Acest manual este proprietatea Ministerului Educației, Tineretului și Sportului. Manualul a fost aprobat de Consiliul Național pentru Aprobarea Manualelor, în urma licitației organizate de către Unitatea de Coordonare a Proiectului Reformei învățământului Preuniversitar. Manualul este realizat în conformitate cu programa analitică aprobată de Ministerul Educației Naționale prin prin Ordinul 4258/2.07.1996 și este distribuit gratuit elevilor. Inspectoratul școlar al județului/municipiului.......................... Școala/Liceul.............................. ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE: Anul , । -r Numele elevului care i ■ a primit manualul ; Clasa i Școala Anul școlar Starea manualului* la primire la retumare 1- — Ț Î ‘ 1 2. 1 | ' ! ! i 1 ! 3. ! ! ' ' । ■ " ■ | l 4. ' ■ | ! * Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, bun, îngrijit, nesatisfacător, deteriorat. Cadrele didactice vor controla dacă numele elevului este scris corect. Elevii nu trebuie să facă niciun fel de însemnări pe manual. ©2012. Toate drepturile asupra acestei ediții sunt rezervate Editurii Didactice și Pedagogice R. A., București. Descrierea CIPa Bibliotecii Naționale a României MAZILU-IONESCU, ELENA Limba română: manual pentru clasa a Vl-a /Mazilu-Ionescu Elena, Jercea Valentina. - București: Editura Didactică și Pedagogică, 2012 ISBN 978-973-30-3191-8 I. Jercea, Valentina 811.135.1(075.33) 821.135.1.09(075.33) EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, R.A. Str. Spiru Haret nr. 12, sector 1, cod 010176, București Tel.:021 315 38 20; tel./fax: 021 31228 85 e-mail: office@edituradp.ro; www.edituradp.ro Librăria E.D.P.: str. Gen. Berthelot, nr. 28 - 30 Comenzile pentru această lucrare se primesc: prin poștă, pe adresa editurii prin e-mail: comercial@edituradp.ro; comenzi@edituradp.ro printeL/fax: 021 315 73 98 Redactor-șef: Dan Dumitru Redactor: Valentina Jercea Tehnoredactor: Gabriela Drăghia Ilustrații și copertă: Elena Drăgulelei Dumitru Număr de plan: 57030/2012. Format: 16/70 x 100. Tiparul executat la CNI CORESI, București MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI Șl SPORTULUI ELENA MAZILU - IONESCU VALENTINA JERCEA Manual pentru clasa a Vl-a EDITURA DIDACTICĂ ȘI PEDAGOGICĂ, R.A. DEȘTEAPTÂ-TE, ROMÂNE ! Deșteaptă-te, române, din somnul cel de moarte, în care te-adânciră barbarii de tirani! Acum ori niciodată croiește-ți altă soarte, La care să se-nchine și cruzii tăi dușmani! Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman Și că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume, Triumfător în lupte, un nume de Traian! Priviți, mărețe umbre, Mihai, Ștefan, Corvine, Româna națiune, ai voștri strănepoți, Cu brațele armate, cu focul vostru-n vine, „Viață-n libertate ori moarte!14, strigă toți. Preoți, cu crucea-n frunte! căci oastea e creștină, Deviza-i libertate și scopul ei preasfânt. Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină, Decât să fim sclavi iarăși în vechiul nost’pământ! artea Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Ce este biblioteca? 2. Care sunt părțile componente ale unei cărți? 3. Explicați următoarele enunțuri: - Cartea este un mijloc de a păstra și transmite, prin timp, creațiile spiritului uman. - Prin lectură ne îmbogățim atât mintea cât și sufletul. Observați ilustrațiile de mai jos. Prezentați oral conținutul fiecăreia In Mesopotamia se Pergamentul era rulat în ^sa a apărut scria pe tăblițe de argilă. jurul unui bețișor. Romanii s r numeau aceste suluri । Scris-am această sfântă carte... C Ungem literele cu I cerneală și așezăm l l hârtia peste ele. Cartea a devenit în Evul Mediu mănăstirile In 1440 la Mainz, în Germania, mijloc de informare erau centre de cultură. Johann Gutenberg a inventat tiparul, accesibil tuturor. 3 1. Cum se numește cel mai vechi tip de scriere din lume și unde a apărut acesta ? 2. Ce material de scriere foloseau egiptenii? Cum se numea scrierea lor? 3. Unde a apărut primul alfabet? 4. Ce este pergamentul? 5. De unde provine cuvântul volum ? 6. Cine este inventatorul tiparului? 7. Ce importanță a avut apariția tiparului? Știați că... ♦ în cazul textelor importante, sulul de pergament era protejat de un toc de piele - strămoșul copertelor de astăzi. ♦ Treptat, tot pentru a fi protejat textul, au apărut mai multe inovații: coperta (care era alcătuită din plăcuțe de lemn învelite în piele, în aur sau în argint), numerotarea filelor, notarea titlului la început. ♦ în evul mediu, pe lângă obiect de cultură, cartea devenise și obiect de lux: filele aveau ornamente, majusculele erau împodobite migălos, coperta era confecționată din metale rare, fin cizelate, și era împodobită cu pietre prețioase. ♦ în secolul al Xll-lea, apare în Europa un nou material ca suport pentru scriere: hârtia; de fapt, hârtia fiisese inventată de chinezi cu aproximativ o mie de ani înainte. Gutenberg a folosit litere mobile, confecționate din metal; literele care for- mau textul se ungeau cu cerneală, se așeza hârtia deasupra și o presă permitea imprimarea lor; foile se tipăreau numai pe o singură parte. Să completăm! Completați rebusul selecționând cuvintele potrivite:. tipar copertă papirus titlu file carte pergament hieroglife hârtie alfabet cuneiforme scriere volum 4 Să reținem! ♦ La scurt timp după ce fusese inventat, tiparul este introdus - în 1507 - în țara noastră de către călugărul Macarie. El a tipărit la Târgoviște cărți bisericești, Țara Românească fiind, astfel, prima țară din această parte a Europei în care au apărut cărți tipărite. ♦ Cea mai vestită bibliotecă antică a fost Biblioteca din Alexandria (Egipt), în anul 300 î.Hr. acolo existau aproape 1 milion de volume (papirusuri). ♦ Biblioteca Congresului din Washington (S.U.A.) are cel mai mare fond de carte din lume. ♦ Biblioteca Academiei Române a fost înființată în 1867 și numără în prezent peste 8 milioane de volume, fiind una dintre cele mai importante biblioteci din țară. ♦ Astăzi, marile biblioteci sunt computerizate și se poate citi orice volum din fondul lor de carte pe rețeaua Internet. cotor ◄ Dicționar ■ Cuprins — listă cu titlurile diferitelor părți ale unei lucrări enumerate în ordine; poate sta la începutul sau la sfârșitul cărții. a Erată - listă în care sunt indicate și corectate greșelile dintr-o lucrare; erata conține pagina, rândul, textul greșit, textul corectat; se așază la sfârșitul lucrării. si Index — enumerare, de obicei alfabetică, de autori, de titluri, de subiecte, plasată la sfârșitul unei cărți (sau la sfârșitul ultimului volum). h Notă — scurtă lămurire în legătură cu textul, situată de obicei în josul paginii, scrisă cu litere mai mici decât literele textului de bază. h Postfață — text sau comentariu explicativ adresat cititorilor și plasat la sfârșitul unei cărți. » Prefață — text cu caracter explicativ, așezat la începutul unei opere literare în care este expus planul lucrării și se fac aprecieri referitoare la conținutul acesteia. si Tabel biobibliografic - tabel care conține biografia unui autor și titlurile lucrărilor lui. Temă pentru acasă împrumutați de la bibliotecă romanul La Medeleni de I. Teodoreanu. Faceți o scurtă prezentare a ediției, urmărind termenii din Dicționar. 5 La Medeleni i de Ionel Teodoreanu (...) Olguța luă cu degetele din gură ultima bomboană de mintă și o așeză pe sugătoare. Apoi boteză între buze noua peniță „Aluminium” cu gust de aguridă, o cufundă umezită în cerneală, scutură condeiul pe sugătoare, și scrise titlul pedepsei: „Olguța are dreptate”. Sublinie titlul cu-atâta energie, încât linia, la început plină, se prefăcu la sfârșit în două șine subțiri, ca și cum expresul care le umpluse ar fi deraiat. Olguța le contemplă cu satisfacție ... Mai muie o dată condeiul în cerneală și începu să caligrafieze afirmația ... Virajurile roșii ale limbii, din ce în ce mai răsărită între buze, însoțeau virajurile negre ale peniței, din ce în ce mai repezi ... După a zecea afirmație, Olguța se încruntă, contrazisă de cele două sute de negații care-și așteptau rândul în ciubărașul negru al călimării de cristal ... Mirosea a cerneală. Olguța lăsă condeiul și începu să-și sucească nasul. Luă din nou condeiul. Subt fiecare cuvânt al ultimei afirmații însemnă cu vârful peniței câte două ghilimete drepte. Subt ele altele, și altele, și altele. Mișcarea îi plăcea. Parcă scărpina coala. Cu încetul hârtia se umplu până jos de un joc de țânțari (...). Condeiul se ridică în aer, orizontal, și de-acolo coborî inspirat asupra unei coli intacte: „Olguța nare dreptate de două sute de ori”. Olguța privi cu milă pe reprezentanta celor două sute de negații. Făcuse într-adins o greșeală de ortografie, scriind „nare” într-un cuvânt. „Olguța are dreptate de o sută de ori.” Privi cu mândrie sinteza bine caligrafiată și corect scrisă a celor o sută de afirmații. Subt ele trase o linie, scăzu și scrise: „Olguța n-are dreptate de o sută de ori”. Vra să zică nimicise o sută de negații. Bun! Dar tot mai rămâneau o sută ... Bine! dacă-i așa. „Olguța n-are dreptate de o sută de ori, însă Buftea n-are dreptate deloc.” Olguța respiră, privind epitaful' pedepsei ... Ușa se deschise încetișor ... Monica intră în odaie, privind podelele, cu mâna la gură. - Monica, ia uită-te ce-am scris! (...) - Cum? ai și scris?! - Uită-te! - Aa! Numai atâta ai scris! se liniști Monica. - Ce? Nu-ți place? - Nu zic că nu! ... Da' scriu eu pentru tine. - Da' nu vreau! ... Așa am vrut să scriu! 'epitaf, s.n. = inscripție funerară; (aici) concluzie 6 - Tante Alice a văzut? - Așa vreau eu! se împotrivi Olguța. - Olguța, fa-mi și mie o plăcere ... Eu ți-am făcut: vezi! Am jurat pentru tine. - Și eu ce să fac? începu să consimtă Olguța. - Tu uită-te! - Asta nu! - Atunci pune sugătoarea! - Țț! - Fă și tu ceva! Hai, Olguța, lasă-mă să-ncep. - Știi ce? - Scriu și eu cu tine! - Nu vreau. - Da' vreau eu! - De ce, Olguța? - Fiindcă n-am ce face! ... Tu scrii „Olguța n-are dreptate” de două sute de ori și eu scriu că am dreptate. - Hai să-ncepem. - Monica, n-am condei! se tângui Olguța, lăsând-o pe Monica să-i ia condeiul. - Vezi, Olguța! lasă-mă pe mine! - Fă cum vrei! oftă Olguța. Eu te-aștept! începu să cutreiere odaia în lung și-n lat, din ce în ce mai repede. Poposi lângă sobă, deschise portița, acordă o scurtă audiență gavanoaselor, închise portița la loc. - Ascultă, Monica, tu pui numere la-nceput? - Nu pun. - Atunci cum știi cât ai scris? - Țin minte. - Aha! - Vrei să pun? - Nu ... să-mi spui când îi ajunge la douăzeci. - De ce? - Ai să vezi! Se aplecă peste umărul Monicăi controlând ... - Așa! Douăzeci? - Da. - Scrie la-nceput numărul cincizeci. - Vai, Olguța! - Fă cum spun ! 'gavanos, s.n. = borcan pentru dulceață 7 - Și tante Alice? - Nu controlează ... Scrie mare de tot „cincizeci” ... Așa. Mai ai de scris douăzeci de rânduri, și s-a făcut suta mea. (...) - Isprăvește, Monica, se impacienta Olguța. - Lasă, că nu mai am mult. Olguța măsluise' și negațiunile, silind-o pe Monica să numeroteze cu câte un „cincizeci” persuaziv fiecare rând al cincisprezecelea. - Ascultă, Monica, începu Olguța agitată, după oarecare codeală jenată, îți dau ție păpușa mea. - Pentru că ți-am scris asta? disprețui Monica colile acoperite de parada amăgitoare a literelor. Eu am două păpuși! ... Tu ce-ai să faci fără păpușă? - Nu! ... Da' mie nu-mi trebuie păpușă. Ai isprăvit? - Am isprăvit... Asta nu-i frumos, Olguța! Ce-are să spună tante Alice! - Lasă ... Caută-mi o panglică. Olguța făcu sul colile. - Ai găsit? -Da. - Acum fă o fundă frumoasă; știi, cum mi-ai făcut pentru premii. - De ce, Olguța? întrebă Monica, înflorind din vârful degetelor funda sulului cu pedeapsa. - Mama are să vadă că funda-i bine făcută și-are să fie mulțumită. -... ? - Fiindcă eu nu știu să fac funde ... ș-atunci are să uite să mai controleze! - Vai, Olguța, tare ești șireată! (...) Să discutăm despre text 1. Considerați că fragmentul de mai sus este un text literar? Motivați răspunsul, referindu-vă la autor, la personaje și la modul de expunere. 2. Povestiți pe scurt cum a fost pedepsită Olguța. 3. Selectați pasajele referitoare la vorbele și la comportamentul Olguței. Ce trăsături ale personajului desprindeți din aceste pasaje? 4. De ce refuză Monica păpușa? Ce trăsătură de caracter sugerează gestul? 5. Care este modul folosit de autor pentru a prezenta cele două personaje? Faceți o scurtă caracterizare orală a acestora. 6. Cu care dintre cele două fetițe ați vrea să stați în bancă? De ce? 1 a se impacienta, vb. = a-și pierde răbdarea 2 a măslui, vb. = a falsifica 2 persuaziv, adj. (înv.) = persuasiv, convingător 8 Să reținem! ♦ Dialogul este un mod de expunere care constă într-o serie de replici rostite de cel puțin două personaje. ♦ Intr-o operă literară, dialogul permite caracterizarea personajelor. El este însoțit uneori de referiri ale naratorului la personaje sau la acțiunea înfăptuită de acestea. Să folosim ce am reținut 1. Recitiți dialogul și selectați referirile naratorului la personaje. Ce rol au aceste referiri? 2. Ce titlu i-ați pune dialogului dintre Olguța și Monica? 3. Dați exemple de opere literare citite de voi în care ați întâlnit dialogul. । Colțul cuvintelor 1. Consultând dicționarul, alcătuiți enunțuri cu următoarele cuvinte: a contempla, intacte, indiferență, paradă. 2. Cu ce cuvinte puteți înlocui nimicise, corect, tăgădui, isprăvi, astfel încât sensul textului să nu se schimbe? 3. Ce sens au, în text, termenii audiență și parada literelor? 4. Găsiți două expresii cu cuvântul dreptate și alcătuiți enunțuri. ! Temă pentru acasă Prezentați într-o compunere de maximum o pagină trăsăturile celor două personaje, pornind de la dialogul dintre ele. 9 Sa reținem! $> Dialogul ca formă de comunicare necesită: - un emițător și un receptor (interlocutori); - un mesaj (informațiile comunicate). într-un dialog, comunicarea este posibilă numai atunci când interlocutorii: - folosesc un cod comun; - își transmit informații^— pe care Ie înțeleg; ' care îi interesează. Să folosim ce am reținut 1. Citiți cu atenție: Intre timp, Alisa, oarecum curioasă, privea peste umărul lui, să vadă ce face ceasul. - Ce mai ceas nostim! zise. Arată ziua lunii și nu arată ora! - De ce-ar arăta ora? mormăi Pălărierul. Parcă ceasul dumitale arată anul? - Bineînțeles că nu - răspunse Alisa, fără să pregete - dar asta fiindcă stă așa mult în același an. - La fel și-al meu - zise Pălărierul. Alisa rămase foarte uluită. Ce spusese Pălărierul părea să n-aibă nici o noimă2 și totuși vorbise englezește, în limba ei. (L. Carroll, Peripețiile Alisei în Țara Minunilor) a) Explicați de ce textul de mai sus este un dialog. b) Care sunt interlocutorii în textul dat? c) în dialogul dat se realizează comunicarea între interlocutori? De ce? d) Dați exemplu de dialoguri în care nu se realizează comunicarea. 2. Recitiți din textul La Medeleni fragmentul cuprins între replicile: Ascultă, Monica, tu pui numere la-nceput? [...] și s-a Jacut suta mea. a) în acest dialog se realizează comunicarea? Explicați de ce. b) Observați ce semne de ortografie folosește autorul în textul scris. Recitiți replicile în care sunt semnele ?,! și explicați cum se redau acestea când le pronunțăm. c) De ce cuvântul mea este scris cu alte caractere? Cum îl pronunțăm? 3. Dați exemple de situații în care folosiți dialogul pentru a primi și a transmite informații. iif___________ 'apregeta, vb. = a ezita, a sta pe gânduri, a șovăi 2noimă, s. f. = înțeles, sens 10 Text auxiliar ărțile au suflet | de Nicolae Manolescu (...) O bibliotecă nu e pur și simplu un loc de depozitare a câtorva mii de volume, ci și un lucru viu, cald și familiar. (...) Nu te simți niciodată singur printre cărți. Nu există prezențe mai prietenoase, lucruri mai în stare să-ți țină tovărășie, și nu un ceas de călătorie, ci o întreagă viață. Nu ne pretind în schimb decât să ne facem, la rândul nostru, timp pentru ele. Există încăperi care, deși conțin numeroase cărți, rămân neprimitoare. Intrând în ele, simți o ostilitate surdă. E limpede că nimeni n-a mai petrecut acolo o oră de reculegere2. Cârpa de praf a gospodinei și-a făcut datoria, periodic, și atât. Cotoarele colorate și-au pierdut strălucirea. Cărțile au ochii stinși. O bibliotecă frecventată zilnic este cu totul altceva. Fiecare volum pare treaz și în așteptare. Sunt, în rafturi, cărți necitite de mult, dar care nu se plictisesc așteptând, căci știu că o mână expertă le va adăposti într-un târziu, le va răsfoi sau le va muta pe noptieră. Răbdarea cărților e infinit mai mare decât a oamenilor. Ele s-au obișnuit să vadă chiar și secolele scurgându-se unele după altele. Față de longevitatea2 cărților, aceea a broaștei țestoase sau a stejarului este derizorie4. 1. Ce înseamnă cărțile au ochii stinșil 2. Ce așteaptă o carte din bibliotecă? 3. Explicați titlul tabloului. 4. Cărțile au suflet ar putea fi un titlu potrivit pentru tablou? De ce? ✓ 1 ostilitate, s.f. = atitudine dușmănoasă, plină de ură ~ reculegere, s.f. = (aici) odihnă, meditație 5 longevitate, s.f. = viață lungă 4derizoriu, adj. = neînsemnat, de nimic Giuseppe Arcimboldo (1530 - 1593), Bibliotecarul 11 .’ / - O FONETICĂ >-*4^ SUNET. LITERĂ. SILABĂ Fonetica este disciplina care studiază sunetele unei limbi. J Să ne aducem aminte din ctasa a V-a 1. Completați următoarele enunțuri: a) Sunetele limbii române sunt de trei feluri: .... b) Reprezentarea grafică a sunetului se numește .... c) Totalitatea literelor dintr-o limbă fonnează .... d) Grupul de sunete format dintr-o vocală și o semi vocală se numește .... e) Grupul de sunete format dintr-o vocală și două semi vocale se numește .... f) Grupul de sunete care conține cel puțin o vocală și care se pronunță printr-o singură deschidere a gurii se numește ... . g) întâlnirea dintre două vocale alăturate aflate în silabe diferite se numește ... . 2. Completați următorul tabel, după modelul dat, folosind următoarele cuvinte: doarme, veghează, grai, tablou, lăcrămioară, oăreau, pleosc. cuvânt vocale semivocale consoane diftong z triftong doarme a, e d, r, m fia 3. Despărțiți cuvintele date în silabe și subliniați silaba accentuată: aerian, cinste, lupoaică, podiș, sculptor, codru, aceea, capsă, alee, suplu, leoaică, pâine, vârstă, constructor, rouă, soare, cupru, multe. 4. Dați exemple de câte două cuvinte care să cuprindă : - diftongii $a, & oi^ - triftongii 5. a) Citiți cuvintele date și indicați vocalele în hiat: real, a lăuda, zoologie, aviație, cais, geografie, hieroglifa, cuviincios, înființa. b) Alcătuiți enunțuri cu cuvintele subliniate. 6. Scrieți pe caiet cuvintele date și citiți-le corect. Subliniați literele care nu sunt specifice limbii române. Bombay, Kuweit, New York, Quebec, Washington, Wroclaw, William Shakespeare, Jules Veme, Wolfgang Amadeus Mozart, Friedrich Schiller. 7. Scrieți pe caiet următoarele cuvinte și puneți accentul. Citiți-le. bolnav, caracter, duminică, fenomen, ianuarie, regizor, actor, șervet, verigă, prevedere. 8. Despărțiți în silabe cuvintele din textul de mai jos. 12 Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă Fulgii zbor, plutesc prin aer ca un roi de fluturi albi, Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. (V. Alecsandri, Iarna) 9. Alegeți cuvintele corecte și alcătuiți enunțuri cu ele. eșire / ieșire sfârșască / sfârșească eu / ieu respectuos / respectos alcool / alcol desființa / desfința creia / crea social / sociial aspectos / aspectuos orășean / orășan I Accentul Să ne aducem aminte din clasa a V-a Copiați următoarele versuri. Puneți accentul în fiecare cuvânt. Grupați cuvintele în funcție de silaba accentuată (prima, ultima, penultima etc.). Văzui prin văi al verii dulce vânt, Ștrengar frumos cum toți pribegii sunt, Țâra mantaua-n urmă-i pe pământ. (G. Coșbuc, Ștrengarul văilor} Să reținem! ♦ In limba română locul accentului nu este fix. ♦ Cuvintele pot avea accentul: - pe ultima silabă: basma, măsea, castan etc.; - pe penultima silabă: grădină, sănătate, romană etc.; - pe antepenultima silabă: instituție, definiție, anticameră etc.; - pe prima silabă: oamenilor, doctoriță, veveriță etc. ♦ Pentru a afla cum se pronunță corect cuvintele este bine să consultăm dicționarele și îndreptarele ortografice și ortoepice ale limbii române. ♦ In unele cazuri accentul are rolul de a deosebi între ele două forme gramaticale ale aceluiași cuvânt sau două cuvinte cu aceeași formă dar cu înțeles diferit: veselă / veselă Ioana este veselă. Vesela este în dulap. cântă / cântă Ei cântă frumos. 13 După ce formația cântă și ultima melodie, petrecerea se termină, copii / copii Vecinul nostru are trei copii. A făcut două copii după fiecare act. adună / aduna Elevii se adună lângă ușa autocarului. După ce adună un buchet de flori, fetița se întoarse acasă. Să foiosim ce am reținut 1. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte și puneți accentul: automobil, fenomen, caracter, academie, antic, avarie, constructor, corector, diplomă, unic, industrie. 2. Completați următorul tabel cu câte cinci cuvinte pentru fiecare coloană: Cuvinte accentuate pe prima silabă pe antepenultima silabă pe penultima silabă pe ultima silabă 3. Alegeți formele corect accentuate și alcătuiți enunțuri cu ele. debut / debut morcov / morcov matur / matur sever / sever simbol / simbol molcom / molcom bolnav / bolnav dușman / dușman 4. Se dau următoarele perechi de cuvinte, în care accentul deosebește înțelesul cuvintelor. Alcătuiți câte un enunț cu fiecare cuvânt. acele / acele z urechea / urechea v imobil / imobil voi / voi (Ci Atenție! <^Unele nume proprii se pronunță greșit din cauza accentului pus necorespunzător: Ialomița și nu Ialomița Napoleon și nu Napoleon plinele nume proprii românești se pot accentua în două feluri, ambele forme fiind corecte: Ștefan / Ștefan Miron / Miron Mediaș / Mediaș Lugoj / Lugoj Numele proprii străine se scriu de obicei cu ortografia limbii respective (dacă aceasta folosește tot alfabetul latin) sau se redau în transcrierea oficială cu litere latine (în cazul limbilor care folosesc un alt fel de alfabet decât cel latin). Bordeaux, Munchen, Wall-Street, Tolstoi, Beijing, Okinawa ^Numele proprii străine se pronunță ca în limba din care provin. 5. Indicați silaba accentuată în cazul următoarelor nume proprii. Verificați corec- titudinea consultând Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Armând, Ucraina, Monaco, Medgidia, Luduș, Brașov. 14 LEXIC Rolul principal al limbii este acela de mijloc de comunicare între oameni. Ceea ce se urmărește în primul rând este să se înțeleagă clar ce se comunică, fără să se piardă prea multă vreme și energie. (Al. Graur, Tratat de lingvistică gene- rală) - Care dintre cuvintele subliniate sunt cunoscute și folosite de către toți vorbitorii? - Găsiți în text alte trei cuvinte pe care le cunoașteți și le folosiți frecvent. Vocabularul limbii române este alcătuit din peste 120 000 de cuvinte. ♦ Vocabularul fundamental este alcătuit din cuvintele cunoscute și folosite de către absolut toți vorbitorii: casă, masă, scaun, a fi, a avea, a face, apă, lapte, pâine, came, mână, picior, câine, pisică, măr, păr, alb, roșu, negru, albastru, tată, mamă, frate, soră etc. Vocabularul fundamental cuprinde un număr de aproximativ 1500 de cuvinte. v Masa vocabularului cuprinde un număr foarte mare de cuvinte dar, spre deosebire de cuvintele din vocabularul fundamental, acestea sunt mai puțin cunos- cute și mai puțin folosite de marea majoritate a vorbitorilor: butan, hidrocarbură, complezență, ipotenuză, efemer etc. Y' între vocabularul fundamental și masa vocabularului există o legătură permanentă. De-a lungul timpului, în funcție de anumite condiții istorice, sociale și 15 economice, cuvintele au trecut din vocabularul fundamental în masa vocabu- larului și invers. exemplu: La începutul secolului nostru cuvântul telefon făcea parte din masa vocabu- larului. Acum, telefon a intrat în vocabularul fundamental, devenind un obiect cunoscut și folosit de aproape toată lumea. în secolul al XlX-lea cuvântul opincă făcea parte din vocabularul fundamental, în zilele noastre acest cuvânt tinde să iasă din vocabularul fundamental, întrucât obiectul pe care-1 denumește a dispărut aproape în întregime din uz. Să folosim ce am reținut 1. Grupați cuvintele de mai jos în funcție de apartenența lor la masa vocabularului sau la vocalfularul fundamental. masă, a percepe, lapte, dulap, contemplație, metaforă, inerție, floare, copac, crepuscul, translație, covor, a epuiza, lingură, pasăre, ideogramă, coordonate, hârtie, pâine, vector, creion, lingvistică, arbitrar, carte, cratiță. 2. a) Găsiți în textul La Medeleni 15 cuvinte care fac parte din vocabularul funda- mental. b) Găsiți în textul Cărțile au suflet 10 cuvinte care fac parte din masa vocabu- larului. 4 l Arhaisme. Neologisme. Regionalisme Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Completați următoarele enunțuri: a) Cuvintele care nu se mai folosesc (care au ieșit din uz) se numesc ... b) Cuvintele nou apărute în vocabularul unei limbi se numesc ... c) Cuvintele folosite într-una sau în câteva regiuni ale țării se numesc ... d) ... sunt folosite de scriitori pentru a descrie viața oamenilor din trecut, e)... contribuie la îmbogățirea și modernizarea vocabularului. 2. Grupați cuvintele subliniate din următoarele enunțuri pe trei coloane: regionalis- me, neologisme și arhaisme. a) Scopul recensământului este de a obține date statistice asupra numărului și structurii populației după diferite caracteristici demografice, social-culturale, economice și profesionale. b) Și țiindu-1 Ciubăr - Vodă în mare cinste, i-au dat în samă multe hrisoave și urice și ispisoace vechi, să le dezlege cu rânduială și s-aleagă dentre acele cum au fost cursul anilor și viața domnilor trecuți... (G. Topîrceanu, Domnia lui Ciubăr - Vodă) c) - Știți voi ce-i crida ?(...) S-au uitat unii la alții, prepuielnici, și s-au pornit o foșgăială în bănci (...). 16 - Știu eu, a ghicit băiatul domnului Căpitan de jandarmi, care era îmbrăcat în tunică de postav militărească, cusută cu bumbi galbeni. (I. Teodoreanu, Prăvale-Baba) Să reținem! ♦ Există mai multe tipuri de arhaisme, în funcție de modificările suferite de limbă de-a lungul timpului. a) Arhaisme care denumesc obiecte dispărute din uz: giubea, ișlic, logofăt, arnăut etc. b) Arhaisme care au fost înlocuite cu alte cuvinte (sinonime) păstrându-se înțelesul: herb (stemă), spițerie (farmacie), pizmă (invidie) etc. c) Forme arhaice ale unor cuvinte actuale: hodinit (odihnit), cătră (către), pre (pe) etc. ♦ Regionalismele sunt diferite din punctul de vedere al formei: a) Regionalisme care au formă total diferită de cuvintele cu același înțeles din limba literară: perje (prune), cucuruz (porumb), apotecă (farmacie) etc. b) Forme regionale ale unor cuvinte din limba literară: chicioare (picioare), pi (pe), oauă (ouă), pă (pe) etc. Să folosim ce am reținut 3. Găsiți arhaismele din următoarele texte. Căutați în dicționar înțelesul lor. Explicați rolul lor în text. Precizați tipul fiecărui arhaism. a) Purta, ca și părintele său, brocart de Veneția, giugiuman de samur și marochinuri. Trei boieri dintre cei mari, care însoțeau pe stăpân, adică portarul Sucevii, Bodea, Toma logofătul și fuga postelnicul, își lăsară caii în mâna slujitorilor și grăbiră la trecătoarea pârâului. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) b) - La vreme de război, aici domnii Moldovei obicinuiesc a-și trimite averile lor, răspunse Potoțki. (C. Negruzzi, Sobieski și românii) c) Târziu după miezul nopții, când s-a întors istovit acasă, toate erau trecute și în iatacul luminat de o candelă se făcuse liniște adâncă. (I. Slavici, Mara) 4. Subliniați regionalismele din următoarele texte. Căutați în dicționar înțelesul fiecăruia. Indicați pentru fiecare forma echivalentă din limba literară. a) Irinuța ducea vaca la imaș, iar eu săream pârleazul la moș Sava. Acesta sta la co- bâlă și lucra cu tesla și cu cuțitoaia, meșterind ciolane de roate. (M. Sadoveanu, Hultanul) b) - Dar cine sărăcie, doamne iartă-mă, o spart poarta, că azi-dimineață n-avea nici un bai? (T. Popovici, Setea) c) - A cui ești tu ? - A lui Ștefan și a Domnicăi. - Câți ani ai ? - Șăpti. (...) - Ce-s aiestea ? - Literile alfabetului. Buchile, adăugase el. (I. Teodoreanu, Prăvale-Baba) 17 5. Găsiți pentru fiecare dintre regionalismele date mai jos echivalentul din limba literară. cucuruz, peije, ținterim, țurloaie, bălan, cocon, oloi, barabulă, ai, lubeniță. 6. Grupați următoarele neologisme pe domeniile în care sunt folosite: medicină, tehnică, geografie, matematică. seringă, arctic, ipoteză, boreal, ecuație, continental, cerebral, epidemie, hexagon, istm, luxație, demonstrație, bormașină, diesel, chirurgie, terapeutic, torent, zecimală, buldozer, excavator. Să reținem! ♦ Cele mai multe neologisme au intrat în limba română prin împrumuturi din limbi de circulație internațională (franceză, italiană, engleză, germană): exemple: rechaud (fr.) - reșou (rom.); cake (engl.) - chec (rom.); spaghetti (it.)- spaghete (rom.); Krenwurstchen (germ.) - crenvurșt (rom.) ♦ în general, neologismele se adaptează la specificul limbii române. Să folosim ce am reținut 7. Găsiți neologismele din textul dat. Căutați în dicționar și precizați pentru fiecare caz din ce limbă este împrumutat: Cabina se prăbușea pe panta mult înclinată a toboganului. Imaginea ei răsfrântă în lacul artificial îi venea fulgerător în întâmpinare. Matei se crampona de speteaza scaunului din față. Acum!... Imaginea se sfărâmă și pieri. Continuând să lunece pe șinele de metal, cabina despica straturile cu botul său ascuțit. Așezați pe stâncile de pe fiind, îndrăgostiți! faceau semne prietenești cosmonauților, surâzând în spatele măștilor globulare. Mai departe, într-un loc rezervat lor, copiii se jucau de-a prinselea, încălecați pe mici velomotoare subacvatice... (I. Hobana, Oameni și stele) 8. Scrieți forma corectă a următoarelor cuvinte, redate mai jos așa cum se pro- nunță: geaz, șou, blugins, bos, aut, scherțo, orvoar, randevu, cornăr, uestern. Alcătuiți enunțuri cu patru dintre aceste cuvinte. 9. Scrieți pe caiet cuvintele date. Citiți-le corect și precizați, cu ajutorul unui dicționar, înțelesul fiecărui cuvânt. camping, design, marketing, blues, fair-play, week-end, hamburger, hot-dog, computer. Ce fel de cuvinte sunt cele de mai sus? 10. Se dau neologismele a aborda, a afișa, a califica, a data, a descifra, a codifica, a memora, a recupera. Cu ajutorul sufixului -bil transformați cuvintele date în adjective și explicați pe scurt înțelesul lor. exemplu: aborda + -bil = abordabil (care se poate aborda) 18 STRUCTURA CUVINTELOR des- cuvânt derivat desface sufix 1| ► nor -ișor rădăcină | + [ | cuvânt derivat] norișor prefix^ + în- i ^ rădăcină~|| + ,Fsufix j | cuvânt derivat J tiner -(i)re întinerire ? ;/ gg ne a£jucern aminte din clasa a V-a 1. Completați următoarele enunțuri: a) Toate cuvintele dintr-o limbă alcătuiesc ... b) Unitatea de bază a vocabularului este ... c) ... servește ca punct de plecare în formarea altor cuvinte. d) Cuvintele obținute prin adăugarea sufixelor sau prefixelor se numesc ... e) Elementul comun tuturor cuvintelor derivate care formeză o familie lexicală se numește ... f) Prefixele se adaugă ... cuvântului de bază, iar sufixele ... acestuia. 2. Alcătuiți cât mai multe cuvinte derivate folosind elementele din tabel: Cuvinte de bază tânăr, prieten, a cerceta, a învăța, a trece, margine, pagubă, gând, galben, bătrân, pestriț, blând, cetățean, frate, a deschide, a începe, a vedea, a simți, vinovat, ființă. Sufixe - tor, -toare -aș, -esc, -ească Prefixe în- (îm-) des- (dez-) re- pre- con- 3. Descompuneți următoarele cuvinte și completați tabelul după modelul dat: Cuvânt derivat Cuvânt de bază Rădăcină Sufixe Prefixe aluniș alun alun -iș vânzător, clujean, tinerețe, bătrânel, revenire, dezrădăcinat, înflorit, preșcolar. 19 4. Grupați cuvintele de mai jos în familii lexicale. Indicați pentru fiecare familie lexicală cuvântul de bază și rădăcina: trecătoare, pas, vânt, a umple, trecător, sunet, stea, a avânta, a trece, sunător, vântoasă, umplutură, a răsuna, trecere, trecut, a suna, steluță, a petrece, răsunător, avânt, petrecere, a întrece, stelat, petrecanie, întrecere, răsunet, petrecăreț, a depăși, a păși, umplere. 5. Alcătuiți familiile lexicale ale următoarelor cuvinte de bază: piatră, pădure, număr. a) A luat hotărârea de a scrie tuturor cunoștințelor. b) L-a cunoscut pe acest scriitor în niște împrejurări deosebite. c) A-l înscrie și pe el pe lista excursioniștilor a fost ușor. II. | ^încurcă | [ lume încurcă-lume | a) Uneori pisica încurcă ghemele bunicii. b) Era multă lume adunată acolo. c) El este un încurcă-lume. a) Ioana scrie cu un creion roșu, (adjectiv) b) Din penar lipsea rosul, (substantiv) Să reținem! ♦ Vocabularul limbii române se îmbogățește continuu. ♦ Procedeele prin care se obțin cuvinte noi pornind de la cuvinte existente deja în limbă constituie mijloacele interne de îmbogățire a vocabularului. 20 Denumirea procedeului Definiție Exemple Constă în adăugarea de sufixe tânăr —» tineresc I. Derivarea sau/și prefixe la un cuvânt de pădure —> a împăduri B bază. face —> a desface Constă în alăturarea a două sau ciuboțică + cuc —> mai multe cuvinte existente în ciuboțica-cucului II. Compunerea limbă pentru a obține un cuvânt inginer + șef —> K cu un înțeles nou față de înțelesul inginer-șef — - -I cuvintelor componente. 1— - -- TTT în contexte diferite același copil obraznic (adjectiv) ni. oviiiiiiucii valorii gramaticale cuvânt poate avea valori răspunde obraznic (adverb) gramaticale diferite (adjectiv, adverb, substantiv). obraznicul stătea pe scaun (substantiv) I. Derivarea 1. Formați, cu ajutorul fiecărui sufix și prefix dat, câte două cuvinte: -ist, -oi, -tor, pre-, ne-, re-. 2. Se dau următoarele cuvinte: sunet, dezlega, descântec, legătură, a cânta, a răsuna, dezlegare, cântec, nelegat, sunător, răsunător, a suna, legător, cântăreț, a lega, răsunet. a) Grupați cuvintele în funcție de familiile lexicale pe care le alcătuiesc; b) Pentru fiecare familie lexicală găsiți cuvântul de bază și rădăcina; c) Alcătuiți o listă cu prefixele și sufixele folosite la formarea cuvintelor date. 3. Citiți textele: a) Că mama te-a legăna în leagăn de sălcioară Să mi te faci mărișoară (Folclor) b) Ș-apoi afară de aceasta omul acela era ceva de spăriet: avea niște urechi clăpăuge și niște buzoaie groase și dăbălăzate. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) - Arătați cum s-au format cuvintele subliniate; - Arătați ce legătură există între înțelesul cuvântului de bază și înțelesul cuvântului derivat. 21 Să reținem! ♦ Diminutivele sunt cuvinte derivate cu sufixe diminutivale care arată că obiectul denumit de ele este mai mic decât cel denumit de cuvântul de bază, pare astfel sau așa îl consideră vorbitorul. inimă + -ioară —> inimioară bătrân + -el —-» bătrânel cheie + -iță -—> cheită om + -uleț —» omuleț balon + -aș —> balonaș lapte + -ic —> lăptic ♦ Augmentativele sunt cuvinte derivate cu sufixe augmentative care arată că obiectul denumit de ele e mai mare decât cel denumit de cuvântul de bază, pare astfel sau așa îl consideră vorbitorul. -oaie —» buzoaie -oi —> măturoi -andru —> cătelandru -an —> băietan ♦ Diminutivele și augmentativele exprimă adesea sentimentele sau atitu- dinea vorbitorilor față de obiectul respectiv: simpatie, duioșie, ironie, dispreț. Dragul mamei copilaș ... Este un puștan obraznic. Sa folosim ce am retinut 4. a) Scrieți diminutivele cuvintelor date. Subliniați sufixele diminutivale, bine, departe, târziu, cal, pădure, trandafir, subțire, vânt, singur. b) Alcătuiți enunțuri cu diminutivele obținute de la două adjective și adverbe. 5. a) Scrieți augmentativele cuvintelor date. Subliniați sufixele augmentative, piatră, cană, lung, băiat, ladă, copil, casă, lingură, cuțit, carte. b) Alcătuiți enunțuri cu augmentativele obținute de la patru dintre cuvintele date. 6. Găsiți diminutivele și augmentativele din textele de mai jos. Indicați sufixele diminutivale și pe cele augmentative. a) Mustăcioara lui, Perișorul lui, Spicul grâului, Pana corbului. (Miorița} b) Și odată se duce Ivan răpede cu cele două carboave el știe unde și cumpără unelte de teslărie, două lătunoaie groase, patru balamale, câteva piroane, două belciuge și un lăcătoi zdravăn, și se aruncă de-și face el singur o drăguță de raclă să poată șede și împăratul într-însa. (I. Creangă, Ivan Turbincă} A j Să reținem! ♦ Unele prefixe au propriul lor înțeles. Adăugate la un cuvânt de bază îi transmit acest înțeles. ne- - indică negația, lipsa —> neaccentuat - fără accent re- - exprimă ideea de repetiție —-> a reciti - a citi încă o dată ' lătunoaie, s. f. = scândură plană pe o parte și convexă pe cealaltă (din latură + suf. -oaie) 22 7. Alcătuiți cuvinte derivate folosind elementele date mai jos: cuvinte de bază: aer, a derapa, braț, a data, autor, asociat, sensibil, tensiune, alpin, Siberia, scurt, sunet. prefixe: anti- (împotrivă), ante- (înainte de), co- (împreună cu), hiper- (peste măsură), hipo- (sub măsură), trans- (peste), ultra- (dincolo de o anumită măsură). Atenție! ♦Nu confundați prefixele anti- și ante-, anti- (gr.) = împotrivă antiinfecțios, antiepidemic, antinațional ante- (lat.) = înainte de antepenultim, antediluvian, antebelic ♦ Excepție de la cele arătate mai sus face substantivul anticameră (cameră de așteptare situată înaintea unei alte camere, a unui birou), care a fost împrumutat cu acest prefix (anti-) din limba italiană și s-a fixat în limba română în această formă, exemple: în anticameră se aflau trei persoane. Secretara îl rugă să aștepte în anticameră. 8. Grupați cuvintele date în funcție de sufixul cu care s-au format. Observați grupele pe care le-ați obținut și stabiliți ce denumește fiecare grupă. pietrar, copilărește, nebunește, cerboaică, dovlecel, furcoi, buboi, scăunel, lupoaică, vitejește, brutar, portar, omenește, ursoaică, mijlocel, pietroi, șoricel, păhăroi, leoaică, borcănel, tălpoi, iepuroaică, copăcel, școlărește, plăcintar, frățește, blănar, orășel, cuțitoi. ♦ Cuvintele derivate se despart în silabe ținându-se seama de elementele lor componente: instabil in - sta - bil descifrabil des - ci - fra - bil ♦ Unele prefixe sunt formate din două silabe, fapt care trebuie respectat la despărțirea în silabe: antisocial an - ti - so - ci - al contraindicat con - tra - in - di - cat 9. Despărțiți în silabe următoarele cuvinte derivate: transformare, coexistență, subordonat, neîncrezător, dezordonat, antevorbitor, supraîn- călzit, antiaerian, subapreciat, internațional. 23 II. Compunerea a) Ioana are o rochiță frumoasă. Rândunica și-a făcut cuibul sub streașină casei. Cununița din flori de rochita-rândunicii i-a plăcut foarte mult mamei, b) Cum veți proceda în acest caz? Așa se cade să vă purtați. Vecinul nostru este un om cumsecade. c) Fratele lui lucrează la Televiziunea Română. în oraș filmează o echipă de la TVR. d) Prietenul meu locuiește într-un sat mare. Satu-Mare este un oraș frumos. Să reținem! ♦ Compunerea se realizează prin: - sudarea elementelor componente-, bineînțeles, bunăvoință, cumsecade, răuvoitor, unsprezece. - alăturarea elementelor componente: ciuboțica-cucului, bloc-tum, Calea Victoriei, Delta Dunării, douăzeci și șase. - abrevierea denumirii elementelor componente: R.A.T.B., RENEL. ♦ Abrevierea se realizează prin izolarea primelor litere sau a unor fragmente din cuvinte: Ministerul Educației Naționale - M. E. N. Plante Farmaceutice - Plafar ♦ Substantivele proprii alcătuite din inițialele unor cuvinte se scriu, de re- gulă, cu majuscule, urmate sau nu de un punct după fiecare inițială: ONU sau O. N. U. CEC sau C. E. C. ♦ în cazul cuvintelor abreviate prin alăturarea unor fragmente separarea lite- relor prin puncte este greșită: ASIROM, BRAICONF, ROMPRES. Să folosim ce am reținut 1. Se dau următoarele cuvinte compuse: binevoitor, binefacere, economico-social, dreptunghi, vagon-restaurant, Calea Moșilor, Câmpulung, șaptezeci, electromotor, telejurnal, untdelemn, propriu-zis, după-masă, Poiana Țapului, SNCFR, SANEPID, CEC. 24 a) Completați tabelul folosind cuvintele date. Cuvinte compuse prin sudare Cuvinte compuse prin alăturare Cuvinte compuse prin abreviere cu liniuță fără liniuță binevoitor b) Precizați, oral, pentru fiecare cuvânt compus, elementele componente, va- loarea gramaticală a acestora și a cuvântului compus rezultat. c) Alegeți câte un termen din fiecare coloană a tabelului și alcătuiți enunțuri. 2. Indicați cum se abreviază, cum se scriu și cum se rostesc denumirile: Societatea Națională a Căilor Ferate Române, Banca Națională a României, Banca Română de Dezvoltare, Dicționarul explicativ al limbii române, Biblioteca Centrală Universitară, Ministerul Apărării Naționale, Obiecte Zburătoare Neidentificate. 3. Găsiți câte patru cuvinte compuse care denumesc: a) localități; b) funcții; c) plante; d) instituții. 4. Completați spațiile punctate cu unul dintre cuvintele: bineînțeles, bine înțeles, într-una, întruna. Explicați folosirea lor. a) ... că va fi punctual. c) S-a bucurat că a fost.... b) Vom merge la film ... din zile. d) Telefonul a sunat... , toată ziua. Să reținem! ♦ în diferite domenii științifice se folosesc cuvinte compuse cu ajutorul elementelor de compunere savantă, de origine greacă sau latină. element de compunere originea înțelesul cuvânt compus bi- latină de două ori bianual di- greacă de două ori dioxid macro- greacă mare macrofloră micro- greacă mic microtipar poli- greacă mai mulți, multiplu polisportiv pseudo- greacă fals pseudoartist Să folosim ce am reținut 5. Grupați cuvintele date pe două coloane: a) cuvinte formate cu ajutorul elementelor de compunere; b) cuvinte care nu sunt compuse. autor, autoritate, automulțumire, bici, bidon, bimotor, bilateral, bijuterie, microbuz, microbist, macroelement, poliție, politețe, polisportiv, pseudoștiințific. Cuvintele compuse se despart în silabe ținându-se cont de elementele corn ponente: rău-vo-i-tor bu-nă-vo-in-ță Del-ta Du-nă-rii 6. a) Combinați elementele date pentru a obține cuvinte compuse: elemente de compunere auto- bi- macro- micro- pseudo- cuvinte gară, cisternă color, metal, lunar sistem, stabilitate, structură organism, recital, particulă democrație, literatură, patriot b) Alcătuiți enunțuri cu câte un cuvânt ales din fiecare rând. c) Despărțiți în silabe cuvintele obținute. 7. Găsiți câte patru exemple de cuvinte compuse care să aparțină următoarelor părți de vorbire: substantiv, adjectiv, numeral, verb, adverb. III. Schimbarea valorii gramaticale * - Ce valoare morfologică are cuvântul frumos în fiecare propoziție ? Să reținem! ♦ în limba română există cuvinte care, în funcție de contextul în care se află, au valori gramaticale (morfologice) diferite: substantiv, adjectiv, adverb. ♦ Adjectivele pot dobândi valoare de substantiv dacă sunt articulate cu arti- col hotărât sau nehotărât. Verdele din tablou îi plăcea. Un mincinos nu e crezut niciodată. 26 ♦ Adjectivele pot căpăta valoare de adverb atunci când determină un verb. Mihaela se uită ciudat la mine. El a pronunțat clar fiecare cuvânt. ♦ Unele substantive pot avea valoare de adverb. Seara se lăsa încet peste case. Seara mergem la spectacol. (fenomen al naturii, substantiv) (arată timpul acțiunii, adverb) ♦ Prin articulare cu articol hotărât sau nehotărât, unele numerale pot dobân- di valoare de substantiv. A scris un trei mare și clar. Zecele din lucrare a fost o surpriză plăcută. Să folosim ce am reținut 1. Alcătuiți enunțuri în care cuvintele date să aibă valoarea gramaticală indicată: a) atent - adjectiv, adverb, substantiv; c) scump - adjectiv, adverb, substantiv; b) dimineață - substantiv, adverb; d) șapte - numeral, substantiv. 2. Identificați în proverbele de mai jos cuvintele care își pot schimba valoarea gramaticală. Arătați ce valoare morfologică au în contextele respective. Binele cu bine se răsplătește. | Un nebun întreabă și zece înțelepți nu-i pot răspunde. Face albul negru și negrul alb. i Zgârcitul se bucură luând, iar darnicul se mângâie dând. 3. Se dau următoarele cuvinte: a face, prefăcut, facere, prefacere, binefacere, binefăcător, răufăcător. a) Arătați care este cuvântul de bază și cum s-au format celelalte cuvinte. b) Alcătuiți enunțuri în care binefăcător să aibă, pe rând, valoare de substantiv, adjectiv și adverb. z c) Găsiți patru cuvinte compuse cu ajutorul termenilor rău și bine. Atent’e- ♦Toate cuvintele formate de la același cuvânt de bază prin derivare, compunere și schimbarea valorii gramaticale alcătuiesc familia lexicală a cuvântului respectiv. 4. a) Grupați următoarele cuvinte în familii lexicale: grădinar, orășean, mama-mare, mamaie, orășel, grădiniță, orășenește, oraș-grădină, mămucă, tânăr, întineri, grădinărit, reîntineri, tinerețe, tineret, grădinărie. b) Notați sufixele și prefixele identificate în structura cuvintelor derivate. ; SENSUL CUVINTELOR După sens sau/și formă se deosebesc într-o limbă următoarele categorii de cu- vinte: sinonime, antonime, omonime, pa- ronime. 27 Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Completati enunțurile date: a) Sinonimele sunt cuvinte cu formă.... c) Antonimele sunt cuvinte cu formă.... b) Sinonimele sunt cuvinte cu înțeles.... d) Antonimele sunt cuvinte cu înțeles.... 2. înlocuiți spațiile punctate cu sinonimele potrivite, date mai jos: clar, limpede, transparent, praf, colb. a) Răzeșul și-a scuturat straiele de.... b) Avea grijă să șteargă... de pe mobilă. c) întotdeauna se exprima..., pe înțelesul tuturor. d) Apa... a izvorului i-a atras pe toți. e) Prin geamul... se deslușeau... titlurile volumelor. 3. Sedau textele: a) Cinstea și ocara nu pot fi împreună. b) Un nebun aruncă o piatră în baltă și zece înțelepți se chinuie să o scoată. c) Cine făgăduiește mult, împlinește puțin. d) Lesne făgăduim, anevoie împlinim. e) Viitorul și trecutul Sunt a filei două fețe Vede-n capăt începutul Cine știe să le-nvețe. (M. Eminescu, Glossa) - Scrieți perechile de antonime din fiecare text și arătați căror părți de vorbire le aparțin. - Găsiți câte două sinonime pentru fiecare termen al perechilor de antonime de la textele a) și b). 4. a) Găsiți câte un sinonim (un cuvânt) pentru fiecare expresie: a spăla putina, cetate de scaun, a tăia frunză la câini, a-și aduce aminte, a lua foc, a-și lua picioarele la spinare, a-și da seama, a face cu ou și cu oțet. b) Găsiți alte expresii sinonime cu cele date. 28 Atenție! ♦ Există mai multe feluri de sinonime: - cuvinte sinonime cu alte cuvinte: zăpadă = omăt, nea - cuvinte sinonime cu expresiv, a exagera = a face din țânțar armăsar - expresii sinonime cu alte expresii: a-și da arama pe față = a se da în vileag 5. a) Găsiți sinonime (cuvinte sau alte expresii) pentru următoarele expresii: a pune pe cineva la încercare, îi suflă vântul în traistă, a face zile fripte cuiva, a se da pe brazdă, a lua în considerație. b) Alcătuiți câte un enunț cu fiecare expresie dată. 6. a) Grupați următoarele cuvinte în perechi de antonime: ușurință, interes, plăcere, reușită, greutate, neplăcere, eșec, indiferență. b) Completați spațiile punctate cu antonimele de mai sus: memora cu ..., a reușit cu ..., manifestă ..., uită cu ..., s-a bucurat de ..., urmărea cu ..., i-a întristat..., privea cu ... . c) Alegeți trei din îmbinările de cuvinte obținute la punctul b) și alcătuiți enunțuri cu ele. 7. Găsiți câte un sinonim pentru fiecare expresie și apoi găsiți câte un antonim: exemplu: fără capăt - nemărginit / îngrădit. copt la minte, mână de fier, a da din gură, a fi numai ochi și urechi, a fi cu ochii în patru, cât ai zice pește, tare ca fierul, a turna gaz pe foc. 8. Găsiți antonimele următoarelor cuvinte, prin procedeul adăugării de prefixe: exemplu: a face - a desface activ - inactiv egal, ordine, politețe, real, stabil, hotărât, milos, fericit, vindecabil, vinovat, a plăcea, complet, fericit, matur. 9. Completați tabelul după modelul dat (încă opt exemple): substantive verbe adjective adverbe copil - adult a vorbi - a tăcea & puternic - slab * aici - acolo 10. Citiți și alegeți varianta corectă. Explicați alegerea făcută. a urca în sus / a urca spre vârf a-și aduce aportul / a-și aduce contribuția ^a coborî în jos / a coborî spre poiană a avansa înainte / a avansa Atenție! ♦ Alăturarea într-o singură construcție a doi termeni cu același sens sau cu sens foarte apropiat reprezintă o greșeală de exprimare numită pleonasm. 11. Găsiți și corectați pleonasmele din enunțurile de mai jos. a) înfăptuirile realizate în acest timp au fost considerabile, b) Membrii echipei au conlucrat împreună și au câștigat, c) S-au întors înapoi după pachetul uitat. Am instalat o broască nouă la ușa de la intrare. Broasca face parte din familia batracienilor. Am găsit fișa cărții. Mai am nevoie de o fisă. Să reținem! ♦ Omonimele sunt cuvinte care se scriu și se pronunță la fel, dar au sensuri diferite. exemple: A dat ușa cu lac, / Pe lac pluteau multe bărci. ♦ Omonime sunt și formele identice ale unor părți de vorbire diferite. exemple: Noi mergem acolo. / Ghetele noi îi plac mult. ♦ Paronimele sunt cuvinte care diferă ca formă (de obicei printr-un singur sunet), și care au sensuri diferite. exemple: A analizat un complement. / l-a făcut un compliment. {JO Să folosim ce am reținut 1. Alcătuiți enunțuri în care omonimele date să aibă sensurile indicate: aluniță - alună mică - semn pe corp bilă - globuleț - fiere vin - băutură - formă a verbului 2. Completați spațiile libere cu paronimul cerut de context: originar - original, familiar - familial, literar - literal. 30 Familia lui este ... din Banat. A găsit o rezolvare ... a problemei. Locul acela îi era .... îmi plac mult emisiunile ... . A făcut o transcriere ... a textului, îi plăceau mult sărbătorile .... ■ j Să reținem! ♦ Cuvintele care se pronunță la fel dar se scriu diferit se numesc omofone. exemplu: Ne-am dus la film. / Răzeșul se trăgea dintr-un neam vechi. ♦ Cuvintele care se scriu la fel dar se pronunță diferit (au accentul pe silabe diferite)se numesc omografe. exemple: Era un obiect cu formă cilindrică. / Cu ajutorul lor formă un cerc. ♦ Omonimele sunt omofone și omografe în același timp. Sa folosim ce am reținut 3. Găsiți în enunțurile de mai jos omofonele, omografele și omonimele. a) Când citesc, ei sar peste pasajele descriptive, b) Vrea să ceară ajutor. S-ar cuveni să-i mulțumim. A scos multă ceară din stup. Fiii săi îl așteaptă cu nerăbdare. c) Purta o haină nouă. d) Acesta este un dar frumos. Era o ființă haină pe care n-o iubea nimeni. E grăbit dar mai stă un minut. 4. Alcătuiți propoziții din care să reiasă înțelesurile următoarelor omonime: vie, sare, baie, cer, noi. 5. Completați următoarele enunțuri cu omonimele corespunzătoare: a) Bunica țese la ... . Acest... a făcut multe victime. b) în vacanță mergem la ... . Pentru că a știut a primit o notă ... . c) Fratele meu a câștigat o ... de studii. Valoarea acțiunilor este stabilită de ... . d)... de la Cernavodă a fost consolidat. La vară bunicul va repara ... casei. 6. Alcătuiți enunțuri cii următoarele paronime: iluzie - aluzie, a preveni - a proveni, oroare - eroare, alineat - aliniat, oral - orar. 7. Identificați omonimele din următorul text și explicați înțelesul lor: Munții noștri aur poartă, Noi cerșim din poartă-n poartă. (Folclor) <4^ ^^^^Atenție! ^Datorită faptului că pot să genereze situații echivoce , omonimele sunt folosite în jocuri de cuvinte (calambururi) sau epigrame. 8. încercați să alcătuiți și voi un calambur. echivoc, adj. = care se poate interpreta în mai multe feluri 31 1. Citiți grupele de cuvinte, găsiți elementul comun ca înțeles (ideea care le unește) și dați câte un nume fiecărei grupe. - tată, mamă, fiu, fiică, nepot, bunic, străbunic, mătușă, unchi, văr, soră, frate; - alb, negru, verde, albastru, roșu, galben, auriu, violet, mov, roz, brumăriu; - casă, colibă, bloc, apartament, vilă, imobil, locuință, palat, domiciliu. 0 Câmpul lexical cuprinde toate cuvintele subordonate, ca înțeles, unei idei comune. exemplu: câmpul lexical al numelor de rudenie - ideea comună este denumirea relațiilor de rudenie ♦ Toate elementele câmpului lexical fac parte din aceeași clasă morfologică, exemplu: câmpul lexical al numelor de rudenie este alcătuit din substantive câmpul lexical al numelor de culori este alcătuit din adjective ♦ In componența câmpului lexical intră: - cuvintele de bază (casă, apartament); - cuvintele derivate (căscioară, vilișoară); - sinonimele (apartament - locuință - casă). 2. Alcătuiți următoarele câmpuri lexicale: - denumirea obiectelor de îmbrăcăminte; - denumirea mijloacelor de transport; - denumirea sporturilor. 3. Grupați într-un câmp lexical (ideea comună - deplasare, mișcare) sinonimele verbului a merge din enunțurile de mai jos. a) Repede mă arunc într-o birje și alerg la lonescu (...). b) - Dragă Costică, viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi. c) Și ies ca din pușcă, sar în birjă și alerg acasă. d) Fuga la d-ra Popescu. e) - Du-te d-ta la madam Preotescu. f) Și dau fuga-napoi la lonescu. g) - Iar? ... ești cu birja ... hai de mă du degrabă la Georgescu. h) Ajungem. Adăugați și alte verbe sau expresii care sunt subordonate ideii de deplasare. 32 Corespondența (I) TELEGRAMĂ Covl»te- Ora__________ Din ora____ XzzZZZZZ/Zr/Z Transmis _ Data________ Transmifător No_____ctg------cuv_____Data Lei. primitor. — - Care sunt elementele comune celor două tipuri de corespondență? - în ce caz apelăm la fiecare tip de corespondență? Telegrama. Cartea poștală Să reținem! ♦ Pentru a alcătui texte corecte, trebuie să respectăm următoarele reguli: - să alegem cuvintele care comunică exact informația dorită; - să ordonăm cuvintele în așa fel încât să alcătuiască un mesaj clar; - să utilizăm corect semnele de punctuație: ., ? ! 33 Telegrama - comunicare foarte scurtă transmisă prin mijloace rapide (telefon, telegraf). Textul: - conține știri urgente sau urări, felicitări ce trebuie să ajungă foarte repede la desti- natar; - este foarte scurt, concis, clar, scris într-un stil caracteristic, stilul telegrafic (lipsesc cuvintele de legătură și uneori predicatul); - se specifică numele expeditorului. Cartea poștală - mijloc de comunicare scrisă. Textul: - conține informații considerate impor- tante fără a avea un caracter strict personal și fără a fi foarte urgente; - este alcătuit din câteva enunțuri scurte și clare; - conține data, o formulă de adresare, una de încheiere și semnătura. Să folosim ce am reținut 1. Combinați următoarele enunțuri pentru a obține texte de telegramă: Noul număr: 682 33 45 Bunica sănătoasă Plecare amânată Problema rezolvată Sosim vineri. Schimbat numărul de telefon Așteptăm noutăți Comunicați titlurile 2. (I)Transformați următoarele texte în texte de telegramă: a) După multe căutări am reușit să găsim canari. Sunt exact cum i-ați dorit. Ar fi bine să veniți să-i luați la sfârșitul săptămânii. b) Am ajuns fără probleme în tabără. Suntem într-o clădire foarte frumoasă. Peisajul este minunat. Transmiteți bunicilor că-i îmbrățișez. Vă voi trimite și o scrisoare. c) Am luat bilet la acceleratul 7081 pentru data de 5 noiembrie. Trenul sosește la Brașov la 15 45. Vă rugăm să ne așteptați la gară deoarece avem multe bagaje. (I I) Găsiți câte o formulă de adresare și respectiv de încheiere pentru fiecare text dat. Ce veți obține ? 3. Faceți modificările necesare astfel încât textele următoare să fie corecte din punct de vedere al ortografiei și al punctuației. Precizați felul fiecărui text obținut. a) - excursia minunată întoarcerea pe 25 - felicitări felicitări felicitări bucurie mare în familie b) mă bucur să-ți dau vești bune părinții mei sunt de acord să vii la noi în vacanța de iarnă te rog să mă anunți din timp când sosești ca să te aștept la gară suni nerăbdător să ne vedem sunt convins că vom petrece o vacanță minunată mihai 4. Găsiți formule de adresare și formule de încheiere pentru cărți poștale ilustrate pe care doriți să le trimiteți: părinților, celui mai bun prieten, unui coleg, bunicii, unu profesor, unchiului. 5. Alcătuiți câte un text de telegramă pentru următoarele situații: - transmiteți o informație urgentă; - transmiteți urări cu prilejul unei sărbători; - transmiteți felicitări cu ocazia câștigării unui concurs. 34 Amintiri din copilărie de Ion Creangă Nu trece mult după asta, și-ntr-o zi, prin luna lui maiu, aproape de Moși, îndeamnă păcatul pe bădița Vasile tântul, că mai bine nu i-oiu zice, să puie pe unul, Nic-a lui Costache, să mă procitească'. Nică, băiet mai mare și înaintat în învățătură pănă la genunchiul broaștei, era sjădif cu mine din pricina Smărăndiței popei, căreia, cu toată părerea mea de rău, i-am tras într-o zi o bleanda, pentru că nu-mi da pace să prind muște... Și Nică începe să mă asculte; și mă ascultă el, și mă ascultă, și unde nu s-apucă de însemnat la greșele cu ghiotura4 pe o draniță:: una, două, trei, pănă la douăzeci și nouă. "Măi !!! s-a trecut de șaga\ zic eu, în gândul meu; încă nu m-a gătit de ascultat, și câte au să mai fie!" și unde n-a început a mi se face negru pe dinaintea ochilor și a tremura de mânios... Ei, ei! acu-i acu. "Ce-i de făcut, măi Nică?" îmi zic eu în mine. Și mă uitam pe furiș la ușa mântuirii și tot scăpăram din picioare, așteptând cu neastâmpăr să vie un lainic de școlar de afară, căci era poruncă să nu ieșim câte doi deodată; și-mi 'a prociti, vb. (înv.) = a examina un elev 2sfădit, adj. = certat cu cineva 'bleandă, s. f. (reg.) = lovitură Acu ghiotura, expr. = mult, în cantitate mare 'draniță, s. f. = scândură subțire din lemn de brad ('a se trece de șagă, expr. = a începe să devină lucru serios lainic, adj. (reg.) = haimana, pierde-vară 35 crăpa măseaua-n gură când vedeam că nu mai vine, să mă scutesc de călăria lui Balan și de blagoslovenia lui Nicolai, făcătorul de vânătăi. Dar adevăratul sânt Nicolai se vede că a știut de știrea mea, că numai iaca ce întră afurisitul de băiet în școală. Atunci eu, cu voie, fără voie, plec spre ușă, ies răpede și nu mă mai încurc prinprejurul școalei, ci o ieu la sănătoasa spre casă. Și când mă uit înapoi, doi hojmalăi' se și luase după mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu întru acasă, ci cotigesc în stânga și întru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care era chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, pănă să mă ajungă, eu, de frică, cine știe cum, am izbutit de m-am îngropat în țămă la rădăcina unui păpușoiu. Și Nic-a lui Costache, dușmanul meu, și cu Toader a Catincăi, alt hojmalău, au trecut pe lângă mine vorbind cu mare ciudă; și se vede că i-a orbit Dumnezeu de nu m-au putut găbui2. Și de la o vreme, nemaiauzind nici o foșnitură de păpușoi, nici o scurmătură de găină, am țâșnit odată cu țăma-n cap, și tiva la mama acasă, și am început a-i spune, cu lacrimi, că nu mă mai duc la școală, măcar să știu bine că m-or omorî! A doua zi însă a venit părintele pe la noi, s-a înțeles cu tata, m-au luat ei cu binișorul și m-au dus iar la școală. "Că, dă, e păcat să rămâi fără leac de învățătură, zicea părintele; doar ai trecut de bucheludeazla și bucherițazdra\ ești acum la ceaslov, și mâne-poimâne ai să treci la psaltire', care este cheia tuturor învățăturilor, și, mai știi cum vine vremea? poate să te faci și popă aici, la biserica Sfântului Nicolai, că eu pentru voi mă strădănuiesc. Am o singură fată ș-oiu vede eu pe cine mi-oiu alege de ginere." Hei, hei! când aud eu de popă și de Smărăndița popei, las muștele-n pace și-mi iau alte gânduri, alte măsuri; încep a mă da și la scris, și la făcut cădelniță în biserică, și la ținut isonul1, de parcă eram băiet. Și părintele mă ie la dragoste, și Smărăndița începe din când în când a mă fura cu ochiul, și bădița Vasile mă pune să ascult pe alții, și altă faină se măcina acum la moară. Nic-a lui Costache, cel răgușit, balcâz' și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. 'hojmalău, s. m. (reg.) = om voinic, înalt (și prost) a găbui, vb. (pop.) = a prinde pe cineva care a fugit, care s-a ascuns 'tiva, interj, (reg.) = hai!, fuga!, fugi! 4bucheludeazla, bucherițazdra = numele primelor litere din alfabetul chirilic 'ceaslov, s. n. = carte bisericească cuprinzând anumite rugăciuni pentru diferite ceasuri ale zilei; se folosea cândva și ca abecedar ''psaltire, s. f. = carte bisericească de ritual care cuprinde cei 151 de psalmi a ține isonul, expr. = a acompania pe cel care cântă o melodie bisericească balcâz, adj. (reg.) = urât, slut, pocit 36 Să discutăm despre text 1. Acest fragment este o narațiune? Argumentați-vă răspunsul. 2. Povestiți pe scurt întâmplarea. 3. Identificați cuvintele și expresiile care marchează situația inițială, elementul care o modifică și situația finală. 4. Ce cuvinte și expresii sugerează desfășurarea rapidă a acțiunii? 5. La ce timp sunt povestite întâmplările din această narațiune? De ce a fost folosit acest timp? 6. Care sunt cuvintele și expresiile care indică reacțiile lui Nică în momentul ascultării? 7. Prin ce mijloace se realizează umorul? 8. La ce persoană este scris textul studiat? 9. Cine este naratorul? Dar autorul? Să reținem! ♦ Autorul este persoana care creează o operă literară. ♦ Naratorul este povestitorul unei întâmplări. < Totalitatea acțiunilor și evenimentelor prezentate într-o desfășurare gradată constituie o narațiune. ♦ Narațiunea, ca mod de expunere, se folosește pentru relatarea unor întâmplări. ♦ Când naratorul este și personaj, narațiunea este la persoana L ♦ Când naratorul își exprimă ideile prin intermediul personajelor, narațiunea este la persoana a IlI-a. < Opera epică este opera literară în care se exprimă idei și sentimente cu ajutorul personajelor și al acțiunii. ♦ Modul de expunere predominant în opera epică este narațiunea. Să folosim ce am reținut 1. închipuiți-vă că sunteți părintele Ion și îi povestiți tatălui lui Nică întâmplarea de la școală. Ce persoană veți folosi? Cine va fi naratorul? 2. Alcătuiți planul de idei al narațiunii studiate. 3. Dați exemple de opere epice studiate în clasa a V-a. Colțul cuvintelor 1. Care este forma literară a cuvintelor: băiet, răpede, nu întru, țărnă, lacrămi, dă, măne-poimăne, școaleil Dar a cuvintelor subliniate din expresiile: nu-mi da pace, o ieu la sănătoasa, doi hojmalăi se luase după minei 2. Selectați din text patru regionalisme. Cu ce cuvinte din limba literară le-ați putea înlocui? 37 3. Găsiți antonimele cuvintelor: mânios, neastâmpăr, a se sfădi, înapoi, răutăcios. 4. Explicați cum s-au format următorii termeni: învățătură, mântuire, mânios, furiș, binișor. 5. Ce sens au următoarele expresii din text: pănă la genunchiul broaștei, nu-mi da pace, a i se face (cuiva) negru înaintea ochilor, a o lua la sănătoasa, a-i scăpăra (cuiva) picioarele. Temă pentru acasă Alcătuiți o compunere cu titlul Copilărie pornind de la următorul citat: Așa eram eu la vârsta cea fericită și așa cred că au fost toți copiii, de când îi lumea asta și pământul. (I. Creangă, Amintiri din copilărie} Adaptarea la situația de comunicare - Alo, bună! - Bună, te-am recunoscut! Ce faci? - Trebuie să merg la gară să-l aștept pe fratele meu. Vine de la Constanța, dar nu știu la ce oră. Poți să mă ajuți? - Da, stai să mă uit în „Mersul trenuri- lor". Cu ce tren vine? - Cu acceleratul 823. - Alo, bună ziua! - Bună ziua! -Vă rog, la ce oră sosește acceleratul 823 de Constanța? -Acceleratul 823: ora 17,35. -Vă mulțumesc! - Aha, l-am găsit: sosește în Nord la 17,35! - Mulțumesc mult! - Cu plăcere! Grăbește-te, că e târziu! Pa! -Pa! a) Care sunt interlocutorii în fiecare dialog? b) Ce formule specifice dialogului găsim în fiecare text? c) Care este scopul telefonului în cele două cazuri? d) Dați câte un nume interlocutorilor. Puneți câte un titlu fiecărui dialog. 38 . Să reținem! ♦ Particularități de organizare a comunicării orale: - reținerea informațiilor esențiale din mesaj, pentru a putea răspunde imediat; - folosirea repetițiilor și a reluărilor, pentru o mai bună transmitere a mesajului; - folosirea unui vocabular expresiv; - folosirea unei intonații adaptate la conținutul mesajului. ♦ în aceeași situație de comunicare ne exprimăm în mod diferit, în funcție de: - interlocutor (vârstă, statut social); - modalitatea de comunicare (directă/ mediată). ♦ Comunicarea prin dialog presupune folosirea unor formule specifice, adap- tate situației de comunicare. a) formule de inițiere a dialogului: Bună ziua!, Salut!, Bună!, Alo! etc.; b) formule de menținere a dialogului și de verificare a atenției interlocutorului: Foarte interesant!, Chiar așa?!, Aha, îmi închipuiam eu!, Ce spui?, Ai înțeles? ; c) formule de încheiere a dialogului: Mulțumesc!, Bună ziua!, La revedere!, Pa! etc. Să folosim ce am reținut 2. Lui Dănuț îi trebuie o carte. La cine va apela? Alcătuiți două dialoguri cu două persoane diferite pe care el le roagă să-i împrumute cartea. 3. Ești pe stradă cu vărul tău care locuiește în alt oraș. Vă întâlniți cu: prietenul tău însoțit de mama sa, dirigintele tău, o colegă. a) Cum îl vei prezenta pe vărul tău fiecărei persoane întâlnite? b) Ce formule de inițiere a dialogului vei folosi în fiecare caz? c) Cu ce formule vei încheia fiecare dialog? 4. Construiți dialoguri pentru următoarele situații de comunicare. Folosiți pentru fiecare caz formule specifice adaptate la situația dată. a) îl rugați pe fratele mai mic să meargă la poștă să trimită o scrisoare recomandată. b) Discutați cu prietenii (cel puțin trei persoane) despre filmul pe care l-ați văzut împreună. 5. Completați replicile care lipsesc, folosind acolo unde este cazul formulele specifice dialogului. - Bună ziua! - Poftiți la mine, la stână, că se înserează! - E departe. - Am, cum să nu! Patru! Dar nu vă temeți! - Cam două-trei ore! - Haideți! 39 Text auxiliar J Viața ca o pradă de Marin Preda Aventura conștiinței mele a început într-o zi de iarnă când o întâmplare m-a făcut să înțeleg deodată că exist. Era multă lume în casă, ființe mari, așezate în cerc pe scaune mici și care se uitau la mine cu priviri de recunoaștere (...). Atunci am auzit o voce: "Lăsați-1 în paceîNa, mă, și pe-asta!" Și cel ce rostise aceste cuvinte a luat de undeva de pe sobă o pâine mare și rotundă și mi-a întins-o. Atunci mi-am dat seama că țineam strâns ceva în brațe, tot o pâine, și că asta era cauza privirilor rele îndreptate asupra mea. Pusesem mâna pe pâinea de pe masă care era a tuturor și nu mai voiam să dau la nimeni din ea. Iar acel om, de care ascultau toți, în loc să mi-o ia cu forța, cum furioși se pare că voiau ceilalți, fă- cându-mă să scot răcnete, îmi mai dăduse una: "Ia-o, mă, și pe-asta!" Parcă m-am trezit dintr-un somn. M-am uitat la toți liniștit și am pus cuminte pâinea din brațe pe masă. Nimeni nu m-a mai luat în seamă după aceea, au început să rupă din ea și să mănânce (...). MORFOLOGIE VERBUL Să ne aducem aminte din ciasa a V^-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția verbului, a) Verbul este parte de propoziție neflexibilă. I- b) Verbul este parte de vorbire flexibilă. a) Verbul se declină. b) Verbul se conjugă. a) Verbul arată denumirea unor obiecte. HI- b) Verbul exprimă o acțiune, starea sau existența. 2. Grupați verbele date pe trei coloane: verbe care exprimă o acțiune verbe care exprimă o stare verbe care exprimă existența a dormi, a alerga, a citi, a mânca, a fi, a scutura, a hotărî, a ciripi, a striga, a sta, a se odihni, a se gândi, a medita, a reflecta, a ploua, a deveni, a înota, a nota, a încălzi. 3. Completați tabelul de mai jos folosind termenii dați: indicativ, conjunctiv, imperativ, singular, plural, prezent, condițional-optativ, perfect simplu, persoana I, mai mult ca perfect, participiu, supin, persoana a Il-a, imperfect, persoana a IlI-a, viitor, infinitiv, gerunziu. modurile verbului personale nepersonale numărul persoana timpul observăm) Citiți propozițiile următoare: Tata sosește cu rapidul 653. Invitații soseau rând pe rând. Ana trebuie să sosească mâine seară. Voi veți sosi înaintea noastră. 41 Sa reținem! ♦ Schimbarea formei verbului în funcție de mod, timp, număr și persoană se numește conjugare. Să folosim ce am reținut 4. Alcătuiți propoziții după modelele date: a) MÂINE LA MARE b) SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ LA MUNTE PESTE DOUĂ ZILE LA SPECTACOL EL voi El NOI VINERI LA PATINOAR A MERGE DAN PLEACĂ ACUM LA LIBRĂRIE 5. Se dă textul: „Harap-Alb face cum îi zice Sfânta Duminică. După aceasta, Harap-Alb mulțumi Sfintei Duminici pentru binele ce i-a făcut". (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Se cere: a) Identificați verbele și subliniați-le. b) Analizați fiecare verb arătând modul, timpul, numărul, persoana și funcția sintactică. c) Alegeți două verbe din text și puneți-le Ia persoana a Il-a singular. Ce alte schimbări trebuie să mai faceți? De ce? 6. Completați tabelele de mai jos: Cine ? Ce face ? Când ? Unde ? El citește acum în camera lui m-am plimbat erai cântaserăm veți sosi statură Când ? Cine? Ce face ? Unde? Astăzi Monica stă acasă Mâine Uneori Ieri Câteodată 42 ^(Să observăm 1. Sublimați verbele și spuneți ce funcție sintactică au. a) Unde mergeți în seara asta? b) Mircea este pe stadion. c) Ioana este atentă la lecție. d) Am cumpărat acest tablou. Să reținem! ♦ Verbul poate fi: a) predicativ formează singur predicatul verbal (merge, desenează) b) copulativ este parte a predicatului nominal; face legătura între subiect și numele predicativ (a fi, a deveni) c) auxiliar ajută la formarea unor moduri și timpuri (a fi, a avea, a vrea) ♦ î El este talentat. El a devenit grafician. Să folosim ce am reținut 2. Completați propozițiile cu nume predicative potrivite: Animalele din pădure sunt... Acum câțiva ani el a devenit..., iar acum este... Acum vremea este ..., dar în curând se va schimba. Zilele devin ... când vine iarna. Cu cât învață mai mult, ei devin ... Norii sunt..., iar soarele a dispărut. 3. Grupați verbele din textele date pe trei coloane: verbe predicative, verbe copulative și verbe auxiliare. a) De unde nu este foc, nu iese fum. b) Uncheșul și pădurea mi-au devenit foarte dragi din aceste prime ceasuri. (M. Sadoveanu, Focul) c) - ...eu, măcar că e așa de întuneric, deosebesc tare bine firele de mac din cele de năsip, dar numai iuțeală și gură de furnică ar trebui ca să poți apuca, alege și culege niște flecuștețe ca aceste în așa scurtă vreme. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 43 4. Completați propozițiile cu verbele auxiliare potrivite: Ar fi fost bine dacă ei ar...văzut barca din timp. Să se....grăbit, ar ... ajuns la timp. Simona și Daniela.......câștigat premiul cel mare. Noi......pleca, dar ei nu ne lasă. Noi.... aștepta până....veni cu toții. Voi .... ști, dacă... citi această carte. 5. Subliniați cu o linie verbele predicative și cu două linii verbele auxiliare: a) Cu calul ce ai și cu vitejia ta, crez că ai să izbutești. (P. Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe...} b) Și de m-ar fi bătut mama cu toate gardurile și de m-ar fi izgonit de la casă ca pe un străin, tot n-aș fi rămas așa de umilit în fața ei, ca atunci când m-a luat cu binișorul. (I. Creangă, Amintiri din copilărie} c) - Eu voi să merg la împăratul cel mare și tare, vecinul nostru... Spune-mi pe care din boieri să aleg? - Dacă vei merge cu mine - îi zise calul - ... nu-ți trebuie nimeni. Te voi sluji cum am slujit și pe tatăl tău. (P. Ispirescu, Tinerețe fără bătrânețe...} 6. Alcătuiți trei propoziții în care verbul a fi să fie predicat verbal și trei propoziții în care același verb să fie verb copulativ. Modurile verbului WSă observăm) Moduri personale Exemple Moduri nepersonale *——-1 Exemple ? indicativ Tu ai desenat asta? infinitiv A desena este 1 plăcut. imperativ Desenează repede! gerunziu Se relaxează desenând. conjunctiv Tu să desenezi mai frumos. participiu Planșa desenată e pe birou. condițional-optativ Tu ai desena mai bine? supin Așa e mai greu de desenat. 44 ♦ Verbul la modul imperativ exprimă o poruncă, un îndemn, un sfat sau o rugăminte. ♦ Modul imperativ are forme numai pentru persoana a 11-a singular și plural. Pleacă repede! (tu) Nu închide ușa ! (tu) Strângeți caietele! (voi) Nu mâncati repede! (voi) ♦ Verbele la modul imperativ pot avea: - formă afirmativă: Grăbește-te! - formă negativă: Nu te grăbi! Să folosim ce am reținut 1. Subliniați verbele la modul imperativ, spuneți ce exprimă și ce formă au: a) - Nică, dragul mamei! vezi că tată-tău e dus la coasă... și eu asemenea nu-mi văd capul de trebi; tu mai lasă drumurile și stai lângă mămuca, de-i fa țevi și leagănă copilul. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) - Dănuț, nu sorbi supa! Iar! - Dănuț, de ce nu te-nveți să mănânci frumos! Monica, arată-i, te rog, cum se mănâncă supa. (I. Teodoreanu, La Medeleni) 45 3. a) Alcătuiți propoziții în care să folosiți următoarele verbe la modul imperativ: fa (pers, a Il-a singular), faceți (pers, a Il-a plural), scrie (pers, a Il-a singular), scrieți (pers, a Il-a plural), taci (pers, a Il-a singular), tăceți (pers, a Il-a plural) b) Puneți verbele de mai sus la forma negativă și alcătuiți propoziții cu acestea. ^-'Atenție! ♦ Formele corecte ale verbului a fi pentru modul imperativ sunt: persoana a Il-a singular: Fii! Nu fi! persoana a Il-a plural: Fiți! Nu fiți! 4. Completați tabelul după modelul dat: Verb a culege a alege a scrie a citi a face a coase modul imperativ pers, a Il-a sing. urmată de pron. -ți pers, a Il-a pL fără pronume culege-ți culegeți 5. Completați locurile libere cu forme ale verbului a fi la modul imperativ: - Fă ca legea să fie tare; iar tu, măria ta, ca domn... bun, mai ales pentru aceia pentru care mai toți domnii trecuți au fost nepăsători și răi, ... simplu, măria ta, ... bun, ... domn cetățean! (M. Kogălniceanu, Discurs la înscăunarea lui Al. I. Cuza) 6. Subliniați forma corectă a verbului a fi în următoarele enunțuri: Fi/fii gata de plecare în cinci minute! Fi/fii mai ordonat! Fi-ți/fiți amabili și politicoși. Fi/fii atent la ce-ți spun acum! Fiți/fi-ți cuminți! 7. a) Puneți verbele la modul imperativ la forma negativă, după modelul dat: Așază-te! —> Nu te așeza! —> Nu te mai așeza! odihnește-te!, dă-mi!, stinge-1!, duceți-1!, spuneți-ne!, luați-i!. b) Alegeți două dintre verbele date și alcătuiți propoziții cu formele obținute. Fiți atenți la poziția termenului mai\ ♦ Verbele la modul imperativ îndeplinesc în propoziție funcția sintactică de predicat. 46 8. a) Construiți două propoziții în care verbele a privi și a țipa la modul imperativ să aibă funcția sintactică de predicat verbal. b) Construiți două propoziții în care verbul a fi la modul imperativ, însoțit de un nume predicativ, să aibă funcția sintactică de predicat nominal. Citiți propozițiile. Ce exprimă ele? La ce mod sunt verbele care au funcția sintac- tică de predicat? Nu rupeți florile! Nu atingeți obiectele expuse! Nu te așeza la masă cu mâinile murdare! Spală-te! închide imediat fereastra! , Să reținem! ♦ Propoziția în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul imperativ se numește propoziție imperativă. exemple: Dă-mi. te rog, sarea! Vorbiti mai încet! Rămâneți cu bine! ♦ Propozițiile imperative pot exprima un îndemn, o poruncă, o urare, un sfat, o rugăminte. ♦ După propozițiile imperative care exprimă un îndemn sau o poruncă se pune, de obicei, semnul exclamării. exemple: Nu te grăbi! Spală-te pe mâini! Să folosim ce am reținut 1. Transformați următoarele propoziții în propoziții imperative, făcând modificările necesare: Eu am cumpărat flori. El oprește televizorul. Nu stau mult! Nu oprim la următorul stop. Noi căutăm cadoul potrivit. 2. Completați dialogul cu replicile care lipsesc, folosind propoziții imperative, și dați-i un titlu. 47 - Poftim sarea. - Acum...................... - Am adus. - Te rog.................... - Gata! Acum ce fac? - Nu avem scorțișoară! - Am găsit-o! - Am presărat-o. - L-am pus. 3. Scrieți un bilet pentru fratele vostru mai mic, care rămâne singur acasă. Folosiți cel puțin șase propoziții imperative. Modul conjunctiv ^t^ă observăm) Citiți următoarele propoziții: Să mergem peste o oră să ne plimbăm în parc. Acum, să privim aceste tablouri! Trebuie să plecăm mai devreme. Să reținem! Acțiunea exprimată prin verbele subliniate este o acțiune posibilă, care se poate realiza imediat sau într-un viitor apropiat. ^Verbul la modul conjunctiv exprimă o acțiune posibilă, realizabilă. Să privească și ei fotografiile de la serbare. Pentru serbarea de mâine să aduceți și baloane. Ea închide fereastra să nu intre praful. Modul conjunctiv se formează astfel: să (conjuncție) mergem verb la modul conjunctiv să să mergem Să folosim ce am reținut 1. Găsiți în textul următor verbele la modul conjunctiv: a) Mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București. (I.L. Caragiale, D-l Goe...} b) „Ce rău e să fii băiat mare", căscă Dănuț răsturnându-se pe divan. Din pricina Olguței și a Monicăi trebuia să-ndure până la masă pedeapsa unei sonate de Beethoven. (1. Teodoreanu, La Medeleni} 2. Completați enunțurile folosind verbe la modul conjunctiv: l-am spus.... Sperau .... Știam că telefonul e deranjat și am cerut.... ... și vom pleca. Am înțeles că ei vor.... Să fi dat mii de mii de lei, nu găseai fir de mac printre năsip sau fir de năsip printre mac. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb} Să fi lucrat cu atenție, n-ar fi greșit! Să fi ascultat sfatul mamei, acum n-ar plânge! ♦ 0 Să reținem! Verbele subliniate exprimă o acțiune anterioară momentului vorbirii. Modul conjunctiv are două timpuri y- prezent \ perfect Trebuie să iau bilete de la agenție. Trebuia să fi luat bilete de la agenție. Timpul perfect este un timp compus, format din: să (conjuncție) să să să verb auxiliar a fi (cu formă fixă) fi fi fi verb de conjugat plecat văzut mers mod conjunctiv timp perfect să fi plecat să fi văzut să fi mers ♦ La timpul perfect verbul are aceeași formă pentru toate persoanele, la singular și la plural: eu să fi alergat tu să fi alergat el/ea să fi alergat noi să fi alergat voi să fi alergat ei/ele să fi alergat Să folosim ce am reținut 3. Completați tabelul după modelul dat: verb la modul infinitiv pers, a Il-a sing. modul conjunctiv enunț a ști a fi a ține a veni a deveni să știi Trebuie să știi lecția. ♦ Verbele a ști, a fi, a ține, a veni, a deveni se scriu la persoana a Il-a singular modul conjunctiv, timpul prezent, cu doi „i". 4. Completați enunțurile punând verbele din paranteză la modul conjunctiv, timpul perfect: .... ajungeau la timp, (a se grăbi) ... ordonat, găsea repede cartea, (a fi) Câștiga ... răspunsul, (a ști) ... mâncarea, ne așezam la masă, (a încălzi) 5. Transformați propozițiile afirmative în propoziții negative după modelul: Să mă anunți din timp. Să nu mă mai anunți. Să te duci la magazin. Să ne punem gențile aici. Să le ajutăm. Să vă uitați la televizor. 6. Subliniați formele corecte ale verbului la modul conjunctiv: Să scri/scrii un bilet pentru bunica! S-a hotărât să creze/creeze un nou program pentru calculator. Să fi/fii acolo la ora nouă! Ne-a spus să scrim/scriem mai repede. Ne roagă să creem/creăm un costum pentru rolul broscoiului. Să reți/reții două bilete la spectacol! 7. Găsiți verbele la modul conjunctiv și spuneți ce exprimă acestea. De ce s-a pus semnul exclamării ia sfârșitul propozițiilor? Să-mi dai acum caietul! Să suni imediat! Să pleci de aici! 50 Atenție! ♦ Verbele la modul conjunctiv pot să exprime o poruncă, un îndemn. în scris, marcăm acest lucru prin semnul exclamării pus la sfârșitul propoziției, iar în vorbire - printr-o intonație adecvată. 8. Construiți cinci enunțuri în care verbele la modul conjunctiv să exprime un îndemn, o poruncă. 9. Completați tabelul cu verbele din textele de mai jos: verb la modul conjunctiv timp persoană număr funcție sintactică a) - Mâinile ți-s curate? ... Ia să văd.... Dănuț - Dănuț! Pentru ce-s făcute periile de unghii? „Pentru mata, mamă, ar fi răspuns Olguța”, gândi Dănuț, roșindu-se. - Să vii mâine dimineață să-ți tai unghiile. Ai auzit? (I. Teodoreanu, La Medeleni) b) Să fii gingaș ca o floare, Luminos ca luna seara... (M. Eminescu, Miron și Frumoasa-fâră-Corp) c) Noi, însă, am fi fost mult mai bucuroși să ne fi întrebat cineva dacă nu ni-i foame. (C. Hogaș, Pe drumuri de munte) Atenție! ♦ în propoziție, verbele Ia modul conjunctiv au funcția sintactică de predicat. 10. Alegeți forma corectă a verbului a lua la modul conjunctiv. Alcătuiți enunțuri în care să folosiți celelalte forme. I-a spus să ia/i-a toate cărțile. M-au rugat să iau/i-au pachetele de pe masă. Să iei/ei mere din coș. I-a îndemnat să ia/i-a cât mai multe bomboane. 11. înlocuiți verbele la modul conjunctiv din enunțurile de mai jos cu aceleași verbe la modul imperativ. Ce fel de propoziții ați obținut? Să nu întârzii! Să nu te grăbești! Să cumperi pâine! Să nu stai mult la televizor! Să-ți scrii temele! 12. Subliniați verbele din următoarele enunțuri și spuneți la ce mod se află. Ce exprimă aceste verbe? Fie așa! Ducă-se cât mai repede! Meargă unde-o ști! Facă ce-o vrea! 51 ♦ Există unele situații când verbul la modul conjunctiv se folosește fără conjuncția să. Aceste construcții se întâlnesc mai ales în limba vorbită. 13. Găsiți verbele la modul conjunctiv: a) Și frate-meu, după ce vorbi încet cu profesorul, îmi șopti: - O să te asculte, să spui tare și deslușit! (B. St. Delavrancea, Domnul Vucea) b) - ...că n-am să spun la nimeni, formulă Olguța mai departe, bătând tactul cu degetul arătător. -....că n-am să spun la nimeni.... repetă Monica, dând din cap. -....ceea ce are să-mi spuie Olguța. (I. Teodoreanu, La Medeleni} ^2 Să reținem! ♦ Trebuie să fim atenți să nu confundăm modul conjunctiv cu timpul viitor popular al modului indicativ. I viitor popular - verbul auxiliar a avea sau particula o se află înaintea conjuncției să: are să vină o să plece - înțelesul de viitor: Știe că o să vină. = Știe că va veni. modul conjunctiv | - nu are verb auxiliar în fața conjuncției șă: să vină să plece - nu poate fi înlocuit cu forma de viitor: Știe să vină aici. * Știe că va veni aici. Să folosim ce am reținut 14. Se dau verbele la modul conjunctiv și la modul indicativ, timpul viitor popular: să plece, să râdă, să cântăm, să scrieți, o să plece, are să râdă, o să cântăm, aveți să scrieți. înlocuiți punctele cu una din formele date: Cred că ... când va auzi ce .... ... acum, dar să nu întârzie prea mult. ... dar să ne asculte. Ne-a spus ... și ei să ne asculte. Știu ce ... și cred că este corect. ... cât mai repede câte o ilustrată. ... și noi rămânem singuri. 15. Completați tabelul după modelul dat: verb la modul infinitiv pron. pers. forma accentuată verb la mod. conj. + forma neacc. a pron. enunț a da i mie să-mi dea Am rugat-o să-mi dea pixul. a privi pe el a anunța pe noi a spune ție * a arăta nouă 52 ♦ Formele neaccentuate ale pronumelui personal, negația nu și adverbele mai și tot se intercalează între conjuncția să și verb. exemplu: să nu mai vorbească să tot citească - Ce parte de vorbire sunt cuvintele subliniate? Ce exprimă ele? Să reținem! ♦ Verbul la modul condițional-optativ exprimă o condiție sau o dorință. Elevul ar răspunde, dacă ar cunoaște textul. Eu aș merge la plimbare, dar plouă. ♦ Formele verbului la modul condițional-optativ se obțin astfel: verbul auxiliar a avea verb de conjugat la modul infinitiv verb la modul condițional-optativ aș a merge aș merge ♦ Verbul la modul condițional-optativ are forme pentru toate persoanele, la singular și plural: eu aș merge noi am merge tu ai merge voi ați merge el/ea ar merge ei/ele ar merge ♦ Verbul la modul condițional-optativ are funcția sintactică de predicat. ‘1 , Să folosim ce am reținut 1. Completați enunțurile cu formele de condițional-optativ ale verbelor potrivite: Dacă ... la timp, am reuși să culegem toate merele. ... dar mi-am uitat agenda acasă. Monica ..., însă nu are timp. Știi că tu ... scrisoarea, dar eu n-am scris-o încă. _Q 2. Completați tabelul după modelul dat: verb la modul infinitiv persoană și număr verb la modul condițional-optativ enunț a sări a pleca a veni a mânca a citi a lenevi I Sg. a Il-a pl. a Il-a sg. Ipl. a Il-a pl. a III-a sg. aș sări Dacă aș sări, aș ajunge la măr. 3. Alcătuiți răspunsuri în care să folosiți verbe la modul condițional-optativ: - Dacă n-ar ploua, ce ai face? - Unde crezi că te-ai simți cel mai bine? - Dar dacă acum ar fi duminică? - Cine te-ar ajuta cel mai mult? 4. Subliniați verbele la modul condițional-optativ și completați tabelul: verb persoană timp funcție sintactică ce exprimă a) - Tată moșule, aș vrea să-mi crească și mie aripi și să zbor sus de tot! (B. St. Delavrancea, Bunicul) b) Daleu! dragă primăvară De-ai veni când aș vrea eu, Să mai ies voinic prin țară, Să fiu iar în largul meu! (V. Alecsandri, Cântec haiducesc) c) Dacă răzeșul ar fi lăsat să omoare pădurea, atunci izvoarele ar fi secat. (M. Sadoveanu, Dumbrava minunată) 5. Alegeți formele corecte ale verbelor la modul condițional-optativ și alcătuiți propoziții cu ele: ai tăcea / ai tace, aș cădea / aș cade, ar apărea / ar apare, am vedea / am vede, mi-ar plăcea / mi-ar place. Să reținem! Modul condițional-optativ are două timpuri: -s— prezent \ perfect ♦ Formele timpului perfect se obțin astfel: verbul auxiliar _|_ a avea verbul auxiliar a fi verbul de conjugat^ mod cond. -opt. i cu formă fixă > terminat în -t, -s 'f timp perfect jt am ar fi plecat am fi plecat fi scris ar fi scris 54 ♦ Timpul perfect al modului condițional-optativ exprimă o acțiune care nu s-a realizat. exemplu: Aș fi scris, dar nu aveam stiloul la mine. (Deci, nu am scris.) ț Să folosim ce am reținut 5. Inlocuiți verbele la modul condițional-optativ, timpul prezent, cu verbe la același mod, dar la timpul perfect; faceți și modificările necesare în enunțuri: S-ar supăra, dacă ar întârzia. Ar telefona, dar nu are fise. Aș merge la bazin, dar nu știu să înot. Știu că ai mânca înghețată, dar ești răcit. Ne-ar plăcea să participăm la concurs, dar mâine plecăm în tabără. Am crezut că ați vrea această carte și nu alta. 6. Subliniați forma corectă a verbelor la modul condițional-optativ: Prăjitura ar fi/fii bună, dacă ar avea frișcă. Ar ști/știi să ajungă la gară, dacă ar veni /venii pe jos. Dacă m-ai ajuta, aș ținea/ține florile. Aș facea/aș face tema la desen, dar nu am culorile necesare. 7. Completați tabelul după modelul dat: verb la modul infinitiv pron. pers, formă accentuată pron. pers, formă neacc. + verb la mod cond.-optativ enunț | a vorbi lui i-ar vorbi l-ar vorbi, dar e 1 prea supărată. | a înțelege pe ea w a ajuta pe el a trimite mie a vedea pe voi a scrie lui a face nouă l^^Atenție! ♦ Formele verbelor la modul condițional-optativ pot fi însoțite de formele neaccentuate ale pronumelui personal. 8. Subliniați verbele la modul condițional-optativ și analizați-le după modelul: verb timp persoană număr formă funcție sintactică a) - De-ar veni iarna, să te mai dau odată la școală undeva - zice mama. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) Cine n-ar fi admirat cerul fără de nori? (B. St. Delavrancea, Liniște) c) - Potrivit ar fi fost, mărite stăpâne, să nu ne pui alături de acești țărani cu mâinile ciotoroase. 55 - într-adevăr ciotoroase, a răspuns măria-sa, dar bine mânuiesc sulița și coasa, și dacă n-ar fi țara, n-ar fi nici boierii. (M. Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) ^Atenție! ^Uneori, forma de prezent a modului condițional-optativ este inversată (de obicei în limba populară). exemplu: Fecior de crai, vedea-te-aș împărat. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) 9. Inversați următoarele construcții cu verbe la modul condițional-optativ: te-ai duce, s-ar alege, l-ai vedea, te-ar auzi, l-ar găsi. Propoziția optativă ^| Să observăm Aș mânca o portocală. Ar pleca mâine. Dacă aveai cartea, ai fi rezolvat problema. Acum v-ați odihni, după atât efort. Să fi telefonat la timp, nu se mai încurcau toate treburile. ^Propoziția în care predicatul este exprimat printr-un verb la modul con- dițional-optativ (sau la modul conjunctiv) și exprimă o dorință se numește propoziție optativă. Să folosim ce am reținut 1. Transformați enunțurile de mai jos în propoziții optative folosind verbe la modul condițional-optativ sau la modul conjunctiv: Dacă pot, repar bicicleta. Dacă află că ești bolnav, vine să te vadă. Lucrez până începe filmul. Privește cu atenție și vei înțelege totul. Terminăm de zugrăvit până se întorc ei de la mare. Aștept până mâine. 2. Pentru fiecare situație dată alcătuiți câte cinci enunțuri în care să folosiți verbe la modul condițional-optativ, timpurile prezent și perfect: a) îi scrieți prietenului vostru de la munte ce ați vrea să faceți când îl veți vizita. b) îi spuneți lui Moș Crăciun ce ați vrea să vă aducă. c) îi povestiți prietenului vostru ce ați face dacă ați fi singur pe o insulă pustie. 56 Modurile nepersonale (nepredicative) WP^RIMBWWWWII^WWW»^^ Modurile ale căror forme nu se schimbă după persoană și nu au în propo- ziție funcția sintactică de predicat se numesc moduri nepersonale (nepredicative). In limba română există patru moduri nepersonale: infinitiv, gerunziu, participiu, supin. 4 Modul care denumește acțiunea sau starea exprimate de verb se numește infinitiv. ^Verbele la modul infinitiv au două forme: - afirmativă: a pleca, a scrie; - negativă: a nu pleca, a nu scrie. Să folosim ce am reținut 1. Găsiți verbele la modul infinitiv și treceți-le în tabelul de mai jos: _________________________verbe terminate în ___________ -â | -^ă F -e I -i/-î a) După aceea, Flămânzilă a început a striga și a azvârli cu ciolane în oamenii împărătești. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) b) E lesne bogatului a porunci, dar e greu săracului a împlini. (Proverb) c) Am avut bucuria de a revedea locurile copilăriei. d) Sfatul lui fusese de a nu întârzia la spectacol. e) Rugămintea era de a nu deranja. Să reținem! ♦ Verbele la modul infinitiv se pot clasifica în funcție de terminație. Grupele care se obțin astfel se numesc conjugări. 57 ♦ în limba română există patru conjugări: Conjugarea I Conjugarea a Il-a Conjugarea a IlI-a Conjugarea a IV-a Cuprinde toate verbele care la infinitiv se termină în vocala -a: a asculta, a broda, a cita ... Cuprinde toate verbele care la infinitiv se termină în diftongul -fia: a avea, a bea, a plăcea ... Cuprinde toate verbele care la infinitiv se termină în vocala -e: a alege, a culege, a deschide ... Cuprinde toate verbele care la infinitiv se termină în vocalele -i sau -î: a auzi, a plăti... a coborî, a hotărî... ♦ Terminația infinitivului (-a, -fia, -e, -i/-î) este numită caracteristică a conjugării. Să folosim ce am reținut 2. Subliniați verbele din textul următor și completați tabelul după exemplul dat: Olguța și Monica se strânseră alături pe laviță. Pe rochița roșie și pe rochița albastră, deopotrivă, Biblia veche își desfăcu scoarțele afumate... Moș Gheorghe se așeză pe un scăunel rotund la picioarele fetițelor. Mirosul perelor busuioace plutea firesc deasupra Bibliei și a tăcerii. Olguța întoarse o foaie cu băgare de seamă. La începutul celei următoare, întâia slovă ardea roșie într-un chenar negru, ca o garoafa în pioasa ferăstruică a unei mănăstiri... (I. Teodoreanu, La Medeleni) verb modul infinitiv conjugarea se strânseră a se strânge a IlI-a Să reținem! ♦ Verbele la modul infinitiv pot îndeplini funcția sintactică de: subiect, nume predicativ, atribut, complement direct, complement circumstanțial de mod și de timp. 3. Subliniați verbele la modul infinitiv și completați tabelul: verb la modul infinitiv partea de vorbire determinată conjugarea funcția sintactică a) A câștiga este dorința lui cea mai mare. b) Scopul experimentului este de a-i obișnui pe elevi cu lucrul în echipă. c) Luase hotărârea de a-și trimite nevasta ... la Ineu. (1. Slavici, Moara cu Noroc) d) ... Încă mai mare i se făcu întristarea când ea începu a plânge că se usucă de dorul zmeului. (I. Slavici, Povești) e) A dat lucrarea fără a verifica punctuația. f) înainte de a mânca, se spală pe mâini. 58 Atenție! ♦Verbul la modul infinitiv nu poate îndeplini în propoziție funcția de predicat 4. Completați următoarele enunțuri cu verbe la modul infinitiv: a) Bucuria de ... este mare. b) Priceperea lui de ... este lăudabilă. c) ... este nedrept. d) Recomandarea dirigintelui a fost de ... . e) Am venit pentru .... f) Avea bunul obicei de a ... . 5. Alegeți forma corectă a verbului la modul infinitiv: a) Hotărârea lui de a nu fi/fii prezent la meci a rămas neschimbată. b) A loa/lua medicamente tară a consulta medicul este o greșeală. c) Ideea de a nu scri/scrie biletul i-a venit în ultimul moment. d) Dorința de a creia/crea/creea ceva folositor a stat la baza acestei invenții. e) A ploa/ploua este un verb de conjugarea I. 6. Completați tabelul după exemplul dat: verb pron. pers. formă accentuată verb la mod inf. + pron. pers, formă neacc. enunț înțelege pe el a-1 înțelege A-1 înțelege este dificil. spune (ție), vede (pe ei), scrie (lui), explică (nouă), întâlnește (pe voi), mulțumește (mie), comunică (ei). ♦Modul infinitiv are și o formă lungă, obținută prin adăugarea sufixului -re la forma de infinitiv scurt. exemple: (a) cere + -re = cerere (a) vorbi + -re = vorbire ♦Forma lungă a infinitivului a devenit substantiv. ♦infinitivul lung se folosește la construcția formelor inverse ale modului condițional-optativ, timpul prezent? ■ exemplu: închinar-aș și n-am cui. (TomaAlimoș) ♦Modul infinitiv are și timpul perfect. exemplu: Nu-i trecuse supărarea de a fi pierdut cheile. 7. Găsiți forma de infinitiv scurt și apoi pe cea de infinitiv lung a verbelor date: cântam, privisem, veghea, crescuse, plecau, mângâia. 8. Puneți verbele date la modul infinitiv, timpul perfect, forma negativă, după model, și alcătuiți propoziții cu ele. a spune-------> a nu fi spus --------> L-a supărat faptul de a nu fi spus adevărul. a termina, a începe, a citi, a desena. cq 9. Completați enunțurile cu verbe la modul infinitiv. Spuneți ce funcție sintactică au aceste verbe în cazul fiecărei grupe și de ce: a) Hotărârea de este corectă. b) l-am scris fără este plăcut. Modul gerunziu observăm a) în timp ce scria Scriind i-a venit o idee. b) Când citea Citind a înțeles unde a greșit. c) Când a auzit vocea lui Auzind vocea lui s-a oprit. d) în timp ce ajuta la culesul strugurilor — . . , . Ajutând la culesul strugurilor —S a aia a e^e Să reținem! ♦ Verbele subliniate exprimă acțiuni în curs de desfășurare în momentul vorbirii: în timp ce scria — #■ scriind în timp ce citea ——citind în timp ce ajuta —► ajutând ♦ Modul la care verbul exprimă o acțiune în desfășurare sau împrejurarea în care se petrece o altă acțiune se numește gerunziu. ♦ Verbele la modul gerunziu se recunosc ușor după terminația pe care o primesc: -ind: fugind, citind, alcătuind, vorbind; -ând: mâncând, spunând, urcând. Să folosim ce am reținut . Treceți verbele la modul gerunziu din enunțurile date la modul indicativ, astfel încât sensul fiecărui enunț să nu se modifice. a) Auzind ușa de la intrare, se sperie foarte tare. b) Uitându-se la ceas, își aminti de întâlnirea cu Maria. c) Auzea copacii trosnind și vedea fulgerele brăzdând cerul. 60 d) Din camera sa, Adrian o vedea pe Sorina jucându-se. e) Fiind singur acasă s-a temut să lase poarta deschisă. 2. în locul construcțiilor subliniate puneți verbul la modul gerunziu: a) Când ieșeau pe ușă l-au văzut și pe Dănuț. b) Mergea repede și n-a văzut mașina lor. c) Pe când trecea strada și-a văzut colegii în autobuz. d) Pentru că știa lecția a vrut să răspundă. e) în vreme ce lucra la calculator, a auzit soneria. Să reținem! ♦ Verbele la modul gerunziu pot fi însoțite de forme neaccentuate ale pro- numelui personal. La terminația de gerunziu a verbului se adaugă vocala -u- de legătură, pentru a se ușura pronunțarea: cerându-mi cerând-o apropiindu-ne dar apropiind-o întâlnindu-se întâlnind-o ♦Aspectul negativ al verbelor la modul gerunziu se formează cu ajutorul prefixului ne- . Acest prefix poate fi urmat de adverbul mai: necitind nemaicitind nevăzând sau nemaivăzând neascultând nemaiascultând #i «• j Vj Sa folosim ce am reținut 3. Completați tabelul după exemplul dat: verb la infinitiv ! pron. pers, formă î accentuată ! gerunziu + pron. pers, formă neaccentuată i - enunț a auzi pe el ! auzindu-l S-a bucurat auzindu-I a vedea | a spune i a citi ; । a da a trimite a ajuta L 4. Folosindu-vă de model, transformați următoarele enunțuri cu verbe la modul gerunziu: A câștigat putând să rezolve toate problemele. Nu a câștigat, neputând să rezolve toate problemele. a) A venit, știind că suntem acasă. b) Lucrând toată ziua, a terminat reparația. c) Grăbindu-se, a ajuns la timp. 61 JSă reținem! ♦ Verbele la modul gerunziu îndeplinesc funcția sintactică de: atribut, comple- ment circumstanțial de mod și complement circumstanțial de timp. Să folosim ce am reținut t~ - fJ 5. Subliniați verbele la modul gerunziu și completați următorul tabel: a) Haina-i măturând pământul Și-o târăște-abia, abia. (G. Coșbuc, Iarna pe uliță) b) Zâmbi, apucându-i mâna Tincuței. (D. Zamfirescu, Viața la țară) c) Adierile ușoare de vânt intrau, rătăcind ca răsuflările umbrelor celor duși. (M. Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor) d) - (...) poate să-1 slujesc pe măria sa Ștefan-Vodă, aducându-i într-un sac pe acel boier pribeag și lepădându-i-1 la picioare. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) e) întâlnind cirezile de vite ale unor zmei, el spuse văcarilor ce să zică de îi va întreba cineva ale cui sunt cirezile. (I. Slavici, Povești) 7^^) Atenție! ♦Verbele la modul gerunziu nu pot avea în propoziție funcția sintactică de predicat. 6. Completați următoarele enunțuri cu verbe la modul gerunziu: a) Mi-a dat cartea.........să am grijă de ea. b) A văzut-o.........și i-a făcut semn cu mâna. c) că nu e acasă, n-a mai trecut pe acolo. d) mingea nimeri chiar la picioarele lui. e) am văzut mai bine tablourile. f) Copacul se îndoi........și căzu ca retezat. 7. Alegeți forma corectă a verbelor la modul gerunziu din următoarele enunțuri: a) l-am văzut apropindu/apropiindu-se de școală. b) Fiind/find în apropiere, m-am gândit să trec pe la ei. c) Mi-a spus toate acestea scrind/scriind fără întrerupere. d) Creind/creând un nou program pentru calculator, și-a ajutat colegii. e) A luat această hotărâre ștind/știind că nu greșește. f) Plouând/ploind/ploând atâtea zile, apele râurilor au crescut. 62 8. Alcătuiți un text de maximum șase enunțuri, în care să folosiți verbe la modul gerunziu, pornind de la următoarea propoziție: Ieși repede din casă uităndu-se în jur. Dați un titlu textului vostru. 9. Răspundeți la următoarele întrebări, după exemplul dat: - Cum traversăm strada? - Privind mai întâi la culoarea semaforului. - Cum știm dacă prăjitura este bună? - Cum primim nota maximă? - Cum aflăm ce fel de vreme va fi? - Cum anunță cățelul că a venit cineva? - Cum putem afla cât mai multe lucruri interesante? - Cum putem să ne odihnim mai bine? Mi-a adus fotografiile pe care le-a făcut în tabără. Tricoul pe care l-am cumpărat astăzi este frumos. Cartea pe care mi-ai adus-o e foarte interesantă. Mărul pe care l-am sădit a rodit anul acesta. Mi-a adus fotografiile făcute în tabără. Tricoul cumpărat astăzi este frumos. Cartea adusă e foarte interesantă. Mărul sădit a rodit anul acesta. Să reținem! ♦ Cuvintele subliniate sunt forme ale verbelor a face, a cumpăra, a aduce, a sădi. ♦ Fiecare din aceste forme verbale determină, în propoziție, un substantiv și arată că acel substantiv a suferit acțiunea exprimată de ele: fotografiile - făcute cartea - adusă tricoul - cumpărat mărul - sădit 63 ♦ Modul la care verbul denumește acțiunea suferită sau îndeplinită de un obiect se numește participiu. ♦ Verbele la modul participiu au terminația -t sau -s. exemple: lovit, mâncat, urcat, lăudat; parcurs, ales, cules, dus. < Modul participiu se folosește și în alcătuirea unor timpuri compuse: - perfect compus: în vacanță am citit multe cărți - conjunctiv perfect: Trebuia să fi citit mai mult. - condițional-optativ perfect: Dacă aveam timp aș fi citit mai mult. - viitor anterior: Voi fi citit trei pagini până la plecarea lui. - infinitiv perfect: Greșeala lui este de a nu fi citit totul. în propoziție, verbele la modul participiu pot avea funcția sintactică de: - atribut adjectival'. Bradul împodobit de noi le-a plăcut tuturor. - nume predicativ. Poiana era scăldată în soare. Formele de participiu ale verbelor se acordă în gen, număr și caz cu sub- stantivul determinat. exemple: Drumul ales a fost lung și greu. Cartea aleasă este interesantă. Darurile alese i-au plăcut mult. Să folosim ce am reținut 1. Identificați verbele la modul participiu și analizați-le după modelul dat: Venirea copiilor în bucătărie schimbase înfățișarea plitei. în locul meditativelor oale de toate mărimile - înghesuite acum în fund - izbucneau râsetele albe ale grăunțelor de păpușoi preschimbate în cucoșei. Pe marginea plitei, trei mere domnești se coceau, priveghiate de babă, ca o trinitate bosumflată de repetente, strunită de ochii profesoarei și zeflemisită de colegele mărunte ti Teodoreann Ln Medeleni "i verb la modul participiu cuvânt determinat număr, gen, caz înghesuite oale pl., fem., G. 2. Completați tabelul: substantiv verb la infinitiv subst. + verb la participiu drumuri munți lucrare pânză lumină livezi mireasmă mere a umbla a împăduri a aprecia a picta a stinge a înflori a plăcea a coace drumuri umblate Alegeți din a treia coloană patru construcții și integrați-le în enunțuri. 64 3. Completați enunțurile cu verbe la modul participiu: a) Crengile......de vânt se aplecau până jos. b) Cu mâinile....de cerneală Dănuț se așeză la masă. c) Articolul.....pe prima pagină a atras atenția tuturor. d) Ploaia.....din senin încetă repede. e) Documentele........în sertar erau foarte importante. f) Jucăria.....de fratele mai mic zăcea.....într-un colț. g) Emisiunea.......ieri va fi......și pe programul doi. Să reținem! + Verbele la modul participiu pot avea și alte valori gramaticale: valoare caracteristici gramaticală; exemplu funcția sintactică - determină un subst. adjectiv j _ arata 0 a subst. Avea 0 voce liniștită. Vocea lui este liniștită. - atribut adjectival - nume predicativ 1 - determină un verb adverb 1- arată 0 însușire a j acțiunii Dormeau liniștit. - complement circumstanțial de mod substantiv !“ « obține prin articula- * rea formei de participiu Cel liniștit se așezase pe scaun. - subiect - poate îndeplini toate funcțiile sin- tactice ale subst. O Să folosim ce am reținut 4. Găsiți verbele la modul participiu, participiile cu valoare adjectivală, adverbele provenite din participiu și substantivele provenite din participiu și analizați-le morfologic și sintactic: a) Găsii dorul adormit Pe-o pală de fân cosit. (Folclor) b) Peste dealuri zgriburite, Peste țarini zdrențuite, A venit așa, deodată, Toamna cea întunecată. (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic) c) Și zăngănitul argintiu al cheilor, și scârțâitul muzical al șifonierelor deschise de o mână albă, când în oglinda lor răsare - o clipă numai - un ietac și un copil cu buze umede și ochi duioși, fiindcă în șifonieră e șocolată. (I. Teodoreanu, La Medeleni) d) Și din toate chipurile pe care și le amintea nici unul nu-i răsărea lămurit; la urmă se amestecaseră compăniile...; ... și într-un târziu îi adunase un maior care ... le striga întretăiat, ca și cum se îneca: După mi-ne, băieți, după mi-ne, băieți. (Em. Gârleanu, Santinela) 65 5. Completați tabelul după modelul dat: adjectiv substantiv verb la infinitiv verb Ia participiu murdar pustiu gol roșu domol curat alb murdarul a murdări murdărit 6. Puneți verbele din paranteză la modul participiu și faceți acordul cu cuvintele determinate. a) Că subt coaja (a strânge) caier Stă (a păstra) un pic de aer, Ca (a trezi) din nesimțire, Puiul mamii să respire. (T. Arghezi, Bănuțul) b) Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, (a necăji) și (a mânji), Zece ouă (a înroși). (G. Topîrceanu, La Paști) 7. Completați tabelul după modelul dat: verb la infinitiv verb la participiu prefixul ne + verb la participiu prefix + adverb + verb la participiu a auzi auzit neauzit .... . nemaiauzit a vedea, a încerca, a pomeni, a umbla, a obișnui, a închipui. Care dintre formele obținute nu sunt folosite? 3^ Atenîie- ♦ Verbele la modul participiu au și o formă negativă, care se formează cu ajutorul prefixului ne-. Aceste participii se scriu totdeauna într-un singur cuvânt. 8. Alegeți din tabelul de la exercițiul anterior trei verbe din a treia coloană și trei din coloana a patra și alcătuiți enunțuri. 9. Alegeți formele corecte ale participiilor din următoarele enunțuri: Versurile create/creiate l-au făcut nemuritor pe poet. Am întins la soare hainele ploate/plouate și ne-am odihnit. Cireșele loate/luate de la bunici sunt foarte coapte, în tabăra tixită/ticsită de copii era mare veselie. ș Modul supin jț. ^(Să observăm) Citiți dialogul: - Ce aveți de pregătit la matematică? - Avem de rezolvat două probleme. - Dar la română? - De citit un text din manual. - De scris nu aveți nimic? - Ba da, de copiat o hartă la geografie. a) Ce exprimă cuvintele subliniate? b) Ce sunt ele ca parte de vorbire? Să reținem! ♦ Modul la care verbele exprimă o acțiune ce urmează a fi realizată se numește supin. ♦ Verbele la modul supin pot exprima: a) numele acțiunii sau al stării: Este simplu de spus, dar greu de realizat. b) scopul unei alte acțiuni: Au venit pentru cărat mobila. c) destinația unui obiect: Cuțitul de tăiat pâine este în sertar. ♦ Modul supin se formează astfel: prepoziție J + (de, la, după, pentru) I verbul de conjugat verb formă de participiu invariabil la modul supin după de pentru cules făcut scris după cules de făcut pentru scris Să folosim ce am reținut 1. Subliniați verbele la modul supin și pentru fiecare dintre ele spuneți ce exprimă și cum s-au format. a) Avea de mers câteva ceasuri bune de la răsăritul soarelui. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) b) - Iaca, poate să aveți nevoie de tăiet vreun lemn pentru foc ori pentru altceva. (C. Hogaș, Pe drumuri de munte) c) - Tu, Harap-Alb, rămâi aici într-însa toată ziua și iaca ce ai de făcut ... (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) d) Nu erau puțini aceia care având o fiică, o soră sau o altă rudă de măritat, ar fi primit cu bucurie s-o dea după dânsul. (I. AL Brătescu-Voinești, Nuvele) 67 2. Completați tabelul următor după exemplul dat. Folosiți prepoziții diferite pentru verbele la modul supin. verb la infinitiv formele de participiu cântat, cântată, cântați, cântate modul supin a cânta a scrie a repara a ridica a împleti a toca a construi de cântat, pentru cântat Alegeți un verb din tabel și alcătuiți enunțuri cu acesta, la fiecare dintre cele trei moduri. 3. Completați următoarele enunțuri: a) Am avut mult... până am găsit casa prietenului nostru. b) Am cumpărat mai multe obiecte .... c) Terminase ... când a venit fratele lui. d) Plecau ... plini de voie bună. e) întotdeauna le recunoști.... f) în magazie se află uneltele .... 4. Subliniați verbele la modul supin, spuneți ce funcție sintactică au în propoziție și care este cuvântul pe care îl determină fiecare formă verbală de supin. Este util de știut o limbă străină. A fost ușor de reținut ideea. Filmul este de văzut. A cumpărat o mașină pentru tuns iarba. I-am arătat un aparat pentru cusut nasturi. Am de curățat toți pomii din grădină. A plecat la cules de mușețel. S-au plictisit de privit la televizor. Să reținem! ♦ în propoziție, verbele la modul supin îndeplinesc următoarele funcții sin- tactice: subiect, nume predicativ, atribut, complement direct, complement indirect, complement circumstanțial de loc. ♦ Verbele la modul supin nu pot să îndeplinească în propoziție funcția sintactică de predicat. 5. Construiți câte o propoziție în care verbele a aduna, a zugrăvi, a fotografia, a scutura la modul supin să aibă funcțiile sintactice învățate. 68 6. Răspundeți la următoarele întrebări, folosind verbe la modul supin: Ce fel de mașină ai cumpărat? Ți-ar plăcea să mergi să te scalzi? Acum te apuci să scuturi covoarele sau mai târziu? Ce fel de aparat este acesta? 7. înlocuiți fragmentele subliniate din enunțurile date cu verbe la modul supin, după modelul: A ajuns în fața unei poteci care nu putea fi străbătută. A ajuns în fața unei poteci de nestrăbătut. a) A făcut o greșeală care nu poate fi iertată. b) Este o hotărâre care nu poate fi înțeleasă. c) Peisajul era de o frumusețe cum nu se poate închipui. d) A găsit un rebus care nu se putea dezlega. e) Am întâlnit piedici care nu se pot înlătura. f) Aceasta este o realitate care nu se poate dezminți. ♦ Verbele la modul supin pot avea și aspect negativ care se formează cu ajutorul prefixului ne-: de citit/ de necitit, de scris/ de nescris Formele de supin astfel obținute se scriu într-un singur cuvânt. 8. Completați enunțurile cu verbe la modul supin: a) Am ... un telefon și apoi te ajut. b) Instrucțiunile ... aparatul sunt pe masă. c) Atelierul... aparate electrice este închis. d) l-am cumpărat un foarfece ... iarba. e) Hârtia ... este pe birou. f) S-a stricat mașina ... automată. 9. Completați următorul tabel după modelul dat: verb la modul infinitiv verb la modul supin aspect negativ enunț a trece a citi a spăla a curăța a mânca a bea a întrece de trecut de netrecut Râul este de netrecut. 10. Alegeți forma corectă a verbelor la modul supin. Ce părți de vorbire sunt for- mele rămase? Alcătuiți enunțuri cu acestea. a) l-am spus că are descris / de scris. b) A fost greu deformat / de format echipa de fotbal a liceului. c) Cămara este un loc bun deținut / de ținut borcanele cu dulceață. d) Este dificil delimitat / de limitat consumul de motorină. i Test grilă xâ ^** ^w?*» ^^r^wțțsțr^v^ '^VK5,- timpul acțiunii: ”... pe la sfârșitul lui septemvrie 1686...” (situația inițială) personajele................ intriga ---------> elementul care modifică situația inițială............. desfășurarea acțiunii—> succesiunea întâmplărilor............... punctul culminant —> momentul de maximă tensiune...................... deznodământ ----------> situația finală............. Să reținem! ♦ Succesiunea tuturor întâmplărilor și acțiunilor, prin intermediul cărora sunt caracterizate personajele, constituie subiectul operei literare. ♦ Momentele subiectului 1) Expoziția este partea de început a unei opere literare, în care se prezintă coordonatele principale ale acțiunii (timpul și spațiul) și unele personaje. 2) Intriga este reprezentată de faptele care determină acțiunea. 3) Desfășurarea acțiunii constituie partea cea mai amplă a operei literare și conține succesiunea faptelor determinate de intrigă. 4) Punctul culminant reprezintă momentul de maximă tensiune în desfășurarea acțiunii. 5) Deznodământul reprezintă sfârșitul acțiunii și al operei literare. ♦ în narațiune, întâmplările se pot petrece: < direct ("... pe la sfârșitul lui septemvrie 1686...") indirect (prin numele personajelor istorice, vestimentație, obiecte etc.) într-un spațiu localizat ("Pe drumul ce duce către cetatea Neamțu...") imaginar (creat după modelul lumii reale) 75 Să folosim ce am reținut 1. Care este punctul culminant al narațiunii Sobieski și românii! Dar deznodământul? 2. Stabiliți momentele subiectului pentru o narațiune studiată în clasa a V-a. 3. Extrageți din textul studiat elementele care indică indirect timpul acțiunii. Colțul cuvintelor 1. Care este forma literară actuală a cuvintelor: septemvrie, tatari, horopsită, talhari, pre, nainte, pușce, nimică, dintâi, manile, să perd, rădicând, oștei, se videa, au perif! 2. Alegeți din text cinci arhaisme. Alcătuiți enunțuri cu acestea. De ce nu se mai folosesc decât în literatură? 3. Care este forma actuală a verbului subliniat? Cum îl accentuați? Incuieți-le și grămădiți bolovani pe ziduri. 4. Găsiți câte două sinonime pentru cuvintele: posomorât, slobodă, merinde, brav, pildă. 5. Recitiți primele patru alineate; selectați cuvintele care sugerează moralul scăzut al polonezilor. Grupați-le după înțeles. Ce observați? 6. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului piatră și construiți enunțuri cu trei dintre cuvintele componente găsite. I Temă pentru acasă 1. Alcătuiți rezumatul narațiunii Sobieski și românii respectând succesiunea mo- mentelor subiectului. 2. Imaginați un alt sfârșit al povestirii în cazul în care: a) contele lablonovski nu ar fi intervenit; b) cetatea ar fi fost plină de merinde și de comori. Relatarea 1. Ordonați enunțurile de mai jos în așa fel încât să obțineți o relatare corectă (logică) și clară (coerentă). a) Am acolo, în stânga scării (c-am făcut o scară pentru scăldat), o adâncitură, în care arunc în toate serile câte o bucată de mămăligă, ori câte un pumn de grâu fiert nadă la pește ... b) Nici nu știu cum să-ți spui ... 'a relata = a povesti ceva amănunțit, detaliat 76 c) Când n-am ce face dau cu undița la pește. d) Mi s-a întâmplat o ticăloșie ... e) Știi că prin fundul curții mele trece iazul, iazul morii (I. Al. Brătescu-Voinești, Pri vighetoarea) - Care au fost cuvintele ce v-au ajutat să puneți enunțurile într-o ordine logică? - La ce persoană se face relatarea de mai sus? - Ce moment al întâmplării conține acest fragment? - Recitiți enunțul de la punctul a) și formulați ideea principală pe care acesta o conține. Care sunt detaliile pe care le dă vorbitorul? Să reținem! ♦ Monologul' informativ este un mod de a prezenta (a relata) diverse infor- mații referitoare la o întâmplare, la un eveniment. exemple: - răspunsul detaliat la o întrebare (răspunsul la lecția de istorie, de geografie etc.); - relatarea modului în care s-a desfășurat o întâmplare, un eveniment (o excursie, o vizită la un muzeu, un spectacol etc.). ♦ Relatarea trebuie să aibă următoarele trăsături: - să fie clară și corectă; - să respecte legătura logică între faptele la care ne referim; - să conțină aspectele esențiale și amănuntele semnificative ale întâmplării; - să respecte normele și regulile exprimării corecte. ♦ Relatarea se poate face la^ persoana I; persoana a IlI-a. Să folosim ce am reținut 2. a) La școala voastră au venit în vizită niște elevi din alt oraș. Ai fost rugat să faci o prezentare a școlii. Cum procedezi? b) Prietenul cunoscut în tabără te întreabă despre școala ta. Povesștește-i! c) Postul de radio local te-a invitat să vorbești despre școala ta. Ai zece minute la dispoziție. Cum le vei folosi? 3. Relatați: a) o întâmplare interesantă petrecută în vacanță; b) vizita la o expoziție; c) cum ați stricat un aparat casnic. La ce persoană este mai potrivit să faceți fiecare dintre relatările de mai sus? 'monolog, s. n. = vorbirea unei singure persoane 77 !MORFOLOGIE SUBSTANTIVUL Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția substantivului, a) Substantivul este parte de propoziție neflexibilă I- b) Substantivul este parte de vorbire flexibilă. II a) Substantivul se conjugă. b) Substantivul se declină. IU a) Substantivul exprimă nume de obiecte. b) Substantivul exprimă însușiri ale obiectelor. 2. Identificați și analizați substantivele din textele: a) Asaltul începu. Tunurile așezate pe scaune de lemn băteau necontenit cetatea. (C. Negruzzi, Sobieski și românii} b) Cartea mea cu visuri, cu stele și cu lilieci, cartea mea cu povești, cartea mea cu minciuni era un dicționar greco-german, uitat, nu se mai știe de cine, nici când, în bezna cămării părăsite. (O. Cazimir, Cartea cu visuri} 3. Grupați substantivele date pe trei coloane, în funcție de gen. Arătați care este forma de plural a fiecărui substantiv. berbec, ac, veste, cârlig, burete, coadă, vale, brad, ogor, mână, obraz, creastă, număr, șarpe, stea. 4. Identificați substantivele din textele de mai jos. Grupați-le pe trei coloane: I. substantive articulate cu articol hotărât II. substantive articulate cu articol nehotărât III. substantive nearticulate a) Și doina o cântă alunii din crâng Și-o tremură-n murmur izvorul Și doina trezește și turma din deal Și turma trezește păstorul. (O. Goga, Dimineața} b) într-o primăvară, o prepeliță aproape moartă de oboseală s-a lăsat din zbor într-un lan verde de grâu, la marginea unui lăstar. (I. Al. Brătescu-Voinești, Puiul} 5. Faceți acordul între substantivele și adjectivele din textele de mai jos. a) (Brobonită) de rouă, pământul doarme încă în lumina (umed și nehotărât) a dimineții. (A. Vlahuță, România pitorească} b) Se-ntorc iar (zi) noroase Vin (dimineață) urâte Cu (negură) somnoroase Și (noapte) posomorâte Și-(amurg) timpurii Și lungi și negre și pustii. (St. O. losif, Se-ntorc iar zilele noroase} 78 6. Completați spațiile punctate cu articolele posesive potrivite. Explicați cum se face acordul. Aceste maluri ... râului. Un gând ... mamei. Acești prieteni ... Ioanei. Niște cărți ... bunicului. Niște papuci ... bunicii. O prietenă ... fratelui ei. Alegeți trei dintre sintagmele de mai sus și alcătuiți enunțuri. 7. Transcrieți enunțurile de mai jos alegând din paranteze varianta corectă. Ce fel de substantive sunt în paranteze ? a) Am petrecut o vacanță minunată Ia bunicii din (Ocna-șugatag / Ocna-Șugatag). b) (Grădina botanică / Grădina Botanică) din București are multe plante exotice. c) Sora mea este studentă la (Facultatea de litere / Facultatea de Litere). d) Volumul de versuri (Balade și idile / Balade și Idile) de G. Coșbuc a fost reeditat anul acesta. 8. Alcătuiți propoziții în care substantivele răsărit și nord să fie folosite pe rând ca substantive comune și ca substantive proprii. 5 Substantive defective de număr /| observăm) Citiți următoarele enunțuri: lonuț urmărește cu interes meciul de fotbal. Meciurile de fotbal din ultima săptămână au fost foarte interesante. Bunătatea acestui om i-a impresionat pe toți. Despre bunătatea oamenilor din acel sat s-a auzit până departe. - Arătați numărul sustantivelor subliniate. Să reținem! ♦ Unele substantive au forme numai pentru numărul singular (adică sunt defective de numărul plural)-. - substantive proprii: Ion, Maria, Constantin, Constanța, Olt, Dunăre; - substantive comune care denumesc epoci istorice, religii: sclavagism, feudalism, creștinism, catolicism; - substantive comune care denumesc calități, însușiri, stări fiziologice: înțelepciune, curaj, dreptate, cinste, foame, sete; - substantive comune care denumesc materii: aur, argint, fier, miere, mazăre, orez, grâu, secară; - substantive comune care denumesc sporturi: fotbal, baschet, tenis, volei. ♦ Alte substantive au forme numai pentru numărul plural (adică sunt defective de numărul singular)-. - substantive comune : câlți, icre, tăiței, măruntaie, zori, șale, foaie, ițari, ochelari; 79 - substantive proprii: Bucegi, Carpați, Alpi, Apenini. ♦ Unele substantive defective de numărul plural au totuși o formă de plural, dar aceasta diferă ca înțeles de forma de singular. exemple: frig - friguri (boală) grâu - grâne (cereale) fier - fiare (obiecte din fier) ♦ Unele substantive proprii, nume de localități, folosite în mod obișnuit cu formă de plural, pot avea și formă de singular: exemple: Am fost în excursie la Iași. lașul este orașul meu natal. Să folosim ce am reținut 1. Identificați în textele următoare substantivele defective de singular și pe cele defective de plural. a) în pântecele acestor munți zac comorile minerale cele mai felurite din Europa: sarea, fierul, argintul, arama, plumbul, mercurul, zincul ... și, în sfârșit, metalul cel mai îmbelșugat decât toate, aurul ... (N. Bălcescu, Ardealul) b) Pe umeri pletele-i curg râu - Mlădie ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. (G. Coșbuc, Numai una) 2. Grupați următoarele substantive pe două coloane: - substantive defective de plural - substantive defective de singular Alegeți câte două substantive din fiecare coloană și integrați-le în enunțuri, înțelepciune, Vâlcele, șale, Constanța, lapte, tăiței, curaj, Alpi, secară, câlți, dreptate, unt. 3. a) Găsiți câte două adjective potrivite pentru următoarele substantive defective de număr: aur, unt, miere, zori, câlți. b) Alegeți trei dintre combinațiile obținute și alcătuiți enunțuri cu ele. Atenție! ♦ Există substantive care au mai multe forme de plural, fiecare formă având alt înțeles: cap - capi (conducători) - capete (parte a corpului omenesc) - capuri (părți ale uscatului care înaintează în mare) corn - corni (arbori) - coame (la animale) - comuri (produse de patiserie) cot - coți (unitate de măsură) - coate (articulație a brațului) - coturi (cotituri ale unei ape curgătoare sau ale unui drum) 80 4. Completați spațiile punctate cu unul dintre substantivele date: a) (capi / capete) răscoalei au fost prinși și întemnițați. b) Negustorul a măsurat patru (coți / coate) de pânză albastră. c) în (colți / colțuri) se aflau vase mari cu flori. d) (bucățile / bucatele) de pâine au fost puse într-un săculeț de pânză. e) (curenți / curente) de aer cald se simțeau în toate încăperile. j Substantive colective cr “ Citiți propozițiile: Stolul de vrăbii s-a așezat în nucul din grădină. Bunicul pregătise un stup pentru noul roi de albine. Cârdul de gâște se îndrepta agale spre râu. - Explicați sensul fiecăruia dintre substantivele subliniate. Să reținem! ♦ Substantivele care denumesc o totalitate de obiecte de același fel se numesc substantive colective. exemple: grămadă, armată, națiune, adunare etc. ♦ Deși au și forme de plural, substantivele colective au înțeles de plural și atunci când au formă de singular. exemple: grup - grupuri, popor - popoare, mulțime - mulțimi. ■ i să folosim ce am reținut 1. Identificați substantivele colective din textele date și analizați-le arătând numărul, genul, cazul și funcția sintactică. a) Iar prin lanul însorit Merge vestea c-a sosit Craiul dimineților Paznicul fânețelor. (D. Zamfirescu, Barza) b) Durduind veneau călării ca un zid înalt de suliți, Printre cetele păgâne trec rupându-și large uliți. (M. Eminescu, Scrisoarea III) 2. Alcătuiți cuvinte derivate folosind substantivele și sufixele date: brad, fag, tânăr, -et stuf, piatră, mărăcine, -iș student, boier, nobil, -ime porumb, alun, cânepă -iște 81 ^^Atenție! ♦ Anumite substantive, derivate cu ajutorul sufixelor enumerate mai sus, devin substantive colective (ajung să denumească un grup de obiecte de același fel, nediferențiate între ele). 3. Transcrieți următoarele enunțuri făcând acordul: Roiul de albine (au intrat) în stup. O mulțime de oameni (au umplut) stadionul. Mulțimile (se îndrepta) către piața centrală a orașului. Pietrișul (scârțâiau) sub tălpile de cauciuc ale cizmelor. Cârdurile de vrăbii (s-a răspândit) peste câmp. Atenție! ♦ Regula acordului dintre subiect și predicat trebuie respectată și în cazul în care un substantiv colectiv îndeplinește funcția sintactică de subiect. exemplu: Poporul sărbătorește ziua independenței naționale. Popoarele sărbătoresc ziua internațională a copilului. 4. Găsiți câte două adjective potrivite pentru fiecare dintre următoarele substantive colective: mulțime, popor, armată, grămadă. Alegeți patru dintre îmbinările obținute și alcătuiți enunțuri cu ele. Cazurile și funcțiile sintactice ale substantivelor/A Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Completați tabelul cu exemple adecvate, folosind substantivele bunic și telefon. Cazul Funcție sintactică Exemple Nominativ subiect Sună telefonul ! nume predicativ Acuzativ complement direct complement indirect complement circumstanțial de mod complement circumstanțial de loc atribut prepozițional Genitiv atribut substantival Dativ complement indirect Vocativ nu are funcție sintactică 82 2. Completați spațiile punctate cu substantivele din dreapta la cazul și numărul indicate în paranteză. Arătați funcția sintactică a fiecăruia dintre aceste substantive. a) Și-n ochii lui de ... adânci, vioi și mari vultur (sg., Ac.), Treceau lucioase ... de ... legendari. umbră (pl., N.), erou (pl., Ac.) (V. Alecsandri, Sergentul) b) ... limpede și răcoroasă îi învăluia ... arși dimineață (sg., N.), obraz (pl., Ac.) de ... și... înnegrite de ... . soare (sg., Ac.), talpă (pl., Ac.), (D. R. Popescu, Senin de august) praf (sg., Ac.) 3. Identificați substantivele din enunțuri și indicați cazul și funcția sintactică a fiecăruia. a) Pe un deal răsare luna ca o vatră de jăratec. (M. Eminescu, Călin, file din poveste) b) Apoi trimise o pungă de bani argatului. (P. Ispirescu, Făt-Frumos cel Rătăcit) c) Poporul e stâlpul țării ... fiecare părticică de pământ e văpsită cu sângele lui. (Al. Russo, Cântarea României) d) Sunau clopoțeii telegarilor spărgând în răsunete de argint tăcerile albe. (E. Camilar, Farmecul depărtărilor) 4. Alcătuiți propoziții în care substantivele cadou și lemn să îndeplinească pe rând următoarele funcții sintactice: subiect, atribut, complement direct, complement indirect. Indicați de fiecare dată cazul substantivului. 5. Construiți propoziții în care substantivele radioreporter și floarea-soarelui să stea pe rând în cazurile genitiv și dativ și să îndeplinească funcțiile de atribut substantival și complement indirect. 6. Completați spațiile punctate cu forma corectă a substantivelor din paranteză. Indicați pentru fiecare cazul și funcția sintactică. a) Ceilalți... ai consiliului au fost de acord cu ... . (membri / membrii, elevi / elevii) b) Acest meci a fost condus de cei mai buni ... (arbitri / arbitrii) c) Amândoi ... au reușit să ajungă la vasul scufundat, (scafandri / scafandrii) d) Pe drum s-a întâlnit cu acești .... (copii / copiii) e) ... împăratului din poveste s-au pregătit de drum, (fii / fiii) f) La această cursă vor participa ... cei mai buni, (cai / caii) Alte funcții sintactice ale substantivelor I. Funcția de atribut apozițional în cazul nominativ Vecinul meu, Cristian, este un băiețel foarte cuminte. Profesorul lonescu va însoți grupul de elevi în excursie. Pe masă erau fructe: mere, pere, gutui și banane. 83 - Ce cuvânt din propoziție este determinat de substantivele subliniate ? Ce arată aceste substantive ? - în ce caz stau substantivele subliniate ? Să reținem! ♦ Substantivele Cristian, lonescu, mere, pere, gutui, banane aduc o pre- cizare, o explicație referitoare la substantivul determinat, stau în cazul nominativ și îndeplinesc funcția sintactică de atribut apozițional. ♦ Atributul apozițional poate fi izolat prin virgulă sau linie de pauză de substantivul determinat sau poate fi neizolat. exemple: Bibliografia - titlurile de pe listă - este necesară pentru întocmirea lucrării. Prietenii, Dinu și Costi, mă așteptau în curte. Orașul București se află situat în sudul țării. } M Sa folosim ce am reținut t ! 1. Identificați substantivele în cazul nominativ cu funcția sintactică de atribut apozițional. a) Și satul Broșteni fiind împrăștiat, mai ca toate satele de la munte, nu se rușina lupul și ursul a se arăta ziua miaza-mare prin el. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) Bat la ușa amicului meu Piscupescu, profesor la cursul secundar. (I.L. Caragiale, Lanțul slăbiciunilor) c) Oaspeții caselor noastre, cocostârci și rândunele, Părăsit-au a lor cuiburi și au fugit de zile rele. (V. Alecsandri, Sfârșit de toamnă) 2. Completați enunțurile cu substantive în cazul nominativ cu funcția sintactică de atribut apozițional. a) în orașele ..., ..., ... se vor construi în curând baze de antrenament pentru sportivi. b) Cumpărăturile,... și ... erau pe masă. c) Am vorbit despre pictori - ...,...,... - și apoi am vizitat muzeul. d) l-am văzut pe copii, ... și ... îndreptându-se spre școală. 3. Alcătuiți două enunțuri în care atributul apozițional să fie exprimat prin substantive comune și două enunțuri cu atribute apoziționale exprimate prin substantive proprii. II. Funcția de nume predicativ în cazul genitiv ^^jSă observăm; —-1 -Acești ochelari sunt ai bunicii. Penarul este al lui Mihai. Rucsacul nu este al Măriei. - Găsiți predicatul fiecărei propoziții. - Ce exprimă cuvintele subliniate ? - Ce funcție sintactică au substantivele subliniate și în ce caz stau ? 84 Să reținem! ♦ Substantivele în cazul genitiv pot îndeplini funcția de nume predicativ atunci când arată posesia și sunt așezate după verbul copulativ, formând împreună cu acesta predicatul nominal. ♦ Substantivele în cazul genitiv cu funcția sintactică de nume predicativ sunt însoțite de articolul posesiv care se acordă în gen și număr cu numele obiectului posedat. exemplu: Acești ochelari sunt ai bunicii. Rucsacul nu este al Măriei. Să folosim ce am reținut 1. Identificați substantivele în cazul genitiv cu funcția sintactică de nume predicativ. a) Dar tot meritul este al poporului român, care a cerut-o cu atâta energie, încât a speriat pe cei care altfel s-ar fi împotrivit. (C. Petrescu, Un om intre oameni) b) Moșia de peste trei mii de pogoane se zice c-ar fi fost cândva a Cantacuzineștilor, dar azi e a unui căpitan de la Pitești. (L. Rebreanu, Răscoala) 2. Completați enunțurile cu substantive în cazul genitiv însoțite de pronume posesive: a) A descoperit că mănușile erau ... . b) Florile de pe masă sunt.... c) Să știi că aceste cărți nu sunt... . d) în trecut această bijuterie a fost.... e) Caietele sunt... și nu ... . - Ce funcție sintactică au substantivele în cazul genitiv ? 3. Construiți propoziții în care substantivele prieten, coleg, vecin, străin să îndeplinească funcția de nume predicativ în cazul genitiv. III. Funcția de nume predicativ în cazul acuzativ ^[Să observăm) Scaunele de pe terasă sunt din răchită. Călătorii din compartimentul vecin sunt de la munte. Costumele pentru spectacol sunt cu nasturi colorați. - Găsiți predicatul fiecărei propoziții. - Ce exprimă substantivele subliniate ? - în ce caz stau substantivele subliniate ? - Ce funcție sintactică au substantivele subliniate ? 85 > Să reținem! ♦ Substantivele în cazul acuzativ cu funcția sintactică de nume predicativ arată o caracteristică a subiectului și sunt însoțite de prepoziții. exemple: scaunele din răchită călătorii de la munte costumele cu nasturi Să folosim ce am reținut 1. Identificați substantivele în cazul acuzativ care au funcția sintactică de nume predicativ. a) - încet, încet, încetinel, că ușile nu sunt de fier. (B. St. Delavrancea, Hagi- Tudose) b) Tăcerea e de piatră; un molid Și-a-ncremenit în luna plină ramul. (I. Pillat, Toamna) c) Muscelele dorm sub zăpadă de trei palme ... Cerul e ca leșia. (B. St. Delavrancea, Sultănica) 2. Completați enunțurile cu substantive în cazul acuzativ însoțite de prepoziții. a) Raftul din hol este .... b) Rucsacul împrumutat este .... c) Aceste obiecte nu sunt.... d) Tortul de ziua mea a fost.... e) Nucile sunt... . 3. Construiți propoziții în care substantivele metal, cheie, apă să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ în cazul acuzativ. 4. Se dau substantivele: scară, ușă, noapte, pagină, ploaie, scânteie, cheie, iarnă, vară. Grupați-le în felul următor: a) formă de genitiv: scării, ușii ... b) formă de genitiv articulată cu articol nehotărât: unei scări, unei uși ... Alegeți patru dintre substantivele obținute la punctul a) și patru de la punctul b) și integrați-le în enunțuri. 5. a) Completați spațiile punctate cu formele de genitiv singular ale substantivelor date: câmpie, discuție, hârtie, poezie. Tabloul înfățișă cu multă expresivitate imaginea ... în amurg. A urmărit cu deosebit interes desfășurarea .... Datoria lui era să verifice calitatea .... A citit una câte una toate strofele .... b) Indicați funcția sintactică a substantivelor în cazul genitiv. c) Scoateți din fiecare propoziție substantivul comun în genitiv și cuvântul determinat de acesta și puneți substantivul la forma de plural păstrând cazul (exemplu: imaginea câmpiei - imaginea câmpiilor). Integrați în enunțuri îmbinările obținute. 1 Test grilă >J1 Substantivul 1. în propoziția Se scutură din salcâmi o ploaie de miresme, substantivele în cazul acuzativ sunt: a) se scutură, o ploaie; b) din salcâmi, de miresme; c) o ploaie, de miresme. 2. în propoziția Copii! aduceți un ulcior / De apă de sub stâncă, cuvântul subliniat este: a) substantiv, nr. singular, gen masculin, caz N., subiect; b) substantiv, nr. plural, gen masculin, nearticulat, caz V.; c) substantiv propriu, nr. plural, gen masculin, caz Ac., complement direct. 3. în propoziția în frunzișul sălciilor acestora se strâng stoluri întregi de păsări, cuvintele subliniate sunt: a) substantive defective de numărul singular; b) substantive la numărul singular; c) substantive colective. 4. în propoziția Câteodată închidea ochii la obrăzniciile copiilor, substantivul în cazul genitiv este: a) ochii; b) la obrăzniciile; c) copiilor. 5. în propoziția Acolo-i mormântul lui Cuza-Vodă. cuvântul subliniat este: a) subst. comun, nr. singular, gen masculin, caz Ac., complement circumstanțial de loc; b) subst. comun simplu, nr. sing., gen neutru, articulat cu art. hotărât -1, caz N., subiect; c) subst. comun compus, nr. singular, gen feminin, nearticulat, caz N., nume predicativ. 6. în propoziția Nu pot ruga nimic pe un despot, substantivul este: a) în cazul N. - subiect; b) în cazul Ac. - complement direct; c) în cazul D. - complement indirect. 7. în versurile Garoafele din glastră / Vorbesc de-o fată blondă, substantivul în cazul Ac. complement indirect este: a) din glastră; b) garoafele; c) de-o fată. 8. în propoziția El e poet, substantivul este: a) în cazul N., subiect; b) în cazul Ac., complement direct; c) în cazul N., nume predicativ. 9. în propoziția Acela este de la mare, substantivul este: a) în cazul D., complement indirect; b) în cazul G., nume predicativ; c) în cazul Ac., nume predicativ. 10. în propoziția Turmele de colo sunt ale lui Mătăhuz-împărat. substantivul propriu este: a) în cazul N., subiect; b) în cazul G., nume predicativ; c) în cazul D., complement indirect. 87 fMt/^mh7/(( 7ffrf//fff/fâ /e- a/-jâ wu /zzsr i/ftyw rrz/ce/fr/z/r/cwc cec etc^^ Tww/w/ce e/â7- r, /jh^ Tee c/mm/m! T^e^r/r ewv ce j^arTe jf/ete- ce cAe/Ir/ce/7e//f^7/7f//7. ,77/e 7/'mi/7eei7//c7c/e/r//ee/e. 7e/ff âr 7tM7rf, » 7-ce/^^/7ee^77/t7e7ef/a7f/ ee eae/eie cete ce ce /arce/ c&> -Lccece zz/ecez c /szJzrrr/cr. (5 z.rcer/ re ee/e c/wceret zz teze' retez//, ee/erce. ree 77^//7/a rz/^tz rce/te/e et/yw ?z‘ rzz /f7/e rr/c ce/w cr/rcerr/etecr/. d/^et/ef/ rce e z'C'/zzztrtâ rce r cere/ /^r/e^cz/- r, /zz'e^r. */7z7zzfcz. ,%e^ /•cete/(/^e ce/^ece cz^/c/t/ -zce/fe e/M/eiee/t rce jcz r m/ Jz /ce. ♦ /6ee cz/tz/cz e/e///eaccz, e /^c/e/7czier7r^7/fz. ^cze/i ceJ/cz az/f rece zetrez/t/'rczj/tcz/cz /zzzi//cz7czzf/ă f^e-Ve c/e/te czzrr. 77/e fczr^zrz//j//r/' /ceerezia// C^/rztcz -Numiți elementele pe care le au în comun: telegrama și scrisoarea; cartea poștală și scrisoarea; - Ce diferențe există între aceste tipuri de corespondență? - In ce situații scriem scrisori? 88 Să reținem! ♦ Scrisoarea este un mesaj scris prin care se transmit informații sau se împărtășesc gânduri și sentimente. ♦ Scrisoarea trebuie să conțină în mod obligatoriu: data și locul, formula de adresare, formula de încheiere, semnătura. ♦ Conținutul se organizează în funcție de destinatar (conform relației care există între acesta și expeditor) și în funcție de mesajul transmis (scrisoare amicală, familială, de felicitare, de mulțumire, de recomandare etc.). 4 Scrisoarea propriu-zisă (conținutul) trebuie să aibă o introducere, un cuprins precis și clar formulat și o încheiere. ♦ Semnătura trebuie să fie în concordanță cu formulele de adresare și de încheiere. Se semnează întâi cu prenumele și apoi cu numele de familie; scrisorile amicale și familiale se semnează numai cu prenumele. < Să folosim ce am reținut 1. Găsiți formule de adresare și de încheiere cât mai potrivite pentru scrisori trimise: unui prieten, unei rude mai în vârstă, unei cunoștințe mai îndepărtate, dirigintelui. 2. Integrați într-un text de scrisoare următoarele informații: a) Familia ta s-a mutat într-o altă localitate. b) Ai fost într-o excursie care ți-a plăcut foarte mult. c) Ai fost martor la o întâmplare neobișnuită. d) Ai nevoie de niște informații pe care nu poate să ți le dea decât o rudă mai îndepărtată. 3. Transcrieți textele următoare, corectând greșelile gramaticale, de ortografie, de punctuație și de așezare în pagină. Ce credeți că reprezintă textele de mai jos? a) Predeal 17 iunie 1997 dragă laurențiu m-am gândit mult la tine în ultima vreme îmi pare rău că nu vei putea veni la noi în vacanță (...) b) (...) ca săți dai seama cum este aici îți descriu programul unei zile dimineața un mic dejun gustos și consistent apoi plecarea munții sunt neînchipuit de frumoși am văzut atâtea lucruri minunate încât voi avea ce săți povestesc un an întreg (...) c) (...) chiar dacă aici este așa de bine să știi că mie mie dor de tine și abia aștept să ne vedem acasă o să aștept până atunci ca săți arăt colecția mea de plante p s țiam pregătit o surpriză careți va plăcea teribil de mult alexandru - Alegeți unul dintre textele date și completați-1 în așa fel încât să obțineți o scrisoare. ^tenî’e' ♦ Este bine ca la începutul scrisorii să vă interesați de persoana căreia îi scrieți și abia după aceasta să-i vorbiți despre propriile interese. ♦Nu abuzați de post scriptum. îl folosiți numai dacă este necesar. 4. Alcătuiți o scrisoare amicală sau familială. ie Astfel zise lin pădurea. am ieșit în câmp râzând. Cu pădurea ta cu tot? Și prin vuietul de valuri, Prin mișcarea naltei ierbi, Eu te fac s-auzi în taină Mersul cârdului de cerbi; în al umbrei întuneric Te asamăn unui prinț, Ce se uit-adânc în ape Cu ochi negri și cuminți; Eu te văd răpit de farmec Cum îngâni cu glas domol, în a apei strălucire întinzând piciorul gol O, rămâi. de Mihai Emi'nescu \ „O, rămâi, rămâi la mine, •! Te iubesc atât de mult! J Ale tale doruri toate Numai eu știu să le-ascult; Și privind în luna plină La văpaia de pe lacuri, Anii tăi se par ca clipe, f Clipe dulci se par ca veacuri. Astăzi chiar de m-aș întoarce {1879, 1 februarie) Să discutăm despre text 1. Prin ce îl farmecă pădurea pe cel care știe să o înțeleagă? 2. în ce versuri se sugerează ideea că vârsta copilăriei este o vârstă a basmelor? 3. Cum explicați perceperea diferită a timpului (strofa a V-a)? De ce este folosit verbul se par ? 4. De ce, o dată cu trecerea timpului, tainele pădurii nu mai pot fi descifrate? 5. Ce sentimente se desprind din ultimele două strofe ale poeziei? 6. Ce sugerează punctele de suspensie din titlu? 7. Identificați figurile de stil din poezie. 8. Ce rol are repetiția din primul vers ? Să reținem! ♦ Opera lirică este o creație literară în care sunt exprimate în mod direct idei, sentimente și impresii. Să folosim ce am reținut 1. Demonstrați că poezia O, rămâi... de M. Eminescu este o operă lirică. 2. Dați exemple de opere lirice studiate în clasa a V-a. Să observăm) 1. Explicați de ce primele cinci strofe sunt scrise între ghilimele. Ce marchează adverbul astfel din penultima strofa? 2. La ce persoană sunt verbele din primele cinci strofe? 3. Ce rol are opoziția dintre persoana I și persoana a H-a? Dar opoziția dintre persoana I și persoana a IlI-a din penultima strofa? • în primele cinci strofe apare o altă voce decât cea a poetului: vocea pădurii. • Ultimele două strofe conțin răspunsul la chemarea pădurii. Să reținem! ♦ Autorul recurge la persoana I (eu) pentru a-și transmite gândurile intime. ♦ Eul liric aparține vocii distincte a fiecărui poet. Să folosim ce am reținut Pornind de la model, plasati într-o schemă, pe caiete, relația autor-eu liric. autor | —> operă epică | —» j narator | —> [ operă lirică —> [ 91 Să reținem! ♦ Versificația este tehnica alcătuirii versurilor. ♦ Elementele versificației sunt: versul, strofa, măsura, ritmul, rima. Pleșuvii munți îngenuncheau în zare. (I. Pillat, Drum de seara) ♦ Versul este un rând dintr-o poezie. Smochinul s-a uscat, de ger. Stă trist în curte: un cuier. Și am chemat ciocănitoarea Să-i facă ea verificarea. ♦ Strofa este un grup de două sau mai multe versuri. (M. Sorescu, Smochinul galben) Di-mi-nea-ța, când mă scoa-lă, 1 2 3 4 5 6 7 8 ♦ Măsura este dată de numărul silabelor dintr-un vers. Sto-lul e o ci-ri-pea-lă. (T. Arghezi, Nepăsare) ♦ Grupul format dintr-o silabă accentuată (notată 1 ) și o silabă neaccen- tuată (notată u ) constituie un picior metric. ♦ Ritmul unei poezii este dat de succesiunea silabelor accentuate și neac- centuate dintr-un vers. Ritmul poate fi: trohaic (alcătuit din trohei - picioare metrice de câte două silabe, prima accentuată și a doua neaccentuată) Doi-nă, doi-nă, cân-tec dul-ce 1 U / 1 U / 1 U / 1 u Când te-a-ud nu m-aș mai du-ce {Folclor) 1 U / 1 U / 1 U / 1 u troheu iambic (alcătuit din iambi - picioare metrice de câte două silabe, prima neaccentuată și a doua accentuată) A fost o-da-tă ca-n po-vești u 1/uf/u 1/ u 1 A fost ca ni-cio-da-tă (M. Eminescu, Luceafărul) U l/u i/u 1/U iamb Ritmul trohaic este întâlnit îndeosebi în creațiile populare. 92 ' UV;să folosim ce am reținut 1. Ce măsură au următoarele versuri ? Fugar din odaie, cu soarele-n sfadă Iau lenea-n spinare și trec în livadă (...) Miresme, târându-și suave lungi rochii, Se pleacă asupra-mi și lin mi-nchid ochii. (V. Voiculescu, Somnul de după- amiază') 2. Stabiliți ritmul versurilor: a) Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rândunele Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. (M. Eminescu, Ce te legeni) b) Și era una la părinți Și mândră-n toate cele Cum e fecioara între sfinți Și luna între stele. (M. Eminescu, Luceafărul) 3. Stabiliți măsura și ritmul poeziei O, rămâi... de M. Eminescu. Să reținem! ♦ Rima este potrivirea sunetelor finale în două sau în mai multe versuri, începând cu ultima silabă accentuată. ♦ Rima este de mai multe feluri: Un cotoi afurisit a a) împerecheată (a-a/b-b) L-am cătat și l-am găsit. a Cum mâncase el friptura, b L-am găsit răcindu-și gura, b (M. Sorescu, De-o morală) Nu mai sunt pe luncă flori, a Văile-s deșarte, b Țipă cârduri de cocori a Pribegind departe! b (St. O. losif, Cântec) Pe-unde-a fost cumplire-odată a b) încrucișată (a-b/a-b) c) îmbrățișată (a-b-b-a) Doarme-acum întreaga fire, b Peste-un iad de zvârcolire b Cade-o pace-ntunecată. a (G. Coșbuc, Pe dealul Plevnei) Iar Manole sta, Nici că mai lucra, Ci mi se culca Și un vis visa... (Monastirea Argeșului) d) monorimă (versurile au rimă identică) 93 Să folosim ce am reținut 1. Ce tip de rimă au următoarele versuri? a) Iată soarele e sus Și flăcăul doarme dus. E flăcău de șase ani Cu obrajii dolofani. (T. Arghezi, Noapte bună} b) Limba noastră-i numai cântec Doina dorurilor noastre, Roi de fulgere, ce spintec Nouri negri, zări albastre. (A. Mateevici, Limba noastră) c) Doină, doiniță! De-aș avea o puiculiță Cu flori galbine-n cosiță, Cu flori roșii pe guriță ... (V. Alecsandri, Doine) 2. Completați versurile cu cuvinte potrivite. Ce tipuri de rimă ați obținut? a) Eu sunt omul ... Cine vine să mă vadă? Doi cărbuni sunt... Și am nasul de ardei. (M. Sorescu, Omul de zăpadă) b) De ce te uiți așa, când seara ... în ochii mei cu ochii tăi de salbă, Că nu-ți mai iei privirea de la mine Gingașă, grațioasă mâță ... (T. Arghezi, Alba) Colțul cuvintelor 1. Care este forma literară a cuvintelor: asamăn, naltei (ierbi)? 2. Motivați de ce apar cuvintele domol și lin referitoare la sunetele din pădure. Găsiți câte două antonime ale acestor cuvinte. 3. Ce sens are în text cuvântul farmec ? 4. Ce sinonime găsiți pentru următoarele cuvinte: taină, domol, văpaie, veac, lin? 5. Găsiți contexte substantivale potrivite adjectivelor: 6. Dați exemple de expresii în care apar substantivele ochi și picior. 7. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului pădure. 8. Ce sinonime cunoașteți pentru cuvântul a zice? Dar pentru a înțelege? Temă pentru acasă 1. Memorați poezia O, rămâi... 2. Alcătuiți o compunere cu titlul O plimbare prin pădure. 3. Citiți poezia Freamăt de codru de M. Eminescu și demonstrați că este o operă lirică. Text auxiliar Povestea codrului .de Mihai Eminescu împărat slăvit e codrul, Neamuri mii îi cresc sub poale,. Toate înflorind din mila Codrului, Măriei-Sale. Lună, Soare și Luceferi El le poartă-n a lui herb', împrejura-i are dame Și curteni din neamul Cerb. Crainici, iepurii cei repezi Purtători îi sunt de vești, Filomele2-i țin orchestral Și izvoare spun povești. Peste flori ce cresc în umbră, Lângă ape pe potici, Vezi bejănii de albine, Armii grele de furnici... Hai și noi la craiul, dragă, Și să fim din nou copii, Ca norocul și iubirea Să ne pară jucării. Mi-a părea cum că natura Toată mintea ei și-a pus Decât orișice păpușă Să te facă mai presus; 'herb, s. n. = stemă, blazon ~filomelă, s. f. (înv.) = privighetoare Amândoi vom merge-n lume Rătăciți și singurei, Ne-om culca lângă izvorul Ce răsare sub un tei; Adormi-vom, troieni-va Teiul floarea-i peste noi, Și prin somn auzi-vom bucium De la stânele de oi. Mai aproape, mai aproape Noi ne-om strânge piept la piept... O, auzi cum cheam-acuma Craiul sfatu-i înțelept! Peste albele izvoare Luna bate printre ramuri, împrejuru-ne s-adună Ale Curții mândre neamuri: Caii mării, albi ca spuma, Bouri nalți cu steme-n frunte, • Cerbi cu coame rămuroase, Ciute sprintene de munte - Și pe teiul nostru-ntreabă Cine suntem; stau la sfaturi, Iară gazda noastră zice, Dându-și ramurile-n laturi: - O, priviți-i cum visează Visul codrului de fagi! Amândoi ca-ntr-o poveste Ei își sunt așa de dragi! 1. Cum e prezentată împărăția codrului? Ce vietăți trăiesc în ea? 2. Ce elemente comune găsiți între O, rămâi... și Povestea codrului? 3. Ce alte poezii eminesciene în care apare codrul mai cunoașteți? 4. Povestea codrului este o operă lirică? Argumentați-vă răspunsul! 96 fS-bl MORFOLOGIE PRONUMELE Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți varianta corectă pentru fiecare dintre enunțuri. Cu ajutorul enunțurilor corecte alcătuiți definiția pronumelui și a pronumelui personal. I II III a) Pronumele este parte de propoziție neflexibilă. b) Pronumele este parte de vorbire flexibilă. a) Pronumele se conjugă. b) Pronumele se declină. a) Pronumele arată o acțiune. b) Pronumele ține locul unui substantiv. a) Pronumele personal este parte de propoziție neflexibilă. I b) Pronumele personal este parte de vorbire flexibilă. II a) Pronumele personal se declină. b) Pronumele personal se conjugă. a) Pronumele personal indică diferite persoane gramaticale. b) Pronumele personal denumește o persoană. 2. Completați următorul tabel folosind cuvintele date: singular, persoana I, per- soana a Il-a, persoana a IlI-a, masculin, feminin, eu, tu, noi, voi, ei, ele. 3. Subliniați pronumele personale din textele date și analizați-le după model. pronume formă persoană număr gen caz funcție sintactică a) O saluți, o chemi, și vine Din ce-i spui și ce-i vorbiși, Ea se uită lung la tine Dintr-o parte și pieziș. (T. Arghezi, Gări-Gâri) b) - Așa vreau eu! se împotrivi Olguța. - Olguța, fa-mi și mie o plăcere... Eu ți-am făcut: vezi! Am jurat pentru tine. (I. Teodoreanu, La Medeleni) 97 c) - Cetatea n-avem gând să i-o dăm cu una, cu două, măcar că nu sunt în ea nici averi, nici merinde. Tot ce-i putem da este plumbul din pușce, pre care i-1 vom trimite noi de pe ziduri, fără să se mai ostenească să vie înăutru. (C. Negruzzi, Sobieski și românii) 4. Completați tabelul folosind enunțurile date mai jos: a) Noi cunoaștem aceste locuri. b) Invitatul este el. c) Pe noi ne-a lăudat profesorul. d) Au venit cu mine. e) A scris ca noi. f) A plecat spre voi. g) Toate cadourile sunt pentru tine. h) în ziarul de astăzi a apărut articolul despre voi. i) Astăzi ne întâlnim cu părinții lor. j) Aceste flori sunt ale ei. k) Ne-a promis că vine. 1) Tu, vino aici! Cazurile și funcțiile sintactice ale pronumelui personal. Cazul Funcție sintactică Exemplu Nominativ subiect Acuzativ nume predicativ Genitiv Dativ j Vocativ 5. Completați spațiile punctate cu formele neaccentuate ale pronumelui personal: a) - Lasă-... aici pe vinovat, armașe. Milescu intră slobod și rămase la ușă cu fruntea coborâtă. Vodă tăcu o vreme, privindu-... După aceea făcu un pas spre dânsul: - Milescule, ... zise, am cugetat la fapta ta, punând- ... în cumpănă, și n-aș putea spune că ... găsesc vinovat. - Măria-ta, îngână Milescu, ceartă- ... cum vei socoti, numai dăruiește- ... viața. Dacă am păcătuit din prostie ori neștiință, pune- ... să răscumpăr. (M. Sadoveanu, Zodia Cancerului) b) - Ad’ să-... pupe mam-mare, că trece! Și-... pupă în vârful nasului; apoi așezându-... frumos beretul: 98 - Parcă- ... șade mai bine cu beretul! zice mam-mare scuipându-... să nu-... deoache, apoi ... sărută dulce. - Cu ce nu-... șade lui bine? adaugă tanti Mița, și-... scuipă și dumneaei și-... sărută. (I. L. Caragiale, D-l Goe) c) Mama ... -... cânta și ea Și la viersul lui cel dulce, Puiul ei se potolea Și-... lăsa frumos să-... culce (St. O. losif, Cântec sfânt) 6. Analizați -i din propozițiile următoare: l-am rugat să-i ducă lui Mircea niște mere. Nu-i aici și nici nu-i probabil să vină. Nu-i deranjați! 7. Răspundeți la următoarele întrebări folosind forme neaccentuate ale pronumelui personal la cazul indicat, după modelul dat: - Ce i-au luat? (D.) - /-au luat un tort de ciocolată. - Ce mi-ai adus? (D.) - Unde este rucsacul? (Ac.) - Ce faci? (D.) - Ai văzut filmul? (Ac.) - De ce plângi? (Ac.) - Ce-i spunem? (D.) 8. Construiți câte un enunț în care pronumele personale dânsul, dânsa să fie pe rând: subiect, complement direct, atribut, nume predicativ. 9. Alegeți forma corectă a pronumelui personal în următoarele enunțuri. Explicați alegerea făcută. a) V-a / va spus unde este? b) Nu știu unde la / l-a pus. c) Ții / ți-i bine geanta? d) Vii / vi-i la noi? e) Ea l-a / la văzut la / l-a piață. f) Ți-i / ții bine? Să-ți dau o aspirină. g) Nu v-a / va merge acolo. h) Nu vi-i / vii dau! 10. înlocuiți pronumele personale cu formele adecvate ale pronumelui personal de politețe. Explicați prin ce se deosebesc enunțurile obținute de cele date. a) Tu mergi mâine la expoziție? b) Ei vizitează orașul pentru prima dată. c) Ea ne roagă să plecăm. d) El ne-a condus până la gară. e) Voi ați fost prin parc? f) Pe tine te-am așteptat. 11. Alcătuiți enunțuri în care pronumele personal de politețe, persoana a IlI-a singular și plural, masculin și feminin, să aibă următoarele funcții sintactice: subiect, nume predicativ, complement direct, complement indirect, atribut. - Cine face acțiunea în propoziția dată? - Cui aparține obiectul la care se referă acțiunea? - Asupra cui se răsfrânge acțiunea exprimată de verb? - în ce caz stă pronumele subliniat? Să reținem! ♦ Pronumele care ține locul obiectului asupra căruia se exercită direct sau indirect acțiunea verbului, fiind identic cu subiectul propoziției, și având aceeași persoană cu verbul, se numește reflexiv. ♦ Forme reflexive propriu-zise există numai pentru persoana a IlI-a (pe sine, sie, sieși). ♦ Pentru celelalte persoane se folosesc formele neaccentuate ale pronumelui personal, cu valoare de pronume reflexiv. Nr. pers. I Acuzativ Dativ | pers, a Il-a pers, a IlI-a pers. I pers, a Il-a pers, a IlI-a 1 sg- Pl- mă, m- te pe sine, se, s- îmi, mi- îți, ți- sieși, își, și- | ne vă, v- se, s- î ne vă, v- își, Și- I Life ) Să folosim ce am reținut 1. Completați spațiile punctate cu formele potrivite ale pronumelui reflexiv: a) Râde de alții dar ... nu ... vede. (Ac.) b) Animalele sălbatice ... caută singure hrana. (D.) 100 c) ... - am convins singuri. (Ac.) d) ... îmbrac și apoi... fac temele. (Ac.) e) ... pui lucrurile în ordine. (D.) f) ... încălță, ... potrivi rucsacul în spate și ieși vesel. (Ac.) 2. Găsiți pronumele reflexive din textele date și completați tabelul: pronume reflexiv persoană număr caz a) Vedea poteca de atâtea ori bătută, și pe potecă se vedea pe ea cu Bator de căpăstru ... 11 vedea și se auzea acolo, departe, pe sine cum îl îmbuna: „Stai, mă, Batore, sărace!” (I. Agârbiceanu, Fefeleaga) b) Vrabie gospodină, tu te simți fericită că ți-ai asigurat un apartament și că ai cum- părat lemne pentru iarnă. Acum poate să viscolească, ți-ai zis. (T. Arghezi, Acasă la noi) c) Feciorul de împărat vedea și simțea toate; dar leac sieși nu-și știa găsi. (Al. Odobescu, Pseudo-kineghetikos) 3. Transformați formele neaccentuate ale pronumelor personale în cazurile D. și Ac. în pronume reflexive, după modelul: Dan mi-a pus haina pe umeraș. Dan și-a pus haina pe umeraș. a) Ea mă întreabă. b) Ei ne aduc fructele. c) îți recit poezia mai târziu. d) Mi-ai cumpărat multe lucruri. e) V-am văzut în oglindă. z f) M-ați convins în ceea ce privește corectitudinea lucrării. < Dacă pronumele are alt număr și altă persoană decât verbul determinat, atunci este pronume personal. exemplu: Tu îl îmbraci pe fratele mai mic. Eu îți cumpăr guma. 4. Construiți enunțuri în care formele neaccentuate mă, te, îmi, îți să fie pe rând pronume personale și pronume reflexive. 5. Completați spațiile punctate cu forme ale pronumelui reflexiv, persoana a IlI-a, cazul D. sau Ac. în funcție de context: a) Am aflat că...-a reparat singur bicicleta. (D.) b) Ajuns la capătul puterilor el nu ... mai înțelegea nici ... . (Ac.) c) Ei... zâmbesc reciproc. (D.) d) ...-a șoptit pe sub mustață că nu va pierde. (D. sing.) e) Ambele dispozitive ... rotesc în același timp. (Ac.) f) ... știe ... dar pe noi nu ne cunoaște încă. (Ac.) 101 s ^Atenție! ♦ Pronumele reflexiv sine se întrebuințează numai însoțit de o prepoziție (pe, la, pentru). exemplu: Era un egoist, se gândea numai la sine. ♦ De obicei, sine este precedat de forma neaccentuată se, pentru a asigura claritatea exprimării. 6. Găsiți pronumele reflexive din textele următoare și completați tabelul: pronume reflexiv formă persoană număr caz cuvânt determinat funcție sintactică a) Lauda de sine nu miroase a bine. (Proverb) b) - Apropie-te, vere Cozmuță! ... După ce au purces, ... moș Petrea i-a făcut loc lângă sine lui Cozmuță. (M. Sadoveanu, Nicoară Potcoavă). c) Și-a ales cea mai mare și mai frumoasă ladă. (I. Creangă, Fata babei...) Să reținem! ♦ Pronumele reflexiv îndeplinește în propoziție funcțiile sintactice de: a) atribut pronominal prepozițional: încrederea în sine l-a ajutat foarte mult. b) complement direct: Te pregătești pentru examen? c) complement indirect: Mi-am promis să fiu curajos. (D.) îi place să vorbească despre sine. (Ac.) d) complement circumstanțial de loc: Lucrurile sale le-a pus lângă sine. Să folosim ce am 7. Analizați pronumele reflexive din textele de mai jos, arătând persoana, numă- rul, cazul și funcția sintactică. a) După a zecea afirmație, Olguța se încruntă, contrazisă de cele două sute de negații care-și așteptau rândul în ciubărașul negru al călimării de cristal. (I. Teodoreanu, La Medeleni) b) Din smucitura lu' mam-mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. (I. L. Caragiale, D-l Goe) c) Și nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt, Cum veniră, se făcură toți o apă ș-un pământ. (M. Eminescu, Scrisoarea III) 8. Completați spațiile punctate cu formele cerute de context: s-a, s-au, s-ar ori sa, sau, sar. în care dintre aceste forme apar pronume reflexive? a) Dar toată jalea a fost în deșert: ce-a fost verde ... uscat, ce-a-nflorit... scuturat. (Al. Odobescu, Pseudo-kineghetikos) 102 b) Domnița Catrina primi în plin lovitura ... . Dacă ar fi fost în picioare, ... fi cumpănit. - Știi, domniță Catrină, urmă Domnul, că acest nebun ... fi lăudat cândva că ar putea să-mi fie ginere fără voie? (M. Sadoveanu, Zodia Cancerului) c) Dacă ... lăsat zburdălniciei lor și ... văzut la câmp, nu ... mai gândit în urmă. (P. Ispirescu, Făt-Frumos cel rătăcit) d) - Nu cumva să găsesc vreun fir de mac printre năsip ... vreunul de năsip printre mac că atuncea am stricat pacea. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) e) Ei joacă,... și se-nvârtesc împiedicați în zdrențe. (St. O. losif, Artiști) 9. Completați tabelele după modelul dat: a) ; verb verb la modul gerunziu verb la modul gerunziu + pron. reflexiv -și enunț a vedea văzând văzându-și Văzându-și lucrurile arun- cate, s-a apucat de strâns. a ține a face a alege a trage verb verb la modul infinitiv verb la modul infinitiv + pron. reflexiv -și enunț oprește a opri a-și opri Era obișnuit a-și opri mașina lângă trotuar. i împletea prindeam cunoștea ! păstrase ! 10. Alegeți forma corectă a pronumelui reflexiv în următoarele enunțuri: a) (S-ar / sar) fi pregătit mai bine pentru acest examen dacă ar fi avut toate cărțile. b) Ea (s-a / sa) speriat din cauza zgomotului. c) (S-au / sau) distrat foarte bine la petrecerea colegei lor. d) (Neam / ne-am) întâlnit ca să stabilim cum vom lucra. Alcătuiți enunțuri în care să folosiți celelalte cuvinte, specificând ce părți de vorbire sunt. 103 Pronumele și adjectivul pronominal posesiv Bicicleta mea este roșie. Pune acolo pachetul tău. A mea este albastră. Pune-I pe al tău. Stabiliți pentru fiecare ilustrație cine este posesorul și care este obiectul posedat. Ce arată cuvintele subliniate? Al cui loc îl țin în propoziție? ./< Să reținem! 4 Pronumele care ține locul atât al posesorului, cât și al obiectului posedat se numește posesiv. ♦ Formele pronumelui posesiv sunt: I. Un singur posesor pers. I pers, a II-a pers, a III-a un obiect posedat masculin (câine) al meu al tău al său feminin (minge) mai multe obiecte posedate masculin (câini) a mea ai mei a ta ai tăi a sa ai săi feminin (mingi) ale mele i ale tale ale sale II. Mai mulți posesori pers. I pers, a II -a l un obiect posedat masculin (câine) feminin (minge) mai multe obiecte posedate masculin (câini) feminin (mingi) al nostru al vostru | a noastră a voastră | ai noștri ai voștri I ale noastre ale voastre | < Pentru persoana a II l-a când sunt mai mulți posesori pronumele posesiv nu are forme. în locul lui se folosesc formele de genitiv plural ale pronumelui personal', al (a, ai, ale) lor. Să folosim ce am reținut I. Completați tabelul de mai jos cu pronumele posesive din enunțurile date, respectând modelul: 104 pronume posesiv obiectul posedat posesorul numărul și persoana pronumelui genul și numărul obiectului posedat al meu stiloul (eu) pers. I singular neutru singular a) - Stiloul Mihaelei scrie bine? - Nu, al meu scrie mai bine. b) - A văzut desenele Ioanei? - Nu, pe ale mele le-a văzut. c) - Cărțile de pe masă sunt ale tale? - Nu, sunt ale voastre. d) - Balconul cu multe flori este al familiei lonescu? - Nu, este al nostru. e) - Mircea mi-a dat penarul colegului de bancă? - Nu, pe al său ți l-a dat. 2. Completați enunțurile cu formele potrivite ale pronumelui posesiv: a) Bineînțeles. Când găsești un diamant care nu-i al nimănui, e (pers, a Il-a). Când găsești o insulă care nu-i a nimănui, e (pers, a Il-a). Când ai cel dintâi o idee, o brevetezi: e (pers a Il-a). (A. de Saint-Exupery, Micul Prinț) b) (pers. I) pierduți sunt, pașă, toți! O, mântuie-i de vrei, că poți! (G. Coșbuc, El-Zorab) Să reținem! ♦ Pronumele posesive se declină având la N. și Ac. aceleași forme: al meu. ai mei. al tău. ai tăi. al său. ai săi etc. exemple: Ai mei sunt plecați, (caz N. - subiect) l-am văzut pe ai mei, (caz Ac. - complement direct) Florile sunt ale mele, (caz N. - nume predicativ) ♦ La cazul Ac. pronumele posesiv este întotdeauna însoțit de prepoziție. ♦ La cazurile D. și G. pronumele posesiv are numai următoarele forme care se referă la mai multe obiecte posedate: alor mei. alor tăi. alor săi. alor noștri, alor voștri. exemple: A apreciat munca alor noștri, (caz G. - atribut) Le-a spus alor voștri totul, (caz D. - complement indirect) a Să folosim ce am reținut 3. înlocuiți construcțiile subliniate cu pronumele posesive potrivite; respectați persoana și cazul indicate în dreapta; faceți modificările necesare în propoziții. Găsiți funcția sintactică a fiecărui pronume posesiv. a) Cărțile mele sunt pe masă. b) Am ascultat discurile tale. c) A ascultat sfatul părinților săi. d) A arătat prietenilor noștri toate tablourile. e) A adus flori pentru bunicii noștri. (pers. I, caz N.) (pers, a Il-a, caz Ac.) (pers, a III—a, caz G.) (pers. I, caz D.) (pers, a Il-a, caz Ac.) 105 4. Construiți câte o propoziție în care pronumele ai mei și ai săi să îndeplinească pe rând următoarele funcții sintactice: subiect, complement direct, complement indirect, atribut pronominal. 5. Completați enunțurile cu pronume posesive potrivite. Precizați pentru fiecare cazul și funcția sintactică. a) Ghetele mele sunt maro iar .... sunt negre. b) Camerele ... au vedere spre mare. c) Mi-am găsit pixul. Tu l-ai găsit pe ... ? d) El m-a întrebat unde au fost... ? J Să reținem! Pronumele posesive care însoțesc substantivul ce denumește obiectul posedat și se acordă în gen, număr și caz cu acesta devin adjective posesive. exemple: Culorile mele sunt mai potrivite. Geanta mea este încăpătoare. ♦ Adjectivul posesiv se acordă: - în număr și persoană cu numele posesorului; - în gen, număr și caz cu numele obiectului posedat. exemplu: Prietenii mei au plecat. obiectul posedat: prietenii | gen masculin, nr. plural, caz N. adjectivul posesiv: mei | pers. I, nr. singular, gen masculin, caz N. numele posesorului: eu | pers. I, nr. singular ♦ Adjectivul posesiv are funcția sintactică de atribut adjectival, pentru că determină un substantiv, acordându-se în gen, număr și caz cu acesta. Să folosim ce am reținut 6. Găsiți adjectivele posesive din textele următoare și analizați-le. a) - Țineți minte cuvintele lui Ștefan, care v-a fost baci până la adânci bătrânețe, că Moldova n-a fost a strămoșilor mei, n-a fost a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri ș-a urmașilor urmașilor voștri, în veacul vecilor. (B. St. Delavrancea, Apus de soare) b) Nevestei mele să-i mai spui Să-mi cumpere o coasă. (G. Coșbuc, O scrisoare de la Muselim-Selo) c) - Fătul meu ... Mâna mea s-a muiat ... nu mai poate rădica buzduganul ăsta, vechiul meu tovarăș ... ; ia-1 acuma tu în mâinile tale și proașcă să faci cu dânsul în dușmanii noștri. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) 7. Găsiți adjectivele posesive potrivite pentru substantivele date și alcătuiți enun- țuri cu patru dintre ele: pers. I. pers, a Il-a pers, a IlI-a mănușile școala frații cizmele vocile manualul fereastra grădina bicicleta 106 ♦ Adjectivul posesiv sale se folosește numai dacă este vorba de un singur posesor, exemple: Mircea are multe jocuri. Jocurile sale sunt interesante. 4» Lui, ei și lor sunt pronume personale chiar și când stau pe lângă un substantiv, pentru că nu se acordă cu acesta. exemple: Am primit scrisoarea lui. Scrisorile lui sunt pe masă. 8. Puneți în locul punctelor adjective posesive sau pronume personale la persoana a IlI-a, cazul G., în funcție de context. a) Biată fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine, mătura și scutura fără să zică nici pâs!, dară baba punea parte fiicei ... și pâra la unchiaș pe fiica ... . (P. Ispirescu, Fata moșului cea cuminte} b) în lunga ... carieră, Arghezi a rămas mereu în mijlocul poporului ... , s-a asociat tuturor luptelor ... , i-a exprimat năzuințele și i-a hrănit visările. Tinerii de azi se vor putea mândri odată că au fost contemporanii ... . (T. Vianu, Tudor Arghezi} Atenție! < Adjectivul posesiv este la cazul G. numai dacă substantivul determinat este la G.: exemple: Mânerul geamantanului meu s-a rupt. Marginile fotografiei tale s-au îndoit. 9. Puneți în locul punctelor adjectivul posesiv sale sau pronumele personal la persoana a IlI-a cazul G, în funcție de context, și completați enunțurile: a) Copacul cu frunzele ... d) Mircea, în lecturile ... b) Mărul și părul cu fructele ... e) Elevii, în lucrările ... c) Copacii cu frunzele ... f) lonuț și Mircea, în compunerile ... 10. Completați spațiile punctate cu unul din cuvintele: sa, s-a, săi, să-i și explicați în fiecare caz alegerea făcută. a) Hotărârea ... fusese aprobată de toți dar pe urmă ... răzgândit. b) Am admirat compoziția ... și l-am rugat pe Mircea ... transmită părerile noastre. c) Părinții... au hotărât... spună despre accident. d) l-ar fi plăcut... vadă pe toți prietenii... dar trebuia să mai aștepte. 11. Alegeți formele corecte ale pronumelor și adjectivelor posesive: a) Prietenii noștrii / noștri vor veni imediat. b) Ai voștrii / voștri întârzie o oră. c) A privit spre colegii să-i / săi și a înțeles. d) Camera sa / s-a și-o aranjase singur. 107 - Ce cuvânt înlocuiesc cuvintele subliniate? Ce sunt ele ca parte de vorbire? Să reținem! ♦ Pronumele care înlocuiește numele unui obiect și îl deosebește de alte obiec- te de același fel arătând apropierea, depărtarea (în spațiu sau timp) ori identitatea obiectului cu sine însuși sau cu alt obiect, se numește demonstrativ. ♦ Pronumele demostrative se clasifică după înțelesul pe care îl au. Cazurile N. - Ac. gen nr Sg- de apropiere acesta / ăsta* de depărtare acela / ăla*, cel* de identitate același 1 f ■ mase. pl. aceștia / ăștia* aceia / ăia*, cei* aceiași fem. G sg- aceasta / asta* aceea 7 aia*, cea* aceeași pl. izuri h acestea / astea* ;G.-D. acelea / alea*, cele* aceleași * forme populare gen. nr. de apropiere de depărtare de identitate sg- acestuia £ ăstuia* aceluia / ăluia* aceluiași mase ' Pl- acestora / ăstora* acelora / ălora* acelorași fem. sg- acesteia / ăsteia* aceleia / ăleia* aceleiași pl- acestora / ăstora* acelora / ălora* acelorași * forme populare ♦ Pentru genul neutru pronumele demonstrativ are la singular aceeași formă ca la masculin, iar la plural aceeași formă ca la feminin. ♦ Pronumele demonstrativ care însoțește numele unui obiect și îl determină, acordându-se în gen, număr și caz cu acesta, devine adjectiv pronominal demonstrativ. exemple: Camera aceasta este luminoasă. Am scris cu acest creion. Camerele acelea sunt încuiate. ♦ Adjectivul pronominal demonstrativ poate să stea în fața substantivului de- terminat sau după acesta. exemple: Casa aceasta este mare. Covorul acela este scump. Această casă este mare. Acel covor i-a plăcut mamei. ♦ Adjectivul pronominal demonstrativ de identitate stă întotdeauna în fața substantivului determinat. exemplu: Același creion era pe birou. Să folosim ce am reținut 1. Subliniați pronumele și adjectivele pronominale demonstrative și completați tabelul de mai jos. pronume demonstrativ adjectiv pronominal demonstrativ felul gen, număr caz a) - Dacă nu mă înșel, acesta e un fenomen de magie. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) b) - Ei, da ce-i scandalul acesta? Ce faci acolo, Dănuț? (I. Teodoreanu, La Medeleni) c) Fapta ta cea mai bună e aceea de care ți-ai adus aminte mai puțin. (N. lorga, Cugetări) d) în după-amiaza aceleiași zile în care trecuseră călărașii, lovan s-a dus, după obiceiul lui, la moară. (M. Sadoveanu, Ostrovul Lupilor) e) Aceeași strofa, aceeași melodie simplă, același ritm timid și melancolic de muzicuță mecanică, picurând într-un salon cu mobile decolorate. (I. Teodoreanu, La Medeleni) 2. Completați spațiile punctate cu adjective demonstrative potrivite. de apropiere de depărtare de identitate scaunul......... râul........ ........drumuri ......case ........poiană ........timp ...................................................................fereastră........băiatul...oră stejarii........................................................... .frunze localități scriitorul...... balcoanele.......... ........brazi Alegeți patru dintre sintagmele obținute și formulați enunțuri cu ele. 109 ♦ Când este așezat înaintea substantivului determinat, adjectivul pronominal demonstrativ masculin pierde la N. și Ac. particula finală -a: exemplu: băiatul acesta!acest băiat. ♦ La forma de feminin, cazurile N. și Ac., particula finală -a este înlocuită cu -ă: exemplu: rochia aceasta!această rochie. 3. Completați următoarele enunțuri cu formele potrivite ale pronumelui demonstrativ: a) .... a venit imediat. b) Strânge.....de aici! c) nu i-a plăcut întrebarea. d) Am citit răspunsurile..... e) l-am văzut pe ........ f) Vinovatul este........ - Ce funcție sintactică are fiecare pronume demonstrativ? - Completați următorul tabel: Funcțiile sintactice ale pronumelui demonstrativ cazul funcția sintactică Nominativ Acuzativ Dativ Genitiv 4. Găsiți substantive potrivite pentru următoarele forme ale adjectivului demon- strativ. Fiți atenți la acord! de apropiere de depărtare de identitate acesta acel ........drumuri acesteia acelea ........timp pe acest ca aceea ........oră acești aceia localități Alegeți patru dintre sintagmele obținute și alcătuiți enunțuri cu ele. 5. Subliniați pronumele și adjectivele pronominale demonstrative și analizați-le sintactic și morfologic. Transformați pronumele demonstrative în adjective pronominale demonstrative. a) Aceste întrebări i-au nedumerit pe ascultători. A b) întrebările acestora nu au primit răspuns. a) Aleseseră drumul acela consultând harta. B b) Au fost de acord cu propunerile aceluia. a) Același zâmbet cunoscut îi lumina fața. C b) Vorbele aceleiași o puseseră pe gânduri. 110 6. Inlocuiți formele cel, cea cu pronumele demonstrativ acela, aceea. a) Pe cel care este foarte bun trebuie sa îl înscrie în noua competiție. b) Cel care i-a îndrumat pe poteca cea abrupta cunoștea bine locurile. c) Au stat de vorba cu cea care fusese martora ultimelor evenimente. d) O privea pe cea caic vorbea și se gândea la toate premiile câștigate până atunci. e) Pe cel deal, pe cel colnic Trece-o fata și-un voinic (bulelor) 7. Construiți câte un enunț în care cel, cea sa fie pe rând, pronume demonstrativ, adjectiv pronominal demonstrativ. 8. Analizați pronumele și adjectivele pronominale demonstrative din textele de mai jos. a) In odăiță de la mijloc era cancelaria, iar în cea dinspre ulița locuia șeful postului. (I . Kcbicanu, Râscoala) b) In țara orbilor cel cu un ochi este împarat. (Proverb) c) ('ine se lovește cu capul dc pragul de sus vede și pc cel de jos. (Pivvcrb) 9. Alegeți forma corecta a pronumelui și a adjectivului pronominal demonstrativ: a) Poezia aceea / aceia ne-a plăcut toarte mult. b) Aceeași / aceiași plopi strajuiau și acum poarta de la intrare. c) Copiii aceea / aceia se joaca de mult pc aici. d) Se gândea la aceiași / aceeași persoana. c) Am văzut acclaș / același bătrân stând în fața porții. f) L-am recunoscut pc cc-l / cel care îmi arâtase timbrele. g) Am privit spre ce-a / cea care mâ așteptase la gara. h) ('ca / ce-a cântat acolo, cel / ce-l interesa sa vadâ cartea acea / aceea? 10. Completați locurile libere cu adjectivele pronominale demonstrative de identitate, făcând acordul în gen, numai și caz cu substantivele determinate: a) fratele și sora își câutarâ puncte de privire în diferite direcții. Amândoi semânau și aveau ... fețe bune și ... ochi arzători. (M. Sadoveaini, Nop(ile de Sânziene) b) ... bătrânică, sprintena și vesela și dulce la vorba, ... ochi mici, întrebători, ... chip uscat, înfofolit în ... marama alba, mai mărunțică doar, încolo neclintita. (A. Vlahuțâ, Din alic vre/ni) I I. Construiți întrebări pentru următoarele răspunsuri: a) Aceia erau aici. b) Același penar și aceeași guma. c) Nu, aceștia nu erau acasâ. d) Ba da, ei stau pe aceeași strada. e) l-am întâlnit ieri în fața acestui magazin. 0 Caietele acestea și acest manual. g) In același sertar. h) floarea aceea. i) Cu aceiași prieteni. 111 Test grilă Pronumele 1. în propoziția El este Andrei., cuvântul subliniat ține locul: a) unui verb; b) unui substantiv; c) unui adjectiv. și este: a) pronume personal; b) verb; c) substantiv. 2. Pronumele este parte de vorbire care: a) se conjugă; b) se declină; c) nu își schimbă forma. 3. în propoziția: El și-a uitat mănușile la noi. există: a) trei pronume personale; b) două pronume posesive și un pronume personal; c) două pronume personale și un pronume reflexiv. 4. Pronumele posesiv care însoțește un substantiv și se acordă cu acesta în număr și caz devine: a) adjectiv; b) atribut; c) adjectiv pronominal posesiv, și are funcție sintactică de: a) atribut adjectival; b) complement direct; c) subiect. 5. Pronumele a) personal și personal de politețe; b) reflexiv și demonstrativ; c) posesiv și demonstrativ. devin adjective pronominale atunci când însoțesc: a) un substantiv și se acordă cu el; b) un verb; c) un adjectiv. 6. în propoziția: Haina lui este în cuier, cuvântul subliniat este: a) pronume reflexiv; b) adjectiv pronominal posesiv; c) pronume personal. și are funcție sintactică de: a) atribut pronominal; b) atribut adjectival; c) subiect. 7. în propoziția: întrebările acestora sunt interesante, cuvântul subliniat este: a) adjectiv pronominal demonstrativ; b) pronume demonstrativ; c) pronume posesiv. 112 8. Propoziția corectă este: a) Mircea, Marius și frații săi merg în excursie. b) Mircea, Marius și frații lor merg în excursie. c) Mircea, Marius și frații lui merg în excursie. 9. în propoziția: Albumul este al meu, cuvântul subliniat este: a) pronume personal; b) pronume reflexiv; c) pronume posesiv. și are funcția sintactică de: a) subiect; b) nume predicativ; c) atribut pronominal. 10. în propoziția: Si-au ales cele mai bune locuri, cuvântul subliniat este: a) conjuncție; b) pronume personal; c) pronume reflexiv. și are funcție sintactică de: a) complement indirect; b) atribut pronominal; c) subiect. Moduri de expunere a) Alcătuiți în scris o scurtă descriere a ilustrației. b) Alcătuiți o scurtă narațiune la persoana a IlI-a, pe baza ilustrației. c) Imaginați-vă discuția celor două personaje. Alcătuiți în scris un scurt dialog. 2. Continuați textul sub forma: a) unei descrieri; b) unui dialog; c) unei narațiuni. Dănuț se așeză lângă fereastră, hotărât să citească. Abia deschise cartea când, afară, se auzi un zgomot... 113 Atenție! ♦ Când scriem un text trebuie să Hm atcnți la: alegerea unui mod de expunere adecvat subiectului; alegerea cuvintelor celor mai potrivite; construcția corectă și logică a enunțurilor; | organizarea logică și coerentă a enunțurilor în text; i respectarea regulilor de punctuație; । respectarea regulilor de ortografie; ț respectarea regulilor de așezare în pagină. 3. (A) Transcricți următoarele lexic punând în locurile indicate semnele de pune- j luațic adecvate: j a) Din salul în care poposise peste noapte □ popa (irigore porni la drum dis-de- ’ dimineață LU Plecase de acasă de patru zile cu desagii în spate și cu popasuri din sal în sal ' D peste noapte El Nu (răgea la preot □ ci la casa cc-i ieșea mai întâi în drum El Nu-i I trebuia mâncarea nimănui D avea în desagi El (1. Agârbiceanu, Slăbiciunea părintelui j (irigore) i b) Curând zări o grădină cu fel de Ici de Hori IZ] Trecu pârleazul IZI și U | mehenghi IZI se furișă înlâi pe la ferestrele casei IZI Perdelele erau încă lăsate IZI Ce să ; vadă [Z Nimic EH în schimb □ de jur împrejurul privazurilor IZI cununi dc zorele se j împleteau Q cu florile deschise IZI fragede U liliachii bătând în albastru IZ] sinilii bătând în roz IZI acoperite de rouă Q ca niște nestimate Q El Fragede flori El IZI gândi llulurasul , □ (E. Gârlcanu, Hoinar) ' c) □ Ce spui El cumnată Q Da că l-aș ucide în bătaie El când aș alia că el a j prins pupăza s-o chinuiască El De-amu bine că mi-ai spus El las pe mine El că ți-l icu cu ; la depănat El ! El Nici nu te mai îndoi despre asta El cumnată Smarandă D căci de zbânțâilul ! ista al dumitale nimica nu scapă IZI Ce mai atâta vorbă El Mi-au spus mic cine l-au văzut ’ că Ion a luat-o El gâtul îmi pun la mijloc El (I. Creangă, Amintiri din copilărie) (B) Ce mod dc expunere este folosit în flecare dintre textele date? 4. Enunțurile din următoarele lexic s-au amestecai între ele. Reordonați-le în așa lei încât fiecare text să corespundă imaginii din dreapta. Ce moduri dc expunere sunt folosite în flecare text? a) Am pus momeala în cârlig și am azvârlit cât mai departe. Aștept cu cam un sfert dc ceas ... și ce să vezi?! 'mehenghi, s. m glumeț, poznaș 114 - îți era frică? - Ei, frică! Fac lucrul ăsta de când mă știu! - Nu cumva exagerezi? Doar nu vrei să spui că în copilărie ... - Când eram mic, îl însoțeam pe bunicul. Ca să nu mă pierd, mă țineam de tolba lui mereu încărcată. De la el am moștenit "microbul" ăsta! - Păcat, mare păcat! Sper să-ți fie învățătură de minte, că ... are balta pește! b) înaintam cu grijă. Nu trebuia să se audă nici cel mai mic zgomot. încă un pas, doi ... Frunzele verzi fremătau ușor la fiecare adiere. în iarba moale, urmele uscate ale toamnei trecute alcătuiau pete întunecate. Razele puternice ale soa- relui poleiau totul în jurul meu cu o lumină aurie. Inima îmi bătea, să-mi spargă pieptul. - Adu-mi, te rog, costumul cel roșu, cu fireturi aurii, și pelerina albă de mătase, tivită cu ciucuri. Și pantalonii roșii cu vipușca albă și aurie. Cizmele negre de lac sunt gata pregătite. - A mușcat? - Ba bine că nu! Un ditamai crapul cu solzi lucioși și argintii, gras, o mândrețe! - îl și vedeai în tigaie, nu? - Da, numai că, bucuros, m-am grăbit, am tras prea repede și mi-a scăpat... - Am pregătit un număr nou. - Ce anume? - Samson sare printr-un cerc de foc și revine pe trepiedul2 lui. - Atât? E totuși un tigru inteligent, chiar dacă e foarte tânăr. - A, nu! Apoi înconjoară arena de două ori, jucându-se cu o minge ... pe măsura lui! 5. Alcătuiți câte o scrisoare, adresată: a) unui prieten; b) unui profesor; c) unei rude îndepărtate, în care să folosiți două dintre modurile de expunere studiate (narațiunea și descrierea) 'vipușca, s. f. = fâșie îngustă de stofa, cusută ca garnitură de altă culoare Ia unele uniforme 'trepied, s. n. = scaun sau suport cu trei picioare 115 (...) în zori, a doua zi, apucarăm drumul Văraticului. Călăuzul nostru, un băietan ca de cincisprezece ani, nu știa decât pe cel mai lung și mai rău; pe acela, deci, apucarăm și noi. Cât merserăm prin umbră, drumul fu plăcut. Fagi și paltini cât lumea de bătrâni, cu trunchiuri albe și goale, își împreunau sus de tot frunzișurile lor și alcătuiau deasupra capetelor noastre o boltă de umbră și verdeață. Singurul glas al locurilor acestora e numai glasul vântului, care se taie, suspinând (...) dureros, în frunza ascuțită a bradului; și glasul acesta are un farmec nespus... Toți câți trecuseră pe aici, călători, poate, ca și mine, își zgâriaseră numele lor în scoarța netedă a fagilor. Cu drept sau fără drept, găseam vinovați, în gândul meu, pe toți acești zgârietori de copaci, care avuseseră deșertăciunea vrednică de râs de a-și eterniza numele în pustiu; și cu atât mai mult îi găseam vinovați, cu cât mi se părea mie că urma omului în aceste locuri răpea ceva din măreția singu- rătății și se amesteca jignitor în sublimul întregului. Peste puțin, scăpătarăm de la umbră și ieșirăm într-un luminiș de seminceri'. Ne aflam în parchetele' de pe Cracăul-Negru. Din depărtare, prin aerul sec, ajungea până la noi glasul omului și al toporului. Din când în când o trăsnitură colosală umplea văile munților: erau fagii, paltinii sau brazii amețitor de înalți, care, în căderea lor prăpăstioasă, sfărâmau și doborau tot în calea lor. ____________ \semincer, s. m. = arbore lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță 'parchet, s. n. = fiecare din suprafețele în care este împărțită o pădure 116 Ziua era la amiază și un aer înflăcărat ne înconjura din toate părțile. Soarele, alb de fierbinte ce era, ploua cu foc peste capetele noastre; cu toate acestea noi ne urmam drumul pe hogașul' săpat de butuci în coasta muntelui și, numai cât în răstimpuri, eram siliți a ocoli, prin smiduri2, băltoagele glodoase și verzi ce ne tăiau drumul. Eram atât de grăbiți să poposim undeva la umbră, încât nici nu mai băgăm în samă pe un întreg popor de broscoi cu ochi holbați și verzi care - ieșiți pe jumătate din umedele și glodoasele lor locuinți - ne salutau orăcăind și apoi dispăreau iute la apropierea noastră. După ce ne oprirăm puțin la o colibă părăsită, cumpănirăm în valea Cracăului. Ajunși la acest pârău limpede ca o picătură de rouă, ne stâmpărarăm setea și începurăm iarăși a urca, de-a curmezișul, un șir de coline lutoase și seci, acoperite cu tufari de aluni, mesteacăni și arini. De pe cea din urmă colină ce se înalță deasupra Văraticului, o întinsă priveliște se deschise ochilor noștri: sub noi, Valea-Sacă se răsfăța cu casele ei albe și curate, între două dealuri acoperite cu grădini, fânețe și sămănături. Mai departe, între răsărit și miazăzi, Bălțăteștii, cu marețele-i grădini și așezămintele sale de băi, păreau că vor să se ascundă după nesfârșitele șiruri de plopi înalți, de mesteacăni blonzi și de brazi posomorâți; cu toate acestea, o rază de soare, căzută din cer peste acest cuib de zână pierdut între îndoiturile verzi ale dealurilor, răsfrângea până la noi lumina strălucitoare de pe plăcile metalice, cu care e acoperit. în față orizontul era închis de cele din urmă ramuri ale râpoșilor munți de marna cenușie ai Neamțului, care se întindeau ca o fâșie de fum plumburiu pe zarea cerului depărtat... La picioarele lor, orașul alb cu pârâul său limpede scânteia sub lumina soarelui. Alăturea, în umbra depărtării, stătea nemișcată și gânditoare, (...) vestita Cetate a Neamțului, cetatea lui Ștefan, martoră nepieritoare a gloriei noastre trecute. Stăturăm, deci, la umbra unui mesteacăn, spre a ne odihni și a ne sătura ochii și sufletul de această măreață priveliște și, când soarele aproape scăpătase după Ciungi, intrarăm în Văratic. Să discutăm despre text 1. Prin ce impresionează drumul prin pădure? 2. Cum este prezentată amiaza? 3. Ce priveliște se deschide în fața ochilor călătorilor? 4. Identificați imaginile vizuale și auditive din text. 5. Care este opinia voastră despre zgârietorii de copacii hogaș, s. n. = fagaș ~smid, s. n. = desiș 'marnă, s. f. = (aici) rocă 117 Să reținem! ♦ Descrierea este un mod de expunere care constă în prezentarea aspectelor caracteristice ale unui loc, obiect sau ale unei ființe. ♦ Descrierea poate II în proză sau în versuri. ^iSă observăm > In grupurile de cuvinte: farmec nespus, întinsă priveliște, nesfârșitele șiruri j de plopi îna!(i, de measteacăni blonzi și de brazi posomorâți, cuvintele subliniate ! exprimă trăsături speciale ale obiectelor. Scriitorul folosește termenii respectivi pentru a exprima impresia puternică 1 produsă de aceste obiecte. Să reținem! ; ♦ Epitetele sunt cuvinte care exprimă însușiri deosebite ale unui obiect sau j ale unei acțiuni, așa cum sc reflectă în simțirea și în fantezia seriilorului. j ♦ De obicei, adjectivele pot deveni epitete. : ♦ Clasificarea epitetelor ; In funcție de partea de vorbire ale cărei însușiri Ic determină există: , - epitete ale substantivului: • Ziua era mohorâtă, dar la lumina dulce a meste- cenilor îmi plăcea să stau și să privesc dezastrul , Suhci. (Ci. Bogza, Priveliști și sentimente) ; - epitete ale verbului: • Durduind soseau călării ca un zid înalt de sul iți. (M. Eminescu, Scrisoarea 1H ) ’ • Iar pădurea lin suspină ... (M. Eminescu, Călin, file ...) i în funcție de așezarea sa, epitetul poate fi: ; - epitet postpus ( așezat după cuvântul determinat): • Umplu aerul văratic de mireasmă și răcoare (M. Eminescu, Călin, file ... ) i • Ieși Zamfira-n mers isteț, / Frumoasă ca un gând răzleț, i Cu trupu-nalt, cu părul creț, / Cu pas ușor. (G. Coșbuc, Nunta Zamfirei) - epitet antepus (așezat înaintea cuvântului determinat): • Vesela verde câmpie acu-i tristă, vestejită. (V. Alecsandri, Sfârșit de toamnă) ' • Lin viorile răsună ... (M. Eminescu, Călin, file din poveste) în funcție de numărul cuvintelor ce însoțesc cuvântul determinat, epitetele pot 11: - epitete simple: Fumuri albe sc ridică... (V. Alecsandri, Miezul iernei) - epitete duble: Gânditoare și tăcută lunca-n cale-i se oprește ! (V. Alecsandri, Concert în luncă) - epitete multiple: Ceva crește acum în tine, amar și dârz, încruntat și nemilos. Ș (G. Bogza, Priveliști și sentimente) ■ 118 Să folosim ce am reținut 1. Identificați epitetele din textul studiat. 2. Identificați și clasificați epitetele din textele următoare: a) Irinuca era o femeie nici tânără, nici tocmai bătrână și avea o fată balcâză și lălâie, de-ți era frică să înnoptezi cu dânsa în casă. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde curge-n vale un râu mititel, Plânge și suspină tânăra domniță, Dulce și suavă ca o garofiță. (D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare) 3. Se dau următoarele adjective: zglobiu, mare, imens, amețitor, rotund, limpede, greu, fulgerătoare, neclintită, albastre, gras. Selectați-le pe cele care pot deveni epitete; puneți-le în contexte potrivite. Să reținem! Fragmentul Din când în când o trăsnitură colosală umplea văile munților: erau fagii, paltinii sau brazii amețitor de înalți, care, în căderea lor prăpăstioasă, sfărâmau și doborau tot în calea lor. conține exagerări ale trăsăturilor unor obiecte. ♦ Hiperbola este mărirea exagerată a trăsăturilor unei ființe, unui fenomen sau ale unui obiect. Să folosim ce am reținut 1. Identificați hiperbolele din textul Amintiri dintr-o călătorie. 2. Selectați hiperbolele din textele următoare: a) Ai pământ și ape multe Vântul stă să și le-asculte, Și izvoare Călătoare, Crapii-n ele-s cât berbecii, în pomi piersici cât dovlecii, Pepenii de zahăr roșu, în grâu, spicul cât cocoșul! (T. Arghezi, Mamă Țară) b) Și pe oasele lor s-a așezat și stă tot pământul Moldovei, ca pe umerii unor uriași! (B. Delavrancea, Apus de soare) 3. Identificați figurile de stil din textele date: a) Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, în care se oglindește cu mâhnire Cetatea Neamțului de atâtea veacuri! (I. Crean- gă, Amintiri din copilărie) 119 b) Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă, Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă; Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi Răspândind fiori de gheață pe ai țării umeri dalbi. (V. Alecsandri, Iarna) c) Frigul nu s-a îmblânzit îndată. A trecut vreme și vreme până ce zăpezile și gheața s-au topit ici-colo, la o suflare de vânt caldă, venită de departe, dinspre cine știe ce țări și alte lumi. Toată întinderea era albă și sclipitoare. Vârfurile munților de pe insulă luceau ca oglinzile. Departe, pe linia mării, pluteau alte ostroave uriașe de gheață, se depărtau și se apropiau, se lipeau: făceau un pod singur și nesfârșit; iar altădată, când se uita într-acolo, vedea un gol mare și verde de apă. Acolo a zărit el trecând, pe gheața plutitoare, alte ursoaice cu puii alături. (C. Petresc.u, Fram, ursul polar) d) Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoare Pare-un lan de diamanturi ce scârțâie sub picioare. (V. Alecsandri, Mezul iernei) 4. Selectați epitetele din următoarele îmbinări de cuvinte: măr roșu, cer senin, întunecimea magică a pădurii, obraji trandafirii, somn lin, hol îngust, glas tânguios, iarbă înrourată, șoapte dulci, plicuri albe, tei sfânt, pace adâncă. Colțul cuvintelor 1. Care este forma literară a cuvintelor: mănăstiri, locuinți, pârău, stâmpărară, mesteacăn, sămănături, băltoagel 2. Alcătuiți enunțuri cu următoarele cuvinte: boltă, sublim, colosal, orizont, vestit, glorie. 3. Găsiți sinonimele cuvintelor: neted, sec, a poposi, măreț, a scânteia, nemișcată, nepieritoare, miazăzi. 4. Selectați din text patru cuvinte derivate. Indicați sufixele cu care s-au format. 5. Ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate? Mai departe, între răsărit și miazăzi, Bălțăteștii, cu mărețele-i grădini și așeză- mintele sale de băi, păreau că vor să se ascundă după nesfârșitele șiruri de plopi înalți. Temă pentru acasă Alcătuiți un tabel cu figurile de stil identificate în textul studiat. Ce figură de stil predomină? De ce? 120 Text auxiliar Veneam la vale* de Geo Bogza Veneam la vale, bogat de marca bogăție a toamnei. Mirosul de fum al gărilor nu putea să alunge din nările melc puternica mireasmă a atâtor roade, prin care trecusem cu nesaț un lung șir de zile, pe când străbateam miazănoaptea țării. Acolo, începând de la pasul Prislopului, plămânii mei absorbiseră tot felul de rășini de brad, puternice și tari, concentrând în ele esența sălbatică a pădurii, până cc tot coborând spre șesurile Prutului le fusese dat să respire, într-o zi de sărbătoare cu hramul' multor biserici, aroma uriașului târg din Săveni. Cât vedeai cu ochii, se întindea marea de oameni și de căruțe încărcate cu toate roadele toamnei. Când întrebai oamenii de unde sunt, rosteau cu vorbă dulce, moldovenească, numele unor așezări din care multe erau vestite pentru ctitoriile lui Ștefan cel Mare. Am străbătut, fără grabă și mereu desfatându-mă, acel târg în lung și în lat, acea mare mulțime forfotitoare de bărbați cu sprâncene groase și de femei rumene în obraji, întrebându-i de prețul vitelor (...). Așa veneam la vale, plin de culori și de miresme, entuziast' și melancolic, bogat de marca bogăție a toamnei. Autorapidul, prins în ultima clipă, părăsise ca un fulger roșu Suceava. Prin fața mea orașul aluneca repede, desfășurat pe dealuri și ridicat spre cer de tot felul de turle. Știam că aceasta e ultima priveliște spre care îmi încordez ochiul în acea zi. Eram atât de încărcat de tot ceea cc văzusem, încât abia așteptam să alunec peste șesurile domoale ale Moldovei, desprins de forța și frumusețea lumii în care trăisem. (...) * La origine, această scriere a avut caracter publicistic, a fost un reportaj. Grație viziunii artistice și forței de evo- care deosebite ale autorului, reportajul a căpătat valoare literară. 1. Ce moduri de expunere se întâl- nesc în acest fragment? 2. Ce figuri de stil predomină? ! ——------------ hram, s. n. = sărbătoare a patronului unei biserici entuziast, adj. = însuflețit 121 MORFOLOGIE NUMERALUL Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția numeralului. a) Numeralul este parte de vorbire neflexibilă. L b) Numeralul este parte de vorbire flexibilă. a) Numeralul exprimă denumirea unui obiect. b) Numeralul arată un număr, numărul obiectelor sau ordinea lor prin numărare. a) Numeralul se declină. TTÎ 7 b) Numeralul se conjugă. 2. Identificați numeralele din textele de mai jos. Grupați-le pe două coloane: numerale cardinale, numerale ordinale. a) Astăzi în sufragerie Dormitau pe-o farfurie, Necăjite și mânjite, Zece ouă înroșite. (G. Topîrceanu, La Paști) b) Am un stejar cu douăsprezece ramuri, pe fiecare ramură patru cuiburi, în fiecare cuib șapte ouă. (Ghicitoare) c) - Doamne, binevoiește atunci a afla că cer un bob de grâu pentru cea dintâi căsuță a acestei table de joc, două boabe pentru a doua căsuță, patru boabe pentru a treia, opt pentru a patra și tot așa în progresie geometrică, până la a șaizeci și patra căsuță. (M. Sadoveanu, Soarele în baltă) 3. Transcrieți cu litere numerele date și completați tabelul după model. cifră numeral cardinal ■ numera ordinal feminin masculin 4 patru a patra al patrulea 7, 17, 14, 50, 101, 16, 60, 18, 19. 4. Completați spațiile punctate cu numeralele cardinale unu sau doi. punându-le la forma cerută de context. Explicați alegerea făcută. Prin curte se plimbau agale ... gâște. ... carte am găsit-o în biblioteca bunicului iar pe celelalte ... le voi căuta la biblioteca școlii. Din neatenție, a spart... pahare. ... pulovăr era pe scaun iar celelalte ... rămăseseră în șifonier. Am rugat... prieteni să mă ajute la culesul piersicilor. Am vrut să-i dau ... canari dar n-a primit decât.... In programul de astăzi este prevăzută și vizitarea a ... muzee. 122 5. Combinați numeralele din prima coloană cu substantivele din a doua coloană. Alegeți patru dintre combinațiile obținute și integrați-le în enunțuri. o, al șaptelea, a noua, patru, al doisprezecelea, șase, un scaun, zi, element, măr, idee, desene, săptămâni 6. Alcătuiți câte două propoziții în care o și un să fie pe rând numerale și articole nehotărâte. Valoarea substantivală și adjectivală a numeralului Funcțiile sintactice Cele două s-au așezat cuminți pe canapea. Al doilea a întârziat. I-am așteptat pe cei trei până târziu. I-a spus celui de-al doilea să plece. A pus apă în două pahare. A adus și al doilea tablou. Au hotărât să cumpere trei buchete de flori. Al treilea scaun este la mine în cameră. - Ce funcții sintactice au numeralele din prima coloană? Dar numeralele din a doua coloană? Să reținem ! < Atunci când numeralul este folosit singur, fără să însoțească un substantiv, și îndeplinește aceleași funcții sintactice ca și substantivul (subiect, complement direct, complement indirect etc.), el are valoare substantivală. exemplu: numeralele din prima coloană au valoare substantivală. < Numeralul care însoțește un substantiv și are funcția sintactică de atribut adjectival are valoare adjectivală. exemplu: numeralele din a doua coloană au valoare adjectivală. < Numeralele cu valoare adjectivală se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Acordul se face prin: - forma numeralului: întâiul băiat (masculin singular) întâia carte (feminin singular) - articolul cel sau cea: cel dintâi băiat (masculin singular) cea dintâi carte (feminin singular) Să folosim ce am reținut 1. Analizați numeralele din textele date. Grupați-le pe două coloane: numerale cu valoare substantivală și numerale cu valoare adjectivală. 123 a) în urmă sosiră și carele de la câmp, și patru pluguri cu patru boi fiecare intrară în curtea largă, iar în urma lor venea călare, pe un murg buiestraș, Vasile, feciorul mai mare al stăpânului. (I. Slavici, Gura satului) b) - Poftim, om bun, de-i ospăta împreună cu noi, ziseră cei doi drumeți călătorului străin. Călătorul străin (...) se așeză jos lângă cei doi. (I. Creangă, Cinci pâini) c) în ziua dintâi, doi vânători periră. A doua zi și a treia zi mai căzură cinci și se răniră doi. (C. Negruzzi, Sobieski și românii) d) Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă toate unul cu altul. (I. Creangă, Capra cu trei iezi) 2. Alcătuiți enunțuri în care numeralele doi și al doilea cu valoare substantivală să înde- plinească următoarele funcții sintactice: subiect, complement direct, complement indirect. 3. Alcătuiți enunțuri în care numeralele șapte și al șaptelea cu valoare adjectivală ^să aibă funcția sintactică de atribut adjectival. Atenție! W Numeralele de la douăzeci în sus au valoare substantivală și când sunt urmate de un substantiv. Acest substantiv, legat de numeral prin prepoziția de. are funcția sintactică de atribut prepozițional. exemplu: Am citit douăzeci și șase de pagini din roman. 4. Combinați numeralele din prima coloană cu substantivele din a doua coloană. Alegeți patru dintre îmbinările obținute și integrați-le în enunțuri. douăzeci, douăzeci și nouă, o sută, i elevi, pagini, monede, patruzeci și șase, șaizeci și doi, o mie locuri, creioane, foi. 5. Dați numeralelor din paranteze forma cerută de context. Arătați pentru fiecare numeral cazul, funcția sintactică și valoarea pe care le are. A descifrat cu greu scrisul (cel de-al doilea). Noi vom fi (cel dintâi). Lucrarea (cel de-al treilea) este scurtă. Am mers în urma (cea de-a treia). Acolo ne vom întâlni cu (cea de-a doua). Florile sunt ale (cea de-a șaptea). Atenție! ♦ Numeralul cu valoare adjectivală, care determină un substantiv cu prepoziție aflat în cazul acuzativ, se așază între prepoziție și substantivul determinat. exemplu: Și-a notat totul pe două pagini. ♦ Prepoziția se analizează împreună cu substantivul. 6. Găsiți numeralele din textele de mai jos și analizați-le după modelul dat. a) A venit un șarpe și a înghițit o răutate și au rămas opt răutăți... A venit al patrulea și au mai rămas cinci răutăți. (M. Sadoveanu, Frații Jderi} b) Cei doi nu prea voiau să primească, dar după multă stăruință din partea celui de-al treilea au primit. De la o vreme, călătorul străin și-a luat ziua bună de la cei doi. (1. Creangă, Cinci pâini) un - numeral cardinal, cu valoare adjectivală, gen masculin, caz N., atribut adjectival. 124 Numeralul colectiv ^iSă observăm) Au venit prietenele mele. Amândouă mi-au adus flori. Pisoii se joacă prin toată casa. Ambii sunt gri și au lăbuțe albe. Tustrei hotărâseră să participe la acest concurs. Toți douăzeci au ridicat mâna să răspundă. - Ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate? Ce exprimă acestea? Să reținem! ♦ Numeralele care exprimă însoțirea a două sau mai multe obiecte se numesc numerale colective. ♦ Numeralele colective care exprimă ideea de grup de doi, două sunt amândoi, amândouă și ambii, ambele (acestea sunt întotdeauna articulate, iar substantivul pe care îl determină este nearticulat). exemplu: ambii băieți, ambele fete ♦ Numeralele colective de la trei în sus se formează de la numeralele cardi- nale respective, precedate de tus-, câte(și) sau de cuvântul toți. Numai numeralele compuse cu trei ău forme diferite după gen, celelalte nu-și schimbă forma. exemple: Tustrei merg la gară. Tustrele au plecat la bunici. Câtesitrei au venit acasă. Câtesitrele au cumpărat flori. ♦ La fel ca și numeralele cardinale, numeralele colective pot avea valoare substantivală, dacă nu apar pe lângă un substantiv, sau valoare adjectivală, dacă însoțesc și determină un substantiv. exemple: Amândoi au scris părinților. (valoare substantivală, subiect) Tuspatru pisoii beau lapte. (valoare adjectivală, atribut adjectival) ‘ i frtlrtcim ra am rotim it Sa folosim ce am reținut 1. Formați numeralele colective ale următoarelor numerale cardinale: patru, cinci, nouă, patruzeci, douăzeci și șase. Integrați-le în enunțuri. 2. Identificați numeralele colective din textele de mai jos și analizați-le. a) Ochilă atunci se ie și el după Harap-Alb și pornesc tuscinci înainte. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) b) Și mănâncă ei la un loc tustrei, până ce gătesc de mâncat toate cele cinci pâini. (1. Creangă, Cinci pâini) 125 c) Amândoi prietenii și-au strâmbat nasurile unul cătră altul. S-au îmbrățișat. (M Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) d) După aceasta au ieșit amândouă împărătesele în grădină ca să se plimbe. (I. Creangă, Povestea porcului) e) în câteva zile, toți patru pereții erau lipiți și văruiți. (I. Slavici, Popa Tanda) 3. Declinați în propoziții numeralul colectiv amândoi. | Numeralul fracționar J| observăm) Jumătate din măr rămăsese pe colțul mesei. A împărțit plăcinta în mod egal: fiecare a primit un sfert. O cincime din populația regiunii trăiește într-o zonă muntoasă. - Ce exprimă cuvintele subliniate? - Ce sunt acestea ca parte de vorbire? a Să reținem! Numeralele care se folosesc pentru denumirea unei fracții se numesc numerale fracționare. exemplu: O zecime (—) din suprafața continentului este acoperită de păduri. ♦ Cu excepția numeralelor jumătate și sfert, numeralele fracționare se formează de la numeralele cardinale cu ajutorul sufixului -ime. exemple: doi - doime sută - sutime trei - treime mie - miime Numeralele fracționare se declină și se articulează la fel ca substantivele: exemplu: Grupa se împărțise - o jumătate era în clasă, cealaltă jumătate era pe terenul de sport. A împărțit roata de cașcaval în sferturi. Să folosim ce am reținut 1. Scrieți numeralele fracționare corespunzătoare următoarelor fracții: 1112 5 2 4 2 4’ 6’ 8’3’ 10’ 100’100’1000 Alegeți patru dintre numeralele obținute și alcătuiți enunțuri cu ele. 2. Alcătuiți propoziții în care numeralele fracționare jumătate și optime să înde- plinească funcțiile sintactice de: subiect, complement direct, nume predicativ. 126 3. Găsiți numeralele fracționare din textele următoare și analizați-le. a) Dacă poate să-1 facă, facă-1, moșnege; și atunci fata și jumătate din împărăția mea ale lui să fie. (I. Creangă, Povestea porcului) b) Măsura de trei pătrimi este formată din trei timpi, fiecare având valoarea de pătrime. (Educație muzicală - manual pentru clasa a V-a) 4. Citiți următoarele construcții cu numerale ordinale: secolul al XVI-lea, prima jumătate a secolului al XX-lea, secolul al II-lea d. Hr., secolul al V-lea î. Hr., Napoleon I, Henric al IV-lea, Ludovic al XlII-lea, premiul I, locul al II-lea, capitolul al XV-lea, a Il-a ediție a Festivalului Național "George Enescu”. - Ce fel de cifre sunt cele de mai sus? - Alegeți patru dintre construcțiile date și integrați-le în enunțuri. W Atenție! ♦ Numeralul întâi folosit după un substantiv feminin la numărul singular, nu se articulează cu articolul hotărât -a. exemplu: clasa I - clasa întâi partea I - partea întâi banca I - banca întâi Este greșit să scriem sau să pronunțăm: clasa întâia. Articularea numeralului întâi se face doar în cazul în care acesta este plasat înaintea substantivului: întâia carte. 1 Test grilă/f^ Numeralul 1. în propoziția în două mâini cu zece degete e toată puterea și iscusința omului, există : a) două numerale ordinale; b) trei numerale cardinale; c) două numerale cardinale. 2. în enunțul (...) unde erau trei, eu eram al patrulea, cuvântul subliniat este: a) numeral cardinal; b) numeral colectiv; c) numeral ordinal. și are funcția sintactică de: a) subiect; b) atribut adjectival; c) nume predicativ. 3. în propoziția Amândouă mai fuseseră acolo, cuvântul subliniat este: a) substantiv; b) numeral ordinal; c) numeral colectiv. 127 și are funcția sintactică de: a) nume predicativ; b) complement direct; c) subiect. 4. în propoziția Am scris jumătate din compunere, cuvântul subliniat este: a) substantiv; b) numeral cardinal; c) numeral fracționar. și are funcția sintactică de: a) subiect; b) complement direct; c) complement circumstanțial de mod. 5. în următoarele construcții: soacra cu trei nurori, cinci pâini, premiul întâi cuvintele subliniate sunt: a) adjective; b) numerale cu valoare adjectivală; c) numerale cu valoare substantivală. 6. în propoziția A adus o sută de creioane.cuvântul subliniat este: a) numeral cardinal cu valoare substantivală, caz Ac., complement direct; b) numeral fracționar, caz Ac., complement direct; c) numeral cardinal cu valoare adjectivală, caz Ac., atribut adjectival. 7. Următoarele numere: 14, 19, 17, 18 se scriu astfel: a) patrusprezece, nouăsprezece, șaptișpe, optâșpe; b) paișpe, nooșpe, șaptesprezece, optsprezece; c) paisprezece, nouăsprezece, șaptesprezece, optsprezece. 8. în enunțul Când doi se ceartă al treilea câștigă.cuvântul subliniat este: a) numeral ordinal cu valoare adjectivală, caz N., subiect; b) numeral colectiv cu valoare substantivală, caz N., subiect; c) numeral ordinal cu valoare substantivală, caz N., subiect. 9. în propoziția Era odată o babă și un moșneag.cuvintele subliniate sunt: a) numerale cardinale; b) numerale fracționare; c) articole nehotărâte. 10. în propoziția Cărțile celor doi erau foarte neîngrijite.cuvântul subliniat este: a) numeral ordinal cu valoare adjectivală, caz G., atribut genitival; b) numeral cardinal cu valoare substantivală, caz G., atribut genitival; c) numeral colectiv cu valoare substantivală, caz G., atribut genitival. 128 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția adjectivului. a) Adjectivul este parte de propoziție neflexibilă. I- b) Adjectivul este parte de vorbire flexibilă. a) Adjectivul arată numărul obiectelor. b) Adjectivul arată însușirile sau calitățile obiectelor. jjj a) Adjectivul determină un substantiv și se declină. b) Adjectivul determină un verb și se conjugă. 2. Identificați adjectivele din textele de mai jos și analizați-le după modelul dat. a) Peste dealuri zgriburite Peste țarini zdrențuite A venit așa, deodată, Toamna cea întunecată (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic) b) Amândoi erau ciolănoși, sprâncenați, arși de soare și cu mustăți dese castanii. Aveau mâini mari, pe care le strângeau din când în când (...) (M. Sadoveanu, Frații Jderi) zgriburite - adjectiv, număr plural, gen neutru, caz Ac., atribut adjectival. 3. Puneți cuvintele din paranteză la forma corectă. Explicați alegerea făcută. a) Paza (bun) trece (primejdiile) rea. b) Un măr (putrede) strică o grămadă mare de (măr) frumoase. c) Limba e dulce și (amar), după fapte. d) Omul nu e niciodată (bătrână) când e vorba de învățătură. 4. a) Formați adjective de la cuvintele de mai jos cu ajutorul sufixelor și al prefixelor: Olt, scorbură, trandafir, serios, vinovat, ramură, aramă, văzut. b) Găsiți pentru fiecare adjectiv obținut la punctul a) un substantiv potrivit, exemplu: Olt - oltenesc - scoarță oltenească. c) Alegeți patru dintre îmbinările de la punctul b) și integrați-le în enunțuri. 5. Alcătuiți enunțuri în care adjectivele minunat, neastâmpărat, călduros, plăcut să fie pe rând atribute adjectivale și nume predicative. 6. Alegeți forma corectă a adjectivelor date și completați spațiile punctate, zglobii / zglobiile, argintii / argintiile, fumurii / fumuriile Peștișorii... înotau în acvariu. Ochelarii... au rămas multă vreme uitați în sertar. ... vrăbiuțe se adunaseră pe terasa casei. Crestele ... ale valurilor străluceau în lumina lunii. ... geamuri ale clădirii îi dădeau un sentiment de nesiguranță. Se oprise și privea cu interes ... rame ale oglinzilor. 129 I Articolul demonstrativ (adjectival) n IwWWWWWWWWWIWWWWWiRRRWIWMWWM^^ ^fSă observări}) Scaunul cel mare este în balcon. Astăzi mama și-a pus căciula cea nouă. Mâine voi încălța ghetele cele călduroase. - Ce părți de vorbire leagă cuvintele subliniate? , Să reținem! 5 ♦ Articolul care însoțește un adjectiv (sau un numeral) făcând legătura cu substantivul determinat de acesta se numește articol demonstrativ (adjectival). exemple: copacul cel falnic cei doi drumeți ♦Articolul demonstrativ se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat de adjectivul (sau numeralul) pe care îl însoțește. exemple: Tâmplarul va repara fotoliul cel vechi. Tapițeria fotoliului celui vechi s-a rupt. ♦ Formele articolului demonstrativ caz masculin feminin singular plural singular plural N. Ac. cel cei cea cele D. G. celui celor celei celor ♦ Articolul demonstrativ nu are singur înțeles și nici nu poate avea funcție sintactică. în analiza gramaticală el se ia împreună cu partea de vorbire pe care o însoțește. Să folosim ce am reținut 1. Identificați articolele demonstrative din textele de mai jos. Arătați, oral, pentru fiecare, ce parte de vorbire însoțește și care este substantivul determinat. a) - Asta-i fata moșneagului cea cuminte ... îi răspunse moș Costache, făcând aluzie la o veche cunoștință a Vioricăi, din cel dintâi basm al nopților copilăriei. (M. Sadoveanu, Dimineți de iulie) b) Iedul cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau, iară cel mic era harnic și cuminte. (I. Creangă, Capra cu trei iezi) 2. Folosind articolele demonstrative corespunzătoare, alcătuiți construcții după modelul dat. 130 —— ■ substantive adjective construcții nori cenușiu norii cei cenușii geam transparentă, bucătărie modern, sertar încăpătoare, zid rezistentă, ceas veche. 3. Completați spațiile punctate cu articole demonstrative potrivite. a) Aici, la fântâna ... adâncă de treisprezece stânjeni și-a trăit multă vreme viața ... mai bun prieten al copiilor. (M. Sadoveanu, Orbul) b) Și îndată s-au adunat toate vietățile, ... din apă, ... de pe uscat și ... zburătoare. (I. Creangă, Povestea porcului) c) - Bine-ai venit la noi, Făt-Frumos! Te-am cunoscut după chipul tău ... falnic și după calul tău ... năzdrăvan. (V. Eftimiu, Omul de piatră) 4. în funcție de context, alegeți forma corectă din paranteză. La tot (cel / ce-1) întrebi răspunde monosilabic. (Cei / ce-i) prezenți s-au bucurat de cadourile primite. Omul (cel / ce-1) bun avea câte un sfat pentru fiecare necăjit (cei / ce-i) călca pragul. Astăzi ne vor vizita (cele / ce le) două surori. întotdeauna sunt atente la (cele / ce le) spui. Am stat de vorbă cu vecina (cea / ce-a) nouă. j Era mult zgomot și n-am auzit (cea / ce-a) spus. (^Atenție! ♦ Formele articolului demonstrativ se scriu întotdeauna într-un singur cuvânt. Nu le confundați cu omofonele lor: ce-i, ce-l, ce le, ce-a care însoțesc de obicei un verb. 5. Se dau următoarele adjective: bun, rea, mici, înalte, înțelept. Puneți lângă fiecare articolul demonstrativ corespunzător și construiți enunțuri în care aceste adjective să aibă valoare de substantiv. exemplu: cel bun * Cel bun era gata să-i ajute oricând. Declinarea adjectivelor. Funcțiile sintactice ă observăm Haina nouă este pe umeraș. Am cumpărat o haină nouă. Nasturii noii haine sunt mari. - Analizați adjectivele subliniate arătând pentru fiecare numărul, genul, cazul și funcția sintactică. 131 > Sa reținem! ♦ Adjectivele se declină împreună cu substantivul pe care îl însoțesc și îl determină, acordându-se în gen, număr și caz cu acesta. exemplu: N. Ursul isteț a devenit vedetă la circ. Ac. Spectatorii l-au aplaudat pe ursul isteț. G. Ne-a plăcut foarte mult numărul ursului isteț. D. Dresorul i-a dat bomboane ursului isteț. Adjectivul poate sta în fața substantivului determinat sau după acesta. exemple: prieten bun bunul prieten ♦ Atunci când stă în fața substantivului determinat, adjectivul este articulat și în timpul declinării își schimbă forma. exemple: N. Sosește bunul meu prieten. G. Sfatul bunului meu prieten m-a ajutat mult. ♦ Adjectivele pot îndeplini în propoziție funcția sintactică de: - atribut adjectival'. Am primit un cadou frumos. - nume predicativ. Colegul meu este punctual, nu întârzie niciodată. ♦ Adjectivele au funcția de atribut adjectival și atunci când determină substantive aflate în cazurile N. sau D. exemple: Vestitul urs se născuse la Polul Nord. Ursului alb îi era frig. Să folosim ce am reținut 1. Identificați adjectivele din textele următoare și analizați-le după modelul dat. a) Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteios Ca înaltele coloane unui templu maiestos. (V. Alecsandri, Miezul iernei) b) Tu erai mândră atunci, o, țară nemângâiată ... dragostea moșiei întărea ca o za de oțel latele tale piepturi și brațele lor erau tari. (A. Russo, Cântare României) 1. Declinați în propoziții construcțiile munte înalt și vechea jucărie. 3. Construiți propoziții în care adjectivele isteț, molcom, rapid, negru să îndepli- nească pe rând funcțiile sintactice de atribut adjectival și nume predicativ. 4. Cu adjectivele date completați următorul tabel după model: masculin feminin singular plural singular plural simplu simpli simplă simple simplu, folositor, gălbui, crud, lung, maro, geamăn, cumsecade, vernil, sfios, blând, viteaz, moale. 132 Să reținem! 5 ♦ După posibilitatea de a-și schimba forma pentru a se acorda cu substantivul determinat adjectivele sunt de două feluri: I. variabile - își schimbă forma în funcție de genul și numărul substantivului; II. invariabile - au o singură formă pentru toate genurile și numerele. Adjective variabile cu exemple masculin feminin singular plural singular plural 4 forme perete alb pereți albi floare albă flori albe 3 forme șarpe lung șerpi lungi rochie lungă rochii lungi 2 forme codru vechi codri vechi hârtie veche hârtii vechi Să folosim ce am reținut 5. Se dau adjectivele: albastru, mândru, gri, rotofei, vioi, cuminte, formidabil, tenace, argintiu, prevăzător, bej. a) Grupați adjectivele date în funcție de numărul de forme pe care le pot avea, b) Combinați substantivele haine, niște vrăbii, apă, o mamă cu adjectivele subliniate. Alcătuiți enunțuri cu aceste construcții. 6. Faceți acordul adjectivelor din paranteză cu substantivele pe care le determină. a) Din noianul (neagră) de nouri însă, soarele scăldat în sânge împroșca în fețele drumeților o beteală de raze (purpurie). (L. Rebreanu, Proștii) b) Departe, pe linia mării, pluteau alte ostroave (uriaș) de gheață, se depărtau și se apropiau, se lipeau: făceau un pod (singură și nesfârșită). (C. Petrescu, Fram, ursul polar) c) Ici și colo se ridică Câte-un nour (albi) de praf... Străjuind șoseaua (mic) Stâlpii (rară) de telegraf. (G. Topîrceanu, La vânătoare) - Arătați pentru fiecare adjectiv cazul, funcția sintactică, câte forme are. 7. Combinați adjectivele răcoros și uimitor cu substantive de genul feminin, numărul plural. Alcătuiți enunțuri în care combinațiile obținute să stea în cazurile genitiv și dativ. 8. Analizați adjectivele din textul de mai jos după modelul dat: E mare, negru ca întunericul; numai vârfurile labelor sunt albe, ca și când lumina zilei le-ar fi pătat într-adins. Din capul cu fruntea puternică, mare, ochii negri înfloresc noaptea ca două scântei. (E. Gârleanu, Filozoful) exemplu: mare - adjectiv variabil cu două forme, simplu, număr singular, gen masculin, caz N., nume predicativ. 133 Mihai este înalt. Mircea este mai înalt decât Mihai. Mihai este mai puțin înalt decât Mircea. Mircea și Dan sunt cei mai înalți din clasă. Mircea este la fel de înalt ca și Dan. Să reținem! Marius este foarte înalt. ♦ Gradele de comparație sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a exprima în ce măsură un obiect posedă o însușire în raport cu alte obiecte sau cu sine însuși în situații diferite. exemple: Smochinele sunt mai dulci decât strugurii. în august strugurii sunt mai puțin dulci decât în septembrie. ♦ I. Gradul pozitiv al adjectivului arată însușirea unui obiect fără a fi comparată cu a altui obiect sau cu a sa în situații diferite. exemple: Plăcinta este gustoasă. Mărul este dulce. ♦ II. Gradul comparativ al adjectivului arată o însușire a unui obiect prin comparație cu alte obiecte care au aceeași însușire. 134 Gradul comparativ se formează din exemple de superioritate adjectivul la gradul pozitiv însoțit de adverbul mai Nectarul este mai dulce decât siropul. de egalitate adjectivul la gradul pozitiv însoțit de cuvintele tot atât, tot așa, la fel de Nectarul este la fel de dulce ca și mierea. de inferioritate adjectivul la gradul pozitiv însoțit de adverbele mai și puțin Siropul este mai puțin dulce decât mierea. ♦ III. Gradul superlativ al adjectivului arată măsura cea mai înaltă sau cea mai scăzută a însușirii unui obiect. Gradul superlativ se formează din exemple relativ de superio- ritate comparativul de superioritate însoțit de articol demonstrativ Cea mai dulce băutură este nectarul. de inferio- ritate comparativul de inferioritate însoțit de articol demonstrativ Cea mai puțin dulce băutură este apa. absolut adjectivul la gradul pozitiv însoțit de adverbul foarte (sau prea, nespus, grozav, nemaipomenit) Nectarul este foarte dulce. Să folosim ce am reținut 1. Identificați adjectivele din textele următoare și grupați-le în funcție de gradul lor de comparație. a) Cel mai înalt dintre munți este Ceahlăul, care, dacă ar fi intrat în basmele celor vechi, ar fi fost tot atât de vestit ca și Olimpul. (D. Cantemir, Descrierea Moldovei) b) Apoi lumina jucăușă de pe cer s-a stins deodată. S-a întins iarăși întunericul negru. (C. Petrescu, Fram ursul polar) c) Cică era odată într-un sat un om grozav de leneș. (I. Creangă, Povestea unui om leneș) d) La aceste fapte de arme s-a învrednicit și el însuși a lua parte și nu s-a putut spune nici o clipă că sabia sa a fost mai puțin harnică decât a feciorului său. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) 2. Formați gradul comparativ (de superioritate, de egalitate, de inferioritate) de la următoarele adjective: iute, vioi, puțin, strălucitor. Alegeți câte o formă a comparativului de la fiecare adjectiv și alcătuiți enunțuri. „^^Atenție! ♦în limba română există construcții care au valoare de superlativ absolut, exemple: supărat foc = foarte supărat o groază de lume = foarte multă lume un om harnic, harnic = un om foarte harnic 135 ♦ ideea de superlativ se poate exprima și prin derivarea adjectivului la gradul pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ. - prefixe: prea-, extra-, supra-, super-, ultra-. exemple: preabun, extrafm, supraîncărcat, supercorect, ultraelegant. - sufixe: -isim; exemple: rarisim, simplisim. 3. Găsiți adjective sinonime cu expresiile date și indicați gradul lor de comparație: ca scos din cutie, ca vai de el, tot unul și unul, c-o falcă-n cer și una-n pământ. Alcătuiți enunțuri în care să folosiți expresiile de mai sus. 4. Cu ajutorul prefixelor formați gradul superlativ absolut de la adjectivele date: delicat, dezvoltat, plin, mătăsos, sensibil, aglomerat, cunoscut, modem. Alcătuiți enunțuri cu superlativele adjectivelor subliniate. ♦ în limba română există și adjective care nu au grad de comparație: - adjective care prin înțelesul lor exprimă însușiri care nu pot fi comparate; exemple: complet, egal, întreg, mort, viu, principal, strămoșesc; - adjective moștenite sau împrumutate, care în limba latină erau forme ale comparativului sau ale superlativului. exemple: major, minor, inferior, superior, optim, suprem, interior, exterior, minim. 5. Grupați următoarele adjective în funcție de capacitatea de a avea sau nu grad de comparație: curios, alb, cinstit, superior, veșnic, plimbăreț, terminat, optim, valoros, fundamental, galben, inferior, unic, rece, solid, enorm, colosal, obraznic, complet, voluminos. Alcătuiți enunțuri cu adjectivele subliniate. 6. Identificați adjectivele din textele de mai jos și analizați-le după modelul dat. a) Acum eram liber! ... liber! în ceasul acela am gustat cea mai mare fericire în sufletul meu, căci nimic pe lume nu e mai scump și mai slăvit decât libertatea; ea este darul cel mai neprețuit. (V. Alecsandri, Istoria unui galbăn și a unei parale} b) în livezile mănăstirii mai erau încă meri înfloriți; soarele îi pătrundea de o aburire trandafirie. Slujba dintâi se mântuise la biserica cea mare din cetățuie, când toaca bătu din nou în turnul de la poartă, după care clopotul cel bătrân începu a suna rar, numai într-o dungă. (M. Sadoveanu, Frații Jderi} liber - adjectiv variabil cu 4 forme, grad pozitiv, gen masculin, număr singular, caz N., nume predicativ. 136 Adjectivul 1. în propoziția Grei, dar plăcuți ani am petrecut noi împreună, adjectivele sunt: a) noi, împreună; b) grei, plăcuți; c) ani, am petrecut. 2. Adjectivele din propoziția Valurile mohorâte și grele ale acestei neprietenoase mări aveau un luciu metalic, determină substantivele: a) valurile, mări, luciu; b) acestei, metalic, aveau; c) mohorâte, acestei, mări. 3. Adjectivele adânc, cenușiu și prevăzător sunt: a) variabile cu 3 forme; b) invariabile; c) variabile cu 4 forme. 4. în propoziția Ar fi fost mai rațional să se organizeze mici expoziții, adjectivul are funcția sintactică de: a) subiect; b) atribut adjectival; c) complement indirect. 5. în enunțul Ba sunt de toate, ziseră cele două, dar sunt ale mămucăi. cuvintele subliniate sunt: a) articol hotărât, articol nehotărât; b) numeral, substantiv; c) articol demonstrativ, articol posesiv. 6. în propoziția Pădurea era foarte tristă și foarte pustie, adjectivele au funcția sintactică de: a) complement direct; b) nume predicativ; c) atribut adjectival. și sunt la gradul: a) superlativ relativ; b) comparativ de superioritate; c) superlativ absolut. 7. în propoziția Secerișul fusese tot atât de greu ca și mai înainte, adjectivul este la gradul: a) superlativ relativ; b) comparativ de inferioritate; c) comparativ de egalitate. 8. Propoziția corectă e: a) Aceasta este cea mai completă colecție de tablouri. b) Acolo e o colecție foarte completă a tablourilor lui C. Ressu. c) Aici se află colecția completă a tablourilor lui C. Ressu. 9. în enunțul Se făcea că el era într-o grădină frumoasă, frumoasă ... adjectivul este la gradul: a) comparativ de superioritate; b) superlativ relativ de superioritate; c) superlativ absolut. 10. în enunțul Le-au spus străinilor celor necăjiți să mai aștepte, adjectivul este: a) în cazul N., subiect; b) în cazul D., atribut adjectival; c) în cazul G., nume predicativ. 137 Portretul lui Ștefan cel Mare Fost-au acestu Ștefan-vodă om nu mare de stătu, mânios și degrabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospețe omorâea fără județu . Amintrilea era om întreg la fire, nele- neșu, și lucrul său îl știa a-1 acoperi și unde nu gândeai acolo îl aflai. La lucruri de războaie meșter, unde era nevoie însuși se vârâea, ca văzându-1 ai săi, să nu să îndărăptieze, și pentru aceia raru războiu de nu biruia. Și unde biruiau alții, nu perdea nădejdea, că știindu-se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor. (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei) (...) Cartea pe care o cetise cu destulă greutate prea sfințitul losif, punând între dânsa și ochii sfinției sale o făclie de ceară, cuprindea veste de sosire a măriei sale Ștefan-Vodă la hramul1 sfintei mănăstiri Neamțu (...). Oștenii se rânduiau zid la dreapta și la stânga; cinstita adunare a locului, cu prea sfințitul în frunte, trecea la apaNemțișorului. Omenirea adunată își încremenise talazurile1 sub soarele puternic al ceasului al treilea al amiezei. Sunară trâmbiți. în prund, în dreptul sfintei mănăstiri, era un loc unde apa Nemțișorului fugea pe dedesubt. La acea trecătoare prea sfințitul losif se opri, ca să primească alaiul măriei sale. Călăreții își struniră caii, scânteind din coifuri și platoșe. Măria sa privi o clipă împrejurimile. Copiii de casă grăbiră să coboare, ca să-i apuce frâiele și scările. Când descălecă Domnul, într-o singură mișcare călăreții puseră piciorul la pământ. Alexăndrel-Vbievod, feciorul bălan al Domniei, sări de-a dreptul din șa. ]________ 'județu, s. n. = (aici) judecată 'hram, s. n. = sărbătoare a patronului unei biserici 3talaz, s. n. = val; (aici) rând al mulțimii de oameni 138 purta, ca și părintele său, brocart' de Veneția, giugiuman1 * 3 4 de samur și maro- chinuri. Trei boieri dintre cei mari, care însoțeau pe stăpân, adică portarul Sucevii, Bodea, Toma logofătul și luga postelnicul, își lăsară caii în mâna slujitorilor și grăbiră la trecătoarea pârăului. Cântăreții soborului începeau, cu glasuri destul de aspre, axion pentru slava măriei sale: "Cade-se să te fericim ..." Vodă Ștefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vieții sale, avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară. Se purta ras, cu mustața ușor cărunțită. Avea o puternică strângere a buzelor și o privire verde, tăioasă. Deși scund de statură, cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el de jos în sus. Pe când suna încă axionul, vlădica losif înaintă, cădelnițând între făcliile diaconilor, apoi, primind sfânta Evanghelie de la cei care i-o purtau, o înfățișă măriei sale ca să-i sărute icoanele de smalț, așezate în chip de cruce. Vodă făcu semnul creștinesc și sărută Evanghelia, apoi îndemnă printr-un semn mic, din ochi, pe coconul său să săvârșească același lucru. Poporul și dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur: Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț, îndată medelniceruf' sfântului lăcaș păși înainte, înfățișând pânea și sarea. Domnul frânse o viță a colacului. Abia o atinse de buze și se puse în mișcare cu pas viu. Prundul începu să sune de pașii cailor (...). Să discutăm despre text (Mihail Sadoveanu, Frații Jderi) 1. Ce trăsătură fizică a domnitorului Ștefan cel Mare se remarcă în ambele portrete? 2. Din ce cauză, în portretul realizat de cronicarul Grigore Ureche, termenul pro- priu (scund) este substituit prin antonimul lui negat (nu mare de stat)1 3. Ce calități ale domnitorului se observă în potretul făcut de Gr. Ureche? Dar defecte? 4. Cronicarul folosește de două ori verbul a birui-, credeți că, dacă ar fi folosit sino- nimul său, a înfrânge (de exemplu: îl înfrângeau alții), portretul domnitorului ar fi conținut o calitate sau un defect? 5. Din ce pasaj al primului portret desprindeți iubirea de țară și de popor a voie- vodului? Cum se manifestă aceasta? 6. Ce trăsături morale remarcați în portretul realizat de M. Sadoveanu? 1 brocart, s. n. = țesătură de mătase împodobită cu fire de aur sau de argint giugiuman, s. n. = căciulă 3 samur, s.m. = animal cu blană foarte prețioasă 4 axion, s. n. = cântare bisericească de slavă medelnicer, s. m. = titlu dat boierului care turna domnului apă ca să se spele pe mâini și îi aducea pâine și sare 139 7. Ce sugerează puternica strângere a buzelor subliniată în al doilea portret? Dar epitetul tăioasă! Sunt detalii semnificative? De ce? 8. Identificați elementele care alcătuiesc portretul lui Alexăndrel-Voievod. Din ce se deduce că este încă un copil? 9. Ce calități ale domnitorului se desprind din ambele potrete? 10. Identificați figurile de stil. WSă observăm între operele literare care includ cele două portrete există o distanță în timp de aproximativ trei sute de ani. Portretul realizat de Gr. Ureche este mai aproape de realitate. M. Sadoveanu realizează un portret imaginar (fictiv). Scriitorul a folosit ca sursă de inspirație opera lui Gr. Ureche. Raportul dintre realitate și ficțiune în opera literară poate fi reprezentat de schema: Să reținem! ♦ Portretul constă în înfățișarea trăsăturilor fizice și morale ale unui per- sonaj, în scopul individualizării lui. ♦ Portretul este un tip de descriere. ♦ Portretul include, în general: aspectul fizic, vestimentația, gesturile, însușirile sau defectele, ticurile, obiceiurile. ♦ Mai rar, obiectul unui portret poate fi și o ființă necuvântătoare. Să folosim ce am reținut Pornind de la texte și de la imagine, alcătuiți portretul domnitorului Ștefan cel Mare. 140 Să reținem! Observați primele două fraze ale portretului realizat de Gr. Ureche, sepa- rate de adverbul altminteri. Ele conțin serii de trăsături morale care sunt puse în opoziție de către cronicar: mânios, nestăpânit / înțelept, energic. Scopul este scoaterea în relief a trăsăturilor din a doua serie, pentru a contura mai bine personalitatea domnitorului. ♦ Antiteza este o figură de stil care constă în asocierea a două idei, imagini, situații sau personaje aflate în opoziție. Să folosim ce am reținut 1. Identificați antitezele din textele următoare: a) Eu? îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul... Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, râul, ramul, Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este... (M. Eminescu, Scrisoarea III) b) Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă. Fata moșneagului era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. (I. Creangă, Fata babei și fata moșneagului) c) Dar cum ai vrea să mă cobor? Au nu-nțelegi tu oare Cum că eu sunt nemuritor Și tu ești muritoare? (M. Eminescu, Luceajarul) d) în al patrulea an de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie, tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scrie nu se poate mai urât. (I. L. Caragiale, Triumful talentului... ) 2. Se dau următoarele caracteristici: voce caldă, zgârcit, aspru, nas câm, firav, laș, ochi albaștri, robust, cinstit, amabil, voce autoritară, ochi negri, gras, blând, scund, bădăran, slab, nas mare, înalt, curajos, generos. a) Grupați-le pe două coloane: trăsături fizice și trăsături morale. b) Grupați trăsăturile în așa fel încât să obțineți caracteristicile a două personaje aflate în antiteză. 3. Ce fel de portret se realizează în următorul text? Fata Kivului e cum arar se mai află sub soare. Chipul ei parc-ar fi zugrăvit; alb și cu două răsuri pe obraji. Ochii negri ca mura, frumoși de pică, dar când îi încruntă te sperie ca întunericul. Părul lins, cu unde albăstrui. Se poartă cu tâmple. Așa a apucat de la mă-sa și mă-sa de la mă-sa, obicei adus de Ia obârșia lalomiței, unde nu se știa de crețuri și colțișori. (B. Delavrancea, Sultănica) Găsiți figurile de stil folosite în realizarea potretului. Ce rol au? 'răsură, s. f. = măceș Colțul cuvintelor 1. Care este forma actuală a cuvintelor: vărsătoriu, omorâea, vărâea, nu perdeal Dar a cuvintelor cetise, trămbiți, pâneal 2. Alcătuiți enunțuri cu următoarele arhaisme: făclie, coifuri, platoșe, cocon, pecete. 3. Ce scop are existența arhaismelor în textul lui M. Sadoveanu? Căutați în dicționar sensul cuvintelor logojăt și postelnic. 4. Selectați arhaismele din portretul realizat de Grigore Ureche. 5. Alcătuiți enunțuri cu sinonimele următoarelor cuvinte: a birui, nădejde, scund, statură, ospăț, meșter. 6. Alcătuiți familia lexicală a cuvântului verde . Subliniați sufixele și prefixele pe care le-ați folosit. 7. Arătați ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate și ce funcție sintactică au: a) ”... avea obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară”. b) ”Cei dinaintea sa, opriți la zece pași, păreau că se uită la el de jos în sus.” ■ Temă pentru acasă Citiți povestirea Un om năcăjit de Mihail Sadoveanu și realizați portretul personajului principal. Portretul 1. Citiți textul: (...) Constantin era copil frumos, semănând foarte mult cu Filofteia; era inteligent și plin de închipuire. Dar era grozav de leneș, indiferent la dojana ca și la laudă și fată altă regulă de activitate decât fantezia și bunul său plac, care, însă, îl împingeau la muncă utilă foarte rar. în cei cinci ani, câți a făcut la școala din Celei, era, prin istețimea lui firească, cu mult deasupra conșcolarilor, dar, prin lipsa lui de aplicație și de spirit școlar, era printre codași. îl interesau lecțiile de istorie și întâmplările extraordinare. în istorie, la finele clasei a V-a, ajunsese să știe tot atât cât și învățătorul. La celelalte studii era slab din nesilință. (Gala Galaction, Gloria Constantini) a) Ce este textul de mai sus? b) Desprindeți trăsăturile fizice și morale ale personajului. c) Găsiți, în text, motivația pentru fiecare trăsătură fizică și morală. 142 ■■ Să reținem > Portretul unei persoane se realizează prin descrierea trăsăturilor sale fizice și morale caracteristice. Să folosim ce am reținut 2. Se dau următoarele trăsături fizice și morale: liniștit, bătăios, ambițios, cu nasul câm, îngrijit, haine curate, neglijent, cu ochi mari, nerăbdător, sprâncene arcuite, dezor- donat, leneș, șifonat, ciufulit, înțelegător, repezit, nasturi rupți, blând. a) Alcătuiți două portrete scurte folosind caracteristicile date mai sus. b) Dați câte un titlu fiecărui portret sau găsiți un singur titlu pentru ambele portrete. 3. Priviți cele două ilustrații: A venit vacanța! A venit vacanța! a) Cum va pronunța Mihai propoziția de mai sus? Dar Radu? Motivați atitudinea fiecăruia. b) Faceți câte un scurt portret pentru fiecare. Argumentați fiecare trăsătură morală. 4. a) Faceți portretul unei persoane cunoscute, surprinsă într-un moment când se bucură. Enumerați cuvinte, expresii pe care le folosește în asemenea împrejurări. b) Faceți portretul unei persoane cunoscute, surprinsă într-un moment când este tristă. Enumerați cuvinte, expresii pe care le folosește în aceste situații. 5. Găsiți câte o replică adecvată fiecărei ilustrații. 6. a) Ai un profesor nou de geografie. Mama te întreabă cum este noul profesor. Fă-i portretul. b) Vorbește-i colegului (colegei) de bancă despre prietenul cunoscut în tabără. c) Ai un nou coleg (o nouă colegă) în clasă. Fă-i portretul. 7. Dați exemplu de situații cotidiene când este nevoie să facem portretul unei persoane. 143 Text auxiliar i Vântul din lună - ./ dc Eric Linklater (...) în clipa când le văzu intrând pe Dina și Dorinda, el se ridică și le întâmpină cu un surâs plin de jale. - Dragele mele prietene! Elevele mele favorite! Ați venit să-l vizitați pe bătrânul vostru profesor? Câtă bunătate din partea voastră! Era un om mărunțel, cu o față plăcută, proaspăt rasă, albă ca un os dc pui. Avea niște ochi mari, întunecați, sub niște sprâncene groase, negre, care tot săltau și coborau de câte ori se emoționa. Câteodată sprânceana stângă părea suită până la jumătatea frunții, și alteori cea dreaptă cobora, într-o încruntătură teribilă, pe o singură parte a feței. Părul îi era foarte des și nițel buclat, iar într-un punct cobora până la mijlocul frunții sale palide. Făcea frecvente gesturi cu mâinile, care îi erau lungi și delicate, și umbla cu pași grațioși și ușori. Lumea din Băgărici gândea că poartă o îmbrăcăminte ciudată, dar, după părerea Dinei, haina lui verde-închis de velur și pantalonii lui galbeni din catifea dungată îl prindeau foarte bine, și Dina mai admira foarte mult și vesta lui roșie cu nasturi de alamă și cămașa lui albă dc mătase. Dânsul vorbea perfect limba engleză, dar o umplea cu sunete neobișnuite - cu triluri de / -uri și cu /-uri care făceau să ți se pară că lovește cineva în masă cu furculița de metal cu care dădea tonul la acordatul pianului, și cu vocale lungi, cântătoare. - O să vi se pară un loc ciudat, spuse el, acesta unde mă găsiți, odaia asta unde oamenii își atârnă lucrurile la uscat. Dar a trebuit să-mi aduc aici fața de pernă, pentru că azi-dimineață, când m-am trezit, m-a copleșit mâhnirea la gândul că trebuie să stau aici. Și am început să plâng și fața de pernă s-a udat rău. Voi, care sunteți englezoaice, o să gândiți că e o prostie din partea unui om în toată firea să plângă. Dar în țara mea, când oamenii sunt mâhniți, plâng, fie că-s mari, fie că-s mici. Și când sunt veseli, râd. 144 - A fost foarte cuminte din partea dumneavoastră să vă puneți la uscat fața de pernă înainte de a merge la culcare, spuse Dina. - Dacă v-ați fi culcat astă-seară cu perna udă, spuse și Dorinda, ați fi făcut guturai și atunci ați fi fost și mai trist. - Așa m-am gândit și eu, făcu domnul Corvo, fiindcă nu-s chiar atât de nerezonabil. De fapt, când mă uit Ia multe alte persoane pe care le cunosc, găsesc adesea că eu fac parte dintre cei destul de rezonabili (...). 1. Ce trăsături predomină în acest portret? 2. a) Completați pe caiete, folosind citate din text: corpul: - silueta... - mâinile... - picioarele... figura: - conturul feței... - părul... - fruntea... - sprâncenele... - ochii... - tenul... vestimentația... ținuta corpului... mersul... mimica ... vocea... vorbirea... particularități morale... b) Grupați elementele date în funcție de modalitatea de caracterizare prin care sunt realizate (directă, indirectă). 3. Ce mijloace artistice a folosit autorul pentru a realiza portretul domnului Corvo? mimică, s. f. = expresie a feței, mină 145 MORFOLOGIE As ADVERBUL Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția adverbului, a) Adverbul este parte de vorbire flexibilă. I- b) Adverbul este parte de vorbire neflexibilă. a) Adverbul determină un verb, un adjectiv, un substantiv sau un adverb. b) Adverbul determină un substantiv sau un pronume. a) Adverbul exprimă caracteristica unei acțiuni. b) Adverbul exprimă denumirea unui obiect. 2. Identificați adverbele din textele de mai jos și cuvintele pe care le determină. a) Lovea diapazonul de colțul catedrei, îl ducea repede la urechea dreaptă și, încruntând puțin din sprâncene, dădea ușor tonul: laaa! (M. Sadoveanu, Domnul Trandafir} b) Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) c) Străinul veni și el afară. Acum se văzu că în șerpar mai avea și un fluier subțire, destul de mic. (C. Petrescu, Un om între oameni) d) Acolo se adăposteau odinioară, în vremea de demult, fiarele cele aripate. (Al. Odobescu, Pseudo-kineghetikos) 3. Grupați următoarele adverbe pe trei coloane: adverbe de mod, adverbe de loc, adverbe de timp. repede, atunci, ușor, bine, puțin, deoparte, agale, încoace, mereu, odată, când, sus, niciodată, oricând, azi, așa, altfel, nicăieri, nu, unde, acolo. 4. Cu ajutorul sufixului -ește formați adverbe de la următoarele substantive: tânăr, prieten, iepure, om, voinic, bărbat, român, mânz, grec. Alegeți patru adverbe și alcătuiți enunțuri cu ele. 5. Identificați adverbele din următoarele texte și analizați-le după modelul dat. a) Când am ajuns apoi acasă, la Seca Lenea, dascălul era mișcat, Budulea iarăși râdea în el, Seca Lenea stătea cu fetele ei privind ca la o minune; iară eu nu cunoșteam pe mama lui Huțu, fiindcă n-o văzusem niciodată. (I. Slavici, Budulea Taichii) b) Deasupra se boltea un cer alburiu de singurătate. Mergeau încet pe un drum de țărână. Un stol de stânci și grauri pluti alene pe vânt, apoi se lăsă într-o vâlcea. (M. Sadoveanu, Bordeienii) când - adverb de timp, complement circumstanțial de timp (determină verbul am ajuns) 6. Completați spațiile punctate cu forma potrivită a cuvintelor date. Identificați adverbele. 146 demult / de mult, altfel / alt fel, numai / nu mai, odată / o dată, deloc / de loc, altădată / altă dată, decât / de cât. a) Nu știe ... o strofa. b) Nu i-a venit ideea să rezolve ... problema. c) Ți-am spus să ... bei apă rece după ora de sport. d) ..., în timp ce se juca în curte, Dănuț s-a lovit la genunchi. e) Nu vor merge în excursie ... doi elevi din clasa noastră. f) Acum nu-și amintește ... unde a pus scrisoarea. g) A sunat... la ușă dar nu i-a răspuns nimeni. h) Din neatenție a notat.... i) ... vor fi mai atenți și nu vor mai greși. , j) Ultima scrisoare am primit-o .... Atenție! ♦ După forma lor adverbele sunt: - simple; exemple: așa, bine, rău, destul, aici, acolo etc. - compuse; exemple: astă-vară, după-masă, altădată, niciodată, oarecum, acasă, departe etc. 7. Analizați cuvintele subliniate: a) Ziua ninge, noaptea ninge, dimineața ninge iară. (V. Alecsandri, Iarna) b) - Ei, omule! răspunse boierul bărbos; astă-noapte eram tulburat tare. (M. Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor) c) Căta la noi așa de blând Senină și tăcută. (St. O. losif, Bunica) d) Era un vis misterios Și blând din cale-afară. (M. Eminescu, S-a dus amorul) Atenție! Unele adverbe de mod sunt folosite ca adjective. exemple: Mergea încet. Bătrânul se plimba cu pas încet. Copilul se depărta cu pași înceți de malul lacului. Adverbe ca bine, rău devin substantive dacă sunt articulate cu articol hotărât sau nehotărât. exemple: I-a făcut un bine. A răsplătit binele cu răul. 8. a) Alcătuiți enunțuri în care cuvintele domol, lin, tare, egal să aibă pe rând valoare de adjectiv și valoare de adverb. b) Alcătuiți enunțuri în care cuvintele joi, vară, seară, bine să aibă pe rând valoare de substantiv și valoare de adverb. 147 Funcțiile sintactice ale adverbului Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Identificați adverbele din textele de mai jos și indicați funcția sintactică pentru fiecare dintre ele. a) Madam Popescu mai săruta o dată dulce pe maiorașul, îl scuipă, să nu-1 deoache, și-1 lasă jos. El a pus sabia în teacă, salută militărește și merge într-un colț al salonului unde (...) stau grămădite fel de fel de jucării. (L L. Caragiale, Vizită) b) Ziua, când era căldură mare, stau la umbră în lăstar; după-amiaza, când se potolea vipia, ieșeau cu toții pe miriște. (L Al. Brătescu-Voinești, Puiul) ^Atenție! ♦ Adverbele pot avea funcția sintactică de complement circumstanțial (de loc, de timp, de mod) atunci când determină un verb. 2. Găsiți câte trei adverbe de loc, de mod și de timp și construiri câte o propoziție în care acestea să aibă funcția sintactică de complement circumstanțial de loc, respectiv de mod și de timp. 3. Completați spațiile punctate cu adverbele potrivite și indicați pentru fiecare funcția sintactică. când, iarăși, acuma, împreună, dureros, acolo. a) - Vine, vine ..., puișorul mamii! răspunde cucoana. (I. L. Caragiale, D-l Goe) b) ..., mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară (G. Coșbuc, Mama) c) ... au ajuns acasă, urechile le pocneau ... și nu mai puteau descleșta fălcile. (M. Sântimbreanu, O temă grea) d) ... e concert, copii; Merg și eu, și tu să vii, Mergem ... . (G. Coșbuc, Concertul primăverii) 4. Completați spațiile punctate cu unul dintre adverbele când, cum, unde. Mihai știe /... se va întoarce Dan din tabără. Și-a dat seama /... este corect să procedeze. Nimeni nu a aflat /... locuiește noul nostru coleg. ... merg la școală / trec pe lângă muzeu. Ne va spune /... vor pleca în excursie. Mihai știe / ... se poate ajunge în locul acela. Să reținem! ♦ în frază adverbele când, unde și cum fac legătura între propoziții. 148 ♦ Aceste adverbe sunt părți de propoziție în propozițiile pe care le introduc, exemplu: Știe / cum să-i vorbească. cum - adverb de mod, complement circumstanțial de mod (determină verbul să vorbească) Să folosim ce am reținut 5. Aflați funcția sintactică a adverbelor când, cum și unde din următoarele fraze. a) într-o zi, când ningea mai vrăjmaș, Vasile Baciu ieși din casă. (L. Rebreanu, Ion) b) Dedesubtul Brăcinelului, era o poiană unde baciul aduna fânul. (G. Galaction, La Vulturi!) c) Unde pica nuca, pica și din Talpa-Iadului bucățica. (I. Creangă, Povestea porcului) d) Dar împăratul, când a venit în astă-sară de la vânat și când i s-a adus laptele, a zis la rândul său: ”Acest lapte nu se mai bea." (I. Creangă, Povestea porcului) e) Cum îți vei așterne, așa vei dormi. (Proverb) f) Cum nu se dă scos ursul din bârlog (...), așa nu mă dam eu dus din Humulești. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) 6. Identificați adverbele din textele date și stabiliți pentru fiecare funcția sintactică și cuvântul pe care îl determină. a) Cine se lovește cu capul de pragul de sus, vede și pe cel de jos. (Proverb) b) Puteri de nu vei fi având De plată, vorbă-i lasă Că-i voi lucra o zi, oricând, La-ntorsul meu acasă. (G. Coșbuc, O scrisoare de la Muselim-Selo) c) Vede viața ca un cal cu ochelari: drumul înainte, fără să știe ce se petrece la dreapta și la stânga. (Cezar Petrescu, întunecare) jî Să reținem! ♦ Adverbele care determină un substantiv au funcția sintactică de atribut adverbial. exemple: Tema de astăzi este foarte ușoară. Scriitorul povestește despre oamenii de altădată. ♦ Adverbul cu funcția de atribut adverbial se leagă de obicei de substantivul determinat printr-o prepoziție. exemplu: Bunicul își amintește de iernile de odinioară. Să folosim ce am reținut 7. Combinați substantivele din stânga cu adverbele din dreapta. Alegeți trei dintre îmbinările obținute și integrați-le în enunțuri. 149 vremurile, sertarul, lemnele, clădire, întâmplarea, păsările de ieri, de acolo, din stânga, de altădată, de afară, de sus 8. Completați spațiile punctate cu adverbele potrivite. Indicați funcția lor sintactică. a) în camera ... se află biblioteca. b) Ziua ... are un orar foarte încărcat. c) Straturile ... sunt de morcovi iar cele ... sunt cu ceapă. 9. Identificați adverbele cu funcția sintactică de atribut adverbial. a) Din mesteacănul de-afară Flori îngălbenite curg. (O. Goga, Amurg) b) în anii de pe atunci primăvara nu venea decât pentru copilul din mine ... adică o primăvară cu izbucniri în afară, în faptele copilăriei. (I. Teodoreanu, Masa umbrelor) 10. Combinați cuvintele din stânga cu adverbele din dreapta. Alegeți 4 dintre îmbinările obținute și integrați-le în enunțuri. desenează, pe stradă, aceștia, să audă, prietenii, cei doi numai, doar, chiar nici, măcar, mai mai repede decât Maria. ca și Maria. Sorina aleargă mai Dinu aleargă cel mai repede. Dan aleargă foarte repede. puțin repede decât Ioana. 150 t Să reținem! ♦ La fel ca și adjectivul, adverbul are grade de comparație. ♦ Gradele de comparație ale adverbului se exprimă prin aceleași construcții (mai repede, la fel de repede, foarte repede etc.) ca și la adjective. ♦ Au grade de comparație: - cele mai multe adverbe de mod; exemple: frumos, urât, bine, rău, iute, repede, tare etc. - unele adverbe de loc și de timp; exemple: aproape, departe, târziu, devreme etc. ♦ în limba română există și în cazul adverbelor construcții care au valoare de superlativ absolut. exemple: merge repede, repede = merge foarte repede cântă tare frumos = cântă foarte frumos desenează frumos de tot = desenează foarte frumos I Să folosim ce am reținut 1. Completați tabelul folosind adverbele date: rar, des, iute, încet, sus, târziu. , . . Gradul comparativ i Gradul superlativ Gradul pozitiv , . . , '- , . „ . . i , . , de superioritate de egalitate de inferioritate j relativ absolut rar mai rar la fel de rar mai puțin rar cel mai rar foarte rar Integrați în enunțuri câteva dintre formele gradelor comparativ și superlativ ale adverbelor date. 2. Grupați adverbele din textele de mai jos în funcție de gradul lor de comparație. a) Undeva foarte departe, sub râpa dreaptă a muntelui, scânteia o pânză de apă în cădere. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) b) Voi mai sus să vă suiți La cea mică puntioară Și mai jos să vă lăsați Acolo-i apă amară. (Folclor) c) Ba a mai adus și pe domnul luga în mijlocul lor, tocmai ca să se ajungă mai repede și mai sigur la o pace frumoasă. (L. Rebreanu, Răscoala} 3. Identificați adverbele din textele de mai jos, arătați ce funcție sintactică au și grupați într-o coloană adverbele care nu pot avea grade de comparație. a) - Dar tu să știi că eu dorm iepurește; și pe lângă iști doi ochi, mai am unul la ceafa, care șade pururea deschis și cu care văd și noaptea și ziua tot ce se face prin casă. (I. Creangă, Soacra cu trei nurori) b) Unde ai văzut vreodată aste țări necunoscute? Când se petrecur-aceste? La o mie patru sute? (M. Eminescu, Scrisoarea IV) 4. Alcătuiți propoziții în care să folosiți următoarele construcții adverbiale cu valoare de superlativ absolut: încet-încet, tare demult, mult de tot, sus de tot. 151 MORFOLOGIE «te PREPOZIȚIA z L^î^ Să ne ac,ucem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția prepoziției. a) Prepoziția este parte de vorbire neflexibilă. I- b) Prepoziția este parte de vorbire flexibilă. a) Prepoziția face legătura între părți de propoziție. b) Prepoziția se folosește pentru a face legătura între un atribut sau complement și partea de vorbire pe care acestea o determină. a) Prepoziția are înțeles de sine stătător și îndeplinește diverse funcții sintactice IU. în propoziție. b) Prepoziția are înțeles de sine stătător și nu poate îndeplini funcții sintactice. Este doar un element de legătură (un instrument gramatical). 2. - Identificați prepozițiile din textele de mai jos, și grupați-le în funcție de felul lor (simple, compuse). - Specificați în cazul fiecărei prepoziții între ce părți de propoziție și cuvinte determinate face legătura. în ce caz stau substantivele însoțite de prepoziții? a) în seara aceea, lumina nu se aprinse la far. Bătrâna rămase lângă apă, până târziu, cu donița în mâini... (R. Tudoran, Toate pânzele sus!) b) Vei privi prin zări senine Stelele sclipind mărunte, Cum încet, de peste munte, Ies de printre brazi. (G. Coșbuc, Pace) ♦ Prepoziția se folosește numai în cadrul unei propoziții. 3. Faceți legătura între cuvintele din cele două coloane cu ajutorul unor prepoziții potrivite. exemplu: tablou - clasă --------> tabloul din clasă Alegeți două construcții în care să existe un substantiv și două în care să existe un verb și integrați-le în enunțuri. locuitor munte obiectele masă livada meri animalele casă strigă distanță merge capăt se trezește ceas deșteptător se pregătește concurs 152 ♦Unele prepoziții provin din alte părți de vorbire: - adverbe articulate cu articol hotărât; exemple: înaintea, împotriva, îndărătul, împrejurul, dedesubtul, deasupra. - substantive; exemple: grație, mulțumită. - verbe (formă de participiu); exemplu: datorită. 4. Completați spațiile punctate cu prepozițiile potrivite. a) ... stratului de zăpadă începuseră să încolțească primii ghiocei. b) S-a oprit... vitrinei împodobite cu brăduți argintii. c) Am reușit să câștigăm ... ajutorului prietenilor noștri. d) ... documentelor pe care ni le-a pus la dispoziție, am putut să reconstituim evenimentele din acea perioadă. e) El este cel care a scris ... proiectului prezentat de grupa noastră. 5. Completați spațiile punctate cu prepoziția la sau cu grupul l-a. Explicați alegerea făcută pentru fiecare caz. a) Cine-i tânăr și voinic Iese noaptea ... colnic Fără par, fură nimic ... (Folclor) b) - Ce-are, mă, băiatul tău, de ce nu ... lăsat să sfârșească? întrebă Cocoșilă. (M. Preda, Moromeții) c) - ... porți, flăcăi! zise bătrânul. încuieți-le și grămădiți bolovani pe ziduri. Așezați-vă toți pe ... metereze. (C. Negruzzi, Sobieski și românii) d) Niciodată nu i s-a părut Domnicăi mai nimica-toată-de-om decât în ceasul dimineții cu brumă când ... pregătit pentru cea dintâi zi de școală. (I. Teodoreanu, Prăvale-Baba) 6. Construiți propoziții în care substantivele piatră, pânză, bunic, compunere, însoțite de prepoziții, să stea în cazul acuzativ și să îndeplinească funcțiile sintactice de nume predicativ și complement indirect. j Să reținem! ♦ Majoritatea prepozițiilor simple și compuse se construiesc cu substantive, pronume, adjective sau numerale în cazul acuzativ. exemple: M-am întâlnit cu prietenul meu. L-am întrebat pe el. Le-a ales pe cele mai frumoase. Ne-a povestit despre cei doi. 'colnic, s. n. = cărare, potecă, colină 153 ♦ Cazul genitiv este cerut de următoarele prepoziții: asupra, contra, împotriva, dedesubtul, înaintea, înapoia, împrejurul, deasupra etc. exemple: S-au repezit cu toții asupra coșurilor cu fructe. împrejurul casei erau multe flori. ♦ Cazul dativ este cerut de următoarele prepoziții: grație, mulțumită, aidoma, asemenea, conform, contrar, potrivit, datorită. exemple: Totul se desfășura conform programului și mulțumită entuziasmului copiilor serbarea a fost un mare succes. Să folosim ce am reținut 7. Identificați prepozițiile din textele de mai jos și stabiliți cazurile pe care le cer. a) Ana rămase privind ca un copil uimit la călărețul ce stătea ca un stâlp înaintea ei. (I. Slavici, Moara cu Noroc) b) Căci măria sa Ștefan de la Moldova lupta împotriva robiei și cotropirii, și la războaiele sale îl sprijinea întreg norodul. (M. Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) c) Astfel zise lin pădurea Bolți asupră-mi clătinând. (M. Eminescu, O, rămâi...) d) într-o iarnă, mulțumită unui om de inimă (...) izbutise să pătrundă în corpul privilegiat al hamalilor de la gară. (N. D. Cocea, Fecior de slugă) 8. Alcătuiți propoziții în care prepozițiile contra, împrejurul, înapoia, contrar, conform, aidoma să însoțească: a) substantive; b) pronume; c) numerale. 9. Puneți cuvintele din paranteză la cazul cerut de prepozițiile care le însoțesc. a) Ș-odată și sar în ogradă, mă înfățoșez dinaintea (mama). (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) Transfigurată, trecută într-o nouă stare, învestită cu o putere inimaginabilă, unda Oltului se întoarce împotriva (munți). (G. Bogza, Cartea Oltului) c) Grație (ea) i-a revenit inspirația poetică. (L. Rebreanu, Răscoala) d) împotriva (obicei) său, Lăpușneanul (...) era îmbrăcat cu toată pompa. (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanul) 10. Alcătuiți propoziții în care prepozițiile despre, dintre, dinspre, înspre să facă legătura între: a) un complement; b) un atribut și cuvintele determinate de acestea. 154 Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția conjuncției. a) Conjuncția este parte de vorbire flexibilă. I' b) Conjuncția este parte de vorbire neflexibilă. a) Conjuncția face legătura între părți de vorbire. b) Conjuncția leagă două părți de propoziție de același fel (în propoziție) sau două propoziții de același fel sau diferite (în frază). a) Conjuncția are înțeles de sine stătător și funcție sintactică în propoziție. b) Conjuncția este doar element de legătură (instrument gramatical) fără funcție sintactică. 2. Identificați conjuncțiile din textele date. Specificați felul lor și precizați ce părți de propoziție sau propoziții leagă. a) Prin frunze vechi, viorele (...) și toporași violeți, și galbena ciuboțică-a- cucului și mierea-ursului - răzbătuseră. (M. Sadoveanu, Primăvara) b) Deodată se deschise ușa / și văd intrând un tânăr slab, palid, cu ochii vii și visători (...) cu părul negru, lung, cu fruntea înaltă și inteligentă. (G. Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu) c) Aveam avantajul / că știam precis / ce trebuie / să fac. (Const. C. Giurescu, Amintiri) d) Ipate însă era mâhnit pentru pierderea lui Chirică /... și nu știa / unde l-ar găsi / ca să-i mulțumească pentru atâtea binefaceri. (I. Creangă, Povestea lui Stan Pățitul) 3. Grupați cuvintele de mai jos pe două coloane: conjuncții și prepoziții. Alegeți două conjuncții și construiți cu fiecare două propoziții și două fraze. și, dacă, împotriva, căci, precum, ca să, fiindcă, până la, din, așadar, deoarece, dintre, printre, iar, conform, însă, că, de pe, cu, deși, între, potrivit, încât, vasăzică, de la, datorită. 4. Arătați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate. Noi vom pleca iar voi îi veți aștepta pe ceilalți. Deși a fost atent iar a greșit. Nici Ileana, nici Marius nu au știut nimic despre această întâmplare. Nu a mâncat nici piersicile. Anca și Sorina au făcut cele mai frumoase desene. Atâta lucru știa și el. Uuu Atenție! ♦ Iar, nici, și pot fi adverbe (când au înțelesul de din nou, măcar, chiar) sau conjuncții (când leagă între ele părți de propoziție de același fel sau propoziții). 155 ^iSă observăm) i a) Doinele, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele popoarelor. (A. Russo, Poezia poporala) b) Bătrânul a intervenit / și băiatul nu l-a făcut de rușine, / a fost elev strălucit / și a luat diploma cu distincție. (L. Rebreanu, Răscoala) c) Nu se cuvenea / să-1 supere, / fiindcă dascălul Clăiță era un om neobosit. (I. Slavici, Budulea Taichii) - Ce rol au conjuncțiile și, fiindcă în enunțurile de mai sus? Să reținem! . ..si ♦ în funcție de felul părților de propoziție și felul propozițiilor pe care le leagă, conjuncțiile sunt: - coordonatoare (și, dar, iar, însă, ci, sau, ori, deci)', leagă: a) părți de propoziție de același fel (subiect + subiect, nume predicativ + nume predicativ, complement + complement, atribut + atribut); b) propoziții de același fel într-o frază (propoziție principală + propoziție principală, propoziție secundară + propoziție secundară). - subordonatoare (că, să, dacă, fiindcă, deși, încât, căci, deoarece)', se folosesc numai în frază și fac legătura între propoziția principală și propoziția secundară subordonată acesteia. $a f°'os*m ce arn reținut 5. Identificați conjuncțiile din textele date și grupați-le în funcție de rolul pe care îl au: coordonatoare sau subordonatoare. a) într-o zi m-am dus la tipografie / să-1 iau, / ca să mâncăm împreună. L-am găsit făcând corecturi. Era palid și foarte obosit la față. (Al. Vlahuță, Amintiri despre Eminescu) b) Mam-mare așază frumușel beretul lui Goe (...) / îl întreabă / dacă-1 mai doare nasul. (1. L. Caragiale, D-l Goe) c) Ei știu / că vine timpul florilor, al albinelor și al mierii. (G. Bogza, Primăvara în Carpați) d) Tunurile Țării Românești erau gata / să biruiască spre ele, / dar înaintașii suiți în arbori au făcut semn tunarilor / să mai rabde, / pentru că la catargurile navelor flutură flamuri albe. (E. Camilar, Povestiri eroice) 6. Completați spațiile punctate folosind conjuncțiile potrivite. Indicați felul fiecărei conjuncții. Plec acum ... nu întârzii. ... era un om blând, toată lumea îl iubea. Ne-am odihnit destul... putem pleca. 156 A muncit mult... mai are destul de recuperat. Dragi îmi erau tata ... mama, frații ... surorile, ... băieții satului. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) 7. Construiți câte două propoziții în care: a) elementele subiectului multiplu să fie legate prin conjuncții coordonatoare; b) să existe două atribute legate prin conjuncție coordonatoare; c) să existe două complemente directe legate prin conjuncție coordonatoare. 8. Completați unnătoarele fraze: l-am spus că ... . Fiindcă ... nu putem merge în parc. Vor pleca în excursie dacă .... Deși ... planurile vor fi gata la timp. Totul e pregătit așadar .... Se grăbeau așa de tare încât.... 1 Exerciții de folosire corectă a adverbului, £ prepoziției și conjuncției a 1. Indicați valoarea morfologică a cuvintelor subliniate. a) împrejur, ulmii cântau o doină duioasă. (Al. Macedonski, Pădurea Ulmilor) b) După ce ne-am pus bine-rău gura la cale, ne-am covrigit împrejurul focului ... (I. Creangă, Amintiri din copilărie) c) Oamenii nu se zăreau deasupra, dedesubtul lui, primprejur nu era nici o vietate. Se apropie, se lăsă tot mai jos, deasupra muntelui, deasupra pădurii de brazi. (E. Gârleanu, Vulturul) 2. a) Puneți cuvintele din paranteză la forma corectă, cerută de prepoziția care le însoțește. Alegeți patru construcții și integrați-le în enunțuri. deasupra (oraș), deasupra (unul), împotriva (el), datorită (eu), împrejurul (parc), împo- triva (cei doi), dinaintea (mulți), dedesubtul (arbore) b) Alcătuiți enunțuri în care cuvintele subliniate de la punctul a) să aibă valoarea morfologică de adverb. 3. (I) Completați spațiile punctate cu prepoziția după sau prepoziția de pe. a) Nu da vrabia din mână pe cioara ... gard. (Proverb) b) Iar iezii închid ușa ... dânsa și trag zăvorul. (I. Creangă, Capra cu trei iezi) c) ... el, călcând cu teamă, Merg tăcuții lui prieteni. (G. Topîrceanu, Balada Munților) d) Toți ciulinii ... vale Se pitesc prin văgăuni, Iar măceșii ... câmpuri O întâmpină în cale (...) (G. Topîrceanu, Balada unui greier mic) 157 (II) Construiți trei enunțuri în care să folosiți prepoziția de pe și trei enunțuri cu prepoziția după. Atenție! ♦ Prepoziția după se scrie și se pronunță cu -ă (nu este corectă forma dupe). 4. Completați spațiile punctate cu una dintre prepozițiile date în paranteze. a) (în / la) Săptămâna viitoare va pleca ... Brașov. Marți voi merge ... bunica. b) (care / pe care) Nu am găsit cartea ... mi-ai cerut-o. Cartea ... era pe masă l-a interesat foarte mult. c) (din / dintre) Mi-a fost greu să aleg o singură prăjitură ... cele care erau expuse. Prăjiturile ... pachetul de la bunica au fost foarte gustoase. d) (între / dintre) Cel mai bun ... noi va câștiga. S-a așezat... doi cunoscuți. I Atenție! ♦ Este greșit să scriem de la 9 - 17. Corect este să scriem de la 9 până la 17. 5. (I) Completați spațiile punctate cu sau / s-au ori iar / i-ar. Explicați în fiecare caz alegerea făcută. Nu ... hotărât unde să-și petreacă vacanța. ... ajuta pe cei doi dar acum nu are timp. ... ai venit? întrebă ea supărată. Trandafiri ... garoafe? Care-ți plac mai mult? (II) Alcătuiți câte o propoziție în care să folosiți pe rând iar, i-ar, sau, s-au. 6. Construiți enunțuri în care și, nici, iar să aibă pe rând valoarea morfologică de: a) adverb; b) conjuncție. 7. Completați spațiile punctate cu unul dintre cuvintele: într-un, între, printr-un, printre, dintr-un, dintre. ... mare oraș, ... atâtea clădiri înalte este ușor să te rătăcești. Aflându-se ... prieteni s-a simțit foarte bine. Se simțea stingher ... atâția oameni străini. A căutat diploma o zi întreagă ... toate hârtiile și în final a găsit-o ... sertar. Costumul de vânător îl vom face ... palton vechi al bunicului. ... toți frații el era cel mai descurcăreț. 158 INTERJECȚIA Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția interjecției. a) Interjecția este parte de vorbire neflexibilă. I- b) Interjecția este parte de vorbire flexibilă. a) Interjecția denumește stări sufletești sau sunete din natură. b) Interjecția exprimă (fără să denumească) stări sufletești, sentimente, îndem- nuri, adresări sau reproduce (imită) sunete și zgomote din natură. a) Interjecția se pronunță fără o intonație deosebită. b) Interjecția are o intonație exclamativă specifică și contribuie la expresivitatea comunicării. 2. Asociați stărilor sufletești enumerate mai jos interjecțiile adecvate, admirație; entuziasm; ciudă, necaz; îndoială, nesiguranță; nemulțumire; dispreț; teamă, spaimă. eh!, na!, of!, țț!, ah!, aoleu!, hait!, vai!, ptii!, ptiu!, halal!, uf!, iii!, tii!, de!, huo!, a!, ehe!, oho!, bravo!, ura!. 3. Identificați interjecțiile din textele de mai jos. Spuneți ce exprimă fiecare. a) Ninsoarea mai încetase, și după multă trudă am găsit drumul; și hai! hai! hai! cătră seară am ajuns la bunicul David în Pipirig. (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) - Uff! mie-mi spui? așa e cu mutatul, soro! (I. L. Caragiale, De închiriat) c) - Văleu, cumătră, talpele mele! Mă rog scoate-mă, că-mi arde inima-n mine. (I. Creangă, Capra cu trei iezi) d) - Bre! ce pari de lumânări! O să ardem până la anu’ pe vremea asta. (B. St. Delavrancea, Hagi-Tudose) e) - Lupii, Negrilă! strigă Gherasim, izbucnind în râs. Lupii! Șo pe ei! (R. Tudoran, Toate pânzele sus!) Atenție! ♦ Interjecțiile care imită sunete și zgomote din natură se numesc onomatopee, exemple: bang!, cioc!, scârț!, hapciu!, miau!, ham!, cucurigu!. 4. Integrați în enunțuri următoarele onomatopee: buf!, zdrang!, bâldâbâc!, șopa-șopa!, pleosc!, hapciu!. Atenție! ♦ Unele verbe s-au format prin derivare cu sufixe de la interjecții (în general onomatopee). 159 exemple: cirip + -i = a ciripi sfor + -(ă)i = a sforăi ♦ Unele interjecții au devenit substantive. exemplu: hop----> A trecut și de acest hop. 5. Se dau următoarele verbe. Indicați pentru fiecare interjecția de la care s-a format, a ciocni, a pocni, a zdrăngăni, a mormăi, a behăi, a mieuna, a cotcodăci, a țăcăni, a lipăi, a pleoscăi. Citiți propozițiile următoare: - Ce mai faci tu, măi flăcăule? îl întrebai eu. Ai ieșit cu oile la păscut? (...) - Dar ești vrednic tu, bre Niculăieș, să porți un cârd de oi? (M. Sadoveanu, Un om năcăjit) Ce exprimă interjecțiile subliniate? Să reținem! ♦ Interjecțiile de adresare se folosesc pentru a chema (a striga) o persoană. exemple: - Scoală, mă\ aici ai adormit, pricopsitule? (I. L. Caragiale, O scrisoare pierduta) - Ehei\ Âsta-i drumul la Sulina? (R. Tudoran, Toate pânzele sus!) ♦ Aceste interjecții se folosesc singure sau însoțite de un substantiv Ia cazul vocativ. Ele au în vorbire același rol ca și substantivele în vocativ și respectă punctuația cazului vocativ. exemplu: "Dan zice: Măi Ursane! acolo e de noi!" (V. Alecsandri, Dan căpitan de plai) ♦ Interjecții de adresare sunt și cuvintele folosite pentru a atrage atenția cuiva asupra unui fapt: ia, iaca, iacătă, uite. exemple: Iaca ce-mi scrie frate-meu. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Uite cocostârcii... zise el deodată. (M. Sadoveanu, Un om năcăjit) ♦ Aceste interjecții înlocuiesc un verb și nu se despart prin virgulă de cuvintele care le urmează. exemple: Ia oprește! (urmată de un verb la modul imperativ) Ia să socotim! (urmată de un verb la modul conjunctiv) Uite creioanele! (urmată de un substantiv cu funcție de complement) Uite că se bucură! (urmată de o propoziție secundară) 160 Să folosim ce am p 1. Identificați interjecțiile de adresare din următoarele texte. Grupați-le în funcție de rolul pe care îl au: rol de substantiv în cazul vocativ, rol de verb. a) Las’ că prind pe-Osman, măi frate, Și-am să-mbrac cămașa lui! (G. Coșbuc, Cântecul redutei) b) - Iaca și Dealul Balaurului, jupâneșică! Ia aici a căzut odată un bălaur grozav de mare, care vărsa jăratic pe gură. (I. Creangă, Moș Nechifor coțcariul) c) - Stați, bre oameni buni! Stați, că altfel mă supăr. (M. Sadoveanu, Din Moldova) d) - Ei, stăpâne, cum ți se pare? (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) Atenție! ♦Interjecțiile care exprimă un îndemn sau o poruncă (hai, haide, na, nani, marș!, ptru!) au un înțeles apropiat de verbele la modul imperativ. exemplu: Afa-ți, mă, banii! zise dracul trimes. (I. Creangă, Dănilă Prepeleac) ♦ După aceste interjecții se pune virgulă numai dacă sunt urmate de un substantiv în cazul vocativ sau de o interjecție de adresare. exemple: - Hai cu mine! / - Hai, mă, cu mine! 2. Alcătuiți în scris enunțuri în care să folosiți următoarele interjecții: iată, uite, hai, marș, hei. Fiți atenți la semnele de punctuație! 3. Puneți semnele de punctuație necesare în următoarele texte. a) - Ia ascultați măi Da de când ați pus voi stăpânire pe mine (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) b) - Ia să-mi facă Nică Oșlobanu încredințarea zise părintele Duhu (I. Creangă, Amintiri din copilărie) c) - Hai măi camarade haide du-te acasă (E. Gârleanu, Contrabandistul) d) - Măi oameni buni măi ia stați oleacă (M. Sadoveanu, Din Moldova) observăm) Citiți propozițiile: a) - Hai, căluțul meu! Atunci calul zboară lin ca vântul... (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) b) Atunci mezinul se vâră iute în horn ... asemene cel mijlociu, țuști! iute sub un chersin ... (I. Creangă, Capra cu trei iezi) - înlocuiți interjecțiile subliniate cu un verb, tară să schimbați înțelesul enunțurilor. 161 j Să reținem! ♦ In mod obișnuit interjecțiile nu au funcție sintactică. ♦ în unele construcții interjecțiile pot avea funcții sintactice. Cea mai des întâlnită funcție sintactică a interjecției este aceea de predicat. exemple: Hai repede, mașina ne așteaptă acolo! (vino) Ș-atunci, țuști! lângă piciorul lui. (se repezi) ♦ Cu funcție de predicat sunt folosite interjecțiile: - de adresare: iată, iaca, uite', - care au un înțeles apropiat de cel al modului imperativ: hai, ho, nani, na', - unele onomatopee, care imită zgomotul făcut de o acțiune: haț, poc, pleosc. Să folosim ce am reținut 4. Identificați interjecțiile cu funcție de predicat. Verificați corectitudinea alegerii făcute înlocuind fiecare interjecție cu un verb. a) Și când răcnește o dată cât ce poate, eu zvârrr! chibriturile din mână, țuști! la spatele lui Zaharia ... (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) - Dacă-i așa, hai și tu cu noi, zise Harap-Alb, că doar n-am a te duce în spinare. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb) c) Eu, grăbit, țâști! dincolo într-un picior ... alunec și bâldâbâc în șanț. (B. St. Delavrancea, De azi și de demult) 5. Alcătuiți în scris enunțuri în care interjecțiile zdrang, poc, ia, na să aibă funcția sintactică de predicat. Părțile de vorbire neflexibile 1. în textul ... vremea necontenit i-a lovit până ce le-a plecat frunțile adânc spre pământ, cuvintele subliniate sunt: a) adjective; b) adverb de loc, adverb de mod; c) adverb de timp, adverb de mod. și au funcția sintactică de: a) atribut adjectival; b) complemente circumstanțiale de loc și de timp; c) complemente circumstanțiale de timp și de mod. 162 2. în propozițiile: a) Stătea în mijlocul ogrăzii. b) Se așezase în mijloc. c) Și-a încins mijlocul cu un brâu, cuvintele subliniate sunt: a) prepoziție, adverb, substantiv; b) conjuncție, adjectiv, substantiv; c) adverb, substantiv, adjectiv. 3. în propoziția Se bucură nespus de mult, construcția subliniată este: a) adjectiv la gradul pozitiv; b) adverb la gradul pozitiv; c) adverb la gradul superlativ absolut. 4. în propoziția Zbura deasupra caselor, construcția subliniată este: a) adverb + substantiv în acuzativ; b) prepoziție + substantiv în acuzativ; c) prepoziție + substantiv în genitiv. 5. în versurile ... sute de catarge Care lasă malurile. spațiul punctat trebuie completat cu prepoziția: a) între; b) dintre; c) din. 6. în enunțurile: a) A întârziat iar. b) Eu mă străduiesc, iar tu nu ești atent. c) Iar lecțiile le fac eu! cuvintele subliniate sunt: a) conjuncție, adverb, conjuncție; b) adverb, conjuncție, conjuncție; c) adverb, conjuncție, adverb. 7. în enunțul Știa că-i cu neputință să plece, cuvintele subliniate sunt: a) conjuncție, prepoziție, conjuncție; b) prepoziție, conjuncție, prepoziție; c) prepoziție, prepoziție, conjuncție. 8. în propoziția Ia ascultă, stimabile ...cuvântul subliniat este: a) verb; b) conjuncție; c) interjecție. 9. în enunțul N-apucasem s-o isprăvesc bine ... și haț! pe la spate d. Cațavencu dă să mi-o ia. cuvântul subliniat este: a) adverb de mod; b) interjecție cu funcția sintactică de predicat; c) interjecție fără funcție sintactică. 10. în enunțul Aș ... Am băgat-o în buzunar.spațiul punctat trebuie completat cu: a) semnul întrebării; b) punct; c) semnul exclamării. 163 D-l Goe... f de I. L. Caragiale Ca să nu mai tămâie repetent și anul acesta, mam-mare, mamițica și tanti Mița au promis tânărului Goe să-l ducă-n București de 10 Mai. Puțin ne importa dacă aceste trei dame2 se hotărăsc a părăsi locul lor spre a veni în capitală numai de hatârul2' fiului și nepoțelului lor. Destul că foarte de dimineață, dumnealor, frumos gătite, împreună cu tânărul Goe, așteaptă cu multă nerăbdare, pe peronul din urbea"1 X, trenul accelerat care trebuie să le ducă la București. Adevărul e că, dacă se hotărăște cineva să asiste la o sărbătoare națională așa de importantă, trebuie s-o ia de dimineață. Trenul în care se vor sui ajunge în Gara de Nord la opt fără zece a. m?. D-l Goe este foarte impacient și, cu un ton de comandă, zice încruntat: - Mam-mare! de ce nu mai vine? ... Eu vreau să vie! - Vine, vine acuma, puișorul mamii! răspunde cucoana. Și sărută pe nepoțel; apoi îi potrivește pălăria. Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripția pe pamblică: „le Formidable", și sub pamblică biletul de călătorie înfipt de tanti Mița, că „așa țin bărbații biletul" . - Vezi ce bine-i șade lui - zice mam-mare - cu costumul de marinei? - Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinei? - Da' cum? - Marinai... - Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii - marinei. - Vezi că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinai, nici marinei... - Da' cum, procopsitule? întreabă tanti Mița cu un zâmbet simpatic. - Mariner... - Apoi de! n-a învățat toată lumea carte ca d-ta! zice mam-mare și iar sărută pe nepoțel și iar îi potrivește pălăria de mariner. Dar nu e vreme de discuții filologice: sosește trenul - și nu stă mult. Trenul este plin... Dar cu multă bunăvoință din partea unor tineri politicoși, care merg până la o stație apropiată, se fac locuri pentru dame. Trenul a plecat... importă, vb. (înv.) = (aici) a prezenta interes pentru cineva, a interesa 2damă, s.f. (înv) = doamnă ' hatâr, s.n. = plăcere 4 urbe, s.f. = oraș, localitate ’ a.m., adj. = antemeridian, dimineață 164 Mam-mare își face cruce, apoi aprinde o țigară... Goe nu vrea să intre în cupeu; vrea să șadă în coridorul vagonului cu bărbații. - Nu!... nu e voie să scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, și-l trage puțin înapoi. - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Și după ce se strâmbă la urâtul, sc spânzură iar cu amândouă mâinile de vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul și mititelul își retrage îngrozit capul gol înăuntru și-ncepe să zbiere: -Mamițoo! mam-mare! tantii! - Ce e? Ce e? sar cucoanele. - Să oprească! zbiară și mai tare Goe, bătând cu picioarele. Mi-a zburat pălăria! Să opreascăăă!!! Tot într-un timp, iacătă conductorul intră să vază cine s-a suit de la stația din urmă. - Biletele, domnilor! Cucoanele arată biletele dumnealor, explicând d-lui conductor dc cc nu poate și Goe să facă același lucru: fiindcă biletul era în pamblica de la pălărie, și dacă a zburat pălăria, firește c-a zburat cu pamblică și cu bilet cu tot. Dar avea bilet... - Parol! chiar eu l-am cumpărat! zice tanti Mița. Conductorul însă nu înțelege, pretinde bilet; dacă nu, la stația apropiată, trebuie să-1 dea jos pe d. Goe. Așa scrie regulamentul: dacă un pasager n-are bilet și nu declară că n-arc bilet, i se ia o amendă dc 7 lei și 50 de bani, și-l dă jos din tren la orice stație. - Dar noi n-am declaratără? strigă mamița. - Cec vinovat băiatul dacă i-a zburat pălăria? zice mam-mare. - De ce-a scos capul pe fereastră? eu i-am spus să nu scoată capul pe fereas- tră! zice cu pică urâtul. ___a. - Nu-i treaba dumitale! ce te amesteci d-ta? zice tanti Mița urâtului... - Uite cc c, cucoană- zice con- ductorul - trebuie să plătiți un bilet... - Să mai plătim? n-am plătitără o dată? - Și pe deasupra un leu și 25 dc bani. - Și pc deasupra?... - Vezi, dacă nu tc-astâmpcri? zice mamița și-l zguduie pe Goe dc mână. 165 - Ce faci, soro? ești nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam-mare. Și, apucându-1 de mâna cealaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam-mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și se reazimă în nas de clanța ușii de la cupeu. Goe începe să urle... în sfârșit, n-au ce să facă. Trebuie să se hotărască a plăti biletul, pe care are să-l taie conductorul din carnetul lui. Păcat însă de pălărie!... Ce-o să facă d. Goe la București cu capul gol? și toate prăvăliile închise!... s-ar întreba oricine, care nu știe câtă grije are mam-mare și câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Dacă se întâmplă să plouă, ori răcoare? Și mam- mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii' „le Formidable". - Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam-mare. - Nu... răspunde Goe. - Să moară mam-mare? - Să moară! - Ad' să-l pupe mam-mare, că trece! Și-l pupă în vârful nasului; apoi așezându-i frumos beretul: - Parcă-i șade mai bine cu beretul!... zice mam-mare scuipându-1 să nu-1 deoache, apoi îl sărută dulce. - Cu ce nu-i șade lui bine? adaogă tanti Mița, și-1 scuipă și dumneaei și-l sărută. - Lasă-1 încolo! că prea e nu știu cum!... Auzi d-ta! pălărie nouă și biletul! zice mamița, prefacându-se foarte supărată. - Să fie el sănătos, să poarte mai bună! zice mam-mare. Dar mamița adaogă: - Da' pe mamița n-o pupi? - Pe tine nu vreau! zice Goe cu humor. - Așa? zice mamița. Lasă!... și-și acoperă ochii cu mâinile și se face că plânge. - Las' că știu eu că te prefaci! zice Goe. - Ți-ai găsit pe cine să-nșeli! zice mam-mare. Mamița începe să râză; scoate din săculeț ceva și zice: - Cine mă pupă ... uite!... ciucalată! Mamița pupă pe Goe, Goe pe mamița și, luând bucata de ciucalată, iese iar în coridor. - Puișorule, nu mai scoate capul pe fereastră!... E lucru mare, cât e de deștept! zice mam-mare. - E ceva de speriat, parol! adaogă tanti Mița. Pe când Goe își mănâncă afară ciucalata, cucoanele se dau în vorbă de una, de alta... Trenul aleargă acuma despre Crivina către Periș. ' canonieră, s.f = navă mică de patrulare din serviciul de pază a coastelor maritime și fluviale 166 - Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamițo! zice niamița către mam-mare. Mam-mare se ridică bătrânește și se duce în coridor: - Goe! Puișorule! Goe! Goe! /■ Goe nicăieri. : - Vai de mine! țipă cucoana, nu-i băiatul! Unde e băiatul!... s-a prăpădit băiatul! Și toate cucoanele sar... - A căzut din tren băiatul! Țațo, mor! Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri în ușa comparti- mentului unde nu intră decât o persoană. - Goe! maică! acolo ești? -Da! - Aide! zice mam-mare, ieși odată! ne-ai speriat. - Nu pot! zbiară Goe dinăuntru. — De ce?... te doare la inimă ? -Nu! Nu pot... - E încuiat! zice mam-mare, vrând să deschidă pe dinafară. - Nu pot deschide! zbiară Goe desperat. - Vai de mine! îi vine rău băiatului înăuntru! în sfârșit, iacătă conductorul cu biletul: pri- mește paralele și liberează pe captiv, pe care toate trei cucoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență. Și mam-mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care arc la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul mașinii și începe să-l tragă. - Șezi binișor, puișorule! să nu strici ceva! zice mam-mare... Trenul își urmează drumul de la Periș către Buftea cu mare viteză. Dar pe la mijlocul kilo- metrului 24, deodată s-aude un șuier, apoi semnalul de alarmă, trei fluiere scurte, și trenul se oprește pe loc, producând o zguduitură puternică. - „Ce e? ce e?"... Toți pasagerii sar înspăimân- tați la ferestre, la uși, pe scări... a te durea la inimă (pop.) = a te durea burta; inimă (pop.) = burtă 167 Goe este în coridor... De ce s-a oprit trenul? Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. Din ce vagon?... Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se așa înnodată și cu nodul plumbuit. Personalul trenului umblă forfota, examinând roatele tamponate cu toată presiunea, așa de tamponate că-i trebuie vreo zece minute mecanicului să-și încarce iar pompa de aer comprimat și să poată urni trenul din loc. în toată vremea asta, conductorii și șeful trenului aleargă din vagon în vagon și cercetează aparatele semnalelor de alarmă. Cine poate ghici în ce vagon era ruptă ața plumbuită și răsturnată manivela? Ciudat! tocmai în vagonul de unde zburase mai adineaori pălăria marinerului! Cine? cine a tras manivela? Mam-mare doarme în fundul cupeului cu puișorul în brațe. Nu se poate ști cine a tras manivela. Trenul se pornește în sfârșit și ajunge în București cu o întârziere de câteva minute. Toată lumea coboară. Mam-mare așază frumușel beretul lui Goe, îl scuipă pe puișor să nu-1 deoache, îl întreabă dacă-1 mai doare nasul și-1 sărută dulce. Apoi cucoanele se suie cu puișorul în trăsură și pornesc în oraș: - La bulivar, birjar! la bulivar!... Să discutăm despre text 1. Care sunt personajele din această operă literară? 2. De ce în introducere personajul principal e numit tânărul Goe? 3. Completați pe caiete: locul și timpul acțiunii; personajele; situația inițială; elementele care modifică situația inițială; succesiunea întâmplărilor; finalul. 4. Darul oferit lui Goe are efectul așteptat? De ce? 5. Care este explicația comportamentului tânărului Goe? 6. Cum explicați interogațiile din final: Cine? cine a tras manivela? 7. Dați exemple de cuvinte, expresii, replici comice din această operă literară. 8. Din ce alte surse mai provine umorul în această operă? 9. Ce moduri de expunere sunt folosite? 10. Ce atitudine are autorul față de personaje? 11. Ce elemente (de limbaj și de comportament) desprindeți din citatele urmă- toare: — Ia mai vezi ce face băiatul afară, mamițo, zise mamița către mam-mare.; - Ce faci, soro, ești nebună?', Toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență', - Nu-i treaba dumitale! Ce te-amesteci d-ta?', Mam-mare doarme în fundul cupeului cu puișorul în brațe. 168 Să reținem! în opera literară D4 Goe... este povestită o întâmplare din viața celor patru personaje: călătoria cu trenul la București. ♦Schița este o narațiune scurtă, ce prezintă un episod caracteristic din viața unuia sau a mai multor personaje. ♦ Acțiunea dintr-o schiță se petrece într-un interval de timp scurt, cel mult o zi. Să folosim ce am reținut Pornind de la definiția dată, demonstrați că opera literară D-l Goe... este o schiță. - Colțul cuvintelor 1. Care este forma corectă a cuvintelor: să rămâie, pamblică, să râză, n-am plăti- tără, iacătă, liberează, bulivarl 2. Găsiți sinonime pentru cuvintele: politicos, îngrozit, pretinde, captiv, a examina, ciudat. Alcătuiți propoziții cu acestea. 3. Ce sens are, în text, verbul s-a prăpăditi Dar adjectivul procopsitulel 4. Găsiți sinonime ale adjectivului simțitor, astfel încât sensul textului să nu se schimbe. w Temă pentru acasă 1. Explicați titlul acestei schițe. 2. Alcătuiți caracterizarea personajului principal. 3. Citiți volumul în vacanță de I. A. Bassarabescu. Argumentați de ce opera litera- ră Moș Stan (din acest volum) este o schiță. Vorbirea directă. Vorbirea indirectă 1. Citiți și comparați textele a) - Vezi ce bine-i șade lui - zice mam- mare - cu costumul de marinei? - Mamițo, nu ți-am spus că nu se zice marinei? - Da’ cum? - Marinai... - Ei! ziceți voi cum știți; eu zic cum am apucat. Așa se zicea pe vremea mea, când a ieșit întâi moda asta la copii - marinei. - Vezi că sunteți proaste amândouă? întrerupe tânărul Goe. Nu se zice nici marinai, nici marinei... b) Mam-mare constată, cu admirație, ce bine îi stă lui Goe în costumul de marinei. Mamița îi atrage atenția că nu se spune marinei ci marinai. Această observație nu o convinge pe mam-mare. Este de acord cu mamița, dar ea va spune tot ca pe vremea ei, marinei. în acest moment intervine Goe, întrerupând cu obrăznicie dialogul dintre mam-mare și mamița. El le face proaste pe amândouă, zicând că nu e corect nici marinai nici marinei. 169 - Ce mod de expunere este folosit în primul text? - Ce mod de expunere este folosit în al doilea text? - Cum s-a obținut al doilea text? Să reținem! ♦ Vorbirea unei persoane poate fi reprodusă direct; indirect. ♦ Vorbire directă Vorbire indirectă exemplu: - Vin mâine la film! exemplu: Mi-a spus că vine mâine la film. (se reproduc întocmai spusele cuiva) (se păstrează înțelesul celor spuse dar se schimbă forma) ♦ Pentru a trece un text din vorbire directă în vorbire indirectă se realizează următoarele modificări: - transformarea persoanelor I și a Il-a singular și plural a verbelor și pronumelor în persoana a IlI-a; - renunțarea la folosirea liniuței de dialog; introducerea în text a verbelor de felul: spune, răspunde, intervine, întrerupe... etc. și realizarea tuturor modificări- lor pe care acest lucru îl presupune; - redarea semnelor ?,!,... prin cuvinte: întreabă, se miră, stă pe gânduri... etc. ♦ Transformarea vorbirii indirecte în vorbire directă se realizează par- curgând etapele de mai sus în ordine inversă. Să folosim ce am reținut 2. Folosind regulile de mai sus, treceți următoarele texte din vorbire directă în vorbire indirectă. a) - Du-te! îi zise apoi. De ce-ai venit? (I. Slavici, Mara) b)-Mamițoo! mam-mare! tantii! - Ce e? Ce e? sar cucoanele. - Să oprească! zbiară și mai tare Goe, bătând din picioare. (I. L. Caragiale, D-l. Goe...) c) - Și eu am mers la cursuri de zi. Ăsta nu-i motiv să te mândrești. - Erau și cursuri speciale la școala ta? întrebă Falsa Broască Țestoasă, cam îngrijorată. - Da - zise Alisa - de Franceză și de Muzică. - Și de spălat? întrebă Falsa Broască Țestoasă. - Aș! Nici pomeneală!... Asta nu se învață la școală! se supără Alisa. (L. Carroll, Peripețiile Alisei în Țara Minunilor) d) - Nu mai pot! gemu Olguța, combativă. M-am umflat. Mamă dragă, fa-mi și mie o cafea. - Ia mă rog! 170 - Te rog, mamă! - Cafeaua nu-i pentru copii. - De ce? - Fiindcă enervează. - Atunci tu de ce bei? - ... Fiindcă ajută digestia. - Și eu n-am digestie? - Ai și fără cafea. - Și tu ai nervi și fără cafea, mamă dragă, șopti galeș Olguța. - Olguța, nu te obrăznici! - Dacă mi-i poftă de cafea. - Lasă că-ți dă tata din farfurioară, un pic... un picușor, de poftă, adăugă domnul Deleanu, simțind privirea de Neptun a doamnei Deleanu îndreptată asupra lui din clocotul cafelei. (I. Teodoreanu, La Medeleni) Atenție! ♦ Nu este recomandată folosirea repetată a verbelor a zice și a spune în același text. 3. Citiți textele. Stabiliți pentru fiecare câte personaje vorbesc. Desemnați pentru fiecare personaj un elev. Transformați textele în dialoguri. a) Dar mai în desară, iaca și moș Vasile, cu vornicul și paznicul, strigă pe tata la poartă, îi spun pricina și-l cheamă să fie de față când s-a ispăși cânepa și cireșele... căci, drept vorbind, și moș Vasile era un cărpănos' și un puiu de zgârie-brânză, ca și mătușa Mărioara. (...) însă degeaba mai clămpănesc eu din gură: cine ce are cu munca omului? Stricăciunea se făcuse, și vinovatul trebuia să plătească. Vorba ceea: „Nu plătește boga- tul, ci vinovatul”. Așa și tata: a dat gloaba pentru mine, și pace bună! (I. Creangă, Amintiri din copilărie) b) Un lup văzu o capră care păștea deasupra unei peșteri prăpăstioase. Nefiind el în stare să ajungă la ea, o sfătui să coboare, ca nu cumva să cadă, așa, din nebăgare de seamă..., spunându-i de asemenea că e mai bună pășunea jos, la el, fiindcă toată iarba tocmai a dat în floare. Capra însă i-a zis: ”Nu mă chemi pe mine ca să pasc, ci tu duci lipsă de hrană”. (Esop, Lupul și capra) 4. a) Ai fost cu fratele tău la film. Ție ți-a plăcut filmul, lui nu i-a plăcut. Când v-ați întors acasă tatăl vostru v-a întrebat cum a fost filmul. Cum a decurs dialogul? b) Trebuie s-o convingi pe mama ta să-ți dea voie să mergi în excursie. Sora ta te susține, dar bunica e supărată pe tine și nu e de acord. Cum se va desfășură dialogul? 1 cărpănos, adj. = zgârcit 'a da gloabă, expr. = a plăti o amendă (despăgubire) pentru cineva 171 5® SINTAXĂ SINTAXA PROPOZIȚIEI wpw» & Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Completați următoarele enunțuri: a) Comunicarea cu un singur predicat se numește ... b) Partea de vorbire care îndeplinește o funcție sintactică devine în propoziție ... c) ... și ... sunt părți principale de propoziție iar ... și ... sunt părți secundare de propoziție. 2. Transformați construcțiile de mai jos în propoziții, după modelul dat. exemplu: ciripitul vrăbiilor -----> Vrăbiile ciripesc. a) cunoașterea unui loc interesant; b) plecarea spre tabără; c) odihna în poiană; d) privitul tablourilor; e) ascultarea unei muzici relaxante; f) descrierea unui peisaj. 3. Identificați părțile de propoziție din propozițiile de mai jos și grupați-le pe două coloane: părți principale de propoziție, părți secundare de propoziție. a) El duce regelui răspuns. (G. Coșbuc, Moartea lui Fulger) b) Grădina de flori galbene de la capătul lujerului s-a schimbat acum într-o minge de puf. (I. Simionescu, Flora României) c) ... prepelița s-a mutat cu puii într-un lan de porumb. (I. Al. Brătescu-Voinești, Puiul) 4. Citiți următoarele propoziții. Ce arată fiecare dintre ele (care este scopul comunicării)? - In vacanța mare voi merge în tabără, la munte. - Marius merge cu tine? - Nu, el merge la bunicii săi. - Te-aș ruga ceva! - Roagă-mă! - îmi aduci niște conuri de brad de la munte? - Da, cu plăcere. - Ți-ar plăcea să facem împreună un ierbar? - Sigur că da! - Atunci fii atent ce alte plante mai aduci din tabără! 172 Să reținem! ♦ Propozițiile se clasifică după: I. Scopul comunicării: 1. Propoziții enunțiative (comunică o informație) a) propriu-zise: Vine la ora 14. b) optative (exprimă o dorință): Ar veni la ora 14. c) imperative (exprimă o poruncă): Vino la ora 14! 2. Propoziții interogative (se formulează o întrebare, se solicită o informație) a) propriu-zise: Vei veni la ora 14? b) optative: Ai veni la ora 14? - Propozițiile enunțiative și cele interogative pot exprima și o stare sufle- tească (admirație, mirare, mulțumire, nemulțumire, indignare, îndemn). în acest caz ele se pronunță cu o intonație adecvată (exclamativă) și se numesc propoziții exclamative. exemple: Ce-ai spune de acest tablou?! (propoziție interogativă optativă- exclamativă) Ce bine este aici! (propoziție enunțiativă propriu-zisă exclamativă) II. Structură (alcătuire): 1. Propoziții simple (alcătuite numai din părți principale de propoziție: subiect și predicat sau numai unul din ele) exemple: - Vine Marius? - Vine. 2. Propoziții dezvoltate (alcătuite din părți principale de propoziție și una sau mai multe părți secundare: atribut sau complement) exemple: Crengile copacilor se îndoaie sub povara fructelor. III. Aspectul predicatului: 1. Propoziții afirmative (predicatul este exprimat printr-un verb cu aspect afirmativ) exemplu: Marius vine astăzi. 2. Propoziții negative (predicatul este exprimat printr-un verb cu aspect negativ) exemplu: Marius nu vine astăzi. Să folosim ce am reținut 5. Se dau următoarele propoziții enunțiative simple: Sorina desenează. Plouă. A nins. El a câștigat. a) Transformați-le în propoziții dezvoltate. b) Transformați-le în propoziții interogative exclamative. Citiți propozițiile obținu- te cu intonația adecvată. c) Transformați-le în propoziții enunțiative optative. d) Transformați-le în propoziții negative. 173 SINTAXĂ PREDICATUL Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția predicatului. a) Predicatul este parte de propoziție secundară. b) Predicatul este parte de propoziție principală. a) Predicatul determină subiectul. b) Predicatul arată ce face, ce este sau cum este subiectul. 2. Identificați predicatele din următoarele texte. Arătați felul lor și prin ce parte de vorbire sunt exprimate. a) De treci codri de aramă, de departe vezi albind Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint. (M. Eminescu, Călin, file ...) b) începu să se zărească nedeslușit prin bură, când bărbatul și-a făcut loc cu iuțime printre slujitorii săi. (M. Sadoveanu, Frații Jderi) c) Ziua următoare, deșteptându-se din somn, Ghiță era neliniștit. (I. Slavici, Moara cu Noroc) d) Sunt inimă-n inima neamului meu Și-i cânt și iubirea și ura. (G. Coșbuc, Poetul) 3. Transformați următoarele construcții în propoziții prin înlocuirea cuvântului subliniat cu verbul din aceeași familie lexicală. exemplu: copilul iubitor de joacă ----> Copilul iubește joaca. a) discuția referitoare la purtarea ta; b) colegii participanți la discuții; c) sosirea trenului de la Brașov; d) culesul strugurilor; e) adierea vântului. : Să reținem! în limba română predicatul este de două feluri: 1. Predicat verbal - este exprimat printr-un verb la un mod personal. Arată ce face subiectul. împreună cu subiectul (sau fără acesta) poate alcătui o propoziție de sine stătătoare. exemple: Radu a câștigat. Să câștigp. 2. Predicat nominal - este alcătuit dintr-un verb copulativ la un mod personal și un nume predicativ. Arată cine este, ce este sau cum este subiectul. exemplu: Radu este câștigătorul. 174 ♦ Verbul copulativ are rolul unui element de legătură între subiect și numele predicativ. ♦ Numele predicativ arată o caracteristică a subiectului. exemple: Creioanele sunt roșii. Băiatul este talentat. Să folosim ce am reținut 4. Puneți verbele din paranteze la un mod personal. Ce fel de predicate veți obține? Câte propoziții are fiecare text? a) împăratul (a duce) fluierul la gură și (a începe) (a cânta). (V. Eftimiu, Fluierul ciobănașului) b) (a se îmbrăca); (a se spăla); (a se încălța) cu niște pantofi noi; și mama (a pieptăna) și (a săruta) pe frunte. (B. St. Delavrancea, Domnul Vocea) ♦între predicat și subiect nu se pune niciodată virgulă. 5. a) Completați spațiile punctate cu formele potrivite ale verbului a fi. Ce fel de predicate veți obține? Această haină ... din stofa groasă. Acela... colegul meu. ... înțelepte vorbele lui. ... gălăgioase vrăbiile. b) Completați spațiile punctate cu nume predicative potrivite. Ochelarii bunicului erau.... Au fost... florile din vază. Erau... cei doi. Mănușile lui sunt.... 6. Completați spațiile punctate astfel încât să obțineți tipul de predicat indicat în partea dreaptă. predicat nominal , predicat nominal Cărțile sunt... , Sunt... lucrurile ochii-i albaștri 198 pantofi- ... cel nou (pers, a IlI-a); casa- ... cea frumoasă (pers, a Il-a); interesanta- ... expunere (pers, a Il-a); gândurile- ... apăsătoare (pers. I); frumoasele- ... flori (pers, a Il-a). 9. Identificați atributele verbale din textele de mai jos și analizați-le. a) Când văzu argintarul cloșca cloncănind și puii piuind, cu totul și cu totul de aur, înțelese că trebuie să fie lucru măiestru. (P. Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur) b) Cu drept sau fără drept, găseam vinovați, în gândul meu, pe toți acești zgârietori de copaci, care avuseseră deșertăciunea ... de a-și eterniza numele în pustiu. (C. Hogaș, Pe drumuri de munte) c) De s-ar face dealul șes / Și pădurea drum de mers / Să văd pe unde-am purces. {Folclor) 10. îmbinați substantivele din stânga cu adverbele potrivite din dreapta. Construiți propoziții cu îmbinările obținute. grupa, obiectele, ziua, aievea, de atunci, de acolo, întâmplarea, mersul, lucrul de mâine, din stânga, agale Instrucțiuni Modul de folosire 1. Buton declanșator 2. Contoar pentru film 3. Buton de apropiere sau de depărtare a imaginii 4. Vizorul obiectivului 5. Obiectiv 6. Buton de pornire a aparatului 7. Senzor de lumină 8. Blitz electronic 9. Indicator de încărcare a blitz-ului I. Se deschide capacul obiectivului (5). II. Se apasă pe butonul de pornire a aparatului (6). III. Aparatul se încălzește automat. IV. Se fixează asupra subiectului de fotografiat și se reglează distanța vizuală (3). V. Se apasă pe butonul declanșator (1). VI. Se ține aparatul nemișcat în timpul fotografierii. VII. Se respectă ordinea operațiunilor. - Ce exprimă enunțurile de mai sus? Cum sunt construite acestea? - Transformați enunțurile impersonale în construcții cu subiect inclus și verb la modul imperativ (ex.: Apasă pe butonul 3). Comparați textul inițial cu cel obținut astfel. 199 ♦ Instrucțiunile de folosire a diverselor aparate sunt destinate tuturor persoanelor care le vor folosi, de aceea formularea lor este impersonală. ♦ în formularea diverselor instrucțiuni se folosesc enunțuri scurte, clare, precise. ♦ Verbele utilizate sunt la modul infinitiv (a se folosi, a se utiliza), imperativ (deschi- deți, fixați) sau sunt formulări impersonale de felul: se folosește, este recomandabil. Pentru a exprima interdicția se folosește forma negativă a verbului, exemplu: nu se folosește, a nu se folosi. 1. Formulați în scris cinci instrucțiuni privitoare la folosirea fierului de călcat. Folosiți enunțuri impersonale. 2. Transformați enunțurile date după model. verb la formă impersonală verb la modul infinitiv verb la modul imperativ Se păstrează la temperatura camerei. A se păstra la temperatura camerei. Păstrează la temperatura camerei. Se verifică poziția acului indicator. / Se ferește de lumină. Se conectează la sursa de curent. / Se apasă pe butonul 5. / Se introduce în apă. 3. Pe baza textului dat formulați trei instrucțiuni folosind enunțuri impersonale. Cum se recuperează filmul. După terminarea celor 24 - 36 de poziții apăsați butonul (8) și ridicând pârghia de pe butonul (7), începeți să rotiți butonul (7) în sensul indicat de săgeată (în sensul acelor de ceasornic), până la rularea completă, moment de care vă veți da seama deoarece nu se mai întâmpină nici o rezistență la rulare. 4. Formulați în scris patru reguli de bună purtare, folosind forma negativă a verbului, exemplu: Nu aruncați hârtii pe stradă! 5. Construiți enunțuri negative după modelul dat. exemplu: Nu aprindeți focul! 6. Fratele vostru mai mic pleacă, pentru prima dată, în excursie la munte. Scrieți un bilet cu opt instrucțiuni pe care ar trebui să le respecte. exemplu: Nu te îndepărtezi de grup. 7. Părinții voștri au plecat pentru două zile de acasă. Care ar fi cele zece instruc- țiuni pe care vi le-ar lăsa? 200 Bivolul și coțofana f de George Topîrceanu Pe spinarea unui bivol mare, negru, fioros, Se plimba o coțofană Când în sus și când în jos. Un cățel trecând pe-acolo s-a oprit mirat în loc: - Ah, ce mare dobitoc! Nu-1 credeam așa de prost Să ia-n spate pe oricine ... Ia stai, frate, că e rost Să mă plimbe și pe mine! Cugetând așa, se trage îndărăt să-și facă vânt, Se pitește la pământ Și deodată - zdup! - îi sare Bivolului în spinare ... Ce s-a întâmplat pe urmă nu e greu de-nchipuit. Apucat cam fără veste, bivolul a tresărit, Dar i-a fost destul o clipă să se scuture, și-apoi Să-l răstoarne, Să-l ia-n coame ' malac, s. m. = bivol Și cât colo să-l arunce, ca pe-o zdreanță în trifoi. - Ce-ai gândit tu oare, javră? Au, crezut-ai că sunt mort? Coțofana, treacă-meargă, pe spinare o suport Că mă apără de muște, de țânțari și de tăuni Și de alte spurcăciuni... Pe când tu, potaie proastă, cam ce slujbă poți să-mi faci? Nu mi-ar fi rușine mie de viței și de malaci, Bivol mare și puternic, gospodar cu greutate, Să te port degeaba-n spate? ... 201 Să discutăm despre text 1. Care sunt personajele din această operă literară? 2. Ce tipuri umane întruchipează aceste animale? 3. Cum se explică îndrăzneala cățelului? 4. Ce sugerează formula de adresare frate? Dar termenii javră și potaie proastă? 5. Cum se manifestă indignarea bivolului? 6. Prin ce cuvinte și expresii este realizată nota umoristică a textului? Dar cea ironică? 7. Ce satirizează autorul în Bivolul și coțofana? 8. Care este atitudinea poetului G. Topîrceanu față de personajele prezentate? 9. Ce figuri de stil predomină în text? De ce? Să reținem ♦ Fabula este o creație literară în versuri sau în proză, în care autorul, prin intermediul personajelor — animale, lucruri, plante - puse în situații omenești, satirizează greșeli și defecte, cu scopul de a le îndrepta. ♦ De obicei, fabulele au următoarea structură: - povestirea unei întâmplări; - morala, adică învățătura care se desprinde, direct sau indirect, din text. ♦ Figura de stil dominantă este personificarea. Să folosim ce am reținut 1. Care este morala fabulei Bivolul și coțofana? 2. Ce moduri de expunere conține textul? Colțul cuvintelor 1. Căutați în dicționar sensurile cuvântului dobitoc și apoi comentați versul Ah, ce mare dobitoci. Care dintre sensuri vi se pare mai potrivit? De ce? 2. Ce sinonime are cuvântul greutate din text? 3. Selectați neologismele din această fabulă și alcătuiți enunțuri cu acestea. Temă pentru acasă Citiți textul Câinele și cățelul de Grigore Alexandrescu. Demonstrați că această operă literară este o fabulă. 202 Text auxiliar î Păstorul care făcea glume proaste de Esop Un păstor, care își ducea turma sa departe de sat, făcea mereu gluma urmă- toare: strigând pe săteni în ajutor, le spunea că au venit lupii la oi. De două-trei ori, locuitorii satului, speriați, alergară în ajutorul lui, pentru ca să se înapoieze apoi în hohotele de râs ale păstorului. Până la urmă, se întâmplă să vină lupii cu adevărat. In vreme ce lupii hărtăneau turma, iar el striga pe săteni în ajutor, aceia, crezând că glumește, ca de obicei, nu se sinchisiră cât de puțin de el. Și așa s-a făcut c-a rămas văduvit de oi. Fabula ne arată că mincinoșii dobândesc un singur lucru: să nu mai fie crezuți nici chiar atunci când spun adevărul. Oala de lut și oala de fier ■ de Jean de La Fontaine Odată oala cea de fier Pofti pe cea de lut la drum, Dar dânsa nu primi nicicum, Găsind că este mai cu loc Ca să mijească lângă foc Decât să plece-n lumea largă; Că-i trebuia așa puțin Un te-miri ce ca să se spargă: "E altceva cu dumneata Și nu știu ce te-ar reținea, Căci poți să duci la tăvăleală". "Te iau pe chezășia mea", Răspunse atunci cealaltă oală. "Căci de cumva vreun lucru tare îți iese-n drum din întâmplare, M-oi pune între el și tine Și te-oi feri cum e mai bine". Cealaltă n-a mai zis nimică Și-atunci cu scumpa ei amică Pornește alături la plimbare. Și cum se duc pe trei picioare Șontâc-șontâc așa cum pot. Și tot ciocnite bot în bot, La zdruncinarea cea mai mică, Nu merseră prea mult în cale Și biata oală cea de lut De a ei tovarășă izbită întreagă hârburi s-a făcut Făr-să mai aibă ce să zică. Ia seama bine cu cine stai să te-nsoțești Ca una din aceste oale De vrei cumva să n-o pățești 1. Ce învățăminte tragem din morala fabulei lui Esop? Dar din morala fabulei lui La Fontaine? 2. Ce moduri de expunere apar în cea de-a doua fabulă? 203 întrebări. Răspunsuri 1. Priviți ilustrațiile: INFORMAȚII CASA DE BILETE a) Formulați pentru fiecare ilustrație câte o întrebare și un răspuns. b) Dați exemplu de situații cotidiene când suntem nevoiți să întrebăm. 2. Citiți următoarele enunțuri în așa fel încât să devină întrebări. a) Acolo ai fost ieri. c) Știi cine a câștigat. b) Te-ai hotărât să mă ajuți. d) Plecăm săptămâna viitoare. 3. Cu ajutorul următoarelor cuvinte alcătuiți cât mai multe enunțuri interogative: cum, unde, cine, acolo, al cui, dacă, oare, cât, de ce, care, aici. 4. Citiți întrebările de mai jos. Transformați-le în răspunsuri prin modificarea intonației. a) Să mai aștepte? b) Va sta acolo două zile? c) Nu are timp? d) Așa se rezolvă? Să reținem! ♦ Pentru a obține o informație corectă întrebarea trebuie formulată clar. ♦ întrebările se pronunță cu o intonație adecvată. ♦ Răspunsul se structurează în funcție de întrebare și poate fi alcătuit din: - un singur enunț sau chiar un singur cuvânt: exemple: Ne place foarte mult! Da! - o serie de enunțuri legate logic între ele: exemplu: Nu am avut timp. M-a rugat mama s-o ajut în grădină. Mâine, după ce îmi fac temele, voi putea veni. ♦ Enunțurile care alcătuiesc un răspuns pot fi: - afirmative: - negative: - imperative: Da, am fost acolo. Nu, nu au ajuns. Mergi înainte și intri în curtea cu gard verde. - declarative (propoziții enunțiative): Munții Bucegi se află în partea de est a Carpaților Meridionali. 204 Să folosim ce am reținut 5. Formulați întrebări în așa fel încât să a) Aici am făcut un scurt popas. b) Pe strada vecină. c) Am văzut luminile. obțineți următoarele răspunsuri: d) Plecau grăbiți. e) Nu l-am întrebat așa ceva. f) Așteaptă puțin, merg să mă uit. 6. Dați câte un răspuns a) scurt, concis b) detaliat la fiecare din întrebările: - Unde se află gara? - Ce sport vă place cel mai mult? - Unde veți merge în vacanța de vară? - De ce ai întârziat? 7. Ești reporter la radioul școlii. Un elev din clasa a Vil-a a câștigat locul I la compionatul județean de atletism. îi iei un interviu. Ce întrebări îi vei pune? 8. Alcătuiți câte trei întrebări și răspunsurile corespunzătoare pentru următoarele situații de comunicare. a) Vă dă telefon bunica. b) Vă interesează următorul anunț: Vând câine de talie mică și papagal vorbitor. Telefon 9873241. c) Mama vă trimite la cumpărături. d) O colegă vă invită la ziua ei. 9. Formulați patru întrebări referitoare la textul următor: Primele cărți nu se deosebeau ca format de manuscrisele vremii lor și nu specificau anul tipăririi și atelierul sau numele meșterului. Așa se face că bibliologii au trebuit să ducă o muncă asiduă și migăloasă pentru identificarea primei tipărituri cu litere mobile, ieșite din atelierul de la Maiența - a primei cărți tipărite în Europa. (H. Matei, Tiparul) 10. Citiți următoarele enunțuri. a) Ce este între două zile ploioase? (o noapte) b) Ce arde fără să fie cald? (ardeiul) c) Cine are urechi și nu aude? (acul) d) Ce trece prin apă și nu se udă? (umbra) - Ce fel de enunțuri sunt? - Cum sunt ele construite? - Alcătuiți și voi enunțuri asemănătoare. 'Maiența = numele vechi al orașului Mainz din Germania 205 SINTAXĂ COMPLEMENTUL Să ne aducem aminte din clasa a V-a 1. Alegeți enunțurile corecte și alcătuiți cu ajutorul lor definiția complementului. a) Complementul este parte principală de propoziție. b) Complementul este parte secundară de propoziție. a) Complementul determină un verb. b) Complementul determină un substantiv sau un substitut al acestuia. a) Complementul răspunde la una din întrebările: (a, al, ai, ale) cui?, care? b) Complementul răspunde la una din întrebările: pe cine?, ce?, despre cine?, despre ce?, cui?, unde?, când?, cum? pusă verbului determinat. 2. Identificați complementele din textele date, grupați-le în funcție de felul lor (direct, indirect, circumstanțiale) și arătați prin ce sunt exprimate. a) Amicul meu salută foarte familiar pe domnul din trăsură. (I. L. Caragiale, Amicul X) b) Nevestei mele să-i mai spui Să-mi cumpere o coasă. (G. Coșbuc, O scrisoare de la Muselim-Selo) c) Noaptea o petrecură sfătuind împrejurul focurilor. (Al. Vlahuță, România pitoreasca) d) îndată toți alergară pe ziduri. (C. Negruzzi, Sobieski și românii) e) Mam-mare se ridică bătrânește și se duce în coridor. (I. L. Caragiale, D-l Goe) 3. Identificați complementele care determină alte părți de vorbire decât verbul. a) - Ascultă, prietine Agapie, deocamdată aud vorbe și eu sunt deprins cu faptele. Am înțeles de la căpitanul Petrea că vadul Lipșei nu-i departe de târgul Moghilăului. (M. Sadoveanu, Nicoară Potcoavă) b) Na-ți calul cu armele / Și-mi lasă tu zilele (Folclor) Atenție! ♦ Complementul poate determina și alte părți de vorbire: adjectiv: Așa era mama ... plină de minunății. adverb: Ne vizitează destul de des. interjecție cu funcție de predicat: Pupăza zbârr! pe o dugheană. Să reținem! ♦ Complementele se împart în două grupe mari: I. Complemente circumstanțiale - arată împrejurările (locul, timpul, modul) în care se petrece acțiunea exprimată de verb. 206 A. Complementul circumstanțial de loc poate fi exprimat prin: - substantiv în cazul Ac. cu prepoziție: S-au oprit în poiană. - substantiv în cazul G. cu prepoziție: A săpat în jurul copacului. - numeral în cazul Ac. cu prepoziție: Au mers spre cei doi. - numeral în cazul G. cu prepoziție: Deasupra celor doi se afla tabloul. - pronume în cazul Ac. sau G.: personal - A mers până la el. demonstrativ - Lângă acela este muzeul, posesiv - S-au îndreptat spre a noastră. - adverb de loc însoțit sau nu de prepoziție: Au ajuns până acolo. Se opresc aici. B. Complementul circumstanțial de timp poate fi exprimat prin: - substantiv în cazul Ac. cu prepoziție: A venit la ora stabilită. - substantiv în cazul G. cu prepoziție: A plecat înaintea datei hotărâte. - numeral în cazul Ac. cu prepoziție: A sosit după cei doi. - numeral în cazul G. cu prepoziție: A predat lucrarea înaintea celor trei. - pronume în cazul Ac. sau G. cu prepoziție: personal: Vine după mine. demonstrativ: Sosește înaintea aceluia. posesiv: Pleacă înaintea alor tăi. - adverb de timp însoțit sau nu de prepoziție: Va începe pregătirea de mâine. Azi pleacă grupul nostru. - verb la modul infinitiv: A aranjat totul înainte de a pleca. - verb la modul gerunziu: Uitându-sz pe geam i-a văzut. C. Complementul circumstanțial de mod poate fi exprimat prin: - substantiv în cazul Ac. cu prepoziție: A scris cu atenție biletul. - substantiv în cazul D. cu prepoziție: A reușit datorită tenacității. - numeral în cazul Ac. cu prepoziție: Grupul s-a împărțit în două. - pronume în cazul Ac. cu prepoziție: personal - Se poartă ca mine. demonstrativ - Vorbea ca aceea. posesiv - A venitfâră ai săi. - verb la modul infinitiv (cu prepoziția fără')-. Pășea fâră a se grăbi. - verb la modul gerunziu: Alergafâcând semne cu mâna. - adverb de mod: Se îmbrăca tinerește. OBSERVAȚII z Complementele circumstanțiale • răspund la una din întrebările: unde?, (de, până, pe) unde?, încotro?, când?, (de, până) când?, cât timp?, cum?, în ce fel?, în ce mod?, cât?, cât de?; • pot sta după cuvântul determinat sau înaintea acestuia; • nu se despart prin virgulă de cuvântul determinat; • determină un verb. Complementul circumstanțial de mod poate determina și o interjecție cu valoare predicativă, un adjectiv sau un adverb. 207 Să folosim ce am reținut 1. Completați propozițiile respectând indicațiile din paranteză. Arătați felul complementelor obținute. a) în clipa aceea văzu ... - (pe cine?) b) Ei se apropiau ... - (când?, de cine?) - (ce?) - (cum?, de ce?) - (unde?, pe cine?) - (cu cine?, de ce?) 2. Identificați complementele circumstanțiale din textele de mai jos și analizați-le, arătând felul lor și prin ce sunt exprimate. a) Acolo, lângă izvoară, iarba pare de omăt. (M. Eminescu, Călin - file ...) b) Iarna, vara, pe ploaie, pe ninsoare, era osândită la spălat în casă. (V. Alecsandri, Istoria unui galbăn și a unei parale} c) Atunci calul zboară lin ca vântul. (I. Creangă, Povestea lui Harap-Alb} 3. Asociați prepozițiile din stânga cu părțile de vorbire din dreapta. Alegeți câte patru îmbinări din fiecare grupă și alcătuiți propoziții în care acestea să îndeplinească funcția sintactică indicată în paranteză. a) pe, deasupra, printre / acoperiș, lor, ei, acestora, ale noastre, acolo (complement circumstanțial de loc) b) după, înaintea, la / oră, acestuia, lui, două, cină, celor doi, alor săi (complement circumstanțial de timp) 4. Puneți verbele din paranteză la modul corespunzător pentru a îndeplini funcția sintactică indicată. a) Mergea repede (a da) din mâini și (a vorbi) răstit. - complement circumstanțial de mod b) (A asculta) povestirea prietenului său se gândea cât de norocos a fost. - complement circumstanțial de timp c) Grăbindu-se, a ajuns înainte de (a se aduna) toată lumea. - complement circumstanțial de timp d) Stăteau în bancă fără (a se uita) unul la altul și așteptau să sune clopoțelul. - complement circumstanțial de mod Să reținem! ♦ II. Complemente necircumstanțiale A. Complementul direct poate fi exprimat prin: - substantiv în cazul Ac., însoțit sau nu de prepoziție: L-a întrebat pe bunic. A găsit stiloul. - pronume în cazul Ac.: personal - L-z chemat pe el. posesiv - îi cunoaștem pe ai tăi. demonstrativ - L-a pedepsit pe acesta. reflexiv - 5-a văzut în oglindă. - numeral cardinal în cazul Ac. cu prepoziție: I-a ascultat pe cei doi. - numeral ordinal în cazul Ac. cu prepoziție: L-a recomandat pe al doilea. 208 - verb la modul infinitiv: Știe a cânta. - verb la modul gerunziu: Auzea tropăind pași. - verb la modul supin: I s-a dat de rezolvat această problemă. B. Complementul indirect poate fi exprimat prin: - substantiv în cazul D.: îi voi da colegului acest creion. - substantiv în cazul Ac.: Am discutat despre emisiune. - substantiv în cazul G.: S-au năpustit asupra cireșelor. - pronume în cazurile Ac., D., G.: personal - /-am adus hainele. demonstrativ - S-a gândit la celălalt. posesiv - S-a gândit la al său. reflexiv - Și-a adus materialele. - numeral cardinal în cazurile Ac., G., D.: A telefonat celor doi. - numeral ordinal în cazurile Ac., G., D.: S-au aliat împotriva celui de-al doilea. - verb la modul infinitiv: Era obișnuit a nota schimbările. - verb la modul gerunziu: S-a plictisit tăcând. - verb la modul supin: Se va sătura de scris. OBSERVAȚII Complementele direct și indirect: • determină un verb sau o interjecție cu valoare predicativă; • de obicei stau după cuvântul determinat; • nu se despart prin virgulă de cuvântul determinat. Complementul direct arată obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea verbului determinat și răspunde la întrebările pe cine?, ce?. Complementul indirect • arată obiectul asupra căruia se răsfrânge indirect acțiunea verbului sau căruia i se atribuie o acțiune, o însușire sau o caracteristică exprimată prin cuvântul determinat; • determină și un adjectiv sau un adverb. Să folosim ce am reținut 5. Identificați complementele necircumstanțiale din textele date și analizați-le, arătând felul lor și prin ce sunt exprimate. a) - Am acolo, în stânga scării (c-am făcut o scară pentru scăldat) o adâncitură, în care arunc în toate serile câte o bucată de mămăligă, ori câte un pumn de grâu fiert: nadă la pește. (I. Al. Brătescu-Voinești, Privighetoarea') b) S-a sculat bietul Aii de pe jos, s-a scuturat de colb, apoi, uitându-se la binefăcătorul lui, i-a mulțumit îngânând cuvinte de adâncă recunoștință. Pe urmă, a mulțumit Aii și lui Mahomet. (E. Gârleanu, Recunoștința) 6. Puneți cuvintele din paranteză la forma potrivită. Indicați pentru fiecare cazul. Construiți propoziții în care îmbinările obținute să aibă funcția sintactică de complement indirect. asupra (orășel), contra (acesta), împotriva (ai tăi), conform (orar), mulțumită (ei), potrivit (cei doi). 209 7. Construiți propoziții în care cuvintele date să fie pe rând subiecte și comple- mente directe: substantivele fotoliu, balcon, film, pronumele acesta, al meu, el; numeralele doi, al treilea, un sfert. 8. Construiți propoziții în care cuvintele date să fie pe rând atribute și complemente directe. substantivele colegului, vecinului, bunicii; pronumele acestuia, alor săi, lui; numeralele celor trei, primului, celui de al doilea. 9. Analizați cuvintele subliniate din textele de mai jos. a) Și așa încetul cu încetul, a început să-1 uite pe Dinu ... Poate ar fi muncit-o și pe ea vreodată gânduri mai luminoase. (I. Agârbiceanu, Fefeleaga) b) Frumos și-a dat căciula pe spate și s-a uitat în sus, iar mie mi s-a părut că văd în el... toată mândria neamului românesc. (Al. Vlahuță, România pitoreasca) c) ... grozav îi plăcea lui popa Furtună să bată drumul și câmpurile ... nu prea îi ședea popii pușca, dar dacă i-ar fi trecut cuiva prin minte să-J oprească de la vânătoare ... el ar fi făcut ca nepotu-său Iorgovan. (I. Slavici, Pădureanca) 10. Puneți verbele din paranteză la modul corespunzător pentru a îndeplini funcția sintactică indicată. a) Când a terminat (a citi) l-a auzit (a cânta) pe fratele său. - complement indirect b) S-a plictisit (a sta) în casă și dornic de (a merge) la film l-a sunat pe Dan. - complement indirect 11. Completați spațiile punctate cu părți de vorbire diferite care să aibă funcția de complement indirect. Alegeți patru dintre îmbinările obținute și integrați-le în enunțuri, a colabora cu ...; a colabora la ...; a se mulțumi cu ...; a rezulta din ...; a scăpa de ...; încrezător în ...; mulțumit cu ...; mulțumit de ... . Părțile secundare de propoziție 1. în propoziția Lucrul făcut nu se mai poate desface atributul este: a) atribut adjectival; b) atribut verbal; c) atribut pronominal. 2. în propozițiile Creionul acela îl voiam, și Creionul aceluia este bun. cuvintele subliniate sunt: a) atribut adjectival, atribut adjectival; b) atribut pronominal, atribut adjectival; c) atribut adjectival, atribut pronominal. 210 3. în propoziția Trecuseră trei zile, atributul este: a) atribut substantival; b) atribut adjectival; c) atribut pronominal. 4. în propoziția Era mândru de ghetele-i noi. Sunt două atribute: a) atribut adjectival, atribut adjectival; b) atribut pronominal în dativ, atribut adjectival; c) atribut adjectival, atribut adverbial. 5. în propoziția Băiatului (acest) i-am dat guma, forma corectă a cuvântului din paranteză este: a) acesta (atribut pronominal); b) acestuia (atribut adjectival); c) acestui (atribut adjectival). 6. în propoziția Nu-1 văzusem de mult pe Sever, există: a) două complemente indirecte și un complement circumstanțial de mod; b) două complemente directe și un complement circumstanțial de timp; c) complement indirect, complement circumstanțial de timp, complement direct. 7. în propoziția Zările de farmec pline Strălucesc în luminiș. complementul indirect determină: a) verbul; b) adjectivul; c) substantivul. 8. în propoziția Băiatul nu se temea a pleca singur, există: a) complement indirect, complement circumstanțial de timp; b) complement direct, complement circumstanțial de mod; c) complement indirect, complement circumstanțial de mod. 9. în propoziția Sara pe deal buciumul sună cu jale, există: a) complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de loc, complement indirect; b) complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de mod; c) complement circumstanțial de loc, complement circumstanțial de timp, complement circumstanțial de mod. 10. în propoziția Ea era corectă cu cei din jur. cuvântul subliniat are funcția sintactică de: a) complement circumstanțial de mod; b) atribut adjectival; c) nume predicativ. 211 Doină, doină, cântic dulce, Când te-aud, nu m-aș mai duce! Doină, doină, viers cu foc, Când răsuni, eu stau în loc! Bate vânt de primăvară, Eu cânt doina pe afară, De mă-ngân cu florile Și privighetorile. Vine iarna viscoloasă Eu cânt doina-nchis în casă, De-mi mai mângâi zilele, Zilele și nopțile. Frunza-n codru cât învie, 2 Doină cânt, de voinicie, Cade frunza gios, în vale, Eu cânt doina cea de jale. Doina zic, doina suspin, Tot cu doina mă mai țin. Doina cânt, doina șoptesc, Tot cu doina viețuiesc. (Vasile Alecsandri, Poesii populare ale românilor) Să discutăm despre text 1. De ce doina este numită cântic dulce! 2. Ce elemente ale naturii se întâlnesc în aceste versuri? 3. Care este sensul verbului a îngânai Dar al verbului a mângâial 4. Ce sugerează versurile: Frunza-n codru cât învie, / Doină cânt, de voiniciel 5. Explicați simetria din ultimele patru versuri. 6. De ce se repetă, în text, pronumele personal eul 7. Selectați epitetele și repetițiile din text. 8. Stabiliți ritmul și rima acestei doine. ? Să reținem! ♦ Doina este o creație lirică populară, în versuri, specifică folclorului româ- nesc, care exprimă sentimente profunde. ♦ Există mai multe tipuri de doine, în funcție de sentimentele exprimate: de dor; de jale; de dragoste; de cătănie'de haiducie; de înstrăinare . Să folosim ce am reținut Ce tipuri de doine identificați în exemplele următoare? __________ ' cătănie, s. f. (înv.) = militărie, serviciu militar 212 a) Foicică trei migdale, S-o cănit codrul pe poale, Haiducii coboară-n vale. Când frunza s-a-ngălbenit, Voinicelul șade trist. Și frunza când a picat, Voinicelul mi-a plecat. Răsai iute, bobule, Și-nfrunzește, codrule! Când văd frunza verde-n tine, Crește inimioara-n mine. {Antologie de literatură populară) c) Frunză verde și-un dudău, Doamne, mult mi-i traiul greu; Mult mi-e greu și mult mi-a fi, Prin străini cât oi trăi. Doamne, cum puseși la cale, Ape seci, locuri de jale, Munți și dealuri la hotar, S-o duc, Doamne, mai amar. (T. Pamfîle, Cântece bătrânești; Doine} b) Plânge-mă, mamă, cu dor Că ți-am fost voinic fecior, Și de grijă ți-am purtat, Ogorul ți l-am lucrat. Iar de când m-am cătănit, Viața mi s-a otrăvit. Că tânjesc în țări străine Și tot plâng gândind la tine. (V. Alecsandri, Poesii populare ale românilor} d) Celui ce-a lăsat oftatul lartă-i, Doamne, păcatul. Că omul dacă oftează Parcă se mai ușurează. Doamne, cu al meu oftat Soarele s-a-ntunecat, Parcă eu l-am blestemat; De oftat ce-am oftat eu Pieptul tot mă doare greu. De oftat ce-am oftat tare, Furca pieptului mă doare. (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice} । Colțul cuvintelor 1. Formați diminutivele cuvintelor dor, foc, loc, voinic, codru. Subliniați sufixele pe care le-ați folosit. 2. Găsiți cinci expresii care să conțină verbul a bate. Alcătuiți enunțuri cu aceste expresii. 3. Alcătuiți familia lexicală a cuvintelor frunză, voinic, galben. 4. Ce părți de vorbire sunt cuvintele subliniate din versurile de mai jos? a) Teiule cu foaia lată, Nici un vânt să nu te bată, Că bine mi-ai prins odată\ c) Numai plugușorul meu Șade la perete rău\ e) Foaie verde mărăcine, Eu cunosc vara când vine. b) Când auz cucul cântând Și mierlița șuierând Eu merg prin codru plângând. d) Și-am zis verde foi mărunte, Duce-m-aș pe drum de munte. Temă pentru acasă Memorați Doina. 213 Text auxiliar Poezie populară | de G. Ibrăileanu Poezia populară nu se păstrează în cărți, ci în mintea oamenilor, iar oamenii nu sunt pasivi ca hârtia. Ei nu țin minte decât numai ceea ce-i impresionează profund. Și când o poezie impresionează sute de ani în șir însamnă că are aprobarea unui număr nesfârșit de oameni înșirați de-a lungul vremii. Și mai însamnă că o poezie astfel selectata are (...) acea calitate care se numește caracter general omenesc - dacă a putut corespunde sufletului atâtor oameni, atâtor feluri de oameni, din atâtea vremuri deosebite. (...) O poezie populară e concepută de un om care simte, și niciodată de unul care vrea să fie poet. E concepută într-un moment de inspirație, și niciodată în unul de voință. E realizată fără calculele impuse de anumite forme fixe. Rămâne, numai dacă place. înfruntă vremea nu- mai dacă place îndelung generațiilor următoare. E analizată, criticată la infinit și necontenit corectată, purtând cu vremea tot mai mult pecetea sensibilității unui întreg popor. Iată de ce poezia populară e atât de profundă, atât de frumoasă, atât de universal omenească. 1. Ce explicație dați afirmației (...) oamenii nu sunt pasivi ca hârtia! 2. Ce înseamnă corectarea unei poezii populare? Cine face acest lucru? 3. Explicați citatul următor: O poezie populară e concepută de un om care simte și niciodată de unul care vrea să fie poet. 4. Care este condiția ca o poezie populară să înfrunte vremea? Această condiție este valabilă pentru toate creațiile populare? 5. Ce caracteristici ale operei literare populare se desprind din acest text? / 'pasiv, adj. = inactiv; (aici) care nu reacționează ~ selectat, adj. = ales 'pecete, s. f. = (aici) marcă, urmă, semn distinctiv 214 SINTAXĂ De ziua ei a primit rochia dorită. De ziua ei a primit rochia 7 pe care și-a dorit-o2/. Mi-a transmis rugămintea părinților. Mi-a transmis 7 ceea ce m-au rugat părinții2/. - De ce enunțurile din stânga sunt propoziții, iar cele din dreapta sunt fraze? - Ce cuvânt este determinat de părțile de propoziție subliniate? - Ce cuvânt este determinat de propozițiile subliniate? Să reținem! ♦ Comunicarea care conține două sau mai multe predicate se numește frază. ♦ Legătura între propoziții se realizează cu ajutorul unor conjuncții, pronume sau adverbe. ♦ Cuvântul determinat de o propoziție subordonată se numește element regent. ♦ Felul propozițiilor în frază: I. După înțeles, propozițiile sunt de două feluri: principale — au înțeles de sine stătător secundare — înțelesul lor depinde de înțelesul altei propoziții din frază. Mergem la joacă1/ după ce ne facem tema2/. 1 - propoziție principală 2 - propoziție secundară (depinde ca înțeles de propoziția 1) II. După relația dintre ele, propozițiile sunt de două feluri: regente — conțin elementul regent determinat de propoziția subordonată subordonate — depind de o propo- ziție regentă. Am stabilit ‘/să ne întâlnim 2/după ce ieșim de la școală.3/ 1 - propoziție regentă pentru propoziția 2 2 - propoziție subordonată propoziției 1 și regentă pentru propoziția 3 3 - propoziție subordonată propoziției 2 ♦ între propozițiile unei fraze există două feluri de raporturi sintactice: - raport de coordonare - se stabilește între propoziții de același fel; - raport de subordonare - se stabilește între propoziția regentă și cea subordonată. ♦ Pentru a despărți o frază în propoziții procedăm astfel: - citim cu atenție întreaga frază și subliniem predicatele; - încercuim cuvintele care fac legătura între propoziții; - delimităm propozițiile prin bare și le numerotăm. exemplu: După aceea, Budulea a venit la mine1/ și m-a rugat'/ să-i scriu lui Huțu 7 pentru ca să vie acasă.4/ 215 Sa folosim ce am reținut 1. Completați enunțurile de mai jos astfel încât să devină fraze. Mihai ar fi dorit..........va pleca la timp. Ilustrata ... mi-a plăcut mult. După ce a citit... . Dacă va câștiga ... . A plecat atât de târziu ... . 2. Transformați fiecare serie de propoziții într-o singură frază, făcând toate modificările necesare. a) Plouă. Și-a schimbat programul. Nu mai merge la bibliotecă. b) Mâine mergem la ștrand. Vremea va fi frumoasă. Vom înota. Vom face plajă, c) Am reparat bicicleta. M-a ajutat Victor. Acum mergem la plimbare. d) Astăzi sunt foarte ocupat. îmi pregătesc lecțiile. Merg la prietenul meu. După masă merg la meciul de handbal. 3. Transformați următoarele propoziții în fraze, după modelul dat. I-a plăcut filmul văzut astăzi. > l-a plăcut filmul'/ pe care l-a văzut astăzi.2/ a) Mergi de vezi și de învață. (AI. Odobescu, Pseudo-kineghetikos) b) Codrii îmi păreau ca niște ape turburi fugind la miazăzi. (B. St. Delavrancea, Poveste) c) Era prea ironic, pentru a crede în el sau în alții. (N. lorga, Alexandru Odobescu) d) Creangă râdea plin, hohotitor, cutremurând pereții. (G. Călinescu, Ion Creangă) 4. Indicați pentru fiecare propoziție subordonată elementul regent. a) îmi aduc aminte1/ cum s-a făcut o sară caldă2/ și luna se ridica deasupra livezilor. 7 (M. Sadoveanu, Printre gene) b) Când coboară întunericul,1/ lumini se aprind la ferestre.2/ (G. Bogza, Cartea Oltului) c) Venise1/ fără să știe2/ pentru ce a venit? și ce vrea.? (C. Negruzzi, Alexandru Lăpușneanu) 5. Completați enunțurile cu propoziții a) coordonate cu propoziția dată și b) subor- donate propoziției date. A adus cărțile ... (a) /... (b) El lucra liniștit... (a) / ... (b) Toată lumea era grăbită ... (a) /... (b) Maria a adus tot... (a) / ... (b) 6. Construiți fraze în care legătura dintre propoziții să se realizeze prin: conjuncțiile și, nici, dar, că, dacă, deoarece^ adverbele când, cum, unde', pronumele care, ce. 7. Despărțiți în propoziții frazele de mai jos. Arătați felul propozițiilor, după modelul dat. a) Ai să înțelegi îndată1/ ce caut în sat la dumneavoastră când ți-oi spune cum mă cheamă. (M. Sadoveanu, Neamul Șoimăreștilor) b) Intră în coridorul școlii și se apropie de fiu-său atât de repede, încât copiii din sală se speriară și crezură că omul vrea să bată pe vreunul din ei. (M. Preda, Moromeții) c) Seca Lenea nu ne dădea lumânare, ci trebuia să ne cumpărăm noi din banii noștri. (I. Slavici, Budulea Taichii) exemplu: a) propoziția 1 - propoziție principală, regentă pentru propoziția 2 (ele- mentul regent - verbul ai să înțelegi) 216 * \ Constantin Brâncovanul Brâncovanul Constantin Boier vechi și domn creștin, De averi ce tot strângea, Sultanul se îngrijea Și de moarte-1 hotăra, Căci vizirul îl pâra, într-o gioi de dimineață, Zi scurtărei lui de viață, Brâncovanul se scula, Fața blândă el spăla, Barba albă-și pieptăna, La icoane se-nchina, Pe fereastră-apoi căta Și amar se spăimânta! - „Dragii mei, coconi iubiți! Lăsați somnul, vă treziți, Armele vi le gătiți, Că pe noi ne-a-ncongiurat Pașa cel neîmpăcat, Cu ieniceri, cu tunuri mari, Ce sparg ziduri cât de tari!” Bine vorba nu sfârșea, Turcii-n casă iurușea, Pe tuspatru mi-i prindea Și-i ducea de-i închidea La Stambul în tumul mare Ce se-nalță lângă mare, Unde zac fețe domnești Și soli mari împărătești. Mult acolo nu zăcea, Că sultanu-i aducea Lângă foișorul lui, Pe malul Bosforului. - „Brâncovene Constantin, Boier vechi, ghiaur hain! Adevăr e c-ai chitit - \ ? Pân a nu fi mazilit Să desparți a ta domnie De a noastră-mpărăție? Că de mult ce ești avut Bani de aur ai bătut, Făr-a-ți fi de mine teamă, Făr-a vrea ca să-mi dai seamă! - „De-am fost bun, rău la domnie Dumnezeu singur o știe; De-am fost mare pre pământ, Cată-acum de vezi ce sunt!” - „Constantine Brâncovene! Nu-mi grăi vorbe viclene. De-ți e milă de copii Și de vreai ca să mai fii, Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească.” - „Facă Dumnezeu ce-a vrea! Iar pe toți de ne-ți tăia, Nu mă las de legea mea!” Sultanul din foișor Dete semn lui Imbrohor. Doi gelați venea curând, Săbiile fluturând, Și spre robi dacă mergea, Din coconi își alegea Pe cel mare și frumos Și-l punea pe scaun gios Și cât pala răpezea, Capu iute-i reteza! Brâncovanul greu ofta Și din gură cuvânta: - „Doamne! fie-n voia ta!” Cei gelați iarăși mergea 217 Și din doi își alegea Pe cel gingaș mijlociu Cu păr neted și gălbiu, Și pe scaun îl punea Și capul îi răpunea! Brâncovanul greu ofta Și din suflet cuvânta: - „Doamne! Fie-n voia ta!” Sultanul se minuna Și cu milă se-ngâna: - „Brâncovene Constantin, Boier vechi și domn creștin! Trei coconi tu ai avut, Din trei doi ți i-ai perdut, Numai unul ți-a rămas! Cu zile de vrei să-l las, Lasă legea creștinească Și te dă-n legea turcească!” - „Mare-i Domnul Dumnezeu! Creștin bun m-am născut eu, Creștin bun a muri vreu... Taci, drăguță, nu mai plânge, Că-n pept inima-mi se frânge. Taci și mori în legea ta, Că tu ceriu-i căpăta!” Imbrohorul se-ncrunta, Gelații se-nainta Și pe blândul copilaș, Dragul tatei fecioraș, La pământ îl arunca Și zilele-i rădica. Brâncovanul greu ofta Și cu lacrimi cuvânta: - „Doamne! fie-n voia ta!” Apoi el se-ntuneca, Inima-i se despica, Pe copii se arunca, îi bocea, îi săruta, Și turbând apoi striga: - „Alelei! tâlhari păgâni! Alei! voi feciori de câni! Trei coconi ce am avut Pe tustrei mi i-ați perdut! Dare-ar Domnul Dumnezeu Să fie pe gândul meu: Să vă ștergeți pre pământ, Cum se șterg norii la vânt, Să n-aveți loc de-ngropat, Nici copii de sărutat!” Turcii crunt se oțărea Și pe dânsul tăbăra, Haine mândre-i le rupea, Trupu-i de pele jupea, Pielea cu paie-o împlea, Prin noroi o tăvălea Și de-un paltin o lega Și râzând așa striga: - „Brâncovene Constantin, Ghiaur vechi, ghiaur hain! Cască ochi a te uita De-ți cunoști tu pielea ta?” - „Câni turbați! Turci, liftă rea! De-ți mânca și carnea mea, Să știți c-au murit creștin Brâncovanu Constantin!” Să discutăm despre text 1. Din ce cauză sultanul poruncește să fie adus la Stambul domnitorul român? 2. Ce motive îl fac pe sultan să îi propună voievodului schimbarea credinței? 3. Care este semnificația versurilor următoare: De-am fost bun, rău, la domnie, De-am fost mare pre pământ, Dumnezeu singur o știe; Cată-acum de vezi ce sunt! 4. Recitiți fragmentele următoare: a) Brâncovanu greu ofta / Și din gură cuvânta. 218 b) Brâncovanu greu ofta Și din suflet cuvânta c) Brâncovanu greu ofta Și cu lacrimi cuvânta Ce momente marchează în desfășurarea acțiunii? Ce semnificație au cuvintele subliniate? 5. Care este punctul culminant al acestei opere literare? 6. Remarcați și explicați diferența între: a) Brâncovene Constantin / Boier vechi, ghiaur hain'. b) Brâncovene Constantin, / Boier vechi și domn creștin’. c) Brâncovene Constantin, / Ghiaur vechi, ghiaur haini. Ce momente marchează în desfășurarea acțiunii? Să reținem! ^Balada (cântecul bătrânesc) este opera epică, în versuri, inspirată de obicei din tradiția istorică sau populară, în care se povestește o acțiune eroică sau o întâmplare însemnată. ♦ Personajele unei balade au calități excepționale. Aceste personaje pot fi pozitive și negative. ^în funcție de subiectul lor, baladele se clasifică în: păstorești (Miorița). haiducești (Pintea viteazul), vitejești (Novac și corbul), istorice (Constantin Brâncovanu). i/w Să folosim ce am reținut Citiți balada Pintea viteazul. Caracterizați personajul principal, selectați elementele neobișnuite și elementele care marchează prezența naturii. Să reținem! ♦ Opera literară populară - are autor anonim', - este creație colectivă', - s-a transmis oral din generație în generație. ♦ Creația literară populară cuprinde: - opere lirice: doina; - opere epice în versuri - balada, legenda-, în proză - basmul, legenda, snoava. Sa folosim ce am retinut 1/ / l1 . ivi Completați schema de mai sus cu exemple de opere literare studiate în anii anteriori. Colțul cuvintelor 1. Identificați arhaismele din text și explicați-le cu ajutorul dicționarului. 219 2. Cu ce sens este folosit în text cuvântul lege? Alcătuiți un enunț cu un alt înțeles al acestui cuvânt. 3. Găsiți cinci expresii care să conțină cuvântul față. Alcătuiți propoziții cu acestea. 4. La ce mod și timp sunt verbele: ne-p’ tăia, fie-x\ voia ta, dare-ar Domnul ...? 5. Indicați sinonimele cuvintelor: blând, a se spăimânta, gingaș, neîmpăcat, viclean, neted, a răpune, mândru. 6. Cum s-au format cuvintele mijlociu, fecioraș și împărătesc ? 7. Alcătuiți familia lexicală a cuvintelor pământ și mare. Temă pentru acasă Prezentați trăsăturile caracteristice ale personajului principal din această baladă. Știrea. Anunțul Citiți următoarele texte: I. Sala Teatrului Mic din Milano va fi inaugurată în perioada 26 ianuarie - 10 martie cu noua producție a operei Nunta lui Figaro de W. A. Mozart, spectacol pus în scenă de Giorgio Strehler; orchestra simfonică Giuseppe Verdi din Milano va fi condusă de dirijorul român Ion Marin. II. Repar frigidere, congelatoare, la domiciliu. Tel. 221 45 62. Pierdut pașaport pe numele Dumitrescu D. Anton. îl declar nul. Vând căței de rasă iubitorilor de animale. Tel. 572 19 63, după ora 16. - Ce este primul text? Dați-i un titlu. - Ce reprezintă celelalte texte? ]. Sa reținem! ♦ Știrea este un text publicistic scurt, care prezintă informații esențiale legate de un fapt sau un eveniment de strictă actualitate. ♦ Enunțurile care alcătuiesc știrea trebuie să fie precise și clare și să ilus- treze obiectiv evenimentul prezentat. ♦ Anunțul este un text publicistic foarte scurt prin care se comunică infor- mații referitoare la: vânzări, cumpărări, închirieri, pierderi, comemorări etc. ♦ Un anunț trebuie să conțină: informația propriu-zisă (formulată scurt și clar) și modalitatea prin care se ia legătura cu cel care dă anunțul (adresă, telefon). ♦ Pentru publicarea anunțului (cu excepția anunțurilor umanitare) se plătește fiecare cuvânt. 220 Să folosim ce am reținut 1. Pornind de la cuvintele date formulați două știri, care să conțină două alineate fiecare. a) spectacol, Teatru Național, turneu, O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale, regizor, distribuție. b) meci amical, echipă, Sala Sporturilor, bilete, organizator, antrenor, suporteri, arbitru. 2. Formulați patru anunțuri (de maxim zece cuvinte fiecare) respectând următoarea schemă: scopul anunțului (vânzare, cumpărare, schimb, pierdere); informația propriu-zisă; felul în care se ia legătura cu cel care dă anunțul (telefon, adresă). 3. Alcătuiți câte o știre scurtă folosind informațiile cuprinse în afișele de mai jos. - DresurĂ be tkri - Dresura be elefanți ACROBAȚII - Clovnii BOBO și BVBV 25-26 august, orele 15 și 19 Parcul Dumbrava CIRCUL MAR 4. Explicați de ce textele de mai jos nu pot fi anunțuri. Rescrieți-le sub formă de anunțuri. a) în seara zilei de 13 aprilie, când ne întorceam din parc, Rex, câinele pe care îl iubește toată familia, a alergat după o pisică și nu s-a mai întors. Toată familia este îngrijorată. Oferim recompensă celui care îl va aduce pe Rex acasă. b) Mița, pisica noastră, are trei pisoiași drăguți, pufoși și jucăuși. Noi stăm la bloc și nu putem să-i ținem pe toți. Dacă vă plac pisoii sunați la numărul de telefon 571 23 40. Suntem acasă toată ziua. 5. Transcrieți următoarea știre. Puneți semnele de punctuație necesare. Organizați știrea în două-trei alineate. Găsiți un titlu potrivit. Un inventator german Helmut Stockfisch a avut năstrușnica idee de a atașa un motor binecunoscutelor patine cu rotile. Motorul de 2 CP montat în spatele ghetelor permite atingerea unei viteze maxime de 30 km/h. Pentru reglarea vitezei posesorul patinelor cu rotile are la dispoziție o telecomandă. 221 Parabola grăuntelui care crește fără știrea omului (Marcu, IV, 26-29) * 1 a mai zis: "Cu împărăția lui Dumnezeu este întocmai ca și ci omul, care a aruncat sămânța pe pământ, și doarme și se trezește, zi și noapte; ia sămânța încolțește și crește, Iară ca el însuși să știe cum. Căci pământul rodește de la el singur: mai întâi un fir de iarbă, pe urmă face spicul, pe urmă boabele, care umpli spicul; și când rodul s-a copt, îndată se pune secera în el, pentru că a sosit vremea secerișului". Să discutăm despre text 1. Cine este El? 2. Dacă semnificația pământului este sufletul, ce semnificație are termenul sămânță'! 3. Cine seamănă cuvântul lui Dumnezeu în sufletele noastre? 4. Cui i se datorează prefacerea noastră lăuntrică? 5. Cu ce putem compara spicul copt? 6. Ce grup de cuvinte are sensul de mântuire? De ce i s-a dat acest sens? * Să reținem! ♦ Parabola este o povestire scurtă care conține o învățătură religioasă sau morală. Aceasta este desprinsă din evenimente și activități cotidiene, cărora li se dă o semnificație superioară. ♦ Parabola se mai numește și pildă. > i Temă pentru acasă Citiți și interpretați Parabola despre alegerea locurilor (Luca, XIV, 7-11). 222 CUPRINS Cartea.......................... 3 | La Medeleni, de I. Teodoreanu.. 6 f Comunicarea prin dialog....... 9 s Cărțile au suflet, de N. Manolescu ..11 Fonetică........................12 Lexic...........................15 Telegrama, cartea poștală.........33 " Amintiri din copilărie, de I. Creangă...........35 Adaptarea la situația de comunicare........38 Viața ca o pradă, de M. Preda...............40 ■ Verbul...........................................41 Test grilă (Verbul)............................70 Sobieski și românii, de C. Negruzzi.......71 ; Relatarea.....................................76 ' Substantivul..................................78 ■ Test grilă (Substantivul).....................87 Scrisoarea................................. 88 O, rămâi, de M. Eminescu............... Povestea codrului, de M. Eminescu...... Pronumele.............................. Test grilă (Pronumele)................. Moduri de expunere..................... 90 95 97 112 113 Amintiri dintr-o călătorie, de C. Hogaș .... 116 Veneam la vale, de G. Bogza...............121 Numeralul.................................122 Test grilă (Numeralul)....................127 Adjectivul................................129 Test grilă (Adjectivul)..................137 Portretul lui Ștefan cel Mare................138 Portretul.....................................142 Vântul din lună, de E. Linklater..............144 Adverbul......................................146 Prepoziția....................................152 Conjuncția....................................155 Interjecția..................................159 Test grilă (Părți de vorbire neflexibile)....163 IX. D-l Goe, de L L. Caragiale.....................164 Vorbirea directă. Vorbirea indirectă...........169 Sintaxa propoziției............................172 Predicatul.....................................174 Budulea Taichii, de I. Slavici................178 Cum povestim................................ 185 Subiectul....................................187 ■ Test grilă (Părțile principale de propoziție ). . . 191 Cererea...................................... 192 Mărțișor, de I. Pillat..........................193 Atributul.......................................195 Instrucțiuni....................................199 v Bivolul și coțofana, de G. Topîrceanu....... 201 Fabule.......................................203 întrebări. Răspunsuri........................204 ■ Complementul....................................206 Test grilă (Părțile secundare de propoziție). ... 210 Doina.................................... Poezia populară, de G. Ibrăileanu........ Sintaxa frazei........................... Constantin Brâncovanul................... Știrea. Anunțul.......................... Parabola grăuntelui care încolțește fără să știe omul 212 214 215 217 220 222