MATERI ALURI FOLKLO RISTICE CULESE §1 PUBLICATE SUB AUSPICIILE MINISTERULUI CULTELOR ŞI ÎNVEŢiMÎNTULUl PUBLIC PRIN ÎNGRIJIREA LUÎ Pr. p. Ţocilescu / f # MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI VOLUMUL I POESIA POPORANA. PARTEA II BUCURESCI TIPOGRAFIA CORPULUI DIDACTIC. C. ISPASESCU & 30, Strada Academiei, 30. G. RBATANESCU *la7V . U 8 ^ * jw. fi- MATERI ALURI FOLKLORISTICE CULESE Şl PUBLICATE SUB AUSPICIILE MINISTERULUI CULTELOR SI ÎNVETÂMÎNTULUl PUBLIC PRIN ÎNGRIJIREA LUÎ pR. p. JoCILESCU MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE, PROFESOR LA UNIVERSITATE, DIRECTOR AL MUSEULUI NATIONAL DE ANTICHITATI O b f'-* * / J9-f flff/f $S~Zj^O - l VOLUMUL I POESiA POPORANA. PARTEA II BUCURESCI TIPOGRAFIA „CORPULUI DIDACTIC11 C. ISPASESCU & G. BRATANESCU 50, Strada Academiei, 30. 1900 (âiblioteea Centrală Universitară zzsmz. Cote «Oi i>ja ADENDA LA CÂNTECELE BETRANESCI, BAIDBCESCI, LA BOINE SI STRIGATURI. A D E N D A LA CÂNTECELE BETRÂNEŞTI, HAIDUCEŞTI, LA DOINE ŞI STRIGĂTURI B A D I U VARIANTA ... t *nveîâtoruI Era. I. Mironescu, din comuna Oncea—Covurluî de Ia tatal sdu I. N. Miron, pe la 1860, în comuna Vulturul, plasa Biliescî, judetul Putea Ve^i mai sus cântecul «Badiu Cârciumaru». Umblă Turcii tot aiurea, Tot aiurea prin plaîurea, întrebând Şi ispitind, 5 Tot de Badîul întrebând, Tot de Badiu cârcîumar, — Că diua mi-î cârcîumar Şi noptea mi-î măcelar: Măcelaru Turcilor, 10 Hahamul Jidanilor, — Pin’ pe Badiu adeverîa. —Fa Bădîulesă, Frumosă, De ţi-î Badiu ’n casă 15 ţ>i-î să îesă; De-î în vie, Di-i să vie; De-î în terg la carne grasă, \ Du-t’ de-î 4i să vie acasă. 20 Dar femela, Ca femeîa : Pole lungî Şi minte scurtă: — «Nu mi-î Badiu ’n casă, 25 Ca să-’mî îesă ; Nici în vie, Ca să-’mî vie. Nicî în terg la carne grasă, Ca să-î <}ic să vie acasă; 30 Ci Badiu cep la bute că ’mî-a [dat ; Şi Badîu mi s’a ’mbetat Şi el, măre, s’a culcat Pe gârlicîul pivniţe^ Cu pistole, 35 La piciore, Cu paloşul gol pe pept Şi mi-î tdmă să-l deştept. Turcii dacă au4îa, La Badîu năvală-mî da, 40 Frumuşel că mi-1 lega, Cu sforiţa de mătasă, împletită viţa ’n şase, Cum resbeşte, măr’ la ose. Şi măre, că mi-1 lega, 45 La piciorul hornului, La dogorea focului, Unde-î păs voinicului. Şi-l bătea, Şi-l schingîuia, 50 Pen’ ce Turcii obosia. Badîu apoi îmi grăia : — Fa, Bădîulesă, Intră ’n mică chilioră, 73° BADIU Umple pola, măr’ de galbeni, 55 Şi prin casă, Ii revarsă. Turcii la galbeni că s’or trage, Pe mine m’or maî lăsa. Bădîulesă aşa-mî făcea, 60 Turcii în samă nu prindea, Tot pe Badîu ’l schingiuia. Badiu apoi iar grăia : — Fa, Bădîulesă, Frumosă, 65 Intră ’n mică chilioră, Pune faţa Ia ghilelă, Buza moi la ruminelă, Sprâncene negre ’n cernelă. Turcii la tine s’or trage, 70 Pe mine m’or mai lăsa ! Bădîulesă aşa-mi făcea. Turcii ’n samă nu prindea, Tot pe Badîu ’l schingiuia. Apoi Badiu iar grăia : 75 — Fa Bădîulesă. Frumosă, Ia cofele într’o mână, Coghiliţa ’n altă mână, Şi fă-te a duce la apă; 80 Iar tu, măre, mi te du La frate-mlu Neculcea. Bădîulesă aşa-mî făcea ; Când acolo ajungea, Pe Neculcea îl găsîa, 85 Cu trei curve pe genunche: Una ’l pişcă, Una '1 muşcă, Una cu vin ’l stropeşte, Feţişora ’l rumeneşte. ' 90 Bădîulesă aşa ’î grăia : — Tubei, măr’, te veseleşti Şi de frat’ tu nu gândeşti, Că pe frat’ tu ’l schingfueşte. — Fa cumnată Bădîulesă, 95 Du-te tu ’nainte a-casă, Că, măre, c’oîu veni Chiuind Şi bărătând Din buzdugan asvârlind. 100 Turcii de te-or întreba : Cine este acela ? Ori ’mî este vr’un vitez Ori ’mi este un blestemat ■ Tu, măre, aşa să dicî : ’ 105 Nici nu ’mi este vr’un vitez Nici nu ’mi este un blestemat • Şi-a fost negustor de boi • ’ Şi îi drumul pe la noi; ’ Şî-a fost negustor de vaci 11 o Şi ii vremea de a se întorce, C’a vîndut ciredele Şî-acum bea do’bân4eIe, Şi gustă vinul de bun, Crâşmăresa 115 De frumosă ; Mî-a venit şi rândul meu, Să ’î agiute Dumnedeu ! Bădîulesă când sosia, Şi Neculcea că venîa 120 Chiuind Şi bărătând, Din buzdugan asvârlind. Turcii, măre, o întreba : — Cine este acela ? 125 Orî ’mî este vr’un vitez Ori mî este un blestemat ? Bădîulesă răspundea : — Nici nu este vr’un vitez Nici nu ’mî este un blestemat; 130 Şî-a fost negustor de boî Şi îî drumul pe la noî ; Şî-a fost negustor de vaci, Şi iî vremea de-a se întorce, C’a vîndut ciredele 135 Şi-acum bea dobâncjele, Şi gustă vinul de bun, Crâşmăresa De frumosă ; Mî-a venit şi rândul meu, 140 Să-i agiute Dumnedeu ! Când Neculcea că sosia Suş-salamalichî le da, Turcii toţi ’ncremenîa Şi din gură Ie grăia: *45 Ce vi-î robul vinovat, De-1 ţineţi aşa legat? d5 vi‘I robul de vîndare, Să vi-1 plătesc cu parale! Dar delii răspundea : I5° — Nu ni-î robul de vîndare Şi ni-î robul de pîerdare Neculcea pe lângă Badîu se li. Şi sforiţa i-o tăia [pîa Şi din gură aşa’mi grăia : 155 — Fa, cumnată Bădîulesă, Ia^ ad’ un pahar de vin, ' Să cinstesc pe est creştin, Că de când şede legat, Buzişora ’î a crăpat. 160 Bădîulesă sema bine îî ştia Vadra plină o scotea ; ' Badîu la gură o punea... Puţintel ce rămânea, _ IANCU VODĂ 731 Da luî Neculcea de bea. 165 Apoi Neculcea grăia : — Fa, cumnată Bădiulesă Pune tu spate la uşă Şi ce-or scăpa de la mine, De la tine să nu scape. 170 Şi mi-î tăia mănuncbeşte Şi mi-î arunca snopeşte. Neculcea apoi grăia : — Fa cumnată Bădiulesă, Scote ce aî bun din casă. i7ş Bădiulesă aşa făcea, Luî Neculcea câte douî, Bădiulesă câte trei Şi în pod îi asvîrlîa, Foc caselor că le da. 180 Care cum pe drum trecea, Tot pe Badîu mi-1 căia : — Vaî, sărace Badîule, Cum iţi arde casele Şi ’n pod, mă, slăninele, 185 De-a ’mpuţit uliţile Şi tote drumurile. Eu me ’nchin cu cânticu, Ca şi lupu cu crângu, Când venetorul ’1 dobândeşte, 190 Dă pielea şi se plăteşte. Vinde pielea ’n cinci parale, F...te-l’aş care le are. Şi diceţi boieri amin, Că v’am cântat cântic betrân 195 Şi vi l’am cântat deplin ; Pe urmă cu băutura, Să ’şî ude băietul gura ! IANCU VODĂ Auditâ de învăţătorul Em. I. Mironescu, din com. Oncea — Cuvurlui, de la tatăl seu I. N. Miron. Mustafa de la Baba, Irimia din Chilia, Şi cu hogea Diiuluî, Nădejdea ’mperatuluî, 5 La Iancu-Vodă că sosîa, Şi din gură-aşa-î grăia : — Turceşte-te, Iancule, Şi te dă pe legea nostră, Lege bună şi bogată, io Şi de tote ’ndestulată : Şi de miere şi de unt, De aur şi de argint, Care este la Turc mult, Dulceţa de pe pămînt. 15 Iancu-Vodă răspundea : — Că eu, măre, m’oiu turci, Dacă voi mi-ţî dărui Cu cinci-deci de iepe roîbe, Iepe roîbe umblătore, . 20 Pintenoge de picîore, Cu dungi negre pe spinare. Strănute câte de o nare, Imbuestr’în fuga mare. Eu îl dau sfatu la voî, 25 Voî să-l daţi la ’mperatul. La ’mperatul se ducea, Imperatu-Î întreba: — Turcit-aţi pe Iancu-Vodă ? Iar deliii răspundea : 30 — Că noi, măr’, nu-1 am turcit, Dar el, măre, s’o turci, Dacă noi l’am dărui Cu cinci-deci de iepe rdîbe, Iepe roîbe umblătâre, 35 Pintenoge de picîore, Cu dungi negre pe spinare, Strănute câte de-o nare, Imbuestr’în fuga mare. Imperatu răspundea : 40 — Bacşina şi gheauru, Ce-Î a pofti sufletu. Păsaţi mare de mi-i daţi Şi siliţi de mi-1 turciţi, Că voî de nu-1 îţî turci, 45 Noi n’om mai împerăţi. La Iancu-Vodă le ducea; Mustăcîora că-i rîdea, Mai frumos mi-o resucîa ; Iar deliii aşa-i grăia : 50 — Turceşte-te, Iancule, Şi te dă pe legea nostră, Lege bună şi bogată, Şi de tote ’ndestulată: Şi de miere şi de unt, IANCU VODĂ 732 55 De aur şi de argint, Care este la Turc mult, Dulc£ţa de pe pămînt. lancu-Vodă respundea: — Că eu, măre, m’oiu turci, 60 Dacă voi mi-ţi dărui Cu cin-deci de berbeci berci, De la code pen’ la corne, Tot de doue-spre-ce palme; Cornele cât braţele, 65 Să me culc pe densele. Eu îl dau sfatu la voî, Voi să-l daţi la ’mperatu. La ’mpăratu se ducea, Imperatu-i întreba : 70 — Turcit-aţi pe lancu-Vodă ? Iar deliii respundea : — Că noi, măr’, nu-1 am turcit; Dar el, măre, s’o turci, Dacă noi l’om dărui, 75 Cu cin-4eci de berbeci berci, De la code pen’ la corne, Tot de doue-spre-ce palme ; Cornele cât braţele, Să dormă pe densele. 80 Imperatu respundea : Bacşina şi ghiaru, Ce-Î a pofti sufletu ; Păsaţi măre de mi-î daţi, Şi siliţi de mi-1 turciţi, ’ 85 Că voi de nu-1 îţi turci, Noi n’om maî împerăţi. * La lancu-Vodă, îî ducea ; Mustăcîora îî rîdea, Mai frumos ml-o răsucîa, 90 Şi deliii aşa-î grăia : — Turceşte-te, Iancule, Şi te dă pe legea nostră, Lege bună şi bogată, Şi de tote ’ndestulată: 95 Şi de miere şi de unt, De aur şi de argint, Care este la Turc mult, Dulceţa de pe pămînt. lancu-Vodă răspundea : 100 Că eu, măre, m’oiu turci, Dacă voi mi-ţî dărui, Cu cin-deci de cătănaşl, însărcinaţi de gălbănaşi. Eu îl dau sfatu la voi, 100 Voi să-l daţi la ’mpăratu. La ’mperatu se ducea, Imperatu-i întreba : — Turcit-aţi pe lancu-Vodă? Iar deliii răspundea : 110 —Că noi, măr’, nu-1 am turcit, Dârei, măre, s’o turci, Dacă noi l’om dărui, Cu cin-deci de cătănaşl, însărcinaţi de gălbănaşî.» 115 — Bacşina şi ghiauru, Ce-I a pofti sufletu; Păsaţi, măre, de mi-î daţi, Şi siliţi de mi-1 turciţi, Că voî de nu-1 iţi turci, 120 Noi n’om mai împărăţi. La lancu-Vodă îi ducea ; Mustăcîora îî rîdea, Maî frumos mî-o răsucîa, Masă bună le făcea; 125 Trei purcel fripţi că le da, Alţi douî la desagi punea. La ’mpăratu se duce. Imperatu-Î întreba : — Turcit-aţi pe lancu-Vodă? 130 Dar deliii respundea: Nu ştiu noî, măr’, l’amturcit, Ori el, măr, ne-a rumânit. Dacă măre nu ne credî, Cată la desagi şi vedî! ' 135 La desagi, când el căta, Douî purcei fripţi că găsîa, Şi din gură- aşa grăia : —- Lasă 1, măre, să domnîască, ba domnescă, ’mpdrăţîascâ, 140 De nimeni să nu gândiască I LA CERDACU LUI NOVAC 733 LA CERDACU LUI NOVAC seu lAU4MfronîaVStât0ml Em' Mironescu> din «om. Oncea-Covurluî, de la tatăl La cerdacu luî Novac Frumosă masă-î întinsă, De mari boieri îî coprinsă. Toţi boierii bea, mănâncă 5 Şi voie bună că fac ; Numai tînerul Iuviţă, Nici nu bea, nici nu mănâncă, Nici voie bună nu face. Nimeni sama nu-î lua. io Dar Novac, Baba-Novac, Sama bine că-î lua Şi din gură aşa-î grăia: — Valîo, nepote Tuviţă, Toţi boîeriî bea, mănâncă 15 Şi voie bună că fac. Iar tu, măre, nici beî, Nici nu bei, nici nu mănânci, Nici voie bună nu faci. — Nici nu beau, nici nu mă- [nânc, 20 Nici voîe bună nu fac, Că mie, măre, mi-a venit Vremea de căsătorit. Potrivnică mi-am găsit, In tergul Iodriuluî, 25 La fata Cadiuluî. Şi Cadiu-Î om bogat, Savaî cânele spurcat, Şi de lege lepedat. — Na cheiţa grajdului 30 Şi descue grajd de pîetră. Mai la uşa grajdului, Este ieslea Livduluî. Livdul este-un cal frumos, Nu-ţî este nici de un folos. 35 Maî la fundul grajdului, Este ieslea Negrului. Negru este-un cal urît, Şi la per îi aricit Şi de vine-i cam stârcit, 40 Făcut, măre, pe fugit ; Ce-Î goni, Vei isbândi. Iuviţă la grajd mergea, Şi pe Livdu mi-1 scotea, 45 Şaua pe iei mî-o punea, La Iodriu mi se pornîa. Când acolo ajungea, Pe fetiţă o găsia ; Pe fetiţă ’n grădiniţă, 50 Cu cin*4ecî de robuliţe, Robuliţe, rusculiţe N Şi din gură aşa-î grăia.: — Cuconiţă, dumneta, Ia dă-mî un mănunchiu de flori. 55 Trimete pe-o robuliţă. Cuconiţă, dumneta,’ Dă-le tu, cu mâna ta ; Că nu-s lup, să te mănânc, Nici bolă, să te bolesc ; 60 Şi-s voinic să te iubesc. Cuconţa’aşa făcea ; Iar Iuviţă se chitea... Mâna cercân o făcea, Şi de breu că mi-o lua 65 Şi pe cal o arunca -Şi’n apoi că se’nturna. O robă la Cadiu fugea, Şi din gură aşa-i grăia : — Cadiul, dumneta, 70 Ţi-a luat pe hică-ta. Cadiul se tulbura, Şi din gură aşa grăia : — Pune masa să mănânc. Strânge masa, nu mănânc. 75 Pune-mi perna să me c.ulc. Strânge perna, nu me culc. Ad, pe Şarga să’ncalic, Pe Şarga, pe harbuza, Care-mi fuge cu luna 80 Şi gioca cu stămâna. Pe Şarga ’i-o aducea, Şaua pe ea o punea Şi pe dînsa s’arunca. Pen’ pe ea se aşeda, 85 Şapte hotare-mi săria; 734 ÎERANUL Şt ZAPCIUL Şi-o maî trăgea şi de derlog Şi maî sărîa şi alt pârlog ; Pe Iuviţ’ apropia. Iuviţă atunci grăia: 90 — Cuconiţă, dumneta, Ia uîtă-te înapoi. Vecp ce pară roşie ne-ajunge? — Nu e pară roşie, Ci-Î tăicuţa 95 Pe Şărguţa ; Cum te-ajunge, Cum te taie. Iuviţă inelul arc îl făcea, ’N pola lui Novac îl arunca. 100 Iar Novac aşa grăia : — Ori ’mi more-un frăţior, Ori ’mî pîere-un nepoţel. Şi la grajd se repedia Şi pe Livdul nu gă’sîa... 105 Pe Negru din grajd scotea, Şaua pe el o punea Şi pe dînsul s’asvîrlia. Când te uitai de pe densul, Nu-ţî maî puteai ţinea rîsul. Iio ’Naintea Cadiuluî eşia, Şi din gur’ aşa-î grăia : — Dur, dur, dur, cuscre Cadiu, Tinerii fac vrăjbile; Noi, bătrânii, păcile. 115 Cadiu ’n samă nu prindîa, Tot pe Iuviţă-1 gonia. Novac sta în loc şi se gândla, Şi în gând aşa dicea : — Judecata’n Ţarigrad, 120 Dar aesta-un blestemat?! Pe Negru’n frâu îl strângea, Şi la el se repedia... Frumos capul câ-î tăia Şi oblâncul de la şa. I25 Şi pe Şarga i-o lua. Acasă dac’ajungea, Cuconiţei îi grăia : — Cuconiţă, dumneta, Cu taîcă-tu bună pace c’am [făcut, 130 Pe Şarga zestre v’a dat. Cuconiţa răspundea : Taica şapte fete c’a avut, Pe câte şapte le-a măritat, Pe Şarga zestre n’a dat... 135 Capul tatei l’aî tăiat! ŢERANUL ŞI ZAPCIUL N. Ţapu de la Stancu Ion, lăutar, din Cucuetî-Teleorman. Cules de Chr. Frunduliţă de ’nalt plop, Peste mine a dat potop! Am sfîrşit orî-ce parale, Tot plătind la angarale. 5 Imî intră în casă sbirul ; Vînduî vaca, plătii biru.’ \ătăşelu cu turbare, Imî luă doniţa cu căldare. La zapciu pentru dreptate, 10 p.ea^a mg dusei, măi frate. v1 d acolo ’ntr’o mânie, Me dusei pen’ la Domnie, Credem, c’acolo să fie, Oameni mai de omenie 15 Când în uşă la pălat, Şedea un grec gulerat, Ce câţi tu, măi opincare ? Cat dreptate, boer mare ! — Păi tu desculţ şi desbrăcat 20 Cum să intriî în pălat? Vodă acum chefuîeşte, Şade la masă, prândeşte ! Atunci mâine voiu veni, Doră timpu oiu găsi ! “5 Ba p aici să nu maî vii, Dacă vreai viu să maî fii ! ’ — An|’o focu de dreptate, £1C1 p aicea nu-î, măi frate ! Pote n aveam nici o vină 30 De vineam cu v’o găină ’ Da pentru că ’mî lipsea plo- \t> [conu, N avea vreme nici coconu ! BETRANEŞTJ 735 FRUNDULIŢA DE NEGARA Cules de Chr. N. Ţapu de la Ioniţâ Vâleanu, lăutar în Roşioril-de-Vede. La Baraca între hotare E un bordeîu cam plecat, De copacî înconjurat. Acolo ’î Ion băgat 5 L’Anicuţa Cârcîumăriţa, Iî dă vinu cu vedriţa, Şi’l îmbată cu guriţa. Ea din gură îî grăîa : io — Ionică, bujoraş, Na guriţa, da-ţi-o-aş. Şi-o sărută cât îl vrea, Da de beut, nu maî bea, Că Peracle-î pe colea I 15 El din gură îî grăîa : — Las’ să fie, că nu’mî pasă, Că mî-e paloşu pe masă ; Frumuşică Anicuţo, Ci ’mî dă tu d’o floricică, 20 Ce te-oiu purta pe guriţă. Foîe verde peliniţă, La Baraca ’n odăiţă, I-un tîner şî-o coconiţă, Fac dragoste din guriţă. 25 — Frunduliţă alunică, Vin’ la ţaţa, Ionică, Să’ţî dea mama o guriţă ! SUB POALE DE CODRU VERDE Cules de Cli. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Băcioiu, din Petniscî—Gorj. Sub pole de codru verde Mititel foc mi se vede, — Mititel şi potolit, De mulţi voînicî ocolit ; 5 Nu ştiu dece seu doî-spre-ce, Cu căpitan şaî-spre-dece. Şi mi-şî frige d’un berbece, — Şi mi-1 frige pe cârlige, D’un berbece sugetor.şi mititel. 10 Nu mi-1 frige cum se frige, Mi-1 întorce pîn cârlige, Ca să-î pale carnea dulce. Pe d’o parte mi-1 afumă, Ca să-î paîe carnea bună, 15 Trai, la, laî, la, laî, Pe d’o parte curge sânge, Ca să-î paîe carnea dulce, Tra, la, laî, la, lai ! DOINE 736 DOINA , 1 ,Cu.ll5sf de CîlrT- N‘ TaPu de la lăutarul Iancu Macaşoiu— Bueurcscf auJiti de el de la lăutarul I6n Buduf, din Focşani. •Itâ Foe verde tiriplic, De când eram copil mic, Dîfona o ştiu, doina o dic. brundă verde ş’un dudău, 5 Pe malul celui părîu, Scoseî flueraşu din breu Şl-am început a cânta, Tot doiniţa seraca. Ţie Domne nu ţi-î jele, 10 De tinereţele mele, ’ Că le petrec tot cu jele. In calea vieţel mele, Cu jele şi cu necaz,’ Lacrimele merg şiroiu, 15 Eu petrec tot în nevoi Şi cu dor în peptul meu, Care arde ’n foc mereu Şi arde la inimitirâ, Me scote din lume afară. 20 Dacă jele-mî ţT-ar fi. Focul mi l’aî potoli,’ Durerea ml-aî alina, Inima ml-al stîmpdra. De lacrimi nu bag de stimă, 25 P le fterg intr’o năframă. Mi-Î milă de inimioră, Că bate de se omoră. Trage doina şi mal bine, Că mi-1 ruptă inima ’n mine. 30 Cine a stîrnit doiniţa, Arsă l-a fost inima, Sfîntă să-î fie gura, C a mal cântat doiniţa ! foaie verde stejerel Aucjita de Chr. N. Ţapude la soldatul l6n s eU,le> dm ree- 20 T.-Măgurele. —Tele rOle verde, stelari F6îe verde stejdrel La umbră de păduceL -rumos dorme un infanter, Infanter, pompier, ’ 5 Cu puş uţa lângă el Şi cu raniţa la căpStâiâ. & duc’ maîcă> sâ’l mângâiii io rn,N? te, duce fata mea Infanter I CU grea belea o tufă de leuşten. Leuştenu fu uscat, Rupse murgu şi a scăpat, io Tot cu puîca l’am cătat. L’arn cătat pen’ l’am găsit, Tot cu puîca m’am îubit, De drag că mi l’am găsit ! FOAIE VERDE D’ALION Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Glavacioc-Vlaşca. Foîe verde d’alion, La livadea luî Ion, Tote păsările dorm, Numai una n’are somn 5 Şi sare din pom in pom, Tot strigând pe nume Ion — Nii e Ion, nu e nimic. C’a plecat după îubit. — Fi-’î-ar îubitu de cap, IO Că nu s’a maî săturat ; De când mî-a tot umblat Şi nu s’a maî săturat! 748 POINE FOAIE VERDE PELINIŢA Culăsă de Chr. N. Ţapu, din Gratia—Vlaşca. — Foite verde peliniţă, Ieşit, mândruţo, la portiţă, De dă neîchiî o guriţă. — Nu pot, neică, neîculiţă, 5 Că mî-e Iancu mic de ţîtă, — Fi-ţ’ar Iancu afurisit, Tot cu Iancu m’aî minţit! FOAIE VERDE DE SPORIŞ Culisă de Chr. N. Ţapu, din Spâniştea—Vlaşca. — F6îe verde de sporiş, Mândră, tu me omorişl, Cu suiş, cu scoborîş, Cu îubitu teu furiş ! FOAIE VERDE TREI SMICELE Culisă de Chr. N. Ţapu, din comuna Corbiî-Mari-Vlaşca. Toîe verde trei smicele, D aoleo, Mărio nene, In colţul grădinei tele, A răsărit micşunele. 5 Să le Iei, Mărio, nene, Să le pui între sprîncene, Să mi le dai, când le-oi cere. Î>0INE 749 FOAIE VERDE BOB NAUT Culesă de Chr. N. Ţapu, din Celeîu- Romanaţî. A se confrunta varianta de mai sus în doine—Urît—«Puica nelchi de demult». . — F6îe verde bob năut, Bălăioră de demult, Nu gândi că te-am urît. Te-am urît doue-treî dile, 5 Şi mî-e gândul tot la tine. VAI SARAC DE CEL STREIN Culăsâ de Chr. N. Ţapu, din comuna Vidra—Romanaţî. Vaî, sărac de cel străin, Plânge ’n lacrimi şi ’n suspin ; Sărmană străinătate, Mult mî-aî fost soră şi frate Şi mi-i fi pene la m6rte. De ar fi Dunărea de lapte, Reu e strein şi departe. Fă-me Domne porumbel, Să pot zbura la el, 10 Că inima ’n mine plânge, Tot cu lacrimi de sânge, C’a remas singurea Şi-Î friptă, val de ea ! FOAIE VERDE TREI SMICELE Culesă de Chr. N. Ţapu, din comuna Vidra—Romanaţî. — Foîe verde trei smicele, Despăgubeşte-me, lele, De părăluţele mele, Că sînt bune nu sînt rele, C’a muncit neîca pe ele. Am muncit şi-am secerat Şi cu sapa am săpat Şi cu cosa am cosit Vara fen verde înflorit ! 750 DOINE VERDE FOAIE TREI SPANACE CulS9ă de Chr. N. Ţapu, din com. Corabia—Romanaţî. Verde foîe trei spanace, Maî fă, mândro, cum aî face, De maî treci dealu dincoce. Jumetate se vii tu, 5 Jumetate să viu eu, C’aşa a lăsat Dumnedeu ! LELIŢO DE PE PLAI Culesă de Chr. N. Ţapu, din Corabia—Romanaţî. Leliţa de pe plai, Spune, gura cuî o daî ? Dă mî-o mie ’n datorie, Pene la Sînta Mărie. 5 Dis-a mama către mine, Să nu dau gura la nime. Dară dracul pote face, Să nu dau la cine ’ml place MAR [OARA DE LA PLAI (varianta) Culisă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţî. — Mărioră de la plai, Spune’mî, gura cuî o dai ? Dă mî-o mie, Cu chirie, • 5 Pene la Sfînta Mărie, Pen’ s’o coce boba ’n vie. i DOINE 75 I VERDE, VERDE FOI LIPANU Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Corabia—Romanafl. Sâ se confrunte varianta de mal sus Doine—Dragoste—«Mi s’a despotcovit calul» Verde, verde, foî lipanu, Mi s’a despotcovit calu, Tot trecend la Iona dealu. Nu e vina calului, 5 Nici a potcovarului, Ci e vina mândrei mele, C’a pus casa ’ntre vâlcele 1 AOLEO! CE VALE ADANCA Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Corobia—Romana{I. Sâ se confrunte varianta de mai sus—Doine—Dragoste—«Şapte văi şi-o vale adâncă». Aoleo ! ce vale adâncă. Pe icî lupii me mănâncă. Stai, lupe, nu me mânca, Pen’ o răsări luna, 5 Să’mi dau mâna cu mândra, Şi-atunci, lupe, m’ăi mânca. SUS E LUNA, JOS E NORUL Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Vâcariu, din Ocna Libiilor-Transilvania. Sus e luna, jos e norul, Departe ’î badea cu dorul, Noru-’i jos şi luna-i sus, Bădiţa, departe-’i dus. 5 Sărac bade, de departe Trimete-mî un rând de carte. Şi mi-o scrie Miercurea, Tocmai cum ţi-I inima ; Şi mi-o scrie Vinerea, io S’o citesc Dumineca. 752 DOINE VERDE FOAIE MER MUSTOS Culesă de Chr. N. Ţapu, din Slobozia—Vlaşca. Verde fdîe mer mustos, De la Slobodia ’n jos Numai sălcii şi rogoz. Sălciile mi’s de umbrit, 5 Rogozul de tăvălit, Că sint cu mândra ’nvrăjbit ! FOAIE VERDE SIMINIC Culesă de Chr. N. Ţapu, din Corabia—Romana{î. F61e verde siminic, Domne, de ce n’am murit Când eram copil mai mic. Dar acum la ce să mor, 5 Când îmi dau fetele flori Şi nevestele ochişori ! DE AŞI AVEA NUMAI UN DOR Culisă de Chr. N. Ţapu, din Celeiu—RomanaţI. De aşi avea numai un dor, Aşi trăi mai pe uşor ; Dar am doue doruri grele, Şi nu pot trăi de ele ! DOINE 753 LA LUNCA MANDRA LA LUNCA Culesă de Chr. N. Ţapu, din Celeiu—Romanaţi. La luncă .mândră la luncă, Să’ţî taî reschitor de furcă; Să culegem de o urdică, Să creştem puii de curcă. 5 De curcă şi cei de raţă, Să stau cu mândruţa ’n braţe Şi s’o sărut cu dulceţă. DE TREI DILE BEAU LA VIN Culisă de Chr. N. Ţapu, din Corabia—Romanaţi. De trei dile beu la vin, Şi mândrele nu mai ştiu. Beuî adî, băuî mâine, Băuî patru-deci de dile, 5 Beuî preţu de trei cai. De vin nu mă săturai; Beuî preţul murgului, Aflai gustul vinului! CELUI CE-A LASAT OFTATU Culesă de Chr. N. Ţapu, din Rogioriî-de-Vede—Teleorman. Celui ce-a lăsat oftatul, Iartă-1 Domne păcatul. Că omul dacă ofteza, Par’că se mai uşureză. 5 Domne cu al meu oftat Şi sorele s’a ’ntunecat, Par’că eu l’am blestemat ; De oftat ce-am oftat eu Pieptul mă dore greu, io De oftat ce-am oftat tare, Furca pieptului mă dore. 48 DOINE 754 FOAIE VERDE Culdsă de Chr. N, Ţapu, din Comuna Foîe verde de bujor, Bate murgul din picior Să me deştepte din somn, Să scot şeua din cămară, 5 S’o pun pe prispă afară, S’o mat bată vînt de vară,— DE BUJOR Albesci—Teleorman. De vară, de primăvară. Să ’mî-o pun pe murgul îaiă, Să plec la mândra la ţară, io Să-mi dea bani de cheltuială, Şi rufe de primenelă. BUSUIOACE Culdsă de Chr. N. Ţapu din Comuna Putineiu—Teleorman. Busuioce, Nu te-ai coce Şi sămânţă n’aî mai face ; Că din sămânţiora ta, 5 S’a năstimit dragostea. FOAIE VERDE NUCA SEACA Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Comuna Beiu—Teleorman. Foîe verde nucă secă, Nu caut că eşti săracă, Că nu mi trebueboî nici vacă, Numai ochii tei să’mî placă, 5 Ochii şi sprâncenile, Gâtul şi mărgelele, C’alea fac dragostele. De n’or fi ochii şi sprâncenel N’ar mai fi păcate grele ! DOINE 755 FRUNDA VERDE SACAREA Culesâ de Ghr. N. Ţapu, din comuna Alexandria—Teleorman. Frundă verde săcărea, Poruncit-a mândra mea. Pe trei puî de turturea, Să mă duc sera la ea. înapoi î-am poruncit, Pe trei puişori de cuc, Că n’am vreme să me duc. Să iubiască ce găseşte, La mine n’aibă nădejde. FOAIE VERDE LIN PELIN Culdsă de Chr. N. Ţapu, din Alexandria—Teleorman. Foîe verde lin pelin, Va! de voinicel strein, Ca ,un mer dulce din drum. Orî-care pe drum îmî trece, Pe el îl sburătoreşte, Ramurile’mi frânge. Şi tulpina^mî plânge, — Taci tulpină tacî, Că tot tu le facî. . io Tu nu strici nimic, Ci, cine te-a sădit Şi nu te-a ’ngrădit ! FOAIE VERDE ŞI-0 LALEA Culesâ de Chr. N. Ţapu din comuna Foîe verde ţi o lalea, Trece mândra pe şosea, Supărată ’î vai de ea ! De Duminecă sera, Ploşca—Teleorman. 5 Şi de Luni dimineţa, Cu cămaşa subţirea, Se vede ţîţa prin ea, Muşcare-ar neică din ea! DOINE VERDE FOAIE COLELIE Culesă de Chr. N. Ţapu din Costeştî—Vâlcea. Verde foîe colelie, Me scrisei volintirie. Taica, maica nu me ştie, Numai dalba surioră, Că’mî dă bani de cheltuială Şi rufe de primenelă Şi me Ia la cercetare : — Unde te duci tu, frăţiore ? — Busuioc verde stihlos, io Remâî taică sănătos, Dacă n’aî fost bucuros, Să aî copil de folos. Busuioc verde pe masă, Remâî maică sănătosă, 15 Dacă n’aî fost bucurosă, Ca să-ţi vedî o noră ’n casă Şi ai remas cu fetele, Ca să-ţi vedî păcatele. FRUNDA VERDE DE TREI FOI Culesă de Chr. N. Ţapu din Novaci—Gorj. — Frundă verde de trei foi, Ungurenca de la oi, Mută stâna lângă noi. — Nu pot că este gunoi. 5 — Gunoiul să ’l măturăm, Busuioc să semănăm, Şi amendoî să ne culcăm ! FOAIE VERDE LOBODA Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarii din Bucureşti, Foîe verde lobodă, Gura lumii slobodă. Lasă lumea să vorbescă, Numai puica să’mi trăiască. Când toca la Radu-Vodă, Eu eram cu puica ’n vorbă ; Când toca la leturghie, Eu eram cu puica ’n vie Şi mâneam la razachie,— IO Razachie de cea turcescă. Dumnezeu să te păzescă, De dragoste femeîască ; Te uscă, te face iască ! DOINE 757 HAI, ANICO LA CIŞMELE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Dumitru Frângu lâutar, din Bucureşti. Hai, Anico la cişmele, La cişmele, loc frumos, Unde-Î umbră şi rogoz, Să şedem fetico jos ; 5 Să-ţi arăt un pol frumos, Şi frumos şi ferecat, Şi pe dungă şi pe lat. DE CE TEA-I CĂLUGĂRIT? Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Frângu din Bucureşti. — De ce te-ai călugărit ? Fire-ar fost afurisit. Cine te-a călugărit, Altă ’n lume n’a găsit ? FRUNDĂ VERDE MUŞAŢEL Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Frundă verde muşăţel, Mî-a trimes badea inel, Să’mi astâmpăr dorul cu el. Să ’mî trimetă şi 4ece' . 5 De dorul lui tot nu’mi trece. Eu ’n pădure duce-m’aşî, Frundă verde rupă-mi-aşi, Slove negre scriere-aşî, din Ocna Sibiilor—Transilvania. La badea trimete-o-aşî. Ca să vadă, Şi să creadă, Că slova cum ’i de negră, Aşa mi i inima ’ntregă ; Şi slova cum ’î de scrisă, 15 Aşa ’mi-e inima ’nchisă. Ion Vâcaru, u\ 758 DOINE PUSEI LACAT LA GRADINA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Dumitru Frângu lautar, din Bucureşti. Pusei lacăt la grădină, Şi plecai 'n ţară streină. Cătai plasa penă ’n di Şi milă nu mai găsii Şi ’ndărat la loc venii. Me dusei la leuşten : — Ce aî negrit tu leuşten e? — De ce ? M’am copt prea din [vreme. Me dusei la busuioc, 10 II găsii plăngend cu foc, Că n’a mai avut noroc ; Me dusei la romaniţă, Şi o găsii călugăriţă! FIRE-AI MAICA BLESTEMATA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Dumitru Frângu lăutar, din Bucureşti. Fire-aî maică blestemată, De ce nu m’aî făcut fată, Să stau cu tine pe vatră. Că m’ai făcut un fecior, De dau ţărilor ocol ! CINE M’A DAT DORULUI Culesâ de Chr. N. Ţapu din comuna Cine m’a dat dorului, Aibă casa cucului Şi odihna vântului, Şi masa vulturului. 5 Dorule par’că ştii, De tot la mine vii; Pl6tra—Teleorman. Dorule pare că veijî, De tu tot la mine şedi, Du-te, du-te dorule, 10 Plecă neastâmpăratule. Nu căuta că-î vremea rea. Că-1 mai rea inima mea ! DOINE 759 OFTEZA, PUICA OFTEZA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Frângu din Bucureşti. Ofteză, puică, ofteză, S’audă neică să credă, Că ’mî-aî fost amoreză. Ofteză şi pentru mine, 5 C’am trăit amândoi bine, Ti-oî face şi eu vr’un bine. MAI, PETRICA PETRIŞOR Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Frângu, din Bucureşti — Măi Petrică, Petrişor, Sărută binişor . Să nu’mî faci vre un semmşor, Că maîca-î muiere rea Şi cu foc te-o blestema ! frunzuliţa trei smicele Cula. de Chr. N. T-P» dl» Cor.bi,-Ro»>»>I>- . . C şi Să fac la bucheţele, Frunduliţă trei smicele, 0 gă le dau ţa mândra mea Intr’un luncă tai nuiele. „. gâ mă jubesc cu ea ! Bată-le, Domne, nuiele, v Mai bine iau viorele 760 DOINE VERDE, VERDE NAUTU Cules de Chr. N. Ţapu din Corabia—Romanaţî. Verde, verde năutu, Iartă-Î D6mne păcatu Cui a lăsat oftatu. Că omu dacă ofteză 5 Atunci se mai uşureză ! FRUNDULIŢA SIMINIC Culesă de Chr. N. Ţapu, din comuna Celeiii—Romanaţî. Fruncjuliţă siminic, Trece mândra pe colnic, Răsucind la borangic, Fără fus, fără nimic. 5 De trei dile ’mî răsuceşte Şi pe fus nu mai sporeşte ! STRIGA MORTEA LA FEREASTRA Culesâ de Chr. N. Ţapu, din comuna Strigă mortea la fereastă : — Spoveditu-te-aî nevastă ? — Ba, eu nu m’am spovedit, Că de morte n’am ştiut. 5 Na calul şi armele, etra—Teleorman. Mai lungfeşte’mî dilele. — Nu’ml trebue calul tău. Că m’a trimis Dumnedeu Să’ţî iau sufleţelul tău ! POJNE 761 DORULE DUNAREA din comuna Oancea—Covurluiu. 5 Fruncjă verde iarbă mică, Dorul’ mândrei reu mă strică ; Frundă verde iarba creşte, Dorul mândrei mă topeşte 1 •1 NEVESTICA TINERICA Culesă de Chr. N, Ţapu din comuna Vidra-Romanaţi. — Nevestică tinerică, Şedî la masă de mănâncă. — Nu mănânc mâncare-aşîfoc, Dacă n’am avut noroc, 5 Să fiu cu neîca pe-un loc ! TRECI Culesă de Chr. N. Ţapu, Treci dorule Dunărea Şi nu-mi rupe inima ; Treci dorule Prutul, Nu mî rupe sufletul. foaie verde lemn de sus Culesă de Chr. N. Ţapu din comuna Oancea-Covurluiu. Foîe verde lemn de sus, Pe câte ochii mi-au spus, Pe tote mi le-am răpus. Verde toie mărăcine, ^ 5 Am pus ochii şi pe tinei De mi-ai scăpa să fiu câine, Să fiu câine în pamu brânci. De nu te-oî face să’mi plângi, Să’mi plângi urmuliţele mele 10 Cu lacrimi amare de jele. POINg CIN’ E STREINA CA MINE? Culesâ de Chr. N. Ţapu din Caracal—Romanaţî. — Cin’ e străină ca mine ! — Numai mierla din pădure. —• Nicî mîerla nu-î singurea, Că maî are un frăţior, Pe negru privighetor. Mîerla oue, scote puî Şi face vecinî destuî Şi umblă din deal în vale Să crească puiî maî tare. io Unul sboră şi se duce, Mîerla remâne şi plânge, Uniî sb6ră într’o grădină, Mîerla rămâne tot străină ! DORULE FII BLESTEMAT Culesă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţî. Dorule fiî blestemat, Că pe mine m’aî mâncat, M’aî mâncat şi m’aî fript, Nu maî pot de trăit. De cine dorul se leagă, Să nu-î pară lucrul şagă ; Pe cine dorul îl munceşte, Reu pe lume maî trăîeşte ! Fugî îute de la mine, io Că maî sînt omenî pe lume ; Fugî îute de pe prag, Că un cuţit în tine ’mî bag ! FOAIE VERDE TREI SPANACE Culesă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţî. Foîe verde treî spanace, De-ar fi noptea treî conace, M’aşî duce şi m’aşî întorce ; Dar mî-e noptea de un conac 5 Şi me prinde diua ’n sat, N’am, mândruţo, ce să’ţî fac! DOINE 763 PE DEAL PE LA CORNAŢEL Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Slatina—Olt. Pe deal pe la Cornăţel Merge dorul mărunţel, Cu dragostea după el. Ah I ce minte am avut, 5 I-am dat dragostea ’mprumut Şi acu cu ochit me uit ! TRECUI PERAUL DE JUMETATE Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Celeiu-Romanaţî. — Trecui părîul de jumetate ; Dorul me luă de spate. ___ Hat îndărăt măi fârtate, C’om vinde şi ce-om avea 5 Şi-om plăti şi dajdia . VERDE FOAIE SIMINIC Cul#â de Chr. N. Ţapu, din Corabia-Romanaţt. ___ Verde foie si mi ni e, Und’ te duci tu Dumitrie t __ peste văl la ibovnică, C’aro lăsat’o singurică, Singură c’o fată mică. 764 DOINE FOAIE VERDE FOI DE NUCA Culesă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţi. — Foîe verde foî de nucă, Cine ’mî hăuleşte ’n luncă ? — Selişora fără furcă. Di’î dracului să se ducă, 5 Că mă lasă fără muncă Şi fără parale ’n pungă ! FRUNDA VERDE IASOMIE Culdsă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţi. Frundă verde iasomie, Bine dis-a frunda de vie Că dragostea nu-î moşie, Numai trudă şi urgie ; 5 Bine dis’a frunda de alun, Că nici dorul nu-î bun. Dorul unde se pune, Nu face lucruri bune ! NU TE UITA CA ’S BETRAN Culdsă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţi. Nu te uita că’s betrân, Că’s cu dragostile 'n sîn ; Nu te uita că’s bărbos, Că m’oî rade pân’ la os, 5 M’oî face băiat frumos. Nu te uita că’s băbar, Că îubesc tot fete mari ! DOINE 765 CÂND ERAM LA MAMA FATA Culdsă de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţî. Când eram la mama fată, Ştiam florea cum se portă, Dar de când m’am măritat, Pe sub pat o am aruncat. 5 Mila de la străini, Ca gardul de mărăcini ; Mila de la bărbat, Ca parul de lemn uscat, Unde pui florile, 10 Curg mereu bolele, Unde puî acele, Curg mereu palmele ! VERDE FOAIE AVRAMEASA Culesă de Chr. N. Ţapu, din Celeifi—Romanaţî. Verde fote avrămeasă, Usucăte tufă deasă, Să me uit la neică ’n casă; Să ved neică ce’mi lucreză, 5 Ori lacrimi pe masă varsă 1 FRUNDA VERDE DE MOHOR Culăsâ de Chr. N. Ţapu, din Caracal Frunză verde de mohor, Ardă-te focul de dor, N’atu topor să te ornor.^ Frundă verde ş’un scaiu, —Romanaţî- 5 Nici secere să te taiu, Că nu mai pot de tine, Arde inima ’n mine ! 766 DOINE CINE IUBEŞTE ŞI LAŞA Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Corabia—Romanaţî. Cine iubeşte şi lasă, 5 Ca să vadă că’i pedepsă. Dă-î Domne pedeapsă’n casă, Cine ’n lume nu iubeşte, Pe copii şi pe nevastă, Me mir la ce maî trăieşte ! Când şede cu ei la masă, LA GRADINA OCOLITA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la d-şora Elisabeta Râcelescu, din Corabia—Romanaţ t. La grădina ocolită, Este iarba tăvălită, De-o fată şi de-un băiat. Băiatul plecă ridând, 5 Fata rămase plângând. — Taci fată nu maî plânge C’are taica patru boi Şi din patru vinde doi, Numai să fim amândoi ! FRUNZA VERDE Ş’UN DUDAU Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţî Frun4ă verde ş’un dudău, Bine maî trăiam flăcău. Incălicam calul meii ŞL plecam unde vream eu. 5 Dar acum m’am însurat, Grija casei c’am luat. Busuioc verde pe masă, Remâî maică sănătosă, Dacă n’aî fost bucurosă, Ca să fii cu fecior la masă ! DOINE 767 UNO, LINO Culesâ de Chr. N. Ţapu de la d-ş6ra Elisabeta Râcelescu, din Corabia-Romanaţî. Lino, Lino, Bolbotino. Mal haideţi pe la grădină, Să smulgem o bolbotină, 5 Bolbotină macului, Să ’î-o dăm bărbatului, Să se ducă dracului! VERDE FOAIE MĂRĂCINE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la d-şora Elisabeta Râcelescu, Corabia—RomanaţI. Verde foie mărăcine^. Trec pe drum me uit la tine, N’am ce’ţî face val de nune, Că’î nevasta lângă tine ! FRUNPA VERDE LEMN TOPI r C„U,. da Chr. N. Ţapu, di» C.r.«.l-Bon»»t> Frun4ă verde lemn topit, Audit-am audit, Astă vară la plivit, Că’n terg îl apa re(:f’ Cine-o bea de dor 11 trece. Dar şi asta-î o minciună. Ca şi iarna o căpşună : Eu apă din terg am băut Si de dor nu mî-a trecut. 768 DOINE VERDE, VERDE GRÂU MĂRUNT Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la d-şora Elisabeta Racelescu, Corabia—Romanaţl. Verde, verde grâu mărunt, De îndrăgostit ce sînt. Nu ved iarba pe pămînt. Nici sorele strălucind, 5 Nici stelele licărind, Nici luna pe cer mergend, Nici pe mândra mea venind FOAIE VERDE BOB OREZ Cul6sâ de Chr. N. Ţapn de la d-şora Elisabeta Râcelescu, din Corabia—Romanaţl. Foie verde boborez, Mărie cu ochii verdî, Eşi afară de me vedî, Pene sînt grânele verdî, 5 Că dacă s’or secera, Mult ăi plânge şi-ăî ofta, Ca de măiculiţa ta ! FOAIE VERDE LEUŞTEAN Culesă de Chr. N, Ţapu, din Costeştî—Vâlcea. Foie verde leuşten, Cum mai cântă cucu ’n deal Şi cântă pe un ciolpan, Cântă ca un căpitan. 5 lona ’nşiră la mărgean ; Şi nu ’nşiră cum se ’nşiră, Ci ’mi înşiră câte-un bob, La tot bobul face nod. Să me bag la Ionă rob ! doine 769 VERDE, VERDE MURELE Culăsâ de Chr. N. Ţapu de la d-ş6ra Elisabeta Râcelescu, din Corabia—Romanaţl. Verde, verde murele, Rele sînt frigurile, Mai rele ’s dragostile, De friguri zaci şi te scoli, 5 De dragoste plesneşti, mori; De friguri îţi mal legi capul, De dragoste mori ca dracul 1 FOAIE VERDE SIMINIC Culdsâ de Chr. N. Ţapu, din Roşiorii-de-Vede—Teleorman. Foîe verde siminic, Fire-al nalbilor iubit. La ce vreme m’aî găsit : Cu porumbul neprăşit, 5 Cu grâul nesecerat, Ovăzul netreerat. AMARA-I FRUNţ)A DE NUC CulSsă de Chr. N. Ţapu, din Focşani. Amară-î frunda de nuc, Amar e dorul ce-1 duc ; Amară-i fruncja de fag, — Amaru-Î dorul ce trag' 5 Cine are numai un dor, Trăieşte mal cu uşor! Eu am două doruri grele Şi-mî trăiesc cu mare jele. 49 17° DOINE FOAIE VERDE DE DUDAU Culdsâ de Ghr. N. Ţapu de la d-ra Elisabeta Râcelescu, din Corabia—Romanaţt. Foîe verde de dudău, Bătută de Dumnedeu, Să nu me maî ţiî de reu, De la sinişorul teu ; 5 Că m’aî maî ţinut odată, De am zăcut o vară totă 1 FRUNDA VERDE, FOAIE LATA Culâsâ de Chr. N. Ţapu de la d-ra Elisabeta Râcelescu, din Corabia—RomanatC Frundă verde foîe lată, Dar de când m’atn măritat Când’ eram la mama fată, Şi-s nevastă cu bărbat, Mâneam turtă coptă ’n vatră Mănânc pâîne şi beu vin, Şi rasă pe rădetore. - La inimă pun venin ! 5 Imî era faţa ca o fibre; FRUNDA VERDE TREI ALUNE Culesâ de Chr. N. Ţapu, din comuna Corbiî-Marî—Vlaşca. A sa vedea varianta de mai sus d;n Doma —«Cucuie, Frundă verde treî alune, Me mir, cucuie, de tine, Vara viî, vara te duci Şi de lucru nu te-apucî, 5 Me mir iarna ce mănâneî. vara vil, vara te duci» — Mănânc frundă de fag Şi cânt codruluî cu drag ; Mănânc frun4ă uscată Şi mi î dragă lumea totă. DOINE 771 CUCULE, PORUMBULE (varianta) Culdsâ de Chr. N. Ţapu, din Caracal—Romanaţl. — Cucuie, porumbule, Vara viT, vara te duci, Me mir iarna ce mănânci— Mănânc mugurel de fag 5 Şi beu apă dintr’un lac Şi cânt codrului cu drag. IA MAI CANTA CUCULE Culdsâ de Chr. N. Ţapu, din Slatina-Olt. ■t • Ao maî sus din Doine—Guculeţul A se vedea varianta de mai sus u u «Ia mat cântă cucuie». — Ia mai cântă, cucuie. — Nu mal pot, volnicule, C’am cântat la Slatina, De mi-a degerat gura î e Şi-am cântat la Balaşiţa, De ml-a degerat guriţa. CUCULEŢ CU PANA SURA ■ci Chr N Tapu, din Corabia-Romanaţ . d C ' ' ' . „ • _.Cuculetu .Cuculeţ cu pană suni». ie vedea varianla din Doine - Cuculeţ cu Pan1^’ Ce te plimbi prin bătătură, Te lovesc c’o sburftură. Cuculeţ cu pana albastră , Ce te plimbi pe la terestră, 5 rx mi’s fată, nici nevastă. 772 DOINE FRUNţ)A VERDE DE TREI MURE (varianta) Audită de M. Canianu de la Irina a lui Vlad, din satul Ddmneî—Neamţu. — Frundă verde de trei mure, Cucuie cu pene sure, Vino, cântă ’n curtea mea, Că eu bine te-oî ţinea, 5 Cu vin roşu strecurat, Cu grâu mândru şi spălat. — Mâncă ţî grâul putredul, Chiar şi vinul mucedul, C’oi sbura din crengă ’n [crengă IO Şi-ol mânca mugur de fag Şi-oî cânta ’n codru cu drag. FRUMOS CANTA CUCU ’N DEAL CulSsă de Chr. N. Ţapu da la lăutarul Ion Macaşoiu.din Pantelimon—Bucureşti. Frumos cântă cucu ’n deal, Cântă ca un căpitan, P’o crăcuţă de tufan. Mândra şade ’n pat la geam 5 Şi ’mt înşiră la mărgean ; Şi ’mî înşiră bob cu bob. La tot bobu face nod, Să bage pe neică rob ! FRUMOS CANTA CUCU ’N DEAL (varianta) Culăsâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Anghel Cambrea din Săcelu—Gorj. Foie verde şî-un lipan Ş’o crengă de leuşten, Frumos cântă cucu’n deal Frumos ca un căpitan, 5 Lelea şade pe mâidan Şi ’mî înşiră la mărgean. Nu’l înşiră Cum se’nşiră, Ci-1 înşiră câte unul, io Câte-unul, câte-un bob. La tot bobul Face nodul, Să-mî vadă pe neică rob. Dar ce fel de rob să fie ? 15 Numa ’n braţe ca s’o ţie. Diua să fie argat Şi noptea de sărutat I DOINE 773 FOAIE VERDE BUSUIOC (varianta) Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul I6n Neblea Şoteicâ, din Roşioril-de- Vede - Teleorman. F6îe verde busuioc, Cântă cucu ’n crâng cu foc ; Foîe verde maghiran, Cum mai cântă cucu’n deal, 5 Cântă ca un căpitan. Eşî, Anico, de-1 ascultă De vedi cucu cum mai cântă, La leuşten cum mănâncă ! CUCULEŢ DE PESTE J1I Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Nicolae Cojocarul, din Bob Gorj A se confrunta varianta de mal sus «Cuculeţ de peste Jil». — Cuculeţ de peste Jii, Dar de puica ce mai ştii ? — Puica ţî-este sănătosă, Şade la gherghef şi cosă ; c Nu Ştiu cose orî descdse Dar la lacrâmî ştiu că varsă! FOAIE VERDE FOI DE NUC Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Iomţâ Fole verde foi de nuc, Frumos cântă-un puî de cuc, Să pul şaua să me duc, Să me duc la Câmpu-Lung. 5 N’am^parale la chelcîugf i Vâleanu, din Roşiorii-de-Vede-Teleorman. Să’mi cinstesc mândrele ’n terg Şi neveste tinerele, Care m’am iubit cu ele, Of! din tinereţele mele. 774 POINg FRUNţ)A VERDE MĂTRĂGUNĂ Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Anghel Cambrea, din Sâcelu—Gorj. Fruncjă verde mătrăgună, Colo’n vale la fântână, Doue fete spală lână, Douf băieţi le ţin de mână. 5 —Fole verde alunele . Măi, băiete, băieţele, Legă-ţî calu de nuiele, De nuiele, de nuia ; Tu nu eşti de sema mea io Şi eu de potriva ta. Foîe verde de cicore, Eu sînt flore dupe mare, FRUNţ)A VERDE DE PIPER Cine me sărută m6re. Foie verde măr rotat, 15 Un băiat m’a sărutat, Dumnedeu nu l’a ertat, La trei ’dile l’a ’ngropat. Foîe verde ş’un dudău, Măi băiete, măi flăcău, 20 Cată-ţi tu-de drumul tău Nici eu de tine, Nici tu de mine. Du-te tu cu Dumnedeu ! Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul leorman. Frun4ă verde de piper, Câte stele sînt pe cer, T6te pen’la diuă pier ; Numai luna şi c’o stea 5 Ştie de patima mea. Dumitru Vâleanu, din Roşoril-de-Vede—Te Patima ce-o pătimesc La copile să iubesc, Nu e de la Dumnezeu Singur mi arn făcut’o eu ! UN DTE DUCI TU PETRIŞOR Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Anghel Cambrea lăutar, Sâcelu—Gorj. Sâ se confrunte varianta de mai sus din Doine-dragoşte «Unde te duci Petrişor — Frun4ă verde merişor Und’te duci, tu Petrişor. — La Craiova să mă’nsor C’aici fetele nu vor, 5 C’au au4it că sint dator. Sînt dator la percitor O sută cinci 4ecî de poli Şi mai sînt la o fetiţă Că mî-a dat vara guriţă! DOINE 775 FLORICICA FLOARE ALBASTRA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Ion Floricică flore albastră, Totă lumea-î cu nevastă, Numai eu ca cucu’n costă ; Totă lumea-t cu soţie c Numai eu ca cucu n vie , Totă lumea-î cu drăguţă Numa eu ca cucu ’n frundil ! Frundă verde odolen, Totă lume-aî dintr’un neam, io Numa eu pe nimeni n’arn ; Toţî cu fraţi cu surorele Numa eu picat din stele, Toţî cu fraţi şi cu surori Numa eu picat din nori . Macaşoiu, drh Pantelimon—Bucur esct. 15 Foîe verde de mohor. Şi-aşa ’mî vine une ori Să/me sui pe munţi cu flori, Să’ml ved fraţi sâ’mi vedsurori. Nu’ml văd fraţi, nu’mî vă4 su- [rorl, 20 Par’ că sînt născu din flori. Foîe verde foîe lată, Me şuii pe munţi de pietră, Să’mî văd mumă să mîvă4 tată. Nu’mî vă4 mamă, numi ved ^ [tata, 25 Par’ că sînt născut din pîătră ! FRUNPA VERDE Ş’UN V1ZDE1 be Chr. N. T.P», * - Frundă verde ş’un yizdei, Cine-aude glasul mandrei, Lasă oile pe munte, Trece-o vale şi o punt cti vine ca s’o asculte. arpa-te focul, barbate rk N Tapu, de la lăutarul" Anghel Cambrea Sacelu—Gorj. ““ Ardă.,e focul, barbate, C’am dat în multe păcat , 5 > 776 DOINE SPUNE GURA CUI O DAI ? Culisă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Gheorghe Bâlţatu—Drăgănesei—Olt. Frundă verde de susai, Spune-mi gura cui o dai, Leliţo, leliţo ? Dă’ml-o mie cu chirie, 5 Pen’ la sfînta Mărie, Când se coce poma ’n vie Şi strugurii razachie ; Dă’mî-o mie cu parale Pene la Vinerea-Mare ; io Dă mi-o mie cu ’mprumutu Pene la sfîntu Dumitru ! BUSUIOC ŞI TAMAIŢA Culisă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Gheorghe Bâlţatu, din Drâgânescl-Olt. Lasă-me, bade, de mână, Să me duc în cea grădină, Să rup doue-treî crenguţe, Busuioc şi tămâiţă, ’ 5 Mestecate cu trifoi Să mai vii, bade, la noi ! SARUTA-ME, MANDRO ’N GURA Culâsă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Ion Macaşoiu-Pantelimon - Bucurescl. Sărută-me, mândro ’n gură, C’as£ră-am mâncat friptură' Friptură de turturea, Şi mi-e gura ca mierea! DOINE 777 FRUNţ)A VERDE FOAIE LATA Culdsă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul I6n Macaşoiii—Pantelimon-Bucurescî. Frondă verde foie lată, Mânzu nu-i, epa’I furată, Căruţa-Î de lupi mâncată ; Mânza este, epa nu-î, 5 C’a furat’o dumnealui. Eu o cat şi densa nu-i! VINO, BADE, VIN LA NOI Culdsâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion Vâcariul, Ocna Sibiilor.-Transilvama Fruncjă verde trei măsline, Vino,’ bade, vin la mine, Că nu mal pot făr’ de tine. Frundă verde barabol, 5 Câte fete ’n sat la voi, Nu plătesc un ustufoi. Usturoiu-Î de mâncat, Fetele-s de lepădat! SIJS PE MALUL BISTRIŢEI Paicu lăutarul—Bistriţei—Vâlcea. Culăsă de Chr. N. Ţapu, de la Foie verde de vizdel, Sus pe malul Bistriţei, Este-o copilă streină, Care plânge şi suspină. 5 — Fugi, copiliţă, mai tare, ' Că vine Bistriţa mare. — Las’ să vie Să me mâîe, . Că n’am tată să me ţie,_ io Nici maică să me mângâie. Am un frate şi-i departe , Şi-o soră-de ea n’am parte, Peste-un deal şl-o apă mare, Şî-o dumbravă desă tare. IS Codrule, răreşte te, Mai iute desfrundeşte-te, Ca să’mî văd surorile, Surorile draguţile, Că de mult nu le-am vădut, 20 Carnea pe mine-a scădut 1 778 POINE VAI SĂRMANII, NOI FLĂCĂI Culesă de Chr. N. Ţapu, de la Nicolae Frâţilâ, Novaci—Gorj. Vaî sărmanii, noî flăcăi, Cum ne strânge de pe văi, Cu primari, cu vătăşeî Şi ne duc în primărie 5 Şi ne scrie p’o irtie Şi ne mână ’n bătălie ! Şi ne mână ca pe bol Şi ne tunde ca pe oî Şi ne dă peru ’n gunoi io Şi ne fac rîs, vaî de noi ! Perul mieii cel gălbior, La maîoru supt picior. Foîe verde de cicore, Hal, măicuţă ’n pas mai tare, 15 Pene luna nu resare, Şi mi-oî strânge perişoru Şi ţî-oî potoli doru 1 FRUNţ)A VERDE LACRAMIORE Culdsâ de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul G. Paicu, Bistriţa—Vâlcea> Frundă verde lăcrămiore, Câtă bolă-i pe supt sore, Nu-Î ca dorul ardetâre ; Căci dorul unde se pune, 5 Face inima tăciune ; Face inimîora jar Şi trăieşte cu amar. Frun4ă verde şî-o alună, Câtă bolă-î pe supt lună, 10 Nu-Î ca dorul de nebună ; Câte bole ’s pe supt sore, Nici una nu-i omorîtore ; Numai dorul und’ se lasă, Face lacrămilor casă. 15 Cât am maî suferit eu Ştie numai Dumnedeu ; De amar ce-am suferit, Inima mi s’a ’mpîetrit. Şi de mult ce pătimesc, 20 Nu mai plâng, nu mai simţesc Dar mereu me prăpădesc ! DOINE 779 N’AVU ŞI, BADEO, CÂND BOLI? Culesâ de Chr N. Ţapu, de la Ion Vâcariul, Ocna Sibiilor-Transilvania N’avuşî, badeo, când boli ? Tocma ’n vremea seceri!, Când fetele merg în câmp, Eu sâ şed şi să te cânt ; 5 Când toţi omenii muncesc, Eu să şed să te jelesc ; Când toţi de muncă se sting, Eu să şed şi să te plâng 1 ARD-0 FOCU DE VIE AŢA Culăsă de Chr. N Ţapu, de la lăutarul Gheorghe Paicu-Bistriţa-Vâlcea. Ard-o focu de vleţă, Numai scârba-I ca şi grbţa. Sînt mâncat, Domne, de rele Ca ciurul de găuiele 1 NU DA GURA LA CATANA 5 sft de Chr. N. Ţapu, de la Ion dă verde buruîenă, leliţă, lele Ană, Ia gură la cătana, cătana-i ca banii, duce şi n’a veni , ătana ’i pomă dulce- . d ţi-î mal drag, el se duce , Vâcariul, Ocna Sibiilor-Transilvania. El se sule ’n car de foc, Tu rămâi făr’ de noroc ; io El se suie pe maşină, Tu rămâi fată streină ; El Ia puşca cu chilată, Şi te lasă, fată, fată . 780 DOINE MERGE-UN CAPITAN CALARE Culdsâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion al Petri, Ţandură, din ţinutul Făgăraşului Transilvania. & v Pe din jos de şura mare, Merge-un căpitan călare, Cu cin-sute de cătane. Căpitan merge cântând, 5 Iară ficiorii plângend. Căpitan din grai grăia : — Tăceţi, ficiori, numalplân-. r„ „ „ x , feet». Că eu voue că v am spus, Când v’am dat armele ’n mână, IO ’N grădină nu veţi cosi, Cu nevastă nu’ţî Iubi! Iar un ficior din cumpane, Strigă, strigă ‘.—Căpitane ! Căpitane, Pavele, 15 Porunceşte la dobaş, Să bată doba pe marş, Să mi-aşecj cîacău’n cap Şi strupalnicu su’ barbă, C’am avut o mândră dragă, 20 Şî-am lăsat’o să mal crescă ! PRIN PADUREA CU STEJARU Cul6sâ de Chr. N. Ţapu, de Ia I6n Pin pădurea cu stejaru, Merge-o fată cu jendaru. Fetiţa merge plângend, Iară jendaru cântând. 5 Jendaru din grai grăia : Taci, tu fată, nu mal plânge, Că mă duc la ’mperăţie Vâcariul, Ocna Sibiilor—Transilvania. Şi s’aduc simbria ţie. Fetiţa din grai grăia ; 10 —Ardă focu simbria, Că mî-aî mâncat fetia. Nu’s în rend cu fetile, Nici cu nevestile, Numa ’n rend cu curvile ! MANDRA MEA S’O MARITAT Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion Vâcariul, Ocna Sibiilor-Transilvania. Mândra mea s’a măritat, Eu singur că ml am remas. ~ Ai, mândro, către mine, Că nu este om în lume 5 Pe noi să ne despreune. Iacă, mândro, s’a aflat, ’ Inălţatu de ’mperat Pe noi ne-a despreunat 1 DOINE 78l CÂND TE DUCI, BADEO, CU CARU Culisă de Chr. N. Tapu, de la I6n al Petri Ţandarâ, din ţinutul Făgăraş Transilvania . Când te dud, badeo cu car'u Pune’mî clopotu pe daru ; Când treci, badeo, pe drept noi, Puneţi clopote pe boî; 5 Şi’l pune pe ăl de cea Să te-audă mândruţa ; Şi-l pune pe ăl de is Să te-aud, badeo, din gliis 1 PESTE OLT, PESTE OLTEŢ Culăsâ de Chr. N. Ţapu, d; la T ransilvania. Peste Olt, peste Olteţ, Resărit’a un nuculeţ. Nucu’î mare, frunda-î rară, S’adună cucii din ţară 5 Şi cântă de se omoră. Mal în jos la rămurele Cântă doue turturele ; I6n al Petri Ţandurâ — ţinutul Făgăraşului— Mal in sus pe la trupină Cântă-o pasâre streină. IO Şi-aşa cântă de cu jale De stau drumariî pe cale ; Şi-aşa cântă de cu foc De stau drumariî pe loc. BATA-L, D6MNE, ŞI-L ADIE Culdsâ de Chr. N. Ţ«pu. de la I6n Transilvania. 5 tă 1, Domne, şi ’1 fdl®' ’1 de-o pus penă n hârtie, _____ onrîc în cătănie. Bate, Domne, pe popa. Că mî o spovedit mandra, Şi o spovedit’o cu dracu, al Petri Ţandurâ, din ţinutul Fâgâraşulul- Că de mine s’o lăsat. Lasă se cu Dumnecieu, ^ Că nici mie nu’mî pare râu. 10 Câ-s în sat cu omeni Si omenii au femei Şi nu m£ lasă să piei . 782 DOINE MAI ŢINUT PEN’ LA ţ)IORA Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion al Petri Ţandură, din ţinutul Făgăraşului —-Transilvania. F...u-{î morţii, mândrişoră, Mai ţinut pen’ la cjioră. Gând se făcea diuă bine, Tu trăgea-î ţolu pe mine ; 5 Gând era la prâncjişor : — Scolă, scolă, bădişor, Scolă şi te du de-aci, Gă se ride omenii. — Nu te teme, mândra mea, 10 Nu ne ride nimenîa; Că eu ’s ficior şi tu fată, N’avem nici o judecată. Eu sînt fecior de ’nsurat, Tu de măritat. 15 Judecata o fac eu în pat! CODRULE FRUNDA MĂRUNTĂ Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion al Petri Ţandură, din ţinutul Făgăraşului — Transilvania. Vedi varianta de mai sus.—Doine—Blestem «Pasăre galbinâ ’n cioc». Codrule, frundă măruntă, Paserile ’n tine cântă. Ies mândrele şi mî-ascultă. De-ar ieşi şi mândra mea, 5 Să’şl asculte patima, Cum i-o cântă paserea. — Pasere galbenă ’n cioc, Reu mî-aî cântat de noroc. In tote dilele mele, 10 Le-ai cântat să fie rele ; In totă vieţa mea, Ai cântat să’mî fie rea ! PASERE GALBENA ’N CIOC (varianta) Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Anghel Cambrea—Sâcelu—Gorj. Foîe verde siminoc, Pasere galbenă ’n cioc, Reu mî-a cântat de noroc. Foîe verde de dudău, 5 De ţî-ar pica ciocul teu, Să nu maî cânţi aşa reu ! Să nu mal cânţi. Iarna pe gerul de foc, Când inghîeţă apa ’n toc io Şi mâînele pene ’n cot. Să cânţi numai pnmă-vara, Să mergă focu şi para In totă ţara ! DOINE 7*3 FRUNDA VERDE IASOMIE Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Anghel Cambrea, lâutar, Sâcelu Gorj. Frundă verde Iasomie, Mărio, ne căî Mărie, Haî cu neîca ’n haiducie Ce-oî câştiga să-ţî dau ţie. 5 De-oî câştiga plug cu bol, Să’l împărţim amândoi, Să-ţî cumperi rochii de cinci MARIŢO DE LA NUCET o» d. Chr. N. T.p«, d= I. ŞeM-B—■««>• — Mariţo- de la Nucet, Ce te baţi cu pumnii n piept i Ori nu ţi-am făcut pe chef . — Ba chefu mi Tal făcut. De mi l’al face înc’odată Nu te-oi mal uita nici mdrtă 1 SPUNE-MI, BADE, DE ŢI-S DRAGA Culesâ de Chr. N. TaPu, de la Anghe. Cambrea-Sâcela-Gorj. - Spune-ml, bade, de^ţi-s^ Să’mi cumper năframă nâgră. Ba spune’mî de ţi-s untă, Să mi iau una mohontă, r Mohorîtă din Buzeu, 5 bădiţă ’n gustu tău 1 782 doine MAI ŢINUT PEN’ LA ţ)l6RA Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la I6n al Petri Tandurâ, din ţinutul Făgăraşului Transilvania. F...u-ţî morţii, mândrişdră, Maî ţinut pen’ la dioră. Când se făcea cjiuă bine, Tu trăgea-î ţolu pe mine ; 5 Când era la prândişor : — Scolă, scolă, b'ădişor, Scolă şi te du de-aci, Că se ride omenii. — Nu te teme, mândra mea, 10 Nu ne rîde nimenla : Că eu ’s ficior şi tu fată, N’avem nici o judecată. Eu sînt fecior de ’nsurat, Tu de măritat. 15 Judecata o fac eu în pat! CODRULE FRUNDA MĂRUNTĂ Culesâ Transilvania.. de Chr. N. Ţapu, de la Ion al Petri Ţandurâ, din ţinutul Făgăraşului — Vedi varianta de maî sus.—Doine—Blestem «Pasfire galbinâ ’n cioc». Codrule, frundâ măruntă, Paserile ’n tine cântă, Ies mândrele şi mî-ascultă. De-ar ieşi şi mândra mea, 5 Să’şi asculte patima, Cum î-o cântă paserea. — Pasere galbenă ’n cioc, Reu mî-aî cântat de noroc. In tote dilele mele, 10 Le-ai cântat să fie rele; In totă vieţa mea, AI cântat să’mî fie rea ! PASERE GALBENA ’N CIOC (VARIANTA) Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Anghel Cambrea-Sâcelu-Gorţ. Fole verde siminoc, Pasere galbenă ’n cîoc, Reu mi-a cântat de noroc. Foîe verde de dudău, 5 De ţî-ar pica ciocul teu, Să nu maî cânţi aşa reu ! Să nu mal cânţi, Iarna pe gerul de foc, Când inghieţă apa ’n toc IO fi mâinele pene ’n cot. Să cânţi numai primă-vara, Să mergă focu şi para In totă ţara ! doine 783 FRUNDA VERDE IASOMIE Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Anghel Cambrea lautar, Săcelu—Gorj. Frundă verde iasomie, Mărio, ne căî Mărie, Haî cu neică ’n haiducie Ce-oî câştiga să-ţi dau ţie. 5 De-oî câştiga plug cu boi, Să’l împărţim amândoi, Să-ţî cumperi rochii de cinci f"rcn MAR1ŢO DE LA NUCET — Mariţo- de la Nucet, Ce te baţi cu pumnii n piept ? Ori nu ţi-am făcut pe chef . — Ba chefu mi 1 ai făcut. , De mi l’aî face înc odată 5 Nu te-oi mai uita nici mdrta 1 SPUNE-MI. BADE, DE TI S DRAGA do Chr. N.T.P».->*1-A"Sh"C“br“';5‘“"‘'GOri' - Spune-ml, bade, De mal am vr’un frate n lume Să nu-1 blesteme ca pe mine, Să umble din sat în sat Nebeut şi nemâncat Şi la vreme ne’nchinat ; io Să umble din ţară ’n ţară Cu hainele ’n supţioră 1 FOAIE VERDE RUPTA ’N CINCI Culdsă de Chr. N. Ţapu, de la Ion al P Transilvania. Fole verde ruptă ’n cinci, Plin îî codru de voinici, La tot t'agu câte cinci J() Şi la fagu cel mal mare e Zace-un volnic de lingore, Cu mândruţa la chiclore. Tandurâ, din ţinutul Făgăraşului îdra din gură ’mî grăia : £acî, voinice, ori te scolă, îmi dă şi mie-o b61ă, bolesc şi eu cu tine să nu ne ridă nime . 50 786 doinh IA VEpt BADEA CUM SE DUCE Culdsâ deChr. N.Ţapu. de la Ion al Petri, din ţinutul Făgăraşului—Transilvania . Aida, mândro, ’n deal la cruce, De vedî badea cum se duce, Pe muchia Ardealului, Pe schinarea calului. 5 Badea ’î negru, Calu’î negru ; Badea ’î negru de gândurî. Calu-Î negru de drumuri ! INIMIOARA CE TE BAŢI Culdsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Văldnu, Roşiorii-de-vede Teleorman. Frunduliţă de trei bradi, Inimioră ce te baţi De coste şi de ficaţi ? Şî-aş muri; mortea nu’mî vine; 5 Şî-aş trăi şi n’am cu cine ; Că cu cine am trăit, S’a dus şi n’a mai venit; A pus spate la pămîr.t Ochi negriî la resărit ! io Cât oî fi, cât oî trăi. Soldăţel n’oî maî iubi : Soldăţelu ’î cu belea, Pică ordinu şi-l îa Şi eu remâiu singurea ; 15 Remâî singură pe lume Ca turtureua din pădure ! MARIUŢO, MARIOARA Culesâ da Chr. N. Ţapu, de la Ion Mihai din Bucuresci. — Foîe verde sălcioră, Mariuţo, Marioră, N’aî nici tindă, nicî cămară Să me găzduîeştî diseră. 5 — Foîe verde treî costeî, Are taîca şi-un bordeî Să maî găsduim doî treî. Bucuros v’aş găsdui, Taîca, maica nu-e-aci, lo P’amendoî că ne-o găsi, Frumuşel ne-o pedepsi ! Foîe verde barlaboî Şi-are tica patru boî, Fă-te negustor de eî. 15 Şi trage ’n gazdă la noî, Să ne iubim amândoi ! boiNfi 787 VERDE, VERDE ŞI-0 CRĂIŢĂ Culdsă de Chr. N. Ţapu de la I6n Mihaî, din Bucurescî. — Verde, verde şi-o crăiţă, Luniţă, luniţă, Sera pe uliţă, Cu doi căluşei, 5 Vineţi porumbieî ; Luniţă, luniţă, Pupu-te ’n guriţă, Ca p’o porumbiţă. — Verde şî-o crăiţă, 10 Mam’ călugăriţă, N6gră la hăinuţă, Albă la peliţă, Foîe matostat, Eu te-am căutat 15 Tot din sat în sat Şi din schit în schit, Pene te-am găsit. — Băiete, băiete, Geaba mî-aî venit, 20 Că m’am călugărit. — Măicuţă, măicuţă, îndărăt m’01 lntorce, Tot pîn pădurice, Lupii me mănânce, 25 Lupii şi cloncaniî, Ca şa vor duşmanii ! Eu tot aş mai sta, Da vremea ’mî vremuieşte, Streşiora ’mi pică, 30 Giubeluşa ’mî strică. Nu mî-e de giubea, Nici de fermenea, Numai d’un găitan, C’am muncit pe el un an ic La un oţ de căpitan ! _ Stai, băiete, nu te duce, Că eu ţî-oî aşterne In tindă pe vatră. _ Nu pociu dormi pe vatră 40 Puricii me saltă. _ Ba eu ţî-oî aşterne, In pat la picere, La buzili mele, Muşcar’ar neică din ele 45 Ca dintr’un fagur de miere , FRUNDA VERDE ALUNICA 5 Culesâ de M. Gatiianu de la Ilie Spânu-Piatra-Nemţu. Frundă verde alumcă, Frumos cântă-o rândunică, La terestră, la oblone, La drăguţa să se secole, C’o fi vreme de-asera, De când te-aştept afară Şi plola că măploie, Sumanul mi se mbie, Pălăria mi se strică, 10 Picătura că me pică. DOINE 788 FRUNDA VERDE DE AGL1CE Culisă de M. Canianu de la Niţâ Ciobanu din împrejurimile Borseculuî—Tran silvania. Frundă verde de aglice, De-aşî mânca pâine dulce, Dupe diac nu m’oîu duce, Căci viaţa diacului, 5 Mai rea ca morarului. Că umblă din ţară ’n ţară, Cu lenea de subsuoră ; Că diacu li ca dracu. 10 Când aude clopotu, Ţipă plugu ’n buruene Şi se duce la pomene. Frun4ă verde trei si pice, De-aş mânca turtă dulce, 15 Dupe dascăl nu m’aş duce, Căci viaţa dascălului, Mai rea c’a morarului. Căci umblă din sat în sat Ca şi mora pe păsat, 20 Şi umblă din ţară ’n ţară, Cu lenea subsuoră. De cât să fiu o dăscăliţă, Maî bine o morăriţă. Am pe masă 25 Pit’ alesă, Toţi mă chiemă jupânesă ; Dar cu biata dăscălie, Trudă, ş’amar, ş’urgie. FOICICA CU TREI FIRE Culgsă de M. Canianu de la îon Cătană, din Tergu-Neamtulul. Foicică cu trei fire, Naltă-Î mândra şi subţire, Sară-Î ochii cui o ţine. Că-o ţine prea de scurt, 5 De nu pot s’o serut. — Ţie-te ’nchisă in piatră, Tot'nu scapi neserutată. DOINE 789 FRUNDA VERDE AFION Culesa de M. Canianu de la Vasile Tâmadâu—Piatra-Nemţu. A se vedea varianta de maî sus din doine : «La livadea Iul Ion», pag- 755' Frundâ verde afion, La livada lui Ion, Tote pasările dorm, Numa una n’are somn 5 Şi sare din pom în pom Şi tot strigă Ion ! Ion ! Ion s’a dus după iubit Şi pe mine m’a părăsit. FRUNpA VERDE Culesa deM. Canianu de la Anica Moraru din Piatra-Nemţu. Frundă verde, Duce-m’aş eu de pe-aicî, Dar îmî par dilele mici, Penă colea la Ispas, Am socotit să mă las ; Pene colea la Rusale, Căci atunci o fi 4iua mare, D’oî trece ’n altă ţară, Cu lelea de subsioră, 10 Unde-i slujba maî uşoră, Şi plata maî bunişoră. FRUNDA VERDE PORUMBEI Culdsâ de M. Canianu de la Anica Moraru—Piatra-Nemţu. __ Frun4ă verde porumbei, Spune, mândră, vrei, nu vrei ? — Iţi spun, neică, scurt şi-ales : Vin’ afară că te-aştept. 5 Să baţîjneîco, la ferestră, Că eu es, te bag în casă. 790 DOINE FRUNDA VERDE DE BUJOR Cul6să de M. Canianu de la Anica Moraru-Piatra-Nemţu. — Frundă verde de bujor, Drăguţă cel depărticîor, Nu-mî trimete atâta dor Pe pârîu şi pe isvor, 5 Trimete-mî mat puţintel, Ca să pot umbla cu el. FRUNJf)A VERDE DE CICOARE Gulesă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Ghiţă Şchiopul—R.-Vâlcea. — Frunjă verde de cicore, Bradule, brăduţ de jale, Ce te legeni aşa tare, Făr’ de ploîe, făr’ de vent 5 Cu crengile la pămînt ? — Cum eu nu m’oî legăna Când nici ventul n’a sufla, Dară ’mi vine vestea rea : Mie veste mi-a venit, io La mine s’a sfătuit Trei meşteri cu trei topore Pe mine să mă dobore, Pe min’ să me cîopârtescă, Scânduri din min’ să cîoplescă: 15 Scânduri lungi In patru dungi, Să facă poduri pe lunci Şi uşuliţe La temniţe. 20 Ş’acolo n’oî şedea eu De plânsu surorilor, De bocetu maicilor, De jalea voinicilor, De oftatu mândrelor ! VINE DORUL PE VALE Aurită de M. Canianu de la Anica Moraru, Piatra-Nemţu. Vine dorul pe vale Şi ’mi aduce multă jale, Vine trist şi suspinând Şi de dragoste povestind ; 5 Că pe unde a umblat, Tot de drag e întrebat, Şi pe unde a călcat, Dor în inimi a lăsat ! doine 791 FRUNţ)A VERDE TREI SOROACE Culăsâ de Chr. N. Ţapu de la I6n Vâcarîul, din Ocna Sibiilor— Transilvania. Frundă verde trei soroce, Fă-mă Domne, ce m’oî face, Fă-me pasere măiastră, Să sbor la mândra ’n ferestră, 5 Cu mămuca să vorbesc, Cu mândra să me iubesc. Dumnedeu de mila mea, M’a făcut o păserea Şi-am sburat la măicuţa, io Măicuţa cum m’a vedut, Prea bine m’a cunoscut, M’a luat la hâciit. — Maică nu me hâcii, Pen’ nu ţi-oî istorisi. 15 Cine ’şi dă copil pen’streini, Nu ’î e milă ca de câini, Aşijderea şi de mine, Nu v’a fost milă la lume, Nu vi-i milă ca d’un câine. 20 Părinţii aii fost plini de avere, Eu le-am fost de mângâere, Ca luna printre stele. Cum părinţii s’o ’ndurat, Pe mine m’o măritat, 25 Peste munţi, La alte curţi, La părinţi necunoscuţi; S’au lăcomit la argint, Pe mine m’au prăpădit. 30 Că argintul şade ’n ladă, Dar uritul şade ’n vatră; Argintul rugineşte Şi uritul ’mbetrâneşte. Părinţii şedeau la masă, 35 Eu le făceam trebă în casă. Me puneam să şed şi eu ; Părinţii se uitau reu Când înghiţiam o ’mbucătură, Lacrimile ajungeau ’n gură; 40 Când înghiţiam a doua 6ră, Lacrimile me omoră! Totă lumea şi-a ales, Spicuţ verde de oves Şi câte-un tîner frumos. 45 Numai eu că mî-am ales, Spicuţ verde de secară, Şi urîtu din altă ţară. Urîtu din ce se face ? Ia, din omu care tace, 50 Uritul din ce se face? " la din ceia ce nu-ţi place ; Că el tace şi le coce, Când vorgbeşte el te sparge. Negru Domne e pămîntu, 55 Dar mai negru e urîtu; Pămîntul face pâine, Dar uritul calea ’mi ţine ! 793 DOINE FRUNZA VERDE DE MOHOR Audita de M. Canianu de la Anica Moraru. Piatra-Nemţu. Frundă verde de mohor, Ardă-ţî cisma pe picîor, Cum ard şi eu de al teu dor ; Ardă-ţî pălăria ’n cap, 5 Cum ard eu de al teu drag; Ardă cămaşa pe tine, Cum arde inima ’n mine Perul tău cel răsucit, Mă face smintit; io Perul tău cel inele. Ruperea inimeî mele. FRUNZA VERDfc LEANA, LE ANA Aurită de M. Canianu de la Anica Moraru, Piatra-Nămţu. Fruncjă verde, Leană, Leană, Vaî mândru, rău ’î cătanâ. D’o fi dragă bine ’n ţară, M’aşteaptă la primă-vară, 5 Iar de-o fi vr’o răutate, M’oiu lipi şi eu l’o cetate Şi ţî-oiu scrie dragă carte, — Carte ’n patru colţurele, Numaî de dor şi cu jele; IO In mijloc, Pară de foc, Că ’s voinic făr’ de noroc. Las’ să ’mî fie mie reu, C’am făcut de capul meu ; 15 Las’ să ’mî fie mie bine, Că n’am ascultat de nime, Păţească orf-cine, Ca mine ! PE DRUMUL OLTULUI Audit de M. Canianu de la Anica Moraru, Piatra-Nămţu. Pe drumul Oltului, La fântâna satuluî Multe perechi se’ntâlnesc, Dragostile-şî povestesc, 5 In apă se oglindesc, In vent şopte respândesc. POJN3 793 SUS LA MUNTE, Culesa de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Vedi varianta de mai sus în doina «Jale; Sus la munte, la poiană, Este un nuc cu frunda rară, S’au strâns cucii toţi din ţară, Şi cântă de se omdră, 5 Şi-aşa cântă de frumos, De pică frunda pe jos ; Şi-aşa cântă de cu jele, Mirosu din copaci piere. La tulpina nucului, LA POIANA Anghel Cambrea, Sâcelu— Gorj. — «S’au strâns cucii toţî din ţară» io Cântă mama cucuiul Şi mal jos la rădăcină Este-o pasere streină ; De streină ce era, Când începe a cânta 15 Frumja ’n codru se usca; Când cânta şi ciripea Codru în frundă că era. FRUNDA VERDE TREI GRĂUNŢE Culesă de Chr. N. Tapu de la Nicolae Frăţilă, Novaci—Gorj. Frundă verde trei grăunţe, Am avut un pul drăguţ, S’a dus cu boii de negoţ Şi boii i-au negoţit, 5 Înapoi s’a înturnat. S’a abătut pe la un sat, La o casă mare, Cu ferestrele la vale, Cu uşa la sore, io Cu fete la şecjetore, Tote fetele lucreză, Cea din casă adormeză. Maîcă-sa cum o întreba Şi la ea că cuvînta : 15 Ce plângi şi suspini, Dorul nu-ţl alini ? — Cum n’oi plânge, suspina, Lăcrăma şi ofta, C’am avut un pui drăguţ 20 S’a dus cu boii de negoţ, Din chică ’î-a retezat, Cheotbrea’i-a luat, Jos la gropă le-a ’ngropat. Gându de ’nsurat l-a dat. 25 Şi mi-a trimes răvaş pe sore, Că el umblă să se ’nsore ; Şi mi-a trimes răvaş pe lună Să me duc să-I fiu nună ! Dar eu, maică, ce-oi face ? 30 Ori, maică, l’oi cununa, Ori mal reu l’oî blestema. — Taci, fiică, nu fii nebună, Du-te şi să-1 fii o nună. In biserică-’î intra, 35 El mâna ţi-a seruta De nu s’a mal pricepe-alta. 794 DOINE VAI DE MINE MULT DOR DUC •Auditâ de M. Canianu de la Anica Moraru, Piatra-N<5mţu. Vai de mine mult dor duc, In spre seară când mă culc. Dimineaţa când me scol Is cu senul plin de dor 5 Şi cu ochii plini de somn. FRUNpA VERDE ŞI DOUE ACE Auditâ de M. Canianu de la Iftodi Vasile, din Agapia-Nemţu. Frun4ă verde şi două ace, Fă-me Domne, ce mi-I face, Fă-mă trestie de baltă, Să cresc subţire şi ’naltă. 5 Să mă cosească Cosaşii ; Să me strengă Robodiaşiî, Să m’arunce ’ntr’o câmpie, Să resar viţă de vie. DE AICI ŞI PANA ’N BACAU Auditâ de M. Canianu de la Vasile Iftodi, din Agapia-Nemţu. De aici şi pene ’n Bacău, Ard două luminări de seu. ţ)iua plouă, noptea ninge, Nime nu le pote stinge, 5 Făr’ inima mea când plânge. De n’ar plânge inima, Ochii nici c’ar lăcrăma. Dar inima ’ncepe-a plânge Cu ochii nu pot învinge. DOINE 795 F...U-TE ’N LEGE DE RĂCHITĂ Culdsă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Dumitru Vâldnu — Roşioril-de-Vede Teleorman. F...u-te ’n lege de răchită, Mult eşti neagră şi pârlită, De te-aş mai vedea ’nfruncjită Să pun cureaua la flintă 5 Ca să’mi întreb volnicii Cari or mal văra p’aicî. De vărat am mal văra, La Moldova, Săraca ; io La Moldova apă dulce, Cine bea, nu se mai duce ! IUBITA NEICHI IUBITA Culesă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul loniţâ Vâlenu - Roşioriî-de-Vede Te. leorman. Iubita nelchil, iubită, Ce stal tristă şi mâhnită, Pe ferestră cumpănită, Cu inimiora pârlită ? 5 Spune-mî, dragă, şi 'ml grăbeşte Inimidra ce’ţl pofteşte ? — Te-aş pofti pe dumneata ; Da maîcă-ta ’î muiere rea, Nu te lasă ’n voia ta, io Să iubeşti ce ţi-o plăcea ; Să iubeşti o nevestea, — Nevestică cu bărbat, Să te culci seara cu drag! CATE FOCURI ARD PE LUME Culisa He Chr. N. Ţapu. n. 1- !»»«»> ™to“- Teleorman. Câte focuri ard pe lume Nici unul nu arde bine, Cum arde inima ’n mine , Şi arde cu lunile 5 Şi ’mi răpune dilele ! DOINE 796 HIRE-AI, MAMA, BLESTEMATA Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion al Petri, din ţinutul Făgăraşului—Transilvania. — Hire-aî, mamă, blestemată, De ce nu m’aî făcut fată ? Şi de ce m’aî făcut ficior, Să trăiesc mereu în dor. 5 Să Iau drumul la chicîor, Să umblu ’n ţară streină, Unde nu-I nici vin, nici pâine, Ci tot omeni fără milă ! DE-AR FI DORU Culdsâ de M. Cânianu, de la Uie Dragu, De-ar fi dorul ca doru, L’aşi băga ’n sîn ca raeru, Dar dorul unde se pune, Lasă inima cărbune CA DORU din satul Hârtopu—Nemţu. 5 Şi pe dorul 1 bate ventul Şi eu petrec numai cu gându. Dorul sare din pom în pom Şi te face tot neom ! FRUNţ)A VERDE DE DOI FAGI Culisa de Chr. N. apu, de la I6n al Petri, din ţinutul Fâgâraşu luî—Transilvania. Frundă verde de doi fagi, Cin’ desparte pe doi dragi, Ducâ-Î corghiî carnea ’n fagi, Chicî6rele prin copaci. 5 ŞaOlNE 851 FOAIE VERDE BOB NAUT Culesâ de Chr. N. Xapu de la lăutarul Dumitru Ion Giraliu, din comuna Naipu. — Vlaşca. Foîe verde bob năut, Unde aud pe cer tunând, Jos la baltă scăpărând, Ploîa ’n codrii răpăind, 5 Vâlcelile ţirîind Şi cuculeţul cântând Şi mlerliţa şuerând, Me fac broscă pe pămînt, Ca un puişor de lup. 10 Când es pe la colnic, Fără beţ, fără nimic, Numai cu palmele gole Şi la breu cu şepte pistole, Patru pline şi trei gole, 15 Strălucesc ca sfîntu sbre ! Şi unse cu unt-de lemn, Să Jmî bată bine la semn. Foîe verde ca molotru, Să vedî la noî peste Olt, 20 Ne a dat lăstarul d’un cot ; Aci frunda ca pitacu. Lepădă sapa la dracu. Şi intră ’n codru săracu ! Sapa lată, coda lungă, 25 Cu amar bagî banu ’n pungă ; Sapa lungă, coda grosă, Oinorîtore de ose ; Diua mare, Locu tare, 30 Bolovanii te omoră, Nu mai putem, frăţiore 1 Foiliţă d’un năut, Me mână taîca la plug, F...te-l’aş de meşteşug, 35 Nu ştiu boiî să ’î Înjug, Şi me ’mpung cu cornile. Plugu mî-este gongă rea, Umblă de-a ’ndăratelea, Cu cornele ’n burta mea, 40 Ca să ’mî răpue viaţa. Foiliţă d’un năut, Câte găuri sint la plug, Tote me mână la crâng. Să taiu cuie să le-astup ! FOICICA SALCIOARA Culesâ de Chr. N. Ţapu de - la Naipu.—Vlaşca. Foicică sălcioră, îngălbeni codru pe pole, Voîniciî se streinară. Cât mî-eştî, codre, de frumos, Dumitru Ion Garaliu, lăutar, din comuna 5 Ierna ’mî putrecjescî pe jos. Tu mî-aî umplut văile, Şi voînicî temniţile! 852 DOI3N FOILIŢA TREI LAMAI lăutarul Dumitru Ion Garaliu, din comuna Culesă de Chr. N. Ţapu de la Naipu— Vlaşca. Foiliţă trei lămâi, Din sera de sânt Văsiî, Când fac bmeniî piftii, S’a strâns cete de copil, 5 Ca să ’ncerce codru ’ntâî. Foiliţă mărăcine, Şi rae chiamă şi pe mine, Că ştiu sema ’n codru bine. — Foîe verde sălcioră, 10 Codre, codre, frăţiore, Ce te depărtezi de mine, Fugă Dumnedeu de tine, Că nu sînt ogar să te gonesc, Nici foc să te pârjolesc. 15 Sînt voinic să te umbresc, Să vedî pe la umbra ta, Oiii veni cu mândra mea, Te-oiu mulţumi cu ceva. — Foiliţă şî-o lalea, 20 Măi voinice dumneta, Te-aş lăsa la umbra mea, Da ţî-e mândra tinerea, Şi-aî face pecat cu ea, Mi s’o scutura frunda 25 Şi îerba mi s’o usca! FOAIE VERDE SALCIOARA C-VUgca.Chr' N'' TapU d* U lâutarul Dumitru Ion Garaliu, din comuna Vedt varianta de mai sus, Doine — Adenda, «Sus la munte la Poiana*. Foîe verde sălcioră, La Ploeştî pe mărgioră, Este un nuc cu frunda rară, . o’a !trîI}s cuciî din ţară 5 Şi cântă de se omora. Iar pe craca nucului, Cântă tat’ al cucului. Mai m jos pe rămurele, Cânt un stol de turturele. 10 Alea nu sînt turturele, Ci sunt dragostile mele, Care m’am Iubit cu ele, Din tinereţile mele. La tulpina nucului, 15 Cântă muma cucului,— Cântă, neîcuţa, a jale, Tot de doru dumitale ! DOINE 853 FOAIE VERDE Culesâ de Chr. N. Tapu de la S Giurgiu— Vlaşca. Foîe verde mărăcine, Leano fă ! Drag mî-e ca să me port bine, C’un cal negru bun su’ mine, 5 Şi cu plosca la ciochină, Leano fă ! Plină de rachiu de prună. Fdîe verde şi-un bujor, Veni vremea să me ’nsor, MĂRĂCINE Ion Jâp, în etate de 17 ani, lăutar, din 10 Trăseiu gheta la picior, Leano fă I Şi dedeiu ţeriî ocol, Tote fetile mă vor, . Leano fă ! 15 Da o jurată de nevastă, Nu me lasă să ’mî fac casă, Dă cu spuză pe ferestră, Şi mî-a ars ochii şi nasu 1 FOILIŢA MURILE Culesă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Foiliţă murile, Ia maî cântă, cucuie, ’N tote dimineţili. Pen’ tote grădinili, 5 Se te-asculte fetili, Fetili nevestili, Dumitru Ion Garaliu.—Naipu.—Vlaşca. Şî-alea tinerelili, Când plec cu bărdăcili, Pe tote răzorile, 10 S’adune căpşunile, C’alea ’mî uscă dilele ! FOAIE VERDE IASOMIE Culăsâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu.—Naipu.—Vlaşca. Foîe verde iasomie, 5 Cât oî fi pe lume vitL Totă lumea ’mî dice mie, In puşcărie voîu să fiu,^ Că nu sînt de omenie ; frică nu voîti să ştiu ! Da nici eu nu voî să fiu. 854 DOINE FOILIŢA D’ARŢARAŞ Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu. —Năipu—Vlaşca. — Foiliţă d’arţăraş, Ia maî cântă, puiu golaş. — Că nu mai poci f..-te-laş, C’am cântat la Călăraş, 5 La un hoţ de harindaş ; Mi-a dat apă din văgaş, Nu mai poci cânta cu glas ! FOILIŢA BOB OREZ CuLsâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu.—Năipu.—Vlaşa. — Foiliţă bob orez, Ia mai cântă cuce des, Pâne’mî stă grânile verdl; Că dacă s’or secera, 5 Mult oi plânge şi oî ofta De călătoria mea ! Că eu viu primăvara Şi me duc tot de tomna, Cântă, cuce, nu ’nceta. io —Foiliţă lin pelin, Am cântat la Severin, La moş popa Constantin, P’o litrişoră de vin Şi pe doue de pelin, 15 Nici alea n’a fost deplin Să me cureţ de venin ! FOILIŢA D’O MALURA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Garaliu, din Naipu-Vlaşca. Foiliţă d’o mălură, Of, prea mi-am fost d’o fată . . [bună. Foiliţă matostat, Cine mî-a cerut, î-am dat, 5 Of, n am făcut nici un pecat. Aoleo, d’a cerut omu frumos, De depart’ am cădut jos Şi Fam iubit cu folos ; D’a cerut omu urît, 10 Nici eu n’am tăgăduit, La pămînt m’am aşternut. D’a cerut pâine cu vin, Eu l-am dat voie la sin. Of, d’a cerut pâine cu miere, 15 Eu î-am dat buzile mele, Şi l’am iubit cu plăcere ! DOINE 855 FOILIŢA D’ASOMIE Culisa de Chr, N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu.—Naipu—Vlaşea. —Foiliţă d’asomie, Ia mai cântă cuce, mie, Că la vară cine’mî ştie, Orî maî cânţî, orî nu maî cânţî, 5 Remâne lunca pustie ! CINE NAIBA ’MI ŞOPTI MIE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lâutarul Dumitru Ion Garaliu.—Naipu —Vlaşea. VERDE, VERDE SALCIOARA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lâutarul Dumitru Ion Garaliu.-Naipu.-Vlaşea. Verde verde sălcioră, Aoleo, dadă Ionă, Naîba te scose ’n poiană, Frumuşică ca o flore? 5 Tare me băgaşî în bolă ! Cine n’aîba !mî şopti mie, Să me duc la Lixandrie, Să me ’nsor, să’mî iau soţie Şi la colţ cu prăvălie, Aolică, şî-o fuşteîcă de moşie Şi cu răzore de vie, Ţine casă cu chirie, Să’mî porâncescă mie ? Verde, verde nucă secă, 10 Maî bine una seracă, Ce î-oiu porunci să’mî facă: Să’mî dea apă de spălat Şi gură de sărutat. Şi când mî-oî bate-o vr’o dată 15 Să n’o ştie lumea totă ! 856 DOINE FOAE VERDE MER CE-AR FI Culesâ de Chr. Foîe verde mer ce-ar fi, Cât oî fi şî-oî mal îubi, Nevestea n’oiu maî îubi. Că dragostea nevestescă, Ion Garaliu din Naipu.—Vlajca 5 Te bagă în bolă câînescă Şi me scote ’n primăvară, Galben ca turta de ceră ! N. Ţapu de la lăutarul Dumitru FOAIE VERDE MĂRĂCINE CuJesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu, Naipu—Vlaşca. — Foîe verde mărăcine, Fa vecină, fa creştină, Ţine-ţî bărbatu maî bine Că vine sera la mine, 5 Şi eu femele milosă, II îau în braţe ’l bag încasă. Şi eu î-aşternuî în tindă, EI se 'nalţă drept în grindă. Să me Ia, să me coprindă. lî puî perna de hodină, El se cere ’n pat la mine. Las’ să-î fac atâta bine, Că vine sera la mine ! FOILIŢA ŞI-O LALEA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la iâutarul Dumitru I6n Garaliu, Naipu.-Vlaşoa Foiliţă ş’o lalea, Să fiu câine ’n lege rea, Le-oî scăpa din mâna mea,— De-oî scăpa tu nepupată ’ 5 Şi de buze nemuşcată Şi pe papuc necălcată 1 POJNB 857 FOAIE VERDE SALBA MARE Culesă de Chr. N Ţapu de la lăutarul Tudorache Vişan, din Naipu. — Vlaşca. Fote verde salbă mare, Cât mi-e Stăneştiu de mare Haz ca la Balanu n’are. De la Balanu la vale 5 Nici florile nu resare, Nici pădurea frundă n’are, Tot de doru dumitale. Că vin Bâlănencile Şi cu Gîurgîuvencile 10 De ’mi adună florile, C’alea ’mi uscă dilele ! FOILIŢA SALCIOARA Culesă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Tudorache Vişan, din Naipu—Vlaşca. Foiliţă sălcioră Pe mine cin’ me omora ? O nevastă bălăioră Cu sprâncena negrişoră, 5 Me bagă ’n friguri de bolă. De friguri zac şi me scol, De dragoste zaci şi mori ! FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culisă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Tudorache Vişan, din Naipu— Vlaşca Foîe verde mărăcine, Leano fă ! Drag mî-e să trăiesc pe lume, Leano fă ! 5 înarmat şi ’mbrăcat bine, Cu portofelu cu lire Şi-un cal negru bun su’ mine Şi cu şaua pusă bine Şi ibâncele de lână, 10 Leano fă 1 Şi desagii plini de pâine Leano fă ! Şi c’un puiu de găină Fript bine, 15 Cu ploschiţa la ciochină, Plină cu rachiu de prune, De la Leana din grădină, M’a ofticat vaî de mine ! 858 P0JNi$ FOAIE VERDE TREI LALELE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Tudorache Vişan, din Naipu — Vlaşca. Foîe verde trei lalele, Din Uda pene Jn Saîele Făcui drumu poticele, Pe picere beşicele, 5 Mergând la ibomnicele, Să tne otărăsc cu ele. Dar ce fel de otărît ? Cu puicuţa după gât, Să mi-o muşc să mî-o sărut, Domne, de ce n’am murit io Când eram copilaş mic ? Dar acum la ce să mor Când îmî dau fetili flori Şi nevestili ochişori ! . FOAIE VERDE IASOMIE Culdsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Tudorache Vişan, din Nisip. — Vlaşca Foîe verde iasomie Firicel de îerbă negră, Fetiţo, Mariţo, 5 Dintr’atâta lume largă Fetiţo, Mariţo, Mî-aleseî o puică dragă Şi mî-o port cu rochia albă, io Fetiţo, Mariţo. Cine mî-o vede mî-o ’ntrebă Fetiţo, Mariţo : 15 — A cuî eştî, matale, dragă, Fetiţo, b ' Mariţo. — A lui cu mustaţa negră, Fetiţo, 20 Mariţo, Of ! şi cu feţişora albă Fetiţo, Mariţo. Foiliţă d’o sipică 25 Fetiţo, Mariţo, Cât ereaî a mea iubită, Ţi-era casa jugrăvită, Bătătura pardosită, 30 Fetiţo, Mariţo, Numaî marmură şi sticlă, Fetiţo, Mariţo. 35 Foiliţă şi-o lalea Unde ’ţî ved căsciora ta, Leîcuţă drăguţă, Plânge inimiora mea, Leîcuţă drăguţă ; 40 Unde-ţî ved pereţii tei, Lăcrămeză ochii meî 1 U\ P01NK 859 FOAIE VERDE Culisă de Chr. N. Ţapu, din Naipu —• Foîe verde matostat Leîcuţă, leîcuţă, La cireşul retezat Şade Arfip resturnat, 5 Leîcuţă, leîcuţă. llincuţa ’î cată ’n cap. MATOSTAT Vlaşca. Las’ să-î cate, nu’î păcat Fetiţo, Mariţo, 10 Ah! că mi l’a luat pe plac, Leliţo, Mariţo ! FOILIŢA MĂRĂCINE Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Naipu — Vlaşca. Foiliţă mărăcine, Puîculiţă, vaî de mine ! F6îe verde bob năut, Aî, puîchiţă, la prăşit. — Ce barbate-aî nebunit, Nu vedî c’am înbolnăvit, of ! — Aî, puîchiţă, la băut. — Boda-proste, mî-a trecut, Mergî ’nainte că te-ajung, XO C’o azimâ şi-un puiu fript. Să puiu masa să mănânc Şi cu puiu după gât, Să mi-1 satur de îubit, Tare mî-a ’mbetrânit ! FOILIŢA D’AVRAME AS A Culesâ de Chr. N. Ţapu, din Naipu — Vlaşca. Foiliţă d’avrămesă, Trecuî podu pe la lesă, M’ajunse un dor d’acasă, De copiî şi de nevastă. 5 De nevastă nu gândesc, of ! De copiî me prăpădesc. D’o fi dor de la nevastă, Să las calul să maî pască Şi eu să me odihnesc, 10 Căcî nevăstă maî găsesc, Maî de neam şi mal de viţă, Nu ca tine o rămăşiţă ! D’o fi doru de la mumă Să fac calu numaî spumă ; 15 D’o fi doru de la tată, Să fac calu numaî apă Şi cu spumă amestecată, Să’mî trecă de dor de tată ! Foîe verde de treî florî, 20 D’o fi dor de la surorî, Să fac calu numaî florî, Ca să’mî trecă de surorî; D’o fi doru de la fraţî Să fac calu numaî brajî 25 Să văd că’î doru de fraţî ! Ln POJNJi 860 FOAIE VERDE MER SĂLCIU Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Ion Garaliu, din Nainu — Vlaşca. r A se vedea varianta de mai sus din Doine — Dragoste — »Fatâ de Cantaragiu». Foîe verde mer sălciu Fată de cantaragiu. Nu te strânge tare ’n breu C’am audit şi te ştiu De la secerea de grâu, Că porţi otrava su’ breu, De omorî omu de viu. Foîe verde mărăcine Ş’am audit şi ştiu bine, 10 Of, of, tot din gură de latine, Că porţî otrava la tine. Vreaî să me omorî pe mine Că nu m’_am îubit cu tine. Omoră-me, ori me lasă, 15 Ori dăm drum să plec acasă, Of, la copii şi la nevastă. Foiliţă ş-o lalea Mi s’a topit inima, Tot gândind la dumneata ; 20 Puţintică ce-a remas Ş’aîa s’a fript şi s’a ars De amor şi de necaz, Of, pintr’un puişor cu haz. FOAIE VERDE CA CRINU Culisă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Pantilie, din Giurgiu. Foîe verde ca crinu Lino, fă ! Pe dealu luî Stroîescu, Lino,fă! 5 Ară Marin cu plugu. Frânge i-s’ar cormanu, Lino fă ! Cormanu şi fieru lat, Să vie de vreme ’n sat, 10 Lino, fă ! ’1 poftesc la gaîca ’n pat, Să I dau grâu de semenat, Guriţă de sărutat, Lino, fă ! 15 D,imineţa să ’î dau drumu, C am întârdiat creştinu, Ca să ’şî ascuţă fieru, Lino, fă I —- Foiliţă d’o sipică, 20 Marinică, Marinică, Lino, fă ! Ia maî trage brazda mică, Nu gândi la ibomnică, Lino, fă ! 25 Foîe verde salbă mole, Nu prea trage brazda mare, Marinică măî! Că ţî more boit de fome, Marinică măî. 30 Foiliţă d’o sipică, Cu gândul la ibomnică, Marinică măî! DOINE 861 JALEA CATANELOR Culesâ de Rădulescu-Codin, din Hârtiescî. — Muscel. Frundă verde foî şi foi, Săracii de noi flăcăi, Cum ne duce ca pe boi, Pe la câinii de ciocoi, 5 Să ne dea pe la odăi, Să ne tundă ca pe oi, Să ne rupă pletele, Să ne plângă fetele, Fetele, io Sărmanele! ...Ca streine le-am lăsat, Le-am lăsat, De plâns în sat, De plânsu 15 Rumânilor, De rîsu Streinilor, Streinilor, Câinilor... 20 Ne tot duce ’n lumea largă, Veste ’n lume să ne mergă, Numile să ni se ştergă; Şi în loc să cătănim, Pe la câini să slugărim, 25 Oasile să ne zobim, Să ne rupem şalele, Ne frângem piciorele, Să ne pierdem urmile, Să ne plângă fetile, 30 Fetile, Sermanile, Fetile, Drăguţile ! Să spue plânsetul lor, 35 Să ’l spue şi munţilor. Săracii noştriî flăcăi, Cum ’î-a luat de lângă noi, Blestemaţii de ciocoi, Să ni-î ducă mult departe, 40 Să ni-î ducă peste sate, In negra streinătate : Făr’ de mumă, făr’ de tată, Fără soră, fără frate, Fără frate, fără sor’, 45 Fără măicuţe cu dor; Şi cu dorul pustiit, Fără dragul de iubit !... Cum ne lasă, Domne, 50 Lasă, Cu feţile 'ntunecose, Pe la hori ne mai jucând, Şi p’în codrii verdî plângând, Şi din gură blestemând : 55 Cine a maî lăsat armata, Dumnedeu să-i dea răsplata, Să ’î ia mâna şî-un picior, Să remâie cerşetor ; Să cerşescă ajî şi mâine, 60 Ca să ’şî maî câştige pâine..! 862 DOINE FOILTTA D’AVRAMEASA ■5 Culdsâ de Chr. N. Ţapii de la lăutarul Foiliţă d’avrămesă, Vară, vară, Muma nostră, Ia-ţî zăpada după costă, 5 Şi bruma de la ferestră, Lasă pe Leana să iasă. Foiliţă şi-o lalea. Leano, nu te mărita, Teodor Vişan, din com. Naipu—Vlaşca. Mî-a ’nflorit puroînica io Şi n’are cin’ mî o purta. — Las’o, neică, să ’nflorescă, C’oî purta-o şi nevastă, Dacă mî-a fost mintea prostă Şi firea copilărescă, 15 C’am eşit sera pe costă ! FRUNDA VERDE SALCIOARA Culesă de Chr. N. Ţapu, din comuna — Frundă verde sălcioră, Mariuţo, Marioră, D’aş ajunge ’n primă-vară, Să-ţî fac rochie roşioră, 5 Mulţî voînicî băgaşî în bolă. De m’aî băga şi pe mine, Dumnedeu să-ţî dea mult bine ! Mariuţo, făr’ de minte, ţ)i mă-ti să te mărite, 10 Căci şi eu oîîî să me’nsor, Ca să nu’ţî maî plâng de dor. FOAIE VERDE Culesă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Foîe verde şî-o lalea, Pe la voî pîn mahala, Nu s'o găsi cine-va, Să’mî Ia doru cu mana Bâlândia — Vlaşca. — Insoră-te, dumneata, Că şi eu m’oî mărita Şi mio-îu lua pe cine oîu vrea, 15 Care’mî o fi ursita. Iar de î lua o grozăvîoră, Dumnedeu, să te omore, Să viu şi eu la pomană Ca să ţî gust din colivîoră, Să-ţî beau vin din garnicîoră ; Fi-ţî-ar ţerîna uşoră, Ca doue pîetre de moră ! ŞI-O LALEA Dumitru Garaliu din Naipu—Vlaşca. 5 Şi dorul şi dragostea, Să le-arunce la puica, SăJmî îau doru de la ea ? doine 863 FOAIE VERDE D’ALUNEL Culesâ de Chr. N, Ţapu de la lăutarul Teodor Vişan, din com. Naipu—Vlasca Foîe verde d’alunel, Pe del de Tilormănen, Vine doru mărunţel, înfăşurat în tistimel, 5 Of, cu dragostea după el. Mă dedeî să dorm niţel, Nu putui dormi de fel, Că se lipia de cercel. Aoleo, ce puişor, IO Cum se rogă binişor, Ca să’l las la sinişor, Să-Î dau guriţa cu dor, Să mi-1 culc pe pieptul gol ! Foîe verde măr domnesc, 15 Dorule, ce câîne-mî eştî, Şapte sate ’mî ocoleşti Pen’ la gaîca ’nemereştî. Că»ţî dă gaîca mere dulcî Şi pătuleţsă te culcî ; 20 Pătuleţu de culcat Guriţa de sărutat, Trupşorel de desmîerdat ! FRUNDA VERDE MER SĂLCIU • 5 Culesâ de Chr. N. Ţapu de la fierarul Ghiţâ Gheorghe, din Giurgiu. Frun4ă verde mer sălciu, La grădină ’n Cismigiu, Două fete frumuşele, Mî-a furat minţile mele : 5 Una mică lesnicios, Că e bună de folos. Că mî-e ’naltă şi’nvoltată, Ca tine nu se maî pote : Că mî-eştî ’naltă, bălăîoră, io Ochiî tăi me bagă’n bolă, Sprâncenile me doboră. Că ţî-e faţa sorili, Ochiî ţi-este stelili. Fă o mică mijlocire, 15 De maî vin în braţ la mine. —• Nu pocîu, neică, să ’ndrăs-[nesc, Că de duşmanî me feresc. Că duşmanii s’au vorbit, Să ne facă de urît, 20 Să fugim la răsărit I doine 804 FOAIE VERDE CATIFEA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Garaliu, din Naipu — Vlaşca. Foîe verde catifea, Când eream în vremea mea, Sburam ca o paserea, Sburam la ibomnicea 5 Şi sburam din cracă ’n cracă, Ca un puişor de stâncă, N’avea doru ce să’mi facă, Foîe verde de trei flori, Dar un hoţ de venător, 10 Rupse trei fire de per Şi’mî făcu d’un lănţişor Şi mi-1 puse de picîor. — Săriţi, fraţi, săriţî, surorî, Că m’a luat de picîor 15 Şi me duce la Domnie Şi me pune ’n colivie, Maî mult mortă de cât vie ! FOAIE VERDE D’ARŢAR AŞ Culesâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Garaliu, din Naipu—Vlaşca. Foîe verde d’arţăraş, Pe margine de oraş, Strig ’un căpitan la marş Nu ştiu marşu să’l ascult, 5 Orî pe puîcă s’o sărut ? F6îe verde de măsline, S’o sărut odată bine, Să’mî ţie doue-treî dile, Căsî nu maî pociu, vaî de mine! FOILIŢA D O SIPICA CuRsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Teodor Vişan, din Naipu — Vlaşca. Foiliţă d’o sipică, Luncă, luncă, Mult mî-eştî lungă. Luncă la mijlocul teu, 5 Este-un mic de aleşteu, Are peşte şi şalău. Şalăul să-l fac batoc, Să mi-1 trimeţ la un loc, La puîchiţa peste Olt, 10 Să’mî dea guriţa cu foc. Săbiora să mî-o frig, Cu puîca să mî-o mănânc, C’a fost bună la îubit ! DOINE 865 DE STEIINATATE MULTA Cules a de Chr. N. Ţapu, din comuna Băneasa—Vlaşca. Foîe verde d’o sipică, Of, de striinătate multă, Mî-a cădut lumea urîtă ! Ocolit sînt de striinî, 5 Ca gardu de mărăcini ; Ocolit sînt de vrăjmaşi, Ca drumu de bulgăraşî. De striinî şi de sărac, Me mir sera und’ să trag? 10 Şi aş trage la o vecină, C’un nuc verde ’n bătătură Să mi-aşternă-o rogojină, Dar mî-e frică de pricină ! Foîe verde ca lipanu, 15 Of, puîcă, Puîculiţa mea, Haî la pădurea cu tufanî, Să trăim fără duşmani ; Că duşmanu f... te-l’aş, 20 Nici în casă să nu’l laşî ! ZACE-UN VOINICEL SA MOARA Culesa de Chr. N. Ţapu, din comuna Odivoîa—Vlaşca. A se confrunta varianta de mai sus, din Doine-Jale «Zace-un voinic de lungdre» Foîe verde sălcioră, Vis-â-vis de curtea mare, Aci pe strada regală, La casa cu trestioră, 5 Zace-un voinicel să moră. II păzeşte-o fată mare, Cu mucurî de luminare. — Zacî, voinice, ori te scolă, Ş’aî cu ţaţa în plimbare, 10 Să bem vin şi drojdioră, Să te scole după bolă. Căci şi mie mi s’a urît, Pe lângă tine şedend. Foîe verde lămâiţă, 15 Că nu pot răbda neîcuţă, Nesărutată ’n guriţă Şi ne trasă de cosiţă. De când nu îes la portiţă, N’am mai sărutat guriţă ! 55 866 DOINE FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culdsă de Chr. N. Ţapu, din comuna Dâiţa—Vlaşca. A se confrunta varianta de mai sus ceam sara bună. Sara bună nu de tot, Că mă duc şi îar mă ’ntorc. — Sara bună, mândruliţă, Tecuşu-Sâsesc—Transilvania. —Praf şi pulbere, bădiţă ! —Nu cjice-aşa măndruliţă, — Dar cum să’ţî d.ic, măi bădiţă? 10 Nu ţi-oî dice om frumos, Că tu eşti un mincinos ! PUTREGAI PUTREGĂIOS Culesă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, Tecuşu Săsesc—Transilvania. Putregai putregăios, Ce eşti, badeo, mânios ? Putregai aprinde-te, Badeo, desmănie-te ! PINTRU BADIU DRAGUŢU Culesă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, Tecu*u Sâsesc-Transilvania. Pintru badiu drăguţu, . Mi-aş da ila şi şorţu ; Pintru badiu săracu, Mi-aş da ila şi capu 1 942 STRIGATURI TU BADEO, TE-AI LAUDAT Culăsâ de Chr. N. Ţapu de Ia Elisabeta, Tecuşu-Sâsesc—Transilvania. Tu badeo, te-aî lăudat, Joî sara la noi pe pat, Cala nu e om pe lume, Pe noi să ne despreune. 5 Iacă omu s’a aflat, Gare-o fost mai slab în sat, Pe noi ne-o despreunat. MAI BADIŢO DE LA CAI Culesă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, Tecuşu-Sâsesc—Transilvania. Măî bădiţo de la cai, Spune-mi gura cui o dai ? — Dă-mi-o mie ’ndatorie Pene la sânta-Mărie ! piS’A MAICA CĂTRE MINE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecuşu-Sâsesc. — Transilvania. Dis-a maica către mine, Să nu dau gura la nime. Cine dracu p6te face Să nu dea gura cui place ? STRIGATURI 943 MAICA MA ŞTIE LA ŞCOALA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecuşu-Sâsesc. — Transilvania. Maica me ştie la şcolă, Eu sînt cu mândruţa ’n polă ; Maîca me ştie la oî Eu cătană ’n Berivoî. SERACI CIORACEII MEI Culisă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecugu-Sâsesc, — Transilvania. Seracî cîorăceiî meî, Cum să uită la fomeî Şi fomeile la eî. FETELE DE PE LA NOI Culesă de Chr. N. Ţapu de lâ Elisabeta, din Tecuşu-Sâsesc. — Transilvania. Fetele de pe la noî Face-le-ar Dumnedeu oî Şi pe mine-un pecurar Că ştiu treba la şuştar, 5 La şuştar şi la găletă Şi la mândra câte-o dată. 944 STRIGATURI DRAGILE MELE COPILE Cul6să de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecuşu Săsesc. — Transilvania. Dragile mele copile De v’ar putea badîa creşte Să vă vacjă tot neveste : Tot neveste, 5 Priotese, Ce nu ştiu Pânza a ţese. D’AŞTEAPTA-ME DOR CA VIU Culesă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecuşu Săsesc. — Transilvania. D’aşteptă-mă dor că viu, D’aş veni cât dă târdiu ; D’aşteptă-mă c’am plecat D’aş veni cât de ’nsărat! LA FANTANA IN DUMBRAVIŢA Culesă de Chr. N. Ţapu, de la Elisabeta din Tecuşu Săsesc. — Transilvania. La fântână 5 Gheorghe ’mî dorme şi ’mî In dumbrăviţă [ghiseză. Paşte calu lu Gheorghiţă. Ce folos de ghisu luî, Calu ’mî paşte şi ’mî rînclieză Dacă nu-î şi mândra luî. SfRIGAttrfU 945 TRECEAM VALEA ŞI-UN PERIU Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Ticuşu-Săsesc. — Transilvania. Treceam valea şî-un perîu Me ’ritâlnil cu socră-mîeîi. — Ia, ginere, fata mea, Că-ţî dau şase bol de cea 5 Şi şase de oidea. — De mî-aî da şase cu şase Tonta ţî-o las în pace I TRECUI VALEA ŞI-O VALCEA (varianta) Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Cioflec, din Comuna de jos—Comitat-Făgâraş—Transilvania. Trecui valea şi-o vâlcea, Me’ntâlniî cu socră-mea. Socră-mea din grai grăia : — Ia, ginere, fata mea, 5 Că-ţî dau şase boî cu ea. — De-i-aî da şase lângă şasă, Fata ta nu’mî trebue ’n casă. Mami-î trebue ţesătore, Fata ta ’î scurtă ’n chicîore ; io Fata ta ’î mare la c... Şi nu ’ncape lângă sul ; Fata ta ’î mare la ţîţe, Şi nu ’ncape lângă iţe. D’AM avut o mandra draga CulSsâ de Chr. N. Ţapu de la Toder Ducă, din comuna Chesleru, - Transil vania. D’am avut o mândră dragă, Şî-am pus’o la ham să tragă Şî-am pus’o şi la ogor, Era gata s’o omor. 6o 946 STRIGATURI HAID UNA Culesă de Chr. N. Tapu de la Toder Duca, din comuna Chesleru, Comitat Mediaşului—Transilvania. Haîda una, Că-i nebună ; Haide doue, Că-î pe rouă ; 5 Haide trei, Că nu-i Andrei; Haide patru, Că nu’î Bratu ; Haîda cinci, io Că n’am opinci, Că le-am rupt la joc aici; Aida şase, Că-î Năstase; Aide şapte, 15 Că-i cu lapte ; Aide opt, Că nu-î de loc ; Haîde noue, Că-î pe roue, 20 Nici nu ninge, Nici nu ploue, Nici nu pică un pic de rouă. Haîda dece, Că-î cbi... rece. 25 De la una Pen’ la doue, Pen’ la patru-decî şi noue Şi din patru deci şi noue, Ara remas numai cu doue. MAI BADIŢO OCHI BARNACI (NEGRI MARI) Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la Toder Ducă, din comuna Chesleru,-—Transilvania. Mai bădiţo ochi bârnaci, Negru eşti şi tare Jmi placi; Dai plăcea maîehiî ca mie, Mâne-aî hi la cununie. 5 Mie’mî placi şi maichiî ba. Cum focu ne-am cununa ? CÂND AUD HARCU PE DIBLA Culisă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Ticuşu-Sâsesc—Transilvania. Când aud harcu pe diplă, Mi se stinge focu ’n pipă. strigaturi 947 MANDRA ’NALTA ŞI FRUMOASA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la T6der Duca, din comuna Chesleru, — Transilvania. Mândra 'naltă şi frumosă Şi la strâns îl drăgăstosă. MANDRULIŢO SCURTA GROASA Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din Calboru—Transilvania. Mândruliţo, scurtă grosă, Buna’î fi picior de casă. ASTA-DI PLEC ŞI MÂINI ME DUC Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Toder Duca, din comuna Chesleru—Transilvania Astă-dî plec şi mâini me duc, Poîmâne ’s in Tergu-Lung, Să mî-aleg un cal porumb, Pintenog de trei chicîore, 5 Numai să m’arunc călare. Cine m’o vedea călare, Să dică—tot căpitane. — Căpitane Pavele, Unde duci cătanele ? io — La Braşov sărmanele ! — Ar4ă-1 focu Braşovu, Pe trei părţi, Cu lemne verdî Şi p’o parte, 15 Cu uscate. Să mî-ardă pene ’n cetate, Să remâîe numai parii, Să ’nţepe ghinărarii, Ghinărarii şi maiorii. 20 Cari o cătănit ficiorii. Cari ’s mari şi volnici, Le dă haine şi ţipicî Şi curele ’ncrucişate, Drumuri mari 25 Şi d’alungate. La al scurţi şi nodoroşî, Vin acasă tot voioşi. Care ’s frumoşi şi înalţi, Vin acasă superaţî ! 948 STRIGATURI NU MI-I CIUDA NICI UN PIC Culesă de Chr. N. Ţapu de la Iacob Stegaroiu, din Gridu—Transilvania, Nu rai-î ciudă nici un pic, Cine m’o batjocorit : . Buruiena dintre cepe, Flortăita dintre fete, 5 Florţăite-s polele, Ca la vaci chicîorele. FRUNZA VERDE CA IARBA Culdsă de Chr. N. Ţapu de la T6der Duca, din comuna Chesleru — Transilvania. Frundă verde ca îerba, Vîersu de la Costova, Din ţara Italia, Stau feciorii ca frunda. 5 Stau în glidă şiruiţî Şi spre bătaie gătiţi, Diua, noptea tot în ploTe, Pe Piomontu sâ’i ta e. Dacă 4iuă s’o făcut, 10 Puşti şi tunuri o umplut. Şi cu puştile puşca, Cu grânaturile da De viile resuna, Ficiorii tare pica. 15 Patru puşti d’a Nemţuluî, Plătea opt d’a Praîsuluî. Şi vin glonţe şuvăite, Pe la urechi sbârnăite. PE DIN JOS DE BAIA-MARE p. * Cul6sâ de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Cioflic, din Comuna de jos, Comitat rsgâraş—Transilvania. J Pe din jos de Baia-Mare Trece-un căpitan călare, Cu trei sute de cătane Căpitanu fluerând, 5 Iar ficiorii toţi plângend. Căpitan din grai grăia : — Ştiut’aţî voi fdrte bine, Când aţi dat mâna cu mine, Că n’oţi cosi prin grădină, 10 Nici nu ţine-a ţi fete ’n mână. Fetile merge la joc, Voi veţi merge tot în foc! STRIGATURI 949 PE BETRANA MANCE-O SFRANŢU Culisă de Chr. N. Ţapu de la Elisabeta, din Tecuşu-Sâsesc. — Transilvania. Pe betrâna mânce-o sfranţu, Că nu pote sări şariţu. Pune-i bâta ’n c... şî-ojmpinge Că sare de nu s’atinge ! CUCULE DE LA PĂDURE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Gheon Făgăraş—Transilvania. — Cucuie de la pădure, Du-te la mândra şi-î spune : Să îubescă, Să pârlescă, 5 La mine să nu gândîască. ~ Că nădejdea de la mine, ;he Cioflec, din Comuna de jos, Comitat- E ca sârma de subţire ; Când o puî pe diplă veche, Ea se rupe drept în dece, io Când o pul pe diplă nouă, Ea se rupe drept în doue. DU-TE LELE DRACULUI Culesă de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Cioflec, din Comuna de Jos, Comitat-Făgăraş—Transilvania. Du-te,jlele, dracului. Din mijlocul satului, Dinaintea băietului. Că băîetu când te vede 5 Şi mintea din cap o chîerde. 950 STRIGATURI PE DRUMU SIBIIULUI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Popa, din Ohaba — Transilvania. Pe drumu Sibiîulul, Vine doru baduluî. D’aşa vine de herbinte, Să staii în loc m’aş aprinde. 5 Da cu atâta am noroc, Că me duc, nu stau în loc. CAT E SIBIIU DE MARE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Gîrcoîaş, din Vadu—Transilvania. Cât e Sibiiu de mare, Numa o cărăruşă are, Pardosită cu nisip, Merg cătanele tot rend. CINE-O SCORNIT JALELE Culesâ de Chr. N Ţapu de la Gheorghe Cioflic, din făgăraş—Transilvania. ~ Comuna de jos, Comitat' Cine-o scornit jalele ? Nemţu cu cătanele. Cine-o scornit jale multe? Nemţu cu-ale luî regute. strigaturi 951 MANDRULIŢA ’NCINSA BINE Culesâ de Chr. Ni Ţapu de la Ghoorghe Cioflic, din Comuna de jos, Comitat Făgăraş—Transilvania. Mândruliţă ’ncinsă bine, Cu curele de la mine, Cumpărate din cetate, De la neşte guri căscate. 5 Cumpărate din Sibii, De la neşte guri pustii. LA POARTA LA ŢALIGRAD Culesă de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Cioflec, din Comuna de jos—Comit. Făg. —Transilvania. La portă la Ţaligrad, Tiner ficior s’o’nsurat, Tineră fat’o luat Şi-o trăit doue-treî dile 5 Şi-o ’nceput’o a mustra Şi el şi cu maîcă-sa. Nevasta din grai grăia : — Bărbate, nu me mustra Nici tu, nice maîcă-ta, 10 Mâine e terg la Baîa-mare. Nici vorba n’o isprăvit Şi la terg o nimerit Şi de’ntrebat l’o ’ntrebat : A Şi-alelei ficior de Şerb, 15 De ce-aî scos nevasta’n terg ? ___ Ori aî scos’o de vîndare Ori doră de fată mare? — N’am scos’o de fată mare Ci-am scos’o de vîncjare. 20 — Şî-alelei ficior de Şerb, Spune’mi preţu cât îmi cei? — Numai trei sute de leî. — Spune’mî capu banilor. — Trii sute de bani mărunţi, 25 Ia -o şi-o suie ’n căruţi ! — Şî-alelei, nevasta mea, Da "eu banii ţi ’î-am dat, De’ntrebat nu te-am întrebat, Da tu, di ce viţă eşti ? 2o — Eu’s de viţa banului Din ţara Haţegului. Şî-alelei d’albă nevastă, Mai na bani pe cât ţî-am dat, Du-te ’ndărăt la bărbat! 95? STRIGATURI CINE-O pis CA-1 BINE JUNE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Făg. — Transilvania. Cine-o dis că-î bine june, Ala minte ca ş’un câne. Că-Î mai bine dVnsurat Că te culci de sară’n pat. 5 De cât june Fără nume, Cioflec din Comuna de jos, Comit. Mai ghine Afar’ din lume ; De cât june neînsurat Mai ghine io Afar’ din sat. MAI BADIŢO TRANDAFIR (varianta) Culdsâ de Chr. N. Făg.—Transilvania. Ţapu de la Gheorghe Cioflec din Comuna de jos Comit. Măi bădiţo, trandafir Lasă-me să rup un hir, Trandafir din vrâsta ta. Tu-1 vei rupe el va creşte, 5 Stă-Î mândro şi mai feteşte, Că şi eu oiu mai juni, Pen’ din catane-oiu veni. REU’I DOAMNE DACA N’AI _ Culesâ de Chr. N. Fâg. Transilvania. Ţapu de la Gheorghe Cioflic din Comuna de jos Comit. Reu’î, Domne, dacă n’aî O vorbă cui să i-o dai; Oîu da-o la un vecin Pene mâîne-i satu plin. STRIGATURI 953 ŞTII TU, MANDRO CE’MI piCEAI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Gheorghe Cioflec, din Comuna de jos, Comit. Făg. — Transilvania. Ştii tu, mândro, ce’mi diceaî, Către mine şi plângeai Că să tune dracu’n tine, De te veî lăsa de mine. 5 Iacă mândro te-ai lăsat Şi dracu mi te-o luat. SCAR01 h^S o Cutesâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarca, din Tohanl— Transilvania. Foîe verde corcoduşă, iMî-am făcut o cărăruşă Pen’la mândra mea la uşă. Si duşmanii mî-a îngrădit’o 5 Nici cu pari nici cu nuiele Numa cu cuvinte rele. Dare-ar Dumnedeuun vent, Să dea gardu la pămînt, Să remâîe numai parii io Să mi-î simţă pe duşmanii. D’ASTA VARA O FOST UN AN Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarca, din Tohanî - Transilvania. D astă vară o fost un an M’o cerut un căpitan, ’ Dar la vară de m’o cere, Sugu-i gura, de n’oiu mere 1 STRIGATURI 99 5 « CATU-I SIBIU DE MARE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarca, din Tohanî — Transilvania. Câtu-î Sibiu de mare Nici o dragoste 'n el nu are. Dar Tohanu-î mititel, Totă dragostea e’n el. POŢI TU PICE, MANDRO, DEU Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Poţi tu dice, mândro, 4gu Că nu te-am iubit şi eu? __ Ba eu, badeo, nu pot dice Că ţî-o fost guriţa dulce. , Mitarca, din Tohanî — Transilvania. 5 Şi guriţă ca la tine N’oiu găsi la ori şi cine ; Şi guriţă ca a ta Ştiu că n’oiu mal căpăta. FRUNDA VERDE TIRIPLIC Culesă Frundă verde tiriplic, Tote nevestile ’mî 4'c Să mă prindă ibomnic. Eu le-am spus că sînt prea nuc, 5 Sînt prea mic şi de nevoie Transilvania. Nu le pociu face pe voie. Să mă lase să mal cresc, Că focu li-1 potolesc, La tînără şi bătrână io Pusă jos la rogojină ! de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarca, din Tohanî — 996 STRIGATURI HAI, MÂNDRUŢO, ’N SATU MEU Culesa de Chr. N. Ţapu de lâ Nicolae Mitarcă, din Tohanu Vechiu-Transilvania Haî, mândruţo, ’n satu meu, Că nu i popă nici birău ; Half, mândruţo, la Galaţi, Să trăim necununaţî Şi copiii nebotezaţî’. PASERUICA CU CUNUNA Culesă de Chr. N. Ţapu de ta Ion Raţu, din Com. Apoldu-Mîc.— Transilvania Păseruîcă cu cunună, Nu cânta sara la lună Că inima mea nu’î bună ; Că-Î legată cu curele, Stricată de vorbe rele. la cratinţa rara, rara Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din Com. Apoldu- Mic.-Transilvania. La crătinţă rară, rară fam mal fost d’alaltă-sară ; La crătinţă venătă fam mal fost de Sâmbătă ; 5 La crătinţă ruptă ’n c... N am mal fost de la Crăciun. STRIGATURI 997 FRUNDA VERDE DE NAUT Culesa de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcâ, din Tohanu-Vechiu—Transilvania Frundă verde de năut, Doue mândre mî-am avut : Doue mândre mititele, Mititele, 5 Frumuşele, Mult dormir’aş adî la ele. Dorul de la cea d’ânteiu, Mi-1 puî sera căpeteiu, Totă noptea să ’l mângâiu. io Să T mângâiu şi să ’l sărut, Pen’ oiu muri nu ’l maî uît. Doru de la a doua, Ala ’mî rupe inima 1 SUS LA VERE, LA VERTITURA Culesa de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Radu, din Poplaca—Transilvania. Sus la verf, la vertitură, E-o mare tăvălitură. Dar cine s’a tăvălit ? O fată şi c’un voinic. 5 Voînicu se scolă ridend, Fata remâne plângend. Se duce la maîcă-sa : — Taci, draga malchiî, nu’mî [plânge. — Eu, mamă, cum să nuplâng, io Că eu fată nu maî sint, Mice ’n rend cu fetile, Nice cu nevestile, Fără ’n rend cu curvile. Fetile mere la joc, 15 Eu să ’mi puî scalda pe foc! CINE-A FĂCUT CATANIA Culesa de Chr. N. Ţapu de la Vasile Cine-a făcut cătănia, Mânce-î casa sărăcia ; Pe densul mânce-1 orbia, Să umble din sat ’n sat, Hetrea, din Calboru—Transilvania. 5 Ca cătana la Bănat; Să umble din ţară ’n ţară, Cu pânea su’ suţioră ! strigaturi 998 DRAGE MI-’S COCHILELE Culisă de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din Calboru—Transilvania. Drage mi-s cochilele, Vara, primăverile, Când înălghesc pândile, Şi să ved chicîorile, Albe ca şi florile. DRAGA MI-I vara pe munte Culisă de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din Calboru—Transilvania. SERACII FLĂCĂI DIN SATE Se ved ventu ’n bradî bătând, Isvorele vâjiind. Ciobănaşii fluerând, - Dragă mi-î vara pe munte Fluerând De doru mândruţelor Ş-al ibomnicuţelor. Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din Calboru-Transilvania. 5 Mumile feciorilor. Săracii flăcăi din sate, Cum îî duce la cetate, Tot cu care ferecate;’ Dar în urma carelor, 10 Să ştii, maică, că m’am dus ! — Intorce-te, maică, ’ndărăpt STRIGATURI 999 ŞTIU BINE, CATANA SINT Culisă de Chr. N. Tapu de la Vasile Hetrea, din Calboru—Transilvania. Ştiu bine, cătană sînt, Nu pociu intra în pămînt; Şi ’n pămînt de m’oiu băga, Acolo nu pociu scăpa. 5 De-aş ieşi din lume-afară, Tot la Nemţ cat să viu iară. Nemţule f...tu’ţî creidnţa, Şi ţi-ar fi secat semînţa, Pene ’s pruncii mititei, io Tu n’aveai grije de ei; Pruncii, dacă se ridică, Nemţu la mesură ’î strică : Care sînt 'nalţi şi voinici, Le dă haine şi ţipici 5 Şi curele încrucişate, Piste umeri, piste spate. FRUNţ)A VERDE DE NAUT Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna-Sibiilor-Transilvania. Frundă verde de năut, Da tu mândro, aşa’î gândit, In lume şi pe pămînt, Că tu dasă me-î lăsa, 5 In apă m’ol arunca. Dar eu beii apă din teu, N’o să mor de dorul teu; Şi eu beu apă din casă, Din botiţa cea frumosă. io Mi-î de dorul teu nu ’mî pasă, C’aşa ’mî pasă d’o mândruţă, Ca codrului d’o frunduţă. DE-A1 FI LUNA VORGH1TOARE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion De-aî fi lună vorghitore, Eu lună te-aş îutreba : Nu mi-aî ved’t pe mândra mea i — Badeo de la resărit, 5 Câte mândre ţi-am vedut, Pe-a ta nu-o am cunoscut. din Ocna Sibiilor.—Transilvania. — Lesne-î, lună, de-a cunosce Pe din jos de ochişori, Par’ c’a ’nflorit doî bujori; io Pe din josu ochiului, Tragi cu pena corbului. Moise, IOOO STRIGATURI VAI SARAC DE FLUIER AŞ Culisa de Chr, N. Ţapu de la I. Moise, din Ocna Sibiilor — Transilvania Vai, sărac de fluîeraş, Hai la noî să ’ţi dăm tălaş, Pe din lături de oraş. Da de cină ce ţi-om da ? 5 Castraveţi ca edera, . Măsuraţi cu feldera. VAI, SĂRĂCII CEI FECIORI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I. Moise, din Ocna Sibiilor _ Transilvania Vaî, săracii ceî feciori, Par c-o fost tot veghetori, Veghetori la pătrejeî, O rămas tot mărunţei. 5 Nişte cîufuri, ce-o rămas, Trag căciulele pe nas, Şi fac la fete necaz. MA DUSEI PE DRUM LA MOARA Culisa de Chr. N. Ţapu de la Ion Mă dusei pe drum la moră, Mă ntîlniî c’o fetişorâ, C’o puicuţă negră ’n polă. _ Eu Pu^ mâna, ea nu sboră ; 5 Eu pui mâna la izmene, Moise, din Ocna Sibiilor. Ea se nflocise din pene. Eu o ’ntreb de sănătate, Ea se pune jos pe spate. Eu am fost un om milos, io Că m’am pus peste ea jos. STRIGATURI IO0I ASTA-VARA TRAIAM BINE Culisă de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor—Transilvania. Astă-varâ trăiam bine, Că’mîcjicea mândra, jupâne. Nicî acum nu trăiesc îeu, Că’mi dice bădiţa meu, 5 Să me culc r.optea cu el. BĂDIŢĂ CU ŞASE BOI Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor.—Transilvania. Bădiţa cu şase boi, N’are ce cerea la noi ; Dar el cu doi boi şî-o vacă, Nicî o sară să nu’l trecă! FETELE DE PE LA NOI Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor .—Transilvania. Fetele de pe la noi, De s’ar face vaci şi oi Să me pui eu păcurar, Că ştiu treba la suştar, 5 Să le trag la brăcinar. Ştiu că le-aş brăcinări, De m’ar putea pomeni! 1002 STRIGATURI BADEO, rBOMNICA TA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Savn Cojocaru, din Ocna Sibiilor—Transilvania. Badeo, ibomnica ta, Care-aî prins’o d’acuma Din chicîore mere rău, Şi’n gură ţine băgau ; Că’şî ţipă chicerile, Ca plugu coghilele. BADEO, IBOMNICA TA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor. — Transilvania. Badeo, ibomnica ta, E ’naltă ca secara Şi-Î galbină ca cera. Da, eu ’s mică ca socu Şi’s roşie ca focu. AI, MANDRUŢO, LA PERAU Culisă de Chr. N. Ţapu de la Savu AI, mândruţo, la perîu, Să-ţî aştern bobou meu, Şi la cap să’ţi pul sarică, Apoi nu’ţî maî fac nimică. 5 Că supt sarică, Stal de frică, farto, suro, la butuc, Cojocaru, din Ocna Sibiilor-—Transilvania. Să-ţî dau doue să me duc, C aser’ am înserat în vale, io Pentru una cu zăbale ; Dar acum unde-oiu însera, Oî însera lângă tocă, Pentru una motântocă. STRIGATURI 1003 BADEO CU A TA MÂNDRIE Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la Iân Moise, din Ocna Sibiilor.—Transilvania. Badeo cu a ta mândrie, Maî adus la boierie Tunu ’n casă, Focu’î stins, Ies afară, lemne nu’s. Şi me sui pe scară ’n sus, Nu’î un nuc de cucuruz Şi me duceam pe la şură, Şi nu’î chic de adunătură, 10 Nici să ie paserea ’n gură. Badeo, boieria ta, O sui ’n pod cu desaga Şi desaga ’1 ruptă ’n fund, Boieria-ţî sboră ’n vent. AM AVUT O MANDRULIŢA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I6n Moise, din Ocna Sibiilor. Am avut o mândruliţă, S’o pus şi-o beut jintiţă. Ştiu-o dracu ce 1-0 fost, C’o murit în di de post, 5 Făr’un cap de luminare, Lua-o ar dracu în schinare ! MANDRO, OCHIŞORII TEI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor-Trans,lv.n.a Mândro, ochişorii tei, îmi mancă bouţiî mei ; Mândro, sprîncenile tele, Imî storce dilele mele ; ^ 5 Ochii teî me bagă^ ’n bolă, Sprtncenile iar me scolâ. Pintru sprîncene ’nghinate, Ocol ţara jumetate, Bucureştii e treia parte. 10 Pintru ochi ca murele, Ocolesc pădurile. Pintru ochi cu mura negră, Ocolesc pădurea ’ntregă. Mândro, dinţi teî mărunţi, 1 5 Pe mine m’a scos din minţi. Buza ta cea rumeoră, Unde’o ved me ia fiord ! STRIGATURI OO4 LUAŢI SEAMA MAI FICIORI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I6n Luaţi sema măî fie ori, Pe Ia fete pin şedătorî ; Care fatâ-I maî betrână, S’o punem căţea la stână, Moise, din Ocna Sibiilor —Transilvania. 5 Să latre sara la lună. Să-Î puneţi seară de hîer, Să mance cu călinii zer ! CE TE ŢII, BADEO, MARET 7 1 Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor—Transilvania Ce te ţii, badeo măreţ, Dor n’aî porci graşi în coteţ, Nice gâşte la Iarbă, Fără păduchi în barbă ! MANDRA MEA CARE TE ŞTIU Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I6n Moise, din Ocna Sibiilor.-Transilvania. Mândra mea care te ştiu, Aşteptă-me că Iar viu. ’ De-aş veni cât de târdiu, ' De tine tot vreu să ştiu'! STRIGATURI 1005 MAI BADIŢ’ BADIŢ’ CA TINE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor—Transilvania. Măi bădiţ, bădiţ ca tine Mî-aş face şi dintr’un schine ; Dmtr’un schine nodoros Şi tot înî fac mal frumos. SCOAL’ NEVASTA, HAI LA SAPA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor.—Transilvania. Scol’ nevastă, hai la sapă. — Vaî, bărbate, sînt betegă. -— Scol’, nevastă, hal la birt. — Stăî, bărbate, să me’ncing ; 5 Fă ’nainte că te-ajung. AI, LELIŢA, ŢUCU-ŢI GURA Culesă de Chr. N. Ţapu, de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor-Transilvania Aî, leliţă, ţucu-ţî gura Şi m’aş da cu tin’ de-a hura. Ţucu-ţî gura jumetate, ■ Şi te-aş pune jos pe spate ; 5 Şi m’aş face logofet, Să te îau de dindărăpt! ioo6 STRIGATURI SCOAL’, MUIERE, ŞCOALA BOALA Culesă de Chr. N. Ţapu de Ia Ion Moise, din Ocna Sibiilor.—Transilvania. — Scol’, muiere, scolă, bolă, Scol’ de mulge vacile, Că te-a ’ntrecut altele. — Taci, bărbate, nu ’mî maî spune. 5 Că le-oîu mulge şi eu mâne ' Şi le-oîu da ’n ciurdă poîmâne. DE LA NOI A TREIA CASA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, De la noî a treia casă. S a bolnăvit o nevastă, De groza gunoiului, ’ De frica războiului. 5 Bărbatu din grai grăia : din Ocna Sibiilor.—Transilvania. — Scol’, nevastă, nu zăcea, C’avem car cu şase boi Şi cu doî ducem gunoiu, Cu patru pornim războiu. POATE FI MANDRA FRUMOASA Cuksa de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor—Transilvania. Pote fi mândra frumosă, Podu-I cdsă, podu-î ţesă. Că pui ii de pe la mână, Sînt penate pe slănină 5 Şi puii de peste cot, Scobdră carnea din pod. STRIGATURI 1007 TOT IMI pICE MĂICUŢĂ Cul6sâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcâ din Tohanî—Transilvania. Tot îmi dice măicuţa, Tot ’mî dice să me’nsor Să me ’nsor să iau pe plac. Boii ’T-au, că boiî’mi plac, 5 Da cu tonta ce să fac ? Diua s’o pui ciuhă’n gard Şi noptea s’o culc în pat ! FRUNpA VERDE DE POLBEAN Culesă de Chr. N. Ţapu de la Moise Pacalâ din Galaţi Comit. Făgăraşului — Transilvania. Frundă verde de polben, Am o mândruliţă ’n deal; Ochii’î jocă, gura’î rîde, Când o ved. inima’mî plânge ! VAI, PUICO, GALAŢU-I PLIN Culesă de Chr. N. Ţapu de la Moise Pacalâ, din Galaţi Comit. Făgăraşului Transilvania. Vai puîco, Galaţu-î plin, C’amândoî nu ne iubim. Fie plin şi fie ras, Că pe tin’ tot nu te las, 5 Că dor nu eşti după baltă, Ca să te las dintr’odată ! îoo8 STRIGATURI DE M’AR FI Culesă de Chr. N. Ţapu de la M ■— Transilvania. De m’ar fi făcut maica Tot-odată cu frunda, Nemţu nu m’ar căpăta ; Da măicuţa m’o făcut, FĂCUT MAICA Pâcală, din Galaţi, Comit. Făgăraşului. 5 Când cădea frunda dîn dos, Nemţuluî de bun folos Cam fost eu ficior frumos ! BADEA ’N VERFU MUNTELUI CuISsă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitareă, din Tohani—Transilvania. Badea ’n verfu muntelui, Mândra ’n şesu câmpului. Badea mâncă urdă dulce, Mândra legănă şi plânge. 5 — Taci, mândro, şi legănă, Dacă ţie ţî-a plăcut Să daî gură la volnici La toţi câţi o ven’t p’aicî. DE CÂND SINT, AM TOT IUBIT Culesă de Chr. N. Ţapu de la Sa De când sint, am tot iubit Şi nu m’am mai spovedit. Acum când m’oiu spovedi, Şapte pop! mî-or trebui : 5 Şapte popi din şapte sate, Sa me scoţă din pecate. Eu ştiu c’am pecătuit, Cu fete car’ le am Iubit. Cojocariu, din Ocna Sibiilor.—'Transilvania. Ljce lumea că Iubesc, 5 Nici eu nu tăgăduesc. Foîe verde spicuşel, Dice lumea că’s mişel. Dar mişel măcar hiu, Că n’am omorît de viu ; io Nici n’am Iubit însurat, Apoi june nu’I pecat ! STRIGATURI 1009 BATE, DOAMNE, VENTU 'N DRUM Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Bate, Domne, ventu ’n drum, G’o ales tot ce-o fost bun Şi-o remas rogozele, Să îubîască fetele! BATE, DOAMNE, NEMŢU ’N DRUM (varianta) Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Bate, Domne, Nemţu ’n drum, C’o ales ce-o fost mai bun Şi-o remas gunoîele, Să îubîască fetele. DE-AR DA DUMNEZEU, DE-AR DA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. De-ar da Dumnedeu, de-ar da, Să ’nflorescă răchita, Să’mi iau puşca şi flinta Şi carabina ’n schinare 5 Să ies la drumu cel mare. Cu cin’ me ’ntâlnesc pe cale De frică să’mî dea părale Şi să’mî strige : Căpitane, Eu sînt sluga dumitale 10 Şi la bine şi la rău, Când sîntem în făgădău. 64 loto strig Atom PE DIN JOS DE OREŞTIE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din eom. Apoldu-mic.—Transilvania. Pe din jos de Oreştie Vin doi fraţi din cătănie, Dicend unu către altu : — Pune-ţî, frate, mâna ’n şele 5 Şi trage’mî una de jele ; Că de când am cătănitu Părinţii ni-o ’nbetrânitu. Boii ’n grajd o ’nflămânditu, Caru ’n şură risipitu io Plugu ’n curte o putreditu, Hierele s’o ruginitu, Ghiciul din cui o ’nfloritu. NEMŢULE F...U-ŢI CREDINŢA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din corn. Apoldu-mic.-Transilvania Nemţule, f...u-ţî credinţa Şi ţT-ar fi secat semînţa Pene ’s pruncii mititel, Să nu porţi grijă de eî. 5 Dacă pruncii să ridică, Nemţu la măsură ’î strică. Care ’s frumoşi şi volnici Le dă nădragi şi eipicî Şi curele ’ncrucişate, io Drumuri lungi şi ’ndelungate Şi curele ţintuite Drumuri lungi şi pardosite,— Pardosite cu năsip, Merg cătanele tot rând. 15 — împărate Pavele, Unde duci cătanele ? Ori la foc sărmanele ? Nu le băga tare ’n foc, C’am un frate la mijloc 20 Şi ’ncă unu dinainte. Tinerel şi făr’ de minte ! TATAIŞE ŞI-O CUMNATA t.ulesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din corn. Apoldu-mic.—Transilvania. Tătăişe şî o cumnată Lasă uşa descuiată, Să mal tun şi eu v’odată, Să vedem cum eşti culcată ? ■ De vel fi culcată bine Să viu şi eu lângă tine. strigaturi ioi i NEVASTUŢA CU BARBAT Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Nevăstuţă cu bărbat Lasă-mă desară ’n pat, Să văd ghine ’! însurat ? De-a fi ghine să mă ’nsor, De-a fi răii să mă omor ! EU ME DUC, MÂNDRO, CA MÂINE Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din corn. Apoldu-mic.—Transilvania, Eu mă duc, mândro, ca mâine, Dorul meu la tin’ rămâne. Grijeşte-ni-1, mândro, ghine Cum maî grijit şi pe mine, 5 Şi mi i culcă ’n pat cu tine Cum m’ai culcat şi pe mine. UNDE AII VED MÂNDRUŢA MEA Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic. -Transilvania Unde ’mî văd mândruţa mea In braţele d’altuîa, S’am cuţit m’aş junghia Şi pe mine şi pe ea, 5 Să se ducă poveştea : S’o junghiat d’un volnic Pintr’un lucru de nimic. 1012 STRIGATURI MANDRO, OCHII TEI AI TRAŞI ' r> Ţapu de Ia Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.-—Transilvania. Culeşi de Chr. N. Mândro, ochii tei ăî traşi Să’î sărut, să nu’î mai laşi ; Mândro, ochişorii tei Când îi sui, când îi coborî 5 Din chicîore mg dobori ; Când îi laşi un chic maî jos Mă săgetă pen’ la os. MANDRA MEA CANDU-I GĂTITĂ Gul6să de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Mândra mea cându-I gătită Cu cin-sute nu’î plătită ; Apoi când se desgăteşte Nici o cepă nu plăteşte ! PE CHICIORU LELII ’N SUS Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Pe chicioru leliî ’n sus, Mere un iepure netuns. Şi l'oiu tunde Şi l’oiu rade Şi l’oiu lucra cum se cade ! STRIGATURI IOI3 SUS IN VERFU NUCULUI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Iou Raţu, din com. Apoldu mic.—Transilvania. Sus în verfu nucului, Cântă puîu cucului ; Maî la vale ’n rămurele Cântă doue turturele ; Maî la vale la trupină Cântă cuc’aîa betrână ; Pe de-asupra Clujului, Cântă puîu cuculuî. Ş-aşa cântă de frumos, 10 De merge pin Cluju ’n jos ; Ş’aşa cântă de cu jele De’mî stau apele de-a mere; Ş’aşa cântă de frumos De cade frunda pe jos ! EU CATANA LA HONVEZI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Eu cătană la honvedî, De sară-aş .mânca scoverdî ; Eu cătană la husarî, Mândra ’î curvă la jendarî ; Eu cătană la ’mperatu, Mândra ’î curvă-o ştie satu ! PREOTESA POPII NOSTU Cul6sâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.-Transilvania, Preotesa popiî nostu Ţesă pânza fără rostu ; Şî-o bate cu lână sură Să facă popiî căciulă. 1014 STRIGATURI / , NU GÂNDI, MANDRO, GÂNDI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din oom. Apoldu-mic.—Transilvania. Nu gândi, mândr’o, gândi, Că ca tine n’a maî hi ; Că nici drumul nu Poî trece Şi ca tine capăt dece, 5 Mai de neam şi mai de viţă, Nu ca tin’ o rămăşiţă ; Maî de neam şi mai ce-va Nu ca tin’ o haimana ! FOAIE VERDE FOI DE FAG Calăsâ de Chr N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania Foîe verde foi de fag, Ieşi, măîcuţo, penă ’n„prag, Te uită pe curcubeu De vedî, maico, drumu mieii : 5 Drumu către mîedă-nopte Unde-ş fac voinicii morte ; Drumu către Sonforin, • Unde-Î locu cel de chin. FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culăsa de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din corn. Apoldu-mic-Transilvania. Foîe verde mărăcine, Nu ţ-am spus mândra mea fghine, Să-ţi păzeşti trupu de mine, Penă nu-î”da de ruşine ? 5 Şi tu nu m’aî ascultat, Iată de ruşine-aî dat. STRIGATURI 1015 FOAIE VERDE A MERULUI Culisa de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—'Transilvania. Foie verde-a meruluî, Ibomnica veruluî Veru-o iubit ş-o lăsat, Eu de ea m’am apucat. HAI, MANDRUŢO, SA FUGIM, Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, Haî, mândruţo, să fugim, C’acuma ’î vremea de fugă, Penă-î îerba verde ’n pârgă. Unde calci Urmă nu faci ; Und’ te culci din eoni. Apoldu-mic. — Transilvania Ierba nu ’ncurcî. C’am audit, audit, Că este-un popă onit io Cunună omu fugit, ^ Este-un popă din doi veri, Cunună fără strigări. AM AUDIT JOI LA MOARA de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.-Trânsilvania. Culesâ de Chr. N. Ţapu Am auiiit, Joi, la mora, ^ Că mândra mea vrea să mora. Nu ştiu, Domne, cum aş tace Să mă duc s’o văd cum zace, 5 Cu faţa către părete Cu gura friptă de sete, Să-Î dau ghin şi apă rece. Şi să trec şi dealurile, Sâ-Î cat mândrii leacurile. 10 Din trei pomi, taî rămurele, Să le pul Intre ulcele, Să le pul sara la stele, Dimineţa la reeore Peste di, diua la sore 15 Dor pui pe mândra’n picîore ioi6 STRIGATURI CE ŢI-E LELEO LA BURIC TransUvanfa N' ^apU de la Vasile Hetrea> din comuna Calbora, Cincu Mare. ■— Ce ţî-o leleo la buric ? — M’o umflat badea Filip. — Ce ţi-o dat de te-o umflat? — Buruîenă de izmenă. MARITA-ME MAICA-MEA _ Culesâ de Chr. N. — Transilvania. Ţapu, de la Vasile Hetrea, din comuna Calbora, Cincu Mare. Mărită-me maica mea, C’a mea ’î mare ca şî-a ta Şi de negră mai ceva. Când le-ai pune la rnesură, 5 C’a mea ’î malf largă la gură - Mărita-te-aş nu me ’ndur, Că-fl pune sîfloiu ’n c..., ■ Şi te umflă ca o tobă. ’MI PLACE LELEA CARE-I ’NALTA C-ulesă de Chr. Transilvania. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calbora, Cincu Mare. Mi place lelea care-î 'naltă, ,TA stf ’n chicîore su’ vatră ; Mî place badiu care’î 'nalt, Că stă ’n chicîore su’ pat. STRIGATURI 1017 AM O MANDRA CA O CRUCE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calbora, Cincu Mare. — Transilvania. Am o mândră ca o cruce Şi la muncă n’o pociu duce. Dimineţa’î roue mare Şi se udă pe piciore ; Mai târdiu e sore ’nalt, N’o pocîu duce că’î prea cald. MAI BĂIETE BAIEŢELE de la Vâsile Hetrea, din comuna Calbora, Cincu Marc. Culesă de Chr. N. Ţapu Transilvania. Măi băiete băîeţele, De ţî-o trebui muiere, Vin la maica şi me cere. Ori m’o da, ori nu m’o da, 5 Ai cu sila şi me ia Şi me du la casa ta Şi me pune pe saltea Şi fă cu mine ce-î vrea. FOAIE VERDE, FOAIE FRAGA CuHsâ de Chr. N. Ţapu, de la Vasile Hetrea, din comuna Calbora, Cincu Mare Transilvania. — Foie verde, foîe fragă, Departe eşti, mândro dragă. Eu departe, tu departe, Doue deluri ne desparte. 5 Două deluri şi-o pădure Şi o cale de trei dile Şi-o grădiniţă cu mure. Hai pădurea s’o tăiem, Delul să’l usurpăm. 10 Să facem din delu şes, Să se vadă sat cu sat, Să ve4 şi eu ce-am lăsat. Am lăsat pe mândra mea, Pe braţele altuia. strigaturi J P i s F.. U-ŢI MORŢII TEI DE MANDRA Culcsâ de Chr. N. Ţapu, de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare — Transilvania. F...u-ţl morţii teî de mândră, Eu de tine n’am dobendă, Nici dobendă nici câştig, Numai inima mî-o stric ; 5 Nici dobendă nici-odată, Numa inimă stricată. F...U-ŢI, LELE, PETECU Culsdâ de Chr. N. — Transilvania. Ţapu de la Vasile Heirea, din comuna Calboru, Cincu Mare E..u-ţî, lele, petecu, Noptea pe ’ntunerecu ; Şi el negru şi el sur Şi veriga d’ingă c... MĂRITA-M’AŞ, MĂRITĂ Culesa de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarca din Tohanî— Transilvania. iMârita-m’aş, mărita, Chita n’o ştiu frământa. Dar dă chită *N’ar hi hibă, 5 Nu ştiu face mămăligă. De mămăligă n’ar hi bai, Nu ştiu face nicî mălaî ! STRIGATURI 1019 FRUNpiOARA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae F rundîdră Rozioră, Aniniţo Anişoră. 5 Ochii tel me bag în bulă, Sprincenile me omoră. Când le sul şi le scoborî Mitarcâ, din TohanI—'Transilvania.’ Tu me ’nviî şi mS omorî Aî doî ochişori frumoşi 10 Dragi cu totul mânguîoşî. Te uiţi cu privirea lor Dragostea ficiorilor Şi te uîţî cu ochii rotă Şi vedi peste lumea totă. CE TE ŢII. MANDRO FALEŢA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcâ din TohanI—Transilvania Ce te ţii, mândro făleţă, Că nu’i mă-ta judecesă, Nici tat-teu judecător, Fără-î nem de cerşetor! SERA BUNA PLEC ME DUC Culesâ de Chr. N. ŢaPu de la Nicolae Mitarcâ din Tohanî.-Transilvani Seră bună, plec me duc, Plecă-te să te sărut. Să te sărut de călare, Să’mî pară drumu’n plimbare. 1020 STRIGATURI BUSUIOACE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcă din Tohanî—Transilvania. Busuioce Nu te coce, Că-s fetele tot betege Şi n’are cin’te culge. MANDRA ’NALTA ŞI SUBŢIRE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcă din Tohanî—Transilvania CURVA CU DINŢII MĂRUNŢI Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcă din Tohanî—Transilvania. Curvă cu dinţii mărunţi, Ce-ai învăţat nu mai uiţi. Ai înveţat a curvi, Iî uita când îi muri. 5 Curvă-aî fost la maîcă-ta Curvă’î hi la casa ta. Mândra 'naltă şi supţire Şi la trup făcută bine Mere ’n joc şi n’o ia nimeni. Vine-acasă supărată 5 Căci o rămas nejucată. De ciudă şi de amar Şi-asvîrlit credinţa ’n jar STRIGATURI 1021 AŞA’MI VINE UNE ORI Culesă de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcâ din Tohanî—Transilvania. Aşa ’mî vine une orî Să me suî în munţi cu oî Să’mî ved tată, să’mî ve4 [mamă. Aşa’mî vine câte-odată 5 Să me suî în munţî de chetră Să’mî ve4 mamă să’mî v&4 [tată. F...U-ŢI MORŢII TEI GHIZDEIU Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Nicolae Mitarcâ din TohanI-Transilvania F...u-ţî morţiî teî ghizdeîu, Că m’aî scos din satu meu. Nu m’aî scos când eram mic, Da m’aî scos acum voînic ; 5 Nu m’aî scos când am fost micuţ, Da m’aî scos când am fost [drăguţ. DU-TE, MANDRO, DRACULUI Culisa de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare Transilvania. Du-te, mândro, dracului, Nu’mî fă silă capului. Că tu silă de mi-î face, Cu mine tu nu poţi trage. ]£>2 2 stRioATtjru FAvME, DOAMNE, CE M’OI FACE Culesâ de Cbr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare Transilvania. Fă-me, Domne, ce m’oî face, Fă-mă pasăre pestriţă Şi la Cluş o cârşmăriţă. Să cârşmăresc vin şi bere, 5 La redute tinerele. Care m'am iubit cu ele, Din tinereţile mele. VAI SARACU, PRECUPEŢII Fulesa de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare — transilvania. Vaî seracu precupeţu. Că se culcă la coteţul DE-AI ŞTI, MANDRO, CUM NU ŞTII Culisa de Chr. — Transilvania. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare De-aî şti, mândră, cum nu ştiî, Cât e de rău a dori, Tu ţi-ai face noptea di Şi la mine aî veni. 5 Vaî, mândruţo, cum eştî tu, Aseră-aî vrut ş-acum nu. Aseră-aî vrut şi cu mine Şi-acum nu vreî cu nime. strigaturi 1023 PANA SUNT FETELE FETE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru. Cincu Mare — Transilvania. Pene sînt fetele fete, Nu le vedî la cârşmă bete ; Dacă pun conciu pe cap, La cârşmă nu mai încap. 5 Tot închină câte-odată : ' Să trăieşti, soră cumnată ! ME MANA MAICA LA JOC Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Vasile T ransilvania. Me mână maica la joc, Cremene şi foc. Să joc fata cea frumosă, — Cremene şi îescă. Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare 5 Dar s’o joce tată seu, — Pipă şi băgări. D’astâ fată jocă bine Şi me ’nvaţă şi pe mine. HI CU TOŢII Culesâ de Chr. N. Ţapu de ia Vasile Het. ei, din ei muna Calboru, Cincu Mare —• Transilvania. Hi cu toţi, F...U-Î morţiî,— Să suim fântâna ’n detl, Să se spele fetele, 5 Că’s negre ca iepele Şi ficiori* Ca bîjoriî. 1024 STRIGATURI VAI DE MINE ! CE-AM FĂCUT Culesă de Chr. N. Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare — Transilvania. Vai de mine ! ce-am făcut 1 Cam fost prost şi n’am ştiut, C’am dat dragostea ’nprumut, Ca să n’o maî ved maî mult Şi acum stau şi me uît. VAI SĂRĂCII CARCIUMARII TransiK^nil6 Ghr' N' ŢapU de ^ Vasile Hetrea’ din comuna Calboru, Cincu Mare Vaî seracif cârcîumariî, Cum să jocă eî cu banii : Sera are-o piesă mare, Dimineţa cinci parale. ŞOGORE MUIEREA TA Culisa de Chr. N. Ţapu, de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor-Transilvania Şogore, muîerea ta, Face bine altuia ; Face ţie, Cât şi mie. . STRIGATURI 1025 PENE IU Bl AM LA COPILE Culdsă de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilor. Pene îubîam la copile, Eram roşu şi cu fire ; De când iubesc la neveste, Faţa mi se ’ngălbeneşte I MANDRA GALBENA CA CERA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor-Transilvania. Mândra galbenă ca cera, Pute-î gura ca oghîala, Buzele-Î ca râncezela 1 CE HAZNA, MANDRA DE TINE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Moise, din Ocna Sibiilcr. Ce haznă, mândră de tine, Că umbli albă şi spălată Şi umbli tot superatâ. Dacă eu negru şi smolit 5 Şi umblu tot veselit.' 65 strigaturi } 026 DRAGA MAICH1I HARNICA Culdsâ de Chr. N. Ţapu de la Savu Cojocariu, din Ocna Sibiilor—Transilvania Draga maîchiî harnică, Cu brâgla tu nu ştii da, Cu badiu te ştii juca. De s’ar ţese pânza ’n pat, 5 Tote-aţî fi de măritat. Pânza o ţeseţî în pod, Fug băieţii ca de hoit! DE-AI ŞTI MANDRO, CUM NU ŞTII Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ioh Moise, din O^na Sibiilor. De-aî şti mândro, cum nu ştii, Câtu-Î de reu a dori, Aî veni de unde-aî fi Şi-aî veni noptea pe lună, 5 Ca diua pe vreme bună ; Şi-aî veni noptea pe stele, Ca diua pe potecele, — Pentru buzuţele mele. HARNICA-I NEVASTA MEA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Mariora Niculescu.— Bucureşti. Harnică-Î nevasta mea, Harnică-1, dracu s’o la. Puse ola să se lea, Crescu lerba pe supt ea ; 5 Puse ola şî-un găvan, Că nu s’a lăut d’un an. O’ndrăcită de purcea, Veni şi-l versă ola, — Gâţî, gâţî, gâţî, IO Mânca-te-ar lupii, Că tot m’a umplut păduchii ! STRIGATURI Î027 SPUNE, MANDRO, MANIATA CulSsâ de Chr. N. Ţapa de la d V. Spune, mândre», mâni-ta, Să-şî închidă uliţa Tot cu lin, Şi cu pelin, Alexandrescu, şef-tipo^raf, Bucureşti. 5 Ca noi să nu ne ’ntâlnim. Să ne ’ntâlnim rare-orî, Tot pe di de noue-orî. CATANIA N'AR FI REA Ţapu de la Vasile Hetrea, din comuna Calboru, Cincu Mare Culesâ de Chr. N. Transilvania. Cătănia n’ar fi rea, Da’î simbria puţintea : Pe cinci dile, Trei pitule. 5 Cinci le dai la spălătore Cinci pe vacs şi pe unsore Şi de trei bani rachiu, — De nimeni frică nu ştiu, — Şi de şepte mî-au tabac : Iacă c’am remas serac ! FOAIE VERDE DE SECARA Gulesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion^Cristeanu, din Retischdorf-Transilvania. Foîe verde de secară, Rea veste mi o venit asară, Că mi-e mândruţa bolnavă. Nu ştiu, Domne, cum aş face, 5 Să mă duc s’o ved cum zace. Ocolesc pădurile, Să-î adun leacurile. 1028 STRIGATURI BATA-TE, BADEO, AMARU Cul6sâ de Chr. N. Ţapu de Ia Ion Cristenu, din Retischdorf—Transilvania. Bată-te badeo amaru ; Ba amaru nu te mance, Numai calea să se strice. PIŞE TAICA ŞI MAICA CulSsă de Chr. N. Ţapu de Ia Ion Cristenu, din Retischdorf.—Transilvania. ţ)ise taica şi maica, Să lăs somnu şi mândra. Eu somnu nu l’oîu lăsa, Nici pe mândra tot aşa. VIN MÂNDRUŢO, DRAG NE-AVEM Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Cristenu, din Retischdorf—Transilvania. Vai mândruţo drag ne-avem; Ne-am lua nu ne putem. —AI mândro să trecem Holtu, Să ne schimbăm,mândro portu. 5 —Aî mândro, să trecem vama. — Vai, badeo, tu eşti cătană, Ne va prinde şi pen vamă. Hai, mândro, trecem pen [lume. io Oamenii ne-o pune nume : Mie grîu, ţie tăciune. Mie bojor scuturat, Ţie ficior blestemat. — Hai, mândruţo, la maşină, 15 Să-ţi fac rochiţă de lână Şi papuci de marachină. Hai, mândruţo la Galaţi, Să trăim necununaţî Şi copii nebotezaţî,’ 20 Care ’î-am născut din sat. STRIGATURI 1029 TU-AI GÂNDIT, MANDRO, GÂNDIT Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I6n Cristănu, din Retischdorf—Transilvania. Tu-aî gândit, mândro, gândit, Că ca tine nu mai sînt. Nici o urmă aş călca, Ca tin’ 4ece oiu căpăta. COPILITA ’NCINSA bine Culdsă de Chr. N. Ţapu de la I6n Cristenu, din Retischdorf.—Transilvania. Copiliţă ’ncinsă bine, Cu curele din cetate, De la nişte gurf găscate, Cu curele din Sibiî, De la nişte guri pustif. FOICICA, FOI DE NALBA Culisă de Chr. N. Ţapu de la I6n Cristdnu, din Retischdorf.—Transilvania. Foicică, fol de nalbă, Toţf Bucureştii me ’ntrebă, De ce port cămaşa negră ? De ce-o port, c’aşa mî-e dragă, 5 Că mi-î mândruţa bolnavă. STRIGATURI tOJO DE CAT CASE CU PRIDVOR Culesâ de Clir. N. Ţapu de la Ion Cristenu, din Retischdorf—Transilvania. De cât casă cu pritvorî, Şi cu bădiţa măguri, Mal bin’ casă mal pi jos, Şi cu bădiţa frumos. M’O FĂCUT MAICA INTR’O NOAPTE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Cristenu, din Retischdorf.—Transilvania. M’o făcut maica ’ntr’o nopte, Să Iubesc fetili tote. Le-am Iubit pene ’ntr’o sută, Şi-am remas cu una mută. 5 Nu ni-î ciudă că ni-î mută, Da ni-î ciudă că ni-î surdă. I-o mânam dupe ’mblăciî, Ia mî-aduce cîoreciî. I-o mânam şi dupe apă, 10 Şi mi-aduce fol de cepă. M’O MANAT MAICA, MANAT Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Nic. Radu, Poplaca-Transilvania. M’o mânat maica mânat, La potica din Bănat. — Domnişorule să’mî dai, Ţîţa caprii rumânea, 5 C am o mândră ca şî-o stea. Dacă-Î mândra ca ş-o stea, Ce-I mal trebue rumânea. Rumâneua din potică, Face pi mândra voinică. 10 Vinde tata pe bălan, Să’mî cumpere suliman. Suliman de patru duci, Să mî-ajungă peste dungi. STIUGATUKJ 1031 NEVASTA CAR’ SE IUBEŞTE 3 Culesâ de Chr. N.. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Nevasta car’ se iubeşte, Prin sat la vale priveşte, Cu bădiţu se ’ntâlneşte Şi din graiu aşa Jî grăeşte : — De bădiţ’, bădiţt să’mî fii, De sară badeo să ghiî. Să gbiT, badeo, pin grădină, Că pin sat a fi cam tină Ş’avem o căţea cam sură, 10 De latră sara la lună. Şi căţeaua va lătra Şi mutu că s’o scula Şi pe mine m’o ’ntreba : — La cin’ latră căţaua ? 15 — Să-ţî f... morţii tel, bărbate, Eu ’s nevastă, tu bărbat ; Să’ţî dau ţie felelat ? SĂRĂCII CIOARECII NEI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Săraci cioreciî neî, Cum se uită la fomeî Şi fomeile la eî. Săracii cîoriceiî neî, 5 C’o junit tata cu eî Şî-o junit şi frati-meu Şi-acum săjunesc şi eu ! F...U-ŢI MORŢII CIUTA MUTA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, F...u-ţî morţii ciută mută, Nicî dracu nu te sărută, Numaî eu te-am sărutat, Vedî asară pe ’nserat; Me’ mir că nu maî mâncat. Du-te dracului, oghelă, ^ Nu-ţî maî face cu min’ fală, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Că ’ţî-aî făcut odată, De m’o ştiut lumea totă. io Curvă ţolină ce eştî, Pe la beserică treci, Şi nu’ţî faci o sfîntă cruce, Că când mori, la ea te duce! 1032 STRIGATURI MÂNDRUŢA CU OCHII VERpi Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.-Transilvania, Mândruţă cu ochii verdl, Eşî la portă de mă vedî, De vedî doru cum me portă, Pe la tine pe la portă ; 5 Me portă din loc în loc, Par’că sînt făr’ de năroc ! ■ I’AUjpi MANDRA GADINA Culăsă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com APoldu-mic.-Transilvania, l’autjî, mândro, gadina, Cum, ne cântă patima, Ce mal avem să păţim, C amândoi ne despărţim. 5 Audi mândrulena mea, Ia’ udî ce dice lumea, Că me ţiîi cu dumnăta. Şi eu jur că nu’s de vină, Ca tina de la fântână. IO "T bădişorul nieu, Şi eu jur că sînt direptă, Ca tine de supt găletă. BATE-L, DOAMNE, ŞI-L TRĂSNEŞTE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania Bate-1, Domne, şi’l trăsneşte, Pe’la care nu iubeşte, Câte doue-treî neveste ţ Că şi eu pen’am junit, 5 Douâ şi trei am iubit ; Da pe una, Tot-d’auna. Fote verde mărgărit, Fire-ar cesu afurisit’ io De când am prins la iubit, Nu m’odată n am iubit, Ca de foc m’am dogorit. STRIGATURI I°33 LELEA NALTA HALAOAIE Culdsă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mare.—Transilvania. Lelea ’naltă hălăoîe, Când o duci în câmp să mole ; Da mândruţa mitlutea, D’a dragu să merg cu ea. 5 Dragu-ni-î mândruţa, ’naltă, Că-ţî dă gura peste portă ; Da’ mândruţa mititea, Se ’ntinde şi n’ajungea. Mândruliţo, ochi bănacî, io Negră eşti şi tare ’mî placi, Mândruliţo ochi neril, Albă eşti şi nu’mî trebui. Mândro, ochişorii tăi, Mâncă bănişoriî neî. 15 Ochii şi sprîncenile, Ini mâncă paralile. Ochişorii mândri nele, Me face de mor de jele; Şi buzele de amor, 20 Me face de mor de dor! MANDRA MEA DE LA SIBIIU Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Mândra mea de ia Sibiiu, Aşteptă-me c’acuş ghiu, Num’atâta zăbovesc, Calu să ni-1 potcovesc, 5 Cu potcove de aramă, Să nu dau la poduri vamă ţ Cu potcove de argint, Să sosesc la tin’ curând ! MAIERENA LAPTE DLXCE Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Măîerenă lapte dulce, Cum îl mulge în târg îl duce. Pen’ preţu ’î-l preţueşte, Laptele se sărbedeşte; 5 Preţul ’I l’o preţuit, Laptele s’o serbedit. 1034 STRIGAŢI) nj AŞA D1CE MANDRA MEA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Kaţu, din Aşa dice mândra mea, Să fac diua ce-oî putea, Sara să me duc la ea. Aşa dice mândra ’n rîs : 5 ~~ Mulţămim, badeo, de strâns ! Ş’aşa dice mândra iară : — Mulţămim, badeo, d’aseră ; com. Apoldu-mic.—Transilvania. Aşa dice mândra mea, Că nu’f gură ca la ea, io Da maî este şi maî dulce, Numai nu me pot eu duce. Mândra mea ’î numa cochilă, Totă noptea n’am hodină. CHIATRA CRESCUTĂ ’N NASIP Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Chletră crescută ’n năsip, Multe-am făcut de când sînt; Chîetră crescută ’n ţerînă, ’ Totă noptea n’am hodină, ’ 5 La o cruce de ferestră ’ Pint’o d'albă de nevastă. Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Lasă-me nevastă ’n casă, C afară ploue de varsă Şi-s numai cu cămeşa io Şi me pică streşina ; Şi cămeşa ’î supţirea Şi trece ploîa prin ea! CATANIRE-i Culesă de Chr. N. Ţapu de [a Ion Cătănire-aş cătăni, La cumpănia mândrii ; Ş-aş cătăni şi eu ghin’e, h> ar fi' mândra lângă mine. 5 Aş cătăni şi eu, deu, De-ar fi puşca de ’tuleii Ş CATANI u, din com. Apoldu-mic.—Transilvania Şi saghia de scăîete Şi regementu de fete, Lumpania de neveste: io Eu să fiu un ofiţir, Să le scoţ la iziţir. SŢRIGAŢUR{ I°35 CATANIA CUI 'I BUNA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din com. Apoldu-mic.—Transilvania. Cătănia cuî îî bună ? — La ficîoru fără mumă. Cătănia cuî îi dată ? — La ficioru fără tată. 5 Of, Nemţule, nu ţi-î jele, Cum vedî sânge pe curele, Curând din costili mele ? Of, Nemţule, nu ţi-î reu, Când vedî sânge pe cecau ? 10 Nemţule, ardă-te focu, La mulţî ficiorî mâncî nărocul Şi te baţi să mâncî şi-al neu. Nu-ţî ajute Dumnedeu, Să^mî mâncî tu nărocul neu ! NEAMŢULE, MA IEI CATANA Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic—Transilvania. Nemţule, me iei cătană, Mândra’mî plânge ca o mamă. Nemţule, me îeî, mă ducî, Tocma ’n graniţă la Turcî. FOAIE VERDE FOI DE ROUĂ Culesâ de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comi.na Apoldu-mic—Transilvania. Foîe verde foî de roue, Din anu cin-decî şi noue, Mi-o venit o carte noue, — Carte de la Măîelant, 5 De la ’nălţatu ’mperat. La Itali-am plecat, Tocma’n diuâ Paştilor, In ţara vîrvorilor. In diua cea luminată, IO La ţara cea ’ntunecată. Hire-ar trăsnit Dumnedeu, Muntele de la Braşeu, Talpa la legănu neu, Cum m’o legănat de reu, 15 Nu să mai legene nime, Cum m’o legănat pe mine. Domne, la inima mea, Este-un rîu şî-o fântânea. Fântâna ’i necaz de morte, 20 Reu le spală pe tote! 1036 STRIGATURI PĂDURICE NERARITA Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic.-Transilvan Pădurice nerărită, Meri mândro şi te mărită, Numai nu te cununa, Să te pociu şi eu lua. 5 Pădurice desă eşti, Mândra mea departe eşti. Doue delurî ne desparte : Doue delurî şi-o pădure, S'O grădiniţă cu mure. io Hal delu sâ’l surupăm Şi pădurea s’o tăiem, Murele să le mâncăm Şi-amendoî mâna să dăm ! RAPORTUL ISPRAVNICULUI Culesâ de Chr. N. Ţapu de la I. Boldescu din Giurgiu. Raportul ispravnicului de Teleorman către vornicul din lăuntru. In trecuta săptămână, Starea vremii nu prea bună. De la cină şi pân’ la dece A plouat o ploe rece : * 5 Şi d atunci pe la sfirşit, A tot nins necontenint. mandra mea de mandra mare Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic.—Transilvania. Mândra mea, de mândră mare, Nici oghele ’n cisme n’are. ' Să ’ncalţă cu hârtie, Ca să ’ml fie dragă mie. STRIGATURI 1037 FA-ME, DOAMNE, CE MI-I FACE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic.—Transilvania. Fă-me, Domne, ce mi-î face, Fă-mă trestie pe baltă, Să me cosască cosaşii, Să me facă porţiuşe, 5 Să me dea la boi domneşti, Să me ţipe pe câmpie ; Să me fac butuc de vie, Să se facă un strugurel, Să me mânce un voinicel,— 10 Voinicel făr’ de mustaţe, Să se ’nveţe a strânge ’n braţe. FRUMOS CANTA O PASERICA Culdsc de Chr, N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic.—Transilvania. Frumos cântă-o păsărică : Cine strânge nu mănâncă ! Şi maî dice-un piţigoiu. Strângeţi voi, să mâncăm noî! CIN’ SE PRINDE LANGA MINE Culesă de Chr. N. Ţapu de la Ion Raţu, din comuna Apoldu-mic.—Transilvania. Cin’ să prinde lângă mine, Totă vara’î prinde bine ; Cin’ să prinde lângă altu, Totă vara-o dore capu! io3S STRIGATURI VENII ASERA Culesa de Chr. N. Ţapu de la Ion Venii aseră c’am bet, Sama n’o luai la pat. Peste nopte dibuit, Patru pictore găsit. 5 — Ce e asta fa nevastă ? C’AM BET , din comuna Apoldu-mic.—Transilvania. — Muncesc, omule, muncesc, De bir să te plătesc ! Imî dat trupul chinului, Pe mâna streinului, io Să scot bănit. ICI MI-E TINA Culesâ de 1. Odor de la George Paraşchiv, din Breaza-de-jos.-Prahova. Ici mî-e tină, • Ici mî-e glod, Ici mî-e bărbăţelu mort, Şi-ol să joc să mi-1 desgrop ! FOAIE VERDE, FOAIE LATA Culesă de I. Odor de la George Paraşchiv, din Breza-de jos.-Prahova. Fote verde, fote lată, Leano fă, Bată ’l Dumnedeu să’l bală, Leano fă, 5 P’ăl d’a pus lampa la portă Şi scârţiitort la ghetă, Nu pot trece la amante, Căci me vede Breza totă Câte florî pe Teleorman, io Sînt la putea pe tulpan ; Câte florî is pe Ialomiţă, Sînt la putea pă rochiţă. StitMJATUfct 1039 BATA’L DUMNEDEU SA’L BATA Culesă de I. Odor de la ţiganca Răţoica, din Văleni—Prahova. Bată’l Dumnedeu să’l bată, P’el de-î dice fetii fată : Diua-î cu cârşora ’n cap, Noptea-Î cu bărbatu ’n pat. 5 Taci miresă nu maf plânge, Că la mă-ta mi te-om duce, Când o face jugu mere Şi tânjela vineţele. Că acjî eşti cu fetili, io Mâne cu nevestili, Poîmâne cu babili. Pe-unde puf panglicili, O să’ţî curgă ghici li ; Pe unde put florili 15 O să’ţî curgă pălmili ! TATAL NOSTRU ŢIGĂNESC Culesă de I. Odor de la ţiganca Râţdlca, din Văleni.—Prahova. Tatăl nostru ha carţa Da burica rariţa, Victim, victim ’mperaţia, Dandalia, stămăria, Di blaî buf ! MAR IO AR A Culesă de I. Odor de la ţiganca Râţoîca, din Văleni.—Prahova. Frunduliţă flâre-albastră, Me sculai de dimineţă, Pe rouă nescuturată, Pe potecă necălcată, 5 Me ’ntâlniî cu draga mea. Ea ’n braţe, că me lua, De treî orî me săruta. Eu din gură aşa-î spuneam : — In cotro, dragă, facem ? io Am mers la codru şi-am făcut Tot ce ni s’a plăcut. IO4O STRIGATURI N I T A Culesă de I. Odor de ia ţiganca Râţolca, din Văleni.—Prahova. Frunduliţă şî-o lalea, Niţo, Niţo, draga mea, ’Pucă tu pe o vâlcea, Că eu sînt naintea ta, 5 Pui foc la o buturea, Ca să plesnescă fierea Odat’ în amanta mea. Şi tu când me-î întreba, Tu o să spui tot aşa, io Cum este dragostea mea ! UNDE JOACA SERBELE CulSsă de I. Odor, din Veleni.—Prahova. Unde jocă Sârbele, Sârbele, copilele, Imî scurteză dilele. ŞI ME ROAGA, MAICA, ROAGA Culesă de I. Odor de la moş Nicolae, din Văleni.-Prahova. Şi me rogă, maîcă, rogă Şi me rog’ un croitor. ^ — Rana croitorului; Iese ’n verfu aculuî Şi ’n tocu năpârstoculuî. STRIGATURI 1041 daca, mandro, me voiu duce Culesă de I. Odor, din Văleni.—Prahova. Dacă. mândro, me voîu duce [de la voî, Mulţî voinici veni-vor p’aicî [pe la voî. Primeşte-î ca şi pe mine, Căci mie nu’mî e de tine, 5 Nici n’a fost ! PLECAT-AU ŢIGANII LA VENATOARE Culesă de I. Odor de la Costache I. Mihalcea, din Văleni'.—Prahova. Plecat-au ţiganii la venătore Cu puşca golă de spinare, — Puşcă de scaiu, Glonţe de mălaiu. 5 Poc în cer, poc în pămînt, Poc in tbca ţigănescă, Dumnedeu să-i prăpădîască Cu foc şi cu cătran. Să fie afurisit tot neamu de [ţigan ! II Şi cu punga plină de iască, Ce-o căuta, în vieţa lor să nu [găsîască ! FRUNţ)A VERDE MĂRĂCINE Culesă de I. Odor, din Văleni.—Prahova. Frundă verde mărăcine, Ce-o să maî me fac cu tine ? Cu tine un bagabonţ, De eşti dator pe la toţi ! 66 strigaturi ÎO42 FOAIE VERDE TREI LAMAI Culisă de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Fole verde trei lămâî Şi să’mî vii, neică, să’mî vii, Colea ’ntro Sântă-Măriî, Când se coce poma ’ntâi 5 Şi struguraşii prin vii. SUBT PINGEUA CISMEI MELE Culdsă de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Subt pingeua cismei mele, Jocă dracu ş’o muiere Şi me ’nvaţă să fac rele. AOLEO PICIOR' ME DOARE Culisă de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Aoleo picior’ me dore L’am scrântit la şedetore. StfUGATUtU ic4 CIUPE NEICĂ PE MANDRA Culesă de Râdulescu-Codin, din Dîmboviţa,—Muscel. Ciupe neică pe mândra, N’aştepta să dică ea. U-IU-IU ŞI GHINE’MI PARE Culisă de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. U-îu-îu şi ghine ’mî pare. Că-i miresa fată mare ! CA LA NOI, CA LA M.AŢAU Culesâ de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Ca la noi, ca la Măţău, Şepte fete p’un flăcău. FETE CA IN COCINEŞTI Culdsâ de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—M uscel. Fete ca în Cocineşti Nu găseşti la Bucureşti. 1044 STRIGATURI DIN VATALE NU POCI DA Culisă de Rădulescu-Codin, din Dâmboviţa,—-Muscel. Din vătale nu poci da Şi la horă, na, na, na. DOUE PAIE, TREI GUNOAIE Culesâ de Rădulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Doue paie, trei gunoîe, Daţi rândeua pe "batale. DOUA PAIE Ş’UN PĂDUCHE Culisă de Rădulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Doue paie ş’un păduche, Sus rândeua la genuche. UITE-O ICEA, BAŢ’O CRUCEA Culesâ de Rădulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Uite-o icla, bat’o crucea, Al din codă cum o ’nodă. STRIGATURI 1045 ICI IMI PLACE LOC DE CASA Culisă de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Icî îmî place loc de casă Şi duşmanii nu me lasă. FOAIE VERDE TREI CUCUTE Culesâ de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Foîe verde treî cucute, Mânioso, du-te, du-te. FOAIE VERDE SI-O LALEA ■» Culesâ de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Foîe verde şî-o lalea, N’a p’a ta şi dă-mî p’a mea. FOAIE VERDE BUSUIOC Culesâ de Râdulescu-Codin, din Dâmboviţa,—Muscel. Foîe verde busuioc, Să facem hora la loc. 1046 STRIGATURI HORA Auditâ de N. I. Apostolescu de la d. I. Flurescu, Bâilestî, jud. Doljiu Frundă verde ş’un dudău, Mult mî-e drag ce este-al mieu! Şi iubesc din răsputeri", C’apăî mâine pot să pier. 5 Uît’te ’ncoa şi bateţi cinci, Nu ve uitaţi la opinci !... * Frundă verde ş’o răsură, Ce-aş mai săruta în gură, Că mâine plec la pichet 10 Şi nu ştiu să scriu bilet. Hai la dreapta câte doî, Voî ve iubiţi amândoi ! Frundă verde mătrăgună, Asta nu mî-este d’a bună ; 15 M’a apucat o ’ntristare Par’ că-s plecat pe cărare. Daţi la stânga şi la drepta, Să nu se rărîască ceta, Câte trei paşi îndoiţi, 20 Pămîntu să-l argăsiţî. Fruncjă^ verde ş’o cicore, Să nu ’ncepi Iar cu plânsore. Stau numai o septămână, Să-tî pară gura mai bună. 25 pi cu fetele ’mpreună, Cale bună, voie bună. Frundă verde tămâîără, Di cu foc şi iute, cioră. Ce te uiţi aşa la diplă, 30 Cin’ te îa, de ’ţî-este frică ? Strigaţi una, doue, trei, Bate ’n loc să dea schintei. Fetelor să nu fiţi rele, Ci-mî daţi bobe de mărgele, 35 Să le puî în şir la gât, Necuraţii să’î descânt. Bateţi din palme odată, Să se ducă grija totă. Frundă verde ş’o lalea 40 Mă copii, nu-i vina mea, Dacă ştiu care din fete Dorm diua lângă unghete Şi de lucru l’este frică, Că din mână jos le pică ; 45 Ci lumea este calvină Nu le lasă la odină ; Şi ce află tăînueşte, Pe fete le prăpădeşte. Apucaţi-ve de breu 50 Şi ’ncet jucaţi ca un rîu : Porniţ’o la dreapta, frate Şi la stânga ’ncepeţî bate; îndărăt, apoi nainte, Luaţi sama, fiţi cu minte, 55 Hora ca să nu se ’ncurce Şi să facem chiar o cruce. Nu ve strângeţi de mijloc, Că se face popa foc. Koagă-te taică părinte, 60 Să le dea Dumnedeu minte [ STRIGATURI I047 FRAŢILOR, MA... Aurită de N. I. Apostolescu de la d. I. — Fraţilor, mă... Ştiţi" voi, ştiţi ? — O să ştim Dacă ne-î spune !... 5 — Fetele s’au măritat Şi flăcăii s’a ’nsurat. Da’ Ilinca plânge-acasă, Că n’a fost şi ea miresă. Şi mai plânge şi oftdză, 10 Că n’are pânză alesă, N’are cârpe şi peşchire, Pe garduri să le resfire Florescu, Bâileştî, jud. Doljiu. Şi ştergare şi catrinţe Şi perine şi velinţe. 15 Da’ miresă cum să fie, Când n’are vre-o vrednicie ? Şade ’n vatră diua totă, Par’ c’ar fi curcă plouată ; Cucăe, că lucru-i pute, 20 Nu p6te din loc să mute. Să se ducă chiar la horă ’l-este lene, şi vr’o soră De-a ei pune s’o ’mpletescă ; Nu ştie să se gătîască. APOI NEICĂ ’I DE AFLAT Auditâ de N. I. Apostolescu de la d. I. Florescu, Bâileştî, jud. Doljiu. — Apoi neîcă’i de aflat : Totă lumea s’a ’nsurat ; Numai Manea a remas Şi nu pote face-un pas, 5 Făr’ să’l ştie satu tot, Că îî spun că e netot. Stă cu capu în cenuşă, De par’ că este-o căpuşă. Iasă sară din ogradă 10 Pe furiş, ca să nu-1 vadă Fetele şi cu neveste Şi se duce fără veste La băbuşca, fată mare, Că ’î-a făcut o cărare,— 15 Cărarea din del de sat, Unde-Î locu neumblat. Ş’o sărută mult cu foc Pen’ ce stă luna pe loc ; Ş’o sărută, ş’o desmîardă 20 Şi din ochi nu vrea s’o piardă. Apoi fuge ’ndată-acasă : Gura-î dulce, ce-i mai pasă ! Baba, fata cea betrână, Strigă ’l r6gă să remână, 25 Că e dulce dragostea,— Bate-o-ar pârdalnica. — Dar voînicu se fereşte De lume, Domne păzeşte ; Că lumea e veninosă 30 Şi încă răutăcîosă. Bade, Maneo, ce mai fugi, Şi pin dos o tot apuci ? Că te ştie ori şi cine, Să-ţi fie baba de bine. 1048 STRIGATURI STRIGARE Auditâ dc N. I. Apostolescu de la d. I. Florescu, Bâileştl.-jud. Doljitx. Ha, ha, ha, ce poznă mare S’a ’ntâmplat în sat la noi : Fata popii a mai mare S a opăcit în războîu. 5 Şi s’a dus la baba Suna Să-Î ghicîascâ, să-î descânte Şi s’o vindece, că ’ntr’una Creşte n pântece. — Pămînte ’Nghite-me ’ndată de vie, 10 Nu me mal lăsa să sufăr Că n’am leac pe vejnicie Şi nu poci nici chiar să-l cum- [per. Alerge şi se tânguîeşte, Zăpăcită, capu-î arde, 15 Ş vine ’n fire, se opreşte Şi lu Mitru ’n vatră-î cade Mama lu Mitru-Î betrână, Fără snagă si nu pote ’ Diua, noptea să remână 20 Tot la lucru ; şi socote Că e bine s’o ajute, Dor de cumva o slăbi. Şi începe s’o asculte C’apoî boia 1-0 peri. MAI BADIŢ DE PE-ACI ’N JOS , —11 Transilvania,Ap0St°leSCU d® Ia Ion BiniS’ Cul^ă din Şona, comitatul Târnava- Măî bădiţ de pe-aci ’n jos De aî yj gazdă ca frumos, i 1 ar da taica bucuros. Da eştî frumos şi sărac, 5 Nu ştiu, bade-o, ce să fac. Spune-î, badeo, mumei tale Sa te ţîe ’nchis în glajă, Uchiî îieî să nu te vadă. NU-ŢI MAI PUNE BADEO PENA mare , - ÎîansUvania. Ap°St°IesCU de la Binig. Culesâ di din Şona, comitatul Târnar ^ ’ mai pune badeo penă, Ci mai ghine o buruiană, Buruiană ’nţărînată, Că junia ta ’î stricată. STRIGATURI IO49 MAI BADIŢ DE LANGA VALE (varianta) —UTrans1fvan'ia APosto,escu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava- Măî bădiţ de lângă vale, Nu-f pune vrest’ aşa mare, Ci-ţ’ pune maî retezată, Că junia ta-î stricată. • MAI BADIŢ, MAI SI MA ! Auditâ de N1 I. Apostolescu de la Ion mare, — Transilvania. Măi bădiţ, măî şi mă ! Ne-am iubghit pe subt ascuns, Şî cine ne-o vest, ne-o spus, Şî cine ne-o spus pe noi. Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava- 5 Să naivă noroc de boi, Nici de staulul de oi ; Să n’aîvă noroc de vaci, Cum ne-am avut noi de dragi. ’NFUNDA-Ţ’, BADEO, CARAREA Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare, —Transilvania. ’Nfundă-ţ’, badeo, cărarea, De pe la ferestra mea, Or ţ-o ’nfundă, or ţ-o strică, Că nu’ţ’ maî sînt ibovnică. 5 Că ţ-am fost, badeo, şî ţie, Pănă-aî fost de omenie. Dar acum nu-ţ’ maî pot /i, Că-s nevastă cu copchii. — Nevastă cu copchii Sic, 10 Lasă copchilul să plângă, Hai la badea să te strângă , Lasă copchii! la dracu Şî haî la badea săracu. 1050 TFUGATURI MAGHERAN CU Âuditâ de N. I. Apostolescu de la mare, —Transilvania. Măgheran cu foîe verde, Bădiţ ca al îieu nu este. Dar ni-î ciudă că l’oî cherde, Că l’am maî cherdut odată FOAIE VERDE Binig. Culesă din Şona, comitatul Târnava- 5 Şî l’am cătat vara totă. Şî de-aghîa l-am maî aflat In niljocu codruluî, La porţile doruluî. MAICUŢO CAN’ M’AI FĂCUT Auditâ de N. I. Apostolescu de la mare, —Transilvania. Măîcuţo, cân’ m’aî făcut, Ţie ghine ţ-a părut. Maico ! de părere bună Ni-aî făcut plăpomî de lână 5 Şî faţă de măgheran, Binig. Culesă din Şona, comitatul Târnava Să me legăn de măgan. Măicuţ. al neu noroc, L’aî pus cu lemne pe foc ; De desupt aî pus şi paîe io Să ardă cu bobotae. DE M’AŞ MAI VEDEA ODATA mare, — Transilvania. Apostolcscu de la Ion Binig. Culdsă din Şona, comitatul Târnava- De m’aş maî vedea odată Pe iarbă verde culcată, Pe pelin, pe măgheran, Pe sarică de cioban, 5 Pe bobou moldovenesc, In braţele cuî gândesc. STRIGATURI IO5I CINE TAIE LEMNE ’N DOS ? Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare, — Transilvania. — Cine taie lemne ’n dos ? — Tale badîu hăl frumos. ■— Cine taie lemne ’n faţă ? — Taie badea chică creaţă. 5 Chică creţă câte-un )ţir, Gura Iul de trandafir ; Chică creţă tot inele, Gura luî păhar de nîere. CA CE-S NEGRA CAM NEGRIE Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava^ mare, —Transilvania. Că ce-s negră cam negrie, La multe le fac mănie. Că ce-s neagră pe obraz, La multe le fac necaz. 5 Că ce-s neagră şî ghTolbană, Merg pe drum ca ş’o cătană. DU-TE, BADEO, DU-TE DRACE Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava mare, — Transilvania. Du-te, badeo, du-te drace, Du-te fermecatule ! Că de n’ai y\ fermecat, N’aî cota calu prin cale 5 Şî tu eşti pe el călare. Ai cotat frîu prin pat Şî freu ’î la murgu ’n cap. Âi cotat frîu prin şură Şî freu-î la murgu ’n gură. STRIGATURI IOŞ2 SPUNE-I, BADE O, MUME-TI mare**—Tr’a'nsilronia.1 Ap°StoIescu de la *>n Binig. Cuiesâ din Şona, comitatul Târnava Spune-Î, badeo, mume-ti, Să-ş’ închidă hudiţa, Tot cu lin şi cu pelin. Amendoi sa nu grăim, 5 Făr’ Sâmbătă câte-o dată, Dumineca diua totă, Săptămâna- arare-orî, Intr’o di de multe «rî. PARAUŢ CU APA RECE -Transilvania1: Ap°St°,eSSU de ,a ^ Binig. Cuiesâ din Şona, comitatul Târnava mare. Părăuţ cu apă rece, Pe la. porta mândrii trece Dare-ar pumnedeu să sece. Sa rămâie numa tina, 5 Să mă îubghesc cu vecina. Vecina de lângă mine lode-a-una ’m prinde ghine, Vecina de lângă casă Nici odată nu mă lasă. ‘O Ea căn’ vede că îii’î rău Fuge iute la părău ; Şi scote năsip din apă Şî ’m pune la cap să ’m trecă arinaş, foaie măruntă mare Aui'tă df N T Apostolescu de la Ion mare, — Transilvania. Binig. Cuiesâ din Şona, comitatul Târnava- Arinaş foîe măruntă, Păsările ’n tine cântă ; Ies mândrele şî ’1 ascultă, Iese şî mândruţa mea, ’ 5 Să’ş asculte pasărea, Cum ’î cântă patima, Patima eî din fetie Ş a badîuluî din junie. STRIGATURI 1053 DELULE CAN’ TE-AM SUIT Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion mare, — Transilvania. Delule căn’ te-am suit, Numa te-am prăbăluit, Dar acum căn’ tî-oî sui, Nu tî-oî maî prăbălui. Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava- 5 M-oî desculţa dî-un chicîor Şî tî-oî sui fără dor, M-oî desculţa dî-o opchincă Şî tî-oî trece fără frică. AM O MANDRA CA O CRUCE Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare, — Transilvania. Am o mândră ca o cruce Şî la lucru n’o pot duce. Dimineţa-î rouă rece Peste di să prea ’ncăldeşte, 5 Sara cam pe la o jînă O chişcă ţînţarî de mână. LELEA ’NALTA ŞI VOINICA Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare, —Transilvania. Lelea ’naltă şî voînică, Dorme lângă mămăligă. Mămăliga corcăe, Ea dorme de horcăe ; 5 Mămăliga xerbe ’n olă, Ea dorme de se omoră. *054 sTririgato BADIO, MANDRULIŢA TA -“Translîvniaa1' ApOStolescu de la Ion BiniS- Culesă din Şona, comitatul Târnava. mare, Badîo, mândrulita ta, Du-te ’n pădure cu ea. Cân’ fulgeră şî trăzneşte Ia securea ş-o lo-feşte 5 Şî te jură şî di deu, C-o trăznit-o Dumnedeu La o gură de pârău. ’ BADIUL NEU NU-I MARE TARE ,,-TmnsUvfnia1' ApoStoWcu de la Ion BiniS- Culdsâ din Şona, comitatul Târnava- Badîul neu nu-î mare tare, Da’ cine fii-1 vede more; Că îo cân’ l’am vest întăî * Era capu să îii-1 pui ; 5 Şî îo cân’ îii-l-am vedut Tot cu mortea m’am bătut. MUREŞ, MUREŞ, APA LINA mare, -TrL^nil'. Ap°St0,eSCU de la Io" Bini^CuMsfl din Şona, comitatul Târnat Mureş, Mureş, apă lină, Treci-me ’n ţară streină. Dar aî grijă cum me treci, Sil nu cum-va să me ’necî; 5 Că n ai bani să me plăteşti, Nici haine să me jăleştî. STRIGATURI 1055 DE-AR XI LASAT DUMNEDEU Aurită de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare. — Transilvania. De-ar yj lăsat Dumnedeu Stelele năsip de pus, Pămîntul cernelă negră N’ar putea ca să ne scrie Şî cerul hârtie albă, Ghinele îieu din felie Sorele un scriitor ' Şî al badiî din junie. 5 Şî luna penă de scris, ALATUREA CU DRUMU Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culisă din Şona, comitatul Târnava mare. — Transilvania. Alăturea cu drumu Ară badea cu plugu, Tot arând şî semănând Şî din gură aşa dicend : 5 — Să te faci, grâule, faci, Să stal ghin’ la săcerat Ca mândra la sărutat ; Să stai ghine la clăit, Ca mândruţa la iubghit. ADDENDA B. CÂNTECE BETRANESCI V O I C H I Ţ A Culesâ de Radulescu-Codin, din Rucâr, — Dâmboviţa. Foîe verde şî-o creiţă Şî o cracă de aluniţă, Oî, săracă Dâmboviţa ! Mî-o pradă Stanciu şi Niţă 5 Şi cu soru-sa Voîcbiţa... ...Şî-o frunduţă salbă mole ' Şi maî are, Stancîu, are Şi maî are d’o sor’ mică : Acu se ’nvaţă la furcă, IO Dă cu flinta de usucă ; Păsărică sburătore Dă cu flinta, mî-o doboră, Ca s’o aîbă de gustare Pen’ o veni prându-ăl mare. 15 S’aruncă pe cal călare Presurată de pistole, D’ale sfinte îatagane, Strălucind ca sfîntu sore. Şî o foiţă-a bradului, 20 Sus, La ceardacu Stancîuluî, Bea fecîoriî Bratuluî Cu Niţă-al Şelarului, Cu Dobre-al Ploscaruluî, 25 Bea, nene, şi-mî chiuîa, Văili că-mî resuna, De poteră nici gândîa. Dar Voîchiţa sta afară Rezemată ’n flintişâră ; 30 Puţin somn o apuca Şî-un vis frumos că visa, In urmă se deştepta Şi Stancîuluî iî dicea ". — D’aleî, nene Stancîule, 35 Tu beî şi te veseleştî, De poteră nicî gândeşti Că-Î acas’ pe bătătură : Umblă cu maica de mână, Prinde la pui de găină... 40 D’aleî Stancîu ce dicea ? — Lasă, fă, Voîchiţo, fă, Las’ să vie potera, Că d’o fi de Bucureşti, Tu mî-o baţi de mî-o topeşti ; 45 D’o fi poteră de Iaşi, Mî-o trimeţî in Făgăraş ; D’o fi poteră de Diî, Mî o trimeţî tocma ’n Sibiî ; D’o fi poteră de baltă, 50 Frică ’mî-e c’o să me bată, Că-î cu Turci amestecată... Nicî cuvîntul isprăvia, Cine, măre, că-mî sosla î Căpitan Balaura 55 C11 potera alăturea. Dar Stanc u cum mi-1 vedea, Prosticel că se făcea. Un surcel în mână lua, In cenuşă scârmona 60 Şi Voîchiţa tot aşa, Mâna ’n şolduri că punea... ...Căpitan că maî dicea : — Dă-te, Stancîule, legat. Să nu te dăm spânzurat. 65 ...Dar Voîchiţa ce dicea : Bată ceru mâne ta, io6o CÂNTECE BETRANESC t De ce şă se dea legat Ca un mare vinovat ? Hasnaua nu ţî-a furat, 70 Bănişorî nu ţî-a mâncat, Nici caii el nu ţî-a luat, Nimica nu ţî-a stricat... Mâna pe durdă punea, Pe poteră mî-o bătea; 75 Şi de vedea şi vedea, Mâna pe sabie punea Şi mi-î tăîa secereşte Şi mi-î aşeda snopeşte... Dacă vedea şi vedea, 80 Căpitan ce mai făcea ? La Stancîu că se ducea, Cu cuvînt blând îl ruga ; — D’aleî, nene, Stancîule, Stancîule, vitezule, 85 Mai ceartă-ţî pe Voîchiţa, Mî-a prăpădit potera !... ...Stancîu că mi-1 asculta. La Voîchiţa se ducea Şi din gură cuvînta : 9° — D’aleî sor’-mea Voîchiţa, Maî lasă ţi vitejia, Că iîa ţi-aî prăpădit, Opincili ţi-ai tocit Şi haideţi cu mine ’n sat 95 Să te dau după bărbat... — Nu vreau să mergeu în sat Să me dai după bărbat, Să-mi fie ciocan în cap. Mai bine ’n codru cu drag ; 100 Să beau vin din burdujel, Să mănânc carne de miel.... IENCEA SABIENCEA CulfSsâ de Rădulescu-Codin, dîn FureştI,— Dâmboviţa. Vedî mai sus o variantă. Foicică trei lămâi, Trei lămâi Şi trei gutui, Pe uliţa târgului, 5 Târgului, Odriului, Iară plimbă-mi-se, plimbă, D’ale lencea, Săbiencea, 10 Cu saiaua ’nfiptă ’n breu, Trăgând pe murgu de freu... Iară lencea, Sabiencea, Se plimba • 15 Ce se plimba, Cu maică-sa se ’ntâlnîa, Maîcă-sa că-1 întreba '. D’aleî Ienceo, lenceo-al rv 1 v i [maîchiî, D alei Ienceo, 20 Sabienceo, De când maica te-a făcut, Aşa trist nu te-am vădut... Ienceo, ce mi-al prăpădit ? ...Iară lencea 25 ’l răspundea ; — D’aleî maică, maica mea, Câte fete sînt în sat, Pe tote le-am sărutat, Câte-un bogagiu le-am dat ; 30 Numa una mi-a scăpat : Stăncuţa din Ţaligrad... Iară mă-sa ’I răspundea : ~ Foicică de trei beţe 35 "Vin la maica să te ’nveţe : Tu, lence-o, să mi-te duci La porta cu trei si pici Când sînt dragostili iuţi Şi copile 40 Fără minţi Şi nevestili Fierbinţi... Şî-o foiţă şî-o lalea, Acolo mi se ducea, 45 Stăncuţa mi-1 întreba, Tot aşa că mi-i dicea : — D’aleî Ienceo, Ienceo, Neică, 50 Ia să'ţî aştern eu la foc ; ...Iară lencea CÂNTECE BKTRANESCI 1061 'I răspundea : — Nu me culc eu lângă foc Că sînt lemnili de plop 55 Şi sare De’mî arde Tot... ...In pat lui Iencea ’I aşternea 60 Şi Iencea Mi se culca Cu Stăncuţa alăturea ! ...Când era la mîe4 de nopte, Stăncuţa ’n canon de morte ! VOINICEL OLEAG Culesâ de Râdulescu-Codin, din Calinejtî.—Dâmbovita. A se vedea poesia poporană «Olea» publicată în «Din Muscel» : Cântece poporane voi. I, Ed. Socec. Vedi variantele de mal sus, pag. 66—71. Verde sălcioră Sus la inimioră, Mulţi voinici se ’nsoră... Verde viorea, 5 El că se ’nsura: Voinicel Oleag, De Oleag, Oleag, De blaga bogat... 10 El că se ’nsura, Mândră că-şl lua, Mândră ca a lui Nu-i a nimului... Când el se pornia, 15 De mi-se’nsura. El, măre, c’avea : Nouă mori în vent, Trei pe su’ pătnînt, Macină argint, 20 Cu piscoie pe ferestră, De tornă argintu ’n casă... Şi el mai avea : Trei cirecjî De boi, 25 Trei turme De oi, Frate, d’un cârlan. Cârlăior d’un an, De urechi 30 Ciulit, De vine Stâlcit, Din ochi Văpăind, 35 Făcut Pe fugit... El că se ’nsura, El că sărăcia, De bir l-apuca : 40 Tot din an In an, Un cazan De bani, _ Şi din lună 45 ’N lună Câte-o pungă plină ; Cinci galbeni pe săptămînă... El se jeluia Şi se văîcărîa : 50 — Să vînd pe taica : Ce-o să iau pe el ? O sută de leî, Ce-o să fac cu ei ? Să vînd pe maica, 55 Ce-o să iau pe ea ? Trei sute de lei, Ce-o să fac cu ei ? Nu mi-o fi pacat Că ea că m’a fapt 60 Şi ea m’a ’nfăşat In troacă m’a aruncat Şi m’a legănat, De foc m’a ferit, In vîrstă m’a făcut... 65 Să-mi vînd cârlanu, Ce-o să iau pe el ? Cinci sute de leî, Ce-o să fac cu eî? Să-mi vînd pe mândra, 70 Plătesc biruşca... 1062 CÂNTECE BETRANESCI EI că mai dicea : Tu mândruţa mea, Tu să te găteşti, Să te premeneştî, 75 Că eu o să te duc, • La tergu de flori, Că vin negustori ., Ea că se gătîa, Se sulimănîa 80 Şi că se ’mpudra, Amândoi pleca, La terg că sosîa, Pristav că-î punea, Negustori venîa... 85 Toţi mi se ’ncerca Şi maî că-mî sosîa, El s’apropia, Turcu ibrior, Cela tinerel 90 Şi mal frumuşel Şi el că cjicea : — Tu, voinic, Oleag, Tu vindî pe mândra. Tu, volnic, Oleag, 95 De Oleag, Oleag, De blaga bogat... Ce ceri pe mândra ? In cântar mî-o dai, IOO In cântar ţî-o Iau... Eî c’o cântărîa, Cu galbeni o cumpenîa... Turcu că mî-o lua, Acasă-mi pleca, 105 Pe drum apuca, El că mî-o pupa, Mândra că-I dicea : — Turculeţule, Tinerelule, I io Frumuşelule, Gingăşelule, Eu că m’el pupa, Că eu sînt a ta... Acasă mergea, 115 In dughîană mi-o băga, Dughian’ vişita, Vr’o trei dile sta, EI nu se ’ntâlnîa... Turcu mî-o scotea 120 Şi el mî-o pupa, Ea că-î maî dicea : — Turculeţule, Tinerelule, Frumuşelule, 125 Gingăşelule, Tot stau şi me ’ntreb : Din ce neam Eşti tu. Din ce neam 130 Sînt eu ? — Eu sînt fecioru Popii Opri Din ţara Moldoviî... 135 Fraţi că se gă.sîa, Turcu că mî-o lua, îndărăt mî-o ducea, La voinic mergea, Din gură-î dicea ; 140 — Tu, voinic Oleag, De Oleag, Oleag, De blaga bogat, Banii ce ţi-am dat, 136 Eu te-am înzestrat, Că mi-aî fost cumnat... Voinic ce făcea ? Masa o ’ntindea Şi eî că mânca 150 Şi se veselia, Lumea se mira... CÂNTECE BETRANESCI IO63 \ R A D I Ţ A Culesâ de Râdnlescu-Codin, din Gorgan, — Dâmboviţa. Foîe verde ca nalba Şi era una Rada. De frumosă ce era Se mira lumea de ea : 5 Din cosiţe-aur pica Şi din ochi-i tot aşa ; Şi codiţa pardosită Tot cu parale mărunte... Na, na, na, nafna, na, na, IO Na, na, na, Rădiţo, na... Şi-altâ foîe ca nalba, Iată Rada ce făcea : Rada ibomnic avea, Ş1-0 foiţă treî măsline, 15 Unu căprăraş Vasile. Şi mă sa tot iî dicea : Rada maîchiî, ascultă ’ncoa, Nu te duce, Rada mea, Nu te du după căprar 20 C’ala e om cu belea ; Pică ordinu şi-l ia, Remâî, Rado, tot aşa... Na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Rădiţo, na. . 25 — Radă, maîcă, ascultă ’ncoa : Păcat de felia ta, De copilăria ta... Alte fete nu frumose Le jocă logodna ’n casă ; 30 Tu fuseşî fată de fală, Tu me dedeşî de ocară, Na, na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Rădiţo, na... Foîe verde treî costreî, 35 La Rădiţa la bordeî Cu martaciî subţireî, Cu grindiora de teîu, ^ Sprinceana trasă ’n condfcîu, Te uîţî la Rada să pîeî. 40 Na, na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Rădiţo, na... Foîe verde ca nalba, Iar căpraru ce făcea ? Totă oştea c’o pornîa : 45 Mî-era capu la Găeştî Şi coda era ’n Piteştî, Cum n’aî vedut de când eştî. Na, na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Rădiţo, na. 50 Atuncî Rada mi-1 vedea, Cu pumniî ’n pîept se bătea, Pe plâns, măre, se punea, Mâna pe cheîe punea, La lădiţă se ducea : 55 Şepte iî Rada scotea, Şepte iî tot felurite, Numai cu fluturi cusute, Tot de Rada sînt făcute. Na, na, na, na, na, na, na, 6crNa, na, na, Rădiţo, na... Şepte ii Rada scotea ; Se ’mbrăca Rada c’o iie Care nu maî era ’n lume, Mânica cu nisipiţî 65 De mî-a luat lumea de minţi, Tot de Rada sînt făcuţi... ...Şepte ii Rada scotea, Din gură le blestema : —- Şepte iî avuseî, frate, 70 De nicî una n’avuî parte, Dale-aş de pomană tote Că’mî plecă căpraru, frate !.. Na, na, na, na, na, na, na, Na, na, na, Rădiţo, na... 75 D’aci Rada se gătîa, Se gătîa, se premenîa, După căprar că pleca Şi din gură se ruga : — Fă me, Domne, ce m’eî face, 80 Fă-me, Domne, o porumbiţă, La căprar pe puşculiţă S’aud tunul bubuind Şi pe căprar chiuind... Na, na, na, na, na, na, na, 1064 CÂNTECE BETJIANESCI 85 Na, na, na, Rădiţo, na.. Eu tot nu maî stau la voî ; Rada tot mereu mergea, Să ştiu c’oî goni trei anî, ’ Cu frate-seu se ’ntâlnîa 120 Tot me duc după căprar.’ Şi frate-seu că-î grăîa : Na, na, na, na, na, na, na, --- Nu te duce, fata mea, Na, na, na, Rădiţo, na... 90 Că-î păcat de vîaţa ta... ’ Mergea, Rada cât mergea Alte fete maî gelose Mergea Le j6că logodna ’n casă ; 125 Rada Tu fuseşî fată de fală, Cât colea, Tu me dedeşî de ocară. Totă oştirea sosîa, 95 Na, na, na, na, na, na, na, Iar căpraru mî-o zărîa, Na, na, na, Rădiţo,-na... De departe că striga : ’ Haî îndărăt, Rada mea, 130--- Haî, domnule, dumneata Soră, suriora mea, Maî opreşte-ţî oştirea, Să’ţî dau plugu cu opt boî, Maî măreşte porţia, 100 Să’ţî dau trei turme de of ’ C a sosit şi Rada mea. Numai ca să staî la noî.. Na, na, na, na, na, na, na, Nu te du după căprar 1 -35 Na, na, na, Rădiţo, na... G’ala e om cu belea : • Şî-o foiţă ca nalba, Pică ordinu şi-l fa, Comandiru ce dicea 1 105 Remâî, Rado, tot aşa, --- Măî, căprare, dumneta, Na, na, na, na, na, na, na Brutu-ăl mare Na, na, na, Rădiţo, na... 140 Opt parale Atunci Rada ce dicea : Şi cu ăl mic cincî parale, Nu me duc după căprar Nu-ţi ni ore Rada de fome... 110 Şi me duc până colea --- Las’ să vie frăţiore, Să descânt mafchiî ceva Rada din Poiana mare Că-î bolnavă săraca 145 Cu codiţa gălbeoră, Şi tu n aî dat pe la ea.,, Pardosită cu parale T r- K?3' na’ na’ na’ na> n£l’ na> Şi lăsată pe spinare... 115 Na, na, na, Rădiţo, na... Unde-o vede neîca more... Neică, să’mî daî plugu cu Na, na, na, na, na, na, na, . , y . Topt boî, 150 Na, na, na, Rădiţo, na... Sa nu daî cmcî turme de oî, Na, na, na, Rădiţo, na... cântece betranesci 1065 GHIŢA CATANUŢA Audit de N. I. Apostole.scu de la Ion Binig, Cules din Şona, comitatul Târnova-mare, — Transilvania ; vedt o variantă mai susi Pe culmBiţa deluluî, Deluluî Ardeiului, Primblă-ni-să pTn colnic Tîner Cătănuţ’ volnic, 5 Ghiţă cu mândruţa lui, Cu d’albă drăguţa lui, Pe doî ageri căluşel încărcaţi de gălbineî, Cu doî bani în buzunar 10 Cu doî-spre-ce lăutari. Din doî-spre-ce ce-î avea, Nici unu nu-1 mulţăSIa. Ghiţă din gralu ş’ grăia : — Mândro, mândrulena mea, 15 De cân’ mândro te-am luat Necî un cântec n’aî cântat. Trage-Si mândr’o-n cântecel Să ne ;jţie drag de el. Mândra din gură ş’ grăia : 20 — Dar am un glas fomeesc Şi samănă-a haiducesc ; Cân’ 01 începe-a cânta, Clerîu ’n lacrăSÎ s’o scălda, Chetrile s’o deschica, 2 5 Văile s’o tulbura, Şî munţii s’o resturna, Şî codru Si o resuna, Şî hoţii s’o deştepta. Ghiţă din graîu-î grăia : 30 -—. Cântă mândruliţa mea Şî nici o grijă n’avea. Cân’ începu a cânta Clerîu ’n lacrănî să scălda, Văile să tulbura, 35 Chetrile să deschica Şî munţii să resturna Şî codru Si-îş’ resuna Şî hoţii să deştepta, Lor în cale le îeşa 40 Şî din gralu aşa grăia : —- Dă-ne volnice vama Şî ne dă pe mândruţa. Ghiţă din gralu le grăia : —• Ba Io vamă nu v’oî da, 45 Mândruţa nu v-oî lăsa. EI din gralu aşa-î grăia : •—■ Dacă vamă nu ne-i da, In luptă să ne luptăm, In săbghiî să ne tăiem. 50 Ghiţă din gralu le grăia : — In luptă să ne luptăm, In săbghiî să ne tăiem. In luptă cât să lupta Breu lui să slobodîa, 55 Ghiţă mândruţei dicea : — Mândro, mândrulena mea, Lasă mândro murgu ’n freu, Strânge-ni pustiu de breu. Mândra din gralu ’î grăia : 60 — Ba do badro n’oî veni, Că voi care ţ’ ghirui Tot un bărbăţel ăi-ţ’ -/i. Ghiţă dac-o audia, El tare să năcăja 65 Şî rotă că se făcea La toţi capu le tăia Şî la mândruţă se da Şî capu îî reteza Şî călare se punea, 70 La socră-sa se ducea. La portă cân’ ajungea El din gralu aşa ş’ grăia ; — Socră, sbcră, Pomă acră, 75 Hal de-Si deşchide porta. Socră-sa din gralu grăia : — Deşchide-ţ-o nevasta Că şî ea-î ştie treaba. Şî striga ş’a doua oră : 80 — Socră, socră, Pomă acră, Hal de-Sl deşchide porta. io66 CÂNTECE BETRANESCI Socră-sa din gram grăia : — Deşchide-ţ-o nevasta 85 Că şt ea-î ştie treaba. Şî striga ş’a treia oră ; • — Sdcră, sâcră, Pomă acră, Haî de nî deşcliide porta, yo Că nevasta o-am lăsat Intr’o grădină cu flori, Tot în sânge păn’ subsorî, Intr’o grădină cu iarbă, Tot in sânge păn’ supt barbă. 95 Socră-sa cum audia Porta că îi deşchidea, Ghiţă ’n casă să ducea, Capu pe masă punea, Şî din graîu aşa grăia : 100— Socră, sdcră, Pomă acră, Adă socră vardă acră, Să mâncăm cu carne grasă Din yie-ta ha frumosă. 105 Socră-sa să ’nspăîmânta Şi din graîu aşa-î grăia : — Ghine că ’î 1-aî tăîat Capu eî hăl spulberat. CÂNTECUL LUI GHIŢA CATANUŢA Culese de I. Odor de la Gr. Cojocaru, Breaza de jos,—jud. Prahova, Fă mândruţo, mândra mea, la sumete’mî mâneci largi, ’ Şi’mpleteşte la colaci, " Fă colacu dintr’o chilă, 5 Şi covrig Dintr’un mertic. ' La socrii Plec peste codi iî, Şi la naşi io Peste oraş, Şi la socriî Peste codrii. Mergend pe drum a dis : Fă mândro, mândruţa mea, 15 Cântă ml tu d’un cântecel, Că eu pe tine de când te-am luat Aicî un cântec nu mî-aî cântat ! ~ Ghiţă Cătănuţă, Fu d’oiu începe a cânta, 20 Fântânile s’or turbura. Pădurile s’or clătina, Şi haiducii înainte or eşi, Şi pe tine te-or tăia Şi pe mine rn’or lua ! 25 Daca’nceput a cânta, Pămîntu se cutremura, Pădurile că vîjia, Haiducii înainte ’le eşia Pană Roşioră cu Gruia. 30 Căpitanu ce’mî dicea : Ghiţă, dă’ţî tu vama ta. — Eu pe unde am umblat, Vamă de loc nu am dat! — Ghiţă, dă-ne înco pe Murgu [teu! 35 — Ba pe murgu nu l’oiu da, Că mi l’a dat socru-meu, Să’mî porte trupşoru meu ! — Ghiţă, dă’ţî tu paloşu teu ! — Ba paloşu nu ţi’l dau, 40 Că mi l’a dat socru-meu, Să-mî păzescă capu meu! Dă şî tu Ghiţă pe mân- ^ [dra ta ! Ba eu pe mândra n’o dau, Că mi-a dat’o socră-mea, 45 Ca să ţîî casă cu ea 1 — Da, ce vreaî Ghiţă, In săbiî să ne tăiem, Orî in luptă să ne luptăm ? Sabia îmî e curvescă, 50 Dară lupta-î voinicescă ! Şi aşa la luptă s’a luat be dimirjeţă şi pănă’n seră : — Fă mândro, mândruţa mea, Saî de îmî legă brăcingu, 55 Că me supune haîducu! Care din voî o ghirui, Tot un bărbăţel mî-o fi ! ’ CÂNTECE BETRANESCI IO67 Ghiţâ când a audit aşa, s’a necăjit foc, s’a opintit din tote pnterile şi pe jume-tate l’a îngropat pe Gruia în pâmînt, a scos paloşul şi l’a tăiat şi l’a făcut d’o clăiţâ făr’ de verf, apoi i-a cj's mândrii lui să vie să bea vin dintr’o ploschiţă de cinci oca : — Vino niândro, vin de bea, Că de adî încolea, 60 Iî maî bea, ori nu-î raaî bea ! Ea începu a plânge, dar el 11’avu nici o milă de ea şi o tâîă şi din trupul ei făcu verf clâiţeî haiducului : — Cu haiducul tu aî tras, Cu haîducu o să te las ! Apoi l-a tăiat cositele şi ’i le-a dus so-crâ-si : — Ghiţâ, ce aî făcut cu mân- [dra ta ? —- D’aî ştiut îepa cu nărav, 65 Mie de ce mi-aî dat’o ? De nu credî, iecă şi freu ! Şi ast-fel Ghiţâ ucise şi pe socrâ-sa. A pi E LUNI Şl MANE-I MARŢI Audit de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Cules din Şona, comitatul Târnava-mare, — Transilvania. Adî e Lunî şî mâne-î Marţi, Poîmâne î târg la Galaţi Tot de craî şî de ’mperaţî. Dară craîul hăl maî mare, 5 Adî şî mâne nuntă are; Nunta necî nu se găta Şî o carte că’î venîa, Carte de la ’mperăţie, Să mergă la cătănie. 10 El când de-acasă ’fiî pleca, Cătră maîcă-sa grăîa : — Maîcă, măîculiţa mea, Să ’Sx grijăştî nevestuţa. Dă-Î colac cu lapte dulce, 15 De la noî nu s’ar maî duce ; Şî-î dă lapte cu colac Ca de noî să-î yie drag. El necî delu nu trecea, Ea la nevastă ’ncepea : 20 — Du-te, căţea şî ţolină ! De cân’ aicî te-am ais Apă ’n casă n’aî ais, Tu casă n’aî măturat, Nennica nu ni-aî lucrat. 25 Nevasta se necăja, Botele ’n mână lua, Apă ’n casă ş’aducea Şî p’ln casă ’şî mătura Şî gunoîu ’l aduna 30 In Biljccu cemniţiî, In pdlele rochiţiî. Da hoţa de socră-sa Acolo dac’o vedea, Mâna pe cheî o punea 35 Şî chemniţa o ’ncuîa. De mâncare ea ce-î da '? Cojă de chită cumpănită Şî câte un pahar de apă, La treî săptămâni odată. 40 Cân’ bărbatu-so venîa, El din graîu aşa grăîa : — Maîco, măîculiţa mea, Grijîtu nî-aî nevasta ? Maîcă-sa din graîu grăîa : 45 — De cân’ de aicîa te-aî dus Cine ’n ochî o maî vedut ? El la portă că ’Sî îeşa, La socră-sa să ducea Şî din graîu aşa ’î grăîa : 50 Un’-e-ni-î nevestuţa ? Socră-sa din graîu grăîa : — De cân’ de aicî o-aî luat, In curte nu fiî-a tunat. El tare să necăja 55 Ş’acasă îară-ş venîa. Cân’ în curte să băga, El de-o dată ’ş audia, Jn temniţă peste vale, lo68 CÂNTECE BETRANESCI Un cântec frumos de jale, 60 La maîcă-sa să ducea : Maico, măîculiţa mea, Să-nî dai Sie chelii Să descuîu temniţili. Maîcă-sa din graîu grăia : (>5 — De cân’ de ai'cî te-aî dus, 11 P?d mare îii-am trecut Şî cheili le-am cherdut. El tare să necăja, La temniţă să ducea. 70 Cu chicîoru ’n uşă da, Uşa ’n două deşchica, Nevăstuţa ş’o găsla, C’o cosiţă aşternută Şî cu un’ acoperită. 75 Şî el cum fli-ş’o vedea El tare să bucura Şî de-acolo ni-o lua, Ni-o lua şî ni-o ’ntreba : Mândro, mândruliţa mea ! 80 De cân’ aici tî-o băgat De mâncare ce ţi-o dat ? — Coji de chită Cumpănită, Şî câte-un pahar de apă 85 La trei săptămâni odată. El din graîu aşa-î grăîa : — Mândro, mândrulena mea. Ce rău vreî măîcuţii mele ? Orî junghiată, ori puşcată, 90 Ori de grindă acăţată ? Ea din graîu aşa-î grăia : —Necî junghiată, necî puşcată, Necî de grindă acăţată, In lumea, largă să trăiască. SUS IN CAMPCHII NISTRULUI mare ■, -UTrantilvan(aAp0St0,eSCU ^ ‘3 Io" Bini»‘ CuIes din Şona, comitatul Târnava- Sus in câmpchii Nistrului Luce foîa crinului, Da’ nu-î foia crinului Că sînt oîchiî şarpelui. 5 Tot rode la un voinic. Şî Po ros de jumătate, Jumătate nu-1 mai pote De curele ţintuite, De paloşe ruginite, 10 De cuţite ascuţite.’ \ oin.ic pe-acolo trecea, Şi din graîu aşa ş’ grăia : — Haidă, frate, de mă scote Corn xi fraţi până la morte. 15 Şarpele din graîu grăîa : — Portă-ţî, voinice calea Că pe ăsta l’oî lăsa Şî de tin’ m’oî apuca, Că iii l’o dat maîcă-sa, 20 Pe calea besereciî, La icona Precestiî, La uşa altarului, La icona Tatălui ; — Sugă-ţ şărchiî costele 25 Cum Si-aî sup’ tu ţiţele ; Sugă-ţ şărchiî şoldu teu Cum Si-aî sup’ tu cheptul neu. CÂNTECE BETRANESCI I069 XIRE-AI, MAICO, BLESTAMATA Audit de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Cules din Şona, comitatul Târnava mare, —Transilvania. — Xire-aî, maico, blăstămată, C’aî avut şî tu o fata, Şî o aî dat să yie dată, După hoţu din pădure, 5 Care omoră şî fură. Că 10 n’am fost înveţată Să şed cu uşa ’ncuîată, Să spăl haine sângerate, De pe voinici lepădate, 10 Şî cuţite ascuţite Tot în sânge covîrşite. Hoţu la uş’ asculta, Cu chicloru ’n uşă da Şî din graîu aşa grăia : 15 — Nevastă, nevasta mea, Hal de ’îiî descuie uşa. Eâ uşa ii descuia, El în casă că ’îil tuna Şî din graîu aşa grăia : 20 — Nevastă, nevasta mea, Ce-ţ’ era dineaorea De plângeai şi lăcrămai Pe maîcă-ta blăstămaî? Ea din graîu aşa-i grăia : 25 — Io n’am plâns, n’am sus- [chinat, ■ ' Pe maica n’am blăstămat, Ci ’n cămară m’am băgat Şî focu Hi l’am făcut Tot cu lemne de stejar. 30 Şî lemnele au fumegat, Şî oîchiî Hi-aîî lăcrămat. Hoţu afară ’nî îeşa, Şi cocişuluî grăia ; — Cociş, cociaşul Heu, 35 Pune trei cal la hîuteu, Să ducem pe stăpâna, S’o ducem la maîcă-sa. In casă îarăş tuna Şî din graîu aşa grăia : 40 — Nevastă, nevasta mea, Tu să te gaţî de a pleca, Să mergem la maîcă-ta. Păn’ nevasta se gătîa Trei plîoştî de ‘fin umplea, 45 Trei cuţite ascuţîa Şî pe cismă le băga Şî ’n hîuteu ni să punea Şî de drum ni s’apuca. Să ducea, cât să ducea, 50 Nevasta din graîu grăia : — Cociş, cociaşul nieu, Da’ ce cale fii’I d’asta ? Că asta e cale rea, Nu-î calea cătră maica. 55 Hoţul o plîoscă scotea : — Ţine nevastă şî bea. El cuţîtu că scotea Şî capu îî reteza, La socră-sa să ducea 60 Şi din graiu aşa-î grăia : — Socră, socră, Pomă acră, Hal de-HI deşchide porta ! Socră-sa din graiu grăia: 65 — Deşchide-ţ-o nevasta, Că şî ea î ştie treaba El striga ş’a doua: —- Socră, socră Pomă acră, 70 Halde-ni deşchide porta, Socră-sa din graiu grăia : — Deschide-ţ-o nevasta Că şî ea-î ştie treaba. Şî striga ş’a treia oră : 75 — Socră, socră Pomă acră, Hal de-nî deşchide uşa Că nevasta o-am lăsat, Int’o grădină cu flori So Tot în sânge păn’ subsorî; Int’o grădină cu Iarbă Tot în sânge păn’ supt barbă. Ea porta iî deşclfldea J'°?° Cântece Hoţu’n curte sg băga 85 Şî la ea’n casă tuna, Şî din graiu aşa-î grăia : — Socră, socră Pomă acră. Adă socră 90 Vardă acră ETRANESCI S’o mâucăm cu carne gracă Din -/ie-ta ha frumosă. Socră-sa să’nspăimânta Şi din gură-aşa cjicea : 95 — Ghine că ’î 1-aî tăiat, Capu eî hăl blăstămat. STRIGA PETRU DINT’E LUNCI d,e N- P Apostolescu de la Ion Bi mare, —Transilvania. nig. Cules din Şona, comitatul Târnava- Strigă Petru dint’e lunci Dint’e lunci De după junei. Nimene, nu-1 audia 5 Făr’ singură ma că-sa, II audia ’î, respundea: — Ce-ţ-î, Petre, ce-ţ î dragă ? Ori ochincile {-aî rupt ? Ori merindea ţ-aî fârşît ? 10 Ori junei! ţi-i-aî cherdut ? FI din graiu aşa-î grăia : — Maico, măiculiţa mea, Io ochincile n’am ’rupt, Necî merindea n’am fârşît, 15 Pecî junei! nu ’î-am cherdut. Da’ m’am pus ş’am adurSit, oupt^ un per mare ’nflorit Şî ventu îii-o alinat, Florile s’o scuturat. 20 Nie ’n sîn ni s’o băgat, Maico, un şarpe-bălaor’ Maico, cu conic de aor. Bagă-ţ mâna ’nt’on chindeu, Şî ţ-o bagă’n sînu Seu, 25 Şî scote şarpe-bălaor, Maico, cu corne de aor. Maică-sa din graiu, grăia1 — De cât, Petre, făr’o mână, Mai ghin’, Petre, fără tine .30 Şi striga ş’a doua oră. Nimenea nu’l audia, Făr’ singură soru-sa n audia, ’î respundea 35 Şî din graiu aşa-I grăia : rkYL*:1’ Petre’ ceH dragă? Gri ochincile ţ-aî rupt ? Ori merindea ţ aî fârşît ? Ori junei! ţî-i-aî cherdut? El din graiu aşa-î grăia ; 40 — Soro, soriora mea, Io ochincile n’am rupt, Necî merindea n’am fârşît, Necî junei! nu ’î-am cherdut, Da’ m’am pus, ş’am adurSit. 45 Supt un per mare ’nflorit, Şî ventu Si-o alinat, Florile s’o scuturat, Nie ’n sîn Si s’o băgat, Soro, un şarpe-bălaor 50 Soro, cu corne de aor. Bagă-ţ mâna ’nt’on chindeu Şî ţ-o bagă’n sînu Seu Şî scote şarpe-bălaor, Soro, cu corne de aor. 55 Soru-sa din graiu grăia : — De cât, Petre, făr’o mână, Mal ghin’, Petre fără tine. Şi striga ş’a treia oră : Nimenea nu’l audia 60 Făr’ numaj mândruţa sa. Ii audia, îi respundea: — Ge-ţ-î Petre, ce ţ-î dragă? Ori ochincile ţ-aî rupt? ' Ori merindea ţ-aî fârşît ? 65 Ori junei! ţî-i-aî cherdut ? FI din graiu aşa-î grăia : —- Mândro, mândrulena mea, Io ochincile n’am rupt, Necî merindea n’am fârşît, 70 Necî juncii nu ’î-am cherdut. Da m’am pus, ş’am adurSit Supt un per mare ’nflorit CÂNTECE BATRANESCI Şî ventu îii-o alinat, Florile s’o scuturat, 75 Nie ’n sin ni s’o băgat, Mândro, un şarpe bălaor, Mândro, cu corne de aor. Bagă-ţ mâna ’nt’on chindeu. Şî ţ-o bagă’n sînu îieu, 80 Şî scote şarpe bălaor, 1071 Mândro, cu corne de aor. Mândra, din graiu-î grăia : — De cât, Petre, fără tine, Mai ghin’, Petre, făr’o mână. 85 Ea mâna n’o’nvăluia Şî’n sînu luî o băga, Nu scotea şarpe-bălaor, Ci scotea o cingă de aor. CÂNTECUL LUI TUNSU Cules de I. Odor, din jud. Prahova. Foie verde bob năut, O veste ’n ţară-a ajuns De un hoţ, ce-î 4'ce Tuns, Care’n codru a eşit 5 Cu şepte întovărăşit : Tot tineri, aleşi panduri, Tâlhari neaoşi de păduri. Und’ cu gându nu gândeşti, Cu ei în drum te’ntâlneşti, IO Şi te’ntrebă binişor, C’un cuvent blând, dulcişor '. — De unde viî creştinaş, Boeraş, negustoraş, Din ce sat, din ce oraş? 15 Ori, birul unde ţi’l dai? Luat’aî de drum răvaş? Jură-te p’arma din pept, Şi să’mî spui mie cu drept, De aî bani mai multiceî, 20 Dă’mî jumătate dîn ei ; Dar de aî mai puţintei, Dă mi-î toţi să fie-aî mei, Că-ţî dau la mână răvaş, Să nu remâî păgubaş, 25 Că d’oiu trăi, Iţi voiţi plăti, De cumva oiu muri eu, Iţi va plăti Dumnedeii! M A R C U Culisă de Clir. N. Tanu de la doctorul Vasilie Glodarifi, din Luduşul-mare, — Transilvania. Joi în ţara Scremuluî La cetatea Marcului, Au plecat Marcu ’n voînicie, Să-şî adune avuţie, 5 Că n’avea destulă pustia ! Iov Craiii ghenerar împărătesc Cetatea 'î-o pustiit. Cu atât nu s’a ’ndestulit Şi mai reu l’au bajocorit, 10 Că pe mumă-sa au calcat’o cu [copkita calului Pe faţa obrazului, Iară pe nevastă-sa o dus’o în [roghie. O venit Marcu săracu acasă, Au găsit cetatea pustiită 15 Şi nevasta lui robghită. O ’mbrăcat haine călugăreşti, cântece betranescî Î072 O luat o mintie Şi-a ’ncins o mistie Care singură tăia o mnie 20 Şi s’o dus la Balgâradul tur-„ [cesc Şi au început a cerşi din casă . „ . . [’n casă, Şi au ajuns şi pen’la porta luî . _ [Iov Crai Ghinerariu împerătesc. Iov Craiu mare turcesc, 25 Ghinerariu împerătesc. Dis’a către Marcu: -- Moş călugăre, na şi de la ^ [mine un ban, Că nu dau din averea mea Ci din averea Marcului. 30 Nu ştiu cunoşti-1 sau ba ? Marcu seracu aii murit Şi io m’am rugat de cel doî-[spre-dece domni de sfat De muie calul mi l’au dat. Dacă’î treaba aşe, 35 Vinâ’n casă sâ bem Ughian ghine să ne ospătăm. Iurcul de câte ori în chirn-niţă mergea Cate doue trei pălnl la nevasta .. [Marcului trăgea. Marcu din gurâ-şî grăia-" 40 — Nevastă, d’albă nevastă Dacă ţi-î şti ruga cam ghine, Te-a scăpa Dumnedeu penă [mâne. Turcul de la o vreme s’au îm- ... v bătat Şi către Marcu au strigat : 45 — Moş călugăre, moş călugăre Sâ’Sl, joci una călugărescă. Marcu atunci respuns-a: — Noi călugării aşa jucăm d’a ^ , hălăloî Malc’ales când suntem câte doi 50 De toţi Turcii fug de noi. Atunci Marcu o descins o [mintie, Şi'o desfăcut o mistie Care singură tăia o mnie. Atunci a sărit Turcului beţila : 55 Vorbele ce le-am vorghit vr ~. fcu bne i\u ni s spre nici un ghine. Mal dă-mlodată dile de la tine ! Atunci Marcu l-o tăiat capul Şi l’au luat în suliţă 60 Şi l’au svîrlit în uliţă. Şi-apol s’atî băgat în grajdul o- „ , [Turcului Şi au luat noue cal cu nările Q. „ „ [spintecate vi i-au încărcat de bine şi de „. , „ [bunătate Şi s au dus cu nevasta pe supt [cetate RESTIGNIREA LUI CHRISTOS C”'“ d' C"r' N‘ T“P" de 11 °r- V“n' Oi» Mare—Transilvania Un om mare A luat o secure mare ; S a dus într’o pădure mare : A tăiat un lemn mare 5 Şi-a făcut o biserică mare Cu noue altare 1 Cu noue zăbrele. Maică sfîntă Cine o cântă l° Saii luat pe Ketri late Ca topdre ’mbarburată, Pe Ketri înguste Ca fuscele de cuşte. Toţi orghil 15 Toţi schioclii I-o aflat Unde s’a sălăşluit Şi unde s’a odihnit . Numai pe fiul seu 20 Domnul nostru şi al tuturor nu ci u , , [i’a aflat S au dus la răul luî Iordan - CÂNTECE La vadul lui Iordan S’au spălat pe faţă şi pe d’alba o- , v [peliţă 25 Şi sa uitat în sus spre răsărit Şi au văzut doi îngeri venind Şi le-au dis: alei îngerilor, N’aţî vădut pe Domnul nostru [şi al tuturora ? Noi tare ne-am jurat înaintea ,-v „ , [sf. tale 30 L,a noi nu 1 am ve4ut. Maica sfîntă af luat carte mare, Carte mică, Carte de milostivire Şi a luat ketri înguste 35 Cu fuscele de custe Şi toţi orghii şi toţi schiochii l-a aflat unde s’au odihnit Unde s’a sălăşluit ; Dar pe Domnul nu Fa găsit 40 Şi s’a dus la rîul lui Iordan La fântâna lui Prodan ; Şi faţa albă şi-a spălat Şi spre resărit s’a spălat Şi au vedut pe Ion, nănaşul [lui Dumnedeu 45 Şl ’i-au dis: Ione, nănaşu lui [Dumnedeu N’aî vădut pe fiul mneu Domnul nostru, al tuturora? Eu l’am vedut la porţile lui [Pilat, Răstignit pe cruce de brad, 50 Unde câinii de jidovi îl chi- [nuiau Şi’l chirdosiau Şi cu cununi de skini capul [îi cingeau ; Sânge roşu pe jos curgea Creştinii alergau se creştinau. 55 Atunci maica sfîntă iar a luat : Carte mare, Carte mică, Carte de milostivire Şi s’a luat pe pietre late 60 Cu topore îmbârburate Ca fustele de custe To{i orghii şi toţi schioki i-o [aflat Unde sălăşluind Unde odihnind 65 Numai pe Domnul nostru BETRANESCI I0y, ŞÎ al tuturor nu l’au aflat Şi s’au dus la rîul lui Iordan, La fântâna lui Prodan Şi s’a spălat pe faţă 70 Şi pe d’albă peliţă Şi la răsărit s’a uitat Şi pe fiul seu Fa ochiat Venind cu slavă şi cu mărire. Atunci au ijis : Fiul meu 75 Eu mare putere ţ -am dat Să nu te laşi să te chinuiască Şi să te chirdosîască Atâta de rău câinii de jidovi. Atuncîa răspunse fiul seu: 80 —Eu maică nu m’arn lăsat Pentru tine sau pentru mine, Ci pentru lumea întregă Că pene acuma nu era zuerde _ [fluer Nici ghers de fată mare, 85 Nici nu căuta maică de prun- [cul ei Nici vaca de viţelul eî, Nici oia de mîielul ei. De aci încolo o să fie Zuer de fluer, * 90 Să caute maica de pruncul el, Oîe de mielul el Vaca de viţelul el. Cine o audi vestea mea, Povestea mea 95 Şi de învăţat o va vrea La lună la săptămână L’oi lua de mâna stângă Şi l’o. băga pe porţi strâmte Şi l’oî duce la mese răsturnate 100 La pahare sparte, Unde-s broştele Cât vacile Şerchiî cât sulurile de car de [mari. Şi acolo va locui de veac 105 Şi apoi Iar cine va vrea Să înveţe povestea mea Şi va vrea să Înveţe La luiia, la săptămâna II voi lua de mâna dreptă 110 Şi ’l voi duce la porţi drepte La mese încărcate Cu pahare pline Unde va petrece In veci. Amin ! 68 *074 CÂNTECE BETRANESCt M i i] Cules de Mihail Pâsculescu de lă Sima I. Jimbfaru, com. Catabele, — Dolji. Vedî mal sus variantele de la pag. 156—166. Frundă verde lobodă, In curte la Ştefan Vodă Mulţi boieri sau strîns la vorbă: Tot boierii ţereî, 5 Neică ş’aî Moldovei, Căîmăcanil târgului, Sfeşniciî divanului Ca stâlpii pămîntuluî; Toţi feciori de boieri mari, IO De-ăî di umblă prin divan. El, frate, că se strângea, Dar de vorbă ce vorbla ? Tot de Miu haîducu : Să mi-1 veneze ’ntr’o vară 15 Şi să mi-1 prindă ’ntr’o sară, Să-i facă de nuntişoră Aci la Tergu di afară Unde trec mocanii cu sare, Ocaua patru parale. 20 Doue furci ş’o cumpioră Ş’o sfîntă de frângbioră Să fie Miu de mirare, Să minune multă ţară. Dar boierii ce mânca ? 25 Tot nisetru de-ăl mărunt, La Ştefan Vodă e mult, 11 ţine necântărit. Cu paharu cin’ le cla ? Să vedî Calea fată mare, 30 Suriora Miuluî, Ajutorea Domnului. Ştefan Vodă ce grăia ? — Beţi boieri şi nu prea beţi, Mâncaţi de ve săturaţi, 35 Mâine ’n cjiuă ve sculaţi, Şele pe cal aşedaţî...; Cari cu şele, far’ de şele, Cari cu frene, făr’ de frene. La cai, cu pchedecî în gură, 40 Să facem de o venătore Pân’ la fagul Miuluî, Miuluî haiducului. Dar boierii n’asculta, începea viva de făcea. 45 Ştefan Vodă că privîa Şi cu Calea ast-fel vorbla : — Să vedî, Caleo, fată mare Dă cu paharu ’n dreptate, Să să ’mbete toţi odată. 50 Dacă Calea audia, Multă bucurie avea, Punea rachiu anason, De ’I făcea din om neom ; . Punea vin de ăl marmaziu 55 De omora cîocoiu de viu. Toţi ciocoii se ’mbăta. Care pe la gasde mergea, Alţii sub masă cădea, Alţii nasu şi-l rupea, 60 Altu picîoru ’şî smintea...; Nici o trebă nu era. Dară Calea ce făcea ? La Domnie să ducea Şi cu gura ’l gugulîa, 65 Pe saltea îl aşeda, Cu plapoma ’l coperea Şi n cap neică ’l pureca, Până bine adormîa. Apoi băga mâna pe sub pat, 70 Scotea nesce papuceî, — Papuceî de ăî prosticeî, De o sută cincî-decî de lei. I trăgea pe picîoru gol, Să nu-1 deştepte din somn 75 Că este viţă de domn. Numai din curte eşa, Sărla icî, sărîa colea, Sărla o vale ş’o vâlcea, Ş’o pustie de delea. 80 Mâna ’n fag că mi-ş punea Ş’o foiţă că rupea, Şi’n buze că ş’o punea, Numai de trei ori ţipa. Dar Miu o cunoştea. caSîtece betranesci 85 El;_la masă nu mai sta, Nici pahar nu’ş închina Până soru-sa venîa. — Bine, Caleo, soru-mea, Ori ţole ţ’aî ponosit, 90 Ori arnic ţ’au ruginit, Ori de chelciug ai fîrşit; Ori ai audit de f’un bine, De aî venit la fag la mine ? Ori ai aucjit de f’un reu 95 De aî venit la capu mied ? — Frăţiore, Miule, Nicî ţole n’am ponosit, Nici arnic n’am ruginit. Nicî de chelciug n’am fîrşit. 100 Frăţiore Miule, Toţi boierii sau vorbit, Tot boierii ţerii, Neică, ş’al Moldovii, Căîmăcaniî târgului, 105 Sfeşnicî divanului Ca stâlpii pămîntului : Să te veneze ’ntr’ovară, Să te prindă într’o sară, Să’ţî facă de o nuntişoră, X IO Aci la Tergu de afară. Doue furci ş’o cumpioră, Ş’o sfântă de frânghioră, Să le fii tu de mirare. — Bine Caleo soru-mea, 115 De ce mări sau mâniat Că foc ştiu că nu ’i-am dat, Cocoana nu î-am luat ? Dacă Calea audia Per galben dărăpăna, 120 Faţă albă sgârâia. — Ia taci Caleo soru-mea, Nu purta tu grija mea, Gianîn portă pe a ta. Eu sînt peliţă de drac, 125 De dau Domniei de cap, De’l aduc la fag legat, Ne’ntrebat nejudecat, Şi’î dau doue după cap Să ştie că sînt bărbat. 130 ’L ’ntreb pe vară ce a câştigat Şi mai mult ce a judecat. Dacă Calea audia Puţinei se’nveselîa, Poteceua o lua 135 Şi mergea, vere, mergea Tocmai ca boldeicuţa, Să n’o simtă nimenea. Când acolo ajungea, Toţi boerii să scula. 107$ 140 Dară Calea ce făcea? Cafele la foc punea, Şi boerii să’mplimba, Tot de Miu să vorbîa Ca să’I facă pastrama. 145 Calea aşa de aucjîa Lacrămile o podi'dîa, Cafelele le greşea : Una dulce ş’alta amară, Boerii sama nu-î luară, 150 Ca eşit Calea pe afară Şi î-a făcut de ocară. Dară Miu ce făcea ? Sărea o vale ş’o vâlcea Ş’o pustie de derea. J 55 Găsea mic de ciobănaş, Ciobănaş cu dece oi, Cum sînt atîţî pe la noî. — Bună diua mic de ciobănaş, — ’Ţi mulţumesc căpitănaş. 160 — Dale, mic de ciobănaş, Nu’mi dai mie ăle <|ece oi Să’ţî dau cinci sute de lei ? Bre, numai trei dile să le păzesc, Să vezi la mine cum să prăsesc: 165 Tot ca floricelele Prin tote başcelele. — Căpitane Miule, Sînt oile stăpâneşti, M’apucă de le plătesc. 170 De oiu pierdea vr’o mîeluşea Să dau dece pentru ea ; De oiu pierdea vr’un mieluşel Deu, slujesc un an pe el. — Dale, mic de ciobănaş, 175 Bre, cine-î tîner şi voinic Acu-î vremea de câştig. Totă oia-î dece leî Eu îţî dau cincî-decî de lei. Ciobănaşu ce făcea? 180 La aur se bucura, Din chimir se deşcingea, Bănişoriî că-î primea, Venia lui Miu vorbîa : — Dale, mic de ciobănaş 185 Făcurăm cu oile, Să facem cu ţolele : Să’ţî dau eu conteş domnesc, Din guler pănă’n pămînt Numai aur şi argint, 190 Cum nu s’a maî pomenit; Să’mî dai cojocu-ţî miţos, De mi’l porţi vara pe dos, Şi mi’l porţi pe pielea gdlă De mi’ţî ţine de recore ; 1076 CÂNTECE &ETRANESCÎ 195 Să’mî daî nădrăgeiî teî, Să’ţî dau şălvăreiî mîeî, Şălvăreî de ciocărlat, Din Beligrad cumperat, — Cotu şapte galbeni luat,—-200 Şapte pungi de bani mî-am dat; Să’mî daî a căciulă a ta, Căciulă de ţap bălţat, Făcută ap în cap, Să’ţî dau verde comănac, 205 Să mi’l porţi vara cu drag, Ca, când eram cu dănac. Eu acum am îmbătrânit Pe tote mi le-am urît. Deu, făcurăm cu ţolele, 21 o Ia să’mî daî a dârjală a ta pârlită La cap cam mototolită. Numai din pămînt mî-e smulsă Şi pe foc mî-este pârlită____ Să-ţî dau flintă ghintuită, 215 De bagî prafu cu mâna Glonţele cu chivără ; Staţi băeţî de socotiţi De abiî suma să-î găsiţi. Ciobănaşii când pe el să zăuita 220 Ţolele ca focu ardea, Începea de mi-şî grăîa : . — Căpitane Miule, Cum lungişî dilele tele, Şi mî aî scurtat pe ale mele... 225 — Dale, mic de cîobănaş, Cine-î tîner şi voinic Acu-Î vremea de câştig. Du-te colea ’n târla mea, Fă-te broscă pe pămînt 230 Ca un puişor de lup, Ia o mîeluşea din turma mea, Pune’n căldăruşa ta, N’aî habar de nimenea, Că ţ’oiu purta eu grija. 235 Ciobănaşu că nu vrea. De pămînt că să trântea, Ţolele că le umplea. Dară Miu ce făcea ? La cîobănaş că mergea, 240 De spinare îl lua, . Pe poţecă îl sbicîa. Unde cîobănaş călca Schinteî de foc că lăsa, Erbuliţa să pârlea... 245 Apoi Miu în del se suia, Din flueraş că cânta, Oile nu maî păştea, Numaî la densul privîa, Juca ochî de le sărîa, 250 De lână să jumulîa, De copiţî să ciumpăvîa. Când pe drum să zăuita Mare pulbere vedea ; De ar fi pulbere de vent, 255 Domne mi s’ar risipi pe câmp Ci mî-e pulbere de car Că vine pe drum buşneag. Când sama că mi’şî lua Ştefan Vodă că era, 260 S’au cu nepoţeiî toţî Şi cu ardalîcu tot. Acum Miu ce făcea? Din flueraş că cânta, Din cojoc să ’mbilţoşa, 265 Din piciore stofloşîa, Ochiî pe dos ’şî ’ntorcea, Telegarii ’î spăimânta. Dar lăsa drumul ăl bătut Lua un colnic părăsit, . 270 Cu troscot verde ’nvălit, De puiu, de Adam neştiut. Ştefan aşa de vedea : — Dale, mic viziteîaş, De când m'aîca m’a făcut, 275 Drumurile astea am bătut, Semne nu mi s’au făcut, Dar acum la betrâneaţă Ia te uîtă semne ’n faţă! !... — Dale, Domne Stefan-Vodă 280 Aci ’n deal în cel piscan Mi este o bală cîobănaş, Din fluer ’mî este doînaş. Nicî oile nu’mî păştea, . Numaî la densul privîa, 285 Juca ochî de le sărîa, De lână să jumulîa, De copiţî să ciumpăvîa, Par-că naîba că’mî erea. — Dale, mic viziteîaş : 290 Cată f...u-î mumă sa, Ala ştie fagul Miuluî, Miuluî haîdueuluî. Telegariî ’î ’ndrepta, Dar mâna el cât putea, 295 Doî telegari câ’î plesnîa, Numaî cu patru mergea... Când la Miu ajungea: Bună diua mic de ciobănaş ! Heea ! ’ţî mulţumescu-ţî 300 Domne Stefan-Vodă. Ia grăbiţî de mi’l legaţi, Caută f...u-i mumă-sa De unde lumele să’mî ştie. Cîobănaşu de audîa CÂNTECE BETRANESCI 1077 305 Lui Stefan-Vodă grăia : — Nu grăbiţi la trup legat, Ne’ntrebat, nejudecat. Eu de frica dumitale Năpustii turma pe vale. 3loLăsa’î neşte capre sterpe, De nouă anî nefătate. C’avem la sat moşi betrânî Bat calea bisericii, In sat la mitropolie, 315 Popii pe carte te scrie. — Aşa’l mic de ciobănaş. Dale mic de ciobănaş, N’aî putea să me duci Pân’ la fagul Miulul, 320 Să’ţî dau cinci sute de lei ? — He, hei!!... Domne Sts- • [fan-Vodă, Acuş te duc şi te ’ntorc, Pest-lun ceas te aduc la loc, De ţ’al lăsa oştile 325 Să’mî păzască oile. Sunt oile stăpâneşti M'apucă de le plătesc, De olupcherdea vr’o mîeluşea, Să dau dece pentru ea, 330 De olu pcherdea vr’un mieluşel, Slujesc un an pentru el. Ştefan Vodă ce făcea ? La gânduri că se lua, Gândii rău il ajungea. 335 Oştile că le lăsa, Numai cu Miu ’mî pleca. Numai de aci să urnîa Şi Miu vere ’l băga, ’L băga ’ntr’un colnic părăsit, 340 Cu troscot verde învălit, Cu buezâ coperit. Mal merg un parcei de loc Şi’l mal da un junghiu cu foc : — Dale, Domne Stetan-Vodă, 345 Mal sumete scările, Că le bat smicelele Şi ne aud cetele Cetele şi cletele ; Neică, acuş nu mal eşti la Bu- [cureştî, 350 Neică să te fuduleşti Numai în papuci şi’n meşl ; Acu e la hăţiş, la curpeniş, De nu rna’î loc de cârmiş. Mal merg un parcei de loc : 355 — Dale, mic de ciobănaş Deu las tote glumele, Ce’s ăle pârjble de ard ? — He, el! !... Domne Stefan- [Vodâ, Acolo-1 la fagul Miulul, 360 Miulul haiducului, ’l sclipesc pchetrurile, Pchetrurile, diamanturile Şi cuţitele ascuţite, Şi flintele ghintuite, 365 De Stefan-Vodă gătite. — Ciobănaş, de este aşa— La ce foc m’oiu mal ducea... —- Nu te teme mult aşa. Stefan-Vodă tremura, 370 Frigurile ’l coprindea; Acolo £ă să ducea. Dară Miu ce lucra ? Când acolo ajungea Mâna’n strejerel punea, 375 Lua un mic de scăunel, Scăunel de aurel, De ăl de stau Domnii pe el : — Ia şedî Domne Stefan-Vodă, C’aşa să stă la Domnie 380 Şi la dalba spătărie Şi la noi la vitejie. " Să me dau aci după ăl fag Să ved Miu aci-1 culcat. Miu după fag să da, 385 Lepăda cojoc bilţos, Şi’mbrăca conteş domnesc, Din guler pănă’n pămînt Numai fir şi mărgărit Cum pe aici n’am pomenit; 390 Lăpăda căciulă de ţap bălţat Făcută hap în cap ; Lua verde comănac De’l purta vara cu drag Ca, când era el dănac ; 395 Lăpăda ăl nâdrăgeî Lua neşte şălvărel, Şălvăreî de ciocărlat Din Beligrad cumpărat, Cotu şapte galbeni luat, 400 Şapte pungi de bani s’au dat; Apoi lua neşte opinci De capre sterpe— De nouă anî nefătate,— Gaura şi paraua 405 Vârzoba şi petacu, ' Par’că mi’î şoptise dracu. La Stefan-Vodă mergea, Mâna’n fag că mi’şî punea, O foiţă că’mî rupea 410 Şi ’ncepea de mi’şî ţîpa. Şapte cete că’î sosîa, CÂNTECE BETRANESCI IO78 Şapte cete, şapte clete ; Dacă Miu porâncîa Prau din prau că mi’l făcea, 4:5 Nimic nu să alegea. Stefan-Vodă le vedea, Buza ’n patru îî plesnîa, Sânge roşu că pica, Pe caftan că se slăia. 420 Dară Miu ce dicea ? Să pornea de’l judeca : — Dale, Domne Stefan-Vodă, Las, asară la beţie, Dar acuma la tresvie 425 Ce aî cătat la fag la mine ? Eu asară şedeam la ferestră, Me’njuraî de mumă’n casă, Te jucaî cu paharăle pe masă Cu cocona ta frumosă ; 430 O să te calc cu cisma Păn ţ’o eşi pipota; Ce aî cătat la câşla mea ? Ştefan acum n’avea gură să [vorbîască, Nici piciore să s’urnîască, 435 Nicî ochî, frate, să privîască. Când... îa te uită tare ’mî venîa Suriora Miuluî, Ajutorea Domnului. Ea de departe ’mî striga : 440 — Fiăţidre Miule, la fă Domnia scăpată. Ştii, de câte belele aî dat, Tot Domnia te-a scăpat, Şi de câte oîu maî da 445 Tot Domnia te-a scăpa. — Ia tacî, Caleo, soru-mea, Las’ asară la beţie, Dar acuma la trezie Ce a cătat la fag la mine ? 450 Num’atât că ’l judeca Şi scăpat că mi-1 făcea. Nu mi-şî fuge cum se fuge, Pare ’î crângu tot colnice, Cintieniî nărămzaţî 455 Stau pe buturi atârnaţî. Când aî dice de treî bolduri, Brânişoru ’î e pe şolduri. Miu de-o tufă că se răsma, După el să zăuîta, 460 II vedea unde cotîa, Forte mult se milea - Şi aşa, frate, ’î dicea : —- Dale, Domne, Ştefan Vodă, Na barda de’ţî fă colnic. 465 — Las că fug şi peste câmp. Dar eşa la drum bătut C’un car de curpenî la gât ; Fo treî dile că’mî şedea Până el să descurca. 47° Atuncî luî Miu striga : — Haîduceşte Miule ’n pace, N’are Domnia ce ’ţ face ; Cât oîu sta eu în Domnie Şi tu măre ’n haiducie, 475 Domnu ’ntr’ajutor să’ţi fie. ISTORIA LUI ARGHIR ŞI A ELENEI Cules de I. Odor de la moş Nicolae, din Văleni—Prahova. O prea drăgălaşe muză Te ghisaî mişcând din buză, \ erşî glas îngeresc din gură, Care ini mele fură, 5 Fură şi le amăgeşte, După ce le îndrăgeşte. \e rog buze mângăiose Care cânţî cântări frumose, Pică puţintică miere, 10 Dîn muestra ta putere, Să cânt şi eu cu simţire A luî Arghir privegire. Arghir mî-este crăişoru, Cel maî pedepsit cu doru, 15 Craiu cel bogat din lume, Al luî Acliton anume. — Tîneru, dac# porneşte, Departe călătoreşte, Numa singur şi c’o slugă 20 Merge dând Domnului rugă. Peste munţî şi peste dealuri, Peste apă, multe valuri. CÂNTECE BETRANESCI 1079 — O maică, Remâî săracă ! 25 Până sorele-o străluce Eu dîn lume me voiu duce ; Multe vor, ca să m’apuce. Plâng după mine feciore Ca nopţile după sore, 30 Ier Ilena mea cea dulce Dîn guriţă aşa’mî dice : — Iubitu meu soţ şi frate, Să nu me laşi cu pecate, C’a ta sînt ; dau mâna dreptă, 35 Hie şi cuvent şi faptă. Tîneru dacă porneşte, Departe călătoreşte, Numa singur şi c’o slugă Merge, dând Domnului rugă. 40 Deci mergend atât de mult pe [cale Vede într’o peşteră mare, Vede fum, că iese tare. Tîneru, dacă zăreşte, Acolo tare sileşte. 45 Acolo un uriaş strigă : — Cine este, cine vine, Cin’ ce caută la mine? Tîneru răspunde îndată Cu vorba mal aşedată : 50 — Eu ! De Năgră cetate, In cătrăuparte abate? Atunci uriaşu şi Ia de semă Şi pe toţi satiriî-î chemă, Ca să dea de densa semă. 55 Spun satirii toţi îndată, Cu vorba maî aşedată : — Nu ştim de Negra cetate, In cătrău parte abate ! Atunci uriaşu dice : 60 — Maî este vr’unu să vie, Că pote ăla să ştie, Maî este un şchiop pe urmă, Da’ vieţa mi se curmă. Şchiopu venia sărind de silă, 65 Tîneru-aştepta cu milă. Soseşte şi schiopu ’ndată : — Ştii tu de Negra cetate, In cătrău parte abate ? —- M’a purtat pe mine doru, 70 P’acolo mî-a rupt picioru! B A L A-D A Auditâ de N. I. Apostolescu de la L. Lazea Berivoi, Făgăraş,—Transilvania. La crâşma din del Beu trei lăutari ; Lâutaru mai mic Mândru-î şi volnic, 5 Mustaţa-I de spic, Ochii de jăratic. Crâşmarul avea, Ce minune-avea ? Avea fată mare, 10 Cea mal albă flore Din şepte hotare. Cânta lăutarul Versul lui, tâlharul ! —- Flore din grădină, 15 După mine vină. Că eu mi te-oî duce, Dor să nu te-apuce, Tot din casă ’n casă Qu mâncare-alesă. 20 Cu opt telegari, In palate mari, Tot cu lăutari. Lunîa de-om pleca Marţi vom mâneca, — 25 Marţi pe la amîadî In păduri cu bradî, Miercurea să vie Tot cu veselie. După cale lungă 30 Noptea să ne-ajungă, S’ajungem acasă Şi să’mî fii miresă. Joi în zori de di Când te-î pomeni, 35 Tu mi-î audi : Porţile trosnind, Cu biciul pocnind, Care ’n curţi intrând? io8o CÂNTECE BETRANESCI Bogăţii strângend, 40 Că nu’s om de rând. Florea se ’ncânta Şi se ’ndupleca, Veselă pleca Şi mi se ducea, 45 Tot dîn casă ’n casă, Cu mâncare-alesă, Tot din şură ’n şură, Tot cu băutură. Ndptea c’ajungea, 50 Samă nu’şî maî da, Somnul mî-o lua In braţe de fir Şi de trandafir. Lin o legăna 55 Şi mî o adormîa, Dar ce vis visa ? De-ar fi numai vis Şi n’ar fi ’ntr’adins, De Domnul trimis ! 60 Par’ că. se făcea, Că se pomenîa In loc de palate, In căsuţe sparte Şi că’şî audia, 65 Inima-î plângea Cu eîocanu dând, Cu foii suflând ; Şi mi se jelîa Şi să văera ; 70 — Cine-a maî vedut, Cât a petrecut, ’ ’ Fată de crâşmar După lăutar, Iîe de tulpan 75 In braţe de ţigan ; Rochie de matase La ţigan în casă ; Rochie albioră, Că îo-s după-o cioră, 80 Neam de cârcfumar După corturar. Şi să deştepta Şi amar plângea, Că vis nu era, 85 Ci era curat Şi adevărat La o cioră ’n casă, La ţigan miresă. In prag că îeşîa 90 Şi să văera. Inima-î plângea Şi î se topîa : — Voî, dragi porumbei, Frăţiorii mei 95 Şi voî turturele, Surorile mele, La maica să mergeţi, Ochii să vă ştergeţi, De lăcrămî de plâns, 100 Că rău am ajuns. Şi voî iţi vedea Pe măicuţa mea, Pe scaun şecjend, Cu mult zor cosend 105 Haine de mătase, De mătase-alesă, Haine de miresă. Cu ocol să-I spuneţî, Suflet să nu-î rupeţî, 1 io Să nu le maî cosă Făr’ să le descosă, ' Şi, ’n terg să le ducă Când diua-î maî lungă Şi să nu le vîndă. 115 Ci să le aprindă,— Să le-aprinc|ă diua, Să se mire lumea, Să le-aprindă sara, Să se mire ţara. DOINE FRUNDA VERDE DE TRIFOI Culesâ de N. I. Apostolescu de la d-ra Zoe Bravicianu, Bucurescî. — Frundă verde de trifoi, Mai vin, bade, pe la noi, Să’ţî aud graiul duios Şi cum dicî doina frumos, — 5 Doina dulce, mângăîosă, Doina, bade, drăgăstosă. — Aş veni eu, fată, băi, Dar e cetă de flăcăi Ce’ţî sărută gura dragă, io Gura ta frumosă fragă ; Şi e negru ’n mintea mea, Când aud, fetiţo, fa. De necaz, de dor de morte îmi trec vremea cum se pote 15 Imî trec ijitele Sărutând copilele, Mângâind cosiţele, Pipăind altiţele, Desmîerdând fetiţele 1 CANTA PUIU CUCULUI Auijitâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Cul6sâ din Şona, comitatul Târnava-mare, — Transilvania. Cântă pulu cucului In verfu nucuţuluî. Mai în jos pe rămurele Cântă două păsărele, 5 D’aşa cântă de cu jale, De stau apele pe vale. Da’ nu-s două păsărele, Că-s dragi surorile mele. Mai în jos la rădăcină io Cântă-o turturea bătrână. Da’ nu-î turturea bătrână, Că-i maîcă-mea ha streină. — Dulce maică, dragi surori, Vărsa t-aţi lacrămi pe flori? 15 Ştergeţi voi lacrimile, Că-fiî amărîţi dilele. 1082 POJNE PE DIN JOS Aiujită de N. I. Apostolescu de la mare, —Transilvania. Pe din jos de Orăştie Pin doi veri din cătănie. ţ)ice* unu cătră altu : — Pune, vere, mâna ’n şale 5 Şî Sî trage una de jale, Că de când am cătănit, DE ORAŞT E Binig. Culesă din Şona, comitatul Târnava- Părinţiî ni-or yi murit, Curtea s’o yi pustiit, ' Moşia o yi ’nţelenit. io Plugul zace su’ părete, Boii paşce iarbă verde. SARACA STREINATATE mare,-fransUva^ia.' AP°St0,escu de la Ion Binig. Culesă din Şona, comitatul Târnava-Vedl mai sus variante la pag. 289, 3-44, 745 gi 827. Săracă streinătate Mult avui de tine parte. Vai! mâncatu-s de streini, Ca iarba de boî betrânî, 5 Şî s mâncat şî de duşmani, Ca iarba de boi bălani; Mâncatu s de reutate, Ca iarba de vaci cu lapte ; Mâncatu-s şî de nevoi, io Ca iarba de hele oi. Am umblat satele tote Şî de ghine n’avuî parte, Ori pe une-am umblat Hodină n’am căpătat. 15 Ori pe une-am ocolit, Hodină n’am dobândit. Jălui-m-aş, jălui, jălui-m-aş şî n’am cui, Jălui-m-aş bradilor 20 De doruţul fraţilor. Jălui-m-aş munţilor De dorul părinţilor. Jălui-m-aş florilor De dorul surorilor. 25 Jălui-m-aş, jălui, jălui-m-aş şî n’am cui, jălui-m-aş codrului, Codrului frundosului, Codrului umbrosului; 30 Codru-î jalnic ca şî mine, Vara trece, tomna Ţine Chică-Î frunda totă ghine, Cu crăngi veştede remâne. Săracă streinătate, 35 Nu me ’nstreina departe, Că n’am tată să me cote, Maîca-i-’n pămînt nu pote, Fraţii nu pot de cumnate, Surorile-s măritate, 40 Cari mai sînt îs mititele Nu ştiu cărările mele. POINK 1083 M’A MANAT MAICA LA GIE Auijitâ de N I. Apostolescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-mare.—Transilvania. Vedf o variantă la pag. 821. M’a mânat maica la -fie S’aduc struguri de-alâmâe. Cât e -fia am umblat Struguri de-ia n’am aflat. 5 Din -fie că am eşît Cu badiu m’am întâlnit, Duşmanele m’o păzit Şi la maica m’o pârât Maica m’o pârât la fraţi, 10 Fraţii reu să mâniară, Şî ’n temniţă me băgară, La temniţă o pus lăcat, Să nu mal Ies necî odat’ Pe lăcat o pus cuţit, 15 Ca să nu mal Ies mal mult. Pe cuţit un stan de chîatră, Să nu mal ies neci o dată. Me uitai pe supt cuţit, Vădul s6re resărit, 20 Fete cu feciori jucând, Io de maica m’am rugat : — Slobodi me maică ’n sat Că de iubghit fiî-am uitat Şî de badîu m’am lăsat. 25 Maica de părere bună M’o lăsat într’o grădină, Intr’o grădină cu flori, La Tete şî la ficiori. Io in grab’ am rupt o flore 30 Şî m’am dus între rozore, Intre rozore şi lunci, Ară badîu cu doi junei, Şî bădiţu-î tinerel, N’ascultă juncii de el. CODRULE CODRUŢULE Auditâ de N. I. Apostolescu de'a Ion mare, — Transilvania. Codrule codruţule, Deşchide-ţî cărările Să-m’ duc supărările, Căci acasă, nu me lasă, 5 Doru mândrii me apasă ; Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava- Doru mândriî-i ardetor, El me face căletor, Căletor pe drum de ţară, Să me duc la mândra iară. 1084 DOINB MUNTE, MUNTE, CHIATKA SEGA Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion Binig. Culisă din Sona, comitatul Târnava-mare, —Transilvania. Munte, munte, chîatră secă, Lasă voinicii să trecă, Să trecă la ciobănie, Să scape de cătănie. 5 — Câtănia cuî-’î bună ? La ficioru făr’ de mumă. — C.ătănia cui-’I dată ? La ficioru făr’ de tată. Dare-ar Dumnedeu un foc, 10 Să ardă Sighiîu tot, Se rămâie numai parii Să să’nţape ghinărarii, Ghinărarii şi maiorii, Care cătănesc ficiorii. 15 Bate Domne cu amar, Pe maioru din Ardei, Că de cân’ s’a maiorit Mulţi ficiori a cătănit. HAI MAICO DE ME PETRECE Aurită de N. I. Apostolescu de la Ion Binio-mare, —Transilvania. Culesâ din Şona, comitatul Târnava. Hal maico de mă petreci De aici penă la Beci, Din Beci în Italia, Că-acolo-î staţia mea. 5 Acolo cum am ajuns, Jos pe scaun eî m’a pus, De haine că m’o schimbat, Perul ni Ta retezat, Hal maico, de îîi-1 adună 10 Şi’l invălue’n chindeu Ş| Si l bagă’n sînu teu, Şî Si-1 du la satu neu, Şî’l dă la fraţi, la surori, Să îii’l podoghe cu florî 15 Să’l ducă pin şedătorî. Să’l arate la ficiori, Să vadă şî fiic şî mare, Cătana ce plată are : Pe cinci dile trei piţule. 20 Cinci ’I dă_ la spălătore, Cinci pe vix, cinci pe unsore, De cinci cue pe ţipicî; Cinci la şuştăr se le bată, De doi creiţarl aţă negră, 25 De doi creiţarl aţă albă. Ce să me fac maică dragă ? Un creiţar î’-maî rămâne, Să 1^ am pe dua de mâne, Să ni iau şi io o ţîgare, Când m-oî duce la primblare. Doine 1085 ASARA Ş’ALALTA SARA Auditâ de N. I. Apostnlescu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava-uiare. —Transilvania. Asară ş’alaltă sară Să primbla badea pe afară, Pe la noi pe la fântână, C’o ploscuţă verde’n mână. 5 — Na mândruţo,bea şi’nchină. — Ba Io nu’ţ-oî închina, Că ni-I ciudă şi necaz, Că m’ai muşcat de obraz. — Ţine mândro, năframa, Şî-ţ şterge muşcătura, Să n’o vac|ă mumă-ta. 10 Mumă-ta-î muiere rea, Portă cătrana la ea, Ca să-m’ dea fiie să beu. VAI SĂRACELE RAGUTE Auditâ de N. I. Apostolessu de la Ion Binig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava mare, — Transilvania. — Vai săracele răgute, Cân’ aţi trecut peste munte N-aţî putut trece de multe ; Dar cân’ veniţi înapoi, 5 Veniţi numa câte doi Strajameşter din cumpane, Câtui nâptea el nu dorme, Făr’ tot scrie pe hârtie, C’o perit ficiori o muie. 10 Chică unu, chică doi. Chică unu’ntr’o cărare Şî fii’l vede o fată mare, Şî-î aprinde-o luminare. Căpchitanul Si-o vedea 15 Şî din graiu aşa-I grăia: — Stinge, fată, lumîiinarea Ori ţ’ol stinge eu viaţa. La cătana aşa-I e dată Să moră morte ’npuşcată. lo86 DOINE PE DIN JOS DE ŞURA MARE —transilvania1’ Apostolescu de la Ion BiniS- Culesă din Şona, comitatul Târnava- Pe din jos de şura mare Merge-un căpchitan călare, Cu treî sute de cătane. — Câpchitane Pavele, 5 Une duci cătanele ? Lasă-le, nu le maî duce, C’am şî îo un frate dulce. Nu ni-1 pune dinainte, Că î tîner şî n’are minte, io Nu ni-1 pune la mijloc, C-acolo-î maî mare foc. Da pune-1 dî-o mărgioră, C-acolo-î munca maî uşoră. F...U-ŢI NEMŢULE CREDINŢA Auditâ de N. I. Apostolescu de la Ion mare, — Transilvania. — F...u-ţî Nemţule credinţa Şî î'ar X* pecat sămânţa ! Pene-s prunciî mititeî, ’ Tu nu bagi samă de eî. 5 Da cânJ prunciî să ridică, inig. Culesâ din Şona, comitatul Târnava- Nemţul la mesură-î strigă. Care-s tinerî şî voinicî, Le dă nădragî şî ţipicî Şî curele ’ncrucişate, io Drumurile prelungate. RABDA INIMIOARA, RABDA Culăsâ de I. Odor, din judeţul Prahova. Rabdă inimioră, rabdă, Rabdă pe cât poţî, Nu’ţî da taina cătră toţî. — Inimă dragă, ce te baţî 5 De rinichî şi dă ficaţî ? ’ Duşmanii, duşmancile Alea mănâncă norocile Păsărică albă ’n cîoc Tu mî-aî cântat de noroc. IO Picaţi-ar cîocşoru teu, Pac^ jjTaî cântat aşa de rău. Nu ştiu scris, nu ştiu făcut, Parte ved, că n’am avut. ^)ajrJr bunu Dumnejeu 15 Să şî găsîască ce sufăr eu. doine 1087 FRUNDULIŢĂ mărăcine Culăsâ ele î. Odor de la primarul din Frunduliţă mărăcine, Drag mi-e să trăesc pe lume, Frică mi-e că mor ca mâne. Frunduliţă d’a năut, 5 Drag mi-e să trăesc mal mult, Frica mi-e că mor curend. Podul-Vad Ului. —Prahovâ. Fruncjuliţă şi-o lalea, Când o fi la mortea mea, Sâ’mî chemaţi ibovnica, io Sâ’mî ţîe luminarea, Să mor cu ochii la ea. CÂND ERAM COPIL D’O LUNA Culesă de I. Odor de la primarul din Când eram copil d’o lună, Drag mi era la beutură, Cu volnici d’adunătură, Drag mi-era la refenea, 5 Cu voinici de sema mea. Me făcui maî măricel, Taica me loră cu el, Ni la cosă, ni la plug, Să me’nveţe meşteşug, 10 F... în c... meşteşug, Nu ştiu boii să-î înjug. Podul-Vadul ui,—Prahova. Eu-i înjug cu codili, EI me’npung cu cornili. Şi plecai dup’acest loc, 15 Că e loc făr' de noroc, Şi plecai, ca să trec Oltu, Trecui Oltu pe la lesă, Şi m’ajunse-un dor d’acasă, De copil şi de nevastă. 20 De nevasta’mî este dor, ’Mî este dor nu prea mi-e dor, Da de copii mor şi mor! LELE VERDE TEIU FRUNDOS CuEsă de I. Odor de la Mih. Guran, din judeţul Prahova. Lele verde teîu frunejos, Drag mi-a fost omu frumos, Şi călare şi pe jos, Ce e frumos, tot frumos ! io88 doine FOAIE VERDE TREI SCAEŢI Culesă de I. Odor, din Ceraşiu, plaiul Teleajen jud. Dâmboviţa Foîe verde trei scăeţî, Hal vere să tragem sorţi, Că dor nu ne-o lua pe ’toţî. O lua unu, o lua doi 5 Şi dor nu ne-o lua pe noi. 0 lua unu, o lua patru, Şi dor nu ne-o lua tot satu Verde foîe d’alevede, D ar fi puşca de lemn verde io Şi compania dă fete Regimentu de neveste, Cu drag, vere, mî-aş petrece Dar e puşca dă fer rece Cu-atnar, vere, oîu petrece. 1 - 15 Şi patu de lemn uscat, Cu amar mi-am petrecut. — împărate, prea 'nălţate Nu mă duce-aşa departe, Că n’am tată să mă cate, 20 Mama-Î în pămînt, nu pote, Surorile ’mî sunt departe, ’ Runiai una ’mi-e aprope, Şi 'ml trimite câte-o carte, Carte ’n patru colţurele, 25 Da mijloc e slove grele. Cine-o şti să le citescă Din lacrimi să nu’ml zărescă fkunda verde şi-o lâni.ea Culesâ de I. Odor, din jud. Prahova. Frun4ă verde şi-o lânlea N am puică pă unde da Să mai văd căsciora ta, _ Pen prejur ci mai avea, 5 Că dorn dă la mine M a ofticat vai dă mine. D am avut, de n’am avut Ş-arn trăit cum am putut, Dă la nimeni n’am cerut io Fruntjă verde de dudă fi Vai dă sufleţelu meu ; Ce-am avut Mai c’am pierdut Şi nu mai pocifi să maî uit, 15 Doru meu şi-al d-tale Facă’ţi Dumnedeu d’o flore, U o flore mirositore, Care porţi în legătd’re, Şi noptea la inimforă, 20 Pentru-a d-tale soţioră. DOINE 1089 D’AI CUNOASCE, D’AI PRICEPE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 754, 960. D’ai cunoşte, d’aî pricepe, Dragostea de und’ să ’ncepe : De la ochi, de la sprîncene, De la buze subţirele... S Muşcar-ar neîca din ele. FOAIE VERDE ŞI-O LALEA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Fole verde şi-o lalea, Cin'’ nu crede dragostea, Dumnedeu să nu ’î-o dea. Să ’î dea boia cu anu 5 Şi dragostea cu dramu. Şî-altă foîe salbă mole, Dragostea e lucru mare : Nu ’ţî dă stare la mâncare, Nici odihnă la culcare. IO Şed la masă să mănânc, Gândurile mi se duc ; Ridic mâna să ’mî fac cruce, Mâna din cot nu s’aduce. Şed la masă ne ’nchinat, 15 Me pomenesc nemâncat. Ci de ’rnbuc o ’mbucătură, Mi se face clisă ’n gură. îmbucai de doue orî, Şi oftai de noue ori. FOAIE VERDE DE NEGARA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde de negară, • De urît m’aş duce ’n ţară, Dragostea m’aduce iară. De urît m’aş duce ’n lume, 5 Dragostea capu ’mî repune. 69 t)OlNE Î090 ŞI-O FOIŢA VIOREA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la pag. 219—220, 76g. Ş1-0 foiţă viorea, Nicî-o bolă nu e grea, Ca dorul şi dragostea. Rele sînt frigurile, 5 Mal rele dragostile. Frigurile te beşică, Dragostile te usucă. De friguri zaci şi te scolî, De dragoste zaci şi morb FRUNDA. FOAIE IARBA MARE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Frundă, foîe iarbă mare, Fâ leliţo, fâ cutare, Maî dă dorului certare, Că prea ’mî face supărare. 5 Şî-o foiţă a bobuluî Din pricina dorului,' Şi dintr’a îubituluî, Fac umbră pămîntuluî. Din pricina unui dor, io Nu maî mi se face somn. Totă noptea me ’nvertesc, Nu pot să me odihnesc. FOAIE VERDE ŞI-O LALEA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde şî-o lalea, Line-a lasat dragostea, FTî-ar trupu ca Horea,’ Sufletul ca tămâîa. 5 Nu î-ar putrezi carnea. Cine-a lăsat îubitu, Iartă-Î Domne pecatu, Uşureză-Î pămîntu. COiNe ÎOC)t FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culesâ de Al I. Hodoş, din judeţul Foîe verde mărăcine, Cine te-a făcut pe tine, Aşa ’naltă şi subţire, Si la trup făcută bine, 5 Par’ că m’a ’ntrebat pe mine. Frunduliţă viorea, Argeş. A dracului fu mătâ, Când era cu tine grea : Nu beu şi ea ceva, io Să lepede pe naiba, C’a 'nebunit pe neîca. FOAIE VERDE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Fote verde de pambriu, Trupul teu cel cilibiu, Mânca-l’ar argintu viu. Şi-o foiţă şî-o lalea, DE PAMBRIU :ş. 5 Puică sprînceora ta, Mânca-o-ar pecinginea; Mănânce-o să dea de os, N’am avut nici un folos. FOAIE VERDE FOI DE TEI Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 456. Foîe verde foî de teî, Puică, ochişorii teî, M’aşî băga slugă la eî. Da simbrie nu ţî-aş lua, 5 De la mine ţî-aş maî da. Ochii teî cuţite n’au, Me mir junghiuri cu ce’mî dau ! Ochiî teî arme nu portă, Me mir cu ce me săgetă ! 10 Şî-altă foîe treî smicele, Puică, sprîncenile tele, M’aş băga slugă la ele. Nu pe-o lună, pe treî anî, Să fac voia la duşmani. 1092 DOINE FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde mărăcine, Trec pe drum, me uît la tine, S’aprinde inima ’n mine, Şî-apoî verde foî de tel, 5 Unde ’ţî ved pereţii teî, Lăcrămeză ochii meî. Şî-o foiţă şî-o lalea, Unde ’ţî ved căscîora ta, Casa şi bătătura, Mi s’aprinde inima. FRUNZULIŢA MATOSTAT Culesă de Al. I, Hodoş, din judeţul Argeş. Frumduliţă matostat, Viu la voi şi şecj pe pat, Şi par’ că sînt fermecat : Nu maî am gând de plecat. 5 Merg pe drum şi dau din mâînî, Par’ că me apăr de câînî. BATA-TE PAINEA ŞI SAREA • Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Bată-te pâinea şi sarea, Mila mea şi căutarea: Ciocănaşu de rachiu, Felia de mer sălciu, 5 Covrigelu de su’ breu. Covrigelu s’a uscat, Guriţă n’am sărutat, De e an la treerat. POINE 1093 VERDE FOAIE ŞI-UN GUTUI Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Verde foîe şi-un gutuî, 5 Und’ ţî-am dis n’aî vrut să viî: Lele-a dracului să fiî, La ţarcul din bălării, Să n’aî parte de copiî, Unde-a fost dragostea ’ntâiu. Nicî de bărbatul d’intâiu, FOAIE VERDE-A BOBULUI Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Foîe verde-a bobului, Fire-aî lele-a draculuî, De la capu deluluî Cu deştu picîoruluî, Cu lingura pîeptuluî, Cu aţa buricului, Cu casa sufletului, Cu faşa copiluluî, De ce-aî spus bărbatuluî 10 Dragostea băîatuluî. Fire-aî lele-afurisită, Dacă n’aî fost mulţumită, D’a mea dragoste cinstită. ŞI-O FOIŢA BOB NAUT Culesâ de Al. I. Hodeş, din judeţul Argeş. — Şî-o foiţă bob năut, Ce-aî beut ’de m’aî urît ? — Apă din puţ părăsit. Şî-0 foiţă matostat, 5 Ce-aî mâncat de m’aî uîtat'? — Ou de raţă ’ncondeîat, D’o nevastă cu bărbat, — Plesnir-ar cin’ ţi l’a dat. DOINE IO94 frunduliţa mărăcine Culisa de AL I. Hodoş, din judeţul Argeş. Frunzuliţă mărăcine, Veniî aseră la tine C’o păpuşe de smochine Şi cu alta de stafide, 5 Greşii calea vaî de mine ! Nu ştiu luna luminosă, Or poteca lunecosă... Nemeriî la altă casă Cu găzdiţa maî frumosă, io Cu bărbatul nătărău... Acolo me trag şi eu. FOAIE VERDE MATOSTAT Culesă de Al. I. Hodoş, diu judeţul Argeş. Foîe verde matostat, Votă^ noptea am tremurat Pe lângă un pustiu de gard. Ş1-0 foiţă iarbă neagră 5 Fă letiţo fiî de treabă, ’ Prindeţî câinii şi ’ţî-î C’un fir de mătase’ neorâ. ŞF^ltă fote mărăcine, Fu când viu sara la tine, 10 Câîniî teî se dau la mine Şi când viu să te îubesc, Câinii teî me mârâîesc. O căţea negră bălţată, Me^goni ograda tdtă. 15 Mai era şi un câîne brez, Fir-ar al dracului ad’ Me lătră de la pârleaz. foaie verde matostat Culesa de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde matostat, Vino, vino, puiu băîat, Vino pe unde-aî ’nveţat. Câînele mi ’l-arn legat, 5 Pâileazu ’l-ani destupat Mărăcinele ’l-am luat... Ticălosu s’a ’mbetat, Vino, vjn’ că nu-î păcat. DOINE 1095 FOAIE VERDE MĂRĂCINE - " \ Culesă de Al. I. Ilodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde mărăcine, Din tote mî-ar merge bine, Numai dintr’una nu’mî vine : Nu e puica lângă mine 5 S’o sărute neică bine. Şif-o foiţă şî-o lalea, Sărută-me şi nu prea. Sărută-me neică ’n dinţi De buze să nu te-atingî. 10 Şi altă foîe foi de praz, Nu me săruta ’n obraz Că me vede mama-acas’. Foîe verde foi de nalbă Sărută-me pe su’ barbă, 15 Şi legă-me cu-o basma, De m’o ’ntreba cineva : Să spui c’am făcut brânca. FOAIE VERDE CA NALBA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde ca nalba, Na, na, na, La maica, na, Na, la neîca, mere dulci, 5 Unde ’î şedea să mănânci, 10 Aminte să’ţî D’ale nostre D’ale nostre D’ale nostre C’au remas mai aduci vorbe dulci ; dulci cuvinte, dinainte, neisprăvite. FLORICICA ’N FOI ALBASTRE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Floricică ’n foi albastre, Mândro, dragostele nostre Au remas pustii pe coste... Să le vedi nu le-ai cunoşte. 1096 POINB FOAIE VERDE MĂRGĂRIT Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde mărgărit, Ionă de ce-aî slăbit ? — Am o pânză de urdit Şi vre-o trei de năvădit, 5 Şi pe neică de iubit. — Frund uliţă treî snlicele, Ionă din Ionele Dă şi nelchiî floricele Din costa grădinii tele. 10 — Şî-o foiţă matostat, N’are leîca flori de dat, C’astă vară n'a plouat; Şî-am plătit de le-a udat Cu bani după sărutat; 15 Şî-am plătit, De le-a plivit, Cu baniî de pe îubit. FOAIE VERDE SJMINOCU Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 251. Foîe verde siminocu, Umblu nu me ’ncape Iocu, Să îasă din mine focu. Focu din mine nu îese, 5 C am îubit numai neveste O sută şi paî-spre-dece ; Şi o să maî îubesc vr’o opt Şi o fată de potropop. FRUNDULIŢA LEMN CÂINESC Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 490, 737, Frunduliţă lemn câînesc, Me duc să me spovedesc ; Merg la popa Constandin ’ Ca dă la păcat puţin. 5 Foîe verde de cucută, Dintr’o mie îartă-o sută ; Dintr’o sută iartă dece : blagosloveşte, Şi mî dă drumu la neveste, 10 La neveste cu bărbat, La fete de măritaţ. DOINE 1097 FOAIE VERDE TREI LAMAI Culăsa de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. F6Ie verde trei lămâi, Trei lămâi Şi trei gutui, Dute puică şi să viî 5 Colea ’ntre Sântă-Mărit. Şî-o foiţă merî creţeştî, De te duci la Bucureşti, Me rog să nu zăboveşti. Că de’I zăbovi o lună 10 Me găseşti pe drum nebună; Iar de-’î zăbovi un an Me găseşti negru buşten. FOAIE VERDE DE PELIN Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde de pelin, Haideţi puică sâ fugim ; Să fugim, Să pribegim, 5 Că p’alcî nu mal trăim. Să fugim să trecem Oltu, Că ne află potropopu, Ne spune la episcopu, Şi ne prăpădim cu totu. FOAIE VERDE ŞI-O LALEA Culdsâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 242—'243- Foîe vede şî-o lalea, Păcat de dragostea mea; Eu o fac şi alţii mi-o Ia. Las’ s’o Ia, 5 S’o Ia, s’o Ia, Bage-o ’n ochii mâne-sa. DOINE IO98 frunzuliţa trei aluni Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. FOAIE VERDE IARBA MARE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde Iarbă mare De oftat ce oftaî tare ’ Furca pieptului me doare. Şi furca 5 Şi inima... FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Fofe verde mărăcine, Puică m’aş îubi cu tine, Dar ţi-e mijlocul subţire. v1_0 foiţă matostat 5 Mititică eşti la stat, . Şi bună de sărutat. Frunduliţă trei aluni, A plecat neîca de Luni, Şi-a remas doru p’in pruni • Dragostea pe subt anini, ' 5 Şi îubitu p’în aluni. N’am batistă sâ’l adun, Să’l adun să nu remâie Să’ţi dau la vară şi ţie. Bate-o Domne pe mândra. DOINS I°99 FOAIE VERDE BOB NAUT Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţui Argeş. Varianta la pag. 232—233, 394. Foîe verde bob năut, Şi-am să las cu jurămînt, Cine m’o băga ’n pămint, Să’mî facă cosciug d’argint, 5 Să mă’ngrope mai adânc Să rlu putredesc curend ; Să putredesc la cincî anî, Să fac voia la duşmani. Frunduliţă şi-o lalea, 10 Şi-am să las la mortea mea: Să’mî trimeţă nevasta, Să’mî cheme ibovnica, Sâ’mî ţie luminarea, Să mor cu ochiî pe ea. FOAIE VERDE Ş’UN AREU Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. 1082. Varianta la pag. 289, 344. ^45, 827, Foîe verde ş’un areu, Aducete-ar Dumnedeu, Pe la bordeiaşul meii, Să vedî cum trăesc şi eu. 5 Şi să’ţî coc bobe pe vatră Şi să’ţî spuî patima totă. Foîe verde lemn câînesc, Patima ce-o pătimesc, N’am cuî sâ mă jeluesc. 10 Jelui-m’aş şi n’am cui : Jelui-m’aş câmpului ; Câmpu are peliniţă, Vorba mea n’are credinţă. Jelui-m’aş şi n’am cuî : 15 Jelui-m’aş codrului ; Codru are frunde verdî, ^ Vorba mea tu nu mi-o credî. IIQO DOJNg DA’TI bobocii pe pariu Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Dă’ţî bobocii pe pârtu, Că sînt şchiop nu pot să viii Şi-O foită meri domneşti, Neică, boia ce-o boleşti, 5 S’ajungî pe la Bucureşti Din pungă să cheltueştî Şi lecurî să nu găseşti. Şi-altă foîe iasomie, Bu am fost la spiţărie, io Doftor de dragoste nu e. Foîe verde bobareu, Doftore îubite-al meu, Scolă-me de la ceas reu. " P0* ne^c^ să te scol, 15 * \/ Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Şî-o foiţă mărăcine, Spune puîculiţă, spune, Numai de bărbat ţî-e milă? — Ba, mî-e milă şi de tine, 5 C’am trăit amendouî bine. Dar maî milă de bărbat, C’a pus cununii în cap Şi Dumnedeu mi l’a dat. II04 DOINE FOAIE VERDE SALCIOARA Cul6să de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la pag. 374, 785. Foîe verde sâlcioră, La casa cu trestiorâ, Zace-un voinicel să moră. Nici nu more, 5 Nici să scolă, Numai zace de grea boia. Şi-o foiţă salbă mole, Zaci puiule, ori te scolă, Ori mal dă’mî şi mie bolă. 10 Că mie mi s’a urît, Căpătâiaşul mutând, De la cap pân’ la picîore, De la umbră pân' la sore. FLOARE FRUNpA VIOREA Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Flore frundă viorea, A dracului e lelea, Cu carnea Şi cu pielea 5 Şi cu iia De pe ea. Eu o rog şi ea nu vrea, Cu parale, nu gîaba. FOAIE VERDE DE TREI FRAGI Culesă de AI. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde de trei fragi, De dragi ce ne-am fost noî [dragi, N’a remas frundă p’în fagi, Nici Iarbă pe sub copaci. DOINE 1105 FOAIE VERDE ŞI-O AGLICA Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Cu porumbu nesăpat, Cu grâu nesecerat, Cu orzu neventurat, Cu meîu netreerat. FOAIE VERDE AVRAMESA Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde avrămesă, 5 El păzeşte, Om cu nevasta frumosă, Casa li se risipeşte. Are pagubă la casă. Cosa ’n pod se rugineşte, Ea iubeşte, Fenu ’n luncă putredeşte. — F6îe verde şî-o aglică, Cine ciocăne pe luncă ? — Bătăîosa tale furcă. — Di-Î la nalba să se ducă, 5 Că me lasă fără muncă. FOAIE VERDE RUG ÎNTINS Culăsâ de Al. 1. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde rug întins, Mă culcaiu in drum ’nadins, Să visez pe Leana ’n vis. Ş1-0 foiţă de susaî, 5 Dormiî şi mă săturaî, Pe Leana n’o maî visaî. Me sculaî Şi mă ’mbrăcaî, Şi pe uliţă-apucaî. 10 Frunduliţă salbă m61e, Şi-apucaî pe drum la vale, Me’ntâlniî cu Lena ’n cale ; Eu pe jos şi ea călare. Tinseî mâna luaî o flore... 15 Nu fu flore, ci fu ismă, Prinseră duşmanii pismă. 70 1106 bOlNE UITE NEICĂ Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la p. 316. Uite neică, Nu e neică ? Ba e el pupa-’i-ar lelea ! Uite neică, 5 Nu e neică ! Că dac’ar fi nelcuţa L’ar cunoşte lelcuţa, După ochi, după sprîncene, După freul calului. IO Freul alb cu floricele Făcut de palmele mele. FOAIE VERDE SAMULASTRA Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la p. 430. Foîe verde samulastră, 5 Bate neică la ferestră ; —Spovedită eşti nevastă ? — Ba eu nu sînt spovedită. Că eu când m’oiu spovedi Şapte popi mî-or trebui, Şapte popi din şapte sate Să me Ierte de păcate. FOAIE VERDE AVRAMESA Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la p. 491, 1052. Foîe verde avrămesă, Vecina de lângă casă Nici odată nu te lasă. Te Ia şi te bagă ’n casă 5 Şi te pofteşte la masă. Şi când vede că ’ţl-e reu Sumete rochiţa ’n breu, Şi dă fuga la pârlii, CU aP^ VeCe 10 Şi’ţî pune la cap şi’ţî trece. o-. î,a n niărămîoră Şi ţî pune la inimîoră Şi mi te scapă de bolă. DOINE I IO? FOAIE VERDE SAL CIOARA Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. F6îe verde sălcioră, Aoleu, babă Ionă, Nu ştii tu vre-o buruiană Să me vindec d’astă rană. 5 Şî-o foiţă bob areu, Astă bolă ce-o zac eu, Nu e de la Dumnedeu, Singur mî-am făcut-o eu. Singurel cu mintea mea ro Şi nu ştie niminea. ■— Nu e rană de cuţit, Ci e rană de iubit. Ia să dai babei colacu Că’ţl vindecă şi pe dracu. FOAIE VERDE ISMA CREŢA CuHsâ de Al. I Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde ismă creţă, Nevasta care’î îubeţă, Se scolă de dimineţă, Şi’mî ese pe prispă-afară, 5 Cu doue-treî bobe ’n polă ; Strigă: piri, nă, nă, nâ, De’ţî mânca, De n’aţî mânca, Eu să’m fac datoria, io Să m’audă neîcuţa. Gâri, gâri, gâsculiţă, Prăpădite-aî neîculiţă. Gâri, gâri şi gâscaniî, Mânca-ţi-ar carnea duşmanii. FRUNZULIŢA Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Frunduliţă de sulfină, Prietină, Şi vecină, Ce daî omului de cină ? 5 — Făsuî verde cam pălit: DE SULFINA Ibovnicului pul fript, Şî-o azmă coptă pe vatră Şî-o găină piperată ; Peste di d’un pepenaş, io Să fii Îeîchiî drăgălaş. 1108 DOINE FJRUNţ)A VERDE DE SUSAI Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Frundă verde de susaî, Mariuţo bărbat n’aî, Me mir gura cuî o dai ? Şi-altă foie iasomie, 5 Dă-mî-o mie cu chirie, Argeş. Până la Sântă-Mărie. Şî-o foiţă salbă mole, Dă-mî-o mie cu parale, Până la Vinerea-Mare. FOAIE VERDE SALCIOARA 5 Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde sălcidră, Mariuţo, Marioră, Focu de la inimioră, Potoleşte-1 surioră. Foicică bob areu, Ce puternică sînt eu, Să’ţi potolesc focu teu ? Focu teu când s’o aprinde, Şapte judeţe mi’l stinge, io Nicî Craiova, Nici Moldova, — Numai Maria cu vorba ! foaie verde iarba negra Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde Iarbă negră, Răsa! lună, răsaî dragă, Lumineză-mî la ogradă, Slî cosesc pelin şi nalbă 5 Să dau puîchiif să’mî desfacă* Foîe verde matostat, Nu ţî am făcut să-ţî desfac, Şi-am făcut că mi-aî fost drag. Foîe verde îarbă negră, io Răsaî lună, răsaî-.dragă, Lumineză-mî la ogradă, Să mî vez puica mea cea dragă. Trece drumu lung me ’ntrebă, Par că cine-va o rogă ! r5 Şi se uîtă duşmăneşte, Ca să nu’î maî trag nădejde. POINJJ H09 FOAIE VERDE TIRIPLIC Culdsă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde tiriplic, Trece Leana pe colnic, Răsucind la borangic, Şi pe fus n’are nimic. 5 De trei dile răsuceşte Şi pe fus nu maî sporeşte, Bate-o Domne şî-o trăsneşte. — Ce caţî Leano pe colnic ? — O vacă ş’un viţel mic. io Ce caţî Leano pe muscel ? —■ Cat o vacă şi-un viţel. Găsiiu vaca şi mânzatu, Ibovnicu l-a luat dracu. Vaca să se prăpădescă 15 Şi viţelu să’mî plesnescă, Numai neîca să’mî trăîască. PIN' ŞUII LA PUICA DELU CuRsâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 225, 226, 751 Pân’ suiiu la puîca delu, Potcoviiu de treî orî calu. De treî orî l’am potcovit Şi delu nu ’l-am suit. 5 Nu e vina calului, Nicî a potcovarului, Ci e vina mândrii mele, C’a pus casa ’n coste grele, Intre văî şi ’ntre muscele, 10 Nu me pot duce de vreme. FOAIE VERDE Ş’UN DUDAU Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde ş’un dudeii, Osândi-te-ar Dumnedeu Nicî maî bine, nicî maî reîi — Numai cum te-am îubit eu. HIO DOINB FOAIE VERDE VIOREA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde viorea, D’o vrea Leana, De n’o vrea, Deseră ine duc la ea, 5 Ostenit, cum oiu putea, — Ostenit şi plin de apă, Ca s’o mai sărut odată, Odată, de doue ori, Că’ml cade leşin şi mor. io Foîe verde Iasomie, Cine urcă ’n del la vie? Iencuţu cu pălărie, Pălăria de mătase Năvădită ’n fire şese. 15 Şî-altă foîe avrămesă, Coborâiu din del acasă, Găsiîu pe Leana la masă, Cu ocaua plină rasă, C’o găină friptă grasă. 20 Friptă, friptă, Rumenită, Şi la mijloc otrăvită. Ia Iencuţu şi mănâncă, Limba ’n gură ’î se beşică, 25 Buzele ’î se usucă. - Şî-o foiţă şî-o lalea, Leano, din pricina ta, Nu pot bea, Nu pot mânca, 30 M’am uscat ca scândura. Ca scândura de la pat Ca cucuta lângă gard. % FRUNZULIŢA MĂRĂCINE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Frunduliţă mărăcine, Dete fruncja de anine, Creţă ca de mărăcine ; Mândruliţă îar mî-e bine. DOINE III! VERDE DE SIPICA Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Verde de sipică Şi de măturică, Pe uliţa strimtă, Strimtă şi boltită, 5 Var şi cărămidă. Mî-este-o casă mititică Cu şovar verde ’nvelită, Cu ferestrele de sticlă, Cu uşile de sipică, Io Cu sârmă ’ngrădită. Şî-o nevastă tinerică Şade ’n pat torce la furcă, Cu caeru de bumbac, Şi furca de liliac. 15 Verde şî-o lalea, Şi d’o viorea, Şi mi se certa, C.u o cumnăţea, Cu o surăţea — 20 Cu o surăţicâ, Cu o cumnăţică : — Verde fote lată, Surată, Cumnată, 25 Bărbăţelu teu Mult e nătăreu, Dorme ’n patul meu. Foîe matostat, Dacă aî bărbat, 30 Ţine-’ţi-l legat, De furcă de pat, Nu’î da drumu ’n sat. Verde de cicore, Şi de salbă mole, 35 Du’l în târg în vale, Strigă ’n gura mare : Bărbat de vîncjare, Cinsprece parale 1 FOAIE VERDE ŞI-O LALEA Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde şî-o lalea, Intr’o codă de vâlcea, Cum maî cântă o presurea, Las’ să cânte săraca, Mî-a venit primăvara, Cu fruncja şi cu îarba. J 113 Doii*e FOAIE VCRDE DE BUJOR Culesa de AI. I. Hodoş, din judeţul Argeş Varianta la p. 385—387, Foîe verde de bujor, M’a făcut maica fecior, Să dau taîchiî ajutor. Ajutor taîchiî n’am dat, 5 Şepte sate mî-am prădat : Şepte-opt din Topolog, Vâlcea cu copiî cu tot. Taica me mână la plug, Nu ştiu boiî să ’i n’jug; 10 Eu ’î ’njug cu codele, Eî me ’mpung cu cornele. Şî-o foiţă îasomie, Ard’o focu plugârie : Nişte lemne înşiruite, Nişte vite prăpădite. BATA-TE CRUCEA FUGUI Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Bată-te crucea fuguî, In tine dete frunja ’nteî, Şi de pe la Sân Văsiî, ’ S a jurat nişte copiii, Să intre în tine de vii, FOAIE VERDE DE MOLOTRU Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 327, 330, 333> 8yi- Foîe verde de molotru, Ce sgomot s’aude ’n codru ?... Să certă cucu cu corbu, Care să remâe ’n codru? 5 Corbu are pene negre, Intră n codru nu se vede, Cucu are pene verdî, Intră ’n codru şi nu ’l vedf. DOINE i”3 CUCULEŢ DE LA PĂDURE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 328, 329, 330, 331, 770, 771. Cuculeţ de la pădure, 5 — Mănânc putregaiu de fag. Cu guşa plină de mure, Şi beu apă dintr’un lac, Vara vii, vara te duci, Şi cânt mândrelor cu drag. Me mir iarna ce mănânci ? FRUNZULIŢA VIOREA Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 384, 385—387. 392. Frunduliţă viorea, Scol’ măicuţă nu şedea, Ia cotu şi forfeca Şi ’mî croeşte malotea, 5 Cu florile cât dalma, Să semene cu frunda. Să intru ’n codru cu ea. Şi ’mi croeşte nădrăgeî, Verde ca frunda de teî, 10 Să intru ’n codru cu eî. Şi opinci cu cataramă, Să nu ia potera semă. VERDE FOAIE DE SUSA1U Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Verde foîe de susaiu, De trei dile viu pe plaiig Cu merindea pe cin'î cai: Nu băui, nici nu mâneai, 5 Numai la cuc ascultai. — Ia mai cântă cucuie. — Ba, ba, voinicule. C’astă vară ţî-am cântat, Intr’un paltinaş uscat. ui4 DOINE FOAIE VERDE FOI DE NUC Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde fol de nuc, Unde dic : me duc, me duc, Mândrele se fac buluc, Şi me ’ntrebă : und’ mă duc, 5 Eu le spui la Câmpulung. Şi tot frundă dintr’un nuc, Âstă-vară am fost haiduc, Şi la vară iar me duc. Să scot fagii din pămînt, io Să m’aşed la rădăcină, Să spăl arme de rugină. Să le ung cu upt-de-lemn, Să tragă bine la semn, Şi cu seu de căprioră, Pe cine oiu lovi să moră. FOAIE VERDE ŞI-UN AREU Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foie verde şi-un areu,' Iarna pe viscolu greu, Trăesc cum dă Dumnedeu. Iar pe vara cea frumosă, 5 Casă ’mî-este umbra desă ; Aşternut mi-este pămîntul, Şi ceru acoperămîntul. FRUNDULIŢA MATOSTAT Culisă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Varianta la p. 385. Frunduliţă matostat, Bată-te crucea bogat, ^ ?rf ’ ’arna> te-am rugat, Să fini dai doue-treî parale, 5 Să iau la copilaşi sare, Că malaiu le-am căpetat, Şi ’l mănâncă nesărat. Dar o vrea şi Dumne4eu, Să umble şi plugul meii, io Să pui să ’mi brăzdez ales, Unde-o fi crângu mai des. Să trag brazda dracului, De la capu delului, Până ’n vatra satului, 15 Drept uşa bogatului. Să i trag doue-trei pistole, Să mi-1 caut de parale. DOINE III5 FRUNpA, FOAIE MĂRĂCINE Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Frundă, foîe mărăcine, Mi-Î de-o lună şi maî bine, Se ţin Loviştenî de mine, — Şî-altă foîe iasomie, 5 Să me duc ’n haiducie. Loviştene eu nu merg, Că sînt slugă la un grec; Socotela nu mî-a dat, Simbriora nu mî-am luat, 10 Şi mî-e grecu cam bogat, Mî-e frică că ’l bag supat. FOAIE VERDE DE SUSAIU Culesâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde de susaiu, Colea ’n vale pe su’plaiu, Umblă-un plug cu şese cai. Vinecioriî de la rotă 5 Mî-a secat inima t6tă ; Gălbeoriî de la cloţ Bunî-ar fi de nişte hoţî; Negrişoriî din ’nainte... Staţî copiî şi luaţi aminte, io Şi păziţî pâri’o ’nsera De’ţî putea de n’eţî putea, Să ’i ducem în Valea-Rea La Maria Oltenca... Mult mî-au secat inima. FOAIE VERDE SALCIOARA Culăsâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde sălcioră, Căprioră, surioră, Săltate ’n două piciore Şi rode codru pe pole. 5 Rode pola codrului, Să ved lunca Oltuluî, Coda Topologuluî, Iix6 POINţS FOAIE VERDE TREI LAMAI Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde trei lămîî, Unde văcj mândrele Jiî Cu fotele stacojii, Stau pe murgu se ’l răpul. 5 Batăte crucea de murg Aici te beu te mănânc Şi’ndărăt nu te mal duc. — Nu ţî-e stăpâne pecat Trupu teu ţi ’l am purtat, io Te-am dus pe unde ’ţî-a fost [drag. FOAIE VERDE SALBA MOALE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foaie verde salbă mole, Mî-a venit Vinerea-Mare S’a pălit codru pe pole, ' Mî-a tulit voinici de vale. FAOIE VERDE DE SUSAIU Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Variante Ia p. 239, 359, 823, 859. Foîe verde de susaîu, La fântâniţa din plaîu, Legal calu’ şi mâneai. Ml-aruncaî ochii pe masă 5 Me lovi un dor d’acasă. Argeş. De neavstă nu’mî doresc, De copil ine prăpădesc. De nevastă nu mî-e dor, Dar de copii me omor. DOlNB I I 17 FOAIE VERDE DE CICOARE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde de cicore, Me rog codre dumitale, Ca la un frate maî mare Să me laşî la umbra ta 5 Puţintel cu mândra mea. OLTULE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Oltule, Olteţule, Secaţî-ar parafele Să crescă dudaele. 5 Oltule, Olteţule, Oltule rîu blestemat Ce viî aşa turburat, Orî la codă te-a plouat. FOAIE VERDE TREI AGLICE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foîe verde treî aglice, Din treî mândre una’mî elice ; Maî strîngeţî punga voînice, Nu ştiî vremea cum te duce. 5 Te ajunge vre-o Vreme rea Fără negră de para ; Te-ajunge vre-o vreme lungă, Făr’de neam de para’n pungă. bOlftE 1118 ASTADI BEU Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 375, 376. Nicî cu sapa Nu prăşesc, Numa beu şi chefuîesc, Bani în pungă tot găsesc. Astă-dî beu, Şi mâine beu, Me mir banî de unde îau. Nicî cu cosa 5 Nu cosesc, FOAIE VERDE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Variante la p. 241, 242, 275, 855, 1 Foîe verde salbă mole, Mă rog codre dumitale, Ca la un frate mai mare, Să me laşî la umbra ta SALBA MOALE Argeş. [17. 5 Puţintel cu mândra mea, Care m’am îubit cu ea Din copilăria mea. VINE CUCU DE TREI DILE Culesă de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Variante la p. 332, 333, 334) 355> II13< Vine cucu de treî dile Peste văî, peste movile, Şi loc n’are să se puîe Să cânte focu să’şî spuîe. 5 Cuculeţ cu pana sură Mâncaţî-aşî limba din gură. roie verde a nuculuî, Cântă putu cuculuî, Pe crucea moliftului. DOINE I 119 FOAIE VERDE MĂRĂCINE Culdsâ de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. Foie verde mărăcine, Ce mî-e mie drag pe lume ? Poteceua din pădure, Pardosită cu alune, 5 Cu alune mărunţele, Trosnesc noptea sub picere, Aşa’I place mândrei mele. Ce mi-e drag pe lumea asta ? Calu, puşca şi nevasta : 10 Calu me călătoreşte, Puşca la câmp me pădeşte Nevasta me primeneşte... Ibovnica me iubeşte. FOAIE VERDE MERE, PERE Culesâ de N. I. Apostolescu de la V. Alexandrescu, şef-tipograf, Bucuresci. Foie verde mere, pere, Avem şi eu într’o vreme, Un puişor la plăcere. Şi ’[ ţinem în colivie, 5 Ca să ’mi cânte numai mie. Dar de la o vreme ’ncoce, Ved că puişoru ’mi tace, Nu ştiu tace sau se face, Sau dragostea nu’î mai place. 10 Cântă puişorul meu, Să te audă Dumnedeu, Căci prin cântecul ce cânţi, Dragostile îmi descurci, Şi me faci mai liniştit, Şi de puicuţa iubit. COLINDE SI CÂNTECE COLINDUL CU SORCOVA Culăsâ de Chr. N. Ţapu, din Roşiorii-de-Vede. Astă nopte întunecosă, Noi umblăm să colindăm. Ne întâlnim cu Dumnedeu. Cu ce fuse îmbrăcăţele? 5 Cu veşminte mohorîte De la Christos dăruite. Sf. Petru ca un sfînt, Dete o ploie şi cu vînt Şi ne culcă la pămint. io Sf. Gheorghe ca un sore Dete o ploie cu recore Şi ne scaldă la picîore. Porumbeii satului In marginea lacului, 15 Turuiră, guruiră, Mal la vale se lăsară Cu norii s’amestecară. COLINDUL CU SORCOVA Culisa de Chr. N. Ţapu, din Roşiorii-de-Vede. Sera d’astă seră ŞI a de mâine seră, — Sera lui Ajun Şî-a lui moş Crăciun, 5 Doue dile mari Sfânta Vinerea Şi Dumineca Ele mânecau In revărsat de zori, io In glas de cântătorî ; Pruncul l’au găsit In iesle trântit. Pe braţ* l’au luat De l’au înfăşat, 15 Cu faşă de argint Cu scutec de mătase. Sus că l’au suit Jos l’au pogorît. La Iordan l’au dus 20 Şi l’au îordănit. Numele ’î-au pus Domnul Cerului Şi al pămîntuluî. La anul şi la mulţi ani! 7i I î22 COLINDE ŞI CÂNTECE SORCOVA Culesă de Chr. N. Ţapu, din Roşiorii-de-Vede. Sorcova, Vesela, Să trăiţi Să ’mbetrâniţî 5 Ca un mer, Ca un per, Ca un fir de trandafir Câte paie sînt pe casă, Atâţia galbeni pe masă. IO Câtă frundă e’n frundar, Atâţia poli în pozînar. Să fiţi tari ca piatra Iuţi ca săgeta. Târî ca fierul 15 Şi îuţî ca oţelul, La anul şi la mulţî anî. SORCOVA (varianta) Culdsâ de I. Constantinescu, din DioştI—Vâlcea. Sorcova Morcova, Să trăiţi, Să ’mbetrâniţî, 5 Ca merul, Ca perul, Peste vară ca oţelul. Câte paîe pe umbrar Atâţia banî în pozunar ; IO Câte şindrile pe casă Atâţia galbeni pe masă. Vacile lăptose, Porciî unturoşî, Oile lânose, 15 Boii trăgătorî, Oameni muncitori. SORCOVA (varianta) Culesă de 1. Constantinescu, din Diojtî—Vâlcea. Sorcova vesela I Să trăiţi, Să ’mbetrâniţî, Ca merul, 5 Ca perul, Ca tomna cea bogată. La mulţî anî cu sănătate. Bîzdîc, Bîzdîc, 10 Dă-mî paraua să m£ duc. COLINDE ŞI CÂNTECE 1*23 CÂNTEC DE NUNTA Cules de Al. I. Hodoş, din judeţul Argeş. înfloriţi Flori, înfloriţi, Că mie nu’mî trebuiţi ; Că voî când îmbobocîaţi, 5 Mie atunci imî trebuiaţî. înfloriţi Flori, înfloriţi, înfloriţi flori, staţi perete!... Că eu ’mî-am eşit din fete. IO Foîe verde foîe lată, Când eram la maica fată Ştiam florea cum se portă ; Şî-o foiţă de susai, După ce me măritai, 15 După uşă-o aruncai. CÂNTEC DE NUNTA Cules de Al. 1. Hodoş, din jndeţul Argeş. Busuioc verde frumos, Rămâi taică sănătos, Ca un trandafir frumos'; Busuioc verde pe masă, 5 Rămâi maică sănătosă Ca o garofă frumosă, Că eu me duc să’mi fac casă. Floricică trei bujori, Plângeţi fraţi, plângeţi surori, 10 Şi voî răzore cu flori. Până Ieri cu fetele, Astădî cu nevestele, Mâine cu mătuşile. 1124 COLINDE ŞI CÂNTECE CÂNTEC LA INMORMÎNTARE n . ^-UHS V I°n®*Cu. 'a Plotul Gheorghe Popescu, Comuna Runcu, cătunul Costesci, Judeţul Dâmboviţa. Mult amăgi tore lume, Şi visuri înşelătore, Ca umbra de trecetore, Lume, rotă învârtitore, 5 De suflet păgubitore, Ne puseşi la maici în braţe, Să ne crescă spre viaţă ! ' Şi cu cât vrâsta ne creşte, Grija Iară se măreşte. IO Ne ostenim şi asudăm, Ca multe să căpătăm, Să trăim lungă viaţă lntr’nsele cu dulceţă; Iară nemilosa morte 15 Dup’ acestea, după tote Rîde de a nâstră trudă Şi de sudorea cea crudă. Tocmai atunci când gândim, Ca mal fericiţi să fim, 20 Secerea cea ascuţită, Spre acea trebă gătită, Cu cump'ire o ’nvîrtesce Şi de viaţă ne lipseşte ; Şi după multe nevoi 25 Ne trimite înapoi In pămîntul ticălos, De unde e omul scos Şi zidit de Dumnedeu După însu-şî chipul’ seu. 30 Pre toţi, pre rînd ne adună La acel loc împreună, Pre unii la bătrâneţe, Pre alţii la tinereţe. Mortea n lume stăpâneşte 35 Şi pe tote le domneşte. Mortea în lume e mal mare Şi pe nimeni prieten n’are. Tote, câte aî, sînt glume. Nu se teme de împăraţi, 40 Cu oşti mari înconjuraţi ; Nu se teme de voinici, Nu e milă de prunci mici. De bătrâni nu-î e ruşine La cel tineri încă vine. 45 More ticălosul om Mâncând strămoşul din pom, D abia duce în mormînt Cu el puţintel veşmînt, Cu care se învăleşte, 50 Când de tote se lipseşte. O ! Val, cum ne înşelăm, Trupul când ni’l îngrăşăm, Viermilor facem mâncare, Şi pămîntuiuî îngrăşare. 55 Tot ce răsare şi creşte, Când-va tot se veştejeşte; Tot ce răsare afară, In pămînt se ’ntorce Iară. Carele nu va să credă, 60 Să mergă’n mormînt să vadă, Ca să spue adevărat Carele a fost bogat, Care sărac şi lipsit In viaţă asuprit. f>5 Omule te socoteşte Şi de păcat te fereşte Căci dacă te vel feri In veci fericit vel fi ! COL1ŢDE ŞI CÂNTECE 1125 CÂNTEC LA INMOEMINTARE Cul6să de I. Ionescu dt la Preotul Gheorghe Popescu, comuna Runcu, câtunul CosteştI, judeţul Dâmboviţa. O, cât de înfricoşată şi grozavă este mortea din lumea acesta ! Că me suiî într’un munte înalt, Că de morte oi să scap. Şi îndărătul meu când me uîtaî, 5 Vedui mortea stându-mî lângă mine. Şi grozav me spăîmântaî Şi din gură aşa strigai : — Oh ! morte amantă, De ce stai aşi înecăjitâ, cu firea posomorâtă Şi cu faţa veştejită ? io Vino de îa şi sufletul meu. Şi veniţi fraţi, şi veniţi surori Şi toţi cei ce me iubiţi cu dor Şi me înconjuraţi cu flori Şi me vedeţi, că o să mor. 15 Oh! vino şi tu iubita mea soţie Că n’am beut apă vie, Cât eu ţî-am fost ţie soţie. O ! veniţi şi voi, dragi mei copilaşi Că voî mi-aţi fost mie drăgălaşi. 20 Că văduî riul cel de foc grosnic curgend, Şi pe Ârhangelu Mihail la ceî drepţi trecend^ Si grozav me minunai şi din gură aşa strigai: — Oh ! Arhangel Mihail, vino şi me treci şi pe mine acest rin de foc, Că’ti dau aur şi argint, de care am agonisit aici pe pămînt. 2S Iar Ârhangelu aşa grăia : — La voi a fost aur şi argint; biserici, preoţi J & [şi săraci. Auru şi argintu să fi cheltuit şi calea să’ţi fi gătit. Domne slavă ţie. ANECDOTE SI POVESTI CÂND ŢIGANUL A VEţIUT MĂMĂLIGĂ GATA Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Ghiţă Şehiopu—R—Vâlcea. — Aolică, bine ’mt pare, Când ved mămăliga mare ; Când o ved pe cârpător, Me isghesc în chept de mor ; 5 Când ved bulzu lângă ea, Orî îl mâne, ori mortea mea 1 ŢIGANUL LA NAŞU-SEU Culesă de Chr. N. Ţapu, de la Ghiţă Şehiopu, R.-Vâlcea. Un ţisjan ducendu-se îutr’o Sâmbătă diminua Ia naşu-seii, care tocmai făcea pomană, îşi pierdu cumpetul, vedend bucatele pe masă şi în loc de «bunâ-dimineţa», dise : — Bună raţa, dimineţa, Naşiu colivă dă’mî şi mie ! MA IOANE, PLACU’Ţl FETELE ? Culesâ de Chr. N. Ţapu, de la Ghiţă Şehiopu, R.-Vâlcea. — Me Ione, placu’ţî fetele? — Plac, me ! — Da ele pe tine ? — Şi ele mie ! 1128 ANECDOTE ŞI POVEŞTI MA ŢIGANE AI MANCA TU CAŞ ? Culesă de Chr. N. Ţapu, de la Ghiţâ Şchiopu, R.-Vâlcea. — Me, ţigane, aî mânca tu caş? — D’apoî, cât de vrăjmaş! — Da urdă ? — Cât de multă ! 5 — Da zară ? — Pân’ la vară 1 — Da zer ? — Până mor! — Da cocârţă ? io — O tăgârţă I — Da jintiţâ ? -— Noue tigăiţe ! — Da cu oile te-aî duce să le [paşti ? — De ! acu maî dică şi altul, că [eu am dis destule ! ŢIGANUL ŞI DOROBANŢUL Culesă de Chr. N. Ţapu, din comuna Naipu,—Vlaşca. După ce căldura’mî trece, începu ventu maî rece ; Ţiganu uşor în pene, Nu-şî făcu bordeîu de vreme. 5 Făcu ţiganu un plocon: O crosnie de oue Şî-o frigare de lapte, Şj-un braţ de prune uscate Şi plecă la zapciu în plasă, io Când ţiganu cu ploconu Uite şi coconu ! — Bună dimineţa, cucone! — Eşî afară me ţigane ! — Cocone, me rog, fă bine, 15 Dă’mî un dorobanţ cu mine, Cum o şti să nu’mî dea pace Până bordeîaşî mî-oiu face ! Lua ţiganu dorobanţu, Şepte dile’mî juca danţu. 20 Mulţumescu’ţî ţie frate’ Că m’aî burduşit pe spate, Cu bice şi cu gârbace, Şi nu m’aî lăsat în pace, Până’mî făcui cinstita casă. Sparangheli more! ANECDOTE ŞI POVEŞTI 1139 AVEA TIC A, AVEA Cul6sa de Chr. N. Ţapu de la Ghiţă Şchiopu din R.-Vâlcea. Avea tică, avea, Avea pe dracul să’l la. Avea o grădină, Cât oua o găină. 5 Şi ’n ea ce sămăna ? Un ştir şi-o ioboştelniţă. Ştirul creştea, nu prea creştea, Da Ioboştelniţă morte ’şî făcea : Crescură Ioboştelniţă pân’ la [tortele cerului 1 10 Iar Ţiganii dacă vedură, Luară o frigare de oue Şî-o târnă de lapte, Ca să ducă la Dumnedelea [plocon. Luară şî-o bardă la breu, 15 Ca să’şî facă telpiciu. Dedea cu barda Şi ’nfigea o... ; In sfîrşit s’a urcat pân’ Ia tor-[tele ceruluî, Da când să apuce de tortele [ceruluî 20 A credut că s’apucă de.... Şî-a ’nceput să cadă când cu [nasul în... Când cu.... Tocmaî jos când a picat Cu nasul în... a dat ; 25 Fiu-seu de grab’ a alergat La popa din sat. — Părinţele, aî de cuminică [pe tică, Că more necuminecat. Popa ’i-a spus '. 30 — Du-te de ’ncercă ; Dac’o fi... cald, Să ştiî, că tat-teu a murit ne-[cuminecat; Iar d’o fi rece, Să’l daî cu nasu încă pîn vr’o [cjece, 35 Ca să potă să se cuminece ! Fiu-seu de grab’ a alergat, Cu degetu a ’ncercat, Şî-a vădut, că este rece Şî-a tăvălit pe tat-seu încă pin vr’o dece. PLECAT-AU ŢIGANII Culesâ de Chr. N Ţapu, din Roşiorii Plecat-au ţiganii la venătore, Cu puşca golă de spinare : Puşcă de scaiu, Glonţe de mălaiu. 5 Poc în cer, Poc în pămînt, Poc în toca ţigănescă, LA VENATOARE :-Vede. Dumnedeu să-î prăpădîască, Cu foc şi cu cătran, 10 Să fie afurisit tot nemul de [ţigan ! Şi cu punga plină de îască, Ce-o căuta, în vieţa lor să nu [găsîască ! ANECDOŢIi ŞI POVEŞTI 1130 ŢIGANUL FARA NOROC Culisă de Chr. N. Ţapu din DrăgâneştI,—Olt. Un ţigan plecă şi acasă La nevasta aşa lăsă : — Când dă sorele ’n dăsară Tu un mălai mare fă; 5 Pune masa, fierbe ola Ca să fie totul gata, Când ol veni cu venatu Numai s’aruncăm bucata. Aşa dise şi cu puşca IO Ţanţoş la venat porni. Răsbătu pădurea totă Dar nimica nu găsi. Se înseră... mai mort de fonie Veni şi intră în casă. 15 Gâsi ola la foc pusă, Mălaiul mare pe masă; Totul sta precum disese Stau şi lingurile gata, Trebuia acuma numai 20 S’arunce ’n olă bucata. Caută în traistă bine, Căută mai căută, O luă de fund şi bine, Forte bine-o scutură. 25 O strînse la gură iute, Parcă epuru ’î aci ; Ascultă şi cu urechia La ea şi-o afurisi, Şi vedend că nu-î nimica, 30 Dise forte supărat : — Ce belea !... se vede traista Că iepuru ne-a mâncat! LULEAUA ŢIGANULUI Culesă de Chr. N. Tapu, din Drăgăneşti, — Olt. Un ţigan mai totă lumea, Cu luleaua spăîmântase, O sugea pene ’ntr’atâta că Cîubucu, 5 Penă ’n cioc că ’l adusăse. Şi-o ţinea mereu în gură, Şi la masă sta cu ea ; In sfîrşit pedepsă mare, Suferea biata lulea. 10 Un rumân venind pe cale, Cu ţiganu se ’ntîlni Şi ’n nadrns de el să rîdă. Niţeluş că’l prijini: — Da maî lasă ’n colo ’I dise 15 Pedepsita de lulea, Că rodend’o mereu uite, Aî să remăî făr’ de ea. —Heî! ce-ai tu, fudul răspunse, Haşa vreau şi cum vreau eu, 20 O să vrea şi Dumnedeu. Ci vru să’şi cate de cale, Când, nu ştiu cum se ’ntâmplă Şi din cioc scăpă luleaua, Jos cădend se sfărîmă. 25 Privi ’nmărmurit ţiganu, Parc’ar fi vedut pe dracu, Şi ’ncepu ca să mi-ţî plângă, Cu sughiţ, pe loc, săracu : — Aoleo ! ’î dicea, te scolă, 30 Lulea dragă, luleluşă, Că stă topul de pachete, La recore după uşă. ANECDOTE ŞI POVEŞTI II3I Şi te cere şi te strigă, Oasele ca să-ţî maî frigă ! 35 Ş’atât de mare durerea, In sufletu luî ţinu, Că d’o dată la rumânul, De lângă el se resti : — Lulea’î asta ? 40 — N’o fi dracu. — Lulea este ? — D’apoî ce ? — Lulea me ? — Lulea vedî bine. 45 — Atunci spartă de ce e V porecle ţigăneşti Auditâ de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Ghiţâ Şohiopu din R.-Vâlcea. A picat o scrisore de la Christos [în cornurî, Să se Ia ţiganii ’n bolduri. Ţiganii sunt afurisiţi prăsiţi, 5 Din fundul mării ieşiţi, De unde b... bivolii de prând. Intr’un revaş spunea: Ca să dea o morte mare, Şi-o fomete tot mare, 10 Să moră ţiganii de fome, F... m... în c... de ciore ! Dar horholina ha betrâna, F... în c... şi b... Făcu mâna năpârstoc, Şî-o aruncă ’n c... d’un cot, 15 Scose trei tărîţe şi-un pasat, Decând cu Alexandru împerat. Le puse pe foc Şi le dete foc. ^ Umplu delurile şi văile de ceţă, 20 Gurile ţiganilor de dulceţă. Intr’alt revaş dicea : Toţi românii să mănânce caş [cu pâine, Şi ţiganii c... de câine, Ca şi in alte dile, 25 F... m... în c... de haramine 1 Dar ţiganca cea betrână, F... în c... şi în b... Luă un baros gros, Şi plecă pe baltă ’n jos, 30 Să găsescă un ţigan gros, La chip negru frumos, Şi la burtă burticănos, Să facă o scară de os, Să se suie la Christos. 35 Ţiganca pe ţiganu gros găsîa, Scară de os că-î făcea, La Christos că se suia. Christos pe ţigan când îl vedea Mâna în piept că ’i-o punea, 40 De pâmînt îl rebufnia. Intr’alt revaş dicea : arac, arac, [arariţa, Pa tuti pe Mandi. Moi Cardes, Mumă-ta benguluî, 45 Şade ’n verful teleleului, Cu o olă cu smolă, Să dea la ţigani să moră, F.... m.., ’n c... de ciore ! 1132 Anecdote şi poveşti VERSURI GLUMEŢE Culese de Chr. N. Ţapu, din Oltenia, Teleorman şi Bucurescî. — Bună calea mătuşică ! — Lapte am la găletuşă, — Mătuşă unde-aî plecat f — Lapte a fost şi s’a versat. 5 La horă că se ducea Şi ’n horă că mi-şî juca Şi din guriţă-mi striga : — Hăp, hăp, hăp că me spăr- [seî! Din Roşiori—Teleorman. Logofete, Brânză ’n bete, Caşcaval în pozînar. Din Roşiori—Teleorman. — Bună diua, nea Istrate. — Doi boboci de raţă, frate. — Mă Istrate, tu eşti surd. — Maî trecură p’icî un cârd. Din Dioştî—Romanaţî. — Bună dina, daică Floare, — Duc lui Radu demâncare. — Daică Floare, tu eşti surdă. — Nu-i duc brânză, ci-i duc [urdă. Din Dioştî—Romanaţî. De la vai de ei Unde e mămăliga şapte leî, Cocoloşul de pe căldare Şapte 4ecî de parale. Din Dioştî—Romanaţî. Nicolae, Pui de gaie. Meşterul fărîmă, strică Şi drege de frică. Din Dioştî.—Romanaţî. Dă-mî un pui, Să nu te spui, 5 Că te atârnă măta ’n cui Din Dioştî—Romannţî. La Ilie, ’N prăvălie, Jocă şoreciî în călcâie. Jură şi mărturisesc 5 Frimitură nu găsesc. Din Dioştî—Romanaţî, Sârbu bleotul Dă cu cotul, Dă în pat, Dă sub pat, 5 Dă cu nasu ’ntr’un c.... Din Dioştî—Romanaţî. Gărgăune de mătasă, Ţiganii se ’ntărâtasă, După iepuri se luasă, Să-î ajungă, 5 Să-i împungă, Să-î scurteze dilele, F...tu î septemânile. Din Dioştî—Romanaţî. Logofet de delniţă Cu condei de gârniţă. Din Dioştî—Romanaţî. Aghios, Sarapatoschi, Biruinţa, Sfînta Matorniţa, 5 Cu sfintul Ion banburduf. Mor ţiganii de zăduf, Şi ciorile de năduf. Alimandi. Suliţa, ANECDOTE Şl POVEŞTI 1133 Io Suliţa cu varvara, Mânca lirinda ustura, Ustura că nu era, Pe de o parte nu se ajungea. De la V. Alexandrescu — Bucurescî, Sus în del la Mitropolie, Este un logofăt de scrie, Când scrie, Te mângâie, 5 Când citeşte, Te slăveşte, Stelele, Condeiele, Luna, 10 Călimările. De la V. Alexandrescu—Bucurescî, Intr’o pădure, P’o cărare, Alerga un coropişniţoiu, Dupe-o coropişniţă, 5 Ca s’o coropişniţescă, Până să coropişniţescă, Coropişniţoiu, Pe coropişniţă, Coropişniţă, 10 Coropişniţă, Pe coropişniţoiu. De la V. Alexandrescu—Bucurescî. Una, doue, trei, Ptruţ, ovrei ! Pune mâna pe condei, Şi scrie pe dumneaei. De la V. Alexandrescu—Bucurescî. Fata popii napi săpa Şi pîn gard napi ’ţî da. De la Y. Alexandrescu—Bucurescî. 01A ŞI ALBINA Culisă de Chr. N. Ţapu din Drăgăneştî,—Olt. Dumnedeu chemă la densul Fiinţele*să rânduiască, Fie-care trăind, ce fel De muncire să muncescă ? 5 Intre tote, iacă vine Şi oia şi cu albina. Dumnedeu se uită bine Când la alta, când la una Şi dise oiî'. — Vrei ţie io Ole ca să-ţî dăruiesc, Fiind că toţi te cred prea prostă In neamul dobitocesc, Ca ori când vei muşca, fiinţa, De tine atuncîa muşcată, ^ 15 Să sosîască iute morţi, O D’a ta gură ’nveninată? — Nu! Domne, respunse 01a, Lasă-me precum sînt adî. E respundere prea mare 20 Dacă faci altui necaz^ — Bine! dise tatăl, fie Atuncîa cum o voieştî. — Mie dă’mi, dise albina, Ce vei vrea, să’mî dăruieşti. 25 Dar în loc să moră fiinţa, Care o simţi acul meu, In loc de densa, părinte, Să mor, când oi muşca, eu. — Fie, dise tatăl, şi le bine-cu- [vîntă, 30 Uneia livedî îi dete, ^ ^ Hrana lesne să-şi găsîască Şi alteia cea mai minunată Din case să’şi împletescă. Iar pe d’asupra lor puse 35 A omului grijă mare Şi la lucru le trimise Vesel, c’aşa fiinţe are. t i 34 ANECDOTE ŞI POVEŞTI VULTURUL ŞI LUPUL Culesă de Ghr. N. Ţapu, din Drăgăneştî, — Olt. Se ’ntâlniră odată ’n cale Şi la pildurî s’apucară : — Eu, dise lupu, într’o nopte Colind sute de hotare. 5 — Şi eu, răspunse vulturul, Pene trei minute pier, Străbat calea care este D’acilea şi pen’ la cer. — Eu, lupul răspunse, iarna io Văd mielul alb pe zăpadă. — Şi eu, vulturul răspunde, Noptea când nu pot să vadă Nicî pisicile, băiete, Mielul negru ’l văd curat. 15 — Eu, cuvîntă lupu, atuncea, Când urlu, sunt aucjit De toţi câinii ce’s în lume Şi tot mielul stă pitit. — Eu, vulturu dise, ’n zare 20 Când pornesc a mă urca, Orî-ce pasăre s’abate Şi ’mi lărgeşte calea mea. — Dar aşi vrea, cuvîntă lupu, Ca să ştiu care din noi 25 Mai puternic e, căci unu E mai mult din amendoî. — Şi eu, vulturu o 4ise. Şi, să’i judece, plecară La o cruce, care ’n cale 30 Stând de pază, o aflară. Ii spuseră a lor dorinţă, Crucea ast-fel le respunse, Dupe ce un zîrnbet iute Pe faţa ei îl ascunse : 55 — Tu, lupule, eşti mai micul ; Când în cale-ţî m’aî aflat Ai urlat pe lângă mine, Ai răcnit, m’aî sgâriat, M’aî scârmat la rădăcină 60 Şi-aî fi vrut să mă dobori, De nu mai erau în lume Curcani şi cu vânători. Dar vulturul când în cale’i Suferindă m’a aflat 65 Făr’ d’acoperiş, pe verfu’mî Binişor s’a aşedat Şi ’ntindend aripa ’n lături Umbră mi-a făcut, recore, Supt ale lui sfinte aripi, 70 M’a ferit d’un aspru sore. Şi unde merg eu şi cu densul Toţi laudă pe Dumnedeu, Pe când unde mergi tu. jalea înveleşte pasul teu. ! DESCÂNTECE FACERE DE DRAGOSTE Cules de Râdulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. Maică sfîntă, Duminică de dimineţă Me sculalu, Pe ochi negri me spălaîu 5 Murgu’ Mi-1 înşelaîu Şi-l înfrînaîu Şi pe el încălicaîu ; Bucenu’ ’n mână luaîu io Şi de trei ori bucinaîu : Dragostili le-adunaîu Şi pe (cutare) le-aruncaîu... ...Iar maîcă sfîntă, Duminică de dimineţă 15 Me sculaîu. Pe potecuţă plecaîu, Pe pârlog De bisioc, Pe troian 20 De leuşten, Pen’ la rîul luî Iordan... Me uîtaîu In sus, Me uîtaîu 25 In jos ; Me uîtaîu La Apus, • Me uîtaîu La Resărit, 30 Veduî pe Maica Precista ve-Cu scaunili [nind : ’N drepta, Cu fetili 'N stânga ; 35 Scaunili Şi-le-aşeda, Fetili Şi-le spăla Şi pe (cutare) maî pe urmă’l lua 40 Şi maî frumos îl spăla : După cap De perî de ţap ; După trup De perî de lup ; 45 După ţîţă De perî de mîţă; De pe mâînî De per decâînî; Din piciore 50 De rîschitore ; După spinare De dat de fată mare ; De pe obraz , De necaz... 55 II lăsă : Curat, Luminat Ca argintu stricurat, Ca Maîca Precista. 60 In pântece ce Ta purtat; La inimă, cu Sorele II îmbrăcă, Cu Luna II încinse 65 Şi îî puse 1 In umereî, Doî lucefereî; In cap, 1136 DESCÂNTECE Ceru’ cu stelili; 70 La picere, Pămîntu’ cu florili... II îmbrăcă, II împodobi : Când o vorbi, 75 Taft o croi, Când o tăcea Mărgăritar o vărsa... Cine l o vedea ’n faţă, Toţi să-l ia ’n braţe ; 80 Cine l-o vedea ’n dos, Ţoţi să-î caute frumos ; Aî mai mici Şă-1 iubiască, ĂI mai mari 85 Să’l cinstiască... Să fie : Maî ales Şi maî frumos Şi mai cu haz 90 Şi mai cu lipici... Cum e bisiocu’ băgat în samă De popi, De potropopi, Aşa să fie (cutare) mai ales 95 Şi maî băgat în samă... Cum e argintu’ iubit Şi băgat în samă De totă lumea, Cum e mătasea roşietică, 100 Maî alesă Şi maî frumosă Ca tote mătăsurile, Aşa să fie (cutare) Mai ales 105 Şi mai frumos Şi mai drăgăstos Şi maî cu haz Şi maî cu lipici, De cât totă lumea, no De cât toţi marii, De cât toţi micii, De cât toţi voinicii; De cât tote fetili, De cât tote nevestili, 115 De cât tote preotesili, De cât tote coconili... Să fie maî frumos Şi maî cu lipici, Şi mai drăgălaş 120 Şi maî respectat De cât toţi marii, De cât toţi micii, De cât toţi voinicii... Cum nu pote răbda : Vaca Fără vitei, Viţelu’ -5 Fără vacă; Oaia Fără miel, Mîelu’ Fără oaie ; 10 Cloca . Fără puiu, Puiu’ Fără clocă, Aşa să nu potă răbda, 15 (Cutare) băiat De cutare fată... Cum se bate : Albina La roiu, Laptili 5 ’N putineiu, Cum se sbate : Caii ’N herghelie, Negustorii 10 ’N prăvălie; Aşa să se bată, Să se sbată După (cutare) Tote dragostili, 13 Toţi marii, Toţi micii, Şi toţi voinicii. DESCÂNTECE 1137 DESCÂNTEC DE F ARIMATURA Cules de Rădulescu-Codin, din PriboenI,—Dâmboviţa. A se vedea «Şedătorea», anul IV, No. 2 : Descântec de plămădială. Apucă (cutare) Pe cale, Pe cărare, Se ’ntâlni cu noue fete mari 5 In cale. Fete mari nu era Şi frigurili ’l-apuca, Că îera moroîcili Şi îera strigoîcili io Şi îera moroiî Şi îera strigoii, Cu mama păduriî, Cu mîadă-nopte. Ele dacă-1 vedură, 15 Maî bine le părură, In braţe-1 luară, In sus îl ridicară, Pîeptu cu spatele-î împreunară, Junghîurili îî lăsară, 20 Sîngili îî turburară, Capu-î deochiară Rînza-î răsturnară, Inima i-o ’mbucară, Pipota i-o mâncară, 25 Carnea-î dumicară, Puterea î-o apucară Frigurili ’l apucară, - Şi n’apuca (cutare) Pe cale, 30 Pe cărare, Ţipând Şi văîcărând Şi nimenî nu-1 audîa Şi nimenî nu-1 plângea 35 Dor Maîca Precista ’l audîa, Din cer să cobora Şi-l întreba : — Ce ţipî (cutare) Şi te văîcărezî ? 40 — Ţip Maîeă Precista Şi me văîcărez, Că am apucat pe cale, Pe cărare Şi me întâlniî cu noue fete marî 45 In cale. Fete mârî nu era Şi frigurili m’apuca : Că era moroîcili Şi era strigoîcili, 50 Şi era moroiî Şi era strigoii Cu mama păduriî, Cu mladă nopte. Ele dacă me vedură, 55 Maî bine le părură : In braţe me luară, In sus me ridicară, Pîept cu spate-mî împreunară, Junghîurili îmî lăsară, 60 Sângili îmî turburară, Capu-mî deochiară, Rînza ’mî răsturnară. 72 H3S DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE FARIMATURA (varianta) Cules de Rădulescu-Codin, din Negreşti,—Dămboviţa. A venit Strigoii, Şi-a venit Moroii, 5 Şi-a venit Strigoîcili, A venit Moroîcili Şi-a găsit io Uşili Descuiate Şi ferestili Destupate ; Câinii 15 Nelătrând, Cocoşii necântând, Şi-a venit şi s’a pus pe (cutare) Şi ’n braţe l’a luat. ' Şi de pămînt l’a dat, 20 Sângili i-a turburat, Oasili i-a fărîmat, Carnea că i-a sdruncinat. Voi moroilor Şi strigoilor 25 Cu limba v’am descântat, „ Cu cuţitu' v’am tăiat, . 1 v Nouă bucăturele C V’am făcut r Şi v’am aruncat 30}In nouă Vâlcele Şi v’a mâncat Noue Căţele, 35 Nouă căţele De la noue Stânî Şi cu nouă Ciobani. 40 Ei în mână cu nouă cârlige După moroi că le-a aruncat, Picerili lu (cutare) le-a adunat; El din gură c’a ţipat, Maica Precista l’a audit, 45 Maica Precista l’a întrebat : — Ce ţipi dragule, Ce te vaîţî ? — A venit Strigoîcili 50 Şi-a venit Moroîcili, Cu gurili ’Ncleştate, Cu limbili 55 Lăsate, Cu ochii Beliţi, Cu dinţii Rînjiţî ; 60 Eu de ei m’am spăîmântat Şi din gură am strigat Şi din ochi am lăcrămat. Maica Precista audia Şi din gură că-1 chema, 65 De mâna dreptă că-1 lua Şi-l ducea Şi ajungea, La rîul lui Iordan Şi-l scălda 70 Şi-l întreba : ■ — De ce aî ţipat, De ce te-aî văîtat ? De ce nu te-aî dus tare, In fuga mare ? 75 Şi de proşti Te-aî spăîmântat, Jos la pămînt c’ai picat. Maica Precista că-1 lua, In Iordan că-1 scălda 80 Tot la rîul lui Iordan La fântâna lui Prodan, Şi-l scălda DESCÂNTECE 1139 Şi-l curăţa Din cale, De bole, de-apucăturî. Din cărare, 85 Că e din nopte, După drumu ăl De ne nopte, DESCÂNTEC DE OBRINTELÎ Cules de Răduleseu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. A plecat (cutare) In pădurea mare Cu-o secure Negră 5 Şi-a tăiat Un copacîu mare Negru, Şî-a făcut Un plug mare 10 Negru : Cu rotele ■ Negre Cu grindeiu’ Negre 15 Şi cu boii Negri... Şi pămînt . Negru. C’a arat 20 Şi meiu Negru, C’a semănat ţ Pămentu’ Negru. 25 C’a rodit, Şi meiu’ Negru C’a ’ncolţit, Şi meiu ,0 Negru C’a răsărit... Seceri Negre L’a secerat, 5 Legături 0 Negre Că l’a legat In arii Negre 40 Le-a băgat, Cai Negri Le-a fărâmat Şi lopeţî 45 Negre, L’a vînturat, In saci Negri L’a băgat, 50 La moră Negră L’a dus, Mâr a Negră 55 L’a fărîmat... Brâncili Obrintiturili, Junghiurili Durerili : 60 Din vine, Din mâini, Din picere, Din dinţi, Din măsele, 65 Din gene Din sprincene, Din creeriî Capului, Din sgârciu 70 Nasului, Din faţa Obrazului Din os In os 75 Din măduvă ’N măduvă, Din carne ’N carne, Din piele 80 ’N piele, Din piele Să se -spele... mare. DESCÂNTECE lî40 Obrinteli le-a fărîmat, Osili 85 Le-a uşurat, Ochi I-s’a despăinjenat Trupu’ i-sa uşurat Şi de bolă l’a scăpat. DRSCANTEC DE GALBENARE Cules de Rădulescu-Codin, din Negreşti,—Dâmboviţa. Gălbenare albă, Gălbenare negră, Gălbenare galbenă, Gălbenare 5 Din răcelă, Gălbenare Din fîerbinţelă, Gălbenare Din necaz, IO Gălbenare Din inimă rea, Gălbenare Din deochi, Gălbenare 15 Din griji, Gălbenare Din Iele, Gălbenare Din noue-decî şi noue de nea- [murl 20 De gălbinări; Gălbenare turcescă, Gălbenare grecescă, Gălbenare nemţescă, Gălbenare franţuzescă, 25 Gălbenare muscâlescâ, Gălbenare românescă, Gălbenare ţigănescă, Gălbinare letinescâ, Gălbinare 30 Din noue deci şi noue de ne- [muri De gălbenări: Să teşi Să nu zîboveştî De la (cutare) 35 Din fundu’ Capului, Din sgîrciu’ Nasului, Din faţa 40 Obrazului; Din gene, Din sprincene, Din dinţi, Din măsele, 45 Din inimă, Din ficaţi, Şi din faţă, Să’î fugă din greţă. Să i vie roşeţă. 50 Să remâe : curat Luminat Ca argintu’ strecurat, Ga toţi marii, Ca toţî micii, 55 Ca toţi volnicii. DESCÂNTECE I 141 DESCÂNTEC DE GALCI Cules de Rădulescu-Codin, din Sgripceştf,—Dâmboviţa. Gâlcă una, Gâlcă doue. Noue gâlcî, Mostofâlcî : S Din noue Opt, Din opt Şepte, Din şepte 10 Şese, Din şese Cinci, Din cinci Patru, 15 Din patru Trei, Din trei Doue, Din doue 20 Una, Din una Nici una. Că cu mărar Şi cu pătrunjel 25 Ve oblojii, Pietre, căpătâîu Ve puseîu, Rogojină Ve aşternuîu. 30 Noue gâlcî, Noue mostăfâlcî, Eu le-am trimes la iarbă Să pască Şi mi-am trimes 35 Şi trei mătuşi, Tuşi, Să le păzîască : Una orbă Şi una şchiopă 40 Şi una surdă. Veni un lup călare p’o trocă, Luă gâlcili, Mi le mostăfâlcî Şi le mancă 45 Şi plecă : A orbă Nu vedu, A şchiopă N’alergă, 50 A surdă N’aucli Şi lupu mi-şî plecă Şi se depărtă Cu gâlcili 55 Mostăfâlcite, Prăpădite. Şi a remas (cutare) Curat, Luminat, 60 Ca argintu strecurat Cum de Dumnedeu lăsat. In ştirea Maîchiî Precistiî rîn-Ca steaua [duit, Din cer, 65 Ca rouă De pe pămînt. Leac Amin, Vorbele mele să fie deplin 70 Şi luî Dumne4eu me ’nchin : Eu Cu descântecul Şi Maica Precista Cu leacul. 1142 DESCÂNTECE X DESCÂNTEC DE ALBEAŢA Cules de Râdulescu-Codin, din Sgripceştî,—Dâmboviţa. Prea sfîntă, maică, Sfîntă-Mă- [rie, Pleacă (cutare) d’acasă, Frumos, gras şi frumos ; Pleacă 5 Pe cale Pe cărare, Se ’ntîlneşte cu albeaţa ’n cale : Albeaţă p’în ruină, Albeaţă p’îndeochîu io Albeaţa s’a pus pe ochi. Atunci (cutare) începu Să se vaite, Să se olicăîască Şi Maica Precista din cer il [audi. 15 II audi Şi veni. — Ce te vaîţî (cutare), ce te [olicăîeştî ? 1— Ce me vait Maică Precistă, 20 Ce me olicăesc ? Plecaîu Pe cale, Pe cărare, Me ’ntîlniî cu albeaţa ’n cale : 25 Albeaţa p’în ruină, Albeaţa p’în deochi ; Albeaţa s’a pus pe ochî. Atunci Maica Precista vedu 30 Cu şepte [şepte fete, Hirleţe, Cu şepte Ştergare. — Unde ve duceţi, fetelor 35 Cu hîrleţele Şi cu ştergarele ? -— Ne ducem la fata luî Irodim : Cu ştergarele S’o ştergem, • 40 Cu hîrleţele S’o rînim. — Mal bine duceţi-ve La ochi La (cutare) 45 Cu hîrleţele Să rîniţl Albeaţa, Cu ştergarele Să ştergeţi 50 Albeaţa, Să-l lăsaţi Curat, Luminat, Ca argintu strecurat 55 Cum Dumnedeu a lăsat ; Ca steaua Din cer, Ca rouă _ De pe pământ, 60 In mâinile Maîchiî Precistiî Dat Şi lăsat. Leac, amin, Vorbili mele să fie deplin. 65 Eu me ’nchin cu descântecul Şi Maica Precista cu leacul. DESCÂNTECE H43 DESCÂNTEC DE MUŞCĂTURĂ DE LUP Cules de Rădulescu-Codin, din Sgripceştî,—Dâmboviţa. Plecă Iacob la rîul luî Iordan Să bea apă; Pe cale, Pe cărare, 5 Se ’ntîlneşte Cu (cutare) ’N cale : II muşcă Şi-l turbură, 10 Păsărică Fumurică Se făcu, Pe bucen se sui, Bucenu’ s’aprinse, 15 Ploîa îl plouă Şi’l stinse. Maica Precista veni : Cu trei beţe de alun Şi cu para de argint 20 Să-Î dea In gură să bea, Lecu’ să i se dea Să remâîe (cutare) Curat 25 Luminat, Cum maică-sa l’a fapt. Cum Dumnedeu a lăsat, Ca steaua Din cer 30 Ca rouă De pe pămînt In mâinile Maîchiî Precîstiî, Dat Şi lăâat, DESCÂNTEC DE MUŞCĂTURĂ DE ŞARPE Cules de Râdulescu-Codin, din Priboent,—Dâmboviţa. Plecă şarpili la rîul luî Iordan Se’ntîlni cu (cutare, vită) ’N cale, O muşcă 5 Şi-o turbură îndărăt se înturnă... Eu l’am descântat Şi el aşa s’a ruşinat: Pasăre gheaoşă fuseră 10 Pe bucium se puseră ; Buciumu’ S’aprinseră, Ploia A plouat 15 Şi l’a stins ; Viţă, Din viţă Tăiată’ Bubă 20 De şarpe muşcată ; Cu alunu’ alunaş Că e al luî bun naş, Eu l’am descântat, Şi el aşa s’a ruşinat: 25 — Naş, naş, _ De tine m’am ruşinat Şi lecu’ că i l’am dat. U44 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE MUŞCĂTURĂ DE ŞARPE (varianta) Cules de Râdulescu-Codin, din Sgripceştî,—Dâmboviţa. Plecă Iacob (şarpili) la rîul lui [Iordan Să bea apă; Se’ntîlni cu (cutare, vită) ’N cale : 5 O muşcă Şi-o turbură, • îndărăt se înturnă. Pâsăriţă, Pestriţă, — io Se făcu ; Pe bucen se sui, Bucenu’ s’aprinse, Ploia Plouă, 15 Şi stinse. Maica Precista veni, Cu trei beţe de alun Şi cu para de argint, Să’î dea 20 In gură să bea, Leacu’ să’î dea. DESCNTEC DE BRANCA Cules de Rădulescu-Codin, din Beleţi,—Dâmboviţa. Brâncă Neagră, Brâncă Albă, . 5 Capră roşie s’a făcut, In munte că s’a suit Şi munţii Că i-a misdrit, Şi munţii io Că s’a surpat, Livedili Le-a ’ncurcat, A pili S’a turburat, 15 Pe Rumân Fam curăţat. DESCÂNTECE 1145 DESCÂNTEC DIN IELE Cules de Rădulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. Apuca (cutare) Pe cale Pe cărare Se ’ntîlnîa 5 Cu noue fete mari în cale. Noue flăcăi, Noue şoimanî, Noue fete mari, Noue şoîmane ; 10 Şolmaniî Cu stegurili ridicate Şi stegurili în capu luî (cutare) Le-a asvîrlit : In orbituri 15 L’a orbit, In muţiturî L’a muţit, In surditurî L’a surdit, 20 In sgârciturî L’a sgârcit, In ameţituri L’a ameţit, In băşici 25 L’a băşicat, In uscături L’a uscat, In umflături L’a umflat 30 Şi trupu’ i-a cletinat, In zepriturî L’a zeprit Şi trupu i-a schilodit Şi şoimanili 35 Cu suliţili L’a înţepat, Cu cuţitili L’a tăiat. Voi, şoimanelor, . 40 De-ţî fi . Din mîed-de-mîed de nopte, De-ţî fi * Din revărsatul zorilor, De-ţî fi . 45 Din Apus, De-ţi fi Din Răsărit, De-ţî fi Din virtej, 50 De-ţî fi Din loc reu, Eu nu v’am descântat Să ve duceţi voi în alt loc [spurcat Şi eu v’am descântat 55 Că voi apă Aţi beut Şi tot pe apă Aţî sburat Şi eu tot pe apă 60 V’am mânat, Ca să mergeţi Din vad In vad, Să mergeţi la Ţarigrad 65 Unde e locu curat, C’acolo v’aşteptă pe voi : Cu mese ’Ntinse, Cu pâînili 70 Puse, Făclii aprinse, Buţî De vin, Buţî 75 De rachiu, Să beţi, Să mâncaţi, De la (cutare) să plecaţi, Să ve depărtaţi, 80 Fântâni reci Să destupaţi, Burfili Să le spălaţi, DESCÂNTECE I 146 . Leacu’ (cutăruîa) să-l daţi. 85 P’în câmp cu mirdse Să ve plimbaţi De la (cutare) Să plecaţi, Voi ca mierea să ve ’ndulciţî 90 După tote încheieturile Să ieşiţi, Că eu. m’am apucat Şi v’am descântat : Carnea 95 Am grămădit, Sîngili L’am limpedit, Vinili picîorilor Le-am slobodit, 100 Să remâîe (cutare) Curat, Luminat, Ca steaua din cer lăsat Ca argintu’ strecurat, 105 Că eu : Cu crucea lui Dumnedeii V’am depărtat, Cu gura V’am descântat 110 Leacu (cutăruia) Că l’am dat. Să remâîe (cutare) Curat, Luminat, 115 Ca Maica Precista In ceas, Ce l’a creştinat Şi l’a botezat, Cu nici o rană pe trup 120 Nu l’a lăsat. A Se descântă în apă sau rachiu, cu toporul Ielelor, găsit în păduri neumblate. DESCÂNTEC DE CUŢIT Cules de Rădulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. Tu cuţit, De noue ori cununat, Câine Turbat, 5 Şarpe Veni nat, Şarpe mare te-aî făcut Şî-aî venit, Din codă plesnind 10 Şi şuerând, Pe (cutare) L’aî încolăcit Cu coda, L’aî împleticit 15 Cu gura L’aî ţocnit Iar eu, Câine, turbat, Necurat, 20 Impeliţat, Cu săgetătura Te-am săgetat, Cu crucea Lui Dumnedeu, 25 Te-am depărtat, Tu Cu un cuţit Ai tăiat, Eu cu noue-decî şi noue 30 De feluri, De feluri De rătişurî, Te-am tăiat, Şi cu noue-deci şi noue 35 De feluri De feluri De vârfuri Te-am înţepat, Cu noue-decî şi noue 40 De seceri Te-am secerat, Cu noue-decî şi noue De securi Te-am retezat, DESCÂNTECE 1147 4S Cu noue-decî şi noue De feluri De feluri De cose, Te-am cosit; 50 Cu noue-decî şi noue De suliţî Te-am înţepat... Tu câine Turbat, 55 Necurat, întunecat, Necurat, Impeliţat ! Să ieşi de la (cutare), 60 De unde te-aî băgat, Că cu noue-decî şi noue De suliţe, Te-am străpuns, Din trupu’ (cutăruîa) 65 Te-am repus... De-Î fi din mied de mied De nopte, De-î fi Din revărsatul zorilor, 70 De-î fi Din resărit, De-î fi Din Apus, Să ieşi, să fugi, 75 Că cu noue-decî şi noue De săgeţi Te-am săgetat, Cu crucea lui Dumnedeu Te-am depărtat, 80 Cu noue-decî şi nouă De rugi Te-am bătut, Te-am gonit... De-î fi de cine-va trimes : 85 De la surată, De la cumnată, De la striină, De la vecină, De la care ştiu, 90 De la care nu ştiu. De cine-î fi trimis... ...Că apucă (cutare) Pe cale, Pe cărare, 95 Şi s’a ’ntîlnit, Cu un cuţit mare ’N cale, Cu un vârf Imbontit, 100 Cu lătiş Ascuţit, Din el, Văpăî De foc, 105 Lăsând, Şi eu m’am apucat, De l’am descântat, Cu noue-decî şi noue de rugî, L’am bătut . 110 Şi’n mare l’am aruncat, Cu săgeţi— L’am săgetat, Cu crucea luî Dumnedeu — L’am depărtat, 115 După tot trupu’ (cutăruîa) L’am curăţat, Şi pe (cutare), Curat L’am lăsat, 120 Şî-a remas (cutare) Curat Luminat Ca argintu’ strecurat, _ In 2riia Maîehiî Precistiî 125 Dat Şi lăsat... DESCÂNTECE I 148 DESCÂNTEC D’AI REI Cules de Râdulescu-Codin, din Negreşti,—Dâmboviţa. De-ţî fi D’ăî reî din mied de mied De nopte, De-ţî fi 5 D’ăî reî din revărsat De zorî, De-ţî fi D’ăî reî din Apus, De-ţî fi 10 D’ăî reî din Răsărit, De-ţî fi D’ăî reî cu şoîmane Amestecaţî, De-ţî fi 15 D’ăî reî din poceală.# Că d’aîa ve dice vouă, Că sînteţî d’ăî reî, Că muţiţî, Surdiţî, 20 Orbiţi, Sgârciţî, Suciţî, Mâncaţi, La os ve băgaţi 25 De sugrum a ţî. ’ Şi eu m’am apucat . De v’am descântat, Cu săgeata V’am săgetat, 30 Cu crucea luî Dumnedeu V’am depărtat. Că d’aia ve dice voue, Că sînteţî d’ăî reî Că sgârciţî, 35 Amorţiţi, Răsniţî, Urzicaţî, Mărăcinaţî, înţepaţi, 4° Furnicaţi, La os ve băgaţi. Da eu m’am apucat Şi v’am descântat : Din creştetu’ 45 Capului, Din grumazu’ Gâtului, Din lumin’li ochiului, Rădăcinili 50 Măselilor Să îeşiţî, Să fugiţi. Că d’aîa ve dice voue Că sînteţî d’âî reî : 55 Că capu’ (cutăruî) S’a detunat, Dinţii ’n gură-î S’a cletinat, Gingiili 60 S’a bujorat, Măselili S’a sdruncinat Şi eu m’am apucat Şi v’am descântat, 65 De vârf v’am aplecat, De rădăcini V’am uscat, -Carnea Am grămădit, 70 Sîngili L-am limpedit. Iţî maî veni voî Din sus, Daţî în fus ; 75 lţî maî veni voî Din vale, Daţî în căldare ; Iţî maî veni voî Dinspre Răsărit, 80 Daţî în cuţit. Fugî, Lucă De nălucă, Să dormă (Cutare) DESCÂNTECE 1149 85 Und’ să culcă : Cine Po câta, Să nu-1 găsîască, Cine l’o goni, Să nu-1 prindă, 90 Cine l’o bântui, Să nu-î grişască Şi ca de foc să se ferîască. Că eu cu săgeţi V’am săgetat, 95 Cu tămâie V’am tămâîat, De pe tot trupu’ (cutăruîa) V’am curăţat. Să remâîe (cutare) 100 Curat, Luminat, Ca argintu strecurat, Ca Maica Precista In ceas, ce l’a botezat 105 Şi Fa creştinat, De tote relili Fa scăpat. DESCÂNTEC DE BRANCA Cules de Râdulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. Brâncă Surdă, Brâncă Mută, 5 Brâncă Şchiopă, Brâncă Ologă, Brâncă 10 Negră, Brâncă Cu fulgerături, Fulgerături Din mied de mied 15 De nopte, , Fulgerături Din revărsat de zori, Fulgerături Din Apus, ao Fulgerături Din Răsărit, Fulgetăturî Din vîrtejurî. Brâncă 25 Cu ’nviforăturî. Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, Brânca de noue ori Să dea ’ndărăt ; 30 Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, Brânca de opt ori Să dea ’ndărăt ; Cruce ’n cer 35 Cruce ’n pămînt, Brânca de şepte ori Să dea ’ndărăt ; Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, 40 Brânca de şese ori Să dea ’ndărăt ; Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, Brânca de cinci ori 45 Să dea ’ndărăt ; Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, Brânca de patru ori Să dea ’ndărăt; 50 Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, Brânca de trei ori Să dea ’ndărăt; Cruce ’n cer 55 Cruce ’n pămînt, Brânca de doue ori Să dea ’ndărăt; Cruce ’n cer Cruce ’n pămînt, 60 Brânca odată Să dea ’ndărăt. Brâncă Câlnescă, Brâncă 65 Porcescă, Brâncă Netoţescă, Brâncă ii50 DESCÂNTECE Ovreiască, 70 Brâncă Turcescă, Brâncă Domnescă, Că tu eşti domna 75 Mărilor Şi stăpâna Tutulor. Tu ’n car De foc 80 Ai venit, Eu în car De foc Te-am pornit. Brâncă 85 Cerbescă, -Brâncă Şerpescă, Brâncă Broştescă, 90 Brâncă Bună, Sor’ de ciumă : Nu te sgârci Ca brosca, 95 Nu te lungi Ca şerpili, Că şerpili se lungeşte, Se venineză, Se umflă, 100 Şi brânca se sgârceşte Şi ’mpuîază, Noue pui Face, Şi pe (cutare) de bole 105 II desface, Să remâie (cutare) Curat, luminat, Ca argintu strecurat, Ca Maica Precista, 110 In ceas ce l'a fapt Şi l’a creştinat, Cu nici o rană pe trup Nu l’a lăsat. descântec de buba Cules de Râdulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa Noue-decî şi noue De bube rele, Noue-decî şi nouă De bube ’n vintre... 5 A bubă, Bubă Oiascâ, Bubă Căprescâ, io Bubă Ţigănescă, Bubă Netoţescă, Bubă 15 Ovreiască, Bubă . Turcescă, Bubă Domnescă, 20 Că tu eşti domnă mare, In car de foc aî venit, Spre omeni te-aî năpustit Şj Pe (cutare) te-aî aruncat, Şi de pământ că l’aî dat 25 Trupu’ că i-aî sdruncinat... De-Î fi din mied de mied De nopte, De-Î fi din revărsat De zori, 30 De-Î fi Din Apus, De-î fi Din Resărit, Eu te descânt 35 Şi te spăiment, Să fugi, Să te depărtezi, Să remâîe (Cutare), 40 Curat, Luminat, Ca argintu’ strecurat... Î5ESCANT ECE IÎ5Î DES CÂNTE CU’ BOBILOR Cules de Rădulescu-Codin, din Negreşti,—Dâmboviţa. Patru-deci şi unu de bobi, Patru-decl şi unu de fraţi, Bine ştiţi, Bine să daţi: 5 Cum ştiţi De ’ncolţiţî, De resăriţî, Câmpu ’nverdiţl, Lumea ’nveseliţî, io Lumea hărăniţl, Şi pasăr’li cerului Şi ale pământului, Le hărăniţl, Şi le ’ndulciţl, 15 Aşa să ştiţi şi de tot trupu’ [ (cutărula) Să ştiţi, Să gâciţl De l’o durea Picîorili, 20 De l’o durea Mâînili, De l’o durea Şalili, D’o fi vr’o muşcătură 25 Pe trupul Iul... Să gâciţî, Să nu minţiţi: De s’o lecui, Să daţi, 30 In frunte, Pe noue La inimă Trei, Colac in prag, 35 Şi bucurie ’n casă ; D’o avea leac la muere, Să daţi colac de muere, D’o avea leac la om Să daţi colac de om... 40 Să ştiu bine Şi de bine Că sînteţl cinstiţi, Şi nu minţiţi; Iar de n’o avea leac, 45 Să vă’nchideţî Să ve tăiaţi, Cum e mai reu, Să Ieşiţi, Cum e mal reu, 50 Să gâciţî, Să daţi căletor din casă, Părăsind masă __ Şi cu apropiere de mormânt^ 1152 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE SMEOICA Cules de Rădulescu-Codin, din Negreşti,—Dâmboviţa. Tu smeoîcă, Tu moroîcă, Şarpe mare Te-aî făcut, 5 Şi’n grabă mare Ai venit, Din codă plesnind, Ţipând Şi şuerând, IO Din gură văpăi de foc lăsând. Pe (cutare) te-aî năpustit Cu coda L’aî împleticit, Cu gura L’aî ţocnit, 15 Da eu cu săgeţi te-am săgetat, Cu crucea luî Dumnedeu te-am depărtat... Câine ' Turbat, Necurat, 20 întunecat, Cu noue-decî şi noue de rugi Te-am bătut, De pe tot trupu’ (cutăruîa) Te-am pornit, 25 In mare te-am aruncat, Cu săgeţî te-am săgetat, După tot trupu’ (cutăruîa) Te-am curăţat Şi te-am depărtat. 30 Să remâîe (cutare), Curat Luminat, Ca argintu’ strecurat, Ca steaua 35 Din cer, Ca rouă De pe păment, Cum l’a lăsat Domnul sfânt... descântec de manca te ea şi deochi Cules de Râdulescu-Codin, din Priboenî,—Dâmboviţa. Apuca (cutare) Pe cale, Pe cărare, Ţipând 5 Şi văîcărând, Şi nimeni nu’l audia, Şi_ nimenî nu’l plângea, Dor Maîca Precista ce făcea ? Piciore 10 De ceară, La scară De aur Punea Şi jos se scobora, 20 La noue pomî mergea. Noue muguri lua, Şi miere de la stupină găsîa, Şi ciocan în mână lua, Cu ciocanu’ ciocănîa, 25 Inima (cutăruîa) o plămădîa, Că se’ntîlnise (cutare), Pe cale, Pe cărare, Cu noue strigoi în cale, DESCÂNTECE 1153 30 Noue Strigoî, Noue Strigâîce... In cap îl plesnise, 35 De inimă’i ciupise ; Inima i se vătămase, Sângele i se turburase, In scursăturî II scursese, 40 In uscături II uscase... Iar eu cu ciocan, In inimă-î dam, Cu ciocan îl ciocănîam, 45 Inima i-o plămădîam, Tote deocheturili Şi tote năbuşelili. Le curăţăm, Şi aşa că-1 descântam : 50 De-o fi deochîat, De om făcut cu căiţă, De fată mare] Făcută cu căiţă, De flăcău 55 Făcut cu căiţă, De popă Făcut cu căiţa, De preotesă Făcută cu căiţă, 60 De-o fi deochîat De om făcut îndărăt... Fugî deochetură, Că te-ajunge Vent din gură 65 Şi descântătură. Pasăre albă Sbură, Cu nor alb S’amestică... 70 De-o fi deochîat De vent Să cadă pe păment, De-o fi deochîat De codru, 75 Să cadă frundili... De-o fi deochîat De fată mare, Să’î cacjă coda din spinare, Să remâîe chîală, 80 De-o fi deochîat De flăcău, Să’î cadă chica, Să remâîe chîel, Să rîdă lumea de el; 85 De-o fi deochîat De muîere, Să’î eră pe Ţîţili, Să’î cacjă 90 Cosiţili, Să’î moră pruncit de fonte... C’a apucat (cutare), Pe cale Pe cărare, 95 S’a’ntîlnît cu noue fete marî In cale, • Noue fete marî curate, Cu noue măturî de pelin de [la Mărină In mână... • 100 Cu măturili a măturat, Tote deocheturili, Tote mâncăturili, Tote năbuşelili, Le-a sventat, 105 Le-a curăţat. Să remâîe (cutare), Curat, luminat In grija Maîchiî Precistiî Dat 110 Şi lăsat... 73 H54 DESCÂNTECE DESFACERE DE URAT Cules de Rădulescu-Codin, din Priboenî —Dâmbovifa. Apuca (cutare) Pe cale, Pe cărare, Ţipând 5 Şi văicărind Şi nimeni nu’l âudia Şi nimeni nu’l plângea, Dar cine’l aucjîa, Şi cine’l plângea ? io Maica Precista, Din cer l-audia, Şi Maica Precista 15 Ce făcea ? Piciore, — De ceară, La scară, De aur 20 Punea,. Şi jos se scobora, Şi Maica Precista, 11 mângâia, Şi pe (cutare) de mâna drep-„ [tă’l lua, 25 Şi mereu îl întreba: — Ce ţipi şi te văîcărezî, — Ţip, Maică Precistă, Şi me văîcărez, Că sînt striior 30 Şi sînt depărtcior : M’a urit Taică, M’a urît Maică, 35 M’a urît Frate, M’a urît Soră, M’a urît 40 Prietini Da Maica Precista Ce făcea? Lapte dulce covăsîa; Nu lapte dulce covăsîa, 45 Ci din lumea asta Totă pretiţia Şi totă bucuria Şi totă dragostea Le aduna 50 In astă năstrăpioră Le punea Şi de la mic la mare Tote drăgostirile, Tote bunătăţili, 55 Tote frumuseţili In astă năstrăpiâră Le băgă Şi când (cutare) cu ele Se uda, 60 De tote urîcîunili se depărta Cine-1 vedea ’N dos, Dicea, Că e frumos, 65 Făr’ de ponos ; Cine-1 vedea ’N faţă, La totă lumea Cu dulceţă. 70 Iar a apucat (cutare) Pe cale, Pe cărare, P’o potecuţă necălcată, Potecuţa 75 Necălcată, Cu rouă Nescuturată Şi pe troian De leuştean 80 Călca, Steblă de busuioc rupea, Maichiî Precistiî I-o da, DESCÂNTECE 1155 Şi Maica Precista ’L întreba : 85 — De ce-aî ţipat Şi te-aî văîtat ? — Eu am ţipat Şi m’am văîtat Că de urîcîunî m’am săturat. 90 Maica Precista De mână ’l lua Şi ’n rîu Până ’n breu 11 băga ; 95 Şi ’n rîii peste tot îl afunda De urîcîunea ’ntregă ’l scutura Şi-Î lua Din cap Per de ţap, 100 Şi de la subţiori Per de fiori, Şi de la trup Per de lup. Şi când (cutare) şî-aruncă ochii 105 Pe drum în jos, Vedea pe urît Fugind cu folos; De-şi arunca ochii Pe drum în sus 1 IO Vedea frumuşica Venind cu folos ; Frumuşica lî da frumuseţili, Floricica 115 Ii da floriceliLi, Libovica lî da libovu, Tichnica lî da tichnelili, 120 Avuţia lî da avuţii li, Lipica lî da lipiciu. Iar (cutare) p’aîa nu se lăsa 125 Pe rîul-luî Iordan apuca Cu Iordan în cale se ’ntâlnîa. Iordan de mâna dreptă că’l lua Şi ’ntr’un pisc frumos îl suia, Mâna ’n buzunar băga, 130 Bucen De argint scotea ; Bucen La gură punea Şi de trei orî bucena. 135 Şi totă dragostea De. la boieri, De la domni, De la judecători, O aduna 140 Şi (cutăruia) ’î-o da. Şi-Î punea : In umeri, Doî lucefereî, Iar pe frunte, 145 Pietre scumpe, Să potă (Cutare) să străbată, Să strălucescă, înaintea domnilor, 150 Boerilor, Judecătorilor, Cum strălucesc Lucefereiî. DESCÂNTEC DE J UNGHIE Cules de I. Odor de la Păuna lui Moldovenu din Buzeu. Bună dimineţa împerătesă, Dornnă mare. Eu îţi dau ţie : Pâine, 5 Sare Şi vin ; Tu să’mî dai : Mările, Imperăţiele io Şi lecurile tale. Eu îţi dau ţie : Miere Şi unt ; Tu să’mî dai : 15 Lecurile Şi bunurile de pe pămînf. Cum te-am luat eu Din pămîntul teu, Din tulpina ta, 20 Din rădăcina ta, DESCÂNTECE 1156 Aşa să îaî (cutăruîa) Boia, Lipitura, Sperietura, 25 Bântuîala, Ameţela. Că (cutare) Nu te pote purta, Nu te pote ţinea, 30 Că este în apă botezat Şi cu mir amestecat. (Cutare) de dimineţă s’a sculat, Pe cale, Pe cărare, 55 A apucat, Cu o mulţime de şerpi In cale s’a întâlnit, Cu gurile căscate, Cu limbile tapoîete. 40 Cu gura îl muşca, Cu limba îl Înţepa ; Toţi şerpii Pe trupul Iul se ’ncolăcîa. El s’a speriat, 45 S’a ’nfiorat, De carne, De şale, De spinare s’a încleştat, S’a apucat. 50 Puterea ’î-a luat’o, El s’a văîtat, S’a tânguit. Maica Precista l’a audit ; La el s’a coborît, 55 De mâna dreptă l’a luat, In rîul lui Iordan Fa botezat, L’a curăţit Şi cu leac mare Fa dăruit. DESCÂNTEC DE SPERIETURA Cules de I. Odor de la Păuna lui Moldovenu din BuzSu, S’a sculat (cutare) Sf. Luni de [dimineţă ; Pe cale, Pe cărare, A apucat. 5 Cu trei spurcaţi In cale s’a întâlnit, Cu lei, Cu smeî, Cu leoîcele, 10 Cu smeoicele, Cu lipitura, Cu sperietura. Sburătorul era buzat Şi încornorat, 15 (Cutare) Fa vedut ; S’a înspăimântat, De carne, De spinare, De şale 20 S’a apucat, S’a încleştat. El s’a văîtat, S’a tânguit, Maica Precista la el s’a coborît 25 In braţe Fa luat : De carne, De şale, De spinare L’a descleştat 30 Şi cu leac Fa dăruit, De şepte milurî de loc Pe spurcat l’a gonit : — Blestemu-te, Domnul, Pe tine, spurcatule, 35 Ce al avut De te-al apropiat de (cutare) Şi l’al apucat : De rinichi, De sub rinichi, 40 De ficat, De sub ficat, De grumazi, De sub grumazi. Ieşi 45 Că Domnul te-a blestemat. Ieşi de la (cutare) Din maţe, De sub maţe, Din ficaţi, ’ 50 De sub ficaţi, Din bojogi, DESCÂNTECE 1157 De sub bojogi, Din inimă, De sub inimă, 55 Din rânză, Din osânză, Dintr’o sută şi nouă-decî şi [none de oscîore, Din noue-decî şi nouă de vi-[nişdre. Să rămâîe curat (cutare) 60 Luminat, Ca argintul strecurat, Ca florile înflorite, Ca altoile altoite, Cum este de la Dumnedeu lăsat 65 Eu cu Dumnecjeu Şi Maica Precista Cu lecui. DESCÂNTEC DIN IELE Cules de I. Odor de la Păuna lui Moldovdnu din Buzeu. A plecat Dumnezeu din nouă Şi s’a întâlnit: [ceruri Cu lipitura, Sperietura, 5 Umflătura, Vărsătura, Trecătura, Cu spuzela, Cu junghiul, 10 Cu cuţitele, Ieşind din marea secă. Dumnedeu a poruncit : Fugi şi ieşi de la (cutare). Şi te du în cornele cerbilor l 5 Şi stai acolo, Până s’o isprăvi ceriul Şi pămîntul. Teme-te de Dumnecjeu Care şade pe scaun de judecată 20 Şi te blastămă Cu numele Tatălui, Al Fiului Şi al Sfîntuluî Duh, Amin. 25 Cum piere spuma De pe mare, Vânturile De prin copaci, Intunerecul 30 De pe faţa pămîntuluî, Aşa să pieră Tote junghîurile, Apucăturile, Trecăturile ; 35 Să remâîe (cutare). Curat, Luminat ; Că eu în cornele cerbilor Am încălecat 40 Şi în munte La ciute M’am lăsat. Tote bolele Mânca, 45 Bea Şi se juca. Numai boia (cutăruia)... Nu bea, Nu mânca, 50 Nu se juca. Sorele răsarla, Norii pe cer mergea, Corbi mari Boia luî o bea, 55 O mânca Şi (cutare) rămânea Curat, Luminat, Ca argintu strecurat, 60 Cum e De la Dumnezeu lăsat. H5S PESCANTECE DESCÂNTEC DIN ŞOIMANE Cules de I. Odor de la Păuna Iul Moldovenii din Buzeu, Nouă sfinte şoimane Cu noue lopăţele, Cu noue măturele, Cu rochii negre ’mpodobite, 5 Cu sălbî de galbinî gătite, Cu rochile rotate, Cu iele rîurate, Cu sălbile pe pept lăsate, De la Apus s’au ridicat, io La Răsărit au plecat, Cu (cutare) s’a ’ntelnit, Pe el l’a ’ntempinat, L’a săgetat. Vărsături, 15 Trecăturî, Ameţelă, Fîerbinţelă In trup î-a lăsat Şi la cetate a plecat. 20 La masă s’a pus. Lăutari, Cobzari, Cimpoerî, Muscalagii, 25 Le cânta. (Cutare) cu genuchele plecate, înaintea sfintelor se ruga; — Domnelor, Impărăteselor, 30 Vrednicelor Şi harnicelor, Puternicelor Şi sfintelor, Iertaţi pe (cutare)..., 35 Că n’are putere să mergă cu voi Să calce locuri curate, Verdeţuri neumblate, Munţi înalţi Şi văl adânci. 40 Că voi Ape mari aţi trecut Şi bolele In ape le-aţî lăsat Şi multă lume 45 Şi dobitoce Şi pe (cutare) L’aţî pocit. Hori mari prin livedî Voi aţi făcut 50 Şi multă lume Şi pe (cutare) Voi Taţi pocit. De-o fi (cutare) pocit din apă, Din băutură, 55 Din culcare, Din spălătură, Din scăldătură. Noi ne rugăm Sfintei Luni, Sfintei Miercuri 60 Şi Sfintei Vineri : Lăsaţi-ve haripele Şi codele Şi luaţi junghîurile, Cuţitele, 65 Umflăturile, Spuzelele Şi totă boia De la (cutare)... PESCANTECB U59 DESCÂNTEC DE CUŢIT Cules de I. Odor de la Păuna luî Moldovenu din Buzeu. Cuţit cu d^ăirVei, Cu d’ăî din iele, Cuţit din mâncare, Din culcare, 5 Din ostenelă, Din ferbinţelă, Cuţit cu noue-decî şi noue de [săgetăturî, Cuţit cu noue deci şi noue de [întâmpinăturî, Cuţit cu noue-decî şi noue de fcesurî rele, IO Cuţit cu noue-cjeci şi noue de [venturi turbate, Cuţit din balele necuratului, Cuţit pus de fermecătore, Prepus. Fermecătorea n’a ştiut să te • [călescă, 15 In trupul (cutăruîa) Să te nimerescă. Ieşi, Piei Şi respîeî, 20 In pămînt Saî şi răsaî, Cum se respândeşte respântiile, Aşa să se respândescă tote bo- [lele Şi cuţitul de la (cutare). DESCÂNTEC DE : HA-BUBA Cules de 1. Odor, de la' Reţoîca, din judeţul Prahova. Bubă albă, Bubă venătă, Bubă albastră, Bubă negră, 5 Bubă mocănescă, Bubă ovreiască, Bubă veninată, Bubă săgetată, Bubă rea, 10 Sor cu ciuma rea, Nici să te lăţeşti, Nici să te’mulţeştî.. Mai mult să te sferşeştî, Afară să ieşi, 15 Din turpină să seci. Ţe-ai mistuit, Te-aî risipit, Jupânesă, ’Mperătesă f 20 Moîă-ţî cuţitele, Moîă-ţî săgeţile, Moiă-ţî tote cusururile, Să sece de la (cutare) Să se mistuescă, 25 Să se risipescă, In vent să îasă, Afar’ să plece, Să se mistuiască, La (cutare) să nu se maî gă- [sescă! 30 De la min’ descântecu, De la Maîca Precista, leacu. i i6o DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE DRAGOSTE I. Odor, de la Reţoi'ca. din jud. Prahova. CuRsă de M’am sculat Marţi de dimineţă, Pe rouă nescuturată, Pe potecă necălcată, Şi m’am întâlnit în cale, 5 In cale şi’n cărare, Cu Maica Precista. Şi când Maica Precista m’a [audit Văîtându-me Şi olăcăindu-me, io M’a întrebat: — De ce te vălăcăeşti, me ^ [creştine ? Iară eu ’î-am respuns : — Mimeloc şi me rog Şi nici un folos nu ved. r5 — Pă-îeusînt Maica Precista? — Dar milostivă dacă eşti, Poţi şi pe mine pâcătosu să [me dărueştî. Cil ce pofteşti, me creştine? — Voiu şi eu .să fiu poftit şi [câştigat, 20 Să am valore la cuventu meu [cu lipiciu, Şi la adunare cu boeriî se hiu [poftit ! — N’a cheiţele mele, Şi du-te colo şi ia’ţî mana ta, Venitu teu, iubirea ta, 25 Dragostea ta, Totă lumea să te’mbrăţoşeze, Să hii poftit şi chemat, La boeri şi la împerat. Cum arde tote paile, 30 Şi tâte gunoile, Şi tote gazurile, Să ardă tote dragostile, Tote iboştile, de (cutare) Să nu potă să aibă răbdare, 35 Nici hodină la culcare, Stare la mâncare, Să vie în car de olac, Cu dragostea mare aşezat, Că eşti mândru şi chemat, 40 Ca să fii cu drag Şi mândru şi chemat, In totă lumea Şi de mine. descântec de branca Cules de I. Odor de la Peuna lui Moldovenn din Buzeu. Brâncă albă, Brâncă negră, Brâncă roşie, Brâncă venetă, 5 Brâncă stacojie, Brâncă conabie, Brâncă din pae, Brâncă din gunoie, Brâncă din recelă, 10 Brâncă din ferbintelă Brâncă cu trimes/ Brâncă cu umflătură, Ieşi de la (cutare), Din creerii capului, DESCÂNTECE 1161 15 Din zgârcîul nasului, Din faţa obrazului, Din scăfârliele ochilor, Din audul urechilor, Din vinele gâtului, 20 Din băerile inimeî. A plecat patru sfinţi la venă- [tore: Sf. George, Sf. Dumitru, Sf. Haralambie 25 Şi Sf. Mina. La venătore a plecat Şi nimica n’a venat, Numai caii şî-a înţepat, Nici nu ’î-a înţepat, 30 Nici nu ’î-a durut, Nici n’a obrintit, Nici nu s’a spuzit, Nici n’a obrintit, Nici sânge n’a curs, 35 Nici coptură n’a strens. Aşa şi pe (cutare)... Nici să nu’l înjunghie, Nici să nu se umfle, Nici să nu obrintescă, 40 Nici sânge să nu curgă, Nici coptură să nu strengă. Sore mare, Sore mic, Sore apune, 45 Sore s’apune, Sore cu noue-decî şi noue de [zări, Ia-ţî zările, Ia-ţl umflăturile, Ia-ţî junghiurile, 50 Durerile Şi brânca negră dela (cutare)... Cum se repune sorele de pe cer, Aşa să se repună tote bolele [dela (cutare)... VRAJA Audita de N. I. Apostolescu de la d. I. Florescu-Bâileşti, jud. Doljiu. In nontea anului nou, după ce flăcăii şi fetele vrăjesc în casă, ca să-şi ghicescă norocul si să-şi vadă cine ’I ursita sau ursitu, mai încercă şi afară din casă in chipul următor : Flăcăul care vrea să ’ncerce şi să prevadă ce fel are sâ-i fie nevasta, spune versurile următore de la o depărtare ore-care de un gard : Naltă şi fîU6sâ Şi de faţă-alesă, Rea ori bunişoră, Blândă, bălăioră, 5 Să mî-o spui, stobor, Mândru ca bujor. Orî vr’o scofâlcită, Ori vr’o ofilită, Strâmbă ori vr’o slută, 10 S’o arăţi, ascultă, Aşa cum o fi, Să ştiu ce-oîu păţi. Dup’aceea cu ™dTÎS (ştachet, ulucă). Se aprinde o lu ş& ^ stoborul e fără noduri, e drept, ’nalt, şi se dau diferite explicări. Aşa P nici-un clenciu la inimă), are să fie etc„ se presupune că soţa ^e sa fie sinceră l» ^ etC-> s6ţa va fi rRa, u.îtă, frumosă, voinică, iar dacă sto^orflul •- • f el” de câte trei ori. Numai când fetele spun viclenă. ^ în masculine. Ex. : versurile schimbă terminarea cuvim Nalt şi fălos Şi de faţă-ales, etc. T162 DESCÂNTECE VRAJA Audită de N. I. Apostolescu de la d. I. Florescu-BâileştI, jud. Doljiu. Tot în noptea anului nou, flăcăii şi fetele, ca să-şî ghicgscâ aceleşî lucruri se tl cadie S1tl VJtdC culcate’,n tori?te’ şi Strigă la câte o vacă, sau bufi, să se scole fără să le atingă cu ceva. Dacă animalul se scolă numai de cât, se crede că se vâ însura ori mărita 111 cunnd, chiar Iarna acrea ; dacă se scdlă mal târdiu se crede că nunta se va face anul al doilea, al treilea. ’ ’ 606 Câ Cuvintele sînt: Hăî, bălană Ori bălane, De eşti fată Ori băiat, 5 Hăi, hăî scolă, Nu mai sta. Iarna asta, Hăî la anu, Hăî an-tărţ, 10 Cum o fi planu. LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISM! ii LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME CULESE DE MIIIAIL CANIANU, DIN JUDEŢUL NEAMŢU. A da din umere. * A plesni pe cine-va. * A fi lipitore * A fi scaiu. * A fi de capulsău. * A fi Iuda. * A fi Toma. * A trage clopotele. * A tăcea cui-va. * A fi cu zgardă. * A da cu barda în Dumnedeu. * A fi teleleu Tănase. * A lua la trei parale. * A lua la trei păzeşte. A face pe cine-va albie de porci. * A fi la o adică. * A fi de trei la para. * A da d’a dura. * De la mână până la gură. * A se pune pe gânduri. * A purta cu vorba. * A nu lua ’n reu. * A lua ’n gură pe cine-va. * A lua ’n nume de rău. * A trânti ’n faţă cuî-va. * A da cu cărţile pe faţă. * A vorbi la locul seu. A mânca la ciuperci. ii 66 LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME A umbla în doue luntre. * A fi al dracului. * A fi câine. * A fi baligă. * A mânca la miere. * A mânca la rahat. * A fi slugă la măgar. * A da pe gârlă. * Nici turc, nici turlac, ci la un flec. * A. da din mâini. * A o scălda. * A da pe brânci. * A coce la inimă. * Trenca flenca, trei lei perechea. * A o lua la sănătosa. * A se face o apă şi un pămînt. * A fi în loc de Vasilache. * A fi om de pale. * A face alb pe cine-va. * A face umbră pămîntulul. * A da cu verf şi ’ndesat, * A trage cenuşa pe turta sa. * A se afla şănetos. * A căuta certa cu luminarea. * A lua apa de la moră. * A veni cuî-va apa la moră. * . A prinde epurele cu carne. * A face cuî-va felul. * A juca în horă. * A prinde orbul şi a-î scote ochii. * A se pune în poră cu dracul. * A nu-î veni nici dracul de hac. * Dă-ţî popo pintenii şi bate Iapa cu călcâele. * A fura minţele. * A fura minţele într’o lingură de apă. * A mirosi. A fi tâlhar în formă. * A avea mâna unsă cu terpentin. * A fi lung la mână. * A pune lingura ’n breu. * A avea nas la poliţie. * A fi uns cu cel mari. * LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME A se face cârlig de fome. * A rupe câinii de inimă (de fome). * Ori cu capul de piatră, ori cu piatra de cap. * A’şî juca mendrele. * A muri cu dile. * A avea unsă inima cu unt. * A înebuni de bucurie. ♦ A plesni de necaz. * A nu mai putea de ciudă. * A plânge după diua de erî. * A fi bogat, mânia pămîntului. * Trenca-flenca mere acre. * Calea-Valea. * Eu cu tine calea-valea, tu cu mine hârţa-pârţa. * A da peste calul vătavuluî. * I se apropie teiul la curmei. * A fi cusut (ce-va) cu aţă albă. * A da răvaş. * A prinde în ghiară. * A lua la subţire. * I 167 A da dosul. * A ’i tăia prin cap. * A fi cu vin’o ’ncoce. -* A fi în posiţie. * A se încinge. * A face dîră ’n barbă. * A avea în mână. * A avea în palmă. * Ca pe palmă. * • A nu avea nici un Dumnedeu. * A nu da cui-va mâna. * A nu ţine pe cine-va curelele. * Nu’î tae custura. * A tăia frunde la câini. * A ’î muri socra. * A veni la spartul iarmarocului. * A purta (cui-va) Sâmbetele. * A duce cuî-va vergele. * A coce turta (cui-va). * A ’î pune cruce. * A se cunosce dupe umblet. * A bate laturile. II68 LOCUŢIUNI A arăta spatele. * A întorce (cuî-va) spatele. * ŞI IDIOTISME A da dracului de pomană. * Eu stăpân, tu stăpân, cine trage ciobotele. A apuca la strimt. * A lua din scurt, t * A fi cuî-va larg pe din ’nainte. * 11 tae capul. * L’a pârlit. * L’a ars. * * A fi frumos ca un ginere. * A fi bun ca bucăţica cea bună. * A fi bun ca pâinea. * A mânca pe cine-va cu vorba. * A avea pâîne şi sare. * Jocă de mâncă pământul. A arde cuî-va o palmă. * A nu avea scaun la vorbă. * Ca fuiorul popeî. * A da cu crucea peste cel cu pricina. * A fi vânător de vrăbiî. * Gâdili -me să rid. * A se lăsa pe tînjală. * A dormi p’o ureche. * A trăi cu capu ’n sobă. * A trăi pe cuptor. * A dormi cu luminarea aprinsă. * A umbla într’un călcâfu. * Şi fără cap şi fără picîore. * * A nu-î maî trebui nicî popă tuns. * A da într’o seră ce câştigă intr’o vară. A umple fomea de pepenî (castra-veţî). Douî pepenî într’o mână nu se ţine. * Loveşte-me lele în spate să ’ţî dau un bulgăre de iască. * S’a ’ntors foia. * S’a schimbat boerul. * A fi de rîsul lumeî. * A fi de rîsul chioreî. * A rîs c’a putut. * A nu fi nicî d’o trebă. * . A scăpe norocul din palmă. LOCUŢIUNI Şl IDIOTISME Sboră o gâscă friptă. * A ’şî veni la matcă. * A ’şî veni în simţuri. * A fi iască. * E vin şi nu. * A da pe bete. * A da pe gura lumeî. * A cădea la inimă. * A nu fi lucru curat. * A fi un calcă ’n străchini. * Cum o da târgul şi norocul. * A fi salba dracului. * A fi săgeta luî Dumnedeu. * A şterge putina. * A sorbi cu ochiî. * A bate toba. * A se învârti într’un călcâiii. * Marte din post nu lipsesce. * Paşte murgule îarbă verde. * A ’şî teme bărbatul (femeia). * A fi ciumă. * Il6g A se ’ntinde la caşcaval. * A fi murat în varză acră. * A nu avea nici un chichirez. * A fi pistreţ. * A lega cot la cot. * A mesura pe cine-va. * Las’o mortă ’n păpuşoî. * A brodit’o ca nuca ’n perete. * De aceea n’are ursul codă. * S’a supărat ca văcarul pe sat. * A brodit-o ca ţiganul Mercurea la stână. * A fi zodiaş. * A audit-o cât un bold şî-a făcut-o d’un cot. * A prinde la limba. * A fi plin de fumuri. * A ’şî da în petec. * A rupe pe (franţuzeşte...). ▼ A scăpa trenul. * A scote pe cine-va din ţîţînî. * Slove negre pe hârtie albă. * > 74 1170 LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME A lua pe nu ştiu ’n braţe. * A apuca de la uşă. * Aprinde pecine-vacu mâna ’n sac. * A prinde pe cine-va cu mâţa ’n sac. * A da de potcă. . * A da pe cine-va prin noroi. * A avea creerî de gâscă. O f A ’şi vedea visul cu ochii. * A fi înghiţit un beţ. , * A creşte pul de năpârcă. * A fi gros la piele. * A fi subţire la piele. * A nu ’şî vedea lungul nasului. * A ajunge din cal măgar. * / Cu pufuşor pe butişor. * Cum e Turcul şi pistolul. * Cât cerul de pămînt. ♦ A judeca numai faţa dar nu şi inima. * A se înfunda cuî-va. * A juca pe cine-va. * A se da ’n dragoste. A fi gros la cap. * A lăsa pe cine-va să se bată ca apa de maluri. ■ * A se uita la dracul. * A se duce la dracu ’n praznic. * A petrece ca socra cu nora. % Poţi să tai lemne la capul lui. * . Frate cu frate dar brânza pe bani. * A umbla ca cu un ou în polă* * A sta ca vai de capul lui. * Şi curechiul uns şi cu slănina ’n pod nu se pote. * A lua inima ’n dinţi. . * A fi frumos la suflet. * A fi frumos ca la nuntă. * A se îneca ca ţiganul la mal. * A fi frumos ca o miresă. * A fi un ţîr. * A tăia pe cine-va cu vorba. * A turna ca în budâiul ţiganului. * A bate toba d’a surda. * A face gâtul leîcă şi pântecele ba-lercă. LOCtTTIUNI ŞI IDIOTISME A fi lemn. * A fi petră. * A-şî lua tălpăşiţa. * A torce, nu alta. * A fi pp cea lume. * A fi ca chipeşîul. ■* A avea cap mare. * Nu ’i-a tors nimene pe limbă. * A’şî face sânge reu. / * E uşor a dice plăcinte. =it A fi ca focul. * A croi (pe cine-va). sj« A lăsa ’n plata Domnului. * A fi bine. * A nu pune opinca ’n obraz. * A fi ca după masă. * A fi ca după doue-spre-dece. * Dor nu-s tuns nici ras pe cap. ♦ A intra ’n vorbă ca câinele la nuntă. * A sfecli. * Cum nu sînt eu popă. A fi stătu o palmă, barbă cot. 117 r A fi Mihaiu. * Nu se pote ca de morte. ♦ A se face Tănase. . * A se da. * • A nu călca pe cine-va pe picior. * A se da în vent. * A fi Ştefan gogomanii. * A duce pe cine-va la apă de căpăstru . * A se face nez-naî. * Cât gura beţivului pe cepu antalului * A pune cui va funia ’n corne. * A fi galben ca fata nemăritată. * A mânca vermii (pe cine-va) pe scândura patului. * A tăcea ca porcul în păpuşoi. * A fi cărbune acoperit. * A da gata pe cine-va. . * A lua la sigur. * A sta la taifas. * A sta la chef. * Ce-Î trece prin degete, dă şi stăpânului. * LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME î 172 Par’că a înghiţit un ac. * A înghiţi un ac spre a scote un fer de plug. * A purta cu vorba. * A nu avea casă nici copil. * A purta pe degete. * A scăpa printre degete. * . A lua la vale. * A fi de zahar. * A fi crescut în buruenele dracului. , * Hal să vorbim de geba. * A lua peste picior. * A asvârli cu piatra’n şatră. * A da spuza şi a lua cenuşa. * A avea de tras un păcat strămoşesc. * A greşit croitorul şi a spânzurat stolerul. * A bate cuî-va obrazul. * A nu da regaz. * A sta smirnă. * A umbla strună. * A da un bobârnac cuî-va. A struni (pe cine va). * A nu scăpa ca de dobânda turcescă. * A nu da inima răsbun * A-şî păzi taina de Joi până mal apoi. * A trage cu ibrişin pe la nas. sft A-şî vărî coda. * A se alege un lucru reu. * Negri ţi-s ochii. * Intr’o bună dimineţă. * A pune cuî-va belcîugu ’n nas. * ‘ A face pe cine va una cu pămintul. , * A plesni măselele de lucru. * A trece cu deochiul. * A pune juvăţu’n gât. * A bate calea mânzuluî. * A fi scurt de codă. * A merge ca o bătae de puşcă. * A frige la inimă. * Doue şi cu doue fac patru * A fi gros la cefă. * # A fi gras la pungă. LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME 1 173 A arde pe cine-va la inimă. * A fi vârtos la cap. * A fi cu burta mare. * Bani bătuţi. * A fi rânzos la inimă. * A fi cu cine-va în cârcă. A bruftui pe cine-va. * A fi talanca ternului. * A fi buhaiul satului. * A trece făina prin traistă. * A plefturi pe cine-va. * A da prin tărfiăcelă. * A fi o gâscă. * A suna cui-va potcovele. * A ştie spre tocă ’n cer. * A suna cuî-va dogele. * A pica cui-va coliva în piept. * A-i merge buhul ca de popă tuns. * A vedea la puntea raiului. * A eşi cuî-va vestea ca de popă tuns * A merge cuî-va petecele. * A’i merge fulgii. La vara cailor. * A vedea pe cine-va când a creşte per în palmă. . * A muşca şerpele de limbă. * Aicea cântă gâscă. * A bate apa în piuă. * A se închide tote cărările. * A merge drept ca Nemţu. * A se ciopli. * Ga funia în sac. * A sta pe mărăcini. * A fi dat la rindea. * Par’că stă în apă. * Par’că stă pe ghimpi. * A face la cue. * A avea seu la rănunchl. * Să ne vedem sănătoşi in terg la Moşi. -* E slut ca Prut. * Frica păzeşte bostănăria. * A fi cioplit din bardă. * Până în pânzele albe. ■ * A da colac şi luminare. « 1174 LOCUŢIUNI ŞI IJDIOTISME A da cuî-va inima brânci. A face urechea tocă. * . * A fi cu pântecele la nas. A umbla cu ochii ’nchişi. * * A fi gras ca cobza. V A umbla cu capul între urechi. * . * A închide ochii. A umbla cu coda între picîore. * * A avea suflet negru A sări inima din loc. o * * • * A avea maţe negre. S ar rupe să fie de petice. * * A fi scripcă. A umbla cui-va gura moră. A avea privirea unt-de-lemnie. * Capu-î e calendar. * * A suge de la două oî. Morte fără pricină şi nuntă fără * minciună nu se pote. ' A fi înparfumat ca o văduvă. * * A avea câţi epurî sînt la biserică. A fi sprinten ca o glumă. * * A dat sfora ’n ţară. A avea gâtul ca tortul. * * A se duce cu nepusa ’n traistă. A-î da de hac. * * Băiat cu minte şi babă frumosă. A mânca banî. * * Tot naşul are naş. A fi un câne ploat. * * A eşi cu coda între vine. A trage pe sforă. * * A se pune luntre şi punte. A fi tehui. * * A face cu oue şi cu oţet. Cu nasu’n pămînt. * * A tace de doue parale (pe cine-va). A fi lulea (amorezat). * • * A fi fonfă la gură, A mortih ^ dne'Va CUm sePlâng * A trece ca câinele prin apă. * * A nu avea nas. A fi făcut numaî din topor. LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME H75 A fi san ran. * Las’o mortă in cânepă. *__ ' —• Ne tam, ne sam. * A spune ca din carte. * A fi uns. * A fi drag ca sarea ’n oclA. * . A unge pe cine-va. * A unge osia. * A unge rota. #■ L’aş băga în sin, dar nu încape de urechi. ■ # A boi (pe cine-va). * A lăsa-o mortă. * A fi osia neunsă. * A freca pe cine-va. * Ca magasia lângă drum. * A freca fără săpun. # A fi arcuş uns. * A merge strună. Ca câinele în car. * Epurile şi scripca. * A se face chinez. * A sări ars. * A face zîmbre. # A se face englez. * A mânca praz. * A fi cap de turc. * A fi ovreică. Capră rîiosă. * A se ’ncruci. * Departe e griva de epure. * A numai face boi bălţaţî. * Tot alba ’n douî bani. * A face prea creţă. A nu călca pe colţul işlicului. * A dice hârb şi a răspunde ciob. * îmi dice urîtă, dic slută. * A nu scie pe unde să udă găina. 4C- A scie az, buche. * A fi curăţel. * A nu ’nveţa pe cine-va să’şî înece copiii. * A învăţa pe dracul să dea cu puşca. * Muerea înbetrâneşte pe dracu. # Dracul nu e atât de negru pe cât se spune. . * LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME 1176 A umbla ca cu un ou. * A intra ca vulpea ’n sac. ♦ A umbla dupe potcove de caî morţi. * A avea inimă verde. * A prăpădi pe mehehe, pentru mi- ■ hoho. * A pupa ’n bot şi a lua tot. • * A nu avea nici în clin nici în mânecă. A face oîe de tot. * A se ’mbăta cu apă rece. * A alerga pen’ să iasă limba d’un cot. * A se întinde ca caşcavalul prăjit. * A nu lăsa să se lungescă cuî-va maţul. • * De-ameruntele (a lua pe cine-va). * A se sfârşi de la inimă. * A se muia din balamale. * A fi slab în balamale. * A fi o rublă ştersă. * A fi smuncit din botez. * A fi schimbat din botez. % A fi de lut. Ţine-te pânză să nu te rupi. A grăi verde ‘ # A grăi răspicat. * A avea mintea Încovrigată. * A ajunge, (pe cine-va) ca necazul. * A ajunge (pe cine-va) ca bălele. * A fi galben ca frica. sie A fi rupt din sore. * A fi rupt din poveste. * Totă diua bună diua. * A nu fi în scirea lui Dumnezeu. * Nici dracul nu-1 scie. * A face cărare bătută. * A-şI toci tălpile. * A aştepta să vie câşturile de la moşie. * A fi drag ca sarea ’n ochi. * L ar băga de per în sîn. * A căuta diua de erl. * I mirose, de aceea nu-î vine. * A da cu mintea. * A da cu bobii. * A da din codă. LOCUŢIUNI ŞI IDIOT1SME 1177 A da cu mintea. * A strâmba din nas. * A călca pe codă. * A mânca rebdărî prăjite. * A prinde bine. * A fi cam piperat. * A nu-î fierbe ola. * Get beget coda vacel. * A nu băga lingura unde nu fierbe ola. * A fi dimerlia unspreclece la merţă. * A fi la locul seu. * A fi bătut mer. * A nu rebda inima. - * A fi un chip de Domne ajută. ♦ A pune gard gureî. * A-şî pune lacătă la gură. ♦ A fi N6mţ. * A fi putred de bogat. * A nimeri Suceva orbii. * Ţipenie de om. * A umfla pe cine-va. A remânea cu coda’n mână. * A veni vorba. * A se cădea. * A intra ’n bănuială. * A lipi o fleşcă. * A lipi o palmă. * A se lipi ca muşchiul de pom. * A duce greu. * A fi om. * A mânca la miere. * A da pe gârlă. * Nici Turc, nici turlec, ci ia un flec. * A da din mâni. * A o scălda. . * A da pe brânci. * A coce la inimă. * Trenca flenca trei lei perechea, * Trenca flenca mere acre. * A mătura pe cine-va. * A scote pe cine-va din pepeni. * A da pe cine-va prin tină. # A fi rupt dintr’un basm.- LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISMK 1178 A cădea ’n pecat. A scrie pe luminare. • * A plesni prin minte. A tăia ’n grindă. * 9- A-l erta Dumnezeu. Par’că-Î făcut Marţea pe gratii. + * A trage nădejde. A fi făcut la lună nouă. • * * A trage la măsea. A făcut în di de post. * * A ’I sufla ’n borş. A avea minţile sărite. * ♦ A fi scârţaiiî-scârţaiu. A ’şl aprinde pae ’n cap. * * A fi un cote gole. A sări cuî-va ţandăra. * A ferbe fără apă. A nu fi făcut noptea. * * A veni pandaliile. A nu avea para chîoră. # * A veni cuî-va berbecii. A se ţine gaie după cine-va. » * A veni dracii de la moşiile cui va. A dice pe şleu. • * A trăsni cuî-va ce-va prin cap. A umbla a-gale. • * A fi armen. A fi ales pe sprincenă. # * Jidan tot Jidan. A da cu puşca ’n Dumnedeu. • * A fi sfrijit ca un N6mţ. Ca funia ’n sac. * ţi A fi născut cu stea ’n frunte. A lua la refec. * 9 A fi mămăligar. A lua piper în nas. • 9- A vorbi moşi pe groşi. A fi codă de topor. » 4 A căptuşi pe cine-va bine. Dupe morte şi cal de ginere. • * A pune pingeua. Cum e turcul şi pistolul. * Spală ni venjî, ni uscate, LOCUŢIUNI ŞI IDIOT1SME 1179 A trăi ca cânele ’n puţ. A fi scăldat în lapte dulce. A lătra la lună. * A fi gătit ca păunul. A umbla gura m6ră. A nu avea ţerînă pe mormînt. A umbla gura dupe vent. . *• A face orz din grâu. * * A ti un ger de crapă lemnele. A nu fi cu fetele_nicî cu nevestele. # * De departe calul ’şîbate, de-aprdpe A suci mintea cui-va. ochii ’ţî scote. * * A ’şî face mortea cu mâna. Sfîntul şi tămâia. * . A veni apă ’n gură. Sacul şi peticul. * A trage chiulu. Tronc Mariţo. * # A fi cu capul în nori. A cade cu hodoronc tronc. ff # A umbla cu capul în vent. Na-ţi-o frîntă că ţi-am dres-o. * * A fi un târîe-brîu. A nu fi a-bună. *• •* A fi de capul seu. Par’că mănâncă numai Vinerea şi * Mercurea. A ’şî face vent. Săracule şi ai be tutun. * #■ A ajunge frânghia la par. Mai scii de unde sare îepurile ! * * y A fi cinstit în casă pustie. Tot nea Radu. * * Ca peştele ’n mrejă. A fi lemn de tufă. * A bate toba la Craiova ş’a audi ş’n Moldova. Nici pămîntul nu ’l primeşte. * * A suna clopotul. A muri fără pernă la cap. * * A fi copil de casă. A ’şî plânge dilele. . * * / A fi câne. Traiu cu vătraiu. Il80 LOCUŢIUNI ŞI IDI'OTISMB A se da în foc. A fi spart la mână. * * A fi cal de poştă. A arunca banii pe ferestră. * * A muia pe cine-va. A nu dice nici cârc. * * A strânge cu uşa. A arunca banii ’n vent. * * A face fiartă. A se iuţi. * * Din Joi în Paşti, A fi în largul seu. ■* * A vorbi în zodii. A tuli. * ■ * A vorbi cu gura altuia. A fi urechia târgului. * * Cât negru sub unghie. A fi urechia lui Dumnezeu. * * ■ Ţuştî în ola cu chişleag. A fi urechia dracului. * * A tăia merticul. A înşira verdî şi uscate. * ♦ A toca gura. A aduce vorba. * * Câtă frundă şi Iarbă. A aduce cu... * * A munci ’n sec. A ’1 erta Dumnedeu. ♦ * A nu avea parte. A da p’acasă. . ♦ * Ca în satul lui Cremene. A se trece cu gluma. * * Sat fără câni. A se aluneca cu firea. * * Cu chiu cu val. A se trece. * * Acu e acu ! Nici câne, nici ogar. * * A umbla ca titireul. Foc şi lumânare. * * A fi ca tabacul Domnului, A fi strîns în chingi. * * Locuţiuni şi Idiotisme A.-şi uita anii. * De pe vremea luî Han Tătar. * A se sfârşi cui-va aţa de pe ghem. * A fi fiert în olă. ' * A avea carul doue proţape. » A lua urma cui-va. * A fi tare ’n labă. * A pune degetul în gură. * A duce la feredeîi. * A fi cufundat în apă fierbinte. ♦ A fi de bodaproste. * A se ’ntinde apa. A-şî pune bine ce-va. * A fi cu 'pieptul deschis. * A scote din pepene. * A lua la ochi. * A lăsa cu mâna ’n gură. A avea noroc de scrofă. * A fi când făr’ de lege. * A se codi. ^ A băga ’n răcori. * 1181 A avea inimă de fiere. * A trece sudori de morte. * A fi boia dracului. # A fi ca un paiu. * A trage ţolul. * A fi cu lacrimele sub barbă. * A opări pe cine-va. * A fi vorbă lungă. * A-î merge la inimă. * A-şi face semă. * A frige la inimă. * A fi o nevoe. A încurca iţele. * A fi un încurcă lumea. * A fi cu ghiaţa ’n spinare. # A fi cu frica ’n spate. # A se topi după cine-va. A se muia la inimă. * A face ochii rotă. * A fi îndrăgostit cât opt. * A sări ca un împuns. A fi la cuţite. * ÎI 82 LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME A iî născut din flori. De-a başca. * * A avea inima ruptă ’n şepte. A intra dilele ’n sac. * * A-şî uita cărările. A fi prea de oae. * * A rupe pielea cuî-va. Ba că-î tunsă, ba că-î rasă * * A se rupe inima cuî-va. Tura-vura. * * A sufla ’n borşul cuî-va. A umbla cu politica. * * Dragostea l’a dat gata. A intra la idee. * * A nu avea gură. A-şî cunosce naşul. * * A pune capu ’n pămînt. A se lega cuî-va piciorele. * * A avea faţa scrisă în icone. A avea inimă de ghiaţă. * * A fi frige linte. A da pămîntul afară. * * A bate capul. A cădea lat. * * A trage la casă. A fl subţire la pungă. * * A-şî face veletul. A fi uşor la buzunar. * * A face haz de năcaz A uşura pe cine-va de cap. * A nu da hăţurile din mână. * A avea pe frunte ceţă. A se da peste cap. * In ruptul capului. * * A-şî face de cap. A bate tergul. * * A pune picioru ’n prag. A remâne de poveste. * * A lucra pe cine-va. Peste noue mări şi noue ţerî. A fi în per. * * • A-şî perde capul. * LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME U83 A lua peste picior. * A fi un gură-cască. * A fi de gât cu cine-va. * Nicî una nici doue. * A trece puşcă. * A-l mânca vermiî de viu. ♦ A muşca (pe cine-va) şerpele de inimă. ♦ A se ţine grapă. * A bate capul pe datorie. * A fi slugă la doi. * A fi desgheţat. * A avea stegul închinat. * A lua ochii. * A nu avea habar. ♦ A fi harnic dă mâncă pămîntul. * A-şî da polele peste cap. ♦ A avea maţe acre. * A da iama prin... ♦ Ei, aş ? * * A lua pânea de la gură. * De inimă albastră. De pe timpul Matracuchiî. * De pe vremea lui Papură-Vodă. * A o tunde. * Cu verf şi îndesat. * A aduce pe cine-va cu cîobote roşie la domnie. * A se feri de putină şi a da peste bradină. * Fiori de vânt a avea. * Bunătate de om a fi. * A merge cui-va ca din apă. * A face cui-va. * A se curma făcutul. * De-a fir a perul. * A se face una cu pămîntul. * A face ghem. ♦ A-şi vîrî minte ’n cap. * A fi din opincă. * De ochii lumeî. * A se ’ndrăgi de ochii cui-va. * A fi scoborît cu hârzobu din cer. * lntr’un ceas reu. * I184 LOCUŢIUNI ŞI 1DIOTISME Intr’un ceas bun. A lăsa pe cine-va ’n banii Iul. * • * Graiu cu rost. A se deşface de cel făcut. * * A eşi tot în plin. A tuna prin cap. * A-l merge ’n plin. * * A trosni prin cap. A fi argint viu. * * A fulgera prin cap. A eşi cu plinul. * * A trăsni prin cap. A ploua cu doniţa. * * A tăia cumpena. A turna cu găleata. « * A-î cânta cucuveua. A fi om cu prinsore. * * Vodă vrea şi Hâncu ba. A sta d’o parte ca 0 miresă. * * A da limbă prin ţară. A fi cuprins. * * A eşi din ţîţînl. A fi clocoiu gulerat. * * A-şî eşi din fire. A pune piciorul în pragul sortel. ♦ * A fi numai 0 apă. A fost ce a fost. * * C’o fi, c’o drege. Cum e habarul. * * C’a fi, c’a păţi. A ridica dilele. * * A face lefter. Cu limba de morte. * * Inimă rea a-şî face. A trece sudori reci. * * A remâne pe cine-va (la carte). Pân' la Hristos ese pielea Iul Be- * dros. A da d’a berbeleacul. * * A fi tobă de carte. A fi bălţat. * * A fi burduf de carte. Geaba funia e la car. LOCUŢIUNI A da ’n sus şi ’n jos. * A plăti ciubote roşii. 9 Ucigă-1 toca. * A fi tocă. * Lacrimi de foc. Găina cântă cucurigu. * A fi căţea. * Ce-i trebue chelului? Calicului tichie de mărgăritar îi trebue. A lua în unghii. * Câte clile ’ntr’un an. * A ’l fura somnul. * A fi oae. ■' * A fi poveste. A fi plouat. * A se pune lungiş-cruciş. * A veni de hac. A tăcea chitic. * A tăcea ca peştele. * A fi miel. * Ia-1 de unde nu e. şi idiotisme 1185 A lua bivolul din gardul răzbel. * A bate ca pe toba. * Dur în colo dur în coce. * Aşa şi pe dincolo. * A fi vulpe. * Spor şi berechet. * A fi zmuncit din botez. * Berechet. * A bate toba. * ■ A face pastramă. * A nu fi cu lapte (cu isbândă). Minte de muere. 9 A duce minte la ceva. 9 A da cu crucea de cine-va. * A vorbi cu mied. ' ♦ Carte subţire. * A mânca mal de soiu. * A fi trecut prin ciur şi veşcă. ♦ A se pune ’n poră cu Domniile. * A nu avea preţ. • 7' ~ A intra ’n grijă. 75 1186 LOCUŢIUNI Şl IDIOTISME Cu d6mne ajută. * A fi aprope ca Turcu de împărtăşanie. * A se culca p’o urechie. * A merge cu piciorele ’n sus. * A pune capul sănătos la Evanghelie. A nu sci se ’ncurce doue fire. * A fi făcut din topor. * A fi întors de la ţîţă. * Cât păcat la inima fecîoreî. . * Ducă-te pe pustie. * A plânge cu viers. * A ajunge ca resteul de alun. * Ce mal la deal la vale. A umbla cu şolda. * Cât aî bate din palme. * Vorbă de clacă. * A şedea cu dinţii la stele. » A fi nici aşa şi nici aşa. * Uite popa, nu e popa. A nu sci de unde sare epurele. * A nu sci din ce tufă ţişneşte e purele. * A o şterge. * A fi păcat de Dumnedeu. * A se topi din piciore. * Vin botezat. * Şi fântâna sec’odată. * A nu puţi, nici a mirosi. « A se face mort în popuşoî. * A lua boii de dinainte. . * A nu-î fi boiî acasă. . * Par'că-î s’a înecat corăbiile. * Par’că ’î-a plouat. * Par că ’î-a bătut piatra. Par că ’î-a sunat la ureche. * A fi cu lipiciu. * A fijepăn. * A fi ţepăn la cataramă. * A ’1 strânge|ghetele. j LOCUŢIUNI ŞI 1DIOTISME I 187 Hep, hep. A mânca păpară. * A fi limpede la cap. Turcul să plătescă. * A se limpezi valea. A sta de cine-va. A vinde cu ardeiu. A face clae peste grămadă. A avea noroc de scrofă. A închina cuî-va. A fi câne făr’ de lege. A ♦ se chircheli. * A lua bucăţica din gură. A fi supt lapte de capră. * A umple criminalul. A băga ’n butie. • -f * • A fi ca 0 frundă pe apă. A fi mâna drept’a cuî-va. * A 1 vedea’sfîntul. A fi locustă. * * A da în plata Domnului- A bate bani la talpă. ♦ * A umbla cu precaz. A fura cloşca de pe oue. * * A fi bun de pus la rană. A îngheţa cenuşa sub foc. A sta d’a juca cine-va. Tronc cu apa ’n beţ. * , A se apuca d’un tăîuş de sabie. A se pune o piatră pe inimă. * A nu duce la ureche. A găsi pe cine-va cu dimineţa n sac. * * A -1 sufla vântul. A face liturghie cu bragă. A * * vorbi ponciş. A împuşca cu pat de puşcă gre¬ * ^ cesc. A face sprafcă. • • A bea sângele cui-va. A da peste pecat. * * 1188 LOCUŢIUNI ŞI IDIOT1SMB A intra ’n pecat. * A fi cu pufuşor pe botişor. ♦ A se umfla ’n pene. A curge cuî-va ochii. * A-şi lua traista şi ciubucul. * A lucra pe sub mânecă. * A lua cu o perdea mai sus. * A fi cu căciula ’n mână. A apuca pe cine-va hachiţele. * A-şî găsi Bacăul. * A bate din buze. » A merge ’n piatră secă pentru * cineva. * A arde dracului tămâie. ♦ A fi şurubar. • * A-şî vinde pielea de pe sine. ▼ A. fi născut in di de lucru. * A aduce călare pe prăjină de alun. * A fi ca trecut prin apă. * A face pocinog bun. * A avea curagîu în călcâie. A plesni din bicîu. * A-şî mânca mânele. * A strica calimera. * A se eftini pânea. * A-şî aprinde paie ’n cap. A descdse pe cine-va. * A-şî aprinde-un stog în cap. * A avea grăunţe ’n cap. * A face ce-va muşama. * A fi porc de câne. * A se svârcoli pe doue căpătâie. * A nu sci ce e nbptea ce e diua. * A bate bătătura. * A tăia la gogoşi. * A pune la mână. * A sorbi pe cine-va ’ntr’un pahar * de apă. * A fi craiu. * A mânca cui-va din colivă. * A npunge pe cine-va la măduvă. * ■ A nu se lăsa nici mort. LOCUŢIUNI ŞI IDIOT1SMB II89 înghite nea Agake. * A avea venă. * A fi un om şi jumătate. * A avea cap de dovleac. * A avea capul plin de mămăligă. # A avea căpăţena plină de vată. # A fi adânc. * A spune verde ’n ochi. A fi un lasă treaba d’a4I pe mâine. * A-l chiori de la ochi. Unde dracu-şl înţarcă copiii. A frige la ficaţi. # A avea mâncărime de limbă. * A fi bătut la cap. A avea bumbac în urechi. A fi lipit pămîntulul. A se ţine tot d’a lui. A da mult de lucru. A nu avea 'ncotro. * A sta în gât. * A pune său în carne grasă. A prinde pe cine-va (acasă). A nu fi acasă. A vinde gogoşi. * A fi cu două feţe. # A fi taler. * A fi pe buzele fie-căruia. • . A fi cu inima la gură. * A fi sac fără fund. A nu sci că-1 apasă ghiata. * A-l strânge Dumnecjeu. A turna iaurt peste smântână. A da peste cap. Colac peste pupăză. * A scote vorba din traistă. * A mal veni d’acasă. * A umbla ca şarpele după vitejie. # A face pontul. « A nu glumi cu talpa Iadului. ft Nu mă nebuni c’ameţesc. A împinge păcatul pe cine-va. * A sări în ochi. i 190 LOCUŢIUNI Şl IDIOTISME A fi ascultat cu o ureche. * A cerca vinu p’o ureche. * A fi tras de cap. * A fi o vacă de muls. * . A da de rîpă. A remâne paf. * A lua pânza de pe obraz. * A se lua după muscă. * A fi încântat. * A linge cişmele. A dovedi (la mâncare). A remâne pe jos. * A mânca la bani. # A vedea câte păcate face cine-va. # A arde tămâie cuiva. * A mânca trânteală. * A avea trecero. * A ţine piept. * A umbla cu capul sus. # Cât bruma. * A da păcatul peste cine-va. A da ’n cumpănă. # A se cocli turtă. * . Câte ’n lună şi ’n sore. * A avea noroc nebun. * A trage (pe cine-va) aţa la mârte. # A se lega cui-va limba. * A lega cobză pe cine-va. # A bate pe cine-ve mer. # A înghiţi găluşca. * A nu avea de ce se prinde ochii de cine-va. # A trece un şarpe rece prin corp. # A lua la ochiri. . * A nu se alege praful de cine-va. * A remâne cu buzele umflate. * A fi scris (în cer). * A băga pe mânecă. * A căpăta ce-va la moşi vercjî. * A veni la parochimen. * A înhăţa cu dinţii. * A lua cu pietre. LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME I 191 A spunea pe şart. # A fi : sula şi căciula. # • A cam scrănti. A avea peri răî. A se lua pănza de pe ochî. A nu maî 4>ce Pe nume cuî-va. * A umbla după icre venjî. * A spune la gogleze. A nu maî ’ncape locul. A nu 4ice nicî bleu. A rămâne pe jos. * A se lua cu mânele de păr. * A mânca laur. * A avea inimă sărită. * A nu avea 41 albă. A fi piază rea. # A merge găitan. # A veni alba ’n sat. Cum ve4' c i o^hl ver. * A intra gărgăuni în cap. * A intra sub pielea cuî-va, A scăpăra ochiî. A fi cât tote 4ilele de mare. A fi oleoleo. - * A trage la gîamparale. * A nu putea 4ice nicî două bobe legănate. * A fi frumosă de pică. * A fi un flueră vent. * A sfărăi inima după cine-va. A face de petrecanie. » A apuca rasna pe câmp. ■ * Par’ca intrat spaima ’n oî. A rămâne la inimă. » A fi Nemţ fără căţel. ♦ A snopi pe cine-va. m A eşi cu plocon. # A cheltui din bob numărat. A fi o găină plouată. A sări cămaşa de pe cine-va. A durea ’n pungă. * I 192 LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME A pune cui-va plumb în cap şi nisip în ochi. * Par’că e tocmit cu cjiua. • • * . A-şi o lega o piatră de gât. * ' A-şî da sufletul p’o pane. * A fi cal de poştă. * * A se înfrupta. * A-şi pune gâtu ’n zgardă. ' # A se ţine cu cine-va. * A face cu No. 5. * A face pe sub mână. # A fi din satul Nemâncaţi Flămândă. * A sta cu dinţii la stele. * A lua la depănat. * A făsăi cuî-va nasul. * A fi tipărit şi în abecedar. # A-şi spăla mânele. * A lăsa cu mâna ’n gură. # A fi dobă de carte. * A se sui pgrul în verful capului. * A se face perul măciucă. * Din senin. A fi bătută cu leauca ’n cap. * A se bucura ca d’o cas’aprinsă. * A intra frica ’n ose. * A intra mortea ’n pădure. # Un ciomag ajunge la un car cu ole * Şi-a dat lelea peste bărbatul. * A tace pe foe. * L’aşa cap aşa căciulă. * Din gelăîî. * Un calcă ’n străchini. . * A fi buhaiul satului. # A fi butoiu fără fund. • * A fi sac spart. * A căra apă la fântână plină. * A fi un izvor nesecat. * A-şî vedea visul cu ochii. * ; Cât e plapoma. * A nu se ’ntinde mai mult ca plapoma. * A toca pe cine-va. * A toca pe vătraiu. * A se uita la dracul. LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME 1193 A se duce la dracu ’n praznic. * A umbla ca lupiî pe lângă oî. # A umbla ca cu un ou în polă. * A sta ca vaî de capul lor. A fi nea’ntr’o parte. * A da cu crucea peste cel cu pieină. # Culese de D. E bună de picîor. * Copilăreşte. * A luat’o la sănătosa. * I s’a urcat în cap. # A luat luldua Nemţuluî. * Par’că ’şî dă din ochî. * E pe o ureche. # Iî lipseşte o dogă. * Iî lipseşte o sâmbătă. # E nea Stan. « E un puî de lene. * Cu capul între urechî. * Ia-ţî catrafusele. Vendtor de vrăbii să fiî. * A-l da pe pocal gros. * A scăpa norocul din palmă. * O gâscă friptă zbdră. * A-şî veni la matcă. * A-şî veni ’n simţurî. * student din Jud. Prahova E bun de gură. * E lung de ghiare. * E lung la nas. . # E gros la bot. . * Mănâncă ca lupul. # Merge pe nouS potecî. * E topor de ose. # Lasă-1 în boii luî. * Nu e în duşiî luî. * Işî dă arama pe faţă. # E mândru ca păunul. # E gras ca lemnul. » N’am mâncat laur. Gomoiu, r,94 LOCUŢIUNI ŞI IDIOTISME E cu musca pe căciulă. I-a dat papuci. . * # Are patru ochi. Ţine c6da ’n sus ca capra. * E blând ea mielul. * * Are urechi de cârpă. Fuge ca cerbul. • * E viclean ca vulpea. Umblă cu ochii logodiţi. • • N’am mâncat laur. Dorme epureşte. * • Bate apa ’n piuă. 11 mănâncă cefa. • * Are urechi de cârpă. Umblă după dracu. * * Nu-ţî ferbe 61a. A băgat’o pe mânecă. # * E împodobit la cap. Are creieri de căiţi. * • Culese de N. Corciovâ, învăţător, din comuna Docani — Tutova. A luat’o la snnătosa. Ce ţî-a mal tunat în cap. * * Eştif un om cn traista în băţ. Ce tot hodorogeşti. * . Aşa-Î de harnic, că mănâncă foc. Umbli ca fuioru popii. VARIA CALENDARUL POPULAR Gules de Chr. N. Ţapu de la Petre Protopopescu, din Bărbăteşti—Vâlcea. Ghenarie Gheriarie vine Şi-aduce cu sine, Dile tot reci cu zăpadă, Şi sărbători cu grămadă. 5 Atunci în dreptul căldurii, Şedem în casă la sobă Şi dăm bucate gurii, _ Dacă avem din vară îngrijite, Dacă nu, răbdări prăjite. Făurar Făurarie cu frigu, Scote din lădî câştigu. Banii îî strângi câte-unul Şi-I risipeşti cu pumnul. 5 Nu-î laşi săruginescă, Vrei ca toţi să lucescă. Te joci cu ei şi-î mâni, ^ Să umble din mâni în mâni. Grijă de-acum înainte, De Paşti pentru ’mbrăcăminte. 5 Vecji noi, ţăranul, lesne se ’m-* [pacâ, Nu stă custumurl frumbse să ’şi [facă ; Ci ’î e destul să aibă cămaşă [nouă Şi pe masă să mânce numai [ouă Şi se ’mpacă bine. Maiu (Florar) Maiu e lună de plimbare, Pentru hăl de ’n pungă are. Dă bani la lucru şi-I mână, Fără să mal pue ’n mână. 5 Iar pentru copii din casă de-1 [strigă : Tată, mamă, pâine, mămăligă La muncă s’alerge ’n fugă, Nu la cârciumă să sugă ! Mărţişor Mărţişor ne dă norole Şi frigu începe se moie. Se ’ncepe primă-vara, Dar tot nu e încă vară. Musca d’abia sbârnâieşte, Ia ca vara nu ciupeşte. Purecile stă, nu mişcă, Lesne ’l prindi, dacă te muşcă. Aprilie Aprilie vine cu ventul, El usucă pămîntul. Iunie (Cireşar) Cireşar umple grădini în lume, Şi cu multe feluri de legume : Mere, cireşe gustose. Acum dar strânge, Române, Din câştigul ce-ţi rămâne 1 Iulie (Cuptor) Cuptor, el cu zăduhul, Impulberă văzduhul. Acum pe toţi umbra’I chămă, Dar pe leneşi maî cu sămă. tALEVDARUL POPULAR I I98 5 Că lor le este maî dragă, Sub densa un somn să tragă. Apoi resturnat pe-o muche Să stea trenţa să-şi păduche. August (Gustar) In August este treîerişul Şi la graîu aliş-verişul. Alergă pretutindeni glote, Unii la vie, alţii la cârşmurl. 5 De muncă obosiţi, eî biet n’au [răstimpuri ! Numai leneşii asigură, Să le pice mură în gură. Du-te, leneşule, şi strânge Şi la iarnă nu maî plânge, io Ajută pe alţii, împacă Şi ţie parte să-ţi facă ! Seetemvre (Răpciune) (Cad copiii pe tăciune) Seetemvre este răcdre, După brumă dă şi sore. Dar el nu prea încăkjeşte, Pielea o cam înurdică 5 Şi rău o înfurnică. Musca d’abîa sbârnâîeşte Ea ca vara nu ciupeşte. Puricele stă nu mişcă, Lesne’l prinejî, dacă te muşcă. Octomvrie (Brumar). (Cad şi cel mari) Octomvrie e necăjos şi suflă [rece. Pasul leneş nu se trece. El pe unde merge pârleşte Şi copaci verdî nu iubeşte. 5 Golanii să-î vadă nu-î place, Cu leneşii el n’are pace. Face pe leneş să plângă, Şi la pieptu-şi să se^strângă, Tremură d^aluî frică 10 Şi pielea ’I-o 'nfurnîcă. Noemvre (Brumărel) (Cad şl cei mititel) Noemvre cu cojocu, Numai ciucuri Şi cu bicîurî, Cu care bate şi căită, 5 Pe hăl cu punga deşertă. Apoi val de a lui mumă, Că el nu ştie de glumă. Dechemvrie (Undrea) Dechemvrie cel cu barbă sbâr- [lită, Lată şi albă, C’o fire cruntă, speriosă, C’o cătare nemilbsă. 5 El diua de sus cerne, Ninge şi pămîntul aşterne. Face pe leneş să plângă Şi la pîeptu-i să se strângă. Diua ’î mică şi rece, 10 N’o simţi de curând ce trece. Dar în punga cui n’ajungă, I se pare forte lungă, Umblă cu inima secă, Cântă de urît să-î trecă. 15 Că nu e maî grea bolă. De cât când e punga golă. FRÂNTURI DE LIMBA Şl piCETORl Tătălângă, Pilă lungă, Pilă ’n pi, Pilă ’n pungă. Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. Am o purcea chilopană Cu purceii chilopanî; Vin sug, fug în tufă (bis). Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî Vâlcea. Veniră nişte omeni D’aseră, d’alaltă-erî seră La popa descălecară. Da’ caii de ce’I legară ? 5 De come de code, De cuiele podului popii (bis). Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. — Cinte, cintenetezoî Cine cin-te-a netezit? — Un cine cintenetezoî Din ţara cintene-muntenescă. Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. Păsărică, sură, pură, Trecu vara ’n curătură Cun maldăr de pur în gură, Uru-ru cur, curvă pură (bis). Culăsă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. (varianta) Păsărică sură pură Trece valea în sburătură C’un maldăr de pură în gură. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiîi. — Olt. Fluture pă punte; Fluture supt punte. Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea (varianta) Fluture pe masă Fluture pe casă Fluture prin case Fluturi pe toţi p’aî noştri 5 Pre ăî din casă. De la D. Nicolescu, înv., com. Tcs-luiu. — Olt. Napi ’ţi dau prin gard. Gulesă de Cin-. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. A st mâţ, mâţ, mâţ mic, mâţ [mic e. Gulesă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. (varianta) Ast mâţ mic Mic mâţ fuse ; Mai rumegă-miţî Rugruluţî mal rumegă-miţî. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes- luiu.—Olt. Bou brdz bârlobrez Din boii bârlobrezenilor Nu e anevoie de a di ce; Bou brez bârlobrez 5 Din boii bârlobrezenilor ; _ Ci e anevoie de a desbârlobrezi Bou brez bârlobrez Din boii bârlobrezenilor. Gulăsă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. 1200 FRÂNTURI DE LIMBA ŞI ZICATORI Eu umplu pola popiî De trei orî cu prune roşii, Popa umple pdla mea De trei orî cu prune roşii; Culesă de Ohr. N. Ţapu din Costeştî— Vâlcea. (varianta) Umplul, umplu! pola popii De trei orî cu prune roşii. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-Iuiri.—Olt. Dol-spre-dece pul de cochir- [canei Toţi într’un cuîburel. Galeşă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. Dol-spre-dece dovlecî turceşti înşiraţi toţi p’un vrej. Culdsă de Chr. N. Ţapu din Gosteştî— Vâlcea. _ (varianta) Opţî-spre-dece dovlecî turceşti Înşiraţi toţi p’un vrej. Culesa de Chr. N. Ţapu din Roşioriî-de-Vede. Trecu Pâciu puntea. Puntea pute a Pâcî, Pâciu pute a punte. Culesă de Chr. N. Ţapu din Costestî— Vâlcea. ° O stea logostea, Doue stele logostele, Trei stele logostele, Patru stele logostele, 5 Cinci stele logostele, Şese stele logostele, Şepte stele logostele, Noue stele logostele, ţ)ece stele logostele. Culesă de Clir. N. Ţapu din Costescî— Vâlcea. o sapă lată, Două sape late, Trei sape late, Patru sape late, 5 Cinci sape late, Şase sape late, etc. Culesa de Chr. N. Ţapu din Costeştî— Eu pup pola popiî, Popa pupă pola mea... Culesă de I. Constantinescu, din Dioştî —Romanaţî. Perl de pe blana carului, In pola ogarului... Culesă de I. Constantinescu, din Dioştî —Romanaţî. Venturaî Vara mălai, Pe câmpul Iul pungă lungă, Lungă, 5 Pungă lungă, Populticu cu pilă ’n pungă. Culesă de I. Constantinescu, din Dioştî —Romanaţî. (varianta) Venturaiu valea mălaiu Ventu rungă pungă lungă Tarapi cu pilă in pungă. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiu. —Olt. Pe un codru de luncă Sa găsit o pilă şi-o pungă. Când punga ’n pilă, Când pila ’n pungă... Culesă de I. Constantinescu, din Dioştî —Romanaţî. Capra negră calcă’n pletră, Cum o calcă’n patru crapă ; Crepe capu capriî’n patru, Cum să crapă pîetra’n patru I De la Elena Pretorian, Gosteştî — V aiCGa. (varianta) Capră negră calcă'’n petră; Petra în trei, patru se crapă ; Aşa să crape capul capriî, Cum a crăpat piatra ’n patru... Culesă de I Constantinescu, din Dioştî —Komanaţî. (varianta) caleă în clinei, Clinciu crapă în cinci, Crâpa-iar ochii capril Cum a crăpat clinciu în cinci. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiu. —Olt. FRÂNTURI UE LIMBA ŞI ZICATORI 1201 (varianta) Capra negră calcă ’n clinciu, Crepe capu capriî ’n cinci, Cum a călcat capra’n clinciu. De la Elena Pretorian. Costeştî — Vâlcea. O sută Lipită, Doue sute Lipite, Trei sute Lipite. Culâsă de I. Constantinescu, din Dioştî —RomanaţI. Când sulă ’n pilă, Când pila ’n sulă. Culesă de 1 Constantinescu, din Dioşt! —RomanaţI. De ce-aî dis tu, c’am dis eu C’a dis ăla nu ştiu ce ? Nici n’am dis şî-al dis c’am dis ; Când oiu dice, tot oiu dice, 5 Ca să dici, c’am dis c’oiu dice ! De la Elena Pretorian, Costeştî— Vâlcea. Mal staţi, duce-v'aţi. Că de mult aţî venit. Plecare-aţî ! Dc la I. Odor din Prahova. (varianta) Mal stal, duce-te-aî. Că n’al venit de mult. Şi nu stal de puţin ! De la I. Odor din Prahova. (varianta) Maî staţi, duce-v’aţi, Că de mult aţi venit, Plecare aţî I De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Căcălău, Bădălău, „ A murit chir Năpârlău . De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Putină pritocitdre, Cu doue-spre-dece pritocitorî Tot într’o pritocitdre. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Cărămidaru cărămidăreşte Pe cărămidâresă ; Da cărămidăresa nu pdte să cărămidărescă Pe cărămidar. Culesă de Chr. ’N. Ţapu de la lăutarul Ghiţă Sehiopu—R.-Vâlcea. Colea pe moşuroiu Este-o codobatură C’un codăbăturoiu; Când codăbăturoiu sare peste codobatură, 5 Când codobatura sare peste . codăbăturoiu, Şi se codobăturîa amândoi. Culesă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Ghiţă Schiopu — R.Vâlcea. Nici n’am rîs, când ai venit; Nici nu plâng, când oi pleca. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Bute pritocitore, Cot croitoresc, llichîă bucuregtenesc. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Dacă-i chel Ce-ai cu el ? Dă-î un mer Sâ-î crescă per! De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Doue piciore Şedeu pe trei piciore Şi ţinea un picior; Vine patru picidre 5 Şi ia picîoru ; Atunci două picidre se necăjesc Şi ia treî picîdre Şi dă ’n patru picîdre. Culesă de Chr. N. Ţapu, de la lăutarul Anghel Cambrea, Sâcelu Gorj. 76 1202 FRÂNTURI DR LIMBA ŞI ZICATORI Mălai prrispăt, prospăţel Tăiat pe taîerel Mărunt mărunţel. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Păsărică sură ’n gură, Pică pilă ’n pungă , Pungă ’n pilă, Pilă ’n pungă. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Ce vas bun Ce var4ă bună, Ce pritocitore bună ! Opt-spre-dece pritocitorl 5 Tot într’o pritocitore. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Nătălia fierbe pere, ’ Nătăloiu vine şi cere ; Nătălia nu se’ndură, Nătăloiu vine şi fură. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Plecaiu p’o uliclriră, Mă ’ntâlnlî c’o leliriră, O’ntâlni, o'ntâmplnai,’ Drept în chizmă-o sărutai. 5 In chizmă şi’n chizmişriră In izmă şi’n izmişriră. Culisă de Ckr. N. Ţapu de la lăutarul Anghel Cambrea, Săcelu—Gorj, A sără, alaltă-seră, Marî boieri veniră la noi. Da' caii de ce-î legară ? De crime, 5 De code, De culele podului Protopopului. Culdsă de Chr. N. Ţapu oe la lăutarul Anghel Cambrea Săcelu—Gorj. - Boda-prostea a d’aseară, Daţî să ve bodaprostim, Haî să ve bodaprostim. Culdsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Anghel Cambrea, Săcelu — Gorj. Tatăl meu Şi tatăl teu : Cel ce te-a făcut pe tine Tot acela şi pe mine. 5 El mî-e mie tată Şi tu mie sor. De la Elena Pretorian, Costeştî — Velcea. Ţaţa maţa Şade pă ţăţoiu măţoiu ; Da ţăţoiu măţoiu Nu prite să şecjă 5 Pe ţaţa Maţa. De la Elena Pretorian, Costeştî — Velcea. Ştie mocanu Ce e şofranu ? Mocanu ca mocanu Nu şie ce e şofranu, Ca ţiganu divanu. Culesăr de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Vălenu, din Roşioriî-de-Vede— Teleorman. Nici salcia pom, Nici mojicu om. Culăsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Vălănu, din Roşioriî-de-Vede— Teleorman. Nici talpa cerc de bute, Nici mojicu om de frunte. Culăsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Vălenu, din Roşioriî-de-Vede— Teleorman. Nici din câine slănină, Nici din tine primă bnnă ! De la I. Odor din Prahova. Din codă de câne numa sită [de metase nu poţi face. Din câne nici odată nu faci [slănină. De la I. Odor din Prahova. Basamace, Nu te face ; Adu testimelu ’ncrice. Culăsă de Chr. N. Ţapu de la lăutarul Dumitru Vălenu, din Roşioriî-de-Vede — Teleorman. FRÂNTURI DE LIMBA ŞI ZICATORI Să trăieşti Să văcuîeşti: Cât cîâra ’n par Şi vinu’n pahar. Culisă de Chr. N. Ţapu de la bătrânul Marin Chelu, în etate de 96 ani, Roşioriî-de-Vede — Teleorman. Vin de la Bughea-veche Unde dă pisica streche, Cu gura căscată Şi cu coda ridicată ; 5 Cu dinţii rânjiţi Şi cu ochii beliţi. Qulăsă de Chr. N. Ţapu de la bătrânul Marin Chelu, Roşiorii-de-vede. — Teleorman. N’am avut şi ţî-am dat. Acuma am şi nu’ţî dau. Rogă-te la Dumnecjeu să n’am, Ca să ţi dau. Culăsă de Chr. N Ţapu de la bătrânul Marin Chelu, Roşioriî-de-Vede. — Teleorman. Sărăcie, ce-aî cu mine ? — Şi cu tat-tdii trăiam bine Şi nu mă’ndur nici dă tine. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Când a tunat V’a adunat ? Credem c’atuncea, C’apoî dacă trăsnia Ve prăpădia. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. A Iubi Şî-a nu slăbi, Nu să p6te. D’aîa am slăbit eu, frate I De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. 1203 Cel ce tace Merge’n pace; Cel ce vorbeşte Mal mult zăboveşte. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. De când s’a lărgit uliţili, A pierit credinţili. De la Elena Pretorian, Costeştî — Vâlcea. Tingă teterevugă La gură făcută pungă Şi la c.... poropoţoghişte De la D. Nicolescu, înv., corn. Tes-luiu. — Olt. Păsărică lămnicică, Plămnicică, Pis copălnicîcă, Ca şi tasău lamnicu, 5 Plamnicu, Pis coplamnicu, Ca şi măsa lămnicică, Plămnicică, Pis coplămnicica, io Ca şi puiu lămniceiu Plămniceiu Pis coplămniceiu. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiu. — Olt. Cepă albă incepătore, Putină pritocitore. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiu. — Olt. (varianta) Cdpă albă tocătdră Putină pritocitore. De la V. Gh. Lepâduş, înv , com. Valea lui Câne—Gorj. Me dusei la musca mare ; Musca mare treera, A mai mică ventura, Şorecele cu lingura 5 La gură căra. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiă. — Oh- 1204 FRÂNTURI DE LIMBA ŞI ZICAtORI Oie, oie rapănă Şade în c... şi dapană Şi se rogă rugului Şi se închină cucului ; 5 Cucuie, Măria Ta Am trimes la dumneata. . Am aflat trei logofeţi Unu a murit, unu a’perit Altu’n munte s’a suit io Muntele s’a povârnit Peste un fost frânicos, Ţâşti epurele flocos. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-luiu— Olt. Două mere, Doue pere, Doue fuse d’aurel Şi trei pui degrăngurel. 5 Alba fuge, mândru suge Dă-te dosu, frânse osu, Piţigoiu stâlnicu Talpa de nevolnicul. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-uiu— Olt. Un şorece murguleţ, Intr’un vîrf de ruguleţ Rug rupe, rug mănâncă Rug covrigănesce. De la D. Nicolescu, jnv., com. Tes-luiu —Olt. Un epure şchip Intr’un vîrf de plop, Treeră la bob, Paiele cură 5 Bdbele s’alină. De la D. Nicolescu, înv., com. Tes-uiu. —Olt. Doug ’n lume nu se pote : Omul să’l scapi de morte Şi a’l întineri nu se pote. De la V. Gh. Lepăduş, înv., comuna Valea lui Câne — Gorj. Trei în lume nu se pote : Punte peste munte, Scară în cer Şi măduvă în fier. De la V. Gh. Lepăduş, înv. comuna Valea Ini Câne—Gorj. N’am avut şi ţi-am dat, Acum am şi nu ’ţi dau. Rogă-te la Dumnedeu să n’am Ca să ’ţî dau. De la I. Odor din Prahova. Nici carnea, Nici frigarea ; Nici lupu flămând, Nici oia cu doi mei! De la I. Odor din Prahova. Cutare ţine nasu’n sus. Tocmai ca capra coda, Până o ajunge râia. De la I. Odor din Prahova. Acu să'l eî la spinare, F...te în legănare ! De la I. Odor. din Prahova. Unu-o face de serăcie, Altu de şarlătănie ! De la I. Odor din Prahova. Iesuş Maria, Cum se dă cu sania ! De la I. Odor din Prahova. Ce ’mi-e ’n guşe Şi’n căpuşe ! De la I. Odor din Prahova. Ii fac semn, Şi ea stă lemn ! De la I. Odor din Prahova. Muşca-ţi-aşiu limba din gură, Ca mult e dulce şi bună ! De la I. Odor din -Prahova. Dacă copilul e cântărit de trei [ori Când se ’ncurcă iţele, Atunci se perd şi minţele ! De la I. Odor din Prahova. FRÂNTURI Dfî LIMBA Şl ZICATORI 1205 De câte maî mî-a dat capu, Şi n’am să ine las ca dracu ! De la I. Odor din Prahova. Ăştia sunt d’ăi d’al lu Tecă, Şapte p’o epă ! De la I, Odor din Prahova. Te duci după laudă cu sacu [ăl mare la pere. Şi pe urmă nu te întorci nidf [pe fundu trăistiî ! De la I. Odor din Prahova. Omul cu vedere. Să nu pue ochelarii altuia. Că-Î per vederile. De la'I. Odor din Prahovu- Cutare-Î întocmai ca olarul. Care şi-a răsbunat pe caru cu [olele. De la I. Odor din Prahova- Marea cu sarea nu este. Da Oltu cu totu tot este. Sau : Nu’ţî cerem marea cu sarea, Nici Oltu cu totu. De le I. Odor din Prahova. A luat inima tergului. * S’a dus dracului 1 De la I. Odor din Prahova. Când curge butea, Hierbe ţuica ! De la I. Odor din Prahova. Câte bordee. Atâtea obicee. De la I. Odor din Prahova, De tine mî-e milă. Ca Ţiganului de pilă 1 De la I. Odor din Prahova. Cine plânge pentru altu, t’ se [scurge ochii De la I. Odor din Prahova. Orbă am găsit’o. Şchiopă (chioiă) o las 1 De la I. Odor din Prahova. Când o fată rămâne bătrână, [i se 4ice : — Tînără-î fata cutare ? — Puţin nu-î de când cu Ar- (vaţii! De la I. Odor din Prahova. Găina vecinului pare curcă ! De la I. Odor din Prahova. Alege-s’ar prafu de tine 1 Alege-s’ar de tine, ca de mo-(şiile lu Tirchiliciu ! De la I. Odor din Prahova. Mă, păduche ’n pungă ! De la I. Odor din Prahova- In lumea asta tote lucrurile [sînt cu folos, cu profit; Numai un lucru e făr’ de folos : [lăutarii. Şi plăteşti, şi iocî de’ţi rupi [încălţămintea ^ Şi te osteneşti de numa apă [te faci. Şi tot nici un folos n aiDe la I. Odor din Prahova. Din epă ţigănescă, cal boeresc! Pe la I. Odor din Prahova. _ Bună, diua, lele Hore ! _ La bărbatu dumitale ! De la I. Odor din Prahova. Dacă aî un guturai, Să’l porţi, neică, pân’ la Maiu. De la I. Odor din Prahova. Hire-ar a bolii să hie ! De la 1. Odor din Prahova. Oile ţin capu ’n jos de fiică (să nu le vadă lupu. De la I- Odor din Prahova, 1206 FRÂNTURI DB LIMBA ŞI ZICATORI Ce naşte din pisică, Şdreci mănâncă. De la I. Odor din Prakova. Nici a var4ă nu sînt; Da nicî în fieşte-ce 61ă nu (vreau să fierb ţ De la I. Odor din Prahova. Dumnezeu nu dice cu băţu. Dacă vrea ei îl respectă. De nu se ’nchid în casă şi mă-(nâncă. De la I. Odor din Prahova. Sângele omului e ca sîrma te-(legrafului : Care e bun, bun ; Care e râu, rău. De la I, Odor din Pi’ahova. Unu dă altu ridem, Şi dracu de toţi ! De I. Odor oin Prahova, De dorinţa dorului Nu mă pot da somnului, De la I. Odor din Prahova. Asta-Î asta : Mi-a mâncat lupii nevasta! De la I. Odor din Prahova. Mulţi chemaţi, puţini aleşi. . * Unii judecă, unii nu. De la I, Odor din Prahova. Mama aduce la copii şi copiii (tatii! De la I. Odor din Prahova. Trece vara ca o pâine, Vine iărna ca un câine! De la I. Odor din Prahova. Am mâncat nouă feluri de bu- (cat© Tote la un loc pătlăgele tocate! De la I. Odor din Prahova. Mai mare daraua ca ocaua. De la I. Odor din Prahova. Nu băga apă ’n puţ ! * Rana dogarului. In capu ciocanului. De la J. Odor din Prahova. Rana cositorului, E in fundu tocului. De la I. Odor din Prahova. A venit luna Răpciuni, S aşdză ţiganii pe tăciuni. De la I. Odor din Prahova. Să nu te sperii de noroc, Că norocu-i pus pe foc. De la I Odor din PrahoVa. Omul în casa lui e slugă. De la Toma N. Preotăsa, Runcn -Damboviţa. Fudulia e prostie. De la Toma N. Preotăsa. Runcn -Dâmb o viţa. FRÂNTURI DE LIMBA ŞI ZICATORI 1208 ÎNTREBĂRI Şl RESPUNSURI Cules de Chr. N. Ţapu, din Roşior.-de-Vede.—Teleorman. A se confrunta variantele de pc paginele 225—226 din Colecţia D-luI G. D, Teo-dorescu. — Ce e una ? — La fântână lină, * Mulţi voinici s’adună. — Ce e doue? — Omul cu doi ochi bine vede. — Cc e trei ? —- Furca cu trei crace Bine te desface. — Ce e patru ? — Carul cu patru rote bine merge. — Ce e cinci ? — Palma cu cinci deşte Bine te isbeşte. — Ce e şase ? — Plugul cu şase boi bine merge. — Ce e şepte ? — Unde sunt şepte fete în casă Nici câlţl în casă. Nici mămăligă pe masă. — Ce e opt ? — Plugul cu opt vite bine umblă. — Ce e nouă? — Ai nouă mascuri ai tei. — Tu eşti Ignate ? — Crâpî drace ! CUVINTE PARTICULARE CULESE DE M. CANIANU, DIN JUDEŢUL NEMŢ ŞI PUTNA Alastâncă= materie prostă de bumbac. Avrămlască = buruiană pe care ţe-ranil o mole ’n rachiu. Bănat = părere de reu, mâhnire. Boltă = magadie, dughenă, prăvălie. Brudiu—neastâmpărat. Bulbonă=loc adtnc în apă. Buiac=desmăţat, sălbatec, zănatec. Bulhac=bălt6gă. Bumbarale=ghiulele, bombe. Casâncă=basma de lână. Catarigă = poreclă ce se dă unul om cu picîorele lungi. Căsită = cutie. Cătinel = încetişor. Ceucă = stâncă. Chicuş = mită, chilipir, ce pică din drepta şi din stînga. Chilată=ferul puşteî de la strat. Chiomb = un om ce nu vede tocmai bine, miop. Chiti(a) = a ţinti, a fixa, a crede. Chiţa = Dochiţa, Dochia. Ciorfârtan=o bucată de carne necântărită (hurtă). Ciorofleţ=lepădătura oraşului, secătură, om fără căpătâiu. Ciuhâ=un semnal pus pe un vîrf de deal, făcut dintr’un lemn. Ciurcă=animalslab, mal ales vacă. Citane = stambă cu dungi. Clăbănos = mucos, copil murdar. Clemp = vreasc, cep lunguieţ. Cotoronţă = Femee bătrână. Cultuc = perinuţă mică. Clean=un şoiu de peşte. Dărdală = un om care vorbeşte verdî şi uscate. Dălcăuş = la plută, cel care e dinapoi. Dereş = colore de cal. Dubină = femee desfrînată. Dărac = cel cu care se peptănă câlţiî. Fâgliş = frumos, bine făcut. Felegos=ferfeniţos, rupt. Flintic = băiat sau fată obraznică, prea indrăzneţă. Frenţă=caprâ rîiosă. Gardină — crestătură la butoe, unde intră fundul. Ghilitore=locul unde se înălbeşte pânza. Ghiol—apă stătătore şi adâncă. Giandră=un fel de mâncare, mămăligă amestecată cu apă rece. Giugan=cal scopit. Granate=cartuşe. Gurluî=gâtul sticlei, a ulciorului. Haimân=petrecere, chef. Halcă=bucată, o parte dintr’un întreg. Hibă = grijă, păsare, scrupul. Hotci(a) = a face sgomot, gălăgie. Hondrobos = aspru, a nu fi neted. Hot = bucată. Hudiţă = stradă, uliţă. Hurmuz=mărgele de sticlă. Ingurdătură = încreţitură L(la cămaşă). Jarcă = femele betrână,Fgură rea. Jaşcău=pungă de beşică, pentru tutun. Jufă=un fel de mâncare din cânepă. 1210 CUVINTE PARTICULARE Jigât=slab, prăpădit. Lăduncă=cartuşieră. Liţâ=prescurtat din leliţă. Mahmur = zăpăcit, cu capu greu, ca dupe o beţie. Mânjală=murdârie. Mărtăceî=ţdruşî de brad. Obăre (a)=a culca jos, a trînti la pămînt. Oftu=oftare, dor. Otăvi (a)=a cosi iarbă pentru a face să crească din nou. Paligorie = parigorie, mângâere, măgulire. Pârleag=scânes la gânduri pentru a trece. Prion (a)=a începe, a face. Răsleţ:=singuratic. Şămure=un fel de blană. Tamazlîc=dreadă de bol. Zgorît=uscat, vechiu. Zatoeni=:a se deranja. Culese de I. Ionrscu, din judeţul Prahova. Antilerie=în loc de artilerie. A sta de tain=a sta la vorbă. Crot=tăetură. Ghisalom=(Chiseleff) era tot un puternic de guverna ţara. Gărniţă=rse dice pe Teleajen la un arbore nu înalt, dar cu crăci multe. Hăran=hrană, om lud la cap, om lbatic=plata ce o dă cine-va pentru un loc cât timp trăeşte. Ilic=o haină, vestă. Laz=care să ţine pentru a cosi fenul dupe el. Lişmiriţile=(roşmiriţe) era bătăliile ăle mari. Lişmiriţile=muscalu făcea lişmiriţe. Maneţnvră=în loc de manevră. Nisfea=monedă de 50 de bani (cea de astă-dl.) Obrate. =locul îngrădit şi neplanta din prejurul unei vil. Rogotele=se dice la pome de mal multe fclnrî adunate la un loc. Rapotine = sînt nişte sărbători, ce Rogodele =tot felul de pome mărunte şi necopte, prost. le ţin eu femeile mal ’nainte, fără să tie puse în carte. Scai = îndărătnic. Salahor=îî dice poporul orl-cărul lucrător, ori lucrătore la şosele. Tufă=se dice pe Teleajen la stejarul, care nu e nici prea gros, nici prea mare ; se mal dice şi «tufan». Testimel—ştergat mic, năframă, cu care se legă femeile la cap. Ţîhlă=pădurice tînără şi mică. Ţelină=se numeşte locul care n’a fost săpat (cultivat). GHICITORI Am o păsărică bie, bie Din c6dă adie. Cântam. Gulesă de Toma N. Preetesa, Runcu — Dâmboviţa. Intr’un vîrf de anin Puţintel senin. Oglinda. Gulesă de Toma N. Preotesa, Runcu— Dâmboviţa. Am o butie Şî am în ea vin şi rachiu Şi nu se amestecă. Ou- Culâsă de Toma N. Preotesa, Runcu — Dâmboviţa. Am două beţe Pe două beţe un butoiu Pe butoiu un dovlăc, D’asupra dovlăcului o pădure. _ O mul. Culăsă de Toma N. Preotesa, Runcu —Dâmboviţa. Când am apă, bău vin, Când n’am apă, bău apă . De la I. Odor din Prahova. Morarul. Două merg, , Două stau Şi două juducată n’au. Sorele şi Luna, Cerul şi pămintul, focu şi apa. CulesădeToma N, Preotesa, Runcu — Dâmboviţa. Două late alăturate, Două strimte încârligate. Forfecele. Gulesă de Toma N Preotesa, Runcu — Dâmboviţa Ce se naşte în luna Marte La faţă e purpuriu Săritură are ca un epure, Cinci fraţi îl alărgă Şi doui îl prinde Şi după ce îl prinde II duc la cetatea de Fildeş. Puricele. Culâsă de Toma N. Preotesa, Runcu— Dâmboviţa. Bună ciiua omu cu omăia Mulţumim D-tale, Dar nu sînt omul cu omdîa Muma lui e socră mumei mele Ghici ce rudă sînt ? Tatăl cu fica. Gulesă de Toma N. Preotesa, Runcu — Dâmboviţa. 1212 GHICITORI Cine e în casă E şi afară. Ferestra. Culăsă de I oma N. Preotesa, Runcu— Dâmboviţa. Fâş, mâş prin păiuş, Mare tulihoî am scos. Păpuşoiul când se curăţă de pene. Culese de învăţătorul St. Ionescu, din Doljiu — Vaslui. Ce e în grindă şi colindă Şi vorbeşte ungureşte Şi muşcă de prăpădeşte. Copoiul şi puşca. Raţa pe baltă Şi penele în pădure. Huha huhurează, Departe nechiază, Nime nu cuteză. Tunetul. Culese de învăţătorul G. Popescu, din Periem, judeţul Tutova. Mă duseiu în pădure şi tăel un lemn Şeii de-o palmă, nici de-o şchiopă, h'-am făcut două mese şi doue du- bese, Şi un pahar de băut apă. Ghinda. Găinuşă-cîuşă, Strânge ’n nas cenuşă. Luleaua. Ce ’î tufă şi nu suflă, Şi nu suflă. Oul. Luntrea. Pana cocostârcului Bate faţa târgului. Varul'. Ce mâţă sgâită Pe câmp să cântă? Cimpoiu. Culese de învăţătorul D. I. Arjoca, din Obârşia—Mehedinţi. Sâcâita val de ea, Şeade într’un vîrf de nuea‘? Luleaua. A cerut doamna de sus la cea de ios vin şi rachiu Tot într’un buriu ? Ou. M’a trimes domna dă jos la a de sus Să mi dai vin şi rachiu într’un butoi. Albuşu şi gălbenuşu de ou. Două late, alăturate, Două înguste încârlombate. Foarfecele, Pe cel drum, pe cea cărare, Intelniî o mâtăhală mare Cu patru decl de unghişore. Femeia însărcinată. Până ’npănată, Pe apă lăsată, De venturî mânată. Suflet n’are, suflet duce, De păment nu se atinge. Corabia. Ţăndărică de brad, Duce veste ’n Ţarigrad. Am o iapă Şi-o duc de codă la apă. Ihişca. Cofa. Am o vacă negră, Şi când fată, Se strîng băeţiî împrejur grămadă. Ceaunul. Buturugă bulbură, Şede jos şi tulbură. Fedeleşul. Sâcâita val de ea, Şede într’un verf de nuia. Aluna, GÎÎIC1T0RI Vin oile de la munte, Tote breze ’n frunte. Nuclile. Cimilică mititică, Nici de vodă nu 'I i frică. Scânteia. Me suiîu în del, Să ved al meu cal. Nu veduiu calul, Ci veduiu ventul, Râsturnând pământul. Plugul. Am trei surori, una elice : De-ar veni ndptea să me hodinesc ; Alta, de-ar veni diuasă me luminez ; Alta, de-ar veni Duminica să me uşurez. Uşa, fereastra şi culmea. De aicea pen’ la munte. Tot zale mărunte. Stelele. Am un car încărcat cu teie Şi merge ’n patru restee. Oaia. Am o vacă cu trupul văreză Şi cu cornele ierneză. Grinzile de la casă. Am o poeţică plină cu mei albi. Gura cu dinţii. Pe un del rotat, Şede un moşneg umflat. Bostanul. Am un bou cu maţele de petică. Lada. Am un cal, când îî iau şeua, I să vede maţile. Lada. (varianta) Ani un cal, Când iau şeua, se văd maţele. Lada. Culesă de înv. I. Florescu, din Braga-diru—Jud. Teleorman. Titiiană ! iană ! Strigă noptea ’n poiană. fjuciiveua. 1213 Ciugurele, mugurele, Şed pe drum înşirăţele. Ciugur, mugur cel betrân, Şade jos şi bea tutun. Oile şijniocanul. Din cea rîpă adâncă, Multe ciore se ridică. Strachina şi lingurile. Culese de înv. C, Apostol din com. Bahna, jud. Roman. Am un bou, Cornele ierneză. Şi trupul văreză. Boldurile de la casă. Cinei ! Cinei ! Am o gâscă, ciontă, bântă, C’un chicior turluî-burlul, Cu pliscul pahar smâncesce. Ia poftim şi mî-o gâcesce ! Bota. Cinei! Cinei 1 Ce e dulce şi nu-i dulce, Şi nu pote să se ’mbuce, De ne-1 gustă tot omul, Salahorul ca şi domnul ? Somnul. Iuş, iuş prin păiuş, Cacea, cacea pre copaci. Cosa. Culese de învăţătorul I. Căprăreseu din corn. Oprişor, Mehedinţi. C6da de pesce, Fără cinci deşte, nu se deslipeşte. Cuţitul. Un betrân duce două miî araci în spinare. Ariciul. Umflă-mi-se, gâmfă-mi-se, berbeneua scolă-mi-se ; Dă-i, dă-î, n’ai ce ’I face. Cimpoiul. Tatăl teu stă în pod Şi mumă-ta ’l trage de nod. Dovletele. 1214 GHICITORI Mama ridică polele Şi tata ’î bagă molele. Mălaiul în ţest. Culese de învăţătorul Cr. Carpen, din Curteştî—Botoşani. Badea rage din pârldge, Lelea îngână din grădină, Clopotul. Am o vacâ rostopascâ Pe la liî, băcălil, Pi la şăli cu dârjăli, Pi la nări', lumînărî. Puşca. Am un om de lut Cu ochii de petică. Opaiţul. Culese de înv. Z. Pavelescu din Raşi jud. Ialomiţa. Intr’o rîmătură de ole Un corn de porc, Un om l’a vedut, MJn ciung l’a luat, Un despuiat In sîn l’a băgat. Miciuna. Tărtăguţă negră, Peste câmp alergă. Ochit. (varianta) Ce mî- e mic mititel Şi . ngrădesce frumuşel. Acul. Culesa de înv. I. Florescu, din Braga-diru — Jud. Teleorman. Ce e mic mititel Şi ’ngrădeşte frumuşel ? m ‘ , Acul. Merge naşul pe cărare, C o sută de ace ’n spinare. Ariciul. Am o grebluţă cu cinci dinţişorl Pe rji ml trebue d’o mie de ori. * Mâna. Ce nu pot să puiu in cuiu. Oul. Ce nu poţi să pul, Ca să şadă în cui. Oul. Nici n cer, nici ’n casă, nici afară. Ferâstra. Am o fată, când o iau în braţe ţină Când o las tace. ’ F ’ , Vibra. Intr’o vale adâncă, Zace un moş de hrâncă. Lupul. Doue piciore şedea pe trei piciore Şi se juca cu un picior de raţă. Patru piciore o venit şi o luat pi. „ . . CJ’orul de raţă ; Atunci doue piciore o luat pe tălpici. * ciore Şi o asverlit după patru piciore. Atunci patru piciore a căduţ jos, Uoug piciore a luat piciorul de raţă Şi la pus iarăşi pe trei piciore Începând a se juca cu el. Ctobotarul, scaunul, câinele şi cisme. Culese de înv. T. Păduraru din Tâ-euta jud. Vasluiu. Vîrîî mâna în frundă Şi găsii op... Castravetele. Am o lodiţă, C’o porumbiţă ! Dacă sboră porumbiţa, La ce e bună lădiţa ? Sufletul. Intr’un vârf de plop, Jocă un epure şchiop. Vârtelniţa. Culese de înv. I. Florescu, din Braga-diru—Teleorman. Md şuii pe del să văd oile, Şi nu vecjuiu oile; Vecjuiu ventul, Râsturnând pămîntul. Plugul. GHICITORI 1215 Am doui cai, când tî duc la apă, Să uită acasă ; Când îî duc acasă, Să uită la apă, Călcâile. Am doui bot, când îî leg merge; Când îî desleg şade. Opincile. MS dusei pe luncă să ved caii Şi nu veduî caii, Şi văduî ştîucili, Păscend luncili. Cosile. Ce e mic mititel Şi 'şi ia căciula Vodă pentru el ? Păduchile. Patru se loveşte, Opt se opinteşte Mii şi sute se clăteşte. Bătaia berbecilor. Am un coteţ Plin cu găini albe. Gura şi dinţii. Tingă, tingulenă, Strigă noptea prin poiană. Găsea. Ştergar vergat, Peste Dunăre aruncat. Curcubeul. Am un pom, sera înfloreşte, Şi dimineţa desfloreşte. Ceru cu stelile. Purcar de os, Aduce porcii în jos. Peptenile. M’a trimes domna de sus la a de jos, Să ’mî dea peşte fără os. Lipitorea. Am o vacă cu ţîţa in spinare. Casa şi coşu. Funii intinse, ' Gheme strânse. Pepenii şi vrejii. Ţaţaî moţa se suie pe ţaţaî moţoi, Dar ţaţaî moţoi nu să sue pe ţaţaî mâţa. Coţofana şi porcul. . Am un cal, totă diua mănâncă la pae Da el baligă nu face. Cârliyul cu cari. jumuU pae. Sus copaie, jos copaie, La mijloc carne de 6îe. Scoica. Intr’o vale adâncă, Multe ciori s’aruncă. Strachina şi lingurile. Ce nu poţi s’aruncî piste gard? Gropa. Cureluşă unsă, Pe sub păment ascunsă. Rima. D’aci până la munte, Tot zale mărunte. Furnicile. De la noi până la voi,^ Numai funduri de tigăi. Moşorâele. Dobra grasa, Umple casa. Soba. Nea Stan flueră p’afar’. Vintui. Scândurice, lemn uscat, Trece noptea în Ţarigrad. Fulgerul. Am o căţeluşă, . Când o iau de codă mârîe la mine. Tigaia cu untură. Petre lungu, ’I pică mucu Citura. 1216 GHICITORI Ursu şade Şi urechea’l bate. jCasa şi uşa. Ce e mic cât ou Şi pote cât bou ? Greutatea cântarului. Pă valea luî perpelec, Să dă dracu piste cap. Tărlălacu. Nicî în casă, nici afară, Nicî în cer, nicî pe pămînt. Fer (istm. In pădure născuî, In pădure crescuî; Acasă dacă m’aduse, Cerceî de aur îmî puse. OobilUa şi căldările. P’o vale cotită, Vine mîerla ’nsovonită. Ceţa. Me duseiuîn pădure şîtăiai un lemn, Nicî d o palmă, nicî d’un pumn, Taman cât fac luciu bun; Şi fâcuî doue scânduri de pat, Doue ălbiî de spălat Şi potcapiu popi ’n cap. Ghinda. Am o găină pestricîoră, Şade ’n c... pe policioră. Strachina. Găinuşă cîuşă, Dă cu c... pân’ cenuşă. JLuleua. Şoleo-Moleo, und’ te ducî ? Arso n c... la ce me ’ntrebi? Fumul şi căldarea. Ulceluşă unsă, Pen’ burienî ascunsă. Epurile. Intr’un cîolpan găunos, Sbîară un om bătăios. Clopotul bisericei. Gazu verde, bâligaru negru şi el roşu. Pepenile cu coja şi seminţele. Am doue mâinî, una roereii şade afară şi n’o plouă ; Alta şade mereu sub ştraşină şi e udă. Fusu cu furca. Am două tărtăcuţe negre ; încontro le arunc, Intr’acolo să duc. Ochii. O ţigancă sdrenţărosă, Şade cu boerî la masă. Varza. Buburosă, buburosă, Şade cu Vodă la masă. Strugurile. O nuia vâjiia, Ocolii ţara cu ea, Maî remase un crâmpei Şi făcui obor la viţeî. Gândul. In pădure născuî, In pădure crescuî, Acasă dacă m’aduse, Horă împrejur ’mî puse. Masa. — Burnaimas ? — Unde aî mas ? . In acest cap de oraş! — Ce-aî vedut, ce-aî audit ? — Am vedut: o barză, un bărzoî, r,,. „ un cocoş şi doue puicî. Ghici unde este? Tatăl, mama, băiatul şi fetele. — Bobi-mas ! — Unde-aî mas ? — In curte la taifas. — Ce-aî vecjut, ce-aî audit? Am vedut şi-am audit’: Un bărzoî, o barză, un cocoş Şi un nătroî-în-vătroî. Bunicul. GHICITORI Ce nu sunt trei în lume ? Scară la Dumnezeu, pod pe mare şi fierul mcdiwu vi are. Culese de înveţătorea Elena Vasilescu din Com. Caraşu Jud. Prahova Am un cal alb, Paşte pe-un munte slab. Briciul. Strigă tonta din ciulini, S’o păzdscă de găini, Că de câini nu duce grijă. 1lima. Măcîuchiţă goga. Spânzură Moldova. Cântarul. Usturime, greu me dore, Când mî-1 bagă, bine ’ml pare. Cercelul. Culese de înv. I. Bujoescu din Com. Viziru Jud. Brăila. Am un copilaş, Când îl las jos tace Şi când îl iau în braţe plânge. Lan\ul. Me duc cu cerceii seci Şi viu cu el plini. Cohiliţa cu cofele. Am un bou c’un dinte Smulge sâra totă. Cârligul. Ce trece peste apă Şi nu face valuri ? Chiotul. Ce se înddă cu gura mâna ? Şi nu se desnodă cu Cununia. Am 0 nuia înconjor ţara cu ea Gândul. Am un oboraş Gura cu dinţii. Plin cu epuraşi. « Corb negru, înghite ciolanul tot. Cisma. 1217 Am o mie de lebede Şi fac tdte un ou. Oile fac un caş. Culese de învăţătoarea Anastasia Ioneseu Com. Ceraşu Jud. Prahova, Intr’o rîmâtură de oîe Era un corn de porc Un orb îl vedu Un ciung îl luă Şi un despuiat, îl băgă în sân. Minciuna Cheia de lemn Lacătu de apă Venătorul s’a înecat Şi epurile a scăpat. Trecerea ovreilor prin Marea Roşie. Am un cal Şi când îl iau şeua, Se vede maţele. Tronul. Am un copil, Când îl iau în braţe plânge. Şi când îl las jos tace. Faianţa. Ţăndărică lemn uscat, Sare noptea în Ţarigrad. Scânteia. Am patru resteie, Duce un car de fen. Oaia. Culese de înv. Andrei Iliescu din Com. Sărdanu Jud. Dâmboviţa. Cocoş potcovit, De oste gătit. Pistolul. Ciocârlan moţat, Cântă ndptea ’n sat. Puţul. Resteu rece, Marea trece. Şirpele. Am o vacă bălăioră, O mulg cu scara Şi o împărţesc cu ţara. Mdra. Am o vacă bălae, Umblă noptea prin norde. Luna. 77 GHICITORI I2l8 Bulgăraş de aur, Pe piele de taur. Sorele. Am o fată sdrenţărbsă, Şade cu Vodă la masă. Vana. De aici pene la munte, Tot zale mărunte. Furnicile. Sus tună, jos răsună Cetele s’adnuă. Biserica. Eii pe orî-cine, ’I ’ntempin când vine, Şi îi petrec iară, Când es afară. Uşa. Am doî-spre-dece fraţi, In pat culcaţi Şi nici unul la margine. Spiţele ratelor. Am o vacă mare, Cu ţîţa în spinare. Casa. Sîcâita val de ea, Şade într’un verf de nuia. Aluna. Şervet vergat, Peste mare aruncat. Curcubeul. Me duseiu în pădure, Şi tăiai un reteveiu, Nici de-o palmă, Nici de-un pumn Şi făcui un lucru bun. Pistolnicul de Prescuri. Putineiii de aur Limbă de balaur. Sabia. Cureluşă unsă, Pe sub păment ascunsă. Băgaiu mâna prin părete, Şi apucaiu pe Ivan de spete. llucu. Ce e mic mititel, Face gardul bunicel. Acul. Trupul, capul, mi-e tot una, P’un picior stau tot-d’a-una. Cămăşi am nenumerate, Şi le port tote îmbrăcate. Var (ţa. Me suiî pe scară, Cheile îmi picară, Luna le vecju. Sorele le perdu. Ploua şi bruma. M’a trimes domna de sus La cea de jos, Să ’i ţes pânză fără rost. Apa. M’a trimes domna de sus, La cea de jos, Să ’mî dea apă şi vin Tot într’un pahar. Gălbenuşul şi albuşul. Culese de înv. N. Bărbuleseu din Com. Meri-Petchi, Jud. Ilfov. Am un boii roşu, Unde se culcă el nu mal creşte iarbă. locul. Tărtăcuţă negră, Peste câmp alergă. Ochii. Ce nu are umbră pe apă ? Chiotul. Intr’o buturugă uscată, Ţipă o purcea turbată. Vidra. Sbieră leul la hotare Şi aude noue ţerî. Tunetul. Culese de înv. Ilie Ioniţescu, din Com. Hunia Jud. Dolj. ■ Tingă de tiugană Scosă la poiană Meşteşîug de om Putere de domn. Şirpele. Luntrea. GHICITORI Ce e tacea-tacea prin copacea Iuşe-iuşe prin păîuşe ? x Cosa. Tătărcuţă negră Peste câmp alergă. Secer ea. Lelea scurtă grosă Bună de neveste. Peria. De la noî până la voi Tot funduri de căldări noî. Muşiordele. Ce e înnalt peste sat. Ce e : Am o nuia De ocolesc ţera cu ia ? Ce e dulce şi mal dulce Şi pe taer nu se taie ? Ce e mititîaua Umple argeua. 1219 Fumul. Gândul. Somnul. Luminarea. ADDENDA C. CÂNTECE BETRANESCI ROMAN (Aurita de învăţătorul I. Florescu de la Florea Drăgan, com. Bragadiru, jud Teleorman.) La movila din curmătură Pe cea vale de scursură, La umbră dă trei suliţî Şade-mî eî trei frăţiori, 5 Cu trei fete de ’mpărat Tot din tîrg din Ţarigrad, Cu sabia le-a luat Unde beu und’ se cinstesc De nimenea nu gândesc, io De pa4ă cine mi-î pă4ea Să ve4I frate malcă-sa, Şădea’n flintă re4imată, Ca o nalba 'npeliţată Bat’o Dumne4eu s’o bată 15 Că mî-a prădat lumea tdtă. De la munte pen’ la baltă Cât mî-e lume creştinată, Mî-a prădat-o dînsa totă. De pa4ă când mi-î pă4ea, 20 Ochii ea îşi asvîrlea, Şî pe tătari mi-î vedea Şî din gură ea grăia: D’ale Dine, Costandine, Şî tu copile Romane, 25 Nu ştiu valea mî-a ’nflorit, Or tătarii mî-a sosit. Dar Roman ce mi’î grăia ? Ia-le sema, maică bine Şî vino şi’ml spune mie ; 30 D’o fi ca fo 4ece La fraţii mei să nu spui, C’abîa ar fi pe sema mea Ş’ol vedea ce le-oî lucra. Mă-sa atuncla ce’mî făcea ? 35 Punea ochen se uita, Ca f’o dece miî găsea, Şî lui Roman îl spunea. Roman atunci ce făcea ? De la masă se scula, 40 Paloş pe mischiu trăgea, Calu’n chingi că îl strîngea Cu frîu că’l înfrâna, Şî pe dânsul ’ncălica Şî la tătari că’mî pleca; 45 Tăia ici, tăia colea Păne’î c’am jumetăţea, Tară mă-sa ce dicea? Dară Dine, Costandine, Voî beţi frate vă cinstiţi 50 Şî de Roman nu gândiţi, El la tătari că s’a dus Cine ştie l’o fi răpus: . Atunci Din şi Costandin, De la masă se scula 55 Şi pe cal încălica Şî la Roman că pleca ; In tătari eî că intra Tăia ici, tăia colea_ Cu Roman că se’ntîlnîa, 60 Iar Roman că le grăia : Trage-ve-ţî fraţi îndărăt, Că cal mi s’a ’nferbîntat, Ochi mi s’a ’npăîejenat, Să nu intru’n i’un păcat. 65 EI vorba n’o asculta ; Tot pen’ tătari că tăia, Roman peste eî că da Sema lor nu le băga Şi p’amendoî că’î tăia 70 Tătarii mi-î isprăvea ; 1224 CORBEA La mă-sa că se ducea Maîcă-sa că’l întreba : D’ale copile Romane Din frate şi Costandin 75 Ei la tine au venit Nu cum-va i-aî prăpădit ? Roman atunci răspundea : Eu maică l-am întîlnit Şi eu mamă le-am vorbit: 80 Trage-vă-ţi fraţi îndărăt Că cal mi s’a ’nferbîntat, Ochi mi s’a ’npăîejănat, Să nu intru’n f’un păcat. Ei nu m’or fi ascultat, 85 Eu maică ’I-oI fi tăiat. Maică-sa de audea îndărăt mi se ’ntorcea, Căta ici, căta colea P’amendoî morţi îi găsea 90 Scotea cuţit a se tăia. Iar Roman ce îi grăia ? Stai maică nu te tăia C’aşa ţi-a fost datina. Atunci mă-sa se lăsa, 95 La sate că se ducea, Care cu chirii tocmea, La tătari că se ducea De ţole mi’î desbrăca, De bani că mi-i căuta 100 Pe goi că mi-’î îmbrăca Vaci dă lapte le lua La săraci boi cumpăra. CORBEA (Aucfit de înv. N. Bârbulescu de la Stana B. Gherman, Cât. Suditi._Ilfov.) Corbea de isteţ ce era, La împărat se aucjîa. împăratul mi-1 chema, De fapte mi-1 judeca 5 Şi la becîti mi-1 arunca. Când Corbea a fost închis, Mustaţa’I era ’n mijit ; Inbeciu, broştele erau ca nucile Şi năpârcile ca fusele. 10 Dar Corbea o mamă avea Şi la ea vorbă trimetea : «Mamă, mămuliţa mea, Pune omeni cu parale Să sape în grajdul din vale, 15 Să scoţă pe Roşu tatălui meii ; Ş’apoi, mamă, la mine să por. [nescl Şi pe cine în cale întîlnesci Şi de Roşu de te-o întreba, Tu să le răspundî aşa 20 Nu mi-e Roşu de vendare, Ci mi-e Roşu de dărui’ală, Să scot rob de la ’nchisore.» Baba pene’n Ţarigrad mergea, împăratul cum o vedea 25 Ast-fel. că-’i cuvânta : — De ţi-e Roşul de vencjare Iţi dau bani îţi dau parale, Iţi dau mii de mahmudele ; Iar dacă îţi este de schimbare, 30 Iţi dau altul, îţi dau douî, Iţi dau herghelia totă. — Nu’ml e Roşu deven4are, Nici nu’ml este de schimbare ; Ci’ml este de dăruială, 35 Să scot rob de la robie, Fecioraş din puşcărie, împăratul cum autjia Poruncă ’n grabă dedea Pe Corbea din becîii scotea. 40 Iar Corbea când eşia, Nici mama lui nu’l cunoştea: Căci barba îi bătea glesnele, Mustăţile întrecea urechile ; Iar în beciii, broscele erau ca ■ [ploşcele 45 Năpârcile ca furcele. împăratul puse să mi’l radă, In haine noui să mi’l îmbrace Apoi vorba de Roşu făcea ; Corbea voie îşi cerea, 5° Ca pe Roşu să’l dedea, CRI TREI FRAŢI ŞI SMEI 1225 Imperatul pe Roşu când vedea, Inima j se înveselea ; Iar Corbea, şiret, ce dicea ? «Imperate, măria ta, 55 Dă-mi chipiul de la tine, Să se dea Roşu maî bine». Imperatul nu pricepea Şi chipiul lui îşî da ; Corbea, Roşului pinteni da, 60 Mâna în brîul mă-seî punea Şi cu norii s’amesteca, Şi de beciu că îmi scăpa. Iar Imperatul dicea : «Iată hoţul blestemat 65 Cum fugi el neînfierat ; Şi’mî luă şi chipiul din cap.» CEI TREI FRAŢI ŞI SMEI (Audită de înv. I. Florescu de la Florea Drăgan, com. Bragadiru, jud. Teleorman.) Joi de dimineţă, Pe rouă, pe ceţă, Vreme turburată Piste lumea totă ; 5 Iar Marţi în spre Joi, Ce resboî în sat la noi! Dar răsboiul cine’l face ? Tot ăi câini de noue smeî, Cu trei dalba’i frăţiori, IO Pentru o dalba’i surior. Iar fratili cel mai mare Că-i maî mare, minte n’are, Că ’nbracă ţole de Domn Şi n’are minte de om, 15 El din gură că dicea : Ai fraţi să dăm pe soră-mea Că ne perdem viaţa ; Iar fratili cel maî mic, Că-î maî mic şi maî voinic, 20 Că ’nbracă ţole de om Şi-mî are minte de Domn, El din gură că dicea '. Nu mi oî da pe sorâ-mea De mi-01 perde viaţa. 25 La bătaie s’apuca, Şî dîn smeî ei că tăia Tăia trei remânea şese ; Iar fratili cel mai mare, Că-’i maî mare minte n’are, 30 Că ’nbracă ţole de Domn Şî n’are minte de om, El dîn gură că 4icea '• Ai fraţi să dăm pe sorâ-mea Că ne perdem viaţa, 35 Iar fratili cel mal mic, Că e maî mic şî maî voinic, Că ’nbracă ţ61e de om Şi-’mî are minte de Domn, El dîn gură că dicea : 40 Nu mi-oi da pe sorâ-mea De mi-oî pierde viaţa ; La bătaie s’apuca, Şî dîn smeî eî că tăia, Tăia trei remînea trei, 45 Iar fratili cel maî mare Că e maî mare minte n’are Că ’nbracă ţole de Domn Şi n’are minte de om, El din gură că dicea : 50 Ai fraţi să dăm pe sorâ-mea, Că ne pierdem viaţa. Iar fratili cel maî mic Că e maî mic şi maî voinic El din gură că dicea : 55 Nu mi-oî da pe sorâ-mea De mi-01 pierde viaţa. La bătaie s’apuca, Pe câte trei mi-î tăia Pe sorâ-sa o scăpa 60 Iar apoi ce maî făcea ? Focu mare grămădea, Şi pe foc că mi-i punea, Pene cenuşe îi făcea Şî în vent eî că o da 65 Cu lopata o vîntura, Să să ducă pomina, 1226 VOINICU SI HOTU VOINICU ŞI HOTU (Aucjit de înv. I. Florescu de la Florea Drăgan, com. Bragadiru, jud. Teleorman.) Sub umbră de nuc Dorme d’un voinic, Murgu priponit, Cu ţeruş de argint; 5 Şî el cum dormea. Frumos vis visa : Unde se logodea C’o fată de crai, Sus de peste plai. io Dar pe când dormea, Şi pe când visa, Furu că venea Murgu a’î fura ; Murgu ce’mî făcea ? 15 Din nări străfia Din picior bătea, Voinic deştepta, Voînicu ’î dicea: Dea mupgule, dea, 20 Lup de te-ar mânca Fur de te-ar fura Că me deşteptaşi, Şi somnu ’mî stricaşi ; Că eu frumos vis visam : 25 Unde me logodem C’o fată de crai Sus de piste plai, Tu me deşteptaşi Şî visu ’mi stricaşi ; 30 Că te-am luat, De cal lăudat, Din târg din Berlad De la Popa Vlad ; Iar murgu dicea : 35 Ba stăpâne, ba, Nu me blestema Că eu te-am deşteptat, Şî eu te-am sculat ; Că la mine a venit 40 Furu să me fure. Să me desparţă dă tine, Nu me blestema, Altu c’oî lua Să-’i porţi tu grija, 45 Să-’i duci şi şaua. Pe unde o-î trecea, Voinici te-or rîdea. Voinic adormea, Furu Iar venea, 50 Şî murgu’î fura, Când se deştepta, Mîna pe lănţuş punea Lănţuşu venea, Cată f.,..’î mumă-sa, 55 D’o fi lănţuşu meu rupt, Să ştii că murgu s’a dus; D’o fi lănţuşu tăiat, Murgu meu este furat. Vedu lănţuşu tăiat, 60 Şî murgu că e furat. El îndată s’a sculat Şi să’l cate a plecat, Cătă ici, cătă colea De urma murgului nu da, 65 Pen la nisipu Nistrului Găsi urma murgului; Cuţit dîn brîu că scotea Papură dîn Nistru tăia Şî d’o pliută îmi făcea ; 70 Pe plută Nistru trecea Şi pe murgu mi’l găsea. Murgu păştea priponit, Şt furu dormea lungit, Binişor că se ducea, 75 Furca ’n piept că’i ’nfigea Şî după ce’l .judeca, Capu furului tăia PŞ murgu încălica Nistru’n not el îl trecea 80 Şî dă drum îşi căuta. VOINICUL ŞI ŞEARPILI 1227 VOINICU SI SARPILI (Aurită de învăţătorul I. Florescu de leorman.) Departe, vere dăparte, Nu prea mi-e vere departe Pe cel câmp, pe cea câmpie Unde fir dă iarbă nu e, 5 Numai sadea colilie, Cam dă-lăturea drumului Luceşte-mî foia crinului; Nu e foia crinului, Şi e soldul şarpelui, 10 Şi-mî ţipă se vaită, Că mi-a înghiţit d’un voinicel Mi l’a înghiţit jumătate, Jumătate nu mî-şi pote, De codili armelor 15 Plăselili îatanilor. Şî şarpile ce făcea ? El dîn gură că strigâ: Alergaţi voi, fraţilor, Fraţilor, părinţilor, 20 Pă urma nemurilor Dă’i luaţi voi armilî Armili, iatanili, ia Florea Drăgan, com. Bragadiru, Jud. Te- Să’î repui eu dililî. Fraţii lui că n’audia, 25 Iar voînicu ce făcea? Când din inimă răcnea Şî din gură că dicea: Alergaţi, voi, fraţilor Fraţilor, părinţilor, 30 Pă urma nemurilor, Dă spintecaţi şarpilî Că’mî răpune (Jilili ; Fraţii lui că au4ia Ca smeiî să repedea 35 Şî la şarpe năvălea, Cu iatane’l spinteca, Cu viaţă mi’l scăpa, Focu mare grămădea Pă şarpe că mi-1 ardea, 40 Cenuşă că mi-1 făcea La lopată o lua Şî în vent o ventura, Să se ducă pomila. 1228 MARCOŞ PAŞA ŞI CRIVETUL CÂNTECUL MIULUI (Audit de învgţătorul N. Bârbulescu de la Stana B. Gherman, cât. Guriu judeţul Ilfov.) Sub perul rotat, Şade Miu răsturnat Şi din gură strigă aşa : Mamă, mălculiţa mea, 5 Bagă mâna’n sân la mine Ş’apucă pe şerpe bine Că m’a topit val pe mine ! Ba eu mâna n’ol băga, Că şărpele m’o muşca ; IO Ş’apol dacă ol mai trăi, Alt copil ol dobendi. Ş’apoî Miu ce făcea ? Către mândra lui grăia Heî, Florico, Florea mea, 15 Bagă mâna ’n sân la mine Ş’apucâ pe şerpe bine ; Florea, vremea nu pierdea Mâna’n sân că îi băga Dar acolo ce’mî găsea ? 20 In loc de şerpe veninos Un chimir cam lung şi gros, Pe din afară cu flori, Şi’năuntru gălbiorî. Iară Miu îi dicea : 25 Al teu să fie mândra mea, Că de cât să mai ai mamă, Mai bine cu mândra în cramă, De cât să ai părinţi, Mai bine cu mândra în munţi. MARCOŞ PAŞA ŞI CRIVEŢUL (Audită de înveţătorul I. Florescu de la Bragadiru, jud. Teleorman.) Pe seninul cerului, Cam la porta raiului, La puţul crivăţului! Nemerit-a popăsit-a ; 5 Vedî Marcoş paşă bătrân, Cu bărbuţa pân la breu, Cu oştire, câtă Bundă, câtă [iarbă, La Crivăţ ca să se bată ! Şi la puţ dac’ajungea, io In visdurî că îm bă tea, Şi din gură că’î dicea: Bre crivăţe dumneata ! Eşi afară a ne bătea ! Iar Crivăţ în fântână el cum sta; 15 Cu picîorele în apă, Pe un scăunel de gheţă, Mustăţi şi sprincenî de brumă, Şi cu barba tot de chidă, El din gură că grăia : 20 Bre Marcoşe dumneata ! Florea Drăgan, muncitor, din comuna Ce-ai venit la mine, Cu oştire câtă frundă, câtă [Iarbă, Pe mine ca să mă baţi f 25 Că nimic nu’ţî am stricat! Dar Marcoş tot nu’l lăsa, Şi din gură îi dicea : Eşi afară a ne bătea ! Crivăţ atunci se ruga, 30 Trei dile răgaz că’I da, La Dumnedeii că sbura, De departe ’ngenuchia. De aprdpe că cuvînta : Să vedi Domne şi s’asculţî! 35 Că la mine nemerit-a,poposit-a, Tot Marcoş, paşă bătrân, Cu bărbuţa pân la breu ! Cu oştire câtă fruncjă, câtă [iarbă, 40 Cu mîne ca să se bată ! Şi mă rog Domne de Tine, kARCOŞ PAŞA ŞI CRIVETUL 1229 Ca să nu te ’ndurî de mine, Şi’mî dă trei dile din Undrea, Trei din Călindar, 45 Şi cu trei din Făurar, C’astea’ml portă vremuri tari! Dumnedeu rugăciunea I-as- [culta, Şi câte trei dile căJî da. Criveţ îndărăt că se ’ntorcea, 50 Şi în puţ iar că intra ; Apoi la bătae s’apuca, Trei dile ploe caldă că le da, Burfele că le uda, Câte noue că avea, 55 Pe tote le lăpăda ! Apoi trei dile ger uscat iarăşi [le da, Burfele că le ’ngheţa ! Oştirea se speria, La Marcoş că se ducea, . 60 Şi din gură că’î dicea ! «Bre Marcoş, paşă betrân, Cu bărbuţa pân la breu ! Ce sîntem noî vinovaţi, Dă ne ţii nebeuţî şi nemâncaţi, 65 Şi prin geruri degeraţi ? Iar Marcoş că le grăia : Staţi băeţî nu ve grăbiţi! Şi ve ’ntorceţî înapoi, Şi tăiaţi voi şălile, 70 Şălile, suliţele, Grămădiţi focurile, Ve uscaţi voi burfele, Şi ve ’ncălziţi mâînele, Mâînele, picîorele ! 75 EI înapoi se ’ntorcea, Şăle, suliţe tăia, Focurile grămădea! Dar Criveţ ce mi’şi făcea ? O furtună el sufla, 80 Focurile mătura, In slavă le ridica Şi în mare le arunca ! Oştirea să ’nspăimânta, La Marcoş iar se ducea 85 Şi din gură că’i grăia : Bre Marcoş paşă betrân ! Cu bărbuţa pân la brâu ! Ce sîntem noî vinovaţi, Da ne ţii nebeuţî şi nemâncaţî, 90 Şi prin geruri degeraţi ? Iar Marcoş că le dice : Staţi băeţî nu ve speriaţi ! Şi caii voi vî’i tăiaţi, Maţele le lăpădaţî, 95 In cosciugurî că intraţi, Acolo cred că scăpaţi ! Ei îndărăt se ’ntorcea, Şi caii că îşi tăia, Maţele le arunca, 100 In cosciugurî că intra, . Şi mai reu că îngheţa ! Oştirea să ’nspăimânta, Şi la Marcoş iar mergea, Şi din gură îi dicea '• 105 Bre Marcoş paşă betrân, Cu bărbuţa pân la brâu ! Ce sîntem noi vinovaţi, De ne ţii nebăuţî şi nemâncaţî, Ca niş‘e câini leşinaţi, 119 Şi prin geruri degeraţi ? Ce te potriveşti puterii luî Dum-[nedeu ? Marcoş atunci se scula, Dupe densul îi chema, Şi la Criveţ se ducea ! 115 De departe ’ngenuchla, De aprope că se ruga, Să’i erte lui greşala I Criveţ atunci îi erta, Un sore cald că le da, 120 Pe toţi că mi’î deşgheţa, Burfele că le usca ! Ei înapoi se ’ntorcea, Şi remas’a povestea, De s’a dus şi pomila, 125 Până în diua de acuma ! Î230 .101 DE DIMINEAŢA JOI DE DIMINEAŢA Audit de învăţătorul I. Florescu de la Florea Drăgan, muncitor, din comuna Bragadiru—Teleorman.) ' Joî dă dimineţă, Pă rouă pă cefă, Vreme turburată, Piste lumea totă ! 5 Plimbă-mi-să portă ; D’o babă bătrână, Du douî dinţi ’n gură. Cu iea dă sârmă, Cu brâu dă lână, io Dă per dă cămilă! Dîn cârjî cârjîind, Dîn ochi ea plângând, Dîn gură ’ntrebând, Pă cine ’ntâlnind: 15 Cine mî-a vedut, Pă drum orî pă câmp, D’un voinic trecând ? Feţişora lut, • Spuma laptilui! 20 Ochişorii lui, Doue mure negre, Copte ’ntr’un rug verde I Copte la pămint, Ne-ajunse dă vînt ! 25 Copte la răcore, Ne-ajunse dă sore ! Sprâncenili lui, Pana corbului! Mustăciora lui, 30 Spicu grâului ! Căluşălul lui, Puîu smeuluî! Şăuliţa lui, Ţdsta smeului ! 35 Chinguliţa lui, Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, Dîn code ’nodate, La el chingi sunt date ! 40 Frâuleţu lui, Douî balauri galbeni, Dîn guri încleştaţi, Dîn code ’nodaţî, La el frâu sînt daţi! 45 Pofilaşu lui, Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, Din code ’nodate, La el pofil date ! 50 Mereu cârjîind, Pă drum peste câmp, Mereu întrebând, . Nimini răspunzând ! Şi tot cârjîîa, 55 Până mi-ajungea, Dă Dunăre da ! Din gură grăia : «Dunăre, Dunăre! Drum fără pulbere, 60 Şi fără văgaj, Drum dă la oraş ! Nu cum-va-î vădut, Pă unde-aî trecut, Pă drum piste câmp, 65 D’un voinic trecând ? Dunărea’i grăia : «Tu, babă bătrână, ' Cu douî dinţi ’n gură, Cu iea dă sârmă, 70 Cu brâu dă lână, Dă păr dă cămilă ! Eu lo-i fi vă^ut. Nu ’l-am cunoscut! — Gaica să ţî-1 spue : 75 D’un voinicel nalt, Nalt şi sprâncenat ! Sprâncenili lui, Pana corbului! Feţişora lui, 80 Spuma laptelui ! Ochişori lui, Doue mure negre, Copte într’un rug verde ! Câpte la răcore, 85 Ne-ajunse dă sore ! Copte la pămînt, Ne-ajunse dă vânt! Mustăciora luî, Spicul grâului ! 90 Căluşălul lui, Puîu smeuluî! Şăuliţa luî, Ţesta smeuluî ! Chinguliţa luî, 95 Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, ’ Joi de dimineaţa 1231 Dîn code înodate, La el chingi sînt date ; Frâuleţu luî, 100 Doui balauri galbeni, Dîn guri încleştaţi, Dîn code ’nodaţi, La el frâu sînt daţi ; Pofilaşu luî, 105 Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, Dîn code ’nodate,. La el pofil date ! Dunărea asculta, 110 Dîn gură cjicea : «Tu, babă bătrână, Cu doui dinţi în gură, Cu iea dă sârmă, Cu brâu dă lână, 115 Dă per dă cămilă ! Eu- că n’am vedut, Pă unde-am trecut, Pă drum peste câmp, Ast-fel dă voinic ! 120 Dar tu să te duci, La sorâ-mea lună, Că ea lumineză, ţ)iua pă uliţî, Noptea pă costiţî! 125 Ea l’o fi vedut, Unde-va trecend, Pă drum or pă câmp ! Baba că’mî pleca, Pă drum că’mî mergea ; 130 Din cârji cârjîind, Niminî respuncjend ! La lună ajungend, Şi cum ajungea, Dîn gură dicea: 135 «Luniţă ! Luniţă ! Cum eşti luminosă, Să’ml fii şi voiosă ! Cum lumitore, Să’mî fii vorbitore ! 140 Nu cum-va ’i vedut, Pă unde-aî trecut, Pă drum piste câmp, Vr’un voinic trecend ? Luna-i respundea : 145 «Tu babă bătrână, Cu doui dinţi în gură, Cu iea dă sîrmă, Cu brâu dă lână, Dă per dă cămilă ! 150 Eu l-oi fi vetjut, Nu ’l-am cunoscut! Baba că dicea, Gaica să ţi’l spue : D’un voinicel nalt, 155 Nalt şi sprîncenat! Sprîncenile lui, Pana corbului ! Feţişora lui, Faţa laptelui ! 160 Ochişori luî, Doue mure negre, Copte într’un rug verde ! Copte la pămînt, Ne-ajunse de vînt ! 165 Copile la răcore, Ne-ajunse dă sore ! Mustăciora luî, Spicul grâului! Căluşălu luî, 170 Puiu smeulul! Şăuliţa lui, Ţ6sta smeulul? Chinguliţa luî, Doud năpârci negre, 175 Dîn guri încleştate, Dîn code ’nodate, La el chingi sînt date ; Frâuleţu lui, Doui balauri galbeni, 180 Dîn guri încleştaţi, Din code ’nodaţi, La el frâu sânt daţi! Pofilaşu luî, Doue năpârci negre, 185 Dîn guri încleştate, Dîn code înodate, Pofili sînt date,:» Luna asculta, Dîn gură dicea : 190 Tu babă bătrână. Cu doui dinţi în gură, . Cu îea dă sârmă, Dă per dă cămilă ! Eu că n’am vedut, 195 Ast-fel de voinic, Pă drum piste câmp, Unde-va trecend! Dar tu să te duci, La sorâ-mea ceţă, 200 Ceţă negureţă ! Că ea mi să lasă, Şi mi să răvarsă, Printre pomi mărunţi. Prin vâlcele adânci, 205 Şi pă munţi cărunţi! Ea l-o fi vS4ut, 1232 Joi DE DlMINEAtA Unde-va trecend, Pă drum piste câmp. Baba iar pleca, 2io Şi mi să ducea, Din cârjl cârjîind. Din gură strigând, Niminî răspundend ! Şi ea să ducea, 215 La ceţă ajungea, Dîn gură dicea : Ceţă, Ceţişoră ! Sâ’mî fit vorbitore, Cum mî-eştî curgetore ! 220 Eu te-oi întreba, Tu mî-ol răspundea I Nu cum-va aî vecjut, . Pâ unde-aî trecut, Pă drum piste câmp, 225 Vr’un voinic trecend? Ceţa că-i 4icea : Tu babă bătrână, Cu douî dinţi în gură ! Eu l-oi fi vedut, 230 Nu ’l-am cunoscut! Baba că-î dicea : Gaica să ţi-1 spue ! D’un voinicel nalt, Nalt şi sprîncenat ! 235 Sprîncenile luî, Pana corbului! Feţişora lui, Spuma laptelui! Ochişori luî, 240 Doue mure negre, Câpte într’un rug verde ! Copte la păment, Ne-ajunse dă vînt! Copte la răcore, 245 Ne-ajunse dă sore I Mustăcîora luî, Spicul grâului! Căluşălul luî, Puiu smeuluî I 250 Şăuliţa luî, Testa smeuluî! Chinguliţa luî, Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, 255 Dîn code ’nodate, La el chingi sînt date ! Frâuleţu luî, Doui balauri galbeni, Dîn guri încleştaţi, 260 Dîn code ’nodaţi, La el frâu sînt daţi ! Pofilaşu luî, Doue năpârci negre, Dîn guri încleştate, 263 Dîn câde 'nodate, La el pofil date ! Ceţa c’asculta, -Dîn gură grăia : Tu babă bătrână, 270 Cu doui dinţi tn gură, Cu îea dă sârmă, Cu brâu dă lână, Dă per dă cămilă I Eu că am vecjut, 275 Ast-fel dă voinic ! Iar tu să te duci, La cel braji înalţi, Nalţi şi dăfăîmaţî, Dă frun4ă încărcaţi ! 280 Acolo-i că4ut, Dîn luptă rănit, Frun4ă a aşternut, Cu frun4ă ’nvălit! Baba d’au4ea, 285 îndată pleca ! Dîn cârji cârjîind, Dîn ochi lăcrămând, Dîn gură strigând, Nimeni respunzend! 290 Şi ea să ducea Şi voinic găsia ! La cei bra4î înalţi, Nalţi, şi dăfăimaţi, Dă frun4ă ’ncărcâţî ! 295 Acolo zăcend, Dîn luptă rănit ; Frun4â a aşternut, Cu frun4ă învelit! Mă-sa dă’l vedea, 300 Ea că începea, începea a plângea ! Voinic’i 4icea : Tu măicuţa mea ! Taci să nu maî plângi, 305 Şi_ tu să te duci : Pă vâlcelele adânci, Şi tu să aduci, Erburî d'ale dulci, Să pui la răni mici! 3IQ Apoi tu să cari, Dîn vâlcele mari, Erburî d’ale tari, Să puî la răni mari ! Mă-sa să ducea, 315 Pă vâlcele mici, Scotea burieni dulci, CELE TREi SURORI LA FLORI Punea la răni mici; PS vâlcele mari, Scotea burieni tari, 315 Punea la răni mari. Şi ea ’1 căuta, Şi mi-1 vindeca ! Apoi îl ruga, Acasă a pleca. 320 Iar voinicu că nu vrea, El pe cal încălica, După oste se lua, 1233 Pe mă-sa aci lăsa, Măsa rămânea, 325 Dîn ochi ea plângând, Dîn gură cjicend : Voinicu-i voinic, Mult mî-e rânduit, Moră canunit! 330 Şi-acas se ’ntorcea, Dîn ochi ea plângând, Dîn cârjî cârjîind ! CELE TREI SURORI LA FLORI (Audit de înv. I. Florescu de la Florea Drâgan, muncitor, din comuna Bragadiru jud. Teleorman). Joi în sărbători, Plecat-au din zori, Plecat-au la flori, Trei fete surori, 5 Flori ca să culegă, Cununi să ’mpletâscă ; Să se logodescă. Dumnedeu nu vrea. D’o ceţă că da, 10 Ceţă negureţă, Peste lumea totă. Şi-ele rătăcea. Sora cea mai mare, Apuca la vale; 15 Şi işa la ţară. Iar cea mijlocie, Apuca pîn vie, Şî işa la lume, Sora cea mai mică, 20 Şî mai frumuşică. Ea că’mi apuca, Pă sub pomi mărunţi, Şî prin văi adânci, Şî prin munţi cărunţi, 25 Şî ea că’mî umbla: Trei cjile dă vară, IJiua până’n seră, Fără ca s’aucjă : Ori văcar strigând, 30 Vitili mânând ; Ori vacă sberând, Viţeluş chemând ; Ori cioban cântând, Dîn caval sunând, 35 Oili păscând; Ori oîe sberând, Meluşăl chemând. Tocma a patra cji, Iată c’audi : 40 Un cuc p’o crăculiţă, Cântând dîn guriţă. Fata că’î elicea : Cuce, cuce, frăţidre, Scote-mă tu tot la ţară, 45 Să’ţî fiu eu d’o verişoră. Cucu însă ’i răspundea : Câte sînt în lume pere, Atâta am şi eu vere. Fata iar că îî dicea ; 50 — Cuce, cuce, frăţiore, Scote-mă tu tot la ţară, Să’ţi fiu eu d’o sirioră ! Cucu Iar îi răspundea: — Câte sînt în lume flori, 55 Atât am şî eu surori. Fata iar că îi cjicea: — Cuce, cuce, frăţiore, Sc6te-mă tu tot la ţară, 7« 1234 RADU VODĂ ŞI DR.AGÂN Să’ţl fiu eu d’o soţioră. 60 Atunci cucu d’audea, Dîn cracă 'n cracă sbura, Şî cântând fata chema. Fata după el mergea,, La o poiană ajungea, 65 Cucu jos că să lăsa, De trei ori piste cap se da, Şî-un volnic că se făcea, Pe fată o săruta. Apoi piste cap el Iar să da, 70 Şi iar cuc că se făcea. Din cracă ’n cracă sbura, Din guriţă că cânta, Fata după el chema, Pen, la lume o scotea. 75 Iar piste cap el se da, D’un volnic că se făcea . Acasă cu ea se ducea, De soţie o lua ; Frumosă nuntă făcea ; 80 Trei dile cu dânsa sta. La trei dile ce făcea ? El la masă cu ea sta, Şî din gură îl cjicea: — Eii în călătorie plec. Tu soţie să m’aştepţl'. 85 Nouă ani şi jumătate. Dac’o povîrni pe dece, Tu să nu mai tragi nădejde. Şi piste cap el se da, 90 Şi d’un cuc că se făcea. Apoi sălta şi sbura, Nevecjut că se făcea. Iar fata ce mi-şi făcea : însărcinată rămânea, 95 Un băiat ea că năştea ; Apoi copilul lua ; La mănăstire se ducea ; Acolo ea că trăia Nouă ani şi jumătate. 100 Când să povârnescă pe dece, Ia dă dimineţă vede : Unde un cuc din sbor se lasă, Pe straşina casi s’aşecjă. Şi începe ca să cânte : 105 Cucu, cucu, cucu. Ea dacă îl audia, Din gură aşa dicea : Ce’ml cânţi, cuce, a mânie ? Ori unde n’am eu soţie ? 110 Cucu atuncî jos să lăsa, Peste cap el că să da, D’un volnic că să făcea, Pă ea şi copilu’î săruta. Dumne4eu nu mi-î răbda, x 15 Trei luceferi mi 1 făcea, Şi pă cer îl aşeija. RADU VODĂ ŞI DRAGAN ■ , ^nV- fi FUrescu, de la Florea Drăgan, muncitor, din comuna Braeradiru judeţul Teleorman). a ■ 6 Pribegeşti’mî vere, Pribegeşti’mî dragă, Pribegeşti’mi Radu-Vodă! Dar de cine’mî pribegia? 5 Tot dă fină-so Drăgan, Tot Drăgan din Bărăgan. Că el, uite, s’a jurat, Să nu’l lase netăîat. Că, când Radu ’l-a cununat, 10 Când a fost la masa mare, Toţi boeril ’î-a dat, Care vii, Care moşii, Care galbeni pă tipsii. 15 Numai Radu nu ’î-a dat, Nicî-o vie, Nici moşie, Şi nici galbeni pă tipsie. Şi cum Radu că fugea, 20 Ochi ’ndărăt ş’arunca, Mare pulbere vedea, Şi din gură că grăia: Cată f....’i mumă -sa, D’o fi pulbere dă vent, 25 Să revarsă pe păment! D’o fi pulbere de om, Tot drumul şi l’o goni, Pen la mine o veni. Bine vorba n’o sfârşa, 30 Şi fină-so Drăgan îl sosea. CIOBANUL Iar Radu dacă’l vedea, El din gură îî grăia : — D’ale fine Drăgane, Or calu îţi ispiteşti, 35 Or pe mine mă petreci ? Dar Drăgan că îi grăia : — D’ale naşule Radule, Eu calu nu’mi ispitesc, Nici pe tine te petrec, 40 Dar pe tine te gonesc ; Că eu naşule m’am jurat, Ca să nu’mi scapi netăiat. Că ştii naşule, când m’ai cu- [nunat, Când fuse la masa mare, 45 Toţi boerii că mî-a dat, Care vii, Care moşii, Care galbeni pe tipsii. Numai tu naşule nu mî-aîdat, 50 Nicî-o vie, Nici moşie, Şi nici galbeni pe tipsie. Î23S Atunci eu că m’am jurat, Să nu te las netăiat. . 55 Iar Radu că îi grăia : — Bine, fine Drăgane I N’o fi fine, deu, pecat, Că la mic te-am botezat, La mare te-am cununat, 60 Şi-alţi coconi ţî-am creştinat ? Drăgan din gură dicea : — Ba o fi naşule pecat, Că la mic m’ai botezat, La mare m’ai cununat, 65 Şi-alţi copii mî-ai creştinat ; Dar am apucat ş’am jurat, Ca să nu scapi netăîat. Bine vorba n’o sfârşa, Şi capu îi reteza; 60 Trupu că ’î-l spinteca ; Cu ţărână ’l presăra, Intr’un prepeleg ’l ’nfigea, ’L ’nfigea în drumul mare, Ca să aibă pomenelă. CIOBANUL (Auijit de înv. I. Florescu de la Florea Draga», muncitor, din com. Bragadiru, jud. Teleorman). Mititel că rămăsei, Mititel şi striior, Pe cocile tăciunilor, Pe mâinile străinilor. 5 Strângiam tăciunii pe vatră, Mâneam pâine nesărată, Cu cenuşă amestecată. Pân mai mare mă făcui Ciobănaş că me băgai, 10 La trei cârduri de vite, La trei stăpâni din sat. Stăpânii me miluia, Stăpâne me oropsia. Iar stăpânii ce făcea ? 15 In câmpu mare me ducea ; Acolo perdea ’mi făcea. Răsmiriţă ’n ţară da ; Stăpâni pe la mine nu mai [venea. Nici cu sare, la mieore, 20 Nici tărâţe la oiţe, Nici cu mălai, la dolofani, Nici cu opinci, la ciobani. Nouă anî şi jumătate, Când pe dece a povârnit, 25 Şi stăpânii mi-a sosit, Cu sare, pe la miore, Cu tărâţe, la oiţe. Cu mălai, la dolofani, Cu opinci, pe la ciobani, 30 Ei oile în perdea trăgea, Şi patru părţi că făcea; D’o mioră rămânea, Miora la cioban trăgea ; Ei înapoi o lua. 35 Dacă vedea şi vedea, Pe cioban cot la cot că mi-’l [lega, Şi începea a’l bătea. Dar cîobanu ce făcea ? Din mâini densu când smucia, 40 Ştrengurile că plesnia, 1236 CALOFIRESCU Mâna pe cârlig punea Capete la stăpâni că lua. La Domnie se ducea ; De departe ’ngenuchea, 45 D’aprope că’mî cuvînta, Şi din gură că’mî dicea : — Să trăeştî, Măria Ta ! Răsmiriţă în ţară a dat; De părinţî eu am remas. 50 Remăsei mititel şi striîor, Pe codile tăciunilor, Pe mâinile streinilor. Strângiam tăciunii pe vatră, Mâneam pâine nesărată, 55 Cu cenuşe amestecată. Pân-maî mare me făcui, Ciobănaş că me băgaî, La trei cârduri de oiţe, La treî ciobănaşi din sat. 60 Stăpânii me miluia, Stăpâne me oropsia. Dar stăpânii ce făcea ? In câmp mare me ducea ; Acolo perdea ’mî făcea. 65 Răsmiriţă peste ţară da; Ei acolo me năpustîa. Noue ani şi jumetate, Pe la mine nu mai da, Nici cu sare, la mîeâre, 70 Nici tărâţe, la oiţe, Nici cu mălăi, la dolofani, Nici cu opinci, la ciobani. Când pe 4ece povârnia, Stăpânii la mine că venia 75 Cu sare, pe la mieore, Cu tărâţe, la oiţe, Cu mălai, la dolofani, Şi cu opinci, la ciobani. Ei oile în perdea trăgea ; 80 Patru părţi că le făcea ; D’o mleoră remânea. Mieora la cioban trăgea, Eî înapoi o lua. Stăpânii vecjend aşa, 85 Cot la cot că me lega, Şi’ncepea a me bătea. Aşa eu dacă vedui, Din cote când me smucii, Ştrengurile le rupsei ; 90 Mâna pe cârlig pusei, Capetele le spărsei. Domnul cum mi-1 asculta, El din gură că cjicea: — Spune-mi mie cine eşti ? 95 Cine eşti şi din cin’te tragi ? Capete la stăpâni de spargi? Să trăeştî Măria Ta ! D’avem d’un tată betrân, II chema Domn Mihnea-Vodă. 100 D’avem şi d’un frăţior, II chema Domn Tipocrai. D’avem d’o mamă betrână, O chema Domna Ilena. Domnu Tipocrai de audia, 105 La răstove căuta, Şi fraţi buni că se găsea. Pe asta tot nu se încredea, In spate mi-1 căuta, D’un lucefăr îi găsia ; l io II căta la supţiori, Şi găsia douî lucefeorî. Atunci Tipocrai ce mi’şî făcea? Oaste fratelui seu da, Oile că ’şî aducea, 115 Pe lângă densu’l lua. CALOFIRESCU (Audit de înv. I. Florescu de la Florea Drăgan, din eoni. Bragadiru, j. Teleorman In cetatea Giurgiului, In dreptul Ruscîuguluî, Mihai-Vodă la masă sta, . Şi bea şi se veselea. 5 Dar pe drumu Tabanuluî, Pe d’asupra Giurgiului, Mare pulbere vedea. El din gură atunci dicea : — Cată f... mumă-sa ! io D’o fi pulbere de vent, Se revarsă pe pament ; D’o fi pulbere de om, CALOFIRESCU 1237 El drumu şî l-o goni Penă la ifiine o sosi. 15 Bine vorba n’o sfârşa, Şî Calofirescu sosi a, P’un cal galben Dobrogean ; De iute ce mi’şi venia, De trei ori cetatea ocolia, 20 Penă porta nemerea ! La Mihaî Vodă intra, D’aprope îî cuvînta, Şî din gură îî grăia : — Să trăeştî Măria Ta ! 25 Ţiî Domnia cu sabia ; Dar acum beî şi te veseleşti, Şî drum Tătarilor în {ară aî dat. ’Mî-a robit ţara jumătate, Jumătate, a treia parte, 30 Pen’ la mine la Calofireştî, Mai din sus de Ţigăneştî. Vecji, unde sînt tufe mai dese, Tot Tătari vedî cu neveste ; Unde sînt tufele rari, 35 Tot Tătari cu fete mari, Mi-au robit şî cocona şi co- [coniî. Dar tote le-aşi mai obişnui ; Dar avem o mamă bătrână, Şî tocmai la bătrâneţe, 40 Să fie robă Turcilor, Turcilor spurcaţilor. Mihai Vodă d’audia, Lui Calofirescu da, Pe Buzeşti şi Căpreştî, 45 Şî ’ncă pe popa Alboî, C’ala mî-e bun dă răsboiu. Ei cu toţii că pleca, Şî la Turci dacă ajungea, Pe Calofirescu îl năpustia, 50 Şî ’napoî că se ’ntorcea. Că ei, frate, că credea, Că Turcii îl vor tăia ; Că ei, frate, ’l duşmănia, De vitez el ce era. 55 Şî la Mihaî se ducea, Şî din gură îi spunea: — Ala e un lăudăros, Cum în Turci el a intrat, Turcii îndată ’l-a tăiat. 60 Iar Calofirescu ce făcea ? Pe Neda, slugă dreptă, o lua, Şî în Turci el că intra. Tăia icî, tăia colea, Pen’ aprope îi fârşa. 65 Copiii şi pă mă-sa o găsia, Dar cocona n’o afla. Punea ochian, se uita, Şî pe câmp el năzăria, Unde un Turc că fugia. 70 Bine sema el lua, Şî la Turc cocona o vedea. Calu iute repedia, Şî pă Turc îl ajungea. Turcu bine s’apăra, 75 Căci mi-erea Turcu voinic, Şî luase scărili, Şî legase cuconiî picerili. Ii luase codili, Şî îşi legase braţili. 80 Calofirescu când ajungea, Cocona, cum îl vedea, Ea din gură îî dicea : — Radule, vedî Turcu că e [stângaci, Să nu pătimeşti ceva-ş. 85 Şî d’acasă când ai plecat, La oblânc ce-aî atârnat ? Radu aşa dac’ audia, El în dreptă că se da; La oblânc de se uita, 90 Buzduganu că vedea. Buzduganu el '.lua, Şî în Turc de’l repedia, Jos piste cap că mi-I da ; La densu descălica, 95 Frumos capu îî tăia. Apoi cu Ne dea, slugă dreptă, El cocona acasă trimetea. Şî el, măre, că pleca, La Mihai că se ducea. 100 Iar Buzeştiî şi Căpreştîi cum îl [vedea, Ei cu toţii ’nmărmurîa. Mihaî Vodă de-1 vedea, Masă mare că făcea, Apoi el că porância, 105 La Buzeşti şî la Căpreştî Acasă cu alai a’l petrecea. Ei cu densul că pleca, Penă la un sat mergea, La certă se apuca. 110 Scurtă era cărta lor, Că ea fuse pe omor. Radu arme nu avea; El dacă vedea şi vedea, Cisma din picior scotea, II5 Şi cu ea se apăra; Apoi zoru dă vedea, Că viaţa o să’i ia, La un gard să repecjia, Mâna pe un par punea. 1238 CÂNTECUL LUI IOVITA 120 Păru ’n păment că’mî era, Era dus el în afund, De trei palme şi d’un pumn. Şi’n păment în vîrf era, Cui d’a ’n curmeziş avea : 125 El de densu când smucia, Din păment că mi’l scotea, Şî ’n gard d’o palmă mai erea. Dar Buzeşti’l năpădia, Ş’acolea mi’l omora. 130 Veste la Mihai mergea. Mihaî Vodă d’aucjia, Porunca atuncîa da, Tron dă ceră îi făcea, Şi cu mare alai ’l îngropa. PE DELUL RETEGULUI Cules de înv6ţât6rea E. Slâvescu, de la I6n Costin din comuna Devesel, plasa Ocol, judeţul Romanaţi. Pe delul Reteguluî Fuge murgul Iancului. Sora Ianculuî venia Şi pe murgu’l întreba : 5 — Murgule, ori eşti turbat, Ce fugi aşa spăimântat, Pe Iancu und’ l’ai lăsat? L’am lăsat la Retegul, De trei puşcî reu împuşcat, IO De trei săbii reu tăiat. Iară Iancul s’a sculat, Drept la Turda mi-a plecat, Peste Coşot că mi-a dat, Şi din gură a cuvîntat: 15 — Coşot, Coşot, coş de pae Haî cu Iancu la bătae. — Jancule. Măria Sa Lasă Turda n’o prăda, Că-ţi dau bani cu ferdela. 20 — Să-mî dai şi cu găleta Eu Turda tot, mî-oi prăda. Că scrofe de Unguroice Să-şi lase mânuşile Şi să ţese pânzele, 25 Precum ţes Româncele. Iancu ’mpuşca şi’n scântee, Ungurii fug în ismene. Iancu se bate cu Turcii, Ungurii ’şi svârle papucii. CÂNTECUL LUI IOVIŢA Cules de A. Goleanu din gura lut Petrea Murgu, în vârstă de 70 ani. Munţii Sterii Delulul, La cerdacul lui Novac, Că-i de chept cam găvănat, De câlcâe depărtat, 5 De genuchî aprochiat. Frumosă masâ-i întinsă, De mulţi boeri e coprinsă. Dar la masă cine şede ? Tot bunii Braşovului, IO Şi tartorii târgului, Cu toţi bea şi se cinstea, Cheful deplin că-şi făcea ; Numai feciorul Ioviţă Nici nu bea, nici nu mânca, 15 Ci şedea trist şi mâhnit, Cu faţa ca de păment. CÂNTECUL LUI JOVITA 1239 Nime’n sâmă nu-1 băga, Numai unchiaş de Novac, Numai el semă băga. 20 — Alei ! fecior de Ioviţă, Nici nu bei, nici nu mănânci, Ori Caftan aî ponosit, Sau galbeni ai isprăvit, Sau Vremea că ţi-a venit, 25 Vremea de căsătorit? Fecioraşul de Ioviţă Din gură aşa grăia : — Alei! unchiaş de Novac, Nici caftan n’am ponosit, 30 Nici galbeni n’am isprăvit, Dar vremea că ’mî-a venit, Vremea de căsătorit ; Că eu unchiule am umblat, Noue ani, pe noue căi 35 Pe câte noueT-am ciumpăvit, Şepte în grajd că ’î-am spetit, Şi potrivă n’am găsit. Cheş fata Cadiului, In târgul Odriului, 40 Când oi şti. că ’mî-o scăpa, Singurel m’oî spânzura, In marginea drumului, Cu ciucurii brâuluî, De craca soverfuluî-45 Când Novac că audia, Drepta ’n buzunar băga, Şi cheia că ’î-o scotea, Drumul la grajd ’i arăta. — Alei1 fecior de Ioviţă, 50 Seraa la caî tu să iei, Eşi la uşa grajdului, Că este eslea Livduluî, Vai ! Livdul nebunul, Care fuge cu luna, 55 Şi jocă cu săptămâna. Bun cal boer de dobândă, Dar pică fără isbândă. Dar la fundul grajdului, Este eslea Negrului. 60 La picioare’! aricit, Şi perul pe el sbârlit, Şi’l făcut el pe fugit, Ce’î goni ei isbândi; Şi’i cu falca pe păment, 65 Trage vent pe sub oblânc, Că ’î e frică de aprins. Şi la Negru nu se uita, Tot la Livdu năvălia, Şeua pe Livdu punea. 70 Puse şea de Pasargie, Cu cioltarul mohorît, Scote brasde din păment, Care n’am vedut de când sunt. Pen’ pe Livdu se aşeda, 75 Nouă hotare sărea. Dar popas unde făcea? Sub aripa cerului, La inima câmpului. La cea verde poeniţă 80 Cu tot felul de sămânţă. — Bună . , [du Ti - frUm 11 întelnes< 11 întrebă, ’1 sfătuesce: — De unde escî flăcăîaş ? Din ce sat din ce oraş? 10 Şi ce meserie aî ? Biru cu cine îl daî ? De aî bani maî multiceî, Să-mî daî şi mie din eî, Să-ţî dau la mână răvaş 15 Să nu rămâî păgubaş, Când îmî va da D-zeu, Atunci îţi voî da şi eu. CÂNTECUL BADULUI 1245 CÂNTECUL LUI RADU Culisă de Grigorie Constantinescu de la Badu cârciuniaru din cătunul Schit, com. Dobra, jud Romanaţî. Foe verde d’avrămeasă, La fagu cu umbra desă, Şade Radu ca ’ntr’o casă. Iar Radu ce mi-şi făcea ? 5 Pe gânduri mi se punea, Trei deşte ’n gură băga, Şi începea d’a şuera, Băeţii mi s’aduna, Bandă intregă se făcea io Şi ’n sat la popa pleca. — Bună 4iua, părinţele, Mulţumescu-ţî căpitane. — Eu nu sunt căpitan în [cisme şi în papuci, Ci sunt Radu in opinci, 15 In opinci cu cataramă, Să nu’mi bage lumea semă. Foe verde şi o lalea, Cată părinte nu sta Şi la noi nu te uita, 20 Că n’au băeţii ce bea. — Zău, Radule, pe barba mea, Că n’am luce de para. — Foe verde trei măsline, Cată, părinţele bine, 25 Că pui băeţii pe tine, Te jumole ca p’un câine, De rîde lumea de tine. CÂNTECUL BADULUI Culăsâ de Grigorie Constantinescu de la Badu cârciumaru din cătunul Schit, comuna Dobra, jud. Romanaţî. Tot umblând şi întrebând, Tot de Badu ispitind. — Băduleasa cea frumosă, Ochi negri de curvă aleasă, 5 Chipul ca de jupănesă I Spune nouă, unde’i Badu, C’am fost ciredar de boi, Şi boii că ’i-am vendut Căştigu n’am împărţit. 10 De o fi Badu ’n deal la vie, La el să’mi trimeţî, să vie, De ’ml-o fi Badu în sat, La el să’mi trimiţi un sfat. Băduleasa cea frumosă. 15 Ochi negri de curvă aleasă, Chipul ca de jupăneasă : Nu’mi e Badu’n deal la vie La el să’mî trimeţ să vie ; Dar Badu ’mi s’a culcat 20 Şi el când mi s’a culcat, I246 Cântecul badulîJi Pe sabie s’a jurat, Că pe el cin’ l-o scula, Frumos capul ’l-o tăia. Turcii atunci când mî-aucjia 25 Năvală ’n cas’ ca porcii da, Mâinile pe el punea Şi frumos că mi’l lega, Cu frânghie de mătase, împletite în cinci şi şese 30 Şi cu mâinile în piez, De’î trosnia osele în piept. Tot de lemnul coşului, In dogorea focului, In bătaia fumului, 35 Unde’I pasă Badului. Iar Badu ce mi’şi cjicea ? Din guriţă aşa grăia : — Băduleasa cea frumosă, Ochi negri de curvă aleasă, 40 Chipul ca de jupâneasă, Dintr’o mie, ia o ie Şi ml ia câmpul tot dea lungul Şi cârciumile de a rîndul, Pe fratele meu Niculcea il veî [găsi 45 Şi cu el aici veî fi. Băduleasa ce’mi făcea ? O ie că mi’şî lua Vadra ’n cap că mi-o punea, Şi lua câmpul tot de-a lungul 50 Şi cârciumile de-a rîndul. Turcii atunci când mi-o vedea, Cre4end că la apă se ducea. Ea prin tote cârciumile căta Pe cumnatu-seu Niculcea ’l , [găsia 55 lntr un fund de pimnicioră, Cu trei mândre chefuia, Una cu vin mi’l stropea, Alta cu batista îl ştergea, Faţa i se rumenia, 60 Şi una în pungă ’mi-l căta. Băduleasa îi grăia: — Măi, cumnate Niculceo, Tu bei şi te ’nveseleştf, De fratele teu Badu nu gândeşti. 65 Ea ’ntemplarea îi spunea. Cărciumăresei îî poruncia O vadră de vin scotea, ’ Şi ’n gură că ’mî-o punea, Tocma în fund că ’î resufia. 70 Şi acasă că’mî pleca, Şi pe drum când îmi mergea, Din gură că ’ml şi răcnia, Din pistole îmi trosnia, Turcii atunci, cum ’mî aucjia, 75 Pe Băduleasa o întreba: — Fir’-ar, mă-sa, muma-sa ! Cine să fie ala ? Băduleasa le spunea : — Ala ’i cirecjar de boi, 80 Şi vine ’n gazdă la noî, C’avem şi noi patru boi, . Şi din patru vindem doi. Niculcea la uşă când îmi a- [j ungea O dată că îmi răcnia. 85 Turcii când îl audia, Năvală toţi că îmi da, Pe sub pat că îmi intra, Pe frate-seu că’l vedea, Mâinile pe el punea, 90 De frânghie’l deslega, Paloşul că mi’l scotea, Şi în doue mi’l frângea, — Hal, ia tu, me, cotoru Şi să’mî dai mie vîrfu 100 Şi pe Turci că se puneau, Bucăţele îi făceau, Şi în pod că mi’l băgau, Şi foc caselor le dau. Cine pe drum mi’şl treceau, 105 Toţi pe Badu îl văîtau, Şi din gură îi cjiceau : — Vaî sărace Badule, Cum îţi arde casele. — Lasă ardă, f...le ’n c... 110 Că n au fost la locu ăl bun, Şi au fost puse lângă drum. Mie numi este de casă, Ca de neşce carne grasă, Vre o cinci deci de măsculeţî, 115 De’mî arseră ’n poduleţ. Badu, Badu cârciumaru, Cârciumar de vinuri târî, Diua îmi cârciumăria, Noptea îmi măcelăria, 120 Cărciumarî de vinuri tari, Măcelari de Turci de’I mari. VITA CATANUTA 1247 VITA catanuţa Mateescu de la Catrina I. Dânâu din comuna Stroeştî jude' Culesă de înveţ. I. ţul Gorjiu. Pe cel deal, pe cea colniţă, Trece Viţă Cătănuţă, Cu-a lui d’albă de mândruţă. Şi pe drum ei cum mergea, 5 Viţă din gură ’mi grăia : — Cântă, mândră, un cânticel, Să trecem codru cu el. Mândra din gură ’mî grăia : — Eu, când oi rupe a cânta, io Codrii verdî s’or legăna Şi vadurile or seca, Fântâni reci s’or turbura. La câjmele Lotrilor, In mijlocul codrilor, 15 Lotru din gură grăia : — Şi dă, Viţă, vama ta. — Da eu vamă ce să dau? — Şi dă Viţă murgu teu. ^ — Eu pe murgul nu mi-1 dau, 20 Că mi-l’a dat socru-meu, Să-mî port trupşorul meu. Lotru iarăşi că’mi grăia : — Şi dă, Viţă, pe mândra. — Eu pe mândra nu mî-oî da, 25 Că mî-a dat-o socră-mea Să me hărănesc cu ea. Viţă din gură grăia : — Prinde, mândră, brâeţu Că me lupt cu Lotreţu. 30 Cu-o mână prindea brâeţu, Cu alta lupta cu Lotreţu. Mândra din gură ’mi grăia : -Viţă, Viţă, Cătănuţă, Carii pe cari v’aţî prididi, 35 Un bărbat mî-aţî trebui. Carii pe cari v’aţi lupta Mi’ăla mî-aţî remânea. Viţă paloşul scotea, Capul mândrei ’1 reteza, 40 In dăsagî că mî-1 punea, Şi pe cal încăleca, • La socră-sa mi-1 ducea. Ea înainte că’î eşa Şi el 4iua bună ’i da^ 45 Ea din gură că’mi grăia : - Viţă, Viţă, Cătănuţă, Bine 'ţi şede tinerel, Tinerel şi frumuşel, Dar mai bine ţi-ar şedea, 50 Când să fie şi mândra. 1248 FATA ROBITA DE TURCI FATA ROBITA DE TURCI C“16să învSţătorul I. Mateescu de la Catrina I. Dănău. din comuna Soreşti judeţul Gorjiu, Are Andraş are, Are fată mare. Dimineţa se scula, Cosiţa şi-o peptăna, 5 Casele le mătura, Vadra pe mână o lua, Şi la apă se ducea, ’ Vadra jos că mi-o punea, Inelu’n mare ’î scăpa. 10 Ea pe mare se uita, Se uita după inel, * Dar ea nu vedea inel, Vedea ceţă, negureţă, Fata reu că se ’ntristă, 15 Vadra pe mână ’şi lua Şi către casă pleca. Acasă când ajungea Şi din gură şi’mî grăia: — Nu sciu, taică, 20 Nu sciu, maică, Nu sciu, porobiî ’s înfloriţi Crî macii sunt împupiţî ’ Orî vin Turcii înveliţi. ? Pe mine că m-or robi, 25 Şi eu la eî 01 peri. Andraş, din gură’mî grăia : — Nu te tem’, Lino tată, Că sunt porobiî ’nfloriţî, Şi macii sunt împupiţî 30 Nu vin Turciî înveliţi.’ Sera, ea că se culca • Dimineţa, se scula, ’ Tot plângând, Tot suspinând. 35 Casele le mătura Cosiţa şî-o peptăna Vadra pe mână o lua Şi la apă se ducea. Vadra jos că şî-o punea, 40 Şi pe mare se uita. Se uita după inel. Dar ea nu vedea inel, Vedea ceţa negureţă. ’ Vadra îar pe mână’şi lua, 45 Şi acasă ea pleca, Tot plângând, Tot suspinând. Acasă, cum ajungea Din gură îarăşî grăia : 50 — Ia vecjî, taîcă, Ia^ vedî, maică, Eu bine voue v'am spus, Că nu’s porobiî ’nfloriţî Ci vin Turciî înveliţi. ’ 55 Eî pe mine m-or robi Şi eu la eî oî peri. Andraş iarăşi că’mî grăia : — Treci Linuţă pe portiţă Şi te ngropă ’n grădiniţă, 00 La tufe de romaniţă, C’o fi locul cu credinţă. Lina din gură grăia : — Ba eu, taîcă, să me’ngrop, La tufa de busuioc, 65 C’o fi locul cu noroc. Turcii pe fugă veniaii, De pe cai descălecaiî. Andraş, din gură grăia : ~ Mai şedeţi, să hodinim, 70 Mai şedeţi, să mai bem vin FOICICA ş’o LAI.EA 1249 Turcii, din gură, grăia : — Noi n’am venit, să berrf vin, Ci pe Lina să robim. — Mie n’aveţî, ce’mi robi, 75 Căci Linuţa a murit. Unde să v’arat mormînt ? Că de mult a putredit; Nu se cunosce mormînt. Turcii d’Andraş n’ascultaîi, 80 In grădină se duceau, La busuioc căutau, Pe Linuţa o găsiau, O găsiau şi ml-o legau, Şi pe cal mî-o aruncau, 85 Cu ea pe fugă mergeau. Lina din gură grăia : — Mânaţi mereu îepele, Ca să-mî coper ţâţele. Turcii din gură grăia : 90 — Haide, bre, ’nainte, Nu ţi-aduce aminte, Că mă-ta te plânge, Cu lacrămî de sânge. Maî merge, ce mai merge, 95 Lina din gură’mî grăia : — Turcilor, Păgânilor, Slobodiţi-mi mâna dreptă, Să beu apă di pe piatră, ico Că mor cu inima coptă. Turcii din gură’mî grăia : — Na, bea vin din plosca [nostră. — Nu beu vin din plosca [vostră. Plosca vbstră nu î curată. 105 Maî mergea, ce maî mergea, Lina din gură grăia : — Turcilor, Păgânilor, Deslegaţi-mî mânile, IIO Să-mî pieptăn cosiţele. Trei dile n'am pieptănat, ' Şi ele s’au încurcat. Dacă vedea şi vedea, De pe cal o deslega 115 Şi drumul la apă ’i da. Slobodă, când se vedea, Lina din gură grăia : — De cât roba Turcilor, Mai bin’smola pîetrilor, 120 Ingrăşare broştelor, Demâncare peştilor. După ce c’aşa grăia, Lina’n mare s’arunca. Turcii după ea pleca, 125 C’un popă se ’ntâlnîa, Şi din gură aşa ’î grăia : — Măî părinte, părinţele, Ce pricepi la răvăşele, la ne scrie un răvăşel, 130 Un răvăşel frumuşel, Răvăşel de lăcrămiore, Să’l trimitem pe recore, La Andraş, In oraş, 135 Ca să’i spunem negreşit, Că Lina s’a prăpădit, Joi de dimineţă, Pe rouă, pe ceţă. FOICICA Ş’O LALEA VedI variantă la pag. 94. Culesâ de înveţătorul I. Mateescu de judeţul Gorjid. — Foicică ş’o lalea, Ce tai, moşule, via ? Lasă, moşule, via, Las-o, deu, şi n-o tăia. 5 — Am s’o taiu de prin pămînt, Ş-am s’o arunc peste câmp ; Âm s’o taiu din rădăcini, S’o arunc peste grădini ; J Am s’o taiu pe la mijloc, la Catrina I. Bâdâu, din comuna StroeştI io S’o arunc la mândra ’n foc. Eşi moşu’n drumul mare, Se uita pe drum la vale, Şi după ce se uita, Ce vedea şi ce’mî grăia ? 15 — Vine, Domne, vine, Vine, cine vine ? Pe cât ved în zare, ’l-un voinic călare; 79 125° CODREN Calu’i este vinecior, 20 Şi tot bate din picior ; Nu’î vîndt de perul luî, Ci’i vînet de spume, C’a venit trei dile. Voinic la moşul venia 25 Şi-bun lucru-mi’i dicea. Ia, bun lucru şi nu prea, De sfînta Duminica. Voinic pe moşu ’ntreba : — Ce tai, moşule, via ? 30 — Da’cum focu n’oî taîa-o, Căci un copil am avut, Vineri mi-l-am împeţit, Sâmbăta l’am logodit, Duminica l-au nunţit, 35 Luni la oste l-a pornit. El acasă şi-a lăsat Nevestică Tinerică Să-l aştepte, dacă pote, 40 Noue ani şi jumătate. După ce el a plecat Noue ani l-a aşteptat, Jumătate., nu mai pote, Căci eî omeni ’i-au venit 45 Iar pentru căsătorit. — Lasă, moşule, via Hai, la casa cu nunta. Ei la nuntă c’ajungea Şi la masă s’aşeda. 50 Nunul mare că venia, Şi din gură aşa ’mi grăia: — Călugăre, piază rea, Ce-ai cătat la nunta mea ? Şedi la masă nechiemat, 55 Bei paharul ne’nchinat. Voinic din gură ’mi grăia : — Ia, scoteţî pe tinera, Să ne sărute mâna, S’o dăruim cu ceva. 60 Tinera dacă eşîa, Voînicu inel scotea Şi tinerii ’i’l punea. Tînăra când cunoscea Cu bucurie dicea : 65 — Beţi, copii, şi chiotiţi, Că p’aicî nu mai veniţi; Beţi voinici şi ospătaţi Şi de cale ve cătaţi; Căci mie ce mî-a perit, 70 In mână că mi-a venit. CODREAN Vezi variante la pag. 152 şi 154. Culăsâ de I. Florescu, învăţător, de Teleorman. Creştem iarba, creştem fruntja, Creştem iarba pe pârîu, Codren suie ’n Movilău, Unde’m’ e tergu mereu. 5 El pin terg că să plimba, Nici un cal că nu’i plăcea ; In drumul mare că işa, Şî’mî işa la drumul mare, Unde trec mocani cu sare. 10 In drumul mare cum şedea, Iat’un mocan că’m’ venia, Cu’n cal roîbuleţ şi peag, Cădu lui Codren cu drag. Codren atunci ce’m’ făcea? 15 El din gură că’î dicea: —Măi mocane, neică Stane ! Dă ’ţî-e roibu de vîncjare, la Horea Drăgan din corn. Bragadiru jud. Dă vîndare, dă schimbare, Să’ţî dau bani, să’ţî dau parale, 20 Să’ţi dau şi pe murgu meu, Să’m’ dai tu pe roîbu teu. Iar mocanu ca mocanu, Slab dă fire, prost dă minte, El din gură că dicea : 25 —Măi Codrene dumnata, Nu ’ml-e roîbu de schimbare, Şî mi-e roibu de vîndare, Că’m’ stau copiii la oprelă Şî nevasta la ’nchisore, 30 C’am vîndut pe muma roibuluî, Şî-am plătit plasa Oltului, Şî-acum să vînd pe roibu, Să plătesc Tilormanu. Iar Codren că mi’i dicea : CODRfiN 1251 35— Măî mocane, neică Stane ! Pune-Î şeua şî freul, Ya4ă-Î Codren umbletul, Ca să’şî dea şî sufletul. Iar raocanu ca mocanu, 40 Prost de minte, slab de fire, Şaua şî freu "I punea, Şî da el a ’ncâlica. Codren dîn gură’i dicea : — Măi mocane, neică Stane ! 45 Lasă ’ncalice d’un Codren, Că ’mî-e voinicel sărman ţ Să’i vacje el sărita, Să ştie câţi bani să'ţi dea. Iar mocanu ca mocanu, 50 Prost de minte, slab de fire, Lu Codren pe roîbu da. Codren dacă ’ncălica, P'aci ’ncolo că pleca. Mocan şade’n ... şî plânge, 55 Cu palmile se ucide, Şî dîn gură aşa dice : — Sărăcuţ de maica mea ! Ce maî fuse şî asta I? Iar Codren dacă ’l vedea, 60 El in loc calu oprea, Şî mocanului dicea : — Măi mocane, neică Stane, Ce’m stai jos şî îm’ tot plângi, Şi cu palme te ucicjî'? 65 Că d’oî sta de m’01 înturna, Şî ţî-oî da câte-va palme, Ţi să par că sînt parale, Şî câţT-va pumni ghimuiţî Ţi să par că-’s lei bătuţi. 70 Apoi Codren că pleca, Şî dă drum îş căuta. Creştem iarba, creştem frundă, Creştem iarba pîn smicele Codren suie pîn perdele, 75 Pîn perdele mocăneşti, Mocăneşti şi ungureşti. Mocanii cum îl vedea, Toţi dă fugă reteza. D’un mic strungar rămunea. 80 Codren din gură ’î dicea : — D-ale tu mic de strungar Ia prinde tu d’ăl cârlan, Negru şî cornut, La lânişoră bătut. 85 Iar strungaru că’i dicea '. — Măi Codrene dumneta, Cum să’ţi prind eu d’ăl cârlan, Negru şî cornut, La lânişoră bătut ; 90 Câ’î cârlanu stăpânesc, Şî m’apucă să’l plătesc. Codren aşa d’audîa, Cârlig dîn mâini îi lua, Cu cârligu-1 tăbăra, 95 Strungar ţipa să olecăîa, Şî dîn gură că dicea : — Stăî; Codrene, numai da ! Codren atunci îl lăsa, Strungaru că să ducea, 100 Cârlan că îl prindea, Şî lui Codren că îl da. Codren dîn gură’î 4i°ea : — D-ale tu mic de strungar, N’aî audit d’un Codren, 105 Ce îa cai de la mocani, Miei de pe la ciobani, Pâine de la brutari, Şî vin dă la cârcîumari, Şi nu numeră la bani ? 1 io Apoi Codren încalică se duce, Strungar şade’n ... şî plânge Cu palmili să ucide. 1252 FRUNZA VERDE DE BUJOR FRUNpA VERDE DE BUJOR Vedî variante la pag. 94 şi 1249 Culâsă de înv. G. Giurmescu de la V. D. Săman Ruptura, pl. Motru de jos, jud. Mehedinţi. din cât. Voloeciuluî comuna Fruncjă verde de bujor, Plecai şi eu să me însor, Frunduliţă mărgărit, La ce ces alimănit, 5 Plecai Vinerea în peţit Şi Sâmbătă aşedaî, Duminecă o luai Şi Luni în oste plecai. Lăsaî vorbă la nevastă IO Noue ani să veduvescă, Noue ani şi noue luni, Şi vr’o şase săptămâni. Noue ani a văduvit, Noue luni n’a mai răbdat, 15 Până când s’a măritat. Iar socru-său ce făcea, Lua săpoîu şi săpa, La vie că mergea Ş’o scotea din rădăcină 20 Şi ml-o da peste grădină. Frundă verde de-o lalea Când la vale să uita, Pe sub pola codrului Vede coma murgului 25 Şi srnocu chipiuluî Şi ciucurii biciului Şi de iute ce venîa Nici «bun lucru» că nu da. — Bună diua moşule. 3° — Mulţumim voinicule. — Ce scoţi, moşule, via ? Or nu ai pe nimenea ? — Am avut un fecîoraş Şi Vineri l’am împeţit, 35 Sâmbătă a aşedat, Duminecă l’am măritat, - Luni în oste l’am pornit. Am avut o norurea Şi adî e nunta la ia. 4° — Lasă moşule via Şi hai să vedem nunta, Că vie ăi mai săpa Dar nuntă n’ăî mai vedea. Şi la nuntă se ducea 45 De pe cal descăleca Şi calul în grajd că băga Şi la masă că mergea. — De unde eşti băeţaş ? Din ce sat din ce oraş ? 5° Sînt băiat din Ţeligrad, Bag calul în grajdi neîntrebat, Şed la masă nechîemat, Şi beu vinul neînchinat. Frundă verde de-o lalea, • 55 Aduceţi-mi miresa, Să-mî sărute mânuţa, S’o dăruesc cu ce-va. Miresă că venîa Mânuţa că î săruta 60 Şi inelul cunoscea. Din ochi lăcrămî că-i pica Şi înapoi că se întorcea Şi din gură cuvînta : Frundă verde de doi sfanţi, 65 Beţi băeţî şi ospătaţi Că cum aţi venit plecaţi Şi de aici nimic nu luaţi. Că pe cine mî-am dorit Adî în nuntă mî-a sosit. PE LUNCA ANEŞTILOR 1253 PE LUNCA ANEŞTILOR Culesa de înv. V. G. Giurumescu de la moşu Vasile Grecu din comuna Imosa plasa Motru-de-Jos judeţul Mehedinţi. . Pe lunca Aneştilor, Sînt cireşe în tote leşe, Şi nuci în tote luncile; De păzit cine le păzia ? 5 Un junei cu o fată mare. Şi păziră cât păziră. Până amândoi se îndrăgiră. Şi apucară de fugiră, Şi fugiră cât fugiră, io Până la fântâna fără apă. Fântâna dacă’î vădu Mai multă apă făcu. Şi fugiră cât fugiră, Până la câmpul fără iarbă. 15 Câmpul dacă’î vădu, Mai multă iarbă făcu. Şi fugiră cât fugiră, Până la merul fără mere ; Merul dacă’î vedu, 20 Mai multe mere făcu. Fruncjă verde de lalale, Se uita pe drum la vale, Vedu fraţi ei călare. Dară frati-seu cel mai mare 25 Scose sabia s’o tae. Iar frati-seu cel mai mic Mai mic şi maî voinic Şi de minte şi de trup : Ba ! frate-meu, n’o tăia, 30 Că la noi nu e aşîa A tăia ne judecată. — Soro suriora ndstră, C’ai fugit de casa nostră ? Oţî soro ţi s’au urât ? 35 Nouă bice în cuî puind, Nouă pistole ştergând, Nouă paturi scuturând, Nouă batiste spălând ? — Frate nu mi s’au urât; 40 Dar aşa suntem noi fetile, Ca merul cu merile, Când sînt mititele, Stau bine pe rămurele ; Iar dacă se măresc 45 Pică jos şi putredesc. Aşa şi noi fetile Când sîntem maî mititele Sîntem dragi părinţilor, Şi urâte strinilor ; 50 Iar dacă ne mărim Sîntem dragi strinilor Şi urâte părinţilor. Iar fratele cel maî mare ’Şi luă cfiua bună de călare. 55 — Remâî soro sănâtosă, Ca o pară vermănosă, — Dute frate sănătos, Ca un mer putrigăîos. Iar fratele cel maî mic : 60 — Remâî soro sănătosă: Ca o garofă frumosă. — Dute frate sănătos, Ca un trandafir frumos, Ce mi’l bate vîntul în dos, 65 Umple curtea de miros. 1254 CIOBANUL CIOBANUL VedI părţi din Mioriţa, pag. 3. Culesâ de I. Fiorescu învăţător, de la Florea Drăgan din com. Bragadiru, iud. Teleorman. Foie bob de linte, Nainte, nainte, Pe-1 pictor de linte, Pin tufe mărunte; 5 Coboră’m’ coboră, Pe-1 pictor dă munte, O mie cinci-sute, Tot mîeorî cornute ; P’ale vălcelt mart, 10 Tot ol d’ale mart ; Pe vâlcele micî, Tot mîeluşăi micî. Dar cin’le coboră ? Ceî nouă ctobanî, 15 Tot dîn Poîenarî, Toţî sînt veri primarî; Sînt buni verişori, Dîn nouă surorî I Dar eî să vorbta, 20 Şi să sfătuia : Stăpân să’şt omore, Şi să mi-1 îngrope, In târla oilor, In jocul mieilor. 25 Cârligelul lui, Eî că să’i-1 puie, Stâlp la cap să’i fie ; Gluguliţa lui, Tronu trupului; 30 Flueraşul lui, Eî că să ’i-l puie, Intr’un vîrf de pleop, Când vîntu o bate, Pin el o străbate, 35 Flueru o dice, Oile s’or strânge, Oile lor plânge, Cu lacrămî de sânge. Şi eî că să’î ia, 40 Oili şi banii, Câinii şi măgarii, Şi cu toţî să trecă, Bine să trăiască, In ţara turcescă. 45 Iar cea oîe buclaie, Care’i făcuse turma, Mergea’n fruntea oilor, Mânca fruntea florilor. De simţea dă vremea rea, 50 Trăgea oili’n perdea ; De simţea de vreme bună, Trăgea oili ’n păscîune. Ea dac’audîa, Pe urmă rămunea, 55 La ei ascuta. Stăpân d’acasă venia, Pă urmă dac-o găsîa, El dîn gură îi dicea: — Tu oiţa mea, 60 Care mî-ai făcut turma, Ereaî fruntea oilor, Mâneai fruntea florilor. De simţei de vreme rea, Trăgei oili la perdea ; . 65 De simţei de vreme bună, Trăgei oili ’n păsciune ; Dar acum, nu ştiu, iarba nu’ţî [mai place, Or f un semn că ţi se face ? Dă turma tu mî-aî lăsat, 70 Lupu"fi te-ar fi mâncat! Iar oia că îi cjicea : — Ba, stăpâne, ba ! Nu mă blestema, Că lupu m’o mânca, 75 Turma ţî-o remunea. Mie iarba m’ place, Semn nu mi să face. Dar cei noue ciobani, Tot din Poienarî, CIOBANUL 1255 80 Toţi sînt veri primari, Sînt buni verişori, Din noue surori, Eî că sau vorbit. Pe tine să te omore, 85 Şî să mi te’ngrope, In târla oilor, In jocu mieilor. Iar cârligul teu, Eî că să ţi-1 puie, 90 Stâlp la cap să’ţî fie ; Gluga să ţi-o puie, Tron la trup să’ţl fie ; Flueraşu teu, Eî că să ţi’l puie, 95 Intr’un virf dă pleop, Vîntu când o bate, Pân el o străbate, Flueru o dice, Oili s’or strânge, 100 Pe tine te-or plânge, Cu lacrămî de sânge. Iar ei că să’ţl ia : Oili şî banii, Câinii şî măgarii ; 105 Şî cu toţi să trecă In ţara turcescă. Stăpân d’audîa, Reu frate’I venia, El pe gânduri sta, I IO Şî să oţărî Oî a năpusti. Luă ciomagu la spinare, Şî cavalu ’n supţioră, Ş’apucă pe drum la vale, 115 Tot plângând din ochi cu jale. Şî el că’m’ mergea, Şî mi să ’ntîlnea, Se’ntâlnea cu Ţiganu’n cale ! — Bună diua, Ţiganule. j 20 — Mulţumim, cîobanule. — Ia să’m’ cânţi cântecu, Să’m’ sune opinca, Să’ţi dau galbenu. (Ţiganu cântă o ţigănescă). 125 — Nu’m’ sună opinca, Nu-ţî dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând dîn ochi cu jale! Şî el că mergea, 130 Şî el să ’ntâlnîa, Se’ntâlnea cu Rumânu’n cale. — Bună diua, Rumânule. — Mulţumim, cîobanule. — Ia cântăm cântecu, 135 Să’m’ sune opinca, Să’ţî dau galbenu. (Rumânu dice o horă). — Nu’m’ sună opinca, Nu’ţî dau galbenu. 140 Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând dîn ochi cu jale. Şî el că mergea, Şî el să ’ntâlnia, Se’ntâlnîa cu Serbu ’n cale ! 145 _ Bună diua, Serbule. — Mulţumim, cîobanule, — Ia să’mî cânţi cântecu, Să’m’ sune opinca, Să’ţî dau galbenu. 150 (Serbu cjice sârba). — Nu’m' sună opinca, Nu’ţi dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând din ochi cu jale. 155 Şî el că mergea, •- Şi el să’ntâlnîa, Se’ntâlnîa cu Turcu’n cale. — Bună 4iua, Turcule. — Mulţumim, cîobanule. 160 - Ia să’m cânţi cântecu, Să’m’ sune opinca, Să’ţl dau galbenu. (Să cjice un cântec turcesc). — Nu’m’ sună opinca, 165 Nu’ţî dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând dîn ochi cu jale. Şî el că mergea, Şî el să’ntâlnîa, 170 Se’ntâlnîa cu Grecu ’n cale. — Bună ciiua, Grecule. — Mulţumim, cîobanule. — Ia să’m’ cânţi cântecu, Sâ’m’ sune opinca, 175 Să’ţi dau galbenul. (Se dice un cântec grecesc). — Nu’m’ sună opinca, Nu’ţî dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale, 180 Tot plângând dîn ochi cu jale. Şî el că mergea, Şî el să’ntâlnîa, Se’ntâlnîa cu Cazacu ’n cale. — Bună diua, Cazacule. 185 — Mulţumim, cîobanule. — Ia să’m’ cânţi cântecu, Să’m sune opinca, Să’ţi dau galbenu. (Se 4îce căzăcesca), 1256 C O R B E A 190 — Nu’m sună opinca, Nu’ţi dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând din ochi cu jale. Şi el că mergea, 195 Şî el să ’ntâlnîa, Se ’ntâlnîa cu Unguru ’n cale, — Bună cjiua, Ungurule. — Mulţumim, cîobanule. — Ia să’m cânţi cântecu, . 200 Să’m’ sune opinca, Să’ţî dau galbenu. (Se dice cîardaşu unguresc). — Nu’m’ sună opinca, Nu’ţî dau galben,u. 2°5 Ş'apucă pe drum la vale, Tot plângând din ochi cu jale. Şî el că’m’ mergea, Şî el să ’ntâlnîa, Se’ntâlnea cu Nemţu ’n cale. 210 ■ Bună diua, Nemţule, Mulţumim, cîobanule. Ia să’m cânţi cântecu, Să’ m’ sune opinca, Să’ţî dau galbenu. 215 (Se dice o polcă). — Nu’m sună opinca, Nu’ţi dau galbenu. Ş’apucă pe drum la vale. Tot plângând dîn ochi cu jale. 220 Şî el că mergea) Şî el să’ntâlnîa, Sâ’ntîlnîa cu mocanu’n cale. — Bună diua mocane. (Acu se dice un cântec de jale — Mulţumim, cîobane. 225 — Ia să’m’ cânţi cântecu, Să’m’ sune opinca, Să’ţî dau galbenu, (Să dice mocănesca) — Mî-a sunat opinca, 230 Mî-aî luat galbenu ! ■ Ş’apucă pe drum la vale, Tot plângând dîn ochi cu jale. Şî el să ducea, Şî el să’ntâlnîa, 235 Să’ntâlnîa cu lupu’n cale ! — Bună dina, Iupule. — Mulţumim, cîobanule. — Lupule, frumuşelule ! Dolăfănelule. 240 N’aî vădut oile mele ? — Eu, frate, că le am vădut, Frumuşel că le-am păscut*! Pe vâlcele tot picere, Pe cosiţe tot corniţe, 245 Pe la fântâni căpăţânî. Stăpânu când audia, Reu atunci îi venîa, Şî cădea jos şî murîa ! Ciobanii dacă’l afla, 250 Eî frate că mi-1 lua, Şî frate mi’l îngropa ; Tot în târla oilor, Şî în jocul meilor. Iar stâlp dânşii ce-î făcea? 255 Cavalu că’î-1 punea, Şî când vîntul îm’ bătea, Cavalul aşa dicea: întocmai ca din caval). c O R B E A Vedî variante la pag. 147, x49i 1?9i lgii 1224. jftdetulCTnlcâeade C°atU’ înv6îător> de la Costachi Lăutaru din Zebil, plasa Măcin, Foi verdi di măcriş, In temniţa lu Opriş, Unde şădi Corbea ’nchis, Cu cin-decî de vinovaţ’, 5 Tot odată sînt bogaţ. Dar maica lu Corbea Iatâ, mări, câ vinea, Cu trii oue roşiore ; Unu da portarîuluî 10 Şî unu grosarîuluî Şî unu pentru Corbea. Dar maica lu Corbea, Tot la Corbea năvălîa, Şî din gur’aşa-î grăia: 15 — Alei, Corbeo, dragu maicâi! Di eşti viu, sâ'ţl jălesc, C O R B E A 1257 Di eşti mort, sâ’ţî prânzesc. — Aleu, măîculiţa mea, Baba slaba şi di trebă, 20 Cu cuvîntu di ispravă, Da’ nici viu sâ me jăleştî, Da’ nici mort sâ me prân4eştî. Am intrat tînăr copil Şi acu-s maî mult betrân, 25 Mustăţîli, Colili; Şi barba, Genunchii. Mări-acasâ sâ ti duci, 30 Şepti sati sâ-mî ridici, Grajd di chîatră sâ-mî discuî Şi pi Roşu sâ-1 aduci. Mări, mama ce-mî făcea? Şapti sati mi ridica, 35 Grajd di chîatrâ discuîa, Tot la Roşu se ducea. — Ghinişor sâ mi-1 dislegî, In oraş cu el sâ pleci. Mări, baba ce-mî făcea ?* 40 Binişor mi-1 dislega, Prin oraş cu el pleca, Spuma cu mâna-i lua. El, mări, când necheza Munţii se cutremura^. 45 Boeri mari câ mî-o întreba: — Babâ slabâ şi di trebâ, Cu cuvîntu di ispravă, Nu ţî-i Roşu di vindari, Sâ-ţî dăm galbini şi părali ? 50 — Nu mi i roşu di vindari, Mi-i Roşu di dâruială, Sâ-mî scap pi Corbea afară. — Hai, sictiri, babo di-aici! Di când Corbea mî-a hoţit, 55 Negustorî-o sărăcit, Săracii s’o ’mbogăţit. Mări, baba ci făcea? La tevniţâ c’ajungea, Ştefan-Vodâ mi-o zărea, 60 Binişor câ mi-o ’ntreba: — Babo slabâ şi di trebâ. Nu ţî-î Roşu di schimbare ? Sâ-ţî dau doî caî pentru unu, Unu iuti ca para di foc 65 Şi unu negru ca pana de corb. — Nu mi-î Roşu di schimbări, Mi-î roşu di dăruialâ ; Dăruesc pi Roşu ţii Dărueştî pi Corbea mii ? 70 — Pi Corbea l-am logodit, Cu fata din Carpina, Tăiată din Slatina, Tăiatâ di doi mocani, Adusă di doî juncani. 75 Şi la vîrf îi ascuţită Şt la cap îi ţintuită, Pentru Corbilaş gătită. — Dacâ ţî-i fricâ di Corbea, Mai legâţî porţîli, 80 întăreşti zidurili, Cu fiarâli plugului, Tăria pămîntului. Sâ mi-1 scoţ pi Corbea afară. Puni chingă muereşte 85 Şi ’ncalicâ voiniceşti Şî-ţî aratâ umbletu, Umbletu şî cumpătu, Ca găina umbletu, Când îşi perdi cumpătu. 90 Pi Corbea când mi-1 scotea, Tot la Roşu năvălea La Ştefan-Vodâ ’mi grăia : — Alei, Ştefan-Vodâ t Dă-ml straili tăli, 95 Sâ-ţi dau eu pi-a meii, Sâ ved îmi şâdi bini? , Da’ el când s’o priminit Pi Roşu c’o ’ncălecat, La Ştefan-Vodâ c’o plecat 100 Şî din gurâ c o grăit : — Ştefan-Vodâ, întăreşti por- [ţîli Şî măreşti zidurili Câ n’aî nici cal, ca sâ m’a-jungî, Da’ nici om, ca sâ md prindî. 105 Nourii s’o mestecat La mă-sa c’o plecat, Pi Roşu o ’ncălecat, Şî norii s’o mestecat. Ştefan-Vodâ cî-o grăit: 110 — Ia mergi, Corbeo, sănătos, La bunâ mânâ mi-aî fost Şî vrednic nu ’ţî-am fost. 1258 LERDI F6lA BOBULUI VERDI FOIA BOBULUI Vedl variante de o parte la pag. 6, 8, 10, 12, Iar pe de alta la p. 29, 30. învăţător din Cerna, pl. Măcin, jud. Tulcea. Cules de G. Coatu. Verdi foia bobului, Pi malu Şiretului, La casâli Şandruluî, Zaci-un voinic di bolă grea. 5 Dar nu-i bdlâ di la Dumnedeu, El îmî zaci dî-un bălăurel’. Di triî dîli, di când sâ lupta Şî mcî n’ari fraţi şi nici n’ari ^ [sorâ, Ca sâ-î aducă apă cu ulcioru. 10 Şî sâ luptâ şi îi cjîci : — Balauri, bâlauri, Fiara sălbatică, Lasâ-me nu me mânca, Câ-i păcat di trupu meu, 15 Pitrecut printr’un inel. Şandru cum îl aucja, El din casâ îmî eşa, Pi bălaur câ-mî lovîa Şî s’apuca şî 1 omora. FOAI VERDI TRII AGLICI Cules de G. Coatu, învăţător din Cerna, pl. Măcin, jud. Tulcea. Foi verdi triî aglicî Gemi codru di haiduci La tot fagu câţi cinci. —F6i verdi arţăraş 5 Căpitani Mateiaş, Mută crâşma, crâşmăraş, Di la umbra nucilor, Din calea haiducilor, Câ mâni eu mă ’ntorc din sus, 10 Sâ nu dîcî că nu ţ-am spus. Era Radu Comandant Haiduc pişti cielalţ. In crâşmă el când intra, Triî dîii câ nu-mi eşa, 15 Di strejăr pi cini-avea ? Pi sora lui Voichiţa. Şâdea ’n armă răzamatâ Di cbistoli ’ncnnjuratâ Bat-o Dumnedeu s’o batâ 20 Par’câ-î o câţă turbată. Iar la Radu când grăia Sâ punea di mânca şî bea Di potirâ nu gândia Dar Radu ci-mî mai grăia, 25 Sorii lui ci-î mai dîcea ? — E di be şî di mânâncâ, Di potirâ nu du fricâ, Câ-s volnic cu comanac Cu şepti potirî mă bat, 30 Cu oştirea jumătati Şî Craiova-a triia parti. FOAI VERDI TREI SMICELE 1259 FOAI VERDI TRII SMICELI Cules de G. Coatu, înveţâtor din Cerna. pl. Mâcin, jud. Tulcea. Foi verdi tril smiceli, Tinereţi ca a meii, Pitrecuti făr’ di vremi, Făr’ di gust, făr’ di plăceri, 5 Nici un fel di mângâeri, Pentru-o curvâ di mueri. Se plimba pămînturili Şî adună floriceli Şi li faci mănuncheli :o Şî li bagă ’n sîn la cheli Şî li ferbi ’n trii ulceli, Tril ulceli-acoperiti Pentru Ghiţâşor gătiti. Dar Ghiţâcâ când vinea, 15 Frumos masa ’î-o punea Şî Ghiţâcâ când gusta, Bucăţîli nu î plăcea, Di trii ori îmi leşîna, Şî din gur’aşa grăia: 20 — Aşterni-mi, măicuţă ’n pat, Câ curva m’o ofticat Şî am sâ zac di bolâ reu. Şî nu î di la Dumnedeu Şî mi-î di la o mueri, 25 Inveţându-me la reli, Pentru fapti tinereii, La nevoi şî la dureri. FOAI VERDI Ş’O ŞOPÂRL Cules de G. Coatu, înveţâtor din Cerna, pl. Macin, jud. Tulcea. Foi verdi ş’o şopârlâ, Colo pi un mai di gârlâ, îmi şedi o babâ betrânâ, Cu cairu alb di lânâ, 5 Şî cu fusu într’o mână. Ea din fus câ sfârâîa Şî din ochi că lăcrăma, Şî din gură blestăma Şl pi apâ câ ’ntreba : io — Apâ, apâ curgetori, Tu prin mulţi locuri treci. Poţi mulţi lucruri vedi. Nu cum-va di-al vedut, Pi undi ai trecut, 15 Un făt frumos, Frumos şi mlădios ? — Ba maicâ-am vedut, Pi undi-am trecut, Intr’o corăbii negrâ şi smăl [ţuitâ 20 Şi di vînturl bătută Şî di maluri oprită. El într’ensa câ-mi şedea Şî hârtii albâ îmi scriea Şî-1 da maicâi şi citea. 1260 FECIORUL LU’ PETRU VODĂ FECIORU LU’ PETRU VODĂ Vedî variante la p no. 112. Cules de Constantin Stănescu de la Iovan Băzâvan din Giubega, Doljiu. A plecat fecioru Iu’ Petru Vodă, A plecat de la Sân-Petru, Şi mt-ajunge la Sân-Medru, Să ia fata lui Letin bogat, 5 De blagâ băgat, De lege spurcat. A plecat de la Sân-Petru, Ş’ajunge pe la Sân-Medru. Şi el când mi-1 vedea, 10 Nici pe aia nu-1 lăsa. Trei fete primenîa, Şi ’n horă că le scotea, Şi la portă că mergea, Şi cu suliţele da, 15 Şi porţile le ’ncuiâ, O dată din gură striga ; —- Care e ginerile, Ginerile, mirele ? Să s’alegă din nuntaşi, 20 Din nuntaşi, din călăraşi, Să dea cu suliţele, Să descue porţile, Să tragă căretele. El trei fete ’n horă scotea, 25 Şi din gură iar striga : ; Care este ginerile, Ginerile, mirele? Să ’şi alegă miresa, Bage-o ’n ochii mâni-sa ! 30 El o-dată că ofta, La naşu-seu să uita. Naşu-seu aşa dicea : — Fine, fine, rogă-te de Dum- „ [nedeu, Sa trăiască naşu-teu. 35 Trei mere din sîn scotea Şi ’n horă că le punea Şi miresa le lua. Şi el îşi lua miresa, Şi ’n căretă o suia, 40 Şi căretele pleca, Şi ginerile remânea, Să rupă socreî chetorea. El o-dată de zor trăgea, El nici rupea chetorea ’ 45 Şi rupea rochia. Iar socra-sa îl blestema: ~ ar Dumnedeu să dea, Calu’ţi să se poticniască, ’ Tocma n cap să te trântîască 50 — Fine, Pe Galben de când T r [Fam luat, Ca fugă nu l’am cercat. Ei scările le punea, Şi la fugă ’l cerce, Şi tocma 'n cap ’l trîntea. 55 — Fine, finişor, Oi fi ceva vinovat ? -- Nu sînt nimic vinovat? De doue ori am sărutat : O dată peste sovon, 60 O dată pe obraz gol. VOINICUL OLAC 1261 VOINICUL OLAC Vedî variante la pag. 66. 69, 1061. Culese de Constantin Popescu de Ia Iovan Bâzăvan din Giubega, DoljiCt. Voinicul Olac, De blagă bogat, De părinţi sărac. Sus in idiâră, 5 La tergu d’afară, Voinicel se ’nsoră. El la terg eşea, Şi aşa ’mî grăia : — Mândră, mândruliţă, io Mândră, mândra mea, Pune faţa la albelă, Buze mol la rumenelă, Sprîncene la condeială, Să eşim la terg afară, 15 La tergu de flori, Unde ’s negustori. — Mă voinic Olac, De blagă bogat, De părinţi sărac, 20 Mândra ’ţî este de vindare, Ori îţî este de pierdare ? — Nu mi-e mândra de peniare, Ci mî-e mândra de vindare. — Da ce ’mî cei pe ea ? 25 Nouă pungi de bani, Nouă şi cu noue, Care fac opt-spre-dece, Pe voinic să ’l sece. — Ia aşterne o ipingea, 30 Să ’ţî dau bani cu găleta, Şi şedi pe dulgheanî, Numărând la bani. El mândra şi-o lua, Acasă cu ea pleca. 35 Dar el mi-î cjicea: — Mândro, mândra mea 1 Ai să ne ’ntrebăm, Că prea semănăm, Din ce sat suntem ? 40 — Eu ’s fata Popii Oprii, Din ţara Moldovii. Da tu al cui eşti ? — Fecioru Popii Oprii. Din ţara Moldovii. 45 — Frăţiorul meu, Turcii ne-au robit Şi ne-au despărţit. Frăţiorul meu, La mâna stânguţă, 50 Avea o bubuliţă, Ţapa grâului, Bobu orcluluî. 1262 VERDI FOAI LEMN USCAT FOAI VERDI Ş’O LALEA adUTukeaG' C°atU’ înv^âtor’ din Sura Aâcailor de Ia Zebil, din Cerna, Rl. Mă- Foi verdi ş’o lalea Trec soldaţii Dunărea, Câte patru-alăturea. Şî calcâ din piatră ’n piatră 5 Par’câ sînt făcuţ’ di-un tată Şî calcâ din urmă ’n urmă Par’câ sînt făcuţ’ di-o mumâ. VERDI FOAI LEMN USCAT Cules de G. Coatu, învăţător din Cerna, pl. Măcin, jud. Tulcea. Verdi foi lemn uscat Rău maică m’ai blestămat, Nibăut şi nimâncat La oşti m’am străinat. 5 Verdi foi di orez, Vino maica di me vedi Pănâ-s orzîli mat verd'i. Când or fi 6rzîli ’n clăî Să viî maîcâ să mă ei. io Verdi foi mărăcîuni Undi-s maică nu mi-i bini ; Aşternutu-mi-î di mărăcîuni Şî pernuţa di ciulini. VERDI FOAI DI DUGHII a t , 5u,les de G' Coatu, învăţător, de deţul Tulcea. Foi verdi di dughii Câ m’o scris la meliţâî. Şî tatu-meu îî bătrân Nu poţi să cosască fen, 5 Sâ dea murgului sâ mânâncî. Şî n’am nici un fraţi ; Am numai o soră, Şî ia-î fatâ mari. Cum ajungi sorili ’n sarâ io îşi ia furca subsuorâ Gheorghe Vâlcu, din Zibil, pl. Măcin, ju- Şi sâ duci la şecjători. Verdi foi amărînd Şî-mî rămâni murgu flămând. Verdi foi amăresă Trecui podu la amiadâ, Şî lăsăi murgu sâ pascâ Şî m’ajunsă-un dor di acasă, Nici nu-i dulci, nici amarâ, Baţi vint di mă doborâ VFRDI FOI ş’un LIPAN 1263 VERDI FOAI Ş’UN LIPAN Cules de G, Coatu, învăţător din Cerna, pl. Măcin, jud. Tulcca. Verdi foi ş’un lipan, Frumos cânt’un cuculen, Din fluer şi din caval, Şî 1 ascult’un căpitan, 5 Ficioraş di moldovan, Numa di şăîspreci anî. Işî ari o hamurezâ’n del, Una ’n del Şî una ’n vali. 10 A din vali-’î ca o flori, A din del ca un pahar. Şî sâ porta cu tulpan, Cu tulpanu vişîniu, Omoră voînic di viu ; 15 Şi sâ porta c’o rochiţă C’o rochiţa chicăţică, Largâ ’n poli, Strimtă ’n şali, Croita pi ţâţişori, 20 După gustu dumitali. FOAI VERDI DI-ASOMII Cules de G. Coatu, învăţător din Cerna, pl. Măcin, jud. Tulcea. Foi verdi di-asomiî Vin doî fraţ din cătăniî, Unu mic şî altu mari Grăi unu cătră altu : 5 — Puni fraţi mâna ’n şăli Sâ-î tragim una di jăli ; Puni fraţi mâna ’n şold Sâ-î tragim una di Olt ; Puni fraţi mâna ’n brâu 10 Sâ-î tragim una di drum. Verdi foi di scumpit Bini-ar fi şî ’n meliţâî, Numa douâ sâ nu fiî: Puşca şi oţelili, 15 Pi spati curelili, C’abia-mî răpun 4îUi. Şî-altâ f6i, foi latâ Bini-or fi şi în armatâ, Fărâ mamâ, fărâtatâ, Fărâ fraţî, fârâsurorî, Fărâ rudi doritorî. 1264 CANTECU LUI BUSUIOC HAIDUCtl CANTECU LUI BUSUIOC HAIDUCU Culesâ de G. Giurumescu de la G. S. Giurumescu în vârstă de 80 ani Foe verde trei spanace, Măi sărace Busuioce Şapte poteri n’au ce-ţî face, Nici şapte, nici opt, nici Cra-[iova cu tot 5 Şi nici ţara până-'m Olt. De cât carte de prădare Mai bine pe-o gură de vale Cu stânga pe învelitore, Cu drepta pe pistole, 10 Să ţin calea la strâmtori Şi să-mi prind d’eî negustori Şi să-mi iau d’ei gălbiori, Că sunt uşori la purtare Şi varsă bani la schimbare. CÂNTEC CATANESC tunul Ruptura^ ^ Giurumescu de la C. Iov Rupturdnu din corn. Ruptura că- Hal, murgule, hai, Pe costă de plai, Să te^ pasc şi să te dau, Că eu dacă oi pleca 5 Tu n’aî cui mai remânea. Să te las tatăne-meu Tată-meu e om betrân, Nu pote cosi la fân. Să te las mumâne-mea, io Muma-mea e vrăjitore Tu murgule mori de fome. Să te las frăţine-meu, Frate meu e om bogat Şi la pus şi pârcălab, 15 Ş’a ciumagu plică-n sat, Tu murgule rămâi legat. Să te las şurori-mea Soru-mea e fată mare Ea furca plecă la fete, 20 Tu murgule mori de sete. AGA BALACEANU 1265 AGA BALACEANUL Cules de Constantin Stânescu de la Iovan Bâzâvan din Giubegă, Doljiu. Frundă, foia pirului, In munţii Gambrinuluî, In pădurea Drinului, Ceartă-mi-se, bate-mi-se, 5 Cel douî Domni, cu doue oşti; Una e verde rusescă, Şi una roşie turcescă. Dar Domnii cine era? Era Aga Bălăcenul, 10 Cu Constantin Brâncovenul, Credeam Dumnedeu, sărmanul. Dar pe ce săbătea? Pe Bucurescî a ’l muta. Foe verde foî de fragi, 15 Să ’l aducă la Novaci. Foe verde bob năut, Şi frate nu s’a putut; Bucuresciul a stătut, Unde a fost el de de-mult. 20 Foe verde ş’o lalea. Unde, frate, s’audîa, Ca să ’şî tae nâşia, Să’şî capete Domnia? Nicăerî nu s’audîa, 25 Frate şi s’adeverîa, Ca să ’şî tae năşia, Să ’şî capete Domnia. Numa Căpitan Costin, Luî Aga Bălăren fin. 30 Când fu Jouî de dimineţă, Se spăla bine la faţă, Şi pe cal încăleca, Şi la naşu-său pleca. — Naşule se ’ncălecăm, 35 Şi la ’ntrecerî să ne luăm, Că la vreme de pericol, Ţi-oiu da şi eu ajutor. Ei din oraş eşiră afară, Şi la ’ntrecerî se luară. 40 Dară Costin ce ’mî făcea ? Suci calul pe stânga, Şi când dete pe drepta, Iî tae mâna şi spata. Bălăcenul se ’ntorcea, 45 Şi din gură cuvînta : — Ce viî fine înfuriat? Or la sânge eşti spurcat, De vii aşa turburat ? — La sânge nu sînt spurcat, 50 Dar la vreme de pericol, Ţi-oî da şi eu ajutor. Şi când vorba isprăvîa, ’Şî lua calul şi pleca, Şi ’n Dâmboviţă intra. 55 Nici acolo nu’l lăsa, Şi pe sânge că ’l ducea, Şi ’n Dâmboviţă intra. Să vedî, Aga ce ’mî făcea ? Ingenuchia şi se ruga. 60 Şi din gură cuvînta : — Lasă-mă, fine, aşa, Că la drumuri m'oî ţinea, Oî cerşi şi m’oî ruga, Ca să ’mî ţin căşcioreua. 65 Lasă-me, nu mă tăia. Nu ţî-e, finuie, păcat? Trei copii ţî-am botezat, Pe tine te-am cununat. Nici acolo nu ’l lăsa, 70 Frumos capul ’î-l tăia, Şi ’n dăsagî că mi ’l băga, Drum că la Divan ’şî lua. Ş’acolo când' ajungea, ’l trântea capul pe masă, 75 Ca pe căpăţînî de var4ă. Boeriî când îl vedură, Toţi de frică ’nmărmuriră. Dar Constantin Brâncovdnul, Credea’n Dumnedeu, sărmanul, 80 El din boerî că eşia, 80 i 266 N E G U f A Şi din gură cuvînta: — D’aleî, Căpitan Costine, Tu ţî-aî tăiat năşia, Ca să ’ţî capeţi Domnia : 85 Ţî-aî căpetat funia. Când fu Vineri lângă sară, Pe Costin îl spânzurară, Colo ’n tergu de afară, De douî stâlpi ş’o puntioră. 90 Dar de plâns, cine ’l plângea ? Numai biată naşă-sa: — De oleoleo, fine Costine, Tu ţî-aîtaiat năşia, Ca să ’ţî capeţi Domnia: 95 Ţî-aî căpetat funia. Feru să nu ruginîască, Oţelu să nu plesnîască, Trupu’ţî să nu mucediascâ, Să vedî blestemul de naş, 100 Că ’n lume n’are locaş. Şi eând vorba isprăvîa, Ţerîna pe el curgea. N E G U Ţ A Cules de Constantin Stânescu de la Iovan Băzâvan din Giubega, Doljiu Neguţo, Neguţo, Neguţo, ficuţo, Ce tot dormi în chez, De nu mai lucrezi? 5 Ori cap mi te dore, Sau la inimioră ? —- Nici cap nu me dore, Nici la inimioră ; Ci el mi s’a dus, 10 In ţar’ Ungurescă, Ca să ’mî târguiască, Fir şi ibrişin, Ca să’i cos peschirî; Pânză şi meteşî, 15 Ca să ’î cos cămăşi. Şi el mî-a trimes, Cuvînt, pe sub vent, Carte pe pămînt, Că mi s’a însurat. 20 Mî-a trimes răvaş, Să me pue naş. — Neguţo, ficuţo, Tună maică, tună, Tună, de ’l cunună; 25 Ia sloiul de ceră, De fă luminare. COSTEA ŞI FULGEA 12(37 COSTEA ŞI FULGEA Cules de Constantin Stanescu de la Stana M. Ghiţa din Giubega, Doljiu. Costea, când s’a ciobănit Şi Fulgea s a haiducit, Ei amendoui s’au vorbit : — Măre, Fulgeo, măre, 5 Când ţl-o fi dor de carne, Tu să viî la târla mea, Să ’ţi dau o mîea de căldare, Ş’un berbece de frigare, Ş’un notior de pristos, 10 Să ve fie de folos. Da Fulgea nu vrea aşa, Şi înşelător ce era, Înşelător de şepte Domni, Noue haiduci că ’mî avea, 15 Şi cu el că se vorbla, Când sorele scăpeta, Unii ca câinii lătra, Alţii ca lupii urla, Câinii Costi să ’l înşele. 20 Şi trrma că mî-o rupea Jumătate, a treia parte. Dimineţa se scula Şi peste ol se uita, C’avea o mîea dcheşa, 25 Şi pe aia pricepea, Că oile nu era, Nici laptele la mulsore, Nici caşul la stricătore. Costea o băsdogă lua, 30 Şi peste câmp că pleca, — O Gudă bătrână, Ia vin după mine. Şi colea 'ntr’o tufă verde, Micşorei focşor se vede, 35 Nu sciu focu ’î potolit, Ori de haiduci ocolit. El acolo c’ajungea. Unii la frigări frigea, Alţii la căldări băga, 40 Alţii ’ntorcea la belciuge, Ca să fie carnea dulce. — Bună sara, frate Fulgeo, Tu când mi te-aî haiducit, Eu atunci m’am ciobănit, 45 Noi amendoui am vorbit, Ca să vii la târla mea, Să ’ţî dau o mîea de căldare Şi un berbece de frigare, Ş’un notior de pristos, 50 Să ve fie de folos. Şi tu frate aşa n’al vrut. Eşti un hoţ de noue ţări, înşelător de şepte Domni. Ţine, ţine, frateo Fulgeo, 55 Să dau odată cîobăr.esce, Să răspundă haîducesce. 1268 DE-L ORAŞ DIN BUCUREŞTI DE-L ORAŞ DIN BUCUREŞTI Cules de P. Cristescu, învăţător, din comuna Câlăreţil-Şâinoiu, jud. Ilfov. De-1 oraş din Bucureşti, La cele case domneşti Stau carâte, tăbărâte, Cu postav negru ’nvelite, 5 Că se însdră domn tînăr — Negru-Vodă, Şi îl cunună Ion-Vodă. Dar fata de unde-o ia ? Din terg, me, din Dobrogea. io Fata Litenului bogat, Sau a cânelui spurcat Şi de lege lepădat. Iar Letinul ce făcea ? Porţile le zăvora, 15 Cu fiarele plugului, Puterea pămîntuluî. Iar Letinul ce-mî grăia ? — Care-mî este mirele, Mirele, ginerile, 20 Sâ-ml descuie porţile. Iară nunul cel mai mare,— Ca ş’al nostru d’astâ seară,— Nici nu bea, nici nu mânca,— Inălţând umerile, 25 Ca şoimi aripile,— Din guriţă ce-mî grăia ? — Taci fine nu te •’ntrista, Rogă-te la Dumneifeu Şi la Maica-Precista 30 Să trăiască naşi-to, Că’ţî portă naşi-to grija Şi totă cheltuiala. Dupe cal descăleca, Calu ’n chingi că mi-1 strângea 35 Şi pe cal încăleca, Zidurile le sărea, Porţile că descuia. Iaca nunta că sosîa. Iar Letinu ce-mî făcea ? 40 Trei fete mari aducea Şi tot într’un port le 'mbrăca. Iar Letinul ce-mî grăia ? — Care-mi este mirele, Mirele, ginerile, 45 Să-şî cunoscă miresa. Iar mirele ce-mî făcea, D’un caftan că-mi scotea, Iar miresa lăcrăma, Şi mirele mâna pe ea punea. 50 Iar Letinul ce-mi făcea Şepte buţi de vin aducea, Şi cap în cap le punea Şi din guriţă ce-mî dicea ? — Care-mî este mirele, 55 Mirele, ginerile, Să-mi sară el buţiile ? Iar nunul ce-mi făcea Pe lângă buţi că se da, Cercurile la buţi tăia, 60 Nuntaşii cai adăpa. CÂNTECUL ILINCUTEI I269 TATARAŞUL Vezi varianta la pag... Cules de Constantin Stâneseu de la Stana M. Ghiţâ din Giubega, Doljiu. Pe sub Varin, Mulţi Tătăraşî vin. — Tătăraş betrân, Cu barba la sin, 5 Lasă-me de mână, Să me ’ntorc la urmă, Că eu mî-am lăsat, Cusătura ’n gard ; Acu la ferestră, 10 Cu mătasă albastră, Acul la perete, Cu mătasă verde; Pruncul neînfăşat, Tot afară ’n pat. 15 Ploia mî-o ploua, Şi mi l’o scălda ; Ninsorea mî-o ninge, Pe prunc mi l’o unge; Ventul o batea, 20 Şi l’o legăna. — Aide, bre’nainte, Nu ţî-aduce aminte. O dată <}icea : — Turcilor, beşliilor, 25 Mal slăbiţi-mî mâinile, Să ’mî răcoresc ţîţele, Să maî dreg cosiţele. De cât slugă Turcilor, Şi robă cadînelor, 30 Maî bine mâţe broştelor. Şi ’n baltă sărîa, Şi nu se maî vedea. CÂNTECUL ILINCUŢEI (Variantă) Cules de P. Cristescu, învăţător, din comuna Câlâreţil-Şâinoiu, jud. Ilfov. Foicica bobului, Sus pe malul Oltului, La casele Şandruluî, Şandruluî bogatului. 5 ’Ş’are Şandru o fată mare, Dreptă ca o luminare, Frumuşică ca o fldre, Garofă mirositdre. De frumdsă ce era 10 Ilincuţa mî-o chema. De dimineţă se scula, Cosicidra îşî cheptăna, Pe ochii negri se spăla, La icdnă se închina, 15 Şi afară că eşîa, Mătura în mână lua, Bătătura mătura, Şi din guriţă ce-mî grăia ? — Bătătură, bătătură ! 20 Dacă eu m’oiu mărita Pe tine cine te-o mătura ? Coţofana cu cdda, Că ea e suriora mea. Dar de udat cine te-o uda ? 25 Mierliţa cu guriţa, C’aia e suriora mea. Vedrile în mână lua, Cobiliţa ca creiţa, Şi la Dunăre că pleca, 30 Vedrele că le umplea? 1270 FRUNZA VERDE PER PRASAD Când ochi negri ş’arunca, Când despre sore-răsare, Tare vine d’un caic, Cu postav negru ’nvelit. 35 Dar în caic ce era ? Este un Turc mărunţel, Fratele lui Clupăgel, Se teme Giurgiu de el. Iar Ilinca ce-mî făcea ? 40 Vedrile că le versa Şi acasă că-mi alerga: — Maică, măiculiţa mea, Aseundi-me unde-va, Că vin Turcii de me îa, 45 De me duce în Dobrogea. Iară mă-sa ce facea ? D’un mormânt mare făcea ; Bagă pietre şi butuci. Iaca Turcii că-mî sosea 50 — Dă-ne babo, pe Ilinca. — Ilincuţa mi-a murit. Dacă nu-mî credeţi cuvîntul, Aî să v’arăt şi mormîntul. Iar Turcii ce-mi făcea, 55 Lua sape şi lopeţî Şi începea a desgropa ; Găsi pietre şi butuci. Mâna pe babă punea, Ţâţele le despica, 60 Şi cu sare că le da. Iar baba ce-mi grăia ? — Na la măicuţa, cheiţa Şi-mi descuie lâdiţa Şi mi-o ia pe Ilincuţa. 65 Lădiţa că-mi descuia Şi pe Ilinca o lua, La Dunăre se ducea, Şi în caic că se punea Şi Dunărea că trecea. 70 Iar Ilinca ce-mî grăia? — Turcilor, boierilor, Mai slăbiţi-mi mâinile, Ca să-mi dreg cosiţile. Şi din gură ce-mî grăia ? 75 De cât robă Turcilor Un prânz bun cosacilor. Şi în Dunăre se-arunca. Iar Turcii ce-mî făcea ? Tare acasă alerga, 80 După nevoade umbla, Dunărea că mi-o vena, Pe Ilinca mî-o scotea Şi aşa mortă o săruta, De frumosă ce era. FRUNDA VERDE PER PRASAD Vedî variante la pag... Berhecfu ' T^Tecucî <''azacU învStâtori de la Gheorghe Samson din satul Scărişora pl. Frunză verde per prăsad, Taîc’-mio a fost om bogat, Pe chirie n’o luat. Vine sara supărat, 5 — Pune masa să mănânc. — Strânge masa, nu mănânc, Ca să plec la iarmaroc, Cu nevasta de vîndut. Când pe la mijloc de cale 10 Şă’ntelni cu’n Turc călare. — Bună cale, omule. — Mulţumescu-ţî Turcule. Unde te duci tu omule ? Am plecat la iarmaroc, 15 Cu nevasta de vîndut. Turcul când a audit, El din gură a grăit: — Cât cei, omule, pe ea ? — Trei sute cinci-decî de lei. 20 Turcuul când a audit, Banii că ’î-o numerat Şi nevastă ş-o luat. Dar nevasta aşa a cjis : — Măi, bărbate reule, 25 Cum iţi vindî tu sângele ? Acasă când îi ajunge, Carii din cotro or plânge Şi din gur’or întreba: — Vine mămuca, or ba ? 30 Turcul când a au4it CANTECU LUI IORGOVAN 1271 El din gură a şi grăit: — Hal, murgule,’n pas mal [tare, Să ajungi la sat cu sore Că ne’l satu’n depărtare ; 35 Şi ne’î murgu ne-adăpat, Nebeut şi nemâncat. Turcu-a casă când o ajuns, El nevestei că î-o dis : — Pune masa, să mâncăm 40 Şi aşterne să ne culcăm. D’a să stăm, să ne ’ntrebăm, Care, din ce nem sîntem? — Eu’s Elena împăratului De pe delu statului. 45 — Şi eu’s Constantinu’mpe- [ratulul, De pe delu statului. Turcul când a audit, El din gură a şi grăit : Banii, care ţi-’î-am dat, 50 Pe tine te-am presentat. * CÂNTECUL LUI IORGOVAN Culesă de N. Corciovâ înveţător la şcola din Comuna Docanî, plasa Terg-Si-mila, judeţul Tutova. Frundă verde odolen, Ici în vale, colo’n del, La rateşu de sub mal, Bea Iorgovan 5 Şi cu Drăgan, Şi Iorguţă Roşcovan ; Că îî bea şi petrecea, De poteră nici gândîa. Fraţi de al Iul îî spunea : io — Bea Iorgovan, nu prea bea, Că’î potera ici, colea. — Lasă, vie, că nu’mî pasă, Că şed eu fraţii la masă, Şi mi’l puşculiţa dresă. 15 Şi mal am vr-o şepte acasă, Cu cinci rânduri, revolvdre, Tot în piedica cea mare ; Şi cinci rîndurî de cuţite, Tot au patru ascuţite, 20 Ascuţiţe şi îuţitbre, Eu fac printr’nşiî cărare Şi mi-’l omor din picîore, Ca pe-o cucută de sore. Las’să vie pe poîmâne, 25 Cum vin aşa se duce, Că nu’s fime cu cârpă, De poteră nu mi-’l frică ; Şi-’s Român cu cuşmă’ncap, Eu cu potera me trag. 30 Cine trece luncile ? Iorgovan cu slugele. Cine trece lunca mare ? Iorgovan cel tare şi mare Dimineţa pe răcore, 35 Când stă rouă pe picîore, Cu cinci sute de cătane, Dimineţa'n prâniju mare. Nu-’s catane boereştî, Ci’-s cătane haiduceşti; 40 Dai cu plumbu, nu’I loveşti, N’aî mal vădut de când eşti. * 1272 B I T A B I Ţ A Culisa de la Ion Ţigănaş, din cătunul Gropile, com. Filidra jud. N6mţu. Foîe verde de-avrămesă Pe uliţa armenescă Este-o curte boerescă. Iar la curte cine-’mî şade ? 5 Pulul calul’şî potcoveşte De grea cale să găteşte. Puica şade de’l priveşte, Din lacrămî abîa’l zăreşte, Din guriţă aşa ! grăeşte : IO — De te duci, bădiţă, duci, la-me, bădiţă şi pe mine, Fă-me breu pe lângă tine. De ţi-’i greu Biţă de breu, Fă-me lumină de seu ; 15 De ţî-’I greu Biţă de seu, Fă-me lumină de ceră Şi mă vâră subţioră Unde sara’î însera Eu frumos te 01 lumina, 20 De ţi s’o părea că-I diuă. Foe verde tiriplic, Trece Biţă pe colnic Din guriţă şuerând Şi pe murgul netedînd, 25 Iară puica suspinând Şi din gură aşa grăind: — Dragă Biţă biţişor, Nu ţi-’î milă şi păcat? De la maica m’al luat 30 Şi’n rei codri m’aî băgat. Ia-mă, Bădiţă, călare, Că nu mai poci de picîore ; Drumu ’î greu şi grunţuros Nu mai poci merge pe jos. 35 — Puiculiţă, chip frumos, Eu te-aşî lua bucuros, Dar mi-i murgul sprintenel Şi’n piciore subţirel, Abia duce trupul meu,— 40 Trupul cu păcatele Mijlocul cu armele. — Să te duci, bădiţă, duci Până’î cădea rob la’ Turci, Şi cu mânile’n câtuşi, 45 Să ţii freul cu dinţii Să mâi calul ca muţii, Să mi te vadă părinţii. Şi de te duci, bădiţă, duci Să te duci în noe ţări 50 Şi să taci noue feciori. Iar la urmă-o copiliţă Să-’î puî numele Ojăniţă Şi să ’î cumperi o cociţă, Să-’ţi care apă la temniţă, — 55 Apă amară şi tulbură Să tot bei mereu, mereu Gândind la blestemul meu, Că’î blestem de la o fată. Taci puică nu blestema 60 Că’napoî m’oî înturna Şi casă ţ’ol cumpăra, Cu nouă uşî şi nouă paturi Să zaci anu şi patu, Luna şi scândura. I FRUNZIL&NA DE-AVRAMAŞCA 1273 FRUNŢILE ANA DE-AVRAMASCA Veijî variante la pag... Cules de Gh. Dobrea, învâţâtor, Uscaţi, judeţul N6mţu. Frundilena de-avramască La Eşi la Curtea Domnescă, Stau florili să ’nflorescă, Trandaciriî se’nbobocescă, 5 Numai lemnul Domnului Sedi în porta raiului Şi giudică florili, Ce-au făcut mirosnili ? Dar florili aşa o cjis : 10 — Că vîntul ne-o clătinat, Şi mirosnu ne-o luat. Lată-1 frunda bobului, Dar mai lată î a plopului, Până-n tergul Nistrului, 15 La curţili Sandului. Are Sandu o copchiliţă De harnică ce era Dimineţă se scula Pe ochi negri se spala 20 La iconi se ’nchina Mânicile suflica Cofili în mâni lua La Dunărea apleca. Când pe malul Dunărei 25 Şepti câni, şepti păgâni, Şepti-cieci de îngeri buni, Rusanda când ’i-o vădut Cofili că le-o trântit La maică-sa o sosit. din gura poporului, în satul Marginea, comuna 30 — Maică, măîculiţa mea Ascundi-me unde-va Că ori oi maî trăi ori ba. Maică-sa c’o luat’o Şi’n căsuţă c’o bagat’o, 35 In căsuţă într’o lădiţă ; Pe lădiţă lăcăţică, Pe lăcătă zidi di chiatră. Atunci vorba n’o sfîrşau Turcii în casă tăbărau ; 40 Pe maică-sa c’o luat’o Şi de cheli c’o juchiau ; Ţîţile li spintica Cu sari li presura. Daţi-mî drumul mânilor 45 Să-mi răcoresc ţîţile. Pe Rusandra că voiu spune-o. In căsuţă într’o lădiţă Pe lădiţă lăcăţică, Pe lacată zidi di chîatră. 50 Pe Rusanda c’o luat’o; Turcii în trăsuri ne-o pune ; ' Ea per galben displete. Când pi malul Dunăresc : — De câtor ci argată Turcilor 55 Şi slugă boerilor, Se ciu hrana peştilor Şi rugina chetrilor. 1274 SUB POALE DE CODRU VERDE SUB POALE DE CODRU VERDE Cules de I. Trandafirescu, învăţător, seştiî-de-jos, jud. Mehedinţi. Sub pole de codru verde, Mititel foc mi se vede : Nu ştiu focu ’i potolit, Or de volnici ocolit, 5 Nu ştiu ’s zece, or doî-sprece, Toţi ’mî frig la un berbece; Nu mi-1 frige cum se frige Şi mi-1 frige prin cârlige Şi'l întorce prin belciuge io Ca să-î fie carnea dulce. — Beţi copil şi ospătaţi, Şi de cale ve cătaţi, Volnicei! codrului! Nu ve daţi somnului, 15 Că somnul ’i înşelător La volnicii călători. Frundă verde de susai Colea în vale me culcai Frumuşel vis ’ml visai 20 Un corbiţ cu şarpe ’n gură de la Maria T. Rovenţa, din comuna Si- Vere! Vere! Verul meu! Me mâncaşi cu visul teu Nu’l corbul cu şarpe ’n gură Ci’î gâdea cu ştrenga ’n mână. 25 — Me culcai şijnl adormii, Frumuşel vis îmi visai A turmulice de oi. -— Vere ! Vere ! Verul meu ! Me mâncaşi cu visul teu. 30 Nu’î turmulicea de oî, Ci-Î potera dupe noi. — Me culcai şi-mi adormii, Frumuşel vis îmî visai; Visai flintulicea mea 35 Că-î se sparse ţava. — Vere ! Vere ! Verul meu ! Me mâncaşi cu visul teu. Nu e flintulicea ta Că i se sparse ţava, 4° Ci ne-a coprins potera. GHIŢA CATANUŢA VedI variante la pag... I ăl o m i ţa]' j u d*e ţul* lai o miţa* ° ° de la Ion Udrea’ din Raşi, plasa Balta. F6e verde lămuiţă Pe cea d’albă coleniţă, Plimbă-mi-se plimbă ’ Saval Ghiţă Cătănuţă 5 Numai el cu-a lui mândruţă, Cu douî ageri căluşei Cu mândruţa printre er, încărcaţi cu gălbiorî. ' Vine de la tatăl lui, io Şi se trage spre socru-seu. Dali Ghiţă ce grăia? — Daleo, mândruţa mea, De când pe tine te-am luat Nici un cântec n’ai cântat. 15 Cântă mândro un cânticel Fie cât de scurticel Numai să fie frumuşel, Ca s’ascult cu drag la el. Dacă mândruţa cânta Livezi verdl că se scula, 20 Codri se despica, Munţii se cutremura, Văile că răsuna, Batreţu mi-o audia Şi că până la ea venia. CĂLUGĂRITĂ 2175 CĂLUGĂRIŢĂ Culeasă de T. Mironescu, învâţâtor, satul Tâslau, comuna Tâslâu, plasa Bistriţa, judeţul Neamţul. Frunclă verde peliniţă, . In cea verde dumbrăviţă Este o dragă chiliuţă C’o dragă călugăriţă, 5 Şedea cu cotele pe zebrea Şi din gură aşa dicea: Mândră’î lumea cu ce-î mândră Mândră’î lumea cu voinici, Fete mart cu ibovnici 10 Nevestele cu prunci mici. Dar in astă lume mare Nu se află om de zare, Să te calce pe piciore Măna în sîn ca să ţ’o bage, 15 Faţa albă să’ţî sărute. Dar un fecior de împărat Când venea de la vânat El aseară când s’a dus, Maica sa masa i-o pus 20 El din masă n’a luat Maica sa l’o întrebat: «Dragul mami fecioraş Ori a vâna n’a! vânat De şecjî aşa supărat ?» 25 — Maică măîculiţa mea Noî a vâna n'am vânat Dar eu tare m’am jurat Să n’am parte de domnie Da nici eu nici murgul meu 30 De no’î înşela-o eu. ~ In cea verde dumbrăviţă Este o dragă chiliuţă C’o dragă călugăriţă Şedea cu cotele pe zebrea 35 Din guriţă aşa îmî °end : Crişule, Criş, comuna Bicaz jud. Nemţu. De al fi vorbitore, 10 Eu te-aş întreba : De un fiiuţl al meu Nu cum-va a trecut vadul tău? Aii trecut într’o poenă, Stâna să aşede 15 Şi oile să le văreze. CÂNTEC HAIDUCESC Cules de C. P. Teofânescu-Gribnicea, învăţător, din cătunul Bicaz, com. Bicaz, plasa Petra-Muntele, judeţul Nămţu. Câtu 1 frunda’n doi bani mici, Plinu-1 codru de volnici; Cându-Î frunda’n doi bani mari Plinu-1 codru de tâlhari. 5 Codrule, codruţule Tare-ml priescl mândrule. FRUNZA VFRDE DE NAGARA X285 FRUNDĂ VERDE DE NAGARA Culesă de înv. V. G. Giurumescu de la moşu Dinu Tomescu din comuna Cocoţi, plasa Dumbrava, judeţul Mehedinţi. Frundă verde de năgară, Vai sermană biată ţară, Cum te ajunse focul iară ; Greci vin te calicesc, 5 Străini te batjucuresc ; Şi ciocoii te hulesc. Nu’mi-e ciudă de străini, Ca de pământeni haini, Că tu dragă le-ai fost mumă 10 Şi el singuri te sugrumă Şi te lasă la nevoi, De ţipă sufletul tn noi. Frundă verde de neghină, Val şi amar d’a ta grădină, 15 Cea grădină cu flori plină. Cum o calcă cum o strică, Nişte iste fără frică, Cum ’ţi smulge florile : Şi pradă rodurile. 20 Frumjă verde de malură, Vai de sînu’ţî plin de flori ; Cât e el de hrănitor ; Sărăcuţ de maica mea, Cuî i-or fi milă de ea. 25 Sărăcuţ de locul meu, Când '1 scapă D-deu. Hai copii să bem să bem, Ţărişora să scăpăm, Şi de Greci şi de Ciocoi, 30 Că n’eu robit vai de noi; Ţara tristă şi robită De străini e cotropită. Hai să mergem cu putere, Să ucidem aste rele, 35 Care luptă să sdrobescă : Ţara nâstră Românescă. DOINA SCIU, DOINA ’ŢI CANT Cul<§sa de înv. A. Goleanu din gura lui Petrea Murgu, locuitor în com. Măl-cânescî jud. Mehedinţi. Doina sciu, doina ’ţî cânt, Tot cu doina me plătesc, Ca de o di de boeresc ; Tot cu doina, cu doiniţa 5 Tot în târg la Poieniţă. Sărmana biata fetiţă, Cu perul lăsat pe ţâţă ; Cam pe ţâţă, cam pe spate, Mâncat de streinătate, 10 Fără dor şi fără parte. 1286 BATA-TE FOCU DE JIţJ BATA-TE FOCUL DE JIU Culesâ de înv. A. Goleanu din gura lui Petrea Murgu, louitor în com. Mâi-eânesci. judE Mehedinţi. Bată-te focul de Jiu, De trei ori te ocolii, Ce cătaiu nu mai găsii; Cătaiii cercei şi mărgele, 5 Şi papuci cu panglicele, Şi ciorapi cu găurele Ca să duc mândruţei mele. Bată-1 crucea şi lumina Pe care a pus viţa cu mâna io Şi n’a pus’o cu târnăcopul Ca să beau cu bolobocul. De sărac, abiazme trag Până aci la cel butlag Să puiu ţeva să mi’l trag. 15 Beţie, beţie, cap de mişelie, Iarna când sosesce Ţie tote ’ţi lipsesce ; Trece vara ca o pâine, i7ine iarna ca un câine. 20 Iarna rea, femeia rea, Vaî de măiculiţa mea. Fâe verde solz de pesce, Trage mândră şi gâcesce, Voinicu, de ce îmbătrânesce ? 25 De bătaia vîntuluî ? De spicul omătului ? De pulberea drumului? De cântarea cucului ? Trage mândră bobele, 30 Socoteşce dilele : De la Pascî, până la Ispas Multe necazuri am tras, Şepte care şi o căruţă, Pentru tine puiculiţă. V _ _ FOILINA DE TKEI NUCI Culdsâ de G. Giurilmescu de la M. Foilină de trei nuci ' Ia vezi codrul de haiduci, Cum ia sama und’te culci In grădina cu lăptuci. 5 Cântă cocoşeiî să deştepte voi- [niceiî. Voiniceii codrului, B. Ciocea din Ruptura jud. Mehedinţi, Nu ve dareţi somnului, Că somnul e înşelător, De voinicii călători ; 10 Somnului şi vinului, Că vinul mi-e îmbătător Şi somnul e înşelător De voinici ăi călători. FIREAI A DRAQULUl MĂRIE I287 FIREI A DRACULUI MĂRIE Culisă de înv. G. Giurumescu de la Iovan Pavel ţigan din cât. Ruptura aom-Ruptura jud. Mehedinţi. Fire-î a dracului Mărie Cu dudăul teu din vie. Diua me puî să prăşesc Şi noptea să te iubesc 5 Eu când să mai haiducesc ? Neică odihnesc! la iarnă Cu capu la dalca în polă. Fruntiă verde trei măsline, Când eram eu om de fire io Avem şapte lângă mine, Cu câte un de puî găină Şi câte o azimă de pâine, Şi cu vin de ăl marmaziu Cules tomna mal târziu. 15 Fruncjă verde de-o nălucă Totă lumea Luni la muncă Şi eu stau cu mândra în luncă ; Cine nalba n’ar şedea Cu puiu fript în basma 20 Şi cu vin de-al marmaziu Cules tomna maî târziu. FRUNZA VERDE TREI LAMA1 Culesâ de G. Giurmescu de la Şerban Econescu din Ruptura, jud. Mehedinţi. Frundă verde trei lămâi Geba’mândră md mângâi, Că eu plec şi tu rămâi ; Geba ce me gugulesci 5 Că de mine tot udescî. Foiliţă sămurastră Geba că ce am nevastă Şi ved alta maî frumosă Nu trag cu drag acasă, io Geba ce ţ’e casa bună Şi ţ’e nevasta nebună. Maî bine cu casa rea Şi nevasta frumuşa. Că maî trag cu drag la ea. 1288 f6je verde de matase FOAE VERDE DE MATASE Vedi variantele de la pag. 239, 299, 359, 823, 859, io87, 1116. P£tra-Muntele^ejudJ^£mţu,P Teofânescu-Gribnicea, din cât. Bicaz, com. Bicaz, plasa Foe verde de-mătasă, Trecu* podul de la lesă Me ajunse dor de casă ; De-ar fi dor de la copiî, 5 Să pun. şaua şi să mâl, De-ar fi dor de la nevastă, Să las calul ca sâ pască, Şi eu sâ me odihnesc, Căci nevastă maî găsesc. FRUNpA VERDE DE TREI FLORI P^tra-MuSe^ejudV NeSjuP' reofânescu-Gribnicea, din cât. Bicaz, com. Bicaz, plasa Frundă verde de trei florî Veniţi ma*că. fraţî surori, Să ve maî văd-odată, Şi de atunci pot să mor. 5 Foîe verde treî stejari, Val săraci marinari ’ Duc o veţa cu amar, Fac un termen de cinci ani; Foe verde de treî florî JO Al reginei sunt feciori, El se duc ca fluturii Şi_ vin ca călugării. Când eram la recrutare, Eram tânăr ca o fl6re 15 Iar acum la concentrat, Mult sunt palid şi uscat. Cine mî-a lungit armata Dumnezeu sa-î dea răsplata, Să nu aîbă parte’n lume, 20 Să-şl mal câştige o pâine. MAI J3AEŢE DE OM PROST I289 MAI BAETE DE OM PROST Vedi varianta la pag. 744. Culisă de înv. D. G. Trifan, de la Gh. M.aMârincăl dincom. Bicaz, j.-N£mţu Măi băete de om prost Astă nbpte unde aî fost ? Căci eu cât te-am aşteptat Şi cocoşii a cântat 5 Ş’am vădut că nu mai viî, Ml-am pus dorul căpătâi Şi cu alian mă învelii, Ş'aşa vis că am visat: Băsmăluţa ta cea nouă, 10 Am visat o ruptă în două; Nu-I ruptă basmaua mea, Ci-i ruptă inima ta, Că te temi că te-oî lăsa Şi de acela nu-î scăpa. FOAE VERDE Ş-O ALUNA Culesâ de înv. D. G. Trifan, de la Costahe Roibu, com. Buhulniţa, j.-N6mţu. Foe verde ş-o alună, Aucjî trâmbiţa răsună, Ah 1 săracii de flăcăi, Cum vă strânge de prin văl, 5 Vă tunde ca pe ol, Şi vă dă părul în gunoi. Frunduliţă miez de nucă, Vine pândar să mă ducă IntPun mijloc de oraş, 10 Să’mî fac slujba In Călăraş, ’Mî lăsa! casă ’mi lăsa! masă Im! lăsa-î nevastă frumosă Cu trei copilaşi rămasă. FOAIE VERDE TREI PĂUNI Culisa de T. Mironescu, învăţător, triţa, judeţul Nemţu. F6ie verde trei păuni Ce mal stîngî maică cărbuni ? Numai Vinerea şi Luni Că’I plin satul de minciuni din satul Taslau, comuna Taslău, plasa Bis- 5 Und’ se ’ntâlnesc doi cu doi Nu vorbesc de-a lor nevoi Ce ne judecă pe noi Cum om eşi din răsboiu i2go FRUNZA VERDE DE TREI FLORI FRUNDA VERDE DE TREI FLORI Culesâ de înv. D. G. Trifan, de la Gavril Punguţă, com. Bicaz, jud. Nemţu Fruncjă verde de trei flori, Aîde maică fraţi surori. Să ve maî ved o dată Ş’apoî pot să mor îndată. 5 Eu me duc mamă ’n catane, 'Neta stal şi-mî spală haine Şi le spală ’n lăcrămiore, Şi mi-le usucă la sore, Şi le trimite prin stele io Tot prin laşi şi Bucureşti, Că acolo me găseşti, La curţile domneşti. FRUNpA VERDE DE PELIN Vedi varianta la pag. 879. Culesâ de mveţ. D. G. Trifan, de la Gavril Punguţă din com. Bicaz, jud. Nemţu. Krundă verde de pelin, Delul de la resărit, Vedel’aşî de un foc pârlit, De dorobanţi ocolit, 5 Barabancele sunând, Ofiţerii comandând, hrundă verde trei castane, Te rog, domnu căpitane, Maî dăm drumu din concen-^ [trare, 10 Căci de când m’aî concentrat, Pâine albă n’am mâncat Numai bruftişor uscat, Şi cu ciorbă amestecat. Foe verde trei castale 15 De la Bucureşti la vale, Merge un tren cu cinci vagone, încărcate cu mantale Cu mantale şi tunici, Pentru regimentul cinci; 20 De-aşî ajunge ca să îmbrac Şi să ’ncep a comanda, La drepta şi la stânga. FRUNZA VERDE FOR LATA 1291 FRUNZA VERDE VedI varianta la Cule să de Pr. Gr. Kose, învăţător, Frundă verde foie lată, Când eram la mama fată Mâneam turtă coptă ’n vatră, Şi-mî era faţa curată 5 De griji eram depărtată, Petreceam tot bucurată Şi nu eram supărată. Puniam la codi floricele, îmi legam la gât mărgele, 10 Băgăm la degit inele, Şi mergiam la hori cu ele. Da-acu jălea me ’ncinge La năcazuri me înpinge. Dorul nu mi se maî stinge 15 Şi puterea îmi învinge. Rîd, vorbesc cu alţi ’n faţă Lumea par’că me răsfaţă Dar în inimă cu greţă îmi petrec a mea viaţă. 20 Că de me duc la vr’o casă Şi rîd cu alţii la masă, El nici aici nu me lasă Tot cu vorbe me apasă Din gură ’î curg vorbe rele FOAIE LATA pag. 741- plasa Bistriţa, jud. Nemţu. 25 Me amărâşte cu ele, Inima ’mi rupe de jele Vai de păcatele mele. Dar vedend că să adună Şi doi cu doi se’mpreună, 30 Alergaiu şi eu nebună Să’mî pui capului cunună. Alergaiu ca după glume, Ca să fiu şi eu cu nume Că sunt cu bărbat tn lume 35 Să me număr între mume. ~ Fată, fată tinerică, Nu lăsă gându să-ţi dică Ca să-ţi ieî bărbat de mică Că el nu’î o păpuşică ; 40 Ci stăi până’n vrâsta minţii, Şi fii curată ca sfinţii Nu rânji la tineri dinţii Ca să te ţie părinţii. Că de te măriţi odată 45 Apoi eşti tot măritată Nu maî poţi fi vindecată Pân-ce mori nu maî eşti fată. CODRULE FRUNDA SUBŢIRE Culesâ de Gh. V. Agapeski, învăţător, Nemţu, plasa de Sus-Mijloc, judeţul Nemţu. Codrule frundă subţire, Lasă-me, să trec prin tine ; Ardealul cât e de mare, Numai şapte poteci are, din satul Nemţişor, comuna Venători- 5 Trei în del şi patru ’n vale ; Hai! murgule’n pas mai tare, Să mergem în Ardei cu sore. 1292 FRDNZA VERDE UNT DE LEMN FOAIE VERDE UNT DE LEMN Vedi varianta la pag. 847. Culdsâ de T. Mironescu, învăţător, din triţa, judeţul Nămţu. F6ie verde unt de lemn Ce fel de dragoste avem ? Numai din ochi ne vedem, Altă putere n’avem. 5 Dar de dragi, Să ne fim dragi. Dar nădejde să nu tragi; Că nădejdea de la mine Nu ţ’a prinde nici un bine. 10 Nu ţî-e milă şi pacat M’aî iubit şi m’aî lăsat. satul Taslâu, comuna.Taslâu, plasa Bis Nu al milă şi blândeţă De a mele tinereţe ; * M’aî iubit ca pe o copilă 15 M’al lăsat ca pe o străină. Decă aş avea o putere Te-aş face o tabachere Să te pun în sîn la pele C nn mănunchiu de floricele, 20 Florile s’or scutura Şi noi dragă ni-om lăsa. FRUNţ>A VERDE CA TARBA Culăsâ de T. Mironescu, în triţa, judeţul N6mţu. văţâtor, din satul Taslău, comuna Taslău, plasa Bis- Frundă verde ca iarba Rău m’a blăstemat maica ; Şi m’o blăstemat la stele Se ung puşca la oţele, 5 Şi m’o blăstemat la gard Să fiu slugă la ’mpărat, La ’mpăiat la ’mperăţie Să slujesc fără simbrie. Frund.ă verde fragile, 10 Spală maică halnile Ca să-mî gătesc armile ; Şi le spală în lăcrămiore, Şi_ le usucă la s6re. Mi le trămete pe cuc 15 Că el ştie unde mă duc, Pe şuerul vântului Pe calea volnicului; Hal maică de mă petrece C’un pahar de apă rece. 20 Petrecă-te străinii, C’al dat mâna cu denşiî. Hal măicuţă d-ta De străini m’ol sătura. FRUNZA VERDE ş’o LALEA 1293 FRUNpA VERDE Ş’O LALEA Culeasă de învăţătorul, V. Rostescu, Bistriţă, judeţul Neamţu. Frundă verde ş’o lalea, Sărmană inima mea, Iar o prins a mă durea. Aşa me dore de tare, 5 De cad jos de pe chiciore, Pui masa, ca să mănânc, Gândurile me usuc ; Merg la cofă să beu apă, Şi mal rău dorul mă sapă ; DE ! DE ! DE ! Culeasă de învăţătorul, V. Rostescu. Bistriţa, judeţul Neamţu. De ! de ! de ! murgule de! Mâncaţi-ar câinii carnea, Batăr câinii să te rodă, Numai puica să mă vadă, 5 Cu ochi negri pe ferestă, Cu bucăţele pe masă, din satul Bâlceanî, comuna Tazlâu, plasa io Când mă duc, ca să mă ’nchin, Chiciorele nu mă ţin. Ofl inimioră friptă, arsă. Când ti-oî mai vedea voiosă? Să-mi iasă scîrba din ose. 20 Inimioră mea cea friptă, Tare i friptă şi pârlită Când ar şti o cine-va, Ar sta ’n loc şi s’ar mira. MURGULE DE ! din satul Bâlcenî, comuna Tazlău plasa Cu ocaua plină, rasă. A mea puică ’I ca o fibre, M’aşteptă la cheutore ; io Că dragostea ’i lucru mare, Nu’ml dă pace la mâncare, Nici odihnă la culcare. 1294 MURGULECALUTU MEU MURGULE CĂLUŢUL MEU Vedi variantele la pag. 337, 338, 339, 340. Culesă de T. Mironescu, învgţător, din satul Taslâu, comuna Taslău, plasa Bistriţa, judeţul Nemţu. y Murgule, căluţul meu, Ce oftezi aşa de greu Orî ţî-e greu de trupul meu ? — Nu mi-e greu de trupul teu, 5 Dar mi-e greu de ce ştiu eu Că me laşi la gard legat Nebeut şi nemâncat Şi tu dormi cu puica ’n pat; Eu de fome, rod zebale io Şi de sete. strâng din spete. Murguleţ comă rotată Maî aruncă-te odată Că ţ’oî da apă curată Şi ovăz din cea covată. FOAIE VERDE FOI DE BOZ Vedt variante la 339, 1264. Culdsă de T. Mironescu, învgţător, din satul triţa, judeţul Nemţu. Taslâu, comuna Taslău, plasa Bis- Foie verde foi de boz Mor murgule de necaz, Că n’am unde să te las Să merg la puica pe jos. 5 Tu murgule stai legat, Nebeut şi nemâncat Iar eu dorm cu puica ’n pat. Te-aş lăsa la tată-meu, Tată-meu e om betrân io Nu cosesce vara fân, Tu murgule stai legat Nebeut şi nemâncat. Te-aş lăsa la sora mea Sora mea e fată mare, 15 Se duce la şedetore Nu adună fân cu flore, Tu murgule stai legat Nebăut şi nemâncat. FRUNZA VERDE GRÂU MĂRUNT 1295 FRUNţ)A VERDE GRÂU MĂRUNT Culesâ de V. Roster, învăţător, din satul Balcani, comuna Tazlâu, plasa Bistriţa, judeţul Nămţu. Frundă verde grâu mărunt, Câte flori sunt pe pămînt, Tote cad la jurămînt. Numai schicul grâului, 5 Şede ’n 'naltul cerului, ~ Şi judecă florile Ce-au lăsat mirosurile. FOAE VERDE ŞI UN LIPAN Cules de învăţătorul V. Rostescu, triţa, judeţul Nemţu. Foe verde şi un lipan ’Mi-a venit vremea de an, Să pun şaua pe bălan Şi s’apuc pe plai la deal, 5 După urmă de jidan ; La mijlocul plaiului, Calc urma jidanului. — Bună diua, măi jidane ! Bagă mâna în buzunare 10 Şi scote napolioni mari Şi impărţeşte la tâlhari. __ Ion a Chetrarului ! din satul Bâlcenî, comuna Tazlâu, plasa Bis- Din comuna Hangului, La gre vreme m’ai pălit, 15 Banii toţi ’i-am cheltuit. __ Măi jidane pecătos ! Aşterne mantaua jos, Să numerăm bani frumos, Căci pun vargă, lângă '7argă 20 Şi mi-î dai de frică toţi. — De scîrbit şi amărît Nu ved iarba pe pămînt, Nici luna pe cer suind Nici stelele strălucind. 1296 FOAIE VERDE TREI SMICELB FOAIE VERDE TREI SMICELE Culesâ de V. Roster, învăţător, judeţul Nămţu. din satul Balcani, comuna Tazlâu, plasa Bistriţa, Foie verde trei smicele, Orb am fost eu la vedere, Când mî-ara fost luat muere ; M’am bucurat la avere 5 Ş’am luat fără plăcere; Luai strigoică din lume, Ca să’mî aducă bani sume, Şi acum stă să mă sugrume. Strigă şi ’şi ascute glasul, 10 Sâ’l aud eu în tot ciasul, Că mî-a dat bani cu trăsura. Din gură ’î curg vorbe rele,' Mă amărăşte cu ele, Vai de păcatele mele! 15 Aş trăi şi n’am cu cine Ş’aş muri, mortea nu’mî vine. — Măi bărbate blestemate, Ce te-aî bucurat la avere, Ş’aî luat fără plăcere ? 20 Tu caută şi fă un leac, Bagă femeia ’ntr’un sac, Şi pofteşte pe un drac, Ca s’o îea el în spate Şi să ţi-o ducă departe, 25 S’o arunce într’o fântână, Ca pe o femee nebună ; Şi tu iară te însoră, Şi ia una sărăcuţă, Numai să’ţî fie drăguţă. FRUNDA VERDE MER CIREŞ 9 Culăsâ de George Popescu, învSţator, din comuna Bogeştî, judeţul Tutova. Frundă verde m^r cireş, De s’ar face delul şes Să văd de unde am purces. C’am purces de la Putna 5 De la ţaţa Păuna Ca Păuna nici una. Şede la gherghef şi cosă, Şi se uită pe ferestră Din ochi negri, lacrâmf varsă. PE CEL d6l PE CEL COLNIC I297 PE CEL DEAL PE CEL COLNIC Culesâ de înveţ. George Popescu, din comuna Bogeşcl, jud. Tutova. Pe cel del pe cel colnic, Trece-o fată şl-un volnic ; Voinicul hăulind, Iar puicuţa suspinând 5 Şi din gură blestemând : Să-te’nsorî, bâdiţă’nsorî, Să-te’nsorî de noue ori, Şi să faci noue feciori; Mal la urmă o copiliţă 10 Să-te porte de mânuţă, Colea sara pe uliţă, Şi să vadă fie-care, Că ’l blestem de fată mare. CHIRA BAD1I! CHIRA Culesâ de înveţ. George Popescu, din comuna Bogeşcî, jud. Tutova Chira badii! Chiră ! Vină’napoî vină, Că tu ţî-aî uitat, Colanu pe pat, 5 Roîchiţa pe culme, Şi numele’n lume. DOINA S C I U Vedî varianta la pag. 736. Culesâ de T. Mironescu, învăţător, din satul Taslâ'J, comuna Taslâu, plasa Bistriţa, judeţul Nemţu. Doina şciu Dar nu-1 a§a ca străinu. Şi doina dic Inima ni sî tocheşce Eu cu doina me plătesc Când ved cum ţara_-n ţucheşce Ca de-o di de boirese. Rabd mereu şî ard în foc, 5 Multu-1 amar pelinu, 10 Ca să fac alt-fel nu pot. 82 1298 FRONDA VERDtS PĂDUREŢ FRUNţ)A VERDE PĂDUREŢ Culesâ de învăţ. George Popescu, din comuna Bogeşcî, jud. Tutova. Frundă verde pădureţ, Oleoleo! frate resleţ! Da de când te-aî resleţit, Pe la noî n’ai maî venit. 5 Cum te plâng surorile, Pe tote cărările'. Cum te plânge cea mai mare, Cu lacrămî până’n paftale ! Cum te plânge mijlocie, io Cu roch ţa vişinie, Cu scurteica albăstrie ; Cum te plînge cea mai mică, Frunda’n patru să despică ! Cu per galben pe spinare, INTRE JIU ŞI’NTRE OLTEŢ Culăsă de învăţ. George Popescu, din comuna Bogeşcî, jud. Tutova. Intre Jiu ş’ntre Olteţ, Este un verde nuculeţ. Intre Jiu ş’ntre hotară, Este un nuc cu frunda rară 5 Cântă un cuc de se omora. Iar la pola nucului, Cântă puiul cucului. Cucul cântă, se roteşte, lorgu calu’şî potcoveşte, 10 De grea cale şi-l gătesce. FOAIE VERDE MĂRGĂRIT Culesâ de 1. Trand tfirescu, învăţător, de la G. Roventa, din comuna Siseşti-de Jos, judeţul Mehedinţi. Foie verde mărgărit, Ce stai codrule pălit? Nu vezi cucul c’a venit Mititel şi necăjit. Că ce-a lăsat, n’a găsit ? A lăsat pe puica fată, Ş’a găsit’o măritată. FRUNDI VRRDI SOLZI DI PEŞTE 1299 FRUNDI VERDI SOLZI DI PESTE Culesă de înveţ., I. Iordâohescu, din gura popor, din corn. Cristeştf, J -Botoşani. Frundi verdi soldî di peşte, Patidî Prutu cum hueşte, Dau-ar Dumnedeii să săcî, Să rămâi petrile, 5 Să li ardă sorile. Cât îî Prutu di cotit Di triî ort l’am ocolit Şî-am calcat din sati ’n sati, Şi-am trecut în ceia parti. 10 O strigat ispravnicu, Mi-o răspuns ibovnicii, Câ zaci la vornicu. Las’sâ zacâ, bola-’î cocă, Sâ-’î trecâ şi os prin os, 15 Şi sâ-’I cadă carnea jos, Crescă ’i Iarba cât prispa, Şi nalba cât streşina. FOAI VERDI DI MER DULCI Vezi variante la p. 861, 1276, 1289 Culesă de înveţ., I. Iordâchescu, din gura popor, din corn. Cristeştî, J.-B itoşani Foe verdi di mer dulci, Sui măîcuţâ’n del la cruci Şi vedî pi noi cum ni duci, Câ ni duci ca pi boî 5 Şi ni tundi ca pi oi, Şi ni dă peru’n gunoiu. Perul meu cel roşior, Sub chiclore la maior, Strângi m.aîcâ perul meu, 10 Şi rni-1 pune’n buzunarî, Şi-l scoţi la dili mari; Şi arâtă l la feti mari, Fetili când l’or videa, Mult Or plângi şî-or ofta. 15 Tot or plângi şi-or ofta, Şi pi urma or cânta : Soro, soro, şi iar soro, Cu cini sâ’mpărţim doru, Ia cu tini şi cu mini, 20 Sâ nu ni mai ştii nimi. 360 f6e verde trei smicele FOAE VERDE TREI SMICELE Culesâ de învăţ., I. Iordâchescu, din gura popor, din com Cristeştî, J.-Botoşani. Foe verde trei smicele, Colo ’n vale’n ponturele, Resar, maică, doue stele. Doue stele roşiore, 5 Parcă-s doue soriore, Taci, soro, nu mai ofta, Că maica ne-a mărita, Una’n gios la Craiova, Alta’n sus la Tutova. FOAE VERDE DE OREZ Iordâchescu, din gura popor, din com. Cristeştî, J.-Botoşani. Culdsâ de învăţ., I. Foe verde de orez Vina maica di me vedi, Până sunt grâile verdî, Că dacă s’or secera, 5 N’aî la ci me mai căta, Câ orî mâ’i vede ori ba. Busuioc în patru cregî, Hai maîcâ di me pitrecî, Până’n fundu grădinii, io—Petrecâ-te streinii. — Hai măicuţă dumneta, Di streini m’oî sătura. TRAGI PUICA CU BOGHII Culesâ de învăţ., I. Iordâchescu, din gura p.opor. din com. Cristeştî, J.-Botoşani. Tragi puică cu boghii, Nu-ţî mai lacrama ochii, Tragi, tragi şi gâceşti, Di ce codru’ngălbineşti, 5 Şi voînicu îmbătrâneşte ? Codru n’ar îngălbini, Nu l’or baţi brumili, Voînicu n’ar îmbătrâni, Când n’ar umbla crâşmili. IO Nici o mândro nu-î maî dice, Strânge-ţî banii, măî voinici. Strânge-ţ banii du-te acasă, La copii şi la nevastă. LEGE0 TA DE CODRU DES 1301 LEGEA TA DE CODRU DES Culesâ de învăţ., I. Iordâchescu, din gura popor, din com. Cristeşti, J.-Botoşani. Legea ta de codru des, Eu din tine n’01 să îes. M’am vârât tîner copil, Şi amu sînt maî mult bătrân 5 M’am vârât fâr’ di musteţă, Şi amu rad şi barba grosâ. Dormi, Ione, şi nici prea, Câ potira îi icî colea. Las’sâ viî bat’o legea 10 Câ eu ştiu cum oî pitrece. Am un fraţi busuioc Şepte potirî ţini’n loc, Şi li baţi cu’n reslog; Am un fraţi Mihăilă, 15 Şepte potiri ţini’n gârla, Şi li baţi c’o prăjină. FOAE VERDE FIR DE ORZ Culdsâ de învăţ., I. Iordâchescu, din gura popor, din com. Cristeşti, J.-Botoşani. Foe verde fir de orz, Cine-o stârnit, maică, sorţ, Putridi’I-ar carnea’n gros, Şi cîolanile pe jos. 5 Foe verde matostat, Maiea rău m’o blestămat, Am ajuns să fiu soldat, Staii în puşcâ rezemat, Şi mă uit cu jălî’n sat, 10 Şi văd flecăî di’nsurat, Şi feti di măritat. Am trimis ravaş prin stele, Mândrii mele sî maî stee, Ea mi-o trimes înapoi, 15 Câ ca mine o mai cer doi. FRUNDA VERDI GRÂU MĂRUNT Culesâ de învăţ. G. Dobrea, din comuna Uscaţi, jud. Nâmţu. Frundi verdi grâu mărunt, Urâtu di ce-î făcut ? Chiar di omul cel urât. Pune-o buzi peşti alta, 5 Şi urâtu-I făcut gata. 1302 FRUNZDA VERI)I ROZMALIN FRUNDZA VERDI ROZMALIN Vedî variante la pag. 289, 344, 745, 827, 10S2, 1099. Culesâ de Gh. Carpen, învăţător, audită de la Th a Filipoeî din com. Curtescn jud. Botoşani. ■ Frundzâ verdi rozmalin, Val di omul cel străin, Cum slujăşti la stăpân, Şî slujăşti cu dreptate 5 Şî-! dă hacu ’n glumătate Şi bătăi a treia parti. Jelui-m’aşî codrului, Codru are frundze verdi Şî pi mini nu me cred! ; 10 Jelui m’aşl câmpului Câmpu are peliniţă, De Ia dînşiî n’am credinţă ; Aş muri, mortea nu vini, Aş trăi şi n’am cu cini. 15 Foi verdi di vrămescă, Cui-i dor să îmbătrînescâ, Mergă’n străini, sâ trăîascâ, . Sâ bel paharul fieu Sâ vadî ghinile neu. CAVALERUL Cul<5sâ de la Aniea lui llie Ţigănuş, cătunul Gropile, com. Filiora, jud. Nemţu Pusei şaua pe doi cal Cavalerule, Şi plecai la raiu la raiu Cavalerule. 5 Dar la raiu nu poţi să stal De mirosul fiorilor. De sărutul fetelor De plânsul copilelor. Jos la porta raiului, IO Este un nuc, mare, frumos, Iară sus pe rămurele, Sînt un stol de rândunele, Acele nu’s rândunele Ci sînt iubitele mele, 15 Care m’am iubit cu ele In tinereţele iţele. Când eşiî la preumblare Me 'ntâlnil c’o fată’n cale, Bună diua fată mare ! 20 N’aî guriţă de vîndare # — Am avut dar am vîndut, La un june făr’de mustaţă, Şi sărută cu dulceţă PeneAi alba dimineţă. «Cavalerule» se repetă Ia fie-care rînd. COLO ÎN VALE LA IZVOARE 1303 COLO IN VALE LA IZVOARE Cules de Constantin Stânescu înveţâtor diriginte, din comuna Galice Mare, pl. Câmpii, judeţul Doljiu. Colo ’n vale la isvore, Zace un voinicel de bolă ; Nu de bolă, de lungore Şi-l păzesce o fată mare 5 Cu drepta pe luminare, Cu stânga îi face recore, Cu trei code pe spinare, Câte trele gălbiore, Când la umbră, când la sore, 10 Când la cap, când la pieiore, Când la dalbe brăţişore. — Zaci voinice, orî te s olă, Că mie ’mî vine peţitori Din code, de code de mări. — Mirită-te, fată mare, Că eu dacă m’oî scula, Oîu veni la nunta ta, Oiti da banii cu pola. FOAIE VERDE LAZIOARA Culesă de la Gheorglie Tudose, cătunul Gropile, com. Filiora, jud. Neamţu. Foie verde lazioră, La Ploeştî pe-o mărgioră, Draga neîcăi bălăioră ! Să strîng cucii de prin ţară, 5 Şi cântă de te omoră. Şi aşa cântă de frumos ! De chică frui.cja pe jos. Şi’mî cântă cu glas mai gros Pentru al nostru trai frumos, 10 Şi’mî cântă cu glas subţire Pentru a nostră despărţire. 1304 CUCULEŢ CU PENE VERZI CUCULEŢ CU PENE VERDI Culisa de Constantin Stânescu înveţător diriginte, din comuna Galicea Mare plasa Câmpu, judeţul Doljiu. Cuculeţ cu pene verdî, Ce tot treci pe la livedî ? Cuculeţ cu pană sură, Ce te plimbi pe bătătură ? ' 5 Când oiu da c-o sburătură, O vrea, ca să-ţi rup a gură. Nu te apuci de ocurătură, Să mănîncî iarna o lună. Curătură, strană ra io Va să mi te ţii de ea. — Eu mănânc mugur de fag Şi cânt codrului de drag. — Cucuie, unde ai iernat ? — Am iernat la Bălâciţa 15 Şi mi-a degerat guriţa; Am iernat o iarnă bună, Mi-a degerat limba în gură. — Unde cântă cucul ’ntâiu ? O ! la Leamna peste Jiî. 20 Vine cucu de trei dile Tristişor şi fără fire, Că n’are pe ce s’ să pue ; S’ar pune pe-o rămurea, Aprope de casa mea, 25 Da ’e frică, c-o cădea, S’ar pune pe mărăcine, Cântă puţinei şi bine. — Nu blestema, lele, cucu Că remâi numai cu trupu, 30 Că să ucide de lemne Şi te umpli de blesteme ; Şi sînt lemnele uscate Şi te umpli de pecate. LUNA LUMINIŢA Culesă de Constantin Stânescu, înveţător plasa Câmpu, judeţul Doljiu. diriginte, din comuna Galicea Mare, Lună, luminiţă, Dă-mi şi mie o luminiţă, Că am însărat, Depărcior de sat, 5 Cu câîniî mă bat; Numai o căţea nu me bate. Am dof căîşorî Vineţi porumbei; Nu sunt de furat, io Sînt de cumperat Din sat din Bîrlad, . De la popa Vlad; Bani am numerat La rade de lună 15 Pe chef de fântână. OF ! DOINA, DOINA, CÂNTIC DULCE 1305 OF! DOINA, DOINA, CÂNTIC DULCE, Vedî vaiante la p. 736, 1297. Culesă de A. Cazan, învSţâtor, de la G. Samson, din comuna Carbasca, plasa Berheciu, judeţul Tecuciu. _ Of! doină, doînă, cântic dulce, Când te aud, nu m’aş maî duce, Doînă, doînă vers cu foc, Când resunî, eu stau pe loc. 5 Şi apoi ci, bate vîntul de pri-[mă-vară Eu cânt doina pe afară, De me ’ngân cu florile Şi privighetorile. Of! vine iarna viscolosă, io Eu cânt doina închis în casă, De-mi maî mângâiu dilele IJilele şi nopţile Şi apoi ci, doină sciu şi doi-[nă 4ici Doină cânt, doină şoptesc 15 Şi cu doina mă plătesc, Ca de o di, de boeresc. Şi apoi ci, tot cu doina şi o [doîniţă. Scăpai cranga în poiniţă. TRANDAFIRUL Culesă de la Tâder Şurubaru, din cătunul Gropi. com. Filiera, Foe verde de trei foi Mi-î bărbatu beutor, Mî-o beut vre-o şepte mori Ş’o sută de gonitorî, 5 Şi tot o rămas dator, C’o mie ş’o sută de polî. Altă foie, minţă cretă, Duminică dimineţă Eu nevasta o duc în piaţă, 10 Me’ntîlnesc c’un negustor. Negustorul me întrebă '. — De vîndare ţi-î nevasta ? — De vîndare, domnule ! Ce cei pe ea omule ? 15 Mia, mia şi suta. Trandafirule se judeţul Nemţu — Peste sută şi ceva Peste mie nu-ţi-oi da, Că ţi-e slabă nevasta. Dar mia ţi-oi numera. 20 Altă foe minţă creţă, Intr’o Joi de dimineţă Las nevasta, plec acasă. Acasă când am ajuns Copii me întrebară : 25 — Tătucă, unde-i mămuca ? Am trimis-o ’n del la cruce Să v’aducă turtă dulce, Turtă dulce cu zahar Că-Î de la străin, amar! repetă la fie-care rînd. 1306 CINE TRECE PE SUB CdSTA CINE TRECE PE SUB COASTA ? Culesă de I. Trandafirescu, învăţător, de la G. Foia, din comuna Sisesti-de-Jos, judeţul Mehedinţi. Cine trece pe sub costă ? Doi băeţl de ssma nostră ; Amendoî în pălării, Pare c’ar fi nişte zapciî; 5 Amendoî în pantaloni. Pare c’ar fi nişte coconi, FOIE VERDE DE PRIBOI Amendoî în cisme moi. Pare c’ar fi nişte ciocoi ; Şi-mi calcă urmă ’n urmă io Pare c’ar fi făcuţî d’o mumă ; Şi mî calcăD^lpă ’n talpă Pare câ-s făcuţî tor d’un tată. Culăsă de I. Trandafirescu, înveţător, hediuţî. Foie verde de priboi Mândră, ce nu muriam noî Când ne plimbam pe zăvoî. Cântă cucul lângă noi 5 Şi mierliţă şuşoia din comuna Siseşti-de-Jos, judeţul Me- Ce maî dragoste era ! Mândra în braţe me strtngea, Ea pe mine eu pe ea Ce maî dragoste era ! FRUNDA VERDE MARACIUNE Culesă de N. Corciovă înveţător, din Comuna DocanI, plasa Terg-Simila, judeţul Tutova. ' J Frundă verde mărăcîune, Eu me duc codru rămâne ; Frunda plânge după mine, Ramurile suspină. 5 Frunde, sore, nu ofta, Din copaciu nu va chica Că am să eu pe vîneta Să’mî răcoresc inima. PE CEA VALE DE COLNIC 1307 PE CEA VALE DE COLNIC Culesâ de Z. Pavelescu, înv.— diriginte, de la Ion Bănică, din comuna Raşi, asa Balta-Ialomiţa, judeţul Ialomiţa. Pe cea vale de colnic Trece-o fală şi un voinic, Şi voinicul şuerând. — Ce şuerî volnice a jale? 5 Orî ’ţî-e grea arma ’n spinare ? — Nu ’mî e grea arma ’n spi- [nare Dar ’mî-e dor d’acasă tare, C’am lăsat boii înjugaţi Şi părinţii supăraţi. 10 Verde frunduliţă ; Şi taica se plimba pe la fe-[restră Şi maica se plimba prin casă. Verde frunduliţă ; 15 Şi-am lăsat boiî într’o vale Şi î pădesce o fată mare Cu per galben pe spinare. Verde frunduliţă. Şi-am dis verde d’un mer dulce 20 Verde fruncjuliţâ. la eşî maică 'n del la cruce 1 De vedî maică cum ne duce ! Verde frunduliţă. Ne duce ca pe bol, 25 Verde frunduliţă. Şi ne tae ca pe miel Verde fruncjuliţă. TISTIMEL CU DOUA FLORI Culesâ de la Marghiola lui Qostache Archip din com. Filiera, jud. Neamţu. Tistimel cu doue flori, Dragostele’s cu fiori, Tistimel cu doue feţe Dragostele’s cu blândeţe. 5 Busuioc din astâ-vară, Nu ţi-e timpul ’n astă sară. Busuioc de la ferestră, I Foi verde baraboî Vini ordin di resboî, Şi ne-adună ca pi bol Cu primari cu vătăjeî, 5 Şi ni duci ca pi bol Şi ni tundi ca pi oî. Nu ţi-î timpu’n primăvară. Foie verde, foie lată, 10 Măi bărbate blestemate, Şedî pe vatră să’ţi dau lapte Şi în mână o vărguţă, Ca să te aperi de mâţă. FOI VERDE BARABOI Vedî. variante la p. 861, 1276, 1289, 1299. Vino maică strângi păru ; Si să-l ţii de sărbători Să-l plângă fraţi şi sororî. IO Şi să-l scoţi la dile mari Şi să-l plângă fete mari. I3°8 CÂNTICUL T6nTII CÂNTICUL TONTII Culesă de Gh. Dobrea, învăţător, din Ne-o dat socri-no doî boi, Şi pe tonta dinapoi, of! şi [eră of! Nl-o mal dat şi doisprideci Tot cu tdnta ne pitreci, of! şi [eră of! 5 I-an dat patru înapoi Să ei tonta di la noi; Că mănâncă ni spălată Şi se culcă ne ’nchinată. Nu distul că-i tontă slută io Faci mămăligă crudă, of! şi [6ră of! FRUNDA VERDI Culesă de Gh. -Dobrea, învăţător, din Frundă verdi fir mătasă Peste cea pădure desă, Mari ploi se mal lasă. Nu ştiu î ploi ori ninsori, 5 Ori lacrimi de fată mari. Foi verdi peliniţă, Draga biţeî nu mai plângi. — Of ! bădiţă cum n’oî plângi Căci şi pruncu reu me sugi comuna Uscaţi, judeţul Nămţu. Cum şedi tonta la sore, Iţi pari că î arătari. Cum şedi tonta la lună Iţi pari că ’î-o nebună, of! şi [eră of! 15 Cum şedi tonta la foc, Iţi pari că-i poloboc. Nu mă vini palaghie Să me duc la cununie, of! şi [eră of! Părinte, nu cununaţi, 20 Că di D-zeu te-a baţi, of ! şi [eră of! FIR MATASA comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. 10 —Draga biţeî nu mai plângi !, — Of! bădiţă cum noi plângi Că rochiţa reu me strîngi, Şi polcuţa nu m-agiungi. Draga biţii, nu plângi, 15 Că bădiţa-î negustori, Şî-a da-o la croitori, Şi-Î avea-o di sărbători. C H I R I E A C 1309 C H I R I A C Culesâ de Gh. Dobrea, înveţător, din comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. Foi verde lilieac, Chiriac mămucă, Măi bădiţă Chiriac, -Chiriac mămucă, 5 Chiriac s’o dus la munţ Chiriac mămucă, S’aducă leliţiî furca Chiriac mămucă, S’o şecjut o septemână io Chiriac mămucă, Şi-adus o strâmbătură Chiriac mămucă. Măi ghin şi de o lună Chiriac mămucă. X5 Şi-aducea o furcă bună, Chiriac mămucă. Chiriac vre să se însori, Chiriac mămucă. Chiriac n’are suman 20 Chiriac mămucă. Are mama un ghet cârlan, Chiriac mămucă. Şi ’î-a faci lui suman, Chiriac mămucă. 25 Chiriac n’are căciuliţă, Chiriac mămucă ; Are mama o ghîată mâţă Chiriac mămucă. Şi ’î-o faci o căciuliţă . 30 Chiriac mămucă. Chiriac n’are cojoc, Chiriac mămucă. Are mama un ghet boboc, Chiriac mămucă, 35 Şi ’i-a faci lui cojoc, Chiriac mămucă. Chiriac n’are bârneţă Chiriac mămucă. Are mama o gâtireţă 40 Chiriac mămucă, Şi ’î-a faci lui bârneţă Chiriac mămucă. ŞI-AM ţ)IS VERDE PELINIŢA Culesâ de Z. Pavelescu, înv.-diriginte la şeola din comuna Raşi, plasa Balta Ialomiţa, judeţul Ialomiţa. Şi-am dis verde peliniţă, Unde-aî plecat măî Gheor-[ghiţâ, — De vale la Ialomiţă. — Ce să faci acolo măî Gheor- ghîţă ? 5 — Să bîau vin şi ţuîculiţă, Şi ţăţichiî d’o rochiţă, Şi Savastiî d’o scurteîcuţă. A Aî parale măi Gheorghiţă. — N’am parale ş’am credinţă. 1310 FRONDA VERDE AVRAMIASCA FRUNDĂ VERDE AVRAMIASA Culăsâ de I. Trandafirescu, învSţâtor, de la N. Tănasie, din comuna Sisesti-de-Jos, Judeţul Mehedinţi. ’ Frunză verde avrămîasă, Pentru armă ruginosă, Lăsaî casă, lăsa! masă, Lăs ii nevastă frumdsă, 5 Cu doi copilaşi ’m braţe, lata strigă: mamă! mamă! La inima mea e rană. Şi copilul strigă : tată ! La inima mea ’î săgetă. io —Frundă verde de şerpet, Ve rog domnule sergent, Daţi-mî trei ciile conced. Frundă verde sişinel, Nu pot, nu pot soldăţel 15 C’acu ’î vreme de resbel, Şi te strigă pe apel. FA MARITO! i> * Culesă de la Costică Şurubaru din cătunul Vâraticu, com. Filiera, jud. Nemţu. Fă Mariţo, un-te duci, Numa’n fustă şi’n papuci, Aşa sprintenă uşoră, Par’că eşti o căprioră ? 5 —Merg, domnule, la isvore, S’aduc apă într’un ulcior Să me spăl să fiu măi! măi! Şi drăguţă Ia flăcăi. —Fă Mariţo, eu gândesc, 10 Că nu l reu să te iubesc. —N’am nevoie căci in sară Me aşteptă badea’n crâng, Şi amar şi val de cine S’o lega cum-va de mine. T5 —Fă Mariţo, de’I ţăran Şi să portă cu suman, Pe când eu sînt cu surtuc Şi de doru-ţî me usuc____ — Măcar să fii şi Domnitor, 20 Şi te-al face scrum de dor, Eu pe badea nu Paşi da, Nici pe opt ca dumneta. —Fă Mariţă, badea-1 tău E un prost ş’un nătărău. 25 Şi -1 păcat ca să-l iubesc!, Când aşa drăguţă eşti. —Nu deu ! nu-I nici un păcat, Că-î flăcău din al meu sat, Şi mi-î mie aşa drag. 30 —Fă Mariţo, ascultă bine, Dă-te ’n dragoste cu mine, Nu fii încăpăţînată Stăî să te sărut odată. —Că mal puneţi pofta’n cui, 35 Par’că nici n’aud ce spui, Du te’n treba dumitale, Că strig pe badea din vale. FRUND2A VERDI SOLZI DI PEŞTI I3II FKUNDZA VERDI SOLZI DI PEŞTI VedI varianta Ia pag. 1299. Culesâ de Gh. Carpen, învăţător, audită de la Th. a Filipoeî din com. Curtescî, jud. Botoşani. Frundzâ verdi soldzi di peşti, 1-audz Prutu, cum liueşti Şi apa bolborosăştl. Da-oar Dumnedzeu să seci, 5 Să-Î săcî isvorile, să-î reniâe [pietrele, Să le ardă surele, Să-l trec cu chiciorele, Să-fii văd soriorele ; Că de când nu le-am vedzut, IO Carnia pi mini o scădzut, Când aşi stâ s-o cântăresc, Nid o litră nu găsesc ; Nici o litră, nici un dram, Nici măduhă la ciolan. 15 Ica anu de când dzac, 5li-a crescut Iarbă la cap ; N’am surori să fii-o pligiască, Dar nici fraţi să ăi o cosască. FRUNţ) VERDI GRÂU MĂRUNT Vedt variante la p. 818, 1283. Culăsă de G. Dobrea, învăţător din Frundă verdi grâu mărunt Cărăuşe drum bătut. Nu-î bătut de car cu bol, Nici de cârdişor de oi ; 5 Dragi am fost şi ne-am urît Nu ştiu Dumnedeu a vrut Ori duşmanii ne-a făcut. Foi verdi de trei steli Uite curva de mueri, 10 Se scdlă noptea pi steli Şi se sui pe hătureli , Culegând la buruenî Şi mai buni şi mai reli, Şi le pune în trei ulceli. 15 Şi ulceli părăsiţi comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Pentru Ghiţişor gătiti. Ghiţişor când o gustat De triî orî a leşinat ;' Şi la maica a strigat, 20 Âdă-mî murgu că me duc, Se me duc la soriore. Una porta ăe-o dişchidi, Una masa ăe o întindi. Găini fripţi opăriţi 25 Pe din’untru otrăviţi. Când era la cântătorî Ghiţişor vărsa sudori, Când era la medî di nopţi Ghiţişor trăgea di morţi. 1312 f6ie verde de trei flori FOIE VERDE DE TREI FLORI Culdsă de la Vasile Mâncăţilă din cătunul Vâraticu, com. Filiora, jud. Nemţu. Foîe verde de trei flori, Domne să nu me omorî, C’am iubit doue surori. Cea maî mare nu ştia, 5 Cea maî mică pricepea Şi din gură aşa grăia : — Tacî puiule nu ofta, Că maîca ne-o mărita. La stejar la rădăcină, io La punte şi la fântînă, Doru meu mi se alină. Cine-o bea de dor s’alină. La stejarul cel stufos S’a pus rândunica jos, 15 Ş’o strigat la vînătorî : — Impuşcaţi-me să mor, Dintr’o dată să chitiţî Mult să nu me necăjiţî. VERDI LOZIORA Culisă de înveţ. G. Dobrea, din Verdi lodioră Scolă Lino, scolă, Că-Î destul de -aseră. De când stau pe-afară. 5 Cele cu bărbat Di când s’o sculat, Vacili li au muls Şi la câmp le-au dus ; Numai a matali 10 Rag pi la ocoli. Verdi lodSioră Scdlă Lino, scolă, Că-Î destul de-aseră, De când stăm pe-afară. 15 Din streşină plouă, Şi-mî udă mantaua. Nu mi-î di manta Cum mi-î di tunică comuna Uscaţi, jud. Nemţu. Nu ni î di tunică, 20 Ca de găitan. Pentru găitan, Am slujit un an. Scolă Lino, scolă, Scolă, aprindi lamba, 25 — Lamba ţi-oî aprindi, Da’n casă nu intri. — Scolă eşî afară ! ■— Pentru o portocală, Nu es eu afară I 30 Pentru o alămâe, Nu-ţî dau gura ţie. Ţi-am trimes scrisori Pentru buchet de flori, Ţi-am trimes răvaş 35 Pe o crengă de brad. CÂNTECUL CUCULUI I3U CÂNTECUL CUCULUI Veet pe guriţă. Totă diua a umblat, io Pe lanuri că s’au preumblat, Până când ea ş’a zărit, Pe vichilul ei iubit, Apoi iute fălfăind, Din secere semn făcând, 25 In Dumbravă s’au suit, La stejarul cel ştiut. Câte 4ile nu se ştie, T6tă vara pe câmpie, Pe lanuri că s’a preumblat, 30 La prăşit şi secerat ; Tomna când s’au răfuit, De munca ce au făcut, Eau găsit că are spori, De v’o patru zimţişorî, 35 Vichilul ’i-a numărat, Şi lucrul ’i-a lăudat, Ij)icându-i şi drada mea, Ved că eşti o hărnice, Na’ţî arvună pe la vară, 40 Ca să vii pe lanuri eară, Nime nu te a încărca, Singur ău ţo 1 măsura. 83 1314 CÂNTEC DE INIMA CÂNTIC DE INIMA CulSsâ de înv. î. Dumbravă, dincomuna Uscaţi, judeţul Nemţu. Tot mă’ntrebă inima, De nu’l bine eu dic ba, Taci, taci inimibră, Câ lacrămile curg gârlişbră, 5 Mărită-te mândra mea, Câ eu nu te-ol lua ; Ba eu nu m ol mărita, Până ce te-I însura, Să vdd pe cine ii lua. io De-I lua una ca mine, Să nu trăeştl cu ea bine, De-I lua-o cam aşa, Să nu ţii casă cu dânsă, Del lua-o bălăîoră, 15 Să dâe Dumnetjeu să m6ră, Ca să te întorci la mine, Să’m bat şi eu joc de tine, Că nu m’al luat pe mine. FRUNDE VERDI TREI LALELE Vădi varianta la p. 315. Culăsă de înv. I. Dumbravă, dincomuna Uscaţi, jud. Ndmţu. Frunde verdi trei lalele, Mă ’nsuraî ’m luai muere, Mă bucurai la avere, La avere la argint, 5 La un boii de priponit, Argintul s’a cheltuit, Mucrea a îmbătrânit; Muierea esă pe uşă, Cu capul plin de cenuşă, IO Boul rupse şi se duse, Ijii din ochi să răpuse, Bou ici, bou colea, Bou trece Dunărea, Sărăcuţi de maica mea, 15 Că am r£mas numai cu ea. PETITORII 1315 P ESŢ I T O R II CulSsâ de Gh. Dobrea, învăţător, corn. Uscaţi, judeţul Neamţu. I’audî mamă câniî bat, Tica, lica, ta, Intră peţitorii în sat, Tica, tica, ta. 5 Chemă i mamă pe la noî, Tica, tica, ta. Sa le dăm plăcinti moi, Tica, tica, ta. Să le dăm ţuică cu fieri, IO Să nu ne cate la măseli. Am un dinte şi o măse, Şi-s Iegate’n lopăţelî, MS vScJuî fată budată MS uitat într’o lule, 15 MS vedui ciuchita me, MS uitai într’o fântînă MS vSciuî fată bStrână. La fie-care rînd se repetă: «Tica, tica, ta». FRUNţ)A VERDI TREI VASDOGI VedI variante la p. 879, 1288, 1290. Culăsâ de Gh. Dobrea, învăţător, corn. Uscaţi, judeţul Neamţu. Frundi verdi tri vâsdâgi De la Galaţi mai încbtî ; Este o crâşmă în tri pârlâgi, Şi mi-o ţin tri Turcdicî, 5 Şi mi-o vinde intr’un ban ; Oi sărmanii militari Cum duc viaţă cu amar, Şi fac un termen de cinci ani. I runcji verdi de-un stejar, IO MS rog, domnule căpitan Dă-ml drurnu din cocintrare, Căci de când mai cocintrat, Bol la jug n’am îngiugat, Feti mari n’am sărutat 15 Plug di corni n’am luat. Bate-1 focii de maiur. Căci de când s’o maiurit, Nici un bini n’o făcut. Mulţi flăcăi au cătănit, 20 Feii mari au îmbătrînit. Nevesti a văduvit. Când eram la recrutări, Eram tînSr ca o fl6ri, Eară acum la libirari 25 Sint moşnSg cu barba mari. FOAE VERDE BARLABOI 1316 FOAI VERDI BARABOI Culisă de Gh. Dobrea, învăţător, com. Uscaţi, jud. Neamju. F6i verdi baraboî, Am acasă patru bol, Cole ’n vale maî am doî, N’are cine să grijască 5 N’are ticnă nicî nevastă. Stat pe loc, puicuţă, vino ! Vin’o aicî şi sal pârlazu. Ca să maî uităm necazu. Vino aicî trecî ogorul IO Că de tini nî-o fost dorul; Şi inelu de la tini Ş-acela-î făcut de mini, Şi cerceiî din urechi Cine-Î vedi ari se crăpi. DI LA DEAL DI STREAJA MARI Vedi variante la pag. 780, 1086. Culăsă de.Gh. Dobrea, învăţător, comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Di la del de straja mari Merg catanili călări. Ele merg cântând jucând, Şi din gură aşa dicând : 5 Of! sermanul meu ! Şi măîcuţili plângând Plângând fiul lor, Bocind fiul lor. Tacî măicuţă nu maî plângi, IO Că din mini curgi sângi. Căpitani Pavili, Unde ducî catanili ? — Ea le duc până la foc Că’s catanile cu noroc, 15 Şi-s cu norocu chiar în sîn. FRUNţ)A VERDE Ş’UN DUDAU Culăsă de I. Cogălniceanu, de jos, judeţul Roman. învăţător, din comuna Văleni, plasa Moldova-Siretu Foie verde ş’un dudău Pe drumul care merg eu Nu’î fântână nicî pârău Se’mî potolesc focul med Focul de la inimioră Nu mi-1 potoleşte o ţară Numaî neică intr’o sară. FRUNZI VERDI TREI SMICELI 1317 FRUNţ)I VERDI TRII SMICELI Culăsâ de Gh. Dobrea, învăţător, comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Frundi verdi trii smiceli Colea’n vali in prundureli, Răsar maică două steli. Două soriore, 5 Două roşiore. Una mari, una fiică. Cea mai mari tot plângea, Cea mai fiică aşa dicea: Taci tu soriora mea, 10 C’amîndouă ne om mărita. Una sus pi Tutova Una gios pi Moldova. Colo în vali la pârâu, Două feti spală grâu, 15 Cu rochiţa puse’n brâu. FRUNZA VERDI POAMA NfiGRA Cul6sâ de Gh. Chioru, înveţător, comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Frun4ă verdi pomă năgră Dintr’atâta lumi largă Rî-am ales o puică dragă, ^ Şi-am dat drumu să-şi alegă, 5 Din doî-trei, Ori ochi negri, Ori că prii, Ori albaştrii ca şi ai mei. Frundă verdi de-avramască 10 Pe uliţa arminăscă Este o şatră covărescă. Dar într’însa cine este ? Ghiţă calu îşi potcogeşte, De grea caii se găteşte, 15 Puica din uşă îl prăgesti, De lacrămi aghe dăreşti, De suschin aghe vorgheşti Fruncjă verdi toporaşi Unde te duci şi cui mă laşi ? 20 Cu cotili pi zaplajî, Cu lacrimi pi doi obraji, Pe mâna la doi vrăjmaşi. Frundi verdi şi-un dudău, Tu rămâi in satul tău. 25 Dar mai rău, dragă de mini, Căci mă duc prin ţări streini, Undi nu cunosc pe nimi, Numai murgu de sub mini, Şi fierluşca din pădure. 30 Frunclâ verdi măr mustos Mergi, puiule, sănătos, Şi apucă pe vali în gios, Pân ce-1 da de sîngi gros. Sîngi de-a păgânului 35 Pân’în coma calului. Sîngi de-a muscalului Până în cdma calului. 1318 FOILfiNA PĂDUREŢ FOILEANA PĂDUREŢ Cul6să de Gh. Dobrea, învăţător, comuna Uscaţii, judeţul N£mţu. Foilăna pădureţ, Oliolio fraţi rdsleţ, Că de când te-aî rdsleţit, Pe la noi n’ai maţ venit. 5 Şi te plâng surorili Pe toii cărârili. Şi te plângi cea mai Sică Cu rochiţa de-alistâncă. Şi te plângi mijlocia IO Cu lacrămî pân’ la bărbii, Cu rochiţa de cutie. Şi te plângî cea mal mare Cu pdr galbăn pe spinări, Cu lacrimi pân’ la paftali. 15 Şi ti plângi maîcă-ta Dintru totă inima. FOE VERDE ŞI-UN LIPAN Veijl variante la pag 369, 3fo 784. . „CV1^ fe_L Cogălniceanu, înveţător, din comuna Văleni, plasa Moldbva Siretu jos, juatţui Koman. F6ie verde şi-un lipan Drag mi-o fost calu bălan ; Cal balan şi şaua ndgră Şaua ndgră, frâul verde, 5 Md rog, ddmne, nu mi-1 perde Că mi l-ai perdut odată Şi l’am cătat lumea totă. L’am găsit la şapte ani, L’am găsit la un duşman 10 Priponit de-un leuştean. Ed din gură aşa grăi! : — Leuştean cine te-o pus ? — Mariţa care s’o dus. De când Mariţa s’o dus 15 Trei garofe în portă am pus Garofele a înbobocit Mariţa că n’a venit Garofele a înflorit Mariţa c’a logodit. f6i verdi avram£sca 1319 FOAI VERDI AVRAMI AS CA Culdsâ de G. Coatu, învăţător, dela moş Anghel Mârza din Zebil, judeţul Tulcea, Foi verdi avrămiascâ Văd o fată di armdncâ. Nu’i armăncâ’i, Moldov6ncâ Moldov6ncâ dintri bălţi 5 Na-ţ’o rublâ şi doi sloţ,— Nu ti mai iubi cu toţi. — Tai rubla ’n Câ nu mS iubesc cu ei. FOAI VERDI D’ALIOR Cul6să de G. Coatu, învfiţător din gura flăcăilor din Zebil, judeţul Tulcea. F6i verdi d’alior Trecui balta la topor O trecui pi jumătati . Mă plângea maica di m6rti. VERDI FOI ŞI UN DUDAU VedI variante la p. 337> 33*$, 339> 34°, I294- Culisă de G. Coatu, învăţător, din Cerna plasa Măcin, judeţul Tulcea. Verdi f6i ş’un dudău,^ Murguleţ, căluţul meu Ci ti-abaţi din drumu teu\j Ori tî-1 ghini, ori ţt-î rău £ Ori ţi-î greu di trupu meu f Nici mi-î binî, mei mi-i rău Nici mi-i greu de trupu tău, Dar mi-î greii năravu tău : Pi la câţi crâşmî treci, io Pe nici una n’o pitrecî, Dar cum ajungi la ea Şe mă legi di o nuia, Ş’apoî bei cu mândrili Iar eu rod zabrelili; . 15 Cum ţi-î drag ţii sâ beî vin Aşa şi mii la fin. Cum ţi-î drag cu făină’n sac, Şi mii cu torba ’n cap. 1320 pas£rili a jeli trag PASfîRILI A JELI TRAG Culisă de G. Coatu, învăţător de la Vasile Moraru din Zebil, judeţul Tulcea Paserili a jeli trag CJa picat frun4a di fag. Prin pădurii nu sâ mat duc G’o picat frunda di nuc. 5 Doru umblă rătăcit Câ frundişul s’o rărit .. El tot umblă prin brădet Şi furâ inimî încet. FOICICA SOLZI DI PEŞTI Culdsâ de G. Coatu. învăţător, din corn. Cerna, pl. Macin, judeţul Tuleea. Foicică solzi di peşti, Pi imăvara când soseşti, Lumia totă ’nvesăleştî, Colţu erbiî câ mijăştî, 5 Zăpada că sâ topeşti Muguraşu ’mboboceşti. Scolâ mamă ti găteşti Cu cotu şi forfica Şî-mî croeşti-o dulămica 10 Şî-mî croeştî-o dulămiţă, Verdi ca fruncja di viţă Câ lă varâ-î răsmeriţă. Şî-mî croeştî un Comanac, Verdi ca frunda di fag. 15 Astâ iarnâ am ernat Apropi di Calafat Şi într un bordeiu dărâmat. f6ie verde ş’o aluna 1321 FOI VERDI Ş’O ALUNA Cul6sâ de G. Coatu, înveţâtor, din com. Cerna, plasa Mâcin, jud. Tulcea. F6i verde ş’o alună Sâ smulg fagu din tulpină Sâ remâi în loc fântână. Sâ spăl arma di rugină. DRUM PI DEAL Culdsâ de G. Coatu, înv6ţâtor din com Drum pi deal Şi drum pi vali, Dar pi drumu cel din vali^ îmi vini di-un voinic călări 5 Pi spinarea murgului, Şî pi şâua domnului. Cerna, plasa Mâcin, jud. Tulcea. El pi cal cum îmi mergea, O batistă c’aducea, Şi ’n batistă portocali; II ducea puicâi din vali 10 Pi sub nucu cel din vali Că-mî şădea o vrăjitori. FOAI VERDI Ş’UN DUDAU Culisa de G. Coatu, înveţâtor, din com. Cerna, pl. Mâcin, jud. Tulcea, F6i verdi ş’un dudău Sârmanu sufletu meii, ^ Cum îndtâ ’n sângi^rău Ca şarpili pin dudău. 1322 FOI verdi TRII SMICELr FOI VERDI TRII SMICELI Vedî variante la p. 818, 1259, 1283. Culeasă de G. Dobrea, învăţător, din comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. F6Î verdi triî smiceli Tinereţi ca a meii Si Sera lumea di eli. Tinereţe ce-am avut, 5 Cu amar le-am pitrecut. Cu amar cu multă jăle Pentr’o curvă de muere, Ce esă sara la steli Şi se le pe hătureli 10 Culegând la burui Burueni sorociţi, Ulcelile-s părăsiţi, Burueni farmacati Pentru Ghiţişor păstraţi. 15 Burueni sorociţi, Pentru Ghiţişor gătiti. Ghiţişor când de-o gustat Di la uşă pân’la pat Di triî ori o leşinat, 20 O oftat şi s’o sculat Şi di zid s’o răzemat. Ghiciu în dreptal-o luat, Pe murg negru o încălecat, Pe şuşe în sus a plecat, 25 Tari scîrghit supărat. Tată lumea l-o întrebat : Ce eşti Ghiţi supărat? Că mal sint curvi în sat. Da se cie cât frunda 30 Dacă nu-î şi tătuţă! Di la portă c’o strigat Aşterni-mî măicuţă in pat! Sau în pat sau în crivat Că curviii m’o mâncat. 35 — Da la curvi ce-ai cătat ? — Maică, nu-î nici c-un banat, N’ara ştiut că s curvi în sat. Când era la Sezî di nopţi Ghiţişor trăgea di morţi; 40 Când era la cântătorî Ghişor vărsa sudori; Când era ziuşoră, Ghiţişor sub pânzişoră. Când sori li răsare 45 Şepti clopoti trăge Şepti curvi Se-1 jele Nici una nu-1 jele Cu jălea maică sa. — Tăceţi curvi nu-1 jeliţi. 50 Că voi Si’l-aţî otrăgit. FOE VERDE MARGAR1NT Ve(Jl varianta Ia p. 1285. Culăsa de la Dumitru Bejan, din Foe verde mărgărint, Doina sînt şi doina cjîc; Doina sint, doina mă châmă, Doina sint de bună samă. 5 Şi cu doina mă plătesc, corn. Bicaz, jud. Nămţu. De ghir şi boeresc. Boii 2el când aud doina, Ara ţălina şi moina ; Şi 51 am arat un ogor, 5 Mândrili mă plâng cu dor. 1323 FOl VERDl DI-ALIOR FOI VERDl DI-ALIOR Culăsâ de Gh. Dobrea, învCţâtor, comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Foi verdi de-alior La grădina lui Ion, Creşte un măr şi-on păr, Şi-on grivadî în cheutorî. 5 Zaci puiu delungat Şi puica iT plângi la cap. — Zaci puiule, ort te scolă, Ori mai dă şi nie o bolă. — Ba eu b61ă nu ţi-ol da, TO Dacă îii-î da şi-oî mânca. KÎ-Î da muri în postul mari Şi caş dulci în timpul erniî, Sloi de gheţă în timpul verii. Măi bădiţă, prost mai eşti, 15 Cum de nu ti socoteşti Cum în lumi se trăeşti ? Di la portă la portiţă Ni se primblă o copchiliţă, Numai in fustă şi batistă. 20 Cini S.1-0 întâlnea, fiî-o in- [treba : — Eşti fată, ori măritată, Ori 334 FOILENA FIR DE NALBA FOILENA FIR DE NALBA VedI, variantă la p. 273, 274. Culesă de înv. I. Dumbrava, din com. Uscaţi, jud. Nemţu. Foilena fir de nalbă, Răsaî lună mal de grabă, Să se vadă prin livadă, Să cosăsc pelin şi iarbă, 5 Să-î dau puîceî se’mî desfacă, Desfă’mî puică ce-aî făcut, Şi dă-mî drumu să me duc, Că ’ţ ol da un leu bătut. Batăr se’fiî daî doî leî, 10 Nu ’ţ-am făcut ca să chei, Ci ’ţ-am făcut să me eî, Geba m’aî făcut, M’aî făcut şi m’aî crescut, Şi m’aî dat după urât. 15 Sâ’îiî fie şi în păment strâmt. Nu maî dat după cel drag, Să’Sî fie şi în păment larg, Of ! şi eră of! să ştii dragă, Că nu mă însor, 20 Ca să fiu nenorocit. Şi să mor nesocotit. FOI VERDI SALCIUŢA Veijî varianta la p. 1130. Culesă de Gb. Coatu, înveţător, comuna Cernea, plasa Mâcin, judeţul Tulcea Foi verdi sălciuţă, Supărată’mî eştî puicuţă. Dar di ci ti-aî supărat Pi pustiu di bărbat ? 5 — Vini di la crâşmă bet Şî mă ’ntrebă ci-am lucrat; Eu îî spuiu adevărat: Am mâncat şi m’am culcat, Dimineţa m’am sculat, 10 Di lucru m’am apucat, Totâ dîua am lucrat ; Am ţăsut, şi-am depănat Cu vârtelniţa din sat Şî cu fus di căpătat ; 15 Mulţămesc cini mi-o dat Că mi-o făcut falâ’n sat. Foi verdi bob năut, Amureză di dimult Nu gândi că ti-am urît, 20 Ti-am urît două triî dîli Dar cu gându tot la tini. f6iuSna ş’o opinca 035 FOILENA Ş’O OPINCA VedI variante la p. 167, 385, 1114. Culisă de Gh. Coatu, înveţâtor, comuna Cernea, plasa, Mâcin, judeţul Tulcea Foilenă ş’o opincă, Mă suiî pi lunga luncă, Toţi plugurili’mi umblă, Numa pluguleţu meu 5 lî bătut di Dumnedău. Dare-ar dracu şi Dumnedău, Să trag brasda dracului Prin prejuru satului, La uşa bogatului. 10 Bată-1 vina di bogat, Totâ iarna l-am rugat Sâ-mî dea două-triî părali, Sâ-mî cumpăr mălai şi sari Sâ scot copilaş din fomi. 15 Vara verdi şî-nverdit Iarna putred la pămînt. Pi cât codru frunda-şi ţini Toţi băeţiî trăesc bini, Dacă codru fruncja-şî lasă, 20 Toţi băeţiî trag acasă, La copii şî la nevastă. FOI VERDI BOB NAUT VedI variante la p. 347, 34§- Culesă de Gh. Coatu, înveţâtor, comuna Cernea, plasa Mâcin, judeţul Tulcea Foi verdi bob năut Di m’aş videa ’n del suit Şi la vali coborît, Cu puicuţa mea di gât 5 Sâ pui masa să mănânc, Cu doî lăutari cântând. Verdi foi ş’o răsurâ Suna, sunâ şi răsună, Suna chetricica’n vali io Puica mea plângi cu jali, Cu glasu di fatâ mari ; Sunâ, sunâ şî răsunâ, Sunâ chetricica ’n gârlă Puica mea plângi cu mila 15 Cu glasu ca di copchilâ. Verdi foi matostat, Satu-i lung şi prelungat, Şî mă mir di ci nu’ncap, Biru-mî dau, beleua ’mi fac 20 Nimăruia reu nu fac, Şî mă mir di ci nu’ncap. FRUNZA VEhOE F6E LATA 1336 FRUNDA VERDE FOE LATA Culesâ de înv. I. Dumbravă, din com. Ah ninorocită maică, De cât m’ai făcut o fată, Mai bine un colac de chetră, ă mă pue la fântână, 5 Unde să adună flăcăii, Şi să chemă apă bună. Cocoşel cu cresta prostă, Nu mai bate la ferestă, Că nu’s fată, da’s nevastă. Uscaţi, jud. Nemţu. 10 Când eram la mama fată, Mâneam turtă coptă în vatră, Şi rase pe răzătore, Şi îm era faţa ca o fldre ; Dar de când m’am măritat, 15 Mănânc păne şi beu gin, La inimă pun venin. Mănânc păne şi beu apă, Şi să face în mine otravă. ŞI ME CERI MAICA CERI VedI o variantă la p. 1040. Culesâ de Gh. Coatu, înveţător, comuna Cernea, plasa Măcin, judeţul Tulcea. — Şî me ceri maică ceri, — Cini dracu ti mai ceri H — Şî mă ceri un plugăraş. Nu vreu maică plugăraş, 5 Hrana plugăraşuluî, I’n vîrvu oticului. Totă diua hăis şi cea, Sara n’ari ci mânca. — Şî mă ceri maică ceri. io — Cini drăcu ti mai ceri? — Şi mă ceri un cojocar. Nu vreu maică cojocar, Hrana cojocarului Esti’n vîrvu acului. 15 Aci’mpungi, acî’nfrîngî, Mămăligă nu-i ajungi. Şî mă ceri maică ceri, — Cini lupchiî ti mai ceri ? — Şî mă ceri ăl din vale 20 Ala cu pustia mari Dă-mă mamâ ’ntr’on năroc, Că pustia’şi faci loc. VERDI FOI DI TRII NUCI 1337 VERDI FOI DI TRII NUCI Culesâ de G. Coatu, înveţator, com. Cernea, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. Verdi f6i di tril nuci Ti duci, puiule, ti duci Dar pi mini cuî mă laşi ? Chetrilor şi lemnilor, Pi mâna duşmanilor. Fărâ milâ di păcat M’aî iubit şi m’aî lăsat. M’al iubit ca pi-o copilă Şî m’aî lăsat ca pi-o străina 10 Eu ţi-oiu prindi a blăstăma Tu ca frunda ti-î usca. Cât îî fi şî îi trăi Fată mari nu-î iubi. Voinicel bătute-ar para 15 M’aî îngălbinit ca cîara. VERDI FOI S’O SIPICA Culăsâ de G. Coatu, înveţator, comuna Verdi foi ş’o sîpică Un’ti duci tu Dumitrică ? — Pişti Prut la ibovnică. — Prutu-î lat şî luntrea-î mică 5 Şi ti’necî măi Dumitrică. A Nu mi-î frică di’necat, Cernea, plasa Macin, judeţul Tulcea. Că ştii murgu la 'notat, Şi’notă ca pi uscat. Pun’ti murgule pi chept 10 Şî mă scoţi la Bechet, Undi’s feti berechet. FOI VERDI TRII MĂSLINI Culesâ de Gh. Coatu, înveţator, comuna Foi verdi tril măslini, Haî, măi fraţ, sâ trăim bim Câ nu ştii mortea când vini, Şî oiu lăsa lumea vouâ 5 Şî m’oiu duci la casa mea, Cernea, plasa Macin, judeţul Tulcea Casa mea cea di vecii, Făr di uşi, făr di fereşti, Numa cu negri păreţi, Aceia-î casa mea di veci. FRUNZE VERDE TREI VASpdGE I338 FRUNDE VERDE TREI VASDOGE VedI varianta la Culesă de I. Dumbravă învăţător, di Frunde verde trei văsdoge, De la Galaţi maî încoce, Este-o crâşmă în treipârldge, Şi mî-o ţine trei Turcoîce, 5 Şi mî-o vinde într’un ban, Oî sărmanii militari, Cum duc viaţa cu amar, Şi fac un termen de cinci anî. Frunte verde di un stejar; io Me rog, domnule căpitan, Dă'nî drumu din concentrare, Căci de când m’aî cocintrat, Boî la plug n’am înjugat, Fete mari n’am sărutat, T5 Plug de corne n’am luat. Bată-1 focu de maior, p. 1315, 1343. comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. Căcî de când s’o maîorit, Nici un bine n’au făcut, Mulţî flăcăi au cătănit, 20 Fete marî a’nbătrânit, Neveste au văduvit. Când eram la recrutare, Eram tîner ca o filore, Eară acum la libirare, 25 Sînt moşneg cu barba mare. Foilenă fir păsat, Rău, matca m’o blastamat, Ca să fiu şi eu soldat. De la noî a treia casă, 30 Şed surorile la masă, Nici nu beii nicî mănâncă, Numai cu ochii se uită. DORULE MANCATE-AR BOLA Culdsă de G. Dobrea, învăţător din comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Dorule, mâncate-ar boia, M’aî îngălbenit ca ceara, Dorule, mâncate-ar focu, M’aî îngălbenit ca socu, 5 Dar maica când m’o făcut, Tari ghini ’i-o părut. Dar sara când m’o scăldat, Tari rău m’o blestemat! Şi^ m’o blestemat la lună, 10 Să şed tot cu arma ’n mână 1 Şi m’o blestămat la sori, Se fac dili de’nchisori, Se am parti di soldat, De soldatu cel di ceas, 15 N’ari voi nicî un pas ; Şedi di zid rezemat, Se uită cu jeli în sat, La nevesti cu bărbat, La copiii tinereii, 20 Cari me gîucam cu eli! CÂNTIC DI DRAGOSTI ŞI URtT 1339 CÂNTEC DI DRAGOSTI ŞI URIT Vedi varianta la p. 847. Culesă de G. Dobrea, învăţător din comuna Uscaţi, judeţul Nămţu. Foileană unt-de-Iemn, Aferim puică, aferim, Ce fel di dragosti avem Numai din ochi ni videm, 5 Tot la luna şi la doua Ca să n’aibă amoru numer. Verdi frundi de-alămâîe Cini ori nî-a dis Sie Să eu fată cu moşie ? 10 Mai ghini ura săracă Ci’î-oî cumpera să-î placă. Căci acea cu moşie Are multă fudulii Verdi, verdi şi iar verdi 15 Ce-am iubit nu se mai vedi Am iubit o chiatră scumpă Şi-am luat o tontă slută. S’a dus tonta la ocol, Disculţă cu capul gol. 20 Vitili so strâns poşmol Că gândeu că-î boala lor. Şi era un ghiţel bălţat . Şi-o luat portiţa în cap, Şi-o fugit pân ce-o crăpat. 25 Me uitai din del în vali, Vecjui tonta cu mâncări Şî-o întrebai : Ce aî tontă di [ mâncări ? — Usturoi şi lapte acru E mergi înapoi la dracu. FRUNDI VERDI Ş’UN DUDAU Culdsâ de Gh. Dobrea, învăţător, Frundi verdi ş’un dudău. Oltule, pi malul tău, Creşti iarbă şi dudău, Să pască şi murgul neu. 5 Murgul paşti şi necheză^ Puica-mî plângi şi ofteză. comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. S’o întreb undi înserează ? Inserează la fântână Cu doi voinicel di mână. 10 Unui ţini cociţa Unu-Î pupă guriţa. 1340 f6e verde ş’un dudau FOI VERDE Ş’ON DUDAU Vedi variante la pag. 290, 295. comuna Cernea, plasa Măcin, judeţul Neamţ. Culisa de Gh. Coatu, înveţator, Foi verdi ş’on dudău, Anico, sufletul meu, Am aucjît că ţî-î rău. Dar şî mit nu mi-î bini, 5 S o uscat carnea pi mini, Tot gândindu-mă la tini. Puţintică ci-o rămas Ş-aceia di dor mi-o ars. VERDI F6l TRII SPANACI Vedî variante Ia pag 3^>i, 373. Culesa de înv. Gh. Coatu, din corn. Cernea, plasa Macin, jud. Nemţu. Verdi foi triî spănacî io La cârcima din pârlogi Mi-ari vin di triî sordci, Şî mi-1 vindi triî nemtoicî . Ocaua di triî sfănţoicî Cini bea copchiî nu facî. VERDI FOI TALION Vedî variante la pag. 275, 276, 747, 789. Culgsă de înv. Gh. Coatu, din com Verdi foi taliun. La grădină la Ion Mulţi păsăreli dorm, Nuroa una n’ari somn, 5 Şi sboră din pom în pom, Cernea, plasa Macin, jud. N6mţu. Şî strîgâ : Ion, Ion, \ in la tata sâ ti-adorm; Şî sboră din crangă ’n crano-ă Şî strigă : Anico dragă. VERDI FOI MĂRĂCIN 1341 VERDI FOI MĂRĂCINI Vedl varianta la p. 823. Culesâ de Gh. Coatu, învăţător, comuna Cernea, plasa Macin, judeţul Tulcea. Verdi foi mărăcini Noruleţ cu milă, Păminti făce-teî tină, Noruleţ cu milă, Multa lumi intră ’n tini Şî tînără şî bătrână. Verdi foi măr mustos Păminti făce-teî os. Tu mănânc! şî om frumos, io Drag mi-o fost omu frumos Şî călări şî pi jos. VERDI FOI ŞI-UN SUSAI Culăsâ de Gh. Coatu, învăţător, comuna Cernea, plasa Macin, judeţul Tulcea Verdi foi şi-un susai Haî puiule, haî, Cărărui după plaiu Bătută di Neculaî. 5 Mânca-i-ar lupchiî di caî ' Mi-o slăbit pi Neculaî; Verdi foî salbă moli. Cărărui după vali Bătută di fată mari 10 Şî di Neculaî călări Tot trecând la vrăjitori; Lecurî di dragosti n’ari. 1342 FRUNZA VERDE TREI VASDDGE FRUNZA VERDE TREI VASDOAGE Vedî variante la p. 265, 361, 373 şi apoi 1331. Culdsâ de I. Dumbrava, înveţator din comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. Frunde verde trei văsdoge La crăşmuţa din pârloge Tre jidance ţin orăndă Şi vend vinul cui îî place 5 Cine be copii nu face. Nu o ştiut şi maică-mea, Să ducea şi bea şi ea, Pe mine nu me făcea, Ci folos că m’o făcut, 10 Străinii parte au avut. De fac bine tot îî rău, Aşa’î omul cel străini Toţi cu mamă şi cu nene, Numai eu trăesc cu jăle ; 15 Toţi cu fraţi şi cu surori, Numai eu trăesc cu dor. Floricica ce de sus Dile grele am ajuns, Când oftez astadî pe ascuns 20 Nu am guriţă de respuns, FOI VERDI Ş’O CIUCORA Culesa de Gh. Coatu, înveţator, comuna Foi verdi ş’o ciucoră, Am primit di-o vesti asară ; Nici nu-î dulci, nici amară D.-mî ardi codru cu pară ; 5 Plângi-un pui di sâ omoră. Cernea, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. Taci puiule nu maî plângi ; Rogâ-ti la vînt sâ ste. ’ Draga vîntu mi-o încetat Şî para s’o potolat. LUAREA BUCOVINEI 1343 LUAREA BUCOVINEI Culesâ de G. Dobrea, înveţâtor din comuna Uscaţi, judeţu Niîmţu. Fruncji verdi şi o alună Treci voînicu pi lună Şi codru voios resună. Treci hoţul hăulind Pi cărări coborând, Din frundî mereu pocnind. Măi voinici, voiniceii, Eţî tăişul cu plăseli, Puni mâna pi oţeli 10 Că se primblă prin poteci Tril desagi de irmilicî Şi di galbini viniticî. Iar în urma luî călări Vini-o mândra fată mari, 15 Gătită de mărîtarî. la’î nevasta unul crai Şi se primblă cu alai Peşti munţi, peşti plai. FA PUICUŢA, FA HAI, HA ! Vedi variante la p. 754, 960, 1089 şi un fel de variante la p. 241, 254, 960. Culesâ de G. Dobrea, înveţâtor. din Fa puicuţă, fa băi, ha ! Unde-or ci omeni mulţi La mini să nu te uiţi. Unde-or ci mai puţintel 5 Ochii tăi se cie a fiei. Ochii şi sprincenili Fac tăti belelili; comuna Uscaţi, judeţul Neamţu. N’ar mai ci ochi şi sprinceni N’ar mai ci pacati greii. 10 Dar amor, amor să-mî fiî, Dar la noi mai rar se vii. Să nu-ţî pricepă nimiî Că baţi calea pentru mini. 1344 CÂNTECUL ILENEI CÂNTICUL ILENEI Culăsă de I. Dumbrava învăţător, din comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. Hai Ilenă la poenă, Să săpăm o buruenă, Cum n’aşi merge în poeniţă, Dar n’uî după voinţă, 5 Că bărbatul rău mă teme, Nici de un pas el nu’mi dă [vreme Mai stăl, stăî până ci a însera. Noî buruena om săpa, Şi oi punio în locul Seu, io Ca să dormă, dormă dus, Până ce o fi sorile sus; Şi să dormă dormă dus, Pănă ce o fi sorile jos. VERDI FOI ŞTJN BUREŢI Culesâ de Gh. Coatu, învăţător, comuna Cernea, plasa Mâcin, judeţul Tulcea Verdi foi ş’un bureţi Trecui Prutu mort di săti, Unde-Î puica sâ m’adapi ? Puicâ, puiculiţa mea, 5 Fă-ţi guriţa fântânea, Buzîli ghisdelili, Dinţî chetricelili. Şî limbuţă ciuturea, Sâ-i dai lui neică sâ bea, io Sâ-mî potoli inima. DUNĂRE APA Vl^RA 1345 DUNĂRE APA VIORA Vedi variante la pag. 376, 739, apoi 322, ji apoi 384. Culesâ de înv. I. Râdulescu, de la Gheorghe N. G. Râducă, din comuna Pâuşeşci-Mâglaşî judeţul Vâlcea. Dunăre apă vioră, Face-te-aî negră cernelă ; Să te pui în călimare ; Să ’î fac maica d’o scrisore, 5 Să trimet la maica ’n ţară, Să-mî dea bani de cheltuelă, Şi cămăşi de primenelă. Tu, maică, când m’aî făcut. Mare bine ţî-a părut. 10 Mî-ai făcut scutec de lână, Făşie de strămâtură. Cu picioru m’aflegănat, Din gură m’aî blestemat. Să stau în puşcă răzmat, T.5 Să dau ţărilor ocol, Făr’ de milă, făr’ de dor. REU MAICA M’AI BLESTEMAT Vedi variante la pag. 384- Culesâ de înv. X. Râdulescu, de la Gheorghe N. G. Râducă, din comuna Pâuşeşcl-Măglaşi. jud. Vâlcea. Rău, maică, m’aî blestemat, De şed în puşcă rezmat, Şi beu vin nemăsurat, Şi mâne pâine de furat. 5 Fie pâinea cât de bună, Dacă este în ţară strină, Fie pâinea cât rea, Dacă este în ţara mea. PE SUB DEAL PE SUB PĂDURE Vedi variante la pag. 259, 260 Culăsă de înv. I. Râdulescu, de la Pâuşeşci-Mâglaşî, jud. Vâlcea. Pe sub deal pe sub pădure, Trece o nevestică în lume, Oropsită de bărbat, Şi de curvele din sat, 5 Cu pruncul nebotezat. Pruncul plânge, Gheorghe N. G. Râducă, din comuna Mă-sa’I dice : Taci pruncule nu mai plânge, Că te-oi sui în deal la cruce, 10 Şi te-ol scălda’n lapte dulce, —Să mă scalde şi’n zahar, Trupul meu e tot amar. 85 PE DEALUL BERLAGULUl 1346 PE DEALUL BÂRLOGULUI Vadî varianta la p. 323. Culesă de înv. I. Râdulescu, de la Gheorghe N. G. Răducă, din comuna Pâuşeşcî-Maglaşî, jud. Vâlcea. Pe dealul Bârlogului, Ţipă pulul corbului. — Ce ţî-e puişor de corb? Or ţl-e fonie, or ţî-e sete, 5 Or ţî-e dor de codru verde ? — Nu ml-e fome, nu mî-e sete, Nu ml-e dor de codru verde, Dar mî-e dor de maica mea, C’a plecat şi m’a lăsat, 10 Cu cuîbuleţul stricat, La ramura prunului, La mijlocul drumului. FRUNDULIŢA FOI DE PRAZ VedI varianta la p. 284 Culdsâ de înv. 1, Râdulescu, de la Gheorghe N. G. Raducâ, din comuna Pâu-şeşcî-Maglaşî, judeţul Vâlcea. Frunduliţă fol de praz, De’l fi neică vr’un vitez, Fă-ţî grădină cu pârlez, Şi’n grădină fă-ţî fântână, 5 Să vedI maica cum me mână De trei ori pe săptămână, Cu urcîoraşul de mână, Să’î aduc apă d’a bună ; Apă rece năstrăpioră, 10 Să puie la inimîoră. L E A N A H47 LEANA Vedi varianta la p. 394. Culesâ de I. Florescu, învăţător de la FI. Drâgan, din domuna Bragadir, plasa Cal-Marginea judeţul Teleorman. Foicică salbă mole, Drum în deal şî drum pă vale; Me ’ntâlniî cu Leana ’n cale Leana în car şî eu călare, 5 P’un cal vînăt rotocole Pintenog dă trei piciore. Me ’ntinsei să’î iau d’o flore, Nu fu flore, fu răsură Toţi duşmanii me vedură ; io Nu fu flore, fuse ismă, Toţi duşmanii’mî prinse pismâ. Foicică d’avrămesă Me dusei la Leana acasă, Găsii pă Leana mâniosă, 15 — Ce’ml stai Leano mâniosă V Or pântru palma ce ţi-am dat’o? Nu’ţi fie dă palma mea, Şî’ţi fie dă mintea ta. HAI BUZEU, BUZEU ! Vedi variante la p. 299, 359, «23, «59, 1087, >116, 1288 si apoi la p. 804. Culesâ de J. Bujo.escu, învăţător din Hai Buzeu, Buzeu ! Dărîma-s’ar malul teu,^ Să trecă şi bun şi reu, Să trdcă ş’un frate al meu. 5 Trecui podul pe la lesă, Me ajunse un dor de casă; De o'fi dor de la nevastă, Să las calul, să mai pască, Şi eu să me odihnesc, 10 Că nevastă mai găsesc; De o fi dor de la copii, corn. Viziru, jud. Brăila. Să puiîî şaua şi să măiu ; De o fi dor de la cinci fraţi, Să bag pe murg’între sfanţi ; 15 De o fi dor de la surori, Să bag pe murg, între flori; De o fi dor de la mătuşe, Să bag pe murg, în cătuşe. Colea ’n vale la fîntână, . 20 Spală doue fete lână, Una spală, ş’alta îndrugă, Să’î facă lui neică şubă. FRUNZE VERDE PEUNITA 1348 FRUNţ)E VERDE PELINIŢA Culisă de învăţătorul Gh. Gh. Cordmî din comuna Câlugărenî jud. N£mţu Frudă verde peliniţă, Sus în dial în bâtculiţă, Tot să las’o neguriţă, Tot să lasă şi să ea, 5 Venin la inima mia. FRUNDZA VERDI GRÂU MĂRUNT Ve NU CASCA, MANDRO, GURA Culesâ de învgţâtorea E. Slâvescu, comuna Devesel, jud. Romanaţi. Nu căsca, mândro, gura, Că nu-i coptă grumpăna ! FOIE VERDE BARABOI Culesâ de înv. I. Cogălnicenu, de la Ion Foîe verde baraboi, Cine are patru boi, N’are grijă nici nevoi ! Dar eu n’am nicî-o păreehe, 5 Pui căciula pe-o ureche ;— ’ Şi căciula-î brumârie, Mâtasâ, din corn. Vâlenî, jud. Roma Spartă’n fund de datorie ! In jurul câciuleî mele, Şapte juguri de nuele ; 10 Dar pe vârvul căcluleî Şade cloşca cu puii! I FOIE VERDE DE MARAR 1419 FOIE VERDE DE MARAR Culesâ de înv. I Cogâlnicenu, de la Ion Mâtasâ, din corn. Văleni, jud. Roman. 5 Să spui tu, să spui şi eu, MANDRA CARE-MI PLACE MIE Culesâ de înveţătorea E. Slâvescu, comuna Devesel.jud. Romanatî. Mândra care-mi place mie, N’are vie, nici moşie, Făr’ pintene la călcâe, Când păşeşte sdrăncăneşte, 5 Inima mi se topeşte 1 MANDRO, MUMA-TA GANDESCE Culesă de învetâtorea E. Slâvescu, comuna Devesel, jud. Romanaţî. Mândro, mumă-ta gândeşte Că ca tine nu mai este. Dar nici delul nu Toi trece Şi ca tine capăt dece ! Foîe verde de mărar, Leliţă de pe cel mal Am să’ţl fac proces-verbal, Să te chem la tribunal, Să ved cui îî şade reu : Tu femee cu bărbat, Eu flăcău ne’nsurat, Nici mustaţa nu mî-a dat!... • \ 1420 SPUNE, MANDRO, MUMA-TA SPUNE, MANDRO, MUMA-TA CuRsâ de înveţâtdrea E. Slâvescu, comuna Devesel, jud. Romanaţi. Spune, mândro, mumă-ta, Să nu mai aibă grija ! Să-şî aibă cămăşii el, Că-î cămaşa scurtă’n pole, 5 Şi cu firea sburătore ; Şi sboră peste-arăturî, Şi adună fermecăturî, Să me fermece pe mine Să te iau, puică, pe tine ! MANDRA MEA DE FALA MARE Culesă de învgţătorea E. Slâvescu, comuna Devesel, jud. Romanaţf. Mândra mea de fală mare, Nici obîală în cismă n’are ! Se încalţă cu hârtie, Ca să-mi ca4ă dragă mie ! TINEREL CA ME’NSURAI Culesâ de I. Iordâchescu învSţ., din com Cristeştî jud. Botoşani. Tinerel că me’nsurai, Tinerică mî-o luai, De o sută opt-decî de ai ; Tinerică ca mama, 5 Supţirică ca soba— Subţirică subsuori, Când o vedi, te ieau fiori ! Subţirică la mijloce, Şi de trup de-a ghe se’ntorce FRUNZA VERDE ŞI UNA 1421 FRUNDĂ VERDE ŞI UNA Culesâ de I. Iordâchescu înv. din com. Cristeştî, jud. Botoşani. — Frundă verde şi una N’aî vedut pe Păuna? — Am vedut-o icî, colea, Mortă-bată de cafea, 5 Şi’nvălită ’n malote. Frundă verde for de nuc, N’aî vedut pe mândra’n târg? Am vec^ut-o cumpărând, Anteree cu capace, 10 Totă noptea nu’mi dă pace ! CINE STRICA DRAGOSTEA Culesâ de I. Iordâchescu învăţător, din com. Cristeştî jud. Botoşani. Cine stricâ dragostea, Aibă pasul racului Şi hrana gândacului, Şi casa culbecului 5 Din fundu pămîntuluî ! OI SARACA BINE DICE Culisă de I. Iordâchescu înveţător, din com. Cristeşti, jud. Botoşani Oi săraca! bine dice, Sanatatea s’o mânănci, Sanatatea fetelor, Dragostea nevestelor. 5 Dragostea di undi sa ie ? Din ciubuc şi din liule, De la ochi, de la sprincine, De la buzfe ruminele, De la gâtul cu mărgele ! 1422 COPILITA CU BARIŞ COPILIŢA CU BARIŞ CultSsâ de I. Iordăchescu, învSţ. din com. Cristeştî, jud. Botoşani. Copiliţă cu bariş, Ce dracu te măritişî ? Că mila de la părinţi, Nici o dată n’aî s’o uîţî, 5 Că mila de la bărbat, Ca frunda de păr uscat, Pică jos şi putredeşte, Nimăruî nu trebueşte. MAI BARBATE NU TE FACE Culesă de I. Iordăchescu învSţ. din com. Cristeşţî, jud. Botoşani. Măi bărbate nu te face, Ia mai dă garafa’ncoce, Că avere n’am a face ! DRAGA MAMEI HARNICA Culăsâ de I. Iordăchescu, învgţ., din com. Cristeştî, jud. Botoşani. Draga mamei harnica, Cum’i şede cânipa, Şi din an şi din ist an, Intr’o c6jă de bostan, 5 Lucrată de-un ciocârlan ! LA RĂCHITĂ ROŞIORA 1423 LA RĂCHITĂ ROŞIORA Culisă de I. Iordâchescu înveţ., din corn. Cristeştî, jud. Botoşani. La răchita roşioră, Tremură baba să rooră ; Şi-ar muri şi nu să’ndură. Că mai are-un dinte’n gură ! OI, SARACA BIATA LELE ! Culesâ de înv. I. Iordâchescu, din comuna Cristeştî, jud. Botoşani. Oi, săraca beta lele ! Frumuşel băet o cere ! Dacă n’are lăîcere Şi’n picîore cîobotele, 5 Că umblă prin sat şi cere, Câte-un sac plin de oghele ! DAU-AR DAMNEDEU UN VINT Culesâ de I. Iordâchescu înveţ. din com. Cristeştî, jud. Botoşani Dau-ar Dumnedeu un vînt, Să dea gardul la pămînt, Să remâe numai parii, Să se spândure duşmanii 1 1424 TRANDAF1T DIN MONASTIRE |, TRANDAFIR DIN MONASTIRE Culdsâ de I. Iordâchescu înveţ, din com. Cristeştî, jud. Botoşani. OI, SARACA MĂTUŞĂ! Culâsâ de înv. I. Iordâchescu, din comuna Cristeştî, jud. Botoşani. Oî, săraca mătuşa ! Cum ’şî teme copila 1 De ce-o teme, n’o scăpa ; De-o umbla din chetră în chetră 5 N’o scăpa ni sărutată ! TOT FICIORI DE NEGUSTORI Culdsâ de I. Iordâchescu înveţ din com. Cristeştî jud. Botoşani. Tot ficiori de negustori, Şi fete de boerî mari, Numai cu’n ficior de popă, Am remas de bat în dobă ! Trandafir din mănăstire, OI, săracile copile ! Da-li ar Dumnedeu mult bini, Dar şi nouă sănătate, Şi daţi pe la bărbaţi Şi despărţite de fraţi Şi de fraţi şi de surori, Şi de grădina cu flori! 5 Să li videm măritate, DURA, DURA LA CAMARA 1425 DURA, DURA LA CAMARA Culisă de I. Iordăchescu învăţător, corn. Cristeştî, jud. Botoşani. Dura, dura la cămară . La hârbu cu ruminelă !... Câte fete-s rumlnite Toţi vin la gioc gătite ; 5 Numa una-î Anica Cu rochiţa mâni-sa ! FOIE VERDE SALBA MOLE Culesâ de I. Iordăchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Foîe verde salbă mole, Iorgule, gura matale, Face-un ort şi trei parale Şi-o mână decuişore. DI GIUCAT AS GIUCA GHINI 9 Culesă de I. Iordăchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Di gîucat aş gîuca ghini, Mii ruşine di copchile, Câ ţiu ochii ţintâ’n mini, Parcâ-s lupu din păduri. 5 Da nu-s lup sâ li mănânc Ci-s flăcău ca sâ li strâng, Sâ li strâng odatâ’n braţâ, Sâ ine satur di dulceţâ! 90 1426 f6ie verde fir matasa FOIE VERDE FIR MATASA Culăsâ de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeşti, jud. Botoşani. Câ am o casa di copchiî Şi-o mie de datorii. Copchilaşiî sâ mi’I cresc, Datoria sâ-ml plătesc. DI TRII ORI PI LANGA MASA Foîe verdi fir mătasâ, Pe cea vali ’ntunecosâ Vini mortea mâniosâ Cu cosiţa şi cu cosâ. 5 —Me rog, mâ mal lasâ, Cu lăsă de I. Iordâchescu învăţător, com. CristeştI, jud. Botoşani. Di tril ori pe lângă masa, Sâ scotem boia din casâ ; Sâ remâi ghinili, Sâ traîascâ mirili,— 5 Mirili şi cu miresa Sâ povăţuescâ casa ! FOIE VERDE POMA NEGRA Culesă de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeşti, jud. Botoşani. F6îe verdi pomâ negrâ, Totă lumea tot me'ntrebâ Di ci porţi cămeşa negrâ ? —Las’s’o port c’aşa mi’î dragâ, 5 Că mii nevasta betegâ, Câ mi-î betegâ de-o mânâ, N’o spălat cămeşi di-o lunâ, Di-o lunâ şi-o săptămână ! OLEOLIO FRAÎK RASl.ET !427 OLEOLIO FRATE RASLEŢ Culesâ de I. Iordâchescu învăţător, corn. Cristeştî, jud. Botoşani. Oleolio, frate resleţ, Ci nu vii să me mai vedî, Câtâ-s păpuşoii verdi, Câ daca or îngălbini 5 Nici atâta nu’i vini ! REMAI BADE SĂNĂTOS Culesâ de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Remâî, badîo, sănătos Dac’aî fost un ticălos 1 SARA BUNA DI TRII ORI Culesâ de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Sara buna di triî ori, Mulţămesc di ochişori! Sara buna numa odatâ, Mulţămesc di cinsti odată! 1428 FATA MAMII HARNICA FATA MAMII HARNICA Culesă de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Fata mamiî harnica Faci focu Vinirea, Şi s’aprindi Sâmbăta, Şi sâ lâ Duminica. ANICUŢA MOŞULUI Culesă de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Anicuţa moşului, Şedi’n dosu hornului, Şi pândeşti la voinici, Ca şi mâţa la chitici I HAIDE FATA LA CALINE Culesă de 1. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Haide fatâ la căline, Că la gîoc nu te ia nime. Cine dracu te-a lua Eşti bătrână ca mama ! SOCRA, s6cra, t6ma acra 1429 SOCRA, SOCRA, POMA ACRA Culesâ de I. Iordâchescu învăţător, com. Cristeştî, jud. Botoşani. Socră, socrii, pomâ acra, Di te-î coce cum te-î coce, Că dulce nu ti’î maî faci! Eu aştept să ti îndulceştî, 5 Tu maî tare ti amăreştî ! Intri’n casâ, Ca o 1462 COLINDE COLINDUL LUI CHR1STOS Cules de I. Trand.ifirescu, înveţâtor, diu com. Şişesciî-de-joş, jud. Mehedinţi. Astă-cjî cel prea lăudat îngerului mare sfat, Care s’a născut jos Domnul, Şi’npărat preste tot omul 5 Vrend a mântui pre om, Pentru greşala din pom, Şi din Iad al isbăvi, Iu Rai al sălăşlui, Când vru prin ceresc îndemn, IO A se răstigni pre lemn. Cină de taină făcend, Pe Apostoli ospătând, De la masă s’a sculat, Piciorele le-a spălat. 15 Iuda atunci mergând la el, L’a vîndut pre el dicend : — Daţi-mî treî-decî de arginţi, Să vi’l dau să-l răstigniţi. Jidovii banii ’î •au dat 20 El în pungă ’î-a băgat. Oste mare a luat Şi la Christos a plecat, Dicend : — Voi vă veţi uita ; Pe care ’l voi săruta, 25 P’acela puneţi mâna ; Şi prindendu-1, ’l veţi lega. Ast-fel Iuda făcend, Şi el pe Christos prindend, L’au dus la Archiereî,’ 30 Sâ-1 judece întâi ei; Apoi d’acolo legat, L’au trimis şi la Pilat. Pilat dacă l’a vedut, Să’l judece a şedut. 35 L’a adus, l’a judecat ' Pe omul nevinovat, Unde nemul jidovesc îndrăcit şi diavolesc, Cerea fără a conteni, 40 Pre cruce a’ restigni. Pilat mâînele spălând li stropi pe eî cjicend : — Daţi sema lui Dumnedeii Să n’am nici un păcat eu. 45 Că ăsta’i om dumnedeesc, Nici o vină nu-î găsesc. Iar dacă ’l urîţî Luaţi’l de’I omorâţi. Atunci eî l’au luat de gât, 50 L’au bătut, palme ’î-au dat, Cu spini l’au încununat Şi’n obraji l’au scuipat. . Deci nemul cel îndrăcit Dacă ’l-au batjocorit, 55 De haine l’au desbrăcat, Cu crucea l’au încărcat Şi mergând l’au răstignit; Cu cuie ’l-au pironit, Cu oţet ’l-au adăpat, 60 Fiere ’î-au dat d’a gustat Şi când sufletul ’şi-a dat, Un ostaş a alergat Cu suliţa ’l-a împuns, Sânge şi apă a curs. 65 Acestea cerul vedend Şi pământul nerăbdând, Din temelii s’a clătinat, Sorele a înegrit, Luna s’a întunecat, 70 Pietrile s’a despicat. Tote ’n spaimă au rămas Pân’ la al nouălea ceas. Deci dând dupe cruce jos, Pre Domnul nostru Christos, 75 Cu gîulgîuri cu smină uns, In mormînt nou mort fu pus, Şi a înviat ca un sfînt, A treia di din mormînt. COLINDE 1463 COLIND DE FATA Cules din comuna Beştepe, plasa Tulcea, jud Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. La doî meri şî la doî peri, (bis) Meruluî merişor di dar, Esti-un legân di fir galbân (bis) Dar întrânsu cini-mî şădi? 5 Tot Catinca doî oehî negri. E nu şădi cum sâ şedi, Şî sâ jocâ ’n doue meri, Doue meri d’aureli. Tulcea de G. Coatu, Învăţător din Dar la struga oilor 10 Esti-ş negru ciobănaş. El sâ jocâ ’n doue meii, Doue meii ocbeşăli. — Haî Catinco sâ schimbăm. Ba eu, baiu, n’oiu schimba : io Cu cari m’oiu cununa Cu acela li-oiu schimba. După fie-care vers se repetă cuvintele «Meruluî merişor di dar». COLIND DE PLACAU Cules din comuna Beştepe, plasa Tulcea, Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. La truchina di mer dulci Mândra hora mi sâ strângi . Di junei tineri Di juneli tinereii. _ 5 jocâ astâcih j°câ mâni, jocâ triî cOi di varâ. ^ Când o fost a patra sara Nimi ’n lumi n’o aflat, Numa Ghiorghi mi-o aflat, 10 El acasâ o alergat, Cheia ’n mânâ ’ş o luat, Grajd di piatrâ o discuiat, Şî pi murgu mi ’l-o scos L’o ’nşălat şi 1 o nfranat. 15 Di zăbreli mi-1 legara Şî în casâ câ intrară, Dîua buna câ-şî luarâ^ Di la taîcâ di la maica., Di la fraţ’, di la surori 20 Di la grădina cu flori. jud. Tulcea, de G. Coatu, învăţător din Şî pi murgu s’aruncarâ,^ Şî la danţ câ mî-aler_gara ; Şî pi murgu’l priponiră Cu pripon di păr mărunt, Cu ţăruşu di argint -, _ Şi în dant câ sâ prinsăra. focă astădl, jocâ mâni jocâ tril dâli di varâ. Când o fost a patra sara iţo Baţi murgu şîrânchîazâ. Dar Ghiorghi câ-î răspundea . —Rabdâ, murgi, rabdâ draga, Cum răbd şî eu ninsurat, Ninsurat, nicununat. 35 Câ eu di m’oiu însura Tîi drumu câ ţ-oi da. Şî mi-î paşti ci î cunoşti Şî mi-I face coma grosa Şî coda tufosâ. M64 COLINDE OLIND DE FLĂCĂU Culesă de G. Coatu, înveţâtor din Cerna, plasa Mâcin, judetul Tulcea. Mândru-J stogu di-adunat, Voîlerole Domni, Mândru-Î stogu di-adunat Dar din cini-î adunat ? 5 Tot din feti şî nevesti Rasâ-Î crucea di-un voinic Dar vofnicu ii Gheorghicâ El pi cal o ’ncălecat Acasâ o alergat io Şâ în casâ o intrat. El obrazu ’ş’o spălat La iconi s’o ’nchinat, Cu părinţii s’o iertat Cu părinţi şi fraţii lui. 15 El afară o eşit El pi cal o ’ncălecat Inspri horă s’o ’ndreptat, Buna dăua câ nî-o dat Nimi nu ’i-o mulţămit 20 De cât ibovnica lui. Dupe fk-care vers se va repeta cuvintele «Voîlerole Domni,. DIN VADU ’N VADU BRAILII Culesâ de G. Coatu, invâţator din Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. Din vadu ’n vadu Brăiliî Mârloî cu florili dalbi, Din vadu ’n vadu Brăibi, Cini şădi călăreşti, 5 Călăreşti ’n chip domneşti Pi un cal galbin sprintior ■'» Şădi Ghiorghi călăreţ Î mbrăcat în chip domnesc ; . Şădi ’n apă pân’ în spatâ 10 Şî n noroi pân’ în ghenunchî Şî sâ certă tot cu Turcii, Tot cu Turcii şî cu Frâncii, Sâ-i dea Turcii vadurili Şî Frâncii corăghiiri, 15 Ca sâ trecâ ’n celi sati, Celi sati niprădati, Şi feti nimăritati, Feti mari hora făcând, Şî flăcăii şuerând 20 Şî nevesti tropăind. Dar din urma tuturor Vini Ilena tot plângând, Tot plângând şî suschinând Nime ’n lume n’o zărea 25 Numa Ghiorghi c’o zărea ; El la dânsa mî-alerga Şî din gurâ aşa-î grăia : — Nu ti duci ca sâ-mi fiiu, Cam ştiu eu d6mnă sâ-mi tiu. 30 Şădi cruci sus pi masâ, Sănătati ’n cestâ casâ. ’ Dupe fie-care vers se va repeta cuvintele «Mârloî cu florili dalbi,. COLINDE 1465 V A S I L I C A Culesâ de G. Coatu, învăţător din Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. Ce mi’i în cer şî pi pămînt D6mnili domn din cer. In cer sint dalbi mănăstiri, Dar in eli cini şădi 1 5 Şădi bunul Dumnedeu. Mai de-a rend cu dumnelui, Şădi Ion, sfînt Ion. Mai de-a rend cu dumnelui Şădi Crăciun, sfînt bătrân, io Şt judicâ pi Sion. Cini-s grasă şî frumosâ ? Eu cu dreptu că voiu spuni. Sus la munţi m’am suit, Ghindă şî fragi am mâncat, 15 La vali m’am scoborât, Pin livecT verd’ m’am păscut, Apă răci’ mi-am băut. Apă răci, sloiu di ghiaţâ, . Pi noroi m’am noroit; 20 Românii că m’au vădut, Sărit-au Românii cu toporu, Şî Ţiganii cu barosu. Pi mini m’au omorât, Carni grasă m’au făcut, 25 Luat-au Românii slănina, Şî Ţiganii căpăţina. Mai’ frumos, mai împodobit, La dumnevostrâ am adus-o, S’o videţî şî s’o priviţ’, 30 Frumos dar s’o dăruiţ’, Cu trii galbinî înfloriţ, C’aşa-i legea din bătrâni, Din bătrâni, din ominî buni. Şî apoi cu sănătati 35 La mulţi ani! Dupe fie-care vers se repetă cuvintele «Domnili domn din cer». SFIRŞITUL PAMENTL'LUI Culesâ de G. Coatu, înveţâtor din Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea Cânchiî Rusalimulul, Subt polili certului. Creşti-un crin şî înfloreşti. Dar la cranga crinului, 5 Eşti un legân di mătasâ. Dar într’ânsu cini m’ şădi V Şădi bunu Dumnedeu. Mai în rend cu dumnelui, Esti-un scaun di argint. 10 Dar într’ânsu cini-m’ şădi ? Şădi Ghiorgbi făt frnmos, Şî mi-1 legânâ pi Hristos, Şî mi-1 legânâ şî mi 1 întrebă Daleu Domni Isusî Hristosâ, 15 Când îl capu vaculuî, Sfârşîtu pămîntuluî ? Când o baţi finu pi naş Şî fina pi naşa sa, Atunci ii capu vaculuî, 20 Şî sfârşîtu pămîntuluî. 1466 COLINDE LA CURTEA LUI RADU VODĂ Culesă de G. Coatu, învSţâtor din Cerna, plasa Macin, judeţul Tuloea. La curtea lui Radu-Vodâ, Cununiadi vineciori, La curtea lui Radu Vodâ, Multa vorba di-adunat; 5 Dar di cini s’adunat ? Di boeriţăli di a Moldoviî, — Daleu, Vasîli, fătu meu, De ţîi murgu di-asudat, Asudat în apâ dat? 10 Ai gonit or ti-o gonit? —Nu m’o gonit, Domni, Ş-am gonit, Am gonit di-o ciuta lina Ciutâ linâ, fără splină ; 15 Di pi malu^Prutuluî Pân’ la malu Oltului. Când la Olt o dat înnot, Eu cu murgu după îa, Pân’ la scara murgului 20 Şi’n spata voinicului. Nu mi i crediţ mari boerî ; Căutaţi în buzunari, Buzunari supt caftali, Căutaţi în degeţeli, 25 Şî-î luaţi di-un ineluş Câ-1 ari di-o ibovnică Caii di triî săptămâni. El mi-o faci în tril dâli : Una dus, una vinit, 30 Şî una cu ia iubit. După fie-care vers se repeta cuvintele «Cununiadi vineciori». COLIND DE FATA Culesâ de G. Coatu, inveţâtor din Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. La cranga di ghişânel, Esti-un dalbul legănel, Legănel di tastur verdi. Dar într’ânsu cini şădi ? 5 Şădi I6na fată mari, Şî cosâ la guleraş, — Guleraş frătineţesc. Şî ia şădi şî nu taci, Şî îm’ cânt-on cantinei ; 10 Şî nu-î cântic mojăcesc, Şî-î cântic împărătesc. Impăratu o vinit, Pi-acolo pi lângă sat. Şădi Iona fatâ mari. 15 — Dâ-m’ tu Ionâ apâ răci. — Apâ răci nu ţ oiu da. Astădi, mâni nunta-m’ vini Astădî Joi în ceia Joi, Me ia dintr’aceste curţ’, 20 Sâ me ducă pişti munţ’ Pişti munţ’ la alţi părinţi, Sâ fiu stăpână argaţilor. Şădi cruci sus pi masâ, Sănătati ’n astâ casâ. COLINDE 1467 VACUL D’APOI Cu Ies a de G. Coatu, învăţător din Cerna, plasa Macin, judeţul Tulcea. La cranga di chiparos, Daleroleî Domni, Chiparos mândru miros, Esti-un legân di fir galbân. 5 Dar întrânsu cini-mî şădi? Tot Victorie doî ochi negri. E nu şădi cum să şădi, Şi mi-1 legânâ pi Hristos, E mi-1 legânâ şî-1 întreba : 10 Când va fi vecu di-apoi ? Când o baţi fiu pi tatâ, Şi fiica pi mama iî. După fie-care vers se repeta cuvintele «Daleroleî Domne». bourul Culesâ de G. Coatu, învăţător din • Jiul mic, mari-o venit, (bis) Ler Domni, f . Şi di mari margini n’ari, Şî di-adânc nici potrivnic. 5 Notâ-ş notâ bour negru, Ncrtâ-ş nâtâ, cornmr porta. Dar în corni el mal portâ, Legănel di mătasâ. ^ Dar într’ânsu cini-mî cosâ ? 10 Cosâ, cosâ ghindoşăşti,^ Di lacrâmî abia-1 zăreşti, Şî din gurâ-aşa vorbeşti : I_ Mal lin, mai lin, bour negi u, Câ-mî strici rostu meu ; 15 Eu am fraţi, în slujbâ-ş daţi. Cerna, plasa Mâcin, judeţul Tulcea. II îs fraţi şi veri primari, Veri primari şî vamiş mari, lî pi tini câ tî-or prindi. Bour din corniţa tali, 20 Face-or dalbi merişori ; Bour din costiţa tali, Face-or cupi şi pahari , Bour din genunchiu ta li, Face or dalbi sfeşniciori ; 25 Bour din unghia tali, Face-or dalbi tălgiori. Şî sâ fii sănătoşi, înaintea lui Hristos. Şi voi bunâ ş-un colac ! După fie care vers se repeta cuvintele «Ler Domni 1468 COLINDE D O L F U L C“U“ de ° Co’,“' tavS«al” «■ C-~. pi.» Maci., j„d„u, Ioloea. Icî în cestor corţurî, Drag domnul de-al nostru, v> n cestor domneşti Sus la aap di masâ, 5 Sânt scauni dresâ. ' Dar pi scauni cini’i ? Tot Ghiorghi voinicu. Pi la spata lut, Doi, trii fra{i dî-at lui, 10 Cu îşhci ’n brei, Trag caii di freî ; Trag caii sâ mergâ, Mersaî mărgărinţî. Staţi fraţi şi ospătaţi, 15 Mii nu-mi cătaţi, Câ me duc la livedi La livedi cu ver4i. * Dolful s’o ’nnădit, Merile-o mâncat. 20 Ghiorghi voinicu, Acasâ o alergat, Arcu ’ş’o luat, ’ Arcu şî săgeta ; In dolf o ’ndreptat, 25 Dolfu s’o supus. Stâ voinici nu da, Di arichî tî-oiu lua, Sus ti-oiu ridica, Sus la munţi cărunţi, 3° La dragii părinţi, Undi iarba creşti, In trii sâ ’mpleteşti, Chip găităneşti, Nime nu cosăşti. trei crai de la resarit Culesâ de Gh. V. Ao-anp»,-).; a • din com. Trei crai de la răsărit, Cu steu’a călătorit. Când în cale purceda, Steaua lor le ’năinta.’ 5 La Erusalim daca ajuns, Sţeua lor li s’a ascuns, v1 le-a fost lor de ’ntrebare Nascerea de împărat mare. ’ Dară Irod împărat, io Forte rău s’a turburat, Şi oşti mari a ridicat. Vânâtori-Ndmţu, judeţul Nemţu. Pai-spre-dece mii de prun De doi ani în jos mai mi . i°P su^ sa8ie ’i-a pus, 15 Ca să afle pe lsus. Pe lsus nu Fau aflat, Duhul sfînt Fa apărat, Şi de acum pânâ’n vecie. Mila ta Doamne să fie, 20 ?.u ^ar §* cu bucurie, Şi la mulţi ani să ne fie. COLINDE I469 PLUGUL Culesâ de V. Roster, învăţător, din comuna Balcani jud. NSmţu. A ho ! a ho ! mânaţi măi ! Sara a înserat, Şi noi pe la dumnevostră n’am [urat! Vremea a fost mal de de mult, 5 Dar noi nu ne-am priceput. Noi sîntem doî-spre-dece plu-[găraşi, De şese septămânî pregătiţi, In s£ra sfîntuluî Vasile porniţi, Cu poruncă împerătescă, io Ca să urăm de la casă, la casă, Am urat în astă sară, La un vecin a dumndvdstră, Şi ne-a dat un bănişor ruginos, Care nu ne-a fost nici de un [folos.- 15 Dar acum am urat la dumne- [vâstră. Ca să ne daţi două trei parale, [bune, C’avem un plugăraş sărăcuţ, ŞT-a remas de’I mal desculţ, Cu opincile potlogorose, 20 Cu aţele nodorose, De-abîa ’l purtăm, de la casă, [la casă, Şi ’l-am face un sumănel de [scorţă, Ca să-î ţie până diminăţă. Că de dimineţă încole, 25 Cu pelea se plăti. Şi l-om face piclorele frigon Şi capul bolovan, Şi Ia fi câştigu ’n an. Şi l’om scote ’n capul satului 30 Şi l’om da la mama dracului, S’o dus sfîntu Vasile pe vale, ŞI o tocmit pe băetu lui Topală La plug pe o vară. Şi ce lefă ’l-au dat ? 35 Un rafoeş de purtat, F..w mama, cui l’o dat. Şi băetu aşa de puţin mânca Două-spre-dece mălăuţe le ri-Şi s’au apucat de arat [dica. 40 Şi au arat, ce-au arat, Şi într’o casă aii intrat. Şi s’au tot dus din chilioră ’n [chilioră, Până la a noua chilioră, Ş’acolo aii găsit pe o fată bă-[lăoră 45 Şi ’î-au dis : — Măi, băete plu- [găraş, Cu suman de scuticaş. Cu opincile de bursuc, Muriţ’ar viaţa la plug, Pune’ml şi mie doi bol în frigon 50 Şi’m ară de-o ecă de tarhon ; Că eii când m’am logodit, Şapte ^ni m’am chinuit; Şi când a fost la culcare Mi s’a dus pelea de pe spinare. 55 Şi s’o apucat băetu de arat, Şi au aninat flerul cel lung, Intr’o rădăcină de căpşună, Cu adevărat, că nu-I minciună. Şi pe cel lat l’a aninat, 60 Intr’un os de babă ; Şi l’a făcut şi pe acela scdbă. Sfîntu Vasile a venit la plug, [cu de mâncat Şi a găsit plugu stricat. F6rte rău s’a supărat, 65 Fiarele în traistă le a luat Şi la fierar a plecat. Dar Ţiganul fudulit Cu ciocanul poleit, Face flerul potrivit. 70 Ţigan barbă şi de trebă, Inbrăcat într’o piele de iapă, Şi umbla cu trăsura cu un cal [sur Şi’l spăla cu săpun la c.... 1470 COLINDE Şi’l ştergea cu un prosop prin-[tre pictore 75 Par-că era, cine ştie, ce boer [mare. Dar Ţiganca : — Bade Tomo ! [bade Tomo ! Fă cu sfîntu Vasile o tocmelă iute, uşoră, Că ni-s copilaşit toţt cu pielea [golă, — Tact Ancuţo fa 1 8o Că ştie sfîntu Vasile, ce ne-a da. Că ne-a da vre-o două tret ca-[rauşe de făină Şi-o bucată de slănină Şi-un budăi de hârtop, Şi ne-ar fi copilaşit toţt cu _ [noroc. 85 Şi a apucat Ţiganul pliftura Şi la del noptea, pe lună, Când Ţiganca ’1 pomenea Numai păru’t pălălăta. Şi când st -1 apuce de mână 90 Ţuştî’cu capu într’o fântână. Nicî acolo nu ’l-au lăsat Şi acasă ’l-a înturnat. S’a apucat de lucrat, Fîarele bine le-a dresat. 95 Sfîntu Vasile în traistă le-a luat, Şi la plug s’a înturnat, Şi s’a apucat de arat. Şî-a arat delu Garalimuluî, Faţa Erusalimulut. 100 Ărâă de vară semăna,— Grâu de vară cu năgară Să dea Domnul să răsară Până’n sfînta primă-vară. Sfîntu Vasile într’o dimineţă [s’a sculat 105 Pe ochi negrri s’au spălat, La icone s'a ’nchinat, Şi la grajd a alergat. Ş a scos un cal de graur, Cu şaua de aur, 110 Cu scările de mărgărintart, Ca la boreit cet mari, Şi cu potcovele de de argint, Care n'am vedutde când, sînt. Şi la grâu a alergat. 115 Repede înapoi s’a înturnat: — Ce să facem, măi femeie ! Grâu nostru vra să pete. . —- Nu te teme mei bărbate ! Că cu vremea se fac tote. 120 Du-te’n târg la ferărie Şi cumpără doue-spre-cjece oca [de fer Şi doue-spre-deee de oţel. Şi fă săcerele mărunţele, C’or curge secerătorit, 125 Ca norii Şi săcerăţelele, Ca stelele. Şi dintr’acelea ’mt-am ales O săcereţică mat hărnicuţă, 130 Cu polele ridicate, Cu mânicile sufiicate, Cu drepta săcera, Cu stânga lega, Snopu gata că mi’l da. 135 ŞFo făcut sfîntu Vasile, O arie mare, In capul pămîntuluî In zăliştca vîntulut Şl-o scos dot-spre-dece lighinţt, 140 Ca focul de iuţi. Cu copitele treiera, Cu nările vântura, Cu codile felezuia, Cu urechile în saci punea, 145 Căuş nu le mat trebuia. Ş1-0 încărcat sfîntu Vasile Doue-spre-dece care mocăneşti Şi le-a trimis la moră la Ivă-[neştî. Dar pe lângă cară, 150 A pus flăcăi, De cei nătărăi. Leucele clămpănla, Cuiele de la capete săria, Grâu de prin hărăbăli curgea. 155 Sfîntu Vasile în urmă strângea Şi prin hărăvăll punea, Dară curva de moră, Când a vedut atâta cară, cu [povară, A pus coda pe spinare 160 Ş’a plecat la lunca mare. Dar moraru meşter bun A eşit c’o sărcinuţă de buci, Cu nasu ’nfundat de muci. Dar morăriţa maî pricepută 165 A eşit c’o strachină nouă Şi a stricat doue oue, Şî-a făcut morişca nouă. Heanţa, clanţa, Până Miercuri dimineţă, 170 Făina curgea ca gheţa. Şl-a încărcat sfîntu Vasile fă-Şî-acâsă s’a înturnat fina COLINDE 1471 Şi-a dis nevestei sale, Să facă un colac, 175 Mândru frumos, Ca faţa lui Hristos. Şi l’a rupt în doue Şi ne-a dat şi nouă ; Şi l’a rupt în trei 180 Şî-a dat şi la copii; Şi l’a rupt în patru Şî-a trimis şi la împeratu. Noi, de urat, am mai ura, D’am urat în astă sară, 185 La un vecin al dumnevostră Şi acela are o copilăcam prostă: Urza pânza pe după casă Şi-o nivide printr’o lesă ; Câţi trecea, ’ „ 190 Toţi ţesîa ; Câte păsărele sbura, Tote’n pânza fetei mamei s’a- [nina. De la Paşti, pân’ la Şânzâene Abia a ţesut, de un fund de [ismene. 195 Şi când a fost la croit O palmă ’i-a mai trebuit. Noi de urat tot am mai ura, D’am urat in astă sară, La alt vecin al dumnevostră. 200 Şi acela avea o ghiţicăbălăidră, Şi noî la plug am avut un po-[tângel de năgară. Şi s’a apucat ghiţica cea bă-[lăidră, Şi ne-a mâncat potângelul cel [de năgară. De cât ne făcea acestă stin-[ghirială, 205 Mai bine-o mânca lupu, de [astă primă-vară. Noi de urat, tot am mai ura, Dar nu sîntem de ici de colea, Sîntem din del de la Hârtop, 210 Unde înghiaţă apa în tîoc, Şi găluştele la foc, Şi motanu şede într’un fund [de poloboc, Şi sudue pe mâţă de cruce, Că i-a mâncat laptele cel dulce. 215 Noî de urat tot am mai ura, Dar ferul cel lat s’a stricat, Şi cel lung, me duc sâ’l aduc. COLIND DE LOGODNICA Cules de G. Coatu, învăţător din Cerna, plasa Măcin, judeţul Tuleea Pi cel, cel, cel, La cranga di işînel ^ Esti-un legăn di fir galben. Dar într’ânsu cini şădi ? 5 Şădi Iona fată mare. la îş cosa unguleraş, la îş cosâ chindeşăşti Chindeşăşti în chip domneşti. Cini sădi ş-o priveşti ? 10 Şădi Gheorghi ş-o priveşti, Şî cu galbeni o îmbulgăreşti Şî din gură îi vorbeşti : — Fa Ionâ, fatâ mari, Dă-mî tu apâ răcitori. 15 — Apâ răci nu ţ-oiu da Câ io-’s fatâ logodită Astâ-di mâni nunta’mî vini, Şî mă ia din ceste curţi, Din ceste curţi di aceşti părinţi 20 Şî me treci pişti munţî^ Pişti munţi in alţi curţî, Alţi curţî la alţi părinţi Alţî ftaţ, alţi surori Şî alţi grădini cu flori. 1472 COLINDE D O L F U L (varianta) Culfisă de G. Coatu, învSţator din Cerna, plasa Macin, judeţul Tulcea. Domnili! Ice’n ceste curţi Dom-Şî’n ceste Domnii, [nili! Făclii dalbi aprinsa. Sîntuşi mesă ’ntinsâ 5 Jur prejur di mesă Stau scauni dresa ; Mal la cap di masa Scaun zugrăvit, Cu jăl, jal suit io Cu jălţ bun di dar. Pi el cini şădi ? Tînăru Ghiorghiţâ. Mai la spata lui Doi, triî fraţ di-ai lui, 15 Cu işlici ’n brâî Trag caii sâ mergâ La măr mărgărint, Meri di argint. Mulţi meri faci 20 Faci nu li coci. Dar di ci pricina ? Dulfu s’o ’nveţat, Merile-o mâncat, Smiceli-o stricat. 25 Nimi n’o aflat ; Ghiorghi mi-o aflat, Acasâ o plecat Arcu ’ş’o luat Arcu şî săgeta. 30 La mdr o alergat, Supt mer mi s’o pus. Mult nu zăbăvirâ Dulfu câ sosîrâ, Nimi nu-1 zăriră. 35 Gheorghi îl zărirâ, Tinsâ sâ-1 săgeţi. Dulfu îi respunsâ : — Nu me săgeta, Eu ţ-oiu trebui, 40 In braţâ ti-oiu lua Sus ti-ăiu ridica Sus la munţ’ cărunţ’ Jos la văi adânci, Undi iarba’mî creşti 45 Creşti şîtmpleteşti, Chip găităneşti. La isvorâ răci Trec feti di Greci Urma turora 50 De venit îmi vini Tânăra Maritâ. Nimi nu zărirâ Ghiorghi mi o zărirâ In braţâ mi-o luarâ 55 In bot mî-o sărutară Pâni îi dădură. COLINDE 1473 LA P ASM ARCE N MI-SA PLIMBA Cules din Zebil, judeţul Tulcea, de G. Coatu, înveţător, din Cerna plasa Mâcin, udeţul Tulcea. La păsmercen mi-sâ plimba Valerum Domni, Tot Ilena mi sâ plimbă, Plecaţ’ voî meri vârvureli 5 Să rup doue flăriceli Sâ-m’ fac doue cununelî, Sâ-m’ cunun doî /ini ş-o x>nâ, Că pi câţ i-am cununat Şî pi toţi ’i-am dăruit 10 Cu ghiţăli bălţăţăli Cu vaci negri leoreli. După fie-care vers se repetă cuvintele : «Valerum domni». v TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT Culesa de Gh. Dobrea, înveţător, comuna Uscaţi, judeţul Nemţu. Trei crai de la răsărit Cu steua aii călătorit. Când în cale purcedea Steua înainte mergea. 5 Nu mergea spre apus tare Şi spre amedă avea cărare La Ierusalim dacă au ajuns Steua lor li s’au ascuns. Deci le-a fost lor de întrebare 10 Naşterea de un împărat mare. Şi aii început a se plimba Prin oraş a întreba, Unde s’a născut dicend, Un crai mare de curând ? 15 Noi nu ştim n'ara vedut. Vădui stele la răsărit. Insă Irod împărat Audind s’a tulburat. Şi în Bitleem a intrat; 20 Mare oste a rădicat, Mulţi coconi mici a tăiat. Palspredece mii de prunci Toţi sub sabie i-a pus Ca să-l afle pe Isus, 25 Pe Isus nu l-a aflat Duhul Sfînt l-a apărat. 93 *474 COLINDE CI SA NALŢA SUS LA CER? Cules din judeţul Tulcea. Zebil, jud. Tulcea de G. Coatu, învSţător din Cerna plasa Macin, Ci sâ ’nalţâ sus la cer ? Lerule domnule. Sbârâ-un cârd di porungheî, Lerule, domnule, 5 Dar din urma cârdului Vini-on porumb gălghior, Şî ’m’ e Ghiorghi călăreţu,— Călăreţ în chip domneţ, Pi-un cal galben zmerdios, io Galben sari ’n piatra sacâ. Piatra sacâ’n patru crapâ, Curgi-un isvoraş di apâ, Mart boerl caî buni ş’adapâ, Şî pi Gheorghi mi-1 întebâ : *5 —Daleu, Ghiorghi, fătul nostru Nu ţî-î calu di vâncjari ? Sâ-ţî dau galbinî şi parali Sâ-ţ dau unu sâ’f dau doi, Sâ- ţî dau patru deci şî doî. 20 —Pi mini naşu m’o botezat Şî pi galben mi l-o dat, Şî viţăli bălţăţăli. După fie-care vers se repetă cuvintele «Lerule domnule«. DULFUL (varianta) Cules din Zebil, jud. judeţul Tulcea. Tulcea de G. Coatu, învâţător din Cerna plasă Măcin, Din crescut mi-o crescut Doî meri ’nalţî rămuraţ’, Di tulchinâ dipărtaţ’. Ion arcu ’n mânâ, ş-o luat 5 Şî la meri s’o dus, Supt meri s’o pus. Mult nu zăboviră. Dulfu sâ ivirâ, Tinsâ sâ-1 săgeţi, io — Stăî nu me lovi Câ ţî-oiu trebui In braţâ ti-oiu lua Şî ti-oiu ridica Sus la garalim 15 Şî ţ-oiu dărui Ceru cu stelili; Şî ti-oiu scoborâ Jos la garalim, Şî ţ-oiu dărui 20 Norodu cu pămîntu. In vestea lui Hristos Sâ fiî sănătos. COLINDE M75 sus la delul boului Cules din Zebil, jud. Tulcea, de G. Coatu, învăţător, din Cerna plasa Macin, judeţul Tulcea. Sus la delu boului Eşti cranga mărului. Dar la cranga mărului Esti-un legân di fir galbăn. 5 Dar într’nsu cini şădi ? Tot Marina fată mari. Ia să jocă ’n două meri,— Două meri d’aureli. Jos la strunga oilor io Esti-un ciobănaş frumos. El sâ jocâ 'n două meii Două meii ocheşăli. Hal Marino sâ schimbăm, Sâ-ţ dau meii ocheşăli 15 Sâ-m’ dai meri d’aureli. — Ba eu meri nu ţ-oiu da. Mi li-o dat nânaşu meu, Mi li-o dat di botejuni Sâ le ţiiu di cununii. 20 Şădi cruci sus pi masâ Sănătati ’n cestă casă. IN ORAŞ LA VICLEEM Cules de G. Coatu, învăţător, din Cerna plasa Măcin, judeţul Tulcea. In oraş la Vicleem Viniţî, boerl, sâ-1 primim, Câ astâ di ni s’o născut Domnul cel făr’început 5 Şî astă-cji ni s’o ’mplinit Prorocia di dimult, Câ să va naşti Hristos Mesia, cap luminos, Din fecîora Maria, io Din nemu lu Avram, Din sămânţa Iul David, Din duhul sfânt zămislit. Tril crai di la răsărir La ’nchinari î-o venit 15 Daruri scumpi aducend Şî cătrâ Hristos câutând Culcâ-ti ’mpărat ceresc In sălaş dobitocesc ; Ti culcâ pi fân uscat 20 Di îngeri înconjurat. Crăiî ti vor lăuda Şî măriri îţi vor da. Slavă întru cii di sus Şî păci pân’ la apus. 1476 COLINDE PLUGUL Cules de G. Coatu, învăţător, din Cerna plasa Mâcin; judeţul Tulcea. A plecat badea Intr’o sfântă Joî Cu plugu cu doîsprici boi, La meru rotat 5 La câmpu curat, Undi’î-o vinit maî bini di arat. Zîciţ’ măi 1 Hăi ! A arat, a împănat Brasdâ negr’a răsturnat io Şî pi brasd’a semănat Grâu mărunt şî cu săcarâ Sâ dea domnu sâ răsară, Gura băeţ’ ! Hăî ! Apoi s’o pus badea sâ vadâ 15 DU grâu copt răscopt. Di diparti ’ngălbinea Di-apropi săciria’şl gătia. Indemnaţ’ măi! Hăi. Apoi s’o dus badea acasâ 20 Ş’o băgat mâna ’n streşîorâ Şî o scos o săbiorâ Di nouâ coţ’ di lunguşorâ. Apoi s’o dus badea la moş Ion r ....... [Tîganu, Cari baţi bini cu ciocanii ; 25 Ş’o făcut nişti săcereli Cu dinţii di ghioceii Sâ săcerăm şi noî copiii cu eli. Apoi strânsă toţ finii şî vecinii Şî v’o tril babf betrânî 30 Cari ştiu rândul la pânl. Şî pi toţi îl dusâ Pi toţ îl pusâ La lucru pămîntulul La răcorea vîntului. 35 Eî cu stânga apucau Şî cu drepta săcerau Şî mănunchi câ făceau. Din mănunchi In snop, Din snop clăi, 40 Din clăi în car Din car pi arman. Apoi s’o dus badea La Visterna la târg mari Ş’o cumpărat noue epi, tot (sîrepi 45 Cari cu copitili trierau Cu coda plăsuiau, Cu dinţii sacu ţineau Cu urechili în sac turnau, Şî cu coma sacu legau. 50 Apoi încărca nouâ cari cu po- [varâ Şî plecâ la moţa di morâ. Dar moţa di morâ Cân vedu atâtia carâ Pusâ coda pi schinari 55 Şî sâ fărâmă mal tari. Şî moraru fărmă un ou Ş’o făcu din iznoîî; Şî-î turna di asupra’n coş Grâu mărunt di cel roş. 60 Chică’n coş, din coş sub piatra Di supt piatră în covată. Şî făcu tril tărâţâ ş’o făină, Ca la mora Iul Căpăţînâ Dî, băeti, câ ’l bunâ. 65 larâş nevăştuica cea frumosâ Audâ tocmai din casa Scârţâitu carîlor Chiotu flăcăilor. Ia în casâ c’alerga 70 Şî din cuiu îş alegea Sîta mari şî c’am desâ Tot cu pânza di mătasâ. Şî cernea, mări, cernea, Şî ninsori s’aşternea. 75 Şî făcea un colac Mândru şî frumos Ca faţa lui Hristos. Rupî’n doue, dă şî nouâ, Rupi ’n tril, dă şî lui Andrilu, 80 Rupi’n pătru, dă şî lu’mperatu, Rupi ’n cinci, dă şî la ăî cu [ochinci. Daţi boeri daţi, COLINDE 1477 Daţi marea cu sarea Şî Oltu cu totu ; 85 Şî chicîorul porcului Din fundu podului. Daţi câ şî Dumnedăîi v’a da. Vaci cu ghiţăî, scrofi cu purcei, Raţa potcoviţi, găini îmbro-[boditi, 90 Cucoş cu mărgeli, Ga sâ v’aduni surceli. Iaca vini-o ploi cu ninsori Toţ plugarii cu mantali, Numa unu cu ilic. 95 L’a luat dracu di frig. Aho, ho ! IN SAMBATA LUI LAZAR Culesâ de G. Coatu, învăţător, din Cerna plasa Mâcin, judeţul Tulcea. In Işăni din dughenî Şî scorneşti porunghî algliî,— Porunghî alghl, codîli ver4î. Sâ suciră sâ’nvîrtirâ 5 Codiţîli li cădurâ. Li strânseră mănuncheli Li dădu la surăţăli,— La surati ’n alţi sati La matuşâ dupâ uşâ 10 La miresâ după casâ. PLUGUŞORUL Culese de învăţ. N. I. Bâlţâtescu, din comuna Dragomirnştî, judeţul Nemţu. Sară mândră şi frumosă, La boeri pusă pe masă, Mâne anul se noeşte Pluguşorul se găteşte, 5 Cu "doî boi la erbă verde ; Pluguşorul sub părete, Noi prin sat pe lângă fete. Tragiţimăî: Hăi, hăi I A plecat la arat 10 La câmpul durat. Brasdă mare a răsturnat Grâu de vară a sămănat, Grâu de vară cu năgară, Grâu de vară cu arnăut 15 O dat domnul s’o făcut. Ea mai trageţi, măi: Hăi, hăi 1 De urat am maî ura, Dar ne e temă că vom însera Pe la curţile dumnevostră, 20 Departe de bordeele nostre. Şi avem să trecem nişte munţi [întunecoşî, Mai rămâneţi boeri mari să-[nătoşi, Aho ! 1478 COLINDE AHO! AHO! Culesă de învăţ. N. 1. Bălţâtescu, din com. DragomireştI judeţul Nemţu. Aho! A ho ! S’a sculat jupânu gasda Intr’o sfîntă Joi Cu doue-spre-dece plugul de [boi. 5 Şi s’au dus In meru rotat Unde-1 bine de arat,— De arat şi sămănat Grâu de vară cu nagară Se resară penă’n sară. io Grâu mărunt arnăut O dat Domnul s’o făcut. Am arat cât am arat Intr’o viţă de copac. Am arat şi am grăpat 15 Grâul erăşî a crescut, La anul şi ’ntru mulţi ani. NASCEKEA DOMNULUI Culesâ de Gh. Dobrea, învăţător, comuna Uscaţi, judeţul Nămţu. Bucurie mare avem Tot neamul pămîntuluî ; Din ’nălţimea ceriului De naşterea Domnului, 5 Căci s’a născut Domnul Sfint Omenilor pe pămînt ; Nădejde creştinilor, Bucuria tuturor. De la Tatăl a venit io Vitleemul cel smerit, Frumuşel şi ’npodobit. Insu-şî cu puterea Iul Sdrobi capul şerpeluî Şi puterea iadului. 15 Şi de acum până în vecie Mila ta Doamne se fie. Cu dar şi cu bucurie, Pe la toţi de veselie Şi nouă de bucurie 20 O ! Hristose, slavă Ţie ! COLINDE 1479 VENIŢI TOŢI CEI DIN ADAM Cules de Gh. Dobrea, învăţător, comuna Uscăţî, judeţul Nemţu. Veniţi toţi cel din Adam Şi cu fiul luî Avram, Să-î cântăm versul de jele Pentru a lui Adam greşele. 5 Să-i cântăm vers de carte, Pentru a luî Adam păcate. Căci Adam când o greşit Domnul din Rai l’a lipsit. In porta Raiului l*o pus. io In pară de foc ne stins. Şi-a început Adam a plânge Şi cătră Eva a dice: Of! Evo, cum te ascultai Sfînta poruncă călcâi V. 15 Din pom îndrăsniî şi mâneai Şi din Rai me lepădaî. Raiule, grădină dulce, Nu me îndur a me mai duce, De dulceaţa ta cea dulce, 20 De mirosul florilor, De glasul îngerilor. Plângeţi petri şi păment Din Raî me găsesc lipsit. Raiule a me zidire -25 Me găsesc în prigonire. OH ! AMAR ŞI GREA DURERE Cules de înveţ. N. I. Bălţâtescu din comuna Dragomirestî, judeţul N6mţu. Oh ! amar şi grea durere Morte fără mângâere, Veniţi fraţi, veniţi surori De me ’npodobiţî cu flori, 5 Să vie şi-a mea soţie, Care-am fost la cununie. Să stropescă stropi cu apă, Me petreceţi pân’ la gropă. Să stropescă stropi cu vin 10 Şi (Jiceţî cu toţi amin. piua bună mi-o luai Şi la Raiu că o plecai Dar la Raiu când am ajuns, „ Găsii Raiul încuet. 15 Trei mătănî am închinat, Lui Dumnecjeu m’am rugat, Dumnecleu ca un sfînt Rugăciunea mi-a primit, Raiul mi l’a descuet. 20 Iară în Raiu când um intrat, Ce-am vedut m’am bucurat : Vedui mesele întinse Şi făclii de ceră aprinse. Vedui pahare pline 25 Audi! cuvinte bune. Vedui pomii încărcaţi, De copii botezaţi ; Ve4uî fântânele pline De sufletele cele bune. Vedui lântânele gole De sufletele cele rele. 1480 COLINDE COLINDUL LUI CHRISTOS Cules de la Gavril Gh. Ioniţă, din cât. GhiudâonI, ccm. Grăcăoni jud. Nemţu. Ia’n sculaţi, boerî, sculaţi De ve sculaţi slugile, S’aprindă făcliile Să măture casile ; 5 Că ve vin colindători Noptea pe la cântători, Nu ve venim nici c’un rău Aducem pe Dumnedeu Mititel şi ’nfăşeţel; 10 Faşa albă de mătasă Să-Î fie mole la osă, Cu chitia de bumbac Să-i fie mole la cap. COLIND DELU DUPĂ DEL Culese de G. Popescu, înveţ. de la Sandu Bogescî, judeţul Tutova. Todosâ, din satul PerienI, comuna Colind delu după del Nu sciu sorele resare, Orî Adam vine călare Pe-un cal galben gălbior ; 5 Da nu-i galben de făptură Şi’î galben de asudătură,' Aducend pe moş Crăciun, Cu mustăţile de fân Cu barba de ibrişin, . 10 Faşă d’albă de mătasă făcută de-o jupânesă. Cu scufia de bumbac, Să-’î fie mole la cap. Dar în fundu chitioreî 1 5 Este o piatră nâstrăpatră Ce coprinde lumea totă Ţarigrad pe jumătate La mulţi ani cu sănătate ! ! COLINDE 1481. DOMNE ISUSE Cules de G. Popescu, învăţător, de Bogescj, judeţul Tutova. Domne, Isuse Hristose, Tu eştî sore prea frumosă Şi raclă prea luminosă. Tu din ceriu te-aî pogorât 5 Oamenilor pre păment, Şi te-aî dat in chip de rob De ne-aî scos pe noî din foc ; Şi te-aî dat în chip de slugă HRISTOSE Sandu Todosă, din satul Perienî, comnna De ne-aî scos pe noî din muncă. 10 O! Isuse ! lume dulce Şi la rau când ne vom duce Âşteptându-te Hristosă Ca nişte feare ’nsetose Să coboră la isvoră 15 Şi din apă se adapă Şi luî Dumnedeu se rogâ. CANTA CUCU IN SGAI GALBIN Cules de înveţătorea E. Slâvescu din comuna Devesel, plasa Ocol jud. Romanaţî. Cântă cucul în sgaî galbin Şi-aşa cântă de frumos, In potrozul luî Hristos Dragă fică de împărat. 5 Bagă-ţî capul pe ferestră Că împăratul nu-î acasă, Că mi-s’a dus la vînat La vânat la feredeu Und’ se scaldă Dumnedeu ! 10 Iar se scaldă şi se’ntrebă Ce-î maî bun pe cest păment ? Da ’î maî bun, calu'î maî bun Căcî calea de noue dile El o calcă în doue dile. 15 Iar se scaldă şi se întrebă Ce-î maî bun pe cest păment ? Dar maî bună oia maî bună Căcî vara dădulcesce Şi iarna te încălzeşte. 20 Iar se scaldă şi se întreba Ce-î maî bun pe cest păment ? Da-î maî bun, boul maî bun Că câtu-î o di de vară El restornă o brasdă negră 25 Dar Dumnedeu l’a lăsat După el să se hrăndscă Toţî gini şî creştini La nămiadi să mi-l slobodă Ca să-şî ude buzele . 30 Buzele cu apele Şi dinţiî cu colţ de iarbă. Orî-ce prasnic luminat Faceţî bine şi îertaţî, Că avem şi noî un folos, 35 De dulce naşterea luî Hristos. 1482 COLINDE bucurie Cules de I. Dumbravă, din comuna Bucurie mare avem Tot nemul pămîntuluî. Din înăl{imea cerului De naşterea Domnului. 5 Veseleşte-te tu ceriu, Şi te bucură pămînt Căci s’au născut domnul sfînt, Omenilor pe pămînt. Nădejdea creştinilor, 10 Bucuria tuturor, De la tatăl, ’î-a venit aţi, judeţul Nemţu, Vitliimul cel smerit, Frumuşel şi împodobit, însuşi cu puterea luî 15 Sdrobi capul şerpelui, Şi puterea Iadului. Şi de-acum până ’n vecie, Mila ta Domne să fie. Cu dor şi cu bucurie, 20 Pe la toţi de veselie, Şi noua de bucurie, O Hristose mărire ţie. O ! DE TREI ORI TICALOSE Cules de I. Dumbravă înveţ. din comuna Uscaţi, judeţul N6mţu. O ! de trei ori ticălose, Suflet ce eşi din ose. Cât e lumea de frumose, Porumbiţă mângâiose; ' S Că în lume când noi eram, Cu fraţii bem şi mâneam, Şi în tote ne desmerdain, Sufletele atunci dise : O fratele meu cel dulce, . 10 Să’m dai haina să me’nbrac, Să scap din munca din iad, Ba eu haina nu ’ţ-ol da, Fie’ţi munca în veci aşa. Că în lume cât ai trăit, 15 Haină de ce nu ’ţ-ai făcut, Haină bună şi frumosă, Şi să’ţi fie gata de masă, Haină mândră aurită, Să-’ţî fie gata de nuntă. COLINDE 1483 PATIMELE LUI HRISTOS Cu'es de G. Giurumescu învâp din comuna Ruptura, judeţul Mehedinţi. Astă-c}î cel prea lăudat, îngerului mare sfat Sfătuind Dumnedeirea Să-şi împlinescă codirea, 5 Când cina vrea s’o gătescă, Pe Isus să-l restignescă, Când Hristos masa a pus, Atonei Jidovii l’au prins, In curte la Pilat l’a dus. 20 C’acolo sunt adunaţi Arherei şi Farisei împreunaţi cu cărturari, Tot de Hristos făcând sfat. Pe Hristos să-l dea la morte. 15 Hristos ne-a stricat legea Şi ne-a stricat Sâmbăta. —Eu nu v’am spurcat legea Nu v’am stricat Sâmbăta ; ' Ş’am venit cu chip în lume 20 Să ve dau la cele bune. Iuda iubitor de bani Grăi către aî săi duşmani, — Daţi-mi treî-decî de arginţi Să vi -1 dau să-l restigniţî. 25 Treî-decî de arginţi î’a dat La Golgota l’a 'nălţat, La Golgota l’au suit Pe cruce l’au restignit Pirone în mâini ’î-au bătut. 30 l’au bătut în mâini şi talpe, Ca să le împlinescă tote, La umbră de spin l’a dus, Cu suliţa l’au străpuns Apoi şi sânge ’i-au curs, 35 Fere ’i-au dat de-au mâncat Cu oţet l’au adăpat Munţii s’au cutremurat, Bradî mărunţi s’au legănat Pietrele s’au despicat, 40 Ape mari s’au tulburat, Sorele s’au întunecat, Luna ’n sânge s’au îmbrăcat Luna s’au întors ’n sânge îngeri începură a plânge. 45 Pentru aceia Domne Sfinte Adu-ţl şi de noî aminte, Şi de păcat ne pădesce Şi în Rai ne sălăslueşce ; Că acolo e apa vieţeî. 50 Domne şi poma dulceţei, Şi de acu până în vecie Mila domnului să fie. 1484 COLINDE ASTA-ipi CESUL MI-A SOSIT Cules de G. Giurumescu, înveţ., din comuna Ruptura judeţul Mehedinţi. Astă-cjî cesul mi-a sosit, Şi lumea mî-am părăsit, Astă-cjî me călătoresc La părintele ceresc. 5 Unde me adastă Christos, Să’mî iau bune, să’mî iau rele, După păcatele mele, Bune sau rele să’mî iau, Sama de tote să’mi daii, 10 Pentru câte le-am urmat, Până la cel mai mic păcat, Vedi îngerul morţii, Acum cum ne sosesce la drum. Of I suflete ticălose, 15 Te gândeşti numai la trai, Iar nu la Iad sau la Raiii. Mâneai pâine cu zahar, Iar acum numai treci pe la Iad, Unde păcătoşii ard, 20 Şi de aici la alt vad, Tot la Iad, la Iad, O I vai, spre Iad me uitai, Ce vedui me minunai ; Veduî negustori în rend, 25 Cari vînd lipsă în târg ; Veduî cu cântări la gât, Tânguindu-se amărât ; Veduî cu cântări de nas, Se văitau cu mare glas ; 30 Veduî cu forfici de cote, Se văitau că nu mai pote. Şi de aicea la alt vad, Tot la Iad, la Iad. O ! vai spre Iad me uitai. 35 Ce veduî me minunai: Verjuî muerile în munci. Care îşi omoră a eî prunci, Fără milă fără dor, In pântice de omor. 40 Văcjui balaur căscând, Şi din genă foc vărsând, Şi de aicea la alt vad, Tot la Iad, la Iad, O I vaî, spre Iad mă uitai, 55 Ce veduî me minunai : Veduî popi şi hiroticî, Cu dascăli, cu gramatici, Aruncaţi cu capu în jos, In focul cel flăcăros, 50 Veduî împăraţi tirani, Trăgători de goiogani Care pe lume au trăit, Şi săraci n’au miluit, Şi de aicea la alt vad, 55 Tot la Rai, la Rai, O ! vaî, spre Rai me uitai, Ce veduî me bucurai: Văduî Horea sorelui, Şedea în porta Raiului, 60 Şi judeca florile, Ce-au făcut mirosurile. Vădui mese dalbe întinse, Cu făclii de ceră aprinse. Vedui negre mese întinse, 65 Cu făclii de ceră stinse, Vedui omeni spovediţi Ca nisce pomi înfloriţi, Văcluî şi nespovediţî, ’ Ca nişte buşteni pârliţi. 70 Vedui muerî spovedite, Ca nişte flori înflorite. Veduî şi nespovedite, Ca nişte pae pârlite, Veduî fete spovedite, 75 Ca nişte ruge înflorite ; Veduî şi nespovedite, Ca nişte tufe pârlite, Şi de acum până în vecie, Mila Domnului să fie. COLINDE M85 STEUA DE SUS RASARE Cules de învăţ. G. Giurumescu, comuna Ruptura, jud. Mehedinţi. Steua de sus resare Cu cea taină mare Şi steua îşî dă radă, Maici luminedă. 5 Eu maichiî grăesc Grai filosofesc, Că de când pământul S'a născut cuvântul Născând pe Hristos, 10 Lumeî spre folos. Tu, o stea prea luminosă Şi din tote alesă, Că cu a ta ivire N’aveţî întocmire ; 15 Că noue ne scrie Din astrolomie . Din cetatea luî David, Fiilor arătând Şi în dată au aflat 20 Pe cel ce aii căutat Şi luî i s’a arătat, Ca unuî împărat. Circovie împărate, Şi prea luminate 25 Te sciu din ce escî mare. Dintr'o iţă eştî slăvit Pe pămînt aî venit Pe cruce te-a restignit, Şi te-aî dat in chip de rob ; 30 Ca să scoţî lumea din foc ; Şi te-aî dat în chip de slugă, Ca să scoţî lumea din muncă. Aşteptându-tr Christose Ca şi harele setose 35 Când coboră la isvoră, Şi de apă că s'adapă Şi luî Dumnedeu se rogâ O ! Isuse Hristose, Ispitind cu sf. cruce 40 De vrăjmaşiî nevecluţî Că în păcate sunt căcluţî. O ! AMAR ŞI GREA DURERE Cules de G. Giurmescu, înveţ. din comuna Ruptura jud. Mehedinţi. O ! amar şi grea durere Jale făr’de mângâere, Ş’o plângere necurmată, Lacrămî, pârae înfocate, 5 Că adî mărtea me desparte, Şi, md duce în altă parte Pe o cale neumblată, Unde n’am fost nicî-o-dată. Nu sciu la reu sau la bine, 10 Cum o vrea domnul cu mine ; Trupul meu în mormânt îl pune, Şi sările mi-1 apune, Şi me rog tatăl acum, Vino prea dorită mamă, 15 Veniţî fraţi şi suriore, Veniţî rude doritore, Că eu astă dî vroî să mor, Şi de voî nu maî am dor, Şi de acu până în vecie, 20 Mila domnuluî să fie. 1486 COLINDE TREI CRAI DE LA RĂSĂRIT Cules de inv6ţ. G. Giurumescu, din comuna Ruptura judeţul Mehedinţi. Trei crai de la. resărit, Cu steua în călătorit, Când în cale cugetau, Steua înainte mergeau. 5 Ş a mers dupe cum citim, Până la Ierusalim, Ş’acolo dacă au ajuns, Steua în nor li s’au ascuns. Şi lor le a fost de o întrebare, 10 Prin oraş de plimbare, De o nascere de Domn mare. Unde sciţi că s’a născut, Un Domn mare de curend ? L’am vedut la resărit 15 Dupe densul am venit; L’am vedut la scăpătat’ După densul am plecat. Iară Ierod împărat, Audind s’a mâniat, 20 şi grea oste a ridicat, Şi In Vitleem a intrat, Mulţi prunci au tăiat, Patru-spre-cjece de mii Toţi prunci, mărunţel copii, 25 De doi ani mal jos, mal jos Vrând să tae pe Hristos. Glas în Roma se au4ea, Ţipete şi tânguiri, Chemându-şi pe a sa Domnie 30 Să scape de grea urgie, De urgie împerătescă, De sabie împerătescă. Iar dumnevostră me rog, De-ol fi greşit într’un loc, 35 Faceţi bine de ertaţî, Nici cuvînt să nu purtaţi, Ca să avem şi noi folos, De-o nascere fericită, ’ Fostă lui Ierod urîtă. 40 Şi de acu până în vecie, Mila Domnului să fie. C I C E A Cules de învăţătorul I. Florescu, di Cicea, cicea, în ceste curţi, Leroî domnule 1 împreunaţi cu proverdl, Dormiţi, dormiţi mari boerl 5 Cu gutui la căpătâi, Cu pistole la picîore, Scolă, scolă fată mare, Şi aprinde o lumânare, Ş’o lipeşte ’ntre icone. 10 Bagă mâna ’n posânare, Şi îm scote la parale, La parale mărunţele, Sculaţi, sculaţi boieri mari, C'a venit june bun colindător, 15 Să ţi colinde şi să’ţi cânte, Şî ţie şî feţilor, Şî dalbal părinţilor. Jos la furca patului, Jocă un stol de porumbel, 2o Şîm jucară ce’m jucară, După fie-care vers se repetă cuvii comuna Bragadir, judeţul Teleorman. Pă ferestră afar sburară Sus mai sus să ridicară, Cu nori s’amesticară. Vine marea rîurînd, 25 Petricele răsunând, Pietricele dedeţele, Mai dăvale dă Stambol, Să scaldă sfântu Ion, Să scaldă şi să’nbăeşte, 30 Şî mir să mirueşte, Şî colacu lui Crăciun, Să fie de grâu curat, Să 1 băgăm şî noi în sac, Să nu fie dă secară, 35 Că ne dă pe uşă afară, Pă colac vadra de vin. C aşa e lăsat din bătrâni, Bisiocu stinge focu, La mulţi ani. «Leroî Domnule». COLINDE 1487 DRUMEŢII Cules de învSţ. N. Io'rdăchescu, din com. Timişescî, judeţul Nemţu. Doî boerî de ceî mari, Ca şi doî drumarî, Vin din Ierusalim, Merg spre Vitleem. 5 Dară cine sînt ? E Iosif cel sfînt, Şi Maria sfîntă,. Care aşa cuvîntă : —Iosif, mî-e greu, 10 De acest drum reu. Vin să ne odihnim. Şi să ne umbrim, De un plop dădură, Şî’acolo stătură, 15 De se recori. Plopul se clăti, Umbra ş’o trăgea, Sorefe’i ardea. — Plop afurisit, 20 Să nu fiî rodit, Să crescî tot in sus, Căci umbra mi-aî dus. Iară maî plecară, Şi un mer aflară, 25 Şi eî odihnea, Merul îî umbrea, Umbra să lăţa, Sorele perea. — Merul înflorit, 30 Să fiî tot rodit, Să crescî tot în laturî, Să sporescî cu rodurî. Iar Iosif grăia : — Drumul dt am lua, 35 Aide spre Vitleim, Până ce maî zărim, Căcî iată e sară, Şi ’noptăm prin ţară. Şi el să sculară, 40 Şi’ndată plecară, Către Vitleim. Cu toţiî să trăim. PESCEREA ŞI IESLEA Cules de înveţ. N. lordâchescu, din com. Timişescî, judeţul Nemţu. Maria se preumbla, Vre-un locaş a căpăta, Jos în sus şi îar în jos, Căcî bate vînt friguros, 5 Şi are vestmînt de argint, Căcî azî nasce fiul sfînt. Bună sara, moş Crăcîun Dice Maria celuî bun. Lasă-me în patul teu, IO C’am să nasc un Dumnedeu. Dar Crăcîun ast-fel grăia : Palatul meu nu’ţî voiu da, Du-te în grajdîul cailor Sau în îeslea boilor. 15 Şi aflând taină de la craî, I a poftit pe câte treî Să mergă spre Vitleem, Căcî nu e la Ierusalim, Craiî aflând au plecat, 20 Steua îar li s’arătat, 1488 COLINDE Ş’au tot mers până ce-a stat, La cel staul luminat, Şi în tesle au aflat, Pe fîn şi pale culcat, 25 Pe marele împerat. Craii îndată ce l’au zărit, ’I s’a închinat umilit, Scumpe daruri ’î-au adus, Pentru Dumnecjeu de sus. 30 Unul aur ii dădea, Altul smirnă ’t întindea, Şi altul tămâie ’i dăruia, Iar Irod când audi Forte reu se necăji, 35 Că lui daruri nu ’i-au dat, Şi la el nu s’a închinat. Şi’n mânia lui cea mare, Porni oste forte mare, De la Ierusalim, 40 Spre sărmanul Vitleem, Să ucidă aceşti mişei, Pe toţi pruncii mititei, De doi ani mai mititei, Peste ,patru-decî de mii, 45 Tot prunci, mititei copii, Ca să taie pe cel sfînt. Dar Dumnedeu n’a răbdat, Şi Hristos l’a scăpat. privigherea Cules de înveţ., N. Iordâchescu, din com. Timiş6scî, judeţul N<5mţu. Sus boerî, nu mai dormiţi, Vremea e să ve gătiţi, Casa o măturaţi, Masa o încărcaţi, 5 Căci umblăm şi colindăm, Şi pe Domnul căutăm. Căci s’a născut Domnul sfînt, In locaşul lui Crăciun, S a născut un Domn frumos, 10 Numele lui e Hristos. Nu dormim de astă-seră Ci şedem în priveghelă, Din sera ajunului, Pânâ’ntr’a Crăciunului, 15 S'aşteptăm pe Domnul sfînt, Ca să vie pe pămînt, Căci e fiul cerului, Şi Domnul pămîntuluî, In sara lui moş sjun 20 Vin copiii lui Crăciun, Să cânte să colindeze, Viaţa lungă să ureze, Tuturor ce sînt în casă, Şi să veselesc la masă. 25 Hristos să le dea de tote, Viaţă bună, sănătate, Şi acum şi la mulţi ani. Ca să crepe acei duşmani. COI.ÎNDE, ETC. I489 PLUGUL Cules de înv£ţ., I. Bujoescu din comuna Viziru, jud. Brăila. Intr’o Joî de dimineţă S’a sculat Sfîntul Vasile, Ş’a plecat la arat, Cu plug cu doul-spre-dece boî, 5 La codă cu dalbei, în frunte [streinei, Să-Î facă Dumnedeu parte de el, Mânaţi, mă ! Cât cu ochii coprindea, Brasdă negră răsturna, IO Grâu roşu semăna, Roşu ca focu, Măzărat ca bobu. Mânaţi, mă ! Cu mâna ’l semăna, 15 Cu grapa ’l ’netedea. După ce s’a săturat de arătură, Trase plugu’n bătătură, Şi boii la Iarbă verde, Pogonici ’n sat la fete, 20 Cel mal mici La mămăligi. Mânaţi, mă ! La luna, la săptămâna, Când i a dat Dumnedeu mâna, 23 Scose pe negru din grajd, în- [şălat, Cum e bun de’ncălicat. Mânaţi, mă! Pe el s’a aruncat, Ş’a plecat la venătbre, 30 Să dea tnsă şi pe la a lui tarlale, ' Să vadă grâul, cât e de mare. Grâul de departe în verdea, De âprope îngălbinea, Faţă de copt îşi făcea. 35 Mânaţi, mă ! In paiii cât trestia, In spic cât vrabia, In bob cât mazărea. Peste tot aur şi mărgăritar, 40 In curţile D-v. boerî mari. Mânaţi, mă ! Sfîntu Vasile’şî adună nepote şi [nepoţel Până în şase-decî şi trei II scose în mijlocul câmpului, 45 In susul vîntulul, Unde’i vine bine voinicului. Mânaţi, mă ! Cu drepta secera, Cu stânga polog făcea, 50 Din polog, Snop, Din snop, Clae. Din clae, stog mare rotat, 55 De mulţi boeri lăudat. Mânaţi, mă 1 Se duse la tîrg la Ermelia, Că acolo’! herghelia. Cumpără nouă epe, sirepe, 60 De câte şapte ani sterpe, Cu unghile potcovite; Potcove de argint, Cum bat bine la păment. Mânaţi, mă ! _ • 65 Cu piclorele treira, Cu botul grohoia, Cu nările vîntura, Cu coda primitea, Cu urechile în car svîrlia. 70 Mânaţi, mă 1 Incărcă nouă care cu povară, Şi plecă cu ele la moră, La moră, la căpitan, Unde a măcinat şi an. 75 Mânaţi, mă ! Morăriţă, fată de curvă mare, Cum aucli carele scârţîind Şi argaţii din biciu plesnind, Puse coda pe spinare 80 Ş’apucă pe drum la vale. Mânaţi, mă ! Dar şi moraru meşter mare, Puse trei grăunţe în polă. 94 1490 COLINDE, ETC. Stai! stai! şi nea ! nea! nea ! 85 Până puse mâna pe ea. Mânaţi, mă ! Lua mira de scoc, O dete hodoronc tronc, Şi dete mora la loc. 90 Turnară Şi măcinară, Dar nu curgea făină, Ci numai aur şi mărgăritar, In curţile dumnevostră bo-[eri mari. 95 Mânaţi, mă ! Apoi plecă acasă, La a lui dalbă jupânesă. Jupânesă sta în prag, Ca un brad. 100 Mânaţi, mă! Cu nisce mâini albe îmbârnate, Par’că erau de albini muşcate ; Dar nu erau de albini muşcate, Ci erau de Dumnedeu lăsate. 105 Mânaţi, mă ! Bătu în sită şi în covată Şi cernu făina totă. Făcu noue colăcei viilor şi mor- [ţilor Făcu ş’un colac mare de grâu [roş, 110 Pentru noi plugarii. Mânaţi, mă! Daţi-ne ce ne’ţî da, Că n’o să ne daţi, Oltul cu totul, 115 Or marea, cu sarea. Mânaţi, mă 1 Ci o să ne daţi şoldul porcului, Din fundul podului Şi vr’o doue trei parale 120 Să ne cumpărăm mantale. Mânaţi, mă ! Că nu suntem de ici de colea, Ci suntem tocmai de la Buda- [Veche, Unde dă mâţa în streche, 125 Şi cotoiul n’are loc Pe lângă foc. URATURI LA SFINTUL VASILE Cules de înveţ, Pr. Gr. Kose, din Aho ! Aho! Staţi măi, Ve mai odihniţi, flăcăi... Iată sera a’nserat, Şi noi n’am gătit d’arat. 5 La dumneavostră acum, Vom ara, dar iată cum: In sera de sfîntul Vasile, Am dat de nişte movile, Părăsite, înţelenite, 10 De mulţi ani ne locuite, Şi ne am apucat d’arat, Dar ne ertaţî, n’am mâncat ! Mânaţi, măi, hăi ! ! Iată ce s’a întâmplat: 15 Plugarii plugu ad stricat, La meşter, de grab au dat, Fierele de ferecat, Plugul gata l’au şi dat, Şi’ndată s’au apucat, 20 De arat in lung şi’n lat. plasa Bistriţa jud. Nemţu. Mânaţi, măi, hăi. Brazdă negră răsturna, Grâu de vară sămăna, Grâu de vară cu năgară, 25 Să răsară până’n sară, O ! dă domne să răsară ! Şi frumos în primăvară, Să’l bată ventu de sară. Mânaţi, măi, hăi ! 30 Domnul gazdă a plecat, P’un cal roib încălecat, La luna la săptămâna, Umplându-şî de aur mâna, Ca să vadă de’i frumos, 35 Grâul dat în sus şi jos. Era aşa de frumos, Chiar ca faţa lui Hristos. Mânaţi, măi hăî ! Apoi viind acasă, 40 Stând cu s6ţa sa la masă, COLINDE, liTO. I49I Dise oftând cam din greu : Ştii ce acum gândesc eu ? — Măî femee, măi femee Grâul nostru o să chee — 45 — Nu te teme măi bărbate, Dee-ţi domnul sănătate, C’om strânge nepoţeî, Şi nepoţele, cu ochi vii De viorele, şi î’om pune, 50 La secerat, La legat Şi la cărat. Şi aşa făcură. Pe unde mergea, 55 Pologe făcea, Le lega, Le încărca, In ginerezî le aşe4a, Grâul nu se scutura. 60 Mânaţi, măî, hăi, hăî!! Apoi domnul gazda se îritorce Noue armăsari el scose, Cu perul de graur, Cu corne de aur, 65 Cu potcove de argint, C’aşa’s bune la bătut. Ii puse la treerat, La strâns şi la vânturat, Cu picîorele băteii, 70 Cu cocjile făţuiau, Cu nările vânturau, Cu urechile turnau, In saci grâul îl strângeu, Apoi în care îl încărcau, 75 Şi la m6ră îl cărau. Dar curva de moră, Când vedură atâtea cară, încărcate cu povoră, Puse coda pe spinare, 87 Şi fugi la lunca mare. Lunca mare, Frundă n’are, Lunca mică, Frunda’î pică. 85 Dar morarul meşter bun Ii eşi repede ’n drum, Şi făcu hodoroc tronc, Şi dădu mora la loc, Puse mâna pe la şăle, - 90 La roţile cu măsele Mai fac un hodorog, Dete apa pe lăptoc, Puse mâna la chişcoe, Să vadă de nu se moe, 95 Şi vedu că nu’i făină De grâu, ci’î e plină Mâna de aur, mărgăritari, Ca’n curţile celor mari. îndemnaţii, măi ; hăî, hăî! 100 Carele iar încărcară, Cu-astă scumpă povară, Porniră, suiră, Coborîră, scârţâiră, Acasă poposiră. 105 Iar mândra jupânesă, Era aşa de voiosă, Că’ndată scosă, O sită desă, Să apucă de cernut, 110 Frământat şi plămădit, Şi cât aî clipi, Cât aî aţipi, Din cuptor ea scose, Pâne prea frumosă, 115 Şapte colaci mari. Dându-Î la plugari, Şapte colaci mici, De dat la voinici. Iar pânea frumosă, 120 O puse pe masă, Şi bucate-alesă, Şi vin de cel bun, Se puse acum, Cu soţu’i la masă, 125 Mândra jupânesă. Mai îndemnaţi măî! hăî! hăî ! De arat, am mai ara, Ne temem c’om însera, Şi de cât om Insera 130 Şi n’om putea a ara, Mai bine ve v’om ura, Ca să ne daţi v’o para. Diceţî dar, măî Voinici flăcăi, 135 Celor din casă, Cari şed la masă : Să trăiţi să’floriţî, Ca merii, ca perii, In toiu primăverii. 140 Vară ’nbelşugată, Şi tomnă bogată, An cu sănătate, Plin cu bunătate, Şi s’aveţî de tote. 145 Aho, aho-o ! La mulţi ani, Cu bine şi bani. 1492 COLINDE, ETC. COLIND LA SFINXUL VASILE Cules de învăţătorul P. Cristescu, din comuna Călăreţii, judeţul Ilfov. A venit sfîntu Vasile într’o [sfîntă Joi, Cuplugu cu doî-spre-dece bol, Să are câmpul în cruciş şi [curmeziş, Brazdă negră răsturnat, 5 Grâu de vară a semănat. Crescu grâu în paiu cât trestia, In spic cât vrabia, In bob cât mazărea, Plecă cest domn bun la târg, io Să cumpere noue oca defîer, Şi noue de oţel, ' Să facă seceri, secerele, Cu dinţii de piparele, Să dea pe la nepoţi, pe la nepoţele, 15 Să secere de drag cu ele. Să puse din susu vântului, Cum îi venea bine volnicului. Cu drepta trăgea, Cu stânga polog făcea, 20 Făcea din polog, snop, Din snop claie, Din claie în car Din car în stog, Din stog în arie, 25 Snopii că-î trântea, Legăturile plesnea. Apoi scose noue juganî, Negri ca corbu şi Iuţi ca focu. 30 Cu piclorele treera, Cu nările vântura, * Cu urechile în car punea, Puse nouă care de povară, Şi plecă pe drum la moră, 35 La moră la Motroganu, Unde măcina şi anul; Dar mora curvă bătrână, Când vedu noue care de po- [vară, Puse coda pe spinare, 40 Şi plecă pe drum la vale. Dar moraru mic, mic şi pri- [ceput, F—’i c..... cui l’a făcut, Cu tăricîore, cu bobiclore, începu a o striga, ' 45 Tru-tru moriţa mea, Odoronc tronc, Dete mora la loc. Măcină de Joi până mai apoi. Trei tărâţe ş’o făină, 50 Usturoiu ş’o căpăţână, Apoi puse boii în car, ^ Şi sacii la jug, Plecară acasă, La dalba jupânesă, 55 Găsi pe dalba jupânesă, Cu nisce mâini albe spoite, Ga nişte tânjelî pârlite, De plug gătite, Băgă mâna în sac, 60 Făcu un coac, Băgă mâna în mertic, Făcu un covrig, Ne daţi or nu ne daţi. COLINDE, HTC. 1493 PLUGUŞOR Cules de înveţ. I. Manolescu din comuna Tazlău, judeţul Nemţu. De când sara, a însărat Plug ca a nostru mândru şi [rotat, Nu v’o mai umblat. Cu jugurile răglăite, 5 Cu tânjelile pârlite, Cu răsteile oţelite. A poruncit jupânu gazdă, Să iasă într’o Joi, Cu un plug cu doî-spre-dece boi, 10 Boi boureî în codă cudălbeî, In frunte ţintăţeî, Ia mai îndemnaţi flăcăi, hăl!.. Brasdă negră răsturnă, Grâu de vară sămănă, 15 Grâu de vară cu negară, Să răsară până în seară Cu drepta sămăna Şi din gură blestăma, Să dea Dumnedeu o ploie mare, 20 Să crescă grâul mai tare. S’a dus jupânu gazdă Să vadă grâul de frumos, Grâu frumos ca faţa lui Hristos. Ia mai diceţî mei, hăî... 25 S’a dus jupânu gazdă la târg Să cumpere noue oca de fer, Să facă seceri mărunţele, Cu mănunchiu de viorele, Să le dea la nepoţi şi nepoţele, 30 Să le fie şi fetelor drag a trage [cu ele; Şi a strâns toţi finii şi vecinii, Şi vre o trei babe bătrâne, Care hârâe mai bine, 40 Şi ia mai îndemnaţi măi! hăi... Şi a făcut claie hodobaie, Şi din spic un mertic, S’abăgat jupân gazdă în grajd, Şi a scos doi căluşei, 45 Negri ca corbu Şi iuţi ca foc Gata potcoviţi, Cu frâele în dinţi, ___ Cu piciorele treera, 50 Cu urechile în sac turna. Ia mai diceţî băeţi! hăî... A încărcat jupânul gazdă, Doue-spre-dece care mocănescî Şi le-a plecat la moră la Ivă-[neşcî, 55 Iară hoţa cea de moră, Când vecju atâtea care încărcate cu pohoră. Puse coda pe spinare, Şi plecă la lunca mare. 60 Lunca mare frundă n’are, Luncă mică frunda pică, Dă un galbăn de o ridică Ca pe un pui de pătlăgică Ia mai îndemnaţi meî ! hăî... 65 De urat am mai ura, Dar ni frică că vom însăra Că nu suntem de icî de colea, Ci suntem tocmai de la Buda-[veche De unde mâţa streche, 70 Prin cotruţă pe la fete, Pe cuptor pe la neveste. Şi motocu nu-şi află locu, Că el mi-a rupt cojocu. Şi alţii suntem de la motoc, 75 De unde îngheţă apa în troc, Şi găluştele la foc. Alţii de la cuca muca, Unde se face mămăliga cât [nuca, Şi-o pădesc doul spre-dece cu [măciuca, 80 Să nu apuce furnica Şi omenii sunt de un cat, învârtesc doi-spre-cjece un ou [la foc, Munţi mari întunecoşi, Mai rămâneţi boeri mari sănătoşi, 85 Aho!... Aho!... Ahol... 1494 COLINDE, ETC. COLIND DE FATA Cules de înveţ. I. Bujoescu din comuna Viziru, judeţul Brăila. Leroilio Onea voinicelul stru-[jăsce, Imprujesce, Leroilio, la lină fântână, La colţ de grădină, 5 Leroilio, ce fată frumosă, Cu cărare alesă,. Chip de jupânesă. Leroilio, Mariţo, Mariţo, Tu prăşăscî cu mine, io Munuşî de cătine. Leroilio, rari’s ciobănei, Tot ciobani d’aî meî, Leroilio, spre sore răsare ; Cu câcîule creţe, 15 Din mele mistreţe. Leroilio, cu săricl lăţose, Cu beţile grose, Leroilio, în beţe rezemaţi, Spre voi aţintaţî, 20 De o corăbioră negră şi smolită, De vînturî gonită, De valuî vălită, De maluri trântită, Leroilio, grea şi ’mpovărată, 25 Cu grâu şi bucate este încăr- [cată. Leroilio, vin şi negustori, Dar nu’s negustori, Ci’s colindători. Leroilio, vine colindând, 30 Din gură întrebând : — Ce’ţî ăl din polă ? Ori ’ţi e frăţior ? Or nepot de sor ? Leroilio, nu mi-e frăţior, 35 Nici nepot de sor, - Leroilio, ci’I Onea al meu. Leroilio, icî în cestă casă, Scrisă e pe masă, Leroilio, faţa lui Cristos. 40 Ca un sore luminos. COLINDE, ETC. 1495 COLO JOS, PE LOC FRUMOS Cules de îneţâtorul I. Florescu, din comuna Bragadir, jud. Teleorman. Colo jos, pă loc frumos, Mî-a crescut un chiparos, Cu miros frumos, C’o cracă lăsată în jos. 5 Dă cracă dă chiparos, ’MI este’un legăn dă mătase ; Mal dîn jos dă legănel, ’Mî-este’un scaun dă argint, Iar pă scaun dă argint, 10 Şade (cutare) făt-frumos, Legănă pâ Cristos. Mi’l legănă şî’l întrebă : — Ale, domne milostive! Tot stăm domne, să-te ’ntreb, 15 Ş'încă şî’ntrebatu-te-am : Cât mî-e marea dîntr’adânc ? Şî cât peşte ’n mare este? Şî cât vac că mî-a trecut? Şî cât vac nainte este ? 20 Grăi şî bunu Dumnedeu : — Aî (cutare) făt-frumos, Maî legănă puţinei; Şî’ţî spui, marea dîntr’adânc ? Cât dîn cer, până’n pămînt, 25 Ca palma marea ’ntr’adânc. Şî cât peşte’n mare este ? Câtă iarbă pă pămînt, Cu trei peşti este maî mult. Şî cât vac că ’mî-a trecut? 30 Mult a fost şî bun a fost. Şî cât vac nainte este ? Puţin este şî maî reu. Când o fi la cap dă vac, Voi da semne pă pămînt: 35 Bate-o fiu pă taîcă-s’o Şî fica pă maîcă-sa Şi finu pă naşî-s’o -Şî fina pă naşî-sa Aî (cutare) făt-frumos 40 El să'mî fie sănătos, Cam cu taîcă şî cu maîcă Şî cu fraţî şî cu surorî Şî cu grădină cu flori. CÂNTEC Cules de învăţătorul I. Bâlţitescu Haîda nani, na, na, na, Că mama te-a legăna Cu picîorul te-a legăna Şi din gură ţi-a cânta : 5 — Haî nana, haî nana, DE LEGAN comuna Dragomireştî, jud. Nemţu. Liuliu, liuliu cu mama, Că mama te-a legăna Şi tată tu ţi-a cânta Liuliu, liuliu cu mama, io Liuliu, liuliu cu mama. M96 COLINDE, ETC. CÂNTEC DE NUNTA Cules de la locuitorul Neculae B6tcâ din comuna Bicaz jud. Nemţu. Bună sara, Bună sara, Cinstiţi meseni; Sara a înserat, 5 Dumneav6stră v’aţl adunat, Noi nimica până acum nu [v’am închinat. Forte vă mulţumesc, C’aţi venit. Şl noi ne-am pregătit, io Cu mese întinse, Făclii aprinse, Pahare pline, Cuvinte bune, Şi pe mese feţe de mese, 15 Şi aşternuturi, Covore de mătase. Şi pe feţe de mese talgere [spoite, Linguri zugrăvite. Cuţite şi furculiţe nu prea [avem, 20 Am fost trimis din bună vreme, C’o căruţă numai în pene Şi c’o epă albă, Ca să aduc chiper şi cepă ; Şi să vii pe la Hărlau, 25 Că acolo sînt furculiţe şi cuţite Perechea numai un leu ; Dar îs cu mănunchiu de [ciucălău De acelea am şi eu. Da până alba a veni, 30 Bucatele s’or răci Şi tot dumneavdstră singuri [ve’ţi căi. Dar ve poftesc să luaţi, Să ospătaţi, Ca ai noştri cinstiţi fraţi. 35 Iară până ce or veni furculiţele Luaţi cu brânculiţele, Că s’a păţesc Lipovenii Cu sacii şi căruţele. Cine şi pentru sine să şl croiască o bucată de pâne, 40 Eu ni am fost croit un stiap Pentru mine dat. Dumneavostră pote ve temeţi [de otrăvit, Eu tot sînt un om de perit, O să vă fac o gustare, 45 Ca să ve cie îndemnare. Ta oîu lua şi eu o găluşcă, Ca să nu mal mor de puşcă. De-ar fi puşca de antonigă, Şi’ncărcătura de măligă, 50 Foitaşu de urdă, Ca pe urmă să ni se mal [facă spurdă. COLINDE, ETC. 1497 CÂNTEC MIRESEI ŞI GINERELUI Cules de învăţ. I. Florescu, din comuna Bragadir jud. Teleorman. Cruciuliţă dă argint Amândoî v’aţî potrivit Şî la ochi şî la sprâncene Ca doî porumbei la pene 5 Cruciuliţă dă alamă Amândoi sunteţi d’o semă Bine’ţi pare nune mare Că ’ţi-e fina ca o flore Garofă mirositore. CÂNTEC DE NUNTA Cules de Irimia Nedelcu învăţător, judeţul Iaşi. Ba, ba, ba gipiniasî miriasî, Nu ti grăghi la luat, Cum ti-aî grăghit la măritat, Ca măr dulci la legat, c Câ părinţii o dzâs câ nu [ti-or da, Şî dumeta aî dzîs câti’iduci, Şî ti’î spândzura. Di vârvu sovârvuluî, Di aţa paingânuluî _ io Iar părinţii o socotit. Câ di cât ti-î spândzura, Mai ghini pi soţu dumitali [ţî lî-î lua — Dar pintru aceste cinstiţi [druşti, Sînt vri-o câţi-va, bandraburci. 15 Is cam budzăţăli. Dar tot s’or pitreci şî eli. — Poftim gipiniasâ niriasâ. O oglingiorâ cu tîoc, Sâ-ţ cii di căutat, 20 Când ti-î duci la gloc, Poftim ş’on tulpan negru-’n- ftunicat, Ca sâ-ţ cii di-n hobotat, Poftim ş’o părechi di papuceî, Cu talpa di buhai, 25 Ca sâ ţii nouâ aî. Şî cu căputa di raţâ, Ca sâ ciî mai purtăriaţâ. Poftim ş’o părechi di colţunî; Şî-n colţunî sunt : 30 Acadeli şî aluni, Ca sâ dai pi la cophili. Care-Î trăit cu dînsîli ghim. 1498 COLINDE, ETC. miresa închina mirelui Cults de înveţătorul Gh. Dobrea din comuna Uscaţi, jud. Nemţu. Agiungă-ţî vor bună cuconi fiiri Că iată cucona fiiresa, Vă închină o coraghie încărcată cu tot felul de marfă. •5 Venehină o cămeşă de bumbac, S-o aveţf dumneavostră di u [purtat \ e închină o perechi de ismeni Cu bricinariul de mătasă, Ca să nu se rupă îndată. io Ve închină un pahar de vin Să ve fie cheful di plin. Vinul i adus di la Odobeştî, Se bei si ti veseleşti. Şi ve maî închină 15 O naframă de in, Să ve ştergeţi guriţa di vin. Poptim şi primiţi Şi cu dragosti mulţemiţî ! MIRELE ÎNCHINA MIRESEI Culesâ de înveţătorul Gh. Dobrea din comuna Uscaţi, jud, Nemţu. Agiungă-ţr voi bună Cuconă fiiresă ! Că iată ve închină Cuconu fiiri, 5 O coraghie mari, Cu tot felul di marfă încărcată Ve închină O părechi di ciboţeli, Cu talpa di raţă 10 Să nu lunecaţi pi gheţă. Ve închină un barz di’lână, Să vd luaţi diua bună. Ve închină o bertă tot di lână, S’o aveţi di ţinut pi mână. 15 Ve maî închină şi-o oglindă [potrivită Pentru dumneavostră gătită. Poptim şi primiţi Şi cu dragoste mulţemiţî !_____ Nu ti grăbi la luat 20 Cum te-aî grăbit la măritat, Că n’aî fost fată di lepădat Şi-aî fost flori de înflorit, In casa părinţilor di locuit. COLINDE, ETC. 1499 NUNTAŞII ÎNCHINA MIRELUI ŞI MIRESEI Cules de învăţătorul Gh. Dobrea din comuna Uscaţi, jud Nemţu. Agiungă-ti voi bună Cuconi îiiri şi cuconă niresă, Că iată ve închină (Cutare) dimpreună 5 Cu soţia sa, O buti di vin Să ve fie cheful di plin. Vinul eşti adus în cară mocă- [neşti Tocmai di la Odobeştî, io Se bei se te veseleşti. Butelia este cam nică, Dar cheful dumisale Eşti mari asupra dumneavostră. Poftim şi primiţi 15 Şi cu dragusti mulţemiţî. MI LESA ÎNCHINA LA NUNTAŞI Cules de învăţătorul Gh Dobrea din comuna Uscaţi, jud. Nemţu Bună sara, bună sara domnul [(cutare), De când sara o însarat Păhărele ca aeste nu vi s’o [închinat. Două păhărele ca două floriceli 5 Păhărelili îs plini cu vin de O-[dobeşti— Să bei si ti veseleşti. Şi vi se închină şi un prosob [di in Să ve stergiţi guriţa di vin. Poftim si luaţi 10 Şi nie bacşişul si ni-1 daţi. Mulţemesc dumisale di pocloni Şi dumitali di hodorogelă. 1500 COLINDE, ETC. ÎNCHINARE Cules de învăţătorul Gh. Dobrea din comuna Uscaţi, jud. Nemţu. Agîungă-ti voi bună Cuconi niri şi cuconă niresă ! Că Iaca vă închină Domnul (cutare) 5 O drochie grasă, S-o aveţi Dumneavostră di [masă. Poftim şi primiţi Şi cu dragusti mulţemiţl. CÂNTEC DE JALE Cules de învăţătorul I. Florescu, din com. Bragadiru, jud. Telorman. Dă la Zimnice la vale, S’aude d’un ramăt mare C’a murit d’o fată mare,— Fată mare logodită, 5 Cu totă zestrea gătită. Şi-are doue siriore. Şî mî-o plânge a mai mare Cu lacrămî pânâ’n paftale ; Şî mî-o plânge a maî mică io Cu lăcrămf până’n genunche. BOCET PENTRU FATA MARE Cules de învăţătorul I. Bâlţătescu din comuna Dragomireşti, jud. Nemţu. Ce casă ţî-aî gătit, J Fără uşi fără fereşti Acolo să veţueştî ? Bucură-te mănăstire 5 Că uite ce fWre-ţî vine ; Şi nu vine sâ'nflorescă, Ci vine să putredescă. Draga mami puîculiţă, Pe tote cărările io Te-or boci surorile, Draga mamil, fetiţa mamit! COLINDE, hTC. Î50l PENTRU COPIL MIC Cules de învăţătorul I. Bâlţătescu din comuna Dragomireştî, jud. Nemţu. Dragu mami mititel Nu te duce de la mama. Rogă-te la sfîntul sore Să ţie diua mat mare, 5 Asta-Î di despărţitore De la mama matale, Draga mami, draga mami. Nu te duce de la mama, Of! of! of! draga mami, io Că a mami ţiţe aî avut. Rogă-te la Dumnedeu Ca să m£ eie şi pe mine mortea Ca să viu la mătăluţă, Draga mami tare arsu-me-aî şi [urât, 15 Eu cu mata me mai luam şi [vorghiam. DRAGA MAMIELENUŢA Cules de învăţătorul I. Bâlţătescu Draga mami Elenuţă Nu te duce drăguţă, Tote cărăruşile le-oi umbla De mătăluţă n’01 da. 5 Draga mami Elenuţă Da unde te duci draga mami ? din comuna Dragomireştl, jud. Nemţu. Tare te-aî maî mâniet pe noi. Tote cărăruşile le-oi călca, De mătăluţă n’oî maî da. io Elenuţă da unde te duci? Draga mami unde te duci, tu ? 1502 COLINDE, ETC. DRAGU MAMI TURTUREL Cules de învăţătorul Gh. Dobrea din comuna Uscaţi, jud. Nămţu Dragu mameî turturel, De ce n’aî murit de mititel ? De-aî murit acu mat mare De-î faci mamiî supărări. 5 Şi niresa-î cu peteală Dragu mameî turturel ! Năframa di cununie Ţi-am pus-o la năsălie ; Naframa di vornicel io Ţi-am pus-o la feşnicel ; Naframa di lăutari Ţi-am pus-o la preuţî mari. Of! şi eră of! draga mameî, Drăguţa mameî !... IAN-TI SCOLA DRAGU MAMEI Cules de învăţătorul Gh. Dobrea, din comuna Uscaţi, jud, Nămţu. lan-ti scolă dragu mameî Şi te uită pe ferestă ; Că-ţî vini cârti domnescă De la noî se te pornescă. 5 Din cotro ventul me bate Tot me frigi şi me ardi. Când sdrili abureşti, Me frigi şi me pârleşti, lan ti scolă şi haî acasă ! io Dar macar când a ploua Să se cunoscă urmuţa. Să beu apă dintr’ânsa Să-mî răcoresc inima ! Draga me, miluţa me ! 15 Dar pi noî cine ne-o spăla Cu miluţă ca mata?!... Nicî o pomă nu-î amară Ca mama de-a doua oră Of! şi eră of! hm !... hm !... . [hm !... COI.INDK, F.TC. 1503 BUCURA-TE MĂNĂSTIRE Cules de învăţătorul C. P. Teofânescu Gribnicea din com. Bicaz, jud. Nemţu. Bucură-te mănăstire Că frumosă flore-ţi vine, Şi nu vine să’n florescă, Ci vine să putrezescă. 5 Plângeţi toţi patru păreţi Că făr’de stăpâiii rămâneţi, Plânge casă, plânge masă, Că se duc stăpânii casei. Pe cărare spre isvor io Creşte iarbă şi mohor, Pe cărarea spre fântână Creşte iarbă şi sulcină, Pe cărarea în spre casă, Creşte iarbă şi mătasă. 15 Ieşi drăguţă până’n prag, Şă vetiî oile cum rag, Ieşi drăguţă din cămară, Să vedt oile cum sbieră, Ieşi drăguţă la pârău, 20 De audî cum fuge calul teu. ZORILE (Acest cântec de înmormântare se dice în tote dimineţele cât timp e mortul în casă) Cules de învăţ. I. Mateescu, din comuna Stroeştî, judeţul Gorj. Zorilor, zorilor, Voi surorilor, Să nu mi’l zoriţi, Să mi’l ofiliţi, 5 Pân’noî ne-om găti Cuptore de pâine, Noue de mălaiu, Noud buţî cu vin Noud cu rachiu, io Zorilor, zorilor. Voi surorilor, Să nu mi’l zoriţi Să mi-1 ofiliţi, Până noi vom face, 15 Noue revăşele Pe la nemurele Să vină şi ele Să vadă că’i jele. Zorilor, zorilor, 20 Voi surorilor, Să nu ve grăbiţi, Să mi’l ofiliţi, Până noî’om face Noue ferestrele : 25 Pe una să’I vină Miros de tămâie, Pe alta să’i vină Colac şi lumină. Pe ura să’i vină 30 O turtită caldă Ş’o ulcea cu apă. DESCÂNTECE S>5 DESCANTICE 1507 DE BUBA REA Cules de învăţătorul I. Manolescu din comuna Tazlâu, judeţul Nemţu. S’a suit Maica-precista Intr’un vîrf de deal, Şî-a juchit un cal, Şî-a chemat tote bubele, 5 Şi tote buboele, Şi buba cea rea n’a chemat’o, Şi ea s’a .înciudat. Şi s’a înfocat, Şi din rădăcină a secat. DE NAJIT Cules de învăţătorul I. Manolescu din comuna Tazlâu, judeţul Nămţu. Fugi năjite pricăjite, „ Că am venit să te săp. Cu barda te ciopleşte, Cu sfredelu te borteşte, 5 Cu lopata te răneşte • Din creeriî capului, Din sfârcul urechilor. DE GALCI Cules de învăţătorul I. Manolescu din comuna Tazlâu, judeţul Nămţu. O făcut mama noue feciori. Intr’o di ’î-a făcut, Intr’o cji ’î-a născut, Şi într’o di la o stea ’i-a mânat. 5 S’a dus noue a venit opt, S’a dus opt a venit şepte, S’a dus şepte a venit şese, S’a dus şese a venit cinci, S’a dus cinci a venit patru, 10 S’a dus patru a venit trei, S’a dus trei a venit doi, S’a dus doi a venit unu, S’a dus unul n’a mai venit nici [unul. Aşa să nu mai rămâe gâlcă în [vînă, 15 Cât un fir de mac, In patru despicat. DESCÂNTECE 1508 DESCÂNTEC DE PLANS Cules de învăţătorul P. Cristescu din comuna Călăreţiî-Şăinoiu, jud. Ilfov. U ! .. muma pădurii 1 Incercăţî feciorii, fetili, Ginerii, nurorile Nepoţii, nepoţele 5 Moşii, strămoşii. a Acest descântec se face in sfinţitul sbrelul pe bătătură şi vorbele acestea se dic ţinând in mană un băţ de alun aprins. Şi pe urmă se aruncă acest băţ spre apus. Tot aşa se dice ţinend alte două beţe, dintre care unul se aruncă spre medâ-nopte si al treilea A.P°* 8e,,a ode tors în mână şi se dice tot vorbele acestea si când se isprăvesc, se înfige furca m pâmint, apoi se ia un topor şi se dice acelăsi vorbe’cu to- SS™* l* apOÎ se înfige t0P°rul în Pamînt- In «ml se ia o olâ cu apă şi se d,ce rnnnt „în 56 frUnCă PlTna apâ pe jos’ iar se <îice vorbele odată, iar s4 a- runcă puţină apa, iar se dice a treia oră, şi apoi se aruncă apa totâ jos şi se dice vorbele : Numai pe (cutare) să nu’l mal încerci că cu focu iar te ard, cu furca te înţep, cu toporu te taiu, cu apa te înec. In urmă se pune ola cu o-ura’în ios lân^â furca şi topor şi se lasă tote acolo până dimineţa. S J g ^ A cest descântec se face de trei orî în trei seri d’arândul începând de Luni. DESCÂNTEC DE JUNGHIU Cules de învăţătorul P. Cristescu din Eşî junghiu, Că te înjunghiu, Pe vătraiii încălecat, Pe vătraiu descălecat. 5 Junghîule, pătrunchîule Nu ’ngheza ca caii, Nu sbera ca vacile, Nu râma ca porcii; Şi te du unde popa nu tocă, 10 Unde cocoşii nu cântă, Unde câinii nu latră. Că te adastă cu mesile întinse. Cu făcliile aprinse, comuna Călăreţii-Şăinoiii, jud. Ilfov. Cu paharele pline. Eşî din ficaţi, din bojoci, 15 Din rinichi, Din inimă, Din virtutea trupului, Din undreaua gâtului. Eu, spurcatule, te descânt, 20 Cu sabie de argint Şi cu cuţit de găsit, Să te risipeşti, Ca spuma de mare, Ca rouă de sore. cu un cuţit de găsit şi Acest descântec se di triîjori. i8 DESCÂNTECE DESCATEC PENTRU GALCI Cules de G. Parpeni, din comuna Curtescî, judeţul Botoşani. Gâlcuţâ, gâlcuţâ, încalicâ-ti [pi-o druguţâ, Şî ti du la mare şi be apâ din [mare Şi eşi la sori, şî crapă ca o [cicdri, Să nu remâi di loc, 5 Ca un cir de mac, în patru [dispicat Pişti mări aruncat. Tu să remâi curat, luminat Ca Maica Precista, ci ti-o lăsat Ca argintu cel strecurat. Sâ dăscântă de trei ori. DESCATEC DE BEŞICA CEA REA de Gh. Carpen, învăţător, comuna Curtescî judeţulu Botoşani. Culesâ Beşicâ alba, Beşicâ roşă, Beşicâ negrâ, Beşicâ înflăcîosâ 5 Beşicâ di 99 di feluri, Oile dincolo de mare, Cîobaniî dincoce de mare. Sâ se dicâ de trei ori. Cum cîobaniî o strigat Oile o stat di sgherat. 10 Aşa să stee umflăturile, Gîunghîurile, Mâncăturile De la (cutare). DESCÂNTEC DE ŞERPE Cules de învăţătorul I. Iordâchescu din comuna Cristesci, jud. Botoşani Estriţâ, pestriţo Eşî din buruene Şi apucâ de pele, Ca pîelea de os, 5 Câ nu escî de folos. Cine ţî-a stârnit vestea, Vestea şi povestea, să’ţî bea _ [zama. DESCÂNTECE 1519 DESCÂNTEC DE CES REU Cules de învăţătorul I. Iordăchescu din comuna CristeştI, jud. Botoşani Ces reu cu săgităturâ, Ces reu de spăret, Eşî din creierii capului Din pumnii obrazului 5 Din cap, di sub cap, Din ochi, di subt ochi, Din dinţi, di supt dinţi, Din măseli, di supt măseli, Din gât, de supt gât, 10 Din chîept, de supt chiept, Din inimâ, di supt inimâ, Din rorunchi, di supt rorunchi, Din maţe, di supt maţe, Din cap, din cheli, 15 Din tăti ’ncheiturili, Eu tot reul cu mătura 1’oi măgura, Cu grebla l’oî grebla, Şi ’n Marea-Negră l’oî arunca. Acolo să chîarâ, să răschîarâ 20 Ca rouă de sore şi spuma de [mări. Ca sorele ’n senin. Amin. DESFACERE DE URSITA Cules de învăţătorul I. Iordâchescu din comuna CristescI, jud. Botoşani Cine mi-o făcut c’o mână, eh [desfac cu doue, Cine mi-o făcut cu douâ, eu [desfac cu'trii Cine mî-o făcut cu tril, eu des-[fac cu patru, Cine mî-o făcut cu patru, eu [desfac cu cinci, 5 Cinn mî-o făcut cu cinci, eu [desfac cu şese, Cine mî-o făcut cu şese, eu [desfac cu şepte, Cine mî-o făcut cu şepte, eu [desfac cu opt, Cine mî-o făcut cu opt, eu des-[fac cu noue Cine mi-o făcut cu noue, eu [desfac cu noue*4eci şi noue 10 Şi cu a mele amândouă. Ho! Ursitâ rosâ prorosâ, Albastră proalbastrâ, Galbenă progalbenâ, Cu chicîoarele nu frământaţi, 15 Trupul nu-î mâncaţi, In grea bolă nu-1 (sau o) bă- [gaţb . Di-o pocit-o fată, crăpi’l ochii Sarâi-Î ochii, crâpi’i ţiţili, mo-[râ’i pruncu ; Di-o pocit-o codru, cadâ’îfrunda; 20 Di-o pocit-o erba, ususâcî erna Iar (cutare) să remâi curat, lu-[minat, Sănătos, ca de domnul lasat. 1520 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE DEOCHI Cules de învăţ. I. Rădulescu, din comuna Păuşescl-Mâglaşî, jud. Vâlcea. Păsărică albă, codalbă, Mese ridicase Pîetra în patru crăpase ; Crăpar’ar ochii strigoilor, 5 Micilor voinicilor, Marilor călătorilor, Care a deochiat pe cutare. De o fi deochiat de om, Să’î crepe boşele IO Să’I curgă pişatu; D’o fi deochiat de femei Să’î cocă ţâţele Să’î moră feţiî de fome ; D’o fi deochiat de fată mare 15 Să’î cadă cosâţele Să’î remâe hârca golă Să rîdă lumea de ea ; D’o fi deochiat de copil, Să’î crepe călcâele 20 Să cure sângele, Să umple potecile. D’o fi de apă Să-’î sece isvorele, Să rămâe pîetrile 25 Să le ardă sorele. DJo fi de câmp, Să pârlescă ; D’o fi de codru, Sa cadă codru 30 Să se mire lumea şi norodu ; D’o fi de vent, Să se aşeze la pămînt. Leac să fie. DESCÂNTEC DE Cules de înveţ. I. Râdulescu, din com. Viţă de vie, vedut-aî sirigoil [cu strigoicele Şi moroii cu morolcele Cum a mâncat inima lu cutare ? Am vedut Maîcă-Precistă şi . [ştiu. 5 Curând Ia albinuşe. Vedut-aî strigoii cu strigoicele Şi moroii cu morolcele Cum a mâncat inima lu cutare ? Am veţjut, Maîcă-Precistă şi 10 Ţăstu după mal luă, MANCATURA Pâuşescl-Mâglaşî, jud, Vâlcea. In mare ’l aruncă, Marea se închegă ; Aşa să se închege inima lu [cutare. Cum s’a plămădit aluatu în . [căpistere 15 Şi faguru de miere, Aşa să se plămădescă inima [lu cutare. Cu aluat o plămădii Cu cornu o întării Inima cutăruia o plămădii, 20 Leac să fie. DfiSCANTECE 1521 DE ORBALŢI Cules de învăţ., G. Dobrea din eom. Uscaţi, judeţul Ndmţu. — Voi noue fraţi, In 4iua de Paşti crescuţi, In diua de Paşti născuţi, Cu noue cuţite ascuţite, 5 Cu noue topore ruginite, Unde mergeţi ? — Să resturnăm munţii, Să’l tăem. — Nu mergeţi acolo, 10 Ci mergeţi la (cutare) Şi tăeţî orbalţul de segetură, Orbalţul de orbălţit; Şi’l aruncaţi peste mare, Şi ve duceţi şi voi 15 Că acolo sînt noue fete mari, Cu mesele întinse, Cu făcliele aprinse. Duceţi-ve şi benchetuiţi; Pe aici nu trebuiţi! DESCÂNTEC DE REI Cules de învăţătorul I. Rădulescu din comuna Pâuşescî-Maglaşî, jud. Valcea Plecai Vineri de dimineţă, Pe cale, pe cărare. Se pomeni cu trei reî în spinare. Se văita, se olecăia. 5 Se întâlni cu Maica Precista, Şi o întrebă : Ce te vaitl. [ce te olecăîeştl ? — Cum să nu me vait, Cum să nu me olecăîesc : Plecai Mercur! şi Vineri, 10 Pe cale, pe cărare, Se pomeni cu trei reî în spinare, Şi luară prin mâini, prin pi- [cîore, prin şale, Prin sbârcîu nasului, Prin faţa obrazului. 15 _Nu te mal văîţa, Nu te mal olecăi, Că de codele şutelor voi lega In cornele cerbilor voi arunca. Cerbi cu cornele ol arunca în [codele mărilor, 20 Şi pe tine te-o vindeca Cu usturoi de la Sândâieni, Cu tămâie de la Boboteză, Cu untură de la Ignat. ^ Cu usturoiu te-am usturoîat, 25 Cu tămâie te-am tămâlat, Cu untură te-am uns ; Pe tine te-o vindeca. Cu gura te-am ridicat Cu mâna te-am descântat. 30 Cu gura am urat, Pe cutare am vindecat, De tote isbiturile, De tote intâlniturile, De tdte pociturile. 35 Să rămâie (cutare) Curat, luminat Ca de Maica Precista lăsat. 96 1522 DESCÂNTECE DE BEŞICA CEA REA (VARIANTA) Cules de învăţătorul G. Popescu din comuna Bogescî, jud. Tutova. Mai făcut-o plugul luî. Dusu-s’au în câmpul mare, IO Semănat’o petră. Cum înţepenesce petra, Aşa să înţepenescă beşica cea [rea, cu tăria eî! DE ORBALT ■» Purces-o omul mare, Cu toporul mare, La pădurea mare. Tăet’o noue tee, 5 Noue cuimee, Noue rdstee. Venit-o acasă, Cules de învăţătorul G. Popescu, din comuna Bogescî, jud. Tutova. Purces-o noue fete mari Cu noue mături; Noue flăcăi cu noue lopeţî, Noue topore, 5 La merul roş să’l măture, Să-l cureţe De tină, De rugină. Când In mijloc de cale, IO S’a întâlnit cu Maica Precista. — Unde mergeţi voi Noue fete mari, Cu none mături; Noue flăcăi 15 Cu noue lopeţî, noue topore ? Nu ve mai duceţi La merul roş, Să-l cureţi ţi de tină, De rugină ; 20 Ci ve duceţi la capul (cutăruî), Şi-l curăţiţi de lovituri, De pocituri, De întâlniri; Şi’î scoteţî din creerif capului, 25 Din faţa obrazului, Din rădăcinile dinţilor. Cu măturile ’l măturaţi, Cu toporele tăiaţi, Cu lopeţile-’l râniţî, 30 Peste noue Mări-Negre as- [virliţî. Să remână (cutare) Curat, luminat, Ca argintul strecurat: Să nu remână de leac 35 Cât un grăunte de mac. Se descântă cu mătura, cu securea şi cu lopăţica, pe capul celui pătimaş. DBSCANTEGE 1523 DESCÂNTEC DE SORE SEC Cules de înveţâtorul I. Râdulescu din comuna Pâuşesci-Mâglaşi, jud. Vâlcea. Fugi sore sec din capul Iul cu-[tare ! Să te duci în văl adânci, în [gropi adânci. Acolo te aşteptă buţl de vin, Făclii aprinse, cuptore de pâine, 5 Vaci grase şi hora de fete fru- [mose. Eşî din creeriî capului! Se dice de nouâ orî cu noue petricele pe care le aruncă în apă peste capul bolnavului. DESCANTIC DE DEOCHIAT Cules de înveţetorul I. Râdulescu din comuna Pâuşesci Maglaşi,jud. Vâlcea. De-1 fi deochlat de om, Să-Î crepe bdşele, să 1 curgă [pişatul, Să remână de obida omenilor; De-Î fi deochlat de muiere, 5 Să-Î crepe ţîţele, să remână de [obida muierilor ; De-1 fi deochlat de fată mare Să-l cadă codele, să-l remâe . [hârca golă; Să remână (cutare), curat lumi- [nat, Ca Maica Precista, că l’a lăsat. 10 De-î fi deochlat de vînt, Să-î crepe bucile, Să rămână de obida vînturilor; De-î fi deochlat de codru, Să-î cadă frundele; . 15 De-î fi deochlat de câmp Să '1 se pârlescă Iarba. * 5^4 UESCANTKCE DESCÂNTEC DE DALAC Culese de invăţătorul I. Rădulescu din comuna Păuşesci-MaglaşI, jud. Vâlcea. Tal cioroiî, tai moroii, tai ini-[ma de vidră, Tai cruce luminosă,taigenuche [de urs, Pe un câmp mare roşu, trei vaci [mari roşii, Călări pe trei cai roşii, adeverat [idat, 5 Iad necurat. DESCÂNTEC DE BUBA REA Cules de învăţătorul I. Rădulescu din comuna Pâuşesci-Maglaşî,, jud. Vâlcea. Bubă rea nu junghia, nu cuţita, Eu te trag tu să te tragi. Nu te îngânfa ca brosca, Nu te lungi ca şerpele. 5 Ieşi cu tote junghîurile, cu tote [fi ori le. Să eşî din faţa lui (cutare), Din sgârcîul nasului Din faţa obrazului, Din inimă, din plămâni, io Să remâe (cutare), curat, lumi-Ca argintul strecurat, [nat, Ca Maica Precista, care ’l-a [lăsat. DESCÂNTEC DE BRANCA Cules de învăţătorul I. Rădulescu din comuna Pâuşesci-Maglaşî, jud. Vâlcea. A plecat furca cu brânca. Furca a venit, dar brânca n’a [mai venit I DESCÂNTECE 1525 DESCÂNTEC DE JUNGHIU Cules de învăţătorul I. Râdulescu din comuna Pâuşescî-Maglaşi, jud. Vâlcea. Stai1, junghiu, nu junghia, Ca să-ţî spui ce pote cânepa : O sapă, o semănă, ogrebleză, O pădesce de paseri, o culege, 5 O scutură de sămânţă, O duce la lac, d’o topesce, O ia din lac, o pune de se usucă, O meliţă, o face fuiore, o torce, O dapănă, o urdesce, o ţesă 10 Şi o face cămaşe. Fugi junghiu, nu junghia pe [cutare. Se face o aţă de cânepă, cu care se legă unde-1 dore. — Se dice la fie-care vorbă : Fugi junghi nu junghia pe cutare. Se descânta noptea până la cântarea cocoşului cu capul gol, cu pielea golâ, cu mâinile la spate, sucind aţa de junghiu. DESCÂNTEC DE NEVASTUICA Cules de învăţătorul I. Râdulescu din comuna Pâuşescî-Maglaşi, jud'Vâlcea. Colea pe fântâniţă, Sub o lespediţă Şade c pasăre pestriţă. Ea graiul şi-l întdrce 5 Muşcă şi venină. DESCÂNTEC DE OBRINTIT Cules de învăţătorul I. Râdulescu din Peste o vale mare negră Latră un câine mare negru, Sblară o oîe mare negră, Sbiară unUnguren mare negru, comuna Pâuşescî-Maglaşi, jud. Vâlcea. 5 Tăcu câinele de lătrat, Tăcu 01a de sbierat, Tăcu şi Ungurenul de sbierat, 11 trecu lui, cutare, de obrintit. 1526 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE GALCI Cules de învăţătorul I. Râdulescu din comuna PâuşesciMaglaşi, jud. Vâlcea. Voi, gâlcilor, mostofâlcilor, Să periţî, să resperiţî Ca spuma de mare, Ca rouă de sore. 5 Să nu rămâneţi de lec Nici ca un grăunte de mac. Plecară gâlcile la răspântii să [pască Iarbă ; Plecară trei mătuşî să le pă- [zlască ; Una surdă, alta şchiopă, şi alta [mută. io Venire lupii : Le snopiră, le trântiră. A şchiopă nu putu, A surdă n’audi, A mută nu putu vorbi. 15 Le trântiră, Le snopiră Şi nu remaseră de lec Nici ca un grăunte de mac. Şi remase (cutare), 20 Curat, luminat, Cum Maica Domnului l’a lăsat. Odată cu descântecu se trage bolnavul pe gât la gâlcî, iar, daca nu pote veni cel ce descântă, îi descântă în sare şi cu ea se legă la gât cel bolnav. DESCÂNTEC DE BUBA NEGRA Cules de învăţătorul I. Iordâchescu Voî nouă feti mari unde vă [gătiţi şi vă ’npodobiţi, La sfânta rugă să porniţi, cu [nouă mături ? Nu măturaţi sfînta rugă şi sfin-[tele altare, Ci măturaţi buba negră de la [(cutare). 5 Am făcut o masă mare din comuna Cristescî, jud. Botoşani. Cu nouă vaci grase şi nouă [buţî de vin Şi am chemat tote bubile şi [bubiţele Numa pe buba asta n’am che-[mat-o Iar e de ciudă şi de mânire IO O sărit în sus, o chicat, Rădăcina ’î-o secat! DESCÂNTECE 1527 DESCÂNTEC DE ŞERPE Cules de înveţâtorul I. Rădulescu din comuna Pâuşescî-Maglaşî, jud. Vâlcea. Intr’o poeniţă Este o fântâniţâ, Şi pe fântâniţă Este o lespediţă. 5 Sub lespediţă Este o pasere pestriţă. Buciumul mi s’aprinse Dete noue ploi şi-l stinse. Vita tăiată, persecată, 10 Peste gard aruncată, Muşcătură de şerpe vindecată. DESCÂNTEC DE BUBA Cules de înveţâtorul I. Râdulescu Tu bubă pripită Cu noue-deci şi noue de jun- [ghiuri, Nu junghia, Nu cuţita, 5 Nu înbinde ca şarpele. Nu umfla ca brosca. DESCÂNTEC Cules de înveţâtorul I. Iordâchescu, Voi noue fete mari undi ve [ve porniţi Cu măturile măturate, Cu secerile bârlegate? — Ne-am pornit să măturăm r Sfintele altare şi noue racje [de sdre! comuna Pâuşescî-Maglaşî, jud. Vâlcea. Tu bubă pripită, să eşî de la [cutare, Din rînză, Din plămâni, 10 Din sgârcîul nasului Din faţa obrazului. DE ALBEŢA din comuna Cristescî, jud. Botoşani. Ci viniţ’ de luaţi albeţa şi ceţa De pe luminile acestui om ; Şi acest om să rămâe curat, Ca argintul strecurat jo Cum de Maica Precista 1 a dat. 1528 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE 'ALBEŢA Cules de învăţătorul I. Râdulescu din comuna Pâugesci-Maglaşi, jud. Vâlcea. Fugi albeţă Din negreţă ! Cu mătura te măturat, Cu fulgu te-oi fulgui; 5 Peste mare te-oi arunca Şi n’âî remânea de lec, Nici ca un grăunte de mac. Şî-o remânea cutare Curat, luminat, io Cum Maica Precista l’a lăsat. De tiară, de eră, De fire mohorîte, Adusei trei fete mari Cu iile rîurate 13 Cu rochile cărărate. Pe caî încălecară, La rîul lui Iordan plecară. Caii în rîu intrară, Din code sbiciulară 20 Peste ochii (cutăruia), asvâr- [liră. Junghîurile, le potoliră, Albeţa o răspândiră, Şi nu remase de lec, Nici ca un grăunte de mac. 25 Şi remase (cutare), Curat, luminat, Cum Maica Domnului l’a lăsat. Se descântă în sare cu apă. DE GALCI Cules de învăţ. I. Râdulescu, din comuna Pâuşescl-Maglaşî, jud. Vâlcea. Gâlcelor, mostofâlcilor, Voi să ve topiţi Ca spuma de mare, Ca rouă de sore. 5 Veni un Unguren negru, Cu biciu la spinare, negru, Cu resteîele negre Cu cloţurile negre. Ungurenu se necăji, 10 Din bici plesni. Boii întinseră. Gâlcile de la cutare se rup- [seră Din vîrf s’aplecară, Din rădăcină secară, 15 Se uscară ! Se|dice de trei orî,_trăgând pe bolnav la gât cu unt-de-lemn. DESCÂNTECE 1529 DE GALCI Cules de înveţ. I. Râdulescu din Comuna Pâuşesei-Maglaşî, jud. Vâlcea. Gâlcă mostăfâlcă Tu să săcî, să te usucl Ca spuma de mare, Ca rouă de sore, Ca fragile de peste vale. Bun plugu cu opt bol Bună brazdă răsturna, In spumă de mare le arunca Se topia, se isprăvTa. DE BUBE DULCI Cules de înveţ. I. Râdulescu, din com. Pâuşescî-Mâglaşî, jud. Vâlcea. Cârstănesa avrămesă întinse masă de mătase. Tote bubele chemase ; Numai bubele (cutăruîa), nu [le chemase. 5 Forte reu ele se mânîase Din verf se uscase, Din rădăcină secase... Las’să fie, să nu fie, Plata babi să scie. DE CONSTIPAŢIE Cules de învdţ. C. Ciupercă, din comuna Măstacân, judeţul Nemţu. Noue fete la fântână la Iordan, Treî încue, trei descue, Trei dă drumu la apă, Ca să isvorască. I53° DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE APUCAT Cules de inveţ. I. Rădulescu, din ccm. Pâuşescî-Maglaşî, jud. Vâlcea. Proca, cu dinţii ca teslele, Cu unghiile ca secerile, Pe crucea terestru se puse. La cutare a nădulit, 5 In mijlocul caseî ’l-a trântit; Sângele pe nas •’l-a podidit Când l’a trântit. Matca Precesta puse os la os, Rărunchî la rărunchi, io Fălci la fălcî, Chiotorî la chiotort, Băerî la băeri. Pe Proca cu tămâe ’l afumă, Cu dinţiî pieptenilor îl înţepară 15 Cu cuţitu-1 junghiă. Să’ţî înveţi drăcoiî tei Şi paraoloicile tele, Şi zimbaţiî teî. De adî încolo, 20 Să nu’l maî miscî, jj| Să nu’l mat adapî, Să nu’l mai miscî. Că cu mâna voi lua Peste Mări Negre voi arunca, 25 Unde vaca nu rage, Unde clopot nu trage. Acolo să locuiţi Acolo să văcuiţî Pe cutare să să-l părăsiţi. 30 Lee să fie. de galci Cules de mveţ. C. Ciupercă, din Măstacăn judeţul Nemţu. O făcut ţicna noue feciori, lntr’o di ’i-o crescut; Intr’o di la oste’î-o luat. O trimes noue, 5 Şî-o venit opt, O trimes opt Şl-o venit şepte, O trimes şepte Şî-o venit şese, 10 O trimes şese Şî-o venit cinci, O trimes cinci Şi-o venit patru, O trimes patru I 5 Şî-o venit trei, O trimes trei Ş1-0 venit doi, O trimes doi Şî-o venit unul, 20 Şî-o trimes unul Şi n’o venit nici unul. NB. Când se descântă se maî unge gâtul cu unt-de-naft şi se frecă îndesat. DESCÂNTECE U31 DESCÂNTEC DE SPERIAT Cules de înveţ. C. R. Teofânescu-Gribnicicea, din com. Bicaz, jud. Nemţu. Cristian te-a lăsat, Cristian te-a botezat, Paloş în mână dreptă ţi-a dat, Să te aperi de speriat, — 5 De doi speriaţi, De trei speriaţi, De patru, De cinci, De şese, io De şepte, De opt, De noue, De 4ece> Până în doi-spre-dece speriaţi. 15 De câţi nu te-i putea apăra, In marea Roşie îi vei arunca, Şi vei remânea curat şi lumi- [nat, După cum Maica Domnului [te-a lăsat. DESCÂNTEC PENTRU ULCIOR LA OCHI Cules de înveţ. C. R. Teofănescu-Gribnicea, din com. Bicaz, jud. Nămţu. Hap, hap, ulcior de câne ! Cum nu sînt eu câne, Aşa să nu ajungi până mâne. DE BAŞ1CA Cules de învăţătorul I. Mironescu Câte bube s’au făcut!... D’acesta nu se face Nici nu se coce. Vîrful să plece 5 Rădăcina să sece. CEA REA comuna Taslau, jud. Nemţu. Să iasă din creeriî capului, Din aucjul urechilor, ' Din vederea ochilor, Din sfârcul nasului! *532 DESCÂNTECE DE DIOCHIU CuJes de învăţătorul I. Mironescu, din comuna Taslău, judeţul Nemţu. Sub o răchită răsădită Şade o fată despletită, C’on ochiu de apă, Cu unul de foc. 5 Cel de apă stinge Pe cel de foc. Aşa să se stingă diochîul Din vederea ochilor, Din creerii capului, io Din rănunchiu Şi din inimă, Din unghii, De sub unghii, Şi din tote mădulările. 15 Şi să remână Cum l’a lăsat Maica Domnului Gras, frumos Şi sănătos. DE SEGETATURA Cules de învăţătorul I. Mironescu, Pornita (cutare) gras, frumos. Şi la med pe cale Segetatulo prins, Creirii capului 5 Prin măduva ciolanelor. Chiei diochiule ; DE BUBA Cules de învăţătorul I. Mironescu, M’am pomenit pe cară pe . [cărare, Grasă şi frutnosă. La jumătate de cale M’am pomenit cu tote bolele. 5 Pe tote le-am poftit la masă, comuna Taslău, judeţul Nemţu. Şi te du unde Cocoşii nu cântă Cânii nu latră, io Iar (cutare) să rămână Curat, sănătos, Ca de Dumnedeu lăsat. NEGRA comuna Taslău judeţul Nemţu. Numai pe beşica cea rea ^ . [n’am poftit’o. Beşica cea rea s’a supărat Şî’n creirii capului s’o vârât, In faţa obrazului s’o aşedat. IO Chei bubă negră de sete,’ De fome, de potcă. DESCÂNTECE 1533 DE ŞERPE Cules de învăţătorul 1. Mironescu, din comuna Taslău, judeţul Nămţu, Căpriţă Pestriţă, Prinsă de peliţă, De os osos 5 Şerpe veninos. DE ALBAŢA Cine o adus veste Bele apă şi rămâne Curat, luminat Ca de Maica Domnului lăsat. Cules de la Vasile Pasnicu, din com. Budesci-Ghicâî, jud, Nămţu. S’o purces nouă fete albe, [dalbe, Cu mânele suflicate Şi cu nouă sepe, Ş’o purces la marea s’o sepe. 5 Voi noue fete, albe dalbe, Cu mânele suflicate, Nu ve duceţi la marea s’o [săpaţi,. La (cutare) să alergaţi Şi albaţa cu sapa s’o săpaţi, io Şi cu grebla s’o greblaţi, Şi cu mătura s’o măturaţi, Şi cu mâneca de cămaşă albă S’o ştergeţi. Şi n’o rămas albaţă de leac 15 Cât un cir de mac In patru deschicat. Şî-o remas ochii curaţi, lu- [mi na ţi Ca argintul strecurat, Ca aurul cel curat. Sâ descânta cu mânica cămăşeî în trei dile înainte de răsărirea sdreluî. DE PER Cules de la Vasile Pasnicu, din comuna S’o sinecat, s’o mânecat (Cutare) la fântâna lui Iordan Să beie apă sfîntă ne’ncepută. Şî n’o băut apă sfîntă ne’n- [cepută, Budescii-Ghicâi, judeţul Nemţu. 5 Ci-o băut păr de cămilă Prin săgetătură, prin tâlni- [tură Prin pocitură, prin frigare. Să descântă în trei dile în apă curată cu un cir de cimbru. 1534 Dt.se AN TECH DE FRIGARE Cules de la Vasile Pasnicu din comuna Budescil-Ghicăî, judeţul Nemţu. Biho ! moşneag betrân, Chi’napoî vădană, fată mare. De la bărbatul meu, De la trupul meu, 5 De la gospodăria mea La tartarul teu. Sa descânta în apâ ne’ncepută, cu fere înfierbîntata. Alţii au anume frigare făcută, care o bat sub patul unde dorm. Când o bate se pune un verf de usturoiu, credend prin acesta, ca o bate în inima strigoiului mort. DE OBRINTITURA Cules de la Vasile Pasnicu, din comuna Budesciî-Ghicăî, judeţul Nemţu. Sghiară oîe lae, bucălae, In cea-l-altă parte de mare. Stătu oîa de sgherat, începu păcuraş de şuerat, 5 Ca să strângă obrintiturile, [bobotiturile Din tote încheeturile. (Cutare) să remâfe curat, lu- [minat, Ca Dumnedeu sfîntu ce l’o [lăsat. Sâ descântă c’o bucăţică de lână pârlită. DESCÂNTECE 1535 DE ORBALT * Cules de la Smaranda Gh. Bangău S’o purces noue fete, Cu mânicele suflicate Cu secerîle ’ncârligate, Să secere la marea, 5 Oarze copte, grâîe ’n lapte. Şi le’ntâlni Maîca-Domnului: Voi noue fete, cu mânicele [suflicate, Cu secerile ’ncârligate, Nu ve duceţi la mare, 10 Ci duceţî-ve la (cutare) 15 Şi-i săceraţî orbalţul din com. Budescil-Ghicăl, jud Nemţu. Din umerii obrazului, Din melcii ochilor, Din sfârcul nasului, 15 Din audul urechilor. Cu grebla o greblaţi, Cu mătura o măturaţi, In marea o aruncaţi. Să remâîe (cutare) 20 Curat, luminat, Ca argintul strecurat, Ca aurul cel curat. Să descântă în făină de pâpuşoiu în trei dile. Făina muiată cu apă rece se pune pe partea unde te dore. DESCÂNTEC DE POTCA Cules de învăţătorul D. Dediu din comuna Pâstrăvenî, judeţul Nemţu. De a"li pocit de codru, Să-i cadă frunda, De a fi pocit de câmp, Să-i mergă pulberele, 5 De a fi pocit de vădană, Să-i curgă sîngele, Să-l pice pulpele. De a fi pocit de fată mare, Să-î cadă cosiţele. 10 Capra negră Calcă în petră, Să dea Dumnedeu lui (cutare) [să-I trecă. Se descântă înr’un pahar cu apă prospătâ (neîncepută) ; dacă e din parau e de dorit să se ia cu paharul apă după cursul seu, de Ia râu, fântână, adică de Ia locul de unde se ii apa nu trebue să vorbescâ cu nimene aducătorul. Apoi lângă toc cu un cuţit tot învârte în pahar (descântătorul), şi luând cărbuni îî pune câte unul începând a număra de la nouă înapoi ex., 9, 8, 7 etc., după care apoi dice cele de mai sus. bhSCANtECfi 1536 DESCÂNTEC CONTRA URSITORELOR Cules de învăţătorul D. Dediu din comuna Pâstrăvenî, judeţul Nemţu. Ursitorea împunge în carne [slabă. Eu împung în carne grasă şi [6 se; Să remâe (cutare) Se înfierbântă o frigare in foc şi apoi mal sus. Om sau femee sănătosă. 5 Capra negră calcă în petră, Să dea Dumnedeu luî (cutare) [să-î trecă. se stinge în apă rece dicend cuvintele de DESCÂNTEC LA COPIII STRÂNŞI » Cules de învăţătorul D. Dediu din comuna Pâstrăvenî, judeţul Nămţu. Nu descleşt pepteniî, Ci descleşt strânsorea De noue-decf şi noue închietu- [rele, Să remâe copilul sănătos, 5 Ca Dumne4eu, care l’a făcut Şi ca maică-sa care Fa născut. Se iau doi pepteni de peptănat lâna, (cu dinţ'î luxigi), şi descleştându-se încleş tându-se şi în scăldâtorea copilului pregătită de mai înainte, descântătorul dice cuvin tele de mai sus. . DESCÂNTEC DE BEŞICA CEA REA Cules de învăţătorul D. Dediu din comuna Pâstrăvenî, jud. Nemţu. Beşică cât lintea, Beşică cât grăuntea, Beşică cât fasolea, Beşică cât un fir de mac 5 In patru dispicat, Să fie la om de leac. OhSCANTECE 153* JOIMARIŢELE Culese de învăţătorul N. Corcîovă din comuna Docanf, jud. Tutova. O purces (cutare) Cari’î apără Rusaliele, Pe cale, Pe cărare. 5 Şi că la mijloc de cale, Cu rusaliele întâlnitu-s’o, In faţa lui isbitu s’o Mâinile dămblăgitu-’i-o, Vinele la piciore sgârcitu-’i-o, ro Cheptu în sus ridicatu-’i-o, Schinarea strâmbatu-’i-o, Creerii tulburatu-’i-o, Mintea din cap schimbatu-’I-o, Vlaga din ciolane luatu-’i-o, 15 Trupu schimonositu-’i-o, Rîsu de dânsu făcutu-s’o. Ca un fuior de cânipă ’l-a [sbuciumat, Intr’o bute de rotă l’a băgat Şi de lăturea drumului l’a [aruncat 20 Şi în pulbere ’i-a astupat. ’L-a lăsat rezemat de gard, Ca pe un om stricat Şi nenorocit, De pe lume mântuit. 25 Omul acela până la cer s’a [văîcărat, Nimine nu Fa vedut Nimine nu Fa audit, Numai eu (cutare) Fam vedut, L’am vedut, 30 L’am audit, La dânsu am alergat De mâna dreptă ’l-am apucat, Cu limba ’l am întrebat : — De ci ţichi ? 35 De ce te văecărezî ? Oinu mi-a spus Că de acu de pe lume este dus. Nu ţipa, Nu te văicăra, 40 Curând la mine vei alerga, Cu noue fraţi bărbaţi Doftori şi învăţaţi. Cu scai voiniceşti le oiu bate, Din tdte încheeturile le oiu [scote. 45 Eu de mână te-oiu lua, Pe calea lui Adam voiu pleca, Că am audit, Că la fântâna luî Iordan, Este o vatră de hărdal, 50 Şi o tufă de leuştean, Şi într’ânsa este o lumină [crescută, Naltă şi supţire Crescută la recore, Ca faţa lui Sfântu-Sore, 55 Şi-Î bun de durere de pieidre, Şi de boia omului, Ci’i în trupul lui, cea mo- [lipsitdre. Şi eu,până la fântâna luilordan Era o limbă de pădure, 60 Bolnav când am ajuns la [pădure, Copacii cu crengile la pă- [mînt se lăsase, înaintea bolnavului se intu- [neca, El pe unde călca Pămînt crăpa, 65 Iarba se usca, Frunda din copaci chica, Şi în urma luî se dărîma. La fântână am ajuns, Pe ghisdele de ’l-am pus, 70 In fântână m’am plecat, Apă neîncepută cu mâna [am luat, Din cap ’i-am turnat, Cu scai voiniceşti ’l-am mă- [turat, Chicîorele ’î-am deşchedecat, 75 Mâinile ’î-am descurcat, 97 DESCÂNTECE 1538 Limba în gură ’î-am desiegat, Trupu ’î s’a uşurat, ^ Dumnedeii mintea în loc l-a a- [şedat, înaintea ochilor ’î s a luminat, 80 Şi el de bală s’a îndreptat. Pe cale, Pe cărare A plecat ; . Pe scărî de aur s’a ridicat ; 85 Sus la cer s’a săltat. Iar acolo o curte,— O curte se vedea. Nici vîntu nu o batea, Nici sorele nu o ardea, 90 Nici ger nu o ajungea, Nici pulberea de dânsa nu se [lipea. Apucatul de Rusaliî acolo s’o [dus, Acolo o ajuns, Mâna pe retez a pus, 95 Şb° intrat în case. Iaca acolo şase fete frumose, Şedea la mesă — Rusaliile cele hiorose; Mânca bea şi se ospăta ; 100 Iar trei dormea. Der una dintr’ânsele O întrebat : Ce cauţi (cutare) Pe aice ? — Cum n’oiu umbla, 105 Şi cum n’oiu căta ? Peste mine ce bolă a dat!... — Nu ţipa, nu te văicăra, Că acestea sînt hiorile, De a surorilor mele. ] 10 Eu cu trestia cea lungă, Le-oiu bate, Le-oi ii rade ; Şi cu cea ascuţită le-oiu mătura, Jos de pe trup le-om da, 115 Trupu ţi s’o uşura. Si eu în pole le-oiu lua, La Marea Negră voiri alerga. Acolo sînt munţi crunţi, . 120 Cu stânci de petri zidiţi. Stânca de petră s’o crăpa Şi acolo le-oiu băga, Lacât de aur la uşe le-oiu aşeţia Cu chee de argint le-oiuîncuia, 125 Şi pe Marea Negră le oiu as [runca. Chetra în fundu Mărei s’o îneca Şi Rusaliele s’or cufunda. Acolo se aşede Unde nimine nu nimereşte. 130 Eu la dînsul m’oiu înturna, ^ Şi în legăn de mătase te-oiu - [aşeda, Virtutea în ciolonele tale s’o [înturna, Pe faţa pămîntuluî te-oiu lăsa. Tu când vei călca, - 135 Iarba pe urma ta s’o usca. Şi acu eşti bun îndreptat. Voi bărbaţilor Desmăţaţilor, Şi neînveţaţilor ; 140 Voi femeilor Desmăţatelor, Puturoselor şi beţivelor, Nu ve miraţi de mine, Câ’s gros 145 Şi frumos Şi sănătos ; Şi ve miraţi de cer că’i nourat, De pămînt că’i lat, Cum nu se mai lipesc 150 Rusaliele de om. DESCÂNTECE i 5 39 DESCÂNTEC DE RUSALII Cules de învăţătorul N. Corclovâ din comuna Docanî, jud. Tutova A plecat (cutare) Pe cale, Pe cărare, Pe drumul cel mare ; 5 Şi când în delul Cănănăuluî. Sub umbra noorului, In zăpodia rugului In heliştea vîntuluî, Iaca acolo io Anania Santasia, Cu soru’sa Irodia, Domna zînelor, La un copaciu frunduros, Cu tatăl lor, 15 Cu fraţii lor, Cu surorile lor Şi cu tote nemurile lor, Şedea jos şi mânca, şi bea şi [petrecea, Şi din revolvere da, 20 Şi pe cine întâlnea, Iî ologea ! (Cutare) pe acolo o trecut, In loc o stătut La dânsele s’o uitat. 25 Rusaliele o 4*s : — Vin (cutare) de mănâncă. El o dis : Nu mănânc la masa [vbstră. ___Vin de be un pahar de vin. — Nu voiu să beu din paharu [vostru. 30 — Vin de cântă. — Nu vin. — Vin de iocă. — Nu vin să joc la jocul vostru. Der Erodila Domna Zînelor, 40 Cu tote nemurile Ei, s’au mâniat, ' Cuvînt în samă (cutare) nu |le-au luat, Că ruşine mare le-au făcut, Ele s’o îmburcluluit, 45 De jos s’o sculat, La (cutare) a alergat, Brânci din pictore alţii î’-o dat. Î540 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE ŞERPE Cules de înveţătorul-preot T. Lascar, din comuna Socea-CândescI, jud. Nemţu. Silevestiţă pestriţă, Prindite de peliţă, Peliţa de carne, Carnea de os, 5 Osul de alun, Alunul de apă, Apa să fie de leac, Să rămâe (.cutare) curat, Luminat, ca argintul strecurat, io Ca maică-sa ce Pa făcut, Cum Maica Precista Din cer Pa lăsat. - Set lap no“e smicele de alun şi nouă crengi de boz neîncepută de o femee sau om curat, sa descânta în apă, dicSndu-tecul. ise spală rana omului sau animalului muşcat de şerpe. şi aducendu-se apă se de noue ori descân- DESCANTEC DE SEGETATURA Cules de învăţătorul preot T. Lascar, din comuna Socea-Cândeşcî, jud. Nemţii. A purces (cutare) Pe caii, pe cărări, Gras şî frumos, Tari şî voios. 5 La mijloc de cale întâlnitu’l-o Leu cu ledî, smeu cu smeoî, Rodie Domna cu toti fetili’ Şî cu toti nevestili. Ş’o dîs sâ li cânt cânticu io Şî sâ li gîoc giocu. Iar eu nicî cânticu nu lî-am [cântat, Nicî giocu nu lî-am gîucat, Eli maî tare s’o mânietu, Carnea fiî-o mâncatu, 15 Sângele nî o beutu, Ca pi-on fuior di cânipâ m’o .. [sfărmat, In mijlocu drumului m’o [aruncat. Iar eu am purces cu glas [mari păr’ în ceruri, Cu lacrămî păr’ în pămînt. 20 Nimi’n lumi nu m’o audît Di cât Maria Sfînta Marja, Maica Domnului, Din porta cerului M’o audît 25 Şi m’o vedut. Cum m’o vedut Nîlă ’I s’o făcut La mini o vinit: — O I (cutare) di ci plângi, 30 Di ci ti nişelesci ? Cum n’oî plângi, Maicâ pre-[curata Şi cum nu m’oî fiişăla, G’am purces pe caii, Pe cărări 35 Gras şî frumos, DESCÂNTECE 1541 Tari şi voios. La mijloc di caii Intâlnindu-m’o leii cu leoi, Smeu cu smeoi 40 Rodii Domna cu toti fetili Şi cu toti nevestili. Ş’o dîs sâ li cânt cânticu Şî sâ li gîoc gîocu. Iar eu nici cânticu nu lî-am [cântat, 45 Nici gîocu nu li-am gîucat. Eli maî tari s’o mânietu, Carnea nî-o mâncatu, Sângele nî-o beut, Ca pi-on fuios de cânipă m’o . [sfărâmat, 50 In mijlocu câmpuluî m’o [aruncat. Iar eu am purces cu glas [mari păr’ în ceriu Cu lacrămî păr’ în pămînt. Nimi’n lumi nu m’o audît Di cât Maria Sfînta Mariaj 55 Maica Domnului, Din porta cerului M’o aucjît Se reaetâ acest descântec de noue ori. DESCÂNTEC Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din Pasăre ologă, Drumul, tu, îl trecuşî In lungiş, curmediş, In copac te suişî, Şî m’o v&Jut. O ! Tu leu cu leoi, 60 Smeu cu smăoî, Eşiţî de la (cutare) Din sânţâ, Din cosânţâ, Din crierii capului, 65 Din aucjul urechilor, Rădăcina măsălilor, Din vederili ochilor, Din şuti di nodureli, Din nil di încheitureli; 70 Câ cu mătura voiu mătura, Cu săgeta voiu insăgeta Şi cu limba voiu discânta ; Şi ve voiu arunca In strohu mării. 75 Acolo vâ aştîaptâ Masâ ’ntinsâ, Cu făcli aprinsa, Sâ rămâi (cutare) Curat, luminat, 80 Ca aurul cel curat, Ca argintul cel strecurat, Ca Domnul ci l’o zidit Ca maicâ-s’a ci l’o. făcut. DE ŞERPE comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. 5 Copacul îl rupseşî. Vîntul suflă, Focul se aprinse Plola focul stinse I 1542 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE ŞERPE Cules de înveţâtorul Z Pavelescu Şerpe balaure, Cu limbile scose, Calul te-a călcat, In gaură aî intrat, 5 Şi leac ai lăsat: din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa Apă din fântână, Bozii din grădină, Cu bozii să te freci Cu apă să te udî. DESCÂNTEC DE DEOCHIU Cules de înveţâtorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Fugi deochiu dintre ochi, Din creeriî capului, Din virful nasului, Din rinichi, 5 Din bojoci, Din tote măruntaele ; Să remână (cutare) Curat, luminat, Ca argintul strecurat, io De-o fi deochiat de fată mare, Să’i crape ţâţele, Să’î curgă laptele, Să remâe grea, Să rîdă totă lumea de ea. 15 De-o fi deochiat de bărbat, Să’î crape boşele, Să’i curgă seminţele. Fugi deochiu de la (cutare), Peste noue mări 20 Şi peste noue ţerl ; Unde câinii nu latră, Unde popa nu tocă, Unde cocoşii nu cântă. descântec de branca Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Brâncă brâncată,^ Brâncă înveninată, EşI din creeriî capului, Din sgârciul nasului, Din faţa obrazului. Brâncă cu acritură, ^ Brâncă cu săgetătură, Brâncă cu ces reu, Brâncă de noue feluri, io Cu foc te pârliîu, Cu peria te peria! 25 Cu câlţî te fripseî. Descântecul de la mine Leacul de la Maica-Precista. descântec de deochiu învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Cules Fugi deochiu, Din faţa obraduluî, Din sgârciul nasului, Să remână (cutare) strecurat, 5 Ca făina din căpistere, Ca fagurele de miere, De-oi fi deochiat de om, Să-Î crape boşele; De-01 fi deochiat de fată, 10 Să’î cadă codele ; . De-ol fi deochiat de femeie, Să’î crape ţâţele, Să’î moră copilul de tome. Descântecul de la mine 15 Leacul de la Maica Precista 1544 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE DEOCHIU Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Fugea (cutare) pe drum pe că. [rare, Maica Precista îl întreba : — Ce fugi aşa ? — Fug Maică Precistă, 5 Că m’a deochiat, Capul mi Fa despicat, La inimă mJa secat. De-o fi deochiat de om, Să-’I crape bojocii, io De o fi deochiat de femee, Să’î crape ţâţele, Să’i curgă laptele, De o fi deochiat de fată mare, Să’î cadă cosiţele, 15 Să’î crape călcâele, Să‘î miere norodu. Fugi deochiiî dintre ochi, Cum fuge rocea de sore, Şi spuma de mare. 20 EşI deochiu, Din sgârciul nasului, Din ose, Din bojoci, Din ficaţi. 25 Şi te du, Unde popă nu tocă, Unde cocoş nu cântă, Unde fată mare nu jocă. Să remâe (cutare) curat, 30 Ca Maica-Precista când 1 [lăsat, Ca aurul de curat, Ca argintul strecurat. DESCÂNTEC DE ŞEEPE Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa lată un şerpe reu, Ce stai pe lespădăiî ? M’a făcut maica reu. Calul ce-am muşcat, 5 Leac eu am lăsat, Cuţit de găsit, Bozii de înflorit. DESCÂNTECE 1545 DESCÂNTEC DE ROŞAŢA Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raţă, judeţul Ialomiţa. A fost un om roşu, Tâe un pom roşu, Şi făcu o biserică roşie, Popa era tot roşu, 5 Lumea era tot roşie, Şi a luat’o pe un drum roşu. DESCÂNTEC DE APLECATE Cules de învăţătorul Z. Pavelescu, din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Aplecate românesc!, Aplecate ţigănesc!, Aplecate mocănesc!, Aplecate turcesc!, 5 Aplecate unguresc!, Aplecate cu noue- dec! şi noue [de feluri, Voi să ve duceţî: Unde câine nu latră, Unde cocoş nu cântă, IO Unde vacă nu sbiară, Unde popă nu tocă, C’acolo v’aşteptă Cu mesele întinse, Cu făcliile aprinse, 15 Cu lăutari, cu paturi aşternute. I546 DESCÂNTEC DE OBRINTELA Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşî, judeţul Ialomiţa. A plecat (cutare) la pădure, G’un topor mare’n spinare, Tăe un eopaciu mare, 11 puse într’un car mare, 5 Făcut’a o arătură mare negră, Ca să semene (cutare) meiu şi cristeiu. DESCÂNTEC DE NAJIT Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşî, judeţul Ialomiţa. Năjite văjite, Cu plugul te-om ara, Cu mâna te-om semăna, Cu secera te-oiu face mănuchî; 5 Te-oiu face din mănuchî snopi, Din snopi clae, Din clae te-oiu pune in căruţă, Din căruţă te-oiu pune în arie, In arie caii peste tine oiu a-[runca. Praf de tine nu s’o alegea. descântece 1547 DESCÂNTEC DE ŞERPE Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. Pasare albă, Drumul trecuşî, Pe murgul muşcaşî; II muşcaşî, îl veninaşî, 5 In copac te suişî, Copacul se aprinse P16ia copacul stinse. descântec de junghiu Cules de învăţătorul Z. Pavelescu din comuna Rasi, judeţul Ialom.ţa. junghiul cutăruia la gonă ’l J luaiu, La deal îl urcaiu, De vale’l dădui, _ Cuţitul din tecă scoseiu 5 Vinele’î le tălaiu. DESCÂNTECE 1548 DESCÂNTEC DE NAJIT Cules de înveţâtorul Z. Pavelescu din Fugi năjit vîjâit, Din creeriî capului, Din măduva oselor, Din sgârciul nasului, comuna Raşi, judeţul Ialomiţa. 5 Din măduva oseloL Să remâie (cutare-) curat. Descântecul de la mine Lecui de la Maica Precista DESCÂNTEC DE GALCA Cules de înveţâtorul Z. Pavelescu din comuna Raşî, judeţul Ialomiţa. Gâlcă mostofâlcă, încalecă pe o drugă, Şi te du la moră, Şi bea apă din moră, 5 Şi crâpî ca o cîdră. descântece 1549 DESCÂNTEC PENTRU GUŞA Cules de învăţătorul Econ. G. Grinţescu, din comuna Roznov, jud. Nămţu. Curcubeu-beu, Bea deunde’î bea, Bea din guşa mea, Guşa mea cât-o mărgea 5 Ş’a-ta cât o ulcea. Acest descântec se face în postul mare când se vede întâiu curcubeul. Se caută mai dinainte pe câmp, nouă ciolane, de ori ce animal ar fi, şi cum se vede întâiu curcubeul, descântată rea ia pe om de mână, şi bâtend cu un cîolânel în guşa se dice de treî orî, pe nerăsuflate şi cu ochii pironiţi la curcubeu şi fără* să clipăscâ din ochi, descântecul de mal sus. Când termină asvîrlâ ciolanul peste cap îndărăt, spre semn că guşa să de înapoi. Apoi strânge iar ciolanele puindu-le la un loc ştiut şi în altă di din postul mare când mal vede curcubeul iarăşi face ca mal sus până se împlinesce de nouă ori. Se asigură că guşa va scădea peste vară. DESCÂNTEC PENTU ÎNCETAREA PLOILOR Cules de învăţătorul Econ. G. Grinţescu, din com. Roznov, judeţul Nămţu Stăî ploe călătore Că te-ajunge Sfintul-Sore Şi’ţî tae piciorele Cu un maîu, 5 Cu un palii, Cu sabia luî Mihaiu, Cu cuţite ascuţite Cu topore ruginite. Se face acest descântec luându-se treî topore şi un cuţit. Descântă crea stând în mijlocul curţei pune toporele jos, apoi luând pe unul îl învârte peste cap, ameninţând ploia cu toporul cela şi cu cuţitul în timp ce spune descântecul. Apoi împlântă în pămînt toporul în partea despre răsărit Ia al doilea topor şi face tot asemenea, împlântândul spre apus ; iar pe al treilea după ce termină de dis ca mal sus, ’I împlântă în pămînt din cotro vine plâia. Tot aşa se face şi cu cuţitul. 1550 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE ŞARPE Cules de înveţătorul G. V. Agapeschi din comuna Venator!, jud. Nemţu. Ediţe pestriţe, Carne prinse de peliţe, Peliţa de os, Remâi sănătos. 5 Cine ţ-a adus veste, Să-ţi bee apa, Şi gândacii veninul. Sâ repeta de nou£ ori acest descântec, purtându-se apa printre nişte beţişore de alun verdt. Cu acea apâ sa spalâ animalul muşcat. DESCÂNTEC Cules de înveţătorul I. Trandafirescu di Pici, pici, inima să’î pice, A strigoiului ş’a moroiului, A deochitorilor ş’a rîvnitorilor, Cine a deochiat, a crăpat, 5 Şi cine a rîvnit, a plesnit. D’o fi deochiat de femee, Să’i crape ţîţele, să cure laptele; DE DEOCHI comun?. Siseştiî-de-Jos, jud. Mehedinţi. D’o fi deochiat de pădure, Frunda să’î pice şi ea să se [usuce; D’o fi deochiat de câmp, io Ventul să bată, câmpul să se [usce, Iarba să se misce. descântece 1551 DESCÂNTEC DE DURERE DE MASELE Cules de învăţătorul 1. Trandafirescu din comuna Siseştiî-de-jos, jud. Mehedmţu A plecat (cutare), Pe cale, pe cărare, S’a Întâlnit cu viforul cel mare [in cale ; Viforul cu viforoica, r A intrat şi s’a încuibat la (cu 3 ' [tare), In creerii capului, In ronţul nasului, Şi în dinţii şi în măselele lui,  făcut moră de măcinat, 10 Şi râşniţă de râşnit, Dinţii şi măselele le-a prăfuit. S’a cei ut la el, Ţole bune, arme bune, Şi el nu le-a dat. 15 Ele rău s’a mâniat, u Tote pe furcă, pe mestecău, Şi pe cuţit a ’ncălecat, Tote’n mare s’a’necat ; v Furca, mestecăul şi cuţitul au [venit, 20 Ele ’n mare s’au împărţit. descântec de bube cule, d. or». I. Trandafirescu diu comun» Sisemil-de.jo,. jud. Mehedln,,. Trie trig, bubă dulce, Mâncaşî Vinerea şi Miercurea [cu dulce, Şi de vîrf te aplecaşi, 1552 DESCÂNTECE DESCÂNTEC DE IZ DAT hedinţîCUleS de înv6tătoru! L Trandafirescu, din comuna Siseştil-de-Jos, judeţul Me Fugî izdate blestemate, Că nu-î loc de răutate ! De cruce şi de biserică. DESCÂNTEC DE GALCI Cules de învăţătorul I. Trandafirescu, din hedinţi. 3 comuna Siseştii-de-Jos, judeţul Me- A plecat (cutare), pe cale, pe [cărare, S'a ’ntâlnit cu gâlcele ’n cale. Gâlcele cu frig, cu trîcniturî, Cu încântăturf, cu jeliturî. 5 Gâlcilor madîlcilor ! Să fugiţi de la (cutare) Dm gât, din înghiţitore, Că ve ajung cu cenuşe sbu-[rătore Ca să sburaţî de la (cutare), io Din gât, din înghiţitore. Cum sboră cenuşa ’n vînt, Aşa să sburaţî de la (cutare), Din gât, din înghiţitore. A plecat orbu, şchiopu şi [surdul, r 5 Cu gâlcele în pază să le pă-■ [zescă. Orbul n’a vedut, şchiopul n’a [putut, surdul n’a audit, Lupul a venit şi le-a ’nghiţit, De la (cutare) din gât. 20 Pe (cutare) l’a lăsat, Curat, luminat, Ca’n ceasul ce s’a născut, Ca’n diua ce s’a făcut, Nici a bolă n’a avut. DESCÂNTECE Culese de Toma Dragd şr D. Dragfiigesgu DIN JUDEŢUL VEL.OEA Cules de la Stana Bob, din Stroeşct De-o fî bolă di la Dumnedeu, Să-şî aduc’-aminte de (cutare): Boia să ’î-o ia, Leacu să TI dea. 5 Boişte de-o fi di la Maica [Precesta, Să’şî-aduc’-aminte de (cutare): Boia să ’î-o ia, Leacu să’î’l dea. De-o fi bolă di la sfintele zile [greşite, io Să’şî-aducă milostivele-aminte: Boala să’î-o ia, Leacu săTI dea. De-o fi di la ele Sfinte, Să’şî aduc’aminte : 15 Să treacă blânde ca oile Şi dulci ca albinele ; De-o fi di la surată, De-o fi di la cumnată, De-o fi de la strină, 20 De-o fi di la vecină : Iea a dat cu cinci deşte, leu o’ntorc pă capu-î cu dece. DE TOTE BOLELE Cules de la Ilina lut Ioneaţâ din Cernişora. Plecă (cutare) Pe cale, pe cărare,-Să ’ntîlni cu ăl Spurcat Şi cu zmeu ’n cale ; 5 Cu zmeu, Cu zmeoaica ; Cu primitoriu, Cu primitorea ; Cu zburătoriu, 10 Cu zburătorea ; Cu junghiuri, Cu cuţite, Cu izbituri, Cu dătături, 15 Cu pocituri. Dacă vedură pă (cutare), Bine le părură, Şi’n braţe’l luară, De pămînt îl aruncară ; 20 II sdrobiră Şi 1 fărâmară, Rînza-i răsturnară ; Creeriî capului îl turburară, Toate osele-î fărîmară 25 Şi le’ncleştară ; Pe (cutare) Plângându-se Şi olicăindu-se ’L lăsară. 30 Maica Precesta 1-audî, Pe scară de argint şi de fier Să scoborî,— Şi’î dîse : Taci, (cutare), 35 Nu te chirăi, Nu te olicăi, Că noî sîntem Maica Precesta 1554 Descântece Cu Maica Sfînta Măria, 40 Care ne-am scoborit din cer, Pe scară de argint şi de fier; — De mâna direptă Te-am luat, La (cutare) descântătore 45 Te-am mânat ; Şi ţî-o pune Cap la cap, Obraji la obraji, Grumajî la grumajî, 50 Piept la piept, Spate la spate, Sănătate la sănătate ; Ţî-o plămădi inima, Cum se plămădeşte 55 Fagurile ’n stupină, Varza ’n grădină, Şi alotu ’n căpestere. Fugi, 60 Urâţi’l, Părâsîţi’l; Duceţi-ve ’n păşciunea oilor, In rîmătura porcilor, Şi’n zăcetura vacilor. 6=; Fugi Urâţi’l, Părăsîţi’l. De-o fi astă bolă De la Dumnezeu Sfîntu, 70 Me rog cu capu plecat Să dea (cutăruia) leac, Să-l milostivescâ. De-o fi din ele Sfinte fru- [mose Să vie dulci şi mîngîioase, 75 Dulcî ca mierea Şi bolunde ca oile. De-o fi din dîlele greşite, De-o fi din sfînta Miercuri _ [de ad’, Din sfînta Joi, 80 Din sfînta Vineri, Din sfînta Sâmbătă, Cum lasă tote mâtuşile Furcile, Şi tote fetele mari 85 Cusăturile, Şi toţî boii jugurile, Aşa să se lase de (cutare) Tote durerile. Dac’-o fi din sfînta Duminecă, 90 Dac’-o fi din sfînta Luni, Dac’ o fi din sfînta Marţi, Marţi, Marţi, Sfîntă Marţi, Toate bolele să le desparţi. ; '5e descântă în apă, pe care o bea bolnavul şi se udă cu ea pe faţă ducendu-se înti un loc cam ferit de omeni, ca să nu calce cine-va acolo, căci se îmbolnăveşte. DE DRAGOSTE Cules de la Stana Bob. StroeştI. Plecă (cutare) Pe cale, pe cărare, Chirăind şi văitându-se. Maica Precesta-1 audi. 5 Şi-l-întrebă : — Ce ţî-e, (cutare). De chirăîeştî şi te vaîţî ? — Ce să-mi fie, Maică Sfîntă Mărie : 10 A’ dis vecinii, Şi vecinele mele, Că sînt măî urâtă De cât iei şi de cât iele ; Şi mî-a pus 15 Pe trup Peri de lup, Pe cap . Peri de ţap, Şi pe ţîţe 20 Peri de miţă. Iar Maica Precesta pe (cutare) De mâna direptă’l luă Şi’n marginea rîuluî lu’ [Iordan hbSCANTECE II alătură, 25 Şi-l spălă : Pe cap De peri de ţap, Pe trup De perl de lup, 30 Şi pe ţîţe De peri de miţă. Şi ieu cu bucinu bucinaî, Cu flueru flueraî, Dragostile le-adunaî, 1555 35 Şi pe cutare’l spălaî : Pe cap De peri de ţap. Pe trup De peri de lup. 40 Şi pe ţîţe De peri de miţă. Şi remase (cutare) Curat, luminat, Cum Maica Precesta 45 Din cer l’a lăsat. DE DRAGOSTE Cules de la Constantin Chicîu, din Turcesc!. Ad’-dimindţă de nopte Din pat de argint Me sculaî, Pe scară de aur 5 Me scobărîî, Şi plecai Pe potecă ne-călcată, Pe rouă ne-scuturată ; Poteca o călcâi, 10 Rouă o scuturai, In astă apă me spălaî ;— Şi me ’ntîlniî : Cu draga cu dragostile, Cu frumosa cu frumuşeţile ; 15 Draga nu me dărui Cu dragostile, Nicî frumosa Cu frumuşeţile. Şi me ’ntilniî 20 Cu Maica Măria, Sfînta Măria, Şi-mî dîse : — Ce ’ţî e, (cutare), De nu poci trăi 25 In jeţurile mele De ţipetele fele ? — Ce să-mî fie, Maică Sfîntă Mărie ? Ad’-dimineţă de nopte 30 Din pat de argint Me sculaî, Pe scară de aur Me scobărîî, Şi plecai 35 Pe potecă ne-călcată, Pe rouă ne-scuturată; Poteca o călcaî, Rouă o scuturai, In astă apă me spălaî; — 40 Şi me întîlniî Cu draga cu dragostile, Cu frumosa cu frumuşeţile ; Draga nu me dărui Cu dragostile, 45 Nicî frumosa Cu frumuşeţile ; Că veciniî Şi vecinele mele Mi-a pus : 50 Pe cap Căciulă de ţap, Pe trup Cojoc de lup, Şi pe subsuară 55 Peri de căprioară.— Maica Sfînta Măria Me luă Şi me duse La rîu lui Iordan, 60 La fântâna lui Prodan ; Şi me băgă ’n rîu, Până ’n brîu ; Şi me spălă C’o steblă de busuioc 65 Peste trupu tot ; — Şi-mî luă : DESCÂNTECE 1556 Din cap Căciulă de ţap, După trup 70 Cojoc de lup, De subsuară Peri de căprioară ; Şi-mi dîse ; Du-te, să fii : 75 Ca banu’n visterie, Ca marfa’n prăvălie, Cine te vor vedea, Vor crăpa. DE DRAGOSTE Cules de la Ilina lui [oneţă, din Cernîşora. Plecă (cutare), Pe cale, pe cărare, Se-’ntîlni cu urâciunile iote ’N cale, 5 Cu gunuiturl, Cu funingiturî, Cu cenuşeturî, Şi cu nlegrituri, Care cum îl vedură, 10 In samă nu’l bă’gară, De vorbă niPl întrebară, La masă nu’l chîemară, Şi chirăindu-se, Şi văicărîndu-se 15 ’L lăsară. Maica Precesta şi cu fata mare L’audî, Pe scară de fier şi de argint Să scobărî— 20 Şi dîse: Ce te chirăîeştî, Ce ţe olicăîeştî, (cutare)? Că ieu sînt, Maica Precesta cu fata mare, 25 Care-a plecat Pe cale, pe cărare, De mâna direptă te-a luat, In rîul lu Iordan te-a băgat, Te-a curăţat, 30 De tote urâciunile, De tote gunuiturile, De tote funingiturile, De tote cenuşeturile, De tote niegriturile. 35............................. Cum curăţă apa mare, Din pietri rugina Şi din maluri fărîna, Aşa te curăţîî 40 De urâciuni, De gunuiturî, De funingiturî, De cenuşeturî Şi de nlegrituri. 45 De ad’-nainte, Care cum te-o vedea, Toţ’ în samă te-o băga, Toţi de vorbă te-o ’ntreba, Toţi la masă te o chîema, 50 Toţi la horă te-o striga; AI fi mal vecjut, Mal aucjît, De totă lumea iubit. Cum nu pote popa 55 Să facă, Iordanu şi Botezu Fără cuvinte, Fără busuioc, Fără cruce 55 Şi fără apă, Aşa să nu potă lumea totă, Păn’ n’o da de (cutare) ; Să se fac’-a plesni Şi-a muri, Păn’ la (cutare) a veni.— DESCÂNTECE 1557 DE DRAGOSTE Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcesci. Plecă (cutare), Pe cale, pe cărare, Pe rouă ne-scuturată, Pe dragoste ne-adunată. 5 Rouă că ’mî-o scutură Dragostile le-adună Din codru Cu rodu, Din câmpu cu florile, 10 Din grădinile cu sădirile. Bună-dîua, apă mare merge-[tore,— Cum speli Tote scârbele, Tote luturile, 15 Tote murdalurile, Spală pe (cutare) De mălurî, De urâciuni, De scârbe, 20 De ’mpuţîcîunî. Ie’î din cap Căciulă de ţap; După obraz Coji de rac ; 25 După ţîţe, Peri de miţă ; După braţe Perî de raţă; După trup . 30 Cojoc de lup ; După mâînî Piele de câînî; După picîore Perî de cîore. 35 Maîca Precistă pe (cutare) — ’L luă şi’l duse La rîu luî Iordan, La fântâna lu’ Adam. Şi’l spălă 40 De tote urâciunile, De tote ’mpuţîcîunile; Şi’î luă Din cap _ Căciulă de ţap; 45 După obraz Cojî de rac ; După ţîţe Perî de mîţă ; După braţe 50 Peri de raţă ; După trup Cojoc de lup; După mâini, Piele de câini ; 55 După picîore Perî de cidre ;— Şi’î puse’n frunte Lucefăr de munte ; Pe buze 60 Douî faguri de mîere ; Pe ochişori Doue mure nîegre ; Pe sprîncene Spicu grâului; 65 Şi ’n umereî Doî lucefereî; In pîept: Sorele, Pe spate : Luna, - Pe pole : Stele mărunţele. 70 (Cutare) când mergea Şi grăia, Mărgăritar împletea; Când zîmbea, Rade de sore revărsa ; 75 Când mergea, Stele mărunţele strălucea ; Când păşea, Postav roşu croîa. Lumea şi ţara să uita. 80 Toţî micii, Toţî mariî să uita. Şi care nu’l vedea Tot sus să aridica, După îel să uita. 85 Pe totă lumea lumina. Toţl-’n faţă’î căuta, Toţî la statu’î se uîta, 1558 DESCÂNTECE Toţî’n gură'î vorbea. Pe toţi îi îndulcea 90 Cu cuvîntu. Şi’î ungea Ca untu. Plăcerea era Dulce ca mierea. 95 Bună dîua, apă mare Mergătore, Cum trag secetoşii la apă, Aşa să tragă «lumea albă» : La cuvîntu mîeu, 100 La stătu mîeu, La sfatu mîeu. Cum să bate limba ’n gură, Aşa să se bată Totă mişcarea, 105 Totă suflarea; Toţî miciî, Toţî mariî; Toţî tinerii, Toţî betrâniî, 110 La cuvîntu mîeu, La stătu mîeu. Cum trage viţelu la vacă, Aşa să tragă Totă mişcarea, 115 T6tă suflarea ; La cuvîntu mieii, La stătu mieii, La sfatu mîeu. Cum trag albinele la stupină, 120 Aşa să tragă Totă mişcarea, Totă suflarea : La cuvîntu mieii, La stătu mieii, 125 La sfatu mîeu. Cum trage cloţa la puî, Aşa să tragă Tdtă mişcarea, Totă suflarea, 130 La cuvîntu mîeu, La stătu mieii, La sfatu mieii. Maica Precista cu bucinu bu-[cină, 135 Pămîntu se legănă, Dragostile le-adună Di la vaci cu viţei, Di la oi cu miei, Di la muieri cu copii, 140 Di la cloţe cu puî; Di la sore, Când răsare; Di la flori din grădină, Când înflore ; 145 Di la codru Cu rodu; Di la stupină, Din grădină. DE DRAGOSTE Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, din Turcesc!. Plecă (cutare) de dimineţă Pe rouă şi pe verdeţă, ’ Pe potecă ne-umblată,’ Pe rouă ne-scuturată. 5 Pe dragoste ne-adunată. — Rouă că ’mî-o scutură, Dragostile le-adună Di la buna cu buneţele, Di la 'nalta cu ’nălteţele, 10 Di la fruma cu frumuseţile, Di la draga cu dragostile; Di la sore, Când resare ; Di la câmpu. 15 Când înflore ; Di la ’mperătese, Di la jupânese, Di la stavă de cai, Di la stavă de vaci, 20 Di la prăvălii încărcate, Di la paseri nenumărate. Cum să lipeşte mătasa de haine, Aşa să se lipescă vorbele luî tt j [(cutare), Unde-o grai, 25 Unde-o şopti, Cu cuvîntu să’ndulcescă Ca untu. DESCÂNTECE *559 DE DRAGOSTE Cules de la Girca lui Popa Ghiţă, din Stroescl. Sore, sore luminate, Ce resai pe bătături jucate, Peste ape turburate, Peste gunoie spurcate, 5 Peste păduri afumate, Peste surcele uscate ? 1 Resai la mine ’N piept şi’n spate ; Doi luceferi în doi umeri : io Să se uite lumea şi ţara la îeî Stele mărunţele pe mânecele Să se uite lumea şi ţara la iele. Dujmanele mele Să fie cîore jumulite, 15 De totă lumea hulite ; Şi eu să fiu nevastă cinstită De totă lumea iubită. Ochii miei să fie ca mierea, Ai dujmanelor ca tăciunele ; 20 Ochii miei să fie ca sfîntu, Ai dujmanelor ca pămîntu. Buzele mele ele supţirele Să se uite lumea şi ţara la iele. Maica Măria, sfînta Maria, 25 Nici p’asta nu se lăsa : De mâna direptă me lua, In nu la Iordan me băga, De tote urîciunile me spăla, De dragoste me’ncărca. 30 De acolă me scotea, In «Piscu flăcăilor» me ducea, Unde horele juca. Toţi bătrânii me cinstea, Şi tinerii me iubea. 35 Guriţa mea încotro apuca Bugazîm roşu croia. Şi sînt vedută, cunoscută De mici 40 Şi de mari ; L)e streini Şi de vecini. Maica Măria, sfînta Măria, Nici p’aîa nu se lăsa, 45 Dragostile le-aduna, Di la noue-decî şi noue de epis-|copi le lua, Di la noue-decî şi noue de po-[tropopî, Di la noue-decî şi noue de ne -[gustorî, Cu prăvăliile lor; 50 Di la noue-decî şi noue de bani, Cu visteriile lor ; Di la noue-decî şi noue de popi, Cu cetaniile lor ; Di la noue-decî şi noue de mu- [ierî, 35 Cu jeliturî ; De copii Cu plânsăturî ; Lăutari Cu cântăturî ; 60 De cuci Cu venituri; De hore Cu jucăturî ; De pui 65 Cu pirăiturî ; De raţe Cu măcănituri ; De cloţe . Cu cloncăniturî ; 70 De curcani Cu bolborosîturî ; De găini Cu cutcudeţîturî. __Me rog, Maică Mărie, sfîn [Mărie, 75 De ad’ incolo cum să-mî şedă Măi bine mie ? — Ca.un episcop din episcopie, Ca un potropop din potropopie, Ca un popă din leturghie, 80 Ca banii din visterie, Ca un negustor din prăvălie, 1560 descântece Ca un cal din călărie, Ca mătasa’n prăvălie, Ca o fată pieptănata, 85 Ca o casă măturată, Ca o vacă cornurată, Ca o moră ferecată, Ca o grădină ’nfloratâ. Cum trag 90 Domnii la domniile lor, împăraţii la împărăţiile lor, Divaniî la divăniile lor, Potropopii la potropopiile lor, Popiî la leturghiile lor, 95 Negustorii la prăvăliile lor, Cârclumaril la măsurile lor, Murariî la vermeniţele lor, Ţiganii la corturile lor, Omenii la căşile lor, roo Copiii la mumele lor, Puiii la cloţăje lor, Alieiî la oile "lor, Iediî la caprele lor, Mânji! la îepele lor* 105 Viţeii la vacile lor, Aşa să tragă Toţi micii, Toţi marii, Toţi tinerii, 1 io Toţi bătrânii, Toţi strinil, Toţi vecinii, La cuvîntu mieii, La stătu mieii, 115 La sfaţu mieii, La jocu mîeu. La mândreţea mea C’am plecat de dimineţă. Pă cale, pă cărare, 120 Spre sfîntu sore răsare; Pe potecă ne călcată, Pă rouă ne-scuturată, Pă dragoste ne-adunată. Poteca o călcâi, 125 Rouă o scuturai, Dragostea o adunai, In astă apă mare O băga!; Mare să fie 13° Vorba mea, Sfatu mieii, Cuvîntu mieii, Dragostile mele, Iubeţele mele, 135 Mândreţele mele. Vidra ’n apă naşte, In apă creşte, Cu apă se spală, 140 Cu apă se curăţeşte ; Vidră-am fost, Vidră să fiu ; ' De mine să nu măi ştiu.— DE DRAGOSTE Cules de la Ilina lui Ionetă, din Cernisora. Plecă (cutare), Pe cale, pă cărare, Se ’ntîlni cu dragostile tote, ’N cale; 5 Cu dragostile, Cu drăgostiţele ; Cu mândru, Cu mândreţele. Cum îl vădură pă (cutare), IO In^ braţă’l luară, Şi’î pusără Sorele’n piept, Luna'n spate ; Doi luceferi 15 doi umeri, De se uita tdtă lumea Şi ţara la iei Măi cu foc, Cu ’ncingere 20 Şi cu aprindere, (cutare) Care cum ’f-o audî sfatu, Să cjîcă că e ’mpăratu ; Care cum ’I-o audî cuvîntu, Să dîcă că e uns cu untu'. 25 In faţă ’î-o căta. In urmă ’î-o călca, In gură l’o săruta. Budele (cutăruia) Sînt unsă cu miere, 30 De se uită lumea Şi -ţara Ia iele; Ochişorii lui Sînt doi luceferi. Să minună lumea 35 Şi ţara de iei. PESCANTECB I 561 DE DRAGOSTE Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turceşti. Tu, sare mare, Tu, miere mare, leu te’ncincl, Te-aprind, • 5 Tu să te’ncindî, Să te-aprindî; Cum te’ncindî, Cum te-aprindî, Aşa să se’ncindă, IO Aşa să s’aprindă (cutare) De chipul mîeu, De trupu mîeu. Să nu-î daî stare a sta,— l 5 Să-l încindî, Să-l aprindî De chipu mîeu, De trupu mîeu. Cum să’ncintă, 20 Vatra de foc, Focu de vatră, Aşa să se’ncinte Inima’n (cutare) De chipu mîeu, 25 De trupu mîeu. Cum să’ncintă mierea, Cum plesneşte sarea, Aşa să se’ncindă, Aşa să s’aprindă, 30 Aşa să plesnescă, Să nu se stăvescă, Inima’n (cutare) De chipu mîeu, De trupu mîeu,— 35 Nicî-’n lung, Nicî ’n lat, Nicî la noî în sat. Să nu-î dea stare a sta, Nicî mâncare a mânca, 40 Nicî hodin’-a hodini, Nicî somn a durmi, Până la mine-a veni!... Notă. — Sub titlul De Dragoste au fost puse la rând trei desfaceri, patru farmece şi o vrajă. Iată cum descântă două din bătrânele de la care s’au cules aceste descântece: Stana Bob, desface mestecând cu un busuioc în apă ne’ncepută, în miere şi în sare, deosebit. Sarea o bagă’n bucate, cu mierea se unge pe faţă, iar eu apa se spală pe corp cel ce vrea să fie fermecat. In fine, iată cum vrăjeşte, Maria Dumănoiu : Pune miere şi sare pe un vătrai. Vîră vătraiul pe o vatră ’ncinsă şi rosteşte vraja de mai sus. Când a început mierea să sfarăe şi sarea să trosnescă, le varsă într’o olă nouă cu apă neîncepută; apoi stropeşte cu un busuioc peste tot corpul pe cel ce vrea să fie vrăjit, care, de altminteri. în tot timpul vrăjirii trebue să stea desbrăcat, căci alt-fel nu s ar îndrăgosti nimeni de el. sau- şi de s’ar îndrăgosti cine-va, s’ar îndrăgosti de hainele lui, şi dragostea n ar ţine mult. Se desface, se farmecă şi se vrăjeşte numai Marţea şi Joia, în vremea când răsare sorele. 1562 DESCÂNTECE DE DEOCHIAT Cules de la Stana Bob, din Stroescî. Plecă (cutare), Pe cale, pe cărare, Până la «Az de mare». • Se ’ntâlni cu noue-deci şi [noue de strigoi, 5 De strigoîce ; De moroi, De mordîce ; De bântuitori, De bântuitore. 10 Cum îl vedură, Inima ’i-o mâncarâ, Puterea ’î-o luară. Iar (cutare) ţipă şi se văită. Maica Precista ’l-audî 15 Şi-l dise : — Nu ti-teme, (cutare), Că Maica Precista Şapte fete mari are : După iele s’o lua, 20 Ţîţele le-o tăia, Cu sare le-o săra, Şi pe foc le-o usca;— Şi ţi-o aduce (cutare) Inimă la inimă, 25 Ficaţi la ficaţi, Putere la putere, Sânge la sânge, Ose la ose, Vine la vine.— 30 ... '................. Inima (cutăruia) Să crescă, Să ’I se ’velescă : Ca codru, 35 Ca modru, Ca varda ’n grădină, Ca mierea ’n stupină.- de deochiat Cules de la Stana Bob, din Stroescî. Fugi dedeochiii cu vîntu, De ocole pămîntu, De la (cutare) d’intre ochi; Că de-o fi deochiat de vînt, 5 Să nu măi dea pe pămînt ; De o fi deochiat de Sfîntu Sore Sfîntu Sore să-t dea leac şi [sănătate ; De-o fi deochiat de omeni: Crepe-le boşele, 10 Cure-le pişatu, Râmâie de rîs omenilor ; De-o fi deochiat de muieri: Crepe-le ţîţele, Cure-le laptele, 15 Moră-le pruncii, Remâîe de rîsu muierilor; De-o fi deochiat de fete : Cade-le moţ£le, Pice-!e codele, 20 Rămâie de rîsu fetelor.— Şi (cutare) să remâie Curat, luminat, Ca auru curat, Ca argintu stricurat, 25 Ca Maica Precista din cer DESCÂNTECE 1563 Ce l’a lăsat. Şi inima luî (cutare) Să crescă, Să ’î să învălescă : 30 Ca codru, Ca modru, Ca varda ’n grădină, Ca mierea ’n stupină. 35 Descântecu mieii, Leacu di la Duinnedeu, Şi di la Maica Precesta, Şi di la toţi sfinţii, Sfinţii, doftorii, 40 Fără de arginţi: Chir şi Ion. DE DEOCHIAT Cules de Ia baba Rotârola, din Stroesci. De-o fi (cutare) deochîat De om : Crepe-Î boşele, Cure-Î pişatu ; 5 De muiere: Să’i crepe ţîţele, Să’i cure laptele. De-o fi deochiat de fată : Să’i pice cosiţele ; 10 De sore : Să’i se potole dogorea; De vînt: Să’şi potole bătaia. — De ce te vaîţi 15 Şi te olicăieştî ? De vaetile tele, Nu me poci hodini, In jeţurile mele. Taci, nu te văîta, 20 Nu te olicăi, Nu plânge. Să duse Maica Precesta, Tare, ’n fuga mare, Până la o salcie. 25 — Bună dîua, salcie. — Măi şedî, Maica Dom nu- [luî, jos. — N’am venit să şeci ; Şi-am venit să te ’ntreb De deochitori, 30 De deochitore ; De mirători, De mirătore; De rîmnitorî, ' De rîmnitore; 35 De zmei, De zmeâîce, De lei, De leoîce ; De diavoli, 40 De dîevoloice; De mamulanî Şi de mamuloice. — N’am vedut, N’am audît. 45 — Dar’ar Dumne4eii, salcie, Să'nfrun4estî, . Să nu rodeşti, Pome din tine Niminî să nu mănânce. 50 Să duse Maica Domnului Tare, ’n fuga mare, Pănă la un pom dulce. — Bună 4îua* Pom dulce. — Măi şecjî, Maica Domnului, (jos. 55 — N’am venit să şe4 ; “ Şi-am venit să te’ntreb De deochitori, De deochitore ; De mirători, 60 De mirătore ; De rîmnitorî, De rîmnitore; De zmei, De zmeoice ; 65 De lei, De leoîce ; De diavoli, De dîevoloice ; 1564 bESCANTECE De mamulani 70 Şi de mamuloice. — Am vedut, Am audit, ’ Maica Domnului sfînt. Du-te tare, 75 In^ fuga mare, Pană la câmpu mare, Că acolo bea Şi mânca, Voie bună de (cutare) 80 ’Şî făcea. — Dar’ar Dumnedeu, pom [dulce, Totă lumea rode Din tine să mănînce. Ia dac’aşa audea, 85 La (cutare) să’ntorcea Şi’î punea Păr la păr, Piept la piept, Spate la spate, 90 Inimă la inimă, Ficaţi la ficaţi, ■Sânge la sânge Şi os la os. — L -a făcut mai sănătos 95 De cum a fost. De mână l’-a luat Şi l’-a aruncat: In sorbu mărilor, In bătaia vuiturilor. 100 In apa lui Irod L’a băgat; Şi l’a spălat Pe trupu tot. De vîrf le-a aplecat, i°5 Rădăcina le-a fărâmat, Câinii le-a mâncat Şi (cutare) s’a îndreptat. DE DEOCHIAT Cules de la Constantin Chiciu, din Deocheturi de nopte, Deocheturi de dluă...’. De-o fi deochîat de om : Crepe’i boşele, 5 Cure-Î pişatu ; De-o fi deochîat de muiere ■ Crepe’I ţîţele, Cure’î laptele, Morâ’î pruncu; i° De-o fi deochîat de fată mare : Cadă] peru. Turcesci. Rămâîe chială ; De fi deochîat de sore : Pîee’î radele. 15 De-o fi deochiat de codru Cadă’i frunda. Calcă capra’n patru ; Piatra crapă’n patru ; Cum crăpă pîatra’n patru, 20 Aşa să crepe ochii ăluî De-a deochîat pă (cutare). DESCÂNT ICH 5 i65 DE DEOCHIAT Cules de la Maria Nieolae Dumănoiu, din Turcescî. Moroilor, Strigoilor, Ochii v’aţî aruncat, Inima (cutăruîa) a{î mâncat, 5 Sângele ’î l’aţî turburat. Pasere codalbă ' . Umblă din cracă’n cracă, P’un steî de piatră să puse, Lapte din codă’î curse : io Curse ochii Deochitorilor, Strigoilor, Moroilor. De fată mare de-o fi deochîat 15 Pice’î codele, ■ Remâîe de rîs în sat. De-o fi deochîat de voinic : Crepe’î boşele, Cure’î pişatu. 20 De-o fi deochîat de popă: Pice’î barba. De-o fi deochîat de codru : Frunda să’î pice, Să se usuce. . 25 De-o fi deochîat de câmp : Câmpu să se pârlescă, (Cutare) să se’mputernicescă. De-o fi deochiat de ape : Să sece, 30 Să remâîe pîetrile, Să le ardă sorele, Să le mănânce smolele. Vidra ’n apă creşte, 35 Acolo să prăseşte Şi-’şî linge puiî de hale bale, Iar îeu suflu pe (cutare) De moroî, De-moroîce; 40 De strigoî, De strigoîce ; De deochitorî. De deochîtore. DE DEOCHIAT Cules de la Ilina lui IonfHă, din Cernişora. De-o fi (cutare) deochîat De muîere : Să’î crepe ţîţăle, Să’î cure laptele. 5 De-o fi deochîat de fată mare: Să’î pice cosiţele, Să’î remâîe capu Ca tîugile. De-o fi deochîat 10 De om : Sâ’x crepe ochiî, Să nu maî vadă lumea. De-o fi deochîat De radele soreluî : 15 Radele soreluî A pîerit, Dedeochiu a fugit ţ De bdrea vîntuluî : Vîntu a ocolit pămîntu, 20 Vîntu a venit, OKSCÂN'î'jiCE 1566 Deochiu n’a maî venit. Când s’o maî deochîa Ceriu de ’nalt Şi pămîntu de larg-, 25 Aţuncî, Nicl-atuncî Să nu se măî deochîe(cutare). De-o fi deochîat de gard : Să’î pice proptelele, 30 Să’î se huruie nuîelele. De-o fi deochîat de ape : Să le sece isvorele, Să trecă totă lumea Cu picîorele. 35 De-o fi deochîat de codru : Să’î pice ramurile, Să nu maî albă unde puia Pasările. Păsărică, 40 Păsărică pistrue, Pă pîatră să sue, Pîatra să sparsă, In patru să despică. Aşa să să spargă ochiî: 45 Rîmnitorilor, Gânditorilor; Că păsărică, Gîucîulica, Nu ’şî-a lins puiî 50 De mândri, De frumuşel; Ci ’î-a lins ; De deochî, De deochîtore ; 55 De rîmnitorî, De rimnitdre ; De gânditor}, De gânditore. Şi (cutare) a rămas 60 Curat, luminat, Ca Maica Precesta, Ce l’a lăsat. Leac să fie : 65 Din mâna mea Şi di la Maica Precesta, Şi maî vârtos Di la Domnu Cristos, Că îe măî cu folos. DE DEOCHÎAT Cules de la Florica lut Ţoiulete, din De-o fi deochîat De om : Să’î crepe boşele, Să’î cure pişatu ; 5 De-o fi de muiere : Crepe’î ţîţele, Cure’î laptele. De-o fi deochîat De sore : io Aminte să’şî aducă, Lecui să VI dea, Din împărăţia cerîuluî. De-o fi deochîat De vînt : 15 Aminte să şî aducă, Din sclava cerîuluî’ Leacul să Vl dea. De-o fi deochîat De lună : 20 Aminte să’şî aducă, Stroeşct. De la lumina cerîuluî Leacul să VI dea. De-o fi deochîat De gard : 25 Pice î proptelele, Să să rîsîpescă nuîelele ; Să să rîsîpescă : Deochiturile Şi pociturile, 30 Şi rîmniturile. Dac’o fi deochîat De păsărî : Jumuli se penele. Dac’o fi deochîat 35 De câmp : Pârlescâ’î-se Iarba. Dac’o fi deochîat De casă : Pice-Î ştreşinile, 40 Să nu să mire de (cutare), DESCÂNTECE 1567 Că îe mare, Că îe mic ; Că îe urît, Că îe frumos 45 Să se mire De-1 bou bălţat, De stă ’mpîedecat In mijloc de sat. (Cutare) să remâîe 50 Curat, luminat. DE DEOCHIAT Cules de la Florica luî Ţolulete, din Stroescî. Plecă (cutare) Pe cale, pe cărare, Sănătos şi bărbat, Calea să ’şî-o facă, 5 Lucru să ’şi’l lucreze, Plimbarea să ’şî-o plimbe. Să’ntîlni cu deocbitoriu, Cu mirătoriu, Cu rîmnitoriu, 10 Cu moroiu, Cu zmeoiu, Cu strigoiu, Cu strigoîele, Cu moroîele, 15 Cu buhadeîcile, Cu izbiturile, Cu pociturile, Cu ’ntîlniturile, Cu rîmniturile, 2oCu deochiturile. Dacă’l vedură, Bine le părură. In palme’l luară, De pămînt il lepădară ; 25 II trântiră Şi’l znopiră; II muşcară, Şi’l pişcară ; Trupu’î bolnăviră, 30 Faţa’! sărbediră, Inima’! mâncară, Sângele’! versară, Capu’î turburară, Puterile’! luară. 35 Şi’l lăsară Chirăindu-se Şi văitându-se. Şi Maica Măria, Sfînta Măria, 40 Din porta ceriulu! ’L-au4î. Curând, în grabă, Să scoborî, Şi’l întrebă : 45 — Ce te vaiţî, Ce te aoleşti, Ce te trânteşti, (cutare), De nu mâ poc! hodini In jeţurile mele, 50 De ţîpetile tele ? — Ce să-m! fie, Maîcă Mărie, Sfîntă Mărie ? Pleca! sănătos şi bărbat, 55 Calea să ’mî-o fac, Lucru să’mî 1 lucrez, Plimbarea să ’mî-o plimb. Şi rae ’ntâlniî Cu deochitoriu, 60 Cu mirătoriu, Cu rîmnitoriu, Cu moroiu, Cu zmeoiu, Cu strigoiu, 65 Cu strigoîele, Cu moroîele, Cu buhadeîcile ; Cu izbiturile, Cu pociturile, 70 Cu ’ntâlniturile, Cu rîmniturile, Cu deochiturile. Dacă mă vedură, Bine le părură. 75 In palme me luară, De pământ me lăpădară ; Me trântiră, Me znopiră, DESCÂNTECE 1568 Me muşcară, 80 Me pişcară ; Trupu’mî bolnăviră, Faţa-mî sărbediră, Inima’mî mâncară, Sângele’mî versară, 85 Capu’mî turburară, Puterile’mî luară, Plângând me lăsară.— — Nu te văita, Nu te aoli, 90 Că Maica Domnului Te-o lecui. Plecă Maîea Domnuluî Tare, 95 ’N fuga mare, Pană la salcie. — Bună dîua, salcie. — Mulţămim dumitale, Maică Domnă, 100 Sfîntă Mărie. Şedî. ^ — Da’ n’am venit să şed. Am venit să te’ntreb, Vâdut-aî 105 Deochitoriu, Moroi u, Zmeoiu, Strigoiu, Strigoîele, I IO Moroîele, Buhadeîcile, Izbiturile, Pociturile, Intâlniturile, 115 Rîmniturile, Deochiturile ? Că pe (cutare) L’a întâlnit, L a trântit, 120 L’a znopit, L’a muşcat, L’a pişcat; Trupu ’î-a bolnăvit, Faţa ’î-a sărbedit ; 125 Inima ’î-a mâncat, Sângele ’f-a vărsat, Capu ’î-a turburat, Puterile ’I a luat. — N’am vădut, Maică Mărie, 13° Sfîntă Mărie. — D ar-ar Dumnedeu, salcie, Să’nfrundeştî, Să odrăsleştî, Şi bodaproste 135 Nimenea din tine Să nu dîcă. Şi plecă tare, ’N fuga mare, Pănă la pomu dulce. 140 — Bună dîua, pom dulce. — Mulţămim dumitale, Maică Domnă, Sfîntă Mărie. Şedî. 145 — Da’ n’am venit să şed. Am venit să te ’ntreb, ’ Vedut-aî Deochitoriu, Mirătoriu, 150 Rîrrnitoriu Moroiu, Zmeoiu, Strigoiu, Strigoîele, 155 Moroîele, Buhadeîcile, Izbiturile, Pociturile, Intâlniturile, 160 Rîmniturile, Deochiturile ? Că pe (cutare) L’a ’ntâlnit, L’a trântit, 165 L’a znopit, L’a muşcat, L’a pişcat ; Trupu’î-a’bolnăvit, Faţa ’î-a sărbedit ; 17° Inima ’î-a mâncat, . Sângele ’î-a vărsat, Capu ’î-a turbat, Puterile ’î-a luat. — Le-am ve aUiî descântă într’o ulcea cu apă, oco-d gura ulceln cu cotul mâinii drepte de-a’nderetele (de la drepta spre stânga). un a Tl d6SC“ta 51 111 aPă amestecată cu miere, cu o crecă de salcie,' sau cu un fir de busuioc, Marţea spre Miercuri şi Joia spre Vineri. DESCÂNTECE 1579 DE ŞERPE Cules de la Măria lui Dinu Ţiganu din Cireşiu. Păsărică mistrue Pe bucin se sue, S6rele a răsărit, Şerpele a murit. DE ŞERPE Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu Pasere pistricîdră, P’in tufe aî venit, Te-al asvîrlit, Pe (cutare) l’aî ciupit; 5 Trupu lu (cutare) S’a umflat, din Turcesci. S’a veninat. Matca Precesta a alergat: Viţă de vie negră a tăiat. 10 Peste gard a aruncat, Trupu lu (cutare) s’a destumflat. DE ŞERPE Cules de la Niţa lui Adam, din Cireşiu. Muşcătură de şerpe, De şerpotcă; De guştere, De guşterotcă ; 5 De lup, De lupoică ; De urs, De ursoîcă ; De cîoră, • 10 De ctoroî; De gaiţă, De găîţoî; De coţofană, De coţofenot; 15 De piţîgotcă, De piţîgoî; De brabete, De brabeţoî. Viţă de vie piersăcată, 20 Peste gard aruncată, Muşcătură de şerpe vindecată. 1580 descântece DE ŞERPE Cules de la Girca lui Popa Ghiţă din Stroesei. Viţă de vie tăiată, Pe gard spânzurată, Buduroî, găletă, Muşcătură de şerpe vindecată. DE ŞERPE Cules de la Sauda lui Zamfir din Pasere pistrue Pe bucin să sue, Bucinu s’aprinse O ploie veni 5 Şi-l stinse. Viţă de vie tăiată, . Cernişora. Peste gard aruncată ; Venin de şerpolcă Şi de şerpe veninat io Cu boz şi cu alun L’am stîmpărat. Notă. — Se descântă muşcătura. Se mai descântă CU boz şi cu o cracă de alun în apă, cu care se spală cu o cruce in apa, pe care apă o bea cel muşcat. DESCÂNTECE î58f DE SPAIMA Cules de la Stana Bob, din Stroesci. Fugiţi noue sperieţî, Noue bolboleţl, Şi noue speriete, Noue bolboîete, 5 Di la (cutare); Că cine ce caută, Să nu găsescă ; Cine ce strigă, Să nu-î răspundă ; IO Cine după ce-alergă Să nu prindă. DE SPAIMA Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din TurceşcI. Tu, diavol împeliţat, De (cutare) te-’l apropiat; Departă-te, bale spurcat, Dîavol împeliţat ; 5 Nu-1 împiedeca, Nu-1 speria, La îel nu te-arâta, Cu ochiî sgâiţî, Cu dinţiî beliţi, io Tu, dîavol împeliţat. Tu, dîavol încornurat, Tu, bale spurcat, Inăintea Iu’ (cutare), Te-aî arătat. 15 Nu-1 cuţîtâ, Nu’l tremură, In spaimă nu’l băgă, Sângele nu’î turbură, Mintea nu ’î-o mestecă. 20 Tu, bale spurcat, La pămînt l’aî aruncat, L’aî sdrobit, L’al fărîmat, Sângele i-eî turburat. 25 Ieşi, bale spurcat, Că Tal sclăbit Şi l’aî topit; Ieşi, bale spurcat, Dîavol împeliţat, 30 Că (cutare) s’a ’ndreptat. în şar (o piatră albastră), cu care dar se mal afumă Notă. — Se descântă în tămâie negră şi face cruci pe trupul bolnavului. Se mai descântă tot în şar, bolnavul şi cu cârpă curată. JS&2 descântece DE VIVOR Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcesc!. Vivor învivorat, In măsele la (cutare) băgat. Ieşi, vivor învivorat, Diavol împeliţat; 5 Nu te aciuia, Nu junghia, Nu ţicurâ, Nu turbură. Ieşi, că rădăcinile io Ţi le’oiu secă, Guîbu ţi l’oiu fărâmă, Din măsele te’oiu depărtâ, Pe (cutare) l’oiu vindeca. DE VIVOR Cules de la Stana Bob, din Stroescî. Fugi, vivor învivorat, Nu umbla în măselele (cu- [tărula) Ca un câine turbat; Nu urla ca morile, 5 Nu căţăi ca coţofenile, Nu ocăcăi ca brdştele ; Că’n măselele (cutărula) N’aî lăcaş să lăculeştl, Nici hodină să hodineşti, io Ieşi Şi piei, Răspieî, Cum piere rouă de sore, Ca spuma de mare, 15 Ca cenuşa sburâtore. bESCANTECE *5§3 DE- VIVOR Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernişdra. A plecat (cutare) Vivor de noue-deci şi nouă de Pă cale, pe cărare. [feluri de vivor, S’a ’ntâlnit cu vivoru io leu cu sare l’am sărat, ’N cale; Cu cuţitu l’am tocat, 5 Vivor alb, Cu mătura l’am măturat, Vivor negru, Şi ’n mare l’am aruncat, Vivor galbin, Di la (cutare) din cap, Vivor cu sore săc, i5 Să albă leac. DE VIVOR Cules de la llina lui Ioneţă, din Cernişora. Vivor cu bubă, Nu umfla, Vivor cu brâncă ; io Nu gâmfa, Vivor cu isbituri, Nu face carne ra. Vivor cu săgetături, leu te mut, 5 Vivor cu isbelă, Tu să te muţi ; Vivor cu pocelă. leu te dudul, Nu isbi, 15 Tu să fugi. Nu poci, Notă.—De vivor (durere de măsele) se descântă în apă cu sare (more de sare) cu care se clăteşte gura. Se descântă în sare, în praf de puşcă, în căţel de usturoi, sau în tămâie, pe care bolnavul Ie bagă în măseua scorburosă. Unele femei descântă în sare cu un fier roşu, Miercurea şi Vinerea, fiind dile de post. DESCÂNTECE 1584, DE OBRINTIT Cules de la Stana Bob din Stroescl. Peste o mare nîagră Latr’un câîne negru, Cânt’ o fată mare. încetă fată mare 5 De a cânta, încetă câîne negru De a lătra, încetară obrintiiurile, înţepăturile, 1° Junghîeturile, Şi umflăturile. DE OBRINTIT Cules de la Constantin Chiciu din Turcesc!. Zbîeră o oîe mare nîagră, Lătră un câîne mare nîegru, Dete un cioban mare negru ., [chiot. Tăcu oîe mare nîagră 5 De zbierat, Câîne mare nîegru De lătrat, Cioban mare nîegru De chiotit, 10 Şi lu (cutare) T trecu De obrintit. DE OBRINTIT Cules de la Baba Rotărdia din Stroescî. Peste o vale mare nîagră, Latră un câîne mare nîegru, Cântă un cocoş mare nîegru, Zbîară o oîe mare nîagră 5 Urlă un lup mare nîegru, Chioteşte un păcurar mare nîe- [gru. Tăcu câîne mare nîegru De lătrat, Lup mare nîegru io De urlat, Cocoş mare nîegru De cântat, Oaîe mare nîagră De zbîerat, 15 Păcurar de chiotat. Tote obrintiturile, Tote pociturile Şi tbte izbiturile Di ia (cutare) le-a luat. DESCÂNTECE I5B5 DE OBRINTIT De la Maria Nioolae Dumânoiu, din Turcesc!. A plecat un om mare nîegru, C’o secure mare nîagră, La o pădure mare nîagră, Să taie un copac mare nîegru, 5 Să facă seceri marî nîegre ? Grâu să-1 secerăm, In seceri să-l tăiem, Rădăcinile obrintituluî Ş’ale umflăturii, 10 Să le retezăm. Rădăcinile le tăiarăm, Grâu’l legarăm, II deslegarăm, Şi-'n ăriî îl băgarăm ; 15 11 treerarăm, Cu caii ’l fărâmarăm, Pe lopeţî în solăvile cerîuluî II aruncarăm ; II vânturarăm, 20 II măcinarăm, Şi făcurăm, O pâine mare nîagră : O copserăm, O scoserăm ; 2.5 Toţi veniră, Şi o ’mpărţiră,— , O mân cară, Şi pe (cutare) vindecat. 11 lăsară — \ DE OBRINTIT Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernifâra. Plecă un om mare nîegru, C’o săcure mare nîagră, Intr’o pădure mare nîagră ; Tăie un copac mare nîegru, 5 Făcu un plug mare nîegru, Cu grindeiu mare nîegru, Cu corman mate nîegru, Cu trupiţă mare nîagră, Cu juguri mari nîegre, io Cu resteîe mari nîegre. înjugară omeni marî nîegri, Boî marî nîegri, Luară grâu mare nîegru. Şi duseră la loc mare nîegru. 15 Semânară grâu mare nîegru, Pe loc mare nîegru, Secerară omeni marî nîegri, Grâu mare nîegru, Şi’l legară omeni marî nîegri, 20 Cu priviţî marî nîegre; Luară sepe mari nîegre, Şi făcură arie mare nîagră, Cărară grâu mare nîegru, II treerară caî marî nîegri, — 25 Şi ’l venturară în vent mare . [nîegru, Şi ’l băgară ’n saci marî nîegri; Şi ’l puseră’n car mare nîegru, Şi ’l duseră la mori marî nîegre; Băgară ’n coşuri marî nîegre, 100 1586 DESCÂNTECE 30 II măcinară pietri marî nîegre, Făcură făină mare nîagră, ’ Şi-o băgară omeni mari nîegri In cuptore marî nîegre. Copseră pâîne mare nîagră; 35 Veniră 01 marî nîegre, Din munţî marî nîegri, Cu băcîoîcî marî nîegre, Şi făcură strungăreţă mare . „ [nîâgră, Şi mulseră oî marî nîegre. 40 Dumicară pâine mare nîagră, In lapte mare nîegru; Mâncară omenî marî’nîegrî, Şi băcîoîcî marî nîegre. Mâncară, 45 Şi să potoliră ; Cum mâncară, Cum să potoliră, Aşa să se potole, Obrintiturile, 50 Şi junghîeturile, De la (cutare) din carne Şi din piele. DE OBRINTIT Cules de la Fl-orica lui Toîulete, Plecă om nîegru, Cu săcure nîagră, Tăie copac nîegru, Făcu plug nîegru, 5 Şi ’njugă boî nîegri, Şi brăzdă loc nîegru. Cât brăzdă Sămănă; Semănă {ărână, din Stroesci. io Răsări alină. Să' s’aline junghîurile Şi cuţitele, Şi obrintiturile De la (cutare); 15 Să s’aline, . Să să liniştescă, Să se potolescă.— DESCÂNTECE 1587 DE OBRINTIT ■ Cules de la Florica lui Ţoîulete din Stroescl. Plecă om nîegru Cu săcure nîagră, Tâîe copac nîegru, Făcu plug nîegru 5 Şi’njugă boî nîegri, Şi brăzdă loc nîegru, Şi semănă meiu nîegru, Şi’l grăpă cu grapă nîagră. Resări meiu nîegru, 10 Şi se cbpsă meîu nîegru. Şi veniră omenî nîegri, Cu mâinile nîegre Şi cu obîelele nîegre ; Şi cu seceri nîegre, 15 Secerară meiu nîegru, Şi veniră cu sepe nîegre, Şi făcură arie nîagră, Şi băgară meiu nîegru, . Şi aduseră îepe nîegre, 20 Şi mânară cu bice nîegre, Şi treerară meiu nîegru, Bătu vent nîegru Şi vânturară meîu nîegru, Şi-'l făcură grămedî nîegre. 25 Şi veniră păserî nîegre, Şi mâncară meiu nîegru Şi mâncară Obrintiturile, Cuţîtăturile, 30 ’Veninăturile, Umflăturile, Coptăturile, Ruşelile Şi’ncordările L)i la (cutare). Notă.—Se descântă pentru obrintitul buhaiului in unt cu care se ung buhele. Se mai descântă tot in unt cu un cărbune stins sau cu un fir de lână negră. Unele mat descântă şi în spumă de lapte. DE BUBA Cules de la Aspnţa Patru Mazîlu din Gireşiu, Fugî, bubă ’mpuţită, Bubă clocită. Bubă zăleclîtă, Bubă veninată, 5 Bubă toxăcată, Bubă cu fiorî, Bubă cu răcori, Bubă cu cîumă ; Buba bubelor, 10 Sora ciumelor ; Sora cîumu să fiî, Cu (cutare) să nu fiî. DESCÂNTECE 1588 DE BUBA Cules de la Măria lui Din Ţiganu din Cireşiul Fugi, bubă gaibină, ^ Bubă verde, Bubă turcheză ; Bubă de noue-decî şi noue de [feluri de bubă ; 5 Bubă veninată, Bubă cuţîtată, Nu puia, Nu cuţîta; Nu te’ntinde ca şerpele, 10 Nu te umfla ca broscele ; Nu cuprinde, Nu te face bubă ra. Fugi, buba oii, Buba capriţ, 15 Buba vacii, Buba calului, Buba porcului. Fugi, buba dobitocelor, Buba dihăniilor, 20 Buba păsărilor. Fugi, buba bubelor. Şi duceveţi, Unde’fî găsi Noue hambare cu bucate, 25 Noue buţi cu rachiu ; G’acolo aveţi ce mânca, Aveţi ce bea, Aveţi ce chioti, Aveţi ce veseli ; 30 La (cutare) n'aveţf ce bea, N’aveţi ce mânca, N’aveţi ce chioti, N’aveţî ce veseli. Şi duceveţi 35 In munţi Cărunţi, Că v’aşteaptă Ler împărat Cu făclii aprinse Şi cu mese ’ntinse. • ■ 40 Acolo ve ie berea, Acolo mâncarea, Acolo cina, Acolo hodina ; Acolo să ve’ntindeţî, 45 Acolo să cuprindeţî; Acolo să cuţîtaţî, Acolo să săgetaţi, Acolo să fulgeraţi ; Pe (cutare) să-’l lăsaţi 50 Curat, luminat, Ca Maica Precesta Ce l’a lăsat. Fugiţi, Că cu usturoi 55 Ve usturai, Cu tămâie Ve tămâîai, Cu crucea ■ Ve ’nchinaî, 60 Cu mătura Ve măturai. De capii (cutăruia) ve depărta DESCÂNTECE 1589 DE BUBA Cules de la Stana Bob din Stroescl. Bubă albă, Bubă galbină, Bubă turungie, Bubă cafenie ; 5 Buba bubelor, Sora ciumelor, leşî din inima (cutăruîa). Nu umfla, Nu gâmfa, 10 Şi te du în zâcăturile vacilor Şi în râmăturile porcilor, Că’n inima (cutăruîa), N’aî bere să beî, N’aî lăcaş să lăcuîeştî, 15 N’aî hodină să te hcdineştî. leşî şi pîeî, Răspieî ; Bubă cu dălac, Bubă cu vivor, 20 Bubă cu sore, Bubă de noue-decî şi noue de [feluri de bubă. ^ leşî şi pîeî, ■ Răspieî - Cum pîere rouă de sore, 25 Ca spuma de mare, Ca cenuşa sburătore. leşî şi pîeî, Răspieî; Unde vacă te-a păscut, 30 Peste drumuri te.-a pîerdut ; Şi unde porc a râmat, Peste drumuri te-a ’ngropat ; Şi (cutare) a remas Curat, luminat, 35 Ca Maîca Domnului din cer, Ce l’a lăsat. DE BUBA Cules de la Mârdrâ Pâ.tru Mâzîlu din Cireşiu. Plecă (cutare) Pe cale, pe cărare, Se’ntâlni cu noue-cjecî şi noue [de feluri de bube ’N cale ; 5 Se’ntâlni cu izdatu, Cu dălacu, Cu izbitori ii, Cu lipitoriu ; Cu leu, 10 Cu leoîcă ; Cu zmeu. Cu zmeoîcă ; Cu moroî, Cu moroîcă ; 15 Cu strigoi, Cu strigoîcă ; Pe (cutare) ’l luară, In pămînt îl aruncară, Oasele-’î fărîmară, 20 Plângend 11 lăsară, Şi fugiră. La un pom mare şedură, Mese puseră, Beură, 25 Voîa de (cutare) ’şî făcură.. Maîca Măria, Sfîntă Măria, Audi pă (cutare) ţipând. XS9° DESCÂNTECE — Ce ţipi şi te valţl (cutare ?) — O, domna mea, 30 Ţip şi me vait, Că adî dimineţă m’am sculat, Pe cărare am apucat, Cu noue-decî şi noue de feluri [de bube ’N cale m’am întâlnit. 35 Cu buba bubelor, Cu sora ciumelor; Cu izdatu, Cu dălacu, Cu izbitoriu, 40 Cu lipitoriu ; Cu leu, Cu leoîcă ; Cu zmeu, Cu zmeoîcă ; 45 Cu moroi, Cu moroîcă ; Cu strigoi, Cu strigolcă; Pe sus me luară, 50 In pămînt me aruncară, Oasele-’mT fărîmară, Plângend me lăsară, Şi se duseră la acel pom, Bând 55 Şi ospătând, Voia de mine facend, Domna Măria ’ncălecă Şi’n văzduh să ardică, De-asupra lor să lăsă, Mesele le fărîmă, Vasele le prisăci Şi’i rândui, Să se ducă 65 In marginea mărilor, In scorburile munţilor, Unde sînt lăcaşurile lor. Unde om n'a călcat, Unde câine n’a lătrat, 70 Unde cocoş n’a cântat. Fugiţi, Pieriţi Şi răspîeriţl, Diavoli îndrăciţi, 75 Cum piere rouă de sore, Şi spuma de mare ; Că leu sînt dcscântătore Şi Maica Precestă lecuitore. leu ve mut, 80 Ve strămut ; Să ve mutaţi, Să ve strămutaţi, Că după biserică vă ocoli Cu dolsprece Sfinţi Apostoli, 85 Cu tămâie Şi cu Sfînta leturghie ; Leac să fie Di la Maica Sfîntă Mărie Şi mal vârtos 90 Di la Domnu Hiristos. DE BUBA Cules de la Constantin Chiciu. Bubă albă, Bubă nlagră, Bubă turungie, Bubă vişinie, 5 Bubă cafenie, Bubă din noue c^eci şi noue ^ [de nîamurl de bube, Să Ieşi di la cutare, Să te duci din Turcesc!. In codele mărilor, 10 In cornele ciutelor; Unde ole nu zbiară', Unde cocoş un cântă, Unde câine nu latră • Acolo să lăculeştl, ’ 15 Acolo să te pălătuleştl Di la (cutare) să te părăseşti. DESCÂNTECE 1591 DE BUBA Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, din Turcesci. Tu, bubă clocită, Bubă zăletită, Bubă ştiută, Bubă nedovedită, 5 Bubă toxăcată, Bubă veninată, Bubă cu izbituri. Bubă cu umflături, Bubă din noue-decî şi noue [de feluri de bube, 10 Bubă cu izdat, Diavol împeliţat; Bubă albă, Bubă nîagră, Bubă gaibină, 15 Bubă turungie, Bubă cafenie, Buba bubelor, Sora ciumelor : Nu cuţîta, 20 Nu săgeta, Nu c6ce. Nu rescoce, Nu face carne ra ; Că leu te’oî goni, 25 Te’oî dudui, Cu cuţîtu te’oî tăia, Rădăcinile ţi le’oî seca, De vîrf te’ol apleca, Cuibu ţi lo’I fărâma, 30 Câinilor te’oî da, Câinii te-o’ mânca ; — Ieşi din inima (cutăruîa) Că cu crucea te’oî închina, Cu mătura te’oî mătura, 35 De trupu cutăruîa te’oî depărta. DE BUBA Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernişora. Ieşi, bubă, di la (cutare); Bubă albă, Bubă nîagră, Bubă tutunie ; 5 Bub’amăgitore, Bubă ’nşelătore, Nu ’nţăpa, Nu cuţîta, Nu ’ncorda, 10 Nu venina ; Bubă cu dălac, Buvă cu izdat, Nu face carne ra. Ieşi — Şi te du 15 Un’ te-’olu trage, Să te tragi ; Un’ te-’oiu mâna, Să te ducî ; Du te ’n verfu munţilor 20 In codele mărilor, La fetele ’mpăraţilor, Că te-aşteptă, Cu mese’ntinse, Cu făclii aprinse, 25 Cu livecjl verdî, Cu izvore reci. Ieşi, Că (cutare) 1592 DESCÂNTECE N’are mese’ntinse, 30 Nici făclii aprinse, Nici livedi verdî, Nici izvore reci. De n’ai ieşi Şi n’ai pleca, 35 Cu cuţîtu te-’oi 11 tăia Cu crucea te-’oîu apăra, Rădăcinele ţi le-’oiu seca, Verfu ţi s’o apleca. Leac să-î fie (cutăruîa), 40 De mâna mea, De gura mea, Şi di la Maica Precesta. DE BUBA . « Cules de la Patru Stoica Gogit, din Stroescî Bubă cu dălac, Bubă cu izdat,-. Bubă de noue-deci şi none [de feluri de bubă, Nu cuţîtareţî, 5 Nu junghiareţi ; Şi lăsaţi pe (cutare) Stricurat, luminat, Ca argintii stricurat, Ca Maica Precesta, 10 Când a născut. Pe îea nimic n’a avut. A otă; ~ So descântă cu o cruce, cu un cuţit şi cu un fir de mătură in . dreptul inimii ; sau se descântă în apă, pe caro o hea bolnavul. Se mâi descântă cu crucea la stomac, sau cu un cuţit alămat, ori cu un cărbune stins, la inimă. DESCÂNTECE 1593 DE ALBEŢA Albeţă diu Vânturi turbate Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turceşcf. S’a ’nvierşunat vânturile Şi-a bătut; Hopăiţi de paie cu ţărână — A’ardicat, 5 Jn ochi: (cutăruia) Le a băgat, CreeriT capului T-a turburat, Vinele ochilor 10 ’l-a ’nceţoşat.. Vânturile s’a bătut Ochii (cutăruia) ’l-a turburat, ’l-a’nceţoşat; 15 Junghiuri şi cuţite In îeî a băgat, Nici la rada focului Nu l’a lăsat. Maica Precestă de mâna . [dreptă 20 L’a luat, Şi’ntr’un dîal mare L’a ardicat; Maica Precest’-a porâncit Şi trei vânturi s’a despecetuit ; 25 Şi când a bătut, Pe (cutare) l’a suflat : l)e gunoîe, De hopale; Ochii l-a luminat 30 Şi l’a lăsat Curat, luminat, Ca Maica Precestă din cer, Ce l’a lăsat. DE ALBEŢA Cules de la Pătru Stoica Gogu din Stroescî. Tu, albeţă, Totoreţă, Copitariţă, Să pleci, 5 Să seci; Să piei, Să răspîeî, Din ochii (cutăruia), Cum piere rouă de sore 10 Şi pulberea di pă drum. Cum să ridică ceţa Di pe tote văile, Di pe tote izvorele, Aşa să se ridice albeţa 15 Din ochii (cutăruia). Să se ducă’n pustieşagurî, Unde nu ie urmă de secure Nici glas de cocoş. JYotă. — m albeţă (pojghiţa albă. si subţire cc se întinde peste luminile ochilor) se descântă cu o pană de cocoş negru, eu un fir dintr o mătură cu care s a maturat pleva după aricişi cu 1111 fir roşu, în apă; cu apa se spala pe ochi bolnavul. 1594 DESCÂNTECE DE URCIOR Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcesc i. Ham, ham, Urcior, Burcior, Cât’oiu fi îeii câine, . 5 Atât să stai tu până mâine. Notti. Descântătorea latră de trei ori la cel ce are urcior (umflătură la genele ochilor) şi suflă peste ochi’i de trei ori. DE NAJIT Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcescl. Fugi năjite, Pricăjite, In creeri nu intra, Urechile nu le-astupa ; 5 Nu bubui, Nu zvâcni; Nu necheza ca caii, Nu gruhni ca pcrciî, Nu lătra ca câinii, 15 Nu băuni ca boii, Nu cârcăi ca greerii, Nu măcăni ca raţele, Nu gâzăi ca gâştele. Nu cutcudeţa ca găinile, 15 Nu bâzâi ca cimpoile. Nu ţîţăi ca di piele, Nu plezni ca bobele ; Departă-te năjite, Pricăjite. 20 In vinele urechilor Nu te băga, Creeriî nu-i turbura, Nu junghia, Nu cuţîta ; 25 Nu ’ncinde, Nu aprinde ; Nu coce, Nu răscoce. DBSCANTECE 1595 DE NAJ1T Cules de la Constantin Chiciu din Turcescî. Plecă Maica Maria de nopte Şi se ’ntâlni cu năjitu ’n cale Şi-l întrebă : — Unde-aî plecat năjite, 5 Pricăjite ? — In capu omului, In clădirea Domnului. — Şi ce-o să î faci omului? — Să-I zmolesc faţa, 10 Să-î topesc dinţii, Să-I topesc măselele, Să-î coc urechile, Să-l fac om ne om. Iar Maica Domnului dîse: 15 Fugi năjite, Pricăjite, Nu te-apropia De didirea mea, De botezu mîeu ; — 20 Şi du-te ’n codele mărilor Şi ’n cornele ciutelor; Acolo să lăcuîeştl, Acolo să pălătuîeştî, De botezu mîeu 25 Să nu te lipeşti. Fugi năjite, Pricăjite, Du-te ’n munţi, In pîetri, 30 In văl, In rîpi ; Nu te-apropiea De cjîdirea mea, De botezu mieu. 35 Cum nu pote popa să facă Leturghie fără vin, Fără piine şi fără apă, Aşa să nu te poţi apropia De dîdirea mea, 40 De botezu mîeu. DESCÂNTECE 1596 DE NAJIT Cules de la baba Rotărota din Stroescî. Fugi năjite, Pricăjite, Nu umflă, Nu gâmfă ; 5 Nu coce, Nu rescoce, Nu face carne ra ; Nu horcăni ea morile, Nu cutcudeţa ca găinile, 10 Nu gârăi ca gâştele, Nu măcăni ca raţele; Nu ţipa ca porcii, Nu nechieza ca caii. Nu cânta ca cocoşii. 15 Fugi năjite, Pricăjite, Nu veni ca un câine turbat, Ca un şerpe veninat. Fugi 20 Că cu cu ţi tu te-oiu tăiea, Cu sare te-oiu sără, ' Cu tămâie te-oiu tămâia, Cu crucea te-oiu apără. Din pămînt al ieşit, 25 In pămînt să te ’mulţeştî, Din capu culăruia să te [părăsăştî. DE NAJIT Cules de la Sanda lui Zamfir din Cernişora. A plecat cutare Pe cale, pe cărare, S’a ’ntâlnit cu năjitu, Pricăjitu, 5 ’N cale. De-’î fi năjit Di la sfintele, milostivele, Din apă beut, Din venturî izbit, 10 Să ieşi năjite, Pricăjite Din creeriî capului, Din audu urechilor. /Nu urlă ca morile, 15 Nu lătra ca câinile, Nu bate ca tobele-; Ieşi. Notă. — Dc Năjit (durere de urechi) pală urechile. Se mai descântă sudând cu Nu coce, Nu răscoce ; 20 Nu ’riţepâ, Nu cuţîtâ, Nu face ’n cap Carne ra ; Că cu gura te-am descântat, 25 Cu limba te-am urat, In nâsipu mărilor, In verfu munţilor; Cu ţavă de soc Te-am suflat, 30 Te-am deşirat, In mare te-am aşecjat; De la Maica Domnului Ş* Dornnu Hristos Să aibă (cutare) leac. so descântă în -apă, cu care bolnavul îşi ■o ţeava de soc în ureche. DESCÂNTECE 1597 DE IZDAT Cules de la Stana Bob din Stroescî. Fugi, izdate, Blestemate, Din inima (cutăruia). Nu umflă. 5 Nu gâmfâ,— Ucigă-te sfinta cruce Şi calea bisericii, Şi stintele odăjdii. DE IZDAT Cules-de la.Maria Dumănoiu, din Turcesc!. Fugi, izdat necurat, Diavol împeliţat; In inima (cutăruia), N u te băga, 5 Nu cuţîtâ, Nu săgeta, Nu umflă, Că cutare îe ’nchipuit De Maica Domnului 10 Şi de duhu sfînt; Că chipu lu (cutare) le loc de cruce şi de biserică, Nu îe loc de a lăcui, De-a ’nrădăcinâ, 15 De-a cuţîtâ, De-a săgeta; Ieşi, nu face carne ra, Că Maica Precesta-a venit, Pe (cutare), l a ’nchipuit 20 Şi pe tine te a dovedit. Ieşi şi te aii La o fată mare de crai, Că te-aşteaptă ’n cias, . In minut, 25 Necontenit, Cu mese ’ntinse, Cu făclii aprinse. Acolo să lăcuieştr, Acolo să te hodineşti .30 Acolo să păstoreşti; Că cutare nu ştie Să te lăcuiască, Să te hodinească, Să te păstorescă. 1598 DSCANTECB DE IZDAT Cules de la Florica lui Tolulete din Fugî, îzdate, Necurate; Nu trăzni, Nu plezni ; 5 Nu durea, Nu cuţîtâ, Nu te face carne ra. De-’î sta Şi n’aî pleca, io Şi ieu m’oiu mânia, Cu crucea te-oiu apără, Cu cuţîtu te-oiu tăia, Cu limba te-oiu ura, Cu mâna te-oiu descânta \ 15 Racjele ţi s’o usca, Rădăcina ţi-o săcâ, Verfu ţi s’o apleca, In butie de tisă Te-oiu băga Stroescl. 20 Cu cercuri de fier Te-oiu lega, In marea nîagră Te-oiu arunca Şj-acolo te-’î vindeca ; 25 Şi (cutare) o rămînea Curat, luminat, Ca steua ’n cer, Ca rouă ’n câmp, Ca argintu pe pămînt, 3° Ca ’n cias muma iul Ce l’a (ăcut. Fugî — Şi te du In copitele ciutelor, 35 In cornele cerbilor, In sorbu măriler, In fundu apelor. Notă. — De Izdat (durere de inimă) se descântă cu o cruce în ană sau în drenM “ “ d? k°lnavuluî de băut- Ur>ele când descântă, fac o cruce eu piciorul . M '» bT™Irt ,Alt0!e,.d'SCâmS «•* 1“ «"'« »P»> « arde si „ VSSt tmhnln- ‘ ■ a 1 S descanta m tote ddeie, afară de Dumineca, căci alt-fel s’ar dfothnă.5' deSCâDtal6rea’ niCÎ h0,na™,"î - Pentru că DnnnneS e di DESCÂNTECE 1599 DE JUNGHIU Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcesc!. Fugî junghi Că te junghi Şi-’ţl dau lucru cânepii, leu sapa’n spinare-am luat, 5 Fugi junghi, Că te junghi Şi-’ţî dau lucru cânepii ; Ogoru l’am săpat. Fugi junghi, 10 Că te junghi Şi-’ţi dau lucru cânepii; Cânepă mî-am sămănat, Fugi junghi, Că te junghi 15 Şi-’ţî dau lucru cânepii, Cânepa a re.'ărit, Fugî junghi, Că te junghi - Şi’-ţî dau lucru cânepii; 20 A crescut, Fugi junghi, Că te junghi Şi-’ţl daii lucru cânepii ; A ’nflorit, 25 Fugî junghi, Că te junghi Şi-’ţi dau lucru cânepii ; S’a copt, Fugi junghi, 30 Că te jănghi •Şi-’ţi dau lucru cânepii. Am cules, Fugi junghi, Că te junghi 35 Şi-’ţî dau lucru cânepii; Am legat; Fugi junghi, Că te junghi Şi-’ţi dau lucru cânepii; 40 In balt’-am băgat, Fugi junghi, Că te junghi Şi-’ţî dau lucru cânepii ; Cu meliţa te-am fărâmat, 45 Fugi junghiu, Că te junghi Şi-’ţi dau lucru cânepii ; F'în piepten te-am descurcat; Fugi juQghi, 50 Că te junghi Şi-’ţî dau lucru cânepii ; Şi junghiu l-am depărtat ; Fugi junghi, Că te junghi 50 Şi’ţi dau lucru cânepii. i6oo DESCÂNTECE DE JUNGKIU Cules de la Girca lui popa Ghiţă, Fugi junghi, Nu junghîa, Pân’ s’a săpa ; Fugi junghi, 5 Nu junghîa, Pân’ s’a semăna ; Fugi junghi, Nu jungh a, Pân’ s’o alege ; IO Fugi junghi, Nu junghîa, ' Pân’ s’a culege ; Fugi junghi, Nu junghîa, 15 Pân’ s’o topi; Fugi junghi, Nu junghîa, . Pân’ s’a meliţâ ~ Fugi junghi, ’ 20 Nu junghîa, Pân’ s’a pieptena; Fugi junghi, Nu junghîa, Pân’ s’a torce ; 25 Fugi jughî, Nu junghîa, Pân’ s’a dăpănâ; ■ Fugi junghi, Nu junghîa, Notă.—Se descântă sucind îu palme kot&ă şi încingând pe bolnav cu ea. in Stroescî. 30 Pân’ s’a coee ; Fugi junghi, Nu junghîa, Pân’ s’a dăpăna; Fugi junghi, 35 Nu junghîa, Pân’ s’a urzi; Fugi junghi, Nu junghîa, Pân’ s’a ’nveli ; 40 Fugi junghi, N11 junghîa, Pân’ s’a năvădi; Fugi junghi, Nu junghîa, 45 Pân’ s’a ţase ; Fugi junghi, N« junghîa, Pân’ s’a cose ; Fugi junghi, 50 Nu junghîa, Pân’ s’a purta ; Fugi junghi,-Nu junghîa, Pân’ s’o rupea; — 55 Şi (cutare) o remânea, . curat, luminat, Ca argintii stricurat.— ala yi care o legat busuiocul de la bo- DESCÂNTECE Tf>OÎ DE APLICAT Cules de la Maria Nicolae Dumănoiil, din Stroescî. Voi, apucatelor, încleştatelor, La ce pe (cutare), L’aţî întâmpinat, 5 L’aţî încleştat, L’aţî apucat? Că Matca Precest’a aflat, Jos pe scară de aur s’a dat, Şi l’a ’ntrebat : io — De ce te vaîţî, Şi te olicăeştî, De nu poci hodini ’N jeţurile mele, De văîtăturile tele ? 15 — Me vaît şi me olicăes:, C’a venit apucatele, Încleştatele, Şi m’a ’ntâmpinat, M’a zdrobit, 20 M’a fărâmat, Pîeptu cu spatele Mi l’a încleştat.—-— Nu ti teme (cutare), C’aî veni la mine, descântătore, 25 Şi te-oî descânta, Pîeptu cu spatele Ţi l’oî descleşta. Că apucatele, Încleştatele, 30 Din osele (cutăruia), A plecat, S’a ardicat; S’a dus în păscîune, . Cu patru mătuşt bătrâne 35 Una şchiopă, Alta or bă, Una surdă, Alta mută.— A mută chioti, 40 A surdă n’audi, A orbă nu dări, A şchîopă nu fugi.— Veniră lupiî Şi le luară, 45 Le fărâmară, Le mâncară, Pe (cutare) de Iele— ’L scăpară.— DE APUCAT Cules de la Girca lui Popa Ghiţa, din Stroescî. Plecă (cutare), Pe cale, pe cărare, Se ’ntâlni cu Tartoru ’n cale. Cum îl luă, 5 Şi-l trânti, Pîeptu cu spatele ’I lipi Sângele-î surbi, Faţa-Î sărbedi, io Trupu’î bolnăvi, Inima’î mâncă, Sângele’! vărsă, Chirăindu se şi aolicăindu-se ’L lăsă.— 15 Maîca Precestă l’audi, Pe scară de cei a se scobărî: — Nu te chirăi, Nu te aolicăi, Că ţi-oî pune 20 Sânge la sânge, Şi os la os,— Şi te-oî face maî voinic, De cum aî fost. . ior 1602 DESCÂNTECE DE APUCAT Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernişora. A plecat (cutare), Pe cale pe, cărare, Intr’o pădure mare. Multe lemne a luat, 5 Reu a ostenit, La o fântână a venit, Şi-a hodinit; Multă apă a beut, S’a uitat pe drum la vale, io Şi-a vedut pe Şoitan vind In fuga mare, Din copite schinteî dând, Din gură Hopaîe lăsând, 15 Din urechi Sânge curând. — Ce-ai cătat, (cutare), De mi-eî luat lemnele, Mi-eî tăvălit iarba 20 Şi mî-ei beut apa ? Nu ţî-e frică, C’oiu lua trei peri După pântece di la mine Şi i’oîu arunca 25 Intre spete la tine ? Şi-ei tot umbla, Leac n’aî avea? — Nu ’mî-e frică, Ucigă-te crucea 30 Şi cu Maica Precesta ; Că cu usturoîu, Te’oiu usturoia, Cu pieptenu Te’oiu deşcleşta, 35 Cu tămâie Te’oiu tămâia Şi pe foc te’oîu arunca. Leacu să’ţl fie 40 Di la mine, (cutare). Notă, — Dc, apucat (durere de piept şi de spate) se descântă în unt-de lemn şi în rom, cu care tragem pe bolnav. Se mai descântă cu un piepten în usturoi pisat, tămâie şi apă. descântece 1603 DE AI RAI Cules de Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcesc!. Răi vîermuşî, Pe vine la (cutare) Aţî intrat, Până’n genunchi 5 Aţî umblat, Cuţite, junghiuri, In piciore î-aţî băgat. Ieşî, vierme ne-adurmit, Ieşi necontenit; 10 Tu somn n’aî avut, Când in piciore la (cutare) Aî intrat, L’aî cuţîtat, L’al supărat; 15 (Cutare) s’a sculat Ţipând, Văicărând, La foc s’a pripit, Cu tămâie v’a mânjit, 20 Cu usturoîu v’a’mpuţit. Ieşiţi din vine, Din vintre, Din mădulărl, Din glezne, 25 Din deşte, Din încheieturi. Ieşiţi, Pieriţi, reilor Din iluerile picîorelor, 30 Din piele, De su’ piele, ' Din unghii, De su’ unghii, Din carne, 35 De su’ carne. Din noue-deci şi noue de ose, Din noue-deci şi noue de vine, Din noue-deci şi noue de ’n- [chîeeturi. Notă. — 4)c ai ret (dureri cu junghiuri din tălpile până’11 genunchii picîo-relor) se descântă eu un fir de mătură în lămâie, usturoii! pisat şi apă, cu care tragem piciorele bolnavului până la genunchi. 1604 DESCÂNTECE DE ŢIPET Cules de la Maria Nicolae Dumănoiu, din Turcescl. Tu Muma pădurii, al venit, La (cutare) te-aî aretat, In spaimă l’aî băgat, Tu, urato, 5 Spăimântoso, Colţato, Despletito, Grabnico, Tu noptea te-aî arătat, io Băîerile inimei I le-aî tăiat, In inima lui, bală spurcat, — AI lăsat. Ieşi, 15 Că (cutare), Când Maica Prestă la născut, In braţe l’a luat, L’a suflat, Şi de bale spurcat 20 L’a depărtat; Nu te-apropia Colţato, Urato, Despletito. — JSotă.—Se î'ostesce descântecul, uitându-se la un copac în depărtare si legănând copilul cu faţa spre el. DE ŢIPET Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernişâra. Fugi, Muma-păduril, Din legă nu (cutăruîa), Fugi din pragu lui, Fugi de la legănu lui; 5 Nu’l mânia, Nu’l năcăji, La Iei nu te strâmba; Ie’î năcazu şi mânia, Şi dă’i indemnu şi bărbăţia ; 10 Fugi de la (cutare), Că cu securea te-am tăiat, Cu pîeptenu căiţilor Te-am înţepat, Cu mătura te-am măturat, 15 Cu foc după tine-am dat Şi cu apă te-am înecat; Di la legănu (cutăruîa) Te-am depărtat. Notă. — Acest descântec şi cel precedent se mai numesc şi de Muma-pădurel DESCÂNTECE 1605 DE ŢIPET Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, din Turcesci. Să se ducă plânsu Din inima ta. La mine se vii cu rîsu.— Notă. — Când sc elice descântecul se uită la o casă, unde se scie că nu sint copii mici, şi se intorce şi copilul cu faţa spre acea casă. —Unele deseântătore şed cu copilul pe prag şi aruncă, în timpul descântecului, o secure, un piepten de căiţi, o mătură, un tăeiune-aprins şi apă dintr’o olă. DE STRÂNS De la Girca lui Popa Gliiţă, din Stroesci. Plecă (cutare), Pe cale, pe cărare, Spre Sfîntu Sore-resare, Se’ntâlni c’un bou mare ’n cale. 5 Bou cu cornele ’l împunse, Şi pîeptu cu spatele-I strânse. Şi’l încleştă, Şi’l apucă. Chirăindu-se şi văitându-se — 10 ’L lăsă. Maica Măria, Sfînta Măria, Pd scară de ceră să scobora Şi pe (cutare) ’l întreba : 15 — Ce te chirăieşti, Şi ce te-aolicăeştî ? — Cum se nu me chirăîesc Şi me nu m’aolicăîesc, Că plecai, 20 Pe cale, pe cărare, Şi me ’ntâlniî C’un bou mare ’n cale. Bou cu cornele me ’mpunse. Pieptu cu spatele ’mi strânse 25 Şi ’l încleştă, Şi ’l apucă. Nu te chirăi, Nu te auli, Că pe scară de ceră, 30 M’oiii scoborî, i6o6 DESCÂNTECE Şi ’n bici de foc Oiu plezni, Şi toţi Tartorii o plezni. Şi ’ţi oiu da 35 Mâncarea lupului, Şi puterea ursului ; — Să mănânci cât lupu Şi să poţi cât ursu. Şi remasă (cutare), 40 Curat, luminat, Cum maica lui l’a lăsat. Notă — De Strâns (dureri sau cârcei la stomacul copiilor, dureri de rinichi ş1 dureri de piept şi de spate) se descântă cu un fus, un fir de mătură, un cutii de găsit şi cu o seceră, in unt de leton şi rom, sau în usturoiu pisat şi oţet, cu care tiagem stomacul bolnavului, sau întreg' trunchiul: DE ÎNCLEŞTAT Cules de la Girca lui Popa Ghi{ă, din Stroesci. Dece ose ’ncleştate, Noue deşcleştate ; Noue ose ’ncleştate, Opt deşcleştate ; 5 Opt ose ’ncleştate, Şapte deşcleştate ; Şapte ose ’ncleştate, Şase deşcleştate; Şase ose ’ncleştate, 10 Cinci deşcleştate ; Cinci ose ’ncleştate, Patru deşcleştate ; Patru ose ’ncleştate, Trei deşcleştate; 15 Trei ose ’ncleştate, Doue deşcleştate ; Doue ose ’ncleştate, Un os deşcleştat; Un os ’ncleştat, 20 Nimic în trupu (cutăruia), Nu s’a aciuiat : Nici apucături, Nici încleştăturî, Nici strânsătarî, 25 Nici deochiturî. Şi remase (cutare), Curat, luminat, Cum maica luî l’a lăsat. DESCÂNTECE 1607 DE ÎNCLEŞTAT Cules de la llina Iul Ion£ţă, din Cernişâra. ţ)ece ose ’ncleştate, Nouă deşcleştate ; Nouă ose ’ncleştate, Opt deşcleştate ; 5 Opt 6se ’ncleştate, Şapte deşcleştate ; Şapte osă ’ncleştate, Şase deşcleştate ; Şase ose ’ncleştate, 10 Cinci deşcleştate; Cinci ose ’ncleştate, Patru deşcleştate ; Patru 6să ’ncleştate, Trei deşcleştate ; 15 Trei ose ’ncleştate, Două deşcleştate; Două ose ’ncleştate, Un os deşcleştăt; Unu.... 20 Şi nicî-unu. Cum descurcă pieptenu peru La toţi boierii, La toţi popii, La tote coconele, 25 La tote fetele, La totă lumea Din ţara românescă, Aşa să să deşcleşteze Tote ’ncleştăturile, 30 Tote-apucăturile. Şi (cutare) să rămâie, Curat, luminat, Ca Maica lu’ Dumnedeu, Ce l’a lăsat. JYotă. — De încleştat (dureren coşului pieptului, care stânjeneşte respiraţia. Se descântă în. unt-de-lemn şi în rom, cu care se trage pieptul şi costele bolnavului se mai descântă, pentru copii, în unt cu un piepten. i6o8 DESCÂNTECE DE BRANCA Cules de la Sande lui Zamfir, din Cernişora Plecă (cutare) Pe cale, pe cărare, Să’ntâlni cu brânca ’N cale,— 5 Brânca bujorată, Brânca ’nfiorată. A plecat brânca cu buba, Brânca bujorată, Brânca ’ntîorată,— io A plecat prin oraşe Gu răvaşe, Să scrie la călăraşe. Nu găsi cal de călărie, Nici arme de vitejie, i 5 Nici hârtie’n prăvălie. Pe drug ’ncălecă Şi’n fus să ’nţepa Şi’n cuţit să junghiă ; La pămînt a picat 20 Di la (cutare) din cap. Notă. — Dc hrănea se descântă cu un fus, o cruce, un cuţit şi eu un fir de mătură, în făină de porumb muiată cu apă, cu care apoi se legă* bolavul la cap. Se mai descântă şi în oţet. DESCÂNTECE 1609 DE AL CEAS REU Cules de la Sanda lui Zamfir, din Cernişdra. A plecat (cutare) Pe cale, pe curare, S’a’ntâlnît cu ăl ceas reu In cale, 5 Trăznind, Pleznind, Tote uşile lălând. Tote uşile le -a găsit încuîete, Numai uşa (cutăruîa) io A găsit-o descuiată, Şi ferestra destupată. Pe ferestă-a intrat, Pe (cutare) l’a găsit Adurmit, 15 Adurmit. Mâna’n gură ’i-a băgat, De rărunchi l’a apucat, Capu ’î l-a turburat. Maica Precest’a alergat 20 Şi l’a ’ntrebat: — Ce ţi-e, (cutare), De tc ţîpul Şi te chirăî, De nu poci sta 25 ’N scaunile mele De vaetile tele ? — Maică Mărie, Sfântă Mărie, Ţip şi me vait, 30 Că plecai pe cale, Pe cărare, Şi me’ntâlniî Cu ăl ceas rău In cale, 35 Trăznind, Pleznind, Tote uşile oătând. Tote uşile le-a găsit încuîete, Numai uşa mea 40 A găsit-o descuiată, Şi. feresta destupată. • Pe ferestă a intrat Şi m’a găsit Adurmit, 45 Adurmit. Mâna ’n gură ml-a băgat, De rărunchi m’a apucat, Capu mi l-a turburat. — Taci, (cutare), 50 Nu chirăi, Nu ţîpui, Că Maica Precesta, Cu (cutare) descântătore, Cu usturoîu 55 Le-o ustura, Cu tămâe Le-o tămâia, Cu piepten u Le-o deşcleşta 60 Şi pe foc le-o arunca. Lee să-ţT fie De gura mea, De mâna mea, Şi de Maica Precesta. Moţă. — Dc ăl cias reu se descântă cu un piepten în unt, usturoîu pisat şi tămâie. Cu amestecul acesta de usturoii!, unt şi tămâie se trage trunchiul şi tâmplele bolnavului. . i6io DESCÂNTECE DE GALCI Cules de la Ilina lui Ion6ţă, din Cernişora. Plecară gâlcile, Motofâlcile, Frăguliţele Să pască 5 Şi mătuşi să le păzescă. Una orbă Nu vedu, Una surdă N’audi, IO Una mută Nu vorbi, Una şchiopă Nu fugi. Lupu veni, .15 Veni, Luă gâlcile Şi le duse Intr’o vale mare adâncă, Acolo lupi! le mănâncă. 20 Şi rămase (cutare) Curat, luminat, Ca Maica Dumnedeului, Ce l’a lăsat. DE GALCI Cules de la Petru Stoica Gogu, din Stroescî Gâlcile ca merele, Gâlcile ca perele, Gâlcile ca alunele, Gâlcile ca nucile, 5 Să pieriţi, Să răspîeriţi Di la (cutare). Să săriţi Din gâtu lui, 10 Din gura lui, Din limba lui, Din obrazu lui, Din zgârciu nasului, Din faţa obrazului, 15 Din cuprinsu gâtului. DESCÂNTECE i6u DE GALCI Cules de la Florica Iul Ţoiulete, din Stroescî. Gâlcile cât merele, Gâlcile cât perele, Gâlcile cât semânţa De mac 5 Să nu rgmâîe La gâtu (cutăruîa) De lec. Plecară gâlcile, Mătâlcile, io Frăguţdle Să pască ; Trei mătuşi Să le păzască : Una surdă, 15 Una orbă Şi alta şchiopă. Şi veniră lupii Să mănânce gâlcile, Mătâlcile, 20 Frăguţele, Dupe gât, Dupe grumaz. A surdă . N’audî, 25 A orbă Nu vedu, A şchibpă Nu putu s’alerge. Veniră lupii 30 Şi mâncară gâlcile. Mătâlcile, Frăguţele Di la (cutare) Dupe gât, 35 Dupe grumaz. Le mâncară, Le fârşiră, Le curâţiră, Şi se liniştiră 40 Di la (cutare) Dupe gât, Dupe grumaz; Din ochii luî, Din gâtu lui, 45 Din grumazu luî, Din vinele gâtului, Din’ghiţitorile gâtului, Din fălcile obrazului, Din tot trupu lui. 50 Şi remase Curat şi luminat: Ca steua pe cer, Ca rouă pe câmp, Ca argintu pe pămînt, 55 Ca’n ceas muma lui Ce l’a făcut. Xotă. _____ De gălcî se descântă în usturoi pisat, tămâie şi apa, cu care tra- gem gâtul bolnavului. Se mai descântă la gât cu o cruce şi c un cuţit de găsit, dicend: ■ Cu cuţitu v’oiu tăia, Cu crucea v’oiu închina, Di la cutare veţi seca. l6l3 DESCÂNTECE PUSUL CUŢITELOR Cules de la Maria Nicolae Dumâtioiu, din Turcescl. Tu cuţit alămat, Tu cuţit sâncelat, Tu fe te drac-impeliţat. leu te bat, 5 Şi te răzbat ; leu te orânduîesc, Şi te sorocesc ; Tu să te baţi, Să răzbaţi, io La cutare ’n inimă Şi ’n ficaţi. ÎNTORSUL CUŢITELOR Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, din Turcesc!. Voi cuţite puse, Cuţite-aduse; Cuţite drăceşti, Cuţite dîevoleştl; 5 Cuţite din Iele, Cuţite din Miadă-tji'. Cin’ v’a pus, Y'a pus cu unu, leu vă ’ntorc cu două ; io Cin’ v’a pus, V’a pus cu doue, leu ve ’ntorc cu trei; Cin’ v’a pus, V’a pus cu trei, 15 leu ve ’ntorc cu patru; Cin’ va pus, V’a pus cu patru, leu vă ’ntorc cu cinci; Cin’ v’a pus, 20 V’a pus cu cinci, leu vă ’ntorc cu şase ; Cin’ v’a pus, V’a pus cu şase, leu vă ’ntorc cu şapte ; 25 Cin’ v’a pus, V’a pus cu şapte, leu vă ’ntorc cu opt; Cin’ v’a pus, V’a pus cu opt, 30 leu vă întorc cu nouă ; Cin’ v’a pus, V’a pus cu nouă, leu vă ’ntorc cu dece... Crăpî, drace, 35 N’aî ce face ; Că din dece Nu mai trece.— leu vă scad, Vă răscad ; 40 Vă mut, DESCÂNTECE Vă strămut, Ardelate, Piperate, Cu vârf 50 Şi ’ndesate, In soroc de foc, Să nu staţi ’n loc; 1613 Că leu vă orânduîesc, Şi vă sorocesc 55 Şi ’n lung, Şi ’n lat, Şi la mine ’n sat La a de v’o ti dat. CUŢITE DIN IELE Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, din Turcesc!. Cuţite din Sfintele, Milostivele, M’a izbit, M’a pocit; 5 Cuţite în furca pieptului, MT-a ’mfipt. Veniţi, Şoimanelor, Şoimanilor, Veniţi 10 De-mi luaţi din piept : Cuţite, Ascuţite, Undrele, Sîmcele; 15 Ace ’nţăpoşete, Săbii însăbiete. Veniţi de-mi luaţi Boia ce mî-aţî dat, Şi mi-aduceţi 20 Sănătatea ce mî-aţî luat Şi lăsaţi mă Curat, luminat Ca lumina ceriului, Ca sore, 25 Când răsare; Ca câmpu, Când înflore. 1614 DESCÂNTECE RÂNZA DIN CUŢITE DIN IELE Cules de la Maria Nicolae Dumânoiu, Fugi Tatăot: Cu barba d’un cot, Cu mâinile Cât prăjinile, 5 Cu picîdrele Cât râşchitorele, Cu ochii Cât tăierile. — M’aî găsit io Cu uşea descuiată, Cu terestra destupată, Cu mătura deslegată. Uşa mî-eî descuiat, Ochii ţi ’î ei aruncat, din Turcesc!. 15 Pieptu cu spatele Mi l’eî încleştat, Rânza mî-eî răsturnat, Sângele mi l’aî turburat, DS pictore, 20 Pietri de moră Mi-aî atârnat, • De coste Plumburî atârnate, leu mi-arn descântat, 25 Rânza mî-am desresturnat, Pîeptu mi l’am deşcleştat, Sângele mi l’am îndreptat, Trupu mi Fam luminat. înotă. —«Pusul cuţitelor» este o vraja. «întorsul» şi <, 1077. dăniit, 12. • durdală, 1209. Dămboviia, 63, 66, 100, 101, 269, 285, 1059, 1265. dărjală, 101. 159, 211, 212, 1076, dcajutor, 223. de'sâ, 1476. cuprinş, 1461. Cuptor, 118, 134, 1197. cura, 54, 125, 197, 259, 298, 330, 388, 417. curăţare, 32. curătură, 444. curcudia, 509. curţ, 1466. cur vă, 1259. cusătoreă, 300. cuscudia, 509. custum, 1197. , cuşman, 149, 193. cuşniţă, 375. (Mtcudcţa (a), 1594, 1596. cuţitareţi (nu), 1592. Decana, 518. Dechemvrie, 1198. deconeciu, 490. dedeochiu, 1513. dedcţele, 1486. defăimat, 740. Delidarda, 128, 129, 130. delieste, 128, 129, 130. deliu, 54, 97, 731, 732. delniţă, 1132. demna, (a) 337. Deochetoriu, 550, 551, 552, 553, 554, 572, 5 3.-Deochetoroica, 550. deochetore, 550, 551, 552, 554, 572, 573 depus, 904. dorea, 164, 210. dereş, 1209. ăesbărlobrezi (d), 1199 desbunghi (a), 1409. deschedeca (a), 1537. deschica, (al, 1065, 1068. deschicat, 1533. destumfla (a se), 1579. deşt, 95, 115, 164, 165, 189, 193, 19.4, 208, 213. , devolesc, 636. decolcăca, 635. di, 1039. Di, 517. _ diac, 788. î&30 Index diaconesă, 227, 672, 683. diblă, 78, 539. Dida, 253. Bidiţa, 253. Bil, 53, 57, 80, 137, 731, 1059. dimineţii, 1379. Bina, 283, 453, 784. Bincă, 272. dineaorea, 1069. dindărăpt, 135, 1005. clingă, 482, 1018. dinfe, 1070. dinţî, 818. Binu, 88, 139, 140, 141, 204, 1223, 1224. dinamuri, 75. dipai, 1331. dipărtaţ, 1474. diplaş, 411. diplă, 533, 946, 949, 1046, 1576, 1594. dispotcogi (a se), 1351. divan, 1560 divănii, 1560. dole (te), 809. Bhlfa, 116, 117. domnă, 1464. dobă, 780, 1424. ddbaş, 780. dobor â, 1262. Bobrişan, 102, 103, 104, 105, 106. Bobra, 534, 539. Dobre, 1059. Bobrogea, 110, 348, 349. 358, 516, 736, 1268, 1270. Bobrogen, 10, 118. 119, 121, 134 137, 186, 362, 1237. dodă, 430, 830. doftori (a), 320, 321. Boicin, 1241, 1242, 1243. dolf, 1468. Bolj, 480. dolofăni (a), 180. domneţ, 1474. dorea, 157. dorni (a) 1349, 1351. dorobanţ, 517. Borobanţi, 387. Borobanţi, 261, 1128, 1290, 1333. clorobănţesc, 261. Borohoiu, 335. doue, 818, 1263, 1436, 1463, 1473, 1476, 1516, 1519. dovedi, (a), 1190. dracui, 260, 434. Braga, 1555. dragă, 1342, 1426, 1463. Bragomir, 377. Bragomir a, 572. Dragon, 89. drăcit, 345. drăcuşteţî, 1452. Drăgan, 65, 66, 516, 1234, 1235, 1271. Brăgaşani, 461. Brăghiă, 427. drăgoîu, 664. drag ost iţe, 1560. drăguţă, 818, 820, 1349. cir oftă, 470. dreptâ, 1326. dresă, 1468, 1472. drig, 293. Brinul, 1265. Bria, 73, 75. drob, 1243. drochie, 1500. drugă, 510, 613, 903, 1548. druguţâ, 1518. drumur, 781. ăruşti, 1497. dubese, 1212. duhină, 1209. ducă, 1378. duci, 1030. duciupal, 33. Buculiţă, 92. dudui (te), 1583, 1591. duduiană, 536. dugealîc, 149, 151. dughian, 123, 1062. dughiană, 1477. dughii, 1262. Buhul sfînt, 371, 828, 1468, 1473, 1475, 1570, 1575, 1597. dula, 966. dulămică, 1320. dulămiţă, 158, 213, 392, 1320. dulceţă, 1425. dulf, 1472, 1474. duma, 156, 157, 160. Dumbravă, 89, 1313 clumeta, 1497. dumi (a) 156, 157, 160. Duminecă, 65, 94, 95, 324, 356, 362, 411, 436, 446, 484, 514, 647, 669, 670, 676, 678, 679, 680, 683, 751, 755, 896,874,910, 918, 1052, 1121, ifoDEX I63Î 1135, 1213, 1250, 1252,1305, 1364, 1388, 1392, 1417, 1428, 1432, 1436, 1571, 1598. Dmnitrie, 763. Dumitrică, 1337. Dumirite, 1277. DutnnSdzeu, 1436, 1437. dumnăta, 1032. Dumnedfelea, 1129. Dunărea, 9, 11, 35, 36, 37, 71, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 87, 88, 97, 106, 107, 133, 204, 238, 315, 344, 355, 358, 376, 381, 387, 389, 391, 507, 534, 638, 736, 739, 761, 813, 829, 845, 917, 956, 1215, 1230, 1231, 1262, 1269, 1270, 1273, 1314, 1345. dunăresc, 1273. Dunărele, 88. E e, 1258. 6ră, 1528. edife, 1550. de, 1501. ela (cT) 240. de, 1553, 1554, 1571. elea, 444. Elena, 1271. Elena, 1078. Elenuţa, 1454, 1501. emirii, 682, 683. E f (o, un), 206, 1075, 1078, 1223, 1224, 1254. facă (să), 1332. faci (aş), 911. fagul, 581. fagură, 557. fală, 1334. fapt, 98, 187, 558, 585, 1061, UoO. faptul, 660, 670, 671, 682, 684. dimia-ta, 817, 818. după, 1341, 1477. dumi-tale, 818. Durabil, 175. Durău, 1406. dur da, 83. durore, 606, 654, 659. 1572. durimi, 588, 593, 635, 656. dusă, 1476. datini, 555, dzace (a), 819. dzăci, 1436. dzăstri, 1436. dzău, 1349. dzî, 818, 1352, 1436. dzîee (a), 818, 819, 1349, 1352, 1436, 1437, 1497. ăzori, 1348. Englez, 1175. enti, 518. erclien, 88. Ermelia, 1489. Erodia, 1539. ertăgan, 1279. Erusalim, 1468, 1470. este, (dup’), 94. estriţă, 1518. Eşî, 1273, 1277. Era, 408, 1479. farfana, 486. fartă 1002. fasuvă, 300, 388. fată, 820, 1262, 1335, 1341, 1379, 1392, 1405, 1428,1437, 1466, 1471, 1475, 1516, 1519. faţă, 1461. faură, 534. făgădău, 138, 891, 988, 1009, 1452 INDE& 1632 Făgăraş, 1059. Făgeţel, 1446. făguî, 388. făină, 1476. fălălat, 41, 4 2. Falean, 580. fălui (a se), 55. femeie, 126. f&meiescă, 203. Fănică, 308. fără, 1263, 1337, 1348, 1466. Fărcaş, 100, 101. Făurar, 179, 1197, 1229. făgliş, 1209. feneşte, 115. fănogiţ-g6să), 939. fântână, 1321, 1349. fârşală, 559, 580, 588, 624, 631, 642, 645, 646, 654, 655, 658, 1509. fârşi (a), 30, 192, 555, 559, 631, 638, 1070, 1075, 1237, 1611. felă, 154. felderă, 957, 1000. fele, 988. felegos, 1209. felelat, 1031. felezui, 1470. ferdSla, 1238. feredeu, 1181, 1481. ferice, 266, 267. ferman, 94, 104. ferrnea, 684. fei-menea, 262. feşnic, 164. 191. feşnie, 1502. feţie, 345. fiară, 1257, 1258. fice, 927. ficuţă, 183, 1266. făliţi, 1284. filalea, 370. Filip, 1016. Filişoră, 52. fimee, 712, 713, 717, 718', 818, 819 1271, 1349. fimeeseă, 1368. fiore, 171. firui (a), 314. Fiul, 618, 650, 661, 1157. flenche, 726. flmtic, 1209. flintui (a), 206. fiintulice, 1274. flinţi, 877. Florea, 1080, 1132, 1205, 1228. Florar, 1197. Florinca, 151, 162. ' floţăit, 411. Focşani, 96, 369, 370, 784, 878. facţionar, 690. fodori, 987. foitaş, 1496. fomeie, 22, 94, 132, 442, 476, 545, 547, 548, 554, 671, 693, 943, 1031. fomeiesc, 42, 44, 115, 168, 199, 207, 1065. fosicat, 614. fr’ (un, o), 158, 206, 356, 871. fraivoiniă, 195, 196, 197. frăngi, 1461. franţuzescă, 493, 1140. franţuzeşte, 1169. fratule, 75. fraţ, 1463, 1471, 1472. frăguliţe, 1610. frăguţe, 1611. frăştilă, 24. frătineţcsc, 1466. Frâne 84, 523, 1464. Frâng, 80. frângă, 1326, frânicos, 1204. Frîole, 931. frenţă, 1209. frezi (a si), 485. frică, 1257, 1258. frigon, 1469. frigură, 550, 551. friguroiu, 550, 551. fruma, 1558. frumosă (sore), 1481. frumosâ, 818, 1364, 1437, 1465, 1476. frumose (lumea), 1482. frumuştţe, 1555. frumuşică, 1436. frundză, 817, 818, 819, 1302, 1311. 1348, 1349. frundzuliţâ, 1349. Frundaii, 234. fruneţăşoră, 1365. frunduţă, 742. frunt, 132. fugui, 1112. Fulg, 116, 117. Fulga, 116, 117, 118. Fulg ea, 1267. Fulgeriş, 382. fumurică, 1143. funingituri, 1556. . fură, 1320. furceluş, 170. furnigos, 512. furt are, 992. index 1633 furui (a), 692. fuscele, 1072, 1073. fuscei, 483. fuşteică, 855. Q- gadină, 310. gotică, 46, 91, 189, 222, 265, 1230, 1231, 1232. galaâne, 87. Galaţi, 116, 1 17, 353,361,377,878, 996, 1028, 1067, 1315, 1338, 1442. Galaţii, 1007. galben, 1463, 1467, 1471, 1474, 1475. galbenă, 1519. Galbenul, 118, 1260. Galbina, 125, 381, 390. Ganibrinul, 1265. Garai im, 1470, 1474, Gavril, 1369. Găeşti, 1063. gălghior, 1474. galet uşă, 1132. găletâ, 1332. găst, 989. gătită, 1257. găvănat, 1238, 1241, 1242. găzdacă, 923. găzdiia, 1094. gâlcuţâ, 1518. gali, 1379. gândi'iscă (sâ), 1349. găngoză, 821. gări, 1107. gârlă, 1259. gării, 518. Gâscanu, 135. gâsculiţă, 1379. gătireţă, 1309. găţi, 1026. găzăi, (a), 1594. gealap, 106, 181, 182, 183, 191. gelău, 1192. gândră, 1399. geant, 1418. gelosă, 1064. , gemesti (a), 907, gen, 360. gheaoşă, 1143. gheauru, 731, 732. ghebueş, 1437. Glielnica, 518. Ghenarie, 1198. gheena focului, 563. Gliena focului, 644. Glieorghe, 104, 318, 527, 822, 896‘ 944, 1463, 1464, 1465,1468, 1471, 1472, 1474. Gheorghe Bălţatu, 56. Glieorghe Ducada, 91. Gheorghelaş, 155. Glieorghică, 1464. Gheorgliilaş, 155. Gheorghiolaş, 938. Gheorghiţa, 100, 101. Ghcorgliiţă, 104, 137, 149, 155, 156, 318, *467, 831, 944, 1309, 1357, . 1415, 1472. Gheorghiţă Poianu, 137. Gherghina, 46. gliers, 1073. gliet (-lată), 1309. ghiaţâ, 819, 1465. ghiaura, 82, 84, 85, 87, 119, 122. Ghică, 838. . ghiciu, 1010, 1039, 1322, 1330. ■(ie, 929, 1083. ghigean, 628. ghighir, 495. -ghili (a), 1430. ghilelă, 730. gh ilitore, 1209. lin, 929, 1015, 1069. ghin, 407. ghin, 1309, 1351. indâ, 1465. indeşel, 67. indosi (a), 1467. ine, 297, 407, 818, 952, 977, 1011, 1014, 1043, 1034, 1050,1052, 1055, 1066, 1070, 1071, 1072, 1082, 1302, 1319, 1327. ini, 1338, 1339, 1383, 1425, 1426, 1437, 1497. ■ ■ii (a), 929, 1031, 1033, 1082. inişor, 1240, 1257. 103 INDEX ^34 ghintu, 145, 146. ghioceii, 1476. ghiol, 1209. ghlolbană, 450, 1051. ghioldorosi (a), 151. ghiorghîolie, 526. Ghlorghiţă, 1472. ghir, 1322. ghirău, 936. ghirui (a), 1065, 1066. Tis, 781, 944. *(isa (a), 944, 1078. ghisdănăsi (a), 83. Ghiţa, 256. ghiţăl, 1477. Ghiţă, 168, 169, 170, 171, 172, 176, 199, 200, 207, 208, 928„ 1274 1317, 1444. Ghiţă Cătănuţă, 171, 199, 200, 1065 1066, 1067, 1274. Ghiţă Chiriş, 108. Ghiţăcă, 1259. Ghiţâşor, 1259, 1322, 1348. Ghiţi, 1322. Ghiţică, 1471. Ghiţişor, 1311, 1322. ghiţel (-ţea), 1339, 1473. ghiuler, 53, 54, 55, 57. gliluleria, 53, 54, 57. ghizde, 818. ghizdeiu, 474, 1021. gialăp, 64, 66. glamparale, 1191, glandră, 1209. glanîn, 1075. GUort,' 332. gin, 1336, 1373. gina, 1351. ginerezi, 1491. gini, 1481. ginovaţ, 1352. gioră, 1328. gloc, 1376, 1401, 1409, 1425, 1428 1497, 1540, 1541. Gioi, 817, 1369, 1515. gios, 1350, 1352, 1370, 1375. gipăniasă, 1497. gîiică (a;, 1399, 1405, 1425, 1436 1437, 1540, 1541. giucă (a se), 1338. giugan, 1209. gimc, 1436. glmghtu, 802, 1518. giură (a), 723. Giurgiu, 35, 36, 88, 91, 96, 152, 373, 377, 381,390, 845, 868, 1236, 1270. Giwrgiuven, 67, 69, 401, 857. glajă, 1048. glava, 598. glidă, 948, gligă, 378, 379. goga, 1217. gogonişoră, 209. Golgota, 1489. Gorj, 261, 480, 485. gospodi, 629. goto, 518. gramnice, 597. grasă, 1465. Grădiştea, 875. Grădiştencă, 875. grăghi (a se), 1497. grămăgioră, 1369, 1413. grănicer, 409. grăite, 1300. grâneşte, 63. • Grecă, 527. ' Grec, 385, 386, 463, 466, 511, 636, 658, 713,734, 1115, 1255, 1276, 1285, 1354, 1472. grecesc, 1140, 1187, 1255. grecesâ, 1332. Grigoren, 261. Grinţieş, 1277 grivatţt, 1323. Griviţa, 355. grosâ, 1364, 1463. gropana, 38. grosarlu, 1256. groşiţă, 411, 419. gruhni (a), 1594. Gruia, 90, 106, 107, 108, 173, 1066, 1067. Gruiţa, 107, 108. grumpăna, 1418. grunjeu, 87. gudă, 1267. guguli (a), 1074. Guic, 91. guici (a), 76. gumfla (a), 559. gunuituri, 1556. gură, 819, 1072, 1257, 1364, 1436, 1437, 1464, 1467, 1471, 1476. guriţă, 1405, 1437. gutui (a), 1121. Gustar, 1198. guşă, 1461. guşteroîcă, 591. gutăî, 1349. Index 1635 Drl ha, CIO, 701, 1066, 1070, 1081. ha (pl. hale), 1039, 1565. hala, 478, 662, 693. haimăn, 1209. ham, 1594. hamantă, 228, 388. hamor, 257, 258, 259,266, 270, 1239. hamur, 257, 406. hamuraş, 257, 258, 876. hamur eză, 1263. Han-lătur, 1181. handosi (a se), 86. Hangu, 1295. hap, 158, 165, 211, 1077. haragă, 807. harambaşă, 168, 169, 171, 199, 200. haramină, 1131. harap, 59. har are, 53. harbuză, 733. har cu, 946. harindaş, 854. haripă, 1158. haripîoră, 5. harmat, 197. harmăsar, 713. harţaba, 831. liaşa, 1130. Haţeg, 951. haznă, 1025. hăclărău, 99. liăi (a), 5, 368. hăl, 625, 1051, 1066, 1067, 1070, 1197. liălăăugă, 214, 377. liălălaiî, 1072. hălăoîe, 1033. hăran, 1210. hărăbăli, 1470. hărăpi (a), 76. liărăvăli, 1470. har clal, 1537. Hărlău, 1496. hărtăpăni (â), 835. hărţiş, 160. hăşcăci, 981. hăiwreli, 1311, 1322, 1348. hăţi, 54, 55. hăţiş, 21, 162, 185, 212. hăuli (a), 325, 368, 764. hăcii (a), 791. hâdă, 1437. Hânca, 709. Hâncu, 1184. hântuîală, 1569. hârleţe, 1142. hârtop, 1470. Hărtgp, 1471. hărţiş, 160. hărzole, 1183. hărzop, 719. hâtru, 1382. heanfa, 1470 hebet, 99. heea! 1076. hele, 1082. helişte, 1539. ■fer, 565. ferbe (a), 1053. yerbinte, 950. herghelgiu, 97. heripi, 649. Herţa, 154. hi (a), 471, 679, 796, 907,946,986, 1014, 1018, 1020, 1035, 1079. 1160, 1205, 1352. fi (a), 1048, 1049,1051,1055, 1065, 1067, 1068, 1069, 1082, 1086. hibă, 1018, 1209. hică, 733. fie-ta, 1066, 1070. Merbc (a), 1205. liîer (4ere), 1004, 1010. fin (-ă), 1392, 1473. fină, 1473. Mori, 1538. hiorose, 1538. fir, 952, 1051. hir, 407. hirea, 935, 973. hirotici, 1484. hiuteu, 1069. hdţâ, 1348. liobâtu, 1398. hodae, 91. hodihni (a), 626. hodină, 679, 738, 796, 856, 878, 1034, 1160, 1370, 1402, 1512, 1561, 1569, 1582, 1588, 1589. 1636 INbBX hodini (a), 41, 91, 296, 603, 605, 618, 675, 838, 986, 1248, 1434, 1512, 1561, 1582, 1589, 1601, 1602. hodini (a se), 156, 377, 1213, 1434, 1563, 1567, 1569, 1589, 1597. hodinit (-ă), 425, 1453. hodobaîe, 1493. hodor, 440. hodrui (a), 626. hoher, 1441. Holtu, 1028. hondrobos, 1209. Honvezi, 1013. hopaie, 1593, 1602. hopăiţi, 1576, 1593. horă, 1463, 1464. hor căni (a), 1596. horhoîină, 959. horopsi (a), 302. iacă, 1477. Iacob, 1143, 1144. Ialomiţa, 101, 137, 189, 190, 258,1038, 1309. larnbru, 212. lana, 13, 14, 15. iană, 537, 1213. Iancu, 177, 292, 293, 393, 456. 731, 732, 748, 1238, 1377. Iancu Jianu, 177, 197, 198, 867. Iancu-Vodă, 110, 731, 732. lancuţu, 393. ianginert, 57. Ianiceri, 878. Ianoş, 187, 188, 195, 196. lanoş Ungur, 187, 195, 196, 197. îarăş, 1476. iarbă, 818, 1375. târnă, 1320. iartagan, 1280. laş, 257, 258. Iaşi, 1059, 1290. • iatane, 72, 73, 1227. iată, 819, 1256. . ibatic, 1209, ibâncă, 39, 47, 64, 140, 370. ibomnic(-ă), 29, 84, 107, 156, 189, 224, 233, 261, 266, 267,268,272,277, 333, 334, 433, 436, 452, 485, 501, 804, 821, 828, 860, 913, .916, 995, 1002, 1015, 1063. horopsită, 263. liot, 1209. hotei (a), 1209. hristogă, 71. Ilristosâ, 1481. Hristosă, 1465. Hristos, yedî Christos. hristov, 68. hudiţă, 1052, 1209. huita, 1212. huhurează, 1212. lingi, 955. Hnlă, 901. hulubiţă, 910. bura, 1054. 1mreuitore, 205. Hurez, 440. hurni (a), 169. Husari, 1013. huşui (a), 827. ibomnicea, 224, 372, 858, 864. ibomnied, 134, 916. ibomnicuţă, 998. iboştile, 679, 1160. ibovnic, 80, 82, 219, 232, 280, 440, 459, 461, 464, 477, 527, 672, 763, 775, 802, 899, 938, 1049, 1099, 1107, 1109, 1119, 1086, 1275, 1378, 1389, 1405, 1409, 1436, 1446. ibomicea, 173, 335. ibovnicei, 459, 461. ibovnică, 1378, 1379, 1466. ibrişin, 13, 87, 526, 1266. ibrior, 1062. iclen, 103. Idirna, 97. iebăncă, 370. Iele, 660, 1140, 1146, 1159, 1577, 1601, 1612, 1614, 1615. Iencea, 114, 115, 214, 215. Iencea Sabiencea, 114, 1060. Iencuş, 292, 393. Iencuţu, 393, 1110. ieniceri, 81. Ierbuneşti, 522. ■ lerod (împărat), 1486. Ierusalim, 1473, 1486, 1487, 1488. ieşti, 817. Icsuş, 1204. Igliţa, 261, 1480. INDEX 1637 Ignat, 1207, 1521. igretă, 360. lima, 238, 1079, 1236. 1344, 1368, 1464, 1473. Jlena Zămziana, 15, 16, 17. Ilenuţa, 898. Ilie, 46, 90, 904, 1132. Ilichiă, 1201. Ilinca, 35, 190, 191, 1047, 1270. Ilincuţa, 859, 1269, 1270. imbrihor, 68, 80. Jnidioră, 66, 69. iminel, 433. imurluc, 384, 392. in, 76, 528, 529. infanter, 736. inimă, 1349, 1352, 1519. intru, 1341, 1349. intrară, 1463. io, 1471. Una, 109, 222, 226, 260, 273, 283, 295, 303, 324, 338, 460, 469, 659, 673. 751, 768, 850,855, 872, 1096, 1107, 1466, 1471. lună, 1471. lodriu, 733. Ioklaşhn, 53. lomete, 512. Ion, 3, 4,62,108,109,135,136, 275, 276, 307, 365, 377, 445, 449, 523, 525, 711, 735, 747, 789, 822,934, 1073, 1127,1283,1295, 1301, 1323, 1340, 1353, 1366, 1389, 1465, 1474, 1516, 1563. Ion Ardelenii, 318. Ion Ţigana, 62, 1476. lon-Vodă. 1268. Ionele, 1096. Ionel, 377. Ionica, 526. Ionică, 349, 664, 735, 874, 1367, 1409. Ioniţă, 189, 190, 28o, 286. Unită Piţigoi, 190. Iordan, 580, 587, 670, 674, 6/5, 676, 678, 680, 684, 1072, 1073, 1121, 1135, 1138,1143,1144, 1155, 1156, 1516, 1528, 1529,1533, 1537, 1554, 1555, 1557, 1559. Iordanu, 1556. iordăni(a), 1121, 1460. lorgu, 274, 275, 1298, 1387, 1425. Iorgovan, 1271. lorgu Iorgovan, 33. Iorguleţu, 27, 28. Iorguţă Boşcovan, 1271. iortoman, 12, 369. losif, 1487. Iov, 1071, 1072. Iova, 16. lovită, 1238, 1239, 1240, 1241. Irimia, 731. Irina, 1277. Irod, 1468, 1473, 1488, 1564. Ir o dia, 1539. Irodim, 1142. Irşivini., 187. irite, 778. isckitac, 413. isghi (ase), 1127. Islaz, 56, 57. isop, 671. Ispas, 303, 420, 689, 789, 900, 1286. ispravă, 1257. ispravo (de), 147. iste, 1285. Istrate, 1132. . Istriţa, 155. Istudor, 137, 145. Isus, 1468, 1473, 1481, 1483. Isus Christos, 528, 1465, 1481, 1485. isvore, 1472. Işănt, 1477. işânel, 1471. işitore, 127. işlici, 1468, 1472. Italia, 364, 948, 977, 1035, 1084. iţeluşi, 528. iubeţ, 187, 188, 195. iubeţă, 1379. iubită, 1351. iubgld (a), 1409, 1052, 1055, 1083. Iuda, 511, 1165, 1462, 1483. Iulie, 1197. Iunie, 1197. iuşe, 1219. Iuviţă, 733, 734. Ivan, 1218. Ivan Iorgovan, 34. Bănică, 24. Ivănel, 20. Ivăneşti, 1470, 1493. iviră, 1474. iziţir, 895, 1034. izitiriţa), 895. izlezi, 598. Izmişoră, 1202. iznou, 1476. . INDEX I638 î îmbărligat, 537. •mbărnat, 1490. îmbiltoşa (a), 1076. îmblăciî, 1030. îmboţa (a se), 496. îmbrăcăţele, 1121. îmbulgări (a), 1471. împărăţia, 1039. împlăsSlat, 580. împologit, 165. împovîrni (a), 6, 118, 149. imprimerii (a se), 473. împriponit, 347. împruji (a), 1494. împudra (a se), 1062. împudrăturt, 914. împulbera (a), 1197. împmpiţî, 1248. înalţă ,. 1474. înălglii (a), 998. înbinde, 1527. îmburmlui (a), 1539. încalică, 1257, 1518. încănit, 373. încârlombate, 1212. încercătore, 232. închedeca (a), 1396. închedecat, 897. încherba (a), 455. închindisi, 15, 526, închitmt, 353. îndată, 1352. încinda (a), 692, 693. închide (a), 1594. incinta (a, a se), 2561. încincţ, 1561. îndurat, 797. încolocit, 90. înconcetrat, 260. încontina (a), 140. înconjurată, 1258. îndărăpt, 204, 410, 411, 998. îndură, 1436. înflădosă, 1518. înfloriţ, 1365. infrăngui (a), 212. îngăibărat, 51. îngâmfa (a\ 1511. îngân fa (a), 1524. îngheza (a), 1508. înghiî, 1370. îngiuga (a), 1373. îngrăngona fa), 523. îngurcţătură, 1209. înhobota (a), 1497. îm, 1005, 1033. înpădureţ, 1438. însămăra (a), 116, 117. înstrăluciosă, 927. înt’ (on), 1070, 1071. întinsă, 1472, 1541. întohoni (a), 111. întorna (a), 125. întrebă, 1426, 1437, 1465, 1467, 1474. întunectisă, 1426. învaţă, 1461. învîrtiră, 1477. înzălezî (a), 1572. înzelezăturî, 1569. îrtie, 984. J jarcă, 1209. jarel, 867. jal, 1472. jaşcău, 1209. jal, 1472. jale, 1291, 1322, 1342. jăli, 1263, 1301. jălţ, 1472. jîdan{-că), 726, 1342. jînă, 1053. jândar, 987. jdrel, p. 45. INDEX 1639 jele, 344, 769, 792, 793, 798, 799, g27, 1013, 1035, 1291,1326, 1329, 1391, 1503. jeli, 1338. jendar, 780, 977, 1013. Jian, 166, 167, 177, 178, 197, 198, 1279. Jiana, 460. Jidan, 726, 1178, 1279, 1295. Jiddfcă, 373. Jidotcă, 265. Jidov, 1073, 1462, 1483. jidovesc, 600, 1462. jigăt, 1210. Jil 43, 197, 286, 325, 329, 332, 346, 463, 773, 1116, 1279,1286,1298, 1304. jipat, 1453. Jiu, 190, 192, 329, 1467. jocă, 1392, 1463. Joi, 5, 19, 76, 145, 149, 179, 190, 251, 319, 380, 404, 484, 521,522,633, 647, 672, 675, 679, 689, 744, 80'6, 896, 928, 932, 942, 953, 968, 1015, lacrăul, 1065. lalale, 1253. Mie, 324. lambă, 104, 1312. lamnicu, 1203. lamoste, 645. largă, 1263. lasă, 1258, 1364, 1426. lată, 1263. laz, 1210. lazioră, 1303. lăbuţă, 1405. lăcăsteu, 492. lăduncă, 1210. lăicere, 1423. lămniceiu, 1203. lămnicică, 1203. lămosti (a), 645. lămuiţă, 1274. lăpţi, 117. lătunoiu, 901, 1395. lăturoîu, 425, 483. te, 1392, 1428. lână, 1259. 1071, 1079, 1172, 1180,1225, 1130, 1230, 1233, 1249, 1275, 1305,1413, 1417, 1466,1486, 1492, 1493, 1561, 1578. Joia Mare, 149. Joimăriţe, 1537. Joiţe, 672. jucăuşă, 913. . juchi(a), 1297, 1507. judecesă, 1019. - jufă, 1209. Jugan, 124, 186, 409. jugrăvit, 332. jugrăvi(a), 112. Julica, 263. june, 952, 1008. junei (pl. — eî), 523, 524, 1253, 1461, 1463. junghiareţî (nu), 1592. jmiig) 932, 952, 1031, 1032. junie, 270, 1048, 1049, 1052, 1055. jurjâţâ, 1517. juvSţ, 1172. lângă, 1426. legă, 1257. legăn, 1463, 1465, 1467, 1475. Ugănă, 1465, 1467. Leamna, 1304. Lena, 317, 318, 330, 371, 394, 431, 511, 792, 827, 853, 857, 862, 1038, 1101, 1105, 1109, 1110, 1347. leapă, 1275. lefea, 80. legalu, 598. legară, 1463. *• legumi(a), 278. Lei (împerat), 656. letcă, 1170. leinţă, 91. leită, 226, 280. lelie, 747. lelioră, 1202. Lencuţa, 325. Lenuţa, 268. leoi, 1540, 1541. leoi (-oîeă), 554. leoreli, 1473. 1640 INDEX Ler, 1467, 147 4. Ler (împărat), 582, 609, 1588. Leroî, 525, 529, 1486. Ler oloi, 527. leroilio, 1494. lespădău, 1544. leşască, 1372, 1399, 1441. leşe, 1253. teşeşte, 1399. Letin, 110, 111, 112, 113, 1260, 1268. letinesc, 51, 589, 1140, 1517. letineşte, 112, 113. levinţi, 187, 197. levodver, 191. levorver, 891. Lia, 839. lîacd, 1352. libov, 1155. libirare, 1338. libom(a), 76. ■ libovica, 1155. lighinţi, 1470. In, 1214. Lilăr (împerat), 613. Lina, 321, 323, 324, 767, 860, 914, 1248, 1249, 1312. lină, 1466. Linuţa, 1248, 1249. lipan, 177, 178, 207, 226, 234, 250, 252, 257, 261, 277, 316, 317, 318, 326, 371, 381, 409, 751. Lip ia, 876. lipic, 245. Tipica, 1155. lipiscan, 493. Lipoveni, 1496. lipoveni(a), 123. lirinda, 1133. Lisandra, 1242, 1243. lişmiriţă, 1210. Litean, 1268. machea, 161. Macoveiii, 155, 156. madălii, 1552. Magloveţi, 390. Maica Domnului, 407, 551, 565, 580, 601, 648, 659, 661, 1513,1514, 1515, 1516, 1526, 1528, 1531, 1532, 1533, IM, 800, 1210. liuliu, 1495. Liedul, 733, 734, 1239, 1240, 1241. livecţ, 1465. Lixăndrie, 855. loboştelniţă, 1129. lofi (a), 1054. logodie, 270. logodită, 1471. logostea, 685, 688, 689, 690, 695, 1200. lomuleţ, 1243. lopăţă, 1436. Lotrăn, 171, 172, 207, 208,371,390. Lotreţu, 172, 173, 174, 1247. Lotri, 1247. Lotru, 172, 195, 798, 1247. Lovişten, 386, 1115. lozioră, 1312. luară, 1463, 1472. lubeniţă, 246. 537, 928, 989. lucă, 1148. Ludişor, 891. luli(a), 6. lume, 122, 159, 850, 1076. 1481. lumea albă, 1558. lumiţa), 49, 77, 156, 157, 186, 200, 681. lumină, 1411. lună, 1378, 1426. hmculică, 252. lung uşor â, 1476. Luni, 22, 23, 90, 94, 95, 116, 117, 356, 362, 484, 514, 578, 643, 646, 657, 685, 695, 701, 755, 848, 896, 910, 918, 982, 1067. 1098, 1079, 1250, 1252, 1287, 1289, 1388, 1417, 1508. lumina, 819. lupchiî, 99, 1336, 1341, 1436. luptă, 1258. ivr 1535, 1540, 1541, 1563, 1564, 1568, 1570, 1575, 1576, 1589, 1595, 1696, 1597. Maica Dumnezeului, 1610. Maica lu Dumnezeu, 1607. Maica Precista, 38, 97, 100. 115, 172, 403, 543, 544, 545, 547, 548, 549, INDEX 551, 552, 553, 555, 557, 559, 560, 562, 563, 564, 565, 567, 568, 569, 670, 571, 572, 577, 578, 579, 581, 584, 585, 586, 587, 588, 591, 593, 696, 597, 599, 600, 601, 604, 606, 608, 611, 612, 613, 615, 616,' 617, 619, 620, 623, 625, 626, 627, 629, 632, 638, 639, 640, 641, 643, 644, 645, 647, 648, 654, 658, 659, 669, 670, 676, 678, 679, 680, 681, 682, 684,690, 1135, 1137, 1138, 1141, 1 142, 1143, 1144, 1145, 1147, 1149, 1150, 1152, 1153, 1154, 1155, 1156, 1157, 1159, 1160,1268, 1507,1509, 1510, 1511, 1511, 1512, 1513, 1518, 1520, 1521, 1522! 1523, 1524, 1527, 1528, 1530, 1540, 1543, 1544, 1548, 1553, 1554, 1555, 1556, 1557, 1558, 1562, 1563, 1566, 1570, 1571, 1572, 1575, 1578,1579, 1588, 1590, 1592, 1593, 1601, 1602, 1604, 1609, Maica sfintă, 550, 1135. maică, 818, 819, 1256, 1259, 1262, 1299, 1300,1348, 1349, 1463, 1540, 1541. maidan (a face), 148, 227. Ma'iu, 714, 1197, 1205. Malageni, 67, 69. măline, 452. mama pădurii, 1137. mamă, 1263, 1320, 1336. mamorniţa, 549, 596, 598. mamorniţoiu, 549. mamudea, 898. mamulani, 1563, 1564. mamuloice, 1563, 1564. Manda, 712. Mandi, 1131. mandră. 116. Manea, 19, 20, 21, 25, 26, 27, 38, 39, 40, 41, 42.- 43, 44, 1047. Manea vrăjitor ea, 573. manemvră, 1210. mangăr, 517. Manole, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28. Manolea, 20, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28. Manolii, 19- t mapa, 527. marachină, 1028. Marcoş, 1228, 1229. Marca, 1071, 1072. Marea Albă, 318. Marea Negră, 534, 553, 580, 616, 618, 637, 1519, 1522, 1530, 1538, 1598, 164 I Marea Roşie, 1217, 1531. marghlolie, 420. mar ghiol, 387, 422, Măria, 1204. Muria, 98, 108, 109, 233, 238, 250, 254, 283, 389, 496, 516,*567, 568, 589, 747, 768, 847, 1103, 1108, 1287,1475,1487, 1540, 1541,1595. Maria Oltenca, 1115. Marin, 61, 317, 348, 349. Marina, 1475. Marinică, 61, 348,860. Martora, 223, 225, 229, 249, 250, 286, 467, 786. 842, 848, 862, 867, 869, 881, 1108, 1450, 1451. Mărită, 234, 235, 265, 269, 272, 304, 324, 367, 369, 434, 456, 514, 783, 805, 824, 832, 858, 859, 878, 881, 919, 991, 1179, 1310, 1318, 1327,1331,1351, 1382, 1449, 1453, 1455,1472,1494. Mariţica, 230, 493, 801, 880, 886, 1445. Mărită, 1472. Mariuţa, 246, 250, 786, 848, 862, 1108. marmaziu, 91, 205, 1074, 1287. Marte, 1169. Martie, 180, 1211. Mărfi, (luna lui), 18. Marti. 22, 90, 116, 117, 183, 484, 647, 678, 896, 1067, 1079, 1160, 1178, 1225,1388, 1417, 1554,1561, 1578. masă, 818, 1426, 1464, 1466, 1468, 1472, 1475, 1541. mascara, 77. mascuri, 1207. masdrac, 829. . masu, 53, 55. muşcat, 1356. Matei, 109, 449, 896. Mateiaş, 1258. matiţă, 50, 52. matracucă, 1183. matricolat, 260. . mata, 536, 1202. maţe, 1519. Mavrodin, 89, 91. mazdrac, 382. mazîl, 155. Măcăcin, 146. măcareşi, 800. mădulere, 624. mădillos, 567. 1642 INDEX măduvos, 608. măgari, 1050. Măghereşti, 190. măicuţă, 1259, 1299, 1300, 1348. Măiculiţa Precista, 51. Măielant, 1035. măîerănă, 1033. mălăuţe, 1469. măligă, 1399, 1496. Măndia, 509. mănuncheli, 1259. mărăcină, 738. mărăcluni, 1262. mărăloi, 527. mărămloră, 1106. mărgărint, 1472. mărgărintarî, 1470. Măria, 248, 250, 253, 467, 480, 748, 783, 1589, 1590, 1605, 1609. Mărin, 234, 625, 850, 860. Mărina, 1153. Măriora, 248, 750. mărit ăţie, 157. mărja, 965. măr muri (a), 20. mărtăci (a), 536. ' măruţă, 811. Mărţişor, 1197. masă, 1436. mătasâ, 1426, 1465, 1467, 1476. mătălcî, 1611. mătrăgună, 1364. matricolă, 1578. mătricetă, 1577. mătriculată, 1575. mătuşă, 1477. Măţău, 1043. măţoi, 1202. măzărat, 1489. Măzdac, 178. me, 1300, 1349, 1425, 1426, 1427, 1436, 1468. Mănăstirea Domnescă, 66. mânăştergură, 413. mănător, 155. mână, 1257, 1259, 1426, 1463, 1474. mănâncă, 1258, 1429, 1436. mâncata (nî-o), 1540, 1541. mândră, 1437, 1463. mâneca (a), 67, 1121. măngăiose, (porumbiţă), 1482. mănietu (s’o), 1540, 1541. mâniosă, 1426. mănunţică, 1436. mărgăriţă, 510. măria miau, 907. mării, 518. mărlol, 1464. măş, 1212. Mîţoi, 536. mergă, 1468, 1472. meastru, 598. median, 1349. Medin Paşa, 78, 79. Mehedinţi, 446. Mehedinţen, 386. mehehe, 1176. uleiele, 693. , meile, 77. meliţăi, 1262, 1263. Melniea, 518. Merchica, 98. meras, 41. mertic, 55, 1180. mertic, 111. mesă, 1472. mestecău, 1551. meteşi, 1266. metricîa, 550, 551. metricioîu, 550, 551. miau, 907, 985. mică, 1379. Miecţă-Nopte, 559, 596, 1137. Mie(ţă-ţ)i, 559, 1612. miercan, 569. miercănesa, 569. Miercuri, 22, 484, 578, 643, 646, 657, 751, 806, 896, 1079, 1109, 1179, 1388, 1412, 1413, 1470, 1521,1578, 1583. imaî,355,510,1171,1237,1238,1549. Mihai-Vodă, 1236, 1237, 1238. Mihăilă, 1301. miholio, 1176. Milmea- Vodă, 1236. Mihu, 205. milă, 1335, 1337. Milea, 30, 31. Milea-Vodă, 102, 103. mili (a se), 1078. milo, 629. Milostive, 1553, 1596, 1613. mituri, 597, 1156. Milueşti, 357. * mimeloc, 1160. minăocu. 876. Minea, 104, 105. Minea (Vodă), 103, 104, 105, 110. mintie, 1072. Mir cea, 29. INDEX Mirea (VodăJ, 112. miresă, 1477, 1497. miriţă, 675. mirosnu, 1273. mischie, 7. mischiu, 11, 64, 106, 1223. misclii (a), 1575. misdri (a), 1144. Mislen, 166, 197. mistie, 1072. mistrue, 1579. miş, 533. Mitru, 1048. mititică, 1436, mitutel (ea,', 162, 169, 120, 172, 444, 492. Miţa, 738, 896, 878. Miu, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 184, 185, 187, 188, 189, 195, 196, 197, 198, 205, 206, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 1074, 1075, 1076, 1077, 1078, 1228. Mieii, (Grai), 126, 127, 128, 129, 130, 131, 132. MisOca, 126, 127, 128, 130,131,132. Mizilcuţa, 126, 131, 132. mneu, 1073. mnie, 1072. moţa, 1215, 1476. moră, 1429, 1476. mâră (sâ), 1378, 1519. mocan, 3, 33. 67, 68, 69, 70, 71, 152, 153, 154, 157, 160, 177, 192, 193, 847, 926, 1074, 1202, 1250, 1251, 1256,1257. Mocan-Oleac, 66, 69. mocănaş, 4, ţl9, 154. mocănesca, 1256. mocănesc, 121, 162, 522, 1159, 1251, 1470, 1493, 1499, 1545. mocărţan, 3, 152. Modrogani, 521. modru, 992, 1563.' Mogoş (Vornicul), 118, 119, 120, 120, 121, 122, 123. Mogoşani, 293. Mogoşoea, 393. moi, 1131. mojăcesc, 1466. Moldova, 66, 68, 69, 70, 81, 85, 86, 155, 347, 795, 1062, 1074, 1075, 1108, 1179, 1217, 1261, 1317,1352, 1431, 1440, 1466. Moldova», 711, 1263. Moldovân, 102, 103, 104, 105, 137, 656, 1319. 1643 moldovenesc, 78, 118, 121, 401, 522, 746, 992, 1050. Moldovia, 147. moldovinesc, 690. molfăi(a), 1436. morcdşă, 1241, 1242. morcov a, 1122. more, 1128. moroie, 1567, 1568. moruncela, 50. Moruzoea, 393. mostofâlcă, 639, 1141,1509, 1526, 1529, 1548. mostăfălci (a), 1141-moşe, 357. Moş Adam, 13, 14, 16. Moş Crăciun, 13, 14, 1121, 1480. Moşi, 1173. moşmona, 339. moşorog, 990. motălci, 640. motoc, 1400, 1493. motofâlcî, 640, 1610. Motroganu, 1492. Motru, 332. moţoi, 1215. Movilău, 1250. mozică, 180, 191. Mozoc, 963. muca, 1493. muestra, 1078. muchiţă, 89. . mulgă, 1366. multă, 1341, 1466. mulţăm, 891. mulţăîii (a), 1065. mulţemi (a), 1498, 1499, 1500. muma pădurii, 549, 550, 551, 555, 559, 595, 596, 597, 598, 1513, 1604. mumă, 1262. mumâne-mea, 1264. muntenesc, 746. munţ, 1466, 1472. munuşi, 1494. mur ar, 1560. murdalwi, 1557. Mureş, 967, 977, 1054. Muscal, 329, 352, 363, 463, 828, 1317. muscălesc, 1140, 1512. muscel, 175, 1109. musedi, 591. musculeşte, 1369. Mustafa, 36, 80, 522, 731. muşcă, 1517. muţiu, 25. muză, 1078. INDEX 1644 UNT na, 517. Nadolia, 32, 88, 139, 140. Nae, 790, 829, 846, 1283. naîbilu'î, 489. naramgie, 1415. Nataliă, 819. Natal iţa, 819. nă, 598. năduli (a), 1530. Năică, 829, 846. năpărculcă, 591. Năpărlău, 1201. năpră, 297. năplăi (a), 559, 631. năplăiala, 559, 603, 605, 631. Nâprisca, 36. Năstase, 427, 946. năstimi (a se), 754. năstrăpioră, 1346. năstrăpat, 53, 56, 97. Nătălia, 1202. Nătăloiu, 1202. nătroi-în-vătroî, 1216. năvădi (a), 1600. năzări ţa), 40, 47, 51, 124, 192, 1237. năzui (a), 571, 1568. Năjloveţi, 124, 125. nănaş, 1475. năstrăpatră, 1480. Neaga, 45, 47, 48, 49, 571, 638. Negra (cetate) 1079. negrd, 1259, 1426, 1518. Nemţ(-dică), 56, 65, 89, 90, 91, 93, 265, 344,364, 373, 821, 922, 939’ 948, 950, 977, 980, 999, 1008, 1009, 1010, 1035, 1086, 1173, 1177. 1178, 1191, 1193, 1256, 1340, 1359, neapipălat, 184. neta, 1290. neţă, 604. Nechita, 707. Neculae Neculcea, 81, 85. Nemice, 83. Neculcea, 81, 82, 83, 84, 85, 86, 730 731. Neculai, 1277, 1341, 1381. Neda, li.37. Nedea, 101, 102, 1237. Nedta Fucăleţ, 100, 101. negheza (a), 170. neg or, 627. Negoţ in, 61. negoţi 'a), 793. Negrită, 985. Negru, 90, 112, 113, 733, 1239, 1240, 1241, 1242, 1243, 1489. Negru-Vodă, 18, 21, 22, 24. 25, 26, 28, 100, 1268. Ncguţa, 45, 46, 48, 1266. Nemâncaţt Flămândă, 1192. nemţesc, 63, 633, 1140, 1510. Nemţia, 64. nemţie, 888. ne’nchinatâ, 1429. nennica, 1067. nepipiat, 193. Nercuri, 968, 1369. fi era, fa se), 1322, 1328. fi eri, 1315. nervi, 1033. 5 erluşcă, 1317. nesăpit, 90. ne-spălată, 1429. netăluit, 90. netoţi, 608. netoţesc, 609, 1149, 1150, 1512. fiew, 1031, 1032, 1033, 1035, 1048, 1050, 1054, 1055, 1068, 1069, 1070, 1071, 1084, 1279, 1302, 1322, 1328, 1331, 1339, 1343, 1344. nez, 1375. 5 edz, 1348. nevastă, 1348, 1349. nevăstoică, 591. nevestesc, 856. Nevrincfi, 157. ni, 817, 818, 819, 1299, 1348, 1499. 5«, 1011, 1033, 1050, 1052, 1054, 1065, 1067, 1068, 1069, 1070, 1071, 1072, 1081, 1082, 1083, 1084, 1085, 1086, 1297, 1308, 1311, 1316, 1317, 1322, 1323, 1326, 1328, 1330, 1333, 1334, 1338, 1389, 1349, 1351, 1352, 1364, 1365, 1369, 1370, 1376, 1377, 1380, 1382, 1383, 1436, 1437, 1496, 1540, 1541. Niamţu, 819. INDEX n ic, 1049, 1084, 1499. nică, 1317, 1318. Ni că, 384. 5 ii, 1352, 1541. tmica, 1381. Nicenî, 84, 85. nici-odatd, 1352. Nicolae, 449, 1 132. Nicopolca, 90, 355. Nicopolean, 67, 69. Niculca, 36, 37. Nimicea, 73, 74, 75, 76, 83, 1246. 2 ie, 1323, 1339. n ie,, 1068, 1070, 1071, 1085, 1499. niegriturl, 1556. niere, 1051. Ni feri, 60, 61. nilă, 1540. niljocu, 1050, 1067. nisjca, 1210. nitnuM, 1061. nimii, 1343. nisipifl, 1063. nistriu, 873. Nistru, 53, 58, 147, 182,1226.1273. Nistru, 1068. nişăla (a), 1540. o (cătâni-o-aş), 1360. • Oancca, 45, 46, 47, 48, 49. or zi, 1262. orze, 1535. Oaşu, 135. oa(ă, 48. obărea (a), 1210. obănc, 64. oblăng, 101 oblegă, 300. oblu, 411. obrate, 1210. ochîan, 19, 40, 41, 65, 112, 179, 194, 204, 1237. ochirm, 1070, 1476. 'Oceanu ’ngheţat, 361. Ocna mare, 54, 57, 98. Octomvrie, 1198. odată, 1364, 1425, 1427. odăiasă, 54, 97. odihn (să me), 1388. Odobeşti, 1498, 1499. 1645 5 iresă, 1498, 1499, 1500, 1502. n iii, 1498, 1499, 1500. Niţa, 490, 907, 1040. Niţă, 490, 1059. niţical, 70, 99, 224, 402. nividi (a), 1471. notă, 1467. nocet, 526. nod, 518. Noemvre, 1198. noiaş, 25. Noim, 524. noji (a), 386. noră, 1349. norurea, 1252. nost, 933, 978, 990, 1013. noşti, 598. notior, 1267. nouă, 1476, 1497, 1516, 1519. • noue-dficî şi noue, 1519. Novac, 106, 107,108,512. 513,516, 733, 734, 1238, 1239, 1240, 1241. Novaci, 288, 422, 489, 1265. Novăcene şi Novăcence, 499. Nucet, 783. Nufu, 516. Odriu, 114, 1060, 1239. of tu, 1210. ogaşe, 514. ogăn, 598. oglual, 1331, 1405. oghidă, 984, 1025, 1031, 1036, 1423. oglingwră, 1497. oichi, 1068, 1069. oidea, 945. Ojăniţă, 1272. ojină, 814. Olac, 55, 72, 428,526,661,679,686, 1160, 1261, Oleac, 66, 69. olăcăi (a se), 565 1160. oleab, 689. Oleg, 655, 1061, 1062. olecăl (a se), 551, 552, 559,568, 570, • 572, 580, 588,596,601,617, 648, 654, 670, 675, 678, 681, 1251, 1521. oleleu, 511. 1646 iNtdeX oligăi (a) 584. oligări (a se), 568, 585. Ologi, 98. Olt, 53, 60, 98, 153, 166, 167, 177, 195, 198, 251, 265, 306, 310, 325, 328, 347, 348, 386, 387, 527, 665, 792,798,851,845,864, 1097, 1115, 1117, 1087, 1205, 1263, 1264, 1269, 1339, 1359, 1466, 1477, 1490. OU, 1250. Oltin, 99, 166, 348, 385, 386, 781. Oltânu, 1283, Oltenia, 707. Olteţu, 274, 338,383,387, 781, 1117 1298. omoîa, 1211. on, 819, 1070, 1071, 1073, 1323, 1333, 1336, 1340, 1349, 1436, 1437, 1466, 6474, 1497, 1532. Onea, 1494. onit, 1015. opchincă, 1053. opi, 517. Oprea, 36, 66, 68, 69, 70, 1062, 1261. Oprii, 66, 68, 69, 70, 1062. Oprica, 518. Opriş, 147, 1256. pa, 1131. Pafir, 71, 72, 74. paingân, 1497. palaghie, 1308. Palanga, 36. paligorie, 1210. paloşi (a), 674. Pana, 173, 518. Pana Buşiana, 173. Pană Boşioră, 1066. Pandilică, 61. pandur, 166, 198, 391, 535. pantlică, 923. panţur, 58. papiti, 518. Papură-Vodă, 1183. paraoloice, 1530. par atică, 1510. pară, 1349, par’că, 1409, 1425. parcei, 1077. oprită, 1259. Oreştie, 1010, 1082. orânda, 688. orbălţit, 1521. Orlenu, 1377. Oreva, 36. o rghi, 1072, 1073. orman, 714. Or odei, 164. ortoman, 10, 11, 186, 362. ortomănos, 8. orzele, 693. Osman-Paşa, 828. oţărî (a se), 1255. otăvi (a), 1210. otintevă, 449. otopăi, 522. otrăţel, 459, 461. otrăgi (a), 1322. oţ, 51, 69, 787, 986. oue, 1256. oveze, 961. ovrei (-că), 75, 80, 110, 578, 634, 914, 1133, 1175, 1217. Ovreiesc (-iască), 539, 589, 599, 606, 607, 608, 632, 1150, 1159, 1512. parfonat, 349. parochimen, 1190. patrontaş, 446, 921. Pasargie, 1239. pasări, 1320. pască, 1262. Pas fir, 85. Pasfiu, 81, 84, 85. pasmangie, 60, 61. pasmangiu (aga), 62. Paşa din DU, 53. Paşti, 150, 303, 897. 1035, 1180, 1198. 1186, 1316, 1471, 1521. . Pavel, 879, 947, 1010, 1086, 1316, 1360. Pavel, 780. păcurar, 943, 982, 1001, 1584. păcwraş, 1534. pădioră, 331. Pădwrenu, 926. Pădurea negră, 553. iNDEX I647 păduratica, 556, 563. păduroiu, 549, 550, 551, 556, 563. pălălăi (a) 1470. pălăngi (a), 835. pălat, 734. pălătul (a), 603, 605, 1595. pălătul (a se), 1590. pălml, 1039. pălai, 1072. pără (în pămînt), 1540, 1541. pSră, 818. păsaţi, 731, 732. păsuriţă, 1144. păsciune, 1254, 1571, 1575, 1601. piscul (a), 715. păsmercen, 1473. păstrăvăli (a se), 48. Păstrăvenl, 1380. păstrăvenl, 1371. păştlune, 116. păstrungă, 209. pătcel, 974, 988. pătrejel, 1000. pStricită, 969. Pătru, 1070, 1071. PStruleasa, 53, 55. pătrunchiii, 1508. păţ, 98. Păun (haiducul), 175. Păuna, 427, 1296, 1394, 1421. Păunei, 175. pe, 1495. Pâciu, 1200. păr, 105. pârloage, 743. păr mac, 426. Pârvu, 77, 78, 79. pchedcci, 174. pcherde (a) 1077. pchetruri, 1077. peag, 77, 1250. pecectorti, 1437, pedepsie, 192. peliţâ, 1517. Peracle, 735. penate, 1006. percUor, 153, 227, 774, 804. perdea, 3, 104, 116, 159, 1235, 1236, 1251, 1254. Peret, 89, 205. periş, 78, 79. pernuţâ, 1461. perpeleac, 52. Perpelec, 1216. pestriţă, 1517, 151$. Peşteana, 337. petacu, 1077. petelă, 1313, 1502. Petraru, 1283, Petrachel, 1350. Petre, 1215. petrecă-te, 1300. Petria, 1359. Petrică, 759. Petrişor, 227, 759, 774, 804, 1444. petrinjăl, 1349. Petru- Vodă, 1260. pretutindeni, 572. Piag, 110. piatră, 1262, 1463, 1476. pleină, 1193. Piersica, 125. pietrici (a se), 384. piez, 177. Pilot, 1073, 1462, 1483. pilotă, 527. p’ingă, 990. pintu, 1034. Piomontu, 948. piparele, 1492. piri, 1107. ' pis, 1203. pisaţii, 543. piscan, 279, 1076. piscole, 1065. piscopie, 94. Piscu flăcăilor, 1559. pistolnic, 1218, pistornic, 601, 608. Piteşti, 89, 348, 842, 1063. Piteşten, 265, 388. Piteştmcă, 265. Piţigoi, 191. piţulă 471, 1084. pkilurea, 71, 729. plamnicu, 1203. planticele, 449. plastă, 170. plămniceiu, 1203. plămnicică, 1203. plăpămele, 580. plăpemelc, 609. plăpomele, 556. plăsăla (a), 691. plăselat, 576, 579, 585. plăsui (a), 1476. 1648 INDEX plecă, 1476. Plen iţa, 108. pleop, 77. pletere, 701. Plevina, 358, 828. pliftură, 1470. pligi (a), 1311. plimbă, 1259, 1473. plioscă, 1069. p tentă, 1226. Ploeştena, 421. Ploeşti, 852, 1303. Plosca, 91. Ploscaru, 1059. plugar aş, 1469. po, 629. polâ, 1379. pomâ, 1426, 1429. pâră, 1166. portă, 1467. portă, 1349. poclieşte, 819. poclon, 1499. podoghe, 1084. pofilaş, 1230, 1231, 1232. pogăniciu, 410. pogodi (a se), 97. pogoniciu, 167, 1489. Pogonicl, 508. pohoră, 1493, pohod, 1515. Poiana, 108, 825, 1064. poiată, 1437. polejwie, 991. * Polenuri, 3, 18, 19, 20, 477, 1254. Poieniţă, 1285. pojar, (verde), 7, 118, 119, 121. poiată, 381. polben, 1007. polca, 1256. Policea, 170. polog, 522. pologi (a), 74, 199. Polon, 65. pomană, 1378. pomila, 1227. ponciş, 509. ponosi (a), 1239. ponoslui (a), 990. ponturele, 1300. popălnic, 373. Popesci, 89. Popovencă, 448. populticu, 1200. . Poresta, 432. porobi, 1248. porocana, 518. poropofogkişte, 1203. portiţă, 819, 1349, liortocala, 517. porţiuşe, 1037. porunghei, 1474. ponmglil, 1461, 1477. postrugă, 105, 191. postrungă, 49, 102, 164, 180, 191. poş, 80, 84. poşmol, 1339. potângel, 1471. potca, 1515, 1517, 1532. potcoiu, 1515. potcogi (a), 1317, 1332, 1351. potcoji (a), 817, 819. potică, 966. poticăraş, 966. potiră, 1258. potecăraş, 313. potintele, 122. potmoli fa se), 66. potori, 197. potolat 1342. potrimnică, 13. potrigiri, 1351. potrigi (a), 818. potrivnică, 15, 773. potroz, 1481. poturel, 385. potwl, 166, 197, 391. povară, 1476. ' povăţuiască, 1426. povarnă (a), 121, 356, 398, 1234, 1235. povrag, 32. povârti (a), 79. povolniceşte, 102. povîrti, 29. Prahova, 220. Prais, 948. prăgi (a), 1317, 1332. prăsădit, 834. prăvălui (a), 450, 492. Prîscovenu, 97, 98. precaz, 1 ţ 8 7. precăjit, 643. Precesta, 1068. Precista (v. Maica Precisă), 529, 808. precuratâ, 1540. prelungat, 1336, premare, 1416. premăriţă, 1416. INDEX presura (a), 1059. prepdeg, 1235. pretiţia, 1154. Priboi, 176. priboiaş, 47. Pribor, 272. pricină, 1472. prijmi (a), 119, 121, 177, 1130. prigori (a se), 300, 432. prijma, 1411. Prima-primari, 3. primare, 1455. primăă, 1569. primiţi (a), 1489. primitor ea, 1553. primitorii*, 1553. prinsără, 1463. prioni (a), 1210. priponiră, 1463. . prisădit, 613. priscu, 536. prislop, 501. pripor, 99. pristav, 63, 67, 70, 1062. pritvori, 1030. privegire, 1078. privjcătore, 258. privighetor, 762. proulbastrd, 1519. Proca, 1530. procest, 250. . Prodan, 1073, 1138, 1555. progalbcnd, 1519. FI ra, 1304, 1570, 1583, 1588, 1591,1596, 1597. rabdă, 1463. Rada, 89, 90, 91, 92, 126, 128, 129, 130, 1063, 1064, 1103. Radu, 95, 101, 112, 155, 156, 176, 177, 318, 387, 445. 454, 508, 756, 1179, 1234, 1235, 1237, 1245, 1358. Radu Calomfircscu, 100, 101. Radu-Vodă, 1234, 1466. rafocş, 1469. Raia, 60, 62. . ramat, 584. rame, 9. 1649 proptu, 666. prorosă, 1519. prosob, 1499. prostav, 211, 212. provari, 33. provereţi, 1486. prundureli, 1317. ■ Prut, 481, 761,810, 818, 910, 1173, 1299, 1311, 1328, 1337. 1344, 1348, 1354, 1409, 1466. Ptruia, 130. pudre, 914. ’puca (a), 1040. ' pugn, 413. puhoi, 385. puia (a), 1588. putandră, 591. puică, 619, 1321, 1344. puicuţă, 819. pumnii obrazului, 1519. pură, 1199. ■ purcăraş, 21, 25, 51. purcoi, 386. puroinica, 862, 1101. purtăriaţâ, 1497. pusă, 1476. pustieşaguri, 1593. puşchiu, 215. puşca (a), 1068. puşcă, 1301. puşlăţel, 116. Putna, 1296. ran, 1175. rana, 902, 1040. rangăt, 147. ranţuri, 509. rapănă, 512. răpiţi, 518. rapotine, 1210. rariţa, 1039. rasă, 1464. rates, 1271. raţă, 1477, 1497. racţă, 1593, 1598. ră, 1349, 1355, 1382,. 1515. Bădiţa, 36, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 129, 104 1650 INDEX 348, 349, 1063, 1064. Băducu, 176. Bădulesă, 96. răfenea, 1087. răgement, 1034. rSgută, 940. rSmâni, 1262. • vermine (a), 1254. rămuratâ, 1436. rămuraţ, 1474. Băpciune, 1198. răsară, 1476. răscădea (a), 1612. • reschîarâ, 1519. răschee, 1513. răshira (a), 404. răsnit, 1148. rcspiel (să), 576, 1582, 1589, 1593. respieri (a), 1610. r ăst ove, 1236. răsurei, 480. . răsură, 1335. răsună, 1335. răsvala, 56, 57, 65. răsvan, 54. rătiş, 1146. răvoci (a), 839. răzamatâ, 1258. răzoea, 1185. Bâca-Nouă, 89. rămâne (a), 1517. Bîmnicu-Vâlcea, 480. Bîmnic, 155. runchîază, 1463. rancele, 509. rîncheza (a), 7, 125. rit, 816. Bîureni, 175, 388. viţeii, 598. rebufni (a), 1131. Beca-Nouă, 89. recrute, 502. rede, 441. , refenea, 339, 380, 421. regală, 865. Betegul, 1238. retez, 1538. retez, 177. , reveni (a), 37. rever de, 965. revestit, 53. revolvore, 1271. rigile, 539. • ridiţă, 436. vilă, 85. rispet, 272. Bisipiţi, 108. rogă-te 1342. roşă, 1519. rota, 1332, 1379, 1437. robghită, 1071. robodiaşi, 794. robuliţe, 733. rochiţă, 1263. Bocea, 1544. rocoz, 492. Bodie (domna), 1541. rogotele, 1210. Borna, 1486. Boman, 1223, 1224. Bomăn (-ancă), 54, 55, 352, 355, 462. 658, 1131, 1197, 1238, 1271, 1276, 1465. Bomână, 481, 482. românesc, 599, 607, 690, 921, 992, 1140, 1285, 1510, 1545. româneşte, 112, 113. Bomănia, 355. ronţ, 1510. ronţiş, 509. roruncht, 1519. rosmalin, 841, 922. rostopască, 1214. rostov, 105. roşă, 1518. Boşii, 100, 101. Boşior, 42. Boşior't, 472. Boşu, 147, 148, 150', 151, 181, 182 183, 193, 1224, 1225, 1257. roteliţă, 1410. rotiliţă, 1445. roto, 518. rotor ote, 1516. rourele, 1461. rublă, 1319. rudăresc, 609. rudăriţă, 487. rugină, 1321. rugruluţi, 1198. Bujan, 19. Bumân, 91, 239, 529, 829, 861, 1130, 1131, 1144, 1255. Bumănă, 481. 930, 931, 965. Bumănaş, 97. rumânea, 1030 rumănesc, 51, 133, 564, 589, 600, 1571. rumâni (a), 732. rumânie, 93. rungă, 1200. INDtjt l6$î rupă-rn'-aş'i, 757. lius, 711, 1414. Rusule, 789. Rusalii, 1537, 1538, 1539, Rusalim, 524, 1465. Rusanda, 1273. ntscufa, 1365. rusculiţi, 733, 1239. rusesc, 607, 608, 633, 1265. sabacc, 1366. Sabar, 169. săbghie, 1065. Salicncca, 114, 1060. Sacala, 186. saca, 1364, 1474. sacsană, 214. sad inii, 331. Saele, 55, 61, 91. Safliu, 364. saghie, 1034. saiă, 114, 224, 1060. Sa'ele, 91, 858. saigean, 134. salace, 1386. Salamoniclii, 76. Salamanicu, 54, 55, 84. salaor, 147. şalău, 1275. salbă, 1341, 1381. salfi, 210. . Samulastră, 176, 248, 551, 272, 334, 357, 401, 402, 405, 427, 436, 474, 475, 1101, 1106. san, 1175. Sandu, 1273. sangtap, 203, 204. saraole, 203. savaolie, 454. sarapatoscJii, 1132. sară, 818, 819, 1407, 1262. sară, 1262, 1463, 1519. sară )sâ), 1349. Sas, 931, 940, 994. Saschiu, 363. satir, 1079. Sara, 40, 43. __ savaî, 147, 155, 164, 185, 733, 1274. s-araica, 165. ruseşte, 1373, 1399, 1437. rusmalin, 834, ruşeU, 1587. Ruşi, 53, 55, 89. Rusciug, 1236. Ruşii-de-Vede, 917. ruşită, 619. Ruşiana, 173. savalat, 112. Savastia, 1309. săbiorâ, 1476. săbuită, 150. săcarâ, 1349, 1476. Săcătău, 424. săcărea, 755. secer ăţi ca (p 1 -ţele), 1470. săcsănat, 173. săfat, 439. Săftiţa, 262. săgitătură, 1519. Săidac Călin, 109, 110. sălbatică, 1258. Sălişte, 420. săncelat, 604. săptămână, 1426. Săpunaru, 261. săricică, 1332. sărutară, 1472. săvai, 38, 63, 80, 114. SăvSr, 102. să, 818, 819, 1072, 1256, 1257, 1258, 1259, 1263, 1299, 1301, 1302, 1321, 1326, 1335, 1344, 1349, 1351, 1352,1378, 1381,1404, 1405, 1407, 1425, 1426, 1427, 1428, 1436, 1437, 1461, 1463, 1464, 1466, 1467, 1472, 1473, 1474, 1475, 14.6, 1477, 1497. 1540, 1541. se, 817, 1258, 1259, 1263, 1320, 1342, 1379, 1436, 1437, 1468,1473, 1474, 1475, 1516, 1517. Săn-Miedru, 110, 111, 112. Săm-Pietru, 110, 112, 325, 335. Sâmbătă, 94, 95, 150, 356, 362, 436, 464 484,514,553,670.679,891, 896! 910, 996, 1052, 1127, 1167,, 1193, 1250, 1252, 1388, 1392 I652 INDEX 1417, 1428, 1460, 1483. sîmcele, 1575, 1613. sîmcelat, 8, 579. Sămziana, 14. sănătos, 1257. săncelat, 1612. Sân-Mării, 901. Sân-Medru, 1260. Săn-Petru, 815, 1260. Sân-Pietru, 150, 325. Sân- Văsiî, 149, 1112. sânger, 60. Sâni- Văsiî, 852. Săntă-Mărie, 6, 229, 230, 750 942 1042, 1097, 1108. săncţâeni, 699. sîntuşî, 1472. sănţă, 1541. sîpică, 1378. Şerb, 36, 37, 114, 195, 246, 434, 1442, 951, 1040, 1132, 1254. ’ sârbesc, 133, 1510. Şiret, 1258. sîşi, 509. Sbanga, 1243, 1244. sbârciu, 1521. sbici (a), 1076. sbicîula (a), 1528. sbir, 734. sboră, 1474. sburăşte, 972. sburători (a), 755, 992. sburături (a), 117, 279, 341, 834. sburăturoica, 627, 634, 648. sburăturoiu, 634, 648. scapătul (soreluî), 152, 1574. Scava, 54. scărchinat, 986. scurma (a se), 119. scărgliit, 1322, 1352. scărlionţi (a se), 305. scârma (a), 1134. scârmona (a), 1059. scitic, 1295, 1369. Schiţa, 84, 85, 87, 203. sehin, 1073. schinare, 470, 786, 976 1003 1476, 1537. schine, 1005. schiochi, 1072, 1073. 1009, sclavă, 1566, 1570, 1585 sclăbi (a), 1581. scluji (a), 1574. scotă, 819, 1320, 1461 scobărî (a se), 1555, 1601 scoboră, 1474. Scorila, 370. scorovăi, 564. Scremu, 1071. ' Scrioştean, 261. scufitiţă, 1459. Scurtu, 190. sdrăncăni, (a), 78, 425. sdruncqviţă, 533. Sectemvre, 1198. segetură, 1521. Selişora, 764. sena, 517. senină, 1411. sepe, 1533, 1575. serţe, 598. Severin, 169, 317, 481, 854 sfară, 1359. Sfînt-Mîhai, 897. Sfînt-Vasile, 522, 527. Sfînt- Văsii, 897. Sfînta Dumineca, 1460, 1554, 1569 Sfrnta Joi, 1476, 1478, 1554, 1569! Sfînta leturgliie, 1590. Sfînta Luni, 597, 649, 1156 115S 1554, 1560. ’ ’ Sfânta Matorniţa, 1132. Sfînta Maria, 230, 550,’ 551, 553 579 568, 569, 585, 588,605,637, 642’ 675, 677, 680, 1540, 1541, 1554’ 1559. Sfînta Marţi, 1554, 1569. Sfînta Mărie, 589, 612, 617, 627, 633, 647, 654, 659, 750, 776, 909, 1142,’ 1555, 1559, 1567, 1568, 1575, 1576, 1589, 1590, 1605, 1609. Sfînta Miercuri, 649, 653, 1158, 1554 1569. Sfînta Vineri, 649, 1 121, 1158,1460 1554. Sfînta Sâmbătă, 1555, 1569. Sfînta Troiţă, 594. Sfînta Christos, 553. Sftntu Duch, (v. şi Duchul sfînt), 618, 650, 661, 1157. Sfîntu Dumitru, 621, 776, 1161. Sfîntu Gheorglie, 621, 689’, 1121,1161, Sfîntu Haralambie, 621, 1161. Sfîntu Ion, 234, 524, 525, 578 628, 1465, 1486. Sfîntu Ionel, 528. Sfîntu Mina, 621, 1161. Sfîntu Nicolae, 97, 700. Sfîntu Petru, 666, 1121. Sfîntu Sava, 700. INDEX Sfintu Sore, 1537, 1549, 1560, 1562. Sfintu Sore răsare, 1605. Sfintu Vasile, 528, 1469, 1470, 1489, 1490, 1492. sfeşnic, 156, 157, 1074, 1075. sfete, 527. sfinte, 647, 648, 649, 653, 657, 658, 693, 695, 1158, 1509,1553, 1571, 1596, 1613. Sfhitele Zile Greşite, 1553. Sfinţii Apostoli, 1590. sflintă, 146. sfranţu, 949. sfranţuzeşte, 151. sgai, 1481. sgăneufe, 1515. sglierat, 1534. sghîera(a), 1518, 1534. sglombiu, 195. sgârbacfă, 72, 73, 169. Sibiiu, 351, 950, 951, 969, 995, 1029, 1033, 1059. Sichiraş, 110. sieptru, 82. Sighişora, 411. Sighiiu, 1084. silevestriţă, 1540. silie, 270. Sil istm, 736. sileap, 382. sileaf, 318, 386. silui(a), 41. siminica, 8, 10, 11, 222, 245, 247, 328, 499, 745, 752, 760, 769. siminie, 763. Sion, 1465. Siretu, 274, 481. sirioră, 213, 1233, 1500. Siva, 529. slabă, 1257. Sladova, 238. Slatina, 55, 147, 148, 177, 389, 771, 1257. > slavă, 1475. Slătinen, 388. Slătiora, 49, 380. Slobozia, 752. sloiuri (de munte), 5. slujbă, 1467. smarand, 393. smănci(a), 1213. smălţuită, 1259. smeăişoră, 523. smeoi, 1540, 1541, 1653 smult, 1439. snagă, 1048. Sore, 176. soclom, 65. sogu, 931. Soldaşim, 53. Solotru, 527. Son for in, 1014. soră, 1258, 1262. Sorbu mărilor, 1564, 1598. sosiră, 1472. sovărv, 1497. sovon, 1260. Spafiu, 80. Spahiu, 81. spanghie, 512. sparanglieli, 1128. spargalniî (a se), 665. spală, 1464. spănat, 845. spăret, 1519. spărgălui(a), 667. spăndzura, (a se), 1497. spicuşel, 1008. spilcă, 115. spitaiu, 320. splină, 1466. sporiş, 56. 748. sprafcă, 1187. spurc-spurcat, 1575. spurdă, 1496. stambol, 1486. stambolă, 203, 1399. Stan, 124, 125, 386, 507,535, 1193, 1215, 1250, 1251. Stanca, 114, 115, 118, 119, 120, 121, 122, 123, 214, 215, 847. Stanciu, 835, 1059. Stanislav, 80, 81, 82, 83, 84. stanişte, 1410. stava, 994. stavă, 1243. , Stă-Mării, 302. stămăria, 1039. stămănă, 733. Stăncuta, 82, 114, 115, 118, 119, 120, 121* 122, 123, 126, 214, 1060. Stăneştî, 857. stăpână, 1466. stărnut, 873. stălchi, 1461. stălnicu, 1204. stâmbriii, 420. stângă, 383. 1654 INDEX steblă, 648, 663, 672, 074, 675, 683, 1154. stejer, 186. steuliţă, 686. Sterii- Belului, 1238. stibîă, 1239. sticnituri, 638. stihlos, 756. Stoborăşti, 89. stobor, 254. stofloşi (a), 1076. stog, 522. stogoşat, 103, 195, 196, 197, 213. Stoian, 58, 59, 60, 61, 62, 124. Stoica, 100, 101, 102. Stdieneşti, 53, 102, 103, 104, 105, 106, 191, 205. Stoîenică, 60, 61, 62. stoler, 1172. stoli, 57, 65. stolu (bălţilor), 1576. stra, 598. strajameşter, 1085. st raită, 47. străfia (a), 1226. străfiga (a), 12, 627. străină, 820, 1337. strănute, 731. străntorî, 1353. strânare, 124. strângă, 1366. strânseră, 1477. strănş, 1461. streinei, 1489. strejer, 193. stremuraliţa, 516. stremurată, 390. streşiorâ, 1476. strică, 819, 1421. stridii (a), 525. strigă, 1366, 1379. Striga, 550, 551, 1515. strigoie, 1507, 1568. striior, 1235, 1236. strochi (a), 1436. stroli, 1541. S trăieşti, 514. Stroiescu, 860. strugă, 1463. strungar, 1251. strungăreţă, 1586. strungă, 1366. strupalnicu, 780. stu, 1510. studii, 1436. stupul, 99. subsuoră, 1262, 1349. saca (a se), 473, 481. suciră, 1477. Suceva, 1177. sucnă, 1393. suclumit, 516. suflanie, 543, 54 4. suglie 411. sulcine, 746. sulcinâ, 1349. Suliman (Paşa), 387. Sultănica, 455. Suna, 1048. sună, 1335. supărată, 1436. supţiu, 171, 302. surcela(a), 76. surdumaci, 644. sureriţe, 537. surior, 1225. suschin, 1317, 1332. suschina(a), 969, 1009, 1464. suţioră, 162, 997. suceidiea, 481. Suvelniţa, 187. şalâ, 819. Şandru, 35, 1258, 1269. şapdua, 411. şar, 1581. şaret, 89. Şarga, 390, 733, 734. 1239, 1240, 12 Şarga Arbuzenca, 1239. şatră, 817, 1332. şămure, 1210. Şăndrulesa, 35. şărdn 1068. Şărguţa, 734, 1240. Şărguţa Arbuzenca, 1240. şâdea, 1258. INDEX 1655 şindrilă, 1436. şebăcca, 167, 473. Şegarcea, 265. Şelaru, 1059. şerchi, 1073. şcrpct, 228, 335. şicaii, 84. şindilichi, 518, şintti (a), 145. Şogor, 1024. Şoimanc, 588, 619, 649, 1145, 1148, * 1158, 1576, 1613. Şoimani, 1145, 1576. Şoitan, 1602. Şolea -Molea, 1216. şopârlaifd, 1516. şopârlâ, 1259. şopârloică, 591. ştejcr, 48, 50. Tabanu, 1236. tacea, 1219. taft, 1136. taftură, 63. taică, 1463. tăieri, 1614. tainu, 137. talger, 1496. Talion, 513, 517, 1340, 1353. taman. 157, 160, 213, 376. tambur a, 56. . Tana, 263. landa, 712. tangarana, 513. Tanislau, 84, S5, 86, 87. Tunisian, 86. tapoete, 587, 1156. t arapi, 1200. tartar, 1534. Tartorul (-riî), 1601, 1606. tastur, ,1466. _ Tatăl, 618, 650, 1068, 1157, 14/8. tată, 819, 1262, 1263, 1467. taulă, 703. taură, 533. taxidit, 89. tăbâltoe, 1373, 1394, 139J. tăbueţ, 1437. Ştefan, 159, 160, 162, 165,185,206, * 212, 355, 1171. Ştefan Vodă, 105, 106, 110, 147, 148, ‘ 149, 156, 157, 158, 159, 160, 161, 162, 163, 164, 165, 179, 180, 181, 181, 1S3, 184, 185,191,192,193, 194, 205, 206, 209, 210, 211, 212, 213, 214, 1074, 1076, 1077, 1078. Ştefan- Vodă, 1257. ştevios, 404. Ştirbey, 50. ştiiibei, 330, 331. ştrejerel, 1077. şurligăi (a), 194. şuşe, 1322. şuşa, 489, 499, 1455. şuştac, 471. şuştar, 982, 1001. tăfălug, 700. tăiată, 1257, tăinifă, 39, 42, 44, 181, 193. tălgiori, 1467. tămâioră, 219, 1046. tămâiţâ, 1349. . Tănase, 109, 1165, 1171. tărătâ, 1476. Tătar, 56, 65, 100, 101, 1203, 1224, 1237. tutăişe, 1010. Tătăot, 1614. tătălângă, 1199. tâtăraş, 1269. tătăresc, 100, 607. tăti, 1515, 1519. tâlnitură, 646. tempinat, 546. 586. tcmpinătură, 647. Tănjălă, 403, 404, 406, 439, 476. Târcolea, 89. Tergu, 1074, 107o. Tergşor, 80, 829. Tergu-Lung, 947. târliâră, 515. târhdiţă, 515. Târnoriţă, 977. tăromelă, 583, 603, 605, 654. 1656 INDEX tîromi(a), 607. tartan, 663. tîrsînă, 99. tâti, 1352, 1437. Tecă, 1205. Uşcă, 175. Ternă, 89. teflu, 912. teleleu, 1131, 1165. Teleorman, 153, 252, 1038. telpklu, 1129. tenti, 518. terezie, 326. teterevugă, 1203. Teu, 967. teu, 999. ■ temiţâ, 1257. tiară, 1528. tibitin, 1357. tica, 786, 1129. tichnica, 1155. ticniască fsâ-î), 1349. ti erei, 988. Tighina, 116. Tighinuţa, 116. lileorman, 917. Tilormanu, 1250. Tilormănen, 863. tinereţă, 94, 95. ting ană, 1218. tingă, 1203, 1215, 1218. tingulenă, 1215, Unsă, 1472, 1474. tîoc, 1471, 1497. Tipocrai, 1236. Tirchiliciu, 1205. tiri, 513. Tir ol, 363. tisă, 103, 149, 1598. tiscovină, 356. tituană, 538, 1213. titiriscu, 536. Tiţa, 1381. Tivicana, 509. Tivison, 509. Tivioi, 509, Tiviş, 509. tocă, 1364. Toder, 1390. totă, 1332, 1334, 1335, 1364. tochi (a se), 1297, 1382. tochit, 819. tocmală, 1404. Togan, 116, togoşat, 157. Tohanu, 995. 1 ohăncnul, 979. Tonta, 38, 39, 40, 41, 42, 43 44 1165, 1470. Tonta Alimoş, 38, 40, 43. Toma d'Alimoş, 38, 40, 43. tomna, 176. tonti (a), 667, 683. tonţi (a), 683. Topală, 53, 54, 55, 56, 57, 1469. topită, 663, Topolog, 325, 832, 1112, 1115. topsicat, 611, 614, 624. topuz, 187, 188, 189. totă, 1349. toţ, 1476, 1477. toxăcat (-ă), 1574, 1587, 1591. trandacir, 1273, 1331. Trandafir, 808. trandahir, 316. trandafir, 1051. trăiască, 1302, 1426. trîcnituri, 1552. trămbicer, 57, 111. trâmbiţam, 879. , trândelă, 720.. trânjoică, 635. tre, 1342. trebofde), 147, 148. trebâ, 1257. trecâ, 1464. trebunal, 153, 250, 667, 872. trebuşaţa), 87. trema, 518. trenche, 726. trestichie, 145. trevire, 413. tresvie, 1078. tresvit, 384. Treţine, 570. trîacă, 1436. tribună, 412. troian, 1154. tron, 197, 251. • troscăţel, 974. truchină, 1463. trupe, 867. t rupi ora, 341. trupiţă, 1585. tu, 517. Tudor, 133, 134. Iu dor el, 133, 134. Tudor iţa, 912. INDEX tufâsă, 1463. tulchinâ, 1174. ţuicii, 1034. tulihoi, 1212. . tulpină, 1461. tunâ(a) 927, 953, 1003, 1010, 1067, 1069, 1070. lunsu, 391, 1071, 1244. turaliu, 89. turbată, 1258. Turc (-olcă), 21,35, 36, 37, 48, 53, o4, 56, 57, 58, 59, 60, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75. 76, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84, 85, 86,87, 88, 91, 97, 98, 99, 106, 107, 108, 114, 115, 119, 122, 125, 133, 186, 318, 321, 329, 348, 353, o55, 361, 363, 385, 463, 493. 518, 523, 578, 584, 707, 720, 729, 730, 731, 732, 828, 829, 878, 939, 1035, 1059, 1062, 1072,1170,1175, 1177,1178, 1186, 1887,1166,1237, 1238, 1246, 1248, 1249,1255,1269,1270, 1271, 1272, 1273, 1276,1277, 1261,1315, 1338’, 1354, 14G4. taică, 264. Ţaligrad, 38, 43, 48, 67, 70, i^, 74, 86, 112, 114, 120, 126, 128, 129, 130, 131, 156, 157, 160, 200, 214,’ 332, 386, 661, 951, 1060. ţangăr, 517. Ţara Arăpescă, 88. Ţara Lctinescă, 112. Ţara Romănescă, 1607. Ţara Rumănescă, 21. Ţara Ungurescă, 1266. ţară, 1349. Ţarigrad, 41, 129, 516, 1217,1223 6, 83, 94, 97, 98, 114, 4 1145, 1212, 1215, 224, 1240, 1241, 1242, 1389, 1459, 1480. ţaţai, 1215. ţăpoică, 554, 572. ţăpoi, 554, {arieni, 164. ţă{oiu, 1202. {î, 818. {igăniască, 817. 1657 turcesc (-escă), 51, 54, 56, 57, 78, 97, 98, 134, 162, 212. 354, 564, 589, 599, 600, 607, 608, 690, 756, 1072, 1140, 1150, 1172, 1200,1254, 1255, 1265, 127.7, 1510, 1512, 1545. . turceşte, 112, 113. turchez(Ază), 1588. Turchia, 58, 358. turci (a), 731, 732. Turculeţ, 55, 59, 67, 68, 70, 91, 1062, Turda, 1238. turetcili, 1404. turlac, 1166. turlec, 707, 1177. turlui, 1213. turmulice, 1274. Turnenii, 56. Turnu, 56, 373. Tur nu-Sever in, 348. Ţurţur eşti, 1438. turui (a) 77, 1121. turungiu(-ngie), 619, 1573, 1589, 1590, 1591. tuti, 1131. Tutova, 1300, 1317, 1333. mm, 1210. ţintuită, 1257. tjpui, (a), 1609. fit ic, 246. ţîţăi (a), 1594. Ţelegrad, 961. Ţeligrad, 1252. Ţeligrădencă, 80. {apoi, 386. Ţibucani, 1380. ţichi (de ci), 1537. {icura (a), 1574, 1582. Ţigan (-ncă), 24, 46, 104, 106, 113, 120, 153, 154, 158, 187, 239,487, 512 529, 530, 578, 691, 71.6,717, 725, 876, 1041, 1080, 1127, 1128, 1129, 1130,1131, 1132, 1169, 1170, 1202, 1216,1241, 1255,1414, 1438, 1465’, 1469, 1470 1560. ţigană, 930, 931. Ţigănaş, 100. 112, 1332. ţigănesc {-escă), 564, 600, 608, 609, 632, 1041, 1129, 1140, 1150, 1205,12o5, 1658 INDEX 1545, 1572. ţigăncscă, 1332. Ţigăneşti, 1237. p'gănie, 663. ţintă, 1425. ■ ppa (a), 310, 1002, 1037. ţitron, 365. ţocni (a), 1146, 1 1 52. ţogoşat, 157. Uda, 90, 91, 858. ugliîan, 1072. uldi (a), 23. umblă, 1320. ' Undrea, 179, 1198, 1229. Ungaria, 813. unglicte, 501, 1046. unglieţ, 1441. Ungur (-oîcă), 65, 188, 189, 352, 462, 463, 964, 965, 1238, 1256, 1377! Unguren (-ncă), 162, 184, 185, 197, 382, 434, 493, 494, 756, 136s! 1431, 1448, 1525, 1528. Ungurmaş, 493, 964. unguresc, 162, 184, 711, 921 1212 1251, 1256, 1545. unilichi, 518. untra (a), 181. v’ (o), 1010. vacă, 1214. vadă, 1302, 1476. Vadu-lat, 627, 805. vala, 53. Valachia, 64, 84, 92, 102 Valavir, 56. valdo-gălc, 83. Valea-rea, 1115. valerum, 1473. Vălenaş, 1283. Valter, 355. vamiş, 1467. vară, 1320, 1463. varsă, 819. vartvalichl, 213. ţufudeica, 535. ţugu, 875. ţugui, 985. ţugulan, 985. ţugulaş, 875. ţupa, 1404. pircăUa, 964. ţuţuică, 898. Ţuţurca, 98. XJ urla (a), 972. ursa (a), 454. urnxaz, 188. urdina (a), 368. urez, 353, 440. urmă, 1262, 1299. urmuliţă, 761. Ursari, 89. ursat, 688, 692. ursită, 1519. uru {-ni), 1199. ususeci, 1519. uşă, 1348, 1477. uşori, 1 459. ut, 598. utvanc, 61. uzmi (a se), 124. V varvara, 1133. varvaricln, 157. varvarichie, 535. Vasilachc, 1166. Vasttca, 529. Vasile, 89, 90, 91, 92, 93 2' 1063, 1277, 1466. Vasile Panaite, 1372, 1447. Vasile Usturoi, 1447. vavile, 1576. văcui(ă), 1239. Văden, 967. Vădcnl, 190, 829. vedzut, 1349, 1352; văera (a se), 1080. văgaş, 159, 212, 388. 1, 934, INDEX 1659 răfcăra (ase), 1515, 1537, 1538. răjit, 134-0. Vulcele, 91. văleni, 742. vălucăi (ase), G78, 1160. Văleni, 89. vălicică, 1436. vălil, 1494. versat (de zoii), 115, 1514. vărvalic, 151. vist, 1049, 1054. vătafu (Manolea), 22, 24. vătăşoic, 23, 24. vhft, 999. •' re, 1461, 1541. Vi.jla, 34. Vâlcea, 480. Vâlcele, 905. vălciag, 411. vălnicu, 1446. vânezi (sâ), 819. _ vînt (-ă), [om, pădure, etc.J, 1511. vintra, 8, 9, 10, 12. •vârcolac, 577-Vârnav, 719. Vărtope, 428. vin-, 1336, 1350, 1418, 1460, 1497. virvureli, 1473. vărvarichi, 198. rîrvorile, 103o. v ărzuca, 1077. vecină, 1349. vedeua, 47. Velcea (ceauş), 152. vili (a se), 1562. . vcVtat, 1240. v elintă, 1461. vemerniţe, 1560. venetic, 178. ven’t, 1008. venii, 817, 818, 819, 911. verega (a), 85. verii, 1465. verile, 140. reşcă, 1185. vie, 598. Verrlii, 101. viehil, 1313. Vicleeni, 1475. victim, 1039. Victorie, 1467. Vidros, 50, 51, 52. ’ vidzita (a), 819. vidzită, 819. Vicşoren, 258, 261. Viena, 64. . viespoică, 591. viforoică, 1551. vilaie, 23, 24, 26, 27. vileg, 521. vină, 1072, 1300. Vinerea mare, 54, 229, 230, 377, 776, 1108, 1116. Vineri, 94, 95, 137, 150, 261, 356, 464, 484, 514, 578,643, 646, 751, 808, 896, 918, 928, 983, 1179, 1250, 1252, 1266, 1289,1388, 1412, 1417, 1428, 1521, 1551, 1571, 1578, 1583. vineţie, 37. 52, 175, 178, 1343, vineţie, 129. vin’t, 1262. vidră, 49, 51, 52. visduri, 1228. visterna, 1476. Vişa, 33, 192. Vitlcim, 1487. Viţii im 1482. Vitleem, 1478, 1486, 1487, 1488. Viţă, 1247. Viţă Cătănuţă, 1247. viva, 1074. vivor, 1572, 1573, 1582, 1583, 1589, vix, 1084. vizdeiu, 442, 475, 775, 777. vizion, 60, 61. Vladu, 445, 1226, 1304. vlagă, 98. Vlaicu, 45, 46, 48, 49. Vlăscia, 106. vlăscencă, 847. Vlăscuţa, 252. Voica, 85, 86, 133, 134, 139, 1 40, 1 41, 398. _ , Voichiţa, 85, 86, 139, 140, 141, 3 8, 513, 1059,1258. voilerolc, 1464. voilerom, 1461. Voincu, 1461. volintirie, 756. vorbă, 1466. vorghi (a), 482,791, 1072, 1317, loOl. vorghitor, 999. vostor, 654, 655. , vouă, 1337. ■vrăbiorâ, 1378. vtămescă, 1302. vrîneâră, 537. vrâstă, 967, 1049. ■ vutcă, 257. i66o INDEX z zacă, 1299. sală, 807. Zamfir adie, 190, 191. sandale, 87. sar, 302. sarpale, 99. sat, 146. satoenî, 1210. săbăvirâ, 1472. zăboviră, 1474. sălaş. 1275. săletit, 1572, 1573, 1591. sălesît, 1587. săliştea, 1470. săngăli (a), 962. săpodie, 1539. săriră, 1472. sărnăi (a), 956. i\ăua, 1464. săuita (a se), 1076, 1078. suveică, 497. săniboce, 31. sine, 383, 1530. sgonă, 147. sgorît, 1210. Zimnice, 1500. sivelcă, 442. smeoi, 1567, 1568. smerdios, 1474. sorsoi (a), 379, 405. zor zonale, 353. sorzonat, 405. Zorsnlinca, 91. sotoni, (a), 146. sner, 1073. suveică, 314, 670. ustjdeix: DE NUMELE LOCALITĂŢILOR DE UNDE S’A CULES MATERIALUL Adamesti (j. Teleorman), 65. Agapia (j. Ndmţu), 794. 888. Albeşti (j. Teleorman), 754. Alexandria (j. Teleorman), 13, 15, 598, 608, 641, 755. ’ Aninişul (j. Gorj), 668, 669. Apoldu-Mic (Transilvania), 996, 1009, 1010, 1011, 1012, 1013, 1014, 1014, 1015, 1031, 1032, 1033, 1034, 1035, Bahna, (j. Roman), 1213. Balcani (j- Nemţu), 1469. Basarabi (j. Sucâva), 909. Bazgadnl (j. Nemţu), 892, 895. Băhalniţa (j. Nemţu), 896. BăUesti (j. Doi,jiu', 1046, 1047, 1048, 1161, 1162. Bălănoîa Ij. Vlaşca), 862, 867. Bălţătesti (j. Nemţu), 799, 800. Băneasa (j. Teleorman), 60, 103, 139, 145, 405. Bănesa 362 24. Tu te duci bade sărace (va- riantă) ...................363 25. In verfuţul nucului (variantă) 364 26. Eşî mândră, păn’la ferestră . 364 27. Poruncitu-mî-o Ion . . . 365 28. Remas bun tată şi maică . 365 I. Voinicescî-haiducescl Pag. 1. Ce ml-e drag pe lume . . 367 2. Ce mî-e drag mie pe lume (variantă)........................367 3. Frunduliţă foi smiceua (va- riantă) ..............................368 4. Verde, verde de năut (va- riantă) .-.......................368 5. Pe ddl viu, pe del me duc . 369 6. Drag mi-a fost calu bălan . 369 7. Foîe verde de tulpan (vari- antă).............................369 8. Cal bălan şi şaua verde (va- riantă) . , . , . . 370 tAfeLA DE MATERII 16^7 i). Frunduliţă filalea . . . . 10. Foîe verde şî-o lalea (va- riantă) ................. 11. Lunca Câlineştilor . . . 12. Voinic lotrân............... 13. Drag mî-a fost . . . . 14. Me mână taica la plug . . 15. Dar'ar Dumnedeu să ningă 16. Foîe verde bob năut. . . 17. Foîe verde trei spanace. . 18. La cârciuma din pârloge (va- riantă) ................. 19. Foîuliţă popâlnic . . . . 20. Foîe ruptă’n cincî. . . . 21. M’a făcut maica pe mine (variantă)............... 22. Astă-dî beu şi mame beu . 23. Foîe verde trei scaeţî (va- riantă) ................. 24. Dunăre, apă vioră. . . . 25. Când eram copilaş mic . . 26. S’a trecut Vinerea mare. . 27. Cline e voinic, voînic. . . 28. Foîe verde mărăcine. . . 29. Vuî, vuî, mândrele mele ! . 30. Vuî, vuî, vuî mândrele mele (variantă) . . - . . 31. Infrundeşte, codre, bine. . 32. Cântă, cuce, numai mie (va- riantă) ................. 33. La cârciuma din pădure. . 34. Foîe verde bob năut. . . 35. Foiliţâ foî de prun . . . 36. Sub polele codrului . . • 37. Doina lui Cartian. . . . 38. Foîe verde şî-o sipicâ . . 370 39. Foîe verde solz de peşte . 383 40. Foîe verde de sulfmă . . 383 370 41. F..u-te'n lege, Olteţ . . . 383 371 42. Foîe verde bob năut. . . 384 371 43. Vin, mândro, de me găteşte. 384 371 44. Me urcai în del în luncă . 385 372 45. Saltă inimîora’n mine (va¬ 372 riantă) ...... 385 372 46. Frunduliţă ismuliţă . . . 387 373 47. Foîe verde bob năut. . . 387 48. Foîe verde bob năut. . . 388 373 49. Me făcu maica pe mine (va¬ 373 riantă) ...... 388 374 50. Verduliţă de făsuî . . . 388 51. Teîuleţ cu foia lată . . . 389 374 52. Tetă lumea ’mî dice haiduc. 389 375 53. Frunduliţă ca smiceua . . 390 54. Cine mi-î voînic lotrân . . 390 376 55. N’am o cale să me duc . 391 376 56. Doina haiducului Ion Tunsu. 391 377 57. Mugur, mugur, mugurel. .. 392 377 58. Foie verde solz de peşte . 392 378 59. Arde podu Mogoşoîeî . . 393 378 60. Foîe verde de trei fire . . 393 378 61. Foîe verde măr creţesc. . 394 62. Foîe verde rug întins . . 394 379 63. Bulgăraş de ghîeţă rece. . 395 379 64. Tîneră, copilă dragă. . . 395 65. Inimîoră, inimîoră . . . 395 379 380 380 J. Bachiee 381 Pag. 381 1. Foîe verde de trei mure . 397 382 2. M’arn jurat că nu beu vin. 397 382 3. De trei dile beu la bere . 398 III. CÂNTECE DE NUNTĂ 1. Cântecul ginerelui. . • • 2. Cântecul mirese! . . • • 3. Cântecul nunului . . • • 4. Cântecul ginerelui (variantă) 5. Cântecul bradului miresei (v.) 6. Cântecul nunului . . • • 7. Cântecul miresei (variantă). 8. Cântecul miresei (variantă). Pacr. 9. Zorile miresei. . . 401 10. Zorile miresei (variantă) 401 11. Hora miresei . . . 402 12. Cântecul cumetruluî . 402 13. O urare de nuntă. . 403 14. Oraţie de nuntă . . 403 15. Versul colacului . . 404 16. Oraţia pintenului . . 405 17. Oraţie.....' 405 406 406 407 407 408 408 410 412 •«?< ftku |* IMfttll IV KTItluATt Itl £91 11 o------ - 1, o 1- f ii: f Ihn» HM* , , Olt » T*m< «o «1 4f «O , . ut 0 r«w» «i» n« * **r+ O**-* '• M O.**! . •t» • 0» «M U»»i , » «10 y. fu* iwo 0* mii 01* » 4* •<*•« gmiyţ.1 » «1* lio «aut» «omm , II* 10 o* f«ft Oml h* 1*0 II r«o r^r* *• »*o»m . , •m 1* «O «Mft. M* , 1*0 li V*4p «Im «* MM* , » UI 1» Mtf **■<*» Irr-Mtf >f« Ut li *«♦»■«! •* M *-t---t I „ UI 10 < 01 0 CtmwUăm mim ■ u« 19 Omo» Oi 1» Vhii , ut 10 l*Mi t* OK t* Om U «fe Uf 10 r*“ *^0l |M «N , UI 0» 1*0*» M*. MM* Ot |r*MM«t> UI «i N» MO mnO , . , Itl tl 9^ «0 «MM MM «M 4 UI 0» UI «1 9"^*» «» f*o . UI o* *'• mm t*v f M 0» MM* MM Oi «*M If» «: UIMO*». mOmiwM m «MMI 1 IA ** IfO r» **** m*it> Oi inH immIi •fi oo r«M MM* «Ml OmM u» V “irti ftulf.i Îmi ” 'Im Hiy ouu Of» H t*«f «* M«** Omh* u* *> VOmftiii mi mim» , . • fi u Ol*i «<•»!*«. HMWM «Mi •r» ao '«H'Ht ««HMttH 0«* 00 fi*M* Oi *~nHiirrt MM ta* IM f '«• *«H* «Imii »m 00 <4*0* « »**W * *MM om 0» r A M*0r Oi . .mm (m UI •0 r«i Mi h» «Om , , 011 «1 I fc« «f.** 011 Mt U «MM» Io Mmm «MO . ou Oft •mOMUM* fMHHM «Mi Olt •0 l»l «Mia» 4» Mi «N*M 01« 00 WhiOti «*» * * ■MnmiQij. , UI 10 **• *M M IM **,*„ II Tm OMrt 4M fii «MM OK» 00 »Ht OM.O AM.«0Mc .. ou 1* VnOmI im i ifMili . . OU Oo te *f £*•*. Oi ftwO . UI oi u m«m . . 110 U Moo 4 «tUl . * 4 tu mm. ***** , . Ui 01 *. i i- ** ■m «4. Oi niOUI IM W «»*4 ***, finul. . IM SO IWm Om. 4.4*» 0*0 . OM M too «Ifii OM l* f»U (*• 139 00 m*>«*.,im ■* (Mn 1(1*. amui . , UI M. 1*04 Om <0 «t» lt «M Mi* mul) ... . UI «o V---* - iii . IM ot, mu 00040. * .41 m m IM oi Oii »«m OteO* IM 01 Fm «**0* ■*** *u «0 IM 00 Hto Ol MlM IM 01 Iii*. «* M*0 0*l«M IM oo »'«*• «MO» OU MM IIO 01, l,*«*H4« 4* 44IU «MO im oo ttk 0*0. *«m HM (** nmO) ■ III 0* M**f (MM «O W MM. R# * UI îo rWo*« 0« fi* ***0» III 71 f.MfOf Oi *mOi« NmUI . 4 * .' IU «# 1* f*M .« f*L , IU îl U f*«* «M f*Oi . *WM HI * IU H Fo» «Ut 4 4* i«lH IU n 0*l«M»ţ f**4M0 v IU u Fwnft «m0* MO lui IU n mu om*. 1 w.f tu *0 0» *Mf OtMA» Oi «MO III M flk M# Ou* f *M "Ohmii 101 •M t*iu *«*4* O** «0*, mmI" IU *1 jmm immmm o ou 0» Imnmm «m înrit 4 10» «0 ■w «*w 0* 0.0*0. 110 oo A MMI* MM Ml* «o f*«| 0 WimMm «MM IM «o «•* *•* to>«* (« im MMM ) „ ui u Or kM a mm M9 wo fm nH« «oOiihmi 0«l m mtMOrt, m*m« i«« w ■ ti» •0 fm mo* am om* li» •1 f M «MIM ti* TABLA DE MATERII - Mândra neiehiî tu erai . . 93. Frundă verde arţăraş. . . 9 F Fdîe verde otintevă . . . 95. Fdîe verde ismă creţă . . '.'ti. Sărutatul de culcat . . . '.'7. l'oîe verde de trei peşlî. . 98. Drăguţa nevasta mea. . . 99. Sârba doftorilor . . . . 1"". De’nsurat m’aş însura . . ! " 1. Fă-me Domne ce m’oî face . i"_'. Frunduliţă trei măline . . 103. Fdîe verde peliniţă . . . loF Fdîe verde bob năut. . . Io."). Spune-mî, puică, adevărat . 1 • Mi. Aidi, Anico,- la ceşmele. . 107. De cât în saraolie . . . Iov. Fdîe verde şî-o lalea . . Bărbâţelu nătărău. . . . 110. I-audî, lele, popa tocă . . 111. Fdîe verde usturoi . . . 112. Fdîe verde matostat. . . 1 I :î. Ce-aî făcut paralele . . . 1 1 V. Mariţo, de dragul teu . . 115. Date-o, bate-o................ 11(1. Cîocârlanu s’a ’mbetat . . 117. Iar acum şi nici acum . . I 1 s. Nu te uîta la cojoc . . . II !t. Nu me bate maică . . . I 20. 131. 123. Măî cazace, căzăcele. Fdîe verde şî-o măslină Me’ntrebă ibomnicelul 'va- 123. 124. 135. 126. 127. 128. 120. 130. 131. 132. 133. 134. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 142. 143. riantă) . . • • Spune, afurisito, spune (variantă) ......................... Spune-mî mie ibomnica (va riantă) • • • • De mititel mă ’nşuraî Unde-ţî văd {iţea. , Fdîe verde rug întins Mândro, când erai a mea Fdîe verde .bob areu. S’a gâtat cu spusele, l'nguru e fieră spurcată l’nguril ne-or prăpădi Umruru e liftă rea. . Am” scăpat de turci, de greci Haideţi, băieţi, să jucăm Leliţa de peste Jiî • Câtănire-aş cătăni . pentru tine dragă fata p,ru me’ndemnă inima Să Ieşî pe lună . • Mândruldnă ca a mea De dorul teu . • • Mândro, mândrulâna mea 449 449 449 450 450 450 451 451 451 452 452 452 453 453 453 454 454 454 455 455 455 456 456 456 457 457 457 458 458 458 459 459 459 460 460 460 461 461 461 462 462 462 463 463 463 464 464 464 464 465 465 465 144. Dragu meu, care mî-e drag . 145. Fetişoră din alt sat . . . 146. Sus, sus, sus, opinca, sus. . 147. Haideţi feciori să jucăm. . 148. Opincuţa de junică . . . 149. Măî, Mărie, Marioră . i . 150. Dragostea nostră de mult . 151. Ieşî Anico la portiţă. . . 152. Dragu-mî bădiţul meu . . 153. Haideţi feţilor la joc. . . 154. Fetiţă de om bogat . . . 155. Haida, fetiţo, la joc . . . 156. Dragă mi-e mândruţa ’naltă . 157. Dragu-’mi mândruţa ’naltă (variantă)............... 158. N’am mândră pe unde da . 159. 0, Jiană, bate-o focu. . . 160. Pe la Iona prin obor . . 161. Fdîe verde siminoc . . . 162. Ială, bătuta de stele. . . 163. Câte fete’s cu cheptare . . 164. Haî, leliţo scurtă ’n burtă . 165. Me mână mama la joc . . 166. Pagubă de o piţulă . . . 167. Unde văd copilele . . . 168. Unde văd eârdu de fete (va- riantă) ................. 169. Fetele din Roşiori . . . 170. Leliţa cu ocliiî verdî. . . 171. Pe uliţa care’mî drag . . 172. Cine l’a iubit nu crede. . 173. Uşurel cu iubitu . . . . 174. Sucă te, suceşte-te . . . 175. Lele, a dracului maî eşti . 176. Me rogă vecina nostră . . 177. De la noi a treia casă (va- riantă) ................. 178. Fdîe verde samulaslră (va- riantă) ................. 179. Ce mi-î drag, nu mi-î urât . 180. Me şuii p’un ciob de sticlă 181. Săracii nădragii meî. . . 182. Geaba, lele eşti fudulă . . 183. Plecă popa la pădure . . 184. Frunduliţă d’aliluî . . . 185. Fetico de om bogat. . . 186. Şi mă dor picîorele . . . 187. Şi adică ce potop . . . 188. Foîe verde lemn de sus . 189. Fdîe verde lemn de sus (va- riantă) ................. 190. Măî bâete băeţele. . . . 191. Fdîe verde de năut. . . 192. Dragile mele de fete, . . 193. Fdîe verde foî de nuc . . 679 465 466 466 466 466 467 467 467 467 468 468 468 468 469 469 469 469 470 470 470 470 471 471 471 472 472 472 472 473 473 473 473 474 474 475 475 475 476 476 476 477 477 477 478 478 478 479 ' 479 479 480 i68o TABLA DE MATERII 194. Foîe verde bob năut . . 195. Foîe verde mărgărit (vari- antă).................... 196. Din Şiret şi până’n Prut (variantă) . . . . . 197. Şi te ’nvârte pe sub mână. 198. Şi te sucâ pe sub mână (va- riantă) ................. 199. Foîe verde mărgărit (variantă) 200. Foîe verde trei sipice. . . 201. Lelea 'naltă şi d’uscată. . 202. Foîe verde de doî bradî . 203. Haî, surată, să mai bem . 204. Nevestică ca a mea . . . 205. Fir’aî al dracului de fus . 206. Foîe verde bob de linte. . 207. Foîe verde salbă mole . . 208. Foîe verde fir de boz . . 209. Când m’aş vedea cu bărbat 210. Foîe verde foî de nucă. . 211. Foîe verde şi-o lalea. . . 212. Foîe verde trei boblinte. . 213. Foîe verde foî de fragă. . 214. Foîe verde şi-o lelea . . 215. Frundă verde de arţar . . 216. Fruntjă verde arţăraş . . 217. Câte fete ’n braţe-am strâns 218. Verde frundă şî-o lalea. . 219. Am o doică, am o lele. . 220. Mândră fir’aî a naibiluî. . 221. Verduliţă trei migdale . . 222. Ce caţî mândră pe şuşâ ? 223. Verde, verde, rosmarin . . 224. Verde peliniţă.............. 225. Foîe verde peliniţă . . . 226. Verde, verde de lelea . . 227. Verde, verde foî spanac. . 228. Ia-me Domne................. 229. Mândruţă a dracului eşti . 480 230. Foîe verde şi-o lalea. . 492 231. Foîe verde de dudău . 492 480 232. Foîe verde maghiran. . . 493 233. Unguren, ungurenaş. . . 493 481 234. Unguren, ungurenaş ‘(vâri- 481 antă)....... 493 235. Foîe verde busuioc . 494 481 236. Frunduliţâ şi-o lalea. 494 482 237. Venii sera de la sapă (va- 482 riantă)...... 494 482 238. Nevastă ca a mea frumosă. 495 483 239. Frundă verde şî-o lalea (va- 483 riantă)...... 495 483 240. Foîe verde trei lămâi . 496 484 241. Fata popii, Maria. . . . 496 484 242. Foîe verde şî-o lalea. . 496 484 243. Verduliţă de bujor . . . 497 485 244. ţiise mama către mine (va- 485 riantă)...... 497 485 245. Foîe verde colalie . . 497 486 246. Bate-me Domne, pe mine . 498 486 247. Pentru mândra care’mî place 498 486 248. Puîculiţa de demult . 498 487 249. Măi bădiţă, novăcene 499 487 250. Foîe verde şî-o lalea 499 487 251. Foîţică siminoc . . 499 488 252. Foîe verde matostat. 500 488 253. Iubeşte, neică, iubeşte (vâri- 488 antă)...... 500 489 254. Foiliţă solz de peşte (vâri- 489 antă)..... 500 489 255. Lelea care e măreţă. . 501 490 256. Nevasta care iubeşte. 501 490 257. Venduî via şi moşia . . 501 490 258. Aida drace, îa-o ’n cârcă 502 491 259. Ciobănel la oi am fost . 502 491 260.» Fă-me pasăre pestriţă . . 502 491 261. Nu te uita, lele, nu. . . 503 492 V. CÂNTECE ŞI Bugăciunî şi cântece de copil Pag. 1. Cântecul melcului. . . . 507 2. Cântecul melcului (variantă). 507 3. Cântecul ariciului. . . . 508 4. Cântecul ariciului (variantă). 508 JOCURI DE COPIÎ 5. Cântecul ariciului (variantă). 508 6. Cântecul caprei .... 509 7. Cântecul caprei (variantă) . 509 8. Cântecul caprei (variantă) . 509 9. Rugăciunea pentru ploîe . 510 10. Treci ploîe (variantă) . . 510 Tabla de Materii 1681 11. Cântecul gărgăriţei . . . 510 12. Pusei şaua pe trei cal . . 511 13. Oleleu! ce vedul! . . . 511 14. Ole, 6!e rapănă .... 512 15. Oîe, 6Ie rapănă (variantă) . 512 16. Ole, oîe rapănă (variantă) . 513 17. Oîe, ole rapănă (variantă) . 513 ÎS. F6îe verde de-un susai. . 514 1!). Veni timpul să rai ’nsor (va- riantă)...... 514 20. Făcui focu pe-un cojoc (va- riantă) .....................515 21. Făcui focu sub covercă (va- riantă) .......................515 22. D’unde vil, mă Nuţule?. . 516 23. Cântecul cucului . . . . 516 24. Cântecul berdeî . . . . 517 25. Jocul d’a pitulata. . . . 517 26. Jocul d’a pitulata (variantă). 517 27. Joculd’apitulata(treivariante) 518 VI. COLINDE Pag. 8. Leroî, în aceste curţi . . 525 1. Pluftuşori|l..... . 521 9. Prin cel cel . . . . . 526 2. Pliiguşorul (variantă). . 522 10. La tulpină l’aştî doi meri . 527 3. In cele casc lumindse . . 523 11. In diua de sfînt Vasile . . 527 t. D’acilea ’n vadu Brăilei. . 523 12. Domne Isuse Gliristose . . 528 5. Florile d’albc de mir . . 524 13. Colind la sfîntu Vasile . . 528 6. Şi ’nlrebă, şi ’nlrebă . . 524 14. Vasilca........ 529 7. Ia sculaţi, sculai!. . . . 525 VII. GHICITORI . . 533 VIII. DESCÂNTECE A. Descântece de deocliî Pag. I- Descântec de deoclnu. . • 543 2. Descântec de deochîfl (va- riantă) ................ 3. Descântec de deoclnu (va- ^ riantă)................. 4. Descântec de deoclnu (va- riantă) .....................544 5. Descântec de deoclnu (va- riantă) .....................545 6. Descântec de deoclnu (va- riantă) .....................546 7. Descântec de deoclnu . . 546 106 1682 TABLA DE MATERII 8. Descântec de deochîu (va- riantă) ....................547 9. Descântec de deochîu (va- riantă) ....................547 10. Descântec de deochîu (va- riantă) ....................548 11. Descântec de deochîu (va- riantă) ....................549 12. Descântec de deochîu (va- riantă) ...................549 13. Descântec de deochîu (va- riantă) ...................550 14. Descântec de deochîu (va- riantă) ...................551 15. Descântec de deochîu (va- riantă) ...................552 16. Descântec de moroîu. . . 553 17. Descântec de moroîu (va- riantă) ...................554 18. Descântec de deochîu (va- riantă) ..................554 19. Descântec de deochete (va- riantă) ...................555 20. Descântec de deochîu . . 556 21. Descântec de rîmnă . . . 556 22. Descântec de deochete (va- riantă) ...................557 23. Descântec la naşterea copiei ............................557 24. Descântec de deochîu (va- riantă) ...................558 B. Descântece de sore sec Pa;?. 1. Descântec de sore sec 559 2. Descântec de sore sec 560 3. Descântec de sore sec (va- riantă) 561 4. Descântec de sore sec (va- riantă) 561 5. Descântec de sore sec (va- riantă) 562 6. Descântec de sore sec (va- riantă) , 562 7. Descântec de sore sec (va- riantă) 563 8. Descântec de sore sec (va- riantă) 563 9. Descântec de sore sec (va- riantă) 564 10. Descântec de sore sec (va- riantă) 565 11. Descântec de sore d’el mare. 565 C. Descântece de apucate Pag 1. Descântec de strâns . . . 567 2. Descântec de apucate . . 567 3. Descântec de apucat (va- riantă) . . 568 4. Descântec de apucat (va- riantă) . . 569 5. Descântec de apucate (va- riantă) . . 570 6. Descântec de apucate (va- riantă) . . 570 7. Descântec de apucate (va- riantă) . . 571 8. Descântec de apucate (va- riantă) . . 571 9. Descântec de apucate (va- riantă) ......572 10. Descântec de strîns (variantă) 572 D Descântece de cu(it Pas. 1. Descântec de pus cuţitul . 575 2. Descântec de pus cuţitul (va- riantă) ...................576 3. Descântec de luat cuţitul. . 576 4. Descântec de întors cuţitul (variantă)..................577 5. Descântec de luat cuţitul (va- riantă) ...................578 6. Descântec de luat cuţitul (va- riantă) ...................578 7. Descântec de luat cuţitul (va- riantă) ...................579 '8. Descântec de întors cuţitul (variantă).................579 9. Descântec de luat cuţitul . 580 10. Descântec de junghîu . . 581 11. Descântec de ţepă . . . 582 12. Descântec de cuîu . . . 583 13. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................583 14. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................584 15. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................584 16. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................585 17. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................586 18. Descântec de junghîu (va- riantă) ...................586 19. Descântec de junghîu sau de mătrăgună..................586 IO- tabla de MaTeru 1683 . Descântec de junghîu (variantă) ........................587 21. Descântec de junghîâ (va- riantă) ................588 22. Descântec de rînză . . . 588 23. Descântec de rînză (variantă) 589 E. Descântece de veninare de şerpe Pag. 1. Descântec de veninare de şdrpe. ...... 591 2. Descântec de şerpe . . . 592 3. Descântec de şerpe . . . 592 4. Descântec de şârpe (variantă) 593 5. Descântec de şerpe (variantă) 593 6. Descântec de şerpe (variantă) 594 7. Descântec de muşcătură de şerpe....................594 F. Descântece de muma pădurii Pa'J. 1. Descântec de muma pădurii 595 2. Descântec de muma păduri! (variantă).............596 3. Descântec de plâns . . . 596 4. Descântec de spărietură. . 597 5. Descântec de muma păduri! 597 6. Descântec'de spaimă . . 598 G. Descântece de bubă 1. Descântec de bubă . . . 2. Descântec de bubă (variantă) 3. Descântec de dălac . . . 4. Descântec de dălac (variantă) 5. Descântec de bubă . . ■ 6. Descântec de bubă (variantă) 7. Descântec de bubă (variantă) 8. Descântec de bubă (variantă) 9. Descântec de bube dulci. . 10. Descântec de bubă tvariantă) 11. Descântec de bubă (variantă) 12. Descântec de bubă (variantă) 13. Descântec de bubă (variantă) 14. Descântec de bubă (variantă) 15. Descântec de bubă (variantă) 16. Descântec de bubă (variantă) 17. Descântec de bubă (variantă) 18. Descântec de bubă (variantă) 19. Descântec de bubă (variantă) 20. Descântec de bubă (variantă) Paor. “599 600 600 601 602 602 603 604 604 605 606 606 607 607 608 - 609 610 610 611 611 H. Descântece de brâncă Pag. 1. Descântec de arâncă. 613 2. Descântec de brâncă (va- riantă) 614 3. Descântec de brâncă (va- riantă) 614 4. Descântec de brâncă (va- riantă) 615 5. Descântec de brâncă (va- riantă) 615 6. Descântec de brâncă (va- riantă) 616 7. Descântec, de brâncă (va- riantă) 616 8. Descântec de brâncă (va- riantă). 617 9. Descântec de brâncă (va- riantă) 618 10. Descântec de brâncă (va- riantă) 619 11. Descântec •de brâncă (va- riantă) 620 12. Descântec de brâncă (va- riantă) 620 13. Descântec de brâncă. 622 I. Descântece de izdat Pag. 1. Descântec de izdat . . . 623 2. Descântec de izdat (variantă). 624 3. Descântec de izdat (variantă). 624 4. Descântec de izdat (variantă). 625 5. Descântec de dor de inimă . 625 '6. Descântec de izdat (variantă). 626 7. Descântec de izdat (variantă). 626 8. Descântec de izdat (variantă). 627 9. Descântec de izdat (variantă). 627 10. Descântec de izdat (variantă). 628 11. Descântec dc izdat (variantă). 628 12. Descântec de izdat (variantă). 629 J. Diferite descântece 1. Descântec de oftică . . . 2. Descântec de friguri . . . 3. Descântec de isbitură . . 4. Descântec dc isbitură (va- riantă) ............... 5. Descântec de trânj! . • ■ 6. Descântec de trânj! (variantă) 7. Descântec de boia copiilor . 8. Descântec de boia copiilor (variantă) Pag. 63 i 633 633 634 634 635 635 636 1684 tabla de materii 9. Descântec de matrice . . 636 10. Descântec de mătrice (va- riantă) ...................(537 11. Descântec de mătrice (va- riantă) .................. 637 12. Descântec de mătrice (va- riantă) ....................638 13. Descântec de mătrice (va- riantă) ......................638 14. Descântec de gâlcî . . . 639 15. Descântec de gâlcî (variantă) 639 16. Descântec de gâlcî (variantă) 640 17. Descântec de gâlcî . , . 640 18. Descântec de obrintelâ . . 641 19. Descântec de obrintelâ (va- riantă) ......................641 20. Descântec de obrintelâ (va- riantă) ...... 642 21. Descântec de obrintelâ (va- riantă).................642 22. Descântec de nâjit . . . 643 23. Descântec de năjit (variantă) 643 24. Descântec de surdumacî. . 644 25. Descântec de surdumacî (va- riantă) ......................644 26. Descântec de moleţî. . . 645 27. Descântec de moleţî(variantă) 645 28. Descântec de spurcat . . 646 29. Descântec de întâmpinat . 646 30. Descântec de tâmpinătură (variantă)..............647 31. Descântec de Sfinte. . . 647 32. Descântec de Sfinte . . . 648 33. Descântecul din Şoîmane . 649 34. Descântec din Iele . . . 650 K. Vrăji Paş. 1. Descântec pentru versat cosi- torul ......................653 2. Descântecul cositorului . . 654 3. Descântecul cositorului (va- riantă) ....................654 4. Descântecul argintului viu . 655 5. Descântecul argintului viu (variantă)..............656 6.. Descântecul argintului viu (variantă)..............657 7. Descântecul argintului viu (variantă)..............658 8. Descântecul argintului viu (variantă)..............659 9. Descântec de întorsuri . . 660 10. Descântec de întorsuri . . 661 11. Descântec de întorsuri (va- riantă) ................. 12. Descântec de judecată . . 13. Descântec de judecată (va- riantă) ................. 14. Descântec de judecată (va- riantă) ................. 15. Descântec de judecată (va. riantă).................. 16. Descântec de potolirea duş- manilor ................. 17. Descântec de amuţirea băr- batului ................. 18. Descântec de legat omul . 19. Descântec de deslegat omenii 20. Descântec de deslegat băr- batul (variantă). . . . 21. Facere de dragoste . . . 22. De dragoste (variantă) . . 23. Vrajă de dragoste (variantă). 24. Vrajă de dragoste (variantă) 25. Descântec de dragoste . . 26. Descântec de dragoste (va- riantă) ................. 27. Descântec de dragoste (va- riantă) ................. 28. Vrajă de dragoste . . . 29. Vrajă de dragoste (variantă). 30. Vrajă de dragoste (variantă). 31. Descântec de dragoste (va- riantă) ...... 32. Vrajă de dragoste (variantă). 33. Vrajă de dragoste (variantă) 34. Vrajă de dragoste (variantă) 35. Descântec de dragoste (va- riantă) ................. 36. Descântec de dragoste (va- riantă) ................. 37. întorsuri pentru facere de dragoste................. 38. Descântec de urît. . . . 39. Descântec de scrisă . . . 40. Vrajă de scrisă . . . . 41. Vrajă de scrisă (variantă) . 42. Vrajă de scrisă (variantă) . 43. Vrajă de scrisă (variantă) . 44. Descântec de , scrisă (vari- antă).................... 45. Descântec de scrisă cu căr- buni .................... 46. Descântec de scrisă cu căr- buni (variantă). . . . 47. Vrajă de scrisă (variantă) . 48. Vrajă de scrisă (variantă) . 49. Vraja de scrisă (variantă) . 662 663 664 665 666 667 667 668 66S 669 669 670 672 672 674 674 675 676 677 678 678 679 680 681 682 6S3 684 685 685 686 687 687 688 688 689 690 690 691 691 TABLA DE MATERII I685 50. Vrăji 1 dc scrisă (variantă) . 692 53. Vraja cărţilor . '. . . . 694 51. Vra,j; r bobilor ... . 693 54. Vraja cărţilor (variantă) . . 694 52. Vrăji 1 bobilor (variantă) . . 694 55. Descântec de pus la stele . 695 IX. MEDICINA POPULARĂ , . . 699 X. PROVERBE . . . 707 addenda a. (' A NTECE BETRĂNESCI, HAIDUCESCI, DOINE şi STRIGĂ IL Ivi 1. Badiu (variantă) . . • 2. Ianeu-Vodă.............. 3. La Gerdacu Iul Novac . 4. Ţăranul şi zapciul . • 5. Frunduliţâ de negară . 6. Sub pole de codru verde 7. Doina................... 8. Fote verde stejerel . . 9. Foîe verde de alune. - 10. Foîe verde foi rărite. . 11. Fote verde trei soroce . 12. Frondă verde mărăcină. 13. Fote verde trei soroce l i. Frondă verde fot de viţă 15. Fote Verde sălcioră ^ . 16. Fote verde şt-o cicorâ . 17. Frondă verde fote lată . 18. Fote verde abanos . > 729 731 733 734 735 735 736 736 737 737 737 738 738 738 739 739 739 740 19. Frundă verde de alun . 20. l)ict tu, mândră, dicîtu ba 21. Frondă verde nucuşoră . 22. Frondă verde ş’un tăciune 23. Frundă verde fote lată . 24. Fote verde matostat . . 25. Frunduliţâ grâu rpărunt. 26. Cântec de legăn . . . 27. Fote verde trei pârloge . 28. Frundă verde matostat . 29. Frundă verde ş’o alună. 30. Fote verde matostat . . 31. Frundă verde trei fot late 32. Trec dilele............ 33. Frundă verde siminic . 34. Mândruţo d’atâta verde . 35. Jelui-m’aşt, jelui . . . 36. Arde focul ce ya arde . 740 740 741 741 741 742 742 742 743 743 743 744 744 744 745 745 745 740 i686 TABLA DE MATERII 37. Foîe verde de suleine . . 740 38. Copiliţă, unde te duci . . 746 39. Fote, fote şî-o lelie . . . 747 40. Foîe verde leuşten . . . 747 41. Foîe verde d’alion . . . 747 42. Foîe verde peliniţă . . . 748 43. Foîe verde de sporiş . . 748 44. Foîe verde trei smicele. . 748 45. Foîe verde bob năut . . 749 46. Vaî sărac de cel străin . . 749 47. Foîe verde treî smicele . . 749 48. Verde f6îe treî spanace . 750 49. Leliţo de pe plai . . . 750 50. Mari ora de la plaî (variantă) 750 51. Verde, verde foî lipanu . 751 52. Aoleo! ce vale adâncă . . 751 53. Sus e luna, jos e norul . 751 54. Verde foîe mer mustos. . 752 55. Foîe verde siminie . . . 752 56. De aş avea numai un dor . 752 57. La luncă, mândră, la luncă 753 58. De treî dîle beau la vin. . 753 59. Celui ce-a lăsat oftatul . . 753 60. Foîe verde de bujor . . 754 61. Busuîooe...................754 62. Foîe verde nucă secă . . 754 63. Frundă verde săcărea . . 755 64. Foîe verde lin pelin . . 755 65. Foîe verde şî-o lalea . . 755 66. Verde foîe colelie . . . 756 67. Frundă verde de treî foî . 756 68. Foîe verde lobodă . . . 757 69. Haî, Anieo, la cişmele . . 757 70. De cete-aî călugărit? . . 757 71. Frundă verde muşăţel . . 757 72. Pusei lacăt la grindă . . 758 73. Fire-aî, maică, blestemată . 758 74. Cine m’a dat dorului . . 758 75. Ofteză, puică, ofteză . . . 759 76. Măi Petrică, Petrişor . . 759 77. Frunzuliţă treî smicele . . 759 78. Verde, verde năuta . . . 760 79. Frunduliţă siminie . . . 760 80. Strigă mortea la ferestră . 760 81. Treci, dorule, Dunărea. . 761 82. Nevestică tinerică . . . 761 83. Foîe verde lemn de sus . 761 84. Cin’e streină ca mine . . 762 85. Dorule fn blestemat . . . 762 86. Foîe verde treî spanace . 762 87. Pe del, pe la Cornăţel . . 763 88. Trecui pîrîul de jumătate . 763 89. Verde foîe siminie . . . 763 90. Foîe verde foî de nucă . 764 91. Frundă verde iasomie . . 764 92. Nu te uita că ’s bătrân. . 764 93. Când eram,' la mama, fată. 765 94. Verde foîe avrămesă. . . 765 95. Frundă verde de mohor . 765 96. Cine iubeşte şi lasă. . . 766 97. La grădina ocolită . . . 766 98. Frundă verde ş’un dudău . 766 99. Lino, Lino. ...... 767 100. Verde foîe mărăcine . . . 767 101. Frundă verde lemn topit . 767 102. Verde, verde grâu mărunt. 768 103. Foîe verde bob orez. . . 768 104. Foîe verde leuşten . . . 768 105. Verde, verde murele . . . 769 106. Fdîe verde siminie . . . 769 107. Amară-î frundă de nuc. . 769 108. Foîe verde de dudău . . 770 109. Frundă verde, foîe lată. . 770 110. Frundă verde treî alune . 770 111. Cucuie, porumbule (variantă) 771 112. Ia mai cântă, cucuie . . 771 113. Cuculeţ cu pana sură . . 771 114. Frundă verde de treî mure (variantă)...............772 115. Frumos cântă cucu’n del . 772 116. Frumos cântă cucu’n del. (variantă)...............772 117. Foîe verde busuioc (variantă) 773 118. Cuculeţ de peste Jiî. . . 773 119. Foîe verde foî de nuc . . 773 120. Frundă verde mătrăgună . 774 121. Frundă verde de piper . . 774 122. Und' te duci tu Petrişor . 774 123. Floricică, flore albastră . . 775 124. Frundă verde ş’un visdeî . 775 125. Arcjâ-te focu bărbate. . . 775 126. Spune gura euî o daî?. . 776 127. Busuioc şi tămâiţă ... 776 128. Sărută -me mândro’n gură . 776 129. Frundă verde foîe lată . . 777 130. Vino, bade, vin la noî . . 777 131. Sus pe malul Bistriţei . . 777 132. Vaî sermaniî noî flăcăii. . 778 133. Frundă verde lăcrămîore . 778 134. N’avuşî, badeo, când boli . 779 135. Ard’o focul de viaţă. . . 779 136. Nu da gura la cătană . . 779 137. Merge-un căpitan, călare . 780 138. Prin pădurea cu stejaru. . 780 139. Mândra mea s’a măritat. . 780 140. Când te duci bade-o cu caru. 781 141. Peste Olt, peste Olteţ . . 781 142. Bată’l, Domne şi’l adie. . 781 143. M’aî ţinut pân’ la dioră. . 782 144. Codrule frundă măruntă. . 782 TABLA DE MATERII 1687 145. Pasere galbenă’n cioc (va- riantă) .................. 146. Frundă verde Iasomie . . 147. Mariţo de la Nucet . . . 148. Spune-mi, badeo, de ţi’s dragă 149. Cucuie, porumbule . . . 150. Cal bălan şi şaua verde. . 151. Foîe verde şi o neghină . 152. Dorule pustiu şi câine . . 153. Aş scrie un răvăşel . . . 154. Foîe verde ruptă ’n cinci . 155. la vedî badea cum se duce. 156. Inimioră, ce te baţi? . . 157. Mariuţo, Marioră .... 1 58. Verde-verde şl-o crăiţă . . 159. Frunză verde alunică . . 160. Frundă verde de aglice. . 161. Foicică cu trei fire . . . 162. Frunijă verde afion . . . 163. Fruncjă verde............. 164. Frundă verde porumbă . . 165. Frnndă verde de bujor . . 166. Frundă verde de cicdre. . 167. Vine dorul pe vale . . . 168. Frundă verde trei soroce . 169. Frundă verde de mohor . 170. Frundă verde Lănă, Lână . 171. Pe drumul Oltului . . . 172. Sus la munte, la poiană . 173. Frundă verde trei grăunţe . 174. Vai de mine mult dor duc. 175. Frundă verde şi două ace . 176. De aici şi până’n Bacău . 177. F...u-te’n lege de răchită . 178. Iubita nelchiî îubilă . . • 179. Câte focuri ard pe lume . 180. Hire-aî, mamă, blestemată . 181. De ar fi doru ca doru . . 182. Frundă verde de doi fagi . 183. Codrule, frunijă galbenă . 184. Mândruliţo, pole ’ncîurate . 185. Frundă verde şi Iar frundă. 186. Frundă verde trei mărgele. 187. Frundă verde lemn domnesc 188. Frundă verde de cicoră. . 189. Foîe verde şî-o lalea. . . 190. Frundă verde de mohor . 191. Frundă verde ş’o nalbă. . 192. Foîe verde de trei tel . ■ 193. Frundă verde liţâ, liţă . . 194. Cum dai, lele, oule . . . 195. Frundă verde porumbea. . 196. Răvaş puică, răvaş dragă . 197. Frundă verde fol cu rouă . 198. Ajungă-te mândră ajungă . 199. Codrule, pădure mândră . 803 782 200. Inima mea cea stricată . . 803 783 201. Un’te duci măi Petrişor? . 804 783 202. Golea’n vale la fântână. . 804 783 203. Frundă verde de alună (va¬ 784 riantă) ...... 804 784 204. Lelişoră, trup de flori . . 805 784 205. Mariţo din Vadu-lat . . . 805 785 206. Frundă verde de susai . . 805 785 207. Frundă verde barlaboî . . 806 785 208. Amărât’! omu, Domne . . 806 786 209. Frunduliţă şî-o lalea . . '. 806 786 210. Frundă verde de dudău. . 807 786 211. Frundă verde floricele . . 807 787 212. Frunijă verde trei lalele. . 807 787 213. Frunduliţă ca Iarba . . . 808 788 214. Trandafir pană domnescă . 808 788 215. Fluturel crescut în Iarbă . 808 789 216. Frundă verde ş’un dudău . 809 789 217. Foîe verde trei lalele. . . 809 789 218. Hai tu, mândro, după mine. 809 790 219. Prutule, Prutule, apă lină . 810 790 220. Pân eram eu holteîaş . . 810 790 221. Du-me, Domne, cu noriîl . 810 791 222. Frundă verde bob şi inte 811 792 223. Şî-am avut 0 cărăruşă . . 811 792 224. Frunda’n vie ’I tot rânduri 811 792 225. ţ>isa-î câ-î veni .... 812 793 226. Veni badea şi se duse . . 812 793 227. Câte flori am adunat. . . 812 794 228. Frundă verde lemn uscat . 813 794 229. Secă ’Domne, Dunărea . . 813 794 230. Spune mândră sau ghiceşti 813 795 231. Dorul mândrei de n’ar fi . 814 795 232. Tinerea m’am măritat . . 814 795 233. Frundă verde grâu mărunt. 815 796 234. Frundă verde ş’o alunică. . 815 796 235. Tot mă uit şi me gândesc. 815 796 236. Foîe verde matostat . . . 816 797 237. Brade, brade, crengi mărunte 816 797 238. Tu bădiţă aşa’I gândit . . 816 797 239. Spune, mândră, adevărat . 817 798 240. Putrigal putrigăios . . . 817 798 241. Frundzâ verdi avrâmîasâ. . 817 798 242. Frundă verde grâu curat . 818 799 243. Frundză verdi per uscat. . 819 799 244. Frundă verde lemn tochit . 819 800 245. Nevastă cu avuţie. . . • 820 800 246. Flore mică, flore mare . . 820 800 247. Bate Domne, Nemţu’n drum 821 801 248. Spune, bade, cu gura . . 821 801 249. Nuştiu cine m’a pârât . . 821 802 250. Spune, badeo, când te duci. 822 802 251. Ştii tu, bade, ştii tu ştii . 822 803 252. Foîe verde mărgărit. . . 822 1688 TABLA DE MATERII 353. Foie verde tiriplic. . . 254. Foîe verde d’orî ce-ar li 25o. Arde-te-ar focu de mumă 823 823 824 256. Sărmana nevasta-mea . 824 257. In credinţă de ştiam. . 824 258. Ia ieşi, maică . 825 259. Ia ieşi, maică (variantă) . S25 260. De s’ar face . 82-6 261. Vara, vara . . 826 262. Mie-mi spuse . S26 263. Nu mai e . . 827 264. In streini . . 827 265. De ce ? . . 828 266. La Plevna . . 828 267. Te-am iubit . 829 268. Ardi-te-ar focu. 829 269. De trei ori. . 830 270. M’aî făcut . . 830 271. 272. 273. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280. 281. 282. 283. 284. 285. 286. 287. 288. 289. 290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 297. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. 305. 306. Pe câte. . . Mândruţa . . Ia vedî . . . Fă-me Domne. Ce caţî. . . Neică . . . Maica . . . Mugur, mugurel Eu me duc. . Voinicul strein. Bratu . . . Şi-am dis verde Neică . . . Şi-altă foîe. . Colea’n vale . Şi ţi-am dis . Firicel de iarbă Da me mir. . Ghica . . . Lie, ciocârlie . Verde sălcioră. Totă lumea. . Fată de cantaragi Că n’a lăsat _ Dragii e neichiî co Tinerel sînt. . Unde aud . . Arde focu .. . Cuculeţ . . . Mamă, buruiană Ce bine trăiam Nu me pedepsi Codrului . . Me mână . . Nu ţi-a fost . Plânge frunda. negi ipile dulc 830 831 831 832 832 832 833 833 834 834 835 835 836 836 837 837 837 838 838 839 839 840 840 841 841 841 842 842 843 843 843 844 844 845 845 846 307. Năică....................... 308. Bate-mi-se.................. 309. Ia’ţi bobocii de la moră . 310. Of! foîe verde mărăcine . 311. Foilifă mer ce-ar li . . 312. Foîe verde foi de vii . . 313. Foiliţă şî-o lalea . . . . 314. Foiliţă şî-o lalea . . , . 315. Foîe verde bob năut . . 316. Foicica sălcioră . . . . 317. Foiliţă trei lămâi . . . . 318. Foîe verde sălcioră . . . 319. Foîe verde mărăcine . . 320. Foiliţă murile.............. 321. Foîe verde iasomie . . . 322. Foiliţă d’arţăraş . . . , 323. Foiliţă bob orez . . . . 324. Foiliţă d’o mălură . . . 325. Foiliţă d’asomie............. 326. Cine naiba 'mi şopti mie . 327. Verde, verde sălcioră . . 328. Foîe verde mer ce ar fi . 329. Foîe verde mărăcine . . 330. Foiliţă şî-o lalea . . . . 331. Foîe verde salbă mole . . 332. Foiliţă sălcioră . . . . 333. Foxe verde mărăcine . . 334. Foîe verde trei lalele . . 335. Foxe verde iasomie . . . 336. Foîe verde matostat . . . 337. Foiliţă mărăcine .... 338. Foiliţă d’avrămesă . . . 339. Foîe verde mer sălciu . . 340. Foîe verde ca crinu . ... 341. Jalea catanelor . . . 342. Foiliţă d’avrămesă . 343. Frundă verde sălcioră . . 344. Foîe verde şî-o lalea . . 345. Foîe verde d’alunel . . . 346. Fruncjă verde mer sălciu . 347. Foîe verde catifea . 348. Foîe verde d’arţăraş . . . 349. Foiliţă d’o sipică. . . . 350. De striinătate multă . . 351. Zace un voinicel să moră . 352. Foie verde mărăcine . . 353. Foie verde castravete . . 354. Eram şi eu într’o vreme . 355. Colea ’n vale ’n Cornăţel . 356. Foie verde sălcioră . . . 357. Desfă-mî, puică, ce-ai făcut. 358. hă fiii, neică a dracului. . 359. Foîe verde trei smicele . 360. Dragă Marioră .... 846 747 848 848 849 849 850 850 851 851 852 852 853 853 853 854 854 854 855 855 855 856 856 856 857 857 857 858 858 859 859 859 860 860 861 862 862 862 863 863 864 864 864 865 865 866 866 867 867 867 868 868 868 869 tabla de materii 1689 301. Bulgăraş de gliîaţă rece . 362. Bulgăraş de ghîaţă rece (va- riantă .................. 363. Dorul de cine se legă . . 364. Se certă cucu cu corbu . 365. Guculeţ de la pădure . . 366. Fote verde sălcidră . . . 367. Fdîe verde d’o aglică . . 368. Foiliţă matostat . . . . 369. Teiul şi bradul . . . . 370. Vin’ Ionică, de la plug . . 371. Fdle verde de năut . . , 372. Foiliţă fot de tină . . . 373. Fdle verde matostat . . . 374. Fdle verde matostat . . . 375. Nu vroî viaţă, nu vroi dor. 376. Fdle verde şî-un lipan . . 377. Foîe verde solz de peşte . 378. Fdîe verde bob năut . . 379. Fdîe verde solz de peşte . 380. Fdîe verde avrămdsă . . 381. Drum la del................ 382. Eşî afară.................. 383. Un soldat spion . . . . 384. Fdîe verde avrămdsă . . 385. Unde-audî gdrna sunând . 386. Fdîe verde barlaboî . . . 387. Streinătate................ 388. Nu {î-a fost milă şi păcat . 389. Poruncitu-mî-a mândra . . 390. Fdîe verde alunele . . . 391. Mariţo, Maridră . . . . 392. Fdîe verde de bujor . . 393. Insura-m’aş, însura . . . 394. Pişcă, badeo, pe lelea . . 395. Fdîe verde fdîe lată . . 396. Nu te ţinea, lele, tare . . 397. Du-me, Domne, şi me pune. 398. Du-me, Domne şi me pune (variantă)............... 399. Pădurice nesărită. . . . 400. Eu aici, badea la junei. . 401. Frundă verde de bujor . . 402. De ar şti mândra că’s aicî. 403. Frundă verde lemn de alună 404. Haida să uităm necazul . 405. Fata până ce e fată . . • 406. IIop săraca opincă . . • 407. Mariţico plete lungi . . • 408. Sub călcâiul cismeî melo • 409. Sub potedva cismeî mele . 410. De aş muri de dor de mure 411. Fa leliţă precupeţă . . . 412. Fdîe verde laba gâşteî . . 413. Fata care-’mî place mie . . 869 414. Hora mare, feciori n’are . 889 415. Tare mi-î bărbatul drag. . 889 870 416. Drag mi-eştî ca sfîntul sore. 889 870 417. Aseră m’am îmbătat. . . 890 871 418. Meî bărbate, nu me bate . 890 871 419. Halda, mândro, în urzici . 890 872 420. La crâşmă, la făgădâu . . 891 872 421. Bună diua, socrule (variantă) 891 873 422. Fetile din Sâmbăta . . . 891 873 423. Frumosă-’î mândruţa mea . 892 874 424. D’audî badeo, d’audî dragă 892 874 425. Frundă verde de alun . . 892 875 426. De-ar fi luna de cu seră . 893 875 427. D’audit’am, d’audit . . . 893 875 428. Dacă-'ţî trebuîe muiere . . 893 876 429. Am un bărbat cât un steg. 894 876 430. Mult me blestemă maica . 894 876 431. Lasă-te, neică de mine. . 894 877 432. De-ar fi puşca de tocană . 895 877 433. Cătănire-aş cătăni (variantă) 895 877 434. Pe delul cu strugurii . . 895 878 435. Frundă verde de mer dulce. 896 878 436. Frundă verde mătrăgună . 896 878 437. Harnică-’î mândruţa mea . 896 879 438. Harnică-’I mândruţa mea (va¬ 879 riantă) ...... 897 879 439. Bărbată-’î nevasta mea (va¬ 880 riantă) ...... 897 S80 440. Domnu milă să-’î trimită (va¬ 880 riantă) ...... 897 881 441. Fdîe verde mere, pere . . 898 881 442. Foiliţă d’o măslină . . . 898 881 443. llenuţă, verişdră .... 898 882 444. Mândra mea de mândră ce-’î. 899 882 445. Nu sări lele gardul . . . 899 882 446. Frundă verde alunică . . 899 883 447. Me dusei cu cosa’n luncă . 900 883 448. Popa tare m’a jurat. . . 900 449. Luai drumu uliţiî. . . . 900 883 450. Pusei pânza când dă frundă 884 (variantă)..... 901 884 451. Frundă verde de cîcore. . 901 884 452. De cât să torc la fuior . . 901 885 453. Şi me rogă, maică, rdgă. . 902 885 454. Cismarilor...... 902 885 455. Intr’o gură de uliţă . . . 902 886 456. Hai, muiere, să jucăm . . 903 886 457. Strugure din vin ales . . 903 886 458. Fata popii a maî mare . . 903 887 459. Fata popii lui Ilie . . . 904 887 460. Fata popii de la noi. . . 904 887 461. Tdte fetile au depus. . . 904 888 462. Fetile dintre vâlcele . . . 905 888 463. Frundă verde iarbă creţă. . 905 888 464. Frundă verde mer rotat. . 905 1690 TABLA DE MATERII 4-65. Mă uîtat în prunişor. . . 906 466. Mândre’s stelele .... 906 467. Cât e letca de’nfocată . . 906 468. Sărmana nevasta mea. . . 907 469. Dibuit cu degetul. . . . 907 470. Cin’ţt a pus numili Niţa . 907 471. Fote verde de pelin . . . 908 472. De bolnavă sînt bolnavă . . 908 473. Me dore genuchili . . . 908 474. Tu te duet, puîcă, te duet. 909 475. Frundă verde baraboî . . 909 476. Baba mea frumosă nu-’t . 909 477. Când eram de şepte lunt . 910 478. Frundă verde lemn topit . 910 479. Frunză verde alunică . . 910 480. Frunză verdi grâu mărunt. 911 481. Frundă verdi mărăraş . . 911 482. Frundă verde liliac . . . 911 483. Tudoriţa......................912 484. Nevestică ca a mea . . . 912 485. De mî-ar da...................612 486. Sărmana mea nevastă . . 913 487. D’aolică......................913 488. La nevastă....................913 489. Fetelor.......................914 490. Câte fete.....................914 491. Puică.........................914 492. Fuset la socră-mea . . . 915 493. Mândruliţa mea . . . . 9]5 494. Bine e........................916 495. Vine iarna....................916 496. Mt-a venit....................917 497. Fir’ar cesu...................917 498. Frundă verde lemn uscat . 917 499. Frundă verde avr.ămesâ. . 918 500. Frundă verde fot de nuc . 918 501. Frundă verde alunică (va- _ riantă)..................918 502. Catincuţo, und’te duet?. . 919 503. Frundă verde bob de linte. 919 504. Frundă verde fir de linte (variantă)..................919 505. Fote verde de mohor . . 920 506. Me veduî şi cu bărbat . . 920 507. Frundă verde de ovăz . . 920 508. Fă-me, Domne, ce mi-î face 921 509. Când am fost să am drăguţă 921 510. De cuconă.....................921 511. Rosmalin verde crengos. . 922 512. Fote verde fote lată . . . 922 513. Vat săracii ciobănaşii . . 922 514. Nici acâsta nu’î dreptate . 923 515. ţis’a tata şi mama . . . 923 516. Mândră, păunaşu meu . . 923 517. Ştii tu, mândro, ce diceat . 924 518. Cine-a făcut cătănia . . . 924 519. Fote verde trei lalele. . . 924 520. Plânge-mă, mândro, cu dor 925 521. Eu cu mândra ştiu ce ştiu. 925 522. Fiundă verde de secară . . 925 523. Aoleo, măi pădurene. . . 926 524. Frunduliţâ barlabot . . . 926 525. Frundă verde de sipict . . 926 526. Badea cu curea cu bunght. 927 527. Ardi-te-ar focu regie. . . 927 528. Am avut o mândră mică . 927 529. Dute badeo; dute ’n draci . 928 530. Am avut un bădiţ drag . 928 531. La 7ie, sub răzorel . . . 929 532. Măt, bădiţo, om de rînd . . 929 533. Fote verde lemn uscat . . 929 534. Tu-aî gândit, badeo, gândit 930 535. Dacă eşti badeo vitez . . 930 536. Pe su’mână.................930 537. Uită-te, badeo, la mine . . 931 538. Măt, bădiţo, Sasule . . . 931 539. Badeo, de dragostea nostră 931 540. Măt bădiţo, trandafir. . . 932 551. Ară badea cu plugu. . . 932 542. Aida, badeo, Joi sara . . 932 543. Cătănire-aţî cătăni . . . 93b 544. Măt bădiţo, pentru mine . 933 545. Matcă, mătculiţa mea . . 933 546. Treceam valea mort de sete 934 547. Furca mea torce fuior . . 934 548. Un bădiţ ca badtu meu. . 934 549. Măt bădiţo, tu eşti câine . 935 550. Uttă-te, mândro, şi vedt. . 935 551. Aide, badeo, sările . . . 935 552. Pintu badtu care’mt place . 936 553. Aî, bădiţo, păn’ la gară. . 936 554. Iacătă-1 badtu că vine . . 936 555. Când treci, badeo, pe la noî 937 556. Fote verde ruptă ’n patru . 937 557. Măt bădiţ de pe părui . . 937 558. Măt bădiţ Gheorghîolaş . . 938 559. Mută-ţt, badeo, cărarea . . 938 560. Verişora vărului .... 938 061. Cată-ţt, badeo, altă mândră 939 562. Nemţule, m’ot luat cătană . 939 563. Bădiţă de peste del. . . 939 564. De cât sluga Sasului . . 940 565. împărate, împărate . . . 940 566. Badtu meu d’al dracului . 940 567. Astă sară săptămână. . . 941 568. Putregai putregăios . . . 941 569. Pintru badtu drăguţu . . 941 570. Tu badeo. te-at lăudat . . 942 571. Măt bădiţo de la cat . . 942 572. ţtis’a matca către mine, . 942 TABLA DE MATERII I69I 578. Maica ine ştie la şcolă . . 574. Săracii cîorăceit mei. . . 575. Fetele de pe la noî . . . 576. Dragile mele copile . . . 577. D’aşteptă-me dor că viu . 578. La fântână in Dumbrăviţă . 579. Treceam valea şî-un pârîu . 580. Trecui valea şî-o vâlcea (va- riantă) ................ 581. D’am avut o mândră dragă. 582. Haida una.................. 583. Măi bădiţo, ocliî bârnaci. . 584. Când aud harcu pe diblă . 585. Mândra înaltă şi trumăsă . 586. Mândruliţo scurtă grosă. . 587. Astâ- 0 --- 819 19 819 I (doina II) . - 820 II (doina I) ; - 820 II (doina I) --- 820 II (doina I). --- 830 --- 18 840 I (doina II) --- 848 --- 16 849 II (doina II) --- 855 I (doina II) --- 862 I (doina III) --- 885 --- ' 903 --- 14 908 (strigătura II) --- 911 .1 (srigătura I) --- 914 --- 2 915 (strigătura I) • - în loc de să se cit6scă itânlnitură întâlnitură spăalî spălai cutate cutare aRţdîa Răţoîa Romanaţi Romanesc! Dâmboviţa Mehedinţi fârsela fârşela fârsăla fârşăla Animişu Aninişu ...iţe ţîte Romanaţi Romanesei iubeşti isbeştî Flăcăi Făcâi oichul ochiul cotcocodeşte cotcodeşte bobo baba ; purice purici tanda Tanda pica chica cuconţa cuconiţa puş uţa puşcuţa Corobia Corabia Libiilor •Sibiilor Ploşca Plosca boborez bob orez ghis Yis Salinilor Sibiilor cătune cătane frundză frundză bădiţă bădiţă < că < câ 1 1 : 1 . 1 . < V 1 Ş‘ frundză . . frundză bună bună Gostică Costicâ Ndmţ Botoşani Şi ş>. Ş‘ ^ Şî . copcii tlă copchilâ drăguţă drăguţâ- Scripceşti Sgripcescî : Cantaragiu cantaragiii Năsipu Naipu n’a na Lixandrie Lixăndrie mana mâna Bojocenî Pojoceni Săveni Săcenî solnavă , bolnavă câţi câţi Săduleseu Rădulescu: ia la versul 10 23 11 13 27 14 13 61 6 1 8 13 1 17 20, 21,22, 28, 33 24 31 1 10 24 6 şi 7 41 43 44 2 15 , 2 4 1 4 2 ER&A+A 1?Î0 La pag. colona 918 II (strigătura I) 928 (strigătura I) 928 j /(strigătura !) \(strig. III) 930 (doina III) 944 II (strigătura III) 944 II (strigătura III) 950 (strigătura I) 952 I (strigătura II) 964 v . - 965 - . 967 _ 967 - ■ 968 II (strigătura II) 969 ---w - 973 (strigătura I) 982 • (strigătura II) 982 » » 999 I (strigătura II) 1005 (strigătura I) 1007 . - 1008 _ . 1011 (strigătura II) 1015 (strigătura III) 1016 - . . 1017 ' . - 1017 II (strig. III) 1027 1 (strig. II) 1031 I (strig. I) 1031 I (strig. II) 1032 II (strig. II) 1033 II (strig. I) 1033 I (strig. II) 1035 II (strig. I) 1035 II (strig. III) 1038 I (strig. I) 1043 (strig. II) 1049 II (strig. II) 1050 I (strig. II) 1059 _ 1060 _ 1061 _ 1062 II 1063 _ 1065 __ 1065 II 1066 I 1066 II 1067 li 1067 II 1069 I 1078 I 1090 II (doina Ii 1122 _ rindul versul ~ 16 — 4 şi 16 _ /l, 3 şi 4 l 4 — 2 — 5 — ' 6 — 3 9 şi 21 — 8 — 2 _ 17 _ ' — 7 13 _ — 5 — 4 — 5 — 4 — 4 2 şi 8 2 _ 3 _ ' — 7 2, 9 şi 16 _ 2. 11 şi 18 _ — 9 — 4 — 6 şi 7 ~ 1 şi 4 — 10 — 16 — 4 — 14 — 13 — 1 — 1 — 5 — 4 3 _ 20 _ 9 __ — 116 2 __ 2 _ 58 — 89 — 42 — 30 35 — 32 — 2 — 11 13 şi 24 — în loc de să Se citescîâ n’a na gliiţă Ghiţă } ghie Ţie rumănă rumână ghiseză Ţisăză gHisu Ţisu herbinte yerbinte hir •/> Comana Comuna Chesieru Chesieru Comana Comuna Chasleru Chesieru Nîercurî Nereuri via vai hirea yirea şustar şuştar Şustar şuştar dasă dacă înî înî Galaţi Galaţu Galaţi Galaţu grijeste-ni-1 grijeşte-ni-1 ghin Ţin Calbora Calboru Calbora Calboru usurpăm surupăm pitule pitule ghri Ţii neî neî meu neu înî înî ni-1 ni-l neu neu c’am cam gliine Ţine naivă n’aîvă nî-aî nî-aî Dâmboviţa Muscel » » > « vişita vizita Dâmboviţa Muscel Târnova Târnava Strânge-nî strâng-e-nî de-nî de-nî dă’şi dă’tî Cemniţiî temnitiî chemnica temniţa ’nt ni ghisaî Yisaî bobareu bob areu Vâlcea Romanaţi Ltt pag. 1135 1137 1138 1139 1140 1141 1142 1143 1144 1145 1146 1148 1149 1150 1151 1152 1154 1191 1204 1210 1211 1212 1214 1214 1218 1239 1241 1271 1289 1295 1295 1320 1320 1344 1348 1351 1352 1359 1359 1360 1373 1377 1379 1392 1392 1409 1411 1426 1427 1428 1436 1437 1459 1462 fehRATA colon a rîndul --- 3 --- 2 --- 3 --- 6 --- 6 --- 2 --- . 2 --- 2 şi 21 --- 3 şi 15 --- 2 --- 23 --- 2 --- 13 --- 25 --- 2 --- 2 şi 20 --- . 2 i 19 i 31 ii 5 ii 19 i 10 ii 10 ii 29 ii 44 i --- i --- n --- 11 (doina II) --- I (doina III) --- II (doina III) --- I (doina II) --- II ( » ») --- I (doina 1) --- (doina I) --- --- 14 --- 2 (doina I) --- 11 (doina 11) --- I (doina I) ' - II (strig. 111) --- I (strig. I) --- I (strig. II) --- (strig. III) (strig. III) --- (strig. I) --- II (strig. III) --- (strig. I) --- (strig. III) 2 --- 2 şi 17 I --- II --- versul în loc de --- Dâmboviţa --- » • --- » --- » --- » --- --- » --- » --- » --- » --- » --- » --- --- » --- _ » --- --- ver --- schip --- prion --- Fildeş --- Doljiu --- hrâncă --- lodiţă --- tiugană 34 căi 259 Şerga 26 fime 10 Călăraş 5 boîerese 7 ni 5 sâ 8 ^Comanac 4 n’ui 1 frudă --- Huşi --- Huşi 3 miaorit 7 olt 4 câtănios 9 corjâ 1 orbenule 3 sâ 2 xina 3 xinul 4 parcă 4 senină 5 că mii 2 să 4 betrână --- Huşi --- » 25 mohorâţ 75 smină 1 \"l\l ERRAl'A I.» pag. colona rîndul 1463 I 1463 II 1465 __ î 1466 I 1466 I (colind II) _ 1466 II ( * ») _ 1468 I 1468 II _ 1469 II 1470 II 1471 I 1471 I 1471 I 1472 I 1473 ' I (colind I) _ 1474 I (colind I) _ 1474 II (colind II) _ 1475 I (colind I) , _ 1475 II ( * ») 1475 II ( » >)■ 1484 II 1498 II (cântec. I) _ 1515 I 1517 I (dese. I) 1517 (dese. III) _ 1519 I (dese. II) _ 1519 II » > 1519 ( 1541 1541 1544 1599 . 1661 versul In loc de sâ se cii 16 intrară intrară 27 jocă jocâ - ' Vasilica vasilca 8 ţii tî’î 9 cântînel cânticel 22 stăpână stăpână 1 corţurî corturi 32 sâ se 50 âcă lecă 138 zăliştea zăliştea 3 legăn ltigân 5 fată fatâ 12 gură gurâ 4 mesă mesâ 1 şi 3 sâ se 1 > > 14 şi 18 garalim Garalim 11 sâ se 21 casă casa 13 răsări r răsărit 51 goioganî gologani 17 poptim poftim 11 fata faţa 1 işte-î iştel 3 se se 1 mână mâna 16 bolă bolâ ! 17 i fată i fatâ ' crăpi’i » crâpi’î 49 cânipâ cânipâ --- reaetă repetă --- rocea Rocea 30 jăngliî junghi -- Beliterî Belitorî I — — ■ 27 II 18 II _ II 14