scrişi mai gios D, carii mai gios s-au scris G]ce să arată mai gios anume P, ci arată anumi mai gios M/ jos B/ lipseşte Pus-au pre M,P/ log(o>făt C//3 lipseşte pre1-2 M,P/ Costachi B,C/ lipseşte de Ţara de Gios, M,P/ Jos B/ repetă pre* B//4 Ion B,C/ lipseşte de-Ţara de Sus, pre frate-său M,P//5 pe Dumitraşco Racoviţă ce era frate lui Mihai-vodă l-au pus hatman V/ Racoviţă B,C/ după Racoviţă ad. l-au pus B,E,G/ lipseşte pre M.P/ Costantin Ipsilanti B,C,D,E,G,V,M,P//6 lipseşte pre1"2 M,P pre cumnatu-său Ion Păladii B,E,G/ IonC.D/ pre Ion Păladi, ce era cumnat lui Mihai-vodă, l-au pus spătar mare V/lipseşte cumnată-său C,M,P//7 Dimitrie Macrii B,C, Dimitra-chilraliuM, Dimitru Iracliu P/ Rusăt B.Cj/7-S lipseşte pre3 M.P//8 CostachiJNegeJ M,P/ visternic B.Cjlipseşte cumnată-său M,P//8-10 vel-vist6rnic, pre Iordachi Cantacozino, cumnatu-său, vel-comis, pre cumnatu-său Costandachi, vel-stolnic D//9 Cos-tandachi B,C/ pre Costandachi ce era cumnat lui Mihai-vodă, vel-stolnic V/ lipseşte pre M, P/ Iordache Cantacozeno Delianul V,M,P/ pre cumnată (cumnatu C>-său IordachiCantacozinăDelianul vel-comis B,CE,Gjj\(i lipseşte vel M//11 Aceştiia B,C/ boiarii B, boiarii C/ voe veda Ml la a triîa domnie<domniie B> B,C, lipseşte M,P// 12 Şi nici unul nul nu era mai M,P/ toţi M.P//Î3 niam B,C/ Numai] însă P/ Costantin postelnicul Ipsilanti E,G //14 în]de M,P/ avînd un frate ce era capichihae lui Mihai-vodă la Poartă, pre anume D/ avînd pre fratile său Manolachi chiurci-başa capichihaia la Poartă M,P/ capichihaia B.C//15 Manolachi B,C/ chiurci-başe C, chiurci-başîa înpărătescu E,G// 16 2]3 B,E,G,M/ Iară lui V/ lipseşte atuneea E,G/ înde-mînă B.C//16-19 Boerii munteni, pizmaşii lui Mihaiu voevoda să trăcusă. Boerii cei bătrîni moldoveni murisă, cari în domniile întîiu şi a doao îi sta înpotriva. Şi pentru aceîa lui Mihaiu voevoda îi era pre lesni a domni. La Ţarigrad M,P// 17 nepriîatinii B, nepriîatinii Cj curăţise B, curăţisă Cjj 18 lipseşte cei bătrîni B,E,G/ după bătrîni ai.'den Moldova V/înprotiva B,C//19 iară B/la]şi la V/ atuncia Bjlipseşte nu era. Că V// 19-1 era domni mazîli numai Duca şi Antohii Cantimir M,P//
Că era numai Duca-vodă şi Antiohie-vodă, şi nu avea obraz la Poartă; şi Antiohi-vodă preste doi, trei ani i s-au tîmplat de-au murit.
Şi adusese şi cîţva greci cu dînsul, carii fusese din casa 5 Brîncovanului-vodă. Ce iarăş acei greci l-au adus la stricăciune, precum să va arăta înainte.
Şi el încă să învăţasă a domni, nu ca în cele 2 rînduri i- 396    dentîi, de era o turmă / şi un păstor iu. Numai n-avea nărocire, că nu era pace. 10     Doamnă avea de treabă, bună şi m<i>l<o>stivă, cuconi 5 şi cucoane 3. Şi-i era casa can grea. 2 cuconi îi ţinea turcii zălog la Poartă; pre rînd îi schimba.
3. Pre aceia vreme, gătindu-s<ă> turcii să purceagă asupra Neamţului, să lei Varadinul, iar Neculai-vodă 15 făcea nişte răutăţ mare în Ţara Muntenească în boiari. Pre unii îi închidea, pre alţii îi tăia, pre alţii îi jăcuia, de le lua toate averile lor ce avea şi-i pîrîia la'Poartă că sint
1 Costantin Duca-vodă D,E,G/Antiohii Cj şi2 ]dar M.P//2 obrazjnici o trecire M,P, aceşti domni nici o trecere B,E,G, nici o trecere aceşti domni V/ după obraz ad. aceşti domni să umble după domnie D/ după Poartă ad. să umble după domniîa < domnie C,G>B,C,E,G,V/ Antiohii B,C/ lipseşte şi M,P/ preste vreo C, piste vro V//2-3 Antohii voevoda n-au trăit mult, ci au murit. Şi nu ave grijă Mihaiu voevoda de mazilii M,P/ trii B^ Cj de au B,C// 4 Mihaiu voevoda adusăsi cu sini şi cîţiva greci carii au fost de casa M,P/ după adusesîe ad. Mihai-vodă B,C,D,E,G,V/ cîţiva B,C/ după dînsul ad. din Ţarigrad B,E,G,V/ fusesie B,C/ după fusesie ad. unii dintr-înşii B,V, unii dintre dînşii E,G// 5 Brîncoveanului Bj după adus ad. pre urmă B,V, pre Mihai-vodă mai pre urmă E, pre Mihai-vodă Gj stricăciune Bjj 5-6 lipseşte vodă. Ce iarăş... înainte. M.P//6 precum istoriia va scriîe (arată E,G> înnainte la rînd B,E,G, precum va arăta istorie la rînd înnainte D, precum istoriîa va arăta înnainte V/ înnainte Cjj 7 Mihai-vodă şi el încă să învăţase B,E,G,V/ lipseşte a domni E/ celi doao B, C//8 dentîi]a domniii sali dintîi B,E, din domniîa dintîi şi de a.doa,B, lip-seşte C.G/j 7-8 Insă el nu domniîa ca în celelalti rînduri (ca în celi 2 rînduri B) ci într-alt chip, adică era numai o turmă şi un păstoriu M,P//8-9 Numai avea nărocire B,E,V/ nu aveaC//9 norocire Cj căjpentru că Cj pace B//8-9 lipseşte Numai... nu era pace. M,P// 10 triabă B,C/ lipseşte şi1"2 M,P/ milostivă B,C/ cuconi]beizadeli C,V, M,P/ cuconi 5]beizadele avea patru B,E,G//115]4C,V/ cucoane] domniţe B,E,G,V, domniţă C,M,P/ trii B,C/ coconi avea ipatru, beizadele şi domniţe'trii D/ Şi era C, lipseşte M.P/ Doao beizadele era <îi era G> la Poartă la Ţarigrad zălog, îi ţinea turcii B,E,G,V/ 2 beizadeli era la Ţarigrad zălog la Poartă C/Doi coconi, beizadele era la Ţarigrad; îi ţinea D/ 2 beizadeli le ţine turcii zălog la Poartă <la Poartă zălog P> ; şi să schimba beizădelile pre rînd M,P// 13 3]5B,E,G, 7 M, lip-seşte P/Pre C/Pre aceli vremi B,E,G,V, lipseşte M, P/ gătindu-să Bis-au gătit C/ purceadăB.C// 13-14 Turcii să gătiîa să miargă asupra nemţilor M,P// 14 Niamţului B]nemţilor Cj să îa Varadinul B,C,V, să îa cetatea Varadinul |E,G/ iară B,V, lipseşte M,P/Nicolae B, Nicolai Cjj 15 neşte B, lipseşte M,P/ răutăţi B,C/ mari B,C/ Munteniască B,C/ în boiarijasupra boerilor M,P// 16 jecula B,C/ îi jăcuia, <le M> tot ce ave lua M.P//17 luoa B,C/ averile B,C/ că]cum că M/ sînt B,C//
654
655
f. 396'
haini şi agiunşi cu nemţii. Şi pre cîţ nu-i omorîe el, îi trimetea la Poarta de-i omorîia.
Atuncea au perit şi Mihai spătar; atunce ş-au adus aminte şi de gîlceavă ce i-au făcut vornicul Lupul, cînd 5 au trecut din Moldova în Ţara Muntenească, şi l-au pîrît la veziriul Gin Ali-paşa cum că iaste hain, agiuns cu moscalii.
4. Deci Gin Ali-paşa veziriul, cum au înţeles, au şi trimis un capigiu-başe de l-au pus în obedzi pe Lupul, 10 de aice de la Mihai-vodă. Şi agiungînd pre veziriul pre drum, nici l-au mai giudecat, numai ce l-au scos şi acolo în cîmpu au pus de i-au tăiat capul; iar trupul lui au rămas neîngropat, de l-au mîncat păşirile.
Aşea au perit Lupul vornicul din pîra / lui Neculai-vodă. 15     Nici un boîar n-am vădzut precopsind din ceia ce să pun în price cu domnul.
Şi atuncea cu Lupul au mai perit împreună şi 2 boiari sirbeşti odat<ă> cu Lupul. Iar în locul Lupului au pus Mihai-vodă, domnul Moldovii, pre Dariie Donici. 20     5. Deci veziriul ducîndu-s<ă> la oaste la Varadin, şi li-au eşit nemţii înainte cu Evghenie prinţepul. Şi ş-au dat
1 şi s-au agiuns M,P// 1-3 lipseşte Şi pre... Mihai spătar M,P/ cîţi Bj omorîia B.C//2 trimitea B, trimite Cj după omorîia ad. turcii B,E,G,V// 3 Mihai spătariul Cantacozino B,E,G,V/ spătariul Cj atuncea B,C// 4 după aminte ad. Nicolae-vodă B,E,G,V/ lipseşte şi M,P/ de înpotrivire şi gîlceavă ce i-au făcut Lupul vornicul la purcesul său din Eşi în Ţara Munteniască M,P// 5 Munteniască B,C/ după pîrît ad. la Poartă M,P//6 viziriul Cj paşia Bj lipseşte veziriul Gin Ali-paşa M, Bj cumjzicînd M,P/ esti şi el hain şi s-au M,P/ agiunsu B.C// 8 4]6 B,E,G, 9 M, lipseşte Bj Decii B.C, lipseşte M, P/ paşia Bj viziriul Cj Viziriul Gin Ali-paşa, cum s-au înştiinţat, îndată au şi triimes M,P/ înţăles B,C/ au2]cum au B,E,G,V// 9 un]pre un Gj capegi-başîa C,D/ după başe ad. cu ferman B,E,G,V/ Lupul vornicul B,C,D,E,G,V// 9-10 un capegi-başa şi prinzînd pre Lupul vornicul în Iaşi, l-au luat di la Mihaiu voevoda şi l-au pus în obezi. Şi agiungînd M,P// 10 de aicea B,C, lipseşte D/ după vodă ad. din Iaşi B,C,D,E,G,V/ viziriul Cj pe2 B,C// 11 după drum ad. la Dunăre B,E,G,V/ giudecat pre Lupul, ci îndată au poroncit di l-au scos la cîmpu şi i-au tăiat M, Bjj 12 pusjpo-roncit Gj lipseşte i-au E/ lipseşte lui M//13 păşirile ceriului B,E,G//14 Aşa C]Şi aşîa B,E,G,M,P/ din]pre M,P/ Nicolae B,C/ voevoda M// 15 NiciJCă nici B,E,G,V/ boiariu Bj procopsind B,E, pricopsind V// 15-16 Nici un boeriu din (de P) cei ci să pun înpotrivă domnilor nu rămîni procoppsit (rămîn procopsiţi P> M, Bjj 17 atuncîa Bj Lupul vornicul B,E,G,V/ înpreună B,C/ doi B,C/ sirbeşti Cjj 17-18 lipseşte Şi atuncea... odat(ă) cu Lupul. M,P// 18 odată B]tot odată Vjlipseşte odat(ă) cu Lupul Cjj 18-19 Mihai voevoda în locul Lupului au pus vornic pre Darii DoniciM.P/ au pus Mihai-vodă vornic mare de Ţara de Gios pre Dariie Donici B,E,G,V// 19 pre Darie Donici vel-vornic (vornic mare D) de Ţara de Gios C,D// 20 5]7 B,E,G, 13 M, lipseşte Pj Decii B,C, lipseşte M,P/ veziriul C/ ducîndu-s(ă)] mergînd Cjj 20-4 Viziriul s-au dus cu oastîa la Varadin. Evgheniie prinţipul şi cu nemţii li-au eşit înnainti. Şi au dat bătăi straşnică de îmbe ( amîndoaî P) părţile. Evgheniie cu nemţii au biruit pre turci şi i-au răsipit şi i-au (li-au P> luat toată ordiia. M.P//21 li-au şi eşit CJeşitu-i-au G,B, eşitu-li-au E,V/ nemţii înnainte B,C/ prinţipus B,C,D,E,V//
bătae de umbe părţile, prea groznică. Şi i-au biruit Evghenie cu nemţii pre turci, di-au fugit turcii care încotro au putut; şi li-au luat şi ordiia toat<ă>. Atuncea au perit şi spurcatul Gin Ali-paşa veziriul în războiu. 5 6. Acest Gin Ali-paşa era un păgîn rău, turbat şi mare sorbitoriu de singe asupra creştinilor. Nu-i trebuia lui daruri sau rugăminte. Acesta au omorît pe Brîncovanul cu copiii lui; acesta au omorît şi pe Ştefan-vodă, şi pe tată-său, Costantin stolnic, şi pe Mihai spătariul, 10 şi pe Lupul vornicul, şi pre alţii mulţi. Acesta au omorît şi pre vro 40 paşi, tot aleşi, frunte turcilor, de sterpisă împărăţiîa turcească de capete. Acesta au stricat şi mănăstirea Mavramur de la Ţarigrad.
Şi-i era gîndul lui, de a birui pre nemţi, să pue paşi şi f- 397 15 în Moldova şi în Ţara Muntenească.  Numai / nu i-au agiutat Dumnedzeu, că ş-au luat şi el plata, că i-au luat tată-său, diiavolul, sufletul.
7. Iară nemţii, dac-au bătut pe turci, s-au mai pcgorît de-au luat cetatea Timişvariul de la turci, cetate aleasă şi
20 vestită, cu toate olatele ei, şi s-au aşădzat acolo la ernatec.
8. Atuncea muntenii carii erau fugit în Ţara Ungurească de răul lui Neculai-vodă s-au rădicat cu cătane şi au luat pre
1 bătae]războiu B,C,E,G,V/ îmbe B,D,V]amîndoao C,E,G/ preajfoarte B,E,V, foarte tare şi Gj gro(a>znic B, C,E,G,V/ Evghenie prinţipus V// 1-2 biruit pre turci Evghenie prinţipus cu nemţii di-au fugit B,E// 2 de au Cj carii încătro B,C,V// 3 urdiîa toată C,D/ după toată ad. turcilor B,V, a turcilor E, atunci lor Gjj 4 paşia Bjj 5 6]8 B,E,G, 14 M, lipseşte Pj paşîa Bj era]au fost M,P/turbatjturburat M//6 sorbitoriu]vărsătoriu M,P/sînge B,C/ creştinilor B,C]tuturorM,P// 6-7 lipseşte Nu-i trebuia... rugăminte. M,P// 7 omorîtjtăîat M,P/ pre Brîncoveanul-vodă B,C,D,E, pre Brîncovanul-vodă, domnul muntenescu V// 8 cu]şi pre toţi M,P/ cu coconii lui B,G, lipseşte Cj lipseşte acesta M,P/ pre B, C,V/ lipseşte şi Bj Ştefan-vodă Cantacozino B,D,E,G, Ştefan Cantacozino M, Ştefan Cantacozîno-vodă Bjj 9 stolnicul B,C,E/ lipseşte şi'1"2 M,P/ spătariul B,C/ pre1"2 B,C// 10 şi2]şi şi M/ după mulţi ad. creştini M,P// 11 şi pre vreo B,C, lipseşte M,P/ patruzăci de paşi B.C, D,V/ paşi turci M,P/ fruntea Cj sterpise B,C// 12 înpărăţiia B, înpărăţie C,V/ lipseşte turcească B,E,G,V/ capete]căpitenii M.P/ lipseşte şi M,P// 13 Mavromorul B,D, Mavramorul C,E,G,V,P, Mavromolul M/ de la] din M,P// 14 Şi hotărîsi că de va birui M,P/ că de va birui Gj pe V/ nemţi B,C/ să]apoi să M,P/ puie Bj paşă Pj lipseşte şi M,P// 15 Ţara Munteniască B,C/Muntenia M,P// 16 plata, că au perit în războiu şi i-au V// 16-17 lipseşte că i-au luat... sufletul. M,P// 18 7]9 B,E,G, 15 M, lipseşte P/ lipseşte Iară M,P/ nemţii B,C/ dacă B,C] după ce M,P/ pre B,C/ s-au pogorît mai gios M,P// 19 şi au luat di la turci cetate ce vestită, adică Timişvarul M,P/ de au Cj de au luat şi B,E,V/ Timişvarul B,C/ cetate Bj aliasă B,C// 20 ei]Iei B, C,V/ aşezat B,C/ după acolo ad. nemţii B,E,G,V// 20-3 lipseşte cu toate olatele... pace cu nemţii. M.P//21 8] 10 B,E,G/ muntenii] boiarii munteni B, E,G,V/ era fugiţi B,C,V/ Unguriască B,C// 22-1 Nicolae 1-2 B, Nicolai 1-2 Cjl 22 după cătane ad. cu (si cu E,G> pivoda B,E,G,V//
656
657
f. 397
Neculai-vodă din Bucureşti în robie. Şi l-au dus în Ţara Ungurească de l-au ţinut pînă la anul, pîn' ce-au făcut turcii pace cu nemţii.
Şi au luat nemţii şi din Olt încolo 5 ţinuturi a Ţărîi 5 Munteneşti. Destulă răutate era şi pe acolo de turci şi de cătane, care mai pe largu va arăta istorie iei.
9. Iară în locul lui Neculai-vodă venis<ă> frate-său, Ioan-vodă terdzimanul, domn ţărîi. Ce departe era firea lui Neculai-vodă de a lui Ion-vodă ! Că Ion-vodă era minunat de om
10 bun, cît nici aemu nu pot uita muntenii bunătatea lui.
10. Eşit-au atuneea cătane şi în Moldova, pre supt munte, la Caşin şi la cetate la Neamţu, şi cuprinsese ţara pîn-în Siretiu. După cum sint moldovenii gata la jac,
15 îndat<ă> s-au dat la dînşii. Era şi asupriţi de Mihai-vodă, v că scosese hîrtii pre ţară şi pre mazili, dăjdi / şi desetini pe mazili ţărăneşte. Obiceaiul cel de stingerea mazililor nu vrea să-1 mai părăsască. Deci cîţi oameni şi cîte casă boereşti era dincolo de Siretiu ţinea toti cu cătanele. 20 Şi să făcusă nişte tîlhărit mult peste samă. Şi aemu Mihai-vodă stăpîniîa numai pre lîngă Iaşi şi la Orheiu
1 robiîe Bjj 2 Unguriască B,C/ după Unguriască ad. marginal la Sibiiu V/ dejşi E/ pînă B,C/ ce au Cjj 3 pace B/ pace turcii Cj cu nemţii pace Gj nemţii B,C// 4 nemţii B,C// cinci B,C/ Nemţii au mai luat 5 ţinuturi (olaturi P)  din   Olt  iu Ţara Mun(ten)iască M,P//5 Destule răutăţi B,C,E, Şi destule răutăţi V/ eralau fost B,E,G,V//5-10 lipseşte Destulă răutate era... bunătatea lui. M,P// 6 pre Cj care mai înnainte istoriîa va arăta B,E,G, care istoriîa va arăta înnainte V, care va arăta is-toriia la rînd C/ iei]înnainte la rînd D// 7 9] 11 B,E,G/ Nicolae B, Nicolai Cj după vodă ad. în Ţara Munteniască C,D,/ au vinit C,D, venit-au B,E,G,V/ lipseşte frate-său D/ Ion B,C,D,V// 8 domnu Ţărîi Munteneşti B,C,D,E,G,V/ Nicolae B//'8-9 firea lui Ion-vodă de a lui Nicolai-vodă Cjj 9 de a frăţine-său, lui Ion (Ioan G>-vodâ E, G/ Ioan2 Cjj 10 acum B,C,G/ nu-1 pot Gj muntenii B,C/ bunătate Bjj 11 10] 12 B,E, G, 17 M, lipseşte Pj Atunce au eşit catane (cătini M> şi în Moldova pre supt M,P// 12 la Caşen D]la mănăstire la Caşen (Caşin C,G) B,C,E,G,V/ la Cetate Nîamţului M,P/ Niamţu B,C/ după Niamţu ad. şi la (în V) Cîmpul Lungu B,E,G,V/ cuprinsesîe B,C]şi au cuprins M,P// 14 pînă B,C/ sînt B,C/ jacu B//15s-au dat]s-au închinat B, C/ îndat(ă> s-au dat la dînşii]s-au (şi E) închinat la dînşii E,G, îndată s-au şi închinat la dînşii V/ Şi mulţi moldoveni, după cum sînt obicinuiţi, s-au dus la catani. M,P/ can asupriţi B,C,E// 16 scosesîe B,C/ pre B,C/ Moldovenii era asupriţi de Mihaiu voevoda, că au scos mari hîrtii M,P/ şi^iar M,P// 15-18 lipseşte Era şi asupriţi... să-1 mai părăsască. V//16 dăjdi grele B,E,G/deseatină B, desătină G, desetină C,D//17 pre mazili B,C, lipseşte M,P/ ţărăniască B,E,V/ cel]cel rău B,E,G// 17-18 Stingere mazililor nu vre să-şi lasă, acest obiceiu rău. M,P/ stîngere B,C// 18 nu-1 vrea Cj Decii Bj caseB,C//18-19 lipseşte Deci cîţi oameni... toţi cu cătanele. M.P//19 era din Siretiu încolo spre munte ţinia (ţinea C> B,C,E,Gr,V// 20 lipseşte. Şi să făcusă... samă. M,P/neşte Bj preste B,C/acum C, lipseşte B.E,G,V//20-21 Catanile au stăpînit ţara pînă aproapi di Eşi, iar Mihaiu voevoda au rămas numai cu Eşii şi înprejurul laşului şi puţîn la Orheiu M,P// 21 după şi ad. ţinuturili de gios, la Orheiu, la Soroca, la Lăpuşna, la Fălciiu, la Covurlui, iar încolo B,E,G,V//
658
puţintel, iar încolo tot poghiazuri cu cătane, cu moldoveni amestecaţi; agiungea de prăda pre la Fălcii si pre Bîrlad.
Hotinul, Cernăuţii le ţinea tot turcii. Şi să mira ce a 5 face şi de ce să va apuca; că domniîa îi era noao şi nu avea bani să plătească, să strîngă slujitori. Şi-i era cu frică şi să mutasă în Cetăţue; şi mai nici în Cetăţue nu mînea, ce mînea cîte la un loc, de nu ştie nime. Că şi boiarii încă nu era drepţi, ce mulţi dintre dînşii să agiunsese cu cătanele. 10 11. în Cetatea Neamţului era un căpitan, cap cătani-lor, anume Frente, si mai era si cîtva mazili moldoveni cu dînsul acolo. Deci au făcut sfat să margă cu poghiaz, să Iei pre Mihai-vodă.
12. Iară Mihai-vodă, oblicind sfatul iui, trimis-au pre 15 Macriiu vel-ban şi Costantin Costachi vel-vist(ernic) să aducă vro doao, trei mii de tătari, ca să margă, să-i f. 398    lovască / întîiu el pre dînşii, decît ei pre dînsul.
Şi mărgînd acei boiari la tătarî, s-au rădicat cîţva mîr-zaci să vie, încă şi mai mulţi de cîţi poftisă Mihai-vodă.
1 după puţintel ad. ţinuturile preste Prut D/ tot]era tot M,P/ podghiazuri C/ cuJ]de B,C,D,E,G,V,M,P/ amestecaţi cu moldoveni B,E,G// 2 pradă tîrgurili pre la Bacău, pre la Roman şi pînă pre la Bîrlad B, E,G,V/ pre C/ pre2]pre la C,M,P// 4 Hotinul şi M,P/ Iar Hotinul îl ţinea tot turcii B,E,G,V/ Iar ţinutul Hotinului şi cetatea tot turcii le ţinea Cj lipseşte Cernăuţii B,C, D,E,G,V/ le]îl D,M,P/ după mira (miera C) ad. Mihai-vodă B,C,D,E,G,V/ ce va face B,V// 4-5 lipseşte Şi să mira... apuca; că M.P//5 de]di B,C/ lipseşte îi M,P/ domniîa lui B,E,G/ lipseşte şi2 M,P//6 plătiască B/ să plătiască, să dea lefe, să strîngă slujitori, să facă oameni de oaste. Şi-i era Cj să-ş strîngă D, şi să strîngă M,P/ Şi era cu grijă şi pentru aceîa s-au mutat M,P//7 să mutase din Iaşi (lipseşte din Iaşi D> de şidea (în mănăstire G) în Cetăţuia B,D,E,G,V/ după Cetăţue ad. de şidea C/ după nici ad. acolo Gj Cetăţuîa2 B,C//8 după mînea ad. nopţile B,E,G,V/ locu B, Cj şi mai că nu-1 (că nu mai P) ştiia nimine undi mine. Boerii încă M,P/ nu ştiia B, nu-1 ştie C,E,G,V/ nime B,C, ni-mine Gjj 9 după drepţi ad. toţi B,E,G,V, cu toţii D/ ce]că G, şi M/ dintr-inşii M, lipseşte Pj agiunsesie Cjj 10 11] 13 B, E, G, 22 M, lipseşte P/Niamţului B,C/ cap]câ-piteniiaM.P/ cătanelor B,C// 11 anume B,C/ Frenţia B, Frenţe Cj cîţiva B,C/ lipseşte mazili M,P// 12 Decii B,C]Aciîa M,P/ podghiaz B,C//' 13 să îa B,C,E,V[să prinză M.P/ voevoda Mjdupă vodă ad. din laşi B, E,G,V// 14 12] 14 E,G, lipseşte B,M,P/ luijlor B,C/ triimis-au pre Dimitrie Macriiu C, V/ Macrii Bjj 14-15 S-au înştiinţat Mihaiu voevoda, au triimes pre Macrii vel-ban şi pre Costandin M,P// 15 şi]şi pre B,C,D,E,G,V/ vistiernic Bjj 16 vreo B,C/ vreo doao mii, trii mii de D]4.000 M,P/ trii B, Cj după tătarî ad. din Bugiac V// 16-17 să mlargă cu dînşii la Niamţu. şi sa lovască el întîi pi cătani. M,P// 17 după lovască ad. Mihai-vodă E,G/ intîi Cj întîi el cu tătarii pre cătane, decît cătaneli  pre dînsul B, E,G,V/ lip-seşte decît ei pre dînsul M,P/ pre Cjj 18 mergînd B,C/ acîei Bj la tătarî în Bugeacu s-au şi rădicat E,G/ s-au şi rădicat Bj cîţiva B,C// 18-4 Au mersu acei boeri la tătarî. Iar tătarî, îndată gata s-au şi (şi s-au M> rădicat cîţva mîrzaci cu 6.000 tătarî. Şi au venit boerii (cu tătarii M) pînă din gios di Movila lui Costandin voevoda şi acolo în Vale lui Aron voevoda s-au supus tătarii. Iar numiţii boeri au vinit să spui lui Mihaiu voevoda, fiind lucru di taină M,P// 19 să vile Bj dejdecît C/ poftise Bjj
659
Şi viind cu dînşii pînă din gios de Movila lui Costantin-vodă, § i-au lăsat Costantin visternicul pe tătarî supuşi în Valea f lui Aaron-vodă şi au venit să spue lui Mihai-vodă; că era * lucru cu taină, de nu ştiîa nime că vin tătarî. | 5 Atuncea Costantin visternicul, mergînd la Cetăţuîa > să spue lui Mihai-vodă de tătarî că au sosit, nu l-au găsit J în Cetăţuîa şi au purces să vie la Iaşi, la Mihai-vodă. § Atuncea şi cătanele sosis-în Iaşi, făr<a> veste. Cît ai > rumpe un păr din cap de n-au luat pre Mihai-vodă de gru-
10 madzi, din curţile domneşti. Că străji ee-avea la Tîrgul
Frumos şi la Podul Leiloae, nime din străji nu scăpasă ' să-i dea ştire, că-i prinsese cătanele pre toţi.
13. Avusese ştire Mihai-vodă mai nainte vreme că au eşit Frenţe şi cu Velicico cu poghiaz din Neamţu. Şi i
15 fusese Mihai-vodă de dimineaţă şi afară, pre Bahluiu în sus, dar apoi, vădzînd că nu-i nemic, s-au întors în Iaşi. Că poghiazul să zăbovis<ă>, că veniia becisniceşte, cu zăbav<ă>; că au venit pre la Paşcani, de la Paşcani la Cotnariu, şi apoi au venit la Iaşi.
1 după dînşii ad. boîarii B,E,G,V/jos B//2 vistiernicul B, vistîarnicul C/pre B//3 j Aron B,C/ după vodă1 ad. între paranteze că era lucru de taină, de nu ştiîa nimi Gj şi au vinit B,C]şi dacă au venit tătarîi G/spuîe B// 3 — 4 lipseşte să spue... că vin • tătarî. G//4 lipseşte de nu ştiîa nime că vin tătarî M,P/ nime B/ lipseşte că vin tătari B,E,V// 5 Şi dacă au vinit tătarîi, atuncea B,E,V/ vistiernicul B, visternicul Cj spuîe B,C// 5 — 7 Au mersu boerii în Cetăţuîa şi n-au găsit pre Mihaiu voevoda şi au purces spre Eşi M.P// 7 după Cetăţuîa ad. pre Mihai-vodă B,E,G, V/ viie B,C/' lipseşte la Mihai-vodă M,P/ după vodă ad. să spue de tătarî că au sosit D// 8 sosise B, sosisă Cj Iată (Iar P> întru ace vremi şi catanile fără di vesti vinisă (vinisă făr-de veste P> în Iaşi. Şi numai cît ai rumpe M,P/ fără de  B,D,E,G, făr-de C.V/ CîtJŞi cît B,C,D,E,G,V//9 n-au]nu l-au D/ luatjprins M,P/ voevoda Ujlipseşte de grumadzi B,C,D,E,G,V,M,P// 10 curţile cele domneşti M,P/ străjile B,E,G,V// 10-12 Mihaiu voevoda au avut străji în Tîrgul Frumos şi la Podul Leloai, ci i-au prins catanile pre toţi şi n-au avut cini să-i (să P> facă  ştiri M,P/ după avea ad. S Mihai-vodă B,E,G,V// 11 Iloaîa B,C,D,V, Iloae E,G/ după Iloaîa ad. şi mai lîngă Iaşi 4 la cîrşma ce să chiamă la Staţi (Stani G> B,E,G, şi mai lîngă Iaşi V/ nime B,C/ '| scăpase B,C// 12 de ştire V/ după ştire ad. lui Mihai-vodă D,E,G/ prinsesîe BC § catanile Cjj 13- 19 lipsesc M.P// 13 i3]14 B,V, 15 E,G/ Avusesîe C]Avut-au atun- ,1 cea B,E,G,V/ înnainte vreme B,C,V// 14 Frenţe C, Frenţiîe căpitanul B,E,G,V/ Velicico sulgeriul B,E,G,V/ podghiaz B,C/ din Niamţu CJdi'n Cetatea Niamţului'B, E,G,V// 15 fusesejau fost eşit C, fusesîe eşit D/ Şi au fost eşit Mihai-vodă din Iaşi afară, pre Bahluiu B,E,G, Şi fusesîe eşit de diminiaţa Mihai-vodă din Iaşi afară pre Bahluiu V/ diminiaţa Cj lipseşte şi Cjj 16  văzind B,C/ după  nemică ad. neviind nime B,D,E,G,V, nu vine nici un podghiaz Cj întorsu Cj s-au întorsu (înnapoi B,V> în Iaşi, lăsind străji B,E,G,V// 17 podghiazul B,C/ zăbăvisîe B, zăbă-visă Cj yiniîa B,C, viniîa cătinel V/ becisniceştejcătinel B,E,G/ cu zăbavăB,C, lipseşte E.G// 18 că]şi Gj vinit B,C/ delajşi de la B,C,D,E,G,V// 19 vinit B,C/ după Iaşi ad. sosind la vreme de chindiie D//
f. 398v Deci Mihai-vodă au apucat numai / cu doi, trei copii de au plecat fuga la Cetăţuîa şi cătanele după dînsul. Ce la pod, puţintel oarece s-au mai' poprit, stîndu-le împotrivă, pîn' s-au mai depărtat Mihai-vodă şi au apucat di-au 5 intrat în Cetăţue. Şi nărocul lui că nu l-au ştiut că iaste el, să-i ţie calea' pri 'dincolo de Bahluiu, că l-ar hi prins.
Iar Costantin visternicul, cum au audzit de cătani, n-au apucat a spune lui Mihai-vodă de tătarî, că n-au apucat a veni în Iaşi, ce-au şi fugit în stuh, din gios de Balica, iar 10 Mihai-vodă mi ştiîa de tătarî nemic, că au venit la Aaron-vodă, nici tătarîi de cătane.
14. Atuncea cătanele veniia. Frenţe pre supt dial, cu vo 200 de nemţi, iar Velicico, cu moldoveni şi cu cătane lovis-înainte în tîrgu şi slobodzis<ă> şi temniţile şi cuprin-15 sese şi Cetăţue; numai nu s<ă> putea lipi, că-i împroşca din Cetăţue.
1 Decii B,C, lipseşte M,P/ numai de au încălecat (pre cal G> cu (şi G> vro zece, doisprăzece copii din cas(ă> şi au plecat B,G, numai cu vreo zece, doisprăzeci copii din casă de au încălecat şi au plecat E/ cu doi, treijcu (vreo D,V> zece doisprăzeci C,D,V/ după copii ad. din cas(ă> C,D,V/ Mihai voevoda numai cu trii copii din casă au apucat di au plecat M,P// 2 dupăjdupre B,V/ şijiar C,M,P//2-3 Iar la podul cel domnescu ce iaste preste Bahluiu, puţintel B,E,G, Iar la podul cel di preste Bahluiu, puţintel D,V/ însă la pod li-au mai stătut moldovenii înpotrivă M.P// 3 oarecîe'B,V/ lipseşte mai C/înprotivă Cjj 4 pînă Cjj 3—5 poprit, ţiindu-i cale cătanele lui Mihai-vodă. Iar Mihai-vodă au luat mai pre din gios de pod şi au trecut Bahluiul pre ghiaţă şi au apucat de au întrat în mănăstire (lipseşte în mănăstire V> în Cetăţuîa B,E,G,V// 5 de au întrat în mănăstirea Cetăţuîa Cj lipseşte nărocul lui că V//5-6 lipseşte Şi nărocul lui... că l-ar hi prins. C,M,V/ nu l-au 'ştiut cătanele că iaste el, Mihai-vodă, că (poate V> i-ar fi ţinut calea pre dincolo B,D,E,G,V// 6 şi poate l-ar fi prinsu B.D.E.G.V// 7 lipseşte Iar M,P/ vistiernicul B, visternicul Cj cătane B,C/ lipseşte cum au audzit de cătani M,P// 8 de tătari lui Mihai-vodă G//8-9 să spui lui Mihai voevoda că au adus tătari, ci cum viniîa spre Eşi şi cum au auzit că au sosit catanile în Eşi (în Eşi catanile P>, îndată au şi fugit în gios di Balica şi s-au ascuns în stuh M,P// 9 vini B,C/ lipseşte şi E, Gj Balica]Frumoasa B,C,D,E,G,V/ lipseşte iar M,P// 10 nemică B,C/ nemică de tătarî E,V/ că au vinit C, că au fost vinit B,D,E,G, V/ Aron B,C//11 după cătane ad. încă hii ştiîa Cj lipseşte nici tătarîi de cătane B,E,G,V/ nimica de tătari că sînt la Aron-vodă; tătarîi nu ştiie nimica că au vinit catanile în Iaşi M.P// 12 14] 15 B,V, G, 30 M, lipseşte E,P/ Atuncea Frenţe căpitanul viniîa (veniia la Iaşi G> cu cătanele (lipseşte cu cătanele G,V> pre supt dial cu vreo doao sute B,E,G,V/ lipseşte Atuncea cătanele M,P/ Frenţi viniîa M,P/ viniîa Cj Frenţe Cj după dial ad. marginal la IaşiC// 13 vreo C, lipseşte M,P/ doao sute Cj lipseşte de M,P/ nemţi B,C/ iară B, lipseşte M.P/ Velicico su'lgîarul B,D,E,G, V// 13—14 Velişco cu catanile şi cu moldovenii lovisă mai înnainte în Iaşi. Slobozisă M,P/ moldovenii B,C/ cătanele B,C,E,G,V// 14 lovise B, o lovisă Gj înnainte B, lipseşte Cjj 14 lipseşte şi1"3 M,P/ slob'ozîse B,C/ temniţeli B/ cuprinsesejau încungiurat M,P/ după cuprinsesîe ad. acum B,E,G, nemţii C//15 Cetăţuîa B,C/ numaijînsă M,P// 14— 16 lipseşte şi cuprinsese... că-i împroşca din Cetăţue. V//15 să B/ înproşca tare din Cetăţuîa B,C,D,E,G//
660
661
Deci Frenţe şi cu cătanile au lăsat coşul în şes, unde Iaste aemu hălăşteul la Frumoasa; şi după ce-au lăsat coşul, s-au suit la dial şi căuta loitre şi pripelece, ca să dea năvală să sae preste zîd. Şi alerga unii şi din tîrgu, 5 de li aducea loitre.
Iar Mihai-vodă atuneea să temea tare să nu-1 Iei din mănăstire; şi toat<ă> boerimea să spăriiasă. Numai au apucat de au slobodzit o puşcă mare şi au început a trage şi clopotile cele mare. 10 Iar tătarii de la Aron-vodă, cum au audzit puşca şi f- 399 clopotile, oaricum să îndoia dintîiu, să nu fie vreun/vicleşug, iar apoi, unde s-au pornit a veni ca vîntul.
Cătanile, cum au vădzut că vin tătarii, cum au lăsat Cetăţue şi au alergat la coş, la cai. Ce pîn-încăleca ei, 15 tătarii încă au sosit.
15. Deci au şi purces cătanile pe lîngă pîrăul Cetăţuii asupra Hlincii a să spăriia şi tătarii a-i încungiura giur împregiur, de le da năval<ă> să-i spargă.
1 Decii B,C, lipseşte M,P/ Frenţe C, Frenţe căpitanul B,E,G,V/ cătanele B,C/ au] ş-au M,P/ după coşul ad. căruţe (căruţei G> ce au avut B,E,G,V/ unde B,C// 2 acum B,C/ după hălăşteul ad. în şăs Gj ce au B,C/ lipseşte după ce-au lăsat coşul M,P// 3 lipseşte şi1 M,P/ loitrejluntre Pj prepelece Cjj 3 — 4 la dial la Cetăţuia să sale preste zid şi căutaloitre şi pripelece casădea năvală la Cetăţuia să sale preste zid B,E,G, la dial şi cumprinsesîe aemu şi Cetăţuia; dară numai nu să putea lipi, că-i înproşca tare din Cetăţuia şi căutau loitre şi prepel6ce ca să dea năvală la Cetăţuia să sale preste zid V//4 sale Cj zid Cjj 5 de le aducea C, de la ducea B.E.G.V/ loitre]luntre Pjj 6 lipseşte Iar M,P/ ad. marginal atuneea Gj Mihai voevoda foarti să teme să nu-1 Ia din mănăstire Cetăţuia M,P/ Ia B,C,D,E,G,V// 7 lipseşte şi M,P/ toată B,C/ boerimea să spăriiasîe fiind cu Mihai-vodă închişi în (mănăstire în E> Cetăţuia. Şi numai ce (Numai ce B> B,E,G,V/ Numai ceC,D// 7—8 Boiarii (iarăş P> toţi rămăsăsi la mari grijă şi frică (mari frică şi groază P). Mihai voevoda au poroncit di au slobozit M,P// 8 trage B,C// 9 lipseşte şi E,G/ celi (celeC) mari B,C// 10 Iară B, lipseşte M,P/ de la valea lui Aron-vodă Gjj 10-12 Tătarii di la Aron voevoda au auzît puşca şi clopotile şi îndată sa-u pornit ca lupii. M,P// 11 oarecum să îndoila dintîi Cj oarecum s-au fost îndoind dintîi cu firea, gîndind să nu fiîe cumva vreun vicleşug B,E/ oarecum dintîi (dintîi oarecum V> s-au fost (can V> îndoind cu firea, gîndind să nu fie cumva vreun vicleşug G,V/ gîndind să nu fie D/ vicleşug Cjj 12 iară Bj unde B, lipseşte Cj vini B,C// 13 Iară (Iar C,D> cătanele B,C,D,E,G,V/ după tătarii ad. de preste dealul Cericului Gj cum2]îndată M,P, lipseşte E,G// 14 Cetăţuîa B,C/ la coş să încalice. N-au apucat bine cătanile a încăleca şi au şi sosit tătarii. M,P/ la coş, la căruţe, la cai E/ Ce pînă a încăleca ei (Iei pre cai D) C,D, Ce pînă a să găti (şi G> Iei B,E,G,V// 16 15] 16 B,E,V, 38 M, lipseşte G,P/ DecU B,C, lipseşte M,Pj cătanele B,C/ Cătanile au purces pre lîngă pîrîul M,P/ pre B,C// 17 lipseşte a să spăriia V,M,P/ şi]iar M,P/ giur împregiur]de toate părţile B,E,G,V// 17— 18 tătarii îi goniîa. Tătarii au încungiurat pre catani şi lî-au dat mari năvală. M,P//   18 înpregiur, de toate părţile C/nâvalâ B,C/ lipseşte să-i spargă M, Pjj
662
Atuneea au eşit şi Mihai-vodă cu seimenii şi cu streleţii, adec<ă> vînătorii ce avea, în timpinarea lor la Hlincea. Şi au început a strînge" şi din tîrgu slujitori, cine era. Deci streleţii au început a-i bate rău cu sineţele. Pîn' ce-au 5 înnoptat, au tot mărs de la Hlincea în sus, pre pîrău, alăturea.
Iar de la o vreme, băgîndu-s<ă> la strimt ori, vrînd să treacă pîrăul în ceia parte, spre cîmpu, n-au mai putut ţinea războiul, ce-au început a-i răsipi şi a cădea acolo în
10 pîrău, fiind ţărmuros. Carii pre puţini au scăpat. Nărocul c-au fost noapte.
Şi atuneea la acel pîrău, au prins şi pre Frenţe căpitan, viu nevătămat, un tătar. Şi l-au cumpărat Mihai-vodă de la acel tătar şi, mult mustrîndu-1, au pus de i-au tăiat capul.
15 Şi pre alţii, pre cîţi au mai prins den moldoveni, vii, tot i-au omorît. Şi mai pre urmă le-au strîns capetele tuturor,
1 lipseşte Atuneea M,P/ Mihaiu voevoda au eşit din Cetăţuîa cu M,P/ după vodă ad. din mănăstire din Cetăţuia C,D/ siimenii B, siimenii Cj streleţii B,C// 2 adecă C, adecă cu B,E,G/ lipseşte adec(ă> vînătorii V,M,P/ ce]cîţi M,P/ înjîntru B,C,D,E,G, | V,M,P/ întimpinarea'B,C,D,E,V,P// 3 a (să C> strînge B,C/ Decii streleţii B,C//
I 3 — 6 Mai strînsu-s-au slujitorii şi din Iaşi. Strileţii au slobozit foc din flinţi pînă
* în sară. Cătanile au tot mersu di la Hlince pi pîrău în gios. M,P// 4 rău]foarte rău
1 B,E,G/ au început a-i strica şi a-i bate foarte rău cu sineţile pre cătane V/ după
, sineţile ad. pre cătane şi a-i strica B,E,G, pre cătane D/ Pînă ce au B,C// 5 şi au tot
mărsu V/ mărsu B, mersu C/ lipseşte în sus V// 6 lipseşte alăturea M,P// 7 Iară B/ vremîe B, vrăme Cj băgîndu-să B]s-au băgat M,P/ la]în M,P/ strimtoari M/ şi vrînd E// 8 triacă B,C/ lipseşte în ceia parte V/ parte B,C// 9 ce au Cj au început tătarii a-i răsipi pre cătane (lipseşte pre cătane G) şi au început cătanele a cădea B,E,G/ a-i răsipi pre cătane şi au început a cădea V/ a să răsipi M,P/ după răsipi ad. pre cătane D/ acolo]în războiu M,P//10 şi fiind pîrăul ţărmuros Cj ţărmuros]cu maluri mari M,P/Şi aşa i-au tăiat, cît foarti puţini au scăpat M,P/ au]de au V// 10-11 J Nărocul c-au fost noapte]Şi încă (lipseşte încă V> nărocul lor au fost (lipseşte au
1 fost C,D> că au înooptat (că au însătat C, că au fost noapte D>, că n-ar fi scăpat
j (poate E, poate fi B> nici unul (că poate n-ar fi scăpat nici unul D,G,V> B,C,D,E,
G,V, lipseşte M,P// 12 lipseşte Şi atuneea M,P/ un tătar au prins M,P/ prinsu B,C/ lipseşte şiM,P/ Frenţie (Frenţe C> căpitanul B,C,D,E,V,M,P// 13 un tătar, viu, nevătămat E,G/ lipseşte un tătar M,P/ Iar Mihai voevoda au cumpărat pre Frenţi di la tătar M,P/ lipseşte B,E,G,V// 14 şi după ci l-au mustrat M,P/ Şi a doa zi ducîhdu-1 la curte domniască.în divan.la Mihai-vodă şi mult mustrîndu-l(Mihai-' vodă G> au poroncit (Mihai-vodă E) de i-au tăiat capul B,E,G/ şi ducîndu-1 la
Mihai-vodă şi mult mustrîndu-1 în divan au poroncit să-i taie capul. Şi scoţindu-1 i dinnainte porţii curţii domneşti,i-au tăiat capul V/ pus]poroncit C,D/ după capul
ad. marginal înnainte porţii curţii domneşti Bjj 15-16 Prins-au vii şi pre cîţiva \ moldoveni şi pre toţi i-au omorît M,P/ au]i-au E,G,V/ prinsu din B,C/ tot i-au
j omorît]cu rele şi groznice morţi i-au omorît: pre unii i-au arsu de vii, pre alţii i-au
, tăiat,pre alţii i-au spînzurat B,E,G,V// 16-2 lipseşte Şi mai pre urmă...acolo, la
Parasca. M.P//16 după omorît ad.cu groznice morţi D/ li-au strînsu B,C/ capetile B, capeteli Cj capetile şi trupurile tuturor şi Y/lipseşte tuturor Cjj
663
şi trupurile, şi au făcut o movilă şi o cruce mare cu cerdac, ca să fie de pomenire acolo, la Parasca. Şi nu au fost mai f. 399v   mulţi de 300 cătane / cu moldoveni cu tot. Iar tătarî au fost mai bine de 5.000, mai la şease mii. 5      16. Atuncea,  în grabă,  mîniindu-s<ă> Mihai-vodă, au spîndzurat pe Cuzea spătariul, nepriceştuit, încălţat, îmbrăcat, dîndu-i vina că au scris el la feciori, avînd acolo la cătani, ca s<ă> vie să prindză pre Mihai-vodă de aicea din Iaşi. Ce nu s<ă> ştiie, întru adevăr, au ba. Numai în pizmă 10 l-au omorît, că i-au fost năpaste, că n-au fost scris.
17. A doa dzi, tătarîi au cerşut la vodă 10 pungi de bani, să s-întoarcă înapoi. Iar Mihai-vodă n-au avut, au n-au vrut să le dea; şi li-au dat voie să prade ţara dincolo di Siretiu, că sint tot haini, cătane, numai dincoace di 15 Siretiu să nu robască.
1 — 2 şi (o V> cruce mare de piatră şi (cu E) cerdac iarăş de piatră deasupra crucii, ca să fiie de pomenire acolo (unde să cliiamă V) la fîntîna la Parasca supt dialul Cetăţuiii (Cetăţii E,G) pre unde au fost războiul (bataliîa B,E>, lîngă drumul cel mare ce merge la Ţarigrad. B,E,G,V, şi o cruce mare de piiatră şi cerdac de piiatră deasupra crucii şi au scris istorie pe cruce, ca să fie întru pomenire acolo, la fîntîna la Parasca, la Tîrguşor, pre unde merge drumul cel mare la Ţarigrad C, şi o cruce mare de piiatră, scriindu şi istoriîa pre cruce şi cu cerdac deasupra crucii,ca săfieD//
2 repetă Şi n-au fost mai mulţi B, lipseşte M.P//3 trii sute de cătane C/mai mulţi decît cinci sute nemţi cătane D/trii sute (cinci, şesie sute V) de cătane, cu nemţi, cu (şi Cu E,G> moldoveni, cu tot. B,E,G,V// 3 — 4 Catani cu moldoveni presti tot au fost 300; iar tătară 7.000 (6.000 P> M,P// 3 după tot ad. Iar alţii zic că au fost cinci sute de toţi C, ca cinci sute de toţi E,G/tătarîi B//4 mai bine şi de E, lipseşte C/au fost ca cinci mii, mai bine, mai şăsă mii de tătarî au fost Gj cinci mii B,C/ şeasie B,C/ după şeasie mii ad. de tătarî au fost B,E,V// 5 16]43 M, lipseşte B,V,P/ Atuncea Mihai-vodă, mîniindu-să, în grabă au poroncit de au spînzurat pre Cuzea B/Atun-cea Mihai-vodă mînindu-s(ă) în grabă (ad. marginal) V/ mîniindu-să C/după vodă ad. au poroncit de C.D//5— 10 lipseşte Atuncea... n-au fost scris. E.G/6— 10 lipseşte au spîndzurat... n-au fost. scris V//6 pre C]şi pre M,P/spătariul C/ nepriceştuit B,C/ înbrăcat B.C//7 că]cum că M,P/au scrisjar fi scris M,P/ficiori C.ficiorii lui B,D/ avînd acolojfiind M,P/cătane B,C//8 lipseşte ca M,P/să vie C, să viie B, să vii cu catanile M,P/ voevoda M/lipseşte de aicea B,C, de aicea din Iaşi M,P/den Cjdupă Iaşi ad. să-1 Ia C// 9 Şi nu să ştii, scris-au ori n-au scris. M,P/să B,C/ştie Cjdupă adevăr ad. fost-au scris B,scris-au C,D/ Nurnai]Iar alţii zicea că, numai D//9— 10 lipseşte Numai în pizmă... că n-au fost scris. B,C,M,P//10 că^şi D//11 17J18 G, 44 M, lipseşte P/ Iară a doa zi B,E,G,V, lipseşte M,P/Tatarîi au cerut la Mihaiu voevoda, pentru oştenîala lor 10 pungi bani M,P/la Mihai-vodă B,C,D,E,G,V/zece ~B,Cjad. marginal pungi A//12 şi să să întoarcă C,D,E,G,V,M,P, să să întoarcă B/ înnapoi B,C/voevoda M/au]ori că Gjdupă avut ad. de unde ~M.,Vjlipseşte au n-au vrut M.P//13 să li dea Cj după dei ad.aceşti baniM,P/şi]darM,P//13— 14 ţara din Siretiu (în sus G>încolo, spre munte dzicînd (zicînd CJipseşte D)căsînt (ad. marginal G) ~B,C,~D,E,G,Vjlipseşte ţara M,P/dincolo]dincoace M.P//14 că sintjfiind M,P/tot]moldovenii M,P, lipseşte Gjlipseşte haini V/după haini ad. cu toţii B,E,G/ cătane]închinaţi la cătane M.P//14— 15 dincoaci din Siretiu să nu prade nici să robască B,E,G,numai din Siretiu spre cîmpu, spre Iaşi, să nu robască V, iar dincolo di Seret să nu pradi, nici să robască M,P//
664
18. Deci au şi purces pre Bahluiu în sus, pre la Tîrgul Frumos. Şi de la Siretiu încolo au şi slobodzit ceambuluri a prăda, cît au putut cuprinde ţinutul Neamţului. Şi pîn-în Hangu şi pîn-în Ceahlău au agiuns di-au prădat şi au
5 robit. Şi s-au întors plini de robi în Bugeag. Iar catanile Cetatea Neamţului au lăsat-o plină de bucate şi au fugit la Caşin, la altele cătane, ce era acolo.
19. Scris-au Mihai-vodă şi la Poartă de izbîndă ce-au făcut. Şi n-au scris cum au fost, ce-au scris c-au fost
10 mulţime şi i-au bătut. Pentru aceia ş-au agonisit mare credinţă şi laudă şi nume de vitiaz de la turci, precum îşi f- 400    scosese şi Cantemir/-vodă, mai în trecuţi ani, cînd s-au bătut cu leşii la Boian, pre Prut.
20. Atuncea, tot într-acel an, Sfedul tot să bătea cu 15 craiul Daniei de ceia parte de mare, precum s-au pomenit
mai sus. Dînd năvală, l-au lovit dintr-o puşcă, şi au mai trăit trei, patru dzile şi au murit.
1 18]45M,3P, lipseşte B,G/ DeciiB,C/ după purces ad. tătarii B,D,E,G,V/ Purces-au tătarii ca lupii în oi. Mers-au pre Bahluiu M/ Tîrgul (Siretiului) Frumos M//2 încolo, spre munte B,C,E,G, încolo, asupra muntelui V/ după slobozit ad. tătarîi D//2-3 Şi dincoaci di Siretiu au şi slobozit ceambururi.Trecut-au şi Siretiul în ţînut(ul) Niamţului, pînă în Hangu M.P//3 Niamţului C/pînă C//3—5 cuprinde ţinutul Bacăului şi ţinutul Niamţului. Pînă în Hangu.supt Ceahlău, au agiunsu şi în sus ţinutul Sucevii pînă spre Cîmpul Lungu; cît au agiunsu au tot prădat şi au robit B,E,G,V//4 pînă C/au agiunsu C, lipseşte M,P/ de au C]tot auM,P//5 întorsu B,C/ de robi şi (de D> duium în Bugeacu C,D, de robi şi de jacuri în Bugeac M,P/ după Bugiac ad. şi cu mult plian şi duium B,E,G,V/ Iară B, lipseşte M,P/ cătaneli C/Niamţului Cjj 5 — 6 cătanele, cîţi mai rămăsesie în Cetatea Niamţului, au lăsat Cetatea Niamţului plină V// 5 — 7 cătanele, cîţi mai rămăsesie în Cetatea Niamţului, au lăsat cetatea plină de bucate şi au fugit la alte cătane ce era la (mănăstire la E,G) Caşen. Şi mergînd Mihai-vodă şi pînă la mănăstire la Caşen, au prădat tătarîi şi au robit (şi pre acolo E) ţinutul Bacăului, precum mai sus s-au scris B,E,G/ Catanile, di frica tatarălor, au lăsat Cetate Niamţului plină de bucate şi s-au dus la mănăstire Caşinului (Caşinu P> fiind acolo şi alti catani M,P// 7 Caşen C,D,V/alte C,D,V// 8 19]47 M, lipseşte P/ Mihaiu voevoda au scris la Poartă pentru izbîndă cl-au făcut asupra catanilor M,P/ după vodă ad. atuncea B,E,G/ Scris-au atuncea Mihai-vodă V/ lipseşte şi V/ după Poartă ad. precum au vinit nemţi şi cu cătane la Iaşi şi B,E,G//9 după făcut ad. de nemţi şi de cătane, cum au vinit la Iaşi şi cum i-au bătut V/ce au făcut Cjj 10 mulţime de nemţi şi de cătane Bjj 9— 10 lipseşte Şi n-au scris... şi i-au bătut. B,C,E,G,V,M,P/ Pentru aceia] Şi M,P/ agonesit Bjj 11 credinţă B,C/ vitiaz bun M,P/ îş scosese C]ş-au fost făcut nume de vitiaz B,E,G// 11—13 lipseşte precum îşi scosese... pre Prut. V,M,P// 14 20]48 M, lipseşte P/Pre aceia vremi craiul şvezăsc, acela ci au fost şi la Tighine, ave războiu cu craiul M,P/ întru acel B, întru acelaş Cj Sfedul]craiul Şfedului
B, C,E,G,V/ repetă să Cjj 15 Daniii B,C/ de^di B,C/ mare B,C/ precum s-au scris mai sus B,V, precum mai sus s-au scris E,G, lipseşte M,P// 16 DîndjŞi dînd
C, E,G,V, M,P/ după năvală ad. în războiu E,G, craiul Şvedului V/ lipseşte mai Bjj 16-17 şi pîră a triia zi au murit craiul şvezăscu M,P// 17 trii B,C//
665
21. Rădicat-au şfedzii în locul craiului pre o sor-a lui. Şi atuneea au aşădzat toată vrajba oştirii şi s-au împăcat cu toţ craii ce s-au pomenit mai sus. Şi au lăsat cine ce-au luat să fie luat, precum a arăta mai pre largu
5 la istoria lor. Fără cît, toată Levoniîa pe de iasta parte şi cu crăiîa Finiei de ceia parte de mare şi cu 24 cetăţi tot alese, frunte, au rămas să fie tot a Moscului.
Şi atunce, aşădzînd pacea, au slobodzit pre toţi ghe-nărarii şi slujitorii cîţi era robit de la PoltaVa şi din prin-10 tr-alte locuri. Pe toţi i-au slobodzit, de s-au dus la ţara lor, la şvedzi. Aşijderea şi şfedzii, cîţi moscali au fost robiţi la dînşii, pe toţi i-au slobodzit, de au venit la Moscu.
22. între acei capete moschiceşti ce-i robis<ă> şfedzii era şi Tolbeţschii, cniadzul, rob. Şi atuneea eşind acel
15 cnîaz de la robie, avea 3 fete mare, frumoas<ă>. Atuneea au dzis împăratul Moscului lui Dumitraşco-vodă să-ş aleagă dintr-acele 3 fete una, care-i va plăcea, să i-o dea f. 400v   să-i fie doamnă. Şi alegîndu-ş/ una, i-au dat-o împăratul.
Şi au făcut nuntă cu dînsa, după obiceaiu, şi s-au 20 cununat. Şi au pus împăratul pe acel cnîaz gubernat la Chiov, în mare cinste.
23. Tot întru acel an era, în Ţara Leşască, [cu] multă oaste de saşi, de mînca ţara. Şi oaste leşască nu avea nici o plată de slujba ce slujiîa. Deci, cum sta obuzul la cîmpu,
25 pre marginea Nistrului, s-au şi bulzuit un obuz şi au scos pre capetele lor şi ş-au ales cap den zvoncic, cum să dzice
1 — 26 lipsesc M.P//2 după lui ad. să le file crăiasă V/ au]s-au G/aşezat B,C// 3 înpăcat B,C/toţi B,C/ craiii B/ ce s-au scris mai sus B,V, ce mai sus s-au scris E,G/ce au B.C//4 fiîe Bj precum va arăta mai înnainte istoriîa lor B,E,G, precum vâ arăta istoriîa lor C.V//5 Fără cît numai B,E,V, Fără decît numai C,G/ pre de aceasta parte de mare B,E,G,V/pe de iastajde aceasta C.D//6 Finiii B,C, Finiilor E, Finiei G/ după Finiii ad. ce iaste C,E,G/de]di B,C/ doaozăci şi patru de cetăţi B//7 alesîe B,C/de frunte B,E,G,V/fiie B//8 atuneea C/aşezind B.Cjdupă slobozit ad. moscalii B,E,G,V/gheneralii C,V, gheneralii şfezăşti B,E,G//9 şi slujitorii]şi ofiţerii si slujitorii E/ robiţi B,C/din]de C,D/ şi din printr-altele locurijde pre aiu-rile <şi E> de printr-alte războaie B,E,G,V//10 Pre C//11 şvedzi]Şfeziia B, Şveţiia Bjj 12 robiţi B,C/ pre B,C/ vinit B.C//13 Iară într-acei C/ Iară dintr-acele B,E,G,V/ cîe-i robisă V/robise Bjj 13—14 ce-i robisă şvezii şi Tolbeţchii cneazul era rob la svezi. Gjj 14 Tolbeţchii C/ după robu ad. la şfezi B,E/ cniazu B//15 robiîe B,C/' trii B,C/mari B,C/ frumoase B//16 înpăratul B.C//17 aliagă/ B,C/ dintr-aceli C/trii B,C/care,îi Cj care îi B//18 file Bj alegîndu-şi B.C//19 după] dupre B/obiceai B,C// 20 înpăratul pre B,C/ cnîaj A, cniazu B, cnîaz Cjj 22 intru A/ lipseşte cu B,G,D// 23 după saşi ad. de a craiului Avgust, aduşi de la Saxoniîa B,C, G,V/' Şi]Iar B,E,G,V/oastea C//24 de]pentru B,E,G,V/ Decii B,C/ după obuzul ad. cel leşescu B.E.G.V {lipseşte la cîmpu B,E,G, V//25 marginile B/ burzuluit B,D, burzuluit C,E,V//26 capetelî Cj din B,C/să]am C, s-ar B,V//
la noi zorba, anume pre un porucinic Branil, să fie cap tuturor slujitorilor.
Deci, cum au stătut el cap, cum au început a scrie cărţi pre la cele obuzuri şi pre la slujitorii ce era împrăş-5 tiîaţi. Şi în scurtă vreme s-au strîns toate obuzurile la un loc. Şi au scris cărţi la hatmanii lor să vie şi ei la obuz, să să scoale asupra saşilor, că, de n-or veni, n-or mai fi hatmani. Cum au audzit oaste Litfii, cum s-au strîns la un loc.
10     24. Aşijderea şi mazilimea, şlahta, şi ei au rădicat cap pre un boiar, anume Lidihovschi. Şi s-au strîns şi ei la un loc cu slujitorii. Şi au scris Lidihovschii: care nu a încăleca, toat<ă> şliahta a fi podan, şi l-or mînca satele. f- 401 Şi au purces asupra saşilor. / Pre unde-i găsiia, tot îi
15 omorîia. Şi au perit mulţi saşi pîn-au apucat de s-au strîns la un loc. Iar dacă s-au strîns la un loc, nu le putea strica leşii nemică, că saşii avea foc mult.
25. Deci leşii vădzînd că nu le pot strica nemic, sfătuia unii să rădice şi ţara, toat<ă> mujicimea asupra lor,
20 să-i împresoare pe saşi mulţimea norodului.
Dar Lidihovschii, care era cap pre mazili, au dat sfat că nu-i bine să rădice ţara, să s-înveţe mujicii la războiu ; că sint mai mulţi ruşi pravoslavnici decît Ieşi catolici, şi dacă i-or rădica pe toţi, sint mai mulţi de un întuneric de
25 oameni şi or bate pe saşi şi poate ne-or bate şi pre noi şi
1—25 lipsesc M.P//1 din zorbă C,E,G,V/pre un porucinic anume B,E,G,V/ să fiîe
B, să fie el E,G,V//3 Decii B,C/el]acel porucinic B,E,G, V/ după cap ad. slujitorilor E/ au şi început E,G/cum au şi scris cărţi V/scriîe B//4 cele]celelalte B,C,D,E,G, V/înprăştiiaţi Cjj 5 vreme B,C/strînsu' B.C//6 locu B,C/ viîe B/ei]iei B,C//7 după saşilor ad. cu toţii E/vini B,C/n-or2]nu vor C//8-9 Iar oastea Litvii {oaste LitfiiB) cum au auzit, cum s-austrînsulaunlocuB,C,E,G,V//10şliahtaB,C,D,E,G, V/ei]îei Bjj 11 boiariu Bj Ledihovschii B,C/strînsu Cj ei]îei B,C//12 locu ' B,C/ Ledihovschii B,C/ careli nu va încăleca D// 12-13 carii din şleahtici nu vor încăleca să margă la războiu asupra saşilor, vor fi podani şi le-or mînca (strica V) satele B,E, G, V, careli din şlehtici nu va încăleca, va fi podan şi le vor mînca satele C//13 le vor mînca Bjj 14 Şi aşa s-au strînsu cu toţii, şi au purces B,E,G,V/Şi pre
C, E,G/ Şi pre unde îi găsiia B.V//15 pînă B,C/strînsu B,C//16 locu1"2 B,C/lkră'după ce s-au strînsu saşii B,E,G,V//l7 după nemică ad. saşilor B,E,V, leşii saşilor G//18 Decii B,C/văzind B,C/nemică B.Cjdupă nemică ad. saşilor B,E, G.V//19 după unii ad. din Ieşi B,G,V, Ieşi E/toată B,C/mojicimea B,C/lor]sasilor B,E,G, V//20 înpresoare B,C/ pre B,C/nărodului Bjj 21 Dară B/Ledihovschii B,C/carele P>,~Ejdupă mazili ad. pre şliahtă B,E,G,V//22 să să înveţe mojicii la război C, lipseşte B,E,G,V//23 sînt B.C//24 îi vor rădica B,C,D,V// pre B,C/ sînt mai mulţi decît un milion, decît un întunerec C, vor fi mai mulţi decît un milion, adecă întunerec de oameni, careli cuprinde o miie de mii de oameni B,E,G/ sint]or fi V/ de^decît
D, V/ întuneric]milion V//25 pre B,C// J
666
667
ne-or lua moşiile. Şi ei s-or închina la Moscu, că sint tot de o lege, şi a fi mai rău, că ne-or lua mojicii ţara. „Ce mai bine, fraţilor, noi să ne vărsăm sîngele, iar mojicii, lasă-i să şadză ca nişte mojici". Şi aşea au stătut cîtăva 5 vreme, de să tot bătea.
26. Craiul Avgust şedea în Sacsoniia, că să temea a veni în Ţara Leşască; iar pre hatmanii leşeşti, cu meşterşug i-au prins pre tuspatru la mînă, slujitorii de prin tîr-
f. 40iT gUri Ce şedea. Şi era oaste numa să-i / tae. Şi-i suduia tot 10 de faţă,' şi le umbla pe denainte cu sabie goal<ă>, şi-i mustra, şi le dzicea că „Voi ne-aţi stricat volniciîa noastră si ne-aţi pustiit satele, ţiind cu craiul şi cu moscalii, de aduc ostile lor de ne mănîncă satele şi ne-au stricat obi-ceaile cele vechi". Şi i-au dus de-i ţinea la varta slujito-15 rească, de-i păziîa slujitorii.
27. Fraţilor, boiari moldoveni, carii sinteţi musaipi la domn<i>' şi faceţi obiceaiuri carii n-au mai fost în ţara noastră a Moldovii,' vă poftim să vă aduceţi aminte, cetind acestu pontu de asupra, să vedeţi ce-au păţit atuncea
20 acei hatmani, pentru obiceaiuri noao ce începus-a face în Ţara Leşască !
28. Atuncea împăratul Moscului, vădzînd atîta cala-balîc în Ţara Leşască, trimis-au pre Dolhoruc cnîazul, cu
1-23 lipsesc M,P//1 ne vor luoa B.C/elJîei B/Moscu]moscali B,E,G/sint B.C//2 după lege ad. cu moscalii B,E,G,V/ne vor luoa C//3 după sîngele ad. nostru G, pentru patria noastră V//4 neşte B/aşa CJipseşte B,E,G,V/dw£ă stătut ad. leşii B.E.G.V// 5 vreme B.Cjdupă bătea ad. cu saşii B,E,G,V// 6 Iară craiul B,E,G,V/şidea B,C/ Saxoniîa B.C//7 vini B.C/ leşeşti B,Cjdupăleşeşti ad. neviind la obuz în oaste B,E, G, neviind la oaste în obuz V//8 prinsu B.C//9 tîrgurile B,C,E,V/şidea C/oastea C, lipseşte B,E,G/ numai B,E, taie B,C//10pre B,C/ săbiile goale B,C,D,V, săbiile încinşi E, G//11 dzicia B/ ni-aţi B,C//12 ni-aţi B,C/sateli C//13 ni-au B,C//14 obiceaîele B,C/vechi B/dus]pus A/după dus ad. pre hatmani E/de ţinea D/vartă C,D/ slu-jitoriască B,C/ după slujitoriască ad. pre hatmani B,G,V// 15 după slujitorii ad. k Iară hătămăniasa hatmanului Adam Sinavschii, ce era la acîa vremie hatman corunnii, au scris cătră capetele obuzului şi cătră toţi şliahticii, adecă mazilii, să nu-i piaîe bărbatul, că apoi mai pre urmă, îi va căuta cu luminarea şi nu-i va afla <găsî G>. Ce hatmanii n-au perit, precum înnainte la rînd (lipseşte la rînd V> istoriîa va arăta B,E,G,V, Iară hătmăniasa hatmanului Adam Sinavschii au scris la capeteli obuzuriîor, la Branil porucinicul şi la Ledihovschii şi la toţi şleahticii şi la toată slujitorimea, să nu-i piîe bărbatul', că apoi, mai pre urmă, îi va căuta cu luminare şi nu-i va găsi C//16 după moldoveni ad. măcarî şi de alte niamuri C/sînteţi B,C/ după musaipi ad. sfetnici B,E,G// 16-21 lipsesc V//17lajpre laC/domni B,C,D,E/ după obiceaiuri ad. noao E,G/care C, careli B//18 citind C//19 acest B,C/cetind acest | pont scris mai sus, vă poftim să vă aduceţi aminte, să vedeţi G/de asuprajce scrie ;| mai sus C, scris mai sus E/videţi Bjsocotiţi Cj ce au păţit B,C//20 începusă B// | 22 28]29 G, 27 V/înpăratul B.C/văsind B,C/calabalîc B.C//23 triimis-au Cj pe Cj | cnîajul A// I
30.000 oaste, în Ţara Leşască, ca să stea să-i împace. Şi au venit cnîazul la Liubliun şi au stătut de li-au făcut pace. Atunce au venit si Avgust-craiul den Sacsoniia la Liu-blin.
5 29. Şi au făcut pacea într-acesta chip: saşii să s<ă> ducă toţ din Ţara Leşască, făr<ă> cît lui să-i dea 1.000 slujitori, să-i fie de paza curţii lui. /
f. 402        30. Oaste să rămîe 50.000, iar ceialaltă să o gonească, că aemu iaste pace, nu trebuie mai multă. Şi să le dea 10 leafă, să s<ă> cheltuiască, iar să nu şadză prin sate, la ernatec, să pustiiască satele.
31. Domnii să ţie cîte un stiag, iar nu cîte doao, trei; şi alţii nici cîte un stiag.
Slujitorii să şadză prin sate crăeşti, iar nu printr-a 15 mazililor, ori vara cu obuzuri, ori iarna prin tîrguri. Si nemic să nu-i dea pre unde a şedea numai lemne si apă şi grajduri de cai.
Craiul să facă seim în anul a treil<e>a, după obiceaiu. Că acest crai nu mai făcea niciodată seimu. 20 32. Pentru voevoda Chiovschi, să-i întoarcă pagubele ce au avut în pribegie, şi să-ş strîngă vecinii lui, ori în ce tîrgu sau sat i-ar găsi, pentru căci au pribegit, pentru să nu-ş piiardă volniciîa lor. Deci trebuie să nu rămîe păgubaş.
1 — 24 lipsesc M,P//1 triizăci de mii de oaste B,C/de oaste E,V/ înpace B,C//2 vinit B,C/ cnîajul Aj cnîazul Dolhoruc B,C,E,V, cneazul Dolgoruc Gj Liublin B,C,D,E, V//3 Atuncea B,C/ vinit B,C/ după craiul ad. leşescu C,V/ din Saxoniîa B, V//5 29J28 V, lipseşte Gj pace Cj întru acesta B,C/ saşii toţi să să rădice să să ducă din B,E,G// 6 toţi Cj fără (fără de cît E,G> cît numai craiului să-i dea (dei G> o miie de slujitori B,E,G, fără de cît craiului să-i dea o mie de slujitori C//7 luijcraiului D/ numai craiului V/ de slujitori D/j 8 30J29 V/Oaste B,C/ rămîîe C/ să rămîe cu leafă numai cinzăci de miiB,E,G,V/ cincizăci de mii Cj ceialaltă oaste B,E,G,V/ goniască B, gonias(că) Cj după goniască ad. să să ducă pe la casăle lor E, pre la casele lor G//9 că aemu iaste pacejfiind pace C,V/ după multă ad. oaste D,E,G//10 liafă B,C/ să să B]să E// 12 31]30 V/ Domnii leşeşti să tiie numai cîte un stiag de slujitori, iară nu B,E,G,V/ trii B,C/ du'pă trii 'ad. stiaguri B,E,G// 13 după stiag ad. să nu ţiîe B,E,G// 14 după sate ad. şi prin tîrguri B,E,G/ iar nu prin satele mazililor B,C,E,G,V, iar nu prin sate boereşti, a mazililor D// 16 nemică B,C/ nu le dea B,C,D,E,V/ după dea ad. slujitorilor Cj unde B/ or şidea B,C,E,G,V, vor şidea D//17 grajdiuri B/ caijeari CU 18 Şi craiul B,E,G,V/ al treile B, al treilea Cj dupăjpre B,E,G,V/ obiceai C//19 după craiu ad. Avgust B,C,D,E,G,V/seim B.C//20 32]31 V/ toate pagubele B,G,V, pagubele toate E//21 pribegiie B, pribegite, în streinătate C//22 i-ari găsi Cj dtîpă găsi ad. ori crăescu, ori boerescu B,E,G,V/ căci el B,G,V]că E/ pribegit Cj pentru2] ca E//23 după piiardă ad. leşii E,G/ Decii trebuie B,C,V/ rămîîe B,C//
668
669
33. Aşea fac şi boiarii noştri. Dac<ă> pribegeşte, iar ceîalalţi stau cu feliuri de feliuri de năpăşti şi pîrî, ca să-1 istovască.
34. Pre hatmani i-au giurat să fie drepţi ţărîi, iar să 5 nu mai ţie de aemu înainte cu alţii streini.
Şi aşea i-au slobodzit de la varta lor şi i-au lăsat / f- 4°2V   să fie iar hatmani, cum au fost.
Aşea s-au aşădzat pacea între dînşii. Poate or însemna şi mai multe la istorie lor să fie. 10     Deci aşădzîndu-s<ă> pacea, s-au rădicat şi Dolhoruc cniadzul şi s-au întors la ţara sa.
35. Iară cînd au fost în al treilea an a domniei lui Mihai-vodă, s-au gătit turcii să margă să s<ă> bată iar cu nemţii, la Beligrada. Şi atuneea au venit şi craiul
15 Racoţii de la franţozi. Şi au trimis Mihai-vodă, cu poronca veziriului, de au adus şi <pe> Bercin, hatmanul lui Racoţi, din ţara Leşască, fiind pribag în Jolcfa, şi cu alţi capete de ai lor, unguri, de i-au trimis la Udriiu, să margă şi ei în oaste cu turcii la Beligrad, dîndu-le turcii şi oarece
20 bani, de au făcut oarece oaste, moldoveni, pre cine au putut. Şi au mers în oaste cu veziriul.
36. Iară Mihai-vodă au încălecat cu tătarî şi cu slujitori de a lui, de s-au dus la Caşin şi la mănăstire la Mira
1-11 lipsesc M,P// 1 lipseşte 33 C/Aşia B, Aşa C/Dacă Bl după pribegeşte ad. vreunul B,C,D,E//l-3 lipsesc V//2 ad.marginal iar ceîalalţi stau cu feliuri de feliuri de năpăşti şi pîră ca să-1 istovască C/ceîalalţi cu feliuri de feliuri de năpăşti şi pîră stau asupra lui.ca să-1 istovască de tot şi să-i ia moşiile B.E.G//4 34]33 C, 32 V/fiie B/ iară B//5 tiîe B/ acum B,C,V/ înnainte B.C//6 aşîa B, aşa C//7 file B/cum]precum D,E;/8 Şi aşîa B,E,V, Şi aşa C/aşezat B,C/pace C/Poate or fi însămnînd B.C//8-9 Şi' altele mai multe poate or fi scriind la istoriile lor V//9 să fiîe şi mai multe la istoriile lor B,E, G/mai mult la istoriile lor să fie D//10 Decii B,C/aşezîndu-s<ă> B, aşezîndu-să C/pacea între dînşii E,G//11 cnîazul B.C/după cnîazul ad. ed la Liublin C, din Ţara Leşască G.din Ţara Leşască de la Liublin E/întorsu B.Cjdupă sa ad. la Moscu B,C,E,G,V//12 35]34 C, 33 V, 49M,lipseşte Bjlipseşte Iară cînd au fost M,P/în] întru M,P/treile B/al domnii B,C,V//13 voevoda M/turcii s-au gătit M,P/să B.Cjlipseşte iar M.P//14 Bălgrad B, Biliigrad Cjlipseşte Şi atuneea... franţoji M,P/vinit B,C//i5 Racoţi C/franţoji A/ triimis C//16 viziriului C/şi pre B,C,D, EV//15— 18 Mihaiu voevoda, din poronca viziriului.au triimes în Ţara Leşască şi au luat pre Bercin hatmanul şi pre alti căpitenii a lui Racoviţă (Racoţi P>, fiind pribegi în Jolcva şi i-au triimes la Odriiu M.P//18 ei]îei B//19în]cu M,P/cu turcii] turcească M,P/Bălgrad B, Biliigrad Cj lipseşte oarece M.P//20 oarece] puţină B,E,G,V, ceva M,P/ moldoveni]moldoviniască M.Pjdupă moldoveni ad. sirbi, munteni si de alţii E, sirbi şi de alţii B,G,V//20-21 lipseşte pre cine... cu veziriul. M.P//21 mersu B,C/viziriul C//22 36]35 C, 34 V, 51 M, lipseşte P/încălecat]purces B,C,E,G,V//22-l Mihaiu voevoda au luat tătară şi moldoveni slujitori (şi P> s-au dus la Caşin şi la Mira, la mănăstiri şi au bătut pre cătanile ce M.P//23 ai lui C,V/la mănăstire la Caşen B.C.E,V/mănăstire B.Cjdupă Mira ad. la Milcov E//
670
di-au mai bătut pre nişte cătane ce era acolo, cuibu de tîlhărit, de i-au spart şi i-au gonit în Ţara Unguriască. Şi pre carii tîlhari, pre unde i-au prins, cu rele şi groznice morţi i-au omorît. Iar tătarii, prin ţară pre unde ş-au 5 agiuns,   au tot robit.
37. Apoi înţelegînd Poarta de acea izbîndă a lui Mihai/ f. 403    vodă, venitu-i-au poronca să încalece cu soltanul den
Bugeag şi cu oaste de Hotin, cu Colceag. Şi cînd a agiunge veziriul la Beligrad, atuneea şi ei, pre taină, să între în 10 Ţara Ungurească, să prade, să s<ă> tîlnească cu veziriul în Ţara Ungurească.
38. Deci pre acea poronca s-au gătit şi au purces Mihai-vodă. Tătarii încă au trecut Prutul pre la Zagaran-cea. Şi s-au tîlnit Mihai-vodă cu soltanul şi cu Colceag la
15 Botoşeani, şi au întrat prin Cîmpul Lungu şi au eşit la Bistriţă, în Ţara Ungurească. Ce soltanul au şi slobodzit tătarî în pradă a arde şi a prăda satele şi a le robi. Iar Mihai-vodă şi cu Colceag, acolo lîngă Bistriţă, aproape de cetate, au şi prins un om viind cu cărţi, viind de la
20 Sibiiu la comendatul de Bistriţă, scriind precum au bătut
1 de au B,C/ neşte B/ acolo]întru aceli mănăstiri M.P//2 lipseşte de M,P/ spart]scos E.G//3 tîlhariu M,P/ pre]ori M,P/ lipseşte pre unde V/' unde B,CI i-au]l-au M,P// prinsu B, rele]greli M.P//4 Iară B, lipseşte M.P//4-5 Tătarii'şi atunce pre undi au agiuns, iarăş au prădat şi au robit ticăloasa ţară M,P/ unde şi au (au E) agiunsu, au tot prădat şi au robit B,E,G,V/ unde au şi agiunsu Cj/6 37]36 C, 35 V, 53 M, 4 P/ Apoi] După aceasta C, Iară V/ inţălegînd B,C/ acia B//6-8 Poarta s-au înştiinţat şi di această izbîndă a lui Mihaiu voevoda şi pentru acela i-au vinit poronca să margă cu soltanul din Bugeac, cu tătarii şi cu Colceag, cu turcii di la Hotin M.P//7 vinitu-i-au C/ poronca lui Mihai-vodă să margă înpreună cu soltanul de Bugiac V/ să încalece]să purceadă să margă B,E,G/ din C, de B,E//8 Bugiac B,C/ de la Hotin B, C,D,G,V/ Colceag-bei C,D,E,G/ cîndu a agiunge C]cînd au agiunsu P/ agiunge B//9 viziriul Cj Bălgrad B, Biliigrad C]Hotin M,P/ atuncia Bj ei]îei B' pre taină]fără di vesti M.P//10 Unguriască B,C/ după prade ad. să robască şi B,E,G, V/ şi să să tîlniască B,C,V, şi să se întîlniască E.G//10-11 să pradi şi acolo în Ţara Unguriască, să întîmpine şi pre viziriul M,P/ viriziul C//11 Unguriască B,C/ după Unguriască ad. Ia Dunăre V//12 38]37C, 36 V, 54 M, lipseşte P/ Decii B.C/lipseşte Deci... Mihai-vodă. M,P/ acia Bj s-au gătit Mihai-vodă şi au'purces B,E,G,V//13 ad. marginal Mihai-vodă A,C/ Şi tătarii B,E,G,V/ lipseşte încă M,P/ Zagarancia B//13-15 Zagarance. Colceag cu turcii au purces di la Hotin. Mihaiu voevoda cu moldovenii au purces din Iaşi şi s-au înpreunat cu toţii la Botoşani. Mers-au pin Cîmpul Lungu. Eşit-au 1-a M.P//14 cu^şi cu V/ Colceag bei C,E,G//15 Botăşeani B,C/ esit la cetate la Bistriţa C//16 Unguriască B,C/ Ce]Iar E,G,V, lipseşte'M.VjjYl tătarii B,C arde B/ în pradă. Au arsu, au prădat şi au robit. M.P//18 Colceag bei C,D,E,G,V// 18-19 Colceag şi cu Mihaiu voevoda era aproapi di cetate Bistriţii şi au prins M,P/ 19 prinsu B, Cj un om cu cărţi viind de Ia gheneralul de Sibiiu B,E,G,V/ lipseşte viind M.P//20 de cetatea Bistriţii E, de cetatea Bistriţa G/ scriindu-i B,E,V, ad. marginal G]dîndu-i ştire M,P/ precum că au bătut nemţii M,P//
671
pre veziriul şi au luat nemţii şi Beligradul, şi preste 4 dzile i-a veni şi la dînsul oaste.
39. Deci Mihai-vodă şi cu Colceag, prindzînd acele cărţi, au şi răpedzit la soltanul de i-au făcut ştire să s-în-
5 toarcă. Şi au şi păzit Mihai-vodă şi cu Colceag de s-au întors înapoi şi au eşit în ţară. Iar soltanul, mai zăbovind f. 403v   vro doao, trei dzile, au eşit mai cu greu, că le ţinea / calea săcuii. Numai pre tătarî îi rătuia nişte cazaci zaporojeni, că era cu soltanul vro 500, dar ar hi eşit foarte cu greu. 10 Şi au trecut la Bugeag, cu caii stătuţi şi mai mulţi pre gios.
40. Iară pre turci i-au bătut nemţii prea rău. Şi au luat Beligradul şi i-au mai lăţit mult şi preste Dunărea, aproape de Filibea. Şi s-au dus să între şi în Bosna nemţi<i>; ce n-au putut, că în Bosna era un paş<ă>, anume Chiu-
15 purliul, foarte om harnic. Şi fiind locul tare, n-au putut isprăvi nemică, ce încă s-au întors cu ruşine de la Bosna.
41. Franţozul, cum au vădzut că s<ă> bate Neamţul cu Turcul, au şi început a scorni şi el gîlceavă cu Neamţul şi a să bate cu Işpaniîa ca să împiedece pre Neamţu.
1 viziriul Cj nemţii B,C/ Bălgradul B,V, Biliigradul C]cetatea Biligradului E, cetate Beligradul G,M,P/ patru Cjtrii, patru B,E,G,V//2 vini B,C/ la dînsul]lui M,Pj după oaste ad. în cetate Cjj 3 39J38 C, 37 V, 57 M, lipseşte Pj Decii B,C]Iară V, lipseşte M,P/Colceag-bei C,D,E,G/ Colceag şi <cu P> Mihaiu voevoda M.P/ prinzind B,C/ aceli B,C// 4 răpedzit]triimis în grabă E,G/la]după V/ ştire B/ să să întoarcă C, să să întoarcă înnapoi B,E,G,V// 4-6 îndată au triimes la soltanul, dîndu-i ştiri să să întoarcă. Iar ei îndată s-au pornit şi au eşit în Moldova. M,P// 5 Colceag-bei C,D,E, G//6 întorsu înnapoi B,C/ lipseşte şi au eşit în ţară B,E,G,V/ în ţară, în Moldova D]în Moldova pre la Cîmpul Lungu C/ zăbăvnid B,C// 7 vreo B,C/ trii B,C// 6-10 Soltanul au mai zăbăvit trii zi'li şi au eşit greu, că le ţine săcuii cale. Era cu soltanul şi 500 zaporojeni şi aciia au arătuit bini pre tătarî. Deci au vinit în ţară şi soltanul cu tătarîi, cu zaporojănii şi s-au dus la Bugeac cu caii stătuţi M, P//7-8 li-au ţinut săcuii calea V/ săcuii calea B,E,G//8i-au rătuit V/rătuîa]apăra Gj după rătuia ad. îi apăra C,D,E/ neşte B/ zaporojeni B.C//9 că]ce E/ vreo cinci sute zaporojeni B, vreo cinci sute de cazaci C, ad. marginal E/ vreo cinci sute de cazaci zaporojeni cu puşci Gj ar fi Bj lipseşte cu V// 10 Bugiac Cj Şi au trecut preste munte tătarîi şi s-au dus la Bugiacu, cu caiii B, Şi au trecut preste munte tătarîi, dar mulţi au şi perit; iar caii au eşit s-au dus la Bugeacu, cu caii E,G, Şi au trecut preste munte tătarii încoaci, în Moldova, şi s-au dus la Bugiac, cu caii V/ lipseşte şi mai mulţi pre gios M,P/ după gios ad. Şi au perit mulţi dintr-înşii; iar carii au apucat de au eşit înnainte, aceia au eşit cu mulţi robi şi cu duium Cjj 11 40]39 C, 38 V, 59 M, lipseşte Bj nemţii B,C/ pre C//12 Biliigradul Cj au luat şi cetatea Bălgradului de la turci B, E,G,V// 11-13 Nemţii au bătut rău pre turci {Nemţii au biruit pre turci şi i-au bătut rău P). Şi după ci au luat Beligradul cu luat mult loc supt stăpînire lor; au agiunsu şi presti Dunăre, aproape de Filipe M,P// 12 i-au]s-au C,D/ după lăţit ad. olatul B,E,G,V/ lipseşte şi2 V// 13 nemţii Cj s-au dus nemţii să între şi în Bosna B, E,G,V// 13-18 lipsesc M,P// 14 paşîa Cj Chipruliul B,V, Chiupruliolu C,E,G, Chiupruliul D//15 si locul E,G//16 după isprăvi ad. nemţii E,G,/ întorsu B,C/ de B.C//17 41]40 C, 39 V/ Franţojul Aj cum]deaca V/ să B,C/ Niamţul B,C//18 Niamţul B,C//19 cu]la B,C,D/ Hişpaniîa E/ înpiîedice B, înpiedice Cj Niamţu B,C//
672
42. Atuncea au isprăvit şi Mihai-vodă ferman de Ia Poartă şi au trimis pre Costantin Costache visternicul şi pre Luca biv-visternic de au mărsu în Bugeag. Şi au cercat de-au scos robii de la tătarî, ce-i luas<ă> tătarîi,
5 atunce cînd au scos catanile din ţară. Şi pre cine au găsit neascunşi şi nedepărtaţi, pe toţi i-arl scos.
43. împăratul  Moscului,  vădzînd  că  ş-au aşădzat f- 404    pacea despre / Şfed şi vădzînd pre turci că să bat cu
nemţii, dusu-s-au şi el atuncea tocma la franţozi, ca doar 10 ar face să să scoale asupra Turcului şi Franţozul, şi să s<ă> rădice şi el. Şi pentru vasă, ca să aibă voie să îmbie şi a lui pre mare, cum îmbla şi <a> altora, să nu stea pricină.
44. Ce atuncea era craiul tînăr, numai de vreo 6 ani, 15 că Liudovic muris<ă>. Numai, măcar cum era de mic, dar
tot i-au işit înainte şi i-au făcut uraţie.
Ce împăratul cu epitropii cră<i>ei au vorovit; şi i-au lăspuns că ei cu Turcul nu pot să s<ă> bată, că lor din Ţara Turcească li-i agonisita. Şi i-au dzis şi împăratului 20 să ţie pacea ce-au făcut, să nu o strice. Iar pentru vase l-au pozvolit să-i umble.
1 42/41 C, 40 V, 60 M, lipseşte Pj lipseşte Atuncea au isprăvit şi M,P// 1-2 Mihaiu voevoda au scos ferman de la Poartă şi au triimes la tătarî pre M,P// 2 lipseşte si Bj triimis Cj Costachi B,C/ vei-vistiernic B,D,E,G,V// 3 Ştefan Luca B,C,D,E,G,V/ vistiernic B, visternic C, biv-vel-visternic Bj lipseşte de au mărsu îh Bugeag. Şi au cercat M,P/ au mărs şi au căutat de au scos robii Gj Bugiac Bjj 4 cercat] căutat B,C, E/luasă B/Şi au scos robii V/de au B,C//4-6 au scos robii moldoveni pre cîţi i-au putut găsi neascunşi M.P// 5 atuncea B,C/ după scos ad. Mihai-vodă E/ cătanele B,C/ cine]cîţi C.V//6 pre B.C//7 43]42C, 41 V/ înpăratul B,C/ văzind B,C/ aşezat B.C//8 despre] de cătră V// 7-21 lipsesc M,P//8 Şfed]craiul Şfedului <Şvedului E,G> B,E,G, V/ văzind B.C//9 nemţii Bj franţoji Aj doară Bjj 10-11 să să scoale {rădice E,G> şi franţozii {Franţozul V> asupra turcilor {Turcului V> şi să să rădice şi ei {el V> B, G.V//10 Franţojul A, franţozii C//11 să Cj pentru vase C, pentru vase, galioane E/, pentru galioane vase B, pentru galioane şi alte vase Gjj 12 şi a- lui galioane, vase să umble pre mare, cum umblă şi ale altora, să nu stea pricină Franţozul B,E,G,V/ umble Cj şi a lui vase D/ mare Cj umblă şi a altora Cj a altora Bjj 14 44]43'C, 42 V şeasie B, şasîe Cjj 15 că {pentru că E> craiul cel bătrîn, Liudovic, murisă B,E,G,/ Liudovic] craiul Liudovic Cj după era ad. craiul Gj după mic ad. craiul B,C,E,V// 16 au {i-au D) eşit înpăratului înnainte {înnaintea înpăratului G> B,D,E,G/ esit înnainte Cj oraţiie B,C// 17 Ce]Iar B,E,G,V/ înpăratul B,C/ crăii(i> B,C// 18 după răspunsu ai. înpăratului epitropii B,C,E,G,V/ eijiei Bj Turculjturcii B,C,E,G,V/ să B,C//
19 le iaste agonisita C, le iaste agonesita şi hrana B,D,E,G,V/ înpăratului B,C// 20 ţiîe Bj ce au Cj au făcut cu turcii B,E,G,V/ strice B,C// 21 l-au ]au Cj Iar pentru vase, l-au lăsat pre înpăratul să-i umble şi a înpăratului vase, precum umblă şi ale altora B, Iar pentru vase, galioane, l-au lăsat pre înpăratul să-i umble {vasile E> galioanele, precum umblă şi ale altora E,G, Iar pentru vase, l-au lăsat pre înpăratul să-i umble vasale pe mare, pecum umblă şi a altora V/ după umble ad. şi a înpăratului vase pre mare C, vasele pre mare precum umblă şi a altora Bjj
673
45. Iară întorcîndu-s-împărâtul înapoi, găsit-au în ţara lui alte sfaturi asHpra lui, făcute de o samă de boiari şi de fiiul său, Alexie Petrovici.
Deci fiiu-său, dacă au aşădzat, s-au dus la nemţi şi 5 li-ati dzis acelor boîari eum, dacă vor omorî pre împăratul, să trimită să-1 chiîeme pre dîns<ul> să le hie el împărat. Că aşea-i iaste ruşine de lume, să s-afle faţă. / f. 404%        46. Şi dacă l-or pune împărat, să-ş iei iar portul cel vechi, şi oşteni iar, cum au fost mai de demult şi să dea 10 şi Şfedului înapoi toate ce i s-au luat, şi cu Turcul şi cu Leavul să s-aşedze şi să-ş lepede şi puşci şi toate tot în mare, şi să trăiască cum au trăit mai nainte. Că acesta împărat îi va istovi de tot.
47. Deci cum au venit împăratul şi au înţeles acest 15 sfat, i-au şi început aJi prinde şi a le face fel de feliu de cazne şi a-i omorî. Şi au trimis şi la împăratul nemţescu de au cerşut pre fiiul său cu parola. Deci Neamţul l-au dat pe parolă, ca să nu-i facă nemic. Iar după ce l-au adus la stoliţ<ă> l-au scos la divan şi mult l-au mustrat şi
l-r 11 din p. urm. lipsesc M,P//1 45]44 C, 43 V/ Iară înpăratui, întorcîndu-să înnapoi, găsit-au C/ întorcîndu-să înpăratul Moscului dela franţozi, găsit-au B,E,G/ după înnapoi ad. de la franţozi V/repetă găsit-au în ţara lui A//2 făcute asupra lui G/fiiu-său B/ Alexii B,C,V// 4 Decii B,C/ după aşezat ad. acel sfat B,C,D,E,G,V/ nemţi B,C// 5 deaca Bj omorî pre tată-său, pre înpăratul B,E,G,V/ înpăratul Cjj 6 trimită Bj dînsul C, V/ pre dînsul de acolo de la nemţi să le fie B,E,G/ fie C,V// 7 aşiaB, aşaC/ îi iaste B,C,V/ ruşine Bj să B,C/afle el de faţă E, afle de faţă G//8 46J45C, 44 V, lipseşte E,G/ deaca îl vor pune înpărat să-ş ia moscalii Bj dacă îl vor omorî şi-1 vor pune pre dînsul înpărat, să-ş ei moscalii Gj l-or]îl vor V/ înpărat Cj ia Cj portul lor B,E,G, V//9 vechiu B,C/ după demult ad. (iar E,G) aşîa să fiîe B,E,G, V//10 lipseşte înapoi B,E,G,V/ tot ce i s-au luat înnapoi Cj ce i-au luat E/ Turcul]turcii B,D,E,G// 11 Lia-vul Cjleşii B,E,G/ să să aşeze B, să să aşeze Cj lipseşte şi să-ş lepede... în mare B,C,D,E,G,V//12 înnainte B,E,C, înnainte vreme Gjj 13 înpărat B,C//14 47]46 C,E,G, 45 V/ Decii înpăratul, cum au vinit au şi înţăles acest (acel E,G,V> sfat (a lor şi V) (şi B,G) au şi început B,E,G,V/ Decii Cj vinit înpăratul Cj înţăles Cjj 15 prinde B, Cj feliu de feliu Cj feliuri de feliuri de munci şi de cazne B,E,G,V//16 ad. marginal a-i omorî Cj înpăratul nemţăscu B.C//17 cerşut]cerut Gj pre fiiu-său Alexii B,E,G/ Decii înpăratul nemţăscu B,C,E,G,V//18 pre B,C/nemică B,C//18-r.6 delap. 676 Iară după ce l-au dus la stoliţă (la scaonul înpărătescu E) au poroncit (poroncind D) înpăratul de au vinit toţi senatorii şi cnîazii, boiarii cei mari moschiceşti şi toţi mitropoliţii şi episcopii şi făcînd înpăratul divan (judecată V> în biserica cea mare ce să chiamă Săborna, au judecat pre fiiu-său (Alexii V) dinpreună cu toţi senatorii şi cu săbor de arhierei şi mult l-au mustrat înpăratul pre fiiu-său, pînă ce au dzis fiiu-său (Să-borna şi stînd doisprăzeci arhierei de o parte şi doisprăzeci boiari sănatori de altă parfe, ş-au cerşut înpăratul giudecată cu fiiu-său E). Şi mult mustrindu-1 înpăratul pre fiiu-său şi dzicîndu-i, au după datoriîa părinţască nu l-au dat înpăratul la învăţătură? Au nu i-au luat şi cniaghină, adecă doamnă de niam mare, înpărătescu? Aşijderea şi înpărăţiia, după ce ar fi murit tată-său; dar aşîa, fiind tată-său viu, cu vicleşug au vrut să-1 omoară şi să ia înpărăţiia. Şi aşîa mustrîndu-1 (mult G> pînă
l-au făcut de au dzis cum că-i greşit şi nu-i harnic de împărăţiîe. Şi au încoronat pre un cucon mai mic, ce avea cu împărăteasa cea mai de pre urmă; iar pre Alexii l-au bătut cu hunutul şi, neplinind patru dzile, au murit. Iar 5 pre urmă, fără iâbav<ă>, au giudecat Dumnedzeu, că i-au murit şi copilul cel mai mic, ce-1 încoronas<ă>.
Atuneea au omorît împăratul şi pe Răzanschii, patriiar-f. 405    hui Moscului. Şi de atuneea n-au mai hirotonisit/ patriiarh, ce li-au rămas biserica cea mare a Roşiei văduv<ă), şi au 10 făcut sinod,-adec(ă> sobor; 12 episcopi sînt purtători de grijă bisericei.
ce au dzis (fiiu-său E,G) cum că (lipseşte că B) iaste greşit şi nu iaste vrednic de în-părăţiîe. Ce să să milcstivască tată-său, îripăratul, să-1 iarte. (lipseşte Ce... îarte D, V} Iar înpăratul şi cu senatorii dinpreună şi cu săborul arhiereilor (Decii săborul arhiereilor şi dinpreună cu sanatorii E,G) aşîa au ales judecata fiiului înpăratului ca să-1 bată (tată său E,G) singur înpăratul (înpăratul singur D) cu mîna sa; şi pentru viiaţa fiiu-său iarăş, cum să va milostivi înpăratul (lipseşte şi pentru viiaţa... înpăratul D,V). Decii(Şi E,G) înpăratul au bătut pre fiiu-său cu hnutu] (singur cu mînasa singur cu mînasacuhnutul D,V), foarte asuprit (lipseşte D). Şi neplinind trii (trii, patru D, V) zile, au murit (fiiul înpăratului, Alexii Petrovici V). Iară dupre aceîa au coronit înpăratul (înpăratul au coronit D, V> pre un fiiu al său mai mic, pre anume Petrî Petrovici, care era făcut cu înpărătiasa sa cea de pre urmă, cu Ecaterina, (lipseşte cu Ecaterina D,V) ca să file el înpărat după moarte lui (lipseşte după moartea lui D). Iară dupre aceîa au coronit înpăratul pre înpărătiasa Ecaterina să fie singură stăpînitoare după moartea lui, avîndu înpăratul şi alt fiiu, mai micu, pre anume Petrî Petrovici, care era făcut cu înpărătiasa cea de pre urmă, cu Ecaterina; şi cind va fi de vîrstă, pre acela să-1 coroniască să fie înpărat după moartea lui (lipseşte după moartea lui G) E,G). (Iar pre urmă, fără zăbavă au giudecat Dumnezeu, că au murit şi copilul cel mai mic, ce-1 încoronisă să fie înpărat. Atuneea înpăratul Moscului au omorît şi pre un mitropolit de la Moscu, de la Rostov, careli fusesie duhovnic înpărătesii ceii dintîi a înpăratului, cu careli s-au fost sfătuit înpărătiasa şi cu fiiu-său Alexii Petrovici şi cu alţi cnîazi din boiarii moschiceşti cu vicleşug asupra înpăratului, ca să-1 omoară. Iară pre aceli vremi era namestnic patriarhii Moscului Ştefan Iavorschii Rizanschii, mitropolit de Rizan. Decii tîmplîndu-să de s-au pristăvit, n-au mai pus patriiarh, nici namestnic patriiarhii şi au rămas biserica cea mare a Roşii văduvă. Şi au socotit înpăratul şi au făcut sinod, adecă sobor, puind 12 arhierei să fie în locul patriarhului, purtători de grija bisericii. Auzind de aceasta înpăratul Niamţului foarte s-au scîrbit pre moscali şi era numai să să bată, nefiind Niamţului voia să fie cel mai mic la înpărăţie. Că Alexii Petrovici, fiiul înpăratului moschicescu cel mai mare, era cumnat cu înpăratul nemţăscu: ţinea amîndoi două surori. Ce au înpăcat Dumnezeu, că au murit şi fiiul înpăratului, acel mai micu, ce-1 coronisă să fie înpărat, precum mai pre largu istoriîa lor va arăta la rînd D). Iară auzind de aceasta înpăratul Niamţului foarte s-au scîrbit pre înpăratul Moscului şi era numai să să bată, nefiind niamţului voia să file cel mai mic la înpărăţiîe. Că (Pentru că E,G> Alexii Petrovici fiiul înpăratului moschicescu (lipseşte moschicescu E,G> cel mai mare, era cumnat cu înpăratul nemţăscu (ţinea amîndoi doao surori E,G). Şi dupre aceia au judecat Dumnezeu, că au murit şi fiiul înpăratului moschicescu acel mai micu, Petrî Petrovici, ce-1 coronise să fiîe înpărat (ce era să-1 coroniască cîndu va fi de vîrstă să fie înpărat E,G), precum istoriîa lor mai înnainte la rînd va arăta. Atuneea înpăratul Moscului au omorît şi pre un mitropolit de la
674
675
48. Audzind de aceasta, împăratul Neamţului foarte s-au scîrbit pre moscali, şi era numa să s<ă> bată, nefiind Neamţului voia să fie cel mai mic la împărăţie. Că Alexie era cumnat cu împăratul nemţescu: ţinea amîndoi două
5 surori. Ce-au împăcat lucrul, că au murit, precum mai pe largu va arăta la istorie lor.
49. Iară în anul <7226 = 1718) iar au mărsu turcii la Beligrad şi cu Ion-vodă al Ţărîi Munteneşti. Şi au stătut la pace: cine ce-au luat să fie luat. Timişvariul, Beligradul,
Moscu, de la cetate de la Rostov (cu groaznică moarte, trăgîndu-1 pe roată, tăindu-i mînuli şi picioareli şi mai pre urmă capul. Şi au poroncit de i-au pus capul întru o ■ţăpuşîe de fier de cîţiva stînjini, de au şezut în mijlocul cetăţii stoliţii Moscului cîţiva ani E,G> carele (acel mitropolit E,G> fusesie duhovnic inpărătesii ceiî dintîi a înpăratului, cu carele s-au fost sfătuit înpărătiasa şi cu fiiu-său Alexii Petrovici şi cu «alţii din cnîazi, din boiarii moschiceşti, cu vicleşug, asupra înpăratului ca să-1 omoară, Iară pre aceli vremi era namesnic patrierhiei Moscului (părintele chirio, chir j3> Ştefan Iavorschii, mitropolitul de Rizan. Decii tîmplîndu-să de s-au pristăvit, m-au mai pus (înpăratul E,G)> patriiarhu, nici namestnic patriiarhiii. Şi au socotit înpăratul şi au făcut sinod, adecă săbor, puind doisprăzece arhierei să fie în locul patriiarhului, să fie purtători de grija bisericii. B,D,E,G,V/ Iar după ce l-au adus la ;stoliţă l-au sccs la giudecată în biserica ce să chiamă Săborna, fiindu doisprăzece arhierei şi doisprăzeci cnîazi senatori, au cerşut înpăratul giudecată cu fiiul său. Şi mult mustrîndu-1: au nu l-au dat la învăţătură? au nu i-au luat fimeîe de niam ■mare ? şi înpărăţiia, după ce ar fi murit el ar fi fost şi înpărat, cu vrere lui Dumnezeu. Iar aşea, trăind el, au vrut să-1 omoare şi să-i îa înpărăţiia. Iar fiiu-său, Alexii Petrovici, să ruga să-1 erte şi au zis că au greşit şi nu-i vrednic de înpărăţie. Iar ar-.hiereii şi senatul au scris fieştecare giudecată fiiului înpăratului, lui Alexii Petrovici, precum au socotit. Decii unul dintre dînşii aşa au scris ca să-1 bată înpăratul singur cu mîna lui pre fiiu-său, Alexii Petrovici, şi viiaţa fiiu-său la mila înpăratului să rămîîe. Decii înpăratul au bătut pre fiiu său Alexii Petrovici cu hnutul, asuprit. Şi ne--plinind patru zile, au murit. Şi după aceîa au coronit pre un cocon mai mic, ce avea cu înpărătiasa cea mai de pre urmă, anume Petr(u) Petrovici. Iară fără zăbavă au murit şi copilul cel mai mic, ce-1 coronis(ă) să fie înpărat, anume Petr(u> Petrovici. Atuneea au omorît înpăratul şi pre un mitropolit de la Rostov, dîndu-i pricină că ar Si fost cu ştirea lui acel sfat asupra înpăratului, ca să-1 omoară. Şi după aceasta s-au pristăvit şi părintele chiriu, chir Ştefan Iavorschii, mitropolitul de Rizan, care era namestnic patriiarhiii Moscului. Şi de atuneea încoaci n-au mai hirotonisit la Mos-•cu, nici namestnic patriiarhiii n-au mai pus. Ce au socotit înpăratul şi cu senatorii ■şi au făcut sinod, adecă săbor; doisprăzeci arhiierei au pus să fie purtători de grija bisericii ceii mari, la Moscu. Audzind de aceasta înpăratul Niamţului, pentru Alexii Petrovici, fiiul înpăratului, că au murit, foarte s-au scîrbit pre moscali şi era numa să să bată, nefiind Niamţului voia să fie fiiul cel mai mic a înpăratului la înpărăţie. Pentru că Alexii era cumnat cu înpăratul nemţescu: ţinea amîndoi doao surori. Ce au înpăcat Dumnezeu lucrul că au murit, precum va arăta istoriîa lor Cjj 1-9 lipsesc M,P;7 7 49]50 Gj lipseşte iar2 V/au mersu C, mers-au V//8 Bălgrad B,V, Biliigrad C,E/ al]domnul B,C,G,V/ au stătut de au făcut pace V// 9 după pace ad. cu nemţii E/ ce au B,C/ Timişvarul B,C/ Bălgradul B,C//
cu tot olatul pîn-unde a agiunge, şi din Olt în sus să fie tot nemţescu.
Atuneea au pus nemţii pe fiiul lui Şărban-vodă peste Olt, să fie" mai mare. Ţara Morii, precum* au luat-o turcii,. 5 să şi-o ţie. Pentru Hotin n-au pomenit nemică, fără cît au dzis pentru Ţara Leşască să stea după cum îaste aşăd-zată mai denainte vreme, cînd s-au făcut la Carlovic'. Şi atuneea, cînd au făcut la Carlovic, scrie pentru Hotin ca să nu-1 facă turcii, nici alte cetăţi, nici paşă în Moldova f. 405vio să nu fie. Deci /stă de atuneea Hotinul aşea, îngăimat.. Pîn-acmu vîrtos şede. Nu ştiu de aemu înainte ce a vrea Dunrnădzău să mai lucredzi: mai sta-o-a, au ba, au poate şi cîtă ţară au mai rămas, să o iei? Va arăta vremea viitoare, cine a agiunge să trăiască. 15     50. Atuneea şi Franţozul s-au îmoăcat cu Neamţul.. Şi
pre Neculai-vodă l-au scos atunce din robie, si au mărsu Ia Ţarigrad; iar frate-său Ion-vodă au mers la şcaonu-ş-în Ţara Muntenească. Şi, neplinind anul, au murit Ioan-vodă cel bun, şi frumos. Oh, oh, oh! Unde or mai găsi.
1-19 lipsesc M,P// 1 cu toate olaturile B,G/ Timişvarul şi Biliigradul  cu toate -olatele  lor  E,G,V/  pînă  unde  vor  ajunge  B,E,G,C, pînă  unde  a agiunge -C/ şi din Olt încoace, în sus, cinci ţinuturi din olatul Ţărîi  Munteneşti să fie-tot   nemţăscu B,E,G/ Olt încolo, în sus V// 2 nemţăscu Cjj 3-4 nemţii pre fiiul lui Şerban-vodă, pre Gheorghie beizade, ca să fie el gheneral gubernator (gu--bernat E,G>, mai mare preste Olt pre aceli cinci ţinuturi ce le luasă nemţii de la. turci din olatul Ţărîi Munteneşti. B,D,E,G,V/ pre Gheorghie beizadea fiiul lui Şerban-vodă preste Olt, să fie mai mare, gubernat preste aceli cinci ţinuturi la Craiova. C//4 Ţara Moriii Cj lipseşte Ţara... să şi-o ţie B,E,G,V//5 după ţie ad. să o stăpîniască D/ Pentru]Iar pentru B, E,G,V/Hotin]B,E,C,G,V/ n-au mai pomenit B,C,E,V/ fără de cît E,G// 7 aşezată B,C/ denainte]înnainte B,E/ vreme B,C/ s-au făcut pacea. B,C,D,E,G,V/ Carloviţă E// 7 au (s-au G> făcut pacea (pace C> B,C,D,G/ lipseşte Şi atuneea... Carlovic E, atuneea cînd au făcut la Carlovic V/ scriîe B/ Şi scrie-, şi pentru V// 9 lipseşte ca Gj nici2]cum nici G/paşîa B, paşe Cjj 10 Decii B,C/ lipseşte Hotinul Bj aşîa B, aşa C/ lipseşte îngăimat B,C,V//10-11 să nu fie nici în Ţara Munteniască. Decii de atuncîa aşîa stă Hotinul. Pînă aemu vîrtos şade, măcar că în doao rîriduri moscalii l-au luat. Numai înpăcîndu-să cu turcii, mai pre urmă. l-au dat, precum şi toată Moldova. Nu ştim de aemu E, să nu fie. Decii turcii. Hotinul l-au făcut şi de atunce stă aşe. Pîn(ă> acum vîrtos şade, măcar că moscalii. viind după aceîa în doî rînduri l-au luat de la turci. Şi apoi, făcînd pace, i-ar l-au ■ dat turcilor de-1 stăpînesc. Nu ştim de aemu G//11 Pînă B,C/ acum C,V/ vîrtos. şade B, lipseşte Cj Nu ştim B,C,V/ acum C,V/ înnainte B,C// 12 Dumnezeu B,C/ lipseşte mai1 V/ lucreze B,C// 12-13 lipseşte mai sta-o-a, au ba... să o iei? B,C,E,G,V// 13 Vremîa viitoare va arăta B,E,G/ vreme C//14 va agiunge Cj lipseşte cine a agiunge să trăiască B,E,G,V// 15 50]51 Gj Franţojul A/ înpăcat B,C/ Niamţul B,C/ ÎSTicolae-B,C// 16 atuneea B,C, lipseşte V/robiîe B,V/ mersu Cjj 17 lipseşte frate-său Gj au mărsu la scaonul său la Bucureşti, în Ţara Munteniască B,C/G,V, au mărsu la Bucureşti în Ţara Munteniască, la scaonul său E// 18 după anul ad. cu domniîa B,E,G,V/ Ion CU 19 lipseşte şi frumos B,C,E,G,V/ lipseşte oh1"3 G,V, oh2"3 B,C,E/ ' Unde B,C, Dar unde G, Şi unde V//
676
677
muntenii om bun ca Ion-vodă ? Şi în locul lui au venit iar Neculai-vodă, pediapsă lor.
51. Lui Mihai-vodă i-au venit de la Poartă să strice Cetatea Neamţului şi Miera, unde au şădzut cătanele. Şi
5 le-au stricat, iar nu foarte de tot.
52. Fost-au pre atuncea şi o foamete mareîn ţară, cît agiunsese de să vindea mierţa de pîine în Iaşi 10 lei. Că numai din <Ţara) Leşască şi din Ţara Turcească aducea oamenii pîine\
53. Iară la anul după foamete scornitu-s-au şi un omor 10 mare de ciumă în ţară, şi au ţinut un an şi au agiuns şi
pîn-în Podoliia, în Ţara Leşască.
54. Atunce au trimis Mihai-vodă boiari, di-au jăluit f. 406    la / Poartă pentru ţinutul Cernăuţilor. Şi au arătat şi
ispisoace pentru moşiile lor. Şi l-au dat Poarta iar Moldovii 15 şi au trimis turci de-au hotărît ţinutul Hotinului şi al Cernăuţilor, să s<ă> ştie cît or ţinea turcii. Şi au ertat şi birul ţării pre giumătate, pîn-în trei ani. Şi au isprăvit de-au mers un capigi-baş, de au hotărît şi Bugeagul cu
1-2 lipsesc M,P// 1 omjdomn B.E.V/ după lui ad. Ion-vodă B,D,E,G,V//1-2 vinit domnu în Ţara Munteniască Nicolae-vodă, pediapsă lor B,E,G, au mărsu domnu în Ţara Munteniască iar Nicolae-vodă, pediapsă lor V/ vinit Cj Nicolai Cjj 3 51]61 M, lipseşte P/vinit B,C/ poronca de la Poartă să strice B,E,G, V,M,P/ strice Cjj 4 Cetatea Niamţului şi mănăstirea Caşenul şi mănăstirea Mira (la Milcov E,G> B,E,G,V, Cetatea Niamţului şi zidiurile la Caşen şi la Mira Cj lipseşte unde au şădzut cătanele B,C,E,G,V// 5 Şi au mărsu şi li-au stricat M,P/ li-au stricat C, li-au stricat zidiurile B,E,G/ iar nu foarte de totjînsă nu de tot M,P/ după tot ad. aşa rău Cjj 6 52]62 M, lipseşte P/ Mari foamiti au fost atunce în ţară M,P/pre B/ foamete B//6— 7 cît să scumpiste pîinea de agiunsese B,E,G,V/ agiunsesîe Cjj 7 agiunsăsi (au agiunsu P> săcuşorul de pîini cîti 9 lei M,P/ mierţa (de pîine V, pîinea E,G) cîte zece lei şi cîte doisprăzece lei în Iaşi (lipseşte în Iaşi V> B,E,G,V/ zece lei C, zece lei şi doisprăzece lei D/ după lei ad. Şi pînă la doisprăzece lei au fost agiunsu mierţa de pîine Cjj 7-8 lipseşte Că numai... aducea oamenii pîine. M,P// 8 Ţara B,C,D,E,G, V/ după Leşască ad. şi din Ţara Unguriască B,E,G/ după Turcească ad. şi din Ţara Unguriască V/ pîine C//9 53]63 M, lipseşte P/ Tot întru acel an (lipseşte an E,G) 7227 ( 1719} scornitu-s-au B,E,G,V/ Iară tot pre acea vreme, în anul 7227, de cu toamnă, scornitu-s-au C, Iar tot întru acel an, cînd cu foametea, scornitu-s-au D// 9-11 La anul au fost mari omor în oameini; au cuprins pînă la Podoliia, în Ţara Leşască; au ţinut mai bini de un an M,P// 10 în ţarăjîh ţară şi în Iaşi C, în Iaşi V, lipseşte B.E/ agiunsu B,C// 11 pînă B,C/ după Ţara Leşască ad. 7227 D// 12 54]64 M, lipseşte Pj Atuncea B.C, lipseşte M.P/ triimis Cj Mihai voevoda au triimes boiari la Poartă (şi M> s-au jăluit pentru M,P/ boeri la Poartă de au jăluit Gj de au B,C]şi au E/jeluit B,C// 14 după ispisoace ad. boiarii carii îi trimisesîe Mihai-vodă V/ pentrujpe V/ după lor ad. ce au avut B,E,G/ după Poarta ad. ţinutul Cernăuţilor B,E,G,V/ iarăş P//15 triimis C/ turcii V/ de au B.C/ şi aVJcu ţinutul V/al] ţinutul'c.E, lipseşte G//16 săC/ casă ştiiM,P/să să ştiie B/ Şi]Poarta M,P//17 birul ţă.TÎif(lipseşte ţărîi E) pînă în trii ani pre giumătate C,~Ejlipseşte ţărîi B,E,G,V/ pînă Cf trii B/ după ani ad. fiind ţara stricată de tătarî M,P// 18 de au mărsu B, de au mersu Cj capegi-başia B, capegi-başe Cj Bugiacul B,C// 17-18 Mihaiu voevoda au isprăvit la Poartă şi au vinit un capigi-başa şi (de P) au hotărît Bugeacul despre Moldova M, Pjj
Moldova şi au dezbătut bucata cea de loc ce o închinasă Lupul vornicul tătarilor, de au dat iar ţărîi.
55. Atuncea şi mie mi s-au isprăvit ferman de ia Poartă de pace, şi am venit la păTLÎntul mieu, zăbovind
5 în streinătate 9 ani; 2 ani la Moscu şi 7 ani în Ţara Leşască, cu multe valuri şi supări, care nu le mai poci înşira cu condeiul mieu.
Şi venind la Mihai-vodă, toate ce-m luas<ă) Lupul mi s-au dat înapoi. Şi am trăit la casa mea pînă astădzi, 10 şi înainte cît mi-a mai lungi Dumnădzău viiaţa.
56. Pre acele vremi s-au rădicat un beiu turcu despre parte Indiei şi au început a s<ă> bate cu perşii, în cîţiva ani, al cărue nume Merfiiz. Şi mai cuprinsese toat<ă> Ţara Persului, că-1 tot bătea Merfeiz pre Persu. Pîn'şi
15 pe împăratul perşilor l-au prins şi i-au scos ochii. Numai un fecior a lui au scăpat şi din cît putea, tot / să bătea.
Şi să mărisă numele acelui Mezfeiz pre mult, cît şi împărăţiîa ceasta a Ţarigradului începus-a să îngriji de dînsul. Că să dusese turcii şi arapii, mai giumătate, de
1 şi bucata B,C,E/ închinase B, închinas(ă)C]didesă M.P//2 vornicul Lupul! hanului la ţinutul Fălciiului celi doaosprăzeci sate la Greceni şi li-au dat iarăş Ţărîi Moldovii. (Numai au făcut cheltuială domniîa 20 de pungi de bani G>. E,G/tătarîlorjhanului B.V,/şi au dat-o iarăş ţării M,P/ de o au dat iarăş Ţărîi Moldovii B,D/ după dat ad. Poarta Cj iară Cjj 3 Atuncea ş-au isprăvit şi Ion Neculce biv(ce fusesîe E> hatman (cu G> ferman B,E,G,V/Atuncea s-au isprăvit ferman de la Poartă de pace şi hatmanului Ion şi au vinit Cj Atuncea şi Ion Neculce hatmanul i s-au isprăvit D// 3-4 Mihaiu voevoda au isprăvit (şi M> hatmanului Ioan Neculce ferman di la Poartă de ertare (birului M) şi au vinit la patrila sa, zăbăvind M,P// 4 pace şi au vinit la pămîntul său în Moldova, în ţară, (lipseşte în ţară D,V> zăbăvind B,E,D,G,V/ mieu]său Cj zăbăvind C// 5 streinătate Cj noao B,C/ doi B,C/ şapte B,C// 6-7 lipseşte cu multe... condeiul mieu.M,P//6 supărări B,C,D,E,G,V/ carele (care D> nu să(maiD) pot înşira toate B,D,E,G/ carenus(ă) pot toate a le scrieC/ lipseşte ca.ie... cu condeiul mieu. V//7 lipseşte cu condeiul mieu B,G/ lipseşte mieu E// 8 viind B,C/ toate moşiile ce-i luase Lupu] vornicul i li-au dat B,D,E,G/ la Mihai voevoda, celi ci-i luasă vornicul, toati i H-au dat M.P// 8-9 tcate moşiile ce-i luas(ă) Lupul vornicul i li-au dat Mihai-vodă cu giudecată mitropolitului şi a boiarilor celor mari, precum mai sus s-au scris. C, tcate moşiile ce-i luasă Lupul vornicul i li-au dat, cu giudecată mitropolitului şi a tot divanul. V// 9 lipseşte înapoi B,E//9-10 Şi au trăit la casa sa (cu pace D> pînă la siîrşitul (săvirşituî E, săvîrşirea G> vieţii sale B,D,E,G,V/ Şi au trăit la casa sa pînă la sfîrşitul vieţii sale, de ş-au stăpînit moşiile sali Cjj 9-19 lipseşte înapoi. Şi am trăit... giumătate de M, Pjj 11 Iară pre aceli vremi B,E,G,V/ aceli vremi Cjj 12 Indiii B,C,V, Hindiii E/ să B,C/ perşii] Persul Gj cîţiva B,C// 13 al (a C> căruia B,C/ nume B,C, nume era Gj Merfeiz B.C, E,G,V/ cuprinsesie tcată B,C// 13— Hrepetă Şi mai cuprinsesîe-toată ţara Persului, că-1 tot bătea Merfeiz V// 14 Pînă B,C// 15 pre B,C/ înpăratul: B,C/ după perşilor ad. pre şah E, Gj prinsu B, Cj după prinsu ad. viu, nevătămat B,E,V, nevătămat Gjj 16 ficior B,C// 17 mărise B/Merfeiz B,C// 18 înpărăţiia B,C/ ceastajaceasta C, aceasta turcească B, E,G, turcească V/ începusă B/ îngrija B,C,E,V// 19 dusesîe C]închinase B,E,G,V/ maijmai  pre B.E,Gj giumătate Cjj
678
679
slujiîa la dînsul. Şi între acele bătăi multe apropiindu-s<ă> şi de hotarul moschicescu, de Ahastranul, au fost ucis şi cîţva neguţitori moschiceşti.
57. Deci Petr<u>, împăratul Moscului, făcîndu-şi a-
5 tuncea pace şi fiind cuprins de oştire, îi era urît să şadză aşea, fără oştire. Ce-au trimis pentru acei neguţitori la împăratul turcesc a Ţarigradului, cum el nu poate răbda acest lucru, ce să va scula asupra perşilor, avînd strîmbă-tate şi pentru hotar.
io 58. Deci Turcul i-au dat pozvol să-ş cerce strîmbă-tate, că el n-are acolo amestec, fiind bucuros să s-înceapă gîlceavă acolo, să aibă el pace să odihnească.
59. Iară împăratul moschicesc, vădzînd că răspunde Turcul aşea, s-au şi gătit şi au şi purces cu toat<ă> puterea
15 lui tocma la perşi. Şi au luat şi pre Dumitraşco-vodă atuneea cu dînsul şi i-au dat o samă de oaste în mîna lui, de l-au pornit preste nişte munţi, de-a dreptul pre uscat. Iar împăratul cu greimea au încungiurat pre apă, pîn' s-au tîlnit la un loc. Ce pîn-a să tîlni cu împăratul, au
20 avut bătae cu nişte cumuci, şi i-au biruit Dumitraşco-vodă. / , .
f- 40? 60. Şi împreunîndu-să ostile la un loc, cei de pe apă
cu cei de pe uscat, purcedzînd pre nişte cîmpu otrăvit, au început a le muri caii, cît să spăriîas<ă> că n-or rămînea 25 nici cu un cal. Pîn' de la o vreme, luîndu-şi sama că acel
1-25 lipsesc M,P// 1 dînsuFjacel beiu Merfeiz B,E,G/ întru B,E,V/ aceli B,C/ apropiindu-să B// 2 Astrahan B,C,D,E,V/ fostu C/ ucişi B// 3 cîţiva B,C// 4 Decii B,C/ Petrî Alexievici, marele imperator al Moscului B, E/ Petru Alexievici Gj Petrî, mareli înpărat al Moscului V/ înpăratul Cjj 5 pace de cătră alţii, nefiind cuprinsu B,E,G,V/ şi fiindjşi nefiindu D, nefiindu Cj cuprinsu Cj oştire Cjj 6 aşa B,C/ fără de B,C,D,E,V/ oştire C/ Ce au B,C// 7 înpăratul turcescu al B,C,G,// 6-7 Ce au trimis la înpăratul turcescu al Ţarigradului pentru acei neguţitori dzicîndu cum E// 7 cum]dzicînd cum B,G,V/ ad. marginal răbda Gjj 8 avindu CU 10 Decii înpăratul turcescu i-au dat răspunsu să-ş caute strîmbătatea B,C,E,G, V/ Turcul]înpăratul turcescu D/pozvol]voîa, pozvol B// 11 acolo n-are Gj amestic B/ să B// 12 şi el să aibă pace să să odihniască B,E,G/ pace Cj să să odihniască C, D,V// 13 59]58 B,G/ înpăratul moschicescu CJînpăratul Moscului B,E,G,V/ văzind B,C/ văzind acest răspuns de la înpăratul turcesc Gjj 14 Turculjînpăratul turcescu B,E,V/ aşa B,C, lipseşte Gj au purces Gj toată puterea B,C// 15 pe B//16 cu dînsul atunci G/'oaste B,C//i7de]şi B,E,G/ neşte B/ ad. marginal munţi A//18 Iară B/ înpăratul B.C//18-19 pînă1"2 B.C//19 locu B.Cj întîlni Cj înpăratul B.C//20 bătae]războiu B,E,G,V/ după bătaie ad. războiu Cj neşte B// 21 după vodă ad. pre cumuci B,C,E, G//22 60]59 B,G, lipseşte Ej înpreunîndu-să B,C/ locu B,C/ di Cj pre B//23 ceijeiei B,V/ pre B,C/şi purcezind B,C,E,G,V/ nişte]un B,D,E,G,V/ după otrăvit ad. şi mergînd pre acel cîmpu B,E,G,V// 24 spăriîasîe B, spăriîase Cj nu vor mai rămînea B,C,D,E,V// 25 Pînă B,C/ vreme B,C/ luundu-şi B,C/ seama B/ luundu sama au cunoscut cum că E,G/ luîndu-şi sama şi cunoscuid că V//
cîmpu îaste otrăvit, îş punea traistele în capul cailor, ca s<ă> nu apuce iarbă. Că care cum apuca, cum muriia. Şi aşea au mărs doao, trei dzile, cît şi puşcile au lăsat înapoi, neavînd cu ce le trage, câ li muris<ă> caii. 5 61. Deci întrînd puţinei într-acea ţară, li-au eşit cumucei înainte, de li-au mai stătut împotrivă moscalilor. Apoi, vădzînd că n-au nici o putere, s-au închinat. Şi au trimis cumucei pe urmă di-au adus şi puşcile moscalilor. Şi le-au fost spuind cumucii că n-au ştiut pe unde or veni
10 că acea bucat<ă> de loc iaste otrăvită de nu trăîaşte pre dînsa dobitoc.
Şi de acolo au mărs mai nainte şi au mai dobîndit şi vro doao, trei ţărişoare. Şi pe urmă s-au împăcat cu Persul, şi încă i-au mai dat o bucată de loc împăratul, ca să ţie
15 cu dînsul, să-i dea agiutor asupra lui Merifeiz.
Şi au zăbovit acolo, spre acele mai 2 ani; şi apoi s-au
,   întors iară la ţara. lor, împreună cu Dumitraşco-vodă. Iar acolo au lăsat oşti cu ghenărari prin cetăţile ce do-bîndisă. Şi după ce-au venit la stoliţă, la anul iar au mai i- 407v 20 trimis oşti acolo, / spre acele părţi de loc.
Dumitraşco-vodă încă, după ce-au venit de la perşi, n-au trăit prea mult şi ş-au plătit şi el datorie aceştii lumi, cea strămoşască, şi s-au dus cătiă părinţii săi. Iar
1-23 lipsesc M,P//1 iaste]cum că iaste B/ după otrăvit ad. şi mergînd pre acel cîmpu B,E,G/ lipseşte îş Gjj traisteliC/ capetele B,G,V, capetili C,E// 2 să B,C/ care B, care cal Cj apuca]mînca Gjj 3 mărsu C, mersu Cj vreo B,C/ trii C, lipseşte B,E,G,V/ li-au lăsat D.E//4 înnapoi B,C/ ce le trage B,C/ le murise B, le muris<ă> C//5 61]60 E,G/ întrîndu Cj într-acia B// 6 cumucii B,C/ înnainte B,C/ maijean B,C,D,E,V/ înprotiva B,C// 7 văzind C, văzind cumucii B,E,G,V/ putere Cj putere să să bată cu moscalii, s-au închinat la moscali B,E,G//8 triimis C/ cumucii pre B,C/ de au B, C]de G//91i-auB,C/ după spuind ad. dzicîndV/ lipseşte cumuciiG.V/după spuindai. moscalilor şi au fost zicînd Gj după cumucii ad. moscalilor C, moscalilor şi au fost zicînd B,E/ pre unde vor vini B,C//10 acia B/ bucată B,C// 12 mersu B, mărsu CI înnainte B,C/ lipseşte şi3 B,C,E,G,V// 13 vreo B,C/ trii B,C/ pre B,C/ înpăcat B,C/ după înpăcat ad. Moscul B,E,V, Moscalul Gjj 14 înpăratului C]Persul înpăratului moschicescu B,E,G,V/ ţiie Bjj 15 agiutoriu B,C/ Merfeiz B,C// 16 zăbăvit Bj zăbăvit acolo înpăratul Cj aceli C/ aceli părţi de loc B,E,G,V/ mai vreo doi ani B, D, E,G,V/ mai vreo doi ani la Persiîaşi apoi s-au întorsu C//17 întorsu B/ după întorsu ad. înpăratul D/ iar B,C/ după lor ad. înpăratul Bj înpreună B.CJînpăratul E,G// 18 Iar acolo la Persiia au lăsat înpăratul B,E,G,V/ cu]şi Cj ghenerali B.C/ dobândise B//19 Şi dupre ce au vinit înpăratul B,D,E,V/ ce au venit C//19-20 Şi după ce s-au întorsu la scaunul său la stoliţă Gjj 19 după stoliţă ad. la scaon, la Moscu Ej lipseşte iar Gjj 20 aceli B,C/ după loc ad. la Persiia B,E,G,V// 21 ante Dumitraşco: 61 E, G, 62 V/ după ce au venit B,C/ de Cj de la Persiia B,G,V// 22 pre Bj datoriîa B,C// 23 lipseşte cea Cj s-au dus cătră părinţii săi <lui B), schimbîn-du-să dintru această viiaţa <din viiaţa aceasta G> B,D,E,G/ şi s-au dus cătră părinţii săi]schimbîndu-s<ă) dintru această viiaţa V/ Iară Bjj
680
681
copiii lui au rămas supt mila împăiătească, aflîndu-să în slujbe împărăteşti, de trăescu şi pînă astădzi.
62. Iară împăratul Moscului îşi dedesă o fată a lui după Cşendzi han Holştinschii, care era nepot de sor'cra-5 iului şfedzescu. Şi craiul Şfedului, cînd au murit, au lăsat diiată de crăie surori-sa care îaste aemu viie; iar de a muri îa, să rămîe sfedzască, lui Cşendzi han Holştinschii, că lui i să cade crăie, fiind dintr-altă sor-a craiului şfedzescu. Deci împăratul Moscului dzicea ginere-său, lui Cşendzi 10 han Holştinschii: „Cum îi aştepta tu pîn'a muri mătuşe-ta?" Şi gătiîa oaste, să-i dea să margă să îa crăiîa de la mătuşe-sa. Şi apoi să s(ă> pogoare în gios, în Ţara Leşască, împreună cu împăratul şi cu craiul Avgust, cu saşii, să supue pre Ieşi, după voia lor, şi aşea să să pogoare asupra 15 turcilor cu toţii. Şi aşea începus<ă> să pornească oastea. Dar numai poate fi, n-au vrut Dumnedzeu să-i mai las<ă> să s<ă> verse atîta sînge. Şi atuncea, la acea gătiră, s-au războlit şi au murit marele împărat Petr<u) Alexio-f. 408    viei în anul 7233 / <= 1725). Şi în locul lui au rămas 20 împărăteasa lui însăşi stăpînitoare.
1-20 lipsesc M,P//  1   copiiijficiorii Cj înpărătiască   B,C/    după înpărătiască
ad. la Moscu B,E,G,V// 2 slujbele (slujbeli C)   înpărăteşti   B,C,E,G,V/ de
trăescu  unii şi pînă astăzi  D,  lipseşte B,C,E,G,V/ după   astăzi ad. Patru
ficiori   i-au   rămas,   pre anume: Matei,   Constantin, Şerban,   Antiohii Bl!
3 62]63 V/ înpăratul B,C/ didese B,  didesîe Cjj 4   Xenfe   B,   Xenje C,E,V,
Csenje Dj  care C, carele B,E,G,V// 5-7   au lăsat diiată scriind   ca să fiie
(ştiie V) soru-sa (o sor-a lui E,G) crăiasă după moartea lui; iar de s-ar tîmpia să
moară soru-sa, atuncea să rămîîe crăiîa şfezască B,E,G,V//6 care îaste aemu viîejca
să fie crăiasă C, lipseşte D/ de va muriC// 7 să rămîîe crăiîa şfezască C, D/ Xenfe B,
Xenje C,E,G,V, Csenje Djj 8 i să cădea crăiîa V/ crâiia B,C// 9 Decii înpăratul B,C/ ;
Xenfe B, Xenje C,E, V, Csenje Djj 10 vii aştepta tu crăiia (lipseşte crăiîa C) pînă va *
murimătuşi-ta (mătuşîa ta C) B,C,E,G,V//11 să-i dea întru agiutoriu, ca să margă V/ :
oaste să-i de ginere-său să margă Gj de B,C// 12 apoijaşia E/ să C/ să pogoare Bjj
13 înpreună C, dinpreună B,E,V/ înpăratul B,C]înpăratul Moscului V/ Avgust, craiul ■
leşăscu V// 14 supuie B,C/ aşa B.C//14-15 aşîa să purceadă şi să să pogoare cu toţii
E// 15 cu toţii asupra turcilor B.G.V/ aşa C/ porniască C/ aşa începusă a să găti să
porniască oaste B,E,G,V//16 poate fi voia lui Dumnezeu n-au fost să-i mai lasă Gj;
17 lase B, lasă C/ să Cj să să verse Bj acîa Bjj 18-19 s-au războlit marele înpărat ■
(imperator E, înpăratul G) Petrî Alexievici al Moscului şi au murit în anul 7233 j
(7230 E), în luna lui fevruar (lipseşte lui fevruar E, fevruar G> în 5 (lipseşte 5 E,
G) zile B,E,G/ marele Petr(u) Alexievici, înpăratul Moscului, în anul 7233, în luna *
lui fevruar în cinci zile C,D/ Petri, înpăratul Moscului, în luna fevruar în cinci zile V// '
19 7233]7230 A// 19-20 au rămas înpărătiasa Ecaterina ( Alexievna D> şi cu un cocon j
mai mic (pre D,E,G,V) anume Petrî Petrovici, de care mai sus s-au scris, fiind sîn- JB
guri stăpînitori (singuri stăpînitori, de carii mai sus s-au scris D) B,D,E,G,V/ îm-
părătiksa lui, Ecaterina Alexievna şi cu un cocon, Petr(u) Petrovici, fiind coroniţă 3
înpărătiasa cu giumătate de an mai înnainte, au rămas singură stăpînitoare Cj după 9
stăpînitori ad. înpărăţiei trei ani şi mai bini şi apoi au murit şi înpărăteasa şi fiiul <■
său Petr(u) Petrovici. Atunce moscalii au rădicat la scaunul înpărătescu pre al 'm
63. împăratul turcescu de la Ţarigrad, vădzînd că moscalii au luat o bucată de loc de la perşi, şi Merifeiz au luat iar mai bine de giumătate iar de la perşi, trimis-au şi el oastea lui la perşi. Şi au luat şi el o bucată de loc de
5 au luat, cu cîteva cetăţi mare şi vestită. Şi Persul îămăsese un lucru slab, mai cu nemică.
64. Iară mai pre urmă, mai încoace tîrdziîe vreme, îndreptatu-s-au Persul a bate pre Merifeiz. Şi aşea din bătae l-au bătut pre Merifeiz şi l-au răsipit. Şi ş-au scos
10 toate ţările cîte-i luas<ă> şi l-au gonit şi pre dîns<ul> înapoi iar la Indiia, de unde venis{ă>, de nu să ştie ce s-au făcut, de au perit pomenirea lui.
65. După aceasta s-au apucat Persul a să bate cu împăratul turcesc pentru cetăţile ce au luat de la dînsul.
doile Petr(u) Alecsievici, cel tînăr, fiind de vîrsta de cincisprezăci, şasăsprezăci ani, oarele era nepot de fiiu înpăratului celui bătrîn, lui Petr(u) Alecsievici. Şi luînd scaunul inpărătesc au adus şi pre moaşi-sa, pre maica tătine-său din surgunii de la Sibir la curţile înpărăteşti, în stoliţă, unde s-au tîmplat şi săvîrşire vieţii. Iar înpăratul cel tînăr, stăpînind scaunul inpărătesc doi ani, l-au lovit boala vărsatului. Şi sfătuindu-1 unii să să ungă cu doftorii, casă nu i să strici faţa şi aşe ungîndu-1 doftorii s-au ascuns vărsatul şi au murit de acea boală. Şi apoi moscalii au rădicat la scaunul înpărăţiei pre înpărăteasa Ana, fiica înpăratului Ioan, nepoată de frate lui Petr(u> înpărat Gjj 1-14 lipsesc M,P// 1 63J65 V/ înpăratul B.Cjvăzind Bjj 2 Merfeiz iarauluatC,D//2-3 lipseşte şi Merifeiz... iar de la perşi B,E,G,V//3 de giumătate; pină şi Isficanul, scaonul perşilor au luat. Triimis-au Cjj 4 eljturcii B,E,G/oaste B,C/ luijlor B,EG// 3-6 trimis-au şi el oaste lui (ad. marginal) şi au luat o bucată de loc şi cîteva cetăţi mari şi vestite de la perşi. V// 4 el2]îei B, eiE.G/ după loc ad. de ia persiB/ lipseşte de au luatC/ de2]şi B//5cu]şiB //4-5 locu de la perşi şi au luat şi cetăţi mari şi vestite, anume cetatea Temvrizul şi cetatea Rivanul. Şi Persul BjGjj 5 mari şi vestite, pre anum6 cetatea Temvrizul şi cetate Rivanul D/ mari şi vestite, anume Temvrizul, mare cetate şi oraş vestit foarte şi Rivanul, iar cetate vestită, cu mult vinit şi alteli. Şi persul rămăsesie Cj mari şi vestite B/ rămăsesie Bjj 6 slabu B,C/ după nemică ad. Iară tot întru acestaş 7233 au luat craiul Franţozului crăiasă pre fata lui Stanislav Lişcinschii ce au fost pus crai la Ieşi de Carol, craiul şfezilor, tîm-plîndu-s(ă) pribag la Franţiîa, acolo. Iară în anul 7234 vinit-au sol de la Merfeizi, care luasă mai înnainte Isficanul, scaonul cazilbaşilor şi au prinsu şi pre înpăratul perşilor şi i-au scos ochii, precum mai sus s-au scris. Şi au mersu sol la înpăratul turcescu, la sultan Ahmet, ori să dea înnapoi Temvrizul şi Rivanul şi alteli cîte au luat de la perşi, ori să fie gata de războiu Cjj 7 64]66 V/ mai încoaci C, lipseşte V/ tirzie vreme C, tîrdziîe vreme după aceia B,G,V// 8 după Persul ad. şi au început B,E,G, V/ Merfeiz B, Merfeizi Cj aşîa B, aşaC// 9 bătaie B,Cj după bătut ad. Persul B,E,G, V/ Merfeiz B, Merfeizi Cj răsipitjrănit E// 10 ţările B,C/ cîte îi luase (luasă C> B,C/ l-au gonit pre Merfeiz înnapoi (lipseşte înnapoi V) B,E,G,V/ dînsu Cjj 11 înnapoi Cj Hindiîa B/ unde Bj vinis(ă) C, venisie BJau venit G/de nu s-au mai (lipseşte mai C> ştiut B,C,E,G,V// 12 după lui ad. cu sunet B,E,G// 13 65]67 V/ Dupre B^E// 14 înpăratul B,C; turcescu B,C/ după luat ad. turcii B,E,G,V/ dînsuljpersi E,G//
682
683
Şi o sam<ă> de cetăţ ş-au scos; şi să tot bate pîn-în cest an 7241 <= 1733). Iar moscalii tot ţin cu pace ce-au luat de la perşi.
Iar lăsînd cele streine, să ne întoarcem a scrie iar 5 pentru   Moldova noastră.
66. Iară în ţara noastră, după ce s-au aşădzat acel lucru ce scriu mai sus, s-au făcut pace bună. Şi boiarii cei pribegi din Ţara Ungurească ş-au făcut pace şi au venit toţi' / în ţară. f. 408v io     Numai ce-au rămas Vasilie Ceaurul şi cu Velicico sul-geriul, că nu s-au încredzut să vie în ţară. Şi au mărsu din Ţara Ungurească în Ţara Muntenească, şi acolo au murit amîndoi. Şi moşiile Ceaurului li-au dat Mihai-vodă altor boîari streini, iar nu neamului său, dzicînd că ceia ce-au 15 pribegit cu moscalii au venit o împărăţie şi s-au hainit cu domn cu tot; deci pentru aceia li s(ă> cade să li s<ă> dea moşiile, întorcîndu-s(ă) la mila împărăţiei. Iar acestea
1 — 5 lipsesc M,P//1 samă B,C/ Şi ş-au scos aceli doao cetăţi ce s-au scris mai sus: cetatea Temvrizul şi cetatea Rivanul; şi s-au tot bătut în mulţi ani E,G/ cetăţi B,C, cetăţile D/ după cetăţile ad. ce au luat de la dînsul D/şi s-au tot bătut pînă în anul 7242 şi mai înco'aci C, şi s-au tot bătut pînă în anul 7241 şi pîn-în anul 7242 D]şi s-au tot bătut în mulţi ani B,V// 2 tot ţin] tot au ţinut B,D,E,G,V, au stăpînit CJ pace B/ ce au Cjj 4 lăsînd]acum lăsînd C, lăsîndu acum D,E,G/ streine, să scriem iar Cj scriîe B.V//5 iar pentru ţara noastră Moldova B, iar pentru Moldova noastră C, iar pentru ţara noastră, pentru Moldova E, G//6 66] 68 V,M, lipseşte P/ după noastră ad. în Moldova B,C,D,E,G,V,' aşezat B,C// 6-7 acel lucru, de au făcut pace turcii cu nemţii, precum mai sus s-au scris, s-au făcut pace bună de cătră toate părţile. Şi E,G/ lipseşte după ce s-au aşădzat... mai sus V// 6-9 După ci sau aşăzat toati lucrurile ci s-au scris mai sus, în ţară era paci bună. Boerii pribegi ş-au făcut paci şi au vinit toţi din Ţara Unguriască în Moldova M,P// 7 ce scrie mai sus C,D, ce mai sus scriîe B/ pace B,C/ după bună ad. de cătră toate părţile B// 8 Unguriască B,C/ după Unguriască ad. ce să dusesîe cu cătanele B,V/ ce să dusesîe cu cătaneli ş-au făcut pace de cătră domniîe de la Mihai-vodă şi au vinit E,G/ pace bună C//9 vinit B.C//10 ce au B,C/Ceaurul stolnicul E,G/ sulgiariul B, sul-geriul Cjj 10-13 însă Vasili Ceaurul şi cu Velişcu sulgeriul au mersu diodată în Ţara Munteniască şi acolo au şi murit amîndoi M,P// 11 că aceşti doi boîari nu s-au încrezut B,E,G,V/ să viîe Bj mersu Cjj 12 Unguriască B,C/ Munteniască B,C// 12-13 acolo s-au tîmplat de au (şi B,V) murit aceşti doi boîari. Iar moşiile lui Vasilie Ceaurul (stolnicul E,G,V> B,E,G,V/ HpseşteŞi M,P//14 lipseşte iar nu D/ iar nu neamului său]fiind acei boiari prădaţi şi jecuiţi de cătane C,V,// 14-15 boiari streini şi niamu-lui său, fiind acîei boîari jecuiţi de cătane şi (lipseşte şi V) dzicînd Mihai-vodă şi aceasta că boiarii cîei de au pribegit B,E,G,V// 13-2 Mihai voevoda altor niamuri, zicînd că Ceaurul s-au hainit la nişti catani tîlhari. Iar moşiile boerilor acelora ci au pribegit cu Dumitraşcu voevoda în Ţara Moschiciască li-au întorsu iarăş aceloraş boeri, zicînd: atunce au vinit un înpărat în Moldova iar nu catani, tîlhari, şi cum că acei boeri au pribegit nu singuri, ci cu domnul lor. M,P// 14-15 neamului său, fiind apei boiari jecuiţi de cătane şi dzicînd Mihai-vodă şi aceasta că boiarii cei ce au pribegit D/ dzicînd Mihai-vodă şi aceasta că ceia boiari ce-au pribegit Cjj 15 vinit B,C/ înpărăţiîe B, înpărăţie Cjj 16 domnu B,C/ decii B,C/ lipseşte pentru aceia B,E,G/să1-2 B,C/li să cade moşiile să li să dei înnapoi G// 17 întorcîndu-să în Moldova, la mila înpărăţiii B,D,E,G,V/ înpărăţiii Cj aceştiia B, aceste Cjj
684
ce s-au închinat la cătane, au fost cătanele nişte tâlhari, şi pentru aceîa li-au dat moşiile. Precum să va alege mai nainte, vremea va arăta.
67. Iară în (al optule) ani a domniei lui Mihai-vodă 5 dat-au Dumnedzeu o fortuna grea şi s-au aprins tîrgul,
şi multe curţi boereşti şi mănăstiri au ars.
Şi din mănăstiri au sărit şi în curţile domneşti, şi pîn-a alerga oamenii din tîrgu, au ars de tot. Care multe lucruri au ars de a lui Mihai-vodă, că nu putea oamenii şi sluji-10 torii nemic să scoaţ(ă> den curte, de fortuna mare ce era.
68. După aceasta s-au apucat Mihai-vodă de iznoav<ă> de li-au făcut, cu 2 părţi mai frumoas<e> de cum era întîiu; că întîiu era mai proaste.
Şi au dat şi de la Poartă 10 pungi de bani milă, ca s(ă> 15 facă curţile. Iar domniîa s-au mutat, pîn-a găti curţile
1 cătanele au fost B,C,D,E,G,V/ neşte Bjj 2 pentru aceia li s-au luat moşiile şi li-au (s-au E) dat altora. Iar precum B,E,G,/ după moşiile ad. altora D,V/ Precum]Iar precum D,V/ alege]mai alege Gjj 2-3 lipseşte Precum să... va arăta. M,P// 3 înnainte B,C/ vreme viitoare B,C,D,E,G,V// 4 67J69 V, 70 M, lipseşte Bj al optule an B,E,V, al şapteli an C,D/ in anul al optule Gj lipseşte Iară în... Mihai-vodă M,P/ al (a C) domniii B,C// 5 după Dumnedzău ad. de s-au scornit V/ grea]mare P/ lipseşte şi M,P/ aprinsu tîrgul Iaşii B,C,D,E.G,V/ tîrgul ]Eşii M,P// 6-10 Ars-au mulţi curţi boereşti, mănăstiri şi casă; ars-au (şi M> curţile domneşti (şi mai tot ce-au avut Mihaiu voevoda în curţile celi domneşti P;) că nimini nu pute să scoată nimica din curţi, fiind straşnică fortuna (fiind fortuna foarte straşnică P> M,P// 6 după mănăstiri ad. şi biserici B,D,E,G,V/ arsu B,C// 7 după sărit ad. focul B,D.C,E, G,V/ pînă Cjj 7-8 domneşti de s-au aprinsu şi curţile şi au alergat slujitorii şi oamenii din tîrgu (lipseşte din tîrgu D) să le stîngă şi n-au putut, ce au arsu de tot B, D,E,G,V//8-9 arsu1~2C/ Care atuneea arzind curţile (domneşti D), multe lucruri domneşti scumpe (scumpe domneşti D) au arsu B,D,E,G, Care atuneea multe lucruri scumpe, domneşti, au arsu V// 10 nemică B,C/ scoată B, scoată Cj să scoată nimica Gj din Cj din curtea domniască, de fortuna mare ce era D]că apucasîe de cu-prinsesie focul de toate părţile B,E,G,V/ după era ad. că cuprinsesîe focul de toate părţile D// 11 68]70 V, 71 M, lipseşte P/ lipseşte După aceasta M,P// 11-13 Dupre aceasta (aceîa E,G) s-au apucat Mihai-vodă (lipseşte vodă G) de au făcut curţile domneşti de nou, (şi cu doao părţi D) mai bune şi mai frumoase de pre cum (de cumD) eraîntîiB,D,E,G,V//ll-12 Mihai-vodă de li-au zidit de nou, mai bine şi mai frumoase Cj Mihaiu voevoda s-au apucat di au făcut alti curţi domneşti, cu mult mai buni şi mai frumoasă decît acele dintîi M,P// 13 întii 1-2 B,C/ lipseşte că întîiu era mai proaste V,M,P//14 după dat ad. atuneea B,D,E,G,V/ de B,C/ zece C]şeasezăcide B.TL.G.Yj dupăbaniad. înpărăţiia V//14-15 milă, rădicînd din birul ţărîi, ca (din bir, ca V) să să facă curţile domneşti B,E,G,V/ curţile domneşti C,D// 14-4 Şi la cheltuiala făcutului (a P) curţilor domneşti au dat şi Poarta milă 10 pungi bani (zăci pungi bani milă P). Iar pînă a (să MJ> găti curţile celi domneşti Mihaiu voevoda au trăit în curţile cumnatului său, a lui Ioan Păladii şi întru a lui Costandin Costachi Xegel, fiind amîndoaî curţile alăture M,P// 15 Iar pînă a găti curţile domneşti, domniîa s-au mutat în C, Iar domniîa atuneea, pînă a găti curţile domneşti, s-au mutat în Bj lipseşte Iar... curţile V//15-3 Iar domniîa, pînă a (să E,G> găti curţile domneşti s-au mutat în neşte curţi boereşti de au şezut anume în casele lui Ion Păladii biv-spătar şi a lui Costantin Costachi vel-spătar, că era aceste curţi B,E,G//
685
i. 409 domneşti, în nişte case boereşti / în tîrgu, anume în casele cumnată-său, lui Ioan Paladi biv-spătar, şi într-a lui Costantin Costache vel-spătar, fiind acestea curţi amîn-doao alăturea.
5 69. Iară după aceasta scos-au Mihai-vodă pre ţară desetină ţărăniască de stupi îndoită şi de mascur<i>, de au plătit tot omul, şi ţăran, şi boiar, şi mazil.
Şi făr<ă> zăbavă trecut-au preste giurămînt şi au stricat legătura sfinţilor patriiarşi, şi au scos văcărit, de i-au 10 rămas blăstăm pîn-acmu, că-1 scot şi alţii.
Şi au scos de moară cîte 2 ug<hi>, şi de prisacă cîte 2 ug<hi>, şi de ţigani cîte 2 ug<hi>. Dar apoi de ţigani au făcut legătură. Şi vecinii boereşti şi călugăreşti încă nu-i da cu price, că i-au adus din rae, alţii că sint moşteni. Foarte 15 pre rar, de avea boîariul pre mari dovadă şi scrisori, de-i da. Şi dzicea să-ş caute ţăranul giurătoriu, să s-îndrepte. Şi aşea foarte bine să îndrepta oamenii, eşind din vecinătate.
Ce aemu mazilii nu s<ă> mai pîrîe cu vecinii să-i tragă, ce ţăranii trăgea pre mazili la giudecată.
1-19 lipsesc V// 1 lipseşte în tîrgu C/anume C, lipseşte D/// 2 cumnatu-său Cj Ion Păladii C,D/ biv-vel-spatar şi în casele lui C.D// 3 Costachi Cf vel-spatar Cf aceste curţi boereşti Cjj 5 69J73 M / lipseşte Iară B.E.G,/ după]dupre B,E/ lipseşte Iară după aceasta M,P/ Mihai voevoda au scos pre ţară M,P// 6 desetină B/ lipseşte ţărăniască D/ ad. ulterior ţărăniască Aj lipseşte ţărăniască de stupi M,P/ indoită de stupi B,C,E,G/ lipseşte şi de mascurii) de M,P/ mascuri B,C/ de3]şi B,E,G//7 şi aşa au plătit şi ţăranii şi mazilii M,P/ şi boîar şi mazil şi ţăran B.E.G// 8 fără B,C, fără de D,E// 8-10 Mihaiu voevoda au călcat legătura şi blestămul {a M) sfinţilor patriarşi şi iarăş au scos văcăritul de au rămas acel blăstăm asupra lui M,P// 9-10 au scos văcărit şi după acela l-au scos şi alţi domni, mulţi ani. Cjj 10 mult blăstăm de la norod, că l-au scos şi alţii dupre aceia, mulţi ani B, E,G/ lipseşte pîn-acmu, că-1 scot şi alţii M,P// 11 şi de moară B,E,G/ 2 ug(hi)1-2] doi galbieni B, doi galbeni C,D,E,G// 11-13 Mai făcut-au {Mihai-vodă P> şi alti obiceiuri răii. Au scos cîti 2 galbini de moară, doi <galbini M> di prisacă, 2 {galbini M> de fiişticari ţigan. Mai pre urmă pentru ţigani au făcut legătură. M,P// 12 şi ţigănă-rit, de tot ţiganul cîte doi galbieni B,E,G/ 2 ug{hi>2]doi galbeni C,D// 13 după legătură ad. să nu mai dea B,C,D,E,G/ ŞijAşijdereapre B,E,G, Şi pre C,D, lipseşte M,P/ călugăreştijmănăstireşti E,G,M,P/ lipseşte încă M.P//14 cu pricejeu price, dzicînd D, zicînd M,P/ că i-au adusjcăsînt M,P// 13-14 încă nu-i da lesne stăpînilor săi carii era cu pricîe {pricină E,G), dzicînd că i-au adus pre unii din raia, iar altor vecini le dzi-cia că sînt moşîani {moşteni, răzeşi E,G> B,E,G, încă nu-i da carii era cu price, zicînd pre unii că i-au adus din raia, alţii că sînt moşeni Cjf 14 iar alţii zicea că sînt moşiani Bj iar alţii sînt moşneni M,P// 14-16 Foarti şi pre rar boîar di ave îndreptare scrisori cu dovezi, şi aşa îi da. însă întîiu zise {îi zice P) să-şi gătiască {găsască P> ţăranul M,P// 15 mare B,C// 16 să să îndrepteze B,E,G, lipseşte M,P/ aşîa B, aşa Cjj 17 lipseşte foarte bine M,P/ după oamenii ad. ţăranii B,E,G/ eşind]şi eşiîa M,P// 18 actim CJacum, de la o vreme D, de la o vreme B,E,G/ să Bj pirîîa B,C/ vecinii lor B,E,G/ după tragă ad. la giudecată D// 18-19 Şi la atîta au rămas de nu mai trăgia boerii, mănăstirile şi mazilii pre ţărani la giudecată, ci ţăranii pre dînşii M,P// 19 după trăgea ad. pre stăpînii lor B,E,G/ după mazili ad. pre stăpînii lor Bjj
Acestea toate obiceaiuri au rămas în ţară. Vechindu-să domniîa, nu s<ă> mai temea că-i va mai strica nime, nemic.
70. Ţara să întemeîasă în dzilele lui. Să înmulţis<ă> oa-5 menii şi să lăţis<ă> satele, că era om foarte chivernisitor. / '        Pîinea să făcea în dzilele lui foarte bună în toţ anii.
Stupii în doao veri s-au făcut buni, iar în celelalte proşti.
Vitele era mai în toţi anii bolnave, de muriîa. Fîn şi vin
mult în toţi anii era. 10      Bani mulţi în ţară, la neguţitori, de-ş prinde oamenii
<nevoile>. Zlotaşii nu vindea vitele, că nu-i sirguîa cu
istovul banilor. Din prostime, pre cine-1 ştiîa că are cîte
ceva, îi şi găsiîa pricină şi-1 închidea şi-i lua trei, patru
sute de lei, sau şi mai mult.
15 71. Doamna lui era foarte milostivă. Multe biserici şi mănăstiri stricate au acoperit şi le-au tocmit. .Şi oamenii) scăpaţi îi miluîa, şi pe fete sărace le grijiîa şi le mărita.
1 — 4 lipsesc V// 1 — 3 lipsesc M,P// 1 Aceste B,C/ învechindu-i-să B, înve-chindu-să D,E,G// 2 nu să temea B,E,G/ nime, nemică B// 4 70]71 V, 77 M, lipseşte C,Bj lipseşte Să înmulţis{ă) oamenii B,E/ să întemeîasă bine în zilele lui si să lăţisă Gjj 4—5 în zilele lui Mihaiu voevoda, ţara să intemeîasi. Oaminii să înmulţisă, satile să lăţisă, fiind el {om M) foarti bun {şi P) chivernisitoriu M,P// 5 lăţisă B, lăţisă Cj chivernisitoriu C, chivernisitor bun B,E,G,V// 6 Şi pîine B,E,G,V/ făcîa B/ lipseşte în dzilele lui foarte M,P/ zileli Cj toţi Cj lipseşte în toţi anii B,E,G,V// 7 doao verijdoi ani B,C,E,G,V/ iar in ceialalti ani {s-au făcut M> mai proşti B,C,E,G,V,M/ celelalte veri mai proşti Bjj 8 lipseşte era M,P/ lipseşte Vitele era... de muriîa. V/ lipseşte în toţi anii Gj era bolnave mai în toţi anii B,C,E/ era bolnave M,P< de]şi M,P/ lipseşte şi M,P// 9 lipseşte era M,P// 10 lipseşte M,P/ la]era la D/ la neguţitori era, de da oamenilor de-ş prindea nevoile B,E,G,V/ prindea Cjj 11 viţeii C, viţeii din ţinut B,E,G,V, vitile oaminilor M,P/ nu-i sirguîa C] nu-i grăbiîa M,P, nu-i sîrguiîa pre oameni D, nu-i sirguîa cu zapcii pentru B,E,G// 12—14 lipseşte Din prostime... şi mai mult. V// 12 lipseşte banilor M,P/ Din]Iar din B,E,G/ pre cine îl ştiîa B,C/ are B,C// 13 lipseşte şi Cj vreo pricină B,C,E,G/ Mihaiu voevoda pre cini ştiîa din cei proşti că ari cîti ceva M,P/ luoa B,C/ trii B.CJcîte M,P// 14 lipseşte de M,P lipseşte sau B,E,G/ mult]bine Gjj 15 71]72 V, 79 M, lipseşte E,P/ Iară doamna B,E,G,V// 16—17 mănăstiri şi biserici li-au dires, li-au tocmit şi li-au acoperit. Şi pre oamenii scăpaţi şi săraci B,E,G/ stricate li-au dres, li-au tocmit şi li-au acoperit. Şi pre oamenii {cei săraci V> şi scăpaţi îi milnîa {şi-i ajutoriîa V) D,V/ Pre oamenii cei săraci M,P// 16—18 mănăstiri stricate li-au dres şi li-au tocmit şi li-au acoperit. Şi pre oamenii săraci şi scăpaţi îi agiutoriia şi-i miluîa, pre fete sărace le îndzăstra şi le mărita şi alte multe milostenii şi bunătăţi făcea. C// 17 lipseşte şi1 M,P/ pre Bj pre fetile celi M,P/ grijiiajinbrăca M,P/ după grijiîa ad. le îndzăstra B,E,G,V// 18 după mărita  ad.   făcîndu-şi  pomenire V//
686
687
72. Mihai-vodă de la o vreme începus-a îndrăzni, şi multă vărsare de sînge făce în oamenii cei vinovaţi, cum s-ar dzice furii, tîlharii. Nu avea nici o trecere sau milă de ertare, oricît de mică de i-ar hi fost greşala.
5 Pusese 4 furci mari de bătusă înainte porţii, unde-i aemu fîntîna, de sta acolo aşădzate. Şi mai în toate dzilele spîndzura tîlharii de picioare sau de susiori, cu capetele în gios, cu pilele goală. Şi punea pe calo de-i bătea cu puha, cît nu putea / merge boiarii la curte de ţipetele lor.
10 Şi pre o parte făcea şi bine, că să sterpis(ă> tîlhăritul. Iar mulţi periîa şi drepţi; că avea un armaş mare, grec, Panaiute ce-au fost cîrşmar la Ţarigrad, lacom şi fără suflet. Şi pe gura aceluia mulţi pătimiîa.
73. Tîmplatu-s-au atuneea, grecii carii era a lui Mihai-15 vodă capichihai şi alţii ce slujiîa la dînsul di-au început a
să sfădi ei înde ei. Şi s-au făcut 2 cete şi să pîrîe totdeauna la Mihai-vodă, să-ş mănînce capetele. într-o ceată era Costantin post<elnicul> şi cu frate-său Manolache, chiurci-
1 7-2]73 V, 80 M, lipseşte Pjj 1-3 Iară in dzilele (zileli C> lui Mihai-vodă oamenii cei vinovaţi, cum s-ari zice furii şi (lipseşte şi B> tîlharii nu avea nici o trecere (trecere C> B,C,D,E,G// 1-4 La Mihaiu voevoda furii şi tîlharii nu ave nici o milă, sau ţrecire, sau ertari; ci măcar di I-ar (de ar P> fi fost greşala cît de mică, îndată îl spînzura M,P// 1-13 lipseşte şi înlocuit cu: Iară în dzileli lui Mihai-vodă oamenii cei răi, cum s-ar dzice furii, tîlharii, nu avea nici o trecere s-au milă de ertare. Şi pre o parte făcea şi bine, că să sterpisă tîlhăritul, de nu era tîlhari mulţi în ţară V//4 hi]fi B,C/ după greşala, adaos de mîna lui Kogălniceanu, în subsolul manuscrisului: îi spînzura. Pus-au înaintea porţii, unde este acum cişmeaoa, patru furci mari şi în toate zilele spînzura tîlharii de picioare, cu capetele în gios, cu peile goale.Şi poruncea călăului de-i bătea cu puha. Şi atîta striga de nu putea merge boerii la curte de ţipetele lor Gjj 5-6 Pus-au înnainte porţii, unde Iaste acum ciş-meoa, patru furci mari aşăzati. Şi în toate M,P// 6-10 Şi mai în toate zileli periîa furii şi tîlharii. îi spîndzura şi cu alte morţi îi omoriia. Şi pe o parte B,E,G/ Poron-cila de-i spînzura şi-i omoriia (şi alte morţi groznice îi omoriia D). Şi pre o parte C,D// 7 sau]şi M, lipseşte P//8 pieile M,P/ punea]poronce M.P/pe calo']calăuluiM,P// 9 după puha ad. şi atîta striga M,P/ cît]de M,P// 10 lipseşte Şi M,P/sterpisă B,C/ după tîlhăritul ad. de nu era D, din Moldova M,P// 11 Iar] însă M,P/ Iar mulţi poate or fi perit şi drepţi Cj drepţi]fără dreptăţi M, făr(ă> de dreptăţi P/7 12 lipseşte Panaiute B,E,G/ lipseşte Panaiute, ce-au fost cîrşmar la Ţarigrad C/ce-au fost] ce fusesie D/ce-au]cari au M,P/ la]în M,P//12-13 lacom (şi M> fără(deP) frica lui Dumnezău, anumi Panaiti M,P/ ad. marginal Panaiute A; lipseşte lacom şi fără suflet D// 11-13 armaş mare, grec, şi era om lacom şi fără (de E,G> suflet, că fusesie şi cîrşmar mai înnainte vreme la Ţarigrad. Şi pe gura aceluia mulţi pătimiîa (şi unii şi periîa E,G> B,E,G// 13 acelula]lui M,P// 14 lipseşte 73 V// 15 capichihai la Ţarigrad C, capichihai la Ţarigrad B.D.E.G/ de au B,C// 16 ei2]iei B,C/doao B,C/ pîrîia *B,C/totdiauna C.lipseşte B,E,G// 17 capetile B.Cjdupă capetile ad. unii altora B,D,E,G/Şi într-o B,C,D,E,G,V/7 18 Costantin post(elnicul> Ipsilanti C, Costantin Ipsilanti vel-post(elnic) V/' Manolachi Cjj 18-1 Costantin Ipsilanti vel-postelnic şi cu fiiu-său Enachi-aga şi cu Manolachi chiurci-başîa înpărătescu, fratele postelnicului Constantin Ipsilanti şi cu alte B,E,G//
başîa împărătescu, şi cu alte rude a lor, iar într-altă ceată era Tudurache capichihae şi cu un doftor, ginere lui, şi cu Iusufache-aga.
Şi să pîrîe o ceată pre alta la Poartă, cum au mîncat 5 sute de pungi de bani din ţară. Că Mihai-vodă tăîas(ă> şi acest obiceaiu, de nu mai trimitea boiari la Poartă pentru nevoile ţării, să vadză ce să cheltueşte acolo, că credea numai pre greci. Şi aemu nu numai la Poartă nu mergea boerii, ce şi la visterie nu mai întră, să ştie cînd 10 ies nevoile ţărîi, să prînduiască ei'. Ce cînd vrea să scoată ceva, cu grecii sfătuia şi porniîa în ţară boernaşii lui, cu taină, ştii ca cum ar purcede uh ceambul tătărăscu în f. 4iov   pradă noapte, cu taină, în toate părţile. / Şi boiarii cei de ţară nu ştiia nemică. 15     74. Deci poate-fi fiind voia lui Dumnedzeu săgreşască, au lepădat pre oaste grecilor cea de frunte şi i-au gonit de la dînsul, de s-au dus la Ţarigrad, şi au priimit lîngă sine pre cei blăstămaţi, de să sfătuia cu dînşii.
Şi aşea, priimind pre aceia, încă şi numele său cel bun 20 de uşă deschisă ce-1 avea cătră toţi, de întră şi copii(i>, l-au stricat acei greci blăstămaţi, alăturîndu-s(ă> pre lîngă dînsul, şădzînd tot cu dînşii de s(ă> sfătuia şi pre nime nu lăsa să între în cas<ă> să-ş plîngă jalobele.
75. Atuneea, la acea vreme, fugis(ă> şi cîţva boîari
1 înpărătescu Cj ad. marginal şi eu alte rude a lor Cj iară B//2 Tudorachi capichihaia B,C,E, V/ginere aluiB,C,D//4 pîrîîaB,C/h'^sfs/eIa Poartă G,V/cum]cum că B,E,G, V//5 tăiase Bjj5-14 lipseşte Că Mihai-vcdă... nu ştiîa nemică. V//6 lipseşte şi G/obiceai
B, C/ repetă boîari B/ţării B.C//7. cheltuîaşte B, cheltuiaşte C//8 lipseşte că credea numai pre greci B,E,G/acum Cjj 9 nu mergea C, că nu mergea B,E,G/ boiarii B, boiarii C/vistieriîe B, vistierie Cj să ştiie B//10 lesjeşiîa B,C,E, G/ei]îei B,C/ secată
C, E//llnumai cu grecii (să B,E) sfătuia B,E,G/să sfătuia Cjlipseşte în ţară B,E,G/ boerenaşii B,pre boerenaşii C//12 ad. marginal purcede D/ceambur C.E/tătărăscu B.C//13 noaptea B,C/ceambur în pradă tă(tă)râsc, ncaptea Gj boerii C/cei mai G, cîei mari B//15 Decii B.C/ să]ca să B,E,G//16 după lepădat ad. Mihai-vodă V/cîa Bjj 16-17 lipseşte şi i-au gonit... la Ţarigrad V// 17-18 lîngă sine pre ceata grecilor cei mai blăstămaţi E.G//18 mai blăstămaţi B,V//19 aşîa B, aşa C/aceîa C/acei greci blăstămaţi,încă B.JL.Gjlipseşle său B,E,G,V//20 avea de cătră B,E,G/copiii B,C// 21 alăturîndu-să B]fiind Cjlipseşte alăturîndu-s(â> pre lîngă dînsul V//22 şezind C, şi şezind B,E,G/ să sfătuia Bj nimenea C//23 casă Bj jalobele sale B,E,G,V//24 Iară atuneea B,C,E,G,V/vreme B.Cjdupă vreme ad.în anul 7234, mart(ie) 20 C/fugisă Bj lipseşte şi C/cîţiva Bjj 24-3 Din Ţara Munteniască au pribegit in Moldova cîţiva boeri şi să ruga lui Mihaiu voevoda să scrii la Poartă să pîrască pre Necolaiu voevoda, domnul muntenescu,şi să mîargă Mihaiu voevoda domnu în Ţara Munteniască. Mihaiu voevoda au părăsit dragoste de cătră boerii moldoveni,ci tot sfatul şi sco(a)tire birului,cum şi banii visteriii era în mîna grecilor. Grecii s-au făcut doo ceti şi nu înceta a pîrî la Poartă unii pre alţii.Mihaiu voevoda nu vre să triimaţă boeri moldoveni la Poartă,după cum era obiceiul întîiu,ca să facă jalobă pentru ţară, ci toată nedejde lui era în greci M,P//
688
689
i. 411
din Ţara Muntenească aice, jăluind de Neculai-vodă, şi s<ă> ruga să scrie la Poartă, să pîrască pe Neculai-vodă şi s<ă> fie el domn Ţărîi Munteneşti.
76. Tot atuncea, pre acea vreme, găsitu-s-au şi un 5 copil de creştin muncit de bezzaconicii jidovi în chipul
muncilor domnului Iisus Hristos. Şi au prins pre cîţva jidovi di-au pus la închisoare. Şi nu i-au giudecat, ca pe nişte jidovi, mai degrabă, să fac<ă> ce le va face, ce i-au ţinut la închisoare, gîndind doar a lua de la dînşi<i> bani 10 mulţi. Şi încă au scris şi la Poartă, ca ş-îmbunedze pre veziriul, să apuce şi pre jidovii de la Ţagrigrad, să ia / şi Poarta o sumă de bani.
77. Deci, cum au oblicit solul lui Antihrist, pazar-
1-2 Munteniască B,C,D/aicea în Moldova jeluind B.Vjdupă Munteniască ad. aicea la Mihai-vodă în Iaşi, anume acei boiari: Nicolai Rusăt vel-log(o}făt, Manolachi Lambrino vel-cliuce(r), Ion Dediulescul cliuce(r),şi alţii,pînă în noao boiari, jeluind de Nicolae-vodă de multe asuprele şi să ruga lui Mihai-vodă C, de la Nicolai-vodă de multe ori asuprele.anume Nicolai Rusăt, vel-log(o)făt,Manolachi Lambrino, vel-cliucear, Ioan Dediulescul cliuce(r), Afenduli vel-şetrar, şi alţii, pînă în noao boiari.Şi au vinit la Iaşi, martie în 20 de zile, laMihai-vodă.jeluind de Nicolai-vodă şi să ruga să scrie D/aicea în Moldova, anume Nicolai Rusăt vel-logofăt şi cu frate-său Ioniţă Rusăt vel-cliucear şi alţii,pînă în noao boiari,jeluindu de Neculai-vodă şi să ruga lui Mihai-vodă să scrie E,G/Nicolae B,V/să ruga lui Mihai-vodă să scriîe B.V//2 preC,V/NicolaeB, NicolaiC//3 să fieC, să file V/domnu B.C//4 76]85 M, lipseşte P/Tot pre atuncea, la acea vreme B,V/ vreme C/pre]la E,G/găsitu-s-au la Orheiu V//4-5 Blăstămaţii de Dumnezău, jidovii, au muncit pre un copil creştinescu chilar (care P> în chipul M.P//5 creştin B,C/ jidovi](di C> cei fără de lege jidovi C.D//6 domnului nostru P/ după Hristos ad. Iar acel copil au fost din sat din Oniţ-cani.de la ţinrtul Orhîiului B,C,D,E,G/Şi]Decii B,D,V, Decii au poroncit Mihai-vodă de E,G, S-au înştiinţat Mihai voevoda M,P/prinsu B,C/cîţiva Bjjldupă jidovi ad. în Iaşi B,D,E,G,V/de i-au pus C]şi i-au pus B,E,G, şi i-au ţinut multă vreme M,P/inchisoare Cjdupă închisoare ad. făcînd şi un ocol mare (spinit E,G)de laturea tirgului şi aducînd paie multe,spăriindu-i că-i va arde. B,E,G/judecat B/preB,C// 7-9 lipseşte Şi nu... i-au ţinut la închisoare M,P//'7-10 lipseşte Şi nu...lua de la dînşi <i> bani mulţi. V//S neşte B/jidovi]Iude jidovi G/degrabă]în grabă B,C,E,G/facă B.C//9 după închisoare ad. multă vreme C/gîndind]socotind M,P/doar]că M,P/ gîndind că a luoa bani mulţi dela dînşii C/bani mulţi (mulţi bani P> di la dinşii M,P/ar luoa B,G, ari lua E//10-11 au scris şi la Poartă la veziriul (viziriul C> ca să apuce şi pre jidovii cei (lipseşte cei C) de la B,C,E,G/ Şi au scris Mihai-vodă şi la Poartă pentru aceasta făcînd ştire veziriului. V, Şi n-au vrut să-i muncească îndată (îndată să-i muncească B), ci încă au scris şi la viziriul toată pricina,ca să îa şj viziriul bani di la ariîa jidovi,iar el să să înbunezi M,P//11 cei de la Ţarigrad D//12 somă B,C]samă E//13 Decii B,C/bazarghidianul B,C,D,E,G//13-2 Bazarghi-denul, jidovul cel mari,solul lui Antihrist, s-au înştiinţat de acest lucru, carile era la Ţarigrad şi au şi început a cheltui mulţimi di bani şi au amestecat cu vorbi pre Mihaiu voevoda M,P//
ghidianul, jidovul cel mare de la Ţarigrad, au şi început a cheltui bani şi a amesteca pe Mihai-vodă. Şi au trimis pe un agă a veziriului şi au slobodzit pe jidovii carii era aice. Şi au scris să le dea pace. 5 78. Aşijderea şi Neculai-vodă, după ce-au oblicit c-au pribegit muntenii aicea şi-1 amestecă, s-au mîniiat şi au stricat logodna ce făcus<ă> cu feciorul lui şi cu fata lui Mihai-vodă; şi au stricat şi prieteşugul. Ş-au vărsat multe pungi la Poartă, şi au amestecat mai tare el pre 10 Mihai-vodă. Şi au isprăvit de au trimis veziriul un capegi-baş să îa pre boerii pribegi, să-i ducă în Ţara Muntenească.
79. Iară boerii munteni nu era în Iaşi, că-i trimises<ă> Mihai-vodă în Hangu, în munţi, la straja ungurească, 15 cu socoteal<ă> ca aceasta, că să va mîntui de cătră veziriul, că nu sint în ţara lui.
Deci viindu-i doao, trei porunci aspre, numai să-i dea, s-au căit căci i-au trimis acolo la margine, temîndus(ă)
2 a-1 amesteca G/pre B,C/Şi au (şi B,E,G,V> trimis veziriul (viziriul C> pre un agă al său B,C,E,G,V//2-3 Viziriul au triimes pre un agă, carile viind la Mihaiu vcevcda, îndată au şi slobozit pre jidovi M.P//3 pre B.C//4 aicea la închisoare în Iaşi B,E,G,V, aicea închişi la IaşiC, aicea in Iaşi la închisoare D/ după scris ad. veziriul B,E,G,V/ pace Bjlipseşte carii era...pace. M.P//5 Nicolae B, Nicolai C/ce au B,C//6 că au pribegit boiarii (boiarii C) munteneşti (munteni C) aicea în Moldova (aicea la Iaşi C> şi-1 amestecă Ia Mihai-vcdă B,C,E,G,V//5-12 Necolaiu voevcda s-au mîniiat pre Mihaiu vcevcda pentru că I-au priimit pre bcerii munteni ai lui aice.în Moldova. Au stricat logcdna ci {o P) făcusă.că era să ia ficiorul lui pre o fată a lui Mihaiu voevoda. Stricat-au şi tot priîateşugul ci au avut cu Mihaiu vcevcda. L-au pîrît la Poartă.Au dat mulţi pungi de bani şi au isprăvit di-au triimes viziriul un capigi-başa la Iaşi să ia di la Mihaiu vcevoda pre boiarii munteni pribegi (pre bcerii munteni de la Mihaiu-vcdă ce pribegisă P) şi să-i ducă în Ţara Munteniască la Necolaiu voevoda M.P//6 munteniijboiarii munteneşti Bjdupă aicea ad. în Iaşi D//7 făcuse B/ ficiorul B.Cjlipseşte şi2 V//8 lipseşte şi au stricat şi prieteşugul B,E,G,V/ Şi au vărsat C]ŞiaudatB,E,G,V//9pungi'de'tani B,C,E,G,V/amestecat]pîrît B.E.G.V/ el mai tare (tareB>B,C,E,G,V//10 triimis viziriul C//11 başiaB, başîa cu ferman C/ boiarii Cj să ia pre boiarii munteneşti carii era pribegi aicea în Moldova şi să-i ducă B,E,G,V/ Munteniască B.C//13 boîarii B, boiarii C/ trimişi sie B,C,V//13-16 Mihaiu voevoda încă mai înnainti, pînă a nu vini capigi-başa.au fcst triimes pre boiarii munteni la munţi, ]a Hangu,aprcapi de straja ungurîască.adică cu socotială ca aceasta, cum că să va mîntui de viziriul, nefiind bcerii aciia în ţara lui. M,P// 14 lipseşte vodă G/unguriască B,C//15 socotială B,C/' după aceasta ad. gîndiiid B,E,G,V, viziriulC//16 nu sînt C/nu sînt acîei boiari in ţara lui B,E,G,V//17 Decii B,C/viindu-i (viind G) lui Mihai-vcdă B,E,G,V/trii B,C/nun:ai să-i dea pre boiari C/numai ca să-i dea (numaidecît să dea G) pre boiari (boiarii munteneşti V), să nu facă într-alt chip, atuncea s-au căit Mihai-vcdă B,B,G,\jante atuncea: S0 B,E,G,V// 17-2 Deci viind capigi-başa s-au căit că i-au triimes acolo la margini şi îndată au triimes pre Costandin M, P//18 s-au căit Mihai-vcdă pentiu căci D/triimis C,trimis pre boiari B,E,G,Xjlipseşte acolo D/margine B/temîndu-să Bjj
690
691
că nu-i va putea prindă, să-i dea în mîna capegi-başii. Şi au trimis pre Costantin Ruset ca să-i amăgească cu îmblîndzire, cum c-au venit de la Poartă răspuns să-i f- 41 !v   împace Mihai-vodă cu Neculai /-vodă.
5 Iar în urma lui Costantin Rus<e>t vornicul au răpedzit o 100 de seimeni călări, noapte, din Iaşi ca să-i prindză, să-i dea de grumadzi lui capegi-başe, răpedzind şi la Cîmpul Lungu să caute să prindză poticile, să nu scape nici unul. Ce muntenii, avînd iscoade, au prins de veste mai 10 nainte şi au trecut în Ţara Ungurească. Şi s-au întors oamenii lui Mihai-vodă înapoi, fără de nici o ispravă. Şi n-au avut pre cine da pre mîna capegi-başei.
80. Deci, întorcîndus-<ă> capegi-başe la Poartă, au mers pre la Neculai-vodă. Şi l-au umplut Neculai-vodă de 15 bani. Şi mergînd la Poartă, au pîrît pre tare la veziriul pre Mihai-vodă, că nu bagă samă fermanul şi n-au vrut să dea pe boiarii munteni.
1 lipseşte putea CJ prinde B,C/ în]pre B,C,E,G,V// 2 triimis Cj Rusăt vornicul B,C, E,G,V/ să-i amăgiască B,C]să-i poată amăgi M.P//3 înblînzire B,C/ cum]sălespui cum M,P/ că au vinit B,C/ răspunsu B,C/.răspuns di la Poartă M,P//4 înpace B,C/ Nicolae B, Nicolai C//5 Rusăt CJ au răpezit pre aga şi pre vtori-comis şi pre porucinicul şi pre stegariul de copii cu o sută de slujitori siimeni CJJ 5-7 Iară după ce ău purces Costantin Rusăt vornicul au şi răpezit în urma lui o sută de siimeni călări noaptea din Iaşi (au şi trimis în grabă pre aga cu doao sute de siimeni călări din Iaşi, noap-teaE,G), casă-i prinză pre boiari, să-i dea pre mîna capegi-başii B,E,G,V//5-6 Ruset vornicul, mai în 12 zile, au răpezit pe aga şi pre comisul al doilea şi pre porucinicul şi pre stegariul de copii cu o sută de slujitori siimeni noaptea din Iaşi, ca să-i prinză pre boiari, să-i dea D// 5-8 Iar după ci au purces Costantin Rosăt, au (mai M) triimes şi 100 siimeni călări ca să-i prinză pre acei boeri şi să-i de în mîna lui capigi-başa. Triimes-au şi la Cîmpul Lungu să prinză toati poticile, să nu scapi nici un bo-îar munt(i)an. M,P// 6 după Iaşi ad. mai în 12 zile Cj să-i de pre mîna capegi-başii Cjj 7 răpedzind Jtriimiţind E,G// 7-8 la Cîmpul Lungu, să prinză cîmpulungenii toate poticile (piticile E) E,G// 8 lipseşte să caute B,V/ după prinză ad. cîmpulungenii toate B,V// 9 CeJBoerii M,P/ Ce boiarii munteneşti B,D,E,G,V, Ce boiarii munteni Cj munteni M,P/ după iscoade ad. în Iaşi B,C, iscoade în Iaşi la frate-său Costantin Rusăt vornicul E,G, iscoade în Iaşi, oameni de ai lor V/ prinsu B,C/ mai înnainte B.C.E,G,UpseşteVJ j 10 Unguriască B,C/ întorsu B,C//11 Oaminii lui Mihaiu voevoda s-au întorsu M,P/ înnapoi C, lipseşte B,E,G,M,P/ lipseşte înapoi fără de nici o ispravă V//12 ŞijMihaiu voevoda M,P/pre]în M,P/da]să dea B,E,G,V/ mîna lui Pj başii B,C,V//' 13 80]81 B,E,G,V, 91 M, lipseşte P/ Decii B,C/ întorcîndu-să B/ başîa B, C/dupăfPoartă ad. la Ţarigrad E//14 au mersu B, au mărsu Cjdupă mărsu ad. pin Ţara Munteniască E,G// 13-15 Capigi-başa au purces din Eşi la Ţarigrad. Au mers prin Ţara Munteniască pre la Neculai voevoda, iar Neculai voevoda l-au umplut de bani. Au vinit capigi-paşa la Poartă M,P// 14 Nicolae1-2 B, Nicolai1-2 Cj um-plutjjdăruit V/ de banilde daruri şi de bani B,E,G, de bani şi de daruri C, cu multe daruri şi cu bani V//15 după mergînd ad. capigi-başîa B,G,V, la capegi-başîa E/ viziriul C//16 după vodă ad. zicînd V/ că n-au băgat în samă B,E,G, nu bagă în samă C,V//15-16 au pîrît pre Mihai voevoda la viziriul foarti tari, zicînd că n-au băgat în samă fermanul împărătescu M.P/j 17 pre B,C/ munteni B,C//
81. Acestea audzind veziriul, tare s-au mîniîat pe Mihai-vodă. Deci Neculai-vodă şi cu Costantin postelnicul şi cu frate-său Manolache chiurci-başa, ce avea cinste la veziriul, şi cu pazarghidian jidovul s-au făcut tot una şi 5 au cheltuit şi au mazilit pre Mihai-vodă. Şi au pus domn pe nepotul lui Neculai-vodă, anume Grigorie Ghica terdzi-manul: iar terdziman au rămas frateli lui Grigorie-vodă.
Aşea l-au adus pre Mihai-vodă păcatele, de s-au lepădat de slugile cele puternice şi s-au potrivit minciunilor celor 10 blăstămaţi. /
f • 412 82. Deci îmbrăcînd caftan de la Poartă, Grigorie-vodă
au trimis pre un capegi-baş cu mazilie aicea în Iaşi, împreună cu Enache-aga, fecior lui Costantin post<elnicul>. Şi cetindu-i ferman de mazilie duminecă în 26 dzile a lui 15 septe<m>vri, pus-au căimăcani pe Costantin Costache vel-spat<ar> şi pre Sandul Sturdzea vel-ban. Şi l-au grijit bine, ca pe un domn, cu tot ce i-au trebuit. Şi a patra
1 81]82 B,E,G,V, 92 M, lipseşte Pj Aceste audzind B,C, lipseşte M,P/ Atuneea auzind veziriul aceste EJ viziriul Cj s-au mîniîat fo(a)rti tari M,P/ pre B,C// 2 voevoda1-2 M/Decii B,C, lipseşte M,P/ Nicolae B, Nicolai Cj lipseşte şi cu M,P/ postelnicul Ipsilanti B,E,G,V// 3 lipseşte şi M,P/ frateli-său M,P/ Manolachi Cj Manolachi ce era chiurci-başe înpărătescu EJ başia C, başîa înpărătescu B,E/ ce]carii M/ cinste]tre-cire M,P// 4 bazarghidianul B,C,D,E,G/ după jidovul ad. acel mare C, jidovul cel mare de la (din G> Ţarigrad B,E,G,V/ s-au făcut tot una]toţi s-au unit M,P, lipseşte B,E,G,V/ lipseşte şi2 B,E,G, V//5 şi cheltuind M,P/ după cheltuit ad. multe pungi de bani B,E,G,V jlipseşie şi1 M.P//5-6 voevoda1-2 M/au pus viziriul domn Moldovii M,P/ domnu B.C//6 pre B,C/Nicolae B, Nicolai Cj anume C, pre anume B,E,G,V]pre M,P// 7 fratele BJ Grigorii C/ lipseşte iar terdziman au rămas frateli lui Grigorie-vodă M, PJ după vodă ad. pre anume Alexandru B,E, Alexandru Ghica D,G,V// 8 Aşîa B, Aşa Cj Aşa l-au purtat păcateli pre Mihaiu voevoda, pentru că s-au lepădat M,P, Aşîa s-au tîmplat lui Mihai-vodă de s-au lepădat V/ păcatele]slugile lui CJ de s-au le-pădat]de i s-au întîmplat că s-au lepădat B,E, G//9 slugile lui cele harnice şi puternice B,E,G,V,/ puterniceC]vrednice M,P/ protivit B,C/minciunilor]mincinoşiior M.P//10 celor blăstămaţi]slugilor celor blăstămaţi B,E,G,V/ lipseşte M.P//11 82]83 B,E,G 84 V, 94 M, lipseşte PJ Decii înbrăcînd caftan B, Decii înbrăcînd caftan de domniîe, Cj Grigorii Ghica voevoda Cjj 11-12 Grigori Ghica voevoda au înbrăcat caftan de domniîe, au triimes la Eşi capigi-başa cu maziliia, înpreună cu M,P// 12 pe Bj başîa B,C/ cu maziliia la Mihai-vodă aicea B,E,G/ maziliia CJ înpreună B,C// 13 Ianache B, C,E/ aga Ianache G,V/ ficiorul B,E,G/ ficior postelnicul Costantin Ipsilanti Cj Costandin Ipsiles M,P/ Costantin postelnicul Ipsilanti E,G/ postelnicul Bjj 13-15 Septemvrie (în M> 26 zile au sosit la Eşi. Au cetit fermanul de (domnie şi P> mazilii, au pus M,P// 14 de maziliia lui Mihai-vodă B,E,G,V/ duminică B,C/'doaozăci Şi şasîe de zileC/dezileB,E,G//15ai. marginal a lui septemvrii V/ a lui septemvrie in (lipseşte în E> anul 7235 B,D,E,G/ septemvrie Cj caimacami B,C/ pre B,C/ Costachi B.C//16 spătar B,C/ pre B.C//17 domnu/cu de(lipseştede C> toate cele ce B,C,D.E,G,V/ Caimacamii au grijit pre Mihaiu voevoda bine (bine pre Mihaiu-vodă P> M,P//
692
693
dzi, gioi sspte<m>vri 30, au eşit Mihai-vodă din scaon din Iaşi, can pe o bură de ploae, petrecîndu-1 toţi cu mare cinste.
83. Vrut-au atunce o samă de mazili să-i facă gîl-5 ceavă, să lege ştubeîe deşerte, să le spîndzure pre lingă
drum, pre unde a trece Mihai-vodă, pentru căci li-au rămas de la dînsul obiceaiu de deseatin<ă> de stingerea caselor. Numai căimăcanii n-au lăsat să-i facă acea ocară, scriind Grigorie-vodă de la Ţarigrad. 10 Aşijderea şi postelnicul învăţas<ă> pre Enache-aga, să nu ştie că face cineva vrun supăr lui Mihai-vodă; măcar că el le-au făcut lor ruşine, cînd au purces din Iaşi, dar ei nu trebuie să-i facă lui, că le-au fost stăpîn.
84. Tîmplatu-s-au atuncea la maziliîe de au fost can 15 degrabă şi au rămas boiarii plini de datorii, că dedesă
bani împrumut şi nu apucasă să-i ia. Că-i punea pre boîari<i> zlotaşi şi-i făcea de istoviia înainte cu bani turceşti. Lua noi şi da vechi. Şi au rămas mazilii stînşi. / f- 412v       85. Aşijderea  şi turcii balgii încă împrumutas<ă> 20 pre Mihai-vodă cu bani noi, să ia vechi. Şi cu ceară, cu
1 joi în triizăci de zili a lui septemvrie au eşit B,E,G, joi septemvrie (lipseşte septemvrie V> în triizăci de zile au eşit C,D,V, lipseşte gioi M,P/ dinjde la V/ voevoda M/ lipseşte din scaon M,P/ din scaonul domniii din Iaşi C// 2 lipseşte can pe o bură de ploae'M,P/ pre B,C/ploaie B,C pitrecîndu-1 B,V// 4 83]84 B,E,G, 96 M, lipseşte P/ atuncea B/O samă di mazili s-au sfătuit să legi M,P// 4-20 lipsesc V// 4-8 lipseşte Vrut-au atunce... acea ocară Cjj 6 pre unde era să triacă B,E,G,M,P/ voevoda M/ pentru că E, G//7 obiceai B/ lipseşte de2 G/desetină B/ dejspre M,P/ casălor B//8 NumaiJIar M,P/ caimacamii B/ nu i-au lăsat G,M, P// 9 Grigorii C/ Grigorii Ghica voevoda au (fost M> scris la caimacami M,P/ lipseşte de la Ţarigrad M.P// 10 Costantin postel(ni>cul B, postelnicul Costantin C.D, Costantin postelnicul Ipsilanti E, Costantin Ipsilanti postelnicul Gj învăţase pre fiiu-său Ianache B,D,E,G/ Ianache Cjj 10-13 pre aga Ianachi (să nu facă M> nimi nici un supăr lui Mihaiu voevoda, fiindcă li-au fost stăpîn M,P// 11 ştiie B/ vreun B,C// 12 li-au B, Cj ruşinejnecinste B,C,E,G/ după Iaşi ad. de au mersu la Ţarigrad D// 13 eijîei B,C/ după lui ad. Mihai-vodă necinste E,G/ li-au B,C// 14 84]85 B,E,G, 98 M, lipseşte P/ după maziliîa ad. lui Mihai-vodă B,C,E, Gjj 14-18 Maziliîa lui Mihaiu voevoda s-au întîmplat cam în grabă. Boîarii apucară di-i didesi bani în datoriîe şi au rămas păgubaşi. Pre boiarii zlotaşi cum îi puniia zlotaşi îndată înpliniîa di la dînşii tot istovul. Lua noi şi da vechi. Şi aşa au rămas şi aciia stînşi M,P// 15 didesîe B,C//16 înprumut B,C/ după punea ad. Mihai-vodă B,E,G/ boiarii B, boiarii C//17 fâcia B/ înnainte B,C/ cu bani turceşti înnainte E//17-18 Luoa bani noi B,C/ Lua bani noi şi da bani vechi D, E,G// 18' maziliijboiarii B,E,Gjj 19 85]86 B,E,G, 99 M, lipseşte P/ lipseşte Aşijderea şi M,P/ lipseşte încă M,P/ înprumutase B, înprumutas(ă) Cjj 20 voevoda M/ lipseşte noi M,P/ bani vechi E,G/ lipseşte Şi M, P//20-1 Şi-i didesîe bani pe ceară (şi E,G> pe miiare B,E,G//
miiare, pentru dobîndă lăcomiei, de da mulţi bani. Şi la maziliîe au iămas şi neguţitorii balgii stînşi.
Şi au domnit ţara în rîndul al treile 11 ani făr<ă> trei luni.
5 86. Deci pornindu-s<ă> Grigorie-vodă de la Ţarigrad. eşitu-i-au toată boiarimea înainte la Galaţi. Iară Grigorie-vodă, după ce-au agiuns la Brăila, n-au venit pre uscat, ca alţi domni, ce de la Brăila au şădzut în 2 şeici şi au venit tot pre apă, cu multă pofală,'dzicînd din' trirn-
10 biţă şi din naiuri şi dînd şi din puşci, pînă ce-au agiuns la Galaţi, de s-au împreunat toţi boiarii ţărîi acolo cu dînsul, după obiceaiu. Şi de la Galaţi au purces cu toat<ă> boerimea pîn-aproape de Iaşi. Aşijderea şi din Iaşi eşitu-i-au înainte căimăcanii cu slujitorime şi cu orăşeni'şi l-au
15 băgat cu mare cinste. în S<fe>tii Nicolae, timpinîndu-1
1-2 lipsesc V/1 1 şi cu miiare C,M,P/ lăcomiii B,C/ lăcomiia dobînzii M,P,' de au dat mulţi bani B,E,G, lipseşte M, P//1-2 Şi atuncea la maziliîe B,E,G/ mazilie Cj Deci întimplîndu-să (la M> maziliîe au rămas şi aciia păgubaşi M,P// 2 lipseşte neguţitorii G/ balgiijturcii balgii B,D,E// 3 ad. ulterior făr(ă') trei luni Aj Şi au domnit Ţara Moldovii Mihai-vodă, (Mihai-vodă Ţara Moldovii D> in rîndul al triile, (domniîa D> unsprăzece ani fără de trii luni B,D,E,G,V, Şi au domni Mihai-vodă în domniia a triia unsprăzece ani fără de trii luni C, Mihaiu voevoda în rîndul al triile au domnit ani zăci, luni 9, şi s-au dus la Ţarigrad M,P// 4 după luni ad. Domniia (dintîi a E,G> lui Grigorii-vodă Ghica, nepot de fiiu lui Grigorii-vodă , domnul muntenescu, strănepot lui Ghior-ghii Ghica voevoda (-vodă E,G> celui bătrîn ce au fost la noi în Moldova (în B> anul 7235 (=1727). Cap 94 (lipseşte Cap 94 E,G> B,E,G, Domniîa (mării-sale V>. lui Grigorii-vodă (Grigorie Ghica vcevcda V> nepot de fiiu lui Grigoraşco (Grigorie V)-vodă domnul muntenescu, strănepot lui Gheorghie Ghica-vcdă celui bătrîn ce au fost domnu (la noi C> în Moldova. Cap 94 (lipseşte Cap 94 V> în anii (Anul V) 7235 C,V// 5 86] 1 B,C, E,G,V, 101 M, lipseşte Pj Grigorie Ghica voevoda pornindu-s(ă) de la Ţarigrad C, Dupre ce aii purces Grigorii-vodă de la Ţarigrad B,E,G,V, Grigorii voevoda (Grigorii Ghica-vodă P> s-au pornit din Ţarigrad M,P// 6 boerimea înnainte B,C/ toţi boîarii înainte M,P/ Iar B,C, lipseşte M,P/ Grigorii Cj Iară măriîa-sa Grigorie-vodă V//7 după ce (cie B> au agiunsu B,C/ lipseşte după ce au agiuns... ca alti demni, ce M,P/ vinit B,C// 8 lipseşte de la Brăila B,E,G,V/ şezut B,C]întrat Gj au şăzut, nu ca alţi domni, in doao M,P/ doao B,C/ şeici mări V// 9 vinit B,C/ pohvală B,C/ trîmbiţe B,C// 10 ce au agiunsu B.C//11' înpreunat Cjj 11-12 la Galaţi şi (acolo E,G> s-au înpreonat toţi boiarii cu dînsul după (cu dînsul toţi boiarii pre G) obiceai B,E,G, Ia Galaţi şi acolo s-au înpreonat toţi boiarii carii îeşisă înnainte, pre obiceai V, la Galaţi (i M> s-au închinat toţi boîarii după obiceiu M,P// 12 şi de la Gălaţijlar de acolo M,P/ toată bolarimea B,C]toţi boerii M,P// 13pînă C]şi viind pînă B,E,G,V/ lipseşte Aşijderea şi din Iaşi B,E,G,V,M,P// 14 înnainte caimacamii B,C/ cu slujitorimea C, cu toată slujitorimea B,E,G,V//15 băgat]dus B, E,G,V, adus C,D// 14-2 cu slujitorii şi cu tîrgoveţii. întîmpinatu-l-au arhiereii şi cu tot clirosul bisăricii şi aşa au întrat în Eşi cu mari cinsti. Mers-au în bisărica Sfînţului Necolaiu şi i-au cetit molitvile de domnite sfinţiia-sa părintile Ghior-ghiie M,P// 15 înlpînă în B,C,D,E,G,V/ Sviatii Nicolai B,C/ tîropinîndu-1 B întim-pinîndu-1 Cjj
694
695
şi arhierei<i> cu tot clirosul bisericii. Şi l-au încununat spre domniîe părintele Gheorghie mitropolitul. Şi de acolea, eşind, au întrat în curţile domneşti. /
f. 413     DOMNIÎA LUI GRIGORIE-VODĂ, NEPOT DE FIIU LUI GRI-5 GORAŞCO-VODĂ, DOMNUL MUNTENESC, STRĂNEPOT GHICĂI-VODĂ CE-AU FOST LA NOI. CAP 94. VĂLEAT 7234 <=1726>
1. După ce-au venit Grigorie Ghica-vodă în Iaşi, a treia dzi, pre obiceaiu, au boerit boiarii. Pus-au pre Gavriil Miclescul vel-logofăt, pre Dariie  Donici vel-vornic de
10 Ţara de Gios, pre Costantin Ruset vel-vornic de Ţara de Şus, pre Costantin Costache hatman, pre Costantin, fratele lui Manolache chiurci-baş<ii>, vel-postelnic, pre Sandul Sturdzea vel-spătar, pre Iordache Ca<n>tacuzino vel-ban, pe Toader Paladi vel-visternic, pre Iordache
15 Costache, sin Lupului, vel-stolnic, pre Andronache Vlasto, cumnată-său, vel-comis.
Acestea era boîarii lui Grigorie-vodă, mai toţi rudele lui Mihai-vodă, carii fusese şi la Mihai-vodă. Iar toate
1 arhiereii B,C/ încununabjîncorunat V//2 spre domniia Moldovii B,C,D,E,G,V/ părintele (chiriu.C) chir Gheorghie C,D, preosfinţitul părinte chir Gheorghie B,V/ lipseşte părintele E, G//3 după domneşti ad. şi au şezut în scaon B,V, şi au şezut în scaonul domnescu (domniei G> E,G// 4-6 lipsesc B,C,E,G,V// 4-5 Domniîa lui Grigorie voevoda, ficior lui Grigoraş voevoda a domnului muntenescu M, Domnie lui Grigori Ghica-vodă, ficiorul lui Mateiu beizade, nepot a lui Grigorii-vodă, a domnului muntenescu P//5 strănepot lui Gheorghii Ghicăi-vodă celui bătrîn, ce au fost domnu aici la noi, în Moldova D//6 la noijdomnu în Moldova M,P/ Cap 97 D, Cap 99 P, lipseşte M/ Annul 7234 D, lipseşte M,P// 7 1]2 B,C,E,G,V/ După ce au vinit Grigorii Ghica voevoda în Iaşi C, lipseşte B,E,G,V/ triia Cjj 7-8 în anii 1727 Grigori Ghica voevoda au întrat domriu în Eşi şi a triîa zi au boerit după obiceiu, după cum anumi arată mai <în P> gios: Gavriil M.P//8 Iară a triia zi, pre obiceai B,E,G,V/ boerii B//9-10 lipseşte pre1'2 M,P//10 de Ţara de Jos B, lipseşte M,P/ Rusăt B,C/ lipseşte de Ţara de Sus M,P// 11 lipseşte pre1-2 M,P/ Costachi B,C, Costache Negel M,P/ Costantin Ipsilanti B,C,E,G,V, Costandin Ipsilas M,P/ frateli lui Manolachi chiurci-başii C, lipseşte B,E,G,V,M,P/ pre]şi pre V//12-13 lipseşte pre1"2 M,P/ spătar B/ Iordachi Cantacozino Delianul B,C,E,G//13-14 Iordachi Cantacozino Delianul vel-ban, pre Gavril Costachi vel-păharnic, pre Toader D,V// 14 Păladii B,C/ vistiernic B, visternic C/ lipseşte pre M,P/ Iordachi Costachi B.C//15 sîn B]ficiorC,D/ Lupul G, Lupului vornicului C/ lipseşte vel M,Pj lipseşte pre M,P//15-16 Andronachi Vlasto <ce era B,E> cumnat lui Grigorii {Grigorie C> -vodă B,C,D,E/ Andronachi Vlasto vel-comis, ce era cumnat lui Grigorie-vodă G//16 cumnată-său]ce era cumnat mării-sali lui Grigorii-vodă V, lipseşte M,P/ lipseşte vel M,P// 17 ante Aceştiia: 3 B,E,G,V/ Aceştiîa C/ era toţi P/lui]mării-sali lui V/ după vodă ad. în ddmniîa dintîi B,C,E,G,V/ voevoda M/ rude M// 17-18 lipseşte mai toţi rudele... la Mihai-vodă. V//18 voevoda1 M/ fusesîe Cj lipseşte carii fusese şi la Mihai-vodă B,E,G,M,P/ după vodă2 ad. cu boerii Cj Iară B/ Iar trebile era toati M, Iar trebili toati era P//
696
trebile era după Costantin postelnicul. Şi după dînsul era Sandul Sturdzea spătar, fiind moldovan şi oarece şi neam lui Grigorie-vodă.
2. Deci alţi boiari, ce mai rămăsese de atîta vreme / f. 413V 5 de aştepta pre Grigorie-vodă, ca să încapă şi ei, vădzind
că i-âu apucat iar ceialalti boiari pre denainte şi aemu, căuta rău.
3. Atuncea, la banii stiagului n-au mai scos altă dajde. Numai găsind obiceaiu gata de la Mihai-vodă văcăritul,
10 au scos atuncea şi el văcărit, 10 potronici de cal şi 6 potronici de vită. Iar de primăvară au scos sferturi, pre putinţă ; şi de toamnă hîrtii, iar uşoare şi fără năpăşti.
Şi au mai scădzut desetină boiarilor, să dea de 10 un leu, şi au rădicat ţigănăritul şi morăritul şi prisăc<ă>ritul
15 şi cîrcimăritul, care le scornisă Mihai-vodă. Acestea li-au ertat Grigorie-vodă întîi.
1 Costantin Ipsilanti vel-postelnic E,G/ postelnicul Bj dînsul]Costantin postelnicul V/ lipseşte era M.P// 2 spătariul B,E,G, spat<ar> C, lipseşte M,P/ oarecie Bj lipseşte si2 G/ niam B,C/ orişce rudenii (rude P> lui Grigorii voevoda M,P// 3 lui] mări'i-saii lui V/ Grigorii C//'4 2]3 C, lipseşte B,E,G,V,M,P/ Decii B,C/ rămăsesie B,C/ vreme B,C// 4-7 Boîarii ciialanţi cari aştepta şi ei rînd la boerii, dacă au văzut aşa, căuta foarti rău M,P// 5 după vodă ad. cu bucurile B,E,G,V/ ei]îei Bj după ei ad. Ia boerii B,C,E,G,V/ şi văzind Bjj 6 i-au]au B,C,G,V/ iar ceialalti boiari, boîariile, şi la Grigorii-vodă căuta rău B,C/ ceialalti Cj boeriile Cj iar ceialalti boiari ce fusesîe la Mihai-vodă boeriile şi la Grigorii-vodă căuta rău E,G, iar aceia boiari boîariile, ce fusesîe la Mihai-vodă şi la măriîa-sa Grigorie-vodă căuta rău V// 8 3]4 B,C,E,G,V, 2 M, lipseşte Bj Atuncea]Grigorii voevoda M,P/ steagului Bjj 8-9 lipseşte n-au mai scos... Mihai-vodă văcăritul V// 9 Numai]Ci M,P/ obiceai B,C/ lipseşte gata B,C,D,E,G/ gata, adică văcăritul, făcut de Mihaiu voevoda, au scos M,P// 10 lipseşte atuncea M;P/ au scos văcărit cîte dzeci V/ lipseşte au scos atuncea şi el văcărit D/ şi el atuncea B,E,G/ văcăritul Mj zece B, C/ ad. marginal 10 potronici, sau Gj văcărit o sută de bani de cal şi şeasîezăci de bani de vită E, Gj şeasie B, şasle Cjj 11 lipseşte Iar M,P/ prim<ă>vară Cj civerturi B,C, civertul Pj pe B,V]dupăM,P// 11-12 lipseşte sferturi, pre putinţă; şi de toamnă E/şi]iarM,P/ după toamnă ad. au scos D/ iară B,C, iarăş P/ fără de B,D,C,P/ năpasti P/ dar uşoare. Şi au ertat năpăşti să nu file, dzicînd măriîa-sa Grigorie-vodă acest cuvînt cătră boiari, cum oamenii să roagă lui Dumnedzău să-i izbăvască de năpaste; decii trebuie, să nu file oamenii năpăstuiţi în dzileli mării-sali. V/ după năpăşti ad. dzicînd Grigorii-vodă cătră boiari şi acest cuvînt (aceste cuvinte G>că oamenii să roagă lui Dumnezeu să-i izbăvască de năpaste; deci nu trebuie <să fie E> năpăstuiţi. B,E,G// 13 Şi rădicînd năpăştile hîrtiilor au scăzut şi desetină B,E,G/ Scăzut-aii şi desătină M,P/ lipseşte mai V/ de zece stupi B,D,E,G/ zece Cjj 14 lipseşte şi1"2 M, P/ rădicat-au M,P/ rădicatjertat şi B,E,G, ertat V/ prisăcăritul Bj ţigănărit şi cîrcimărit să nu file V//15 lipseşte şi cîrcimăritul Gj lipseşte şi cîrcimăritul, care le scornisă Mihai-vodă M,P/ care le scornise Mihai-vodă B, carele fusesîe la Mihai-vodă G, lipseşte Cj carele Bj Aceste B,C, Aceste toate E,G,M,P// 15-16 lipseşte care le scornisă... întîi. V// 16 Grigorii B, Cj voevoda Pj dintîi B,E,Gjj
697
4. Iară cînd au fost de toamnă, s-au hainit un boîar, anume Dumitraşco Racoviţă hatman, fratele lui Mihai-vodă. Fiind mazil la ţară, au început a scrie cărţi la frate-său, la Mihai-vodă.
5 Deci oblicind Grigorie-vodă, au trimis la dînsul să-1 prindză; iar el, simţind, au fugit la tătarî în Bugeag. Şi cu dînsul au fugit şi ginere-seu, Iordache stolnicul.
5. Iară în scurtă vreme s-au burzuluit şi Adli Gherii Calga, soltan de Bugeag, asupra lui Medii Gherii hanul şi
io au încălecat cu tot Bugeagul. Iar pricina era aşea. Mai nainte vreme cu cîţva ani fugis-un Bahti Gherii, ce-i dzicea porec'ă Delei soltan.
Acesta, fugind spre calmîşi, făcea multe amestecături / pentru hăniia Crîmului. Să agiungea cu şerimii din Crîm;
15 făcea de scotea Poarta mai totdeuuna pe han.
Deci Poarta au ales pe acest han, anume Medii Gherii, de om rău, ca doar va putea supune pre şerimi şi pre mîr-zaci. Deci luînd hăniia, mulţi mîrzaci şi' şerimi au tăiat, pîn' şi pre nişte nepoţi a lui de sor<ă>.
1 4]5 B,E,G,M, 3 C, 6 V, lipseşte P/ Iară la anul, de toamnă, au pribegit un boiariu V/ lipseşte Iară cînd au fost de toamnă M,P/ după hainit ad. marginal s-au pribegit Cj boiariu B//1-4 Dumitraşcu hatmanul Racoviţă, fratile lui Mihaiu voevoda, s-au hainit şi fiind la ţară scriia la fratile său (la M) Mihaiu voevoda M,P// 2 anume B,C, pre anume' Ej hatmanul B, D.E.G,/ frateli.C// 2-7 frate lui Mihai-vodă au fugit la tătarî în Bugiac. Şi cu dînsul au fugit şi ginere-său, Iordachi stolnicul V// 3 serile Bjj 5 Decii B,C/ Grigorii B,C// 5-7 S-'au înştiinţat Grigori voevoda şi au triimes să-1 prinză. Iar el au simţit şi luîndu şi pre gine-rile său, Iordachi stolnicul, au fugit amîndoi în Bugeac, la tătari M,P// 6 Bugiac B,C// 7 ginere-său B,C,E,G/ Iordachi B,C/ Iordache stolnicul, ficior Lupului vornicul D, Iordachi Costachi stolnicul, ficior Lupului Gavriliţă vornicul (sin Lupul Gavriliţă vornicului G> E,G// 8 5]6 B,C,E,G,M, 7 V, 2 Bj lipseşte Iară în scurtă vreme M,P/ vreme B,C/ buzurluit Cj lipseşte şi E,G,V/ Sadli Gj Gheri B,C// 8-18 Calga soltanul de Bugeac s-au turburat asupra lui Medii Gheri hanul (Meda Egîr hanului M) de Crîm pentru pricina hăniii şi pentru că au tăiat hanul cîţiva mîrzaci. M,P// 9 lipseşte Calga B,E,G,V/ soltanul B,E,G,V/ Bugiac B,C/ Gheri Cjj 9-10 Medii Gheri hanul din (de V) Crîm. Şi s-au rădicat cu toată tă-tărimea din Bugiac (Şi s-au sculat acel soltan cu tot Bugiacul V> B,E,G,V// 10 cu tot Bugeacul C]cu toţi tăi arîi Bugiacului D/ Iară Bj aşa B,C]aceasta E.G//11 Mai înnainte vreme B,C, Că mai înnainte vreme V/ cîţiva Bj vreme fugind un Bahti Gheri Gj fugisă Bj Gheri B,C// 12 lipseşte poreclă B,E,G,V/ Deli B,C,
D, E,G,V// 13 după calmîşi ad. supt ascultarea Moscului şi (lipseşte si C,V> B,C,
E, G,V/ făcîa Bj mestecături E,G//14Căsă ajungea B,E,G,V//15 'şi făcea B,C,D, E,G/ şi făcea Poarta de scotea mai totdeauna pre hani V/ totdeauna CI pre C/ pre hani B,D,E,G// 16 Decii B.C/ l-au ales D/ pre B,C/ anume B/ Gheri B,C// 17 ad. marginal ca doar va putea supune pre şerimi şi pre mîrzaci Bj doară Cj supune C/ Decii C]Şi B,E,G,V// 18 luund B,C/luundu hănie Crîmului E,G,V/pre mulţi C/şerimi şi mîrzaci B,E,G// 19 lipseşte pin' şi pre nişte nepoţi a lui de sor (ă> B,C,D,E,G,V//19-3 lipseşte pin' şi pre nişte... piardă mirzacii. M,P//
Şi vădzînd acest Calga soltan, n-au mai putut răbda a vedea atîtea capete perind, precum ei n-au mai avut acest obiceaiu sa s<ă> piardă mirzacii. Ce au şi încălecat atunce toţi bugeagenii cu zorba, şi au scris şi la Poartă, 5 cerşind han pe un frate a lui, anume Caza Cheri. Şi Poarta nu vrea, dzicînd că tot aşea s-au învăţat de schimbă hanii şi nu le pot întră în voie.
6. Atuneea s-au făcut mare spaimă în toate ţările împregiur. Şi s-au bejenit Ţara Moldovii, temîndu-s<ă> 10 încă şi raîaoa Tighinii şi a Hotinului şi Ţara Rumânească, şi-ncă şi preste Dunărea şi Ţara Ungurească, şi Ţara Leşască de încălecarea acelui soltan cu tot Bugeagul.
Că nu ştie alte ţări şi olate adevărul, ce vor să facă, măcar că dzicea ei că nu le trebuie Adli Gherie hanul, că le 15 strică obiceele, de le tae mîrzacii şi şerimii ca un casap, şi scriie la Poartă să le dea pre Caza Cheri să le fie han.
Dar tot nu putea oamenii crede, aşe iaste, au altăceva or să facă.
f- 4HV        Şi mult au îmbiat prin Bugeag, / după ce-au încălecat. 20 Apoi au trecut Nistrul şi s-au dus în cîmpi, aproape de
1 văzind B,C/ Calga sultan CJsoltan de Bugiacu B,E,G,V// 2 videa B,C/ atîte B, atîtea Cj precum iei nu mai avusesie B,C,E,G, precum nu mai avusesie Iei V//3 obiceai B/ să să piiardă C, să piardă V]să piară B,E,G/ Ce s-au şi sculat atuneea toţi V//4 atuneea B,C/ bugegenii B,C lipseşte şi2 B,V// 3-11 Şi aşa (sărat P> au încălecat soltanul din (de P) Bugeac şi cu toţi bugegenii. Şi nimenenu ştiia adivărul, încotro vor să miargă şi ci vor să facă. (Şi pentru aceia s-au făcut mari spaimă în toati ţările di prinpregiur M> M, P// 5 cerşind CJcerînd B,V/ pre Cj a luija hanului D// 5-6 han anume pre Caza Cheri, pre un frate a lui Medii Gheri han. Şi Poarta nu vrea să-1 facă han pre acela, dzicînd B,E,G/ pe un frate a lui Medii Gheri han, pre anume Caza Cheri. Şi Poarta nu vrea să-1 facă han pre acela, dzicînd V// 6 după vrea ad. să-1 facă pre acela han C/ aşa B,C// 7 după hanii ad. totdeauna E,G/ nu le mai pot E,G// 8 6]7 B,C,E,G,M, 8 V, lipseşte P/ ţările înpregiur C, ţările de prinpregiur B, E,G,V// 9 lipseşte Ţara Moldovii D/ temîndu-să B// 9-12 Ţara Moldovii însă şi mai tare să temîa şi pentru aceia îndată s-au şi bejănit. Şi nu numai Moldova, ci şi raîaoa Tighinii şi raîaoa Hotinului, asămine şi Ţara Munteniască, Unguriască, Leşască şi încă şi presti Dunăre, toţi s-au îngrozit (îngrijit P> de încălecare acelui sol-tanM,P//10 şi Ţara Româniască C]şi Ţara Munteniască B,E,G,V, lipseşte D//11 încă B,C/ lipseşte şi-ncă şi preste Dunăre V/ Unguriască B,C// 12 de]de acel Cj încăleca-rea]scularea B,E,G, zorbaoa V/ lipseşte încălecarea acelui Cj sultan C/ Bugiacul B,C// 12-16 lipseşte cu tot Bugeagul... să le fie han. M.P//13 nu ştiia B,C/ lipseşte adevărul Gjj 14 măcarî B,C/ eijlei B,C/ Adli Gheri CJMedli Gheri B,V/ nu le trebue Medii Gheri hanul să le fie han, că le strică E,G// 15 obiceaiele B, obiceaiale Cj le taie C/ le taie şerimii si mîrzacii B,E,G,V// 16 repetă si scriîe V/ şi la Poartă V//17-18 lipsesc M,P// 17 crede C/ crede oamenii D/ aşa B,C// 18 orjvor B,C,E,V// 19 Calga soltanul de Bugeac, după ce-au încălecat, au înblat cîţiva zili prin Bugeac M,P/ umblat B,C/ Bugiacu B, Bugiac Cj după cejdacă D/ lipseşte după ce-au încălecat V/ ce au B,C// 20 Şi apoi V/ După aceîa s-au rădicat cu tătarii şi trecînd Nistru s-au dus M,P//
698
699
Ceahrin, de şedea cu multe voroave şi spaime acestor ţări prinpregiur, ce scriu mai sus.
7. Atuneea cu cîteva luni mai nainte, să tîmplas(ă> de hotărîs<ă> Grigorie-vodă locul ţărîi şi stricas<ă> capegi-başe 5 de la Poartă, ce venis<ă> cu ferman, cîteva cîşle tătărăşti, împreun<ă> cu oamenii lui Grigorie-vodă.
Deci tătarii. vădzîndu-s<ă> toţi la un loc, să foarte lăuda asupra lui Grigorie-vodă şi asupra ţărîi, dzicînd că le-au ars mulţime de robi şi de copii şi li-au stricat cîteva 10 geamii. Deci şi boiarii ce era pribegi acolo, Dumitraşco Racoviţă hatman şi cu ginere-său, Iordache Costache stolnic, făcea şi ei multe amestecături la soltanul şi la mîrzaci, cu vorbe rele şi îndemnaturi asupra lui Grigorie-vodă.
15 8. Grigorie-vodă înţelegînd că să laudă soltanul şi mîrzacii asupra lui, avea mare grijă şi Grigorie-vodă şi toat<ă> boîarimea. Şi ţara încă să bejinis<ă>. Şi era Grigorie-vodă în curţi în Iaşi, închişi cu slujitorii, în tot ceasul aşteptînd gata să-1 lovască. Şi trimitea la soltanul
1 şidea C, şidea acolo B,E,G//2 ţări de prinpregiur E.G//1-2 şi şăzînd acolo di-a pururea să lăuda asupra (tuturor M> ţărilor (celor P> ci s-au scris mai susM,P// 2 scriie B,G,V// 3 7]8 B,C,E,G,V,M, lipseşte P/ Atuncea]Iară V, lipseşte M,P/ lunijzile M, P/ luni de zile V/ mai înnainte B,C,E, mai înnainte vreme V/ tîmplase B// 4 ho-tărîsă B/ măriîa-sa Grigorii V/ după ţărîi ad. despre tătarî B,E,G,V/ stricase B/ başia Bjj 4-5 Grigorie voevoda locul ţării cu ferman di la Poartă şi stricasă cîţiva cîşli tătărăşti M,P// 5 de B,C/ venise B, vinis(ă) C/ ce venisă cu ferman de la Poartă E,G, ce venisă de la Poartă V//6 înpreună B, C, dinpreună E,V/ lipseşte împreun(ă) cu oamenii lui Grigorie-vodă M, P/ Grigorii C/ după vodă ad. di pe locul Moldovii E, Gjj 1 Decii B,C, lipseşte M,P/ Tătarii, văzîndu-să strînşi M,P/ văzindu-să B, vă-zindu-s(ă) C/ lipseşte toţi V/ locu B,C/ să]şi să Gj lipseşte foarte M.P//8 luijmării-sali lui V/ GrigoriiC/ voevoda M// 9 li-au arsu B,C/şi cîtevaB,C,D,E,G,V,M,P//10 Decii B.C/ ante Decii. 9 B,E,G/ lipseşte Deci şi M,P/ Boiarii cei pribegi M,P/ pribegi ce era acolo B, pribegi ce era acolo la tătarî în Bugeacu, Dumitraşco E,G/ cejearii V/ lipseşte acolo M,P jj 11 lipseşte Racoviţă M,P/ hatmanul Bjj 10-12 lipseşte acolo... Iordache Costache stolnic V// 12 Iordachi stolnicul Bj stolnicul D,E,G/ stolnicul Iordachi Costachi, fiind acolo la tătari, făce M,P/ şi iei B,C,V, lipseşte M,P// 13 vorbe]voroave Gj lipseşte cu vorbe rele şi îndemnaturi M,P/ asupra ţărîi si asupra lui V// 15 8] 10 B,E,G,V, 9 C, 12 M, lipseşte Bj Iară Grigorie-vodă B,G, Iară măriîa-sa Grigorie-vodă V/ inţălegînd B,C]s-au înştiinţat M,P// 16 lui]mării-sale V/ grije B,C/ Grigorii-vodă B,C, măriîa-sa Grigorie-vodă V//16-2 şi ave mari grijă şi pentru aceîa s-au închis în curţi în Iaşi. Şi slujitorii iarăşi era înlăuntru curţii şi în tot ceasul aştepta să-i lovască tătarii. Boiarii şi toată ţara s-au bejănit la munţi. Grigori voevoda adesa triimete daruri la soltanul să-1 înpaci şi nu-1 pute sătura nici M.P//17 toată boerimea B, Cj bejenisă B, bejenis(ă) C//17-18 Şi era măriîa-sa Grigorie-vodă în curţile domneştiV//18 Grigorii-vodă B,C/ în curţile domneşti C,D,E,G//19 lipseşte aşteptînd D/ 'lipseşte gata B,E,G,V/ să-1 ]să-i B,E,G,V/ triimitea C, trimitea Grigorii-vodă D'
oamenii săi, cu daruri totdeuna, ca să-1 împace. Şi nu-1 putea sătura nici cu un feliu de daruri.
Era şi giupînesele boiarilor pribegi aice, la poprială, în Iaşi, de Grigorie-vodă. Trimis-au soltanul un agă al i- 415 5 său la domnie, / să le lasă să margă la bărbaţii lor în Bugeag. Şi îndată li-au slobodzit, de s-au dus, cu tot ce-au avut, în Bugeag, la boiarii lor.
9. Iară pre urmă n-au cutedzat Grigorie-vodă ca s(ă> şadză în Iaşi, ce s-au dus la Botoşeani, de au şădzut
10 cîteva dzile. Şi pre doamna-ş au trimis-o la Hotin, di-au şădzut pîn' s-au împăcat lucrul.
10. Audzind Poarta împărăţiei de atîtea amestecături a celui soltan, au orînduit un sarascheriu, cu cîteva mii de oşti turceşti, şi pre Grigorie-vodă şi pre Neculai-vodă,
15 domnul muntenescu, şi pre Colceag-beiu cu lipcanii şi cu spahiii de Hotin, să margă toţi în Bugeag, asupra acelui soltan şi a bugigenilor.
Deci acel sarascher au venit cu oaste la Smil, aşteptînd să s(ă> strîngă şi alţii acolo.
20     Neculai-vodă încă au venit pîn'la Gălaţ(i>. Colceag-
1 pre oamenii săi C, pre oamenii mării-sali Vi totdeauna B,C/ înpace B,C// 3 ante Era: 11 B,E,G,V, 15 M/ jupînesele B,/C pribegi B,C/ aicea B, C, lipseşte V// 3-4 Giupînesile (a P> boiarilor pribegi, Ilinca hătmănîasa şi cu fiica ei, Mărica stolniceasa era la propîală (opreală P) în Eşi, din poronca lui Grigori voevoda M,P// 4 în Iaşi la poprială V/ de Grigori-vodă C, lipseşte V/ Triimis-au B, Cjj 4-5 Soltanul au triimes pre un agă al său cu poronca la Grigorie voevoda să le lasă să miargă la Bugiac la bărbaţii lor M,P// 5 domniîe Bj Bugiac B,C// 6 de]şi M, Pj s-au dus cu totul (toţîi P> la Bugeac, la bărbaţii lor M,P/ ce au avut B,C/ Bugiac B.C//7 boiarii] bărbaţii G//8 9]12B, E,G,V, WC/lipseşte Iară pre urmă M,P/ măriîa-sa Grigorie-vodă V/ lipseşte ca V/ să Bjj 8-9 Grigori voevoda nu mai cuteza a mai (şedea) în Iaşi M, Grigorii-vodă n-au mai cutezat a trăi în Eşi Pjj 9 şaze in Iaşi G, şază la scaon în Iaşi V/ Botăşeani B,C/ de]şi M,P/ şezut B,C, şăzut acolo M, P/710 după zile (dzile C) ad. acolo B,C,E,G,V/ triimis-o Cj de au şezut B,C//11 şezut acolo E,G/ pînă B,C, pînă ce G,V// 10-11 Iar doamna au triimes-o la Hotin şi acolo au şăzut pînă s-au liniştit soltanul M,P// 11 înpăcat B,C// 12 10] 13 B,E,G,V, 11 C, 16 M, lipseşte Pj înpărăţiii B,C/ atîte B/ S-au înştiinţat Poarta de turburare acelui soltan M.P//13 rînduit P/un]pre un B,C,E,G/cîtevajcinsprăzeci V/j14 lipseşte deP' oaste turcească B,E,G,V,M,P/ lipseşte şi1"2 M,P/ voevoda1-2 M, Pj pre măriîa-sa Grigorie-vodă domnul Moldovii şi V/ Grigorii-vodă CJ Nicolae B, Nicolai Cjj 15 bei B,C; T6 de IaHotin B,C,E,G,V,M,P/în]laM,P/ Bugiac B, BugeacC//17 sultan Cj asupra soltanului M,P/ şi asupra bugegenilor V, lipseşte M,P/ bugegenilor B, bugegeni-lor C/7 18 Decii B,C/ lipseşte Deci acel M,P/ sarascheriu B,C, Sarascheriul M,P/ vinit B,C/ oastea Gj aşteptînd]'şi aştepta pre toţi M,P// 19 să B,C/ lipseşte şi alţii M,P// 20 Nicolai C, Şi Nicolae B, Neculaiu voevoda domnul muntenescu M,P/ vinit B,C/ pînă B,C]cu oaste M,P/ Galaţi B,C/ după Galaţi ad. Şi din Galaţi, işprăvindu-şi (de la sarascheriul V> s-au întorsu la scaonul său în (la V> Bucureşti _B,E,G,V// 20-1 Aşijderea şi Colceag-bei au purces de la Hotin (cu lipcani şi cu spahii V> şi au trecut pre Prut B,E,G,V/ Colceag-paşa di Hotin cu oaste au trecut (au trecut cu oaste P> M,P//
700
701
bei încă de la Hotin au trecut pe Prut la Smil; iar Gligorie-vodă s-au pogorît de la Botoşeani pre la Cotnar şi au venit iar la Iaşi. Şi au şădzut cu corturili şi cu toat<ă> oastea lui în cîmpu la Balica vro 2 săptămîni, 5 în postul Crăciunului. Şi de la Balica au trecut codrul la Scînteia şi au mers în gios pe Bîrlad pîn'la Roşiîeci. Şi de acolo au mărsu la Fălciiu şi au trecut Prutul şi au mers la Codrul Chighieciului, de-au şădzut acolo vro doao, trei săptămîni. /
f. 4i5vio 11. Deci saraschîeriul oştilor au scris cărţi la acel soltan să-ş plece capul, să margă la Poartă, că nu va avea nici o nevoie, iar pre hanul ceasta dată împărăţie nu va să-1 mazilească.
Deci el, vădzînd acel răspuns de la sarascheriul şi 15 înţelegînd că şi hanul vine cu oaste din Crîm, şi alţi me-giîaşi pre dincoace, ş-au plecat capul şi au purces la saraschîeriul la Smil, de s-au dus la Poartă, fără nici o grijă. Şi nu i-au făcut împărăţiîa nemică.
12. Iară Iusuf mîrza şi cu vro doi, trei, mîrzaci au 20 pribegit în Ţara Leşască, de au trăit acolo cîtăva vreme.
13. Iară hanul au stătut di-au ernat în Bugeag pîn-în
1 de Cj lipseşte iar M,P/ Grigorii B,C// 1-3 iar măriia-sa Gligorie-vodă încă au purces de la Botăşeani şi au vinit pre la Cotnariu şi au mărsu la Iaşi, la scaonul său. V// 2-5 Grigorii voevoda au purces din Botoşani, au vinit pe la Cotnariu pre la Eşi. Şi au eşit cu ordiia în cîmpu la Balica şi acolo au şăzut 2 săptămîni, fiind postul Crăciunului M,P// 2 de B,C/ Botăşeani B,C/ Cotnariu B,C// 3 vinit B,C/ iară B,C/ şezut B,C/ corturile C//4 toată B,C/ oaste B/lui]mării-sale V//4-5 Balica^Frumoasa B,C,D,E,G,V/ vi<zoăoa.oB,Cjj5 lipseşte în postul Crăciunului C/Şijiar M,P//6 lipseşte şi M,P/ mărsu B, Cj lipseşte în gios E,G/ pre B,C/ pînă B.C//6-7lipseşte Roşiîeci.'Şi de acolo au mărsu la D,V/ Roşiecii lui Negel. Di acolo M.P//7 mersu B/ la Fălciiujîn tîrgul Fălciiului M,P// 7-8 lipseşte au trecut Prutul... de au şădzut M,P// 8 mersu B,C/ Chighiieciului B,C/ de-au]şi au B,E,G,V/ şezut B,C/ vreo B,C// 8-9 acolo au aşteptat 3 săptămîni M,P// 9 trii B,C// 10 11] 14 B,E,G, 12 C, lipseşte V,M,P/ Decii B,C, lipseşte M,P/ sarascheriul B,C// 10-11 Sarascheriul au scris la soltan să-şi pleci capul M,P// 11 lipseşte să-ş plece capul V// 12 pre hanul cu ace dată nu vre(vra P> înpăratulsă-lmazileascăM.P/ această B,C,D,E,G,V/ înpărăţiîa B,C//13maziliască B, C//14Deciisoltanul văzindB,C,D,E,G,V/răspunsu B,C/ sarascheriul B, C//15 înţălegînd B,C// 14-16 Soltanul au văzut scrisoare sarascheriului; au auzit că şi hantil cu tătarîi de Crîm (tătarii de Crîm cu hanul P> vini asupra lui. Ştiia şi di cielanţi megieşi că iarăş vin cu oşti asupra lui. Pentru aceste poati <poati fi P> ş-au plecat capul M,P// 16 lipseşte pre V/ după dincoace ad. numai ce V/ purcesjmersu B, E,G,V/ sarascheriul B.C//17 după Smil ai. şi de la Smil au purces B,E,G,V, iar de acolo M,P/ la Poartă]la Poartă la Ţarigrad B,E,G, la Ţarigrad la Poartă V, la Ţarigrad M,P/ fărădeB,C,D,E,G,V,M,P/grijeB,C//18înpărăţiîaC/ Si nici un rău nu i-aujfăcut înpăratul M,P, lipseşte B,E,G,V// 19 12] 15 B,E,G', 13 C, 22 M, lipseşte V, P/ lipseşte Iară M,P/ mîrzea B,C / lipseşte şi E,G,M,P/ vreo trii B,C/ lipseşte vro doi M.P//20 pribegit Cj de]şi M.P/ vreme B,C// 21 13] 14 C,V, 23 M, lipseşte B,E,G,P/ Iar B, lipseşte M,P/ Hanul şi cu tătarîi crîmleni au ernat M,P/ de au B,C/ Bugiac B.Bugeac C/'pînă B,C//
prim<ă>vară, cu multă cheltuial<ă> şi silă bugegenilor de crîmeni.
Atuncea au scos mai marii Bugeagului şi ei văcărit, di-au dat mulţi bani hanului, mai sus văcăritul de cumu-i la noi. 5     Iar Gligorie-vodă, după ce au aşădzat pace între dînşii, au venit de la codru, întins la Iaşi. Şi cît au şădzut în codru, fîn, grăunţă tot de la tătarî au mîncat toată oaste. Şi la purces au pus de-au făcut şi o movilă mare în codru, ca să rămîie de pomenire. 10      14. Atuncea şi Grigorie-vodă, după ce-au venit la Eşi din oaste, trimis-au ardzu de jalobă la împărăţie pentru stricăciune ce-au făcut tătarîi ţărîi şi pentru boîarii pribegi, ce sînt rudă lui Mihai-vodă, cum au făcut i- 416    atîte amestecături la tătarî, fiind / şi cu îndemînarea lui 15 Mihai-vodă, de s-au făcut acestea.
Deci Poarta au bănuit tare lui Mihai-vodă şi au făcut ferman la hanul pentru acei boiari pribegi, să-i dea pre mîna lui Grigorie-vodă. Şi toată paguba ţărîi şi cheltu-
1 primăvarăB,C/cheltuialăB,Cjlipseşte şi silă V/ bugegenilor B.C//2 lipseşte de crîmeni M.P//3 lipseşte Atuncea M,P/ Bugiacului B, Bugeacului Cj eijiei B/ de au Cjj 3-4 Mai marii Bugeacului au scos văcărit pre tătarîi din (de P) Bugeac şi încă mai presus decît văcăritul din Moldova şi toţi banii văcăritului i-au dat hanului M,P// 4 sus]mare Cj de cum era C, de cum au fost D/ mai sus văcăritul de cumu-i la noi]şi au fost la dînşii văcăritul mai mare de cum era la noi în ţară B,E,G,V// 5 ante Iară: 16 B,E,G/ Grigorii B,C/ după cie s-au aşezat pace B/ s-au aşezat pace C,E, G.V// 5-6 După ci s-au asâzat pace între tătarî, atunce au vinit şi Grigori voevoda în Iaşi M,P// 6 vinit B,C/ întinsu B,C]drept V/ la2]în B,D,E,G,V/ şezut B,C// 6-7 Cîtă vremi au fost Grigori voevoda cu oaste acolo, în codru, fîn, grăunţă, la toată oaste au dat tătarîi, di agiuns M.P// 7 grăunţe B/ mîncat]luat V/ după oastea ad. lui Grigorii-vodă E.G//8 lipseşte Şi la purces M,P/ ad. marginal pus E/ de au B,C/ lip-seşteş\B,\j în codruChigiiaciului C//9 să rămiie B.C, să fie şi să rămîie E/ de]întru B,E, G, V/ pomenire B//8-9 Grigore voevoda au poroncit di au făcut o movilă mari acolo in codru, să fii întru pominiri. M,P// 10 14] 17 B,E,G, 15 C.V, 26 M, lipseşte P/ lipseşte Atuncea şi M,P/ Grigorii-vodă B,C]măriîa-sa Grigorie-vodă V/ ce au vinit B, Cjj 10-15 Grigori voevoda au triimes la Poartă arzu de jalobă asupra tătarălor pentru stricăciune ce au făcut ţării şi asupra acelor doi boeri pribegi, rudile lui Mihaiu voevoda, pentru amestecăturile ce au făcut la tătarî (la Poartă P> prin (preM> îndemnare lui Mihaiu voevoda M.P//11 Iaşi B,C/arzun B,V, harzu Gj înpărăţie C, înpărăţiîe Bjj 12 stricăciunea Bj ce au B.C//13 rude B.C.E.G/ lipseşte ce sînt rudă lui Mihai-vodă V// 13-15 ad. marginal cum că au făcut atîte amestecături la tătari, fiind şi cu indemnarealuiMihai-vodă Gjj lilipseştefiind şi cu îndemnarea lui Mihai-vodă V/ îndemnare Bjj 15 lipseşte de s-au făcut acestea M,P/ aceste B,C/7 16 Decii B,C, lipseşte M,P/ lipseşte au bănuit tare lui Mihai-vodă şi V// 16-18 Poarta au probozit foarti pre Mihaiu voevoda şi au triimes ferman la hanul (Poartă P> să dei acei doi boeri pribegi pre mîna M,P// 17 aciei Bj ca să-i dea pre mînule mării-sali luiV// 18 Grigorii B,C/ voevodaM/ toate pagubele B,C,E,GM/ repetă şi2 M.P//18-1 cheltuiala ce ar fi făcut B,C, cheltuiala ce au făcut-o M,P// toate pagubele ţării să le înpliniască de la tătarî şi toată cheltuiala ce ar fi făcut măriîa-sa Grigorie-vodă cu oaste V//
702
703
ial<a> ce-ar hi făcut Grigorie-vodă cu oaste să i-o plinească de la tătarî.
15. Atuneea au trimis Grigorie-vodă la hanul pre Darie Donici vel-vornic şi pre Sandul Sturdza vel-visternic
5 cu fermanul Porţii şi cu izvod de pagube. Deci pre boiarii pribegi nu i-au dat; că Iordache au fugit în Crîm la un soltan, feciorul hanului, iară Dumitraşco hatman au fugit teptil preste Dunărea, trăgîndus<ă> la Ţarigrad, la frate-său, la Mihai-vodă. Ce frate-său nu vrea să-1 priimască,
10 temîndu-s(ă> de la Poartă să nu oblicească că-i la dînsul. Ce umbla mistuindus-(ă> prin Dobrogea din loc în loc.
Iar pagubele de la tătarî i-au plinit toate. 700 pungi bani gata i-au adus în Iaşi cu nişte cămări cu cai. Care lucru era de mirat, unde au isprăvit Grigorie-vodă de au
15 întors tătarii pagubele moldovenilor; că avea măre trecere la Poartă. însă aceşti bani nu i-au luat toţ Grigorie-vodă, ce giumătate i-au dat hanului, şi o samă au dat şi oamenilor celor cu pagubele.
16. După aceasta, mergînd Costantin postelnicul la/ î; 416"- 20Poartă, au oblicit şi pe Dumitraşco hatman că-i în Do-
1 Grigorii B,C/ voevoda M/ oastea C/ pliniască B,C, înpliniască G//2 după tătari ad. şi acei bani să-i dei la <lui P> Grigorii voevoda M,P// 3 15]'18 B,E,G, 16 C, ,28 M, lipseşte \,Vj lipseşte Atuneea M,P/ Grigorii-vodă C, măriîa-sa Grigorie-vodă V/ Grigori voevoda cu această trebuinţă au triimes la hanul pre M,P// 4 Dariîe Cj Donici, vel-vornic de Ţara de Gios B,E,G/ Sturzea B,C/ visternic B.C//5 Decii B,C//5-6 lipseşte Deci pre boîarii pribegi nu i-au dat M,P// 6 Iordachi stolnicul B,C,E,G,V//6-8 Aii simţit mai înriainti Dumitraşcu Racoviţă hatmanul (hatman P) şi cu stolnicul Iordachi. Deci Iordachi au fugit în Crîm la feciorul hanului, iar hatmanul Racoviţă s-au dus tiptil presti Dunăre spre Ţarigrad. M.P//7 ficior B,D,E,G,V, ficiorul C/ iâr B,C/ hatmanul B,C,E,V//8 lipseşte teptil V/ Dunăre B/ după Dunăre ad.în Dqbro-ge V/ trăgîndu-să Bjj 8-11 lipseşte trăgîndu-s(ă) la Ţarigrad... din loc în loc V/j 9 lipseşte la B,E/ la frate-său Mihai-vodă, la Ţarigrad G// 8-11 lipseşte la frate-său, la Mihai-vodă... din loc în loc. M.P//10 temîndu-să B,C/ că-i]că iaste B,C,E,G// 11 mistuindu-să B,C/ Dobroge B,C/ locu1 C, locu2 B//12 Iară Bj i-au]au V, li-au Gfşepte (şapte C> sute de pungi de bani B,C,D,E,G,V// 12-16 Hanul au înplinit pagubile Moldovii de la tătarî: 700 pungi bani gata. Iar pre numiţii boîari pribegi n-au avut de undi să-i de. Darii Donici şi cu Sandul Sturza di la hanul s-au întors ia Eşi ( Sturza s-au întorsu înnapoi în Eşi P> aducînd aceli 700 pungi băni. Cu toţi s-au merat cum di au isprăvit Grigori voevoda un lucru mari ca acesta. însă această norociri i-au slujit, fiindcă ave mari treciri la Poartă. M,P// 13 lipseşte gata G,'V/ î-au adus eu neşte cămări în Iaşi V/ neşte Bj lipseşte cu cai V// 14 unde B,C/ Grigorii-vodă B,C, măriîa-sa Grigorie-vodă V//15 întorsu B,C/ trecere B, trecere C//l*> lipseşte însă aceşti M]Pj toţi Bj Grigorii B,C//16-17 însă o samă de bani au dat şi hanului V/'/ 17 giumătate BJ şijiară M,P/' o samă de băni C,D,V/ lipseşte şi2 M,P// 19 16] 19 B,E, G, 17 C, 34 M, lipseşte Bj Dupre aceasta B, E, lipseşte M.P/ Costantin Ipsila'nt postelnicul G//19-1 Postelnicul Costantin s-au dus la Poartă. S-au înştiinţat pentru hatmanul Dumitraşcu că esti în Dobroge'tiptel. M,P// 19-20 lipsesc V// 20' Poartă] Ţarigrad E/ lipseşte şi B,E,G/ pre Bj hatmanul B,C,E/ că-i]că iaste B,E,G, că era C' Dobroge B,C
brogea, la un sat, teptil. Şi fiind aproape de calea lui Costantin postelnicul, au umblat cum au putut şi l-au prins. Şi făcînd ştire lui Grigorie-vodă, au şi trimis de l-au ferecat în obedzi şi l-au închis în Iaşi. Şi l-au pus la
5 grea închisoare cîteva luni, pîn-au dat cîţva bani, şi apoi, ertîndu-1, l-au slobodzit. Şi ducîndus-<ă> la satul lui, la Fereşti, au mai trăit trei, patru dzile şi au murit.
17. Iară în al treilea an a domniei lui Grigorie-vodă s-au făcut de cătră toate părţile bună pace. Şi s-au apucat
10 di-au acoperit mănăstirea Balica cu oale şi au tencuit-o pre dinafară şi au făcutu-i şi tindă, şi au zugrăvit-o peste tot pri dinlontru, şi zid împregiur, şi clopotniţă, şi curţi de piatră. Şi au îndzăstrat-o cu toate, cu veşminte, cu odoar<ă> şi cu bucate, şi cu robi şi moşii şi vii, ca pre
15 o mănăstire, deplin.
Aşijderea au mai făcut curţi scumpe şi hălăşteu cu iaz la Frumoasa, să fie de primblare domnilor.
1 — 7 lipsise V//2 lipseşte Costantin postelnicul M,P/ au umblat cum au putut]s-au nevoit M.P//3 prinsu B,C/ Şi făcînd]Au făcut M,P/ Grigorii B,C/ voevoda M//3-4 îndată au triimes şi ferecîndu-1 în obezi l-au adus la Eşi M,P// 5 închisoare Cj pînă
B, C, lipseşte M,P/ cîţiva bani C]cîteva pungi de bani B,E,G/ lipseşte apoi, ertîndu-1 M,P/ dueîndu-să B, dueîndu-să acasă E/ la casa lui, la satul lui Cj la Fereşti, la casăle lui Gj lipseşte la2 M// 7 şi au mai trăit puţină vreme şi au murit B,D,C, au mai trăit puţină vrâme, vreo doao luni, şi au murit E,G/ Fereştii, în ţîn(utul) Vasluiului, presti patru ziliaumuritM,P//8 17]20B,E,G, 18 C, 35 M, 3B/lipseşte Ja,r& M,P/ treile B, triileaC/ a domniii C, al domniiiB.E/adomniiimării-salilui V/ GrigoriiB,C/ voevoda M// 9 lipseşte bună Gj s-au apucat Grigorii-vodă E,G, s-au apucat măriîa-sa Grigorie vodă V//9-11 s-au făcut paci din toati părţile. Deci Grigori voevoda s-au apucat di au făcut aceşti pomeniri (această pomenire P>. Au acoperit biserica di la mănăstire Balica cu oali. Au tencuit biserica pi dinafară foarti bini. Au făcut tindă, pridvor, au zugrăvit-o M,P// 10 de au acoperit B,C/Balica]Svîatii Arhanghel (i> la (de la G> Frumoasa B,C,E,G,V/ mănăstirea Sf(i>ntului Arhanghel ce iaste zidită de Isac Balica hatmanul la Frumoasa cu oale D/ şi o au tencuit B,E,G,V// 11-12 şi i-au făcut pridvor şi o au zugrăvit preste tot pre dinlăuntru şi i-au făcut şi zid înpregiur de piatră V//11 denafară B,C/şi i-au făcut B,C,D,E,G/ lipseşte şi2 Cj tindă]pridvor B,
C, D,E,G/ şi o au zugrăvit B,E,G/ preste B.C//12 pe (preC>dinlăuntru B, C,E,G/şi i-au făcut şi zid înpregiur B.C.E.G/şi^făcut-auM.P/h'^eşîc şi2 M,P//12-13 şi clopotniţă şi clopote şi curţi de piiatră domneşti, au făcut în mănăstire. E/ curţi de piatră domneşti (curţi domneşti de piiatră G) au făcut în mănăstire B,G/ curţi de piiatră înlăuntru, domneşti C, curţi de piatră, domneşti, înlăuntru V// 13 Şi o au îndzăstrat-o cu de toate B/cu de toate E,G,V]cu bucate, cu de toate Cj cu3]şi cu E//12-14 clopotniţă bună de piîatrâ şi curţi frumoase di piiatră. Au înzăstrat-o cu odoară, veşminti, cu bucate, cu moşii, cu robi ţigani şi cu vii M,P// 14 odoară B, Cj lipseşte şi cu bu-cateC/ lipseşte şi1"2 Gj şi cu moşii şi cu vii B,C,D,E,V, cu moşii şi cu vii G//15mănăstire B,C//16 lipseşte Aşijderea M,P/ Mai făcut-au M,P/ curţi domneşti scumpe B,E, curţi scumpe, domneşti D, curţi scumpe şi frumoas(e) C, curţi domneşti frumoase şi scumpe G, curţi scumpe şi frumoase, domneşti V/ scumpejfrumoasă M,P/ cu iaz] mare B,C,E,G,V// 17 lipseşte la Frumoasa M,P/ primblară B,C//
704
705
f. 417
18. Făcut-au şi turn mare pe poartă, în curte domnească, şi ceasornic mare. Aşijdere şi 2 cişmele, fîntîni aduse pre oale, cu multă cheltuială, una denainte porţii curţii domneşti şi una denainte / feredeului. Aşijderea
5 şi feredeul l-au mai tocmit. Mai tocmit-au şi cîteva'cas<ă> în curţile domneşti şi odăile simenilor şi la grajduri, ce era stricat, tot au tocmit.
Făcut-au casă frumoasă şi-n Galata, şi au tocmit chiliile la Bîrnova. Aşijderea şi la Bărboiu âu făcut turn 10 şi au acoperit-o. Şi multe sfinte biserici au dires şi au tocmit.
19. Iară cînd au fost în al patrule an a domniei lui, în anul 7238 <= 1730> murit-au şi Neculai-vodă, domnul muntenesc, unchiul lui Grigorie-vodă. Şi l-au îngropat
15 în mănăstirea ce-i de dîns<ul> zidită la Văcăreşti. Iar în locul lui au rădicat muntenii pe fiiul său Costantin-vodă.
Şi i-au rămas lui Neculai-vodă 3 ficiori, cari mai pe urmă 2 au eşit domni, Cos<tan>tin şi Ion, precum le scriu înainte istoriile. Iar unul, Alecsandru, vreme înainte va
20 arăta.
1 18]21 B, G, 19 C, 10 M, lipseşte E,P/ turnu B,C/ mare]înnalt C, foarte înnalt B,D, E,G,V/ in curte domniască, pre poartă B,E,G,V/ curtea domniască Cjj 1-2 Făcut-au în Eşi la curte(a> domniască, la poartă, un turnu mari de piiatră. Pus-au un (Pusu-i-au şi un P> ceasornic mari intru acelaş turnu M,P// 2 după mare ad. pentru înştiinţarea vremii C,V/ Aşijderea B,C]Făcut-au M,P/ doao B,C// 3 adusă B,C// 3 —4 de naintea12 C, dennainte2 B/ una2]alta V// 4 lipseşte Aşijderea şi M.P//5 Tocmit-au feredeul. Tocmit-au cîţiva casă în curţile domneşti M.P/ feredeul l-au mai dires şi l-au mai tocmit E,G/ tocmit-au]dires-au E,G/ case B,C// 6 simenilor B, siimenilor Cj după siimenilor ad. de nou li-au făcut (toate B,E,G> B,C,D,E,G,V/ grajdiuri B// 6-7 lipseşte şi odăile... tot au tocmit M,P// 7 tot au dres şi au tocmit şi au acoperit C, tot au dires şi au tocmit E,G// 8 Au mai făcut Gj case frumoase B,C/ şi în Gălata B, in Gălata M, la Gălata P, şi în mănăstirea Gălata C,D/ lipseşte şi2 M,P/ case frumoase şi în mănăstire în Gălata şi au dires şi au tocmit chiliile la mănăstire la Bîrnova E,G/ Tocmit-au chiliîa {chilii P) în Bîrnova M,P// 9 lipseşte Aşijderea M,P/ lipseşte Aşijderea... au coperit-o B,E,G/ şi mănăstirea la Bărboiu V/ la mănăstire la Bărboiu au făcut turnu, clopotniţă pe pridvor (deasupra pridvorului D> C,D// lOşi au acoperit-o D, şi o au acoperit V// 9-11 Acoperit-au bisărica di la mănăstire Bărboiu. Făcut-au şi clopotniţă şi (şi M> alti mulţi sfinţi bisărici au tocmit şi au cope-rit M,P// 10 Şi alte multe sfinte biserici şi mănăstiri (mănăstiri şi biserici V> B,E,G, V/ Şi alte multe sf(i)nte mănăstiri, biserici, au dires şi au tocmit şi au acoperit Cjj 12 19J20 C, 21 E, 22 G, lipseşte Bj ad. marginal au fost E/ patrulea C/ domniii lui Grigorie-vodă C,D/ lipseşte în anul 7238 D// 12-20 lipsesc M,P// 13- 14 al patrulea an al domniii lui Grigorie-vodă, răpousat-au (murit-au G> şi măriîa-sa Nicolae-vodă, domnul muntenescu, în anii 7238 ( — 1730), unchiul ^mării-sale B,V> lui Grigorii-vodă B,E,G,V//13 murit-au răposat-au D/ Nicolai C//14 muntenescu C,D/ după muntenescu ad. în anul 7238 Bj Grigorii Cjj 15 ce-i]ce iaste B,C,D,E,G,V/ dînsul B,C/ Vicareşti Gjj 16 locul lui Nicolae-vodă E,G,V/ muntenii domnu C,E,G,V/ pre fiiu-său C,V// 17-20 autograf Neculce A, lipsesc B,C,D,E,G,V//
20. Iară în scurtă vreme făcutu-s-au mare zorbâ în Ţarigrad, rădieîndu-s-inicearii asupra lui sultan Ahmet. Şi l-au scos de la împărăţie şi au pus pre un nepot a lui, anume sultan Mahmut. Şi-ntr-acea zorbâ multe capete
5 au perit şi mulţi veziri s-au mazilit. Şi să can potoliîa zorbaoa şi iar să scorniîa.
Atunce mazilind pre veziriul, găsit-au multă avere la dîns<ul>, iar mai multă au găsit la chihaeoa lui. C-au aflat mai bine de 40.000 pungi bani, fără drugi de aur 10 sleiţi şi alte odoară. Că atunce dedesă voie de bea mai toţ f. 417V   turcii vin. Pentru aceiîa s-au făcut/zorbâ, de au schimbat împăraţii.
21. Atunce şi Mihai-vodă aflînd vreme, au mazilit pe Costantin-vodă din Ţara Muntenească, de n-au plinit
15 încă bine luna cu domnie după moartea tătîne-seu.
22. Atunce au mazilit şi pe Adli Gherii, hanul tătărăsc, şi au pus pre Caza Cheri, carii şi-1 poftis<ă> ei mai nainte. Şi au eşit şi Medii Gherii soltan, care fuses<ă> cu zorbaoa.
23. Atunce  zorbalele au găsit pe un casap sirbu,
1 20J22 B,E, 21 C, 23 G, 36 M,lipseşte Bj lipseşte Iară în scurtă vreme M,P/vremîe B, vreme Cj în Ţarigrad s-au făcut mari zorbâ M,P// 2 rădieîndu-să Cj Enicerii s-au rădicat M,P/asupra înpăratului soltan Ahmet Cj corectat Ahmet Aj după Ahmet ad. înpăratului turcescu B,E,G,V//3 Şi]de B,E,G/de lajdin M,P/ înpărăţiîe B,C/ si au pusjiar în locul lui au pus înpărat pre nepotul său (lui P> M,P/au pus înpărat B,E,G/nepot a lui de frate E,G,V//4 anume B,C/ soltan Bj Şi dintr-acla B, E,G,V, Şi întru acea C//4-10 lipseşte Şi-ntr-acea zorbâ...şi alte odoară. M.P//5 viziri Cjj î Atuncea B,C/viziriul Cj avere B, avere C//8 dînsul B,C/ iară Bjdar V/ mai multă avere (avere C> B,C,D,E,G,V/ chihaiaoa B,C/l'ui]veziriului B,E,G,V, viziriului C,D/ Că au B,C// 9 patruzăci de mii de pungi de bani B,C,D,E,G,V/fără de B,D,E,G]şi V//10 odoară scumpe B, odoară multe şi scumpe E,G,V/atuncea B,C/ didesîe B,C/ toţi B.C//9-12 Şi acea zorbâ s-au făcut că le dedesi voie di blamai toţi turcii (turcii mai toţi P> rachiu şi vin M,P//10-12 lipseşte Că atunce... au schimbat inpăraţii. V//11 Şi pentru Gj aceia Cjj 12 înpăraţii B,C// 13 21J22 C, lipseşte B,E,G Atuncea B,C/ lipseşte şi Bjj 13-15 lipsesc M,P// 14 pre B,C/ Munteniască B,C/ plinit bine o lună de zile V// 15 o lună de zile C,E,G/ domniia B,C/ după cie au murit tată-său, Nicolae vodă B,E,G, după cîe au murit tată-său V/tătîne-său Cjj 16 22]23 B,C,E, 24 G, 37 M, lipseşte Bj Atuncîa B, Atuncea CJÎnpăratul M,P/au mazilit înpărăţiia C, au mazilit Poarta V/ lipseşte şi1 D,V,M,P/Adli Gheri CJMedli Gheri B,E,G,V/ tătărăscu B,C/ după tătărăscu ad. fiind înpărăţiia noao B,E,G// 17 li-au pus M, l-au pus P, au pus han Cj Caza Cheri han E,G,V/ Caza Cheri han pre carele Şi-1 poftise Iei mai înnainte B/carii]pre careli C,D,E,G,M,pre care V,P/şi-l (îl M,P> poftisă C,M,P/ei]tatarîi V,M,P, tătarîi ei C,E,G, iei tătarii Bj mai înnainte (vreme E,G,V> C,E,G,V//18 Atunce au eşit şi soltanul Medii Gherii, cari făcusă zorbâ M,P/ au esit atuncea (lipseşte atuncea D> din Ţarigrad si Medii (Adli B,E,G,V> Gheri soltan carele (careli C,D> fusesîe B,C,D,E,G,V//19 23]24C, 39 Molipseşte B,E,G,P/ Atuncea B,C, UpseşteM.Vj zorbaleli CJZorbagii din Ţarigrad M,P/ pre B.C//19-1 pre un sirbu anumi Buzucachi (Buzucan  P)  casapul M,P//
706
707
anume Buţucachii, priiaten al lor, şi ducîndu-1 la veziriul cel nou, l-au făcut, fără voia lui, de l-au îmbrăcat în caftan, să fie domn în Moldova. Ce îmbrăcîndu-1, nu i-au dat ferman să-1 trimită aicea mai în grabă. ■ 5 24. De aceasta oblicind Grigorie-vodă, spus-au tutu-tor boiarilor. Şi s-au sculat toţi boîarii de au scris la Poartă cum nu le trebue aceîa domn, şi s-au gătit să fugă. Şi fiind aice şi un turc mare, ce venis<ă> cu caftan, [şi] au mărs toţi boiarii la acel turcu de i s-au rugat. Şi spuind
10 turcul la Ţarigrad cumu-i pofta boerilor, mîniîatu-s-au împăratul şi veziriul. Şi pre mulţi de acei cu zorbaoa au tăiat, de i-au mai împuţinat. Şi au tăiat atunce şi pre acel domnişor Buţucachii-vodă, nepurces încă din Ţarigrad. Şi de iznoavă au trimis alt caftan de domnie lui
15 Grigorie-vodă. / f- 4ls 25. Tot atuncea au mărs mirzacii, cîţva, la Ţarigrad
de au pîrît pe hanul cel mazil pentru cîte răutăţi li-au făcut. Şi au jăluit şi pre Grigorie-vodă de bani<i> ce li-au luat si de alte multe strîmbătăti ce-au avut.
1 anume B.C, pre anume V/ priiatin B/priiatin ai lor A,C, lipseşte M,P/ ducîndu-1] l-au dus M,P/ viziriul Cjj 1 — 4 la viziriul cel nou să-1 facă domnu Moldovii. Veziriul s-au temut de zorbagii şi au înbrăcat cu caftan pre Buzucachi şi l-au făcut domnu Moldovii (au înbrăcat pe casap cucăftaiide domniia Moldovei P) dar ferman nu i-au dat, M.P//2 fără de B,C,D/lui] veziriului G/înbrăcat B,C, înbrăcat veziriul E/caftan B,C//3]fiîc B/domnu B,C/Ce]Şi B,ll,Gj jj-AlipseşteCe... mai în grabă V/ înbrăcîndu-1
B, înbrăcîndu-1 cu caftan C//4 lipseşte să-1 uimită aicea mai în grabă. M,P//5 24]25
C, G, 40 tA.lipseşteBj S-au înştiinţat Grigori voevoda şi au spus M,P/Grigorii-vodă B,C, măriîa-sa Grigorie-vodă V// 6 lipseşte Şi s-au sculat M,P/ Boîarii toţiM,P/ lipseşte de M.P//7 cum că M,P/ nu le trebuie acela (lipseşte acela G) să le fiie domnu B,E,G/ trebuie C/ domnu C/ după gătit ad. boîarii M,P/ după îngă. ad. în Ţara Unguriască B,E,G//S aicea B,C/ turcu B,C/ Era un turcu mari în Iaşi carile vinisă M,P/ venisă de la Ţarigrad cu caftan de înnoirea domniii lui Grigorii-vodă, mers-au B,E,G, vinis(u) la Grigorii-vodă cu caftan de înnoirea domnii, mers-au C/ lipseşte şi2 V//9 mers-au M,P/ mers-au toţi boîarii la gazda acelui turcu V/ de]şi M,P/ după rugat ad. dzicînd că nu le trebuie alt, fără de Grigorie-vodă V/j9-1 OŞi mergînd turcul laŢarigrad şi spuind cumu-i (cum iaste E,G) B,E,G, Şi purcegînd turcul şi mergînd la Ţarigrad şi spuind turcul la Poartă cum iaste V//10 boîarilor B, boiarilor C/Turcul, după ce-au vinit în Ţarigrad, au spus cerire boiarilor M,P// 10-11 S-au mîniiat înpăratul şi viziriul pre zorbagii M,P//11 înpăratul B,C/viziriul C/de acei cu zorbaoa]zorbagii M.P//12 i-au tăiat1 B,E,G,V/i-au (au P) tăiat, întru cari au tăiat şi pre acel M,P/ înpuţinat B,C/atuncea B,C// 13 domnişor anume B,E,G/ voevoda M, lipseşte V/ fiind încă nepurces din Ţarigrad B,E,G,V, lipseşte M,P/ nepurces fiind D,nepurces încă fiind C// 14 de iznoavă]iarăşi B,C,E,G,apoi D, lipseşte V/ au triimis C, lipseşte Bj caftan B,C/de domniie B]de înnoirea domniii E/lui]mării-sali lui V//15 Grigorii B,C/ voevoda M//16 25]26 C,G,41 M.lipseşte F/lipseşte Tot atuncea M,P/Cîţiva mîrzaci au mersu laŢarigrad şi s-au jăluit pre hanul M,P/mărsu B,C/cîţiva B]din Bugeacu E,G//17 pre B,C/cîte răutăţijstrîmbătăţile ciM,P//18-19 făcut şi asupra lui Grigori voevoda pentru banii ci au (ce li-au P> luat di la dînşii şi de alte strîmbăţăţi M,P// 18 jeluit B,C/ Grigorii B.C//19 ce au B,C//
Deci Poarta au orînduit aceasta la paşa de Tighinea, trecînd Caza Cheri han pre acolo, să ia sama şi să-i aşedze. Atunce au venit şi Iusuf mîrza din pribegie de la laşi. Şi viind prin Iaşi, l-au dăruit Grigorie-vodă foarte bine, 5 ca să-1 fac<ă> priiaten pre un cîine. Şi mergînd la hanul, l-au priimit bine şi-ncă l-au şi dăruit.
26. Iar înainte aceştii zarve făcutu-ş-au pace şi Iordache stolnicul de cătră Grigorie-vodă. Şi viind din Crîm, l-au priimit vodă şi l-au ertat de toate greşelele lui. Şi-ncă
10 i-au făcut şi un rînd de haine şi i-au dat şi din bucate. Şi iar îl luas-în dragoste, socotind că-ş va părăsi năravul şi a fi cu bine domniei şi cu priinţă. L-au trimis la Tighinea pentru acei mîrzaci ce pîrîs(ă> pre Grigorie-vodă la Poartă, ca să stea la soltanul şi la mîrzaci să aşedze
15 acest lucru, ştiindu-1 că s<ă> ştiie cu dînşii.
27. Iară după ce-au agiunsu la Tighinea, n-au căutat spre slujba lui Grigorie-vodă şi s-au apucat iar de alte amestecături să fac(ă>, mai mare decît cele dintîiu. Şi
U 418v   la Grigorie-vodă scriîa într-un chip, iar cătră alţi / boiari 20 de aice din ţară scriîa într-alt chip, cum că îaste gata
1 Decii B,C, lipseşte M,P/ au]i-au G/ Poarta i-au orînduit la paşa M,P/ paşîa B,C// 2 trecînd pi acolo Caza Gherii hanul să-1 lai < să le ia) sama M,P/ hanul cel nou G/ aşaze C//3 Atuncea B.C, lipseşti M.P/ vinit B,C/ mîrzea B,C/ pribegiie B,C// 3—4 Isuf mîrza din pribegiîe di la Ieşi au vinit în Iaşi. Şi l-au dăruit M,P// 4 Grigorii B,C/ voevoda M/ lipseşte foarte bine M.P//5 facă B,C/ priiatin B, priiadn C/ lipseşte pre un cîine B,C,D,E, G,V// 6 şi încă BC// 5—7 lipsişte Şi mergînd... aceştii zarve M.P// 7 26]27 C,G| V, 47 M, lipseşte P/ Iară înnaintea B,C/ pace Bj Iordachi Bj Iordachi stolnicul, ficiorul Lupului vornicului Cjj 7 — 8 Iordachi stolnicul ş-au făcut paci de cătră M,P// 8 Grigorii Cj voevoda M/ după Crîm ad. în Iaşi M,P// 9 vodă] Grigorii-vodă (voevoda M> G,M,P/ greşelele lui] (cele V) ce-i greşis(ă) C,V/ Şi încă B,C, lipseşte M,P/ Şi i-au făcut V// 10 corectat haine A/ lipseşte şi2 M,P/ bucatejviti M.P//11 iară îl luasă B. iarăş l-au luat M,P/ şi socotind C,V// 12 domniîei B, domniii Cj cu bine şi cu dreptate domniii B,G, cu bine şi cu dreptate şi cu priinţă domniii V, domniii cu dreptate şi cu priinţă C] cu credinţă cătră domniie M,P/ Şi l-au trimis G//13 acîei B/ pîrîsă B/ Grigorii B//12—15 Grigori voevoda au triimes pre Iordachi stolnicul la paşa de Tighine şi la soltanul ca să stei la giudecată cu mîrzacii acei ce-1 pîrîsă la Poartă şi să aşăzi acest lucra, socotind că să ştie cu dînşii şi va pute isprăvi mai lesni M,P// 15 ,să ştiîe. B, să ştie CU 16 27]28 C,G,V, 49 M, lipseşte P/ Iară Iordachi stolnicul B,C,E,G,V/ ce au C, cîe au B// 16—18 Iordachi stolnicul, după ci au vinit la Tighine, nu s-au silit să facă slujba lui Grigorii voevoda ci s-au silit să facă alte amestecături M.P// 17 Grigorii Cj iară B,C, lipseşte \jj 18 facă B,C/ mai mari să facă G/ mari B,C,E/ celi C/ dintîi BC/ lipseşte mai mare decît cele dintîiu M,P/ lipseşte Şi M,P// 19 Grigorii B,C/ lipseşte alţi Cj boiarii Cjj 20 aicea C/ din]de V// 19— 1 iar la boiari într-alt chip; înştiinţa pre boeri cum că Poarta au dat domniia lui M,P//
708
709
domniîa lui Costantin Duca-vodă dată de la Poartă, protivindu-s<ă>   şi  el minciunilor tătarilor.
Iar acei era anume Costantin Costache hatman, văr primare cu Iordache stolnicul, cu frate-său Gavriil păhar-
5 nic şi Ioan Păladi vel-vornic şi cu fiiu-său Toader vel-ban şi Toader Costache stolnicul şi cu Iordache Ca<n>tacu-zino spătariul şi alţii mulţi. S-au făcut toţi la un cuvînt, pre scrisorile lui Iordache, fecior Lupului, şi să sfătuisă ca să fugă la soltanul, să stea pricină Ducăi-vodă, să
10 nu fie, şi să-ş rădice pre unul dintre dînşii domn.
Şi aşea au îmbiat cu acest sfat cîtăva vreme, nici să ducea nici spunea lui Grigorie-vodă, ce sta în cumpene şi să mira ce or face: fugi-or, au spune-or lui Grigorie-vodă? Unii dintre dînşii dzicea să fugă, alţii dzicea să
15 spue lui vodă, pîn-au oblicit Grigorie-vodă ce vor să facă ei, cum giuruîa hanului ţara, din Prut încolo să fie loc tătărăscu, numai să le isprăvască acest lucru pre voie, să-ş rădice domn dintre dînşii pre cine or socoti ei.
1-2 că iaste dată de la Poartă domniîa Moldovii lui Costantin Duca-vodă, proti-vindu-să şi el V// 2 protivindu-să B/ lipseşte, protivindu-s(ă) şi el minciunilor tătarilor E,M,P// 3-4 Iar acei boiari la carii scriia era anume: Costantin Costache hatman şi cu frate-său Gavriil paharnicul, carii era veri primari D// 3 — 6 Boiarii la cari scriia (scrisăsă P> Iordachi stolnicul sînt aceştiia: hatmanul Costantin Costachi, Gavriil paharnicul, Ioan Paladi vornic, Toader Palădi ban, Toader Costachi stolnic M,P// 3 — 7 Iar boiarii la carii scriia era anume Costantin Costachi hatman şi frate-său Gavriil vel paharnic, carii era veri primari cu Iordachi stolnicul, ficiorul Lupului şi alţii mulţi B,E,G, Iar acei boîari ce le scriia era anume Costantin Costachi hatman şi cu frate-său Gavriil paharnicul,carii era veri primari cu Iordachi stolnicul şi alţii mulţi Cjj 5 — 7 ad. marginal şi Ion Păladi vel-vornic şi fiiu-său Toader Păladi vel-ban şi Toader Costachi stolnicul şi Iordachi Cantacozino) spăt(ariul) D// 3-9 Iar boiarii la carii scriia era anume Costantin Costachi hatman şi fraţii lui carii era veri primari cu Iordachi stolnicul,ficior Lupului, şi să sfătuisă boiarii ca să fugă V// 6-r. 4 din p. urm. stolnic, spătariul Iordachi Cantacozino Delîanul. Aceştiia şi alţi mulţi, pre scrisorile (scrisoare P> luilordachi s-au unit toţi la un cuvînt şi s-au sfătuit să fugă la hanul (Delîanul M>. Grigori voevoda s-au înştiinţat de sfatul lor, că aceştiia boeri făgăduia hanului tot locul din Prut încolo, numai să le facă nevoia lor,adică să-şi rădice ei domnu dintre dînşii. Şi i-au prins pre toţi şi ferecîndu-i în obezi i-au pus la închisoari;pre fiişticari diosăbit M.P//7 cu toţii D//8 Iordachi C,Iordachi stolnicului B.Iordachi stolnicul D.E.IordachiCostachi stolnicul G/ficior B.C//9 lipseşte ca G/şi să stea V/pricină lui Costantin Duca-vodă D//10 să nu fiîe domnu aicea (lipseşte aicea G,V) în Moldova, şi (ce C> să-ş ridice iei (lipseşte iei E) pre unul B,C,E,G,V/domnu Cjdupă domn ad. pre carele vor socoti V// 11 aşîa B, aşa Cj umblat B,C/vremIe B, vreme Cjj 12 spune B/Grigorii B,C, lipseşte G/lipseşte cesta, în cumpene C//13 dupămiraad. şi socotiîa Cj spune-vor C/ GrigoriiC//12-14 lipseşte ce sta în cumpene... Grigorie-vodă B,E,G,V//14 Iar unii B,E,G, Şi unii V/ dzicîa1 B/iar alţii B,E,G,V//15 spuîe B/spuie lui vodă. Şi să mira ce vor face; şi tot aşîa au umblat pînă ce au oblicit V/ spue lui Grigorii-vodă C,G/ pînă B,C/ Grigorii B.C//16 ei]iei B,C/cum au fost giuruind hanului C,E,G,V/ locu B//17 acestu Cj voia lor B,E,G//18 domnu B/ vor socotii C, ar socoti V/ei]îei B,C//
28. Deci au şi prins pre acei boîari ce era în Iaşi şi i-au închis. Şi au răpedzit şi la cei de la ţară, de i-âu prins, f. 419    şi, ferecîndu-i, i-au adus şi i-au pus la / închisoare: pe unul într-un loc, pre altul într-alt loc. 5     29. Iară pre Iordache stolnicul, feciorul Lupului, nici l-au mai adus la Grigorie-vodă să-1 giudece; şi cum l-au adus în Iaşi, l-au şi dus înainte porţii, la cişmîa, şi au poroncit de i-au tăiat capul. Iar pre ceîalalţi i-au mai ţinut oarece închişi şi i-au ertat, puind pre unii la giurămîntu, io pe alţii şi fără giurămînt.
30. Atuneea au pus pre Costantin Ruset vornic de Ţara de Gios, iar pe mine, Ioan Neculce biv-hatman, m-au pus vornic de Ţara de Sus şi pe Sandul Sturdzea hatman şi pe Costache Razul spătar mare şi pe Andreîaş
15 Ruset visternic mare. Şi aşea s-au potolit acele calaba-licuri.
Fugit-au atunce Gavriil paharnic la Bugeag, şi multe vorbe rele au grăit cătră sultanul şi cătră hanul pentru
1 28]29 C,G,V/ Decii Cj Decii oblicind Grigorii-vodă au şi prinsu B,E,G,/prinsu Cj aciei B,V//2 Şi au triimis şi de la cei E.G/cîei B/de B,C/prinsu B,C//3 închisoare B) pre B.C//4 locu1"2 B.C//5 29]30 C, 52 M.lipseşte B,E,G,V,P/Iar BJipseste M,P/ Iordachi B,C/stoInicul Iordachi M,P'/lipseşte feciorul Lupului M,P/fecior G,ficiorul B//5-8 ficiorul Lupului,după ce l-au adus la Iaşi l-au închis doao,trii ceasuri şi nu l-au mai dus înnainte lui Grigorii-vodă să-1 giudece.ee l-au şi scos înnainte porţii curţii domneşti,la cişmea, şi au poroncit Grigorii-vodă de C, feciorul Lupului, aducindu-1 în Iaşi, l-au inclus la simeni şi piste doao,trii ceasuri l-au scos denainte porţii curţii domneşti la cişmea şi i-au tăiat capul V//6 adus]dus B,E,G/Grigorii B/ voevoda M/şi]ce B,E,G,M,P//7 adus în Iaşi, l-au închis la siimeni şi preste doao, trii ceasuri l-au scos şi l-au dus dennainte porţii curţii domneşti, la cişmea B,E,G/ l-au (şiM) scos la cişme înnainte porţii şi M,P/l-au închis doao,trii ceasuri la siimeni şi l-au şi scos dinnaintea porţii curţii domneşti,la cişmea, şi au poroncit Grigorii-vodă Djdupă poroncit ad. Grigorii-vodă G//8 ceîalalţi boiari B,C,D,E,G,V/ lipseşte mai M.P//9 oarecie BJpuţînă vremi M,P, oarece puţină vreme E/ puindu B/ giurămînt C//9-10 închişi, apoi pre unii i-au giurat şi i-au slobozit:M, închişi şi a-poi pre unii i-au giurat şi i-au slobozit, iar pre alţii şi negiuraţi i-au slobozit. P//10 p re alţii C]iar pre unii B, iar pre alţii E,G/ fără de D,V/ lipseşte pe alţii şi fără giurăm'nt M/ fără de (lipseşte de Qgiurămînt i-au slobozit B,C,E,G/'/l 1 30]29 B,E, 31 C, lipseşte V,M,P, după pus ad. Grigorii-vodă Gj Rusăt vornic mare C, Rusăt vel-vornic B,D,E,G,V//11-14 Şi atunce au schimbat boiariile: Costache Roset vel-(biv P) vornic,Ioan Neculce vel-vornic, Sandul Sturza hatman M,P//12-13 pre (şi pre C>Ion Neculce (Neculce C) biv-hatman D) vel-vornic (vornic mare C> de Tara de Sus B,C,D,E,G,V//13-14 lipseşte şi1"2 B,E,G,V/pre1"3 B,C/ lipseşte şi ' pe2"3 M,P/ Costachi B,C/ spătar mare B,C]vel-spatar M.P//15 Andriîaş Rusăt B,C,V/ visternic B,C/ lipseşte mare B,C/aşîa B, aşa Cj aceli B,C/ calabalîcuri B,C/ lipseşte Şi aşea... calabalicuri. M,P// XI ante Fugit-au: 30 E, 31 G/atuncea B,C/ Gavriil Costachi paharnicul C,D,E,G/ paharnicul B,V/ Gavriil paharnicul au fugit la ugeac M,P/ Bugiac B, Bugeac C//18 lipseşte vorbe rele V/ răii pentru Grigori voevoda au vorbit cătră hanul şi cătră soltanul M,P/ răle E/ cătră sultanul şi cătră hanul au grăit pentru Grigorii-vodă Cj soltanul Bjj
710
711
Grigorie-vodă. Iar pre urmă l-au dat lui Grigorie-vodă de grumadzi. Ce Grigorie-vodă nu i-au făcut şi l-au ertat; nici s-au uitat la ocările ce-i făcus<ă> şi la ponturile ce-i scrises<ă> Gavriil. 5     31. Uitaţi-vă aemu, fraţilor, cît<ă> ocară au avut Grigorie-vodă de la aceşti boiari atunce! Iar el i-au ertat, şi făr<ă> zăbavă; încă pe unii i-au şi boerit, di-au fost la cinstea dintîi. Un domn strein, şi cîtă milă au arătat! Iară după aceîa au trimis pre alţi boiari de-au stătut f. 419V 10 la giudecată cu tătarîi la Tighinea. Şi multă / cheltuial-au făcut pîn' s-au aşădzat, mai îndoit de cît luas<ă> eld61a tătarî. Şi au luat şi o bucat<ă> de loc de a Moldovii, din hotarul cel vechiu cale de un ceas.
32. Pre atuncea, cu acele schimbări multe a vezirilor 15 şi cu calabalicul tătarilor şi cu amestecăturile acelor boiari, cădzus<ă> ţara şi Grigorie-vodă la o mare datorie.
33. Tîmplatu-s-au într-aceşti doi ani, la vleat 7239 <= 1731> şi 7240 <= 1732> de-au fost şi timpurile proaste, de nu s-au făcut pîinea din Iaşi în sus, şi era şi foamete,
1 Grigorii1 Bj Hanul şi soltanul l-au prins şi l-au triimes lui Grigori voevoda. M, P/Iar mai C/l-au dat hanul D//1-2 l-au dat hanul pe Gavriil paharnicul înmînuli lui Grigorii-vodă. Ce C/ lipseşte Ce M,P//1-4 Iar pre urmă l-au dat hanul pe Gavriil(pă-harnicul E, G) în mînule lui Grigorii-vodă. Ce Grigorii-vodă l-au ertat şi nu i-au făcut nici un rău; nici s-au uitat laponcturile cu ocară cîe-i scrisesîeGavriil(păharnicul E, G>
B, E,G/ Iarpre urmă dîndu-1 hanul pe Gavriil paharnicul în mînule lui Grigorii-vodă, l-au ertat şi nu i-au făcut nici un rău; nici s-au uitat la poncturile ce-i scrisesîe Gavriil V// 2 după făcut ad. nici un rău C,D// 3 ocărilejvorbeli Cj ce-i făcus(ă>] ce-1 grăisă de rău C/ şi]nici C//4 scrisesîe Cj Gavriil paharnicul C, Gavriil Costachi paharnicul D,G// 5 fraţilor, cîte vorbe rele, cîtă ocară Bjj 5 — 6 fraţilor, la bunătatea acestui domnu, a lui Grigorii-vodă. Că pre aceşti boiari atuncea el i-au ertat Cjj 5-8 lipsesc B,E,G,V,M,P// 7 fără C/ pre Cj de au' Cjj 8 domnu Cjj 9 ante Iară: 31 B,E, 32 C,D,G, 30 V, 55 M, 4 P/dupre Bj aceia B,C/triimis Cj după trimis ad. Grigorii-vodă B,E,G,V/ de au B,C//9-10 Triimes-au Grigori voevoda pre alţi boiari la Tighine tot pentru aceiaş giudecată. Şi M.P//10 cheltuială B,C// 11 pînă s-au aşezat B,C/ mai îndoit au cheltuit E,G/ luasă Bj el]Grigorii-vodă B,E,V, Grigorie G/ de Cjj 11-13 s-au aşăzat, au plătit tătarilor mai îndoit decît luasă di la dînşii. Şi atunce au luat tătarîi şi o bucată de loc chiar din hotarul M,P// 12— 13 lipseşte Şi au luat... un ceas. B,E,G,V//12 bucată Cjj 13 vechiu Cj cale Cjj 14 32]33
C, D,G, 31 V, 56 M, lipseşte Vj Iară pre atuncea B,E,G/ cu atîte multe a vezirilor şi cu calabalicul Gj acâli B, Cjj 14— 15 Din pricina schimbărilor celor adiesi a vizirilor şi a amestecăturilor M,P// 15 mestecăturile Gjj 16 cădzusă B]rămăsesîe Cj Grigorii-vodă la grea şi la o mare (mare şi grea C> B,C,E,G/voevoda M/ o mare] grea V,M,P//17 33]34C,D,G, 32 V, 57 M.lipseşte P/ lipseşte Tîmplatu-s-au M,P/ intri aceşti B,C/ la vleat]în anul C,D,V, lipseşte B,E,G// 17 — 2 doi ani, adică 1731 şi 1732, timpurile au fost foarti proasti şi di la Eşi în sus pîini nu s-au făcut si era foamiti, însă nu mari. Adică la munţi si vinde merţa de mălaiu cîti 4 iei M,P// 18 şi în anul 7240 C,D,V/ de au B,C/ timpuriii Cjj 19 pîine B/ foamete C, can foamete B,E,G,V//
dar nu pre mare. Agiunsese mierţa de mălai, în sus pe supt munte, la 4 lei. Dar Grigorie-vodă, avînd mălaiu mult la Fălciiu şi la Chişinău, strîns din uşor, da acelor oameni de la ţinuturile den sus cîte 6 potronici mierţa
"5 şi-i aştepta de bani pînă toamna. Şi încă au căutat cîteva cară cu chirie, di-au încărcat pîinea şi au trimis-o pre la tîrgurile den sus, la Roman, la Neamţi, la Botoşeani, la Soceavă, şi la Cernăuţi, de o da oamenilor făr<ă> bani. Numai chirie îş plătiîa ce şi aceia cu păsuial<ă>, dînd întîi
10 domniîa chirigiilor, apoi, cu vremea, scotea de la acei oameni.
34. Iară tot întru acestaş an 7240 <= 1732> arătat-au Dumnedzeu / greu bănat asupra creştinilor, pentru multe păcateli şi fărădelegile noastre. Făr<ă) lipsă de pîine ce 15 era, au mîncat şi lupii oameni pre supt munte, la ţinutul Neamţului şi la Soceav<ă>. Ce curund ş-au întors sfinţiia-sa mîniîa şi ne-au trimis iar linişte de cătră acele hieri sălbateci. Dar să spăriîasă oamenii.
1 Agiunsesîe B,C/ de mălai patru lei, în sus, pre supt (spre G) munte B,E,G,V//2 patru Cj lipseşte Dar M,P/ Grigorii Cj voevoda B/ avînd]ave M,P/ mălai Cjj 3 Fălcii Cj Chişinău Bj strînsu B,C// 4 de sus B,E,G,V/ şase potronici C] şeasiezăci de bani B,E,G,V// 3—5 lipseşte da acelor oameni... Şi încă MţP// 5 după aştepta ad. pre oameni B,E,G// 6-7 de au încărcat pîine cu chirie D/ chirie şi încăreînd mălaiul l-au dus pre la tîrgurile ţinuturilor de sus M,P/ de au încărcat B,C/ şi]de G/ triimis-o B,C// 7 tîrgurili C/ din Cj lipseşte la 2-3 M/ la Niamţu B,C, la Niamţu, la Bacău D/ Botăşeani B,C//8 Suceavă B,C/ la Suceavă, la Botăşeani E,G/ şi la Suceavă şi şi la Cernăuţi M,P/ la Soceavă, la Botăşeani, la Cernăuţi şi da oamenilor pîinea fără de bani V/ de o da acîa pîine oamenilor fără de bani B,E,G// 8-9 şi da oaminilor mălaiu fără (de P> bani. Numai cît îş plătiîa chiriia, însă şi aceîa M,P/ fără de B,C/ chiriia B,C// 9 ce]şi V/ aceia C] chiriia B,D,E,G/ păsuială B//10 da (lipseşte P> di ladomnii chiriia cărăuşilor M,P/ după domniia ad. acei şeasiezăci de bani B,E, întîi acei 60 de bani Gj cu vreme B,C]mai pre urmă M,P/ îş scote M,P/ scotea banii Bj acîei B, lipseşte M,P/ scotea banii de lua (şi E> domniîa de la acei oameni (ce le da pîine E> E,G// 12 34]35 C,D,G, 59 M, lipseşte V,P/ lipseşte Iară tot M,P/ repetă tot Cj întru acea vreme, întru acestaş an Gj după arătat-au ad. marginal trimis-au Cjj 12—14 lipseşte arătat-au... fărădelegile noastre. V// 12— 15 întru aceiaş an 1732, pentru mulţime iărădilegilor noastri ni-au certat Dumnezău cu urgiia sa; mînca lupii pre oamini pre supt munţi M.P//13 greu bănat]grea pedeapsă B,D,E,G/creştinilor]oamenilor B,D,E,G//13-14 Dumnezeu şi altă pediapsă asupra oamenilor.Că fără lipsă Cjlipseste pentru multe păcateli şi fărădelegile noastre B,E,G//14 Că fără lipsă B,D, Că fără de lipsă E.G//15 luppii B//15-16 lipseşte la ţinutul... Soceav(ă). M.P//16 Niamţului B,C/ Suceavă B.C//16-17 au întorsu Dumnezeu mîniîa sa(mîniîa sfinţii-sali V) şi au trimis norodului său (lipseşte norodului său V) linişte B,E,G,V/ întorsu Cj sf(i)nţiia Cjj 17 ne-au]au Cjj 16-18 ş-au întors Dumnezău urgiîa sa şi s-au dus aceli fieri cumpliţi, mîncătoari de oamini M,P//17-18 aceli fieri sălbaticejşi cumplite B,C,D,E,G,V//18 lipseşte Dar să spăriîasă oamenii M,P/ spăriîase B, spăriias(ă) Cjj
712
713
f. 420
35. Costantin-vodă, fecior lui Neculai-vodă, după ce l-au mazilit turcii şi l-au pus în Ţarigrad, n-au plinit anul mazil şi iar au eşit domn în Ţara Muntenească, la vleat 7240 <= 1732>. Că atunce tot era Poarta neaşădzat(ă), şi s-au 5 tîmplat de-au cădzut un vezir, de-i dzicea Topală-paşa, prieten lui Costantin-vodă şi duşman lui Mihai-vodă.
Deci cum au cădzut acel Topală-paşa vezir,   au şi pîrît boiarii munteni pre Mihai-vodă la acel<a>, ştiind că i-i nepriîaten, pentru multe superi ce le face Mihai-vodă 10 şi le strică obiceaiurile, ca şi cînd au fost în Moldova, şi le îa mare sume de bani.
Deci veziriul l-au şi mazilit, şi trimises(ă> să-i tae şi capul. Numai nişte priiateni a lui Mihai-vodă au agiuns di-au dat ştire împărăţiei, şi aşea au s.ăpat.
15 Şi l-au adus în Ţarigrad viu şi l-au închis. Dar pre acel priîaten grec, anume Venitura, ce-au dat ştire împărăţiei pentru Mihai-vodă, oblicindu-1 veziriul, / i-au tăiat capul. Şi tot n-ar hi scăpat şi Mihai-vodă, că trimisese veziriul de venis(ă> cîţva boîari din Ţara  Muntenească de-1
20 pîrîe. Numai norocirea lui atîta au fost, că s-au tîmplat de s-au mazilit si veziriul. Dar numai 4 dzile de ar hi mai
1-21 lipsesc M,P// 1 35]36 C.D.G, 33 V/ficior C, ficiorul D]fiiul D.E.G.V/Nicolae B, Nicolai C/ vodă Mavrocordat G//2 după turcii ad. Poarta 13,D/ turciijPoarta V/ lipseşte şi V/n-au]şi n-au V//3 iar au luat domniîa în Ţara Munteniască B.E,G,V/ domnu C/Munteniască C/ la vleat]în anul B,C,D,E,G,V//4 Că atuneea încă tot era B,E,G/atuncea Cjlipseşte tot V/neaşezată B,C//5 şi s-au tîmplat de au pus înpărăţiia pre un vezir B,C,D,E,V, şi s-au tîmplat înpărăţiia de au pus pre un vezir Gj lipseşte de-i dzicea Gj Topal B,C// 6 priiatin B, priiatin Cjj 7ante Decii: 36 B,E, 37 GJ Decii cum au pus (înpărăţiia V) pre acel vezir (pre V) Topal-paşîa, au ş pîrît B,E,G,V, Decii cum l-au pus vezir pre acel Topal-paşa.au şi pîrît C//8-9 la acel vezir, ştiind (ştiindu-1 E) pre veziriul că-i iaste nepriiatin B,E,G/la acel vezir C,D/  la   acel   vezir,   ştiindu-1 că-i iaste nepriiatin, dzicînd că le face mare supărări Mihai-vodă V//9 supere B,C/ le face]li-au făcut B,E,G//10 şi le srricăjdzicînd că li-au stricat B,E,G/ lipseşte ca şi cînd au fost in Moldova V//llle îa]li-au luat B,E,G, some B,C//12 Decii B/ viziriul CJ au mazilit pre Mihai-vodă B,E,G,V/ triimisesie B,C/taîe B,C// 12-3 lipseşte şi trimises(ă) să-i tae ... de la închisoare deodată. V//13 neşte B/ priiatini B, priiatini CJ agiunsu de au dat B,C// 14 ştire B/ înpărăţiii B,C/ ştire lui Costantin-vodă beizadea, fiiul lui Mihai-vodă şi dînd ştire înpărăţiii, aşîa au scăpat Mihai-vodă cu zile (lipseşte cu zile G) E,G/ aşîa B, aşa Cjj 15 l-au dus B,G/ lipseşte şi l-au închis B,E,G// 16 priiatin (priiatin C> al (a C> lui Mihai-vodă, grec, anume Ventura (Venitura C> B,C,E,G/ Ventura D/ înpărăţiii B,C, lipseşte E,G// 17 viziriul C//18 tot poate Cj n-ar fi B,C/ triimisesie B, trimise-sîe C/ viziriul C//19 venisle B, vinisă CJ cîţiva BJ Munteniască B,C// 20 pîrîia B,C, pîrîîa pre Mihai-vodă E,G/ nărocirea B/ lipseşte atîta Gjj 21 lipseşte şi B,E,G/4] trii, patru B,C,E,G// 21 — 1 de ar fi (hi C) mai fost vezir (vizir C) Topal-paşîa (paşa C) era baraiamul turcilor şi atuneea poate ar fi perit B,C,E,G/ de ar fi mai fost vezir acela, era baraiamul turcilor şi aşea să auziîa că atuneea ar fi perit şi el, Mihai-vodă D//
tiăit veziriul, era baraiamul, şi atunce ar hi perit şi el. Numai vrînd Dumnedzeu, au eşit d6 la închisoare deodată.
36. Costantin-vodă, domnul muntenesc, viind în Bu-5 cureşti, s-au aşădzat cu bună pace de către toţi boiarii
şi li-au dat toate în mîna lor să chivernisască. Şi trăia toţ cu linişte, nu ca la tată-său, Neculai-vodă, ce într-alt chip, foarte cu bună îmblîndzire de cătiă domnie.
37. Scris-au Costantin-vodă la vără-săa Gligorie-vodă, 10 domnul Moldovii, ca să-i caute o fată di boiariu din Moldova, să-1 logodească, ca să-i hie doamră.
Deci Grigorie-vodă cu mare bucurie au priimit şi cereînd au aflat o cucoană, fată fecioaiă a lui Costantin Ruset vel-vornic, foarte frumoas(ă) şi înţeleaptă, anume 15 Caterina, şi de bun neam şi lăudat. Şi au făcut logodnă şi au trimis-o mai pre urmă cu părinţii săi şi cu alţi boiari, rudenii a ei, tocma la Bucureşti.
Şi au făcut mare şi frumoas<ă> nuntă domnească. La anul 7241 <= 1732) noievrie 12 au fost nunta. După 20 aceasta au scris Costantin-vodă cu mare mulţămit(ă) la Grigorie-vodă de slujbă ce i-au făcut. / f 421 38. Mihai-vodă, schimbîndu-să veziriul, şedea cu pace
la Ţarigrad şi oarecum şi can cu nădejde de laudă asupra
1-8 lipsesc M,P// 1 el]Mihai-vodă B,E,G//2 de B,C/ închisoare B,C// 4 36J37 B,C,E, 38 G, 34 V/ Iară Costantin V/ muntenescu B,C/ viind la scaunul (scaonul C> său in (la V> Bucureşti B,C,E,G,V// 5 aşezat B,C/ pace B// 6 mînajmînule B,E, mîinile G,V/ trăiîa B,C//7-8 lipseşte nu ca ia tată-său, Neculai-vodă... foarte cu bună B,E,G,V// 7toţiB,C/ Nicolae Cjj 8 înblînzire C, şi cu înblînzire B,E,G,V/domniîe B.Cjj 9 37J38 B,C,D,E, 39 G, 35 V, 60 M.lipseşte P/Costantin voevoda, domnul muntenescu, au scris la vărul său, Grigori voevoda M,P/ Scris-au Costantin-vodă, domnu] muntenescu B,E,G/ văru-său B,C,V/ Grigorii B,G rigorieC//10H/>S(;rfedomnul Moldovii, ca M,P/fată]cocoană B,E,G,V/ de B,C/boiar C//11 logodiască B,C/hie] file B//12 Decii B,C, lipseşte. M,P/Grigorii voevoda cu mare bucurie au priimit această slujbă M,P/Grigorii'B,C//^>seSîe mare B,E,G,V//13 cereînd]căutînd B,E,G,V, cercetînd M,P/căutînd şi socotind CJ cocoană C/ficioară 13-17 cucoană anumi (numile P> Ecaterina, foarte frumoasă şi înţăliaptă,a lui Costandin Rosăt.vel-vor-nic. Şi mai pre urmă au triimes-o cu părinţii îei şi cu alti rudenii la Bucureşti M.P//14 Rusăt B,C/, frumoasă Bj înţăliaptă B,C/pre anume E.G//15 Ecaterina B.C.B.'E.G.Y/ lipseşte şi B,C,E,G,V/niam B,C/ şi logodnă B,E,G//16 triimis-o Cjj 17 eijîej B,C/la tocma la Bucureşti C//18 lipseşte mare şi E,G/ frumoasă Bj domniască B.C//18-21 Costandin (voevoda M>au făcut mari şi domniască nuntaşi ş-au luat-o doamnă. Şi au scris la Grigori voevoda cu mari mulţămită în anul 1733 M.P//19 La]în B,C,E,G,V/noemvrii (noemvrie C> în doaosprăzeci zile B,C,D,E,G,V/ Dupre Bjj 20 Costantin-vodă la Grigorie-vodă cu mulţămită de slujbă V/ lipseşte mare B,E,G/ mulţămită B.C//21 Grigorii B,C/de]pentru Cj lipseşte de slujbă ce i-au făcut M,P//22 38J39 B,C,D,E,40 Gj Schimbîndu-s(ă) viziriul, Mihai-vodă şidea C/schimbîndu-s(ă> B şidea la Ţarigrad cu pace B,E,G,//22-23 lipsesc V,M,P// 23 nedejde B,C//
714
715
muntenilor, făcînd şi un ardzu viclian, dzicînd că-i de la nişte boiari munteni.
Deci veziriul au trimis să vie boîarii, să stea faţă cu dînsul. Iar ei audzind, au şi fugit, unii în Ţara Unguriască, 5 alţii în Moldova, vădzînd că-i chiamă la Poartă. Şi au dat ştire la Ţarigrad cum toată ţara s-au încărcat, audzind de Mihai-vodă că iară îi să viie domn. Iar împărăţiîa audzind, s-au mîniîat şi au făcut pre Mihai-vodă surgun la Miidili, precum va arăta mai nainte vrenie.
10 Şi au cheltuit atunce Costantin-vodă la Poartă 1.000 pungii, ca s-omoară pe Mihai-vodă. Şi turci<i> bani<i> au luat şi nu l-au omorît.
39. Tot întru acest an îndemnatu-s-au Grigorie-vodă anume că merge la primblare la Prigoreni, la vornicul
15 Ioan Niculce şi la Ruginoasa, la hatmanul Sturdzea. Iară de la Prigoreni au trecut la Roman, de la Roman la mănăstirea Neamţul. Şi au scos ico<a>na den măiăstire ş-au ţinut-o singur Grigorie-vodă cu mîna lui. Şi s-au închinat foarte frumos, cît să mera şi vodă şi turcii cari
20 era cu Gligori-vodă. Şi călugării de la mănăstire dzîce că
1-12 lipsesc \rM,Bjjl lipseşte viclian Cj că-ijcă iaste <iaste C> B,C,E,G//2 neşte B// 3 Decii B,C/ viziriul C/ viîe B.C/ boIarii]acei boiari C.G/ lipseşte faţă Cjj 4 dîn-sul]Mihai-vodă Gj Iară B/ eijboiarii D, acîei boiari B,E, boiarii aceîa C, G/auzindu B/ lipseşte unii Gjj 5 iar alţii CJunii D/ văzind B.C//6 ştire B,C/ după încărcat ad. să fugă D// 6 — 7 cum toată ţara auzind de Mihai-vodă că iară iaste să viîe domnu în Ţara Munteniască, s-au încărcat să fugă. Iar B,D,G// 7 îi]va C, iaste D/ după domnu ad. în Ţara Munteniască C/înpărăţiîa B,C// 9 Meidili B,C,B,B,Gjlipseşte precum va arăta mai nainte vreme B,C,E,G//10 lipseşte atunce Cj Costantin-vodă o mie de pungi de bani la Poartă C//10—12 autograf Neculce, lipsesc B,E,G//11 de pungi de bani D/omoare Cj pre C/turcii Cj banii C//12 şi pre Mihai-vodă'nu l-au omorît C.D//13 39]40 B.C.D.E, 41 G, 36 V, 63 M, lipseşte V/ acestaş Cj după an ad. 7240 G/Grigorii B//13-17 Grigori voevoda au eşit din Iaşi, cu chip de primblare, pînă la Prigorăni, (Ia P) satul lui Ioan Neculce vel-vornic. Iar di acolo s-au îndemnat şi au mersu la Ruginoasa la hatmanul Sturza, la Roman, la mănăstire Niamţului. Şi acolo au scos părinţii călugări sfîntă şi făcătoare de minuni icoană din mănăstire M.P// 14 merge Cj primblare B.C//15 Ion Cj Ion Neculce B,V/ lipseşte Niculce C// 16 Iar B,C/ trecut codrul E, Gj trecut]mersu C/de^şi de C, iar de D/ şi de la Roman aumăr-su la mănăstirea Niamţul B,E,G,V// 17 autograf Neculce anulat: Şi au pus de-u scos ico(a)na şi s-au închinat pre A/ Niamţul Cj după scos ad. călugării D,G/ icoana Bj din B.C//17-1 ad. marginal Şi au scos... ca atunce. A// 17 mănăstire J3,C/ după mănăstire ad. călugării V//18şiau Cj lipseşte ş-au ţinut-osingur Grigorie-vodă cu mîna lui B,E,G,V/ sîngur CJînsuşi Bj Grigorii-vodă sîngur Bj Grigorii Cj repetă cu C/mîna]mînuli Cjj 19 s-au închinat icoana Cj să mira B,C, s-au mirat M,P/ frumos şi s-au mirat şi Grigorii-vodă şi turcii V/ lipseşte şi1 Cj Grigorii-vodă B,C,D,E,G,' lipseşte M.P/ carii C]ci M, cei ce Bjj 20 Grigorii' B,C/ voevoda M/Şi zice şi călugării (di acolo M> că M,P/mănăstire B,C/dzicea B, zicea C//
nu s-au închinat ace sfîntă ico<a>nă ca atunce neciodată, aşe ca atunce. Şi de acolo, la Bae şi la Sacul, apoi la Slatină şi la Dragomirna şi la Soceavă. Şi au îmbiat prin cetate Socevii di-au vădzut-o, apoi la Pobrata şi apoi la 5 Paşcani şi la Ruginoasa; apoi s-au pogorît la Iaşi.
Aşea, într-o săptămînă au îmbiat di-au vădzut toate mănăstirile şi locurile şi satele boereşti, ca să ştiie cine cum să ţine.
1-5 niciodată nu s-au închinat acia sfîntă icoană ca atuncia.aşia de frumos.Iar de.la mănăstirea Niamţul au mersu (Grigorii E,G)-vodă la mănăstirea (la E,G>Săcul Je o au văzut (lipseşte de o au văzut E,G) şi de la (mănăstirea E,G> Sacul s-au întors pre la Cetatea Niamţului şi de acolo la Baia şi de la Baia la mănăstirea (la E,G) Slatina şi de la (mănăstirea E,G> Slatina, la Şerban Cantacozino vel-stolnic, la Horodniceni şi de la Horodniceni la mănăstire la Sviatii Ilie şi de acolo la mănăstire la Dragomirna şi de la (mănăstire de la E,G> Dragomirna s-au întorsu la Suceavă.Şi au umblat prin cetatea Sucevii de o au văzut şi din Suceavă purcegînd au mersu pre la Forăşti, pre la Solomon Botez şi de acolo la (mănăstire la E,G> Pobrata,apoi la (şi de la mănăstire de la Pobrata la E,G)Păşcani şi (de la Paşcani E,G) la Ruginoasa.Apoi s-au pogorît prin Tîrgul Frumos la Iaşi B,E,G/nu s-au închinat acea sfîntă icoană ca atuncea aşea de frumos...apoi ca ms. B,cu excepţia: şi de la mănăstirea Slatina la Horodniceni,1a Şerban Cantacozino stolnicul.şi de acolo la mănăstire la Sviatii Iliîe lîngă Suceavă şi de acolo la mănăstire la Dragomirna şi de la mănăstire de la Dragomirna s-au întorsu la Soceavă...de acolo la mănăstire la Pobrata,şi de la mănăstirea Pobrata la Paşcani şi la Ruginoasa.Şi apoi V/nu s-au închinat acea sf(î)ntă icoană ca atuncea niciodată aşa de frumos.Şi de la mănăstirea Niamţul au mărsu la mănăstirea Sacul şi de la Sacul au mersu pre la Tîrgul Niamţului, la Rîşca.şide la Rîşca la mănăstire la Slatina şi de la Slatina au mersu la Horodniceni, la stolnicul Şerban Cantacozino. Şi de acolo la mănăstire la Sviatii Ilie lîngă Suceavă.Şi au zăbăvit acolea cu corturile trii zile.Şi fiind corturili acolea au mersu de au văzut mănăstirea Dragomirna şi apoi, întorcîndu-s(ă),au vinit la Suceavă şi au umblat prin cetatea Sucevii de au văzut-o.Apoi au vinit pre la Solomon Botez,la Pobrata şi apoi la Paşcani şi la Ruginoasa.Apoi s-au pogorît prin Tîrgul Frumos la Iaşi C/nu s-au închinat acea sfîntă icoană ca atuncea niciodată aşea de frumos. Iară de acolo.de la mănăstirea Niamţul,au mărsu la mănăstirea Sacul şi de acolo la Cetatea Niamţului şi de la Cetatea Niamţului la mănăstire la Rîşca şi de la mănăstirea Rîşca la Baia şi de la Bala la mănăstire la Slatina şi de la mănăstirea Slatina la Horodniceni.la Şerban Cantacozino stolnicul,şi de la Horodniceni la mănăstire la Sviatii proroc Ilie.Şi acolo au întinsu corturili de au zăbăvit trii zile.Şi de la Sviatii Ilie la mănăstire la Dragomirna şi de la mănăstirea Dragomirna la Suceavă.Şi au umblat prin cetatea Sucevii de o au văzut. Şi din Suceavă purcegînd au mărsu pre la Foră.şti,pre la Solomon Botez.şi de acolo la mănăstire la Pobrata,apoi la Paşcani şi la Ruginoasa.Apoi s-au pogorît prin Tîrgul Frumos la Iaşi D/că niciodată nu s-au închinat aşa de frumos.De acolo la Sacul,la Bala, la mănăstire Slatina.la Dragomirna,la Suceavă.Au umblat prin cetate Sucevei de au văzut-o.De la Suceavă la Pobrata.la Paşcani şi iarăşi la Ruginoasa şi la Eşi M.P//6 Şi aşa B/Şi (aşa CMntru o săptămînâ.doao C,D,G, Şi aşîa în doao săptămîni E,Şi , aşîa în vreo dzece.cincisprăzeci dzile V/au umblat B,C]au fost V/de au B.Cjlipseşte toate B,C,D,E,G,V//6-8 Şi numai într-o săptămînă au umblat toati locurile şi mănăstirile aceste ;şi aceasta au făcut-o ca să ştiie cine cum să ţine M,P// 7 mănăstirile aceste(a) Cj lipseşte şPB.D.E.G^/sateli C]casăle V/boIareşti Bj ştie Cjj 7-8 lipseşte ca să ştiie cine cum să ţine E,G//
716
717
Mă;ar că cei proşti şi neagiunşi de minte 1 uliîa, dar f. 42iv    acea primblare era de mare / laudă şi folos. Că poate-fi di-ar fi mai zăbovit cevaş într-acest an cu domnie, ar fi arătat milă cu mănăstirile şi cu casăle boereşti. Că au 5 strîns cu cărţi pre toţi igumenii de pre la mănăstiri la Bobotiadză, de li-au făcut căutare de cîte moşii au şi cine le stăpînesc moşiile. Şi au dat poruncă să nu-i ştie că le sint moşiile închinate pe la boîari, ce să şi le stăpînească ei. Şi au dat acel izvod la vel-logofăt, să le poarte de 10 grijă. Şi li să adeveriîa că le Va pune la o cale şi pre mănăstiri şi pre satele lor.
40. Pînă aemu, în al şeasele an a domniei lui Grigorie-vodă, în Ţara Moscului îaste pace, şi ţine samoderjaviia împărăţiei o nepoată de frate a lui Petr<u> Alexiovici
15 împărat, anume Anna, fiica lui Ioan împărat.
41. Despre Ieşi, iarăşi pace. Siliîa Avgust-craiu, pînă era viu, vădzîndu-s<ă> tătrîn, ca să-i coronească leşii feciorul, să fiîe craiu în locul lui. Ce leşii n-au priimit.
1 Măcarî B,C/cei]celor  B,D,E,G, V/huliiajnu le  plăcea  B,D,E,G,V//1 —2 lipseşte Măcar că...  şi folos M,P// 2 acia primblare B/ lipseşte şi folos B,E,G/ poale de ar fi V//2 —7 Şi di i-ar fi fost mai îndelungată <Şi di ar fi mai fost îndelungată P> domniîa (apoi P> ar fi făcut mari  milă cu mănăstirile şi cu casăle boereşti. Apropiindu-să zioa Arălării Domnului au triimes cărţi domneşti pre la toţi egumenii şi viind toţi la Eşi au  cercetat  cîti  moşii ari fieşticari mănăstiri  şi  cini le  stăpîneşti  moşiile M,P//  3 de ar   B,C/ lipseşte fi E,G/ zăbăvit   B^C/întru acel an   B,C,D,E,G,V/ domniîa B,C//   4 boîareşti   B// 5 strînsu   B,C/   cărţi   domneşti   C,D/   la   toate   mănăstirile   Gj   la   Iaşi la Bobotează C,D// 6 Bobotează Bj de]şi CJ au mănăstirile C//7 stăpînescu B,C/li-au dat E/după poronca ad. igumenilor CJ ştiîe B, ştie pre egumeni Gjj 7 — 8 Şi li-au dat  tari poronca să nu cumva să închini moşiile pre la boeri M, lipseşte Bjj 8 sînt B,C/ lipseşte închinate Bj pre B.Cj pre la boiari închinate E,G/ lipseşte şi M,P/ stăpîniască B,C/ ei]]iei B,C/ după ei ad. egumenii M,P// 9 Şi au şi făcut izvod şi au dat acel izvod GJJ 10 grije B,C/ Şi s-au adiverit M,P/ că va pune Ia caii mănăstirile M,P/pune mănăstirile D/ cale BJJ 11 lipseşte şi pre P.pre M/sateli Cjdupă lor ad. De altele de pin ţări streine ce s-au lucrat în dzilele lui (mării-sale lui V) Grigorii-vodă B,V, Ce s-au lucrat printr-alte ţări C, Ce s-au lucrat printr-alte ţări streine în dzilele lui Grigorii-vodă.D, De altele ce s-au lucrat de pin ţări streine în dzilelilui Grigorii-vodă E,G//12-18UpsescM.'PjJTextulrîndurilor 12 — 18, pagina 718, şir.1-9 de la p.720 este aşezat la pagina 725, după rîndul 10 la manuscrisele B,E,G,V//12 40]47 B,E,G,41 C,D, 42 V/ lipseşte aemu B,C,D,E,G,V/ şasele B.C/al domniii dintîi a lui a (mării-sali lui V> Grigorii B,E,G,V/ domniii CJ Grigorii Cjj 13 îastejau fost »B,C,D,E,G,V/ ţinea Cjau ţinut D/ şi au ţinut (stăpînit E,G> pre acea vremîe samoderjaviia, adecă singură (lipseşte singură V) stăpînirea înpărăţii B,E,G,V/ după 'samoderjaviia ad. stăpînirea C,D//14 înpărăţiii Cjdupă înpărăţiii ad. pre acea vreme D/ Petrî Alexievici B/Alexievici C,D,E,V// 15 înpărat1-2 B,C/ pre anume E.G/ anume B,C// 16 41]48 B,E,G, 42 C,D,  43 V,  Depre E/pace B (pace C> era B,C,D,E,G,V// 17 văzindu-să B,C/coroniască B,C// 18 ficiorul B,C/ fie CJJ
718
măcar că multe giuruinţă le adeveriîa craiul leşilor; dar ţara n-au vrut.
Murit-au şi cîţiva domni leşeşti într-aceşti 6 ani a domniei lui Grigorie-vodă, tot capetele cele vestite si 5 tuspatru hatmanii leşeşti.
Deci craiul încă, dacă au vădzut că nu priimăsc leşii să-i coronească (feciorul) în locul lui, nici el n-au vrut să f 422 pUe hatmani. / Şi şedea şi aemu oaste leşască fără hatmani ; numai un rementariu, de poartă de grija oştilor, anume 10 Poniatovschii. Iar în cursul anilor 7241 <= 1733) în luna lui deche(m>vrie în 23 de dzile, murit-au şi acest craiu leşesc, anume Avgust, în tîrgu în Varşav. Ce s-a mai face, va arăta vremea viitoare.
42. Trecut-au şi un sol mare leşesc la Poartă, dar 15 nu prin Iaşi, ce de la Hotin au mers drept pre Prut. Şi i-au trimis Grigorie-vodă conac şi boîari întru întimpi-nare-i la Ţoţora, dzicînd acel sol că merge pentru întemeiatul păcii la Poartă, fiind împărăţiîa noao. Şi numai preste iarnă au zăbovit; iar de primăvară iar s-au întors
l-13;i^>sescM,P// ImăcarîB.C/ giuruinţe B,C,E,G//2ţara]leşii D/dar domnii leşeşti (şi ţara G} n-au vrut să priimască nicidecum E, Gj n-au vrut să priimască { nicidecum B> B, V// 3 cîţva C/leşeşti B/întru B,C/ şasîe B,C// 4 domniii B.C/Grigorii B/ capetile
B, C// 5 după leşeşti ad. (pre E,G> anume Adam Sinavschii, hatman corunnii şi Reţschi (Reuţchii V, lipseşte şi Reuţchii E,G> şi alţii B,E,G,V// 6 Decii B,C/ lipseşte încă GJ priimăscu B.C/j 7 să-i coroniască ficiorul C,G/ să-i coroniască ficiorul să file craiu B,E,V/ în locul lui ficiorul D/ lipseşte în locul lui G//8 puie B,C/ Şi au şezut oaste B,E,G,V, Şi au şezut multă vreme oaste C/Şi au şezut oastea leşască fără de hatmani cîtăva vreme D/ fără de E,G,V//9 numai ce au pus un reimentar CJ reimentar B, reimentar era pus (de craiul V) de purta E,G,V/ reimentar pusesie craiul de purta D/ purta B,C/grijîe B/pre anume B,E,G,V//10 Poniatovschii B,C,D,E,G,V/ după Poniatovschii ad. care acest reimentar mai pre urmă au agiunsu de au fost şi caştelian Cracovschii, care boîarile la Ieşi iaste întîi mai mare şi mai de cinste V// 10-11 Iar tot pre aceia vremîe,în anii de la facerea lumii 7241, dechemvrii în doaozăci şi trii B,E,G,V/ lipseşte cursul C/anul Cj doaozăci şi trii C//11 după acest ad. vestit B,C,D,E,G,V//12 leşescu B, leşescu CJ pre anume EJ în cetate în Varşava Cj după Avgust ad. şi l-au îngropat cu mare cinste la scaonul său la Varşava (lipseşte la Varşava E,G) B,E,G,V/ după Varşava ad. şi l-au îngropat cu cinste la scaonul crăescu (la scaonul său D) C,D// 12-13 lipseşte în tîrgu... vremea viitoare. E,G/ lipseşte Ce s-a mai face va arăta vremea viitoare B,C,V// 13 vreme viitoare vaarăta D//14 42]50 B,E, 43C,D, 49G,44V,65 M, lipseşte P/ lipseşte şi M,P/ repetă mare Ej leşescu B,C// 14-15 lipseşte dar nu prin Iaşi, ce de la Hotin M.P//15 mărsu B, mersu CJ şi au mers M,P/ lipseşte drept "M.P// 16 Grigorii B,C/ voevoda M/ boîari şi conac M,P/ întimpinarea lui la Ţuţora
C, E;7 17 la Ţuţora Bjînainte la Ţuţora D/dzicînd acel sol că merge acel sol Cj merge B/acel soljsolul M,P/mergi la Poartă pentru întăritura păcii M,P/ întemeiarea E;7 18 înpărăţiia B.C//19 zăbăvit B,C/ de]despre EJ iară1-2B/ întorsu înnapoi B.C//18-2 Şi n-au zăbăvit la Poartă, ci iarăş s-au întorsu pre Prut.Iar Grigorii voevoda iarăş i-au (au P) triimes laŢiţora conac cu hatmanul Sandul Sturza M,P//
719
înapoi şi iar pre Prut âu mers. Şi i-au trimis Grigorie-vodă conac cu Sandul Sturdzea hatmanul. Numai aemu craiul murisă, cînd s-au întors solul.
43. Despre perşi, împăiăţiîa Ţarigradulu: tot încă au 5 oaste, pentru acele tîrguri ce le luasă mai nante, cînd să bătea perşii cu Merifeiz. Aemu Persul de Merifeiz s-au, mîntuit, cu moscalii s-au împăcat, iar cu turcii încă tot nu s-au aşădzat. Ce toate ce s-or mai lucra de aemu înainte, vremea viitoare va arăta. / £. 422" io 44. Tot întru acestaş an era mulţi oameni den Ţara Rumânească şi din Moldova strînşi la Milcov. Şi cînd era nevoi dincoace, ei fugiîa dincolo la munteni; iar cînd era nevoi dincolo la munteni, ei trecea dincoace. Tot aşea umbla, cu vicleşug.
15     Iar Grigorie-vodă au trimis pre Enache aga, feciorul lui Costantin hatman, laz de feliul lui, cu mulţi slujitori, fă:înd veste că merge în gios la vădrărit. Şi aşea într-o dzi, făiă v£ste i-au lovit şi i-au prins pre toţi. Şi rădieîndu-i de acolo, i-au adus în Iaşi, de i-au aşădzat, ca la vro 2.000
20 oameni.
1 mersu B.C/triimis C/Grigorii B,C// 2 acum Cjj 2-3 Numai cînd s-au întorsu solul, atuncea murisîe craiul B.E.V, Numai cînd s-au întors solul,craiul murise G, lipseşte M.P//3 întorsu Cjj 4 43J51 B,E, 44C.D, 50 G, 45 V/înpărăţiiaB,C/au]aveaB,C,E,G,V, au avut D// 4-9 lipseşte M,P// 5 oaste pre aceli vremi, pentru neşte tîrguri (tîrguri cetăţi G) B,E,G,V, oaste pre aceli vremi, pentru aceli cetăţi, tîrguri C/acele]nişte E/ după tîrguri ad. cetăţi E/li luas(â) C/înnainte B,C/înnainte vreme turcii de la perşi, cînd E,G//6bătîa Bj Merfeiz1"2 B,C/Acmu]Apoi C,D, Iar apoi B,E,G,V/Persul) perşii B,E,G,V//7 cuJ]şi cu B,C,V/ şi cu moscalii s-au fost înpăcat pre aceli vremi, iar E/ s-au înpăcat C, s-au fost înpăcat B,G,V/ lipseşte încă E// 8 nu s-au aşeza;. C, nu să aşezasîe B,G,V/ Ce toate] Iar altele B,E,G,V/ s-or]să vor B,C,E,V/ de acum înnainte C, lipseşte B,E,G,V//9 vremîa B, vreme Cjj 10 44]41 B,E,G, 45 C,D, 37 V, 66 M, lipseşte Vj acest B,V, acest (acestaş C> an 724 1 C,E/ din B,C// 11 Româ-niască CjMunteniască B,G,V/ repetă strînşi G//12 dincoaci B,C/ după dincoace ad. în Moldova V// 10-11 La Milcov era mulţi oameni strînşi (şi M> din Moldova şi din Munteniîa M,P// 12 ei]iei Bj fugiîa]trece M,P/la munteni]înŢara Munteniască M,P/ dincolo la muntenijîn Ţara Munteniască M.P//13 ei]iei B,C/ trecia B/dincoace] în Moldova M,P, dincoaci, în Moldova B,E,G,V/aşa Cj lipseşte Tot aşea umbla, cu vicleşug B,E,G/ vicleşug Cjj 15 lipseşte Iar M,P/ Grigorii Cj voevoda M/ triimis CJ Ianache CJ aga Ianachi M,P/ ficiorul C// 15-16 Iară Grigorii-vodă, auzind de Bucureşti că iaste tîrgu (oraş E,G) mare şi vrînd să facă şi Iaşii să file ca Bucureştii, triimis-au pre Enache-aga, ficior lui Costantin hatmanul, grecul Ipsilanti (şi B) cu mulţi slujitori B,E,G,V/ ficiorul hatmanului Costantin Ipsilanti Dj lipseşte ficiorul lui Costantin hatman, laz de feliul lui V,M,P// 16 Costantin hatmanul, grecul Ipsilanti, laz de niamul lui C/feliul]niamul Bjj 16-20 cu slujitori şi lo-vindu-i fără (de P) vesti i-au prins pre toţi şi i-au dus în Iaşi. Şi era 2.000 (oameni P>, cu mic cu mare (cu mari, cu mici P> M,P//17 lipseşte în gios E/ în gios cu vădră-ritul C/aşa B,C/ întru C//18 fără de B,C,D,E,G,V/ prinsu B,C// 19 aşezat B,C lipseşte la V/ vreo doao mii de oameni B,C/ de oameni D,E,V//
Deci fiind atunce de cu toamnă frig, mulţi copii şi oameni bolnavi au murit pe drum de foame şi de frig. Şi după ce i-au adus în Iaşi, mulţi fugiîa. Şi trimitea Grigorie-vodă de-i prindea şi-i da pre uliţă, ca să-i speriîe 5 să nu fugă, avînd gînd ca să facă Iaşii mare, precum audzis<ă> că sint Bucureştii în Ţara Muntenească.
Şi mult greu au tras bejenarii preste iarnă, că cădzusă o iarnă pre mare şi grea. De la 6 dzile a lui deche(m)vri(e> s-au început şi au ţinut pîn'la 20 de dzile a lui mart, tot 10 cu omăt; iar şi pînă <la> Sfetîi <Gh>eorghe tot frig au fost. Şi sfîrşisă oamenii nătreţele, de agiunsese stogul de fîn 10 sau 12 lei, şi încă nu să găsiîa. Perit-au multe vite f- 423    a lăcuitorilor, iar aşeş a bejenarilor au perit mai de / tot, fiind nişte oameni neaşădzaţi. 15     45. Iară cînd au fost în luna lui april în 13 dzile, în anul 7241 <= 1733) au şi sosit vdste de la terdzimanul
1 Decii CJ Atuncea Cj Decii atuncea fiind B,E,G,V// 2 oameni bătrîni, bolnavi B, oameni bolnavi bătrîni şi fimei D, oameni bătrîni şi fimei bolnavi au murit GJ pre B/ lipseşte pe drum D//1-2 frig, multe fimei vrîndu să nască prunci şi copii mici şi oameni bătrîni bolnavi şi slabi au murit BJJ 1-6 mulţimi de copii pre-drumuri (drum P) de foame şi de frig. Destul blestăm ş-au făcut Grigori voevoda. Vrînd Grigori voevoda să lărgească Eşii ca să-i facă mari ca şi Bucureştii,au aşăzat pre toţi bejănarii aicea în Iaşi. Iar unii dintr-înşii fugiîa. Slujitorii îi prinde şi poronce Grigori voevoda di-i purta pre uliţă ca să să îngrozască şiciîalalţi (şiM)să nu fugă M.P//3 cejcieB/ triimitea Bjj 4 Grigorii B,C/ de-i]şi precarii îi C/şi-i]îiC/de-i prinde pre cari-i găsiîa şi-i pedepsiîa dîndu-i pre uliţă V//5-6 lipseşte avînd gînd... în Ţara Muntenească B,E,G,V//5 marejtîrgu mare Cjj 6 auzise Cj sînt C/Munteniască Cjj 7 lipseşte Şi mult... cădzusă M,P/ lipseşte bejenarii D/ căjpentru că G//8 De la]Din BJ' Din 21 de zilealui noemvrie C//8-9 Din (Dela V) doao zăci şi una de zilea luinoem-vrie au ninsu (au căzut V) şi au ţinut pînă la doaozăci de zile a lui martie B,E,G,V//' 8-11 Iarna au fost foarti gre. S-au început dechemvrie (în M> 6 şi au ţinut (omătul M> pînă în 20 a lui mart; ci şi pînă la april 23 tot frig au fost M.P//9 după început da. iarnaD/ pînăC/ doazăci CJ martieC//i/)seştetotcuomătB,E,G,V//10iarăB,/i^eşre V/ şi au fost frig pînă pe la Sviatii Ghiorghii. Şi V/ la Sviatii Gheorghii B,C,D,E//11 sfîrşise BJ lipseşte Şi sfîrşisă... de agiunsese M,P/ nătreţelejfînaţele B.E.G, nătreţele, fînaţele C.D.V/ agiunsesîe B.C// 12 de fîn cîte dzece şi cîte 12 V/zece lei D/" saujşi Bj zece lei şi cîte (lipseşte cîte C) doisprăzece lei B.C.E.G/ Stogul de fîn să vinde cîti 12 lei M,P/ încă nici nu să găsiia G, încă nu să nici găsiîa C,E, lipseşte VJ Perit-au atuncea B,C.E,G// 13 iar a bejenarilor aşeş B,E,G, iar mai ales a ticăloşilor bejănari M,P// 14 fiind ei neşte oameni strămutaţi şi neaşezaţi C,V, fiind îei neşte-oameni neaşezaţi şi strămutaţi de la locurile lor B,D,E,G//13-14 lipseşte au perit... neaşădzaţi. M,P/ după rîndul 14 urmează textul paginilor 726, r. 15—29, 727, r. l-'l0şi'p. 729, r. 1-3 P//15 45]42 B,E,G, 46 D, 74 M, lipseşte P/ lipseşte Iară... luna lui M,P/ aprilie E,G/ în triisprăzece dzile C, lipseşte B.E.G/ lipseşte în 13 dzile, în E.G//15-16 au fost în anul 7241, în luna lui april, sosit-au veştede la Alexandru terdzimanul V//16 lipseşte în anul 7241 M,P/ sosit-au B,C,E,G]au vinit M,P/ de la Alexandru terzimanul B,D,E, de la Alexandru Ghica terzima-nul C,G//
720
721
Ia frate-seu, Grigorie-vodă, precum împărăţiîa au îmbră" cat pre căpichihăile lui cu caftane, ca să să mute cu domniîa în Ţara Rumânească, şi Costantin-vodă, domnuî muntenesc, să viîe cu domniîa aicea în Moldova. 5 Şi cum i-au nemerit acea veste, au şi răpedzit pre Ena-che-aga în Ţara Muntenească, ca să apuce scaonul şi banii hîrtiilor, înţelegînd că au fost scos acolo hîrtii pre ţară. Tot pentru lăcomiîe n-au mai aşteptat ca să-i viîe turcu agă de la Poartă, cum au aşteptat vără-să'i Costantin-10 vodă. Şi rămăşiţele de aicea au început a strînge tare, iar bejenarilor li-au dat voie să să ducă iar la urmă, la Focşani.
Deci bieţii oameni, săracii, cum au audzit acea voie, cum au şi purces carii cum au putut, unii numai cu croşna
15 şi cu copiii în braţă, ca vai de ei. Bogat blăstăm şi lacrămi vărsa asupra acelui Enache aga, ce le făcusă acea strămutare, şi asupra celor ce-ar fi dat acel sfat! Şi cît au agiuns la margine, nemică n-au zăbovit, ce-au şi trecut în Ţara Rumânească. Că Grigorie îndeadins îi slobo'dzisă, ca
20 să treacă în ţara lui, vădzînd că să duce şi el acolo domn. /
1 la]de la M,P/ frate-său B, fratile său M/ Grigorii B/ la Grigorii-vodă C,D  lipseşte  M,P/   precum  că  M/înpărăţila  B.CJPoarta  M,P/ înbrăcat B,C//
2 căpichihăile B,C/ caftane B.C, caftane de domn M/ cu domniîa] Grigori voevoda domnu M, Grigori-vodă P//.3 Ţara Munteniască B,C,V,M,P/ şi]iar M,P/ voevoda M// 4 muntenescu B,C/ să vii domnu în Moldova M,P/ să vie aicea E/1 5 lipseşte Şi cum... veste M,P/ nemeritjvinit B,C,E,G,V/ au şijeum au şi B.Gri-gori voevoda au şi răpezit M,P/ cum au şi triimis în grabă pre Ianache E, cum au şi răpezit pe aga Enache V/răpedzit]triimes Gj pre Ianache D, pre aga Ianache Cjj 6 lipseşte aga M,P/ după aga ad. în grabă Gj Munteniască B,C/ lipseşte ca M,P/ apuce Bj scaonul domniii C.D//7 inţălegînd B, inţălegînd Grigorii-vodă Cj după acolo ad. la munteni C, Costantin-vodă V//8 Tot pentru lăcomiîeJŞi B,C,E,G,V//7-10 lipseşte înţelegînd... Costantin-vodă. M,P// 9 după agă ad. înpărătescu D/ cum] precum G/ văru-său, B,C, lipseşte Yjj 10 rămăşiţele B,C/ aici B/ de aici de prin ţinuturi E, de aici de la ţinuturi V/ strînge Bj a le strînge E,G,V//10-12 Strîns-au şi rămăşiţile banilor din Moldova. Bejănarilor ci s-au scris mai sus li-au dat voi să mlar-gă iarăş la Focşani, ca di acolo să poată treci supt stăpînire lui în Ţara Munteniască M,P// 11 iară1-2 B/la urmăjînnapoi Gjj 12 Ia Focşani Ia locuriii sale D,V, la locurile lor, la Focşani Cjj 13 Decii B,C, lipseşte M, P/biîeţii Bj lipseşte săracii D/ acia B//13-14 Bieţii bejănari, dacă au luat această voi îndată au şi purces M,P// 14 cum]îndată Gj unii]alţii M.P//15 braţe B,C/ei]iei B,C/Bogat]Şi mult B,E,G,V/ multe lacrămi Cjj 15-17 ca vai de ei, plîngînd şi blestămînd pre Enachi şi pre cila-lanţi îndemnători M.P//16 Enachi B, Ianache C,E,G/strămutare B,C//' 17 celora Cj ce ar B,C/ după sfat ad. să le facă acea strămutare D, ca să le facă acea strămutare de la locurile lor Gj cît]cum E,G// 18 ajunsu B, agiunsu Cj margine Bj* zăbăvit B.C//17-18 Şi cum au agiuns la Focşani, îndată au şi trecut toţi în ceia parte. M.P//18 ce au B,C// 19 Ţara Munteniască B,C,E,G,V/ Grigorii-vodă B,D,E,G, Grigorie-vodă C,V/ îndiadinsu B,C, înnadins Gj slobozise B,C// 19-20 lipseşte Că Grigorie... acolo domn. M,P// 20 triacă B,C/ văzind B,C/ domnu B.Cjdupă domnu ad. în Ţara Munteniască Cjj
f 423v Şi au pus căimăcani în Iaşi, anume pre Costantin Costache vel-logofăt şi pre Costantin Ruset vel-vornic, socrul lui Costantin-vodă.
Şi încă turcul de la Poartă tot nu venisă, nici la Gri-5 gori'e-vodă, nici la Costantin-vodă. Lucru de mirat pentru Grigorie-vodă, om grabnic la socoteala lui, a-ş scorni singur în ţară că nu-i domn. Nu s(ă> temea că-ş va aduce vro primejdie capului său şi ţărîi, fiind el împizmuluit şi cu tătarii. Ce aceste aduce ce graba şi mîndreţele! 10      46. Iară după ce-au trecut 7 dzile, la saptămîna, sosit-au şi capegilar-chihaies a împăratului de la Ţarigrad, cu caftan, la Grigorie-vodă, să margă să fiîe domn în Ţara Rumânească, şi Costantin-vodă, domnul muntenesc, să vile aicea, la Moldova. 15      Deci Grigorie-vodă i-au eşit înainte cu alaiu şi cu toţi boiarii la Valea Adîncă. Şi împreunîndu-să acolo, au venit
1 Şi] Grigori voevoda M, P/caimacami C, şi caimacami B.E.G.X jlipseşte anume M,P//
2 Costachi B,C/ Rusăt B.C//3 lui]domnul'ui Gj voevoda M, lipseşte G//4 după turcul ad. capegi-başe E,G/vinisă B,C/ Grigorii B.C//4 —9 Lucru de merari lasti acesta, că turcul di la Poartă nici la Costandin voevoda, nici la Grigori voevoda <încă M> nu vinisă cu fermanul. Şi Grigori voevoda îndată au spus tuturor boiarilor cum că <el M> lasti mazil şi încă au îndrăznit de au pus şi caimacami.Ci toată aceste H-au făcut graba şi locomiia M,P// 5 — 9 Ce s-au can grăbit <măriîa-sa B,V> Grigorii-vodă atuneea de au trimis pre Enache (Ianache E,G,V>-aga, pînă a nu vini capegi-başia, cum să tîmplasîe şi cînd au fost înbrăcat (înbrăcasă V> caftan de domniîe Buţucachii. Iar au scos cuvînt şi îndemna pre boiari să fugă în Ţara Unguriască. Şi la o vremîe ca aceîa, fiind Poarta turburată, era să să păzască să nu secată cuvînt că Iaste mazil, că nu-i era toţi priîatini şi singur măriîa-sa (singur Grigorii-vodă E,G> mai pre urmă s-au căit pentru că au scos cuvînt că iaste mazil.Pentru că de multe ori să tîmpla, cu graba, şi oamenii cei mari îi înţălepţi de să greşescu. B,E,G,V, Şi era lucru de mirat de Grigorii-vodă, fiind aşa grabnic la socotială lui, a spune singur că nu iaste el domnu în ţară. Nu să temea că îş va aduce vreo pri-mejdiie lui şi ţărîi, fiind învrăjbit şi cu tătarii. Ce aceste aduce graba. Că atuneea. au şi trimis pre aga Ianache, precum s-au scris, pînă a nu vini capegi-başîa.cum să tîmplasîe şi cînd înbrăcasă caftan de domniîe Buţucachii iar au scos (repetă), cuvînt că iaste mazil şi îndemna pre boiari să fugă. Şi la o vremîe ca acela, fiind Poarta turburată, era să să păzască să nu scoată cuvînt că iaste mazil, că nu-i era toţi priîatini. Şi singur Grigorii-vodă mai pre urmă s-au căit pentru că au scos cuvînt că iaste mazil. Pentru că de multe ori să tîmpla, cu graba şi oamenii cei mari şi înţălepţi de să greşescu C//9 lipseşteCe D//10 46]43 B,E,G, 47 D, 39 V, 79 M, lipseşte P/ lipseşte Iară M,P/Iară cînd au fost în şapte B,E,G,\Tjlipseşte la saptămîna M,P/ sosit-au']au venit M.P//10-11 Iară cînd au fost îh şapte dzile,la saptămîna după acela,sosit-au şi turcu mare, capegilar-chihaes înpărătescu de la C//11 a împăra-tului]înpărătescu B,E,G, lipseşte Xjlipseşte de la Ţarigrad M,P/ cu]aducînd M,P// 12 caftan B,C/lallui M,P/ Grigorii B,C/voevoda M/ fieC/ domnu B,C/Ţara Munteniască B,C,E,G,V,M,P/713 voevoda M/muntenescu B,C//14să vie domnu în Moldova M,P/ la]înB,C,V/ după Moldova ad. să fie domnu E,G//15 Decii B.C.lipseşte M,P/ Grigorii B,C/voevoda M/ înnainte B,C/ alai B,C/ înnainte cu boiarii şi cu alaiu la M.P//16 la Vale Adîncă C, lipseşte B,E,G,V/înpreunîndu-să B, înpreunîndu-s(ă) C]întimpinîndu-să Gjlipseşte acolo B,E,G,V/vinit B,C//
722
723
pînă la Iaşi, şi au cetit fermanul în Divan şi i-au pus caftanul în spate. însă boiarii n-au mărs să-i sărute mîna, nefiind domn aicea, ce numai cătră turcu s-au închinat, după ce i-au cetit fermanul. 5 Şi eşind Grigorie-vodă den Divan, au întrat în casele dinlontru de<n>preună cu capegi-başe, turcul. Şi acolo s-au împreonat şi boerii cei mari cu turcul, mulţămind împărăţiei. /
424 47. Iară a treia dzi au pornit pre capegi-başe, turcul, 10 şi cu tot agîrliîcul ce-au fost mai greu pre Bîrlad. Iar Grigorie-vodă, luni, în dzioa de Sfeti Gheorghi, s-au pornit din Iaşi pre la Tîrgul Frumos, pre Şiret, cu de toate ce i-au trebuit la toate conacele, pîn'la Focşani, şi au trecut în ceia parte la gazdă.
Aşijderea şi Costantin-vodă s-au rădicat din Bucureşti şi au trecut în ceasta parte la gazdă, tot într-o dzi luni, april 30 dzile.
48. Iară doamna Ruxandra, muma lui Grigorie-vodă, au mers în gazdă osebi la o mănăstire a socru-său, a lui
15
I la]în V,M,P/ şpjturcul M,P/ au]i-au M/ caftanul Cjj 2 după spate ad. Şi au slobozit puşcile cele mari şi mici şi au bătut tabulhanaoa pre obiceai E/ mărsu B,C// 3 domnu B,C/ după aicea ad. în Moldova C,E,G// 2 — 3 Iar boerii toţi s-au închinat turcului M,P// 4 i-au]au B.C.E.G.V/ lipseşte după ce i-au cetit fermanul M.P// 5 Grigorii B.C/ din B,C/ în]repetă din B// 5—6 Grigori voevoda, dinpreună (înpreună P) cu turcul au întrat in casăle celi dinlăuntru M,P// 6 lăuntru B,C,E,V/ dinpreună B,C,E/ dinpreună cu turcul capegi-başe GJ başîa B.C// 7 înpreonat B,C/ boîarii B,C/ mare A//8 înpărăţiii B,C,V]înpăratului M,P// 9 47]44 B,E,G, 48 D, 40 V, 83 M, 6 P/triia B, Cj Grigorie v(oe)vod au pornit Gj başîa B, ad. marginal başe Cj lipseşte turcul Gjj 9-12 Grigori voevoda a trie zi au pornit turcul şi cu agîrlîcul cel mari pre Bîrlad; april 23, luni, s-au pornit şi Grigori voevoda din Iaşi. Mers-au pre la Tîrgul Frumos şi în gios pre Şiret M,P// 10 ce au fost B,C// 11 Grigorii B,C/
II luni, în doaozăci şi trii de zile a lui april (aprilie E,G), în zioa de Sviatii Ghiorghii B,E,G/ lipseşte de V/Svîatii Ghiorghii C,V// 12 Siretiu B,C/ cu de toate cele ce i-au trebuit pre la toate B,E,G/ de toate cele ce V// 13 pre la toate D/ conaceli CJ pînă B,C]şi sosind M,P/ lipseşte şi M,P// 14 după gazdă ad. în casăle (casăli C> căpităneşti B,C,D,E,G,V// 15 Aşijderea]Asămine M,P/ voevoda M/ din Bucureşti şi viind pînă la Focşani B,C,E,G,V, din Bucureşti şi sosind la Focşani M,P// 16-17 parte (la Focşani D) la gazdă, la o mănăstire care (ce D> îaste (iaste C) de tată-său Nicolae-vodă zidită, tot într-o zi (lipseşte tot într-o dzi E) luni, aprilie în treizăci (triizăci C> de zile B,C,D,E,V, parte în gazdă la mănăstire la Precista, care iaste zidită de tată-său Nicolae-vodă, luni, aprilie în 30 de .zilş GJ tot]şi tot M,P/ lipseşte luni M,P// 17 dzile]amîndoi domnii au vinit ■M.P// 18 48]46 B,E,G, 49 D, 41 V, 86 M, lipseşte P/ lipseşte Iară M,P/ Roxandra B,G/ Grigorii B,C/ voevoda M// 19 mersu B, mărsu CJ osâbi E,V]diosăbi M,P/ mănăstire B,C/ osăbi la mănăstire la Svîati Ioan a socrului său GJ a socru-său]ce au făcut-o socrul său M,P/ lipseşte a lui M,P//
Grigoraşco Ghica-vodă bătrînul. Deci Costantin-vodă au mers de s-au împreonat cu mătuşe-sa, cu doamna Ruxandra.
Aşijderea şi Grigorie-vodă, ştiind de Costantin-vodă, au mers şi el la gazda maică-sa, şi acolo s-au împreonat 5 domnii amîndoi. Apoi a doa dzi au mers şi unul la altul, di-au vorovit ce li-au trebuit, de toate.
Apoi au făcut şi divan, cineş în ţara lui. Apoi gioi, în dzua de Ispas, maiu în 3 dzile, au purces cineş către scaonu-ş.
10 Domnit-au Grigorie-vodă Ţara Moldovii 6 ani, 7 luni. 49. Era acest domn Grigorie-vodă la stat mic şi sup-ţire, la faţă uscat. Numai era cu toane, atîta cît la unele să arăta prea harnic, bun şi vrednic, milostiv şi răbdă-toriu. Şi în viaţa lui era tot cu mese mari, cu cîntări şi f. 424T15 cu feliuri de feliuri de muzici / în toate dzilele. Pre de avea vro treabă mare, să nu iasă la cîmpu, ca să facă veselii cu naiuri şi cu cîntece hagimeşti şi cu mulţi peile-vani măscărici. Şi pre boeri totdeauna îi poftîa să fie cu
I Grigoraş M,P/ Grigoraşco-vodă Ghica E/ voevoda1"2 M/ bătrmuljcel bătrîn C,V, lipseşte M,P/ Decii' B,C, lipseşte M,P// 2 mersu B,C/ înpreonat B,C/ lipseşte cu B,C,G,V/Roxandra B,C/ Roxanda doamna M,P// 3 lipseşte Aşijderea şi M,P/ Grigorii B,C// 3—4 Grigori voevoda, ştiind pentru Costantin voevoda că iasti la mumă-sa, au mersu şi el la gazda mîni-sa M,P// 4 mersu B,C/ înpreonat B,C//5 Apoi ]Iar M,P/mărsu B,C//6 de au B,C/ ce li-au fost trebuinţa M,P/ lipseşte de toate M,P// 7 Făcut-au divanuri, fiişticari domnu în ţara sa M,P/ divanuri B,E,G,V/ Apoi2]Şi B,E,V, lipseşte M,P// 8 zioa B,C/ ' de Ispas]înălţării M,P/ mai B,C/ trii B,C/ au purces fiişticarile cătră scaunul său M,P/ scaonul său B,C,E,G,V// 10 Grigorii B,C/ voevoda în Moldova ani 6, luni 7 M,P/ după Moldovii ad. în domniia dintîi B,D,E,G,V/ şeasie (şasie C> ani şi şapte luni B,C,D,E,G,V// după rîndul 10 urmează textul paginei 718, r. 12— 18, pagina. 719 şi r. 1—9 de la p. 720 B,E,G,V//
II 49]50 D, 51 E, 52 G, 46 V, 92 M, lipseşte P/ Grigori Ghica voevoda (Grigorii-vodă P> la stat era mic M,P/ domnu B,C/ Grigorii B,C/ mieu C] can mieu B,E,G,V// 12 lipseşte. Numai... cît la unele B,E,G,V/ NumaijŞi atîta Cj lipseşte cu toane, atîta CJ uneli C// 12—15 Şi să arăta pre harnic, bun şi vrednic, milostiv şi răbdătoriu. Dar era şi can grabnic la mîniîe, dar apoi curund să întorcea. Şi în viiaţa lui era tot în primblări şi tot cu mesie mari şi cu cîntări hagimeşti şi cu feliuri B,E,G,V// 12 —r. 9 din p. urm. Şi era cu toani: altă dată era pre harnic, bun, vrednic, răbdătoriu şi milostiv.iar altă dată i să arăta lucrurile proaste; că să potriviîa postelnicului Costantin Ipsilant şi ficiorului său, lui Ianachi, amîndoi greci şi laji di neam, şi moldovanului nostru,hatmanului Sandului Sturzii. Aceştila, trustrei, la mulţi îl strica (mesteca P> pre Grigori voevoda. în toată viiaţa lui era tot cu mesi mari, cu cîntări şi cu mulţi feliuri de muzici. Mai în toati zilile eşiîa la primblări, face vesăliîe cu cînteci şi cu naiuri şi cu (cîntici M) hagimeşti,cu pehlivani (pehlivanii M> şi cu măscărici.Pre boiari totdlauna îi poftiîa să iasă cu dînsul la primblari.Şi dacă eşiîa la cîmpu era foarti laţeav şi pre darnic M,P// 14 viiaţa C/ mesîe Cjj 15 zileli Cjj 16 vreo triabă B,C/ lipseşte mare G// 17 veselie E/ peilivani B,C, pehlivani Gjj 18 lipseşte măscărici B,C,G,V/ pre boiarii cei (ciei B) mari îi poftiîa totdeauna B,C,E,G,V/file B,C//
724
725
dînsul la primblări. Şi dacă eşîa la cîmpu, era prea lascav şi darnic.
50. Iară pre une locuri i să arăta lucrurile de blăstămă-ciune. Că să potriviîa unor boîari, sfetnici ai lui, cari-i 5 avea, 2 greci şi un moldovan, anume Costantin Psiolu hat<man> şi cu fiiu-seu Enache-aga, lazi de niamul lor, oameni tirani şi curvari; iar din moldoveni avea pre Sandul Sturdzea hatmanul, om viclian şi închis la inima lui şi lacom.
10 Acesta îndemna pre Grigorie-vodă tot la luat, şi pre toţ boerii moldoveni îi sărăciîa şi-i depărta de cătră mila domnească, ca să fie numai el frunte şi de cinste. Care fapte a Sturdzii, trecîndu-i-să la Grigorie-vodă, multe bunătăţi a domnului întuneca şi le strica.
15 Stinsese mazilii şi ţara şi mănăstirile de tot, cu obi-ceele ce găsisă în ţară, scoasă de alţi domni, mai nainte de dînsul. Şi aceia domni, de le şi scornisă, le ţinea cîte un an, doi şi le părăsiîa. Iar Grigorie-vodă, afiîndu-le în ţară, toate le grămădisă la un loc.
20 Şi scote văcărit, hîrtii grele, vădrărit, desetin<ă>, civerturi mare. într-un an au scos şi pre ţigani hîrtii grele. Scos-au o dată şi pre preoţi un bir, ce-i dzicea mu-carîa, de agiungea pe preot, cît de sărac, trei galbeni, iar f. 425    pre cei mai frunte şi 8 galbeni i-au agiuns. / Dentru care
25 nu puţin biăstăn i-au rămas. Şi nemărui rădicătură nu făcea. Lua sume mare de bani în toţi anii domnii<i> lui de la săraca de ţară, ca la 1.500 şi mai bine pungi de bani pre an, de au rămas mazilii şi ţara stinşi den sfatul acestor trei boîari.
1 prea foarte B,C,E,G,V // 2 după darnic ad. cînd vinisă de ]a Ţarigrad dintîi era oamenilor can <cu E,G> greu la divanuri, la judecăţi, pentru că nu înţălegea bine limba moldoveniască. Iară dacă au învăţat limba moldoveniască bine,s-au îndreptat şi le era oamenilor mai <cu uşor şi mai E,G>lesne la judecăţi <la divanuri, la giudecăţi E,G,V) B,E,G,V// 3 50J51 D//3-29 lipsesc B,C,E,G,V,P// 5 Psiolu]Ipsilanti D// 15-16 Cu obiceiurile ci le găsisă Grigori voevoda gata făcuţi di alţi domni, să stînsăsi de tot mazilii, mănăstirile şi toată ţara M// 17-19 lipseşte Şi aceîa domni...afiîndu-le în ţară M// 19-21 toate le grămădiia într-un loc,adică văcăritul,hîrtiile, vădrăritul, ciferturi mari şi desătina M//21 Iar într-un an M/greli hîrtii M//22 lipseşte odată şi M//22-28 pre preuţi,pre diîaconi.un bir ce-i dzicea mucarerul; pre <cei)de frunţi i-au pus cîti 8,îar pre cei săraci cîti trii galbini (vai şi amar de dînşii!). Rădicătură nimăruîa nu făce. Destul blăstăm ş-au agonisit. în toţi anii domniii lua di la săraca ţara citi 1.500 pungi bani,iar altă dată şi mai mult, deosăbit de dăjdiile cele grele ci lua di la mănăstiri şi di la mazili. Şi s-au stins mănăstirile, mazilii şi toată ţara M// 27 de pungi D// 28-29   lipseşte den sfatul acestor trei boîari M//
51. într-un rînd ertasă Grigorie-vodă pre mazili şi pre mănăstiri de dajde şi au învăţat pre Sturdzea să facă ispisoc de întăritură. Iar Sturdzii, neplăcîndu-i această milă de ertarea mazililor, ca un lacom de fire, au făcut un 5 ispisoc şi au pus numaj. giumătate de mazili, iar pe giumătate i-au dat la ţărănie, pentru ca să facă vrajbă în mazili. Şi aşea cu acest mijloc făcînd vrajbă între mazili, s-au mîniîat Grigorie-vodă şi au rupt ispisocul.
Şi au întunecat Sturdzea această bună faptă şi milă 10 domnească asupra mazililor, ca să nu s<ă> îndreptedze, să fie tot săraci, să poată a le cuprinde moşiile şi ocinele şi a pune nume rău domnului. Şi aşea îl sfătuia şi-1 purta ei, că cui să cădea să dea, el îi lua; şi cui să cădea să-i îa, el îi da.
15 52. Era acest domn şi curvar. Multe ţiitori fete mare ţinea şi apoi le îndzăstra şi le mărita, cu haine, cu odoară, ca pre nişte fete de boîar. Numai nu să amesteca la fete de casă mare, ce de căpetenii mai de gios.
Şi avea doamnă şi cuconi, şi nu să ruşina, de-ş făcea f. 425v20 casa de ocară, un om mare / ca acesta. Precum şi oamenii lui, Costantin hatman cu fiiu-seu Enache-aga, aşijderea făcea, încă şi mai multe. Şi alţi greci a lui, toţi. Şi la toate era desfrînat.
Curtea lui poftîa să fie tot îmbrăcată. Pre nime din 25 boîari să nu-i audză jăluindu-să că-i scăpat sau olecăin-du-i-să că sînt timpurile rele şi nu s-au făcut roadele, că
1-26 lipsesc B,C,E,G,V,P// 1 51]52 D, 72 M// 1-2 Grigori voevoda într-un rînd era să erti mănăstirile şi mazilii de dăjdi şi au poroncit Sandului Sturzii hatman să facă M// 3 lipseşte Iar M// 3 — 6 nu i-au plăcut această milă asupra mazililor şi mănăstirilor, fiind lacom din firi, vrînd să înghită moşiile mănăstirilor şi mazililor. Şi pentru aceîa au făcut un ispisoc numai pi giumătati de mazili, iar pre giumătati i-au dat la ţărănimi M// 6 ţărănie] dajde D// 6 — 7 lipseşte pentru ca să facă vrajbă... între mazili M// 7—10 Văzind Grigori voevoda acel ispisoc s-au mîniîat şi l-au rumptu. Şi au întunecat Sandul Sturza această milă domniască. M// 10—26 lipseşte asupra mazililor... roadele, că M// 15 52]53 D// 21 Costantin Ipsilanti D/' cu]şi cu D// 21 — 22 lipseşte aşijderea făcea, încă şi mai multe D// 24 — 26 Dar era şi can grabnic la mînile. Dar apoi curund să întorcea. Şi cînd vinisă de la Ţarigrad dintîi, era oamenilor can greu la divanuri, pentru că nu înţălegea bine limba moldoveniască. Iar dacă au învăţat limba moldoveniască bine, s-au îndreptat şi le era oamenilor pre lesne la giudecăţi. Şi pre tcţi boerenaşii curţii lui poftiia să fiîe tot înbrăcaţi bine. Şi pre nimene din boiar sa nu-i auză că iaste scăpat, jeluindu-s(ă>, sau că sînt timpuriii rele şi nu s-au făcut roadeli pămîntului Cjj 24 înbrăcată bine D/ nimeni D// 25 că-i scăpat sau jeluindu-să, olecăindu-să D// 26 roadele pămîntului D//
726
727
să foarte mîniîa, şi la mînie era foarte grabnic. Şi nici
sfetnicii lui nu-i îndrăzniîa, cînd era mînios. Dară să
întorcea curund. 53. La giudecată îi părea că giudecă foarte bine, şi 5 cumu-i părea, aşea rămînea. Şi pre urma, deşi vedea că
au greşit, nu întorcea ce aşea, dînd carte de rămas, rămîne,
cît de la o vreme parăsisă oamenii a mai veni la divan.
De era vreun ţăran îngreunat la bir, nu-1 mai scădea;
ce aşea da, pîn-istoviîa tot ce avea. 10     Da sume mare de bani la Poartă şi turcilor agi ce viniia
de la Poartă cu trebi. Căruia era să-i dea o pungă de bani
îi da cinci, şease, tot ca să-1 laude la Poartă, iar de săracii
ţărîi nu-i era milă.
De să clintiîa pîn-afară den tîrgu sau pîn'la vreun .15 boiar, tot cu căruţa cea de cupărie după dînsul. Că preste
tot ceasul bea ori vin cu pelin, ori vutcă. Şi încotro mergea,
tot cu gloată, ca doao-trei sute de slujitori şi alţii să fie
cu dînsul.
Cu puşca da pre bine. Greci mulţi adusese în ţară, de 20 mînca lefe tot din visterie. Şi cîte diregătorii la margine, 426    tot grecii le ţinea /, iar boerii de ţară era numai cu numele ; că la nemică nu-i mai întreba. Numai cu sfatul acelor trei boeri, ce vrea să facă, făcea.
1-23 lipsesc B,E,G,V// 1 lipseşte să foarte mîniîa, şi M,P/ mînie2 C/ Şi]cît Cjj 1-2 La mînii era foarti iuti şi grabnic, atîta cît nici sfetnicii lui atunce nimica ,nu-i îndrăzniîa M,P// 2 după îndrăzniîa ad. a grăi Cj lipseşte cînd era mînios M,P// 2-3 Dar nu ţinea mult, să întorcea curund C, Dar nu ţine mult, ci iarăş .să întorce cu mţlă M,P/ după curund ad. nu ţinea mult mîniîa D// 4 53]50 C, 54 D, 97 M, lipseşte Pjj 5 cumu-i]precum îi D/ şi după cum i să (şi M) păre, .aşa şi rămîne M,P/ aşa CJ videa Cjj 5-7 Şi pentru aceia mulţi greşali să făce, cit di la o vremi să părăsise M,P// 6 aşa Cj rămînea Cjj 7 vini Cjj 8 Şi de .era Cj îngreuiat C//8.-9 el niciodată nu-1 mai scădîa, ci tot aşa da, pînă sărâciîa .de tot. M.P//9 aşa Cj pînă C//10 some mari Cj lipseşte de P/ şi] aşîjdire şi M, P//11-12 .Cărora la alţi domni li să da cîti o pungă bani {el P), le da şasă ori şapti pungi bani M,P// 12 saşie Cj tot]şi aceasta o făce tot M,P// 12-16 lipseşte tot ca să-1 laude la Poartă... cu pelin ori vutcă. Cjj 14-18 Oriundi merge la primblări, măcar cît de aproapi, cupăriîa cu băutura nu lipsiia după dînsul, că-i place vutca şi vinul cu pelin. Oriundi merge, măcar şi aproapi, tot cu gloată merge şi mai gios de 300 slujitori nu era cu dînsul. M,P// 16 încătro merge Cjj 17 trii Cjj 19 ad. marginal pre C] foarti M,P/ aduseşi mulţi M,P/ adusăsie CJ în ţară]di la Ţarigrad M,P// 20 de mînca lefe tot din visterie] {şi M> toţi lua lefi de la visterie M,P/ lipseşte tot CJ din vistie-riîa domniască C.Djiipseşte Şi cîte M,P/ dregătorii C]Dregători;le M,P/ la marginejdi \â ţară M,P// 21 boiarii Cj numai cu numile era M,P/ numeli Cjj 22 lipseşte că M,P/ lipseşte mai M, P/ după întreba ad. şi nici la o dregătoriie nu-i pune ,M,P// 22-23 Numai cu sfatul a trii boiari, a hatmanului Costantin grecul Ipsilanti şi a fiiu-său, ilui Ianache-aga, şi a hatmanului Sandul Sturzea, ce vrea să facă, făcea C, lipseşte M,P//   ' '
Dar avea şi trecere mare la Poarta, cît pre turcii balgii din ţară foarte-i înfrînasă, şi să temea de dînsul, de nu; putea face zapt oamenilor întru nemica.
Pociu dzice că Grigorie-vodă, precumu-i era firea, de ar 5 fi avut niscai oameni cu frica lui Dumnedzeu pre lîngă dînsul sfetnici, ar fi fost de mirare şi de pomenire [Grigorie-vodă] în domnii cei de frunte şi de laudă, iar nu cu cei de hulă.
54. Iară cînd au trecut din Moldova în Ţara Rumâ-to nească, mulţi feciori de boîari den moldoveni au luat cu dînsul, de i-au dus la munteni, dzicînd că i-s dragi moldovenii şi va să-ş facă pomană. Ce va mai face, vreme viitoare va arata. Iar aemu, lăsînd istorie lui Grigorie-vodă, venim cu rîndul la istorie lui Costantin-vodă, ce-au venit în Moldova.
15 DOMNIÎA LUI COSTANTIN-VODĂ, FIIUL LUI
NECULAI-VODĂ MAVROCORDAT, VL<EA>TO 7241< = 1733>, MAI 7
Zaci<alo> 1. După ce-au purces Costantin-vodă de Ia Focşani, venit-au toată boerime şi mazilii Ţării Moldovii împreun<ă> cu dînsul din conac în conac, cu pace şi cu
i-S lipsesc B,E,G,V,P// 1 trecere Cjj 1-3 Grigori voevoda ave mari treciri la Poartă, cît şi pre turcii balgii îi îngrozisă, atîta cît întru nimica nu pute faci turcii zulum oaminilor M// 2 foarte îi înfrînase C// 3 zap Cjj 4 Pociu] Putem C,D/ Grigorii Cj precum îi era Cjj 5 lipseşte niscai CJJ 6 mirare Cj pomenire Cjj 7 lipseşte iar nu cu cei de hulă Cjj 9 54]53 B,G, 51 C, 55 D, 105 M, lipseşte V,P/ Iară] Grigori voevoda M,P/ trecutjpurces M,P/ după trecut ad. Grigorii-vodă B,E, G, V/ Ţara Munteniască B,C,E,G,V,M,P//10 pre mulţi B,G,E,G,V/ficiori B.Cjlipseşte den moldoveni B,C,E,G,V// 10-11 au luat cu sini cîţva ficiori de boeri, zicînd că moldovenii îi sînt dragi M,P// 11 munteni B,C/ că i-s]'că-i sînt B,C,D,E,G,V// 12 după pomană ad. (ad. marginal D) cu dînşii. Că auzisă {auzise C) că şi moşu-său, Grigo-raşco-vodă, cînd au fost domnu în Ţara Munteniască, încă au fost luat ficiori de boiari din Moldova de au fost prin oşti cu dînsul, cum să pomeneşte că au fost Can-xemir-vodă ceauş spătărescu {împărătescu D> şi alţii B,C,D,E,G,V/ după pomană ad. cu dînşii M.P jlipseşte Ce va mai face... va arăta. B,C,G,V,M,P//13 ante Iară acum: 54 B, G, 52 C/7 13-14 Di aice lăsind{să lăsăm P) istoriîa lui Grigori voevoda, vi-nimi arăş la istoriîa Moldovii M,P/ istoriîa1-2 B/ lui1-2]mării-sali lui BJ Grigorii B,C/
vinim Cj istoriîa2 Cj lui2]mării-sali lui V/7 14 ce au vinit domnu {aicea D,E> la noi ni Moldova B,D,E,V, ce au vinit la noi în ţară domnu, în Moldova C, ce au venit la noi domnu în Moldova Gjj 15-16 Domniia lui Costantin-vodă Mavrocordat, în anii {anul C> 7241, mai 7 {mai în 7 zile C>, Cap 95 B,C// 15 Domniia dintîi a lui E,G/ voevoda M, lipseşte P/ lipseşte fiiul lui Neculai-vodă E,G,V// 15-16 ficior lui Neculai Mavrocordat {voevoda M> {Cap 100 P> M,P// 16 Vl{ea>to] în anul D,G, Anul E, în anii V/mai 7 zile. Cap 98 D//17 lipseşte Zaci{alo> B,C,D,E,G,V,M,P/ In anii 1733 Costantin voevoda au stătut domnu Moldovii. Şi după M,P/ Dupre B, E/ ce au B,C/ lipseşte Costantin-vodă M,P// 18 vinit-au CJ toată boerimea B,C]toţi boiarii M,P// 19 înpreună B,C/ dînsul]măriia-sa B,V// 19-3 cu cinsti pînă aproapi di Iaşi. Eşitu-i-au înainte boerii caimacami, slujitorii şi alţi orăşeni pînă la Valea Adincă {Lungă P> M,P//
-.728
729
cinste şi cu multă gloată. Şi agiungînd aproape de scaon, eşitu-i-au înainte caimacamii cu toţi boerii şi slujitorii / f. 426v şj cu aiţi orăşeni tocma la Valea Adîncă, de s-au împreonat după obiceaiu, aducîndu-1 cu frumoas<ă> politie 5 pîn'la Sfetîi Nicolae, unde l-au întimpinat mitropolitul ţărîi chir Antonie cu alţi episcopi şi cu tot clirosulbesericii. Şi întrînd în beseric<ă>, l-au blagoslovit spre domniîa Moldovii, şi eşind din beserică cu tot senatul, au întrat în curţile domneşti şi au şădzut în scaon.
10 2. Iară a treia dzi, după ce s-au aşădzat în scaon, boeri-t-au pre aceşti boeri cari-i scriu mai gios. Pus-au pre Costantin Costache logofăt iarăşi vel-logofăt; pre Sandul Sturdzea, ce era hatman, l-au pus vornic mare de Ţara de Gios; pre Iordache Ca<n>tacuzino Delianul vel-vornic de Ţara
15 de Sus; pre Costantin Ruset vornicul, ce era socru domnului, l-au pus hatman, pre Mihălache Ruset, ce era văr primare cu domnul, l-au pus postelnic mare; pre Andreîaş Ruset spătar mare; pre Iordache Ca<n)tacuzino Păşca-nul ban mare; pre Iordache Ruset Cilibiul paharnic mare ;
20 pre Toader Păladi vel-vist<ernic> şi pre Ioan Bogdan vel-stolnic, pre Costantin, feciorul lui Iordache sulgeriul, vel-comis.
1 ajungînd Bjj 2 înnainte B,C/ şi cu toţi boiarii C,V, şi cu toţi boîarii şi cu mulţi orăşîani B,E,G// 3 alţijmulţi V/ lipseşte tocma B,E/ lipseşte tocma la Valea Adîncă G,V/ dejşi B,E,G,V/ înpreonat B,C//4 obicîai B/ frumoasă B]mare M,P/ politiie în Iaşi, pînă la bisărica Sfintului Neculaiu M.P//5 pînă B,C/ Sviatii B,C,E/ pînă la Iaşi la Sviatii G/ unde B,C]şi acolo M,P/ timpinat B// 6 chir]sfinţiîa-sa chir M,P, părintele chir D/Antonie mitropolitul ţărîi şi cu alţi E,G/ alţijcielanţi M,P/ bisericii B,C, bisăricii din Iaşi M,P// 7 biserică B,C/ l-au blagoslovitji-au cetit molitvile M,P/ spre domniîa Moldo vii] numitul mitropolit de domnie M, de domnie numitul mitropolit P//8 biserică B, biserică Cj tot sănatul E,V]toţi boerii M.P//9 au şezut B,C]s-au aşezat P/în scaonul domnescu E,G// 10 lipseşte Iară M, P/ triia B.C/ dupre B,E/aşe-zat B,C/ în] la B,V/ după scaon ad. pre obiceai Cjj 10-11 A trie zi au boerit după obiceiu, după cum anumi arată: Costandin Costachi M,P// 11 bolarit-au B/ boiari B, Cj scriu]scriie B,E,V// 12 Costachi Bj logofătul1 D, lipseşte B,C,D,E,G,M,P/ lipseşte iarăşi Cj log<o>-făt2 Cj lipseşte pre M,P// 13 era]fusesle B,D,E,G,V/ lipseşte ce era hatman, l-au pus C,M,P/ vornic mare]vel-vornic M,P/ Jos Bj lipseşte de Ţara de Gios M,P// 14 lipseşte pre M,P/ Iordachi Cantacozino B,C/ lipseşte Delianul M,P/ lipseşte de Ţara de Sus; pre M,P// 15 Rusăt B,C/ lipseşte vornicul B, C,G,V/ lipseşte vornicul, ce era... pus M.P//16 domnului]domnului Costantin-vodă C,G, lui Costantin-vodă Bj lipseşte pre M,P/ Mihalachi RusătB,C//17 domnuljCostantin-vodă C,D/ lipseşte ce era văr... l-au pus M,P/ postelnic marejvel-postelnic G,P/ lipseşte pre Andreîaş Ruset spătar mare; pre M, Bj Andriîaş Rusăt B.C// 18 spătar mare B,C]vels'patar Gj Iordachi Cj Cantacozino B.C//19 ban mare]vel-ban M,P/ Iordachi Ruiăt B,C/Celebiul B// 19-21 lipseşte pre 1-4 M,P/ paharnic marejvel-paharnic M.P//20 Păladii B,C/ vel-vist<ernic>]vistiernic. mare Cj lipseşte şi B,E,G,V, M,P/ Ion B,C// 21 lipseşte Costantin A,B,D,E,G,V,M,P/ ficiorul C, ficior M/ Iordachi CI autograf Neculce Iordache sulgeriul A/ sulgeriul C, sulger M//21-4 lipseşte pre Costantin, feciorul... la musaipi. B,E,G,V//
Aceste era boerii lui Costantin-vodă dintîi. însă nu toţi după orînduiala lor, cum să cade, s-au pus, ce mai mulţi după mită. Fiind domnul tînăr şi neştiind rîndul ţărîi, au apucat unii cu dăr<i> la musaipi. 5      Şi aşădzîndu-să aceste boerii, au lăsat domnul visterie şi chevernisala ţărîi în sama boerilor, să chivernisască ei cum or şti nevoile ţărîi, după obiceiul vechiu, cum au f 427     fost mai întîiu; nu cum era/la Grigorie-vodă, să chivernisască numai Sandul Sturdzea cu doi greci, ce-au lăsat în 10 sama tuturor. Ce pre cît aţinea va arăta vr&ne viitoare. Venit-au şi cu acest domn şi mai mulţi greci decît la Grigorie-vodă.
3. Atuncea la domniîa noao, la banii stiagului, găsind boerii hîrtiile gata de la Grigorie-vodă, scos-au hîrtii, 15 fruntea de 4 ug<hi>, mijlocul de 3 iig<hi> şi de 2, coada de un ug(hi), fără năpăşti, Iar apoi, după aceasta, scos-au pre ţară civerturi.
Iar la divanuri, oricum să păre că s<ă> pricepi mai bini decît Gligori-vodă a giudeca, să ispite să s<ă> pui 20 şi-npotriva boerilor, unde socote că giudeca strîmb boerii.
Şi-n toate dimeneţil(e) ave obicei de chema boerii di le da cafe; şi nu numai celor cu boerii mari, ce şi la o
1 Aceştiîa Cj boiarii Cj dintîi]în domniîa dintîi C,D// 1-4 lipseşte însă nu... la musaipi. C,M,P//5 Şi]Deci M,P/ aşezihdu-să B,C/ boiarii Bj lăsat-au domnul B,E,G,V, lăsat-au Costantin-vodă C,D/ lipseşte domnul B,C/ vistieriîa B,C// 6 chivernisala B, Cj.boiarilor B]lor M,P//7ei]Iei B,C/cum or ştîjprecum vor şti B,D,E,G,V, precum vor şti îei Cj nevoile]rînduialele B,E,G, rîndulalele C,V/ obiceaiul B,C/ după vechiu ad. al pămîntului Cj vechiul obiceiu M.P/ cum au fost mai întîiu]precum au fost mai de demult B, V, precum au fost întîiu D, precum au fost obiceaiul mai de demult C, cum au fost mai de demult E,G, lipseşte M,P// 6-7 lipseşte să chivernisască... ţării, după M, să... ţărîi P// 8 cum]precum E,G/ nu cum era]iar nu ca Bj lipseşte nu cum M/ erajiar ca M/ Grigorii Cjj 8-10 să chiverniască numai unul, doi, un moldovan şi un grec. Dar numai n-au ţinut mult. B,E,G, să chivernisască nhmai unul sau doi. Dar numai n-au ţinut mult C, lipseşte M,P// 8-12 lipseşte nu cum era la... Grigorie-vodă. V// 10 pre cîtjprecum D//11-12 lipsesc B,C,E,G/'/ 12 voevoda Mjj 13 lipseşte Atuncea M,P/ La banii stiagului, la domniia noă M,P// 13-17 Atuncîa la banii .stiagului, la domniîa noao, au scos hîrtii, iar pre urmă au scos civerturi V// 13-14 lipseşte găsind... Grigorie-vodă M,P// 13-17 la banii stiagului au scos hîrtii fără de năpăşti. Iar pre urmă au scos civerturi B,C,E,G// 14-16 au scos boerii hîrtii frunte, de mijloc,coada de un galbînM,P//15-16 ug<hi>1_3]galbeni, galbîn D//16 fără de D/Iar după aceasta şi ciferturile M,P// 18 lipseşte Iar M,P/ oarecum D// 18-20 La divan să pricepe oarecum mai mult decît Grigorii voevoda şi undi socotiia că giudeca boiarii strîmbu, le sta împotrivă M,P/ Iar (Iară C) la divanuri giudeca foarte bine şi drept şi cunoştea pre<pre C> boîarii (boiarii C> carii vrea să umble cu făţăriîe (făţărie C), să facă strîmbătăţi, şi nu le intra în voie B,C,E,G,V// 21 în toati M,P/ lipseşte de M, P// 21-22 lipsesc B,C,E,G,V// 22 di le da]şi-i cinstiîa cu M,P/ şi nu numai boiarilor celor cu boerii mari D, şi nu numai boiarilor celor mari, ce M,P//
730
731
sam<ă> di boeri mazil<i>. Cari au fost boeri mari îi chema di le da cafe, li arăta politic<ă> di cinste mari.
Dară aşe, în scurtă vremi, piste 2, 3 luni, şi născu zavistiîa şi lăcomiîa, după cum îi obiceiul lumii aceştie. 5 Că din boerii noştri, din moldoveni, începus<ă> unii a să lipi cu-nbunături pintre greci, a arăta  drumuri şi căli di răutăţ, cu ce ar lua bani mai mulţi din ţară. Şi stricar<ă> legătura şi blăstămul ce făcus<ă> Gligori-vodă mil<ă>' boerilor, di da disetină din dzeci stupi un leu, iar aemu f. 427v io făcur<ă> di de(de>r(ă> ţărăneşti, de dzeci / stupi 22 po-t(ronici> şi civerturi pi ţară totu odată. Iar di to<a)mnă au scos văcărit şi vădiăritu totuodată, şi di iarnă civerturi) şi hîrtii, iar di primăvar<ă> pogonăritu şi coniţi, cîti 8 pot<ronici> di vită, ca şi văcăritul. 15     Aceste toate nevoi într-un an li-au luat. Şi-ncepu obicei, ca şi la Gligori-vodă, de nu mai întreba pi alţi
1-7 lipseşte sam<ă> di boeri... mai mulţi din ţară. B,C,E,G,V// 1 Carii fusăsîe boeri D// 1-2 di mazili. Tuturor le făce mari cinsti. M,P// 3 Dar aşîa D// 3-7 N-au ţinut mult aşa, ci au şi născut zavistiîa; şi nu di <din P) greci, ci di <din P> boerii noştri moldovineşti (moldoveni P>. început-au boiarii moldoveni a să înbuna cătră greci. Arătatu-li-au drumurile şi căile celi di răutăţi, adică în ce chip ar (putea M> lua mai mulţi bani di la săraca ţara M,P// 4 cum iaste obiceiul D// 7-8 Au stricat legătura M,P/ lipseşte şi blăstămul D// 7-14 Iară (iar C> atuneea nu să ştiie din cie (ce C) pricină şi dintru a cui îndemnare au stricat obiceaiul şi legătura ce făcusă Grigorii (Grigorie C>-vodă de da boiarii (boiarii C> şi mănăstirili (mănăstirile C> de (din C> zece stupi un leu. Iar întru acel an dintîi (lipseşte dintîi E,G> al mării-sali lui (a domniii lui C,E,G, al domniii mării-sali lui V> Costantin-vodă au dat desetină (lipseşte desetină B,E,G) ţărăneşte (ţărăniască C>. Şi s-au tîmplat de s-au făcut şi stupii răi întru acel (lipseşte acel E,G) an. Şi pentru aceasta s-au mîhnit inimile boîarilor despre măriîa-sa (despre domniîe E,G, lipseşte C). Şi de iarnă au fost civerturi şi hîrtii, iară de primăvară au fost pOgonărit şi cuniţe. (lipseşte Şi de iarnă... şi cuniţe C şi înlocuit cu : Şi în toate dimineţile avea obiceai de chiema boerii cei mari de le da cafe; şi nu numai celor cu boerii mari, ce şi la o samă de boîari mazili, carii fusesîe cu boerii mari, încă le da cafe, le arăta politică de cinste mare. Dar aşa, în scurtă vreme, piste doao, trii luni, şi născu zavistiîa şi lăcomiîa, după cumu-i obiceaiul lumii aceştiia. Că din boiarii noştri, din moldoveni, începură unii a arăta drumuri şi căi cu ce ari luoa bani mai mulţi din ţară. Şi stricară legătura şi blăstămul ce făcusă Grigorie-vodă milă boerilor şi mănăstirilor, de da desetină de zece stupi un leu, precum s-au scris mai sus. Iar atuneea îi făcură de dederă desetină ţărăneşte, de zece stupi doaozăci şi doi de potronici. Şi au scos şi civerturi pe ţară ii hîrtii (marginal) totodată. Iar de toamnă au scos văcărit şi vădrărit tot odată şi de iarnă au scos civerturi şi hîrtii, iar de primăvară au scos pogonărit şi cuniţă, cîte opt potronici de vită, ca şi văcăritul) B,C,E,G,V//8-9 Grigorii voevoda, adică mila boerilor, că legasă sadei dşsătină M.P//9-12 iar ei au scos (pusP> iarăş îndoit, adică ţărăneşti. Scos-au civerturi pre ţară. Scos-au vădrărit şi văcărit M,P// 10 de potronici D//12 şi-j iară M,P// 13 lipseşte şi 1-2 M,P/ lipseşte iar M,P/ după primăvară ad. au scos D/ cuniţă D// 15-3 lipsesc B,E,G,V// 15 Aceste nevoi toate într-un an au fost. Şi începu CJ Şi toati aceşti M,P/ lipseşte nevoi M,P/ Făcut-au obiceiu M,P// 16 obiceai C/ Grigorii Cj voevoda M/ pe Cjj
boeri di ţar<ă>; numai c-un moldovan şi cu grecii să s<ă> sfătue, anumi To<a>dir Pălade vel-vist(ernic>, di făce cum îi era voia.
Şi s-învrăjbiră şi domnii foarte tari, fiind veri primari. 5 Că umbla Costa<n>tin-vodă să sco<a>t<ă> pi Giigori-vodă din domniîe, din Ţara Româniască, să margă iar Costantin-vodă în locul lui Gligoriîe-vodă în Ţara Româniască, şi aice în Moldova să pui pe vără-suu, Mihălachi postelnicul domnu în locul lui.
10 Iar Grigoriîe-vodă, simţind faptile lui Costantin-vodă ce umbla, siliîa să sco<a>tă pi Costantin-vodă şi s<ă> pui pi Mihai-vodă domnu în locul lui Costantin-vodă. Că Mihai-vodă, dup(ă> ce i s-au plinit un an, l-au scos din surguniîe. Şide în Ţarigrad la cas<a> lui. Numai el
15 nu s<ă> pre trage în Moldova, vădzînd că s(ă> sfădesc domnii amîndoi, socotind ca doaiă a apuca domniîa în Ţara Româniască.
- boîari de ţară Cj ci numai cu un moldovan, adică cu Toader Păladii (Baladii M) şi cu grecii să sfătuia M,P/ să sfătuiîa DJj 1-3 ce numai cu .îrecii să sfătuia şi făcea cum îi era voia Cjj 2 lipseşte vel-vistc ernic) M.P//4 ante Şi: 4 C, 5 D, 11 M/ să C/ tare Cjj 4-5 S-au învrăjbit doi veri primari, adică Costantin voevoda, domnul Moldovii, cu Grigori voevoda, domnul muntenescu. Costantin voevoda umbla să M,P// 4-9 Iară mai pre urmă să învrăjbiră domnii foarte tare şi umbla Costantin-vodă să file iarăş domnu iu Ţara Munteniască (în Ţara Munteniască domnu V) B,E,G,V// 5 Costantin Cj scoată pe Grigorie-vodă Cjj 6 voevoda M/ din Ţara MunteniascăJŢârii Munteneşti M,P// 6-9 şi să margă iarăş el domnu muntenescu; iar în locul său în Moldova să pui domnu pre vărul său Mihălachi postelnicul M,P// 7 Grigorie Cj Ţara Munteniască CJ aicea Cjj 8 pue Cj văru-său C/ Mih(a>lachi C / Mihălachi Rusăt postelnicul cel mare D// 10 repetă Iar Grigorii-vodă D/ Grigorii CJ Grigorii voevoda au simţit M.P/ fap-:e!i Cjj 10-11 lui Costantin voevoda că vra să-1 scoată din domniia Ţării Munteneşti. M,P// 10-17 Iară Grigorii-vodă simţind sta ca să nu-1 poată scoaie. Şi să agiun-sesie cu o samă de boîari din Moldova, ca să fugă în Ţara Munteniască. Iară Cos-rantin-vodă, oblicind aceasta, au lăsat toate lucrurile pre voia boîarilor să facă cum or vrea iei şi-i lăsa şi la giudecăţi de judeca precum socotiîa iei; după voia lor îi lăsa, ca să nu fugă la Grigorii-vodă în Ţara Munteniască, pînă au apucat de ş-au tocmit trebile, de au luat iarăş domniia Ţărîi Munteneşti. Iar nevoi au fosi can n ulie, pentru că gîndul mării-sale (gîndul lui Costantin-vodă E,G> era ca să nargă în Ţara Munteniască (pentru că socotila casă margă măriîa-sa iară în Ţara Mumeniască V). Acestu domnu Costantin-vodă era om bun (şi E,G> blînd. Mesele mării-sali cinstite (Iui era cinstite E,G, mării-sali era cinstite V>. Cazne, bătăi rele, morţi groznicie (lipseşte groznicie V> la oameni nu s-au făcut în zilele mării-sali ^zilele lui E,G>. Mult îi era dragă învăţătura şi respundenţiîe din toate ţările streine pofuia să aibă. Pre silitor (era V> spre veşti, ca să ştiie ce să face printr-alte ţări. Şi pre boiari foarte îi cinstiîa, iar ciocoiii n-au avut trecere în zileli mării-sali (lui E.G) B E G,V// 11 scoată C/ 11-12 pre1-2 C/să puie C// 11-17 H^st'ire şi s(ă> pui pi Mihai... în Ţara Româniască M.P//12 după vodă1 ad. în Moldova CJ lui Costantin-vodă în Moldova D// 13 după. C/ i s-au] s-au Cjj 14 surgunie C / Şi şidea Cj Şi şidea la casa lui în Ţarigrad D/ casa CJJ 15 să C / trăgea Cj văzind CJ să sfădescu'c// 16 doar Cj ari «■puca C,D// 17 Ţara Munteniască C,D//
732
73a
Vai de aceste 2 ţări creştine, cu aceşti domni străini! Ce di amar di bani dau pentru vrăjbile celi ticăite a loru! Păladi To<a>diru vel-vist(ernic >, fiind nepot lui Mihai-vodă şi cu atîte rudi, îi păriîa bine di aceste vorbi că sint 5 între domni şi mai mult îndemna la jacuri şi la vrăjbi.
Făcîndu-s<ă>   prietin   domnului,   şi nicunoscîndu-1, f. 428     domnul gîndie că-i iaste prietin. / Dar elu altele socote în inima lui, ca doar s-ar spargi ţara şi să audă la Po<a>rtă, să-ş de domnul în cap, să vii Mihai-vodă domnu, fiindu-i
10 unchiu. Şi era cu doă feţi, arătîndu-s<ă> cătră boeri că-s vinovat grecii.
Greci<i>, păcum s-au scris că era mulţi, îei toati boeriile şi pîrcălăbiîele şi vămăşiile celi di pi margini, cu agonisit<ă>, tot ei le cuprinsăs(ă) de li-au luat, iar
15 boerii di ţar(ă> nu pute încape la nimica. Şi toţ ave lefi mari di la visterii, şi vo dzeci ţiitori măritaţi a tătîni-său, bărbaţii lor tot cu lefe şi cu boerii era; aşijdere un frate a lui, anumi Iancul beizade, cu mari cheltuial(ă>, că ave cîte 10, 15 lei liafă pe dzî, făr-alteli. Şi maştehă-sa iarăş
20 cu mari cheltuială, că ave gre cas<ă>, cu multe roabi, di li îmbrăca şi li mărita, tot cu cheltuiala ţărîi, şi osăbit şi l(e>afă pe dzii 15 lei.
1-2 Ah, creştine, vai şi amar di aceşti doă ţări; că domnii cei streini cită mulţimi de bani iau dintr-însile şi dau pentru vrăjbile celi ticăiţi a (ale P) lor M,P// 1 lipseşte C/1 1-11 lipsesc C/1 1-22 lipsesc B,E,G,V// 2 lipseşte amar di D/ 3-11 lipseşte Păladi... că-s vinovat grecii. D//3 Toader Păladii M,P/ lipseşte fiind M,P/ nepotul M/ voevoda M// 4 lipseşte şi cu atîte ruHi M,P//4-10îi pâre foarti bini că s-au învrăjbit domnii şi îndemna pre Costantin voevoda la jacuri şi la vrăjbi, cu acest scopos ca doară s-ar (s-a P) spargi ţara, să să audă la Poartă (ca M) să maziliască pre Costandin voevoda şi să pui domnu pre unchiu-său (pre P) Mihaiu voevoda M,P// 10-11 Toader Păladii era cu doao feţi: cătră boerii moldoveni zice că sînt vinovaţi grecii, iar cătră greci zice că sînt vinovaţi boîarii moldoveni M,P// 12-16 Greci încă adu-sesie mulţi acest domnu. Că toate boeriile şi pîrcălăbiile şi vămăşiile cele di pe margine, cu agbnisită, tot Iei le cuprinsesie, iar boîarii cei de ţară nu putea încăpea la nemică. Şi toţi avea lefe din visteriia domniască C// 12-14 Grecii era orînduiţi mai la toati boîariile, pîrcălăbiile, şi la vămile de pre la margini; ei le cumpărasă, ei lua viniturile, iar M,P//15 boiarii cei de ţară D/ Toţi grecii cîţi vinisă cu dînsul ave M,P/ după toţi ad. grecii D// 16 vistieriîa domniască D//16-17 lipseşte şi vo dzeci... aşijdere M,P// 16-22 lipseşte şi vo dzeci... pe dzii 15 lei. C// 17 aşijderea avea Costantin-vodă şi un frate D// 17-19 Era un fraţi a lui Costandin voevoda, anumi Iancul beizadia. Şi aceluia, diosăbit de altile îi da în fiişticari zi cîti cinsprăzăci lei liafă M,P// 18 tid. marginal că avea D//'19 lipseşte 10 D/ pe zi liafă D/ fără de alteli D, lipseşte M,P/ lipseşte Şi M,P// 19-22 Maştihă-sa, iarăş cîti 15 lei îi da pre toată zioa M,P// 20 repetă cu mari A/ după casă ad. că mai avea Costantin-vodă şi alt frate mai mic, anume Alexandru beizadea şi o sor(ă) domniţă şi maştihă-sa avea multe roabe D// 21-22 autograf Neculce şi osăbit... 15 lei A//
Şi tîmplîndu-s<ă> de era vrajbă între leş<i> cu moscalii, vine mulţi turci la Hotin şi la domn şi tuturor le da daruri cît nu li s<ă> cade, ori cu triabă, ori fâr(ă> triabă.
5 Măcar că şi Grigorie-vodă da la turci mult şi făcus(ă> obiceiu mult, nu ca alţi domni, iei da mai înainte, iar acesta da îndoit di cum da Gligorieîe-vodă; cari Dumnedzău ştii ce di greu era pi ţară, tot ca să-1 laude turcii la Poartă, că-i bunu, ca s-apuci iarăşi domniîa la munteni.
10 Mai dinainte vremi, alţi domni, cînd viniîa un agă pre mari, di-i da un povodnic şi o pungă bani, mult doă ; iar la ceîalanţi mai di gios le da cîte un postav, şi unora şi cîti un aclaz, şi altora cîte o sut(ă> lei, cîte o sut<ă> cincidzăci. Iar mulţi bani da numai cari vinea cu triabă
15 la dînsul, iar care trecîa, nu le da nimic. Şi boerii moldoveni totdiauna mergi la Portă, di jăluîa nevoile şi lua sama capichihăilor, şi nu s<ă> face nici a patra parte cheltuială) cît să face aemu./ f. 428v        Agiuns-au osindă pe biata Moldovă, că tot le dzîce
20 că nu s<ă> mai satur<ă> di domni, iar aemu, de cînd au stătut domni străini, le agiunge, de nu li vine şi altu
i-2\lipsesc B,C,E,G,V//1 ante Şi: 7 D, 20 M/_lipseşte Şi tîmplîndu-să deM.P/ între Ieşi vrajbă cu D/ repetă vine mulţi A// 1-2 între Ieşi şi între moscali era vrajbă şi pentru aceia adesa viniîa (vine adesă P) turci di la Ţarigrad şi trece pren Iaşi la Hotin. Deci şi acelora le da Costandin voevoda mulţi daruri şi bani mulţi. M,P// 2 repetă turci D/ domn]Costantin-vodă D// 3-4 lipseşte cît nu li s(ă> căde... făr(ă) triabă M,P// 3 cu triabă de viniîa, ori fără de triabă D// 5-9 Face şi Grigori voevoda multă cheltuială (multe cheltuieli P) ţării. însă Costandin voevoda da îndoit; face mai mult decît Grigori voevoda. Şi aceste le face ca să-1 laudi turcii la Poartă şi iarăş să apuci domniia Ţării Munteneşti. Deci din pricina a multor cheltuieli numai însuşi Dumnezău ştiie cît greu era (era greu P> pre ţară M,P// 6 multjde da mult D// 7 acesta]Costantin-vodă D// 8 tot] tot pentru D//9 că-i]că iaste D/ la munteniJŢă-rîi Munteneşti D// 10 ante Mai: 8 D, 22 M / înnainte M,P/ lipseşte vremi M.P / la alţi M,P/ după viniîa ad. în Iaşi M,P// 11 îi da domniia un cal şi o pungă M,P/ de bani D/mult doâjmult cînd îi da doao pungi de bani D// 12 la ceîalanţi]celor M,P/ le dajunora le da Ti, lipseşte M,P// 13 atlaz D/ şijiar M,P/ cîti 100 lei, sau M,P/ o sută de lei şi altora cîte o sută şi cinzăci D// 14-15 Iar celor ci viniîa cu mari trebuinţă la domn le da şi mai mulţi bani; iar turcilor celora ce trece, nimica nu le da M,P// 14 carijcăruîa D// 15-18 Boîarii moldoveni adesa merge la Poartă şi să jăluia pentru birul ţării. Boîarii Moldovii lua sama capichehaelilor şi atunce nici a patra paarte (nici o parte P) nu să face atîta cheltuială, după cum s-au făcut în domniîa acestui domnu M,P// 17 autograf Neculce parte A/ ad. marginal parte de D// 19-1 Adivărat că au agiuns osînda pre ticăloasa ţară, Moldova; că întîiu nu să mai sătura de domni, iar de cînd au stătut domni streini, greci, esti îndestulată de domni, di n-a vini asupra ei şi alti amaruri (mai M> cumplite M,P// 19 ante Agiuns-au: 9 D// 21 nu le va vini şi alt D// :■
734
735
amaru şi mai cumplitu. Numai cum a hi mila lui Dumnedzău, la atîta au rămas, iar alt<ă> putinţia nu mai iaste; că boerii la Portă nu vor să margă, că nu-i las<ă> domnii.
Capichihăile fiind greci, cît dzîcu c-au cheltuit, atîta 5 le dau, şi n-ari gură ciniva să li dzîcă ceva sau să li ia sama, ce dzîcu că suti di pungi şi mii au cheltuit.
Turcii ce vinu, tot belacos<ă>, ciasornici di aur, fuzîi, cai cu şeii, cu rafturi, suti de lei, mii de ug<hi> le dau. 1.700—800 de pungi de bani să eu din ţar-acmu, iar mai 10 înainte la domnii trecuţi, mai multu di 400—500 pungi nu s<ă> lua. Şi astfel di ţar-iera, întemeiată, nu ca aemu.
Oh, oh, oh! vai, vai, vai di ţar<ă> ! Ce vremi cumplite au agiunsu şi la ce cumpănă au cădzut! Doar Dumnedzău di a face mil<ă>, precum au făcut cu i<zra>ilit<e>nii, 15 co Moisei proroc, di-au dispicat Mare Roşile, aşe să fac<ă> şi cu tini, săracă ţară, la ce obiceiuri ai agiunsu, ca s<ă> scapi dintr-aceste obiceiuri spurcaţi!
Domnul încă, după ce s-au cruntat într-aceşti lucruri cari s-au pomenitu mai sus, şi uşile ş-au încuet, şi hire di 20 divanurill ş-au schimbat într-alt fel.
Iară la al doile şi al triile an a domnii<i> lui Costantin-vodă scote cîte 2 văcărituri pe tot anul şi hîrtii şi şvertur<i> mulţime. Numai disetina pi boeri iarăşi au lăsat-o mai pi
1-20 lipsesc Cjj 1-23 lipsesc B,E,G,V// 1 lipseşte Numai M,P// 2 putinţîa]nădejdi M,P/ lipseşte mai M,P// 3 că domnii nu lasă pre boeri să mîargă la Poartă M,P/ autograf Neculce că nu-i las(ă> domnii A// 4 — 5 Capichihăile, cît zicu că au cheltuit, fiind greci, alîta le dau domnii Dj Capichiha-ialile iarăş sînt greci şi cît zic că au cheltuit, atîia le şi dau; nici nu poati (nime nu pot P) să le zică M,P// 5 lipseşte sau să li ia sama M,P// 6 şi ei zic că au cheltuit suti şi mii pungi bani M,P/ de pungi de bani D/ au]că au Djj 7 Turcilor ce vin în Eşi le dau belicoasă cu flori de fir M// 8 ug(hi)]galbeni D,M,P/ lipseşte le dau M,P// 9 Din toată ţara strîngu 1.700 sau 1.800 pungi de bani, iar mai înainte M,P/ de bani să lua atuncea din ţară, iar Djj 10-11 de patru sute de pungi, cinci sute de pungi, mai mult nu s(ă> lua D/ altfel Djj 10-11 de 400—500 pungi bani nu să lua din ţară pre tot anul. Şi domniia bini şi alt feliu de ţară întemeiată era pre atunce, nu ca aemu. M,P// 11 nu ca]numai Djj 12 Oh, vai şi amar de ţară, la ce vremi D/ Oh, vai de ţară. Ce feliu de vremi cumplită M,P// 13 ce]această M/ au cădzut} să află M,P/ Numai Dumnezău să (să-şi P> facă milă M,P// 15 co Moisei prorocjprin proorocul Moisi M,P/ dispicatjînpărţit D/ lipseşte di au dispicat Mare Roşiîe M,P// 16 după Xa.ra.ad. a Moldovii D/ lipseşte la ce obiceiuri ai agiunsu M,P// 17spur-catijrele D// 18 Domnul]Costantin-vodă Djj 18-19 Costantin voevoda după ce s-au încruntat întru aceşti obiceiuri (spurcaţi ci s-au zis mai sus M) ş-au închis şi uşa, fire şi M,P/ după ce au început cu aceste obiceaiuri ce s-au scris mai sus şi uşile ş-au încuiat Djj 21 ante Iară: 6 Cj lipseşte Iară M,P/ şi aljşi la al M/doilea an şi la al Cf lipseşte a domnii(i> lui Costantin-vodă Cjj 22 scos-au pe tot anul cîte doao văcărituri, pe tot anul, şi hîrtii şi civeturi multe Cj au scos D/ pe an D/ lipseşte şi1 M, şi1-1 P// 23 mulţimejmulte Djj 23-1 Numai desetină pre boiari şi pre mănăstiri au lăsat-o mai pre urmă să fie de zece Cj Costantin voevoda mai pre urmă au lăsat pre boiari să dei desătină din zăci M,P//
urmă să hiie din dzeci un leu, precum era şi la Gligoriiie-vodă.
Aşijdere au făcut testament mănăstirilor, preuţilor di f. 429    ţară şi mazililor, di li-au rădicat/dajdea, să nu de nimica 5 dăjdi.
Ş-au început <a> arăta şi dragoste şi milă cătră mazili ş-a li rădica cîte cevaş din văcăritu, temîndu-s<ă> ca să nu fugă în Ţara Munteniască, la Gligorii-vodă. Că Gli-gorii-vodă tot triimite la boiari şi la mazili, di-i chema să
10 vii în Ţara Munteniască, ca s<ă> de pricini că s<ă> spargi ţara, ca s<ă> maziliască pe Costantin<-vodă>. Oblicind Constantin-vodă aceste lucruri au început a slăbi pe mazili din dări, şi boeri<i> a-i ţinea mai bine, pentru ca s<ă> nu fugă, iar pi ţară ce pute, tot lua. Şi triimite la Po<a>rtă
15 mulţime di bani, di da musaipilor împărăteşti. Şi s-au agiuns Costantin-vodă cu toate căpiteniile" turci de pe Dunări, di au pîrît pe Grigoriiie-vodă la Po<a>rtă.
Şi atunce fiind un viziriu nou, anume Smail-paşea,
1—2 lipsesc B,E,G,V//1 să fie iarăşi de zece D/ precum erajdupă cum au fost M,P/ erajfusesîe C, au fost Djj 3 ante Aşijderea: 10 D, 32 M/ Aşijderea Cj şi preoţilor Cj preuţilor şi diaconilor M,P/ lipseşte di ţară Cjj 3-4 Aşijderea au făcut testament boiarilor mazili şi mănăstirilor şi preoţilor de ţară de li-au rădicat dajde (dăjdile E,G,V> B,E,G,V//4 lipseşte di li-au rădicat dajdea M,P/ nemică B,C/ nimica dăjdtjdajdi niciodată M,P// 6 ante Şi au: 7 C, 11 D, 33 M/ Şi au B/ a arăta B,C/ lipseşte şi1 B,C,D,E,G,V//7 şi le rădica B,E,G,V, şi a le rădica Cjj 8—14 Grigori voevoda din Ţara Munteniască tot triimete la boiari şi la mazili şi-i chema în Ţara Munteniască, ca să dei pricină că să spargi ţara şi să maziliască pe Costantin voievoda. Costandin voevoda au simţit de aceste lucruri, au început a-şi mai slăbi pre mazili din dări şi pre boiari a-i ţine mai bini. Au început a le arăta dragoste şi milă şi a le rădica şi din văcărit cîti orişce, iar din ţară cit pute M,P// 7 ceva Cjceva şi din E,G/ văcărit B/ temîndu-s(ă)]sccotind B,E,G,V/ temîndu-s(ă) calfiindu-i grije şi socotind Cjj 8 ad. marginal Ţara B/ Grigorii1-2 C, V, Grigorie1 B.EJG,/ Că]Iar B,'e,G,V// 9 trimitea B,C/ după boiari ad. in Moldova B,E,G,V/ lipseşte şi la mazili B,E,G,V/ de-i chiema B,C/ să vile CJipseşte B,E,G,V// 10 să dea pricină B,C/ să sparge ţara şi fuge B,E,G,V/ să sparge Ţara Moldovii C//11 să maziliască pre Costantin-vodă din Moldova (lipseşte din Moldova C) B,C,D,E,G, V// 12 Iar Costantin-vodă oblicind aceste C,D// 11-15 Iară Ccstantin-vcdă, oblicind de aceste lucruri au lăsat (pre boiari B,V) în vcîa lor. La tcate (şi la tcate E,G) să făcea a nu-i videa (pre boiari E,G> ca să nu file vreo pricină să fugă în Ţara Munteniască. Şi s-au agiunsu B,E,G,V//12 preC//13 din]de C,D/ şi pie boiari C,D/ bine Cj lipseşte pentru Djj 14 nu să fugă în Ţara Munteniască Cj pi] din C,D/ putea Cj luoa Cj trimit ea Cj Poartă Cjj i5 mulţime Cj de1-2 Cj înpărăteşti C//16 agiunsu C/Costandin voevoda s-au agiunsu (să agiunsăsă P> M.P/ capetile B,C,E,G,V/ turci] turceşti M,P// 17 pre Dunărea, de B,C/pe]preste M,P/ după pîrît ad. aciia M,P/ pre C/ Grigorie Cj Poartă B,C, lipseşte E/ după Poartă ad. pentru cîşle (căşile E, căşile lor G> adecă odăile lor (lipseşte adecă E, adecă odăile lor G> ce le strica Grigorii-vodă di pe hotarul Ţărîi Munteneşti B, marginal D,E,G,V// 18 atuncea B,C/ fiindu Cj vezir B, vizir C,/ pre anume B,E,V, lipseşte M,P/ Ismail B,C,D,E,G,V/paşIaC//
736
737
neavîndu treciri la Po(a>rtă, au isprăvit cei dinluntru iarăş domniia lui Costantin-vodă, să margă în Ţara Munteniască, c-au dat 1.400 pungi. Iar pi Grigorie-vodă n-au putut să-1 maziliască, ce l-au mutat iarăşi în Moldova. 5 Şi pîn-a s<ă> aşădza domnii în scauni, s-au schimbat şi acela vizir, ş-au cădzut altul, sălihtariul, vizir.
Deci, dup<ă) ce s-au aşădzat în scauni, au şi-nceputu a s(ă> sfădi şi a s<ă> pîrî la Po<a>rtă unul pe altul, în vedială.
10 Că Costantin-vodă, cum i-au vi<n)it veste să margă dom<n> la munten<i>, cum au şi păzit de ş-au făcut mărturie de la un cadeu de Hotin, ce s<ă> tîmplas-atunce la Eş<i>, şi de la boerii căimăcani, cum că li-au fostu bun şi n-au luat nemicu de la ţară. Iar Gligori-vodă, viindu
15 pe drum înco<a>ce, cum au înţeles de acel lucru, cum a
1 şi neavînd B,C,E,G,V/ neavîndujcari nu ave M,P/ trecere la Poartă (şi la înpărăţie C) au isprăvit musaipii cei înpărăteşli dinlăuntru B,C,E,G,V/ Poartă]înpăratul M,P/ după isprăvit ad. musaipii D// 1-3 deci cei dinlăuntru au isprăvit domniîa Ţării Munteneşti iarăşi lui Costandin voevoda. Dat-au atunce Gostandin   voevoda   1.400  pungi bani acelor turci  ci i-au   isprăvit M,P//
2 după margă ad. să fiîe domnu B,D,E,G,V, domnu C// 3 că au dat Ccstantin-vodă multe pungi de bani C, lipseşte B.E.G.V/ 1500 de pungi de bani D/ pe Grigorie-vodă CJJ 3-5 Iară Grigorie-vodă au vinit cu domniîa iarăş în Moldova. Şi pînăase aşeza domnii în scaune B.V//3-6 Iară Grigorii-vodă au vinit din Ţara Munteniască cu a doa domniîe iarăş în Moldova. Şi pînă a să aşeza domnii în scaone s-au schimbat şi acel vezir Izmail-paşe şi au pus înpărăţiia vezir pre silihiariul E,G/ Pre Grigori voevoda I-au mutat iarăş în Moldova. însă pînă (ce P) s-au aşăzat în scaun domniia (în scaunul domnii P> s-au schimbat viziriul şi au pus veziriu pre silihtariul M,P// 4 iarăşi cu domniîa în Moldova C,D// 5 pînă a se (să C> aşeza B,C/ scaune B, scaone C// 6 acel B/ după vezir1 ad. Ismail-paşîa şi au pus vezir pe silihtariul B/ şi au pus înpărăţiia vizir pre altul (pre alt viziriu D> pre silihtariul C,D// 7 Decii aşezindu-să domnii pre la scaoneli lor B,E,G,V, Decii, după ce s-au aşezat domnii în scaune Cj Decii domnii D/ început B.C//8 să1-2 B,C// 7-r. 3 din p. urm. lipsesc M,P// Poartă B,C/ pre CJ lipseşte şi a s(ă>pîrî... pe altul GJ lipseşte unul pe altul B.E.V//10-4 autograf Neculce Că Costantin vodă... strica atunce A// 10 vinit veste B,C// 10-14 să margă să fiîe domnu in ţara Munteniască (la munteni D>, cum au şi trimis la Hotin de au adus un cadiu la Iaşi şi ş-au făcut mărfurile de la boiarii caimacami şi de la alţi boiari cum că (precum că D, precum Costantin-vodă E,G> au fost bun ţărîi şi n-au luat nemică mai mult decît au fost obiceaiul şi birul ţărîi. Şi făcînd mărturiie de la boiari au pus de o au citit înnainte cadiului. Şi văzind cadiul mărturiîa boiarilor, au făcut şi el mărturiie lui Costantin-vodă, precum au mărturisit boiarii înnainte lui pentru Costantin-vodă, precum (mai sus E,G> s-au scris B,D,E,G,V//lldomnu CJ la mun-ten(i>] în Ţara Munteniască CJJ 12 cadiu Cj să întîmplase CJ atuneea C//13 Iaşi Cj boiarii Cj caimacami CJ fost Cjj 14 de la ţară nemică mai mult decît iaste obiceaiul C/ IarăB/BrigcriiB.C/ viind B,C// 15 înccaciC, lipseşte B.Xj înţăles CJ au şi răpezit CJJ 15-1 cum au înţăles de acel lucru s-au mîniîat şi au scris cu marescîrbă şi urgiîe la (boiarii E,G> caimacami şi H-au poroncit să strîngă pe cîţi boiari (pre boiari pre cîţi D) or (vor E,G> găsi în Iaşi şi să margă la cadiu şi să întoarcă vorba într-alt chip, să pîrască pre Cos1antin-vcdă şi să-1 grăiască de r;.u. Că de nu vor
răpedzit cu scîrbă la căimăcani. Şi caimacanii vădzîndu aşe îndat-au răpedzit ţară la Hotin, la Tighine, la Baba la sarascherul, de-u pîrît tare pe Costantin-vodă, că i-au pustiit şi c-au jecuit, şi nemică nu i-au putut strica atunce. Cari 5 mai pi urmă, vremi viitoarie, s-or scrii la rîndul său.
Iar capigi-başe, cari vinis<ă>/întîi să schimbe domnii, n-au apucat să margă la Po<a>rtă, ce au vinit alt capigi-başe di la viziriul cel nou, di l-au pus în heră şi i-au luat darurile ce-i dides<ă> domnii, şi au adus altă înnoire domni-10 lor. Şi au luat şi acesta alti poclo<a>ni.
Era bogaţi conaci şi-nvăluituri în biata ţară. Şi mutîn-
face aşîa şi ar umbla amintirea şi nu l-or pîrî, cu capeteli or da samă (Că de nu vor face aşîa, cu capetele vor da samă G). Decii să mira (miera E,G) şi boiari caimacami şi alţi boiari ce or face. Că grăise întîi de bine pe Costantin-vodă (de bine pre Costantin-vodă întîi, pre Costantin-vodă D> cătră cadiu şi apoi să-1 grăiască de rău şi să-1 pîrască, socotila cu cie obraz (în ce chip şi cu cie obraz V) ? Şi sta tare zapcii pentru acest lucru, Panaioti-aga şi Stavro cliuceriul şi zicea boîarilor că carele din boîari n-ari (nu va E> merge să pîrască pre Costantin-vodă la turcu, la cadiu, l-or (îl vor D,E> pune în fiiare (hieră D,E,G> şi l-or (şi-1 vor D,E) trimite înnainte lui Grigorii-vodă. Decii boiarii caicamcami au strînsu şi pre alţi boiari şi pre mulţi din ciei proşti şi au mărsu şi de nevoie la cadiul, de au pîrît pre Costantin-vodă şi multe au grăit, carele nu li s-au căzut. Iar cadiul au priceput că-1 pîrăscu pre pizmă pre Costantin-vodă, socotind că va fi cu învăţătura lui Grigorii-vodă, şi nemică în samă nu li-au ţinut, nici au isprăvit nemică (şi nemică n-au isprăvit, nici li-au ţinut în samă cadiul nemică E,G>. Iară mai pre urmă sosind şi capegi-başîa, schimni-aga, au mărsu boiarii caicamami şi cu alţi boiari înpreună şi la schimni-aga, de au jeluit pre Costantin-vodă. Şi. iară în samă nemică (nemică în samă D) nu li-au ţinut. Aşijderea vinit-au poronca de la Grigorii-vodă la (boiarii E,G> caimacami de au trimis ţară la Hotin cu Costantin Silion (au trimis ca 250 oameni ţară la Hotin cu Silion V, (lipseşte cu Costantin Silion G) medelnic6riul de au făcut jalobă asupra lui Costantin-vcdă şi iarăş nemică n-au isprăvit. Aşijderea au pîrît şi la Tighinea, la Bendir (lipseşte la Ben-dir E,G,V> şi la Baba la sarascheriul, că li-au pustiit Costantin-vodă ţara (cu grecii lui E,G> şi i-au jecuit, şi iarăşi nu li-au ţinut în samă nemică (lipseşte Aşijderea au pîrît... în samă nemică D> B,D,E,G,V// 1 văzind aşa, îndată C// 2 şi la Tighinea şi la C/sarascheriul C//3 de au C/ pre C/că li-au pustiit ţara şi i-au jecuit 6-11 lipsesc D// 4-10 lipseşte nemică nu i-au putut... domnilor. Şi M,P// 4 nimica Cj strica nemică atuneea Cjj 4-5 Care să va scrie la rîndul său C, lipseşte B,E,G,V// 6 Iară capegi-başîa careli vinisă BJ ante Iară: 8 C, 11 E,G, 13 V/ başia C/ careli C,E,G,V/ după domnii ad. după cîe au purces din Iaşi B,E,G,V// 7 Poartă B,C/ ce]şi B,G,V/ ce au vinitjşi E/ capegi-başîa B,C// 8 de B,C/ veziriul cel nou şi tîl-nindu-să pe drum cu celalalt capegi-başîa, ce purcesesîe de la Iaşi, carele vinisă mai înnainte de dînsul, l-au pus în fiară (hieră E,G, hiară V) B,E,G,V/ şi au pus în fieră pre celalalt capegi-başîa ce vinis(ă) la domni şi i-au luat Cjj 9 darurili Cj ce-i]cie-i Bj didesîe B,C/ înnoire B.C//10 după acela ad. capegi-başia B,E,G,V/ alte pocloane B,C, alte pocloane şi daruri de la domni E// 11 Şi era bogate conace şi multe învăluituri CJ Şi era destule conace şi învălueturi în bietili ţări B,E,G,V//11-1 mutîndu-să domnii B, mutîndu-să domnii din scaune C,E/ să să întimpine B,C,E,V//
738
739
du-s<ă> domnii, n-au vrut să s<ă> tîmpine ca întîi, ce au păzit şi au trecut Grigoriiie-vodă pi Şiret şi Costantin-vodă pe Bîrlad.
într-aceşti 2 ani pol ce au fost la Costantin-vodă, 5 bişuguri n-au fost nici în pîne, nici în stupi, nici vîn-dzare în nimic. Şimo(a>rteîn vite încă era, di mure vitele; şi văcăritu pe vitele mo<a>rte lua. Numai la mazilia lui viile au rodit bini.
Acest domnu Costantin-vodă era un om pre mic de 10 stat, şi făptură pro<a>st<ă>, şi căutătura încrucişetă, şi vorba lui înnecată. Dar la hirie era nalt, cu mî<n>drie vre să s-arete, dar iera şi omilenic.
Cazne, bătăi rele la o(a>mini nu face, nici la singe nu îera lacom, şi răbdător. Mult îi era dragă învăţătura, corăs-15 pundeţii din toate ţările striine să aibă, pre silitor spre veşti, ca s<ă> ştii ce s<ă> faci pintr-alte ţări,  ca s<ă> dobîndiască numi lăudat la Po<a>rtă.
1— 17 lipsesc D// 1-3 Mutîndu-să domnii {domnie P) dintru aceşti doi ţări şi purcegînd n-au vrut (ca P) să să întîlniască ca întîi, ci Grigori voevoda au grăbit dfe au vinit pre Şiret, iar Costandin voevoda s-au dus pre (la M> Bîrlad M,P/ ce au păzit Grigorii-vodă de au trecut pe Şiret în sus la scaon {scaonul domnescu E> în (la E,G,V) şi Costantin-vodă pre Bîrlad în gios au trecut (au trecut pre Bîrlad în gios E) în Ţara Munteniască. Şi mergînd în Ţara Munteniască n-au mărsu (îndată B> la Bucureşti, ce au aşteptat pre capegi-başia pe drum la (loc gol}, pentru că vinisă numai un capegi-başîa la amîndoi domnii, precum s-au scris mai sus (mai sus s-au scris E,G>. Iară capegi-başîa, după ce au aşezat pe Grigorii-vodă în scaon {scaonul domnescu E,G> la Iaşi, au purces de au mărsu la Costantin-vodă în Ţara Munteniască şi l-au dus de l-au aşezat la (în E,G> scaonul său în Bucureşti. Şi au domnit Costantin-vodă, în domniîa dintîi în Moldova, doi ani şi şase luni. B,E,G,V// 2 şi2]de Cj Grigorie Cj pe Siretiu în sus C / pre Bîrlad în gios C//4-17 lipsesc B,E,G,V// 4 Şi întru aceşti doi ani şi şase luni a domniii lui Costantin-vodă Cjj 4—6 Costandin voevoda ani doi şi luni şaşa au fost domnu. (au domnit P> în Moldova. Bişuguri în pîini sau în stupi n-au fost în Moldova; vînzări n-au fost întru nimica M,P// 5 bişug Cj pre fost 'Cj pîine Cj vînzare Cjj 6 nemică Cj moarte Cj de Cj muriîa vitele Cil 6 — 8 Vitile au murit de boală. Plătiîa oaminii văcăritul şi pre vitile moarti. însă înnainte mazilii(i> lui M,P// 7 văcărit Cj moarte iuoa Cjj 8 viile Cj bine C]foarti bini, M,P// 9 ante Acest: 9 C, 39 M/ lipseşte Acest domnu M,P/ pre micjmicu Cjj 10 lipseşte şi M,P/ lipseşte şi făptură pro(a>st(ă> Cj lipseşte şi2 3 M,P/ căutătura încrucişată Cjcăuta încruciş M,P// 11 vorba lui era M,P/ lipseşte Dar M,P/ hire Cj înnalt Cj cu mî(n>-driejcu mărire C, mîndru M,P/ vrea să să arate C, lipseşte M,P// 12 darjînsă M,P/ umilelnic CJmilostiv M,P// 13 Cazne CJMunci M,P/ oamenii cei vinovaţi Cj sînge Cjj 13— 16 Munci, bătăi, nu făce. De vărsare sîngelui să feriîa. Era şi răbdătoriu. Iar învăţătura îi era foarti dragă. Poftiîa să aibă răspundenţiie din toati ţările streine; pre silitoriu la veşti noi, dorind să ştii M,P// 14 srâ Cj Iacomjgrabnic a vărsă Cj răbdătoriu Cj curespundenţii CJJ 15 ţările streine poftiîa să aibă, prea silitoriu era spre Cjj 16 să ştie Cj să faceC/ să1-2 CJJ 17 ca să aibă numi bun la Poartă M,P/ nume ' CJ Poartă Cjj
740
Minciunile îi era pre drag a li asculta; numai nu era pre grabnic a faci rău. Giuruîa pre mult unora şi altora, dar la mai mulţi nu da dintr-aceli giuruinţă. Era om di-1 întorce şi alţii. /
f. 430 5 Aşe socotesc, acest domrui di n-ar hi avutu aciast<ă> cas<ă> gre a tătîni-său, cu mulţime de mîncăi, şi s<ă> nu-i hi fost gîndul cu pizmă să sco<a>tă pi văru-său pe Grigoriiîe-vodă din Ţara Munteniască, n-ar hi fost atîta jac în ţară; că pe mănăstiri şi pre popi îi ertas<ă> de
10 dajde, şi s-ar hi pomenit numile lui în numele domnilor celor buni şi aleş. Numai zavistiîa lăcomiii, pentru ca să margă iar în Ţara Munteniască, fiind ace ţară mai bogată, şi să-ş izbîndiasc<ă> inimii asupra văru-său, lui Grigoriiîe-vodă;  şi  mult  îndemnîndu-1  şi maştihă-sa,
15 do(a>mna tătîni-său, şi musaipii lui fiind mulţi, că nu s<ă> pot chevernis<i> într-aciastă ţară a Moldovii, fiind slabă, ce sta di dzi, de no<a>pte asupra lui numai să margă în Ţara Munteniască. Şi aşe au rămas cu nemulţămiri dinspre Ţara Moldovii.
20 Ce mai pre urmă mergîndu, precum va hi şi aceştii ţări, viind la vîrsta bătrîneţilor, vremea viitoare va arăta. Că mai mulţi domni din buni să fac răi, iar din răi să s(ă> facă buni, puţini să află.
Să lg<să>m di aemu pre Costantin-vodă şi s(ă> scriem 25 di celi străine ce s-au făcut în 2 ani pol în dzîlile lui.
După ce au murit craiul Avgust, stătut-au leşii vo giumătate an la sfa(t), pi cini ar socoti să pui crai. Deci
1-27 lipsesc D// 1-23 lipsesc B,E,G,V// 1 Minciunile Cj prea Cj le Cjj1-2 lipseşte Minciunile îi era... a faci rău. M.P//2 prea2 C//2-3 Făgăduia la mulţi, dar rar da cîti ceva. Era un om de-1 pute întoarci M,P// 3 dintru aceli Cj de-1 întorcea Cjj 5 lipseşte Aşe socotesc C,M,P/ Acest domnu Costantin-vodă, de n-ar hi avut casă grea Cjj 6-7 Iară casa ce hre a tătîni-său îl nevoia ca să asuprîască ţara cu mulţi feliuri de dăjdişi biruri. M,P// 6 tătîne-său Cj să nu-i hie Cjj 6-27 lipseşte şi s(ă> nu-i hi fost... ar socoti să pui crai. Deci M.P//7 ca să scoată pre văru-su, pre Grigorii Cjj 8 hi]fi C/atîta jacjatîte nevoi C// 9 pre1, pe2 CJ popijpreoţi CJ ertasă C//10 hijfi C/numele1, numeli2 Cjj 11 aleşi Cj Numai pentru zavistiîa lăcomiii casă margă Cjj 12 acea C//13 izbîndiască C//14 Grigorie Cj/14-15 maştehă-sa, doamna tătîne-său, a lui Nicolae-vodă Cjj 16 nu să putea chivernisi întru CJJ 17 mai slabă, ce sta cu toţii de sta asupra lui Costantin-vodă, de zi de noapte,numai Cjj 18 aşa Cj nemulţămire CJJ 19 despre Ţara Moldovii la o samă C//20-21 mergînd domnu acolo,în Ţara Munteniască.precum au mai fost,să va scriie la rînd.Câ C//22 iar din cei răi să să facă C//24-25 (Cele G) ce s-au lucrat printr-alte ţări streine în dzilele (mării-sale B,V) lui Costantin-vodă B,E,G,V,Să scriem acum din cele streine ce s-au lucrat în doi ani şi şase luni,în zilele domniii lui Costantin-vodă Mavrocordat C//26 Dupre B,E/ ante După: 12 B,E,G, 11 C, 14 V/leşii B,C/vro B, vreo Cjj 27 de an C,E,G,V/ sfat B,C/pre cine B,C/să puie C]să aliagă să puie B,E,G,V/craiu B,C/Decii B,C//
741
unii alege dintre dînşii, din cinci domni să pui crai pe unul; f. 430T   jar aiţii dzîce să aducă pi/Lişinschii de la franţoj, să-1 pui crai, că iaste socru craiului franţujesc şi li giurueşti mulţime de bani domnilor şi mulţime di lefi slujitorilor de 3 cîţva ani trecut, carili să chiam<ă> zasluga.
Socote că li-a fi de folos c-a da o<a>ste agiutor Franţozul, di or sta înpotriva moscalilor ş-a Neamţului, cînd or vria să li strîce volniciîa; ş-or ave agiutor şi pe Turcu, că Turcul îaste la o legătură cu Franţozul. Iar di or puni 10 dintre dînşii, n-oru ave agiutor di la nimi, şi i-or strica moscalii şi nemţii, cînd n-or gîndi iei, şi li-or strica volniciîa.
Şi la acest sfat, să pui crai pe Lişinschii, era îndemnător Iosif voevoda Chiovschii, fiind văr primare cu craiul Stă-15 nislav Lişinschii, şi cu tot niamul lui, Potoceştii.
Iar altă sam<ă> de domni leşeşti să agiunses<ă> cu moscalii şi cu nemţii şi trage să pui pe Frederic, ficiorul craiului Avgust. Şi dzîce că dintre dînşii nu-i bini, că<-s> săraci, şi d-or vre să s<ă> sco<a>li asupra lor cineva, n-a 20 ave cine li agiuta. Pe Lişinschii iar nu-i bine să-1 pui, că Franţozul îaste diparte, şi Moscalul şi N<i>amţul nu
1-21 lipsesc D,M,P//1 alegea B,C/puie C/ să puie pe unul craiu B,E,G,V/ craiu Cj pre Cjj 2 iară B/ zicea B,C/ pre Stănislav Lişcinschii B,C,E,G,V/ franţozi B,C// 3 să-1 puie craiu, dzicînd (zicînd C) că iaste B,C,E,G,V/ franţozescu B,C/ le giuruîaste B, le giuruiaşte Cjj 4 după domnilor ad. leşeşti B,V, leşeşti C,E,G/ mulţime2^/ de lefe B,C// 5 cîţiva B,C/ trecuţi B,C/ care B,C,E,G,V/ ' să chiamă leşeşte B,C,E,G,V// 6 Socotiîa că le va fi B,C,E,G, Şi socotiîa că le va fi V/ că le va da B,C,E,G,V/ lipseşte o(a)ste C,E,G,V/ agiutoriu Cjj 7 de or
B, C, de vor E,G/ înprotiva B,C/ Niamnuţui A/ şi a nemţilor B,C,E,G,V/ cîndu vor vrea E,G// 8 vrea B,C/ le strice B,C/ şi or avea B,C, şi vor avea E,G/  agiutoriu   B,C/  pre  B,C//  9  Iară  B/ de  or pune  B,  de   vor pune
C, E,G/ după pune ad. craiu V// 10 nu vor avea B,C,E,G,V/ agiutoriu B,C/ de B.Cj nime B,C/ şi-i vor strica B,C,E,G,V// 11 n-orjnu vor B,C,E,G,V/ le'vor strica B,C,E,G,V/ şi volniciîa B,E,G,V// 13 Şijlară B,C,E,G,V/ ante Iară: 13 B,E,G, 12 C, 15 V/ lipseşte la V/ puîe craiu pre B,C/ Stănislav Lişcinschii B,C,E,G,V/ îndemnătoriu B,C// 14 Iozef B,V] Iosef Potoţchii, staroste Haleţehii C,E,G/ Stănislav Lişcinschii B,C,E,G// 15 după lui ad. cu V// 16 ante Iară: 13 C, 16 V/ samă B,C/ leşeşti B,C/ agiunsesîe C, ajunsesîe B//17 nemţii B,C/trăge]siliia B,C,E,G,V/ puîe B/puîe craiu pre FridericC, pue pre Frederic craiu/pre Frideric B/pre ficiorul C.E//18 dziceaB, zicea C/mf-i bine să file <fie C> craiu,că sînt B,C,E,G,V// 19 de or vrea B,C,D,V, de vor vrea Gj să scoale B,C/ cineva B.C//20 nu va avea cine le agiuta.Şi pre Stănislav Lişcinschii B,C,E,G,V/ bine B.Cj puîe C, puîe craiu B,E,G// 21 departe Cj Mos-cui B,C,E,G,V/Niamţul B,C//
priimeşti, fiind prietin Turcului, şi or vini oşti moschiceşti şi franţujeşti ş-or faci mari rău tare ţării.
Deci stîndu aşe mult la sfat, era şi solul nemţesc şi f. 431    solul moschicesc / acolo la Varşava, <şi era) strînsă mult<ă> 5 o<a)ste leşască.
Iară voevoda Iosif Chiovschii şi cu niamul Potoceştii au scris pi taină la craiul franţujesc şi la Lişinschii ş-au adus pi Lişinschii făr<ă> vestîe în tîrgu în Varşav<ă>. Şi numai într-o dzi nu l-au arătat, iar a doa dzi au şi ieşit în 10 vidial<ă>, şi au şi-nceput a striga Potoceştii şi a i să închina lui şi a dzîce „crai nou, crai nou, crai nou, vivat!", şi atunce cu toţii în grabă a s-închina ş-a-1 primi de crai.
Iar solul moschicesc au eşit din Varşav<ă) ş-au purces asupra Litvii ş-au răpedzit la o<a)ste moschiciască, că 15 sta gata în Smolianţca. Şi-ndat-au şi trecut o<a)ste, di-au întrat în Litva, iar domnii şi boerii din Litva au şi-nceput
1— 16 lipsesc D,M,P/ 1 priimcşte B,C/fiind Lişcinschii (Leşcinschii C> priiatin B,C,E,G,V/ or vini]tiind C//2 franţozeşli B C,E,G,V/şi or face mare stricăciune (stricăciune C> ţării B,C,E,G,V/ după ţării ad.... Aşijderea şi craiul prusăscu a Brandeburgului (lipseşte a Brandeburgului C> ajungea (agiunsesîe E,G> la Ieşi şi giu-rula multe milioane de bani demnilor leşeşti (leşeşti C> şi slujitorilor leafe, ce să zice zasluga. Şi le adeveriîa că să va face catolic, numai să-1 priimască să le fiîe craiu şi ţara Iui cîa prusască (cea prusacă C> a Brandeburgului să o facă să file tot una cu Ţara Leşască. Iar (Iară C> leşii nicidecum n-au priimit socotind că să va face o monarhiîe pre mare crăia leşască cu aceste dcao ţări: cu Ţara Leşască şi Ţara Prusască a Brandeburgului (leşască, cu această ţară (prvsască V) a Brandeburgului C,V>. Şi făcîndu-să monarhiîa (mare E,G> stăpînire mare, va face craiul ce-i va fi voia şi le va strica volniciîa B,C,E,G,V// 3 ante Decii: 16 C, 15 E,G, 19 V/ stînd B,C/ aşîa B, aşa Cj mult aşia E//3-4 era şi solul moschicescu şi (era şi V) solul nemţăscu la Varşava B,E,G, era acolo la Varşava şi solul moschicescu şi solul nemţăscu, de sta de privila ce vor face leşii Cjj Aşi era şi oaste leşască multă strînsă acolo la Varşava B,C,E,G,V// 6 Iară Iusef Potoţchii, voevoda Chiovschii, (şi G> cu (tot G> niamul său C,E,G/ Iosef voevoda Chiovschii B,V/ niamul său (cu V> B,V// 7 pre B,C/ franţozescu B,C,E/ la Stănislav Lişcinschii şi l-au dus B,E,G,V, la Stănislav Lişcinschii de au vinit şi l-au adus Cjj 8 pe B, pre Cj Lişcinschii B,C/ fără de veste în cetate în Varşava la scaonul (scaunul C> crăescu B,C,V/ pre Lişcinschii la Varşava, la scaonul crăescu E.G//9 iarăB/ eşitB,C//10 vedială B.C//10-12 început Potoceştii a striga şi a i să închina lui Lişcinschii şi a dzice: „crai nou, crai nou, crai nou" şi au început a slobizi puşcile cele mari şi a striga: „vivat, vivat, vivat" şi a dzice în trîmbiţe (lipseşte şi a dzice în trîmbiţe V). Şi cu toţii au început a i să închina lui Lişcinschii (lipseşte lui Lişcinschii V) în grabă şi a-1 priimi craiu pre Stănislav (Lişchinschii V) B,E,G,V, început Potoceştii a striga: „crai nou, crai nou, crai nou" şi au început a zice în trîmbiţe şi a slobozi şi puşcile cele mari şi a striga: „vivat, vivat, vivat" şi cu toţii au început a i să închina în grabă şi a-1 priimi craiu Cjj 13 ante Iară: 16 B,E,G, 17 C, 20 V/ moschicescu B,C/ au şi eşit B,C,E,G,V/ Varşava B,C/ şi au purces B,C, şi au şi purces E// 14 şi au şi răpezit B,C,V]şi au şi triimis în grabă E,G// 15 după sta ad. oaste B, oastea C,E,G,V/ Smol'enţsca B,C,E,G,V/ îndată B,C/ oaste B,C/ de au B,C// 16 boiarii B, boiarii Cj din]de B,C,E,V/ lipseşte din Litva Gj început B,C//
742
743
a fugi din Varşav<ă> ş-a alerga la o(a>ste moschiciască ş-a ţinea moscalii împotriva lui Lişinţschii.
Iară domnii şi boerii din Ţara Leşască, vădzînd că s<ă> disparte di dînşii, s-au şi făcut în trii părţi: unii 5 alerga la moscali, iar alţii s-au dat în gios, în pre<a>jma Hotinului, nădejduind c-or vini turci să le agiute, iar o sam<ă> fără domni şi cu craiul Lişinschii s-au dus di-au întrat în cetate Danţca, cu o samă de domni leşeşti, aşteptînd să li   vii o<a>ste franţujască într-agiutori.
10     Dar moscalii au împlut Ţara Leşasc<ă>: unii au întrat di la Smolianţca, unii di la Chiov, unii di la Riga, alţii cu f. 43lv   vas<ă> di la Mare Balticu<m>, / şi s-au dus la Danţca, şi s-au tîlnit la Danţca cu cîteva mii de franţoz<i>, şi i-au bătut pe franţoz(i). Apoi au mersu dzeci mii di moscali
15 la Danţca şi, apropiindu-s<ă> di cetate la po<a>rt<ă>, au şi aprinsu din cetati un lagum, ş-au perit mai toţ acei moscali.
Iar di pe acela, vădzînd moscalii tabăra lor, s-au şi gătat cu temei o<a>ste întemietă 40.000 ş-au mers întinsu 20 la Gdanţca. Ş-au început a bate cetate cu cambarali ş-au farmat pre rău cetate. Iar cei din cetati s-au spărietu, socotindu că n-or putea să ţii cetate. Ci-au căutat numai a
1-22 lipsesc D,M,P// 1 a eşi şi a fugi Cj Varşava Cj şi a B,C/ oaste B, oastea Cjj 2 si a B,C/ cu moscalii înprotiva craiului Lişcinschii B,C,E,G,V// 3 ante Iară: 17 B,E,G, 18 C, 21 V/ boiarii B, boiarii Cj din] de B,C,E,G,V/ Leşască B.C/ văzind B,C// 4 să despart B,C/de dînşii boiarii {boiarii C>de Litva B,C,E,G,V/ că unii alerga B,C,E,G,V// 5 lipseşte în gios B.E.G.V// 6 nedejduind B,C/ că le vor vini turci întru agiutoriu B,C,E,G,V// 6-7 iară o samă de domni
B, C,E,V, iar o samă de domni leşeşti şi craiul Gjj 7 Lişcinschii B,E,G,V, Stănislav Lişcinschii Cj de au B,C// 8 cetate C, cetate în Gdanţsca G,V/ Gdanţsca B,C,E/ lipseşte cu o samă de domnilesestiB,C,E,G,V//91e vie într-agiutoriu oaste de la franţozi B,C,E,G,V// 10 Dar]Iară B,C,E,G,V/an*e Iară: 17 B,E, 19 C, 22 V/ umplut B,
c, E,V,' Leşască B,C/ după întrat ad. în Ţara Leşască B,E,G//10-12 unii de laSmo-lenţsca au întrat în Ţara Leşască, iar alţii de la Chiov, iar unii de la Riga au întrat în Litva, iară alţii cu vase de pre Mare Balticum C//11 de1-3 B/ Smolenţsca B,E,G,V/ uniPJiar alţii B,E,G,V/ unii2]iară unii B,E,G,V/de la cetate Riga E/ după Riga ad. au întrat in Litva B,E,G,V/alţii]iară alţii B,E,G,V//12vasă Bj de Bl Balticum B,E/ lipseşte şi1 Cj după şi2 ad. mergînd la Gdanţsca B,C,E,G,V//13 lipseşte la Danţca BCE.G.V/ franţoji A// 13-14 i-au bătut moscalii pre rău pre franţozi b!c',E,G,V//14 mărsu B.C//14-15 zece B.C//15 de1-2 B,C/ la Gdanţsca B,C,E,V, la cetate la Gdanţsca Gj apropiindu-să B,C/ poartă B,C// 16 cetate B,C/ au şi slobozit aprins un laguni din cetate Gj şi au B,C/ toţiB,C//17acîei B.C//18 ante Iară: 18 b,G/ 20 C, 23 V/ după aceia B,C,E,G,V/ văzind B,C/ tabăra A/ din tabăra lor cea mare C G din obuzul lor cel mare V//19 gătit B,C,E,G,V/ oaste B,C/patruzăci de mii b,C/ si au mărsu B,C// 20 Gdanţsca B,C,E,G,V/ Şi au B.Cj cetatea B/combarali B,C,E,V/ şi au B,C//21 cetatea pre rău B,C,E,G,V/ cîei Cj cetate B,C/spăriiat B, spăriiat C.E//22 socotind B, şi socotind C,V/nu vor B,C,E,V/ ţie E,' tiîe B,C,V/ cetatea B,C/ Ci-au]Ce li-au B,E,G/ Numai ce li-au C,V//
faci ponturi di păci şi a s-închina şi cu multu dar pentru ostile moschiceşti ce peris<ă>.
Şi domnii leşeşti cari Iera în cetate încă să n-aibă nici o nevoi dispre moscali, să margă şi să închine craiului 5 Frederic. Şi cu această tocmală au şi deschis porţile, s-au intrat moscalii în cetate.
Iară craiulLişinstii, mai înainte, cînd să băte, di era 3ncungiurat<â> Gdanţca di moscalii, au făcut meşterşug c-un păscar. C-au mers acel păscar cu peşte la acela ghină-10 xar cari Iera mai mari pe ostile moschiceşti, ş-au făcut ocaz di la ghinărariul Lis, cari era mai mare pe o(a>ste moschicească ca s<ă> poată umbla cu 2 o(a.>meni pe mari, să prind<ă> peşte, ca s-aduc<ă> totdauna peşte ghinărariului i ■ *>-52    Lis. Şi credzîndu-1 ghenărariul, i-au dat ocaz/ di volnicii 15 a umbla la peşte.
Deci craiul Lecinschii s-au şi îmbrăcat în haine pro<a>-ste, înpreuh<ă> cu păscariul, ş-au şi purces pi apă să prind<ă> peşte, făcîndu-s-a prinde peşte, pîn-au eşit din străjile moschiceşti. Şi Ieşind la margine, la un sat'u, 20 au şi nemerit nişte cazaci di donţi umblînd pentru hrană. Iar Lişinschii s-au şi suit pe un cumtor, făcîndu-s<ă> bolnav. Ş-audzind cazacii gemînd, nici în cas<ă> n-au vrut să între, temîndu-s<ă> de boli.
1-23 lipsesc D,M,P// 1 face B,C/ de pace să să închine B,C,E,G,V/ multă dare B,C,E,G,V//2 perise C, perisie B//3 Şijînsă şi B,C, E,G,V/ leşeşti C/carii era B,C/ cetate B,C/ lipseşte încă B,C,E,G,V//4 nevoie despre B,C/ şi să margă să să închine B,C,E,G,V// 5 Frideric B,C,E,G/ deschis C/au deschis porţile cetăţii şi au întrat E,G/ porţile B,C/ şi au întrat B,c// 6 în cetatea Gdanţsca B,C,E,V, în cetate în Gdaţsca Gjj 7 ante Iară: 19 B,E,G, 21 C, 24 V/ Lişcinschii B,G,V, Stănislav Lişcinschii C,E/ înnainte B,C/ bătea B,C// 7-8 de era'cetatea Gdanţsca încungiurată de moscali B,C,E,G,V// 9 cu un păscariu B,C/ Că au mărsu B,C,E,V/ păscariu B,C/ peşte B,C/ la gheneralul Leisu carele (careli C) era B,C,E,G,V// 10 mare B,C/ pre C]preste B,EG,V/ ostili B, ostile Cj moschiceşti
B. C//10-11 şi ş-au făcut ocaz acel păscariu de la Leisu gheneralul B,C,E,G,V//11 lipseşte cari era... moschicească B,C,E,G,V//12 să B,C/ doi oameni pre mare B,C// 13 prindă peşte B,C/ să aducă B,C/ totdiauna B, totdeauna Cj să prinze peşte, să fie pentru ghenerali Gj peşte gheneralului Leisu B,C,E,V//14 crezindu-1 gheneralul B,C,V//14-15 Şi credzîndu-1... la peşte. Gj de volniciîe să umble pre mare să prinză peşte să fiîe (fie C> pentru ghenerali B,C,E,V// 16 ante Decii: 20 B,E,G, 22
C, 25 V/ Stănislav Lişcinschii B,C,E,G,V/ şii A/ înbrăcat B,C/ proaste B,C//17-19 şi au purces înpreună (dinpreună V> cu păscariul cu o luntre pre apă, făcîndu-să aprinde peşte, pînă ce au eşit din străjile B,C,E,G,V//19 eşind B.Cjdupă margine ad. la uscat B,C,E,V/ sat B,C// 19-20 iar într-acîa (întru acea C> vreme au şi nemerit neşte (nişteC) cazaci şi cu donţi din oastea moschicească B,C,E,G,V//20 hrana B.G//21-23 Iar Lişcinschii au şi întrat într-o casă şi s-au suit pe un cuptoriu şi au început a geme, făcîndu-s(ă) că-i bolnav (de friguri C>. Iar cazacii auzindu pre Lişcinschii gemînd n-au vrut nici în casă să între temîndu-să de boală B,C,E,G//
744
745
Iar Lişinschii au făcut ciiiri âu putut ş-au mărsu pîn-îrt hotarul prusesc. Şi agiungînd în hotarul prusesc, n-au" putut să s<ă> mai tăinuiasc<ă>, ce au căutat numai a spuni. Şi oblicind craiul prusesc, l-au şi luat la sine în 5 dragoste, şi de to<a>te ce-i trebuiia îi da şi ca pi un crai îl ţinea. Numai în pază sta, ca să nu scapi nici într-o parte; căci iaste colegatur Niamţului şi prietin Moscalului. Şi au rămas acolea. Precum va mai fi, vreme va arăta_ Iar moscalii, dup<ă> ce au aşădzat Gdanţa, au lăsat 10 o<a>ste puţină pe margine, d-or vini ni<s>cai franţoz<i>„ să s<ă> po<a>tă apăra. Şi cela o<a>ste s-au înturnat iarăşi în Ţara Leşască, asupra leşilor. Pe unde găsea obuzu-<i> leşeşti, să tot băte şi-i tot biruia pre Ieşi.
Atunce s-au şi coborît şi craiul Frederic cu o<a>ste 15 din Sacsoniia, cu saş<i> ca la 30.000 oşteni, [de] la Varsă v<ă>. Şi ghinărari anumi era: Lis şi Bero şr Zagraţchii f- 432v   şi Hesenburgu / şi Cotuş Minuh şi Masurlis şi Vejbah..
Aceste ghinărari era ciniş cu obu<zu>l său, cîte 15.000— 20.000 di moscali la un obuz, osăbit di cazaci şi de donţl 20 şi de saş<i>.
1-3 lipseşte Iar... putui Djj 1-20 lipsesc M.P//1 ante Iară: 21 B,E,G, 23 C, 26 V/" Lişcinschii B,C,E,G/ şi au B,C/ pină B,C// 2 prusăscu'~s B,C/ după agiungînd ad.. acolo Cj n-au mai putut B,G// 3 să B,C/ tăinuiasră B,C/ au]i-au B,C,D,E,G,V// 4 a să spune B,C,D,E,G,V/ prusăscu B,C/ sine B,C// 5 lipseşte în dragoste B,C,E,G,V/ tcate B,C/cîe-i B/ trebuia B,C/ pe B, pre C// 6 'după ţinea ad. în cinste B,C,D,E,G,V; Numai era în pază B,C,D,E,G,V/ scape B,C// 7 căci (pentru că E,G, pentru căci D> craiul prusăscu iaste (era V) colegator B,C, D,E,G,V/ priiatin B,C// X Şi au rămas craiul Lişcinschii acolo la craiul Prusului B,C,D,V, lipseşte E,G/ lipseşte Precum... va arăta. B,C,D,E,G,V// 9 ante Iară: 22 B,E,G, 24 C, 29 D, 27 V/ după cie au luat Gdanţsca (Gdansca D> B,D, după ce au luat cetatea Gdanţsca C,E,G,V/ ce au luat Gdansca şi o au aşezat Djl 10 oaste B,C/ de or B,C, de vor E,G/ franţoji Aj niscai frantozi B,C// 11 să poată B,C/ ŞiJIar B,D,E,G,V/ceia oaste C] ceialaltă oaste moschicească B,D,E,G,V/ înturnatjîntorsu B,C,D,E,G,V/ iarăş B//12 Leşască B.C/ leşilor B,C/ PeJŞi pe B,C,D,E,G,V/ unde B,C/ găsiîa obuzuri B,C//' 13 leşeşti B, leşeşti Cj bătea B,C/ lipseşte tot2 B,E,G/ după Ieşi ad. şi-i strica foarte râu B,D,E,G,V//14 ante Atuncea: 23 B,E,G,25 C, 30 D, 28 V/ s-au pogorît Cj Fri-dericC/ oaste B,C//15 SaxonieC//14-16 Atuncea şi craiul Frideric (Avgust Frideric V) s-au coborît (pogorît E,G> din Saxoniîa cu oaste ca la triizăci de mii de sasi la Varşav, la scaonul crăii(i) leşeşti. Iar pre oaste moschicească capete mai mari era aceşti ghenerali, anume: Leisu (Leişii D> B,D,E,G,V//]5-16 cu oaste săsască ca la triizăci de mii la Varşav, la scaonul crăii(i) leşeşti. Iară pre oaste moschicească capete mai mare era aceşti ghenerali: Leisu gheneral C//16 Berro B,C, Beuro G/j 17 Hesqnburcu Cj lipseşte Cotuş V/ Menih B,C,E,G/ lipseşte şi Masurlis B,C,D,E,G,V//18 Aceste B,C, Aceşti E,G/ ghenerali B,C/ cineş B,C/ obuzul B,C/ cîte cu cinsprăzeci mii (şi C>, cîte cu doaozăci de mii B,C,D,E,G,V//19 de1"2 B,C/ lipseşte di cazaci şi V/donţi B.C//20 după saşi ad. ce vinisă cu craiul Frideric de la Saxoniîa B,C,D,E,G,V//
Iară leşii, pîn' la o vrem£, tot umbla din loc în locu şi nu s-închina moscalilor, nădejduind ca do<a)râ li-ar vini agiutor di la franţoz<i> şi de la turci. Şi pre unii din l-'ş<i> boţîndu-i moscalii, au trecut şi olatul Hotinului. Iar turcii
5 nu li da agiutor, căci să bătea cu cazilbaşii, or nu s<ă> pute încrede în Ieşi, făr<ă> cîtu au triimis puţini spahii şi un soltan la margine, la Hotin, de sta di pază, să nu fac<ă> vun meşterşug Hotinului.
Şi aşe au stătut lucrurile amestecate 2 ani. Şi vădzînd
10 leşii că n-au nici o nedejde ş-agiutor nici di o parte, au începutu a s-închina, pîn' s-au închinat toţ la craiul Frederic, ş-a-1 primi crai. Iar pe craiul Lecinscrii, cu tocmal<ă> l-au trimis Prusul pe ap<ă> la gine<re>le său, la franţoz<i>. Deci şi craiul Frederic i-au priimit cu dragoste şi i-au
15 boerit cari nu era boeriţi. Şi au pus hatman coroni pe Iosif voevoda Chiovschii, cari era timiială zorbalîcului cel mai mari, şi hatman polni pi Braniţchii şi hatman vilchi litovschii pre Ragivir şi hatman polni de Litva pe Vişnoveţchii. Şi au rămas lucru pîn-acmu aşe, pîn'la let 7244<=
20 17 36>, feurar 1.
Iar moscalii au rămas ca la 30.000, şi saş<i> ca la 20.000 f. 433    în Ţara Leşască; iar alţi moscali s-au dus / în gios la Poltava, în prejma Azacului. Că hanul  s-au rădicat
1-23 lipsesc M.P//1 ante Iară: 24 B,E,G,27 C, 32 D, 31 V/pînă B,C/vreme B,C/loc B,C//2 să B,C/nedejduind B,C/doar B,C/le-ar B.C//3 agiutoriu B,C/de B,C/ franţoji A/Ieşi B.C//4 boţîndu-i]gonindu-i B,C,D,E,G,V/ şi]în B,C,E,G,V;'/ 5 agiutoriu B,C/ căcijpentru căci B,C,D,V, pentru că E,G/ ori B,C// 6 nu să putea încrede cu leşii (în Ieşi E,G) ce numai au triimis (trimis B> B,C,D,E,G,V/ puţinei B,C,E,G, V//7soltancu tătarî B,E,G, soltan cu puţini tătarî Cj margine B// de B.C//8 facă 16şii B,C,D,E,G,V/ vreun B,C,E,G,V/cetăţii Hotinului B,C,D,E,G,V//9 aşîa B, aşa Cj lucrurile B, lucrurili Cjlipseste amestecate B,C,D,E,G,V/doi B,C/văzind B,C// 10 leşii B,C/ ş(i)]de B,C,D,E,G/agiutoriu B,C/de o parte, nici de la turci, nici de la franţOzi, au început B,C,D,E,G,V//11 să B,C/pînă B,C/toţi B,C/Frideric B,C// 12 si l-au priimit să le file (fie C> craiu B,C,D,E,G,V jj 12-13 autograf Neculce Iar pe craiul... la franţoz(i), lipseşte, B,C,D,E,G,V//14 ante Decii: 25 B,E,G, 28 C, 33 D, 3IV/' lipseşte şi1 B,E,G/Frideric B.C//14-15 au priimit (şi el E> pre boiari cu dragoste, dacă s-au închinat şi i-au bolarit (boerit C> pre carii B,C,D,E,G,V//15-20 Pus-au pre iozef (luzef Potoţchii E,G, Iuzef Potoţchii, ce era starostaHaleţchiiC) voevoda Chiovschii (l-au pus C)hatman vielchi corunnii carele era temeiul zorbalii cel (cei E, g) mai mare (ad. marginal B, lipseşte C) şi au pus pre Braniţchii hatman polnii corunnii, iar hatman vielchi Litovschii (corunnii V)au pus pie Vişnoveţchii,iar hatman polnii Litovschii au pus pre Ragevil (Radzivil D, Razivil G>.Şi aşîa (aşa C) au rămas lucrurile mai în pace. Iară pre craiul Stanislav Lişcinschii cu tocmală l-au trimis (triimis C>craiul prusăscu pre apă la ginere-său, craiul franţozescu. B,C,D,E, G,V// 21 moscali C/triizăci de mii de oaste B,C,D,E,G,V/sasi B,C/ca (la C> doaozăci de mii de oaste B,C,D,E,G,V//23-l hanul să fusesîe (s-au fost E,V)rădicat şi au fost purces din Crîm cu toată puterea B,C,D,E,V, hanul din Crîm s-au fost rădicat şi au fost purces cu toată puterea Gjj
746
747
di-au purces cu to(a>tă putere din Crîmu, să margă pi la cerchej<i>, să triacă munţii asupra cazilbaşilor pi la Dervent. Şi prindzînd de veste cazilbaşii, nu i-au lăsat să triacă, şi au zăbăvit toată iarna acolo, pi la chercheji. 5 Şi cît au zăbăvitu la cherchez(i), au început a face miste-cături şi tulburări în hăniel<e> cel<e> de suptu Moscu, ce-s la Cazan şi la Hastrahan, a-i pun(e> hani şi bei şi lacumiţ<i>. Şi s-au întorsu iarăş înnapoi la Crîm. Ce şi moscalii încă stau mulţi, boţiţi la marginea lor,
10 în preajma lor. Numai hanul, de to<a>mnă, cînd au tre-cutu spre cercheji, au fost can stricat tătarii nişte sati moschiceşti pi margine trecînd.
Iar moscalii, dup(ă> ce au sosit la margi(ne) ş-au vădzut ace stricăciuni di tătarî şi acele mestecături şi
15 tulburări ce au început a face în hăniel<e> lor, n-au mai put<ut> răbda, ce au lovit şi ei vo 20 şi mai bini di sati tătărăşti, cari trăesc pi di încolo di Azac, şi le-au pus tot supt sabiîe.
Apoi s-au pornit o sam(ă> di moscali cu cazaci să 20 marg-în Crîm. Şi pe cîmpii Crîmului i-au apucat o iarnă gre, cu mari vicoli, şi li-au perit mulţi cai şi o(a>meni. Ce n-au putut să naai margă şi s-au întorsu înapoi, la marginea ţării lor, pe la Poltava, pi la Harhov, di erniadză pîn-în primăvară. Ce sa va mai alegi di primăvar<ă>, 25 vremea va arăta.
,1-25 lipsesc M,Pjj 1 pre B,C// 2 cercheji B.C/ repetă să triacă munţii A// 2-3 pre la cetate pre la Dervent B,C,D,E,G,V// 3 prinzind B, prinzindu C/veste B.C//4 pe B, pre Cj cercheji Cjj 5-8 autograf Neculce Şi cît... lacumiţ(i) A// 5 zăbăvit B/cerchezi B/ lipseşte cît au zăbăvitu la cerchez(i)C/au şi început B,C,D,E,G,V/ mestecături B.C// 6 turburari în oardeli cele ce sînt supt ascultarea Moscului, ce sînt la Cazan B,C,D,E,G,V//7 Astrahan B,C,D,E,G,V/ a le pune B,C,D,E,G,V// 8 lipseşte şi )acumiţ<i> B,C,E,G,V/ Şi apoi s-au întorsu hanul B,C,E,G,V//8-25 lipseşte Si s-au întorsu... vremea va arăta. D// 9 Iar moscalii B,C,E,G,V/ sta B,C,E,G,V/ lipseşte boţiţi B,C,E,G,V//9-11 la margine (margine C) în prejma tătarălor. Iar hanul cînd au fost trecut toamna spre cercheji B,C,E,G,V//11 neşte B,C/sate B,C// 12 pe B.C//13 ante Iară: 26 B, 30 C, 27 E,G, 33 V/ după B,C/ margine B,margine C/şi au B,C// 14-16 autograf Neculce şi acele mestecături... ce au A//14 acia B, acea Cj stricăciune B, stricăciune C/ de B,C/aceli amestecături B,C,E,G,V//15 turburari ce au fost început B,C,E,G,V/ a face tătarii C, tătarii a face E,G/ hăniile B,C// 16 putut B,C/ eijîei B,V/vreo doaozăci şi opt de sate B,C,E,G,V//17carii trăiîa pe (pre O dincolo B,C,E,G,V/ de BC/Azacu Cj şi i-au pus pre toţi B,C,E,G,V//19 ante Apoi: 27 B, 31 C, 34 V/ samă B,C/ de B,C/ cu]şi cu E,G// 20 margă B,C// 21 iarnă foarte grea B,C,E,G,V/ mare vicol B,C,E,G,V/ oameni B//22 Şi n-au mai putut B,C,E,G,V/ înnapoi B,C// 23 ţărîi B.C/pre1"2 B.E.G.pre1 C, ' si pre2 C/Harcov B,C,E,G/de au ernat B,C,E,G,V// 24 pînă B,C// 24-25 lipseşte Ce  se va mai... arăla. B,C,E,G,V/;
748
Cazîlbaşii încă într-acesti 2 ani pol a domnii(i) lui Costandin-vodă s-au tot bătut cu turcii pre rău. Că în anul 7242(=1734>, au bătut cazîlbaşii pe turci, de n-au f. 433v scăpat unul, câ-i boţis(ă> la o margine. De o parte / era 5 tîrgul Bagdatul şi di altă parte era apa Efratului, de nu pute să fugă turcii nici într-o parte; că-i încungiuras<ă> de toate părţili, di n-au scăpat mai nimi.
Atunce au perit şi Topal-paşe şi cîţva paşi, Topal-paşe cari fuses(ă) mai înainte vizir şi era saraschier pi ace io o<a>ste.
Iară la valetul 7243<=1735> rădicat-au turcii mulţime di o<a>ste, ca la 200.000—300.000 di o<a>ste di-au purces iară asupra cazilbaşilor. Şi au pus sarascher pe Chipruliu, şi cu vo 30 de paş(i>, cu mulţim(e) di tunuri.
15 Iară cazîlbaşii s-au aşădzat cu ordiîa lor acolo între 2 munţi pe un şes. Ş-au făcut 2 meteredzi nu diparte unul de altul, cît să po<a>t-agiunge cu sineţii. Şi-au făcut lagum în meteredzul din frunte, iar îh cel dinapoi meteredz n-au făcut lagumuri. Şi s-au tocmit o(a>ste, pedestrimea,
20 în meteredzul cel din frunte cu lagumuri ş-au rînduit o samă di o<a)ste călărime sprintină pe de amîndoă părţile munţilor, supus. Iar turcii, cum i-au vădzut pi cazîl-başi, s-au slobodzit cu mari năvălire asupra lor.
I- 23 lipsesc D.M.P//1 ante Cazilbaşii: 28 B.E.G, 32 C, 35 V/întru aceşti B,C/doi ani .şi şase luni B,C,E,G,V/ domniii B,C/Costantin C//3-5 Şi au bătut cazilbaşii pre turci, <ă-i încungiurase la o margine. Şi de o parte era tîrgul (tîrgul, cetatea B,E,G> Bagdatul, Vavilonul B,C,E,G,V// 5 de B,C/ Efraftului B, Efrathului C// 6 putea B,C/ încungiurase B,C// 7 după părţile ad. cazilbaşii B/ di n-au scăpat mai nimijşi puţini au scăpat din turci B,C,E,G,V// 8 ante Atuneea: 33 C, 36 V/ Atuncia B/ lipseşte Atunce au perit şi Topal-paşe şi cîţva paşi Gj Topal Osman-paşa Cj paşia B/ lipseşte şi cîţva paşi, Topal-paşe Cjj 8-10 şi alţi paşi cîţiva {lipseşte G>. Iar acel Topal-paşîa fusesie (au fost E) mai înnainte vreme şi vezir şi atuncia era sarascheriu pre acia oaste turcească B,E,G,V// 9 care Cj fusesie mai înnainte vreme şi vizir şi atuneea era sarascheriu pre acea oaste turcească C//
II- 13 Tot pre aceli vremi rădicatu-s-au turcii cu mulţime (mulţime C) de oaste, ca la trii sute de mii şi au purces B,C,E,G,V// 13 iarăş B,C/ca-zilbaşilor B,C/ sarascheriu B,C/ pre B,C// 14 Chipruliul B, Cupruliolu C, Chiupru-liolu E// 13-14 sarascheriu mai mare pre acea oaste pre Chiuprulioglu Gj vro B, vreo Cj triizăci B,C/ paşi B,C/ cu2]şi cu B,C,E,G,V/ mulţime de B,C/ după tunuri ad. puşci mari E// 15 Iar B/ ante Iară: 35 C, 38 V/ cazilbaşii B,C/ aşezat B,C// 15-16 cu ordiîa (urdiîa E,G> lor pe (pre C) un şes lîngă neşte (nişte C> munţi. Şi au făcut doao meterezuri B,C,E,G,V// 16 departe B,C// 17 'de]de la B,C,E,G,V/ cîtjce numai cît Cj poată B,C/ ajunge B, a agiunge / sineţile B, sineţile C,E,G,V/ Şi au B,C// 18 dinjcel din B,C,E, G,V/iar în meterezul cel din urmă B,C,E,G,V//19 tocmitjaşezat E,G/oastea (oaste B> cazilbaşilor B,C,E,G,V//20 meterezul B,C/ şi au B.C//21 de oaste B,C/o samă de călărime Gj pre C/amîndoao B,C// 22 părţile B,C/ lipseşte munţilor B,E,G/ supuşi B,C/ ante Iară: 30 B,E,G, 36 C, 39 V/ au văzut C,E,G,V/pre cazilbaşi B,C// 2*î s-au şi B,C,E,G,V/mare năvălire B,C//
749"
Dar cazîlbaşii s-au făcut a fugi înapoi, de au lăsat meteredzul cel cu lagum, di-au întrat turcii într-însul / f- 434    şi îei au întrat în meteredzul cel dinapoi.
Şi aşe, cum au început a s<â> bate, s-au şi aprinsu 5 lagumurile ş-au început a arunca pe turci. Şi după ce s-au potolit lagumurile, îndată s-au şi slobodzit cazîlbaşii în turci a-i omorî pe cari mai scăpas<ă> di lagumuri; iar cari plecas<ă> fuga din ordile îi prinde cazîlbaşii cei supus, de pi supt munţi, di-i lua pe toţ de grumadz. io Dintr-atîta som<ă> di o<a>ste ce fuses<e> di-abe au scăpat 1.000—2.000. Şi au perit saracheriul Chipruliul şi toţ paşii cîţ au fost într-ace o<a>ste. Şi vo 200 di tunuri au luat.
Cetăţile toate ce li luas<ă> turcii în trecuţi ani di la 15 cazîlbaşi aemu li-au luat cazîlbaşii toate înapoi. Şi aemu îmbla turcii de s<ă> ro<a>g<ă> să facă pace, dar încă nu s-au aşădzat pîn-acmu. Ce precum va mai lucra vremea, va arăta la rîndul său.
Fost-au dată pi taină agiutor împărătiasa Moscului 40.000 20 moscali cazîlbaşilor, cu ghinărariul Lis şi cu portul schimbat cazîlbăşeşti. Şi turcii nu ştiîa nimic di acel agiutor. Şi mai mult moscalii sparge temeiul turcilor pe pedestrime, iar pi călărimea turcilor cazîlbaşii îi băte mai rău. Şi multu s-au învăţat cazilbaş<ii> la focu de moscal a da. /
1-24 lipsesc D,M,P// 1 Dar]Iar B,C,E,G,V/ cazîlbaşii B,C/ înnapoi B.C/ de]^ şi B,C,E,G,V// 2 cel din frunte cu lagum B.C.E.Vjcel din frunte Gj de au B,C/'/ 3 şi' ieijiar cazîlbaşii B.C.E.G/ dinnapoi B, dennapoi Cjj 4 aşa B,C/ să B,Cjj 5 după lagumurili (lagumurile C) ad. îndată B.C.E.G.V/ şi au început B, şi au şi început Cj pre B,C/ dupăjdipe Ajj 6 lagumurili B,C/ cazîlbaşii B.CJI 7 pre B,C/ carii B.C/ scăpase B, scăpasie Cj de B,C/ iar carii C, iară carii B,V//8 plecasă C, plecasie Bj urdie E,G/ îi]a-i Aj prindea Cj cazîlbaşii B,C/ cîei Bj supuşi B,C// 9 di pe B, de pe Cj de-i luoa B.C/ lipseşte pe toţ B,C,E,G,V/ grumazi B,C// 10-11 Şi dintr-atîta samă de oaste ce fusesîe (au fost C E G> abiîa de au scăpat vreo doao, trii (lipseşte trii G> mii de turci (de oameni V, lipseşte C> B,C,E,G,V// 11 perit şi B,C,E,G,V/ Chiupruliul B„ Chipruliolu Cj după Chiupruliolu ad. careli era mai mare pre acea oaste Gjj 12 toţi B,C/ cîţi B,C/ într-acia B, într-acea Cj oaste B,C/ Şi au luat şi vreo două sute de tunuri, pusei di celi mari (lipseşte puşci di celi mari CV) cazilbasii de la turci B,C,E,G,V// 14 Cetăţili B, Cetăţile Cj ante Cetăţile: 31 B,E,G, 37 C, 40 V/ le luasă B,C/ în]mai în C,E,G/ de B,C// 15 cazîlbaşi B.C/ lipseşte aemu B,C,E,G,V/ cazilbasii B,C/ înapoi] de la turci B,C,E,G,V// 15—16 Şi au început lucrurili a umbla să să aşeze să facă pace' (pace C> B,C,E,G,V// 16-18 lipseşte dar incă nu... la rîndul său. B,C,E,G,V// 19-20 Iară pre aceli vremi să voroviîa să fie (fiie B> fost dar înpărătiasa Moscului (pre anume Anna Icannovna C> patruzăci de mii de moscali într-agiutoriu (întru agiutor C> cazîlbaşilor B,C,E,G,V// 20-24 lipseşte cu ghinărariul Lis...de moscal a da. B.C,E,G,VJI23-24 autegrap Neculce Şi multu...a da. A/f
434v Franţozul, vădzînd că nu priimăsc moscalii pre socru-său Lişinschii crai în Ţara Leşască, şi cu nemţii, ş-au dat co<a>te cu Turcu să-nciap<ă> el gîlciavă îa nemţi, şi Turcul să de agiutor leşilor împotriva moscalilor. Deci S au şi sculat pe craiul Şpaniii făr<ă> veste cu o<a>ste şi s-au coborît în Italiîa di-au luat cîteva cetăţ din Anapole, cari le ţine Niamţul.
Dar Franţozul au pornit o<a>ste asupra Niamţului, ca s<ă> margă în Sacsoniia, şi n-au putut mergi, că nu l-au
10 lăsat Neamţul. Şi s-au şi lovit o sam<ă> di o<a>ste în cîteva rînduri. Şi uniori băte Niamţul, şi uniori Franţozul; dar tot mai mult băte Niamţul. Numai temeiul oştilor nu s-au lovit niciodată, că nu cuteza nici cela parte, nici cela. Iar în anu 7243<=1735> au mersu şi 30.000 moscali
15 agiutoriu Niamţului, fo<a>rte o<a>ste bun<ă> aliasă, cu ghinărariul Lis, caria fuses<ă> şi la cazîlbaş<i>. Şi iar aşe s-au bătut într-acest an cîte o sam<ă> di oşti. Dar temeiul tot nu s-au bătut, făr<ă> cîtu singuri moscalii s-au bătut
20 cu o sam<ă> di franţoz<i>, şi i-au bătut pre rău pre fran-ţozi. La cari o<a>ste, capetile franţuzeşti, vădzînd ace/ t. 435 groznică bătăi, au scris cărţi la craiul frânţuzescu să facă paci, să nu s<ă> mai bată, că o<a>ste moschiciască Iaste un nărod pre tari, nu pot nimic să prindă cu dînşi la bătăi.
25 Di s-or mai bate, po<a>te să istovasc<ă> pe to<a>tă o<a>ste frunţuzască.
1-26 lipsesc D,M,P// 1 ante Franţozul: 32 B,E,G, 41 V/ văzind B,C// 1-3 nu pri-imăscu moscalii şi nemţii pre socru-său Lişcinschii să fie (fiie B> craiu în Ţara Leşască, au dat cuvînt cu Turcul să înceapă B,C,E,G,V// 4 dea agiutoriu leşilor B,C/ înprotiva B,C/ ante Decii Franţozul: 33 B,E,G, 39 C, 42 V// 5 pre B,C/ His-paniii C, Işpaniii E,G/ fără de veste B,C/ oaste B,C// 6 de au B,C]şi au G/cetăţi
B. C//7 care pînă la acea vreme (vremie B> le ţinea (stăpînila E,G> Niamţul B
C, E,G,V//8 Dar]Iar B,C,E,G,V/ au]au şi B,C/ oaste B, oastea C//9 să B,C/ Saxoniîa B.Cjlipseşte mergi B,C,G,V// 10 Niamţul B,C, Niamnul Aj samă de oaste (oaste C> B.C//11 uneori bătea B,C/ şi uniori]iar alteori bătea B,C,E,G,V//12 dar tot bătea mai mult B,E/bătea Cjj 13 nu cutedza nici o parte nici alta. B,C,E,G,V//14 lipseşte Iar în anu 7243 B,C,E,G,V/ ante Mers-au: 34 B,E,G,40 C, 43 V//14-20 Mers-au Şi moscalii triizăci de mii (de oaste C> agiutoriu Niamţului,oaste foarte bună şi aliasă cu gheneralul Leisu (Leişii C> şi dîndu războiu singuri moscalii s-au bătut cu o samă de franţozi B,C,E,G,V// 20 franţoji Ajj 21 care oaste capetile iranţozeşti B,C// 21-22 văzind acel groznic războiu a Moscului (al moscalilor E,G,V>, au scris B,E,G,V, văzind acea groznică bataliie a moscalilor, au scris Cjj 22 franţozescu B.C// 23 pace B, pace Cj să B,C/ oastea C, oaste B/repetă că oastea moschicească E// 24 pre]foarte V/după tare (tare C> ad. şi la războiu stau ca un zidiu (zid nemişcat C> şi B,C,E,G,V//24-25 nu pot cu dînşii să prindă (să prindă cu dînşii C> nemică la războiu. Şi de să vor B,C,E,G, nu pot prinde cu dînşi la războiu. Şi de să vor V//25 poate B,C/ să-i (să o) istovască de tot pre oastea (oaste B> cea franţuzască B,C,E,G,V//
750
751
Ce aemu stă papa di Rîm şi cu alte craii tari ca să-i înpaci pi Niamţu cu Franţozul. Ce precum s-a alege, vremea viitoare va arăta.
Aceste toate s-au făcut în 2 ani pol în dzîlile lui Costan-5 din-vodă. Iar la ce s-ar mai alegi înainte s-or scrii la rînd, la domniîa lui Gligoriîe-vodă.
A DOA DOMNIE A LUI GLIGORII GHICA-VODĂ, VALET 7244 <=1735>, DEC<HEMVRIE> 15
Şi după ce-au vinit în Eş<i> în scaun, să arăta vesel, 10 cătră toţ boerii cu dragoste. Numai i s(ă> cunoşte faţa, că-i parîe pre rău, şi i-i ruşine, unde l-au scos văru-său din Ţara Munteniască. Ş-au şi-nvăţat de au mersu boe-f. 435v   rime toată la gazda capigi-başii cari viinis<ă> di-1 puses/-în scaun, di-au făcut mare jalobă c-au pustiit ţara Costan-15 tin-vodă şi cu grecii lui, făcînd multe obiceiuri, reli.
Ş-a trie dzi au şi pornit pe capigi-başe în grab', ca
1- 6 lipsesc M,P// 1-16 lipsesc D// 1 ante Ce: 35 B,E,G,41 C, 44 V/ Ce după aceia au stătut papa de Rîm B,C,E,G,V/ crăiii B/ tare B,C, lipseşte "Ej ca   să-i   înpacijde   i-au    înpăcat B,C,E, G,V// 2   pre B,C/   cu]şi cu E,G//
2- 3 lipseşte Ce precum... va arăta. B,C,E,G,V// 4 ante Aceste: 42 C, 45 V/ Aceste toate s-au făcut în doi ani şi şase (şasîe C) luni a domniii (dintîi a E,G> mării-sali (a domniii lui C.E.G) Costantin-vodă Mavrocordat (dintîi B> B,C,E,G,V// 5-6 lipseşte Iar la ce... Gligoriie-vcdă. B,C,E,G,V// 7 A doa domniîe (Domniia a doa E,G) a lui (a mării-sale lui B,V) Grigorie (Grigorii C} Ghica voevoda (Voevod Ghica G> B,C,E,G,V/ voevoda M// 8 în anul (anul E> 7244 dechemvrie (în C> 15 B,C,E,G,V, lipseşte M, P/ după 15 ad. zile. Cap 96 C, Cap 96 B/ Cap 101 P// 9 în anii 1736, deche(m>vrie 15 lipseşte deche(m>vri(e) 15 P> Grigori voevoda au venit cu al doile domniîe în Iaşi. Şi să arăta M,P/ lipseşte Şi B, C,E,G,V/ ante După (Dupre B,E>: 1 B,C,E,G,V/ ce au vinit Grigorie (Grigorii C> -vodă la scaun (scaonul domnescu E,G> în Iaşi, să arăta B,C,E,G,V// 10 toţi boiarii B,C/ cu]şi cu M/ dragoste]mari dragosti cătră toţi M,P/ însă faţa lui i să cunoştiia M,P/ să cunoaştea B,C//11 pare B,C/ lipseşiepie M,P/ şi-i C/şi-i esti şi cu ruşini că l-au scos M,P/ ruşine B//11-12 unde (unde C) îl scosesie Costantin-vcdă din domniîa Ţării Munteneşti (din domniîe din Ţara Munteniască C, din Ţara Munteniască V) B,C,E,G,V// 12 din Ţara Munteniască]din domniîa Ţării Munteneşti M,P/ Şi au şi învăţat B,C/ mărsu B,C// 12-15 Grigori voevoda îndată au poroncit boîarilor şi (de P) au mersu la gazda lui capigi-başa cu cari (carile P> vinisă de-1 pusă în scaun, să să jăluiască pre Costandin voevoda că au pustiit ţara cu grecii lui M,P//13 toată boerimea B,C,E,G,V/ capegi B,C/ carele (careli C) vinisă de-1 aşezase în scaon (în scaonul domnescu E,G, în scaonul domniii în Iaşi C> B,C,E,G,V//H de au făcut mare jalobă B] şi au jeluit boiarii cu mare jalobă C/ cum că au pustiit B.C,E, G,\fad. marginal Costantin-vodă Gjj 15 după vedă ad. Ţara Moldovii Vjlipseşte şi B,C,E, G,V/ după lui ad. cu oamenii lui B,C,E,G/ obiceaiuri rele B,C// 16-2 Iară a triîa zi au şi purces capegi-başîa in grabă, de au mărsu de au aşezat pre Costantin-vodă în scaonul său în Bucureşti (în Ţara Munteniască C) B,C,E,G,V//
s<ă> margă şi să pui şi pe Costantin-vodă în scaun în Bucureşti. Că vinis<ă> numai un capigi-başe la amîndouă domniile" să li mute şi să li aşedză. Şi Costantin-vodă aştepta pe capigi-başe pe drum; nu-ntra în Bucureşti pîn-a nu 5 sosi turcul să-1 pui în scaun.
Deci cum au pornitu pi capigi-başe din îaşu, n-au trecut patru, cinci ciasuri, ş-au şi închis pe 2 boeri, anumîa pe Sandul Sturdze vornicul, cari fuses-în domniîa dintîi pre drag lui Gligoriîe-vodă şi-1 ţiinus<ă> la mare cinste, 10 şi pe To<a>der Păladi visternicul.
Deci visternicului Păladi îi da pricină pentru catasti-jeli ţării şi izvo<a>dile, că li-au luat toate Costantin-vodă, şi n-ave pe ce îi lua sama. Iar vornicului Sturdzii era mai mare şi mai gre închisoarea şi scîrbă, arătîndu-i vin<ă> 15 că i-i rudă şi l-au ţinut că-i a lui, şi l-au îmbogăţit în domniîa dintîi, şi l-au cinstit mai mult dicît pe alţii, şi l-au avut de credinţă bună.
Iară Iei, cînd au scris Grigoriile-vodă din Ţara Munte-
I-ll lipseşte s(ă>... pentruD//16-5 Atriîaziaupornit în grabă pre capigi-başa, ca să mîargă la Bucureşti să pui în scaun şi pre Costandin voevoda, fiindcă la amîndoi domniile (amîndoidomniiP)numaiuncapigi-başavinisă(?i^>«5;cvinisăP). Şi Costandin voevoda nu întra(în M>Bucureşti,ce(îlM>aşteptaM,P//2vinisăB,C/ capegi-başîa B,C// 2-31aamindoidomniisă-iducăşisă-iaşeze (aşeze B> B,C,E,G//3a!m^ăaşeze ad. (preC> la scaoneli lor C,E,G//3-5 Iar Costantin-vodă au aşteptat pre capegi-başîa pe drum la (Joc gol). Şi n-au mărsu (îndată C) in Bucureşti pînă n-au sosit turcul, capegi-başe (lipseşte capegi-başe B, V) ; şi, ducîndu-1, l-au aşezat în scaon (în scaonul său B,E,G> în Bucureşti. B.C.H.G,YjjA-5lipscşte pîn-a nu sosi turcul să-1 pui în scaun. M,P// 6-8 3. Iară Grigorii-vodă, după ce(cie> au purces capegii-taşia din Iaşi n-au trecut doao, trii ceasuri şi au şi închis pre doi boiari (boiari C), anume pre B,C,E, G,V// 6-10 Grigori voevoda, după ci au pornit pre capigi-başa, îndată au închis pre vornicul Sturza şi pre visternicul Toader Păladii M,P// 8-11 lipseşte Sturdze vornicul... pricină pentru D//8 SturdzeaB, SturzeaC//8-9carele(careliC>fusesie(au fost E,G,V> pre drag lui Grigorii-vodă în domniia dintîi B,C,E,G,V//9 ţinusâ B,C/ Ia] în E/mareB,C//9-10cinste,fiindu-işiniamşipre alt boîariu(boiariuC), anume Toader Păladii visternicul (ce fusesie visternic mare la Costantin-vodă C> B,C,E,G,V// 11 Decii visternicului (visternicul B) Păladii B,C//ll-r. 9 din p. urm. Sturzii i-au dat a-ceastă vină, adică că el îi esti rudenii şi ladomniîa dintîiu l-au cinstit şil-au şiînbogă-ţit. Iar el cînd i-au scris din Ţara Munteniască n-au vrut să fugă în Ţara Munteniască şi încă nici (şi P>pre cilalanţi boîari nu i-au lăsat să fugă. Că di ar fi fugit la dînsul, apoi nu l-ar fi mazilit di acolo. Iar lui Păladi ii da această vină, adică pentru ce au dat lui Costantin voevoda catastihul şi izvoadile visterii(i) şi nu ari pre ci să (să-i P) ia sama. M,P// 12 ţărîi B,C/ izvoadele B, izvoadeli Cj căci (pentru că E,G> le luasă toate B, C,D,E,G,V// 13 n-avea B,C/ pi ce Cjnice B/ îi luoa B,C]să-i ei Gj era]îi era B,C,D,E,G,V// 14greaB,C/închisoareC/vinăC//15 că îi iaste B,E,V, că-i iaste C,G,/ după rudă ad. niam D/ că-i]că iaste B,C,E,G,V/înbogăţit B,C//16decît B.C//17de bună credinţă B,C,E,G,V//18 Iar Bj iel]el B,E,G,V/ au scris] i-au poroncit B,E,G,V/ Grigorii B,E,G,V/ la dînsul din Ţara Munteniască D// 18-1 Iar Grigorii-vodă, cînd au poroncit din Ţara Munteniască Sturzii vornicului şi altor boiari moldoveni să fugă la dînsul în C//
752
753
f. 436
niască la dînsul şi la alţi boeri moldoveni să fug-în Ţara Munteniască şi i-au poroncit într-atîte rînduri, iei n-au vrut să primască să fug<ă>, ca alţii, ce încă au stătut el altora pricină să nu fugă. / Că-i dzice <vornicului> Sturd-5 ziia: „Di-ai hi fost îndemnător tu, şi n-ai hi fost pricină să-i popreşti, şi aţ hi fugit, eu astădzî n-aş hi fost mazîl din Ţara Munteniască şi aş hi şi aemu în Ţara Munteniască domnu. Şi Costantin-vodă ar hi fost mazîl, dar nu leu;  că-n Moldova era să vii Mihai-vodă".
10 Deci Sturdze rămăses<ă> la mari gro<a>ză şi greu; s-apropies<ă> cumpănă vieţii. Numai s-au tîmplat, nărocul lui, un patriiarhu mazîl di la Ţarigrad, anumi Pais<ie>, de vinis<ă) cu Grigoriiie-vodă aice în Eş<i>. Ş-au stătut di dzi, di no<a>pte cu rugăminte, şi cu mari greu, dup<ă>
15 ce au trecut o săptămîn<ă>, l-au ertat.
Socotit aemu, fraţilor boeri, hirile domnilor! Să potriveşti cu linul mărilor şi cu săninul ceriului. Cînd nu gîn-deşti, să tulbură măriile şi ceriul nuoriadză.
Aşe sint şi hirile domnilor. Cînd trage omul nedejde
20 de bucurile, atunce vine la scîrbă. Precum era măcar acest Sturdza, la domniia dintîi, mare şi tare, ca un leu
1-2 lipseşte şi la alţi... în Ţara Munteniască D//1 boiari Bj moldoveniE/it^ă fugă ao\ la dînsul B,E,G//2 după poroncit ai. Sturzii vornicului Cj îel]el B.şiel C,E,G,V//3 priimască B,C/ fugă B,C// ce]şi B,C,E,G,V//3-4 încă el au stătut pricină şi altora să nu fugă B,C,E,G,V//4 Şi-i dzicea Sturzii D//4-5 Şi-i zicea Grigorii(Grigorie C)-vodă vornicului Sturzii: „De ai hi fost tu îndemnătoriu B,C,E,G,V//5nuaihiE,G, n-ai fi C// 6 să-i opreşti şi pe (pre C> alţi boiari (boiari C> şi de aţi hi (fi C> B,C,E,G,V/ astăzi B.C/hi1_3]fi C/ mazil B.C//7 în Ţara Munteniască dommţjdomnu acolo B, C,E,G,V// 8 ar fi B, Cj mazil B,C//9îeu]euB.C;E,G,V/H^/e dar nu leu D/ că în Moldova B,C]că aici în Moldova E,G/ vie C, vile B// 10 Decii Sturdzea (Sturzea C> vornicul (vornicul Sturzea D) rămăsesie la mare groază şi în grea urgile (cit C>; i să apropilase (apropiîasîe C> B,C,E,V, Decii Sturzii vornicului îi era viiaţa rămasă la mare groază şi la grea urgile; i să apropiiasă Gjj 10-15 Vornicul Sturza au rămas la mari griji şi la cumpăna vieţii. Norocul lui că s-au întîmplat în Iaşi Paisii, proin patriîarzu (patriiarhul P> al Ţarigradului, cari vinisă cu Grigori voevoda. Şi acela mult s-au rugat lui Grigori voevoda, şi aşa l-au slobozit M.P//11-12 viîeţii Bj Numai nărocireâ (norocirea C> lui că să tîmplase (întîmplasă C> atuncea un patriiarh mazil B,C,E, Numai nărocireâ lui au fost că să tîmplasă atuncea un patriiarh mazil Gj un]de era un Bjj 11-13 Numai nărocireâ lui că să tîmplasă un patriiarhu mazil de la Ţarigrad atuncea, de venisă cu Grigorii-vodă aicîa în Iaşi V// 12 de B,C/ pre anume Paisie C, lipseşte B,E,G/Paisie D//13 de] carele D/vinise B, vinisă Cj Grigorii B,C, E,G/aicea B,C/Iaşi B,C//13-14 Şi au stătut tare acel patriiarh (patriiarhu C) la Grigorii (Grigorie C>-vodă, cu multă rugăminte, de zi, de noapte, şi ■cu mare greu B,C,E,G,V/ după stătut ad. acel patriiarh BjjHdupă rugăminte ad. la ■Grigorie-vodă D/ după B.C//15 săptămînă B,C/ repetă l-au G/ după ertat ad. şi l-au ■slobozit de la închisoare Cjj 16 Socotiţi, fraţilor boiari, acum Bjj 16-4 lipsesc B,C,E, G,V,M,P// 18 să tulburăjatuncea să turbură Bjj 20 măcar şi acesta D//
asupra tuturor: ce vre Iei şi ce dzice Iei, acela face şi Gligoriile-vodă; iar aemu la cît vinis<ă>! Care să pomeneşti puterea lui ce ave la domniia lui Gligoriile-vodă înnapoi.
5     Iară cînd au fost a patra dzi, dup<ă> ce-au şădzut în scaun, au boerit boerii după obiceai, anumi: pus-au pi Costantin Costachi sin Gavriliţă vel-logofătu, iarăşi cum f 416V   au fostu logofătu, / pi Iordachi Cantacozino vel-vornic din Ţara de Gios şi pi mine, Ioan Neculce, iarăş vel-vor-10 nic di Ţara di Sus, pi Costantin Psăolus hatman, pe Gri-goraşco vel-postelnic, grec ţarigrădan, din toţ greci<i> acestor 2 domni, el mai bun şi mai înţelept şi cilibii, nămai tot hire de grec. Precum Iaste hire mai ales de lup decît de dulău, aşe şi el nu Iaste lup, decît să pricepe mai mult 15 dulău decît de lup. Nămai nu ave pre multă treceri la stăpîn, dup<ă> cum îi era slujba bună şi omenie.
Pus-au pe Iordachi Păşcanul Ca<n>tacozino vel-spă-tar; pe Gavril Costachi Gavriliţi vel-ban; pe frati-său Toader vel-păharnicu; pre Costachi Razul vel-vist<ernic> ; 20 pri Lupul Gheuca vel-stolnic, prle Alistarhu vel-comis. Aceste au fost boiarii lui Grigoriiîe-vodă în a doa domniie-Iară după ce s-au aşădzat boeriile" şi s-au mai curăţit de calabalîcuri, au st<ă>tut di au scos banii stiagului, grei
2 după vinis(ă> ad. marginal în domniîa a dea Bjj 3 domniia dintîi a lui Djj ^lipseşte înnapoi Bjj 5 ante Iară: 4 B,C,E,G,V, 5 D, 6 M, lipseşte Bjj 5-6 Iară a patra dzi, pre-obiceai, au boerit boiarii (boîarit boiarii B>. Pus-au pre B,C,D,E,G,V// 5-20 Grigori voevoda a patra zi au boerit pre aceştila: Ccstandin Negel vel-log(o)făt, Iordachi Cantacoz(ino) Delianul vel-vor(ni)c, Ioan Neculce vel-vor(ni)c, Ccstandin Ipsi-lant hat(man), Grigoraş, grec, vel-post(elnic>, Iordachi Cantacozino Păşcanul vel-spatar), Gavril Costachi vel-ban, Toader Costachi vel-pah(arnic), Costachi Razul vel-vist(iernic), Lupul Ceuca vel-stol(ni>c, Alistarhu vel-com(i)s M,P// 7 lipseşte sin Gavriliţă B,C,D,E,G,V/ Iog(o)făt Cj iarăş logofăt mare B,E, iarăş vel-logofăt Dr G,V, lipseşte C//8 pre B,C/ Cantacozino-Delianul B,C,D,E,G,V/ vel-vornic]vornic mare B.E//9 şi pi minejpre B,C,D,E,G,V/ lipseşte iarăş B,C,D,E,G,V// 10-11 pre Costantin Ipsilanti, grecul, hatman (vel-hatman G>, pre Grigoraşco, grec fiind de niamul lui, vel-postelnic B,C,E,G,V// 11-18 autograf Neculce grec ţarigrădan... vel-spătar Ajj 10 de1"2 B,C/ Psăolus]Ipsilanti Bjj 12 celebiu Bjj 11-16 lipseşte din toţ greci(i)... îi era slujba bună şi omenie B,C,E,G,V// 13 firea iaste mai aliasă Bjj 14 Iaste]era Bj mai mult firea de dulău Bjj 15 trecere pre multă Bjj 16 stăpîn]domnu D/" lipseşte bunâD//17 lipseşte Pus-au B.C.E^.V/n-lSpre1"3 B,C/Cantacozino-Păşcanul B,C,D,E,G// 18 Gavriil B/ lipseşte Gavriliţi B,C,D,E,G.V/ pre frate-său Toderaşco-Costachi B,C,G,V//19 Toderaşco E/ Toader Costachi D/ visternic B.C//20 pre1-2B,C/' GheucajOprişan B,C,D,E/ pre Lupul Gheuca Oprişan vel-stolnic G, lipseşte V/" Aristarh B,C,E,G,V//21 Aceştila era B,C,E,G,V,M,P/ Grigorii B,C/ voevoda M/ înjintru M,P/ în domniia a doa B,E,G,V// 22 ante Iară: 5 B,C,V, 6 D/ aşezat boeriile B,C// 22-23 lipseşte Iară după ce s-au aşădzat... au st(ă)tut di M,P// 23 lipseşte de B,C,E,G,V/ calabalîcurile B,C/ lipseşte au st(ă)tut di B,C,D,E,G,V//"
754
755-
bani pi to<a>tă ţara. Şi au scos dăjdi pi boeri mazili, şi pi popi, şi pe mănăstiri, şi au ruptu testamentul ce fă-cus<ă> Costantin-vodă cu blăstăm.
Şi au scos şi cîrcimărit, cîte cinci lei de cîrşmă în 5 toată ţara. Şi iară au stricat blăstămul ce îera făcutumai înainte, să nu dea.
Ş-au ales boeri, ş-au pornit pi la ţinuturi cu banii stiagului, din dzi întîi a lui ghenar, cu mare sirguială şi grabă di bani.
i- 437 io Şi bine / n-au trecut ghenar, să istovască zlotaşii banii stiagului, au şi păzît în luna lui fevr<u>ar di au scos văcărit cîte un leu di cal şi cîte un zlot di vită, iarăşi cu mare grabă.
Atunce să tîmplas<ă> Costantin Costachiîe Gavriliţi, 15 ce să poriclea Negîel, că ave un negel în nas din naştire, cari îeria logofătu marîe şi era cu zlotăriia la Suciavă. Şi mergînd la mănăstire la Suceviţi, sosind într-o simbătă sara la mănăstirie, în 28 di dzîli a lui feurar, au şădzut cu
23-3 Grigori voevoda au scos banii stiagului, foarti cu asuprială şi pre toată ţara. Au rupt testamentul lui Costandin voevoda ce-1 făcusă mănăstirilor, mazililor şi preuţilor cu mari legături (şi blăstăm M> să nu dei dajdi niciodată. Pus-au mănăstirile, mazilii, preuţii şi diiaconii la greii dăjdi M,P// 1 pe1 B, pre C/ toată C//2popi] preoţi D// 1-3 Şi su stricat legătura ce făcusă (ce au fost făcut E,G> Costantin-vodă cu blăstăm (lipseşte cu blăstăm V) să nu dea dajde mazilii, (şi C> mănăstirile şi preoţii de ţară B,C,D,G,V/7 3 după blăstăm ad. să nu dea dăjdi D// 4 Scos-au cîrş-mărit M,P/ lei B,C/ cîrcimă B,C,E,G/ după cîrşmă ad. Dar apoi numai într-acel an au luat cîrcimărit V// 5 lipseşte în toată ţara V/ după ţara ad. dar numai într-acel (întru acel C> an au luat cîrcimărit B,C,E,G// 5-6 lipseşte Şi iară au striicat... să nu dea. B,C,D,E,G,M,P//7 Şi au Cj boîari Cj şi au Cj pre'c//'7-8 Şi au triimes boiarii pre la ţinuturi cu banii stiagului şi cu mari sirguială. M,P// 7-9 lipseşte Ş-an ales boeri... şi grabă di bani-B,E,G,V// 8 sirguială CI lipseşte şi grabă di baiii M.P/j 9 de C/1 10-11 lipseşte Şi bine n-au trecut ghenar... lui fevr'(u)ar di M.f6// 10-12 Şi luund banii stiagului au scos văcărit, cîte un leu de cal şi cîte un zlot de vită B,E,G,V// 11 au şi păzît în].şi în Cj fevruar Cj lipseşte di Cj Scos-au şi văcărit M, Pjj 12 de1"2 C/ şi iarăş foarti în grabă M,P// 14 ante Atuneea: 6 B,C,E,G,V, 7 D, 12 M, lipseşte Pj Atuneea să tîmplase C, lipseşte M,P/ Costachic Cj Costandin Costachi (Costachi Costachi P> ficior (ficiorul P> lui Gavriliţă, ce-i zice şi Negel M,P/ lipseşte Gavriliţă C,D//14-16 Atuncia să tîmplasîe şi Costantin Costachi, ce era logofăt mari de era cu zlotăriia B,E,G,V// 15 ce-1 porecliîa D]ce-1 porecliîa de-i zicea Cj că avea Cj naşterea lui Cj din naştire în nas P//16 care era atuneea Cj logofăt mare Cj şi erajau fost orînduit M,P/ repetă orînduit Pjj 17 lipseşte la2 M,P/ Suceviţa B,C/ lipseşte sosind într-o M/ sîmbătă Cjj 18 mănăstire C//17'-2 lipseşte sosind într-o simbătă... dispre dzuă Pjj 18-2 sara, fevruar 28, şăzut la masă cu îegumenul şi cu alţi mazili..A doao zi diminiaţa s-au sculat M// 17-6 şi sosind sara la mănăstire, au mîncat bucate eu egumenul şi cu alţi boiari. Şi diminiaţa, sculîndu-să de noapte să margă la biserică şi eşind afară, l-au lovit o ameţeală ce să zice damla şi pînă în doao, triiceasuri (numai V> au mai trăit şi au murit B,E,G,V// 18 de zile Cj februar Cj şezut Cjj
igumănul şi cu alţi mazili la mas<ă>, di-au mîncat bini sara. Iar cînd au fost dispre dzuă, .s-au sculat să margă la biserică duminică diminiaţa. Şi n-au apucat să agiungă în biserică, şi l-au şi lovit o ameţală, di-au cădzut gios în 5 mijlocul mănăstirii.' Şi luîndu-1 ficiorii în braţ<ă>, de<a>be l-au dus pîn' la chiliîe, şi peste un cias au şi murit.
Apoi l-au adus slugile lui la Iaş(i>, şi i-au eşitu vodă înainte şi cu toată boerime, şi l-au îngropat la Mitropolii, afară, lîngă uşe bisericii, c-aşe ş-au poftit îel, să nu-1 10 îngro(a>pe în biserică.
Şi mari cinste i-au făcut la-ngropare; şi mai mulţi o(a>meni striga „Dumnedzău să-1 erte" dicît „să nu-1 erte". f. 437v   Că măcar că era om mînios şi zavisnic / asupra unora, după cum îs pizmătari niamul Gavriliţăştilor, dar ave 15 unili şi lucruri bune. Că era om şi harnic, nici mitarnic sau lacom, şi era şi om libovnicu, ospătători.
Dragă-i îera cinstea, şi mai alias(ă> dicît toate era ce mai bun<ă>, că s(ă> punea tari în prici cu domnii şi cu alţii pentru ţară. Sta di s(ă> price, ca s<ă> nu o jăcu-20 iască.' Pentru aceia nărodul mai mult striga „Dumnedzău să-1 îarte".
1 igumenul Cj mazîlijboiari C, mazili boiari D/ masă Cj bini sarajbucate C//2 despre zio Cjj 3-4 ad. marginal duminică diminiaţa. Şi n-au apucat să agiungă la biserică D, lipseşte M,P// 4 şi l-au lovit o ameţală ce să zice damla şi au cădzut C,D, şi îndată l-au lovit o ameţală şi n-au apucat să agiungă (să meargă P> la bisărică, ci au căzut M,P// 5-6 luundu-1 slugile, (abila C> l-au dus in (pînă în G> chiliîe şi pîn-în doao, trii ceasuri au murit C,D// 5-12 L-au luat ficiorii în braţe şi l-au dus la chiliîe; au mai trecut (au trăit P> un ceas şi au murit. Iar slugile lui i-au adus trupul la Eşi. Grigori voevoda şi cu toţi boiarii i-au eşit în-nainti şi l-au petrecut pînă la Mitropoliie şi acolo l-au îngropat, cu mari cinsti, lîngă uşa bisăricii, afară, după cum însuşi el s-au poftit. Şi tot norodul au strigat: Dum-nezău să-1 erti M,P// 7 l-au dus B,E,G,V/ slugile lui C, lipseşte B,E,G,V/ Iaşi B,C/ i-au (au B,E,G,V> eşit Grigorie-vodă B,C, D,E,G,V// 8 înnainte cu toată boerimea B,E,G,V, înnainte şi cu toţi boerii Cjj 8-10 şi l-au dus la Mitropoliie şi l-au îngropat în ţintirimul bisericii B,E,G, şi l-au dus la Mitropolie de (şi V) l-au îngropat în ţintirimul bisericii, că aşa (au fost dzis şi V> au fost lăsat cuvîntu (că aşîa au poftit el> în viiaţa lui, să nu-1 îngroape în biserică (ce în ţintirimul bisericii V> C,D,V// 11 mare B,C/ făcut domniîa B,C/ la îngropare B,E,G, la îngroparea lui Cj lipseşte mai C// 11-12 şi fiind om, creştin bun, mulţi din nărod striga „Dumnedzău să-1 îarte". B,E,G, şi fiind om bun şi puindu-să pentru ţară cătră domniîe în viiaţa lui, ca să le fie mai uşor din bir, mulţi din nărod striga „Dumnedzău să-1 îarte". V// 12 oameni din nărod striga „Dumnezeu să-1 îarte" Cj striga din oameni D/ lipseşte dicît „să nu-1 erte" Cjj 12-21 lipseşte dicît „să nu-1 erte"... să-1 îarte". B,E,G,V,M,P//13 măcarî Cj lipseşte şi zavisnic C,D// 13-14 lipseşte după cum... Gavriliţăştilor C,D// 14 avea şi lucruri bune Cjj 15 şi om harnic Cj nici era C,D// 16 şi ospătâtoriu C,D// 17 Dragă îi era cinste C/ ale('a>s(ă> decît Cjj 18 ce mai bună era Cj să Cj tare Cj price C// 19 de să priciîa Cj să nu o jecuiască C//20 acela Cj multu striga CJ Dumnezeu Cjj
756
757
Şi noă încă ni s<ă> cade, celor ce om citi, di vremi că sta pentru ţară cu bini, să dzîcim „Dumnedzău să-1 iarte". Că boeriul cari stă cu bine" pentru ţară di s<ă> puni, măcar a di-ar vini şi la primejdiia v<i>eţii, i s<ă> cade de la ace 1 5 ţară şi di la peminteni a-i da mai multă cinste di laudă, dicît de hul<ă>. «
Făcutu-i-au şi giupîniasa lui, unde l-au îngropat, I mormînt di piatră frumos, ca s<ă> rămîe di pomeniri. Iar în locul lui au pus pe Donici Darie logofâtu mare, 10 care fusăs<ă> şi mai în trecut ani.
Iar cînd au fost în luna lui april, în săptămînă cea mari, în post la Paşti, n-apucas-a istovi nici banii stiagului, nice văcăritul bini, ş-au şi scos şi hîrtii greii, de nu pute o<a>minii nici la biserică să margă, să-ş cati de -m 15 sufletu, să s<â> pricistuiască, sau la Paşti să păscuiască, |j /• 438 ce păscuia pin păduri, cu ferăli sălbatici, / ascundzîn-du-s<ă>, săracii, di hîrtii.
Făcut-au  tot atunce salohor<i> şi cară la Voziîa. Scos-au atunce di-au datu mazilii şi cai împărăteşti: 20 în doă rînduri 400 cai.
Rînduit-au tot atunce, în luna lui mai, şi o(a>meni să
1-8 lipsesc B,E,G,V,M,P// 1 noao CJ să CJ vom ceti CJJ 1-2 lipseşte di vremi... cu bin-CJJ 2 zicem CJ Dumnezeu CJJ 3 boîariul Cj care C, carele D/ bine Cj de să pune, mă cari de ar vini Cjj 4 vieţii Cj să Cj acea C//5 de Cj pămînteni Cj lipseşte mai CJ cinste C/ di]şi C//6 lipseşte dicît de hul<ă> Cjj 7-8 lipsesc C,D// 9 Iar]Şi B,E,G,V/ după pus ad. Grigorie-vodă C,D,E,G/ pre Darie (Dările B,V> Donici B,C,D,E,G,V/ iog(o>făt B, logofăt CJ Grigori voevoda au pus logofăt mari pre Darii Donici. M, P/J 9-10auto-graf Neculce mare, care fusăs(â) şi mai în trecut ani A//10careli mai fusesîe şi mai in trecuţi ani C,D, lipseşte B,P.,G,V,M,PI/ llan/elară: 7 B,C,E,G,V, 9 D, 14 M,' lipseşte PJ lipseşte în săptămînă cea mari C// li-12 april în 16 zile, în postul cel mare, nu apucaşi) D// 11-16 în luna lui april, în săptămînă patimilor, au scos greii hîrtii pre oamini, de nu putiîa, ticăloşii moldoveni, nici la biserică să margă (repetă să meargă P>, să-şi caute de suflet, ci şi Pastile li-au făcut prin păduri M,P//ll-r.6 din p. urm. lui april în 16 zile, în săptămînă cîa mare, au scos hîrtii; şi celelalte slujbe nu apucase bine {lipseşte bine E,G> a le istovi. Eşit-au atuncea salahori şi cară la Voziia şi (patru sute de V> cai înpărăteşti în doao rînduri, cîte patru sute de cai, de s-au trimis la Poartă, Şi s-au rinduit tot atuncea oameni să taie lemnu (lemne E,G) şi să-1 scoată să-1 ducă la Cartai, pe Dunărea, să facă pod. Că începusă a umbla moscalii să strice pace cu turcii, precum arată mai înnainte. Şi aceste nevoi toate în cinci luni să gră- m mădise pe ţară. B,E,G,V// 12 în post la Paştijin postul cel mare CJ nu apucas(ă)> ,1 Cjj 13 nici Cj bine Cj şi au Cj greii C//13-17 lipseşte de nu pute... săracii, di hîrtii. J| Cjj 17 lipseşte săracii M,P/ hîrtiijhîrtiieri Pjj 18 atuncea Cj Triimis-au salahori M, PJ salahori C,D// 19 atuncea CJ de au dat CJ mazilii Cj înpărăteşti Cj doao Cjj 19-20 Scos-au în doao rînduri pre mazili cai înpărăteşti ;400 cai au dat (la P} săracii mazili M,P/y 19-20 înpărăteşti: cîte patru sute în doao rînduri D//20 cîte patru sute de caiC// 21 atuncea Cjlipseste şi C/21-1 oameni să taie lemnu şi să-1 scoată la Cartai C, oameni să tale şi să scoată lemnu la Cartai D//21-2 Vinitu-I-au (Venit-au P) poronca di la Poartă săfacâ pod presti Dunăre. Că turcii au început să strici pace cu moscalii M,P//
758
mai şi sco<a>tă lemnu la Cartai pe Dunări, să facă pod. C-au început a umbla să strici pace moscalii cu turcii. Ce precum s-a alege di acest lucru, s-a scrii înainte, la rîndul său.
5     Toati aceste nevoi mari într-acesti cinci luni să boţis<ă> totodată pi ţar<ă>.
Şi era pre cu gre<u> o<a>menilor, că de iarnă vitele muris<ă>, şi de pîne pe multe locuri duce lipsă, că nu rodis<ă> de anul trecut. Şi neguţitorii cu datorie, sim-10 ţindu de nepace, nu da un ban cu datorie nimărui. Şi zlotaşi<i> ave dispre domnu mari scîrbă de zapciilîcu. Ce s<ă> mira bieţ<ii> o<(a>men<i> ce s-or face capetele. Că s<ă> fugă n-ave încotro, numai în codrii, de răul zlotaşilor.
15 Iar piste vară, viind viziriul la Cartai, Ia Dunări, îeşit-au ialoviţ<ă> pi ţar<ă>, di 2 ug<hi>, ce Iera în vis-terii la banii stiagului o ialoviţ<ă>, şi 2 pile de pîni. Aşijdere şi alte pile, di ug<hiu> pilă, ce li-au dus la Hotin. Aşijde<rea> şi alt rînd di pili <di> ordzu grele, cîte 2 pili f. 438v20 la un ug<hiu>, / şi cinci civerturi.
1 Dunăre Cjj 2 Că începusă C,D/ moscalii să strice pacea cu turcii C//3-4 Precum arată mai înnainte la rîndul său C, Precum să va scrie istoriîa Ia rîndul său D, lipseşte M, Pjj 5 Toate aceste Cj într-aceste Cj boţis(ă>]grămădisă C,D// 5-6 Toati nevoile aceste să grămădisă diodată, adică în cinci luni, pre săraca ţară M,P// 6 pe ţară totodată Cjj 7-14 autograj Neculce Şi era... răul zlotaşilor. A//7 greu oamenilor B,C/ lipseşte căM.P/viţeiiB,C//8murise B, murisă CJ vitile (multe P> le murisă iarna de boalăM, P/ Zideşte şi M,P/pîineB, pîine C/pre Cj ducea B,CJad. marginal ducea lipsă V//9 rodisă B,C/nu rodis(ă) pîinile D/pîine vara nurodisăşi era lipsă M,P/ lipseşte de B,C,E,G,V/ lipseşte de anul trecut M,P/ neguţ(i)torii B/ lipseşte cu datorie B,C,E,G,V/ simţind B,C// 9-10 Neguţitorii au simţit de nepaci şi nu da oamenilor bani în datorii M,P// 10 unjnici un B,C,E,G,V/ nemărui cu datoriie B,E,G,V/ da-toriîeC/ nemărui C//il zlotaşii avea despre Cj mare C//11-14 Boîarii zlotaşi de la Grigori voevoda ave mari (repetă mare P> scîrbă pentru bani; ticăloşii moldoveni fugiîa prin codri de răul (frica P> zlotaşilor M,P, lipseşte B,E,G,V// 12 să CJ bieţii oameni Cj ce ş-or faci capetile C, ce-ş vor mai face capeteli D//13 să Cj n-avea încătro Cj nămai AJ numai în codri doar C, numai doar în codri DJJ 15 ante Iară: 8 B,C,E, 9 V, 22 M, lipseşte PI Dunărea CJJ 15-20 viind veziriul la Dunăre, la Cartai, eşit-au grele ialoviţe şi chile de pîine (de grîu E, G) şi de orzu, în doao, trii rînduri şi li-au dus la veziriul la Cartai şi la Hotin. Şi au scos şi cinci civerturi întru acel an.B,E,G,V// 15-1 Viziriul au sosit la Cartai presti Dunăre. Scos-au ialoviţe şi chili pre ţară(pre ţară chili P), grîu, orzu, şi li-au dus la Hotin. Scos-au şi cinci ciferturi. Toati aceste li-au dat ţara într-un an. M,P// 16 eşit-au CJ ialoviţe pe tară de doi CJ ug(hi)] galbeni C,D/ era CJ vistierie Cjj 17 ialoviţă Cj doao C//17-18 pile^jchileC.D/ pîine C//18 Aşijderea Cj de Cj ug(hiu>]galbîn C,D/ pilăjehilă C,D//19 Aşijderea Cj deC/ Pili] chile C,D/ de2 C,D/ după greii ad. chile CJ doao CJ pili2]chile D, chile de orzu CJJ 20 la un ug(hiu>]la un galbîn D, de galbîn Cjj
759
Aceste toate li-au dat într-acest an a domnii<i>, mării-sale lui Gligori-vodă.
Să lăsăm aemu aceste ale ţării şi să începem de altile străine.
5 Vizirul viindu la Dunări, la Cartai, ne<a>vîndu pace cu Moscul, precum s-a scrie înainte la rîndul său, au trimis ban<i> lui Gligori-vodă să facă o<a>ste muldoveni. Şi Gligori-vodă au trimis pe sup<t> munte, la Cîmpul Lungu, la Vicov, la Berghem, de-u st<r>însu de cei o<a>men<i> 10 tineri, cu sineţ<ă>, ca vo <op>tu sute, de le da bani şi tain, de i-au ţinut la Eş(i> toată vara.
Gligori-vodă tot nu uita ruşine ce i-au făcut văru-său Costantin-vodă, de l-au scos din Ţara Munteniască. Ce tot să zavistue amîndoi la Po<a>rtă de s<ă> pîrîe unul pe 15 altul, ca să-ş de peste cap unul altue.
Iară cî<n>du au fostu mai despre to<a>mnă, vinie yesştii bun<e> lui Gligori-vodă de la vizirul, purtîndu
1 Aceste Cjdupă dat ad. ţara CJ întru Cj an 7244, a domniii lui Grigorii Ghica-vodă Dj domniiiC//2saliC/ GrigoriiC// 1-4 lipseşte Aceste toate... străine B,E,G,V, lipseşte a domnii(i> mării-sale... străine. M.P//3-4 lipseşte Să lăsăm aemu... străine. C,D, anulat A/J'5 Iar viziriul CJ viind CJ Dunărea Cj Cartai CJJ 5-6 lipseşte ne(a>vîndu pace... la rîndul său CJJ 5-7 Iar veziriul, viind la Cartai, triimis-au banii lui Grigorii-vodă să facă oaste {oameni de oaste G> moldoveni B,E,G,V, Viziriul au triimis bani la Grigori voevoda să facă oaste moldovinîască M,P// 5-17 autograf Neculce A// 6 mai înnainte D/ trimis-au bani CJJ 7 Grigorii CJ să facă oameni de oaste D/ oaste moldoveni C//8 Şi au trimis Grigorie (Grigorii C>-vodă B.C.E.G.V/lipseşte Grigori-vodăM, P/ pre CJ supt B.C//8-9 la Cîmpul Lungu, la Vicov, la Berghem]la Soceavă, la Cîmpul Lungu, (şi E,G> la Niamţu, la Bălţăteşti şi la Gi-umăzeşti (şi E,G> la Bacău, la .Comăneşt'i B,E,G, la Cîmpul Lungu, lă Niamţu, la Bacău, la Comăneşti C,V, la Cîmpul Lungu, la Vicove, la Comăneşti, la Bălţăteşti, la Grumăzeşti D, la Vilcove (Vi-cove P>, la Cîmpul Lungu M,P/ de au strînsu B,C,D,E,G,V// 9-11 şi au strînsu 400 oamini tineri cărora le da lîafă şi tain şi i-au ţinut M,P// 9 lipseşte de cei B,C,E,G,V/ oameni B,C// 10 sineţe B,C/ ca vreo trii, patru <patru, cinci D> sute B,C,D, E,G,V/ herni (lipseşte bani G>, liafă şi tain zaharea şi cîe<di ce E,G> le trebuia B,E,G, bani, liafă si tain, zaharea, mîncare ce le trebuia <di ce le trebuia mîncară V) C, V, liafă, bani şi tain, bucate ce le trebuia D//11 de]şi B,C,E, G, V/ Iaşi B,C/ toată B,C// 12 ante Grigorii: 8 B,G, 9C, 12 D, 10 V, 24 m, lipseşte E.BJ voevoda m/lipseşte tot Bjad. marginal ruşinea D// 12-r. 5 din p. urm. Grigorii-vodă tot nu uita Ţara Munteniască şi cerca la veziriul {viziriul C> şi la Poartă ca să margă iarăş domnu în Ţara Munteniască. Şi-i .yinîa veşti bune de la frate-său terdzimanul {terzimanul C> şi de la veziriul {viziriul C> că-i va fi.pre voie. Şi i-au vinit poronca de la veziriul (lipseşte că-i va fi... veziriul C> să margă Grigorii {Grigorie C>-vodă la Cartai, la Dunărea, la veziriul {viziriul C>, dzicînd {Grigorie-vodă C> cătră boîari {Grigorii-vodă E,G> că-1 chia-mă veziriul {viziriul G> la sfat. Dar nedejde avea pin {prin C,E,G> adeverinţă că de acolo de la. Cartai (lipseşte de la Cartai C,V> va merge domnu în Ţara Munteniască. Şi s^-au gătitîndată cu bucuriie {bucurie C> şi au purces de au mărsu la veziriul {viziriul C> B,C,E,V//13,Costandin voevoda, vărul săuM.P/ din domniîa Ţărîi Munteneşti M,P//14-.15 lipseşte de s{ă>pîrîe... unul altue. M,P// 16-1 Iar lui Grigori voevoda îi viniia veşti buni de la viziriul, prin silinţa {f răţini-său M>a terzimanului M,P//
trebil<e> frate-său terdzimanul. Şi i-au vinit şi poruncă să margă la vizirul la Cartai, arătîndu în vedial<ă> că-1 cheam<ă> la sfat. Deci îndată s-au şi gătit, cu mare po-fal<ă> şi bucurie, şi au şi purces cu taină, să-1 puîe domnu 5 în Ţara Munteniască. f- 439 iar Costantin-vodă, simţindu de lucrurile lui / Gli-
gori-vodă, au şi răpedzit pe văru-su Mihălachi spătarul la Ţarigrad, la muftiul şi la cîzlar-aga şi la alţii de curte împărătiască, şi ş-au tocmit trebile bine de la împărăţie.
10 Şi au trimis şi alţi boeri la vizirul, cu multe vorbe pro<a>'ste asupra lui Gligori-vodă, la vizirul şi la hanul.
Cîndu au sosit Gligori-vodă la vizirul la Cartai, bucurie s-au schimba<t> în voe ră, cu lucruril<e> stricate, şi încă şi în scîrbă mare dispre hanul. Care, cu multă chel-
15 tuial<ă> de mari sumi de bani au dat vizirului şi hanului şi abie ş-au aşedzat lucrurile dispre amîndoî părţile, de-u vinit iar înapoi în Eş<i>, la scaunu-ş. Şi i-au 'poruncit vizirul să-ş caute Ţara Muldov<ii>, să o stăpîniască bine, să nu o răs<i>pască, iar de Ţara Munteniască să-ş aşedze,
1-19autograf Neculce A// 1 Lui Grigori voevoda i-au venit poronca M.P//2 lipseşte la Cartai M.P//4 şi cu bucuriie P/lipseşte şi3 D/cu taină de au mărsu să-1 puie D/ca să-1 puie M,P//4-5ai. ulterior de altă mină să-1 puie domnu în Ţara Munteniască A//6 Iară B/ simţind B,C/ Au simţit Costandin voevoda, domnul muntenescu au şi {şi au P> răpezit M,P/ lucruriliC//7 Grigorii B, Grigorie CJ răpedzitjtriimis E,G/ pre CJ lipseşte văru-său B,C,E,G,V/ spătariul B,C]Rosăt M,P// 8 lipseşte şi1 M/ de]din B,C, E,G,V,M,P/ curtea înpărătiască B,C// 9 şi au tocmit M/ ş-au]s-au A/ tocmitjaşezat E,G/ toate trebile B,C,E,G,V/ lipseşte bine B,C,D,E,G,V,M,P/ înpărăţiîe B,C// 10-11 Au triimis şi pre alţi boeri la viziriul şi la hanul, cu M,P/ Şi au trimis şi pre alţi boîari la înpărăţiie la veziriul cu pîră asupra lui Grigorii-vodă şi la hanul V// 10 boîari B,C/ veziriul B, viziriul CJ la viziriul şi la hanul şi cu multe D/ multe vorbe pro{a>ste]pîră B,C,E,G// 11 Grigori B,C/ voevoda MJ lipseşte la viziriul B,C,E,G, lipseşte la viziriul şi la hanul M,P// 12 Iar cînd B,C,D,E,G,V]Deci cînd M,P/ Grigorii B,C/ voevoda M/ lipseşte la Cartai M,P// 12-13 la viziriul la Cartai {la Cartai la veziriul B,G,V, lipseşte la viziriul E) i s-au schimbat bucuriîa în voiîe rea, găsindu{ găsind C> lucrurile {lucrurili C> schimbate {şi C,V>, stricate B,C,E,G,V// 12-14 bucuriîa s-au prifăcut în scîrbă, {că M> ş-au găsit toati lucrurile stricaţi; hanul cu mari scîrbă s-au arătat asupra lui Grigori voevoda. M,P// 14 mare scîrbă V/ despre hanul şi despre veziriul (viziriulC) B,C,E, G,V//15 dejşi E/maresome B,C,E,V, mare somă G,' veziriului B, viziriului C//14-16 Dat-au Grigori voevoda viziriului şi hanului mulţime de bani şi cu mari nevoi ş-au aşăzat trebile M, lipseşte P//16 abila B,C]aşîa E,G/ lucrurili Cj despre amîndoao BC/ de au B.C//17 iarăş înnapoi la scaonu-şi (scaonul său E,G> în (la V> Iaşi B,C,E,G,V//16-17Zi^csfedispreamîndoî... lasca-unu-şM,P//17-18poroncit veziriul (viziriulC) lui Grigorie-vodă (lipseşte vodă V> sa-ş B,C, E,G,V/ Moldovii B,C// 17-2 Viziriul au poroncit lui Grigori voevoda să nu mai tragă nădejdi de domniia Ţării Munteneşti, ci să-şi păzască bini ţara sa, Moldova sa nu o răsipască. Şi mai mult să nu mai amestici pre Costandin voevoda, ca apoi 1-a scoati şi din domniîa Moldovii şi încă a pătimi şi urgii M.P//   19  răsipască  B,C/ să se  aşeze (aşeze C> B,C,E,V//
761
să nu mai înble mestecîndu, c-apoi nici în Moldova n-a hi, şi va petrece mare urgie.
Aşe sintu prieteşugurile turcilor; cini dă mai mult, acela-i mai prietin şi mai bun. 5 Costantin-vodă, fiindu aice domnu în Moldova şi înţelegîndu de Mihai-vodă că i-i giuruită domnie la munteni) de vizirul, au înblat la Mihai-vodă de s-au legat cu prieteşug şi ş-au logodit pe o sor-a lui cu un ficior a lui Mihai-vodă, ce era mai mijlociu, anume Ştefan. Iar pe
10 de altă parte au înblat capichihăile lui Costantin-vodă la cîzlar-aga  [chihae] şi la muftiul. / f. 439v        Şi cînd s-au trezit Mihai-vodă, s-au trezit numai cu giuruinţa, că Costantin-vodă l-au amăgit ş-au luat domniîa la munteni, şi Gligorii-vodă aice, precum scrii mai sus.
15 Şi iar, dup<ă> ce s-au dus la munteni, Costandin-vodă scriîa la Mihai-vodă cum că nu-i pricina di smintial<ă> dispre dînsul, şi-i dispre Gligorii-vodă, şi el să ţini di ace logodnă cu soru-sa şi s<ă> gătiadză di nunt<ă>. Ş-au pornit boeri la Ţarigrad să Ia pi ficiorul lui Mihai-vodă,
20 pi Ştefăniţ<ă>, şi să-1 ducă în Ţara Munteniască, să de pi sor-sa.
1—llau<ogro/Jv'ec«ZceA//lumblemestecîndB,C,E,\7căapoiB,C/n-a fi B, nu va fi C.E//2 şi va pitrece mare urgiîe C, lipseşte B.E.G,V//3 Aşa sînt prieteşugurili Cj turcilorjtuturor M/ cine dă C, cini le dă M,P// 4 acela-i]acela iasie C/ lipseşte mai prietin M/ acela esti mai bun pretin P// 3-4 lipsesc B,E,G,V/ ad. ulterior de altă mină cinidâ... mai bun. Ajj 5 ante Iară Costantin-vodă: 9 B E G, 10 C, 11 V, ante Costantin-vodă: 14 D/ incă fiind domnu aici B,C,E, G,V//5-21 lipsescM.P//6 înţălegînd B,C/ căi-i]că-iiaste B,C,E,G,V/domniiaB,C/mun-te'ni B,C// 7 veziriul B, viziriul C/ umblat C/ s-a.u\a.uC,\7 j/Slipscşte cu C,V/prieteşug Ajj 7-8 au umblat la Mihai-vcdă şi au scris de au legat prieteşug şi au logodit pre domniţa, sor<ă> <mării-sali B> lui Costantin-vodă, cu un ficior B,E,G// 8 şi au logodit pre domniţa, sor<ă> lui Costantin-vodă, cu un ficior C.V//9 lipseşte mai B,C,D, EGV/ anume Ştefăniţă <Stefăniţe B> beizadea (beizade B> B.C,E,G, anume Ştefan beizadea Bj pre B,C//10 umblat B,C/ lipseşte chihae B,C,D// 12 s-au trezit2} au fost B,C,E,G,V// 13 că]pentru că E/ l-au amăgit Costantin-vodă G/ şi au B,C// 14 la munteni]Ţărîi Munteneşti B,C,E,G,V/ şi Grigorii-vodă au vinit domnu aici <aicea C> în Moldova <cu a doao domniîe V>, precum mai sus s-au scris B,C,E,G, V si Grigorii-vodă au luat domniîa aici în Moldova, precum mai sus scrie D// 15 IaV<Iară C> Costantin-vodă, dupre <după C> ce au mărsu în Ţara Munteniască, scriîa B,C,E,G,V// 16 de smintială B,C// 17 despre B,C/ şi-i]şi iaste B C,E,G,V/ despre Grigorii B,C/ ţine B,C/ să ţine el E// 17-18 de acîa logodnă ce au făcut cu ficiorul lui Mihai-vodă (lipseşte cu ficiorul lui Mihai-vodă E> şi să să gătiască de nuntă B,E,G,V, de acea logodnă ce au făcut cu Mihai-vodă, să îa ficiorul lui Mihai-vodă, Ştefăniţă beizade pe domniţa, sor<a> lui Costantin-vodă şi (repetă şi> să să gătiască de nuntă C// 18 Si au B.C//19 pornit]triimis E,G/ boîarii B/ pre boiari, pre Mi-h<ă>lachi spătari'u C si pre alţii trimiţindu-i la Ţarigrad să aducă pre ficiorul C/ să ialsă aducă B,E,g',V// 19-20pe1"2 B, pre1"2 C//20 Ştefăniţe beizade B, Ştefăniţă beizadeaC,D,E,G,V/ lipseşte şi să-1 ducă B,C,E,G,V/ să dea pre domniţa, pre soru-sa D]săfacă nuntă B,C,E,G,V//
Iar Gligorii-vodă, di aice din ţară, nu s-au lăsat cu atîta, ci-au tot păzit di-au scris cu taină la Mihai-vodă, di -au stricat cu sora lui Costantin-vodă, ş-au luatu pi o fată a lui Psăolus Costantin hatmanului, frate cu chiurce-başei. Ş-au 5 mai făcut şi altă logodnă, cu fata lui Mihai-vodă ce mai mari, s-o de dup<ă> ficiorullui Gligorii-vodă cel mai mari, dup<ă> Scarlatu. Şi ficiorullui Grigorile-vodă [e] era di 15 ani, şi fata lui Mihai-vodă di 25 ani. Deci cînd au agiuns boerii munteneşti la Ţariigrad pi uliţ<ă>, iar nunta ficiorului Mihai-10 vodă giuca, [şi] au luat pi fata lui Costantin hatmanului. Deci Costandin-vodă au rămas la mari ruşini.
Apoi Costantin-vodă nu s-au putut lăsa ruşinat şi au jăluit la Po<a>rtă pi Mihai-vodă, şi i-au întorsu cheltuiala 80 pungi bani. Şi-ncă au îndemnat şi pi nişte dator-f. 440 15 nici / a lui Mihai-vodă di l-au pîrît. Şi-n dată au închis pi
1 ante Iară: 10 B, E,G, 12 C, 15 D, 13 V, 28 M, lipseşte P/ Grigorii B,C/ de aici din ţară, din Moldova B,D,E,G,V, de aici din Moldova Cj cu]pre E// 1-3 Grigori voevoda, în pizma lui Costandin voevoda, au scris la Mihaiu voevoda di au stricat logodna cu sora lui Costandin voevoda M,P// 2 ce au B,C/ de au B,C/ cu]pe B,V, pre C,E/ după vodă ad. puind pre dumnealui (puind pre vornicul E> Iordachi Can-t<a>cozino Delianul de au scris <în casăli domneşti la Frumoasa E> şi cu giurămînt denainte pairiiarhului Paisie <înnainte patriiarhului Paisie şi cu giurămînt E> E, marginal C//3 de au B,C//3-4 de au stricat logodna cu domniţa, sora mării(i>-sali' lui Costantin-vodă (sora lui Costantin-vodă D,E,G, sora' lui Costantin-vodă Mavrocordat C>. Şi au făcut tocmală de au luat Ştefăniţă beizadea (beizade B,V> ficiorul lui Mihai-vodă (lipseşte ficiorul... vodă D> pre o fată a lui Costantin hatmanului Ipsilanti. Şi au (fată a hatmanului Costantin Ipsilanti Grecul. Şi au D,E,G, fată a hatmanului Costantin Ipsilanti Grecul, a fratelui Manolachi chiuci-başe înpărătescu. Şi au C> B,C, D,E,G,V/ fată a lui Costandin fpsilas hatmanul. Şi au M,P // 5 voevoda M/ cîa mai mare B,C / lipseşte ce mai mari s-o de M.P//6 după B,C, după Scarlat beizadea G/ ficiorulj'un ficior a M,P / Grigorii B.C/ mare B,C/ după Scarlat beizadea B,C,D,E,V, lipseşte Gjj 6-7 Grigorii voevoda, adică după Scarlat. Scarlat era (de M) 15 ani', iar fata M,P// 7 Grigorii B,C/ era de cinsprăzeci ani B,D, era de vîrsta de cinspră-zeci ani Cj şi fata]şi domniţa B.V, iar domniţa, fata C,D,E,G// 8 voevoda M/ di]era de B,C,D,E,G/ doaozăci şi cinci de ani B,C,D,E,V/ lipseşte ani Gj după 25 ad. Şi, precum mai sus s-au scris, au pus Grigorie-vodă pe vornicul Iordachi Cantacozino Delianul de au scris la Mihai-vodă şi cu giurămînt înnaintea patriiarhului Paisie Gj Decii B,C/ agiunsesă A, agiunsu B,C/ boîarii B.C// 9-11 la Ţarigrad (spătariul Mihalachi şi alţii C> şi mergînd pre uliţă la Mihai-vodă, au văzut nunta (lui Ştefăniţă beizade C> ficiorului lui Mihai-vodă giucînd şi au luat pre fata hatmanului Costantin (grecul C,E,G> Ipsilanti (fratelui chiurci-başla D> precum mau sus s-au scris B,C,D,E,G,V// 8-11 lipseşte Deci... ruşini. M.P// 11 lipseşte B,C,D,E,G,V// 12 lipseşte Apoi M,P/ Iară Costantin-vodă nu s-au lăsat cu atîta, ce au jeluit D, Costandin voevoda nu s-au lăsat ruşinat, ci au jăluit M,P// 12-14 Iar Costantin-vodă nu s-au lăsat (cu atîta G>, ce au jeluit la Poartă pre Mihai-vodă. Şi i-au întorsu Mihai-vodă lui Costantin-vodă toată cheltuiala, cptzăci de pungi de bani (dind Manolachi chiurci-başla aceşti bani C). Şi au îndemnat B,C,E,G,V// 13 voevoda M/ cheltuiala nunţii M,P// 14 de bani D/ aujau mai M, P/ pre B,C/ neşte B// 15 voevoda M/ de Bj de l-au pîrît la Poartă Cj de l-au pîrît la Poartă. Si Poarta au închis pre Mihaiu voevoda M,P/ îndată B,C/ au]l-au B,C,E,G,V/ pijpre B,C//
762
763
Mihai-vodă, di-au rămas şi la închiso<a>ri. Ce s-a mai
lucra, vreme viitoare va arăta.
De merat lucru iaste di Mihai-vodă, domnu bătrîn,
şi cu ce minte şi hărnicii îl ştiîam că iera ! Şi aemu 10 ani, 5 di cînd s-au mazilit, i-au stătut nărocul, săracul, tot
înpotriva, di-au rămas tot amăgit şi di o parte şi di altă.
Iar mai înainte era el putincios să amăgiască pi alţii, iar
nu alţii pi dînsul.
Numai po(a)te Dumnedzău s-au mîniet di i-au luat 10 darul. Dară Dumnedzău, cum s-a-ndura cu mila sa, va faci. Dzice H<risto>s la levanghelii că, dacă s-a în puţi
sare, bucăţile cu ce s-or săra? Trebui să socotim şi noi
aciasta, că di vremi că cei mari, stăpînii noştri, îmbla
amăgindu-s(ă> unul pi altul pentru lăcomiîa şi cinstea 15 aceştii lumi şi calcă pravilile şi legăturile cu giurămînt
celi adivărate, dar noi, ceşti mici, vădzînd pi cei mai mari,
cum li vom ţinea, sau cum ne va da Dumnădzău bine
sau spori sau bişug? Numai iarăş înainte, cum a fi mila
sfinţii sale, ni-a-ndrepta. 20     Să lăsăm di aemu domnie a doa a lui Gligori-vodă şi
să scriem di celi streine ce s-au făcut în dzîlile lui. / i. 440v        Pîn' la valet 7244(= 1736) mart s-au şi pornit moscalii,
o sam<ă> la Hastrăhan şi la Cazan şi la alte hanii tăt(ă>-
l-23lipseşte di-au rămas... hanii tăt(ă)-M,P//l de au B,C/ închisoare B, închisoare, C//1-2 lipseşteCes-amai... arăia. C,DJJ1-20 lipseşte Ce s-a mai lucra... Gligori-vcdă şi B,E,G,V//3 îaste]eraE>//3-6 De mirat era de Mihai-vedă cu cevredniciîe era. Şi atuneea, după ce s-au mazilit de aici, din Moldova, i-au stătut norocul înprotiva vreo zece ani (ad. marginal), de au rămas C//4-5 Şi apoi zece ani, după ce s-au mazilit,i-au stătut D//6 del"sC/altaC//7 înnainte vremîe C/ putincios el C/ pre1"2 C//9 poate fi D//9-10 Numai Dumnezeu, cînd să mîniîe pre om, poate fi să depărtiază cu darul său. Iar apoi, cum să îndură cu mila sa, face. Cjj 10 Şi iarăş Dumnezeu, cum să va îndura, aşea va face. D// 11 la Sf(î>nta Evanghelie C/ s-a]să va Cjj 12 bucateli Cj s-or]să vor Cj Trebuîaşte C// 13din Cj vreme Cjlipseşte că D/ stăpîni ai noştri D/umblă C//14pre Cj cinste C//15 pravilile Cj legăturile Cj ad. marginal cu giurămînt A// 16 celi adevărate C/ văzind Cj pi]pre C// 17 le vom putea să le ţinem Cj Dumnezeu Cj bineC// 18 sporiuC/ iarăşi Cjlipseşte înainte Cj cumjprecum D/ va fi Cjj 19 saleC/ne va îndrepta C,D// 20-21 Să scriem di cele streine ce s-au lucrat în dzilele lui (mării-sale lui B,V> Grigorie Ghica voevoda, în domniîa a doa B,E,G,V, Să scriem ce s-au lucrat printr-alte ţări streine în zileli mării-sale Grigorii Ghica voevoda, în domniîa a doa C, Lăsăm acum istoriîa lui Grigorii-vodă, să scriem ce s-au lucrat pin ţări streine şi în pămîntul Moldovii, în dzilele lui Grigorii Ghica-vodă, în domniia a doa D// 22 ante în: 11 B,E,G, 15 C, 19 D, 16 V/ în anii <anul E> de la facerea (zidirea C> lumii 7244, pornit-au (pornitu-s-au C,E,G> moscalii B,C,E,G, în anul 7244, în luna lui martie, s-au şi pornit moscalii D// 22-23 în anii 7244 pornitu-s-au o samă de moscali la Astrahan şi la Cazan şi asupra altor oarde şi hanii, ce sînt V// 23 samă Bj o samă la Cazan şi la Astrahan şi asupra altor oarde şi hanii C,E/ Astrahan B,D/ Cazan B/ la alte]asupra altor oarde şi B,G/ lipseşte tăt(ă)răşti B,C,D,E,G,V//
764
răsti, ce sîntu supt ascultarea Moscului, înţălegînd di celi fapte ce-au făcut hanul Crîmului, di s<ă> burjuluis-asupra Moscului, di i-au bătut şi i-au supus iarăş cum au fost suptu Mosc.
5 Iar o sam<ă> di oaste, moscali, cazaci, calmîş<i>, s-au pornit cu Les ghen<ă>rarul asupra Azacului; şi o sam<ă> di moscali şi iarăş cu cazaci şi cu zaporogeni, cu Minih ghen<ă>rar, s-au pornit asupra Crîmului.
Deci cei moscali cari mersesă la Azac au încu<n>-
10 giurat Azacul şi au început a-1 bate. Şi cazacii şi caimîşii cari era cu dînşii au început a bate ş-a tot tăe pe nohai<i> ce trăesc pe dencolo di Don.
înţălegînd turcii, au şi pornit pe căpitan-paşe cu cîteva galioane, cu levenţii, ca s-apere Azacul.
15 Şi apropeindu-s<ă> de Azac, au eşit un soltan cu nohai care era pe de ceia parte di Don. S-au sfătuit solta<nul> cu căpitan-paşe, de-u eşit levincii afar<ă> din galioani pe uscat ş-au purces asupra moscalilor împreună cu soltanul. Şi, dîndu bătăi, aşe au bătut moscali<i> pe turci
1-4 lipsesc M,P// 1 sînt B,C/ şi înţălegînd G/ de acele B,D,G,V, de aceli.C,E jj2 ce-au făcutjce făcusă B,C,V, ce au fost început E,G/ după Crîmului ad. a face E,G/ de s-au (i-au D> burzuluit B,D, de s-au buzurluit C,V, de s-au fost burzuluit G//3 dijşi B,C,E,G,V/ după bătut ad. pre toţi Cj iarăşi să fiîe (fie C> supt ascultarea Moscului B,C,E,G,V, iarăş cum au fost, iarăş supt ascultarea Moscului D// 5 Iară B/ samă B,C/ de B,C/ şi căzacişi calmîşiB,C,D,E,G,V//6s-aupornit]aupurcesB,E,G, V// 5-8 Din poronca înpăratului moschicescu, Lăescu (Lăis P) ghenărariul au tmr-ces cu oasti moschicîască la Azac, iar fert-marşal fon Meneh (Miistru P> iarăş, cu altă oasti moschicească, s-au pornit la Crîm M,P// 6 Leisu gheneralul B,E,G,V, Lei-şin gheneral C, Leisin gheneral D/ şijiară B,E,G, V//7 samă Cj de B,C/ lipseşte iarăş B,E,G,V/ cu cazaci şi cu cazaci zaporojeni B,C,E,G,V//8Menih gheneral B,C,E,G,V// 9 Decii moscalii carii mersesîe B,C,E,G,V, Decii ceiîa moscali cari mersesîe D/ Aza-cu Cj încungiurat Cjj 9— 10 Au încungiurat moscalii Azacul şi au începutM,P//10Aza-cul]cetatea Azacul B,E,G,V/ a să bate C,D/ Şijlar C,M,P/ carii Cj lipseşte cari era cu dînşii M,P// 10 — 12 Şi au început cazacii şi caimîşii carii mers&ie cu moscalii a bate şi a tăia pre nohaii carii trăiia pe dincolo de Don B,E,G,V// 11 după dînşii ad. cu moscalii D/şi a tăia pre nohaii ce trăescu pre dincolo de Don Cj lipseşte tot M, Pj lipseşte pe M,P// 13 ante Iară turcii inţălegînd de aceasta: 12 B,E,G, 16 C, 19 V/ ante Turcii au triimes pre căpitan: 32 M/ după pornit ad. din Ţarigrad G/ pre B,C/ paşa B, paşîa Cjj 14 galioane B,C/ cu]şi cu B,E,G,V/ levinţi B,C,E,G,V/ lipseşte ca M,P/ aperejaprinză Mjj 15 apropiindu-să B,C/ cu Cj eu eşit A/ i-au şi eşit înnainte un soltan D/ nohaii Cjj 15-17 lipseşte Şi apropeindu-s(ă)... căpitan-paşe M, Pjj 16 carii era di ceîa M,P/ era]trăescu D/ lipseşte pe E,G,V/de2B,C/ Şi s-au sfătuit soltanul B,C,D,E,G,V//17 cu]şi cu E,G/ paşîa B, paşa Cj de au B,C,E/ levinţii B,C,E,V, livinţii G/ afară B,C/ galioane B,C/ Levinţii au eşit afară din galioane M.P//18 pre B,C/şi au B,C/dinpreună B,C,E,G,V//18—19 şi au purces, înpreună cu uh soltan şi cu, V/ tătarii asupra moscalilor. Şi dîhdu-şi bătăi M,P// 19 Şi dîndu-şi războiu B,C,D,E,G aşîa B,C, lipseşte M,P/ bătutjbiruit M,P/ moscalii pre BC/j
765
şi pe nohai, cît abe au scăpat puţinei di au fugit în Crîm cu căpitan-paşea. f- 441 Iar tătarii di peste Don, / cîţn-au perit, s-au răsîpit; unii
s-au închinat la moscali. Ş-apoi locul cel di cela parte di peste 5 Don, cît îl ţîne tătarîi, l-au supus peste tot. Ş-apoi Les ghin<â>rarul au stătut prenpregiurul Azacului pîn'la iuli.
Şi vădzînd turcii şi tătarîi şi paşa din Azac că nu le mai vini agiutor, au închinat cetate moscalilor, şi moscalii au slobodzit pe turci, di s-au dus la Ţarigrad cu pace. 10 Iar Les ghin<ă>rarul moschicesc, dup<ă> ce au luat Azacul, au aşădzat o samă de o<a>ste în Azac, şi în olatul Azacului, pe tătari; şi s-au sculat, împreun<ă> cu hanul calmîşăsc, şi s-au dus la Crîm, la cei moscali.
Minih fertu-marşalic şi cu cazaci şi cu donţî s-au sculat 15 de la Poltava şi au purces şi ei asupra Crîmului, iar în luna lui mart. Iar hanul, cu toat<ă> tătărîme şi cu turcii ce îera în Crîm, li-au Ieşit în tîmpinare pre cîmpii Crîmului. Şi aşe da năval-în toate dzilele moscalilor.
Iar moscalii tot s-apăra, nici să mera, numai s-apăra 20 den tunuri, pîn' ce au început a s-apropie de poarta Crî-
1 lipseşte şi pe nohai B,C,E,G,V,M,P/ cîtjfoarti tari, cîtM,P/ abila B,C/puţiniei B, puţinei C, puţinei turci levinţi D / de B.C//2 paşa B, paşia Cj şi au fugit cu capitan-paşa în Crîm M.P//3 Iară B/tătarîi B,C/de piste B,C, carii era de peste D/cîţi B,C/răsipit B,C/iar unii C, E// 3-4 lipseşte Iar tătarii... Ia moscali. M,P// 4 Şi locul cel din ceia B,C,E,G/ de2 B, Cj piste B,E,V, lipseşte C//4-5 Moscalii au iuat de la tătari tot locul cît iasti de presti (despre P) Don supt a lor stăpînire M,P// 5 ţinea B,C/ l-au supus moscalii peste tot D, l-au supus moscalii tot B,C,G,V, l-au supus moscalii tot de l-au luat E/ Şi apoi B,C, lipseşte M,P/ Leisu B,E,V, Leişin C, Leisii D, Lăis M.P//6 gheneralul B, gheneral C/prin C, pin B/ cetăţii Azacului D/ pînă în luna lui iulie B,C,E,G,V// 7 văzind B,C/ paşia de Azacu B,C,E,V// 7 — 8 Turcii şi tătarîi, văzînd că nu le mai vini agiutoriu, au închinat cetate Azacul moscalilor M,P// 8 vine agiutoriu B,C/ cetatea B,C/şi]iar. B,C,E,G,V,M,P// 9 slobozit pre B/ slobozit pre toţi turcii din cetatea Azacului Cj de B,C/ pace Cjj 10 ante Iară: 13 B,E,G, 17 C, 20 V, 37 M/ lipseşte IarM.P/ Leisu
B, E,G,V, Leişin C, Leisii D, Lăis M,P/ gheneralul B, ghenerallul C/ moschicescu B,
C, HpseşteM.Pj dvpă. B,C//11 cetatea Azacul B,C,D,E,G,V oaste în cetate în Azac Dj în Azac]încetateM,P//ll-12 aşezat o samăde oaste moschicească în cetate (cetate C) în Azac (Azacu C>, iar pre tătarî i-au aşezat în olatul Azacului B,C,E,G,V/ lipseşte şi în olatul Azacului, pe tătari M,P// 12-13 iar el şi cu ceialaltă oasti moschicească s-au dus la Crîm la ceialaltă oasti moschicească M,P/ lipseşte şi s-au sculat... la cei moscali B,C,E,G,V// 13 cei]ceiialalţi D// 14-15 Iară Menih feldmarşal s-au sculat de la Poltava cu cîteva mii de moscali şi de cazaci şi de donţi şi au purces B,C,E,G,V// 14-18 Feldmarşal fon Menih cu oaste moschicească au sosit în cîmpii Crîmului, iar tătarii cu turcii li-au eşit înnainti. Şi în toati zilile da năvală moscalilor M,P// 15 ei] iei B,C/ iar]iarăş B,E,G,V, iarăşi C//16 martie Cj ante Iară: 14 B,E,G, 19 C,22 V/ toată tătărimea B,C/ toată[tătă]tătărîmea E/17 era B,C/ după eşit ad. moscalilor B,C,E,G,V/ întru întimpinare B,C,D,E,G,V//18 aşîa leda năvală tătarîi moscalilor în toate zilele B,C,E,G,V// 19Iară (Iar C> moscalii nici să mira, numai cît (ci tot M,P> sa apăra din tunuri (şi din puşcile cele mari G> B,C,E,G,V,M,P/ numai cît Djj 20 după tunuri ad. din puşcile cele mari D/ pînă B,C/ a să apropiîa B,C/ Crî-mului]Orului B,C,E,G,V//
mului. Iar cînd au fost la p<o>arta Crîmului, aşe li-au dat tătarîi un chiot cu năval<ă>, cît părea c-or treci peste moscali. Şi-au perit mulţime <de> tătari acolo. /
Apoi tătarîi, neputînd sprejini, numai li-au căutat 5 a-i lăsa în Or pre moscali. Iar moscalii au început a bate Orul den puşci şi cambarale. îl îndese 2 dzili iar cînd au fost a trie dzî noapte, tot da năvăli la po<a>rtă vîrtos, di-au aruncat 180 cambarale.
Iar o sam<ă> dintre dînşii s-au furat noapte ş-au sărit 10 preste şanţu, pre unde nu s<ă> păzie tătarîi şi turcii. Şi-n faptul dzuîi aşe i-au lovit moscalii pre den dos şi cela pre den faţă, ş-au dobîndit cetate Orul în luna lui <mai>. Şi au perit şi atunce mulţime" <de> turci şi tătar<i>.
Şi dup<ă) ce au luat cetate Orul, au întrat înluntru ş-au 15 început a lua tîrguri şi cetăţi, ş-a arde, ş-a prăda. Şi pe urmă, precum s-au scris mai sus, vinit-au şi ghenărarul Les, cu hanul calmîşăsc, în Crîm, de prăda şi arde şi ii.
1 Iar cînd au fostJMoscalii au sosit M,P/ poarta B,C/ Crîmului]Orului B,C,E,G,V/ aşîa B.C//1-2 Crîmului, turcii şi tătarîi (turcilor şi tătarilor P) au făcut mare chiot şi năvală asupra moscalilor, atîta cît să păriia(cît săspăriesăP)M,P//2 după tătarii ad. moscalilor B,C,E,G,V/cu mare năvală B,C,E,G,V/cît li să părea (tătarilor
B, E, G) B,C, E, G, V/ că or trece preste B, că vor trece preste C, E, G//3 Şi auB, Cj mulţime B/ de tătarî B,C,E,G,V,M,P// 4 sprejeni focul moscalilor, li-au căutat numai B,C,E,G,V/ N-au mai putut tătarîi să sprijinîască pre moscali, ci numai M,P// ^lipseşte pre moscali M,P/ ante Iară: 15 B,E,G, 20 C, 23 V, 41 M, lipseşte Pj lipseşte Iar M,P//6 Oruljcetatea Orul C,V/ a bate Orul din tunuri (repetă din tunuri E), din puşcile celi mari şi din combarale E,G/ din B,C/ şi din combarali B,M,P, şi din combarele Cj şi din combarele în doao zili. Iar cînd Dj lipseşte îl îndese 2 dzile B,
C, E,G,V// 6-10 Şi au năvălit moscalii la poartă, iar noapte, a trie zi, au sărit moscalii presti şanţuri M,P// 7 triia zi noaptea B,C/moscalii tot da vîrtos năvală la poartă
B, C,E,G,V/ da năvală moscalii D//8 di-au]şi au B,C,D,E,G,V/ o sută şi optzăci de combarali B,C// 9 Iară o samă din (den C, de V) moscali s-au furat noaptea B,C, E,G,V/ Iară o samă de moscali dintre dînşii Dj şi au B,C// 10 pre undeldincătro B,
C, E,G,V/ să păziîa B.C//11 Şi în B,C/ zioîi B,C// 11-12 Şi în faptul zilii (zîoai P> au năvălit moscalii şi din faţă şi din dos şi au luat cetate Orul M,P/ aşîa B,C/ moscalii pre tătarî (pre tătarî şi pre turci C, pre turci şi pre tătarî G) pre dincolo şi alţii pre dincoaci şi au dobindit B,C,E,G,V/ pre din dos pre tătarî şi ceialalti moscali pre din faţă Djj 12 cetatea B,C/ în luna lui mai în doaozăci şi şase (în şasîe C,D,V> B, C,D,E,G,V, lipseşte M,P// 13 au perit atuncea multă mulţime de turci şi (de C> tătarî. B,C,V/ şi de tătarî D,E,Gj de tătarî şi de turci M,P// 14 Şi ]Iară B,C,E,G,V/ ante Iară: 16 B,E,G, 21 C, 24 V/ după B,C/ după luat ad. moscalii B,C,V/ lăuntru B,C,E,G, V/ moscalii au întrat înlăuntru în Crîm Dj şi au B,C// 14-2 Intrat-au moscalii înnăuntrul cetăţii. Ars-au, tăet-au, robit-au (robit-au, tăet-au P>. Mai mult decît 50.000 tătari au luat moscalii robi. M,P// 15 luoa şi alte tîrguri şi cetăţi şi au început a arde şi a prăda B,C,E,G,V/ Şi pe]Iar pre B,E,G,V, Iar mai pre Cjj 16 mai sus s-âu scris B,C,E,V/ venit-au B/ lipseşte şi B,C,E,G,V/ gheneralul Leisu (Leişin C> şi cu B,C,E,G,V/ Leisii Djj 17 calmîşescu B,C/ de prăda şi lai şi  ardea B,C,E,V/ în Crîm şi au început şi ei a prăda şi a arde Gjj
766
767
Pe unde găsie robi, pe cei bătrîni îi slobodzie, iar pe cei <tineri> îi făce oşteni. Mai bin<e> de 50.000 robi au luat.
Iar hanul tăt<ă>răsc au fugit cu o sam<ă> de tătari, cu cît au putut scăpa, înluntru, diparte, şi n-au vrut să f. 442 5 s/-închine. Şi cu cine mai putea, strînge turci şi t<ă>tari, de tot zahăe cîte o arip<ă> moschiciască, de nu s<ă> pute lăţî. Apoi au trimis Minih fertu-marşalic o sam<ă> de oaste moscali din Crîm la Cunburul.
Iar tătarii den Bugiag, fiind strînşî toţ la Vozîîa, di
10 ceasta parte di Nipru, au ales o sam<ă de> mîrzaci şi cu 12.000 de tătari di i-au trecut di ceia parte de Nipru. Şi i-au învăţat să margă în preajma porţii Orului, doar ar putea găs<i> niscarva zahara moschiciască, să o strîce, neştiind că vin moscalii la Cîlbur.
15 Şi purcegînd tătarii pe cînpii Orului, nu departe de Culbur, au vădzut coborîndu-s-într-o vîlce vo trii sute cazaci, care merge înainte oştii moschiceşti. Şi neştiind tătarii di cee oaste, s-au şi slobodzit să-i e în unghi, ca nişte ulii, pe acei puţinei cazaci.
.1 Iar pre unde găsiîa robi îi scotea şi pre cei bătrîni C, Iar pre unde găsiîa robi, pre cei bătrîni B,E,G,V/ Şi pre unde găsiîa D/ sloboziîa B,C/ pre cei tineri B,C,D,E,G,V//2 făcia <'făcea C> oşteni. Şi maiB.C.E.G, V/ bine B,C/ cinzăci de mii (lipseşte de mii V> de robi au scos de la tătarî B,C,E, G,V/ de robi au luat , au scos moscalii de la tătarî D// 3 Iară B/ cel tătărăscu B,C, E,V/ samă B,C/ tătarî B.C//3-4 Hanul tătărăscu cu o samă de tătarî, cu cîţi au putut scăpa, s-au dus înnăuntru. M,P// 4 cît]cîţi B,C,D,E,G,V/ înlăuntru, departe B,C, E,G,V, înlăuntru, în Crîm, departe D/ şi n-au vrut să să închine la moscali B,C,E,G, V, lipseşte M.P//5 strîngeaB.C/ tătarî B,C// 5-8 Şi acolo au mai strîns tătarî şi turci şi tot zăhăia pre moscali dispre o aripă a oştii. Feldmarşal fon Menih au trimes din Crim o somă oasti moscali la Cîlbur M,P// 6 de]şi B,C,E,G,V/ zăhăia B,C/ aripă de oaste moschicească B,C,E,G,V/ nu să putea lăţi B,C, nu să putea moscalii lăţi e.G//7 Apoi]Iară B,C,e,G,V/ ante Iară: 22 C, 17 e',G 25 V, lipseşte B//7-8 Iară Menih (gheneral C) feldmarşal au trimis (triimis C> o samă de oaste moscali din Crîm la cetate la Cîlbur B,C,e,G,V/ Menih feldmarşal D/ la cetate la Cîlbur D//
9 lipseşte Iar M,P/ tătarii B,C/ din Buciac B,C,E,G, de Bugiac P/ fiind]era M,P/ strînşi toţi pre cîmpii Voziii B,C,e,G,V/ toţi strînşi M,P/ de aceasta B,C,e,G,V//
10 de B,C/ samă de B,C//10-12 Soltanul au ales 12.000 < 15.000 M> tătarî şi i-au (au P> trecut presti Nipru să meargă în M.P//1 ldoaosprăzece mii de tătari M,P/ de au trecut B,C,e,V/ ceîa B,C//12 porţii B,C//12-13doar<doarăC> ari găsi niscai zaharea (zairea E,G> B,C,E,G,V/ Orului, să găsască zahara moschicească M,P// 13 să o apuce, să o strice B,C,E,G, să, o apuce să o ia V//14 la Cunbrun A]la cetate la Cîlbur D// 15 tătarii B,C/ pre cîmpii B,C/ nu]şi nu B,C,E,G,V/ de Cîlbur B,C,E,G] de cetate de Cîlbur D// 15-16 Tătarii s-au apropiiat de Cîlbur şi au văzut într-o vîlce 300 cazaci M,P// 16 coborîndu-să B,V/ au văzut tătarii coborîndu-să întru o vîlce G/ vîlcîa B, vîlcea C/ vreo B.C//17-18 lipseşte care merge... di cee oaste M,P// 17 de cazaci carii B,C,D,e,V/ mergea înnaintea B.C//18 după tătarii ad. nemică B,C,e,G,V/ cee] ceîalaltă B,C,D,e,G,V/ după oaste ad. moschicească B,C,D,e,G,V/ şi îndată s-au slobozit asupra lor M,P/ slobozit B/ să-i îa B,C,e,G,V/ lipseşte ca nişte ulii B.K'.Gjj 18-19 slobozit ca nişte ulii să-i ia în unghi(i) pre acîei puţinîei C/ pre acîei puţinei B/ lipseşte să-i e... pe acei puţinei cazaci M,P//
768
Iar cazacii acei au începutu a s-apăra, pîn' s-au ivit şi moscalii de peste dial, cei mulţî. Şi cum au vădzut pe t<ă>tari, cum s-au şi slobodzit asupra lor a-i gon<i> ş-a-i tăe, pîn' la Culbur, cazacii pe tătarî. Unii da în Nipru, 5 să scapi înot, şi s-înneca; alţii îmbla să între în vas<ă>, f- 442v să triac<ă> să scapi, şi să înneca, că-i boţîs<ă> / cazacii dinapoi şi-i tot tăe pîn' ce au sosît şi ghin<ă>rarul cu moscalii şi au poroncit să nu-i mai tai.
Şi i-au luat de grumadzi pe toţ cîţ nu peris<ă> şi 10 li-au luat şi armili toate şi hainile, di au făcut o moviI<ă> di armili lor şi li-au dat foc. Iar pre dînşii i-au petrecut pe supt săbii, a doi moscali şi i-au slobodzit să margă în Bugiag, să spui celorlalţi tătar<i>.
Ca vo 1.000 — 2.000 i-au lăsat vii; iar ceialalţî au perit 15 toţ, cu tăet, cu înnecat. Mai mult de un tătar n-au scăpat de ceia ce au dat înnot. Ceîalalţi toţî s-au înnecat.
Apoi s-au apropiet de Culbur şi au început a arunca
1 lipseşte Iar M,P/ Iară B,C/ acei cazaci B,C,E,G,V/ lipseşte acei M,P/ început B,C/ să B,C/ pînă B,C// 1-2 pînă ce-au venit moscalii cei mulţi. Şi numai cît au văzut M, P// 2 cei mulţi de piste dial B,C,E,G,V/ pre tătarî B,C// 3 cum]îndată M,P/ slobozit B,C/ goniB,C//4 şi a-i tăia B,C/lor, i-au gonit, i-au tăiat M,P/ lipseşte pîn'la Culbur B,C,E,G,V/ la Culbur]la cetate la Cîlbur D/ Iar tătarii unii da D// 4-5 Iară (Iar C) tătarii da unii (unii da C,V> înnot în Nipru să scape şi să înneca, iar alţii umbla B,C,E,G,V/ Şi atîta au boţit moscalii pre tătarî, cît nu să ştiia ci vor faci. Ci alţii da în Nipru di să înneca cu cai cu tot, alţii umbla M,P/ vase B,C/ în vasă să scapi şi să înneca M.P//6 triacă B, triacă NiprulC/ad. marginal iar alţii umbla să între in vase, să triacă, să scape şi să înneca şi aceiîa Gj să înneca şi aceia (aceîa C), că-i încungiurase cazacii şi-i tot tăia, pînă au sosit B,C,E,G,V/ după înneca ad. şi aceiîa D// 6-7 lipseşte că-i boţîsî(ă)... pîn' ce au sosît şi M,P/ gheneralul B,C//8 după poroncit ad. cazacilor, gheneralul E,G/ taie B,C// 7-10 Ghinărariul au poroncit să nu-i mai tai, ci să-i îa robi pre cîţi au mai rămas. Luatu-H-au şi armile şi hainile toate şi au făcut M,P// 9 i-au]eu A/ pre toti de grumazi pre carii mai scăpase de nu perise (perisă C> B,C,E,G,V/ lipseşte şi B,C,E,G,V//10-11 armele1-2 B,C/hainele B, hai-neli Cj di]şi B,C,G,V/ movilă B,C//11 de B,C/ lipseşte di armili lor M,P/ Iară B/ dînşii]tătarî B,C,E,G,V, dînşii, pre tătarî D/ pitrecut B,C/ pre B.C//12 săbiile B,C, D,E,G,V,M,P/ şi]şi apoi C//i3 Bugiac B,C/ spuîe B,C/ celorlalţi Cj tătari B, tătarî ce au păţit Cjj 14 Ca (la B) vreo doao mii B,D, Ca la o miie, doao de tătari C, Ca la vreo doao mii de tătarî E,G, Ca doao mii M, P/ i-au]au M,P/ iară B/ ceîalalţi B, C//15 toţi B,C/ toţi au perit M,P/ lipseşte cu tăet, cu înnecat Gjj 15-16 cu cîţi (cu cei ce E) au tăiat (tăiat C) şi cu cîţi (cu cei ce E^ s-au înnecat. Că dintr-acei ce au dat în Nipru înnot, mai mult de un tătar n-au scăpat. Iară (Iar C> ceialalţi (ceîalalţi C) toţi s-au înnecat B,C,E,V/ Că dintru acei ce au dat în Nipru înnot, mai mult de un tătar n-au scăpat. Iar ceialalţi toţi s-au înnecat Gj lipseşte cu tăet, cu înnecat.., toţî s-au înnecat M,P// 17 Apoi]Iară G,V, lipseşte M,P/ ante Apoi : 23 C, 22 D, 18 E, G, 26 V, 46 M, lipseşte B,P/ Apropietu-s-au moscalii deM.P/ de Culbur]de cetate de Cîlbur D/ arunca bombe, combarali D// 17-1 Apoi, apropiindu-să moscalii de Cîlbur, au început a bate cetatea din tunuri şi au aruncat bombe. Şi îndată s-au închinat cei din cetate (cetate C) B,C,E,G,V//
7fi9
bunbe şi a da din tunuri. Şi îndat<ă> s-au închinat. Şi cum s-au închinat turcii, cum au căutat vas<ă> şi i-au slobodzit pe toţ cu paci, de au trecut la Vozîe, dzîcînd că „noi cu turcii avem paci, iar cu tătarii avem gîlciav<ă>. 5 Aşe să spui paşii de Vozîe, să şad-în cetate făr<ă> grij<ă>". Şi s-au şi apucat di au tocmit Culburul. Şi ave răspunderii ghen<ă>rarul din Cuibul cu paşe de Vozîe, di trimite unul la altulu daruri./ 443 Iară după ce au vinit la luna lui avgust, lovit-au o
10 moarte rea pre moscalii din Crîm, de murea cîte 300—400 pre dzi. Şi s<ă> bolnăvis<ă> pre rău. Unii dzîc să le fiie otrăvit apele, cît n-au putut să ste în Crîm. Şi au lăsat Crîmul, şi au eşit o sam<ă> spre Nipru, di s-au pusu pentre Nipru şi-ntre Buh, iar o sam<ă> spre Poltava. Şi au Ieşit şi cei den 15 Culburu, şi s-au dus şi aceia la cei de la Buh. Şi stau pîn-acmu la noemvrie tot pe marginea ţării lor: unii pre la Poltava, unii pre la Harhov, unii pre <la> Săci. Iar din Azac n-au Ieşit; tot îl ţinu.
Iar turcii s-au spăriiat pre tare. De multă vremi sta 20 hămeiţ;căs<ă>temeîmpărăţiiadezorbâ,sănufacăinicerii.
1 a da din tunuri]a slobozi tunuri M,P// 2 cumjdupă ce M,P/ după turcii ad. cetatea D/ lipseşte turcii, cum M,P/ vase B.C//3 slobozit moscalii pre toţi B,C,E,G,V, slobozit moscalii pe toţi pe turci D/pace B, pace C/de au trecutjsă mîargă M,P/Voziia B C//3-4 zicînd moscalii: noi cu voi (cu C,E,G,V> turcii avem pace (pace C> B,C,E, G,V/iară B/ zicînd că moscalii cu turcii au paci, iar cu tătarîi au gîlceavă M,P// 4 tătarîi B,C/gîlceavă B.C//5 Aşîa B,C, Şi aşa M,P/ spui]spuneţi B,C,D,E,G,V/ şi paşii M,P/ Voziîa B,C/ şadă B, Cj cetaate Cj fără de grije B,C,D,E,G,V,M,P// 6 Şi s-au apucat moscalii B,C,E,G,V/ de au tocmit cetatea Cîlburul B,C,D,V, de au dires cetatea Cîlburul E,G/ avea răspundenţiîe B,C//6-8 lipseşte Şi s-au şi apucat... daruri. M,P// 7 gheneralul B,C/ Cîlbur B,C/ B,C/ paşîa B,C/ Voziîa B,C/ dijşi B, Gj trimitea B/ altul B//7-8 lipseşte di trimite... daruri. G//9 ante Iară: 19 B,E,G, 24 C, 23 D, 27 V, 47 M lipseşte P/ Iară cînd au fost în luna lui august B,C,E,G,V// 9-17 în luna lui august gre moarti au lovit pre moscalii cei din Crîm. Şi mulţi au murit. Şi pentru aceîa au lăsat Crîmul şi unii s-au aşăzat presti Nipru, iar alţii presti Buh, dispre margine ţărîi lor, iar alţii în Seci şi în Harcov şi în Poltava M,P// 10din]ceidinB,C,E,G,V, cei de era în D/ murîa B, muriîa Cj trii, patru sute B.C//11 să bolnăvise B,C// 11-12 Iară(Iar C> unii zicea să lefie(fiîeB) otrăvit tătarîi B,C,D,E,V//12 cît] şi B,C,E,G, V/să mai şadă oaste moschicească în Crîm B,C,E,G,V/ stea moscalii în Crîm D//12-13 Şi lăsînd Crîmul au eşit o samă B,C,E,G,V/ dijşi B,C,E,G,V//13 pusu pentrejaşezat între B,C,D,E,G,V//i4 între B,C/ iară B/ samă B,C/ după samă ad. s-au aşezat C, s-au dus D/ eşit B,C// 15 din Cîlbur B,C/ cei]clei B/ la ceiialalţi moscali de la Buh £>/ stau]au stătut B,C,E,G,V/ pînă B,e/ lipseşte aemu B,C,E,G,V// 16 noemvriie B/ au stătut acolo pînă la luna lui noemvrii D/ pre B,C/ ţărîi B,C// 17 Harcov B,V/ pre la Siciu B,C,D,E,G,V, pre Siciu E//17-18 lipseşte Iar din Azac... tot îl ţinu. P//18 n-au eşit moscalii, ce tot l-au ţinut B,C,E,V, n-au eşit ce l-au tot ţinut D, n-au eşitu moscalii atuncea, ce totu l-au ţinutu Gj lipseşte tot îl ţinu M// 19 ante Iară: 20 B,E,G, 25 C.-24 D, 28 V, 48 M li t>'seşte P/ să spăriîasîe B, să spăriîase C,D,E,G,V/ tare B,C/ lipseşte De B,C,E,G,V/ vreme B,C/ sta]au stătut B,E,G/ hămeiţi Cjj 19-20 Turcii foarti s-au spăriiat şi să teme înpăratul să nu facă enicerii zorbâ M,P// 20 că]şi B,C, E,G,V/ să temea B,C/ înpărăţiia B,C/ să nu facă inicîarii zorbâ B,E,G/ inicîarii Cjj
Apoi s-au pornit vizirul di-au eşit la Udriiu, şi de acolo au vinit la Dunări, la Cartai, şi au făcut pod preste Dunări. Şi au trecut o samă de o<a>ste cu inicer-aga şi c-un sara-f. 443v   scher / la Tighine, şi o sam<ă> la Hotin. Iar vîzîrul au 5 şădzut tot de ceia parte de Dunări, pîn' la noemvrie, şi umbla să facă pace, agiungînd la Niamţu şi la franţozi.
Şi nu s-au putut aşădza cu Moscul, că cere Dunăre, şi Turcul nu da nici Azacul, şi olatul lui să-1 lasă. Şi la noemvrii, vădzînd că nu s<ă> pot aşădza de pace| au 10 lungit să ste ostile aşe peste iarnă cu pace pîn' la mai; ori să facă pacie, ori să s<ă> bată. Viziriul ar hi dat poate ce cere moscalii, dar inicerii nu priime să de.
Iar după ce au eşit moscalii den Crîm, triimis-au viziriul di-au schimbat pre hanul, pre Aza Chirie cel bătrîn, 15 şi au pus han pre un ficior a lui Adăle Gherii cel rău. Numai şede în Bugiag, că în Crîmu pîn-acmu nu pute să margă, că să teme de cazaci să nu-i iasă înainte, ce şide în Bugiag.
1 veziriul B,C/ de au B,C// 1-3 Veziriul şi cu turcii au vinit la Cartai, presti Dunăre şi au făcut pod şi au trecut osamă (somăM) M,P// 2 Dunărea1"^, DunăreC/ lipseşte la Cartai... preste Dunări B,C,E,G, V//3 oaste B,C/ inicîar B, inicearC//3-4 cu un sarascheriu (paşia C) şi au mărsu la Tighinea// 4 şijiară B,C,E,G,V/ după samă ad. de turci au mărsu B,C,E,G,V/ Iară B/ veziriul B.C//5 şezut B,C]mărsu de au şezut V, rămas M,P/ lipseşte tot B,C,E,G,V,M,P/di ceia B,C/ Dunăre B, DunăreaC/pînă B,C/ lipseşte pîn'la noemvrie M,P/ la luna lui noemvrie D/ noemvriie B// 6 agiungînd la Niamţu şi la Franţuz să-i facă paci de cătră moscali (de cătră moscali paci P) M,P/ franţoji Aj agiungînd Turcul la Niamţu şi la Franţoz B,C,E,G,V// 7 lipseşte Şi nu s-au putut aşădza cu Moscul M,P/ lipseşte aşădza cu Moscul E/ aşeza B, Cj lipseşte cu Moscul B,C,G//7-8 cerea moscalii Dunărea hotar şi turcii nu vrea să dea Dj/ 7-9 că Moscalul (Moscul C,V> cerea la Turcu Dunărea hotar şi Turcul nu vrea să lasă nici cetatea (cetaatea C> Azacul cu olatul lui (Iei C). Iar la noemvriie (no-embrie C>, văzind B,C,E,G,V// 7-12 Moscalii cere Dunăre hotar, iar turcii nu vre să dei nici Azacul. Şi pentru acela nu s-au putut faci paci. Au hotărît de îmbe părţile să stei ostile aşa, să nu să bată, pînă la o vremi. Viziriul ar fi dat Moscalului (moscalilor P) hotar (lipseşte hotar P) pînă în Dunăre, dar inicerii n-au priimit nicidecum. M.P// 8 şi cu olatul D/ să-1 lasă]să-l ţiîe moscalii D// 9 văzind turcii D/ să B,C/ aşeza B,C/ pace Cj au mai lungit vreme Cjj lOstea B,C/lipseşte aşe B,C,E,G/ piste B,C/ pace Cj pînă B,c//9-10 au mai lungit să stea ostile cu pace piste iarnă, pînă la mai; şi apoi ori V//11 ori] şi apoi ori B,C,E,G,V/paci B,C/să B,C/Şi viziriul D//11-12 Şi veziriul poate ar fi dat Dunărea hotar, precum cerea moscalii, dar inicîarii (inicearii C> nu priimiia să dea B,C,E,G,V// 13 ante Iară: 21 B,E,G, 26 C, 25 D, 29 V, 53 M, lipseşte P/ ce]cle B/ din B,C/ trimis-au veziriul B/ lipseşte Iar după... triimis-au M,P// 13-14 Viziriul au schimbat pre hanul tătărăscu, anumi Aza Cherii (Ghe-reiu P) M,P// 14 de au schimbat pre Caza Cheri, hanul cel bătrîn B,C,E,G,V/ pre Caza Cheri D// 15 pre B,C, repetă Aj autograj Neculce un ficior a lui Adăla Gherii cel rău Aj a lui Medii Gheri (han C> cel rău B,C,E,G,V// 15-17 cel rău. Hanul, de frica cazacilor nu merge în Crîm, ci şide în (la P> Bugeac // 16 autograf Neculce şede A, au şezut B,C,E,G,V/Bugiac B,C / Crîm B,C/ lipseşte pîn-acmu B,C,D,E,G,V/n-au putut B,C,E,G,V// 17 temea B,C/înnainte B,C, înnainte să-i ţie calea D/şidea B,C/' după Bugiac ad. precum s-au scris (dzis D) B,C,D,E,G, precum mai sus s-au scrisV//
770
771
Şi el pre solul moschicesc l-au slobodzit, di-au mersu cu pace la ţara lui. Viziriul încă au mersu la Baba, să îer-nedză pînă la mai, cum au aşădzat. f- 444 Nemţii încă au răspunsu turcilor / că, de n-or face
5 pace cu moscalii măcar că iei au paci, dar agiutori or da moscalilor, dup(ă> cum au dat şi moscalii agiutori nemţilor, cînd s-au bătut cu Franţozul. Şi s-au strînsu multă o<a>ste nemţască peste Oltu, la Dunări, de sta gata. Niamţul încă s-au împăcat cu Franţozul. Cîteva cetăţî 10 den Anapole au dat şi Niamţul cnezîe Liutarenghiii Franţo-zului, să şad(ă> şi s-o stăpîniască socru-său Lişinschiîe. Şi Leşinschii să de pace crăii(i> leşeşti, s-o stăpîniască Frederic cu pace pe crăiîa leşască.
Leşii iarăşi au făcut săim la mai, şi aşe au priimit pre 15 Frederic toti de crai. Si au si Ieşit toate ostile străine dentr-însa, şi moscalii şi Sasul. Şi au răspunsu că Iei cu Turcul au pace şi n-or strica pacea, că ţara lor îaste aproapi
1 lipseşte el D/ solul cel D/ după slobozit ad. înpărăţiia D//1-3 Iar pre solul cel moschicescu l-au slobodzit (slobozit C> din Ţarigrad de au mărsu (la Ţarigrad G) cu pace la ţara lui, la Moscu. Iar veziriul au mărsu să erneze (de au ernat C) la Baba pînă în primăvară la mai B,C,E,G,V/ Viziriul au slobozit pre solul moschicescu şi s-au dus cu paci în ţara sa. Veziriul s-au dus la Baba să erneză pînă la mai, după cum s-au aşezat M,P// 2 după lui ad. la Moscu D//2-3 au mărsu de au ernat la Baba pînă la luna lui mai, precum au aşădzat D/lipseşte curn au aşădzat B,C,E,G,V//4 ante Iară: 22 B, E,G, 27C.30 V, 56 M.lipseşle D,P/ Iară la acia vremîe (acea vreme C) aşezindu-să nemţii cu franţozii, făcînd pace (pace C), au răspunsu Niamţul, Turcului (nemţii, turcilor C,V> că de n-or face pace B,C,E,G,V/ lipseşte încă M,P/ de n-au făcut pace M// 5 moscalie A/ măcarî B/ după pace (pace C) ad. cu turcii B,C,E,G,V,M,P, cu dînşii, cu turcii D/ agiutoriu C/dar (apoi şi ei M,P> agiutoriu moscalilor or da (or da agiutoriu moscalilor M,P> B,E,G,M,P//6 după B,C şi moscalii au dat M,P/ agiutoriu B.C//7 cînd s-au bătut]bătîndu-să M,P/ franţozii B,C,D,E,G,V/ Şi s-au strînsu atuneea C]Vinit-au M.P//8 oaste B,C/ după nemţască ad. atuneea E/ piste B,C/ Olt B,C/ Dunăre B,C/ de]şi M,P/gata acolo B,C, E,G,V//9 Iară Niamţul înpăcîndu-să B,C,E,G,V/cetăţi B,C//9-16 lipseşte Niamţul încă... moscalii şi Sasul. M,P// 10 din Anapole B,C,E,G,V/ au dat Franţozului D/ lipseşte Niamţul D/ Lotaringhiii au dat Franţozului D// 10-13 au dat Niamţul Franţozului (Franţozusului C) şi au dat şi cniaziia Lotaringhiii.Iar Franţozul luund cniaziîa Lotaringhiii o au dat socru-său lui (craiului B,E,G,V) Stănislav Lişcinschii, ca să o stăpîniască.Iară Stănislav Lişcinschii să dea pace crăii(i) leşeşti (leşeşti C> să o stăpîniască crăiîa leşască craiul Frideric, cu pace B,C,E,G,V//13 craiul Frideric D// 14 la luna lui mai D// 14-16 Leşii au făcut iarăşi săim la luna lui mai şi aşîa (aşa C), făcînd săim, au priimit pre Frideric să le fie (fiîe C) craiu.Şi craiul Frideric încă au (i-au C) priimit pre boiari cu dragoste şi pre carii nu era boeriţi (boiaririţi Jiy i-au boerit (boiarit BX precum mai sus s-au scris. Şi aşîa au eşit toate ostile {ostili B) streine din Ţara Leşască, moscalii şi saşii. B,C,E,G, V// 15lipseştc de D//16 dentr-însa]din Ţara Leşască D/ răspunsu leşii D// 16-17 ante Iară: 23 B,E,G, 30 C, 33 V, 58 M, lipseşte D,P/ Iară craiul Frideric, văzind aşa, au zis leşilor la săim pentru oştire,ca să să rădice asupra turcilor.Şi au răspunsu craiului demnii leşeşti că ei (iei B)cu Turcul (turcii E,G} B,C,E,G,V/ Leşii au răspuns cum că ei au paci cu turcii şi M.P//17 n-or]nu vor B,C/că]pentru că B,C,E,G,V/ pacea, fiind ţara lor aproape M,P/aproapeB,C//.
de turci, şi nu pot să s(ă> bat<ă>. Şi craiul, vădzînd aşîa, s-au dus la Sacsonie, avînd trebile lor. f. 444v Iar/hatmanii amîndoi cei mare, şi a coronii şi a Litfii, s-au tras spre Ocraina cu toate ostile, de stau să Iernedză. 5 Că au vrut tătarii să margă să prade Chiovul şi, vădzînd că nu pot să răzbiască de moscali, au prădat multe sate leşeşti den Ocraina.
.  Apoi cazacii de la Sici iar s-au făcut tîlhăret 1.000— 2.000, şi iar nu mărgu la Bugiag, ce prad(ă> Ocraina le-10 şască pre la Nimirova.
Deci hatmanii leşăşti, vădzînd aşe, s-au aşădzat pre la Nimirova, di-au şădzut cîtva vremi, apoi au lăsat rămen-tari, şi ei s-au dus pre la cas<ă>le lor.
Iar cazîlbaşii,   în cestu an, n-au avut bătăi mari 15 cu Turcul, că s(ă> rădicas(ă) zorbâ la căzîlbaşi, că s<ă> rădicas(ă) viziriul asupra şahului. Ş-apoi l-au bătut şahul pre viziriul, ş-au perit viziriul. Turcul umblă să fac(ă> pace cu Cazîlbaşul şi dă mul-f. 445    ţime de bani şahului să facă /pace: cum dă şi Moscului
1 după şi ad. să nu-i prade B,C,E,G,V/să să bată B,C/Iar craiul Frideric văzind aşa B,C,E,G,V/craiul Frideric D//1-2 lipseşte Şi craiul... avînd trebile lor. M.P//2 Saxoniîa B,C/lorjlui B,C,D,E,G,V//3 Iară hatmanui leşeştii (leşeşti B) amîndoi cei mari (cei mari amîndoi D,E), hatman vielchi corunnii şi hatman vielchi Litovschii (hatman corunnii şi hatmanul cel mare de Litva V) B,C,D,E,G,V//3-4 Amîndoi hatmanii şi (cu M) toati ostile leşăşti s-au tras spre Ocraina M,P//4 s-au dus cu toate (lipseşte toate G) ostile (ostili B> spre Ucraina, au ernat (acolo B,E,G> H.CE.G.y/lipseşte cu toate ostile D/ de au stătut de au ernat acolo D.lipseşte M.P//5 lipseşte Că M,P/ au vrutjvrînd B,C,E,G,V/văzind B,C/Tatarîi au vrut să mîargă să pradi (şi M)să robascâ Chievul M,P//6 să răzbiascăjrăzbi B,C,E,G,V/ au fost prădat multe sate din Ucraina,leşeş1i (leşeşti C)B,C,E,G,V/den]în M,P//8 ApoijŞi B,E,G,V,Aşijderea şi C/Siciu B.C//8-9 iară să făcusă tîlhărit (multu G) (vreo C) miîe, doao de cazaci şi nu mergea la Bugiac (Bugeac C) să prade, ce prăda LTcraina B,C,E,G,V/tîlhărit vreo mie, doao de oameni şi nu mergea la Bugiac să prade, ce prăda Ucraina D/Deei (Doi M> căzaciî QiJa Sici(Săciu P) s-au făcut vro 2000 tîlhari şi umbla prădînd Ucraina M.P//10 lipseşte leşască pre la Nimirova M,P/ Nemirova B.C//11 Decii B,C/leşeşti (leşeşti C)B,C/văzind aşa B,C/s-au aşezat în Ucraina pre B,C,E,G,V/ Hatmanii leşăşti s-au aşăzat în Nemirova M,P//12 Nemirova B,C/de au şezut cîtăva vreme (vremîe C)de au ernat Ti.C.'E.G.V.lipseşte M,P/apoi] iar după aceîa M.P/după reimentari ad.cu ostile B,C,D,E,G,V, cu ostile leşăşti M,P// 13 lipseşte pre E.M^P/casăle B.C//14 ante Iară: 24 B,E,G,C32 a, 27 D, 35 V/c'azilbaşii B,C/întru acel an B,C,D,E,G,\7bătăi]război B,C,E,G,V, bătaie D/mare B,C//14- 17Zi^>-sesc M,P//15cu turcii G,V/să rădicase B,C/cazilbaşiB,C//16 lipseşte căs(ă>rădicas(ă)i B,C,E,G,V/veziriul B/ Şi apoi B,C//17 pre vezir B,C,E,G,V/şi au B,C/veziriul B//18 Turcii încă umbla D,Turcii au umblat M,P/Iară (Iar C> Turcul (turcii E,G>umbla pre acia (acea C) vremîe (vreme C)să facă pace cu cazilbaşii B,C,E,G,V/ cazilbaşii D/da B,C,D,E,V,da turcii G/mulţime B,C//18-1 lipseşte şi dă mulţime....şi cazilbaşilor. M.P//T9 repetă de bani A/de bani turcii (lipseşte turcii G)şahului,înpăratului cazilbaşilor, ca să facă pace B,C,E,G,V/cum da B,C,D,V//
772
773
f. 445
şi Niamţului, aşe giurueşti şi cazîlbaşilor. Numai au răspunsu Cazîlbaşul că nu poate să fac<ă> pace pîn' nu s-or împăca cu Moscul.
început-au şi viniţienii a pomeni de Moriia la turci. 5     Aceste toate s-au făcut într-acest anu, la valet 7244 <=1736>. Iar de aemu, ce s-a mai înnoi la let 7245<=1736>, de la noemvriie, s-a scrie la rîndul său, înainte.
Iar la velet 7245<=1737>, Cazîlbaşul s-au aşădzat cu Turcul. N-au făcut oştire nici Niamţul cu franţozii 10 într-acest an. Iar turcii, de iarnă, s-au dus o samă cu hanul cel nou în Crîm, şi din Crîm s-au luat făr(ă> veste ş-au lovit desprle Harhov, dispre slobodzîe, di-au făcut mare stricăciuni, pîn-a prinde moscalii de veste. Iar '   dup<ă> ce / au prinsu de veste moscalii, abe au scăpat 15 cu fuga hanul, di s-au întorsu în Crîm.
Aşijderea de la Tighine încă au purces vo 2 soltani şi 2 paşi cu vo 30.000—40.000 de tătar<i> şi 30.000 turci, şi au purcesu în Ţara Căzăciască di-au trecut Niprul pre
laşaB.C/giuruia şi cazîlbaşilor că vor da B,C,E,G,V,giuruîasădeaşi cazîlbaşilor D//1-3 Numai cazilbasii au răspunsu turcilor (lipseşte turcilor D> că nu pot să facă pace pînă nu să vor înpăca (întîi D) turcii cu Moscul (moscalii V> B,C,D,E,G,V,Iar cazîlbaşii au triimes răspuns viziriului că pînă nu să vor înpăca turcii cu moscalii nici cazilbasii nu pot să să înpacicu turcii M.P//4 ante Tot: 25 B,E,G, 33 C 36 V, 63 M, lipseşte D,P/ Tot pre acîa vremie început-au şi veneţiianii a pomeni de Morea la turci să li-o dea. B,E,G,V, Tot pre acea vreme început-au şi veneţiianii a pomeni şi a aduce aminte la turci de Moria să li-o dea, că au fost a lor de baştină. C, Vineţienii au început a scrii la turci pentru Amoriîa M,P// 5 Aceste B/ s-au făcut în anul 7244 B,C,E,G, V/ Toati aceste s-au făcut în anul 1736 M,P/ lipseşte la valet D// 6 — 7 lipsesc B,C,D,E,G,V,M,P// 8 Iar ( Şi G, lipseşte P) în anul 7245 (1740 P) cazilbasii s-au aşezat cu turcii B,C,D,E,G,V,P/ în anii 1738 M// 9 franţojii A/ oştire nici nemţii cu franţozii întru acel an B,E,G,V, oştire întru acel an nici nemţii cu franţozii C//. 9-^ 15 Şi Niamţul cu Franţozul iarăş n-au făcut oştiri (oaste P). Turcii o samă s-au dus (s-au dus o samă P) cu hanul cel nou în Crîm; iar di acolo au lovit dispre Harcov în slobozii. Şi pînă a prindi moscalii de vesti, mari stricăciuni au făcut. Au oblicit moscalii şi îndată s-au pornit asupra turcilor şi a tătarilor şi diabiîa au scăpat hanul (hatmanul M) cu puţini turci şi tătarî. Şi (şi M) aciia cu fuga au scăpat pînă la Crîm M,P// 10 Iară B/ s-au dus de iarnă B,C,E,G,V// 11 fără de veste B,C,D,E,G,V//12 şi au B,C/ despre Harcov, în părţile moschiceşti, despre slobozite B,C,E;G,V/ di-au]şi au B,C,E,G,V//13 stricăciune b|c/ pînă B,C/ veste B,C/ Iară B//14 după ce C, după cie B/ moscalii de veste B,C,E,G,V/ abiia B,C// 15 repetă cu fuga A/ hanul cu fuga B,C,D,E,G,V/de B,C/ întors înnapoi G//16 ante Aşijderea 34 C, 29 D, 37 V, 68 M/lipseşte Aşijderea M,P/ Tighinea B,C/ lipseşte vo B,C,E,G,V/şi cu trii paşi B,C,E,G,V//17 cujşi cu E,G,V/ vreo E,G/ cu 40.000 tătarî lipseşte şi E,G,V//17-18 vreo triizăci, patruzăci de mii -tătarî şi cu triizăci de mii de turci au purces cu toţii B,C/au purces cu toţii E,G,V/ turci.şi trecînd Niprul pre la Perevoloşina au întrat în Ţara Căzăcească M.P//18 di-au]şi au B,C,E,G,V/ pe B// '
la Perevoloşina. Şi aşe au dat Dumnedzău de i-au chever-nesit de bini, că i-au încungiurat, de n-au scăpat nici un turcu. Cîţ n-au perit, i-au luat pre toţ de grumadzi. Şi tătarîi, dup<ă> cum li-i obiceiul, de nu stau la răz-5 boiu, fugind la Nipru, la trecătoare, fiind ghiaţa slabă, s-au rumtu, şi cîţî nu s-au înnecat, i-au luat cazacii pre toţi de grumadz. Şi au prinsu 2 soltani şi trii paşi şi i-au dus robi la Moscu, vii, nevăt<ă>maţi.
Aşijderea dup-aceste, în urmă, au fost mersu un soltanu 10 cu o sam<ă> de tătarî şi turci. Dacă s-au apropiiat de Nipru ş-au vădzut pe cela tătari şi turci ce au păţit, n-au f- 446    cutedzat să margă, ce s-au întorsu / înnapoi, prădînd pren Ţara Leşască, dzîcînd că-s satele moschiceşti.
Aceste s-au făcut într-această iarnă, let 7245<=1737>. 15 Aceste bogate nevoi s-au făcut în Moldova, cari cu condeiul mieu nu poci să lungesc: civeturi, hîrtii, văcărit, pili, ialoviţă, greii podvodzi de fîn, de lemnle, fiind oaste turciască pre aice, aşădzat<ă> la Cartai, la Dunări, di-au ernat.
1 lipseşte aşe B,C,E,G,V/Dumnezeu B,C/ chivernisit aşa de bine B,C,E,G,V// 1—3 Şi atîta au chivernisit Dumnezău de bini, că i-au încungiurat moscalii şi mai nici un turcu n-au scăpat. Că cîţi n-au perit i-au luat vii, robi. M,P// 2 încungiurat moscalii şi cazacii B,C,E,G,V/ nici unul din turci V//3 Şi cîţi B,C,D,E,G/ toţi B,C// 4 precum le iaste obiceaiul lor (lipseşte lor B,E,V> B,C,E,G,V// 4—5 Iar alţii s-au închinat (înnecat P>. Iar mai ales tătarîi s-au înnecat în Nipru, fiind ghiaţa slabă M,P// 5 trecătoar6 B,C/ şi fiind B,C,E,G,V//6 rumptu B, rupt Cjj 6—7 lipseşte s-au rumtu... de grumadz M,P/ cîţi B.C//7 grumazi B,C/ au prinsu şi pre acei (aclei B)doisoltani şi pre acei (acîei B> trii paşi B,C,E,G,V/ prinsu pre acei doi D//8 la Moscu robi E/ nevătămaţi B.C//7 — 8 Atunce au prinsu moscalii trii paşi şi doi soltani vii, nevătămaţi, şi i-au dus robi la Moscu (moscali P) M,P// 9 ante Aşijderea: 35 C, 30 D, 38 V, 69 M/ după această oaste turcească ce scriîe mai sus (ce mai sus s-au scris E,G> au fost B,C,E,G,V/ aceştila D/ soltan B,C// 9-10 Au mai mersu în urma acestora şi alt soltan cu o samă (somă M> tătarî şi turci. Şi dacă M,P// 10 samă B,C/ şijşi de D/ turci, să prade în Ţara căzăcească.Iară (Iar C> dacă B,C,E, G,V// 1 Îşi au B,C]auM,P/pre ceialalti tătari B,C,D,E,G,V/cejeie B//11-12 pre cielanţi turci ce au pătimit şi pentru aceia n-au (mai P> cutezat să(maiM) margă înnainti, ci M.P//12 să mai margă B,C,E,G,V, să margă în Ţara Căzăcească D/ prenj pin B.Csatile înM,P//13 că-s]că sînt M,P/sate M,P/zicînd că aceli sate ce le pradă Iei sînt moschiceşti (Şi au ţinut şi tătarîi prieteşugul cu leşii ca şi cîinele vinerea C> B,C,D,E,G,V//14 s-au făcut iarna,în anul 7245. Şi atuncea D// 14-16 Aceste (toate C) au fost în anul 7245. Şi era multe (greutăţi V) nevoi (atuncea C^ pre aceli vremi şi în (ţară în C> Moldova (multe nevoi C> civerturi B,C,E,G,V/ întru acest an 1738, mari greutăţi au fost în Moldova: civerturi M,P// 17 pili]chile B,C,D,E,G,V ialoviţe B,C/grele B, grele Cj lipseşte de1 ~2M, P/lemne B, lemne C/oaste C//18 lipseşte pre aice B,C,E,G, V/aşezată B,C//17-18 lemne,că oaste turcească au ernat laCartal, la Dunăre M.P//18 Dunărea B.C//19 după ernatad.cît sămiraşidornnul(Grigorii-vodă C> şi boîarii ce or(vorC) face.să poată plini toate poroncile înpărăteşti B,C,E,G,V//
774
775
Iar dac-au trecut iarna, tot într-acesta an, de primăvară, trimis-au leşii omul lor la Po<a>rtă pentru ace robiîe ce au făcut tătarii. Că Iei ştiu că au pace cu dînşii, şi cîţî robi au <a>flat i-au luat pre toţi înnapoi. 5     Trimis-au şi turcii un sol de a lor la Ieşi, la craiul Frederic di i-au dat titluş de crăiie şi cu daruri, poftindu-1 să f. 446v   aibă pace, cum au avut şi cu / tată-său, Avgust-crai. Şi Frederic au priimit prieteşugul. Şi s-au întorsu la ţara lui. Triimis-au turcii pre raiz-afende şi 2 turci mare şi 10 pre Alixandru terdzimanul, fratele lui Grigorie-vodă, şi pre solul nemţesc care era sol la Ţarigrad, di-au mărsu la Nimirova ca s<ă> facă pace.
Triimis-au şi moscalii dispre parte lor 3 cneji, anumi Ş(e>fer, şi pe altu, sol nemţescu, care au vinit de la împă-15 râtul Niamţului pre la împărătiasa Moscului, cari s-au strînsu cu toţîi la Nimirova la S(fe>ti Petre.
Iar o<a>ste moschiciască, de primăvar<ă>, dup<ă> ce
1 ante Iară: 26 B,E,G, 36 C, 31 D, 39 V, 71 M, lipseşte D,P/ dacă B,C/întru acel an B,C,E,G,V]într-aciasta iarna A/ primovară A/lipseşte Iar...de primăvară M,P//2 triimis-au Cj leşii B,C/Poartă B.C//2-3 pentru acia (acea C> robiîe ce mai sus s-au scris că (pentru că E,G) au prădat tătarii în ţara lor. B,C,E,G,V//2-4 Leşii au triimes sol la Poartă pentru prada şi robiîa ce au făcut tătarii în Ţara Leşască,fiindcă ei să ştiu că au paci cu turcii şi pre cîţi robi i-au găsit,pre toţi i-au dat leşilor înnapoi M.P//3 tătarii în ţara lor D/ Pentru că (Fiindcă G) iei au ştiut că au pace cu turcii B.C,E,G/dînşii] turcii V//4 cîţi B,C/aflat la tătarî pre toţi i-au luat înnapoi B,C,E,G,V// 5 ante Triimis-au: 37 C, 32 D, 40 V, 72 M/Triimis-au B/a]ai B,C/un sol de ai lor şi turcii G/leşi B,C/Frideric B.C//5-6 Turcii încă au triimes sol la Ieşi, la craiul Fridiric căruia i-au dat M.P//6 de B,C/şi cu darurijşi i-au triimes şi daruri M,B,lipseşte V// 7 pace B,C/cum]precum C,D,E,G,după cum M,Bjdupă craiu ad.şi i-au dus şi daruri V//8 Şi craiul Frideric D/ Iară craiul Frideric au priimit pre soli (solii turcilor C) cu bine şi priîateşugul (prieteşugul C> turcilor.Şi s-au întorsu solii la ţara lor (lipseşte Şi s-au întorsu...lor G) Ji,C,E,G,\r/lipseşte Şi Frederic...s-au întorsu la ţara lui M.P/ priimit prieteşugul turcilor şi darurile.Şi s-au întorsu solul turcescu la ţara lor D//9 Iară după acela triimis-au turcii pre reiz-efendi şi cu (alţi B,E,G>doi turci mari B,C,E,G,V/după turci ai.atuneea D/şi cu doi D,P,cu doi M//10 Alexandru Ghica terzimanul C,E,G/frateli C/Grigorii B/voevoda M//T1 nemţăscu B,C/ care] carele B,C, careli C, ci M,P/sol la]în M,B/după Ţarigrad ai.dîndu-i şi cîteva pungi de bani solului (celui nemţăscu E,G) B.C,E,G,V/de au mersu (mărsu C) B,CJca să miargâM,P//12 NemirovaB.C/sălefacăpace turcilor cumoscalii B,C,D,E,G,V//13 Trimis-au B/despre B,C/trii cnîazi, anume pre (cnîazul B,E,G) Şefer B,C,E,G,V// 14 şi pre alt sol C/nemţăscu B,C/ carele B, careli C,D,E,G,V/au vinit]vinisă B,C,E, G,V,M,P/înpăratul C]înpărăţiîa B,E,G// 15Niamţului]nemţăscu M,P/ pe B, lipseşte M,P/înpărătiasa B,C/înpărătiasa Moscului (înpăratul mosichicescu M) ;iunii 29 s-au strînsu cu toţii la Nemirova M,P/după Moscului ai.şi alt sol moschicescu V/carii B,C,carii aceştiia V//16 cu toţii B,C, cu toţii în Ţara Leşască la E,G/Nemirova B,C/ la Svîatii'-Petr(u> B,C,lips'eşte M.P//17 ante Iară: 28 B,E,G, 39 C, 34 D, 42 V, 75 M, lipseşte P/oaste B,oastea C/primăvară B,C/după ce (cîe B> B.C//17-1 Oaste moschicească s-au înpărţit în doî părţi. M,P//
s-au strînsu di la iernatic, s-au împărţit în 2 părţî. O parte, cu Les ghenărariul, 40.000 moscali, 60.000 calmîş, 30.000 donţî, 20.000 cazaci de la Harhov, toţî aceste',' ca la 150.000, s-au dus în Crîm; şi n-au mersu pre la Oru, 5 ce au mersu pre aiure, că au găsît un vad cari nu-1 stie tătarii să fie mai fost. / Ş-au tot arsu ş-au prădat toat(ă> vara Crîmul.
Ş-au triimis şi turcii pre   căpitan-paşe   cu 60.000 o<a>ste levent agiutori tătarilor. Şi s-au bătut în vo 2
10 rînduri tari, cu năvăli multe. Şi da' duiumuri multe peste moscali, cît îi năduşila, de rămăses(ă> lucrul di să băte di-a mîn<a>. Şi tot au biruit moscalii, cu multe vărsări de sînge. Şi mulţî mîrzaci şi şirimi au perit, şi au prinsu şi vii mulţî. Şi hanul încă au perit în războiu.' Şi au găsît
15 într-un ostrov mulţime de tătari bejenii şi pe toţi i-au pusu tot supt sabiîe.
Iar Minih fertu-marşalic, cu 120.000 moscali pedestrimi şi cu 60.000 călărimia şi cu 50.000 cazacii horodovii,
1 de B,C/ernatec B, ernatic C/înpărţit în doao părţi B.C//2 Leisu B,E,G,V,Leisiu C, Leisii D/gheneralul B,C,E,G,V, gheneral C// 2-4 patruzăci de mii de moscali şi şeasîezăci (şasezăci C) de mii de calmîşi şi triizăci de mii de donţi şi doaozăci de mii de cazaci de la Harcov, toţi aceştiia au purces ca la o sută si cinzăci de mii (de oaste D> B,C,B,'E,G,Y,lipseşte M.P//4 şi s-au dus B,C,E,G,V/ mărsu1-2 B, Cj pre la cetate pre la Oru D//5 aiurea Cj lipseşte ce au mersu pre aiure M,P/că]ci M,P/ au găsit cazacii un vad pre din gios de Oru.care nu-1 ştiia B,C,E,G,V//6 tătarii B,C/să fiîe mai fost B,să fie mai fost vreodată CJipseşte M,P/Şi au1-2 B,C//6-7 Şi toată vara au arsu şi au prădat Crîmul M,P//7 Crîmul toată vara B,C,E,G,V//8 Turcii au triimes pre căpitan-paşa M,P/ Şi au B,C/ trimis Bj paşa B,paşia C//8-9 şeasîezăci de mii de oaste B,C,G, şeasîezăci de mii levinţi oaste agiutoriu V//9 lipseşte oaste M,P/ levinţi agiutoriu B,C,E,G/vreo doao B,C/vreo doao, trii D,E,G,V//9-14 In doao rînduri s-au bătut,cu mari năvală asupra moscalilor, atît cît au rămas lucru(l) di s-au bătut (şi P> di-a mînă.Şi cu multă vărsări de sînge i-au biruit moscalii. Perit-au atunce mulţi mîrzaci şi şărîmi; pre mulţi I-au prins şi vii. Tot atunce au perit şi hanul. M.P//10 foarte tare B,C/ cu mari năvăliri asupra moscalilor B,C,E,G,V/iw^>ă da ai.tătarîi B,C,E,G,V/peste moscali]asupra moscalilor B,C,E,G, V//llînnăduşiîa B,C,E,G,/ rămăsesîe B,C/de să bătia(bătea C> de-a mină B,C//12 moscalii pre tătarî Cjj 13 mulţi şerimi şimîrzaci B,C,E,G,V/ Ş1 Pre mulţi şerimi i-au prinsu (şi B,C,V) vii B,C,E,G,V/vii pre mulţi Bjj 14 lipseşteîn războiu M,P//14-15 au găsit moscalii într-un ostrov mulţime de tătarî bejeniţi B,C,E,G,V// '4-16 Moscalii au găsit într-un ostriv mulţimi de tătarî şi pre toţi i-au tăiat. M,P//15-16 şi i-au pus pre acîei (acei C) tătari pre toţi supt sabiîe,cu copii,cu fimei,cu tot B,C,E,G,V// 17 arate Iară: 29M,E,G, 40 C, 35 D, 43 V, 78 M.lipseşte P/Iară Menih feldmarşal B,D,E,G,V, Iară gheneralul Menih feldmarşal C/o sută doaozăci de mii de moscali pedestrime B,C,E,G,V//17-2 Feldmarşal fon Menih cu mulţimi de oasti moschicească,di la Perivoloşina au purces (au purces di la Perivoloşina P) pre Nipru în gios. M.P//18 şeasîezăci mii călărime B.şasezăci de mii de călărime C/cincizăci de mii de cazaci (ce le zicu C)horodovii B,C,E,G,V/după horodovii ai.adecă de pre la cetăţi D/şi cu triizăci de mii cazaci zaporojeni B,C,D,E,V//18-1 cu cincizăci (de mii) japorojăni şi cu trii mii de husari au purces G//
776
777
30.000 zaporojeni, cu 10.000 cătani, au purcesu pre Nipru
în gios, de la Perivoloşin, pentre Nipru şi pentre Buh. Şi dup<ă> ce au trecut Buhul, au ales 15.000 de o<a>ste
şi cu Lionte ghenărarul, şi l-au triimis înainte spre Vozie. i. 447v 5 Ş-au / mai trimis şi altă o<a>ste, c-un ghenăral, 20.000,
după Leonte, că, dacă i-ar mai trebui agiutori, să-i agiute. Iar turcii, înţălegînd că mărgu moscalii spre Vozîe,
au triimis şi ei 40.000 turci, tot aleşi, şi 30.000 tătari c-un
soltan. Şi cum s-au apropiet Leonte cu cele 15.000 de Vozîe, 10 turcii s-au şi slobodzit asupra lui Leonte cu mari năval<ă>,
pedestri, cit rămăses(ă) lucrul să spargă obuzul lui Leonte.
Numai au şi sosit şi celi 20.000 o<a>ste agiutori; şi cum
au şi sosit, au şi-nceput a bate rău pre turci, şi i-au gonit,
pîn-i-au băgat în cetate. 15     Ş-au început a bate cetate marţî, iulie în 5 dni, ş-a
1 cu]şi cu D/şi cu trii mii de cătane B,C,E,V/purces B,C/ pe B//2 Perivoloşina B,C/ pintre1-2 B,C, lipseşte şi pentru Buh M.Bjlipseşte Buh V//3 Şi dacă au trecutu G/ după ce C, după cie B/Buhul Menih feldmarşal D/cinsprăzece mii B,C]cîtăva somă B,C/de oşti M,P/oaste moscali B,C,E,G,V//4 lipseşte şi B,C,E,G,V/Leontie gheneralul B,C,D,E,G,V/trimis înnainte B,C/spre (cetatea C,G> Voziîa B,C,G/ şi dîndu-o supt (spre P)comanda lui Leon ghinărariul i-au (şi l-au P> triimes M,P/ pre]la P//5 Şi au B,C/ Ş-au mai trimis]Iar în urma acelora au triimis M,P/cu alt gheneral D//6 după Leontii gheneralul D//5-6 şi pre alt gheneral cu doaozăci de mii de oaste.ca de i-ar mai trebui gheneralului Leontie oaste (de agiutoriu C) să-i agiute (trebui gheneralului Leontie, să-i dea agiutoriu V)B,C,E,G,V/şi pre alt ghinărar cu cîtăva somă de oasti.ca să le fii întru agiutoriu M.P//7 Voziia B, Vozie C/Turcii s-au înştiinţat că mergu moscalii spre Voziîa M,P//8 trimis C/ei]iei B,C/patruzăci de mii de turci B,C,V/lipseşte tot aleşi M,P/şi un soltan cu triizăci de mii de tătarî B,C,E,G,V/lipseşte c-un soltan M,P//9 Leontii gheneralul D/de oaste de Voziîa D/Leon ghinărariul s-au apropiiat cu oaste moschicîască de Voziia; turcii pedestri M,P//9-11 s-au apropiiat (apropiiat C) gheneralul Leontiie (Leontie C) de (cetate de C) Voziîa cu celi cinsprăzeci mii de oaste şi fiind în zioa de Sviatii (zioa Sfinţilor apostoli C> Petru (Petru şi Pavel C>,făcînd gheneralul masă mare, benchet (benchet, masă mare C, masă mare, benchet, cum să zice la dînşii V>, atuncea (lipseşte atuncea B)turcii fără de veste s-au şi slobozit asupra obuzului moschicescu, pedestrimea cu mare năvălire (năvălire C),cît rămăsesie lucrul să spargă obuzul gheneralului Leontie (lucrul numai să spargă obuzul moschicescu ce era cu gheneralul Leontie C> B,C,E,G,V//10 asupra lui Leontiejasupra lor M.lipseşte P/ Leontii gheneralului D/\11 lipseşte pedestri M,P/ să]ca să D/lui Leonte] moschicescu M.P//12 Şi numai D/ante Iară': 30 B,E,G, 41 C, 44 V, 82 M.lipseşte D,P//12-13 Iară întru acîa (acea C>'vreme au şi sosit şi celalalt gheneral cu cele doaozăci de mii de oaste agiutoriu (mii de moscali agiutoriu gheneralului Leontie C) B,C,E,G,V// 12-1 Sosit-au şi celalantu ghinărariu cu ceîalantă oasti moschicească şi îndată au biruit pre turci şi i-au băgat în cetati. Iulii în 5 zili au început moscalii abate cetate şi a a-runca bombi M,P//12-13cum au sosit, cum au(şi E,G> început B,C,E,G,V//13 foarte rău B,C,E,G, foarte tare şi rău V//14 pînă B,C,E,V, pînă ce G/ în cetate (cetate C> în VoziîaB,C,E,G,V//15Şiau început moscalii B,C,E,G/cetateaB,C, cetatea din tunuri E,G, cetatea într-o zi, marţiD/lipseşte marţî, iulie în 5 dni B,C,E,G,V/dni]zîleD//15-l şi a arunca bombe C, şi a arunca bombe, combarali B/şi au început a arunca bombe D/ Şi au început moscalii a bate foarte rău pre turci şi a arunca bombe încetate.V//
778
<a>runca bombi. Şi s-âu aprinsu giabhanaoa în cetate ş-au aruncat o bucată de zidiu, ş-au perit mulţime de turci. Şi a doa dzi, mercuri, iuli 6 dni, au dobîndit cetate. Şi au luat pre paşe de Voziîa şi pre un beiu de la Bosna 5 robi vii, iar pre alţîi i-au pus tot supt sabiîe, ţi mieri si copiii, ce au găsît. 40.000 numai turcii, o<a>ste .;\as(ă>, făr<ă> mueri, făr<ă> copii, au perit toţi, că i-au p,..- tot supt sabiîe. /
f. 448 Numai tătarîi au scăpat, o sam<ă>, care au fugit, şi
10 i-au gonit cazacii pîn' la Nistru.
Şi înţr-aciastă o<a>ste 40.000 au fost mai aleşi 12 bei cu 12 mii de o<a>ste, o<a>meni tot aleş, viteji den Bosna. Şi toţi acolo au perit. Ş-au făcut o movil<ă> pre mare de trupuri moarte.
.,, .15 Pe urmă au vinit şi Minih fert-marşalih di-au făcut ş-au tocmit Vozie şi Culburul, cu 10 părţî mai bun<e> şi mai frumoas<ă>; şi mai bune de cum'au fost întîi, cu feliuri de feliuri de meşterşuguri şi tabii.
1 bombe C/s-au]H-au M,P/în]din B,C,E,G,\jdupă cetate ad. ce era într-un turnu (baştă. tabiîe B> lovind dintr-o puşcă mare B,E,G,ce era într-o baştă C, ce era într-o baştă tabiîe V/şi au B,C,V,au M.P//2 o]şi o M,P/de zid(lipseşie de zid C> din zidiul cetăţii (de au stricat V> B,C,E,G,V/şi au perit B,C,E,G,V]'perit-au M,P/ mulţime B,C//3 lipseşte Şi M,P/dzi]dza A/după ziad. întru o E,G/ miercuri, iulie în şeasie (şasie C> zile au luat moscalii cetatea Voziîa B,GE,G,Yjlipseşte dni M,P/ iulţe fuşeasie zile D/moscalii au dobîndit cetate Voziia M,P//4 şi pre paşîa B,C,E,G,V/ BosnaJBoian M/după Bosna ad.pre aceştiîa i-au luat B,C,E,G,V//5 după vii ad. nevătămaţi D/pre'alţi turci i-au pus pre toţi,tot supt sabiîe B,C,E,G,V/copii B,C// 5-10. robi vii. 40.000 turci.femei,copii au tăiat moscalii.Tatarîi au scăpat o samă şi au f ugit.iar cazacii i-au gonit pînă la Nistru M,P// 6-8 ce-au găsit (în cetate E,G> pre toţi. Şi au perit atuncea (cînd au luat moscalii cetatea Voziîa C) patruzăci de mii de turci (tot C) oaste aliasă, fără (de C,E,G> copii şi fără (de C,E,G> mueri (la cetate la Voziia B,E,G) ;că luund moscalii cetatea, i-au pus pre toţi supt sabie (saţîiie B). precum mai sus s-au scris.Şi carii nu perisă (perise B> la războiu au periţ dacă au luat (moscalii E,G> cetatea.B,C,E,G,V//7 fără de D/ si fără de copţi;D//9 Numai]Iară B,C,E,G,V/a»*e Iară: 42 C, 36D, 45 V/samă B,C/carii au apucat.de au fugit B,C,E,G,V//l0 lipseşte cazacii V/pînă B,C//11 Şi întru aceste patruzăci de mii de oaste turcească B,C,E, G/oaste turcească D/Şi întru aceste patruzăci de mii de oaste turcească,ce-au perit la Voziîa,au fost oaste mai aliasă V/ Dintru aceli 40.000 oasti au fost M,P/doispreci bei C//12 doaosprăzece mii B,C/ oaste, oameni B,C/aleşi şi viteji C/şi viteji B,E,G,V/den]de la B,C,D,E,G,V/Bosna] Boian M/după Bosna ad.Şi numai pre un beiu l-au luoat rob dintru aceştiîa. Iar ceiialalţi.toţi G//13 Şi mai toţi "E/lipseşte acolo G/ Şi au BGjdupă făcut ad.moscalii E,G/movilă B,C/pre ]foarte B,C,E,G,V,lipseşte M,P/moarte]omeneşti B,C,E,G,V// \5qnte Iară mai (lipseşte mai B,G,V> pre urmă; 31 B,E,G, 43 C, 37 D, 46 V/Menih feidmarşal B,C,~D,E,G,VJlipseşte di-au făcut B,C,E,G,V//15-17 După aceste au vinit. şi feldmarşal fon Menih (şi M>au poroncit de au tocmit cetăţile Voziia şi Colburul.cu cinci părţi mai frumoasă decît întîiu.M,P//16 şi au (şi de au D)tocmit (dires E,G> cetatea Voziia B,C,D,E;G,V//16-18 lipseşte şi'CiUburul... de meşterşuguri şi tabii. B,C,E,G,V//17 lipseşte şi mai bune D//
779
Şi au lăsat într-însa 7.000 moscali şi 2.000 cazaci; şi în Culburu iarăş au lăsat (loc gol} o<a>ste. Şi cu cela oaste s-au tras între Buh şi-ntre Nipru. Şi au şădzut toat<ă> vara acolo pîn' la octovriîe, aşteptînd să facă 5 solii pace la Nimirova.
Iar solul nemţesc au scris la viziriul că nu poate să facă pace cu Moscul; deci să ştie că şi împăratul Niamţul au stricat pace cu Turcul. / f. 448v Iar într-această vreme, la Simpetriu, s-au pornit şi 10 nemţii, ginerile împăratului, duca de Liutoranghiia, au purces cu obuzul cel mare, ca la 70.000—80.000 oaste, asupra Bosnii; şi au luat Nişul, şi pren Ţara Arbănaşilor a o strica şi a o bate, şi pre Bosna tij a o bate.
Altu ghenaral, anume Valis, şi cu alţî ghenărari de la 15 Sibii, cu o sam<ă> de oaste, au purcesu a bate Vidinul. Alţii au vinit pren Ţara Unguriasc<ă> di s-au coborît în Ţara Munteniască, la Bucureşti, şi pre supt munte, ca vo 6.000—7.000.
L lăsat in cetate în Voziîa 7.000 de moscali D/de cazaci D//1-3 Şi au lăsat şapte mii de moscali şi doao mii de cazaci, ca să fie (f iie B) de paza cetăţii. Aşijderea au lăsat oaste şi la cetate (cetate) C la Cîlbur (di ceia parte de Nipru B,E). Iară (Iar C) cu ceialaltă (ceîa C) oaste au purces şi au mărsu de s-au aşezat între Nipru şi între Buh B,C,E,G,V//l-4 Şi au lăsat comendaţi şi oasti într-amîndoă cetăţile pentru (de P) pază, iar el s-au tras cu oaste între Buh şi între Nipru. Şi acolo au şăzut toată vara, pînă M.P//2 iarăş aşîa au lăsat oaste D/ Şi] Iar D/cela]ceialaltă D// 3 după tras ad.Menih feldmarşal D/şezut B,C/toată B.C//4 pînă (în toamnă B,E,G) la luna lui noemvrie B,C,E,G,V/20 la luna lui octomvrie D//5 pace B,C/ Nemirova B,C Nimira A// 6 lipseşte Iar M,P/ ante Iară: 44 C, 47 V, 88 M/solul cel E,G/nemţăscu B,C/veziriul C/la veziriul la Ţarigrad B,E,G//6-7 că dacă nu pot turcii să facă pace cu moscalii M.P//7 pace B,C/decii B,C] apoi M,P/ştiîe B,V/ înpăratul B,C/Niamţu]]nemţăscu M,P//8 pacea BC//9 ante Iară: 32 B,E,G, 38 D, 48 V, 89 M, lipseşte C,P/Iară pre (la G) aceîa (aceia C> vreme, Ia luna lui iunie, s-au pornit B,C,E,G.V/la Svîatii Petr(u> D//9-15 în 29 iuni (Iunii 29 M> duca (deca P) de Liuturanghiîa, ginerile înpăratului nemţăscu, s-au pornit eu ostile nemţăşti asupra Bosnii(i). Luat-au Nişul, stricat-au Ţara Arbănaşilor, bătut-au Bosna (Boiana M> început-au a bati şi Vidinul. M.P//10 ginerele înpăratului nemţăscu, duxul de Lotaringhiîa B,C,D,E,G,V//11 mare B,C/ca la optzăci de mii de oaste nemţască B,C,E,G,V//12-13 au luat cetatea Nişul şi au întrat pin (şi în) Ţara Arbănaşilor şi au început a o bate şi a o prăda (început a o strica D> şi pre Bosna iarăşi aşa. (a o strica şi a o bate D> B,C,D,E,G,V//14 ante Iară alt: 45 C, 39 D, 49 V/Iară alt gheneral, anume Valis de Sibiiu (de Sibiiu,pre anume Valis C) B,C,V, Iară alt gheneral anume Valis.de la cetate de la Sibiiu şi cu alt gheneral şi cu o samă E,G/alt gheneral B.C//15 lipseşte de la Sibii B,C,V/şi cu o samă B,C,D,V/ au purces (de au mărsu E,G>la cetate (cetate C) la Vidin şi au început a bate cetatea. B,C,E,G,V, au purces şi au mersu şi au început a bate cetatea Vidinului D// 16 Alţi nemţi M.P.Iar (Iară B,D> alţi (alţii D> nemţi B,C,D,E,G,V/prin B/Un-guriască". B,C, lipseşte D/di]şi B,C,G,V/şi s-au pogorît C,V]şi au eşit M.P//18 ca (la C> vreo cinci, şase (şasîe C> mii B,C,E,G,V// 17— 18 lipseşte la Bucureşti...6.000-7.000 M,P//
Iar Vădaniîe, ghenărariul de Braşăv, şi cu alţî 2 ghenărari, cu 5.000 oaste, au eşit peste munte, la Com(ă>neşti şi la Oituz în Moldova, şi în Cîmpul Lungu nişte căpitani cu vo 700. Şi au şădzut acolo, pre supt margine munţilor, 5 vo 2 luni şi mai bini.
Stricăciuni n-au făcut nimic în ţară. Tot cu bani cumpăra ce li trebuia. Numai pre turci căuta, şi bucatele unde le găsie le lua cu di-a sîla. Numai vo 2,3 boeri, ce li era cas(ă>le pe supt munte, aproapi, să închinas(ă) la nemţii, / f- 449 io anume Ştefăniţă Ruset vornicul şi cu ficiorii lui şi Rădu-canul stolnicul şi Costandin Balşe medelniceriul şi Ştefan Catargiul sulgeriul. Şi ţărănime ce Iera pe supt munte n-asculta de domniîe.
Iar altă boerime şi mazilime s-au strînsu toţi la Eş<i> 15 pre lîngă Grigorie-vodă. Şi Grigorile-vodă deodat-au eşit cu tabăra la Frumoasa; dar apoi pre mult n-au zăbăvit acolo, că s(ă) teme să nu-1 lovască nemţii, să-1 Ia. Şi nu crede nici pre boerii de ţar(ă>, să nu-i fac(ă> vrun vicleşug cu nemţii. Şi s-au mutat la Ţuţora, între Prut şi-ntre Jijiia.
1 Iară B,C/Vadanii B.Vadanie Clipseşte V/gheneralul B,C/Braşev B,C/alţi doi ghenerali B.C//1-3 de Braşov, au eşit cu cîtăva oasti în Moldova, la Comăneşti, la Oituz şi in Cîmpul Lungu M,P//2 cinci mii de oaste B,C,D/ad ulterior peste A, preste B,C/preste munte, pe Trotuş D//3 la]pre D//2-4 la Comăneşti (la ţinutul Bacăului C>pe Trotuş în Moldova şi alţi nemţi au eşit pe (pre C> Oituz şi în Cîmpul Lungu (încă C> au eşit neşte letmani, cu vreo şapte sute de cătane B,C,E,G,V//3 căpitani]letmani D//4 şapte sute de nemţi D/lipseşte nişte căpitani cu vo 700 M,P/ şezut B,C jlipseşte supt C/pre supt munţi M,P/marginea B,C// 5 vreo doao B.Cjlipseşte io M,P/şi mai bine B,C, lipseşte M.P//6 Iară stricăciune B,C,E,G,V, Şi stricăciune D/nu făce,că toati le cumpăra cu bani M,P/nemică B,C// 6-7 lipseşte Tot cu bani... trebuia. B,E,G//7 au cumpărat C,D,V/ce li-au trebuit C, cele ce li-au trebuit V, lipseşte M,P/Însă pre turci îi căuta şi vitile lor le lua cu di-a sila M,P/îi căuta B,C, E.G.V/bucateli (bucăţile C> turceşti B,C,D,E,G,V// 8 unde B,C/găsiîa B,C/ luoa B,C/cu de-a sila (cu sila V> C,V, lipseşte B,E,G/Numai] Şi D/Iară (Iar C)din boiarii (boiarii C>din Moldova, vreo doi, trii, cele era casăle (casele B>pre B,C,E,G,V// 8-13 Ştefăniţă Rosăt vornicul,cu ficiorul lui, stolnicul Radul Racoviţă, Costandin Balş medelniceriul şi sulgeriul Ştefan Catargiul şi toată ţărănimea de pre supt munţi s-au închinat la acei nemţi şi nu asculta pre domniîe M.P//9 lipseşte aproapi B,C, E,G,V/închinase B.C/nemţ'', anume B.C//10 Rusăt B,C/vornicul dela Mărgineni, de la Bacău E,G/ Răducanul Racoviţă (Racoviţe C> B,C,D,E,G,V//llCostantin Balşîe medelniciariul (medelniceariul C> B,C/ Ştefăniţă D//12 sulgiariul B,C/ Şijlară B,C,E, G,V/ţărănimea B,C/era pre B,C/nu asculta B,C//14 Iară B/ boîarime B, boerime C/şi mazilime B,C, lipseşte Gjlipseşte la Eş(i> B,C,E,G,V//14-19 Cielanţi boeri şi toţi mazilii au venit(toţiM) Ia Eşi şi era pre lîngă Grigori voevoda. Grigori voeveda dintîi au eşit cu tabăra la Frumoasa. Şi temîndu-să să nu-1 îa nemţii de acolo, că(şiP)să teme şi di boiarii ţării să nu-i facă vreun vicleşug, au eşit laŢiţora, între Prut şi între Jijiia.'M.P//15 Şijlară B.C.B.G.Y jante Iară: 33 B,E,G, 46 C,52V/Grigorie B.Grigorii C/deodată B,C// 16 tabăra] corturili B,C,E,G,V//17 să temea B.C//18 credea B,C/ boiarii B,C/de]cei deC.D/ ţară B,C/ după ţară ad. să temeaC.D, temîndu-s(ă) E/ facă vreun vicleşug B.C//19 după Ţuţora ad. în branişte C,E,G/ şi între Jijie B,C//
780
781
Ş-au şi răpedzit la Hotin de olac, di-au vinit 400 de lipcani, cu Sara Mehmet-paşe, şi <au scris) la viziriul di i-au triimis 2 paşi, anumi Mahmut-paşe şi Vasli-paşe, cu vo 600 spahii. Şi au triimis viziriul cindzăci pungi de bani, 5 ca s<ă> mai facă oaste. Şi i-au triimis bani şi de chili, şi de ialoviţă, şi de cară, şi de fin, şi de ordzu. De cîte i. 449v   beialicuri era la ordie, da bani / turcii lui Grigorie-vodă; şi el mînca banii toţi, şi cei de liafă şi ceialalţi toţi. Şi lua aceste toate, ce scrii mai sus, din ţar<ă>, de făce trebilîe 10 împărăteşti făr<ă> bani. Numai atîta cît da moldovenilor: le da carne, pită, ordzu.
Şi dup<ă> ce s-au strînsu toată o(a>ste ce îera: lipcani, turci, moldoveni şi alţîi, s-au făcut ca la 6.000 o<a>ste. Şi au mai eşit frica lui Grigorii-vodă de nemţi. Şi de frica 15 viziriului şi de ruşine s-au întorsu iarăş înapoi la Gălata. Ş-au făcut hendichiu în giuru împregiu(ru>l taberii ş-au pusu străji buni. Ş-au şădzut toat<ă> vara acolo, pîn-în toamnă la Simedriu.
Iar Costantin-vodă, domnul muntenesc, cum au au-
1 Şi au B,C/răpedzit]triimis în grabă E,G, trimis V/Grigori voevoda au şi triimes la Hotin TA.Pjlipseşte de olac E,G/de au B.C/patru suteB,C//2 cujşi cu D/Sară B,C/ paşîa B,C/şi au scris B,C,E,G,V/veziriul V/şi la viziriul încă au triimis de i-au triimis doi paşi D/de B,C//3 trimis B]vinit M,P/ doi B,C/ anume B, anume pre Cj lipseşte anumi Mahmut-paşe şi Vasli-paşe M,P/ ad. marginal iniţial Vasiliîe A/ paşa1-2 B,C/ şi pre Cj Vasilie B,C,D,E,G,V//4 vreo B.C, lipseşte M,P/şeasîe <şase C> sute de spahii B,C/ Viziriul au triimies lui Grigori voevoda 50 pungi bani M,P/ după viziriul ad. lui Grigorii-vodă D/de pungi D//5 lipseşte ca M.P//4-13 Şi au trimis veziriul {viziriul C> şi (lipseşte B,V> bani <lui Grigorii-vodă C,E,G> să facă <oameni de C>oaste. Şi au făcut Grigorie (Grigorii C>-vodă cîtăva samă de oaste: moldoveni, turci şi lipcani şi toată boerimea şi mazilimea.Şi s-au făcut de toţi ca la cinci (lipseşte cinci C> şasîe mii de oaste. B,C,D,E,V//5-ll Şi i-au mai triimes bani să cumperi chili, ialovită, cară, fîn, orzu. Ci Grigori voevoda mînca banii aciîa toţi şi (ce. P) toati aceli (aceste P> ci s-au scris mai sus le lua din ţară, fără bani. M,P//7beilicuri D/ 8 el] Grigorii-vodă D/mînca]lua D//10 fără de bani D//10-12 lipseşte Numai atîta ... o(a)ste ce îera M,P// 13 ad. marginal şi alţii D/ şi s-au făcut de toţi ca D/ Lipcanii, spahii, moldoveni, presti tot era 6.000 oamini. Şi aşa M,P/de oaste! Si aşîa Bjj 14-15 lipseşte Şi au mai eşit... şi de ruşine B,C,E,G,V//14-18 Şi de la Prut s-au întorsu în dial la Gălata. Şi au făcut şanţu înpregiurul taberii şi au pus străji mari pe (pre C> la Bacău, (şi E,G> pe (pre C> la Roman (şi C,E,G> în toate părţile. Şi au şezut acolo toată vara; şi da bucate de agiunsu tuturor, şi la mazili.si la slujitori (la tătarî V); pîine, carne, orzu de cai, tot de agiunsu (da tuturor, de toate,C) B,C,D,E,G,V//14-15 Grigori voevoda, de frica viziriului şi de ruşini, ş-au întorsu iarăş M,P// 16 Şi au făcut şanţu, hindichiu, înpregiurul Bjj 17 Şi toată vara au şăzut acolo, octomvrie(e) pînă în 26 zili M,P/ 18 Simedriu]Svîatii Dimitrii D// 19 ante Iară: 34 B,E,G, 47 C, 42- D, 53 V, 97 M, lipseşte PJ lipseşte Iar C,M,P/ muntenescu B// 19-2 Costantin voevoda, cum au auzit că au întrat nemţii în Ţara Munteniască, au şi fugit şi s-au dus presti Dunăre M,P//
dzit c-au eşit nemţi(i) în Ţara Munteniască, cum au şi fugit peste Dunări. Şi boerii şi slujitorii munteneşti l-au petrecut 2,3 ciasuri. Şi ş-au luat dzua bun<ă>, şi l-au lăsat toţi şi s-au întorsu la Bucureşti. 5 Ce nu numai boerii, ce şi slugi de a lui, ce au fost la f. 450 tată-său, l-au lăsat toţi. / Şi nemţii, viind la Bucureşti, au luat pre boeri pre toţi şi i-au trecut cu cas<ă> cu tot în Ţara Unguriască; pre unii cu voe, pre unii şi can făr(ă> voia lor.
10 împăratul Turcul, şi turcii, dup<ă> ce au vădzut aceste, tari s-au spăriet; ce împăratul nu numai de moscali şi de nemţi, ce şi de o<a)ste lui, să nu fac<ă> zorba asupra lui. Au şi păzit di-au schimbat pre viziriul ş-a tăet pre chihaia, dzicînd că s-au agiunsu Iei cu moscalii di-au dat
15 Vozie.
Dup(ă cum) li-i hire de dulău, de le dzîc că-s dulăi, adivărat că-s dulăi. Dacă văd că nu pot isprăvi, ei dau vina capetelor.
1 că au B,C/ nemţii în Ţara Munteniască şi au purces să margă la Bucureşti, măriîa-sa au şi eşit (iar Costantin-vodă au şi eşit C, au şi eşit Costantin-vodă B.Gy din Bucureşti, socotind să nu-i facă muntenii vreun (vrun B) vicleşug, precum făcusă (au fost făcut C} părintelui mării-sali (lui Nicolai-vodă, părintelui mării-sali, lui Costantin-vodă C, tatălui Costantin-vodă (lipseşte Costantin-vodă G), lui Nicolae-vodă E,G, părintelui mării-sale, lui Nicolae-vodă V>. Şi s-au dus la Dunăre (Dunărea C> spre oastea (oaste B>   turcească. B,C,E,G,V// 2 boiarii  B, boiarii C/  lipseşte munteneşti
B, C,E,G,V/ pitrecut doao, trii B,C//2-6 lipseşte Şi boerii şi slujitorii... l-au lăsat toţi. M.P//3 zioa bună B.C//4 cu toţii B,C,E,G,V//5 boiarii cei de ţară, ce şi boerenaşi şi slugi D/j 5-6 Şi nu numai boiarii (boiarii cei de ţară C) şi slujitorii, ce şi unii din (boerenaşii curţii şi din C> slugile mării-sali (slugile lui Costantin-vodă E, slugile lui G) l-au lăsat precum nu li s-au căzut să lasă pre stăpîn la greu şi la nevoie. B,
C, E,G,V// 6 după toţi ad. şi s-au întorsu la Bucureşti D/ Şi]Iară B,E,G,V, Iar C,D/ ante Iară: 35 B,E,G, 54 V, 98 M// 6-9 Pre boerii munteneşti i-au prins nemţii în Bucureşti şi i-au rădicat cu totul şi i-au dus în Ţara Unguriască, cu voi(e) şi can fără voi(e> M,P// 7 boiarii B, boiarii munteneşti C/ i-au dus de i-au trecut B,C,E, G,V'jlipseşte cu cas(ă> cu tot B,C,E,G,V//8 voie B,C/ pre2] iar pre B,C,E,G,V/ fără de B,C,D,E,G,V/ lipseşte lor B,E,G,V// 10 Iară înpăratul turcescu, văzindu aceste B,E,G, Iară înpărăţiia Turcului, văzind aceste C,V/ înpăratul turcescu Djj 10-13 împăratul Turcului (turcesc P) şi cu turcii (lui M> s-au spăriiat; şi nu numai de nemţi şi de moscali, ci şi de ai săi, temîndu-să să nu facă zorbâ. Şi îndată au schimbat M.P//11 tare B,C/ spărietjîngrijat B,C,E,V/ ce împăratul]temîndu-să C, lipseşte B,E,G,V// 12 oastea B, oaste Cj după lui ad. temîndu-se G/ facă B,C/ să nu facă ini-cîarii V// 13 lui]înpărăţiii B,C,E,G,V/ Şi au păzit de au B,C,E,G,V/ pe veziriul Bj şi au tăiat (tăiat C> şi pre chihaîaoa (chihaiaoa C> veziriului (viziriului C>, dîndu-le pricini (pricină C> şi zicînd B,C,E,G,V// 14 că ei M,P/ lipseşte iei M,P/ di-au]şi au M,P/ de au dat cetatea Voziia B,C,E,G,V// 16-18 După cum (Dupre cum B> le (lipseşte le E,G> sînt obiceaîele loritlacă vădu(văd C> că nu pot birui, dau vina capetelor, de-i omoară. B,C,E,G,V/ Adivărat că bini le zic dulăi, de vremi că ei dacă văd că nu (lipseşte nu M> pot amintire isprăvi, apoi dau vina capetilor, şî-i tai. M, Pjj 16-17 lipseşte de dulău....adivărat că-s dulăi Djj
7,82
783
Ş-au pus şi han nou, anumi iar pe Adăle Gheri cel rău, ce fus<ă>să mai întîi la domnie întîi a lui Gligori-vodă, cîndu s-au făcut zorbâ, înţălegînd că acela au perit în Crîm, cari şede la Tighine pîn-acmu; că la Crîm nu poate 5 să margă.
Atunce au triimis împărăţiîa di-au luat pre Mano-lachiîe chiurci-başe Psăolu, fratele hatmanului Costandin ce îaste aice în Moldova, şi l-au dus la Ţarigrad, la îm-păr<ă>ţie, de i-au dat gre muncă păgîn<e>ască, 5, 6 dzile, f- 450v io pîn-au spus toat<ă> avere ce-au avut, / di i-au luat tot ce au avut, ca la 3.000 pungi, cu odoară. Nu numai a lui, ce şi a frăţîni-său, a lui Costantin hat<man> şi altor rude a lui, gineri şi alţîi. Ce au găsit, tot au luat. Ş-apoi l-au spîndzurat în mijlocul uliţăi unde să vînd blanile, în
1 Şi au B/ lipseşte şi B,E,G,V/ lipseşte anumi iar B,C,E,G,V/ pre Medii Gheri B, C,E,G,V/ Adli Djj 1-3 autograf Nemice iar pe... zorbâ A// 1-5 înpăratul turcescu, înţălegînd că au perit hanul în războiu, au pus han pre Adli Gherii cel rău. După aceia au triimes de au luat M,P// 2 carele (careli C, ce D) mai fusesie han în domniîa dintîi (întîi D> a lui Grigorii-vodă (Ghica D> B,C,D,E,G,V// 3 cîndujla careli B,C,E,G,V, de D/ să făcusă zorbaoa asupra lui, precum s-au scris la întiîa domniîe a mării-sali (lipseşte mării-sali E,G> lui Grigorie-vodă (Grigorii Ghica voevoda C>. B,C,E,G,V//3-5 lipseşte înţălegînd că acela... nu poate să margă. B,C,E,G,V/ zorba asupra lui, înţălegînd că pre hanul careli îl pusesîe înpărăţiia au perit în Crîm şi pre hanul Adli Gheri, care l-au pus mai pre urmă, au şezut in Tighinea, la Bender, că la Crîm nu puiea să margă Djj 6 Atuncea au triimis înpărăţiia (de la Ţarigrad B, E,G> de au luat pre Manolachie B,C,E,G,V// 7 başia B, başîa înpărătescu D/Psio-lus CJIpsilanti B,D,E,G,V, lipseşte M,P/ frateli C, pe frateli' P,M/ Costantin Grecul E,M,P//8 îaste]era D/ lipseşte ce iaste aice în Moldova M,P// 7-10 Ccstantin Grecul (Ipsilanti E,G> ce era în Moldova şi luundu-1 de la Dunărea de la viziriul de la Cartai (lipseşte şi luundu-1... Cartai B> şi ducîndu-1 laŢarigrad la înpărăţiîe şi dîndu-i pricină că îaste (iaste C) agiunsu cu moscalii (şi el ar fi învăţat pre chihaiaoa veziriului să închine cetatea Voziîa la moscali G> i-au dat grea muncă (greii munci pînă în C> cinci, şase (şasie B> dzile (zile C> pînă ce au spus (pînă ş-au spus C> toată averea (ad. marginal averea B> ce au avut B,C,E,G,V//8-9 şi aducîndu-1 la Ţarigrad i-au dat M,P// 9 5,6 dzile]în cîteva zile M,P// 10-12 pină ci i-au spus toată avere a lui şi a lui Costandin Ipsilant hatmanul M,P// 10 dijşi C/di i-au luat tot ce au avutjciteva pungi de bani B,E.G//11 ce au avut, cîteva pungi de bani, ca la trii mii (de pungi de bani C> şi (alte V) cdoară C,V/ trii mii Bj de pungi de bani D/ lipseşte B,E,G,/ cu]şi B,E,G/ Şi nu numai D[ Şi nu numai a lui avere (avere C> i-au luat B,C,E,G,V// 12 frăţine-său B,C/Costantin hatmanul, grecul Ipsilanti Cj hatmanul B,D,E,V, hatmanului Gj şi a fiiu-său a lui Ianache-aga şi a altor rude B,C,E,G,V/ a lui]a lor B,C,E,G, a lor şi a altora Djj 13 lipseşte gineri şi alţîi B,C,D,E,G,V/ Tot ce au găsit li-au luat B,C,E, G,V// 12-14 şi altor rudenii. 3.000 pungi bani au luat di la dînşii. Şi apoi l-au spînzurat M,P//H l-au şi omorît, l-au spînzurat B,E,G]l-au şi omorît V/ Şi apoi, mai pre urmă, pre Manolachie chiurci-başe l-au spîndzurat Cj uliţii Cj unde Cj blanele Cj lipseşte în tîrgu M,P// 14-1 lipseşte în mijlocul uliţăi... în cap B,E,V// 14-2 lipseşte in mijlocul uliţăi ... pre chihaîa. Gjj
784
tîrgu. Şi i-au pusu o blan<ă> în cap, dîndu-i pricin<ă> că el sfătuia pre chihaîa.
Atunce l-au agiunsu osinda Ţărîi Moldoviii şi Ţării Munteneşti. Că acest Manolachi să-nvăţas<ă> de s<ă> 5 face tot de casăli chihaelilor, de mînca aceste săraci de ţări cum le era voe, cu alţî greci şi alte păşii, de face schimbări şi adauşaguri cu mulţime de bani. Cum şi mai înainte vremi, cînd s-au făcut zorbâ, de s-au schimbat împărăţiîa la Ibraim-paşe vizirul, cădzut la mare urgii, precum 10 scrii la rîndul său. Atunce au scăpat, şi tot nu s-au lăsat de răutăţi. Dar aemu n-au putut scăpa, dup<ă> cum să dzîce, că nu-s în toate dzilele Pastile.
Aşe dzîc că mai mult dispre Costantin-vodă să-i fi fostu pîra, avîndu pizmă pre dînsul. Ş-au scos ferman 15 să omoar(e) şi pre gineri-său, Ştefăniţ<ă> beizade, fi-f. 451    ciorul lui Mihai-vodă, / care ţine fata hatmanului Costandin. Numai nărocul lui c-au prinsu de veste, di s-au ascunsu la casăli solilor, multă vremi, pîn' s-au îndreptat. Răiz-afende, solul turcescu de la Nim<i>rova, vădzînd 20 aceste lucruri ce s<ă> poartă şi moscalii nu priimăsc bani
1 lipseşte Şi i-au pusu o blan-în cap C,D/ i-au pus şi M,P//2el au sfătuit D, el ar fi sfătuit M,P// 1-2 dîndu-i şi acîa (acea C) pricină că el ar fi sfătuit pre chihaîa (chihaia C> veziriului să închine (ca să dea C) cetatea Voziîa la moscali (moscalilor C, lipseşte să închine... moscali V> B,C,E,G,V/ după chihaia ad. viziriului Djj 3 şi a Ţărîi Munteneşti Djj 3-18 lipsesc M,P// 3-12 Atuncea l-au agiunsu osînda ţărilor (a Moldovii şi a Ţării Munteneşti C> şi a neguţitorilor ce le făcîa (făcea C) cu faptele şi cu amestecăturile lui la Poartă de făcia (făcea C> multe pagube neguţitorilor, luundu-le nego(a>ţele (negoaţele C> fără de preţu (preţ C>, fiind el chiurci-başia la înpărăţiîe (înpărătescu C, lipseşte V>. Şi altor oameni le (lipseşte le C,V> făcea alte supărări. Iară şi mai înnainte vreme, cînd s-au fost făcut zorbaoa la Ţarigrad (lipseşte la Ţarigrad C,V> de (cînd C> s-au schimbat înpărăţiia, fiind vezir Hibraim-paşa, căzusă acest (înpărăţiîa, cind au scos zorbaleli pre soltan Ahmet de la înpărâţiie şi au pus pre soltan Mahmut, fiind vizir Ibraim-paşia, atuncea era acest C> Manolachi ciurci-başîa la mare urgile. Şi atuncea au scăpat. Iar apoi, (lipseşte apoi V> mai pre urmă, n-au putut scăpa de urgiîe, după cum să zice un cuvînt că nu sînt în toate dzilele (zileli C> Pastile. B,C,E,G,V// 4 Manolachi chiurci-başia Bjj 7 după bani ad. şi lua negoţul neguţitorilor fără de preţ, fiind chiurci-başia înpărătescu Bjj 9 lajcînd era Dj corectat vizirul; şters chihaiaoa Aj vizir, în zileli lui soltan Ahmet, înpăratului turcescu, au căzut Djj 10 Şi atuncea Djj 12 după zice ad. un cuvînt Djj 13-18 lipsesc B,C,E,G,V// 13 ante Aşîa: 45 Djj 15 pre ginereli frăţine-său, pre Ştefăniţă beizadea, pre ficiorul Djj 16 carele ţinea Djj 16-17 fata lui Costantin Ipsilanti hatmanului, frateli lui Manolachi chiurci-başia. Numai nărocul lui au fost Djj 19 Reiz-afendi Bj ante Reiz-efendi: 49 C, 46 D, 36 E, G, 57 V, 102 M/ de la] fiind la M,P/ turcesc din Ţara Leşască de la Nemirova Gj Nemirova B,C/ văzind aceste B,C// 19-20 şi văzind că moscalii nu priimescu bani M,P// 20 să purta B,C,D,E,G,V/ moscalii cum nu priimîa bani (ca C> să facă pace B,C,D,E,G,V//
785
să fac<ă> pace, ce cer Dunăre cu Crîm cu tot, şi nemţii Bosna şi altă somă de bani, cheltuiala oştii, şi robii ce luas<ă>, au făcut izvod de toate de aceste ce cerea moscalii şi nemţii.
5 Şi au dat multe daruri solilor nemţeşti şi moschiceşti şi lui Minih fertu-marşalih moschicesc, ca s<ă> mai aştepte 30 dzile, să nu porniască ostile, pîn-or trimite la împăratul turcesc să vad<ă> ce or priimi. Di-a priimi, bini, iar de n-a priimi, s-or bate. Tot ca să s<ă> mai lun-10 giască, să triacă vara cu amăgele, dup<ă> cum îaste natura turcilor. Că s(ă> spăriesă pre rău.
Ce, dup<ă> cumu-i orînduiala aceştii lumi lacomă, au i. 45lv   întunecat / minte solilor nemţeşti şi moschiceşti, di-au priimit să aştepte celi 30 dzile, pîn-a vini răspunsu de la 15 Poartă.
Şi au şi răpedzit raiz-avende cu acele scrisori la împăratul turcesc pre terdzimanul, fratele lui Grigorie-vodă, să umble într-aceste 30 dzile de olac, să aduc<ă> răspunsul, cum a fi: ia pace, ia nepace.
1 cerea de la turci Dunărea hotar B,C,E,V, cerea Dunărea hotar de la turci Gj cerea Dunărea hotar D, cer hotar DunăreaM.P/ nemţii cerea B,C,D,E,G,V//2 Bosnă] Boian M/ altă]o C/ somă mare Cj ce]cîe-i B,V, ce-i C,E,G//2-4 şi şi alti cheltuieli oştilor; deci reiz-efendi au făcut izvod de toati ceririle moscalilor şi a nemţilor M,P//3 luasă turcii cînd să bătusă cu nemţii şi au făcut izvoade B,C,E,G,V/ de aceste de toate ce B,C,E,G,V// 5 după dat ad. reiz-efendi E,G/ după daruri ad. reiz-efendi, solul turcescu Cj solilor moschiceşti şi nemţeşti Cj şi solilor moschiceşti V// 5-9 Şi s-au rugat solilor moschiceşti şi lui feldmarşal fon Meneh să nu porniască ostile pînă în 30 zili, ca să-i vii pre acel izvod răspuns di la înpăratul di la Ţarigrad să ştii ci va priimi: paci, ori (au P> iarăş bătăi M,P// 6 Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V/ moschicescu B,C/ să B.C//7 triizăci de B] patruzăci de Cj de zile D,E/ pînă B,C/ vor triimite C,E// 8 înpăratul turcescu B,C/ vadă B,C/ ce or (vor D,E,G) priimi să dea. Şi de a (va C,D> priimi să dea aşia, (lipseşte să dea aşîa D) bine, iar de n-a (nu va C,E> priimi, (lipseşte va priimi G) s-or (să vor C,E,G> bate. B,C,D,E,G,V// 9 Au <Şi au C> făcut aceste lucruri tot ca să (să C,E,G> mai lungească (lungiască C> vremîa (vreme B>, să triacă B,C,E,G, V// 9-11 lipseşte Tot ca să s(ă> mai lungiască... pre rău M,P// 10 după B,C/ natura] obiceaiul B,C,E,G,V, natura, obiceaiul D//11 să spăriiasă B,C//12-15 lipsesc M.P// 12 după B,C/ cumu-i] cum iaste D,E,G,V/ rînduiala B,C,E,G,V/ lacome B, C.Xjj 13 mintea Cj de au B,C// 14 cele (acele V> triizăci de zile B,D,E,G,V, aceli patruzăci de zile Cj pînă B,C// 16 lipseşte şi2 B,C,V/ Şi au triimis în grabă reiz-efendi E,G/ reiz-afendi B,V, reiz-efendi C,D/ aceli B, Cj lipseşte la împăratul turcescu B,G,E,G,V// 16-17 Şi îndată au şi triimes (de olac M> pre tărzimanul, fratile lui Grigori voevoda, cu aceli scrisori la Ţarigrad. M,P// 17 pre Alexandru terzimanul B,C,D,V, pre Alexandru Ghica terzimanul E,G/ frateli Cj Grigorii Cjj 18-19 lipseşte să umble..., ia nepace M,P// 18 într-aceli triizăci de zile B,D,E,G,V, întru aceli patruzăci de zile la Poartă/ de olac în cai de mezil E, laŢarigrad D, lipseşte Gj aducă răspunsu B,C,E,G// 19 cum a fi: de a fi pace, de n-a fi B,E,V, cum va fi: de va fi pace, sau (au) de nu va fi C,G, cum va fi: ori pace să fie, ori nepace Djj
Ş-au purces terdzimanul, ş-au vinit pre la Grigoriîe-vodă, frate-său, la Gălata; şi l-au benchetuit 1 dzi cu mari cinste. Şi l-au mai învăţat şi el meşterşuguri di-a lui, ce au mai ştiut. Că ave Grigorie-vodă mare jeli şi fric<ă>, 5 c-or lua creştinii ţara; ce nu numai el, ce şi grecii lui, şi n-or ave ce stăpîni şi ce mînca la Ţarigrad.
Şi la 30 dzile s-au întorsu iarăş înapoi la Nemirova, unde era solii, cu răspunsu că nu priime turcii să de nimic, numai să file bătaie la anul. Şi aşe solii s-au dus cineş 10 pre la stăpînii lor.
Şi vodă încă au triimis pre aga Enachii Grecul cu 600 slujitori înainte lui reiz-afendi la Movilău, temîn-f. 452    du-s<ă> / de cazaci să nu-1 lovască, şi l-au petrecut pîn' la Tighinea.
15 Iar Vădanii ghen<ă)rarul, dac-au eşit la Oituz cu oaste, au şi poroncit lui Gligorii-vodă să de paci oaminilor den Sîret încolo de bir şi să-i trimită 150 de pungi de bani, dac<ă) i<-i> voe să şadă cu paci în Eş<i>, pîn' la o vreme.
1 Şi au1-2 B,C/ terzimanul de la Nemirova B,C,E,G,V// 1-2 pe (pre C,D) la frate-său Grigorie-vodă (pin Iaşi V) la Gălata B,C,D,E,G,V/ Tărzimanul au venit (pre la Galata M>, pre la fratile său Grigori voevoda şi l-au priimit cu mari dragoste şi cinste M,P// 2 şi l-au benchetuit o zi, făcîndu-i masă mare (şi B,E,G) cu mare cinste-B,C,D,E,G/ la Gălata; şi i-au făcut masă mare şi l-au benchetuit Yjjidupă cinste (benchetuit V) ad. Şi au vorbit ce li-au trebuit şi au purces, decii, de au mărsu terdzimanul de olac la Ţarigrad, la înpărăţiîe. B,C,E,G,V// 3-6 lipsesc B,C, E,G,V,M,P// 5 ce şi slugili boerenaşii, grecii lui D// 7 întorsu terzirnanulD// 7-10 Şi (pînă E,G) la triizăci (patruzăci C) de zile s-au întorsu iarăşi (în Ţara Leşască G> la Nemirova, la soli cu răspunsu şi nemică aşezare (aşezare C) de pace n-au adus, fără (de E,G) cît s-au mai îndelungat vremja (vreme B, lipseşte G) să să bată la anul, de vară. Şi aşîa (aşa C) solii s-au dus (fieştecareli C> pre la ţările lor B,C,E, G,V/ Şi purcegînd la Ţarigrad, pînă la 30 zili s-au întorsu iarăş în Nemirova. Şi li-au adus răspunsu solilor cum că înpăratul turcescu nu să priimeşti să dei nimica, ci di primăvară iarăş să fii bătăliîe (bătăi P/.-Şi aşa s-au dus solii din Nemirova la stăpînii lor. M,P// 8 nu priimeşte înpăratul turcescu să dea D// 11 Şi Grigorii-vodă D/ Grigorii voevoda au triimes pre aga Enachi cu 600 M,P/ Ianache grecul Ipsilanti D// 11-12 Şi purcegînd şi reiz-efendi de la Nemirova, triimis-au Grigorie-vodă pre aga Ianache (Ianache-aga C) grecul cu şase (şasie C) sute de slujitori, de i-au eşit înnainte la Movilău, temîndu-să (reiz-efendi C> B,C,E,G,V// 12-13 la Movilău, înnainte lui reiz-efendi, temîndu-să să nu-1 lovască cazacii, şi l-au M,P// 13 pitrecut pînă B,C/ la Tighinea, la Bender Cjj 15 Iară B,C, lipseşte M,P/ ante Iară: 37 B,E,G, 50 C, 48 D, 59 V, 105 M, lipseşte P/ Vădanii gheneralul de Braşev (Braşov B> B,C,
D, E,G,V/ Vidin ghinărariul, dacă au eşit cu nemţii la Oituz M,P/ dacă au eşit în Moldova pre Oituz D// 15-16 dacă au eşit cu oaste aici în Moldova, au poroncit B.C,
E, G,V// 16 Grigorie B/ paci tuturor oaminilor M,P// 16-17 dea pace oamenilor de bir din Siretiu (Şiret B> încolo, spre munte şi să-i trimită o sută şi cinzăci B,C,E, G,V// 17 după încolo ai, spre munte D/ Şiret încoaci, şi dacă-i esti voia să şază în Eşi pînă la o vremi cu paci, să-i triimată 150 pungi bani M,P// 18 dacă-i iaste voia BiE.G, dacă i-i voia Cj pace B, pace Cj Iaşi B,C,E,G,V/ pînă B,C/ vreme B, vremie Cjj     • , .
786
787
Deci Gligorii-vodă era la Frumoasa şi n-apucas<ă> să strîngă oaste, nici să dusăsă la Prut. Au socotit şi au trimis pe Toderaşco Păladi vel-spăt<ar> şi pe Alixandru Sîrbul 3 logofăt cu daruri şi cu cărţî de la dînsul şi de la 5 boeri, scriind ghen<ă>rarului, lui Vădanii, să-i fii mil<ă> de ţară, să n-o strîce. Şi au mersu la dînsul la Oituz, şi i-au priimit cu dragoste, şi s-au adiv<er>it cu bini.
Numai, Grigorii-vodă nu s-au încredzut, ce s-au dus la Prut, dup<ă> cum s-au scris mai sus, di ş-au strînsu io oaste.
Aşijdere nici pe Păladi spătarul nu-1 crede, fiind moldovan, să nu-i facă vrun meşterşiug. Şi de (a>cee au trimis şi pe Alixandru Sîrbul, fiind di casa lui, ca s<ă> nu poată faci vrun meşterşiug asupra lui cu Vădanii ghen<ă>rarul. 15 Turcii, pîn-a umbla terdzîmanul la Poartă aceste f. 452v 30 dzile, iar împărăţie au şi pus sarascher / pre Chipruliul şi au şi rădicat oaste den Ţarigrad, ca la 120.000 şi l-au trimis la Bosna asupra nemţilor.
1-4 Decii Grigorii-vodă au triimis pe Toderaşco Păladii vel-spat(ar) (spătar C> şi pre Alexandrul (Alexandru Duca C,E,G> Sirbul, tretii-logofăt B.C.E.G.V// 1-7 Grigori voevoda au ales pre Toader Păladii vel-spat(ar) şi pre Alexandru Sirbul treti-log(ofăt) şi i-au triimes cu daruri la Vidin ghinărariul şi cu scrisoari di la dînsul şi de la boîari, rugîndu-să cu toţii să-i fii milă de ţară. Şi mergînd aceşti doi boeri la Oituz la Vidin ghinărariul, i-au priimit M,P// 2 Şi au D// 4 tretii-logofăt D/ cărţi la gheneralul de la dînsul B,C,E,V//5 boîari B, boiariC/ gheneralului B,C/ lipseşte lui
D, lui Vădanii B,C,E,G,V/fiie(fieC> milă B,C//6să nu ostrice, fiind (fiindu C) creştin (creştini C> B,C,E,G,V/ Şi au mărsu (repetă Şi au mărsu C) boiarii acei (acîei
B) trimişi la gheneralul la (dînsul C) pe (pre C) Oituz, şi i-au priimit (gheneralul
E, G> cu dragoste pre boîari şi B,C,E,G,V// 7 adeverit B,C] făgăduit M,P/ bine B,C// 8 Numai] Iar B,C,E,G,V/ Grigorie Bjj 8-13 Grigori voevoda s-au dus la Prut de ş-au strîns oaste. Că nu să încrede nici în Toader Păladii, fiind moldovan, (şi M> pentru acela au triimes cu dînsul şi pre Sîrbul log(ofătul), fiind om de casa lui M,P// 9 după cum B]precum C,E,G/ mai sus s-au scris B,C,E,V/ lipseşte mai sus Gj de B, Cjj 11 Aşijderea B,C/ pre C]cu B,E,G/ Păladie (Păladii C> spătariul B,C/ nu-1 pre credea
C] nu să pre încredea B,E,G,V//12 lipseşte să nu-i facă vr-un meşterşiug B,C,E,G,V/ ' Şi pentru aceia D]Ce B,C,E,G,V//13pre B,C/ Alexandru Duca, logofătul al triileSirbul B,E,G, Alexandru Duca Sirbul tretii-log(o>făt Cj  fiind om  de casa mării-sali, ca
să B, fiind (om E> de casa lui Grigorii-vodăC.E// 14 după face ad. Păladie spătariul B.E, spăt(arul) Păladii V/ vreun Cj meşterşug sau vicleşug D/ meşterşug cu gheneralul asupra domniii B,C,E,G, meşterşug asupra domniii cu gheneralul V// 15 ante Iară turcii: 38 B,E,G, 52 C, 61 V, ante Turcii 49 D, 108 M, lipseşte P/pînă B.Cj au umblat Gj terzimanul B,C/ aceste triizăci (patruzăci C> de zile B,C,E,G,V,// 15-18 Turcii într-aceli 30 zile, pînă a umbla terzimanul la Ţarigrad, au şi pus sarascheriu pre Chiupriliul şi l-au pornit cu oasti di la Ţarigrad (de la Ţarigrad cu oaste P> la Bosna (Boian M> as^i ra nemţilor. M,P// 16 înpărăţiia B,C/ sarascheriu Cjvezir B,E/ pe S/ Chiupruliul B, Chiupruliolu C, E,G// 17 din B,C/ o sută (şi B> doaozăc i de mii de oaste B,C/ l-au]i-au B.C//17-18 o sută şi doaozăci de mii de oaste şi au purces pe marginea Dunării de au mai strînsu oaste şi i-au trimis la V//
788
Şi viziriul au triimis pre Meniş-paşea de la Cartai cu 20.000 oaste, şi au purces de la Cartai pre margine Dunării a mai strînge o(a>stea ce pute. Şi s-au dus la Vidin asupra lui Vales, ghenărariul de Sibii, ce băte Vidinul cetate, 5 ş-au gonit pre nemţi de la Vidin. Că au făcut ungurii vicleşug, că s-au închinat 5.000 la turcii. Dar tot nu i-au bătut pre rău, numai cît i-au gonit de la cetate.
Ş-au dat şi lui Costandin-vodă, domnul muntenîesc, vo 2,3 paşi cu oaste, di-au gonit pre nemţi din Ţara 10 Munteniască; că era puţinei, numai vo 3,4 mii, în Ţara Munteniască. Ş-au făcut turcii multă răutate şi prad(ă> în Ţara Munteniască, c-au luat munţii în cap. Şi pre unde au găsît bejenii, au tot prădat şi au arsu.
Şi au spartu şi Mitropolie de la Tîrgovişte şi au găsît f-453 15 multă avere a boerilor / munteneşti şi au luat-o toată. Ce nu numai într-un rînd au prădat-o, ce în cîteva rînduri au umblat, prădînd şi stricind biata ţara.
Costandin-vodă, domnul muntenesc, iarăşi s-au aşădzat în Bucureşti cu vo 2,3 paşi. Şi re prad(ă> au făcut turcii şi 20 Bucureştilor. Şi Mitropoliîa din Bucureşti au făcut-o mecet, di s(ă> închină într-însa paşii. Şi Costandin-vodă
1 Iar veziriul (viziriul C) de la Cartai au trimis (triimis C) (şi el E) pe (pre C) Menih (Meniş C>-paşa cu doaozăci de mii de oaste B,C,E,G,V// 1-5 Şi viziriul di la Cartai încă au triimes pre Mimiş (Mimiciu P)-paşa cu 20.000 şi s-au dus (lipseşte dus P) cu toţi la Vidin şi au biruit pre nemţi şi i-au gonit di la Vidin M,P// 1-2 lipseşte cu 20.000'oaste... la Cartai Bjjllipseşte de la Cartai B,C,E,G,V/ marginea B//3 a mai strînge]de au maistrînsu B,C,E,G,V/ oastea(oasfe C) ce au mai putut B,C,E, G,V/ asupra lui Valiisu gheneralului B, E.V.asupra gheneralului Valis C//4 Sibiiu B,C/ ce] carele B,E,G,V, careliC.D/bătea cetatea Vidinul B,C,D,E,G,V/şiau B.C/j 5-6 lipseşte Că au făcut... la turcii. B,C,D,E,G,V, anulat A//5-7 lipseşte Că... cetateM,P//6 bătut] putut bate B,E, G//7 cetate C//8Şiaudat turcii B,C,D,E,G,V/ Costantin Bj domnul (domnului E,G> muntenescu B,C,E,G//9 vreo doi, trii B,C/ Viziriul au triimes la Costandin voevoda M,P/ lipseşte vo M,P/ doi paşi M,P/ cu oasti turcîască şi au scos pre nemţi M,P/ de au B,C// 10-11 lipseşte că era... în Ţara Munteniască M, Bjj 10 puţiniei B,C/ vreo trii, patru B,C/ lipseşte în Ţara Munteniască B, C,E,G,V//11 Şi au B,C/ Iar turcii aciîa au făcut M,P/ multe răutăţi B,C,E,G,V, mare răutăţi M,P/ pradă B,C//12-17 lipseşte c-au luat munţii... biata ţara. M, P//12 că au B,C/ unde B, Cj găsit B,C/ arsu] stricat B,C,E,G,V// 14 Mitropoliîa B,C/ găsit B,C// 15 avere BJ boîarilor B,C/ şi o au luat toată B,E,G] să şi au luat tot ce au găsit C,V//16 Ce]Şi B, C, E,G,V/ au prădat B,C,E,G,V// 17 stricî'nd B,C/ţară C] Ţara MunteniascăD// 18 ante'lară, Costantin: 39 B,E,G, 53 C, 62 V, ante Costantin 51 D, 110 M, lipseşte Bj voevoda M/ domnul muntenescu B,C, lipseşte M,P/ aşezat B,C//19 în]la B,C/ in scaun în Bucureşti şi cu trii paşi. Turcii ră pradă au făcut în Bucureşti M,P/ vreo doi. trii B,C// 19-1 Şi turcii au făcut rea pradă în Bucureşti, şezind paşîa în Mitropoliie (Mitropolie C>. Iar Costantin-vcdă au pus tot boiari (boiari tot E,G> di ciei (de clei B> B,C,E,G,V// 20 Şi bisărica di la Mitropolii au făcut-o mecet turcescu M,P// 20-1 Şi şidea paşii în Mitropolie şi Costantin-vodă au pus boiari tot Bjj 21-2. lipseşte Şi Costantin-vodă... cei mari, duşi. M,P//
789
au pus tot boeri de cei de gios, că boerii îs toţ în Ţara Unguriască, cei mari, duşi.
Iar ghenarariul cel mare de la Sibiiu, anume Valis, care mersesă la Vidin, vădzînd că nu poate sta împotriva 5 turcilor, că are o<a>ste puţin<ă>, au scrisu la Vădaniîe ghenarariul, că îeşis-în Moldova cu oaste, di-au trecut muntele înapoi di-au mersu agiutori la Vidin. Numai ce au rămas vo 500 o<a>ste nemţi de straj<ă> la Com<ă>neşti, iar ceialalti măcar că s-au dus Ia Vidin, tot n-au putut 10 isprăvi nimic împotriva turcilor. /
Deci ghenărarul Valis, vădzînd că au greşit şi s-au împrăştiet o<a>ste pren Moldova şi pren Ţara Munteneiască şi n-au putut isprăvi nimic la Vidin să-1 Ia, ori de ciud<ă>, ori de ruşine, ori de frica împăratului, au 15 mîncat otrav<ă> singura ş-au murit.
Mai ispi<ti>tu-s-au turcii şi cu 2 soltani să margă preste munte în Ţara Unguriască. Şi s-au păzit nemţii mai bine, într-alt fel; că, dup<ă> ce au întrat în munte, li-au
1 de gios de i-au boîarit, că boîarii cîei (cei C) mari era duşi cu toţii în Ţara Ungu-riascăB,C,E,G,V/ îs]eraD//2 cei mari duşi în Ţara Unguriască Bjj 3 gheneralul B,C/ anume B,C/ Valiisu B, Valeisu V//4carele B,D,V, careli C,E,G/ mersese B, mersesie C/ văzind B,C/ înprotiva B,C//3-10 Ghinărariul Valis (VasîleP), văzind că are oasti puţină si nu poati sta înprotiva turcilor au scris la Vidin ghinărar ce eşisă în Moldova, să vii <fie P> cu oasti întru agiutoriu. Şi îndată au lăsat în Moldova, la Comăneşti, numai 500 nemţi, iară el cu toată oaste ceîalantă s-au dus, presti munţi la Vidin; însă tot n-au putut isprăvi asupra turcilor M.P//5 are] avea B,C,D,E,G,V/ oaste puţină B,C/ scris B,C/ Vădanii gheneralul de Braşev B,C,E,G,V//6 că]carele
B, C,E,G,V/ eşisă B,C/ de au B,C//7 munteli C/ înnapoi în Ţara Unguriască, şi s-au dus agiutoriu B,C,E,G,V// 8 lipseşte ce au rămas B/ Numai vreo doao sute de nemţi de straje au rămas la Comăneşti pe Trotuş E/ vreo doao sute de nemţi B,C,E,V/ lipseşte oaste B,C,D,E,G,V/ straje B,C/ Comăneşti B,C, Comăneşti pe Trotuş G// 9 iară ceialalti Cj s-au şi dus G// 10 nemică B,C/ înprotiva B,C// 11 DeciJIar B,E,G, Iară
C, V/ gheneralul B,C/ gheneralul cel mare, Valis, de la Sibiiu E,G/ Valeisu Xj văzind B,C/ şi s-au]deauC,E,G,V, de s-au Bjj 11-14 Spun pentru acel ghinărar Valis că dacă au văzut că n-au isprăvit nimica asupra turcilor, de frica înpăratului nemţăscu M,P// 12 înprăştiîat B,C/ oaste B,C/ pin1"2 B;C,E,V/ . repetă, pin Moldova Cj Munteniască B,C//13 şi n-au putut]neputînd B,C,E, G,V/ nemică B,C/ la Vidin, la cetate Bj la cetate la Vidin să o ia, aşîa să auziîa atuncea, că ori de ciudă E,G/ să-1 îa <iai B>, aşîa să auziîa <atuncea B> că, ori de ciudă B,C,V//14 ruşine Cj înpăratului B,C/au]să fie E,G//15otravăB,C/sîngurdeau murit B,C,B,G,X (lipseşte singuru M,P/./ 16 ante Mai: 40 B,E,G, 53 D, 65 4, 113 M, lipseşte C,P/ ispititu-s-au B,C/ doi soltani cu tătarî B,C,E,G,V// 16-17 să margă prin <din C,V> Ţara Munteniască, preste munte în Ţara Unguriască. Iar nemţii s-au păzit bine B,C,E,G, V// 16-1 Turcii şi Cu doi soltani s-au mai ispitit să me<a>rgă presti munţi asupra nemţilor. Şi după ce-au întrat în munţi, nemţii s-au purtat într-alt chip; că li-au ţinut caie dinainti şi dinapoi. M,P// 18 într-alt feliu, mai bine Bj lipseşte într-alt fel B,C, E,G,V/ după B,C/ după munte ad. turcii şi cu tătarîi C,E,G,V, turcii şi tătarîi' iar nemţii Djj
ţinut cale şi dinainte şi dinapoi. Ş-au perit un soltan şi cu tătarîi mai toţi; numai unul au scăpat, pre cu puţini tătari.
N-apucînd a întră în munte, la Cîmpina, s-au întorsu 5 înapoi prădînd şi ardzînd. Ş-au lovit pren Bucureşti, fiind domnul în scaun; ş-au prădat tîrgul tot, cu mănăstiri cu tot, ş-au găsît mulţime de avere. Şi domnul n-au putut să isprăvască nimic, să nu-i las<ă> să prade. Ce-u găsit a boerilor pribegi şi nepribegi şi a neguţitori pin 10 hanuri, tot au luat.
Acest război au fost mai pre urmă, la let 7246<= 1737>, la noemvrii.
Să lăsăm aemu Ţara Munteniască, di om scri-o înainte la rîndul său. / f-454 15 Grigorile-vodă, şedzînd cu tabăra la Gălata şi înţălegînd că s-au dus nemţii cei mulţî şi au rămas numai 500 nemţî la Com<ă>neşti de straj<ă>, şi vădzînd că s<ă> gătiadză' tătarii şi cu turci<i> de la ordie viziriului să margă la dînşii, au scris la viziriul să nu margă nici turci, 20 nici tătari, să'strici ţara. Puţinei, ce au rămas de straj<ă>, a triimite o<a>ste lui şi i-a goni.
1 calea Bj după calea ad. nemţii E,G/ dinnainte B,C/ dinnapoi <dennapoi C> de i-au încungiurat. Şi au ' B,C,E,G,V//2 tătarîi lui B,C,E,G, V/numai unuljiară <iar C> un soltan B,C,E,G,V, numai un soltan Bjj 1-8 Şi au perit un soltan şi <cu P> mulţimi de tătar<î>. Iar un soltan şi cu tătarii săi nu apucasă să intri în munţi, şi dacă au auzit <văzut P> ci au păţit <pătimit P> ciîalalţt tătarî în, munţi s-au întors şi au prădat şi au robit <rău M> Ţara Munteniască. Pră-dat-au si Bucureştii, fiind domnul în scaun. Şi nimica n-au putut folosi M,P// 2 lipseşte pre B,C,E,G,V/ puţiniei B, puţinei C,E,G,V/ tătari B,C// 4 Neapucînd să între în munte şi s-au întorsu de la Cîmpina prădînd B,C,E,G,V/ s-au]şi s-au Bjj 5 arzind B, arzindu Cj Şi au B,C/ prin B,C/ după Bucureşti ad. şi aşa să auziîa că au făcut multă stricăciune <stricăciuneC> B,C,E,G,V//6 domnulCostantin-vodăD //(,-Hlip-seste fiind domnul... înainte la rîndul său. B,C,E,G,V//7 Şi domnul Costantin-vodă Bjj 8-14 lipseşte să nu-i las<ă>... înainte la rîndul său. M.P//9 pribegi şi a celor nepribegi Bjj 11 la let]în anul Bjj 13 Să lăsăm]Lăsînd D/di om]vom D/scrie Bjj 15 ante Iară Grigorie <Grigorii C>-vodă: 41 B,E,G, 54 C, 66 V, ante Grigorie: 54 D, ante Viziriul: 114 M, lipseşte Bj şezind la Gălata cu oastea <oaste B> şi înţălegînd B,C, E,G,V// 15-20 Viziriul au gătit un soltan cu turci şi tătar<î> să miargă la Comăneşti asupra acelor 500 nemţi ci rămăsăsi acolo de strajă. Grigori voevoda au înţăles şi au scris la viziriul să nu triimiaţâ nici turci, nici tatar<î>, ca să nu mai strici ţara. M, Bjj 16 mulţi C]mai mulţi B,E,G/ după mulţi ad. de pre supt munte în Ţara Unguriască B,E,G, în Ţara Unguriască C, V// 16-17 şi au rămas numai ca vreo doao sute de nemţi de straje <la Comăneşti pe Trotuş E,G> şi văzind B,C,E,G,V//17 să B,C/ să gătescu D//18 să gătesc turcii şi cu tătarîi Gj tătarîi B,C/ lipseşte cu Cj ordiia B,C/ veziriului B//19dînşii]nemţi B,C,E,G,V/ au scris Grigorii-vodă Bj veziriul B//20 tătarî B,C/ să nu strice <stricîe B> B,C,E,G,V/ Că puţiniei nemţi B,C,D,E,G,V// 20-21 Că pre acei puţini nemţi ci au rămas la Comăneşti a trimeti <a triimeti P> oaste lui si i-a răsipi M,P//20 straje B,C//21 oaste de a <ai E,G>lui B,C,E G V//
790
791
i. 4541
Deci viziriul îndat-i-au şi poprit să nu margă. Că era de la Galaţi pîn' la Bîrladu tot tătari, cu 2 soltani, di-au şădzut toat<ă> vara di-au mîncatu pre beţii oameni di -au rămas numai cu sufletele. Deci Grigoriie-vodă au ales 5 dino<a>steluicala 1.500 slujitori turci, lipcani, moldoveni şi 2 stiaguri de cazaci ş-au triimis pre Costandin hatmanul, fratele chiurci-başii, şi pre Toader Pălade spătariul să margă pre la gura / Oituzului şi la Com<ă>neşti, să astupe poticile şi s(ă> strici pălăncile ce li făcus<ă> nemţii.
io Şi mărgînd acolo la Com(ă>nîeşti, numai au şi dat peste celi cinsute nemţi ce răm<ă>sias(ă> de straj(ă>.
De merat lucru Iaste cum au dat Dumnădzău o spaimă nemţilor, cît n-au putut să stea la războiu. Că cum s-au tîmpinat şi au discălecat cazacii di-au slobodzit focul
15 ş-au picat vo 3, 4 nemţi, s-au şi spăriet nemţii ş-au plecat fuga şi n-au apucat să sloboad<ă> focul. Ş-au şi-ntrat turcii cu moldovenii într-înşii ş-au prinsu ca vo 30, vii
l Decii B,C,D,V, lipseşte M,P/ ante Decii: 55 D, 67 V/ veziriul Bjlipseşte indat<ă> •C,E/ lipseşte şi M,P/ au şi oprit {poprit D> pe turci şi pre tătarî să nu margă B,C, D,E,G,V// 1-2 Că di la Galaţi şi pînă la Bîrlad (Brăila M> era tot M,P// 2 pînă B,C/ Bîrlad B,C/ tătarî B.C/ doi B,C/ de au şezutu (şezut C> B,C// 3 toată B.C/ de au mîncat B.C/ bieţii Bj şi toată vara au şăzut de au mîncat di la ticăloşii moldoveni, di rămăsăsăM, P//4 de rămăsesîe B,C,E,V, de rămăses(e) oamenii G/'sufletile B,C/ DeciJIară B,C,E,G,V, lipseşte M,P/ ante Iară: 42 B,E,G, 55 C, 68 V, 116 M, lip-seşteD,BJ Grigorie B, Grigorii C//5 oastea B,C/ lui]sa M, lipseşte P/ lipseşte calaM, P/ lipseşte turci, lipcani, moldoveni şi M,P// 5-8 o miie şi cinci sute de slujitori moldoveni şi doao stiaguri de cazaci cu turci şi cu lipcani şi au trimis (triimis C> cu oastea (oaste B> pre Costantin hatmanu grecul Ipsilanti şi pre Toader Păladie (Păladii C> spăt(ariul) (vel-spatar B.E.G, V> de au mărsu pre Oituz şi la Comăneşti pe Trotuş să astupe B,C,E,G, V// 6 lipseşte de M,P/ hatmanul grecul D//7 fratele lui chiurci-başîa D,M,P/ lipseşte spătariul M,P/ lipseşte pre M,P// 8 la Comăneşti pe Trotuş Djj 9 strice B,C/ le făcusă B,C// 10 mergînd B,C/ Comăneşti B,C, Comăneşti pe Trotuş E, G/ numai ce B,D, E, G, V//11 preste acîei B,E, G, V/ aceli Dj Şi numai cît au sosit la Comăneşti au şi dat preste aceli (acei M> M,P// 10-11 numai ce li-au şi eşit înnainte acei puţinei nemţi, ca vreo doao sute şi cinzăci de nemţi ce rămăsesîe de straje, care mai sus s-au scris Cj doao sute (puţini 200 G) de nemţi ce rămăsesîe de straje cari (pentru carii E,G> mai sus s-au scris B,E,G,V/ lipseşte ce răm(ă>-sias(ă> de straj(ă> M,P// 12 Şi de mirat (mierat B> B,C,D,E,G,V/' îastejera B,C, D,E,G,V/ Dumnezeu B,C// 12-16 Triimes-au Dumnezău o frică asupra acelor nemţi di n-au putut să stei nimica la războiu. Ci cum au discălecat cazacii (şi P> au dat foc într-inşii, şi numai cît au căzut 5 nemţi, îndată au şi plecat fuga. M.P// 14-15 s-au timpinat (întîmpinat E,G> cu cazacii şi au (au şi C> slobozit focul şi au căzut din •oastea (oaste B> nemţască vreo doi, trii nemţi şi s-au şi spăriiat ceîaialţi (iară ceialalţi nemţi s-au şi spăriiat C,V> şi au plecat B,C,E,G,V// 15 picat]pisat A/ au picat, au căzut Djj 16 după apucat ad. nemţii Gj lipseşte nemţii E/ lipseşte şi n-au apucat să sloboad(ă> focul M,P// 17 cu]şi cu' D, şi M,P/ prins-au 30 nemţi vii M,P// 16-2 Şi au şi ftitrat turcii şi cu moldovenii într-înşii cu sabiili goali şi au perit vreo cinci-sprăzece, vreo şeasîesprăzeci nemţi şi au prinsu şi vii vreo patrusprăzeci nemţi. Şi au perit şi colonelul careli era pre oaste, nemţască mai mare. B, Şi s-au şi slobozit
cu morţii. Ş-au perit şi colonelul cari Iera pre o(a>ste nemţiască mai mari.
Şi iarăşi au dat Dumn<ă>dzău fric<ă> moldovenilor şi turcilor,'că nu i-au gonit mult, temîndu-s<ă> să nu fie 5 o(a>ste supus<ă>, să fie vicleşug; că nu ar hi mai scăpat nici unul. Iar nemţii tot gînde că-i gonesc; că cum au agiunsu la palanca, cum ş-au lăsat puşcile şi caii şi 2 saca-luşi şi 2 căruţă iarbă, ş-au fugit care încotro au putut pren munte, pe gios. Ş-a trie dzi au început a eşi cîte unul; 10 şi vădzînd că nu-s nime, ş-au luat puşcile şi ce au avut ş-au trecut muntele, dincotro vinis<ă>, înapoi. /
turcii şi cu moldovenii de au întrat într-înşii (cu săbiile a-i tăia E,G) şi au perit vreo cinspreci (lipseşte cinspreci E,G> , şasesprăzeci (nemţi E,G) şi au prinsu şi vii vreo patrusprăzeci nemţi (lipseşte nemţi E,G>. Şi au perit şi colonelul (Şi au şi plecat fuga nemţii; şi turcii şi moldovenii au început a-i goni şi agiungîndu pre colonel E,G> careli era preste oaste nemţască mai mare. C,E,G/ moldovenii şi au perit vro şeasiesprăzece nemţi şi au prinsu şi vro patrusprăzece. vii. Şi au perit V/ şi au prinsu vreo şeasesprăzece vii şi au perit vreo patrusprăzece. Şi au perit şi colonelul care era mai mare pre oastea nemţască Djj 1 lipseşte cu morţii M,P/ Perit-au M,P/ carile M,P/ carile era mai mare preste nemţi M,P// 2 după mare ad. şi luundu-i turcii şi moldovenii în goană pre nemţi i-au gonit pînă în satul Comăneşti Ia apa Trotuşu-lui. Şi trecînd nemţii Trotuşul s-au întorsu de au dat toţi o dată de au slobozit focul C, înpiedecîndu-să calul au căzut gios, şi agiungîndu-1 au perit şi colonelul şi i-au gonit pre nemţi pînă în sat în Comăneşti. Iar nemţiidupă ce au agiunsei în sat au trecut apa Trotuşului în ceîa parte şi întorcîndu-să de au căutat înnapoi au slobozit focul şi iarăş au plecat fuga înnainte. Iar turcii şi moldovenii n-au mai trecut apa Trotuşului să-i mai goniască E,G// 3 iarăş B]aşîa C,E,G/ Dumnezeu B,C/ frică B,C/ moldovenilor B.C//3-6 Dat-au Dumnezău frică în turci şi în moldoveni şi n-au gonit mult pre nemţi, temîndu-să să nu fii alţii mai mulţi supuşi; şi pentru aceîa în grabă s-au întorsu. Iar nemţii M,P// 4 repetă şi turcilor C/ că]de CJ gonit mai mult, să mai triacă Trotuşul după dînşii, temîndu-să să nu fie oaste supusă la palanca, care nu era pre departe de la Trotuş înnainte, ca să nu le facă vreun vicleşug Dj după mult ad. pre nemţi G/temîndu-să Bj nu fiîe B//5 oaste supusă Bj supusă în ceia parte de Trotuş, să nu le facă vreun vicleşug E/ să fie]să nu le facă vreun B, să le facă vreun Gj) 4-6 gonit pre mult ce numai pînă la apa Trotuşului. Iar nemţii după ce au trecut Trotuşul, îndată s-au întorsu şi au slobozit focul. Iar moldovenii şi turcii, temîndu-să să nu fie oaste supusă să facă vreun vicleşug, că n-ar fi mai scăpat, doară, nici unul din nemţi. Iar nemţii D//5-6 n-ar hi fost mai scăpat doară nici unul (nici un niamţu de poveste C> B,C/ că ar de hi fost trecut apa Trotuşului să-i goniască. poate n-ar fi (fost mai E> scăpat nici unul E,G/ n-ar hi fost scăpat doară nici unul V//6 Iar nemţii gîndiia că-i tot (mai E> gonescu B,C,E,G,V, Iar nemţii cei ce scăpasă li părila că tot ii gonescu turcii M, Bj că]şi B,C,E,G,M,P//7 cum ş-au]îndată ş-au M, P, au şi Cjlipseşte şi2 M.P//7 -8 ş-au lăsat doao puşci mari, sacaluşîe (sacaluşe ce avea la palanca C> şi doao căruţe cu prah de puşcă (de sinet C, V> care era acolo la palanca E,G> şi caii şi au fugit carii încătro B,C,E,G,V// 8 iarbă]prav de sinet D, iarbă de puşcă M,P/ şi au fugit pre gios care (carile M> încotro au putut M,P// 9 prin B,C/ pe giosjpedestri GJ Ş-a]Iar M,P/ Şi a triîa zi au eşit din munte, au început Cj după unul ad. din munte B,E,G,V,M,P//10 şi văzindB.C, lipseşte V/ nu-s]nu-i C,V, nu iaste B,E,G, nu sînt D/ nime B/ luat nemţii DJ mai avut B,E,G//10-11 şi dacă au văzut că nu-i goneşti nime, ei ş-au luat puşcile şi tot ce au avut şi s-au dus în ţara lor (şi au trecut în ţai-a lui M> M.P//11 şi au trecut munteli înnapoi în Ţara Unguriască, dincătro vinisă(vinisîeB) B,C,D,E,G,V/ lipseşte muntele... înapoiM.P//
792
793
f. 455 Iar hatmanul cu o(a>ste, precum mai sus scrii, nici
gium<ă>tate de cias n-au zăbăvit şi s-au şi-ntorsu înnapoi, fiind grec cu pele de Iepuri la spate. Au fugit toat<ă> noapte, făcîndu-i-să dzuă la Bistriţă, negonindu-1 nime, 5 nici vădzînd pre nime; după cum Iaste vorba, că nu fac toate muştile m<i>ere\ Că, cînd s-au tîlnit cu o<a>ste nemţasc<ă>, tremura de fric<ă> şi vre să fug<ă>. Iar turcii, vădzînd că vrea să fugă, au început a-1 sudui ş-au scos şi sabiele asupra lui, să-1 tale. Şi vădzînd aşea, că fac turcii
10 zorbâ asupra lui, s-au slobodzit de fric-asupra nemţilor. Şi s-au tîmplat ace izbînd<ă>, dup<ă> cum scrii mai sus. Numai tîmplîndu-s<ă> Toader Pălade spătariul şi vădzînd zorbaoa turcilor, el mai mult au început a îndemna o(a>ste.
15 Şi dup<ă> ce au vinit la Eş<i> hat<manul>, i-au scris Grigorile-vodă cărţi la viziriul şi l-au triimis cu 10 nerhţî vii[i] şi cu 17 capete morţî. Şi cu ace puţin-izbînd<ă> ş-au mai tocmit triaba, că era să pitriac<ă> şi el de la Poartă, ca frate-său Manolachi chiurce-başla. /
1 ante Iară: 43 B,E,G, 56 C,D, 69 V, 119 M, lipseşte P/ hatmanul grecul B/ hatmanul Costantin grecul Ipsilanti C,E,G/ cu]şi cu C/ oaste B,C/ s-au scris mai sus C; mai sus s-au scris D,E,G,V/ nici un ceas n-au zăbăvit B,C,E,G,V// 1-4 Costandin hatmanul, grecul, şi cu toată oaste, de frica nemţilor (de frica nemţilor şi cu toată oaste P> şi nime nu-1 goniia, toată noapte(a) au fugit. I s-au făcut zio la apa Bistriţii (la Bistriţă P>. La vreme de bucati au sosit la Roman (Români M> cu toată oaste la dumnealui TheOdor Cantacozino, biv-vel-stolnic. M,P// 2 s-au întorsu B,E, G,V/ înnapoi de la Trotuş C// 3 lipseşte fiind grec cu pele de iepuri la spate B,C, E,G,V/ Şi au B,C,E,G,V/ toatăB,C/'/4 noapteaC/ şi i s-au făcut zio <zioî C> B,C, E,G,V/ după Bistriţă ad. la sat la Roznov C, la Roznov D,E,G//5 văzind B,C// 5-6 lipseşte după cum... muştile m(i>ere B,C,E,G,V// 5-14 lipseşte nici vădzînd pre nime... au început a îndemna o(a>ste M,P// 6 Că]Şi B,E,G,V/ s-au fost tîlnit B,C,E, G,V// 6-7 oaste (cea B) nemţască i-au fost pre frică şi au fost vrînd (vrut G) să fugăB,C,E,G,V//8văzindu-lB,C,E,G,V/ vrealva B,C,G/ lipseşte au început a-1 sudui B,C,E,G,V/ au scos săbiile B,C,E,G,V// 9 Iar (hatmanul B,E,G> dacă au văzut că fac turcii B,C,E,G,V// 10 frică B,C// 11 acea izbîndă B,C/ după cum mai sus scriie <s-auscrisC,E,G> B,C,E,G,V//12 Numai]Numai atuncea D, Şi B,C,E,G,V/ tîmplîndu-să atuncea şi Toader Păladie (Păladii C> spat(ariul) B,C,E,G,V//13 văzindB, C/ mai mult au îndemnat, au început a îndemna oastea D//14 după oaste ad. asupra nemţilor de i-au <au C> biruit. B,C,E,G,V// 15 Şijlară B,E,G, Iar C,V/ după ce(cie B> au vinit hatmanul <grecul E,G> la Iaşi, au scris Grigorii B,C,E,G,V// 15-17 Iar di acolo au vinit la Eşi cu ace izbîndă. Grigori voevoda au scris la veziriul şi l-au triimes pre hatmanul <hatman P> cu zăci nemţi vii şi cu 16 capete (căpitani M> M> P// 16 cărţi B,C/ şi l-au triimis (au triimis pre hatmanul C} cu patruspră-zece (patrusprăzeci C, şeasiesprăzece D> nemţi vii şi cu şasesprăzeci (patrusprăzeci D, nemţi G> capete morţi <capete a nemţilor care perisă C,V> B,C,D,E,G,V// 17 acîa <acea C> puţină izbîndă B,C/ ş-au mai tocmit <dires E,G) hatmanul (grecul B,E,G^lucrul. B,C,E,G,V/ş-au ]mai că ş-au M//18treaba la Poartă M,P/ triaba]lucrul D/ pitriacă B,C]pătimască M,P/ lipseşte de la Poartă M.P//19 ca şi B,C,E,V,M,P/ Manolachiîe (Manolachie C> chiurci-başia B,C/ lipseşte chiurce-başîa M,P//
794
f. 455v Tot într-acia vreme mers-au Chipruliul întîi la Niş, unde luas<ă> nemţii, ş-au încungiurat cetate Nişul. Şi n-au putut să sprej<i>niasc<ă> nemţii şi s-au închinat; i; c-au fost ca la 5.000—6.000 nemţî cu un ghenăral. Şi pre 5 ghenărari şi pre nemţî i-au slobodzit cu pace; iar pre raia au pus-o tot supt săbii. Că s<ă> burzuluis<ă> toat<ă> creştinătate, de ţiine cu nemţii: sîrbii, arbănaşii şi alţii ce era prenpregiuru.
Purces-au Chipruliul de acolo asupra nemţilor ce băte 10 Bosna. Deci nemţii nu pute lua Bosna, fiind locurile tari şi raia<o>a încă ţine tot cu turcii, nu vre să s<ă> de nemţilor. Numai ce au apucat di-au luat vo 2, 3 cetăţi în margine Bosnii, şi au şi sosit Chipriliul cu o<a>ste lui agiutori bosnenilor. Şi s-au lovit în vo 2, 3 rînduri, ş-au 15 tot can zăticnit pre nemţi şi nu ş-au putut alege.
Acestea toate s-au făcut la velet 7245<=1737>. Iar dup-aceia, la valetul 724"6<=1737>, în luna lui octo<m>-vrile, tot într-aciastă toamnă, vădzînd turcii că li-au
1 ante Tot: 44 B,E,G, 57 C,D, 70 V, 121 M, lipseşte P/ pre acea vreme B,C,E,G/ Chipruliul (Chiupruliolu C) sarascheriul B,C,V, sarascheriul Chiupruliul D,E,G/ lipse-şteântîi B,C,E,G,V// 1-3 Paşa Chiupriuorul şi cu turcii au încungiurat cetate Nişul. Şi fiind puţini nemţi (într-insa M> i s-au închinat M,P// 2 luasă B,C/ şi au B,C/ cetatea B.,C// 2-4 Şi n-au putut nemţii să sprejiniască pre turci şi au închinat cetate, că. a«. fost numai cinci, şasie mii de nemţi Cjj 3 sprejiniască B/ nemţii pre turci B, E,G/./4 că au fost numai cinci, şasîe mii de nemţi B,D,E,V/ că au fost puţinei nemţi numai ca la Gj74 lipseşte c-au fost ca... un ghenăral. M.P//4-5gheneral1"2 B,C,E,G, V/ Şijlar B,C,E,G,V//5 nemţi B,C/ slobozit turcii cu pace B,C,E,G,V/Deci Chiupruliu (Chiupriuorul M) pre ghinărariul din cetati şi pre nemţi M,P/iară B//5-6 iarrăiaoa toată au pus-o supt sabie M, P/ i-au pus pre toţi supt sabiîe B,C,E,G,V// 6-8 lipseşte Că s(ă) burzuluis(ă)... prenpregiuru. M.P//6 s(ă> burzuluisă B, să buzurluisă Cj lipseşte toat(ă> B,G,E,G,V//7 creştinătatea B,C/ ţinea B,C/sirbii B,C// 8prinpregiur B.C//.9 ante Purces-au: 58 D, 71 V/Şi de acolo au purces B,C,E,G,V/ sarascheriul Chiupruliolu (Chiupruliul D> C,D, Chiupruliolu sarascheriul E,G/ cejcarii D/ bătea BiC//:9-15 Paşa Chiupruliu (Chiupriuorul M> şi cu oaste turciască s-au dus asupra nemţilor ci bătîa Bosna (Boian M> intru agiutoriu bosnenilor (boenenilor M>. Şi în trii rînduri s-au lovit cu nemţii, dar nu ş-au putut alege M,P// 10 Decii B,C/ putea B/luoa B,C] să ia V/ locurili B, C// 11 tarile A / raîaoa B, raiaoa Cj ţinea B,C/ nu vrea să să închine la nemţi B,C,D// 12 după apucat ad. nemţii B,C,D,E,G, V/ de au B,C/ vreo doao, trii cetăţi B,C// 13 marginea B,C/ Chipruliul B, sarascheriul Chiupruliolu(Chiupruliul D)C,D, Chiupruliolu sarascheriul E, Gj oaste B, oastea Cjj 14 agiutor B, agiutoriu C/bosnenilorB,C/s-au] i-au E, G/vreo doao trii rînduri B,C/ după rînduri ad. cu nemţii C/si au B,C//15 zeticnit B,C/ alege B,C//16 Aceste B,C/la veletjîn anul B,C,D,E,G,V/ ante Iară: 45 B, E,G, 58 C, 59 D, 72 V// 16-18 lipseşte Acestea toate... tot într-aciastă toamnă M.P//17 lipseşte dup-aceia B,C,E,G,V/ la valetul] în anul B,C,D,E,G,V/ octomvrie B//18 într-acia B, întru acea B,E,G/ văzind B,C// 18-4 Viziriul au văzut că li-au mersu can (cami M> binişor cu nemţii şi au sopotit să margă (şi P> să îa Voziîa di la moscali. (Şi M> pentru aceia au pornit oaste de,la Cartai şi de la Tighine, că era 5.000 (100.000 P> turci şi spahii cu un M,P//
795
f. 456 mersu ca<m> bineşor / spre nemţii, că nemţii nu făcus<ă> gătire prea bună, în grab-au şi pornit o<a>ste de la Cartai şi de la Tighinea, cît-era strînsă, ca la 100.000 de iniceri şi de spahii, c-un sarascher şi cu Medie Gherie, hanul cel 5 nou, cu toat<ă> tăt<ă>rîme de Bugiag, ca la 60.000 şi 2 soltani; mai can cu toat<ă> puterea turciască ce era la Cartai. Şi pre ap(ă>, de la Ţarigrad, vo 20.000 să margă să Ia Vozie de la moscali.
înţălegînd că Mineh fertu-marşalih s-au dipărtat cu 10 ostile moschiceşti la ernatic, la Perevoloşin, dup<ă> ce s-au dus solii de la Nemirova, şi ei înţălegînd că-s numai 7.000 moscali şi 2.000 cazaci, 9.000 de toat<ă> o<a>ste, au socotit c-or lua-o prea pe lesne; şi luînd-o, or treci şi or lua şi Culburul ş-or treci şi-n Crîm asupra celora moscali 15 şi or duci şi pre hanul cestu nou, pre Medie Ghirie.
Ş-au luat şi vo 60, 70 puşci din Tighinea şi 400 car<ă> moldoveneşti, di-au dus giabhanaaoa. Şi după  ce au f- 456v   agiunsu acolo, au început a bate cetate. Ş-au bătut-o / 2 săptămîni şi n-au putut-o lua. Şi aşe<a> da turcii feliuri 20 de feliur<i> de năvăli straşnici asupra cetăţii, şi şi mai
1 mărsu B,C/can binişor asupra nemţilor B,C,E,G,V/făcusă B.C//2 pre bună B,C] mareG/grabă B,C,E/ oaste B.C//3 şi de laBender delaTighinea D/cîtăB,C/ca la şi s-au (şi au E> făcut ca la (lipseşte ca G> B,C,E,G,V/osutădemii niceariB.C// 4 cu un sarascheriu B,C/şi cu]şi preM.P/Medli Gheri B,C// 5 şi cu toată tătărîmea din Bugiac B,C,E,G,V/calaşasîezăcidemiide tătarî (mii de oasteB, E,G,V)B,C,E,G,V, lipseşte M,P/şicu doi soltani B.C.D.B.G.V.M.PI J6-7 lipseşte mai can cu...ce eralaCartal.M.P// 6 toată B,C// 7-8 Şi au purces şi de laŢarigrad pre apă vreo doaozăci de mii de oaste ca să margă să Ia (cetatea C,E,G> Voziîa de la moscali B,C,E,G,V/ Aşîjdire şi pe apă di la Ţarigrad 20.000 turci. M, Bjj 8 să Ia cetatea Vozila D/ lipseşte să margă... de la moscali. M.P//9 înţălegînd turcii C/ Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V/depărtat B,C// 9-15 lipsesc M,P// 10 ernatec B,C/ Perevoloşina B,C/după B,C]Iardupă D/ce] cie B//11 ei]turcii D, lipseşte B,C,E, Gj că-s]că sînt B,C,D,E,G,V//12 şapte mii de B,C/ doao mii de (moscali de cazaci B> B,C/noaomii B.C/ ioată sastea(oasteB) B.C4/13 lesne cetatea Voziia D// 13-14 au socotit că vor (or E,V) luoa cetatea Voziîa pre pe lesne, fiind oaste puţină în cetate (cetate C>; şi decii or (vor E,G> trece (Niprul în ceia parte C,E,G> şi vor luoa şi cetate Cîlburul (şi or luoa-o şi Cîlburul B,V, şi vor lua şi Cîlburul E,G> şi or trece şi în Crîm B,C,E,G,V// 14 şi cetatea Cîlburul Dj celoralalţi B,C,E,G,V// 15 vor E, G/duce B,C/ pre B,C/ cestu]cel B,C,D,E,G,/ Medii Gheri B,C,D,E,G,V// 16 Şi au B,C/ vreo saşiezăci (şasezăci C)de puşci mari (mari, tunuri E,G> B,C,E,G,V/patru sute de carăB,C,E,G/Luat-au di la Tighine 70 puşci mari şi din Moldova 400 cară M,P// 17 de au B,C, dus]adus G/giabhanaoa C/acolo la Voziîa B,C,E,G,V//17-18 Au venit turcii cu tătarii aproapi de Voziîa; au bătut-o M,P// 18 cetatea B, C, cetatea Voziîa D/ după cetatea ad. ca să o Ia de la moscali Cj Şi o au bătut B,C,E,G,V/doao B..C//19 n-au putut să o îa (cetatea C> B,C,E,G,V/ n-au putut lua cetatea Voziia D/ aşa B,C// 19-20 feliuri1-2 B,C/ lipseşte de2 E,M/ năvăliri B.C.E.G/ străşnicie B,C, lipseşte P/ repetă asupra P/ cetăţii B,C/ Dat-au turcii feliuri de feliuri M,P// 20 şi mulţi dintr-înşii periîa D,  ce tot ei periîa,  mulţimi M,P/   lipseşte   şi şi   mai  perea B,C,E,G,V//
perea. Spartu-s-au şi vo 20 de puşci mărie, împlîndu-le mai mult preste măsur(â>, ca s-agiungă la cetate, şi iară pre dînşii îi omorea.
Făcut-au un meşterşug, cu nişte sacrii no(a>pte, ca 5 s(ă> să apropii de cetate. Iar moscalii au făcut altu meşterşug, di s-au luminat ca dzua, ş-au îndreptat puşcile de i-au făcut fărîmi.
Făcut-au turcii 2 lagumuri, şi s-au strînsu acolo mulţime să de năval(ă>. Iar moscalii li-au găsît unde le puses<ă> 10 turcii şi li-au bătut bine dispre dînşii, ca s(ă> de înnapoi spre turci. Ş-au făcut şi ei 2 lagumuri, alăturea şi cu găuri, din celi turceşti, la a lor. Şi cînd s-au strînsu mulţime de turci la lagumuri ş-au dat foc, iar lagum(u>rile au dat înnapoi, şi s-au aprinsu şi celi moschiceşti, cît au perit mulţime de turci. 15 Şi atunce au eşit şi moscalii cu cazacii afar(ă) den cetate ş-au început a tăia şi ei pre cîţi nu îi omorîs(ă) lagumul.
Aşijderea sculatu-s-au turcii cu zorba asupra hanului, dzîcînd că gîlciava dispre dînşii s-au început întîi şi ei dau f. 457    năval(ă> di per, şi tătarii /nu per, umblă pre de laturi.
1 Şi s-au spart vreo doaozăci B,C,E,G,V/ după mari ad. turceşti B,C,E,G,V,/ umplîndu-le C, pre care umpleîndu-!e D, şi umplîndu-li V]încărcîndu-le B,E,G// 1-2 înplut-au (turcii M> puşcile celi mari, mai mult presti măsură. Spartu-s-au doîzăci puşci mari şi iară M,P// 2 după mult ad. decît Cj măsură B,C/ mai mult, puşcile să spărgea si iarăş pre turcii îi omoriia V/ să B,C/ iarăşi C,E, iarăş B// 4 ante Făcut-au turcii: 46 B,E,G, 59 C, 60 D, 73 V, 126 M, lipseşte P/Turcii au făcut M, P/ neşte B,C/ săcriie B, săcrie Cj noaptea C, noapte Bj noaptea, ca să să apropie (apropiîe C> B,C/ noaptea, ca să să apropie noaptea de D/ cu săcriie , ca să să apropii noapte de cetati M,P//5 IarăB/alt B,C// 5-6 Făcut-au şi moscalii alt meşterşug de s-au luminat noapte ca M,P// 6 de B.C j după zioa ad. cu făclii de vînt C,V, cu făclii B,E,G/ şi au B,C//7de au făcut fărîme pe (pre C> turcii ciei(acei C,V> cusă-criele B,C,E,G,V, de au făcut fărîme săcriele aceli cu turci D/ după puşcile ad. asupra turcilor M,P// 8 ante Făcut-au: 61 Dj ante Mai făcut-au: 74 V, 128 N/ doao B, şi doao Cj lagumuri]legume M,P// 9 dea năvală B, Cj au găsit lagumurile (lagumurili C,D,V> B,C,D,E,G,V/ pusesie B,C// 9-10 Mcscalii au găsit aceli llagumi (legume P> a turcilor şi li-au întorsu cătră turci. M,P// 10 despre B,C,E,G/ să B,C/ dea B/ spre B,C// 11 Şi au B,C/ ei]mcscalii C,D,V/ făcut moscalii doao lagumuri din celi turceşti, alăturea şi cu găuri B,E,G/ doao B,C/ Făcut-au şi moscalii doao M,P/ celi B, cele Cjj 12 la aie lor Gj lipseşte Şi cînd M,P/ mulţimea Cjj 12-13 de turci au dat foc legumurilor, iar legumurile M,P//13-14 la lagumuri au şi dat înnapoi şi s-au aprinsu şi lagumurili cele moschiceşti C,E,G, la lagumuri, atuneea au aprinsu moscalii lagu-murili şi au şi dat înnapoiu şi ş-au aprinsu şi lagumurile cele moschiceşti V/ lipseşte ş-au dat foc, iar lagum(u)rile Bj au şi dat Bj şi1] şi dintr-aceli M,P/ şi lagumurili celi moschiceşti, Bj cît]şi E,G, atîta cît M,P/ mulţime Bjj 15-16 atuneea B,C./ Esit-au atunce moscalii şi cazacii din cetate şi au tăiat mulţime de turci M,P/ cu] şi'cu C, şi E/ afară din b',C//16 şi.au B,C/ a-i tăia B,E„G,V/ ei]Iei B,C/ pre turci pre cîţi nu-i omorîsă (omorîsîe B> lagumurile B,C,E,G,V/ lipseşte şi ei pre... lagumul M,P/ lagumurile Djj 17 lipseşte Aşijderea M,P/ Turcii s-au sculat M,P// 18 zicînd B,C/ despre B,E,G/ despre dînşii, despre tătarî Cj dînşii]tătarî D/ei]Iei B, V, turcii Cjj 18-19 că toată gîlceavă s-au început de la tătar(î> şi tătarii fug de la năvală, iar turcii pier M,P// 19 năvală B,C/ de pier B,C/ nu pier, ce umblă B,C,E, G,V/ lipseşte şi tătarii... de laturi. M, Bjj
796
797
Deci, au luatu hanul pre tătar<i> împreun<ă> cu turcii, şi carăle celi moldoveneşti li-au împlut de stuh ş-au început a pune pre moldoveni de împingea carăli; şi turcii cu tătarii dup<ă> dînşii cu puşcile, ca s-apropie de cetate, să 5 bată cetate. Iar moscalii aşe auînceputu a-i împrosca den cetate, şi au eşit şi afar<ă>, şi aşea au dat o năval<ă> turcilor, cît au perit mulţime, şi au luat şi o sam<ă> de pusei.
Aşijdere era o zămculiţă dedaturi de cetate, şi şidea nişte moscali. Ş-au îngropat şi moscalii un lagum acolo 10 şi s-au făcut a fugi spre cetate. Iar turcii au şi-ntrat îrttr-ace zămculiţă ş-au găsît lagum<ul> şi l-au scos.
Moscalii, vădzînd că au găsît turcii lagumul şi l-au scos, au şi îndreptat puşcile în zămculiţă a bate.'Şi au perit şi acolo mulţime de turci; şi cîţî'n-au perit'li-au 15 căutat a eşi, că nu pute să şad<ă>, că-i împroşca den cetate.
Aşij<de>rea vinit-au turci<i> cu vas<ă> pre ap<ă>, şi moscalii încă ave vas(ă>. Ce nu li-au sporit turcilor nici cu acel fel. Că cum au fost dîndu moscalii din tunuri de
1 Decii B.C/ ante Decii: 60 C, 75 V/ luat B,C/_ tătarî şi înpreună B,C,E,G,V//'! 1-3 Hanul (au luat M> pre tătar(î> şi pre turci. înplut-au de stuf carăle celi mpldo-vineşti. Pus-au pre moldoveni de înpinge carăle M,P// 2 cele B,C/ umplut B,C; şi au B,C// 3 pune B,C/ moldoveni B/ înpingea carăle B,C/ şi] iar M,P/ cu]şi cu M,P7/'4 după BJmergea după C,D/ puşcile B,C/ ca]vrînd M,P/ să B,C/ cetate Cj (ca D> să bată cetatea B,C,D] să o îa M,P, lipseşte V//5 Iară C/ aşîa B, aşa C/început B/ înproşca B,C/ din B,E/ din cetate pre turcii Cjj 5-7 început-au moscalii a-i înproşca din-puşci şi (ce P) au ieşit şi afară din cetati. Şi atîta năvală au dat cît au perit mulţime de turci şi li-au luat şi cîţiva puşci M,P// 6 afară B, afară din cetate CJ aşa B,C/ au] li-au C/ năvală B,C// 7 mulţime de turci B;C,D,E,G,V/ samă B,C/ după puşci ad. moscali de la turci B,C,E,g,V// 8 lipseşte Aşijdere M,P/ ante Aşijderea: 47 B,E,g, 61 C, 63 D, 76 V, 134 M, lipseşte P/ cetate Cj De laturi de cetati'era o zămculiţă M; P/ lipseşte şi şidea nişte moscali M,P// 9 neşte (nişte C> moscali puţinîei B,C,E,g[ V/ Şi au B,C/ Şi moscalii ci era acolo au îngropat un liagum M,P/ lipseşte şi3 :c'x'f lipseşte şi moscalii B.E.g// 10 sprejpresti M/ după cetate ad. şi au eşit afară din zămculiţă B,C,E,G,V/ -lipseşte Iar M,P/ întrat B,C/ într-acîa B,'întru acea Cjj 11 şi au găsit lagumul moscalilor şi l-au scos B,C,E,g,V, şi găsind legumul l-au scos M.P//' 12 Iar moscalii B,C,E,g,V,M,P/ văzind B,C/ lipseşte vădzînd... l-au scos M, P/ găsitB Cj lagumul lor B,C,E,g,V/ lipseşte şi l-au scos B,C,E,g,V// 13 puşcile B,C/ îrt]îritru ace M,P/ a o bate B,C,E,g,V, ad. marginal A, lipseşte M,P// 14 mulţi turci B,C,E,g, V/cîţiB,C //14-16 lipseşteşi cîţi n-au perit... den cetate M,P// 15 după eşi ad. din zămculiţă B,C,E,g,V/putea să şadă B,C/înproşca B, înproşca tare V, înproşca foarte # tare C/din B.C//17 AşijdereaB,C, lipseşte M.Pjante Aşijderea: 48 B,E,G, 64 D, 77 V, 139 M,7i^.seşteC,P/venit-au B/cu cîţiva vasă M,P/vasă pre apă B,C/ap(ă>]mare M,' TJIJl8lipseşteşi'M.,PIavea. B.C/vaseC, vasîe B/ave cîţiva vasă pre apăM,P/Ce turcilor nu li-au sporit nici cu un feliu B,C,E,g,V, lipseşte M.P//19 feliu de meşterşug D/dîtod B,C/din tunuri, din puşcile cele mari D/di pe apă ori din B.C//19-3 început-au moscalii dih vasă şi din cetati a slobozi puşci mari în vasale lor; şi pre cari cum îl nimeriia, îndată să şi afunda, atîta cît n-au rămas nici un vas turcescu. Iar din vasale moschiceşti nici măcar unul nu s-au primejduit M,P//
pe ap<ă> or den cetate, să şi afunda vas<ă>le turceşti, de s-înneca, cît n-au rămas nici unul, iar moschicesc nici s-au betejit. /
f. 457v Mai pre urmă iarăş s-au rădicat turcii cu năval-asupra 5 cetăţii, vădzînd că au eşit o sam<ă> de moscali din cetate. Şi s-au şi pornit turcii asupra moscalilor să-i Ia în unghi<i>. Iar moscalii s-au făcut a fugi asupra vasilor şi au lăsat poarta cetăţii dişchisă. Iar turcii, cum au vădzut po<a>rta cetăţii deschisă, au lăsat pre moscali di-a-i mai gonire 10 ş-au şi-nceput a întră în cetate.
Şi i-au lăsat di-au întrat vo 4.000—5.000 şi au slobodzit porţile cetăţii di i-au închis. Şi aşe moscalii den cetate, fiind supus, au şi-nceput a lie da foc şi din frunte şi din coad<ă>, şi den'dos a le da bombi, pîn-i-au potopit pre 15 toţi. Da să de înnapoii, porţile cetăţii era închis<e>. Şi cîţi n-au perit, i-au luat pre toţi de grumadzi.
Iar turcii cei ce rămăses-afară, de n-apucas-a intra în cetate, i-au şi aruncatu lagumul. Atunce moscalii cei
I ad. marginal ori din cetate D/ cetate CJ vasele B/ vasele turceşti să afunda de să înneca Cjj 2 să Bj iar din vasele moschiceşti nici unul nu s-au înnecat (afundat D> B,C,D,E, G,V// 4 ante Mai: 65 D, 137 M/ Mai pre urmă s-au sculat turcii cu mare năvală B, C,E,G,V// 4-6 Turcii iarăş au dat. mare năvală asupra cetăţii; şi văzînd că au eşit din cetati cîţiva moscali, s-au si pornit asupra lor să-i îa în 'unghii (în guri P> M,P// 5 cetăţii B,C/ văzînd B, Cj samăB.C// 6 Şi]Aşîa B,E,G,V, Şi aşa Cj lipseşte şi B,C,E,G,V// 7 lipseşte Iar M,P/ Moscalii s-au (au P> lăsat poarta cetăţii dişchisă şi s-au făcut a fugi asupra vasilor lor. M.P'vasălor B.C//8 cetăţii B,C/ deschisă B.Cjlipseşte Iar M,P cum]dacăM,P//9 lipseşte cetăţii M,P/ poarta cetăţii B,C/ au şi lăsat B,C,E,G,V/ dea(a-iC) maiB,C/di, a gonire. pre' moscalii cei dinafară şi au şi început M,P// 10 şi au şi(şi au C> alergat la cetate (cetate C> şi au început a întră pe(pre C> poarta cetăţii în cetate B, C,E,G,V//
II lăsat moscalii D/ patru, cinci mii de turci şi au şi slobozit moscalii D// 11-15 Iar moscalii i-au (au C> lăsat de au întrat în cetate (cetate C> ca vreo (vro B> cinci, şase (şasîe C> sute şi au şi slobodzit porţile cetăţii de i-au închis pre turci în cetate (în cetate pre turci C,V>. Şi aşa, moscalii, fiind supuşi în cetate, au şi început a slobozi focul în turci şi din frunte şi din coadă şi au început (şi au şi început C> a arupea şi bombe (cu bombe C>, pînă (pînă ce G> i-au potopit de tot pre turci, pre toţi. Că'vrea să dea B,C,E,G,V/ Moscalii cei din cetati au lăsat di au întrat în cetati 5.000 turci si îndată au închis porţile cetăţii. Moscalii au dat foc turcilor din frunţi si din coadă; iar din dos bonbi. Şi pre toţi cîţi întrasă în cetati i-au potopit M,P// 12 închis pre turci în cetate D/ d'enjcei din D// 15-16 HpseşteDasă de înnapoii... de grumadzî. M,P// 15 Da] Şi vreaD/ înnapoi şi B,C,D,E,V/' înnapoi. să iase pe poartă si porţile G/ cetăţii B,C/ închisă B]încuiate Cjj 16 cîţi turci Cj grumazi B,C// 17 lipseşte Iar M Bj ante Iar (Iară C>: 49 B,E,G, 62 C, 66 D, 79 V, 140 M, lipseşte Bj rămăsesîe B,C/ nu apucasă să între B,C,E,G,V// 17-7 Pre turcii cîţi nu apucasă a întră în. cetăţi au început a-i rădica legumurile, asupra a cărora au.năvălit şi moscalii cei ce rămăsăsi afară. Şi pre mulţi turci au omorît. Turcii începusă a să lipi de zidiul cetăţii Iar moscalii'cei de prin vasă i-au înproşcat din puşci şi nu, pute turcii să să mişţ'uiască necăiure. Şi au perit turci 40.000 (40.000 turci P> M,P// 18 aruncat B/C/Atuneea C, Atuncia Bjj
798
799
di-afar(ă>, ce s<ă> fâcus-a fugi spre vas<ă>, s-au şi-ntorsu înnapoi într-înşii a-i omor<î> cîţi scăpas<ă> de lagum, Aşijderea şi moscalii di pre ap<ă> au prins a-i împroşca, cari s-apucas-a s<ă> lipi de zidiul cetăţii, că nu pute să 5 s(ă> mistuiasc<ă> nici într-o parte. Ş-au început moscalii a-i bate şi di pe ap<ă>, cît i-au potopit, ca la 30.000— 40.000 de turci. / f. 458 Iar în scurtă vreme au şi sosit veste de la soltanulla sara-
scheriul, care soltan era între<Nipruşi>Buh destraj(ă>,cum 10 că vin de la Minih agiutori cetăţii pre mulţi moscali pre ap<ă>, di s-au făcut spaimă în o<a>ste turciască. Cîţi răm<ă>ses<ă> vii, neperiţi, au şi fugit preste noapte ş-au lăsat cetate. 3,4 dzile di-ar fi mai zăbăvit turcii prîe loc, nici unul nu vrea scăpa. Că au şi dat Dumnădzău 15 un vicol, că, cum era gium<ă>tate răniţi, aşe dzic că-ntr-acel cîmpu 4 părţî ar hi perit şi una di-ar fi scăpat, bini.
Fostu-s-au cerşut cazacii să-i las<ă> călări, audzind că vin turci<i> la Vozie; şi Minih n-au vrut să-i las<ă>,
1 dennafară B,C,V, dinnafară E/ să făcusă B,C/ vase B,C/ întorsu B// 2 ratr-înşii]în turci B,C,E,G,V/ a-i omorî cîţi mai scăpase B,C,E,V/ lipseşte cîţi scăpas<ă> de lagum Gjj 3-4 moscalii cei (clei B> de pre apă au început a-i înproşca pre turci pre carii apucase (apucasă C,V> de să lipi-să (carii să lipise G> B,C,E,G,V/ a-i înproşca pre turci pre carii să apucas(ă) D// 4 cetăţii B,C/ căjcît B,C,D,E,G,V/ nu putea Bj să să mistuiască B,C// 5 nici într-un chip, nici întru o parte Gj parte Bl Şi au B,C// 6 după apă ad. şi di pe (de pre C> uscat B,C,D,E,G, şi di pe uscat pre turci V/ după potopit ad. de au perit B,C,E,G,V/ Zî/w^elaB.CE.G.V/triizăci, patruzăci de mii de turci şi mai bine B,C,E,G,Vy/7 după turci ad. au perit atuncea la cetatea Voziîa Bjj 8 ante Iară: 50 B,E,G, 63 C, 67 D, 80 V, 142 M, lipseşte Bj vremie B, vreme Cj veste B,C// 8-12 Soltanul ce era între Buh de strajă şi au triimes veşti la sarascheriul că vini feldmarşal fon Minih (şi P) cu mulţi moscali pre uscat şi pre apă întru agiutoriu cetăţii. Făcut-au mari spaimă în oaste turcească, cîţi mai rămăsăsi vii (şi M) presti noapti au fugit M,P// 9-11 sarascheriul la Voziia, care (carele E,G> soltanu era de straje între Nipru şi între Buh (la Nipru piste Buh V), cum că vin moscali pre mulţi pre apă de la Menih feldmarşal întru agiutor cetăţii. Şi asia s-au făcut B,E,G,V/ sarascher-paşia, ce era la Voziia mai mare pre oaste turcească, care soltan era de straje între Nipru şi între Buh, cum că vin moscali pre mulţi pre apă de la Menih feldmarşal întru agiutoriu cetăţii şi aşa s-au făcut Cjj 10 Menih feldmarşal Bjj 11 oastea C, oaste Bj Şi cîţi Gj Şi cîţi turci rămăsesie B/ Şi cîţi turci(mai E,V> rămăsesie vii, de nu perisle C,E,V//l2şi aii şi fugit B,C,D//13 cetatea de a o mai bate B,C,E,G,V/ Iar trii, patru zile B,D,E,G,V, Iar numai vreo trii, patru zile Cj de ar B,C// 13-2 lipseşte ş-au lăsat cetate... sau tătar. M,P//14 pre locu (lipseşte pre locu B> pre lîngă cetate, toţi ar fi fost perit. Că
B, C,E,G,V/ nici unul poate nu ar fi scăpat Bj Că au fost şi dat E,G/ Dumnezeu B, C//15 vicol mare şi cum era turcii răniţi pre giumătate (giumătatle C>, aşa zic (aşîa să vorbiia la acea vreme C, aşîa să auziîa V> că într-acel (întru acel C> B,C,E,G,"V// 16 trii, patru părţi, ar fi perit şi o parte de ar fi scăpat, bine ar fi fost B,C,E,G,V/ bine ar fi fost Bjj 17 Cerşutu-s-au cazacii la (Menih E,G> feldmarşal să-i lase pe că-lărime B,E,G/ Cerşutu-s-au C,V/ lasă Cjj 18 turcii B,C/ Voziîa B,C/ şi n-au vrut. feldmarşal să-i lasă, fiind cu ostile la Perevolosin B,E,G/ siliar V/ Menih feldmarşal
C, D,V/ lasă Cjj
800
fiind la Perevolosin. Şi au greşit că nu i-au lăsat, că nici un turcu n-ar fi scăpat, sau tătar.
Deci acel soltan ce era de straji între Buh, vădzînd că turcii fug de la Vozie, slobodzit-au şi el ciamburu pre 5 margine Ocrainii leşeşti, di-au prădat satele. Ţîn şi ei prieteşugul ca cînii vinere. Ce s-a mai face cu leşii, vreme viitoari va arăta. / f. 458v        Grigorii-vodă, vădzînd că s-au dus nemţii din Moldova, scris-au cu (giu>rămînt la boerii cei pribegi şi la 10 ţar<ă>, cei haini, să să întoarcă înnapoi la locurile sale, să nu poarte nici o grij<ă>. Şi i-au ertat pre toţi, numai să nu mai fug<ă> şi alţîi, ca s<ă> e bani.
Deci s-au întorsu toţi la locurili sale, şi nimic nu li-au făcut. Numai pre Costandin Balşe, avînd măraz pre dîn-15 sulu, l-au bătut la talpie, şi l-au slobodzit.
Făcut-au şi acestu obicei   Grigorie-vodă, de s<ă> bat<ă> boerii cei mari la talpe, turceşte.
Şi pre Ştefăniţă vornicul Ruset, hiind mai bătrîn, l-au făcut surgun o lun<ă> la  mănăstiri la Dobrovăţ
1 fiind cu ostile la Perevoloşina C.V//1-2 Iar de i-ar fi lăsat pre cazaci, nici un turcu sau tătar poate n-ar fi scăpat B,C,E,G,V// 3 Decii acel B,C, lipseşte M,P/ Soltanul M,P/ straje B,C]între]la B,C,E,G,V/văzind B,C]dacă au văzut M,P//4 fug turcii B,E,G,M,P/ Voziia B,C/ au şi slobozit M,P/ lipseşte el M,P/ ciambur C//5marginea B,C/ Ucrainii C,E,G/ de au B,C, şi au M,P/ după satele ad. prin Ţara Leşască D, zicînd că acele sate ce le pradă Iei sînt căzăceşti V/ Tătarii ţin prieteşugul M.P// 5-6 Că aşîa ţin îei prieteşugul, ca lupul cu oaia şi ca ciinele vinere B,V, Că aşîa ţin iei priiateşugul ca cîinele vinerea C, Că aşîa ţin tătarîi prieteşugul cu leşii, ca şi lupu] cu oala si ca ciinele vinerea E,G//6 lipseşte Ce s-a mai face ... va arăta. B,C,E,G,V, M,P// Sânte Grigorii (Grigorie C>: 51 B,E, 65 C, 69 D, 82 V, 146 M, lipseşte P/ voevoda M/ văzind B,C/ din ţară, din Moldova Gj lipseşte vădzînd... Moldova M,P// 9 au scris cărţi la M,P/ giurămînt B,C/ boiarii B/ pribegi B//9-10 pribegi, carii (ceV> pribegisă în Ţara Unguriască şi la ţară, ce era haini C, V/ ţară B/ cei2] ce era B,E,G// 10-11 la ţara ce hainită, în parte nemţilor, să nu aibă nimi nici o grijă, că pre toţi i-au ertat şi să-şi vii la locurile sale M,P// 10 la locurile sale înnapoi B,C, E,G,V//11 să nu]si să nu B,E,G/ grije B,C/ după grijă ad. că nu vor avea nici o nevoe Gjlipseşte numai' B,C,E,G,V//12 fugă B,C/ lipseşte şi alţîi... bani B,C,E,G,V// 11-12 lipseşte numai să nu... e bani. M.P//13 Decii B,C]Şi M'P/locurile B,C/ nemică B.Cj lipseşte şi nimic nu li-au făcut. Numai M, P//14 Costantin Balşe (Balşie B> medelniceariul (medelniciariul B> B,C,E,G/ măraz]prepus M.Bjlipseşte avînd măraz pre dînsulu B,C,E,G/'/ 14-17 lipseşte Numai pre Costantin... la talpe, turceşte. V// 15 la talpe B,C, la tălpi turceşte M.P/ şi apoi B,E,G/ şi apoi, ertîndu-1, l-au slobozit C// 16-17 lipsesc B,C,E,G,M,P// 18 ŞijTar B,C,E,G, Numai V, lipseşte M,P/ Ştefăniţe B/Rusăt vornicul B,C,V/ Rusăt vornicul de la Mărgineni, de la Bacău, fiindu B.Gjlipseşte vornicul M,P/ fiind B,C/ lipseşte hiind mai bătrîn V// 19 l-au făcut surgun la mănăstire la Dobrovăţ o lună de zile şi apoi C/ l-au surgunit într-o lună Bj o lună de zile B,D,E,G,V/ mănăstire Bjjj
801
ş-apoi l-au adus la Eşi şi l-au ertat. Şi i-au măritat o fat(ă> ce ave, cu cheltuiala lui vodă, dup<ă> Scarlatachie comisul, ficior Lupului Gavriliţi.
Iar pre Răducanul, fiind nepot lui Mihai-vodă şi 5 agiunsesă cu cărţi la Grigori-vodă de la nemţi, de-i face ştire ce fac nemţii şi ce-i la sfatul cînd era nemţii la casa lui, la Grozeşti; pentru aceîa mai mult l-au boerit, de l-au făcut  paharnic mare. /
Pus-au turcii pre ficiorul lui Racoţi anume, ca s<ă> 10 fii crai în Ţara Unguriască, şi i-au făcut coro<a>nă de aur, cu diiamanduri de mult preţ. Şi i-au dat şi cinci mii punge bani, să-i file de cheltuial<ă> şi să-ş fac<ă> o<a>ste, osăbit de ce i-au rînduit, turci şi tătar<i>.
Şi l-au pornitu den Ţarigrad, di-au vinit la Brăila di 15 s(ă> gătiadză şi-ş strînge o<a>ste. Ispi(ti>tu-ş-au nărocul, cu 2 soltani şi cu turci, di-au triimis în Ţara Unguriască, ca s(ă> triac<ă> pre la  Cîmpina, pren Ţara Rom<â>-
1 şi apoi Bj şi apoi au trimis de l-au adus V/ Iaşi B,C/ o fată C, şi o fată B,E,G// 2-3 ce avea făcînd pomană (lipseşte făcînd pomană C> cu cheltuiala domniască (a domniii C) a mării-sali lui (a lui C,E,G) Grigorii (Grigorie B)-vodă, dîndu-o după Scarlatachiie comisul (vtori comis C), ficiorul Lupului Costachi vornicul. B,C,E,G// 1-3 lipseşte Şi i-au măritat... ficior Lupului Gavriliţi. V,M,P//2 Grigorii-vodă D//3 Lupului Costachi vornicul Dj lipseşte Gavriliţi B,C,D,E,G//4 Iară C, lipseşte M,P/ Răducanul Racoviţă C,D, Radu Racoviţă M,P/ lipseşte fiind M,P/ Mihaiu Racoviţă voevoda M,P//4-7 lipseşte şi agiunsesă... mai mult M,P// 5 agiungînd B,C,E,G,V/ cărţi B,C/ Grigorii B,C/ 'lipseşte de la nemţi B, C,E,G,V/ de-i făcîa (făcea C>ştire B,C// 6 şi ce le iaste sfatul lor (lipseşte lor D V,)B,C,D, E,G,V/ casajcasele G//7 după Grozeşti ad. pe (pre C> Oituz B,C,E,G, V/ aceia B,C/ l-au boîarit B,C]l-au cinstit şi l-au boerit Dj de]şi P, lipseşte M// 8 l-au făcut vel-paharnic Gjj 9 ante Pus-au:' 52 B,E,G, 66 C, 70 D, 83 V, 150 M, lipseşte P/ Racoţii B/ lipseşte ca Cj să fie C, să fiie Bjj 9-11 Turcii au făcut craiu în Ţara Unguriască pre ficiorul lui Racolţu (Racoviţă M>. Făcutu-i-au (Făcut-au P) şi coro(a)-nă scumpă cu diiamanturi M.P// 10 craiu B,C/ lipseşte de aur D.M.P//11 diiamanturi Cj de mult preţ, cu diiamanturi B,E,G/ lipseşte de mult preţ M,P/ preţu Cj Da-tu-i-au M/ Datu-i-au şi 500 pungi P/Şi i-au dat şi cîteva pungi de bani, o sută şi cin-zăci (lipseşte o sută şi cinzăci V> să-i fie B,E,G,V// 12 de pungi de bani C,D/ fie Cj cheltuială B,C/ facă oaste B,C// 13 de ce]di cie B,C/ orînduit Cj lipseşte osăbit de... turcişi tătar(i>. M.P/ tătarî B,C// 14 Şi decii l-au (s-au E,G> pornit B,C,E,G,V/ din B,C/ de au B,C// 14-15 la Brăila şi ş-au strînsu oaste şi s-au gătit. B.C.E.G.V// 14-17 Datu-i-au turci şi tătari (tătari, turci P> de la Brăila. Luat-au şi doi (şi de la P) soltani şi aşa au purces de la Brăila să triacă prin Ţara Munteniască, pre la Cîmpina, şi să intri (treacă P> în Ţara Unguriască M,P// 15 di s(ă> gătiadzăjşi au început a să găti Bj Ispititu-ş-au nărocul să margă în Ţara Unguriască cu doi soltani E,G// 15-17 Ispititu-ş-au nărocul să margă în Ţara Unguriască cu doi soltani şi cu turci (soltani, cu tătarî şi cu turci C> de au triimis în Ţara Unguriască ca să dezbată Ţara Unguriască de supt înpărăţiîa Niamţului şi să. fie el craiu în Ţara Unguriască. Şi au vrut să triacă pre la B,C// 17 prin Ţara Munteniască B,C,E,G//
niasc<ă>. Ce nu i-au slujit nărocul ciastă dat<ă>, c-au păţît rău, precum scrie mai sus patima lor.
împăratul nemţesc, înţălegînd de Racoţii, au strînsu toate cape<te>le celi de frunte, boeri ungureşti, di i-au 5 dus pre toţi la Beci, di-i ţine acolo de le dade toate ce li trebuesc. Ce s-a mai alege, vreme viitoare va arăta.
Deci înţălegînd Poarta turciască di ce s-au lucrat la Vozie, trimis-au di-au luat pre viziriul la Ţarigrad, la sfat, nu numai pre viziriul, ce şi pi toatele cape(te>le f.459vio celi turceşti, pre toate unde / era. La ce va arăta, vreme viitoare va arăta.
Aceste toate s-au făcut într-aceşti 2 (ani) a domnii lui Grigoriîe-vodă, pîn' la valet 7246<=1737> la istovul lui noemvriie.
15 Dup-acestea, aşăzîndu-s<ă> Grigorie-vodă în scaun în Eşi să Iernedză, dup(ă> cum s-au scris mai sus, pus-au în Eş(i) şi 4 stiaguri de turci şi cu 4 de lipcani, stiaguri să ernedză cu dînsul în Eş(i>, necredzînd pre moldoveni.
1 nărocul întru această dată Dj norocul G,P/ lipseşte ciastă dat(â) B,C,E,G,V/ c-au păţît]că au pitrecut B,C,E,G,V//2 precum mai sus s-au scris B,E,G,V/ precum mai sus s-au scris patima lor ce au păţit C//1-2 lipseşte ciastă dat(ă)... patima lor. M,P// 3 ante înpăratul nemţăscu: 53 B,E,G, 67 C, 71 D, 84 V/ Rocoţie A// 3-5 Că au înţeles înpăratul nemţăscu şi au strîns pre toţi boîarii ungureşti la Beciu şi ficiorul lui Racoţă (Racoviţă M> au pătimit atunce foarte rău (rău foarti P) M,P// 4 capetile B,C/ celi B, cele Cj pre boîarii B,V, pre boiarii cei mari ungureşti E,G, pre domnii şi boiarii cei mari ungureşti C, boiarii, domnii cei mari ungureşti Dj dijşi B,C,E,G,V// 5-6 lipseşte di-i ţine... va arăta. M,P jj5 la Beciu B, la Viena, la Beciu, la scaonul înpărătescu Cj de-i ţinîa (ţinea C) acolo şi (de B) le da toate ce le trebuia B,C,E,G,V, de i-au ţinut acolo şi li-au dat de toate ce li-au trebuit cîtăva vreme Djj 6 lipseşte Ce s-a mai alege... va arăta. B,C,D,E,G,V//7 Iar (Iară C> Poarta turcească înţălegînd B,C,D,E,G,V/ di cie B, di ce Cj Poarta turciască au auzit de celi ci M,P// 8 Voziîa B,C/ triimis-au de au B,C/ pe Cj veziriul Bj lipseşte la sfat B,C,E,G,V// 8-9 şi au triimes di-au adus la Ţarigrad pre viziriul şi pre toati căpiteniile celi turceşti pentru sfatul M,P// 9 nu]şi nu B,C,D,E,G,V/ pre toate capetile turceşti B,C,E,G,V/ celi mari turceşti Djj 10-11 pre toţi de pre unde era Dj lipseşte pre toate... viitoare va arăta. B,C,E,G,V,M,P/ lipseşte La ce... va arăta. Djj 12-13 Aceste toate s-au făcut în anul 7245 şi în anul 7246 B,C,E, Acestea toate s-au făcut în anul 7246 G,V// 12-14 lipsesc M,P// 13 pînă în anul 7246, pînă la sfîrşitul lui noemvrie Dj lipseşte la istovul lui noemvriie B,C,E,G,V// 15 După D]Iar diipre B, Iară după C.E.G.V/ ante Iară: 68 C, 73 D, 86 V, 153 M/ aceste B,C/ aşezindu-să B,C/ Grigorii Cj la scaon în Iaşi B,C,E, în scaon la Iaşi V, la Iaşi în scaon Gjj 15-18 Grigori voevoda s-au aşăzat să ernezi în scaun în Iaşi. Şi avînd grijă au pus să ernezi în Eşi 4 steaguri turci şi 4 stiaguri lipcani M,P// 16-17 Iaşi1"2 B,C,E,G,V/ lipseşte să iernedză B,C,E,G,V/ după cum CJprecum B, E,G/ mai sus s-au scris B,C,E,G,V// 17 patru stiaguri de lipcani şi turci să ierneze (Ierneze C> B,C,E,G/ lipseşte 4 stiaguri de turci şi cu V/ 4 stiaguri de lipcani D,V// 18 Iaşi B,C,E,G,V/ lipseşte necredzînd pre moldoveni B,C,E,G,V, M,P//
802
803
f. 460
Bogate nîevoi şi ruşini face turcii beţilor oameni la Eş(i> şi la ţar<ă>, pre unde merge. Că lua femei şi fete mare şi copii, cu sila, de-ş făce rîs. Şi la drumuri îş rîde şi prăda pre oameni. 5 Iar în luna lui dechemvrii, bine nu s-au aşădzat în Eş<i>, şi au şi scos hîrtii, frunte de 3 ug<hi>, mijlocul de 2 ug<hi>, coada de 1 ug(hiu>, şi cîrcimărit tij 5 lei, şi car<ă> pre ţar(ă>, de căra fîn şi lemne la o<a>ste. Şi fîn nu găsiîa pre aproapi, că-1 mîncas<ă> de cu var<ă>, ce 10 lua ordzu a cui găsiîa, făr<ă> bani.
Şi taberi de car<ă> duce la Şiret, de măcina, că pe aproapi nu era mori. Şi lua / boi a cui găsîe, de pe drumuri.
Ş-au început şi ciuma a s-aţîţa în Eş<i>. Şi au ţinutu puţin, vo lun<ă>, acel omoru. 15     Oh, oh, oh, sărac<ă> Ţar<ă> Moldovă şi Ţar<ă> Munteniască, cum vă pitreciţî şi vă dizmerdaţî cu aceste supărări, la aceste vremi'cumplite, şi făr<ă> de mil<ă> de stă-
1 şi făcîa (făcea C) multe răutăţi acîei (acei C> turci şi lipcani bieţilor (biîeţilor B> oameni carii era lăcuitori în Iaşi. B,C,E,G,V/ lipseşte şi ruşini Djj 1-3 Turcii mari nevoi şi răutăţi (răutăţi şi nevoi P>făce moldovenilor (în Iaşi M>. Şi la ţară le lua cu'di-a sila fimeile şi copii(i> şi fetile şi prin mijlocul drumurilor (drumului P) îşi făce rîs de dînşii M.P// 3 lipseşte şi copii D// 2-4 lipseşte şi la ţar(ă>... prăda pre oameni. B,C,E,G,V//4 lipseşte şi prăda pre oameni M,P// 5-8 Iară de iarnă, aşezindu-să Grigorie-vodă în Iaşi, scos-au hîrtii şi cîrciumărit cîte cinci lei de circiumă; şi au scos (lipseşte şi au scos V) şi cară pe ţară B,E,G,V, Scos-au atuneea de iarnă hîrtii şi cîrcimărit, cîte cinci lei de cîrcimă; şi cară au scos pe ţară Cjj 5-12 Grigori voevoda au scos hîrtii mari (şi P> frunte 3 (galbeni P>, mijlocul 2, coada 1 (gal-bîn M). Scos-au şi cîrşmăritul, cîti 5 lei de cîrşmă; cară, fîn, lemni, orzu, boi, a cui găsiîa (lua P> şi de pe drumuri. Şi toati aceste le duce oştilor M,P// 6 ug(hi) galbeni D//7 ug(hiu>]galbîn D/tij]iarăş cite D/ după lei ad. de cîrcimă D// 8 de]şi E/ lemne B,C/ la oaste în Iaşi B,C,E,V, la oastea ce era în Iaşi G/ fînnusăB,C,E//9 pe aproape B,C/mîncase oaste de cu vară B,C,E,G,V/ ce]şiB,C,E,G,V//101uoa şi B,C,E,G,V/lua fîn şi orzu D/ a cui şi B,C,E,G,V/ fără de B,C,D,E,G,V// 11 tabere B,C/ cară B,C/ ducia B, ducea C/ Siretiu B,C, Şiret şi la Moldova V// 12 aproape B,C/ nu era mori] nu putea să biruiască morile să macine E,G,V, ce trimitea pe la Siretiu (şi E,G>, pe la Moldova de măcina. Şi căra fîn de pe la Botăşîani (Botăşeani C). Şi, fiind iarna mare, le era foarte cu greu cărăuşilor, că le căzusă (cădzusă C> boii pe drumuri şi luoa boi a cui şi găsiia şi cară. Şi era mare supărarea oamenilor, că să închisesie drumurile de răul cărăuşilor. B,C,E,G,V/ a cui şi găsiia Dj după drumuri ad. Şi să închisesie drumurile de răul cărăuşilor, că le slăbisă şi le căzusă boii Djj 13 Şi au B,C/ a să aţîta B,C/ Iaşi B,C,E,G,V/ ţinut B,C/ începutu-s-au şi omor (de> ciumă în Iaşi M,P// 14 autograf Neculce puţin, vo lun(ă> A/ lipseşte puţin B,C,E,G,V,M,P/ vreo lună de zile B,C,E,G,V, o lună M,P/ acel omor B,C]şi mulţi au murit M,P// 15-17 %icB,C,D,E1G,V/| 15 ante Oh: 157 M, lipseşte P/ 6h, săracilor ţări Moldova şi Munteniască M,P// 16 lipseşte vă pitreciţî şi M P/ supărări] disfătări M.P//17 lipseşte la aceste vremi M,P// 17-r. 6 din p. urm. de la stăpînii noştri greci. Adivărat, noi ţ-am poftit (şi P> ţ-am dorit aceasta, de vremi că nu ne mulţămem cu domni pămintenT nu ne place ficiori de boeri păminteni să ne ia fetile noastri. Zicem că moldovenii sînt prosti, iar grecii cilibii, isteţi si bogaţi. Si iată (că P> acum la ce-am vinit! M,P//
804
i. 460v
pînii noştri, cari singuri noi ţ-am poftit şi ţ-am aflatu! Nu ne săturam de domni de ţar<ă>, nici de măritat fetele dup<ă> peminteni, ce dzîcem că-s proşti şi săraci. Şi alergaţi la cei străini, greci, de-i apucat cari de cari să vă 5 hii gineri, că-s cilibii şi bogaţi, şi le daţi moşii şi-i puneaţ în capul mesîi. Iacă la ce am vinit!
Aceste, adivărat că ni-au făcut cilibii la toate, cu lacrămi pre obraz şi cu suspinuri la Dumnădzău strîgînd. Iar altă puteri, făr-a suspina la Dumn(ă>dzău, n-au rămas. 10 Ia privit pre ţările megieşilor cum ţin pre cei străini! Le dau di mîncat, iar la sfat sau în capul mesîi nu-i pun, nici îi amestecă. Şi pentru acela trăesc prostimea / lor pîn'acmu necălcat(ă). De-ş dau vo fat<ă> dup<ă> vun străin, pre cu greu; dar moşan nu-i priimăscu, nici la sfat. 15 Şi pita ce o mănîncă, cu vărsări de singe" şi cu multă osti-nial(ă> şi grijă şi slujbe, o mîncă streinii prentr-alte ţări.
De ce s-au mai lucrat peste iarnă, de aemu de la no-emvrii la valet 7246<=1737>. Viziriul, cum au sosît la Ţarigrad, l-au şi mazilit, şi au pus vizir. Şi cum l-au pus
20 vizir, cum au început a rîndui oaste la Hotinu şi la Tighine, şi pre alţîi într-alte părţî, şi a face mare gătire pen ţară. Trecînd la Hotin, şi alţîi în gios de la Tighina şi di la Hotin, mare stric<ă>ciune şi pozne făce oamenilor pre unde loviîa. Unii trece pre Bîrlad, unii pre Sîretiu.
25 Şi în Eş<i> încă au ernatu 3, 4 mii de turci. Şi aceste încă destule răutătî făce.
1-16 lipsesc Djj 1-18 lipsesc B,C,E,G,V// 7-9 Că grecii cilibii la atîta ni-au adus, dî-am rămas noi moldovenii şi muntenii numai cu lacrămile pi obraz. Iar ei nl-ău luat moşiile, iar altora şi tot ce-au avut M,P// 10-18 lipseşte Ia privit... la valet 7246 M, P// 17 ante Di: 75 Dj Di cele ce s-au lucrat piste iarnă de la noemvrie înnainte în anul Djj 18 ante Iară veziriul (viziriul C>: 54B,E,G, 69C, 88 V, 158M,lipseşteP/sosit B,C// 18-19 înpăratul au mazilit pre viziriul şi au pus (pre P> alt viziriu M.P//19 l-au]cuml-auB, C,E,G,V/ mazilit B,C/ au pus vezir (vizir C) pre altul B,C,D,E,G,V/ după pus2ai.pre acela B,C,D,E,G//20i«^ă vezirai.pre acelaV/ au]au şi B, C,E,G, V// 19-24 Viziriul cel nou au rînduit oşti turceşti la Hotin, la Tighine şi şi prin-tr-alti locuri. în Ţarigrad au făcut mari gătiri şi au şi pornit ostile (oşti P) la Hotin. Alţii viniia prin (pre P) Bîrlad, alţii pre Şiret şi făce mari stricăciuni şi pozni oami-nilor. M,P// 20 orîndui C,V/ HotinC/ la Tighinea B,C, laBenderlaTig'hineaD//21 şi pre alţîi într-alte părţi]şi pe într-alte părţi C,V, şi pe într-alte părţi pre unde era cetăţi B,E,G/ şi au început a face B,C,D,E,V/ gătire B// 22Trecînd turcii pin ţară la Hotin B,C,E,G,V/ alţii B,C// 23 şi mari stricăciuni Dj lipseşte şi pozne Gjj 23-24 de la Hotin în gios la Tighinea (Bender C) şi făcîa (făcea C> mari stricăciuni cameliilor şi pozne pre unde loviîa B,C,E,G,V// 24 Şi unii trecîa (trecea C> B,C,E,G,V/ pe2 B/ unii2]iar alţii B,C,E,G,V/ Siretiu B,C//25 Iaşi B,C,E,G,V/ ernat B,C/ vreo trii, patru mii B,C.E,G,V/ aceşte]aceîa B, aceiîa C,E,G// 25-26 lipsesc M,P// 26 răutăţi B,C/ făcîa B, făcea Cjj
805
Şi era o scumpete mare de pîne şi de fînu, cît agiun-f. 461 ses<ă> carul de fîn 4 lei, pre 2 boi. / Şi alte nevoi despre domnu: cară, ialoviţă, chile, văcărit, şi adăoşag peste văcărit cîte un tultu de vită. 5 Aşijdere şi în Ţara Munteniască, turcii şi tătarîi au ernat, şi multă prad(ă) au făcut trecînd pren ţară la Olt, de s(ă) băte cu nemţii.
Nemţii şi moscalii au şădzut în paci pre la ernatic, pre margine ţărilor lor, făcînd mare gătire. 10     Hanul den Bugiac s-au sculat la ghenarie şi s-au dus la Crîm, nefiind moscali în Crîm. Şi de acolo s-au sculat şi au strînsu oaste pre cine au putut, ca la 80.000, amestecat tătari şi turci, şi s-au dus în prad<ă> la slobodzie, spre Harhov. Şi i-au tîlnit moscalii şi i-au biruit. Şi abe au 15 scăpat hanul cu 4,5 mii de oaste. Şi li-au luatu moscalii f. 46lv   toţ robii ce au luat de la dînşii; / că le stătus(ă) caii în ciambur, şi i-au tot gonit pîn-în Crîm.
Mihai-vodă era la închisoare, că-1 pire muntenii să de 7.000 de pungi de bani. Şi au şădzut la închisoari 11 luni,
1 scumpete mare B,C/ pîine B,C/ fîn B,C/ agiunsesîe B,C// 1-3 în pîine era mari scumpeti, dar şi carul de fîn, cel în (de P) doi boi să vinde cîti patru lei, deosăbit ci pătimiîa ţara dispre Grigori voevoda, că le lua cară M,P// 2 carul de fîn cu doi boi cîte patru lei B,C,E,G,V/ despre domnujera multe pe ţară B,C,E,G,V/ despre domnu era D// 3chile, ialoviţe B,C,E,G/ şi]şi incaşi M,P/presteB.C//4 untultB.C] 15 parali M,P// 5-7 lipseşte M,P// 5 Aşijderea B,C/ ante Aşijderea: 55 B,E,G, 76 D, 89 V/ turci B,C/ tătarî B.C/ au ernat turcii şi tătarîi G// 6 pradă B, Cj pin B.C.E// 7 să bătea B,C// 8 Iară nemţii Cj Iară de iarnă nemţii şi moscalii B,E,G,V/ şezut B, Cj pace B,C/ prejpe B,C/ lipseşte la M,P/ ernatec B,C/ pre-Jla M, pînă la Pjj 9 marginile B,C/ mare B,C// 10 Iar hanul B,C,E,G/ lipseşte den Bugiac V/ din B,C/ Bugia-cu B/ lajîn luna lui B,C,D,E,G,V/ Hanul, în luna lui enuarii (ghenar P) au purces din Bugeac şi au mersu pre la Crîm M,P// 11 lajîn D/nefiind]că fiind P/ lipseşte nefiind moscali în Crîm B,C,E,G,V// 10-13 Şi acolo au strîns oasti turcească şi tătă-rască, 80.000, şi s-au dus M,P// 12 pe B,C// 12-13 au putut, cîteva mii de tătarî şi de turci B,C,E,G,V// 13 pradă B.C/ la ]spre M, cătră P/ lipseşte la slobodzie B, C,E,G,V/ spre] cătră M// 14 după Harcov ad. în Ţara Căzăcească B,C,E,G,V/ după moscalii ad. pe drum B,C,E,G,V/abiîa B,C//15cu vreo patru, cinci mii B,C,E,G,V// 14-17 întîlnitu-i-au moscalii şi i-au biruit. I,u,atu-lî-au moscalii toţi robii ce (ce-i P> luasă de la dînşii şi di abiîa au scăpat hanul numai cu 5.000 oasti. Şi i-au tot gonit pînă la Crîm. M,P// 15-16iw^>ăoaste ad. de au fugit B,C,E,G,V/ far moscalii li-au luat toţi robii ce-i luasă tătarîi din Ţara Căzăcească, de la dînşii B,C,E,G,V/ ce au fost luat D//16 stătusă tătarilor B,C,E,G,V jdupă caii ad. tătarilor D//17 gonit moscalii pe tătarî, pînă B,C,E,G,V// 18 ante Mihai: 56 B,E,G, 78 D, 90 V, 163 M/ Mihai-vodă pre acia vremie B,V, Mihai-vodă pre acea vreme C,E,G/ după vodă ad. la Ţarigrad D/ că-1 (că îl C) pîrîîa B,C/ muntenii B,C] boiarii munteneşti Tij dea B,C// 18— r. 6din p. urm. Mihaiu voevoda era in Ţarigrad şi au fost la închisoari 11 luni. Iar după»ci l-au slobozit ş-au dat fata după Scarlat, ficiorul lui Grigori voevcda. Şi pentru aceasta Grigori voevoda mari bucurii şi vesălii au făcut M,P//19 7.000 de] cîteva B,C,E,G,V/ după bani ad. o somă mare B,C,E,G,V/ închisoare B, închisoare Cj unsprăzece B,C//
şi apoi, cădzînd acesta vizir, ce mai sus s-au pomenit, fiindu-i prietin, l-au scos.
Şi fiind doamna lui Grigorie-vodă la Ţarigrad, cu fiiu-său, Scarlat, au făcut nuntă, şi au luatu pre fiica lui Mihai-5 vodă, cari mai sus s-au pomenit că-i log<o>dită, la ghenarie, la Bobotiaz<ă>. Iar Grigorie-vodă au făcut ves<e>lie pentru fiiu-său o săptămîn(â>, împreun(ă) cu toţ boerii.
Aceste toate s-au făcut pin' la [în] dzi întîi a lui aprilie, de primăvar<ă>. 10     Iar în 31 de dzile a lui mai, la 4 ceas<uri> de dzi, s-au făcutu un cutremur mare, de au cădzut m<ă)n<ă)stire Golîe şi multe cas(ă> şi mănăstiri în gios, Răchitoasa şi f. 462    aită mănăstire, la Focşeni. Şi s-au cutremuratu / mai bine de 1 lun(ă>, mai în toate dzileli. 15      Şi s-au şi început mare ciumă în Eş(i>, ş-au ţinut pîn' despre toamnă omorul, toat(ă> vara pîn' la luna lui (dechemvrie).
Iar Grigorie-vodă au eşit afar<ă> cu ordie la Socola,
1 cădzîndjfiind B,C,E,G/ vezir Bj vizir acesta Cj pomenit]scris B,C,E,G,V//2 după priiatin ad. lui Mihai-vodă B,D,E,G/ după scos ad. de la închisoare B,C,D,E,G,V// 3 Iară la acea (acîa B> vreme fiind şi doamna B,C,,E,G,V/ Grigorii B,C// 4 Scarlat beizadea (beizade B> B,C,D,E,G.,V/'luat B,C/ pre o fiică a lui B,E,G,V, pre o fiică a lui Mihai-vodă, pre domniţa Nastasiîa Cjj 5 care B,C/ pomenit]scris B,C/ că-i]că au fost B,C,E,G,V/ logodită B,C/ logodită, şi în luna lui ghenarie (ghenuarie C) au făcut nunta B,C,E,G,V, logodită, şi au făcut nuntalaghenarie, după Bobotiază D//6 lipseşte la Bobotiaz(ă) B,C,E,G,V/ Iară B,C, veselie B.C//7 după său ad. în Iaşi B, C,E,G,V/ săptămînă B,C/ lipseşte. împreun(ă), B,C,E,G/ toţi boîarii B,C// 8 — 9 lipsesc B,E,G,V,M,P//10 lipseşte in Bjj Iar cînd au fost în luna lui mai în triizăci şi una (în 31 C) de zile, într-o (întru o C) miercuri, la patru ceasuri B,C,E,G,V/ a lui]a lunii lui Bjj 10-14 în Iaşi, maiu în 4 zile (dni P>, mercuri la 4 ceasuri di zi, fost-au un cutremur foarti straşnic. Căzut-au trula bisăricii di la mănăstire Golîîa şi în gios mulţi mănăstiri şi casă. Mai mult de (decît P) 30 zili, şi în tcati zilile, însă mai încet, au ţinut acest cutremur. M,P// 11 făcut B,C/ cutremur (foarte C) mare şi au ţinut mai ca (la C> un cifert de ceas acel cutremur şi au cădzut în Iaşi mănăstirea Golîîa B,C,E,G,V// 12 după Golîia ad. în Iaşi Tij lipseşte cas(ă) şi B,C,E,G,V/ după mănăstiri ad. au căzut atuncea B,C,E,G,V/ după gios ad. au căzut Dj jos B//13 alte mănăstiri B,C,D] pre aiure alte mănăstiri E,G/la I~ocşani şi pre aiurea (aiure B^> (lipseşte şi pre aiurea E). Şi s-au cutremurat pămîntul în cîteva rînduri şi au ţinut acel cutremur mai vreo lună de zile, nurnai s-au cutremurat mai cătinel. B, C,E,G,V/ mai bine de vreo lună de izile, în cîteva rînduri, mai în toate zilele Bjj 15 mare omor de ciumă Bjj 15-17 Şi s-au început în Iaşi mare omor de ciumă şi au ţinut toată vara şi toamna, pînă la luna lui (lipseşte luna lui C) dechemvrie (de-chemvriîe C) B,C,E,G,V/ Şi după aceîa, îndată, s-au (şi P) început mari ciumă în Iaşi ş-au ţinut pînă în toamnă şi şi la anul tcată vara M, Bjj 16 ş-au ţinut toată vara omorul, pînă despre toamnă Dj lipseşte pîn'la luna lui dechemvrie M,P// 18 ante Iară: 71 C, 80 D, 92 V, lipsesc B,E,G,M,P/ Grigorii Bj au eşit din Iaşi la Socola B, C,E,G,V// 18-1 Grigori voevoda, de frica ciumii au eşit cu urdiîa la Socola, în fundul viii, şi acolo au şăzut M,P//
806
807
în fundul văii, de au şădzut toată vara. Şi începînd şi în ordie a pica cîte un om de cium(ă>, s-au mutat la Ţuţora, desprîe toamnă, ca să s<ă> mai răcoriasc(ă) de boal<ă>.
5 Viziriul s-au rădicat cu 300.000 oaste ş-au purces spr6 Niş, asupra nemţilor. Şi au făcut oaste în 3 părţî. Unii, cu Racoţi, i-au pornitu pre Dunărea în sus, şi cu tătari, de au luatu Ţara Oltului şi alte pălănci ce îera pre Dunări. Şi siile să triac-în Ţara Unguriască, şi n-au putut să răz-
10 basc<ă> de nemţî; şi s-au apucat a bate cetate Ruşava. Alţîi şide împrotiva taberii cei mare nemţeşti şi au bătut-o toată vara, şi nu pute s-o dobîndiască. Perea turci<i> ca frundza, de pica pre Dunări în gios; şi le aduce f. 462v   Dunărea trupurile pre la Gălaţ<i>/ şi pre la Smil, şi-i
15 prindea oamenii morţî, de le lua bo<a>rfili de pre dînşi<i>. Că fiind Ruşava în ostrov<ul> Dunării, da turcii năval<ă> tare pre apa Dunării s-o îa, şi den cetate pe turcii tot prăvălea, di s-înneca în Dunări. Cîteva mii au peritu, de turci, la această cetate.
1 de au şezut acolo toată vara cu corturili (corturile C) cu ordiîa. Şi au început şi în B,C,E,G,V// 1-2 Apoi începîndu-să omorul şi în urdiîe, s-au mutat în Ţiţora M.P//
2 ciumă B,C// 2-4 şi decii s-au mutat şi vodă despre toamnă cu urdiia la Ţuţora, ca săsă mairăcoriascădeboalăB,C,E,G,V//3-4/îY)sej5î&desprie toamnă... de boal(ă>.M, P// 5 ante Iară veziriul (Viziriul D>: 57 B,E,G, 81 D, 93 V, 165 M, lipseşte C,P/ Iară veziriul (viziriul C) s-au rădicat cu mulţime de oaste (ca V) trii sute de mii şi au B,C,E,G,V/ de oaste D/ spre B// 5-6 Viziriul cu 300.000 oasti au purces asupra nemţilor la Niş M,P// 6 făcut]înpărţit M,P/ oastea C/ trii părţi B,C// 6-9 Pre unii i-au pornit cu Racoţii (Şi i-au pornit pre unii cu Racoţi C) pre Dunăre în sus şi cu tătarî de au luat (cu Racoţii în sus pe Dunăre, cu turcii şi cu tătarî de au luoat G) Ţara Munteniască pre dincolo de Olt ce o fusesie luat nemţii de la turci mai înnainte vreme (vreme C, vremîe şi o stăpîniia V> şi alte pălănci, cetăţui (cetăţi B> ce era pre Dunărea. Şi (să B, E,G> siliîa să triacă B,C,E,G,V// 6-12 O parti au tri-imes-o cu Racoţi pre Dunăre în sus şi au luat Ţara Oltului. O parti păziîa dispre tabăra ce mari, niemţască. Iar viziriul cu toată putere s-au apucat să bată cetate Ruşava. Toată vara au bătut-o şi nu putîa şi (nu o pute P> să o dobîndiască M, P// 9 să siliîa D/ răzbască B,C// 10 nemţi B,C/ apucat turcii Gj cetatea Cjj 11 Iar (Iară C> alţii B,C,D,E,G,V/ şidea B,C/ înprotiva B,C/ ceii mari B,C// 12 au bătut •cetatea B,V, au bătut cetatea Ruşava C,D,E,G/ Periîa turcii, cădea ca frunza D//
12-15 Şi periîa mulţime (mulţime C> de turci; pica ca frunza pre Dunărea (Dunăre B>, de le ducea Dunărea trupurile (trupurili B) în jos (gios C), pre la Brăila, pre la ■Galaţi, pre la Smil şi-i prindea (prinde C> oamenii pre turcii cei morţi B,C,E,G,V//
13 lipseşte de pica pre Dunări în gios şi M,P/ Dunăre le aduce M,P// 14 pre1] pînă M,P// 14-15 lipseşte şi pre la Smil... de pre dînşi(i>. M,P// 15 de] şi B,C,E,G/ luoa Tx>(a>rfeli(haineleC>B,C//16 cetatea RuşavaD,E/ostrovulB,C,D,E,G,V// 16-19 Şi fiind această cetati în ostrovul Dunării, foarti cu greu li-au fost turcilor şi mulţi mii au perit. M,P// 16 dajşidînd B,C,E,G,V//17tareC,%seşteB,E,G// 17-19preapa
Dunării^ar nemţii în cetate (cetate C> îi tot prăvăliîa de să înneca turcii în Dunăre ■(Dunărea C>. Şi cîteva mii de turci au perit atuneea la cetate la Ruşava B,C,E,G,V//
17-18 pre turci îi tot înproşca din puşci de-i prăvăliîa de s-au înnecat în Dunăre D//
808
Iar despre toamnă, vădzînd nemţii cei den cetate că agiutori, nemţî nu li mai vini de nicăiuri şi bucăţile li s<ă> sfîrşăsc, şi Dunărea înc<ă> scade, şi toată greime turcilor ciartă prenpregiur, s-au închinat cu 1.500 nemţî, 5 Atîţe nemţî au fost numai în Ruşava.
Şi eşind acel ghenaral den cetate, l-au îmbrăcatu viziriul cu caftan şi cu mari cinste l-au slobodzit, de s-au dus la tabăra ce mari nemţasc<ă>, cu dobi şi cu surle, de înpreun(ă) cu toţ oamenii lui, dzîcîndu-i viziriul: 10 „Aferim, slug(ă> bun<ă> şi credincioas<ă>! Măcar di s-ar afla om harnic şi drept ca tine şi la împărăţie noastră ! Cu puţine oasti să stai să te baţî cu atîta puteri, atîta vrem(e> !" Şi dup<ă> ce au mersu la nemţî încă mai mari cinste au dobîndit. t. 463 15 Dzîc / unii să hie dat viziriul bani să s-închine şi s(ă> hie fost cu ştirea împăratului nemţesc, şi vi(zi>riul încă să-ş fac-obraz despre împăratul turcescu. Că tabăra ce mare nemţasc<ă> şide între nişti bălţî la loc tari, iar
1 despre B,C/ văzind B,C/ din B,C// 1-5 Ghinărariul din cetati Ruşava şi cu cie-lanţi nemţi, văzînd că di atîta vremi să bati (repetă să bati P) şi di la nemţi nici un agiutoriu nu le mai vini, bucăţile li să sfîrşiîa, apa Dunării încă scade şi esti încungiurat de turci din toati părţile, au închinat cetate turcilor. Şi eşind acel ghină-rariu cu 1500 nemţi, că atîţa au şi fost, au mersu la viziriul. M,P// 2 agiutoriu lor alţi nemţi nu le mai vin de nicăiri şi bucăţile li să sfîrşiîa B,C,E,G,V// 3 încă scădea B,C/ greimea B,C// 4 ciartă]sta B,C,D,E,G,V/ prin (pin C> pregiurul cetăţii B,C/ lipseşte cu D/ de nemţi Djj 4-5 au închinat nemţii cetate (cetaate B) turcilor, fiind numai o miîe şi cinci sute de nemţi. Atîţea (Atîţia Cy nemţi au fost numai în (cetate în E,G> Ruşava, cînd au închinat (nemţii V> cetatea (cetaate B>. B,C,E,G,V// 5 în cetate în Ruşava Djj 6-10 Şi eşind gheneralul din cetate (cetaate B> şi mergînd la veziriul (viziriul C>, l-au înbrăcat veziriul (viziriul C> pre gheneral cu caftan dzi-cîndu-i viziriul (zicîndu-i veziriul B>: „Ahferim, slugă bună B,C,E,G,V/ S-au bucurat foarti viziriul şi l-au înbrăcat pi acel ghinărar cu caftan şi i-au zis: „Aferim M,P//10 credincios Cjcrezută B,E,G,V, credincioasă stăpînului tău M,P/ de B,C// 10-14 Măcar şi la înpărăţiia noastră di ar fi oamini vrednici şi drepţi, ca tini, de vremi că tu numai cu puţină oasti întru atîta vremi ai stătut întru atîta vremi P) înprotiva a-i atîte (atîte-i P) puteri mari. au poroncit să deie în dobi, în surii şi în nagarali. Şi aşa, i-au pitrecut pînă în tabăra lor ce mari, nemţască. Şi după ci acel ghinărar la nemţi, încă şi M, P// 11 lipseşte şi drept V/ B,C// 12 puţină B,C/oaste B, oaste Cjj 12-14 să stea să să bată cu atîta puteri, atîta vreme (vremîe C>. Şi făcîndu-i mare cinste gheneralul, (şi dăruindu-i cal cu toate podoabeli V> l-au slobozit dinpreună cu toţi oamenii lui, de s-au dus la tabăra cea mare, nemţască, cu alai, cu surle şi cu dobe. Iar după ce au mersu gheneralul în oastea cea nemţască, încă mai mare cinste au dobîndit de la nemţi B,C, E,G,V// 15-3 lipsesc M,P// 15 Iar (Iară C> zicea unii atuneea cum să fie (fiîe B> dat veziriul (viziriul C> bani gheneralului (lipseşte gheneralului C) să să închine (să închine cetatea C,E,G> B,C,E,G,V// 16 să fie (file B> fost B,C/ înpăratului B,C/ nemţescu B, nemţăscu Cj veziriul B,C/ încăş Cjj 17 facă B,C/ despre B,C/ înpăratul B,C/ Ca]Iar B, Iară C, E,G,V/ cea mare B,C// 18 nemţască B,C/ şide]era B,C,E,G,V/ între B,C/ neşte B, nişte Cj bălţi B,C/ tare B,C//
(ai stătut Şi îndată
cu alaiu, au mersu
înpărăţiia
809
f. 4631
turcii nu cutedza să margă la dînşii, şi nemţii aşijderea nu cutedza. Şi aşe au şădzut ostile pîn-în toamnă, făr(ă> cîtu cîte o straj<ă> de s<ă> lovie.
Iar despre toamnă s-au dus viziriul la Ţarigrad cu 5 <a)ce izbînd<ă>. Şi s-au împrăştiet la ernatic ostile, şi cele turceşti şi cele nemţeşti. Iar dincoaci, dispre moscali, au rînduitu un sarascheri cu oaste la Tighine, şi alt<ă> oaste au mersu, de la Hotin şi de aiure, ca 80.000 oaste, şi cu tătarîi Bugiagului 60.000, de sta pe Nistru d-aştapta 10 pre moscali.
Iar moscalii s-au făcut în 2 părţi. O sam(ă>, cu Les ghenăral, s-au dus în Crîm cu 100.000 oaste şi s-au bătut acolo cu hanul Crîmului şi cu 60.000 turci, ce îera cu câpitan-paşea. Şi i-au tot bătutu pre turci şi pi tătar<i>. 15 Şi au prădat / şi au arsu Crîmul vo 4 luni.
Şi apoi au eşit den Crîm şi au lăsat Crîmul şi au vinit la ceasta oaste, la Perivoloşin, unde îera Minih fertu-ma<r>-
I aşijderea şi nemţii nu cuteza să margă la turci G//2 după cuteza ad. să margă la turc (turci E) B,C,E,V/ aşîa B, aşa Cj şezut ostile B,C/ pînă B.C//2-3 fără numai cît (fără cît numai E) să loviîa cîte o straje. B,C,E,G,V//4 despre B,C/veziriul B//4-10 Viziriul şi cu toată oaste de toamnă s-au dus în Ţara Turcească la ernatic; însă viziriul la Ţarigrad. Şi mari cinsti au avut de la înpăratul pentru izbîndă ci au făcut. Viziriul au orînduit despre moscali un sarascher cu 80.000 oasti turcească şi tătărască şi sta toată oaste pre Nistru, aşteptînd pre moscali M.P//5 acîa B,V, acea C,E,G/ izbîndă B,C/ înprăştiîat B,C/ ostile la ernatec E/ ernatec Bjj 6 cele1 B,C/ celi2 B,C/ IarăC/ ante Iară: 58 E,G, 94 V/ dincoace Cj despre B.C// 7 au rînduit într-acîa vară (turcii pre E,G) un sarascheriu B,E,G,V, au rînduit înpărăţiia Turcului întru acea vară pre un sarascheriu Cj Tighinea BJBender Cj altă B,C// 8 mărsu Bj şi de pre aiure E/ ca laoptzăcide mii B.C.B.G.Vj lipseşte oaste B,C,E,G/ de oaste V// 9 lipseşte şi cu tătarîi Bugiacului 60.000 V/Bugiacului B,C/ ca la şeasiazăci de mii (60.000 E,G) de oaste (lipseşte de oaste E) B,E,G, au mersu ca la triizăci de mii de oaste Ci de aştepta pre B.Cj j 10 după moscali ad. şi era şi tătarîi Bugiacului, ca la şeasiezăci de mii. Şi s-au făcut de toată oaste, turci şi tătarî, ca la o sută patruzăci de mii V//
II ante iară: 72 C, 82 D, 95 V, 170 M/ doao părţi B,C/ samă B,C]samă de oaste Gj Leisu gheneralul B,E,G,V, Leisin gheneralul C, Leisii gheneralul Bjj 11-15 Feldmarşal fon Menih, fiind cu ostile în Perevolosin, au triimes la Crîm pre Leis ghinărariul cu cîtăva somă de oasti moschicească, asupra turcilor şi a tatarălor. Hanul era în Crîm cu 60.000 turci şi cu mulţimi de tătar(i). Dat-au (Datu-ş-au P> războiu în cîţiva rînduri, vetejăşti. Moscalii au biruit pre turci şi pre tatar(i) ; i-au tăiat, i-au robit, i-au prădat şi în patru luni au arsu Crimul. M,P// 12 cu lOO.OOOlcîteva mii de B,C,E,G,V// 13 60.000]cîteva mii de B,C,E,G,V/ era B,C// 14 paşîa B, paşa Cj au tot bătut moscalii B,C,E,G,V/ pre1^2 B,C// 15 Şi au prădat moscalii Crîmul şi l-au arsu pre unde (unde C> au agiunsu în vreo doao, trii luni întra-cia (întru acea C> vară B,C,E,G,V// 16 din B,C/ au vinit]s-au dus B,C,E,G,V// 16-2 (Şi P> după aceîa s-au întorsu la Perevoloşina, la ceialaltă oasti moschicească, la feldmarşal fon Menih. Şi acolo au şăzut iulii, pînă în 20 zile. Feldmarşal fon Menih, cu toată oaste moschicească di la Perevoloşina s-au pornit spre Nistru. M,P// 17 ceasta]ceialaltă
^B,C,E,G,V/ la aceastalaltă oaste moschicească, la Peievolosin Bj Perevolosin B, Perevoloşina Cj unde era B,C/ Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V//
f. 464
Şalic. Şi s-âU făcut ca la 300.000 oaste. Şi au tot şădzut toată vara şi apoi de Sfeti Ilii s-au pornitu spre Nistru pre încetu.
Iar, tătarîi şi cu o sam<ă> de turci călărime li-au eşit 5 înnainte şi-i tot ceheîa prenpregiur, de le lua oamenii di pre la iarbă; iar să le ste împrotiv(ă) nu pute. Să ispite cîteodat(ă), şi pica ca perile turcii şi tătarîi.
Şi aşe s-au apr<op>iet cale de 4 ceas<uri> de Nistru tabăra ce mari, iar frunte oştii, cu 20.000 oaste si cu o 10 sam(ă> de cazaci, au agiunsu la Nistru, la Calanca, den gios de Raşcov, unde îera de ceasta parte şi sarascherirl cu toată inecerime.
Şi au început moscalii a-i împroşca den puşci şi den bombe de piste Nistru, cîtu nu pute turcii să s('ă> mistu-15 iasc<ă> nicăiuri pre di ceasta parte. Iar peste no<a>pte li-au şi vinit ocaz de la Minih să s-întorc(ă) înnapoi. Şi s-au întorsu no(a>pte la obuzul cel mari, unde / era Minih. Şi au purces iarăş cu toţîi înnapoi la Buh.
Şi murindu-le caii şi boii, tiindu-i toată vara în her-
1 trii sute de mii de B,C,V/ lipseşte oaste D/ şezut B,C// 2 apoi s-au pornit pre la (de la V> Sviatii Ilie spre Nistru B,C,E,G,V/' de]de la Bjj 4 Iară Cj lipseşte şi E/ samă B,C// 4-6 Tătarîi şi turcii călărime H-au eşit înnainte şi-i tot zăhăla înpregiur (le M> apuca şi oamini cînd eşiîa la iarbă (oameni cu dînşii la iarbă P> M, Bjj 5 ceheîa ]zăhăîa B.C.E.G, V/ prinpregiurul oştii B,C,E,G,V/ luoa B,C/ de B.C//6 iară B, Cj stea înprotiva B,C/ nu putea B,C/ ispitiîa B,C// 6-7 Iar di şi năvăliîa cîticdată (încăP) pica turcii şi tătarii ca şi perile din copaci. M,P// 7 cîteodată B,C/ pica turcii ca perile Gj ca perili B]ca frunza V, mulţimea de Cj turci şi de tătarî C/l 8 asa B,C/ apropiiat moscalii B,C,E,G,V/ patru ceasuri B,C/ Moscalii s-au apropiiat (de Nistru P) caii de 4 ceasuri, adică M,P// 9 cea mare B,C/ iară fruntea B,C/ cu]ca B,C, E,G,V/doaozăci de mii de oaste moscali B,C,E,G,V/ de oaste D//9-10 fruntea oştii moschiceşti au agiuns la Nistru M,P// 10 samă B,C/ Camînca P/ din B,C// 11 unde B,C/ era B,C/ aceasta B,C,D,E,G,V;'/ 12 lipseşte toată Gj inicerimeaB.C/ dupăinice-rimea ad. cu oaste turcească D//11-15 lipseşte unde Iera... pre di ceasta parte. M.PII 13 a-i înproşca pre turci (pre E,G> tare B,C,E,G,V/ din1-2 B,C// 14 piste B,C/ cit B.C/ putea B,C/ să mistuiască B,C// 15 necăiri B, nicăiri Cj pre B,C/ de B,C/ aceasta B,C,D,E,G,V/ parte de Nistru (lipseşte de Nistru C, V). Şi aşa (aşîa C> au fost ostile (ostili C> patru zile, marţi, miercuri, joi (gioi şi C) vineri: moscalii di cela parte de Nistru şi turcii dincoaci de Nistru (lipseşte de Nistru C>. Iar apoi vineri noaptea (noapte B> spre sîmbătă li-au şi venit (vinit C> moscalilor ocaz (ocaz, poronca C> B,C,E,G,V/ lipseşte Iar M,P// 16 ocaz moscalilor D/ de la Menih feldmarşal D, de la feldmarşal fon Minih, îndată M,P/ de la Menih feldmarşal, ca să să întoarcă moscalii înnapoi B,C,E,G, V//17 Şi s-au şi întorsu noaptea, vineri spre sîmbătă, laB, E,G, Şi s-au şi întorsu atuncea noaptea la Cjlipseste no(a>pte V/ mare B,C/ unde B, Cj era şi (fon G> Minih feldmarşal B,E,G,V, era Menih feldmarşal C,D, era şi numitul feldmarşal M,P//18 purces moscalii B,C,E,G,V/ înnapoi cu toţii B.C.B.G.Xj Şi au purces cu toţii la Buh M,P// 19 herbinţială B,C// 19-1 însă la purcesul lor de la Camînca, murindu-le caii, n-au avut cu ci tragi provăntul, puşcile glonturile. M,P//
810
811
bintial<ă> la Buh, n-avea cu ce tragi privantul, puşcile.
Ş-au îngropat acolo în cîmpu 500 de car<ă> de glonţuri
şi de conbarale osăbit de fănin<ă> şi posmagi şi alte
bucate ce au lepădat pre cîmpu. 5     Şi după ce au agiunsu la Buh, au triimis Minih ş-au
rădicat şi oaste ce era în Vozie. Şi i-au dat foc ş-au răsî-
pit-o de tot, şi Culburului tij. Şi au vinit la dînsul, şi s-au
dus cu toţii la ernatic la Perivoloşin.
Iar turcii iniceri vre să triacă să agiungă pre moscali; 10 dar nu-i lăsa să triacă Nistrul sarascheriul, neavînd ferman,
cît începus<ă> inecerii cu zorbâ, cum li-i obiceiul lor, să
omoar<e> pe sarascheriul.
De merat lucru îaste acesta, cum aşe lesne să întoarsăr-
înnapoi şi stricar<ă> şi Voziîa; şi sarascheriul încă nu 15 lăsa să triac(ă> inicerii dup(ă> dînşii, să-i goniasc<ă>.
Unii dzîc că au dat sarascherul mulţimi de bani lui Minih ; 464v   iară alţîi dzîc că s-au temut Minih de cium<ă>, / să nu i
s-împle oaste.
1 nu avea cu ce (cîe B> trage puşcile cele mari şi proviiantul, zahareaoa (zahareaoa C) B,C,E,G,V/ cu ce trage proviiantul, zahareaoa şi puşcile D//2 Şi au B,C/ cinci sute de cară B,C/ lipseşte de1_2M,P/ glonţuri de puşci B,C,E,G,V//3 combarali B,C/ făină B,C/ şi1-2 ]şide B,C,E,G,V/ lipseşte şi1 M,P/şi de alte M,P// 4 au]li-au B,D, E,G// 5 Menih (Minih B>feldmarşal B,C,D,E,G,V/ şi au B,C/ Feldmarşal fon Menih, după ce-au agiuns la Buh au triimes dî-au rădicat M,P// 6 lipseşte şi1 M,P/ oastea Cj Voziia C/ Şi au dat foc cetăţii şi o au răsipit B,C,E,G,V/ foc cetăţii D/ ad. marginal ş-au răsîpit-o de tot A// 7 Cîlburul B,C,V/ tijjiarăşi aşîa (aşa C> l-au răsipit B,C,E,G,V, iarăş aşîa, i-au dat foc şi au răsipit-o D/ de tot, Colburul (Colburului P) iarăş asămine M,P/ după vinit ad. toată oastea Bjj 7-8 Şi s-au dus moscalii, şi acei de la Voziia, şi acei de la Cîlbur la ceialalţi moscali, la obuzul cel mare şi au purces cu toţii de au mărsu la ernatec (ernatic C> la Perevoloşina B,C,E,G,V/ Si au vinit toţi la dînsul. Şi rădicîndu-să şi de acolo s-au dus la ernatic la Perivo-loşna M,P// 9'Iară B,C,D,E,G,V, lipseşte'u.Bj ante Iară: 59 B,E,G, 73 C, 83 D, 96 V, ante Turcii: 179 M, lipseşte P/ iniceari B,C/ vrea B,C/pre B,C// 10 după triacă ad. Nistrul M,P/ iară sarascheriul (iar sarascher-paşa C) nu-i lăsa să triacă Nistrul, neavînd B,C,E,G,V, iar sarascheriul nu I-au lăsat, neavînd M,P// 11-3 lipseşte cît începus(ă) inecerii... să le de voie M,P// 11 începusă inicearii B,C/ după zorbâ ad. asupra sarascheriului B,C,E,G,V/ cum li-i] precum le iaste B,C,D,E,G,V/ obiceaiul B.C//12 ca să omoară B,C,E,G,V/ pre B,C//13 Şi de mirat B,C,D,E,G,V/ iastejera B,C,D,E,G,V/ lipseşte acesta B, E,G,V/ aşîa B,C, repetă Aj lesne B,C/ după întoarsără ad. moscalii B,C,D,E,G,V// 14 stricară B/ repetă şi stricară C/ Voziîa şi Cîlburul B,E,G,V// 14-15 nu-i lăsa pre iniceari să triacă după dînşii Cjj 15 triacă inicearii B/ după Bj dînşii]moscali G/ goniască B,C// 16-17 Unii zicea să fie fost dat sarascherul mulţi bani lui Menih de s-au întorsu înnapoi; iar alţii zicea B,E,G,V// 16 dzicu CJdziceaD/ sarascheriul mulţime Cj Menih feldmarşal Cjj 17 alţii Cj dzicu C]dzicea D/ Menih B, Menih feldmarşal Cj ciumă Cj nu s-umple Cjj 17-18 ^ă nu să unjple oaste moschicească, că dincoaci muriîa de ciumă. Iar alţii zicea că sînt faptele Franţozului, fiind un ficior a lui Menih la craiul franţozescu de slujiîa. B,E,G,V//
Şi s(ă> teme să nu e turcii şi t<ăt>arîi pre moldoveni în sabie şi-n robiîe, că aşe să lăuda turcii. Şi s<ă> cere şi la sarascheriul, să le de voie, cum or videa că trec moscalii încoaci Nistrul şi nu-i pot sprezini, să şi sloboadă prad-în
5 ţar(ă>. Iar pentru Voziîa, această pricină dzîce Minih, că un an de cînd au luatu Vozie, şi ciuma dentr-însa n-au mai eşit, cît mai bine de 20.000 oaste s-au potopit într-însa; şi pentru aceîa au stricat-o şi au scos oaste dentr-însa. De nu-s niscai fapte a lui Minih, vrem<ea> vi-
10 ito<a>r<e> va arăta adevărul.
împăratul turcesc, înţălegînd de acest lucru, s-au mînietu pre sarascheriul şi l-au făcut surgun. Şi au pus pre altul, anum<e> Veli-paşe, vistit, vitiaz bun, ce au arătat mari îndrăznire la moscalii.
15     Şi au tăet şi 4 paş(i>, şi au mazilit şi pe sultanul, căci
1 să temea Cj nu îa Cj Iar unii zicea că-i era grije lui Menih pentru Ţara Moldovii să nu-i îa turcii B,E,G,V/ tătarii pre moldoveni (moldoveni C> B,C/ lipseşte pre moldoveni Gjj 2 sabiîe C, săbii B,E,V/ şi în B,C/ aşa Bj aşîa s-au fost lăudînd Cj să cerea B,C/ lipseşte şi3 Cjj 3 dea B,C/ orjvor Bjj 3-4 că trec moscalii Nistrul încoaci, în Moldova, şi de nu le vor putea sta înprotiva moscalilor (lipseşte moscalilor V) şi nu-i vor putea sprejeni B,E,G,V/ La turci era acest scopos, adică cît ar vide că trec moscalii în ţară şi neputîndu-i sprijini, ei îndată să(şi P> sloboadă M,P// 4 după Nistrul ad. în ceasta parte Cj nu-i pot]de nu-i vor putea Cj sprejeni Cj pradă B,C//5 ţară B,C/ după ţară ai. şi robiîe" Cj zicînd B]au fost dzicînd C,D,E,G,V/ Menih B,C// 6 căjcu'm că B,E4V/ un an au fost Cj au luatujau fost luat B,C,E,V, o au fost luat D/ repetă de cînd au fost V// 5-8 în Voziia, cînd era moscalii într-însa, au fost mari omor de ciumă. 20.000 moscali spun că au murit în Voziîa şi mai mult pentru acela ar fi răsipit-o M,P// 6 Voziia CJcetaatea Voziia B,D,E,G/ dintr-însă BJdin cetate Voziii Cj n-au fost mai eşit B,C,E,G,V// 7 doaozăci de mii de oaste B,C/ de oaste E,G,V/ după într-însa ad. întru acel an B,E,V, într-un an Gj acela B,C,/ o au stricat B,E,V// 8-9 repetă şi pentru aceia au stricat-o şi au scos oastea dintr-însa D/ 8-10 lipseşte şi au scos... va arăta adevărul. M.P//8 oastea Cj dintr-însa B.C//9 De n-au fost cumva niscai D/ De n-au fost cumva niscai fapte cu vicleşug a lui Menih B,E,G,V, De n-au fost niscai fapte a lui Menih cu vicleşug Cjj 9-10 lipseşte vrem(e> viito(a>r(e> va arăta adevărul. B,C,E,G,V//lla«/e înpăratul: 60 B,E,G, 74 C, 84 D, 97 V, 182 M, lipseşte Bj turcescu B,C/ după lucru ad. cum n-au fost vrînd sarascheriul să lasă pre iniceari să goniască pre moscali B,E,G,V//12mîniiat C] mîniiat foarte rău B,E,G,V// 11-13 înpăratul turcescu, dacă s-au înştiinţat că sarascheriul n-au dat voi turcilor să goniască pre moscali, s-au mîniîat pre sarascheriul şi l-au surgunit. Iar în locul lui au pus sarascheriu pre Veli-paşa M,P//12-13 pre1"2 B,C/ după pus ad. sarascheriu Cj altuljalt sarascheriu B,E,G,V/ pre anume B,C,E,G,V// 13 paşîa B, paşa Cj vestit de vitiaz bun B,C,E,G,V/ ce au] că au fost B,V, pentru că au fost E,G//14 mare B,C/ moscali B,C/ lipseşte ce au arătat... moscalii. M.P//15 Şi au tăiat înpărăţiia atuneea (şi C> patru paşi B, C,E,G/ înpăratul turcescu au tăiat patru paşi M,P/ mazilit B,C/ lipseşte şi3 M,P/ pre soltanul C, soltanul de Bugiac B,E,G/ căcijpentru căci B, C,D, pentru că E,G,M,P//
812
813
n-au mersu dup<ă> moscali să-i goniasc<ă>. Că era bucuros, şi totu să temea să nu fac<ă> vrun meşterşug, să s-întoarcă. /
f. 465 Tot într-această toamnă, la noemvrii, murit-au ficio-
5 rul craiului unguresc, anume Racolci, la Dunări, ce-1 pu-ses(ă> turcii crai, la Udrii, ca s(ă> hie în Ţara Unguriasc<ă>. Şi nu i-au slujit norocirea, care mai sus s-au pomenit.
Vinit-au capizilar-chihaîa de la împărăţiîe, cu poronca la Grigoriîe-vodă di-au mersu la Nistru să rădice puşcile 10 ce le îngropas<ă> moscalii, să le îa să le duc<ă> la Tighine. Şi s-au dus pîn' la Nistru şi au triimis de au încărcatu tot, cu mare fric<ă>, să nu-1 lovasc<ă> cazacii; dar n-au avut nici o ostiniala. Şi au încărcatu 500 de car<ă> de glonţuri, cum mai sus s-au pomenitu. 15     Şi au îmbiat Grigorie-vodă pre la Soroca, pre la Raş-
1 mărsu B,C/ n-au mărsu să goniască pre moscali Cj după B/ după goniască ad. piste Nistru B,E,G,V/ după bucuroşi ad. că s-au dus D//1-2 Că îei (Pentru că ei E. G) au fost bucuroşi că s-au dus moscalii şi s-au fost temînd să nu facă vrun B,E, G, V, Că soltanul şi sarascheriul, îei au fost bucuroşi că s-au dus moscalii şi să temea să nu facă vreun Cj lipseşte Că era bucuros... să s-întoarcă. M.P//2 meşterşug]vicle-şug'\TH3diipă întoarcă ad. înnapoi B,B.,G,\jji ante Tot: 75C, 85 D, 184 M/întru Cj întru acest an, toamna D// 4-6 In luna lui noe(m>vri au murit la Dunăre Racoţi (Racoviţă M), ficiorul craiului, pre cari îl făcusă înpăratul turcescu craiu Ţării Ungureşti. M,P// 4-7 Iar tot întru aceiaş an 7246, la noemvrie, murit-au şi Racoţii, ficiorul craiului ungurescu, de care s-au pomenit mai sus (de care mai sus s-au scris E,G,V), pre carele îl pusesîe turcii să fiie craiu în Ţara Unguriască. Dar ([lipseşte Dar V> numai nu i-au slujit nărocireâ (nărocul E,G)B,E,G,V//5 ungurescu anume Racoţii Cj Dunărea Cj pusesîe turcii la Odriiu anume să fie craiu în Ţara Unguriască Cjj 7 ŞiJNumai Cj nărocireâ Cj lipseşte Şi nu i-au... pomenit. M,P/care mai sus s-au pomenitjprecum mai sus s-au scris C, lipseşte B,E,G,V// 8 ante Vinit-au: 86 D, 61 E,G, 99 V, 185 M/ capegilar-chihaes Bj Tot întru aceiaş an 7246, de toamnă, venit-au capegilar-chihaes B, E,G,V/ Vinit-au la acea vreme şi capegilar-chihaes înpărătescu cu poronca înpărăţiii Cj înpărăţiîe Bjj 8-9 Poarta au triimes la Grigori voevoda un capigilar-chihaia cu poronca să mîargă Grigori voevoda presti Nistru M,P// 9 Grigori-vodă B,C/ de au mărsu Grigorii-vodă de au rădicat Cj di-au mersujca să margă B,E,G,V// 10 le B,C/ îngropase Bj după moscalii ad. şi glonţurile B, E, G, V/ să le îa]şi M,P/ ducă Bj Tighinea Bjj 11 după dus ad. Grigorii-vodă B,E,G, V/ pînă Bjj 10-12 moscalii de li-au dus la Tighinea. Au trimis de la Nistru de au încărcat tot, cu mare frică Cjj 11-14 Grigori voevoda cu mari frică au mersu pînă la Nistru, temîndu-să de cazaci, şi au încărcat tot, 500 cară glonţuri, şi altile. M,P// 11 trimis B, trimis Grigori-vodă Bj încărcat Bjj 12 frică Bj nu-i lovască B,E,G,V/ lovască Cjj 13 ostenială CJprimejdie B,E,G,V, smintială D/ încărcat B,C/ cinci sute B,C/cară B,C// 14 după glonţuri ad. şide combarali B,E,G,V, ad. de puşci şi li-au dus la Tighinea Cj cumjprecum B,C,D,E,G,V/ pomenitujscris B,C,D,E,G,V/ după scris ad. şi li-au dus la Tighinea B,E,G,V/ lipseşte cum... pomenitu. M.P//15 Şijlar B,E, G,V, lipseşte M.P/ ante Şi: 61 B, 76 C, 87 D, 100 V, 187 M/ Iar Grigorii-vodă au umblat B,E,G,V/ umblatC/Grigorii C//15-1 pre2"3 B,C/ după Raşcov ad. pre de aceasta parte de Nistru şi B,C,E,G,V// 15-4 Grigori voevoda s-au primblat la Raşcov, la Soroca şi la Orheiu. La Iaşi era mari omor de ciumă. Şi pentru aceia Grigori voevoda de la Orheiu au venit drept în sat în Deleni, la dumn(e)alui vornicul M,P//
cov, pre la Orhei, di s-au primblat să vadză locurile ţării. Şi pi urmă, de la Orhei n-au vinit în Eş<i>, că murea tari de cium<ă>, ce au trecutu la sat la Deleni, în ţinutul Hîrlăului, la vornicul Iordachie Cantacozino Delianul, 5 de au şădzut pîn-în dzi întîi a lui dechemvrie. Şi apoi, t 465v înţelegînd că au mai rădicat / Dumnedzău focul, s-au dus în Eş<i>.
Iar nevoili în ţar<ă> prea multe, di chili, de ialoviţ<e>, de car(ă> şi de. alte nevoi nespus(ă), tot eşite pe catas-10 tifile banilor hîrtiilor ce fuses<ă> de primăvară. Ca şi la Duca-vodă cel Bătrîn, ce îeşe pre banii hîrtiilor, aşe şi aemu au fost.
Oamenii, de var<ă>, să bejenis<ă> la munţi, la păduri, de fric<ă> să nu prade păgînii ţara. 15     Leşii au avut paci, făr(ă> cît în Ocraina, pre unde au fost şliavul moscalilor, au avut oarece stric<ă>ciune de tătari.
Franţozul(ui) i-au tot îmbiat oamenii lui să facă paci turcilor dispre moscali şi dispre nemţî.
Cazîlbaşul încă au avut paci în cest an cu turcii. 20     Aceste toate s-au lucrat într-acest an, de la noemvrii, la văleat 7246 <= 1737), pîn-iarna la istovul lui noemvrii,
1 Orheiu B,C/ de B,C/ să vadzăjşi au văzut B,C,E,G,V/ locurili Bj ţăriijŢărîi Moldovii B,C,D,E,G,V// 2 pi]preB,C/ de la Orheiu au purces şi viind n-au mărsu în Iaşi, pentru că muriîa pre rău de ciumă B,C,E,G,V7 ad. marginal pentrucă muriîa prea rău de ciumă Gjj 3 ce]şi E/ trecut B,C/ Deleni B,C// 4 Iordachi B,C/ lipseşte Delianul M.P//5 de] şi B,C,E,G,V,P/ au şezut acolo B,C,E,G,V, acolo au şezut M,P/ pînă B, Cj în]la B/1 6 înţălegînd B,C/ rădicatjpotolit B,C,E,G,V/ Dumnezeu B,C/ focul ciu-mii B,C,D,E,G,V/ Apoi înştiinţîndu-să că ş-au întorsu Dumnezău mîniîa sa, s-au dus la laşi M,P// 7 în Eş(i>] la Iaşi la scaon B,C,G,V//8 ante Iar: 77 C, 88 D, 101 V, 189 M/ nevoi B,C,E,G,V/ ţară B,C/ prea]iera B, era C,D,G,V/ de chile, de ialoviţe B,C// 8-11 Mari greutăţi au scos pre ţară: chili, ialoviţă, cară, şi şi alti mulţi nevoi, întocma ca la Duca voevoda cel Bătrîn M,P// 9 lipseşte de car(ă) D/ după cară ad. pentru cheltuiala oştilor ce era pre aceli vremi B,C,E,G,V/ catastizile Ajj 9-12 lip-seşte şi de alte nevoi... aemu au fost. B,C,E,G,V// 10-12 lipseşte Ca şi la Duca-vodă... au fost. D//11-12 lipseşte ce îeşe... au fost. M.P//13 Şi oamenii V/ vară B, Cj repetă de var(ă>A/ bejenisîe B, bezenis(ă) Aj şi pe la păduri E/ Oamenii, de frica paginilor, s-au bejănit la munţi şi la păduri M,P// 14 de frică, că să temea că or prăda tătarîi ţara B,C,E,G,V/ lipseşte să nu prade păgînii ţara M,P/ păgînii]turcii şi tătarîi Bjj 15Leşii B,C/ ante Leşii! 78 C, 89 D, 102 V/ pace pre aceli vremi B,C,E, G,V/ fără, de cît D] numai B,C,E,G,V/ Ucraina Cj pre unde B,C// 15-16 lipsesc M,P// 16 şleavul B,C/ moscalilor] tătarilor B,C,E,G,V/ oarecîe Bj stricăciune B,C/ tătarî B,C// 17 Franţozului D]Iar Franţozului B,C,E,G,V/ umblat B,C/ ad, marginal lui Aj turcilor pace (pace B> B,C,V/ Solii Franţuzului adesa au umblat să facă M,P// 18 despre 1-2 B,C/ dispre^de cătră E/ şi dispre turci cătră nemţi M,P/ nemţi.B,C// 19 Cazilbasii B,C,D/ pace B,C/ în]întru B,C,D,E,G,V/ acest D]acel B,C,E,G,V// 19-5 lipsesc M,P// 20 Acestea B, Aceste Cjj 20-21 s-au lucrat în anul 7246, de primăvară pînă în toamnă la noemvrie B,C,E,G,V// 21-1 la valet1 "2]în anul Bj lipseşte iarna D/   istovuljsfîrşitul Bjj
814
815
la velet 7247 <= 1738>. Şi ce s-a mai lucra s-a scrii la rîndul lui. /
f- 46(5 Iar am început a scriîe acestu an. Iată, după ce au
mersu Gligorie-vodă în Eş<i>, ciuma s-au potolit. Nevoi 5 totuna au ţinut în ţară, precum scriîe mai sus.
Pre viziriul şi pe hanul i-au chematu la sfat la Ţarigrad. Ce pre viziriul l-au schimbat şi au pus vizir, iar pre hanul l-au triimis de au şădzut toat<ă> iarna în Bugiag pîn-în primăvar<ă>, iar prim<ă>var<a> s-au dus în Crîm. 10 Şi au mersu ş-un poghiaz tătărăsc la moscali, dar puţin<ă> pagub<ă> au făcut, iar mai mulţî au perit îei.
Iar de prim<ă>var<(ă> s-au sculatu viziriul cu toată puterea cît au avut şi s-au dus asupra nemţilor la Beligrad. Şi nemţîi încă au strînsu tabăra lor acolo, 90.000— 15 100.000 oaste nemţî, mai departe de Beligrad. Şi au făcut şanţu şi sta acolo de aştepta pe turci cale de 7, 8 ceas<uri>. Şi dup<ă> ce s-au apropietu turcii de tabăra nemţasc<ă>, iar nemţîi au ales 18.000 de oaste den tabăra lor şi au triimis să lovasc<ă>, pe turci no<a>pte făr<ă> de veste, să-i
1-2 lipseşte Ia velet 7247... Ia rîndul Iui. B,C,E,G,V/ lipseşte Şi ce... rîndul lui. D//'3 ante Iară: 62 B,E,G,ţ 79 C, 90 D, 103 V/ a scrie întru acest an 7247 D/ lipseşte Iată Djj 3-4 Grigorii-vodă, după ce au mărsu la Iaşi, la dechemvrii în zi întîi, ciuma încă Djj 3-6 Iară acum am început a scriîe că în anul 7247 pre hanul şi pre veziriul (viziriul C> i-au chiemat înpărăţiia la sfat la Ţarigrad B,C,E,G,V// 4 ad. marginal în Eş<i> Aj Nevoi în ţară tot una au ţinut D// 6 chiemat înpărăţiia Djj 7 pre B,C/ după veziriul ad. după ce au mărsu la Ţarigrad B,E,G/ lipseşte pus Dj după vezir ad. pre altul B,C,D,E,G,V/ Pre viziriul l-au mazilit înpăratul şi au pus viziriu pre altul, iar M,P// 8 trimis B/ şezut B,C/ toată B,C/ Bugiacu B, Bugiac C/ aw/xî Bugeacu ad. de au ernat E//9 pînă B,C/ primăvara B,C, primovar(ă) A// 8-9 triimes la Bugeac la iarnatic, iar de primăvară M, pus la Bugeac, triimeţîndu-1 la ernatic, iar de cu primăvară P/ iar de primăvară) B,E,G,V, iarîn primăvarăC,Dl dupăăus ad. hanul E,G/în]la M,P//10mărsu B,C/ şi un B,C/ podghiaz Cjj 10-11 Hanul tătărăscu au triimes un poghiaz tărărăscu asupra moscalilor, însă puţină stricăciuni li-au făcut, ci mai mult s-au stricat pre sini, că au perit mulţimi de tătar<i>. M,P// 10 tătărăscu B,C/ puţină pagubă B.C// 11 lipseşte iar B,C,E,G,V/ mulţi B,C/ după îei ad. tătarii B,C,D,E,G,V// 12 ante Iară: 63 B,E,G, 80 C, 104 V, 194 M/ primăvară B,C/ s-au sculatu]au purces
B, C,E,G,V/ veziriul B,C/ toată]cîtă B,C,E,G,V// 12-13 Viziriul şj Cu toată putere s-au dus asupra nemţilor la Belgrad. Şi au biruit turcii pre nemţi şi au triimes soli să facă paci. M,P// 13 lipseşte cît B,C,E,G,V/ după avut ad. înpărăţiia Turcului, ca la triisute de mii de oaste şi mai bine B,C,E,G,V/ Bilgrad B//14-19 lipseşte Şi nemţii... de veste, să-i M,P// 14 nemţii B,C/ au strînsu oaste ce au avut, ca la o sută de mii de (oaste V> nemţi B,C,E,G,V/ ca la noaozăci de mii, ca la o sută de mii de oaste Djj 15 Bilgrad B// 16 pre B,C/ cale B,C/ şapte, opt B,C/ ceasuri de la cetatea (cetatea C) Biligradului, mai încolo. Şi după B,
C, E,G,V// 17 apropiîat B,C/ tabăra]oaste C, oastea cea B,E,G,V/ nemţască Cjj 18 nemţii' B,C/ ales A/optsprăzeci (optsprăzece C> mii de nemţi oaste din B,C,E,G,V/ au]i-au B,V// 19 trimis B/ lovască B,C/ pre B,C/ noaptea fără de veste B,C//
spargă, înţelegînd că nu-s turci mult. Şi turcii au fostu prinsu limbă că vin nemţîi şi au fostu stînd gata. Şi cum au sosit nemţîi, cum i-au şi împresurat turcii, fiind mulţî. Deci nemţîi, vădzînd aşea, au mai ales 12.000 şi au 5 triimis dup<ă> dînşii, ca s<ă> le dea agiutor. Dară nu li-au f. 466v fost nice / de un agiutor, că, cînd sos(î>, au început a-i sparge. Şi aşea au purces turcii asupra taberii cei mare nemţeşti, bătîndu-i pîn'ce i-au băgat în tabăr<ă>. Dar prea puţini au scăpat.
10 Şi aşe, dînd năval<ă> şi taberii cei mare, n-au putut să stea împotriva turcilor. Numai ce li-au căutat de au lăsat şanţul şi s-au supus supt cetate Beligradului, de s-apăra de turci; că-i încungiuras<ă> turci<i> pre nemţî den toate părţile, de nu le vine nice oaste de nicăiri nem-
15 ţilor. Li-au fost viind agiutor 50—60.000 de oaste de la colegaturi, numai, fiind cium<ă>, nu cutedza, cu oastea ce pro(a>spătă, să între în ceîa oaste, ce sta mai departe, cale de 5, 6 dzile.
Şi aşe cîteva dzîle apărîndu-s(ă> de supt cetate, au
1- 19 lipsesc M,P// 1 înţălegînd nemţii B,C,E,G,V/ nu-s]nu sînt B,C,E/G,V/ mulţi Cj Şi]Iar B,C,G,V/ fost B,C// 2 limbă]de veste limbă D,G, după nemţii ad. asupra lor B,C,D,E,G,V/ repetă şi B/ fost B,C/ după gata ad. de război V// 3 nemţii B,C/ înpresurat B,C/ turcii, fiind turcii mulţi Dj mulţi B,C// 4 Decii nemţii văzind aşa B,C/ doaosprăzeci (doaosprăzăci B) mii de de oaste B,C,E,G/ au trimis B,C, i-au triimis E/7 5 au mai trimis încă doaosprăzece mii de oaste aliasă din tabără după cele optsprăzece mii, ca să le fie agiutoriu V/ după B,C/ dînşii] celi optsprăzeci mii B,C,E,G/ să B,C/ ajutoriu B/ Dar B,C// 6 nici B,C/ agiutoriu B, agiutoriu Cj sos(î> ]au sosit D, au sosit Iei B,C,E,G,V/ au şi început turcii a-i sparge pre cele (celi B> optsprăzeci (optsprăzeci C> mii de nemţi B,C,E,G,V// 7 aşa B/ Şi au purces turcii aşa asupra Cj turcii şi E,D/ ceii mari B,C// 8 după bătîndu-i ad. pre nemţi B,C,E, G,V/ pînă   B,C/ ce
B, C/ tabăra cea mare (nemţască C> B,C,E,G,V// 9 pre puţini nemţi B,C, E,G,V// 10 aşa B,C/ după năvală ad. turcii B,C,D,E,G,V/ şi asupra taberii cei mari Cj taberii ceii mari nemţeşti B,E,G/ după putut ad. nemţii B,
C, D,E,G,V// 11 înprotiva B,C/ Şi numai B,C,E,G",V/ după căutat ad. nemţilor Cj de B,C// 12 cetatea Bilgradului (Bălgradului C> B,C// 13 să B,C/ că-i] că s(ă> Aj încungiurase B, încungiurasie Cj turcii pre nemţi B,C// 14 den]de B,C,E,G,V/ toate părţile B,C/ de] şi B,C,E,G,V/ nu le viniia (nemţilor E,B> ajutoriu (agiutor nemţilor C> de necăiri B,C,E,V, nu le viniia nemţilor agiutor nici de o parte de nicăiri Gjj 15 Li-au vinit Djj 15-18 Iar (Iară C> mai pre urmă li-au fost vinit (viind E,G> nemţilor agiutor (ajutoriu B> de la colegatori şasîezăci (şasezăci C) de mii de oaste; j^umai murind de ciumă în oastea (oaste B) nemţască, nu cuteza câialaltă oaste (lipseşte oaste B> de la colegatori să margă la oastea cea nemţască, ce sta mai departe, cale (ca E,G> de doao, trii zile B,C,E,G,V// 16 după ciumă ad. în oastea cea mare nemţască Djj 17 pro(a>spătă]de la colegatori DJăupă oaste ad. nemţască Djj 19 asa B,C/zile B,C/apărîndu-să nemţii de supt cetatea Biligradului B,C,E,G,V//
8^6
81?
stătut solii la pace. Că nu ştiîa nemţii că au luatu moscalii Hotinul şi ce să lucriadz-în ceste părţi, fiind înciungiuraţ de turci. Şi s(ă> temea nemţii să nu margă turcii în Ţara Unguriasc<ă>, să nu s<ă> tulbure şi ungurii. 5 Aşijderea şi viziriul, viindu-i veste dencoace despre moscali că au luatu Hotinul, au tăinuit şi au făcut veselie mărie, cum că au bătut turcii pre moscali la Hotin. Şi audzind nemţii, au făcut pace. Precum s-au făcut pace, ij s-a scrii la rîndul său.
10     Moscalii,   de prim(ă>var<ă>,  cu Les ghenăral, cu 80.000 oaste, cu calmîş şi cu cazaci şi cu moscali, s-au dus asupra Crîmului. Şi au avut acolo în Crîm în 2, 3 rînduri J bătăi cu turcii şi cu tătarîi. Şi s-au rănit şi hanul ş-au murit/ * *■ 467    acolo în Crîm. Şi turcii, aemu de iarnă, după ce au făcutu
15 pace, au pus han pe < loc gol}. Şi moscalii s-au întorsu înnapoi, neluînd nice o cetate, făr<ă> cîtu au stricat Crîmul prea rău într-aceşti patru ani.
Meneh felt-ma<r>şalîc, de prim<ă>var<ă>, au purcesu i,
1-9 lipsesc M,P// 1 pace B,C/ nemţii B.C//2 cetatea Hotinul Bjj1-3 că au fost luat fi' moscalii la acîa (acea C> vremie cetatea (cetatea B> Hotinului de la turci, nici altele (alteli C> nu stila ce să lucrasă (lucrase C> în ceste (ceste C> părţi de loc, j fiind încungiuraţi de turci B,C,E,G//l-4 că au fost luat moscalii la acea vreme i cetatea Hotinului de la turci. Şi să temea nemţii să nu margă turcii şi în Ţara Un- X guriască, să nu să turbure şi ungurii asupra lor. Nici alteli nu ştiîa ce să lucrasă Ş în ceste părţi de loc, fiind încungiuraţi de turci. V//3 să B,C/nemţii B,C/în]şi în ^ B,C//4 Unguriască B,C/ să turbure BC/după ungurii ad.asupra lor B,C,D,E,G//5 .** ante Aşijderea: 81 C, 105 V/veziriul B/veste B,C/dincoaci B, dincoaci C/despre * B.C//6 au luat cetatea Hotinului B, au luat cetate Hotinul C,D,E,G,V// 6-7 au făcut mare veselite,zicînd că au bătut B,C,E,G,V//7 cumjdzicînd cum D/nemţii B.C//8 Iar precum B,C,D,E,G,V/pacea2B,C,V//9 s-a scrie C, s-a serile B,V, să va scrie E,G// 10 ante Iară: 82 C, 106 V, ante Moscalii 91 D, 195 M/Iar moscalii,tot întru aceiaş ■ i
< acela C) an 7247,de primăvară.Leisu gheneralul (Leisin gheneral C) cu opt-zăci de mii de oaste (moscali C,V> B,C,E,G/Leisii gheneralul D//10-14 Feld- } marşal fon Minih (lipseşte Minih P> au triimis pre Leis ghinărariul cu oasti moschicească la Crîm. Trii războai au avut moscalii cu turcii şi cu tătarîi.şi tot moscalii | i-au (au P) biruit. Rănit-au şi pre hanul şi au murit acolo în Crîm. M.P//11 şi ! cu calmîşi B,C,H,G,V/lipseşte şi cu moscali C,V//12 în (vro V> doao, trii rînduri B.C// 13 bătăi] război B,C,E,G,V/ şi au murit B,C//14-15 lipseşte Şi turcii... au pus han pe M.BjjHlipseşte aemu B,C,D,E,G, V/după ce B/făcut paceB,C//15 au pus pre (lipseşte pre C,V> alt han B,C,E,G,V, au pus han pre altul D/ Şi] Iar B,C,E,G,V/ după întorsu ad. din Crîm C,E,G,V//16 neluînd] nestăpînind B.C.E.G.V/ nici B,C/ după cetate . <cetaateB>ad. din Crîm B,C,E,G,V, ad. supt stăpînirea lor D/făr(ă>cîtu]ce numai B.C, f E, G, V stricat B,C//15-17 Moscalii n-au luat nici o cetati înCrîm, ci după ce-au făcut bi- j ruinţă s-au întorsu iarăş înnapoi. în patru ani au stricat moscalii Crîmul. M,P//17 pre B.C/dupăam ad. ce mai sus s-au scris (serile B>. A doa venire (vinireC) a moscalilor în Moldova. B,C,E,G,V,A doa vinire a moscalilor în Moldova D//18 ante Iară: 64 B, E,G, 83 C, 92 D, 107 V, 197 M, lipseşte P/ Iară tot întru acestaş (aceiaş C>an, 7247 (fon E,G>Menih feldmarşal B,C,E,G, Iară în anul 7247 Menih feldmarşal D,V/au purces B,C, au purces din  Ţara   Căzăcească Bjj 18-1 Feldmarşal fon Menih şi cu oaste moschicească, de cu primăvară,au purces din Chiev drept IaHotinM.P//
de la Chiov pen Ţara Leşască dreptu asupra Hotinului pre la Nejboj şi pre la Cameniţ(ă), cu 120.000 oast6 moschiciască, cu donţî, cu calmîş<i>, cu cătane. Şi au vinit pre-ncetu toat(ă> vara pîn'la Hotin, den Ţara 5 Căzăciasc(ă) pen Ţara Leşască; şi numai la Nistru au zăbăvitu mai bine de 2 săptămîni. Şi au trecut Nistru pe den sus de Hotin, pren ţinutul Cernăuţului, pe la un satu ce s(ă> chiam<ă> Gincăul, pre la Vasăleu.
Purces-au şi pe dencoace Veli-paşe sarascheriul şi cu 10 2, 3 paşi, cu 20.000 de oaste turci, şi soltanul cu 30.000 oaste tătari. Şi era şi la Hotin vo 7.000—8.000 de lipcani, şi era şi cîteva mii de spafii, şi capezilar-chihai împărătesc cu bostangii, şi Colciag-paşa, cu iniciarii cetăţîi.
Şi pîn-a treci moscalii Nistrul, li-au eşit şi tătarîi cu 15 turci<i> înnainte peste Nistru asupra Cameniţăi, dar n-au isprăvit nimic, că i-au bătutu moscalii pre rău. f. 467v        Şj dup(ă>  ce s-au pornitu moscalii / de la Nistru asupra Prutului pe la Jestavna, pre la Sobraneţ, şi li-au
1 Chiev B/ pin B,C/ drept B,C/ asupra cetăţii Hotinului Bjj 2 pre1"2 B,C/Nejiboje B,V, Mejiboje C,D,E,G/ Cameniţă C, Cameniţe B/ o sută şi doaozăci de mii de oaste B,C,G,V// 3 donţi B,C/ cu donţî, cu cazaci D/ şi cu calmîşi şi cu cătane
B, C,E,V, şi cu calmîşi şi cu husari Gjj 2-5 lipseşte cu 120.000 oaste... şi numai M,P// 4 încet B,C/ toată B,C/ pînă B,C/ din B,C// 5 Căzăciască B,C/ pen]prin B,C,E// 6 zăbăvit B,C/ lipseşte mai bine de G,M,P/ doao B,C/ pre
C, E/ lipseşte Si M,P/ 6-8 Nistrul l-au trecut mai pre din sus de Hotin, pre (la M> Vasileu M,P// 7 din B,C,E prin B,E, prin C,V/ Cernăuţilor B,C, E,G,V// 7-8 pre la un sat ce să chiamă Vasileul şi pre la alt sat mai pre din gios ce să chiamă Mitcăul. (alt sat ce să chiiamă Mitcăul, mai pre din gios de Vasileu G> B,C,E,G,V//8 Cincăul Tijj 9 ante Purces-au: 65 B,E,G, 84 C, 93 D, 108 V, 198 M, lipseşte P/ pre B,C/ dincoaci B,C/ paşa B,C/ cu (vreo D> doi, trii B,C,D// 9-16 Veli-paşa sarascheriul cu 4 paşi şi cu mulţime turci, soltanul cu mulţimi (multă M> de tătar (i) au purces pre di ceasta parti asupra moscalilor. Eşit-au şi Colceac-paşa cu enicerii cetăţii şi cu lipcanii. Turcii şi tătarii au trecut Nistrul asupra moscalilor. Şi întîlnindu-să asupra Cameniţii s-au lovit şi au biruit moscalii pre turci. (lipseşte Eşit-au şi Colceac... asupra moscalilor P) M.P//10 cu^şi cu vreo B,C/ doaozăci de mii B,C/ oaste B,C/ după soltanul ad. de Bugeacu E,G,V/ cu2]cu vreo B,C,E,G,V/ triizăci de mii de oaste B,C,E,G,V// 11 tătarî B,C/ Şi era la Hotin şi vro Cj vro şapte, opt mii B,C// 12 cîteva B,C/spahii B.C, E,G,V/ şi era şi capegilar-chihaes înpărătescu B,C,E,G,V// 13 bostangiii B,C/ paşa B,C]pace A/ după cetăţii ad. Hotinului B,C,E, G,V, ad. Hotinului. De toată oaste turcească era ca la o sută de mii C//14 pînă B,C/trece B,C/li-au şi eşit şi G/cu] şi cu G//15 turcii C/preste B,C/asupra Cameniţii C, asupra cetăţii Cameniţii B,E,G, V//16 nemică B,C/bătut B,Cjdupă moscalii ad.pre turci şi pre tătarî V//17 Şi]Iară B,C, E,G,V/a«îe Iară: 66 B,E,G,85 C, 109 V, 201M//17-1 Iară după ce au trecut moscalii Nistrul şi s-au pornit de la Nistru asupra Prutului pre la un sat (anume E,G> ce să chiamă Zestavna şi pre la alt sat ce să chiamă Sobraneţ,iar turcii şi cu lipcanii li-au tot dat năvală moscalilor, dar B,C,E,G,V// 17-18 Moscali de la Nistru s-au pornit la Prut, la Zăstavna, la Sobraneţ M.P//18 Zestavna Bjj
818
819
tot datu năval(â> turcii şi cu lipscanii, dar au perit lipcanii mai toţ, şi turcii, cît s-au zăbăvit pe acolo.
Şi au prădat margine Ţărîi Leşeşti, cazacii şi cu caimîşii şi cu cătanile: Horodinca, Snetinul, Cuturile, Tes-5 menita; pîn'la Stănislav au agiunsu de au prădat. Şi du<ă> ce au agiunsu la Tuşea, au luat în gios de au trecut codrul pe la Stanihorci, pre den sus de un satu ce s<ă> chiam<ă> Boianul, şi s-au întorsu pe supt poalele codrului, pre la Rerence. Şi acolo iarăş au avut război, şi iarăşi
10 au bătut pe turcii, moscalii.
Şi de la Rărence au purces pe suptu poalele codrului pre la Grozniţi, şi de la Grozniţi tot în gios pe sup<t> codru pe la < loc gol}. Şi acolo era pedestrime turciasc<ă>, cu toat(ă> putere. Şi agiungînd moscalii acolo într-o vi-
15 neri, în 17 dzile a lui avgustu, la velet 7247 < = 1739>, cum s-au tîmpinatu moscalii cu turcii şi au începutu a s<ă> bate, n-au putut sprijini turcii focul moscalilor, şi s-au şi spărietu. Ş-au fugit turcii care încotro au putut:
1 dar]şi M,P// 2 mulţi turci şi lipcani <şi moscali P> au perit M,P/ toţi B.C/lipseşte turcii B.C.B.B.G.Y jlipseşte cît s-au zăbăvit pe acolo M.P//2-5 cît s-au zăbăvit turcii (zăbăvit moscalii D,E> pe acolo.Iar cazacii şi cu caimîşii şi cu cătanele au prădat marginea Ţărîi Leşeşti şi aceste tîrguri anume: Horodenca,Sneatinul, •Cuturili, Tesmeniţa;şi pînă B,C,D,E,G,V//3 lipseşte Şi au prădat...Leşeşti M,P// 3-5 Iar cazacii,caimîşii şi cu cătanile au agiuns pînă la Stanislav.M,P//5 ajunsu Bl lipseşte au agiunsu de au prădat M,P// 5-6 Şi dup(ă> ce]Mcscalii M,P, Iar moscalii, pedestrimea,după ce D/la]la sat la D/ Şi purcegînd moscalii de la Sobraneţ au luat în gios pe (pre C> Prut şi agiungînd la un sat ce să chiamă Juşca.au trecut codrul pre la Stanihorci B,C,E,G,V//6 au2]şiau M.Bjlipseşte de M.Pj/7 lipseşte pe la Stanihorci, pre M,P/ din B,C/sat B,C/de satul Boianul M,P/să chiamă B,C//8pre B,C/ supt codru pre Ia Rărencîa B,C,D,E,V,supt codru,asupra Hotinului, pre la un sat ce să chiamă Rărencea Gjj 9 Rerence] Ropce M,P/iarăşi B,C/ după război ad. moscalii cu turcii B,C,E,G,V//10 au bătut (biruit M,P>moscalii pre turci B,C,E,G,V, M.P//11 lipseşte Şi M,P/Rărence]Ropce M.Bjdupă purces ad. moscalii M,P/pre supt codru D//11-12 Şi de acolo de la Rărencîa (Rărencîa C> au purces moscalii tot pre supt codru pre la un sat ce să chiamă Grozniţii B,C,E,G,V//12-13 ad. marginal şi de la Grozniţi...pe la A.lipseşte M.P//12-H tot în jos supt cedru (tot pre supt codru în gios C.tot pre supt codru E,G,V)pînă la ordiîa turcească,unde era sarascheriul Veli-paşa cu pedestrimea şi (lipseşte şi V)cu călărimea, cu cîtă putere avea.Şi agiungînd (ajungînd B>B,C,E, G, V//12- 13pre supt codru.pînă unde era pedestrimea D//14 lipseşte într-o M,P//15 la velet]în anul D,în anii M,P// 14-16 acolo în şaptesprăzăci (şaptesprăzeci C> zile a lui (a lunii lui C> avgust,în anul 7247 într-o (zi E,G> vineri şi cum s-au timpinat (întimpinat E,G> B,C,E,G,V/7247] 1739 M.P//16 lipseşte cum s-au tîmpinatu moscalii M,P/îndată au început a să bati cu turcii M,P/început B.C//17 a s(ă> bate]a să hărăţi şi a să lovi ostile (dîndu-şi războiu G> B,C,E,G,V/Turcii n-au putut suferi focul M,P/turcii a sprejeni B,E,G, turcii să sprejiniască C,V//18 lipseşte şi^.P/ spăriiat Bjdupă spăriiat ai.turcii Cj Şi au (şi C> început (turcii V> a fugi turcii B,C,E,G,V/carii încătro B.Cjdupă putut ad. Jar tătarii atuneea, văzind că biruescu moscalii pre turci.au alergat la corturili turcilor.la ordiîe.de au jecuit îei mai înnainte de moscali şi apoi au înpunsu fuga cu toţii. Cjj
Veli-paşe sarascheriul şi cu o sam(ă) de turci şi cu soltanul, cu tătarii, în gios pre Prutu, iar Colceag-paşe au întrat cu o sam(ă> de turci în cetate.
Iar feltu-ma(r>şalîc n-au vrutu să las<ă> pre moscali 5 să goniasc(ă) pe turci, temîndu-s(ă) să nu fac(ă> vrun meşterşug; şi au şădzut toată dzua într-acel loc, la (loc gol/, unde-i bătus(ă>. Iar turcii den Hotin, dac-au vădzut că i-au bătut, ş-au tot scos muerile, care cum au putut, într-ace dzi şi s-au dus în gios asupra Tighinii.
10     Deci a trie dzî, apropiindu-s<ă> Meneh feltu-ma<r>-şalîc într-o duminică de Hotin, în 19 dzile a lui avgust, f. 468    şi i-au eşit / Colceag înnainte şi i-au închinat cetate Hotinului. Şi au purcesu cu Meneh şi cu Colceag împreun(ă> ş-au întrat în cetate Hotinul. Şi au luatu pre toţ turcii robi, iar
15 pre păşoai(a> lui Colciagu au slobodzit-o, şi au mersu în gios. Iar pre Colciag şi pre alţî turci i-au pornitula Moscu robi.
1 paşa Bj ante Veli-paşa: 86 C, 94 D, 110 V, 204 M/ lipseşte şi1 M.P/samă B.Cjlipseşte de Bjlipseşte cu2 M,P// 2 după tătarii ad. au fugit B,E,G,V/jos Bj pre B,C/Prut C/paşa Bjj 3 samă B,C/paşa cu o samă(somă M> turci au întrat în cetate M.Bjdupă cetate (cetate C> ad. în Hotin B,C,D,E,G// 4 ante Iară: 87 C, 111 V, 205 M/Iar (Iară C> Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V,Feldmarşal fon Menih M,P/vrut B,C/lasă B,C//5 goniască B,C/ pre turci deaca i-au bătut (in-tr-acîa zi B,E,G> socotind să nu facă turcii vreun (vrun B) B,C,E,G,V/nu facă turcii D,M,P//6 şezut C, şezut moscalii B,E,G/ zioa întru acel locu unde (unde B> bătusă pre turci. B,C,D,E,G,V,M,P//7 după bătus(ă> anulat Ce turcii cei din sanţu Ajlipseşte Iar M,P/din B,C/din cetate din Hotin D,E,G/ dacă B.Cjlipseşte dac-au vădzut că i-au bătut M.P//8 lipseşte tot M,P/muerili şi (cu V> copiii B,C,E,G,V,M,P/ carii B.Cjlipseşte care cum au putut M,P//9 într-acîa B, întru acea C/în jos B, lipseşte G/şi i-au pornit la Tighine M.P//10 Decii B.C.lipseşte M.P/ante Decii: 67 B,E,G, 88 C, 113 V, 206 Mjlipseşte dzî G/Menih feldmarşal D//10-12 Decii a triîa zi, Menih feldmarşal apropiindu-să de cetatea (cetate C> Hotinului,în noaosprăzeci zile a lui (a lunii lui C) avgust, într-o duminică, i-au şi eşit Colceag-paşa B,C,E,G/A trie zi duminică, feldmarşal fon Menih s-au apropiîat de Hotin, iar Colceag-paşa i-au eşit înnainti M.P//11 de cetate de Hotin D//12 i-au şi eşit Colceag-paşîa M,P//10-16 Deci a triîa zi Menih feldmarşal, apropiindu-sâ de cetatea Hotinului în noaosprăzeci zile a lui avgust, într-o duminică, au trimis sol la Colceag-paşîa ca să închine cetatea.că neînchinînd cetatea, dacă o vor luca, vor pune pre toţi supt sabie. Decii Colceag-paşîa, socotind că nu le va putea sta înprotiva moscalilor să apere cetatea să nu o Ia, numai ce au purces înnainte lui feldmarşal cu toţii agii(i) turcii cei mari şi cu inicîar-aga şi au închinat cheile porţilor cetăţii Hotinului. Şi purcegînd Menih feldmarşal dinpreună cu Colceag-paşîa şi cu toţi ofiţiarii moscali şi cu toţi agii(i> turceşti, ş-au întrat în cetate în Hotin. Şi întrînd moscalii în cetate au luat pre toţi turcii robi cu fimei, cu copii cu tot, pre cîţi i-au aflat în cetate. Iar pre păşoala lui Colceag-paşîa au slobozit-o şi pre un ficior a lui Colceag, anume Mehmet, cari era de vîrstă de unsprăzece ani şi au purces de s-au dus în gios pre părţile turceşti. Iară pre Colceag-paşîa şi pre alţi turci, pre toţi i-au pornit V// 12 cetatea B,C// 13 Şi au purces feldmarşal Menih (Menih feldmarşal C,E,G> şi cu Colceag-paşa B,C,E,G/ şi Colceag păşea D/cu Meneh şi cu Colceag]amîndoi M,P/ înpreună B,C, corectat înainte A, lipseşte E/şi au B,C//14 în cetate în Hotin B,C,D,E,G/luat B,C]luat moscalii E//14-16 pre toţi turcii robi pre cîţi i-au aflat în cetate (cetate B) şi i-au pornit de i-au dus la.
£20
821
Şi au zăbăvit (loc gol) dzile la Hotin şi au întorsu şi cîteva mii de oaste înnapoi, înţălegînd că s<ă> tulbur<ă> şvedzii şi leşii asupra lor, Şi dup-aceia au purcesu în gios pre Prut.
5 Iar Grigorie-vodă încă era rînduitu de la Po<a>rtă cu Sar<ă> Mahmetu-paşea să margă la Cernăuţ<i>, să ţii calea moscalilor la Nistru, să nu-i las<ă> să triac<ă> despre ace parte. Şi au făcutu ca patru, cinci mii de oaste, turci, moldoveni, şi s-au dus în sus pîn'la Livărda.
10 Apoi înţălegînd că nu-i putinţă a-i sprejeni, au mersu spre Prutu la Bogdăneşti şi, apropiindu-s(ă) moscalii de Hotin, s-au întorsu la Drăgşan<i>, de au şădzutu acolo pîn-au luatu Hotinul, şi au trecut şi sarascheriul în gios. Atunce au vinit şi Gligoriîe-vodă la Eş(i>, la Gălata,
15 cu ordiia, puind străj<i> bune. Apoi, prindzînd limbă den
Moscu E, (în cetate, doao mii şi o sută doaozăci şi unul D> iar pre păşoaîa lui .Golceag-paşa au slobozit-o şi au mersu în gios. (paşa şi pre un copil a lui anume Mehmet, care era de vîrsta de unsprăzeci ani şi cu doaozăci de oameni slujitori a jcurţii lui i-au slobozit şi au purces de s-au dus spre părţile turceşti C, paşia au slobozit-o şi cu un ficior a lui Colceag, careli era de vîrsta de unsprăzece ani, anume Mehmet, şi cu doaozăci de oameni slujitori curţii lui D, paşîa şi cu (pre G> un copil (a lui Colceag, careli era E) de vîrsta de unsprăzeci ani, anume Mehmet (ad. marginal pre anume Mehmet E) şi pre (cu G) doaozăci de oameni a curţii lui Colceag-paşla (pre aceştiîa E> i-au slobozit E,G)şi au purces de s-au dus în gios.spre părţile turceşti B,C,D,E,G// 15 lipseşte şi au mersu în gios M.P//16 Colceag-paşa B,C,D,E,G, M,P/prealţi turci, pre toţi B,C,D,E,G/turcirobi M,P/pornit B,C/ lipseşte robi M,P// 1 zăbăvit moscalii cîteva zile B,C,D,E,G,V//l-3 Feldmarşal au zăbăvit cîţiva zile la Hotin şi înţelegînd că să turbură leşii, şvezii,au întorsu cîţiva mii {de M) oaste înapoi M,P// 2 după oaste ad. de la Hotin B,C,D,E,G,V/ să tulbură şvezii şi leşii B,C,V//3 civedzii AJ dupre aceia B,C/purces moscalii B,C,D,E,G, V/jos B/Feld-marsal fon Menih cu ceîalantă oasti au purces pre Prut în gios M.P//5 Iară B,C, ţlipseşte MV/ante Iară: 68 B,E,G, 89 C, 95 D, 115 V, 208 M, lipseşte P/Grigorii B/ jinduit B,C/Sară Mehmet-paşa B,C,E,G,V//5-6 Grigori voevoda şi cu Sara Ahmet--paşa au fost rînduiţi de la Poartă să margă cu oaste la Cernăuţi M.P//6 Cernăuţi B, C/ţie C, ţiîe V//7 cale B/ lasă B.C/triacă despre B.C//8 acîa B, acea C/după parte ad. de loc încoace B,E,G,încoace D,V, încoace,în Moldova C/ca patrujşi B,C,E,G/ca cinci, şeasîe mii V /oaste B,C// 8-9 lipseşte despre ace parte... moldoveni M,P// 9 turci şi moldoveni B,C,B,\Jlipseşte turci G/pînă la un sat ce să chiamă Levărda, din sus de Botăşeani B,C,D,E,G,V//8-10 Şi mergînd pînă la Livarda au înţăles cum că ,nu-i cu putinţă a-i sprijini şi au mersu M.P//10 Iară apoi C/sprejeni pre moscali B„D,E,G,V/mărsu B,C//11 sprejla B,C,D,E,G,V/ Prut B/la un sat ce să chiamă Bogdăneştii B,C,D,E,G,V//apropiindu-să B//12 după Hotin ad. precum(mai sus C,D, G>,s-au scris B,C,D,E,G,V//12-13 şi di acolo s-au întorsu la Drăguşani şi acolo au .şăzut pîră au luat moscalii Hotinul M,P//12 după întorsu ad. Grigorie ( Grigorii C> vodă B,C,D,E,G,V/şezut B,C//13 pînă ce (lipseşte ce C,D)au luat moscalii cetatea '<cetaate B>,Hotinul B,C,D,E,G,V/ au trecut B,C]s-au întorsu U.Bjlipseşte şi2M,P/ jos B//14; Atuncea B,C/Grigorii B.Cjlipseşte Atunce au vinit şi M,P/voevoda M/Iaşi B.Cjlipseşte la Eş<i> M.P//15-1 străji1-2 B,C/prinzind BJluund C/limbă]veste B,C/ prinzind de veste, limbă D/din B,C/pornit B,C/S-au înştiinţat Grigori voevoda că s-au pornit M,P//
:82g
străj<i> că s-au pornitu moscalii în gios pre Prut, au pus caimacami pe Sandul Sturdzea vel-log<o>făt şi pe Ior-dachiie Cantacozino Delianul vel-vornicu de Ţara de Gios, şi el au purces în gios cu cîţ boeri s-au tîmplat cu dînsul. 5 Iar Meneh, dup<ă> ce au agiunsu la Isnovăţ, au pornitu oastea ce uşoară, donţî, calmîş<i>, cătane, şi cu o sam(ă> de draguni, 2, 3 polcuri, înnainte, cu Costantin Cantimir şi cu Dumitraşco Cantimir, ficiorii lui Antioh-vodă, fiind acolo la moscali înstreinaţ./ f. 468v 10 Deci au şi purcesu pen ţară, strîngînd privantu şi bucate turceşti, unde găse. Şi cai de <a> cui găse, şi turceşti şi boereşti, îi lua, că le slăbis<ă> caii. Deci Dumitraşco beizadea, maior, au luat pe suptu munte, pre la Suceav<ă>, şi-n gios muntele a prăda pîn' la Bacău; şi s-au întorsu 15 la Eşu cu duium. Iar frate-său Costantin Cantimir, ce era bregadiri, au luatu de la Işnovăţ Jijie în gios şi pe la Botăşeni şi au răpedzit ca doă mii oaste să prind(ă> pe Gligoriîe-vodă.
I jos B/1 2 caimacami pre B,C/ pre Iordachie B, pre Iordachi Cjj 3 lipseşte Delianul B,M,P//3-4 jos1-2 B/ lipseşte de Ţara de Gios M,P// 4 şijiar M.P/ lipseşte el B,C,D,E,G,V/ şi au purces în gios (jos B) Grigorie (Grigorii C) -vodă cu (cîţiva E) boiari (boiari C> B,C.,E/ şi au purces Grigorii-vodă D/ ciţjciţiva M,P/ carii s-au tîmplat pre lîngă dinsul E, lipseşte M,P/ cu dinsul] pre lîngă dînsul D,G, pre lîngă măriia-sa B,C,V// 5 ante Iară: 69 B,E,G, 90 C, 96 D, 117V, 210 M, lipseşte P/Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V/ Feldmarşal fon Menih, după ce-au trecut la Vişnovăţ M,P/ după ce C, după cie BJ ajunsu BJ Işnovăţu B, Işnovăţ CJ pornit B,C// 6 cea uşoară, călărimea, donţi (şi C,V) calmîşi (şi C,V) cătane (catane C>B,C,D,E,G,V//6-7 lipseşte donţî, calmîş(i>... polcuri M, P//7 samă B,C/doao, trii B,C// 8 după Cantemir1-2 'ad. beizadea B,C,D,E,G,V/Costandin beizade Cantimir şi cu Dimitraşco fratile său M,P/ lipseşte şi cu Dumitraşco Cantimir V// 9 Antiohii B, Antiohie CJ fiind şi Iei acolo B,C,D,E,G,V/ înstreinaţi B,C// 8-
II lui Antiohii voevoda de au gătit înnainte provlant, furaj (fărate M> si cai M,P// 10 Decii B,C/ ante Decii: 91 B, 118 V/purces B,C/ pin B, prin C/ strîngînd CJ proviiant, zaharea (zahirea C> B,C,D,E,V/ strîngînd înnainte proviiant, zairea şi bucate GJJ 11 unde găsiîa luoa B,C,D,E,G,V/ de a cui şi găsiîa B,C,E,G,V/ lipseşte şi C,E,G,V// 12 boîareşti BJ boereşti, pre toţi îi luoa B,C,D,E,G,V// 11-12 lipseşte de (a> cui... le slăbis(ă> ' caii. M,P//' 12 ad. marginal îi lua A/ le slăbisle (slăbisă C) caii (foarte rău B,D,E,G,V) viind de departe B,C;D,E,G,V/ Decijlar B,C,D,E,G,V, lipseşte M,P/ ante Iar: 92 C, 97 D, 119 V, 211 M/ Dimitraşco Cantimir maiorul M,P/'/ 13 pre1-2 B.C, lipseşte pre2 M,P/ supt B,C/ Suceavă B.C//14 şi în Bj şi în gios, pre supt munte E,G/ muntele B,C/ lipseşte muntele a prăda M,P/ pînă B,C//15Iaşi cu mult duium B,C,D,E,V, Iaşi, cu mult plian Gj ante Iară: 93 C, 98 D, 120 V/ lipseşte şi s-au întorsu... Iar frate-său M/ lipseşte cu duium. Iar BJ Cantimir beizadea (beizade B> B,C,D,E,G// 16 bregadir B,C/Costandin Cantimir bregadiriul M,P/luat B,C/di la Vişnovăţ au purces pri Jijiia M,P/ Işnovăţu B,C/ Jijila BJ jos B/ pre B,C/ Botăşîani B, Botăşeani Cjj 17 răpedzit]triimis E,G/ca]podghiaz B,C,D,E,G,V/doao B,C, doao, trii V/şi îndată au triimes 2.000 oşteni M,P/de oaste B,C/prindă B.C//1& pre  Grigorii B,C/ voevoda M//
82a
Şi au mersu poghiazul pe Bahlui în gios, pe la un satu ce s<ă> chiamă Căcărădzenii, au trecut Bah<lu>iul ş-au luatu pre la Şanta de au trecut codrul la Vaslui. Şi de acolo s-au întorsu înnapoi, că s<ă> teme de tătar<i>.
5     Şi Grigoriîe-vodă au prinsu veste den Roşieci şi au fugitu în gios spre Gălaţ<i>.
Deci Costantin beizadea au vinitu tot jăcuind pîn-în Eş<i> şi au întrat în Eş(i> săptemvriîe în 2 dzile, la velet 7248 <= 1739). Şi i-au eşit înainte mitropolitul şi cu caima-
10 cânii şi cu alţi boeri care să mai tîmplas<ă>, şi călugări, şi neguţitori de laturea tîrgului, despre muntenime, şi i-au închinat cheile ţărîi şi stiagurile slujitorilor. Şi s-au împreunat cu mare bucurie ş-au purces pen Iaşu. Pîn'la Frumoasa l-au petrecutu boerii. Şi s-au aşădzat acolo
15 cu oastea.
Iar Meneh feltu-marşalîc au trecut Prutul de <la> Işnovăţ în ciasta parte şi au tot vinit pre Prut în gios, făcînd ocopuri cale cîte de cinci, 6 ceas<uri>unul de altul.
1 mărsu B,C/Mers-au acel poghîaz M.P//1-3 podghiazul pre Bahluiu în gios {jos B> ,-şi au trecut Bahluiul pre la un sat ce să chiamă Căcărăzenii şi au luat pre B,C,D,E, G/1-2 lipseşte pe la un satu...Căcărădzenii V/lipseşte unsatuces(ă) chiamăM,P//2 rşi au trecut V/ş-au luatu]au mersu M.P//3 del]şi B,C,D,E,G,V,şi de acolo M,P/la] pînă la M,P/codrul Iaşilor şi au eşit în ţinutul Vasluiului.Şi V/Vasluiu C/de2 B.C/ •de acolo]iarăş M.P//4 lipseşte că s<ă> teme de tătar{i> M,P/să temea B,C/ tătari B,C/ după tătari ai. să nu-i lovască G//5 ŞiJIar B,E,G,Iară C,\',lipseşte M.P/Gri-,gorii B, Grigorie C/au prinsujluund B.C.E.G/veste din Roşiîaci B,C,E,G/de veste D/den]de la M,P/şi au fugitu]s-au dus B,C,E,G//5-6 Iară Grigorie-vodă prinzind vaste s-au dus în gios spre Galaţi V//6 jos B/spre Galaţi B,C// 7 Decijlar B, Iară C, E,G,V/a«re Iară: 94C,' 121V, 214 M/Costantin beizadea <ce era D> bregadir B.C.D.E, G.V/vinit B,C/ zăcuind Aj jecuind pînă în Iaşi B,C,D,E,G,V// 7-9 în anii 1739 săpte<m>vri<e> în 2 zile (lipseşte zile P> Costandin Cantimir bregadiriul au venit în Iaşi. Eşitu-i-au înnainte .Antonii mitropolitul M,P/ pînă în Iaşi în anul 7248. Şi au întrat în Iaşi întru o duminică, septemvrii în doao zile. Şi E/ în Iaşi în anul 7248, septemvrie în doao zile într-o <întru o C>duminică.Şi B,C,D,E,G,V//9 eşit înnainte B/eşit jnnainte mitropolitul chir Antonie şi cu boiarii caimacami C/boîarii caimacami B,E,G//10 alţi B,C/boîari B, boiari C/ carii B,C,E,G/tîmplasîe B,C/şi cu călugări, • egumeni (igumeni B> şi cu neguţitori {şi cu orăşeni de cinste E,G)cu toţii i-au <au C> eşit înnainte de laturea B.C.T) ,B;G ,V jlipseşte care să mai tîmplas<ă>, şi M.P//11 despre muntenime spre {despre B,E,G> Copou B,C,D,E,G]despre Copou V//12cheile B,C,ad. marginalMj ţărîi]curţiidomneştiB,C,D,E,G,porţii curţilor domneşti V/stiagurile B.stiagurili Cjj 13 lipseşte ş-au purces pen Iaşu M,P// 13-14 în-preonat cu mare bucurie {bucuriie C>,mergînd pin {prin C>Iaşi, pitrecîndu-1 Tfooîarii {boiarii C> {pe beizade V> pînă la Frumoasa.Şi s-au aşezat B,C,D,E,G,V// 14-15 Si l-au pitrecut cu mari bucuriie {cinste P> pîră la Frumoasa.Şi acolo s-au asăzat'cu oaste. M.P//16 lipseşte. Iar M.Bjante Iară: 70 B,E,G, 95 C, 99 D, 122V, 215 M.lipseşte P/Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V,Feldmarşal fon Menih M,P/de]pre la B,C,E;G;y, laM,P//17Işnovăţu B, Vişnovăţ P/ lipseşte în ciasta parte ^P/lipseşte tot M,P/ pre B,C, pe E,G/ jos Bjj 18 după ocopuri ad. zămci de pămînt C/cale Bj lipseşte Cîte M,P/ şasîe B,C, lipseşte M,P/ ceasuri B,C//
)82i
f. 469
Şi de la Podul lui Gherman au lăsat obuzul cel mare să triac<ă> Prutul iar în ceia parte, şi el, cu vo 10.000 de oaste, au venit drept la Eşu. A doa dzi, luni, sept<emvrie> în 3, / au întrat în Eş<i> şi i-au eşit şi lui înainte mitropo-
5 litul şi cu caimacanii şi cu alţî boeri care să tîmplas(ă), făcîndu-i mare cinste, pîn' l-au adus în curţile [în] domneşti. Şi au şădzut în Eş(i> o saptămîna. Şi cît au şădzutu în Eş(i>, în toate dzîle<le> chema pe mitropolitul şi pe căimăcani şi pe alţ boeri, de-i pune la mas<ă> de-i cinstea.
10 Şi au îmbiat în giuru împregiurul tîrgului de au ales loc de cetate. Şi au pus semne şi au pus saldaţi şi salahori, de au început a săpa d-au făcut şanţu şi tabiîe. Şi au lăsat 4.000—5.000 oaste, c-un ghenaral maiur, anumi Petrea Şipon, şi cu un polcovnic, ca s<ă> fiîe de paza tîrgului.
15 Şi au rînduitu şi pe un ghenaral, anumîe Levendal, să margă la gura Jijii<i>, să fac<ă> şi acolo ocop. Şi
1 mare B.C//2 triacă B,C/ iarăş M,P/ceîa B,C/în ceîa parte iară G/şi]iară D,M,P/ eljfeldmarşal B,E,G,V, Menih feldmarşal D, gheneralul Menih feldmarşal C/vreo zece mii B.Cjlipseşte vo M.Bjlipseşte de M,P//3 vinit B.Cjlipseşte drept M,P/la]în B,D,E,G,V/Iaşi B,C/zi B,C, dza Ajlipseşte A doa dzi M,P/septemvrie M,P//4 lipseşte în M,P/trii zile B,C/întrat]venit M,P/ în]la G,M,P/Iaşi B,C/Eşitu-i-au M,P/ înnainte şi lui feldmarşal mitropolitul Antonii şi cu boiarii caimacami B,E, G/lui Menih feldmarşal C/mitropolitul Antonii C,D, mitropolitul Antonii şi cu boiarii caimacami V, Antonii mitropolitul M.P//5 lipseşte şi cu M,P/caimacamii Cj alţi boiari {boiari C) carii să întîmplasîe {tîmplasîe B) B,C/carii să mai întîmplasă şi cu călugări egumeni şi cu neguţitori şi cu orăşeni de cinste, făcîndu-i Bjlipseşte care să tîmplasă M,P/să mai tîmplasă Bjj 6 mare cinste pînă B, mare cinste, petrecîndu-1 pînă C//5-6 carii si mai tîmplase şi cu neguţitori şi cu orăşeni de cinste. Şi i-au închinat şi lui cheile curţii domneşti şi stiagurile slujitorilor, făcîndu-i mare cinste, făcînd mitropolitul oraţie în limba rusască şi rugîndu-să să fie priimiţi cei mai mici supt ascultarea înpărăţiei Roşiei, petrecîndu-1 cu toţii pînă l-au dus în curţile domneşti G,carii să mai tîmplasă şi cu călugări egumeni şi cu neguţitori, cu toţii i-au eşit înnainte, făcîndu-i mare cinste şi petrecîndu-1 cu toţii pînă la curţile domneşti V/mare cinsti şi l-au pitrecut pînă în curţile domneşti M,P//7 şezut în Iaşi B.Cjlipseşte cît au şădzutu în Eş{i) M,P/şezut în Iaşi B,C//8 zilele B, zileli C/chiema B,C/pe mitropolitul Antoniie M,P/ lipseşte şi M,P/pre boiarii {boiarii B)caimacami B,C,D,E,G,V//9 pre alţi boîari {boiari C> B,C/şi-i punea la masă de-i cinstila B,C,D,E,G,V]şi-i {de-i P) ospăta şi-i cinste M.P//10 au umblat {feldmarşal B,E,G> înpregiurul tîrgului B,C,D,E,G,V/Feldmar.şal fon Menih au umblat înpregiurul M,P/ de]şi P, lipseşte M//11 locu B,C/ de B,C/ cetate C/semne B,C/pus2]rînduit B,C,D,E,G,V/saldaţi B.C//11-12 Au pus semne, saldaţi, salahori şi au făcut şanţu şi tabii M.P//12 de au B,C/şi tabii, băşti de pămînt, numai n-au apucat alegaţi B,C,D,E,G,V//12-14 Lăsat-au în Iaşi pre Petru Şipov, ghenărariul maior, cu 5,000 oşteni şi cu un polcovnic M,P/ Şi au lăsat pre un gheneral maior (lipseşte maior C> pre (lipseşte preC,D> anum6 Petr{u> Şipon cu vreo doao, trii mii de oaste {Şipon şi cu un polcovnic cu vreo patru, cinci mii de oaste D), ca să fie de paza tîrgului. B,C,D,E,G,V//14 lipseşte ca M.P//15 Şi au rînduit pre alt gheneral {pre E,G)anume B,C,D,E, G,V/Orînduit-au pre ghinărariul Levandov M.P//16 Jijiii B,C/facă B,C/ după ocop ad. zamcă Cjj 16-1 Şi n-au apucat a-1 face B,C, lipseşte M.Bjj
825
n-au apucatu a-1 face. Şi în Tîrgul Frumos şi în Roman iarăş au lăsat oaste şi au făcut ocopuri.
Şi au datu şi aceste ponturi moscalii ţărîi şi au pus pe caimacani, pe Sandul  Sturdza  vel-log<o>făt şi pe 5 Iordachie Cantacozino vel-vor<nic>, ce-i dzîce Delianul, iar. Şi ei să hiie mai mare căimăcani, sănaturi, pîn' s-a mai alege cum a mai fi.
Ponturile ce-u dat ţeri<i>:
1. Să fiie moldovenii credencioşi cu toat<ă> inima 10 împărăţii Rusii.
2. Să n-aibă răspundeţie cu neprieti(nii) împărăţiii Rusiii.
3. Boerii pribegi cu Gligorie-vodă să s-întoarcă toţ pîn-într-un an; iar care nu s-ar întcarce pîn'la anul să
15 n-aibă ertare şi moşiile să le hie perdute. / f. 469v        4. Doaădzăci de mii de oaste să ernez<ă> ţara şi s-o hrăniasc<ă>, şi să şad(ă> pen tîrguri, unde s-a socoti.
5. 3.000 de salahori să nu lipsască peste toţ anii, să lucrez<e> la cetăţ, la ce ar trebui.
1 ŞijAşijderea şi B,C,D,E,G,V/ Lăsat-au şi in tîrgu] Romanului şi în Tîrgul Frumos casteM.P// 2 iarăşi au lăsat casteşi au rînduit salahori de aufăcut ccopurişi n-au apucat a le face nici acele să le gătiască (lipseşti să le gătiască C,D,V) B,C,D,E,G,V// 3-7 Şi au dat aceste poncturi feldmarşal (gheneralul Menih feldmarşal C, fon Menih feldmarşal D)boîarilor (boiarilor C) caimacami şi tuturor lăcuitorilor din Moldova şi au pus pre Sandul Sturzea logofătul şi pre Iordachii Cantacozino (Cantacozeno B> Delianul vornicul, iarăşi îei să fie caimacami mai mari, senatori, pînă să va alege cum va (a C> mai fi. B,C,D,E,G,V/Feldmarşal fon Menih au (i-au P) pus caimacami iarăş pre Sandul Sturza vel-logofăt şi pre Iordachi Cantacozino (vel-M)vor-nic şi au dat ţării aceşti ponturi. M.P//6 repetă mai A//8 autograf Neculce A/Ponctu-rile ce au dat (gheneralul C, fon Dy Menih feldmarşal boîarilor (boiarilor C) senatori şi altor boiari (boiari C> şi tuturor lăcuitorilor din Moldova B,C,D,E,G,V. Ponturile ce-au dat ţărîi M.P//9 întîiul ponct. Să fie moldoveni credincioşi B,C,D, E,G,V, Moldovenii să fie credincioşi M,P/culdin M,P/toată B.C//10 înpărăţiii Roşiii B,C,D,E,G,V// 11 Al doilea (doile B> ponctu (pont D,E,G>B,C,D,e]g,V/ Să nu aibă (moldovenii B,D,E,G> respundeţiîe (moldovenii C) B,C,D,E,G/nepriîa-tinii (nepriiatinii C) B,C/înpărăţiii Roşiii B.C//13 Al triile ponct (pont D,E,G) B,C,D,E,G,V/Boîarii (Boiarii C> pribegi (lipseşte pribegi E) carii vor fi cu (ar fi cu B, ar fi pribegitu cu V) Grigorie (Grigorii C) B,C,D,E,G,V/ voevoda M/ să B,C/ toţi B,C// 14 pînă1-2 B,C, ad. marginal1 Gj după an ad. la locurile sale Cj carele B,C/ careli nu să va întoarce C,H,G,Wl.,~Pjlipseşte pîn'la anul M.P//15 nu aibă B,C/ ertare B/ şi moşiile (lor B,E,G) să le fie (fiie B) pierdute şi prăpădite B,C,D,E,G,V, şi de moşii să fii lipsit(lipsiţi P> M,P// 16 Al patrulea (patrule B> ponct (pont D>' B,C,D,E,G,V/ Doaozăci B,C/ oaste B,C/ oasti moschicească M,P/şi s-o]să-i M,să o P//16-17 să erneze în ţară şi să le dea (lăcuitorii Moldovii D> proviiant, adecă zaharea(zahirea C>şi să şadă prin tîrguri, pre unde s-ari socoti să fie pentru apărare B,C,D,E,G,V//18 Al cincilea ponctu (ponct C, pont D> B,C,D,E,G,V/Trii mii de salahori B,C/pre tot anul M,P, în toţi anii B,C,D, E,G,V//19 lucreze (pre B,E,G/ la cetăţi şi la altele la ce ar(ari C) trebui B,C,E,G,V//
6. Oamenii bolnavi de oaste, să cheltuiască cu dînşii şi aptică, să le dea oţăt şi usturoi.
7. Oficerilor ce-s [era] cu aceste 20.000 oaste iar să le dea ce li-ar trebui.
5      8. Moscal, grec sau alţi oameni străini să nu încap<ă> nice la o dregătorie în ţară, numai cu neg(u>ţătorii.
9. Cîţ slujitori sau boeri, ce n-or hi la vo dreg<ă>torii să încaleci toţ să margă la oaste. Şi liaf<ă> să le de împărăţie, iar la nevoia ţărîi, ce li-ar fi parte, să-ş dea. 10      10. 90 pungi bani să-i dea poclonul lui aemu.
11. 100 pungi masa lui în toţ ani(i>, 12 mii galbini de aur. Galbănul îmbla 4 lei pre acestea vremi.
12. Nime să nu tăgăduiască bucate sau haine sau bani turceşti şi greceşti, că cu capul a da samă.
1 Al şaselea (şasele B) ponctu C, (pont D,E,G) B,C,D,E,G,V/ Pentru oamenii de oaste ce vor fi bolnavi B,C,D,E,G,V/ Cu oamenii oşteni bolnavi să cheltuiască ţara cu dinşii M,P// 2 lipseşte şi aptică M,P/ la aptică, adecă la spi-ţărie (spiţăriîe B> să le dea doftorii (şi bucate B,E) şi de altele ce li-ar trebui la boală (bucate C,D) şi să-i grijască. (doftorii, leacuri şi de altele, bucate, ce li-ar trebui şi să-i grijască V> B,C,D,E,G,V/ lipseşte şi2 P// 3 Al şapteli (şaptele B) ponct (ponctu B, pont D,E,G> B,C,D,E,G,V/ Ofiţiia-rilor ce vor fi cu aceli doaozeci (doaozăci C) de mii de oaste, iarăşi să le dea ce li-ar trebui pentru contentovaniia lor, adecă pentru cheltuiala lor B.C,D,E,G,V/ Ofiţărilor ci vor fi cu aceli 20.000 oasti, să le de celi ci (le P> vor trebui. M,P// 5 Al optulea (optule C> ponctu (ponct C, pont D,E,G>. Moscali sau greci B,C,D,E,G,V/ Moscal sau grec sau dintr-alţi M,P/ streini B,C/ încapă B,C// 6 nici B,C/ nici la o boerie nici la o diregătorie V/ dire-gătoriîe B/ în ţarăja ţării, ci M,P/ ce numai cu neguţtoriîa şi cu altă cu ce (cie B) ar (ari C) putea să să hrăniască. B,C,D,E,G,V// 7 Al noaolea ponctu (ponct C, pont D,E,G> B,C,D,E,G,V// 7-9 Carii boiari (boiari B> nu vor avea diregătorie (diregătoriie B> şi cîţi slujitori vor (or B) fi, să margă cu toţii la oaste. Şi liafă să le dea înpărăţiîa din vistieriîa înpărătiască, iar (la D) birul şi nevoia ţărîi ce li-a (li-ar C) fi partea, să-ş dea B,C,D,E,G,V/ Boerii sau slujitorii cari nu vor fi (n-or fi P) nici la o diregătoriie toţi să încalici şi să mîargă la oaste... ci-i va agiungi parte să dei (de P> şi'ei. M,P// 10 Al zecelea ponctu (ponct C, pont D,E,G> B,C,D,E, G,V/ Noaozeci (Noaizăci C) de pungi de bani să dea poclonul lui Menih, gheneralului Menih C, lui fon Menih D> feldmarşal. B,C,D,E,G,V/ 90] 10 M, zăci P/ poclon acum M,P/ lipseşte acum B,C,D,E,G,V// 11 Al unsprăzecilea (unsprăzecelea C> ponctu (ponct C, pont D,E,G) B,C,D,E,G,V/ pungi bani, masa lui, pre tot anul, adică M,P/ lipseşte de aur M,P// 11—12 O sută de pungi de bani să dea (lipseşte să dea C> pentru masa lui (gheneralului C, lui fon D> Menih (lipseşte Menih V> feldmarşal (în toţi anii C,D,V>, carii bani făcia (făcea C> doaosprăzece mii de galbeni (galbieni B> de aur (de aur, ungureşti B, de aur olandezi E,G>. Şi galbănul umbla cîte patru lei pre aceli vremi. B,C,D,E,G,V// 12 umbla atunce 4 lei M, umbla cîte 4 lei atunce P/ lipseşte pre acestea vremi M,P// 13 Al doisprăzecelea (doisprăzeceli C> ponctu (ponct C, pont D,E,G> era B,C,D,E,G,V/ bucate]vite M,P/ lipseşte sau1 M,P/ haine B,C// 14 şi]sau B,D,E,G,V,M,P/ că cu capetile (capetili C>' vor da samă B,C,D,E,G,V, că apoi cu cap(ul) îş va da samă M,P//
826
827
Acestea ponturi au dat Meneh boerilor; şi au dzis că, de n-or priimi, a da foc tîrgului. Şi i-au făcut cu di-a sîla di-au iscălit, că s<ă> tîmplas<ă> şi boeri<i> de nu s-învoe. Şi au iscălitu toţ./
f. 470 5 Care mai pe urmă viţ videa la ce au vinit cinstea lui Meneh pe boeri. Că vinul cel ungurescu, dulce, s-au făcut venin amar, şi rîsul, plînsu, şi voia cea bun<ă>, gro<a>z<ă> şi frică, şi oh, oh, oh!, şi bogăţie, sărăcie şi lipsă şi blăstăm şi osindă vecinică, neuitat<ă> şi neînchegat<ă>.
10 Apoi, făcînd acîaste, Mineh au poftit pe boeri şi pe mitropolitul de l-au petrecut pîn'peste Prutu la Zagarânce. Şi acolo au tocmit oastea şiraguri, de au vădzut-o boerii. Şi au făcut osfeşteniîe mitropolitul, şi au blagoslovitu oaste şi au stropit-o cu aghiazmă. Şi apoi au datu den
15 tunuri, şi s-au dus la cortu şi i-au cinstit toat<ă> dzua, dînd den tunuri.
1 ante Aceste: 72 B,G, 96 C, 100 D, 124 V/ poncturi B,C/ lipseşte au dat M/ Menih feldmarşal B,C,D,E,V, feldmarşal fon Menih M,P/ boîarilor B, boiarilor senatori C, boiarilor senatori şi altor boiari E, boiarilor caimacami ţi altor boiari G/aujli-au B.C.E.G// 1—3 boîarilor senatori şi altor boîari carii sa mai tîmplasă şi tuturor lăcuitorilor din Moldova şi li-au dzis că de nu vor priimi aceste poncturi aşîa, a poronci de or jecui tîrgul Iaşii şi-i vor da foc. Şi i-au făcut pre boîari şi fără de voia lor de au iscălit la aceste poncturi V// 1—3 lipseşte şi au dzis... de nu s-învoe M,P//2-3 de nu vor priimi (aşa B,E, G> a poronci de or (vor D,E,G) jecui tîrgul şi-i vor da foc. Şi i-au făcut pre boiari {boiari C> şi fără de voia lor de au iscălit la aceste poncturi B,C,D,E,G//3-4 să tîmplase C, să tîmplasîe Cj boiarii {boiarii C> nu să învoiia pre bine. Că cela de cela să siliîa cu înbunături cătră moscali, casă încapă la cinste mai mare. Şi aşa au {s-au G) iscălit. B,C,D,E,G.V//4 Şi li-au iscălit toţi M,P/ lipseşte toţ B,C,D,E,G,V// 5—9 lipsesc B,C,D,E,G, V,M,P// 6 ad. marginal de Neculce pe boeri A//10 Apoi] Iară C,D,V,M/ ante Iară: 97 C, 101 D, 125 V, 219 M/7 10-11 Feldmarşal fon Minih au poftit {pornit M> pre Antoniîe mitropolitul şi pre boeri de l-au pitrecut pînă M,P// 10— 16 Iar Menih feldmarşal {Iară fon Menih feldmarşal C> purcegînd din Iaşi luni, septemvrie în zece zile, au poftit pre boiari {boiari C) şi pe mitropolitul de l-au pitrecut pînă piste Prut, trecind Prutul pre la Zagarancla. Şi ajungînd {agiungînd C) la obuzul cel mare au tocmit oastea {oaste B) şiraguri de o au văzut boiarii {boiarii C). Şi au slujit mitropolitul {chir Antonie C> liturghie în biserică de cort şi eşind din biserică mitropolitul (lipseşte mitropolitul C,V> au făcut osvîeştenie şi au blagoslovit oastea {oaste B> şi au stropit cu aghiazmă oastea {oaste B> şi steagurile {stiagurile C>. Şi au dat şi din tunuri din harmate (lipseşte din harmate E,G>, din puşcile cele mari {şi din cele mici. V) Şi {decii V> s-au {i-au E) dus decii (lipseşte V> la corturi şi i-au cinstit pre boiari feldmarşal toată zioa {pre boiari fon Menih feldmarşal toată zioa C, pre boiari toată zioa feldmarşal D),făcîndu-le masă mare, benchet {benchet, masă mare G.lipseşte benchet D). Şi iarăşi au dat din puşcile {au slobozit puşcile C> cele mari. B,C,D,E,G,V//13 Antoniîe mitropolitul au făcut osveşteniîe M,P/ lipseşte Şi1 M,P//14-16 Feldmarşal au poroncit di au dat din tunuri {şi M> s-au dus supt cort. Cinstitu-i-au toată zîoa dîndu din tunuri M,P//
828
Şi li-au dăruitu caimacanilor cîte 200 ug<hi> de aur, şi mitropolitului 300 ughi. Şi apoi s-au întorsu boerii la Eş<i>.
Iar Meneh au rînduitu al doelea rîndu pe Dumitraşco beizadea, cu cazaci şi cu catani şi cu moscali, să margă 5 să prindz<ă> pre Gligorie-vodă de la Şărbăneştii cei de pe Sîret, înţălegînd că-i acolo. Şi au purcesu şi s-au dus tot pe Sîretiu în gios, pîn-aproape de Şărbăneşti.
Iar Gligorie-vodă, prindzînd vestea, au trecut Siretiul cu mare spaimă noapte pre o ploaie şi au fugit spre Brăila. 10 Iar Dumitraşco beizade n-au cutedzat să-1 goniască, ce s-au întorsu înnapoi şi au lovitu Focşenii, şi cei de iasta parte şi cei de ceia parte, de i-au prădat, de au rămas o<a>menii cu peili go<a>le, numai cu sufletele.
Şi au lovitu şi pe la Mera de au luat pe Lupul-aga 15 şi pe socru-său, mitropolitul Sidis. Şi i-au dus la Meneh, avînd el răspundeţie mai denainte cu Menîah, de cînd era
1 dăruit boiarilor {boiarilor C) caimacami cîte doao sute de galbîeni {galbeni C> de aur ungureşti {galbeni olandezi E,G> B,C,E,G,V/ ug(hi>]galbeni D//1 —2 Dăruit-au lui Antonii mitropolitul 300 galbini şi amîndurora caimacamilor cîti 200 galbini. Şi după aceia s-au întorsu M.P//2 mitropolitului i-au dăruit trii sute de galbîeni {galbeni C> B,C,D,E,G,V/ boîarii {boiarii C) şi mitropolitul la Iaşi B, C,D,E,G,V//3 ante Iară: 73 B,E,G, 98 C, 102 D, 126 V, 222 M, lipseşteP/Menih feldmarşal B,D,E,G,V, fon Menih feldmarşal C/rînduit B,C/doilea rînd B,C/pre B,C// 3-4 rînduit pre Dumitraşco Cantemir beizadea maior, al doilea rînd, cu catani şi cu cazaci şi moscali G//3 Dumitraşco {Cantemir E)beizadea {beizade B), maior {ce era maior V) cu cătane şi cu cazaci şi cu moscali B,C,D,E,V//3-6 Feldmarşal fon Minih s-au înştiinţat că Grigorii voevoda să află la Şărbăneştii cei di pre Şiret. Şi au triimes al doilea rînd pre Dumitraşco Cantemir maiorul şi cu oasti să-1 prinză M,P// 5 prindă pre Grigorii B,C/ de B,C/Şerbăneştii B,C/ di pe Sîret B, di pre Siretiu C/7 6 că-i]că iaste B,C,E,G,V/ purces Dumitraşco beizadea {beizade B> maior B,C,D,E,V/ Şi au {purces) Dumitraşco Cantimir maior G//7 pre B,C/Siretiu B,C/ pînă aproape B,C/ Serbănesti B.C//6-7 lipseşte Şi au purcesu... de Şărbăneşti. M.P//8 ante Iară: 74'b,E,G,'99 C, 103 D, 127 V/Grigorie B, Grigorii C/prinzind de veste B,C,E,G,V]luund veste C/trecut Siretiul B,C//8-15 Au simţit Grigorii voevoda şi au trecut noapte Siretiul, cu mari spaimă, fiind şi mari ploi şi s-au dus spre Brăila {Bîrladu P>. Mers-au Dumitraşco Cantimir pînă aproapi de Şărbăneşti şi di acolo {s-au dus P> la Focşani, apoi la Mira. Şi de acolo luînd pre Nichifor mitropolitul Sidis şi pre ginerile lui Lupul-aga i-au dus {adus P> la numitul feldmarşal M.P// 9 mare B,C/noaptea B,C/pre B.Cjad.marginal spre A//10Iară Cj beizadea {beizade C> maior B,C,D,E,V//11 au lovit tîrgul Focşanii B,C,D,E,G,V/cei ]clei B/iasta]aceasta B,C,D,E, G, V//12 ceîjcîei C/de^di B, din CI ceia B,C//13 oamenii B,C/ pieile B,C/ lipseşte cu peili go(a>le E.Gjlipseşte go(a>le B,C,D,V/ sufletile B,C// 14 Şi au lovit şi preia mănăstirea Mira {pre Milcov E,G> şi au luat pre B,C,D,E,G,V/ după aga ai. fiindu acolo E.G//15 pre B,C/Nichifor Sidis B,C,D,E,G,v/Şi au dus pre Lupul-aga la Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V//16-1 lipseşte avînd el...lui Gligorie-vodă. M,P/ respundenţiîe B,C/ mai înnainte vreme B,C,D,E, şi mai înnainte vremîe V/ai. marginal avînd ei respundenţie de mai înnainte vreme cu Menih feldmarşal G/ cu Menih {Menih feldmarşal V>pre C> cînd au fost el sărdar la Orheiu, în zilele lui {mării-sali lui V> Grigorii-vodă B,C,D,E,G,V//
829
f. 470
sărdar la Orhei, cu poronca lui Gligorie-vodă. / Iar pe Costantin beizadea l-au rînduit cu castea catane asupra Huşilor, ca s(ă> stea în prejma tătarilor.
Iar Meneh s-au pornitu asupra Tighinii de la Prutu, 5 şi au trecutu codrul în fundul Bîcului şi au luatu în gios pin' lîngă Bîrîiac. Şi acolo l-au agiunsu cărţî de la solii franţujeşti, că au făcutu pace, să s-întoarcă înnapoi.
Deci s-au şi întorsu înnapoi; iar în Tighinea den turci mai nime nu rămăses<ă> şi s<ă> totu fugiîa. Şi tătarîi era morţî, io sta înfipţi şi începus-a agiunge să s-închine. Şi Meneh s-au întorsu înnapoi. Şi scrie Meneh la caimacani că s-au întorsu înnapoi, că s-apropie iarna,iar pace nu-i, să poarte grij(ă> la oastea ce îaste în Eş<i> şi la Roman şi în Tîrgul Frumos, că el merge la Hotin şi pre marginea Ţărîi Leşeşti, de a erna. 15 Şi au şi întorsu pe atamanul înnapoi, şi cu Capisna cu donţii, şi au luatu şi de la Roman şi de Stoian, care s-au făcut 8.000 de oaste, şi au purces în gios pre la Focşeni. Ş-au întrat în Ţara Munteniasc<ă> în sus, prădînd pîn'la Cîmpina. Şi di-acolo n-au cutedzatu să vii înnapoi, să nu
1 ante Iară: 75 B,E,G, 100C, 104 D, 128 V, 223 M.lipseşte P//1-2 Iară pre Costantin Cantemir beizadea (beizade B), ce era bregadir B,C,D,E,G,V/Pre Costantin Cantimir bregadiriul M.P//2 rînduit (Menih C.D.V) feldmarşal de au mărsu cu oaste cătane B.C.D,E,G,V/lipseşte catane M.P/asupra Huşilorjspre Huşi M.P//3 lipseşte ca M,P/să B,C/în prejmajînpotriva M.P/ după tătarilor ad. de straje B,C,D,E,G,V// 4 Numitul feldmarşal di la Prut s-au pornit asupraTighimiM.P / j5 lipseşte ş^M.P// 4-6 Iar Menih feldmarşal de la Prut (cu obuzul cel mare C) au purces (drept C> asupra Tighinii şi au trecut codrul şi au eşit în fundul Bîcului în ţinutul Orheiului, la un sat ce să chiamă Bîrîiacul, ce şed călăraşi întru acel sat. Şi acolo B,C,D,E,G,V// 6 cărţi B.CJscrisori M,P/ de B.C//7 franţojeşti B.franţozeşti C/după franţojeşti aci. pre feldmarşal B/ că aujcum că s-au M,P/făcut B,C/să B.C/ şi să să M,P// 8 Şi îndată s-au întorsu înnapoi M,P.lipseşte B.C, D,E,G, V/în cetate în Tighinea D/din B.C//8-19 lipseşte iar în Tighinea...înnapoi, să nu M.P//9-10 mai nu mai rămăsesie nime şi cîţi mai rămăsesie. Şi tătarîi încă era morţi de frică şi începusă a agiunge (agiunge C> la Moscali să să închine B,C,D,E,G,V//10 Şijlară B,C,D,E,G,V/ ante Iară: 76 B,E,G, 101C, 105 D, 129 V//10-11 Menih feldmarşal, întorcîndu-să cu obuzul (obuzul lui Cobuzul cel mare D) înnapoi scriîa la boîarii (boiarii ^caimacami la Iaşi B,C,D,E,G,V//12 căjpentru că B,C,D,E,G,B/să apropiîe B.C//12-13 pace nu s-au făcut, ce să caute (lipseşte să caute V,D} să poarte de grije pentru oastea ce îaste în Iaşi şi la Roman şi în Tîrgul Frumos pentru proviiant,adecă pentru (lipseşte adecă pentru C,E>zaharea (zahirea C), ce li-ar trebui B,C,D,E, G,V// 14 merge (merge C> pre marginea Ţărîi Leşeşti să erneze B,C,D,E,G,V//15-18 întorsu înnapoi (lipseşte înnapoi E) pre atamanul donţilor şi cu Vahmistru (Capmistru V) şi mergînd prin (pin C,E) Roman au luat şi pre ceialaltă oaste ce era la Roman (lipseşte la Roman D) cu polcovnicul Stoian (lipseşte cu polcovnicul Stoian B,C> şi (carii D> s-au făcut ca vreo (vro B> opt mii de oaste şi au purces în gios (jos B> spre Focşani. Şi au trecut B,C,D,E,G,V//18 Munteniască H.Cjlipseşte în sus B,C,D,E, G,V/ (tot C>'prădînd şi jecuind B,C,D,E,G,V/pînă B,C//19de acolo B,C/ n-au cutezat B,C/ să viijsă să întoarcă B,C,D,E,G,V//
830
f. 471
le ias(ă> turci(i> înainte de la Brăila, ce au trecut în Ţara Unguriască.
Iar Meneh au tot mărsu în sus pîn'la Hotin şi au şădzut cîteva dzile la Hotin. Şi tot scrie cărţî cu scîrbela boeri(i> 5 caimacani să poarte de grij<ă> de privantu, să nu s(â> mai protivască lui Gligorie-vodă, că nu-i pace. Şi scrie şi la Petre Şipon ghenarariul să zapciiasc(ă) pe boeri de bani.
Triimis-au Gligoriîe-vodă pe un postelnic cu carte la caimacani de li-au făcut ştire /că s-au făcut pace. Iar ghenăra-
10 riul au triimis pe acel postelnic cu carte la Mineh. Meneh l-au pus la calaur şi s-au mîniet şi au trimis de au stricat cas(ă>le de <la> Frumoasa. Şi au cădzut şi căimăcanii în mari prepus despre Minih. Mai tare prepus era pe vornicul Iordachii Delianul Ca<n>tacozino, făcîndu-1 şalviri cu 2 feţe.
15     Deci şi căimăcanii să spăries(ă> şi s<ă> mera ce or
1-3 lipsesc le ias(ă).. Iar Meneh, M,P// 1 le iasă turcii înnainte B,C/ trecut B,Cjdupă Unguriască ad. la Braşev Gjj 3 ante Iară: 77 B,E,G, 102 C, 106 D, 130 V/Menih feldmarşal B,C,b,E,G,V/ mersu C/pînă B,C/ şezut B, şezut acolo Cjj 3-4 Şi s-au dus la Hotin şi au şăzut cîţiva zili acolo la Hotin M,P// 4 zile B,C/scriîa cărţi B,C/scîrbă B,C// 4-7 lipseşte Şi tot scrie... pe boeri de bani. M.P//4-5 boiarii (boiarii C>caimacami B,C/de (lipseşte de G) grije pentru proviiant, pentru zaharea de oaste (proviiant pentru oaste C,D> proviiant, zairea de oaste E,G, proviiant, adecă pentru zaharîa, să fie pentru oaste V> B,C,D,E,G,V/să B.C//6 Grigorii B, Grigorie C/nu-i]nu iaste (iaste C>B,C,E,G,V// 6-7 Şi scriîa feldmarşal (Menih feldmarşal V) şi la Petre Şipon gheneralul (gheneralul Petru Şipon C)ce era în Iaşi cu oastea (oaste C) moschicească (cu oastea moschicească în Iaşi D) să zapciiască (tare V) pre boîarii (boiarii C)caimacami tare pentru banii poclonului lui. B,C,D,E,G,V//8 ante Triimis-au: 78 B,E,G, 103 C,
107 D, 131 V, 225 M, lipseşte P/Grigorii-vodă atuncea pre B,C,D,E,G,V/postelnic CJboiarenaş postelnic V//8-9 Grigori voevoda au triimis pre un postelnic al său cu carte la boîarii caimacami (la boierii caimacami cu carte P>,dîndu-le ştiri că s-au făcut paci;dară n-au putut agiungi să margă scrisorile în mîinile boerilor M.P//9 caimacami B,C]boiarii caimacami U.Vjlipseşte de li-au...făcut pace B,E,G/că]pre-cum că Cj gheneralul din Iaşi B,C,D,E,G,V//9-ll lipseşte Iar ghenarariul... pus la calaur şi M.P//10 pre B,C/postelnic B//10-12 cu carte (lui Grigorii-vodă D,E,G> la (Menih V)feldmarşal la Hotin. Iar (Menih V)feldmarşal au pus pre acel postelnic la calaur,adecă (lipseşte adecă E,G) la pază şi s-au mîniîat (mîniiat C) foarte rău Menih (fon Menih C, lipseşte E)feldmarşal şi au triimis (trimis B> de au stricat casăle domneşti de la Frumoasa B,C,D,E,G,V//11-12 Nu să ştiie din ce pricină s-au mîniîat feldmarşal şi au triimes poronca de la Hotin di au stricat curţile celi domneşti de la Frumoasa M.P//12 şi boiarii (boîarii B>caimacami B,C,D,E,G,\7mare B,C/mare grijă şi prepus P//13 despre Menih feldmarşal B.C.D.E.G.V.lipseşte M,P/ Iar (Iară C> mai mare prepus era pre Iordachi Cantacozino Delianul B,C,D,E,G,V, Iar prepusul cel mai mari era pre Iordachi Cantacozino M.P//14 făcîndu-1 şalviri cu 2 feţejfiind şi el atuncea caimacam B.E.G.lipseşteC.B.Y .M.Bjj15 ante Decii 108 D, 79 G, 132 V/Decii şi boiarii (boîarii B) caimacami B,C,D,E,G,V/spăriîase B, spăriîasă C/să mira B,C/vor Cjj 15-5 Ţara era bejănită: tilhari mulţimi. Caimacamii nu pute scoati poclonul lui feldmarşal de la neguţitori şi de la ţară. Iar în ţinuturile din (de P)gios, de frica lui Grigori voevoda, nu era cu putinţă să triimată la oameni să-i zapciiască de bani şi să mera şi caimacamii ci vor faci M.Vjj
831
face, că au pus bani pe neguţitori şi pe alte bresle şi nu pute scoati. Şi pe ţară nu pute îmbla să strîngă banii, că ţara era bej<ă>nă şi plin<ă> de tîlhar<i> de" oaste, încotro merge, vine tot dizbrăcaţi, şi unii tăeţî. în ţinu-5 turile cele de gios nu pute, de Gligoriîe-vodă, să e bani.
Vinit-au şi Costantin beizadea de la Huş în Eş<i>, să hiîe cu boerii sinat. Şi au lăsatu acolo o sam<ă> de cătane de straj<ă>. Şi i-au lovit tătarii, şi au perit vo 300 cătane.
Apoi mai pe urmă au pus şi zacuţii la căimăcani, io vădzînd că nu pot plini banii poclonului ş-a mesăi lui Meneh, cari mai sus s-au scris.
Iar mai pe urmă vinit-au poronca de la Meneh la ghenărariul Petre Şipon să s<ă> rădice den îaş<i> şi de
1 face B,C/ au pus]pusesîe B.C.D.E.G.V/pre1"2 B.Cjdupă bresle ad. şi pe ţară B,C,D,E,G,V/ nu putea scoate B.C//2 pejpin B,C,D,E,V/nu putea umbla B.C//3 bejenită B,C,D,E,G, V/plină de tîlhari B,C/de B.C//4 Şi carii încătro vrea merge (incătro mergea D> triimişi de (boiarii C,V> caimacami, viniia dezbrăcaţi şi jecuiţi de oşteni şi unii şi tăiaţi (tăiaţi B) B,C,D,E,G,V//4-5 Iar (Iară C)din ţinuturile din Gios (jos B)nu putea să ia bani de Grigorie (Grigorii C)-vodă B,C,D,E,G, V/autograf Neculce să e bani A//6 ante Venit-au atuneea: 79 B,E,G, 104 C, 109 D, 133 V, 228 M, lipseşte P/ Costantin Cantemir beizade (Costantin beizadea Cantemir C> ce era bregadir (lipseşte ce era D} C,D,V/beizade B/de la Huşi la (în D> Iaşi, ca să fie (file B) şi le înpreună (dinpreună V)cu boiarii (cu boiarii C.lipseşte G)senator B,C,E,G,V/ Costandin Cantimir bregadiriul de la Huşi au venit la Eşi să fie senatoriu cu boerii M,P//7 lăsat acolo la Huşi (Hotin D) o samă (pre un căpitan cu o samă V) de cătane (catane C) să fie (fiîe B) de straje (strajîe B) B,C,D,E,G,V//7-9 Lăsat-au acolo la Huşi (Hotin M)300 şoteni de straji, pre cari i-au lovit tătarii, şi au perti M,P//8 Iar tătarii i-au (au E) lovit pre aceli cătane şi au perit vreo trii (patru C,D,V) sute de cătane şi mai bine. Şi scăpînd căpitanul, care era mai mare pre aceli cătane (lipseşte care era... cătane G)cu puţinei oameni, au vinit la Iasi la ceialaltă caste moschicească B,C,D,E,G,V//9 Apoi] Iară B,C,D,E,G,V/a«te Apoi:80 B,E,G, 105 C.110 D.134 V,229 M.lipseşte P//9-1I Pus-au eczăcuţî la caimacami să înplinîască banii poclonului şi a mesii lui feld-ma.Tşal.M.'PIlipseşte cari mai sus s-au scris M.P//9-11 Iară mai pre urmă,văzind gheneralul ce era în Iaşi pre anume (lipseşte pre anume V>Petr(u) Şipon (văzind Petr(u> Şipon gheneralul, ce era în Iaşi C> că nu pot boiarii (boiarii C) caimacami plini (să pliniască V) banii poclonului şi a mesii lui Menih feldmarşal, de care mai sus s-au scris, au pus cîte patruzăci de saldaţi pre la gazdele caimacamilor (boiarilor caimacami C,E,V)de-i străjuia;şi cînd vrea merge boiarii (boiarii C) caimacami la gheneral (gheneralul Petr(u) Şipon C), sau aiure, tot cu saldaţi (moscali D)de calaur,adecă de pază, (caraul, de pază E adecă cu slujitori de pază V)mergea cu dînşii, fiind în pază (calaur mergea, adecă cu saldaţi de pază merge cu dînşii,fiind în mare pază boiarii C>. Care mai pre urmă s-au văzut acie (Care atuneea s-au văzut, mai pre urmă, la ce C)au vinit cinstea lui Menih feldmarşal (lipseşte feldmarşal C). Că vinul cel ungurescu, dulce, s-au făcut venin amar, şi risul, plînsu şi voîa cea bună, groază şi frică. B,C,D,E,G,V//12 ante Iar (Iară C>:81 B,E,G, 106C,135 V.230 Mjlipseşte Iar mai pe urmă M,P/pre B,C/ venit-au B/Menih feldmarşal B,C,D,E,G,V/gheneralul B.C//12-13 Vinit-au poronca de la numitţil feldmarşal la ghinărariul (lipseşte la ghinărariul P)Petru Şipov M,P// 13 Petr(u> B,C/ca să să rădice B,C,E, V/rădici toti M,P/din Iaşi cu oastea (oaste B> B,C,D,E,G,V//
f. 471'
pen alte tîrguri, să vii la Hotin toţ şi s(ă> îa şi pe boerii căimăcani cu calaur, de n-or hi plinit banii.
Şi s-au gătit şi au purces den Eş(i) sîmbătă, în dzi (loc gol) a lui (loc gol}. Şi au purces a căuta în toate 5 m(ă>năstirili bani sau odoară, şi n-au găsît, iar haine n-au luatu în Eş(i>. Iar greceşti, turceşti au luatu tot ce au găsîtu, şi a unora / ce îera sluge lui Gligorie-vodă. Mai multu Costantin beizadea le lua el. Iar la ţar(ă> tot au zăcuitu, şi bucate, şi bo(a>rfe. 10 Şi s-au pornitu moscalii den îaşi(i>, iar o samă de cătane şi cu cîţva moscali rămăsesă în tîrgu de jăcuia. Iar bieţii oameni, pen mănăstiri închis, săracii, cu atîta groază.
Numai Dumn(ă>dzău tot nu s-au îndurat de istov, 15 c-au şi sosît Sara Mahmet-paşe cu lipcani şi cu o sam<ă> de tătari şi cu Toader Păl(ă>di vel-vis(ternic) de la Gligori-vodă, triimis înnainte de la Branişti. Şi cum au
1 printr-alte C,D, printr-alte 'Bjlipseşte alte V/ să viijsă purceadă să margă B,C,D,E,G,să margă V/toţi B,C/să B,C/pre boiarii (boiarii C.lipseşte E)caimacami B,C// 2 după calaur ad. adecă cu pază B,D, cu pază E,G, V//1-2 şi să miargă la Hotin. Şi di nu vor fi înplinit boerii caimacami banii poclonului şi a mesii,să-i ia şi pre dînşii supt pază şi să-i aducă (ducă M>la Hotin. M,P//
2 de nu vor fi plinit banii poclonului şi a mesii lui Menih (lipseşte Menih D> feldmarşal B,C,D,E,G,V//3-9 lipsesc M.P//3 —7 au purces din Iaşi cu toţii.Şi au început moscalii la purces a căuta în (prin C) toate mănăstirile bani şi odoară şi n-au pre găsit, iar haine (moldoveneşti D> de prin mănăstiri (moldoveneşti V) n-au luat moldoveneşti.Iar greceşti au luat de pre unde (unde C> au găsit şi turceşti tot au luat (ce au găsit D) şi unora ce era slugi lui Grigorii-vodă (şi turceşti unde au găsit au luat tot şi unora ce era slugi lui Grigorie-vodă V) B,C,D,E,G,V//8 mult B,C/ beizade Cantemir, ce era bregadir, el le luoa V/ beizade B/luoa B,C//8—9 Iar pre la ţară au prădat tot şi au jecuit tot (lipseşte tot C,V) şi bucate şi bo(a)rfe B,C,D,E,G,V//T0 pornit moscalii o samă din Iaşi, octomvrie în triisprăzece zile. Şi au luat şi pre boiarii (boiarii C> caimacami (cu dînşii B) pre (şi pre aceşti boiari anume pre D) Sandul Sturzea logofătul şi pre Iordachi Cantacozino Delîanul vornicul (vornicul Delianul C> şi pre Costantin Rusăt vornicul. Iar (Iară C> o samă de cătane B,C,D,E,G// 10— 11 moscalii o samă din Iaşi, iară o samă de cătane şi cu moscali cîţiva rămăsesîe V// 10— 13 Petru Şipov ghinărar maior şi cu oastîa au purces din Iaşi, iar o somă (samă P) de moscali şi catane au mai rămas în Eşi la jacuri şi pre la crîşme (cîrcimi M). Şi multe asupreli făce oaminilor. M.P//11 moscali cîţiva B,C,D,E,G/rămăsesîe B,C/ jecuîa B.C//12 ante Iară: 97 C, 111 D, 136 V, ad. marginal Iar A// 12—13 Iară bieţii oameni, săracii, era închişi prin mănăstiri şi cu atîta groază. B,C,D,E,G,V,'/ 14 lipseşte Numai... de istov, c-au şi M,P/ Dumnezeu B,C// 15 Scsit-au în Iaşi Sara Ahmet-paşa M,P/ lipseşte o sam(ă) M,P// 15—17 că au şi sosit oaste de la Grigorie (Grigorii C>-vodă cu Toader Păladii vel-vist(iernic) şi (cu B,V> Sară Mehmet-paşa cu lipcanii (şi cu o samă de tătarî C,D,V) fiind (îei B,E,G> trimişi (îei D) înnainte de Grigorie (Grigorii C)-vodă din Branişte (lipseşte din Branişte C,D,E,G,V>. B,C,D,E,G,V,,T7 triimeşi înnainte de la Grigori voevoda M, Bjlipseşte de la Branişti M,P//
832
833
sosit, cum au început a năvăli la obuzul moschicesc, ş-au întrat în tîrgu, ş-a prinde pe cătane, ş-a-i lua cu caiuşuri de grumaz pe lîngă cai, ş-a-i faci să plătiască ce-au băutu. Şi oca cîa de vin s-au întorsu în sînge şi în bătaie. Şi au 5 sărit şi oamenii de pen mănăst<i>ri de' agiuta lipcanilor a-i prinde, şi tătarilor.
Apoi ghenărariul, vădzînd că i-au prinsu mulţi moscali tătarii, şi pe un porocinic, au scris la păşea şi laPăl<a>de să-i sloboad<ă> oamenii, că, neslobodzîndu-i, s-a <în>-toarce cu tot obuzul înnapoi ş-apoi a da foc tîrgului, şi a sparge şi mănăstirile, ş-a pune tot suptu sabiîe, că aemu îaste pace.
Deci au stătut paşe şi au strînsu pe toţ, catani, mo<s>-cali, şi i-au triimis la ghen(ă>rariu, pe cîţ au găsît prinşi. 15 Şi îei încă s-au rădicatu de pe Căcaina şi s-au dus în sus.
10
1 cumjîndată M,P/an şi început a năvăli C]au năvălit M,P/ lipseşte la obuzul moschicesc B,C,D,E,G,V// 1-2 moschicescu; după aceîa au întrat în Iaşi şi au început a prindi cătanile ci rămăsăsi şi a-i prinde cu caiuşurile M,P/ş-a întră B, şi a întră C, şi au început a întră D/ şi au început a-i (a C) prinde pe (pre C> cătane şi a-i luoa B,C,D,E,G,V/ caişirile B,C,D,E,G,V//3 grumazi B.C/ pre Cj lipseşte pe lîngă cai M,P/şi-i făcea B,C,D,E,G,V/şi au plătit îndoit ci au băut M,P/ce au băut B,C//4 ad.marginal Si oca... în bătaie Aj ocaoa B,V/cea B,C/ să întorsesîe B,C,E,G,V//4 — 6 lipseşte Şi oca... şi tătarilor M.P//5 de pin mănăstiri C,E, lipseşte B,V/ ajuta Bjj 5 — 6 lipcanilor şi tătarilor a-i prinde pre cătane şi pre moscali C, lipcanilor, tătarilor a-i prinde D, lipcanilor şi tătarilor a-i prinde V// 6 lipseşte si tătarilor B,E,G// 7 Apoi ]Iară B,C,D,E,G,V/ ante Iară: 82 B,E,G, 108 C, 112 D, 137 V, 233 M, lipseşte P//7-8 Iară gheneralul Petr(u) Şipon, văzind că i-au prinsu mulţi (cîţiva B,E,G) moscali şi cătane de ai lor, tătarii, încă şi pre un porucinic, au poroncit boîarilor (boiarilor C) caimacami (Iară gheneralul Petr(u) Şipon au poroncit boiarilor caimacami ce-i luas(ă),văzind că i-au prinsu mulţi moscali şi cătane de a-i lor, tătarii, încă şi pre un porucinic, au poroncit boiarilor caimacami D) ce-i (pre cari-i D) luasă, de au scris la Sară Mehmet-paşa şi la Toader Păladii vistiernicul) B.C.D.E.G, V/Petru Şipov ghenărariul maiur s-au înştiinţat c-au prins tătarii atîţa moscali şi pre un porucinic Mjlipseşte s-au înştiinţat c-au prins tătarii atîţa moscali şi pre un P//9 sloboadă B.Cjlipseşte oamenii M,P/nes!obozindu-i B, C/s-a (să va G)întoarce B,C,G//9-10 s-a întoarce cu tot obuzul in Iaşi şi atunce a da foc tîrgului M.P//10 şi apoi B,C//11 sparge mănăstirile de li-a jecui, şi a B,C,D,E,G,V/ lipseşte şi a sparge şi mănăstirile M,P/ supt B,C; sabie C/ ad. marginal că acum iaste pace Djfiindcă s-ait făcut pace M,P, lipseşte B,C,E,G,V//13-15 Paşa au strîns toţi moscalii şi I-au triimes ia numitul ghinărariu. Atunce şi moscalii s-au rădicat de pre Cacaina şi au purces în sus M,P/ şi moscali, pe toţi cîţi au găsit, dinpreună cu acel porucinic şi i-au trimis pre toţi la gheneralul. Apoi şi moscalii s-au ridicat cu tot obuzul,cu toţii, de pre lîngă Iaşi şi au purces de s-au dus spre ţara lor V/,/13-15 Şi au (scris boiarii şi au E) trimis pe Ioniţe Sturzea, ficior Sturzii log(o)fătului şi pe Ion Bănariul căpitanul cu aceli cărţi. Decii au stătut paşa şi au strînsu pre toţi, catane, moscali, pre toţi cîţi au găsit,dinpreună cu acel porucinic şi i-au trimis pre toţi la gheneralul cu jicniceriul Vasili Buzilă.Şi ducîndu-1 (au adus D) pe acel porucinic şi cu unsprezece saldaţi, au mărsu şi un stiag de lipcani cu dînşii pentru paza lor (lipseşte au mărsu... paza lor D)Apoi şi moscalii s-au rădicat cu tot obuzul de pre lîngă Iaşi, di pe vale Căcainii (lipseşte di pe vale Căcainii E),de unde
834
Iar tătarii încă în sus dup(ă> dînşii s-au dus. Şi au scos mulţi bucati ce luas(ă> den ţar(ă>. Şi au vinitu f- 472 o<a)menii şi au datu / cîte un leu de vit(ă> şi ş-au scos bucatele. Şi de ar hi lăsat paşe să margă tătarii dup(ă> 5 dînşii pîn(ă> lîngă Hotin, puţini ar hi mersu cu dobîndă, mai şi făr(ă> dobîndă, că-i lovisîe o ninsoari cu vicol, de-şi sta cu capetili lor.
Apoi şi Gligorie-vodă au scris cărţî la Meneh să sloboadă pre mitropolitul şi pe boerii căimăcani de la Hotin. 10 Sosind în scaun în Eş(i>, luni în ( loc gol}, dzile, a trie dze dup(ă) ce s-au pornit moscalii den Iaş<i>, şi au arătat milă de iertăciuni, cine era greşit.
Deci Meneh i-au cinstit pe boeri la mas(ă) vo 2 dzile şi nu li-au mai cerşut bani<i> ce rămăses<ă> răm<ă>şiţă 15 den poclon, şi i-au slobodzîtu. Şi au vinit la Eş(i>.
poposisie.că au şezut şi a doa zi, pînă i-au (au D) adus pre acel porucinic şi cu acei unsprăzece saldaţi.Şi decii au purces de s-au dus spre ţara lor (porucinic şi au vinit şi un stiag de lipcani de paza lor.Şi decii au purces... D) B,D,E,G,V/ Şi, scriind boiarii,au triimis pe Ioniţe Sturzea, ficior Sandului Sturzii log(o)fătul şi pre Ion Bănar căpitan cu aceli cărţi la Sară Mehmet-paşa şi la Toader Păladi vist(iernic). Decii au stătut paşa şi cu Toader Păladi vist(iernic) de au strînsu pre toţi... ca B pînă la Vasili Buzilă.Şi au adus pre acel porucinic cu unsprăzeci soldaţi. Apoi şi moscalii încă s-au rădicat cu tot obuzul de pre lîngă Iaşi şi au purces de s-au dus spre ţara lor C//1 încă s-au dus după moscali (după dînşii C> B,C,D,E,G,V//l-6 lipseşte Iar tătarii... făr(ă) dobîndă M.P//2-4 multe vite,duium.ee le luasă (moscali C,E,V) din ţară şi li-au adus la Iaşi.Iar oamenii,viind pre urmă.carii îş cunoştea vitele, da tătarilor cîte un leu de vită şi îş scotea vitele (bucatele V, viţeii de la tătarî C> B,C,D,E,G,V//4-7 Şi de ar hi lăsat paşa (fi lăsat Sară Mehmet-paşa C) pre tătarî să margă după moscali pînă la Hotin,puţini ar fi mărsu din moscali cu dobindă;mai mulţi ar fi mărsu fără de dobîndă,că-i lovisîe (că îi lovisă C> un vicol mare.cu ninscare şi îşi sta (şi-ş sta C) moscalii de capetile sale. B,C,D,E,G,V//6-7 Dat-au Dumnezău atunce (o P) ninsoari,vicol şi ger foarti mari şi cu mari nevoi au mers moscalii iarăs la Hotin M,Pjad.ulterior că-i lovisîe...capetili lor A//8 Apoi] Iară B,C,D,-E,G,Vjante Iară: 84 B,E,G, 110 C, 114 D, 140 V, 1 M.P//8-12 Iară Grigorii-vodă.sosind Ia scaon în Iaşi,a triîa zi după ce s-au pornit moscalii.au scris cărţi la Menih feldmarşal să sloboadă pre boiarii (boiarii C> caimacami şi pre mitropolitul Antonii de la Hotin şi au arătat milă de au ertat pre toţi,cine era greşiţi. B,C,D,E,G,V/Iarăş domniîa lui Grigori voevoda.A trie zi, după ci s-au dus moscalii din Iaşi au venit şi Grigori voevoda în Iaşi. Şi au scris la Hotin la feldmarşal (fon Minih) să sloboadă pre mitropolitul Antoniîe şi pre boiarii caimacami. Grigori voevoda au arătat milă şi ertăciuni cătră toţi cei ci au greşit M.P//13 Decii Menih feldmarşal B,C,D,V,Decii feldmarşal Menih E,G/pre boiari (boiarii caimacami B,E,G,V> făcîndu-le masă în (lipseşte în C> vreo doao, trii (lipseşte trii C> zile B,C,D,E,G,V//13-14 Numitul feldmarşal doao zili au cinstit pre boiarii caimacami şi nu M.P//14 cerut B,C,D,E,G,V;rămăsesie rămăşiţă din poclonul lui B,C,E,G,V// 14-15 bani, rămăşiţa poclonului,ci I-au slobozit şi s-au întorsu la Iaşi cu paci M.P// 15 slobozit' pre boiarii (boiarii  B>  caimacami  B,C,D,E,G,V/ Iaşi B.C/j
835
Iar Antoniîe mitropolitul n-au vrut să s-întoarc(ă>. S-au temut di Grigorie-vodă, să nu obliciască că au fost agiunsu mai denainte cu moscalii; şi s-au dus şi el la Moscu.
5 Şi atunce şi Meneh au trecut Nistrul în cela parte cu oaste toată. Numai ce au lăsatu un ghenăral în Hotin, anumi Levendalu, cu 3.000 de oaste.
Şi puses<ă> Minih de fâcus<ă> tot găuri pe supt cetate Hotinul, apoi lagumuri să-1 spargă; dar apoi nu l-au 10 spartu. Şi atunce, la purcesul lui Mineh, triimis-au de au robitu toţ oamenii den ţinutul Hotinului şi di pe marginea Cernăuţului. Şi i-au trecutu cu copiii, cu femelei, la Mosc. Şi împărţea pre oameni ca pre dobitoaci: unii le lua copii, alţii bărbaţii, alţii muerile. Şi-i vinde unii f. 472v 15 la / alţîi, făr(â> liac de milă, mai rău decît tătarîi. Şi era vremea de iarnă. Bogate lacrămi era, cît s-audzea glasul la cer.
1 Iar mitropolitul Antonii B,C,D,E,G,V/ să să Întoarcă la Iaşi B,C,D,E,G,V//1-4 Antonii mitropolitul s-au temut de Grigori voevoda să nu-1 obliciîască,fiindcă să agiunsăsi încă mai întîiu (mai dinnainti P) cu moscalii. Şi pentru aceîa n-au vrut să să întoarcă de la Hotin,ce s-au dus la Chiev cu moscalii M,P//2 de B,C// 3 agiunsu şi el mai înnainte vreme B,C,D,E,G//2-4 nu oblicească că au fost scris la moscali,ca să vite la Iaşi. Şi tetnîndu-să,s-au dus şi el în părţile rusăşti, supt ascultarea Moscului V/ şi s-au dus şi el în părţile rusăşti supt ascultarea Moscului D]au fost scris, cînd au fost luat moscalii Hotinul,ca să vie la Iaşi.Şi temîndu-să de Grigorii-vodă, s-au dus şi el în părţile rusăşti,supt ascultarea Moscului B,E,G,pe cînd au fost moscalii la Hotin,au fost scris la moscali ca s(ă) viîe moscalii la Iaşi. Şi s-au dus şi el în părţile rusăşti,supt ascultarea Moscului C//5-7 Atuncea şi (fon C> Menih feldmarşal cu obuzul lui (cel mare D> cu toată oaste au trecut Nistrul în cela parte.Numai ce au lăsat (în cetate în Hotin E) pre un gheneral anume Levendal, în cetate în Hotin (lipseşte în Hotin G) cu trii mii de oaste. B,C,D,E,G,V//5-10 Numitul feldmarşal au poroncit di-au săpat găuri pre supt cetate Hotinului,vrînd să-i pui llagumuri (ca P) să o spargă, dar n-au spart-o.Lăsat-au in cetate Hotinului pre Levandel ghinărariul cu 3.000 oasti,iar el,cu celalantă oasti, au trecut Nistrul în ceia parti M.P//8 pusesîe Menih B,C/Menih feldmarşal G,V/făcusă B,C/după găuri ad. săpasîeB, săpasăC,E,G,V/cetatea B.C//9 Hotinului D/apoPjsă puie B,C,D,E,G, V/ să-1 spargă]să-l răsipască B,D,E,G,V,să răsipască cetatea C/dar apoi nu l-au spartujdar apoi (dar să pue G) n-au aprinsu legumurile să-1 răsipască (lagumurili şi au rămas cetatea,n-au răsipit-o C> B,C,D,E,G,V//10 ante Si: 112 C, 86 E, 144 V/ atuncea B.C//10-17 lipseşte Şi atunce...glasul Ia cer. M,P//'l0 Menih B,C,D,E,G, Menih feldmarşal G, V//11 robit B,C/ toţjmulţi B,C,D,E,G,V/ oameni B,C din B,C// 12 marginea ţinutului Cernăuţilor B,C,D,E,G,V/trecut 3,C/ cu fimei, cu copii (cu tot C,V> la Moscu robi B,C,D,E,G,V//13 Şi-i inpărţila B,C/pre1"2 B,C/ după dobitoaci ad. unii de la alţii B,C,D,E,G, V//14 unii (alţii D) luoa bărbaţii,alţii luoa fimeile, alţii luoa cop,iii B,D,E,G, unii luoa copiii,alţii luoa bărbaţii,alţii luoa fimeile CI vindea B//15'alţii fără de liac de milă, ca tătarîi incă şi mai rău B,C.D,E,G,V//16 vreme B,C/ Bogate şi multe (lipseşte şi multe D), lacrămi era de la bieţii oameni B,C,D,E,G,V/să auziîa glasurile la ceriu B,C,D,E,G,V'/
Deci Grigorie-vodă, dac-au sosit în Eş<i>, a patra dza i-au şi vinit veste că Capimistru şi cu atamanul don-ţilor ies pe Oituz den Ţara Unguriască, că nemţii nu i-au lăsat să margă pin Ţara Unguriască. Şi eşind pe Oituz, 5 au luatu în sus pe supt munţi, pre Bistriţ(ă), pre la Roznov, pe la Niamţu, pe la Suceav(ă), pre la Cernăuţ<i>, pîn-au trecutu Nistrul, tot prădînd ce li-au fost în calea lor. Aceste au prădat mai rău; că ce mai scăpas<e> den-tîi au luatu acestea tot. 10 Triimis-au şi Gligoriie-vodă pr6 alai-bei, de au mărsu cu lipcani, tot în prejma lor, pîn-au trecut Nistrul.
Deci în scurtă vreme au triimis Gligorie(-vodă) pe Sara Mahmet-paşe cu lipcanii, cu poronca Porţii. Şi şidea păşea afară, şi Levendal ghenarariul în cetate la Hotin. Şi au 15 şădzut olun(ă> şi mai bine aşea, calupul cu oaia, la un loc, de-ş căuta într-ochi.
Oamenii de la Moscu  ş-a franţojilor tot umbla la
1-11 lipsesc M,P// 1 Decii BjTară C; ante Decii: 86 B, G,113C, 116 D, 87 E, 145 V/ Grigorii B,C/ dac(ă>]după ce B,C,D,E,G,V/ la Iaşi B,C/ patrajtriîa B,C,D,E,G,V/ zi B//2-3 veştede lacămăraşiide ocnă că Vahmistru (Capmistin V) şi cu (lipseşte cu C) atamanul donţilor cu opt mii de oaste (oameni C> es pe Oituz din B,C,D,G,V, veste de la cămăraşii de ocnă că polcovnicul Stoian şi cu atamanul donţilor şi cu Vahmistru, cu opt mii de oaste es pe Oituz E//3 după Unguriască ad. în Moldova B,D,E, G,V// 4-9 Unguriască, să triacă în Ţara Leşască, să margă la ţara lor la Moscu. Ce li-au căutat numai (lipseşte numai E> de au eşit pe Oituz în Moldova (eşit în Moldova să margă la ţara lor. Şi eşind pe Oituz ) au luat în sus pre supt munte unii pe (pre C> Tazlău, alţii pe Trotuş şi au eşit pe Bistriţă şi au luat în sus pre la Roznov, pre la Niamţu şi pre la Suceavă, pre la Cernăuţi (şi pin ţinutul Sucevii şi pin ţinutul Cernăuţilor C> pînă au trecut Nistrul în cela parte, tot prădînd şi jecuind ce li-au fost în calea lor. Şi aceştiîa mai rău au prădat şi au jecuit decît clei dintîi (lipseşte decît clei dinţii C> ; că ce (cîe B) mai scăpase (scăpasîe B> de la ceialalti ce prădase întîi (pe oameni E), aceştiîa au prădat şi au jecuit tot B,C,D,E,G,A77 10 ante Triimis-au: 87 B,G, 114 C, 117 D, 146 M// 10-11 Triimis-au şi Grigorii-vcdă de la Iaşi (pre C> pe alai-bei cu turci şi cu lipcani de au mărsu tot în prejma cazacilor şi a donţilor, pînă ce (ele B> au trecut Nistrul (în ceia parte E>. Că s-ar fi ispitit Grigorii-vcdă să nu-i lasă aşîa (în pace C,V) să triacă pin (din C) ţară. Numai avea grije (grijîe B> despre Poartă să nu-i vie (vile B> vreun bănat, pentru că apucasă de să legasă să fie pace (apucasă de să făcusă pace C,V> B,C,D,E,G,V// 12 Decijlar B, Iară C,D,E,G,V/ ante Iară: 118 D, 147 V/ vreme B,C/ trimis B/ Grigorii C, Grigorii-vodă B,E,G,V/ după Grigorii-vcdă repetă au triimis D/ pre B,C/ Sară Mehmet-paşa (paşîa C> la Hotin B,C,D,E,G,V// 12-16 Grigorii vcevcda cu poronca Porţii au triimes pre Sara Ahmet-paşa cu lipcanii la Hotin. Paşa şide afară, şi Livandal ghinărariul în cetăţi. Mai mult de o lună au şezut aşa de bini, ca lupul cu oaia la un loc, di-ş căuta în ochi M.P// 13-15 Şi şedea (şidea C) gheneralul Levendal în cetate în Hotin şi Sară Mehmet-paşa şidea afară de cetate (cetaate B>. Şi au şezut aşa vreo lună de zile şi mai bine la un locu (lipseşte la un locu C>, ca lupul cu caia B,C,D,E, G.V//14 ad. marginal la Hotin A//16 lipseşte de-ş căuta într-ochi B,C,D,E,G,V//17 Iar oamenii B.CD.H.G.X, HpseşteU.PIante Iară: li9D, 148 V/şi a Franţozului C,V]şi a craiului franţozăscu B,F.,G/Triimeşii de la Moscu şi de Ia franţujii umbla adesa Ia Poartă M,P//
836
837
Poartă şi di la Poartă la Moscu, pin' la o vremi, au vinit poronca, şi au eşitu şi s-au dus den Hotin şi au datu cetate pre mîna paşii. Iar dup-aceîa, în 3 săptămîni, au vinit poronca la Grigoriie-vodă cum că au dat Hotinul 5 în sama lui. Şi în cetate şide<a> păşea, iar den afară n-avea triab<ă> măcar o palmă. Şi au triimis pre Lupul sărdariul pîrcălab la Hotin. / f- 473 Şi la dzi întîi a lui dechemvrie au scos hîrtii, şi la fe-
vr(u>ar au scos văcăritu, tot una dup-alta. Şi s-au tîm-10 plat de-au cădzutu şi iarnă mare, pîn' la brîu. Şi au căd-zutu de la vinere mare şi au ţinut pîn' la Sfeti Gheorghie.
Şi perea vitele oamenilor, cîte mai scăpasă de oaste, şi întras<ă> şi boal<ă> în vite şi în oi, vărsatu, de s<ă>
1 de B,C/ pînă de la o vreme B,C,D,E,G,V, lipseşte M,P/ şi2]de B,C,D,E,G,V// 1-2 Au venit poronca lui Levandal ghenărariul şi au eşit cu (şi cu P) moscalii din cetate Hotinului şi s-au dus. Şi au întrat paşa şi cu turcii în Hotin. M.P//2-3 au eşit moscalii (repetă şi eşit moscalii C> din cetate (cetaate B> din Hotin (şi s-au dus B,E,G) şi au dat cetatea (cetaate B> pre mîna paşii (pre mîna paşii, lui Sară Mehmet-paşia D, pre mîna lui Sară Mehmet-paşa B,E,G> B,C,D,E,G,V// 3 ante Iară: 88 B,E,G, 115
C, 120 D, 149 V/ lipseşte Iar dup-aceîa, în 3 săptămîni M,P/după acela B,C/trii B,C// 4 vinit poronca de la Poartă B,D,E,G,V, vinit de la Poartă poronca C/ Grigorie B, Grigorii C// 4-7 lui Grigori voevoda i-au venit poronca de la Poartă, numai chiar cetate Hotinului să fii în sama paşii. Iar tîrgul Hotinului şi tot ţinutul să fii supt stă-pînire lui Grigori voevoda. Deci Grigori voevoda au triimes pîrcălab Hotinului (triimis poronca la Hotin P> pre Lupul aga. Şi el şide în tîrgu, iar paşa în cetati; şi nu să amesteca paşa afară măcar c-o palmă de loc. M,P// 4 i-au dat ţinutul Hotinului
B, C,D,E,G,V//5 Şi în cetate (cetaate B) în Hotin şidea Sară Mehmet-paşa, iarăB.C,
D, E,G,V// 6 triabă B,C/ măcar loc de o milă. Şi au triimis Grigorii-vodă pre C,V, nici măcarî de o milălocu. Şi au trimis Grigorie-vodă pe B,D,E,G//6-7 sărdariul, de au fost pîrcălab (ispravnic V) în ţinutul Hotinului de (i-au stăpînit C). Şi au ţinut (stăpînit V) Grigorie-vodă vreun an ţinutul Hotinului de l-au stăpînit (lipseşte Şi au ţinut... de l-au stăpînit C, lipseşte de l-au stăpînit V). Iar apoi, schimbîndu-să veziriul (viziriul C) au găsit vreme lipcanii şi au grăit la Poartă şi au luat iarăşi (lipseşte iarăşi C> ţinutul Hotinului (iarăş C) în sama lor, să fie supt ascultarea lor, să file iarăşi raia (turcească V), precum (mai E) fusesie şi mai înnainte vreme (vremîe B), pînă a nu vini moscalii, raia turcească (lipseşte raia turcească V>B,C,D,E, G V// 8-9 Grigori voevoda (iarăs M> au scos hîrtii si văcărit (si M> tot una după al'taM.P, lipseşteB,C,D,E,G,V//9-11 ante Iară: 89 B,E,G, 116 C, 121 D, 15IV, 12M, lipseşte Pj Iară la acea vreme (vremîe B), cînd s-au dus moscalii, tîmplatu-s-au de au căzut o iarnă pre mare şi grea (lipseşte şi grea C,D,V>; de la octomvrie din patrusprăzece zile şi au ţinut (lipseşte şi au ţinut C> pînă la april; iară (iar C) şi pînă la Svîatii Gheorghii au fost frig (tot frig au fost C,V> şi au ninsu (lipseşte şi au ninsu
C, D> B,C,D,E,G,V/ Dat-au Dumnezău o iarnă gre. S-au început de la octo(m>vri (în P> 14 şi au ţinut april pînă în 23 zili (ţinut pîră la april în 23 zile P). Era omătul pînă în brîu. M,P// 11 autograf Neculce: Sfeti Gheorghie A// 12 periîa B,C]muriia, ad. marginai periîa Dj viţeii B,C/ după oamenilor ad. de iarnă V// 12-13 scăpasle de moscali şi muriîa viţeii şi de boală şi oile muriîa de vărsat de să potopiîa B,C,D,E,G, V/ Perit-au vitile oaminilor, cîti mai scăpasă de oaste. Murit-au vitile de boală şi oile de vărsat M,P// 13-1 lipseşte de să potope cu t(o>tul M,P//
potope cu t(o>tul. Că fin nu putus(ă> face oamenii, de oaste şi de ploai mult(ă> ce Iera. Şi cît şi făcus(ă>, încă îl mîncas<ă> moscalii pîn-a s(ă> întoarce înnapoi. Şi agiunsesă stogul de fîn 15 lei, şi nu s(ă> putea găs<i> 5 nicăiuri; si vadra de vin un leu.
Socotit, fraţilor cititori, cum îaste os(î>ndă şi mîniîa lui Dumnădzău pre ţara aciasta! Că şi Grigorie-vodă, de cum era, i s<ă> schimbas<(ă> firea îndoitu. Că boerii era toţ în prepus şi n-ave nici o credinţă. Orbitu în lăcomie,
10 giudecăţi era multe de jacuri ce făcusă. Şi era giudecăţîle cu făţării, că cei drepţi era în urgile, şi mulţi din cei vinovat era în cinste.
Triimis-au de ş-au adus şi doamna şi beizadelile de la Ţarigrad, cu mulţime de greci. Şi grecii dobîndis<ă>
15 mîndrie şi obraz, cu clevite şi făr<ă> ruşine asupra bieţilor boeri şi cu nebăgare în sam(ă> într-o nimica pre moldoveni.
1 totul B,C/ Că]Şi G/ nu putusă oamenii face la cîmpu B, n-au putut face oamenii la cîmpu C, nu putusă să facă oamenii de oaste la cîmpu D, n-au fost putut oamenii să facă la cîmpu E, nu apucase oamenii a face la cîmpu G, nu putusă oamenii să facă la cîmpu V/ n-au putut M,P// 1-2 de1-2 B,C/ de1] pentru M,P/ ploi multe ce era pre aceli vremi B,C,D,E,G,V, ploi multe ce au fost vara M,P/ cît fîn Dl făcusă oamenii fîn B,V/ făcusă oamenii fîn atuneea la cîmpu l-au mîncat C/ lipseşte încă B,C,D,G,V// 2-3 cît au fost şi făcut oamenii fîn încă îl mîncase la cîmpu G/ pînă B,C/ Şi cît fîn au fost făcut oamenii, îl mîncasă la cîmpu moscalii pînă s-au întorsu înnapoi E, lipseşte M,P/ să B,C// 4 agiunsesîe B,C/ 15 leijzece lei şi (cîte C) cinsprăzece lei B,C,E,G,V/ 15 lei era stogul de fîn şi încă nu M,P/ şi încă nu C/ să B,C/ găsi B,C, nici găsi D,E,G,V// 5 nicăiri B,C, lipseşte M,P/ lipseşte şi M,P/ era un leu B,C,D,E,G,V// 6 cum Iaste] ci M,P// 6-7 osînda mari şi urgiîa lui Dumnezău esti pre ţara aceasta M,P// 6-12 lipsesc B,C, D,E,G,V// 8 îndoit decît întîiu M,P/ lipseşte Că M.P// 9 credinţă] treciri la dînsul M,P/ în2] era de M,P// 10 jacurile M,P/ ci să făcusă. Şi toati le făce cu fă-tăriîeM,P//ll lipseşte mulţi din M.P//12 lipseşte era M.P//13 de la] din M.Pj ante Triimis-au: 90 B,C,E,G, 1*17 C, 122 D, 152 V,' 14 M, lipseşte 4// 13-17 Triimis-au Grigorii-vodă atuneea la Ţarigrad de ş-au adus doamna şi beizadelile şi pre noru-sa (pre V> fata lui Mihai-vodă. Iară (Iar C> doamna avea mai bună (cinste şi V) treceră decît în domniîa dintîi. Că (Cît V) pe toate rudele cîte li-au avut i-au miluit (i-au căutat B>, i-au cinstit şi i-au boerit (boiarit B> şi i-au înbo-găţit, carii au rămas de or (vor C> fi unii buni, pînă ce or (vor C> fi (au rămas (buni G> de au fost (buni E) pînă ce au fost (pînă cît au trăit G) în toată viiaţa lor E,G> B,C,D,E,G,V/ după ce vor fi ad. Şi vinis(ă) mulţime de greci de la Ţarigrad şi grecii dobîndis(ă) mîndriîe şi obraz cu clevete asupra boerilor şi cu nebăgarG de samă, într-o nemică pre moldoveni. Că şi lui Grigorii Ghica i să schim-basă firea îndoit. Că boerii erau toţi în prepus şi n-avea nici o credinţă. Giudecăţi erau multe de jacuri ce făcusă. Şi mulţi din cei drepţi era în urgiîe şi din cei vinovaţi era în cinste V// 14 lipseşte Şi M,P// 14-15 Grecii era foarti mîndri şi obraznici M.P// 16-17 boeri; întru nimica nu băga în samă pre moldoveni M.P//
839
838
Că pe vornicul Iordachiîe Cantacoz<ino>, ce-i dzice Delianul, dacă au vinit de la Hotin, nici l-au priimitu vodă să s-împreuni cu dînsul; şi au pus pre baş-cihodar, f- 473v    cu 50 oameni, / de l-au străjuitu la gazda lui cîteva dzîle, 5 apoi l-au pornitu la ţar<ă>, la Deleni, la casa lui, nice să-1 vad(ă> în ochi. Şi era să-1 călugăr iască. Numai nărocul lui au fostu că era cumnatu cu Mihai-vodă, şi Gligorie-vodă era cuscru cu Mihai-vodă. Şi pentru voia lui Mihai-vodă l-au lăsat acas<ă>. 10      Că au fost înţăles Gligoriîe-vodă că scrises<e> la moscali şi pecetluîa cu ciar<ă> roşiîe, cînd era îei căimăcan în Eş<i>, şi vodă era fugitu în gios la Gălaţ<i>. Şi alte multe ca acestea îl pîrîs<ă> ciocoii. Ce la cît va vini pe urmă acest boeri, vreme va arăta.
1 lipseşte Că M,P/ ante Tîmplatu-s-au: 91 B,E,G, 118 C, 123 D, 153 V, ante Pre: 15 M, lipseşte P/ lipseşte ce-i dzice Delianul M,P// 1-3 Tîmplatu-s-au atuncea vornicului Iordachi Cantacozino Delianul de au căzut în grea urgiîe <şi scîrbă E> şi despre Dumnezeu şi despre oameni. Că i-au vinit veste pentru liciorul lui cel mai mare (ad. marginal: anume Costantin C> carele fusesîe <au fost C,E> la acîa (acea C> vreme cu Grigorie-vodă (ad. marginal: fiind vtori-postelnic C> cum că au murit la Galaţi <de ciumă E>. Aşijderea şi Grigorii-vodă, după ce <cîe B> au vinit la Iaşi nu l-au priimit să să înpreune cu dînsul B,C,D,E,G,V// 2 dacă] încă după ce M,P// 3 vodăjmăcar M,P/ şijci M,P/ pre B,C/ ciohodar B,C// 4 cinzăci de oameni siimeni (lipseşte oameni G, lipseşte siimeni C) B,C,D,E,G,V/ oameni]slujitoriM,P/ străjuit B,C/ cîţiva zile la gazda lui M,P/ zile B,C// 5 şi apoi B,C,D,E,G,V/ pornit B,C]triimes M,P/ ţară B,C/ Deleni B,C/ după lui ad. cu mare scîrbă B,D,G,V, ad. cu mare scîrbă, de s-au dus acasă la Deleni C// 6 vadă B, vază E/ Şi era să-1 şi călugăriască <pre vornic P> M,P, lipseşte D// 6-9 Şi au fost poroncit să-i răsipască şi casăli (cele V> din Iaşi, numai spătariul Aristarhu (Aris-tarhu spătariul V>, fiindu-i ginere, s-au rugat lui Grigorii-vodă să nu-i răsipască casăle, zicînd că i li-au dat lui (Delianul V> aceli casie de dzestre (Şi aşîa au poroncit să nu li răsipască, fiind a lui Aristarh V>. Şi ar hi fost păţit şi mai rău (mai grea urgile E>, numai nărocireâ lui au fost Mihai-vodă, fiindu-i cumnat (Delianului V>. Şi Grigorii-vodă fiind cuscru cu Mihai-vodă, l-au lăsat pentru voia lui Mihai-vodă, de s-au dus acasă la Deleni şi n-au mai păţit altă urgiîe
B, E,G,V// 6-9 lipseşte nice să-1 vad(ă>... l-aii lăsat acas(ă>. C//6-7 Numai nărocireâ lui D, lipseşte M,P// 6-9 Ci fiind cumnat cu Mihaiu voevoda Racoviţă, şi el cuscru lui Mihaiu voevoda, l-au lăsat acasă M,P// 9 l-au lăsat de s-au dus acasă la Deleni D// 10-13 Că au fost înţăles Grigorii (Grigorie C>-vodă că au fost scris la moscali cînd au fost (moscalii C,E,V> la Hotin (ca V> să vile (moscalii V> la Iaşi (lipseşte să vile la Iaşi D> şi au fost pecetluind   cu   ceară  roşiîe  cînd  au  fost caimacam la Iaşi (pe vremîa moscalilor
C, D,V> şi (Grigorii D,E>-vodă era fugit la Galaţi. Şi alte multe pricini ca aceste aflînd vremie (vreme C> şi alţii (carii era nepriiatini C> de-1 pîrîîa, tîmplîndu-să la acea vreme (vremîe B> de era el (era caimacam la laşi), zapciu şi poroncitoriu pe trebile moscalilor B,C,D,E,G,V/ îi da vina cum că au pecetluit tu ceară roşii, fiindu caimacam, pre cînd au fost moscalii în ţară. Si si alti pricini, după pîra ciocoilor. M,P//13-14 lipseşte Ce la cît... va arăta. B,C,D,E,G,V,M,P//
Aşijderea şi pre mine, Ioan Neculce vor<nicul>, tîmplîn-du-mă de am fost la vreme moscalilor în Eş<i), m-au amestecat ciocoii şi cu alţi neprietini la Gligori-vodâ, şi m-au închis la başbulucbaş cîţiva dzîle. Şi copiii miei 5 s-ascunsesă în laturi, şi au triimis un post<elnic> de i-au căutat în toată ţara, dîndu-mi şi mii pricin(ă) că am bătut un ciocoi la vreme moscalilor, socotind că am fost şi eu amestecatu la niscaiva fapte. Dar pre urmă au aflatu că n-am fost, şi m-au slobodzit şi pre mini la ţară. 10 Şi atunce, la ace primejdiîe, am cheltuit mulţi bani, care de samă la Dumn(ă>dzău cini m-au amestecat. Ce la ce di pre urmă şi pentru mine şi pentru alţii, yreme viitore va arăta. /
f- Iară Gligori-vodă trimis-au la Ţarigradu de-u făcut
1-13 lipsesc B,C,E,G,V// 1 ante Aşijderea: 124 D, ante Pre: 16 M/ lipseşte Aşijderea si M,P/ lipseşte mine D// 1-5 Pre Ioan Neculce vornicul (hatmanul P) l-au închis la başbulubaş în cîţiva zile. Copiii îi fugisă şi au triimes M,P// 2 au fost D/ l-au D.: 3 ciocoii]unii D/ lipseşte cu D// 4 l-au D/ mieijlui D// 5 după trimis ad. Grigorii-vodă D// 5-8 un postelnic cu patru copii din cas(ă> de i-au căutat la ţinutul Niamţului şi la Cernăuţi, dînd pricină vornicului Ion că au bătut un copil din casă la vreme moscalilor, socotind că doar au amestecat la niscai fapte D// 6-7 dîndu-le pricină cum că ar fi bătut M,P// 7-9 socotind că şi el ar fi amestecat întru niscaiva fapte. Mai pe urmă s-au aflat nevinovat şi l-au slobozit şi pre dînsul la ţară M,P// 9
I- auD/' şi pre dînsul de s-au (dus) acas(ă) la ţară D// 10am]au Djj 10-IjîipsescM.PJI
II- 13 lipseşte care de samă... va arăta. D//14-5 autograf Neculce Iară Gligori-vodă... pînă aemu // 14 ante Iară: 92 B,E,G, 119 C, 125 D, 154 V, ante Triimis-au: 17 M, lipseşte P/ Triimis-au Grigori voevoda la patriiarhul la Ţarigrad M,P// 14-6 Iară mitropolitul Antonie după ce (cîe B) au mărsu (ş-au dus V) la Chiov, i-au dat moscalii o eparhie în Ţara Căzăcească, piste Nipru (lipseşte piste Nipru E>, oraşul anume Cernigov, fiind mai înnainte vreme (lipseşte mai înnainte vreme V) episcopie la acel oraş ce mai sus s-au scris (lipseşte ce mai sus s-au scris C,V) (la C> Cernigov (lipseşte la Cernigov V). Şi s-au dus mitropolitul Antonii (acolo C) de au trăit (acolo B) doi ani (au trăit multă vreme, vreo doi ani C, au trăit multă vremîe acolo V). Iar de acolo (Iar după acela C) timplindu-să de s-au schimbat înpărăţiîa, i-au dat înpărătiasa (Elisavet Petrovna E) altă eparhie (dat altă eparhiîe C), o mitropolie anume cetatea (cetaate B, lipseşte V) Eilagorod, în Ţara Moschicească, de au mai trăit ceialaltă vreme a vieţii lui, încă cinci ani (a vieţii lui, cinci ani, şi acolo, la scaonul aceii mitropolii, s-au săvîrşit C, a vieţii lui, pînă la moartea lui V). Iar aicea la noi (Iară la noi aicea V) în Moldova, în locul mitropolitului Antonie au pus măriîa-sa Grigorie-vodă (în Moldova au pus Grigorii-vodă mitropolit C,E) pre părintele chir Nichifor (pre Nechifor Sidis în locul mitropolitului Antonii E) grec fiind de niamul lui de la Peliponis, adecă de la Morea (Moriia C> B,C,E,G,V/ Iară Grigorii-vodă au triimis la Ţarigrad de au făcut carte de afurisenie de la patriarhul lui Antonie mitropolitul pentru căci ş-au lăsat eparhie şi s-au dus cu moscalii şi n-au vrut să să mai întoarcă înnapoi în ţară la scaunu-şi. Iar mitropolitul Antonii, după ce s-au dus la înpărătiasa la Moscu, i-au făcut mare cinste şi l-au dăruit şi l-au pus mitropolit la Cernigov, în Ţara Căzăcească, piste Nipru, fiind mai înnainte vreme episcopie la acel oraş. Şi au trăit acolo cîtăva vreme, vreo doi ani. Iar apoi, de acolo, tîmplindu-s(ă) de s-au schimbat înpărăţiîa, i-au dat înpărătiasa Elisavet Petrovna
840
841
afurisăne lui Anton mitropolitul, căci s-âu dus cu moscalii) şi n-au vrut să vie în ţară înapoi. Ce Anton s-au dus la împărătias<a>, şi i-au făcut cinste şi l-au dăruit şi l-au pus mitropolitu la Cernihoi în Ţara Căzăcească 5 pînă aemu. Iar în locul lui Anton au pus mitropolit pe Nichifor, grec fiind.
Iară de vară, la valetul 7248<=1740>, mărs-au sol moscal şi turcii de-u hotărît din Iuhurluc dreptu la Buh^. în gios turcescu, în sus moschicescu, pîn-în fundul Ehorlu-10 cului, şi din fundul Iuhurlucului dreptu în Buh, şi din Buh în gios, apa Buhului hotar pîn<ă în> Nipru, şi din Nipru în gios, apa Niprului pîn' lîngă Vozie, cale'de 4 ceasuri din Vozie în sus.
Şi au tăet dreptu la Don, tot din mare, cale de 4 ceasuri 15 în sus, ş-au pus semne; iar din Don în cee parte au lăsat tot moscalii'lor hotar să fie cu Azac cu Tuman cu tot. Numai din Or 4 ceasuri cale, pîn-în Vozie, au lăsat cale crîmenilor.
Şi au trecut şi sol mare moschicescu anume cne<a>dzul
altă eparhie, o mitropolie... ca B... an pus Grigorii-vodă mitropolit pre părintele chir Nichifor Sirdis, grec fiind de niamul lui, de la Peliponis, adecă ostrovul ce s<ă> chiamă Moriîa Djj 1 căci că M// 2-6 Antonie mitropolitul în anii 1740 au şăzut în Chiev noao luni. După aceia măriîa-sa împeratriţa <înpărătiţa P> Anna Ioanovna l-au făcut mitropolit în Cirnigov, ci esti în Mallo Rosiîa şi era <la P> mari cinste. Grigori voevoda în locul lui Antoniîe mitropolitul au pus mitropolit Moldovii pre Nechifor grec, Sidis. M,P// 7-18 autograf Neculce/j 1 ante Iară: 93 B, E,G, 120 C, 126
D, 156 V, 20M, lipseşte P/la văletuljtot întru acestu anD//8moscal]moschicescuD// 7-8 întru acestaş an 1740, mers-au sol moschicescu şi turcescu M,P// 7-9 Iară tot întru acestaş (ac'elaş C,V> an 7248, de vară, mers-au moscali şi turci de au hotărît despre partea (parte B> Voziii şi a Crîmului, despre hotarul moschicescu, din Iuhurluc drept la Buh, în gios <să fiîe V> turcescu, iar în sus moschicescu, pînă în fundul Iuhurlucului B,C,E,V/ Iară tot întru acestaş an de vară, 7248, mărs-au moscalii şi turcii de au hotărît despre Voziia şi despre Crîm, despre hotarul moschicesc, pînă în fundul Iuhurlucului G//9 Iuhurlucului D.V//10 drept B// 11 în gios să fie turcescu, iar în sus să file moschicescu, şi apa Buhului hotar V/ pînă în B,C,D// 12 jos B/ după Niprului ad. hotar B,E,G, V/ pînă B,C//12-13 Voziîa1"2 B, Voziia1 C/ patru B,C/ dinjde la B,E,G,V/ din cetatea Voziii C// 14 Şi apoi drept la Don, caii ca 4 ceasuri M,P/ tăiat <tăiat C> B,C/ drept B,C/ lipseşte tot B,C,D,E,G,V/ patru C/j 14-15 cale de patru ceasuri din mare şi au pus şi s6mne B,E,G,V// 15 şi au C/ semne C/ iară B/ ceia B, Cj au]l-au M,P/ lipseşte totM.P// 15-17 au lăsat <tot C> să fie (lipseşte să fie C> a moscalilor hotar, cu (cetatea C> Azacu şi cu tot olatul cetăţii Azacului să fie moschicescu. Numai din Oru <în sus, E,G> cale de patru ceasuri pînă la Voziia, au lăsat să fiîe locu <loc să fie C> a crîmenilor. B,C,E,G,V// 16 Azacul M,P/ lipseşte cu Tuman cu tot M,P/ Şi numai din Or, cale de 4 ceasuri M,P/ Nămai A// 18 lipseşte B,C,
E, G,V/ ante Şi: 129 D, 21 M/ ad. marginal anume cne<a>dzul Romîanţev A// 18-5 Trecut-au'la Ţarigrad sol mari moschicescu, anume Alexandru Rumenţov <Ro-manţov P)>; şi iarăş sol mari turcescu la moscali, cu aşă2ămînturile păcii. Solul moschicescu rî-au apucat să agiungă la Poartă, nici cel turcescu la Sanctpetriburgu şi au murit înpărătiasa Anna, în anii 1741, octo<m>vri<e> 26 <zile P> M,P//
Romîanţev, la Po<a>rta şi sol mare turcescu la moscalii cu a-şedzimîntulpăcii. Şi n-au apucat('a>agiungeIaPo(a>rtă, solul, n ici cel moschicescu, nici cel turcescu la Petreburcu, si i-au agiunsu veste pe drumuri c-au murit împărăt<e>asa Ânna, 5 ce moschicească, la valetul 7249<= 1740), oc<tomvrie> 26. Şi au stătut pe drum aciie doi sol<i>, cari unde i-au s. 474v   agiunsu veste<a>,  cîteva  dzil<e>,  de-u aşteptat / răspunsu. Şi pe urmă, viindu-le răspunsu, s-au pornit de s-au dus şi cela la Ţarigradu şi celalaltu Ia Petreburcu. 10 Precum or aşedza, vreme va <a)răta.
într-acestu an murit-au şi Carul, înpăratul nemţescu. Şi s<ă> strîngu crai<i> şi alectorii la tîrgul Amburhu, la alecţiie.  Cela ce s-a alege, vreme va <a>răta.
într-acestu an let 7248<=1740> rădicatu-s-au persi<i> 15 cu to<a>t<ă> putere lor şi au mărsu asupra unui înpărat a Indii, anume Gonor. Şi dîndu război tari, au biruit perşii şi au prinsu şi pe împăratul Indii<i> lamîn<ă>j viu. Şi i-au luat to<a>te ţările şi apoi l-au lăsat să-i hie birnic. Şi s-au înplut perşii de multă averi. 20     Tot într-această vară, let 7248<=1740>, hTavgust,
1-20 autograf Neculcejj 1-10 lipsesc B,C,E,G,V// 1 mare turcescu au purces să margă la Petrburcu, la moscali cu D//2-3 Şi mergînd solii pe drum, n-au apucat a agiunge solulraoschicescu la Ţarigrad, nici solul cel turcescu la Petrburcu. D// 3 şi i-au şi Djj 5 la vâletuljîn anul Dj în 26 de zile Djj 6-10 lipsesc M,P// 6 pe drumuri amîndoi solii, careli pre unde Djj 9 şi celajsolul cel moschicescu Dj şi celalaltujşi solul cel turcescu Dj la Petrburcu de au aşezat pacea D//10 lipseşte Precum... va (a>răta. Djj 11 ante Iară: 121 C, 157 V, ante întru: 127 D, ante Tot: 23 M/ Iar (Iară C) întru acest <acel V) an 7248 B,C,D,E,G,V/ Tot întru acest an au murit şi M,P/ Carol B,C/ nemţăscu B,C// 12 s-au strînsu craii B,C,D,E,G,V/ la tîrgu în cetate (cetaate B> în Hamburgu (Hamburcu C) B, C,E,G,V, la oraş în cetate în Hamburcu D/după alecţiie ad. ca să aliagă ţesar, înpărat (nemţăscu C) B,C,E,G,V, casă aliagă chesar, să fie înpărat D// 12-19 lipseşte Şi s<ă> strîngu... de multă averi. M.P//13 lipseşte Cela ce s-a... (a>răta. B,C,D,E,G,V//14 Iar tot (lipseşte tot G> întru acestaş an (acel an V lipseşte an E,> 7248 B,C,D,E,G,V/ perşii B,C// 15 toată puterea B.C/l'ipseştelor D/ asupra înpăratului Indiii B,C,D,E,G,V// 16 lipseşte anume Gonor B,C,D,E,G,V dîndu-şi B,C,D,E,G,V/ războiu tare B,C// 17 lipseşte şi2 B,C,D,E,G,V/ pre B,C/ înpăratul Indiii, anume Gonor, viu, nevătămat B,C,D,E,G,V// 18 toateB,C/ţărîli C/ si apoi, pre urmă B,C,D,E,G,V/ lăsatjslobozit B,C,D,E,G,V/ să fie B,C// 19 umplut B, C/ lipseşte perşii C/ avere B,C// 20 ante Iară: 94 B, E,G, 128 D, 24 M// 20-3 Tot întru acest an au dat Dumnezău o brumă mari în luna lui avgust şi au stricat toati pîinile şi s-au făcut foamite mari M,P// 20-9 Iară (Iar C) tot întru acestaş an 7248, în luna lui avgust, în doaozăci şi noao de zile, în zioa de Tăîarea cinstitului cap {capului D> a Sfîntului Ioan Botezătoriul, căzut-au o brumă mare de au stricat pîinile (pîinili C> cele (celi C> mici (păpuşoii, mălaiul V, mălaele şi păpuşoii D). Şi stricase şi pîinile cele (celi C> mari, carele (careli C) era mai tîrziie. Că nu putusă (n-au putut C, n-au fost putut E) oamenii ara de toamnă fiind vreme oştirii şi de primăvară iarăşi (iarăş B) nu putusă (n-au fost putut E> (oamenii D> să are (ara E> de vremîe, fiind boii slabi de iarnă. Şi să scumpisă pîine foarte în ţară
842
843
dat-au o brumă mare, de-u stricat pînele, mălaile, păpuşoi. Şi pîn<ă în> mart<ie> nu putus<ă> ara o<a>men<ii>. Şi 's-au făcut fo<a>mete m<are> în ţară. Şi de pîn<e>, si de vin, si de vite, scumpete mare; că le cumpăra şi de la 5 Crîm; şi vite şi pîne, şi de la Ţarigrad şi de<n> to<a>te părţile;' de să s'cumpisă to<a>te lucruril<e>: 80 lei, 100 lei păreche boi; vaca 15, 20 lei. Că şi la Ţarigrad şi la unguri şi în Crîm, şi mai cu preţu decît aice era bucatele. To<a)te aceste s-au făcut într-acestu an let 7248<= 1740>./ i■ 475 io Şi împărătiasa Anna, la moarte iei, au lăsat pe un copil mic de 2,3 luni să hiie împărat, cînd a vini la vîrsta, iar pînă atuncîa să file pitrop Biron Xenje de Cruliandie„
şi vinul, că rămăsesie viile de cu toamnă neîngropate, neputînd oamenii să le lucreze-{neputînd să le lucreze oamenii V> de oaste şi de (şi pentru E> iarnă, că căzusă (au căzut E,V> <iarna V> de vreme (de la octomvrie în patrusprăzece zile, precum mai sus s-au scris V> şi fiind iarna mare să uscasă viţa de li-au tăiat {oamenii E> viile-primăvara din pămînt şi pentru aceia era vinul scumpu. Aşijderea (şi E> vitele {viţeii C> încă să scumpisă, că murisă de iarna cea mare multe vite. Şi viniîa neguţitori de toate părţile de le cumpăra din Crîm <din Crîm, din Bugeac D, din Crîm şi din toate părţile V> din Ţara Leşască şi din Ţara LTnguriască. Şi agiunsesîe şi pînă la. optzăci de lei şi pînă la o sută de lei păreche de boi buni (lipseşte păreche de boi buni V, lipseşte buni D> ; şi vaca cîte cinsprăzeci lei şi cîte optsprăzeci lei şi cîte doaozăci de lei. Iar printr-alte părţi de locu <loc C> şi mai cu preţu <preţ C> s-au fost vînzind bucatele {viţeii C>. Toate aceste s-au făcut în anul 7248. B,C,D,E,G,V// \-9i autograf Neculce //ldatat-au A//3 lipseşte Şi2 M.P//4-7 mari scumpeti. Pîini şi vitile le-cumpăra oaminii de la Crîm şi dintr-alti ţări. Păreche de boi 80 şi 100 lei; vaca 15 {şi M) 20 lei şi toati scumpi. M,P// 7-3 lipseşte Că şi la Ţarigrad... surgun M,P// după rîndul 9, urmează textul de la p. 842, rîndul 18 şi de la p. 843, rîndurile 1-10 j ante Iară 95 B,E,G, 122 C, 158 V/ Iară în anul 7249 mers-au {purces-au de au mărsu E> un sol mare moschicescu la Ţarigrad pre anume (lipseşte la Ţarigrad pre C> cnîazul Rumianţov, cu mare gloată de oameni (lipseşte de oameni C/ pre anume graf Ale-xander Rumianţov, care era la moscali cu cinstea al doilea după feldmarşal, anşiftu gheneral, cu mare gloată de oameni E, anume graf Alexander Rumianţov, carele era la moscali anşif gheneral, al doilea după feldmarşal. Acesta au mărsu cu mare gloată de oameni G>, ca la o mile {mie C> şi cinci sute de oameni şi mai bine şi cu cu mare simeţiie. Aşijderea şi un sol mare turcescu {reiz-efendi E> au mers la Petr-burgu (Petrburcu C> la moscali, cu aşăzămîntul păcii. Şi mergînd solii pre drum, neapucînd a agiunge (agiunge C> solul (cel E> moschicescu la Ţarigrad, nici solul cel turcescu (de laŢarigrad C> la Petrburgu (Petrburcu C> i-au şi agiunsu veste pe drumuri că înpărătiasa Anna cîa moschicească au murit (că au murit înpărătiasa Anna cea moschicească C>, în anul 7249, octomvrii (octomvriîe C> în 26 de zile. Şi au stătut pe drum amîndoi solii, unde i-au ajunsu veste, de au aşteptat răspunsu. Şi pe urmă, viindu-le răspunsu, s-au pornit de s-au dus , solul (cel E> moschicescu laŢarigrad si solul (cel E> turcescu la Petrburgu (Petrburcu C> de au aşezat pacea. B,C,E,G,V// 10 Şijlară B,C,D,E,G,V/ ante Iară: 96 B,E,G, 123 C, 130 D, 159 V// 10-12 Iară înpărătiasa Anna cea moschicească, la moartea Iei au lăsat cuvînt pentru un copil mic, de vreo doao, trii luni (anume Ioan E,G>, cînd va vini la vîrsta (cînd va fi de vîrsţă C,G, cînd va vini să fie de la vîrsta D, cînd va vini să fie E> de optsprăzeci ani,'atuncea să-1 coroniască să file înpărat (ani, să fie înpărat C, să-1 coroniască să fie înpărat D>, iar pînă atuncea să fie epitrop (epitropi C> înpărăţiii Biroa Xenje B,C,D,E,G,V//
înpreun<ă> cu alţii. Şi după acela n-au trecut 2,3 luni, şi după ce s-au strînsu cnedzii toţi, n-au suferit să fie el cap înpărăţiii şi l-au şi făcut surgun, dînd pricin(ă) că îaste liuter.
5 Iară la vlet 7249<= 1741 > au rămas pitropi înpărăţiii Moscului îma copilului, anume Anna, nepoată de sor-în-părătesii ceii bătrîne, şi cu bărbatu-său, Antonie Xenje de Lunimburcu, şi cu un niamţu, anume Işterhaz, şi cu vro 2, 3 cnladzi moscali. Şi pe Menih l-au mazilit, să nu
io mai file fert-marşalic, iar pe alţi liuteri ce au fost ofiţeri i-au gonit pe toţi. Şi li-au luat moşiile ce le didesîe, ş-au rămas să fie iarăşi înpărăteşti.
Iară tot întru acestaş an vleat 7249<=1741> au început a face gîlceavă craiul şvedzilor, ginerele lui Petrî
15 înpărat, dzicînd că nu i să cade înpărăţiîa acelui copil, ce să î- 475"    cade să fie înpărăţie ficiorului / lui, că iaste făcut din fata Iui Petrî, sau Elisaftii, fetii lui Petrî, care era fată mare la Moscu. Şi au început a scoate oaste şfedzască, fiind îndemnat de Franţoz, adeverind că li-a da agiutor
20 şi bani, cu îndemnătură Turcului. Ce şi moscalii, după ce au simţit, au trimis oaste împotriva oştii şvedzeşti şi i-au bătut pre rău pe şvedzi.
1 dinpreună cu alţi cnîazi (şi B,C,D> senatori (moscali E,G> B,C,D,E,G/ SPIar B,C,D,E,G/ aceîa B,C/ doao, trii B, două, trii C'/2 cnîazii (şi senatorii C> toţi la sfat B,C,E, toţi cniazii la sfat D, toţi cttezii moscali la sfat G//3 el cap]Biron epitrop B,C,D,E,G/ făcut surgun la Sibir (pe Biron E,G> B,C,D,E,G/ dîndu-i pricină B,C,D,E,G// 5-9 să fie epitropi înpărăţiii Moscului îma acelui copil, care o chiema pre anume iarăşi Anna, nepoată de sor înpărătesii Annei ceii bătrîne ce murisă şi dinpreună cu bărbatul său, anume Antonie Xenje de Luţimburcu şi un niamţu, anume Isterhaz, şi cu vreo doi, trii cnîazi moscali. V/,'5-22 lipsesc Iară la vlet... rău pe şvedzi. M,P// 5 Iară tot întru acestaş an 7249 D, lipseşte B,C,E,G/ epitropi D/ Şi au B,C,E,G//6 muma acelui copil (mieu E,G, copil ce-1 chema Ioan D> pre anume (anume C> iarăşi Ana (Anna C> B,C,D,E,G/ înpărătesii Anne'i B,C,D,E,G// 7 după bătrîne ai. ce murisă B,C,D,E,G/ cujdinpreună cu B,C,E,G/ bărbatul Iei (său C> anume B,C,D,E,G// 8 Luţimburcu cu B,C.D,E,G/ lipseşte. cua B/ un cnîaz niamţu D/ pre anume B,E, anume C / Isterhaz B,C//9 vreo doi, trii B,C/ Iar pre Menih B,E,G, Iar pre fon Menih C,D, Iară pre Menih ce era feldmarşal V// 10 nu mai fie el feldmarşal B.C.Tj, E,G,V: pre B,C/liuterani E, liuteri şi' calvini C/ ce]cîţi B,C,D,E,G,V/ ofiţiiarî B,C, ofiţiiarî cu boiarii V// 11 pre B.C/ după toţi ad. pre'la ţările lor D/ le didesîe (li-au fost dat E,G,V> înpărăţiîa şi au rămas moşiile să fie (file B) iarăşi înpărăteşti, pre sama înpărăţiii B,C,D,E,G,V/ ad. ulterior s-au rămas A//13 ante Iară: 97 B E G, 124 C, 161 V/ acest (acel V> an 7249 B,C,D,E,G,V// 14 Şvedului B,E,G/ ginereli
B, C// 15 înpărăţiîa Moscului E,G/ copil mic (mieu C> B,C.D,E,G,V// 16 lipseşte să fie B,C,E,G,V/ înpărăţiîa B.C,',' 17 Petr(u)C, Petr(u> înpărat1 B,E,G/ Elisavetii B,C,D,E,G,V/ G,V/ Petr(u> înpărat2 B,C,D,G,V// 18 după mare 'ad. atuncea B,E/ au]au şi B,C,D,E,G,V, svezască C// 19  agiutoriu sfezilor (şvezilor
C, D> B,C,D,E,G,V// 20 cejcîe B//21 triimis C/inprotiva B.C//22 î-au ]au cf lipseşte .şi  i-au... şvedzi. B,E,G//
844
845
Tot întru acest an vleat 7249<=1741> după ce au 1 agiunsu solul moschicesc la Poartă, pentru oarecare pricini I neputîndu-să aşedza, au pus împărăţiîa şi au tăiat capul 1 lui Alexandru terdzimanului, fratelui lui Gligori-vodă. f 5 Şi pe alţi turci, carii fusese la aşedzămîntul păcii înpre-un<ă> cu terdzimanul, i-au făcut surguni, dzicînd cum că au făcut vicleşug, de au viclenit înpărăţiia şi au învoit creştinilor. '< Iară piste 6 luni, la vleat 7250 <=1741>, septemvrii 13 , 10 dzili, au vinit şi lui Gligori-vodă mazilie, şi l-au dus la Poartă cu cinste. Şi în locul lui au vinit Costantin-vodă, f. 476    ficiorul lui Neculai-vodă Mavrocordatu, / din Ţara Munte- • niască, careli au mai fost aice domn; iară în locul lui Costantin-vodă   au  mărsu   Mihai-vodă   Racoviţă   cel \ 15 bătrîn. ; Atuncia au trimis turcii în Ţara Muntleniască de au * tăiat capul unui doftor, anume Testabudza, care acel Testabudza au fost credincios la Poartă. Şi cădzind în ,
1 lipseşte Tot intru acest an vleat 7249 M/ ante Tot: 98 B,E,G, 125 C, 162 V, ante După: 25 M/ intru acest <acestaş D> an 7249 B,C,D,E,G, în anul 7249 V// 2 agiunsu]mersu M,P/ moschicescu la poartă la Ţarigrad B,D,E,M,P, la Ţarigrad G, la Ţarigrad la Poartă C,V// 3 neputîndu-să]nu s-au putut M,P/ au pus înpărăţiia B]au poroncit inpărăţiia D,E, atunce au poroncit înpăratul M,P/ şi]de D,M,P//4 Alexandru Ghica terzimanul E,G/ Alexandru Ghica M,P/ lipseşte lui Alexandru V/ terzimanul B,C, lipseşte M,P/ Grigorii B,C/ voevoda M// 5 Şi]Iar B,C,D,E,G,V,M,P/ pre B/ alţi]cie-lanţi M,P/ carii mai fusesie B,C,D,G,V, carii au mai fost E, carii au fost M,P aşăzămînturile M,P/ după păcii ad. la Nemirova B,C,E,V, ad. în Ţara Leşască, la Nemirova Gj păcii şi (şi M> pre tărzimanul i-au surgunit M,P/ dinpreună B,C, E,G,V//6 după terzimanul ad. pre unii i-au făcut surguni, iar pre alţii i-au şi omorît B,C,D,E,G,V// 7 vicleşug VB/ viclenit B,C// 6-8 zicînd că au părtinit creştinilor M,P// 9 ante Iară: 99 B,E,G, 126 C, 163 V/ lipseşte Iară piste 6 luni M,P/ şasîe luni după aceia, în anul B,C,D,E,G,V/ septemvrie în triisprăzece zile B,C,E,G/ In anii 1742 < 1740 P> septevri <în P> 13 zili M,P//10 au venit maziliîa lui Grigori voevoda M.P/ Grigorie B, Grigorii Cj maziliîa B,C/ la Poartă la Ţarigrad B,C,D,E,V// 11 Şijlar B,C,E,G,V,M,P/ lui]lui Grigorii-vodă C,D,E,G, mării-sali lui Grigorii-vodă B,V/ au vinit]au pus domnu Moldovii pre M,P/ au vinit domnu Costantin-vodă (Mavrocordat E,G) domnul muntenescu, ficior lui (fiiul lui E,G> D,E,G// 11-12 au vinit domnu măriîa-sa Costandin-vodă domnul muntenescu, fiiul mării-sali lui Nicolae-vodă din Ţara B,V, au vinit Costantin-vodă Mavrocordat, domnul muntenescu, fiiul lui Nicolai-vodă din Ţara Cjj 12 Necolaiu Mavrocordat voevoda M, Necolaiu-vodă Mavrocordat P/ lipseşte Mavrocordat E,G// 12-13 lipseşte din Ţara... aice domn M,P// 13 careli mai fusesie D,E,G,V//aici în Moldova domnu(domnu aicea în Moldova C,G, domnu în Moldova mai înnainte vreme E) iar în Ţara Munteniască au mărsu (domnu C,E,G> Mihai B,C,D,E,G,V// 13-15 locui lui Costandin-vodă în Ţara Munteneascu au pus domn pre bătrînul Mihaiu Racoviţă voevoda M,P// 16 Atuneea B,C/ ante Atuneea 127 C, 164 V/ triimis B,C/ turcii] înpăfăţiîa Gj Munteniască B,C// 16-18 lipsesc M,P// 17 dohtor Cj anume B.C//17-18 Testabuzea1"2 B,C/ care acel doftor E,G,V// 18 au fost mai înnainte vreme B,C,D,E,G,V/ cădzindjfiind C, Bjj
prepus cum că să agiunge cu creştinii, au fugit 2, 3 ani. Şi amăgindu-I turcii cu ferman de ertare, aşea l-au prinsu şi i-au tăiat capul.
Acest domnu Grigorie-vodă era foarte grabnicu şi 3 năselnic. Şi în dzilele lui să înbogăţisîe ciocoii, că lua slujbele cu dări şi cu mite de la greci. Iară boiarii mazili n-avea căutare şi rămăsesîe la sărăcile. Şi începusă a-i şi boiari pe ciocoi, că să mîndrisîe; socotie că n-a mai avea sfîrşit. Iar Dumnădzău Iaste tuturor giudecător drept.
10      A DOA DOMNIE A LUI COSTANTIN-VODĂ NECULAI, LA VLEAT 7250 (=1741), OCTOMVRII 1
f. 476v        După ele au vinit aici Costantin-vodă, eşitu-i-au / toată bolarimla înnainte cu multă bucuriie, ştiindu-1 din domniia dintîi că iaste om blînd şi bun. Şi piste 3, 4 dzili au 15 boerit boiarii după obicei.
1-3 lipsesc M,P//1 agiungea B,E/ au fost fugit la Veneţiia şi au şedzut vreo doi . Şi acolo zăbăvind, iar mai pe urmă amăgindu-1 turcii D/au fugit vreo doi, trii ani la Vencţiîa B,C,D,E,V// 2 aşa B, şi aşa Cjj 4 lipseşte Acest domnu M,P/ ante Acest : 100 B,E,G, 128 C, 165 V/' voevoda M/ eral'au fost M,P// 4-9 Acest domnu Grigorie-vodă multă ostenială şi supărare au avut la vremile iuţi şi cumplite, de multe oşti ce era înpresurată ţara de toate părţile. Dar Dumnezeu i-au ajutat şi l-au ferit de nu s-au primejduit şi au chivernisit şi au apărat ţara (Ţara Moldovii V) de robiîe. Că n-au fost oaste numai de un feliu de limbă, sau numai de o parte, ce de multe limbi şi de multe părţi. Şi încătro ar fi gîndit omul să fugă, tot piste oşti da. Ce de toate de aceste oşti, ce mai sus s-au scris (lipseşte ce mai sus s-au scris G), l-au păzit Dumnezeu cu darul sfinţii-sale (cu darul său G). Şi au domnit mării-sa (lipseşte mării-sa E,G) Grigorii-vodă în a doa domniîe <a mării-sali V) şasîe (şase C> ani fără de trii luni. B, C,E,G,V// 5 lipseşte Şi M,P/ că lua]luîndM.P//6 rcpetăboeniPjjl nu pre aveaD/ lipseşte şi2M,P/începusă Grigorii-vodă şi a-i boeri D//8 lipseşte şi M,P/ că să înnălţas(ă) şi să mîndris(ă) D/ lipseşte că să mîndrisiîe M,P/ socotind că domniîa lui nu (va M) avea sfîrşit M,P// 9 Iar]Ci M,P/ drept giudecătoriu tuturor M,P/ după drept ad. textul rîndurilor 4 — 9 din !);_-. B: Acest domnu Grigorie-vodă... D// 10-11 Domniîa lui Constantin-vodă (Mavrocordat V), fiiul mării-sale lui Nicloae-vodă (după vodă ad. ulterior Mavrocordat B) în anii 7250, octomvrie 1. Cap 97 (lipseşte Cap 97 V), B,V, Domniîa lui Costantin-vodă.fiiul lui Nicolai-vodă Mavrocordat,a doa.în anii 7250 octomvrie l.Cap 97 C,A doa domnie a lui Costantin-vodă Mavrocordat,fiiul lui Nicolae-vodă. în anii 7250,octomvrie în 1 Cap. 100 D,Domniîa a doa, a lui Costantin-vodă (voevod G) Mavrocordat (Mavrocordato G),în anii 7250,octomvrie (în G> 1 E,G, A doa domnie a lui Costandin Mavrocordat voevoda (Costandin-vodă Mavrocordat P) Cap 102 (lipseşte M> M.P//12 ante Dupre (După C> ce: 1 B,C,D,E,G,V,M,P/aici] aproapi de Iaşi M.P.lipseşte B,D,E,G,V/vodă Mavrocordat la scaon în Iaşi,eşitu-i-au C, măriîa-sa Costantin-vodă la scaon în Iaşi,eşitu-i-au B,V, vodă,apropiin-du-s'f.) de scaon de Iaşi, eşitu-i-au D.vodă de scaonul domnesc în Iaşi,eşitu-i-au E,voevod la scaonul domniei în Iaşi,eşitu-i-au G/voevoda M/eşitu-i-au înnainte boerimea (boerii P) M.P//13 boîarimea B, boerimea C/innainte C//14 bun şi blind B.E,G.'om bnnşiblind şi bun D/preste trii,patru,zile B,C// 15 boiarit B/boerii C/după] pre B,C,E,G,V/obiceai B,C//14-15 Iar a patra zi au boerit după obiceiu M,P//
846
847
Pus-au pe Sandul Sturdzea iarăşi vel-logofăt; pe Costachi Razul, ce era hatman, vel-vornic de Ţara de Gios; pe Iordachi Roset Cilbiul vel-vornic de Ţara de Sus; pe Ianache, ce-au fost spătar mare în Ţara Româniască, 5 frate doamnei lui Neculai-vodă, l-au pus hatman; pe ficiorul lui, Adămiţe, ce era cumnat lui Costantin-vodă, l-au pus vel-postelnic; pe Andriiaş Roset vel-ban; pe Manolachi Costachi vel-spătar; pe Ştefan Ruset vel-pă-harnic; pe Toader Păladi vel-visternic; pe Ion Bogdan 10 vel-stolnic; pe Chiriţe Dracul vel-comis; pe Iordache Roset, ficior lui Ştefăniţe Ruset vornicul, vel-medelni-cîar; pe Dumitraşco Păladi vel-cliucer.
Şi după cie au boîarit pe aceşti boiari, făcut-au şi altă socotial<ă); că au pus, din boiarii mazili, pe Ion Neculce
1 ante Pus-au: 2 D,B,Cjlipseste Pus-au pe M,P/pre1-2 Bj iarăş B, lipseşte C,Gj biv-vel G/log<o>făt B/pre2 Cjlipseste M.P//2 lipseşte ce era hatman B,C,D,E,G,V, U.P/lipseşte de Ţara de Gios M,P// 3 pre B,C lipseşte M,P/ Rusăt B,C/Celibiul Cf Roset Cilibiul]Razul M, Cânta P/lipseşte de Ţara de Sus M,P// 4 pre B,C/ce au fost B,C]ce fusesîe D//4-5 pre Ianachi Grecul hatman M.P/ Ţara Munteniască B.C.D, E,G,V// 5 fratele {frateli C)doamnii B,C,D,E,G,V/Nicolae B.Nicolai Cj pre B.C//6 pfe Dimitriţe Muruz (Moruz G>ficior lui Adămiţă Muruz.ce era E,G//7 postelnicu B/pre B,C,lipseşte M,P/Rusăt B,C/j8-9lipseşte pe^M.P/pre Ştefăniţă Rusăt B,C,D, E,G,V/Ştefăniţă Rosăt Pribăscul (Pribagu P> M.P//9 pre2 B,C,E,V, lipseşte M,P/ Păladii'B,C/vist(iernic> B.C//10 DracuIJDraconte B,B,\/lipseşte pe1-2M,P/pre Iordachi Rusăt B.C.E/Iordachi Rusăt Bostan (Baston M> M.P//11 ficiorul C,D; Ştefăniţă B.C//11-12 lipseşte ficior lui...vel-medelniciar M.P//11 Rusăt CJipseşte B, D,E,G, V/vornicul de la Mărginenii de la Bacău vel-medelnicear E,G//12 pre B,C, lipseşte M,P/Păladii vel-cliucear B,C//13 pe aceşti veliţi boeri M,P/au făcut P, repetă M// 14 lipseşte că M,P/ au pus trii boeri giudecători în Esi, pre Ion Neculce M,P//'
începînd cu pagina 848, rîndul 13 şi pînă la pagina 853 rîndul 9, textul manuscriselor B,C,D,E,G şi V se succede astfel: pagina 851, r. 10—17 pagina 852, pagina 853 r. 1—9 pagina 848 r. 13—14, pagina 849, pagina 850, pagina 851 r. 1 — 9, după cum urmează: Şi după ce au boîarit (boerit C) pre aceşti boiari au scos banii stiagului, pe ţară, de tot omul cite o sută şi cinci parale. Iară acelie cinci parali era a boîarilor (zlotaşi E} ce (carii V) strîmgea banii, iară o sută de parali (lipseşte de parali V) mergea (să lua £>) la vistieriîe (vistierie Cy.Şi au aşezat să fiîe patru civerturi într-un an; să dea de tot omul căsariu cîte o sută şi cinci parali la civert (într-un an cîte o sută (şi D, V} cinci parali (să dea C) de tot Omul căsariu C,D,Vy, iar holteilor celor cu părinţi li-au dat peceţi cîte de cincizăci şi cinci de parale (repetă şi li-au dat...de parale F): doaozăci de parali da tot holteiul cu părinţi, iară triizăci şi cinci de parali (lipseşte ie parali D,Ey le cisluîa în sat. Iară carii holtei era de capetile lor,cu casă, da ca şi cîei (cei Cy căsari,peceţi cîte de 0 sută şi cinci parale.Şi li-au dat piceţi tuturor tipărite, anume petele (feţeli C) lor numele (numeli C, lipseşte £} şi poreclele lor. Şi după ce s-au cisluit li-au dat zlotaşi (şi £) izvoade şi la vistieriîe (vistierie Cy li-au scris la condică.Şi au făcut obiceai zlotaşii pe oameni, pe ţărani, să nu-i supere nemică. Ce dintru aceli cinci parali să-ş cumpere bucate. Şi alte obiceaie multe ce era mai înnainte vreme, să lipsască, să nu fiie nici uneli de acele.
biv-vel-vornic şi pe Iordache Dulgheriul biv-vel postelnic f- aii     şi pe Aristarh biv-vel-ban să fie  giudecători / aici în îaş<i>, dinpreună cu boiarii cei mari, la toate trebile şi giudecăţili şi sfaturili să file nelipsiţi. Şi li-au făcut şi 5 nafacâ cîte 50 de lei de boiar pe lună.
Aşijderea au mai ales cîte un boiar din boiarii mazili şi au pus la toate ţinuturili ispravnici, şi li-au dat ţinutu-rili cu slujbe în mînule lor, şi li-au ales răsura să Ia giumătate mai mult decît soţiile lor. 10 Aşijderea au ales pe alţi boiari mazili, carii n-au încăput la boîarii şi la ispravnicii ş-au fost cu boerii-vel sau ficiori de boiari-vel; pe aceia i-au rînduit să-i puie pe rînd pe toţi la slujbe. Şi li-au rădicat dăjdile, să nu dea nemică, nici îei, nici ficiorii lor. Iară pe alţi mazili, carii au fost mai 15 de gios, i-au pus dăjdi uşoare, să dea cineş după putinţa sa, puţin.
llipseşteşiM/după Dulgheriul ai.grec M//2lipseşteşi P/AristarhHrisoscoleu (Hrisos-cul P> M.P//2 —3 să fii înpreună cu veliţii boeri,la toate trebile M.P//3 lipseşte şi M,P//4 lipseşte să fiie M,P/ făcut]orînduit M,P// 5 nafacâjliafă M,P/lei pre lună fiişticăruia boîar M.P//6 ante Aşijdere: 3 M/aleşi M,P/boîar mazil ~M,Pjlipseşte din boiarii mazili M,P//7 —8 şi i-au făcut ispravnici pre la toati ţinuturile şi lî-au dat ţinuturile cu slujbile în mîinile lor M,P//8 să îa răsura M.P//10 lipseşte Aşijderea M,P/Au mai ales şi M,P//11 şi au fost în rîndul veliţilor boiari M,B/lipseşte sau ficiori de boiari-vel M.P//13 pre toţi aceştiîa au poroncit să-i pui la slujbi M,P//14 lipseşte nici îei M,P/nicijşi nici M,P/Pre mazili din rîndul de gios M,P//15 ad. marginal uşoare A/lipseşte să dea cineş... puţin. M,P// 16 ad.marginal puţin Ajj
Şi n-au fost nici văcărit,nici pogonărit (mai înnainte vreme nici uneli de acele să r.u fie (n-au fost Vy,nici văcărit,nici pogonărit D,Vy nici cuniţe, nici adăoşaguri, nici jacuri de ciocoi (slugi boereşti vy nu umbla prin oameni mîncîndu-i.(mai înnainte vreme nici unele de acele n-au fost în domniia lui Costantin-vodă Mavrocordat a doao,nici văcărit .nici pogonărit, nici cuniţe pe vite,nici adăoşaguri, nici jacuri nu umbla prin oameni slugile boereşti,mîncîndu-i C). Şi Ţării de Jos (Gios C) le mergea pre bine (mai bine C), iar Ţărîi de Sus, fiind (oamenii Cy prădaţi de moscali şi fiind lipsiţi de pîine,le mergea mai greu can fugiîa din cei (clei C) săraci; iar cei mai cu putinţă era mulţămiţi.Dat-au şi strînsoare' mare de cerca pre oameni de peceţi şi pre unde îi afla fără de peceţi îi trimitea la Iaşi; şi (lipseşte şi Cy pe vornicîei (vor-nicei Cy şi pre vătămaţii şi avea certare'.Şi oamenii văzind aşa (aşîa, ieşia Cy, eşiîa (vătămani îi pedepsita şi avea certare,îi trimitea la ocnă. Şi aşîa văzind oamenii eşiîa Dy de bunăvoia lor (lipseşte lor Vy la zlotaşi de luoa (lua Dy peceţi. Mai adeverit-au că de va eşi somă bună să poată rădica poroncile înpărăteşti,va rădica boîarilor mazili şi mănăstirilor desetină şi vădrăritul. Şi aşa (aşîa Cy toţi au priimit şi s-au bucurat. Numai unii de boiari can sta înpedecare ca să strice domnul (strice Costantin-vodă C,Dy acia (acea C) socotială,dar n-au putut. Dat-au şi boiarilor celor mari cîte cincizăci şi cite şasezăci (şasiezăci C, cîte şeasezăci,cîte cincizăci £) de oameni de scutială; altera boiari mazili cîte doaozăci,cîte cinsprăzece, cîte patru,cite cinci, (altora din boiarii cei mari,carii era mazili,cîte doaozăci,cîte cinsprăzeci,altora din boiarii mazili cîte patru,cîte cinci C) (cîte doaozăci de oameni,cîte cinsprăzeci,  cite zece.
848
849
Aşijderea au rădicat şi dajde tuturor mănăstirilor şi dajde tuturor preoţilor, să nu dea nemică.
Şi cîte giudecăţi să făcîa toate le scriia la condicle şi giudecătorii din Iaşi şi ispravnicii de la ţară. Şi cînd făcîa 5 Costantin-vodă divanuri, toate giudecăţili le rînduîa la 477v   boiari ori la ispravnici la ţară, de li făcîa. / Şi dacă nu plăcîa oamenilor giudecată boîarilor, viniia la divan, cu mărturiîa de la boîari, şi videa domnul mărturiîa şi, pe cum îi părea, le curma giudecată. 10     Aşijderea alesesîe vro 5, 6 logofeţi de taină, de sta de cetiîa răvăşeli şi le făcîa răspunsuri şi pune logofătul al triile picete domniască în răvaşe şi scriia toate răvăşeli Ia condică. Şi era şi un izbaşîa, om de curte lui vodă, de strînge toate răvăşeli de pe la oameni şi le scote răspunsu, 15 fără de nici o cheltuială. Numai cît da diecilor oamenii cîte 2, 3 parali de scris răvăşeli.
Ispisoacele de moşiîe, cîte merge la divan, toate Ie scrie la condică.
I- lipseşte Aşijderea M,P/Rădicat-au dajde M.P//2 lipseşte dajde M,P/a preuţilor <şi M> a diiaconilor M.P//3 lipseşte Şi M.Pjante Cîte: 7 M/condică giudecătorii M,P/' 4 ţară]ţînuturi Molipseşte Şi M.P//5 lipseşte Costantin-vodă M.P//5-6 le orinduîa la boiarii din Iaşi sau (la M>ispravnicii ţinuturilor. Iar dacă nu le place M,P// 7 ad. marginal oamenilor A//8 lipseşte de la M,P/boîarilor M.P//8-9 mărturiîa boîarilor şi însuş el cerceta mărturiîa şi după cum socotiîa, aşa şi hotăriîa M.P/10 lipseşte Aşijderea M.Pjante Ales-au şasă: 9 M/de sta înnainte iui M,P/!ipseşie de2 M.P,//
II- 13 răspunsuri, iar tretii-logofăt puuîa pecete ce domniască şi toati răvaşile ie scriia la condică M.P//13 lipseşte Şi M.P/ atvte Era: 10 Mjlipseşte şi an PHipscşte om P/de]din M.Bjlipseşte vodă M,P/de2]acela M.P//14 lipseşte pe M.P//15 Ci numai ci da M.Pjlipseşte oamenii P//16 cîte 2 parali M,P/răvaşul M//17 ante Isoisoacile:
11 M/divanjdînsul M.P//
cîte cinci, cîte patru £). Aşijderea, au dat oameni de scutială şi la jupîne'sîe săracii (ad. marginal şi giupîne'selor sărace C), cîte zece, cîte cinsprăzece, carcş dupre boeriîa (cîte einsprăzece, cîte patru, cîte cinci, fieştecărora după bo(e}riile lor C, cîte einsprăzece,cîte zece,cit e cinei.cite patru Jieştecăriia dv.pă boeriîa sa E, cîte einsprăzece, cîte patru,cîte cinci,cariiaş după boîariîa V). Şi mergînd unii din boiarii cei mari cu zlotăriia (cei mari pre la ţinuturi cu zlotăriia C,D,V},cu banii steagului, socotit-au domnul (socotit-au Costantin-vodă C,D> şi au făcut şi altă orlnduială. Că au pus din boiarii mazili pre Ion Neculce biv-vel-vornic şi pre Iordachi Dulghe'riu! biv-vel-postelnic şi pre Aristarh biv-vcl-ban să fiîe (fie C) judecători în Ia şi,la icaie trebile şi judecăţile (judecăţile şi sfaturile C,D,V) să fiîe (fie C)jie!ipsiţi. Şi li-au făcut şi nafacă {lipseşte nafacă C,E,G),liafă lipseşte liafă D.V cîte cir.cizăci de lei de boiariu (lipseşte de boiariu D) pre lună.
Şi au fost aşa vreo doao.trii luni, pînă au vinit boiarii cei mari de pre la ţinuturi (boiarii cei mari cu boerii de pre la ţinuturi E.G), Iar dacă au vinit (boiarii cei mari şi cu boerii de pre la ţinuturi E,G) au lăsat domnul judecăţile (au lăsat Costautir.-vodă giudecăţile C,D~) să fiîe iarăş în sama boîarilor celor mari (lipseşte mari £) cu boîariîa (boeriîa C), precum fusesie şi mai înnainte vremîe.Numai boiarii ciei (cei C) mari,judecăţile carele le judeca îei la Iaşi nu punea picete domniască in cărţile
Mănăstirilor li-au făcut obiciai, vecini(i> lor să lucredze cum au lucrat şi mai înnainte, cît vor. Iar alţi oameni, streini, carii vor şide pe moşiile lor, să le lucredze cîte doăsprădzece dzile şi să le şi de a dzecla. 5     Iară boiarilor şi mazililor li-au făcut obiceiu să lucredze cu oamenii lor, carii or şide pe moşiile lor, cît li-a fi voia şi cît or pute. însă numai acei oameni ce vor şidea pe i. 47S    moşiile lor să / lucredze, iar pe alte moşii a altor oameni să nu să întindă a stăpîni. 10     Şi pe ţară au scos întîi banii stiagului, cîte 105 parali de om,'cele 5 parali să file a boiarilor ce or strînge banii, iar 100 parali să margă la visterile. Şi au aşedzat să file patru civerturi într-un an; cîte 105 parali să dea toţ omul căsar, iar holteii cei cu părinţi să dea cîte cindzăci şi cinci de parali. 15 Şi li-au dat peceţi tuturor, tipărite anume, feţele lor, numele şi poreclele. Şi după ce s-au cisluit, li-au dat zlotaşii izvoade, şi la visterile li-au scris la condică.
1 ante Mănăstirilor: 12 M/lucre M//2 cumjdupă cum M.P/ lipseşte cit vor M.P//3 cite]numai cîte M.P//4 să le îa di a zace din toati M,P//5 lipseşte Iară M.Pjante Boîarilor: 13 M//6 lipseşte carii or şide pe moşiile lor P//7 aceîa M.Pjlipseşte oameni M.P//10 lipseşte Şi M.Pjante Pre:' 14 M/parali noi M.P//11 lipseşte de om M,P/ cele]aceli M.P//12' ante Aşăzat-au: 15 M//13 să dei fiişticari (om M> căsariu M,P/ ad.ulterior căsar A//14 lipseşte iar M,P/holteiul cel Mj lipseşte să dea MjPjlipseşte de M.P//15 pre feţile M.P// 16 porecla M,P//
cele de judecăţi (giudecăţi C), ce numai ce iscăliia boiarii (cei mari D) cu iscăliturile lor. Numai cînd vrea (vre C) judeca (giudeca C) domnul (giudeca Costantin-vodă D) singur şi alegea judecata (giudecată C), alunea punea picete domniască şi iscăliia şi boiarii (cei mari D) cu iscăliturile lor, ca să să cunoască judecăţile (giudecăţile C) de cine sînt făcute (de dcmnu.au de boiari V} de or fi (cri de or fi D> bune, de or (ori de or D} fi rele. Nu (Dar nu D> precum era mai înnainte vreme (vremîe C), că de să tîmpla niscai (niscai C) judecăţi proaste să pomeniîa numele (numeli C) domnului că au judecat (giudecat C), fiind în cărţi picete domniască; şi domnii de une judecăţi toate nu ştiia nemică. Şi mulţi să jeluia din vremile trecute că ar fi avut strîmbătate. Decii măriîa-sa (lipseşte măriîa-sa C,D,E} Costantin-vodă, văzind cărţi domneşti nu vrea să le strice, ce rînduîa la mitropolitul şi la boiarii cei mari şi la egumeni să aliagă aceli judecăţi ce să jeluia oamenii că au avut strîmbătate. Şi aşa.inpreună cu toţii (asia, cu toţii dinpreună C, aşea, cu toţii înpreună D,V} alegea judecăţile (aceli judecăţi C). Numai tot să temea a le alege (alege C> de domnii cei ce era la Ţarigrad tnazili,carii făcusă aceli judecăţi (adaos ulterior boiarii cei mari şi la egumeni să aliagă... aceli judecăţi, iar textul de la Aşijderea au mai ales cîte un boiariu, din boiarii mazili şi pînă la Costantin-vodă şi boiarii, şi de la pagina 854, rîndul 15, lipseşte E}. Aşijderea au mai ales cîte un boiariu, din boiarii mazili şi au pus la toate ţinuturile ispravnici şi li-au dat ţinuturili cu slujbe în sama ţor şi li-au ales răsura să îa (ales să ia răsură C) mai mult decît soţiile lor. Aşijderea au (mai C) ales pre alţi boiari mazili, carii nu încăpusă la boiariîe (boeriie C} şi la ispravnicii şi fusesie cu boerie vel, sau ficiori de boîari vel şi pre aceia i-au rînduit să-i puie pre rînd pre toţi la slujbe. Şi li-au rădicat dăjăile să nu dea (de B) nemică, nici Iii, nici ficiorii lori!
850
851
Şi au făcut obicei zlotaşii pe oameni, pe ţărani, să nu-i supere nemică. Ce dintr-acele cinci parali să-ş cumpere bucati, fîn, ce li-ar trebui. Şi alte obiceîe rele, ce Iera mai înnainte, nici unele să nu file, nici văcărit, nici pogonărit, 5 nici cuniţe, nici adăoşaguri, nici jacuri de ciocoi, să îmbie pin oameni mîncîndu-i.
Şi Ţărîi de Gios le mergea pre bine, iar Ţârii de Sus, fiind prădaţi de moscali şi fiind lipsiţi de pine, le merge mai greu; can fugiîa din cei săraci, iar cei mai cu putinţă 10 era mulţămiţi. / f. 478v Dat-au şi strînsoare mare de cerca pe oameni, şi pe undîe îi afla îi bătia. Şi pe vornicei<i> cari-i tăgădula pe oameni de nu vrea să-i spuîe, îi da pe uliţe şi-i trimite la ocnă.
15 Mai adeverit-au că, de i-a eşi somă bună, să poată rădica poroncile împărăteşti, a rădica boierilor mazili şi mănăstirilor desetină şi vădrâritul. Şi aşea toţi au priimit şi s-au bucurat.
1 ante Făcut-au: 16 M/zlotaşii să nu superi cu nimica pre oameni {pe oameni cu nimica P) MfPjlipseşte pe ţărani M.P//3 bucati]mîncari M,de mîncare V-după fin ad şi grăunţă M,P/şi (toati P>ci lî-ar trebui (toate M>,cu bani să-şi cumperi M,P,' lipseşte Şi M,Pjante Alti: 17 M//3-4 mai înnainti să nu fiîe, nici spurcatul şi stîngire norodului, acel cu numi urit tuturor, văcărit.numai grecilor drag (drag grecilor P) foarti,să nu fiîe,nici pogonăritul M.P//5 adăoşagul M,adăoşag P.să nu umble M.P//6 mîncîndu-i]asuprindu-i M,P//7 lipseşte Şi M,V jante Ţârii: 18 M//8 moscalijoşteni MjPjlipseşte fiind2 M,P//11 ante Dat-au: 19 M/lipseşte şi P/mari strinsoari M,P//12 Şijlar M.P//13 lipseşte de nu vrea să-i spuîe M,P//15 ante Mai: 20 M/'/15-18 de-i va eşi somă bună de bani a rădica desătină şi vădrăritul boiarilor mazili şi mănăstirilor. Şi toţi s-au bucurat M,P//
Iară (Iar C) pre alţii mazili carii au fost mai de jos (Iar pre alţii mai de gios D, gios C} i-au pus dăjdi uşoare,de da cineş pre putinţa sa.Aşijderea au rădicat dajde tuturor mănăstirilor şi tuturor preoţilor şi li-au făcut şi testament să nu dea nemică. Şi cîte judecăţi să facla,,toate le scriîa la condicîe, şi boîarii clei {cei Cymari din Iaşi şi ispravnicii de pre la ţinuturi. Şi cînd făcea Costantin-vodă divanuri,multe judecăţi le rinduîa la boiarii cîei mari şi la ispravnicii de pre (cei mari şi pre la ispravnici de pre Cy la ţinuturi de le făcea. Iar dacă nu plăcea oamenilor judecata boîarilor, viniîa la divan cu mărturiîe de la boiari şi videa domnul (videa Costantin-vodă C,D} măr-turiîa boîarilor şi, precum ii părea, aşa le alegea şi le curma judecata (giudecată C). Aşijderea alesesie vreo cinci, şasîe logofeţi de taină de sta de (le B) făcea oamenilor răspunsuri de jalbe ce avea. Şi era rînduit logofătul al triilea (triile B) de punea pice'te domniască în răvaşie şi le scriîa toate răvaşele (răvăşeli) C la condică, precum să alegea şi'să curma judecata. Şi era şi un iuzbaşîa,om de curte lui (Costantin C, Dy vodă, rînduit de luoa (şi era rînduit de lua Dy toate răvaşele (răvăşeli C) de pre la oameni şi le scotea răspunsu fără de nici o cheltuială.Ispisoacele (de moşii C,D,Yy
Numai vro doi, trii boiari nu le plăcla, şi ciocoilor carii jecula ţara. Că la acei boiari să strînsesle mulţi oameni pin satele <lor>; şi alţii nu mai rămăsesie mai cu nime, şi can sta împedecare aceşti boiari, ca să stricle această soco-5 tial<ă>, dar nu pot isprăvi nemică.
Dat-au şi boiarilor celor mari cîte 50, 60 de oameni de scutială; altora, boiari mazili, cîte 20, cîte 15, cîte 5. Aşijderea au dat şi la giupînesîe sărăcie, ca de scutial<ă>, cîte 10, cîte 15, careş după boîarie. 10 Tîmplatu-s-au de au vinit un turcu de la Poartă ciţ ferman, să Ia pe Lupul sărdariul, ficiorul lui Năstasii vornicul de lemne, pîrîndu-1 turcii şi lipcanii de la Hotin că la. vremîa lui Gligori-vodă, cînd au vinit moscalii// în ţară, în Moldova, acel Lupul sărdariul să file fost umblat ajun= 15 gîndu-să cu moscalii.
Şi după ce s-au dus moscalii, l-au pus măriia-sa Grk gorii-vodă ispravnic pe ţinutul Hotinului, şi i-ar fi jecuit pe turci şi pre lipcani, fiind vreme turburată, şi iaste hain şi iaste bogat, de are mulţime de bani. Şi fermanul 20 scriîa la măriia-sa Costantin-vodă să caute să-1 trimită pre t. 42lT   Lupul sărdariul şi să-i serile / tot ce va avea.
ms. 53. i. 424
1-5 lipsesc M.P//6 ante Boîarilor: 21 M/Boîarilor celor mari au dat citi 56 oamini scutelnici M,P//7 după 5 ad.şi cîti 4 oamini scuteinici M.P//8 lipseşte Aşijderea M,P/ Dat-au TAAPjlipseşte ca de scutial(ă) M.P// 9 cîti 15 (12 P> cîti zăci oamini scu-telnici,socotind-o pă boerie bărbaţilor lor M.P//10 ante Tîmplatu-s-au atuncea: 8 B, 11 C, 12 D,V, 13 G, 22 Ujlipseşte Tîmplatu-s-au M,P/ Au venit de la Poartă un turcu cu ferman M.,Vjad.marginal de au vinit A//11 sărdariuljaga M,"Pjlipseşte-ficiorul...de lemne B,C,D,G,V//11-18 lui Anastasii vornicului de lemne.Fermanu] scriîa (Scriîa fermanul P) la Costandin voevoda să cauţi să-1 triimată la Ţarigrad şi să-i scriie toată avere,după pîra turcilor şi a lipcanilor din Hotin.zicînd că i-ar fi jăcuit Lupul-aga,fiind pîrcălab la ţinutul Hotinului şi cum că au fost agiuns cu moscalii.Şi esti bogat foarti.M,P//12 că la vremîa lui]cum că în zilele lui B,C,D,G,V// 13 Grigorii B.C//14 lipseşte în Moldova C,D,V/fie C//16 lipseşte măriia-sa C,D,G/Gri-gorie C//17 pe^la D,G/'/18 pre1 C//19 ante Şi: 12C, 14 G, 13 V//20 lipseşte măriia-sa. C,D,G/trimată C, trimite la Poartă G//21 scrie CJdupă avea ad.pînă. la un cap de. aţă Gjj
cîte mergea la divan,toate le scriîa la condică.Boîarilor şi mazililor li-au făcut obiceai. să lucreze cu oamenii carii vor şidea pre moşiile lor (boereşti Cy,pre obiceai, precum li-au şi mai lucrat (obiceai,cum au şi mai lucrat C,Vy.Iar carii oameni vor şidea pre moşiile lor, sau pre moşii răzăşeşti (şidea pre moşii răzăşeşti, sau vor fi răzeşi de vor-şidea pre moşiile sale C, şidea pre moşii răzăşeşti.sau pre a lor moşii Dy, pre aceîa să nu să întindă boîarii (lipseşte boiarii C,D,Vy a-i stăpîni. Mănăstirilor li-au făcut-obiceai, vecinii lor să le lucreze,precum li-au lucrat şi mai înnainte vremie (vreme C>. Iar alţi oameni streini.carii vor şidea pre moşiile mănăstireşti să lucreze (lucreze C>, cîte doaosprăze'ce zile într-un an şi să dea şi de a zece B,C,P,E,G,Yjl
852
ssa
Iară măriîa-sa Costantin-vodă nu s-au îndurat, nici s-au grăbit să-1 trimită, ce au chiemat pre boiarii cie mari şi pre alţi boiari mazili şi pre călugări, pre egumeni şi pre neguţitori şi pre turcii balgii şi i-au întrebat pre toţi pentru 5 Lupul sărdariul cum ştiu: ,',Fost-au hain?" Deci boiarii şi călugării, egumîeni<i> şi neguţitorii şi turcii balgii au mărturisit cu toţii cum nu-1 ştiu pre Lupul sărdariul să fiie fost hain.
Şi aşa făcînd mărturiie de la toţi, măriîa-sa Costandin-
10 vodă au trimis la Poartă, scriind la priiatinii mării-sale cum că-i iaste năpaste Lupului sărdariului. Şi aşa au isprăvit de i-au dat pace. Numai au cheltuit o sută de pungi de bani; şaptezăci pungi au dat Lupul sărdariul, iar doaozăci şi cinci de pungi au dat măriîa-sa Costantin-vodă
15 şi boiarii, şi l-au scos. Iar mai pre urmă au dat Lupul sărdariul şi' aceli doaozăci şi cinci <de pungi) de bani şi au plinit o sută de pungi de bani de au dat şi au hălăduit.
9. Tot întru acestaş an 7250<= 1742>, de primăvară, venit-au cîteva havalele asupra ţărîi de la Poartă: să facă
20 opt sute de salahori şi o sută şi cinzăci de cară la cetaate Ia Voziia, să o zidiască denou, să o facă; aşijderea şi cîteva mii de chile să li cumpere şi să le trimită la Ţarigrad; aşijderea şi cîteva pungi de bani să dea la omul lui casap-başia să cumpere <oi> pentru sulgerie înpărătiască.
1 Iar C/lipseşte măriîa-sa C,D,G//1-11 Deci mărie-sa au cercetat şi dovidindu-să că Lupul-aga (că M> nu esti vinovat,pre mărturiîa din Moldova şi priiatinii săi <di la Ţarigrad M>au scos pre Lupul dintru <de la P> această primejdiîe M.P//2 trimaţă C,D,V/cei mari C//4-5 pre turcii balgii din Iaşi.Şi chiemîndu-i pre toţi la curte domniască i-au întrebat înnaintea acelui turcu ce venisă cu ferman pentru Lupul ser-dariul V//5 după hain ad. la vremia moscalilor C/Decii C//6 lipseşte egumîeni(i>C,D/' 7cum]precum G//9 aşîa Cjlipseşte măriîa-sa D,G//10 triimis C/ lipseşte la priiatinii mării-sale G/sali Cjj 11-15 lipseşte iaste năpaste... şi boiarii, şi E// 11 aşia Cjj 13 şaptezăci şi cinci de pungi de bani C,D, şaptezăci de pungi de bani G, şaptezăci pungi de bani şi cinci V// 12-15 Cheltuit-au atunce Lupul-aga 75 pungi bani. Iar măriîa-sa şi cu boerii 25 pungi bani; aşa esti năpasta turcească. M,P//14de pungi de baniC,D,E,G,V/lipseşte măriîa-sa DG// 15 şpjşi, cu Cjdupă scos ai. pre Lupul sărdariul C,V//15-17 lipseşte Iar mai pre urmă... au hălăduit. M,P//15au dat şi acele doaozăci şi cinci depungidebani Lupul sărdariul V//16 de pungi C,D,E,G//16-17 lipseşte de bani şi au plinit... au dat C//17 după plinit ad. Lupul sărdariul Djlipseşte de au dat D,V/ după hălăduit ad. la acia vremîe V,'/ 18 9] 13 C,D, 15 G, 14 V, 23 M, lipseşte E,P/ lipseşte Tot M,P/acelaş C, acelV// 19 vinit-au Cjj 18-24 întru acest 1742au venit de la Poartă multe havaleli (asupra M> ţării: la Voziîa au triimes 800 salahori; 150 cară cu cîţiva mii <de M> chile grîu H-au triimes la Poartă. Lui casap-başa (paşa M> i s-au dat cîţiva pungi de bani de au cumpărat oaminii lui oi înpărăteşti. M,P// 19 ţărîi] Ţărîi Moldovii Cjj 20 cară să margă la cetate C//21 lipseşte să o facă D//22 chile de pîine D, chile de pîine de grîu să le cumpere E,G/ le cumpere Cj să li Cjj 24 să cumpere oi C,D,E,G,V/ sulgeriîa Cjj
10. Aşijderea şi solul moschicescu s-âu pornit de la Ţarigrad să margă la Petrburgu, la Moscu, şi ajungînd la Tighinea, din oarecare pricini au şezut vreo trii luni de zile de au ernat pînă în primăvară.
5 Şi au rînduit măriîa-sa Costantin-vodă pre dumnialui Costachi Razul vel-vornic de Ţara de Jos de au purtat de grije pentru tot conacul de bucate ce au trebuit, că aşa era poronca de la Poartă. Şi făcusă ţinutul Orheiului şi ţinutul Lăpuşnii ca vreo trii sute de cară, de sta pentru t. 425 10 triabă / solului; că era ca la o miie şi cinci sute de oameni şi mai bine cu solul.
Şi purcegînd de primăvară din Tighinea, l-au dus pînă în hotarul leşescu. Şi tîlnind pre solul cel turcescu, l-au adus şi pre acela tot cu cheltuiala ţărîi, pînă l-au trecut
15 Dunărea la Galaţi. Care au cuprinsu aceste havalele cîteva sute de pungi de bani. Şi nemică beilicuri în ţară nu s-au făcut, ce tot cu bani au plătit măriîa-sa Costandin-vodă din soma civerturilor. Numai, înglotindu-să cheltuiala, n-au fost numai patru civerturi în anul dintîi, ce au fost
20 şasîe civerturi.
Lăsînd ale pămîntului Moldovii, acum am scris ale streinilor ce s-au lucrat în anul 7250<=1742>.
11. Zăbava solului moschicescu ce au zăbăvit la Tighi-
1 10] 16 G, 24 M, lipseşte C,D„E,V,P/ să pornisă E,G// 1-11 Cnîazul Rumenţev, solul cel mari moschicescu s-au întorsu de la Ţarigrad. Şi viind iarna la Tighine cu 3000 oamini au zăbăvit 2 luni şi după poronca Porţii de toati ce li-au trebuit, ţara lî-au purtat de grijă pînă la purcesul lor. M, P// 2 Petrburcu Cj lipseşte la Moscu C,D,V/ agiungînd Cjj 3 pricină Cjj 5 lipseşte măriîa-sa C,D,E,G/ pe CJ dumnealui C, lipseşte E//5-6 Costantin v(oe)vod pre vornicul Costachi Razul de au purtat GJJ 6 repetă de Ţara V/ Gios C// 7 conacul ce au trebuit, bucate, că aşîa V// 8 poronca V/ au făcut C,E// 9 lipseşte ca Gj vreo trii, patru sute C,D,V/ sta]era V//10 după solului ad. de-i ducea celi ce-i trebuia: chile de făină de grîu, fîn, orzu, 16mne C, de grijiia ce (cele ce G> trebuia E,G// 12 după purcegînd ad. solul C,V/ după dus ad. de l-au pitrecut pînă Cjj 12-13 lipseşte Şi purcegînd... hotarul leşescu. M,P//13-20 Venit-au de la Sanctpeterburhu şi solul cel mari turcescu şi iarăşi ţara lî-au purtat de grijă de toati ci li-au trebuit, pînă l-au trecut Dunăre la Galaţi. Şi aceşti havaîele au cuprins mari somă de bani. Şi pentru aceîa şiCostandin voevoda au mai adaos cîti 2 ciferturi pre an, adică cîti 6 ciferturi pre an. M,P//15 aceste Cj havalele C//16 lipseşte sute de C,D, V// 17 lipseşte măriîa-sa C,D,E,G/ Costantin Cjj 18 înglotindu-s(ă) C]înmulţindu-să V//19 civerturi într-un an, în anul GJ în anul dintîi]într-acel an VUHlipseşte Moldovii CJ lipseşte acum C,E,G,V/ am scris]vom scrie (scriîe C> C,E,G// 21-22 lipsesc D, M,P// 23 11] 14 C, D, 12 E, 17 G, 15 V, 26 M, 2 P/ la Bender, la Tighinea Cjj de la rîndul 23 şi pînă la sfîrşitul cronicii, textul manuscriselor Mşi P continuă astfel: Tot întru acest anu 1742 măriîa-sa Elisavet Petrovna, fata marilui Petru imperator a toată Rosiîa (marelui înpărat a toată Rosiîa Petru, înpăratiţă a toată Rusiia P) s-au coronit. Coronaţiîa ei au fost întru acelaş (acestaş Py an 1742, (lipseşte 1742 Py april 25 (26 P> zile. Mai sus pomenitul Antoniîe mitropolitul Cernigovului,
854
855
nea n-au fost altă pricină fără de cît la Petrburgu, tîmplîndu-să de scotea epitropii împărăţiii oastea cea mare, polcurile cele împărăteşti carele să chiamă Preobrajenschii polcu şi Simioneţchii polcu, ca să margă asupra şvezilor,
5 era foarte cu supărare mare oştenilor, fiind vreme de iarnă. Şi eşind toată oaste din Petrburgu afară şi aşezindu-să cu obuzul, au triimis pre taină la Elisavet, fata lui Petr(u> împărat, care era fată mare, ca să margă la oaste, să o rădice să le fie împărătiasă.
10 Deci şi îa fiind supărată de epitropi şi văzind că umblă lucrurile prost şi împrotivă, s-au sculat de la casa Iei pre taină într-o noapte şi s-au dus de au întrat în ostile împărăteşti. Iar ostile împărăteşti, văzind-o, foarte s-au bucurat şi îndată i s-au închinat şi au priimitu-o cu mare bucuriie,
15 rădicînd-o să le fie împărăteasă.
12. Iară împărătiasă Elisavet au poroncit de au schim-425v   bat toate vărţile pre la toate porţile şi au şi / triimis cîte doao, trii sute de slujitori şi cîte cu un ofiţiiar cap. Şi
carile (care P) întîiu au fost mitropolit Moldovii, s-au învrednicit a fi şi a sluji sfinta leturghii înpreună cu alţi 6 arhierii sinodalnici in zioa corunaţii mării-sale, in pre-slăvita înpărătiască cetate (cetate înpărătiască P) Moscul, în sobornaîa bisărică a Adormirii Maicii Preacurate. Pre numitul Antonii mitropolit, mărire-sa imperatriţa (măriia-sa, înpărătiţa P) Elisavet Petrovna din Cernigov l-au mutat la altă epar-hiîe mai mari, ci să chiîamă Belgradul şi Obolan, 6 ani au fost mitropolit acolo; şi s-au pristăvit acolo în ani (la let P> 1748 ianuarii (în M) 2 zile. Acest domnu cu domniîa întîiu au urmat obiceaiurilor altor domni, domnind mai înnainti. Iar într-această al doile domniîe multă supărări s-au (au P> făcut ţării cu obiceiuri noao. Şi măcar că în doi ani ci au domnit văcărit n-au scos, dar au scos hîrtii pre toată luna: şi sărac şi bogat şi tînăr şi bătrîn, tot omul să aibă peceti în sin. Şi pre toată luna cere capuri. Şi mulţi oamini de frică şi de sărăciîe fuge prin munţi şi prin codri ; şi mulţi pere de frig şi de foame. Şi mulţi din fruntaşii satelor s-au priimejduit cu viiaţa şi li-au ras bărbile şi cîte 20 ciferturi lua pre an. Cu pizma ce pusăsi cu alţi domni an adaos mucarelurile visterii(i) înpărăteşti şi pocloanile la toati părţile. Cari toati acele au rămas greutăţi ţărilor. Şi tot norodul îl blâstăma. Dar acest păcat poati l-a fi răsplătit cu silinţa ci au făcut de au isprăvit de la înpărăţiîe şi cu multă cheltuială şi au scos turcii din ţară, carile (care P) să lungisă (lăţisă P) prin toată ţara. Şi nu era mult, de răul lajilor să să prăpădiască şi lege cu totul. înpăratul turcescu l-au mazilit din domniie ; l-au dus la Ţarigrad. Iar în locul lui au pus domnu pre fratile său, Ioan Mavrocordat voevoda// 1 fără cît D]numai V/ Petrburcu C. Petr V/ tîmplîndu-s(ă) Cjj 2 înpărăţiii Cjj 3 polcurili celi înpărăteşti C/ după înpărăteşti ad. doaosprăzece mii E, 12.000 deoaste GJ careli C//4 şfezilor C//5 şi eraC,E,G,V/ lipseşte mare Gj oştenilor Cj vremîe de iarnă, în postul Crăciunului V//6-18 lipseşte Şi eşind... un ofiţiar cap. Şi E//6 Petrburcu C//7 trimis C//8 înpărat Cj după mare ad. la Moscu C,V// 9 înpărătiasa Cjj 10 Decii C/ epitropii înpărăţiei Gjj 11 lucrurili Cj înprotiva C/ casele ei Gjj 12 lipseşte într-o noapte C,D,G/ înpărăteşti Cjj 13 înpărăteşti Cj văzindu-o Cjj 15 rădieîndu-o ca să le fie înpărătiasa C,D,V,/ 16 12] 15 C,D, 18 G, 16 V/ înpărătiasa Cj Şi au poroncit înpărătiasa Elisavet de V/ Elisavet Petrovna Gjj 17 porţile cetăţii Cj lipseşte şi'2 Gjj 18 lipseşte cap C,D//
sosind la porţile cetăţii, li-au şi deschis îndată cîei dinlăuntru. Şi aşa au mărsu pre la toţi epitropii şi i-au prinsu pre la gazdele lor.
Iar mergînd şi la Menih şi vrînd să-1 prinză, au început 5 a să pune împrotivă; şi pînă a-1 prinde, au perit vreo cinci, şasie moscali. Şi au perit şi din oamenii lui Menih vreo cinci, şasie.
Şi aşa, prinzîndu-i pre toţi epitropii, i-au închis într-un turnu ele piatră.
10 Şi sculîndu-să şi împărătiasă Elisavet tot intru aceiaş noapte cu toată oaste, au purces şi au mărsu la curţile împărăteşti şi au cuprinsu curţile de toate părţile şi au prinsu cu taină vărţile, de n-au ştiut nime nemică pînă ce au sosit la uşile curţilor împărăteşti. Decii nu s-au putut
15 apuca de nemică.
Şi întrînd în curţile împărăteşti, împărătiasă Elisavet a doa zi au şi trimis surguni pre împărătiasă Anna şi pre bărbatul său Antonie Xsenje de Luţimburcu şi pre copilul lor Ioan Antonieviciu la ţara lor la Luţimburgu. Şi aşa
20 pornindu-i, au început a trage clopotile şi a slobozi puşcile celi mari şi au început a zice în trîmbiţe şi a striga: „Vivat, vivat, vivat!" şi a zice: „întru mulţi ani să trăiască împărătiasă Elisavet".
1-23 lipsesc E//1 porţi Gj lipseşte cetăţii Gj li-au deschis V/ cei C,D,V';2 prins cie pre la G.V//4 Iar mergînd să prinză şi Menih au început D; după Menih ad. ce fusesîe feldmarşal V// 5 înprotiva Cjj 8 prinzind pre toţi C,V// 9 lipseşte de piatră Gjj 10 înpărătiasa Cj Elisavet Petrovna G, lipseşte Yjj 11 noapte C,D/ mărs pînă Gjj 12 înpărăteşti Cj şi iarăş li-au deschis porţile cei dinlăuntru şi au cuprins GJ după părţile ad. deşchizind cei dinlăuntru Clj 13 după taină ad toate C,D,G,V// 14 curţilor]casălor D,V/ înpărăteşti C//15 de nemică cei dinlăuntru C,G// 16 înpărăteşti Cj înpărătiasa Cj Elisavet Petrovna GJ după Elisavet ad. marginal şi luund scaonul înpărăţiii DJJ 17 lipseşte a doa zi V au şi trimis pre ceialaltă numită înpărătiasa Anna şi pre bărbatul îei Antonie Xenje C/ lipseşte surguni D,V/ impărătiasa]ţesarevna Gj pre bărbatul ei, pre Antonie G / 18 său]îei D/ lipseşte Xsenje de Luţimburcu V/ după Ioan ad. surguni D,',' 18-19 pre copilul lor Ioan, care (carele V) era numit (să fie înpărat V) cînd va fi la vîrsta de optsprăzeci ani să-1 coroniască să fie înpărat Moscului (lipseşte să-1 coroniască să fie înpărat Moscului V> pre aceste i-au trimis surguni (lipseşte surguni V> la ţara lor la Luţimburgu C,V// 19 lipseşte Antonieviciu DJ la ţara lor la Luţimburgulla Sibir G, lipseşte Djj 19-23 Şi aşîa pornindu-i au început a slobozi puşcile cele mari şi a striga întru mulţi ani să trăiască inpărătiasa Elisavet Petrovna G, Şi aşîa pornindu-i au început a slobozi puşcile cele mari şi a trage clopotele, rădicînd pre înpărătiasa Elisavet ca să fiîe înpărătiasa Moscului. V// 20-23 puşcile cele mari şi a striga: ,,Intru mulţi ani să trăiască înpărătiasa Elisavet Petrovna" C//21-23 lipseşte şi au început a zice ... împărătiasă Elisavet". DJJ
856
857
Deci împăratiasa Elisavet mergînd la biserică şi coro-nindu-o să fiîe împărătiasă Moscului, dupre ce au luat samoderjaviia, adecă stăpînirea împârăţiii, au cinstit pre toţi ofiţiiarii şi pre toţi slujitorii. 5 Lăsîndu acum cele streine, vom scriîe iarăş a pămîntului Moldovii.
13. Aşijderea măriîa-sa Costantin-vodă au mai socotit pre unii din ficiorii de boîari carii nu putea să încapă la
f. 426    boîariîe şi era / ficiori de boîari mari şi de niamuri, şi 10 începusă acum unii şi a îmbătrîni şi nu mai încăpea la boîariîe, că de la o vreme încoace era tot unii, iar măriîa-sa Costandin-vodă au socotit de au făcut dreptate şi au început a-i boîari şi pre aceia ce era căzuţi din cinste.
14. Mai socotit-au măriîa-sa Costantin-vodă pentru 15 şcoali de învăţătură, de li-au mai întărit şcoalele cele
elineşti şi cele sloveneşti. Aşijderea au mai făcut şcoali de învăţătură şi latineşti şi arăpeşti, şi au dat ştire tuturor mazililor în toată ţara ca să-ş aducă copiii la învăţătură la şcoală, ca să înveţe orice limbă li-ar fi 20 voia, pentru ca să să afle oameni învăţaţi şi în pămîntul nostru al Moldovii, precum sînt şi printr-alte ţări şi părţi de loc. Iar dascălilor li să da plata din visteriîa domnească.
Aşijderea au dat poronca la toată boîarimea să-ş 25 aducă scrisori ce or avea pe moşiile lor, să le scriîe la condică, ca să să mai curme gîlcevile.
15. Socotit-au măriîa-sa Costandin-vodă  şi pentru pîrcălăbiile de pre la tîrguri, avînd obicei pîrcălabii de
1-28 lipsesc E// 1 Decijlară CJ ante Iară 15 Cj Elisavet Petrovna G// 1-3 Iară în- M părătiasa Elisavet Petrovna luound samoderjaviia V/ lipseşte mergînd la biserica... 1 Moscului D,G// 1-5 Iară înpărătiasa Elisavet Petrovna luund scaonul înpărăţii(i), 1 samoderjaviia, adecă singură stăpînirea înpărăţiii, au cinstit pre toţi ofiţiiarii şi pre J toţi slujitorii Cjj 2 după ce D// 3 adecă sîngura stăpînitoare fiind înpărăţiii D, adecă 1 singură stăpînire înpărăţiei Moscului Gjj 4 şi slujitorii înpărăţiei Gjj 5 ante Lă- ; sînd: 16 D/ lipseşte acum Gj scrie Cj iarăşi C/a]ale Cjj 7 13] 17 C, 19 E,G, lipseşte \ E1/ lipseşte măriîa-sa C,D,G,//8 carii n-au fost putut G//9 boerie Cjj 10 după unii ad. * dintre dînşii Gj înbătrîni C/ şi la boiarii nu mai încăpea V, lipseşte C,D/ nu mai putea să încapă Gjj 11 lipseşte măriîa-sa D,G// 13 boeri Cjj 14 14] 18 C, 17 D, 20 G, V/ lipseşte măriîa-sa Gjj 15 scoale Cj şcoaleli Cjj 16 elineşti şi şcoalele V/ scoale : Cjj 17 lipseşte şi1 Cj arăpeşti]turceşti V, arăpeşti, turceşti Cjj 19 scoale Cjj 20 lipseşte învăţaţi Cjj 21 printr-alte' Cjj 22 locu'c/ Iară D/ domniască C// 24 ante 'Aşijderea:' 19 C, 18 D, 21 V/ boerimea C/7 25 vor avea C,D/ scrie Cjj 27 15]20 C, 19 D, 21 G, 22 V/ mărie-sa V, lipseşte C,D,G//
858 |
luoa osăbit di cei doaozăci de bani, mai luoa şi cîte doao ocă de vin de bute de vin sau horilcă, orice feliu de băutură ar fi fost.
Şi pîrcălabii nu luoa numai aceli doao ocă, precum era 5 obiceaiul, ce luoa neşte tidve mari cîte de patru, cinci ocă, de jecuîa oamenii şi neguţitorii, spărgîndu-le buţile. Iar măriîa-sa Costandin-vodă au stricat acel obiceai rău, sa nu mai fiîe, să nu mai îa pîrcălabii tidve şi oce de vin şi de horilcă, ce numai să îa pîrcălăbiile drept pre obiceai 10 cîte doi potronici de car, iar mai mult să nu supere oamenii şi neguţitorii.
16. Aşijderea toate mănăstirile li-au dat să file în f. 426v   sama mitropolitului şi a episcopilor / pre la eparhiile lor,
ca să le îa sama egumenilor şi călugărilor, să nu le prăpă-15 diască viniturile moşiilor şi a bucatelor ce or avea fără de ispravă, precum făcea mai înainte vremîe.
17. Făcut-au milă şi întăritură la Patriiarhiîa Alexan-driîei, de au închinat mănăstirea Hangul, ca să-i fiîe cîte di ceva agiutoriu, pentru că această mănăstire o au fost
20 închinat mai înainte vremîe răposatul părintele mării-sale, Nicolae-vodă. Şi avînd patriiarhiîa şi hrisov, au socotit şi măriîa-sa Costantin-vodă de o au închinat iarăş la patriarhiîa ce mai sus s-au zis, la Alexandriîa.
1-23 lipsesc E// 1 lua Cj lipseşte osăbit ... luoa şi D,V// 1 după bani ad. de car cu bute de vin, sau de horelcă, orice băutură ar fi fost. G//2 de bute de vinldin butea cu vinul V, lipseşte Djj 1-5 de bani de carul încărcat mai lua încă cîte doao ocă ori ce ce-ar fi fost. Decii luoa şi mai mult. Că din buţile cu vinul lua neşte tidve mari, cîte de patru C//2-3 lipseşte de vin... ar fi fost. GJ orice]ce D, sau ce V/ de băutură vrea fi, de bute cîte doao ocă D// 4 lua D/ ad. marginal numai Gj lipseşte precum era obiceaiul D// 5 lua nişte D// 6 după buţile ad. cu ce era, cu vin sau cu horilcă Cjj 7 lipseşte măriîa-sa C,D,G/ 8 lipseşte să nu mai fiie Cj lipseşte pîrcălabii C,D,V// 9 lipseştepre obiceai G//10 doi potronici]doaozăci de bani C,G,V//12 16121C, 20 D, 22 G, 23 V// 12-14 toate mănăstirili au poroncit mitropolitului ca să le ia sama tuturor egumenilor V,/ 12-16 pentru toati mănăstirili au dat poronca mitropolitului şi episcopilor pre la eparhiile lor ca să le îa sama egumenilor şi călugărilor pentru viniturili mănăstirilor să nu le prăpădiască, ce să li să ia sama să să ştiîe şi viniturile ce sînt pre la mănăstiri şi cheltuiala ce să va face pre la mănăstiri, puind şi vechil pre dumnealui Aristarh vel-ban, ca să fie dinpreună cu mitropolitul şi cu episcopii, să le Ia sama Cjj 13 după lor ad. puind epitropi şi pre unii din boiari D, şi au pus şi cîte un boiariu epitrop Gjj 14 să2]ca să V/ lipseşte le D ' 15 viniturile mănăstirilor ce vor avea D, viniturile ce or avea V// 17 17]22 C, 21 D, 23 G, 24 V// 18 de au închinat la Patriiarhiîa Alexandriiei mănăstirea V/ Alexandrii CJ să-i fie C, să file V/ mănăstire CJJ 20 înnainte vreme răpousatul Nicolae-vodă, părinteli mării(i)-sali lui Costantin-vodă C/vreme Nicolae voevod, tatăl lui Constantin voevod Gj vreme răposatul D// 21 hrisov de la Nicolae voevod G / 22 lipseşte măriîa-sa G/vodă de o au dat iarăş pre sama patriiarhiii ce mai sus s-au scris, a Alexandriii D// 23   zislscris C,G,V/ a Alexandrii! C, a Alexandriiei V/7
859
18. Iară în zilele mării<i>-sali, lui Costantin-vodă, vinit-au şi prefericitul părinte chirio-chir Parthenie, patriiarhul al Sfintei Cetăţi a Ierusalimului şi a toată Palestina. Şi priimindu-1 măriîa-sa Costantin-vodă cu bine, 5 şi osăbit de milă ce au făcut măriîa-sa de au dat şi au întărit Sfîntul Mormînt a Domnului nostru Iisus Hristos, au închinat şi aceste patru mănăstiri, anume Tazlăul, Caşenul şi Soveje şi Pobrata. Care dentru aceste mănăstiri, Tazlăul, Caşenul şi Pobrata mai fusesîe închinate şi mai 10 înnainte vremîe la Sfîntul Mormînt; şi la vreme de nepace li-au fost dat de bunăvoie patriiarhul de Ierusalim iarăş pre sama călugărilor moldoveni.
Iar aşezîndu-să pacea şi fiind mănăstirili cîte cu ceva vinit, au socotit măriîa-sa că îaste lucru cu cale să fie 15 închinate mănăstirile iarăş la Sfîntul Mormînt a Domnului nostru Iisus Hristos, să să ajutoreze şi să să întăriască Sfîntul Mormînt, carele iaste de folosul mîntuirii a toată ms. 254, creştinătatea. //
f. 413V        24. Iară în anul 7251 <= 1743>, în luna lui iulie în 20 şase zile, vinit-au şi lui Costantin-vodă veste de mazilie.
1-20 Upsesc Ejj 1 18]23 C, 22 D, 24 G, 25 V/ zileli C/ lipseşte mării<i>-sali G/ lipseşte lui V// 2 venit-au Cjj 2-3 preoslinţitul patriiarh chirio, chir Parthenie a Sfintei Cetăţi GJ chiriu Cjj 3 Sf<i>n'tei C/a]al Cjj 4 lipseşte măriia-sa Gjj 5 lipseşte măfiîa-sa Gjj 6 Sf<î>ntul CJJ 7 lipseşte aceste C,DJ patrujsfinte Gjj 8 lipseşte şi1 G,Y/ după Pobrata ad. Aşijderea şi Bistriţa tot Costantin voevod o au închinat în domniîa dinţii G/ dintru C, lipseşte V// 9 lipseşte Tazlăul, Caşenul şi Pobrata V/ Bistriţa, Tazlăul şi Pobrata au fost mai închinate şi mai înnainte vreme de mitropolitul chirio, chir Dosiftei a Moldoviei la Sfîntul Mormînt Gjj 10 vreme1 CJ Sf<i>ntul Cj vremie 2 Cj nepace Cjj II datjlăsat Djj 11-12 li-au fost lăsat şi li-au dat de bunăvoie patriiarhul de Ierusalim pre sama mitropolitului Moldaviei şi a călugărilor moldoveni GJ de nepace au fost rămas iară pre sama călugărilor moldoveni V// 11 lipseşte patriiarhul de Ierusalim iarăş CJ lipseşte iarăşD// 13 mănăstirile CJJ 13-14 lipseşte şi fiind mănăstirili cîte cu ceva vinit V// 14 măriia-sa Costantin-vodă C, D.VJCostantin voevod GJ lipseşte lucru V//15 mănăstirile]aceste mănăstiri C, lipseşte Yj Sf(i>ntulC//16 lipseşte nostru Gj după Hristos ad. careli iaste de folosul mîntuirii a toată creştinătatea, ca CJ să să agiutorezeC//16-17 lipseşte să să ajutoreze... Sfîntul Mormînt V/ Sf<î>ntulC//17-18 lipseşte carele iaste... creştinătatea. Cj ad. marginal mîntuirii Gjj 18 după creştinătatea ad. Sînt şi alte multe bunătăţi ale mării-sale, cu carele au înfrumuseţat patriia, pămîntul Moldovii D, ad. Sînt şi alte multe bunătăţi ale lui Costantin voevod, cu carele au înfrumuseţat patriia, pămîntul Moldaviei, cu giudecăţi drepte şi cu obiceaiuri bune, creştineşti. Şi fieştecăruîa îi era cu bună dreptate, după cinste şi după vrednicită sa Gj ad. Şi cu alte multe bunătăţi au înfrum(u)săţat măriia-sa Costandin-vodă patriia, pămîntul Moldovii, cu obiceaiuri bune, de care vom dzice. Că judecăţile mării-sali era aceiîa şi fieştecăruîa era cu bună dreptate, după cinstea şi după' vredhiciîa sa V// 19-20 lipsesc DJJ 19 24J26 G, 27 V/ Iară cînd au fost în anul G, V// 20 venit-au veste şi lui Costantin voevod de mazilie GJ venit-au şi mării-sali V/ lipseşte lui Costantin-vodă V//
Că tîmplîndu-s<ă> la Ţarigrad de au luat domniîa Ion-vodă Mavrocordat, frate lui Costantin Mavrocordat, triimis-au omul mării-sali aici la Iaşi, la boiari, cu cărţi, puindu caimacami pre dumnealui Sandul Sturzea vel-5 logofăt şi pre dumnealui Costache Razul vel-vornic. Iar prest<e> doao săptămîni sosit-au şi turcul capegi-başîa, şi cetind fermanul iulie în doaozăci de zile şi odihnindus-<ă> măriîa-sa Costantin-vodă încă zece zile, şi grijindu-1 bine cu de toate cele ce i-au trebuit la purces, şi pre la toate 414 10 conacele, purces-au în zi întîi / a lui avgust. Şi au mărsu la Poartă, la Ţarigrad, cu cinste şi, neplinind anul mazil, au luat iarăşi domniîa Ţării Munteneşti. Iar aici, la noi, în Moldova, au vinit domnu măriîa-sa Ion-vodă Mavrocordat. //'
1-14 lipsesc D,E,'/1 după domniîa ad. măriîa-sa V// 2 lipseşte Mavrocordat "V" lipseşte frate lui Costantin Mavrocordat V/ Mavrocordat] voevod G//3 mării-salfsău G_ ;3 la1] in Gjj 4 lipseşte dumnealui GJ lipseşte vel Gjj 5 şi pre vornicul Costachi Razul G//6 Iară preste cinsprăzece zile V/ capegi-başe turcul Gj lipseşte capegi-başia V 77 după fermanul ad. cel de mazilie Gjj 8 lipseşte măriia-sa Gj lipseşte Costantin-vodă V/ după bine ad. ca pre un domn Gjj 9 lipseşte la purces şi G,V, / 11 lipseşte la Poartă GJ lipseşte cu cinste V'/ 13-14 au vinit frateli mării<i)-sale lui Costantin-vodă domn, măriîa-sa Ion-vodă. V// 13 lipseşte măriîa-sa GJ după Mavrocordat ad. fratele lui Costantin voevoda Mavrocordat Gjj
860
GLOSAR
A
acătare — oarecare, deosebit, cît de cît. aclaz vezi atlaz, aemu — acum.
acolisi (a) — a urmări pe cineva, a se lega de cineva. adăoşag = adaos — dare în plus, impozit suplimentar. adeveri (a) — a făgădui, a promite, a se încredinţa. afendi vezi efendi.
agă — ofiţer superior în armata turcească; rang boieresc în Ţările Române. agiunge (a se) — a se înţelege cu cineva, a cădea la învoială.
agîrlîc — bagaj.
agonisită — avere, cîştig, folos. ai — ani.
alai-bei — ofiţer turc, comandant de regiment sau escadron.
alector, elector — unul din cei şapte principi care alegeau pe împăratul german.
alege   (a) — a hotărî.
aman — îndurare, iertare.
amesteca (a) — a vorbi de rău, a unelti, a implica pe cineva într-o situaţie. amestecat — încurcat, nelămurit.
aprinde; a-şi ~ rogojini în cap — manieră de a atrage atenţia sultanilor, la trecerea lor prin Constantinopol, asupra unei nemulţumiri sau nedreptăţi; a-şi i—< poalele — a fi cuprins de mari turburari sau griji.
aprod — slujbaş mărunt de curte, însărcinat cu transmiterea unor porunci sau cu executarea unor pedepse.
aptică — farmacie.
apuca (a se) — a promite solemn, a se angaja sub jurămînt. arbănaş — albanez. aret — pază, apărare.
armaş — dregător însărcinat cu aplicarea pedepselor, inclusiv a celor capitale.
arz, arzaun — memoriu adresat Porţii Otomane de către domn sau boieri.
aşăza, aşeza (a se) — a se învoi, a se înţelege asupra unei chestiuni, a se împăca.
aşeş — întocmai, chiar aşa.
aşezămînt — învoială, înţelegere, acord.
aşezătoriu — om cu locuinţă stabilă, statornic.
ataman — căpitan de cazaci,  comandant de detaşament la cazaci. atlaz — ţesătură de mătase. au — sau.
865
B
bairam, baraiam — sărbătoare mahomedană ce încheie postul mare al ramada-nului.
balgi-başa — însărcinatul Porţii Otomane cu strîngerea mierii şi a cerii necesare
palatului împărătesc. balemez, balimez — tun de mari proporţii, de mare calibru. baljiu — negustor turc de miere şi ceară.
ban — rang mare boieresc. în Moldova, introdus în nomenclatura rangurilor abia în 1705, n-a avut o funcţie precisă. Locul său era între spătar şi paharnic.
banii steagului — impozit perceput pentru acoperirea cheltuielilor de instalare în scaun a unui domn.
baraiamlîc, bariiamlîo — dar făcut de domnii Ţărilor Române sultanilor şi înalţilor dregători turci cu prilejul bairamului.
basnă — poveste, născocire, scornitură.
băcălie — produse alimentare şi fructe din ţările calde.
bănat — regret, părere de rău, necaz.
becisniceşte — încet, ca un om neputincios.
bei — prinţ, guvernator de provincie sau insulă la turci; titlu dat de turci domnilor Ţărilor Române. beilic — muncă gratuită pentru stăpînire, nevoie, trebuinţă. beizadea — fecior de domn.
bejeni (a se) — a se refugia, a părăsi locul de baştină din faţa invaziilor duşmane.
belacoasă — ţesătură scumpă de mătase.
beteji (a se) — a se lovi, a se deteriora.
bezaconic — nelegiuit, spurcat.
bişug — belşug.
biv — fost.
blem — haidem!, să mergem!, să umblăm! bold — lemn ascuţit care indica vîrful unui cort. bosnean — bosniac, locuitor din Bosnia. bostangiu — infanterist din garda sultanului. botcă — trăsură mică, închisă.
bragadir, bregadir = brigadir — general  cu o stea, comandant al unei brigăzi. breslaş — membru al unei asociaţii de lucrători sau de negustori. bucate — grîne, alimente, provizii. budă — dugheană, prăvălioară. bugigean — tătar din Bugeac.
bulucbaş — comandantul unui grup de o sută de soldaţi, de obicei din garda domnească; başbulucbaşul era şeful comandanţilor de bulucuri, de şutaşi. burzului (a se) — a se agita, a se răscula, a se întărită. busurman — musulman.
butuc — instrument de tortură din lemn, prevăzut cu găuri în care se băgau mîi-nile, picioarele şi gîtul celui arestat.
cabaniţă — mantie de ceremonie a domnilor români îmblănită cu samur şi cusută
cu fireturi. cadeu — cadiu — judecător turc. cadie — judecătorie (instituţia ca atare).
caftan — haină de culoare albă, cusută cu fir de aur cu care erau îmbrăcaţi domnii
la numirea în scaun şi marii boieri la numirea în dregătorii. cahpol — puşlama,. secătură.
caimacam — locţiitor de domn, numit de turci sau lăsat de voievod în absenţa sa.
caiuş — laţ, arcan.
calabalîc — zarvă, tulburare, forfotă.
calaor = calaur — pază, patrulă, gardă, strajă.
cale (pe, cu) — cum se cuvine, pe drept.
calga — moştenitorul tronului la tătarii din Crimeea.
calmiş =-- calmuc — trib asiatic aşezat în jurul Mării Caspice.
calo — călău.
cambară vezi combară.
canavaţă — ţesătură rară, adesea de mătase. cap — conducător.
capegi-baş — mai-marele capegiilor, utilizat adesea de Poarta Otomană la instalarea sau demiterea domnilor Ţărilor Române.
capegilar-chihae — mai-marele peste porţile seraiului.
capegiu — portar al seraiului, adesea cu atribuţii de curier special.
capichehaie — trimisul domnilor români la Constantinopol, care le reprezenta interesele şi-i informa asupra trecerii pe care aceştia o aveau (sau n-o mai aveau) la Poartă.
caplan-paşa — comandant al caplanilor, oaste de infanterie turcă ce purta turbane din piele de tigru. caritâ — trăsură mare, închisă, folosită de domni sau marii boieri. casap-başa — şeful aprovizionării armatei turceşti cu carne. catargă — galeră, corabie mare. cataroi — dambla, apoplexie. catastih — condică de socoteli, act. cavalerie — decoraţie, ordin.
cazascher — funcţie judecătorească înaltă la turci.
cazîlbaş — persan.
caznă — tortură.
călca (a) — a ataca, a nimici.
cămară — trăsură închisă de dimensiuni mici pentru transportul banilor sau al mărfurilor grele.
cămăraş de ocnă — boiernaş însărcinat cu administrarea ocnelor de sare. Funcţia era retribuită.
căminar — boiernaş însărcinat cu strîngerea impozitului pe băuturi. căpitan-paşa — amiral, comandant de flotă în armata turcă. căsar — om gospodar, bărbat însurat.
căuta (a-i) — a încerca, a se apuca de, a se impune atenţiei cuiva. cealmă — turban.
ceambur, ceambul — detaşament de pradă, mai ales tătăresc, trimis în Ţările
Române. ceauş — curier turc, paznic. cehăi, cehei (a) — a necăji, a sîcîi.
ceir — imaş pentru cai, loc neîngrădit, cu iarbă, unde se creşteau caii. celednic — argat,   slugă, servitor. ceteală — învăţătură de carte, erudiţie.
cetlui (a) — a prinde capul osînditului într-un instrument de tortură, ceatlăul. chervăsărie — vamă turcească în Ţările Române. chesăgiu — pungaş, hoţ de buzunare.
chihaia — administrator, intendent, la turci, pe lîngă marii demnitari.
866
867
chilă — măsură pentru cereale; o chilă varia între 430 şi 679 litri. chindie — partea zilei înainte de apusul soarelui.
chir — domnul. Titlu atribuit de obicei mitropoliţilor şi episcopilor Ţărilor Române.
chirigiu — căruţaş plătit, care transporta mărfuri sau oameni. chirio-chir — domnul-domn. chitai — chinez.
chiurci-başa — mai marele blănarilor la Constantinopol.
chizăş — chezaş, om care răspunde băneşte sau moralmente pentru altul.
cifed vezi şved.
cifert vezi sfert.
cilibiu — rafinat, distins, nobil. cineş — fiecare, fiecine. cinie — porţelan, faianţă. cinsteş — falnic, impunător, arătos.
ciohodar — slujbaş mărunt la curtea domnească (valet), ce avea grijă de încălţămintea domnului. Şeful acestora, bas ciohodarul, executa şi poruncile domnului privind arestarea şi încarcerarea boierilor.
ciorti (a se) — a se certa, a se sfădi.
cislui (a) — a stabili impozite pe categorii sociale, sau pe indivizi. ciudi (a se) — a-i fi ciudă cuiva, a fi contrariat, a fi nemulţumit. civert vezi sfert.
cîrcimărit — impozit pe cîrciumi.
cîşlă — aşezare tătărească, sat tătăresc.
cîzlar-aga — mai marele eunucilor.
clăti (a se) — a se mişca, a se urni, a se ridica.
clevete, clevetiri — bîrfiri, ponegriri.
cliros — cler, tagma bisericească.
clucer — mare boier, care avea în grijă aprovizionarea curţilor domneşti.
cochii-vechi — mezat, licitaţie.
cocon — fecior.
colac — gratificare, laudă.
colegat, colegatur — aliat.
combară, cumbară — obuz, bombă.
comis — mare boier, care avea în grijă grajdurile domneşti.
comisar — trimis, împuternicit. La ruşi, în armata lui Petru cel Mare, în înţeles
de contabil. conac — loc de popas, găzduire.
contăş — haină lungă, îmblănită, îmbrăcată la ceremonii de domni şi boieri. cornărit — impozit pe vitele mari. coroni (a) — a încorona. coş — tabără. crăie — regat.
croşnă — povară purtată cu spatele.
crunta (a se) — a se păta, a se murdări.
cuhnie — căruţă, trăsură închisă.
culuc — garnizoană, gardă, pază.
cumuci — locuitori de limbă turcă din Caucaz.
cuniţe — impozit pe vitele destinate exportului, sau aduse la păşunat in Moldova. cupar — boier de rang inferior, însărcinat să toarne vin la masa domnească. curătură — teren defrişat în vederea cultivării cu grîu sau porumb.
868
curaţi (a se) — a scăpa de cineva.
curuţ — ostaş din armata lui Francisc Râkoczi al II-lea (1703— 1711), ridicată împotriva habsburgilor pentru eliberarea Ungariei de sub austrieci.
D
dajde — dare, impozit, bir.
daraban — ostaş pedestru, plătit.
dăscălie — ştiinţă  de carte.
dedinsu (cu) — mai ales.
deli — nebun.
deodată — deocamdată.
desetină — zeciuială, impozit în natură plătit mai ales pentru stupi şi porci, dîn-
du-se a zecea parte din producţie. despre — din partea.
dezbate (a) — a lua înapoi o suprafaţă de pămînt, după o prealabilă cercetare. diată — testament.
diregătorie — slujbă,  funcţie oficială.
divan — sfatul marilor boieri, judecată, discuţie.
dirvală — muncă brută.
dni — zile.
domnişor — pretendent la tron.
donţ — locuitor din regiunea Donului, cazac de la apa Donului. dova — slujbă religioasă la mohamedani. dragun,  drăgan = dragon — ostaş cavalerist.
dropică — hidropizie, acumulare de lichid în cavitatea abdominală. dub frenţit — sifilis (?) duium — pradă, robi.
dvor — gospodăria unui iobag rus, inclusiv membrii familiei. dvoreală — administrare, gospodărirea ţării.
efendi — formulă de politeţe ce întovărăşeşte un nume propriu; om învăţat. eiţi — cazaci de pe rîul laic din Ural.
el-aga — dregător tătar din Bugeac, însărcinat cu strîngerea birului de la locuitorii litoralului; agaua ţărmurilor, a litoralului. eparhie — teritoriul administrativ-bisericesc al unei episcopii. epaş — hoţ de cai. epitrop — tutore, mandatar. erbărie — depozit de praf de puşcă. ezi (a) — a curaţi, a extinde iazuri.
farfurie — porţelan, faianţă. farmutale — discuţii. faţă — persoană.
869
{anină — făină.
făţărie — făţărnicie, ipocrizie.
fedeleş — butoiaş.
felegean — ceaşcă turcească de cafea, fără toartă.
felt, fert marşalîc — feldmareşal, cel mai înalt grad militar.
ferecat — îmbrăcat, împodobit cu aur sau argint.
feredeu — baie.
ferman vezi firman.
fier — lanţ (a pune în fieră = a pune în lanţuri). fin — locuitor de la Golful Finic. fire (de) — mîndru.
firman — act de numire sau mazilire dat de sultani domnilor Ţărilor Române. frînc — locuitor din ţările romanice (Italia, Franţa, Spania). fum — casă, familie, gospodărie. fumărit — impozit pe locuinţe, pe case. fur — tîlhar.
fura (a se) — a se strecura, a se furişa. fuzie — armă cu patul de lemn şi ţeava lungă.
ben — monedă veche de aur care a circulat şi în Ţările Române. galion — vas de război. gata (a se) — a se pregăti; a se găti. geabhanâ — muniţii, proiectile. geambaş — neguţător de cai, om necinstit. geamie — moschee, casă de rugăciune la musulmani.
ghiaur — nume dat de turci creştinilor; necredincios, trădător faţă de Poartă. giupîneasă vezi jupîneasă. giurătoriu vezi jurător. giurui (a) vezi a jurui.
gîlcevi (a) — a murmura, a vocifera, a se opune. gligan — mistreţ; om masiv, prost şi leneş. gloată — mulţime, pedestrime.
gonaş — călăreţ uşor care urmărea şi hărţuia duşmanul în retragere.
gospod — domnesc, care aparţine statului.
goştina — impozit pe oi şi pe porci.
gramatic — copist, diac de cancelarie, secretar.
grănitar — grenadir, aruncător de grenade.
greime — grosul armatei.
greu — necaz, povară.
griji (a) — a întări în vederea apărării, a înmormînta respectînd toate obiceiurile, a construi. grijit — îngrijorat. gropniţă — cavou, criptă. gros — închisoare pentru poporul de rînd. gubernat — guvernator.
H
hagimesc — oriental, persan.
haini (a se) — a trăda, a se răzvrăti.
hainlîc — hainire, trădare.
hamger — pumnal mare, încovoiat, purtat la brîu. han — capul  statului  tătăresc   din Crimeea.
harariu — pînză groasă din care se făceau sacii, sau coviltirele pentru căruţe. harmată — armament.
hatman — şef militar, boier mare, comandantul armatei.
hatman coronie (la polonezi) — hatman al coroanei, unul din cei doi mari comandanţi militari. hatman polnie (la polonezi) — hatman de cîmp, feldmareşal. hatman vilchi litovschi (la polonezi) — marele hatman al Lituaniei. havale — contribuţii în natură date Porţii de Ţările Române. haznă — tezaurul statului, sumă importantă de bani transportată în lăzi. Kăznătar"— vistiernic. hălădui (a) — a scăpa, a trăi în voie. hamei (a) — a deruta, a buimăci, a năuci. hămnisit — flămînzit, lihnit. hănie — domnie (la tătari).
hărăţ — soldat de luptă individuală, sau în mici grupări, folosiţi pentru hărţuirea
inamicului. hătmănie — rangul de hatman. hendichiu — şanţ de apărare, tranşee, întăritură. hiastru — fiu vitreg. hiclean — viclean, trădător. hier vezi fier.
hirotonisi (a) — a rîndui preot, episcop sau alt grad bisericesc.
hitcăi (a) — a hăitui, a fugări.
hînsar — soldat de unitate auxiliară.
hîrtie — foaie de impunere personală (impunere fiscală).
hoge — preot musulman.
holercă vezi horilcă.
hora — absida unei biserici; naosul; aici cu înţeles de catapeteasmă. horilcă — rachiu din fructe.
horodovii (cazaci) — ostaşi bine organizaţi, în regimente de oaste statornică,
cu comandant propriu. hotărî (a) — a hotărnici, a stabili hotarul. hotnog — ofiţer ce avea comanda unui grup de o sută de soldaţi. hnut — cnut, bici. husar — călăraş.
ialoviţă — vacă grasă; impozit plătit Porţii în vaci grase. iaspis — piatră semipreţioasă, de diverse culori. ienicer — soldat de infanterie din garda sultanului. ienicer că — puşcă de ienicer. iepaş vezi epaş. ierbărie vezi erbărie.
870
871
igumen, egumen — superiorul unei mănăstiri.
imbrohor — demnitar la curtea sultanilor, intendent al grajdurilor împărăteşti. iordan — slujba de la Bobotează. iscoadă — soldat de recunoaştere, spion.
Ispas — sărbătoarea înălţării la cer, la 40 de zile după Paşti.
ispisoc — document emis de cancelaria domnească prin care se dădeau sau se
confirmau anumite proprietăţi. ispravnic — slujbaş domnesc la ţinuturi, avînd funcţii administrative. istov — sfîrşit, termenul unei dări; de istov — cu totul. istovi (a) — a termina.
izbaşe — secretar domnesc, care rezolva corespondenţa oficială de mai mică importanţă.
izgon — unitate militară redusă numericeşte, folosită la manevre de hărţuială.
iznoavă (de) — din nou.
izvod — listă, condică de socoteli.
izvodi (a) — a copia, a traduce.
îmbe — amîndouă.
îmbunături — făgăduieli, linguşiri.
împărăche (a se) — a se dezbina, a se învrăjbi, a se duşmăni.
împreona (a se) — a se întîlni.
închina (a) — a dărui ceva, cuiva, cu smerenie.
încrop vezi uncrop.
îndărăpta (a) — a se retrage.
îndrepta (a se) — a se dezvinovăţi, a se justifica.
îndura (a se) — a se face aspru, a nu cunoaşte mila.
îngloti (a se) — a se aduna, a se strînge, a creşte.
înspăimal — înspăimîntat.
întemeia (a se) — a se întări, a se consolida.
întuneric — milion.
înţepa (a) — a trage în ţeapă.
învăluitură — neajuns, supărare.
învoi (a se) — a se înţelege, a fi solidar.
J
jac — jaf.
jalobă — jalbă, necaz, suferinţă. jalovanie — leafă. jăcui  (a) — a jefui.
jărişte, jarişte — vatră arsă de jar, loc pustiit de foc. jelui (a) — a reclama, a învinui.
jicnicer, jitnicer — boiernaş,  supraveghetorul  magaziilor  cu  grîne aparţinînd domnului.
joimir — soldat lefegiul a polonezi, mercenar, judeţ — judecată, prcces.
jupîneasă — soţie de boier, boieroaică.
jurător — martor într-un proces, supus jurămîntului.
jurui (a) — a promite, a făgădui în mod solemn.
L
lacumit — guvernator (la tătari). ladan — un fel de stofă.
lagum — mină; instalaţia subterană pentru montarea minei. lascav — blînd, prietenos, glumeţ.
laz — negustor din Trapezunt (Asia Mică), ce făcea comerţ în Ţările Române. lăduncă — bidon lat. leah, leav — polonez.
lefeciu, lefegiu — soldat cu plată, mercenar. left — medalion, pandantiv. legat — fermecat, vrăjit. leşesc — polonez.
levent — locuitor al Levantului, marinar turc originar din Orientul Apropiat sau Grecia.
libovnic — prietenos, iubitor.
limbă — spion, informator; a luării, a lua prizonier pentru a obţine informaţii
despre mişcarea trupelor adverse. lin — linişte, calm.
lipcan — tătar din regiunea Hotinului. liuter — luteran.
logofăt — mare boier, locţiitorul domnului la conducerea Divanului; redacta
actele oficiale ale cancelariei domneşti, pe care le contrasemna. loitră — scară. lovi (a) — a ataca. lua (de grumazi) — a face prizonier.
M
madem — mină de aur, sursă de îmbogăţire.
mainte — mai înainte.
majă — căruţă de transportat peşte
mansip — dregătorie, slujbă.
margine — graniţă, frontieră.
mascur — porc.
maştihă — mamă vitregă.
mazil — domn scos din domnie, boier fără funcţie administrativă. macat — cuvertură subţire, pled. măraz, — necaz, supărare.
mecet — geamie de mici dimensiuni, capelă turcească. med, mied — băutură făcută din miere fermentată.
medelnicer — boiernaş însărcinat să toarne apă domnului pe mîini cînd se aşeza la masă.
mediaturi — mediatori, mijlocitori. megieş — vecin.
872
873
mereu ; pod <--' — pod stătător.
mestei — ciorapi orientali de piele fină peste care se încălţau papucii.
meterez — întăritură militară făcută dintr-un şanţ şi un val de pămînt.
mezil — poştă cu cai ce ser/ea la transportarea curierilor şi a demnitarilor cu
însărcinări speciale. mierţă — măsură de capacitate pentru cereale, avînd in jur de 50 kg. mistui (a) — a ascunde.
mitarnic — luător de mită, coruptibil, venal. mineca (a se) — a se scula devreme. mîntui (a se) — a se descotorosi, a scăpa de cineva. mirzac — căpetenie tătărească.
molitvă — rugăciune sau slujbă făcută de preot Ia diferite împrejurări. mortasipie — venit domnesc realizat de la negustori pe vînzarea mărfurilor. moschicesc — rusesc. moşan — localnic, părtaş la moşie.
mucare — bir plătit Porţii la confirmarea domnilor în scaun; Neculce atribuie
însă această denumire unui bir impus de Grigore Ghica preoţilor. muftiu — superiorul religiei mahomedane la turci. mula — preot mahomedan. muncă — tortură, caznă. munci (a) — a tortura, a căzni.
musaip — sfetnic intim al unui domn, al sultanului.
nafacâ — leafă, cheltuială de întreţinere.
năpaste — învinuire fără temei, dare (bir) excepţională şi apăsătoare la care erau
impuse păturile de jos. năselnic — brutal, crud. negrijit — nepregătit.
neguţi (a) — a negustori, a face comerţ. nemesnic — locţiitor.
nemiş — boier fără funcţie administrativă. nepărăsit — neîncetat.
nepriceştuit — neîmpărătâşit, necuminecat. nescai,  nescariva — oarecare, niscaiva. nestătător — nestatornic.
netocma — necum, cu atît mai puţin, cu toate că. nevoitor — care îşi dă silinţa. ni ... ni — cînd ... cînd. noafă — haită.
nohai — trib de tătari nomazi din nordul Mării Negre.
oarece — puţin, întrucîtva, într-o măsură oarecare. _
obadă - cătuşă confecţionată din două bucăţi de lemn alăturate, prevăzute cu
găuri în care se băgau mîinile sau picioarele celor arestaţi. oblici (a) — a simţi, a bănui, a descoperi. obori (a) — a doborî.
oboroc — raţie de alimente dată cuiva, tain. obuz — tabără militară, lagăr, coloană militară în mişcare. ocă — unitate de măsură a greutăţilor, variind în jurul a 1250 gr. ocaz vezi ucaz.
ocină — pămînt moştenit şi stăpînit din moşi-strămoşi. ocop — şanţ de apărare în timpul luptelor. odor — bijuterie.
olac — curier; cai de <~i — cai de poştă; de ~ — repede. olat — ţinutul din jurul unui oraş sau cetate. olecăi (a se) — a se văicări, a se văita, a se plînge. omeneşti — care aparţin oamenilor de rînd. omilenic — omenos, binevoitor. omor — epidemie.
ordă, ordie — oaste turcească sau tătărească. orîndui (a) — a trimite, a organiza. orînduiala — dare, impozit, ordine de luptă. ort — monedă divizionară valorînd o pătrime dintr-un leu. osebi — aparte, afară de, pe lîngă. osînda - blestem. ostrov — insulă. oşti (a) — a se lupta. otac — lagăr, tabără.
oturac — popas mai lung în timpul unui marş.
paharnic — mare boier, avea în sarcină umplerea paharului domnesc şi gustarea conţinutului.
palanca — întăritură militară făcută din trunchiuri de copaci sau din pari înfipţi în pămînt.
paraclis — imn, suită de cîntări către Maica Domnului. Capelă. pas (să ţi-o plătească) — du-te să ţi-o plătească. paşalic — provincie turcească întinsă, administrată de un paşă. paşă — rang militar şi administrativ la turci, egal generalului. paşte (în expresia a paşte prilejul) — a aştepta, a pîndi (prilejul), părcan — întăritură militară făcută din bîrne şi scînduri. părinc — mei.
păscui (a) — a sărbători Pastele. pătaşcă — targa.
pecete — hîrtie ştampilată, cu suma impozabilă a fiecărui ţăran. pelivan — măscărici, saltimbanc. perifan — vestit, cunoscut. pilă vezi chilă.
pisar coronie — secretar al regelui Poloniei. pistreală — distanţă cît aruncătura unei săgeţi. pitrop vezi epitrop. pizmătar — invidios, pizmaş. pîine, pîne — grîne, cereale.
pîrcălab — dregător ales din mica boierime sau din mazili, avînd în grija sa administrarea financiară, judecătorească şi militară a unei cetăţi şi a regiunii înconjurătoare.
plahie, plavie — bucăţi de ţărm, cu lemne şi crengi, purtate de apele curgătoare.
874
875
plean — pradă dc război.
pobedi (a) — a birui, a învinge.
podan — supus, vasal.
podghiaz, poghiaz — incursiune de pradă.
podvoadă — transport gratuit cu căruţa făcut de ţărani în folosul domnilor sau
al turcilor. pofală, pohvală — fast, pompă. pogonărit — impozit pe viţa de vie. pohod — marş.
poiedea — grosul unei armate. pol — jumătate.
polc — unitate militară, regiment. polcovnic — colonel. polimari — cerdac. politici (a) — a aranja lucrurile. politie — manifestare cuviincioasă. pomăzanic — reprezentant;  învestit, uns. pont — articol, punct. popreală — opreală, detenţiune.
porucinic — ofiţer de grad inferior în armata rusă; locotenent. postelnic — mare boier, răspunzător de ceremonialul curţii domneşti. postrig — origine, poziţie socială.
potronic — monedă divizionară de origine poloneză, cu valoare variabilă.
povodnic — cal de paradă.
pozvol — dezlegare, permisiune, voie.
prag — cascadă, cataractă.
pravilă — lege, dispoziţie.
prepeleac — stîlp înfipt în pămînt în care se băteau cuie groase de lemn şi care
slujea, după caz, la escaladări de ziduri sau ca spînzurătoare. prepus — bănuială, suspiciune.
prici (a se) — a se certa, a discuta în contradictoriu.
pricistui (a se) — a se cumineca.
prisăcărit — impozit pe stupi.
prisne — curat, neamestecat.
privant — proviant, provizii pentru soldaţi.
probozi (a) — a certa, a ocărî.
proci (i ~J — şi aşa mai departe, şi altele.
prost — simplu.
protivi (a se) — a se lua după cineva, a se lăsa influenţat. puhă — vînă de bou.
puiurdi (a) — a buiurdi, a da ordin, a dispune. puşcă — tun. pustiu — iubit.
putincios — în stare, capabil.
R
rachieriţă — cîrciumăreasă, vînzătoare de rachiu.
raft — harnaşament de paradă pentru cai.
raia — ţinut cu populaţie creştină stăpînit de turci.
rădica (a) — a uşura, a desfiinţa.
rădvan — trăsură mare, închisă.
rămas — vinovat, condamnat.
răntuna (a se) — a se rostogoli, a se prelinge.
răsări (a se) — a se rătăci, a se pierde.
răsură — venit,  plata slujbaşilor.
rătui (a) — a scăpa, a degaja, a susţine la război.
războli (a se) — a se îmbolnăvi.
răzbun — bună pace, linişte.
răzident, rezident — reprezentant.
recipospolita — suită, curte, parlament (la polonezi).
reimentar — comandant de regiment.
reiz-efendi — ministrul afacerilor străine la turci.
rohmistru — ofiţer de cavalerie la polonezi; căpitan.
rugă — loc de închinăciune, mănăstire.
rumtă, ruptă — impozit personal, stabilit de vistieria ţării.
rusfeturi,   rufeturi — corporaţii, bresle.
S
saca — butoi aşezat pe o căruţă, de obicei cu două roţi, cu care se căra apă.
sacaluş — tun de dimensiuni mici.
saivan — cort deschis, adăpost.
salt — singur, fără însoţitori.
samiş — care ţine seama, socoteala; atent.
samoderjavia — puterea, conducerea.
sarage — soldat de strînsură, călare.
sărai — palat.
sarascher — comandant de armată la turci. satarale — impozit excepţional, perceput abuziv. săcriu — ladă. săim vezi seim. sălihtar vezi silehtar.
sălişte — vatra satului; locul unui sat părăsit.
sărdar vezi serdar.
scădere — pierdere.
scăpat — scăpătat, sărăcit.
schimi-aga — demnitar turc însărcinat cu instalarea domnilor. sconcenie — sfîrşit, soroc, moarte. scopos — scop, intenţie, tratament.
scutelnic — om scutit de impozite către domnie, în folosul unui boier sau mănăstire.
seim — dietă, parlament (la polonezi).
seimeni, siimeni — mercenari, ce formau garda domnului.
serdar — boier de rang mijlociu avînd atribuţii administrative şi militare la graniţă. sfed vezi şved. sfeti, sveti — sfîntul.
silehtar — demnitar turc însărcinat cu protocolul curţii sultanului; mareşalul palatului.
simcelat — ascuţit.
sin, sîn — fiu.
sindighistru — soldat turc.
876
877
sineală — puşcă cu cremene. sinet vezi sineaţă.
singeac = sangeac — steag, însemn dat domnilor Ţărilor Române, egali demnitarilor turci ce guvernau provincii. sirgui (a) vezi a sîrgui. sirmă, — firet, broderie cusută cu fir. sirmeaoa — averea. sfială — sfială. sîrg (de) — repede, îndată. sîrgui (a) — a sili. sleit — topit.
slim — judecată (la tătari), dezbatere, discuţie. sliz — un fel de izmene.
slobozie — sat liber de dări, format din oameni aduşi din alte părţi şi scutiţi, pentru o vreme, de impozite. smad — negricios, palid.
sminteală — tulburare,  stinghereală, îndoială. sminti (a) — a mişca, a deranja, a dăuna. sobol — samur (blană de samur). socoti (a) — a lua în considerare. soltar — valtrap. sorbilor — însetat.
sotnic — comandant la cazaci peste o sută de oameni. soţîe — tovarăş
spahiu — soldat călăreţ la turci. sparge (a) — a împrăştia, a risipi.
spătar — mare boier, însărcinat să poarte sabia domnului la ceremonii.
spătărie — sala tronului din palatul domnesc.
spijă *— fontă, tuci.
spircui (a) — a împrăştia, a risipi.
spogîrniceală — cataramă.
sprejini, sprijini (a) — a susţine, a rezista.
sta (a) — a stărui.
staroste — conducător, guvernator.
stătut — foarte obosit.
steag — unitate militară cu un efectiv de aproximativ 200 de oameni; vezi şi
banii steagului, stolit — aşezat în ordine de bătaie. stoliţă — capitală (la ruşi).
stolnic — mare boier, însărcinat cu supravegherea mesei domneşti.
strajnic corunnii — administatorul domeniilor coroanei (la polonezi).
strămurare — băţ ascuţit la un capăt, cu care se împungeau vitele la jug, ca să
meargă mai repede. streleţi — mercenari, vînători, militari înarmaţi cu puşti. strînsoare — apăsare, supărare, constrîngere. subaş — mic funcţionar turc cu atribuţii administrative.
sulger — boier de rang mijlociu care se ocupa cu aprovizionarea cu carne a curţii
domneşti şi a armatei. suliman — pomadă pentru obraz. supăr — supărare. supus — ascuns. surghiuni (a) — a exila.
surguci — mănunchi de pene rare, bătut în pietre scumpe, ce împodobea căciula domnească.
surlă — instrument de suflat de forma unui clarinet, dar numai cu găuri, fără
clape. sveti vezi sfeti.
şah — împărat (la perşi). şahmarand — brocart. şalvir — talger, blid.
şarvanale — haine de paradă purtate de slujitorii domneşti. şeică — luntre. şenlic — manifestaţie. şerim — dregător tătăresc.
şetrar — boier de rang mijlociu care se ocupa cu aranjarea corturilor domneşti
şi ale armatei în timpul deplasărilor. şfed vezi şved.
sfert — sfert — a patra parte din impozit.
şigaci — şăgalnic, glumeţ.
şipuri (a se) — a se furişa.
şleahtă — mica nobilime poloneză.
şleav — drum de ţară, drum folosit de armate.
şlic — căciulă înaltă din blană sau postav, purtată de domni şi de boieri. şoltuz — administrator, împreună cu pîrgarii, al unui tîrg moldovenesc; reprezenta oraşul în raporturile cu domnul şi dregătorii. şpagă — spadă, sabie. şved — suedez.
tabie — întăritură militară, redută. tablă — registru, condică de vistierie. tain — raţie de hrană.
taină — tainiţă, loc ascuns unde se puneau averile.
talhîş — hotărîre, încuviinţare de domnie.
tambură — instrument muzical oriental cu corzi.
tălpiz — intrigant, şmecher, viclean, şiret.
tărziman vezi terziman.
tefericie — petrecere, banchet.
temeială — cauză, origine, temei.
temeiul oştii — grosul armatei.
teptil — tiptil, discret, încet, travestit.
terziman — interpret (la Poarta Otomană), traducător.
testament — document de iertarea dărilor.
ticăit — mizerabil, condamnabil.
tij — de asemenea, întocmai, la fel.
treti — al treilea.
trezvi (a se) — a se trezi.
878
879
tui - steag turcesc făcut din cozi de cal. Numărul tulurilor desemna poziţia socială ■ vornic _mare boier) locţiitor al domnului in probleme judecătoreşti. în Moldova
a celui care le primea. Domnu Ţărilor Române aveau două tuiuri. ■ erau doi vormci mari. unul peritru Tara de Sus, altul pentru Ţara de Jos.
tult — monedă divizionară de valoare variabilă între 10 şi 20 parale. H vrajbă — ceartă, duşmănie
tvcrebnic - curtean, nobil. ■ vrăjmaş - cumplit, 'straşnic.
ţară — poporul de jos, ţăranii. ţărmuros — cu maluri înalte şi abrupte.
ţigănărit — impozit pe ţiganii robi ai boierilor şi mănăstirilor. ţiitoare — concubină, ibovnică.
ucaz — poruncă, decret, ordin.
ughi — monedă de aur ungurească.
uliţă ; a da pe•—< — a purta pe uliţă pe cei pedepsiţi.
umblătoare — closet, latrină.
uncrop — apă fierbinte.
urdie vezi or dă.
urşinic — ţesătură scumpă, catifea.
uşcr — boier de curte care însoţea solii streini şi servea şi ca tîlmaci; îndeplinea şi funcţia de crainic al poruncilor domneşti.
zacingui (a) — a aduna, a angaja oaste de mercenari.
zacuţii — executori ai unor obligaţii.
zahara — provizii pentru armată în vreme de război.
zamăn"— ocazie,   prilej,   moment oportun.
zamcă — fortăreaţă.
zapciu — executorul unei dispoziţii financiare.
zapis — tranzacţie, act de învoială, contract.
zaporojan — cazac de la cataractele Niprului.
zapt — neajuns, atingere de proprietate,
zasluga — răsplată bănească pentru servicii.
zavistnic — invidios.
zăhăi (a) — a necăji.
zălog — amanet.
zălud — smintit, nebun.
zămculiţă — întăritură mică.
zăticni (a) — a deranja, a stingheri.
zeefet — manifestaţie, chef.
zlobiv — neastîmpărat, zurbagiu, mînios.
zlot — monedă poloneză sau tătărească de argint ce a circulat în Ţările Române. zlotaş — slujbaş care lua în arendă încasarea dărilor. zorba — răscoală,  răzmeriţă, revoltă. zvoncic — răscoală, răzmerită, zurba.
val; era prea în ~ — era prea frămîntat. vartă — escortă, pază. varvar — rău, brutal.
văcărit — dare pe vite. Era unul din cele mai urgisite impozite. vădrărit — impozit pe vinul vîndut în ţară sau exportat. vătaf — slujbaş domnesc ce răspundea de aprozi sau de copiii din casă. vătăman — slujbaş local folosit la încasarea dărilor; ajutor de vornic. vecin — iobag.
vedeală; în >—1 — la vedere, pe faţă. vedi (a se) — a se da pe faţă.
veghea; a ~ voia cuiva — a proteja, a favoriza, a ţine parte cuiva. vel — mare. venitic — veneţian.
viclean — trădător, conspirator, fals. vicol — viscol.
vistiernic — mare boier, administrator al veniturilor ţării. vizir — demnitar turc, cu atribuţii de prim-ministru. vîrtej — scripete.
viznosi (a se) — a se grozăvi, a se fuduli.
voevoda — guvernator administrativ şi militar de provincie la polonezi. volnic — liber.
880
881
INDICI
Nt'ME DE PERSOANE 1
A
Aadil Ghirai, moştenitorul tronului din Bugeac: 698, 699, 707, 771. Abaza Ilie, vornic: 86, 500, 602.
Abdi-paşa, serascher de Tighina şi de Hotin: 440, 638, 640 — 642.
Adamescu Gheorghe: 110.
Adăle Gherii vezi Mengli Ghirai.
Adămiţe, vel-postelnic, vezi Muruz Adămiţă.
Adli Gherii vezi Aadil Ghirai.
Afenduli, mare şetrar: 690.
Ahmed al II-lea, sultan (1691-1695): 362, 392, 393, 396, 441, 442. Ahrned al III-lea, sultan (1703- 1730): 77, 81, 83, 683, 707, 785. Albert, regele Poloniei: 109. Alexandru cel Bun (1400- 1432): 162, 312.
Alexandru Coconul, feciorul lui Radu Mihnea, a domnit in Ţara Românească
între anii 1623— 1627 şi în Moldova între anii 1629— 1630: 176. Alexandru Sîrbul, treti-logofăt vezi Duca Alexandru. Alexandru-vodă vezi Iliaş Alexandru,
Alexandru-vodă, domnul muntenesc, vezi Alexandru Coconid.
Alexei Mihailovici, ţar (1645-1676): 190, 191.
Alexei Petrovici, fiul lui Petru I (1690-1718): 94, 674, 675, 676.
Alistarhu, vel-comis, vezi Aristarh Iordache
Amiras Alexandru : 10, 48, 49, 67, 74, 93, 140, 145.
Anastasie, vornicul de lemne: 853.
Andreescu Constantin : 14.
Andrieşoaia vezi Ianovici Safta.
Aniţa, fata Arhipoaiei: 291.
Anna, nepoata de soră a împărătesei celei bătrine, vezi Elisabeta-Ecaterina-Cristina,
principesă de Mecklenburg. Anna, soţia lui Csenje Antonie de Luninburc, vezi Elisabeta-Ecaterina-Cristina,
principesă de Mecklenburg. Anna Ioanovna, împărăteasă (1730—1740), nepoată de frate a lui Petru I: 102,
134, 683, 718, 750, 842-844. Antiohie, cămăraş 602. Anton-vodă vezi Ruset Antonie-vodă.
Anton Ulrich, duce de Braunschweig (1714—1776): 845, 857.
Antonie, mitropolitul Moldovei (1730-1739): 42, 102, 135, 730, 824, 825, 828,
829, 835, 836, 841, 842, 855, 856. Antonie Csenje de Luţimburc vezi Anton Ulrich, duce de Braunschweig.
1 Pentru identificarea unor nume şi locuri ne-am folosit de Indicii ediţiei a doua din Ion Neculce, O samă de cuvinte şi Letopiseţul Ţării Moldovei, apărută la Chişinău în anul 1974.
885
Antonie-vodă din Popeşti, domn al Ţării Româneşti (1669—1672): 51, 202, 203. Appafi Mihai, principe al Transilvaniei (1661—1690): 68, 273. Apostol, căpitan: 602.
Apostol Daniii Pavlovici, polcovnic de Mirgorod (1654—1734): 552, 553, 585, 600, 606.
Apracsin Feodor Matveevici, guvernatorul Azovului (1661—1728): 550, 551, 603, 613, 615.
Arhipoaia, rachieriţa din Iaşi: 60, 291. Arhonda Mironeasa: 11.
Aristarh, biv-vel-ban, vezi Aristarh Iordache. Arislarh, vel-comis, vezi Aristarh Iordache. Aristarh, vel-uşer, vezi Aristarh Iordache.
Aristarh Iordache, mare uşer, mare comis si mare ban: 602, 755, 840, 849, 850, 859.
Aron Tiranul, domn al Moldovei (1591-1595): 105, 112, 127, 131, 141, 144,
157, 173-175, 472. Aron-vodă vezi Aron Tiranul. Aslan, cămăraş de ocnă: 283. Atanasie, episcop de Roman: 104.
Athanasie de la Soroca vezi Tănase, pîrcălab de Soroca.
August al II-lea Friedrich cel Puternic, duce de Saxonia şi rege al Poloniei între anii 1697-1704, 1709-1733 : 79, 93, 98, 390- 392, 400, 401, 424 - 428, 481, 482, 502- 504, 552, 604, 605, 637 - 639, 641, 645, 646, 650, 651, 666, 668, 669, 682, 718-719, 741, 742, 776.
August al III-lea Friedrich, duce de Saxonia si rege al Poloniei între anii 1733 — 1763: 742, 745-747, 772, 776.
Avrinte, vlădica de Roman, vezi Lavrentie.
Axinte Uricariul: 10, 48, 90, 104, 147.
A za Chirie vezi Caplan Ghirai.
Bahti Ghirai, pretendent la hanatul Crimeii: 698. Bainschi, serdar, vezi Volcinschi Vasile. Balaban Alexandru:   12, 283.
Balica Isac, hatman şi portar al Sucevei (1579—1585), ctitorul mănăstirii Frumoasa: 534, 705. Balş Constantin, mare medelnicer: 781, 801. Balş Ion, mare vornic: 24, 296, 297, 421, 467, 475, 497. Balş Teodor: 142, 144.
Baltagiul, vizirul, vezi Teberdar Mehmed-paşa.
Bamovschi Miron-vodă, domn al Moldovei (1626—1629 si 16331- 113   139 143
177, 205. ' Basarab Constantin-vodă vezi Constantin Şerban. Basarab Matei, domn al Ţării Româneşti (1632—1654): 184. Başotă Zosin, hatman: 60,  150, 290, 416.
Batiste Veveli, grec din Creta, sfetnic al lui Alexandru Ilias, omorît în răscoala
din 1633: 210, 300, 301. Bălan Teodor: 8.
Bălăban, negustor din Polonia, vezi Balaban Alexandru. Bălăceanu. Badea Conteş: 116, 184, 185.
Bălăceanu Constantin, agă, mort în lupta din 1690 cu Constantin Brîncoveanu-73, 320, 322, 323, 326, 327.
Bălşăştii, familie de boieri: 173. Bănariul Ion, vel-căpitan: 602, 834, 835. Beldiman Alexandru : 64, 65.
Bercin Nicolae, general în armata la Francisc Râkoczi II: 670. Berindei I. : 144.
Bero, general, vezi Biron, Karl von ~ Beşleagă, căpitan de lefegii în Ţara Românească: 323. Bi'anuloan: 122, 126, 128-130, 132, 140, 141, 145. Biedrzyski Emil: 108.
Biron Emst Johann, duce de Curlanda (1690-1772), favorit al înpărătesei Anna: 844, 845.
Biron Karl von'—', general în armata rusă (1684—1746): 746.
Boescu Safta: 182, 185.
Boeştii, familie de boieri: 115, 182.
Bogaci G.: 140.
Bogdan Gheorghe, mare jicnicer: 66, 260, 261. Bogdan Ioan, istoricul: 122.
Bogdan Ion, mare stolnic, feciorul lui Lupu Bogdan: 730, 848.
Bogdan Lupul, hatman si cumnat Cantemireştilor: 21, 23, 73, 74, 318, 326, 327, 334, 338, 344-346, 349, 350, 352, 353, 360, 366-368, 373, 377, 379, 381, 383, 384, 386, 388, 403, 404, 412-416, 418-422, 430, 432, 441, 443, 447, 452-455,457-460.
Bogdan Ruxandra (sau Lupa), soţia hatmanului Lupu Bogdan şi soră Cantemireştilor: 22, 458.
Bogdan-vodă (Bogdan al III-lea cel Orb), domn al Moldovei (1504- 1517): 109,
110, 131, 158, 168. Bogoş, zapciu: 464. Bogzan Costache, vătaf: 142. Bont gheneral, vezi De la Bon, fean-Baptiste. BoroianuC: 5, 105, 109, 113, 119. Bosie, boier din ţinutul Orheiului: 210.
Botez, căpitan moldovean, mercenar în armata polonă: 328. Botez Solomon : 717.
Brahă, căpitan de darabani: 267, 583, 602. Branil, porucinic, vezi Braniţchi Jan Clemens.
Branifchi Jan Clemens, hatman al Poloniei (1689—1771): 667, 668, 747. Braşoveanu Constantin: 103. Brăescu Gavril, mare jicnicer: 60.
Brăneştii, boieri moldoveni, ofiţeri mercenari în armata polonă: 328.
Brîncoveanu Constantin, domn al Ţării Româneşti (1688—1714): 6, 14, 17—19, 21 24 25, 27-29, 31, 36, 38, 56, 57, 65, 69, 72, 73, 75-83, 85, 87, 88, 9l' 135, 252-254, 322-327, 330, 333, 335, 337, 338, 341-343, 346-349, 354, 356, 360 , 362- 365, 375, 381, 382, 385, 392, 399, 408 - 410, 415, 420-422 430 - 436, 438, 440, 441, 443, 446, 448 , 454 - 456, 466 - 469, 476-478^ 483, 487, 491, 510, 511, 519, 520, 522, 525, 529, 538, 557- 562, 567, 592! 646 - 648, 652, 655, 657.
Brîncoveanu Dinu, feciorul mai mare al lui Constantin Brîncoveanu: 24, 467.
Brîncoveanu Măria, fiica lui Constantin Brîncoveanu, soţia lui Constantin Duca: 20, 76, 349, 354.
Brîncoveanu Stanca, doamna: 14, 354.
Brîncoveanu Ştefan, al doilea fiu al lui Constantin Brîncoveanu: 477. Bucioc Catinca: 14.
886
887
Bucioc Tudosca vezi Lupu Tudosca.
Bucsanu-Merisanu Staico, mare paharnic în Ţara Românească: 254, 341, 342, 346.
Buhăescu Vasile, cămăraş: 10, 48. Buhus, familie de boieri: 26.
Buhu's Alexandru, hatman: 59, 65, 66, 68, 212, 233, 235, 236, 241, 242, 245, 248,
' 249, 253, 257, 260, 273, 276, 278-281, 288, 290, 293, 294. Buhuş Dumitru, vistiernic şi mare spătar, soţul Dafinei Furtună, măritată mai
' tîrziu după Eustratie Dabija: 15, 50, 197, 205, 422. Buhus Ion, cămăraş de ocnă, apoi hatman şi mare logofăt: 358, 361, 379, 416,
' 439, 460, 489, 496, 626. Buhuş Lupaşco, feciorul lui Dimitrie Buhuş şi al Dafinei Furtună, adoptat de
' Dabija-vodă: 15, 16, 50, 197, 251. Buhuş Nastasia vezi Duca Nastasia. Buhuş Safta : 16. Buiuc, imbrihorul: 646. Bujorăneştii, familie de boieri: 335, 337. Buţucachi-vodă, pretendent: 96, 707, 708, 723. Buzagiul, grec, mare postelnic în Moldova în anul 1711: 621. Buzilă Vasile, jicnicer: 834, 835.
Cahriman-paşa vezi Caraman-paşa.
Calga, sultan din Bugeac: 508, 520, 521, 698, 699.
Callimachi Ioan Teodor, domn al Moldovei (1758— 1761): 137, 450.
Camariano Nestor : 48.
Camariano-Cioran Ariadna: 48.
Cânta: 848.
Cânta Ioan: 137, 139, 140, 141, 143- 145.
Cantacuzinii, mare familie boierească cu ramificaţii în amîndouă Ţările Române: 11, 14, 17-19, 26, 51, 55-57, 65, 70, 72, 115, 117, 184, 185, 189, 230, 231, 235, 251, 290, 293, 302, 434, 448.
Cantacuzino Alexandra (Iordăchioaia) : 11, 15 — 20, 64.
Cantacuzino Anastasia, spătăreasă: 130.
Cantacuzino Andronic : 14.
Cantacuzino Bălaşa, fiica lui Ilie vistiernicul, căsătorită cu Ştefan Brîncoveanu: 477.
Cantacuzino Casandra, fiica lui Şerban Cantacuzino şi soţia lui Dimitrie Cantemir:
21, 30, 80, 81, 398, 616.' Cantacuzino Constantin, postelnic, fiul vistiernicului Andronic Cantacuzino, boier
iniţial în Moldova, s-a stabilit mai apoi în Ţara Românească unde a fost
omorît în anul 1663: 14, 51, 55, 184, 201, 202. Cantacuzino Constantin, stolnic si cronicar (1650—1716): 14, 18, 20, 50, 55, 72,
185, 201, 204, 252, 320-322, 324, 354, 409, 410, 434-436, 440, 441, 456,
469, 560, 647, 652, 657. Cantacuzino Drăghici, mare spătar, fratele stolnicului şi al lui Şerban Cantacuzino:
14, 51, 52, 203, 204. Cantacuzino Dumitraşcu, domn al Moldovei (1674—1675,  1684—1685): 9, 14,
52, 56-62, 64, 65, 69, 70, 72, 73, 78, 101, 145, 234, 235, 237-239, 241,
242, 244-247, 251, 259, 260, 287-294, 296-299, 302-304.
I
Cantacuzino Ecaterina (Catrina, fiica lui Iordache) vezi Neculce Ecaterina. Cantacuzino Enache : 14.
Cantacuzino Gheorghe, feciorul lui Şerban Cantacuzino, a trăit în exil în Transilvania, în timpul ocupaţiei austriece asupra Olteniei a fost ban al Craiovei: 94, 323, 677.
Cantacuzino Gheorghe Matei : 129.
Cantacuzino Ilie, mare vistiernic în Moldova: 23, 24, 80, 82, 84, 342, 376, 413, 414, 421, 455, 457, 459-464, 468-470, 473, 477, 478, 483, 487, 489, 493, 496, 498.
Cantacuzino Ioniţă, spătar: 130, 137, 138.
Cantacuzino Iordache cel bătrîn, fiul vistiernicului Andronic Cantacuzino şi bunicul lui Neculce, fost mare vistiernic în Moldova: 12—15, 49, 50, 61, 116, 141, 182, 183, 184, 186, 189, 195, 197, 198, 261, 298.
Cantacuzino Iordache (Iordăcuţ), feciorul lui Toderaşcu Cantacuzino, mare stolnic sub Constantin Duca: 16, 135, 204, 376.
Cantacuzino Măria (fiica lui Iordache), vezi Ursache Măria.
Cantacuzino Matei, feciorul postelnicului Constantin Cantacuzino, fost mare agă
în Ţara Românească: 204. Cantacuzino Mihai, frate cu Matei si cu stolnicul, mare spătar: 14, 18, 72, 204,
321, 322, 349, 409, 410, 56 î, 647, 656, 657. Cantacuzino Mihai (Şeitanoglu) : 14. Cantacuzino Nastasia : 14.
Cantacuzino Safta fiica lui Iordache, vezi Buhuş Safta.
Cantacuzino Serban, domn al Ţării Româneşti (1678—1688): 14, 18, 21, 27, 51 56, 59! 61, 65, 66, 68-73, 80, 94, 135, 201, 203, 204, 230-232, 251 252, 254, 258, 268, 271-273, 284, 289, 293-295, 297, 302-304, 309 310, 314, 316-318, 320-325, 341, 386, 398, 399, 409, 448, 558, 616, 647 677.
Cantacuzino Ştefan, fiul stolnicului, domn al Ţării Româneşti (1714—1716) 55, 456, 647, 652, 657.
Cantacuzino Toderaşcu, feciorul lui Iordache cel bătrîn, mare vistiernic în Moldova 15, 61, 261, 268, 272, 298, 302, 304, 794.
Cantacuzino Toma, feciorul agăi Matei Cantacuzino, mare spătar al lui vodă Brîncoveanu: 88, 454, 457, 554, 559-562, 565-567, 572, 595, 603, 609.
Cantacuzino Toma, feciorul lui Andronic Cantacuzino, mare vornic: 14, 31, 116, - 183, 184, 186,- 189, 195, 206.
Cantacuzino Vasilaşco, mare spătar şi mare vornic: 342, 371, 376, 413.
CantacUzino-Deleanul Constantin, feciorul lui Iordache: 840.
Cantacuzino-Deleanul Iordache, mare vornic: 654, 696, 730, 755, 763, 815, 823, 826, 831, 833, 840.
Cantacuzino-Păşcanul Iordache, mare spătar: 18, 19, 128, 129, 710, 730, 755. Cantacuzino-Păşcanul Şerban, mare stolnic: 717.
Cantemir Antioh, domn al Moldovei (1695-1700, 1705-1707): 20-24, 27, 38, 44, 48, 78, 80-86, 101, 102, 145, 300, 304, 314, 340, 348, 361, 371, 372, 377-392, 395, 398-400, 402-415, 417-419, 422, 427, 431, 432, 441-445, 447-449, 451-455, 456-474, 476-478, 489-494, 510,. 516, 542, 543, 610, 651, 655, 823.
Cantemir Antioh, feciorul lui Dimitrie, poet şi diplomat (1708—1744): 625, 682.
'Cantemir Casandra vezi Cantacuzino Casandra.
888
889
Cantemir Catrina, doamna lui Antioh-vodă: 382.
Cantemir Constantin, domn al Moldovei (1685-1693): 19, 20, 22, 53, 59, 66, 69-77, 80, 96, 107, 164, 235, 236, 257, 288, 294-298, 300, 302-305, 308-311, 314-321, 330-348, 350-355, 359, 365, 368, 371, 377, 378, 381, 385, 399, 413, 458, 509, 510, 665, 729.
Cantemir Constantin, feciorul lui Antioh-vodă (?—1776): 45, 101, 471, 823, 824, 830, 832, 833.
Cantemir Constantin, feciorul lui Dimitrie-vodă, ofiţer în armata rusă (1705 — 1747): 625, 682.
Cantemir Dimitrie (sau Dumitraşcu), domn al Moldovei (1693, 1710—1711): 8 10, 18 21, 22, 25-36, 39, 40, 43, 44, 52, 53, 66, 71, 76, 80, 81, 83, 87-90, 94 99 100, 108-110, 117, 119, 120, 134, 145, 146, 148, 304, 343-348: 379, 382, 384-386, 392, 393, 395, 398, 399, 409, 410, 417, 456, 476, 484 509-526, 528-548, 553-559, 561-565, 568, 572, 574, 581-583, 585 591, 593, 595, 596, 598-603, 606-608, 610-613, 615-619, 622, 625 642, 666, 680-681.
Cantemir Dimitrie, feciorul lui Antioh-vodă, ofiţer în armata rusă (? —1758) 45, 101, 471, 823, 829.
Cantemir Ion, feciorul lui Antioh-vodă: 471, 472.
Cantemir Matei, feciorul lui Dimitrie-vodă, ofiţer în armata rusă (1703—1771): 625, 682.
Cantemir Ruxandra, fiica lui Constantin Cantemir, vezi Bogdan Ruxandra. Cantemir Safta, fiica lui Constantin Cantemir, măritată după Mihail Racoviţă: 305, 340, 380.
Cantemir Serban, feciorul lui Dimitrie-vodă, ofiţer în armata rusă (1706— 1780): 625^ 682.
Cantemireştii, familie modestă de boieri moldoveni din care a ieşit cea mai strălucită minte a veacului XVIII, Dimitrie Cantemir: 10, 22, 26, 28, 36, 45, 80, 88, 365, 417-418, 430-432, 558.
Capimistru vezi Capnist Vasile Petrovici.
Capisna vezi Capnist Vasile Petrovici.
Caplan Ghirai, han al Crimeii (cu întreruperi, între anii 1707—1736): 699, 707, 709, 771.
Capnist Vasile Petrovici, general-maior rus, participant la campania din 1739: 830, 837.
Caraman-pasa, comandantul cetăţii Cameniţă: 353, 360, 362, 364, 366, 386, 389, 401. '
Carol al V-lea (Quintul), împărat german şi rege al Spaniei (1500—1558): 112, 172, 173.
Carol al Vl-lea, împărat german (1711-1740): 843.
Carol al XH-lea, regele Suediei (1682-1718): 32, 79, 87, 90, 91, 93, 134, 405, 427, 428, 478, 482, 502, 506, 507, 580, 592, 593, 628 - 632, 634, 637 - 639, 642, 646, 647, 649, 650, 651, 665, 682, 683.
Carol, craiul Şvedului, vezi Carol al Xll-lea.
Carol Friedrich, duce de Holstein, căsătorit cu Ana, fiica lui Petru I (1700—1739): 682.
Carp /Zie,.sulger: 138, 145.
Cartojan Laetiţia : 108.
Cartojan Nicolae : 5, 108, 109, 118.
Casandra, doamna lui Dimitrie Cantemir, vezi Cantacuzina Casandra. Catargiul Apostol, mare comis: 271, 287.
Catargiul Ilie, logofăt şi mare vistiernic: 36, 470, 478, 487 489  493 496 497
499, 515, 517, 525, 540, 626, 654. ' Catargiul Ştefan, sulger: 781.
Caterina, fiica lui Constantin Ruset, vezi Ruset Caterina. Catrina, fiica Ducăi-vodă, vezi Duca Ecaterina.
Catrina, fiica logofătului Dumitraşco Ceaurul, vezi: Cantemir Catrina.
Caza Cheri vezi Caplan Ghirai.
Călinescu George : 6.
Ceaureştii, familie de boieri: 186.
Ceaurul Dumitraşco, mare logofăt: 356, 376, 382.
Ceaurul Vasile : 684.
Cehăneştii, familie de boieri: 173.
Celac T. : 149.
Cerchez, bulucbaşă în Moldova: 278.
Cerchez Mehmet-paşa, imbrihor: 346, 347, 385, 409, 590.
Cerchez Ştefan, mare comis: 235, 346, 379.
Cernat, căpitan de oaste în Moldova: 384, 385.
Chigheciu Apostol, polcovnic, moldovean de origine, ofiţer în armata rusă- 481
537, 548, 609. Chiparissa Nicolae: 10, 48, 93.
Chipriuliu, serascher, vezi: Niuman-paşa Kupruluzaăe. Chiri Doglet, han: 36.
Chirică, ispravnic: 464.
Chiriţă Drace vezi: Ruset Antonie-vodă.
Chiriţe Dracul (sau Draconte), mare comis: 848.
Chisăliţă Misail, egumen de Putna: 107, 164.
Chiţimia Ion C: 62.
Chiupruliolu, marele vizir, vezi KiiprulU Fazii Ahmed-paşa. Chiupurliul, paşa de Bosna, vezi Niuman-paşa Kilprulilzade. Ciobanu Ştefan : 28, 35.
Ciobanul Constantin, mare postelnic: 264, 273, 278, 364. Ciocîrlan Pavel, mare vornic: 416. Cioculescu Şerban: 6, 7, 19, 63, 64. Ciohoranu Tudosie, căpitan: 598.
Ciorlu Ali-paşa, silihtar şi mare vizir (1706—1710): 466. Ciorhi-paşa, silehtarul, vezi Ciorlu Ali-paşa. Ciudin Gheorghiţă, serdar: 62, 261, 298.
Ciute, căpitan, însoţitor al lui Dimitrie Cantemir în Rusia: 602.
Cîrje, moldovean folosit de mareşalul Şeremetiev drept curier: 643.
Cirnul Nicolae vezi Milescu Nicolae.
Cir stea, vameşul: 118.
Cir stea Hurmuzache, pitar: 127.
Climescu, prof.: 138.
Codrescu Teodor: 103—105.
Colceag-bei vezi Iliaş Colceag-paşa.
Colceag bulucbaşă vezi Iliaş Colceag-paşa.
890
891
Colivarul Lupu, mare vistiernic: 459, 460.
Coneţchi, comandantul unui detaşament polonez: 275, 276, 286. Constantin, postelnicul, vezi Ipsilanti Constantin. Constantin, vistiernicul, vezi Costache Constantin.
Constantin Serbau, domn al Ţării Româneşti (1654—1658) şi al Moldovei (1659,
1661): 116, 184, 185, 190. Corfus Ilie : 109.
Comeseni Grigore, boier din ţinutul Hotin: 213.
Costache Constantin (Negel), feciorul lui Gavriliţă, mare logofăt: 40, 99, 305, 335, 337, 370, 419, 475, 477, 499, 515, 626, 643, 654, 659, 660, 661, 673, 685,' 686,' 693, 696, 702, 710, 723, 730, 755, 756.
Costache Gavril (Gavriliţă cel bătrîn), mare vornic, mare hatman: 59, 62, 70, 71, 73 233 248, 274, 294, 296, 297, 299, 304, 305, 310, 317, 318, 333, 335, 337, 338, 349, 404, 413, 419, 447, 466, 474, 477, 498, 499, 547, 620, 755.
Costache Gavril, mare paharnic şi mare ban: 49S, 696, 710 — 712, 755.
Costache Iordache, feciorul lui Lupul Costache, mare stolnic: 42, 135, 696, 698, 700, 704, 709-711.
Costache Lupul, feciorul lui Gavriliţă, mare vornic: 35 — 40, 42, 70, 76, 90, 135, 305, 335, 337, 338, 348-351, 355, 376, 404, 413, 414, 419, 447, 458, 466, 474, 499, 515, 547, 548, 566, 620-625, 635, 636, 653, 654, 656, 657, 679, 696, 698, 709-711, 802.
.Costache Manolache, mare spătar: 317, 848.
Costache Mărica, soţia stolnicului Iordache Costache: 701.
Costache Scarlatache, feciorul lui Lupul Costache, mare comis: 802.
Costache Solomon, feciorul lui Gavriliţă, mare vornic: 305, 335, 337, 419.
Costache Toader, feciorul lui Gavriliţă, mare stolnic şi mare paharnic: 710, 755.
Costache Vasile, feciorul lui Gavriliţă, mare vornic: 318, 335, 337, 354, 376, 379, 419-421, 433, 475, 477, 498.
Costandache, mare stolnic: 654.
Costăchescu Mihai : 7, 8, 12, 17, 46, 47, 143.
Costăcheştii vezi şi Gavriliţeştii.
Costăcheştii : 26, 70, 74.
Costin Alexandru, postelnic: 113, 195.
Costin Ioniţă, serdar: 305, 371, 413, 420.
Costin Miron, mare logofăt, cronicar (1633-1691): 5,8,9, 15,20,48,53,54,56, 57, 66, 68, 71-76, 89, 104, 105, 109, 113, 116, 117, 122-124, 126-130, 137-141, 143-146, 157, 158, 168, 221-223, 238, 257, 273, 277, 278, 287, 305, 315, 316, 319, 335-337, 339, 340, 342, 351, 353, 413, 420, 584.
Costin Nicolae, mare logofăt, cronicar (1660-1712): 8, 10, 12, 27, 29, 31, 47-50, 54, 58-60, 62, 73, 75, 76, 106, 124, 127, 129, 130, 137, 139-145, 147, 150, 157, 158, 305, 336, 337, 351, 365, 367, 371, 376, 408, 416, 455, 458, 496, 515, 540, 625.
Costin Pătraşco, al treilea logofăt: 305, 336, 340, 371.
Costin Velicico, mare hatman: 20, 22, 71, 74, 75, 305, 306, 307, 309, 310, 318,
319, 333-336, 353. Costin, feciorul Nenului, căpitan de Focşani: 326. Costineştii, neamurile lui Miron Costin: 20, 22, 26, 73—75, 106, 123.
Costineştii vezi şi Mironeştii.
Cotuş Minuh vezi Miinnich Burchardt Cristoph.
Craiul Şfedului vezi Carol al XH-lea.
Cras ghenărarul vezi Krassau Emst.
Crăciun Ioachim: 93, 122, 123, 125, 126, 128, 129, 132, 133, 137  140   141 143-146.
Creangă Ion : 24. Cristea Valeriu: 7, 64.
Cropot bragadir vezi Kropotov Gavriil Ivanovici. Crupenschi Alexandru, mare jicnicer: 309. Csenje vezi Biron, duce de Curlanda.
Csenji, han Holştinschi, vezi Carol Friedrich, duce de Holstein.
Cupărestii, denumire dată Rusetestilor, după Constantin Ruset cuparul- 70 71»
205, 206, 211, 251, 254, 317, 318, 320, 322, 335, 338, 341, 353, "382, 384,
385, 446, 448, 451, 452, 457, 469. Cupărestii vezi şi Ruseteştii.
Curt Mehmet-paşa, trimisul porţii in Moldova, după plecarea lui Dimitrie Cantemir: 89, 90, 620-623. Cuzea Dumitraşcu, mare spătar: 135, 416, 497, 664.
D
Dabija, clucer şi mare ban, vezi Ţifescul Ilie.
Dabija Dafina, doamna lui Eustratie Dabija: 15, 50, 197, 205.
Dabija Eustratie, domn al Moldovei (1661—1665): 15, 48 — 50, 52, 103  104 125
128, 131, 141, 145, 155, 157, 158, 161, 195-201, 204, 205, 206. ' Dabijoaia vezi Dabija Dafina. Dafina, doamna, vezi Dabija Dafina.
Daltaban-paşa, serascher al cetăţilor de la Dunărea de Jos: 332  333  353 359
360, 362, 364, 366. Damad Ali-paşa, mare vizir (1713- 1716): 635, 647, 656, 657. Damad Ibrahim-paşa, mare vizir (1718— 1730): 38, 91, 785. Dan Dimitrie : 16, 136. Dan Ianache, jicnicer: 142. Daniil Sihastrul: 106, 108, 165. Danovici Pătraşco : 64. Darie Costin, mare pitar: 43. Darie Ileana, fiica lui Neculce: 43, 44. Daul Ismail-aga: 27, 509, 630, 631, 634. Dqvid,, împăratul şi pslamistul: 540. Davidel, pretendent la tronul Moldovei: 392, 393. Decont .vezi Ioan-al II-lea Cazimir. Decusară, căpitan: 242, 260.
892
893
Dediul, bulucbaş: 281.
Dediul, mare spătar: 68, 75, 278, 280, 335, 337, 339, 340, 380, 475, 486, 488, 500,
514, 556. Dediulescu Ion, clucer, 690.
De la Bon, Jean-Baptiste, general rus de origine franceză: 482, 552. Deli soltan vezi Bahti Ghirai. Demian Vasile: 48, 57.
Demideţchi, comandant de mercenari în Polonia: 275, 276. Densusianu Ovid: 138.
Deport Neculai, sfetnic al lui Constantin Duca-vodă: 360, 361.
Despot, craiul sîrbesc: 170, 175.
Despot cel Mare : 172, 173.
Despot-vodă: 112, 131, 141, 143, 172, 173.
Despoţii, familie princiară sîrbă: 111.
Devlet Ghirai, hanul Crimeii: 27.
Diamandi, sulger: 38, 39.
Diculescu Ioan : 144.
Dima, başbulucbaş: 602.
Dima Iuruc: 307, 308.
Dimitrie, agă, vezi Dumitru, agă.
Dimitriev  Paul: 149.
Dobravschie, ofiţer polonez participant la campania lui Ioan Sobieski în Moldova din anul 1686: 328.
Dolgoruki Grigorii Feodorovici (1656— 1723), diplomat rus: 93, 554, 574, 668—670.
Dolgoruhi Vasilii Vladimirovici (1667—1746), feldmareşal rus: 549.
Dolhoruc, cneazul, vezi Dolgoruki Vasilii Vladimirovici.
Dolhoruchi, cel mijlociu, vezi Dolgoruki Grigorii Feodorovici.
Done Alexandra, sora lui I. Neculce: 16, 18, 22, 23.
Donici Darie, mare logofăt: 464, 621, 656, 696, 704, 758.
Donici Nicolae,  mare vornic:   376, 379.
Dosithei, patriarhul Ierusalimului (1669—1707): 430.
Dosoftei, mitropolitul (1671-1686): 71, 146, 312-314, 860.
Dracul Chiriţă vezi Chiriţe Dracul.
Dracumana Spraioti, mare postelnic: 515.
Dragoş-vodă: 106, 140, 157, 161, 162.
Drăguţescul Ilie, serdar: 72, 287, 320, 321.
Dubău Teodosie, logofăt şi cărturar: 48, 57, 68, 266, 364, 371, 372, 376, 377. Duca Alexandru, treti-logofăt: 788 Duca Cîrstea, vameş: 192, 193.
Duca Constantin (Duculeţ), domn al Moldovei (1693—1695, 1700—1703): 20—23, 67, 76-80, 83, 84, 127, 300, 308, 325, 343, 346-351, 353-357, 359-362, 364-377, 381-384, 387, 398, 408, 410-412, 415-424, 430, 432, 433, 435-440, 443, 445-448, 450, 453, 454, 476, 479, 655.
Duca Ecaterina, domniţă, fiica lui Gheorghe Duca si al Anastasiei doamna- 67 262.
Duca Gheorghe, domn al Moldovei (1665—1666, 1668—1672, 1678—1683) şi al Ţării Româneşti (1673-1678): 118, 145, 158, 192, 193, 205-218 230-232, 248, 249, 251-254, 258, 260 - 268, 271-279, 281-287 293 295 302, 304, 307, 336, 337, 343, 346, 348-351, 375, 446, 815.
Duca Ileana, domniţă, fiica lui Gheorghe Duca si soţie a lui Nicolae Costin- 76 351.
Duca Măria, doamna lui Constantin Duca, vezi Brîncoveanu Măria. Duca Măria, domniţă, fiica lui Gheorghe Duca si logodnică a lui Antioh Cantemir: 381.
Duca Nastasia, doamna lui Gheorghe Duca: 60, 69, 205, 261, 284, 350, 351, 375.
Dulgheriu Iordache,  mare postelnic:  849, 850.
Dumitraşco,   hatmanul,  vezi  Racoviţă Dumitraşco.
Dumitru, agă de darabani: 537, 602.
Dumitru Galenici vezi Galicin Dimitrie Mihailovici.
Durac Apostol, medelnicer:  53, 211.
Eberstaedt Johann von ~, general rus de origine germană: 481, 521, 568—571 Ecaterina, soţia ţarului Petru I: 550, 604, 675, 682. Elaga  (Elagasi), căpetenie tătărască din Bugeac: 387.
Elisabeta-Ecaterina-Cristina, principesă de Mecklenburg, mama ţarului Ioan al Vl-lea:  845, 857.
Elisabeta Petrovna, împărăteasa Rusiei (1741—1761): 841, 845, 855—858.
Elisafta, fiica lui Petru I, vezi Elisabeta Petrovna.
Elisavet, fiica lui Petru I, vezi Elisabeta Petrovna.
Elisavet, împărăteasa, vezi Elisabeta Petrovna.
Enache, aga, vezi Ipsilanti Enache.
Enache, grămăticul: 12, 17—19, 22, 49, 311.
Enache, grecul, vezi Ipsilanti Enache.
Enache Măria vezi Luca Măria.
Enache Sanda, vezi Done Alexandra.
Eni, pîrcălabul: 390.
Eni Sară: 62, 299.
Erno Francisc, ofiţer austriac de origine franceză, care a încercat arestarea lui
Mihail Racoviţă în 1717: 659-663. Eugeniu de Savoia, celebru generalissim austriac de origine franceză (1663— 1736) ■
78, 393, 656, 657.
Eustratie Logofătul: 105,  157, 158. Evghenie prinţipul vezi Eugeniu de Savoia.
Feciorul lui Racoţi vezi Rdkâcsi Iosif. Filitti I.C. : 12, 15.
Flondor Toader, mare armaş: 62, 63, 67, 70, 261, 297 — 300, 627.
894
895
Fluc, general: 482.
Franţozul vezi Ludovic al XV-lea, regele Franţei.
Frederic, craiul, vezi August al III-lea Friedrich.
Frederic, feciorul craiului August, vezi August al III-lea Friedrich.
Frenţe, căpitan, vezi Ernb Francisc.
Frige-Vacă vezi Ţijescul Ilie.
Galicin Dimitrie Mihailovici, diplomat rus (1665—1737): 433.
Galicin Mihail Mihailovici, feldmareşal rus (1675—1730): 551, 554, 609.
Gaşpar Graţiani, domn al Moldovei (1619—1620): 175.
Gavriil, mitropolit (1760-1786): 137.
Gavriliţă vezi Costache Gavril.
Gavriliţeştii, neamurile lui Gavriliţă Costache: 35, 70, 72, 99, 233, 351, 653, 757. Gavriliţeştii vezi şi Costăcheştii. Georgescu Valentin : 13.
Ghedeon, mitropolit (1708-1723): 28, 30, 36, 37, 39, 524, 550, 563, 565, 636. Gheorghe,  mitropolit  (1723-1730):  695, 696.
Gheorghe Ştefan, domn al Moldovei (1653-1658): 15, 106, 114- 116, 139, 143, 181- 188.
Gheorghiţă, mare paharnic, vezi Mitre Gheorghiţă. Gheorghiţă, serdar şi mare comis, vezi Mitre Gheorghiţă. Gheorghiţă, treti-logofăt: 274. Gherghel Gavril, căpitan: 124. Gheuca Lupul, stolnic: 755.
Gheuca Simina, vistierniceasa, soţia lui Vasile Gheuca: 399. Gheuca Vasile, mare vistiernic: 66, 260, 261. Gheuculeasa, vistierniceasa, vezi Gheuca Simina.
Ghica Alexandru, terzimanul, frate cu Grigore al II-lea Ghica: 693, 721, 776, 786, 846.
Ghica Gheorghe, domn al Moldovei (1658—1659) şi al Ţării Româneşti (1659 — 1660): 116, 139, 143, 186- 188, 198, 290, 293, 695, 696.
Ghica Grigore, domn al Tării Româneşti (1660-1664, 1672-1673): 50-51, 54-56, 198-204, 214, 223-232, 234, 303, 616, 695, 696, 725, 729.
Ghica Grigore al II-lea, domn al Moldovei (1726- 1733, 1735-1741, 1747- 1748) si al Tării Româneşti (1733-1735, 1748-1752): 10, 35, 41-45, 64, 65, 95-102, 120, 127, 128, 135, 140, 146, 693-698, 700-706, 708-713, 715-727, 729, 731-733, 735, 737-741, 752-758, 760-764, 775, 776, 781, 782, 784, 786-788, 791, 792, 794, 801-804, 806, 807, 814, 816, 822-824, 826, 829-833, 835-842, 846, 847, 853.
Ghica Grigore, terzimanul, vezi Ghica Grigore al II-lea.
Ghica Ion : 24.
Ghica Leopold, feciorul domnului Ţării Româneşti, Grigore Ghica cel bătrîn:
51, 201, 202. Ghica Matei : 696.
Ghica Ruxandra, soţia lui Matei Ghica şi mama lui Grigore al II-lea Ghica: 724, 725.
Ghica Scarl,at, feciorul lui Grigore al II-lea Ghica: 763, 806, 807. Ghiculeştii, familie care a dat mai mulţi domni Ţărilor Române: 10, 48. Ghindă Ştefan : 11.
Ghiurju Ismail-paşa, mare vizir (1735—1736): 737, 738. Gin Ali-paşa vezi Damad Ali-paşa. Giurescu C. : 48-50, 54, 57, 68,'119.
Giurescu C. C. : 14, 73, 105, 106, 108, 109, 111, 112, 114-116, 138. Goloftin vezi Golovkin.
Golovkin Gavril Ivanovici, ministru de externe al Rusiei în vremea lui Petru I
(1718-1734): 29, 35, 554, 556, 557. Gonor, împăratul Indiei, vezi Muhamed sah. Gârka O. : 108.
Greceanu Constantin, spătar: 137, 138.
Greceanu Radu, cronicar:  16,  17, 33, 73.
Greceanu Şerban, ginerele lui Constantin Brîncoveanu: 466.
Grecescu Constantin: 50,   51, 116.
Gredinevici Ene, locţiitorul lui Duca-vodă la hătmănia Ucrainei: 263. Grigoraş sin Vasile Uricariul: 140. Grigoraşco, mare postelnic: 755.
Grigore-vodă vezi Ghica Grigore, domnul Ţârii Româneşti. Guevara Antonio  de >—■: 144.
H
Habdi-paşa vezi Abdi-paşa. Hajdeu Alexandru: 129.
Halil-pasa, comandant militar turc la 1676: 248, 249. Haneş P. V. : 6.
Hăbăşescu, armaşul cel mare, vezi Hăbăşescu Grigore.
Hăbăşescu Grigore, mare armaş, hatman, mare vornic: 56, 184, 233, 236.
Hăbăşescu Vasile, mare armaş: 276.
Heissler Donat, general austriac, comandant militar în Transilvania: 73, 323, 324, 326.
Heizăr gheneral vezi Heissler Donat.
Herescu Dosoftei, episcop de Rădăuţi (1750—1781): 137.
Hessen-Homburg, Ludovic Wilhelm, general rus de origine germană: 746.
Hesenburg, general, vezi Hessen-Homburg.
Hînceştii, familie boierească: 211 — 213.
Hîncu  Mihalcea,  armaş:   53, 211.
Hmelniţki  Ruxanda: 310.
Hmelniţki Timus, feciorul lui Bogdan Hmelniţki, hatmanul cazacilor si ginerele
lui Vasile Lupu (1632-1653):  114, 181. Hrisantos vezi Notară Hrisant.
Hrisoscoleu Aristarh, mare ban, vezi Aristarh Iordache.
Hrisoverghi Manolache-Hurmuzache, mare comis: 12, 416, 496, 497, 626.
Hrizea, boier muntean, vezi Popescu Hrizea.
Hroiot, pretendent la tronul lui Ştefan cel Mare: 108, 166.
Hurmuzache Alexandru, postelnic: 127.
Hurmuzache Eudoxiu:   13, 28.
Hurmuzache Manolache, mare comis, vezi Hrisoverghi Manolache-Hurmuzache. Hurmuzache Matei, paharnic:   130, 144. Hurmuzăcheştii, familie de boieri: 127, 130. Husein, bei de Vozia (Oceakov): 296 — 299.
Husein, paşa de Silistra: 54, 55, 62, 70, 223, 224, 226, 229, 230.
896
897
labtanovschie vezi Iablonovski Stănislav Jan.
Iablonovski Stănislav Jan, hatman al coroanei poloneze (1634—1702): 368, 369,
380, 405, 425. lacov, patriarh de Ţarigrad: 345, 355. Iacov Vasile vezi Depot-vodă. Ianache, hatman: 848.
Ianăş ghenarar vezi Eberstaedt Johann von ~. lani pîrcălabul,  vezi Eni, pîrcălabul.
Iano, capichihaia lui Dimitrie Cantemir la Poartă: 523, 542, 622. Ianovici Safta, soţia lui Andrieş Ianovici (Andrieşoaia): 310.
lavorski Ştefan, mitropolitul de Riazan şi locţiitor al patriarhului de Moscova
între 1700- 1718: 675, 676. Ibrahim-paşa vezi Damad Ibrahim-paşa. Ieremie-vodă vezi Movilă Ieremia. Ilasi Alexandru, căpitan: 287.
Ileana, sora lui Constantin Duca, vezi Duca Ileana.
Iliagasi vezi Elaga.
Ilie chesăgiul, mercenar sîrb: 307.
Ilias Alexandru, domn al Moldovei (1620-1621, 1631-1633) şi al Ţării Româneşti (1616-1618, 1627-1629): 54, 207, 208, 210, 300, 301. Ilias Alexandru, domn al Moldovei (1666-1668): 52, 54, 190, 207, 208-210. Iliaş Colceag-paşa, serascher de Hotin:   101, 571, 671, 672, 701, 819, 821, 822. Ilieş, feciorul lui Alexandru-vodă, vezi Iliaş Alexandru. Ilies, feciorul lui Petru Rares, vezi Rares Ilies.
Ilieş Aurora: 16, 17, 33, 93, 122, 123, 125, 126, 128, 129, 132, 133, 137, 140, 141, 143-146.
Ilinca, hătmâneasa, vezi Racoviţă Ilinca. împăratul Moscului vezi Petru I.
Ioan al II-lea Cazimir, rege al Poloniei (1649—1668): 390, 425.
Ioan al Vl-lea Antonivici, fiul Anei, principesă de Mecklemburg şi al lui Anton,
duce de Braunschweig, împărat al Rusiei în 1740, timp de două luni: 844,
845, 857.
Ioan Alexievici, frate cu Petru I: 683, 718. Ioan cel Nou, sfîntul: 312, 404. Ioasaf, monahul: 103. Ion, logofătul: 142. ■ lonaşco Cap-de-ghindă: 51, 63, 201, 202. Iordache, stolnicul, vezi Costache Iordache. Iordache, vistiernicul, vezi Cantacuzino Iordache. vistiernic.
Iordan Iorgu : 6, 7, 12, 123, 125, 147, 149, 150. Iordăchioaia vezi Cantacuzino Alexandra. Iordăchioaia vezi şi Ruset Zamfira.
Iorga Nicolae: 5, 8, 11, 15, 23, 41, 46, 103-105, 107, 115, 118, 122, 128. Iosif voevoda Chiovschi vezi Potoţki Iosif.
Ipsilanti Constantin (Psăolu), postelnic şi hatman: 10, 57, 95, 97, 101, 140, 146, 654, 688, 693, 694, 696, 697, 704, 705, 720, 725-728, 755, 763, 784,785, 792, 794.
ipsilanti Enache, aga: 97, 688, 693, 694, 720, 722, 723, 725-728, 784, 787. ipsilanti Manolache, chiurci-başe: 654, 688, 693, 696, 763, 784, 785, 794. Ismail-efendi, sfetnic al sultanului Ahmed al III-lea, vezi Daul Ismail-aga.
Isus  Sirah: 357.
Işterhaz vezi Ostermann Heinrich Johann. Iştoc, cămăraş: 200, 201.
Iusuf mirza, căpetenie a mîrzacilor din Bugeac: 702, 709.
Iusuf-paşa, serascher: 387, 389, 420, 423, 424, 437-440, 457, 458, 464, 470, 488. Iusufache-aga: 689.
Ivanenco Grigore Ivanovici, polcovnic moldovean în armata rusă: 601, 637. Ivaneţchii, polcovnicul, vezi Ivanenco Grigore Ivanovici. Ivaşco,  cumnat lui Lupu Costache:  335, 337. Ivaşcu   George: 7.
Jolcovski Stănislav, hatman al coroanei poloneze (1547—1620): 141, 175, 176. Jora, vornicul de Botoşani, vezi Jora Toader.
Jora Antohie, mare logofăt: 28, 36, 39, 90, 335, 337, 367-372, 376, 413 447
458, 460, 474, 496, 515, 524, 525, 623, 624, 635. Jora Grigoraş,  mare vistiernic: 626. Jora Irimeica: 358, 361.
Jora Toader, vornic de Botoşani: 200, 201.
K
Kara Mustafa-paşa : 68, 268. Karadja Constantin : 16. Karadja   Marcela: 16. Kirileanu G.  T. : 138.
Kogălniceanu Mihail: 7, 22, 27, 29, 31, 48, 50, 58, 64, 75, 121—123   125 126
128, 129, 140, 143-145, 147, 148, 150, 688. Krassau Ernst, general suedez, participant la războaiele cu rusii (1660—1714)-
428, 481.
Kropotov Gavriil Ivanovici, ofiţer rus participant la campania din 1711- 30 145 481, 484, 485, 537, 538, 541, 543, 562. ' '
Kuprulu Fazii Ahmed-paşa, mare vizir (1656— 1661): 53, 116 119 143 187 188 213.
Lambrino Constantin, paharnic:  335, 337. Lambrino Manolache, mare clucer: 690. Lascarachi, spătarul, vezi Ruset Lascarachc.
Lassi Piotr Petrovici, general rus de origine irlandeză (1678—1751)- 745 746
750, 751, 765-767, 777, 810, 818. Laţcarachi, capichihae, vezi Ruset Lascarache. Lavrentie, episcop de Roman: 418.
Lăpuşneanu Alexandru, domn al Moldovei (1552—1561   1564—1568)- 104 131 141,  171-173. ' ''
898
899
Lebomirţchie vezi Liubomirski Stanislav. Lecinschie vezi Leszczynshi Stanislav. Ledohovski Stanislav, voievod de Volhinia:  93, 667. Leis gheneralul vezi Lassi Piotr Petrovici. 'Leonte gheneralul vezi Leontev Mihail Ivanovici. Leontev Mihail Ivanovici, general rus: 778. Leopold I, împăratul german (1658-1705): 81, 397, 399. Les gheneralul vezi Lassi Piotr Petrovici. Leszczynshi Rafael: 21, 81, 405, 409.
Leszczynshi Stanislav, rege al Poloniei (1704-1711, 1733-1734): 79, 91, 98, 134, 404, 427, 428, 479-481, 634, 637, 638, 641, 645, 683, 742-747, 751, 772'.
Leşinschie, voevoda Poznavschi, vezi Leszczynshi Stanislav. Levendal gheneral vezi Loewendahl Ulrich Friedrich Walăemar. Lichinie vezi Liciniu din Monembasia.
Liciniu din Monembasia, medicul lui Dimitrie Cantemir, originar din oraşul Monembasia din Peloponez: 651. Lidihovschi vezi Ledohovski Stanislav. Lionte gheneral, vezi Leontev Mihail Ivanovici. Lis gheneral vezi Lassi Piotr Petrovici.
Liubomirski Stanislav, mareşal şi literat polonez (1642-1702): 424-426. Loewendahl Ulrich Friedrich Waldemar, general rus de origine germană (1700-
1755): 825, 836-838. Luca Ilinca: 127.
Luca Ioasaf: 94, 106, 118, 126-136, 138, 147. Luca Măria, sora lui Neculce: 18, 41, 126.
Luca Ştefan, vistiernic: 16, 18, 22, 23, 28, 29, 32, 35-37, 39, 41, 86, 126, 129,
500, 525, 526, 529, 530, 565, 608, 609, 636, 673. Ludovic al XlV-lea, regele Franţei (1643-1715): 650, 673. Ludovic al XV-lea, regele Franţei (1715-1774): 742, 751, 812. Lupa, hătmăneasa, vezi Bogdan Ruxandra (sau Lupa). Lupaşco, spătarul, vezi Buhuş Lupaşco.
Lupu Ştefăniţă, domn al Moldovei (1659-1661): 49, 103, 104, 106, 117, 131, 161
183,  188-190,  193, 195. Lupu Tudosca, doamna lui Vasile-vodă: 14.
Lupu Vasile, domn al Moldovei (1634-1653): 11, 13, 14, 16, 49,  106, 113-117
131, 141, ,177-184, 187-189, 195, 205, 282, 302, 304, 310. Lupul, aga, vezi Lupul, sărdarul, pîrcălab de Hotin. Lupul, sărdarul, pîrcălab de Hotin: 829, 838, 853, 854. Lupul, sulgerul:  66,  260, 261. Lupul, vornicul, vezi Costache Lupul. Lupul Colivarul vezi Colivarul Lupu. Lupul Gavriliţă vezi Costache Lupul.
M
Machidon, comisul: 559, 592.
Macrei, vătaful de păhărnicei, vezi Macrei Dimitrie.
Macrei Dimitrie; vătaf de păhărnicei, apoi vel-ban: 75, 336, 421, 654, 659, Macsut, mare postelnic: 35, 90, 420, 421, 459, 622 , 623, 625, 635.
I
Mahmud I, sultan (1730-1754): 707, 785. Mahmut-paşa : 782. Manoil vezi Mănăilă.
Manolachi, chiurci-başa, vezi Ipsilanti Manolache, chiurci-başa. Manolachi,   sulgeriul: 279. Manolie : 627.
Măria, fiica Iui Constantin Brîncoveanu, vezi Brîncoveanu Măria.
Măria, fiica lui Iordache Cantacuzino, vezi Ursache Măria.
Măria, sora lui Constantin Duca, vezi Duca Măria.
Marinescu Iulian: 7, 8, 13, 15-17, 21, 22, 36-39, 41 — 44, 46, 122, 147.
Masurlis, general rus: 746.
Matei, beizade, vezi Ghica Matei.
Mateiaş, familie de boieri: 26.
Mateiaş Alexandra vezi Cantacuzino Alexandra.
Mateiaş Gavrilaş, mare logofăt: 16, 49, 64.
Mateiaş Ileana: 16.
Mateiaş Sîrbca : 16.
Mavrocordat, gramaticul, vezi Mavrocordat Nicolae, tatăl Exaporitului. Mavrocordat Alexandru, Exaporitul, mare dragoman al Porţii (1641—1709)' 25
85, 176, 395, 492, 494, 625. Mavrocordat Alexandru, fiul lui Constantin Mavrocordat, domnul Moldovei şi
al Ţării Româneşti:  137, 176. Mavrocordat Alexandru,  fiul lui Nicolae Mavrocordat: 706. Mavrocordat Alexandru, fratele domnului Constantin Mavrocordat: 734. Mavrocordat Caterina vezi Ruset Caterina.
Mavrocordat Constantin, de patru ori domn al Moldovei şi de cinci ori domn al Ţării Româneşti,: 10, 43, 45, 46, 48, 62, 63, 95, 97-100, 102, 103, 112, 120, 145, 155, 176, 195, 706, 707, 714-716, 722-724, 729, 731-741, 749, 752-754, 756, 761-763, 782, 783, 785, 789, 791, 846-855, 858-861.
Mavrocordat Ioan. fiul lui Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei (1743— 1747)-158, 706, 734, 856, 861.
Mavrocordat Ioan, frate cu Nicolae Mavrocordat, domn al Ţării Româneşti (1716 — 1719): 46, 90, 493, 623 - 625, 658, 676 - 678.
Mavrocordat Nicolae, inaugurează domniile fanariote, domnind în Moldova (1709 — 1710, 1711-1715) şi în Ţara Românească (1715-1716, 1719-1730)- 10 25, 27, 28, 36-38, 40, 48, 83, 85-87, 89-91, 94, 113, 120, 132, 134, 147, 148, 150, 176 , 492 - 501, 504 , 506, 510, 512 - 519, 556, 558, 622 - 628, 632-638, 642-646, 652, 653, 655-658, 677, 678, 689, 693, 701 706 707, 714, 715, 724, 729, 741, 783, 846-848, 859.
Mavrocordat Nicolae, tatăl lui Alexandru Mavrocordat Exaporitul: 176.
Mavrocordaţii, familie fanariotă care a dat mai mulţi domni Ţărilor Române-85, 112.
Mavrodin, paharnic: 62, 63, 300, 372, 408, 447.
Mazepa Ivan Stepanovici, hatman al Ucrainei (1644—1709): 479, 480.
Mazoveţshi voevoda: 645.
Mălinescu I., ban:  128,  138, 145.
Mănăilă, căpitanul de Focşani: 316.
Mărica, stolniceasa, vezi Costache Mărica.
Măzăreanu  Vartolomeu:  136—140,   145, 146.
Mechichi, stolnicul: 602.
900
901
Medhoroschii, polcovnicul, vezi Apostol Daniii Pavlovici, polcovnic de Mir-gorod.
Mehmed al IV-lea, sultan (1648-1687): 295. Mehmet, feciorul lui Colceag-paşa: 821, 822. Mehmet-paşa Baltagiul vezi Teberdar Mehmed-paşa. Mehmet soltan, vezi Ahmed al II-lea. Mehmet soltan, vezi Ahmed al III-lea. Mehmet soltan, vezi Mehmed al IV-lea. Mehmet soltan vezi Mohamed al II-lea Cuceritorul. Melente, stegarul: 369.
Mengli Ghirai, hanul: 698, 699, 707, 771, 784, 796. Menih, feldmareşal, vezi Munnich Burchardt Cristoph. Meniş-paşa : 789.
Menjic, feldmareşal, vezi Menşicov Alexandru Danilovici.
Mensicov Alexandru Danilovici, mareşal şi om politic rus (1673—1729): 482,
552, 605, 615. Merifeiz-bei: 679, 681, 683, 720. Miclescu Gavril, mare logofăt: 416, 496, 626, 696. Mihail Paul: 133. Mihail Zamfira: 133. Mihailova Ştefania : 115.
Mihalache, postelnicul, vezi Ruset Mihalache. Mihalache, spătarul, vezi Racoviţă Mihai. Mihăilă Gheorghe : 140.
Mihnea Radu, feciorul lui Mihnea Turcitul, domn al Ţării Româneşti (1601 — 1602, 1611-1616, 1620-1623) şi al Moldovei (1616-1619, 1623-1626): 14,  143,  171,  176,  179, 180.
Mihulet: 390.
Milescu Nicolae, spătarul (1636-1708): 106, 117, 131, 189-192, 299. Mileştii, familie de boieri: 62, 298. Minea Ilie : 28.
Minih ghenarar vezi Munnich Burchardt Cristoph. Mirescul Ioan, polcovnic: 602. Mirescul Pavel,  căpitan: 602. Mirescul Toader, căpitan: 602. Mireştii, familie de boieri: 86, 500.
Mirgorodschi vezi Apostol Daniii Pavlovici, polcovnic de Mirgorod. Miron, pîrcălab de Hotin: 13. Miron, vameşul: 11.
Mironeştii, neamurile lui Miron Costin: 351, 384. Mironeştii vezi şi Costineştii.
Misail Călugărul, copist şi interpolator la cronica lui Grigore Ureche: 105, 157, 158.
Misail Chisăliţă vezi Chisăliţă Misail.
Misail, mitropolit al Moldovei (1702-1708): 420.
Mitre, căpitanul, vezi Mitre Dumitraşco.
Mitre Dumitraşco, mare vornic: 62, 235, 298, 379, 416.
Mitre Gheorghiţă, mare paharnic, mare ban: 233-235, 335, 337, 416, 421, 459,
496, 497, 501, 515, 601, 626. Moghilă: 108.
Mogîlde. serdarul: 531, 602, 609. Mohamed al II-lea Cuceritorul: 108, 165.
■I
Moisăiu, serdarul: 365, 367, 373, 374, 387.
Morona Panaite, mare polstelnic: 23, 24, 80, 82, 85, 244, 245, 364, 416, 443, 452,
455, 457, 461-463, 473, 474. Moruzi Alexandru, de mai multe ori domn al Tării Româneşti si al Moldovei-
142.
Moruzi Constantin, domn al Moldovei (1777—1782): 313. Motoc Ilie, mare jicnicer: 266, 602.
Movilă Ieremia, domn al Moldovei (1595-1600, 1600-1606): 131, 141, 175. Movileştii, familie de boieri: 108, 158, 167. Muhamed şah, şah al Indiei (1719—1748): 843 . Muharecico,   căpitan  de   lipcani: 277.
Munnich Burchardt Cristoph, mareşal rus de origine germană: 44, 101, 102, 746, 765, 766, 768, 777-780, 786-796, 800, 810-813, 818, 821-833, 835, 836, 845, 857.
Muruz Adămiţă, postelnic mare: 848.
Mustafa al II-lea, sultan (1695-1703): 78, 81, 83, 442.
Muşte Nicolae, grămătic şi cronicar: 48.
Mutenco, Mutu, poreclă atribuită familiei lui Ion Neculce: 16.
Nacu  Toader: 60.
Nastasia, doamna, vezi Duca Nastasia.
Năstase, vornicul de lemne, vezi Anastasie, vornicul de lemne. Neculce Alexandru: 16, 47. Neculce Constantin: 47.
Neculce Ecaterina (Catrina), mama cronicarului: 12—14, 16, 17, 21, 22.
Neculce Gavril: 47.
Neculce Iancu : 47.
Neculce Ileana vezi Darie Ileana.
Neculce Ilie : 47.
Neculce Ion, hatman şi cronicar: 5—114, 116—119, 121—141, 143—150, 158 244, 348, 355, 400, 406, 446, 457, 460, 467, 470, 474, 515, 525, 538, 539! 541, 561, 574, 575, 582, 593, 596, 601, 607, 617-619, 625, 636, 652, 679, 706, 711, 716, 730, 734-736, 738, 747, 748, 750, 755, 758-762, 771, 784, 804, 826, 828, 832, 838, 841-844, 848, 850.
Neculce Măria, soţia cronicarului: 21, 22, 44.
Neculce   Vasile  (zis  Mutu):   16, 47.
Neculce vistierul, tatăl cronicarului:   11—13,  16, 17.
Nedioglu Gheorghe : 6.
Negel vezi Costache Constantin.
Nenul Ioniţă (zis Raţă), postelnic: 498.
Neopolt, împăratul, vezi Leopold I, împăratul (german).
Nicanor, mitropolitul (1592—1594):  122,  144, 173—175.
Nichifor, mitropolit al Moldovei, fost mitropolit de Sidis, în Peloponez (1739 —
1750): 829, 841, 842. Nicolăiasa Gheorghe: 145. Nil, monahul, vezi Nicanor, mitropolitul.
Niuman-paşa Kupruluzade, sarascher al armatei turceşti, comandant al trupelor din Bosnia în campania din 1716—1718: 505, 672, 749, 750, 788, 795.
902
903
Notară Hrisant, patriarh al Ierusalimului (1707—1731): 430, 559. Novac : 75.
Nuor Zarul vezi Zarul Nuor.
Oghinski Grigore Anton, hatman polonez: 428, 479, 480.
Oltea, doamna, mama lui Ştefan cel Mare: 107.
Omar Goel, căpetenie la tătarii din Crimeia: 508.
Onu Liviu: 104, 118, 119, 123-125, 137-139, 143, 145, 150.
Osman-aga, chihaiaoa vizirului Mehmet-paşa Baltagiul: 465, 628.
Ostermann Heinrich Johann, om de stat rus (1686—1747): 845.
Potoceştii, familie nobilă poloneză: 391, 742, 743.
Potoţki Iosif, voievod de Kiev (1680-1751): 427, 503, 742, 743, 747.
Potoţki Ştefan, hatman polonez: 400, 645.
Preda, stolnicul: 467, 475.
Pricopie,  căpitan:  29, 537.
Procopovici Alexandru : 147.
Prusul vezi Prusia.
Psăolus Ipsilanti Constantin vezi Ipsilanti Constantin.
Psăolus Ipsilanti Manolachi, chiurci-başa, vezi: Ipsilanti Manolache, chiurci-başa. Purcel: 109, 168.
Purece Vasile, vornicul despre doamna: 398. Purice, aprodul: 108,  109, 167. Puşcariu Sextil: 5,  118.
Paisie, patriarh al Constantinopolului (cu intermitenţe 1726—1752) 754, 763. Palade Dumitraşco, mare clucer: 848.
Palade Ion, mare vistiernic: 135, 333, 447, 467, 468, 475, 626, 654, 685, 686, 710. Palade Toader, mare spătar, mare vistiernic: 268, 696, 710, 730, 733, 734, 753,
788, 792, 794, 833-835, 848. Palaloga, grec de la curtea lui Antonie-vodă Ruset: 300. Panaitescu P. P. : 15, 21, 28-30, 32, 107, 113.
Panaiot, mare armaş în vremea domniei a treia a lui Mihai Racoviţă: 688. Panaioti-aga: 739.
Parthenie, patriarh al lerusahmului (1737—1766): 860. Pătraşco Zosin vezi Başotă Zosin. Pătru-vodă vezi Petriceicu Ştefan. Pepec bulucbas : 360.
Petriceicu Ştefan, domn al Moldovei (1672-1673, 1683-1684): 52-57, 68, 145, 218/220, 221, 223-228, 232-238, 275, 276, 286, 287, 311, 610, 611, 615. Petru Alexievici vezi Petru I. Petru Alexievici  cel tînăr: 683. Petru Petrovici, fiul lui Petru I: 675, 676, 682. Petru Şipon, general, vezi Şipov Piotr Mihailovici. Petru-vodă vezi Rareş Petru.
Petru I, tarul Rusiei (1682-1725): 27-32, 34, 78, 81, 88, 94, 117, 190, 191, 397, 398, 426, 479, 481, 482, 502, 523, 524, 526, 530, 549, 550, 562, 563, 568, 590, 593, 601, 604, 611, 614, 639, 645, 648, 666, 673-675, 680, 682, 683, 718, 845, 855, 856.
Pilat şetrarul: 421.
Piru Al. : 7, 113.
Pîrcălabul Constantin, medelnicer: 602. Pîrvu, vătaf: 344.
Poniatovschi rementariu vezi Poniatovshi Stanislav. Poniatovski Stanislav, om de stat polonez (1676—1762): 719. Popescu Hrizea, tatăl cronicarului Radu Popescu: 254. Popescu Radu, cronicar: 10, 50 — 54, 116, 117.
Postelniceştii, urmaşii postelnicului Constantin Cantacuzino: 55, 230, 231.
Raavschi vezi Rjevuski Stanislav.
Racoţi, craiul unguresc, vezi Râkoczi Francisc al II-lea. Racoţi, craiul unguresc, vezi Râkoczi Gheorghe al II-lea. Racoţi, crai, vezi şi Râkoczi Iosif.
Racoviţă Constantin, de mai multe ori domn al Ţării Româneşti si al Moldovei: 356, 714.
Racoviţă Dumitraşco, hatman: 140, 146, 447, 452, 467, 475, 499, 555, 654, 698, 700, 704.
Racoviţă Ilinca, soţia hatmanului Dumitraşco Racoviţă: 701. Racoviţă Ion, mare vornic : 274, 298, 340, 431, 450.'
Racoviţă Mihail, domn al Moldovei (1703—1705, 1707-1709, 1715- 1726) si al Ţării Româneşti (1730-1731, 1741-1744): 10, 14, 17, 22-24, 37, 38, 40, 41, 63, 72, 79, 80, 82-85, 91-95, 100, 107, 117, 127, 132, 134, 135, 164, 192, 300, 340, 379, 380, 403, 419-421, 431, 432, 436, 443-454, 456, 457, 463-470, 472-478, 483-491, 494, 495, 505, 516, 558, 622, 636, 644, 646, 647, 652-656, 658-665, 670-673, 678, 679, 684-694, 696-698, 703, 704, 707, 714-716, 734, 762-764, 785, 802, 806, 807, 839, 840, 846.
Racoviţă Nastasia, domniţă, fiica lui Mihail Racoviţă: 807. Racoviţă Nicolae, mare logofăt: 268 , 272 , 298. Racoviţă Răducanu, mare stolnic: 781, 802. Racoviţă Ştefan, fiul lui Mihai Racoviţă: 762, 785. Racoviţeştii, familie de boieri:  135,  173, 186.
Radu Leon, domn al Ţării Româneşti (1664—1669): 67, 261, 262. Radu Ştefan, feciorul lui RadV Leon, ginerele lui Gheorghe Duca: 67 , 261, 262, 279.
Radul-vodă vezi Mihnea Radu.
Radul-vodă vezi Radu Leon.
Radul-vodă cel Mare vezi Mihnea Radu.
Radziwill Mihail, hatman polonez   (1702—1762): 747.
Ragivir, hatman, vezi Radziwill Mihail.
Raguzinski-Vladislavici Sava Luchici, om de stat rus, originar din Raguza (1670— 1738): 545, 554, 556, 565, 591, 606, 614.
904
905
Răkoczi Francisc al II-lea, principe al Transilvaniei (1704- 1711): 428, 429, 670. Rdkoczi Gheorghe al II-lea, principe al Transilvaniei (1648— 1660, cu întreruperi): 181.
Rdkoczi Iosif, feciorul lui Francisc Râkoczi al II-lea:.802, 803, 808, 814. Ralet Grigore : 130.
Ramadan, mare postelnic: 496, 497, 499, 626.
Ramadan cniazul, vezi Romodanovski Grigore Grigorievici.
Ramandei Alexandru, mare postelnic: 66, 255.
Rami Mehmed-pasa, ministru de externe turc (1694—1697) şi mare vizir (1703):
79, 84, 395, 433, 442. Ramie reiz-afende vezi Rami Mehmed-paşa. Rares Elena, doamna:  174, 175.
Rares Ilias, domn al Moldovei (1546- 1551): 131, 141', 171, 176.
Rares Petru, domn al Moldovei (1527-1538, 1541-1546): 104, 110- 112, 131,
141, 143, 169-171, 174-175. Rascarachi, cuparul, vezi Ruset Lascarache. Raţă loniţă Nenul vezi Nenul Ioniţă (zis Raţă), postelnic. Razul Costache, mare vornic: 46, 711, 755, 848, 855, 861. Răducanu, stolnicul, vezi Racoviţă Răducanu. Rămiz-afende  vezi  Rami Mehmed-paşa. Răpin ghenerar vezi Repnin Anichita Ivanovici. Răuţchie, hatman, vezi Rjevuski Stănislav. Răzanschii, patriarhul Moscului, vezi: Iavorski Ştefan. Reni gheneral vezi Ronne Karl Evald. Repnin Anichita. Ivanovici, general rus: 568, 575.
Rjevuski Stănislav, hatman al coroanei poloneze: 375, 398, 400, 401, 405, 641, 645, 719.
Rogojenschi vezi Raguzinski Vladislavici Sava Luchici. Romodanovsohi Grigore Grigorievici, general rus: 248, 250, 251. Ronne Karl Evald, general german în slujba Rusiei: 31, 554, 562, 567, 568, 595, 603, 604.
Rosetti Radu : 133. ., Rugină Pavel, mare comis: 86, 500, 602. Rumianţev, general rus: 140.
Rumidnţev Alexandru Ivanovici, cneaz: 842, 843, 844, 855. Ruset Andreeş, mare spătar: 711, 730, £48.
Ruset Antonie-vodă, domn al Moldovei (1675- 1678): 49, 50, 53, 65, 66, 96, 195, 216, 247-249, 251-257, 259, 300, 345. ,:.
Ruset Caterina, fiica vornicului Constantin Ruset, măritată după Constantin Mavrocordat: 715.
Ruset Constantin (cupariul cel bătrîn): 195, 196, 295, 318, 341, 378.
Ruset Constantin, mare vornic, feciorul lui Iordache Ruset: 42,. 558, 626, 654, 692, 696, 711, 715, 723, 730, 833.
Ruset Ioniţă, mare clucer: 690.
Ruset Iordache, feciorul cuparului, mare vistiernic: 22, 28, 30, 72, 74, 82, 83, 134, 295, 309, 316, 318, 319, 334, 335, 33S, 342, 344-346, 349, 350, 352, 35,3, 360, 366-368, 373, 377, 379-3S6, 399, 412-416, 418-422, 430-432, 438, 439, 444, 446-449, 451, 456, 468-470, 472, 475, 477, 490, 494, 497, 500,: 513, 514, 532, 533, 535, 540, 555-558.
Ruset Iordache, feciorul vornicului Ştefan Ruset: 848.
Ruset Iordache (Cilibiul), feciorul lui Lascarache, mare vornic: 730, 848.
475,
763-
Ruset Lascarache, feciorul cuparului, mare spătar: 80, 295, 318, 319  341 342, 346, 378, 379.
Ruset Manolache, feciorul cuparului, mare postelnic: 295, 344, 372 379 447 494, 499.
Ruset Mihalache, feciorul cuparului, capichihaia: 295, 379, 446. Ruset Mihalache, feciorul lui Iordache, mare postelnic: 318, 730, 733, 761, Ruset Nicolae, mare postelnic: 430, 475, 690. Ruset Scarlatache, feciorul cuparului, capichihaia: 295, 318, 446, 452. Ruset Ştefan, feciorul lui Iordache Ruset, mare paharnic: 848. Ruset Ştefan, feciorul lui Manolache Ruset, mare vornic: 134, 344, 634 781 801 848.
Ruset Zamfira, a doua soţie a lui Iordache Ruset (Iordăchioaia) : 316.
Ruseteştii, familie boierească: 20, 26, 70, 72, 74, 80, 135, 295, 446, 448, 451, 457.
Ruseteştii, vezi şi Cupăreştii.
Russev E.: 149.
Russo Demostene : 10, 14, 92.
Ruxanda, domniţa, fiica lui A'asile Lupu, vezi Hmelniţki Ruxanda.
Safta, doamna lui Gheorghe Ştefan, vezi Ştefan Safta. Safta, fiica lui Constantin Cantemir, vezi Cantemir Safta. Saint-Simon : 7.
Sandul, căpitan sub Constantin Cantemir: 315.
Sapieha Jan Friedrich,  cancelar de Lituania si hatman polonez (1680—1751): 428, 479, 480.
Sara Mehmet-paşa, paşă de Hotin: 782, 822, 833-835, 837, 838. Saraciul Dumitru, slujitor al lui Dimitrie Cantemir: 512, 513. Sară Eni, grecul, vezi: Eni Sară. Sava, ieromonah: 104. Sava, mitropolit: 41.
Scarlat, fiul lui Grigore-vodă, vezi Ghica Scarlat.
Scarlat, sulger împărătesc: 171, 176.
Scarlatache, capichihaia, vezi Ruset Scarlatache.
Scarlatache, comisul, fecior Lupului, vezi Costache Scarlatache.
Scarlatache vezi Ruset Scarlatache.
Scoropadschi Ioan, hatman căzăcesc: 551, 553.
Scorpan Grigore : 7, 69.
Sculie, cămăraş: 499.
Sidis, mitropolitul, vezi Nichifor, mitropolitul. Sidlovski, general rus: 610, 616. Silion, medelnicer: 383, 384, 739. Simion Dascălul, cronicar: 105, 157, 158. Simonescu Dan: 48, 51, 74, 93, 121.
Sinavschi Adam, hatman polonez (1666—1726): 224, 236, 400, 426, 428, 479,
480, 484, 521, 605, 609, 668, 719. Sion Antohi: 63, 141, 142. Sion G. 104. Sion Ioniţă : 142. Sion Teodor: 63.
Sioneştii, familie de boiernaşi: 63, 141.
906
907
Smail-efendi vezi Ismail-efendi. Smail-paşa, vizir, vezi Ghiurju Ismail-paşa. Sminghilski, reimentar: 503. Sobeţchi, crai, vezi Sobieski Jan.
Sobieski Jan, rege al Poloniei (1674-1696): 18, 20, 54, 58, 71, 219, 224, 244, 254, 270, 271, 274, 310, 311, 313, 314, 316, 320, 329-332, 380, 389, 390, 404, 426, 611.
Solomon, feciorul lui Gavriliţă, vezi Costache Solomon.
Spandonachi, căminar: 499.
Spraioti Dracumana vezi Dracumana Spraioti.
Stahremberg Ernest, general austriac, apărătorul Vienei în 1683: 269.
Staico, paharnicul, vezi Bucşanu-Merişanu Staico.
Stamate, mare postelnic sub Dabija-vodă: 11, 12, 13, 49, 199.
Stanca, doamna lui Constantin Brîncoveanu, vezi Brîncoveanu Stanca.
Stanciu, chesăgiu, mercenar sîrb: 307.
Stanislav, voevoda Chiovschi: 400.
Stavro, clucerul: 739.
Sterimberg, general, vezi Stahremberg Ernest.
Steţu, hatmanul Ucrainei: 332, 333.
Stoian, polcovnic rus: 830, 837.
Stoica, paharnicul, vezi Bucşanu-Merisanu Staico.
Stoide C.A.: 12, 14, 38, 48, 122, 149.
Sturdza C. D. : 131.
Sturdza D. A. : 29, 128, 131.
Sturdza-Miclăuşanul AL: 128—131.
Sturdza Mihail, domn al Moldovei (1834-1849): 144.
Sturdza-Scheianu D. : 142.
Sturza Chiriac, vornic: 60, 292, 293.
Sturza Ion, mare vornic: 292, 421, 459, 496, 497, 515, 517, 518, 540. 654. Sturza Ioniţă, feciorul Sturzii logofătului: 834, 835. Sturza Matei : 609.
Sturza Sandul, hatman şi mare logofăt: 97, 99, 292, 515, 608, 609, 693, 696, 697, 704, 711, 716, 719, 720, 725-728, 730, 731, 753, 754, 823, 826, 833, 834, 835, 848, 861.
Sturzeştii, familie de boieri: 173.
Suleiman-paşa, sarascher: 70, 294, 296, 297, 308, 310.
Şafirov Piotr Pavlovici, diplomat al lui Petru I (1669-1739): 554, 591, 594, 595. Şaitaniceştii, urmaşii neguţătorului Mihail Cantacuzino, poreclit de turci Şeitan-
oglu, adică Fiul diavolului: 55, 56, 231. Şaraga, anticari: 132, 145.
Şefer-bei, căpetenie a şerimilor din Crimeea, vezi Şerim-bei.
Şefer, ministru, vezi Şafirov Piotr Pavlovici.
Şefer vezi Şafirov Piotr Pavlovici.
Şerban, logpfătul, vezi Greceanu Şerban.
Şerban Constantin : 15, 30, 31.
Şeremet, feldmareşal, vezi Şeremetev Boris Petrovici.
Seremetev Boris Petrovici, mareşal rus (1652-1719): 30, 34, 90, 482, 530, 531, 536, 537, 542-548, 550, 552-554, 566, 574, 580, 585, 590-592, 595, 597, 598, 604, 606, 60S, 610-615, 617, 619, 629, 630, 636-642,-649.
Şerim-bei : 645.
Sfedul vezi Carol al XH-lea, regele Suediei. Şiadbei I. : 105.
Şipon Petre, general, vezi Şipov Piotr Mihailovici.
Sipov Piotr Mihailovici, general rus (1686-1755): 825, 831-834.
Ştefan cel Mare : 61, 104, 106-112, 131, 143, 158, 161-168.
Ştefan-vodă, fecior Radului-vodă şi ginere Ducăi-vodă, vezi Radu Ştefan.
Ştefan Gheorghe vezi: Gheorghe Ştefan, voevod:
Ştefan Safta, fiica lui Toader Boul şi doamna lui Gheorghe Ştefan: 115.
Ştefănescu Ştefan : 133.
Ştefăniţă, beizadea, vezi Racoviţă Ştefan.
Ştefăniţă-vodă Lupu vezi Lupu Ştefăniţă.
Ştrempel Gabriel: 66, 120, 126, 136, 140, 141.
Şvedul vezi Carol al XH-lea, regele Suediei.
Taltaban-paşa vezi Daltaban-paşa. Tanoviceanu I. : 7, 8, 12, 16, 17, 47. Tanţschi Ion, polcovnic: 482, 600, 601, 637. Tanţschi Vasile, polcovnic: 481. Tatul, căpitan de lefegii: 323, 370. Tănase, pîrcălab de Soroca: 271, 272. Tăutu Vasile : 142.
Tăutul Ion, logofăt al Moldovei între anii 1475-1510: 110, 141, 167, 168. Teberdar Mehmed-paşa, mare vizir (1704-1706, 1710-1711): 32, 35, 36, 465.
466, 505. Testabuza, medic: 846. Timotei, căpitan: 532.
Timus, ginerele lui Vasile Lupu, vezi Hmelniţki Timus. Tiuchil-grof vezi Tdkoli Emeric Tiuchiun-grof vezi Tdkoli Emeric. Toader, armaşul, vezi Flondor Toader. Toderaşco de la Galaţi : 410i
Toderaşco, vel-vistiernic, vezi Cantacuzino Toderaşco. Toderaşco, vel-spătar, vezi Palade Toader. Tolbeţschi, cneazul, vezi Trubeţkoi Ivan Iurevici. Tolstoi Petru : 28.
Tomşa Ştefan, domn al Moldovei (1563— 1564): 449. Topal Osman-paşa, mare vizir (1731-1732): 714, 749. Totoescu, mare căpitan: 308.
Tdkoli Emeric, principe al Transilvaniei (1690-1691): 73, 77, 269, 326, 327,
358, 361, 362, 364, 373, 374. Trubeţkoi Ivan Iurevici, mareşal şi nobil rus: 666. Tudurachi, capichihaîa: 689.
Turcu Constantin : 108.
Turcul (împăratul turcesc), vezi Mehmed al IV-lea.
908
909-
Turculeţ cel mic, comandant de detaşament moldovean în armata poloneză: 328. Turculeţ Constantin, colonel moldovean în armata poloneză: 276 , 328 — 332 ">69 370, 372, 373, 383, 384, 407, 485.
V
Ţăruş Ion : 17. -Ţicău Ştefan: 137, 138, 140, 145.
Ţi)'eseul Ilie, Frige-vacă, mare spătar: 75, 334, 379, 383, 384, 419-421, 447, 459, 515.
U
Ughinschie, hatmanul, vezi Oghinski Grigore Anton, hatman. Uman-paşa Chiupriul, vezi Niuman-paşa Kupriiluzade.
Ureche Grigore, vornic si cronicar (1590- 1647): 8, 9, 13, 104— 107,  109— 111
123, 157. Ureche Nestor, vornic 137.
Urechiă V.A.: 122, 126, 128, 129, 136- 13S, 140. Ursache cel bătrîn vezi Ursache Gheorghe.
Ursache Gheorghe, mare vistier: 12, 13, 15, 16, 53, 216, 217, 282, 283, 421. Ursache Dumitraşco, mare stolnic: 342, 447.    . ' Ursache Măria: 12, 15, 16. -Uşurelul, căpitan, vezi Bălăceanu Badea Conteş.
Valis, general austriac: 780, 789, 790. Vargalovici : 390.
Vasile, vornicul, vezi Costache Vasil . Vasli-paşa : 782. Văcărescu lenăchiţă: 8, 22, 23. Vădanii, general austriac: 781, 787, 788, 700. Veisi Petrache : 130. Veisman vezi Vidman Ivan. Vejbah, general, vezi Weissbach Johann: Velciu D. : 5, 11-14, 16, 17, 19, 23, 41, 43-48 Veli-paşa, serascher: 813, 819, 821. Velicico, sulgeriul: 660, 661, 684. - " .
Venitura vezi Ventura. Ventura, dragoman al flotei turceşti: 714. Vesubadţki,  general rus: 481. Vicol,''căpitan de lefegii: 323, 370. ■ .
Vidin gheneralul vezi Vădanii, general austriac; Vidman Ivan, general rus: 587 —589. • Vişnoveschie Mihai, vezi Wisznoviefchi Mihai. Vişnoveţschii Şenze Ianoş vezi  Wisznovieţchi Jan. Vitman vezi Vidman Ivan. Vlasto, mare postelnic 376. "
119, 123, 125. 127.
'<)10
Vlasto Andronache, mare comis: 695.
Vcincscu Iorgu : 47.
Volcinschi Vasile. mare serdar: 276.
Volconski Grigore Semionovici, general rus: 481, 521, 589. 't'o'odievski Mihail, staroste de Cameniţă: 220. Volodiovschie vezi Volodievshi Mihail.
W
Weissbach Johann, general rus de origine germană: 521, 554, 746.
Wisznowietki Jan, hatman polonez (1678—1741): 645.
Wisznowieţhi Mihai, rege al Poloniei (1669-1673): 5S, 219, 224, 242, 243.
Zagraţchi vezi Zagriajski Artcnie, general rus: Zagriajski Artenie, general rus: 746.
Zaharia, comandant de lefegii sub Constantin Cantemir: 315. Zaharoţchie vezi Zaharovski.
Zaharovski, ofiţer polonez din armata lui Sobieski: 328. Zapiva, hatmanul, vezi Sapieha Jan Friedrich. Zarul Constantin, medelnicer: 602. Zarul Ioan, vătaf de copii: 602. Zarul Nuor, postelnic: 602. Zarul Vasile, medelnicer: 602. Zmucilă, banul, vezi: Zmucilă Savin. Zmucilă Gheorghiţă, postelnic: 68, 266, 287.
Zmucilă Savin, mare ban: 39, 68, 86, 266, 275, 287, 416, 459, 497, 500, 514, 555,
557, 601, 610, 615. Zosen Başotă vezi Başotă Zosin. Zosin Pătraşco, mare stolnic, vezi Başotă Zosin. Zotta Sever :'1, 12, 23, 127.
911
NUME DE LOCURI
A
Abov, cetate la Marea Baltică, în sud-estul Finlandei: 614.
Adrianopol: 61, 65, 83, 90, 252, 253, 302, 304, 335, 338, 367, 392, 434, 436, 43S-
442, 445, 630, 632, 634, 638, 642, 651, 670, 771, 814. Agapia, mănăstire în ţinutul Neamţ: 112, 173—175, 330, 368. Alba-Iulia : 273. Albania : 780.
Albeşti, sat în apropiere de Tîrgul Frumos: 312.
Alexandria, oraş în delta Nilului, sediul unei patriarhii ortodoxe.   345, 859.
Amburhu vezi Hamburg.
Anapole vezi Neapole.
Anglia: 395, 401, 429, 644, 645, 649.
Antiohia, capitala Siriei elenistice, sediul unei patriarhii ortodoxe: 345.
Antohia, vezi Antiohia.
Ardeal: 73, 95, 111, 114, 115, 436.
Argeş, rîul: 320.
Aron-vodă (Aroneanu), mănăstire în apropiere de Iaşi: 310, 532, 533. 661, 662. Astrahan, oraş pe cursul inferior al Volgăi: 680, 748, 764. A ustria : 98.
Avrămeni, moşie în ţinutul Cîrligăturii: 7. Azac vezi Azov.
Azov, cetate aproape de vărsarea Donului în Marea de Azov: 295, 411, 550, 593 — 595, 602, 603. 613, 615, 629, 747, 748, 765, 766, 770, 771, 842.
B
Baba vezi Babadag.
Babadag, cetate turcească din nordul Dobrogei: 420, 423, 424, 437, 457, 458, 739, 772.
Babage/er, închisoare în Constantinopol: 83, 466. Babilon : 749.
Bacău: 283, 493, 494, 634, 659, 665, 713, 760, 781, 782, 801, 823, 848.
Bagdad, oraş pe fluviul Tigru, capitala de azi a Irakului: 749.
Bahlui, pîriu ce trece prin Iaşi şi se varsă în Prut: 406, 453, 541, 660, 665, 824.
Baia, vechi tîrg moldovenesc, la sud de Suceava: 305, 307, 717.
Balcani : 100.
Balica, mănăstirea, vezi Frumoasa, mănăstirea. Barnovschi, mănăstire în Iaşi: 15, 198. Baturna, oraş în Ucraina: 481. Băcani, sat la nord de Bîrlad: 333. Bălţăteşti, sat în ţinutul Neamţ: 760. Bălţile Căinariului vezi Căinar.
913
Bătweşti, sat în ţinutul Sucevii: 281. Bănila, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328, 330. Bărboiul, mănăstire în Iaşi: 96, 706. Bărboşi, sat in ţinutul Neamţ: 36, 75, 336. Beciu vezi Viena.
Belaia Ţerkov, oraş la sud de Kiev: 606, 607.
Belgrad', cetatea, actuala capitală a Iugoslaviei:   100, 102, 270, 320, 325, 394,
670-672, 676, 816, 817. Belgrad, eparhie în Rusia: 856. Beligrad vezi Belgrad.
Belschii, partea nord-estică a vechii Polonii: 400.
Bender vezi Tighina.
Berehoieşti, sat în ţiriutul Botoşani: 207.
Berghein vezi: Bcrhomtt.
Berhomet, sat în ţinutul Suceava: 760.
Bezengheşti, sat, vezi Bizigheşti.
Bilagorod, oraş în Rusia: 841.
Bila Ţărcvi vezi Belaia Ţerkov.
Biliigrad vezi Alba-Iulia.
Binder vezi Tighina.
Bisericani, mănăstire în ţinutul Neamţ: 61, 302, 304. Bistriţa, mănăstire în ţinutul Neamţ: 101, 111, 860. Bistriţa, oraş în Transilvania: 671.
Bistriţa, rîu'în Moldova: 15, 183, 184, 671, 794, 837. . .'
Bizigheşti, sat în ţinutul Putna: 37.
Bîc, afluent al Nistrului; codru, imens altădată, în Basarabia: 830. Biriiac, sat în ţinutul Orheiului: 830.
Bîrlad, rîul: 110, 169, 310, 333, 337, 407, 643, 702, 724, 740, 805, 829.
Bîrlad, tîrgul: 75, 179, 439, 495, 526, 547, 659, 792.
Bîrnova, mănăstire lîngă Iaşi: 96, 205, 424, 706.
Bîrnoviţa, sat în.ţinutul Hotin: 217, 400.
Blăgeşti, sat în apropiere de Paşcani:, 17, ,19.
Bogdăneşti, sat în ţinutul Dorohoi: 200, 201, 822.
Boian, sat în ţinutul Cernăuţilor: 7, 23, 36-41, 101, 308, 310, 665, 820.
Bosna vezi Bosnia.
Bosnia, provincie în Iugoslavia: 567, 571, 643, 672, 779, 780, 786, 788, 795. Botoşani: 109, 110, 168, 200, 330, 486, 643, 671, 701, 702, 713, 804, 822, 823. Brad, mănăstire în ţinutul Buzău: 325. Brandenburg: 743.
Branişte, cîmp între Prut şi Jijia, la sud de Iaşi: 833. Braşov : 149, 273, 274, 325, 341, 398, 468, 781, 787, 790, 831. Brăieşti, sat la sud de Tîrgul Frumos: 312.
Brăila: 31, 96, 271, 272, 275, 277, 517, 561, 565-567, 572, 594, 595, 603, 604,
695, 792, 802, 808, 829, 831. Brăneşti, sat lîngă Cernăuţi: 275. Buceci, vezi Buciaci. Buciaci, sat în Podolia: 243, 259, 521. Buciuleşti, sat în ţinutul Neamţ: 15, 182—184. Bucovina: 16, 19, 25.
Bucureşti: 73, 78, 92, 94, 104, 105, 107, 110, 113, 116, 122, 123. 126, 128, 133, 140, 144, 147, 148, 185, 204, 251, 253, 272, 321-325, 327, 342, 364, 375,
422, 440, 441, 467, 646, 658, 677, 701, 715, 720, 721, 724, 740, 752, 780, 783, 789, 791. Buda, capitala Ungariei: 268, 270, 271.
Bugeac, cîmpie în sudul Basarabiei: 59, 70, 96, 106, 162, 275, 276, 286, 288, 293, 305, 311, 320, 327-329, 332, 368, 387, 390, 391, 396, 407, 423, 508, 520, 521, 524, 526, 530, 535, 538, 544, 579, 589, 637, 659, 665, 671-673, 678, 698-703, 708, 711, 768, 769, 771, 773, 806, 810, 813, 816, 819, 844.
Bug, rîul: 263, 480, 770, 778, 780, 796, 800, 801, 811, 812, 842.
Buh vezi Bug.
Bujoreni, sat în ţinutul Tutova: 310.
Bursuci, mănăstire în ţinutul Covurlui: 90, 547, 620.
Buzău : 325.
C'alanca, sat pe malul stîng al Nistrului: 811.
Camen Zaton, cetate pe malul stîng al Niprului: 594.
Cameniţa, cetate în Podolia, la nord de Hotin: 13, 20, 35, 53, 59, 70, 77, 81, 152 184, 213, 218-225, 227, 243, 244, 246, 248, 249, 258, 259, 274, 288, 289^ 328, 329, 353, 359, 360, 362, 364, 366, 370, 383, 386-389, 393, 396, 399-405, 582, 604, 609, 637, 638, 641, 819.
Carapciul, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Carloviţ, orăşel pe Dunăre, între Beograd şi Novi-Sad: 79, 81, 110, 395, 433, 677. Carpaţi : 92.
Cartai, cetate turcească în apropiere de lacul Cahul: 517, 758 — 761, 771.-775
784, 789, 795, 796. Casele Banului, sat în ţinutul Fălciu: 570, 571, 575. Caşen vezi Caşin.
Caşin, mănăstire în ţinutul Bacău: 92, 115, 166, 185, 658, 665, 670, 678, 860. Caucaz: 94.
Cavala, port la Marea Egee: 79, 440.
Cazan, oraş pe cursul mijlociu al Volgăi: 748, 764.
Cazîlbaşul vezi Persia. -
Căcaina, pîrîu în Iaşi: 215, 834.      - .....
Căcăceni, sat în ţinutul Botoşani: 233.
Căcărăzeni, sat în ţinutul Iaşi: 312, 453, 824.
Căinar, rîu în ţinutul Soroca: 552.
Cartai vezi Cartai. ....
Cazan vezi Cazan. Ceahlău muntele: 665.
Ceahrin vezi: Cighirin. r ■- ■
Ceremuş, rîul: 167, 328, 369, 482, 485, 488, 504.
Ceric vezi Ciric. " -
Cernăuţi: 16, 17, 25, 36, 45, 91, 147, 166, 233;''235, 260, 275 , 308', 311, 328, 405
484, 485, 486, 490, 604, 633, 642, 659, 678, 819, 822, 836, 837, 84.1. Cerneliţa, sat în Podolia, aproape de hotarele Moldovei: 391. Cernigov, oraş la nord de Kiev: 102, 841, 842; 855, 856. .<• , ,      , , Cernihoi vezi Cernigov. • ••
Cetatea Albă: 106, 162, 312, 464, 524.
914
915
Cetatea Neamţului : 20, 92, 106, 108, 165, 166, 236, 240, 241, 245, 310, 330, 343, 352, 365-367, 369, 370, 372-374, 383, 404, 490, 658-660, 665, 678, 717.
Cetăţuia, mănăstire în apropiere .de Iaşi: 30, 92, 145, 211, 216, 309, 533 — 536, 541, 543, 659-664.
Chilia : 106, 162, 376, 423.
China: 111, 190.
Chiov, vezi Kiev.
Chipereşti, sat în ţinutul Iaşi: 359.
Chipru vezi Cipru.
Chişinău: 42, 129,  140,  149, 713.
Chitai vezi China.
Chiu vezi Kiev.
Ciceiul, cetatea: 111, 170.
Cifed, vezi Suedia.
Cighirin, oraş în Ucraina de vest: 65, 248—253, 259, 551, 553, 700.
Cipru : 116, 186.
Ciric, deal lîngă Iaşi: 662.
Cirimuş vezi Ceremuş, rîul.
Cived vezi Suedia.
Cîmpina: 73, 326, 791, 802, 830.
Cimpu Lung: 330, 332, 485, 486, 658, 665, 671, 672, 692, 760, 781. Cîmpu Lung, sat la nord de Cernăuţi: 167. Cîndeşii, sat în ţinutul Suceava: 486.
Cîrligătura, ţinut în nordul Moldovei, intre Şiret şi Prut, avînd Tîrgul Frumos
ca oraş de reşedinţă: 17, 46, 543, 632, 633. Codlea, sat în Ţara Bîrsei: 273.
Codrul Chigheciului, pădure vestită pe podişul dintre Prut şi Ialpug: 702, 703.
Codrul Herţii, pădure din nordul Moldovei, în apropiere de Herţa: 266.
Colomeea, oras în Polonia, la nord de Cernăuţi: 504.
Comăneşti, sat în ţinutul Bacău: 634, 760, 781, 790-793.
Constantinopol: 9, 14, 21, 23-28, 33-35, 51-53, 55, 60, 61, 63, 65-67, 69, 70, 72 74-85, 92-98, 100, 108, 111-114, 116, 134, 135, 146, 170, 171, 173-181 186, 187, 189, 195, 196, 198, 202, 203, 205-212, 218, 228-231, 242, 244 246-248, 251-257, 259, 261, 262, 264, 282, 284, 288, 290, 291, 293-296 298, 301-304, 309, 314, 317-323, 333, 335-338, 341-343, 345-350, 353, 355, 357, 359-361, 366, 367, 369, 370, 372, 374, 375, 377-379, 381-383, 385-387, 389, 398-402, 404, 406, 407, 409-412, 414, 415, 417 419-423, 427, 430, 433, 434, 437, 438, 440-443, 445, 446, 448, 449, 451 452, 455-457, 462-464, 466, 469-472, 475, 476, 478, 483, 486, 487, 489-494, 499, 500, 504-512, 514-523, 526, 534, 536, 542, 557, 558, 568 592, 605, 617, 620-622, 625, 627-629, 633-636, 638, 641-643, 645-647 649, 652, 654-657, 664, 665, 673, 677-680, 683, 685, 688-695, 698-704, 707-710, 714-716, 719, 720, 722, 723, 726-729, 733-740, 754, 758, 760-763, 765, 766, 772, 776, 780, 784-788, 794, 796, 802, 803, 805-807, 810, 816, 822, 838, 839, 841-844, 846, 851,853-856, 861.
Copăcesti, sat în ţinutul Putna: 277.
Copou,'sat lîngă Iaşi: 62, 300, 306, 309, 824.
Cornul Dumbrăvii, pădure în ţinutul Putna: 279.
Coşula, mănăstire în ţinutul Botoşani: 143.
Cotele vezi Codlea.
Cotnari: 59, 109, 110, 168, 288, 330, 554, 660, 702. Coţmani, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328. Covurlui, ţinutul: 658.
916
Cozmeşti, sat în ţinutul Roman: 312, 315. Cracovia : 719. Craiova: 145, 148, 677. Crăia Finilor vezi Finlanda. Creta, insula: 56, 172. 231, 232.
Crimeea : 27, 96, 98, 100, 106, 162, 250, 295, 314, 320, 508, 520, 524, 550, 551 579 595, 608, 613, 616, 645, 698, 702, 704, 709, 747, 748, 765-768, 770 771 774, 777, 784, 786, 796, 806, 810, 816, 818, 842, 844.
Crit vezi Creta.
Criulandie vezi Curlanda.
Criveşti, sat în ţinutul Roman: 312, 331.
Crîm vezi Crimeea.
Crîsma Stani sa.u~Stati, loc lîngă Iaşi: 660.
Csacsonia vezi Saxonia
Cuciur, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328.
Culbur vezi Kinburn.
Cunbur vezi Kinburn.
Cupca, sat în ţinutul Suceava: 485.
Curlanda, ducat pe teritoriul actual al Letoniei: 844.
Cuturile, sat în Ucraina de sud-vest, lîngă Vijniţa: 820.
D
Danemarca: 429, 650, 651, 665. Dania vezi Danemarca. Danţca vezi Gdansk.
Deleni, sat în ţinutul Hîrlău: 814, 815, 840.
Demirdaş, orăşel în apropiere de Adrianopol: 634.
Dervent, cetate în vestul Mării Caspice: 748.
Dobrogea: 70, 140, 146, 455, 704.
Dobrovăţ, mănăstire în ţinutul Vaslui: 801.
Docolina, sat şi pîrîu al Bîrladului: 110, 169.
Domneşti, sat în ţinutul Putna: 68, 271, 272, 274, 276, 277, 279.
Don, rîul: 396, 407, 508, 520, 550, 551, 612, 765, 766, 842.
Dorohoi, ţinutul:  13, 17.
Doroşcani, sat în ţinutul Cîrligătura: 312.
Dragomirna, mănăstire în ţinutul Suceava: 717.
Drăcşani, sat în ţinutul Hîrlău: 317.
Drăgăneşti, sat în judeţul Vlaşca: 73, 323, 324.
Drăgăşani, vezi Drăguşani.
Drăgşani vezi Drăcşani.
Drăguşani, sat în ţinutul Dorohoi: 13, 822.
Dumbrava Roşie, codri în nordul Moldovei, purtînd mai mulţi această denumire-109, 110, 158, 168.
Dunărea: 12, 14, 31, 40, 54, 70, 78, 79, 166, 198, 199, 210 212 214 215 2^0 227, 229, 268, 269, 273, 307, 320, 364, 390, 396, 423, 439, 440, 517, 524', 536' 542 , 548 , 559, 566 , 590, 592, 613, 621, 625, 643 , 656 , 671, 672, 699, 704, 737, 758-760, 771, 772, 775, 782-784, 786, 788, 789, 808, 809, 814, 855-
917
Edicula vezi Edicule.
Edicule, închisoare în Constantinopol: 85, 87, 114, 181, 182, 489, 505, 523, 543,
635, 647. Efrat vezi Eufrat.
Egorlic, afluent al Nistrului: 482, 504, 842. Ehorluc vezi Egorlic. Englezul vezi Anglia. Enîc vezi O si jeg. Erevan : 683.
Esztergom, oraş pe Dunăre, la nord de Budapesta: 270. Eşi vezi Iaşi.
Eufrat, lluviu în Asia: 749.
Europa: 30, 79, 81, 92, 115, 148, 243, 395, 429, 559, 641, 650.
Fanar, cartierul grecesc al Constantinopolului: 60, 290. Fastov, oraş la sud-vest de Kiev: 520. Faştuv vezi Fastov.
Fălciu, ţinutul: 17, 32, 36, 40, 42, 71, 191, 267, 303, 314, 407, 526, 548, 560, 561,
566, 567, 635, 658, 659, 679, 702, 713. Fener vezi Fanar. Fereşti, sat în ţinutul Vaslui: 705. Filibe   vezi Plovdiv. Finia vezi Finlanda. Finlanda: 614, 666. Fîntîna Bordii : 62, 300.
Fintîna Cerbului, loc în ţinutul Hîrlăului: 176. Fîntînelele, sat în ţinutul Bacău: 283. Flandra : 649. Flemengul vezi Flandra.
Focşani: 59, 68, 267, 271, 273, 276, 277, 279, 294, 305, 315, 316, 318, 326, 352, 354, 373, 420, 421, 487, 489, 526, 566, 643, 722, 724, 729, 807, 829, 830. Forăşti, sat în ţinutul Neamţ: 717.
Franţa : 82, 91, 94, 139, 360, 397, 429, 565, 644, 645, 646, 649, 650, 672, 673, 677,
683, 752, 771, 772, 774, 815, 837, 845. Franţozul vezi Franţa.
Frumoasa, mănăstire lingă Iasi: 96, 530, 534, 623, 661, 662, 702, 763, 781, 788, 824, 831.
Găneşti, sat în ţinutul Cîrligătura: 312. Gdansk : 98, 744-746. Gineau, sat în ţinutul Cernăuţilor;-819. Giurgev vezi Gurghiu.
Golia. mănăstire în Iaşi: 312, 355,. 464, 553, 807. Greceni, sat pe Prut: 635, 679. Grecia: 192, 205.
Grozeşti; sat în ţinutul Bacău: 316, 802. Grozniţi, sat în ţinutul Hotin: 820. Grumăze-şti, sat în ţinutul Neamţ: 760. Gurghiu, cetate in estul Transilvaniei: 272.
H
Hadîmbul, sat în ţinutul Bacău: 440. Haleţchii vezi Halici.
Hali'ci, ducat în nordul Bucovinii: 427, 503, 645, 742, 747. -Hamburg : 843.
Hangu, mănăstire în ţinutul Neamţ: 272, 330, 332, 352, 368, 373, 414, 454, 455, 457, 665, 691, 859.
Harcov : 32-34, 520, 550, 602, 603, 608, 610, 615-618, 74S, 770, 774, 777, 806.
Hastrahan vezi Astrahan.
Hăbăşeşti, sat în ţinutul Roman: 312.
Haiduceşti, sat în ţinutul Roman: 312.
Hărmăneşti, sat în ţinutul Suceava: 311.
Heleşteeni, sat în ţinutul Roman: 312.
Herţa vezi Codrul Herţii.
Hilioara, schit în apropiere de mănăstirea Agapia: 112, 174, 17.5. Hîrlău, tîrg la nord-vest de Iaşi: 176, 315, 815. , Hîrşova, localitate în Dobrogea: 198. Hlincea, mănăstire în apropiere de Iaşi: 10, 92, 662, 663. Hlinila, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328.
Horodinca, tîrg în Podolia, la nord de Sniatin: 391, 437, 820. Horodniceni, sat în ţinutul Neamţ: 717. Hostrohon vezi Esztergom.
Hotin: 13, 37, 45, 54, 91, 101, 102, 106, 162, 166, 213, 214, 217, 220, 221,223-229, 234, 237, 239, 245, 259, 260, 270, 274, 397, 405, 571, 582, 604, 60S, 633, 638, 640-643, 677, 678, 699, 701, 702, 719, 735, 738, 739, 744, 747, 759, 771, 782, 805, 810, 818-822, 830, 831, 833, 835-838, 840, 853.
Huşi : 191, 535, 538, 573, 575, 830, 832.
Galata, mănăstire lîngă Iaşi: 96, 100, 246, 315, 372, 373, 706, 782,, 787, 791, 822. Galaţi: 86, 96, 101, 114, 162, 169, 179, 229, 234, 235, 237, 287, 307, 340, 345, 346, '   350, 380, 410, 439, 458, 487, 489, 493-495, 514, 518, 695, 701, 792, 808, 824, 840, 855.
lanic vezi Osijeg.
Iaroslav, oraş în Polonia de sud-est: 526, 549. Iaslovăf, sat în sudul Podoliei: 520.
Iaşi: 10,x 12, 17, 21, 23, 24, 28, 30, 32, 37, 39, 41, 45, 46, 53, 57, 59, 61, 62 67 70, 71, 76. 77, 85-90, 92, 99- 102, 104, 105, 110, 114-116, 132, 133, 136-
918
919
138, 143- 145, 147, 149, 161, 169, 173, 179, 182, 185, 196, 197, 198, 206, 211, 215, 216, 218, 223, 235, 236-239, 245-248, 253, 254, 258-260, 262-264, 266-268, 271, 273-276, 286-289, 291, 296-300, 302, 304, 306, 308-312, 315, 317, 332-334, 336-338, 343-346, 351, 352, 354, 359, 361, 362, 364, 367, 368, 372-375, 377, 381, 382, 391, 392, 398, 399, 405, 407-409, 411-413, 415, 416, 421, 424, 433, 437-440, 447, 449-455, 457, 458, 468, 470-473, 483, 484, 486-491, 496, 504, 511-515, 519, 530, 532-535, 537, 541-543, 549-553, 555, 559, 560, 562, 563, 565, 566, 568, 582, 583, 598-600, 620-625, 633-634, 642, 643, 645, 652, 653, 656, 658-661, 663-665, 671, €78, 685, 690-696, 700-706, 708, 709, 711, 712, 716-721, 723, 724, 729, 730, 735, 736, 738-740, 752-754, 757, 760, 761, 781, 787, 794, 802-805, 807, 814-816, 822, 823, 825, 828-837, 840, 841, 847, 849, 850, 852, 854, 861.
Iepureni, sat în ţinutul Fălciu: 212.
Ierusalim : 103, 345, 347, 430, 559, 860.
Ihorluc vezi Egorlîc.
Imperiul Habsburgic : 91, 117, 190, 198, 199, 269, 270, 295, 307, 314, 332, 392, 428, 429, 587, 639, 644, 645, 649, 652, 655, 672, 674-677, 742, 746, 751, 752, 77), 772, 774, 776, 780, 802.
India: 679, 683, 843.
Inării vezi Adrianopol.
Inglezul vezi Anglia.
Inglitera vezi Anglia.
Isficanul vezi Ispahanul.
Ismail: 376, 424, 701, 702, 808.
Ispahanul : 683.
Ispasul, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167. Işnovăţ, sat în ţinutul Dorohoi: 823, 834. Işpania vezi Spania. Italia : 751.
Iubăneşti, sat în ţinutul Dorohoi: 228, 232, 233.
Iuhurluc vezi Egorlic.
Iveşti, sat în ţinutul Tecuci: 419, 458.
Împărăţia Moscidui vezi Rusia, împărăţia Turcului vezi Turcia.
Jaravna vezi Juravno. Jestavna vezi Zastavna.
Jijia, rîul, : 239, 541, 566, 569, 598, 600, 781, 823, 825. Jolcva vezi Jolkiev.
Jolkiev, oraş la nord de Lvov: 313, 404, 670.
Juravno, orăşel în Podolia, la sud-est de Lvov: 58, 241, 243, 254.
Juşca, sat în ţinutul Cernăuţilor: 820.
Juvaneţ, sat polonez la nord de Hotin: 328.
920
■î
K
Kiev : 30, 32-35, 37, 134, 400, 427, 481-483, 503-506, 508, 509, 517, 520, 521,. 524, 551, 557, 558, 563, 578, 579, 606-609, 614, 617, 618, 633, 636-640, 642, 643, 645, 666, 669, 742-744, 747, 773, 8ÎS, 819, 836, 841, 842.
Kinburn, cetate în Crimeea: 768-770, 779, 780, 796, 812.
Lăpuşna, ţinut între Prut şi Nistru: 464, 658, 855.
Lăticiova vezi Leticev.
Leavul vezi Polonia.
Leca, sat în ţinutul Cirligătura: 312.
Leorda, sat în ţinutul Hîrlău, la nord-vest de Botoşani: 822. Leov vezi Lvov.
Leticev, orăşel în Podolia, la vest de Viniţa: 243. Letva vezi Lituania. Litfa vezi Lituania. Litva vezi Lituania.
Lituania: 391, 400, 428, 480, 667, 743, 744, 747, 773.
Liublin, oraş la sud-est de Varşovia: 93, 669, 670.
Liubliun,   vezi Liublin.
Liutarenghia vezi Lorena.
Liva: 198, 199.
Livărda vezi Leorda.
Livonia: 425, 427, 482, 666.
Logoj vezi Lugoj.
Lorena : 772, 780.
Lugoj: 268.
Lunca Mîndrişcăi, sat în ţinutul Putnei: 316. Lungani, sat în ţinutul Cirligătura: 312. Luninburc vezi Luxemburg. Luţimburg vezi Luxemburg. Luth : 29.
Luxemburg : 845, 857. Lvov :  12, 224, 284, 392.
M
Malo Roşia : 602, 842. Mana vezi Manisa.
Manisa, orăşel pe coasta de vest a Asiei Mici: 285. Marea Albă vezi Marea Marmara. Marea Baltică: 425, 481, 482, 552, 744. Marea Marmara : 646. Marea Roşie : 736.
Mare Balticum vezi Marea Baltică. Mavramur vezi Mavromol.
92*
Mavromol, mănăstire în Constantinopol: 657. Mărgineni, sat in ţinutul Bacău: 134, 634, 781, 801, 848. Medjiboj, oraş în Podolia, la vest de Vinjţa: 35, 243, 606, 819. Mera, mănăstire în ţinutul Putna: .4,71, 670, 678, 829. Mihalci, sat în ţinutul Cernăuţilor: 485. . Miidili vezi Mitilena.
Milcov, rîul 126, 471, 670, 678, 720. 829. Milia, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167. Mira  vezi Mera.
Mitcău, sat în ţinutul Cernăuţilor: 819. Mitilena, oraş in insula Lesbos: 716. Mitropolia Moldovei: 312, 313, 450, 757. Mitropolia Tării Romaneşti : 789.
Moldova: 6-10, 14-15, 17, 18, 20, 24-27, 29-35, 38, 42^-49, 54, 57-59, 61, 63-65, 67-74, 76, 77, 79, 81, 83, 85, 87-96, 98-104, 106-112, 114, 116, 118, 123, 124, 127-130, 137, 139, 141-144, 147- 149, 157, 161, 162, 168, 171-179, 182, 200, 204-207, 209, 211, 214, 215, 222, 224, 225, 230, 232, 235, 237, 241, 244, 245, 247, 251-254, 258, 259, 263, 271-275, 282, 287, 288, 290-296, 298-304, 306-312, 314, 316-318, 320, 321, 325-328, 330, 332, 341, 343, 346, 348, 355, 356, 377, 380, 383, 390-393, 396, 397, 404, 405, 408, 410-412, 418, 420, 421, 423, 424, 428, 430, 433, 435-438, 440-443, 445, 446, 451, 457, 459, 460, 466-468, .470, 471, 474, 476-478, 483, 487, 489-494, 499, 504, 506, 509-511, 514, 515, 517, 518, 522 , 525 - 529, 549, 551, 554, 556 - 558, 562, 568,., 584, 600, 607, 609-611, 616, 617, 619-623, 626, 634, 636, 638, 643, 647, 651-654, 656-658, 668, 672, 677-679, 684, 688-691, 695, 696, 699-701, 703, 704, 708, 710, 712, 714-716, 720, 722-725, 729, 730, «733, 735-738, 740. 741, 752, 754, 761-764, 775, 781, 784, 785, 787, 790, 796, 801, 804, 813, 815, 818, 822, 826, 828, 837, 841, 842, 846, 847, 853-856, 858, 860, 861.
Moldova, rîul: 165. ', Moreea, peninsula: 651, 652, 677, 774, 841, 842. Moriia vezi Moreea.
Mosc vezi Moscova. ......
Mosc vezi şi Rusia. Moscalul vezi Rusia.
Moscova: 33, 35, 53, 117, 185, 190, 320, 433, 643, 675, 676, 841, 845, 856. . Movila lui Constantin-vodă, loc lîngă Iaşi: 659, 660. ,„, Movila lui Purcel, loc în ţinutul Vaslui: 167. Movila Răbîei, loc în ţinutul Fălciu: 235, 236, 570, 593.
Movilău, oras pe malul stîng al Nistrului: 175, 200, 201, 537, 600, 604, 606, 608, 787.
Movileni, sat în ţinutul Tecuci: 276. Miinchen : 108.
N
Narva, oraş la Marea Baltică: 79, 427, 502. Neamţ vezj şi Cetatea Neamţului. Neamţ,   mănăstirea: 716.
Neamţ, ţinutul: 17, 183, 264, 304, 336, 665, 713. 760, 837, 841.
1 Neamţul vezi Imperiul Habsburgic.
» Neapole : 751, 77~2.
Nebuisăi, turnul (în Cetatea Sucevii): 284.
Nejiboje  vezi Medjiboj.
Nemirova vezi Nemirov.
Nemirov. oraş în Podolia: 263, 520, 606, 649, 773, 776, 780, 785, 787, 796, 846. Nicoriţă, uliţă în Iaşi:  152, 215. Nimirova vezi Nemirov.
Nipru, fluviul: 207, 262, 428, 478, 480, 524, 551, 553, 594, 595, 602, 606, 607, 768-770, 774, 775, 777, 778, 780, 796, 800, 841, 842.
Nistru, rîul: 10, 32, 40, 44, 81, 200, 201, 216, 217, 219, 221, 227, 229, 239, 241, 243, 244, 248, 249, 259, 262, 263, 287, 328, 359, 388, 389, 391, 400-404, 408, 428, 482, 484, 520, 524, 526, 529-531, 536, 537, 543, 549, 600, 601, 604, 606, 608, 628, 666, 779, 810-814, 819, 822, 836, 837.
Niş, cetate şi oraş în Serbia: 780, 795, 808.
Nove Zamsky, oraş în Slovacia: 198.
O
Oblucita, cetate turcească in nordul Dobrogei: 70, 77, 152, 214, 220, 223, 229,
'234, 237, 294, 296, 332, 333, 353, 359, 362, 364, 366, 387, 458. Obluşiţă vezi Obluciţă. Oboian, eparhie în Rusia: 856. Obrejeni, sat în ţinutul Cirligătura: 312.
Oceakov, cetate la'limanul Nistrului: 52, 206-208, 259,. 296, 297, 464, 480, 524, 551, 758, 768, 770, 778, 779, 783, 795, 796, 8C0, 801, 803, 812, 813, 842, 854.
Ocnă, vezi Tîrgul Ocnei. Ocraina vezi Ucraina. Odriiu vezi Adrianopol.
Oituz, pasul: 68, 73, 273, 316, 327, 376, 526, 535, 781, 787, 788, 792, 802,837.
Olanda : 395, 644, 645.
Olt, rîul: 92, 658, 677, 772, 806, 808.
Oltenia: 92, 94, 100, 808.
Or vezi Perecop.
Orăşeni, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328, 490.
Orhei, ţinutul: 92, 405, 464, 543, 658, 814, 815, 829, 830, 855.
Orşova,' cetatea:  198, 808, 809.
Osijeg, oraş pe rîul Drava: 269, 270.
Ostriţa, silişte: 41.
P
Pagul (PaiculP), sat la nord de Cahul: 311. Palestina : 860.
Parasca, loc in apropiere de Iaşi: 663, 664.
Paris : 77, 138.
Păros,   insula: 112.
Passarovitz, pacea de la ~: 92, 94.
922
923
Paşcani, oraşul: 17.
Patriarhia Alexandriei : 859.
Paşcani, sat in ţinutul Suceava: 312, 660, 717.
Pecersca, mănăstire în Kiev: 607, 640.
Peloponez, peninsula: 841, 842.
Perecop, istm ce leagă Crimeea de continent, prevăzut si cu bastioane de apărare:
766-768, 777, 842. Pererita, sat în ţinutul Hotin: 259.
Perevolocina, cetate pe malul stîng al Niprului: 774. 775, 777, 778, 796, 800, 801, 810
Perevoloşin vezi Perevolocina.
Periaslov, oraş în Ucraina: 603.
Persia : 94, 679, 681, 683, 720, 773, 774, 815.
Persul vezi Persia.
Petersburg: 34, 521, 567, 603, 605, 611, 614, 617, 645, 842-844, 855, 856.
Petreburc vezi Petersburg.
Petrişu, sat în ţinutul Roman: 312.
Petrovaradin, cetate în Iugoslavia în apropiere de Novi Sad: 78, 81, 91, 92, 392,
393, 585, 655, 656. Piatra lui Aron-vodă, loc în apropiere de mănăstirea Agapia: 112, 175. Piatra (~ Neamţ): 111,  170, 315, 408. Piscu, sat în ţinutul Tecuci: 440, 441. Plovdiv : 672.
Poartă vezi Constantinopol.
Pobrata, mănăstire în ţinutul Suceava: 107, 717, 860. Podişoari, loc în apropiere de cetatea Suceava: 241. Podobiţi, sat în ţinutul Cîrligătura: 312. Podoleni, sat în ţinutul Neamţ: 130.
Podolia, parte din Ucraina, vecină cu nordul Moldovei: 241, 243, 259, 274, 520, 640, 678.
Podraga, vale în ţinutul Dorohoi: 13.
Podul Iloaei, sat la vest de Iaşi: 182, 315, 372, 660.
Podul Leloaie vezi Podul Iloaei.
Podul lui Bîtcă, loc pe Bahlui, la est de Iaşi: 541.
Podul lui Gherman, vad pe rîul Prut, mai jos de vărsarea Jijiei: 825.
Podul Vechi, uliţă în Iaşi: 60, 291.
Polonia: 12, 15, 18, 24, 35, 50, 55, 58, 64, 68, 74, 79, 86, 91-93, 98, 109, 135, 142, 168, 175, 178, 179, 184, 190, 199, 201, 213, 214, 219, 220, 238, 239, 241, 243, 254, 255, 259, 262, 266, 274, 275, 281-283, 286-288, 303, 304, 305, 307, 310, 312, 314, 329, 331, 346, 353, 359, 365, 369, 375, 380, 383, 392, 393, 404, 405, 409, 414, 41S, 421, 423, 424, 425, 426-429, 452, 455, 457, 474, 478, 479, 481, 482, 484-486, 488, 494, 500, 502-504, 514, 517, 520, 521, 526, 574, 592, 595, 604, 606, 608, 611, 614. 617, 626, 628, 630, 633, 637-639, 641, 645, 649, 666, 668-670, 674, 677-679, 682, 699, 702, 743, 744, 746, 747, 751, 772, 775, 776, 785, 787, 801, 819, 820, 830, 837, 844, 846.
Polono vezi Polonnoe.
Polonnoe, oraş în Ucraina, la vest de Jitomir: 604, 606, 608. Poltava : 1% 85, 479, 502, 563, 666, 747, 748, 766, 770. Pomerania: 90, 91,  115, 634, 645, 649-651. Pomorania vezi Pomerania.
Popi, sat în ţinutul Cîrligătura: 312. Popricani, sat în ţinutul Iaşi: 600. Poznan, craş în Polonia: 405, 409, 427. Poznavschii  /ezi Poznan.
Prăjăşti, sat in ţinutul Neamţ, la nord de Bacău: 264. Precista, mănăstire lingă Focşani: 724. Prelumpca vezi Priluki.
Prigoreni, sat în ţinutul Cîrligătura: 7, 8, 17, 18, 20, 23, 36, 42, 44, 47, 134, 150,
311, 312, 632, 716. Priluki, oraş la est de Kiev: 606. Priporeni, moşie în ţinutul Dorohoi: 46. Prusia: 639, 650, 651, 743, 746, 747. Prusul vezi Prusia.
Prut, rîul: 30-32, 40, 102, 191, 200, 201, 207, 215, 216, 226-228, 236, 239, 286, 308, 311, 329, 365, 390, 391, 408, 485, 490, 504, 531, 532, 538, 540, 541, 543, 544, 547, 549, 550, 562, 565-567, 569-571, 578, 579, 595, 597-599, 600, 621, 635, 642, 643, 659, 665, 671, 701, 702, 710, 719, 720, 781, 788, 819-825, 828, 830.
Pruteţ, afluent al Prutului: 570 — 574.
Purceleşti, sat în ţinutul Roman: 312.
Putila, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Putna, mănăstirea: 41, 106, 107, 114, 162-164, 180, 181, 485, 486. Putna, ţinutul: 52. 72, 197, 271, 305, 315, 318, 471, 643.
R
Racova, afluent al Birladului: 440. Ragughia vezi Raguza.
Raguza, cetate pe malul iugoslav al Adriaticii (Dubrovnic): 545, 591.
Raşcov, localitate în apropiere de Soroca: 811, 814.
Răbiia vezi Movila Răbîei.
Răcăciuni, sat în ţinutul Putna: 277.
Răchitoasa, mănăstire în ţinutul Tecuci: 807.
Rădăuţi: 137, 162, 485.
Rărencea, sat în ţinutul Cernăuţilor: 820.
Răstoacele, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Războieni, sat la nord-vest de Roman: 107, 108, 162, 165.
Reni, oraş în sudul Basarabiei: 376, 423, 424.
Rerence vezi Rărencea.
Riazan, oraş în Rusia: 675, 676.
Riga: 79, 425, 427, 502, 525, 549, 605, 615, 744.
Rizan vezi Riazan.
Rivan vezi Erevan.
Rîm vezi Roma.
Rişca, mănăstire în ţinutul Suceava: 60, 292, 717.
Ritul, moşie în ţinutul Cîrligăturii: 7.
Rodos: 80, 342, 346, 378.
Rogojia vezi Raguza.
Roma : 172, 173, 243, 332, 639, 752.
•-924
925
Roman: 17, 75, 109, 115, 168, 183, 257, 312, 315, 336, 408, 418, 627, 659 713,
716, 782, 794, 826, 830. Români, sat în ţinutul Neamţ: 264. România: 122.
Ropcea, sat în ţinutul Suceava: 330, 331, 820.
Roşia vezi Rusia.
Rostov, oraş pe Don: 675, 676.
Roşieci,  sat în ţinutul Fălciu:  702, 824.
Roznov, sat în ţinutul Neamţ: 186, 794, 837.
Ruginoasa, sat în ţinutul Roman: 312, 716, 717.
Rumelia, regiune în estul Peninsulei Balcanice: 192, 205.
Rusalim vezi Ierusalim.
Rusia: 27, 29, 30, 32-36, 39, 40, 45, 53, 69, 79, 82, 87, 89, 94, 102, 103, 119, 134, 137, 206, 243, 295, 395, 397, 426, 427, 437, 471, 478, 480, 483-485, 505-508, 510, 520, 522, 525, 528, 529, 545, 559, 563, 567, 592, 598, 599, 602-604, 607, 616, 619, 625, 626, 629, 635, 636, 638, 642, 649-652, 666 668, 670, 675, 679-681, 684, 718, 742, 746, 748, 750, 751, 760, 765 771-776, 780, 821, 822, 825, 826, 836-838, 841, 845, 855, 8"57, 858.
Rusova vezi Orşova.
Ruşava vezi Orşova.
Ruşi, sat în judeţul Vlaşca: 59, 290, 323, 324.
S
Samos, insulă: 112, 172.
Sanctpetriburg vezi Petersburg.
Sanctpierburg vezi Petersburg.
Sarvaş, oraş în Ungaria, pe rîul Criş: 268.
Sasul vezi Saxonia.
Satanov, oraş în Podolia: 243.
Saxonia : 390, 425. 427, 480, 481, 503, 641, 666, 668, 669, 746, 751, 772, 773. Săborna, biserică în Moscova: 674, 676, 856. " ... Saci vezi Seci. Sacul vezi Secul.
Sărata, afluent pe malul stîng al Prutului: 569, 570. Scheia vezi Şcheia. Schit vezi Hangu.
Scînteia, sat în ţinutul Vaslui:  179, 495, 702. Seci, cetate pe Nipru: 770, 773. Secul, mănăstire în ţinutul Neamţ: 330, 368, 717. Sfîntul Ilie, mănăstire lîngă Suceava: 717. Sfîntul Ioan,  mănăstire lîngă Focşani: 724. Sfîntul Mormînt vezi Ierusalim.
Sfîntul Nicolae, biserică în Iaşi: 216, 247, 258, 345, 695, 730. Sfîntul Sava,  mănăstire în Iaşi: 248. Sfîntul Ştefan, biserică în Viena: 270. Siberia: 117, 191, 683, 845, 857. Sibir vezi Siberia.
Sibiu: 268, 322, 658, 671, 780, 789, 790. Stei vezi' Seci. Sileşte vezi Silişte.
Silişte,  sat  în  ţinutul   Neamţ: 264. Sion,  deal lîngă mănăstirea Putna: 163.
Şiret, rîul: 92, 108, 166, 276, 311, 330, 486, 4S7, 504, 566, 604, 658, 664, 665, 724,
740, 787, 804, 805, 829. Şiret,   tîrgul: 161.
Slatina, mănăstire în ţinutul Suceava:  171, 172, 717.
Sletin  vezi Sniatin.
Slobodschie polchi, vezi Slobozîia.
Sloboziia,  regiune  între  Nipru  şi  Don: 602.
Smil vezi Ismatl.
Smolensc, oraş pe cursul superior al Niprului: 630, 636," 743, 744. Smolenţca vezi Smolensc.
Smotriciu,  afluent pe stingă Nistrului: 400. Snagov, mănăstire in judeţul Ilfov: 50, 5f, 201.
Sniatin, oraş în Podolia, la graniţa cu Moldova: 228, 311, 331, 549, 820.
Sobraneţ, sat în ţinutul Cernăuţilor: 819. *
Socola, sat lîngă Iaşi: 807.
Solea, mănăstire în ţinutul Suceava: 137, 140.
Sonnoc vezi Szolnck.
Soroca, cetatea şi ţinutul: 17, 252, 263. 271, 328, 332, 333, 531, 536, 549, 551,
557, 658, 814. Soveja, mănăstire în ţinutul Putna: 860.
Spania : 91, 395,. 644, 645, 672, 751. ; '
Stanihorci, sat în Podolia: 820.
Stanislav, oraş în Podolia (azi Ivano-Frankovsk): 12, 820. Stări Dub, oraş la sud-vest de Briansk: 428, 479.
Stănileşti, sat în ţinutul Fălciu, pe Prut, la sud-est de Huşi: 30, 32, 35, 68, 88,
90, 191, 567, 574, 575, 578, 600, 612, 620, 621, 629. Stettin, capitala Pomeraniei:   115, 650. Stockholm: 650, 651. Stolniceni, sat în ţinutul Roman: 312. Stonbeligrad vezi Szekesfehe'rvdr.
Suceava: 68, 110, 114, 115, 152, 166, 169, 181, 183, 200, 236, 240-242, 244, 245, 275, 281, 284, 286, 287, 305, 312, 330, 404, 405, 485, 665, 713, 717, 756, 760, 823, 837.
Suceviţa, mănăstire în ţinutul Suceava: 99, 175, 756.
Suedia: 32, 79, 85, 90, 91, 405, 425-429, 479-484, 486, 502, 505,' 506, 552, 601,
605, 614, 666, 673, 674, 845. Sze'kesfehervdr, oraş în Ungaria, la sud-vest de Budapesta, fostă capitală a ţării':
268.
Szolnok, oraş în Ungaria: 268.
Ş
Santa, sat în ţinutul Iaşi: 824.
Şarhorod, oraş în Podolia, aproape de graniţa Moldovei: 606.
Şcheia, sat în ţinutul Suceava: 108," 166, 317.
Şerbăneşti, sat în ţinutul Tecuci: 829.
Sfedul vezi Suedia.
Şoldeşti, sat în ţinutul Putna: 279.
926
927
î
Ştejăneşti, sat în ţinutul Dorohoi: 259, 329, 600. Şteten vezi Stettin. Stocul vezi Stockholm.
T
Tabăra, sat în ţinutul Iaşi: 259.
Taman, peninsulă în Marea de Azov: 842.
Tarnogorod : 93.
Tazlău, mănăstire in ţinutul Neamţ: 860. Tătărăşeni, sat în ţinutul Dorohoi: 228, 232. Tbilisi, capitala Gruziei: 683. Tecuci : 276, 495. Temvriz,  vezi Tbilisi. Tesalia : 61.
Tesmeniţa, sat in Podolia, la est de oraşul Stănislav: 820.
Tesmenul vezi Tiasmin.
Tiasmin, afluent al Niprului: 248.
Tighina: 24, 32, 37, 70, 83, 85, 102, 192, 193, 244, 297, 389, 403-405, 424, 458.
464, 470, 472, 482-484, 488, 489, 502, 504-506, 517, 520-522, 524.
525, 531-534, 593, 601, 605, 629, 630, 634, 635, 642, 646, 649, 665, 699.
709, 712, 771, 774, 784, 787, 795, 796, 805, 821, 830, 855. Tighine vezi Tighina. Timişoara : 268, 657, 676. Timişvar vezi Timişoara. Tisa, rîul: 268, 393-395. Tîrgovişte : 646, 789.
Tîrgul de afară, cartier în Bucureştii vechi: 342. Tîrgul Ocnei : 18, 310.
Tîrgul Frumos: 311, 312, 315, 330, 660, 665, 717, 724, 826, 830. Tîrguşor, loc Ungă Iaşi: 664. Tohani : 73.
Toporăuţi, sat în ţinutul Cernăuţilor: 228.
Transilvania vezi Ardeal.
Trei Ierarhi, mănăstire în Iaşi: 339, 555.
Trei Sfetiteli vezi Trei Ierarhi.
Troiţa vezi Troiţkoe
Troifkoe, cetate în Ucraina, la nord de Taganrog: 593—595. Trotuş, rîul: 273, 277, 790-794, 837. Trotuş,   tîrgul:   358, 361. Tuman vezi Taman
Turcia: 39, 40, 58, 61, 70, 74, 82, 86, 87, 95, 198, 206, 213, 218, 227, 295, 301, 312 327, 397, 406, 502, 528, 559, 585, 611, 614, 615, 645, 646, 652, 671-674, .678, 680, 742, 743, 751, 771-774, 780, 783, 803, 810, 814, 816, 837, 845/
Turcul vezi Turciar
T
Ţara Arbănaşilor vezi Albania. Ţara Bîrsei : 73.
Ţara Căzăcească: 248, 262, 428, 478, 479, 480, 602, 603, 606, 608, 619, 629,630,
774, 775, 806, 818, 819, 841, 842. Ţara Frîncească vezi Franţa. Ţara Grecească vezi Grecia. Ţara Harcovului vezi Harcov. Ţara Leşească vezi Polonia. Ţara Moldovei vezi Moldova. Ţara Morii vezi Moreea. Ţara Moschicească vezi Rusia. Ţara Moscului vezi Rusia. Ţara Muntenească vezi Ţara Românească. Ţara Nemţească vezi Imperiul Habsburgic. Ţara Oltului vezi Oltenia. Ţara Persului vezi Persia. Ţara  Pomoraniei vezi Pomerania.
Ţara Românească: 10, 13, 15, 17-19, 22, 27, 28, 31, 36-38, 43, 48, 50, 51, 55, 59, 61, 63-65, 67, 71-75, 78, 85, 88, 91, 94, 95, 97-100, 103, 114, 116, 119, 184, 198-202, 204, 212, 229-232, 234, 251, 252, 254, 258, 262,267 268, 271-274, 282, 284, 288, 290, 293-295, 301-304, 310, 311, 317 318, 320, 321, 323-327, 333-335, 337, 338, 341, 343, 349, 354, 356, 362, 371, 372, 381, 385, 397, 408, 419-421, 423, 424, 430, 432, 433, 436, 438, 440, 441, 443, 448, 451, 452, 454, 455, 457, 460, 467-469, 477, 478, 486, 489, 493, 494, 497, 511, 514, 554, 560-562, 603, 635, 646, 652, 653, 655-658, 676-678, 684, 689-692, 699, 707, 714, 716, 720-723, 729, 733, 735, 737, 738, 740, 741, 751-754, 760-762, 780, 782, 783, 785, 789-791, 802, 804, 806, 808, 830, 846, 848, 861.
Ţara Spaniei vezi Spania.
Ţara   Turcească vezi Turcia.
Ţara Ungurească vezi Ungaria.
Ţarigrad vezi Constantinopol.
Ţiganovca, sat pe malul sting al Nistrului, în faţa Sorocii: 263. Ţoţora vezi Ţuţora.
Ţurcani, sat in ţinutul Suceava: 485.
Ţuţora, sat pe malul Prutului, la sud de Iasi: 100, 175, 215, 216, 223, 226, 246, 247 359, 542, 543, 546, 549, 553, 643, 719, 781, 808.
V
Ucraina : 27, 32, 58, 67, 81, 87, 90, 243, 259, 262-264, 266, 282, 332, 333, 396,
405, 508, 520, 594, 595, 606, 773. 801, 815. Udriu vezi Adrianopol.
Uivar vezi Nove Zamski.
Ungaria: 67, 73, 77, 134, 170, 174, 175, 185, 200, 201, 262, 268, 272, 273, 282 284, 288, 310, 314, 316, 322, 325-327, 335, 341, 362, 363, 376, 386, 398', 409, 414, 419, 421, 423, 428, 429, 467-469, 494, 500, 504, 558, 574, 603 626, 634, 645, 649, 657, 658, 671, 678, 684, 692, 699, 708, 716, 723, 780, 783, 790, 791, 793, 801, 802, 808, 814, 831, 837, 844.
928
929
V
Valea Adîncă, sat la sud-vest de Iaşi: 297, 355, 723, 730. Valea Leţcanilor, sat la vest de Iaşi: 343. 365.
Valea lui Aron-vodă, loc lingă mănăstirea respectivă de lîngă Iaşi: 659, 660, , Varadin vezi Petrovaradin. Varna: 36,   40,  90,  625, 635. Varncţă vezi Varniţa.
Varniţa, sat la nord de Tighina: 90, 631. Varşava vezi Varşcvia. Varşovia: 604, 605, 719, 743, 744, 746. Văscăuţi vezi Văscăuţi.
Vasileu, sat în ţinutul Cernăuţilor: 328, 819. Vaslui, rîul 109,
Vaslui, tîrgul şi ţinutul: 167, 169, 179, 1S9, 495, 705, 824.
Vavilon vezi Babilon.
Văcăreşti, mănăstirea: 706.
Văscăuţi, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Veneţia:  172, 202, 395, 639, 649, 847.
Veneţianul vezi Veneţia.
Venit ic vezi Veneţia.
Vicov, sat în ţinutul Suceava: 760.
Vidin: 780. 789, 790.
Viena : 50, 66, 68, 201, 202, 204, 269, 270, 274, 275, 284, 286, 306, 396, 651, 803.
Vijniţa, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167, 504.
Vilaucea, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167..
Vilavce vezi Vilaucea.
Vineţia vezi Veneţia.
Vîrnoviţa vezi Birnoviţa.
Volhinia : 29.
Voloca, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Volovăţ, sat în ţinutul Suceava: 162.
Voronej, oraş pe malul stîng al Donului: 508, 520.
Voroneţ, mănăstire în ţinutul Suceava:  106,  165, 166.
Voroniş vezi Voronej.
Vozia vezi Oceahov.
CUPRINS
Zagarancea, sat în ţinutul Iaşi, pe Prut: 102, 538, 540, 549, 600, 638, 671, 828.
Zalucia, sat în ţinutul Hotin: 228.
Zamostia, sat în ţinutul Cernăuţilor: 167.
Zastavna, sat în ţinutul Cernăuţilor: 819.
Zăbrăuţi, munţii: 279.
Zăravna vezi Juravno.
Zărneşti, sat în Ţara Bîrsei: 73.
Zenta': 78,  81, 83.
Zvar.cea vezi Juvaneţ.
930
Introducere .....
Notă asupra ediţiei
5 121
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT şi
O SAMĂ DE CUVINTE
(Predoslovie),.......................................... 157
{o SAMĂ DE CUVINTE) ................................ 161
LETOPISEŢUL ŢĂRII MOLDOVEI DE LA DABIJA-VODĂ PÎNĂ LA A DOUA DOMNIE A LUI CONSTANTIN MAVROCORDAT
Domniîa Dabijii-vodă. Cap 78.................... 195
Domniîa Ducăi-vodă celui bătrîn. Cap 76. L<ea)t 7174
<= 1666) .................................... 205
Domniîa lui Iliiaş-vodă, ficioriul lui Alexandru-vodă.
Cap 77 ...................................... 208
Domniia a dooa a Ducăi celui bătrinu. Cap 78........ 211
Domniia lui Ştefan Petriceico-vodă. Cap 78 <sic> .... 223 Domniia lui Dumitraşco-vodă Cantacozino, l<ea)t 7182
<= 1674). Cap 79 ............................ 234
Domniia  lui   Antonie-vodă   Rusăt,   vl<(ea)to 7184
<= 1676). Cap 80............................ 247
Domniîa Ducăi-vodă celui bătrîn a trie in Ţara Moldovei 258
933
Domniîa a doa a lui Petriceico-vodă de la leşii. Cap SI 286 Domniîa a doa a lui Dumitraşco-vodă Ca<(n)tacozino,
la velet 7192        16S4). Cap 82 .............. 287
Domniîa lui Costantin Cantemir voevoda, în anul 7193
< = 1685), iunie 10. Cap 83 .................. 303 \
Domniîa lui Costantin sîn Ducăi-vodă celui bătrîn,
l<ea)t 7199 <= 1691), mart 17. Cap 84.......... 348
Domniîa lui Ant(i)ohi-vodă, sîn Cantimir-vodă, leat
7204 <= 1696). Cap 85 ...................... 377
Domniîa a doo a lui Costantin Duca-vodă, leat 7209
<= 1700), săp<temvrie> 14. Cap 86 ............ 415
Domniîa întîiu a lui Mihai  Racoviţă-vodă, leat 7211
<= 1703). Cap 87............................ 447
Domniia a doa a lui Antiohi-vodă, sîn Cantemir, leat
7213 <= 1705). Cap 88 ...................... 458
Domniîa a doa a lui Mihai-vodă, ia velet 7215 < = 1707).
Cap 89 ...................................... 472
Domniîa   intiiu   a  lui   Neculaiu-vodă Mavrocordat,
ficiorul lui   Alecsandru Exapărît, vl{ea)to 7218
<= 1710). Cap 90 ............................ 494
Domniîa lui Dumitraşco Cantemir voevoda, în anul
7219 <= 1711). Cap 91 ...................... 515
A doa domnie a lui Neculai voevoda Mavrocordatu,
fecior (lui) Alexandru-vodă Icsaporito. Cap 92.
Vleat 7220 <= 1712).......................... 625
A treia domnie a lui Mihai Racoviţă voevoda, vleat
7224 <= 1716). Cap 93........................ 653
Domniîa lui Grigorie-vodă, nepot de fiiu lui Grigoraşco-
vodă, domnul muntenesc,   strănepot Ghicăi-vodă
ce-au fost la noi. Cap 94. Văleat 7234 < = 1726) . . 696 Domniîa lui Costantin-vodă,  fiiul lui Neculai-vodă '
Mavrocordat, vl<ea)to 7241 <= 1733), mai 7 .. 729 A doa domnie a lui Gligorii Ghica-vodă, valet 7244
<= 1735), dec<hemvrie> 15.................... 752
A doa domnie a lui Costantin-vodă Neculai, la vleat
7250 < = 1741), octomvrii 1.................... 847
Glosar .............................................. 863
Indici .............................................. 883
Lector ELISABETA BRÎNCUŞ Tehnoredactor /' POMPILIU STATNAl")
Bun_dcjipar: 24. 09. 82. Coli ci. 76J4. Coli lipar. }8>3
■ Tiparul executat sub comanda
nr. 659 la
IHl întreprinderea poligrafică
£--6»E_A -13 Decembrie 1918",
^t>rrM.^   Str' Grtgore Alexandrescu nr. 89-97 <C€ms» Bucureşti,
Republica Socialistă România