de floră și în Carpații ■MR către drumeție S-a născut în 1969 la Brașov, oraș ale cărui împrejurimi muntoase, mai târziu, au fost o atracție permanentă și cercetare. A consideră un refugiu vegetație autentică românești. absolvit în 1987 Liceul de Științe ale Naturii din Brașov, apoi în 1993, Facultatea de Biologie din București susținând lucrarea de diplomă în care a abordat flora și plantele medicinale din Munții Postăvaru. Din 1993 până în prezent este cercetător științific în cadrul Institutului de Biologie al Academiei Române și participă la teme și proiecte cu privire la conservarea naturii și ecologie. A participat la sesiuni științifice din țară și străinătate și a publicat lucrări științifice în domeniul fitosociologiei și al conservării naturii. în 1999 a obținut titlul de doctor în biologie în urma susținerii tezei de doctorat în care a prezentat flora și vegetația sectorului nordic al Masivului Piatra Craiului, pe care îl In realitate, d-na Simona fMibăilescu aparține tinerei generatii de fitosociologi români care confirmă-, intr-un mod elogios, nivelul ridicat al fitosociologiei românești prin abordarea inedită aunui noupalier depreocupări." (AcacI. NîcoIae Boșcaîu) ISBN 973-98540-1-X Simona Mihailescu FLORA Dr. SIMONA MIHĂILESCU FLORA ȘI VEGETAȚIA MASIVULUI PIATRA CRAIULUI București, 2001 Referent științific Acad. NICOLAE BOȘCAIU Academia Română Filiala Cluj-Napoca Tehnoredactare: Simona Mihăilescu Adrian Mihăilescu Fotografiile de pe copertă și din interiorul lucrării aparțin colecției Simona & Adrian Mihăilescu ©2001 SIMONA MIHĂILESCU Toate drepturile rezervate. Reproducerea prin orice mijloace este interzisă, cu excepția situațiilor prevăzute de Legea Copyright-ului, referitoare la studiul individual și cercetare. ©2001 SIMONA MIHĂILESCU AII rights reserved. Apart from any dealing for the purposes of private study and research as permitted under the Copyright Act, no part may be reproduced by any process without the written permission of the author. Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale MIHĂILESCU, SIMONA Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului / Simona Mihăilescu. - București : Editura Vergiliu, 2001. p. ; cm. Bibliogr. Index. ISBN 973-98540-l-X 581.9(4981(23 Piatra Craiului) Editor: ing. DAN TUDOR Printed and bound in Romania by Str. Maior Coravu 27 Sectorul 2, București Tel.: 250 38 32 092 581768 TeL/Fax: 324 01 39 E-mail: vergiliu@pcnet.ro ptzai@k.ro Tehnoredactare computerizată ing. Ana Tudor ISBN 973-98540-1-x PREFAȚĂ * Cu toate că în Masivul Piatra Craiului s-au efectuat numeroase investigații floristice și geobotanice, în urma cărora s-ar fi putut crede că elaborarea unui nou studiu în acest masiv ar fi adus prea puține contribuții originale, rămâne un merit deosebit al D-nei Simona Mihăilescu de a fi abordat acest studiu dintr-o perspectivă nouă, cu multă originalitate, în spiritul progreselor recente ale fitosociologiei moderne obținând un volum impresionant de informații inedite. Prin acest studiu, efectuat cu o pilduitoare perseverență, în intervalul unui deceniu, Masivul Piatra Craiului se bucură de o sinteză monografică realizată la înalte performanțe profesionale, prin care poate să stea alături de cele mai prestigioase monografii elaborate în țări în care studiile fitosociologice au îndelungate tradiții. în realitate, D-na Simona Mihăilescu aparține tinerei generații de fitosociologi români care confirmă într-un mod elogios nivelul ridicat al fitosociologiei românești prin abordarea inedită a unui nou palier de preocupări. în ansamblul său, lucrarea rămâne impresionantă atât prin bogăția informațiilor inedite, cât și prin profunzimea cu care au fost discriminate problemele abordate. După un scurt istoric al cercetărilor fizico-geografice și geologice, prima parte a lucrării este consacrată unei succinte dar consistente descrieri geomorfologice și caracterizării geologice și pedo-climatice a Masivului Piatra Craiului. Cu o sârguință pilduitoare, autoarea a investigat literatura geografică și geologică privind teritoriul cercetat. într-un mod detaliat sunt prezentate relieful carstic și fenomenologia periglaciară care i-a permis autoarei să cunoască o diversitate largă de habitate ale florei și vegetației, cu toate implicațiile lor fitogeografice și fitoistorice. într-o egală măsură, caracterizările pedo-climatice sunt deosebit de concludente pentru reconstituirea determinismului ecologic al florei și vegetației din teritoriul cercetat. Retrospectiva istorică asupra cercetărilor botanice efectuate în acest masiv confirmă erudiția autoarei în privința istoriei botanicii din țara noastră, ca și eforturile unei documentări bazate pe examinarea atentă a surselor bibliografice primare. Cu un riguros criticism se prezintă flora vasculară a Masivului Piatra Craiului. Se remarcă interesul perseverent al autoarei pentru actualizarea nomenclaturală conform prevederilor Codului Internațional de Nomenclatură (Tokio, 1993). La fiecare taxon au fost indicate: denumirea științifică validă, eventuale sinonime, bioforma, elementul floristic, caracterizarea ecologică, răspândirea în masiv și pe altitudine, numărul de bază și numărul somatic al cromozomilor, apartenența cenotică. în continuare au fost trecute, în ordine cronologică, citările din literatură, apoi citările din herbarele din țară și herbarul personal, 6 Simona Mihăilescu urmate de citarea localităților noi în masiv. Familiile și unitățile de rang superior au fost trecute în ordinea sistematică modernă preconizată de protagoniștii A. Cronquist, A. Tahtadjean și W. Zimmermann (1966) și adaptată de M.A. Fischer (1994). Conspectul florei din Masivul Piatra Craiului, stabilit de autoare, cuprinde 1092 taxoni vasculari, respectiv 991 specii, 98 subspecii, 3 varietăți, la care se adaugă 25 hibrizi. Rezultă astfel că flora teritoriului cercetat reprezintă aproximativ 30 % din flora României. Dar în pofida împrejurării că flora Masivului Piatra Craiului a fost intens investigată, încă din secolul trecut, nu putem trece cu vederea meritul autoarei de a fi semnalat încă un număr de 164 specii și subspecii citate pentru prima dată din acest masiv. Ca urmare, autoarea a îmbogățit conspectul florei vasculare a masivului cu încă 15,02 %. Criticismul autoarei se desprinde și din lista speciilor care au fost semnalate în trecut, dar a căror prezență rămâne discutabilă. Analiza areal-geografică a florei este deosebit de pertinentă și permite autoarei să desprindă concluzii fitogeografice și fitoistorice de un remarcabil interes pentru ansamblul Carpaților românești. Un interes similar îl reprezintă și analiza bioformelor, ca și a factorilor ecologici. într-un mod deosebit, reputați specialiști de peste hotare apreciază interpretările ecologice și fitoistorice ale unor tineri fitosociologi români bazate pe informațiile citotaxonomice. în această privință contribuțiile autoarei rămân meritorii. Pentru perioadele fitoistorice mai vechi, istoricul florei și vegetației Masivului Piatra Craiului este discutat în contextul problemelor legate de originea florei temperate a Eurasiei reconstituite de A.L. Tahtadjean (1958). în lipsa unor puncte fosilifere situate în perimetrul masivului, autoarea își bazează considerațiile, articulate într-o logică severă, pe prezența unor incontestate relicte terțiare și glaciare în masiv. Se insistă într-un mod deosebit asupra consecințelor florogenetice ale fenomenologiei periglaciare. Pentru postglaciar, în lipsa identificării unor substraturi adecvate analizelor sporo-polinice, autoarea a interpolat rezultatele investigațiilor sporo- polinice efectuate în masivul apropiat al Bucegilor. Rămâne dincolo de orice îndoială că vegetația Pietrei Craiului a parcurs în postglaciar o evoluție similară cu cea a vegetației din masivele învecinate. Pe baza unor studii personale este reconstituită și dinamica vegetației actuale care prezintă un real interes pentru managementul perimetrelor protejate. Pe imaginea LANDSAT a Pietrei Craiului, reprodusă în lucrare, se poate reconstitui extinderea vegetației potențiale. Pentru studiul vegetației, ca adeptă a tradițiilor fitosociologice românești, autoarea a adoptat metodologia școlii fitosociologice central-europene, stabilită de J. Braun-Blanquet și adaptată condițiilor teritoriului țării noastre de A. Borza. în aceeași măsură, însă, autoarea a recurs la cele mai recente publicații fitosociologice care au îmbogățit tradițiile sigmatiste cu noi concepții. Nomenclatura sintaxonomică încă a fost adoptată într-o severă accepție a prevederilor Codului internațional de nomenclatură fitosociologică. în vederea clasificării unităților cenotice autoarea a recurs la cele mai recente conspecte sintaxonomice. învingând dificultățile escaladării versanților abrupți ai Pietrei Craiului, autoarea a efectuat 306 relevee analitice, care au fost grupate în 43 tabele fitosociologice. Pe baza acestor relevee au fost identificate 49 asociații vegetale, 3 subasociații și 2 faciesuri care au Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 7 fost încadrate în 17 clase fitosociologice, 21 ordine și 31 alianțe. Acestea includ și datele extrase din literatura de specialitate. Conspectul sintaxonomic al asociațiilor vegetale este organizat într-un mod judicios și relevant în ordinea crescândă a coeziunii cenotice (“progresie fitosociologică”). Autoarea a dovedit prudență în identificarea și încadrarea asociațiilor în sintaxonii de rang superior. La majoritatea asociațiilor a fost reprezentată grafic repartiția bioformelor, elementelor floristice și a indicilor ecologici. De asemenea, a fost indicată distribuția diploizilor și poliploizilor în vederea calculării indicilor de diploidie după formula lui S. Pignatti (1960). La unele dintre clasele mai reprezentative a fost redată prin dendrograme distribuția asociațiilor în cadrul clasei, utilizând indicele de similaritate Jaccard. Pentru reprezentarea etajării vegetației în Masivul Piatra Craiului autoarea a realizat un profil de vegetație care relevă, în primul rând etajarea altitudinală a principalelor tipuri de asociații vegetale, iar în al doilea rând diferențele care apar între versantul vestic și cel estic. Asociațiile cu caracter regional din vegetația masivului au în cele mai multe cazuri alcătuiri floristice bine individualizate. Harta vegetației Masivului Piatra Craiului, realizată la scara 1 : 50 000 reprezintă asociațiile vegetale reunite în alianțele cărora le aparțin. Cu totul original, constituind o adevărată premieră fitogeografică, probabil nu numai pentru țara noastră, este comparația cladistică consacrată lămuririi unor aspecte ale integrării vegetației Masivului Piatra Craiului în ansamblul vegetației Carpaților românești. Pentru stabilirea modului în care vegetația Masivului Piatra Craiului se integrează în aspectul general al vegetației Carpaților românești au fost comparate asociațiile dintr-un număr de lucrări (unele cu caracter de sinteză) cu privire la vegetația din Carpați, la care autoarea a adăugat interpretarea cladistică a datelor obținute prin calcularea indicelui de similaritate Jaccard. Comparația s-a efectuat urmărind etajarea vegetației. Au fost comparate nouă asociații studiate din diverse masive ale Carpaților sud-estici (Piatra Craiului, Postăvarii, Piatra Mare, Bucegi, Pădurea Craiului, Scărița-Belioara, Bihorului, Cernei, Retezat, Rodnei). în asamblul lor, dendrogramele obținute pentru fiecare asociație pun în evidență o grupare coezivă a releveelor din masivele care au fost comparate. La rândul său, gruparea releveelor din dendrograme coincide într-o mare măsură cu poziția geografică a masivelor din care provin. Astfel, în cazul celor mai multe dintre asociații similaritățile cele mai mari grupează releveele apartenențe unor masive apropiate (Piatra Craiului, Postăvarii, Piatra Mare, Bucegi). Distanțele sintaxonomice dintre grupările comparate sunt, în general, mai mari în cazul masivelor mai depărtate. în asamblul lor, releveele comparate evidențiază unitatea fitogeografică a florei și vegetației Carpaților sud-estici în sistemul orografic al Europei Centrale. Pe de altă parte, este relevantă apartenența Masivului Piatra Craiului la regiunea Euro-Siberiană, provincia Central europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei. Nu în ultimul rând, trebuie amintit că o parte a lucrării este consacrată Parcului Național Piatra Craiului și a importanței sale pentru viitoarea rețea de parcuri naționale din România. Caracteristicile prezentate de autoare în cuprinsul lucrării relevă importanța acestui teritoriu al Carpaților românești ca un refugiu în care s-au păstrat vestigiile florei și 8 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 9 vegetației din diverse episoade fitoistorice. Păstrarea lui pentru generațiile viitoare va fi posibilă. în urma declarării lui ca parc național. Se arată că rezervația naturală Piatra Craiului Mare, înființată în 1938 cu o suprafață de 440 ha a. fost destinată în principal ocrotirii endemitului carpatic Dianthus callizomis. în 1971 rezervația s-a extins la 3 700 ha iar în continuare s-a realizat un proiect de înființare a unui parc național, fapt care s-a materializat în 1990 prin Ordinul nr. 7 al Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului înconjurător. în această privință, lucrarea D-nei Simona Mihăilescu oferă o temeinică documentare științifică pentru înființarea acestui viitor parc național. Acad. NICOLAE BOȘCAIU INTRODUCERE Masivul Piatra Craiului este unul dintre cele mai atrăgătoare locuri din Carpații românești, atât datorită reliefului cu pereți calcaroși verticali, cu brâne și polițe suspendate, cu creasta ce urcă în medie la 2000 m, cât și faptului că adăpostește o multitudine de specii de plante și animale cu valoare de endemite carpatice. Toate acestea atrag iubitorul de frumuseți naturale și oferă cercetătorului o bogăție de nebănuit în ceea ce privesc posibilitățile de cercetare. încă din primii ani de când și-a început activitatea Comisia Monumentelor Naturii în România (1930), acest teritoriu a fost supus măsurilor de ocrotire. Astfel, în 1938 a fost înființată rezervația Piatra Craiului Mare ce aparținea administrativ de județul Brașov. în 1965, în lucrarea “Monumente ale naturii din România”, E. Pop și N. Sălăgeanu precizează că: “Rezervația Piatra Craiului Mare, cuprinde în întregime versanții nordici, nord-vestici și vestici precum și creasta Pietrei Craiului Mare. Ea a fost instituită în scopul ocrotirii florei specifice, cât și efectivului numeros de capre negre ce populează versanții menționați.” (p. 44). în deceniile ce au urmat înființării rezervației, măsurile privind protecția naturii în acest masiv s-au diversificat. Rezervația naturală Piatra Craiului Mare înființată în 1938, cu o suprafață de 440 ha, a fost destinată în principal ocrotirii endemitului carpatic Dianthus callizomis, ca unică stațiune pe glob a acestei specii. în 1971 rezervația s-a extins la 3 700 ha, în continuare s-a realizat un proiect de înființare a unui parc național, fapt ce s-a materializat în 1990 prin Ordinul Ministerului Mediului Apelor și Pădurilor Nr. 7. Lucrări recente despre conservarea naturii în România includ Piatra Craiului printre parcurile naționale cu statut provizoriu (V. Cristea, 1995). Parcul Național Piatra Craiului cu o suprafață de 14 800 ha, aparține administrativ la două județe Argeș și Brașov și a fost inclus în “List of protected areas in Romania (1932-1991)” (N. Toniuc & al., 1992), la categoria II conform clasificării și categoriilor IUCN, categorie ce corespunde parcurilor naționale. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a IlI-a - zone protejate, menționează Masivul Piatra Craiului printre parcurile naționale. Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) are șase comisii în subordine, una dintre cele mai importante fiind CNPPA (Comisia pentru parcuri naționale și arii protejate). 10 Simona Mihăilescu în 1994, în una din publicațiile IUCN, “Guidelines for Protected Area Management Categories”, au fost menționate principalele obiective ale managementului ariilor protejate pentru toate categoriile de arii protejate, inclusiv pentru parcul național. Parcul național reprezintă o arie protejată gestionată în special pentru protecția ecosistemelor și recreație, respectiv o suprafață naturală de uscat sau mare, cu următoarea destinație: - să protejeze integritatea ecologică a unuia sau a mai multor ecosisteme, pentru prezent și pentru generațiile viitoare; - să excludă exploatarea sau alte ocupații adverse scopurilor pentru care această arie a fost destinată; - să asigure fundamentul pentru activități spirituale, științifice, educaționale, recreaționale și pentru vizite, toate acestea trebuind să fie compatibile cultural și cu mediul înconjurător. în acest sens, cel mai important este ca aria protejată să fie gestionată astfel încât să fie asigurată protecția și menținerea biodiversității pe termen lung. Considerăm că suprafața destinată Parcului Național Piatra Craiului corespunde din acest punct de vedere cu atributul ce i s-a conferit, în același timp, pe acest teritoriu s-au pus în evidență, prin studiile efectuate în ultimele decenii, acele valori care trebuie conservate pentru existența lor viitoare. Printre aceste valori se poate menționa că Piatra Craiului este un exemplu reprezentativ de regiune naturală unde speciile de plante și animale, habitatele și siturile geomorfologice sunt de o importanță specială spirituală, științifică, educațională, recreațională și cu semnificație turistică. Așa cum se menționează în “Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale” (1995), în masivul Piatra Craiului există păduri virgine valoroase care pot fi considerate exemple de păduri existente odinioară în Europa și pot reprezenta o importantă rezervă biologică și de model pentru restaurarea pădurilor din alte părți ale Europei. Acestea sunt reprezentate de: pădure de molid (1932 ha) și pădure de amestec de fag cu conifere (1459 ha). Suprafața destinată protejării în Piatra Craiului este destul de mare pentru a conține mai multe ecosisteme întregi, nealterate de ocupațiile curente sau exploatările umane. Pe de altă parte, aproximativ 2/3 din această suprafață este, și poate fi planificat (prin măsuri manageriale corespunzătoare) să rămână în starea ei naturală. Menționăm câteva elemente care constituie și obiective ale managementului ariilor protejate care cuprind: cercetarea științifică, protecția vieții sălbatice, conservarea speciilor și a diversității genetice, menținerea unor servicii destinate mediului înconjurător, protecția caracteristicilor culturale și naturale specifice, turismul și recreerea, educația, folosirea rațională a resurselor din ecosistemele naturale, menținerea atributelor culturii și tradiției locale. Un element caracteristic al peisajului geografic este relieful carstic, a cărui formare a fost favorizată de prezența calcarelor. După “Catalogul sistematic al peșterilor din România, 1981” (C. Goran, 1982), în Piatra Craiului a fost menționat un număr de 161 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 11 peșteri catalogate, dintre care 158 sunt formate în calcare, iar trei în conglomerate. în ceea ce privesc dimensiunile, 105 peșteri au o dezvoltare de peste 10 m. Dintre acestea se remarcă Peștera Urșilor și Peștera Dâmbovicioara, la care se adaugă două avene importante, Avenul din Grind și Avenul din Vlădușca. Zona carstică Dâmbovița-Dâmbovicioara, cu complexul de chei și peșteri, situate pe o suprafață de 2000 ha, este declarată cu regim de protecție, prin Hotărârea nr. 18/1994 a Consiliului Județean Argeș. Câteva trăsături caracteristice ale acestei zone sunt prezentate în lucrarea “Rezervații și monumente ale naturii din județul Argeș” (V. Alexiu & al., 1998). Flora bogată a masivului cuprinde pe lângă endemitele carpatice, și rarități floristice, multe cu statut de monumente ale naturii, dintre care amintim: garofița Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), floarea de colț (Leontopodium alpinum), ghințura galbenă (Gentiana Iuțea'), sângele voinicului (Nigritella rubra), bulbucii (Trollius europaeus), iedera albă (Daphne blagayana), tulichina (Daphne cneorum), smirdarul (Rhododendron myrtifolium), tisa (Taxus baccata), s.a.. De asemenea, dintre animalele ce trăiesc în Piatra Craiului sunt ocrotite: capra neagră (Rupicapra rupicapra), râsul (Lynx lynx), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), fluturașul de stâncă (Tichodroma murarid), corbul (Corax corax), vipera (Vipera berus), etc. Toate aceste specii de animale sunt menționate în Anexa II din Directiva nr. 92/43/CEE din 21 mai 1992 a Consiliului Uniunii Europene (“Directiva asupra conservării habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice”), cu statut de specii pentru care trebuie înființate zone protejate în vederea ocrotirii lor. în paginile lucrării de față, am completat datele cunoscute privitoare la Masivul Piatra Craiului cu elemente noi de floră și vegetație, de fapt cu argumente suplimentare care vin, din punct de vedere științific, în sprijinul statutului de parc național, conferit acestui masiv. Latura nordică și mai ales vestică a masivului, fiind mai greu accesibilă și ferită de pășunatul oilor, păstrează mai bine specificul florei și faunei. Pe latura estică, vegetația este mai prejudiciată din cauza pășunatului, de aceea ca o măsură pentru protejarea acesteia, ar fi restrângerea pășunatului și redirecționarea lui spre zone situate la limita sau în exteriorul parcului național. Pe de altă parte, lipsa surselor permanente de apă la altitudine mare, precum și pereții verticali și specificul crestei, determină ca circulația turistică să fie mai redusă în Piatra Craiului, comparativ cu alte masive din Carpați. Configurația reliefului face ca acest masiv să nu se preteze la amenajări speciale, de mare confort. De cele mai multe ori, vara, în jurul cabanelor, turiștii instalează corturi, iar vegetația este afectată în special prin tăierile arborilor pentru focuri de tabără. Organizarea și controlul turismului în parcul național, deși întâmpină unele dificultăți, sunt absolut necesare și trebuie să fie conforme cu obiectivele de management ale parcurilor, pentru ca masivul să reprezinte un loc de recreere pentru toți turiștii. Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 13 12 Tradiția poporului român se reflectă într-un mod particular prin legendele care dezvoltă imaginația și stârnesc dorința de a vedea locuri despre care se povestesc fapte atât de frumoase. Masivul Piatra Craiului își are legendele lui, care sunt spuse, de cele mai multe ori, seara la cabane, când se strâng oameni de vârste diferite, preocupări diverse, dar pe care îi unește dragostea pentru munte. I. DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ȘI GEOLOGICĂ 1. SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR FIZICO- GEOGRAFICE ȘI GEOLOGICE Geograful francez Emmanuel de Martonne (1907), în urma unui studiu aprofundat asupra morfologiei Carpaților Meridionali, a prezentat astfel apariția Pietrei Craiului în ansamblul montan din care face parte: “Accidentul morfologic principal îl constituie creasta calcaroasă a Pietrei Craiului, culminînd la 2241 m; ea contrastează cu formele masive ale Bucegilor și Iezerului, de la care a împrumutat direcția SV-NE și cărora le opune eleganța profilului ei îndrăzneț". Fiind situată în apropierea zonei de curbură a arcului carpatic, grupa Bucegi-Piatra Craiului a stârnit interesul încă din secolul trecut, perioadă în care s-au făcut o serie de aprecieri cu privire la geologia masivului (B. Hauer, 1863). La începutul secolului nostru, este întocmită prima hartă a masivului de către E. Jekelius în 1938. Studii cu privire la cele două grupări muntoase, Carpații Orientali și cei Meridionali au fost cuprinse în lucrările unor renumiți geografi și geologi, iar cu privire la morfologia, geneza și evoluția grupei Bucegi-Piatra Craiului, trebuie menționate lucrările lui N. Orghidan (1931, 1936) și V. Mihăilescu (1946). Prima lucrare de importanță mai mare privind morfologia și geologia Pietrei Craiului este realizată în 1943 de N. Oncescu, care de altfel a constituit subiectul unei teze de doctorat: “La region de Piatra Craiului-Bucegi. Etude geologique". Ulterior au avut contribuții importante V. Micalevich-Velcea (1961) și I. Popescu (1967). Generic, masivul a fost calificat drept un “accident tectonic pozitiv” (V. Mihăilescu, 1963) și împreună cu inversiunea de relief, întâlnită.mai rar în Carpați (V. Micalevici-Velcea, 1961), a avut ca rezultat creasta tip “Piatra Craiului”. Spațiul care include masivul reprezintă o arie de interferență a Carpaților Meridionali și a Carpaților Orientali. Cercetările personale împreună cu toate aceste contribuții au fost adunate și analizate foarte recent într-o lucrare de sinteză reprezentată de teza de doctorat a lui T. Constantinescu: “Masivul Piatra Craiului. Studiu geomorfologic." (1994), care a fost structurată pe trei părți: individualitatea geomorfologică a masivului, geneza și evoluția masivului și principalele tipuri de relief. 14 Simona Mihăilescu 2. DELIMITAREA TERITORIULUI CERCETAT Masivul Piatra Craiului a impresionat de multă vreme prin pitorescul peisajului său ce îi conferă în același timp caracterul de unicitate. Particularitatea reliefului a generat specificul florei deoarece succesiunea modificărilor geologice a determinat etape succesive în compoziția floristică până s-a ajuns la flora și vegetația actuală. T. Constantinescu (1994), consideră grupa montană Bucegi-Piatra Craiului ca subunitate geografică a Carpaților Meridionali. Masivul este situat într-o regiune puternic fragmentată, cu Depresiunea Bârsei la N, Culoarul Bran - Rucăr -Dragoslavele (unitate cu 400-800 m mai coborâtă) la E, iar în imediata vecinătate, unele dintre cele mai înalte masive din țară: Munții Făgăraș și Iezer la V, Masivul Bucegi la E și spre SE Masivul Leaota (fig. 1). Fig. 1. Așezarea Pietrei Craiului (I. lonescu-Dunăreanu, 1986) Teritoriul asupra căruia ne- am oprit pentru studiu este cuprins între 45° 34’ 50” latitudine nordică în N până la 45° 24’ 45” latitudine nordică în S și 25° ÎL 00” longitudine estică în V până la 25° 18’ 40” longitudine estică în E și se întinde pe o suprafață de aproximativ 100 km² . Limitele teritoriului cercetat sunt în cea mai mare parte limitele naturale pe care se întinde masivul. Limita estică separă Piatra Craiului de Culoarul Rucăr-Bran prin văile Râul Zărneștilor-Vlădușca, pe o lungime de 3,4 km, și Valea Seacă; limita nordică desfășurată pe o distanță de 19,5 km este reprezentată de Valea Bârsa Mare; limita vestică începe de la Valea lui Călineț pe Valea Tămășelului (4,5 km) până la Muntele Tămașul ce face legătura cu Munții Făgăraș, iar limita sudică este reprezentată de confluența văilor Dâmboviței cu Dâmbovicioara (fig. 2). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 15 Fig. 2. Fiarta topografică a Masivului Piatra Craiului 16 Simona Mihăilescu Creasta stâncoasă, mărginită de abrupturi mai ales în partea vestică, cu o lungime de circa 25 km și o orientare NNV-SSE, începe cu vârfuri ce au puțin sub 1800 m (Piatra Mică -1791 m), apoi Turnu - 1923 m, Padina Popii - 1936 m, Ascuțit - 2117 m, Țimbalul Mic 2172 m la care se mai adaugă încă câteva culminând cu Vf. Piscul Baciului (Vf. La Om, Vf. Baciului) ce are altitudinea cea mai mare 2238 m, după care înălțimile încep să scadă spre sud (Grind - 2209 m, Lespezi - 2098 m, până la Pietricica 1763 m). Valea Crăpăturii desparte Piatra Craiului Mică de Piatra Craiului Mare și reprezintă un loc unde abundă specii de plante oreofile care se mai întâlnesc doar în puține stațiuni din masiv și un număr impresionant de endemite pe o suprafață foarte restrânsă. 3. CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ Masivul nu prezintă o prea mare varietate litologică fiind alcătuit în principal din două tipuri de roci: conglomeratele (56,2 %) și calcarele (39,5 %). Precizări recente (T. Constantinescu, 1994) au fost făcute în ceea ce privesc caracteristicile morfogeologice ale masivului. în principal, creasta este formată din calcare tithonice recifale, însă, o trăsătură specifică masivului o constituie morfologia diferită a celor doi versanți. Versantul vestic este constituit în exclusivitate din calcare mai ales kimmeridgian-tithonice, în timp ce pe versantul estic se remarcă două sectoare morfolitologice: superior calcaros ce este intens fragmentat, cu o declivitate (înclinare) mare ce împiedică fixarea speciilor de plante, și inferior, conglomeratic (conglomerate apțian superioare), cu o declivitate mult mai mică și acoperit în general de soluri pe care se poate dezvolta o vegetație corespunzătoare. în acest fel, morfologia diferită a celor doi versanți evidențiază o vegetație deosebită mai ales din punct de vedere structural, în ce privește frecvența și întinderea asociațiilor vegetale. în ceea ce privește flora, sunt puține diferențe calitative, mai evidente fiind cele cantitative la speciile care sunt prezente în puține stațiuni pe cuprinsul masivului. în partea nordică, între Valea lui Călineț și Valea Crăpăturii, la baza masivului sunt depozite de calcare tip Dogger, în continuare, spre Valea Bârsei, șisturi cristaline (seria de Cumpăna). în zona Prăpăstiilor Zărneștiului reapar calcarele tithonice iar pe versantul dinspre Râul Mare sunt prezente conglomeratele apțian superioare. Tot conglomerate, dar vracono-cenomaniene, sunt și pe Muntele Măgura și Valea Curmăturii. Prezența calcarelor în așa de mare măsură reliefează existența unui relief carstic bine reprezentat (chei, peșteri, avene). Fiind o creastă calcaroasă înaltă, cu o medie a vârfurilor cuprinsă între 1900-2000 m, cu caracter unitar, Piatra Craiului a fost supusă intens modelării periglaciare din ultima parte a pleistocenului (G. Posea & al., 1974). în fazele cu climat rece, în afara etajului afectat de glaciație, modelarea se realiza sub impulsul proceselor periglaciare: gelivația și nivația, procese care au continuat modelarea crestelor carpatice și în fazele interglaciare. în aceste perioade de frământare geologică și variație a climatului au luat naștere creste ascuțite, turnuri, ace, pânze, conuri de grohotiș, o mare parte din ele se pot vedea și astăzi în masiv (Acul Crăpăturii, Turnurile Dianei, Marele Grohotiș, Colții Chiliilor, ș. a.). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 17 Dintre rezultatele acestei modelări a crestelor carpatice, care a continuat și în fazele interglaciare, cele mai importante din punctul de vedere al răspândirii florei și vegetației actuale, sunt grohotișurile (mobile, semifixate și fixate). Prezența lor face posibilă existența unor asociații vegetale caracteristice acestor formațiuni, care se află într-o dinamică determinată de mobilitatea generală a grohotișurilor. Piatra Craiului prezintă trăsături caracteristice și în ceea ce privește stratificația și poziția stratelor. Cea mai mare parte a masivului reprezintă un flanc de sinclinal proeminent, o unitate monoclinală, cu caracter de hogback în N și de cuestă în S. De asemenea prezintă forme structurale secundare cu dimensiuni foarte variate: hogbackuri secundare, cueste etajate, brâuri, polițe, toate având o pondere neîntâlnită în alte unități calcaroase din România. Se poate spune că în acest masiv sunt trei tipuri reprezentative de relief: structural, carstic și periglaciar, relief care este supus în continuare modelării actuale prin procese de suprafață și subterane. 4. CARACTERIZAREA ORO-HIDROGRAFICĂ Constituția geologică a Pietrei Craiului se caracterizează prin posibilitatea redusă a reținerii apelor de infiltrație sau de șiroire, pentru a da naștere unor pânze freatice și ulterior, unor văi cu apă. Singurele văi cu apă sunt cele de la periferia masivului. în partea nordică a masivului, râul principal este Bârsa Mare, ale cărui ape izvorăsc de la poalele Munților Făgăraș. începând de la Plaiu Foii, până la Zărnești, Bârsa Mare adună apele unor pâraie cu debite mici: Valea Podurilor, Padina lui Călineț, Padina Urșilor, Padina Bădoaiei, Padina închisă, Padina Calului, Padina Hotarului, Valea Crăpăturii, precum și numeroasele fire de apă care împânzesc zona “toplițelor” din marginea orașului Zărnești. Râul Mare al Zărneștilor este și el un afluent al Bârsei Mari cu care confluează în dreptul Zărneștiului, dar își are obârșia pe versantul de răsărit al masivului de unde adună pâraie mici precum: Valea Curmăturii, Valea Cheii, Valea Mărtoiului, Valea Brusturetului, Vlădușca, Valea Zănoagei. De remarcat că Râul Mare formează Cheile Prăpăstiilor cu o remarcabilă compoziție floristică ce cuprinde câteva specii de plante ce nu se întâlnesc în alte stațiuni din masiv. în partea sudică a masivului râul Dâmbovița colectează apele Dâmbovicioarei și a tuturor pâraielor ce izvorăsc de sub Piatra Craiului. 5. CARACTERIZAREA PEDO CLIMATICĂ 5.1 . Clima Datele cu privire la climă au fost preluate din lucrările care fac referiri la zona cercetată de noi, apărute în 1975 (E. Mihai) și 1980 (E. Teodoreanu). Lipsa unor stații meteorologice situate în vecinătatea crestei sau pe aceasta ne-au îndemnat să folosim datele de la stațiile mai apropiate: Fundata, situată în Culoarul Rucăr-Bran, înființată în 1950, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 19 Simona Mihăilescu 18 altitudine 1371 m; Rucăr, situată în apropierea confluenței Râușorului cu Dâmbovița, înființată în 1900, altitudine 695 m; Vârful Omu, înființată în 1927, instalată în partea de nord a platoului Bucegilor, la altitudinea de 2505 m, aceasta pentru a urmării evoluția climei în etajul alpin. Au mai fost folosite datele de la posturile pluviometrice: Tohanul Vechi (650 m), Tohanul Nou (680 m), Zărnești (680 m), Podul Dâmboviței (740 m), precum și de ia posturi pluviometrice ce au funcționat mai puțin de 10 ani la Curmătura (1300 m, 1965-1968) și la Plaiul Foii (831 m, 1964 -1970). Temperatura Repartiția spațială a valorilor temperaturii medii multianuale este determinată de variația altitudinală (tabelul nr. 1). Pe versanți, temperaturile scad evident, astfel încât izoterma anuala de 0° se desfășoară aproximativ în lungul curbei de 2100 m. Deasupra acestei altitudini, temperatura Fig. 3 Repartiția temperaturii anuale a aerului în regiunea Piatra Craiului și Culoarul Rucăr-Bran (după E. Teodoreanu, 1980) medie anuală este negativă (fig. 3). în Masivul Piatra Craiului, repar- tiția temperaturii anuale a aerului scade odată cu creșterea altitudinii astfel: Rucăr (>7°C), Zărnești (5-7°C), Podu Dâmboviței (5-7°C), Fun- data (4-5°C), Curmă- tura (4-5°C), Piatra Craiului Mică (2- 4°C), Vf. Baciului (0-2°C). în același mod variază și numărul mediu anual al zilelor de vară cu temperatura maximă >25° C: Rucăr 40-20, Zărnești 40-20, Fundata 20-0, Vf. Baciului 0. Tabelul nrl Temperaturile medii lunare și anuale ale aerului (1896-1970) Stația Alt I n III IV V VI vn vm IX X XI XII Anual (m) Rucăr 695 -4 -1,6 1,8 7 12,2 15,2 17 16,3 12,4 7,7 1,8 -0,9 7,2 Fundata 1371 -5,8 -5,2 -1,8 3,5 8,6 12 14 13,8 10,3 5,5 0,8 -3,4 4,4 Vf. Omu 2505 -11 -H,l -8,8 -3,1 0,2 3,4 5,6 5,8 2,8 -0,6 -4,4 -8,4 -2,8 Presiunea atmosferică Acest parametru meteorologic stă la baza celui de-al doilea factor generic al climei, circulația atmosferică. Presiunea atmosferică anuală medie este o valoare legată direct de altitudine, creșterea sa fiind invers proporțională cu creșterea altitudinii. Precipitațiile atmosferice Se observă o creștere a precipitațiilor cu altitudinea, până la un nivel aflat la 1700- 2000 m. Mai sus precipitațiile scad, fenomenul își are explicația în procesul de formare a precipitațiilor prin ascensiunea maselor de aer umed la întâlnirea obstacolelor muntoase din calea lor. Cantitățile medii multianuale ale precipitațiilor pot fi urmărite în tabelul nr. 2. Tabelul nr.2 Cantitățile medii multianuale de precipitații (1921-1970) Luna I n in IV V VI vn vin IX X XI XII Anual Stația Tohanul Vechi 40,3 32,4 33,1 51,1 76,8 113,5 92,8 73,9 54,0 54,2 32,4 35,7 690,2 Tohanul Nou 30,6 30,2 39,1 54,8 89,5 94,5 74,8 65,2 53,4 47,9 30,7 35,0 645,4 Zărnești 39,0 37,6 42,6 54,5 96,5 123,0 98,8 84,9 62,5 49,8 41,0 46,5 776,6 Rucăr 41,8 42,4 36,6 64,2 107,0 125,8 110,4 84,8 51,1 64,0 54,3 50,6 833,0 Podu Dâmboviței 50,1 55,5 39,9 63,8 110,0 147,0 104,0 98,4 57,9 61,5 53,3 58,2 899,6 Plaiul Foii 74,4 74,5 85,4 110,0 114,2 164,0 171,5 137,3 93,2 82,0 68,4 73,3 1249,3 Curmătura 37,0 51,3 46,2 81,1 170,0 159,0 124,8 85,5 69,0 48,9 50,3 39,2 962,3 Fundata 55,6 54,9 55,2 90,5 131,0 159,8 123,6 93,7 64,4 77,3 56,6 57,3 1020,9 Vf.Omu (Bucegi) 75,7 94,8 90,2 86,8 110,0 142,0 130,5 99,5 62,4 61,0 54,1 73,8 1080,8 Un aspect mai pregnant în distribuția sumelor anuale de precipitații este relevant prin urmărirea posturilor pluviometrice de la vest la est care au fost instalate la diferite altitudini, în vest, înregistrează cantități mai mari decât cele din est (Lerești 670 m: 897,6 mm; 20 Simona Mihăilescu Rucăr695 m: 833 mm; Plaiul Foii, în vestul Pietrei Craiului, 831 m: 1249,3 mm; Poarta Bran 856 m: 779 mm; Curmătura, în estul Pietrei Craiului, 1300 m: 962,3 mm). Dacă posturile pluviometrice sunt așezate pe versanții vestici propriu-ziși sau la poalele lor, bătute direct de ploile din direcția vest, deosebirea este și mai evidentă (Râșnov 600 m: 890,5 mm; Tbhanul Nou 680 m: 645,4 mm). Prin similitudine, prin analiza peisajului și a datelor de la posturile pluviometrice, putem afirma, că există o deosebire semnificativă între cantitățile de precipitații înregistrate pe versantul vestic și pe cel estic al Pietrei Craiului, amplificată de posibilitatea de înregistrare și a unor situații de fohn în această regiune. Pentru a ilustra expresia climatică a regimului ecologic al acestui teritoriu fitogeografic se compară diagramele ombrotermice ale stațiunilor situate la baza masivului cu datele furnizate de la stația Vf. Omu din Bucegi. —■—Temperatura —♦—Prectp itatii Fig. 4. Diagrama ombrotermică în zona Rucăr (675 m alt.) în cazul stațiilor Rucăr (fig. 4) și Fundata (fig. 5) nu se observă diferențe semnificative în ceea ce privește alura curbelor ce reprezintă variația temperaturii în directă legătură cu cantitatea de precipitații (datele sunt cele din tabelele 1 și 2), stațiile sunt situate în etajul montan. —T emperatur a —■— Precipitatii Fig. 5. Diagrama ombrotermică în zona Fundata (1371 m alt.) Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 21 Diferențele vizibile care apar în cazul stației de pe Vf. Omu (fig. 6) se explică în primul rând prin faptul că este situată la o altitudine mult mai mare, iar ca o consecință directă a acestui fapt este scăderea mediei temperaturii în condițiile unei umidități specifice climatului munților înalți. T(°C) 80 70 60 50 40 30 20 10 0 -10 -20 P (mm) ț 160 -- 140 -■ 120 - 100 - 80 -• 60 -■ 40 -- 20 -- 0 - -20 - 40 —♦— T emperatura —■— Precipitatii Fig. 6. Diagrama ombrotermică în zona Vf. Omu (2505 m alt.) in Piatra Craiului, în cea mai directă legătură cu altitudinea variază și grosimea medie a stratului de zăpadă. în depresiunile care mărginesc masivul, în luna ianuarie, stratul de zăpadă nu depășește o medie de 15 cm, dar la altitudini mai ridicate, în porțiunile mai adăpostite zăpada depășește chiar 80 cm pe suprafață orizontală, cum s-a înregistrat la cabana Curmătura pe versantul sud-estic al Pietrei Craiului. La altitudini mari, 4-5 luni din an stratul de zăpadă depășește 50 cm. Pe versanții vestici, mai expuși maselor de aer, de obicei topirea stratului de zăpadă se face destul de rapid, mai ales la înălțime. Vântul Vântul este cel mai instabil element meteorologic din clima unei regiuni. Roza direcțiilor la Rucăr (fig. 7) subliniază prezența mai frecventă a vânturilor de N și SE, stația find situată în zona depresionară. Pe platforma înaltă a Fundatei (fig. 8) ca și pe platoul Bucegilor (fig. 9), frecvențele direcțiilor principale înregistrează valori care pot depăși 30%. Vitezele medii lunare (m/s) ale vântului sunt mai ridicate iarna și îndeosebi primăvara și scad în cursul lunilor de vară. -----Viteza medie anuala -----Frecventa medie anuala Fig. 7. Viteza și frecvența medie anuală a vântului la stația Rucăr 22 Simona Mihăilescu Valorile medii anuale sunt dependente de altitudine în sensul că, cu cât altitudinea este mai mare și munții sunt mai expuși vântului, cu atât viteza înregistrată este mai mare. ------Viteza medie anuala ------Frecventa medie anuala Fig. 8. Viteza și frecvența medie anuală a vântului la stația Fundata Vitezele medii anuale sunt destul de asemănătoare la vânturi de direcții diferite. Rozele vitezelor au o formă aproximativ circulară la stația Rucăr și pe Vf. Oinu, la stația Fundata particularitatea este dată de poziția din teren a acesteia. -----Viteza medie anuala -----Frecventa medie anuala Fig. 9. Viteza și frecvența medie anuală a vântului la stația Vf. Omu Influența vântului asupra precipitațiilor se observă în cantitățile lunare căzute ca urmare a vânturilor de NE care sunt cu circa 15-30 mm mai mari, mai ales în sezonul de vară, față de cele aduse de vânturile de SV, la fel și numărul de zile cu precipitații este mai mare cu 1-5 zile când suflă vântul din NE. în ce privește temperatura, comparativ, vânturile de NV determină temperaturi negative în timp ce vânturile din SV aduc temperaturi pozitive, diferența fiind de 2-5 până la 8-10. Caracteristic pentru Piatra Craiului este vântul numit “Pietrarul”, care poate topi zăpada și crează avalanșe. în concluzie, în urma analizei factorilor climatici efectuate mai sus, se poate spune că Piatra Craiului are un climat ce se încadrează în categoria climatului montan aspru caracteristic munților înalți. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 23 5.2 Tipurile de sol Pedogeneza este influențată de factorii biotici, dar mai ales de cei abiotici. Durata sezonului de vegetație, variația altitudinală a temperaturii medii anuale, dar și a cantității de radiație solară fac posibilă existența în măsură diferită atât a solurilor zonale cât și a celor azonale. Diversitatea litologică și gradul diferit de înclinare al versanților permit existența într-un procent ridicat a rendzinelor, din categoria solurilor azonale. Conform “Sistemului român de clasificare a solurilor, 1980” (N. Florea, în “Geografia României, I - geografia fizică”, 1983), solurile întâlnite în Masivul Piatra Craiului aparțin la 5 clase, fiecare având anumite caracteristici structurale. Din clasa molisolurilor cel mai bine reprezentate sunt rendzinele (definite prin orizontul Am și orizontul Rrz, în primii 150 cm). Acest tip de sol este legat de condițiile specifice ale rocii parentale (în cazul masivului calcare, conglomerate, pietrișuri și grohotișuri calcaroase). Astfel de soluri legate de materialul parental, cunoscute și ca soluri litomorfe, nefiind strict legate de condițiile zonale de climă și vegetație, fac parte din categoria solurilor intrazonale. Datorită rocii calcaroase, ori foarte bogate în ioni de calciu sau alte elemente bazice, chiar și în zonele foarte umede, nu are loc o debazifiere așa de intensă iar profilele sunt scurte și, de obicei, bogate în material scheletic și în humus. Rendzinele au o fertilitate destul de ridicată și ocupă în etajul subalpin și alpin circa 40 % din suprafață. Se întâlnesc mai ales pe versantul NV și în Piatra Mică, iar asocierea cu roca la zi este destul de mare (în procent de 20 %). Din clasa argiluvisolurilor este reprezentativ tipul brun luvic (definit prin orizontul El și orizontul Bt), care se găsește, de obicei, împreună cu solurile brune argiloiluviare. La acest tip de sol roca parentală, în Piatra Craiului, este reprezentată de conglomerate și este situat pe terenuri mai slab drenate, deci aflate sub influența unei cantități mai mari de apă, ceea ce contribuie la orientarea solificării în direcția Învierii. Formarea acestui tip de sol este dependentă de condițiile climatice și de vegetație. în cadrul solului brun luvic sunt prezente tipicul și subtipul litic, dar în masiv acest sol se întinde pe suprafețe restrânse. Se găsește prin păduri de Fagus sylvatica sau de amestec, păduri bine încheiate și cu unele specii ierboase acidofile. Clasa cambisolurilor se caracterizează prin prezența ca orizont diagnostic a unui B cambie. Din această clasă, solul brun eu-mezobazic este format în condiții de relief foarte diferite, mai ales pe versanți bine drenați extern, pe roci bogate în calciu, de tipul conglomeratelor apțian superioare și a depozitelor de pantă rezultate din dezagregarea și alterarea unor roci bazice. Pe lângă solul brun eu- mezobazic tipic există subtipul litic, care se poate găsi și în asociere cu roca la zi și rendzinele litice. Condițiile de pedogeneză favorizează transformarea resturilor organice în humus cu grad ridicat de saturație în baze. Prezintă o fertilitate naturală bună și s-a format, mai ales pe versantul estic al Pietrei Mari și nord-estic al Pietre Mici, sub păduri de fag și fag-rășinoase, cu o bogată vegetație ierboasă neacidofilă dominată de specii ca: Allium ursinum, Cardamine bulbifera, Galium odoratum, Lamiastrum galeobdolon, Mercurialis perennis, etc. 24 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 25 Tot în clasa cambisolurilor este încadrat și solul brun acid, format pe relief montan, pe roci cu caracter acid (șisturi cristaline, conglomerate vracono-cenomaniene, etc.). Pedogeneza necesită un climat umed și răcoros, solul formându-se în păduri de molid, molid-brad, fag-rășinoase; flora ierboasă având caracter acidofil: Oxalis acetosella, Deschampsia flexuosa, Homogyne alpina , etc. Resturile organice cu caracter acid, în condiții de climă umedă și răcoroasă, sunt descompuse încet și incomplet, în sol acumulându-se cantități ridicate de humus brut. Tot aici trebuie amintit și solul brun acid gleizat prezent doar în sectorul “La Table”. Clasa spodosolurilor este reprezentată prin solul brun feriiluvial (podzolic), ce cuprinde ca orizont de diagnostic un orizont B spodic. Este întâlnit în condițiile unui relief montan (versanți, platforme, culmi), formându-se pe roci consolidate sau materiale rezultate din acestea, respectiv conglomerate. Cantitatea de materie organică este mare, dar conținutul în humus propriu-zis este mic, deci fertilitatea solului este mică. Pentru formarea sa este necesară o climă umedă și rece, fiind răspândit în întreg masivul în etajul molidului și al jneapănului. Din categoria solurilor azonale, cel mai reprezentativ pentru masiv este li tos o Iul rendz inie (sol neevoluat) definit prin prezența unui orizont A sau O, urmat de un orizont R. Caracteristic pentru acest tip de sol este prezența rocii dure sau sub formă de fragmente mari la suprafață, prezentând rezerve mici de humus și substanțe nutritive, de aceea și fertilitatea este mai redusă. Se întâlnește în zone cu relief accidentat, cu condiții de climă și vegetație specifice zonelor de munte. Asociația rocă la zi - litosol rendzinic este specifică masivului (în procent de 10-15 % în etajul subalpin și alpin) pentru altitudini de peste 1500 m și pe versanți cu declivitate mare. în concluzie, considerăm că prezentarea fizico-geografică evidențiază specificul fiecărui component (relief, climă, ape, soluri) și în ce măsură fiecare influențează compoziția floristică și vegetația Masivului Piatra Craiului. II. ISTORICUL CERCETĂRILOR BOTANICE DIN ZONĂ începutul cercetărilor floristice din regiunea Pietrei Craiului coincid cu preocupările de îmbogățire a cunoștințelor legate de plantele din Transilvania din a doua jumătate a secolului XVIII și începutul secolului XIX când se inaugurează perioada lineeană în țara noastră iar ca un prim pas, încep colectările de plante și alcătuirea de herbare. Tot acum se conturează primele lucrări floristice în stil lineean. J. Lerchenfeld și farmacistul sibian Peter Sigerus se numără printre primii care au colectat plante din regiunea Pietrei Craiului. Planșele lor de herbar se găsesc în valoroase colecții păstrate la Muzeul Bruckenthal Sibiu. Primele semnalări scrise mai importante din flora Munților Bârsei sunt din secolul tiecut, în lucrarea lui J. C. G. Baumgarten (1816): "Enumeratio stirpium Magno Transsilvaniae Principatul”. In 1851, H. W. Schott și T. Kotschy descriu câteva specii noi din Munții Bârsei precum: Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy (H. W. Schott, 1851a), Saxifraga luteo-viridis Schott & Kotschy (H. W. Schott, 1851 b), Arum alpinum Schott & Kotschy (H. W. Schott, 18511). Sunt menționate pentru prima dată și alte specii ca Hepatica transsilvanica (sub H. angulosa DC.), apoi Crocus vernus (sub C. veluchensis Herbert) și Scilla bifolia (sub S. praecox Willd.), de către H. W. Schott (1851 d, 185 le). Prima descriere și citare din Masivul Piatra Craiului a fost redată în 1851 (fig. 10), la taxonul Gentiana phlogifolia Schott & Kotschy, în articolul “Eine neue Gentiana aus Siebenbiirgen” (H. W. Schott, 1851c), urmate de Dianthus callizonus Schott & Kotschy, în articolul “Dianthus callizonus n. sp. und Hepatica angulosa DC.” (H. W. Schott, 1851d; fig. 11). Prezența tuturor acestor taxoni în Munții Bârsei a fost confirmată ulterior, în Piatra Craiului, de T. Kotschy, în 1853, în lucrarea “Beitrăge zur Kenntniss des Alpenlandes in Siebenbiirgen”, lucrare în care menționează un număr de 90 taxoni din zona studiată de noi. în 1866, F. Schur în “Enumeratio Plantarum Transsilvaniae" menționează din Piatra Craiului 187 semnalări de taxoni, aceasta reprezentând contribuția cea mai importantă de până atunci, cu privire la flora masivului. 26 Simona Mihăilescu INSTtry'Ul.SOtAH^ Berlin Fig. 10. Publicația în care au fost tipărite primele descrieri de specii din Masivul Piatra Craiului de către H. W. Schott F. L. von Schlechtendal Prof. dcr Botanik in Haile. Herausgcgeben von \BV-I OTf- Ml» BOW) fy . Mo hl Prof, der llotanik in TObingen, Meunter Jahrgang 18S1. * Mit zehn lithographirten Tafeln. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 27 — 192 - ăâOăOSS: perlrt. ■ ™>i‘’ .■: ..: / Flg. lt. ; Dle 8plU»:iI^ a «n- gtteWtifoșra"’^ ₍ ga- bryokOgolubeu. ‘ ' . Fig. 31, gin. frel pr*P»rirter;.Ket«aaek mit dnen 8t4ok,du kegeirjrmlgea Sirene duKuupen- kernee; ■ abgeechadrtea Cude duPolleMchlaecaee, woloboe Iu liinern elne lebbaneSgftalrSinung aelgte. Fig. 33. Kin juHjer Kabryo, aue dom aleii dat Colyledooblalt a berolu entwloken-hat, b de» Kajapekan, o du Wdraekkea, 4 du MgeMbwol- loue Mnda daa PollaaachUucha. Fig. 84 and. Kln Kmbryo, ana dan eleb, «MU den CoUladMbHU, bareita uoeh eln Blau g«blldel bat. Dlo Buchuaben baban dluelbo Be- donlueg, wle bal dar vorlgon Flgor. Fig. 31 von derbella, Fig. 33 tom oberi geeebeu. Fig. 30. Kln Knbryo, dor dobon eumer dam Cotykddd nit aurei BUttern vereehon lat j a war- aeaarUgar UOget, ana don aleb eplter Nebennur- utu utwlckala, bot wla In der vbrlgen Flgur, t jangataa' Blatt, g Coljledonblatt ■ Fig. 37. LUgucbnllt d.reh dle Kolmpdauae iar Zalt dar »a*«anralfo₁ a Kt«ll»ₜ ana dor *lch dla ereteu Kabanwaraala tntwlckolu. Fig. 3a sutrkaro Vergrdiuening dea Kndap- oheu au dar vorigen Flgnr, deuen eratea luler- ubdlsn «bon entwlckelt lat und welebea borelta vler BUIter entwlckelt hali a wlo Iu dor vorlgen Flgnr. Fig. 30. Fine ralia Frucbi dor Zoilera Mane. Diantkae callizoniu n. ap. und Hepatica angulota DC. JUIlUellung du K. K. Horgirten- und Meugerle- Director «. Behctt. DUatin» tCeryofW") calUw»>u 8cbou ei KolMb. ■ "■ - D. Malibu nunaroala unllorb) follia caullnla rlgidalle, Uncaolate duieartbiu, obtualuecole - aca- ainalla'ț l—4-aerella, laele-rlridlbtu, taargîne ecabrla; Ikeoîacri foi Io Hi lioeirlbui câlyce lonjÎG- rlbai 1. brtHoHbiM» Infame purpura (iuctls) brioieb dfiaidlaM oalyeeM ). fere toiu* iaparanllbu», alra» pnrpurelij calyci» Ute - tubuloii, extuâ atropurpu- tj&i »lx Vrevlot-i- ’ petalorum fâ- VciiQtirUer cjrpliu- ^W»1^m^o«a»U nk tona “ Jpi/rpurea albijoVtfrorW barba- ropiom Awara» qaterena. Hhl- proiractîe ramaM» MMibanldinumeroeo» undlque proferrentlbim. Can- Șai&niaul^^ 1-^’4 poliictrea, teretee, KrțJ’“foiiqrnm!:Yp*rfectoru»i): paria qulila profe- fnțerh^lf#'luferlo^ brerlUa». «uperiorl- u .ibrifiUrr; medlla .omiiiam ' loiițhMlmU. Follx: ^ii^faeie • elțWlâf- 8~5 rMervIa,¹'»^^^ it* < iile rno^'i a ‘ 9 b Vai ii uda; ‘li^ ’-Wiwi ’; la nc< .1 ' luterHodlo ^'■^jjii!ullo-lop^ îora^țaM Ve ‘reiuoia7.reiîqul» conformii, tanCA «Ho i^W?^ilțn’dioey^ calj'CÎ ăpprdxlmatiiin, I. ab i follolia folio couaimlilbuț, ex ovala', purpura Uncia baaf’in îataluam Hnoaram, vlridem, Bracuae atropurpurcao ra^ dl u«7 ad I o nț 1 iu ... . «|P*ⁿ** calea ral» Traneejl- ”***' Krajuliy (alu 6000 — Fig. 11. Paginile din “Botanische Zeitung”, în care a fost descrisă Dianthus callizomis, în 1851, de către H. W. Schott și T. Kotschy 28 Simona Mihăilescu Alt botanist care a adus o contribuție importantă a fost M. Fuss, care, în lucrarea “Flora Transsilvanica Excursoria“ (1866), redă un număr de 199 citări de taxoni din Piatra Craiului. O mare parte din speciile citate în lucrările amintite, mențiunile din alte lucrări existente până la vremea respectivă, precum și propriile observații sunt consemnate în lucrarea de sinteză a lui L. Simonkai din 1886 “Enumeratio Florae Transsilvaniae vesculosae critica“, unde sunt reunite 307 citări de taxoni din masiv. J. Romer (1898, 1904) citează specii din Crăpătură și Piatra Craiului în general, contribuind și prin colile de herbar existente, la creșterea numărului de plante cunoscute din flora masivului. Tot în anul 1898, este importantă de amintit contribuția la flora masivului a renumitului botanist D. Brandza, în lucrarea “Contribuțiuni none la Flora României”, unde sunt redate un număr de 23 citări de taxoni, în urma unor cercetări din regiunea “Muscelu” (Argeș) a Pietrei Craiului. Din aceeași regiune a masivului, în 1905, G. Dimitriu menționează câteva specii de plante. în anul 1937, P. Cretzoiu și A. Beldie publică “Câteva plante interesante din flora Munților Bucegi și Piatra Craiului”, în care, din Piatra Craiului, pe abruptul de vest pe grohotișuri, la 2000 m sub vârful “La Om”, este descrisă o subspecie nouă sub numele Papaver radicatum Rottb. ssp. beldiei Cretz. sinonimizată în prezent la Papaver alpinum ssp. corona-sancti stephani. în 1952, A. Beldie prezintă contribuții la vegetația Pietrei Craiului, în lucrarea “Vegetația Masivului Piatra Craiului”, în care sunt 410 citări de taxoni. “Flora României” apărută în 13 volume între anii 1952-1976, adună în filele ei, aproape toate aceste contribuții dar și însemnările din alte lucrări care conțin în paginile lor referiri la flora masivului (V. Borbâs, 1888; K. Ungar, 1925), la care se adaugă un număr de monografii: orchidaceelor (1915) și geraniaceelor (1931) elaborate de Z. C. Panțu, centaureelor (1930) și achileeelor (1931) elaborate de I. Prodan ș.a. în paginile “Florei României” au fost menționate un număr de 940 semnalări de taxoni ce includ specii, subspecii, varietăți, forme și subforme. Piatra Craiului fiind din punct de vedere floristic, unul dintre cele mai interesante masive din țara noastră, a atras permanent floriști și fitosociologi care și-au adus contribuțiile la completarea datelor de floră ale masivului, prin lucrări de floră și vegetație din această zonă apărute mai ales între anii 1976-1978. Contribuții au adus cercetători români: N. Boșcaiu și F. Tăuber (1977), I. Morariu (1978, 1979), I. Cristian-Comes și F. Tăuber (1977), dar și cercetători străini J. Halda (1976). De remarcat în această perioadă sunt lucrările de vegetație ale lui V. Sanda și A. Popescu care au o contribuție bogată la flora masivului (1976, 1977, 1980), dintre acestea lucrarea cea mai cuprinzătoare fiind “Vegetația Masivului Piatra Craiului” (1977). O deosebită contribuție cu privire la flora masivului a adus-o în 1980, B. Drăghici prin teza de doctorat intitulată “Flora și vegetația Văii Dâmbovicioarei și a versantului estic al Pietrei Craiului”, noutățile floristice fiind consemnate de I. Morariu și B. Drăghici în articolul “Contribuții la flora Masivului Piatra Craiului” (1980). în ultimele decenii s-a acordat o importanță deosebită endemitelor carpatice din Masivul Piatra Craiului, acestea fiind enumerate și descrise de numeroși cercetători în Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 29 lucrările lor: T. Ștefureac și A. Tăcină (1978), H. Heltmann (1985), G. Dihoru și C. Pârvu (1987), G. Negreau și M. Oltean (1989), ș.a. Trebuie amintite câteva date referitor la determinările de cromozomi ale speciilor din Piatra Craiului, la Dianthus callizonus în 1931 (I. Andersson-Kotto & A. E. Gairdner) se determină numărul de cromozomi, iar printre primele studii mai extinse a făcut I. Tarnavschi, în 1948, lucrare în care a reunit o mare parte din determinările personale și datele din literatură. Mai recent, la unele endemite din acest masiv, în 1983, A. Tăcină realizează cercetări citotaxonomice și tot în acest sens, în 1996, M. Boșcaiu face studii multidisciplinare la genul Cerastium, prelucrând și taxoni prezenți în Piatra Craiului. Studii care au avut în vedere și specii din Piatra Craiului au fost cele de corologie, dintre care amintim V. Slonovschi (1977, 1979), V. Lupșa (1977), ș.a. De cele mai multe ori în aceste studii sunt repetate datele prezente în herbare (mare parte din ele le-am luat și noi în studiu), dar și contribuții personale. In decursul timpului, au fost identificate și multe dintre speciile de plante inferioare prin contribuții importante aduse de T. Ștefureac (1951) în ceea ce privesc briofitele, și de A. Richițeanu și V. Bontea (1980) pentru ciuperci. Analizând materialul existent în diferite herbare din țară, am constatat că în Masivul Piatra Craiului au recoltat plante un număr mare de botaniști, dintre care: J. Romer, K. Ungar, A. Richter, Z. Zsâk, J. Barth, M. Peterfi, I. Grințescu, E. I. Nyârădi, A. Borza, A. Beldie, I, Dimitriu-Tătăranu, I. Morariu, M. Danciu, F. Tăuber, T. Comes, V. Ciocârlan, E. Lungescu, N. Vlaicu. în ultimii ani (1994-2000), autoarea acestui studiu a reunit contribuțiile floristice din secolul trecut și din acest secol. Mulți dintre taxonii consemnați din masiv, în lucrări mai vechi, în “Flora României” și lucrările apărute după aceasta, au fost sinonimizați de noi în conformitate cu normele de nomenclatură și cu aprecierile recente cu privire la flora europeană. La toate acestea s-au adăugat contribuțiile personale cu privire la flora și vegetația masivului prin lucrări științifice, coli de herbar, dar și cu menționarea de noi stațiuni în masiv la majoritatea taxonilor care sunt incluși în conspectul florei cormofite din masiv. 30 Simona Mihăilescu III. FLORA VASCULARĂ A MASIVULUI PIATRA CRAIULUI 1. METODA DE PREZENTARE A FLOREI Conspectul florei vasculare a fost întocmit pe baza informațiilor din literatura botanică, preluate în mod critic, a cercetărilor personale de teren și a materialelor conservate în herbarul personal ca și a celor din diverse herbare din țară. în general, a fost respectată concepția taxonomică din “Flora Europaea” (1964 - 1980, voi. I - V și 1993, voi. I, ed. 2), în același timp pentru a se clarifica poziția unor taxoni au fost utilizate lucrări mai recente “Standardliste der Fam- und Bliitenpflanzen der Bundesrepitblik Deutschland’, (1993), “Exkursionsflora von Osterreich” (M. A. Fischer, 1994), s.a. Nomenclatura botanică folosită respectă regulile din “Codul Internațional de Nomenclatură" (Tokyo, 1993). în conspectul de față, familiile au fost trecute în ordinea sistematică preconizată de A. Cronquist, A. Tahtadjean & W. Zimmermann (1966) și adaptată de M. A. Fischer (1994). în cadrul fiecărei familii (index pag. 167), genurile au fost puse în ordine alfabetică, la fel și speciile. Sinonimele au fost menționate în următorul mod: imediat după denumirea considerată validă în lucrarea de față, dacă sinonimul este mai cunoscut, sau imediat după citarea din literatură sau herbar, când s-a redat exact modul de citare al autorului. La fiecare taxon au fost trecute următoarele date: denumirea științifică, sinonimul, forma biologică (bioforma), elementul floristic, răspândirea în masiv și pe altitudine, numărul de bază și numărul somatic de cromozomi, caracterizarea ecologică în funcție de umiditate, temperatură și reacția solului, apartenența cenotică. După prezentarea acestor date cu caracter general, au fost trecute, în ordine cronologică, citările din literatură (Lit.), apoi citările din herbarele din țară și herbarul personal (Exs.), urmate de citările localităților noi în masiv. Speciile de briofite menționate în lucrare au fost determinate utilizând determinatorul pentru briofite elaborat de C. Papp (1970). în lucrare au fost folosite următoarele categorii de prescurtări: bioforme: MM - megafanerofit M - mezofanerofit N - nanofanerofit Ch - camefit H - hem ieri ptofit G - geofit Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 31 Th - terofit anual TH - terofit bianual HH - helohidatofit E - epifit Brch - briocamefite Brr - briocamefite repente Brchc - briocamefite cespitoase Elemente floristice: Cp = circumpolar bor = boreal Eua = eurasiatic arct-alp = arctic-alpin Eur = european cont = continental Atl = atlantic mont = montan Euc = central european alp = alpin Pont = pontic Pan = panonic Alp = Alpi Carp = Carpați Bale = Peninsula Balcanică Med = spațiul mediteranean, inclusiv submediteranean Apen = Apenini Sudet = Sudeți Anat = Anatolia Cauc = Caucaz D = Dacic Cosm = cosmopolit Adv = adventiv răspândirea în masiv: alp. inf.= etajul alpin inferior paj- = pajiști bolov. = bolovănișuri păd. = păduri, pădure bur. = buruienișuri sax. = saxicolă calc. = calcar, calcaros spor. = sporadică corn. = comună stâne. = stâncării frecv. = frecventă subalp. = etajul subalpin grohot. = grohotișuri tuf. = tufărișuri mont. = etajul montan zăv. = zăvoaie alte abrevieri: Cab. = Cabana St. = Stâna Mt. = Muntele Vf. = Vârful Mții. = Munții V. = Valea P.C.Mică= Piatra Craiului Mică ? - prezență incertă Ref. = Refugiul (!) -menționări de noi localități în masiv 32 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Indicii UTR folosiți în conspectul de față sunt cei atribuiți, în general, de cercetătorii V. Sanda, A, Popescu, M. I. Doltu și N. Doniță în lucrarea “Caracterizarea ecologică și fitocenologică a speciilor spontane din flora României” (1983), și au următoarea semnificație: - indicii de umiditate U 1-6: 1(1,5) xerofit, 2(2,5) xeromezofit, 3(3,5) mezofit, 4(4,5) mezohigrofit, 5(5,5) higrofit, 6 ultrahigrofit, 0 amfitolerant. - indicii de temperatură T 1-5: 1(1,5) specii hechistoterme (criofile), 2(2,5) microterme, 3(3,5) mezoterme, 4(4,5) moderat termofile, 5(5,5) termofile, 0 amfitolerante. - indicii de reacție a solului R 1-5: plante stenoionice: 1(1,5) specii foarte acidofile, 2(2,5) acidofile, 3(3,5) acido-neutrofile, 4(4,5) neutrofile, 5(5,5) neutro-bazifile, 0 plante eurionice (amfitolerante). Am folosit informații de la următoarele herbare (s-au folosit abrevierile după P. K. Holmgren (1990), pentru herbarele cuprinse în Index herbariorum): • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Bacău (BCHM) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Bârlad (BDHM) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Bistrița-Năsăud (BNHM) • Herbarul General al Institutului de Biologie București (BUCA) • Herbarul Micologic al Institutului de Biologie București (BUCM) • Herbarul Institutului Agronomic “N. Bălcescu” București (IANB) • Herbarul Institutului de Cercetări Silvice București (BUCF) • Herbarul Facultății de Silvicultură Brașov (HBV) • Herbarul Universității din Cluj-Napoca (CL) • Herbarul Institutului Agronomic Cluj (CLA) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Covasna (CVHM) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Galați (GLHM) • Herbarul Universității Iași (I) • Herbarul Grădinii Botanice Iași (IAGB) • Herbarul Institutului Agronomic Iași (IAAG) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Pitești (PTHM) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Roman (ROHM) • Herbarul Muzeului Bruckenthal Sibiu (SIB) • Herbarul Muzeului de Științele Naturii Timișoara (TMHM) Redăm la pagina 168 semnificația surselor pentru citările din literatură folosite în acest capitol cu privire la flora Masivului Piatra Craiului. 2. CONSPECTUL SISTEMATIC AL PLANTELOR VASCULARE PTERIDOPHYTA LYCOPSIDA LYCOPODIALES LYCOPODIACEAE Huperzia selago (L.) Bernh. ex Schrank & C. F. P. Mart. (Lycopodium selago L.); Ch, Cosm, (2n=264, c.272), spor, mont., subalp., păd., tuf, U₃ ₅, T₂, R₂; Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub Lycopodium selago L. f. recurvum (Kit.) Desv. (14); V. Șpirlea, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1979, D. Parascan, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1975, F. Tauber, G. Groza; Zărnești, 1924, A. Borza (CL); Padinile Frumoase, Șaua Padinei închise, 1994; V. Crăpăturii, 1996; Padinile Frumoase 199?’ S. Mihăilescu (BUCA). Lycopodium annotinum L.; Ch, Cp(bor), (x=17; 2n=68), spor, mont., păd, tuf, U₄, T₂ⱼ₅, R₂; Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub L. annotinum L. și var. integrifolium Schube (14); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei (37); Exs.: Curmătura, 1888, J. Romer; Prăpăstiile Zămeștilor, 1891, J. Romer (HBV); P. C. Mică, 1908, A. Richter (CL); Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Lycopodium clavatum L.; Ch, Cosm, (x=17; 2n=68), spor, mont, rariști de păd, U₃, T₃, Ri; Nardo-Callunetea. Lit.: Piatra Craiului (5); (14); Exs.: Sub Bârc, 1996 S. Mihăilescu (BUCA). SELAGINENELLALES SELAGINELLACEAE Selaginella helvetica (L.) Spring; Ch, Eua, (x=9; 2n=18), spor, mont, alp, paj, tuf, stâne, U₄, T₃ ₅, R₃ ₅; Seslerion, Asplenio-Poetum nemoralis. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Zărnești (5); (14); Prăpăstiile Zărneștiului, V. Crăpăturii (49); Exs.: Prăpăstii, 1974, M. Danciu (HBV); Cheile Prăpăstiilor, V. Crăpăturii, 1994; Vf. între Timbale 1997 S. Mihăilescu (BUCA). Selaginella selaginoides (L.) Link; Ch, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=l 8), spor, mont, stâne, U₄, Ti, R₄; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului, sub A spinulosa A. Br. (4); (14); Zărnești (5); Exs.: Piatra Craiului, 1951,1. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Zărnești, 1908, A. Richter (CL); P.C. Mică, 1994, 1996; Padina închisă, 1996; Piscul Baciului, Vf. Sbirii, 1997, S Mihăilescu (BUCA). 34 Simona Mihăilescu SPHENOPSIDA EQUISETALES EQUISETACEAE Equisetum arvense L.; G, Cosm, (x=9; 2n=c.216), spor, mont., paj., păd., bur., U₃, T₃, Rₒ; Piceetalia. Lit.: Gura Râului, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Dâmbovicioarei, V. cu Apă, V. Muierii, Pietricica (36); Exs.: V. Topliței, 1994; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Equisetum hyemale L.; G, Cp(bor), (x=9; 2n=c.216), spor, mont., paj. umede, U₃₅, T2 5, R4; Car. Alno-Ulmion. Lit.: Gura Râului (32); V. Muierii (36); Exs.: V. Bârsei (Plaiul Foii), 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Equisetum palustre L.; G, Cp(bor), (x=9; 2n=c.216), spor, mont., paj. umede, U₅, T₂, Rₒ; Car. Molinietalia. Lit.: V. Crăpăturii, Vlădușca-Mărtoiu, St. Grind (32); Grind, V. cu Apă, V. Muierii (36); Exs.: V. Topliței, 1994, Plaiul Foii, Sub Bârc, 1996; Sub Bârc, V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA).Piciorul Pietrei Craiului (32); Grind (36); Exs.: Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM). Equisetum x littorale Kiihl. & Rupr. (= E. arvense L. x E. limosum L.). Lit.: Râul Bârsa (14); OPHIOGLOSSOPSIDA OPHIOGLOSSALES OPHIOGLOSSACEAE Ophioglossum vulgatum L.; G, Cp(bor), (x=15; 2n=480, c.496, 500-520), rar mont., paj., U₄, T₃, Rₒ; Car. Molinion. Exs.: Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Botrychium lunaria (L.) Swartz; G, Cosm, (x=15?; 2n=90, 96), spor, mont., alp., paj., stâne., U₂>₅, T₂, Rol Nardetalia, Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); (5a); (14); Crăpătura, V. Vlădușca (13); Vf. Turnu (32); Exs.: Brâna Caprelor, 1955, I. Morariu (HBV); Șaua Crăpăturii, 1994, P. C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). POLYPODIOPSIDA POLYPODIALES DENNSTAEDTIACEAE 1 Pteridium aquilinum (L.) Kuhn; G, Cosm, (x=13; 2n=104), spor, mont., păd., tăieturi de păd., U3, T₃, Ro; Car. Quercetecr, Exs.: V. Urșilor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Dosul Bârcului. THELYPTERIDACEAE Phegopteris connectilis (Michx) Watt (Ph. polypodioides Fee); G, Cp(bor), (x=15?; 2n=90), frecv. mont., păd., U₃₅, T₂, R₂; Betulo-Adenostyletea, Vaccinio- Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 35 Piceion. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Zărnești, 1974, M. Danciu (HBV). ASPLENIACEAE Asplenium adiantum-nigrum L.; H, Eur, (x=9; 2n=144), rar mont., păd., U₂ ₅, T₃, R₃; Androsacion vandeli. Lit.: Padina lui Călineț (30). Asplenium ruta-muraria L.; H, Cp(bor), (x=9; 2n=144), spor, mont., stâne., U] 5, T₃, R₅; Car. Potenlilletalia caulescentis. Lit.: P.C. Mică (29); Prăpăstii-Vlădușca, Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet (32); Piatra Craiului (37); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1899, A. Popovici (IAAG); Gura Râului, V. Râului Mare, 1994, Padina lui Călineț, 1995, V. Crăpăturii, Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Asplenium scolopendrium L. (Phyllitis scolopendrium (L.) Newman, Scolopendrium vulgare Sm.); G, Cp(bor), (x=9; 2n=72), spor, mont., stâne., U₃>₅, T₃, R₅; Car. Acerion, Phyllitidi-Fagetum. Lit.: Piatra Craiului (5); (13); (14); V. Crăpăturii (13); (29); (32); Padina lui Călineț (30); V. Seacă (32); (37); (46); Dâmbovicioara, P. Galbenă (37);. Poiana Frumoasă (46); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești (Crăpătura), 1906, A. Richter; Zărnești, 1924, A. Borza (CL); Prăpăstii, 1955, V. Ciobanu (HBV); V. Crăpăturii, Padina lui Călineț, 1994; Prăpăstii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Asplenium trichomanes L. - ssp. trichomanes; H, Cosm, (x=9; 2n=72), spor, mont., păd., U₃, To, Rr Androsacion. Lit.: Piatra Craiului (14); 1955, V. Crăpăturii (13); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Râului Mare, V. Seacă, Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei (32); Mt. Funduri, Pietricica, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1955, V. Ciobanu; 1964, M. Danciu (HBV); 1978, E. Călărășanu (ROHM); Șaua Curmăturii, V. Râului Mare, 1994; Colții Chiliilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. quadrivalens D. E. Mayer; (x=9; 2n=144), frecv. mont., spor, sualp., pe roci calcaroase, Potenlilletalia caulescentis. (!) Prăpăstii, V. Vlădușca. Asplenium viride Hudson H, Cp(bor), (x=9; 2n=72), frecv. mont.-alp. inf., stâne., U4, T₂, R4; Car. Potenlilletalia caulescentis. Lit.: Piatra Craiului (5a); (13); (37); Brâna de Mijloc a Ciorângii, V. lui Râie, V. Crăpăturii (13); Grindul Mare, Pietricica, Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei (28); Curmătura (29); Padina lui Râie, Crăcii lui Râie; Padina lui Călineț (30); Râul Mare, P. C. Mică, Crăpătura, Pietricica, Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei (32); V. Crăpăturii, V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica, St. Funduri (37); Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: V. Crăpăturii, 1967, M. Ruemmele (PTHM); 1978, E. Călărășanu (ROHM); Șaua Curmăturii, V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor, sub Vf. Ascuțit, 1994; La Zaplaz, Padina lui Călineț, 1995; Colții Chiliilor, 1996; Vf. Piscul Baciului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora Europaea, 1993, vol.I, ed. 2, p.21, o raportează la A. trichomanes-ramosus L. 36 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 37 WOODSIACEAE (Athyriaceae) Athyrium distentifolium Tausch ex Opiz (A. alpestre (Hoppe) Rylands ex T. Moore, non Clairv.); H, Cp(arct-alp), (x=10; 2n=80), spor, mont.-subalp, păd, bur., stâne., U₃ ₅, Ti ₅, R₃; Car. Betulo-Adenostyletea, Vaccinio-Piceion. Lit.: Piatra Craiului (14); sub Vf. Padina Popii (47). Athyrium filix-femina (L.) Roth; H, Cosm, (x=10; 2n=80), frecv. mont., păd., bur., U₄, T₂.5, Rₒ; Car. Fagetalia, Alno-Ulmion, Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (14); V. lui Râie (13); Padina lui Călineț, Padina lui Râie, Plaiul Podurilor (30); Crăpătura sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului, V. Seacă (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă, Poiana Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Cystopteris alpina (Lam.) Desv. (C. regia auct.), H, Cosm, (x=7; 2n=252), spor, subalp.-alp, stâne, calc., U₃,₅, Tₒ, Rₒ; Car. Asplenietea rupestris. Lit.: Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâul de Mijloc, Brâul Ciorânga Mare, V. lui Râie (13); Piatra Craiului, sub C. regia (L.) Presl, Padina lui Râie, Crăpătura, Padina Richiții (14); Exs.: Piatra Craiului, 1955, 1956,1. Morariu; 1979, D. Parascan (HBV); La Zaplaz, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Cystopteris fragilis (L.) Bernh.; H, Cosm, (x=7; 2n=168, 252), frecv. mont., spor. alp. inf, stâne., U₃ ₅, Tₒ, Rₒ; Car. Asplenietea rupestris. Lit.: Piatra Craiului, 1955, Cerdacul Stanciului, Brâna de Mijloc a Ciorângii, V. lui Râie (13); Grindul Mare, V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); Curmătura (29); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Curmătura, Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet, V. Seacă, Râul Mare, Prăpăstii-Vlădușca, V. Crăpăturii, P.C. Mică (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei., V. Seacă (37); Poiana Frumoasă (46); Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu; 1982, M. Danciu (HBV); Zărnești (Crăpătura), 1906, A. Richter, Grințescu G. P, sub C. fragilis ssp. geniuna și ssp. huteri (CL); Muchia Curmăturii, 1994’ Colții Chiliilor, 1996, Șaua Crăpăturii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina lui Dănișor, La Zaplaz, Padina lui Călineț. Cystopteris montana (Lam.) Desv.; H, Cp(arct-alp), (x=7; 2n=168), spor, mont., spor. alp. inf., stâne., U₃.₅, T₂, R^; Asplenietea rupestris. Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura (5); V. Crăpăturii, V. lui Râie, Brâul Ciorânga Mare, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Crăpătura, Brâul Richiții, Padina lui Râie (14); Exs.: Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Cystopteris sudetica A. Braun & Milde; H, Eua, R, (x=7; 2n=168), rar mont., păd., stâne., U₃ⱼ₅, T₂, Rₒ; Cystopteridion, Asplenietea. Lit.: Piatra Craiului (14); Exs.: Piatra Craiului, 1897, 1902, J. Romer (HBV); Zărnești, 1900, J. Romer (CL); Zărnești, 1950, K. Lâszlo (CVHM); Padina Popii, Padina lui Râie, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Gymnocarpium dryopteris (L.) Newman (Phegopteris dryopteris Fee, Dryopteris linnaeana Christ.); G, Cp(bor), (x=10; 2n=160, 168); frecv. mont., păd., U₃, T₂.5, R₂; Fagion, Vaccinio-Piceion. Lit.: Padina lui Călineț, V. lui Râie (13); Plaiul Podurilor, Crăcii lui Râie (30); V. Dâmbovicioarei, P.C. Mică, Prăpăstii-Vlădușca (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei., P. Galbenă (37); V. Șpirlea, V. Seacă, Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer (CL); Muchia Curmăturii, Padina lui Dănișor, 1994; La Zaplaz, 1995; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Gymnocarpium robertianum (Hoffm.) Newman {Dryopteris robertiana (Hoffm.) C. Chr, Phegopteris robertiana (Hoffm.) A. Braun), G, Cp(bor), (x=10; 2n—160,168), frecv. mont., păd., U₃, T₂,5, R₄,5; Car. Thlaspietalia roiundifolii, Teucrion montani, Seslerio-n estucion pallentis, Gymnocarpietum robertianae. Lit.: Padina lui Călineț, V. Crăpăturii, V. lui Râie (13); Padina lui Râie, Crăpătura (14); V. Crăpăturii (29); Piatra Craiului (37); Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Ciaiului, 1891, J. Romer; V. Prăpăstiilor, 1976, 1992, M. Danciu (HBV); Cheile Prăpăstiilor, V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Matteuccia struthiopteris (L.) Tod. {Struthiopteris filicastrum AH.); H, Cp(bor), (x=10; 2n=80), spor, mont., zăv, malul apelor, U₄, T₂, Rₒ; Car. Alno-Ulmion. Lit.: Plaiul Foii (13); V. Dâmboviței (37); Exs.: V. Bârsei (Plaiul Foii), 1997, 1998. S. Mihăilescu (BUCA). DRYOPTERIDACEAE Dryopteris carthusiana (Vili.) H. P. Fuchs {D. spinulosa (Mull.) Kuntze); H, Cp(bor), (x—41; 2n=164), spor, mont., păd., U₄, T₃₅, Rₒ; Querco-Fagetea, Alno- Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (13); (14); (48); V. Crăpăturii (13). Dryopteris dilatata (Hoffm.) A. Gray {D. austriaca (Jacq.) Woynar); H, Cp(bor), (x=41; 2n=164), frecv. mont., păd., U₃₅, To, Ro; Vaccinio-Acerion, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului (13); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei, P. Galbenă (37); V. Șpirlea, V. Seacă, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Șaua Curmăturii, 1994; V. Urșilor, 1997, S Mihăilescu (BUCA). Dryopteris expansa (C. Presl) Fraser-Jenkins & Jermy (D. assimilis S. Walker), H, Cp(bor), (x=41; 2n=82), spor, mont, păd, U₃ ₅, T₂, R₃; Vaccinio-Piceion', Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Dryopteris filix-mas (L.).Schott; H, Cosm, (x=41; 2n=164), frecv. mont, păd, U₄, T₃, Rₒ; Car. Fagetalia. Lit.: V. Crăpăturii, Padina Popii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului (14); V. Crăpăturii (29); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii, Curmătura, Brusturet, V. Seacă, Crăpătura sub Turnu, P.C. Mică, Prăpăstii- Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, Dâmbovicioara, St. Funduri, V. Seacă (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Dosul Pietrei, Padina lui Dănișor, 1994; Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). 38 Simona Mihăilescu Polystichum acuieatum (L.) Rotii (P. lobatum (Huds.) Bast.), H, Eur(mont), (x=41; 2n=164), frecv. mont., spor, sualp., păd., stâne., U3 5, T₃,₅, R35; Car. Acerion, Fagion. Lit: V. lui Râie, V. Crăpăturii (13); V. Crăpăturii, V. Vlădușca (14); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă, V. Crăpăturii (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei., V. Seacă (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Exs.: V. Crăpăturii, 1906, A. Richter (CL); 1956, I. Morariu; Bârsa Croșetului (Zărnești), 1974, M. Danciu (HBV). Polystichum braunii (Spenner) Fee; H, Cp(bor), (x=41; 2n=164), spor, mont., păd., Ua.5, 1'2.5, R3; Car. Acerion, Fagion. Lit: V. Seacă, V. Muierii, Cheile Dâmbovicioarei (36); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei (37); Poiana Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Polystichum lonchitis (L.) Roth; H, Cp(bor), (x=41; 2n=82), frecv. mont.- subalp., păd., bolov., stâne., U₃, T15, R₄ⱼ₅; Car. Thlaspeion rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului, sub Aspidium lonchitis Sw. (5a); V. Crăpăturii (13); (14); (29); (32); Padina lui Călineț, Padina Popii, V. lui Râie (13); Curmătura (29); Padina iui Râie (30); sub Vf. Padina Popii (47); V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Rbmer (HBV); Crăpătura, 1906, A. Richter; Moara Dracului, 1943, A. Buia, A.T. Szâbo (CL); Piatra Craiului, 1967, M. Danciu (PTHM); Brâna Caprelor, 1955, I. Morariu (HBV); Șaua Padinei închise, 1994, Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Polystichum setiferum (Forskal) Woynar; H, Cosin, (x=41; 2n=82), spor, mont., păd., bur., U35, To, R₄; Fagion. Lit.: Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Exs.: Padina lui Dănișor, 1994, V. Crăpăturii, 1996, Padinile Frumoase, P.C. Mică, Vf. Țimbalul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polystichum x illyricum (Borbâs) Hayne (= P. lonchitis (L.) Roth x P. aculeatum^L.) Roth). Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu, M. Danciu (HBV). BLECHNACEAE Blechnum spicant (L.) Roth; H, Cp(bor), (x=17; 2n=68), f.rar mont., tuf., paj., U33, T2, Ri,5; Car. Vaccinio-Piceion. Lit.: Piatra Craiului, Cab. Curmătura, V. Dâmbovicioarei (33); Cab. Curmătura (36); Exs.: Zărnești, 1950, K. Lăszlo (CVHM); Cab. Curmătura, 1969, V. Slonovschi (1AGB). POLYPODIACEAE Polypodium vulgare L.; G, Cp(bor), (x=37; 2n=l48), frecv. mont., păd., stâne., □3,5, T3, R₄; Car. Asplenietea. Lit.: V. Crăpăturii (13); Piatra Craiului (14); V. Crăpăturii (29); Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Râul Mare, V. Seacă, V. Dâmbovicioarei, V. Crăpăturii, P.C. Mică (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii (49); Exs.: Colții Chiliilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Râul Mare. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 39 SPERMATOPHYTA GYMNOSPERMAE CONIFEROPSIDA PINIDAE PINALES PINACEAE Abies alba Miller; MM, Euc, (x=12; 2n=24), frecv. mont., păd., U₄, T₃, Roi Car. Symphyto-Fagion. Lit.: V. Crăpăturii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului (14); (27); Padina lui Călineț, Padina lui Râie, Plaiul Podurilor (30); V. Crăpăturii (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei, V. Seacă, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă , V. Șpirlea, V. Seacă, Poiana Grind (46); Exs.: Vlădușca-Prăpăstii, 1955, V. Ciobanu (HBV); Dosul Bârcului, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Larix decidua Miller; MM, Alp-Carp, (x=12; 2n=24), subspontan, mont., păd., U2.5, To, Rₒ; Fagion. Lit.: Plaiul Podurilor (30); Exs.: Muchia Curmăturii, 1994; V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Picea abies (L.) Karsten - ssp. abies (P. excelsa (Lam.) Link), MM, Eur, (x=12; 2n=24), frecv. mont.- subalp., păd., Uₒ, Tₒ, Ro; Car. Vaccinio-Piceion. Lit.: Piatra Craiului (3); V. lui Râie (13); Piatra Craiului (14); (27); Grindul Mare (28); Plaiul Podurilor, Crăcii lui Râie, Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Râul Mare, Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică, V. Crăpăturii, V. Seacă (32); V. Seacă, Grindul Mare; Pietricica, St. Funduri, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă, Ref. Șpirlea, La Zaplaz, Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Padina închisă, Șaua Crăpăturii, Vf. Turnu, 1994; La Zaplaz, P.C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Pinus mugo Turra; MM, Eur(alp), (x=12; 2n=24), frecv. subalp.-alp. inf., tuf., Uo, T2, Ro; Car. Pinion mugo, Vaccinio-Piceion. Lit.: Piatra Craiului, sub P. nrughus Scop. (3); 1886, sub P. pumilio Hănke (5); Versant nordic spre V. Bârsei (13); Piatra Craiului, 1952, sub P. montana Mill. ssp. mugho (Scop.) Mill. (14); (27); (28); P.C. Mică, Turnu, Grindul Mare, Crăpătura (32); Pietricica, Grindul Mare (37); sub Șaua Grind (46); Exs.: Vf. Turnu, 1955, I. Morariu (HBV); Vf. Țimbalul Mare, Șaua Crăpăturii, Padina închisă, Vf. Ascuțit, 1994; P.C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Pinus sylvestris L.; MM, Eua, (x=12; 2n=24), spor, mont., păd., Uₒ, Tₒ, Ro; Hieracio rotundati-Piceetum. Lit.: Versantul vestic (14); Exs.: Padina lui Riie, 1995, Ref. Diana, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). CUPRESSACEAE Juniperus communis L. 40 Simona Mihăilescu - ssp. communis; M, Cp, (x=U; 2n=22), spor, mont., tuf., LL₅, Tiⱼ₅, R₄; Prunetalia. (!) Ref. Diana. - ssp. alpina (Suter) Celak. (J. nana Willd., J. sibirica Burgsd., J. communis L. ssp. nana Syme), M, Cp(bor), (x=l 1; 2n=22), frecv. alp. inf., tuf. de ericacee, U₂>₅, T| 5, R4; Pinion mugo, Car. Campanulo abietinae-Juniperetum. Lit.: Piatra Craiului (3); (14); (27); Grindul Mare (28); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Grindul Mare, Turnu (32); Pietricica, Grindul Mare (37); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu; 1964, E. Lungescu (HBV). (!) Vf. Turnu, sub Vf. Ascuțit, Padina închisă, La Zaplaz. TAXIDAE TAXALES TAXACEAE Taxus baccata L.; M, Eur(mont), (x=12; 2n=24), spor, mont., păd., U3, T₃.5, FC; Symphyto-Fagion, Car. Querco-Fagetea. Lit.: Prăpăstii, Versantul vestic (14); Plaiul Podurilor, Crăcii lui Râie, Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Exs.: Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). SPERMATOPHYTA ANGIOSPERMOPHYTINA (ANGIOSPERMAE) DICOTYLEDONEAE (MAGNOLIOPSIDA) MAGNOLIIDAE MAGNOLIANAE ARISTOLOCHIALES ARISTOLOCHIACEAE Asarum europaeum L.; H(G), Eua, (x=13; 2n=26), spor, mont., păd., U3 5, T₃, R₄; Car. Fagetalia. Lit.: Dâmbovicioara, (16); V. Șpirlea (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Prăpăsti, 1955, V. Ciobanu (HBV); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Fântâna lui Botorog, Râul Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 41 RANUNCULIDAE RANUNCULANAE RANUNCULALES RANUNCULACEAE Aconitum anthora L.; H, Eur(cont), (x=8; 2n=32), frecv. mont.-alp. inf., paj., stâne., U₂, T₃, R₅; Seslerion rigidae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (15); Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Zărnești, 1924. A. Borza (CL); Prăpăstii, 1994, 1996; Șaua Padinei închise, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Poiana Zănoaga-Curmătura, Cheile Prăpăstiilor. Aconitum lasianthum (Reichenb.) Simonkai; H, Carp, frecv. mont.-subalp., stâne., bur., U₄, T₂ⱼ₅, R4; Calamagrostidion. Lit.: Piatra Craiului, Curmătura, V. Crăpăturii (13); Piatra Craiului (15); (27); (44); Exs.: Zărnești, 1823, J. C. Baumgarten (CL); Piatra Craiului, 1823, J. C. Baumgarten; 1971, 1980, 1984, N. Vlaicu (TMHM). Aconitum lycoctonum L. - ssp. vulparia (Reichenb.) Nyman (J. vulparia Reichenb.), H, Euc, frecv. mont., păd., tuf, zăv., U₄, T₂>₅, R₄; Car. Alno-Ulmion, Fagetalia. Lit.: P.C. Mică, Crăpătura sub Vf.Turnu (32); V. Dâmbovicioarei, V. Seacă (36); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Prăpăstii (49); Exs.: Brâna Caprelor, 1955; Curmătura, 1963, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1966, N. Vlaicu (TMHM); Cheile Prăpăstiilor, 1994; Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Aconitum moldavicum Hacq. (A. lycoctonum L. ssp. moldavicum (Hacq.) Jalas), H, disjuncție Carp-China, (x=8; 2n=16), frecv. mont., paj., tuf., U₃, T₂, R₃; Fagion, Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului (5); V. Vlădușca, Padina Popii (13); Piatra Craiului, V. Dâmbovicioarei (15); Vf. La Om, sub A. moldavicum Hacq. ssp. hosteanum (Schur) Graebn., (36); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1935, K. Lăszlo (CVHM); 1966, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1950, K. Lâszlo, sub A. hosteanum Schur, (CVHM); V. Crăpătura, 1957, V. Ciocârlan (IANB); Versant vestic, 1979, D. Parascan (HBV); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Brâna Caprelor, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Aconitum napellus L. - ssp. hians (Reichenb.) Gâyer (A. callibotryon Reichenb. ssp. baumgarteni, A. callibotryon Reichenb. ssp. multifidum Gâyer, A. firmum Reichenb.), H, Carp-Balc- Sudet, (x=8; 2n=32), frecv. subalp.-alp. inf., paj., tuf., bur., U₂₅, T₂₅, R₄₅ Adenostylion alliariae. Lit.: Crăpătura, Zărnești (5); Curmătura, V. Crăpăturii (13); Piatra Craiului (15); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss; 1883, J. Romer; 1885, J. Barth (SIB); 1904, W. Gurtler (CL); 1908, K. Ungar (SIB); 1908, A. Richter (CL); 1928, G.P. Grințescu, (GLHM); (BCHM); 1934, G.P. Grințescu (SIB); 1965, N. Vlaicu (TMHM); 1979, D. Parascan (HBV); 1984, N. Vlaicu (TMHM); 1975, G. Groza, F. Tăuber (CL); Crăpătura, 1883, J. Romer 42 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 43 (SIB); 1935, K. Lăszlo (CVHM); V. Prăpăstiei, 1974, M. Danciu (HBV); 1928, 1934, G.P. Grințescu (CL); Zărnești, J.C. Baumgarten (SIB); 1906, Z. Zsăk; 1952, G. Silaghi (CL). - ssp. tauricum (Wulfen) Gâyer (A. tauricum Wulfen), H, Alp-Carp, (x=8; 2n=32), frecv. subalp.-alp. inf., paj., grohot., U₃, T₂₃, R4,5,' Adenostylion alliariae. Lit.: Piatra Craiului (3); sub A. multifidum Koch (5); Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (15); Grindul Mare (28); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, Meschendorfer (SIB); 1885, J. Romer (CL); 1888, J. Wolff, 1908, A. Richter (CL); 1923, G.P. Grințescu, sub A. tauricum ssp. microstachyum (Reichenb.) Gâyer, (BUCA); 1941, M. Șerban (CL); 1961, Anton (BDHM); 1971, N. Vlaicu (TMHM); Crăpătura 1883, J. Romer, V. Sanda; 1950, E. I. Nyărâdy, (BUCA); 1957, V. Ciocârlan (IANB); Grindul Mare, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); Zărnești-Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Șaua Pădinei închise, 1994, Brâna Caprelor, Poiana Curmăturii, sub Vf. Turnu, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Aconitum toxicum Reichenb. (A. schurii Beck, A. toxicum Reichenb. ssp. schurii (Beck) G. Grinț.); H, Carp-Balc, spor, mont.-subalp., bur., U₄, T₂>₅, R4.5; Fagion, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului, sub A toxicum Reichenb. f. crispulum (Nyâr.) și ssp. lasiocarpum Reichenb.; Dâmbovicioara, V. Prăpăstiilor (15); V. Crăpăturii (29); Padina lui Călineț (30); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1827, J. C. Baumgarten; 1904, 1906, Z. Zsăk; 1924, A. Borza; 1927, E. I. Nyârâdy; 1952, G. Silaghi (CL); 1908, K. Ungar (SIB); 1908, K. Ungar, Gâyer; 1924, A. Borza; 1928, G.P. Grințescu (BUCA); 1965, N. Vlaicu (TMHM); Crăpătura, 1883, J. Romer (BUCA); 1928, G.P. Grințescu, V. Sanda (BUCA); Zărnești, 1924, A. Borza (BUCA); (HBV); (IANB); 1935, K. Lâszlo (CVHM); V. Crăpăturii, 1957, V. Ciocârlan (IANB); P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Aconitum variegatum L. - ssp. paniculatum (Arcangeli) Greuter & Burdet (A. paniculatum Lam.); H, Alp-Carp-Balc, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., zăv., tuf., U₃₅, T|₅, R₄ ; Fagion, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului, sub A. cernuum Host (3); Curmătura (5); V. Crăpăturii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului, Zărnești (15); V. Seacă (28); (32); V. Crăpăturii, Cheile Dâmbovicioarei, Cab. Curmătura, Prăpăstii-Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului (32); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); Zărnești, 1902, J. Barth (SIB). Aconitum x baumgartenianum Simonkai (= A. lasianthum (Reichenb.) Simonkai xA moldavicum Hacq.). Lit.: Piatra Craiului (13); (26). Actaea spicata L., H, Eua, (x=8; 2n=l 6), spor, mont., bur. în chei, U₃ ₅, T₃, R₃; Car. Fagion, Acerion. Lit.: V. Crăpăturii (13); Dâmbovicioara (15); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii (32); Poiana Frumoasă (46); Exs.: V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Anemone narcissifolia L.; G, Cp(bor-alp), (x=7; 2n=14), spor, subalp.-alp. inf., paj. pe versanți abrupți, U₃ ₅, T] ₅, R₅; Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); (5a); (15); (27); (28); Curmătura (29); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1888, Deubel; 1963, I. Morariu; V. Crăpăturii, 1882, J. Romer; 1956, 1. Morariu; Brâna Caprelor, 1964, E. Lungescu (HBV); Zărnești, 1899, A. Popovici (I); Piatra Craiului, 1931, K. Lăszlo (CVHM); Vf. Ascuțit, 1994, 1997, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Anemone nemorosa L., G, Eur, (x=15; 2n=30), abundentă mont., păd., tuf., paj., U₃ ₅, T₄, Rₒ; Fagetalia, Car. Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (15); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei (37); V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; Colții Chiliilor, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina lui Dănișor. Anemone rahunculoides L.; G, Eur, (x=8; 2n=32), frecv. mont., păd., tuf., paj., U₃>₅, T₃, R₄; Car. Fagetalia, Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (15); P.C. Mică (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei., P. Galbenă (37); V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Colții Chiliilor, V. Urșilor, 1996; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Aquilegia nigricans Baumg.; H, Eur, (x=7; 2n=14), spor, subalp., paj. pe versanți abrupți, U₂ ₅, T| 5, R₄; Seslerietalia. Lit.: Vlădușca, Zărnești-Prăpăstii, Crăpătura (5); Versant estic sub creastă (13); V. Crăpăturii (49); Exs.: P.C. Mică, 1900, L. Walz (CL); Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM); sub Vf. Ascuțit, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Aquilegia transsilvanica Schur; H, Carp, rar subalp., paj. pe versanți abrupți, U₂.5, Ti s, R₄; Seslerietalia. Lit.: Șaua Funduri (36). (!) V. Crăpăturii. Aquilegia vulgaris L.; H, Eur, (x=7; 2n=14), subspontan, Exs.: Piatra Craiului, 1968, H. Heltmann (SIB). ? Callianthemum coriandrifolium Reichenb. Lit.: Piatra Craiului (15). Caltha palustris L. (inel. C. laeta Schott, Nym. & Kotschy); H, Cp(bor), (x=8; 2n=24,72), frecv. mont.-alp. inf., paj. înmlaștinate, izvoare, pâraie, U₄₅, Tₒ, Ro; Car. Calthion, Molinietalia, Alno-Ulmion, Salicetea. Lit.: Piatra Craiului, (5); și sub C. laeta var. alpina (Schur) Graebn. (15); (27); St. Grind, Vlădușca-Mărtoiu, Mt. Pietricica, V. Crăpăturii, Curmătura, Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Dâmboviței (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Mt. Funduri, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); V. Toplița, 1994; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Clematis alpina (L.) Miller (Atragene alpina L.); H(N), Eua(bor), (x=8; 2n—16), spot, mont.-subalp., stâne, umbrite din păd., U₃, T₂, R₂; Car. Rhododendro- Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); V. lui Râie (13); Piatra Craiului, 1953, și sub Atragene alpina L. f montana Schur (15); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); (37); V. Crăpăturii, V. Seacă (32); V. Seacă, P. Galbenă (37); Piatra Craiului (44); V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1900, L. Walz (CL); 1949, 1963, I. Morariu; 1951, I. Dumitriu- Tătăranu; 1964, E. Lungescu (HBV); 1961, Anton (BDHM); V. Crăpăturii, Vf. Turnu, 1994; Peietele Padina Lăncii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii, Padina închisă, sub Vf. Ascuțit, La Zaplaz. 44 Simona Mihăilescu Clematis vitalba L.; N(E), Euc(Med), (x=8; 2n=16), rar mont., zăv., U₃, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia. Lit.: Padina lui Râie (30); Piatra Craiului (48). (!) Gura Râului, V. Bârsei. Consolida orientalis (Gay) Schrodinger; H, Eur, (x=8; 2n=16), spor, mont., Secalietea, Exs.: Valea Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Consolida regalis S. F. Gray - ssp. regalis {Delphinium consolida L.); Th, Eua, (x=8; 2n=16), spor, mont., fânețe, U2, T4, R4; Secalietea. (!) sub Bârc. Delphinium elatum L. - ssp. elatum (D. intermedium Soland.); H, Eua (mont), (x=8; 2n=32), frecv. mont.-subalp., bur. din depresiuni, chei, U4, T2, R4; Delphinion elati, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului (3); sub D. alpinum W. & K., Zărnești, (5); Padina Popii, Padina lui Călineț, V. lui Râie, Brâul Ciorânga Mare (13); V. Prăpăstiilor, Cheile Vlădușca (15); V. Crăpăturii (29); (49); Prăpăstii-Vlădușca (32); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1883, 1888, J. Romer; 1955,1. Morariu; 1974, M. Danciu (HBV); 1928, G. P. Grințescu (BUCA); 1883, J. Romer, 1904, W. Gurtler; 1904, Z. Zsâk; 1905, 1906, A. Richter; 1921, 1924, A. Borza; 1921, M. Peterfi, M. Priscu, 1927, 1931, E. I. Nyârâdy; 1952, G. Silaghi (CL); 1935, K. Lăszlo (CVHM); Zărnești, 1827, J. C. Baumgarten (SIB); 1921, M. Peterfi, M. Priscu; 1950, E. I. Nyârâdy (BUCA); Crăpătura, Zărnești 1921, S. Peterfi (BUCF); V. Crăpătura, 1921, M. Peterfi; Prăpăstii, 1957, V. Ciocârlan (IANB); Prăpăstii, 1994; Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Helleborus purpurascens Waldst. & Kit.; H, Carp-Balc-Pan, (x=8; 2n=32), frecv. mont., paj., rariști de păd., U₃,5, T₃, R4; Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); sub H. baumgartenii Kovâcs (5); Dâmbovicioara (15); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995, Colții Chiliilor, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Hepatica nobilis Miller; G, Cp, (x=7; 2n=14), spor, mont., păd., U₃, T₃, R4; Fagetalia, Car. Querco-Fagetea. (!) Dosul Pietrei Craiului. Hepatica transsilvanica Fuss (H multiloba Schur); G, Carp, (x=8; 2n=16), spor. mont, (subalp.), păd., rariști de păd., U₃, T₂, R4; Fagion. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); (5); (6); (15); Zărnești (3); (4); (5); V. lui Râie (13); Dâmbovicioara (15); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Crăpătura (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Piatra Craiului (39); (48); Exs.: Ref. Diana, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Isopyrum thalictroides L.; G, Euc, (x=7; 2n=14), frecv. mont., păd., tuf., U₃, T2, R4; Car. Fagion, Acerion. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (13); (15); (32); V. Crăpăturii (32); V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Nigella arvensis L.; TH, Pont-Med, (x=6; 2n=12), spor, mont., margini de culturi agricole, U2, T₄, R4; Secalietea. Lit.: Piatra Craiului (4). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 45 Pulsatilla alba Reichenb.; H, Alp-Carp, (x=8; 2n=16), spor, subalp.-alp. inf., paj., tuf. de ericacee, U3, T2, R2.5; Potentillo-Nardion, Vaccinio-Piceetea. Lit.: Piatra Craiului, sub Anemone alpina L. (3); (5a); sub Anemone alba Reichenb. (5); (15); Exs.: Piatra Craiului, 1890, A. Richter (CL); 1956, I. Morariu (HBV); Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus acris L. s.l.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=14), corn, mont.-alp. inf, paj., margini de păd., U₃₅, Tₒ, Ro; Car. Molinio-Arrhenateretea. Lit.: Piatra Craiului, sub R. acer L. (4); (15); P.C. Mică, Mlaștina Vlădușca, Gura Râului, St. Grind, Gura Râului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Plaiul Foii, 1978, 1. Călărășanu (ROHM); V. Topliței, 1994; Podul lui Călineț, Saivanul lui Bertilă, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus alpestris L.; H, Eur(alp), (x=8; 2n=16), rar alp. inf. (subalp.), stâne., U4, Tb R45; Arabietalia. Lit.: Piatra Craiului, 1866, sub Hecatonia alpestris Schur (4); (5); Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului (15); (27); Piscul Baciului (36); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1967, H. Heltmann (SIB); La Lanțuri, Șaua Grind, 1995; Vf. Piscul Baciului, Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus arvensis L.; Th, Eua(Med), (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., margini de culturi, rud., U₃,T₃, Rₒ; Secalietea. Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus auricomus L.; H, Eua, (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., zăv., U₃.₅,T₃, R₃; Querco-Fagetea, Molmio-Arrhenatheretea. Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA). Ranunculus bulbosus L.; H(G), Eur, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., coaste înierbate, U2, T₃, R₃; Festuco-Brometea. Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Ranunculus carpaticus Herbich; G, Carp, (x=8; 2n=16), spor. mont.-subalp., păd., rariști de păd., U₃>₅, T₂, R4; Vaccinio-Piceetalia, Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub R. dentatus Baumg. (6); Padina Popii (13); Piatra Craiului (15); V. Crăpăturii (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei. (37); V. Șpirlea, V. Seacă (46); sub Vf. Turnu, Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); 1900, L. Walz (CL); Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); Cheile Brusturetului, Brusturet, V. Seacă, sub Pietricica, 1981, G. Negrean (BUCM); Curmătura, Șaua Padinei închise, 1994; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus crenatus Waldst. & K.it.; H, Carp-Balc, (x=8; 2n=l6), spor, alp., stâne., U₄, Tb R4; Salicetea herbaceae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (15). Ranunculus ficaria L. s.l. {Ficaria verna Hudson); H(G), Eua(med), (x=8; 2n=32), frecv. mont, (subalp.), păd., zăv., U₃₅, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Prunetalia. Lit.: Piatra Craiului (15); P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului (32). Ranunculus pseudomontanus Schur {R. montanus Baumg.); H, Carp-Balc, (x=8; 2n=32), spor, subalp.-alp. inf., paj., U₃>₅, T2, R45; Poion alpinae, Caricion 46 Simona Mihăilescu curvulae. Lit.: Piatra Craiului (2); (5); (15); Brâul Ciorânga Mare, Versantul sudic, Crăpătura, Padina lui Călineț, V. Vlădușca, Versantul sudic, Cerdacul Stanciului, Brâul de Mijloc la V.Podurilor, Versant estic sub creastă, Brâna de Mijloc a Ciorângii, Piscul Baciului (13); P.C. Mică, Cab. Gura Râului, Turnu (32); Exs.: Piatra Craiului, 1822, K. Ungar (CL); 1956, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, 1958, V. Ciocârlan (1ANB); 1974, 1978, N. Vlaicu (TMHM); P.C. Mică, 1976, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Padinile Frumoase, Șaua Crăpăturii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus serpens Schrank - ssp. nemorosus (DC.) G. Lopez (R. nemorosus DC.); H, Eur(Med), (x=8; 2n=16), frecv. mont.- subalp., păd., bur., paj., Uj, Tₒ, Rj^; Cynosurion, Polygono- Trisetion. Lit.: Piatra Craiului (3); sub R. aureus Schleich (5); (15); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Piscul Baciului, Pietricica, sub R. nemorosus var. crantzii (Schur) Jâv. la Poiana Grind (36); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei. (37); Poiana Curmăturii (43); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); 1965, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Crăpătura, 1907, E. I. Nyârădy (S1B). (!) Șaua Crăpăturii, Curmătura, Umerii Pietrei Craiului. Ranunculus oreophilus Bieb. (R. hornschuchii Hoppe); H, Alp-Carp-Balc, (x=8; 2n=16), frecv. mont.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, U₂ⱼ₅, T₄, R₄; Sesleriatalia. Lit.: Piatra Craiului (2); și sub R. villarsii DC. (3); V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, Dâmbovicioara (15); Piatra Craiului (28); Curmătura (29); Grindul Mare, Pietricica (32); (37); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Vf. Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, T. Kotschy (SIB); 1963,1. Morariu (HBV); V. Crăpăturii, Șaua Padinei închise, 1994, Padinile Frumoase, P.C. Mică, Vf. Piscul Baciului, Ref Grind, Vf. Țimbalul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus platanifolius L.; H, Eur(mont), (x=8; 2n=16), spor, subalp., bur., Uys, T2,5, Roi Car. Betulo-Adenostyletea. Lit.: V. Crăpăturii (5); (13); (15); Exs.: Piatra Craiului,’ 1891, J. Romer (HBV); (CL); V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus polyanthemos L. s.l.; H, Eua(cont), (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., tuf., T3, R3; Car. Geranion sanguinei. Lit.: Piatra Craiului (15); Cab. Gura Râului (32); Exs.: V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus repens L.; H, Eua(Med), (x=8; 2n=32), corn. mont, subalp., paj., zăv., păd. și margini de păd., U₄, Tₒ, IC; Molinio-Arrhenateretea, Alno-Ulmion, Car. Agropyro-Rumicion. Lit.: Piatra Craiului (15); V. Seacă, Mlaștina Vlădușca, Mărtoiu, V. Crăpătura, Gura Râului, St. Grind, Cab. Curmătura, P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului, Mt. Pietricica, Piatra Galbenă (32); V. Bârsa Tămașului (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Ranunculus sardous Crantz; Th(TH), Eua, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., U3, T₃, R4; Car. Agropyro-Rumicion. (!) Sub Bârc. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 47 Ranunculus thora L.; H, Alp-Carp-Balc, (x=8; 2n=16), rar alp. inf., paj., U₄, Tj, R₃₃; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); (15); Exs.: Piatra Craiului, 1887, J. Romer (SIB). ’ Thalictrum aquilegiifolium L.; H, Eur, (x=7; 2n=14), frecv. mont., margini de păd., tuf., paj., U₂₅, T25, R₄; Car. Alno-Ulmion, Adenostylion, Filipendulo-Petasition. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului (15); Padina lui Călineț (30); Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet (32); Exs.: Piatra Craiului, 1960, R. Rosler (BNHM); 1964, E. Lungescu (HBV); 1965, N. Vlaicu (TMHM); Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Thalictrum iucidum L.; H, Euc, (x=7; 2n=28), spor, mont., stâne., bolov., U₄>₅, Tj, R₅; Molinietalia, Car. Filipendulo-Petasition. (!) Sub Bârc. Thalictrum minus L. s.L; H, Eua(cont), (x=7; 2n=42), frecv. mont.-subalp., paj., bolov., U₂, T₄, R₄; Geranion sanguinei, Festuco-Brometea. Lit.: V. Crăpăturii (13); V. Seacă, P.C. Mică (32); Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, Șaua Funduri (36); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); 1971, 1973, N. Vlaicu (TMHM); V. Crăpăturii, 1902, J. Barth, 1950, E. 1. Nyârâdy (SIB). (!) Cheile Prăpăstiilor. - ssp. majus (Crantz) Rouy & Fouc. (Th. minus L. var. majus Cr.), H, Eua(cont), (x=7; 2n=28), Lit.: Crăpătura (5); Piatra Craiului (15). - ssp. saxatile Schinz & R. Keller, non Hooker fii.; H, Eua, Exs.: Zărnești, 1950, E. I. Nyârâdy (BUCA). Trollius europaeus L. s.L; H, Eur(bor), R, (x=8; 2n=16), frecv. mont.-alp. inf., paj., margini de păd., tuf., U₄, T₂, R₄; Car. Mollinietalia, Calthion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); sub T. europaeus L. var. transsilvanicus (Schur) Blocki (15); V. Vlădușca, Podul lui Călineț, Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub T. transsilvanicus Schur (27); Mt. Galbenele (32); Exs.: Crăpătura, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1967, M. Ruemmele (PTHM); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); V. Crăpăturii, Vf. Ascuțit, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). PAPAVERALES PAPAVERACEAE Chelidonium majus L.; H, Eua, (x=6; 2n=12), frecv. mont., margini de păd., tuf., bur., U₃, T₃, R₄; Epilobietea, Chenopodietea', Lit.: Padina lui Călineț (30); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Prăpăstii (49). Corydalis cava (L.) Schweigger & Koerte ssp. cava; G, Euc, (x=8; 2n=16), frecv. mont., păd., zăv., U₃, T₃, Ro; Car. Fagetalia. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: V. Urșilor, 1996; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Corydalis capnoides (L.) Pers.; Th(TH), Eua, (x=8; 2n=16), rar păd., U₃, T₃, R4; Acerion. Lit.: V. Dâmbovicioarei (36). 48 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 49 Corydalis solida (L.) Clairv. (C. bulbosa (L.) DC.) - ssp. solida; G, Eur, (x=8; 2n=16, 24, 32), corn. mont, (subalp.), păd., zăv., th, T₃, Rq; Car. Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (5); V. cu Apă, sub C. bulbosa (L.) Pers, f muhicaulis Drăghici, (36); Poiana Frumoasă (46); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995, Colții Chiliilor, Padina lui Man, 1996; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Papaver alpinum L. - ssp. corona-sancti-stephani (Zapai.) Borza (P. pyrenaicum (L.) Willd. ssp. corona-sancti-stephani (Zapa).) Borza); H, Carp, rar subalp.-alp. inf., grohot., U₂, T₂, R4 5; Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Piatra Craiului, sub P. alpinum L. (3); (5); (16); Cerdacul Stanciului (13); Grind-Piscul Baciului (36); Vf. Ascuțit, Cerdacul Stanciului (39); Piatra Craiului (48); Exs.: Zărnești, 1825, K. Ungăr; 1906, E. I. Nyârâdy; Piatra Craiului, 1851, M. Fuss; 1957, H. Heltmann (SIB); Piatra Craiului, 1823, K. Ungar; 1824, J. C. Baumgarten (CL); 1943, A. Buia (BCHM); 1979, D. Parascan (HBV); 1960, R. ROsler (BNHM); V. lui Ivan, 1906, P. Cretzoiu, V. Golescu; Vf. Omul, 1935, P. Cretzoiu; Padina lui Râie, Cerdacul Stanciului, Marele Grohotiș, 1948, A. Beldie (BUCF); Vf. Ascuțit, Padina Popii, 1994; La Lanțuri, 1995; Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). CARYOPHYLLIDAE CARYOPHYLLALES CARYOPHYLLACEAE Arenaria biflora L.; H, Alp-Carp-Balc, (x=l 1; 2n=22), spor. alp. inf., grohot., paj., chionohigrofit, U4, Tb R₂; Seslerietalia. Lit.: Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Exs.: Piatra Craiului, 1906, K. Ungâr(SIB). Arenaria ciliata L. - ssp. ciliata; H, Cp (arct-alp), (x=10; 2n=40, 80, 120, 160), rar alp. inf., grohot., U₂, Ti, Rq; Car. Elynetum. Lit.: Piscul Baciului (36); Exs.: Marele Grohotiș, 1960, V. Ciocârlan, sub A tenella Kitt., (IANB). Arenaria rotundifolia Bieb.; H, Carp-Balc-Anat, (x=l 1; 2n=44), spor, sualp., stâne., bolov., U₂, T₂, Ro; Caricion curvulae. Lit.: Crăpătura (13); Vlădușca (15); Mt. Funduri, Șaua Funduri, Cheile Brusturetului (36); Exs.: Piatra Craiului, 1887, J. Barth (SIB); 1943, A. Buia, D. Pâzmâny (CLA); Piatra Craiului, 1963; Brâna Caprelor, 1955, 1. Morariu (HBV). Arenaria serpyllifolia L. - ssp. serpyllifolia; Th, Cp(bor), (x=10; 2n=40), spor, mont., paj. umede, U₂, T₂ s, Rₒ; Festuco-Brometea', Lit.: Cheile Brusturetului, Cheile Dâmbovicioarei (36); Exs.: Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); V. Bârsei, 1996; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Cerastium alpinum L.; Ch, Eua (arct-alp), (x=9; 2n=c.54, 72), spor. alp. inf., stâne., bolov., paj., U₂₅, T,, R₃; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); Piscul Baciului, Grindul Mare (28); Grindul Mare (32); Piatra Craiului (37); Exs.: Piatra Craiului, 1943, A. Buia (CLA); 1963, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Vf. Turnu, 1994, Vf. Piscul Baciului, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). - var. lanatum (Lam.) Ascherson & Graebner (C. lanatum Lam.), Ch, Arct- Alp, rar alp. inf., paj., U₂j, Tj, R₃, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub C. lanatum Lam. a. rotundifolium Schur (4); (5); (15); Vf. Turnu (32); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1824, J. C. Baumgarten (CL); J. Lerchenfeld, 1857; M. Fuss (SIB); 1907, N. Golescu, P. Cretzoiu (BUCF); Vf. Turnu, 1994; Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Cerastium arvense L. - ssp. arvense; Ch, D-Balc, (x=9; 2n=36), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., stâne., U₂₅, To, R₃>j; Seslerietalia, Thlaspietea rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (3); Versant estic sub creastă (13); Curmătura (29); P.C. Mică, Cab. Gura Râului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer, 1963, I. Morariu (HBV); 1973, N. Vlaicu (TMHM); V. Râului, Padinile Frumoase, V. Topliței, Sub Bârc, 1994; Dosul Pietrei Craiului, Poiana Zănoaga, Padina lui Man, Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. lerchenfeldianum (Schur) Ascherson & Graebner (C. lerchenfeldianum Schur), H, D-Balc, (x=18; 2n=54), rar sualp.-alp. inf., stâne., grohot., U₃ ₅, Ti>₅, R₄; Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (5); Versantul sudic, V. Dâmboviței (13); Piatra Craiului (15); P.C. Mică (43); Exs.: Poiana Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. calcicolum (Schur) Borza; Ch, Carp, spor. mont.-alp. inf., U₃, T₃, R₃; Seslerietalia. Lit.: Vf. Padina Popii (45); (50). Cerastium cerastoides (L.) Britton (Stellaria cerastoides L.); H, Cp(arct-alp), (x=19; n=38), rar. alp. inf., paj., U45, Ti, R₂>₅; Car. Salicion herbaceae, Rumicion alpini. Lit.: Piatra Craiului (5). Cerastium fontanum Baumg. - ssp. fontanum (inel. C. caespitosum Gilib.); H(Ch), Cosm, (x=9; 2n=144), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., Lit.: Piatra Craiului (5); V. Seacă, St. Funduri, Galbenele, Cab. Gura Râului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1984, N. Vlaicu (TMHM); V. Râului Mare, V. Topliței, 1994; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. macrocarpum (Schur) Jalas, (x=9; 2n=144), Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu, M. Danciu (HBV). ² în 1937, P. Cretzoiu & A. Beldie, descriu de sub Vf. Piscul Baciului, o subspecie nouă, P. radicatum Rottb. ssp. beldiei Cretz., dar care se sinonimizează la P. alpinum ssp. corana sacti-stephani. 50 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 51 - ssp. vulgare (Hartman) Greuter & Burdet; (x=9; 2n=144), U₃, Tₒ, Roi Potentillo-Nardion, Car. Molinio-Arrhenatheretea\ Exs.: Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); St. Priboaia, 1997; V. Bârsei. 1998, S. Mihăilescu (BUCA); Ce răsti uni transsilvanicum Schur; Ch, Carp, (x=9; 2n=108), spor, sualp.-alp. inf, stâne., grohot., U₃, T|₅, R4; Seslerietalia. Lit: Piatra Craiului (4); Brâul Cerdacul Standului, Curmătura, Piscul Baciului, Padina lui Călineț, Crăpătura, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, și sub C. transsilvanicum var. petrosum (Schur) Borza, (15); (28); (39); (48); P.C. Mică, Turnu (32); P.C. Mică (40); (42); P.C. Mică, Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer, sub C. petrosum Schur; 1955, 1. Morariu (HBV); Zărnești, 1950, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1965, 1978, N. Vlaicu (TMHM); P.C. Mică, 1994; P.C. Mică, Vf. Turnu, Brâna Caprelor, 1996; Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, 1997; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA); Dianthus barbatus L. - ssp. compactus (Kit.) Heuffel; (D. compactus Kit.); H, Alp-Carp-Balc, spor.mont.-alp. inf., paj., U₂, T35, R4; Calamagrostidion villosae. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (5a); (15); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss (SIB); 1948, A. Beldie (BUCF); 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Dianthus callizonus Schott & Kotschy; H, Carp, (x=15; 2n=30), spor, sualp.- alp. inf., paj., U₂, T[, R₄₅; Seslerietalia. Lit: Piatra Craiului (1b); (2); (3); (4); (5); (6); Crăpătura, Vlădușca (5); Brâul Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (15); (27); (28); (38); (39); (44); (48); Vf Turnu, Grindul Mare, (32); P.C. Mică (32); (40); (42); (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, T. Kotschy; E. Sigerus, L. Simonkai, J. Lerchenfeld; 1851, M. Fuss, 1908, K. Ungar; 1921, C. Giirtler, M. Priscu; 1968, H. Heltmann (SIB); 1827, J. C. Baumgarten; 1883, L. Simonkai; 1902, 1905, 1906, J. Dick; 1904, Z. Zsâk, 1910, R. Missbach; 1941, M. Șerban; 1978, V. Borbâs (CL); 1887, J. Romer; 1913, M. Haret; 1935, P. Cretzoiu; 1945, T. Comes, A. Beldie; V. lui Ivan, 1906, Golescu (BUCF); 1888, J. Wolff; 1957, E. Thot, P. Ularu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); 1929, J. Lâszlo; 1935, K. Lâszlo; 1963, C. Vâczy (CVHM); 1977, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1827, J. C. Baumgarten (SIB); Marele Grohotiș, 1960, V. Ciocârlan (IANB); P.C. Mică, Vf. Padina Popii, Padina închisă, Vf. Țimbalul Mare, 1994; Marele Grohotiș, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Dianthus carthusianorum L.; H, Euc, (x=15; 2n=30), spor.mont.-alp. inf., paj., U₂, T₅, R₃; Festuco-Brometea. Lit.: Zărnești, sub D. carthusianorum L. f. solutus Zapal (15); Dâmbovicioara (36); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer (BUCF); 1961, Anton (BDHM); Zărnești, 1910, R. Missbach (CL); Zărnești, 1963, I. Morariu (HBV); Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Dianthus giganteus D'Urv. - ssp. giganteus; H, Bale, (x=15; 2n=30), spor.mont., paj., U₂₃, T₃, R^; Festuco- Brometea, Prunetalia. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (5); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV). - ssp. banaticus (Heuffel) Tutin; H, Carp, (x=15; 2n=30). Exs.: Zărnești, 1885. J. Romer (HBV). Dianthus glacialis Haenke - ssp. gelidus (Schott, Nyman & Kotschy) Tutin (D. gelidus Schott, Nyman & Kotschy); H, Alp-Carp, (x=15; 2n=30), rar alp. inf., paj., stâne., U₃ ₅, Tb R₂; Thlaspion rotiindifolii. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (15);(27); (39); (48); Exs.: Piatra Craiului, 1906, E. L Nyârâdy (SIB). Dianthus henteri Heuffel; H, Carp, (x=15; 2n=30), rar alp. inf, paj., stâne., U₂, T₃,5> R4; Seslerio-Festucionpallentis. Lit.: Piatra Craiului (15); (38); (39); (48). Dianthus petraeus Waldst. & Kit. - ssp. petreus (D. kitaibelii Janka); Ch, D-Balc, (x=15; 2n=-30), rar mont.-alp. inf, stâne., paj., U₂, T₃₅, R₄. Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); P.C. Mică, Curmătura (29); Exs.: Piatra Craiului, 1852, M. Fuss; Zărnești, 1823, K. Ungâr (SIB). Dianthus spiculifolius Schur; H, Carp, (x=15; 2n=60, 90), spor, mont., frecv. alp. inf., stâne., paj., U₂, T35, R₄; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub D. acicularis Fisch. (4); (5); (5a); (6); (13); (15); (27); Zărnești (5); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Grindul Mare, P.C. Mică, Turnu (32); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1908, K. Ungâr; 1852, M. Fuss; Crăpătura 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); 1885, 1888, Wolff; 1946, T. Comes (BUCF); 1904, W. Giirtler, 1908, A. Richter; Moara Dracului, 1943, A. Buia (CL); 1955, I. Morariu, Prăpăstii (Zărnești), 1963, I. Morariu (HBV); 1961, Anton (BDHM); 1966, 1984, N. Vlaicu (TMHM); 1935, K. Lâszlo (CVHM); P.C. Mică, Curmătura, Prăpăstii, 1994; Șaua Crăpăturii, Vf. Turnu, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Dianthus tenuifolius Schur ³ ; H(Ch), Carp, spor.mont.-alp. inf., paj., grohot. fixate, U₂, T₃ 5, R₄; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, și sub D. tenuifolius a. pumilus Schur (4); (5); (13); și sub D. temiifolius var. typicus, var. pumilus Schur, var. henterioides Kârp. (15); Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Versant estic sub creastă (13); Curmătura (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Piatra Craiului (39); (48); Exs.: Piatra Craiului, P. Sigerus; 1850, 1851, M. Fuss; 1907, K. Ungâr; 1963, Heltmann; Zărnești, 1902, J. Barth; 1921, M. Peterfi, M. Priscu (SIB); 1945, 1948, A. Beldie (BUCF); 1955, I. Morariu (HBV); 1908, 1909, A. Richter; 1924, A. Buia; 1941, M. Șerban (CL); 1913, S. Polgar (CLA); 1980, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1921, M. Peterfi, C. Giirtler (BCHM); P.C. Mică, 1994, Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Râul Mare. Dianthus x burciae Peterfi & Giirtler (= D. callizonus Schott & Kotschy x D. spiculifolius Schur). Lit.: Piatra Craiului (27); P.C. Mică (40); (42). Dianthus x carpaticus Borbâs (= D. callizonus Schott & Kotschy x D. tenuifolius Schur). Lit.: Piatra Craiului (26). Floia Euiopaea , 1993, vol.I, ed.2, p. 236. o include la D. carthusianorum I. 52 Simona Mihăilescu Gypsophila petraea (Baumg.) Reichenb. (Banffya petraea Baumg.); H, Carp, (x=17; 2n=34), rar mont., spor. alp. inf., stâne., sax., U₂, T₃>₅, R₃; Gypsophilion petraea. Lit: Piatra Craiului (2); (3); (4); (5); (6); Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (15); (27); P.C. Mică, Curmătura (29); P.C. Mică (32); (40); (42); (43); P.C. Mică, Vf. Turnu (45); (50); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1883, L. Simonkai; 1888, J. Csato; 1891, J. Romer; 1906, Z. Zsâk, 1910, R. Missbach; 1941, M. Șerban; 1952, G. Silaghi; Zărnești, 1906, Z. Zsâk, 1908, A. Richter; Moara Dracului, 1943, A. Buia (CL); Piatra Craiului, T. Kotschy; J. Lerchenfeld; 1823, J. C. Baumgarten; 1883, L. Simonkai, 1918, K. Ungar (SIB); 1973, 1978, N. Vlaicu (TMHM); 1979, D. Parascan, Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); P.C. Mică, 1994; Curmătura, Șaua Curmăturii, 1995; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Herniaria glabra L.; Th(H), Eua(Med), spor, mont., malul apelor, U₂>₅, T₃ ₅, R₃; Festuco-Sedetalia. Exs.: Malul Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lychnis flos-cuculi L.; H, Eua, (x=12; 2n=24), spor, mont., paj., Car. Molmietalia. Lit.: St. Grind (32); Exs.: Plaiul Foii, 1978, I. Călărășanu (ROHM); V. Topliței, V. Bârsei (Plaiul Foii), 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lychnis viscaria L. (Viscaria vulgaris Bernh.); H, Eua, (x=12; 2n=24); spor.mont., paj., U₃, T₄, Rₒ; Sedo-Scleranthetea. Lit.: V. Vlădușca (13); Exs.: V. Urșilor, 1964, E. Lungescu (HBV). ? Minuartia austriaca (Jacq.) Hayek.⁴ ; Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (36). ? Minuartia hybrida (Vili.) Schischkin; Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (36). Minuartia setacea (Thuill.) Hayek; H, Pont-Pan-Balc, (x=12; 2n=24), spor, mont.-alp. inf., stâne., sax., Ui.5, Tₒ, R4; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub Sabulina setacea Thuil. (2); (15); Exs.: Piatra Craiului, 1858, Meschendorfer (SIB); Cab. Curmătura, 1994; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Minuartia verna (L.) Hiern. - ssp. verna; H(Ch), Arct-Alp, (x=12; 2n=48), frecv. mont.-alp. inf., stâne., paj., U₂, To, Ro ; Festucion rupicolae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); Piscul Baciului- Țimbalul Mare, Versantul sudic, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (15); Vf. Piscul Baciului, Grindul Mare, sub M. gerardii (28); Vf. Turnu (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss (SIB); 1885, J. Romer (sub Arenaria gerardii)’, 1956, 1963, I. Morariu; (HBV); 1924, E. 1. Nyârădy (CL); 1950, A. Beldie; Piscul Baciului, 1946, T. Comes, A. Beldie; Curmătura, 1948, A. Beldie (BUCF); 1959, V. Ciocârlan (sub M. verna var. caespitosa) (IANB); 1974, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Vf. Ascuțit, Vf. Turnu, Șaua Crăpăturii, 1994; Șaua Crăpăturii, Brâna Caprelor, 1996; Poiana Grind, Umerii Pietrei Craiului, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Moehringia muscosa L.; H, Euc(mont), (x=12; 2n=24), frecv. mont.-subalp., stâne., paj., U₄, T₂, R₄; Moehringion muscosae. Lit.: V. lui Râie (13); V. Dâmbovicioarei, ⁴1. Prodan (1939, p.322) o consemnează din Piatra Craiului la Vf. Baciului Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 53 Zărnești (15); Curmătura (29); Brusturet, Curmătura, Cheile Dâmbovicioarei, Pietricica, V. Seacă (28); (32); V. Dâmbovicioarei, sub M. muscosa f. filifolia (Beck) Prodan, (36); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); 1959, V. Ciocârlan (IANB); 1966, N. Vlaicu (TMHM); V. Râului Mare, Șaua Curmăturii, 1994; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, La Zaplaz, Padina lui Călineț. Moehringia pendula (Waldst. & Kit.) Fenzl; H, Carp-Balc, rar mont., stâne., U4, T₂, R₄₅; Peltarion alliaceae. Lit.: Crăpătura (32); Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă (36). (!) sub Vf. Turnu. Moehringia trinervia (L.) Clairv.; Th(TH), Eua(Med), (x=12; 2n=24), spor, mont., păd., zăv., U₂₋₅, T₃, R₃; Querco-Fagetea. Lit.: P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, 1967, H. Heltmann (SIB); Padina lui Dănișor, V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Myosoton aquaticum (L.) Moench; Th(TH), Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., malul apelor, zăv., U₄, T₃, Rₒ; Populetalia, Alno-Ulmion', Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Sagina procumbens L.; H(Ch), Cp(bor), spor, mont.-subalp., paj. de pe stâne., U4, T₃, R₃; Arrhenatheretea’, Exs.: Poiana Zănoaga, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saponaria officinalis L.; H, Eua(Med), spor, mont., paj., margini de culturi, U₃, T₃, Rₒ; Chenopodietea-, Exs.: V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Scleranthus annuus L. s.L; Th, Eua, (x=l 1; 2n=44), rar mont., coaste, U₂, Tj, R₂; Car. Aperetalia', Exs.: Cab. Curmătura, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Scleranthus perennis L. - ssp. marginatus (Guss.) Arcangeli (5. neglectus Rochel ex Baumg.); H, Alp(S)-Carp-Balc, rar alp. inf., paj., U₃, Tₒ, R₃; Sedo-Scleranthetea. Lit.: Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13). Silene acaulis (L.) Jacq.; Ch, Cp(arct-alp), (x=12; 2n=24), spor.alp. inf., paj., stâne., U₂ⱼ₅, T|, R₄ ₅; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (15). Silene dioica (L.) Clairv. (Melandrium rubrum (Weigel) Garcke); H, Eua, (x=12; 2n=24), spor, mont., păd., stâne., zăv., U₃₅, Tₒ, R4; Vaccinio-Piceetalia, Fagion. Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura (5); V. lui Râie (13); Piatra Craiului, Dâmbovicioara (15); Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică (32); Exs.: Piatra Craiului, 1900, L. Walz (CL); 1951, I. Morariu; 1963, I. Dumitriu-Tătăranu; Bârsa Croșetului (Zărnești), 1974, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Prăpăstii, 1994; Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Silene heuffelii S06 (Melandrium nemorale Heuffel ex Reichenb.); Th(TH), Carp-Balc, (x=12; 2n=24), spor, mont., bur., U₃₅, T₂, Ro; Car. Stellarion nemori, Fagion, Adenostylion. Lit.: V. Seacă (28); (32); Mt. Funduri (36). 54 Simona Mihăilescu Silene italica (L.) Pers. - ssp. nemoralis (Waldst. & Kit.) Nyman (S. nemoralis Waldst. & Kit.); H, Alp-Carp-Balc, (x=12; 2n=24), spor, mont., paj., U3, Tₒ, R3; Festucetalia valesiacae. Lit.: V. Vlădușca, Padina Popii (13); Cheile Brusturetului (36); Exs.: Piatra Craiului, 1966, N. Vlaicu (TMHM). Silene latifolia Poiret - ssp. alba (Miller) Greuter & Burdet; Th(TH), Eua, (x=12; 2n=24); spor, mont., paj., U35, T₂, R3; Chenopodio-Scleranthea, Onopordion, Origanetalia', Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Silene nutans L. - ssp. nutans (5. inflata Sm.); H, Eua, (x=l 2; 2n=24); spor, mont., paj., margini de păd., U₂, T3, R₄; Asplenietea. Lit.: Padina Popii, Padina lui Călineț, V. lui Râie (13); Cheile Brusturetului, Șaua Funduri, Coșere (36); Exs.: Piatra Craiului, 1960, V. Ciocârlan (IANB). - ssp. dubia (Herbich) Zapal. (5. dubla Herbich), H, Carp, (x=12; 2n=24), frecv. mont., spor, sualp., stâne. înierbate, paj., U₂, T3, Ro; Asplenietea rupestris. Lit.: Piatra Craiului, sub S. transsilvanica Schur (3); sub 5. saxatilis Sims. b. acutifolia Schur (4); (5); (13); (15); Dâmbovicioara, Zărnești (15); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Călineț (30); V. Seacă (32); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești, 1908, A. Richter; Piatra Craiului, 1921, A. Borza (CL); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Gura Râului, V. Râului Mare, 1994; Brâna Caprelor, Vf. Turnu, 1996; Marele Grohotiș, Peretele Padina Lăncii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Silene pusilla Waldst. & Kit. (A. quadrifida auct., non L., Heliosperma qudrifidum sensu Hegi); Ch, Eur(alp), (x=12; 2n=24), frecv. mont.-alp., stâne., grohot., U35, T₂, Rₒ; Car. Cratoneurion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); Brâul Cerdacul Stanciului (13); V. Dâmbovicioarei (15); Curmătura (29); sub Vf. Turnu, Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1883, L. Simonkai; 1906, E. 1. Nyârădy; 1908, K. Ungar (SIB); 1943, A. Buia, D. Pâzmăny (CL); Brâna Caprelor, 1955, 1963, I. Morariu; Versantul sud-vestic, 1979, D. Parascan (HBV); Zărnești, Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Padinile Frumoase, Cheile Prăpăstiilor, 1994; Brâna Caprelor, 1996; Marele Grohotiș, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Silene vulgaris (Moench) Garke - ssp. vulgaris (Behen vulgaris Moench., B. vulgaris ssp. vesicarius (Schrader)); H(Ch), Eua, (x=12; 2n=24), frecv. mont., spor, sualp., paj., coaste, U3, T₃, R₄; Arrhenatheretea, Festuco-Brometea. Lit.: Mt. Galben (32); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Zărnești, 1851, M. Fuss (SIB); Piatra Craiului, 1943, A. Buia (CL); 1963, I. Morariu (HBV); 1965, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Brâna Caprelor, Saivanul lui Bertilă, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 55 Stellaria graminea L.; H, Eua(Med), (x=13; 2n=26), frecv. mont., paj., U₂₅, T₂, R₃ ; Arrhenatheretea, Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii, V. Vlădușca (13); Piciorul Pietrei Craiului, Pietricica, Piatra Galbenă (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Poiana Zănoaga, 1994; Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, Sub Bârc, 1996; Padina lui Man, Plaiul Mare, Sub Bârc, 1997; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Stellaria holostea L.: H(Ch), Eua. (x=13; 2n=26), frecv. mont., păd., U₃, T₃, Rₒ; Querco-Fagetea. Lit.: Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, (37); Poiana Frumoasă (46); Exs.: V. cu Apă, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Stellaria media (L.) Vili, s.l.; Th(TH), Cosm (2n=40,42,44), spor, mont., paj., U₃, To, Rol Car. Chenopodietea. Lit.: Mt. Galbenele (32); V. Dâmboviței (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Brusturet, V. Seacă,, 1981, G. Negrean (BUCM); Sub Bârc, 1994, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Stellaria neinorum L. - ssp. nemorum; H, Eur, (x=13; 2n=26), frecv. mont., păd., zăv., U₃ ₅, T₃, R₃; Car. Alno-Ulmion, Adenostylion. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului (15); V. lui Râie, Padina lui Călineț (30); Cheile Dâmbovicioarei, V. Crăpăturii, sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, Mărtoiu, Mt. Pietricica, V. Seacă (32); V. Seacă, P.Galbenă, Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului, V. Seacă, Poiana Frumoasă, Ref. Șpirlea (46); Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; 1963, 1. Morariu (HBV); Zărnești, 1978, E. Călărășanu (ROHM); V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina lui Dănișor, Șaua Crăpăturii. Stellaria uliginosa Murray; H, Cp, (x=12; 2n=24), spor, mont., zăv., U45, T₂>₅, R₂,s; Cardamino-Montion. Exs.: Plaiul Mare, 1997; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). CHENOPODIACEAE Chenopodium album L. s.l.; Th, Cosm, (x=9; 2n=54), spor, mont., tăieturi de păd., rud., U₃, T₃, Rₒ; Chenopodietea. (!) Zărnești. Chenopodium bonus-henricus L.; H, Eur, (x=9; 2n=36), spor, mont., alp. inf., paj., rud., U₃ⱼ₅, T₂, R₃; Rumicion alpini; Exs.: Zărnești 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Chenopodium hybridum L.; Cosm, (x=9; 2n=l 8), spor, mont., locuri târlite, rud., U₃, T₃, Rₒ; Chenopodietalia. (!) Zărnești. Chenopodium polyspermum L.; Eua, (x=9; 2n=18), spor, mont., rud., U₃, T₄, Ro; Polygono-Chenopodion, Sisymbrion; Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB). (!) Zărnești. POLYGONALES POLYGONACEAE Fallopia convolvulus (L.) A. Love; Th, Eua, (x=10; 2n=40), spor, mont., paj., 56 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 57 ogoare, U₂s, T₃, R₃; Chenopodio-Scleranthea. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygonum avicuiare L.; Th, Cosm, (x=10; 2n=60), spor, mont., subalp., rud., U₂>₅, To, R₃; Car. Polygonion avicularis. Lit.: V. Seacă a Pietrelor, sub P. avicuiare var. latifolium (Coss. & Germ.) I. Grințescu, (36); Exs.: Zărnești, 1955, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygonum bistorta L.; H, Eua, (x=l 1; 2n=44,46), frecv. mont. alp. inf., paj., bur., U₄, T2 5, R₃; Triselo-Polygonion, Molinietalia, Car. Calthion. Lit.: Piatra Craiului (5); (14); Exs.: Șaua Tămășelului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygonum hydropiper L.; Th, Eua, (x=l0,11; 2n=20, 22), spor, mont., locuri umede, U₅, T₃, R4; Bidentetea. (!) Gura Râului. Polygonum persicaria L.; Th, Eua, (x=l 1; 2n=22, 44), spor, mont., rud., U₄ ₅, T₃, Ro; Car. Chenopodietalia. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygonum viviparum L; H, Cp(arct-alp), (x=ll; 2n=88), spor, mont., corn.alp., tuf de ericacee, paj. umede, U₃, T₂, R₃; Caricion curvulae, Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (14); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâul Ciorânga Mare, Versantul sudic, Piscul Baciului (13); Piatra Craiului (28); P.C. Mică, Turnu, Pietricica, Grindul Mare (32); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Prăpăstii (49); Exs,: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB); 1823, K. Ungar (CL); 1963, I. Morariu (HBV); 1973, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Vf. Turnu, P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Ascuțit, Padina închisă, Vf. Timbalul Mare, sub Șaua Grind, Vf. Piscul Baciului, V. Crăpăturii. Rumex acetosa L.; H, Cosm (2n=14,15), frecv. mont, subalp., paj., rariști de păd., malul apelor, rud., U₃, Tₒ, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Curmătura. Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Plaiul Foii, 1951, A. Beldie (BUCF); Padina Bădoaiei, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rumex acetosella L. s.I.; H(G), Cosm, (x=7; 2n=42), frecv. mont.-subalp., paj., tăieturi de păd., coaste, rud., U₂, T₃, R₂; Aperion. Lit.: Piatra Craiului (14); V. Seacă, Crăpătura (32); V. Dâmbovicioarei, sub R. acetosella f. multifidus (L.) Prodan, (36); Exs.: Curmătura, 1994; Padina Bădoaiei 1996; Padina Calului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rumex alpestris Jacq. (R arifolius AII.); H, Eua(mont), (x=7; 2n=14), frecv. mont.-subalp., bur., paj., rariști de păd., U₃₅, T₂, R₃>₅; Car. Adenostyletalia. Lit.: Versantul sudic, Podul lui Călineț, V. lui Râie (13); Pietricica (36); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Muntele Ciuma, 1979, Parascan D.; Culmea Tămașului, 1979, D. Parascan (HBV). (!) Curmătura, La Zaplaz. Rumex alpinus L.; H, Alp-Carp-Balc, (x=10; 2n=20), frecv. mont.-alp. inf, bur., paj., locuri târlite, (J₃₅, T₂, Ro; Car. Rumicion alpini, Adenostylion. Lit.: Versantul sudic (13); Piatra Craiului (14); V. Crăpăturii, sub Turnu, Curmătura, P.C. Mică, Mt. Pietricica, Mt. Galbenele, Vlădușca (32); Ref. Șpirlea, La Zaplaz (46); Exs.: Piatra Craiului, 1978, N. Vlaicu (TMHM). (!) Șpirlea, V. Vlădușca, Poiana Mărtoi. Rumex crispus L.; H, Eua, (x=10; 2n=60), frecv. mont., spor, subalp., paj., malul apelor, rud., U₄, T₃, Ro; Agropyro-Rumicion, Arrhenatherion. Lit.: Piatra Craiului, (14); Exs.: Râul Mare, 1994; V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rumex obtusifolius L. s.I.; H, Eur, (x=10; 2n=40), frecv. mont.-subalp., rariști de păd., paj., rud., U₄, To, R₃; Car. Arction, Artemisietea, Epilobietea. Lit.: Padina Popii (13); V. Dâmbovicioarei, Pietricica, Cheile Brusturetului (36). - ssp. subalpinus (Schur) Celak., H, Eur, (x=10; 2n=40), frecv. mont.-subalp., rariști de păd., paj. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (14). - ssp. transiens (Simonkai) Rech., H, Eur, (x=10; 2n=40), spor, mont., paj. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (14). Rumex sanguineus L.; H, Eur, (x=10; 2n=20), spor, mont., păd., zăv., malul apelor, U₄, T₃, R^; Car. Alno-Ulmion. Lit.: P.C. Mică (32); V. Seacă a Pietrelor, Mt. Funduri (36). Rumex scutatus L.; H, Alp-Carp-Balc, (x=10; 2n=20), rar mont.-subalp., grohot. calc, mobile, U₂₅, Tq, R₄; Thlaspietalia rotundifolii, Papaver-Thymion pulcherimi. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca (5); Piatra Craiului, Cerdacul Stanciului (13); Vlădușca, Cerdacul Stanciului (14); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu, Danciu M.; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1978, N. Vlaicu (TMHM); Marele Grohotiș, 1966, H. Heltmann (SIB); Brâna Caprelor, 1996; Marele Grohotiș, 1972, G. Negrean (BUCM); Marele Grohotiș, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rumex x acutus L. (= R. crispus L. x R. obtusifolius L.). Lit.: Zărnești (14). HAMAMELIDIDAE FAGALES FAGACEAE Fagus sylvatica L. - ssp. sylvatica; MM(M), Eur, (x=12; 2n=24), corn., mont., păd., U₃, T₃, Ro; Car. Fagion, Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (14); (27); Padina lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor (30); V. Crăpăturii, Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică, Râul Mare, V. Seacă (32); Pietricica, St. Funduri, Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48). BETULACEAE Alnus glutinosa (L.) Gaertner; MM(M), Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., zăv., lungul apelor, U₅, T₃, R₃; Alno-Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (2); Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: V. Râului Mare, V. Toplitei, 1996; Sub Bârc, V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). 58 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 59 AInus incana (L.) Moench.; Eua, (x—7; 2n—28), spor, mont., păd., U₄, T₂, R4; Car. Alno-Ulmion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului,(46); Exs.: Plaiul Foii, 1995; Podul iui Călineț, Padina lui Man, V. Crăpăturii, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). AInus viridis (Chaix) DC.; MM(M), Alp-Carp-Balc, (x=7; 2n=28), rar mont, sup., păd., U3 5, T₂,s, R₃; Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului, sub Alnobetula viridis Schur (3); Șaua la Zaplaz, V. Șpirlei (13); La Zaplaz (46). Betula pendula Roth; MM(M), Eua, (x=7; 2n=28), rar mont., păd., U₃, T₂, R₂; Vaccinio-Piceion. Lit: V. Bârsei, sub B. verrucosa Ehrh. (13); Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri (36); Exs.: Padina Hotarului, Padina lui Man, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). CORYLACEAE Carpinus betulus L.; MM(M), Eur, (x=8; 2n=64), spor, mont., păd., U₃, T₃, R₃; Car. Carpion, Fagion. Lit: P.C. Mică, (14); Exs.: Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Corylus avellana L.; M, Euc, (x=l 1; 2n=22), spor.mont., păd., zăv., U₃, T₃, R₃; Car. Querco-Fagetea. Lit.: V. Bârsei (13); Piatra Craiului (14); Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Sub Bârc, 1995; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). URTICALES ULMACEAE Ulmus glabra Hudson (U montana With.); M(MM), Eua, (x=7; 2n=28), frecv. mont., păd., chei, grohot., U4, T₃, R₃; Alno-Ulmion, Fagetalia, Car. Acerion. Lit.: Piatra Craiului (13); Prăpăstii -Vlădușca (32). Ulmus minor Miller; MM, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., păd., zăv., U₃, T₃, R₄; Querco-Fagetea. Lit: Mt. Funduri, Pietricica (37). URTICACEAE Parietaria officinalis L.; H, Med, (x=7; 2n=14), spor, mont., zăv., tuf., rud., U₄, T35, R₄; Arction, Alno-Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (14); Exs.: Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Urtica dioica L.; H(G), Cosm, (x=6; 2n=48), corn. mont.-alp.inf., margini de păd., zăv., rud., U₃, T₃, R₄; Car. Artemisietea, Epilobietea, Alno-Ulmion, Fagetalia. Lit.: V. lui Râie (13); Versantul sudic, Cerdacul Stanciului, V. Crăpăturii (18); V. Seacă (28); (32); Padina lui Râie (30); Curmătura, V. Crăpăturii, P.C. Mică, Prăpăstii-Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului, Mt. Pietricica, Mt. Galbenele, Brusturet (32); Pietricica, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, Ref. Șpirlea, La Zaplaz, Poiana Grind, Plaiul Găinii (46). Urtica urens L.; Th, Cosm, (x=6; 2n=24), spor, mont., rud., Uj, T₃, R₄; Car. Chenopodietea. (!) Zărnești. ROSIDAE ROSANAE (ROSIFLORAE) SAXIFRAGALES GROSSULARIACEAE Ribes alpinum L.; M, Eua, (x=8; 2n=16), rar mont.-alp. inf., păd., tuf., Uo, T₂ⱼ₅, R4; Fagetalia, Car. Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului, și sub R. alpinum L. f. scopolii (Hladnic.) Simk. (17); Exs.: Piatra Craiului, 1956, 1. Morariu (HBV); Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Curmăturii, P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Ribes petraeum Wulfen; M, Eua(mont), (x=8; 2n=16), spor.mont., tuf., U₄, T₂, R₃₅; Pinion mugo, Car. Betulo-Adenostyletea. Lit.: V. Dâmbovicioarei (3); (17); Prăpăstii-Vlădușca (32); Piatra Craiului (44); Exs.: Piatra Craiului, 1956,1. Morariu (BUCA). Ribes uva-crispa L.; (R. grossularia L.), M, Eua, (x=8; 2n=16), spor, mont., rariști de păd., tuf., Uo, T₃, Rₒ; Fagetalia, Alno-Ulmion, Car. Prunetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); Piatra Craiului, V. Dâmbovicioarei, (17); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă (46); Exs.: Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). CRASSULACEAE Jovibarba heuffelii (Schott) A. & D. Love (Sempervivum heuffelii Schott, S. patens Griseb. & Schenk); Ch, D-Balc, (x=19; 2n=38), rar mont.-sualp., stâne., U, ₅, T₂, Ro; Seslerio-Festucion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (17); Zărnești (3); (17); Brusturet, V. Dâmbovicioarei (32). Jovibarba sobolifera (J.Sims) Opiz (Sempervivum soboliferum Sims); Ch, Eur, (x=19; 2n=38), rar mont.-sualp., stâne., U| 5, T₂, R₄₅; Seslerio-Festucion. Lit.: Piatra Craiului (5); (17); V. Seacă (32). Rhodiola roșea L. (Sedum roseum (L.) Scop.); Ch, Cp(arct-alp), (x=ll; 2n=22), spor.mont.-sualp., stâne., grohot., bur., U₂, T₁₅, Rₒ; Papavero-Thymion pulcherimae. Lit.: Piatra Craiului (3); sub R. scopolii A. Kerner (5); (17); Grindul Mare (28); La Zaplaz, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, G. A. Kayser (SIB); 1888, J. Romer (HBV); 1888, Wolff; 1946, T. Comes (BUCF); 1961, Anton (BDHM); Vf. Țimbalul Mare, Vf. Ascuțit, V. Crăpăturii, 1994; La Zaplaz, 1995; sub Vf. Piscul Baciului, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Sedum acre L.; Ch, Eua (2n=40, 60, 80, 100, 120), frecv.mont., paj., stâne., Uₒ, T₃, R₃; Festuco-Brometea. Lit.: Curmătura (32); Exs.: Poiana Zănoaga, 1994, 8. Mihăilescu (BUCA). Sedum album L.; Ch, Eua, (x=17; 2n=68), frecv. mont., paj., stâne., U| ₅, To, Ri; Asplenio-Cystopteridetum fragilis. Lit.: Prăpăstii (49); Exs.: Poiana Zănoaga, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca. 60 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 61 Sedum alpestre Vili.; Ch, Eur(alp), (x=8; 2n=16), spor. alp. inf., zăcători de zăpadă, U₃₎ T,₅, R₂.₅ ; Car. Salicetea herbacea. Lit.: Piatra Craiului (5); (17); Exs.: Piatra Craiului, 1971, N. Vlaicu (TMHM); sub Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Sedum annuum L.; Th(TH), Eua(arct-alp), (x=l 1; 2n=22), frecv. mont.-alp. inf., stâne., grohot., U₃, T₂, Roi Car. Sedo-Scleranthion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Versantul sudic (13); Exs.: Piatra Craiului, 1902, J. Romer (HBV); Poiana Zănoaga, Cab. Curmătura, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Fântâna lui Botorog, La Zaplaz. Sedum atratum L.; Ch, Eur(alp), (x=8; 2n=16), spor. alp. inf., stâne., U₃, T, ₅, R₄₅; Car. Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Crăpătura, Versantul sudic, Cerdacul Stanciului (13); Moara Dracului, (17); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Poiana Zănoaga, 1994; Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Sedum hispanicum L.; Th(Ch), Med, (x=7; 2n=14, 28, 42), frecv. mont., spor, sualp., bolov., stâne., Uj, T35, R4; Asplenio Cystopteridetum, Festucionpallentis. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești, sub S. glaucum Waldst. & Kit. (5); Zărnești, sub S. hispanicum L. f. glanduloso-pubescens Feicht. (17); Brusturet (32); Pietricica (37); Exs.: Piatra Craiului, 1951,1. Dumitriu-Tătăranu (HBV). Sedum telephium L. agg. - Sedum vulgare (Haw.) Link (S. fabaria Koch); H, Euc, (x=6; 2n=24), spor.mont., păd., tuf, stane., U₂, T₃, Ro; Adenoslyletalia. Lit.: Piatra Craiului (5); V. lui Râie, Padina lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului,(sub S. carpaticum Reuss), (17); V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Crăpăturii (29); Brusturet, V. Crăpăturii, Prăpăstii-Vlădușca (32); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Crăpătura, 1883, J. Romer; V. Prăpăstiilor, 1977, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); Șaua Crăpăturii, 1994; Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). - Sedum maximum (L.) Hoffm. (A maximum (L.) Krocker); H(G), Eua(Med), spor, mont., rariști de păd., tuf, U₂, T₃, Rₒ; Querco-Fagetea, Fagetalia. Lit.: Prăpăstii (49). (!) V. Râului Mare. Sempervivum marmoreum Griseb. (S. schlehani Schott, S. blandum Schott); Ch, Carp-Balc, (x=17; 2n=34), rar mont.-sualp., stâne., chei, U|ⱼ₅, T₂ ₅, R₂>₅; Asplenio- Cystopteridelum, Festucion pallentis. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (4); Vf. Baciului, sub S. schlehani Schott ssp. blandum (Schott) Hay. (17); Exs.: Piatra Craiului, 1887, J. Romer (HBV); Zărnești, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB). Sempervivum montanuin L.; Ch, Eur(alp), (x=7; 2n=42), rar mont.-sualp., stâne., U₂, T| 5, R| 5; Asplenietea. Lit.: Piatra Craiului, (17). SAXIFRAGACEAE Chrysosplenium alternifolium L.; H, Cp(bor), (x=6; 2n=48), frecv. mont., păd., tuf, locuri umede, U4, T₂, R4; Fagetalia, Alno-Ulmion. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); V. Dâmbovicioarei, (17); V. Crăpăturii (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, V. Dâmbovicioarei, P. Galbenă (37); V. Șpirlea, V. Seacă, Ref. Șpirlea (46); Exs.: Cheile Brusturetulșui, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); V. Crăpăturii, 1994, Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; V. Urșilor, 1996; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga adscendens L.; Th, Cp(arct-alp), (x=l 1; 2n=22), frecv. mont.-alp., stane., bolov., grohot. fixate, U15, T| ₅, Rq; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului, sub S. controversa Sternb. (3); sub S. adscendens b. minor Schur (4); (5); Piscul Baciului, Crăpătura, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, și sub S. adscendens f. ramosissima (Schur) Simk. (17); Curmătura (29); Curmătura, Grindul Mare, Turnu (32); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; 1963, I. Morariu (HBV); 1913, M. Haret.; 1948, A. Beldie (BUCF); 1941. M. Șerban (CL); Zărnești, 1851, M. Fuss (SIB); P.C. Mică, 1978, A. Popescu; Șaua Crăpăturii, V. Crăpăturii, 1994; La Lanțuri, 1995; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga aizoides L.; Ch, Eua(arct-alp), (x=13; 2n=26), frecv. mont.-alp., stâne., grohot., bolov., U₄₅, Tₒ, R₄ⱼs; Cratoneurion, Cerastio lerchenfeldiani- Papaveretum, dif Thlaspion rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului, sub S. autumnalis L. (5): sub S. aizoides f. autumnalis (L.) și f. bidenticulata Engl. (17); Pietricica, Grindul Mare, P.C. Mică (32); La Zaplaz, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer (HBV); 1902, J. Barth; 1904, A. Degen; 1906, A. Richter; 1910, E. Missbach (CL); 1906, M. Haret (BUCF); 1907, K. Ungâr; Zărnești, 1904, J. Barth (SIB); 1971, N. Vlaicu (TMHM); Grindul Mare 1975, A. Popescu, V. Sanda; Șaua Curmăturii, 1994; La Zaplaz, 1995; Marele Grohotiș, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga androsacea L.; Ch, Eua(arct-alp), (x=13; 2n=l 28), spor, alp., stâne., bolov., grohot., U₄, Tb R₄₅; Androsacion alpinae. Lit.: Piatra Craiului (5); Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, (17); Exs.: Vf. Piscul Baciului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga corymbosa Boiss. (S luteo-viridis Schott & Kotschy); Ch, Carp- Balc-Anat, spor, mont.-alp., stâne, calc. însorite, U₂, Tb R₄ ₅; Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (5a); (6); Piscul Baciului, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, și sub S. luteo-viridis f intermedia Răv. și f luteo-purpurea (Sternb.) Răvăruț (17); P.C. Mică, Curmătura (29); P.C. Mică (32); (40); (45); Vf. Padina Popii (45); (50); Piatra Craiului (48): Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Barth; P. Sigerus (SIB); 1955, 1. Morariu (HBV): Vf. Ascuțit, Șaua Crăpăturii, Cheile Prăpăstiilor, 1994; Brâna Caprelor, Vf. Turnu, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga cuneifolia L.; Ch, Euc(mont), (x=7; 2n=28), frecv. mont.-subalp., spor. alp. inf., stâne, umbrite, păd., U₃ ₅, T₂, Rₒ; Fagion, Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); Piatra Craiului, Zărnești (5); V. Podurilor-V. Vlădușca, Padina lui Călineț, Brâul de Mijloc, V. Crăpăturii, V. lui Râie, Brâna de Mijloc a Ciorângii, Padina Popii (13); Piatra Craiului, Crăpătura, V. Dâmbovicioarei, (17); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Curmătura, V. Crăpăturii (29); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); Dâmbovicioara, Brusturet, V. Seacă, Curmătura, Râul Mare, Pietricica, V. Crăpăturii (32); Grindul Mare; Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Seacă, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1900, L. Walz (CL); 1961, Anton (BDHM); 1963, I. Morariu (HBV); 1963, I. Morariu, P. Ularu; 1975, A. Popescu, V. Sanda; P.C. Mică, 1976, A. Popescu, 62 Simona Mihăilescu V. Sanda; Cab. Curmătura, Râul Mare, 1994; La Zaplaz, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina închisă, Padina lui Călineț. Saxifraga exarata Vili. - ssp. moschata (Wulfen) Cavillier (X moschata Wulfen); Ch, Eua(alp), (x=l3; 2n=28?), spor, alp., stâne., bolov., zăcători de zăpadă, U₂, Tb Rₒ; Caricion curvulae, Car. Seslerietalia. Lit: Piatra Craiului (4); (17); Grindul Mare (32); Exs.: Piatra Craiului, 1887, J. Rdmer; 1906, K. Ungar (SIB); 1955, I. Morariu (HBV); 1963, I. Morariu; Piscul Baciului-Țimbalul Mare, Versant sudic, Marele Grohotiș, 1951, A. Beldie; Grindul Mare, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); 1978, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Grind, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga heucherifolia Waldst. & Kit.; Ch, Carp-Balc, spor, mont., locuri umede, U₃ ₅, Tₒ, R4₅; Cardamino-Montion. Lit.: Piatra Craiului (5); (17); V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); Exs.: V. Crăpăturii, 1994; V. Șpirlea, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga mutata L. - ssp. demissa (Schott & Kotschy) D. A. Webb (5. demissa Schott & Kotschy); H, Carp, (x=8; 2n=16), rar subalp.-alp., stâne., U| ₅, T₁>₅, R₄₅; Gypsophilion petraeae. Lit.: Piatra Craiului, sub S. transsilvanica Fuss (3); sub S. mutata L. a. mutilata Schur (4); (5); (6); (13); (17); P.C. Mică (29); Piatra Craiului (39); P.C. Mică (40); (42); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, P. Sigerus (SIB); 1886, L. Deubel (HBV); 1899, C. Constantineanu (I); I. Wolff; 1908, A. Richter (CL); Brâul Ciorânga Mică, 1951, A. Beldie (BUCA); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Șaua Crăpăturii, P.C. Mică, 1994, La Zaplaz, 1995; Marele Grohotiș, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga paniculata Miller (5. aizoon Jacq.); Ch, Eua(arct-alp), (x=7; 2n=28), frecv. mont.-alp., stâne., bolov., grohot., U₎ⱼ₅, T,₅, R45; Caricetalia curvulae, Seslerietea, Thlaspietea rotundifolii, Car. Potentilletalia caulescentis. Lit.: Piatra Craiului (2); sub S. notata Schott (3); sub S. globulifera Schur, S. notata Schott (4); Curmătura, Crăpătura, Ceardacul Standului, V. Podurilor-V. Vlădușca, sub var. brevifolia la Piscul Baciului (13); Piatra Craiului, sub S. aizoon f. brevifolia (Engl.), var. laeta (Sch. Nym. & Ky.), var. sturmiana (Sch., Nym. & Ky.) Engl. & Irmsch, f. notata (Schott) Engl. & Irmsch., var. cultrata (Sch., Nym. & Ky.) Engl. & Irmsch, var. montana Engl. & Irmsch f. recta (Lap.) Ser. (17); (27); P.C. Mică, Cheile Dâmbovicioarei (28); P.C. Mică, Curmătura (29); P.C. Mică, Curmătura, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, Turnu (32); Grindul Mare; Pietricica (37); P.C. Mică (40); (42); Vf. Padina Popii (45); (50); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1862, M. Fuss (SIB); 1881, J. Romer; P.C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); 1900, L. Walz (CL); 1907, V. Golescu; 1948, A. Beldie (BUCF); 1963, I. Morariu, P. Ularu; P.C. Mică, 1978, A. Popescu (BUCA); P.C. Mică, 1961, Anton (BDHM); P.C. Mică, Șaua Padinei închise, 1994; Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor, La Zaplaz. Saxifraga rotundifolia L. Ch, Eur(mont), (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-subalp., bur. din depresiuni, U₃ ₅, Tₒ, R45; Symphyto-Fagion, Car. Adenostylion alliariae. Lit.: Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 63 Dâmbovicioara, sub S¹. rotundifolia f. repanda (Willd.) Engl. (17); Exs.: Piatra Craiului, J. Romer; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Saxifraga stellaris L. - ssp. alpigena Temesy; Ch(H), Pyr-Alp-Carp-Balc, spor. mont.-subalp., stâne., bolov. umede, izvoare cu ape reci, U₅, Ti ₅, R₃; Montio-Cardamiuetea. (!) Plaiul Mare, V. Crăpăturii. Saxifraga tridactylites L.; Th, Eur(Med), (x=l 1; 2n=22), spor. mont. Locuri pietroase, U₂, T35, R4; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, sub S. tridactylites L. d. subascendens Schur (4); (5); (17); Exs.: Piatra Craiului, 1823, J. C. Baumgarten (SIB); 1823, K. Ungar (CL); 1973, N. Vlaicu (TMHM); V. Crăpăturii, 1994; La Zaplaz, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Saxifraga x paxii Engl. & Irmsch.(= 5. aizoon Jacq. x S. luteo-viridis Schott & Kotschy). Lit.: Piatra Craiului (17). PARNASSIACEAE Parnassia palustris L.; H, Cp(bor), (x=9; 2n=18), frecv. mont.-alp., paj., rariști de păd., U4 5, T₂, R₄,5; Molinion. Lit.: V. Vlădușca (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Grindul Mare, P.C. Mică (32); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); Plaiul Găinii (46); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); (BUCA); 1946, T. Comes (BUCF); P.C. Mică, 1994; V. Crăpăturii, Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). ROSALES ROSACEAE Agrimonia eupatoria L.; H, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., margini de păd., tuf., U₂>5, T3, R4; Festuco-Brometea, Car. Trifolium medii. Lit.: Piatra Craiului (17); Exs.: V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Alchemilla acutiloba Opiz (A. vulgaris L. ssp. acut'angula (Buser) Palitz); H, Eur, (x=8; 2n=c.l00,105-109), frecv. mont.-subalp., paj., margini de păd., U₃, T₂, Ro; Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (17). Alchemilla flabellata Buser; H, Euc(mont), (x=8; 2n=l 01-106), frecv. subalp.- alp., paj., tuf., platouri, coame, U₃, T₂, R₂; Nardetalia. Lit.: Versantul sudic (13). Alchemilla glaucescens Wallr. (A. hybrida auct., non (L.) L.); H, Euc(mont), (x=8; 2n=103-l 10), frecv. mont.-alp., paj., U₂₅, T₂>₅, R₂₅; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub A. pubescens M. Bieb. (4); (17); Exs.: Plaiul Foii, 1996; Padinile Frumoase, sub Șaua Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Alchemilla gracilis Opiz; H, Eur, (x=8; 2n=c.93, 104-110), frecv. col.-subalp., Paj-, U₃, T₂, Rₒ; Poteutillo-Nardion. Lit.: Mt. Pietricica, Vlădușca, Piatra Galbenă, Cab. Gura Râului, Cab. Curmătura, P.C. Mică, Crăpătura sub Turnu (32); Pietricica, St. Funduri, P. Galbenă (37); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu; 1979, D. Parascan (HBV). 64 Simona Mihăilescu Alchemilla mollis (Buser) Rothm.; H, Carp-Cauc-Anat, (x=8; 2n=102-106), frecv. mont.-subalp., paj., bur., U35, T₂>₅, R₂₅; FUipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiului, (17). Alchemilla monticola Opiz (A. vulgaris L. ssp. pastoralis (Buser) Palitz.); H, Eua, (x=8; 2n=c.l01, 103-109), frecv. mont.-alp. inf., paj., bur., U₃ᵢ5, T₂>5, Ro; Potentillo-Nardion, Arrhenatheretea, Car. Polygono-Trisetum. Lit.: Piatra Craiului, (17); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Alchemilla pyrenaica Dufor (A. firma Buser p.p.; A. glaberrima ssp. firma (Buser) Gams p.p.); H, Alp-Carp-Balc, spor, subalp.-alp., paj. de pe versanți abrupți, U₃ⱼs, Ti, R|ⱼ₅; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub A. fissa Schummel (3); sub A.fissa Schummel a. major Schur (4); Versant estic și sudic, sub A. alpestris (13); Exs.: Piatra Craiului, 1902, J. Barth; Zărnești, 1902, Simonkai L., J. Barth; 1906, E. 1. Nyârâdy; Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Alchemilla sericoneura Buser (A. glaberrima Schmidt ssp. major (Schur) S06), H, Alp-Carp, spor, mont.-alp. inf., paj., U₃, Ti ₅, R₂; Nardetalia. Lit.: Crăpătura, (17). Alchemilla subcrenata Buser; H, Euc, spor, mont., paj., U₃₅, T₂₅, Rₒ; Potentillo-Nardion. Exs.: Marele Grohotiș, 1981, G. Negrean (BUCM). Alchemilla xanthochlora Rothm (A. vulgaris auct.); H, Euc, (x=8; 2n=c.l05), frecv. mont., subalp., paj., bur., rariști de păd., U₃,₅, T₂, R₂; Potentillo-Trisetion, Nardo-Festucetum commutatae. Lit.: Piatra Craiului (3); (17); Poiana Curmăturii (43); Plaiul Găinii (46); Exs.: Piatra Craiului, 1979, P. Ularu, Danciu M.; Mt. Ciuma (Bazinul Bârsei), 1979, D. Parascan (HBV); Mt. Funduri, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); Sub Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Crăpăturii, Curmătura, Vf. Piscul Baciului. Cotoneaster intergerrimus Medicus; N, Eua(Med), (x=17; 2n=34), rar subalp. tuf.; U₂, T₃, R5; Seslerio-Festucetum pallentis. Lit.: Dâmbovicioara (17); Piatra Craiului (44); Exs.: Piatra Craiului, 1971, N. Vlaicu (TMHM); Spre Vf. Ascuțit, 1976, 1955, I. Morariu (HBV); 1976, A. Popescu, V. Sanda (BUCA). Crataegus calycina Peterm. - ssp. curvisepala (Lindman) Franco; M, Eur, spor, mont., tuf., U₂.5, T₃, R₄₅; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia-, Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu, M. Danciu (HBV); Poiana Zănoaga, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Crataegus monogyna Jacq.; M, Eur, (x=17; 2n=34), spor, mont., margini de păd.; U₂₎5, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Șaua Curmăturii, Dosul Pietrei Craiului, 1994; Sub Bârc, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 65 Dryas octopetala L.; Ch, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=18), frecv. alp., paj., stâne., U₂>5, Tₒ, R45; Car. Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Brâul Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna de Mijloc a Ciorângii, V. Podurilor-V. Vlădușca, Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Piatra Craiului, (17); (28); P. C. Mică (29); Grindul Mare, Turnu, P.C. Mică, Pietricica, Turnu (32); Pietricica, Grindul Mare (37); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); Piatra Craiului (44); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungar; 1957, H. Heltmann (SIB); 1823, K. Ungar; 1904, Z. Zsâk; 1924, A. Borza; P.C. Mică, 1900, A. Richter; L. Walz;1952, G. Silaghi (CL); 1960, S. Rosler (BNHM); 1961, Anton (BDHM); 1964, E. Lungescu (HBV); Cab. Diana, 1954, 1. Todor (1ANB); Vf. Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda; P. C. Mică, 1978, A. Popescu (BUCA); Vf. Ascuțit, Vf. Turnu, 1994; Șaua Crăpăturii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Țimbalul Mare, P. C. Mică, Padina închisă, sub Șaua Grind. Filipendula ulmaria (L.) Maxim. s.L; H, Eua, (x=7; 2n=14, 16, 24), spor, mont., paj., locuri umede; U^, T₂, Ro; Filipendulo-Petasition, Alno-Ulmion, Car. Molinietalia. Lit.: Vlădușca-Mărtoiu, Piciorul Pietrei Craiului (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Prăpăstii, 1904, Z. Zsâk (CL). Filipendula vulgaris Moench (F. hexapetala Gilib.); H, Eua, (x=7; 2n=14, 16), frecv. mont., paj., margini de păd.; U₂>₅, T₃, Rₒ; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Exs.: V. Toplița, 1994; Plaiul Foii, 1995; Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Fragaria vesca L.; H, Eua, (x=14; 2n=77), corn, mont., subalp., spor. alp. inf., păd., rariști de păd., tuf., U₃, T₂ ₅, Rₒ; Epilobietalia, Querco-Fagetea, Car. Fragarion veseae. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă (28); (32); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Curmătura, Cab. Gura Râului, V. Crăpăturii, P.C. Mică, Pietricica, Brusturet (32); Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă, La Zaplaz (46); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Padina lui Man, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Geum aleppicum Jacq.; H, Cp, (x=7; 2n=42), spor, mont., margini de păd., U₃,5, T₂₅, R45; Arction, Rumicion alpini. Lit.: Piatra Craiului (5); (17); Exs.: Piatra Craiului, 1973, N. Vlaicu (TMHM). Geum niontanum L.; H, Eur(alp), (x=; 2n=28), spor, mont., corn, subalp., paj. de pe versanți puțin înclinați, U₂>₅, T|₅, R, ₅; Car. Salicion herbaceae, dif. Potentillo- Nardion. Lit.: Piatra Craiului (5); (17); (27); V. Crăpăturii, Mt. Pietricica (32); Poiana Frumoasă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM). Geum reptans L.; H, Eur(alp), spor, alp., bolov., grohot., U₃, Ti, R|₅; Car. Androsacion alpinae-, Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton, (BDHM). Geum rivale L.; H, Gp(bor), (x=7; 2n=42), frecv. mont., subalp., spor. alp. inf., zăv., bur., U45, To, R45; Calthion, Filipendulo-Petasition, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); V. lui Râie, Versant estic sub creastă, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, (17); sub Vf. Turnu, Vlădușca-Mărtoiu (32); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1964, E. Lungescu (HBV); V. Crăpăturii, 1950, E. I. Nyârâdy; Mt. Funduri, 1975, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 67 Simona Mihăilescu timona Minauescu A. Popescu, V. Sanda; V. Crăpăturii, 1994; Cab. Curmătura, Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Geum urbanum L.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=42), com. mont., margini de păd., zăv., tuf., U₃, T₃, R4; Car. Querco-Fagetea. Lit.: Pietricica, St. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Plaiul Foii, 1996; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla anserina L.; H, Cosm, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., malul apelor, rud., U₄, T₃, R₄; Plantaginetalia, Bidentetalia, Molinietalia. Lit.: Gura Râului (32); Exs.: V. Toplița, Râul Mare, 1994; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla argentea L.; H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., rariști de păd., paj., U₂, T₄, R₂; Festuco-Brometea, Onopordetalia, Car. Sedo-Scleranthetea; Exs.: Sub Bârc, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla aurea L. - ssp. chrysocraspeda (Lehm.) Nyman (P. ternata C. Koch); H, Carp-Balc, spor, mont., com. alp., paj., creste, Uₒ, T₁>₅, R₂; Caricetalia curvulae, Car. Potentillo- Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub P. chrysocraspeda Lehm. (3); sub P. pseudo-frigida Schur (4); Versantul sudic (13); Piatra Craiului, (17); (27); Cab. Gura Râului, St. Grind, Dâmbovicioara (32); Pietricica (37); Poiana Curmăturii (43); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); 1961, Anton (BDHM); Cab. Curmătura, Vf. Țimbalul Mare, Vf. între Țimbale, Vf. Ascuțit, La Zaplaz, Vf. Piscul Baciului, Padinile Frumoase 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura. Potentilla chrysantha Trev.; H, Eua(cont), frecv. mont-alp. inf., margini de păd., tuf., paj., U₂, Tₒ, R₃; Quercetalia, Fagion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Exs.: Piatra Craiului, 1901, J. Romer (SIB). Potentilla cinerea Chaix (inel. P. tommasiniana F. W. Schultz); H, Eur, (x=7; 2n=28), spor, mont., coaste pietroase, stănc., U₂, T₃₅, R₄,₅; Car. Festucetalia valesiacae', Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla crantzii (Crantz) G. Beck; H, Eur(arct-alp), (x=7; 2n=42); spor, alp., paj., stănc., U₃, Ti;S, Ra,,; Seslerietalia, Seslerietea. Lit: Piscul Baciului (13); Grindul Mare (28); Piatra Craiului, sub P. alpestris Haller fii. (37); Exs.: Piatra Craiului, 1948, A. Beldie; Creasta Curmăturii, 1949, A. Beldie (BUCF); Poiana Zănoaga, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla erecta (L.) Răuschel; H, Eua(Med), (x=7; 2n=28), frecv. mont.- subalp., paj., bur., Uo, Tₒ, Roi Molinio-Arrhenatheretea, Car. Nardo-Calhmetea. Lit.: V. Vlădușca, Podul lui Călineț, sub P. tormentilla Neck. (13); Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Curmăturii (43); Poiana Grind, Plaiul Găinii (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); Poiana Zănoaga, Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994, 1997; Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla inclinata Vili. (P. canescens Besser); H, Eua(cont), (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., rariști de păd., U₃, Tₒ, R₄; Festucetalia valesiacae. (!) Sub Bârc. Potentilla recta L.; H, Eua(cont), (x=7; 2n=42), spor, mont., margini de păd., Ui,5, T₃ⱼ₅, R4; Festucetalia valesiacae, Car. Festuco-Brometea. Lit.: Cab. Gura Râului (32). Potentilla reptans L.; H, Cosm, (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj. umede, tuf, U₃,5, Tq, R4; Molinio-Arrhenatheretea, Plantaginetea, Car. Agropyro-Rumicion. Lit.: Gura Râului (32); Exs.: V. Bârsei, 1996, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Potentilla thuringiaca Bernh.; H, Etic, (x=7; 2n=42), frecv. mont.-alp. inf, paj., stănc., margini de păd., U₂, T₃, R₃; Car. Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (3): Versantul sudic și estic sub creastă, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, sub P. thuringiaca Bernh. var. genuina T. Wolf (17); Curmătura, Cab. Gura Râului, Turnu (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (BUCA); Fântâna lui Botorog, Gura Râului, 1994; sub Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii, sub Vf. Ascuțit, V. Râului Mare. Prunus spinosa L.; M, Eua(Med), spor, mont., tuf., U₂, T₃, R₃; Car. Prunetalia. (!) Sub Bârc. Pyrus pyraster Burgsd.; M(MM), Eur, (x=17; 2n=34), spor, mont., tuf., margini de păd., U₂, T₃, R₄; Quercetea. Lit.: Zărnești, (17). Roșa canina L.; N, Eur, (x=7; 2n=35), spor, mont., margini de păd., păd., tuf, U₂, T₃, R₃; Fagetalia, Car. Prunetalia. Lit.: Zărnești, sub R. canina L. f. eutransitoria Buia și f. pervidata Schwertschl. (17); Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Zărnești, 1891, A. Richter (CL); 1956, H. Furnică (HBV); Sub Bârc, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Roșa micrantha Borrer ex Simonkai; N, Med, (x=7; 2n=21, 35), spor, mont., margini de păd., tuf., U₂, T₃>₅, R₄; Prunetalia. Exs.: V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Roșa pendulina L.; N, Euc, (x=7; 2n=28), spor, mont-subalp., păd., bur., stănc., U3, T₂;₅, R₃; Fagion, Car. Adenostyletalia. Lit.: V. lui Râie, V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, (17); Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț (30); Pietricica, V. Seacă (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1955, 1. Morariu (HBV); Zărnești, 1950, E. I. Nyârădy (SIB); 1978, I. Călărășanu (ROHM); Cariera de Piatră, V. Râului Mare, V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Roșa pimpinellifolia L.; N, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., tuf., margini de păd., U₂, T₃, R₄; Quercetea, Car. Prunetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub R. spinosissima L. pimpinellifolia (L.) J. B. KelL (17). Roșa squarrosa (Rau) Boreau; N, Eur, (x=7; 2n=35), spor, mont., margini de păd., U₂ ₅, T₃, R₄; Car. Prunetalia. (!) Sub Bârc. Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 69 Roșa tomentosa Sm.; N, Eur, (x=7; 2n=35), spor, mont., margini de păd., tuf.. U₂, T₄, R₃; Quercetea. Lit.: Zărnești, (17). Rubus caesius L.; H(N), Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., margini de păd., tuf., zăv., U₄ⱼ₅, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Fagetalia. (!) V. Podurilor. Rubus hirtus Waldst. & Kit.; N, Eur, (x=7; 2n=28), frecv. mont., păd., U₃, T₂.₅, R₃; Querco-Fagetea, Fagion dacicum. Lit.: Piatra Craiului (13); Padina lui Călineț (30); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Zărnești, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Rubus idaeus L.; N, Cp(bor), (x=7; 2n=14), corn, mont., zăv., tuf., margini de păd., U₃, T₃, R₃; Fagetalia, Car. Epilobietalia angustifolii. Lit.: V. lui Râie (13); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Piciorul Pietrei Craiului, V. Crăpăturii, sub Turnu, Prăpăstii- Vlădușca, P.C. Mică, Brusturet, Pietricica, V. Seacă (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Șaua Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Rubus plicatus Weihe & Nees {R. fruticosus L.); N, Atl-Euc, (x=7; 2n=28), spor, mont., margini de păd., tuf., U₃>₅, T₃ⱼ₅, R₂; Querco-Fagetea. Lit.: Padina lui Râie (30). Sanguisorba minor Scop.; H, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., tuf., U₂, T₃ ₅, R₄; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae. Lit.: Cab. Gura Râului (32). Sorbus aucuparia L. - ssp. aucuparia; MM(M), Eur, (x=17; 2n=34), frecv. mont., păd., rariști de păd., tuf., U₃, T₂ⱼ₅, R₂; Fagetalia. Lit.: V. Bârsei, V. lui Râie (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Râie, Crăcii lui Râie (30); Pietricica, V. Crăpăturii, Prăpăstii-Viădușca, Piciorul Pietrei Craiului, V. Seacă, Dâmbovicioara (32); St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă, Ref. Șpirlea (46); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Crăpăturii, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. glabrata (Wimm. ex Grabner) Caj.; MM(M), Eur, (x-17; 2n-34), spor, subalp.-alp. inf., păd., rariști de păd., tuf., U₃, T₂>5, R₂; Vaccinio-Piceetea, Exs.: Ref. Diana, Șaua Crăpăturii, 1994; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Sorbus chamaemespilus (L.) Crantz; M, Eur(mont), (x=17; 2n=34), rară mont.-subalp., tuf., U₂ ₅, T₂, R4,s; Acerionpseudoplatani. Lit.: Piatra Craiului, (17). Sorbus torminalis L.; MM, Eur(Med), (x=17; 2n=34), spor, mont., păd., tuf., U₂>₅, T₂, R₄>₅; Car. Quercetalia. Lit.: Piatra Craiului (48); Exs.: Râul Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Spiraea chamaedryfolia L. (S. ulmifolia Scop.); M(N), Eua, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., spor. alp. inf., tuf., bur., stâne. înierbate, U₃, T₂ ₅, Rₒ; Asplenietea, Thlaspietea. Lit.: V. lui Râie (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț (30); Brusturet, Prăpăstii-Viădușca, V. Seacă, P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului (32); Poiana Frumoasă (46); Prăpăstii (47); Prăpăstii (49); Exs.: Cheile Prăpăstiilor, V. Toplița, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Spiraea salicifolia L.; M, Eua(cont), spor, mont., subspontan, tuf., U₄₅, T₂.₅, R₂; Alno-Ulmion. (!) Sub Bârc. FABANAE FABALES FABACEAE (Leguminosae) Anthyllis vulneraria L. - ssp. alpestris Ascherson & Graebner; {Anthyllis alpestris Reichenb.); H, Eua(Med), (x=6; 2n=12), spor, subalp.-alp., paj. pe versanți abrupți, stâne., U₂, T₂, R₃; Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); sub A. calcicola Schur (5); V. Podurilor- Vlădușca, Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Curmătura (13); Piatra Craiului, și sub A vulneraria f. calcicola Schur (18); (37); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); P.C. Mică (40); (42); (43); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Vf. Turnu, 1994; P.C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. polyphylla (DC.) Nyman; H, Pont-Pan, (x=6; 2n=12), spor, mont.- subalp., paj., U₂, T₃, R₄₅; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului (3); (18). - ssp. vulneraria; H, Eur(Med), (x=6; 2n=l2), frecv. mont.-alp., paj. pe versanți abrupți, stâne., U₂, Tₒ, R₄; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, V. Vlădușca (13); Curmătura, Turnu, P.C. Mică (32); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind,(46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss (SIB); 1978, I. Călărășanu (ROHM); Dosul Pietrei, Râul Mare, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Astragalus alpinus L.; H, Eua(arct-alp), (x=8; 2n=16), rară alp., paj. pe sol scheletic, stâne., U₂ ₅, T|, R₃; Seslerion rigidele'. Exs.: Piatra Craiului, Lerchenfeld (SIB). Astragalus glycyphyllos L.; H, Eua, (x=8; 2n=l 6), frecv. mont., păd., tuf., zăv., U₃, T₃, R₄; Querco-Fagetea, Car. Origanetalia', Lit.: Dâmbovicioara (36); Exs.: V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Chamaecytisus ciliatus (Wahlenb.) Rothm. {Cytisus alpestris Schur); N, Carp- Balc-Pan, (x=5; 2n=50), spor, subalp.-alp., paj., stâne., U₂, T₃₅, R₄; Seslerio-Festucion pallentis, Asplenietea rupestris. Lit.: Curmătura (5); (18); Exs.: Piatra Craiului, 1908, Degen (SIB); 1963, I. Morariu; Vf. Turnu, 1955, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Chamaecytisus hirsutus (L.) Link; N, Euc(Med), (x=8; 2n=48, 96), spor, mont., margini de păd., tuf., coaste pietroase, U₂, T₃>₅, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub Cytisus polytrichus M. B. (5); sub Cytisus hirsutus (L.) Link. var. 70 Simona Mihăilescu polytrichus (M. B.) Briq. (18); Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu; Mții Bârsei, 1985, M. Danciu (HBV). Chamaecytisus leiocarpus (A. Kerner) Rothm.; N, Carp-Balc, (x=8; 2n=48), spor, mont., tuf., U₂, T₃, R₅; Quercetalia. Lit.: Piatra Craiului, (18). Chamaespartium sagittale (L.) P. Gibbs (Genista sagittalis L.); H, Atl-Med- Euc, (x=l 1; 2n=44), frecv. mont., paj., margini de păd., U₃, T₃, R₃; Nardo-Calhmetea. Lit.: Cab. Gura Râului (32); Exs.: Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Coronilla varia L.; H, Euc-Med, (x=6; 2n=24), frecv. mont., paj., bur., U₂, T₃, R4; Quercetea, Festuco-Brometea, Car. Origanetalia. Lit.: Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Exs.: Gura Râului, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Dorycnium pentaphyllum Scop. - ssp. herbaceum (Vili.) Rouy (D. herbaceum Vili.); Ch(H), Euc(Med), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., tuf., stâne. înierbate, U₂, T₅, R4; Festucion rupicolae, Car. Geranion sanguinei. Lit.: Dâmbovicioara, (18). Genista tinctoria L.; Ch(N), Eua, (x=6; 2n=48), frecv. mont.-alp. inf., păd., paj., margini de păd., U₂ⱼ₃, T₃, R₂; Molinion, Nardo-Callunetea. Lit.: Podul lui Călineț (13); Cab. Gura Râului, Dâmbovicioara (32); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu; Gura Râului, 1963,1. Morariu (HBV); Sub Bârc, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, Padina lui Man, 1997; Sub Bârc, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Hedisarum hedysaroides (L.) Schinz & Thell.; H, Cp(arct-alp), (x=7; 2n=l4), spor. alp. inf., paj., bur. pe versanți abrupți, U₃, Tiⱼ₅, R45; Car. Seslerietalia coerulea. Lit.: P.C. Mică (32); Exs.: Piatra Craiului, 1973, 1978, 1984, N. Vlaicu (TMHM); 1963. I. Morariu (HBV). (!) Vf. Turnu. Lathyrus hirsutus L.; Th, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., rud., U₃, T₃₅, R₄; Car. Secalietea. Lit.: Gura Râului (32). Lathyrus laevigatus (Waldst. & Kit.) Gren.; H, Eur(cont), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., rariști de păd., U₃, T₂, R45; Fagion. Exs.: Zărnești, 1976, N. Vlaicu (TMHM). Lathyrus pratensis L. H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., malul apelor, U₃₅, T₃, R4; Molimo-Arrhenatheretea, Car. Trifolion medii. Exs.: Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Plaiul Foii, Colții Chiliilor, 1996; Sub Bărc, V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lathyrus venetus (Miller) Wohlf. H, Pont-Med, (x=7; 2n=14), spor, mont., păd., U₃, T₄, R₃; Fagion. Lit.: V. Vlădușca (13). Lathyrus vernus (L.) Bemh. H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., păd., margini de păd., U₃, T₃, R₃; Car. Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (13); Plaiul Podurilor (30). Lotus corniculatus L.; H, Eua, (x=6; 2n=24), corn, mont.-alp. inf., paj., tuf., stâne. înierbate, U₂₅, To, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea, Festucetalia valesiacae, I Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 71 Plantaginetea. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii, V. Vlădușca, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului, sub L. corniculatus L. var. hirsutus Koch (18); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Gura Râului (32); P.C. Mică (40); (42); (43); (45); (50); V. Bârsa Tămașului, Plaiul Găinii (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1943, A. Buia (CL); 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Poiana Zănoaga, V. Toplița, Șaua Curmăturii, 1994; P.C. Mică, 1995; Podul lui Călineț, Sub Bârc, 1996; Padina lui Man, Peretele Padina Lăncii, Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Medicago sativa L. - ssp. falcata (L.) Arcangeli; H, Eua(Med), (x=8; 2n=16, 32), cont, mont., paj., margini de păd., U₂, T₃, R₅; Car. Festuco-Brometea, Quercetea, Secalietea. Exs.: Sub Bârc, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Medicago lupulina L.; Th(TH), Eua, (x=8; 2n=16), corn, mont., paj., zăv., rud., 1)2.5, T₃, R₄; Mol inio-Arrhenatheretea, Secalietea, Chenopodietea, Plantaginetea, Festuco-Brometea. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii (13); V. Dâmbovicioarei, Gura Râului , Brusturet (32); V. Bârsa Tămașului (46); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Topliței, V. Râului Mare, 1994; Sub Bârc, St. Priboaia, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Melilotus alba Medicus; Th(TH), Eua, spor, mont., paj., marginea culturilor, rud., U₂₅, T₃, Rₒ; Chenopodietea. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Melilotus officinalis (L.) Pallas; Th(TH), Eua, (x=8; 2n=16), spor, mont, paj., margini de culturi, U₂₅, T₃ 5, Ro; Chenopodietea. (!) Zărnești. Onobrychis transsilvanica Simonkai; H, Carp, (x=7; 2n=14), spor, subalp.- alp., paj. pe versanți, stâne., U₂, T|₅, R4.5; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); Cerdacul Standului (13); Piatra Craiului, (18); P.C. Mică (29); (32); Piatra Craiului (39); P.C. Mică (40); (42); (43); (45); (50); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1883, L. Simonkai; 1908, Kamner; 1966, H. Heltmann (SIB); 1883, J. Romer; 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; P. C. Mică, 1955, I. Morariu; Curmătura, 1957, V. Ciocârlan; 1963, I. Morariu (HBV); 1823, J. C. Baumgarten; 1906, Z. Zsâk; 1910, E. Missbach; 1921, A. Borza; 1957, V. Ciocârlan; Podul lui Călineț, 1935, E. Pop; Curmătura, 1957, V. Ciocârlan (CL); Piatra Craiului, 1948, A. Beldie; Curmătura 1957, V. Ciocârlan (BUCF); Piatra Craiului, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Curmătura, 1963, I. Morariu (IANB); P.C. Mică, V. Toplița, 1994, 1995; Brâna Caprelor, 1996; Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Onobrychis viciifolia Scop.; H, Med, (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj., rariști de păd., rud., U₂, T₄, R₄₅; Festucetalia valesiacae. Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB); Zărnești, 1924, Â. Borza (CL); V. Toplița, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Ononis arvensis L. (O. hircina Jacq.); Ch(H), Eua(cont), (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., U₃, T₄, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Gura Râului (32); Exs.: Gura Râului, 1963,1. Morariu (HBV); Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium alpestre L.; H, Eur(Med), (x=8; 2n=l6), spor, mont.-alp. inf., paj., rariști de păd., stâne. înierbate, U₂>₅, T₃, R₄; Quercetea, Car. Geranion sanguinei. Lit.: 72 Simona Mihăilescu Piatra Craiului (5); Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Dâmbovicioara (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1949, A. Beldie (BUCF); 1964, E. Lungescu (HBV); Cariera de Piatra, 1994; Padina lui Man, 1996; Sub Bârc, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium campestre Schreber; Th(TH), Eur, (x=7; 2n=14), com. mont., paj., rariști de păd., stâne. înierbate, rud., U₃, T₃, Ro; Arrhenatheretea, Car. Festuco- Brometea, Plantaginetea. Lit: Dâmbovicioara (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Sub Bârc, Padina lui Man, Saivanul lui Beitilă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium dubium Sibth.; Th(TH), Eur(Med), (x=7,8; 2n=28, 32), frecv. mont., paj., U₃>5, T₂, Rₒ; Arrhenatheretea, Car. Arrhenatherion. Exs.: Sub Bârc, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium hybridum L.; H, Eur(Med), (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., malul apelor, rud., U35, T₃, R4; Molinietalia, Car. Calthion, Agropyro-Rumicion. Exs.: Sub Bârc. 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium medium L. s.L; H, Eua, (x=7,8; 2n=70,78-80,84), spor, mont., margini de păd., paj., tuf., U₃, T₃, Rₒ; Querco-Fagetea, Car. Trifolion medii. Lit.: Cab. Gura Râului (32); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Bârsei, Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium montanum L.; H, Eua(cont), (x=8; 2n=16), frecv. mont., paj., margini de păd., stâne. înierbate, U₂ⱼ₅, T₂, R4; Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Podul lui Călineț, V. Vlădușca (13); Exs.: Piatra Craiului, 1964, E. Lungescu; Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1973, N. Vlaicu (TMHM); Sub Bârc, 1996; Padina lui Călineț, Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium ochroleucon Hudson; H, Med-Euc, (x=8; 2n=16), frecv. mont., rariști de păd., paj., U₂, T₃, R₃; Quercetaliapubescentis, Car. Brometalia. Lit.: Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului (48); Exs.: Gura Râului, 1963,1. Morariu (HBV). Trifolium pallescens Schreber; H, Alp-Balc-Carp, (x=8; 2n=16), spor, alp., paj., grohot., bolov., U₂, T₂, R4; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub T. pallescens Schreb. var. glareosum (Schleich.) A. Nyârâdy (18). Trifolium pannonicum Jacq.; H, Pont-Med, (x=8; 2n=16), frecv. mont., paj., rariști de păd., tuf., U₂, T₃, Ro; Quercetalia pubescentis. Exs.: Piatra Craiului, 1946, T. Comes (BUCF); Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1973, N. Vlaicu (TMHM); Podul lui Călineț, 1996, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium pratense L.; H, Eua, (x=7; 2n=l4), com. mont., spor. alp. inf., paj., bur., rud., U₃, To, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea, Secalietea, Plantaginetea. Lit.: Piatra Craiului, sub T. frigidum Schur (4); Versant estic sub creastă, V. Vlădușca, Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub T. pratense L. ssp. eupratense \. & G. f. transsilvanicum (Schur) A. Nyârâdy (18); Cab. Gura Râului, Vlădușca, Dâmbovicioara, Pietricica, Piatra Galbenă (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu; Gura Râului 1963, I. Morariu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 73 (HBV); Padina Bădoaiei, Plaiul Foii, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, V. Urșilor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium repens L.; H, Eua, (x=8; 2n=32), com. mont.-alp., paj., bur., stâne., rud., U35, Tₒ, Ro; Molinio-Arrhenatheretea, Plantaginetea, Cynosurion. Lit.: Piatra Craiului, sub T. transsilvanicum Schur și T. glareosum Schur l.c. non Schleich (4); sub T. repens L. var. transsilvanicum (Schur) A. Nyârâdy (18); V. Vlădușca, Padina Popii (13); Curmătura, Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Mt. Pietricica, Mlaștina Vlădușca, Dâmbovicioara, Piatra Galbenă (32); Poiana Curmăturii (43); Ref. Șpirlea, V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); 1961, Anton, Pintea (BDHM); Poiana Zănoaga, Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; Curmătura, La Zaplaz, 1995; Sub Bârc, Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trifolium rubens L.; H, Euc-Med, (x=8; 2n=16), spor, mont., rariști de păd., tuf., U₂>₅, T₃, R₄; Quercetea, Car. Geranion sanguinei. Lit.: Dâmbovicioara (18); (!) Cariera de Piatră. Vicia cracca L.; H, Eua, (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj., tuf, margini de păd., U₃, To, R₃; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Dâmbovicioara (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Padina Bădoaiei, 1996; Sub Bârc, 1997. S. Mihăilescu (BUCA). Vicia hirsuta (L.) S. F. Gray; Th, Eua(Med), (x=7; 2n=14), frecv. mont., paj., tuf., margini de păd., U₂>₅, T₃₅, R₄; Secalietea, Car. Aperion. Exs.: Zărnești, 1955, I. Morariu (HBV). Vicia pannonica Crantz; Th, Pont-Med (est), (x=6; 2n=12), frecv. mont., paj., tuf, margini de păd., rud., U₃, T₃₅, R₄₅; Secalietalia, Aperion. Exs.: Zărnești, 1955, 1. Morariu (HBV). Vicia sativa L.; Th, Adv, (x=6; 2n=l2), spor, mont., paj., margini de păd., rud., Uq, T₃, Rₒ; Secalietea. Exs.: Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV). Vicia sepium L.; H, Eua, (x=7; 2n=14), frecv. mont., paj., tuf, margini de păd., zăv., U₃, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Car. Fagetalia. Lit.: V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Exs.: Zărnești, Plaiul Foii, 1974, N. Vlaicu (TMHM). Vicia tetrasperma (L.) Schreber, Th, Eua(Med), (x=7; 2n=14), frecv. mont., paj., tuf., margini de păd., rud., U₃₅, T₃, R₃; Secalietea, Car. Aperetalia. Exs.: V. Bârsei, 1955,1. Morariu (HBV). Vicia villosa Roth; Th(TH), Med(est), spor, mont., paj. lângă culturi, U₃₅, T₃, R₃; Secalietea. Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Simona Mihăilescu 74 MYRTANAE MYRTALES ONAGRACEAE Circaea alpina L.; H, Cp(bor), (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-subalp., păd., zăv., tăieturi de păd., U₄, T₂>5, R₃; Alno-Ulmion, Vaccinio-Piceion. Exs.: Piatra Craiului, 1976, M. Danciu (HBV). Circaea lutetiana L.; G, Eua, (x=l 1; 2n=22), frecv. mont., păd., zăv., tăieturi de păd., U3 5, T₃, R₄; Fagetalia, Car. Alno-Ulmion. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1957, H. Heltmann (SIB); Mții Bârsei, 1967, M. Danciu (HBV); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium alpestre (Jacq.) Krocker; H, Alp-Carp, (x=6; 2n=36), spor, mont.- subalp., bur. de depresiune, tuf., U₃ᵢ₅, T₂, R₄; Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura (5); V. Dâmbovicioarei, Crăpătura, (18); Piatra Craiului (48); Exs.: Padina Hotarului, 1955, I. Morariu (HBV). (!) Șaua Crăpăturii. Epilobium alsinifolium Vili.; H, Eua(arct-alp), rară subalp.- alp. inf., lângă izvoare, (x=6; 2n=36), U$, T15, Ro; Car. Montio-Cardaminetea. Lit.: Piatra Craiului (5); (18); Exs.: Piatra Craiului, 1904, S. Kocsis; Zărnești, 1878, V. Borbăs (CL); Plaiul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium angustifolium L. (Chamaenerion angustifolium (L.) Scop.); H, Cp(bor), (x=6; 2n=36), spor, mont.-subalp., rariști de păd., bur., U₄, Tₗ₅, Rₒ; Car. Epilobietalia. Lit.: Pietricica, Crăpătura sub Turnu (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Piatra Craiului (48); Exs.: P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii. Epilobium collinum C. C. Gmelin; H, Eur, (x=6; 2n=36), frecv. mont., tăieturi de păd., zăv., U₃, T₃, R, ₅; Epilobietalia, Car. Androsacetalia. Lit.: Piatra Craiului, (18); Exs.: Zărnești, Plaiul Foii, 1973, 1974, N. Vlaicu (TMHM). Epilobium dodonaei Vili. (Chamaenerionpalustre auct. mult., non (L.) Scop.); H, Euc(mont), (x=6; 2n=36), spor, mont., prundișuri, bur., U₅, Tₒ, R₂; Epilobion fleischeri. Exs.: Zărnești (V. Bârsei), 1885, J. Romer (HBV); V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium hirsutum L.; H(HH), Eua(Med), (x=6; 2n=36), spor, mont., zăv., malul apelor, U₄, T₃, R₃; Car. Filipendulo-Petasition. Lit.: Gura Râului (32); Exs.: V. Chicera, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium lanceolatum Sebastiani & Mauri; H, Atl-Med(Euc), (x=6; 2n=18), spor, mont.-subalp., rariști de păd., bur., U₃ⱼ₅, T₃₅, R₃; Fagetalia, Epilobietea. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32). (!) Zărnești. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 75 Epilobium montanum L.; H, Eua(Med), (x=6; 2n=36), com. mont.-subalp., păd., tăieturi de păd., zăv., stâne., U₃, To, R35; Car. Fagetalia, Pino-Quercetalia. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); V. Crăpăturii (29); Padina lui Călineț (30); Curmătura, V. Crăpăturii, sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă. Dâmbovicioara (37); Prăpăstii (47); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă, V. Șpirlea. V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); 1965. N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1978, Calarasanu I. (ROHM); Padina lui Dănișor, 1994; Izvorul Șpirlea, 1995; V. Bârsei (Plaiul Foii), 1997, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium palustre L.; H, Cp(bor), (x=6; 2n=36), spor, mont., paj. înmlăștinate, U₅, Tₒ, R2; Car. Caricetalia nigrae, Calthion. Lit.: Piatra Craiului, sub E. scaturiginum Wimm.; Zărnești (5); Piatra Craiului, sub E. palustre L. var. fontanum Hausskn. (18); St. Grind, Vlădușca (32); Exs.: Mlaștina Vlădușca, 1976, A. Popescu, V. Sanda; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium parviflorum Schreber; H(Ch), Eua, (x=6; 2n=36), spor, mont., paj. înmlăștinate, U₅, T₃, R45; Phragmitelea-Molinietalia, Car. Glycerio-Sparganion. Exs.: Crăpătura, 1927, E. I. Nyârâdy (CL); Gura Râului (Zărnești), 1963, I. Morariu (HBV). Epilobium roseum Schreber s.L; H, Eua, (x=6; 2n=36), spor, mont., malul apelor, U₄ ₅, T₃, R₄₅; Car. Glycerio-Sparganion. Lit.: Piatra Craiului, (18); Exs.: Cheile Brusturetului, 1981, G. Negrean (BUCM); Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Epilobium x rivulare Wahlb. (= E. palustre L. x E. parviflorum Schreber.). Lit.: Piatra Craiului (4). Epilobium x persicinum Reichenb. (= E. parviflorum Schreber. x E. roseum Schreber.). Lit.: Piatra Craiului (18). LYTHRACEAE Lythrum salicaria L.; H(HH), Cosm, (x=?; 2n=60), spor, mont., malul apelor, U₄, T₃, Rₒ; Molinio-Juncetea, Salicetea, Car. Filipendulo-Petasition. Lit.: Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). ACERACEAE Acer campestre L. s.L; MM(M), Eur, (x=13; 2n=26), spor, mont., păd., U₂>5, T₃, R₃; Car. Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului, (19); Piatra Craiului (48); Exs.: Crăpătura, 1957,1. Dumitriu-Tătăranu (HBV). Acer platanoides L.; MM, Eua, (x=13; 2n=26), spor, mont., păd., U₃, T₃, R₃; Fagetalia, Car. Acerion, Querco-Fagetea. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); V. Seacă, Poiana Grind (46). Acer pseudoplatanus L.; MM, Euc, (x=13; 2n=52), frecv. mont., spor, subalp., păd., bolov., U₃ ₅, T₃, R₃; Acerion, Querco-Fagetea. Lit.: V. Crăpăturii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului, Dâmbovicioara, (19); Padina lui Călineț, Padina lui Râie, Plaiul Podurilor (30); 76 Simona Mihăilescu Crăpătura, P.C. Mică (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea (46). (!) Padina lui Dănișor, Șaua Crăpăturii. RUTANAE GERANIALES OXALIDACEAE Oxalis acetosella L.; H(G), Cp(bor), (x=ll; 2n=22), frecv. mont., păd., stâne, umbrite, bur., U₄, T₃, R₃; Fagetalia, Vacciiiio-Piceetea, Betulo-Adenostyletea. Lit.: V. lui Râie, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); V. Seacă (28); (32); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); Curmătura, Râul Mare, Pietricica, Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, V. Crăpăturii, Crăpătura, Prăpăstii-Viădușca, Piciorul Pietrei Craiului (32); St. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă, Poiana Grind (46); Exs.: V. Bârsei, 1960, R. Rosler (BNHM); P.C. Mică, Șaua Crăpăturii, 1994; Cab. Curmătura, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). LINACEAE Linum catharticum L.; Th(TH, Eur(Med), (x=8; 2n=16), frecv. mont., paj., tuf., U₃, T₂, R₄; Car. Molinietalia, Molinio-Arrhenatheretea, Calthion. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Mlaștina Vlădușca, (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1943, A. Buia (CL); Cheile Brusturetului, 1981, G. Negrean (BUCM); Șaua Curmăturii, V. Toplița, Gura Râului, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997; Dosul Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Linum perenne L. - ssp. extraaxillare (Kit.) Nyman (L. extraaxillare Kit.); H, Carp-Balc, (x=9; 2n=18), frecv. subalp.-alp., paj. de pe versanți, U₂ⱼ₅, Tₒ, R₄; Seslerietalia, Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului, sub L. montanum Schleich. (4); (5); Brâna Ciorânga Mare, Crăpătura, Cerdacul Stanciului, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului, (19); P.C. Mică (29); (32); (40); (42); (43); (45); Vf. Turnu (32); (45); (50); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind, V. Bârsa Tămașului (46); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungâr (CL); 1963, I. Morariu; P. C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; 1955, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1978, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Padinei închise, Vf. Ascuțit, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Țimbalul Mare, Cheile Prăpăstiilor, Vf. Piscul Baciului. Linum uninerve (Roche!) Jâv.; H, Carp, rară mont., stâne. înierbate, U₁₅, T₄, R₄,₅; Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Prăpăstii. V. Vlădușca, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). GERANIACEAE Erodium cicutarium (L.) L'Her.; Th, Cosm, (x=10; 2n=40), frecv. mont., paj., ogoare, rud., To, Ro; Festuco-Brometea, Chenopodietea, Secalietea. (!) Zărnești. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 77 Geranium dissectum L.; Th, Eua, (x=ll; 2n=22), spor, mont., paj., rud., U₃, T₃.5, Roi Chenopodietea, Car. Polygono-Chenopodion. Exs.: Zărnești, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium lucidum L.; TH(Th), Eua(Med), (x=10; 2n=20), spor, mont., păd., grohot., U₄, T₂ⱼ₅, R₄; Acerion, Arction, Car. Alliarion. Lit.: Piatra Craiului, (19); Piatra Craiului, Prăpăstii, V. Râului, (11); V. Crăpăturii (13); Prăpăstii, (19); V. Crăpăturii (29); V. Crăpăturii, V. Seacă (32); Exs.: Piatra Craiului, 1967, H. Heltmann; Zărnești, 1885, J. Barth; 1906, E. 1. Nyârâdy (SIB); Cheile Râului, 1885, J. Romer; Crăpătura, 1904, W. Gugler; Zărnești, 1887, J. Barth; 1924, A. Borza; (CL); Piatra Craiului, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Crăpătura, 1946, T. Comes, A. Beldie (BUCF); Prăpăstii 1976, M. Danciu (HBV); Fântâna lui Botorog, Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium macrorrhizum L.; G, Euc(mont), (x=23; 2n=46), spor, mont., rară subalp., grohot., U₄, T₃, R₃; Car. Peltarion. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Piatra Craiului, V. Crăpăturii, (11); (13); (19); (28); (29); (32); Colții Chiliilor (13); Zărnești, (19); V. Seacă, Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Seacă (28); (32); (46); V. Crăpăturii (49); Exs.: Crăpătura, 1891, J. Romer; 1904, W. Gugler; 1906, Z. Zsâk; 1952, G. Silaghi; Zărnești, 1900, L. Walz; 1924, A. Borza; (CL); Crăpătura, 1883, J. Romer; 1955, I. Morariu; Brâna Caprelor, 1964, E. Lungescu (HBV); Zărnești, 1929, M. Gușuleac, E. Țopa; 1950, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1978, N. Vlaicu (TMHM); Crăpătura, 1950, E. I. Nyârâdy; V. Seacă, 1975, A. Popescu, V. Sanda; V. Crăpăturii, 1994, 1996; Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium palustre L.; H, Eua(cont), (x=7; 2n=28), spor, mont., păd., zăv., U₄, T₃, R45; Car. Filipendulo-Petasition. Lit.: V. Dâmbovicioarei, (19); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Plaiul Foii, 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); Padina Bădoaiei, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). Geranium phaeum L.; H, Euc, (x=7; 2n=28), frecv. mont., păd., bur., U₄, T₃, R₃; Fagetalia, Filipendulo-Petasition, Alno-Ulmion, Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Piatra Craiului, Crăpătura, (11); V. lui Râie, Brâul Cerdacul Stanciului (13); V. Seacă (28); (32); Curmătura, V. Crăpăturii, Prăpăstii-Vlădușca (32); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea (46); Exs.: Piatra Craiului, 1952, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Prăpăstii, 1972; Padina lui Călineț, V. Șpirlea, 1977; Brusturet, V. Seacă, 1981, G. Negreau (BUCM). (!) Padina lui Dănișor. Geranium pratense L.; H, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., U₃₅, T₃, R₅; Arrhenatheretea, Car. Arrhenatherion. Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Piatra Craiului, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium pusillum L.; Th, Eur(Med), (x=13; 2n=26), spor, mont., paj., ogoare, rud., U25, T₃, Rₒ; Secalietea, Chenopodietea, Festuco-Brometea, Car. Chenopodietalia. (!) Zărnești. Geranium robertianum L.; Th, Cosm, (x=8; 2n=64), frecv. mont.,frecv. subalp., păd., zăv., U₃ ₅, T₃, R₃; Car. Fagetalia, Acerion, Alno-Ulmion. Lit.: Prăpăstii, (11); V. lui Râie, Cerdacul Stanciului (13); V. Crăpăturii (29); Plaiul Podurilor, Padina lui 78 Simona Mihăilescu Râie Padina lui Călineț (30); Pietricica, Brusturet, Dâmbovicioara, V. Seacă, V. Crăpăturii, Prăpăstii-Vlădușca (32); Mt. Funduri, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii (47); (49); Exs.: Piatra Craiului, 1978, 1. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); Zărnești, 1906, E. I. Nyârădy (SIB); Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium rotundifolium L.; Th, Eua(Med), (x=13; 2n=26), spor, mont., rariști de păd., zăv., U₂, T₃₅, R₄; Onopordion. Lit.: Cheile Brusturetului (36); Exs.: Zărnești, Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Padina lui Dănișor, 1994; Zărnești, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Geranium sylvaticum L. - ssp. sylvaticum; H, Eua(alp-bor), (x=7; 2n=28), frecv. mont., spor, sualp., paj., bur., U₃, T₂, Ro Triseto-Polygonion, Car. Betulo-Adenostyletea. Lit.: Piatra Craiului, sub G. alpestre Schur (5); (11); Versant estic și sudic sub creastă (13); Piatra Craiului, sub G. silvaticum L. f. eglandulosum (Cel.) Borza și var. alpestre Schur (19); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1888, J. Romer (CL); 1894, J. Romer (HBV); 1965, 1971, N. Vlaicu (TMHM); V. Podurilor, 1995; Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. caeruleatum (Schur) D. A. Webb. (G. caerulatum Schur, G. caerulatum var. caroli-principes (Panțu) I. Șerbănescu); H, D-Balc, spor, sualp., spor. alp. inf., paj., bur., U₃>₅, T₂₅, R₄₅; Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Vlădușca, (11); Versant estic și sudic sub creastă, Crăpătura (13); Piatra Craiului, V. Vlădușca, (19); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer; 1963, 1. Morariu; Vlădușca, 1883, L. Simonkai (HBV); Zărnești, 1947, 1951, K. Lăszlo (CVHM); Piatra Craiului, 1971, 1984, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Padinile Frumoase, Padina închisă, 1994, 1997; sub Vf. Ascuțit, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). BALSAMINACEAE Impatiens noli-tangere L.; Th, Eua, (x=10; 2n=20), spor, mont., păd., U₄, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Fagetalia. Lit.: V. lui Râie (13); V. Seacă, Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Cheile Brusturetului, 1981, G. Negrean (BUCM); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). POLYGALALES POLYGALACEAE Polygala alpestris Reichenb.; H, Alp-Carp, (x=17; 2n=34), rar subalp.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, U₂₅, T| ₅, R4; Car. Seslerietalia, Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (4); Versant estic sub creastă, V. Podurilor-V. Vlădușca, Crăpătura (13); Piatra Craiului, (19); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1971, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Padinei închise, P.C. Mică, Vf. Turnu, 1994; Vf. Piscul Baciului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 79 Polygala amara L. s.L; H(Ch), Eur, (x=7; 2n=28), frecv. mont.-alp. inf., paj., stâne. îniebate, Uo, T₂, R4 5; Seslerio-Festucion, Festucetalia, Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub P. austriaca Crantz (5); sub P. amara L. var. austriaca (Cr.) Chodat și var. vulgatissima Chodat f. uliginosa (Reichenb.) Chodat (19); Grindul Mare (28); Cab. Gura Râului (32); Pietricica, Mt. Funduri, P. Galbenă (37); Exs.: Piatra Craiului, 1823, J. C. Baumgarten; 1904, Z. Zsăk (CL); 1907, V. Golescu; 1948, A. Beldie (BUCF); 1964, E. Lungescu; Crăpătura, 1956, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Ref. Diana, 1960, R. Rosler (BNHM); Piatra Craiului, 1975, A. Popescu, V. Sanda; Vf. Piscul Baciului, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygala comosa Schkuhr; H(Ch), Eua, (x=17; 2n=34), frecv. mont., paj., rariști de păd., U₂, T₄, IU; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, sub P. angustata Schur (4); (5); sub P. comosa var. podolica (DC.) Hegi f. angustata (Schur) Răvăruț (19); Exs.: Piatra Craiului, 1960, R. Rosler (BNHM); Gura Râului, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Polygala vulgaris L.; H(Ch), Eua, (x=17; 2n=68), frecv. mont.-alp. inf, paj., tuf., rud., U₃, T₃, R₃; Arrhenatheretea, Nardion. Lit.: V. Vlădușca (13); Gura Râului (32); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Zărnești, 1978, 1. Călărășanu (ROHM); Sub Bârc, Gura Râului, 1994; V. Crăpăturii, Podul lui Călineț, Padina Bădoaiei, 1996, Sub Bârc, Poiana Zănoaga, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). CELASTRANAE CELASTRALES CELASTRACEAE Euonymus latifolius (L.) Miller; M, Eur(Med), spor, mont., zăv., U₃, T₃, R4; Orno-Cotinetalia. Lit.: Piatra Craiului (19). Euonymus verrucosus Scop.; M, Eur, (x=8; 2n=32), spor, mont., zăv., U₂>s, T₃, R4; Querco-Fagetea, Prunetalia. Exs.: V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). RHAMNACEAE Frangula alnus Miller; M, Eua, (x=10; 2n=20), spor, mont., păd., zăv., malul apelor, U₄, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Car. Alno-Ulmion. Exs.: Zărnești, 1960, R. Rosler (BNHM); V. Râului, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). SANTALES SANTALACEAE Thesium alpinum L.; H, Eur(alp), (x=6; 2n=12), frecv. mont.-alp. inf., paj., U₂₃, T₂, R₂>₃; Car. Potentillo-Nardion, Seslerietalia. Lit.: Curmătura (5); Brâul de Mijloc la V. Podurilor (13); Piatra Craiului (14); Grindul Mare (28); Exs.: Piatra Craiului, 1955, 1963,1. Morariu (HBV); 1963,1. Morariu, P. Ularu (BUCA). Thesium kernerianum Simonkai; H, Carp, rar alp. inf., paj. de pe versanți abrupți umbriți, U₂, Tb Rₒ; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (5); (14); (38); (39); 80 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 81 (48); Piscul Baciului (13); P.C. Mică (29); (40); (42); Exs.: P.C. Mică, 1955, I. Morariu (HBV); P.C. Mică, 1994; Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). EUPHORBIANAE EUPHORB1ALES EUPHORBIACEAE Euphorbia ainygdaloides L.; Ch, Euc(Med), (x=10; 2n=20), frecv. mont., păd., tuf., U₃, T3 5, R₄; Car. Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); Padina lui Călineț, V. lui Râie (13); Padina lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor (30); V. Seacă, Vlădușca, V. Crăpăturii, Cab. Gura Râului, P.C. Mică (32); Mt. Funduri, Pietricica, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Șaua Curmăturii, Fântâna lui Botorog, 1994; Vf. Turnu, 1996; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Euphorbia angulata Jacq.; H(G), Pont-Med, spor, mont., rariști de păd., paj., U₂ⱼ5, T₃, R^; Quercetea. Exs.: Piatra Craiului, 1951,1. Dumitriu-Tătăranu; 1963,1. Morariu (HBV). Euphorbia carniolica Jacq.; H, Euc(mont), (x=8; 2n=16), frecv. mont., păd., tuf., U₃, T₄, R₄; Dif. Fagion, Vaccinio-Piceetalia. Lit: Piatra Craiului (5); V. lui Râie, Padina Popii, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului (15); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica (37); V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Padina lui Dănișor, Curmătura, 1994. S. Mihăilescu (BUCA). Euphorbia cyparissias L.; H(G), Eua, (x=10; 2n=20), spor, mont.-alp. inf., coaste, stâne., bolov., U₂, T₃, R₄; Festucetalia, Car. Festuco-Brometea. Lit.: Versantul sudic (13); Exs.: Cariera de Piatră, Șaua Padinei închise, 1994; Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Euphorbia epithymoides L. (E. polychroma A. Kerner); H, Pan-Balc, (x=8; 211=16), U2 5, T₄, R₃; Quercetea. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica (37); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47). Euphorbia helioscopia L.; Th, Med, (x=7; 2n=42), spor, mont., coaste, stâne., bolov., U₃, T₃, Rₒ; Secalietea, Car. Polygono-Chenopodion. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Euphorbia platyphyllos L.; Th, Med-Euc, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., rud., U₃, T₃, R₃; Chenopodietea, Car. Polygono-Chenopodietalia. Exs.: Sub Bârc, Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Euphorbia serrulata ThuilL; Th, Eur(cont), spor, mont., zăv., U₄, T₃, R₆; Alno- Ulmion. Exs.: Zărnești, 1978,1. Călărășanu, (ROHM). Mercurialis perennis L.; H(G), Eur, (x=8; 2n=64); frecv. mont., frecv. subalp., păd., tuf., U3 5, T₃, R₄; Car. Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț, V. lui Râie, Brâul Cerdacul Stanciului (13); V. Crăpăturii (29); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii, P.C. Mică, V. Seacă (32); V.Seacă, Dâmbovicioara, P.Galbenă, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii (49); Exs.: V. Crăpăturii, Fântâna lui Botorog, 1994; Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; Ref. Diana, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). THYMELAEALES THYMELAEACEAE Daphne blagayana Freyer; N, Euc(mont), rară mont.-subalp., stâne. înierbate; U₃.5, T₃, R₃; Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (27); V. Dâmbovicioarei (36). Daphne cneorum L.; N, Euc, (x=9; 2n=18), rar mont.-subalp., paj. pe coaste, stâne., U₂ⱼ₅, T₃ ₅, R₄₅; Festucetalia valesiacae. Lit.: Vf. Turnu (13); Piatra Craiului, (17); (27); Exs.: Piatra Craiului, 1948, A. Beldie (BUCF); 1955, 1956, I. Morariu (HBV); 1961, R. Rosler (BNHM); Vf. Turnu, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Daphne inezereum L.; N, Eua, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., spor. alp. inf, păd., rariști de păd., tuf, U₃₅, T₃, R₃; Car. Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț, V. lui Râie, V. Podurilor-V. Vlădușca, Versant estic sub creastă (13); V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii, Crăpătura sub Turnu, (32); Dîmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Șpirlea, V. Seacă (46); sub Vf. Padina Popii (47); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); P.C. Mică, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Șaua Padinei închise, V. Crăpăturii, Șaua Crăpăturii, Padina închisă, 1994; Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; Ref. Diana, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). ARALIANAE ARALIALES ARALIACEAE Hedera helix L.; N(E), Atl-Med, (x=8; 2n=48), rar mont., păd., U₃, T₃, R₃; Fagetalia, Acerion. Exs.: Sub Bârc, V. Râului Mare, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). APIACEAE (JJmbelliferae) Aegopodium podagraria L.; H(G), Eua, (x=7; 2n=42), frecv. mont., spor, subalp., paj. umede, păd., rariști de păd., U35, T₃, R₃; Fagetalia, Querco-Fagetea, Alno-Ulmion. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Seacă (46). (!) Sub Bârc, Padina lui Călineț. Angelica archangelica L. - ssp. archangelica; TH(H), Eur(bor), (x=l 1; 2n=22) rar mont., malul apelor, bur., U₄ 5, T₂₅, Rq; Filipendulo-Petasition, Car. Adenostyletea. (!) Padina Bădoaiei. Angelica sylvestris L.; H, Eua, (x=l 1; 2n=22) spor, mont., margini de păd., paj. umede, U₄, T₃, R₃; Molinio-Juncetea, Alno-Ulmion, Car. Molinietalia. Lit.: Dâmbovicioara (32); Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). 82 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 83 Anthriscus nemorosa (Bieb.) Sprengel; Th, Med(est), U₂.₅, T₃, R₄; Alliarion. Lit.: Piatra Craiului, sub A. nemorosa (Bieb.) Sprengel f. gymnocarpa (Ces., Pass. & Gib.) (19). Anthriscus nitida (Wahlenb.) Garcke; H, Alp-Carp-Balc, (x=9; 2n=18), frecv. mont., subalp., păd., chei, bur. de depresiune, U₃, T₂₅, R4; Car. Acerion. Lit.: Piatra Craiului, sub A. heterosantha Schur (4); (5); V. Crăpăturii, V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului, V. Dâmbovicioarei, (19); Exs.: Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM); 1902, J. Barth; Zărnești, 1902, J. Barth; 1906, E. I. Nyârâdy (SIB). Anthriscus sylvestris (L.) Hoffm.; H, Eua(Med), (x=8; 2n=16), frecv. mont., margini de păd., paj., zăv., U₃, T₃, R4; Alno-Ulmion, Salicetea, Car. Arrhenatheretea. Lit.: Crăpătura (32); Exs.: Zărnești, 1950, E. I. Nyârâdy (SIB); V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Astrantia major L.; H, Euc(mont), (x=7; 2n=28, 14) frecv. mont.-alp. inf, bur. de depresiune și de coastă, U₃;5, T₂₅, R₄>₅; Fagetalia, Triseto-Polygonion. Lit.: Piatra Craiului (3); sub A. transsilvanica Schur (4); sub A. alpestris Kotschy (5); Versant estic sub creastă, Padina Popii, Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Podul lui Călineț, V. Vlădușca, Padina lui Călineț (13); Crăpătura, sub A. major L. var. minor Wimm. & Grabner (19); Curmătura (29); Padina lui Călineț (30); P.C. Mică, Crăpătura, Dâmbovicioara (32); sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1963, I. Morariu (HBV); 1921, C. Giirtler, M. Peterfi; Zărnești, 1902, J. Barth; 1906, E. I. Nyârâdy; P.C. Mică, 1921, C. Giirtler, M. Priscu (SIB); 1904, S. Kocsis; P.C. Mică, 1908, A. Richter; Prăpăstii, 1921, C. Giirtler, M. Peterfi; Crăpătura, 1921, I. Grințescu (CL); Zărnești, 1978, 1. Călărășanu (ROHM); Prăpăstii, 1921, I. Grințescu; Șaua Padinei închise, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Cheile Prăpăstiilor, La Zaplaz. Berula erecta (Hudson) Coville; HH, Cp(bor), spor, mont., malul apelor, U(„ T₃,5, Rq; Car. Glycerio-Sparganion. Exs.: Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Bupleurum falcatum L. - ssp. falcatum; H, Eua, (x=8; 2n=16), frecv. mont.-subalp., paj. pe versanți, bur. de coastă; U₂, T₃ᵢ₅, R4; Seslerion rigidae, Festucetalia valesiacae. Lit.: Cerdacul Stanciului, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, sub B. falcatum L. f. elongatum Briq.; Crăpătura, V. Dâmbovicioarei, sub B. falcatum L. f. petiolare (Lapeyr.) H. Wolff, (19); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Curmătura, V. Seacă, P.C. Mică (32); Exs.: Piatra Craiului, 1875, 1885, J. Barth; 1906, K. Ungâr (SIB); 1978, A. Popescu (BUCA); Prăpăstii, 1921, G. Bujorean, A. Borza; Zărnești, 1924, A. Borza (CL); 1965, 1984, N. Vlaicu; Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1950, K. Lâszlo (CVHM); Cheile Brusturetului, 1981, G. Negreau (BUCM); Sub Bârc, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. cernuum (Ten.) Arcangeli (B. diversifolium Rochel); H, D, frecv. subalp.-alp. inf., stâne. înierbate, U₂, T, ₅, R4 ₅; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (13); (19); Curmătura, V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); P.C. Mică (29); (40); (42); (43); (45); sub Șaua Grind (46); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1855, J. Romer; 1975, G. Groza, F. Tăuber; Prăpăstii, 1921, G. Bujorean, A. Borza (CL); Brâna Caprelor 1955, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Cheile Prăpăstiilor, 1994; P.C. Mică, 1994, 1995; Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bupleurum ranunculoides L.; H, Arct-Alp, (x=8; 2n=16), rar alp., paj. pe versanți însoriți, U₃, T₍, R₄₅; Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului (3). Carum carvi L.; TH, Eua, (x=10; 2n=20), frecv. mont.-subalp., paj., prundișuri, rud., U3 5, T₃, R₃; Arrhenatheretea, Car. Arrhenatheretalia. Lit.: Padina Popii (13); Gura Râului, Mt. Galbenele, Dâmbovicioara (32); Exs.: V. Topliței, 1994; Sub Bârc, Padina lui Mau, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Chaerophyllum aromaticum L.; H, Euc(cont), (x=ll; 2n=22), spor, mont.- subalp., bur., paj., rariști de păd., U₃₅, T₃, R₃; Fagetalia. Lit.: Padina Popii (13); Crăpătura, sub C. aromaticum L. var. brevipilum Murbeck (19); Padina lui Călineț (30); Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Fântâna lui Botorog, 1994; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Chaerophyllum aureum L.; H, Eur(Med), (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-subalp.. paj., rariști de păd., tuf, U₃, T₃, R₄₅; Fagion, Car. Arction. Lit.: Curmătura (32); V. Dâmbovicioarei (36); Exs.: Piatra Craiului, 1965, 1971, N. Vlaicu (TMHM); V. Șpirlea, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Chaerophyllum bulbosum L.; TH(H), Eur(cont), (x=l 1; 2n=22), spor, mont., malul apelor, bur., rud., U₄, T₃>₅, R₄₅; Senecion. Exs.: Sub Bârc, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Chaerophyllum hirsutum L. (C. cicutaria Vili.); H, Euc, (x=l 1; 2n=22), frecv. mont.-subalp., bur. de depresiune, rariști de păd., U₄>₅, T₂, Rₒ; Filipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); V. lui Râie (13); V. Crăpăturii, Vlădușca-Mărtoiu, Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovcioarei (37); sub Vf. Padina Popii, ' Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1963, I. Morariu (HBV); P.C. j Mică, 1900, L. Walz (CL); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Fântâna lui ! Botorog. Cnidium silaifolium (Jacq.) Simonkai s.l. (C. apioides Spreng., Laserpitium silaifolium Jacq.); TH, Med, (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-subalp., stâne. înierbate, U₃, T₃.5, R₄₅; Agrostiteto-Festucion rubrae. Lit.: Zărnești (3); Piatra Craiului, (19); Cheile Dâmbovicioarei (28); V. Dâmbovicioarei, Prăpăstii-Viădușca, P.C. Mică (32); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1888, J. Romer; 1894, J. Romer, I. Morariu; 1974, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1973, N. Vlaicu (TMHM). (!) Râul Mare, V. Vlădușca. ~ - ssp. orientale (Boiss.) Tutin TH, Med, Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca, Zărnești, Crăpătura (5); Vlădușca, Crăpătura, sub C. silaifolium (Jacq.) Simonkai var. orientale (Boiss ) Hali. (19). Conioselinum tataricum Hoffm.; H, Eua(bor), (x=ll; 2n=22); rar mont.- subalp., stâne, semiumbrite, U₂>₅, T₂, R₃; Asplenietea rupestris, Moehringion 84 Simona Mihăilescu muscosae. Lit.: Piatra Craiului, V. Crăpăturii, sub C. vaginatum (Spr.) Teii. (13); V. Dâmbovicioarei, Crăpătura, V. Prăpăstiilor, (19); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1921, M. Peterfi, C. Giirtler; 1924, A. Borza (CL); 1974, M. Danciu; Zărnești, 1921, M. Peterfi; (HBV); 1921, E. I. Nyârâdy (SIB); 1921, M. Peterfi, C. Giirtler (BCHM); 1950, K. Lâszlo (CVHM); Piatra Craiului, 1967, N. Vlaicu (TMHM); Prăpăstii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Conium maculaturii L.; Th(TH), Med, (x=8; 2n=16); spor, mont., bur., rud., U₃, T₃, R₃; Chenopodietea, Car. Arcfion. Lit.: V. Seacă (32). Heracleum sphondylium L. - ssp. sphondylium; H, Eua, (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-subalp., paj., zăv., U₃, T₂>₅, Roi Querco-Fagetea, Car. Arrhenatheretalia, Filipendulo-Petasition. Lit.: V. Crăpăturii, sub H. sphondylium ssp. eusphondylium Briq. var. dissectum Le Gal (19); Padina lui Călineț (30); Crăpătura, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Piatra Craiului, 1902, J. Barth (SIB); Zărnești, 1924, A. Borza (CL); 1966, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Crăpăturii, Râul Mare, 1994; Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Heracleum transsilvanicum Schur {H. palmatum Baumg., H. sphondylium L. ssp. transsilvanicum (Schur) Brummit); H, Carp, spor, mont.-alp. inf., bur. din lungul depresiunilor, rariști de păd., U₄, T₂₅, Ro; Car. Adenostylion. Lit.: Padina Popii (13); Piatra Craiului, (19); Poiana Frumoasă, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Bazinul Bârsei (Muntele Ciuma), 1979. D. Parascan (HBV); Brâna Caprelor, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). Laserpitium krapfii Crantz; H, Euc(Alp), spor, mont.-subalp., paj., stâne, înierbate, bur. de coastă, Uₒ, Tₒ, R₃; Seslerion bielzii. Lit.: Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, sub L. krapfii Crantz var. alpinum (W. & K.) Reichenb.; Plaiul Foii, sub L. krapfii Crantz var. marginatum (W. & K. (19); Exs.: Plaiul Foii, 1948, A. Beldie (BUCF); Piatra Craiului, 1979, D. Parascan (HBV); Laserpitium latifolium L.; H, Eur, (x=ll; 2n=22), spor, mont.-subalp., stâne, înierbate, bur. de coastă, paj., Uo, Tₒ, R₄; Quercetea, Car. Origanetalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Podul lui Călineț, Padina Popii (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Călineț (30); P.C. Mică (32); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Zărnești, Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor. Ligusticum mutellina (L.) Crantz (Meum mutellina Gaertn.); H, Alp-Carp- Balc, (x=l 1; 2n=22), frecv. subalp.-alp., paj. de pe versanți moderat înclinați, tuf. de ericacee, U₃.5, T| ₅, R₃; Nardion, Caricetalia curvulae. Lit.: Piatra Craiului (5); Brâul Ciorânga Mare (13); Piatra Craiului, (19); sub Șaua Grind (46); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), Gura Râului, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) La Zaplaz. Ligusticum mutellinoides (Crantz) Vili.; H, Eua(arct-alp), (x=l 1; 2n=22), rar alp., paj., U₃, T|, R₂>₅; Androsacion alpinae. Lit: Piatra Craiului, sub Gaya simplex Gaud. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 85 c. multicaulis Schur (4); și sub L. mutellinoides (Crantz) Vili. f. albomarginatum (Schrenk) (19). Pastinaca sativa L.; TH(H), Eua, spor., mont., paj., margini de culturi, U₃, T₄, R₄; Molinio-Arrhenatheretea. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Peucedanum austriacum (Jacq.) Koch; H, Euc, (x=l 1; 2n=22), spor, mont., stâne. înierbate însorite, U₂ⱼ₃, T₃, R₄; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului la Vlădușca, sub P. intermedium Schur (5); sub P. austriacum (Jacq.) Koch var. montanum (Schleich.) Borb. (19); Exs.: Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM). Peucedanum oreoselinum (L.) Moench; H, Euc(Med), (x= 1 1; 2n=22), spor, mont., paj., rariști de păd., U₂₅, T₃, Rₒ; Quercetea, Vaccinio-Piceetea. Lit.: Podul lui Călineț (13); Exs.: Prăpăstii, 1888, J. Romer (HBV); Podul lui Călineț, Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Pimpinella major (L.) Hudson; H, Eur, spor, mont., paj., margini de păd., U₃ ₅, To, R₄; Car. Arrhenatheretalia. Exs.: Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Pimpinella saxifraga L. (P. alpina Host., inel. P. alpestris (Sprengel) Schultes); H, Eua, (x=10; 2n=40), frecv. mont.-alp.inf., paj., rariști de păd., tuf, stâne., U₂ ₃, Tₒ, R₃; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (3); sub P. lucida Schur (4); (5); Podul lui Călineț, Padina Popii (13); Piatra Craiului, și sub P. saxifraga L. var. minor Thuill. și f. glabra (Mert.& Koch) Nyâr. (19); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Curmătura, St. Funduri (32); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); Plaiul Găinii (46); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); Crăpătura, 1968, H. Heltmann (SIB); P.C. Mică, Gura Râului, 1994; Podul lui Călineț, Padina Bădoaiei, 1996; Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Pleurospermum austriacum (L.) Hoffm.; H, Euc(mont), (x=l 1; 2n=22), rar mont.-subalp., margini de păd., bur., U₃, T₂, R₄; Acerion, Adenostyletalia. Lit.: V. Dâmbovicioarei, (19); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37). Sanicula europaea L.; H, Atl-Med, (x=8; 2n=16), spor, mont., păd., zăv., U₃ ₅, T₃, R₄; Car. Fagetalia. Lit.: V. Crăpăturii (13); Padina lui Călineț (30); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: P.C. Mică, 1900, L. Walz (CL). Seseli annuum L.; TH(Th), Eur(cont), (x=8; 2n=l6), frecv. mont., paj., rariști de păd., tuf., U₂, T₃, R₃; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Podul lui Călineț (13); Exs.: Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997; Padina lui Man, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Seseli libanotis (L.) Koch (Libanotis montana Crantz, L. humilis Schur); H, Eua(cont), (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-alp. inf., stâne., tuf., U₃, Tₒ, R4; Quercetalia, Car. Geranion sanguinei. Lit.: Piatra Craiului (3); și sub L. leiocarpa Heuff. (5); Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Curmătura (13); Piatra Craiului, V. Dâmbovicioarei, sub L. montana Cr. și var. humilis (Schur) (19); Piatra Craiului (28); Curmătura (29); Grindul Mare, P.C. Mică, Turnu (32); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Turnu, Vf. Padina Popii, sub Libanotis 86 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 87 pyrenaica (45); (50); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); 1979, D. Parascan (HBV); Zărnești, Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM): P.C. Mică, 1994, 1995; Vf. Turnu, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Torilis arvensis (Hudson) Link; Th, Euc(Med), (x=6; 2n=12), spor, mont., rariști de păd., rud., U₂ᵢ₅, T₃>₅, R₄; Onopordion. Lit.: V. Seacă (32). Torilis japonica (Houtt) DC.; Th(TH), Eua, (x=6; 2n=12), spor, mont., margini de păd., zăv., U₃, T₃₅, R₄₅; Querco-Fagetea, Epilobietea. (!) Zărnești, V. Bârsei, 1994, S. Mihăilescu. Trinia glauca (L.) Dumort.; H, Euc(Med), (x=9; 2n=l 8), spor, mont.-alp. inf., rariști de păd., paj., stâne. înierbate, Uj> T₄, R₄ᵢ₃; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura, Vlădușca (5); Vlădușca, Crăpătura, (19); Exs.: Piatra Craiului, 1885. J. Barth (SIB). DILLENIIDAE THEANAE THEALES (Guttiferales) HYPERICACEAE (Guttiferae) Hypericum hirsutum L.; H, Eua, (x=9; 2n=l8), spor, mont., rariști și margini de păd., U₃, T₃, R₃; Querco-Fagetea. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Seacă (46). Hypericum maculatum Crantz; FI, Eua, (x=8; 2n=16), frecv. mont., paj., U₄, T₃, Car. Nardetalia, Molinion. Lit.: Padina Popii, Versant estic sub creastă (13); Poiana Curmăturii (43); Poiana Grind (46); sub Vf. Turnu (47). Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Hypericum montanum L.; H, Eur, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., U₃, T₃, R₄; Fagion. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Seacă (32); Pietricica (37); Piatra Craiului (48). Hypericum perforatum L.; H, Eua, (x=8; 2n=32), frecv. mont., paj., U₃, T₃, Rₒ; Festuco-Brometea, Origanetalia. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Exs.: Gura Râului (Zărnești), 1963, 1. Morariu (HBV); Padina lui Călineț, 1995; Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hypericum richeri Vili. - ssp. grisebachii (Boiss.) Nyman (H. alpinum Waldst. & Kit, H. alpigenum Kit., H. transsilvanicum Celak.); frecv. subalp., spor. alp. inf., paj., tuf., stâne., H, Euc(mont), U₂>₅, T₂>₅, R₃; Calamagrostidion arundinaceae, Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); V. lui Râie, Padina Popii, Crăpătura (13); Piatra Craiului, (17); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1890, J. Romer; P.C. Mică, 1963, I. Morariu (HBV); 1935, K. Lâszlo (CVHM); 1961, Anton (BDHM); Zărnești, 1902, J. Barth; 1968, H. Heltmann (SIB); P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Hypericum tetrapterum Fries (H. acutum Moench); H, Eur, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., U₄, T₃, R₄; Glycerio-Sparganion, Car. Filipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiului, sub FL quadrangulum L. b. subcorymbosum Schur (4); sub H. quadranguhtm L. (5); Gura Râului, Crăpătura sub Turnu (32); Mt. Funduri, Pietricica (32); (37). VIOLANAE VIOLALES (Parietales) VIOLACEAE Viola alba Besser; H, Eua(Med), (x=5; 2n=20), spor, mont., păd., margini de păd., tuf., U₃, T₄ ₅, R₄; Querco-Fagetea, Alliarion. (!) Sub Bârc. Viola alpina Jacq. H, Alp-Carp, (x=l 1; 2n=33), rar alp., stâne., U₂, T₂, R₄; Papavero-Thymion pulcherrimae, Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Piscul Baciului, Țimbalul Mare (13); Piatra Craiului (16); (27); (48); Exs.: Zărnești, 1823. J. C. Baumgarten (SIB); Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); 1823, J. C. Baumgarten; 1823, K. Ungar (CL); Vf. Ascuțit, Padina Popii, 1994; Vf. Piscul Baciului, Vf. între Țimbale, Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Viola arvensis Murray; Th, Eua, (x=17; 2n=34), spor, mont., paj., rariști de păd., rud., U₃, T₃, Rₒ; Festucetalia valesiacae. (!) P.C. Mică, Sub Bârc. Viola biflora L.; H, Cp, (x=6; 2n=l2), frecv. mont.-alp. inf., stâne., bolov., paj. de pe versanți abrupți, sub jnepenișuri, U₃ ₅, T₂, R₄; Car. Adenostyletalia. Lit.: Brâul de Mijloc, Brâna de Mijloc a Ciorângii, Padina lui Călineț, la V. Podurilor (13); Piatra Craiului (16); Curmătura (29); Brusturet, V. Dâmbovicioarei, Grindul Mare, P.C. Mică (32); sub Șaua j Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1900, L. Walz (CL); 1963, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, Șaua Padinei închise, 1994; Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Viola canina L.; H, Eua, (x=5; 2n=40), frecv. mont., paj., rariști de păd., U₂₅, T₃, R₂; Molinion, Nardo-Calhmetea. Lit.: Zărnești-Prăpăstii (5); V. Prăpăstiilor (16); Cab. Gura Râului (32); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; Padina lui Man, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Viola collina Besser; H, Eua, (x=5; 2n=20), rariști de păd., paj., U₂, T₃, R₄; Festucion rupicolae. (!) Sub Bârc. Viola dacica Borbâs; H, Carp-Balc-Altai, (x=5; 2n=20), spor, mont.-alp. inf., paj., margini de păd., U₃, T₂, R₂; Potentillo-Nardion, Rumicion alpini. Lit.: Dâmbovicioara (16). 88 Simona Mihăilescu Viola declinata Waldst. & Kit.; H, Carp-Balc, (x=5; 2n=20), frecv. mont.-alp., paj., grohot., U₃ᵢ₃, T₂, R₂; Car. Viola declinatae-Nardetum, Potentillo-Nardion, Agrostiteto-Festucion rubrae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub V. declinata Waldst. & Kit. a. gracilis Schur (4); (5); Podul lui Călineț, V. Vlădușca, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, sub K declinata Waldst. & Kit. var. knechtetii Grec. (16); (27); Cab. Gura Râului, Pietricica (32); Plaiul Găinii (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1957, 1. Dumitriu-Tătăranu (HBV); 1897, L. Walz (CL); V. Topliței, 1994; sub Vf. Ascuțit, La Zaplaz, Vf. Piscul Baciului. Poiana Grind, Padinile Frumoase, Cab. Curmătura, Padina lui Man, Sub Bârc, 1997: V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Viola hirta L.; H, Eua, (x=5; 2n=20), spor, mont., margini de păd., U₂, T₃, R₄; Festuco-Brometea, Car. Origanetalia. (!) Sub Bârc. Viola jooi Janka; H, D(end), (x=5; 2n=20), rar mont., stâne. înierbate, U₂ ₅, T₂ ₅, R45; Seslerion rigidae. Lit.: Zărnești-Prăpăstii (5); Piatra Craiului, V. Prăpăstiilor (16): Piatra Craiului (27). Viola odorata L.; H, Atl-Med, (x=5; 2n=20), frecv. mont., păd., tăieturi de păd., zăv., U₂ 5, T₃ ₅, R₄; Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (46); (!) Sub Bârc. Viola reichenbachiana Jordan ex Boreau (K sylvestris Lam. p.p.); H, Eua, (x=5; 2n=20), frecv. mont., păd., tăieturi de păd., bur., U₃, T₃, R₃₅; Querco-Fagetea; Car. Fagetalia. Lit.: Padina lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor (30); P.C. Mică (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (47). Viola riviniana Reichenb.; H, Eur, (x=5,8; 2n=40), frecv. mont., păd., tăieturi de păd., zăv., U₃, T₃, R₃; Fagetalia. (!) Sub Bârc. Viola tricolor L. - ssp. tricolor; TH(Th,H), Eua, (x=13; 2n=26), frecv. mont., paj., margini de păd., U₂>₅, T₃, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea, Seslerio-Festucion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (16); Padina Popii (13); Exs.: Piatra Craiului, 1967, M. Danciu (HBV); Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; Podul lui Călineț, Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. subalpina Gaudin (K bielziana Schur, V. saxatilis Schmidt); TH(Th,H), Eua, spor, mont.-subalp., stâne. înierbate, grohot., paj., U₂₅, T₃, Rₒ; Seslerio- Festucion. Lit.: Piatra Craiului, și sub V. pseudo-lutea Schur (4); (5); Piatra Craiului, V. Râului, sub V. bielziana Schur f. minor Nyăr. (16); Exs.: Piatra Craiului, Cheile Râului, 1885, J. Rbmer (CL); 1967, M. Danciu (HBV). CISTACEAE Helianthemum alpestre (Jacq.) DC. (H oelandicum (L.) DC. ssp. alpestre (Jacq.) Breistr.); Ch, Alp-Carp, (x=l 1; 2n=22), spor., subalp.-alp. inf., paj., stâne., U₂ⱼ₃, T|.5, R₅; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); sub Rhodax alpestris (3); sub H. alpestre Reichenb. c. petiolatum Schur (4); Curmătura, Versantul sudic, Piscul Baciului, Cerdacul Standului, Crăpătura, V. Podurilor, V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, sub H. alpestre Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 89 (Jacq.) DC. f. hirtum (Koch) Pacher (16); P.C. Mică (28); (29); (32); (40); (42); (43); (45); Curmătura, Grindul Mare, Vf. Turnu (32); Pietricica (37); Piatra Craiului (44); Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB); 1961, Anton (BDHM); 1979, D. Parascan (HBV); Vf. Turnu, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Helianthemum nummularium (L.) Miller - ssp. nummularium;, (x=10; 2n=20), frecv. mont.-subalp., paj., coaste pietroase, stâne. înierbate, U₂, T₃, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Cab. Gura Râului (32). - ssp. obscurum (Celak.) J. Holub; Ch(H), Euc(Med), (x=10; 2n=20), spor, mont., paj., 1)2,5, Ta, Rl Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub H. chamaecistus MilL (5): Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV). - ssp. tomentosum (Scop.) Schinz & ThelL; (H. tomentosum Spreng.), (x=l 1; 2n=32), spor, sualp., paj., pe versanți abrupți, 1)2,5, T₃, R₄; Car. Seslerietalia, Calamagrostidion. Lit.: Cerdacul Stanciului (13); Exs.: Podul lui Călineț, Vf. Turnu, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. grandiflorum (Scop.) Schinz & ThelL (H grandiflorum Lam. & DC.); (x=10; 2n=20), spor, mont.-alp. inf., paj., grohot., U₂, Ti,₅, R₄; Seslerietalia. Lit.: Podul lui Călineț (13); V. Dâmboviței, sub H. hirsutum (Thuill.) Merat. var. grandiflorum (Scop.) Schinz & ThelL (16); P.C. Mică (32); (40); (42); (43); (45); (50); Vf. Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); V. Râului Mare, Dosul Pietrei (sub Bârc), P.C. Mică, 1994; La Zaplaz, 1995; Sub Bârc, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Helianthemum rupifragum A. Kern (H oelandicum (L.) DC. ssp. rupifragum (A. Kerner) Breistr.); Ch, Alp-Carp, spor, subalp., paj., stâne., LL₅, T] ₅, R₅; Seslerietalia, Gypsophilionpetraeae. Lit.: Piatra Craiului (5); Piatra Craiului (16). TAMARICACEAE Myricaria germanica (L.) Desv.; N, Eua, (x=6; 2n=24), spor, mont., malul apelor, Uₒ, To, R₄₅; Salicion elaeagno-daphnoides. Lit.: V. Bârsei (16); Exs.: Zărnești, 1956, H. Furnică (HBV); Malul Bârsei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). CAPPARALES BRASSICACEAE (Cruciferae) Alliaria petiolata (Bieb.) Cavara & Grande; Th(TH), Eua(Med), (x=7; 2n=42), spor, mont., zăv., U₃, T₃, R₄; Querco-Fagetea, Arction. Lit.: P.C. Mică (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica, P. Galbenă (37); Piatra Craiului (48). (!) Râul Mare. Alyssum repens Baumg. 90 Simona Mihăilescu - ssp. repens; H(Ch), Alp-Carp, (x=8; 2n=c.l6), frecv. subalp., spor. alp. inf., paj. pe versanți abrupți, U₃, T4, Rₛ; Seslerion bielzii, Papavero-Thymion pulcherimi. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (13); sub A. repens ssp. eurepens Baumg. (16); (27); Exs.: Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Arabis alpina L. (A. obtusifolia Schur); H, Arct-Alp, (x=8; 2n=16), frecv. mont.-alp. inf., grohot., stâne., păd. umbrite, U₃>₅, T|>₅, R₅; Car. Thlaspietea rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); și sub A. nana Baumg. (5); Brâna de Mijloc a Ciorângii, Versant sudic, Brâul Ciorânga Mare, V. lui Râie (13); sub A. alpina L. f obtusifolia (Schur) și f. nana (Baumg.) (16); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Crăpăturii, Curmătura (29); V. Seacă (32); Ref. Șpirlea, La Zaplaz, Poiana Grind, sub Șaua Grind (46); Prăpăstii (47); (49); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungar; 1924, A. Borza (CL); Zărnești, 1902, J. Barth; 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1965, 1974, 1984, N. Vlaicu; Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu; Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Cheile Brusturetului, V. Seacă, 1981, G. Negreau (BUCM); V. Râului Mare, 1994; Brâna Caprelor, 1996; Padinile Frumoase, Vf. Ascuțit, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Arabis hirsuta (L.) Scop.; TH(H), Cp(bor), (x=8; 2n=32,16), frecv. mont.- subalp., paj., tuf., grohot., U|,5, T₃, R₄; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Padina Popii (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Șaua Curmăturii, V. Râului Mare, 1994; Sub Bârc, Poiana Zănoaga, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Arabis hornungiana Schur; TH-H, Carp-Balc, (x=8; 2n=32), rar mont., spor, subalp., grohot., tuf., Ui 5, T2, Roi Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub A. ciliata R. Br. (3); (4); (5); (16). Arabis procurrens Waldst. & Kit.; H, Carp-Balc, (x=8; 2n=16), foarte rară mont., stâne. înierbate, U₃, T₃, R₃; Dif. Peltarion. Lit.: Cab. Curmătura (32); Pietricica (37). Arabis turrita L.; TH(H), Med, (x=8; 2n=16), frecv. mont., rariști de păd., stâne., tuf., U2, T₄, R4; Querco-Fagetea. Lit.: Zărnești (16); Padina lui Călineț (30); V. Seacă (32); Pietricica (37); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Aubrieta intermedia Heldr. & Orph. ex Boiss. ⁵ ; H, Bale, foarte rară subalp., grohot., U₂, T|ᵢ₅, R₄₅; Arabidetalia coerulaea. Lit.: Marele Grohotiș, (26); (39); Piatra Craiului (48); Exs.: Marele Grohotiș, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Biscutella laevigata L. s. I. ⁶ ; H, Euc, (x=9; 2n=l8), rar mont., frecv. alp. inf., paj., bur., grohot., stâne., Uₒ, Tₒ, R₄; Car. Seslerio-Festucion pallentis. Lit.: Piatra ⁵ în "Flora ilustrată a României", 1990, voi.II, p. 34, V. Ciocârlan o menționează sub A. intermedia Heldr. & Orph. ex Boiss. ssp. falcata Ciocârlan; "Flora Europaea", 1993, voi. I, ed. 2, p. 357, o include la A. deltoidea (L.) DC. ⁶ Christiane KOnig (1994) atribuie taxonii studiați din România la Biscutella laevigata L. ssp. austriaca (Jordan) Mach.-Laur. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 91 Craiului (5); (29); (32); (41); Crăpătura, Brâna Ciorânga Mare, Cerdacul Stanciului, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Versantul sudic, Piscul Baciului (13); Piatra Craiului, și sub B. laevigata var. macrocarpa Koch, și f. integrata Gr. & Godr. (16); P.C. Mică (40); (42); (43); (45); (50); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, J. C. Baumgarten; 1900, A. Richter; 1900, L. Walz; 1924, A. Borza (CL); 1951, I. Dumitriu- Tătăranu; 1956, 1963, I. Morariu; P.C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; 1955, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1961, M. Doltu; 1963, H. Heltmann; Zărnești, 1906, A. Nyârădy, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1984, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Padinei închise, Fântâna lui Botorog, 1994; La Zaplaz, 1995; Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Bunias orientalis L.; TH(H), Eua(cont), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., U₃, T₃ⱼ5, R₃; Chenopodietea. Lit.: Padina Popii (13); Exs.: Padina Bădoaiei, 1996; Zărnești, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Capsella bursa-pastoris (L.) Medicus; Th, Cosm, (x=8; 2n=32), spor, mont., rud., U₃, Tₒ, Rol Chenopodio-Scleranthea. Lit.: Mt. Pietricica, Mt. Galbenele, Piatra Galbenă (32); Exs.: Cheile Brusturetului, 1981, G. Negrean (BUCM); Dosul Pietrei (Sub Bârc), Curmătura, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Cardamine amara L. s. 1.; H, Eua(Med), (x=8; 2n=16), frecv. mont., spor, sualp., paj., U₅, Tₒ, Ro; Car. Cardamini-Montion, Alno-Ulmion. Lit.: V. Crăpăturii, Curmătura, Mlaștina Vlădușca, Mărtoiu, St. Grind (32); V. Dâmbovicioarei, Mt. Funduri (36); Exs.: Mt. Ciuma, 1885, J. Rbmer; Piatra Craiului, 1967, M. Danciu (HBV); V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Cardamine bulbifera (L.) Crantz; G, Euc, (x=8; 2n=96), frecv. mont., păd., U₃, T₃, R4; Fagetalia, Car. Fagion. Lit.: Piatra Craiului (13); V. cu Apă, V. Seacă (36); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Cardamine flexuosa With.; Th(TH), Cp(bor), (x=8; 2n=32), spor. mont.-sualp., păd., zăv., U₄, T₂, R₂; Cardamini-Montion, Alliariotr, Lit.: V. Seacă, Pietricica, V. cu Apă, Grind (36); Exs.: Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); Bârsa Groșetului, 1974, M. Danciu (HBV). (!) Padina lui Dănișor. Cardamine glanduligera O. Schwartz (Dentaria glandulosa Waldst. & Kit.); G, Carp, (x=8; 2n=48), frecv. mont., păd., U₄, T₂₅, R₄; Fagion, Calamagrostidion villosae. Lit.: Padina lui Călineț, V. lui Râie (13); Piatra Craiului (27); Plaiul Podurilor, Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii (32); V. cu Apă, V. Dâmbovicioarei (36); Grindul Mare, Pietricica, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu; Brâna Caprelor, 1964, E. Lungescu (HBV); Șaua Crăpăturii, 1994; Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995; Colții Chiliilor, Ref. Diana, V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Cardamine impatiens L.; Th(TH), Eua(Med), (x=8; 2n=l 6), frecv. mont., păd., zăv., U4, T₃, R₃; Car. Fagetalia. Lit.: Dâmbovicioara (16); V. Seacă, St. Grind, Crăpătura sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică (32); V. cu Apă, V. Seacă, Coșere, Pietricica (36); 92 Simona Mihăilescu Pietricica, St. Funduri, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); V. Râului Mare, 1994; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Cardamine pratensis L. - ssp. pratensis; H, Euc, (x=15; 2n=30), frecv. mont., paj. înmlăștinate, zăv., U₅, Tj, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea-, Lit.: Piciorul Pietrei Craiului, St. Grind, Vlădușca (32); Exs.: Zărnești, 1947, K. Lâszlo (CVHM); Padinile Frumoase, 1994; V. Topliței, 1995; Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. matthioli (Moretti) Nyman; H, Euc, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., U₄, T3, Rt; Caricetalia fuscae. Lit.: Piatra Craiului, sub C. pratensis L. b. hayneana Reichenb. (4); sub C. hayneana Welw. (5). - ssp. rivularis (Schur) Nyman; H, Alp-Carp-Balc, (x=8; 2n=16), spor, mont.- alp. inf., paj., U₄, T3, Ro; Caricetalia fuscae. Lit.: Piatra Craiului, sub C. rivularis Schur (5); sub C. pratensis L. var. rivularis (Schur) Jăv. (16). Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek (Arabis arenosa Scop.); TH(H), Euc, (x=8; 2n=32), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., stâne., grohot., U₂>₅, T₃, R₄; Festucetalia valesiacae, Sedo-Scleranthetea, Thlaspion rotundifolii, Potentilletalia caulescentis. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub Arabis arenosa Scop. h. sarmentosa Schur (4); Cerdacul Stanciului (13); Dâmbovicioara (16); Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, Prăpăstii-Vlădușca (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului 1963, I. Morariu; (HBV); 1967, M. Danciu (HBV); (1AAG); 1974, N. Vlaicu; Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Șaua Crăpăturii, V. Râului Mare, Șaua Padinei închise, Șaua Curmăturii, Cheile Prăpăstiilor, 1994; Umerii Pietrei Craiului, 1997; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Cardaria draba (L.) Desv. - ssp. draba; H, Eua, (x=8; 2n=64), spor, mont., paj., rud., U₂, T₄, R₄; Car. Sisymbrion. (!) Zărnești. Draba aizoides L.; H, Alp-Carp-Balc, (x=8; 2n=l6), rar. alp. inf., stâne., U₂, Tₒ, R₅; Thlaspietea rotundifolii, Asplenietea rupestris. Lit.: Piatra Craiului (2); sub D. aizoides L. var. carpathica Degen (16); Exs.: Piatra Craiului, 1959, Doltu M. (SIB); Șaua Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Draba carinthiaca Hoppe; H, Alp-Carp, (x=8; 2n=16), spor. alp. inf., stâne., Ui^, Tis, Roi Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (3); sub D. johannis Host. (4); și sub D. glabrata Koch (5); sub D. carinthiaca Hoppe var. genuina Stur și var. glabrata Koch (16). Draba haynaldii Stur; H, Carp, (x=8; 2n=l 6), spor. alp. inf., stâne., U₂, T| ₅, Roi Gypsophilion petraeae. Lit.: Piatra Craiului (5); Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Poiana Baciului, sub D. haynaldii Stur f orbata (Stur) Nyăr. și f ciliata (Stur) Nyăr. (16); P.C. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 93 Mică (29); deasupra Poienii Baciului (39); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1885. J. Romer (HBV); 1935, E. Pop (CL). Draba kotschyi Stur; H, Alp-Carp, (x=8; 2n=32), spor. alp. inf., stâne, umbrite, U₂, Ti ,, R₃; Gypsophilion pefraeae. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Poiana Baciului, sub D. kotschyi Stur var. flextiosa Stur și var. robusta Stur (16); Piatra Craiului (27); (48); Exs.: Piatra Craiului, J. Romer (HBV); La Lanțuri, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Draba lasiocarpa Rochel (D. compacta Schott, Nyman & Kotschy, D. aizoon Wahlenb., D. elongata Host); Ch, Carp-Balc, (x=8; 2n=16), spor, sualp.-alp. inf., stâne., Uo, T₂.5, R45; Seslerio-Festucion, Bromo-Festucion pallentis. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (4); (5); Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Piatra Craiului, și sub D. lasiocarpa ssp. compacta (Schott, Nym. & Ky.) Jăv. (16); Exs.: Piatra Craiului, 1935, E. Pop (CL); 1984, N. Vlaicu (TMHM); Vf. între Țimbale, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Draba nemorosa L.; Th, Cp, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., U₃, Tₒ, R₄₅; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (48); Exs.: Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM). Erophila verna (L.) Chevall - ssp. verna; Th, Eua(Med), (x=7,8; 2n=14,28,32), spor, mont., paj., U₂.s, T₃ 5, Rₒ; Festuco-Brometea. Lit.: P. C. Mică (32). Erysimum diffusum Ehrh.; TH(H), Eua(cont), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., pe coaste, U| ₅, T₃, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului (5); (16). Erysimum odoratum Ehrh.; H(Th), Pont, (x=8; 2n=24,32), spor, mont., pe coaste, stâne., U2,₃; T₃, R₄; Festuco-Brometea, Seslerio-Festucion palentis. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Cheile Brusturetului, Cheile Dâmbovicioarei, V. Izvorului, Coșere (36); (!) V. Râului Mare. Erysimum witmannii Zawadzki - ssp. witmannii (E transsilvanicum Schur, E. witmannii Zawadzki ssp. transilvanicum (Schur) P. W. Ball, E. baumgartenianum Schur); H, Carp-Balc, (x=7; 2n= 14), spor, mont.-sualp., stâne. înierbate, U15, T₄, R₄ ₅; Seslerio-Festucion pallentis. Lit.: V. Podurilor-V. Vlădușca, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (16); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Dâmbovicioarei, V. Seacă, P.C. Mică (32); Pietricica (37); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1951, 1. Dumitriu-Tătăranu; 1963. I. Morariu, P. Ularu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1967, H. Heltmann (SIB); 1967, 1973, 1979, N. Vlaicu (TMHM); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negreau (BUCM); Fântâna lui Botorog, Padina Popii, Șaua Padinei închise, Cheile Prăpăstiilor, 1994; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Hesperis matronalis L. 94 Simona Mihăilescu - ssp. candida (Kit.) Hegi & E. Schmidt (inel. H. moniliformis Schur); H, Carp- Balc, (x=7; 2n=14), rar mont.-alp. inf., păd., tuf., bur., Uₗ ₅, T₂, R₃; Thlaspietea rotundifolii, Seslerietea. Lit.: Padina lui Călineț, V. lui Râie, V. Crăpăturii, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Crăpătura (16); V. Seacă (32); Crăpătura (39); Piatra Craiului, (38); (48); Exs.: Piatra Craiului, 1888, J. Romer; Crăpătura, 1891, J. Romer; 1955, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1978, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1978. 1. Călărășanu (ROHM); V. Crăpăturii, Padina Popii, 1994; Brâna Caprelor, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. cladotricha (Borbâs) Hayek (H. cladotricha Borbâs, inel. H. obtusa Moench); H, Carp-Balc, (x=l2; 2n=24), spor, mont.-alp. inf., păd., tuf., bur., U₂,5. T₃, R₃; Car. Alno-Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (16); Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturet. V. Seacă (36); Exs.: Piatra Craiului, 1902, J. Barth (CL); 1967, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1902, J. Barth; 1906, E. 1. Nyârâdy (SIB); Brâna Caprelor, 1996; Padina lui Călineț, Peretele Padina Lăncii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hesperis nivea Baumg.; H, Carp, (x=6; 2n=24) spor, mont.-alp. inf, păd., tuf, bur., U4, T| ₃, R₃; Thlaspietea rotundifolii, Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului, sub Deilosma niveum Fuss (3); (5); (16); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Zărnești, 1824, J. C. Baumgarten (CL); Prăpăstii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Hesperis oblongifolia Schur; H, Carp, (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf, păd., tuf, bur., U| 5, Tj, Rp Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului, sub H. alpina Schur; Zărnești, V. Vlădușca, Crăpătura (5); V. Vlădușca, Crăpătura (16); Crăpătura, V. Vlădușca (39); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB). Pritzelago alpina O. Kuntze (Hutchinsia alpina (L.) R. Br. ssp. brevicaulis (Hoppe) Arcangeli, H. brevicaulis Hoppe); H, Eur(alp), (x=6; 2n=12), rară alp.. grohot., U₃>₅, Tₒ, R5; Thlaspeion rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, sub H. brevicaulis var. transsilvanica Nyăr. (16); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer (HBV); Zărnești, P. Sigerus (SIB); La Zaplaz, 1995; Brâna Caprelor, 1996; sub Șaua Grind, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Isatis praecox Kit. ex Tratt. ⁷ (7 transsilvanica Simk.); H, Pont-Balc-Pan, (x=7; 2n=28), spor, sualp., tuf., paj. pe coaste, Ui>₅, T₃₅, R₄; Festucetalia valesiacae. Onopordetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (13); Crăpătura (5); (13); sub /. tinctoria var. transsilvanica (Simk.) Nyăr. (16); Piatra Craiului (44); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Piatra Craiului, Porcius; Zărnești, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1904, W. Gugler; 1906, Z. Zsâk; 1924, A. Borza; Crăpătura, 1908, A. Richter (CL); Crăpătura, 1883, J. Romer; Piatra Craiului, 1979, D. Parascan (HBV); P.C. Mică, 1994; Brâna Caprelor, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) La Zaplaz. Kernera saxatilis (L.) Reichenb.; H, Eur(alp), (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf., stâne., U₂, T, ₅, Rₒ; Potentilletalia caulescentis. Lit.: Piatra Craiului, sub K. saxatilis Probabil că citările din literatură sub numele /. tinctoria L. aparțin la I. praecox Kit. ex Tratt. De menționat că, I. tinctoria ssp. tinctoria este naturalizat. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 95 Reichenb. a. auriculata Schur (4); (5); V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Piatra Craiului (16); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești, 1823, K. Ungar (SIB); (CL); Brâna Caprelor, 1955, I. Morariu (HBV); Prăpăstii, Vf. Turnu, Cheile Prăpăstiilor, 1994; sub Vf. Ascuțit, 1995. S. Mihăilescu (BUCA). Lepidium campestre (L.) R. Br.; Th, Eur(Med), (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., rud., U2.5, T3, Ro; Chenopodietea. (!) Zărnești. Lunaria rediviva L.; H(G), Euc(Med), (x=15; 2n=30), spor, mont., bur., bolov., păd. de chei, U₄, T₃, R4; Car. Acerion. Lit.: Piatra Craiului (5); (32); Crăpătura (5); (16); V. lui Râie (13); (29); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); 1965, N. Vlaicu (TMHM); Crăpătura, 1891, J. Romer (HBV); Zărnești, 1902, J. Barth (SIB); Cheile Brusturetului, 1981, G. Negreau (BUCM); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Prăpăstii. Peltaria alliacea Jacq.; H, Alp-Carp-Balc, (x=7; 2n=28), rar mont., zăv., tuf., U2.5, T2.5, R₃; Car. Peltarion. Lit.: Piatra Craiului (5a); Piatra Craiului, Dâmbovicioara (16); Exs.: Piatra Craiului, 1958, M. Doltu (SIB); 1965, N. Vlaicu: Prăpăstii, 1980, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, 1885, J. Barth (SIB); Prăpăstii, 1921. A. Borza (CL); 1974, M. Danciu (HBV); Cheile Brusturetului, 1981, G. Negreau (BUCM); Fântâna lui Botorog, V. Râului Mare, Prăpăstii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Raphanus raphanistrum L.; Th, Med, (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., rud.. Uo, T₃, R₅; Chenopodietea. Exs.: Zărnești, 1978, E. Călărășanu (ROHM). Rorippa pyrenaica (Lam.) Reichenb; H, Med, (x=8; 2n=l6), spor, mont., paj., U2 5, T₃, R₃; Car. Arrhenatheretalia. Exs: Plaiul Foii, 1948, A. Beldie (BUCF); Zărnești. 1956, H. Heltmann (HBV). Rorippa sylvestris (L.) Besser; H(G), Eur, (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., zăv., U4, T₃, R₄; Agropyro-Rumicion. Lit.: P.C. Mică (32); Exs.: Zărnești. 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM). Sinapis arvensis L.; Th, Cosm, (x=9; 2n=18), spor, mont., rud., U₃, T₃, R₃; Car. Secalietea. Exs.: Zărnești, 1974,N. Vlaicu (TMHM). Sisymbrium officinale (L.) Scop.; Th, Eua(Med), (x=7; 2n=14), U₂₅, T₃, R₃; Chenopodietea, Car. Sysimbrion. Exs.: Zărnești, 1978,1. Călărășanu (ROHM). Thlaspi arvense L.; Th, Eua(Med), spor, mont., paj., rud., U₂, T₃, R₄; Car. Polygono-Chenopodion. Exs.: Zărnești (V. Bârsei), 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Thlaspi dacicum Heuffel - ssp. dacicum; Th, Carp, rară sualp., spor., alp. inf., paj. pe versanți abrupți, U₂, T] ₅, Rₒ; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (4); (16); Pietricica (37); Exs.: Șaua Crăpăturii, P.C. Mică, 1994; Piscul Baciului, Șaua Crăpăturii, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 96 Simona Mihăilescu - ssp. banaticum (Uechtr.) Jâv.; Th, Carp, rară subalp. grohot. semifixate, paj., U₂, Tj 5, Rq; Potentillo-Nardion, Thlaspietea. Lit.: Piatra Craiului (16); (38); (39); (48). Thlaspi kovatsii Heuffel; H, Carp-Balc-Pan, (x=7; 2n=14), spor, mont.-sualp., paj., U|>₅, T15, Rₒ; Papavero-Thymion pulcherimae, Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului, sub T. affme Schott, T. alpinum L. (3); sub T. longiracemosum Schur (4); sub T. longiracemosum Schur (5a); (6); Crăpătura, Versant estic sub creastă, V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, și sub T. kovatsii var. affine (Schott & Kotschy) Nyâr.; Dâmbovicioara (16); Cab. Gura Râului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963; V. Crăpăturii, 1956, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1968, H. Heltmann (SIB); Dosul Pietrei (sub Bârc), Muchia Curmăturii, Padinile Frumoase, Cariera de Piatră, 1994; Ref. Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). SALICALES SALICACEAE Populus tremula L.; MM(M), Eua, (x=19; 2n=38), spor, mont., margini de păd., zăv., U₃, T₂, R₂; Querco-Fagetea. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); (!) Colții Chiliilor. Salix alba L.; MM(M), Eua, (x=19; 2n=76), spor, mont., malul apelor, U5, T₃, Rp, Alno-Ulmion. Exs.: Zărnești, 1956, H. Furnică (HBV). Salix alpina Scop. (S jacquinii Host); N, Cp(arct-alp), rar subalp.-alp., stâne., tuf., U₄, T, ₅, R₂₅; Salicion retusae. Exs.: La Lanțuri, 1945, T. Comes, A. Beldie; Piatra Craiului, 1949, A. Beldie (BUCF). Salix caprea L.; M, Eua, (x=19; 2n=38), frecv. mont., tuf., rariști de păd., U₃. T₃, R₃; Car. Sambuco-Salicion capreae. Lit.: Crăcii lui Râie (30); V. Seacă, Brusturet. V. Crăpătura, P.C. Mică, Crăpătura, Vlădușca-Mărtoiu, Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Exs.: Piatra Craiului, 1946, T. Comes (BUCF); 1965, H. Heltmann (SIB); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Salix cinerea L.; M, Eua, (x=19; 2n=76), spor, mont., tuf., zăv., paj. mlăștinoase, U5, T₃, R₃; Car. Frangulo-Salicetum cinereae, Alno-Ulmion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Zărnești, 1956, H. Furnică (HBV). Salix fragilis L.; Eua, (x=l9; 2n=76), spor, mont., malul apelor, zăv., U₄ ₅, T₃, R₄; Alno-Ulmion,Salicion albae. Exs.: V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Salix hastata L.; N, Eua(arct-alp), (x=19; 2n=l 10), rar subalp.-alp. inf, paj., stâne, pe versanți abrupți, U₃₅, T₂, R4; Salicion retusae. Lit.: Piscul Baciului, Vf. Funduri (36); Piatra Craiului (44); Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB). Salix pentandra L.; MM, Eua, (x=19; 2n=76), spor, mont., zăv., tuf., malul apelor, U₄>₅, Tₒ, R₃ ₅; Alnetea. Exs.: P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Salix purpurea L. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 97 - ssp. purpurea; M, Eua, (x=19; 2n=38), spor, mont., zăv., tuf., malul apelor, U5, T₃, R4>₅; Car. Salicetaliapurpureae. Exs.: Zărnești, 1963,1. Morariu (HBV); V. Râului Mare, 1994; V. Bârsei, 1997; Sub Bârc, V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Salix reticulata L.; N, Cp(arct-alp), (x=19; 2n=38), spor, alp., tuf. de ericacee, U35, T₂, R5; Salicion retusae. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (13); (27); (44). Salix retușa L. s.l.⁸; Ch, Euc, (x=19; 2n=76), frecv. alp., stâne., grohot. fixate, U₃>5, T] 5, R4 5; Car. Salicion retusae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (14); (27); (44); Piscul Baciului (13); P.C. Mică, Turnu (32); Pietricica (37); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, G.A. Kayser; 1851, M. Fuss; 1967, H. Heltmann (S1B); 1823, K. Ungar; 1904, Z. Zsâk; Colții lui Călineț, 1935, E. Pop (CL); Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); Ciorânga, 1945, T. Comes, A. Beldie; 1948, A. Beldie (BUCF). - ssp. kitaibeliana (Willd.) Jâv. (S. kitaibeliana Willd.); Ch, Carp, (x=19; 2n=144), spor, alp., stâne., U₃ ₅, T|>₅, R45; Salicion retusae. Lit.: Brâna Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Exs.: Piatra Craiului, 1935, P. Cretzoiu; La Zaplaz, 1945, T. Comes, A. Beldie (BUCF); 1955, I. Morariu (HBV); P.C. Mică, Vf. Padina Popii, 1994; La Lanțuri-Șaua Grind, 1995; P.C. Mică, Brâna Caprelor, 1996; Vf. Ascuțit, Vf. Piscul Baciului, Vf. Țimbalul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Salix silesiaca Willd.; M, Balc-Carp-Sudet, (x=19; 2n=38), frecv. mont.- subalp., rariști și tăieturi de păd., tuf., U₄, T₂, R₂; Salicetalia, Pinion mugo. Lit.: V. lui Râie , V. Bârsei (13); Padina lui Călineț (30); Prăpăstii-Vlădușca, V. Crăpăturii (32); Grindul Mare; Pietricica (37); Piatra Craiului (44); Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); Șaua Padinei închise, P.C. Mică, Vf. Ascuțit, V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Salix triandra L. s.l.; M, Eua, (x=19; 2n=38), U₅, T₃, Rₒ; Salicion triandrae', Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Gura Râului, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). MALVANAE MALVALES (Columniferae) TILIACEAE Tilia cordata Miller; MM, Eur, subspontan, mont., rariști de păd., U₃, T₃, R₃; Carpinion. Exs.: Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). MALVACEAE Lavatera thuringiaca L.; H, Eua(cont), spor, mont., rud., U₃, T₃, R4; Onopordetalia. Exs.: V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Malva neglecta Wallr.; Th(TH), Eua, (x=7; 2n=42), spor, mont., rud., pe lângă așezări, U₃, T₃, R₃; Chenopodietea. (!) Zărnești. Probabil că toate citările sub numele 5. retușa se referă la V retușa ssp. kitaibeliana 98 Simona Mihăilescu Malva sylvestris L.; Th(TH), Cosm, (x=7; 2n=42), spor, mont., rud., pe lângă așezări, U₃, T₃, Ro; Onopordetalia. (!) Zărnești. CORNANAE CORNALES CORNACEAE Cornus sanguinea L.; M, Euc, (x=l 1; 2n=22), spor, mont., tuf., margini de păd., U₃, T₃, R^; Querco-Fagetea, Car. Prunetalia. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); (!) Zărnești. ERICALES (Bicornes) ERICACEAE Bruckenthalia spiculifolia (Salisb.) Reichenb.; N, Carp-Balc-Anat, spor. alp. inf., paj., stâne., U₂₅, T₂₅, Ri,₃; Car. Junipero-Bruckenthalion. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (6); (20); Exs.: Piatra Craiului, 1856, M. Fuss; 1906, E. I. Nyârădy; (SIB); 1904, W. Gugler (CL); 1961, Anton (BDHM); Plaiul Foii, 1974, N. Vlaicu (TMHM); P.C. Mică, 1994; Sub Bârc, 1996; Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Loiseleuria procumbens (L.) Desv.; Ch Cp(arct-alp), spor. alp.inf., tuf. de ericacee, U₂, Ti>₅, R₃; Rhododendro-Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului (27); (44). Rhododendron myrtifolium Schott & Kotschy (Rhododendron kotschyi Simk.); N, Carp-Balc, frecv. subalp.-alp. inf., tuf., paj., U₃, Tₒ, R₂; Car. Rhododendro- Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Brâul Ciorânga Mare, Vf. Piscul Baciului, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâul de Mijloc, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, (20); (27); Grindul Mare, Vf. Turnu (32); Grindul Mare, Piericica (37); Piatra Craiului (44); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1900, J. Romer; 1963, I. Morariu (HBV); 1907, A. Richter (CL); 1959, R. Rbsler (BNHM); Zărnești, 1906, E. 1. Nyârădy (SIB); Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda; sub Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Țimbalul Mare, Vf. Turnu, Padina închisă, La Zaplaz. Vaccinium gaultherioides Bigel. (V. uliginosum L. ssp. microphyllum Lange); N, Cp(arct-alp), (x=12; 2n=24), spor, subalp., paj., tuf., U35, Tₒ, Rg Caricion curvulae. Exs.: sub Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Vaccinium myrtillus L.; N(Ch), Cp(bor), (x=12; 2n=24), frecv. mont.-alp. inf., păd., tuf., paj., Uq, T₂, Rg Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Padina lui Călineț, Brâul Ciorânga Mare, Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâul de Mijloc, V. Podurilor- V. Vlădușca, Versant estic sub creastă, Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub V. myrtillus L. var. arctium Schur (20); Crăcii lui Râie, Padina lui Râie (30); Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, St. Funduri, Grindul Mare (37); Ref. Șpirlea, Poiana Grind, sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Vf. Turnu, 1994; Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura-Șaua Curmăturii, Padina închisă, Vf. Țimbalul Mare, La Zaplaz. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 99 Vaccinium vitis-idaea L.; Ch(N), Cp(bor), (x=12; 2n=24), frecv. subalp.-alp. inf, păd., paj., tuf., U₃, T₂, Rg Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5): Crăpătura, V. Podurilor-V. Vlădușca, Brâul de Mijloc, Brâul Ciorânga Mare, Padina Popii, Vf. Piscul Baciului, Brâna Ciorânga Mare (13); Grindul Mare (32); Grindul Mare; Pietricica (37): Poiana Grind, sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului Mare, 1905, G. Moesz (CL); Brâna Caprelor, 1955, I. Morariu (HBV); Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); Vf. Turnu, Vf. Padina Popii, P.C. Mică, 1994; Vf. Turnu, 1996; Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). PYROLACEAE Moneses uniflora (L.) A. Gray {Pyrola uniflora L.); H(G), Cp(bor), (x=12; 2n=24), spor. mont.-subalp., păd., jnepenișuri, U₃, T₂, R₂ ₅; Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (20); (27); Râul Mare, Pietricica (32); Pietricica, St. Funduri, Mt. Funduri, P. Galbenă (37); Exs.: Zărnești, 1823, K. Ungar (CL); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1963, 1. Morariu (HBV); 1978, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1975, A. Popescu, V. Sanda; Șaua Padinei închise, Șaua Curmăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Monotropa hypopitys L.; G, Cp(bor), (x=8; 2n=48), U₃, T₂, Rₒ; Car. Vaccinio- Piceetalia. Lit.: Dâmbovicioara, (20); Exs.: Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Orthilia secunda (L.) House {Pyrola secunda L.); Ch, Cp(bor), (x=19; 2n=38), spor, mont., rar subalp., păd., U₃, Tₒ, Ro; Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: V. Podurilor- Vlădușca (13); Piatra Craiului, (20); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); Mt. Funduri, Pietricica, St. Funduri (37). Pyrola minor L.; H, Cp(bor), (x=23; 2n=46), rar subalp., păd., U₃, T, ₅, R₃; Car. Vaccinio-Piceetalia. Exs.: Piatra Craiului, 1960, R. Rosler, (BNHM). PRIME1LANAE PR1MULALES PRIMULACEAE Anagallis arvensis L.; Th, Cosm, (x=10; 2n=40), spor, mont., paj., margini de culturi, rud., U₂, T₃, R₃; Car. PolygonoChenopodion. Exs.: V. Topliței, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Androsace chamaejasme Wulfen; H, Cp(arct-alp), (x=10; 2n=20), rar alp., paj., tundra alpină, stâne. înierbate, U₂, T| ₅, R₃; Caricion curvulae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (5a); Piscul Baciului (13); Piatra Craiului, (20); P.C. Mică (32); sub Șaua Grind (46); Exs.: P.C. Mică, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Androsace lactea L.; H, Alp-Carp, (x=19; 2n=74-76), spor, mont.-alp., stâne., bolov., grohot., U₂, T₂, R₄; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului, și sub A. lactea L. $ pauciflora Vili. (3); (5); sub A. lactea L. f. carpatica Jăv. (20); P.C. Mică (29); (32); (40); (42); (45); (50); Grindul Mare (32); Exs.: Piatra Craiului, J. C. Baumgarten (SIB); P.C. Mică, 1882, J. Romer; Piatra Craiului, 1963, I. Morariu; V. Crăpăturii, P.C. Mică, 1955, I. Morariu; 1 oo Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 101 (HBV); Piatra Craiului, 1974, 1978, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1975; P.C. Mică, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Vf. Turnu, Șaua Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Androsace villosa L. - var. arachnoidea (Schott, Nyman & Kotschy) Nyman (A. arachnoidea Schott, Nyman & Kotschy); Ch, Alp-Carp, (x=10; 2n=20), rar mont., spor, alp., stâne, însorite, U₂, Tᵢᵢ₅, R₄; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (4); (5); (27); Piscul Baciului, V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, Moara Dracului, (20); P.C. Mică (29); Pietricica, P.C. Mică (37); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; M. Fuss; J. Lerchenfeld; 1874, L. Simonkai (SIB); 1883, L. Simonkai; 1850, T. Kotschy; 1904, W. Gugler; P.C. Mică, 1900, L. Walz; 1908, A. Richter; Vlădușca, 1914, S. Jâvorka (CL); Piatra Craiului, 1885, P.C. Mică, 1882, J. Romer; Brâna Caprelor, 1955, P.C. Mică, 1963, I. Morariu; Piatra Craiului, 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); 1928, G.P. Grințescu, A. Beldie; Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda (BUCA); 1961, R. Rosler (BNHM);Zărnești, 1947, 1951, K. Lâszlo (CVHM); 1978, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Padinei închise, P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Cortusa matthioli L.; H, Eua(mont), (x=12; 2n=24), frecv. mont.-alp. inf., grohot., stâne. înierbate umede, U₄, T₂, R3; Moehringion muscosae, Adenostylion alliariae. Lit.: Piatra Craiului (2); sub C. pubens S. N. K. (3); sub C.matthioli L. a. pubens Schur (4); (5); Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâna Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, V. lui Râie, V. Crăpăturii, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului, și sub C. matthioli L. f. eusibirica Nyăr.; Zărnești, sub C. matthioli L. f. latidens (Podp.) Morariu (20); Grindul Mare (28); Curmătura (29); Brusturet, V. Dâmbovicioarei, V. Crăpăturii, P.C. Mică (32); La Zaplaz (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1963; Crăpătura, 1955, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1824, J. C. Baumgarten; P.C. Mică, 1900, L. Walz (CL); Piatra Craiului, 1961; Crăpătura, sub Moara Dracului, 1960, R. Rosler (BNHM); 1976, A. Popescu, V. Sanda; Vf. Ascuțit, V. Crăpăturii, Șaua Padinei închise, 1994; Șaua Crăpăturii, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lysimachia nemorum L.; H, Eur, (x=9; 2n=18), foarte rar mont.-subalp., rariști de păd., zăv., U₄, T₃, R₄; Cardamino-Montion, Fagetalia. Lit.: Crăpătura, (20); Exs.: Crăpătura, 1955,1. Morariu (HBV). (!) Podul lui Călineț. Lysimachia numniularia L.; Ch, Eur, (x=9; 2n=36), spor, mont., zăv., paj., malul apelor, U₄, T3, Rₒ; Calthion, Alno-Ulmion, Filipendulo-Petasition. Lit.: Sătic (32); Exs.: V. Bârsei, Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Lysimachia vulgaris L.; H(HH), Eua, spor, mont., zăv., lunci, malul apelor, U₅, Tq, Rq; Molinio-Juncetea. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Sub Bârc, 1996; Padina Bădoaiei, 1997; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Primula elatior (L.) Hill - ssp. carpatica (Griseb. & Schenk) Fuss (P. carpatica auct.); H, Carp, (x=l I; 2n=22), frecv. mont.-subalp., paj., bur., margini de păd., U₃, T₃, R₄; Fagion, Seslerietalia, Seslerio-Festucion. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâul Ciorânga Mare, V. lui Râie, Versant estic sub creastă, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, sub P. elatior (L.) Grufb. var. poloninensis Dom. și f. villosiuscula Nyăr. sf. vera Nyăr. și sf. dentata Nyăr.; Moara Dracului, sub P. elatior (L.) Grufb. f. typica Pax sf. duridentata Nyăr.; Crăpătura, sub P. elatior (L.) Grufb. f. villosiuscula Nyăr. sf. glabra Nyâr. (20); (27); Curmătura (29); Cab. Gura Râului, V. Crăpăturii (32); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Moara Dracului, 1887, J. Romer (HBV); Padina închisa, 1994; Dosul Pietrei; 1995; V. Urșilor, Padina lui Man, Podul lui Călineț, 1996; Cab. Curmătura, Padinile Frumoase, sub Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. intricata (Gren. & Godron) Liidi {P. intricata Gren. & Godr.; P. oblongifolia Schur); H, Alp-Carp-Balc, (x=ll; 2n=22), rar subalp.-alp. inf., paj., U3, T15, R3; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Țimbalul Mare, sub P. intricata Gren. & Godr. f. exilis Morariu și f. monantha Morariu (20); Vf. Piscul Baciului, Grindul Mare (28); Pietricica (37); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (SIB); (CL); (BUCF); (IAAG); Vf. Turnu, 1956, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Vf. Piscul Baciului, 1956, Ruemmele M., Lungu I. (PTHM); 1974, N. Vlaicu (TMHM). (!) sub Vf. Ascuțit. Primula halleri J. F. Gmeiin (P. longiflora A1L); H, Euc(Alp) R, (x=9; 2n=36), spor, subalp-alp. inf., paj. în lungul crestei, U₃, T₂, R₄; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (27); (37); Crăpătura, P.C. Mică, Poiana Vlădușca, Brâna Caprelor, (20); P.C. Mică (40); (42); P.C. Mică (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1882, J. Romer; 1963, I. Morariu (HBV); 1885, J. Barth (SIB); 1907, Golescu (BUCF); 1978, N. Vlaicu (TMHM); Pietricica, 1975, Curmătura, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Vf. Ascuțit, P.C. Mică, Curmătura, 1994; P.C. Mică, Curmătura, Vf. Piscul Baciului, Poiana Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Primula minima L.; Ch, Euc(Alp), (x=ll; 2n=66), U₃, T|₅, R| ₅; Salicion herbaceae. Lit.: Piatra Craiului, sub P. minima L. c. exscapa Schur (4); (5); și sub P. minima L. var. exscapa Schur (20); (27); Exs.: Vf. Piscul Baciului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Primula veris L. - ssp. veris (P. officinalis (L.) Hill.); H, Eua, (x=ll; 2n=22), frecv. mont.- subalp., paj., margini și rarăști de păd., U₃, T₂, R₅; Querco-Fagetea, Arrhenatheretea. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Cab. Gura Râului, V. Seacă, Cab. Curmătura, Crăpătura (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica, St. Funduri (37); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (GLHM); Crăpătura, 1960, R. Rosler (BNHM); Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1975, A. Popescu, V. Sanda; Dosul Pietrei, 1994, 1996; Ref. Grind, Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 9 - ssp. columnae (Ten.) Liidi (P. columnae Ten.; P. suaveolens Bertol.); H, Eua, (x=ll; 2n=22), spor, mont.-subalp., paj., bur., margini de păd., U₃, T₂, R₅; Seslerion rigidae, Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); sub P. columnae Ten. și Unele din citările lui 1. Morariu, se referă probabil la P. veris ssp. columnae 102 Simona Mihăilescu var. canescens Morariu; sub P. officinalis (L.) Hill var. meridionalis Morariu și var. cinerascens (Pax) Morariu (20); Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); (CL); (BUCF); (1AAG); (SIB); (PTHM); Crăpătura, 1959, 1960, R. ROsler (BNHM); V. Râului Mare, 1994; Vf. Piscul Baciului, Vf. între Țimbale, Vf. Țimbalul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Primula wulfeniana Schott - ssp. baumgarteniana (Degen & Moesz) Liidi (P. baumgarteniana Degen & Moesz); H, Carp, foarte rar alp., paj. pe stâne., LL₅, Tj ₅, R₄; Seslerietalia coeruleae. Lit.: Piatra Craiului (20); (38); (39); (48); Vf. Piscul Baciului (27); Exs.: Piatra Craiului. 1800, P. Sigerus (SIB); 1846, T. Kotschy (CL). Soldanella hungarica Simonkai - ssp. hungarica; H, Carp-Balc, (x=10; 2n=40), spor, subalp.-alp. inf., paj., tuf, U₄, T₃, R1.5; Car. Vaccinio-Piceion. Lit.: Brâul de Mijloc (13); Piatra Craiului (27); Ref. Șpirlea, Poiana Grind, sub Șaua Grind (46); Exs.: Ref. Diana, 1996; Vf. Piscul Baciului. Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA);. - ssp. major (Neilr.) B. Pawl. (5. major Vierh.); H, Alp-Carp-Balc, (x=10: 2n=40), spor, mont.-subalp., păd., tuf., U₄, T?, Rₗ₅; Car. Vaccinio-Piceion. Lit.: Piatra Craiului (13); sub S. major (Neilr.) Vierh. f. parviflora Morariu (20); Crăcii lui Râie, Padina lui Râie (30); Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1956, 1. Morariu; 1963, 1967, M. Danciu (HBV); P.C. Mică, 1900, L. Walz; Crăpătura, 1921, C. Gunther. (CL); Crăpătura, Marele Grohotiș, 1960, R. Rosler (BNHM); Piatra Craiului, 1975, P.C. Mică, 1976, A. Popescu, V. Sanda; V. Crăpăturii, 1994; sub Vf. Ascuțit. 1994, 1995; La Zaplaz, 1995; sub Marele Grohotiș, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Soldanella montana Willd.; H, Euc(Alp), (x=10; 2n=40), spor, mont.-subalp., păd., paj., tuf., U₃>₅, T₂, Ri,₃; Vaccinio-Piceetea, Junipero-Pinetaha mugo, Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna Ciorânga Mare, Padina lui Călineț, Padina Popii, V. Vlădușca (13); Curmătura (29); Pietricica, V. Crăpăturii. Vf. Turnu (32); Grindul Mare; Pietricica, St. Funduri (37); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49). LAMIIDAE GENTIANANAE GENTIANALES (Contortae) GENTIANACEAE Centaurium erythraea Rafn. - ssp. erythraea; Th, Eua, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., U₃, T₃, R₂; Molinion- Arrhenatheretea, Car. Epilobietalia. Exs.: Sub Bârc, 1996; V. Chicera, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 103 Gentiana acaulis L. (G. kochiana Perr. & Song.); H, Alp-Carp, (x=9; 2n=36), spor, sualp.-alp. inf., paj., U₃, T₂, Ri₋₅; Car. Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (27); sub G. excisa C. Presl. (21); Exs.: Piatra Craiului, 1957; Crăpătura, 1960; V. Bârsei, 1961, R. Rosler (BNHM); Zărnești, Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMFIM); Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Gentiana asclepiadea L.; H, Euc(mont), (x=9; 2n=36), frecv. mont., spor, sualp., păd., tuf., bur., U₄, T₂, R4; Car. Fagion, Adenostyletalia. Lit.: Padina Popii, V. lui Râie, V. Vlădușca, Padina lui Călineț, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului, Zărnești, (21); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Crăcii lui Râie (30); Piciorul Pietrei Craiului, V. Seacă (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1952, G. Silaghi (CL); Colții Chiliilor, 1994; V. Topliței, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Gentiana brachyphylla Vili. - ssp. favratii (Rittener) Tutin (G. orbicularis Schur); H, Alp-Carp, (x=7; 2n=28), rar alp. inf., stâne., U₂>₅, Tₒ, R₄; Salicetea herbaceae. Lit.: Piatra Craiului, sub G. bavarica Baumg. non L. (3); (5); (21); (27); (48). Gentiana clusii Peer. & Song.; H, Alp-Carp, (x=9; 2n=36), rar mont., paj., U₃, T₂, R₅; Seslerion rigidae, Seslerion coeruleae. Lit.: Piatra Craiului (27); Cab. Gura Râului (32); Exs.: Padina Popii, 1959, O. Tontsch, I. Morariu (HBV). Gentiana cruciata L. - ssp. cruciata; H, Eua(Med), (x=13; 2n=52), rar mont.-alp. inf, paj. pe versanți abrupți, U₃, T₃, R₄; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (3); Cheile Dâmbovicioarei (36); Exs.: Piatra Craiului, Lerchenfeld (SIB); 1963, 1. Morariu (HBV); Podul Iui Călineț, St. Priboaia, V. Chicera, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. phlogifolia (Schott & Kotschy) Tutin (G. phlogifolia Schott & Kotschy) H, Carp, (x=13; 2n=52), rar mont.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, U₂, T₂₅, R₄₅; Juncetea trifidi. Lit.: Piatra Craiului (la); (2); (3); (4); (5); (6); (48); V. Dâmbovicioarei (36); Exs.: Piatra Craiului, P. Sigerus; 1885, J. Barth; 1906, K. Ungar (SIB); 1885, J. Romer (HBV); 1904, KocsisS.(CL). Gentiana Iuțea L.; G, Alp-Carp, (x=10; 2n=40), spor, sualp.-alp. inf., paj., bur., stâne. înierbate, U₃, T₂, Ro; Seslerietalia, Calamagrostidion. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (5a); (21); Crăpătura, Curmătura-Turnu, Versant estic sub creastă (13); Vf. Turnu, sub G. Iuțea f. verticillata Morariu, (23); Crăpătura (32); P.C. Mică (43); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); 1984, N. Vlaicu (TMHM); P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina închisă. 104 Simona Mihăilescu Gentiana nivalis L. ¹⁰ ; Ch, Eua(arct-alp), (x=7; 2n=14), U₃, Ti, R₄; Seslerion bielzii. Lit.: Măgura Zărneștilor (3); (5); (21); Grindul Mare (28); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungar (CL). (!) Șaua Grind. Gentiana utriculosa L.; Th, Alp-Carp, (x=ll; 2n=22), spor, mont.-sualp., paj., stâne., înierbate, Ua.s, Tz.5, Rt Seslerion rigidae. Lit: Piatra Craiului (3); (5); (21); (37); V. Vlădușca (13); Cab. Gura Râului (32); Grindul Mare (28); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, Zărnești, 1960, R. Rosler (BNHM); P.C. Mică, Dosul Pietrei, 1994; Sub Bârc, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Gentiana verna L. - ssp. verna (G. aestiva Roemer & Schultes); H, Eua (alp), (x=7; 2n=28), spor, mont., frecv. alp. inf, paj., stâne., U₂ⱼ₅, Tₒ, R4; Seslerietalia coerulantis, Salicion herbaceae. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); (5); sub G. verna L. var. vulgaris Kitt. f. alata (Gris.) Țopa (21); (27); P.C. Mică (40); (42); (43); (45); (50); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB); Piatra Craiului, Zărnești, 1951, K. Lâszlo (CVHM); 1960, R. Rosler (BNHM); 1961, Anton (BDHM); Padina Hotarelor, 1955, 1. Morariu (HBV); Sub Bârc, Vf. Ascuțit, 1994; Piscul Baciului, 1995; Vf. Ascuțit, Vf. Piscul Baciului, P.C. Mică, Padinile Frumoase, Șaua Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Gentianella austriaca (A. & J. Kern.) J. Holub; TH, Alp-Carp-Balc, (x=9; 2n=36), rară mont., paj., bur., U₃, T₂, R4; Triseto-Polygonion, Nardo-Agrostion, Car. Nardetalia. Lit.: Șaua Funduri (36); Exs.: Plaiul Foii (Bârsa), 1979, D. Parascan (HBV). Gentianella amarella (L.) Bbrner - ssp. ainarella; TH, Eua, (x=9; 2n=36), spor, mont., paj., U₂>₅, T₂>5, R4; Potentillo-Nardion. Lit.: Zărnești, sub Gentiana axillaris (F. W. Schmidt) Murb. var. lingulata (Agardh.) Țopa (21); Gentianella bulgarica (Velen.) J. Holub (Gentiana bulgarica Velen.); Th, Carp-Balc, rar subalp.-alp. inf., paj., U₂>₅, T₃, R₄₅; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, (21); Șaua Funduri (36); Exs.: Piatra Craiului, 1865, F. Porcius; 1952, G. Silaghi; 1988, G. Groza (CL); Vlădușca, 1885, Romer J., M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1904, 1906, Degen; 1904, KocirJ.E. (SIB); Piatra Craiului 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Gentianella ciliata (L.) Borkh. (Gentiana ciliata L.); H, Eur, (x=l 1; 2n=44), spor, mont.-alp. inf., paj., margini de păd., U₂, Tₒ, Ra.s; Cynosurion, Seslerietalia. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Cab. Gura Râului (32); Cheile Dâmbovicioarei, Mt. Funduri (36); Exs.: P.C. Mică, 1995; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). ¹⁰ Flora RSR, voi. VIII, p. 468 - menționează ca stațiune pajiști alpine și subalpine pe substrat calcaros; probabil citările din literatură, pentru Măgura Zărneștilor (alt. 800 m), se referă la Gentiana utriculosa L. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 105 Gentianella lutescens (Velen.) J. Holub (Gentiana praecox sensu Wettst. non A. & J. Kerner); Th, Alp-Carp-Balc, (x=9; 2n=36), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., U3, T₃, R₃; Potentillo-Nardion, Cynosurion. Lit.: V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, sub G. praecox A. & J. Kern. f. atroviridis (Schur) Borza (21); Dâmbovicioara (32); (36); Șaua Funduri (36); Exs.: Piatra Craiului, 1918, A. Muller; Zărnești, 1950, E. I. Nyârâdy (SIB); Zărnești, 1960, R. Rosler (BNHM); Zărnești, 1973, N. Vlaicu (TMHM); Coltul Chiliilor, 1994; V. Crăpăturii, Sub Bârc, Podul lui Călineț, Padina Bădoaiei, 1996; Padina Bădoaiei, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Gentianella tenella (Rottb.) Borner (Gentiana tenella Rottb.); Th, Eua(arct- alp), (x=5; 2n=10), rar. alp. inf., paj., stâne., U₃, Tb R₄; Thlaspietea rotundifolii, Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului, (21). MENYANTHACEAE Menyanthes trifoliata L.; HH, Cp(bor), (x=27; 2n=54), rar mont., mlaștini, U₅, To, Roi Magnocaricion. Lit.: Grind (32); Mlaștina Lespezi (36). APOCYNACEAE Vinca minor L.; Ch, Euc(Med), (x=23; 2n=46), rar mont., păd., U₃, T₃, R₃; Fagetalia. Exs.: Piatra Craiului, 1960, R. Rosler (BNHM). ASCLEPIADACEAE Vincetoxicum hirundinaria Medicus (Cynanchum vincetoxicum (L.) Pers., V. officinale Moench); H, Eua(cont), (x=ll; 2n=22,44), rar mont., coaste pietroase, U₂, T₄, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Exs.: Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM); V. Râului, 1994; Prăpăstii, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). RUBIACEAE Asperula capitata Kit.; H, Carp-Balc, (x=ll; 2n=44), spor, mont.-alp. inf.. stâne. însorite, LL, T₂, R₄; Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); (5); (5a); (21); Curmătura, Crăpătura, Cerdacul Stanciului, Versantul sudic, V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Vf. Turnu (32); P. C. Mică (34); (40); (42); (45); (50); Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1904, Z. Zsăk; 1908, A. Richter; 1941, M. Șerban (CL); M. Fuss; 1906, 1907, 1908, K. Ungar (SIB); 1951, I. Dumitriu- Tătăranu; Piatra Craiului, 1963; Crăpătura, 1955, I. Morariu; 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Șaua Padinei închise, 1994; Brâna Caprelor, Vf. Turnu, 1996; Peretele Padina Lăncii, Marele Grohotiș, 1997; Padina Lăncii, Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). (!) P.C. Mică, Vf. Piscul Baciului, Padina lui Călineț. Asperula cynanchica L.; H, Pont-Med, (x=10; 2n=40), frecv. mont., paj., rariști de păd., paj., stâne. înierbate, U₂, T₃₅, R₄₅; Festucetalia, Car. Festuco- Brometea. Lit.: Piatra Craiului, sub A. cynanchica L. d. alpigena Schur (4); sub 106 Simona Mihăilescu A. cynanchica L. var. alpigena Schur (21); Exs.: Gura Râului Zărnești, 1963, I. Morariu (HBV); Sub Bârc, 1996, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Gura Râului. Cruciata glabra (L.) Ehrend. - ssp. glabra (Galium vernum Scop.); H, Eua, (x=l 1; 2n=44), frecv. mont.-alp., rariști de păd., bur., paj., U₃, T₂, R₂; Querco-Fagetea, Alno-Ulmion, Potentillo- Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub G. alpinum Schur (5); Padina lui Călineț, Versant estic sub creastă, Versantul sudic (13); Cab. Gura Râului, V. Seacă, Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, St. Funduri (37); Plaiul Găinii (46); Prăpăstii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Sub Bârc, V. Topliței, Fântâna lui Botorog, 1994; Sub Bârc, Podul lui Călineț, 1996; Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Crăpăturii, sub Vf. Ascuțit, La Zaplaz, sub Șaua Grind, Vf. Piscul Baciului. Cruciata laevipes Opiz (Galium cruciata (L.) Scop.); H, Eua, (x=ll; 2n=44), corn, mont., păd., zăv., tuf., paj., margini de păd., U₂>₅, T₃, R₃; Alno-Ulmion, Salicion. Exs.: Sub Bârc, V. Topliței, 1994; Sub Bârc, Ref. Grind, Poiana Zănoaga, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend.; Th, Med, (x=ll; 2n=22), spor, mont., paj de pe coaste, U₂, T₃ ₅, R₄; Sedo-Scleranthetea. (!) Padinile Frumoase. Galium album Miller - ssp. album (G. erectum Schur non Hudson; G. mollugo L. ssp. erectum (Hudson) Briq.); H, Eua, (x=ll; 2n=44), spor, mont.-alp., paj., bur., grohot., stâne, înierbate, (J₂,5, T₂>₅, R₃; Seslerio-Festucion, Thlaspietalia rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (5); Curmătura, Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura (13); Zărnești, Crăpătura, V. Dâmbovicioarei, (21); V. Crăpăturii (29); P.C. Mică (40); (42); (43); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu, Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). (!) Gura Râului, PC Mică. Galium anisophyllon Vili.; Ch(H), Alp-Carp, (x=ll; 2n=44?), spor, subalp., frecv. alp., stâne., grohot., paj. în zone stâncoase, U₂, T₃, R₂5; Car. Sesleiretalia, Thlaspeion rotundifolii, Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Brâna Ciorânga Mare, Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Piscul Baciului, Versantul sudic (13); Piatra Craiului (28); (48); P.C. Mică (29); (32); (40); (42); (43); (45); (50); Grindul Mare; Pietricica (37); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1907, I. Golescu; Vf. Țimbale, 1946 A. Beldie (BUCF); Vf. Ascuțit, P.C. Mică, 1994; Șaua Crăpăturii, P.C. Mică, Brâna Caprelor, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Galium aparine L.; Th, Cp, (x=ll; 2n=66), spor, mont., păd., rariști de păd., zăv., U₃, T₃, R₃; Car. Convolvuletalia. Lit.: Padina Popii (13); Crăpătura, Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, V. Seacă, Dîmbovicioara, P. Galbenă (37). Galium glaucum L.; H. Pont-Med, spor, mont., paj., U₂, T₄, R₄; Car. Festuco- Brometea. Exs.: Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 107 Galium lucidum AII.; H, Med, (x=ll; 2n=44), rar subalp.-alp., grohot., stâne, înierbate, U3, T2.5, R3; Thlaspietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub G. lucidum AII. cinereum Schur (4); P.C. Mică, Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Vf. Turnu (47); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Șaua Padinei închise, P.C. Mică, 1994; P.C. Mică, Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) sub Vf. Ascuțit, V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor, La Zaplaz. Galium mollugo L.; H, Eua, (x=l 1; 2n=22), spor. mont.-alp., paj., bur., grohot., stâne. înierbate, U₃, Tₒ, R3; Seslerio-Festucion pallentis, Car. Festuco-Brometea. Lit.: Padina Popii (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Brusturet, V. Dâmbovicioarei, Curmătura (32); Exs.: Piatra Craiului, 1904 (CL); Sub Bârc, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Galium odoratum (L.) Scop. {Asperula odorata L.); G, Eua, (x=l 1; 2n=44), frecv. mont., păd., zăv., U3, T3, R₃; Car. Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (13); (48); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica (37); V. Șpirlea (46); Exs.: V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Gura Râului. Galium palustre L.; H, Cp, (x=12; 2n=24), frecv. mont., zăv., paj. înmlăștinate, malul apelor, U₅, T₃, Rₒ; Molinio-Juncetea. Lit.: St. Grind (32); V. Bârsa Tămașului (46). Galium pumilum Murray; H, Atl-Med-Euc, (x=l 1; 2n=44, 88), rar mont., tuf., stâne. înierbate, U₂ 5, T₃, R₂₅; Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului, sub G. sudeticum Tausch (5); Crăpătura, (21); Grindul Mare (28). Galium schultesii Vest; G, Euc, (x=l 1; 2n=66), frecv. mont., păd. margini de păd., bur., stâne. înierbate, grohot., U₂,5, T3, R₃; Querco-Fagetea. Lit.: V. lui Râie, Padina Popii (13); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); V. Seacă, Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei, V. Crăpăturii (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Seacă (46); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Zărnești, 1902, J. Barth (SIB); Dosul Pietrei, Fântâna lui Botorog, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Galium sylvaticum L.; G, Euc(Med), (x=l 1; 2n=22), spor, mont., păd., margini de păd., U₂ 5, T3, R₄; Querco-Fagetea, Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț (30); V. cu Apă, V. Dâmbovicioarei (36). Galium uliginosum L.; FI, Eua, (x=ll; 2n=22, 44, 66), spor, mont., paj. înmlăștinate, U₄₅, T₃, R₄; Molinio-Juncetea, Car. Molinietalia, Calthion. Exs.: V. Bârsa Croșetului, 1979, D. Parascan (HBV). Galium verum L.; H, Eua, (x=ll; 2n=44), frecv. mont., paj., rariști de păd., rud., U₂,5, T₂ⱼ5, Rq; Festuco-Brometea, Car. Origanetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub G. verum L. c. canescens Heuff. (4); Padina Popii, Podul lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Exs.: Gura Râului, 1963, 1. Morariu (HBV); V. Podurilor, 1995; Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 108 Simona Mihăilescu Sherardia arvensis L.; Th, Eua, (x=l 1; 2n=22), spor, mont., pârloage, U₃, T₃, R₃; Sedo-Scleranthetea. Exs.: Zărnești, 1885, L. Wolff (BUCF); Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL). OLEALES OLEACEAE Fraxinus excelsior L.; MM, Eur, (x=23; 2n=46), spor, mont., păd., chei, zăv., U₃, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Acerion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Prăpăstii. 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Ligustrum vulgare L.; M, Eur(Med), spor, mont., tuf., margini de păd., LE,. T₃, R₃; Prunetalia. Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). DIPSACALES CAPRIFOLIACEAE Lonicera nigra L.; M, Eur(mont), (x=9; 2n=18), spor. mont.-sualp., păd., U₃, T₂ⱼ R₃; Vaccinio-Piceion, Acerion. Lit.: V. Crăpăturii (13); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Exs.: Prăpăstii, 1935, E. Pop (CL); Șaua Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Lonicera xylosteum L.; M, Eua, (x=9; 2n=18), spor.-sualp., păd., U₃, T₃, R₄; Car. Querco-Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (13); Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor, Padina lui Râie (30); Râul Mare, V. Crăpăturii, Prăpăstii-Vlădușca (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă, Ref. Șpirlea (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1956, 1. Morariu (HBV); Cariera de Piatra, sub Vf. Turnu. 1994; V. Crăpăturii, Padina Hotarului. 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Sambucus ebulus L.; H, Eua(Med), (x=9; 2n=36), rar mont., păd., U₃, T₃, R₄₅; Arction,Epilobietea. Lit.: P.C. Mică (32). (!) Râul Mare. Sambucus nigra L.; MM(M), Eur, (x=9; 2n=36), spor, mont.-sualp., păd., zăv.. U₃, T₃, R₃; Alno-Ulmion, Epilobietea. Lit.: Piatra Craiului (13); Padina lui Călineț (30); P.C. Mică (32); Pietricica, St. Funduri (37). Sambucus racemosa L.; M, Eua(bor), (x=9; 2n=36) spor, mont.-sualp., păd., zăv., U₃, T₂, R₃; Car. Sambuco-Salicion. Lit.: Piatra Craiului (13); V. Crăpăturii, sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă, Poiana Grind (46). (!) Șaua Curmăturii, Cheile Prăpăstiilor. Viburnum lantana L.; M, Euc(Med), (x=9; 2n=18), spor, mont., tuf., margini de păd., U₂,5, T₃, R45; Querco-Fagetea. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); (!) V. Toplița. Viburnum opulus L.; M, Cp(bor), (x=9; 2n=18), spor, mont., tuf., margini de păd., U4, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Car. Prunetalia. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: V. Toplița, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 109 ADOXACEAE Adoxa moschatellina L.; H(G), Cp(bor), (x=9; 2n=36), rar mont., păd., stâne., U₄, T₃, R₃₅; Car. Fagetalia, Alno-Ulmion. Lit.: Curmătura (5); Piatra Craiului, (21); Exs.: Brusturet, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Șaua Curmăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina iui Dănișor. VALERIANACEAE Valeriana montana L.; H, Eur(mont), (x=8; 2n=32), spor, mont.-subalp., păd., bur., stâne. înierbate, U₄, T₂, R₃; Adenostyletalia, Potentilletalia caulescentis. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Zărnești (5); Crăpătura, Padina lui Călineț, V. Podurilor-V. Vlădușca, Padina Popii, Versant estic sub creastă (13); Crăpătura, și sub V. montana L. var. minor Rouy (21); V. Seacă (28); Curmătura (29); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Curmătura, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet, Dâmbovicioara, Prăpăstii-Vlădușca (32); V. Seacă. Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Vf. Padina Popii (45); (50); V. Seacă, La Zaplaz, Poiana Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Crăpătura, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; Crăpătura, 1955, Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); V. Râului Mare, Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Valeriana officinalis L.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=14), frecv. mont., margini de păd., paj. umede, malul apelor, U₄, T₃, R₄; Molinietalia, Alno-Ulmion, Car. Filipendulo-Petasition. Lit.: Zărnești (5); Curmătura, V. Seacă (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești, 1978, 1. Călărășanu (ROHM); Cheile Dâmbovicioarei. 1981, G. Negrean (BUCM); Dosul Pietrei, 1994; Colții Chiliilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Valeriana sambucifolia Mikan fii.; H, Euc, (x=7; 2n=56), frecv. mont.-subalp., spor. alp. inf., grohot., bolov., stâne., U₄, T₂, R₃,s; Fagion, Car. Filipendulo-Petasition, Adenostyletalia. Lit.: V. lui Râie (13); V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); sub Turnu, V. Crăpăturii, Prăpăstii, P.C. Mică, Pietricica, Brusturet, V. Seacă (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Crăpătura, 1883, J. Romer (HBV); P.C. Mică, 1924, A. Borza (CL): Zărnești, 1950, E. 1. Nyârâdy (SIB). (!) Șaua Curmăturii, Râul Mare, Padina lui Călineț. Valeriana tripteris L.; H, Euc(mont), (x=8; 2n=16), frecv. mont.-subalp., rariști de păd., stâne., U₃, Tₒ, R₄>₅; Acerion, Car. Asplenietea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); și sub var. bijuga Simk. (5); V. Crăpăturii, V. lui Râie (13); Piatra Craiului, sub E tripteris L. var. heterophylla Baumg. (21); Curmătura, V. Crăpăturii (29); P.C. Mică (32); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: V. Crăpăturii, 1891, J. Romer; Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Șaua Padinei închise, 1994; Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Crăpăturii, P.C. Mică, La Zaplaz. Valerianella rimosa Bastard; Th, Eur, (x=8; 2n=l 6), spor, mont., pârloage, rud., U₃, T₄, R₄; Secalietea. Lit.: V. Seacă (36). (!) Zărnești. DIPSACACEAE Knautia arvensis (L.) Coulter 110 Simona Mihăilescu - ssp. arvensis; H, Eur, (x=10; 2n=20), frecv. mont., paj., tuf., Uz, T₃, Ro; Car. Arrhenatherelea. Lit.: Padina Popii (13); V. Seacă (32); Exs.: Zărnești, Plaiul Foii, 1974, N. Vlaicu (TMHM); Plaiu Foii, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Sub Bârc, Podul lui Călineț, Padina lui Man, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Knautia dipsacifolia Kreutzer - ssp. lancifolia (Heuffel) Ehrend. (K. lancifolia Heuff.); H, Euc, spor, mont., păd., zăv., U₃ᵢ5, Tz,5, Ro; Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); sub K. dipsacifolia (Host) Gren. & Godr. var. lancifolia (Heuff.) Simk. (21); Exs.: Plaiul Foii, 1978, I. Călărășanu (ROHM). Knautia longifolia (Waldst. & Kit.) Koch ¹¹ ; H, Alp-Carp, (x=10; 2n=20), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., bur. pe versanți abrupți, U₂, Tₗ₅, R₂; Calamagrostidion villosae. Lit.: Piatra Craiului (3); sub K. longifolia Koch a. gracillima Schur, (4); (5); Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Curmătura, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului, sub K. longifolia (Waldst. & Kit.) Koch f. kochii Briigg. (21); (37); Vf Padina Popii (45); (50); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Crăpătura, 1906, Z. Zsăk; Piatra Craiului, 1988, G. Groza (CL); P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA) Knautia x simonkaiana Syabo (= K. longifolia (Waldst. & Kit.) Koch x K. silvatica). Lit.: Piatra Craiului (21). Scabiosa columbai ia L. - ssp. columbaria; H, Eur(Med), (x=8; 2n=l6), spor, sualp., paj., stâne., U₂>₅, T₃, R45; Festuco-Brometea. Lit.: Crăpătura (13); V. Dâmbovicioarei, (21); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă, Brusturet, Pietricica (32); Exs.: P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Gura Râului, 1994, S. Mihăilescu. - ssp. pseudobanatica (Schur) Jâv. & Csapody (5. banatica Waldst. & Kit.); H, Carp, Seslerio-Festucion pallentis. Lit.: Zărnești (5); (21); Piatra Craiului (39); Exs.: Piatra Craiului, 1897, L. Walz, E. 1. Nyârâdy; 1924, A. Borza (CL). Scabiosa lucida Vili.; H, Alp-Carp, (x=8; 2n=16) frecv. mont.-alp. inf., paj., bur., grohot., U₂ ₃, T₂, R₄ ₅; Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); sub Asterocephalus lucidus Spreng. a. alpicolus Schur (4); (5); și sub S. lucida Vili. ssp. barbata Nyâr. f. hirticaulis Nyâr. și f. perramosa Nyâr.; Prăpăstii, sub S. lucida Vili. ssp. barbata Nyâr. f. alpicola (Schur), (21); Piatra Craiului (28); Curmătura (29); Curmătura (32); Pietricica (37); P.C. Mică (43); Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu (47); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; Piatra Craiului, 1976; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1897, L. Walz; 1904, Z. Zsâk; Prăpăstii, 1908, A. Richter (CL); Zărnești, 1902, J. Barth (SIB); Piatra Craiului, 1965, 1984, N. Vlaicu (TMHM); 1974, I. Călărășanu (ROHM); ¹¹ V. Ciocârlan (1970) descrie din Piatra Craiului de la Vf. Turnu o formă nouă, K. longifolia (Waldst. & Kit.) Koch f. albiflora Ciocârlan Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 111 Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor, P.C. Mică. Scabiosa ochroleuca L.; H, Eua(cont), (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., IU, T₄, R₄; Festuco-Brometea. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (32); Exs.: Gura Râului, 1963, 1. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); Plaiu Foii, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, Sub Bârc, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Succisa pratensis Moench; H, Eua, (x=10; 2n=20), spor, mont., rariști de păd., U₄, T₃, Rₒ; Nardion, Car. Molinion. Lit.: Piatra Craiului (5); (21); St. Grind, (32); Exs.: Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). SOLANANAE SOLANALES CONVOLVULACEAE Calystegia sepium (L.) R. Br.; H, Eua, (x=l 1,12; 2n=22,24), spor, mont., zăv., U5, T₃, R₄; Arction, Salicion albae. (!) Zărnești (V. Bârsei). Convolvulus arvensis L.; H(G), Cosm, (x=5; 2n=50), frecv. mont., paj., bur., ogoare, Uₒ, Tₒ, Ro; Festuco-Brometea, Molinio-Arrhenatheretea. Exs.: Sub Bârc, 1996; Dosul Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). CUSCUTACEAE Cuscuta epythimum (L.) Nath. - ssp. trifolii (Bab. & Gibson) Beger; Th, Eua, spor, mont., paj., parazită pe Leguminosae, etc., Uₒ, T₃, Ro; Festuco-Brometea. (!) Sub Bârc. Cuscuta europaea L.; Th, Eua, spor, mont., paj., parazită pe Compositae, Labiatae, etc., U₄, Tₒ, Ro; Festuco-Brometea. Exs.: Sub Bârc, 1996; Padina Bădoaiei, Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). SOLANACEAE Solanum dulcamara L.; Ch(N), Eua(Med), (x=12; 2n=24), spor, mont., margini de păd., paj. umede, U₄₅, T₃, R4; Alno-Ulmion, Epilobietalia. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); (!) Zărnești. Solanum nigrum L.; Th, Cosm, spor, mont., rud., U₃, T₄, Rₒ; Chenopodietea. (!) Zărnești. BORAGINALES BORAGINACEAE Cerinthe glabra Miller; H, Euc(Alp), (x=9; 2n=l 8), rar mont.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, grohot., U₃, To, R^; Thlaspeion rotundifolii. Lit.: Vlădușca, sub C. alpina Kit. (5); Piatra Craiului, (20); 112 Simona Mihăilescu Echium vulgare L.; TH, Eua, (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., U₂, T₃, R.ₜ; Sedo- Scleranthetea, Car. Festuco-Brometea. Lit.: V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Zărnești. 1960, R. Rosler (BNHM); Sub Bârc, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Eritrichium nanum (L.) Schrader - ssp. jankae (Simonkai) Jâv.; (E. hacquetti Koch, E. terglouense Hacq.); H, Carp, rar subalp.-alp. inf., stâne., U₂, Ti>₅, R₃; Gypsophilion petraeae. Lit.: Piatra Craiului (2); (4); (5); sub E. villosum Bunge (5a); Piscul Baciului, Cerdacul Stanciului, Piscul Baciului-Țimbalul Mare (13); Piatra Craiului, (20); (27); P.C. Mică (29): Vf. Turnu (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești. 1950. K. Lâszlo (CVHM); 1961, R. Rosler (BNHM); 1978, N. Vlaicu (TMHM); Vf. Piscul Baciului. 1995; P.C. Mică, 1997, S. Mihăilescu (BUCA); Myosotis alpestris F. W. Schmidt; H, Cp(arct-alp), (x=6; 2n=24), rar mont., frecv. subalp.-alp. inf, paj., grohot., U₂, T]₅, R₃; Car. Seslerietalia, Thlaspietalia rotundifolii, Rumicion alpini. Lit.: Piatra Craiului (2); (5); Brâul de Mijloc la V. Podurilor. Brâna Ciorânga Mare, Crăpătura, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, și sub M. alpestris F. W. Schmidt ssp. stenophylla (Knaf) (20); Grindul Mare (28); Cab. Gura Râului, P.C. Mică (32); Pietricica (37); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, M. Fuss; Zărnești, 1902, J. Barth (SIB); 1885, J. Romer; 1956, 1963, I. Morariu (HBV); pășune alpină pe Țimbale, 1946, A. Beldie (BUCF); 1961, Anton (BDHM); Piatra Craiului, 1975, P.C. Mică, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Vf. Ascuțit, 1994, 1997; Șaua Grind, 1995; Vf. Piscul Baciului, Poiana Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Myosotis arvensis (L.) Hill; TH, Eua, (x=13; 2n=52); spor, mont., păd., paj., U₃, T₃, Rₒ; Epilobietea. Lit.: Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Exs.: Cheile Brusturetului, 1981, G. Negrean (BUCM). Myosotis discolor Pers. (M. collina Hoffm.); Th, Eur, (x=9; 2n=72), rar mont., paj., U₂, T₃ ₅, R₃; Arrhenatherion, Festuco-Brometea. Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM). Myosotis scorpioides L. (M. palustris (L.) Hill); H(HH), Eua, (x=ll; 2n=66), frecv. mont.-subalp., paj., păd., U₅, T₃, Rₒ; Molinio-Juncetea, Car. Calthion. Lit.: Gura Râului, Cab. Curmătura, V. Crăpătura, sub Vf. Turnu, Vlădușca-Mărtoiu, St. Grind, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); V. Topliței, 1994; Plaiul Foii, 1996; La Table, V. Chicera, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Myosotis sparsiflora Mikan ex Pohl; Th, Eua(cont), (x=9; 2n=l8), spor, mont., păd., U₃ⱼ₅, T₃, R₄; Fagetalia. Exs.: Zărnești, Plaiul Foi, 1972, N. Vlaicu (TMHM). Myosotis sylvatica Hoffm.; H, Eua, (x=9; 2n=l8), frecv. mont.-subalp., paj., păd., U₃₅, T₃, R₃; Car. Betulo-Adenostyletea, Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub M. silvatica Ehrh. p. alpestris Schmidt (3); sub M. suaveolens Kit. (4); V. lui Râie, Padina lui Călineț, Versant estic sub creastă (13); V. Seacă (28); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 113 Râul Mare, V. Crăpăturii, P.C. Mică, V. Seacă (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica, St. Funduri (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Exs.: Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1956, 1963, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Brusturet,' V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Mt. Funduri, 1975, Prăpăstii, 1976, A. Popescu, V. Sanda; Dosul Pietrei, V. Râului Mare, 1994; sub Padina închisă, 1996; Șaua Crăpăturii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Pulmonaria officinalis L.; H, Eur, (x=7; 2n=14), spor, mont., păd., U₃₅, T₃, R₃; Car. Fagetalia, Acerion. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica (37); Piatra Craiului (48). (!) Dosul Pietrei. Pulmonaria rubra Schott; H, D-Balc, (x=7; 2n=14), frecv. mont., spor, sualp., păd., bur., 1)3,5, T₂, R₃; Alno-Ulmion, Car. Fagion, Vaccinio-Piceion. Lit.: Crăpătura. Zărnești (5); Piatra Craiului (6); (13); Crăpătura, (20); Piatra Craiului (27); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); V. Crăpăturii, V. Seacă (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii (49); Exs.: Dosul Pietrei, 1994, 1995; V. Crăpăturii, V. Urșilor, Padina lui Man, 1997. S. Mihăilescu (BUCA). Symphytum cordatum Waldst. & Kit.; H(G), Carp-Balc, (x=9; 2n=18), frecv. mont., spor, sualp., păd., bur., U₃, T₂, R₃; Car. Fagion. Lit.: Piatra Craiului (6); (13); Plaiul Podurilor, Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii, Prăpăstii-Viădușca, V. Seacă (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Symphytum officinale L.; H, Eua, (x=12; 2n=48), rar mont., paj., U₄, T₃, Rₒ; Molinio-Juncetea, Car. Molinetalia. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Zărnești, 1978,1. Călărășanu (ROHM). Symphytum tuberosum L. - ssp. nodosum (Schur) S06; H(G), Euc, (x=9; 2n=l 8), spor, mont., păd., U₃, T₃ R₃; Car. Fagetalia, Querco-Fagetea. Lit.: Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii (32); Exs.: Curmătura, 1972, B. Drăghici (PTHM). LAMIANAE SCROPHULARIALES SCROPHULAR1ACEAE Bartsia alpina L.; H(G), Cp(arct-alp), (x=6; 2n=24), frecv. subalp.-alp., paj. de pe versanți abrupți, U₄, Tj s, R4; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna Ciorânga Mare (13); Piatra Craiului, și sub B. alpina L. f. parviflora (Charp.) Grințescu (20); Grindul Mare (28); Grindul Mare, P.C. Mică, Vf. Turnu (32); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); Zărnești, 1947, O. Logothatti, K. Lâszlo (CVHM); Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); Vf. Ascuțit, 1994; Vf. Ascuțit, Vf. între Țimbale, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). J14 Simona Mihăilescu Digitalis grandiflora Miller; H, Eur, (x=7; 2n=56), frecv. mont.-subalp., păd., margini de păd., bur., stâne. înierbate, U₃, T₃, R₃; Fagion. Lit.: Padina Popii, sub D. ambigua Murr. (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Crăpăturii (29); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Prăpăstii-Vlădușca, Curmătura, V. Seacă (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1963, [. Morariu (HBV); Șaua Padinei închise, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Râul Mare, V. Vlădușca. Euphrasia minima Jacq.; Th, Eua(arct-alp), (x=ll; 2n=44), spor, subalp.-alp., stâne. înierbate, U₃, T|₅, Ri₅; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (20); Plaiul Găinii (46). Euphrasia rostkoviana Hayne; Th, Euc, (x=ll; 2n=22), frecv. mont.-alp. inf., paj., rariști de păd., U₃, T₃, R₃; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: V. Vlădușca, Podul iui Călineț (13); Grindul Mare (28); (32);V. Seacă, (32); Exs.: Poiana Zănoaga, 1994; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Euphrasia salisburgensis Funck; Th, Eur(alp), (x=l 1; 2n=44), frecv. mont.- alp. inf., stâne., paj., U₃, Tj,5, Car. Seslerielalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (13); (20); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Curmătura, P.C. Mică (29); Vf. Turnu, P.C. Mică, V. Seacă (32); P.C. Mică (43); sub Șaua Grind (46); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss; 1906, K. Ungar (SIB); P.C. Mică, 1883, J. Romer; Piatra Craiului, 1955. I. Morariu; 1976, M. Danciu (HBV); 1904, Z. Zsâk; 1904, A. Richter; 1924, A. Borza (CL); Prăpăstii, Vf. Padina Popii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) P.C. Mică, sub Șaua Grind. Euphrasia stricta D. Wolff ex J. F. Lehm.; Th, Euc, (x=l 1; 2n=44), frecv. mont.-alp. inf., paj., margini de păd., stâne. înierbate, U₃, T₃, Rₒ; Arrhenatheretea, Nardetalia, Festuco-Brometea. Exs.: Piatra Craiului, 1935, K. Lâszlo (CVHM); 1955, 1963, I. Morariu; 1967, Brâul de Mijloc, 1992, sub E.stricta ssp. tatarica, M. Danciu (HBV); Cheile Dâmbovicioarei și Brusturetului, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Man, sub Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lathraea squamaria L.; G, Eua, (x=6; 2n=36, 42), spor, mont., paj., margini și tăieturi de păd., parazită pe rădăcini, U₃, T₃, R₃; Fagetalia, Alno-Ulmion, Car. Querco- Fagetea. Exs.: Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Linaria alpina (L.) Miller, H, Eur(alp), (x=6; 2n=12), rar alp., grohot., bolov. calc., Ua.s, Tₒ, R4,₃; Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Piatra Craiului (? J. C. Baumgarten, 1816); grohotișe între Moara Dracului și Mt. Tămășelu (12); Piatra Craiului (13); Moara Dracului (20); Piatra Craiului, Crucea Grănicerului, Marele Grohotiș, Moara Dracului, Obârșia Văii lui Ivan, (35); Exs.: Moara Dracului, 1943, A. Buia; Marele Grohotiș, 1950, 1. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Piatra Craiului, 1943, A. Buia (BUCA); (SIB); (CL); (IAAG); (TMHM); (GLHM); Marele Grohotiș, Cerdacul Stanciului, 1948, A. Beldie (BUCF); Crucea Grănicerului, 1957; Marele Grohotiș, 1966, V. Ciocârlan (IANB); Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Linaria genistifolia (L.) Miller Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 115 - ssp. genistifolia (L. dalmatica auct. non (L.) Miller; L. lancifolia Schur); H, Med, (x=6; 2n=12), spor, mont., paj., U₂, T₄, R45; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (3); (5); sub L. dalmatica (L.) Miller var. moesziana S06 și sub L. dalmatica (L.) Miller var. transsilvanica Schur (20); Exs.: Prăpăstii, 1904, Z. Zsâk; 1904, W. Gugler; 1905, M. Futo; Piatra Craiului, 1922, S06 (CL); Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM); V. Râului Mare, Prăpăstii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Linaria vulgaris Miller; H(TH), Eua, (x=6; 2n=12), spor, mont., paj., margini de păd., ogoare, U₂, T₃, R₄; Epilobietea, Secalietea. Exs.: Zărnești (Sub Bârc), 1996; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Melampyrum bihariense Kerner; Th, D-Balc, spor, mont., margini de păd., U₂>5, T₃, R₃; Fagion. Exs.: Sub Bârc, Padina Bădoaiei, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Melampyrum sylvaticum L.; Th, Eua(mont), (x=9; 2n=18), frecv. mont.- subalp., păd., margini de păd., bur., stâne., U₃, Tₒ, Ri ₅; Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (5a); Padina lui Călineț, V. Podurilor-V. Vlădușca, Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub M. silvaticum L. var. carpaticum (Schult); Prăpăstii, sub M. silvaticum L. var. silvaticum Beauv.; Crăpătura, sub M. silvaticum L. var. intermedium (Schinz & Ronn.) (20); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Râie (30); Brusturet (32); Ref. Șpirlea (46); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Mt. Ciuma (Zărnești), 1885, Crăpătura, 1888, J. Romer; Crăpătura, 1955, I. Morariu; V. Ghercovaci, 1974, M. Danciu; Piatra Craiului, 1979, D. Parascan (HBV); Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); Ref. Diana, 1994; Padina lui Călineț, 1995; V. Crăpăturii, 1996; V. Urșilor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Melampyrum pratense L.; Th, Eua, (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., margini de păd., Uo, To, R₂; Fagetalia, Nardetalia. (!) Padina lui Călineț. Odontites vernus (Bellardi) Dumort. - ssp. serotina (Dumort.) Corb. (O. rubra Besser); Th, Eua, (x=10; 2n=20), U₃, T₃, Rₒ; Molinietalia. Exs.: Gura Râului (Zărnești), 1976, M. Danciu (HBV). Pedicularis comosa L. - ssp. comosa; H, Euc(mont), (x=8; 2n=16), spor, mont.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, stâne. înierbate, U₃, T₂j, Rₒ; Caricion curvulae, Seslerielalia, Cynosurion. Lit.: Piatra Craiului, (20); Curmătura, Vf. Turnu (32); Prăpăstii (49); Exs.: P. C. Mică, 1951,1. Dumitriu-Tătăranu; Piatra Craiului, 1955, 1963; Zărnești, 1956,1. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (BUCA); 1973, N. Vlaicu (TMHM); Vf Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda; Prăpăstii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. campestris (Griseb.) S06. Lit.: Piatra Craiului, sub P. campestris Griseb. var. minor (5); Pedicularis exaltata Besser; H, Eur(cont), rar mont., rariști de păd., paj., U₃, T₂₅, Rₒ; Caricion curvulae, Deschampsion caespitosae. Lit.: Piatra Craiului, sub P. exaltata Bess. var. carpatica (5); Cerdacul Stanciului (13); 116 Simona Mihăilescu Pedicularis hacquetii Graf; H, Alp-Carp, (x=8; 2n=16), rar mont.-alp. inf., bur., stâne. înierbate, U3, T₂, Ro; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (3); (20). Pedicularis oederi Vahl; H, Eua(arct-alp), (x=8; 2n=16), spor, alp., paj., tuf. de ericacee, stâne., Uₒ, T₂, R4; Salicion herbaceae. Lit.: Piatra Craiului, (20); Exs.: Șaua Padinei închise, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Pedicularis verticillata L.; H, Cp(arct-alp), (x=6; 2n=12), frecv. subalp.-alp., paj., tuf. de ericacee, bur., Uₒ, T₂, R^; Seslerietalia, Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Brâna Ciorânga Mare, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, (20); Grindul Mare (28); P.C. Mică, Vf. Turnu, Grindul Mare, Pietricica (32); Pietricica (37); P.C. Mică (40); (42); (43); (45); (50); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); 1900, L. Walz; 1904, Z. Zsâk (CL); P. C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; 1955, 1963, I. Morariu (HBV); Pietricica, 1975, A. Popescu, V. Sanda; Șaua Padinei închise, V. Crăpăturii, 1994; La Zaplaz, P.C. Mică, 1995; Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich; Th, Euc, (x=l 1; 2n=22), rar mont., paj., U₂ ₅, Tₒ, R₄; Arrhenatheretea. Exs.: Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Rhinanthus alpinus Baumg.; Th, Carp-Balc, spor, mont.-alp., paj., stâne, înierbate, U3, T₂, Ro; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); Vlădușca, sub R. alpinus Baumg. var. carpaticus (Soo) Borza (20); Exs.: Plaiul Foii, Zărnești, 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Rhinanthus angustifolius C. C. Gmelin (R. glaber Lam.); Th, Eua, (x=l 1; 2n=22), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., Uo, Tₒ, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Arrhenatheretea. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii, V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, sub R. glaber Lam. var. serotimis Schbnh. (20); Pietricica, Piatra Galbenă (32). Rhinanthus minor L.; Th, Eur, (x=ll; 2n=22), U₃, Tₒ, Ro; Car. Molinio- Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, sub R. minor Ehrh. c. ramosissinnis Schur (4); Mt. Galben, Cab. Gura Râului (32); Exs.: Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Padina Bădoaiei, Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Rhinanthus rumelicus Velen. - ssp. simonkaianus Soo; Th, D-Balc-Anat, frecv. mont., paj., U₃, T₄, Ro; | Arrhenatheretea. Lit.: Gura Râului (32). Scrophularia heterophylla Willd. - ssp. laciniata (Waldst. & Kit.) Maire & Petitmengin (S. laciniata Waldst. & Kit. ssp. lasiocaulis (Schur) Borza; 5. lasiocaulis Schur); H, Carp-Balc, spor, mont.- alp., stâne., bolov., U₂, T₂₅, Ro; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, și sub V laciniata Waldst. & Kit. var. alpina Heuff. (20); P.C. Mică (29); Curmătura (32); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1910, S. Jâvorka; 1910, E. Missbach; 1924, A. Borza (CL); 1963, 1. Morariu (HBV); Zărnești, 1980, N. Vlaicu (TMHM); 1937, P. Enculescu (BUCA); P.C. Mică, V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 117 Scrophularia nodosa L.; H, Eua, (x=9; 2n=36), spor, mont., păd., margini de păd., zăv., bur., U₃>₅, T₃, Rₒ; Querco-Fagetea, Car. Fagetalia, Epilobietea. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Scrophularia scopolii Hoppe; H, Pont-Med, (x=13; 2n=26), spor, mont.-alp. inf., păd., tuf., bur., U₄, T₃, Rₒ. Lit.: V. Crăpăturii (13); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Seacă, La Zaplaz (46); Exs.: Piatra Craiului, Zărnești, 1902, J. Baith (SIB). (!) V. Râului Mare. Scrophularia umbrosa Dumort (S alata auct.); H, Eua, (x=13; 2n=26), spor, mont., zăv., malul apelor, U₅, T₃ ₅, R₄ ₅; Car. Glycerio-Sparganion, Alno-Ulmion. Exs.: Crăpătura, 1927, E. I. Nyârâdy (CL); V. Chicera, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Tozzia alpina L. - ssp. carpatica (Woloszczak) Dostâl; G, Carp-Balc, (x=10; 2n=20), spor, mont.-alp. inf, bur., locuri stâncoase umede, U₃ ₅, T₂, R₄ⱼ₅; Cardamino-Montion, Car. Adenostyletalia. Lit.: V. Crăpăturii (13); Exs.: Piatra Craiului, 1948, A. Beldie (BUCF); 1956, I. Morariu; V. Crăpăturii, 1980, Theil W., M. Danciu (HBV). Verbascum lanatum Schrader (E hinkei Friv.; V. thyrsoideum Host); TH(H), D-Balc, spor, mont.-subalp., rariști de păd., U₃, T₂, R₃; Fagion. Lit.: Zărnești (5); Prăpăstii (49); Exs.: Plaiul Foii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Fântâna lui Botorog. Verbascum lychnitis L.; TH, Eur, (x=17; 2n=34), spor, mont., paj., margini de păd., Ub T₃, R₄; Festuco-Brometea. Lit.: Brâul Cerdacul Stanciului (13); Brusturet, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă (32). Verbascum nigrum L.; TH(H), Eua, (x=15; 2n=30), spor, mont., rariști de păd., tuf., paj., U₂, T₃, R₄; Quercetea, Car. Epilobietea. (!) Gura Râului. Verbascum thapsus L.; TH, Eua, (x=9; 2n=36), spor, mont., margini și rariști de păd., paj. de pe coaste pietroase, U₂>₃, Tₒ, R4; Epilobietalia, Onopordion. (!) V. Bârsei. Veronica alpina L.; H, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=l8), rar alp., stâne., grohot., paj., U₃₅, Tb Rₒ; Car. Salicetea herbaceae, Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub K alpina L. d. mitans (4); (5); (20). Veronica anagallis-aquatica L.; H(HH), Cp(bor), (x=9; 2n=36), frecv. mont., malul apelor, paj. înmlăștinate, U₅, Tₒ, R₄; Car. Glycerio-Sparganion. Exs.: Plaiul Foii, 1996; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica aphylla L.; Ch, Eur(bor-alp), (x=9; 2n=18), spor, subalp.-alp. inf., paj. de pe stâne., U₃, T,₅, R₄₅; Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub V. depauperata W. & K. (2); sub K aphylla L. p. depauperata Waldst. & Kit. (3); (5); Versantul sudic (13); Piatra Craiului, (20); (48); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungâr (CL); Brâna Caprelor, 1955,1. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Vf. Padina Popii, 1994; La Zaplaz, 1995; Umerii Pietrei Craiului, Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). 118 Simona Mihăilescu Veronica arvensis L.; Th, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., ogoare, rud., Uz.5, T₃, R₃; Arrhenatheretea. (!) Zărnești. Veronica austriaca L. - ssp. jacquinii (Baumg.) K. Maly; H, Pont-Balc-Cauc, (x=8; 2n=48), spor, mont., paj., margini de păd., U₂, T₄, R4; Seslerio-Festucion pallentis, Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (20). Veronica baumgartenii Roemer & Schultes; H, D-Balc, rar subalp.-alp., stâne, umede, U₂, Tj,5, R₃; Androsacion alpinae. Lit.: Piatra Craiului, (20). Veronica beccabunga L.; HH(H), Eua, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., malul apelor, zăv., locuri mlăștinoase, U₅, T₃, R₄; Car. Glycerio-Sparganion. Lit.: Mlaștina Vlădușca, Gura Râului, Curmătura, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica chamaedrys L. s.l.; H(Ch), Eua, (x=8; 2n=32), corn, mont.-alp. inf., paj., margini de păd., bur., rud., U₃, Tₒ, Ro; Arrhenatheretea, Prunetalia, Rumicion alpini. Lit.: Versantul sudic (13); Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Cheile Dâmbovicioarei, V. Seacă, Mt. Pietricica (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Șpirlea (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV); 1963, I. Morariu; Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; V. Șpirlea, 1995; Cab. Curmătura, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica hederifolia L.; Th, Eua, (x=9; 2n=54), spor, mont., rariști de păd., 1)2.5, T3, R4; Querco-Fagetea. (!) Sub Bârc. Veronica montana L.; Ch, Eur(mont), (x=9; 2n=l 8), spor, mont., păd., zăv., U₃y, T₂5, R₃; Fagetalia, Car. Alno-Ulmion. Lit.: P.C. Mică (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu, P. Ularu (BUCA); sub Șaua Curmăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica officinalis L.; Ch, Eua, (x=9; 2n=36), spor, mont.-alp. inf., păd., margini de păd., bur., paj., U₂, T₂, R₂; Potentillo-Nardion, Vaccinio-Piceion, Car. Nardo-Callunetea. Lit.: Piatra Craiului, sub K officinalis L. b. subarctica Schur (4); Poiana Curmăturii (43); Exs.: Zărnești, 1924, A. Borza (CL); (BUCA); Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Plaiul Mare, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura. Veronica scutellata L.; H(HH), Cp, (x=9; 2n=18), spor, mont., malul apelor, paj. înmlăștinate, U₂, T₄, R₃; Caricion. Exs.: V. Bârsa Croșetului, 1979, D. Parascan (HBV). Veronica serpyllifolia L.; H, Cosm, (x=7; 2n=l4), frecv. mont.-alp., paj., rariști de păd., U₃, T₃, Rol Rumicion alpini, Arrhenatheretea. Lit.: Cab. Gura Râului, P.C. Mică. Mt. Pietricica (32); Poiana Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963; Zărnești, 1956, I. Morariu (HBV); Padinile Frumoase, 1994; Ref. Șpirlea, 1995; Cab. Curmătura, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica spicata L.; H(Ch), Eua, (x=17; 2n=68), spor, mont., rariști de păd., Ui, T₄, R₄; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae. (!) Sub Bârc. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 119 Veronica teucrium L.; H, Euc, (x=7; 2n=48), spor, mont.-subalp., U| ₅, T₄, R₄₅; Festucetalia valesiacae. Exs.: Crăpătura, 1955, I. Morariu (HBV); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Veronica urticifolia Jacq. (E latifolia auct. non L.); H, Euc(mont), (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., păd., bur., stâne., U₃, T₂;5, R₄; Fagion, Acerion. Lit.: Padina lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului, Padina Popii, V. lui Râie (13); Curmătura (29); Padina lui Călineț, Padina Iui Râie (30); Piciorul Pietrei Craiului, V. Dâmbovicioarei, Râul Mare, Pietricica. Brusturet, Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă, V. Crăpăturii (32); Pietricica, St. Funduri, Mt. Funduri, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, V. Seacă (46); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1906, E. 1. Nyârădy (SIB); 1963, I. Morariu (HBV); 1963, I. Morariu, P. Ularu (BUCA); Zărnești, 1978, 1985, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); V. Râului Mare, 1994; Padina lui Călineț, V. Crăpăturii, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). OROBANCHACEAE Orobanche alba Stephan; G, Eua(Med), (x=l9; 2n=38), frecv. mont., paj., tuf, rariști de păd., U| ₅, T₄₅, Rₒ; Festuco-Brometea, Seslerietalia. Exs.: Piatra Craiului, 1907, K. Ungar (SIB); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Șaua Padinei închise, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Orobanche caryophyllacea Sm. (O. vulgaris Poiret); G, Euc(Med), (x=19: 2n=38), spor, mont., paj., rariști de păd., U₂, T₄, Rₒ; Car. Festuco-Brometea. Exs.: Piatra Craiului, 1979, D. Parascan (HBV). Orobanche flava C. r. P. Mart.; G, Alp-Carp-Cauc, (x=19; 2n=38), spor, mont., bolov., bur., păd.. U₃, T?, Rₒ; Filipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (21). Orobanche teucrii Holandre; G, Euc(Med), (x=l9; 2n=38), spor, mont., paj., stane. înierbate, LC, Tₒ, Roi Festucion rupicolae. Exs.: Poiana Zănoaga, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). LENTIBULARIACEAE Pinguicuia alpina L.; H, Eua(arct-alp), (x=8; 2n=32), spor. mont.-alp., stâne., bolov., paj. umede, U₄, Tₒ, R₄; Seslerion coerulae. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Brâul Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc, Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, (21); (27); Pietricica (32); sub Șaua Grind (46); Exs.: Vf. Ascuțit, 1994; Piscul Baciului, P. C. Mică, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Pinguicuia vulgaris L.; H, Cp , (x=8; 2n=64), spor, mont.-alp., paj. umede, U₃, Tq, R₄; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului, sub P. vulgaris L. Ș. gypsophila Wallr. (3); (5); Exs.: Piscul Baciului, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). PLANTAGINACEAE Plantago atrata Hoppe; H, Eur(alp), (x=6; 2n=24), rar alp., paj., U2 5, T₂, R₄; 120 Simona Mihăilescu Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub P. montana Lam. (4); sub P. atrata Hoppe var. holosericea (Gaud.) Pilg. (21). Plantago lanceolata L.; H, Eua, (x=6; 2n=12), com. mont.-alp. inf., paj., zăv., rariști de păd., rud., Uₒ, Tₒ, Roi Festuco-Brometea, Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, sub P. ungarica Waldst. & Kit. (4); Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub P. lanceolata L. var. capitellata Sonder ex Koch; și var. dubia (L.) Wahlbg. (21); Cab. Gura Râului, Pietricica, Piatra Galbenă (32); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Toplița, Dosul Pietrei, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Plantago major L.; H, Eua, (x=6; 2n=l2), com. mont.-subalp., paj., zăv., rud., U₃, Tq, Roi Plantaginetea. Lit.: Mt. Pietricica, Mt. Galbenele (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Zărnești, V. Bârsei, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Plantago media L.; H, Eua, (x=6; 2n=24), LL.j, Tₒ, R4.5; Car. Festuco-Brometea și Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, sub P. transsilvanica Schur (4); Padina Popii. Podul lui Călineț, V. Vlădușca (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Pietricica, Piatra Galbenă (32); Plaiul Găinii (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963; Curmătura, P. C. Mică (sub P. media L. ssp. stepposd), 1955, I. Morariu (HBV); V. Topliței, 1994; Plaiul Foii, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). LAMIALES VERBENACEAE Verbena officinalis L.; Th(H), Cosm, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., zăv., rud., U3, T₃, R₄; Plantaginetea. (!) Zărnești, V. Bârsei. LAMIACEAE (Labiatae) Acinos alpinus (L.) Moench - ssp. alpinus (Calamintha baumgarteni (Simk.) Grec.; C. alpina (L.) Lam. ssp. baumgarteni (Simk.) Borza), H, Euc(Alp), (x=9; 2n=18), frecv. mont.-alp. inf., paj., stâne., grohot., U₃, Tₒ, R5; Seslerietalia, Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub Melissa baumgarteni Simk: (5); Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Versantul sudic și estic sub creastă (13); Piatra Craiului, (21); Cab. Gura Râului, Vf. Turnu (32); P.C. Mică (43); Vf. Padina Popii (45); (50); V. Bârsa Tămașului, Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1883, K. Ungar; P.C. Mică, 1900, L. Walz; Zărnești, 1823, J. C. Baumgarten; 1924, K. Ungar (CL); Piatra Craiului, 1956, 1963, I. Morariu (HBV); 1908, Degen (SIB); 1961, 1962, Anton (BDHM); sub Vf. Ascuțit, 1994; P.C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. majoranifolius (Miller) P. W. Ball (Calamintha alpina (L.) Lam. ssp. hungarica (Simonkai) Hayek); H, Pont-Med, spor, mont., paj., stâne., U₃, Tₒ, Rv Seslerietalia, Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului, (21); Exs.: Gura Râului, Fântâna lui Botorog, Sub Bârc, 1994; Dosul Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 121 Acinos arvensis (Lam.) Dandy (Calamintha acinos (L.) Clairv.); Th(TH), Eur(Med), (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., rariști de păd.. stâne., U| ₅. T₃₅, R₄; Festuco-Brometea, Car. Sedo-Scleranthelea. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (32). (!) Gura Râulu'. Ajuga genevensis L.; H, Eua(cont), (x=8; 2n=32), frecv. mont., paj., tuf., stâne, înierbate, U₂₅, T₃, R₄; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Pietricica, St. Funduri (37). (!) Sub Bârc, Padina lui Man. Ajuga reptans L.; H(Ch), Eur, (x=8; 2n=32), frecv. mont., păd., rariști de păd., zăv., U₃ 5, To, Rq; Arrhenatheretea, Fagetalia. Lit.: Versantul sudic și estic sub creastă (13); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor (30); V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32): V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1951. H. Heltmann; 1963, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, 1994; Ref. Șpirlea, 1995; Padina închisă. 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bai Iota nigra L. - ssp. nigra; H(Ch), Med-Euc, (x=10; 2n=20), frecv. mont., paj., rud., U₃, T₃₅, Ro; Chenopodietea. Exs.: Padina lui Man, 1996; Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Clinopodium vulgare L. (Calamintha vulgaris (L.) Druce); H, Cp(bor), (x=5: 2n=20) U₂, T₃, R₃; Querco-Fagetea. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Padina lui Călineț. 1997. S. Mihăilescu (BUCA). Galeopsis ladanum L.; Th, Eua, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., margini de păd., rud., U₂, Tₒ, R4.5; Thlaspietea rotundifolii, Secalietea. Lit.: Coșere (36); Exs.: Zărnești, 1955, I. Morariu (HBV). Galeopsis speciosa Miller; Th, Eua(cont), (x=8; 2n= 16), frecv. mont., rariști de păd., zăv., U₃, T₂, Ro; EpiJobietalia, Fagetalia, Alno-Ulmion. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1965. 1973, N. Vlaicu (TMHM); Padina lui Dănișor, 1994; Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Galeopsis tetrahit L.; Th, Eua, (x=8; 2n=32), spor, mont., margini de păd., zăv., rud., U₃, T₃. Rₒ; Epilobietea, Chenopodietalia. Lit.: Padina Popii, (13); Mt. Pietricica, Mt. Galbenele (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Zărnești, 1955, 1. Morariu (HBV): Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Glechoma hederacea L.; Ch(H), Eua, (x=9; 2n=l8), spor, mont., păd., margini de păd., paj., rud., U₃₅, T₃, Rₒ; Alno-Ulmion, Alliarion. Lit.: Vlădușca (32); V. Șpirlea (46). (!) Zărnești, V. Bârsei. Glechoma hirsuta Waldst. & Kit.; H(Ch), Pont-Med, (x=9; 2n=36), frecv. mont., zăv., U₂ ₅, T₃, R₄; Querco-Fagetea. Lit.: Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30). Lamiastrum galeobdolon (L.) Ehrend. & Polatschek (Galeobdolon luteum Hudson); H(Ch), Euc, (x=9; 2n=18), frecv. mont., păd., zăv., bur., U₃, To, R₄; 122 Simona Mihăilescu Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub Lamium galeobdolon (L.) L. (13); Padina lui Râie, Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț (30); P.C. Mică, Prăpăstii-Vlădușca (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica, St. Funduri (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Plaiul Foii, 1972, N. Vlaicu (TMHM). Lamium album L.; H, Eua, (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., margini de păd., locuri târlite, rud., U₃, T₃, Rₒ; Alliarion. (!) Zărnești. Lamium maculatum L.; H(Ch), Eur, (x=9; 2n=l8), frecv. mont.-subalp., păd., zăv., rud., U3.5, Tₒ, R4; Fagetalia, Alno-Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (4); sub L. maculatum L. var. alpina Simonkai (5); Brâul Cerdacul Stanciului, V. lui Râie, sub L. cupreum Schott, Nyman & Kotschy, (13); Piatra Craiului, sub L. maculatum L. var. cupreum (Schott) Kotschy (21); V. Crăpăturii, V. Seacă, Mt. Pietricica, Brusturet (32); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Crăpătura, sub L. maculatum ssp. cupreum, 1904, W. Gugler (CL); Piatra Craiului, 1955,1. Morariu (HBV); Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Lamium purpureum L.; Th(H), Eua, (x=9; 2n=l 8), spor, mont., zăv., bur., rud., U₃, To, Rt Secalietea, Car. Polygono-Chenopodietalia. Lit.: Prăpăstii-Vlădușca (32). Lycopus europaeus L.; HH, Eua, (x=l 1; 2n=22), spor, mont., malul apelor, zăv., U₅, T₃, Ro; Alno-Ulmion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: V. Chicera, 1997: V. Bârsei. 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Marrubium vulgare L.; H(Ch), Eua(Med), (x=17; 2n=34), spor. mont., pârloage, rud., Ui 5, T4, R₄; Car. Onopordion. (!) Zărnești. Mentha aquatica L.; HH(H), Eua, (x=6; 2n=96), spor, mont., malul apelor, tuf, paj. înmlăștinate, U₅, T₃, Rₒ; Alnetea, Salicion, Molinio-Arrhenatheretea. (!) Plaiul Foii. Mentha arvensis L.; H(G), Cp(bor), (x=6; 2n=60, 72, 96), spor, mont., malul apelor, tuf., paj. înmlăștinate, U₄, T₃, Rₒ; Molinietalia, Calthion, Secalietea. Lit.: V. Crăpătura (32); Exs.: V. Bârsei, Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Mentha longifolia (L.) Hudson; H(G), Eua(Med), (x=6; 2n=24), frecv. mont., paj., malul apelor, rud., U₄₅, T₃, Ro; Glycerio-Sparganion, Filipendulo-Petasition, Molinietalia, Chenopodietea. Lit.: V. Prăpăstiilor, sub M. longifolia ssp. longifolia var. favrati (Des. & Dur.) Briq.; Zărnești, sub M. longifolia ssp. longifolia var. horridula Briq. și var. huguenini (Des. & Dur.) Briq. (21); V. Seacă, Brusturet, Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL). Mentha pulegium L.; H, Eua(Med), (x=5; 2n=20), spor, mont., paj., malul apelor, rud., U₄ 5, T₃, Rₒ; Agropyro-Rumicion, Chenopodietea. (!) Zărnești. Mentha verticillata L.; EI, Eur, spor, mont., malul apelor, U₄>₅, Tₒ, Rol Molinietalia. (!) V. Bârsei (Plaiul Foii). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 123 Nepeta nuda L.; H(Ch), Eua(cont), (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., tuf., U₂, T₃, Rₒ; Festucion rupicolae. (!) Zărnești. Origanum vulgare L. - ssp. vulgare H, Eua(Med), (x=l 5; 2n=30) spor, mont., paj. de pe coaste, bur.. U₂ⱼ5, T₃, R3. LitPiatra Craiului, (21); Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1946, T. Comes (BUCF). (!) Gura Râului. - var. barcense (Simk.) Hayk. (O. barcense Simk.); spor, sualp., paj. de pe coaste, bur. Lit.: Piciorul Măgurei, Zărnești (pe înălțimi) (5); Piatra Craiului, (21); Exs.: Prăpăstii, 1888, J. Romer (HBV); Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); Șaua Padinei închise. 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Prunella grandiflora (L.) Scholler; H, Eur(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., U3, T₃, R<₅; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); Exs.: Padina Calului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Prunella laciniata (L.) L.; H, Med-Euc, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., U₂>5, T3 5, R₃; Festuco-Brometea. (!) Sub Bârc. Prunella vulgaris L.; H, Cp(bor), (x=7; 2n=28), frecv. mont.-subalp., paj., rariști de păd., zăv., U₃, T₃, Rₒ; Plantaginetea, Querco-Fagetea, Alnetea. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii, V. Vlădușca (13); V. Seacă, Cab. Gura Râului, Mlaștina Vlădușca, Mt. Pietricica, Cab. Curmătura, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului, Dâmbovicioara (32); Poiana Curmăturii (43); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă (46); Exs.: Gura Râului (Zărnești), 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1978, 1. Călărășanu (ROHM); Curmătura, La Zaplaz, 1995; Podul lui Călineț, Plaiul Foii, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Salvia glutinosa L.; H, Eua, (x=8; 2n=16), frecv. mont., păd., zăv., U₃ᵢJ, T₃, R^: Car. Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (13); Padina lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor (30); V. 'Seacă, Cheile Dâmbovicioarei, Mt. Pietricica, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet (32); Pietricica, St. Funduri, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă. V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii (49). (!) Gura Râului. SaJvia nemorosa L. - ssp. nemorosa; H, Euc, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., ogoare, rud., U₂,5, T₄. R3; Festuco-Brometea, Car. Chenopodietea. (!) Padina lui Dănișor. Salvia pratensis L.; EI, Eua(Med), (x=9; 2n=18), frecv. mont., paj., margini de păd., tuf., stâne. înierbate, LL5, T₃, R45; Car. Festuco-Brometea. Lit.: Dâmbovicioara (32); Exs.: Sub Bârc, 1994; Sub Bârc, V. Topliței, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Salvia verticillata L.; H, Eua(Med), (x=8; 2n=l6), frecv. mont., paj., rariști de păd., U₂, T₄, Rₒ; Festuco-Brometea, Chenopodietea, Plantaginetea, Car. Onopordion. Lit.: Padina Popii (13); Exs.; Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Sub Bârc, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Gura Râului. 124 Simona Mihăilescu Stachys alpina L.; H, Euc(mont), (x=5; 2n=30), spor, mont., bur., margini de păd., paj., U3, T₂, Rq; Fagetalia, Epilobietea. Lit.: Padina Popii (13); V. Seacă, Mt. Pietricica (32); Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Padina lui Dănișor. Stachys germanica L.; H(TH), Pont-Med, (x=5; 2n=30), spor, mont., margini de păd., zăv., paj., U₂, T₄, R₄; Onopordion, Festuco-Brometea. (!) Sub Bârc. Stachys officinalis (L.) Trevisan (Betonica officinalis L.), H, Eua(Med), (x=8; 2n=16), U₃, T3, Ro; Car. Molinion, Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub Betonica alpigena Schur (4); Podul lui Călineț, Padina Popii (13); Gura Râului (32); Exs.: Gura Râului, 1963, Morraiu I. (HBV); Sub Bârc, V. Crăpăturii, Saivanul lui Bertilă, Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA); Stachys sylvatica L.; H, Eua, (x=8; 2n=48), frecv. mont., păd., zăv., tuf., U3 5, Tq, Rₒ; Car. Fagetalia, Alno-Ulmion, Filipendulo-Petasition. Lit.: P.C. Mică (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, Poiana Frumoasă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV). (!) Gura Râului. Teucrium chamaedrys L.; Ch, Euc(Med), (x=5; 2n=60), spor, mont., paj., rariști de păd., stâne. înierbate, U₂, T₃ ₅, R₄; Festuco-Brometea, Quercetea. Exs.: Gura Râului, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1963, I. Morariu, P. Ularu (BUCA); V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Teucrium montanum L.; Ch, Euc(Med), (x=5; 2n=60), spor, paj., grohot., stâne. înierbate, U|, T₄, R₅; Festucetalia valesiacae, Sedo-Scleranthetea. Lit.: Zărnești. (21); Cheile Dâmbovicioarei (36); Exs.: Zărnești, 1885, M. Fuss (SIB); P. C. Mică, 1994; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Thymus alpestris Tausch; Ch, Euc(mont), (x=7; 2n=28), rar mont.-alp., paj., stâne. înierbate, U₂₅, T₂, R3; Papavero-Thymion pulcherrimae, Seslerietalia. Exs.: V. Crăpăturii, 1955, Piatra Craiului, 1963,1. Morariu, M. Danciu (HBV). Thymus bihoriensis Jalas (71 marginatus A. Kerner); Ch, Carp, spor, mont.- alp., stâne., bolov., paj., U₂₅, T₂, R₄; Teucrion montani. Lit.: Piatra Craiului (5); (5a); Exs.: Zărnești, 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); Piatra Craiului, 1949, A. Beldie (BUCF). Thymus comosus Heuffel; Ch, Carp, frecv. mont.-subalp., stâne. înierbate însorite; U₂, T₃₅, R₄₅; Seslerio-Festucion pallentis, Potentiletalia caulescentis, Teucrion montani. Lit.: Piatra Craiului, Curmătura, Vlădușca, sub T. mimmularium MB. (5); P.C. Mică (28); Cheile Dâmbovicioarei, Curmătura, Brusturet, Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Vf. Turnu (32); V. Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, și sub T. comosus f. albiflorus Drăghici, la Cheile Dâmbovicioarei, (36); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Vf. Padina Popii (45); (50); Plaiul Găinii (46); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: P. C. Mică, 1883, J. Romer; Piatra Craiului, 1920, E. Pop, E. 1. Nyârâdy; Prăpăstii, 1974, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); Poiana Zănoaga, 1994; P.C. Mică, 1996; sub Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Râului Mare, V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 125 Thymus glabrescens Willd. - ssp. glabrescens (T. austriacus Bernh.); Ch, Pont-Pan, (x=9; 2n=56), spor, mont., paj., rariști de păd., U₂, T₄, Rₒ; Festuco-Brometea. Lit.: Măgura (5). Thymus montanus Walst. & Kit.. Ch, Carp-Balc-Pan, spor, mont., paj., Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, sub T. montamis a. leucanthus Schur (4); (5); V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); Exs.: Piatra Craiului, 1949, A. Beldie (BUCF). Thymus pannonicus AII.; Ch, Eua(cont), spor, mont., paj., rariști de păd., tuf., Ui 5, T3 5, R₄; Festuco-Brometea, Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, (2); (3). Thymus praecox Opiz - ssp. polytrichus (A. Kerner) Jalas (T. balcanus Borbâs); Ch, Carp-Balc, (x=7; 2n=28, c.54,55,56); spor, mont.-alp., stâne., U|>₅, T₃₅, R₂₅; Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului, (sub T. balcanus Borbâs var. balcanus f. alpicolustfchw) Lyka (21); Exs.: Mt. Ciuma (Zărnești), 1885, J. Romer, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM). Thymus pulcherrimus Schur; Ch, Carp, (x=9; 2n=56), frecv. alp., stâne., grohot., pietrișuri, paj., U₂, Tₗ₅, R₃; Thlaspeion rotundifolii, Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Crăpătura, Curmătura, Versantul sudic (13); Grindul Mare, Șaua Funduri (36); P.C. Mică (40); (42); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1948, sub T. carpaticus, A. Beldie (BUCF); Brâna Caprelor, 1955, I. Morariu, Danciu M.; V. Crăpăturii, 1955, 1963, I. Morariu, Danciu M.; Piatra Craiului, 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM); Vf. Intre Țimbale, Ref. Grind, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Thymus pulegioides L. (T. parviflorus Opiz; T. dacicus Borbâs); Ch, Euc, (x=7; 2n=28), com. mont.-alp., paj., rupturi de coaste, U₂ ₅, T₃, R₃; Festuco-Brometea, Seslerion bielzii, Sedo-Scleranthetea. Lit.: Piscul Baciului, Versantul sudic (13); Cab. Gura Râului, Dâmbovicioara (32); Piatra Craiului (37); Poiana Curmăturii (43); Plaiul Găinii (46); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton, Pintea (BDHM); Piatra Craiului, 1963, I. Morariu, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1965; Piatra Craiului, 1973, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, Plaiu Foii, 1978, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM); P. C. Mică, Gura Râului, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Dosul Pietrei Craiului, 1997; Sub Bârc, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Thymus x porcii Borbâs (= T. marschallianus Willd. x T. pulegioides L.). Lit.: Piatra Craiului, sub T. x porcii f. juranyiamis (Borbâs) Gușuleac, (21). SYNANDRAE CAMPANULALES CAMPANULACEAE Campanula carpatica Jacq.; H, Carp, (x=17; 2n=34) rar mont., frecv. alp. inf., stâne., bolov., U₃, T₂ ₅, R₄; Asplenietea. Lit.: Piatra Craiului, V. Râului (2); Piatra Craiului, Zărnești (3); sub C. carpatica Jacq. a. hemisphaerica Schur (4); (5); (6); (13); (22); Cheile 126 Simona Mihăilescu Prăpăstiilor, sub C. carpatica Jacq. var. brachyphylla Morariu, var. longifolia Morariu, var. turbinata (Sch. N. & Ky.) Fuss, var. subdasycarpa Morariu & Nyăr.; Vlădușca, V. Dâmbovicioarei, (22); Piatra Craiului (27); (28); Curmătura (29); P.C. Mică, V. Râului Mare, Curmătura, Brusturet, V. Seacă, Prăpăstii-Vlădușca, V. Dâmbovicioarei, Pietricica (32); Piatra Craiului (44); Vf. Padina Popii (45); (50); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1823, J. C. Baumgarten; 1905, M. Futo; 1924, A. Borza; 1975, G. Groza, F. Tăuber; Prăpăstii, 1908, A. Richter; P.C. Mică, 1921. Ivi- Peterfi, C. Gurtler (CL); Zărnești, 1823, K. Ungar; Piatra Craiului, 1921, C. Giirtler, M. Peterfi; 1957, H. Heltmann (SIB); Piatra Craiului, 1921, M. Peterfi, M. Priscu (BUCF): Piatra Craiului, 1921, C. Giirtler, M. Peterfi (BCHM); Piatra Craiului, 1978, I. Călărășanu (ROHM); Cheile Prăpăstiilor, V. Vlădușca, 1994; Padina închisă, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Campanula cervicaria L.; H, Eua(cont), (x=17; 2n=34), rar mont., paj., Uy, T3, R₃; Festucetalia valesiacae. Exs.: Piatra Craiului, 1948, A. Beldie (BUCF). Campanula cochleariifolia Lam. (C. pusilla Haenke); H, Eur(alp), (x=17: 2n=34), spor, sualp., frecv. alp. inf., stâne., U₄, Tₒ, Ra.s; Seslerietalia, Potentiletalia caulescentis, Thlaspietalia rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (3); sub C. caespitosa Scop. (4); (5); Piatra Craiului, Pietricica, Vlădușca, P.C. Mică, sub C. venusta Schur (9); Piatra Craiului Mare, Crăpătura, P.C. Mică, St. Mărtoiu și sub C. cochleariifolia Lam. ssp. reflexa (Schur) Hruby f. reflexa sf. grandiflorens Hruby, f. umbrosa Hruby, f. modesta (Sch., N. & Ky.) Hruby, f. venusta Hruby, (22); Grindul Mare (28); Vf. Turnu, P.C. Mică (32); P.C. Mică (40); (42); V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; 1955, I. Morariu; 1979, D. Parascan, M. Danciu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1823. K. Ungar; 1943, A. Buia; P.C. Mică, St. Mărtoi, 1904, Z. Zsâk; Crăpătura, 1906, Z. Zsâk; P.C. Mică, 1908, A. Richter (CL); Piatra Craiului, Lerchenfeld; 1957, H. Heltmann (SIB); P.C. Mică, 1994; Vf. Turnu, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Campanula glomerata L. s.l.; H, Eua, (x=10; 2n=30) frecv. mont., spor. alp. inf., paj., bur., U₂₅, T₃, R₄; Arrhenatherion, Car. Festuco-Brometea. Lit.: Padina Popii, V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, sub C. glomerata L. var. speciosa (Hornem.) Reichenb.. (22); Curmătura, Dâmbovicioara (32); Vf. Padina Popii (45); (50); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Mții Bârsei, 1827, J. C. Baumgarten; Piatra Craiului, 1963, H. Heltmann (SIB); 1963. I. Morariu (HBV); Zărnești, 1973, N. Vlaicu (TMHM); Cab. Curmătura, P. C. Mică, 1994; Sub Bârc, Vf. Turnu, 1996; Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. farinosa (Rochel) Kirschleger (C. glomerata L. var. farinosa Roch. ex. Bess.); H, Carp, (x=10; 2n=30). Lit.: Piatra Craiului (4); (22). Campanula kladniana (Schur) Witasek (inel. C. polymorpha Witasek); H, Carp-Balc, (x=17; 2n=34), spor, mont.-sualp., stâne., U₂>₅, T₂, Rₒ; Asplenietea, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (9); (37); P. C. Mare (22); Curmătura (29); P. C. Mică (22); (29); (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1825, J. C. Baumgarten; 1924, A. Borza (CL); P.C. Mică, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 127 Campanuia latifolia L.; H, Eua, (x=17; 2n=34), spor, mont., bur., U₃, Tₒ, R₃; Car. Acerion, Adenostylion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1897, A. Richter: 1897, L. Walz(CL); V. Podurilor, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Campanuia patula L. - ssp. patula; TH, Eur, (x=10; 2n=20), frecv. mont., paj., bur.; U₃, T₂>₅, R₃; Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, (22); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Seacă, Cab. Gura Râului, Crăpătura sub Vf. Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului, Dâmbovicioara (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Pietricica, St. Funduri (37); Exs.: Padina lui Călineț, Padina lui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. abietina (Griseb.) Simonkai (C. abietina Gris. & Sch.); TH, Carp-Balc, (x=8; 2n=68,80), frecv. mont.-alp. inf., păd., paj., tuf., bur., U₃₅, T₂, R₂; Campanulo- Juniperetum, Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (3); sub C. stevenii Schur (4); Brâul Cerdacul Stanciului, V. lui Râie, Podul lui Călineț (13); V. Șpirlea, Poiana Grind, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, P.C. Mică, 1900, L. Walz (CL); Piatra Craiului, 1963; Zărnești, 1956, 1. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1959, H. Heltmann (SIB); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; Padina iui Man, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Campanuia persicifolia L.; H, Eua(Med), (x=8; 2n=16), frecv. mont., păd., paj., stâne., U₃> T₃, Ro; Querco-Fagetea. Lit.: Padina Popii (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Padina lui Călineț (30); Brusturet, V. Seacă, Dâmbovicioara, Curmătura, P.C. Mică (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea (46); Piatra Craiului'(48); Prăpăstii (49); Exs.: Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Șaua Padinei închise, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Man, 1997; Dosul Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Campanuia rapunculoides L.; H, Eua(Med), (x=17; 2n=102), frecv. mont.- subalp., paj., margini de păd., U₃, T₂, Ro; Querco-Fagetea, Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, P. Galbenă (37); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1946, A. Beldie (BUCF); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Prăpăstii, V. Vlădușca, 1994; Podul lui Călineț, Padina lui Man, 1996; St. Priboaia, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Campanuia rotundifolia L. (C. rotundifolia L. ssp. polymorpha Witasek); H, Cp(bor), (x=8; 2n=68), frecv. mont.-alp. inf., paj., stâne., U₂, To, R₃; Asplenietea, Seslerietalia, Nardetalia, Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, și sub C. pseudolanceolata, Zărnești; Piatra Craiului -1888, J. Romer sub C. racemosa Witasek, citat de (9), V. Dâmbovicioarei, (9); Prăpăstiile Zărneștilor, Crăpătură, sub C. rotundifolia L. var. stricta Schum. f. tenuifolia (Hoffm.) Hruby, var. re-colla (F. Gyola) Morariu, var. velutina DC. (22); Grindul Mare, Pietricica (37); Prăpăstii (49); Exs.: Zărnești, 1973; Plaiul Foii, 1974, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1885, J. Romer; Crăpătura, 1959, I. Morariu, Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Padina Popii, 1994; P. C. Mică, 1994, 1995; Prăpăstii, 1996; Umerii Pietrei Craiului, Padina Lăncii, Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 128 Simona Mihăilescu Campanula serrata (Kit.) Hendrych (C. napuligera Schur, C. hormtngiana Schur); H. Carp-Balc, (x=17; 2n=34), frecv. mont., spor. alp. inf.. paj., grohot.. U₍₎. T?5, Rₒ; Campamtlo-Jimiperetum. Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); Padina Popii, Podul lui Călineț (13): Piatra Craiului, sub C. napuligera Schur, var. arcuata (Schur) Săvul., f. transsilvanica Săvul., f. humilis (Hruby) Morariu, var. hornungiana (Schur) Porcius, var. savulescui Morariu; Zărnești, V. Dâmbovicioarei, Toance, (22); Poiana Frumoasă, Plaiul Găinii (46); Exs.: Piatra Craiului, 1827, J. C. Baumgarten; 1897. L. Waiz: (CL); Zărnești, Crăpătura, 1902, J. Barth; Crăpătura, 1950, E. I. Nyârâdy (SIB); Zărnești, 1935. K. Lâszlo (CVHM); Piatra Craiului. 1885, J. Romer (HBV); Șaua Crăpăturii, 1994; Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, Saivanul lui Bertilă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Campanula sibirica L. s.L; H, Eua(cont), (x=l7; 2n=34), spor, mont.-alp. inf., stâne., paj., U2.5, T4, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); V. Dâmbovicioarei, V. Seacă (32); Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); Gura Râului, Cariera de Piatră, V. Vlădușca, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. divergentiformis (Jâv.) Domin (C. divergens Waldst. & Kit.) H, Carp- Balc, U2.5, T₄, R₄. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (22); Prăpăstii, Zărnești (5); Exs.: Zărnești. 1963, 1. Morariu, M. Danciu (HBV). Campanula trachelium L.; H, Eua(Med), (x=17; 2n=34), spor, mont., păd... bur., U₃, T3, R₃; Querco-Fagetea. Lit.: P.C. Mică (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Exs.: Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB). Phyteuma confusum A. Kerner (Ph. nanum Schur); H, Alp-Carp-Balc, spor, alp. inf., paj., U₃, T₂, R₂; Caricetalia curvulae. Lit.: Piatra Craiului, sub Ph. hemisphaericum L. (3); (5); (22); Exs.: Piatra Craiului, 1823, J. C. Baumgarten (CL); 1943, A. Buia (CLA); Plaiul lui Petre, 1909, sub Ph. panciflorum^ V. Golescu; Piatra Craiului, 1948, A. Beldie (BUCF): 1961, Anton (BDHM). Phyteuma orbiculare L.; H, Euc(mont), (x=l 1; 2n=22), rar mont., frecv. alp. inf., paj., stâne., grohot., Uo, T₂, R5; Asplenietea, Car. Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub Ph. scheuchzeri AII. a.leucanthum Schur (4); și sub Ph. orbiculare L. var. alpina Simonkai (5); Padina lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, sub Ph. orbiculare L. var. austriacum Beck. (22); Piatra Craiului (28); Curmătura (29); Grindul Mare, P.C. Mică, Vf. Turnu, P.C. Mică (32); (40); (42); (43); (45): Piatra Craiului (37); Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); sub Șaua Grind (46); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer; 1943, A. Buia (CL); J. Romer; P. C. Mică, 1951,1. Dumitriu-Tătăranu; Crăpătura, 1955, 1963, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1965, 1973, N. Vlaicu (TMHM); P. C. Mică, 1994; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii, Cheile Prăpăstiilor. sub Vf. Ascuțit. Phyteuma tetramerum Schur; H, Carp, rar mont.-alp. inf., paj., U₃, T35, R₃; Cynosurion. Lit.: Dâmbovicioara, (22); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 129 ASTERALES ASTERACEAE (Compositae) Achillea collina J. Becker; H, Euc, spor, mont., paj., U₂, T₃, R₃; Festuco- Brometea. Exs.: Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Achillea distans Waldst. & Kit. ex Willd. - ssp. distans; H, Euc(mont), (x=9; 2n=54), frecv. mont.-alp. inf., păd., paj., stâne., U₂;5, T₃, R4; Adenostylion, Nardo-Festucetum. Lit.: Piatra Craiului, sub A. dentifera DC. (4); (5); Versantul sudic (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); V. Seacă, Mt. Pietricica (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1904, S. Kocsis; 1927, E. 1. Nyârădy (CL); Curmătura, 1955, 1. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1965, N. Vlaicu (TMHM); Șaua Crăpăturii. 1994; Padina lui Râie, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. tanacetifolia Janchen (J. tanacetifolia AII. c. pumila Schur); H, Euc(mont), spor, mont., păd., margini de păd., U₂ⱼs, T₂, R₂; Adenostylion. Lit.: Piatra Craiului (4); (22); Dâmbovicioara (32). (!) Râul Mare. Achillea lingulata Waldst. & Kit. (Ptarmica lingulata Schur); H. Carp-Balc, spor, mont.-alp. inf., paj., stâne. înierbate, U₃, T|>₅, R₂; Nardion, Nardo-Festucetum. Lit.: Piatra Craiului, (2); (3); (4); (5); (5a); Crăpătura, Versant estic sub creastă (13); (22): Exs.: Zărnești, 1963,1. Morariu (HBV); Achillea millefoliuni L. s.I.; H, Eua, (x=9; 2n=54); frecv. mont., zăv., paj., U₃, To, Ro; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Arrhenatheretea. Lit.: Padina Popii (13); Cab. Gura Râului (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Achillea schurii Schur (A. oxyloba (DC.) Schultz Bip. ssp. schurii (Schultz Bip.) Heimerl.); H, Carp, rar mont., frecv. alp. inf, stâne., paj., grohot., U₃>₅, T₂, R₂,s, Seslerietalia, Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului, sub Ptarmica oxyloba DC. (4); (5); Brâna Ciorânga Mare, Crăpătura, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna de Mijloc a Ciorângii, Versantul sudic (13); Crăpătura, sub A. schurii Schur var. polycephala (Schur) (22); Grindul Mare (28); Curmătura, P.C. Mică (29); Grindul Mare, Vf. Turnu, P.C. Mică (32); Piatra Craiului (37); Vf. Turnu (45); (50); La Zaplaz, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Padina Popii, Prăpăstii (47); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1824, J. C. Baumgarten; 1924, A. Borza (CL); M. Fuss; Crăpătura, 1906, E. I. Nyârădy (SIB); Crăpătura, 1951; P.C. Mică, 1957, H. Heltmann; Piatra Craiului, 1963, I. Morariu; Padina închisă, 1964, E. Lungescu (HBV); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Piatra Craiului, 1965, 1971, N. Vlaicu (TMHM); Piatra Craiului, 1978,1. Călărășanu (ROHM); Vf. Turnu, Șaua Padinei închise, Șaua Curmăturii, 1994; La Zaplaz,1995; Vf. Turnu, Vf. Padina închisă, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1997, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). 130 Simona Mihăilescu Achillea setacea Waldst. & Kit.; H, Eua(cont), (x=9; 2n=18), spor. mont., paj., U₂, T₃, R₅; Car. Festucetalia valesiacae, Sedo-Scleranthetea. Exs.: V. Râului Mare, P.C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Achillea stricta (Koch) Schleicher ex Gremli; H, Alp-Carp-Balc, (x=9; 2n=54); spor, mont., păd., paj., U'25, T₂, R₃; Nardo-Festucetum, Campanulo-Juniperetum. Lit.: Curmătura (13); Piatra Craiului, (22); Dâmbovicioara (32); Exs.: Dosul Măgurii, 1974. M. Danciu (HBV); Padina închisă, 1994; Vf. Turnu. 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Adenostyles aiiiariae (Gouan) A. Kerner s.l. (A. aiiiariae (Gouan) Kern. var. kerneri (Simk.) Beck): H(G), Eur(aip), (x=19; 2n=38), spor, sualp., păd., U₃₅, T₂, Ro: Car. Adenostyletalia, Acerion. Lit.: Crăpătura, sub A. alpina Bl. & Fing. (4); (22); (32): Exs.: Piatra Craiului, 1963. 1. Morariu (HBV); 1958, V. Ciocârlan (1ANB); Șaua Curmăturii. 1994, S. Mihăilescu (BUCA). ~ ssp. hybrida (Vili.) Tutin; (A. orientalis Boiss.), H(G), Eur(mont); spor, mont.-alp. inf., păd., bur., jnepenișuri; U3 5, T₂, Rₒ; Adenostyletalia. Acerion. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (22); Padina lui Călineț (13); Piscul Baciului (36); Exs.: Zărnești, 1902, J. Barth (SIB). Antennaria dioica (L.) Gaertner; H(Ch), Cp(bor), (x=7; 2n=28), spor, sualp.- alp. inf, paj., tuf, Tb R₂₅; Car. Nardetalia. Lit.: Cab. Gura Râului (32): Piatra Craiului (37); (48); Exs.: Piatra Craiului, 1904, Z. Zsâk (CL); Vf. P.C. Mică. 1955; Piatra Craiului. 1956; Curmătura, 1963, I. Morariu (HBV); P. C. Mică, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Anthemis carpatica Wiild.; H, Eua(alp), spor. alp. inf, paj., stâne., U₂, T,R₂; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); P.C. Mică (32). Anthemis macrantha Heuffel; H, Carp-Balc, rar mont., stâne., U₃₅. T₂, R₄; Trifolion medii. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (22). Anthemis tinctoria L. s.l.; TH(H), Eua, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp.. paj., stâne., tuf., U|₅, T₃, R₃; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub A. chrysantha Schur (4); Brâul Ceardacul Stanciului, V. Vlădușca (13); V. Dâmbovicioarei. V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Prăpăstii, 1904, Z. Zsâk (CL); Piatra Craiului, 1908, K. Ungâr (SIB); Piatra Craiului, Prăpăstii, 1957; Ref. 7 Noiembrie, 1958, V. Ciocârlan (IANB); Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); V. Vlădușca, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. fussii (Griseb.) Beldie; Lit.: Piatra Craiului (5); (33); (39); Exs.: Brâna Caprelor, 1955, 1963, 1. Morariu (HBV). Arctium lappa L.; TH, Eua(Med), (x=9; 2n=36), spor, mont., marginea drumurilor, rud., U₃₎ T₃, R₃; Arction. (!) Râul Mare. Arctium nemorosum Lej.; TH, Eur, (x=9; 2n=36), spor, mont., marginea drumurilor, rud., U₃ⱼ₃, T₃, Ro; Alno-Ulmion. Epilobietea. Lit.: Mt. Funduri (36). (!) Zărnești. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 131 Arctium tomentosum Miller; TH, Eua, spor, mont., zăv., bur., U₃, Tₒ, R₅; Onopordetalia. Lit.: Piatra Craiului (48); Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Arnica montana L.; H, Eur(mont), (x=6; 2n=36), spor, mont., rar. alp. inf., paj., U₃. T₂>₅, R₃; Nardetalia. Lit.: V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); La Zaplaz (46); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu; V. Crăpăturii, 1964, E. Lungescu (HBV); Zărnești, 1978, i. Călărășanu (ROHM); Sub Bârc (Padina lui Man), 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Artemisia absinthium L.; Ch(H), Eua(Med), (x=8; 2n=l6); spor, mont., paj., rud., U₃, T₃ 5, Rₒ; Artemisietea, Festucion rupicolae. (!) Zărnești. Artemisia eriantha Ten. (A. petrosa Fritsch); H, Alp-Carp-Balc, (x=9; 2n=l 8), spor. alp. inf., stâne.. Lt₅, Tₕ R25; Asplenietea, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); (22); Exs.: Marele Grohotiș, 1998, S. Mihăilescu (BUCA) Artemisia vulgaris L.; H(Ch), Eua, (x=8; 2n=16); spor, mont., margini de drumuri, rud., U3, T₃, R₄; Arction, Rumicion alpini. Exs.: Zărnești (Sub Bârc), 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Aster alpinus L.; H, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=l 8), spor, sualp.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, tu.,, T, ₅, R₃; Car. Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (3); sub A. alpinus L. b. subvillosus Schur (4); (5); Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, și sub A. alpinus L. f. subvillosus (Schur) (22); (27); Curmătura, P.C. Mică (29); Piatra Craiului (31); P.C. Mică (32); (42); Vf. Turnu (45); (50); Piatra Craiului (48); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1816, J. C. Baumgarten; 1908, A. Richter; 1941, M. Șerban (CL); Creasta sudică, 1904. V. Goiescu; Vf. Turnu, 1958; Creasta sudică, 1959, V. Ciocârlan; (IANB); Piatra Craiului, 1852, M. Fuss; Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy; Piatra Craiului, 1959, H. Heltmann (SIB); P. C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; Piatra Craiului, 1955, 1963, I. Morariu (HBV): Piatra Craiului, 1951, M. Răvăruț (IAAG); Piatra Craiului, 1945, T. Comes (BUCF); P.C. Mică, 1994; Padina Lăncii, Umerii Pietrei Craiului,1998, S. Mihăilescu (BUCA). Aster amelius L.; H, Eua(cont), (x=9; 2n=18, 54), rar mont., stâne., paj., U₂, T₃, Ri; Festucetalia valesiacae, Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); Piatra Craiului, Zărnești, sub A. tinctorius Wallr. (5); (22); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); 1960, N. Vlaicu (TMHM); Prăpăstii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Beilis perennis L.; H, Eur(Med), (x=9; 2n=] 8), corn., mont., spor, sualp., paj., U₃, T₂ ₅, Rₒ; Arrhenatheretea, Car. Cynosurion. Lit.: V. Seacă, Mt. Pietricica, Cab. Gura Râului, Mlaștina Vlădușca, Dâmbovicioara, Curmătura, P.C. Mică, Cab. Curmătura (32); Poiana Curmăturii (43); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: V. Toplița, 1994; Curmătura, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Bidens tripartita L.; Th, Eua, (x=12; 2n=48), spor, mont., locuri umede ruderale, U₄₃, T₃, Rₒ; Chenopodio-Scleranthea. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului, Gura Râului (32). (!) Valea Bârsei. Carduus acanthoides L.; TH, Eur(Med), (x=l 1; 2n=22), spor, mont., paj., U₃, T3, Rₒ; Car. Onopordion. (!) Gura Râului. 132 Simona Mihăilescu Carduus crispus L.; TH, Eur, (x=9; 2n=18), spor, mont., zăv., U₄, T₃, Ro; Alno- Ulmion, Salicion. (!) Râul Mare. Carduus defloratus L. - ssp. glaucus Nyman; (C. glaucus Baumg.); H, Alp-Carp, rar subalp.. paj. pe versanți abrupți, U₃>₅, Tₒ, R₄ ₅; Rumicion alpini, Thlaspietea rolundifolii, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (22). Carduus kerneri Simonkai - ssp. kerneri; TH, Carp-Balc, spor, mont., rar. alp. inf., paj., stâne., U₂.₅, T₂, Rₒ; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub C. alpestris Waldst. & Kit. (3); (5); Crăpătura, Ceardacul Stanciului, Versant sudic și estic sub creastă (13); Piatra Craiului, și sub C. kerneri Simk. f. foliosus Nyârâdy (22); (28); (37); Vf. Padina Popii (45); (50): Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu. sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1988, G. Groza (CL); 1979, D. Parascan (HBV); P.C. Mică, 1994, 1995; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Carduus personala (L.) Jacq. s.L; H, Euc(mont), (x=9; 2n=18), spor, mont., bur., U₄.₅, T₂, R4.5; Car. Filipendulo-Petasition, Adenostylion, Alno-Ulmion. Lit.: V. lui Râie (13); V. Crăpăturii, (22); (29); Ref. Șpirlea, La Zaplaz (46); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM); Șaua Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Carlina acaulis L. s.l.; H, Euc-Med, (x=10; 2n=20), frecv. mont., spor. alp. inf, paj., bur., U2.5, Tₒ, Roi Arrhenatheretea. Potentillo-Nardion. Lit.: Padina Popii. V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); Dâmbovicioara (32); Exs.: Șaua Curmăturii, Gura Râului. 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Carlina vulgaris L. s.l.; TH(H), Eua(Med), (x=10; 2n=20), spor, mont., paj. uscate, LL.s, T₃.₅, Ro; Festuco-Brometea. Lit.: Zărnești (5); Zărnești, (22). Centaurea apicuiata Lebed. - ssp. spinulosa (Rochel ex Sprengel) DostâI; H, Eur, spor. mont., paj., LL, T₃₅, R₄₅; Festucetalia valesiacae. Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Centaurea biebersteinii DC. (C. micranthos S. G. Gmelin); TH(H), Eur(cont), (x=12; 2n=36); spor, mont., paj., U₃, T₃, R₃; Festucetalia valesiacae. Exs.: P.C. Mică., 1924, A. Borza (CL). (!) Zărnești. Centaurea cyanus L.; Th, Cosm, (x=12; 2n=24), spor, mont., marginea culturilor, U₃, T₄, Rₒ; Secalietea. Lit.: Piatra Craiului, sub C. cyanus L. b. atropurpurea Schur (4). Centaurea indurata Janka; H, D-Pan, rar mont., bur., păd., U₃, T₃, R₃; Arrhenatherion. Lit.: Piatra Craiului, (10); (22); Exs.: Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 133 Centaurea kotschyana Heuffel; H, Carp-Balc, (x=10; 2n=20), frecv. mont., spor, sualp., paj. pe versanți abrupți, U₂, T₄, R₄₅; Seslerietalia, Calamagrostidion. Lit: Piatra Craiului (4); (5); Vf. Turnu, Curmătura (13); Piscul Baciului (36); Exs.: Șaua Funduri, 1959, V. Ciocârlan (IANB); Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV). Centaurea mollis Waldst. & Kit.; FI, Carp-Balc, spor. mont., bur.. U₂.5, T₃, R₃; Acerion. Exs.: Piatra Craiului, J. Lerchenfeld (SIB); Cheile Dâmbovicioarei, 1981, G. Negrean (BUCM). Centaurea nigrescens Waldst. & Kit.; H, Carp-Balc, spor, mont., bur., U₂₅, T₃, R₃; Acerion. Exs.: Piatra Craiului, Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Centaurea phrygia L. - ssp. phrygia (C. austriaca Willd.); H, Euc, frecv. mont., paj., Arrhenatherion. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești (5); Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Piatra Galbenă (32): Exs.: Colții Chiliilor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. pseudophrygia (C. A. Meyer) Gugler (C. pseudophrygia C. A. Meyer);. (x=l 1; 2n=22), spor. mont.-sualp., paj., U₃, Tₒ, R₃; Cynosurion. Lit.: Piatra Craiului. Zărnești. (10); (22); Exs.: Zărnești, 1963, I. Morariu (HBV); Sub Bârc, Padina Bădoaiei, Podul iui Călineț, 1996; Dosul Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Centaurea pinnatifida Schur; H, Carp, rar sualp.-alp. inf., paj., U₂, K, R4M Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (4); (22); (39); (48); Vf. Padina Popii (45); (50); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer; 1955, 1963, I. Morariu (HBV); P.C. Mică. 1988, G. Groza (CL). Centaurea rhenana Boreau; TH(H), Euc(Med), spor, mont., locuri pietroase. U₂, T₂ 5, R₄ ₅; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului. (22). Centaurea scabiosa L.; H, Eua(Med), frecv. mont., paj., U₂ ₅, To, R₄; Festuco- Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, (10); (13); Piatra Craiului, Zărnești, (22); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza; Crăpătura, 1927, E. I. Nyârădy (CL); Piatra Craiului, 1965; Zărnești, 1974, N. Vlaicu (TMHM). Centaurea triumfetti AII.; H, Eua(Med), (x=l 1; 2n=22), spor, mont.-alp. inf., paj., stâne., U₂, T₂ ₅, R₃; Festucetalia valesiacae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub C. axillaris Willd. (5); (13); (22); P.C. Mică (43); Exs.: Piatra Craiului, 1888, J. Romer; P.C. Mică, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Piatra Craiului, 1973, N. Vlaicu (TMHM); P.C. Mică, 1994, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Centaurea x baumgarteniana Wagner (= C. indurata Janka x C. pseudophrygia C. A. Meyer). Lit.: Piatra Craiului, Zărnești, (10); (22). Centaurea x erdneri Wagner (= C. austriaca Willd. x C. pseudophrygia C. A. Meyer). Exs.: Crăpătură, 1950, E. I. Nyărădy (SIB). 134 Simona Mihăilescu Chamomilia suaveoiens (Pursh) Rydb. (Matricaria matricarioides (Less.) Porter p.p.); Th, Adv, (x=9; 2n=18), rar mont., rud.. U3, To- Ro; Bidentetea. Lit.: Piatra Craiului, Zărnești, (22); Mt. Galbenele (32). Chamomilia recutita (L.) Rauschert; Th, Eua(Med), (x=9; 2n-18), rar mont... rud., U2 5, T₃ 5, R₅; Chenopodietea. (!) Zărnești. Chondrilla juncea L.; H, Eua(cont), spor, mont., paj., (x=5: 2n=15), Ura- T₃;, R4: Festucetalia valesiacae, Car. Festuco-Brometea. (!) Sub Bârc. Cicerbita alpina (L.) Wallr.; H, Eur(mont), (x=9; 2n=l 8), spor, mont., bur.. tuf., U₃ ₅, T₂, Roi Car. Betulo-Adenostyletea, Vaccinio-Piceion. Exs.: Piatra Craiului. 1883, .1. Romer (HBV); Zărnești, Crăpătura, 1906. E. 1. Nyârădy (SIB); 1957, V. Ciocârlan (IANB). Cichorium intybus L.; H(TH), Eua, (x=9; 2n=l8), spor, mont., rud., U₂₅, T₃₅. R^; Arrhenatheretea. Lit.: Padina Popii (13); Gura Râului, Dâmbovicioara (32); Exs.: Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Cirsium arvense (L.) Scop.; G, Eua(Med), (x=17; 2n=34), spor. mont... bur., Uo, To, Rol Epilobietea, Onopordion. (!) V. Bârsei. Cirsium eriophorum (L.) Scop.; TH, Euc, (x=17; 2n=34), spor, mont., paj... bur., U₂ ₅, Tₒ, R4; Onopordetalia. Exs.: Piatra Craiului, 1883, J. Romer: 1974, M. Danciu (HBV). ’ Cirsium erisithales (Jacq.) Scop.; H, Euc(mont), (x=l 7; 2n=34), frecv. mont., spor, sualp., zăv., grohot., U₃, T₃, R₄₅; Onopordetalia. Lit.: V. Vlădușca, Padina Popii. Padina lui Călineț, Brâul Ceardacul Stanciului (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32): Curmătura (29); Padina iui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Seacă, Crăpătura (32); sub Vf. Turnu (47); Prăpăstii, Șaua Curmăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1965; Zărnești, Plaiul Foii. 1974, N. Vlaicu (TMHM); Padina Popii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Cheile Prăpăstiilor, Râul Mare, Padina închisă, Padina iui Călineț. Cirsium oleraceuni (L.) Scop.; H, Eua, (x=17; 2n=34), spor, mont., paj., U₄, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Filipendulo-Petasition, Molinio-Juncetea, Car. Caithion. Lit.: Piatra Craiului (13); V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet, St. Grind (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM). Cirsium palustre (L.) Scop.; TH, Eua(Med), (x=17; 2n=34), spor, mont., rar subalp., bur., zăv., U₄ⱼ₅, T₃, R₂₅; Epilobietalia angustifo'lii, Molinio-Juncetea. Lit.: Crăpătura sub Turnu, Prăpăstii-Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM). Cirsium rivulare (Jacq.) AH.; H, Euc, (x=17; 2n=34), U₄, T₃, Rₒ; spor, mont., malul apelor, Car. Caithion, Molinio-Juncetea, Alno-Ulmion. (!) Valea Bârsei. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 135 Cirsium vulgare (Savi) Ten. (C. lanceolatum (L.) Scop.); TH, Eua. spor. mont., paj., tuf., (x=17; 2n=68), U₃, T3, Ro; Epilobietea. Lit.: P.C. Mică (32); Exs.: Cheile Dâmbovicioarei, Cab. Brusturet, 1981, G. Negrean (BUCM). Cirsium waîdsteinii Rouy; H, Alp-Carp-Balc. (x= 17; 2n=68), spor, mont., bur., tuf., U4, T;, R₂; Filipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiuiui, sub C. pauciflorum Waldst. & Kit. (5); V. Crăpăturii, (22); (!) Șaua Crăpăturii. Conyza canadensis (L.) Cronq.; Th(TH). Adv, spor, mont., margini de culturi. U->.5, To, Roi Chenopodietea, Car. Sisymbrion. (!) Zărnești. Crepis biennis L.; TH, Eur, (x=4; 2n=40), spor, mont., paj., U₃, T₃, R₄; Car. Arrhenatheretea, Sisymbrion. Lit.: Podul lui Călineț, Padina Popii (13); Exs.: Plaiul Foii, 1978, 1. Călărășanu (ROHM). Crepis conyzifolia (Gouan) A. Kerner; H. Aip-Carp-Balc, (x=4: 2n=8), rară sualp., paj.. IE, T₃. R2.5; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului (5); și sub C. conyzifolia var. meianothrix Beger f. yiabrescens Schur i.c. non Cr. (23). Crepis jacquinii Tausch; H, Alp-Carp-Baic. (x=3; 2n=12), rar mont.-alp. inf., stâne., U3, T: ₅. R₅; Papavero-Thymion pulcherrimae, Seslerietalia coeruleae. Lit.: Piatra Craiului, sub Geracium chondrilloides L. (4); sub C. chondrilloides L. (5); (23); ■Crepis nicaeensis Balbis; TH, Eur, (x=4; 2n=8), spor, mont., tuf., paj., LE, Tₒ, R4; Festuco-Brometea, Car. Arrhenatheretalia. Exs.: Piatra Craiuiui, 1955. 1. Morariu (HBV). Crepis paiudosa (L.) Moench.; H, Eur, (x=3: 2n=12), spor, mont., paj., bur., U₄₃, Tₛ, R4 5; Alno-Ulmion. Lit.: Padina lui Călineț, Padina Popii, V. Iui Râie (13); Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet (32); Pietricica. St. Funduri, V. Dâmbovicioarei (37); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM); V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Doronicum austriacum Jacq.; H, Euc(mont), (x=10; 2n=60), spor, mont.- sualp., păd., zăv., U₃^, T₂, R₃; Filipendulo-Petasition, Car. Adenostylion, Acerion. Lit.: Plaiul Podurilor (30); Exs.: Zărnești, Crăpătura, 1956, E. 1. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului. 1965, N. Vlaicu (TMHM); Brusturet, Pietricica, 1981, G. Negrean (BUCM). Doronicum carpaticum (Griseb. & Schenk) Nyman; H, Carp-Balc, frecv. mont.-alp. inf., bur., grohot., paj., U,, T1.5, Rₒ; Thlaspietea rotundifolii, Asplenietea rupestris. Lit.: Piatra Craiului (5a); Brâul de Mijloc, Padina lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului, Brâul Ciorânga Mare, V. lui Râie (13); Piatra Craiului, P.C. Mică, sub D. carpaticum var. barcense (Simk.) Borb., (22); Piatra Craiului (27); Curmătura, V. Crăpăturii, Dâmbovicioara (32); Grindul Mare; Pietricica (37); Ref. Șpirlea, La Zaplaz (46); Exs.: Prăpăstii, 1883, J. Romer; Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); V. Crăpăturii, Șaua Padinei închise, P. C. Mică, 1994; La Zaplaz, 1995; Padinile Frumoase, Șaua Crăpăturii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 136 Simona Mihăilescu Doronicum coîumnae Ten.; H, Alp-Carp-Balc, (x=10; 2n=60), spor, mont.- sualp., bur., paj. pe versanți abrupți, U₃₅, T₂, R3.5; Adenostylion, Asplenietea, Seslerietalia, Thlaspietea rotundifolii, Car. Papavero-Thymion pulcherrimae. Lit.: Piatra Craiului, sub D. cordifolium Sternb. (3); Dâmbovicioara, (22); Curmătura (29); Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț (30); Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului. 1956. H. Heltmann (SIB); 1956, 1. Morariu (HBV). Erigeron acer L.; Th-H, Cp(bor), (x=9; 2n=18), spor. alp. inf., rariști de păd., paj., U₂,5, T₃, Rₒ; Festuco-Brometea, Sedo-Scleranthetea. Exs.: Piatra Craiului, 1955, I. Morariu, Danciu M.; Gura Râului (Zărnești), 1967, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1965, M. Vlaicu (TMHM). (!) V. Bârsei. Erigeron alpinus L.; H, Eua(alp), (x=9; 2n=18), rar subalp., paj., U₃, T|, Rₒ; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, (22); Exs.: Piatra Craiului, 1963, N. Vlaicu (TMHM). Erigeron annuus (L.) Pers. - ssp. strigosus (Muhl. ex Willd.) Wagenitz; Th, Adv, spor. mont., paj., margini de păd., U₃, T₃, Rₒ; Arction, Sisymbrion, Alno-Ulmion. Exs.: Plaiul Foii. 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Erigeron atticus Vili.; H, Euc(Alp), (x=9; 2n=18), rară subalp., paj., stâne., U2.5, T|₇5, R₃; Seslerietea, Thlaspietea rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului, sub E. villarsii Bellard. a. transsilvanicus Schur(4); sub E. carpaticum Griseb. (5); (22). Erigeron nanus Schur (E. neglectus Kern. var. nanus (Schur) Jâv.); TH(H), Eur(alp). (x=9; 2n=18), rar alp. inf., paj., U₃, Tb Rₒ; Caricetalia curvulae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (22); (48); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer (HBV). Erigeron uniflorus L.; H, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=l8), rar alp. inf., paj., U₃, 4j, R₃; Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului (5); (22). Eupatorium cannabinum L.; H, Eua(Med), (x=10; 2n=20), spor, mont., zăv., tuf., U4, T₃, Rₒ; Epilobietea, Filipendulo-Petasition. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: V. Râului Mare, 1994; Sub Bârc, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Galinsoga parviflora Cav.; Th, Adv, (x=8; 2n=16), spor, mont., paj., margini de culturi, U₃ ₅, Tₒ, R₃; Polygono-Chenopodietalia. (!) Zărnești. Gnaphalium norvegicum Gunn. (Omalotheca norvegica (Gunn.) Schultz Bip. & F. W. Schultz); El, Eua(arct-alp), (x=9; 2n=56), spor, sualp., paj., U₃, T| S, R, ₅; Nardion strictae. Lit.: Piatra Craiului, (22). Gnaphalium sylvaticum L. (Omalotheca sylvatica (L.) Schultz Bip.& R.W. Schultz); H, Cp, (x=9; 2n=56), spor, mont.-alp. inf., paj., U₃, T₃, R₃; Car. Epilobietea. Lit.: Piatra Craiului (4); Exs.: Padina lui Dănișor, Podul lui Călineț, 1996; Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 137 Gnaphalium uliginosum L. (Filaginella uliginosa (L.) Opiz); Th, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., U₅, T₃, R₄; Secalietea. (!) Zărnești. Hieracium alpinum L.; H, Cp(arct-alp), (x=9; 2n=27), spor. alp. inf., paj., tuf., U₃, T₂, Ri; Caricetalia curvulae, Rhododendro-Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului (5); și sub H. alpinum ssp. linnei Z. f. angustisquamum Z., (23). (!) Vf. Țimbalul Mare. Hieracium argillaceum Jordan (H. lachenalii C. GmeL); H, Eur, (x=9; 2n=27), spor, mont., tuf. Exs.: Plaiul Foii (V. Bârsa-Groșetului), 1979, D. Parascan (HBV). Hieracium aurantiacum L.; H, Eua(arct-alp), (x=6; 2n=36), frecv. mont., spor, alp. inf., paj., U₃, T₃, R₂₅; Potentillo-Nardion. Lit.: Podul lui Călineț, V. Vlădușca, Padina Popii (13); Grindul Mare (28); P.C. Mică (32); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); 1963, I. Morariu (HBV); Cab. Curmătura, V. Toplița, 1994; Padina închisă, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hieracium bauhinii Besser; H, Eua(cont), (x=9; 2n=36), spor, mont., paj., U| ₅, T₃, R₃,₅; Festucetalia valesiacae. Exs.: V. Topliței, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Hieracium bifidum Kit.; H, Euc, (x=9; 2n=27), frecv. mont., spor, sualp., păd., paj., U₂>5, T₂, R^; Seslerietalia, Asplenietalia ruta-murariae. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț, Crăpătura, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, Crăpătura, sub H. bifidum ssp. bifidum var. caessiflorum (Almq.) Nyâr. f. alpigenum Z., ssp. psammogenes (Z.) Nyâr. var. subcaesiifloriforme (Z.) Kăser f. macrodontum (Nyâr. & Z.) Nyâr., ssp. subcaesium (Fr.) Nyâr. var. auroluteum (Deg. & Z.) Nyâr., (23); Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului. V. Seacă, Coșere, și sub H. bifidum var. sinuosifrons (Almq.) Nyâr. și var. subcaesiiforme (Z.) Nyâr., deasupra Prăpăstiilor (36); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1951, 1. Dumitriu-Tătăranu (HBV); 1960, V. Ciocârlan (IANB); 1974, N. Vlaicu (TMHM); Zărnești, Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Hieracium caesium (Fries) Fries; H, Euc, spor, mont., paj., bur., U₃, T₂, R₃: Seslerietalia, Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); sub H. caesium var. caesium și var. plumbeum (Fr.) Nyâr.; Crăpătura, sub H. caesium var. ravusculum Dost. (23). Hieracium dentatum Hoppe; El, Eur, spor, mont., paj., U₂, T| ₅, R₂; Festuco- Brometea. Lit.: Piatra Craiului (4); (5). Hieracium murorum L.; H, Eua, (x=9; 2n=27), frecv. mont., păd., bur., U₃, Tₒ, R₃; Querco-Fagetea, Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Curmătura, V. Crăpăturii, Râul Mare (32); Padina lui Călineț, Crăcii lui Râie (30); Pietricica, St. Funduri (37). Hieracium pallescens Waldst. & Kit.; H, Eur, spor, mont., paj., U₃, T₂₅, R₂₅; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (4); (5). Hieracium pilosella L.; H, Eur(Med), (x=9; 2n=36,54), spor, mont.-alp. inf., paj., rariști de păd., U₂ⱼ5, To, Ro; Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Cab. Gura Râului (32); Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, Mt. Funduri, Grindul Mare, sub 138 Simona Mihăilescu H. pilosella var. stenodes (N.P.) Nyăr., (36); Poiana Curmăturii (43); Exs.: Piatra Craiului, 1961, Anton (BDHM); Dosul Pietrei, Poiana Zănoaga, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hieracium pilosum Schleicher (H morissianum Reichenb. fii. var. monophorum (Zahn) Nyărâdy); H, Eur(alp), (x=6; 2n=36), rar subalp.-alp. inf., paj. pe versanți abrupți, stâne., U₂, T^, R^; Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului, (23). Hieracium praecurrens Vukot.; H, Carp-Balc, spor, mont., margini de păd., U₃, Tₒ, Roi Fagetalia. Lit.: deasupra Prăpăstiilor (36). Hieracium rochasense Kit. ex Kanitz.; H, Eur, spor, subalp., tuf., U₃, T| ₅, R₂; Junipero-Pinetalia mugo. Lit.: Brâna Ciorânga Mare (13); Exs.: Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV). Hieracium rotundatum Kit. (H. transsilvanicum Heuffel); H, Carp-Balc, (x=9; 2n=18), frecv. mont., rar subalp., păd., stâne., umbrite, U₃, Tₒ, Roi Fagetalia, Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului, sub H. eriocaule Schur (4); Padina lui Călineț, V. Podurilor-V. Vlădușca, Padina Popii, V. lui Râie (13); Crăpătura, (23); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Pietricica, V. Seacă (32); Piatra Craiului (37); V. Seacă a Pietrelor, Ref. Șpirlea, La Zaplaz, Poiana Grind (46); Exs.: Zărnești, Crăpătura, 1906, E. I. Nyărâdy (SIB); Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); Brusturet, 1981, G. Negrean (BUCM). (!) Padina lui Dănișor, Padina lui Călineț. Hieracium villosum Jacq.; H, Eur(alp), (x=9; 2n=36), frecv. subalp.-alp. inf., paj., de pe versanți abrupți, stâne., U₃, Tj ₅, R45; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); Crăpătura, Cerdacul Standului (13); Piatra Craiului, sub H. villosum var. villosum f. involucratum (Roch.) N. P.; Crăpătura, sub H. villosum var. villosum f. neostenobasis Nyăr., (23); Curmătura (29); Curmătura, P.C. Mică (32); (40); (45); Turnu (50); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungar; 1924, A. Borza (CL); 1888, J. Romer; 1951, 1. Dumitriu- Tătăranu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Zărnești, 1906, E. I. Nyărâdy (SIB); P. C. Mică, 1994; Vf. Turnu, 1996; Marele Grohotiș, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hieracium x atratum Fr. Symb.(= H. alpinum L. < H. murorum L.). Lit.: Piatra Craiului (23). Hieracium x auricula L.; H, Eur, spor, mont., paj., rariști de păd. Lit.: Piatra Craiului (4); Exs.: Zărnești, 1956,1. Morariu (HBV); Zărnești, 1956, H. Heltmann (SIB). Hieracium x dentatum Hoppe (= H. bifidum Kit. > H. villosum Jacq.). Lit.: Piatra Craiului (23). Hieracium x incisum Hoppe (= H. bifidum Kit. > H. dentatum Hoppe). Lit.: Piatra Craiului, sub H. incisum var. carpaticum Zahn, (23). Hieracium x nigrescens Willd. (=H alpinum L. > H. murorum L.). Lit.: Piatra Craiului , sub H. nigrescens var. decipiens, var. gymnogeniforme, var.schottianum, Poiana Baciului, sub H. nigrescens var. brachytrichellum (23). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 139 Hieracium x pseudobifidum Schur (= H. bifidum Kit. - H. transsilvanicum Heuff.). Lit.: Piatra Craiului (5); Piatra Craiului, sub H. pseudobifidum var. epiprasinum (Zahn) Nyăr. și var. subpleiopyhllum (Zahn) Nyăr. (23). Hieracium x rohacsense Kit. (= H. alpinum L. < H. bifidum Kit.). Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura (23). Hieracium x rostani N. P. (= H. alpinum L. - H. villosum Jacq.). Lit.: Piatra Craiului (23). Hieracium x schultesii F. Sch.(= H. auricula Lam. & DC. - H. pilosella L.). Lit.: Zărnești, sub H. schultesii var. pseudosilvicola (Zahn) Nyăr. (23). Hieracium x stoloniflorum Waldst. & Kit. (= H. aurantiacum L. < H. versicolor Schur). Lit.: Piatra Craiului, Crăpătura, sub H. stoloniflorum var. meringophorum (N.P.)Nyâr., (23); Exs.: Crăpătura, 1906, E.I. Nyârâdy (SIB). Hieracium x valdepilosum Vili. (= H. prenanthoides Vili, x H. villosum Jacq.); Lit.: Piatra Craiului, sub H. valdepilosum var. willdenowianum (Zahn) Nyăr., deasupra Poienii Baciului, în Crăpătură, sub H. valdepilosum var. grabowskianum (N.P.) Nyăr., (23); Cheile Dâmbovicioarei (36). Homogyne alpina (L.) Cass.; H, Eur(alp), (x=10; 2n=160), spor, mont., frecv. alp. inf., păd., paj., bur., U₃₅, T₂>₅, R₂₅; Car. Vaccinio-Piceion, Potentillo-Nardion. Lit.: Padina Popii, Brâul de Mijloc la V.Podurilor, V. Vlădușca, Brâul Ciorânga Mare, Padina lui Călineț (13); Grindul Mare (28); Brusturet, Grindul Mare, V. Crăpăturii (32); Pietricica, Grindul Mare (37); Ref. Șpirlea, La Zaplaz (46); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); 1961, Anton (BDHM); Piscul Baciului, Vf. Ascuțit, Vf. între Țimbale, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hypochoeris maculata L.; H, Eua(cont), (x=5; 2n=10), spor, mont.-sualp., paj., rariști de păd., Uₒ, T₃₅, R₃>₅; Festucetalia valesiacae, Festuco-Brometea. Lit.: Podul lui Călineț (13); Exs.: V. Vlădușca, 1952, A. Beldie, (BUCF); Sub Bârc, 1997, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Hypochoeris radicata L.; H, Eur, (x=4; 2n=8), spor, mont., paj., U₃, T₃, R₂ ₅; Cynosurion, Nardo-Callunetea. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, Piatra Galbenă (32); Exs.: Padina Bădoaiei, 1996; Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Hypochoeris uniflora Vili.; H, Alp-Carp, (x=5; 2n=10), spor, mont.-sualp., paj. pe versanți abrupți, U₃, T₂ⱼ₅, R₂; Potentillo-Nardion, Caricetalia curvulae. Lit.: Piatra Craiului, sub H. helvetica Jacq. (5); (23); Versant estic sub creastă, Crăpătura (13); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV); Podul lui Călineț, Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Inula conyza DC.; H, Eur(Med), (x=8; 2n=32), spor, mont., tuf., U₂, T₃, R4; Car. Origanetalia. Lit.: Zărnești, sub I. vulgaris Lam. (5); (22). 140 Simona Mihăilescu Lactuca chaixii Vili.; TH, Pont-Pan; spor, mont., păd., margini de păd., U₂, T3 5, R₄; Geranion sanguinei, Quercionpubescentis. Lit.: V. Crăpăturii (32). Lapsana communis L. s.l.; Th(TH), Eua(Med), (x=7; 2n=14), frecv. mont., păd., zăv., U2.5, T₃, R₃; Querco-Fagetea, Arction, Car. Alliarion. Lit.: V. Seacă (32); (37); Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea (46); Exs.: Piatra Craiului, 1954, D. Parascan; 1963, I. Morariu (HBV); Cheile Brusturetului, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Leontodon autumnalis L.; H, Eua, (x=6; 2n=12), frecv. mont., spor. alp. inf, paj., rud., U₃, Tₒ, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Dâmbovicioara (32); Exs.: Piatra Craiului, 1904, A. Degen (CL); Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Leontodon hispidus L. - ssp. hispidus; H, Eua, frecv. mont., spor. alp. inf., paj., (x=7; 2n=14), U2.5, Tₒ, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, sub L. hispidus L. ssp. hispidus var. alpestris DC. (23); Podul lui Călineț (13); Exs.: Plaiul Foii, Podul iui Călineț, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. alpinus (Jacq.) Finch & P. D. Sell; H, Eua, U₂>5, Tₒ, Roi Arrhenatheretalia. Exs.: Piatra Craiului, 1969, sub L. alpinus, V. Ciocârlan (IANB); . - ssp. danubialis (Jacq.) Simonkai (Z. danubialis Jacq.); H, Eua, U₃, T₃, Rₒ; Molinio-Arrenatheretea. Lit.: Piatra Craiului, sub L. hyoserioides Reichenb. b. setosus Schur (4); Exs.: Piatra Craiului, Lerchenfeld; 1840, M. Fuss (SIB); Padina Bădoaiei, 1996; Padina lui Călineț, St. Priboaia, Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Leontopodium alpinum Cass. {Gnaphalium leontopodium L.); H, Eua(alp), (x=13; 2n=52), rar subalp.-alp. inf., stâne., paj. pe versanși abrupți, U3 5, TI ₅, R₄>₅; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (22); (27); Cerdacul Stanciului, V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1885, J. Romer; P. C. Mică, 1955, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1900, L. Walz; 1935, E. Pop, G. Ghișa; 1941, M. Șerban (CL); Prăpăstii, 1994; Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Leucanthemum vulgare Lam. (Chrysanthemum leucanthemum L.); H, Eua, (x=9; 2n=36), frecv. mont., spor, sualp., paj., bur., U₃, To, Ro; Car. Arrhenatheretea. Lit.: Padina Popii, V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); V. Seacă, Piatra Galbenă, Cab. Gura Râului (32); Exs.: Fântâna lui Botorog, 1994; Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Leucanthemum waldsteini (Schultz Bip.) Pouzar (Z. rotundifolium DC., Chrysanthemum rotundifolium Waldst. & Kit.,); H, Carp, (x=9; 2n= 18,36), frecv. mont.-subalp., bur., păd., paj., U₄, T₂, R₃; Adenostylion, Car. Chrysanthemo-Fagetum, Fagion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (22); (37); V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); V. Crăpăturii, Cab. Curmătura, Vlădușca-Mărtoiu (32); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Crăpătura, 1883, J. Romer (HBV); 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); 1906, Z. Zsâk; Piatra Craiului, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 141 1924, A. Borza (CL); Piatra Craiului, 1957. V. Ciocârlan (IANB); Piatra Craiului, 1963, 1974, N. Vlaicu (TMHM); sub Marele Grohotiș, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Ligularia sibirica (L.) Cass.; H, Eur(bor), rar mont., locuri mlăștinoase; U₄, T₂, R₃₅; Magnocaricion-Alnetea. Lit: Brusturet (32); (36); Exs.: Brusturet, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Matricaria perforata Merat (Tripleurospermum bienne Knaf, Matricaria inodora L.); Th(TH), Eua, (x=9; 2n= 18,36), spor, mont., paj., rud., Uₒ, T₃, R₃₅; Sisymbrion, Onopordion. Lit: Piatra Craiului (3); Exs.: Zărnești, 1955,1. Morariu (HBV). Mycelis muralis (L.) Dumort.; H, Eur, (x=9; 2n=l8), frecv. mont., spor, sualp., păd., tuf., U₃, T₃, Ro; Car. Querco-Fagetea, Epilobietea angustifolii, Asplenietea. Lit.: Piatra Craiului (13); V. Crăpăturii, Curmătura (29); Padina lui Călineț, Padina iui Râie (30); Râul Mare, Curmătura, V. Seacă, Prăpăstii-Vlădușca, P.C. Mică, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet, Pietricica (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Brusturet, V. Seacă, 1981, G. Negrean (BUCM); Piatra Craiului, 1971, N. Vlaicu (TMHM). (!) Padina lui Călineț. Onopordum acanthium L.; TH, Med, (x=17; 2n=34), spor, mont., rud., U₂>₅, T₄, R₄; Car. Onopordion. (!) Zărnești. Petasites albuș (L.) Gaertner; G(H), Eua, (x=10; 2n=60), frecv. mont., malul pâraielor, bur., U₃.5, Tₒ, Rₒ; Fagion, Alno-Ulmion. Lit.: Piatra Craiului (5); Padina lui Călineț (30); V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Dosul Pietrei (V. Topliței), 1995; V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Petasites hybridus (L.) P. Gaertner, B. Meyer & Scherb.; H(H), Eua, (x=10; 2n=60), frecv. mont., malul pâraielor, bur., U₅, T₃, R₃; Filipendulo-Petasition, Alno- Ulmion, Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului (27); V. Dâmboviței (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Picris hieracioides L.; TH(H), Eua, (x=5; 2n=10), spor, sualp., bur., U| ₅, T₃, R₄; Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Crăpătura, sub P. hieracioides L. var. auricula (Sch.-Bip.) Nyâr. f. albosetosa Nyăr. (23); Exs.: Crăpătura, 1927, E. I. Nyărâdy (CL). Prenanthes purpurea L.; H, Euc, (x=9; 2n-l 8), spor. mont.-subalp., păd., U₃, T₂ ₅, Rₒ; Car. Fagion, Vaccinio-Piceion, Adenostylion. Lit.: Crăcii lui Râie (30). Scorzonera purpurea L. - ssp. roșea (Waldst. & Kit.) Nyman (S. roșea Waldst. & Kit.); H, Eua(cont), (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf., paj., bur. de coastă, U₂, Tₒ, R₄; Potentillo-Nardion. Lit.: Piatra Craiului, sub S. roșea W. & K. d. data Schur (4); (5); V. Vlădușca, Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, (23); Exs.: Piatra Craiului, 1974, I. Călărășanu (ROHM); Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 142. Simona Mihăilescu ? Senecio congestus (R. Br.) DC.¹² (X paluster (L.) DC.); Th(H), Cp, (x-8; 2n=48), U4 5, T₃, R₂ ₅; Molinio-Juncetea. Lit.: Zărnești, (5); (22). Senecio integrifolius (L.) Clairv.; H, Eua, (x=8; 2n=48), Uₒ, T₃, Ro; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub Tephroseris spathulaefolia Reichb. (5); (22). Senecio jacobaea L.; H, Eua, (x=8; 2n=48), spor, mont., paj., rariști de păd., U₂,5, T₃, R₃; Arrhenatheretea, Festucetalia valesiacae. Exs.: Piatra Craiului, 1886, J. Romer; Gura Râului (Zărnești), 1963, 1. Morariu (HBV); Sub Bârc, 1996; Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Senecio ovatus (G. Gărtn. & al.) Willd. (S. nemorensis L. ssp. fuchsii (C. C. Gmelin) Celak, S. fuchsii C. C. Gmelin); H, Eua, (x=10; 2n=40), frecv. mont.-subalp., păd., zăv., bur., U₃>₅, T₂, R₃; Fagetalia, Epilobietea, Sambuco-Salicion Lit.: Piatra Craiului, sub S. sarracenicus L. (5); Padina Popii, V. lui Râie (13); V. Seacă, Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); V. Crăpăturii (29); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Prăpăstii-Vlădușca, V. Crăpăturii, Crăpătura sub Turnu, Piciorul Pietrei Craiului, Brusturet (32); Ref. Șpirlea, La Zaplaz (46); sub Vf. Turnu (47); Exs.: Piatra Craiului, 1897, L. Walz; 1904, A. Richter; 1924, A. Borza (CL). (!) Padina închisă, Șaua Crăpăturii. Senecio papposus (Reichenb.) Less. (5. sulphureus Simonkai); H, Carp-Balc, (x=10; 2n=40), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., bur., U₃, T₂, R₂₅; Seslerietalia, Querco-Fagetea. Lit.: Crăpătura, Versant estic sub creastă (13); Piatra Craiului, Crăpătura, sub S. papposus var. sulphureus (Baumg.) Cuf., (22); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Curmătura, 1948, A. Beldie (BUCF); Piatra Craiului 1971, 1974, N. Vlaicu (TMHM); sub Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Senecio rupester Waldst. & Kit. (A nebrodensis DC.); Th(TH,H), Alp-Carp- Balc, (x=10; 2n=20), frecv. mont., spor, sualp., grohot., paj., bur., U₂, Tₒ, R₂,s; Car. Rumicion alpini, Thlaspietea rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); Zărnești (5); Brâul Cerdacul Stanciului, Brâul Ciorânga Mare, Cerdacul Stanciului (13); V. Crăpăturii, Curmătura (29); Crăpătura sub Turnu, P.C. Mică, Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); 1961, Anton (BDHM); 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1978, I. Călărășanu (ROHM). (!) Râul Mare. Senecio subalpinus Koch; H, Alp-Carp-Balc, (x=10; 2n=40), spor, sualp., bur., paj., U₃ 5, T₂, R₃; Adenostylion, Rumicion alpini, Alno-Ulmion. Exs.: Piatra Craiului, 1965, N. Vlaicu (TMHM). Senecio viscosus L.; TH, Eur(Med), (x=10; 2n=40), spor, mont., rariști de păd., U₂, T₃ ₅, R₂ ₅; Epilobietea. Exs.: Piatra Craiului, 1908, K. Ungar (SIB). ¹² J. C. Baumgarten (1816), o consemnează din Transilvania, dar ulterior nu a fost regăsită; Flora României (voi. IX, 1964, p.524) o consideră ca plantă rară. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 143 Senecio vulgaris L.; Th(TH), Eua, (x=10; 2n=40), spor, mont., margini de culturi, tăieturi de păd., rud., U₃, Tₒ, Rₒ; Chenopodietea. (!) Zărnești. Solidago virgaurea L. - ssp. minuta (L.) Archangeli (5. virgaurea ssp. alpestris (Waldst. & Kit.) Hayek); H, Cp(bor), (x=9; 2n=18), frecv. mont.-alp. inf., paj., grohot., U₂₅, T₃, R₃; Car. Nardo-Callunetea, Potentillo-Nardion. Lit.: Brâul Cerdacul Stanciului (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Padina lui Călineț (30); V. Seacă (32); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Zărnești, 1908, A. Richter (CL); Padina Popii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor. Sonchus arvensis L.; H, Cosm, (x=9; 2n=54), spor, mont., bur., malul apelor, U₃, T₃, R4; Car. Polygono-Chenopodion. (!) V. Bârsei. Sonchus oleraceus L.; H, Cosm, (x=8; 2n=32), spor, mont., paj., zăv., U₂,₅, T₃, R₄ ₅; Car. Chenopodietea. (!) V. Bârsei. Tanacetum corymbosum (L.) Schultz Bip. - ssp. clusii (Fischer ex Reichenb.) Heywood {Chrysanthemum corymbosum L.); H, Alp-Carp, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., rariști de păd., bur., U₂>₅, T₂₅, R₃; Querco-Fagetea, Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub Pyrethrum subcorymbosum Schur (4); (5); Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); V. Seacă (32); Vf. Padina Popii (45); (50); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1946, Coman I. (BUCF); Râul Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Taraxacum hoppeanum Griseb.; H, Alp-Carp-Balc, spor, mont.-subalp., paj., stânci înierbate, U₁₅, T₃ ₅, R45; Seslerietea. (!) P. C. Mică, V. Crăpăturii, Prăpăstii. Taraxacum nigricans (Kit.) Reichenb.; H, Sudet-Carp-Balc, (x=8; 2n=32), frecv. alp. inf., paj., bur., U₃, T| 5, R₂; Androsacion alpinae. Lit.: Brâna Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Versantul sudic (13); Piatra Craiului, (23); (37); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1974, N. Vlaicu (TMHM); 1979, D. Parascan (HBV); V. Crăpăturii, 1996; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Taraxacum officinale Weber agg.; H, Eua(Med)(Cosm), (x=8; 2n=l6), com., mont., spor. alp. inf., paj., zăv., U₃, Tₒ, Rol Arrhenatheretalia, Plantaginetea, Artemisietea. Lit.: Padina lui Călineț, Brâul Cerdacul Stanciului (13); V. Seacă (32); Cheile Dâmbovicioarei, Mt. Pietricica, Mt. Galbenele, Brusturet, Cab. Gura Râului P.C. Mică, Cab. Curmătura, Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1955, I. Morariu (HBV); Șaua Padinei închise, 1994; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Taraxacum panalpinum Van Soest; H, Eua(alp), spor. alp. inf, paj., grohot., U₂, T₂.5, R₂,₅; Rumicion alpini. (!) P. C. Mică, La Zaplaz. Telekia speciosa (Schreber) Baumg.; H, Carp-Balc-Cauc, (x=10; 2n=20), frecv. mont., bur., U₄, T₂, Rₒ; Filipendulo-Petasition, Alnion incanae, Telekio-Petasitietum. 144 Simona Mihăilescu Lit.: Zărnești (5); Padina Popii (13); Piatra Craiului (27); Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Piatra Craiului, 1952, G. Silaghi (CL); Padina Bădoaiei, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Râul Mare, Sub Bârc. Tragopogon pratensis L. - ssp. orientalis (L.) Celak. (T. orientalis L.); TH(H), Eua, spor, mont., rud., (x=6; 2n=12), U₃, T₃, R₄; Car. Arrhenatheretea, Arrhenatheretalia. Exs.: Zărnești, 1956,1. Morariu (HBV); Sub Bârc, 1997; Padina lui Man 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Tussilago farfara L.; G(H), Eua, (x=10; 2n=60), frecv. mont., spor, sualp., zăv., malul apelor, U35, To, R₄s; Filipendulo-Petasition. Lit.: V. Seacă, Gura Râului (32); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Brusturet, V. Seacă, sub Pietricica, 1981, G. Negrean (BUCM); Dosul Pietrei (V. Topliței), 1995; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). MONOCOTYLEDONEAE LILIIDAE LILIANAE (LiUiflorae) ASPARAGALES ALLIACEAE Allium ericetosum Thore (inel. A. ochroleucum Waldst. & Kit.); G, Alp-Carp- Balc, (x=8; 2n=32); spor, subalp.-alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, Uₒ, T₂, Ro; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (2); sub A. xanthicum G. & S. (3); (5); sub A. ochroleucum var. pseudochroleucum (Schur) Zahariadi (24); Exs.: Piatra Craiului, 1907, K. Ungar (SIB); 1885, J. Romer (HBV). Allium paniculatum L. - ssp. fuscum (Waldst. & Kit.) Arcangeli (A. fuscum Waldst. & Kit.); G, D- Balc, (x=7,8; 2n= 14,16); Uₒ, T₂, Roi Quercetalia. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca (5); (24). Allium senescens L. - ssp. montanum (Fries) Holub (A. montanum Schmidt.); G, Eua(cont), (x=8; 2n=32); frecv. mont.-alp. inf., paj., de pe versanți abrupți, U15, T35, Rr Car. Festucetalia valesiacae, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (5); (24); Dâmbovicioara, (24). Allium ursinum L. - ssp. ucrainicum Kieopow & Oxner; G, Eur, frecv. mont., păd., zăv., U3 5, T3 5, Kțj Car. Fagetalia. Lit.: Dâmbovicioara (24); Exs.: V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 145 Allium victorialis L.; G, Eur(mont), spor, subalp.-alp.inf., stânci înierbate, paj., U3, T₂, R₂,₅; Calamagrostidion. (!) Marele Grohotiș. AMARYLLIDACEAE Galanthus nivalis L.; G, Eur(Med), (x=6,9,12; 2n=24,36), spor, mont.-alp.inf., păd., paj., U₃ ₅, T₃, R4; Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (24); (27); LILIALES COLCHICACEAE Colchicum autumnale L.; G, Eur(Med), (x=19; 2n=38), frecv. mont., paj., zăv., U3 5, T3, V^Molinietalia. Lit.: Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Cab. Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului, Piatra Galbenă (32); Exs.: V. Crăpăturii, Podul lui Călineț, Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). LILIACEAE Erythronium dens-canis L.; G, Eua, (x=12; 2n=24), spor, mont., păd., U₃₅, T3 5, R4; Carpinion. Lit.: Piatra Craiului (3); (27). Gagea Iuțea (L.) Ker-Gawler; G, Eua, (x=6; 2n=72), U₃ ₅, Tₒ, R₃; Car. Alno- Ulmion, Fagetalia. Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Gagea minima (L.) Ke.-Gawler; G, Eua(cont), (x=8; 2n=24,32), U₃ ₅, T₃, Rp Alno-Ulmion, Acerion. Exs.: Piatra Craiului, 1967, M. Danciu, I. Morariu (HBV). Lilium martagon L.; G, Eua, (x=12; 2n=24), spor, mont.-alp. inf., păd., bur., U3, Tₒ, R4; Car. Fagetalia, Betulo-Adenostyletea. Lit.: Piatra Craiului (27); Padina Popii, V. Vlădușca, Padina lui Călineț, V. lui Râie, Podul lui Călineț, Versant estic sub creastă, Crăpătura (13); Padina lui Călineț (30); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); V. Crăpăturii (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); sub Vf. Turnu (47); Piatra Craiului (48); Exs.: Crăpătura, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu (HBV); Padina închisă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Lloydia serotina (L.) Reichenb; G, Cp(arct-alp), (x=12; 2n=24), rară alp., stâne, umbrite, U₂, T| ₅, R₂ ₅; Gypsophilionpetraeae, Seslerietalia. Lit.: Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului (27); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); La Lanțuri-Șaua Grind, 1995; Vf. Ascuțit, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Maianthemum bifolium (L.) F. W. Schmidt; G, Eua(bor), spor, mont., păd., tuf., U₂ⱼ₅, T35, R₄; Fagetalia, Vaccinio-Piceetalia. Exs.: Piatra Craiului, 1967, M. Ruemmele (PTHM); Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Muscari botryoides (L.) Miller; G, Euc(Med), (x=9; 2n=36), rar mont., paj., U₂ 5, T3 5, R4; Molinion. (!) Poiana Zănoaga. Ornithogalum ortophyllum Ten. (O. gussonei Ten., O. collinum Koch); G, Pomt-Med, (x=8,9; 2n=16,18), rar mont-alp. inf., paj., rariști de păd., U₂, T₄, R₄; 146 Simona Mihăilescu Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului (4); Exs.: Piatra Craiului, 1963, 1. Morariu (HBV). Ornithogalum umbellatum L.; G, Euc(Med), (x=9; 2n=27), spor, mont., păj., rariști de păd., Uₒ, T₃>₅, R₄; Arrhenatheretea, Festuco-Brometea. Exs.: Piatra Craiului, 1907, V. Golescu (BUCF); Poiana Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Paris quadrifolia L.; H, Eua, (x=5; 2n=20), frecv. mont., păd., zăv., tuf., U₃ ₅, Tₒ, R4; Car. Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț (13); V. Crăpăturii, Pietricica (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Crăpăturii, 1994; V. Urșilor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Polygonatum latifolium (Jacq.) Desf.; G, Pont-Pan-Balc, (x=9; 2n=18), spor, mont., păd., bur., U₃, T₃> R4; Querco-Fagetea. Exs.: Zărnești, 1985, I. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM). Polygonatum multiflorum (L.) AII.; G, Eur(bor), (x=9; 2n=18), U₃, T₃, R₃; Car. Fagetalia, Querco-Fagetea. Exs.: Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Urșilor. Polygonatum verticillatum (L.) Aii.; G, Eur, (x=14; 2n=28), U₃, T2.5, R2M Fagion, Car. Betulo-Adenostyletalia. Lit.: Padina Popii (13); V. lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor, Padina iui Călineț (30); P.C. Mică, Crăpătura, Piciorul Pietrei Craiului (32); Pietricica, St. Funduri, V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă a Pietrelor, Poiana Grind (46); sub Vf. Padina Popii (47); Prăpăstii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1956, H. Heltmann (SIB); P. C. Mare, 1963, P. Ularu, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1967, M. Ruemmele (PTHM); Zărnești, 1967, M. Ruemmele; Șaua Crăpăturii, Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Scilla bifolia L. agg. (X bifolia var. alpina Schur, S praecox Willd.); G, Eur, (x=9; 2n=18), frecv. mont.-subalp., păd., zăv., U₃ ₅, T₃, R₄; Alno-Ulmion, Car. Querco- Fagetea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (5); (24); Exs.: Piatra Craiului, 1956, E. Thot (HBV); Padinile Frumoase, Șaua Grind, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Veratrum album L. ¹³ - ssp. lobelianum (Bernh.) Archang.; G, Eua, (x=8; 2n=32), spor, mont.-alp. inf., paj., bur., U₄, T₂₅, R₄; Rumicion alpini. Lit.: Padina lui Călineț, V. Vlădușca, Padina lui Călineț (13); Cab. Gura Râului, Crăpătura sub Turnu, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32); Grindul Mare; Pietricica (37); Poiana Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: V. Crăpăturii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura, Padina închisă, Șaua Crăpăturii, Vf. Turnu. 13 După culoarea segmentelor periantului (verzi pe ambele fețe) plantele din Piatra Craiului se pare că aparțin în exclusivitate subspeciei lobelianum, care are o largă răspândire în Alpii Orientali. Septentrionali și Centrali, unde se află în exclusivitate (S. Pignatti, 1982). Probabil că și în Carpații Sud- Estici această subspecie are o răspândire mai largă decât subspecia album. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 147 IRIDACEAE Crocus banaticus Gay; G, D-Balc, (x=9; 2n=18); Fagion. Exs.: Sub Bârc, V. Topliței, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Crocus vernus (L.) HiI! - ssp. vernus (C. heuffelianus Herb.); G, Carp-Balc, (x=4; 2n=8), U₃, T|, R₂; Potentillo-Nardion, Fagion,Triseto-Polygonion. Lit.: Piatra Craiului, sub C. banaticus Heuff. (3); (6); (27); Cab. Gura Râului, P.C. Mică (32); Pietricica (37); Exs.: Mții Bârsei, 1967, M. Danciu (HBV); Sub Bârc, 1994; Colții Chiliilor, V. Crăpăturii, 1996; Șaua Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Gladiolus imbricatus L.; G, Eua(cont), (x=15; 2n=60), spor, mont., paj., U₃₅, T₃, R₃; Alno-Ulmion, Triseto-Polygonion. Lit.: Podul lui Călineț Padina Popii (13); Exs.: Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; St. Priboaia, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Iris ruthenica Ker-Gawler; G, Eua(cont) (2n=84), spor. alp. inf., paj., tuf., U₂, T₂>5, Rq; Seslerietalia. Lit.: Versant estic sub creasta, Vf. Ascuțit (13); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu; Padina lui Călineț, 1982, E. Farkas (HBV); Șaua Padinei închise, Vf. Turnu, sub Vf. Ascuțit, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). ORCHIDANAE ORCHIDALES ORCHIDACEAE Anacamptis pyramidalis (L.) L. C. M. Richard; G, Euc(Med), (x=9; 2n=36), rară mont., păd., rariști de păd., U₂, T₄, R₄₅; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului (13). Cephalanthera damasonium (Miller) Druce; G, Euc(Med), (x=8,9; 2n=32,36), rară mont., păd., zăv., U₂ⱼ₅, T₃, R4; Fagion. Exs.: Piatra Craiului, 1905, A. Moesz (CL). (!) Padina lui Dănișor. Cephalanthera longifolia (L.) Fritsch; G, Eur, (x=8; 2n=32), U₂ ₅, T₃, R4; rară mont., păd., zăv., Car. Querco-Fagetea. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica (37). Cephalanthera rubra (L.) L. C. Richard; G, Eur, (x=9; 2n=36), rară mont., păd., zăv., U₂, T₃, R₅; Car. Querco-Fagetea, Fagion. Lit.: Piatra Craiului, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer (CL); Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Chamorchis alpina (L.) L. C. M. Richard; G, Eua(arct-alp), (x=7; 2n=42), rară subalp., stâne., U₂>₅, T|, R^; Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului (5); (25). Coeloglossum viride (L.) Hartman; G, Cp, (x=10; 2n=40), spor, mont.-alp. inf., paj., tuf., U₂ 5, Tq, R₃; Car. Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (3); Brâna Ciorânga Mare (13); Exs.: Piatra Craiului, 1827, J. C. Baumgarten; 1924, A. Borza (CL); Crăpătura, 1891, L Romer (HBV); Piatra Craiului, 1948, A. Beldie (BUCF); Dosul Pietrei Craiului, V. Crăpăturii, Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). 148 Simona Mihăilescu Corallorhiza trifida Chatel; G, Cp(bor), (x=7; 2n=42), rară mont., păd., U₃, Tₒ, R₂; Abieti-Piceion, Car. Vaccinio-Piceetalia. Lit.: Piatra Craiului (13); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Dactylorhiza cordigera (Fries) Soo (Orchis cordigera Fries); G, D-Balc, (x=10; 2n=80), frecv. mont., paj. înmlăștinite, 1)4,5, T₂, R₂; Montio-Cardaminetea. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (6); (25); Padina Popii (13); Exs.: Piatra Craiului, 1960, R. Rosler (BNHM). Dactylorhiza incarnata (L.) Soo {Orchis incarnata L.); G, Eua(Med), (x=10; 2n=40), rar mont., paj., U₄, T₃, Ro; Molinion, Car. Calthion. Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungâr (CL). Dactylorhiza maculata (L.) Soo {Orchis maculata L.); G, Eua(Med), (x=10; 2n=80), spor., mont., păd., rariști de păd., Uₒ, Tₒ, Rₒ; Car. Molinietalia. Lit.: Podul lui Călineț (13); St. Funduri (32); Exs.: Zărnești, 1900, A. Richter (CL); 1906, E. 1. Nyârâdy; P.C. Mică, 1967, H. Heltmann (SIB); Piatra Craiului, Plaiul Foii, 1948, A. Beldie (BUCF); Crăpătura, 1956, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1967, M. Ruemmele; 1968, H. Heltamnn (BUCA); V. Crăpăturii, 1996; Padina Bădoaiei, 1997; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Dactylorhiza saccifera (Brogn.) Soo; G, Eua(Med), rară mont., margini de păd., U4, T₂, R₂; Car. Molinietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub O. saccifera Brogn. (5); Dactylorhiza sambucina (L.) Soo {Orchis sambucina L.); G, Euc (2n=40, 42), rară mont., paj., rariști și margini de păd., U₃, T₂, R₃; Querco-Fagetea, Nardetalia. Exs.: P. C. Mică, 1956, H. Heltmann (SIB). Epipactis atrorubens (Hoffm.) Besser (E. atropurpurea Raf.); G, Eua, (x=10; 2n=40), spor, mont., rariști de păd., stâne., U₃, T₃ ₅, R₄₅; Fagion. Lit.: Piatra Craiului, sub E. rubiginosa Gaud. (3); V. lui Râie (13); (25); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Zărnești, 1935, K. Lâszlo (CVHM); Ref. "7 Noiembrie", 1958, V. Ciocârlan (IANB); P. C. Mică, Padina lui Dănișor, 1994; Padina lui Călineț, 1995; Brâna Caprelor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Epipactis helleborine (L.) Crantz {E. latifolia (L.) AII.); G, Eua, (x=10; 2n=40), spor, mont., păd., zăv., U₃, T₃, R₃; Car. Fagetalia, Vaccinio-Piceetea. Lit.: Piatra Craiului (5); Crăcii lui Râie, Padina lui Călineț (30); Cheile Dâmbovicioarei, Piatra Galbenă (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); Exs.: Fântâna lui Botorog, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Epipactis microphylla (Ehrh.) Swartz; G, Eur(Med), (x=10; 2n=40), spor, mont., păd., zăv., U₃, T₃₅, R₄₅; Fagion. Exs.: Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Epipogium aphyllum Swartz; G, Eua, (x=17; 2n=84), spor, mont., păd., U₃, T₂₃, R₃; Car. Fagion, Car. Vaccinio-Piceion. Lit.: Plaiul Podurilor, Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30); Piatra Craiului (48); Exs.: Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 149 Gymnadenia conopsea (L.) R. Br.; G, Eua, (x=10; 2n=40), frecv. mont., paj., rariști de păd., U₄, Tₒ, R₄>s; Car. Molinietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, V. Vlădușca, Podul lui Călineț, Crăpătura, Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, sub G. conopsea var. alpina Turcz. și f. transsilvanica (Schur) Soo, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss (SIB); 1897, J. Romer; Curmătura, 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; Piatra Craiului, 1963; Zărnești 1956, I. Morariu; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Piatra Craiului, 1943, A. Buia (CL); 1967, M. Ruemmele (BUCA); Sub Bârc, 1994; Șaua Grind, 1995; sub Padina închisă, 1996; Padina lui Man, Sub Bârc, 1997; Padina Lăncii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Gymnadenia odoratissima (L.) L. C. M. Richard; G, Euc, (x=10; 2n=40), spor, mont., paj., rariști de păd., U₂>s, Tₒ, R₄; Seslerietalia. Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Vf. Turnu, 1996; Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Gymleucorchis x strampfii (Ascherson) Ktimpel ¹⁴ (= Gymnadenia odoratissima (L.) L. C. M. Richard x Leucorchis albida (L.) E. Mey.). Exs.: Piatra Craiului, Padina Popii, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Herminium monorchis (L.) R. Br.; G, Eua, (x=10; 2n=40), rară mont., paj., Uₒ, T3, R4.5; Molinion. Lit.: Piatra Craiului, (25); (48); Exs.: Piatra Craiului, Zărnești, 1963, H. Heltmann (SIB). Liparis loeselli (L.) L. C. M. Richard; G, Cp(bor), (x=13; 2n=26), rară mont., mlaștini, U5, T₃₅, R₄₅; Car. Eriophorion latifolii. Lit.: Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei (37). Listera ovata (L.) R. Br.; G, Eua(Med), (x=17; 2n=34), spor, mont., păd., rariști de păd., U₃₅, Tₒ, R4; Alno-Ulmion, Fagion. Lit.: V. Vlădușca, Podul lui Călineț, (13); Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Zărnești, 1967, M. Ruemmele (BUCA). Neottia nidus-avis (L.) L. C. M. Richard; G, Eua(Med), (x=9; 2n=36), frecv. mont., păd., zăv., U₃ ₅, T₃, R₃; Car. Fagetalia. Lit.: Padina lui Călineț (30); V. Seacă, Piatra Galbenă (32); Dâmbovicioara, Mt. Funduri, Pietricica (37); Poiana Frumoasă, V. Seacă (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Padina lui Dănișor, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Nigritella nigra (L.) Reichenb. (N. angiistifolia Rich.); G, Eur(alp), (x=8; 2n=64); spor, subalp.-alp. inf., paj., stâne., U₂>₅, Ij>₅, R₄₅; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); (3); (5); (5a); (27); Exs.: Zărnești, 1854, Herzog (SIB). Nigritella rubra (Wettst.) K. Richter; G, Eur(alp) (2n=38, 80), spor, subalp.- alp. inf., paj., stâne., U₂ⱼ₅, Tₒ, R₄₅; Car. Nardetalia. Lit.: Piatra Craiului (8); Vf. Piscul Baciului (13); Piatra Craiului, (25); (27); sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1823, K. Ungar (CL); 1882, J. Romer; 1887, Galtz; 1963, I. Morariu (HBV); 1948, A. Beldie (BUCF); 1961, Anton (BDHM); Vf. Ascuțit, 1994, Vf. Piscul Baciului, 1995; Umerii Pietrei Craiului, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Țimbalul Mare. 14 H. Kilmpel (1978), descrie acest gen ca nou pentru România. 150 Simona Mihăilescu Orchis coriophora L.; G, Euc(Med), rar mont., paj., U₄, Tₒ, R4,5; Arrhenatherion, Molinion.'Exs.: Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Orchis mascula (L.) L. - ssp. signifera (Vest) So6; G, Eur(Med), (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., margini de păd., U₃, T₃, R4; Querco-Fagetea, Arrhenatherion. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub O. speciosa Host. (5); Exs.: Piatra Craiului, 1891, J. Romer (HBV); Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; Padinile Frumoase, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Orchis morio L.; G, Euc, (x=9; 2n=36), spor, mont., paj., margini de păd., U₂.5, T₃, R4; Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Cab. Gura Râului (32); Exs.: Piatra Craiului, Zărnești, 1956,1. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1965, H. Heltmann (SIB). Orchis tridentata Scop.; G, Med, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., margini de păd., U2, T₃ ₅, R₄; Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului (5); (25). Orchis ustulata L.; G, Eur, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., tuf., margini de păd., U2.5, T₃, Ro; Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Exs.: Piatra Craiului, Plaiul Foii, 1948, A. Beldie (BUCF). Platanthera bifolia (L.) L. C. M. Richard; G, Eua(Med), (x=7; 2n=42), spor, mont., păd., rariști de păd., U₃ᵢ₅, To, R₃; Molinietalia, Querco-Fagetea. Lit.: Cab. Gura Râului, P.C. Mică (32); V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Poiana Frumoasă (46); Exs.: Zărnești, 1956,1. Morariu, H. Heltmann; Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV); 1967, M. Ruemmele (PTHM); (BUCA); Muchia Curmăturii, Padina lui Dănișor, 1994; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Platanthera chlorantha (Custer) Reichenb.; G, Eua(Med), (x=7; 2n=42), spor, mont., păd., rariști de păd., U₃>₅, T₃, R₃; Fagion, Molinietalia. Lit.: V. Seacă, Dâmbovicioara, P. Galbenă (37); Exs.: Curmătura 1951,1. Dumitriu-Tătăranu (HBV). Pseudorchis albida (L.) A. & D. Lbve (Leucorchis albida (L.) E. Meyer ex Schur, Gymnadenia albida L. C. Rich.); G, Carp, (x=7; 2n=42), spor. mont.-subalp., paj., U₃>5, T₃, R₃; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (5); (25); Vf. Piscul Baciului (13); Crăpătura (32); P.C. Mică (40); (42); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Zărnești, 1851, M. Fuss (SIB); Piatra Craiului, 1897, J. Romer; 1951, I. Dumitriu-Tătăranu; Crăpătura, 1955, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, 1906, G. Moesz (CL); P. C. Mică, 1994; Vf. Piscul Baciului, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii. Traunsteinera globosa (L.) Reichenb. {Orchis globosa L.); G, Euc(mont), (x=7; 2n=42), spor, subalp.-alp. inf., paj., bur. de coastă, U₃, T₂, R^s; Seslerietalia, Polygono-Trisetion. Lit.: Piatra Craiului (13); Exs.: Piatra Craiului, 1904, Z. Zsăk (CL); 1948, A. Beldie (BUCF); 1960, R. Rosler (BNHM); 1961, Anton (BDHM); Zărnești, P.C. Mică, 1963, I. Morariu (HBV); Zărnești, 1967; Piatra Craiului, 1968, H. Heltmann (SIB); Vf. Turnu, 1994; Sub Bârc, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 151 JUNCANAE JUNCALES JUNCACEAE Juncus alpinus Vili.; H, Cp(bor), (x=5; 2n=40), spor, mont.-alp. inf., paj., U₄, T₂, R₂; Caricion canescentis, Eriophorion latifolii. Lit.: Piatra Craiului, sub J. carpaticus Simk. (5); sub J. alpinus var. carpaticus (Simk.) Degen (24); Juncus articulatus L.; H, Cp(bor), (x=5; 2n=80), frecv. mont., paj. înmiăștinate, U5, T₂, Ro; Calthion, Agropyro-Rtimicion. Lit.: Mlaștina Vlădușca, Gura Râului (32); Piatra Craiului (48); Exs.: V. Râului Mare, 1994; Plaiul Foii, Podul lui Călineț, 1996; V. Chicera, 1997, V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Juncus bufonius L.; Th, Cosm, (x=5; 2n=80), spor, mont., paj. înmiăștinate, U4 5, To, R₃; Nanocyperetalia. Exs.: Piatra Craiului, 1924, A. Borza (CL); V. Urșilor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Juncus congiomeratus L.; H, Eua, (x=5; 2n=42), frecv. mont., paj. înmiăștinate, U4 5, T₃, R₃; Molinietalia, Calthion. Lit.: Poiana Curmăturii (43); (!) Râul Mare, Curmătura. Juncus effusus L.; H, Cosm, (x=5; 2n=40), frecv. mont., paj. înmiăștinate, U₄ ₅, T₃, R₃; Car. Molinietalia, Calthion. Alnetea. Lit.: St. Grind, Mlaștina Vlădușca, Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32). (!) Râul Mare. Juncus filiformis L.; H, Cp(arct-alp), (x=5; 2n=84), rar mont., paj. înmiăștinate, U4 5, T₂ ₅, R₂₅; Caricion fuscae. Lit.: Vlădușca (32); Exs.: V. Crăpăturii. 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Juncus inflexus L.; H, Eua(Med), (x=5; 2n=40), frecv. mont., paj. înmiăștinate, U₄, T₄, R₄; Car. Agropyro-Rumicion. Lit.: Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Plaiul Foii, 1996; V. Bârsei (Plaiul Foii), 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Juncus tenuis Willd.; H, Adv, (x=5; 2n=40), spor, mont., paj. înmiăștinate, U₃₅, T₃, R₄; Car. Polygonion avicularis. Lit.: Piatra Craiului (36); Exs.: Piatra Craiului. 1955, I. Morariu (BUCA); Zărnești, 1955, I. Morariu (HBV); Podul lui Călineț, 1996; Padina Bădoaiei, V. Urșilor, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Juncus trifidus L.; H, Alp-Carp, (x=5; 2n=30), spor., mont., paj. înmiăștinate, U₂>₅, T₂, R₂; Juncetea trifidi. Lit.: Sub Șaua Grind (46). Luzuia alpino-pilosa (Chaix) Breistr. (L. spadicea (AH.) DC.); H, Cp(arct-alp), (x=6; 2n= 12), spor. alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, grohot., U₂ ₅, T₂, R₂ᵢs; Salicion herbaceae. Lit.: Podul lui Călineț, V. Vlădușca, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului, (24); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Luzuia campestris (L.) DC.; H, Eur(Med), (x=6; 2n=12), frecv. mont., spor, alp. inf., paj., rariști de păd., U₃, To, R₃; Car. Nardo-Callunetea, Arrhenatheretea. Lit.: 152 Simona Mihăilescu Podul lui Călineț, Versant estic sub creastă, Versantul sudic (13); Versantul sud-estic, Versantul sudic, Piatra Craiului, (24); Cab. Gura Râului, St. Funduri (32); Pietricica (37); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Curmătura, 1955, I. Morariu (HBV); Podul lui Călineț, 1996; Padinile Frumoase, Ref. Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) La Zaplaz, Vf. Piscul Baciului. Luzula luzuloides (Lam.) Dandy & Willmott - ssp. luzuloides; H, Eur, (x=3,6; 2n=12), frecv. mont., spor. alp. inf., paj., rariști de păd., U₂>₅, T₂>5, R₂; Fagetalia, Betulo-Adenostyletalia, Junipero- Bruckenthalion. Lit.: V. lui Râie, V. Podurilor-V. Vlădușca (13); Piatra Craiului, (24); V. Seacă (28); Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); Râul Mare, V. Seacă, P.C. Mică, Prăpăstii-Vlădușca, Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); Poiana Frumoasă, V. Șpirlea, V. Seacă, Poiana Grind (46); Exs.: Zărnești, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); Piatra Craiului, 1956, H. Heltmann; Padina lui Dănișor, Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Crăpăturii, Padina închisă, La Zaplaz, sub Vf. Ascuțit, Padina lui Călineț. - ssp. cuprina (Rochel) Chrtek & Krisa (L. cuprina Rochel, L. luzuloides var. erythranthema (Wallr.) Grințescu); H, Eur, spor, mont.-subalp. paj., rariști de păd., U₂₅, T₂ⱼ5, R₂; Fagetalia, Betulo-Adenostyletalia. Lit.: Piatra Craiului, sub L. intermedia Baumg. (4); Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâul Ciorânga Mare, Brâul de Mijloc, Brâna Ciorânga Mare, Versant estic sub creastă, Padina lui Călineț (13); V. Bârsei, V. Dâmboviței, (24). Luzula multiflora (Retz.) Lej.; H, Cp(bor), (x=6; 2n=36) spor, mont., paj., T₂, R₃; Car. Nardo-Calhmetea. Lit.: Poiana Curmăturii (43); (!) Curmătura. Luzula spicata (L.) DC.; H, Cp(arct-alp), (x=6; 2n=12), spor. alp. inf., paj., U?₅, T)5, R₂₅; Caricetalia curvulae, Androsacetalia alpinae. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); (24): Luzula sudetica (Willd.) DC.; H, Eua, (x=6; 2n=36,42) spor, mont, paj., Uₒ, T₂, R₂; Potentillo-Nardion. (!) Ref. Grind. Luzula sylvatica (Hudson) Gaudin; H, Euc, (x=3,6; 2n=I2), frecv. mont., spor, alp. inf., paj., rariști de păd., U₃ ₅, T₂₅, R₂; Symphyto-Fagion, Vaccinio-Piceetea. Lit.: Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâul de Mijloc la V.Podurilor, Padina Popii, V. Podurilor- V.Vlădușca, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului, (24); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); V. Crăpăturii (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Șpirlea, Ref. Șpirlea, Poiana Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). CYPERALES CYPERACEAE Blysmus compressus (L.) Panzer; G, Eua, (x=l 1; 2n=44), spor, mont., paj., Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 153 înmlăștinate, U4 5, T₃, R45; Molinio-Juncetea. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca, sub Scirpus compressus L. (5); Vlădușca (24); (32); Gura Râului (32). Carex acutiformis Ehrh.; HH, Eua(Med), spor, mont., locuri mlăștinoase, (x=5; 2n=38, 78), U₆, T₃, R4; Car. Magnocaricion. Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV). Carex atrata L. - ssp. atrata; H, Cp(arct-alp), (x=5; 2n=54) spor. alp. inf., paj., U₃, T|>₅, R₃; Arabidetalia coerulea, Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului, V. Dâmbovicioara, (24). - ssp. aterrima (Hoppe) Celak.; H, Eur, spor, subalp.-alp. inf., U₃, T| ₅, R₃; Seslerietalia. Exs.: Piatra Craiului, 1964, E. Lungescu, M. Danciu (HBV). Carex caryophyllea Latour.; G, Eua(Med), (x=5; 2n=62); spor, mont., paj., rariști de păd., U₂, T₂₅, Roi Festuco-Brometea, Arrhenatheretea. Lit.: Poiana Curmăturii (43). Carex curta Good. (C. canescens L.); H, Cp(bor), (x=5; 2n=56), U₅, Tₒ, R₂; Caricion canescenti. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca (5); (32); St. Grind (32). Carex curvula AII.; H, Alp-Carp-Balc, (x=5; 2n=60), spor. alp. inf., paj., U₂>₅, Ti, R15; Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului, sub Vignea curvula Schur (4); (5); (24). Carex brevicollis DC.; H, Euc(Med), (x=5; 2n=54), rar mont., locuri umede, U₂, T₄, R₄; Symphyto-Fagion. Exs.: V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Carex digitata L.; H, Eur, (x=5; 2n=48,50,52), spor, mont., paj., U₃, T₃, R₃; Seslerion rigidae. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37). (!) Curmătura-Șaua Curmăturii. Carex distans L.; H, Eur, (x=5; 2n=74), spor, mont., paj., mlaștini, U₄, T₃, R4; Molinion, Eriophorion latifolii. Lit.: Gura Râului (32); Exs.: Zărnești, 1963, I. Morariu (HBV); V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Carex divuisa Stokes - ssp. leersii (Kneucker) Walo Koch; H, Eua(Med), spor, mont., paj. rariști de păd., U₃, T₃, Rₒ; Prunetalia, Querco-Fagetea, Epilobietalia. (!) Râul Mare. Carex echinata Murray (C. stellulata Good); H, Cp(bor), (x=5; 2n=56), spor, mont., paj. înmlăștinate, U₅, T₂, R|j Caithion. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca (5); (24); (32); St. Grind (32). Carex flava L.; H, Cp(bor), (x=5; 2n=60), spor, mont., mlaștini, U4 5,' T₃, Ro; Caithion, Eriophorion latifolii. Lit.: Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului, St. Grind, Mlaștina Vlădușca, (32); Exs.: Padina lui Călineț, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). 154 Simona Mihăilescu Carex fuliginosa Schkuhr; H, Eua(arct-alp), (x-5; 2n=40), U₂>₅, T|, Ri ₅; Androsacion alpinae, Salicion herbaceae. Lit: Piatra Craiului (5); Vf. Piscul Baciului (13). Carex hirta L.; G, Eur(Med), (x=5; 2n=l 12), spor, mont., paj., malul apelor, Uo, T₃, Rₒ; Car. Agropyro-Rumicion, Plantaginetea. Lit.: Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Carex montana L.; H, Eua, spor, mont., păd., U₂, T₂ ₅, Rₒ; Fagion. Lit.: Piatra Craiului (2). Carex ornithopoda Willd.; H, Alp-Carp, (x=5; 2n=54), spor, mont.-sualp., paj. pe versanți abrupți, tuf., U₂, To, R5; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); C. ornithopoda var. ornitopodioides (Hausm.)Garcke (24); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Carex ovalis Good. (C. leporina auct. non L.); H, Eua(bor), (x=5; 2n=64), spor, mont., paj., U₄, T₂>₅, R₃; Nardo-Callunetea. Lit.: Mlaștina Vlădușca, St. Grind, (32); Pietricica (37); Exs.: Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Carex otrubae Pop.; H, Eua, spor, mont., zăv., U₅, T₃, Ro; Phragmition. (!) Zărnești. Carex pallescens L.; H, Cp(bor), (x=5; 2n=62) frecv. mont.-subalp., paj., rariști de păd., zăv., U₃₅, T₃, R₃; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Nardetalia. Lit.: Padina Popii, (13); Cab. Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului, St. Funduri, Piatra Galbenă (32); Exs.: Podul lui Călineț, 1996; Padina lui Călineț, Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura. Carex pilulifera L.; H, Eua(bor), (x=5; 2n=18) spor, mont., paj., rariști de păd., U₃, T₂>5, R₂; Car. Nardo-Callunetea, Epilobietalia. Lit.: Zărnești, (24). Carex praecox Schreber; G(H), Eua, (x=5; 2n=58), spor, mont., paj., U₂, T₃, R₃; Festuco-Brometea. Lit.: Piatra Craiului, sub C. praecox c. reflexa Schur (4); Carex remota L.; H, Eur, (x=5; 2n=62), spor, mont., tuf., U45, T₃, R₃; Fagetalia, Car. Alno-Ulmion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Carex sempervirens Vili. s.L; H, Eur(alp), (x=5; 2n=30,32,34), frecv. mont.- alp. inf.,paj., grohot., bur., de coastă, U₂>5, T15, R4; Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului (4); Crăpătura, sub C. sempervirens f. laxiflora (Schur) și f. stenophylla (Schur) (24); Brâna de Mijloc a Ciorângii, Brâna Ciorânga Mare, Versant estic sub creasta, Brâul de Mijloc, Brâul Cerdacul Stanciului, Crăpătura, Padina lui Călineț, Versantul sudic, Vf. Piscul Baciului (13); Vf. Piscul Baciului, Grindul Mare (28); P. C. Mică (28); (29); (32); (40); (42); (43); (45);jVf. Turnu, Grindul Mare, Pietricica (32); Brâna Caprei, sub C. sempervirens f. rigida Schur, (36); Pietricica, Grindul Mare (37); Turnu, Vf. Padina Popii (45); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu (47); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, Crăpătura, 1921, M. Peterfi; Piatra Craiului, 1967, H. Heltmann (SIB); Piatra Craiului, 1921, M. Peterfi (BUCA); (CL); Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 155 Piatra Craiului, 1955, I. Morariu; 1979, D. Parascan (HBV); P. C. Mică, Vf. Ascuțit, Vf. Turnu, Padina închisă, Vf. Țimbalul Mare, 1994; Dosul Pietrei (sub Bârc), La Zaplaz, 1995; Vf. Turnu, 1996; Padinile Frumoase, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Carex spicata Hudson; (C. contigua Hoppe); H, Eur(Med), (x=5; 2n=52), spor, mont., păd., rariști de păd., zăv., Uo, T3, Roi Querco-Fagetea, Epilobietalia angustifolii. Lit.: Brâul Cerdacul Stanciului (13); Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Carex sylvatica Hudson; H, Eur, (x=5; 2n=58), spor, mont., păd., rariști de păd., U3 5, T3, R4; Car. Fagetalia. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Seacă (46); Exs.: V. Crăpăturii, 1996, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Carex vulpina L.; H, Eua, (x=5; 2n=68), spor, mont., malul apelor, zăv., U₄, T₃, R₄; Phragmition. Exs.: Zărnești, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Eleocharis palustris (L.) Roemer & Schultes; HH(G), Cosm, (x=5; 2n=50), spor, mont., mlaștini, U₅, To, R^; Molinio-Juncetea. Lit.: Gura Râului, Brusturet (32); Exs.: V. Râului Mare, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Bârsei. Eriophorum angustifolium Honckeny; G, Cp, (x=5; 2n=58), spor, mont., paj. înmlăștinite, U₄ᵢ₅, T₃, R₃; Molinio-Juncetea. Exs.: Colții Chiliilor, 1996; Dosul Pietrei Craiului, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Eriophorum latifolium Hoppe; H, Eua, (x=5; 2n=58), spor, mont., mlaștini, paj., U5, To, R45; Car. Eriophorion latifolii. Lit.: Piatra Craiului (5a); Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului, Mlaștina Vlădușca, St. Grind (32); Exs.: Piatra Craiului, 1956, I. Morariu (HBV); Mții Bârsei, Bârsa Fierului, 1960, R. Rosler (BNHM). Kobresia myosuroides (Vili.) Fiori (Elyna myosuroides (Vili.) Fritsch); H, Cp(arct-alp), (x=5; 2n=var58), rar alp. inf., paj., U₂>₅, Ti, R^; Caricion curvulae. Lit.: Piatra Craiului, Vf. Piscul Baciului (13). Scirpus sylvaticus L.; HH(G), Cp(bor), (x=5; 2n=62), spor, mont., malul apelor, U₄ ₅, T₃, Rₒ; Molinio-Juncetea, Calthion, Car. Alno-Ulmion. Lit.: Gura Râului, Piciorul Pietrei Craiului (32); V. Bârsa Tămașului, V. Șpirlea (46); Exs.: Dosul Pietrei (sub Bârc), 1994; Plaiul Foii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). TYPHANAE TYPHALES TYPHACEAE s.l. (inel. Sparganiaceae) Sparganium erectum L. - ssp. neglectum (Beeby) Schinz & Thell.; HH, Eua, spor, mont., malul apelor, U₆, T₄, Rₒ; Glycerio-Sparganion. Exs.: V. Chicera, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). 156 Simona Mihăilescu Typha latifolia L.; HH, Cosm, spor, mont., malul apelor, U₆, T₃₅, Rol Car. Phragmition. Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). COMMELINANAE POALES (Glumiflorae) POACEAE (Gramineae) Agrostis canina L.; H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj. înmlăștinite, U₃₅, T₃, R₃; Caricion canescentis. Lit.: St. Grind (32). Agrostis capillaris L. (A. tenuis Sibth.); H, Cp(bor), (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., Uq, Tₒ, Rol Molinio-Arrheneteretea, Sedo-Scleranthetea, Festuco-Brometea, Nardo-Calhmetea. Lit.: Piatra Craiului, sub A. hornungiana Schur (3); sub A. vulgaris Withering. d. hornungiana = A. hornungiana Schur (4); Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, sub A. tenuis var. hornungiana (Schur) Beldie (25); (37); Ref. Șpirlea, Poiana Grind, Plaiul Găinii (46); Exs.: Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Dosul Pietrei Craiului, sub Șaua Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Agrostis stolonifera L.; H, Cp(bor), (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj., U₄, Tₒ, Rol Agropyro-Rumicion, Car. Agrostion stoloniferae. Lit.: Mlaștina Vlădușca, Brusturet (32); V. Dâmboviței (37); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Zărnești, 1950, E. 1. Nyărâdy (SIB). Alopecurus aequalis Sobol.; H, Cp(bor), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj. umede, malul apelor, rud., U₅, T₃, R₅; Festuco-Brometea, Cynosurion. (!) V. Bârsei (Zărnești). Alopecurus pratensis L. - ssp. pratensis; H, Eua, spor, mont., paj., tuf., U₄, T₃, Ro; Molinio- Arrhenatheretea, Filipendulo-Petasition, Calthion. (!) V. Bârsei. Anthoxanthum odoratum L.; H, Eua, (x=5; 2n=20), Uo, Tₒ, Rol Molinio- Arrhenatheretea, Nardo-Callunetea, Quercetalia. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub A. odoratum c. glaberrimum Schur, (4); Versant estic sub creastă, Brâul de Mijloc la V.Podurilor, Versantul sudic, Podul lui Călineț, Brâna Ciorânga Mare (13); Piatra Craiului, (25); Cab. Gura Râului, St. Funduri, Piatra Galbenă (32); Mt. Funduri, Pietricica (37); V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV); Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Apera spica-venti (L.) Beauv.; Th, Eur, (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., U₃₅, To, R₂,s; Molinio-Arrhenetheretea. Exs.: Zărnești, 1955, I. Morariu; V. Bârsei, Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Arrhenatherum elatius (L.) Beauv. s.l.; H, Eur(Med), (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj., U₃, T₃, R₄; Car. Arrhenatherion. Lit.: Brâul Cerdacul Stanciului (13); Exs.: Sub Bârc, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 157 Avenula planiculmis (Schrader) W. Sauer & Chmelitschek - ssp. planiculmis; H, Alp-Carp-Balc (2n=120), spor, mont., paj., U₃, T₂₅, Ro; Calamagrostidion arundinaceae. Lit.: Versant estic sub creastă (13). Avenula praeusta (Reichenb.) J. Holub (Helictotrichon alpinum (Smith) Henrard, Avena adsurgens Schur, Avenastrum adsurgens (Schur) Jâvorka); H, Carp (2n=126) spor, mont., paj., U₂, T₂, R₃; Cynosurion, Festuco-Brometea, Lit: Piatra Craiului, sub Avena laevigata Schur (3); V. Vlădușca, Podul lui Călineț (13); Piatra Craiului, (25); Exs.: V. Bârsa Croșetului, 1979, D. Parascan (HBV). (!) P.C. Mică. Avenula pubescens (Hudson) Dumort. - ssp. pubescens (Helictotrichon pubescens (Hudson) Pilger, Avenastrum pubescens Jess.); H, Eua, (x=7; 2n=14) spor, mont.-alp. inf., paj., bur., U₃₅, T₂.5, IL; Arrhenatheretea, Quercetea. Lit.: Versant estic sub creastă, Crăpătura (13); Piatra Craiului, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (BUCA); 1955; 1963,1. Morariu (HBV). - ssp. laevigata (Schur) J. Holub; (Helictotrichon laevigatum (Schur) Potztal); H, Alp-Carp, spor, subalp.-alp. inf., paj., U₂, Ti,5, R45; Arrhenatheretea, Quercetea. Lit.: Piatra Craiului, (25). Bellardiochloa variegata (Lam.) Kerg. (Poa violacea Bellardi); H, Eur(alp), (x=7; 2n=14), frecv. subalp., spor. alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, grohot., U₂₅, T₂, R4,s; Thlaspeion, Seslerietalia. Lit.: Piatra Craiului, Vlădușca (5); Versantul sudic (13); (25); Vf. Turnu (32); Piatra Craiului (37); Exs.: Piatra Craiului, 1883, L. Simonkai; Zărnești, 1904, Degen (SIB). Brachypodium pinnatum (L.) Beauv. s.l.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., păd., U₂>₅, T₄, R₄; Car. Festuco-Brometea. Lit: Piatra Craiului (2); (3). Brachypodium sylvaticum (Hudson) Beauv. - ssp. sylvaticum; H, Eua(Med), (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., păd., U₃, T₃, R; Alno-Ulmion, Car. Querco-Fagetea. Lit.: Padina lui Călineț (30); Mt. Funduri, Pietricica, V. Seacă, Dâmbovicioara (37); V. Șpirlea, V. Seacă (46); Exs.: Piatra Craiului, 1921, A. Borza (CL); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Briza media L.; H, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., Uₒ, T₃, Ro; Arrhenatheretalia, Molinietalia. Lit.: V. Vlădușca, Padina Popii, Podul lui Călineț (13); Piatra Galbenă (32); Piatra Craiului (48); Exs.: Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bromus arvensis L.; Th(TH), Eua(Med), (x=7; 2n=14), frecv. mont., paj., margini de păd., U₂ ₅, T₃, Ro; Chenopodietea. Lit.: Padina Popii, (13). Bromus barcensis Simonkai; H, Carp-Balc, spor, mont., paj., stâne. înierbate, U₂, Tₒ, Rj ₅; Seslerion bielzii, Festuco-Brometea. (!) Sub Bârc. 158 Simona Mihăilescu Bromus benekenii (Lange) Trimen; H, Eua, (x=7; 2n=28), frecv. mont., păd., U₃ ₅, T₃, R₃; Fagetalia. Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bromus hordeaceus L.; Th, Eua, (x=; 2n=28), spor, mont., paj., Uₒ, T₃, Rₒ; Festuco-Brometea, Arrhenatherion. Exs.: Saivanul lui Bertilă, 1996; V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bromus japonicus Thunb.; Th, Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., Uₜ ₅, T₃ ₅, R4; Chenopodietea. (!) Zărnești. Bromus ramosus Hudson; H, Eur, (x=7; 2n=14,28,42), frecv. mont., păd,, margini și rariști de păd., U₃, T₃, Rp Fagetalia. Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Bromus riparius Rehmann; H, Pont-Baic, (x=7; 2n=70), spor, sualp., paj., stâne., U₃, To 5, R4 5; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub B. variegatus Schur (4); (25). Bromus secalinus L.; Th, Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., margini de culturi, Uo, To, Ro; Secalietea. (!) V. Bârsei. Bromus tectorum L.; Th, Eua, (x=7; 2n=14), com. mont., paj., margini de culturi; U₁₅, T₃>₅, Ro; Sisymbrion. (!) Zărnești. Calamagrostis arundinacea (L.) Roth; H(G), Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., sualp., păd., bur., paj. pe versanți abrupți, U₂.₅, T₃, R₂; Car. Epilobion angustifolii, Calamagrostidion. Lit.: Padina lui Călineț, Padina Popii, Versant estic sub creastă, V. lui Râie (13); Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Plaiul Podurilor, Padina lui Călineț, Padina lui Râie (30); V. Seacă (32); Prăpăstiile Zărneștilor (47); Prăpăstii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Piatra Craiului, 1906, E. I. Nyârâdy (SIB); 1904, 1. Kocsis (CL); Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) sub Vf. Turnu. Calamagrostis pseudophragmites (Haller fii.) Koeler; H, Eua(cont), (x=7; 2n=28), spor, mont., malul apelor, U₅, T₃, R₃; Salicion eleagni. Exs.: Plaiul Foii, V. Bârsei, 1996; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Calamagrostis villosa (Chaix) J. F. Gmelin; H, Eua, (x=7; 2n=28) spor, mont.- sualp., bur., rariști de păd., U4, T₂ᵢs, R15; Calamagrostidion villosae, Car. Vaccinio- Piceion. Lit.: Ref. Șpirlea, La Zaplaz, Poiana Grind (46). (!) Șaua Crăpăturii. Catabrosa aquatica (L.) Beauv.; H, Cp(bor), (x=10; 2n=20), spor, mont., malul apelor, U₅, T₂₅, R4; Glycerio-Sparganion. Lit.: Gura Râului, Curmătura, V. Crăpăturii, Piciorul Pietrei Craiului (32). Cynosurus cristatus L.; H, Eur, (x=7; 2n=14) frecv. mont., spor., sualp., paj., U₃, T₃, R₃; Car. Cynosurion, Arrhenatheretalia. Lit.: Padina Popii, Podul lui Călineț, (13); Cab. Gura Râului, Vlădușca, Piatra Galbenă (32); Exs.: V. Podurilor, 1995; Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 159 Dactylis glomerata L. s.I.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=28), frecv. mont., spor, sualp., paj., rariști de păd., U₃, Tₒ, R4; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); (48); Padina Popii (13); Mt. Galbenele, Dâmbovicioara (32); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); V. Topliței, 1994; V. Crăpăturii, 1996; Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. aschersoniana (Graebner) ThelL (D. aschersoniana Graebner); H(G), Euc, spor, mont., păd., U₂>5, T₃, Ry, Fagion. Lit.: Mt. Funduri, Pietricica (37). Danthonia decumbens (L.) DC. (Sieglingia decumbens (L.) Beauv.); H, Euc, (x=6; 2n=36), spor, mont., paj., Uo, T₃, R₂; Car. Nardo-Callunetea, Molinio- Arrhenatheretea. Lit.: st. Funduri, Piatra Galbenă (32); Exs.: Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Deschampsia caespitosa (L.) Beauv. s.L; H, Cosm, (x=13; 2n=26), frecv. mont.-alp. inf., paj., zăv., bur., U4, Tₒ, Rol Molinio-Juncetea, Montio-Cardaminetalia, Car. Molinietalia. Lit.: Piatra Craiului, sub Aira caespitosa L. (2); și sub D. alpigena Schur (3); Padina Popii (13); Cab. Gura Râului, Mlaștina Vlădușca, St. Grind, Crăpătura sub Vf. Turnu (32); Ref. Șpirlea, La Zaplaz, sub Șaua Grind (46); Exs.: Padinile Frumoase, 1994, S. Mihăilescu (BUCA). Deschampsia flexuosa (L.) Trin.; H, Cp(arct-alp), (x=7; 2n=28), spor, mont.- alp. inf., păd., tuf., paj., U₂, Tₒ, Rj; Vaccinio-Piceetalia, Junipero-Pinetalia mugo, Caricetalia curvulae. Lit.: Piatra Craiului, sub Aira caprina Fuss (3); sub Lerchenfeldia cuprina Schur (4); Brâul Ciorânga Mare (13); Pietricica, Grindul Mare (37); Exs.: Prăpăstii, 1935, E. Pop (CL); Zărnești, 1950, K. Lâszlo (CVHM); Padina Bădoaiei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura-Șaua Curmăturii. Elymus caninus (L.) L. (Agropyron biflorum (Brign.) Schultes); H, Eua(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont.-alp. inf., bur., margini de păd., U₃>₅, Tₒ, R4; Alno-Ulmion, Filipendulo-Petasition. Lit.: Piatra Craiului (13); Crăpătura, (25); V. Crăpăturii (29); Padina lui Călineț (30); V. Seacă, Brusturet, V. Crăpăturii (32); Exs.: Zărnești, 1921, M. Peterfl (HBV); Zărnești, 1904, A. Degen; Piatra Craiului, 1921, E. I. Nyârădy; Zărnești, 1921, C. Gtirtler, M. Priscu (SIB); Piatra Craiului, Cheile Prăpăstiilor, 1957, V. Ciocârlan (PTHM); Zărnești, 1957, V. Ciocârlan (BUCA). Elymus repens (L.) Gould s.L (Agropyron repens (L.) Beauv.); G, Eua, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., Uₒ, Tₒ, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Agropyro- Rumicion. Lit.: Padina Popii (13). Festuca airoides Lam. (F. supina Schur); H, Cp(bor), (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf., paj., coaste pietroase, U₂, Tₒ, R₂; Caricetalia curvulae, Rhododendro- Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului (2); sub F. ovina L. (3); (4); (5); sub F. ovina L. ssp.. sudetica (Kittel) Hay. f. oligosantha (Schur) Jâv. (25). Festuca alpestris Roemer & Schultes; H, Alp-Carp, rară subalp., stâne., Lit.: Piatra Craiului (4); sub F. varia Haenke (5). 160 Simona Mihăilescu Festuca altissima AII.; H, Eur, (x=7; 2n=14), frecv. mont., păd., U₃>₅, T₃, R4; Fagion. Lit.: Piatra Craiului (13); Plaiul Podurilor (30); Pietricica, St. Funduri, V. Dâmbovicioarei, P. Galbenă (37). Festuca arundinacea Schreber; H, Euc, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., U₄, T₃, R₄. Lit.: Padina Popii (13); Piatra Craiului, sub F. arundinacea var. subalpina (Hackel) Ascherson & Graebner (25). Festuca carpatica Dietr.; H, Carp, (x=7; 2n=28) rară mont.-alp. inf., bur., paj. de pe versanți abrupți, U₃, T₂, R4; Calamagrostidion villosae. Lit.: Piatra Craiului, Padina lui Călineț (13); Piatra Craiului, (25); Exs.: Zărnești, 1904, A. Degen (SIB); (CL); Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Festuca drymeia Mert. & Koch; G(H), Carp-Balc, (x=7; 2n=14), frecv. mont., păd., U₄, T₂, R₃; Car. Fagion. Lit.: Piatra Craiului (13); (48); Padina lui Râie, Padina lui Călineț, Plaiul Podurilor (30); Exs.: Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Padina lui Călineț, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Festuca gigantea (L.) Vili.; H, Eua, (x=7; 2n=42), spor, mont., păd., U₄, T₃, R2.5; Alno-Ulmion, Fagetalia. Lit.: Piatra Craiului (13); V. Bârsa Tămașului (46); Exs.: Padina Bădoaiei, St. Priboaia, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Festuca heterophylla Lam.; H, Eur(Med), (x=7; 2n=28), spor, mont., rariști de păd., U2 5, T₃, R₃; Carpinion. Exs.: V. Podurilor, 1995, S. Mihăilescu (BUCA). Festuca nigrescens Lam.; H, Cp, (x=7; 2n=42), spor, mont.-sualp., paj., stâne., U₃, Ti, R₂; Nardetalia, Seslerietalia. Lit.: Versantul sudic, V. Vlădușca, Podul lui Călineț, sub F. rubra L. var. fallax Thuill. (13); P.C. Mică (40); (42); (43); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Piatra Craiului (48); Exs.: Piatra Craiului, 1946, sub F. fallax, T. Comes, A. Beldie, (BUCF); V. Râului Mare, 1994; Padinile Frumoase, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Curmătura, P.C. Mică, La Zaplaz. Festuca pallens Host; H, Carp-Balc, (x=7; 2n=14), spor, mont., stâne., Uj>₅, T₄, R₄₅; Seslerio-Festucion pallentis. Lit.: Piatra Craiului (5); sub F. tinerea Vili. ssp. pallens (Host) Stohr (25). Festuca picta Kit.; H, Alp-Carp-Balc, (x=7; 2n=c.l4), spor. alp. inf., paj., U₂ⱼ5, T₂, Ro; Festucion pictae. Lit.: Piatra Craiului, Curmătura, Zărnești, (5); Piatra Craiului, (25). Festuca porcii Hackel; H, Carp-Balc, (x=7; 2n=c.l4), spor, subalp., paj., bur., U₃, T] ₅, Rₒ; Calamagrostidion villosae. Lit.: Piatra Craiului, (25). Festuca pratensis Hudson - ssp. pratensis; H, Eua, (x=7; 2n=14), corn, mont., paj., U₃₅, Tₒ, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: V. Seacă, Mlaștina Vlădușca, Mt. Galbenele, (32); Exs.: Padina Bădoaiei, Sub Bârc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 161 - ssp. apennina (De Not) Hegi; H, Med(mont), spor, mont., bur., Adenostylion. Lit.: Crăpătura (5); Piatra Craiului, (25); Exs.: Crăpătura, 1906, E. 1. Nyârâdy (SIB); Cerdacul Stanciului. 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Festuca pumila Vili.; H, Eur(alp), (x=7; 2n=14), rară alp. inf., stâne., paj.. U₃. T|, R3.5; Caricetalia curvulae. Lit.: Piatra Craiului, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1851, M. Fuss (SIB). Festuca rubra L.; H, Cp(bor), (x=7; 2n=42), frecv. mont.-alp. inf., paj., bur., tuf., U₃, Tₒ, Roi Molinio-Arrhenatheretea, Cynosurion. Lit.: Padina Popii, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Curmătura, Cab. Gura Râului, P.C. Mică, Vlădușca, St. Grind, Piatra Galbenă (32); Pietricica (32); (37); Exs.: Piatra Craiului, 1992, M. Danciu (HBV); Padina Bădoaiei, Podul lui Călineț, 1996; Sub Bărc, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Festuca rupicola Heuffei - ssp. rupicola; H, Eua(cont), (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., U| ₅, T₄, R₄; Seslerion. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei (28); (32); Exs.: Dosul Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). - ssp. saxatilis (Schur) Rauschert (F. saxatilis Schur); H, Carp, spor, mont.-alp. inf., grohot., paj. de pe versanți abrupți, U₂, T₄, Ri ₅; Seslerio-Festucion pallentis, Festucion rupicolae. Lit.: Piatra Craiului, și sub F. megaphylla Schur (4); sub F. colorata Schur (5); Versant estic sub creastă, Crăpătura, Vf. Piscul Baciului, Versantul sudic, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Vf. Turnu, P.C. Mică (32); P.C. Mică (45); (50); Prăpăstii (49); Exs.: Sub Bârc, 1996; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). (!) V. Vlădușca, Cheile Prăpăstiilor. Festuca valesiaca Schleicher; H, Eua(cont), (x=7; 2n=14,28), spor, mont., paj., stâne. înierbate, U|₅, T₄, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului (4); (5); V. Seacă (32). Festuca versicolor Tausch; H, Alp-Sudet-Carp, (x=7; 2n=14), frecv. subalp.- alp. inf., paj. de pe versanți abrupți, U₂, T₄, R₄₅; Seslerion bielzii. Lit.: Cerdacul Stanciului, Vf. Piscul Baciului, Versantul sudic, Crăpătura (13); Piatra Craiului, (25); (37); Vf. Piscul Baciului, Grindul Mare (28); Vf. Turnu, Grindul Mare, Vf. Turnu (32); P.C. Mică (28); (32); (40); (42); (45); (50); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Zărnești, 1902, A. Degen (SIB); Piatra Craiului, 1979, Parascan D.; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Șaua Padinei închisa, Brâna Caprelor, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Vf. Ascuțit, Umerii Pietrei Craiului. Festuca violacea Gaudin; H, Carp, (x=7; 2n=14), frecv. alp. inf., paj., de pe versanți abrupți, grohot., U₃, T₂, Ro; Seslerion. Lit.: Piatra Craiului, sub F. violacea b. firmior Schur (4); Brâna de Mijloc a Ciorângii (13); Piatra Craiului, (25); Vf. Turnu (32); Exs.: Piatra Craiului, 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Brâna Caprelor, Vf. Turnu, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). FA 162 Simona Mihăilescu Glyceria fluitans (L.) R. Br.; Eua, (x=10; 2n=40), spor, mont., malul apelor, U₅, T₃, Ro; Car. Glycerio-Sparganion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32). (!) V. Bârsei, V. Chicera. Glyceria nemoralis (Uechtr.) Uechtr. & Koernicke; HH, Euc-Sarm, (x=10; 2n=20), spor, mont., malul apelor, U₅, T₃, R3; Cardamino-Montion. Lit.: V. Dâmbovicioarei, V. cu Apă (36). (!) Râul Mare. Glyceria plicata (Fries) Fries; HH, Eua(bor), (x=10; 2n=40), spor, mont., malul apelor, U₆, T₃, R45; Car. Glicerio-Sparganion. Lit.: Mlaștina Vlădușca, St. Grind (32); V. Seacă, Lespezi (36); Exs.: V. Chicera, 1997; V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Helictotrichon decorum (Janka) Henrard; H, Carp, spor, mont., paj., U₂> T₃₅, R4 ₅; Seslerion rigidae. Exs.: Padina Bădoaiei, Podul Calului, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Holcus lanatus L.; H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont., bolov., bur., U₃₅, T₃, Rₒ; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Podul lui Călineț (13); Cab. Gura Râului (32); Exs.: Podul lui Călineț, 1996; Sub Bârc, V. Bârsei, 1997; V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Hordelymus europaeus (L.) C. O. Harz (Elymus europaeus L.); H, Eur, (x=7; 2n=28), spor, mont., păd., margini de păd., U₃ ₅, T₃, R₃; Fagion. Exs.: Piatra Craiului, 1946, T.Comes (BUCF). Koeleria macrantha (Ledeb.) Schultes & Schultes fii. - ssp. transsilvanica (Schur) A. Nyârâdy (K. transsilvanica Schur); H, Carp, (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf., paj. pe versanți abrupți, U₂, T₄, R₅; Car. Festuco- Brometea. Lit.: Piatra Craiului (3); (4); (25); (39); (48); Zărnești, și sub K. transsilvanica Schur var. tenuipes (7); Crăpătura, Brâul Cerdacul Stanciului, Versantul sudic (13); P.C. Mică (40); (42); (45); (50); Vf. Padina Popii (45); sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1902, Degen A. (CL); 1948, A. Beldie (BUCF); P. C. Mică, 1994; Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Koeleria splendens C. PresL; H, Med, (x=7; 2n=28), rară subalp., stâne., U₂, To, R4 5; Seslerio-Festucetumpallentis. Exs.: Piatra Craiului, 1963,1. Morariu (HBV). Lolium perenne L.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., U₂>₅, T4, R,i₅; Cynosurion, Car. Plantaginetalia. Exs.: Padina Bădoaiei, 1996; V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Lolium temulentum L.; Th(TH), Adv, (x=7; 2n=14), spor, mont., segetală, U₂ⱼ₅, T₄, R4 5; Car. Secalietea. Lit.: Zărnești (5); (25). Melica ciliata L.; H, Euc-Balc, (x=9; 2n=18), spor, mont., paj., coaste înierbate, U15, T4, R₄; Seslerion rigidae, Festucetalia valesiacae. Exs.: Zărnești, 1913, S. Polgar; 1924, A. Borza, C. Papp (CL); 1924, A. Borza (BUCA). (!) V. Râului Mare. Melica nutans L.; H(G), Eua(Med), (x=9; 2n= 18), spor, mont., păd., U₃, Tₒ, Rn Car. Querco-Fagetea. (!) Sub Bârc. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 163 Melica uniflora Retz.; H, Eur, (x=9; 2n=18), spor, mont., păd., U₂>5, T₃, R4; Querco-Fagetea, Car. Fagion. Lit.: Padina lui Râie, Padina lui Călineț (30). Milium effusum L. - var. violacea Holler; H, Cp(bor), (x=7; 2n=28), spor, mont., păd., zăv., U3 5, T₃, R₃; Betulo-Adenostyletea. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț (13); V. Crăpăturii (29); Crăpătura sub Turnu (32); sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Zărnești, 1906, E. I. Nyărâdy (SIB). Molinia coerulea (L.) Moench; H, Eua, (x=9; 2n=36), spor, mont., paj., păd., U₄, T₃₎ Rq; Car. Molinion. Exs.: Plaiul Foii, 1978,1. Călărășanu, P. Bliderișanu (ROHM). Nardus stricta L.; H, Eua, (x=13; 2n=26), spor, mont., frecv. alp. inf., paj., Uₒ, To, R 1,5; Nardo-Callunetea, Molinio-Arrhenatheretea, Car. Nardetalia. Lit.: Versantul sudic (13); Cab. Gura Râului, St. Funduri, Pietricica, Mt. Galbenele, Dâmbovicioara (32); Poiana Curmăturii, P.C. Mică (43); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Zărnești, 1889. J. Romer (CL); Ciuma, 1889, J. Romer; Piatra Craiului, 1956; 1963, I. Morariu (HBV); Vf. Ascuțit, 1994; P.C. Mică, Podul lui Călineț, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Oreochloa disticha (Wulfen) Link; H, Alp-Carp, spor. alp. inf., paj., U₃, T|, Riⱼ₅; Caricion curvulae. Lit.: P.C. Mică (32). Phleum alpinum L.; H, Cp(arct-alp), (x=7; 2n=14), frecv. mont.-alp. inf., paj., bur., U₃, T₂, Rₒ; Rumicion alpini. Lit.: Piatra Craiului, Versant estic sub creastă, Versantul sudic, sub P. commutatum Gaud., (13); Grindul Mare, Piatra Galbenă (32); Exs.: Zărnești, 1902, A. Degen (CL); (SIB); Piatra Craiului, 1963, I. Morariu (HBV); Piatra Craiului, Vlădușca, 1913, M. Haret; Piatra Craiului, 1946, T. Comes, A. Beldie (BUCF). Phleum hirsutum Honkeny; H, Eur(alp), (x=7; 2n=14), rară mont., paj., U₃, T₂, R4; Seslerietea. Lit.: Piatra Craiului, (25); (48). Phleum montanum C. Koch; H, Carp-Balc-Cauc, (x=7; 2n=14, 28), mont., paj., U15, T₄ 5, R4; Melico-Phleetum. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32). Phleum pratense L.; H, Eua(Med), (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., U₃ ₅, Tₒ, Rₒ; Molinio-Arrhenatheretea, Car. Cynosurion. Lit.: Padina Popii (13); Exs.: Saivanul lui Bertilă, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Poa alpina L. (inel. P. alpina L. f. vivipara L.); H, Cp(bor), (x=7; 2n=21), frecv. subalp.-alp. inf., paj., stâne., înierbate, U₃, Tₒ, Ro; Car. Poion alpinae, Rumicion alpini. Lit.: Piatra Craiului (3); Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Versant estic sub creastă, Crăpătura, Curmătura, Versantul sudic (13); Grindul Mare (28); Cab. Gura Râului, Grindul Mare, Turnu (32); Piatra Craiului (37); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); Exs.: Piatra Craiului, 1851; Marele Grohotiș, 1861, M. Fuss; Crăpătura, 1906, E. I. Nyărâdy; Piatra Craiului, 1907, K. Ungâr (SIB); 1935, E. Pop, E. Vicol (CL); Piatra Craiului, 1946, A. Beldie (BUCF); Piatra Craiului Mare, 1963, I. Morariu (BUCA); P. C. Mică, 1963, I. Morariu; Piatra Craiului, 1979, P. Ularu, M. Danciu; 1979, D. Parascan (HBV); Pietricica (37); P. C. Mică, 164 Simona Mihăilescu 1994; Brâna Caprelor, Saivanul lui Bertilă, 1996; Padinile Frumoase, Ref. Grind, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Poa annua L.; Th(TH), Cosm, (x=7; 2n=28), spor, mont., paj., margini de drum, rud., U35, Tₒ, Roi Car. Polygonion avicuiare. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); sub P. annua c. alpigena Schur (4); sub P. annua var. varia Gaud. (25); V. Seacă, Cab. Gura Râului, Mlaștina Vlădușca, Curmătura, Mt. Pietricica, Piatra Galbenă (32); Exs.: V. Bârsei, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Poa bulbosa L.; G(H), Eua(cont), (x=7; 2n=14), spor, mont., paj., U₂, T₃ ₅, R₄; Festucetalia valesiacae. Lit.: Piatra Craiului, sub P. concinna Gaud. (4); sub P. bulbosa var. pseudoconcinna (Schur) Nyman (25). Poa chaixii Vili.; H, Eua, (x=7; 2n=14), spor, mont-sualp., păd., bur., U₃, T₃, R₂; Montio-Cardaminetalia, Adenostyletalia. Lit.: V. Crăpăturii, Versant estic sub creastă (13); Vlădușca-Mărtoiu (32); Exs.: Piatra Craiului, 1952, A. Beldie (BUCF); Ciuma (Piatra Craiului), 1979, D. Parascan (HBV); V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Poa compressa L.; H, Eur, (x=7; 2n=42), spor, mont., paj., Ui>₅, Tj, Ro; Festuco-Brometea, Chenopodietea. Exs.: Padina lui Călineț, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Poa hybrida Gaudin; H, Eur(mont), (x=7; 2n=14), frecv. mont., spor, sualp., păd., bur., U₃>J, T₂, Ro; Betulo-Adenostyletalia, Adenostylion alliariae. Lit.: Piatra Craiului (2); (3)’; (5); (25). Poa laxa Haenke (P. tremula Schur); H, Eua(arct-alp), (x=7; 2n=28), rar. alp. inf., paj., U₂ⱼ5, T, 5, R₂; Car. Androsacion alpinae, Thlaspeion rotundifolii. Lit.: Piatra Craiului, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV). Poa media Schur; H, Carp-Balc, rară alp. inf., paj., tuf., U₃, T₂, Ro; Rhododendro-Vaccinion. Lit.: Piatra Craiului, sub P. media var. minoriformis Nyăr., (25). Poa minor Gaudin; H, Pyr-Alp-Carp, (x=7; 2n=28), spor, sualp.-alp. inf., grohot., U₂₅, T15, R₂; Androsacion alpinae, Thlaspeion rotundifolii. Lit.: Cerdacul Stanciului, Versantul sudic (13). Poa molinerii Balbis (P. gelida Schur); H, Alp-Carp, (x=7; 2n=14), spor, mont.-alp. inf., stâne., paj., U₃, T₂, Ro; Seslerion bielzii. Lit.: Piatra Craiului (4); (25); Versantul sudic, Cerdacul Stanciului, Vf. Piscul Baciului (13); Exs.: Curmătura, 1955, I. Morariu; Piatra Craiului, 1963, I. Morariu, M. Danciu; 1979, D. Parascan (HBV); 1946, T. Comes, A. Beldie (BUCF); Sub Bârc, 1996; Marele Grohotiș, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Poa nemoralis L.; H, Eua, (x=7; 2n=28), spor, mont., frecv. subalp.-alp. inf, păd., tuf., bur., U₃, T₃, Rₒ; Asplenietea, Car. Querco-Fagetea. Lit.: V. lui Râie, Padina lui Călineț, Crăpătura, Cerdacul Stanciului, Curmătura, Brâul Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului (28); Curmătura, V. Crăpăturii (29); V. Dâmbovicioarei, Curmătura, Râul Mare, Brusturet, Prăpăstii-Vlădușca, V. Seacă, Crăpătura sub Turnu, P.C. Mică, Piciorul Pietrei Craiului (32); Mt. Funduri, P. Galbenă (37); Turnu (45); (50); V. Bârsa Tămașului, Poiana Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 165 Frumoasă, V. Seacă a Pietrelor, Poiana Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii, Prăpăstiile Zărneștilor (47); Piatra Craiului (48); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Crăpătura, 1906, E. I. Nyârâdy; Piatra Craiului, 1973, H. Heltmann (SIB); 1963, I. Morariu; 1979, D. Parascan; Bârsa Groșetului (Zărnești), 1974, M. Danciu (HBV); Sub Bârc, V. Râului Mare, 1994; Padina lui Călineț, 1995; sub Vf. Turnu, Brâna Caprelor, 1996. S. Mihăilescu (BUCA). Poa palustris L.; H, Cp(bor), (x=7; 2n=28,42), spor, mont., marginea apelor, U5, T3, R4; Calthion. Lit.: Piciorul Pietrei Craiului (32); Exs.: V. Crăpăturii, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). Poa pratensis L.; H, Cp, (x=7; 2n=25-49), frecv. mont.-subalp., paj., bur., rarițti de păd., U3, To, Ro; Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Piatra Craiului (2); (3); V. Seacă, V. Crăpăturii, Mlaștina Vlădușca, Mt. Pietricica, Mt. Galbenele, P.C. Mică, Crăpătura sub Turnu, Cab. Curmătura (32); Poiana Curmăturii (43); V. Bârsa Tămașului (46). (!) Curmătura. Poa remota Forselles; H, Eua(bor), (x=7; 2n=14), rară mont., păd., zăv., U4, T₂.5, R4; Car. Alno-Ulmion, Betulo-Adenostyletea. Lit.: V. lui Râie (13); Exs.: Piatra Craiului, V. Podurilor, 1948; 1952, A. Beldie (BUCF). Poa trivialis L.; H, Eua, (x=7; 2n=14,28), spor, mont., paj., U₄, Tₒ, Rol Calthion, Filipendulo-Petasition, Rumicion alpini, Car. Molinio-Arrhenatheretea. Lit.: Padina Popii (13); Exs.: V. Bârsei, 1998, S. Mihăilescu (BUCA). (!) Șaua Curmăturii. Sesleria bielzii Schur; H, Carp-Balc, spor, mont.- alp. inf., paj., stâne., U₂₅, T₂>₅, R4,5; Seslerio bielzii. Lit.: Piatra Craiului (3). (!) Cheile Prăpăstiilor, Vf. Turnu, Padina închisă. Sesleria coerulans Friv.; H, Carp-Balc, (x=7; 2n=28), spor. alp. inf., paj., stâne., U₂>5, T₂;5, R4.5; Seslerio bielzii. Lit.: Piatra Craiului, sub S. marginata Gris. (4); (5); Brâul de Mijloc, Versantul sudic, Vf. Piscul Baciului-Timbalul Mare (13); Piatra Craiului, (25). Sesleria heufleriana Schur; H, Carp, (x=7; 2n=28), spor, mont.-sualp., stâne., U₂, T35, R₄₅; Seslerion rigidae. Lit.: Cheile Dâmbovicioarei, (28); (32); Curmătura, V. Seacă, Prăpăstii-Viădușca (32); Pietricica (37); Exs.: Sub Bârc, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). Sesleria rigida Heuffel - ssp. rigida; H, D-Balc, (x=7; 2n=28), spor, mont., stâne., U₂>5, T₂, R45; Seslerion rigidae', Lit.: Piatra Craiului (2); (5); Piatra Craiului, (25); Vf. Piscul Baciului, P.C. Mică, Grindul Mare, Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet (28); Curmătura (29); Vf. Turnu, Grindul Mare, Pietricica, P.C. Mică (32); Grindul Mare, Pietricica (37); Prăpăstii, Șaua Curmăturii, V. Crăpăturii (49); Exs.: Padina lui Călineț, 1935, E. Pop (CL); Piatra Craiului, 1946, T. Comes, A. Beldie (BUCF); 1956, H. Furnică (HBV); 1963, I. Morariu P. Ularu; V. Crăpăturii, 1996, S. Mihăilescu (BUCA). 166 Simona Mihăilescu - ssp. haynaldiana (Schur) Gergely & Beldie (5. haynaldiana Schur, S. tenella Host); H, Carp, frecv. mont.-alp. inf., paj. pe versanți abrupți, grohot., Seslerietalia, Thlaspietalia. Lit.: Piatra Craiului (3); (25); V. Podurilor-V. Vlădușca, Brâul de Mijloc la V. Podurilor, Brâna Ciorânga Mare, Curmătura, Cerdacul Stanciului, Crăpătura (13); P.C. Mică (29); P.C. Mică (40); (42); (43); P.C. Mică, Turnu, Vf. Padina Popii (45); (50); Plaiul Găinii, sub Șaua Grind (46); sub Vf. Turnu, sub Vf. Padina Popii (47); Exs.: Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Șaua Padinei închise, P.C. Mică, 1994; Brâna Caprelor, Marele Grohotiș, Vf. Turnu, 1996; Vf. Ascuțit, Vf. între Țimbale, Vf. Piscul Baciului, Vf. Sbirii, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trisetum alpestre (Host) Beauv.; H, Alp-Carp-Balc, (x=7; 2n=14), spor, sualp.-alp. inf., stâne., U₂₅, T₂, Ro; Gypsophilion petraeae, Seslerion rigidae. Lit.: Piatra Craiului, sub T. alpestre d. glabrescens Schur (4); Cerdacul Stanciului (13); Piatra Craiului, Crăpătura, (25); Exs.: Piatra Craiului, 1979, D. Parascan; Brâul de Mijloc, 1992, M. Danciu (HBV); Peretele Padina Lăncii, Umerii Pietrei Craiului, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trisetum flavescens (L.) Beauv.; H, Euc(Med), (x=7; 2n=28), frecv. mont., paj., Uo, T₂, Rq; Car. Polygono-Trisetion, Arrhenatherion. Lit.: Piatra Craiului, sub T. flavescens p. transsilvanicum Schur (3); sub T. flavescens d. variegatum Schur (4); sub T. flavescens f. variegatum (Mert. & Joch) A. & G. (25); Padina Popii (13); Brusturet, Dâmbovicioara (32); Exs.: Piatra Craiului, 1949; 1951, A. Beldie (BUCF). Trisetum fuscum (Kit. & Schultes) Schultes (T. ciliare (Kit. ex Schultes) Domin); H, Carp, rară sualp., paj. de pe versanți abrupți, U₃, T₁;₅, R₂,5; Seslerion bielzii, Salicion retusae. Lit.: Piatra Craiului, (25); Exs.: Zărnești, 1924, A. Borza (CL); Sub Bârc, V. Urșilor, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Trisetum macrotrichum Hackel; H, Carp, spor, mont., paj. de pe versanți abrupți, grohot., U₂>₅, Tps, R₃; Seslerion bielzii, Calamagrostidion, Adenostylion. Lit.: Curmătura (13); Prăpăstii, Crăpătura, (25); (39); Piatra Craiului (48). ARECIDAE (Spadiiflorae) ARANAE ARALES ARACEAE Arum alpinum Schott & Kotschy; G, Eur(Med), (x=7; 2n=28), rar mont., păd., U₃ᵢ5, T35, R4; Querco-Fagetea. Lit.: P.C. Mică, (32); Exs.: Padina lui Dănișor, 1994, 1997, S. Mihăilescu (BUCA). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 167 Aceraceae 75 Adoxaceae 109 Alliaceae 144 Amaryllidaceae 145 Apiaceae 81 Apocynaceae 105 Araceae 166 Araliaceae 81 Aristolochiaceae 40 Asclepiadaceae 105 Aspleniaceae 35 Asteraceae 129 Balsam inaceae 78 Betulaceae 57 Blechnaceae 38 Boraginaceae 111 Brassicaceae 89 Campanulaceae 125 Caprifoliaceae 108 Caryophyllaceae 48 Celastraceae 79 Chenopodiaceae 55 Cistaceae 88 Colchicaceae 145 Convolvulaceae 111 Cornaceae 98 Corylaceae 58 Crassulaceae 59 Cupressaceae 39 Cuscutaceae 111 Cyperaceae 152 Indexul familiilor de plante Dennstaedtiaceae 34 Dipsacaceae 109 Dryopteridaceae 37 Equisetaceae 34 Ericaceae 98 Euphorbiaceae 80 Fabaceae 69 Fagaceae 57 Gentianaceae 102 Geraniaceae 76 Grossulariaceae 59 Hypericaceae 86 Iridaceae 147 Juncaceae 151 Lamiaceae 120 Lentibulariaceae 119 Liliaceae 145 Linaceae 76 Lycopodiaceae 33 Lythraceae 75 Malvaceae 97 Menyanthaceae 105 Oleaceae 108 Onagraceae 74 Ophioglossaceae 34 Orchidaceae 147 Orobanchaceae 119 Oxalidaceae 76 Papaveraceae 47 Parnassiaceae 63 Pinaceae 39 Plantaginaceae 119 Poaceae 156 Polygalaceae 78 Polygonaceae 55 Polypodiaceae 38 Primulaceae 99 Pyrolaceae 99 Ranunculaceae 41 Rhamnaceae 79 Rosaceae 63 Rubiaceae 105 Salicaceae 96 Santalaceae 79 Saxifragaceae 60 Scrophulariaceae 113 Selaginellaceae 33 Solanaceae 111 Tamaricaceae 89 Taxaceae 40 Thelypteridaceae 34 Thymelaeaceae 81 Tiliaceae 97 Typhaceae 15 5 Ulmaceae 58 Urticaceae 58 Valerianaceae 109 Verbenaceae 120 Violaceae 87 Woodsiaceae 36 168 Simona Mihăilescu Semnificația surselor pentru citările din literatură ta. SCHOTT H. W., 1851: Eine neue Gentiana aus , Siebenburgen. Bot. Ztg., 9(7): 151-152. 10. SCHOTT H. W., 1851: Dianthus callizomis n. sp. und Hepatica angulosa DC. Bot. Ztg., 9(10): 192-194. 2. kOISCHY T., 1853: Beitrăge zur Kenntniss des Alpenlandes in Siebenburgen. 1-32, Wien. 3. FUSS M., 1866: Flora Transilvaniae Excursoria, Cibinii. G. de Closius. 4. SCHUR F., 1866: Enunieratio plantarum Transsilvaniae. Vindobonae, G. Braumiiller. 5. SIMONKAI L., 1886: Enunieratio Florae Transsilvanicae-Vesculosae critica. Magyar I ermeszettudomânyi Tărsulat, Budapest. 5a. BRANDZA D., 1898: Conhibuțiuni noue laFlora României. Analele Acad. Române, ser. II, 11: 1-34, București. 6. ROMER J., 1898: Aus der Pflanzenwelt der Burzenlander Berge in Siebenburgen. Wien. 7. DOMIN K., 1907: Monographie der Gattung Koeleria. 8. PANȚU Z.C., 1915: Orchidaceele din România - studiu monografic. Ed. Acad. Rom., București. 9. SĂVULESCU TR., 1916: Studiul asupra speciilor de Campanuia L. din secția “Heterophyllae " ce cresc in România,. București. 10. PRODAN 1., 1930: Centaureele din România - monografie. Cluj. 11. PANȚU Z.C., 1931: Geraniaceele din România - studiu monografic. Acad. Rom. ser. III, 8, București. 12. WACHNER H., 1934: Ein Fundort von Linaria alpina (L.) Miller in den Rumanischen Karpathen. (Descoperirea din nou a plantei Linaria alpina în Caipații românești). Bul. Grad. Bot. Cluj, XIII: 51-52, Cluj. 13. BELDIE AL., 1952, Vegetația Masivului Piatra Craiului. Bul. fi. biol., agron., geoL, geogr., Ed. Acad. IV, 999-1029, București. 14. Flora României, voi. I, 1952. 15. Flora României, voi. II, 1953. 16. Flora României, voi. III, 1955. 17. Flora României, voi. IV, 1956. 18. Flora României, voi. V, 1957. 19. Flora României, voi. VI, 1958. 20. Flora României, voi. VII, 1960. 21. Flora României, voi. VIII, 1961. 22. Flora României, voi. IX, 1964. 23. Flora României, voi. X, 1965. 24. Flora României, voi. XI, 1966. 25. Flora României, voi. XII, 1972. 26. Flora României, voi. XIII, 1976. 27. HALDA .1., 1976: King’sRock. Bulletin of the American Rock Garden Society, 34(2): 66-72, Waterbury. 28. SANDA V. & POPESCU A., 1976: Contribuții la cunoașterea vegetației de stâncării din Masivul Piatra Craiului. Contrib. bot. Cluj, 149-160. 29. BOȘCAIU N. & TĂUBER F., 1977: Asociații vegetale rupicole și petrofile din Munții Piatra Craiului (I). Stud. corn, ocrot. nat. Suceava 265-271. 30. CRISTIAN-COMES 1. & TĂUBER F„ 1977: Ceno- corologia tisei (Taxus baccata L.) în Piatra Craiului. Ocrot. nat., 21(1): 27-32, București. 31. LUPȘA V, 1977: Răspândirea speciei Aster alpinus L. în Carpații Românești. Stud. cerc. ser. veg., 29(1): 21-29, București. 32. SANDA V., POPESCU A. & DOLTU M.I., 1977: Vegetația Masivului Piatra Craiului. Stud. corn. fi. nat., Muzeul Brukenthal Sibiu, 25: 115-212, Sibiu. 33. SLONOVSCHI V., 1977: Cartarea speciei Blechnum spicant(L.) Roth. din Carpații Românești. Stud. cerc, biol., ser. veg. 29(1): 33-38, București. 34. MORARIU 1., 1979: Revizuirea speciilor de Asperula din Flora României. Stud. cerc, biol., ser. veg., 31(2): 87-94, București. 35. SLONOVSCHI V, 1979: Corologia speciilor Linariaalpina (L.) Mill. și Cerinthe glabra Mill. în Caipații Românești. Stud cerc, biol., ser. veg. 31(2): 95-98, București. 36. MORARIU I. & DRĂGHICI BIBICA, 1980: Contribuții la flora Masivului Piatra Craiului. Stud. cerc, biol., ser. veg. 32(1): 3-8, București. 37. POPESCU A., SANDA V. & DRĂGHICI B„ 1980: Aspecte ale vegetației lemnoase din Masivul Piatra Craiului. Stud. corn. Muzeul Pitești, 5: 61-75, Pitești. 38. HELTMANN H., 1985: Zum Endemismus des Siidost- Karpatenraumes. Siebenbiirg. Archiv, 20: 157-216, Wien. 39. DIHORU G. & PĂRVU C., 1987: Plante endemice în Flora României. Ed. Ceres, București. 40. MIHĂILESCU S., 1994: Dynamic of vegetation of calcareous screes on the Piatra Craiului Mică Mountain. Ocrot. nat., 38(2): 135-141, București. 41. KONIG C., 1994: Biometrische und karyosystematische Untersuchungen am Polyploidkomplex Biscutella laevigata. Biosysțematics andEcology Series, 6: 1-19, Wien. 42. MIHĂILESCU S., 1995: Aspecte ale vegetației calcofile de pe Piatra Craiului Mică. Argessis, Stud. Comun., ser. st. nat. 7: 47-53, Pitești. 43. MIHĂILESCU S., 1995: Indici de diversitate ai unor asociații vegetale din Munții Piatra Craiului. Ocrot. nat., 39(1-2): 71-77, București. 44. STARMUHLER W. & STARMUHLER U., 1995: Flora und Vegetation der Karpaten mit besonderer Berucksichtigung der Sud-Karpaten. Carinthia II. 185/105, 71-79, Klagenfurt. 45. BOȘCAIU M., 1996: Multidisciplinary studies on some groups ofperennial Cerastium speciesfrom the Carpathians and the Eastern Alps. (teză de doctorat), Wien. 46. MIHĂILESCU S„ 1996: Structura unui profil transversal de vegetație în Munții Piatra Craiului. Naturalia, stud. și cerc., 2-3: 205-217, Pitești. 47. BOȘCAIU N. & MIHĂILESCU S., 1997: Reconsideration of sintaxonomical position for Delphinion elati alliance in the Romanian vegetation. in “Proceedings of the Institute of Biology”, 37-40, București. 48. MIHĂILESCU S„ 1997: Masivul Piatra Craiului - zonă endemoconservatoare. Marisia, 25: 279-289, Tâigu-Mureș. 49. MIHĂILESCU S., 1997: Studiul comparativ al vegetației saxicole din Cheile Prăpăstiilor, Dâmbovicioarei și Valea Crăpăturii (Munții Piatra Craiului). Stud. cerc, biol., ser. veg., 49(1-2): 57-66. 50. BOȘCAIU M„ BOȘCAIU N. & EHRENDORFER F., 1997-1998: The Cerastium alpinum group țCaryophyllaceae) in the SouthEastern Carpathians. Contrib. bot. Cluj, II, 1-37. 1. Dianthus callizonus; 2. Anemone narcissifolia; 3. Eritichium nanum ssp. jankae; 4. Rhododendron myrtifolium 1. Primula elatior ssp. carpatica; 2. Primula veris ssp. columnae; 3. Primula halleri 1. Telekia speciosa; 2. Aster alpinus; 3. Hieracium villosum; 4. Doronicum carpaticum Saxifraga mutata ssp. demissa Gypsophila petraea Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 173 3. ANALIZA AREAL-GEOGRAFICĂ A FLOREI ȘI APARTENENȚA FITOGEOGRAFICĂ A TERITORIULUI CERCETAT în cadrul acestui subcapitol prezentăm analiza taxonomică a florei Masivului Piatra Craiului, urmată de analiza areal-geografică propriu-zisă, apoi analiza bioformelor, analiza factorilor ecologici și analiza citotaxonomică. 3.1. Analiza taxonomică Lista floristică cuprinde 1092 taxoni vasculari respectiv 991 specii și 98 subspecii, au fost păstrate 3 varietăți. La acestea se adaugă 25 hibrizi menționați mai ales de “Flora României”, dar care nu au intrat în calculele statistice ulterioare. Se poate spune că flora zonei cercetate reprezintă aproximativ 30% din flora României. în conspectul floristic taxonii aparțin la 91 familii (tabelul nr. 3), ponderea cea mai mare de reprezentare o au familiile: Asteraceae (137), Poaceae (103), Rosaceae (53), Caryophyllaceae (51), Brassicaceae (50), Scrophulariaceae (50), Ranunculaceae (49), Lamiaceae (48), Fabaceae (45), Apiaceae (38), Cyperaceae (33), Orchidaceae (33). în ansamblul lor aceste 12 familii alcătuiesc fondul de bază din conspectul floristic al teritoriului cercetat, însumând 63,19% din totalul taxonilor identificați. în conspectul taxonomic au fost incluse: □ specii și subspecii citate pentru prima dată din Masivul Piatra Craiului Acestea sunt în număr de 164, dintre care amintim: Achillea setacea Waldst. & Kit., Allium victorialis L., Alopecurus aequalis Sobol., Anagallis arvensis L., Angelica archangelica L. ssp. archangelica, Aqnilegia transsilvanica Schur, Bromus benekenii (Lange) Trimen, Calamagrostispseudophragmites (HalIer fii.) Koeler, Carex caryophyllea Latour., Centaurea apiculata Lebed. ssp. spinulosa (Rochel ex Sprengel) Dostâl, Centaurium erythraea Rafn. ssp. erythraea, Cirsium rivulare (Jacq.) AIL, Crocus banaticus Gay, Cruciata pedemontana (Bellardi) Ehrend., Epipactis microphylla (Ehrh.) Swartz, Euonymus verrucosus Scop., Euphorbia helioscopia L., E. platyphyllos L., Galium glaucum L., Geranium dissectum L., G. pusillum L., Gnaphalium uliginosum L., Hepatica nobilis Miller, Herniaria glabra L., Hieracium bauhinii Besser, Juncus trifidus L., Lathraea squamaria L., Lavatera thuringiaca L., Linum uninerve (Rochel) Jâv., Luzuia multiflora (Retz.) Lej., Melampyrum bihariense Kern., Melica nutans L., Ophioglossum vulgatum L., Orchis coriophora L., Orobanche teucrii Holandre, Potentilla tinerea Chaix, R inclinata Vili., Rhinanthus alectorolophus (Scop.) Pollich, Roșa micrantha Borrer ex Simk., Rubus caesius L., Saxifraga stellaris L. ssp. alpigena Temesy, Silene latifolia Poiret ssp. alba (Miller) Greuter & Burdet, Sparganium erectum L. ssp. neglectum (Beeby) Schinz & Thell., Stachys germanica L., Stellaria uliginosa Murray, Taraxacum hoppeanum Griseb., 174 Simona Mihăilescu Tabelul nr. 3 Repartiția florei în cadrul familiilor de plante vasculare Nr. crt. Familia Nr. taxoni Nr. crt. Familia Nr. taxoni 1 Asteraceae 137 47 Aceraceae 3 2 Poaceae 103 48 Equisetaceae 3 3 Rosaceae 53 49 Grossulariaceae 3 4 Caryophyllaceae 51 50 Linaceae 3 5 Brassicaceae 50 51 Lycopodiaceae 3 6 Scrophulariaceae 50 52 Malvaceae 3 7 Ranunculaceae 49 53 Thymelaeaceae 8 Lamiaceae 48 54 Urticaceae 3 9 Fabaceae 45 55 Celastraceae 2 10 Apiaceae 38 56 Convolvulaceae 2 11 Cyperaceae 33 57 Corylaceae 2 12 Orchidaceae 33 58 Cupressaceae 2 13 Campanulaceae 19 59 Cuscutaceae 2 14 Rubiaceae 19 60 Lentibulariaceae 2 15 Primulaceae 18 61 Oleaceae 2 16 Gentianaceae 17 62 Ophioglossaceae 2 17 Juncaceae 17 63 S antal aceae 2 18 Polygonaceae 16 64 Selaginellaceae 2 19 Liliaceae 15 65 Solanaceae 2 20 Violaceae 15 66 Typhaceae 2 21 Boraginaceae 14 67 Ulmaceae 2 22 Salicaceae 14 68 Adoxaceae 1 23 Crassulaceae 13 69 Amaryllidaceae 1 24 Onagraceae 13 70 Apocynaceae 1 25 Saxifragaceae 13 71 Araceae 1 26 Geraniaceae 12 72 Araliaceae 1 27 Euphorbiaceae 9 73 Aristolochiaceae 1 28 Woodsiaceae 9 74 Asclepiadaceae 1 29 Dipsacaceae 8 75 Balsaminaceae 1 30 Dryopteridaceae 8 76 Blechnaceae 1 31 Caprifoliaceae 7 77 Colchicaceae 1 32 Aspleniaceae 6 78 Cornaceae 1 33 Cistaceae 6 79 Demstaedtiaceae 1 34 Ericaceae 6 80 Fagaceae 1 35 Hypericaceae 6 81 Lythraceae 1 36 Alliaceae 5 82 Menyanthaceae 1 37 Papaveraceae 5 83 Oxalidaceae 1 38 Pinaceae 5 84 Parnassiaceae 1 39 Valerianaceae 5 85 Polypodiaceae 1 40 Betulaceae 4 86 Rhamnaceae 1 41 Chenopodiaceae 4 87 Tamaricaceae 1 42 Iridaceae 4 88 Taxaceae 1 43 Orobanchaceae 4 89 Thelypteridaceae 1 44 Plantaginaceae 4 90 Tiliaceae 1 45 Polygalaceae 4 91 Verbenaceae 1 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 175 Vaccinium gaullherioides Biger, Verbascum nigrum L., V thapsus L., Veronica anagallis- aquatica L., Viola alba Besser, V riviniana Reichenb., ș.a. Identificarea unor noi specii în perimetrul cercetat a permis îmbogățirea cunoștințelor despre flora masivului, chiar dacă unele dintre acestea sunt comune în țara noastră, au fost incluse în conspectul floristic. Pe lângă citările din literatură și informațiile din herbare, la un număr însemnat de specii au fost menționate și localități noi pe teritoriul cercetat (!). Specimenele din herbarul personal, în număr de aproximativ 2000, au fost menționate ca aparținând Herbarului general al Institutului de Biologie București (BUCA). □ specii a căror prezență este discutabilă în Masivul Piatra Craiului Deoarece au fost reunite și contribuțiile botaniștilor din lucrări mai vechi, trebuie să menționăm că au fost omise din listă următoarele specii menționate ca fiind în Piatra Craiului, dar a căror prezență este puțin probabilă, sau chiar exclusă, în perimetrul cercetat sau chiar pe teritoriul țării noastre (majoritatea nu au fost confirmate ulterior citării), dintre acestea: Adenostyles alpina (L.) Bluff & Fingerh¹, Alchemillafissa Gunter & Schummel², Campamtla stevenii Bieb.³, Crepis chondrilloid.es Jacq.⁴, Draba cuspidata Bieb.⁵, Carex firma Host⁶, Dianlhns balbisii Ser.⁷, D. brachyanthus Schur⁸, Draba nivalis Liljeblad⁹, Euphrasia micrantha Reichenb.¹⁰, Festuca alpestris R. & S.¹¹, E megaphylla Schur¹², Moehringia polygonoidesfi Minuartia austriaca (Jacq.) Hayek¹⁴, M. laricifolia (L.) Schinz & Thell.¹⁵, M. polygonoides (Wulfen) Meii. & Koch¹⁶, Myosotis suaveolens Waldst. & Kit.¹⁷, Oxyria digyna (L.) Hill.¹⁸, Primula clusiana Tausch¹⁹, Phyteuma scheuchzeri AII.²⁰, Sabulina ¹ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ² citată din Piatra Craiului de E Schur (1866) și M. Fuss (1866). ³ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ⁴ citată din Piatra Craiului de M. Fuss (1866). ⁵ citată din Piatra Craiului de M. Fuss (1866). ⁶ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866), M. Fuss (1866) și L. Simonkai (1886), clar neconfirmată. ⁷ citată din Piatra Craiului de M. Fuss, (1866) și de F. Schur (1866); sinonim la D. ferrugineus Miller, care nu e menționată în România (Flora Europaea, 1993, voi. I, ed. 2, p.234). ⁸ citată din Piatra Craiului, - nu am identificat specia D. brachyanthus Schur non Boiss, citată în lucrarea lui F. Schur (1866, p. 96) care a fost considerată ca un hibrid între D. carthusianorum L. și D. alpinus. Statutul taxonomic al acestei specii nu a putut fi confirmat nici de L. Simonkai (1886, p. 120), care nu a găsit tipul descris de F. Schur în Herbarul Muzeului de la Lemberg. ⁹ citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886). ¹⁰ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866); probabil greșit localizată. ¹¹ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ¹² citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ¹³ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866) și L. Simonkai (1886), dar neconfirmată. ¹⁴ citată clin Piatra Craiului de T. Kotschy (1853), sub Arenaria austriaca Jacq.; de M. Fuss (1866), sub Neumayera austriaca Rchb., la Vf. Baciului în Flora României, 1953, voi.II, unde e considerată dubioasă, iar Flora Europaea, 1993, vol.I, ed.2, nu o menționează în România. ¹⁵ Flora României, 1953, voi. II, p.83, menționează ca stațiune Munții Bârsei, dar neconfirmată. ¹⁶ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866) și M. Fuss (1866). ¹⁷ citată de F. Schur (1866), Flora Europaea, voi. 4, o sinonimizează la Myosotis stenophylla Knaf. ¹⁸ citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886). ¹⁹ citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886). ²⁰ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866) și M. Fuss (1866). 176 Simona Mihăilescu mucronata Reichenb.²¹, Salix appendiculata Vili.²², Saponariapumilio (L.) Fenzl.²³, Saxifraga cochlearis Reichenb.²⁴, S. hohemvartii Vest.²⁵, S. muscoides Wulfen²⁶, S. sedoides-, S. tectorum L. b. normale Schur²⁸, Seseli gracile Waldst. & Kit.²⁹, Silene anlilopun Vest³⁰. Aceste specii nu au fost luate în calculul statistic. 3.2. Analiza areal-geografică Structura areal-geografică a florei din Masivul Piatra Craiului reliefează participarea a 51 categorii de elemente cu origini florogenetice diferite, în proporții foarte variabile, rezultat al interferențelor fitogeografice din teritoriul cercetat. Unele grupe au o extindere mai mare (europene (Eur), eurasiatice (Eua), central-europeane (Euc)) cu precizările: boreale (bor), arctic- alpice (arct-alp), alpice (alp), continental (cont), montan (mont), la acestea se adaugă un număr de categorii care au un număr mai redus de reprezentanți în flora masivului, iar Med cuprinde spațiul mediteranean și submediteranean care poate fi atât est cât și vest. El- A- ^dv Cosm Pyr-Alp'Carp-Balc l\r-Alp'Caip Pont Med 0 5 10 15 20 % Fig. 12 Spectrul elementelor floristice din cormoflora Masivului Piatra Craiului ²¹ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ²² citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886), dar nu este menționată în Carpați, citările se referă probabil la S sitesiaca Willd. sau la hibrizi (Flora Europaea, 1993, voi. I, ed. 2). ²³ menționată greșit de V. Sanda & al. (1977). ²⁴ citată din Piatra Craiului de T. Kotschy (1853), F. Schur (1866) și M. Fuss (1866); dar, Flora României, 1956, voi.IV, p. 116, și Flora Europaea, 1993, voi. I, ed. 2, p. 448. menționează că nu crește în țara noastră. ²⁵ citată din Piatra Craiului de T. Kotschy (1853), F. Schur (1866) și M. Fuss (1866); sinonimă la S. sedoides, dar care nu e răspândită în România. ²⁶ citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886); sinonim la S. exarata Vili., care nu e menționată în România (Flora Europea, 1993, voi. I, ed. 2, p. 453). ²⁷ citată din Piatra Craiului de T. Kotschy (1853), F. Schur (1866) și M. Fuss (1866); dar nu e răspândită în România. ²⁸ citată din Piatra Craiului de F. Schur (1866). ²⁹ citată din Piatra Craiului deL. Simonkai (1886), puțin probabil de a fi răspândită în masiv fiind o specie sudică. ³⁰ citată din Piatra Craiului de L. Simonkai (1886); și la Cerdacul Stanciului de A. Beldie (1952); probabil eronat. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 177 Pentru a stabili cât mai concludent elementele floristice, s-au folosit lucrările următorilor autori: I. Mathe (1940-1941), H. Metisei și colaboratorii (1965-1978), N. Boșcaiu (1971), N. Boșcaiu & F. Tauber (1985), V. Sanda și colaboratorii (1983, 1997) și Atlas Florae Europaeae (Voi. 1-XI, 1972-1996). Pentru a oferi totuși o imagine sintetică generală, s-au folosit grupele mai mari de elemente floristice, fapt ce a permis și reprezentarea grafică a acestora (fig. 12). Analiza areal-geografică a florei pune în evidență predominanța unui fond eurasiatic (33,79%), căruia i se alătură specii europene (15,66%), central-europene (11,81%) și circumpolare (10,81%), un număr important de specii fiind de proveniență alpic-carpatică (3,11 %), carpatică cu valoare endemică (4,58%) și carpato-balcanică (3,75%), puține elemente fiind incluse în celelalte categorii ce au o pondere de reprezentare redusă. (Tabelul nr. 4). Elementul eurasiatic, reprezentând 33,79%, cuprinde specii cu frecvență mare în făgete: Asarum europaeum, Daphne mezereum, Epilobium montanum, Galium odoratum, Impatiens noli-tangere, Lilium martagon, Lonicera xylosteum, Neottia nidus-avis, Poa nemoralis, Viola reichenbachiana, ș. a., puține specii urcă în etajul alpin. Majoritatea speciilor eurasiatice sunt prezente în asociații de buruienișuri, vegetație de chei și pajiști din zona montană: Achillea millefolium, Alliaria petiolata, Arctium tomentosum, Campanula persicifolia, Dactylis glomerata ssp. aschersoniana, Filipendula ulmaria, Fragaria vesca, Lotus corniculatus, Medicago lupulina, Origanum vulgare, Paris quadrifolia, Plantago lanceolata, P. major, Primula elatior, Rammculus repens, Trifolium medium, T pratense, etc. Dintre rarități: Epipogium aphyllum, Herminium monorchis. Elementul european reprezintă 15,66% din compoziția floristică a teritoriului cercetat. Fagul (Fagus sylvatica), este unul dintre cel mai bine reprezentate elementele europene în masiv. Deși A. Beldie (1977) consideră fagul element central-european, faptul că se găsesc exemplare și în partea sudică a orașului Uppsala și în Irlanda ne-au determinat să-l considerăm element european subatlantic. în Piatra Craului, în lipsa speciilor din genul Quercus, pădurile de fag ocupă suprafețele cele mai întinse din zona montană. Ca dominant al făgetelor, fagul intră în compoziția unor asociații (Symphyto-Fagetum Vida 1959, Pulmonaria rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987, Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo) Tauber 1987), cu unele trăsături specifice țării noastre. Molidul (Picea abies), element european montan este dominant în molidișuri și codominant în pădurile de amestec cu fagul. Formează păduri ce ocupă suprafețe destul de mari dar a căror altitudine maximă este diferită pe cei doi versanți ai Pietrei Mari, versantul vestic (abruptul vestic), are limita mai coborâtă a molidișurilor, față de versantul estic unde limita superioară urcă până la 1800 m, îmbrăcînd Padinile Frumoase. Alte specii europene răspândite îndeosebi în păduri, pajiști cu caracter mezofil și tufărișuri sunt: Acer campestre, Ajuga reptans, Anemome ranunculoides, Anthyllis vulneraria, Briza media, Crataegus monogyna, Galeopsis tetrahit, Hy'pericum montanum, Linum catharticum, Mercurialis perennis, Mycelis muralis, Pulmonaria officinalis, Rubus hirtus, Sorbus aucuparia, S. torminalis, Trifolium campestre, etc. Component al stâncăriilor înierbate și pajiștilor din subalpin și alpin, Carex sempervirens este element european, alături de care, în aceste etaje, există un număr 178 Simona Mihăilescu însemnat de rarități floristice: Nigrilella nigra, N. rubra, Phleum hirsutum, Pritzelago alpina, Ranunculus alpestris, V'eronica aphylla. Tabelul nr.4 Elementele floristice și ponderea lor de reprezentare din Masivul Piatra Craiului Element floristic / număr /procent Element floristic / număr /procent Cp 118 10,81% Carp 100 9,16% Cp 15 Carp 50 Cp(arct-alp) 32 Carp-Balc 41 Cp(bor) 71 Carp-Balc-Anat 2 Eua 369 33,79% Carp-Balc-Cauc 1 Eua 212 Carp-Balc-Pan 3 Eua(alp) 7 Carp-Balc-Sudet 2 Eua(arct-alp) 20 Carp-Cauc-Anat 1 Eua(bor) 8 D 34 3,11% Eua(cont) 37 D 6 Eua(mont) 6 D-Balc 22 Eua(Med) 79 D-Balc-Anat 2 Eur 171 15,66% D-Balc-Pan 2 Eur 97 D-Pan 2 Eur(alp) 24 Med 23 2,11% Eur(bor) 4 Med 18 Eur(cont) 7 Med(est) 1 Eur(Med) 25 Med(mont) 1 Eur(mont) 14 Atl-Med 3 Euc 129 11,81% Pont 22 2,01% Euc 59 Pont-Balc 1 Euc(alp) 8 Pont-Balc-Cauz 1 Euc(mont) 27 Pont-Med 12 Euc(Med) 35 Pont-Pan 6 Pont-Pan-Balc 2 Arct-alp 3 0,27% Pyr-Alp-Carp 2 0,18% Alp 70 6,41% Pyr-Alp-Carp-Balc 1 0,09% Alp-Balc 1 Cosm 43 3,94% Alp-Carp 34 Adv 7 0,64% Alp-Carp-Balc 33 Alp-Carp-Cauc 1 Alp-Carp-Sudet 1 TOTAL 1092 Elementul central-european, cu o pondere de 11,81%, cuprinde unele dintre speciile caracteristice asociațiilor forestiere, cum este, Abies alba dintre arbori, sau specii cu o frecvență ridicată în acestea: Corylus avellana, Cardamine bulbifera, Euphorbia amygdaloides, Isopyrum thalictroides, Lamiastrum galeobdolon, Luzuia sylvatica, L. luzuloides. Alte specii central-europene apar frecvent în pajiști, tufărișuri și la margini de Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 179 păduri: Cardaminopsis arenosa, Clematis vitalba, Dianthus carthusianorum, Trifolium ochroleucum ș.a. Elementul circumpolar (10.81%) este bine reprezentat în masiv, cuprinzând o serie de specii abundente până la dominante în unele grupe de vegetație. Sunt întâlnite începând cu altitudini mici în asociații higrofile cu Epilobiumpalustre, Juncus articulalus, etc., până în zona subalpină și alpină în tufărișuri (specii ca: Dryas octopetala, Junipenis commvnis ssp. alpina, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea) precum și în număr destul de mare în vegetația stâncăriilor: Anemone narcissifolia, Antennaria dioica, Aster alpinus, Draba nemorosa, Festuca nigrescens, Myosotis alpestris, Pedicularis verticillata, etc. în făgete, majoritatea speciilor cu origine circumpolară este reprezentată de ferigi: Dryopteris dilatata, D. carthusiana; Gymnocarpium dryopteris, G. robertianum, la care se adaugă Oxalis acetosella, toate fiind specifice ordinului Fagetalia, în rest sunt prezente destul de puține specii din această categorie raportat la numărul mare al speciilor din flora ierboasă a făgetelor {Hepatica nobilis). în buruienișurile de munte se găsesc specii ca: Epilobium angustifolium, Rubus idaeus, Solidago virgaurea ssp. mimila, etc. Multe ferigi au origine circumpolară (Asplenium scolopendrium, A. vinde), pe de altă parte, asociațiile din clasa Asplenietea au numeroase specii caracteristice circumpolare. Specii rare în țara noastră, dar și în masiv, Coeloglosum viride, Corallorhiza trifida, sunt circumpolare. Elementele din categoria alpic-carpatică (3.11%) au importanță în etajele subalpin și alpin, unde de altfel se întâlnesc și unele rarități floristice: Dianthus glacialis ssp. gelidus, Draba kotschyi, Gentiana brachyphylla ssp. favrati, Viola alpina, etc.. Alte specii coboară în păduri și pe stâncării, până la poalele masivului: Epilobium alpestre, Galium anisophyllon, Gentiana Iuțea, Scabiosa lucida, ș.a. Elementul carpato-balcanic prezintă o pondere semnificativă (3,75%) mai ales prin faptul că marchează legătura dintre florele celor două sisteme muntoase: Carpații și Balcanii. Dintre speciile cu origine carpato-balcanică din etajele subalpin și alpin inferior: Asperula capitata, Rhododendron myrtifolium, în molidișe mai frecventă este Campanula paiula ssp. abietina. Tot în această categorie sunt cuprinse și: Aconitum toxicum, Voia declinata, ș.a. Elementul dacic (3.11%). în general, sunt vechi specii terțiare, nemorale, care și-au păstrat statutul diploid. în acord cu opiniile unor fitogeografi (F. Pax, 1899; A. Borza, 1948; I. Mathe, 1940; N. Boșcaiu, 1971; N. Boșcaiu & F. Tăuber, 1985), am raportat la speciile dacice, specii nord-balcanogene sau chiar caucazogene. După M.G. Popov (1949), unele dintre speciile dacice au apărut în Carpați de unde au iradiat spre nordul Peninsulei Balcanice. Dintre speciile daco-balcanice prezente în masiv menționăm: Crocus banaticus, Doronicum carpaticum, Jovibarba heuffelii, Pulmonaria rubra s.a. Elementul carpatic propriu-zis, cu o pondere de 4,58%, este important mai ales prin conținutul informațional ce-I transmite, în această categorie fiind incluse endemitele prezente în Piatra Craiului. El dezvăluie intensitatea procesului de diferențiere și conservare particular regiunii studiate. Alături de elementul dacic, contribuie la particularizarea acestui masiv în Carpații românești. 180 Simona Mihăilescu în secolul trecut au fost descrise multe dintre endemitele carpatice, sau cu ponderea arealului în Carpați. La o mare parte dintre acestea, existența lor în Piatra Craiului a fost consemnată aproximativ în aceeași perioadă. Prezența cea mai ridicată a endemitelor în masiv este în Șaua Curmăturii-Valea Crăpăturii, stațiune ce întrunește condiții deosebite ce permit dezvoltarea acestor specii. într-un studiu cu privire la endemite și zone endemoconservatoare din Carpații Sud-Estici, G. Negrean și M. Oltean (1989), subliniază remarcabila prezență a speciilor endemice în Masivul Piatra Craiului, în contextul lanțului Carpatic. în cele ce urmează, menționăm câteva dintre endemitele prezente în Masivul Piatra Craiului: Achillea schurii Schultz Bip., J. C. Baumgarten în 1816 o consemnează sub numele de A. atrata Baumg., în masiv a fost menționată pentru prima dată în 1866 de F. Schur sub Ptarmica tenuifolia Schur. Studii morfologice și, în special, cariologice la specia A. schurii (2n=18) conduc la diferențierea de A. oxyloba (DC.) Schultz-Bip. răspândită în Alpii de Sud și Apenini, și constituie argumente pentru a considera zi. schurii specie vicariantă în Carpații de Sud-Est (A. Tăcină, 1979). Campanula carpatica Jacq., menționată de F. Schur (1866) și M. Fuss în 1866 pentru prima dată în Piatra Craiului. Centaureapinnatifida Schur, descrisă de F. Schur în 1866 și menționată pentru prima dată și din Piatra Craiului în aceiași lucrare. Cerastium transsilvanicum Schur, descrisă sub acest nume de F. Schur în 1851 din Făgăraș, prima mențiune în Piatra Craiului este reprezentată de o planșă de herbar a lui J. Romer existentă în Herbarul Facultății de Silvicultură din Brașov și datat cu anul 1885. Dianthus callizomts Schott & Kotschy, plantă endemică ce vegetează numai pe brânele și stâncăriile din zona subalpină și alpină a masivului și care, ca unitate izolată din punct de vedere sistematic, este foarte probabil un relict preglaciar cu origine alpigenă. Descrisă de cei doi botaniști H. W. Schott și T. Kotschy în “Botanische Zeitung” din 1851. mai există o planșă de herbar din același an a lui M. Fuss la Herbarul de la Sibiu. Dianthus spiculifolius Schur a fost menționată în 1866 de F. Schur în Piatra Craiului. F. Schur a găsit o specie de Dianthus pe care în herbar a numit-o D. spiculifolius Schur iar în “Enumeratio Plantarum Transsilvaniae” (1866, p. 98), numele îl trece sinonim la D. acicularis Fisch. L. Simonkai în 1886, considera specia D. spiculifolius Schur sinonim cu D. acicularis Schur En. 98, non Fisch. Specia descrisă de Fisch sub D. acicularis este o specie situată în Ural (central și sud) cu extindere spre Saratov. Astfel, s-a considerat validă (“Flora Europaea”, 1993, vol.I, ed. 2, p. 242) denumirea indicată de F. Schur în herbar și descrierea raportată în “Enumeratio Plantarum Transsilvaniae” (1866, p. 98). Dianthus tenuifolius Schur, îl considerăm endemit carpatic, deși, mai recent (“Flora Europaea”, 1993, vol.I, ed. 2,) îl include la specia D. carthusianorum L. care are o răspândire mult mai largă în Europa. Erigeron nanus Schur descrisă în 1866 și menționată prima dată în Piatra Craiului de F. Schur. Gentiana cruciata L. ssp.phlogifolia (Schott & Kotschy) Tutin, descrisă de H. W. Schott și T. Kotschy în 1851 sub G. phlogifolia Schott, din Piatra Craiului. Hepatica transsilvanica Fuss, descrisă de M. Fuss în 1848, este menționată în Piatra Craiului în 1866 de M. Fuss și în aceiași an, de F. Schur sub numele de H. multiloba Schur. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 181 întâlnită în flora vernală a acestui masiv, crucea voinicului prezintă unele argumente pentru a fi încadrată în categoria relictelor terțiare (“Flora R.S.R”, 1976, voi.XIII, p. 107), care sunt taxoni izolați sau răspândiți sporadic, în majoritatea cazurilor abătuți sistematic de la rudele lor cele mai apropiate și care au fost dislocate în perioadele glaciare. Linum uninerve (Rochel) Jav., am menționat-o pentru prima data în masivul Piatra Craiului în Cheile Prăpăstiile Zărneștilor (S. Mihăilescu, 1997a), de unde am colectat-o pentru herbar în 1994. Onobrychis transsilvanica Simonkai, descrisă sub acest nume de L. Simonkai în 1886 și tot atunci menționată prima dată în masiv. Primula wulfeniana Schott ssp. baumgarteniana (Degen & Moesz) Ludi, menționată în Făgăraș de J. C. Baumgarten în 1816 sub numele P integrifolia Baumg., în Piatra Craiului prima mențiune este a lui M. Fuss în 1866. “Flora R.S.R.” (1960, voi.VII, p. 98) menționează P. baumgarteniana Degen & Moesz în Postăvarii ca fiind certă și alte câteva stațiuni probabile, dar neconfirmate, printre care și Piatra Craiului. Considerată dispărută din flora țării noastre, în 1976, botanistul ceh J. Halda regăsește planta în Piatra Craiului în apropiere de vârful Piscul Baciului, la care se referă și I. Morariu (1978). Saxifraga mutata L. ssp. demissa (Schott & Kotschy) D. A. Webb, menționată prima dată în Piatra Craiului sub 5. transsilvanica Fuss, de M. Fuss în 1866, cu o notă în care amintește că H. W. Schott și T. Kotschy au descris planta sub S. demissa Schott & Kotschy în 1859. Papaver alpinum L. ssp. corona-sancti-stephani (Zapai.) Borza, singura specie de mac din țara noastră ce urcă până la altitudini mari și care impresionează prin coloritul și fragilitatea sa, a fost menționată în masiv de M. Fuss (1866). Alte specii endemice prezente în masiv: Anthemis tinctoria ssp. fussii, Dianthus henteri, Draba haynaldii, Hesperis oblongifolia, Koeleria macrantha ssp. transsilvanica, Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica, Silene nutans ssp. dubia, Trisetum macrotrichum, Thesium kernerianum, Thlaspi dacicum ssp. banaticum, Thymus comosus. Endemitele ca și plantele rare sau periclitate din Piatra Craiului au fost cuprinse în “Lista roșie a plantelor superioare din România” (M. Oltean & al., 1994). Dintre speciile relicte din Piatra Craiului menționăm: Ligulariasibirica, (element de origine european-boreală), situat numai într-o singură stațiune, în înmlăștinire lângă cabana Brusturet, este menționat de B. Drăghici (1980) și Conioselinum tataricum, situat în Cheile Prăpăstiilor și Dâmbovicioarei. în concluzie, analiza areal-geografică a florei Masivului Piatra Craiului evidențiază câteva aspecte caracteristice: - ponderea mare a elementelor eurasiatice, europene, central-europene, care relevă apartenența la regiunea central-europeană; - un procent ridicat de specii circumpolare, alpice, carpatice, carpato-balcanice, ce subliniază caracterul montan al vegetației; - caracterul conservativ al florei relevat de endemitele prezente în număr mare; - un procent semnificativ de specii artic-alpine, ce permite includerea Pietrei Craiului printre munții înalți, cu etajul subalpin bine dezvoltat, iar cel alpin inferior cu câteva elemente reprezentative; - o influență mai redusă asupra florei a elementelor sudice și orientale; 182 Simona Mihăilescu Structura floristică pledează pentru încadrarea Masivul Piatra Craiului în regiunea Euro- Siberiana, provincia Central europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei (A. Borza & N. Boșcaiu, 1965). 3.3. Analiza bioformelor O mare parte a învelișului vegetal din Piatra Craiului revine vegetației forestiere, cu toate acestea, mega- și mezofanerofitele (MM și M), reunesc numai 2,1% și, respectiv, 2,7% din totalul bioformelor (tabelul nr. 5, fig. 13). Cel mai numeros grup îl formează hemicriptofitele (H = 59,4%), principalele componente ale stratului ierbos din pădure, pajiști și vegetația de stâncării. Procentul ridicat de hemicriptofite indică apartenența teritoriului cercetat la climatul regiunilor temperate. Tabelul m: 5 Categoriile de bioforme corespunzătoare cormoflorei din teritoriul cercetat Forma biologică Nr. specii % MM 23 2,1 M 30 2,7 N 26 2,4 Ch 72 6,6 H 649 59,4 G 109 10 Th 148 13,6 TH 23 2,1 HH 12 1,1 O prezență remarcabilă o au și terofitele; terofitele anuale - Th - ca și cele bianuale - TH - au o pondere de 13,6% și respectiv 2,1%. Chamefitele (Ch) au o pondere mai mică 6,6% și se întâlnesc cu precădere în etajul subalpin și alpin. Geofitele (G = 10%) au o reprezentare semnificativă în flora masivului, majoritatea intrând în alcătuirea florei vernale a pădurilor de fag și a celor de amestec de fag cu rășinoase. Ponderi de reprezentare modeste au nanofanerofitele (2,4%) și helohidatofitele (1,1%), cele din urmă, fără implicații prea mari în flora masivului. Fig. 13 Spectrul bioformelor în Masivul Piatra Craiului Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 183 Cunoașterea proporției diverselor categorii de forme biologice oferă posibilitatea punerii în evidență a trăsăturilor caracteristice biotopurilor și a influențelor exercitate asupra lor de diferiți factori biotici și abiotici. Cunoscând numărul de specii al acestor categorii de bioforme se poate calcula indicele altitudinal Pop și Drăgulescu (C. Drăgulescu, 1995), ce reprezintă numărul de terofite raportat la suma dintre numărul hemicriptofitelor și cel al chamefitelor. Pentru cormoflora Masivului Piatra Craiului s-a obținut o valoare a indicelui de 23,7% și semnifică o regiune montană cu un climat puțin arid și un grad relativ mic de antropizare. 3.4. Analiza indicilor ecologici Evidențierea particularităților ecologice ale tuturor speciilor de plante din perimetrul cercetat, permite stabilirea specificului ecologic al vegetației în concordanță cu complexul de factori pedo-climatici locali. Se constată o diversitate de condiții staționale la care speciile de plante trebuie să se adapteze pentru a supraviețui. Spectrul prezenței categoriilor ecologice (fig. 14) ia în considerare ponderea numărului de specii din cadrul fiecărei categorii, raportat la numărul total de taxoni existenți în flora perimetrului cercetat pentru fiecare indice ecologic (tabelul nr. 6). Tabelul nr.6 Repartiția speciilor pe categorii pentru indicii ecologici U, T, R Valoarea U T R indicilor Nr. sp. % Nr. sp. % Nr. sp. % 0 44 4 •168 15 267 24 1-1,5 48 4,4 123 11 29 2,7 2-2,5 349 32 261 24 103 9,4 3-3,5 455 42 467 43 239 22 4-4,5 153 14 71 6,5 420 38 5 38 3,5 2 0,2 34 3,1 6 5 0,5 - - - - în funcție de indicele umiditate (U), ponderea cea mai mare o deține categoria mezofitelor (42%) urmată de xeromezofite (32%), iar speciile xerofite (4,4%) și higrofite (3,5%), au o participare modestă. Eurihidrele sunt în număr de 44 (4% ). Trăsături caracteristice se pot observa și pentru indicii ecologici temperatura (T) și reacția solului (R). în cazul temperaturii, mezotermele (43%) sunt cel mai bine reprezentate și în consecință își pun amprenta asupra caracterului general al florei, respectiv o floră mezotermă.. Microtermele prezente în număr mare (24%) și un număr semnificativ de criofile (11%) indică caracteristici de climat rece și a altitudinilor mari (prezența etajelor de 184 Simona Mihăilescu vegetație subalpin și alpin inferior). Un număr relativ (15%), fiind răspândite în toate etajele de vegetație. mare de specii sunt euriterme i% 50 40 30 20 10 Ui. T ’ Rș 0 6 ( Indici ecologici 1 0 Fig. 14 Spectrul categoriilor ecologice pentru cormoflora Masivului Piatra Craiului Indicele reacția solului (R), indică prezența în număr mare a speciilor acid-neutrofile (22%), dar mai ales a speciilor neutrofile (38%). Cu toate că Piatra Craiului este un masiv calcaros, substanțele organice incomplet degradate din tipul de sol rendzinic predominant, favorizează apariția unei acidități care permite dezvoltarea acestor plante. De menționat totuși, că flora are un caracter calcifi 1 predominant ce se poate demonstra în cazul în care se ține cont de abundența-dominanța speciilor în diferite asociații. Un număr mare de specii sunt amfitolerante (euriionice: 24%), putându-se adapta între anumite limite la diferite tipuri de sol. în concluzie, analiza indicilor ecologici a pus în evidență faptul că, pe teritoriul cercetat din Piatra Craiului, speciile de plante au adoptat diferite strategii de adaptare la condițiile pedo-climatice caracteristice masivului, strategii ce au permis păstrarea câtorva forme reliefare, a endemitelor, dar și pătrunderea de noi elemente în floră și nu în ultimul rând a speciilor sinantrope. 3.5. Analiza citotaxonomică Cercetările cariologice au fost începute la noi în țară de I. Tarnavschi (1938, 1948) și finalizate în câteva lucrări de referință pentru un număr de specii din flora țării noastre. Precizări mai recente au fost făcute de A. Tăcină (1983), ele au adus un plus de informații utile privind poziția taxonomică și, nu în ultimul rând, ecologia unor specii critice. Numărul de cromozomi corespunzător diferitelor specii au fost luate în considerare după I. Tarnavschi (1948), A. Tăcină (1983), A. Love & D. Love (1961, 1974), A. Fedorov (1969), J. Majovscky & al. (1987), B. Kuzmanov (1993) și diverse Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 185 contribuții ale lui C. Favarger, P. Kiipfer, F. Ehrendorfer, M. Boșcaiu (1996), la care s-au adăugat determinările personale (S. Mihăilescu & M. Kiehn, 1998). în absența determinărilor din flora autohtonă, în măsura în care ne-a fost posibil ne-am referit la numărul de cromozomi stabilit de pe un teritoriu cât mai apropiat de cel al țării noastre. Au fost luate în calcul toate plantele vasculare (inclusiv Pteridophyta care în unele asociații reliefare dețin o semnificație ecologică și fitogeografică importantă) cu număr de cromozomi cunoscut. în calculul indicelui de diploidie Pignatti, au fost excluse speciile diplopoliploide, deoarece acestea au un statut cariologic variabil, uneori chiar în cadrul aceleași populații se află atât specii diploide cât și specii tetra- și poliploide (mențiunea de diplopoliploidie s-ar fi putut exclude dacă în masivul Piatra Craiului s-ar fi efectuat studii cariologice pentru toate aceste specii). în regiunea cercetată de noi, 497 taxoni sunt diploizi (45,5%), 512 taxoni sunt poliploizi (46,9%), iar pentru 83 taxoni (7,6%) nu am dispus de informații cariologice (fig. 15). Fig. 15. Spectrul cariologic pentru cormoflora Masivului Piatra Craiului Valoarea raportului dintre speciile diploide și cele poliploide calculat pentru ansamblul florei vasculare este 0,970. Având o valoare foarte apropiată de unitate, aceasta semnifică procente apropiate de participare a diploizilor și poliploizilor la flora masivului. Semnificația relațiilor existente între numărul de cromozomi și răspândirea diferitelor specii vegetale, importantă pentru fitogeografia cauzală, a fost subliniată la noi în țară prin studiile întreprinse de N. Boșcaiu (1971a, 1971b). Ulterior și alți botaniști au abordat în lucrările lor astfel de aspecte (V. Alexiu, 1996; S. Oroian, 1998). 186 Simona Mihăilescu IV. ISTORICUL FLOREI ȘI VEGETAȚIEI DIN MASIVUL PIATRA CRAIULUI în încercarea de a aborda problema istoricului florei și vegetației din Masivul Piatra Craiului am recurs, pentru început, la unele lucrări științifice ce au prezentat probleme legate de originea florei temperate a Eurasiei. Ca punct de reper a fost luată valoroasa lucrare ‘'Contribuții la problema originii florei temperate a Eurasiei” ce aparține lui A. L. Tahtadjean (1958). Asupra originii florelor temperate există două ipoteze principale. Una din ele este ipoteza originii polare (după părerea unor autori chiar bipolare) la latitudini mari a florelor temperate, a doua este ipoteza originii lor tropicale sau subtropicale, deci la latitudini mici. Ipoteza originii florelor temperate la latitudine mică a început să câștige tot mai mulți adepți printre sistemeticieni și botaniști-geografi, dintre care mulți consideră că flora tropicală stă la baza florei temperate și că ea a apărut în perioada terțiară. Problema originii florelor temperate este legată în modul cel mai strâns de numeroase probleme de evoluție a angiospermelor, în special de problema timpului și locului când și unde au luat naștere, și de problema direcției în care s-a produs diferențierea lor ecologică inițială. în geografia plantelor, metoda filogenetică poate servi la studierea “succesiunii arealelor și a legăturilor lor în ordinea arborelui genealogic” (Kozo-Poleanski, 1922, citat de A.L. Tahtadjean, 1958, p. 76). Angiospermele s-au format, după cât se pare, în condiții de climă caldă subtropicală, asemănătoare cu clima actuală din zona de sud subtropicală, a limanului. De asemenea, nu este exclusă posibilitatea ca aceasta să fi fost o regiune de tranziție de la regiunile subtropicale Ia cele tropicale, însă originea pur tropicală a angiospermelor este puțin probabilă. Particularitățile ecologice ale celor mai primitive angiosperme, în special ale magnoliaceelor și ale familiilor apropiate ne îndreptățesc să presupunem că angiospermele primitive au fost plante montane. Ele au apărut probabil în munți, adică în cea mai variată și mai labilă ambianță ecologică. Se presupune că diferențierea ecologică și morfologică a angiospermelor (pe calea “iradiației adaptative”) a început încă din primele etape ale evoluției lor. Angiospermele au trebuit să se adapteze la diferite zone verticale cu condițiile lor climatice, edafice și botanice specifice încă din primele etape ale evoluției lor ecologice. De aceea, chiar în patria străveche a angiospermelor, au trebuit să se diferențieze nu numai formele ancestrale, ci și unele din tipurile ulterioare ale. evoluției lor. Reprezentanți ai familiei Fagaceae joacă un rol extraordinar de mare în vegetația regiunilor temperate. Genul Fagus, reprezentant tipic al florei temperate a emisferei nordice, este tară îndoială de origine catasiatică. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 187 Răspândirea inițială a florei temperate, ca și a celei subtropicale și tropicale datează de la începutul perioadei cretacice. în emisfera nordică, genul Fagus se întâlnește frecvent și este cunoscut încă din cretacicul mijlociu. în emisfera nordică, în cretacicul superior erau pronunțate nu numai zonele de latitudine, ci exista și o accentuată diferențiere regională în cadrul acestor zone. Se poate vorbi de trei zone latitudinaie climatice și de vegetație ale emisferei nordice: zona temperată, subtropicală și tropicală. Florete de vârstă cretacică superioară din Europa Centrală și Răsăriteană sunt caracterizate de forme cu frunza relativ mică cât și specii cu frunza lată, în special platani. Răspândirea florei temperate, începută în cretacicul inferior, s-a produs într-un timp foarte îndelungat. La sfârșitul perioadei cretacice, în special în cursul paleocenului, se producea modernizarea relativ rapidă a florei temperate. în paleocen și eocen analiza datelor paleofloristice arată clar că pe teritoriul Europei nu exista zonă de vegetație pur tropicală, deși unele elemente tropicale izolate, chiar și unele asociații 1 itorale pătrundeau uneori până departe în nord. Evenimentele din oligocen au jucat un rol foarte important în dezvoltarea florei temperate a Eurasiei. în cursul oligocenului contururile uscatului și ale mărilor se apropie considerabil de cele actuale. La latitudinile mijlocii și mari, se produce o răcire crescândă a climei, care, împreună cu alte modificări fizico-geografice, exercită o influență foarte mare asupra lumii vegetale. în oligocen elementele tropicale dispar aproape total de pe teritoriul Europei. în același timp flora subtropicală cedează treptat locul său florei temperate. “După dispariția Mării Tethys și după extinderea regiunilor aride ale Asiei se întrerupe și principala cale de migrare din Asia de Est în Europa și în regiunea Mediteranei, migrația florei temperate la distanțe mari se termină. Totodată însă, începând cu oligocenul, flora temperată se extindea treptat (cu excepția unor variații și recurențe locale) pe seama florei subtropicale, iar limita nordică a zonei tropicale se apropia de cea actuală” (A.L. Tahtadjean, 1958, p. 90). Această extindere relativ rapidă a florei temperate creează impresia că flora “arcto-terțiară”, formată undeva în nord, ar fi eliminat flora subtropicală și tropicală ce s-ar fi “retras” spre sud. în realitate însă, flora temperată a pătruns pe aceste teritorii mai înainte, în epoca “marii migrații a angiospermelor”. Datele paleofloristice arată că flora temperată a evoluat și s-a modificat peste tot, s-a îmbogățit cu noi elemente chiar din flora tropicală, dar centrul ei primar, fundamental, își înfige rădăcinile sale istorice în leagănul angiospermelor care este Catasia. în lucrarea “Biogeografie - perspectivă genetică și istorică”, autorii P. Bănărescu și N. Boșcaiu (1973) consideră că datorită scăderii treptate a temperaturii, în cursul terțiarului, elementul tropical și subtropical din flora Europei Centrale a înregistrat un neîntrerupt regres. Limita dintre pliocen și pleistocen - dintre terțiar și cuaternar - coincide cu perioada în care răcirea climei a determinat dispariția unor genuri. Cuaternarul s-a caracterizat printr-o instabilitate climatică de o importanță biogeografică excepțională. Efectele glaciațiunilor pleistocene, cu oscilațiile lor climatice din perioadele glaciare și cele interglaciare, au avut consecințe diferite în diverse zone ale globului. Sub aspectul evoluției fitoistorice, cel mai bine cunoscut este tardiglaciarul împreună cu intervalul cuprins între ultima glaciațiune și perioada actuală (postglaciarul). Studiul comparativ al diagramelor sporo-polinice a permis o periodizare detaliată a tardi- și postglaciarului, bazată pe diferențierea unor “zone polinice” bine individualizate, care 188 Simona Mihăilescu corespund unor perioade distincte ale istoriei vegetației. De remarcat sunt și refugiile glaciare, caracterizate printr-o mai mare bogăție floristică decât teritoriul de populare postglaciară. Speciile de origine arcto-terțiară, care supraviețuiesc în refugiile glaciare și nu și-au extins arealul în postglaciar, sunt considerate relicte glaciare. în Piatra Craiului sunt considerate relicte preglaciare Dianthus callizonus și Hepatica transsilvanica, iar glaciare, Ligularia sibirica și Conioselinum tataricum. în cuaternar, au avut loc oscilații climatice ce au dus la modificări în structura florei, dar în ceea ce privește numărul de specii, glaciali unea nu a avut numai efect de sărăcire a florei prin dispariția totală, sau numai parțială în anumite zone a unor specii și taxoni superiori. Alternarea de perioade glaciare și interglaciare a determinat, în primul rând, oscilații foarte puternice ale mărimii arealului speciilor, în cursul perioadelor glaciare speciile termofile își restrângeau arealele (erau în faza regresivă), cele criofile și-l extindeau (erau în faza expansivă); în interglaciar invers. Poziția în Europa Răsăriteană a țării noastre, precum și lanțul carpatic ce străbate țara noastră, cu o orientare și poziționare cu totul caracteristice, au influențat, în foarte mare măsură, flora și vegetația acestui teritoriu. Masivul Piatra Craiului este o creastă caicaroasă înaltă, cu o medie a vârfurilor cuprinsă între 1900-2000 m, cu caracter unitar și care a fost supus intens modelării periglaciare din ultima parte a pleistocenului (G. Posea & al., 1974), în fazele cu climat rece, când în afara etajului afectat de glaciație, modelarea se realiza sub impulsul proceselor periglaciare: gelivația și nivația, procese care au continuat modelarea crestelor carpatice și în fazele interglaciare, în aceste perioade de frământare geologică și variație a climatului au luat naștere creste ascuțite, turnuri, ace, pânze, conuri de grohotiș, o mare parte din ele se poate vedea și astăzi în masiv. Această constituție particulară a masivului a împiedicat acumulări de ape sub forma unor lacuri glaciare sau a unor teritorii în care apa să stagneze și să evolueze ulterior spre mlaștini, așa cum s-a întâmplat cu alte masive. Totuși, mlaștina cea mai reprezentativă este situată între Stâna din Grind și Vlădușca, dar în care nu s-au făcut, până în prezent, cercetări paleofloristice. Deoarece se consideră că Piatra Craiului face parte din grupa montană Bucegi-Piatra Craiului, ca subunitate geografică a Carpaților Meridionali, am luat în considerare rezultatele analizelor polinice din Munții Bucegi (turbăria Lăptici). Prin interpolarea rezultatelor investigațiilor palinologice efectuate în Bucegi (E. Pop, 1933), se constată că în ansamblul său, vegetația Pietrei Craiului a parcurs în postglaciar următoarea evoluție: 1. faza pinului (preboreal). Această fază s-a dezvoltat ca și în alte regiuni. Pinul, probabil Pinus mugo, iar la altitudini mai reduse, Pinus sylvestris, participă cu un procent mai mare decât cel de molid în timp ce proporția de Betula și Salix este aproape disparentă, ceea ce s-ar explica prin altitudinea locului și apropierea de etajul alpin. 2. faza molidului cu alun și cu elementele stejerișului amestecat (preboreal- boreal-atlantic). Ca și în alte regiuni analoage, la începutul postglaciarului, odată cu încălzirea climatului, pinetul se retrage și începe dominarea îndelungată a molidului. în același timp, apare și se dezvoltă alunul și elementele stejerișului amestecat: alun, tei și mai puțin stejar. Se mai poate menționa faptul că, într-o primă parte a acestei faze, jepii ocupau încă arii întinse, cuprinzând probabil și cele mai înalte piscuri și e posibil ca și Pinus sylvestris să fi avut o mai mare răspândire decât azi. 3. faza molidului cu carpen (subboreal). în timpul dominației molidului și după retragerea alunului și a stejerișului amestecat într-un etaj propriu, are loc o culme a Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 189 carpenului, înainte ca fagul să fi progresat. Se pare că, pe măsură ce se înaintează spre sud, carpenul a avut o dezvoltare din ce în ce mai mare în munții noștri. 4. faza fagului (subboreal-subatlantic). Situație similară cu alte masive din țară, după restrângerea stejerișului amestecat, a alunului și după întâia răspândire a carpenului, fagul răspândit sporadic, se extinde alcătuind o zonă proprie. Făgetele ating o maximă dezvoltare, după care se observă un declin în favoarea molidului. în timpul ascensiunii fagului apare și se răspândește bradul. în urma analizelor de polen din Bucegi se poate spune că, fazele forestiere s-au desfășurat în postglaciar în aceeași ordine ca și în Carpații Orientali și Apuseni, cu particularitatea existenței unei subfaze a pinului în prima parte a postglaciarului și a unei faze mai dezvoltate a fagului. în prezent, molidul își recucerește din teren, făgetele se retrag îngustându-și aria. Pentru Piatra Craiului, se pare că, influența climatului glaciar a avut efecte selective mai reduse decât în masivele învecinate. Datorită atenuării rigorii climatului glaciar cataterm în acest masiv, au putut supraviețui un număr mare de relicte preglaciare și chiar terțiare. Intervenția omului, în special în ultimele decenii, schimbă raportul natural dintre esențele păduroase. Piatra Craiului are un climat ce se încadrează în categoria climatului montan aspru caracteristic munților înalți. Pe de altă parte, așa cum s-a prezentat în analiza areai-geografică a florei actuale din masiv se evidențiază câteva aspecte caracteristice. Ca urmare a acestor caracteristici, structura floristică actuală pledează pentru încadrarea Masivul Piatra Craiului în regiunea Euro-Siberiană, provincia Central europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei (A. Borza & N. Boșcaiu, 1965). în continuare vom menționa câteva date referitoare la dinamica vegetației actuale. în ceea ce privește dinamica vegetației actuale, este o situație asemănătoare cu celelalte masive din Carpații sud-estici, în sensul că unele jnepenișuri au o capacitate de regenerare redusă în cazul defrișării. Aceeași fragilitate o prezintă rariștile de limită ca și liziera actualelor molidișuri care, în cazul unor deteriorări sunt substituite de juniperete care dețin o capacitate de regenerare mai viguroasă. în privința tendințelor sindinamice ale vegetației originare, neinfluențate de impactul antropic, se constată existența unor procese actuale care pot oferi premize importante pentru explicarea cenogenezei din acest masiv. Se constată astfel că, asociațiile apartenențe ordinului Potentiletalia canlescentis, prin îmbogățirea acumulărilor de humus, evoluează în direcția constituirii unor asociații apartenențe ordinului Seslerietalia. Direcția de evoluție este indicată expresiv atât de prezența speciilor transgresive, care anticipă transformarea asociațiilor, cât și din persistența speciilor reziduale din vechile asociații după ce s-au constituit noile asociații. Astfel, este concludentă evoluția cenozelor cu Valeriana montana și Cortusa matthioli în direcția constituirii asociației Seslerietum rigidae. La rândul lor, cenozele petrofile de pe grohotișuri mobile și semifixate, apartenențe ordinului Thlaspietalia rotundifolii, pe măsura acumulării coluvionărilor humice, evoluează în direcția edificării asociației Festucetum versicoloris, care, odată format un strat de sol superficial, se transformă în asociația Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis. Aceasta din urmă asociație, caracterizează pajiștile ierboase de pe fețele și brânele din etajul subalpin și mai ales alpin al masivului cercetat. Se poate spune că, această succesiune evidențiază creșterea numărului de specii de la comunitățile din ordinul Thlaspietalia spre 190 Simona Mihăilescu cele din ordinul Seslerietalia (S. Mihăilescu, 1995b). Influența pășunatului limitează creșterea diversității floristice, fapt demonstrat și de valorile indicilor de diversitate calculate pentru această asociație (S. Mihăilescu, 1994). în cazul pajiștilor cu Violo declinatae-Nardetum Simon 1966, valoarea redusă a indicilor arată instabilitatea comunității deoarece scade numărul și frecvența speciilor de graminee furajere și se observă o invazie a speciei Nardus stricta, care prin prezența ei foarte ridicată, schimbă compoziția floristică a vechii asociații. Tot aici, se observă că, numărul de specii este relativ mic, diversitatea este redusă iar asociația tinde către un nardet tipic, înțelenit, dar care este un stadiu mai stabil în evoluție. în multe cazuri, rezultatele obținute confirmă faptul că numărul de specii al unei comunități este cu atât mai redus cu cât condițiile ecologice sunt mai severe, dar nu trebuie să se acorde o atenție mai mică presiunii antropice exercitate permanent asupra mediului. Pe de altă parte, prin stagnarea mai îndelungată a acumulărilor de zăpadă, cenozele apartenențe ordinului Seslerietalia evoluează în direcția constituirii unor cenoze chionofile (Arabidetalia coeruleae') prin extinderea populațiilor de Dryas octopetala și Salix retușa. Celor menționate mai sus, li se pot adăuga câteva precizări care sunt argumentate de datele preluate din harta vegetației (scara: 1 : 1 000 000) prezentată în “Atlasul R.S.R.” (1979) și imaginea LANDSAT a Masivului Piatra Craiului (fig. 16). în urma analizei s-a constatat că pe teritoriul cercetat de noi sunt prezente următoarele clase de vegetație: • clasa 3 - păduri de molid {Hieracio-Piceetum)’, * clasa 4 - păduri de fag, brad (molid) ^Pulmonario-Fagetum)\ • clasa 5 - pajiști montane secundare de păiuș roșu, iarba vântului și țăpoșică ^Scorzonero-Festucetum), la care se adaugă pajiști de coada iepurelui (Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis)’, • clasa 6 (6a) - păduri montane de fag (Symphyto-Fagetum). Interpretarea datelor de pe imaginea LANDSAT și harta vegetației este corelată în concordanță cu principiul de bază care a stat la baza întocmirii hărții de vegetație a Europei și implicit a hărții de vegetație a României (N. Doniță, 1992, în Vegetația României, coord. D. Ivan), respectiv reprezentarea vegetației potențiale, adică a acelei vegetații care ar putea acoperi suprafața uscatului, în cazul în care ar înceta activitatea umană. Deci, se referă la vegetația naturală care corespunde potențialului ecologic actual al teritoriului. S-a admis acest principiu pentru că, în condițiile modificărilor profunde suferite de mediu, sub influența activiății umane, vegetația reconstituită (cea care acoperea odinioară teritoriul) nu reflectă această stare nouă a mediului. Stabilirea vegetației potențiale actuale presupune o analiză ecologică mai detaliată a teritoriului, cât și a comunităților vegetale. Pe imaginea LANDSAT a Pietrei Craiului (fig. 16), suprafața totală a masivului Piatra Craiului, delimitată pe hartă și luată în calculul de față, este de 9974,27 ha. Pădurile de molid și fag cu rășinoase (clasele 3 și 4) ocupă o suprafață de 9293,74 ha, respectiv 93,18% din întreaga suprafață a teritoriului. Pajiștile montane secundare (clasa 5) ocupă o suprafață de 382,68 ha, respectiv 3,84% din întreaga suprafață. Pădurile de fag (clasa 6a) ocupă o suprafață de 297,85 ha, respectiv 2,98% din întreaga suprafață. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 191 Fig. 16 Imaginea LANDSAT a Masivului Piatra Craiului 192 Simona Mihăilescu V. VEGETAȚIA MASIVULUI PIATRA CRAIULUI 1. CONSIDERAȚII METODICE în studiul vegetației Masivului Piatra Craiului s-au utilizat metodele de cercetare fitosociologică în spiritul școlii central-europene, pe baza principiilor și metodicii elaborate de J. Braun-Blanquet (1926) și adaptate de A. Borza (1934) la particularitățile covorului vegetal din țara noastră. Am adoptat ca unitate sintaxonomică de bază asociația vegetală, definită mai recent, ca “unitatea fundamentală a fîtosociologiei, concept abstract care se degajă dintr-un ansamblu de indivizi de asociație ce posedă în comun aproape aceleași caractere floristice, statistice, ecologice, dinamice, corologice și istorice” (J. M. Gehu & S. Rivas-Martinez, 1981). Am abordat analiza floristico-ecologică (sigmatistă), care definește comunitățile vegetale (sintaxonii) și ecologia lor (sinecologie), acesta fiind un prim nivel de analiză a covorului vegetal, din cele trei considerate de J. M. Gehu (1986) ca ramuri distincte de analiză în fitosociologie: clasică sau sigmatistă, simfitosociologică și geosimfitosociologică. Denumirea asociațiilor vegetale a fost adoptată în conformitate cu prevederile stabilite în Codul de nomenclaturăfitosociologică (J. J. Barkman, J. Moraveș & S. Rauschert, 1986). Descrierea asociațiilor (în funcție de speciile edificatoare, dominante și diferențiale) și întocmirea tabelelor sintetice au fost realizate folosind metodologia sugerată de A. Borza și N. Boșcaiu (1965), precum și noțiunile fundamentale de fitosociologie date de J. M. Gehu și S. Rivas-Martinez (1981). Pentru clasificarea asociațiilor s-au folosit lucrările de sinteză asupra vegetației României elaborate în ultimii ani de autori și colective de autori din țară: G. Coldea (1991,1997); D. Ivan - coordonator (1992); V. Sanda & al. (1997), precum și alte lucrări recente: Die Pflanzengesellschaften Osterreichs (G. Grabherr, L. Mucina, I, - 1993; L. Mucina, G. Grabherr & T. Ellmauer, 11-1993; L. Mucina, G. Grabherr & S. Wallnbfer, III - 1993). Mărimea suprafețelor de probă a fost stabilită diferit în funcție de tipul de vegetație, astfel: pentru vegetația de stâncării 4-25 m²; pentru vegetația zonelor umede, a buruienișurilor și pajiștilor 25-100 m²; pentru păduri 400 m². Releveele au fost alese în ariile caracteristice asociațiilor, luând în considerare arealele minime corespunzătoare fiecărui tip de fitocenoză. Tabelele sintetice ale asociațiilor conțin informații cu privire la speciile ce intră în compoziția floristică a asociațiilor (bioforma, elementul floristic, cariologic - numărul de bază “x” și numărul somatic de cromozomi “2n”) și cu privire la ridicările fitosociologice: numărul de ordine al releveului, altitudinea (m), expoziția, înclinarea (grade), consistența Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 193 arboretelor (%), înălțimea arborilor (m), acoperirea stratului ierbos (%), suprafața (m²), locul și data efectuării releveelor. Aprecierea cantitativă a participării fiecărei specii în asociația vegetală s-a făcut cu ajutorul indicelui abundență-dominanță, după sistemul de evaluare a lui J. Braun-Blanquet și J. Pavillard (1928), iar cu a doua cifră este notată frecvența locală după A. Borza (1934), care dă informații asupra modului de dispersie a indivizilor în cadrul fitocenozelor. De asemenea, s-a indicat constanța speciilor (K). La majoritatea asociațiilor am reprezentat grafic repartiția bioformelor, elementelor floristice și a indicilor ecologici. De asemenea, am redat distribuția diploizilor și poliploizilor, în vederea calculării indicilor de diploidie după formula lui S. Pignatti (1960). Din perimetrul cercetat au fost descrise un număr de 49 asociații vegetale, 3 subasociații și 2 faciesuri, încadrate în 17 clase de vegetație. La câteva clase, mai reprezentative, am redat prin dendrograme distribuția asociațiilor în cadrul clasei, utilizând indicele de similaritate Jaccard. 2. ETAJAREA VEGETAȚIEI Masivul Piatra Craiului se înscrie în ansamblul Carpaților românești într-un spațiu aflat la răspântia Carpaților Meridionali și Carpaților Orientali. Principalele elemente topoclimatice și geomorfologice includ masivul în grupa Carpaților Meridionali. Morfologia masivului prezintă o creastă proeminentă cu altitudini peste 2000 m, cu deosebiri față de unitățile limitrofe situate sub 1000 m altitudine. în Carpații românești se constată o diferențiere a vegetației pe altitudine, în strânsă legătură cu factorii climatici și edafici. Așa cum afirma D. Ivan (1979, p. 204), “învelișul vegetal al munților apare alcătuit din benzi suprapuse, caracterizate prin formațiuni în care plantele edificatoare aparțin la tipuri ecologice diferite”. Limitele actuale dintre aceste etaje nu mai sunt de cele mai multe ori cele naturale, deoarece factorul antropic a restrâns sau a extins suprafețele la unele formațiuni vegetale în funcție de nevoile sale economice. în delimitarea etajelor de vegetație s-au folosit drept criterii de bază atât vegetația lemnoasă potențială, cât și vegetația ierboasă secundară, cu caracter zonal, care s-a instalat pe aceste terenuri după defrișarea pădurilor și a tufărișurilor. Etajul montan este reprezentat în masiv prin două subetaje: - subetajul montan mijlociu f650-l 100 m). Se caracterizează prin prezența pădurilor pure de fag (Symphyto cordati-Fagetum, Phyllitidi-Fagetum), dar mai ales a pădurilor de amestec de fag cu brad (Pulmonario rubrae-Fagetum) și de fag cu molid {Leucanthemo waldsteinii-Fagetwri). Pe versanții despăduriți din acest subetaj s-au instalat fitocenoze mezo-oligotrofe ale asociației Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis, constituind cenozele tipice ale pajiștilor din cadrul fânețelor montane din zonă. - subetajul montan superior (1100-1500 m). Se caracterizează prin prezența dominantă a pădurilor de molid, grupate în asociația Hieracio transsilvanici-Piceetum pe toată întinderea masivului. în zonele despădurite din acest subetaj se întâlnesc buruienișuri de munte sau pajiști de tipul celor din etajul montan mijlociu. 194 Simona Mihăilescu Etajul subalpin se întinde de la molidișurile de limită (1500-1550 m) și este caracterizat de tufărișurile de jneapăn și ienupăr, cărora li se adaugă cele de Ericaceae (Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo, Campanulo abietinae-Jimiperetum nanae, Rhododendro kotschyi-Vaccinietum), care urcă spre vârfurile înalte ale masivului, pe creastă, sub 2000 m mai ales sub formă de pâlcuri. Azonal, pe povârnișuri umbrite, se dezvoltă buruienișuri de munte și o vegetație caracteristică grohotișurilor calcaroase care sunt abundente în masiv. Etajul alpin este de tip alpin inferior (2100-2250 m) și este restrâns la o zonă îngustă, care apare în evidență doar pe vârfurile cele mai înalte ale masivului (Piscul Baciului, Țimbalul Mare, Țimbalul Mic, Sbirii, Ascuțit, etc.). Se caracterizează prin pajiști din ordinul Seslerietalia (Seslerio haynaldianae-Caricetim sempervirentis, împreună cu faciesurile acestei asociații) care alternează cu nardete (Violo declinatae-Nardetum') și asociații chionofile din alianța Salicion herbaceae. Celelalte asociații prezente au un puternic caracter fragmentar, sau ocupă suprafețe foarte restrânse. Pentru a exemplifica mai bine etajarea vegetației în Masivul Piatra Craiului, am realizat un profil de vegetație (S. Mihăilescu, 1996), care coincide cu profilul geologic din zona de calcare și conglomerate a masivului, iar partea de cristalin aparține culoarului Tămaș-Bârsa-Zărnești. Acest profil de vegetație relevă, în primul rând, zonarea pe verticală Șisturi cristaline Calcare (kimmeridgian-tithonice) Conglomerate cu elemente calcaroase (apțian superior) Fig. 17. Profil transversal de vegetație (S. Mihăilescu, 1996) Din punctul de vedere al morfolitologiei, diferențe apar între versantul vestic, care este constituit în exclusivitate din calcare (kimmeridgian-tithonice) și versantul estic unde se remarcă foarte clar două sectoare: superior calcaros și inferior conglomeratic. Sectorul Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 195 superior calcaros reprezintă zona altitudinilor maxime și este cuprins între 1750-2200 m în partea centrală, în timp ce sectorul inferior conglomeratic este situat la altitudini mai reduse și are o declivitate mai mică. în partea vestică, fragmentarea este mai intensă și apar numeroase pânze și conuri de grohotiș ca rezultat mai ales al activității din perioada periglaciară care se continuă și astăzi. Studii recente de geomorfologie (T. Constantinescu, 1996) au pus foarte bine în evidență, această diferență dintre versantul estic și cel vestic. Asociațiile cu caracter zonal se află în stadiul de climax, subclimax, edafoclimax sau chiar de- disclimax, situându-se în cursul evoluției spre restaurarea climaxului și sunt reprezentate de păduri și tufărișuri alpine și subalpine primare (jnepenișuri), pe de o parte, și pajiști alpine, pe de altă parte. Limita naturală a vegetației forestiere este în general mai ridicată pe versantul estic față de versantul vestic, diferența de altitudine fiind, în cazul transectului, de aproximativ 200 m. Pe versantul vestic, pădurea încheiată nu depășește 1550 m altitudine, iar ultimele pâlcuri de molid se află la 1650 m altitudine, de unde încep tufărișurile cu jnepeni, apoi ericacee și ienupăr. Pe versantul estic, limita pădurii încheiate, datorită pantei mai puțin accentuate, urcă până la 1800 m altitudine, exemplarele izolate de molid fiind prezente până la 1870 m. Limita etajului forestier din întregul masiv oscilează între aceste valori, dar se observă o diferență medie de 100-150 m altitudine între limitele pădurii de pe cei doi versanți. Transectul studiat are o orientare NV-SE și au fost identificate următoarele asociații: 1. Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1990; 2. Symphyto-Fagetum Vida 1959; 3. Pulmonario rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987; 4. Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-BL 1939; 5. Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971; 6. Viola declinatae-Narde(um Simon 1966; 7. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956. Descrierea și clasificarea asociațiilor prezente pe parcursul transectului se va face în subcapitolul următor. 3. CLASIFICAREA ȘI DESCRIEREA GRUPĂRILOR VEGETALE CL. ASPLENIETEA TRICHOMAN1S (BR.-BL. IN ME1ER & BR.-BL. 1934) OBERD. 1977 Fitocenozele asociațiilor din clasa Asplenietea trichomanis sunt răspândite în etajele montan și subalpin, printre fisuri de stânci și pe bolovănișuri. Deoarece, în compoziția floristică a cenozelor de pe substrat calcaros există un număr redus de specii, care diferă de cele de pe substrat acid (șisturi cristaline), aceste fitocenoze pioniere saxicole au fost grupate în unități sintaxonomice diferite. Printre speciile caracteristice clasei prezente în masiv sunt: Asplenium trichomanes, Campanula carpatica, Cardaminopsis arenosa, Poa nemoralis, Polypodium vulgare, Silene nutans ssp. dubia, Thymus comosus, Valeriana tripteris. 196 Simona Mihăilescu Ord. Androsacetalia vandelii Br.-BI. 1934 Acest ordin grupează asociații chasmofile situate în special pe substrat acid, în etajul montan și subalpin din diferite masive. Dintre speciile caracteristice întâlnite pe teritoriul, cercetat de noi amintim Asplenium trichomanes ssp. trichomanes, Sedum maximum. Al. Androsacion vandelii Br.-BL 1926 Alianța cuprinde fitocenoze primare ce conțin un număr ridicat de briofite, dezvoltate în special în chei sau văi intramontane. Sempervivetum heuffelii Schneider-Binder 1969 {Jovibarbetum heuffelii nom. mut. propos) Este o asociație specifică fisurilor de stânci ce se dezvoltă pe soluri superficiale. în Cheile Dâmbovicioarei, aproape de Cabana Brusturet a fost notată de V. Sanda & al. (1977) o fitocenoză ce aparține acestei asociații. Pe teritoriul cercetat de noi, mai notăm o ridicare din Cheile Prăpăstiilor, aproape de Fântâna lui Botorog (6. VII. 1994): Suprafața: 4 m², Altitudine: 780 m, înclinare: 60°, Expoziție: V, Acoperire generală: 20%; Jovibarba heuffelii AD: 1.3; Asplenium ruta-muraria +; Asplenium trichomanes +.3; Campanuia carpatica +; Cardaminopsis arenosa +; Galium album +; Saxifraga cuneifolia +; Sedum maximum +; Poa nemoralis +; Valeriana tripteris +; Ctenidium molluscum +. Ord. Potentilletalia caulescentis Br.-BL 1926 în acest ordin sunt incluse asociații saxicole întâlnite mai ales pe substrat calcaros, a căror compoziție bine individualizată floristic, cuprinde specii rupicole caracteristice dintre care amintim: Asplenium ruta-muraria, A. viride, Saxifragapaniculata. Al. Gypsophilion petraeae Borhidi & Pocs 1957 în cadrul aceastei alianțe endemice pentru Carpații românești, sunt reunite fitocenoze care vegetează pe stânci însorite (calcare și conglomerate) din etajul subalpin și alpin, fiind de remarcat un număr mare de specii saxicole cu caracter heliofil. Dintre speciile caracteristice prezente în asociațiile acestei alianțe: Androsace villosa (var. arachnoidea), Gypsophila petraea, Saxifraga corymbosa. Artemisio baumgarteni-Gypsophiletumpetraeae Pușcaru & al. 1956 (Artemisio erianthae-Gypsophiletum petraeae nom. mut. propos Coldea 1997) Asociația a fost descrisă de E. Pușcaru & al. (1956) din Masivul Bucegi. în Piatra Craiului, fitocenozele asociației sunt prezente în zona subalpină și alpin inferioară a masivului, pe stâncăriile abrupte de pe brâne (Brâul de Mijloc), pereți aproape verticali din zona La Zaplaz și a Marelui Grohotiș (tabelul nr. 7). Se remarcă prezența unui număr însemnat de specii din ordinul Seslerietalia-, Dianthus spiculifolius, Galium anisophyllon, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, etc., datorată faptului că fitocenozele se învecinează cu grupări vegetale apartenențe acestui ordin. Așa cum indică spectrul categoriilor ecologice (fig. 20), asociația este formată din numeroase specii xeromezofite (59%); în privința temperaturii, multe sunt microterme (34%), iar în ceea ce privește reacția solului, tendința este de la neutrofile (52,3%) spre neutro-bazifile (11,4%). Spectrul bioformelor evidențiază hemicriptofitele (73%) urmate de chamefite (20%), restul bioformelor fiind mai puțin reprezentate (fig. 18). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 197 Tabelul nr. 7 Artemisio baumgarteni-Gypsophiletum petraeae Pușcaru & al. 1956 (Artemisio erianthae-Gypsophiletum petraeae nom. mut. propos Coldea 1997) 198 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 199 în ceea ce privesc elementele floristice, ponderea cea mai mare o au speciile alpic- carpatice (22,7%) și cele carpatice (20,5%) subliniind legătura cu flora din Alpi, dar mai ales caracterul endemic al asociației; bine reprezentate sunt și speciile eurasiatice (18%) (fig. 19). Din punct de vedere cariologic, speciile diploide (52,7%) predomină față de cele poliploide (38,6%), ceea ce pune în evidență stabilitatea cenotică ridicată a asociației (fig. 21). Indicele de diploidie are valoarea 1,204. baumgartenGGypsophiletum petraeae baumgarteni-Gypsophiletum petraeae baumgarteni-Gypsophiletum petraeae baumgarteni-Gypsophiletum petraeae Saxifrago demissae-Gypsophiletumpetraeae Boșcaiu & Tăuber 1977 Această asociație a fost descrisă din Piatra Craiului Mică de N. Boșcaiu și F. Tăuber (1977) și se remarcă în compoziția floristică un număr apreciabil de specii transgresive din ordinul Seslerietalia. Noi am notat ridicări în Șaua Curmăturii și Piatra Craiului Mică (tabelul nr. 8). Simona Mihăilescu Pentru fitocenozele menționate, spectrul elementelor floristice indică un număr semnificativ de specii endemice carpatice (38,5%), printre care: Achillea schurii, Eritrichium nanum ssp.jankae, Saxifraga mutata ssp. demissa, Thesium kernerianum, ceea ce pune în evidență caracterul endemic al asociației. La acestea se mai adaugă numeroase specii alpic-carpatice (15,4%) și central-europene (11,5%), celelalte categorii fiind mai puțin reprezentate (fig. 23). Bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat 73% de hemicriptofite, la care se adaugă chamefitele (23%) și terofitele anuale (4%) (fig. 22). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele (61,5%) și mezofitele (15,4%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt criofilele (50%), mezotermele (23%) și microtermele (19,2%), subliniind existența la altitudini mai ridicate a fitocenozelor. Reacția solului pune în evidență, un număr mare de specii neutrofile (53,8%), în proporții semnificative fiind și neutro-bazifilele (7,7%), ceea ce semnifică dependența de substratul calcaros a asociației (fig. 24). Din punct de vedere cariologic (fig. 25), în număr ridicat sunt speciile diploide (48%) comparativ cu cele poliploide (36%). Indicele de diploidie are valoarea 1,063.  Fig. 23 Elementele floristice ale ass. Saxifraga demissae-Gypsophiletum petraeae Fig. 22 Bioformele ass. Saxifraga demissae-Gypsophiletum petraeae demissae—Gypsophiletum petraeae demissae-Gypsophiletum petraeae UrnîotS-----j ₉₇₇ Clement x 2n Număra) releveului1----------------—¹—7---------------------,—- floristic a ~ ³ 6 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 201 Gypsophilion petraeae Euc(alp) 19 76 (D) Androsace lactaea Carp 17 68 (D) Campunula kladniana Alp-Carp - - Androsace villosa var. arachnoidea 1 202 Simona Mihăilescu Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977 Asociația a fost descrisă de H. Fink (1977) în Masivul Postăvarii. Fitocenozele umbrofile sunt edificate de Campanula cochleariifolia, și ocupă suprafețe mici (2-4 m²), pe roci calcaroase foarte abrupte, de aceea acoperirea este redusă. In Piatra Craiului am identificat fitocenoze apartenențe acestei asociații în Șaua Crăpăturii, pe versantul vestic, pe stânci de pe Brâul de Mijloc și Umerii Pietrei Craiului. în compoziția floristică a asociației se întâlnesc specii ce aparțin alianței Gypsophilion petraeae și ordinului Potentilletalia (tabelul nr. 9). Bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat (78%) de hemicriptofite, la care se adaugă chamefitele (22%) (fig. 26). Fig. 26 Bioformele ass. Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae Fig. 27 Elementele floristice ale ass. Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae Fig. 28 Indicii ecologici ai ass. Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae Fig. 29 Spectrul cariologic al ass. Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae în fitocenoze, cel mai bine reprezentate elemente floristice sunt speciile carpatice (21,7%), ceea ce pune în evidență caracterul endemic al asociației, la acestea se mai adaugă numeroase specii eurasiatice (17,4%) și europene (17,4%) (fig. 27). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 203 Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele (47,8%) și mezofitele (26%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt criofilele (34,8%) și microtermele (34,8%), iar al reacției solului, în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (56,5%), în proporții semnificative fiind și eurionicele și acido-neutrofilele (21,7%) (fig. 28). Din punct de vedere cariologic, în număr ridicat sunt speciile poliploide (60,8%) comparativ cu cele diploide (39,2%) (fig. 29). Indicele de diploidie are valoarea 0,904. Tabelul nr. 9Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae Fink 1977 Bioforma Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 floristic Altitudine (m) 1650 1680 1700 1650 Expoziția N N V V înclinare (grade) 70 80 65 70 Acoperirea vegetației (%) 50 60 40 40 Suprafața (m2) 4 4 4 2 I 2 D 4 5 6 7 8 9 Char. ass. H Eur(alp) 17 34 Campanuia cochleariifolia 1.3 2.5 1.3 1.3 H Carp 9 18 Achillea schurii 1.3 4- 4- 4- Gypsophilion & Potentilletalia H Alp-Carp 19 76 Androsace lactaea 4- H Eur(alp) 7 14 Kernera saxatilis + H Carp 17 34 Gypsophila petraea 1.3 + 4- + Ch Carp-Balc-Anat 13 26 Saxifraga corymbosa 4- Ch Eua(arct-alp) 7 28 Saxifraga paniculata Asplenietea rupestris H Cosm 7 168 Cystopteris fragilis 4- H Eua 7 28 Poa nemoralis + Seslerietalia s.l. H D-Balc 11 44 Asperula capitala + 4- H Cp(arct-alp) 9 36 Aster alpinus + H Euc 9 18 Biscutella laevigata 4- H Eur(alp) 5 30 Carex sempervirens 4- 4- 4- H Carp 15 90 Dianthus spiculifolius 4” Ch(H) Alp-Carp 11 44 Galium anisophyllon + H Eua(alp) 13 52 Leontopodium alpinum 4- H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare H D-Balc 7 28 Sesleria rigida 4- 1.3 4- 4- ssp. haynaldiana Ch Carp 9 56 Thymus pulcherrimus 4- 4- Varia Ch Carp 9 108 Cerastium transsilvanicum 4- H Eua(mont) 12 24 Cortusa matthioli 4- H Eur(mont) 8 32 Valeriana montana 4- H_____ Cp 6 12 Viola biflora 4- + Locul și data: 1, 2, Șaua Curmăturii, 10.VII. 1995; 3, Brâul de Mijloc, 20.VII. 1996; 4, Umerii Pietrei Craiului, 9.VIII. 1997 204 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 205 Al. Cystopteridion Rich. 1972 în această alianță au fost încadrate asociațiile chasmofile cu caracter mezofil care populează substraturi calcaroase. Specii caracteristice pentru alianță sunt Cystopteris fragilis și Asplenium viride. Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1939) 1949 subass. reg. campanuletosum carpaticae (Sanda & al. 1977) Coldea 1992 La fitocenozele subasociației Asplenio-Cystopteridetum campanuletosum carpatice sunt de remarcat speciile caracteristice clasei Asplenietea trichomanis, dintre care amintim Asplenium trichomanes și Polypodium vulgare, iar dintre speciile diferențiale cu constanță ridicată Poa nemoralis (tabelul nr. 10). Speciile ce edifică această subasociație sunt Campanula carpatica și Saxifraga cuneifolia care, în aceste cenoze, vegetează în condiții optimale. în cadrul asociației, Cystopteris fragilis, caracteristică pentru alianță, prezintă constanță ridicată. Fitocenozele asociației prezintă convergențe floristice cu Ctenidio- Polypodietum Jko et Pec. 1963, spre care există și tipuri de trecere (E. Schneider- Binder, 1969). Unele dintre briofitele prezente în relevee, au fost raportate alianței “Ctenidion”, care cuprinde elemente ce constituie faze inițiale ale populării stâncilor. Pe lângă speciile chasmofile și rupicole, în cenozele înfiripate pe substrat mai alterat (stâncării, bolovănișuri) se întâlnește un număr apreciabil de specii nemorale dintre care unele sunt caracteristice pentru ordinul Fagetalia. De fapt, atât pe Valea Crăpăturii cât și în Cheile Prăpăstiilor, este foarte bine reprezentat făgetul de surduc care vegetează pe cuprinsul Carpaților sud-estici, Phylitidi- Fagetum Soo 1964. Aceste fitocenoze pioniere saxicole de pe substratul calcaros au în compoziția lor floristică un număr mic de specii, care le diferențiază de cele de pe substrat acid (șisturi cristaline). în 1977, V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu, au menționat prezența acestei asociații în partea sudică a masivului, în Cheile Dâmboviței, Cheile Dâmbovicioarei între satul Dâmbovicioara și cabana Brusturet; de asemenea au notat două ridicări la Râul Mare al Zărneștilor și Curmătura Pietrei Craiului. în perimetrul cercetat de noi, menționăm asociația și în Cheile Prăpăstiile Zărneștiului, Valea Podurilor, Șaua Curmăturii. în fitocenoze, bioformele dominante sunt hemicriptofitele (70%) urmate de chamefite (13%) (fig. 30). în ceea ce privește prezența elementelor floristice în cadrul subasociației (fig. 31), predominante sunt speciile eurasiatice (25,7%), urmate de cele circumpolare (15,7%) și central-europene (13,4%). După criteriul ecologic, în fitocenoze sunt prezente în număr mai mare speciile mezofite (50,7%) și cele criofile (37,7%), din punct de vedere al reacției solului, multe sunt neutrofile (47,8%) sau indiferente (eurionice) 21,7% (fig. 32). Fig. 30 Bioformele subass. Asplenio- Cystopteridetum campanuletosum carpaticae : E₁ f], c»ₛₘ I _l ; Med r~71 ' D-BaJc FgBTWI ¹ o ■ Cmp-Balc i ~~l Cup Alp-Caip-Bak 'flH Alp-Catp ■■ Arci-alp □ : EUC I I Fur ■■■■ Eua I .............. I Cp 0 10 20 JO % Fig. 31 Elementele floristice ale subass. Asplenio- Cystopteridetum campanuletosum carpaticae Cariologic, într-un procent mai ridicat sunt speciile diploide (54,3%) față de cele poliploide (44,3%) (fig. 33). Indicele de diploidie are valoarea 1,058. Fig. 32 Indicii ecologici ai subass. Asplenio- Cystopteridetum campanuletosum carpaticae Fig. 33 Spectrul cariologic al subass. Asplenio- Cystopteridetum campanuletosum carpaticae A' i Tabelul nr. 10 Asplenio-Cystopteridetum Oberd. (1939) 1949 subass.campanuletosum carpaticae (Sanda & al. 1977) Coldea 1992 Bioforma Element x 2n Numărul releveului 12345 6 7 8 9 11) 11 12 13 K floristic Altitudine (m) 820 900 900 850 850 1300 1330 1360 1520 1520 1540 1580 1600 Expoziția NE V V N E N N N V N N V V înclinare (grade) 75 70 70 70 90 80 80 70 80 90 80 80 70 Acoperirea vegetației (%) 70 60 80 80 70 60 70 70 60 60 50 60 70 Suprafața (m-) 4444 25 4 4 4 4 9 4 4 9 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Dif. subass. H Carp 17 34 Campanula carpatica +.3 1.3 + +.3 +.3 2.3 2.4 1.3 +.3 + + + + V Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 1.3 +.3 2.4 + + +.3 + + +.3 + +.3 2.4 V Cystopteridion & Potentilletalia s.L H Cp(bor) 9 144 Asplenium ruta-muraria ... + + I H Cp(bor) 9 72 Asplenium viride + . +. 1 + +.3 + +.3 +.3 1.3 +.3 IV H Cosm 7 168 Cystopterisfragilis + + +.3 +.3 + . . + +.3 +.3 +.3 1.3 +.3 V H Carp 17 34 Gypsbphila petraea ...... . + . + I H Euc(mont) 12 24 Moehringia muscosa + + + + .11 Ch Carp-Balc-Anat 13 26 Saxifraga corymbosa ...... + • Ch Eua(arct-alp) 7 28 Saxifraga paniculata + +-1 + + + +.3 + III Asplenietea trichomanis H Cosm 9 72 Asplenium trichomanes + +.3 ...... I TH(H) Euc 8 32 Cardaminopsis arenosa +. + ... + ■ , II H Eua 7 28 Poanemoralis 1-3 + +.1 + + 1.3 + 1.4 1.3 3.5 1.4 1.4 1.4 V G Cp(bor) 37 148 Polypodium vulgare ..++.. I H(G) Eua(Med) 6 24 Sedum maximum + ..... I Ch D 7 28 Thymus comosus + ...+ . .1 H Euc(mont) 8 16 Valeriana tripteris +..... + . + . + II Brr Cp 7 14 Ctenidium molhiscum 2.3 . +.3 +.3 2.3 +.3 2.4 2.4 III Seslerietalia H Carp 9 18 Achillea schurii . + ... + + + + + .III G Cp(arct-alp) 7 14 Anemone narcissifolia ...... . + . + - I H Cp(arct-alp) 9 36 Asteralpinus ...... + - • I H Eua 8 16 Bupleurum falcatum + + . + + +. .11 ssp.cernuum Ch Carp-Balc 15 30 Dianthus spiculifolius ...... . + . + . I 1___________2________3 4______________5______________6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 H Alp-Carp-Balc 10 60 Doronicum columnae + l Th Eua(alp) 11 44 Euphrasia salisburgensis + .......+ +11 H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare ......... + + I H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus ...... + + I H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida + + + j H Carp-Baloc 7 28 Sesleria rigida .++... + . + + 4. + III Varia H Euc(mont) 7 14 Astrantia major ...... + + + + u H Eua(Med) 8 16 Campanula persicifolia + + j H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisythales •......+ + I TH Med 11 22 Cnidium silaifolium + + .+ .... II H Eua(mont) 12 24 Cortusa matthioli . + + + + + + 3 + + 3 jy H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum ...... + + 1 H Carp 7 14 Erysimum wittmannii + . + I H Eua 14 77 Fragaria vesca I H Med 11 44 Galium lucidum + + + Th Cosm 8 64 Geranium robertianum + . + .... I G Cp(bor) 10 160 Gymnocarpium dryopteris • I H Carp-Balc 9 18 Hieracium rotundatum 4. + j Th Eua(mont) 9 18 Melampyrum sylvaticum + + j H Eur 9 18 Mycelis muralis .....+ .+ + II H Cp(bor) 41 82 Polystichum lonchitis ........ + + 1 Ch Eua 17 68 Sedum album + . + ...... 1 H Euc 6 24 Sedum vulgare + ] Ch Eur(alp) 12 24 Silene pusilla . . . + + j H Euc(AIp) 10 40 Soldanella montana .......... - + I H Cp(bor) 9 18 Solidagovirgaurea + + 4. jj H Eur(mont) 8 32 Valeriana montana + + n H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia . + .+ +. + + + + 4- jy H_________Cp______________6 12 Viola biflora________________ + + 11 Specii prezente într-un singur releveu: Anthemis tinctoria (5): TH(H), Eua, (9; 18); Arabis alpina (13): H. Arct-Alp, (8; 16); Athyrium filix-femina (8):H, Cosm, (10; 80); Calamagrostis arundinacea (2): H, Eua, (7; 2 8); Campanula rapunculoides (4): H, Eua(Med). (17; 102); C. sibirica (4): H, Carp-Balc,(17; 34); Cerastium arvense (10): Ch, D-Balc, (9; 36); Chelidoniummajus (1): H, Eua, (6; 12); Dryopteris filix-mas (8): H. Cosm, (41; 164); Hieracium villosum (10): H. Eur(alp), (9; 36); Jovibarba heuffelii (5): Ch, D-Balc, (19; 38); Luzula luzuloides (8): H, Eur, (6; 12); Salvia glutinosa (1): H, Eua, (8; 16); Saxifraga adscendens (9): Th, Cp(arct-alp), (11; 22); Senecio ovatus (4): H, Eua, (10; 40); S. rupester (9): Th, Alp-Carp-Balc, (10; 20); Silene dioica (7): H, Eua, (12; 24); Verbascum lanatum (1): TH, D-Balc. Locul și data: 1-3, Cheile Prăpăstiile Zărneștilor, 20.IX.1996; 4, 5, Cheile Brusturet, 13.IX.1997; 6-8, Valea Podurilor. 29.VII.1995, stânci izolate în făaet 9-13 Șaua Curmăturii, 14.IX. 1995 206 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 207 208 Simona Mihăilescu Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 Asociația este menționată în câteva stațiuni în Carpații românești: Valea Bistra Aurie, Cisnădioara-Sibiu, Piatra Bulzului, Munții Codru-Moma (G. Coldea, 1991) tară a avea o răspândire foarte mare. Dezvoltate pe roci calcaroase, în etajul montan, fitocenozele asociației sunt prezente în Piatra Craiului, în Cheile Prăpăstiilor și Sub Bârc, unde pe iviri de stânci (clipe) calcaroase am întâlnit o compoziție floristică deosebită (tabelul nr. 11), ce a permis existența la altitudine coborâtă (950 m) a speciei Poa molinerii. Spectrul bioformelor evidențiază hemicriptofitele (73%) urmate de chamefite (10%), restul bioformelor fiind mai puțin reprezentate (fig. 34). în ceea ce privesc elementele floristice ponderea cea mai mare o au speciile eurasiatice (34,5%), semnificative sunt speciile carpatice (13,8%) și cele alpic-carpatice (6,9%) (fig. 35). Așa cum indică spectrul ecologic (fig. 36), asociația este formată din numeroase specii xeromezofite (41,4%) și mezofite (34,5%), în privința temperaturii multe sunt microterme (20,7%), cele mai numeroase fiind mezoterme (51,7%). în cea ce privește reacția solului, neutrofilele (44,8%) se află în număr ridicat, semnificative fiind și speciile neutro-bazifile (10,3%). Din punct de vedere cariologic, speciile poliploide (58,2%) predomină față de cele diploide (34,5%) (fig. 37). Indicele de diploidie are valoarea 0,548. Fig. 34 Bioformele ass. Asplenietum trichomano - rutae-murariae Fig. 35 Elementele floristice ale ass. Asplenietum trichomano - rutae-murariae Fig. 36 Indicii ecologici ai ass. Asplenietum trichomano - rutae-murariae Fig. 37 Spectrul cariologic al ass. Asplenietum trichomano - rutae-murariae Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 209 Tabelul nr. 11 Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 Bioforma Element X 2n Numărul releveului I 2 3 4 floristic Altitudine (m) 780 950 950 960 Expoziția E N N N înclinare (grade) 90 75 75 70 Acoperirea vegetației (%) 75 60 60 75 Suprafața (m2) 1 4 4 4 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Char. H Cp(bor) 9 144 Asplenium ruta-muraria (opt.) 1.3 2.5 2.4 3.5 H Cosm 9 72 Asplenium trichomanes 2.3 4- 4- H Alp-Carp-Balc - - Festuca rupicola ssp. saxatilis 2.5 Asplenietea trichomanis H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- + G Cp(bor) 37 148 Polypodium vulgare 4- H(G) Eua(Med) 6 24 Sedum maximum + H Carp 12 24 Silene nutans ssp. dubia + + 4- 4- Cystopteridion H Euc(mont) 12 24 Moehringia muscosa 4- Varia TH(H) Eur(cont) 12 36 Centaurea bibersteinii + 4- H Med 11. 44 Galium lucidum + 4- II Euc(Med) 9 18 Melica ciliata +.1 H Carp 7 14 Poa molinerii 3.5 2.5 H Eur 7 28 Potentilla tinerea ssp.tomassiniana + 4- H Eua 11 22 Primula veris ssp. columnae +.1 4- Ch Eua 17 68 Sedum album + 4- 4- Th(TH) Eua(arct-alp) 11 22 Sedum annuum 4- 4- 4- Ch Euc(Med) 5 60 Teucrium chamaedrys 4- 4- * Ch Eua(cont) 7 28 Thymus kosteleckyanus 4- 4- Cladonia pycsidata 1.4 Specii prezente într-un singur releveu: Asarum europaeum (1): II, Eua, (13; 26); Coronilla varia (1): H, Eua(Med), (6; 24); Euphrasia salisburgensis (2): Th, Eur(alp), (11; 44); Galium schultesii (1): G, Euc, (11; 66); Helleborus purpurascens (1): H, Carp, (8; 32); Heracleum transsilvanicum (1): H, Eua, (II; 22); Hypericum perforatum (4): H, Eua, (8; 32); Koeleria macrantha ssp. transsilvanica (2): H, Carp; Minuartia setacea (4): EI, Pont-Pan-Balc, (12; 24); .Polygala alpestris (4): H, Alp-Carp, (17; 34); Potentilla thuringiaca (1): H, Euc, (7; 42). Locul și data: 1, Râul Mare al Zărnești lor, 6.VII.1996; 2,3,4, Sub Bârc, stânci izolate, 21.IX.1996. 210 Simona Mihăilescu Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Soo 1944 em. Gergely 1966 (Syn. Sedo hispanici-Poetum nemoralis (Soo 1944) Pop & Hodișan 1985 p.p.; Poetum nemoralis calcicolum Pop & Hodișan (1959) 1967) în asociația Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis (tabelul nr. 12), Poa nemoralis îndeplinește rolul unui edificator dominant, alături de care sunt prezente, cu constanțe ridicate, speciile caracteristice pentru clasă dar și pentru asociație, respectiv Asplenium trichomanes ssp. quadrivalens și Saxifraga cuneifolia. în acest tip de asociații, stratul muscinal are un rol foarte important în menținerea umidității, de aceea specia Ctenidium molluscum are și în acest caz o mare acoperire. în masivul cercetat de noi, această asociație este prezentă mai ales în chei, în special în Cheile Prăpăstiile Zărneștilor și Vlădușca. V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații în partea sudică a masivului: Cheile Dâmbovicioarei, Brusturet, Valea Seacă; de asemenea au notat două ridicări la Prăpăstii-Vlădușca și Curmătura Pietrei Craiului. în fitocenozele asociației, cel mai bine reprezentate sunt hemicriptofitele (76%), celelalte bioforme find reprezentate într-un număr redus (fig. 38). Spectrul elementelor floristice (fig. 39) evidențiază faptul că în număr mare sunt prezente speciile eurasiatice (35,5%), central-europenele (21%), iar speciile alpic-carpatice, i 76% i i___________________________________ Fig. 38 Bioformele ass. Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Fig. 39 Elementele floristice ale ass. Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Indici ecologici Fig. 40 Indicii ecologici ai ass. Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Fig. 41 Spectrul cariologic al ass. Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 211 Tabelul nr. 12 Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Soo 1944 em. Gergely 1966 212 Simona Mihăilescu / Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 213 carpatice și dacice au o reprezentare redusă (4,8%), dar prezența lor este importantă în definirea compoziției floristice a acestei asociații. Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezofitele (44,3%) și xeromezofitele (31,1%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt microtermele (34;4%) șj mezotermele (45,9%), iar al reacției solului, în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (45,9%), în proporții semnificative fiind acido-neutrofilele (23%) (fig. 40). Deși din punct de vedere cariologic (fig. 41), se observă un echilibru relativ între speciile diploide și cele poliploide (48,4%), indicele de diploidie are valoarea 0,702. în cadrul clasei Asplenietea, au fost identificate în Masivul Piatra Craiului șapte asociații vegetale. Calculând indicele de similaritate Jaccard s-a obținut dendrograma din figura 42. Asociația Sempervivetum heufelii (1) prezintă în compoziția ei floristică o serie de specii care sunt caracteristice pentru substratul acid. Prezintă un grad ridicat de similaritate asociația Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis (2) și subasociația Asplenio- Cystopteridetum fragilis campamdetosum carpaticae (6) care aparțin alianței Gypsophilion. O poziție intermediară o are asociația Asplenietum trichomano - rutae-murariae (7). 0.0 0.1 0.2 0.3 0.+ Fig. 42 Dendrograma de similaritate a asociațiilor din clasa Asplenietea Deși cu poziții sintaxonomice diferite în cadrul clasei Asplenietea, asociațiile Artemisio baumgarteni-Gypsophiletum petraeae (3), Saxifrago demissae-Gypsophiletum petraeae (4) și Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae (5) se individualizează foarte expresiv într-un cluster și au ca o trăsătură comună faptul că populează pereții stâncoși abrupți din etajul subalpin. Celelalte asociații cuprinse în clusterele dendrogramei (1, 2, 6, 7) sunt prezente mai ales în etajul montan, uneori ajungând în etajul subalpin, mai ales în Valea Crăpăturii unde este prezentă o vegetație caracteristică de chei (S. Mihăilescu, 1997b). în cazul clasei Asplenietea se constată o influență destul de mare pe care o exercită creșterea altitudinii, asupra compoziției floristice a fiecărei asociații. CI. THLASPIETEA ROTUNDIFOLII Br.-Bl. 1926 Reunește asociații care se dezvoltă pe grohotișuri din etajul montan până în cel alpin. Menționăm câteva specii caracteristice: Campanula cochleariifolia, Gymnocarpium robertianum, Moehringia pendula. Ord. Thlaspietalia rotundifolii Br.-Bl. 1926 In acest ordin sunt reunite asociații specifice grohotișurilor calcaroase prezente în câteva masive din Carpații sud-estici: Bucegi, Retezat, Piatra Craiului etc. 214 Simona Mihăilescu AI. Papavero-Thymion pulcherrimi I. Pop 1968 Cuprinde asociații petrofile de pe grohotișuri calcaroase din Carpații sud-estici, fiind o alianță endemică vicariantă cu Thlaspeion rotundifolii Br.-Bl. 1926 din Alpi. Dintre speciile de recunoaștere în teritoriul cercetat au fost întâlnite Acinos alpinus, Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum, Galium anisophyllon, Papaver alpinum ssp. corona sancti- stephani, Saxifraga aizoides, Thymus pulcherrimus. Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Boșcaiu, Tăuber & Coldea 1977 Asociația a fost descrisă din Masivul Retezat (N. Boșcaiu, F. Tăuber & G. Coldea, 1977) cu mențiunea că optimul ecologic al acestor cenoze îl asigură grohotișurile mobile de calcare jurasice din hornurile de la baza abrupturilor stâncoase. în Piatra Craiului este prezentă sub Vf. Ascuțit, Vf. Padina Popii, La Zaplaz, în zona Marelui Grohotiș (tabelul nr. 13). Specii adaptate grohotișurilor mobile, Linaria alpina și Rumex scutatus, sunt bine reprezentate în fitocenozele descrise din masiv; Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum, are o prezență mai redusă. La Marele Grohotiș este prezentă Aubrietia intermedia, specie rară în Carpații românești (V. Ciocârlan, 1961). în cadrul acestei asociații, bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat (71%) de hemicriptofite, la care se adaugă chamefitele (21%) și terofitele anuale (8%) (fig. 43). Fig. 44 Elementele floristice ale ass. Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Fig. 45 Indicii ecologici ai ass. Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Fig. 46 Spectrul cariologic al ass. Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 215 cd O O o .2 o CQ £ S «3 £ s? •*«* 5 o 216 Simona Mihăilescu Padina Lăncii; 13, 14, Marele Grohotiș, 8. VIII. 1997. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 217 în spectrul elementelor floristice cel mai bine reprezentate sunt speciile alpic-carpatice (21,3%), ceea ce pune în evidență o strânsă legătură cu flora Alpilor, la acestea se mai adaugă numeroase specii europene (17%) și eurasiatice (14,9%), de remarcat și numărul semnificativ al speciilor daco-balcanice (6,4%) (fig. 44). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele (57,4%) și mezofitele (27,7%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt criofilele (29,8%), microtermele (23,4%), apoi speciile mezoterme (14,9%). Reacția solului pune în evidență participarea în cadrul fitocenozelor în număr mare a speciilor neutrofile (53,2%), în proporții semnificative fiind și acido-neutrofilele (10,6%) și neutro-bazifilele (4,3%) (fig. 45). Din punct de vedere cariologic (fig. 46), în număr ridicat sunt speciile diploide (57,5%) comparativ cu cele poliploide (38,3%). Indicele de diploidie are valoarea 1,435. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli Beldie 1967 (Acino-Galietum anisophylli nom. mut. propos Coldea 1991) Asociație endemică, a fost descrisă din Masivul Bucegi (A. Beldie, 1967) și se pare că este una dintre cele mai caracteristice grupări floristice care populează grohotișurile calcaroase din Carpații Meridionali. Este menționată de N. Boșcaiu (1971) în masivele Țarcu și Godeanu, iar de G. Coldea (1990), pe grohotișuri calcaroase din Munții Rodnei. Fitocenozele ocupă suprafețe restrânse în etajul subalpin al Munților Piatra Craiului (tabelul nr. 14). Specia caracteristică asociației, Acinos alpinus (=Calammtha baumgarteni) edifică fitocenoze dezvoltate mai ales pe conglomerate calcaroase, pe conuri de grohotiș, pe care s-a format humus și s-a instalat vegetația. în compoziția floristică se remarcă specii apartenențe ordinului Thlaspietalia, dar și numeroase specii din ordinul Seslerietalia, ceea ce poate indica direcția de evoluție a vegetației acestor grohotișuri semifixate spre pajiști de pe substrat calcaros. Bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat 78% de hemicriptofite, la care se adaugă, în mod egal, chamefitele și terofitele anuale (11%) (fig. 47). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile europene (17,1%), speciile alpic-carpatice (14,3%), care pun în evidență legătura cu flora Alpilor, sunt și ele bine reprezentate, la fel și speciile circumpolare (14,3%) și eurasiatice (14,3%), de remarcat și numărul semnificativ al speciilor carpatice (11,4%) (fig. 48). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele (48,6%) și mezofitele (34,3%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase specii sunt criofile și microterme (34,3%), apoi moderat termofile (11,4%). Reacția solului evidențiază faptul că, în număr cel mai mare, sunt speciile neutrofile (37,1%), în proporții semnificative fiind și acido-neutrofilele (17,1%) și neutro-bazifilele (8,6%) (fig. 49). Din punct de vedere cariologic (fig. 50), în număr ridicat sunt speciile diploide (42,9%) comparativ cu cele poliploide (40%). Indicele de diploidie are valoarea 0,809. 218 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 219 H 78% Fig. 47 Bioformele ass. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli % 60 7 Fig. 48 Elementele floristice ale ass. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli Fig. 50 Spectrul cariologic al ass. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli Indici ecologici Fig. 49 Indicii ecologici ai ass. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli Tabelul nr. 14 Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli Beldie 1967 {Acino-Galietum anisophylli nom. mut. propos Coldea 1991) Biofonna Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 K floristic Altitudine (m) 1630 1600 1650 1700 1750 Expoziția E SE E SE SE înclinare (grade) 20 40 30 45 35 Acoperirea vegetației (%) 65 70 80 70 80 Suprafața (m2) 4 4 4 4 10 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 22 Char. ass. 1.3 2.5 2.5 3.5 2.5 V Ch(H) Alp-Carp 11 Galium anisophyllon H Pont-Med 9 18 (D) Acinos alpinus 2.5 1.3 1.3 4- 1.3 V Thlaspietalia + + 4- 4- IV H Arct-Alp 8 16 Arabis alpina H D-Balc Doronicum carpaticum 4- 4- +.3 4- 11 H Eua 11 44 Galium lucidum + 4- V H Carp-Balc - - Moehringia pendula 4- 1 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Ch Carp 9 56 Thymus pulcherrimus 1.3 4- 4- 1.3 4- V Seslerietalia s.l. H Eur(alp) 5 30 Carex sempervirens 4- + + 4- IV Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense 2.4 4-3 4- 4- IV Th Eur(alp) 11 44 Euphrasia salisburgensis 4- 4- 11 H Alp-Sudet-Carp 7 14 Festuca versicolor +.3 4- 4- 4- IV H Ec(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare + + 4- 4- IV H Alp-Carp 17 34 Polygala alpestris 4- 4- 4- III H Cp(arct-alp) 12 88>100 P olygonum viviparum 4- 4- 4- 4- IV H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus 4- 4- II H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida 4- 1 Th Carp - - Thlaspi dacicum +.3 + II Varia 14 Eur 8 104-110 Alchemilla cf. xanthoclora 4- 4- 3 11 II Eua 10 30 Campanula glomerata 4- 4- 4- III H Eua 11 44 Cruciata glabra 4- + 4- 4- IV H Carp - - Koeleria macrantha 4- 4- 4- III ssp. transsilvanica H Eua 6 24 Lotus corniculatus + + 4- III H Cp(arct-alp) 6 12 Luzuia alpino-pilosa 4- 4- II H(Ch) Arct-Alp 12 24 Minuartia verna 4- 4- II H Cp(bor) 7 21 Poa alpina 4- 4- II H D-Balc - - Potentilla aurea 4- 4- II ssp. chrysocraspeda H Eur 7 42 Potentilla crantzi + 4- II Th Cp(arct-alp) 11 22 Saxifraga adscendens 4- 4- II H____ Cp 6 12 Viola biflora 4- + II Specii prezente într-un singur relcveu: Cerastium transsilvanicum (1): Ch, Carp, (9; 108); Hypericum richeri ssp. grisebachii (1): H, Euc(mont); Luzuia luzuloides (1): H, Eur, (6; 12); Sedum annuum (2): Th, Eua(arct-alp), (11; 22); TrolHus europaeus (5): H, Eur(bor), (8; 16);' Taraxacum nigricans (4): H, Carp-Balc-Sudet, (8; 32). Locul și data: 1, Șaua Crăpăturii, 7.VII. 1994; 2, 3, Sub Vârful Turnu, 9.VII.1995; 4, 5, Sub Vârful Ascuțit, 9.VII. 1995. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi M. Boșcaiu 1996 Asociația a fost descrisă din Piatra Craiului Mică de M. Boșcaiu în 1996, la o altitudine cuprinsă între 1640-1680 m fiind considerată endemică pentru Carpații românești și conține o serie de endemite carpatice: Cerastium transsilvanicum, Dianthus callizonus, D. spiculifolius. Fitocenozele acestei asociații au o acoperire mică, de până la 25%, fiind prezente în compoziția lor floristică, specii caracteristice pentru alianța Papavero-Thymion pulcherrimi, următoarele: Galium anisophyllon și Thymus comosus (tabelul nr. 15). în cadrul acestei asociații, bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat 81% de hemicriptofite, la care se adaugă chamefitele (19%) (fig. 51). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile carpatice (24%), ceea ce subliniază caracterul endemic al asociației, bine reprezentate sunt 220 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 221 speciile alpic-carpato-balcanice (14%), iar speciile circumpolare, eurasiatice, alpic- carpatice și dacice au procente egale (9,5%) (fig. 52). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele (71%) și mezofitele (19%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt criofilele și microtermele (28,5%). Reacția solului indică faptul că cele mai numeroase sunt speciile neutrofile (66,6%), în proporții semnificative fiind și acido-neutrofilele (19,05%) (fig. 53). Deși din punct de vedere cariologic (fig. 54), speciile diploide și cele poliploide sunt într-un echilibru relativ (50%), indicele de diploidie are valoarea 0,660. Fig. 51 Bioformele ass. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Fig. 52 Elementele floristice ale ass. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Fig. 53 Indicii ecologici ai ass. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi Fig. 54 Spectrul cariologic al ass. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi 222 Simona Mihăilescu Al. Stipion calamagrostis Br.-BL 1918 (Achnatherion calamagrostis nom. mut. propos. Boșcaiu 1971) în Carpații românești alianța cuprinde fitocenoze pioniere heliofile de pe grohotișuri mobile din etajul montan. Dintre speciile caracteristice prezente în masivul cercetat o menționăm pe Galium album ssp. album. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Boșcaiu & Tăuber 1977 (Sedo vulgare-Geranietum macrorrhizi nom. mut. propos.) Geranium macrorrhizum este cu precădere răspândit în Valea Crăpăturii unde edifică, alături de Sedum vulgare, o asociație care se dezvoltă pe soluri scheletice, foarte bogate în humus depus pe un substrat calcaros, care este specific acestei văi intram o ntane, pe fundul căreia sunt bolovănișuri vechi, fixate. N. Boșcaiu și F. Tăuber, în 1977, descriu din Valea Crăpăturii asociația edificată de cele două specii. Tot în 1977, V Sanda, A. Popescu și M. Doltu raportează fitocenozele cu Geranium macrorrhizum din Valea Crăpăturii și Valea Seacă la asociația Geranietum macrorrhizi Boșcaiu 1971. Fitocenozele descrise de noi din aceeași stațiune (tabelul nr. 16), confirmă existența și în prezent a asociației, cu toate că aceasta a suferit unele modificări, în cei peste 20 de ani, mai ales datorită factorului antropic. Bioformele sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat (74%) de hemicriptofite, de asemenea, sunt semnificative geofitele și terofitele bianuale (8%) (fig. 55). Fig. 55 Bioformele ass. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Fig. 56 Elementele floristice ale ass. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Fig. 57 Indicii ecologici ai ass. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Fig. 58 Spectrul cariologic al ass. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 223 Tabelul nr. I6Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi Boșcaiu & Tăuber 1977 H(G) Cosm 6 48 Urtica dioica H Alp-Carp-Balc 10 60 Doronicum columnae H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 224 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 225 în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (29%) și circumpolare (25%), speciile central-europene (18%) sunt și ele bine reprezentate (fig. 56). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază condițiile topoclimatice necesare dezvoltării fitocenozelor, umiditatea crescută și pereți înclinați umbriți. Astfel, preponderente sunt speciile mezofite (58,8%) și mezohigrofite (29,4%), iar din punct de vedere al temperaturii, predominante sunt speciile mezoterme (39,2%) și microterme (37,3%). Reacția solului evidențiază faptul că, în număr ridicat sunt speciile neutrofile (43%), în proporții semnificative fiind și acido-neutrofilele (29,4%) și speciile euriionice (17,6%) (fig. 57). Deși din punct de vedere cariologic (fig. 58), speciile diploide și cele poliploide se află într-un procent egal (49%), indicele de diploidie are valoarea 0,719. în cadrul clasei Thlaspietea, pe teritoriul cercetat sunt prezente asociații vegetale proprii grohotișurilor calcaroase care aparțin la două alianțe. Din alianța endemică Papavero- Thymion pulcherrimi sunt prezente asociațiile Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum (1), Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli (2) și Cerastio transsilvamcii-Galietum lucidi (3) (fig. 59). Cu toate că în compoziția lor floristică au un număr redus de specii, acestea sunt grupate în același cluster al dendrogramei, separându-se de asociația Sedo fabariae- Geranietum macrorrhizi (4) inclusă în alianța Stipion calamagrostis. Fig. 59 Dendrograma de similaritate a asociațiilor din clasa Thlaspietea Asociațiile din alianța Papavero-Thymion populează grohotișurile calcaroase semifixate și mobile situate mai ales în etajul subalpin al masivului, în timp ce Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi este răspândită în Valea Crăpăturii și prezintă în compoziția ei floristică un număr însemnat de specii nemorale ce aparțin ordinului Fagetalia, fitocenozele învecinându-se cu făgetele din etajul montan. CI. SALICETEA HERBACEAE Br.-BI. 1947 Cuprinde vegetația suprafețelor situate în etajul alpin, unde zăpada persistă până primăvara târziu. în compoziția floristică a fitocenozelor se remarcă numeroase specii de proveniență arctică. Ord. Arabidetalia coeruleae Rilbel 1933 Ordinul reunește asociații chionofile care se dezvoltă pe substrat calcaros în etajul alpin. Al. Salicion retusae Horv. 1949 Alianța reunește fitocenoze oligoterme prezente în mai multe masive din Carpații românești (G. Coldea, 1997), în a căror compoziție floristică se remarcă absența speciilor proprii pentru Arabidion coeruleae (Wikus 1960) Ellenberg 1996. Cuprinde asociații cu Salix retușa ssp. kitaibeliana (specie caracteristică) care se întind la nivelul solului sau se fixează în crăpăturile stâncilor. 226 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 227 Saliceto retuso-reticulate Br.-Bl. 1926 subass. dryadetosum octopetalae Schneider-Binder.& Voik 1979 (syn. Anemono-salicetum retusae Horv. 1953 salicetosum retusae Sanda & al. 1977) în 1977, V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu raportează fitocenozele cu Salix retușa ssp. kitaibeliana la asociația Anemono-Salicetum retusae, indicând ca stațiuni: Turnu Pietrei Craiului, Vârful Piatra Craiului Mică și Grindul Mare în apropiere de Vârful Piscul Baciului. Precizări ulterioare (V. Sanda & al. 1997), atribuie aceste fitocenoze subasociației Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae. Noi am identificat fitocenoze cu Salix retușa ssp. kitaibeliana și Anemone narcissiflora în câteva stațiuni situate sub Vârful Ascuțit (versant estic), dar considerăm că specia Dryas octopetala are în cadrul acestor fitocenoze un rol mult mai semnificativ. Pe lângă stațiunile menționate anterior, noi am făcut ridicări și pe vârfurile Padina Popii și Sbirii (tabelul nr. 17), dar putem afirma că subasociația Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae este prezentă în Masivul Piatra Craiului, la altitudini de peste 1700 m, pe suprafețe restrânse datorită cerințelor ecologice: substrat calcaros, fixarea în crăpăturile stâncilor sau locuri adăpostite unde se acumulează zăpada ce persistă până primăvara târziu, sol superficial rendzinic. Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat (65%) de hemicriptofite, la care se adaugă, chamefitele (19%); geofitele și nanofanerofitele fiind în procent egal (8%) (fig. 60). Fig. 60 Bioformele subass. Saliceto Fig. 61 Elementele floristice ale subass. Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae retuso-reticulate dryadetosum octopetalae Fig. 62 Indicii ecologici ai subass. Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae Fig. 63 Spectrul cariologic al subass. Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae 228 Simona Mihăilescu sub Vf. Ascuțit; 8, Vf. Piscul Baciului, 20.VI.1997. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 229 în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile circumpolare (32%), urmate de speciile central-europene (15%), de remarcat și numărul semnificativ al speciilor carpatice (12%) (fig. 61). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezofitele (36%) urmate de xeromezofite (28%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase specii sunt criofile (48%), apoi euriterme (32%). Din punct de vedere al reacției solului, cele mai numeroase sunt speciile neutrofile (53%), în proporții semnificative fiind și speciile acido- neutrofile (11,8%) și eurionice (8,8%) (fig. 62). Cariologic (fig. 63), în număr ridicat sunt speciile diploide (58,8%) comparativ cu cele poliploide (32,3%), ceea ce semnifică o relativă stabilitate a fitocenozeior. Indicele de diploidie are valoarea 1,395. CI. JUNCETEA TR1FIDI Klika & Hada 1944 în această clasă sunt încadrate pajiști alpine ce se înfiripează pe soluri superficiale, scheletice, slab până la puternic acide, bogate în humus, dar sărace în substanțe minerale. Ele alternează adesea cu tufărișurile scunde. în ultimul timp, este adoptată denumirea de Juncetea trifidi, având o accepțiune mai largă decât clasa Caricetea curvulae Br.-BI. 1948 concepută pentru încadrarea pajiștilor alpine din Europa centrală. Ord. Caricetalia curvulae Br.-BI. 1926 Specii caracteristice pentru ordin, prezente în masiv sunt Carex curvula și Primula minima. Al. Caricion curvulae Br.-BI. 1925 Dintre speciile caracteristice pentru alianță prezente în masiv și care, în mare parte, se identifică cu cele ale ordinului; sunt: Carex curvula, Festuca airoides și Luzula spicata. Primulo-Caricetum curvulae Br.-BI. 1926 em. Oberd. 1957 Primele fitocenoze încadrate în această asociație au fost semnalată în Carpații românești de A. Borza (1934), în Masivul Retezat. în decursul timpului a fost semnalată în mai multe masive: Făgăraș, Cibin, Parâng, Ciucaș, unde se dezvoltă în etajul alpin, pe terenuri plane sau slab înclinate, pe soluri acide. Este o asociație primară, cu preferințe chionofile. în Piatra Craiului, specia Primula minima nu are o răspândire prea mare, fiind dependentă de formarea unui strat de sol acid, pe care se dezvoltă și un număr însemnat de licheni și briofite. Edifică împreună cu Carex curvula asociația Primulo-Caricetum curvulae, cu caracter fragmentar, pe suprafețe mici situate în apropiere de Vârful Piscul Baciului, la o altitudine de 2100 m (tabelul nr. 18). Bioformele din cadrul asociației sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat de hemicriptofite (77%), la care se adaugă chamefitele (11%), nanofanerofitele și terofitele anuale având procente egale (6%) (fig. 64). Spectrul elementelor floristice evidențiază ca preponderente speciile circumpolare (33,3%), speciile alpic-carpatice care pun în evidență legătura cu flora Alpilor sunt și ele bine reprezentate (16,7%), la fel și speciile europene (16,7%), alte elemente floristice sunt în proporții mai mici (fig. 65). 1 230 Simona Mihăilescu Fig. 66 Indicii ecologici ai ass. Primulo- Caricetum curvulae Fig. 67 Spectrul cariologic al ass. Primulo- Caricetum curvulae Tabelul nr. 18 Primulo-Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957 Bioforma Element X 2n Numărul reîeveuîui 1 2 floristic Altitudine (m) 2150 2200 Expoziția E E înclinare (.grade) 45 40 Acoperirea vegetației (%) 80 60 Suprafața (m2) 4 4 1 2 3 4 5 6 7 Caricion & Caricetalia curvulae H Alp-Carp-Balc 5 60 Carex curvula 2.5 1.3 H Cp(bor) 7 14 Festuca airoides + + H Cp(arct-alp) 6 12 Luzula spicata + Ch Euc(alp) 11 66 Primula minima +.3 1.3 Loisleurio-Vaccinion - - - - Cetraria islandica + - - - - Thamnoiia vermicularis + 4- Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 231 1 2 3 4 5 6 7 Polentillo-Nardion H Cp 7 42 Festuca nigrescens 4- 4- H Eur(alp) 7 28 Geum montanum + 4- H Alp-Carp-Balc 11 22 Li guști cum mutei lina 4- 4- H Eur 13 26 Nardus stricta -1- + H Cp(bor) 7 21 Poa alpina 4- H D-Balc - - Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + 4- Varia Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala + 4- H Eur(alp) 10 60 Homogyne alpina 4- 4- H Eua(arct-alp) 8 32 Pinguicula vulgaris 4- H Cp(arct-alp) 11 88 Polygonum viviparum + N Carp-Balc - - Rhododendron mvrtifolium 1.3 4- H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp.hungarica 4- Th Carp - - Thlaspi dacicum 4- 4- H Alp-Carp 11 33 Viola alpina 4- Locul și data: 1, 2, Vf. Piscul Baciului, 21.VI. 1997. Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente xeromezofitele și mezofitele (39%); din punct de vedere al temperaturii, numeroase specii sunt criofile (44,5%) și microterme (22,2%) ceea ce subliniază prezența asociației la altitudini mari unde temperaturile sunt scăzute. Reacția solului evidențiază faptul că, în proporții semnificative sunt neutrofilele (16,7%), iar în procente mari sunt speciile acidofile (33,3%), ceea ce confirmă că fitocenozele se dezvoltă pe substrat preponderent acid și că, în masivul cercetat, prezența asociației este pe suprafețe foarte reduse (fig. 66). Din punct de vedere cariologic (fig. 67), în număr ridicat sunt speciile poliploide (52,7%) comparativ cu cele diploide (21%). Indicele de diploidie are valoarea 0,6. CI. NARDO-CALLUNETEA Prsg. 1949 Speciile caracteristice pentru clasă sunt: Danthonia decumbens, Deschampsia flexuosa, Festuca ovina, Homogyne alpina, Luzula multiflora, L. sudetica, Potentilla erecta. Specia Calluna vulgaris nu este prezentă în flora Pietrei Craiului. Ord. Nardetalia Oberd. 1949 Dintre speciile caracteristice pentru ordin, prezente în fitocenozele din masiv, sunt: Arnica montana, Carex pallescens, Hypericum maculatum, Nardus stricta. AI. Potentillo-Nardion Simon 1957 Alianță proprie Carpaților sud-estici și Balcanilor, reunește pajiști din etajul montan până în alpin răspândite pe suprafețe cu solurile predominant acide, oligotrofe. Speciile caracteristice pentru alianță sunt: Campanuiapatula ssp. abietina, C. polymorpha, C. serrata, Poa media, Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, Scorzonera roșea, Thymus balcanus. 232 Simona Mihăilescu Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis (Pușcaru & al. 1956) Coldea 1987 (syn. Festuco rubrae-Nardetum Csilros & Resmeriță 1960, Festucetum rubrae montaum Csilros & Resmeriță 1960) Fitocenozele acestei asociații au o mare răspândire în întreg masivul, din etajul montan până în cel alpin inferior. în partea nordică și nord-vestică a masivului spre Valea Bârsei (Padina lui Călineț, Padina Bădoaiei, Padina lui Râie) formează o mare parte din pajiștile montane. în compoziția floristică a acestor fitocenoze se află un număr mare de specii, dintre care bine reprezentate sunt cele caracteristice pentru alianță (tabelul nr. 19). V. Sanda și colaboratorii (1977) o menționează în partea sudică, pe muntele Piatra Galbenă spre satul Ciocanii, pe muntele Funduri, Stâna din Funduri. □ ■ Th 60 %‘ 20 40 TH 12% N Ch 2% 3% Fig. 68 Bioformele ass. Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis ;El.fl. Cosm | Pont-Balc D-Balc Carp-Balc Carp Alp-Carp Fig. 69 Elementele floristice ale ass. Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis Fig. 71 Spectrul cariologic al ass. Scorzonero roseae-Festucetum nigricanti Fig. 70 Indicii ecologici ai ass. Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis Bioformele cele mai bine reprezentate sunt hemicriptofitele (72%), urmate de terofitele bianuale (12%) și geofite (8%), celelalte bioforme având un procent redus (fig. 68). în fitocenozele acestei asociații, spectrul elementelor floristice evidențiază prezența în procent mare a speciilor eurasiatice (48,3%), central-europene (15,3%) și circumpolare (9,3%). Se remarcă legătura cu flora Balcanilor prin existența într-un procent semnificativ a speciilor carpato-balcanice și daco-balcanice (3,4%) (fig. 69). Caracterul heiiofi 1 și mezoterm (speciile mezoterme au un procent de 37%) al asociației face ca aceasta să se dezvolte pe suprafețe slab înclinate, pe soluri brune podzolice, bogate în Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 233 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 H Euc 11 44 Centaurea nigrescens 4- I H Eua(Med) 7 28 Daclylis glomerata 4- 1 H Eua 11 22 Galium mollugo 4- 4- 4- 11 H Eua 11 22 Heracleum sphondylium 4- I H Eur 10 20 Knautia arvensis 4- 4- 4- 4- 4- 4- 4- III H Eua 9 36 Leucanthemum vulgare 4- 4- 4- 4- 1.5 1.5 1.5 4- 4- V H Eua 6 24 Lotus corniculatus 4- 4- + 4- 4- 4- 4- 4- 4- 4- V H Eua(Med) 7 42 Phleum pratense 4- + I H Eua 7 28 Vicia cracca 4- I Polygono-T risetion H Euc 8 100 Alchemilla cf. xantochlora 4- 4- + + + III H Euc(mont) 7 14 Astrantia major + 4- 4- + + III TH Eua 10 20 Carum carvi 4- 4- 1 H Euc 11 22 Centaurea phrygia + 4- 4- + + 4- + 4- IV ssp. phrygia G Carp-Balc 7 14 Crocus vernus + I H Eua - - Leontodon hispidus + + 4- + + 4- + III ssp. danubialis TH' Eua 13 26 Viola tricolor + 4- I Molinio-Arrhenatheretea H Eua 9 54 Achillea millefolium 4- + + + 4- III H Eua 7 28 Briza media 4- 4- 4- 4- 4- 4- 4- 4- IV H(TH) Cosm 9 144 Cerastium fontanum 4- 4- 4- 4- 4- III ssp. triviale H Eur 7 14 Cynosurus cristatus + + 4- + + 4- 4- + IV Th Euc 11 22 Euphrasia rostkoviana 4- + + 4- 1.5 1.5 + 4- 4- + 4- 4- V H Eua 7 14 Holcus lanatus + 4- + 1.5 + 4- 4- + + + + V H Eur 4 8 Hypochoeris radicata 4- + + 11 H Eua 7 14 Leontodon hispidus + + 4- II ssp. hispidus H Eua 6 12 Plantago lanceolata 4- + + 4- + 4- III H Eua(Med) 7 14 Ranunculus acris + + 4- + + 4- III Th Euc 11 •22 Rhinanthus alectorolophus 4- + 2.5 1.5 4- 1.5 4- + 1.5 IV Th Eua 11 22 Rhinanthus angustifolius 4- + I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Th D-B ale-Anat - - Rhinanthus rumelicus 4- 1 H Cosm 7 14 Rumex acetosa + 4- 4- II H(TH) Eua 7 14 Trifolium pratense 4- _L + + 4- + III H Eua 8 32 Trifolium repens 4- 4- + + II Molinietalia G Euc 19 38 Colchicum autumnale + + 4- 1.3 + + + + 4- + 4- V Ch(N) Eua 6 48 Genista tinctoria + + + 4- + + 4- 4- IV G Eua(cont) 15 60 Gladiolus imbricatus + 4- 4- II G Eua 10 40 Gymnadenia conopea + + + 4- + + + + IV H Eua(cont) 8 16 Ranunculus polyanthemos + + 4- II H Eua(Med) 8 16 Stachys officinalis + 4- + 4- + + III H Eua 10 20 Succisa pratensis 4- 4- I H Eur(bor) 8 16 Trollius europaeus + + + 4- II Varia H Euc(mont) 9 54 Achillea distans + 4- + II H Eua 5 20 Anthoxantum odoratum + + 4- II H Eua(Med) 6 12 Anthyllis vulneraria 4- + + + 4- III H Carp 7 126 Avenula praeusta 4- 4- + 4- 4- 4- + III H Carp-Balc 17 34 Campanula serrata + + I H Euc(Med) 10 20 Carlina acaulis + + 4- + 4- + 4- 4- IV H Pont-Balc - - Centaurea spinulosa 4- + + 11 TH Eur 4 40 Crepis biennis 4- + I H Eua 11 44 Cruciata glabra 4- + + + III Th Eua 7 14 Cuscuta europaea 4- + 4- 4- II G Eua(Med) 10 80 Dactylorhiza maculata 4- + I H Cp(arct-alp) 7 28 Deschampsia flexuosa + 1.5 + II H Eur 15 30 Dianthus carthusianorum + + I H Eua 7 14 Filipendula vulgaris + 4- + 4- + 4- + 4- IV H Eua 11 44 Galium verum 4- 4- 4- 4- 4- 4- + + IV H Eua(Med) 13 52 Gentiana cruciata + + + II Ch(H) Euc(Med) 10 20 Helianthemum nummularium + + + + 4- + + IV ssp.numm ularium H Eua(cont) 5 10 Hypochoeris maculata 4- + I H Eur 11 22 Laserpitium latifolium + + I H Eua 9 36 Leucanthemum vulgare 1.4 + I Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 236 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 237 humus și cu o reacție a solului puternic acidă, din care cauză speciile acidofile (10,2%) și cele acido-neutrofile (23,7%) au procente ridicate (fig. 70). Tot în spectrul categoriilor ecologice se poate observa preponderența xeromezofitelor (33%) și a mezofitelor (47%). Din punct de vedere cariologic (fig. 71), speciile diploide (55,5%) sunt preponderente față de poliploide (39,5%). Indicele de diploidie are valoarea 1,279. Violo declinatae-Nardetum Simon 1966 (syn. Nardetum alpigemim austro-carpaticwn Borza 1959) Țăpoșica, Nardus stricta, cu o frecvență foarte mare, până la 80%, formează împreună cu specia caracteristică, Viola declinata, pajiști din etajul montan și subalpin, unde ocupă suprafețe mari: Poiana Curmăturii, Sub Bârc, Plaiul Găinii, Padinile Frumoase, sub Vârful Ascuțit (tabelul nr. 20). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații în partea sudică, pe Muntele Pietricica; de asemenea au notat ridicări pe Piatra Craiului Mică și Gura Râului aproape de Zărnești. Pajiștile cu Nardus stricta ocupă suprafețe considerabile în toate masivele din țara noastră. Productivitatea pajiștilor este redusă, fiind cunoscut faptul că țăpoșica nu este o specie bună furajeră. Bioformele din cadrul asociației sunt reprezentate printr-un procent foarte ridicat 74% de hemicriptofite, la care se adaugă chamefitele (11%), geofitele (8%) și terofitele anuale (7%) (fig. 72). Fig. 73 Elementele floristice ale ass. Violo declinatae-Nardetum Fig. 72 Bioformele ass. Violo declinat ae-Narde t um declinatae-Nardetum declinatae-Nardetum 74% a Tabelul nr. 20 Violo declinatae-Nardetum Simon 1966 Bio- Element X 2n 15 K. forma floristic Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 1750 Altitudine (m) 1800 1850 1900 1450 1460 830 850 850 900 900 1200 1800 2100 1700 E Expoziția SE SE SE E E N N N N N E SE NE E 45 înclinare (grade) 30 45 45 45 45 20 20 20 25 25 30 45 50 45 100 Acoperirea vegetației (%) 95 100 100 95 95 100 100 100 100 100 100 100 100 95 100 Suprafața (m2) 16 25 25 25 25 100 100_ 100 100 100 100 100 100 100 AA l ----------2------- ---T" 4 6 7 s 10 11 12 13 14 15 16 1) 18 19 Char. ass. 3.4 2.5 2.5 2.5 3.4 5.5 5.5 4.5 4.5 4.5 2.5 4.5 4.5 3.5 3.5 V Nardus sfricia + 1.3 + + + +.5 -.4 + + +.4 1.3 + + 1.3 III Viola declinata 1.3 + 1.3 + 1.3 + 1.5 1.5 + + + + + III Potentil)o-Na rd ion + 4- + + + + + 2.5 + + + I Eur Potentilla aurea 1.3 + + + + .5 + 1.5 + I H Carp-Balc ssp.chrysocraspeda + + + + IV H D-Balc 26 Thlaspi dacicum 4- 1.3 -r.? I H Carp 13 20 Thymus praecox + II Th Carp-Balc 5 28 ssp. polytrichus I Ch Euc(mont) 7 100 Nardetalia & 1 H Euc 8 44 Nardo-Callunetea II Th Cp 11 42 Alchemilla cf. xamhochlora III H Eua(arct-alp) 7 36 Euphrasia minima III H Eur(Med) 9 36 Festuca nigrescens IV H Eua 9 16 Hieracium auraniiacum I H Cp(bor) 8 36 Hieracium pilosetla IV H Eua 17 68 Hypericum maculatum II Ch(H) Eua(Med) 7 28 Luzula mullifora IV H Eua(Med) 13 26 Polygala vulgaris I H Euc 7 28 Potentilla erecta III Ch Eua 5 40 Stellaria graminea I H Cp(bor) 7 28 Thymus pulegioides I H Cp(bor) 7 28 ssp.montanus I H Eua 8 32 Viola canina I H Eua 6 12 Arrhenatheretalia s.l. I H Eua 7 49 Agrostis capiUaris H Cp 9 54 Prunella vulgaris H Euc(mont) 8 IOC Trifolium repens H Carp-Cauc- Leontodon autumnalis H Anat Leontodon hispidus ssp.danubialis Poa pratensis Varia Achillea distans Alchemilla mollis 1 2 3 ---r 5 ' 7 Anthyllis vulneraria + + + 17 18 19 20 21 H Eua(Med) 6 12 ssp. alpestris + + + + + + + II H Carp-Balc 17 34 Campanuia serrata 4- + + + + + I G Eua(Med) 5 64 Carex caryophyllea 1.5 + + + II H Euc(Med) 10 20 Carlina acaulis + + +■ + II H Euc 11 44 Centaurea nigrescens + + + II Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense + + I G Euc 19 38 Colchicum autumnale + II G Carp-Balc 7 14 Crocus vernus + I H Eua 11 44 Cruciala glabra 1.5 III Th Euc 11 22 Euphrasia roslkoviana II Th Alp-Carp 8 32 Gentiana utriculosa II H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina + I H Eua 9 36 Leucanlhemum vulgare + II H Eua 6 24 Lotus corniculatus +.4 IV Ch Cosm 17 68 Lycopodium clavatwn + + I H Cp(bor) 9 18 Parnassia palustris + + + + I H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata + + + + I H Eua 10 40 Pimpinella saxifraga 1.5 + II H Eua 6 12 Plantago lanceolata +.4 + II H Eua 6 24 Plantago media + 3.5 III H Cp 7 21 Poa alpina + + I H Carp 11 22 Primula elatior -1. IV H Eur 8 16 ssp. carpatica + II H Eua(cont) 8 16 Ranunculus nemorosus + II H Eua(Med) 8 16 Ranunculus polyanthemos + I H Euc 8 16 Taraxacum offtcinale agg. + 4. I H Eua(cont) 8 16 Trifolium alpestre + + 1 Ch(N) Cp(bor) 12 24 Trifolium montanum + + I Ch Eua 9 36 Vaccinium myrtillus + + I Bit Cp 11 22 Veronica officinalis + + I Brr Cp 10 20 Climacium dendroides + 1.5 I Brr Cp 5 10 Hylocomium splendens + + II Brch Cosm 6 12 Pleurozium schreberi + 3.5 + 1 Polytrichum cf. juniperinum + 3.4 + kcrneri (1): TH, Carp-Balc. (8; 16); 238 Simona Mihăilescu __________ Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului specii prezente mtr-un singur releveu: Anemone nemorosa (II): G, Eur, (15; 30); Anthoxumhum odoratum (11)- H Eur (5- 7₀)- Carduus / maculata ⁽⁶; C’ⁿal>halh"” V™™” H. Cp, (7; 56); Holcux lanan.tr maculata (6) H Eua(cont) (5; 10); Juncus cong/omeratus (4); H, Eua(Med), (5; 40); Matanthemttm htfoltum (15): G. Eua(bor). (6; 36)- Pin«utcukt ruP-am (13)- H Cn (8- 64)- ... (6): H, Eua, (7; 14); Hypochoeris 240 Simona Mihăilescu în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (39,5%), speciile circumpolare (18,4%) și central-europene (11,8%). De remarcat speciile carpato-balcanice (7,9%) prezente în număr mare, ce semnifică legăturile floristice existente cu flora din Balcani (fig. 73). Spectrul categoriilor ecologice (fig. 74) evidențiază ca preponderente mezofitele (48,9%) și xeromezofitele (33,7%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt mezotermele (32,6%), în număr mare fiind și speciile euriterme (28,2%). Reacția solului evidențiază un număr ridicat de specii eurionice (32,6%), în proporții semnificative fiind neutrofilele (21,7%), acido-neutrofilele (20,6%) și acidofilele (19,5%), ceea ce sugerează că această asociație se dezvoltă pe un sol cu aciditate mare. Din punct de vedere cariologic (fig. 75), în număr ridicat sunt speciile poliploide (52,7%) comparativ cu cele diploide (44,7%). Indicele de diploidie are valoarea 0,634. CL SESLERIETEA ALBICANTIS Br.-Bl. em. Oberd. 1978 în această clasă, în Carpații românești, este cuprinsă vegetația peluzelor subalpine și alpine de pe substrat calcaros, bogată în specii termofile. în masivul cercetat de noi, fitocenoze apartenențe clasei se pot întâlni și în etajul montan, în chei, pe pereți umbriți. Ord. Seslerietalia albicantis Br.-Bl. 1926 Specii caracteristice pentru ordin, prezente în perimetrul cercetat, sunt: Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Biscutella laevigata, Carex sempervirens, Euphrasia salisburgensis, Gentiana verna, Helianthemum alpestre, Hieracium villosum, Phyteuma orbiculare, Polygala alpestris, Ranunculus oreophilus, etc. Al. Festuco saxatilis-Seslerion bielzii (Pawl. & Walas 1949) Coldea 1984 Sunt prezente un număr mare de specii bazifile caracteristice pentru alianță, dintre care: Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Festuca versicolor, Sesleria rigida ssp. haynaldiana, Thymus pulcherrimus. Festucetum saxatilis Domin 1933 După V. Sanda, A. Popescu și M Doltu (1977, tabelul 10), asociația ocupă pantele abrupte, stâncoase, puternic însorite de pe Piatra Craiului Mică, precum și locurile cu roca ieșită la zi din zona montană superioară a pajiștilor din Șaua Funduri. Altitudinea destul de mare (circa 1700 m) de pe Piatra Craiului Mică, permite dezvoltarea a numeroase plante caracteristice stâncăriilor. A mai fost menționată la Brâul Cerdacul Stanciului de către A. Beldie (1952). Seslerio-Festucetum versicoloris Beldie 1967 în etajele subalpin și alpin ale masivului, pe brânele stâncilor calcaroase, pe suprafețe mici, se dezvoltă cenoze cu Festuca versicolor, dintre care, mai reprezentative, sunt cele din Piatra Craiului Mică și de pe Vârful Turnu, situate la altitudini cuprinse între 1500 și 1800 m (tabelul nr. 21). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații pe versantul sudic la Grindul Mare; de asemenea au notat o ridicare pe Piatra Craiului Mică, sub denumirea de Festucetum versicoloris auct. roman. Compoziția floristică a asociației este unitară pe cuprinsul Carpaților românești, fiind diferită de cea a Carpaților vestici. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 241 Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat 61,8% de hemicriptofite, urmate de chamefite (21,8%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 76). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (16,4%), speciile circumpolare, europene și alpic-carpatice sunt reprezentate în proporție semnificativă (14,5%) (fig. 77). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente xeromezofîtele (52,7%) și mezofitele (29,1%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii criofile (30.9%) și microterme (32,7%), asociația fiind răspândită la altitudini mai mari în masiv. Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (58,2%), de asemenea multe specii sunt eurionice (16,4%) (fig. 78). Din punct de vedere cariologic (fig. 79), în număr ridicat sunt speciile diploide (58,2%) comparativ cu cele poliploide (36,3%). Indicele de diploidie are valoarea 1,880. Fig. 76 Bioformele ass. Seslerio- Festucetum versicoloris Fig. 77 Elementele floristice ale ass. Seslerio-Festucetum versicoloris Fig. 78 Indicii ecologici ai ass. Seslerio- Festucetum versicoloris % 70 ț 60 | i 50 I 1 40 î 30 ! 20 10 - 0 - Fig. 79 Spectrul cariologic al ass. Seslerio- Festucetum versicoloris Tabelul nr. 21 Seslerio-Festucetum versicoloris Beldie 1967 Bio- Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 K. forma floristic Altitudine (m) 1500 1660 1730 1800 1800 1800 1800 1800 1600 1610 Expoziția N S sv V SV SV V SV V V înclinare (grade) 45 45 45 45 45 60 35 50 45 40 Acoperirea vegetației (%) 90 80 80 75 80 70 100 100 70 80 Suprafața (m2) 20 25 25 20 100 10 25 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Opt. ass. 3.5 3.5 H Alp-Carp- 7 14 Festuca versicolor 3.4 3.5 3.5 2.5 2.5 3.5 4.5 4.5 V Sudet Festuco-Seslerion bielzii 8 16 4- 4- 4- II H D Bupleurum falcatum ssp. cernuum TTT H Eur 15 30 Dianthus callizonus 4- 4- 4- 4- 111 - - + I H Carp Eritrichium nanum ssp. jankae 11T 4- + 4- 4- 4- 4- 111 H Carp-Balc 9 18 Linum perenne ssp. extraaxilare T T V H Carp 7 14 Onobrychis transsilvanica + +.3 +.3 4* +.1 1.3 111 H D-Balc 7 28 Sesleria rigida ssp. haynaldiana + 1.3 1.3 + + 4- V Seslerion rigidae r 11 Asperula capitala + + + 4- 111 H D-Balc 11 22 TTT H Euc 9 18 Biscutella laevigata 4- + 4- 111 Ch Carp 15 90 Dianthus spiculifolius + +.3 4- 4- + 4- 4- IV TI Ch D 7 28 Thymus como sus + 4- 11 Seslerietalia s.l. 4- 4- 4- + 4- 4- + IV H Carp 9 18 Achillea schurii I 19 76 Androsace lactaea 4- 1 H Alp-Carp Ț I H Eua(Med) 6 12 Anthyllis vulneraria ssp. alpestris + + + 4- 11 ȚȚ H Cp(arct-alp) 9 36 Aster alpinus + 4- 4- 11 ȚȚ H Eur(alp) 17 34 Campanula cochleariifolia + 4- 4- 11 H Eur(alp) 8 56 Carex sempervirens + 2.5 1.3 +.3 1 4- 4- +.3 + V Ț Ch Eua( arct-alp) 9 72 Cerastium alpinum 4- 1 +.1 +.1 IU Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala 4- + +.1 4- 1 1V ITT 4- 4- + 4- 111 Th Eur(alp) 11 44 Euphrasia salisburgensis Ț 1 H Eua(cont) 7 42 Festuca rupicola ssp. saxatilis 4- 4- 4- 11 Ț H Carp 7 14 Festuca violacea + + 1 S< st ___1_ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Ch(H) Alp-Carp 11 22 Galium anisophyllon + + 4- 11 H Carp 17 34 Gypsophila petraea 4- I Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre 4- + 4- 4- 4- + 4- 4- -1- V H Eur(alp) 9 36 Hieracium villosum 4- 4- _ț_ + H H(Ch) Arct-Alp 12 24 Minuartia verna + 4- II G Eur(alp) 8 64 Nigritella nigra 4~ I H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata 4- 4- II H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare 4- + 4- 4- _ț_ 4- IV H Cp(bor) 7 21 Poa alpina 4- I H Cp(arct-alp) 12 88> 100 Polygonum viviparum + 4- + 4 II H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus 4- 4- I Ch Carp-Balc-Anal 13 26 Saxifraga corymbosa + I Ch Eua( arct-alp) 7 28 Saxifraga paniculata 4- + + II H Eua(cont) 11 22 Seseli libanotis 4- 4- 4- + + III Varia H Eua(alp) 9 18 Acinos alpinus ssp. alpinus 4- 4- II Ch Alp-Carp - - Androsace villosa var. arachnoidea + 4- 4- II H Carp 17 68 Campanula kladniana + 4- + 11 Ch Carp 9 108 Cerastium transsilvanicum + + 4- + + IV M Cp(bor) 11 22 Juniperus communis ssp. alpina + 4- I H Cp(bor) 9 18 Parnassia palustris 4- + I H Euc(mont) 8 16 Pedicularis comasa + j II MM Eur(alp) 12 24 Pinus mugo 4- I H Carp-Balc 8 16 Ranunculus pseudomontanus 4- + + + 4- III N Carp-Balc - - Rhododendron myrtifolium 4- 4- I Th Cp(arct-alp) 11 22 Saxifraga adscendens + + + 4- II Ch Eua( arct-alp) 13 26 Saxifraga aizoides + + I Specii prezente într-un singur releveu: Botrichium lunaria (2): G. Cosm, (90); Gentiana Iuțea (4): G, Alp-Carp, (10; 40); Hieracium aurantiacum (7): H, Eua(arct-alp), (9; 36); Pimpinella saxifraga (3): H. Eua, (10; 40): Traunsteinia globosa (6)- G Euc(mont), (7; 42); Veronica aphylla (10): Ch. Eur(alp), (9; 18). Locul și data: 1-3, Piatra Craiului Mică, 29.VIII.1995; 4-6, Vf. Turnu, 20.VII.1996; 7, 8, creastă spre Vf. Padina Popii, 20.VII.1996; 9,10, Umerii Pietrei Craiului, 8.VIII.1997. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 244 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 245 Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcării & al. 1956 facies sesleriosum haynaldianae (“typicum”) Este una dintre cele mai bine reprezentate asociații care formează pajiștile de pe stâncile calcaroase ale Masivului Piatra Craiului. Asociația, nu ocupă suprafețe prea întinse, se dezvoltă la baza pereților stâncoși și pe grohotișuri calcaroase semifixate. Așa cum menționează A. Beldie (1952), constituie vegetația dominantă pe fețele și brânele din etajul alpin al versantului. Calculând aria minimă a acestei asociații s-a constatat că este de 25 m² (S. Mihăilescu, 1994). Speciile caracteristice și edificatoare pentru asociație sunt Sesleria rigida ssp. haynaldiana și Carex sempervirens (tabelul nr. 22). Prezența în compoziția floristică a unui număr însemnat de specii endemice carpatice {Achillea schurii, Dianthus callizonus, D. spiculifolius, Koeleria macrantha ssp. transsilvanica, Onobrychis transsilvanica, Thesium kernerianum, Thymus comosus, etc.) o diferențiază de asociația Seslerio coeruleae- Caricetum sempervirentis Br.-Bl. 1926 din Alpi, față de care apare ca o vicariantă geografică cu numeroase specii cu origine alpic-carpatică din ordinul Seslerietalia (Anthyllis vulneraria ssp. alpestris, Helianthemum alpestre, Hieracium villosum, Polygala alpestris'). Spectrul bioformelor pune în evidență un procent ridicat de hemicriptofite (80%), urmate de chamefîte (15%), geofite (3%) și terofite bianuale (2%) (fig. 80). ! EL fl. Pont-Pan O G TH ch 80% Fig. 80 Bioformele ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis j । Carp-Balc | | hhhhhbhhhhhhhhb /Mp-Aitai r ~l Alp-Carp HHW Arct-alp I I i Euc | -----1 ! ; Eua j | ; CP ■■■■ i 0 10 20 30 40 %’ Fig. 81 Elementele floristice ale ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Fig. 82 Indicii ecologici ai ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Fig. 83 Spectrul cariologic al ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 Seslerietalia s.I. H Alp-Carp 6 12 Anthyllis vulneraria + 1 ssp.alpestris H Carp-Balc 11 22 Asperula capitala + 4- 1 H Alp-Altai 9 18 Aster alpinus 4- 4- I H Euc(alp) 9 18 Biscutella laevigata + + 4- 4- 4- + III Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala + 1.3 1.3 II H Alp-Altai 7 28 Gentiana verna + I Ch Euc(alp) 10 20 Helianthemum nummularium + 4- + 4- + III ssp.grandiflorum Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre 1.4 + 4- II H Alp-Carp 9 36 Hieracium villosum + + + + 4- III H Cp(arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris + + I H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata + 4- + + 4- III H Ec(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare + + 4- + + + + + + 4- V H Alp-Carp 17 34 Polygala alpestris + + II H Cp(arct-alp) 12 88>100 Polygonum viviparum 1.3 + + II H Alp-Carp- 8 16 Ranunculus oreophilus + + + + 4- + + 1.5 1.3 V Bale Ch Alp-Arct 7 28 Saxifraga paniculata + + + II H Alp-Carp- 7 14 Trisetum alpestre 4- 4- 4- II Bale Thlaspietalia H Eua(cont) 11 22 (D) Seseli libanotis + 4- + + + + IV Ch Carp 9 108 Cerastium transsilvanicum 4- + + + + + IV Ch(H) Alp-Carp 11 22 Galium anisophyllon 1.3 + + + + III H Eua 11 44 Galium lucidum 2.5 + + II H Carp - - Papaver alpinum + I ssp. corona sancti-stephani ____1_ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 H AIp-Carp-BalC 10 20 Rumex scutatus 4- I Ch Carp 7 28 Thymus comosus 4- + 1 Gypsophilion petraeae H Alp-Carp 17 34 Campanula cochleariifolia + I H Carp 17 34 Gypsophila petraea 4- + 1.3 1.3 4- 1.3 III Ch Carp - - Saxifraga corymbosa 4- 1.3 I H Carp 8 16 Saxifraga mutata 4- + I ssp.demissa Varia H Carp 17 68 Campanula kladniana + + I H Eua 17 34 Campanula latifolia + 4- I TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri + 4- I H Eua 7 42 Festuca nigrescens + 4- + II H Pont-Pan 7 28 Isatls tinctoria + •r H Eua(alp) 13 52 Leontopodium alpinum 4- I H Eua 6 24 Lotus corniculatus 4- + 4- II H Cp 9 18 Parnasia palustris + 4- I H__ Eua 10 40 Pimpinella saxifraga + + + 11 Specii prezente într-un singur releveu: Aconitum napellus ssp. tauricum (2): H. Alp-Carp, (8; 32); Asplenium viride (11): H, Cp(bor), (9; 72); Galium lucidum (8): H, Eua, (11; 44); Gymnadenia conopea (10): G, Eua, (10; 40); Poa molinerii (11): H, Carp, (7; 14); Pseudorchiș albida (3): G, Carp, (7; 42); Scabiosa lucida (10): H, Alp-Carp, (8; 16); Silene nutans ssp. dubia (10): H, Carp. (12; 24); Solidago virgaurea ssp. minuta (9): H, Cp(bor), (9; 18). Locul și data: 1-5 Piatra Craiului Mică , 9.VII.1994; 6, Umerii Pietrei Craiului, 8.VIII. 1997; 7, 8, Peretele Padina Lăncii, 8.VIII.1997; 9-11, Marele Grohotiș, 8.VIII.1997. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 248 Simona Mihăilescu în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile carpatice (28,8%) ce subliniază caracterul endemic al asociației, urmate de speciile alpic-carpatice (20,3%) și eurasiatice (14%), speciile circumpolare fiind reprezentate în proporție semnificativă (11,9%) (fig. 81). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază în compoziția floristică ca preponderente xeromezofitele (61,6%) și mezofitele (18,33%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii criofile (30%) și microterme (31,67%), asociația fiind răspândită la altitudine ridicată în masiv. Solurile pe care vegetează sunt rendzine brune, slab scheletice, bogate în humus. Indicele reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (60%), de asemenea multe specii sunt acido- neutrofile (20%) (fig. 82). Din punct de vedere cariologic (fig. 83), în număr ridicat sunt speciile diploide (51,67%) comparativ cu cele poliploide (41,67%). Indicele de diploidie are valoarea 1,353. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcării & al. 1956 facies dryadosum octopetalae (holotypus in hoc locco tabel nr. 23, releveul 1) (syn. Dryadetum octopetalae Csiirds 1956 p.p.) Pe lângă asociația tipică în care domină Sesleria rigida ssp. haynaldiana, am distins un facies cu Dryas octopetala ce se dezvoltă pe polițe calcaroase, și care prezintă o evidentă tranziție spre subasociația chionofilă Salicetum retusae-reticulatae Br.-Bl. 1926 dryadetosum octopetalae Schneider-Binder & Voik 1979. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956 facies caricosum sempervirentis (holotypus in hoc locco tabel nr. 24, releveul 3) (syn. Caricetum sempervirentis Beldie 1967 p.p.) De asemenea, am mai distins și un facies cu Carex sempervirens care se dezvoltă pe pante abrupte, puternic însorite, și care reprezintă o formă de tranziție spre asociația Festucetum saxatilis Domin 1933, care a fost menționată de pe Piatra Craiului Mică (V. Sanda & al., 1977). Al. Seslerion rigidae Zolyomi 1939 în această alianță sunt cuprinse fitocenozele saxicole bazifile, din etajul montan. Dintre speciile caracteristice menționăm: Aconitum anthora, Asperula capitala, Erysimum witmanni, Primula veris ssp. columnae, Sesleria rigida ssp. rigida, Thymus comosus. Seslerietum heufflerianae (Zolyomi 1930) Soo 1944 Asociația este întâlnită pe pereții stâncoși ai cheilor Dâmbovicioarei și Dâmboviței, la altitudine ce nu depășește 1000 m, cum de altfel menționează și V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977, tabelul 12, releveele 1-5). Sesleria heuffleriana și Poa nemoralis constituie speciile de bază ce cresc pe versanții acestor chei. De remarcat în cheile Dâmbovicioarei speciile endemice Dianthus spiculifolius și Campanula carpatica și specii din Asplenietea, mai rară fiind Conioseliman tataricum. IX 5 £ 3 I s 8 c « t s ■§ s •S * *2 8 -<3 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului a 1 3 3 a <5 C3 a 249 m E U O 3 .£ >«5 S - 6 ■; c “ > p o 'E 4) 9- 5 G © CO cz) 3 w I o 8 £ «3 Q a g £ a 3 8: ș -1 a .0 & O s a <3 a a a c b a G - •S B. <3 £“ 03 03 3 e- § .a £ s E- Q X « S $ X cr c 2 -2 U 3 CQ Q X 3 O £ 8 § .a a <3 a & CQ & X .Q b $ .a a .s: g 4- Q G a a s: o CQ a tu e £ a 8 a a a Q a⁵ a tu $0 g Q 8 a⁻ £ g a; § S c3 w X X la la CQ Q 18 £ X X 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Ch(H) Euc(Med) 32 Helianthemum nummularium 4- + II ssp. tomentosum Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre 4- + + II H Eua(alp) 13 52 Leontopodium alpinum + I G Cp(arct-alp) 12 24 Lloydia serotina + I H(Ch) Arct-Alp 12 24 Minuartia verna + I H Cp(arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris + I H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata + 4- + 4- III H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare + + 4- 11 H Cp(arct-alp) 12 88>100 Polygonum viviparum +.3 4- + 1J III H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus +.4 +.5 + + III Ch Carp-Balc - - Saxifraga corymbosa + 4- II H Eua(cont) 11 22 Seseli libanotis + 4- 11 Varia H Eur 13 26 Nardus stricta +.3 + 1.3 4- 111 H Eur(alp) 8 16 Ranunculus alpestris 4- 4- II N Carp-Balc 13 - Rhododendron myrtifolium + 4- II Ch Euc 19 .76 Salix retușa ssp. kitaibeliana 4- 4- 4- 4- III Ch Eua(arct-alp) 13 26 Saxifraga aizoides + + II Ch Eua(arct-alp) 7 28 Saxifraga paniculata + 4- 4- 11 Ch Carp 9 56 Thymus pulcherrimus + + II N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium myrtillus II H Alp-Carp 11 Viola alpina + + + + III Bit Cp 10 20 Hylocomium splendens + + + II - Cetraria islandica + I Thamnolia vermicularis_____________ + ■ ⁺ _______:_____:______;______:_____ Specii prezente într-un singur releveu: Arabis alpina (7): H, Arct-Alp, (8; 16); Campanula kladniana (1). H. Carp, (17, 68), Carex atrata (4): H, Cp(arct-alp), (5; 54); Cerastium alpinum (1): Ch, Eua(arct-alp), (9; 72); Parnassia palustris (4). H. Cp(boi), (9, 18), Pinguicula vulgaris (7): H, Cp, (8; 64); Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda (8): H, D-Balc. Primula minima (8): Ch, Euc(alp), (11, 66); Soldanella hungarica ssp. major (7): H, Euc(mont), (10; 40); Vaccinium vitis-idaea (4): Ch, Cp(bor), (12; 24) .. Locul și data: 1,2, Piatra Craiului Mică, 28.VIII.1995; 3, Vf. Turnu, 27.VIII. 1995; 4, Padina Popii. 27.VIII. 199?: 5. Vf. Sbirn. 20.V1.1997; 6, 7, Vf. Ascuțit, 20.VI.1997; 8, 9. Vf. Piscul Baciului, 20.VI.1997. Tabelul nr. 24 Seslerlo haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956 facies caricosum sempervirentis Bio- Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 K forma floristic Altitudine (m) 1750 1920 1890 1880 2100 2050 2100 2200 2210 1700 Expoziția NV SE S E E V E E E V înclinare (grade) 45 60 60 50 40 50 50 45 50 40 Acoperirea vegetației (%) 100 90 80 90 100 85 80 90 90 90 Suprafața (m2) 25 25 25 25 25 25 25 25 25 25 ______1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Opt. ass. H Eur(alp) 5 34.68 Carex sempervirens 5.5 4.5 4.5 4.5 5.5 3.5 3.5 4.5 4.5 4.5 V Festuco-Seslerion bielzii H Carp 9 18 Achillea schurii + 4- II H D 8 16 Biipleurum falcatum +.4 + + II ssp. cemuum TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri +.2 4- + 11 H Carp 15 30 Dianthus callizonus +.4 + 4- +.4 III H Carp-Balc 9 18 Linum perenne ssp. extraaxilare +.3 + 4- 4- + + IV H Carp 7 14 Onobrychis transsilvanica 1.5 T H D-Balc 7 28 Sesleria rigida ssp. haynaldiana +.4 +.3 4- +.3 + 4- IV Seslerion rigidae H D-Balc 11 22 Asperula capitala + +.4 + II Ch Carp 15 90 Dianthus spiculifolius + + + u H(Ch) Carp 15 30 Dianthus tenuifolius 4- I H Carp-Balc 7 14 Festuca pallens 4- I H Alp-Carp-Balc 7 42 Festuca rupicola ssp. saxatilis +.4 I Ch D 7 28 (D) Thymus comosus + + II Seslerietalia H Euc(alp) 9 18 Acinos alpinus ssp. alpinus + n H Eur(cont) 8 32 Aconitum anthora + T Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 H Cp(arct-alp) 10 20 Androsace chamaejasme 4 + + II G Cp(bor-alp) 7 14 Anemone narcissiflora + 4- 4 II H Eua(Med) 6 12 Anthyllis vulneraria +.5 4- 4 + 11 ssp. alpestris H Cp( arct-alp) 6 24 Bartschia alpina 4- + I H Euc 9 18 Biscutella laevigata 4- 4 4 4- III H D-Balc 18 54 Cerastium arvense +.3 4- + 4 + III ssp. lerchenfeldianum Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala +.3 4- + + + II! Th Eur(alp) 11 44 Euphrasia salisburgensis + +.4 + 4 + 4 III H Alp-Sudet-Carp 7 14 Festuca versicolor +.4 +.5 4 II Ch(H) Alp-Carp 11 22 Galium anisophyllon 4- 4 4- 11 G Alp-Carp - 40 Gentiana lulea 4- 4 4 11 Ch Eua( arct-alp) 7 14 Gentiana nivalis + I H Eua(alp) 7 28 Gentiana verna + + 4 + + III Ch(H) Euc(Med) - 32 Helianthemum nummularium 4- + + 4 11 ssp. tomentosum Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre + 4 4- II H Eur(alp) 9 36 Hieracium villosum 4 1 H Eur(alp) 7 14 Kernera saxatilis 4 1 H Cp( arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris + 4 + 11 H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare 4- 4 4 4 + III H Alp-Carp 17 34 Polygala alpestris 4 4 + + 4 III H Cp(arct-alp) 12 88> 100 Polygonum viviparum + 4 + 4 4- 4 III H Euc(alp) 9 36 Primula halleri + 4 I H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus + 1.5 4 + +.5 4 4- + 4 4- V H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida + +.5 + +.5 II H Eua(cont) 11 22 Seseli libanotis + + + + -4 4 III Varia H Euc(mont) 7 14 Astrantia major + + 1 H Eua 10 30 Campanula glomerata + 4 4 II ____1_ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 H Carp 17 68 Campanula kladniana + + I H Eua 11 44 Cruciata glabra 4- 4 I H Med 11 44 Galium lucidum 4- + 4- II Th Alp-Carp-Balc 9 36 Gentianella lutescens + 4- I H Carp-Balc - - Geranium sylvaticum + + 4- II ssp. caeruleatum H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina + 4 + II H Alp-Carp 5 10 Hypochoeris uniflora 4- 4 I H Eur 13 26 Nardus stricta + 1.3 1.3 4 II H Cp(bor) 9 18 Parnassia palustris 4 1.5 4 + III H Eua 10 40 Pimpinella saxifraga +.5 4 I H Cp 8 64 Pinguicula vulgaris + + I H Eua 7 28 Poa nemoralis 2.5 + 4 1.5 II H D-Balc - - Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda + 4 4 II H Carp-Balc - - Ranunculus pseudomontanus + + 4 II Ch Euc 19 144 Salix retușa ssp. kitaibeliana 4 I H Carp-Balc 10 40 Senecio papposus 4 4 I H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp. major 4- 4 4 II H Cp(bor) 9 18 Solidago virgaurea ssp. minuta + 4- I Ch Euc(Med) 5 60 Teucrium montanum _u 4 I Th Carp - - Thlaspi dacicum 4 + 1 H Alp-Carp 11 33 Viola alpina 4 + 4 4 II H Cp 6 12 Viola biflora 4 4- I Specii prezente într-un singur releveu: Cerastium transsilvanicum (10): Ch. Carp. (9; 108): Coeloglossum viride (3): G. Cp. (10: 40); Digitalis grandiflora (4). H. Eur. (7: 56); Gypsophila petraea (10): H. Carp. (17: 34); Hypericum richeri ssp. grisebachii (2): H. Euc(mont); Selaginella selaginoides (8): Ch. Cp(arct-alp). (9: 18); Silene nutans ssp. dubia (4): H. Carp. (12; 24). Locul și data: 1, Piatra Craiului Mică, 28.VII.1996; 2, Vf. Padina Popii, horn, 27.VII.1996; 3, 4, Vf. Padina Popii, polițe, 27.VII.1996; 5, Vf. Ascuțit, coamă alpină, 29.VII.1996; 6, Vf. Ascuțit, coamă alpină, 21.VI.1997; 7, Vf. Țimbalul Mare, 21.VI.1997; 8, 9, Piscul Baciului, 21.VI.1997; 10, Piatra Craiului Mică, 20.VI.1997. 252 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 254 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 255 Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (Zolyomi 1939) Coldea 1991 (syn. Seslerietum rigidae (Borza 1934) transsilvanicum Zolyomi 1939) Asociația este inclusă în alianța Seslerion rigidae și reunește fitocenoze rupicole, edificate de specii heliofile, cu un caracter xerofil și care au un puternic rol endemo- conservator (Achillea schurii, Dianthus spiculifolius, Thymus comosus'). In fitocenoze sunt prezente numeroase specii caracteristice pentru clasă, iar Sesleria rigida are o acoperire foarte mare în chei. Asociația este importantă pentru fixarea și formarea solului pe stâncării. Pentru ridicările din tabelul nr. 25, a căror stațiuni sunt menționate în Cheile Prăpăstiilor și Valea Crăpăturii, am calculat indicele de similaritate Jaccard. Valorile indicelui sunt cuprinse între 0,28 și 0,42 pentru Cheile Prăpăstilor și 0,37 și 0,52 pentru Valea Crăpăturii și permit includerea releveelor în acest tip de asociație (S. Mihăilescu, 1997b). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații pe versantul sudic al Grindului Mare, Pietricica și Piatra Craiului Mică. Noi o semnalăm și pe pereți verticali, cu expoziție vestică, de la Marele Grohotiș. Bioformele din cadrul asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (84%), urmate de chamefite (8%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 84). El.fi. Coan I I 1H MCd ta G lh 1% ]vl C]-, d-b* tS-SăSl 5% ' l% 1% ₛ% D ■■ H । ' ¹ 84% CP 0 5 10 15 20 25 % Fig. 84 Bioformele ass. Asperulo capitatae- Seslerietum rigidae Fig. 85 Elementele floristice ale ass. Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae Fig. 86 Indicii ecologici ai ass. Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae Fig. 87 Spectrul cariologic al ass. Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 ____[8 Th Eur(alp) 11 44 Euphrasia salisburgensis 4- + 1 H Euc 9 27 Hieracium bifidum + I H Eur(alp) 9 36 Hieracium villosum + I H Eur(alp) 7 14 Kernera saxatilis + + 1 H Eur 11 22 Laserpitium latifolium 4- + + 4- 4- 4- + III H Eua(alp) 13 52 Leontopodium alpinum + 4- I H Carp-Balc 9 18 Linum perenne + 4- + 11 ssp. extraaxilare H Cp(bor) 9 18 Parnasia palustris + 4- 4- II H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata 4- + I H Euc(mont) 11 22 Phyleuma orbiculare + 4- 4- + -r III H Cp(arct-alp) 12 88>100 Polygonum viviparum + I H Alp-Carp- 8 16 Ranunculus oreophillus 4- I H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida + + + 4- + 4- 4- 4 IV H Eua(cont) 11 22 Seseli libanotis + 4- + + + 4- III H Eur(mont) 8 32 Valeriana montana + 4- + 4- III Asplenietea H Cp(bor) - 144 Asplenium ruta-muraria + 4- + 4- II H Cosm 9 72 Asplenium trichomanes + + 4- + 4- + 111 H Cp(bor) - 72 Asplenium viride + + + + II H Carp 17 34 Campanula carpatica + + + + + 4- 4- + 4- 4- V H Eur(alp) 17 34 Campanula cochleariifolia + + I TH(H) Euc 8 32 Cardaminopsis a re no sa + + + II H Cosm - 168 Cystopteris fragilis 4- + -U + 4- + + III H Euc(mont) 12 24 Moehringia muscosa + 4- + 4- II H Eua 7 28 Poa nemoralis + + 1.3 + + + 3.4 2.4 IV Ch Eua(arct-alp) 7 28 Saxifraga paniculata + 4- 4- II Thlaspietalia s.l. H Arct-Alp 8 16 Arabis alpina 4- 4- I H Med 11 44 Galium lucidum + + + 4- 4- 4- 4- + IV G Euc(mont) 23 46 Geranium macrorrhizum + 1 G Cp(bor) 10 160 Gymnocarpium robertianum + + 4- II H Euc 6 24 Sedum vulgare 4- 1 ____1--- 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Varia H Carp 9 18 Achillea schurii + + + + 4- + + 4- 4- 4- V H Carp 8 16 Aconitum moldavicum 4- + I H Euc(mont) 7 14 Astrantia major + + 4- 1.4 II H(G) Eua 7 28 Calamagrostis arundinacea 4- 4- 4- 11 H Cp(bor) 8 64 Campanula rotundifolia 4- + I H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisithales 4- 4- + II H Alp-Carp-Balc 10 60 Doronicum columnae + + I H Alp-Carp-Balc - - Festuca rupicola ssp. saxatilis + + I G Euc 11 66 Galium schultesii + 4- + 4- II H Euc(mont) 8 16 Pedicularis comosa + + I H Eua 10 40 Pimpinella saxifraga 4- _i_ 4- II Ch Eua 9 18 Selaginella helvetica 1.4 4- -F + + + 4- III Ch Eur(alp) 12 24 Silene pusilla 4- 4- 4- 4- II H Euc(mont) 10 40 Soldanella montana 4- + I H Cp(bor) 9 18 Solidago virgaurea ssp.minuta 4- 4- + 4- 4- 4- III M(N) Eua 9 18 Spiraea chamaedryfolia 4- + + 11 H Eua(cont) 7 42 Thalictrum minus 4- + + + -L 4- III H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia 4- + I H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia + 4- 4- -H 4- 4- III H Cp 6 12 Viola biflora + + I Specii prezente într-un singur releveu: Aquilegia nigricans (10): H, Eur, (7; 14); Campanula persicifolia (6): H, Eua(Med), (8; 16); Clematis alpina (11): H, Eua(bor), (8; 16); Delphinium elatum (11): H, Eua(mont), (8; 32); Digitalis grandiflora (8): H, Eur, (7; 56); Mercurialis perenms (3): H, Eur. (8; 64); Mycehs muralis (9): H, Eur, (9; 18);- Polygonatum verticillatum (3): G, Eur, (7; 28); Saxifraga cuneifolia (11): Ch. Euc(mont). (7; 28); Tanacetum corymbosum ssp. dușii (3): H, Alp-Carp, (9; 18). Locul și data: 1-4, Prăpăstiile Zărneștilor, 20.IX.1996; 5-7, Prăpăstiile Zărneștilor. 9.VII.1994; 8-11, V. Crăpăturii 20 IX 1996' 12 Marele Grohotiș, 10.VIII.I997. ’ ’ Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 259 258 Simona Mihăilescu în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare (fig. 85) sunt speciile eurasiatice (25,7%), speciile circumpolare și central-europene sunt reprezentate în proporție semnificativă de 14,3% și respectiv 15,7%. Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezofitele (40,7%) și xeromezofitele (37,5%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii microterme (45,2%) și mezoterme (26,3%). în ceea ce privește reacția solului, cele mai numeroase sunt speciile neutrofile (47,83%), de asemenea multe specii sunt acido- neutrofile (20,3%) și eurionice (17,1%) (fig. 86). Din punct de vedere cariologic (fig. 87), în număr ridicat sunt speciile diploide (48,8%) comparativ cu cele poliploide (44,2%). Indicele de diploidie are valoarea 1,168. Pentru întocmirea dendrograma clasei Seslerietea (fig. 88), din cadrul alianței Festuco saxatilis-Seslerion bielzii au fost analizate din masiv două asociații Seslerio- Festucetum versicoloris (1) și Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis (2) din care se desprind faciesurile: dryadosum octopetalae (3) și caricosum sempervirentis (4). Cele două asociații, împreună cu faciesurile sunt prinse în aceeași ramură a clusterului. Pajiștile din etajul montan superior, dar mai ales subalpin, de pe brâne și polițe calcaroase sau la limita grohotișurilor calcaroase fixate, sunt reprezentate de aceste două asociații. Fig. 88 Dendrograma de similaritate a asociațiilor din clasa Seslerietea Cuprinse în alianța Seslerion rigidae, asociațiile Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (5) și Seslerietum heufflerianae (6) se individualizează într-o ramură distinctă a clusterului. Fitocenozele acestor asociații, în Piatra Craiului, sunt prezente mai ales în chei precum Cheile Prăpăstiilor, Dâmbovicioarei, Dâmboviței și Valea Crăpăturii, pe stânci umbrite. CI. MONTIO-CARDAMINETEA Br.-Bl. & Tx. 1943 Asociațiile apartenențe acestei clase au caracter higrofil, intens oxifil. Compoziția floristică a fitocenozelor este particulară, fiind condiționată de un flux continuu de apă, și reunește specii caracteristice pentru clasă, dar și pentru ordin: Caltha palustris ssp. laeta, Cardamine amara, Epilobium alsinifolium. Ord. Montio-Cardaminetalia Pawl. 1928 Ordinul cuprinde vegetația fontinală montană care prezintă particularități floristice în funcție de substratul geologic pe care se dezvoltă. Al. Cardamino-Montion Br.-Bl. 1925 Chrysosplenio-Cardaminetum amarae Mass. 1959 (syn. Cardaminetum amarae (Riibel 1912) Br.-Bl. 1926) Condițiile optimale ale acestei asociații sunt reprezentate de terenuri cu umiditate ridicată. în Piatra Craiului, asociația este răspândită pe văile umede din jurul izvoarelor (asociație fontinală) sau pâraielor de munte, pe Valea Crăpăturii, Valea Zănoagei, Valea cu Apă, (tabelul nr. 26). în compoziția floristică numărul de specii este redus. V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu în 1977, menționează prezența asociației pe muntele Funduri (Stâna Funduri) și lângă cabana Curmătura Pietrei Craiului. Bioformele sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (68%), dar importantă este prezența speciilor helo-hidatofite (16%) care dau specificul acestei asociații (fig. 89). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (50%), urmate de speciile circumpolare (18,1%). Speciile europene și central-europene sunt reprezentate în proporție semnificativă de 11,1% (fig. 90). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente speciile mezohigrofite (42,1%), însă în procente mari sunt prezente higrofitele și mezofitele cu 26,3% și respectiv 31,6%. Din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile mezoterme (47%), cp HH Ch Th 16% 5% H 68% Fig. 89 Bioformele ass. Chrysosplenio- Cardaminetum amarae 0 20 40 60 % Fig. 90 Elementele floristice ale ass. Chrysosplenio-Cardaminetum amarae Dintre speciile caracteristice pentru alianță, puține sunt prezente în masiv, o I menționăm pe Saxifraga heucherifolia. I Fig. 91 Indicii ecologici ai ass. Chrysosplenio-Cardaminetum amarae Fig. 92 Spectrul cariologic al ass. Chrysosplenio-Cardaminetum amarae Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 261 microtermele și euritermele fiind în procente de 21%. în ceea ce privește reacția solului, cele mai numeroase sunt speciile eurionice (47%), urmate de neutrofile (32%), de asemenea multe specii sunt acido-neutrofile (16%) (fig. 91). Din punct de vedere cariologic (fig. 92), în număr ridicat sunt speciile diploide (61,1%) comparativ cu cele poliploide (33,3%). Indicele de diploidie are valoarea 1,227. Philonotido-Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 (syn. Calthetum laetae Krajina 1933) Fitocenozele asociației se dezvoltă în zona montană a masivului, pe soluri profunde, slab înmlăștinite, în apropierea izvoarelor unde umiditatea este abundentă. Caracteristica, Calthapalustris ssp. laeta, are o acoperire mare în cadrul asociației și este însoțită de plante palustre: Cardamine amara, Glyceria plicata, Myosotis scorpioides, Ranunculus repens, Veronica beccabunga (tabelul nr. 27). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații pe Valea Crăpăturii, Cabana Curmătura, Vlădușca-Mărtoiu, Stâna din Grind, între Brusturet și Coșere. Noi mai adăugăm ca stațiuni zona cu înmlăștiniri “la Table” și în partea nordică a Fig. 93 Bioformele ass. Philonotido- Calthetum laetae TrH Cosm | | i Alp-Carp-Balc | Mc} Alp-Carp i :_, । Euc [ I Sur Eua j ~ ~~ [ Cp gHHOHi 0 10 20 30 40 50 % Fig. 94 Elementele floristice ale ass. Philonotido-Calthetum laetae Fig. 96 Spectrul cariologic al ass. Philonotido-Calthetum laetae Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 263 262 Tabelul nr. 27 Philonotido-Calthetum laetae (Krajina 1933) Coldea 1991 a- >360 1330 1400 forma floristic Altitudine țm} F SE Expoziția N E B L șl înclinare (grade) 20 30 15 10 10 Acoperirea vegetației (%) 60 70 60 70 60 Suprafața (m2) 25 10 100 100 100 "1---- 2 3 -4--- ----------- Char. ass. H Cp(bor) 8 32 Calthapalustris ssp. laeta 3.5 4.5 3.5 2.5 3.. Cardamino-Montion & Montio-Cardaminetalia H Eua 11 22 Angelica sylvestris + ■ ■ + n H Cp(bor) 6 48 (D) Chrysosplenium + alternifolium H Eua(arct-alp) 6 36 Epilobium alsinifolium + ■ ■ + + f Ch(H) Eua(arct-alp) 7 28 Saxifraga stellaris • ' + + IV HH(H) Fua 9 18 Veronica beccabunga + Caithion & Molinetalia + y H Eua(Med) 8 16 Cardamine amara 13 + 13 + * m H Cp(bor) 15 30 Cardamine pratensis + pi Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum + + PI Eua 17 34 Cirsium oleraceum + • + + pp Eur 3 12 Crepis paiudosa ■ • + G Eua(Med) 10 80 Dactylorhiza maculata + + + III H Cosm 13 26 Deschampsia caespitosa ■ + [II G Cp(bor) - 216 Equisetum palustre + + , R U Eua 7 14 Filipendula ulmaria + ’ H Cp(bor) 7 42 Geum rivale + ■ . u H Eua 12 24 Lychnisflos-cuculi + n + v H(HH) Eua H 66 Myosotis scorpioides 1.3 + + pp Eua 11 44 Polygonum bistorta + Varia H Alp-Carp 8 32 Aconitum napelus + ssp.tauricum H Alp-Carp- 8 16 Aconitum paniculatum + Bale , , + + III pp Eur 8 104 Alchemilla gracihs + n pp Eur 9 18 Bellis perennis + + H Cp(bor) 5 62 Carex pallescens + + + + ’ II HH Eua(bor) 10 40 Glyceria plicata • + ’ f H(G) Cp(bor) 6 60 Mentha arvensis + ' j G(H) Eua 10 60 Petasites albuș ' ’ + + ’ 11 H Eur(mont) 7 14 Poachaixii ■ , + V H Eua(Med) 8 32 Ranunculus repens + (( H Alp-Carp-Balc 10 20 Rumex alpinus + ( pj Euc 7 56 Valeriana sambucifolia + • ( q Eua 8 32 Veratrum album + • j H Cp 6 12 Viola biflora_____________:-----1------:------------------- Locul și data: 1, Valea Topliței, 25.VI.1994; 2, Cabana Curmătură, 7.VII.1994, 3, 4, Poiana Maitoi , 21.VI.1997; 5, La Table, 21.VI.1997. Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (76%), dar importantă este prezența speciilor helo-hidatofite (9%) care dau specificul acestei asociații (fig. 93). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (45%), urinate de speciile circumpolare (24%). Speciile europene sunt reprezentate în proporție semnificativă de 12 % (fig. 94). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezofitele (37,5%) și mezohigrofitele (35%), însă în procent mare sunt prezente speciile higrofite cu 20%. Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile microterme (37,5%) și mezoterme (30%). în ceea ce privește reacția solului, în număr cel mai mare sunt speciile eurionice (47,5%) urmate de neutrofile (30%), de asemenea, multe specii sunt acido-neutrofile (17,5%) (fig. 95). Toate acestea ne conduc la ideea că, în unele stațiuni, pe măsură ce terenul se înțelenește, este favorizată instalarea speciilor de Carex și Sphagnum, pH-ul devine acid și vegetația evoluează spre cea de mlaștină oligotrofa. Din punct de vedere cariologic (fig. 96), în număr ridicat sunt speciile poliploide (58,8%) comparativ cu cele diploide (41,2%). Indicele de diploidie are valoarea 0,825. Cariei remotae-Calthetum laetae Coldea (1972) 1978 Asociația este relativ puțin răspândită în Masivul Piatra Craiului. Remarcăm prezența ei lângă cabana Brusturet, unde speciile edificatoare Caltha palustris ssp. laeta și Carex remota se dezvoltă pe locuri înmlăștinite, alături de ele fiind Eqisetum palustre, Filipendula ulmaria, Myosotis scorpioides, Ranunculus repens, Scirpus sylvaticus, ș.a., Cu totul deosebită, menționăm în compoziția floristică a asociației, prezența speciei Ligularia sibirica, specie rară pe teritoriul studiat. CI. SCHEUCHZERIO-CARICETEA NIGRAE (Nordh. 1937) Tx. 1937 Relieful și condițiile climatice specifice Pietrei Craiului nu favorizează geneza unor înmlăștiniri ombrogene asemănătoare cu cele din regiunile mai nordice ale țării. în aceste condiții, toate înmlăștinirile din regiune au un evident caracter topogen. Ord. Caricetalia nigrae Koch 1926 em. Nordh. 1937 Ordinul cuprinde fitocenoze acidofile, microterme ce se dezvoltă în mlaștinile eu-mezotrofe ale etajelor montan și subalpin din Carpații românești. Al. Caricion nigrae Koch 1926 em. Klika 1934 Cuprinde cenoze care populează stațiunile recent înmlăștinite de pe substrat acid, specii caracteristice, prezente pe teritoriul cercetat de noi: Agrostis canina, Carex echinata, Epilobium palustre. Cariei echinatae-Sphagnetum Soo (1934) 1954 Asociația a fost identificată în zona mlăștinoasă dintre Stâna din Grind și Vlădușca, de V. Sanda și colab. (1977, tabel 20). Pe acest teritoriu, apar fitocenoze caracteristice sfagnetelor, unde alături de Carex echinata și Sphagnum recurvum sunt speciile Agrostis canina, Juncus effusus, Succisa pratensis, etc., de remarcat fiind prezența speciei Menyanthes trifoliata. 264 Simona Mihăilescu Ord. Tofleldietalia Prsg. ap. Oberd. 1949 Grupează vegetația mlaștinilor eutrofe, bazifile, existente mai ales pe substrat calcaros. AL Caricion davallianae Klika 1934 înmlăștinirile întâlnite în teritoriul cercetat pot fi încadrate în această alianță, chiar dacă cele mai numeroase specii caracteristice lipsesc. Cariei flavae-Eriophoretum latifolii Soo 1944 Fitocenozele formate în apropierea izvoarelor și pe terenurile care se înmlăștinesc din cauza nivelului freatic ridicat, nu ocupă suprafețe prea întinse în masiv. Cu toate acestea menționăm prezența asociației la Gura Râului, pe terenuri mlăștinoase de la Brusturet și Coșere (V. Sanda & al., 1977), în Valea Crăpăturii și Padina închisă (tabelul nr. 28). în cadrul asociației, bioformele sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (71%), dar importantă este prezența speciilor helo-hidatofite (18%) care dau specificul acestei asociații, ia acestea se mai adaugă geofitele, în procent de 11% (fig. 97). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (60%), urmate de speciile circumpolare, central-europene și cosmopolite (10%), celelalte elemente floristice sunt mai puțin reprezentate (fig. 98). Fig. 97 Bioformele ass. Cariei flavae- Fig. 98 Elementele floristice ale ass. Cariei Eriophoretum latifolii flavae-Eriophoretum latifolii Fig. 99 Indicii ecologici ai ass. Cariei flavae-Eriophoretum latifolii Fig. 100 Spectrul cariologic al ass. Cariei flavae-Eriophoretum latifolii Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 265 Tabelul nr. 28 Cariei flavae-Eriophoretum iatifolii Soo 1944 Bioforma Element x 2n Numărul releveului ! 2 3 floristic Altitudine (m) 850 800 800 Expoziția N N N înclinare (grade) - - Acoperirea vegetației (%) 70 80 80 Suprafața (m2) 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 Char. ass. H Cp(bor) 5 60 Carex flava + 1.3 1.3 H Eua 5 58 Eriophorum latîfolium 2.5 3.5 3.5 Tofieldietalia G Eua(Med) 10 80 Dactvlorhiza maculata 4 4 I-I Cp(bor) 5 40 Juncus alpinus 4- 4 H Cp(bor) 9 18 Parnassia palustris 4- 4- H Cp(bor) 8 64 Pinguicula vulgaris 4 Scheuchzerio-Caricetea fuscae H Eua 7 14 Agrostis canina 4 H Cp(bor) 5 58 Carex echinata 4 H Cp(arct-alp) 5 84 Juncus filiformis 4 Brchr Cp 9,12 18,24 Aid ocomium palustre 4 Brchc Cp 9 18 Calliergon cuspidata 4 H Calthion H Cp(bor) 8 32 Caltha palustris 1.3 + H Euc 15 30 Cardamine pratensis 4 4- 4- HH Cosm 5 60 Lythrum salicaria 4 4 HH Eua 11 66 Myosotis scorpioides 4 4 4 HH Cp(bor) 62 Scirpus sylvaticus 4 -f- Molinietalia H Eur 5 74 Carex distans 4 G Cp(bor) 9 216 Equisetum palustre d- 4 4 H Cosm 5 40 Juncus effusus 4 4 4 H Eua 12 24 Lychnis flos-cuculi 4 Varia H Eua(Med) 8 16 Cardamine amara 4- 4 H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum 4 H Cosm 13 26 Deschampsia caespitosa 4 4 ■ HH Euc-Sarm 10 20 Glyceria nemoralis 4 G Eua 10 40 Gymnadenia conopsea 4 H Adv 5 30 Juncus tenuis 4 4~ H Eua(Med) 6 24 Mentha longifolia 4 H Eua(Med) 7 14 Ranunculus acris 4 4 H Eur 13 26 Stellaria nemorum 4 4 HH Eua 9 18 Veronica beccabunga 4 Locul și data: 1, Padina închisă, 12.VI.1996; 2, 3, Valea Crăpăturii, 26.VI.1998. Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente speciile mezohigrofite (46,7%), însă în procente mari sunt prezente higrofitele și mezofitele, cu 26,3% și respectiv 31,6%. Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile mezoterme (47%), microtermele și euritermele fiind în procente de 24% și, respectiv 30%. în ceea ce privește 266 Simona Mihăilescu reacția solului, cele mai numeroase sunt speciile eurionice (50%), urmate de neutrofile (24%), de asemenea multe specii sunt acido-neutrofile (16%) (fig. 99). Din punct de vedere cariologic (fig. 100), în număr ridicat sunt speciile poliploide (57,1%) comparativ cu cele diploide (42,9%). Indicele de diploidie are valoarea 0,709. CI. BETULO-ADENOSTYLETEA Br.-Bl. & Tx. 1943 Ca descendente ale unor străvechi grupări ecotonale ale pădurilor dintr-o perioadă umedă a terțiarului superior, buruienișurile de munte (sau megaphorbietele) se remarcă printr-o compoziție floristică alcătuită din specii de origine poligenetică. Actualele lor exigențe ecologice, atât în privința umidității cât și a troficității solului le localizează în văile montane și subalpine, îndeosebi de-a lungul torenților, dar și pe grohotișurile care prezintă suficientă umiditate și coluvionări organice abundente. Datorită convergențelor fitosociologice cu buruienișurile din Europa centrală au putut să fie reunite într-o clasă unitară. Cu toate acestea, se remarcă transgresivitatea unor specii din alcătuirea lor, atât spre formațiunile arbustive ale vegetației subalpine, cât mai ales spre vegetația fontinală. OrA.Adenostyletalia Br.-Bl. 1931 Ordinul cuprinde vegetația buruienișurilor din lungul pâraielor montane. M. Adenostylion alliariae Br.-Bl. 1925 în 1969, E. Hadac, într-un studiu monografic asupra vegetației Tatrei Albe, atribuie o nouă alianță pentru megaforbietele de pe substrat calcaros, sub denumirea provizorie de Delphinietum oxysepali. G. Grabherr & L. Mucina (1993), nu recunosc statutul acestei alianțe în vegetația Austriei, alianță pe care o sinonimizează cu Adenostylion alliariae Br.-Bl. 1925, Subal. Delphinenion elati (Hadac 1969) Boșcaiu & Mihăilescu 1997 Pentru a stabili existența sintaxonomică a unei subalianțe de pe substrat calcaros s-au folosit diferențialele negative care, de cele mai multe ori, lipsesc din alcătuirea grupărilor de pe substrat calcaros: Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Doronicum austriacum, Phyteuma vagneri, Ranunculus platanifoii us. Astrantio-Delphinietum elati Boșcaiu & Mihăilescu 1997 (lectotypus in hoc loco: tabel nr. 1, releveul 3) Cercetările efectuate atât în Masivul Piatra Craiului, cât și în Munții Apuseni și pe Valea Lăpușnicului Mare din Parcul Național Retezat, au arătat însă că, în Carpații românești, megaforbietele de pe substratul calcaros se diferențiază mai pregnant de cele de pe substratul silicios. Aceste cercetări au permis să se stabilească existența unei asociații noi (N. Boșcaiu & S. Mihăilescu, 1997), sub denumirea de Astrantio- Delphinietum elati, care în masivul cercetat de noi are următoarea răspândire: sub vârfurile Turnu și Padina Popii, Prăpăstiile Zărneștilor, Brâna Caprelor (tabelul nr. 29). în această asociație, atât caracteristica calcifilă Delphinium elati, ca și diferențiala Astrantia major, se găsesc într-un optim ecologic având constanțe ridicate. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 267 Tabelul nr. 29 Astrantio - Delphinietum elati Boșcaiu & Mihăilescu 1997 Bio- Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 K forma floristic Altitudine (m) 1700 1750 1850 950 1850 Expoziția S S SV NV V înclinare (grade) 45 45 40 45 45 Acoperirea vegetației (%) 70 75 80 80 75 Suprafața (m2) 4 țg 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Delphincnion elati H Eua(mont) 8 32 Delphinium elatum 1.3 2.4 2.4 1.3 1.3 V H Carp-Balc Geranium sydvaticum . + + II ssp. caeruleatum H Carp 6 24 Hesperis nivea + + + + IV H Euc 8 16 (D) Aconitum lycoctonum . + + 1.3 + IV ssp. vulparia H Euc(mont) 7 14 {D) Astranlia major 2.4 1.3 + 1.3 IV H Eua(mont) 12 24 (D) Cortusa malthioli + + + + IV G Alp-Carp 10 40 (D) Gentiana Iuțea + + 11 H Eur 11 22 (D) Laserpitium latifolium + + 11 Ch Eur(alp) 12 24 (D) Silenepusilla + + + + IV H Eur(mont) 8 32 (D) Valeriana montana . + + + III Adenostyletalia, Betulo-Adenostyletea H Euc(mont) 9 54 Achillea distans + + II H Alp-Carp 8 32 Aconitum napellus + + + III ssp. tauricum H Alp-Carp- 8 16 Aconitum variegatum + + u Bale ssp. paniculalum H Circ(arct-alp) 10 80 Athyrium distentifolium + I H Euc(mont) 9 18 Carduus personala + I H Euc 11 22 Chaerophylhtm hirsutum + + + III H Eua(mont) 7 28 Geranium sylvaticuni + + II ssp. sylvaticuni H Eua 11 22 Heracleum transsilvanicum + + II H Alp-Carp 10 20 Knautia longifolia + + 11 H Carp 9 18 Leucanlhemum waldsteinii 1.4 I H Circ(bor) 7 28 Milium effusum + I G Eur 14 28 Polygonatum verticillatum + 1 H Eua(mont) 7 14 Rumex arifolius . + + II H Eua 10 40 Senecio ovatus + 1.3 + 111 H Eur 13 26 Stellaria nemorum + + 11 H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia 1.3 + + UI G Eua 8 32 Veratrum album + + 11 H Circ 6 12 Viola biflora + + + III Thlaspietalia s.l. H Arct-alp 8 16 Arabis alpina + + II 1 H Med 11 44 Galium lucidum + 2.5 + III H Pont-Pan 7 28 Isatis praecox + + + III 268 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 H Circ(bor) 41 82 Polystichum lonchitis 4- 1 Th Alp-Carp-Balc 10 20 Senecio rupestre 4- I H Alp-Carp 12 24 Silene vulgaris ssp. prostrata 2.4 4- II Seslerietalia s.l. TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri 4- 4- 4- IU H Eur(alp) 5 30 Carex sempervirens 4- I H Circ(arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris + 4- 4- III H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus 4- 4- 11 H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida 4- I H D-Balc 7 28 Sesleria rigida ssp. haynaldiana 1.4 1.4 4- 4- IV Varia H Carp 9 18 Achillea schurii 4- 4- 4- 111 H(G) Eua 7 28 Calamagrostis arundinacea 2.5 I TH Carp-Balc 8 68,80 Campanula patula ssp. abietina 4- + 11 H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisithales 4- 4- 11 H Cosm - 168 Cystopteris fragilis + 4- II II Alp-Carp- 10 60 Doronicum columnae 2.4 1 Balc H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 4- 4- 11 H Pan-Balc 8 16 Euphorbia epithymoides 4- 4- II H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 4- 4- II H Eua 10 28 Poa nemoralis 2.4 2.4 2.5 2.5 1.3 V G Carp 8 16 Ranunculus carpaticus 4- 4- II M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca 4- 4- 11 H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp. major 4- 4- 11 H Cp(bor) 9 18 Solidago virgaurea ssp. minuta 4- 4- 4- 4- IV Specii prezente într-un singur releveu: Asplenium viride (4): H, Cp(bor), (9; 72); Campanula glomerata (2): H, Eua, (10; 30); Crepis paludosa (2): H, Eur, (4; 12); Cruciata glabra (4): H, Eua, (11; 22); Daphne mezereum (3); N, Eua, (9; 18); Geranium robertianum (4): Th, Cosm, (8; 64); Geum rivale (3): H, Cp(bor), (7; 42); Hypericum maculatul» (2): H, Eua, (8; 16); Hypericum richeri ssp. grisebachii (3): H, Euc(mont); Lamium maculalum (2): H, Eur, (9; 18); Lilium martagon (2): G, Eua, (12; 24); Luzula sylvatica (3): H, Euc, (6; 12); Melampyrum sylvaticum (3): Th, Eua(mont), (9; 18); Spiraea chamaedryfolia (4); M, Eua, (9; 18). Locul și data: 1, 2, sub Vf. Turnu, 27.VII.1993; 3, sub Vf. Padina Popii, 28.VII.1993; 4, Prăpăstiile Zărneștilor, 9.VII. 1994; 5, Brâna Caprelor, 8.VIII.1996. Asociația Astrantio-Delphinietum elati, este încadrată în subalianța Delphinenion elati (Hadac 1969) Boșcaiu & Mihăilescu 1997, care cuprinde megaphorbietele de pe substratul calcaros. Spectrul bioformelor pune în evidență un procent ridicat de hemicriptofite (80%), urmate de geofite (8%), celelalte elemente floristice fiind mai puțin reprezentate în aceste fitocenoze (fig. 101). Se poate observa o varietate de elemente floristice în compoziția floristică a asociației (fig. 102). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (25%) iar speciile alpic-carpatice (13,2%) subliniază conexiunile cu flora Alpilor. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 269 Spectrul categoriilor ecologice evidențiază în compoziția floristică ca preponderente mezofitele (51%), urmate de mezohigrofite (25%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii microterme (51%) și cele mezoterme (21%), asociația fiind răspândită în etajul subalpin al masivului. Indicele reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (38%), semnificative sunt speciile neutro-bazifile (9%) (fig. 103). Din punct de vedere cariologic (fig. 104), în număr ridicat sunt speciile diploide (50%) comparativ cu cele poliploide (45,6%). Indicele de diploidie are valoarea 1,015. Fig. 101 Bioformele ass. Astrantio- Delphinietum elati ’ 'pj f] cosm r i Pont-Pan I 1 Med □ ! D-Balc ! ; Carp-Balc .1 Carp HIH Alp-Caip MMM i Arct-Alp □ 10 20 30 % Fig. 102 Elementele floristice ale ass. Astrantio-Delphinietum elati Fig. 103 Indicii ecologici ai ass. Astrantio- Delphinietum elati Fig. 104 Spectrul cariologic al ass. Astrantio-Delphinietum elati 270 Simona Mihăilescu CI. ARTEMISIETEA VULGARIS Lohm., Prsg. & Tx. 1950 Clasa cuprinde asociații care se dezvoltă la marginea pădurilor sau malul apelor, speciile edificatoare principale fiind Petasites hybridus și Urtica dioica. Subcl. Galio-Urticenea (Pass. 1967) Th. Milller 1983 Specii caracteristice pentru subclasă și prezente în flora masivului sunt: Geranium robertianum, Rubus caesius. Ord. Glechometalia hederaceae Tx. in Tx. & Brun-Hool 1975 Ordinul cuprinde fitocenoze nitrofile situate la marginea pădurilor. Al. Aegopodion podagrariae Tx. 1967 Asociația descrisă mai jos se încadrează în această alianță ce cuprinde fitocenoze semi-ombrogene. Telekio-Petasitetum hybridi (Morariu 1967) Resm. & Rațiu 1974 Fitocenozele asociației se dezvoltă pe acumulări coluvionare, cu conținut moderat în nitrați, cu umiditate favorabilă, condiții întrunite pe Valea Crăpăturii, la o altitudine de 900 m. în vecinătatea pădurii de fag, pe o suprafață de 100 m², am notat o ridicare (22. IX. 1996): înclinare: 30°, expoziție: N; acoperire 90%, Petasitesites hybridus AD: 4.5; Telekia speciosa 1.3, Caltha palustris +; Carduus personala +; Chaerophyllum hirsutum +; Cirsium oleraceum +; Geranium robertianum +; Geum rivale +; Heraclewn sphondilium +; Ranunculus repens +; Rubus caesius +; Scirpus sylvaticus +; Stachys sylvatica +; Trollius europaeus +; Urtica dioica +. Al. Rumicion alpini Rtibel 1933 Alianța cuprinde buruienișuri care se dezvoltă în special în jurul stânelor, unde au staționat animalele timp îndelungat. Speciile care definesc această alianță sunt Rumex alpinus și Senecio subalpinus. Senecioni-Rumicetum alpini Horv. 1949 em. Coldea (1986) 1990 (syn. Rumicetum alpini carpaticum Szaf., Pawl., Kulcz., 1923) Această asociație este prezentă pe terenuri bogate în substanțe azotoase din etajul montan al masivului care permit ca Rumex alpinus și Urtica dioica să crească abundent și să realizeze o acoperire mare. în compoziția floristică sunt prezente unele specii de buruienișuri înalte apartenențe ordinului Adenostyletalia. în perimetrul cercetat de noi în Piatra Craiului menționăm asociația la Șaua Vlădușca, Poiana Mărtoiu, Poiana Curmăturii, Valea Colțul Scris, Izvorul Șpirlea (tabelul nr. 30). în partea sudică a masivului a fost semnalată pe Muntele Pietricica și Galbenele (V. Sanda & al., 1977). Bioformele cele mai bine reprezentate sunt hemicriptofitele (87%), urmate de terofitele bianuale (7%) și anuale (3%) și mezofanerofite (3%) (fig. 105). în fitocenozele acestei asociații, spectrul elementelor floristice evidențiază prezența în procent mare a speciilor eurasiatice (42,9%), urmate de central-europene (17,9%), iar speciile circumpolare și europene au o pondere identică de reprezentare (10,7%) (fig. 106). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 271 Tabelul nr. 30 Senecioni-Rumicetum alpini Horv. 1949 em. Coldea(1986) 1990 Bio- X Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 7 forma floristic Altitudine (m) 1410 1400 1430 1430 1400 1410 1410 Expoziția SE E E E SE E v înclinare (grade) 20 25 20 15 15 20 30 Acoperirea vegetației (%) 90 100 90 100 90 90 90 Suprafața (m2) 25 25 25 25 25 25 75 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 II 1? 13 Char. ass. H Alp-Carp-Balc 10 20 Rumex alpinus 2.5 3.5 3.5 2.5 3 S 3 5 2 S y H Alp-Carp-Balc 10 40 Senecio subalpinus 1.3 4- 1.3 4- LU Adenostyletalia, Betulo-Adenostyletea H Euc(mont) 9 54 Achillea distans + H 111 Euc(mont) 9 18 Carduus personala j H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum + + 4- + + v H Eua(mont) 7 14 Rumex arijblius 4- n H Eua 10 40 Senecio ovatus ii H Eur 13 n 26 Stellaria nemorum + + + 4- + IV H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia 4- 4- n Varia H Eua 7 28 Calamagrostis arundinacea + + + m H Cp(bor) 8 32 Caltha palustris 4- + 1.3 + m H Eua 10 30 Campanula glomerata + 4- m TH Carp-Balc 8 68 Campanula patula + ii ssp. abietina Th Cosm 8 32 Capsella bursa-pastoris 4- 4- ii H Eua 11 44 Cruciata glabra 4- 4- + 4- ni H Eua(Med) 7 28 Dactylis glomerata + 4- + hi H Eua 7 14 Festuca pratensis 4- + ii H Eua(Med) 7 42 Geum urbanum 4- + 4- iii H Eua 8 16 Hypericum maculatum 4- m H Eur 9 18 Lamium maculatum + + JI H Euc 6 12 Luzuia sylvatica i H 7 i Cp(bor) 28 Prunella vulgaris 4- + + 4- IV H Eua(Med) 8 32 Ranunculus repens + 1.3 4- + 4- IV H Cp(bor) 9 18 Solidago virgaurea 4- i ssp. minuta H Eua(Med) 8 16 Taraxacum officinale agg. + + + + ui H Eua 8 32 Trifolium repens + + ii H Cosm 6 48 Urtica dioica 4- + 1.3 1.3 IV H___ Eur(mont) 8 32 Valeriana montana 4- 4- ii Locul și data: 1,2, Șaua Vlădușca; 3,4, Poiana Mărtoiu, 26.VI.1994- 5, Valea Colțul Scris; 6, Poiana Curmăturii, 9.VIII.1996; 7, Izvorul Șpirlea, 10.VIU. 1997. în spectrul categoriilor ecologice se poate observa preponderența mezofitelor (58,6%), la care se adaugă specii mezohigrofite (24,1%) și specii mai puțin dependente de umiditatea solului (17,2%). Deoarece fitocenozele se dezvoltă pe suprafețe cu soluri bogate în nitrați și cu o reacție a solului evident acidă, speciile acidofile și cele acido-neutrofile au procent ridicat (20,7%), în rest, sunt prezente speciile neutrofile (24,1%) și eurionice (34,5%). Din punct de vedere al temperaturii speciile din compoziția floristică sunt microterme (38%), mezoterme (31%) și euriterme (31%) (fig. 107). Cariologic (fig. 108), speciile polipliode (60,7%) sunt preponderente față de diploide (39,3 %), indicele de diploidie având valoarea 0,596. 272 Simona Mihăilescu Fig. 105 Bioformele ass. Senecioni- Rumicetum alpini Fig. 106 Elementele floristice ale ass. Senecioni-Rumicetum alpini % 70 12 3 4 5 6 0 Indici ecologici Fig. 107 Indicii ecologici ai ass. Senecioni- Rumicetum alpini Fig. 108 Spectrul cariologic al ass. Senecioni-Rumicetum alpini CI. PHRAGMITI-MAGNOCARICETEA Klika in Klika & Novâk 1941 Cuprinde asociații care se dezvoltă pe terenuri înmlăștinite și în care prezență ridicată o au rogozurile înalte. în Piatra Craiului există puține suprafețe care să permită acumularea apei provenite din precipitații, de cele mai multe ori, apa se scurge repede pe pantele abrupte ale masivului. Ord. Nasturtio-Glycerietalia Pignatti 1953 Ordinul grupează fitocenoze ce se dezvoltă pe terenuri înmlăștinite. în masiv, speciile caracteristice ordinului nu au o prea largă răspândire. Al. Glycerio-Sparganion Br.-BI. & Sissingh in Boer 1942 Specii caracteristice alianței, prezente în masiv, sunt cele menționate în tabelul nr. 31. Glycerio-Sparganietum neglecti (Br.-BI. 1925) W. Koch 1926 în cadrul acestei asociații, menționăm cenoze disparate ce se dezvoltă de-a lungul pârâului Chicera și care, pe lângă speciile caracteristice alianței Glycerio-Sparganion, conțin în compoziția lor floristică, specii din ordinele Phragmitetalia și Molinetalia (tabelul nr. 31). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 273 Tabelul nr. 31 ( llycerio-Sparganietum neglecti (Br.-Bl.) W. Koch 1926 Bioforma Element x 2n Numărul releveului 1 2 floristic Altitudine (m) 850 850 Expoziția N N înclinare (grade) - Acoperirea vegetației (%) 100 90 Suprafața (m2) 25 25 1 2 3 4 5 6 7 Glycerio-Sparganion HH Eua(Med) 6 36 Epilobium hirsutum 1.3 1.3 HH Cosm 10 40 Glyceria fluitans 1.3 1.3 H Eua 13 26 Scrophularia umbrosa + HH Eua 15 30 Sparganium erectum ssp. neglectum 5.5 2.5 HH Eua 9 18 Veronica beccabunga + +.3 Varia H Cp(bor) 8 32 Caltha palustris 4- H Eua(med) 8 16 Cardamine amara 4- G Eur(Med) 5 112 Carex hirta 4- Th Eua 7 42 Centaurium erythraea + H Cp(bor) 6 36 Epilobium palustre 4- H Eua 7 14 Holcus lanatus 4" H Cosm 5 40 Juncus effusus +.3 1.3 H Eua(Med) 5 40 Juncus glaucus + + HH Eua 11 22 Lycopus europaeus 4- HH Eua(cont) 8 96 Mentha aquatica + H Cp(bor) 6 60 Mentha arvensis + HH Eua 11 66 Myosotis scorpioides + + . H Eua(Med) 7 14 Ranunculus acris + H__ Eua(Med) 8 32 Ranunculus repens 4- Locul și data: 1, 2, Valea Chicera, 6.VIII.1997. Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (52,6%), dar importantă este prezența speciilor helo-hidatofite (36,8%) care dau specificul acestei asociații palustre, în rest sunt specii terofite anuale și geofite (5,3%) (fig. 109). Elementele floristice cu pondere mare în fitocenoze sunt speciile eurasiatice (68,4%), urmate de speciile circumpolare (15,8%), apoi specii cosmopolite (10,5%) și europene (5,3%) (fig. 110). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezohigrofitele (31,6%) și higrofitele (42,1%) în procente mari, asociația fiind tipică de terenuri cu ape lin curgătoare. Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile mezoterme (63,2%), apoi moderat termofile (10,5%); multe sunt euriterme (26,3%). în ceea ce privește reacția solului, în număr cel mai mare sunt speciile eurionice (63,2%), urmate de neutrofile (15,8%), restul sunt specii acido-neutrofile și acidofile (10,5 %) (fig. 111). Din punct de vedere cariologic (fig. 112), în număr ridicat sunt speciile poliploide (63,2%) comparativ cu cele diploide (36,8%). Indicele de diploidie are valoarea 0,53. 274 Simona Mihăilescu HH 36,8% Fig. 109 Bioformele ass. Glycerio- Sparganietum neglecti Indici ecologici Fig. 111 Indicii ecologici ai ass. Glycerio- Sparganietum neglecti 0 20 40 60 80 % Fig. 110 Elementele floristice ale ass. Glycerio-Sparganietum neglecti Fig. 112 Spectrul cariologic al ass. Glycerio-Sparganietum neglecti Ai. Magnocaricion W. Koch 1926 în aceasta alianță este inclusă asociația descrisă mai jos, și care nu are o răspândire prea largă în masiv. Caricetum rostratae Riibel 1912 Fitocenozele cu Carex rostrata se dezvoltă pe terenuri înmlăștinite, oligotrofe, atât în Carpații Orientali cât și în Carpații Meridionali. în Piatra Craiului au fost menționate din mlaștina dintre Stâna Grind și Vlădușca, unde alături de specia caracteristică se află: Caltha palustris, Cardamine amara, Epilobium palustre, Galium palustre, Ranunculus repens. Către marginile fitocenozelor apar specii de pajiști, iar în porțiunile mai acide, cu Sphagnum, sunt prezente Carex stellulata, C. oederi, caracteristice mlaștinilor oligotrofe (V. Sanda & al., 1977). CI. MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937 în această clasă sunt incluse atât fitocenoze mezohigrofile și higrofile care se dezvoltă pe terenuri bogate în umiditate, cât și pajiști mezofile de pe versanții văilor din Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 275 etajul montan. Dintre speciile caracteristice menționăm: Festuca pratensis, Holcus lanatus, Plantago lanceolata, Ranunculus acris, Trifolium pratense etc. Ord. Molinietalia caeruleae NI. Koch 1926 Fitocenozele cuprinse în acest ordin se dezvoltă mai ales în etajul montan, formând pajiștile mezotrofe și oligo-mezotrofe de la contactul uneori cu cenozele fontinale și turbicole. AL Calthionpalustris Fk. 1937 em. Bal.-Tul. 1978 Grupările din această alianță se întâlnesc la marginea arinișelor, ca și în locurile mlăștinoase de-a lungul pâraielor. Solurile gleizate sau pseudogleizate conțin, în cea mai mare parte a anului, cantități abundente de apă. Asociațiile acestei alianțe sunt antropogene, ca grupări de substituție a unor zăvoaie umede. Speciile caracteristice sunt: Caltha palustris, Crepis paludosa, Cirsium oleraceum, Myosotis scorpioides, Scirpus sylvalicus. Subal. Calthenion (Tx. 1937) Bal.-Tul. 1978 Asociațiile se dezvoltă îndeosebi pe soluri eutrofe, cu umiditate abundentă și nivelul freatic ridicat, situate de obicei în zonele ecotonale ale zăvoaielor (Alno-Ulmion). Fitocenozele cuprind adeseori un număr mare de specii transgresive din clasa Molinio- A rrhenatheret ea. Scirpetum sylvatici Maloch 1935 em. Schwich 1944 Asociația se dezvoltă pe terenuri umede, situate la periferia masivului, în special pe Valea Bârsei, dar și pe Valea Tămașului, Valea Topliței, în apropiere de Gura Râului (tabelul nr. 32). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977, tabelul 26), în perimetrul cercetat de noi, au notat două relevee la Gura Râului și pe Valea Dâmboviței în apropiere de Sătic. Tabelul nr. 32 Scirpetum sylvatici Maloch 1935 em. Schwick. 1944 Bio- Element x 2n Numărul releveului 1 2 K forma floristic Altitudine (m) 750 780 3 4 5 Expoziția NE N 830 700 750 Înclinare (grade) 5 10 NV N N Acoperirea vegetației (%) 90 85 90 90 90 Suprafața (m2) 25 25 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Calthion H Cpțbor) 8 32 Caltha palustris 4- 4- II H Cp(bor) 5 80 Juncus articulatus 4- I H Eua 11 66 Myosotis scorpioides 4- 4- 4- 4- 4- V HH Cpțbor) 62 Scirpus sylvaticus 4.5 3.5 3.5 4.5 4.5 V Molinietalia (inel. Molinion) H Eur 5 74 Carex distans 4- 4- II TH EuațMed) 17 34 Cirsium palustre 4- 4- 11 H Cosm 13 26 Deschampsia caespitosa 4- 1.3 11 H Eua 5 42 Juncus conglomeralus 4- 4- II H Cosm 5 40 Juncus effusus 4- + 4- III H EuațMed) 5 ■40 Juncus irflexus +.3 4- 1.3 1.3 2.5 V H Eua 12 24 Lychnisjlos-cuculi 4- 4- 4- III HH Eua 7 28 Lysimachia vulgaris 4- I HH Cosm 5 60 l.ythrum salicaria 4- I 276 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 H(G) Eua(Med) 6 24 Mentha longifolia -f- 4* 4- 4- 4- V H Eur(Med) 8 16 Trifolium hybridum 4- I Molinio-Arrhenatheretea H Eur 7 14 Cynosurus crista/us + I H Eua 7 14 Holcus lanatus 4- + 4- 4- 4- V H Eua 9 36 Leucanthemum vulgare 4- I Ch Eur 8 32 Lysimachia nummularia 4- 4- 11 H Eua 8 32 Trifolium repens + - 4- 4- 111 H Eua(Med) 7 14 Ranunculus acris 4- + 4- 4- I H Eua(Med) 8 16 Taraxacum officinale 4- 4- II Filipendulo-Petasition HH Eua(Med) 6 36 Epilobium hirsutum 4- 4- 4- III H Eua 7 14 Filipendula vulgaris + 4- 11 H Eur 8 16 Hypericum tetrapterum 4- 4- 11 Caricetalia davallianae H Cp(bor) 5 60 Carex fi ava 4- 4- II H Eua 5 58 Eriophorum latifolium + 4- 11 Varia H Euc 8 100 Alchemilla xanthoclora 4- 4- 11 MM(M) Eua 7 28 Alnus incana 4- 2.5 II G Cosm 216 Equisetum arvense 4- 4- 4- 4- IV H Eur 6 42-132 Mentha x verticillata + 4- II H Cp(bor) 7 28 Prunella vulgaris + 4- + 4- IV H Eua(Med) 8 32 Ranunculus repens 4- 4- 4- + IV H Eua(Med) 13 26 Stellaria graminea 4- 4- 11 HH Eua 9 18 Peronica beccabunga 4- 4- 11 Brr Cp 11 22 Climacium dendroides 4- I Specii prezente într-un singur releveu: Belis perennis (3): H, Eur, (9; 18); Bidens tripartitus (1): Th, Eua, (12; 48); Carex remota (4): H, Eur, (5; 62); Hypericum maculatum (5); H, Eua, (8; 16); Plantago lanceolata (2): H, Eua, (6; 12); Potentilla anserina (2): H, Cosm, (7; 28); P. reptans (5): H, Cosn, (7; 28); Stellaria nemorum (4): H, Eur, (13; 26). Locul și data: 1, Gura Râului, 26.V. 1994; 2, Valea Topliței, 27.V. 1994; 3, Bârsa Tămașului, 9.VIII.1996; 4, 5, Valea Bârsei la Plaiul Foii, 7.VIII.1997; In această asociație predomină hemicriptofitele (75%), semnificative fiind helo- hidatofitele (14%), celelalte bioforme au procente foarte mici, așa cum reiese și din spectrul bioformelor (fig. 113). Spectrul elementelor floristice evidențiază că speciile eurasiatice au ponderea cea mai mare (50%), urmate de speciile europene (20,5%), apoi de elementele circumpolare și cosmopolite (13,6%) (fig. 114). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezohigrofitele (49%), în procente mari fiind și mezofitele (33%). Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile mezoterme (56%), dar, în aceste fitocenoze, multe specii au caracter euriterm (28 %). în ceea ce privește reacția solului, în număr cel mai mare sunt speciile eurionice (53%) urmate de neutrofile (23%), restul sunt specii acido-neutrofile și acidofile (16%) (fig. 115). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 277 Din punct de vedere cariologic (fig. 116), în număr ridicat sunt speciile poliploide (61,4%) comparativ cu cele diploide (38,6%). Indicele de diploidie are valoarea 0,492. H 75% Fig. 113 Bioformele ass. Scirpetum sylvatici Fig. 115 Indicii ecologici ai ass. Scirpetum sylvatici F l--------------------1 Cosm Euc g El¹¹¹ I I Cp ■■ Fig. 116 Spectrul cariologic al ass. Scirpetum sylvatici Subal. Filipendulenion (Lohmeyer in Oberd. & al. 1967) Bal.-Tul. 1978 Asociațiile cuprinse în această subalianță formează grupări compacte pe soluri eutrofe gleizate, inundabile, situate de-a lungul pâraielor în contact cu zăvoaiele din etajul montan. Adeseori prezintă stadii de tranziție spre asociații din subalianța Calthenion sau chiar alianța Molinion. Datorită unor procese intense de ruderalizare, de multe ori sunt contaminate cu specii din clasa Galio-Urticetea. Dintre speciile caracteristice amintim: Filipendula ulmaria, Hypericum tetrapterum, Lysimachia vulgaris, Mentha longifolia. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Bal.-Tul. 1978 Este cea mai răspândită asociație din subalianța Filipendulenion din etajul colinar până în cel montan. Se dezvoltă pe soluri argiloase acide, gleizate, cu nivel freatic ridicat. Prezintă aspect de megaforbiete constituind buruienișuri înalte. în -partea nordică a masivului, menționăm asociația pe Valea Bârsei și Valea lui Râie (tabelul nr. 33). 278 Simona Mihăilescu Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat de hemicriptofite (70%), dar importantă este prezența speciilor helo-hidatofite (13%) care subliniază umiditatea crescută necesară dezvoltării asociației, în rest sunt specii terofite anuale (13%) și bianuale (4%) (fig. 117). Tabelul nr. 33 Lysimachio vulgaris-Filipendidetum Bal.-Tul. 1978 Bioforma Element X 2n Numărul releveului 1 2 floristic Altitudine (m) 800 820 Expoziția N N înclinare (grade) - - Acoperirea vegetației (%) 80 . 90 Suprafața (m2) 25 25 1 2 3 4 5 6 7 Caithion HH Eua 11 66 Myosotis scorpioides 4- -L HH Cp(bor) - 62 Scirpus sylvaticus fi- fi- Filipenduienion H Eua 7 14 Tilipeudula ulmaria 3.5 4.5 H Eua 1 1 22 Galium uliginosum fi- H Eua(cont) 7 28 Geranium palustre 4- fi- H Eur 8 16 Hypericum tetrapterum fi- -fi HH Eua 7 28 Lysimachia vulgaris 1.3 fi- H(G) Eua(Med) 6 24 Menlha longifolia 4- H Eur 6 42-132 Mentha x verticiilata 4- Molinietalia s.I. TH Eua(Med) 17 34 Cirsium palustre fi- H Cp(arct-alp) 7 28 Deschampsia caespitosa 3.5 4' H Cosm 5 40 Jimcus effusus + H Eua(Med) 5 40 Juncus inflexus 4- H Eua 12 24 Lychnis flos-cuculi fi- Varia H Cosm 10 80 A thyrium fii ix-femina fi- H Eua(Med) 17 102 Campamila rapunculoides fi- H Euc(mont) 9 18 Carduus personala + 4- H Eur 5 62 Carex remota 1.3 Th(H) Cp(bor) 9 18 Erigeron acer 4- Th Eua 8 32 Galeopsis tetrahii 4- Th Eua 10 20 hnpatiens noli-tangere fi- H Eua 9 36 Leucanthemum vulgare + H Pont-Med 5 30 Stellaria graminea 4- H Cosm 6 48 Urtica dioica 4- Locul și data: 1, Valea Bârsei, 29.VII.1995; 2, Padina lui Râie, 7.VH.1997. în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (54,2%), urmate de speciile circumpolare, cosmopolite și europene (12,5%) (fig. 118). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezohigrofitele (58,3%), apoi mezofitele (20,8%), asociația dezvoltându-se pe terenuri umede. Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile mezoterme (54,2%), apoi microtermele (20,8%); multe sunt euriterme (16,7%). în ceea ce privește reacția solului, în număr cel mai Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 279 mare sunt speciile eurionice (50%), urmate de neutrofile (33,3%), restul sunt specii care necesită o aciditate crescută a solului (fig. 119). Din punct de vedere cariologic (fig. 120), în număr ridicat sunt speciile poliploide (66,7%) comparativ cu cele diploide (33,3%). Indicele de diploidie are valoarea 0,524. Pont-Med TH Ții 4% HH 13% 70% Fig. 117 Bioformele ass. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum % 70 60 i 50 , 40 i ³⁰ ¹ 20 3 10 , 0 , Fig. 119 Indicii ecologici ai ass. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Euc □ Eu,- irrz~z cp m 0 20 40 60 % Fig. 118 Elementele floristice ale ass. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum % 80 70 60 50 40 Fig. 120 Spectrul cariologic al ass. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum Al. Deschampsion caespitosae Horvatic 1930 Delimitarea floristică față de cea a altor alianțe rămâne de cele mai multe ori vagă. In teritoriul cercetat, alianța Deschampsion caespitosae prezintă adeseori tranziții spre grupări instabile care ar putea fi raportate la pajiștile montane higrofile din alianța Calamagrostidion villosae Pawl. 1928. Se dezvoltă, de preferință, în biotopurile de pe care a încetat drenarea fiziologică în urma îndepărtării vegetației arbustive. Deschampsietum caespitosae Horvatic 1930 în pofida unui caracter higrofd, cenozele cu Deschampsia caespitosa au o amplitudine ecologică largă, în urma căreia compoziția floristică prezintă numeroase variații. în aceiași măsură, amplitudinea lor altitudinală încă rămâne largă. în urma acestor considerente, au fost preconizate diverse soluții sintaxonomice pentru încadrarea lor în unitățile de vegetație. 280 Simona Mihăilescu în lucrarea sa din 1962,1. Horvat menționează că în 1930 a descris din etajul inferior grupări cu Deschampsia caespitosa, pe care le-a încadrat în alianța Deschampsion caespitosae Horvatid 1930. Pe de altă parte, A. Borza (1934), a descris sub Deschampsietum caespitosae o asociație din Munții Retezat pe care a încadrat-o în alianța Deschampsion caespitosae și ordinul Adenostyletalia. în mod asemănător, I. Horvat în 1956, a descris o asociație similară sub denumirea de Deschampsietum subalpinus, pe care încă a raportat-o la alianța Adenostylion din ordinul Adenostyletalia. Alianța lui I. Horvatic a fost raportată de R. Soo (1964) la alianța Agrostion albae Soo 1933, din ordinul Molinetalia, în care au fost încadrate diverse grupări cu Deschampsia caespitosa. Recent, L. Mucina, G. Grabherr & T. Ellmauer (1993), au raportat alianța Deschampsion caespitosae Horvatic 1930, la ordinul Molinetalia. Astfel, până în prezent, poziția sintaxonomică a grupărilor cu Deschampsia caespitosa rămâne discutabilă. încadrarea cenozelor din Masivul Piatra Craiului este cu atât mai dificilă, cu cât acestea se distribuie pe o largă amplitudine altitudinală. în lipsa unor specii caracteristice ordinului Adenostyletalia, în mod provizoriu adoptăm încadrarea în ordinul Molinetalia. Menționăm prezența asociației pe Pietricica, Valea Seacă, Vlădușca (V. Sanda & colab., 1977, tabel 30), Piatra Craiului Mică, Padinile Frumoase, Plaiul Mare, sub Umerii Pietrei Craiului, Valea Curmăturii (tabelul nr. 34). Tabelul nr. 34 Deschampsietum caespitosae Horvatic 1930 Bio- Element x 2n Numărul releveului 2 3 4 5 K forma floristic Altitudine (m) 1700 1100 1400 1500 Expoziția 1 SV V NV V înclinare (grade) 800 10 30 35 45 Acoperirea vegetației (%) 90 80 90 100 100 Suprafața (m2) 150 25 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Deschampsion H Cosm 13 26 Deschampsia caespitosa 4.5 3.5 4.5 5.5 5.5 V H Cosm 5 40 Juncus effusus + 1 Molinetalia G Cp(bor) 216 Equisetum palustre + I Calthion H Cp(bor) 8 32 Caltha palustris I H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum + I H Eua 7 14 Filipendula ulmaria + I H Cp(bor) 7 42 Geum rivale I Th Cosm 10 60 Polygomim bistorta + I Molinio-Arrhenatheretea TH Eur 10 20 Campanula patula ssp.patula 4- + II H Eua 7 14 Festuca pratensis + I H Eua - Leontodon hispidus I ssp.damibialis H Cp 7 49 Poa pratensis + + II Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 281 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 FI Cpțbor) 7 28 Prunella vulgaris . . + + + III H EuațMed) 8 32 Ranunculus repens + + + .III H Euațmed) 8 16 Taraxacum officinale agg. . . + . + II H Eua 8 32 Trifolium repens . . + + + III H(Ch) Eua 8 32 l'eronica chamaedrys + .1 Varia FI Eucțmont) 9 54 Achillea distans . . + . + II H Eur 8 104 Alchemilla gracilis + + + . .111 FI Cosm 10 80 AthyriumflUx-femina + . + . 11 TH Carp-Balc 8 80 Campanuia patula . . . + 1.4 11 ssp.abietina TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri + . + .11 Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense + + .11 H Cp(arct-alp) 7 28 Deschampsiaflexuosa + + . + III H Eua 14 77 Fragariavesca + . + + .III H Euațarct-alp) 9 36 Hieracium aurantiacum + . + II H Eua 8 16 Hypericum maculatum + + + + .IV H Eua 9 18 Myosotis sylvatica + . + .11 H Cp(arct-alp) ■ 7 14 Phleum alpinum . + . + II H Eur 8 16 Ranunculus nemorosus . . + . + II H Alp-Carp- 10 20 Rumex alpinus + + . .11 Bale H Eua(mont) 7 14 Rumex ariifolis . . + + 11 H Cp 12 24 Stellaria uliginosa . . + + II HH(H) Eua 9 18 l'eronica beccabunga + . + . .11 Specii prezente într-un singur releveu: Bellis perennis (3): H, Eur, (9; 18); Dryopteris dilatata (4): H, Cp(bor), (41; 164); Epilobium angustifolium (2): II, Cp(bor), (6; 36); Euphorbia amygdaloides (1): Ch, Euc(Med), (10; 20); Festuca nigrescens (2): H, Cp, (7; 42); Geranium phaeum FI, Euc, (7; 28); Glyceria plicata (1): HEI. Eua(bor), (10; 40); Gnaphalium sylvaticum (4): H, Cp, (9; 56); Luzula luzuloides (5): H, Eur, (6; 12); Rubus idaeus (4): N, Cp(bor), (7; 14); Stellarianemorum (3): H, Eur, (13; 26); Veronica officinalis (4): Ch, Eua, (9; 36). Locul și data: 1, Valea Curmăturii; 2, Piatra Craiului Mică; 3, Padinile Frumoase, 20. VI. 1997; 4, Plaiul Mare, 8. VIII. 1997; 5, Sub Umerii Pietrei Craiului, 8.VII1.1997. Spectrul bioformelor evidențiază preponderența hemicriptofitelor (76,6%), celelalte bioforme având procente reduse de reprezentare (fig. 121). In fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (31,9%), urmate de speciile circumpolare (25,5%) (fig. 122). Spectrul categoriilor ecologice evidențiază ca preponderente mezofitele (53,2%), apoi mezohigrofitele (25,5%). Din punct de vedere al temperaturii numeroase sunt speciile microterme (36,4%), apoi mezotermele (29,5%); multe sunt euriterme (27,3%). în ceea ce privește reacția solului, în număr cel mai mare sunt speciile eurionice (46,8%), urmate de acido-neutrofile (25,5%) (fig. 123). 282 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 283 Din punct de vedere cariologic (fig. 124), în număr ceva mai ridicat sunt speciile poliploide (52,2 %) comparativ cu cele diploide (45,6 %). Indicele de diploidie are valoarea 0,883. El.fl. Cosm | | Fig. 122 Elementele floristice ale ass. Deschampsietum caespitosae % Fig. 121 Bioformele ass. Deschampsietum caespitosae 60 7 50 40 ' 30 ; 20 10 ’ 0 :--“S D P D-P Fig. 124 Spectrul cariologic al ass. Deschampsietum caespitosae Ord. Arrhenatheretalia Pawl. 1928 în acest ordin au fost încadrate asociațiile vegetale care formează pajiștile mezofile din etajul montan. Dintre speciile caracteristice pentru ordin, prezente în teritoriul cercetat de noi, amintim: Campanula patula ssp. patula, Dactylis glomerata, Heraclewn sphondylium, Leucanthemum vulgare, etc. Al. Arrhenatherion elatioris W. Koch 1926 în această alianță este inclusă asociația Poo-Trisetetum flavescentis, prezentă în etajul montan al masivului, pe platouri și versanți puțin înclinați. Poo-Trisetetum flavescentis Knapp. 1951 em. Oberd. 1983 Această asociație formează pajiști cu caracter secundar, din etajul făgetelor, care se dezvoltă pe soluri bogate în substanțe nutritive și prezintă în compoziția lor floristică un număr ridicat de specii de poacee și fabacee care dau valoarea furajeră a acestora (tabelul nr. 35). Prezența asociației depinde într-o mare măsură de administrarea îngrășămintelor naturale, care îi condiționează extinderea sau regresul. Cositul anual stabilizează compoziția floristică a pajiștilor. Fitocenozele au fost identificate în etajul montan, în jurul satului Dâmbovicioara (V. Sanda & colab., 1977), lângă cabana Curmătura și pe versantul nordic al masivului (Padina lui Man). Tabelul nr. 35 Poo-Trisetetum flavescentis Knapp. 1951 em. Oberd. 1983 Bioforma Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 4 floristic Altitudine (m) 1380 1400 900 900 Expoziția SE SE N N înclinare (grade) 20 20 15 15 Acoperirea vegetației (%) 80 80 85 90 Suprafața (m2) 100 100 100 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Cliar. ass. H Euc(Med) 7 28 Trisetum Jlavescens 2.3 2.5 2.3 2 5 H Cp 7 49 Poa pratensis 1.3 2.3 + 4- Arrhenatheretalia •TH Eur 10 20 Campanula patula ssp. patula 4- 4- H Eua(Med) 7 28 Dactylis glomerata + 4- 4- H Eua 11 22 Galium mollugo 4- 4- 4- H Eua 11 22 Heracleum sphondylium 4- H Eur 10 20 Knautia arvensis 4- 4- H Eua 9 36 Leucanthemum vulgare 1.3 1.3 + H Eua 6 24 Lotus corniculatus 4- 4- 4- + H Eua(Med) 8 16 Taraxacum ojficinale agg. + Ch Eua 9 36 Teronica chamaedrys + 4- H Eur 9 18 Cynosurion 1.3 Bellis perennis 4- 4- H Eur 7 14 Cynosurus cristatus 4- 4- 4- + H Eua 6 12 Leontodon autumnalis -1- 4- 4- H Eua(Med) 7 42 Phleum pratense 4- H Eua 8 32 Trifolium repens + 4- 4- 4- H Polygono-Trisetion Euc 8 100 Alchemilla cf. xantochlora 1.3 1.3 + 4- H Euc(mont) 7 14 Astrantia major 4- 4- 4- + TH Eua 10 20 Carum carvi 4- 4- 4- + G Crocus vernus 4- H Carp-Balc 7 14 Molinio-Arrhenatheretea Th Cosm 9 144 Cerastium fontanum ssp. triviale 4- + Euc 11 22 Euphrasia rostkoviana 1.3 +.3 1.3 H Eua 7 14 Festuca pratensis 4- 4- 4- H Eua 7 14 Holcus lanatus 4- 4- H Eua 6 12 Plantago lanceolata + H Circ(bor) 7 28 Prunella vulgaris 4- 4- 4- 4- 284 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 H Eua(Med) 7 14 Ranunculus acris + + Th Eua 11 22 Rhinanthus angustifolius 2.5 + 4- H Cosm 7 14 Rumex acetosa + 4- 4- H(TH) Eua 7 14 Trifolium pratense + Varia H Euc(mont) 9 54 Achillea distans +.3 4- H Euc(alp) 9 18 Acinos alpinus + + + H Cp(bor) 7 28 Agroslis capillaris 1.3 H Eua 10 30 Campanula glomerata 4- 4- 4- 4- TH Carp-Balc 8 80 Campanula patula ssp. abietina + +.3 TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri + H Circ(bor) 5 62 Carex pallescens 4- Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense 4- + H Eua 11 44 Cruciata glabra + + + H Circ(bor) 7 42 Festuca nigrescens 2.5 4- 1.3 4- G Eua 10 40 Gymnadenia conopea 4- 4- H Eua(arct-alp) 9 36 Hieracium aurantiacum 1.3 4- 4- H Eua 8 16 Hypericum maculatum 4- 4- + H Carp - - Koeleria macrantha + ssp.transsilvanica Th(TH) Eur(Med) 8 16 Linum catharticum 4- + 4- + H Eua 10 40 Pimpinella saxifraga 4- + G Eua(Med) 7 42 Platanthera bifolia 4- + H D-Balc - - Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 4- 4- 4- H Carp - - Primula elatior 4- 4- 4- H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida + 4- H Eua(Med) 13 26 Stellaria graminea + 4- 4- Ch Euc 7 28 Thymus pulegioides ssp. montanus + 4- + 4- Specii prezente într-un singur releveu: Arabis hirsuta (I): TH, Cp(bor), (8; 32): Deschampsia caespitosa (1): H, Cosm, (13; 26); Luzuia luzuloides (1): H, Eur, (6; 12); Plantago media (3):H, Eua. (6: 24Y Locul și data: 1. 2, Cabana Curmătura, 7.VII. 1994; 3, 4, Padina lui Man, 20.VIII. 1996. Spectrul bioformelor evidențiază un procent ridicat de 75% hemicriptofite, urmate de terofitele bianuale (11%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 125). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (47,2%), urmate de speciile central-europene (13,2%), apoi speciile europene și circumpolare (9,4%), mai puțin reprezentate sunt celelalte categorii (fig. 126). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente mezofitele care dau caracterul acestor pajiști (60,4%), urmate de xeromezofite (26,4%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii microterme și mezoterme (24,5%), multe specii fiind euriterme (43,4%). Reacția solului evidențiază faptul că numeroase sunt speciile eurionice (41,5%), apoi acido-neutrofile (20,7%) și neutrofile (18,9%) (fig. 127). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 285 Din punct de vedere cariologic (fig. 128), speciile diploide (48,2%) sunt în procente foarte apropiate de cele poliploide (46,4%), indicele de diploidie având valoarea 1,014. Fig. 125 Bioformele ass. Poo-Trisetum flavescentis Fig. 126 Elementele floristice ale ass. Poo- Trisetum flavescentis Trisetum flavescentis Trisetum flavescentis Al. Cynosurion R. Tx. 1947 Alianță cu o largă extindere eurasiatică, reunind fânețele din zona dealurilor și podișurilor. Specii caracteristice: Cynosurus cristatus, Leontodon autumnalis, Lolium perenne, Phleumpratense, Trifolium repens. Festuco rubrae-Agrostietum capillaris Horv. 1951 în Masivul Piatra Craiului, asociația este prezentă în regiunile cu altitudine mică dintre Podul Dâmboviței-Dâmbovicioara-Ciocanu (V. Sanda & colab., 1977), dar și în partea nordică a masivului, pe Valea Vlădușca și la Podul lui Călineț (A. Beldie, 1952). CI. EPILOBIETEA ANGUSTIFOLII Tx. & Prsg. in Tx. 1950 Această clasă cuprinde cenoze seriale care se dezvoltă după distrugerea pădurilor, îndeosebi a celor de fag și molid. Asemenea distrugeri se pot datora atât exploatărilor forestiere, cât și unor catastrofe naturale precum: incendii, defolieri de către insecte și 286 Simona Mihăilescu doborâturi de vânt. în primele stadii, teritoriile defrișate sunt populate îndeosebi de plante anemocore, dar se dezvoltă și numeroase plante nemorale provenite din rezervele de semințe ale solului. Stadiile de dezvoltare reprezentate de către grupările cenotice apartenențe acestei clase, oferă posibilitatea unor observații privitoare la succesiunile prin care se regenerează ecosistemele forestiere. Dintre speciile caracteristice clasei amintim: Epilobium angustifolium, Fragaria vesca, Galeopsis speciosa, Rubus idaeus, Salix caprea, Sambucus racemosa, Senecio ovatus, S. sylvaticus. Ord. Atropetalia Vlieg. 1937 Ordinul Atropetalia este singurul ordin al clasei în care se încadrează asociațiile tăieturilor de păduri din Europa centrală. Al. Epilobion angustifolii (Riibel 1933) Soo 1933 Alianța cuprinde fitocenoze ierboase ce se dezvoltă în primii ani după defrișarea pădurilor. Specii caracteristice: Calamagrostis arundinacea, Gnaphalium sylvaticum, Rumex acetosella. Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii (Hueck 1931) Tx. 1950 (syn. Senecioni-Chamaenerietum (Tx. 1937) Paucă 1941 cort. Soo 1961) în urma regenerării pădurilor din Masivul Piatra Craiului, care s-au produs în ultimele decenii, grupările cu Epilobium angustifolium au fost înlocuite, de cele mai multe ori, prin stadii ale alianței Sambuco-Salicion. Precizăm câteva stațiuni în care asociația este mai reprezentativă: Valea Căprioarei, Pietricica, sub Vârful Turnu (V. Sanda & al., 1977), Șaua Curmăturii, Refugiul Diana (tabelul nr. 36). Tabelul nr. 36 Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii (Hueck 1931) । Tx. 1950 B informa Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 floristic Altitudine (m) 1480 1500 1550 Expoziția NE NE N înclinare (grade) 40 45 35 Acoperirea vegetației (%) 50 60 50 Suprafața (m2) p, p. 16 1 2 3 4 5 6 7 8 Opt. ass. G Cp 5 58 Epilobium angustifolium 2.5 3.5 2.5 H Eua 10 40 Senecio ovatus 1.3 + 1.3 Epilobion angustifolii H Eua 7 28 Calamagrostis arundinacea + H Cp 9 56 Gnaphalium sylvaticum . + H Cosm 7 42 Rumex acetosella + Atropion TH Eua 17 68 Cirsium vulgare + + H Eua(Med) 10 20 Eupalorium canabinum . + H Eua 9 18 Hypericum hirsutum + Sambuco-Salicion M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca + N Eur 7 28 Rubus hirtus + + Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 287 1 2 3 4 5 6 7 8 M Eua(bor) 9 36 Sambucus racemosa + Varia H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum + + H Eua(mont) 12 24 Cortusa matthioli + + H Eua(mont) 8 32 Delphinium elatum + + G Alp-Carp 10 40 Gentiana Iuțea -1- H Eur 11 22 Laserpitium latifolium G Eur 14 28 Polygonatum verlicillatum + + H Eua(mont) 7 14 Rumex arifolius + + Th Alp-Carp-Balc 10 20 Senecio rupestre -1- H Eur 13 26 Stellaria nemorum 4- H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia -1- G Eua 8 32 Veratrum album -t- + Locul și data: 1, Șaua Curmăturii; 2, 3, Refugiul Diana, 28.VII.1996. Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat (59%) de hemicriptofite, urmate de geofite (18%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 129). H 59% HI.tl Cosm O Carp-Balc I I Alp-Carp-Balc □ Alp-Carp H Eur ■■■■■i Eua I I cP M 0 20 40 60% Fig. 130 Elementele floristice ale ass. Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii Fig. 129 Bioformele ass. Senecio sylvatici- Epilobietum angustifolii Fig. 131 Indicii ecologici ai ass. Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii Fig. 132 Spectrul cariologic al ass. Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii 288 Simona Mihăilescu în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (45,5%), urmate de speciile europene (27,3%), celelalte elemente floristice având o reprezentare mai redusă (fig. 130). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente speciile mezofite (45,5%) și mezohigrofite (36,4%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii microterme (54,5%) și mezoterme (36,4%). în această asociație, factorul reacția solului evidențiază faptul că cele mai numeroase sunt speciile acido-neutrofile (45,5%) (fig. 131). Din punct de vedere cariologic (fig. 132), în procent mai mare sunt speciile poliploide (55%) comparativ cu cele diploide (45%). Indicele de diploidie are valoarea 0,666. Calaniagrostio arundinaceae-Digitalietuni grandiflorae (Silling. 1933) Oberd. 1957 Asociația se întâlnește în special în etajul subalpin, pe brâne, în locuri cu mai puțină umezeală cum sunt Brâna Caprelor și Padina lui Călineț și în care se observă un contingent de specii apartenențe ordinului Fagetalia, care indică direcția evolutivă a acestor fitocenoze (tabelul nr. 37). Asociația este menționată de A. Beldie (1952), pe brâne sau fețe înclinate, la limita inferioară a etajului alpin. Tabelul nr. 37Calaniagrostio arundinaceae-Digitalietuni grandiflorae (Silling. 1933) Oberd. 1957 Bio- Element X 2n Numărul releveului 1 2 forma floristic Altitudine (m) 1400 1350 Expoziția N N înclinare (grade) 40 45 Acoperirea vegetației (%) .) 40 60 Suprafața (m2) 16 16 1 2 3 4 5 6 7 Opt. ass. H Eua 7 28 Calamagrostis arundinacea 2.5 3.5 H Eur 7 56 Digitalis grandiflora 4- 4- Epilobion angustifolii H Cosm 7 42 Rumex acetosella + 4- G Cp 5 58 Epilobium angustifolium + Sambuco-Salicion M Eua 19 3 8 Salix caprea + M Eua(bor) 9 36 Sambucus racemosa 4- Fagetalia s.l. N Eua 9 18 Daphne mezereum + H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 4- G Eua 11 44 Galium odoratum 4- 4- H Euc(mont) 9 36 Gentiana asclepiadea 4- M Eua 9 18 Lonicera xylosteum 4- H Eur 6 12 Luzula luzuloides 4- H Eua 9 18 Myosotis sylvatica 4- H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella 4- 4- H Eua 7 28 Poa neinoralis 4- 4- H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia 4- Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 289 I 2 3 4 5 6 7 H Euc(mont) 9 54 Achillea distans 4- H Alp-Carp- 8 16 Aconitum variegatum 4- Bale ssp. paniculatum H Euc(mont) 7 14 Astrantia major 4- H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum 4- M Eur 12 24 Picea abies 4- Th Alp-Carp-Balc 10 20 Senecio rupestre 4- H Eur 13 26 Stellaria nemorum 4- 4- H Eur(mont) 8 32 Paleriana montana 4- Locul și data: 1, Brâna Caprelor; 2, Padina lui Călineț, 26.VII.1996. Spectrul bioformelor subliniază că într-un procent ridicat sunt hemicriptofitele (67%), urmate de mezofanerofite (17%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 133). In fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (38%) urmate de speciile europene și central-europene (20,8%) (fig. 134). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente mezofitele (54%), iar xeromezofitele și mezohigrofitele sunt Fig. 133 Bioformele ass. Calamagrostio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae Fig. 134 Elementele floristice ale ass. Calama- grostio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae % 60 50 40 30 20 i 10 + Fig. 135 Indicii ecologici ai ass. Calamagro- stio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae Fig. 136 Spectrul cariologic al ass. Calamagro- stio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae 290 Simona Mihăilescu temperaturii, numeroase sunt specii mezoterme (54%), apoi microterme (29%). Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile acido-neutrofile (45%), de asemenea multe specii sunt neutrofile (26%) (fig. 135). Din punct de vedere cariologic (fig. 136), în număr ridicat sunt speciile diploide (54%) comparativ cu cele poliploide (46%). Indicele de diploidie are valoarea 0,882. Al. Sambuco-Salicion Tx. 1950 Alianța reunește cenoze arbustive dominate de Betula pendula, Populus tremula, Salix caprea, S. silesiaca, Sambucus racemosa și S. nigra. Sambucetum racemosae (Noirf. 1949)Oberd. 1973 (syn. Salici capreae-Sambucetum racemosae (Soo 1960) Kovâcs 1961) Asociația a fost semnalată la Brusturet și în văile Seacă și Crăpătura (V. Sanda & al., 1977), unde se dezvoltă fragmentar, sub forma unor fâșii înguste, în compoziția floristică fiind prezente un număr însemnat de specii apartenențe alianțelor Symphyto-Fagion și Alno-Ulmion, dintre care: Acer pseudoplatanus, Geranium robertianum, Oxalis acetosella, Pulmonaria rubra, Stellaria nemorum. Rubetum idaei Pfeiff. 1936 em. Oberd. 1973 Acest tip de asociație a fost menționat de V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977) din partea sudică a masivului (Valea Seacă, Muntele Pietricica, Piatra Galbenă). Pe teritoriul cercetat de noi, prezența acestei asociații este fragmentară și, de cele mai multe ori, în urma reinstalării vegetației potențiale, din aceste fitocenoze rămân doar pâlcuri nereprezentative. Menționăm câteva stațiuni. Valea Vlădușca, Valea Mărtoi, Plaiul Mare, unde sunt prezente aceste fitocenoze, în a căror compoziție floristică au prezențe ridicate speciile: Calamagrostis arundinacea, Fragaria vesca, Galeopsis speciosa, Rubus idaeus, Salix caprea, Sambucus racemosa, Sorbus aucuparia, etc. CI. SAL1CETEA PURPURAE Moor 1958 Clasa cuprinde fitocenoze lemnoase care se înfiripează pe prundișuri și pietrișuri din luncile râurilor și pâraielor, care fixează depozitele aluvionare. Acestea au aspect de zăvoaie și se întâlnesc pe întreg cuprinsul Europei. Ord. Salicetalia purpurae Moor 1958 în acest ordin sunt cuprinse asociații lemnoase de pe prundișurile râurilor. în Masivul Piatra Craiului, acest tip de fitocenoze sunt răspândite în etajul montan, iar dintre speciile caracteristice menționăm: Populus tremula, Rubus caesius, Salixpurpurea. Al. Salicion eleagno-daphnoidis (Moor 1958) Grass 1993 Alianța reunește fitocenoze situate în lungul apelor curgătoare. Dintre speciile caracteristice, amintim: Calamagrostis pseudophragmites, Epilobium dodonăei, Myricaria germanica. Myricario-Epilobietum Aichinger 1933 în Masivul Piatra Craiului, Myricaria germanica este strict răspândită în lungul Râului Bârsa Mare, unde formează, împreună cu Epilobium dodonăei, asociația Myricario- Epilobietum (tabelul nr. 38). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 291 Tabelul nr. 38 Myricario-Epilobietum Aichinger 1933 Bio- Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 4 forma floristic Altitudine (m) 800 800 800 800 Expoziția N N N N înclinare (grade) 70 50 70 60 Acoperirea vegetației (%) 25 25 25 25 Suprafața (m-) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Salicion eleagno-daphnoides H Eua(cont) 7 28 Calamagrostis pseudophragmites + 1.3 + H Euc(mont) 8 36 Epilobium dodonaei +.3 + + N Eua 6 24 Myricaria germanica 2.4 1.3 2.5 3.5 Salicetaiia MM(M) Eua 19 38 Populus tremula + 4- H(N) Eua(Med) 7 28 Rubus caesius + 4- M Eua 19 38 Salix purpurea 2.4 +.3 + 1.3 Alnetea MM Eua 7 28 Alnus glutinosa 4- + M Eua 19 76 Salix cinerea 1.3 + 1.3 4- Varia Th Cp(bor) 10 40 Arenaria serpyllifolia + + H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum + G Cp(bor) - 216 Equisetum palustre 4- H Eua 7 14 Holcus lanatus + + 4- Ch Eur 9 36 Lysimachio nummularia + + HH Cosm 5 50 Lythrum salicaria + 4- 4- H(G) Cp(bor) 6 72 Mentha arvensis + H(G) Eua(Med) 6 24 Mentha longifolia 4- + + HH Eua 11 66 Myosotis scorpioides + + + H Cosm 7 28 Potentilla reptans + + H Cp(bor) 7 28 Prunella vulgaris + H Cosm 7 14 Rumex acetosa + HH Cp(bor) 5 62 Scirpus sylvaticus 4- H Eua(Med) 13 26 Stellaria graminea + + 4- G Eua 10 60 Tussilago farfara + HH Eua 9 18 Veronica beccabunga + Locul și data: 1,2, 3, Valea Bârsei, malul apei, 29.VII.1995; 4, Stâna sub Bortilă, 6.VIII. 1997. Bioformele asociației sunt reprezentate în primul rând de hemicriptofite (47%), însă importante sunt helo-hidatofitele (17%), care dau nota caracteristică acestor cenoze, celelalte bioforme având o reprezentare variabilă (fig. 137). Spectrul elementelor floristice evidențiază ponderea mare a speciilor eurasiatice (54,2%), speciile circumpolare și cosmopolite sunt prezente în procente semnificative de 20,8% și, respectiv 12,5% (fig. 138). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență regimul ridicat de umiditate necesar dezvoltării fitocenozelor, de aceea, mezohigrofitele (33%) și higrofitele (29%) sunt bine reprezentate. Din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile mezoterme (54,2%), dar și euritermele sunt în procent ridicat (20,8%). Reacția solului evidențiază 292 Simona Mihăilescu faptul că în număr cel mai mare sunt speciile eurionice (50%), urmate de neutrofile (29,2%) (fig. 139). Din punct de vedere cariologic (fig. 140), în număr ridicat sunt speciile poliploide (70,8%) comparativ cu cele diploide (29,2%). Indicele de diploidie are valoarea 0,395. Fig. 137 Bioformele ass. Myricario- Epilobietum Fig. 138 Elementele floristice ale ass. Myricario-Epilobietnm Fig. 139 Indicii ecologici ai ass. Myricario- Epilobietum % 80 70 60 50 40 30 20 10 0 D P D-P Fig. 140 Spectrul cariologic al ass. Myricario-Epilobietum CI. RHAMNO-PRUNETEA Rivaz Goday & Borja Carbonell 1961 în această clasă sunt incluse asociații de tufărișuri care se dezvoltă în urma tăierilor de pădure, pe terenuri unde pădurea nu s-a reinstalat. Ord. Prunetalia Tx. 1952 Pe lângă speciile arbustive care au răspândire mai largă în masiv, în fitocenoze este prezent Viburnum opulus, specie caracteristică pentru acest ordin. Al. Prunion spinosae Soo 1940 Este o alianță puțin răspândită în masiv. Asociația Pruno spinosae-Crataegetum aparține acestei alianțe. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 293 Primo spinosae-Crataegetum (Soo 1927) Hueck 1931 Asociația intră în categoria unităților fitocenologice secundare care apar pe terenuri ocupate în trecut de păduri. Acest tip de tufărișuri, situate mai ales în apropierea orașului Zărnești, ocupă terenuri înțelenite, după defrișarea arborilor. Fitocenozele premerg reinstalarea pădurii, în cazul în care există condiții de regenerare a acesteia. Stratul arbustiv este format în special din Primus spinosa și Crataegus monogyna, la care se adaugă Ligustrum vulgare. Alte specii care sunt în mod constant întâlnite ca însoțitoare în această asociație sunt Cornus sanguinea și Roșa canina. Sunt prezente și specii apartenențe clasei Querco-Fagetea (Corylus avellana, Acer campestre), precum și specii apartenențe alianței Alno-Ulmion (tabelul nr. 39). Tabelul nr. 39Primo spinosae-Crataegetum (Soo 1927 ) Hueck 1931 Bioforma Element x 2n Numărul releveului 12 3 4 floristic Altitudine (m) 900 850 900 900 Expoziția N N N N Înclinare (grade) 20 15 20 10 Acoperirea vegetației (%) 90 90 70 60 Suprafața (m2) 400 400 400 200 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Char. ass. M Eur 17 34 Crataegus monogyna 3.5 4.5 3.5 1.3 M Eua 8 32 Primus spinosa + . + 1.3 Prunetalia N Euc(Med) 8 16 Clematis vitalba + 1.4 . M Euc 11 22 Cornus sanguinea + . + + H Eua(Med) 7 42 Geum urbanum + . + + M Eur(Med) 23 46 Ligustrum vulgare + + 1.3 1.3 N Eur 7 35 Roșa canina + + + . N Euc(Med) 1 35 Roșa micrantha + M Cpțbor) 9 18 Viburnum opulus + + + . Alno-Ulmion MM(M) Eua 7 28 Alnus glutinosa 3.5 . + H Eua 7 14 Filipendula ulmaria + M Eua 10 20 Frangula alnus 1.3 + + H(N) Eua(Med) 7 28 Rubus caesius + + . . M Euațcont) 9 36 Spiraea salicifolia + H Carp-Balc- 10 20 Telekia speciosa + . + . Cauc Querco-Fagetea s.l. MM(M) Eur 13 26 Acer campestre + H Eua(Med) 17 102 Campanuia rapunculoides + + M Eua 11 22 Corylus avellana + + . + M Eua 9 18 Lonicera xylosteum + . + + N . Cpțbor) 7 14 Rubus idaeus + + + . H Eua 8 16 Salvia glutinosa + Varia H Eucțalp) 9 18 Acinos alpinus ssp. majoranifolius + . + H Eua(Med) 8 16 Anthriscus sylvestris + 294 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 O H Cp(bor) 8 16 Artemisia vulgaris 4- H Eua 8 16 Astragalus glycyphylos 4- 4- MM(M) Eua 7 28 Betula pendula 4- 4- H Eua 10 30 Campanula glomerata 4- 4- H Euc(Med) 6 24 CoroniHa varia 4- + H Eua 11 22 Cruciala laevipes 4- 4- H Eua(Med) 7 28 Daclylis glomerata + + H Eua 6 36 Epilobium roseum 4- Th Adv 9 36 Erigeron annuus + 4- 4- H Eua(Med) 10 20 Eupalorium canabinum 4- 4- Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides + H Eua 11 77 Fragaria vesca 4- 4- Th cp 11 66 Galium aparine 4- 4- H Eua 11 22 Galium mollugo 4- + H Eua 7 14 Holcus lanatus 4- 11 Eua 8 32 Hypericum perforatum -1- II Eua 7 14 Lalhyrus pratensis -L 4- H Eua 12 24 Lychnis flos-cuculi + 4- H(HH) Eua 7 28 Lysimachia vulgaris + H(HH) Cosm 5 60 Lythrum salicaria + H Carp 11 22 Primula elatior 4- 4- G Cosm 13 104 Pteridium aquilimim 4- 4- H Eua 8 48 Stachys officinalis + 4- 4- -4- H Eua 7 84 Trifolium medium 4- H Eua 7 14 Trifolium pratense 4- -4 Th(THl Med(est) 7 14 Vicia villosa 4- + H Eua 5 20 Viola hirta 4- Locul și data: 1,2, Sub Bârc; 3, 4, Valea Topliței, 21.IX. 1996. Spectrul bioformelor subliniază prezența unui procent ridicat de hemicriptofite (58%), dar importante pentru această asociație sunt mezofanerofitele (16%), nanofanerofitele (10%) și megafanerofitele (6%) (fig. 141). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (60%), speciile europene și central-europene sunt reprezentate în proporție semnificativă (10%) (fig. 142). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente xeromezofitele (56,8%) și mezofitele (19,6%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile microterme470,5%), asociația fiind răspândită la altitudini mai mari în masiv. Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (35,3%), de asemenea multe specii sunt eurionice (29,4%) (fig. 143). Din punct de vedere cariologic (fig. 144), în număr ridicat sunt speciile diploide (54%) comparativ cu cele poliploide (46%). Indicele de diploidie are valoarea 1,340. CI. QUERCO-FAGETEA Br. - Bl. & Vlieg. 1937 Pădurile de foioase alcătuiesc etajul montan (nemoral) care înconjură întregul masiv, ca o zonă distinctă și care pătrunde uneori adânc spre sectorul central, de-a lungul văilor montane. în această clasă sunt reunite făgete pure sau făgete în amestec cu bradul și molidul, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 295 El. 11. Adv 0 Cosm □ Med P Carp-Balc-Cauc 0 Carp 0 E uc I---1 Eur M Eua I____ Cp n 0 20 40 60 80 % Fig. 141 Bioformele ass. Primo spinosae- Crataegetum % so 70 60 50 40 30 20 10 0 Fig. 142 Elementele floristice ale ass. Pruno spinosae-Crataegetum Indici ecologici Fig. 143 Indicii ecologici ai ass. Pruno spinosae-Crataegetum Fig. 144 Spectrul cariologic al ass. Pruno spinosae-Crataegetum care au ca specii caracteristice:. Athyrium filix-femina, Brachypodium sylvaticum, Corylus avellana, Dryopteris filix-mas, Impatiens noli-tangere, Moehringia trinervia, Poa nemoralis etc. Ord. Fagetalia Pawl. 1928 în acest ordin au fost grupate păduri de foioase care vegetează pe substraturi diferite, pe soluri bogate în humus și care prezintă un număr foarte mare de specii caracteristice, dintre care amintim: Actaea spicata, Anemone nemorosa, Cardamine bulbifera, Circaea lutetiana, Daphne mezereum, Geranium robertianum, Mycelis muralis, Neotia nidus-avis, Paris quadrifolia, Pulmonaria officinalis, Viola reichenbachiana, etc. Al. Alno-Ulmion Br.-BI. & Tx. 1943 em. Mtill. & Gbrs 1958 In această alianță sunt cuprinse zăvoaiele de arini care alcătuiesc galerii de-a lungul văilor din etajul montan. Rezultatele unor analize polinice confirmă dăinuirea acestor zăvoaie în cursul glaciațiunilor, asigurând astfel, supraviețuirea în perioadele reci, a unui contingent de specii nemorale. 296 Simona Mihăilescu Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1990 (syn. Alnetum incanae auct. roman) Până într-un trecut nu prea îndepărtat, zăvoaiele edificate de Alnus incana aveau o largă extindere pe cursul văilor montane. Actuale vestigii ale arinișurilor de odinioară ocupă suprafețe relativ mai reduse, în partea nordică, pe văile dinspre Râul Bârsa, Valea Bârsa Tămașului, iar compoziția lor floristică a fost deseori intens modificată în urma ruderalizării (tabelul nr. 40). Asociația a fost semnalată și la Piciorul Pietrei Craiului și în partea sudică în lungul Dâmboviței și a afluenților săi cu văi mai largi (V. Sanda & al., 1977). Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat 64% de hemicriptofite, urmate de terofite anuale (10%) și geofite (8%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 145). Spectrul elementelor floristice evidențiază ponderea mare a speciilor eurasiatice (45%), speciile europene și circumpolare sunt și ele reprezentate în proporție semnificativă de 19% și respectiv 12% (fig. 146). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente mezofitele (58%) și mezohigrofitele (30%), urmate de higrofite (6,5%), iar din punct de vedere al EL fl. Cosm D-Balc Carp-Balc-Cauc Fig. 145 Bioformele ass. Telekio speciosae- Alnetum incanae AlpCarp-Balc Euc Eur Eua Cp B □ I I 0 10 20 30 40 50 %l Fig. 146 Elementele floristice ale ass. Telekio speciosae-Alnetum incanae Fig. 147 Indicii ecologici ai ass. Telekio speciosae-Alnetum incanae % 60 j 50 40 30 20 10 0 Fig. 148 Spectrul cariologic al ass. Telekio speciosae-Alnetum incanae 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Fagetalia MM Euc 13 52 Acer pseudoplatanus 4- 1 H(G) Eua 11 44 Aegopodium podagraria 4- 4- 4- n H(Ch) Eur 8 32 Ajuga reptans 4- 4- 4- n H Eua 7 28 Bromus benekeni 4- 4- 1! H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 4- 4- 4- II Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides 4- 4- 11 MM(M) Eur 12 24 Fagus sylvatica 4- 1.3 4- 11 Th Cosm 8 64 Geranium robertianum 4- 4- -4 -4 HI Ch(H) Eua 9 18 Glechoma hederacea 4- 1 H Eur 9 18 Mycelis muralis 4- I H D-Balc 7 14 Pulmonaria rubra 4- + II N Eur 7 28 Rubus hirtus 4- 4- II H Eua 8 16 Salvia glutinosa + 4- 4- 4- III H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia 4- 4- 4- II H Eua 5 20 Viola reichenbachiana 4- 4- II Querco-Fagetea H Cosm 10 80 Athyrium ftlix-femina 4- 4- 4- 2.4 4- III H Eua(Med) 9 18 Brachypodium sylvaticum + 4- II M Eur 11 22 Corylus avellana 4- 2.4 4- -4 4- 111 H Cosm 41 164 Dryopteris fdix-mas 4- 4- + + III H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- I Varia H Cp(bor) 7 28 Agrostis stolonifera 4- + 11 H Eua(Med) 8 16 Anthryscus sylvestris + 4- II H Eur 9 18 Bellis perennis + 4- II H Cp(bor) 8 32 Callha palustris + 4- + 4- + u_ IV H Eua(Med) 8 16 Cardamine amara 4- + 4- II H Euc(mont) 9 18 Carduus personata 4- 4- 4- 11 H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisithales 4- + II TH Eua(Med) 17 34 Cirsiiim palustre 4- 4- II 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 TH Eua 8 32 Echium vulgare + 4- II G Cosm 216 Equisetum arvense + II H Eua 7 14 Filipendula ulmaria + 1.3 4- II H Cp(bor) 7 42 Geum rivale + + II H Eur 7 28 Hordelymus europaeus 4- + II H(Ch) Eur 9 18 Lamium maculatum 4- 4- II H Eua 6 24 Lotus corniculatus 4- + II H(HH) Cosm 5 60 Lythrum salicaria 4- 4- + II Th(TH) Eua 8 16 Medicago lupulina + ’ + II H(G) Eua(Med) 6 24 Mentha longifolia 4- 4- 4- 4- 4- 4. 4- V H(HH) Eua 11 66 Myosotis scorpioides 4- + + + III H Eur(mont) 7 14 Poa chaixii 4- + II H Cp(bor) 7 28 Prunella vulgaris 4- 4- + + III N Cp(bor) 7 14 Rubus idaeus + 4- II H Cosm 7 14 Rumex acetosa 4- + II M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca + + II HH(G) Cp(bor) 62 Scirpus sylvaticus 4- 4- + + + III MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia + + II Th(TH) Cosm 10 40 Stellaria media + 4- II H Eua(Med) 8 16 Taraxacum officinale agg. + + + II H Eua 8 32 Trifolium repens + + II G(H) Eua 10 60 Tussilago farfara 4- + 4- II H(G) Cosm 6 48 Urtica dioica + 4- 4- 4- 2.4 4- 1.4 IV Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Specii într-un singur releveu: Campanula patula (5): TH. Eur. (10; 20); Deschampsia caespitosa (3): H. Cosm. (13; 26); Galeopsis speciosa (4). Th, Eua(cont), (8, 16), Galium palustre (1): H. Cp, (12; 24); Hypericum maculatum (3): H. Eua. (8; 16); Juncus effusus (9): H. Cosm. (5; 40); Lolium perenne (2): H, Eua(Med). (7; 14); Lycopus europaeus (5): HH. Eua, (11; 22); Lysimachia nummularia (8): Ch. Eur, (8; 32); Orchis mascula (3): G, Eur(Med), (7; 42); Plantago major (1): H. Eua. (6; 12); Poa pratensis (2): H. Cp. (7; 25); Rumex alpinus (8): H. Alp-Carp-Balc. (10, 20), Rumex alpestris (6): H. Eua(mont), (7; 14); Salix triandra (6): M, Eua. (19; 38); Sambucus nigra (8): MM, Eur. (9; 36); Senecio ovatus (6); H, Eua, (10; 40); Spiraea chamaedryfolia (6): M. Eua, (9; 18). Locul și data: 1, 2, Valea Bârsa Tămașului, 8-10.VII.1995; 3, 4, Valea Crăpăturii, 22.IX.1996; 5, Sub Bârc, 20.VI.1996; 6, Padina lui Râie; 7, Valea Urșilor; 8, 9, Valea Bârsei lângă Plaiul Foii, 7.VIII. 1997. 300 Simona Mihăilescu temperaturii, numeroase sunt specii mezoterme (52%), microtermele (24%) și eurionicele ( 23%) fiind în procente semnificative. Reacția solului evidențiază faptul că numeroase sunt speciile eurionice (44%), de asemenea multe specii sunt neutrofile (22%) și acido- neutrofile (27%) (fig. 147). Cariologic (fig. 148), în procente apropiate sunt atât speciile diploide (48,4%) cât și cele poliploide (51,6%), indicele de diploidie având valoarea 0,722. Al. Sytnphyto-Fagion Vida 1963 Făgetele constituie un component important al etajului montan al Pietrei Craiului, care s-au extins în masiv în cursul perioadei preboreale, ajungând la apogeu în climatul umed și răcoros din perioada subatlantică. Cu toate acestea, în ultimul timp, extinderea lor a fost considerabil redusă în urma exploatărilor forestiere. Speciile caracteristice ale acestor' făgete (Cardamine glanduligera, Festuca drymeia, Pulmonaria rubra, Symphytum cordatum, etc.) permit încadrarea lor în această alianță proprie Carpaților sud-estici. Subal. Symphyto-Fagenion (Vida 1963) Soo 1964 în cadrul acestei subalianțe sunt incluse făgetele pure sau în amestec cu bradul și molidul. Multe din speciile caracteristice pentru această subalianță sunt comune cu cele ale alianței Symphyto-Fagion. Symphyto cordati-Fagetum Vida 1963 (syn. Fagetum carpaticum auct. roman) Asociația este prezentă mai ales pe versantul sud-estic, până aproape de limita superioară a fagului (Padinile Frumoase, Valea Seacă a Pietrelor) la altitudini de 1300-1400 m. A fost menționată și în partea sudică a masivului la Dâmbovicioara și pe Muntele Piatra Galbenă (V. Sanda & al., 1977). Se remarcă constanța ridicată a speciei Symphytum cordatum, dar și prezența destul de mare a diseminațiilor de Picea abies, care la limita superioară a făgetului devine codominant. în stratul ierbaceu se află numeroase specii nemorale printre care: Galium schultesii, Glechoma hederacea, Isopyrum thalictroides, Salvia glutinosa etc. Atât în această asociație, cât și în Pulmonario rubrae-Fagetum, există în compoziția stratului ierbos o serie de specii caracteristice pentru ordin și clasă, comune celor două tipuri de asociații (tabelul nr. 41). în cadrul asociației, bioformele sunt reprezentate printr-un procent ridicat (52%) de hemicriptofite, urmate de geofite (21%) și terofitele anuale (9%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 149). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (36%), urmate de speciile europene și central-europene (17,5%), dar elementele care dau specificul acestei asociații sunt speciile carpatice și carpato-balcanice (3,9%) (fig. 150). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente mezofitele (76%), urmate de mezohigrofite (14,4%). Din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii mezoterme (55,8%) și microterme (29,8%). Reacția solului evidențiază un procent Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 301 Tabelul nr. 41 Symphyto cordati-Fagetum Vida 1963 Bio- Clement ,x 2n Numărul relevcului 1 2 3 4 5 K. forma florist ic Altitudine (m) 820 900 1200 1100 1300 Expoziția S V E NV SE înclinare (grade) 45 30 20 30 25 Consistența (%) 80 80 80 75 80 înălțimea arborilor (m) 15-18 16-18 14-16 18-20 16-18 Acoperire strat ierbos (%) 45 50 50 50 60 Suprafața fm2) 400 400 400 400 400 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Char. ass. H(G) D 9 18 Symphytum cordatum +.1 1.3 2.5 1.2 -4- V G Carp 8 48 Cardamine glanduligera 1.4 + 4- 4- IV Symphyto-Fagion H Euc(mont) 8 16 Euphorbia carniolica + + 4- 111 G(H) Carp-Balc 7 14 Festuca drymeia 2.3 + 4- III H Carp 8 32 Ilelleborus purpurascens + I G D 8 16 Hepatica transsilvanica 4- I H D-Balc 7 14 Pulmonaria rubra 4- 4- II Th(TH) Carp-Balc - Silene heuffelii -1- I Fagetalia s.l. MM Eua 13 26 Acer platanoides + + II H Eua 8 16 Actaea spicata + I G Eur 7 14 AUium ursinum 4- 1 G Eur 15 30 Anemone nemorosa + 3 4- 4- III H(G) Eua 13 26 Asarum europaeum 4- I H Eua 7 28 Bromus benekenii 4- 1 H Eua(Med) 17 102 Campanula rapunculoides + I G Euc 8 96 Cardamine bidbifera + + 4- + IV H Eur 5 58 Carex sylvatica 4- 1 G Eua 11 22 Circaea Iute liana 4- 4- 4- III G Euc 8 16 Corydalis bulbosa 4- 4- 11 G Eur 8 16 Corydalis solida + + 4- III N Eua 9 18 Daphne mezereum 4- 4- 4- III H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 4- 4- 4- III G Eua 10 40 Epipactis helleborine 4- l Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides 4- + II MM(M) Eur 12 24 Fagus sylvatica 4.5 4.5 4.5 2.3 5 V G Eua 11 44 Galium odoratum 1.5 1.5 4- 4- IV G Euc 1 1 66 Galium schultesii + + 11 Th Cosm 8 64 Geranium robertianum + + -1- 4- + V N(E) Atl-Med 12 48 Hedera helix 4- 1 G Euc 7 14 Isopyrum thaliclroides + + + + IV H(Ch) Euc 9 18 Lamiastrum galeobdolon 4- II H Eur 6 12 Luzula luzuloides 4- 4- + 4- 4- V H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 2.5 1.3 4- 4- IV H Eur 9 18 Mycelis muralis + 4- 4- 4- 4- V G Eua(Med) 9 36 A'eotia nidus-avis 4- I H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella + 2.4 + 2 IV II Eua 5 20 Paris quadrifoha 4- 1 302 Simona Mihăilescu I 2 3 4 5 6 H Cosm 41 82 Polystichum setiferum G Carp 8 16 Ranunculus carpaticus N Eur 7 28 Rubus hirtus H Eua 8 16 Salvia glutinosa H Euc(mont) 9 18 l 'eronica urticijoha H Eua 5 20 Viola reichenbachiana Querco-Fagetea H(G) Cp(bor) 9 36 Adoxa moschatellina G Eur(Med) 7 28 Anim alpinum H Cosm 10 80 Alhyrium filix-femina H Eua(Med) 9 18 Brachypodium sylvaticwn H Eua(Med) 8 16 Campanuia persicifolia H Cosm 41 164 Dryopteris filix-mas G Euc 10 40 Epipactis microphylla H(Ch) Pont-Med 9 36 Glechoma hirsuta Th(TH) Eua(Med) 7 14 Lapsana communis M Eua 9 18 Lonicera xylosteum Th-TH Eua(Med) 12 24 Moehringia trinervia H Eua 7 28 Poa nemoratis Moehriongio-Acerenion MM Euc 13 52 Acer pseudoplatanus G Cp(bor) 9 36 Asplenium scolopendrium H Eua 17 34 Campanuia latifolia Th Eua 10 20 Impaliens noli-tangere H Eur(mont) 41 164 Polystichum aculeatum H Eur 13 26 Stellaria nemorum Vaccinio-Piceetalia MM Euc 12 24 Abies alba TH Carp-Balc 10 80 Campanuia palida ssp.abietina H Cp(bor) 41 164 Dryopteris dilatata G Cp(bor) 10 160 Gymnocarpium dryopteris H Carp-Balc 9 18 Hieracium rotundatum H Euc 6 12 Luzula sylvatica MM Eur 12 24 Picea abies G Eur 14 28 Polygonatum verlicillatum Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia ssp.glabrata Epilobietalia angustifolii H Eua 14 77 Fragaria vesca Th Eua(cont) 8 16 Galeopsis speciosa N Cp(bor) 7 14 Rubus idaeus M Eua(bor) 9 36 Sambucus racemosa Varia H Eua 11 44 Aegopodium podagraria Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 303 II I . II + III + III II II I + III + II I . IV II I I II IV 1 III III + I I . III + III + IV + IV I I- . II II I I- . I t . III + III - +.1 II . II 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 H Cosm 9 72 Asplenium trichomanes + 4- II Th Cp(bor) 8 32 Cardamine flexuosa 4- + + III H Cp(bor) 6 48 Chrysosplenium alternifolium 4- 4- II H Cosm - 168 Cystopteris fragilis 4- 4- 4- III H Euc 7 28 Geranium phaeum 4- 4- 11 H Eua 9 18 Myosotis sylvatica 4- 4- II G Eua(Med) 7 42 Platanthera bifolia 4- + + III H Euc(mont) 5 30 Stachys alpina + + II H(Ch) Eua 13 26 Stellaria holostea 4- 4- II H(G1_ Cosm 6 48 Urtica dioica 4- 4- II Specii prezente într-un singur releveu: Alliaria petiolala (l):Th, Eua(Med), (7; 42); Cephalantera rubra (2): G, Eur. (9; 36); Chelidonium majus (1): H, Eua, (6; 12); Digitalis grandiflora (1): H, Eur. (7; 56); Gentiana asclepiadea (5): H, Euc(mont), (9; 36); Geum wbamim H, Eua(Med), (7; 42); Heracleum sphondylium (5): H, Eua, (11; 22); Hypericum hirsulum (5): H, Eua, (9; 18); Petasites hybridus (4): H, Eua, (10; 60); Primula elatior (1): H, Carp, (11; 22); Roșa pendulina (5): N, Euc, (7; 28); Sambucus nigra (1): MM, Eur. (9; 36); Scrophularia scopolii (5): H, Pont-Med, (13; 26); Spiraea chamaedryfolia (5): M, Eua, (9; 18); Stachys sylvatica (1): H, Eua, (8; 48); Valeriana sambucifolia (5): H, Euc, (7; 56); Verbascum lanatum (1): TH, D-Balc. Locul și data: 1, Padina lui Dănișor; 2, Fântâna lui Botorog, 6.VII.1994; 3, Muchia Curmăturii, 9.VII.1994; 4, Muchia Șpirlea, 8.VII.1995; 5, V. Seacă, 9.VII.1995. H 52% Fig. 149 Bioformele ass. Symphyto cordati- Fagetum Fig. 150 Elementele floristice ale ass. Symphyto cordati-Fagetum I- + II I destul de ridicat de specii acido-neutrofile (36,5%) și neutrofile (31,7%), de asemenea multe specii sunt eurionice (24%) (fig. 151). Din punct de vedere cariologic (fig. 152), în procente apropiate sunt atât o im o na Mihăilesc i: Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 305 Fig. 15! Indicii ecologici ai ass. Symphylo cordati-Fagetum 50 40 3 0 20 10 0 Fig. 152 Spectrul cariologic al ass. Symphylo cordati-Fagetum Pulmonaria rubrue-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987 (syn. Abieti-Fagetum auct. roman; Fagetum clacicum abietosum Beldie 1951) Pădurile de amestec de fag cu brad se întâlnesc pe teritoriul cercetat între 900-1200 m altitudine, pe versanți însoriți și moderat înclinați, in această asociație se întâlnesc în raporturi de codominanță variabilă Fagus sylvatica și Abies alba, în stratul arborilor la aceste fitocenoze sunt prezente și speciile Picea abies și Acer pseudoplatanus. în stratul ierbos se remarcă printr-o prezență ridicată diferențiala geografică Pulmonaria rubra, dar și principalele specii caracteristice pentru alianța Symphyto-Fagion. Fără să aibă caracterul unui climax zonal ca și în Carpații nord-estici, această asociație este situată pe versantul nordic și nord-vestic al masivului, între Valea Topliței (Dosul Pietrei Craiului) și până spre muntele Tămașul între altitudinile de 900-1300 (1400) m. Acest tip de făget cu brad, în care, în proporție destul de mare este diseminat și molidul, este dezvoltat pe soluri de pe substrat calcaros, ca și în zona șisturilor cristaline de la poalele masivului. Se întâlnește pe vechile conuri de dejecție din lungul văilor, cu material calcaros transportat și suprapus peste formațiunile cristaline. Asociația apare însă, în mod discontinuu, și pe coamele dintre văi, iar mai sus, între altitudinile de (1100) 1200-1300 (1400) m, pe formațiuni autohtone tithonice (A. Beldie, 1952). în general, fagul se găsește în raport de predominanță față de brad, asociația ocupă versanți moderat înclinați, cu expoziție variabilă, iar în stratul ierbos, se remarcă printr-o prezență ridicată Pulmonaria rubra. Sunt prezente și specii caracteristice grupei de făgete din întreg lanțul carpatic (inclusiv Carpații de Nord și Nord-Vest) cum sunt: Cardamine bulbifera, C. glanduligera, Galium schultesii, Isopyrum thalictroides, etc. Ridicările efectuate pun în evidență un număr mare de specii ce intră în compoziția acestei asociații și care sunt caracteristice alianței Symphyto-Fagion, printre care: Euphorbia carniolica, Helleborus purpurascens. Hepatica transsilvanica, Ranunculus carpaticus, ș.a., dar și caracteristice pentru ordinul Fagetalia, printre care unele cu o constanță ridicată în relevee: Daphne mezereum, Epilobium montanum, Euphorbia amygdaloides, Galium odoralum, Mercurialis perennis, Mycelis muralis, ș.a. (tabelul nr. 42), 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 H Cp(bor) 41 164 Dryopteris dilatata + 4- I H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum 4 4 4 4 4- 4- 4- IV G Eua 10 40 Epipactis helleborine 4- 4- 4- II G Eua 34 68 Epipogium aphyllum I Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides 4 4 4 4 4- 4 4 IV G Eua 11 44 Galium odoratum 4 4 4 3.5 3.5 2.5 4 1.3 2.5 V Th Cosm 8 64 Geranium robertianum 4- 4 4 4 4- 4 4- 4 IV H Eur 7 28 Hordelymus europaeus -r -4 4 II G Euc 7 14 Isopyrum thalictroides 4 4 4- 4 II H(Ch) Euc 9 18 Lamiastrum galeobdolon 4 4 4- -4 4' 111 H Eur 6 12 Luzuia iuzuloides 4 4 4 4- 4- 4 III H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 1.3 1.3 + 1.3 3.5 3.5 1.5 2.5 3.5 1.5 V H Eur 9 18 Mycelis muralis 4 4 4 t 4 4- 4 IV H Eua 9 18 Myosotis sylvatica 4 4 I H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella 1.3 1.3 4 4 1.3 1.3 1.5 4 -4 1.3 V H Euc 9 18 Prenanthes purpurea 4 I G Carp 8 16 Ranunculus carpaticus + I N Eur 7 28 Rubus hirtus 4 4 4- 4 4 4 Iii H Eua 8 16 Salvia glutinosa 4 4- 4 4 II H Eur(Med) 8 16 Sanicula europaea 4 4 -4 4- 4 III H Eua 10 40 Senecio ovatus 4 4 4" 4' + 4 III H Euc(mont) 5 30 Stachys alpina 4- 4- I H Eua 8 48 Stachys sylvatica 4' 4“ I H(G) Euc 9 18 Symphytum tuberosum ssp.nodosum 4 4 I H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia + + 4- 4 4- III H Eua 5 20 Viola relchenbachiana 4 1 Querco-Fagetea s.l. G Eur 15 30 Anemone nemorosa + 4 4 11 H Cosm 10 80 Athyrium fllix-femina 4 4 4 + + + 4- 4- 4 V H Eua(Med) 9 18 Brachypodium sylvaticum 4 4 4 4 II H Eua(Med) 8 16 Campanula persicifolia + 4- I 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 M Eur 11 22 Corylus avellana 1.3 1.3 4- 4 4 1.3 III H Eur 7 56 Digitalis grandiflora 4 I H Cosm 41 164 Dryopteris ftlix-mas 4 4- 4 4 4 4 4 4- 4- 4 V G Euc 11 66 Galium schultesii 4 4 4- 4- III M Eua 9 18 Lonicera xylosteum 4 4 1.3 4 4 4 4- 4 IV H Eur 9 18 Melica uniflora 4- I Th(TH) Eua(Med) 12 24 Moehringia trinervia 4 I H Eua 7 28 Poa nemoralis 4 + 4 4 4 II! El Alp-Carp 9 18 Tanacetum corymbosum ssp.dușii 4- 1 "Acerion" MM Euc 13 52 Acer pseudoplatanus 4- 4- 4 □.. 11 N Euc 13 52 A cer pseudoplatan us (plantule) 4 _L. I H Eua ' 17 34 Campanula latifolia 4- 4 I MM Eur 23 46 Fraxinus excelsior I Th Eua 10 20 Impatiens noli-tangere 4 4 4 II H Eur(mont) 41 164 Polystichum aculeatum _L. I M Eur(mont) 12 24 Taxus baccata 4 I Vaccinio-Piceetalia TH Carp-Balc 8 80 'Campanula patula ssp.abietina 4 I H Carp-Balc 9 18 Hieracium rotundatum 4 4 J M Eur(mont) 9 18 Lonicera nigra I H Euc 6 12 Luzuia sylvatica 4 1.2 4 11 Th Eua(mont) 9 18 Melampyrum sylvaticum 4 I MM Eur 12 24 Picea abi.es 1.3 4 1- 3 +.3 1.3 1.3 4- 4_ 1.3. 4 V G Eur 14 28 Polygonatum verticillatum 4 4 4 4- II Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 4 4 4 II MM-M Eur 17 34 Sorbus aucuparia 4- .j_ .4. 4. -1- 4 III N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium. myrtillus .a- T Betulo-Adenostyletea s.l. H Euc(mont) 9 54 Achillea distans ssp.tanacetifolia 4 4- [ H Alp-Balc 9 54 Achillea stricta 4 4. I 306 Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 309 O varietate mare se întâlnește și între speciile însoțitoare, de asemenea, un număr însemnat de specii intrate accidental în compoziția floristică a fitocenozei, explică parțial diferențele ce apar între Masivul Piatra Craiului și celelalte masive cu care s-a realizat comparația (vezi capitolul VI). Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat 59% de hemicriptofite, urmate de geofite (16%), megafanerofitele și mezofanerofitele fiind în procente semnificative de 7% și respectiv 4%, celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 153). In fitocenoze, elementele floristice cu pondere mare sunt speciile eurasiatice (31,6%), urmate de speciile europene și central-europene (20,5%) (fig. 154). Spectrul categoriilor ecologice pune în evidență ca preponderente mezofitele (74%), urmate de xeromezofite și mezohigrofite (12%). Din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile mezoterme (50%) și microterme (35%). Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile acido-neutrofile și neutrofile, în procente de 37% și respectiv 31% (fig. 155). Cariologic (fig. 156), în procente apropiate sunt atât speciile diploide (50,9%) cât și cele poliploide (49,1%), indicele de diploidie având valoarea 0,583. H 59% Fig. 153 Bioformele ass. Pulmonaria rubrae-Fagetum ■ Cosm | । । • AU-Mcd | Ș D-Balc 1 I D u i Carp-Balc F 1 i Alp-Carp-Balc ■ I i Alp-Carp | | | Euc J — —— - [ j ! Eua i I î Cp jMMHa i । -i--------------— -------,------, ; 0 10 20 30 40 %' Fig. 154 Elementele floristice ale ass. Pulmonaria rubrae-Fagetum Fig. 156 Spectrul cariologic al ass. Pulmonaria rubrae-Fagetum Fig. 155 Indicii ecologici ai ass. Pulmonaria rubrae-Fagetum Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Puimonario rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987 stibass. taxetosum baccatae Comes & Tăuber 1977 în 1977., din Masivul Piatra Craiului. I. Cristian-Comes și F. Tăuber descriu la această asociație o subasociație cu tisă (Taxus baccatd), Puimonario rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987 subass. taxetosum baccatae Comes & Tăuber 1977. în perimetrul cercetat, tisa vegetează insular, în subarboretui pădurii de amestec de fag și brad ce acoperă padinile din partea nord-vestică. între 1150 și 1250 m altitudine (autorii menționează un număr de 466 exemplare de tisă situate între Padina Șindrilăriei și Plaiul Podurilor) și în Cheile Prăpăstiile Zărneștiuiui. Subasociația descrisă are ca specii diferențiale: Taxus baccata, Epipogium aphyllum, Hepatica transsilvanica, Hieracium rotundatum, Saxifraga cuneifolia. în ceea ce privește prezența tisei în masiv, A. Beldie (1952, p. 1004) consideră că: "‘Anumite mărturii ne arată că tisa era odinioară mult mai răspândită aici, iar discontinuitățile de astăzi se datoresc extragerii ei repetate din locurile mai ușor accesibile”. Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987 (syn. Piceeto-Fagetum carpaticum Svoboda 1939) Pădurile de amestec de fag cu molid ajung uneori în raporturi de codominanță, fiind prezente până la altitudini de 1200-1300 m. în compoziția floristică, predomină speciile caracteristice ordinului Fagetalia, dar sunt de remarcat și caracteristici ale ordinului Vaccinio-Piceetalia, mai ales în fitocenozele de pe versanți umbriți sau de pe fundul văilor. Asociația ocupă suprafețe în partea nordică a masivului pe Piatra Craiului Mică, Prăpăstii-Vlădușca și în partea sudică pe Valea Dâmbovicioarei, Pietricica, Stâna din Funduri, de unde a fost semnalată de V. Sanda & al. (1977), noi mai menționăm încă alte localizări: Poiana Mărtoiu, Muchia Curmăturii și a Zănoagei, Valea Podurilor, Dosul Pietrei Craiului (tabelul nr. 43). Bioformele asociației sunt reprezentate printr-un procent ridicat 55% de hemicriptofite, urmate de geofite (17%), megafanerofite și nanofanerofite (7%), apoi mezofanerofite (5%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 157). în fitocenoze, elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile eurasiatice (34,9%), urmate de speciile europene (20,5%) și central-europene (15,7%), celelalte elemente având o reprezentare mai redusă (fig. 158). Tabelul 43 Leucanthemo waldsteinii-Fagetum (Soo 1964) Tăuber Bio- Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 K forma floristic Altitudine (m) 1100 1100 1150 1200 1200 Expoziția SE E SE NE NV înclinare (grade) 40 30 40 30 35 Consistența (%) 85 80 80 80 85 înălțimea arborilor (m) 22 20 18-20 25 25 Acoperire strat ierbos (%) 30 40 40 60 50 Suprafața (m2) 400 400 400 400 400 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 MM(M) Eur H Carp Char. ass. 12 24 Fagus sylvatica 4.5 3.5 4.5 3.5 2.5 V 9 18 Leucanthemumwaldsteinii + . + 1.3 1.3 IV MM Eur 12 24 Picea abies G H G(H) G H(G) MM G H H H H Carp Euc(mont) Carp-Balc D Carp D Euc Eua Eur Cosm Eua(Med) Eua Eua(Med) Euc Eua(Med) Eur Eua 8 8 7 8 8 9 13 15 10 9 7 17 5 o Th(TH) H N H Cosm 41 H Eua(Med) 6 Ch Euc(Med) 10 G Eua 11 G Euc 11 Th Cosm 8 N(E) Atl-Med 12 11 Eur 7 (u Euc 7 H(Ch) Euc 9 H Eur 6 H(G) Eur 8 H Eur 9 H Eua 9 G Eua(Med) 9 H(G) Cp(bor) 11 FI Eua 5 H Eur(mont) 41 H Cosm 41 G Carp 8 N Eur 7 H Eua 8 H Eur 13 MM Euc 12 TH Carp-Balc 10 H Cp(bor) 41 G Cp(bor) 10 H Carp-Balc 9 48 16 14 16 16 52 30 80 28 102 96 16 58 18 Symphyto-Fagion Cardamine gtanduligera Euphorbia carniolica Festuca drymeia Hepatica transsilvanica Ranunculus carpaticus Symphytum cordatum Fagetalia s.i. Acer pseudoplatanus Actaea spicata Anemone nemorosa Athyrium fdix-femina Brachypodium sylvaticum Bromus benekenii Campanula rapunculoides Cardamine bulbifera Cardamine impatiens Carex sylvatica Daphne mezereum 164 Dryopteris fdix-mas 36 20 44 66 64 48 28 14 18 12 64 36 22 20 164 82 16 28 16 26 24 80 Epilobium montanum Euphorbia amygdaloides Galium odoratum Galium schultesii Geranium robertianum Hedera helix Hordelymus europaeus Isopyrum thalictro ides Lamiastrum galeobdolon Luzula luzuloides Mercurialis perennis Mycelis muralis Myosotis sylvatica Neotia nidus-avis Oxalis acetosella Paris quadrifolia Polystichum aculeatum Polystichum setiferum Ranunculus carpaticus Rubus hirtus Salvia glutinosa Stellaria nemorum Vaccinio-Piceetalia Abies alba Campanula patula ssp.abietina 164 Dryopteris dilatata 160 Gymnocarpium dryopteris 18 Hieracium rotundatum 7 9 10 1.3 2.5 1.3 1.3 2.5 V + II ■f- -4 + 1.3 IV 4- I ~r 4- { 11 + + 11 4- -1- II 4- I + + + + IV + + II 4- + II 4- + II % + II 4- 4- II -r 4- + III +.3 4- + --I- III + I +.3 -4 n 4- •I- îi 4- ii 4- i 4- + ii ~r -H n 4- + + in 4- + + iii +.3 +.3 ii + -4 ii 4- + ii 4- i 4- + + + IV 4- i 4- i 4- i + i 4- 4- ii + i 4- 4- 4- iii 4- i + 4- ii 4- + + iii 4- i MM 312 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina 4- 4- II M Eur(mont) 9 18 Lonicera nigra + I H Euc 6 12 Luzula sylvatica 4- 4- II G Eur 14 28 Polygonatum verlicillatum 4- 4- II Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 4- I MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia 4- + 11 ssp. glabrata H Eua 8 48 Stachys sylvatica -I- 4- II N(Ch) Cp(bor) 12 24 Paccinium myrtillus 4- 4- II H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia 4- 4- 11 H Eua 5 20 Viola reichenbachiana 4- 4- II Querco-Fagetea H Eua(Med) 8 16 Campanuia persicifolia -4- I M Eua 9 18 Lonicera xylosteum 4- 4- II Th-TH Eua(Med) 12 24 Moehringia trinervia 4- 4- II H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- 4- II Epilobietalia angustifolii H Eua 14 77 Fragaria vesca + 4- II Th Eua(cont) 8 16 Galeopsis speciosa 4- ■ I H Eua 9 18 Hypericum hirsutum 4- I N Cp(bor) 7 14 Rubus idaeus 4- 4- II M Eua(bor) 9 36 Sambucus racemosa + + II Varia H Euc(mont) 9 36 Gentiana asclepiadea 4- 4- 11 H Eua(Med) ’ 7 42 Geum urbanum 4- 4- 4- III H Eua 9 18 Myosotis sylvatica 4- 4- II H(G) Cosm 6 48 Urtica dioica 1.3 4- -4- 111 Specii într-un singur releveu: Aegopodium podagraria (1): H, Eua, (11; 44); Chrysosplenium alternifolium (5): H, Cp(bor), (6; 48); Cystopteris fragilis (5): H, Cosm, (168); Impaliens noli-tangere (5): Th, Eua, (10; 20); Petasites hybridus (5): H, Eua, (10; 60); Polypodium vulgare (4): G. Cp(bor), (148); Roșa pendulina (2): N, Euc, (7; 28); Rumex alpinus (1): H, Alp-Carp-Balc, (10; 20); Sambucus nigra (4): MM, Eur, (9; 36); Spiraea chamaedryfolia (2): M, Eua, (9; 18); Stellaria holostea (3): H, Eua, (13; 26); Valeriana montana (4): H, Eur(mont), (8; 32). Locul și data: 1, Poiana Mărtoiu, 20.VI.1994; 2, Muchia Curmăturii; 3, Muchia Zănoaga, 6.VIII.1994; 4, Dosul Pietrei Craiului, 12.IX.1995; 5, Valea Podurilor, 8.VIII.1997. Spectrul categoriilor ecologice ale asociației pune în evidență ca preponderente mezofitele (78,3%) și mezohigrofitele (14,3%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile mezoterme (50,6%) și microterme (36,1%). Reacția solului evidențiază în procent ceva mai mare speciile acido-neutrofile (39,8%), apoi neutrofile (26,5%), de asemenea multe specii sunt eurionice (24,1%) (fig. 159). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 313 Cariologic (fig. 160), în procente apropiate sunt atât speciile diploide (51,8%) cât și cele poliploide (48,2%), indicele de diploidie având valoarea 1,200. El.d. Cosm | .. | Atl-Med □ Th MM m G 17% 7%Ch H 55% Fig. 157 Bioformele ass. Leucanthemo waldsteinii-Fagetum % 90 r 12 3 4 5 6 0 Indici ecologici Fig. 159 Indicii ecologici ai ass. Leucanthemo waldsteinii-Fagetum Leucanthemo waldsteinii-Fagetum Subal. Moehringio muscosae-Acerenion Boșcaiu & al. 1982 Subalianța Moehringio muscosae-Acerenion întâlnită în Carpații sud-estici în etajul montan, pe substrat calcaros, cuprinde următoarele specii caracteristice, prezente în Masivul Piatra Craiului: Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Lunaria rediviva, Impatiens noli-tangere, Moehringia muscosa etc. Phyllitidi-Fagetum Vida 1963 (syn. Aceretum pseudoplatanii carpaticum Sillinger 1933) (Asplenio scolopendri-Fagetum nom. mut. propos.) Asociația este caracteristică versanților stâncoși, cu expoziție diferită, umbriți sau semiumbriți. în Piatra Craiului este prezentă pe grohotișuri aflate în diferite stadii de fixare, în Prăpăstiile Zărneștilor și pe Valea Crăpăturii (tabelul nr. 44), ca un tip de vegetație 314 Simona Mihăilescu intrazonală în etajul fagului. Se dezvoltă pe litosol rendzinic, cu un grad ridicat de umiditate și strat redus de humus de tip mull. în stratul arborilor, Fagus sylvatica este codominant cu Acer pseudoplatanus, realizând o acoperire (consistență) de 75-85%. Tabelul nr. 44 Phyllitidi-Fagetum Vida (1959)1963 Bioforma Element x 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 K floristic Altitudine (m) 780 800 800 800 950 1150 Expoziția SV SV NE NE NE NE Consistența (%) 70 60 65 80 90 70 înălțimea arborilor (m) 15 15 16 18 16 16 Acoperire strat ierbos (%) 60 60 65 50 60 30 înclinare (grade) 65 60 65 65 45 60 Suprafața (m^) 400 100 400 400 400 200 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Char. ass. G Cp(bor) 9 36 Asplenium scolopendrium 1.3 4- + 4- + V MM(M) Eur 12 24 Fagus sylvatica 3.4 + 4- 3.4 3.4 2.4 V Symphyto-Fagion H Carp-Balc 9 18 Hieracium rotundatum 4- 1 G Carp 8 16 Ranunculus carpaticus 4- I Moehringio-Acerenion MM Euc 13 52 A cer pseudoplatanus 1.3 3.4 3-5 2.4 3.4 2.4 V H Euc 8 16 Aconitum fycoctonwn ssp. vulparia 4- 4- 11 H Alp-Carp-Balc 8 16 Aconitum variegalum ssp. paniculatum 4- 1 H Alp-Carp-Balc 10 60 Doronicum columnae 4- ' I MM Eur 23 46 Fraxinus excelsior 4- 1 Th Eua 10 20 Impaliens noli-tangere 4- 4- 11 H(G) Euc(Med) 15 30 Lunaria rediviva + 4- + 4- 4- + V H Euc(mont) 12 24 Moehringia muscosa 4- 1 M Eur(mont) 12 24 Taxus baccata 1.3 I Fagetalia H Eua 8 16 Actaea spicata 4- I H Eua(Med) 17 102 Campanuia rapuncu/oides 4- 4- 11 G Eua 11 22 Circaea lutetiana 4- 4- 4- III N Eua 9 18 Daphne mecereum 4- I H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum + 4- 11 G Eua 10 40 Epipactis helleborine 4- I Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides 4- 4- 4- 4- IV G Eua 11 44 Galium odoratum 4- 4- 1.3 III G Euc 11 66 Galium schultesii 4- + 4- 4- V H(Ch) Euc 9 18 Lamiastrum galeobdolon 4- I M Eua 9 18 Lonicera xylosteum + + 11 H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 2.4 4- 4- 111 H Eur 9 18 Mycelis muralis + 4- 4- + IV H Eua 9 18 Myosotis sylvatica 4- 1 H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella + 4- 4- 4- IV H Cosm 41 82 Polystichum seliferum + 1 H D-Balc 7 14 Pubnonaria rubra + 4- 4- III H Eua 8 16 Salvia glutinosa + 4- 4- III H Eua 9 36 Scrophularia nodosa 4- 4- 11 H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia 4- 4- 4- + IV Querco-Fagetea MM Eua 13 26 Acer platanoides 1.2 1 H(G) Cp(bor) 9 36 Adoxa moschatelina + I H Cosm 10 80 Athyrium filix-femina 4- I Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 315 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 H Eua(Med) 8 16 Campanula persicifolia l M Eur 11 22 Corylus avellana 4- 4- 4- 4- 111 H Cosm 41 164 Dryopteris filix-mas + 4- 4- 4- V M Eur 8 32 Euonymus verrucosa 4- 4- 4- 111 N(E) Atl-Med 12 48 Hedera helix 1 H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- 4- 2.4 3.4 4- 4- V Adenostylctalia s.i. H Euc(mont) 10 60 Doronicum austriacum + I H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia 4- 4* 4- IV Asplenietea H Cosm 9 72 Asplenium trichomanes 1.3 1.3 1.3 4- 4- V H Cp(bor) 9 72 Asplenium vinde 4- 1 H Carp 17 34 Campanula carpatica 4- 4- 4- 4- IV H Cosm 42 168 Cystopteris fragilis + 4- 4- 4- 4- 4- V G Cp(bor) 37 148 Polypodium vulgare 4- 4- 4- 4- IV Varia H Eua 6 12 Chelidonium majus 4- 4- 4- III H Cp(bor) 6 48 Chysosplenium alternifolium 4- 4- II H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisithales 4- 4- + 4- IV H Eua(bor) 11 22 Conioselinum tataricum + 1.3 1.3 4- 4- V H Eua(mont) 8 32 Delphinium elatum 4- 4- 11 H Eur 7 56 Digitalis grandiflora 4- 4- 11 H Euc 7 28 Geranium phaeum 4- 4- II Th Cosm 8 64 Geranium robertianum 4- 4- 4- 4- 4- 4- V H Eur 11 22 Laserpitium latifolium 4- 4- 4- III H Alp-Carp-Balc 7 28 Peharia alliacea 4- 4- II MM Eur 12 24 Picea abies + + 4- III N Euc 7 28 Roșa pendulina 4- 4- II MM(M) Eur 9 36 Sambucus nigra 4- 4- 4- 111 Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 4- 4- 4- III H Euc 6 24 Sedum vulgare 4- 4- 4- 4- IV H Eua 10 40 Senecio ovatus 4- + 4- 4- 4- 4- V M(N) Eua 9 18 Spiraea chamaedryfolia 1.3 2.4 4- 4- 3.5 4- V H Eur(mont) 8 32 Valeriana montana 4- 4- 4- III H Eua(cont) 11 22.44 Vincetoxicum hirudinaria 4- 4- 11 Brr Cp 8 16 Conocephalum conicus 4- 4- 11 Brr Cp 7 14 Ctenidium molluscum 3.4 1 Brr Eur(Med) - - Neckera crispa 4- I Specii intr-un singur releveu: Anthemis tinctoria (5): TH, Eua, (9; 18); Arabis alpina (5): H, Arct-Alp, (8; 16); Calamagrostis arundinacea (6): H, Eua, (7;28); Erodiwn cicutarium (5): Th, Cosm, (10; 40); Fragaria vesca (5): H, Eua, (11; 77); Galium glaucum (5): H, Pont-Med, (II; 22); Gentiana asclepiadea (6): H, Euc(monl), (9; 36); Geranium macronhizwn (6): G, Euc(mont), (23; 46); Origanum vulgare (5): H, Eua(Med), (15; 30); Parietaria officinaUs (3): H, Med, (7; 14); Gymnocarpium robertianum (4): G, Cp(bor), (10; 160); Polyslichum braunii (6): H, Cp(bor), (41; 164); Saxifraga stellaris (6): Ch, Euc(arct-alp), (7; 28); Sedum maximum (1): H, Eua(Med), (6; 24); Selaginella helvetica (6): Ch, Eua, (9; 18); Thalictrwn aquHegifolium (6):H, Eur, (7; 14); Verbascum lanatum (5). TH, D-Balc; Veronica urticifolia (5): H, Euc(mont), (9; 18). Locul și data: 1-4, Prăpăstiile Zărneștilor, 9.IX.1996; 5, 6, V. Crăpăturii, 10.IX.1996. Asociația a fost menționată pe padinile dinspre Valea Bârsei (Valea lui Râie) de către A. Beldie (1952). V. Sanda, A. Popescu și M. Doltu (1977), menționează prezența acestei asociații pe flancurile abrupte ale Văii Crăpăturii și de-a lungul cheilor umede (Prăpăsti i-V 1 ădușca). 316 Simona Mihăilescu în spectrul bioformelor prezente într-un procent ridicat sunt hemicriptofitele (64%), urmate de geofite (10%) și megafanerofite (7%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 161). Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile eurasiatice (31,8%), urmate de speciile central-europene (19,3%) și europene (15,9%), celelalte elemente având o reprezentare procentuală mai redusă (fig. 162). în ceea ce privesc categoriile ecologice, preponderente sunt mezofitele (60,5%) și mezohigrofitele (20,9%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile mezoterme (50%), apoi microterme (32,6%). Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (38,2%), de asemenea multe specii sunt acido- neutrofile (36%) și eurionice (19,8%) (fig. 163). Din punct de vedere cariologic (fig. 164), în procente apropiate sunt atât speciile diploide (48,3%) cât și cele poliploide (47,2%), indicele de diploidie având valoarea 0,862. Dendrograma ridicărilor efectuate în cadrul clasei Querco-Fagetea (fig. 165), relevă că în cadrul alianței Symphyto-Fagion cel mai mare grad de similaritate îl au asociațiile Symphyto cordati-Fagetum (2) și Leucanthemo waldsteini-Fagetum (5) care prezintă o H 64% El fl. Cosm All-Med Ponl-Mcd Med D-Balc Carp-Balc Carp Alp-Carp-Balc Arct-alp ' Euc Eur ■ Eua Cp 0 10 20 30 40 Fig. 161 Bioformele ass. Phyllitidi- Fagetum % 70 - 60 t ⁵⁰ f 40 ( 30 > 20 ; 10 ■ 0 - 1 2 3 4 5 6 0 Indici ecologic» Fig. 163 Indicii ecologici ai ass. Phyllitidi- Fagetum Fig. 162 Elementele floristice ale ass. Phyllitidi-Fagetum Fig. 164 Spectrul cariologic al ass. Phyl l iti d i-Fage tum Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 317 valoare a indicelui Qj de peste 0,64. Desprinderea din asociația Pulmonaria rubrae-Fagetum (3) a subasociației cu Taxus baccata (4) este indicată de faptul că asociația și subasociația sunt cuprinse de fapt în aceeași ramură a clusterului și au o valoare a Q, de aproximativ 0,55. La rândul său, Phyllitidi-Fagetum (6) este un făget de surduc care este răspândit în văile intramontane, pe un substrat de bolovănișuri calcaroase. Speciile prezente în compoziția floristică a acestui tip de făget, individualizează asociația în cadrul clasei, fiind cuprinsă într-o subalianță diferită față de tipurile de mai sus {Moehringio muscosae-Acerenion). Fig. 165 Dendrograma de similaritate a asociațiilor din clasa Querco-Fagetea Inclusă în aceeași clasă, dar într-o alianță distinctă (Alno-Ulmion), asociația Telekio speciosae-Alnetum incanae (1) prezintă un grad mai redus de similaritate cu făgetele. De fapt, în compoziția floristică a acestor arinișe situate pe văile montane, există pe lângă influența limitrofă a făgetelor și o puternică ruderalizare ce permite apariția multor specii care nu sunt tipice pentru arinișe. CI. ERICO-PINETEA Horv. 1959 Clasa cuprinde fitocenoze relictare de pin care cresc pe diferite substraturi bazice (calcare, dolomite, serpentine) din Europa centrală și de sud-est. Ord. Erico-Pinetalia Horv. 1959 Ordinul este reprezentat în Carpații sud-estici prin alianța Seslerio rigidae-Pinion. Al. Seslerio rigidae-Pinion Coldea 1991 Alianța a fost descrisă de G. Coldea (1991), ca un corespondent pentru Carpații sud-estici a fitocenozelor existente în Alpi, Balcani și Carpații vestici. Dintre speciile caracteristice sunt prezente în masiv: Juniperus communis ssp. alpina, Sesleria rigida, Teucrium chamaedrys. Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris (Csiiros & Spârchez 1963) Ciisros & al. 1988 Asociația a fost semnalată în partea sudică a masivului, în zona Cheilor Mari ale Dâmboviței (V. Alexiu, 1996). în Piatra Craiului, în partea nordică a masivului, pinetele cu Pinus sylvestris mai vegetează doar între Valea Crăpăturii și Padina lui Călineț, la altitudini cuprinse între 1350-1550 m (A. Beldie, 1952), pe muchii abrupte și stâncoase, la limita molidișurilor, fapt demonstrat prin prezența în structura asociației a unor elemente nemorale (tabelul nr. 45). în fitocenoze există exemplare de pin mature, bine dezvoltate, dar stratul regenerativ este foarte redus, pinul fiind limitat la pâlcuri destul de rare. 318 Simona Mihăilescu Tabelul nr. 45Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris (Csilros & Spârchez 1963) Csilros & al. 1988 Bioformr Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 floristic Altitudine (m) 1350 1350 1450 1550 Expoziția NV V NV NV înclinare (grade) 40 50 40 45 Consistența (%) 60 70 70 65 înălțimea arborilor (m) 18 15 15-18 15 Acoperi re strat ierbos (%) 40 25 30 40 Suprafața (m2) 400 400 400 400 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Opt. ass. MM Eua 12 24 Pinus sylvestris 1.3 2.5 1.3 1.3 (D) Seslerion rigidae H Eua(Med) 6 12 Anthyllis vulneraria ssp. alpestris -V 4- 4 H D-Balc 11 44 Asperula capitala 4 H Eua 9 18 Biscutella laevigata 4 Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre 4 Ch Euc(alp) 10 20 Helianthemum nummularium 4 ssp. grandiflorum H Eur 11 22 Laserpitium latifolium 4 -1' H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida 4- H Carp-Balc 7 28 Sesleria rigida 2.5 1.3 1.3 1.3 Quercetalia pubescentis s.l. TH Cp(bor) 8 32 Arabis hirsuta 4 N Euc(Med) 12 48 Chainaecylisus hirsutus -1- 4 H Eua(cont) 11 22 J'incetoxicum hirundinaria 4 Piceion abietis MM Euc 12 24 Abies alba 4 H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina 4 MM Eur 12 24 Picea abies 2.5 4 2.5 1.3 Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 4 H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp.major 4 4 Vaccinio-Piceetalia s.l. TH Carp-Balc 10 80 Campanula patula ssp.abietina 4 Th Eua(mont) 9 18 Melampyrum sylvaticum 4 G Cp(bor) 8 48 Monotropa hypopitys 4 H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella 4 4 4 G Eur 14 28 Polygonatum verticillatum 4 MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia ssp. glabrata 4 4 4 N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium myrtilius 4 4 4 Varia H Arct-Alp 8 16 Arabis alpina 4 H Cp(bor) 9 72 Asplenium viride + .1 4 H Euc(mont) 7 14 Astranlia major 4 H Euc(mont) 17 34 Cirsium erisithales 4 4 H Eua(tnont) 12 24 Cortusa malthioli 4 N Eua 9 18 Daphne mezereum 4 4 H Euc(mont) 9 36 Gentiana asclepiadea 4 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 319 1 2 3 4 5 6 7 8 9 G Cpțbor) 10 160 Gymnocarpium robertianum 4- G D 8 16 Hepatica transsilvanica 4- M Cpțbor) 11 22 Juniperus communis ssp.alpina 1.3 2.5 1.3 2.5 H Eur 6 12 Luzula luzuloides 4- 4- H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 4“ 4- 4- H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- G Cpțbor) 37 148 Polypodium vulgare 4- + H Cosm 41 82 Polystichum setiferum 4- H Alp-Carp-Balc 10 20 Rumex alpimis + M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca 4- H Eua 10 40 Senecio ovatus 4- Ch ■ EucțMed) 5 60 Teucrium chamaedrys 4- 4- + H Euc 7 56 Paleriana sambucifolia 4- H Eucțmont) 9 18 Veronica urticifolia 4- 4- H Cp 6 12 Viola biflora 4- 4- Brchc Cp 11 22 Dicranum scoparium 4- Brr Cp 5 10 Pleumziwn schreberi 4- 4- 4- - Bit Cp 6 12 Rhytidiadelphus triquetrus 4- + Locul și data: 1, 2, Refugiul Diana; 3, Padina lui Călineț; 4, Padina Bădoaiei, 29.VH.1995. Spectrul bioformelor evidențiază într-un procent ridicat hemicriptofitele (53%), urmate de geofite (11%) și megafanerofite (9%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 166). Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile circumpolare (24,5%), apoi central-europene (22,4%), eurasiatice (18,4%) și europene (14,3%), celelalte elemente având o reprezentare procentuală mai redusă (fig. 167). în ceea ce privesc categoriile ecologice, din punct de vedere al umidității, preponderente sunt mezofitele (55%), apoi mezohigrofitele (19%), iar din punct de vedere ! j i I Fig. 167 Elementele floristice ale ass. Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris G TH MM M N 11% ,⁷%______⁹% _ 4% 7% H 53% Fig- 166 Bioformele ass. Seslerio rigidae- Pinetum sylvestris 320 Simona Mihăilescu ■% 60 50 ⁴⁰ ³⁰ 20 10 0 Indici ecologici Fig. 168 Indicii ecologici ai ass. Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris Fig. 169 Spectrul cariologic al ass. Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris al temperaturii, numeroase sunt speciile microterme (55%), apoi mezoterme (26%). Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (43%), de asemenea multe specii sunt acido-neutrofile și eurionice (17%) (fig. 168). Din punct de vedere cariologic (fig. 169), speciile diploide (64,6%) sunt în procente mai mari decât cele poliploide (35,4%), indicele de diploidie având valoarea 1,900. CI. VACCINIO-PICEETEA Br.-BI. in Br. Bl. & al. 1939 în această clasă sunt cuprinse molidișurile, jnepenișurile și afinișurile. Fitocenozele de conifere și ericacee domină etajul subalpin și alpin inferior, geneza lor s-a desăvârșit într-un climat boreal montan, în pliocen. Alcătuirea floristică a asociațiilor este relativ heterogenă sub aspect florogenetic, dintre speciile caracteristice clasei amintim: Pinus mugo, Vaccinium myrtillus, V. vitis-idaea, etc. Ord. Vaccinio-Piceetalia Br.-BL in Br.-BI. & al. 1939 în acest ordin a fost încadrată vegetația molidișurilor și a pinetelor primare, care prezintă ca specii caracteristice: Deschampsia flexuosa, Huperzia selago, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella, Picea abies, Sorbus aucuparia, etc. Al. Piceion excelsae Pawl. in Pawl. & al. 1928 (Piceion abietis nom. mut. propos. Coldea 1991) Alianța cuprinde molidișurile pure, care formează păduri compacte pe întreg cuprinsul etajului montan superior. Dintre speciile caracteristice menționăm: Calamagrostis villosa, Dryopteris dilatata, Homogyne alpina, Luzula sylvatica, Soldanella hungarica ssp. major. Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br. - Bl. 1939 (syn. Piceetum carpaticum Soo 1930) {Hieracio rotundati-Piceetum nom. mut. propos. Coldea 1990) Molidișurile constituie vegetația caracteristică a etajului subalpin în întreg masivul (A. Beldie, 1952). Sunt de diferite tipuri, în raport cu situația orografică și condițiile edafice. între altitudinile de (1350) 1400-1500 m, se întâlnesc în depresiuni, găvane, locuri Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 321 așezate, pe soluri brune-gălbui, slab acide și bogate în humus, pe substrat de calcare tithonice. Pe formele de relief convexe, cum sunt coamele care separă văile transversale de pe versantul dinspre valea Bârsei, în plină zonă a calcarelor tithonice, se observă o trecere bruscă de la făgetele cu rășinoase la molidișurile pure (pe la 1350-1400 m altitudine). La altitudini mai mari (1500-1600 m), către limita superioară a pădurii, se găsesc molidișuri de limită cu o stare de vegetație mai slabă și în a căror pătură vie devin dominante Vaccinium myrtillus, Luzula sylvatica, L. luzuloides sau Calamagrostis villosa. Etajul montan superior este ocupat aproape în întregime de molidișuri până la 1550 m, ultimele pâlcuri fiind situate la 1650 m. Trecerea de la făget la molidiș are loc de cele mai multe ori direct, îndeosebi pe versantul nord-vestic, mai abrupt. Pe versantul sud-estic, asociația se dezvoltă pe un sol de tip brun feriiluvial (podzolic), bogat în humus brut, format pe conglomerate și cu o reacție puternic acidă. Cantitatea de materie organică este mare, dar fertilitatea este scăzută, pH-ul mediu este de 5,37. Aceste particularități chimice ale solului se răsfrâng asupra sinuziei ierbacee, în compoziția sa fiind prezente numeroase specii acidofile. Se remarcă prin numărul lor ridicat speciile caracteristice pentru alianța Vaccinio- Piceion și pentru ordinul Vaccinio-Piceetalia (tabelul nr. 46). Fig. 170 Bioformele ass. Plieracio transsilvanici-Piceetum Fig. 171 Elementele floristice ale ass. Plieracio transsilvanici-Piceetum Fig. 172 Indicii ecologici ai ass. Plieracio transsilvanici-Piceetum Fig. 173 Spectrul cariologic al,ass. Plieracio transsilvanici-Piceetum bo to Tabelul nr. 46 Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-Bl. 1939 Bioforma Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 . 7 8 9 10 11 12 K floristic Altitudine (m) 1400 1410 1520 1550 1600 1400 1480 1500 1350 1700 1450 1000 Expoziția NV NV NV SE SE N NE E NV E NV NV înclinare (grade) 40 45 45 30 30 30 30 40 25 30 40 15 Consistența (%) 90 80 70 80 80 80 90 80 90 70 70 80 înălțimea arborilor (m) 18 15 12 16 16 18 16 10-12 20 12 15-18 18-20 Acoperire strat ierbos (%) 20 30 15 20 20 15 10 20 40 50 30 40 Suprafața (m2) 400 200 200 200 200 400 400 400 400 400 400 400 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Char. ass. H Carp-Balc 9 18 Hieracium rotundatum 1.3 + 1.3 + 4- + 4- 4- 1.3 IV H Cp(bor) 9 72 (D) Asplenium viride + 4- 4- + 4- 4- III Piceion abietis •MM Euc 12 24 Abies alba 4- 1.3 4- 11 H Eua 7 28 Calamagrostis villosa + + + II H Cp(bor) 41 164 Dryopteris dilatata + 4- + + 4- + + + IV H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina + + + 4- II MM Eur 12 24 Picea abies 3.5 4.5 2.5 4.5 4.5 4.5 5.5 4.5 3.5 5.5 3.5 5.5 V Ch Euc(mont) 7 28 Saxifraga cuneifolia 4- + 4- 1.3 1.3 + + III H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp. major + 4- + + 1.5 + 4- + IV Vaccinio-Piceetalia s.i. H D-Balc 9 18 Anthemis macrantha 4- I TH Carp-Balc 10 80 Campanula patula ssp.abietina + 4- + + 4- + 4- III G Cp(bor) 7 42 Corallorhiza trifida + I H Cp(arct-alp) 7 28 Deschampsia flexuosa 4- 4- I Ch Cosm - 264 Huperzia selago + 4- + 11 H Euc 6 12 Luzula sylvatica + + 4- + + III Th Eua(mont) 9 18 Melampyrum sylvaticum + I H(G) Cp(bor) 12 24 Moneses uniflora + 4- + II G Cp(bor) 8 48 Monotropa hypopitys 4- I H(G) Cp(bor) 11 22 Oxalis acetosella + 1.3 4- 1.2 3.5 2.4 1.3 +.1 1.3 1.5 V MM Eur(alp) 12 24 Pinus mugo + I 8 I st 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 G Eur 14 28 Polygonatum verticillatum 4- 4 1 Eur 17 34 Sorbus aucuparia ssp. glabrata + + 4 4 4 4- III N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium myrtillus 4- + + 4 4 4 III N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium vitis-idaea 4- + I Symphyto-Fagion G Carp •8 48 Cardamine glanduligera + 4 4 + II G D 8 16 Hepatica transsilvanica 4 I G Carp 8 16 Ranunculus carpaticus 4- 4 + II H(G) D 9 18 Symphytum cordatum 4 I Fagetalia MM Euc 13 52 Acer pseudoplatanus + 4 4 II H Eua 8 16 Actaea spicata + I G Eur 15 30 Anemone nemorosa 4 I H Eua(Med) 17 34 Campanula trachelium 4 I G Euc 8 96 Cardamine bulbifera 4- I H Eur 5 58 Carex sylvatica + I N Eua 9 18 Daphne mezereum 4- _i_ 4 + II H Eua(Med) 6 36 Epilobium montanum + + I G Eua 10 40 Epipactis atrorubens + I Ch Euc(Med) 10 20 Euphorbia amygdaloides + 4 4 4 II H Euc(mont) 8 16 Euphorbia carniolica 4 4 + II MM(M) Eur 12 24 Fagus sylvatica 4 4 I G(H) Carp-Balc 7 14 Festuca drymeia 4 4 I G Eua 11 44 Galium odoratum 4- 1.5 I G Cp(bor) 10 160 Gymnocarpium dryopteris 4- 1 H Eur 7 28 Hordelymus europaeus 4 I G Euc 7 14 Isopyrum thalictroides + I H(Ch) Euc 9 18 Lamiastrum galeobdolon 4- I G Eua 12 24 Lilium martagon 4 I M Eua 9 18 Lonicera xylosteum 4- 4 4- 11 H Eur 6 12 Luzula luzuloides + 4- 4 4 II H(G) Eur 8 64 Mercurialis perennis 1.3 1.3 II H Eur 9 18 Mlycelis muralis 4- + + + 11 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului io 5 6 7 8 9 iO 11 12 13 14 15 16 17 18 H Eur(mont) 41 164 Polystichum aculeatum + 1 H Cosm 41 82 Polystichum setiferum 4- 4- + 4- III H Carp 11 22 Primula elatior 4- 4- + . + II H Eur 7 14 Pulmonaria officinalis 4- I N Eur 7 28 Rubus hirtus 4- + 11 H Eua 8 16 Salvia glutinosa + I H Eua 10 40 Senecio ovatus 4- 4- + + 11 H Euc(mont) 9 18 Veronica urticifolia 4- 4- + II Querco-Fagetea H(G) Cp(bor) 9 36 Adoxa moschatellina l H Cosm 10 80 Athyrium filix-femina 4- + 4- 4- II H Cosm 41 164 Dryopteris filix-mas + 4- 4- 4- + III G Euc 11 66 Galium schullesii 4- I H(Ch) Euc 9 18 Lamiastrum galeobdolon + 1 Th(TH) Eua(Med) 12 24 Moehringio trinervia I H Eua 7 28 Poa nemoralis + + II MM(M) Eur 9 36 Sambucus nigra + I H Eua 5 20 Viola reichenbachiana 4- I Adenostyletalia s.l. H Carp 8 16 Aconitum moldavicum + I H Alp-Carp 8 32 Aconitum napellus ssp. tauricum + + I H Euc(mont) 9 18 Carduus personata 4- 4- + T I H Euc 11 22 Chaerophyllum hirsutum I H Cp(bor) 6 48 Chrysosplenium alternifolium 4' + + II H Euc(mont) 9 36 Gentiana asclepiadea + I H Carp 11 22 Heracleum transsilvanicum -r I H Eua 9 18 Myosotis sylvatica -r + II N Euc 7 28 Roșa pendulina 4- I H Alp-Carp-Balc 10 20 Rumex alpinus + . -r I H Eur 13 26 Stellaria nemorum + + I H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia + 4- I G Eua 8 32 Veratrum album ssp. lobelianum + I I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 H Cp(bor) 7 28 Agrostis capillaris -l- + 1 H Arct-Alp 8 16 Arabis alpina 4- + + 1 H Euc(mont) 7 14 Astrantia major 4- 4- + 11 Th(TH) Cp(bor) 8 32 Cardamine flexuosa 4- 4- I H Eua(mont) 12 24 Cortusa matthioli + 4- 4- 4- 4-. 3 III H Cosm - 168 Cystopteris fragilis + + I H D-Balc - - Doronicum carpaticum + + I H Alp-Carp-Balc 10 60 Doronicum columnae + 4- I H Eua 14 77 Fragaria vesca + + + 4- III G Cp(bor) 10 160 Gymnocarpium robertianum + 4- I H Euc(mont) - - Hypericum richeri ssp. grisebachi + + I G Cp(bor) 37 148 Polypodium vulgare 4- + I H Cp(bor) 41 164 Polystichum braunii + 4- 1 H Cp(bor) 41 82 Polystichum lonchitis ..J_ + + 4 II N Cp(bor) 7 14 Rubus idaeus + + + + + III M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca + + I H(G) Cosm 6 48 Urtica dioica 4- + + 4- II H Cp 6 12 Viola biflora 4- + I Specii prezente într-un singur releveu: Achillea schurii (3Y H, Carp. (9: 18): Alchemilla molis (8): H. Carp-Cauc-Anat. (8; 102): AInus viridis (3): MM. Alp-Carp-Balc, (7: 28); Chaerophyllum aromaticum (6): H. Euc(cont). (11; 22); i (9): H. Euc(mont). (17: 34); Corylus avei luna (12): M. Eur, (11, 22); Delphinium elatum (9): H. Eua(mont). (8; 32): Dryopteris linnaeana (10): G, Cp(bor). (10: 160); Peucedanum alsaticuni (8): H, Euc. (11; 22); Platanthera bifolia (11): G. Eua(Med). (7; 42); Prunella vulgaris (8): H. Cp(bor). (7: 28): Rhodiola roșea (3): Ch. Cp(arct-alp), (11; 22); Sambucus racemosa (4): M. Eua(bor). (9: 36); Saxifraga aizoides (3): Ch. Eua(arct-alp). (13: 26); Silene pusilla (10): Ch. Eur(alp). (12; 24); Valeriana tripteris (10): H, Euc(mont). (8: 16); Veronica serpyllifolia (4): H, Cosm, (7; 14). Locul și data: 1,2, Refugiul Șpirlea; 3, La Zaplaz; 4, 5, Poiana Grind, 10.VII.1995; 6, Piatra Craiului Mică, 22.V.1994; 7, Șaua Crăpăturii, 7.VII.1994; 8, sub Șaua Padinei închise, 7.VIII.1994; 9, Refugiul Diana, 10.VIII.1994; 10, sub Vf. Ascuțit, 28.Vil.1995; 11, Padina lui Călineț, 29.VII.1995; 12, Padina Bădoaiei, 7.VIII.1997. 326 Simona Mihăilescu Asociația a fost semnalate de V. Sanda & al. (1977), pe suprafețe din Piatra Craiului Mică, Valea Crăpăturii, Valea Coșere, Stâna din Funduri, Stâna din Grind și Pietricica. Spectrul bioformelor evidențiază într-un procent ridicat hemicriptofitele (59%), urmate de geofite (17%) și megafanerofite (7%), celelalte bioforme având o reprezentare redusă (fig. 170). Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile eurasiatice, central-europene și circumpolare (20,5%), apoi europene (15,4%), celelalte elemente având o reprezentare procentuală mai redusă (fig. 171). în ceea ce privește spectrul categoriilor ecologice, din punct de vedere al umidității, preponderente sunt mezofitele (69,6%), apoi mezohigrofitele (20%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile microterme (48,8%), apoi mezoterme (31,2%). Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile și acido-neutrofile (29,6 %), de asemenea multe specii sunt eurionice (24%) (fig. 172). Din punct de vedere cariologic (fig. 173), speciile diploide (53%) sunt în procente apropiate de cele poliploide (45,3%), indicele de diploidie având valoarea 1,210. Al. Pinion mugo Pawl. 1928 Alianța cuprinde tufărișuri cu Pinus mugo și ericacee, în proporții variate, situate în etajul subalpin și alpin inferior, înconjurând întreaga creastă a Pietrei Craiului. Dintre speciile caracteristice menționăm: Bruckenthalia spiculifolia, Campanuia patula ssp. abietina, Juniperus communis ssp. alpina, Rhododendron myrtifolium, etc. Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 (syn. Juniperetum sibiricae (Br.-Bl. 1939) Rațiu 1965) în Carpații românești, se întâlnesc frecvent tufărișuri scunde situate la limita superioară a molidișurilor. în Piatra Craiului, asociația este dispusă fragmentar la nivelul crestei, pe suprafețe mai însorite, având în compoziția floristică specii caracteristice ordinului Vaccinio-Piceetalia, dar și numeroase specii din ordinul Seslerietalia, cu ale cărui fitocenoze se învecinează (tabelul nr. 47). Fitocenozele din această asociație au fost semnalate de V. Sanda & al. (1977) în zona rariștilor de limită ale molidișurilor de pe Muntele Pietricica, Grindul Mare-versant sudic și Piatra Craiului Mică. Tabelul nr 47 Campanulo abietinae-Juniperetum Simon 1966 Bio- Element x 2n Numărul releveului 1 2 4 5 K fprma floristic Altitudine (m) 1700 1800 2000 2100 2000 Expoziția E V SE E E înclinare (grade) 45 45 40 50 45 Acoperire strat ierbos (%) 95 90 90 95 90 înălțimea vegetației (cm) 100 70 60 50 60 Suprafața (m2) 100 100 100 100 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Char. ass. TH Carp-Balc 8 80 Campanuiapatula ssp.abietina + + + III M Cp(bor) 11 22 Juniperus communis ssp. alpina 3.5 3.5 2.5 3.5 3.5 V Pinion mugo MM Eur(alp) 12 24 Pinus mugo +.3 + + III N Carp-Balc - - Rhododendron myrtifolium +.3 1.3 2.5 2.5 IV Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 327 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Vaccinio-Piceetalia H Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina + + + 4- IV Ch Cp(bor) 19 38 Orthilia secunda 1 H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp.himgarica + 4- + 4- IV N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium myrtilhts + 4- 4- 4- IV Ch(N) Cp(bor) 12 24 Vaccinium vitis-idaea 4- 1 Festuco-Seslerion bielzii H Carp 9 18 Achillea schurii 4- 1 H Carp-Balc 9 18 Linum perenne ssp. extraaxillare -F 4- 11 H Euc(alp) 9 36 Primula halleri 4- I H D-Balc 7 28 Sesleria rigida ssp. haynaldiana + +.3 4- 4- IV Seslerietalia albicantis G Cp(bor-alp) 7 14 Anemone narcissifolia + 4- I H(G) Cp(arct-alp) 6 24 Bartsia alpina 4- 11 H Euc 9 18 Biscutella laevigata + III H Eua 8 16 Bupleurum falcatum ssp. cernuum 4- 4- II TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri 4- 4- 11 H Eur(alp) 8 56 Carex sempervirens + 4- 4- 4- 4- V Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala + 4- +.1 III H Alp-Carp-Sudet 7 14 Festuca versicolor + 4- 11 Ch Eua(arct-alp) 7 14 Gentiana nivalis 4- 4- II H Eua(alp) 7 28 Gentiana vema 4- 1 Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre + 4- 11 H Cp(arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris 4- 4- II H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata 4- I H Cp(arct-alp) 12 88-100 Polygonum viviparum + + 4- 4- IV H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus 4- 4- 11 H Eur(mont) 8 32 Valeriana montana + I Nardetalia H Eur(Med) 6 12 Luzula campestris 4- 4- II H Eur 13 26 Nardus stricta + 4- 4- în H D-Balc - Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda 4- 4- ii H Alp-Carp 8 16 Pulsatilla alba 4- i H Carp-Balc 5 20 Viola declinata 4- i Varia H Euc 8 100 Alchemilla cf. xanthoclora 4- 4- 4- m Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense + 4- n H Eua 11 44 Cruciata glabra + 4- 4- m H Eua 11 22 Galium mollugo + 4- ii H Carp-Balc - Geranium sylvaticum 4- 4- n ssp. caeruleatum MM Eur 12 24 Picea abies 4- 4- n H Carp 11 22 Primula elatior ssp.carpatica 4- in Ch Euc 19 144 Salix retușa ssp.kitaibeliana 4- in Th Carp - Thlaspi dacicum 4- 4- ii Ch Carp 9 56 Thymus pulcherrimus 4- 4- 4- in 328 Simona Mihăilescu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 H Eur(bor) 8 16 Trollius europaeus + + II II Cp 6 12 Viola biflora . + + +111 Specii prezente într-un singur relcveu: Achillea distans (1): H, Euc(mont), (9: 54); Aconitina lycoctonum ssp. vulparia (1): H, Euc. (8; 16); A. napellus ssp.tauricum (2): H, Alp-Carp, (8; 32); Arabis alpina (2): H, Arct-Alp, (8; 16); Avenula pubescens (1); H, Eua, (7; 14); Campanula glomerata (1): H, Eua, (10; 30); Clematis alpina (1): H, Eua(bor), (8; 16); Cortusa matthioli Vi). H, Eua(mont), (12;24); Cotoneaster integerrima (1): N, Eua(Med), (17; 34); Crocus vernus (5): G, Carp-Balc, (7; 14); Doronictnn coluntnae (2): H, Alp-Carp-Balc, (10; 60); Festuca rubra (1): H, Cp(bor), (7; 42); Gemu montanum (1): H, Eua(alp), (7; 28); Knaulia longifolia (1): H, Alp-Carp, (10; 20); Lucida luzuloides (1): H, Eur, (6; 12); Poa nemoralis (1): H, Eua, (7; 28); Ranunculus alpestris (2): H, Eur(alp), (8; 16); R. pseudoinontanus (5): H, Carp-Balc, (8; 32); Sellaginela selaginoides (4): Ch, Cp(arct-alp), (9; 18); Teucrium montanum (4): Ch, Euc(Med), (5; 60). Locul și data: 1, Piatra Craiului Mică. 8.VII.1994; 2. sub Șaua Grind, 8.VII.1995; 3, 4, Vf. între Țimbale; 5, Vf. Țimbalul Marc, 21.VI.1997. Spectrul bioformelor evidențiază într-un procent ridicat hemicriptofitele (67%), urinate de chamefite (15%) care prezintă o deosebită importanță în aceste fitocenoze situate la altitudine mai mare (fig. 174). El.fl Fig. 174 Bioformele ass. Campamdo abietinae-Juniperetum Carp ■■■ Fig. 175 Elementele floristice ale ass. Campanulo abietinae-Juniperetum Fig. 176 Indicii ecologici ai ass. Campamdo abietinae-Juniperetum Fig. 177 Spectrul cariologic al ass. Campanulo abietinae-Juniperetum Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 329 Elementele floristice cu pondere ridicată sunt speciile circumpolare (19,7%), apoi eurasiatice și europene (16,7%). Particularitatea acestei asociații se remarcă prin prezența speciilor carpatice (6%) și mai ales carpato-balcanice (12,1%) (fig. 175). în ceea ce privesc categoriile ecologice, din punct de vedere al umidității, preponderente sunt mezofitele (44,8%), apoi xeromezofitele (31,3%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt specii microterme (41,8%), apoi criofilele (25,4%), asociația dezvoltându-se la altitudini cu temperaturi coborâte. Reacția solului evidențiază faptul că în număr mare sunt speciile neutrofile (41,8%), caracterul calcifil fiind subliniat de speciile neutro-bazifile (6%) (fig. 176). Din punct de vedere cariologic (fig. 177), speciile diploide (52,2%) sunt în procente mai mari decât cele poliploide (40,3%), indicele de diploidie având valoarea 1,157. Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Borza 1959 em. Coldea 1985 (Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo Borza 1959 em. Coldea 1985) (syn. Pinetum mugi carpalicum (Soo) Szafer, PawL, Kulcz. 1931) Jnepenișurile subalpine de pe tot cuprinsul Pietrei Craiului ocupă suprafețe cu întindere variabilă, dimensiuni mai mari având fitocenozele de pe versanții nordic și nord-estic ai masivului. Asociația a fost menționată pe versantul dinspre Valea Bârsei, până la altitudinea de 1700-1900 m de către A. Beldie (1952). în alcătuirea floristică a acestor cenoze arbustive participă și specii ca: Juniperus communis ssp. alpina, Picea abies, Salix silesiaca, Sorbus aucuparia ssp. glabrata (tabelul nr. 48). H 67% Fig. 178 Bioformele ass Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Fig. 179 Elementele floristice ale ass. Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo % 60 Indici ecologici Fig. 180 Indicii ecologici ai ass. Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Fig. 181 Spectrul cariologic al ass. Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Tabelul nr. 48 Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Borza 1959 em. Coldea 1985 Bio- Element X 2n Numărul releveului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 K forma floristic Altitudine (m) 1680 1700 1700 1710 1600 1680 1725 1900 1800 1900 1910 1890 1900 Expoziția SV N N N NV NV E E V NV NE V V înclinare (grade) 45 30 40 15 40 30 45 40 40 40 40 45 45 Acoperire vegetației (%) 95 95 80 95 100 100 80 95 80 100 95 95 80 înălțimea vegetației (m) 1,5 3 2 2 2,5 2 1 1,5 1,5 2 2 1,5 1 Suprafața (m2) 100 200 200 200 200 100 25 25 100 25 25 25 25 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Pinion mugo N D-Balc-Anat - - Bruckenthalia spiculifolia 4- 1 TH Carp-Balc 10 80 Campanila patula ssp. abietina 4- +.5 4- 11 M Cp(bor) 11 22 Juniperus communis ssp.alpina + + + 1.3 1.3 + 2.5 + IV MM Eurțalp) 12 24 Pinus mugo 4.5 4.5 4.5 5.5 5.5 2.5 4.5 1.3 5.5 4.5 4.5 2.5 V N Carp-Balc - - Rhododendron myrtifolium + 1.3 2.5 2.5 2.3 1.3 2.3 III Vaccinio-Piceetalia & Vaccinio-Piceetea H Eua 7 28 Calamagrostis villosa + 4- I H Cp(bor) 41 164 Dryopteris dilatata + I H Eurțalp) 10 160 Homogyne alpina + + 4- 4- 2.5 + 4- III H Carp 9 18 Leucanthemum waldsteinii + 4- I M Eur(mont) 9 18 Lonicera nigra 4- I H Euc 6 12 Luzula sylvatica + + I HțG) Cpțbor) 12 24 Moneses unijlora + 1 H(G) Cpțbor) 11 22 Oxalis acetosella 4- 1.3 3.5 11 MM Eur 12 24 Picea abies 4- + + + + + J- 1.3 + 4- IV G Eur 14 28 Polygonatum verticillatum 4- + 4- II H Eucțmont) 10 40 Soldanella hungarica ssp. major 4- 4- + + + + 3 4- + IV MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia ssp. glabrata + 1.3 + II N(Ch) Cpțbor) 12 24 Vaccinium myrtillus 4- 1.3 4- 1.3 1.3 1.5 3.5 + + IV Ch(N) Cpțbor) 12 24 Vaccinium vitis-idaea + + + 3.5 3.5 II (D) Fagetalia MM Euc 13 52 Acer pseudoplatanus 4- I N Eua 9 18 Daphne mezereum + 4- 4- II H Cosm 41 164 Dryopteris filix-mas + I Ch EucțMed) 10 20 Euphorbia amygdaloides 4- I ____]_ 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 H Eur 6 12 Luzula luzuloides 4- 4- II H Eua 7 28 Poa nemoralis 4- + I H Carp 11 22 Primula elatior + 4 II Adenostyletalia s.l. H Eucțmont) 9 54 Achillea distans -I- + I H Alp-Carp 8 32 Aconitum napellus ssp.tauricum 4- + 4 II H Alp-Carp-Balc 8 16 Aconitum variegatum ssp. paniculatum 4- 4- + II H(G) Eurțalp) 19 38 Adenostyles alliariae + + I M Carp-Balc 19 38 Salix silesiaca + + 4- II H Eur 13 26 Stellaria nemorum 4- + I H Euc 7 56 Valeriana sambucifolia + 4- 4- II G Eua 8 32 Veratrum album ssp. lobelianum + + 4- 4- II Seslerietalia s.l. G Cpțbor-alp) 7 14 Anemone narcissifolia 4- 4- I HțG) Cpțarct-alp) 6 24 Bartsia alpina 4. 4 4- II H Euc 9 18 Bisculella laevigata + 4- 4- 4- II H Eurțalp) 5 30 Carex sempervirens + + + + II H Carp 15 90 Dianthus spiculifolius + 4 I Ch Cpțarct-alp) 9 18 Dryas octopetala + 4- 4- II G Alp-Carp 10 40 Gentiana Iuțea 4- 4- I H Euațalp) 7 28 Gentiana verna + 4- + 4- II Ch Alp-Carp 11 22 Helianthemum alpestre + 4- I H Cpțarct-alp) 6 24 Myosotis alpestris 4- + I H Carp 7 14 Onobrychis transsilvanica 4- 1 H Eucțmont) 11 22 Phyteuma orbiculare + I H Eucțalp) 9 36 Primula halleri 4- I H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus + 4 I H Alp-Carp 8 16 Scabiosa lucida + I H D-Balc 7 28 Seslerio rigida ssp. haynaldiana 4- + + + II H Eurțmont) 8 32 Valeriana montana 4- I Varia H Eucțalp) 9 18 Acinos alpinus 4- 4- 4- 4- 4- II H Euc 8 100 Alchemilla cf. xanthoclora 4- + 4- 4- II Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum 4- 4- 4 II Simona Mihăilescu Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 333 Bioformele asociației sunt reprezentate într-un procent ridicat de hemicriptofite (67%), urmate de chamefite (11%) cu aceeași caracteristică ca și la asociația precedentă (fig. 178). Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile circumpolare (20%), apoi central-europene (19%). Particularitatea acestei asociații se remarcă prin prezența ridicată a speciilor alpic-carpatice și carpato-balcanice (6%) care subliniază legăturile floristice dintre aceste lanțuri muntoase (fig. 179). In ceea ce privesc categoriile ecologice, din punct de vedere al umidității, preponderente sunt mezofitele (47,6%), apoi xeromezofitele (24,3%), asociația dezvoltându-se pe suprafețe înclinate de pe care apa din precipitații se scurge repede. Din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile microterme (48,5%), apoi mezoterme (21,4%), importante fiind și criofilele (14,6%), asociația dezvoltându-se la altitudini cu temperaturi coborâte. Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (40,8%) (fig. 180). Din punct de vedere cariologic (fig. 181), speciile poliploide (49%) sunt în procente apropiate de cele diploide (46%), indicele de diploidie având valoarea 1,308. Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971 (Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971) (syn. Rhododendro-Vaccinietum austro-carpaticum Borza 1955) în această asociație, edificată de Rhododendron myrtifolium și Vaccinium mytillus, este prezent cu o frecvență destui de mare Pinus mugo (tabelul nr. 49). începând cu altitudinea de 1600 m, apar exemplare de jneapăn pînă în etajul alpin inferior (pe ambii versanți până la 2000 m altitudine) unde predomină tufărișurile de ericacee cu ienupăr. Asociația a fost menționată pe brâne (Brâul Ciorânga Mare) de către A. Beldie (1952). în jnepenișurile de sub șaua “La Zaplaz” apar câteva exemplare de Almis viridis care este foarte rar în masiv, deși în Bucegi această specie dă nota dominantă a vegetației vâlcelelor subalpine și alpine inferioare (A. Beldie, 1952; 1967). Spectrul bioformelor evidențiază într-un procent ridicat hemicriptofitele (67%), urmate de chamefite (19%) care prezintă o deosebită importanță în aceste fitocenoze situate la altitudine mai mare (fig. 182). Elementele floristice cu pondere mai mare sunt speciile circumpolare (23,8%), apoi europene (15,9%). Particularitatea acestei asociații se remarcă prin prezența ridicată a speciilor alpic-carpatice și carpato-balcanice (11,1%) (fig. 183). în ceea ce privesc categoriile ecologice, din punct de vedere al umidității, preponderente sunt mezofitele (44%), apoi xeromezofitele (30%), iar din punct de vedere al temperaturii, numeroase sunt speciile microterme (44%), apoi criofilele (27%), asociația dezvoltându-se la altitudini cu temperaturi coborâte. Reacția solului evidențiază faptul că în număr cel mai mare sunt speciile neutrofile (45,8%) (fig. 184). Din punct de vedere cariologic (fig. 185), speciile diploide (55,5%) sunt în procente mai mari decât cele poliploide (41,2%), indicele de diploidie având valoarea 1,342. Tabelul nr. 49 Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971 Bio- Element X 2n Releveu 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 K forma floristic Altitudine (m) 1600 1700 1750 1850 1750 1800 1900 1900 2000 2050 Expoziția V NV NV NV SE SE NV N V N înclinare (grade) Consistenta (%) 50 45 35 50 40 45 40 45 30 45 Acoperirea vegetației (%) 70 90 80 80 75 90 90 95 80 70 înălțimea vegetației (cm) 30 60. 40 30 40 30 60 30 30 40 Suprafața (m2) 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 Pinion mugo Tll Carp-Balc 8 68,80 Campanilapatula ssp.abietina 4 4 I M Cp(bor) 11 22 Junlperus communis ssp.alpina +.1 1.3 4 + + III MM Eur(alp) 12 24 Pinus mugo 4 1.3 II N Carp-Balc - - Rhododendron myrtifollum 2.5 4.5 2.5 2.5 1.3 4.5 4.5 4.5 3.5 3.5 V Vaccinio-Picetalia H Cp(arct-alp) 7 28 Deschampsia flexuosa 4 4 I II Eur(alp) 10 160 Homogyne alpina 4 4 + + + III H Euc(mont) 10 40 Soldanella hungarica ssp.hungarica 4 4 -J_ 4- + 4- 4 IV MM(M) Eur 17 34 Sorbus aucuparia ssp.glabrata 4 I N(Ch) Cp(bor) 12 24 Vaccinium myrtillus 1.3 1.3 2.5 2.5 3.5 1.3 1.3 2.5 1.3 +.3 V Ch(N) Cp(bor) 12 24 Vaccinium vitis-idaea +.1 + 1.3 4 1.3 III Nardetalia H Eur(Med) 6 12 Luzula campestris + 4 4 + 4 III H Eur 13 26 Nardus stricta 4 + 1.3 II H D-Balc - - Polentilla aurea ssp.chrysocraspeda 4 4 4 4 II Festuco-Seslerion bielzii H Carp 9 18 Achillea schurii + + 4 4- + 4- III H Carp 15 30 Dianthus callizonus 4 I H Carp-Balc 9 18 Linum perenne ssp.extraaxillare 4 + . . . 4 4 11 Primula halleri 4 4 H Euc(alp) 9 36 Seslerietalia s.l. I H Eua(Med) 6 12 Anthyllis vulneraria ssp.alpestris 4 4 4 4 III H(G) Cp(arct-alp) 6 24 Bartsia alpina 4 4 4 4 4 III H Euc 9 18 Biscutella laevigata 4 4 4 + 4 III TH Carp-Balc 8 16 Carduus kerneri 4 I H Eur(alp) 5 30 Carex sempervirens 4 1.3 1.3 4 4 4 4 IV Ch Cp(arct-alp) 9 18 Dryas octopetala 4 4 4 4 4 + 1.3 IV H Alp-Carp-Sudet 7 14 Festuca versicolor I Ch(H) Alp-Carp 11 44 Galium anisophyllon 4 + 4 II Ch Eua(arct-alp) 7 14 Gentiana nivalis + 4 4 11 H Eua(alp) 7 28 Gentiana verna 4 1 H Eur(alp) 9 36 Hieracium villosum 4 I H Cp(arct-alp) 6 24 Myosotis alpestris 4 4 4 II H Cp(arct-alp) 6 12 Pedicularis verticillata 4 I H Euc(mont) 11 22 Phyteuma orbiculare 4 4 4 II H Eua(arct-alp) 8 32 Pinguicula alpina 4 4 I H Alp-Carp 17 34 Polygala alpestris 4 4 I H Cp(arct-alp) 11 88 Polygonum viviparum 4 4 4 4 4 4 III H Alp-Carp-Balc 8 16 Ranunculus oreophilus 4 4 I . H D-Balc 7 28 Sesleria rigida ssp. haynaldiana 4 4 4 11 Varia H Alp-Carp 8 32 Aconitum napellus ssp.tauricum I H Euc 8 100 Alchemilla cf. xanthoclora 4 4 I H Arct-Alp 8 16 Arabis alpina 4 4 4 II H Euc(mont) 7 14 Astrantia major 4 4 1 Ch D-Balc 9 36 Cerastium arvense 4 4 4 4 II Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 337 Fig. 182 Bioformele ass. Rhododendro Fig. 184 Indicii ecologici ai ass. Rhododendro kotschyi- Vaccinietum jEl.fl. Cosm I------------1 ; D-Baic imni Carp-Balc i ' _ 1 Carp ■■■■ Alp-Carp Arct-alp Q Euc I ~ 1 Eua I ~~ I Cp Fig. 185 Spectrul cariologic ai ass. Rhododendro kotschyi- Vaccinietum Dendrograma clasei Vaccinio-Piceetea (fig. 186) relevă gruparea asociațiilor în două alianțe. In cadrul alianței Piceion abietis sunt cuprinse molidișele apartenențe asociației Hieracio transsilvanici-Piceetum (1). Ort 0.2 0,3 UF 0.5 — [ --------------------------2 — Fig. 186 Dendrograma de similaritate a asociațiilor din clasa Vaccinio-Piceetea 338 Simona Mihăilescu în masivul Piatra Craiului, tufărișurile subalpine aparțin alianței Pinion mugo. în dendrograma la care ne referim, se observă că acestea sunt cuprinse în aceeași ramură a clusterului, respectiv jnepcmșwi\Q-Rhododendm kotschyi-Pinetum mugo (2), juniperetele- Campanulo abietinae-Juniperetum (3) și vhoâovQte\e-Rhododendro kotschyi-Vaccinietum (4). 4. CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA DISTRIBUȚIA ȘI INDICII DE DIPLOIDIE AI VEGETAȚIEI TERITORIULUI CERCETAT în prezentarea vegetației au fost distinse asociațiile fundamentale climatogene, reprezentate de asociațiile forestiere și asociațiile seriale (“secundare”) reprezentate prin tufărișuri și pajiști secundare. în cadrul asociațiilor climatogene, cu caracter zonal, aflate în stadiul de climax primar sau în stadiul de subclimax în curs de evoluție spre restaurarea climaxului originar, vom face referiri la păduri și tufărișurile alpine și subalpine primare (jnepenișuri). Etajul montan este cel mai expus modificărilor, respectiv etajul fânețelor și al pădurilor, care au o compoziție floristică adeseori denaturată ca o consecință a degradărilor provocate de pășunat și a tăierilor rase practicate în urmă cu câteva decenii. Odată cu extinderea în 1971 a suprafeței rezervației naturale și mai ales, din 1990, când a fost declarat Parcul Național Piatra Craiului, măsurile de protecție a suprafețelor naturale s-au intensificat. în acest mod, vegetația are tendința de a reveni la optim, la un stadiu cât mai apropiat de climax. în privința pădurilor de amestec de fag cu conifere, proporția edificatorilor variază; odată cu creșterea umidității, participarea molidului devine mai importantă, adeseori substituindu-se bradului. în unele stațiuni se observă că, deși molidul prevalează asupra bradului, flora rămâne tot cea caracteristică făgetelor, lipsind speciile proprii molidișelor. Pădurile de conifere au o largă extindere în Masivul Piatra Craiului, care coincide cu etajul montan superior și îndeosebi cu etajul subaipin. Limita la care urcă coniferele în masiv este variabilă, diferența fiind mai ales între versantul vestic, mai accidental, și cel estic, unde limita este mai ridicată altitudinal, deși adeseori, limitele actuale nu se mai suprapun peste cele naturale. Jnepenișurile ca și tufărișurile scunde de ericacee din Piatra Craiului care caracterizează etajul subaipin al acestui masiv, au o dispoziție discontinuă, din cauza caracterului accidental al reliefului. Tot în acest etaj sunt prezente grohotișurile cu o vegetație caracteristică, iar pe brâne și polițe se află pajiști subalpine. Cu toată distribuția lor uneori fragmentară, datorată verticalității pereților stâncoși, alcătuirea lor floristică rămâne însă asemănătoare cu a asociațiilor similare descrise din alte masive din Carpații românești (vezi capitolul VI). Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 339 Pajiștile de pe versantul sud-estic, datorită caracteristicilor topoclimatice, au o compoziție floristică puțin diferită față de cele de pe versantul nord-vestic. A. Beldie (1952) menționează unele diferențe între cei doi versanți în cea ce privește compoziția floristică, specii ca: Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum, Centaurea kotschyana, Gentiana Iuțea, Knautia longifolia, ș.a. se întâlnesc mai frecvent pe versantul sud-estic. Pajiștile sunt reprezentate mai ales prin sesleriete de tipul Seslerio haynaldianae- Caricetum. sempervirentis, care relevă un puternic caracter conservativ al florei, în cadrul lor fiind prezente un număr mare de elemente carpatice (Cerastium transsilvanicum, Dianthus callizonus, D. spiculifolius, Onobrychis transsilvanica, Saxifraga mutata ssp. demissa, Thymus comosus s.a.), carpato-balcanice și alpic-carpatice. Asociația se dezvoltă pe un tip de sol neevoluat (litosolul rendzinic), în zone cu relief accidentat, și prezintă o diversitate mai mare de specii în compoziția ei floristică comparativ cu nardetele care se pot dezvolta în același etaj de vegetație, și care sunt degradate în urma efectului antropic (S. Mihăilescu, 1995a). Toate aceste grupări vegetale pot suferi modificări reversibile, dar și o serie de modificări structurale ireversibile ce pot duce, într-o perioadă de timp variabilă, la apariția unui complex populațional de specii, mai mult sau mai puțin diferit de cel precedent. Fiecare din aceste complexe cenotice nou constituite, vor reprezenta o anumită etapă în dinamica, evoluția sau succesiunea în timp a vegetației (V. Cristea, 1993). în condiții naturale, succesiunea vegetației se realizează lent, în concordanță cu modificările climatice care determină transformările factorilor ecologici. Direcția evolutivă este orientată spre realizarea stadiului de climax (de echilibru dinamic), de creștere a homeostaziei grupărilor vegetale care constituie succesiunea progresivă. în opoziție, succesiunea regresivă are loc atunci când presiunea anumitor factori interni sau externi schimbă sensul transformărilor evolutive în direcția unor degradări. Luând în considerație cele afirmate mai sus, am realizat harta vegetației Masivului Piatra Craiului în care sunt reprezentate asociațiile vegetale reunite în alianțele și ordinele cărora le aparțin (fig. 187). Tot în acest capitol privitor la vegetația Masivului Piatra Craiului, la majoritatea asociațiilor vegetale s-a avut în vedere aspectul cariologic, obținându-se spectre care reprezintă repartiția diploizilor și poliploizilor. De asemenea, s-a calculat indicele de diploidie definit de S. Pignatti (1960) prin raportul dintre suma prezențelor tuturor speciilor diploide dintr-un tablou fitosociologic și suma prezenței tuturor speciilor poliploide. Utilizarea indicelui de diploidie poate pune în evidență relații existente între diferite grupări fitosociologice din masive diferite din Carpați. în acest sens, putem face o comparație cu Munții Țarcu-Godeanu și Cernei (N. Boșcaiu, 1971b). Făgetele din clasa Querco-Fagetea Br.-Bl. & Vileg. 1937, au un indice de diploidie supraunitar atât în Piatra Craiului (Symphyto-Fagetum Vida 1959, cu o valoare a indicelui de 1,097) cât și în munții cu care s-au comparat, respectiv Țarcu-Godeanu și Cernei (1,174). Extinderea verticală a cenozelor edificate de conifere și ericacee coincide, într-o mare măsură cu etajul subalpin și alpin inferior, fără ca să existe o corespondență riguroasă între limitele altitudinale și etajare. Deși valoarea indicilor de diploidie descrește odată cu creșterea altitudinii, asociațiile din clasa Vaccinio-Piceetea Br.-Bl. 1939 au un indice de 340 Simona Mihăilescu diploidie supraunitar, ceea ce subliniază prezența în număr mai mare a diploizilor (mai ales dintre ericacee: Vaccinium myrtillus, K vitis-idaea, Bruckenthalia spiculifolia). Astfel, Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-Bl. 1939, are o valoare a indicelui de 1,210; Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo Borza 1959 em. Coldea 1985, are o valoare a indicelui de 1,308; Campanula abietinae-Juniperetum Simon 1966 are o valoare a indicelui de 1,157; Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971 are o valoare a indicelui de 1,342. Reducerea valorii indicilor de diploidie odată cu creșterea altitudinii, prezintă totuși această abatere pentru asociațiile din clasa Vaccinio-Piceetea Br.-Bl. 1939, în cazul cărora s-au pus în evidență valori supraunitare. Această excepție a fost evidențiată pentru prima dată la molidișele din Italia, de către S. Pignatti (1960; 1961) și confirmată, de asemenea, și în cazul molidișelor din Munții Țarcu-Godeanu (N. Boșcaiu, 1971b), unde următoarele asociații au valori supraunitare: Luzula sylvaticae-Piceetum Wraber 1953, are o valoare a indicelui de 1,260 și Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo (Pinetum mugi carpaticum (Soo 1930) Szafer, Pawl. & Kulcz. 1931) are o valoare a indicelui de 1,485. Se pare că zona forestieră a coniferelor conservă mult mai bine speciile diploide, condițiile oferite de pădure și tufărișuri par să modereze influențele destabilizatoare ale factorilor climatici. Ieșind de la adăpostul pădurii, covorul vegetal este supus la o presiune mult mai mare a factorilor abiotici. în cazul clasei Seslerietea albicantis Br.-Bl. 1948 em. Oberd. 1978, fitocenozele apartenențe alianței Festuca saxatilis-Seslerion bielzii (Pawl. & Walas 1949) Coldea 1984, sunt situate în etajele subalpin și alpin inferior și alcătuiesc, în mare parte, pajiștile din masiv. Indicele de diploidie al asociației Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956, are valoarea 1,353, în Piatra Craiului, iar în Țarcu-Godeanu și Cernei este 0,660. Valoarea supraunitară a indicelui din Piatra Craiului se explică prin prezența ridicată a elementelor de floră cu caracter relictar, ceea ce duce la o prezență crescută a diploizilor. Un rol important revine declivității mai mari a versanților pe măsură ce altitudinea crește, dar și reliefului specific Pietrei Craiului care este caracterizat și de prezența a numeroase conuri de grohotiș. Vegetația ierboasă pionieră a bolovănișurilor și grohotișurilor calcaroase (clasa Thlaspietea rotundifolii Br.-Bl- 1926) grupată în alianța Papavero-Thymion pulcherrimae 1. Pop 1968, are un indice de 0,650 (S. Mihăilescu, 1994), explicația constând în numărul mare de poliploizi ce intră în structura floristică a asociației și care prin capacitatea lor de competiție pot cucerii noi spații lipsite de vegetație. Pereții cheilor, fisurile și crăpăturile de stânci reprezintă un substrat dificil pentru dezvoltarea vegetației, iar solul incomplet format împiedică pe anumite arii închegarea unor fitocenoze stabile. Totuși aici își găsesc locul grupări vegetale din clasa Asplenietea trichomanis (Br.-Bl. in Meier & Br.-Bl. 1934) Oberd. 1977, dintre care în Piatra Craiului pentru asociația Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis Soo 1944 indicele de diploidie are valoarea 0,702; iar în Țarcu-Godeanu, valoarea indicelui este de 0,553 pentru aceiași asociație. Valoarea subunitară a acestuia indică prezența în număr mai mare a poliploizilor și subliniază competiția fitosocială mai intensă a speciilor poliploide în raport cu cele diploide. Toate datele menționate anterior confirmă justețea afirmațiilor conform cărora structura cariologică a florei unui masiv, atât în ansamblu, cât și pe clase de vegetație sau ranguri inferioare acestora, contribuie la întregirea cunoștințelor despre ecologia speciilor de plante. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 341 MASIVUL PIATRA CRAIULUI Terenuri agricole Localități . 187 Harta de vegetație a Masivului Piatra Craiului IRNEA Asociatii vegetale din alianța 'Alno-Ulmion Asociații vegetale din alianța Symphyto-Fagion Asociații vegetale din alianța Piceion abietis Asociații vegetale din alianța ’ Pinion mugo Asociații vegetale din alianța Seslerion (inel. Asplenion) Asociații vegetale din alianța Potentillo-Nardion Asociații vegetale din ordinul Arrhenatheretalia Aspect de vegetație la Marele Grohotiș Papaver alpinum ssp. corona sancti-stephani în fitocenoze pe grohotișuri la Umerii Pietrei Craiului Vegetație caracteristică de chei în Cheile Dâmbovicioarei Ligularia sibirica în fitocenoze situate în apropiere de Cabana Brusturet Aspect de vegetație pe versantul vestic Aspect de pe versantul vestic * Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 345 VI. INTEGRAREA VEGETAȚIEI MASIVULUI PIATRA CRAIULUI ÎN ASPECTUL GENERAL AL VEGETAȚIEI CARPAȚILOR ROMÂNEȘTI 1. CONSIDERAȚII METODICE în România, cercetările de fitosociologie au fost făcute în spiritul școlii central- europene, pe baza metodei lui J. Braun-Blanquet adaptată de A. Borza la particularitățile covorului vegetal din țara noastră. Cifrele din cadrul tabelelor analitice ale asociațiilor indică adundența-dominanța speciilor din ridicări. Utilizarea indicilor în fitosociologie face posibilă compararea unui număr mare de relevee, surprinde caracteristici structurale ale asociației, mai greu de sesizat prin analiza clasică, permite, în acest mod, realizarea de prognoze în ceea ce privește modificarea unor factori ambientali. Accentul a fost pus pe modul în care vegetația Masivul Piatra Craiului se integrează în complexul Munților Bârsei (Postăvarii, Piatra Mare) și a Munților Bucegi, dar s-au luat în considerare, pentru a se urmări diferențele sau asemănările, și date din următoarele zone calcaroase: din Carpații Orientali: Masivul Rodnei (Corongiș, Văile Cormaia și Anieș); din Carpații Meridionali: Munții Cernei și Retezat (Valea Lăpușnicui Mare); din Apuseni: Munții Scărița-Belioara, Pădurea Craiului și Bihorului (Cetățile Ponorului și ale Rădesei). Comparația ce vizează similaritatea vegetației unor masive calcaroase sau a zonelor calcaroase din câteva masive din Carpații românești, se bazează pe calculul indicelui calitativ Jaccard (Qj) și obținerea unor dendrograme de similaritate. în calculul indicelui folosit, au fost luate în considerare prezența-absența speciilor din releveele luate în studiu (a fost luată în calcul doar prezența, fără a ține cont și de aspectul cantitativ din ridicările fitocenologice). Analiza s-a realizat urmărind etajarea vegetației determinată de modificările altitudinale ale factorilor edafo-climatici și lito-orografici. Pe lângă altitudine, la delimitarea etajelor de vegetație s-a ținut seama de efectul compensator al expoziției și înclinației. Pentru această comparație, releveele din Piatra Craiului sunt cuprinse în capitolul privitor la vegetația acestui masiv. Un număr semnificativ de relevee au fost preluate din lucrări de vegetație care au apărut pe parcursul timpului și care au adordat probleme de vegetație într-o mare parte din masivele luate în considerație: A. Beldie, (1951, 1952, 1967), D- Pușcaru & al. (1956), S. Csiiros (1958), S. Csiiros & Z. Spîrchez (1963), N. Boșcaiu 346 Simona Mihăilescu (1971a), I. Buiculescu (1972, 1975), H. Fink (1977), V. Sanda, A. Popescu & al. (1977, 1988), G. Coldea (1990), S. Mihăilescu (1994, 1995). în final s-a realizat o analiză cladistică a dendrogramelor obținute la fiecare asociație. Aceasta a fost posibilă prin consultarea unor lucrări recente de metodologie cladistică (R. J. Pankhurst, 1992; P. L. Forey & al., 1994). Prezentăm în continuare câteva aspecte geomorfologice ale masivelor între care s-a făcut comparația din punct de vedere floristic. Poziția geografică a masivelor este ilustrată în fig. 188. Fig. 188 Poziția geografică a regiunilor muntoase luate în studiu Masivul Piatra Craiului (PC) Masivul Piatra Craiului constituie punctul de referință al lucrării. Aspectele geomorfologice au fost expuse în partea de început a cărții. Urmează celelalte unități muntoase reunite pe grupele mari ale Carpaților românești. Munții Postăvaru (Po) Sunt un nod orografic secundar, cu altitudinea maximă 1802 m în partea centrală. Varietatea alcătuirii litologice îi atrage o mare diversitate și în privința formelor de relief, în cea mai mare parte sunt alcătuiți din formațiuni mezozoice, reprezentate prin calcare jurasice și greso-conglomerate cretacice. Din vârful principal (Cristianul Mare), cu aspect conic, se detașează spre nord-est o creastă calcaroasă destul de ascuțită, care merge astfel până la Crucurul Mare. Datorită dominanței acestei litologii sunt prezente și fenomene carstice. Corespunzător ariilor mai coborâte, sunt prezente gresiile, șisturi argiloase, depozitele de fliș și șisto-grezos. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 347 Munții Piatra Mare (PM) Depozitele cele mai vechi din masiv aparțin liasicului superior și sunt localizate pe culmea Bunloc, în partea de nord-vest, deasupra cărora se evidențiază calcarele din malmul superior. Masa de calcare recifogene ale tithonicului superior atinge dimensiuni considerabile în partea centrală a masivului, ea fiind fragmentată de la nord la sud în numeroase clipe de calcar ce aflorează deasupra conglomeratelor apțiene. în Piatra Mare se întâlnesc numeroase forme de relief carstic și anume: lapiezuri, doline incipiente, peșteri, abrupturi calcaroase, chei (cascada Șapte Scări, cascada Tamina). Depozitele cretacicului sunt bine exprimate în zonă prin fliș, marne, gresii, conglomerate ș.a. Cuaternarul se evidențiază prin depuneri aluvio-proluviale și deluvio-coluviale a căror formă și amploare depind de natura rocilor. Masivul Bucegi (Bu) Reprezintă un larg sinclinal de direcție nord-sud cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacene. Masa de calcare (kimmeridgian-tithonice) este, de regulă, masivă, dar adesea și stratificată (Cheile Zănoagei, Cheile Peșterii, Valea Zgarburei). Calcarele jurasice sunt îndeosebi bine reprezentate în culmea Strunga și pe Valea lalomiței și mai puțin pe versantul prahovean al masivului. Calcare jurasice se găsesc și sub formă de clipe. Calcarele jurasice din Bucegi dau o notă deosebită peisajului, caracterizat prin fenomene carstice remarcabile pe valea superioară a lalomiței și pe culmea Strunga, unde sunt frecvent stâncării abrupte (abruptul Bătrânii, Grohotișul, Guțanu, Turnu Seciului) și multe chei, dintre care o parte au fost amintite anterior. Gresiile aptiene sunt evidente în porțiunea inferioară a văii Jepilor, sau sub formă de depozite cu care se afla asociate calcarele albe, recifale, masive, de la poalele munților Furnica și Piatra Arsă. Munții Pădurea Craiului (PaC) Relieful dezvoltat pe conglomerate, gresii cuarțitice și șisturi argiloase, răspândite în zona centrală a masivului, se caracterizează prin forme rotunjite, separate de depresiunr carstice și văi adânci: culmile Cărmăzan, Runc, Recea, Glimeia, Dealul Crucii, etc. Relieful dezvoltat pe roci carstificabile este reprezentat prin aproape toată gama de forme care se formează prin coroziune și eroziune, pe un substrat calcaros. Nota dominantă a reliefului este dată tocmai de aceste forme (doline, văi carstice, goluri carstice și drenaje subterane) care se impun prin varietate și complexitate. Muntele Scărița-Belioara (SB) Muntele Beliorii este clădit din calcare prinse între roci cristaline. Aceste calcare împreună cu cele ale Vulturesii, a Runcului, a Cheilor Turzii, a Bedeleului și Colții Trascăului sunt considerate ca fiind de origine jurasică, malm-tithonică. în urma cercetărilor recente se afirmă că unele calcare prinse în cristalinul Munților Gilăului sunt paleozoice. Calcarele acestui masiv, spre sud, sunt în contact direct cu cristalinul și în 348 Simona Mihăilescu această zonă de contact sunt puternic metamorfozate. Culoarea rocilor este diferită, cele din partea de vest a masivului sunt de culoare mai închisă - “la Negre”. Substratul calcaros a determinat formarea unor soluri din grupa rendzinelor. Masivul Bihorului (Bi) Face parte din Munții Apuseni, care prezintă o mare varietate petrografică. în Apusenii nordici se deosebesc domeniile autohtonului de Bihor și al pânzelor de Codru, în care este regenerat fundamentul cristalin și învelișul sedimentar cu origine cretacică. Cetățile Ponorului și ale Rădesei se găsesc într-o zonă carstică a acestui masiv, predominată de calcare recifale. Munții Cernei (Ce) Structura geologică a acestor munți prezintă o mare complexitate, sectorul sudic al acestora este domint de cele mai înalte vârfuri și apare ca o prelungire directă a pânzei getice din Godeanu. Culmea principală este constituită din șisturi cristaline. Peste depozitele cretacice din zonă s-a depus calcare recifale și radiolarite (Dogger și Malm) în cretacicul superior. Masivul Retezat (Re) Este constituit din roci cristaline la care, periferic, se adaugă formațiuni sedimentare care se pun în evidență pe latura sudică aparținând sedimentarului autohton. Se remarcă calcarele recifale jurasic superioare-cretacic inferioare ale Retezatului Calcaros, situat într-o poziție sudică față de Valea Lăpușnicului Mare. Masivul Rodnei (Ro) în ansamblu, masivul este format în cea mai mare parte, din șisturi cristaline, iar rocile eruptive sunt reprezentate prin granițe. Calcarele cristaline, amfibolitele și micașisturile cu granați predomină pe Vârful Ineu. Vârfurile Corongiș, Omul și Cișa sunt formate din calcar recital cristalin. în Piatra Rea și Mihăiasa predomină calcarele cvasiorizontale, care dau suprafețe tabulare. Vârfurile Pietrosul, Rebra și Bătrâna sunt reprezentate prin șisturi sericito-cloritoase cu intercalații de calcare cristaline recifale. 2. SIMILARITĂȚI CU ALTE MASIVE DIN CARPAȚII ROMÂNEȘTI Pentru a evidenția într-un mod corespunzător similaritățile dintre diferite masive calcaroase sau părți calcaroase din masive ale Carpaților românești, au fost alese grupări vegetale reprezentative pentru diferite tipuri de vegetație, urmărindu-se răspândirea altitudinală a acestora, începând cu etajul montan și terminând cu etajul alpin inferior. S-au avut în vedere nouă asociații vegetale prezente în Piatra Craiului și care au fitocenoze corespondente în alte masive calcaroase. în categoria vegetației forestiere.s-au luat în studiu: Symphyto cordati-Fagetum Vida 1963, Pulmonaria rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987, Phyllitidi-Fagetum Vida 1963, Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-BI. 1939, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 349 Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boșcaiu 1971. în ceea ce privește vegetația buruienișurilor înalte de munte, am ales Aslrantio-Delphinietum elati Boșcaiu & Mihăilescu 1997. Vegetația saxicolă este reprezentată de Asplenio- Cystopleridetum fragilis Oberd. (1939) 1949 subass. reg. campamiletosum carpaticae (Sanda & al. 1977) Coldea 1992, Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcării & al. 1956 și Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991. ' Vegetația forestieră - făgetele La majoritatea masivelor muntoase din țara noastră, vegetația pădurilor etajului montan se caracterizează prin prezența diferitelor tipuri de făgete care ocupă, în cele mai multe cazuri, suprafețe întinse. Făgetele se întâlnesc pe tot cuprinsul arealului european al fagului și formează păduri pure sau de amestec. în Piatra Craiului, făgetele sunt reprezentate prin făgete pure, destul de puțin răspândite (Symphyto cordati-Fagetum Vida 1963), iar pe cea mai mare parte a teritoriului, fagul este în raport de codominanță împreună cu bradul și molidul (Pulmonaria rubrae- Fagetum (Soo 1964) Tauber 1987) sau, în proporție mai mică, doar cu molidul (Leuchanthemum waldsteinii-Fagelum (Soo 1964) Tauber 1987). Limita superioară a făgetelor pure în Piatra Craiului este de 1400 m, iar limita inferioară de 900 m. Sub limita inferioară a făgetelor, pe teritoriul cercetat nu este răspândit genul Quercus, în acest fel, fagul rămâne predominant între speciile de foioase dintre care mai fac parte: Acer campestre, A. platanoides, A. pseudoplalanus, Sorbus aucuparia, Ulmus glabra. Făgetele se mărginesc natural, și cu o mulțime de formațiuni azonale, dintre care cele mai importante sunt zăvoaiele din lungul văilor din partea nordică, nord-vestică și sud-vestică a masivului, zăvoaie care aparțin asociației Telekio speciosae-Alnetum incanae Coldea (1986) 1990. Un tip particular de făget este Phyllitidi-Fagetum Vida (1956) 1963 care vegetează pe abrupturi cu substrat caicaros (“surducuri”), pe sol rendzinic, bogat în humus, în stațiuni umbrite, cu umiditate sporită ca și pe grohotișuri fixate sau semifixate. Symphyto cordati-Fagetum Vida 1963 (syn. Fagetum carpaticum Klika 1917, Fagetum carpaticum subass. austrocarpaticum Borza 1959, Fagetum dacicum Beldie 1951) Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 41, rel. 1, 2, 4, 5) au următoarele caracteristici: 1JPC, Muchia Curmăturii (9 iulie 1994) - altitudine 1200 m, expoziție E, înclinare 20°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 400 m². 2_PC, Padina lui Dănișor (6 iulie 1994) - altitudine 820 m, expoziție S, înclinare 45°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². 3_PC, Muchia Șpirlea (8 iulie 1995) - altitudine 1100 m, expoziție NV, înclinare 30°, consistența arboretului 0,75, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². j 4_PC, Valea Seacă (9 iulie 1995) - altitudine 1300 m, expoziție SE, înclinare 25°, ț consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 400 m². 350 Simona Mihăilescu Munții Postăvarii în compoziția floristică a acestei asociații, numeroase specii aparțin ordinului Fagetalia, iar prezență ridicată o are Cardamine glanduligera, care formează un facies. Releveele luate în studiu sunt preluate după H. Fink (1977; tabelul nr. 46, rel. 1, 3, 4), și au următoarele caracteristici: 5Po, Valea cu Apă (1977) - altitudine 850 m, expoziție E, înclinare 20°, suprafața 400 m². 6 Po, Valea Timișului (1977) - altitudine 950 m, expoziție N, înclinare 30°, suprafața 400 m². 7Po, Pietrele lui Solomon (1977) - altitudine 800 m, expoziție E, înclinare 20°, suprafața 400 m². Munții Piatra Mare Făgetele pure au o pondere relativ apreciabilă în cadrul vegetației forestiere, în ansamblul lor, acestea sunt dispuse între 700 și 1100 m pe muntele Bunloc și formează pădurile de pe latura nord-vestică și nordică a masivului. Pe suprafețe mai restrânse se întâlnesc și la altitudini mai ridicate, intercalate printre celelalte formațiuni forestiere ale versantului vestic. în masiv, majoritatea făgetelor se dezvoltă pe roci bazice, conglomerate de Bucegi, calcare tithonice și în măsură mai mică pe alte tipuri de roci. Pătura ierboasă este alcătuită din numeroase elemente humicole ale florei de mull, dintre care se afirmă cu abundență mai ridicată Galium odoratum, iar pe substraturile cu mult schelet sau cu grohotiș calcaros Mercurialis peremis. Primăvara timpuriu această floră este precedată de o vegetație vernală dominată de Anemone nemorosa și Isopyrum thalictroides. în astfel de stațiuni făgetele întâlnesc condițiile edafice optime pentru dezvoltarea lor, ceea ce se reflectă printr-o productivitate superioară. Asociația făgetelor pure sau aproape pure are valoare de climax în zona Carpaților sud-estici, determinată sincorologic prin prezența cu caracter constant a unui grup de elemente dacice și daco-balcanice bine reprezentate și în Piatra Mare. La realizarea fondului floristic al asociației participă și un număr apreciabil de specii din Fagetalia și în măsură mai restrânsă elemente transgresive din alte grupări vegetale {Quercetea, Vaccinio- Piceetea, Epilobietalia). Releveele luate în studiu au fost preluate după I. Buiculescu (1975; tabelul nr. 1, rel. 1, 6, 7, 8, 16), și prezintă următoarele caracteristici: 8_PM, Bunloc (6 mai 1969) - altitudine 800 m, expoziție NV, înclinare 25°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 400 m². 9 PM, Bunloc (6 mai 1969) - altitudine 810 m, expoziție NV, înclinare 10°, consistența arboretului 0,75, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². 10 PM, Bunloc (6 mai 1969) - altitudine 900 m, expoziție N, înclinare 20°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 55%, suprafața 400 m². 11 PM, Drumul Familiar (28 mai 1970) - altitudine 1000 m, expoziție N, înclinare 40°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 400 m². 12 PM, Bunloc (30 mai 1970) - altitudine 850 m, expoziție N, înclinare 45°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 400 m². Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 351 Masivul Bucegi Asociația apare în făgetele rărite de mare altitudine, din apropierea limitei superioare a fagului, în care stratul ierbaceu bine dezvoltat prezintă adesea caractere de tranziție către buruienișuri. Dominante pot fi Symphytum cordatum, Ranunculus carpaticus, Cardamine glanduligera sau Adenostyles alliaria, în mod obișnuit, dominanța se împarte între aceste specii, pe suprafețe mici ce se succed în mozaic. Arborete de acest tip se întâlnesc pe coaste ușor înclinate sau pe platforme situate la baza abrupturilor, pe soluri brune de pădure montane, formate pe vechi grohotișuri coluvionate. Aceste făgete sunt remarcabile de-a lungul și la poalele abruptului Coștilei și în Pădurea Munticelu. Releveele luate în studiu au fost preluate după A. Beldie (1951; tabelul nr. 1, rel. 1, 2, 6), și prezintă următoarele caracteristici: I3Bli, Coștila (1951) - altitudine 1320 m, expoziție E, înclinare 10°, consistența arboretului 0,9. 14_Bu, Coștila (1951) - altitudine 1350 m, expoziție E, înclinare 5°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 100%. I5_Bu, Gâlma (1951) - altitudine 1220 m, expoziție E, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 90%. Masivul Rodnei Asociația se întâlnește frecvent pe ramura sudică a masivului, unde ocupă suprafețe mari pe versanții moderat înclinați ai văilor, între 600 și 1000 m altitudine. în trecutul geologic, climatul subatlantic, umed și rece, a favorizat extinderea făgetelor în zonă, substituind aproape total cărpinetele și împingând mai sus limita inferioară a molidișurilor. Specia edificatoare dominantă este Fagus sylvatica. Cu totul izolat, în sinuzia dominantă se mai întâlnesc exemplare de molid și paltin de munte. în stratul ierbos al acestor făgete se remarcă printr-o prezență ridicată specia carpatică Symphytum cordatum, iar dintre speciile caracteristice pentru ordin și clasă Athyrium filix-femina, Dryopteris filix-mas, Galium odoratum, Mercurialis perennis, Salvia glutinosa, care pe alocuri formează chiar faciesuri. Sub aspect floristic aceste fitocenoze sunt apropiate de cele descrise din Carpații vestici sub denumirea Dentario glandulosae-Fagetum (Moravec & al. 1982) sau Fagetum carpaticum Klika 1927. Deoarece aceste făgete pure nu ajung în contact cu molidișurile, în compoziția lor floristică sunt foarte slab reprezentate speciile caracteristice pentru ordinul Vaccinio-Piceetalia. Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 63, rel. 1, 2, 7), și prezintă următoarele caracteristici: 16_Ro, Corongișul Mic (21 iulie 1978), altitudine 1250 m, expoziție V, înclinare 25°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 25%, suprafața 400 m². I7 Ro, Valea Anieșului (16 iulie 1981), altitudine 680 m, expoziție E, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 35%, suprafața 400 m². 18_Ro, Valea Anieșului (16 iulie 1981), altitudine 630 m, expoziție V, înclinare 40°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². In cazul asociației Symphyto cordati-Fagetum prin calculul indicelui de similaritate , Jaccard s-a obținut dendrograma din figura 189, care ilustrează gruparea destul de evidentă î a releveelor în jurul unor clustere individualizate pentru fiecare masiv în parte. 352 Simona Mihăilescu Fig. 189 Dendrograma asociației Symphyto cordati-Fagetum Existența unei compoziții floristice cu un număr mare de specii comune în toate masivele luate în studiu este pusă în evidență de poziția în dendrograma a releveelor 1 PC, 16 Po, I2PM, care sunt grupate în partea superioară a dendrogramei. Cuprinse în aceiași ramură a dendrogramei sunt releveele din Masivul Rodnei a căror valoare a indicelui (Qj) este 0,562. Similaritatea acestor masive cu Piatra Craiului (Q; între 0,257 - 0,364) este evidentă. Apropiate sunt Piatra Mare (Qj = 0,333 - 0,371 ) și Bucegi (Qj = 0,381 - 0,542). Postăvaru deși pare izolat, cu o valoare a indicelui de 0,364, prin releveul 7 Po, demonstrează afinitățile cu masivele luate în studiu. Pulmonarii) rubrae-Fagetum (Soo 1964) Tăuber 1987 (syn. Pulmonario-Abieti-Fagetum Soo 1964, Abieti-Fagetum auct. roman., Fagetum dacicum abietosum Beldie 1951) Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 42, rel. 5, 1-4) au următoarele caracteristici: 1 _PC, Sub Bârc (21 septembrie 1996) - altitudine 920 m, expoziție N, înclinare 30°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². 2_PC, Valea Șpirlea (8 iulie 1995) - altitudine 1200 m, expoziție NV, înclinare 30°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². 3_PC, Valea Urșilor (28 iunie 1996) - altitudine 1150 m, expoziție N, înclinare 45°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 353 4 PC, Padina lui Râie, (28 iunie 1996) - altitudine 1000 m, expoziție N, înclinare 25°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 400 m². 5 PC, Padina Calului, (28 iunie 1996) - altitudine 1200 m, expoziție NV, înclinare 30°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². Munții Postăvaru Asociația prezintă speciile Pulmonaria rubra și Abies alba într-o constanță ridicată în cadrul fitocenozelor, H. Fink (1977) menționând o subasociație definită de cele două specii. Pe alte suprafețe, un rol important în stratul ierbos al asociației îl are Festuca drymeia, cu care, în acest tip de făgete cu brad, autorul descrie o subasociație. Se pare totuși că la acest tip de fitocenoze, compoziția floristică a făgeto-brădetelor descrise de pe cuprinsul Carpaților sud-estici este foarte asemănătoare și deocamdată nu permite separarea prea evidentă a unor variante geografice. Releveele luate în studiu au fost preluate după H. Fink (1977; tabelul nr. 47, rel. 1-3), și prezintă următoarele caracteristici: 6_Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1200 m, expoziție S, înclinare 45°, suprafața 400 m². 7_Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1100 m, expoziție E, înclinare 35°, suprafața 400 m². 8 Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1000 m, expoziție N, înclinare 35°, suprafața 400 m². Munții Piatra Mare Asociația este bine reprezentată atât pe versantul de pe Valea Timișului, cât și pe cel al Văii Gârcinului, începând în etajul montan inferior până în cel mijlociu (I. Buiculescu, 1975). Gradul de participare al celor două specii lemnoase codominante este relativ echilibrat și variază în limite destul de restrânse. Cu caracter diseminat se infiltrează Picea abies și Acer pseudoplatanus. Compoziția floristică a păturii vii se aseamănă cu cea a făgetelor pure, însă se -remarcă și unele deosebiri impuse mai ales de modificările intervenite în structura stratului de arbori, unde bradul a devenit edificator alături de fag și exercită la rândul său o influență specifică asupra etajelor de vegetație subordonate. Deși se întâlnesc destul de frecvent faciesuri ale florei de mull cu Galium odoratum realizate în stațiunile cu condiții edafice optime cu soluri brune de pădure sau brune gălbui, sunt numeroase și situațiile în care stratul ierbos este dominat de Festuca drymeia, Oxalis acetosella și Rubus hirtus, ceea ce indică o preferință vizibilă a acestei grupări de amestec de fag cu brad spre substratele mai mezotrofe, evidențiate aici prin soluri din categoria brun gălbui podzolic. Releveele luate în studiu au fost preluate după I. Buiculeascu (1975; tabelul nr. 2, rel. 1, 2, 4-6), și prezintă următoarele caracteristici: 9 PM, Valea Gârcinului Mare (25 aprilie 1971) - altitudine 850 m, expoziție E, înclinare 15°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 70%, suprafața 400 m². 10 _PM, Culmea Pietrei Mari (8 septembrie 1970) - altitudine 1200 m, expoziție V, înclinare 50°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 400 m². 11PM, Valea Șipoaia la Prăpastia Ursului (25 iunie 1970) - altitudine 1100 m, expoziție N, înclinare 45°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 70%, suprafața 400 m². 354 Simona Mihăilescu 12 PM, Culmea Pietrei Mari (8 august 1968) - altitudine 1080 m, expoziție V, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 20%, suprafața 400 m². 13 PM, Drumul Familiar (4 iulie 1972) - altitudine 1200 m, expoziție V, înclinare 35°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 15%, suprafața 400 m². Masivul Bucegi Asociația cuprinde arborete caracteristice pentru etajul montan mijlociu și care alcătuiesc cea mai mare parte a pădurilor de la poalele masivului. Fagul și bradul participă în proporții variate, arboretele în care predomină una din specii succedându-se adesea în mozaic și pe suprafețe relativ mici. Pe versantul prahovean, molidul participă de obicei diseminat sau de multe ori lipsește. Tipul Asperula-Dentaria descris de A. Beldie (1967), cuprinde arboretele cu floră ierbacee de mull, eutrofa, foarte răspândite pe coastele moderat înclinate de la poalele versanților exteriori ai masivului. Tipul Rubus hirtus, descris de A. Beldie (1967), se caracterizează prin dominanța lui Rubus hirtus, alături de care apar frecvent: Actaea spicata, Cardamine glanduligera, Galium odoratum, Oxalis acetosella, Salvia glutinosa, Senecio ovatus, specii ce aparțin ordinului Fagetalia. Spre deosebire de tipul precedent, acesta se află pe soluri brune-gălbui de pădure sau pe rendzine levigate, pe substrat de calcare sau pe coluvii de calcare peste strate de Sinaia. Releveele luate în studiu au fost preluate după A. Beldie (1951; tabelul nr. 2, rel. 1, 5, 9, 15), și prezintă următoarele caracteristici: 14JBu, Jepii Mici (1951) - altitudine 1090 m, expoziție E, înclinare 10°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 100%. l5Bu, Coștila (1951) - altitudine 1100 m, expoziție E, înclinare 5°, consistența arboretului 1, acoperirea stratului ierbos 80%. 16 Bu, Coștila (1951) - altitudine 1050 m, expoziție E, înclinare 10°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 90%. 17_Bu, Coștila (1951) - altitudine 1150 m, expoziție S, înclinare 0°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 100%. Munții Pădurea Craiului Asociația este răspândită pe suprafețe restrânse numai în partea de sud-est, pe culmile cele mai înalte de peste 800 m. Este dispusă pe platouri și pe versanți cu expoziție însorită. Stratul ierbos este dominat de specii caracteristice făgetelor: Allium ursinum, Galium odoratum, Mercurialis perennis. Majoritatea componentelor sunt mezofile și mezohigrofile. în ceea ce privește originea, predomină elementele europene, central europene, apoi cele eurasiatice. Ponderea mare a speciilor microterme se datorează altitudinii și vecinătății cu Masivul Vlădeasa. Releveele luate în studiu au fost preluate după date inedite G. Groza, și prezintă următoarele caracteristici: IS PaC, Daniș (1993) - altitudine 900 m, expoziție SE, înclinare 15°, acoperirea stratului ierbos 30%, suprafața 400 m². 19 PaC, Daniș (1993) - altitudine 900 m, expoziție SE, înclinare 35°, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 355 Muntele Scărița-Belioara Asociația este bine dezvoltată prin pădurile din partea estică, nord-estică și nordică a muntelui, dezvoltându-se pe pante umbrite și intermediare în condiții de umiditate atmosferică ridicată. Solul este o rendzină humico-montană de culoare negricioasă brunie cu pH=7,5, humus: 30,85%. Pe pantele nordice pădurea se ridică la altitudinea de 1300-1350 m, ajungând până pe creastă. Releveele luate în studiu au fost preluate după S. Csiirbs & Z. Spârchez (1963; tabelul nr. 1, rel. 1, 2), și prezintă următoarele caracteristici: 20 SB, Scărița-Belioara (1963) - altitudine 1300-1350 m, expoziție N, înclinare 40°, consistența arboretului 0,6-0,7, înălțimea arborilor 20 m. 21 _SB, Scărița-Belioara (1963) - altitudine 1300-1350 m, expozițieN, înclinare 25°, consistența arboretului 0,8, înălțimea arborilor 23 m. Masivul Rodnei Asociația se întâlnește sporadic în teritoriul cercetat, între 900 și 1200 m altitudine (Pietrosul, V. Repedea, V. Anieș). Vegetează pe versanți mai însoriți și moderat înclinați, cu soluri brune de pădure. Pe lângă speciile edificatoare Fagus sylvatica și Abies alba, aflate de cele mai multe ori în raporturi de codominanță, în stratul arborescent al cenozelor mai sunt prezente și speciile Picea abies și Acer pseudoplatanus. Cu toate că molidul apare frecvent în aceste cenoze lemnoase, datorită microclimatului lor foarte apropiat de cel al făgetelor pure, speciile caracteristice pentru molidișuri apar în număr mic și au o prezență redusă (G. Coldea, 1990). Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 64, rel. 6, 7), și prezintă următoarele caracteristici: 22 Ro, Valea Anieșul Mare (15 iulie 1981) - altitudine 870 m, expoziție SV, înclinare 20°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 30%, suprafața 200 m². 23_Ro, Valea Cormaia (16 iulie 1980) - altitudine 930 m, expoziție E, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 35%, suprafața 400 m². Dendrograma asociației Pulmonario rubrae-Fagetum (fig. 190) pune în evidență apropierea între Piatra Craiului (Qj = 0,333-0,476) și Postăvarii (Q, = 0,442-0,59), ambele masive fiind situate pe același cluster al dendrogramei. In aceeași ramură a clusterului sunt grupate releveele din Rodnei (22 Ro, 23_Ro), corespunzătoare văilor Arieș și Cormaia, cu releveul 2_PC (Valea Șpirlea), probabil datorită unor condiții staționale locale asemănătoare. Mai izolate de celelalte grupări din Carpații Orientali și Meridionali sunt releveele de la Scărița-Belioara din Apuseni. Făgetele cuprinse în asociațiile Symphyto cordati-Fagetum și Pulmonario rubrae- Fagetum, în dendrogramele rezultate prezintă o grupare destul de evidentă a releveelor în jurul unor clustere pentru fiecare masiv în parte. în cazul acestor două asociații, substratul geologic nu determină difernțierea tipurilor de asociații de pe calcare cu cele de pe cristalin. Se remarcă, în general, rolul mediogen al pădurii, de menținere a variației climatice între anumite limite, așa cum afirma, de altfel, și H. Meusel (1943), pădurea are rolul de a ilustra condițiile de climă, iar pajiștile (în cazul nostru, covorul ierbos), condițiile edafice. 356 Simona Mihăilescu 0.15 0.30 0.55_____________________0.60_______ 0.75 .... ---■ ' —-'ijr ।--------------------------------2_PC “-------------------------------------------23_Ro --------------------------------------------22_Ro --------------------------------------------! j _ₚf₁ --------------------------------------------₃_pC ।-----------------------------4_PC I-----------------------------₅PC ₗₒₚₜ₁ _ — ----------------------6_Po - -------------------------7_pₒ I------------------------₈_Pₒ _____________g_ₚₙ ______________₁₃PM ______________i---------------------15_Bu ¹---------------------16_Bu --₁₉Pₐ[ ------------------------------------1 B_PaC -----------------------------------ₗ₂_ₚₙ -----------------------------------₁₊Bᵤ ------------------------------------₁₇Bᵤ ।-----------------------------20_SB I-----------------------------pi _SB Fig. 190 Dendrograma asociației Pulmonario rubrae-Fagetum Phyllitidi-Fagetum Vida 1963 (syn. Aceri-Fraxinetum W. Koch 1926 carpaticum Gergely 1962, Phyllitidi-Aceretum Moor 1952, Acereto-Fagetum auct. roman., Acereto pseudoplatani carpaticum Silinger 1933) Asociația reprezintă un tip particular de făget de surduc, care vegetează pe pante abrupte cu substrat calcaros, pe sol rendzinic, bogat în humus, cu preferință pentru stațiunile umbrite, cu umiditate sporită, pe grohotișuri fixate sau semifixate, ca un corespondent al asociației Phyllitidi-Aceretum Borhidi 1941 descrisă din Munții Parâng (A. Borhidi, 1971). După G. Coldea (1990), cenoze asemănătoare cu aceasta au fost descrise din Carpații vestici sub mai multe denumiri: Fagetum carpaticum lunarietosum (Tacik & colab., 1957; Staszkiewicz,1964; Dzwonko, 1977), Cortuso-Fagetum și Aceri-Fagetum (Fajmonova, 1982). Edificatorul Fagus sylvatica este însoțit frecvent de Tilia platyphyllos, Acer pseudoplatanus, Fraxinus excelsior, Ulmus glabra, Carpînus betulus. In ceea ce privește stratul arbustiv, acoperirea este mică și este format din speciile Corylus avellana, Crataegus monogyna, Euonynus verrucosa, Spiraea chamaedryfolia, etc. în stratul ierbos predomină speciile caracteristice subalianței Moehringia muscosae- Acerenion Boșcaiu (1979) 1982, printre care: Actaea spicata, Asplenium scolopendrium, Lunaria rediviva, Polystichum lobatum. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 357 Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 44, rel. 1-6) au următoarele caracteristici: 1_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 septembrie 1996) - altitudine 780 m, expoziție SV, înclinare 75°, consistența arboretului 0,7, suprafața 400 m². 2_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 septembrie 1996) - altitudine 800 m, expoziție SV, înclinare 70°, consistența arboretului 0,6, suprafața 400 m². 3_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 septembrie 1996) - altitudine 800 m, expoziție NE, înclinare 85°, consistența arboretului 0,65, suprafața 400 m². 4_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 septembrie 1996) - altitudine 800 m, expoziție NE, înclinare 65°, consistența arboretului 0,8, suprafața 400 m². 5_PC, Valea Crăpăturii (10 septembrie 1996) - altitudine 950 m, expoziție NE, înclinare 45°, consistența arboretului 0,9, suprafața 400 m². 6_PC, Valea Crăpăturii (10 septembrie 1996) - altitudine 1150 m, expoziție NE, înclinare 60°, consistența arboretului 0,7, suprafața 200 m². Munții Postăvarii Fitocenozele asociației sunt puțin răspândite în acești munți. Se întâlnesc în special în zone mai abrupte din etajul fagului și prezintă multe specii în comun cu cele care intră în compoziția floristică a Pietrei Craiului. Edificatoare sunt Fagus sylvatica și Acer pseudoplatanus, în stratul arborilor. Elemente comune prezintă și cu Piatra Mare, stratul ierbos având specii comune alianței Symphyto-Fagion. Releveele luate în studiu au fost preluate după H. Fink (1977; tabelul nr. 51, rel. 1-4, 6), și prezintă următoarele caracteristici: 7_Po, Postăvaru (1977)- altitudine 1200 m, expoziție E, înclinare 35°, suprafața 400 m². 8 Po, Postăvaru (1977)- altitudine 1400 m, expoziție E, înclinare 30°, suprafața 400 m². 9Po, Postăvaru (1977)- altitudine 1400 m, expoziție SE, înclinare 45°, suprafața 400 m². I0_Po, Postăvaru (1977)-altitudine 1200 m, expoziție NV, înclinare 30°, suprafața 400 m². Munții Piatra Mare Asociația se întâlnește în acești munți de-a lungul cheilor adânci și întunecoase, cu umiditate atmosferică pronunțată sau pe flancurile abrupte ale văilor mai largi, unde roca calcaroasă se ivește la suprafață. Stratul arborilor este format în principal de Acer pseudoplatanus, alături de care participă totdeauna fagul, dar în proporție mai mică. Celelalte specii de amestec variază foarte mult: Abies alba, Acer campestre, A. platanoides, Carpinus betulus, Fraxinus excelsior, Picea abies, Ulmus glabra. Consistența mai redusă a arborilor favorizează dezvoltarea unui subarboret remarcabil. Pătura ierboasă este bogată în specii, frecvență mare având: Athyrium filix-femina, ' Dryopteris filix-mas și principala caracteristică a asociației: Lunaria rediviva. La altitudini mai joase, unde văile se lărgesc și luminozitatea este mai mare, abundă plantele robuste de 358 Simona Mihăilescu semiumbră și îndeosebi Telekia speciosa. La adăpostul acestor plante, își face apariția un al doilea strat alcătuit din: Lamiastrum galeobdolon, Mercurialis perennis, Stellaria nemorum. Releveele luate în studiu au fost preluate după I. Buiculescu (1975; tabelul nr. 4, rel. 1,2, 3, 12, 13), și prezintă următoarele caracteristici: 11 _PM, Valea Băii (20 iunie 1972) - altitudine 1100 m, expoziție SV, înclinare 40°, consistența arboretului 0,7, acoperire strat ierbos 80%, suprafața 400 m². 12 PM, Valea Băii (20 iunie 1972) - altitudine 1120 m, expoziție SV, înclinare 35°, consistența arboretului 0,8, acoperire strat ierbos 100%, suprafața 400 m². 13 _PM, Valea Șipoaia la cascada “Șapte Scări” (5 iulie 1973) - altitudine 1000 m, expoziție V, înclinare 20°, consistența arboretului 0,65, acoperire strat ierbos 80%, suprafața 400 m². 14 PM, Valea Șipoaia la Prăpastia Ursului (14 iulie 1973) - altitudine 950 m, expoziție V, înclinare 30°, consistența arboretului 0,8, acoperire strat ierbos 90%, suprafața 400 m². 15PM, Muntele Bunloc (8 septembrie 1970) - altitudine 930 m, expoziție N, înclinare 50°, consistența arboretului 0,9, acoperire strat ierbos 50%, suprafața 400 m². Masivul Rodnei Pe stâncăriile calcaroase ale unor versanți abrupți și umbriți din masiv (Pietrosul, Corongiș, V Rebra), se întâlnesc frecvent, între 600 și 1100 m altitudine, fitocenozele azonale cu Fagus sylvatica și Acer pseudoplatanus ca specii edificatoare. Importante pentru acest tip de asociație sunt condițiile pedo-climatice caracterizate printr-o umiditate atmosferică mai pronunțată și prin soluri de tip rendzinic, reavene, bogate în schelet și humus. în stratul ierbos al asociației sunt prezente speciile caracteristice pentru alianța Symphyto-Fagion și pentru ordinul Fagetalia. Când aceste fitocenoze vegetează la altitudini mai ridicate, în compoziția lor floristică apar unele specii caracteristice pentru ordinul Vaccinio-Piceetalia, precum și unele specii higrofile din Adenostyletalia dintre care: Cicerbita alpina, Doronicum austriacum, Thalictrum aquilegifolium. Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 66, rel. 1-3, 6, 7), și prezintă următoarele caracteristici: 16_Ro, Valea Cormaia-Pârâul Vinului (16 iulie 1981) - altitudine 960 m, expoziție V, înclinare 45°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 20%, suprafața 400 m². 17_Ro, Valea Cormaia (18 iulie 1980) - altitudine 760 m, expoziție N, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 25%, suprafața 400 m². 18_Ro, Valea Cormaia-Pârâul Vinului (16 iulie 1981) - altitudine 620 m, expoziție V, înclinare 40°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². 19_Ro, Valea Rebrei-Valea Gușețel (10 iunie 1981) - altitudine 990 m, expoziție SV, înclinare 45°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 25%, suprafața 400 m². 20_Ro, Corongișul Mic (6 iulie 1979) - altitudine 1100 m, expoziție E, înclinare 20°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 15%, suprafața 400 m². Munții Cernei Făgetele de surducuri intrazonale se instalează pe calcarele jurasice și cretacice din Valea Cernei și constituie un echivalent regional al asociației Phyllitidi-Aceretum Moor 1952, de care se deosebesc prin combinația speciilor caracteristice alianței Symphyto-Fagion. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 359 Substratul calcaros termofil conferă și acestei asociații un accentuat caracter conservativ, unde și-au găsit refugiul numeroase elemente dacice și submediteraneene. Releveele luate în studiu au fost preluate după N. Boșcaiu (1971a; tabelul nr.55, rel. 6-9), și prezintă următoarele caracteristici: 21_Ce, Valea Cernei între Balmoș și Corcoaia (12 august 1966) - altitudine 610 m, expoziție S, înclinare 40°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 1%, suprafața 400 m². 22_Ce, Valea Cernei la Ciuceara Frasinului (12 august 1966) - altitudine 940 m, expoziție SE, înclinare 40°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 1%, suprafața 400 m². 23_Ce, Izvorul Cernei (12 august 1966) - altitudine 780 m, expoziție NE, înclinare 40°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 5%, suprafața 400 m². 24_Ce, Cheile Cernișoarei (7 septembrie 1967) - altitudine 980 m, expoziție S, înclinare 35°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 10%, suprafața 400 m². Concentrarea releveelor în diagrama cluster (fig. 191), arată într-un mod concludent asemănările, în ceea ce privește compoziția floristică, între masivele ce aparțin Munților Bârsei (Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare). Valorile indicelui calculat pentru aceste masive sunt apropiate: Piatra Craiului Qj între 0,266 - 0,453; Postăvaru Q । între 0,339 - 0,415; Piatra Mare Qj între 0,250 - 0,415. 0.1 0.2 0.3 0.5 1_PC 2_PC 3_PC + PC 5-PC 6_PC 7_Po 13_Pt1 8_Po 9_Po 10_Po 11_PM 12_PM H_PH 21_Ce 22_Ce 23_Ce 2KCe 15_PM 16_Ro 17 Ro 18_Ro 2D_Ro 19_Ro Fig. 191 Dendrograma asociației Phyllitidi-Fagetum 360 Simona Mihăilescu O altă ramură a clusterului relevă că similaritatea fitocenozelor din zona Văii Cernei (Qj între 0,336 - 0,374) nu este prea apropiată de cele din grupul Bârsei. Masivul Rodnei (Q, între 0,155-0,365) rămâne mult mai izolat și datorită particularităților compoziției floristice determinate probabil de situarea la altă latitudine a masivului, nivel la care scad influențele exercitate în asociație de elementele cu origine submediteraneană. Comparativ cu tipurile anterioare de făget, Phyllitidi-Fagetum se remarcă printr-o dependență mult mai mare de substratul geologic (calcaros), fapt ce se poate explica și prin gruparea mult mai coezivă a releveelor în clusterele dendrogramei. Molidișurile Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-BI. 1939 (syn. Piceetum carpaticum Soo 1930, Piceetum montanum auct. roman.) Din categoria molidișurilor, cea mai reprezentativă este asociația Hieracio transsilvanici-Piceetum Pawl. & Br.-BI. 1939, care este și cea mai răspândită în Carpații românești. Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 46, rel., 7, 10, 8, 9, 6) au următoarele caracteristici: 1_PC, Șaua Crăpăturii (7 iulie 1994) - altitudine 1480 m, expoziție NE, înclinare 30°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 10%, suprafața 400 m². 2_PC, sub Vârful Ascuțit (28 iulie 1995) - altitudine 1700 m, expoziție E, înclinare 30°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 50%, suprafața 400 m². 3 PC, sub Șaua Padinei închise (7 august 1995) - altitudine 1500 m, expoziție E, înclinare 40°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 20%, suprafața 400 m². 4 PC, Refugiul Diana (10 august 1994) - altitudine 1350 m, expoziție NV, înclinare 25°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². 5 PC, Piatra Craiului Mică (22 mai 1994) - altitudine 1400 m, expoziție N, înclinare 30°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 15%, suprafața 400 m². Munții Piatra Mare Molidișurile reprezintă cea mai răspântită unitate de vegetație forestieră, care ocupă exclusiv etajul montan superior între 1450-1725 m. Pădurile de molid ocupă pante și expoziții diferite pe cele mai diverse soluri și roci, ale căror însușiri particulare sunt reflectate la nivelul structurii păturii ierboase și în starea de vegetație a arboretelor. Stratul ierbos, în cuprinsul etajului montan superior este mai sărac în elemente componente, în timp ce Oxalis acetosella atinge în cadrul acestei formațiuni forestiere optimul său de dezvoltare, realizând, ca și în Piatra Craiului, cel mai răspândit tip de facies, începând de la molidișurile aflate la baza masivului până la limita lor altitudinală superioară. Acest tip de facies evoluează pe soluri brune acide, iar ca substrat și pe conglomerate, insular gresii, toate cu conținut sporit de calcar. între 1400-1700 m în structura geologică a masivului intervin calcarele tithonice, care favorizează apariția în principal, a rendzinelor, ca tip de sol, și care întrețin o floră Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 361 ierboasă de mull, bogate în exemplare de Galium odoratum. Pe pante mai repezi, și cu grohotișuri calcaroase evidențiate la zi, stratul ierbos este dominat de Mercurialis perennis. Releveele luate în studiu au fost preluate după I. Buiculescu (1975; tabelul nr. 6, rel. 3, 7, 11, 18, 20), și prezintă următoarele caracteristici: 6_PM, Drumul Familiar (26 iunie 1971) - altitudine 1500 m, expoziție SV, înclinare 20°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 25%, suprafața 400 m². 7_PM, Culmea Pietrei Mari (7 iunie 1968) - altitudine 1325 m, expoziție SV, înclinare 20°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 15%, suprafața 400 m². 8_PM, Culmea Pietrei Mari (7 iunie 1968) - altitudine 1330 m, expoziție NV, înclinare 35°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 400 m². 9_PM, Valea Șipoaia (29 august 1971) - altitudine 1450 m, expoziție V, înclinare 35°, consistența arboretului 0,9, acoperirea stratului ierbos 35%, suprafața 400 m². 10 PM, Valea Șipoaia (29 august 1971) - altitudine 970 m, expoziție V, înclinare 40°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 400 m². Masivul Bucegi Molidișurile din acest masiv sunt situate pe un substrat cu pH acid, cu suficientă umiditate, lumină puțină și temperatură relativ scăzută. Se caracterizează prin prezența constantă a unui grup de specii: Campanuia patula ssp. abietina, Oxalis acetosella, Homogyne alpina, Vaccinium myrtillus, reprezentând o trăsătură specifică molidișurilor din acest masiv. Sub stratul arborescent predomină un strat de mușchi reprezentat de: Dicranum scoparium, Mnium undulatum, Pleurozium schreberi, Polytrichum alpinum, Rhytidiadelphus Iriquetrus. Numai în zonele de luminiș și către limita superioară abundă ierburile și semiarbuștii, iar în zonele antropizate au prezență ridicată: Urtica dioica, Poa annua etc. Releveele luate în studiu au fost preluate după V. Sanda & al. (1988; tabelul nr. 1, rel. 1-5), și prezintă următoarele caracteristici: ll_Bu, Muntele Bătrâna (21-22 iunie 1986) - expoziție NV, înclinare 35°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 500 m². 12_Bu, Muntele Bătrâna (21-22 iunie 1986) - expoziție NV, înclinare 25°, consistența arboretului 0,85, acoperirea stratului ierbos 20%, suprafața 500 m². 13_Bu, Muntele Bătrâna (21-22 iunie 1986) - expoziție NV, înclinare 25°, consistența arboretului 0,8, acoperirea stratului ierbos 25%, suprafața 500 m². 14 Bu, Muntele Bătrâna (21-22 iunie 1986) - expoziție V, înclinare 20°, consistența arboretului 0,7, acoperirea stratului ierbos 45%, suprafața 500 m². I5 _ Bu, Muntele Bătrâna (21-22 iunie 1986) - expoziție V, înclinare 20°, consistența arboretului 0,85, acoperirea stratului ierbos 35%, suprafața 500 m². Dendrograma asociației Hieracio transsilvanici-Piceetum (fig. 192) evidențiază clusterele în care se concentrează releveele și care sunt bine conturate pentru fiecare masiv luat în studiu. Se observă o interpunere a Bucegilor între Piatra Craiului și Piatra Mare, care corespunde poziției geografice a acestor masive. Cu toate acestea, valorile indicelui de similaritate sunt mai apropiate între Piatra Craiului (Qj între 0,273 - 0,393) și Piatra Mare (Qj între 0,177 - 0,323) decât de valorile pe care le au releveele din Bucegi (Qj între 0,66 - 0,584). 362 Simona Mihăilescu 0.16 0.32 0.18 0.61 0.80 Fig. 192 Dendrograma asociației Hieracio Ircinssilvcmici-Piceetum 1_PC 1_PC 3_PC 2_PC 1 l_Bu 12_Bu 15_Bu H_Bu 13_Bu 5_PC 8_PM 6_PM 7_PN 9_PM 10_PM Tufărișurile Rhododendro kotschyi-Vaccinietum Borza (1955) 1959 (Syn. Rhodoretum kolschyi Soo 1928) Asociațiile cu caracter zonal se află în stadiul de climax primar, de subclimax sau chiar de disclimax situându-se în cursul evoluției spre restaurarea climaxului originar și sunt reprezentate de tufărișuri alpine și subalpine primare (jnepenișuri), pe de o parte, și pajiști alpine, pe de altă parte. Fitocenozele acestei asociații se dezvoltă cu predilecție pe versanții nordici și nord- vestici datorită preferințelor lor pentru durata relativ redusă a insolației diurne, acoperirea permanentă, dar nu excesivă, cu zăpadă în timpul iernii și topirea ei târzie în primăvară. în cele mai multe masive muntoase unde este prezent smirdarul în asociație cu afinul, fitocenozele au origine primară când se instalează pe bolovănișuri și soluri în formare sau pot reprezenta grupări secundare, care se instalează după dispariția prin defrișare a jnepenișurilor sau invadează pajiștile alpine. Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 49, rel. 2, 3, 7-10) au următoarele caracteristici: 1_PC, Șaua Grind (8 iulie 1995) - altitudine 1700 m, expoziție NV, înclinare 45°, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 100 m². 2 PC, Șaua Grind (8 iulie 1995) - altitudine 1750 m, expoziție NV, înclinare 35°, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 100 m². 3PC, Padina Închisă-Turnu (27 august 1995) - altitudine 1900 m, expoziție NV, înclinare 40°, acoperirea stratului ierbos 60%, suprafața 100 m². 4PC, Padina Închisă-Turnu (27 august 1995) - altitudine 1900 m, expoziție N, înclinare 45°, acoperirea stratului ierbos 30%, suprafața 100 m². Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 363 5_PC, sub Vârful Ascuțit (8 iulie 1995) - altitudine 2000 m, expoziție V, înclinare 30°, acoperirea stratului ierbos 30%, suprafața 100 m². 6 PC, Vârful Țimbalul Mare (8 iulie 1995) - altitudine 2050 m, expoziție N, înclinare 45°, acoperirea stratului ierbos 40%, suprafața 100 m². Munții Piatra Mare Asociația prezintă codominante speciile Rhododendron myrtifolium și Vaccinium myrtillus și se întâlnește numai pe versantul nord-vestic, la o altitudine cuprinsă între 1720 și 1800 m, pe un teren cu înclinație moderată. Aciditatea accentuată a solului brun-acid podzolic, cu un substrat de humus brut, determină o compoziție floristică a cenozei săracă în specii, majoritatea fiind elemente acidifile oligotrofe, provenite din Pinion mugo și Vaccinio-Piceetea. Din pajiștea alpină cu care se învecinează direct, pătrund numeroase specii, în special din grupa nardetelor. Substratul calcaros permite infiltrarea în structura asociației și a unor elemente calcifile din grupări vegetale de stâncării, de exemplu Achillea schurii, Dryas oclopetala. Releveele luate în studiu au fost preluate după I. Buiculescu (1972; tabelul nr. 5, rel. 1-5), și prezintă următoarele caracteristici: 7_PM, versantul NV al masivului (27 iulie 1971) - altitudine 1750 m, expoziție NV, înclinare 40°, acoperirea stratului ierbos 90%, suprafața 100 m². 8_PM, versantul NV al masivului (27 iulie 1971) - altitudine 1780 m, expoziție NV, înclinare 30°, acoperirea stratului ierbos 90%, suprafața 100 m². 9_PM, versantul NV al masivului (27 iulie 1971) - altitudine 1770 m, expoziție NV, înclinare 40°, acoperirea stratului ierbos 100%, suprafața 100 m². 10 PM, versantul NV al masivului (27 iulie 1971) - altitudine 1780 m, expoziție NV, înclinare 30°, acoperirea stratului ierbos 100%, suprafața 100 m². 11 PM, versantul NV al masivului (27 iulie 1971) - altitudine 1800 m, expoziție NV, înclinare 25°, acoperirea stratului ierbos 95%, suprafața 100 m². Masivul Rodnei Asociația are o largă răspândire în masiv, ocupând suprafețe considerabile pe aproape toți versanții din etajul subaipin, de pe care au fost defrișate jnepenișurile, având în cea mai mare parte un caracter secundar. în compoziția floristică sunt prezente speciile caracteristice pentru alianță și pentru ordinul Caricetalia curvulae. Prezența masivă a speciilor de pajiști alpine în aceste fitocenoze, față de cele din Alpi, se datorează în primul rând caracterului lor secundar, iar în al doilea rând utilizării lor ca pajiști alpine. Speciile însoțitoare, cu areal carpatic sau carpato-balcanic, cum sunt: Campanula serrata, Festuca picta, Hypericum richeri ssp. grisebachii, Lychnis nivalis, Potentilla aurea ssp. chrysocraspeda, accentuează specificul regional al asociației. Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 74, rel. 4-6), și prezintă următoarele caracteristici: l2 Ro, Negoiescu (9 septembrie 1979) - altitudine 1800 m, expoziție N, înclinare 30°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 100 m². I3 _Ro, Vârful Anieșul Mare (7 august 1977) - altitudine 1860 m, expoziție NE, înclinare 25°, acoperirea vegetației 100%, suprafața 25 m². 364 Simona Mihăilescu !4Ro, Corongișul Mare (6 august 1981) - altitudine 1710 m, expoziție E, înclinare 20°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 100 m². 0,00 0.15 0.30 045 0.60 Fig.193 Dendrograma asociației Rhododendro kotschyi-Vaccinietum 1_PC 3_PC +_PC 2_PC 5_PC 6_PC 7_PM n_pn 10-PM 9_PH b_ph 12_Ro H_Ro 13_Ro Dendrograma obținută (fig. 193) pune în evidență apropierea masivelor Piatra Mare de Rodnei și mai puțin de Piatra Craiului, așa cum era de așteptat. Releveele se cuplează în clustere distincte ale dendrogramei, Piatra Craiului având Qj cuprins între 0,309 și 0.50, în timp ce Piatra Mare are Qj cuprins între 0,357 și 0,461, după cum se poate remarca, valorile indicelui sunt foarte apropiate. Buruienișurile Astrantio-Delphinietum e/n/z Boșcaiu & Mihăilescu 1997 Asociația caracterizează buruienișurile de munte din etajul montan și subalpin de pe substrat calcaros. în regiunea de limită a molidișurilor, la baza pereților stâncoși sau în depresiunile cu mari acumulări de zăpadă în timpul iernii, arboretele au o consistență mai redusă'și flora însoțitoare devine mai bogată datorită luminozității și umezelii mai ridicate, arătând clar tranziții către buruienișurile subalpine. Cercetările efectuate atât în Masivul Piatra Craiului, cât și în Munții Apuseni ca și pe Valea Lăpușnicului Mare din Parcul Național Retezat, au arătat însă că în Carpații românești megaforbietele de pe substratul calcaros se diferențiază mai pregnant de cele de pe substratul silicios. Aceste cercetări au permis să se stabilească existența unei asociații numită Astrantio-Delphinietum elati, în care, atât caracteristica calcifilă Delphinium elati, ca și diferențiala Astrantia major se găsesc într-un optim ecologic având constanțe ridicate. Au fost luate în studiu relevee descrise de N. Boșcaiu & S. Mihăilescu (1997) care prezintă următoarele caracteristici: Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 365 Fig. 194 Dendrograma asociației Astrantio-Delphinietwn elati 1_PC, sub Vârful Turnu (27 iulie 1993) - altitudine 1700 m, expoziție S, înclinare 45°, suprafața 4 m². 2_PC, sub Vârfu Turnu (27 iulie 1993) - altitudine 1750 m, expoziție S, înclinare 45°, suprafața 16 m². 3_PC, sub Vârfu Padina Popii (28 iulie 1993) - altitudine 1850 m, expoziție SV, înclinare 40°, suprafața 25 m². 4PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 iulie 1994) - altitudine 950 m, expoziție NV, înclinare 45°, suprafața 25 m². 5_Bi, Cetățile Ponorului (3 august 1984) - altitudine 950 m, expoziție E, înclinare 30°, suprafața 16 m². 6 Bi, Cetățile Ponorului (3 august 1983) - altitudine 1050 m, expoziție E, înclinare 35°, suprafața 25 m². 7 Bi, Cetățile Ponorului (3 august 1983) - altitudine 1050 m, expoziție SE, înclinare 40°, suprafața 25 m². 8 Bi, Cetățile Ponorului (3 august 1983) - altitudine 1050 m, expoziție NE, înclinare 35°, suprafața 25 m². 9_Re, Valea Lăpușnicului Mare (28 iunie 1967) - altitudine 1100 m, expoziție S, înclinare 30°, suprafața 16 m². lO Re, Valea Lăpușnicului Mare (28 iunie 1967) - altitudine 1150 m, expoziție NV, înclinare 40°, suprafața 25 m². 0.0__________________0.2__________________0,4__________________0,6__________________0.8 " ¹ ¹ ¹ 'J_PC 2_PC 3_PC 4_PC 5_8i 6_Bi 7_Bi 8_Bt 9_Re 10_Re în dendrograma asociației (fig. 194) se remarcă de la început gruparea pe clustere bine individualizate a releveelor din cele trei masive luate în studiu. Valorile indicelui Qj cuprinse între 0,165 și 0,33, situează Piatra Craiului pe o poziție oarecum izolată față de Apuseni (Cetățile Ponorului și ale Rădesei, cu Qj cuprins între 0,222 și 0,647) și Retezat (Valea Lăpușnicul Mare cu Qj = 0,463). Faptul se poate explica și prin altitudinea diferită la care sunt situate fitocenozele asociației în cele trei masive. Vegetația saxicolă Pentru analiza acestui tip de vegetație s-a realizat o comparație a asociațiilor din chei și văi puternic adâncite cu aspect de chei netipice, dar și a fitocenozelor răspândite pe stâncăriile din etajele subalpin și alpin. 366 Simona Mihăilescu Piatra Craiului este alcătuită predominant din calcare de vârstă jurași că, a căror strate sunt redresate până la verticală, conferind aspectul de creastă a culmii principale. La limita estică, sud-estică și sudică, o serie de afluenți au săpat văi epigenetice adânci, cu aspect de chei calcaroase: Cheile Prăpăstiilor și Cheile Dâmbovicioarei, cu o lungime de aproximativ 10 km. Creasta calcaroasă este despărțită prin Șaua Curmăturii și Valea Crăpăturii în două unități topografice distincte: Piatra Craiului Mică și Piatra Craiului Mare. Fără a fii o cheie propriu-zisă, Valea Crăpăturii prezintă o vegetație caracteristică de chei, avînd în unele porțiuni pereți verticali înalți în timp ce pe fundul văii sunt prezente bolovănișuri masive acumulate în timp și care sunt populate de o vegetație bogată ce ascunde un număr remarcabil de specii endemice și rarități floristice. Din punct de vedere morfolitologic, partea superioară a văii este alcătuită în exclusivitate din calcare, iar partea inferioară, acolo unde apa iese la suprafață și apoi părăsește adăpostul pădurii constituie sectorul cristalin peste care a fost transportat material calcaros. Obârșia Văii Crăpăturii situată pe Șaua Crăpăturii face posibilă existența la altitudini de 1580-1620m a unor asociații vegetale saxicole întâlnite și în chei dar la 800-900 m altitudine cum sunt: Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1939) 1949 subass. reg. campanuletosum carpatice (Sanda & al. 1977) Coldea 1991 și Asperulo capitatae- Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991, care aparțin unor clase diferite. Stâncăriile din etajele subalpin și mai ales alpin sunt populate cu fitocenozele asociației Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcării & al. 1956. Asplenio-Cystopteridetum fragilis Oberd. (1939) 1949 subass. reg. campanuletosum carpaticae (Sanda & al. 1977) Coldea 1991 (syn. Valeriana sambitcifolia-Poa nemoralis Beldie 1967, Valeriana montanae- Cortusetum mathioli Boșcaiu & Tăuber 1977, Campanulo carpaticae-Saxifragetum cuneifoliae Sanda, Popescu & Doitu 1977,1 Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 10, rel. 1-3, 10) au următoarele caracteristici: 1PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 820 m, expoziție NE, înclinare 75°, acoperirea vegetației 70%, suprafața 4 m². 2_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 900 m, expoziție V, înclinare 70°, acoperirea vegetației 60%, suprafața 4 m². 3PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 900 m, expoziție V, înclinare 70°, acoperirea vegetației 80%, suprafața 4 m². 8 PC, Șaua Curmăturii (14 septembrie 1995) - altitudine 1600 m, expoziție V, înclinare 70°, acoperirea vegetației 60%, suprafața 4 m². Următoarele relevee luate în studiu au fost preluate după V. Sanda & al. (1977; tabelul nr. 1, rel. 1-3; tabelul nr. 2, rel. 5), și prezintă următoarele caracteristici: 4__PC, Valea Dâmbovicioarei 1977- expoziție N, înclinare 70°, acoperirea vegetației 95%, suprafața 5 m². 5_PC, Valea Dâmbovicioarei 1977- expoziție E, înclinare 90°, acoperirea vegetației 50%, suprafața 5 m². 6 PC, Valea Dâmbovicioarei 1977- expoziție N, înclinare 80°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 5 m². Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 367 7_PC, Valea Dâmbovicioarei 1977- expoziție V, înclinare 80°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 25 m². Următoarele relevee luate în studiu au fost preluate după N. Boșcaiu & F. Tăuber (1977; tabelul nr. 1, rel. I, 3, 5), și prezintă următoarele caracteristici: 9_PC, Curmătura (26 august 1975) - altitudine 1620 m, expoziție N, înclinare 70°, acoperirea vegetației 80%, suprafața 4 m². 10 PC, Curmătura (26 august 1975) - altitudine 1580 m, expoziție V, înclinare 70°, acoperirea vegetației 40%, suprafața 9 m². 11_PC, Curmătura (26 august 1975) - altitudine 1540 m, expoziție N, înclinare 80°, acoperirea vegetației 30%, suprafața 4 m². Masivul Rodnei Stâncile de calcar jurasic sunt colonizate frecvent, în etajele montan superior și subalpin, cu expoziții nordice, de cenozele acestei asociații. Speciile caracteristice și dominante totodată ale asociației sunt Cystopteris fragilis și Asplenium viride. O prezență mai mare înregistrează speciile caracteristice pentru ordin și clasă. Pe stâncile mai umede din masiv, au o prezență ridicată unele specii rupicole mezohigrofile. Un număr însemnat de briofite aparțin acestor cenoze, ele având prezență și acoperire mai ridicate în fitocenozele luate în studiu: Ctenidium molluscum, Hylocomium splendens, Rhytidiadelphus triquetrus. Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 4, rel. 1, 3, 4) și prezintă următoarele caracteristici: 12_Ro, Piatra Rea (26 iulie 1979) - altitudine 840 m, expoziție S, înclinare 80°, suprafața 4 m². 13_R’o, Piatra Rea (26 iulie 1979) - altitudine 1200 m, expoziție N, înclinare 40°, suprafața 4 m². 14_Ro, Corongișul Mare (28 iulie 1982) - altitudine 1600 m, expoziție NE, înclinare 75°, suprafața 4 m². Fig. 195 Dendrograma subasociației Asplenio-Cystopleridetum fragilis campanuletosum carpaticae 368 Simona Mihăilescu în urma prelucrării datelor a rezultat dendrograma de mai sus (fig. 195), în care diferențele între relevee din Piatra Craiului rezultă din faptul că odată cu creșterea altitudinii, în cadrul asociațiilor apar specii care sunt răspândite de obicei în zona subalpină și care sunt caracteristice clasei Seslerietalia, fapt observat mai ales în Șaua Curmăturii, unde, odată cu lărgirea fisurilor de stânci, speciile pioniere sunt concurate de cele de pe pajiștile de stâncării. Pe de altă parte, prezența unui număr mare de specii caracteristice acestei clase, indică direcția de evoluție a acestor fragmente spre sesleriete. în același timp, creșterea altitudinii ia 1620 m, depășește etajul fagului iar în relevee apar plante specifice etajului molidului, de aici și diferența dintre valorile indicelui calculate pentru Șaua Curmăturii. Pentru Cheile Prăpăstiilor s-au obținut valori ale indicelui de similaritate cuprinse între 0,273 și 0,361, pentru Cheile Dâmbovicioarei valori cuprinse între 0,333 și 0,422 iar pentru Șaua Curmăturii valori între 0,326 și 0,476. Dendrograma obținută în urma comparării releveelor din Piatra Craiului cu cele din Masivul Rodnei (Q, cuprins între 0,158 și 0,466), evidențiază o similaritate mai redusă între fitocenozele celor două masive, datorită probabil și faptului că în Piatra Craiului asociația este prezentă mai ales pe stâncăriile din chei, în timp ce în Masivul Rodnei subasociația se instalează pe stâncăriile de pe versanți înclinați situați la altitudini mai ridicate. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956 (syn. Seslerietwn haynaldianae sempervirentis Pușcaru & al. 1956) Asociația este specifică lanțului Carpaților, putând fi considerată o asociație endemică prin elementele care o diferențiază de seslerietele din Alpi. Asociația, după stadiile inițiale de înierbare, ajunsă la optimul de înțelenire, prezintă o stabilitate ridicată. Cu toate acestea, variațiile floristice sunt determinate de înclinarea și lățimea brânelor, profunzimea solului și grosimea stratului de zăpadă. Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 22, rel. 1-3; tabelul nr. 24, rel. 2, 3) au următoarele caracteristici: 1PC, Piatra Craiului Mică (9 iulie 1994) - altitudine 1700 m, expoziție SV, înclinare 45°, suprafața 16 m². 2 PC, Piatra Craiului Mică (9 iulie 1994) - altitudine 1700 m, expoziție SV, înclinare 45°, suprafața 16 m². 3 PC. Piatra Craiului Mică (9 iulie 1994) - altitudine 1710 m, expoziție SV, înclinare 45°, suprafața 25 m². 4 PC, Vârful Padina Popii (27 iulie 1996) - altitudine 1920 m, expoziție SE, înclinare 60°, suprafața 25 m². 5PC, Vârful Padina Popii (27 iulie 1996) - altitudine 1890 m, expoziție S, înclinare 60°, suprafața 25 m². Munții Postăvaru Asociația este prezentă pe formațiuni stîncoase din etajul subalpin, mai ales pe brîne și prezintă o acoperire relativ redusă (40-60%). în releveele luate în studiu se remarcă Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 369 plante endemice cu prezențe ridicate, dintre care: Campanulo carpatica, Dianthus spiculifolius, Thymus comosus, s.a. Ca și în cazul celorlalte masive din Carpați unde se află răspândită asociația, sunt prezente în fitocenozele acestui tip de vegetație de pajiști, un număr remarcabil de specii apartenențe ordinului Seslerietalia, dar și specii cu caracter transgresiv apartenențe ordinului Thlaspietalia. Releveele luate în studiu au fost preluate după H. Fink (1977; tabelul nr. 21, rel. 1-5), și prezintă următoarele caracteristici: 6_Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1750 m, expoziție V, suprafața 25 m². 7Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1600 m, expoziție V, suprafața 25 m². 8 Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1780 m, expoziție S, suprafața 25 m². 9Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1790 m, expoziție SV, suprafața 25 m². 10_Po, Postăvaru (1977) - altitudine 1760 m, expoziție V, suprafața 25 m². Masivul Bucegi Fitocenozele acestei asociații au o largă răspândire pe brânele și pragurile fețelor abrupte, cu expoziție sudică și estică, din etajul subalpin și alpin, între 1800 și 2400 m altitudine. Suprafețele cele mai întinse se află pe versantul prahovean, începând de la Vânturișul, Jepi, Caraiman, Coștila, până la Bucșoiu, mai puțin pe Doamnele și pe Bătrâna din bazinul superior al lalomiței. Speciile edificatoare sunt Sesleria rigida ssp. haynaldiana și Carex sempervirens, specii de tip xeromorf a căror tufe sunt adaptate pentru menținerea umidității și protecției în timpul uscăciunii. Caracteristic pentru această asociație este numărul semnificativ de endemite carpatice, o parte din ele fiind prezente și în Piatra Craiului: Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, Onobrychis transsilvanica, s.a. Releveele luate în studiu au fost preluate după D. Pușcaru & al., (1956; tabelul nr. 36, rel. 1,2, 3, 5, 6) și prezintă următoarele caracteristici: 1 l_Bu, Caraiman (1956) - altitudine 1750 m, expoziție S, înclinare 40°, suprafața 50 m². 12_Bu, Caraiman (1956) - altitudine 2100 m, expoziție S, înclinare 30°, suprafața 50 m². 13_Bu, Caraiman (1956) - altitudine 1800 m, expoziție S, înclinare 30°, suprafața 50 m². !4 Bu, Coștila (1956) - altitudine 2300 m, expoziție E, înclinare 50°, suprafața 100 m². l5Bu, Coștila (1956) - altitudine 2350 m, expoziție E, înclinare 30°, suprafața 50 m². Masivul Rodnei Fitocenozele mezo-xerofile ale acestei asociații populează frecvent brânele și pragurile stâncilor calcaroase din etajele subalpin și alpin ale masivului (Piatra Rea, Corongiș). Pe solurile pe care vegetează, rendzine brune, slab scheletice, fitocenozele prezintă o acoperire medie de 65-75%. Dintre speciile caracteristice pentru alianță și ordin, se remarcă: Festuca amethystina, Galium anisophyllon, Phyteuma orbiculare, Ranunculus thora, Swertia punctata. Releveele luate în studiu au fost preluate după G. Coldea (1990; tabelul nr. 31, rel. 1, 3-6), Și prezintă următoarele caracteristici: !6_ Ro, Corongișul Mare (6 august 1981) - altitudine 1900 m, expoziție E, înclinare 45°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 10 m². 17_ Ro, Piatra Rea (6 august 1977) - altitudine 1600 m, expoziție N, înclinare 45°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 25 m². 370 Simona Mihăilescu 18_Ro, Piatra Rea (6 august 1977) - altitudine 1600 m, expoziție N, înclinare 5°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 25 m². 19_Ro, Piatra Rea (6 august 1977) - altitudine 1520 m, expoziție N, înclinare 25°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 25 m². 20 Ro, Piatra Rea (13 august 1983) - altitudine 1570 m, expoziție SV, înclinare 65°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 25 m². 0.00 0.15 0.30 0.4-5 0.60 1_PC 2_PC 3_PC 4_PC 5_PC 16_Po 20_Po 17_Po 18_Po 19_Po 6_Bu 7_Bu 10_Bu 8_Bu 9_Bu ll_Ro 12_Ro 15_Ro H_Ro 13_Ro Fig. 196 Dendrograma asociației Seslerio haynaldiana-Caricetum sempervirentis Dendrograma asociației Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis (fig. 196) pune în evidență gruparea pe masive a releveelor. Ramurile dendrogramei sunt destul de bine individualizate pentru fiecare grup de relevee ale fiecărui masiv, deși variația Qj nu este prea mare: Piatra Craiului Qj cuprins între 0,333 și 0,47; Postăvarii Qj cuprins între 0,28 și 0,428 Bucegi Q, cuprins între 0,29 și 0,347; Rodnei Qj cuprins între 0,209 și 0,523. Această repartiție a valorilor din dendrograma conduce la ideea că, în cadrul acestei asociații de stâncărie, compoziția floristică a fitocenozelor este coezivă și ajunsă la o înaltă stabilitate. Cu toată similaritatea fitocenozelor din masivele comparate alcătuirea lor floristică relevă specificul regional. Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991 (syn. Seslerietum rigidae Zoly. 1939, Asplenio-Seslerietum rigidae Csiirbs 1958) în crăpăturile stâncilor, chiar pe abrupturi verticale, se acumulează o cantitate redusă de sol, ceea ce permite instalarea unor specii chasmofile și formarea unor fitocenoze deschise. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 371 Grupa de asociații reunite în alianța Seslerion rigidae separată de B. Zolyomi (1939) cuprinde pajiștile de stîncării răspîndite între 500-2100 m în regiunile calcaroase din Carpații sud-estici. Masivul Piatra Craiului Releveele (tabelul nr. 25, rel. 1-11) au următoarele caracteristici: 1_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 900 m, expoziție NE, înclinare 85°, acoperirea vegetației 70%, suprafața 16 m². 2_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 900 m, expoziție NE, înclinare 80°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 16 m². 3_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 900 m, expoziție NE, înclinare 85°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 16 m². 4_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (20 septembrie 1996) - altitudine 910 m, expoziție NE, înclinare 80°, acoperirea vegetației 70%, suprafața 16 m². 5_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 iulie 1994) - altitudine 920 m, expoziție E, înclinare 90°, acoperirea vegetației 65%, suprafața 16 m². 6_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 iulie 1994) - altitudine 920 m, expoziție E, înclinare 80°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 16 m². 7_PC, Prăpăstiile Zărneștilor (9 iulie 1994) - altitudine 920 m, expoziție NE, înclinare 80°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 16 m². 8 PC, Valea Crăpăturii (20 septembrie 1996) - altitudine 1100 m, expoziție N-NV, înclinare 90°, acoperirea vegetației 65%, suprafața 25 m². 9_PC, Valea Crăpăturii (20 septembrie 1996) - altitudine 1150 m, expoziție N-NV, înclinare 90°, acoperirea vegetației 90%, suprafața 25 m². 10 PC, Valea Crăpăturii (20 septembrie 1996) - altitudine 1200 m, expoziție N-NV, înclinare 85°, acoperirea vegetației 75%, suprafața 25 m². 11_PC, Valea Crăpăturii (20 septembrie 1996) - altitudine 1250 m, expoziție N-NV, înclinare 5°, acoperirea vegetației 80%, suprafața 25 m². Munții Postăvaru Fitocenozele asociației sunt situate la altitudine mai mare (1750-1800 m) decât în cazul Masivului Piatra Craiului și sunt dispuse sub formă de pajiști pe stânci abrupte, umbrite. Cuprinde specii saxicole și petrofil-rupicole, între care și specii endemice precum: Cerastium transsilvanicum, Dianthus spiculifolius, D. temiifolius, s.a. Asociația nu are o răspândire prea largă în masiv, releveele luate în studiu sunt preluate după H. Fink (1977; tabelul nr. 22, rel. 17-20), și prezintă următoarele caracteristici: l2_Po, pe culmea Cristianul Mare (1977) - altitudine 1750 m, expoziție S, înclinare 90°, suprafața 25 m². 13_Po, pe culmea Cristianul Mare (1977) - altitudine 1750 m, expoziție S, înclinare 85°, suprafața 25 m². 14_Po, pe culmea Cristianul Mare (1977) - altitudine 1800 m, expoziție E, înclinare 85°, suprafața 25 m². 15_Po, pe culmea Cristianul Mare (1977) - altitudine 1800 m, expoziție E, înclinare 85°, suprafața 25 m². 312 S im o na Mihâil eseu Muntele Scărița-Belioara Pereții stîncoși cu înclinație mare (70-80%), în general, indiferent de expoziție sunt populați de fitocenozele deschise ale asociației Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae. în crăpăturile mai mari de stânci, mai ales în locurile umbrite se instalează Clematis alpina, Ranunculus platanifolius, Valeriana officinalis, V. tripteris, s.a.. Pantele mai puțin înclinate sunt acoperite de o vegetație ierboasă mai închegată (90% acoperire), în care domină Sesleria rigida. Aceste pajiști se întîlnesc nu numai în partea superioară (aproape plană) a masivului numit Șesu-Craiului, ci pe toate pantele până la poale. în stadiile incipiente, această asociație (acoperire 4-30%) se dezvoltă pe pereții stâncoși din întregul masiv, în general, indiferent față de expoziție și altitudine. Asociația a fost studiată (S. Csurds, 1958) mai cu seamă pe stâncăriile ce coboară în Valea Răstoace, pe pantele Zăpode, Ștean și sub “La Comandă”. Biotopul specific al acestei asociații este reprezentat prin pantele stâncoase puternic înclinate sau chiar prin pereții verticali. Din cauza înclinației puternice procesul de închegare a vegetației decurge foarte lent (pe pantele însorite expuse spre N și NE) sau nici nu se poate desfășura (pante însorite expuse spre S). Caracterul stațiunilor apropie această asociație de cele ale clasei Asplenietea rupestris dar compoziția floristică ne determină s-o raportăm la alianța Seslerion rigidae. Din punct de vedere floristic asociația este caracterizată prin frecvența relativ mare a speciilor Dianthus spiculifolius, Kernera saxatilis, Leontodon asper, Sempervivum marmoreum, Seseli rigidum, Taraxacum hoppeanum. In afară de speciile Asplenium ruta- muraria și A. trichomanes, pentru asociație este caracteristică și prezența speciilor Aster alpinus, Centaurea triwnfetti, Paronychia cephalotes, Saxifraga marginala var. rocheliana și Scrophularia heterophylla ssp. laciniata. Este de remarcat numărul mare al speciilor endemice, dar bine reprezentate sunt și elementele central-europene și cele continentale, totodată se remarcă numărul mic al elementelor eurasiatice. Releveele luate în studiu (S. Cstiros, 1958; tabelul nr. 2, rel. 5, 9-12) prezintă următoarele caracteristici: 16SB, Scărița-Belioara (21 iulie 1953) - altitudine 600 m, expoziție V, înclinare 70°, suprafața 6 m². 17SB, Scărița-Belioara (iunie 1954) - altitudine 1100 m, expoziție NV, înclinare 80°, suprafața 4 m². 18_SB, Scărița-Belioara (iunie 1954) - altitudine 1000 m, expoziție E, înclinare 80°, suprafața 4 m². 19 SB, Scărița-Belioara (iunie 1954) - altitudine 850 m, expoziție S, înclinare 80°, suprafața 4 m². 20 SB, Scărița-Belioara (iunie 1954) - altitudine 850 m, expoziție S, înclinare 80°, suprafața 9 m². Dendrograma asociației Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae (fig. 197) evidențiază ca și în cazul precedent, o grupare a releveelor pe ramuri diferite ale acesteia, pentru fiecare masiv luat în studiu. Valorile Qj pentru Piatra Craiului sunt cuprinse între 0,279 și 0,518; pentru Postăvaru Qj cuprins între 0,243 și 0,47, iar pentru Scarița-Belioara Qj cuprins între 0,294 și 0,472. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 373 Fig. 197 Dendrograma asociației Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae Pentru a stabili modul în care vegetația Masivului Piatra Craiului se integrează în aspectul general al vegetației Carpaților românești, a fost luat în considerare un număr de lucrări (unele de sinteză) cu privire la vegetația din Carpați, la care adaugăm interpretarea cladistică a datelor obținute în acest capitol în care s-au folosit indici de similaritate. Analiza cladistică pe care o prezentăm în cele ce urmează, are la bază, printre alte principii, principiul parcimoniei ce constă în enunțarea unor soluții pentru o problemă și acceptarea celei mai convenabile (“economice”). în cazul făgetelor, în 1951 A. Beldie relevă faptul că asociațiile din Carpații occidentali ca și cele din Carpații orientali, se deosebesc reciproc printr-un grup de diferențiale aproape exclusive. în Carpații sud-estici se întâlnesc următoarele specii de recunoaștere: Cardamine glanduligera, Helleborus purpurascens, Hepatica transsilvanica, Hieracium rotundatum, Puimonario rubra, Ranunculus carpaticus, Rubus hirtus, Symphytum cordatum. A. Beldie (1951) propune o nouă clasificare care ulterior a fost reconsiderată în conformitate cu normele codului de nomenclatură și care a fost preluată și în studiul de față. Ulterior, în 1982, problemele legate de sintaxonomia făgetelor au fost puse în lucrarea “Sintaxonomia Făgetelor Carpatine”, de către N. Boșcaiu, V. Boșcaiu, G. Coldea, F. Tăuber. Prin folosirea programului pentru computer elaborat în deceniile trecute de A. Ceska & H. Roemer, s-a încercat încadrarea corectă a unui număr însemnat de ridicări 374 Simona Mihăilescu și stabilirea unor legături corelate pe bază informațională, între diferitele tipuri de asociații și subasociații ce sunt grupate în general, sub termenul generic de “făgete”. Edificatorul dominant al făgetelor {Fagus sylvatica} vegetează pe soluri formate pe substrate litologice foarte variate, în optimul său edafoclimatic fiind indiferent față de natura mineralogică a acestor substrate. în nordul arealului (nordul Germaniei, Anglia, Suedia, Danemarca), în condițiile scăderii temperaturii el preferă terenuri de natură calcaroasă, substratul litologic devine astfel un factor de compensație. Localizarea cu precădere a fagului pe substrate calcaroase se observă la altitudini mai mari (la peste 1000 m în Sudeți, Carpații centrali, Alpii orientali) și chiar la altitudini mai reduse, în zonele unde au loc acumulări de mase de aer rece, tot pentru a compensa deficitul de căldură. în regiunile sudice pentru a compensa excedentul de căldură, fagul se localizează mai mult pe substraturile silicioase care se încălzesc mai greu. Astfel, în condițiile țării noastre, în optimul său de vegetație, fagul formează arborete de mare productivitate pe substraturi litologice foarte variate. (1. Miiescu & al., 1967). Cercetări ecologice de sinteză efectuate în cadrul unor făgete reprezentative au fost realizate în 1990, de un grup de cercetători sub conducerea M. Paucă-Comănescu în lucrarea “Făgetele din România”, lucrare ce pune la dispoziție date valoroase cu privire la tipurile de făgete din țara noastră. Analiza cladistică făcută de noi în această lucrare aduce un plus de informație la datele existente cu privire la făgetele din țara noastră. Dendrogramele rezultate în cazul făgetelor, relevă o repartiție sintaxonomică a releveelor în cadrul asociației, care este privită ca o unitate carpatică. Aceasta poate conduce la afirmația că, deși dendrograma pare omogenă, elementele de floră prezentate mai sus, pot diferenția clustere care grupează relevee cu afinități apropiate. Această afirmație este mai puternic conturată în cazul asociațiilor ce caracterizează pajiștile subalpine și alpine, dar mai ales vegetația de stâncării, așa cum se va exemplifica mai jos. Gruparea pe clustere se realizează în concordanță cu distribuția geografică a diverselor masive. Astfel, rezultă că dendrogramele vegetației forestiere reflectă într-o măsură mai mare diferențialele ecologice ale condițiilor staționate, în timp ce dendrogramele asociațiilor saxicole relevă diferențieri geografice determinate de factorii fitoistorici. Pentru vegetația de stâncării, se observă că pe lângă gruparea releveelor pe masive muntoase, se pot face legături, considerate distanțe sintaxonomice, între afinitățile floristice ale masivelor mai apropiate sau mai îndepărtate (S. Mihăilescu, 2000). în cazul seslerietelor, aspectul general al dendrogramelor sugerează diferențierea geografică a unor edafoclimaxuri proprii masivelor cercetate. Compoziția floristică a cenozelor forestiere este determinată într-o măsură mai mare de factorii edificatori ai fitoclimatului interior, în timp ce asociațiile ierboase depind într-o măsură mai mare de factorii exogeni determinați de considerente geografice. Luând în ansamblu toate aceste aspecte prezentate mai sus, se poate afirma că lanțul carpatic este situat la intersecția unor influențe de climat continental cu cele de climat central- european și subatlantic, care în partea sudică este expus influențelor submediteraneene. Ca urmare, relieful carpatic joacă rolul unui repartizator al curenților de aer mai mult sau mai puțin umed și mai mult sau mai puțin reci, pe întregul teritoriu al României. în aceste condiții, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 375 vegetația peluzelor alpine este rezultatul condițiilor climatice determinate de lanțul montan, cu dispoziția sa simetrică și axială în centrul țării (N. Boșcaiu, 1987). în ansamblul său, lanțul carpatic mai păstrează încă vestigiile unui fond autohton bogat, de vârstă terțiară, dar acest fond ancestral atât de unitar la originea sa a fost supus, foarte devreme, imigrărilor unor componente alochtone de origini geografice dintre cele mai variate. Cu toată poziția lor la o intersecție geografică, vegetația Carpaților a fost expusă unor invazii floristice variate, dar nu a fost deloc dominată de presiunea grupărilor din regiunile învecinate. Astfel, în condițiile ecologice ale Carpaților, au luat naștere grupări endemice, de o originalitate fitosociologică remarcabilă în pofida convergențelor lor cu alte grupări muntoase. Totodată, schimburi floristice neîntrerupte au existat până în zilele noastre între Carpați și Balcani și, în același timp, între Carpați și Sudeți. 376 Simona Mihăilescu CONCLUZII Masivul Piatra Craiului aparține grupei montane Bucegi-Piatra Craiului ca subunitate geografică a Carpaților Meridionali. în prezentarea fizico-geografică am pus în evidență specificul reliefului, climei, rețelei hidrografice și solurilor, relevând în ce măsură fiecare influențează compoziția floristică și vegetația Masivului Piatra Craiului. Concluzii cu privire la flora Masivului Piatra Craiului => Conspectul florei din Masivul Piatra Craiului cuprinde 1092 taxoni vasculari respectiv 991 specii și 98 subspecii, 3 varietăți ce prezintă valoare fitogeografică și 25 hibrizi. Se poate spune că, flora zonei cercetate reprezintă aproximativ 30% din flora României. => în conspectul floristic, taxonii aparțin la 91 familii de plante, ponderea cea mai mare de reprezentare o au 12 familii care alcătuiesc fondul de bază al florei teritoriului cercetat, însumând 63,19% din totalul taxonilor identificați. Pentru perimetrul cercetat au fost citate pentru prima dată un număr de 164 specii și subspecii. => Analiza areal-geografică a florei Masivului Piatra Craiului a pus în evidență câteva aspecte caracteristice: - ponderea mare a elementelor eurasiatice, europene, central-europene, care relevă apartenența la regiunea central-europeană; - un procent ridicat de specii circumpolare, alpice, carpatice, carpato-balcanice care subliniază caracterul montan al vegetației; - caracterul conservativ al florei relevat de endemitele prezente în număr mare; - un procent semnificativ de specii artic-alpine, care permite includerea Pietrei Craiului printre munții înalți, cu etajul subaipin bine dezvoltat, iar cel alpin inferior cu câteva elemente reprezentative; - o influență mai redusă asupra florei a elementelor sudice și orientale; => Structura floristică pledează pentru încadrarea Masivul Piatra Craiului în regiunea Euro-Siberiană, provincia Centrai europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei. => Analiza bioformelor a pus în evidență predominanța hemicriptofitelor, acestea fiind principalele componente ale stratului ierbos din pădure, pajiști și vegetația de stâncării. Celelalte tipuri de bioforme au o reprezentare mai redusă prin numărul speciilor, Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 377 dar care este semnificativă mai ales în cadrul diferitelor tipuri de asociații prezentate la partea de vegetație din masiv. => Prin calcularea indicele altitudinal Pop și Drăgulescu în Masivul Piatra Craiului s-a obținut o valoare de 23,71% și semnifică o regiune montană cu un climat puțin arid și un grad relativ mic de antropizare. => Analiza indicilor ecologici (umiditate, temperatură, reacția solului) a pus în evidență faptul că, pe teritoriul cercetat din Piatra Craiului, speciile de plante au adoptat diferite strategii de adaptare la condițiile pedo-climatice caracteristice masivului. în funcție de umiditate, ponderea cea mai mare o dețin mezofitele urmate de xeromezofite. în funcție de temperatură, flora este preponderent mezotermă, mezotermele fiind cel mai bine reprezentate, dar, asupra caracterului general al florei își pun amprenta microtermele și un număr semnificativ de criofile ce indică caracteristici de climat rece și a altitudinilor mari. Din punct de vedere al reacției solului, flora are un caracter calcifil predominant. => Valoarea raportului dintre speciile diploide și cele poliploide calculat pentru ansamblul florei vasculare este 0,970. Având o valoare foarte apropiată de unitate, aceasta semnifică procente apropiate de participare a diploizilor și poliploizilor la flora masivului. Concluzii cu privire la vegetația Masivului Piatra Craiului => în privința istoricului vegetației, pentru Masivul Piatra Craiului, se pare că, influența climatului glaciar a avut efecte selective mai reduse decât în masivele învecinate. Datorită atenuării rigorii climatului glaciar cataterm în acest masiv, au putut supraviețui un număr mare de relicte preglaciare și chiar terțiare. Intervenția omului, în special în ultimele decenii, schimbă raportul natural dintre esențele păduroase. în Masivul Piatra Craiului au fost identificate un număr de 49 asociații vegetale, 3 subasociații și două faciesuri, care au fost încadrate fitosociologic în 17 clase, 21 ordine și 31 alianțe. S-au efectuat un număr de 306 relevee grupate în 43 tabele fitosociologice, corologia fitocenozelor fiind reprezentată cu ajutorul unei hărți de vegetație. => Am reconsiderat poziția taxonomică a subalianței Delphinenion elati (Hadac 1969) Boșcaiu & Mihăilescu 1997. Am descris o nouă asociație care se referă la vegetația buruienișurilor înalte sau megaforbiete, care se dezvoltă în special pe grohotișuri calcaroase semifixate: Astrantio-Delphinietum elati Boșcaiu & Mihăilescu 1997, de asemenea, am descris două faciesuri la asociația Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis Pușcaru & al. 1956. => Pentru a ilustra etajarea vegetației în Masivul Piatra Craiului, am realizat un profil de vegetație care relevă, în primul rând, răspândirea pe verticală a principalelor tipuri de asociații vegetale. în al doilea rând, am pus în evidență diferențele care apar între versantul vestic și cel estic și am ajuns la concluzia că, limita naturală a vegetației forestiere este în general mai ridicată pe versantul estic față de versantul vestic, diferența medie de altitudine fiind de 100-150 m. 378 Simona Mihăilescu => Vegetația Masivului Piatra Craiului cuprinde preponderent asociații cu caracter zonal care se află în stadiul de climax primar, subclimax, edafoclimax sau chiar de disclimax situându-se în cursul evoluției spre restaurarea climaxului originar și sunt reprezentate de păduri și tufărișuri alpine și subalpine primare (jnepenișuri), pe de o parte, și pajiști alpine, pe de altă parte. Asociațiile cu caracter regional din vegetația masivului, au în cele mai multe cazuri, compoziții floristice bine individualizate. => Cu toată influența antropică exercitată de-a lungul timpului asupra diferitelor grupări vegetale, asociațiile vegetale din Masivul Piatra Craiului prezintă o stabilitate cenotică ridicată. Pentru a stabili modul în care vegetația Masivului Piatra Craiului se integrează în aspectul general al vegetației Carpaților românești, a fost analizat un număr de lucrări (unele cu caracter de sinteză) cu privire la vegetația din Carpați, la care am adaugat interpretarea cladistică a datelor obținute prin calcularea indicelui de similaritate Jaccard. Analiza s-a realizat urmărind etajarea vegetației. => Comparația a fost efectuată asupra unui număr de nouă asociații vegetale din diverse masive ale Carpaților sud-estici (Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Bucegi, Pădurea Craiului, Scărița-Belioara, Bihorului, Cernei, Retezat, Rodnei). Dintre asociațiile studiate patru aparțin domeniului forestier, trei sunt reprezentate prin grupări saxicole, iar printr-o asociație sunt reprezentate buruienișurile înalte de munte și tufărișurile subalpine și alpine. => în ansamblul lor, dendrogramele obținute pentru fiecare asociație relevă o grupare coezivă a releveelor din masivele care au fost comparate. Gruparea releveelor din dendrograme coincide într-o mare măsură cu poziția geografică a masivelor din care provin în sistemul Carpaților sud-estici. Astfel, în cazul celor mai multe asociații, similaritățile cele mai mari grupează releveele apartenențe unor masive apropiate (Piatra Craiului, Postăvaru, Piatra Mare, Bucegi). Distanțele sintaxonomice dintre grupările comparate sunt, în general, mai mari în cazul masivelor mai depărtate. în ansamblul lor, releveele comparate evidențiază unitatea fitogeografică a florei și vegetației Carpaților sud-estici în sistemul orografic al Europei Centrale. Pe de altă parte, este relevată apartenența Masivului Piatra Craiului la regiunea Euro-Siberiană, provincia Central europeană est carpatică, circumscripția Munților Bucegi și Bârsei. Caracteristicile prezentate mai sus cu privire la Masivul Piatra Craiului ne îndreptățesc să considerăm acest teritoriu al Carpaților românești un refugiu deflora și vegetație autentică. Păstrarea lui pentru generațiile viitoare este în mare parte posibilă datorită declarării lui ca parc național. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 379 ABSTRACT THE FLORA AND VEGETATION OF PIATRA CRAIULUI MASSIF The book presents the flora and vegetation of Piatra Craiului Massif and it is structured in six sections following the introduction. In 1938, in Piatra Craiului Massif, the natural reservation Piatra Craiului Mare was established on an area of 440 hectares, intended mainly to protect the Carpathian endemic species Dianthus callizonus. In 1971, the reservation expanded to cover an area of 3,700 hectares and in 1990, following the Order number 7 of the Ministry of Waters, Forestry and Environment, a național park was established on this area. This territory of the Romanian Carpathian Mountains is an important refuge, which preserves the vestiges of the flora and vegetation from various phytohistoric ages. Being declared a național park, it will be possible to keep it for the future generations. Piatra Craiului Massif belongs to the group of mountains Bucegi - Piatra Craiului, a geographical sub-unit of the Meridional Carpathians. The physical and geographical presentations shows the specificity of the relief, climate, river network and soils, revealing the extent to which each of these factors influence the floristic composition and the vegetation of Piatra Craiului Massif. The vascular flora of Piatra Craiului Massif is presented according to the provisions of the International Code of Nomenclature (Tokio, 1993). The following data are presented for each taxon: valid scientific denomination, possible synonyms, biological form, floristic element, ecologica! characterization, dissemination in the massif and by altitude, basic number and somatic number of the chromozomes, coenotical affiliation. Subsequently, the citations in literature, in the herbaria from Romania and in the personal herbarium are given in a chronological order, followed by the citation of the new localities in the massif. The families and higher rank units were mentioned in the modern systematic order established by A. Cronquist, A. Tahtadjean and W. Zimmermann (1966) and adapted by M.A. Fischer(1994). The outline of Piatra Craiului Massif flora includes 1092 vascular taxa, namely 991 species and 98 subspecies, 3 varieties of phytogeographical importance and 25 hybrids. The flora of the investigated area is reckoned to account for about 30% of the flora of Romania. Considering the floristic outline, the taxa belong to 91 plant families, 12 of which holding the highest proportion and forming the basic fund of flora of the investigated area, with a total of 63,19% of the total identified taxa. A number of 164 species and subspecies were cited for the first time for the investigated area. The area and geographical analysis of Piatra Craiului Massif revealed several characteristic aspects: 380 Simona Mihăilescu - the large proportion of Eurasian, European, Central-European elements, showing the affiliation to the Central-European area; - a high proportion of Circumpolar, Alps, Carpathian, Carpathian - Balkan species, showing the mountain character of the vegetation; - the preservative character of the flora accounted for by the large number of endemic species; - a significant proportion of arctic-alpine species, ranking Piatra Craiului among the high mountains, with a properly developed subalpine layer and with a lower alpine layer showing some representative elements; - lower influence of the Southern and oriental elements on the local flora The floristic structure frames Piatra Craiului Massif within the Euro-Siberian region, Central European east Carpathian province, Bucegi and Bârsa Mountains circumscription. The analysis of the biological forms revealed the dominance of the hemicryptophytes, which are the main component of the grass layer of the forests, pastures and rock vegetation. The other types of biological forms are represented by a lower number of species, significant however, within the various associations identified in the vegetation of the massif. The index of altitude calculated according to Pop and Drăgulescu, gave for Piatra Craiului Massif a value of 23.71%, signifying a mountain area with slightly arid climate and a rather low degree of anthropization. The analysis of the ecological indices (humidity, temperatura, soil reaction) showed that, on the investigated area, the plant species have adopted different strategies of adaptation to the soil and climate conditions characteristic to the massif. According to the humidity index, the mesophytes hold the first position foliowed by the xeromesophytes. According to the temperatura index, the flora is preponderantly mesothermal, the mesothermal species being dominant; the microthermal species are also present, while the observed cryophilous species show characteristics of cold climate and high altitude. From the point of view of soil reaction, the flora has a predominant calciphilous character. The value of the ratio between the diploid and polyploid species calculated for the overall vascular flora is 0.970. Having a very close value to the unit, this signifies quite similar proportions of the diploid and polyploid species within the flora of the massif. Concerning the history of the vegetation, it seems that the influence of the glacial climate on Piatra Craiului had selective effects, lower than of the neighboring massifs. Due to the milder catathermal glacial climate in this massif, a large number of preglacial and even tertiary relicts survived. The intervention of man, particularly during the last two decades, changed the natural ratio between the forest species. Vegetation was studied according to the method of the Central-European phytosociological school established by J. Braun-Blanquet and adapted to the conditions of our country’s territory by A. Borza. The sintaxonomical overview of the vegetal associations is organized in the increasing order of the coenotic cohesion (“phytosociological progression”). In most associations the repartition of the biological forms, of the floristic elements and of the ecological indices was presented graphically. The Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 381 distribution of diploid and polyploid species was indicated in order to calculate the indices of diploidy according to the formula of S. Pignatti (1960). In some of the more representative classes, the distribution of associations within the class was shown by dendrogram, using the Jaccard index of similarity. In the area investigated by us we have identified a number of 49 plant associations, 3 subassociations and 2 facies, which were grouped phytosociologically in 17 classes, 21 orders and 31 alliances. We conducted a total of 306 releves grouped in 43 phytosociological tables, the chorology of phytocoenoses being represented with a map of vegetation. We reconsidered the taxonomical position of the suballiance Delphinenion elati (Hadac 1969) Boșcaiu & Mihăilescu 1997. We described a new association concerning the vegetation of the tall herbs (megaforbiet), growing mainly on semifixed calcareous detritus: Astrantio-Delphinietum elati Boșcaiu & Mihăilescu 1997. Also I have described two facies in the association Seslerio haynaldinae-Caricetum sempervivens Pușcaru & al. 1956. In order to show the arrangement in layers of vegetation of Piatra Craiului Massif, I made a vegetation profile, showing the vertical sequence of the main types of plant associations. Also I showed the differences between the eastern and western slopes of the massif and I reached the conclusion that the natural limit of the forest vegetation is generally higher on the eastern slope than on the western slope, the average difference of altitude being 100-150 m. The vegetation of Piatra Craiului Massif includes preponderantly associations with a zonal character, which are in the stage of primary climax, subclimax, edaphoclimax and even dysclimax, being situated within the evolution, towards the restoration of the original climax. They are represented by forests and alpine and subalpine bushes (juniper bushes) on one hand and by alpine pastures on the other hand. The associations with a regional character included in the vegetation of the massif have, in most cases, properly individualized floristic compositions. Despite the anthropic influence acting during the time on the different plant groups, the vegetal association of Piatra Craiului Massif displayed a high coenotical stability. In order to determine the manner in which the vegetation of Piatra Craiului Massif is integrated within the general aspect of the vegetation of the Romanian Carpathian Mountains, we conducted severa! papers (some of them with a character of synthesis) on the vegetation of the Carpathian Mountains, to which we added the cladistic interpretation of the obtained data, calculating the Jaccard index. The analysis followed the arrangement in layers of vegetation. The comparison was conducted on a total of nine vegetal associations from various massifs of the south-eastern Carpathians (Piatra Craiului, Postăvarii, Piatra Mare, Bucegi, Pădurea Craiului, Scărița-Belioara, Bihorului, Cernei, Retezat, Rodhei). Among the surveyed associations, four belong to forests, three are represented by saxicol groups, while the tall mountain herbs and subalpine and alpine bushes are represented by an association. Overall, the dendrograms obtained for each association reveal a cohesive grouping of the releves in the compared massifs. The grouping of releves within dendrograms coincides largely with the geographical position of the massifs of origin within the 382 Simona Mihăilescu south-eastern Carpatians. Thus, for most associations, the highest similarities were observed in the releves of closely situated massifs (Piatra Craiului, Postăvarii, Piatra Mare, Bucegi). The sintaxonomical distances between the compared groups are, generally, higher for the remote massifs. Overall, the compared releves reveal the phytogeographical unity of the flora and vegetation of the south-eastern Carpathian mountains in the orographic system of Central Europe. On the other hand, the paper shows the affdiation of Piatra Craiului Massif to the Euro-Siberian region, Central-European east Carpathian region, Bucegi and Bârsa Mountains circumscription. The characteristicspresented above on Piatra Craiului Massif allow us to consider this territory of the Romanian Carpathians as a refuge of authentic flora and vegetation. Its preservation for the future generations is largely possible due to its declaration as National Park. flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 383 BIBLIOGRAFIE 1, ADLER W„ OSWALD K. & F1SCHER R., 1994: Excursionsflora von Osterreich. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart & Wien. 2. ALEXIU V., 1996: Studiul fitocenologic al vegetației din Masivul lezer-Păpușa și cheile bazinului superior al Dâmboviței (teză de doctorat). Institutul de Biologie București. 3. ALEXIU V., 1998: Rezervații și monumente ale naturii din județul Argeș. Ed. Cultura, Pitești. 4. ANDERSSON-KOTTO I. & GAIRDNER A. E., 1931: Interspecific crosses in the genus Dianthus. Genetica, 13(1-2): 77-112. 5. BARKMAN J. J„ MORAVE^ J. & RAUSCHERT S„ 1986: Code of Phytosociological Nomenclatura. 2nd ed. Vegelatio, 67: 145-195. 6. BAUMGARTEN J.C.G., 1816(1848): Enumeratio stirpium Magno Trcmssilvaniae Principatui. 1-3(4). - Vindobonae: Librăria Comesinae. 7. BĂNĂRESCU P. & BOȘCAIU N., 1973: Biogeografie. Ed. Științifică, București. 8. BELDIE A., 1951: Făgetele montane superioare dintre Valea lalomiței și Valea BuzăuluVstudiu ftosociologic comparativ. Ed. Acad. Române, București. 9. BELDIE A., 1952: Vegetația Masivului Piatra Craiului. Bul. șt. biol., agron., geol., geogr., 4: 999-1029, Ed. Acad. Române, București. 10. BELDIE A., 1967, Flora și vegetația Munților Bucegi. Ed. Acad. Române, București. 11. BELDIE A., 1977, 1979: Flora României - determinator ilustrat al plantelor vasculare. voi. I, II, Ed. Acad. Române, București. 12. BELDIE A. & CHIRIȚĂ C., 1967 : Flora indicatoare din pădurile noastre. Ed. Agro- silvică, București 13. BORBÂS V., 1888: Primula benkdniana. Termeszettud. Kozlony, lOțPotfuzet 2): 95-96. 14. BORHIDI A., 1971: Die Zonologie der Fichtenwalder von Ost und Stldkarpaten. Acta Bot. Hung., 17(3-4): 287-319, Budapest. 15. BORZA A., 1934: Studii fitosociologice în Munții Retezat. Bul. Grad. Bot., Muz. Bot. Cluj, 16. 16. BORZA A., 1948: Une nouvelle statistique de la flore roumaine. Bull. Soc. Bot. Fr., 95: 289-293. 17. BORZA A. & BOȘCAIU N., 1965: Introducere în studiul covorului vegetal. Ed. Acad. Române, București. 18. BOȘCAIU M., 1996: Multidisciplinary studies on some groups ofperennial Cerastium species from the Carpathians and the Eastern Alps (teză de doctorat). Viena. 19. BOȘCAIU M, BOȘCAIU N. & EHRENDORFER F., 1997-1998: The Cerastium alpinum group (Caryophyllaceae) in the SouthEastern Carpathians. Contrib. bot., II, 1-37, Cluj. 20. BOȘCAIU N., 1971a: Flora și vegetația Munților Țarcu, Godeanu și Cernei. Ed. Acad. Române, București. 384 Simona Mihăilescu 21. BOȘCAIU N., 1971b: Indicii de diploidie ai unor asociații vegetale din Munții Țarcu- Godeanu și Cernei. Stud. cerc, biol., ser. bot., 23(2): 151-158, București. 22. BOȘCAIU N., 1987: Unitatea spațiului biogeografic Carpato-Ponto-Danubian în lumina informațiilor palinologice, în Pădurea și poporul român, (red. Ș. Pascu), 145-169, Ed. Acad. Filiala Cluj-Napoca. 23. BOȘCAIU N. & TÂUBER F., 1977: Asociații vegetale rupicole și petrofile din Munții Piatra Craiului (I). Stud. com. ocrot. nat., 265-271, Suceava. 24. BOȘCAIU N. & TÂUBER F., 1985: Die zonologischen Verhăltnisse der dazischen tind dazisch-balkanischen Arten aus dem rumânischen Karpatenraum. Vegetatio, 59: 185-192. 25. BOȘCAIU IN., TÂUBER F. & COLDEA G., 1977: Asociații vegetale rupicole și petrofile din Munții Retezatului. Stud. com. ocrot. nat., 253-264, Suceava. 26. BOȘCAIU N., BOȘCAIU V., COLDEA G. & TÂUBER F„ 1982: Sintaxonomia făgetelor carpatine, în “Făgete Carpatine”.228-303, Cluj-Napoca. 27. BOȘCAIU N. & MIHĂILESCU S„ 1997: Reconsideration of syntaxonomical position for Delphinion elati alliance in the romanian vegetation. Proceedings of the Institute of Biology, 37-40, București. 28. BRANDZA D., 1898: Contribuțiuni noue la Flora României. Analele Acad. Române, ser. 2, 11: 1-34, București. 29. BRAUN-BLANQUET L, 1926: Etudesphytosociologiques en Auvergne. C. Mont-Louis, Clermont-Ferrand. 30. BRAUN-BLANQUET J. & PAVILLARD J., 1928: Vocabulaire de Sociologie Vegetale, ed. 3, Impr. Lemaire-Ardres. 31. BRAUN-BLANQUET J. & TUXEN R., 1943: Ubersicht der hbheren Vegetationseinheiten Mitteleuropas. SIGMA, 84, Montpellier. 32. BU1CULESCU L, 1972: Asociații de tufărișuri subalpine din Masivul Piatra Mare. Stud. cerc, biol., 24(6): 483-506, București. 33. BU1CULESCU L, 1975: Asociații de pădure din Masivul Piatra Mare. Stud. com. șt. nat. Muz. Brukenthal, 19: 145-176, Sibiu. 34. CIOCÂRLAN V., 1961: O specie nouă pentru flora R.P.R.: Aubrieta intermedia Heldr. & Orph. Luci: Ști. Inst. Agronomic București. Seria B. 5: 399-403. 35. CIOCÂRLAN V., 1970: Contribuții la flora României. Stud. cerc, biol., ser bot., 22(5): 371-381, București. 36. CIOCÂRLAN V., 1988, 1990: Flora ilustrată a României. I, II, Ed. Ceres, București. 37. COLDEA G., 1990: Munții Rodnei - studiu geobotanic. Ed. Acad. Române, București. 38. COLDEA G., 1991: Prodrome des associations vegetales des Carpates du sud-est (Carpates Roumaines). Doc. Phytosociol., 13: 317-539, Camerino. 39. COLDEA G. (edit.), 1997: Les associations vegetales de Roumanie. Tome I Les associations herbacees naturelles. Presa Universitară, Cluj-Napoca. 40. CONSTANTINESCU T., 1994: Masivul Piatra Craiului-studiu geomorfologic (teză de doctorat). Facultatea de Geografie, București. 41. CONSTANTINESCU T, 1996: Masivul Piatra Craiului-particularitățile reliefului. Ocrot. nat., 40(1-2): 35-46, București. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 385 42. CRETZO1U P. & BELDIE A., 1937: Câteva plante interesante din flora Munților Bucegi și Piatra Craiului. Acta pro fauna et flora univ., ser. 2(bot.f 2(14-16): 7-11. 43. CRISTEA E., 1984: Piatra Craiului turism-alpinism. Ed. Sport-turism, București. 44. CRISTEA V., 1991: Fitocenologie și vegetația României. îndrumător de lucrări practice, xerografiat, Univ. “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca. 45. CRISTEA V., 1993: Fitosociologie și vegetația României. Cluj-Napoca. 46. CRISTEA V., 1995: La conservation de la nature en Roumanie. L’ uomo e l’ambiente, 18: 1-105, Camerino. 47. CRIST1AN-COMES I. & TĂUBER F., 1977: Ceno-corologia tisei {Taxus baccata L.) în Piatra Craiului. Ocrot. nat., 21(1): 27-32, București. 48. CRONQUIST A., TAKHTAJAN A. & ZIMMERMANN W„ 1966: On the higher taxa of Embryobionta. Taxon, 15: 129-134. 49. CUSROS I., 1958: Cercetări de vegetație pe Masivul Scărișoara-Belioara. Studia Univ. Babeș-Bolyai, 3(7): 105-128, Cluj. 50. CUSROS S. & SPÂRCHEZ Z., 1963: Cercetări fitocenologice în pădurile de pe Muntele Scărița-Belioara (Munții Apuseni). Studia Univ. Babeș-Bolyai, 2: 7-15, Cluj. 51. CUSROS S. & CUSROS-KÂPTALAN M., 1966: Caracterizarea unor asociații de plante din Transilvania pe baza indicilor ecologici. Contribuții botanice, II, 163-179, Cluj. 52. DIHORU G. & PÂRVU C., 1987: Plante endemice în Flora României. Ed. Ceres, București. 53. DIMITRIU G., 1905: O escursie la muntele Piatra lui Crai. Revista Farmaciei, 17(3): 80-89, București. 54. DOMIN K., 1907: Monographie der Gattung Koeleria. București. 55. DRĂGHICI B., 1980: Flora și vegetația Văii Dâmbovicioarei și a versantului estic al Pietrei Craiului (teză de doctorat). Facultatea de Biologie, București. 56. DRĂGULESCU C., 1995: Bioformele vegetale-indicatoare ale gradului de ariditate. Naturalia-stud. cerc., 1: 85-90, Pitești. 57. FEDOROV A., 1969: Hromosomnîie cisla tvetcovîh rastenii. Nauca, Leningrad. 58. FINK H. G., 1977: Pflantzengesellschaften des Schulergebirge (Sudostkarpaten). Stapfia, 2: 1-370, Linz. 59. FISCHER M.A., 1994: Excursionsflora von Osterreich. Verlag Eugen Ulmer Stuttgart und Wien. 60. FLOREA N., 1983: Sistemul român de clasificare a solurilor, 1980\ în “Geografia României, I - geografia fizică”. 500-505, Ed. Acad. Române, București. 61. FOREY L.P. & al. 1994: Cladistics - A Practicai Course in Systematics. Clarendon Press, Oxford. 62. FUSS M., 1866: Flora Transilvaniae Excursoria. Cibinii, G. de Closius. 63. GEHU J.-M., 1986: Des complexes de groupements vegetaux â phytosociologie paysagere contemporaine. Inform. Bot. Ital., 18(1-2-3): 53-83. 64. GEHU J.-M. & RIVAS-MARTINEZ S., 1981: Notions fundamentales de phytosociologie, Berichte der Intern. Sympoz.. Ed. J. Cramer, 5-33. 65. GORAN C., 1982: Catalogul sistematic al peșterilor din România - 1981. Inst. de Speologie “Emil Racoviță”, București. 386 Simona Mihăilescu 66. GRABHERR G. & MUCINA L., 1993: Die Pflanzengesellschaften Osterreichs. Theil II. Natilrliche waldfreie Vegetation, Gustav Fischer Verlag, Jena. 67. HADAC E., BREZINA P., JEEK V., & al., 1969: Die Pflanzengesellschaften des Tales “Dolina Siedmich pramenov” in der Belaer Tatra. Vyd. Slov. Akad. Vied, Bratislava. 68. HALDA J., 1976: King’s Rock. Bull. of the American Rock Garden Society, 34(2): 66- 72, Waterbury. 69. HAUER F.B., 1863: Geologie Siebenbiirgens Herausgegeben von dem vereine fur Siebenburgischen Landeskunde. Wilhelm Braumiiller, Wien. 70. HELTMANN H., 1985: Zum Endemismus des Siidost-Karpatenraumes. Siebend. Archiv, ser. III, 20: 157-216, Wien. 71. HOLMGREN P. K., HOLMGREN N. H. & BARNETT L. C„ 1990: Index herbariorum. Part I: The herbaria of the world. 8 ed. - New York: New York Botanical Garden, Bronx. 72. HORVAT I., 1962: Vegetacija Pianina Zapadne Hrvatske. Izdaje Akademya Znanosti, Zagreb. 73. IONESCU-DUNÂREANU 1., 1986: Munții Piatra Craiului. Ghid turistic. Ed. Sport- turism, București. 74. IVAN D., 1979: Fitocenologie și vegetația Republicii Socialiste România. Ed. did., ped., București. 75. IVAN D. (coord.), 1992: Vegetația României. Ed. Tehnică agricolă, București. 76. JALAS J. & SUOM1NEN J. (ed.), 1972-1994: Atlas Florae Europaeae. Voi. 1-10, Helsinki. 77. JALAS J., SUOMINEN J. & LAMP1NEN R. (ed.), 1996: Atlas Florae Europaeae, Voi. 11, Helsinki. 78. JAVORK.A S. & CSAPODY V, 1934: A Magyar Flora Kepekben. Budapest. 79. JEKELIUS E., 1938: Das Gebirge von Brașov. Ann. Inst. geol. al României, XIX. 80. KONIG C., 1994: Biometrische und Karyosystematische Untersuchungen am Polyploidkomplex Biscutella laevigata. Biosystematics and Ecology, ser. 6, Wien. 81. KOTSCHY T., 1853: Beitrge zur Kenntniss des Alpenlandes in Siebenburgen. 1-32, Wien. 82. KUMPEL M., 1978: Der Bastard Gymleucorchis stramphy (Aschers.) Kiimpel in der rumănischen Flora nachgewiessen. Feddes Rep. 89(5-6): 353-358, Berlin. 83. KUZMANOV B., 1993: Chromozome numbers of Bulgarien Angiosperms: an introduction to a chromosome atlas of the Bulgarien flora. Flora Mediterranee, 3: 19-163. 84. LOVE A. & LOVE D., 1961: Chromosome numbers of central and northwest european plant species. 5, Lund. 85. LOVE A.& LOVE D., 1974: Cytotaxonomical Atlas of the Slovenian Flora. Lehre. 86. LUPȘA V., 1977: Răspândirea speciei Aster alpinus L. în Carpații Românești. Stud. cerc, biol., ser. veg., 29(1): 21-29, București. 87. MÂJOVSKY J., MURIN A. & al., 1987: Karyotaxonomickyprehl’adFlory Slovenska. Bratislava. 88. MARTONNE E. de,1907: Recherches sur l’evolution morfologique des Alpes de Transylvanie. Rev. geogr. ann., II, Paris. 89. MATHE I., 1940: Magyarorszag novenyzetenek floraelemei, 1. Tisia, 4, Debrecen. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 387 90. MATHE I., 1941: Magyarorszag novenyzetenek floraelemei, II. Acta Geobotanica Hungarica, 4, Debrecen. 91. MEUSEL H., 1943: Vergleichende Arealkunde. I-II, Berlin. 92. MEUSEL H., JĂGEL E., RAUSCHERT S. & WEINERT E., 1965, 1978: Vergleichende Chorologie der Zentraleuropăischen Flora. Bând I, II, Jena. 93. MICALEV1CH-VELCEA V., 1961: Piatra Craiului. Considerații geomorfologice. Analele Univ. C.I. Parhon, ser. șt. nat., WTTy. 145-153, București. 94. MIHAI E., 1975: Depresiunea Brașov - studiu climatic. Ed. Acad. Române, București. 95. MIHĂILESCU S., 1994: Dynamic of vegetation of calcareous screes of the Piatra Craiului Mică Mountain. Ocrot. nat., 38(2): 135-142, București. 96. MIHĂILESCU S., 1995a: Indici de diversitate ai unor asociații vegetale din Munții Piatra Craiului. Ocrot. nat., 39(1-2): 71-77, București. 97. MIHĂILESCU S., 1995b: Aspecte ale vegetației calcofile de pe Piatra Craiului Mică. Argessis - Stud. com., ser. st. nat., 7: 47-53, Pitești. 98. MIHĂILESCU S., 1996: Structura unui profil transversal de vegetație în Munții Piatra Craiului. Naturalia - stud. cerc., 2-3: 205-217, Pitești. 99. MIHĂILESCU S., 1997a: Masivul Piatra Craiului - zonă endemoconservatoare. Marisia, 25: 279-289, Târgu-Mureș. 100. MIHĂILESCU S., 1997b: Studiul comparativ al vegetației saxicole din Cheile Prăpăstiilor, Dâmbovicioarei și Valea Crăpăturii (Munții Piatra Craiului). Stud. cerc, biol., ser. veg., 49(1-2): 57-66, București. 101. MIHĂILESCU S., 2000: Floristische Ăhnlichkeiten zwischen dem Konigstein (Piatra Craiului) und anderen Gebirgs-Massiven der rumănischen Karpaten. Siebend. Archiv, ser. III, 36: 59-89, Wien. 102. MIHĂILESCU S. & KIEHN M., 1998: Determinarea numărului de cromozomi la unele specii de plante din Masivul Piatra Craiului, (sub tipar). 103. MIHĂILESCU V, 1946: Considerații asupra geologiei și morfologiei regiunii Piatra Craiului-Bucegi. Rev. Geogr. I.C.G.R., II, București. 104. MIHĂILESCU V., 1963: Carpații Sud-Estici de pe teritoriul R. P. Române -studiu de geografie fizică cu privire la relief. Ed. Științifică, București. 105. MILESCU I., & al., 1967: Fagul. Ed. Agro-silvică, București. 106. MORARIU I., 1978: Primula baumgarteniana nu a dispărut din flora Carpaților românești. Ocrot. nat., 22(1): 78, București. 107. MORARIU I., 1979: Revizuirea speciilor de Asperula din Flora României. Stud. cerc, biol., ser. veg., 31(2): 87-94, București. 108. MORARIU I. & DRĂGHICI B., 1980: Contribuții la flora Masivului Piatra Craiului. Stud. cerc, biol., ser. veg., 32(1): 3-8, București. 109. MUCINA L., GRABHERR G. & ELLMAUER T, 1993: Die Pflanzengesellschafien Osterreichs. Theil I Anthropogene Vegetation. 578 p., Gustav Fischer Verlag, Jena. 110. MUCINA L., GRABHERR G. & WALLNFER S., 1993: Die Pflanzengesellschafien Osterreichs. Theil III Wălder und Gebsche. 353 p., Gustav Fischer Verlag, Jena. 111. NEGREAN G. & OLTEAN M., 1989: Endemite și zone endemoconservatoare din Carpații Sud-Estici. Ocrot. nat.,3S(\y. 15-25, București. 388 Simona Mihăilescu 112. OBERDORFER E., 1970: Pflanzensoziologische Exkursions Flora fur Siiddeutschland. Verlag Eugen Ulmer, Stuttgart. 113. OLTEAN M., NEGREAN G., POPESCU A., ROMAN N., DIHORU G., SANDA V. & MIHĂILESCU S., 1994: Lista Roșie a plantelor superioare din România. Inst. de Biologie - Studii, Sinteze, documentații de ecologie, 1: 1-52, București. 114. ONCESCU N., 1943: La region de Piatra Craiului - Bucegi. Etude geologique. Am. Inst. Geol. Rom., 22, București. 115. ORGHIDAN N., 1931: Observațiuni morfologice în Bucegi. Luci: Inst. Geogr. Univ. Cluj, 4, Cluj. 116. ORGHIDAN N., 1936: Branul - considerațiuni morfologice. Bul. S. R. G., LIV (1935), București. 117. OROIAN S., 1998: Flora și vegetația Defileului Mureșului între Toplița și Deda. Casa de editură Mureș, Târgu-Mureș. 118. PANKHURST R.J., 1992: Practicai taxonomic computing. Cambridge University Press, Cambridge. 119. PANȚU Z.C., 1915: Orchidaceele din Români a-studiu monografic. Ed. Acad., București. 120. PANȚU Z.C., 1931: Geraniaceele din România-studiu monografic. Ed. Acad., ser. III, 8, București. 121. PAPP C., 1970: Briofite din R.S. Română (determinator). An. Șt. Univ. Iași, Secț. II. Biol., Monografii, 1967, 3, 1-319. 122. PAUCĂ A., 1941: Etude phytosociologique dans Ies Monts Codru et Muma. Stud. cerc., 51, Ed. Acad., București. 123. PAUCĂ-COMĂNESCU M. (coord.), 1989: Făgetele din România-cercetări ecologice, Ed. Acad. Române, București. 124. PAX F., 1898: Grundzuge der Planzenverbreitung in den Karpathen. Bând I, Verlag von Wilhelm Engelmann, Leipzig. 125. PIGNATTI S., 1960: II significato delle specie poliploidi nelle associazioni vegetali. Atti Ist., VenetoSci., Leit., Arti, Sci. Mat., Nat., 1959-60, 68: 75-98. 126. PIGNATTI S., 1961: Die bedeutung der Polyploidie in der Pflanzen-gesellschaften. Mitt. ostalpin. pflanzensoz. Arbeitsgem., 108-120. 127. PIGNATTI S., 1982: Flora d’Italia. III, Ed. Agricole, Bologna. 128. POP E., 1933: Analize de polen în turba din Bucegi și Ceahlău. Bul. Grad. Bot., Univ. Cluj, 13: 1-19, Cluj. 129. POP E. & SĂLĂGEANU N., 1965: Monumente ale naturii din România. Ed. Meridiane, București. 130. POP 1., 1968: Conspectul asociațiilor ierboase de pe masivele calcaroase din cuprinsul Carpaților Românești. Contribuții Botanice, 267-276, Cluj-Napoca. 131. POPESCU A., SANDA V & DRĂGHICI B., 1980: Aspecte ale vegetației lemnoase din Masivul Piatra Craiului. Stud. comunicări, Muz. Pitești, 5: 61-75, Pitești. 132. POPESCU I., 1967: Contribuții la cunoașterea stratigrafiei și structurii geologice a Masivului Piatra Craiului. Corn. Inst. Geol. (1964-1965), 52(2), București. 133. POPOV M. G., 1949: Ocherk rastitelnosti i flory Karpat. Moskva. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 389 134. POSEA G., POPESCU N. & 1ELENICZ M., 1974: Relieful României. Ed. Științifică, București. 135. PRODAN I., 1930: Centaureele din România - monografie. Cluj. 136. PRODAN I., 1931: Achileele României - monografie. Cluj. 137. PRODAN I., 1939: Flora pentru determinarea și descrierea plantelor ce cresc în România. I, Cluj. 138. PUȘCARU D., PUȘCARU-SOROCEANU E, PAUCĂ A., ȘERBĂNESCU I., BELDIE AL., ȘTEFUREAC TR„ CERNESCU N., SAGHIN F„ CREȚU V., LUPAN L. & TAȘCENCO, 1956: Pășunile alpine din Munții Bucegi. Ed. Acad., București. 139. RICHIȚEANU A. & BONTEA V., 1980: Contribuții la cunoașterea discomicetelor din Masivul Piatra Craiului. Stud. cerc, biol., ser. veg., 32(1): 81-86, București. 140. ROMER J., 1898: Aus der Pflanzenwelt der Burzenlander Berge in Siebenburgen. Verlag von Cari Graeser, Viena. 141. ROMER J., 1904: Durch die Krepatura auf den Kleinen Konigstein. Jahrb. der Siebenb. Karp. Ver, 4: 86-95. 142. SANDA V. & POPESCU A., 1976: Contribuții la cunoașterea vegetației de stâncării din Masivul Piatra Craiului. Contribuții Botanice, 149-160, Cluj. 143. SANDA V. & POPESCU A., 1988: L’etude cenotaxonomique des forets de resineaux (la classe de Vaccinio-Piceetea Br.-Bl. 1939) des Carpates de la Roumania. Feddes Repert., 99(9-10): 467-476, Berlin. 144. SANDA V., POPESCU A. & DOLTU M. I., 1977: Vegetația Masivului Piatra Craiului. Stud. corn. șt. nat. Muz. Brukenthal, 21: 115-212, Sibiu. 145. SANDA V., POPESCU A., DOLTU M. I. & DONIȚĂ N., 1983: Caracterizarea ecologică și fitocenologică a speciilor spontane din flora României. Stud. corn. șl. nat, Muz. Brukenthal, 25: 1-126, Sibiu. 146. SANDA V., POPESCU A. & BARABAȘ N., 1997: Cenotaxonomia și caracterizarea grupărilor vegetale din România. Stud. corn. biol, veget., 14: 1-366, Bacău. ■147. SĂVULESCU T, 1916: Studiul asupra speciilor de Campanulo L. din secția “Heterophyllae” ce cresc în România. București. 148. SĂVULESCU T. (red.), 1952-1976: Flora României, voi. I-XIII, Ed. Acad. Române, București. 149. SCHNEIDER-BINDER E., 1969: Contribuții la studiul clasei Asplenietea rupestris H. Meier et Br. Bl. 1934. Contribuții botanice, 145-155, Cluj. 150. SCHOTT H. W., 1851a: Ein neues europisches Rhododendron. Bot. Ztg., 9(2): 17. 151. SCHOTT H. W„ 1851b:-Eine neue Saxifraga. Bot. Ztg, 9(4): 65-66. 152. SCHOTT H. W., 1851c: Eine neue Gentiana aus Siebenbiirgen. Bot. Ztg., 9(7): 151-152. 153. SCHOTT H. W., 185Id: Dianthus callizonus n. sp. und Hepatica angulosa DC. Bot. Ztg, 9(10): 192-194. 154. SCHOTT H. W., 185le: Zwei filr die Flora Oesterreichs neue Pflanzen. Bot. Ztg., 9(15): 281-285. 155. SCHOTT H. W., 185If: Ein neues Arum Oesterreichs. Bot. Ztg, 9(15): 285-286. 156. SCHUBER R., 1990: Excursions Flora von Deutschland. Bând 4 Kritischer Bând begriindetprof.dr W.Rothmqler. ed.8, Volk und Wissen Verlag. 390 Simona Mihăilescu 157. SCHUR F., 1866: Enumeratio plantarum Transsilvaniae. G. Braumiiller, Vindobonae. 158. SIMONKAI L., 1886: Enumeratio Florae Transsilvanicae Vesculosae critica. Magyar Termeszettudomânyi Târsulat, Budapest. 159. SLONOVSCHI V., 1977: Cartarea speciei Blechnum spicant (L.) Roth. din Carpații Românești. Stud. cerc, biol., ser. veg., 29(1): 33-38, București. 160. SLONOVSCHI V., 1979: Corologia speciilor Linaria alpina (L.) Mill. și Cerinthe glabra Mill. în Carpații Românești. Stud. cerc, biol., ser. veg., 31(2): 95-98, București. 161. SOO R., 1964: Die Regionalen Fagion-Verbănde und Gesellschaften Siidosteuropas. Studia Biol. Hung, Akademiai Kiado, Budapest 162. SOO R., 1973: A magyar flora es vegetâcid - rendszertani-novenyfoldrajzi. 5, Akademiai Kiado, Budapest. 163. STARMUHLER W. & STARMUHLER U., 1995: Flora und Vegetation der Karpaten mit besonderer Bercksichtigung der Siid-Karpaten. Carinthia, 2(185/105): 71-79, Klagenfurt. 164. ȘTEFUREAC T., 1951; Considerațiuni briologice asupra rezervației naturale Piatra Craiului Mare. Bul. șt. biol. agr. geol. geogr., Acad. R.P.R., 3(2): 249-270, București. 165. ȘTEFUREAC T. & TĂCIN A., 1978: Unele considerații asupra endemismelor și corologia taxonilor endemici în România. Stud. cerc, biol., ser. veg, 30(1): 85-92, București. 166. TAHTADJEAN A. L., 1958: Contribuții la problema originii florei temperate a Eurasiei. Analele Romăno-Sovietice, ser. biol., 2(37): 74-92, Ed. Acad., București. 167. TAMURA M. & LAUENER L. A., 1979: A Synopsis of Aconitum subgenus lycoctonum (II). Notes Roy. Bot. Gard. 37(3): 431-466, Edinburg. 168. TARNAVSCHI 1., 1948: Die Chromosomenzahlen der Authophyten-Flora von Rumânien mit einem ausblick auf das Polyploidie-Problem. Bul. Grăd. Bot. Cluj, XXVII, supl.l, Cluj. 169. TÂCINĂ A., 1979: Recherches caryologiques sur 1’Achillea schurii Schultz-Bip. Rev. roum. Biol., Biol, veg., 24(1); 7-10, București. 170. TĂCINĂ A., 1983: Cercetări citotaxonomice la unele plante endemice din România (teză de doctorat). Facultatea de Biologie, București. 171. TEODOREANU E., 1980: Culoarul Rucăr-Bran. Studiu climatic și topoclimatic. Ed. Acad., București. 172. TONIUC N„ OLTEAN M„ ROMANCA G. & ZAMFIR M., 1992: List of protected areas in Romania (1932-1991). Ocrot. nat., 36(1): 23-33, București. 173. TUTIN T.G. & al., 1964-1980: Flora Europaea. Voi. 1-5, Cambridge: Cambridge University Press. 174. TUTIN T.G. & al., 1993: Flora Europaea. 2nd ed. Voi. 1, Cambridge University Press, Cambridge. 175. UNGÂR K., 1925: Die Flora Siebenbiirgens. Sibiu. 176. ZOLYOMI, B., 1939: Felsenvegetationsstudien in Siebenbiirger und im Banat. Am. Mus. Nation. Hung. Bot., 32: 63-145, Budapest. 177. WACHNER H., 1934: Ein Fundort von Linaria alpina (L.) Miller in den Rumănischen Karpathen. Bul. Grăd. Bot. Muz. Bot. Cluj, 13: 51-52, Cluj. Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 391 178. ***Atlasul R. S. România. 1974-1979, Institutul de Geografie, București. 179. *** Strategia națională și planul de acțiune pentru conservarea biodiversității și utilizarea durabilă a componentelor sale (decembrie 1995) - secțiunea I păduri și pajiști. 180. *** CODE INTERNATIONAL DE LA NOMENCLATURE BOTANIQUE (Code de Tokyo). 1995, Boissiera, 49, Geneve. 181. *** IUCN Publications Services Unit - Guidelines for Protected Area Management Categories. 1994, Page Brothers (Norwich) Ltd., UK. 182. *** STANDARDLISTE DER FARN-UND BLUTENPFLANZEN DER BUNDESREPUBL1K DEUTSCHLAND. 1993: Floristische Rundbriefe Beih. 3, Gottingen. 392 Simona Mihăilescu INDEXUL GRUPĂRILOR VEGETALE Abieti-Fagetum 304, 352 Acereto pseudoplatani carpaticum 356 Acereto-Fagetum 356 Aceretum pseudoplatanii carpaticum 313 Aceri-Fagetum 356 Aceri-Fraxinetum carpaticum 356 Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae 202, 203, 213 Achnatherion calamagrostis 222 Acino-Galietum anisophylli 217, 218 Adenostyletalia 266, 270, 280, 358 Adenostylion aiiiariae 266, 280 Aegopodion podagrariae 270 Agrostion albae 280 Alnetum incanae 296 Alno-Ulmion 275, 290, 293, 295, 317 Androsacetalia vandelii 196 Androsacion vandelii 196 Anemono-salicetum retusae salicetosum retusae 226 Arabidetalia coeruleae 190, 225 Arabidion coeruleae 225 Arrhenatheretalia 282 Arrhenatherion elatioris 282 Artemisiete'a vulgaris 270 Artemisio baumgarteni-Gypsophiletum petraeae 196, 197, 199, 213 Artemisio erianthae-Gypsophiletum petraeae 196, 197 Asperula-Dentaria 354 Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae 254, 255, 258, 349, 366, 370, 372, 373 Asplenietea rupestris 372 Asplenietea trichomanis 179, 195, 213, 340 Aspleniettun trichomano - rutae-murariae 208, 209, 213 Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis 210, 211, 213, 340 Asplenio scolopendri-Fagetum 313 Asplenio-Cystopteridetum fragilis campanuletosum carpaticae 204, 205, 206, 213, 349, 366,367 Asplenio-Seslerietum rigidae 370 Astrantio-Delphinietum elati 266, 267, 268, 269, 349, 364, 365, 377, 381 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 39 Atropetalia 286 Betulo-Adenostyletea 266 Calamagrostidion villosae T19 Caiamagrostio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae 288, 289 Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli 217, 218, 225 Calthenion 275, 277 Calthetum laetae 261 Calthion palustris 275 Campanulo abietinae-Juniperetum 194, 326, 328, 338, 340 Campamilo carpaticae-Saxifragetum cuneifoliae 366 Cardaminetum amarae 259 Cardamino-Montion 258 Caricetalia curvulae 229 Caricetalia nigrae 263 Caricetea curvulae 229 Caricetum rostratae 274 Caricetum sempervirentis 248 Cariei echinatae-Sphagnetum 263 Cariei flavae-Eriophoretum latifolii 264, 265 Cariei remotae-Calthetum laetae 263 Caricion curvulae 229 Caricion davallianae 264 Caricion nigrae 263 Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum 214, 215, 225 Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi 219, 220, 221, 225 Chrysosplenio-Cardaminetum amarae 259, 260 Cortuso-Fagetum 356 Ctenidio-Polypodietum 204 Cynosurion 285 Cystopteridion 204 Delphinenion elati 266,268,377,381 Delphinietum oxysepali 266 Dentario glandulosae-Fagetum 351 Deschampsietum caespitosae 279, 280, 282 Deschampsietum subalpinus 280 Deschampsion caespitosae 279 Dryadetum octopetalae 248 Epilobietalia 350 Epilobietea angustifolii 285 Epilobion angustifolii 286 Erico-Pinetalia 317 Erico-Pinetea 317 Fagetalia 179, 204, 225, 288, 295, 310, 350, 354, 358 394 Simona Mihăilescu Fagetum carpaticum 349, 351 Fagetum carpaticum 300 Fagetum carpaticum lunarietosum 356 Fagetum carpaticum austrocarpaticum 349 Fagetum dacicum abietosum 304, 352 Fagetum dacicum 349 Festucetum rubrae montaum 232 Festucetum saxatilis 240, 248, 340 Festucetum versicoloris 189, 240 Festuco rubrae-Agrostietum capillaris 285 Festuca rubrae-Nardetum 232 Festuco saxatilis-Seslerion bielzii 240, 258 Filipendulenion 277 Galio-Urticenea 270 Galio-Urticetea 277 Geranietum macrorrhizi 222 Glechometalia hederaceae 270 Glycerio-Sparganietum neglecti 272, 273, 274 Glycerio-Sparganion 272 Gypsophilion petraeae 196, 202, 213 Hieracio rotundati-Piceetum 320 Hieracio transsilvanici-Piceetum 193, 195, 320, 321, 322, 337, 340, 348, 360, 361, 362 Jovibarbetum heuffelii 196 Juncetea trifidi 229 Juniperetum sibiricae 326 Leucanthemo waldsteinii-Fagetum 177, 193, 310, 313, 316, 349 Luzulo sylvaticae-Piceetum 340 Lysimachio vulgaris-Filipenduletum 277, 278, 279 Magnocaricion 274 Moehringio muscosae-Acerenion 313, 317, 356 Molinietalia caeruleae 272, 275, 280 Molinio-Arrhenatheretea 274, 275 Molinion 277 Montio-Cardaminetalia 258 Montio-Cardaminetea 258 Myricario-Epilobietum 290, 291, 292 Nardetalia 231 Nardetum alpigenum austro-carpaticum 237 Nardo-Callunetea 231 Nasturtio-Glycerietalia 272 Papavero-Thymion pulcherrimi 214, 219, 225, 340 Philonotido-Calthetum laetae 261, 262 Phragmitetalia 272 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 395 Phragmiti-Magnocaricetea 272 Phyllitidi-Aceretum 356, 358 Phyllitidi-Fagetum 193, 204, 313, 314, 316, 317, 348, 349, 356, 359, 360 Piceeto-Fagetum carpaticum 310 Piceetum carpaticum 320, 360 Piceetum montanum 360 Piceion abietis 320, 337 Piceion excelsae 320 Pinetum mugi carpaticum 329, 340 Pinion mugo 326, 338, 363 Poetum nemoralis calcicolum 210 Poo-Trisetetum flavescentis 282, 283, 285 Potentilletalia caulescentis 189, 196 Potentillo-Nardion 231 Primulo-Caricetum curvulae 229, 230 Prunetalia 292 Prunion spinosae 292 Pruno spinosae-Crataegetum 292, 293, 295 Pulmonario rubrae-Fagetum 177, 193, 195, 300, 304, 305, 309, 317, 348, 349, 352, 355, 356 Pulmonario rubrae-Fagetum taxetosum baccatae 310 Pulmonario-Abieti-Fagetum 352 Quercetea 350 Querco-Fagetea 293, 294, 316, 317, 339 Rhamno-Prunetea 292 Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo 194, 329, 330, 338, 340 Rhododendro kotschyi-Vaccinietum 194, 195, 333, 334, 337, 338, 340, 349, 362, 364 Rhododendro myrtifolii-Pinetum mugo 329 Rhododendro myrtifolii-Vaccinietum 333 Rhododendro-Vaccinietum austro-carpaticum 333 Rhodoretum kotschyi 362 Rubetum idaei 290 Rumicetum alpini carpaticum 270 Rumicion alpini 270 Salicetalia purpurae 290 Salicetea herbaceae 194,225 Salicetea purpurae 290 Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae 226, 227, 248 Salici capreae-Sambucetum racemosae 290 Salicion eleagno-daphnoidis 290 Salicion retusae 225 Sambucetum racemosae 290 Sambuco-Salicion 286, 290 Saxifrago demissae-Gypsophiletum petraea 199, 200, 201, 213 396 Simona Mihăilescu Scheuchzerio-Caricetea nigrae 263 Scirpetum sylvatici 275, 277 Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis 193,232, 233 Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi 222, 223, 225 Sedo hispanici-Poetum nemoralis 210 Sedo vulgare-Geranietum macrorrhizi 222 Sempervivetum heuffelii 196, 213 Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii 286, 287 Senecioni-Rumicetum alpini 270, 271, 272 Seslerietalia albicantis 189, 190, 194, 196, 199, 217, 240, 244, 368, 369 Seslerietea albicantis 240, 258, 340 Seslerietum haynaldianae sempervirentis 368 Seslerietum heufflerianae 248, 258 Seslerietum rigidae transsilvanicum 254 Seslerietum rigidae 189, 370 Seslerio coeruleae-Caricetum sempervirentis 244 Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis 189, 194, 195, 244, 245, 258, 340, 349, 366, 368, 370, 377, 381 Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis caricosum sempervirentis 248, 251, 258 Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis dryadosum octopetalae 248, 249, 258 Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis sesleriosum haynaldianae 244 Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris 317, 318, 319, 320 Seslerio rigidae-Pinion 317 Seslerio-Festucetum versicoloris 240, 241, 242, 258 Seslerion rigidae 248, 254, 258, 371, 372 Stipion calamagrostis 222 Symphyto cordati-Fagetum 177, 193, 195, 300, 301, 303, 304, 316, 339, 348, 349, 351, 352,355 Symphyto-Fagenion 300 Symphyto-Fagion 290, 300, 304, 316, 357, 358 Telekio speciosae-Alnetum incanae 195, 296, 297, 317, 349 Telekio-Petasitetum hybridi 270 Thlaspeion rotundifolii 214 Thlaspietalia rotundifolii 189, 213, 217, 225, 369 Thlaspietea rotundifolii 213, 340 Tofieldietalia 264 Vaccinio-Piceetalia 310, 320, 321, 351, 358 Vaccinio-Piceetea 320, 337, 339, 340, 350, 363 Vaccinio-Piceion 321 Valeriana sambucifolia-Poa nemoralis 366 Valeriana montanae-Cortusetum mathioli 366 Violo declinatae-Nardetum 190, 194, 195,237,238 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 397 CUPRINS PREFAȚĂ ..........................................................5 INTRODUCERE ......................................................9 I. DESCRIEREA FIZICO-GEOGRAFICĂ ȘI GEOLOGICĂ ....................13 1. SCURT ISTORIC AL CERCETĂRILOR FIZICO-GEOGRAFICE ȘI GEOLOGICE .13 2. DELIMITAREA TERITORIULUI CERCETAT .........................14 3. CARACTERIZAREA GEOLOGICĂ ..................................16 4. CARACTERIZAREA ORO-HIDROGRAF1CĂ............................17 5. CARACTERIZAREA PEDO-CLIMATICĂ .............................17 5.1. Clima ....................................................17 5.2. Tipurile de sol...........................................23 II. ISTORICUL CERCETĂRILOR BOTANICE DIN ZONĂ.....................25 III. FLORA VASCULARĂ A MASIVULUI PIATRA CRAIULUI ................30 1. METODA DE PREZENTARE A FLOREI ..............................30 2. CONSPECTUL SISTEMATIC AL PLANTELOR VASCULARE...............33 - Indexul familiilor de plante ..............................167 - Semnificația surselor pentru citările din literatură.......168 3. ANALIZA AREAL-GEOGRAFICĂ A FLOREI Șl APARTENENȚA FITOGEOGRAFICĂ A TERITORIULUI CERCETAT..........................173 3.1. Analiza taxonomică.......................................173 3.2. Analiza areal-geografică ................................176 3.3 Analiza bioformelor......................................182 3.4. Analiza indicilor ecologici..............................183 3.5. Analiza citotaxonomică...................................184 IV. ISTORICUL FLOREI ȘI VEGETAȚIEI DIN MASIVUL PIATRA CRAIULUI .186 V. VEGETAȚIA MASIVULUI PIATRA CRAIULUI..........................192 1. CONSIDERAȚII METODICE .....................................192 2. ETAJAREA VEGETAȚIEI.......................................193 3. CLASIFICAREA ȘI DESCRIEREA GRUPĂRILOR VEGETALE............195 CI. Asplenietea trichomanis ....................................195 Ord. Androsacetalia vandelii ...................................196 A1. Androsacion vandelii .......................................196 Ass. Sempervivetum heujfelii ...................................196 Ord. Potentilletalia caulescentis...............................196 Al. Gypsophilionpetraeae .......................................196 Ass. Artemisio baumgarteni-Gypsophiletum petraeae ..............196 Ass. Saxifrago demissae-Gypsophiletum petraea...................199 Ass. Achilleo schurii-Campanuletum cochleariifoliae ............202 398 Simona Mihăilescu Al. Cystopteridion .....................................................204 Subass. Asplenio-Cystopteridetum fragilis campanuletosum carpaticae.....204 Ass. Asplenietum trichomano - rutae-murariae ...........................208 Ass. Asplenio quadrivalens-Poetum nemoralis.............................210 CI. Thlaspietea rotundifolii ...........................................213 Ord. Thlaspielalia rotundifolii ........................................213 Al. Papavero-Thymionpulcherrimi ........................................214 Ass. Cerastio lerchenfeldiani-Papaveretum ..............................214 Ass. Calamintho baumgarteni-Galietum anisophylli .......................217 Ass. Cerastio transsilvanici-Galietum lucidi ...........................219 Al. Stipion calamagrostis...............................................222 Ass. Sedo fabariae-Geranietum macrorrhizi...............................222 CI. Salicetea herbaceae ................................................225 Ord. Arabidetalia coeruleae ............................................225 Al. Salicion retusae ...................................................225 Subass. Saliceto retuso-reticulate dryadetosum octopetalae .............226 CI. Juncetea trifidi .................................................. 229 Ord. Caricetalia curvulae ..............................................229 Al. Caricion curvulae...................................................229 Ass. Primulo-Caricetum curvulae ........................................229 CI. Nardo-Callunetea ...................................................231 Ord. Nardetalia ........................................................231 Al. Potentillo-Nardion .................................................231 Ass. Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis ..........................232 Ass. Violo declinatae-Nardetum..........................................237 CI. Seslerietea albicantis .............................................240 Ord. Seslerietalia albicantis ..........................................240 Al. Festuco saxalilis-Seslerion bielzii ................................240 Ass. Festucetum saxatilis...............................................240 Ass. Seslerio-Festucetum versicoloris ..................................240 Ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis facies sesleriosum haynaldianae.........................................244 Ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis facies dryadosum octopetalae............................................248 Ass. Seslerio haynaldianae-Caricetum sempervirentis facies caricosum sempervirentis.........................................248 Al. Seslerion rigidae ...................................•..............248 Ass. Seslerietum heufflerianae .........................................248 Ass. Asperulo capitatae-Seslerietum rigidae ............................254 CI. Montio-Cardaminetea ................................................258 Ord. Montio-Cardaminetalia .............................................258 Al. Cardamino-Montion...................................................258 Ass. Chrysosplenio-Cardaminetum amarae .................................259 Ass. Philonotido-Calthetum laetae..................................... 261 Ass. Cariei remotae-Calthetum laetae ...................................263 CL Scheuchzerio-Caricetea nigrae ..................................... ■ -263 Flora și vegetația Masivului Piatra Craiului 399 Ord. Caricetalia nigrae ................................................263 Al. Caricion nigrae ....................................................263 Ass. Cariei echmatae-Sphagnetum ..................................... .263 Ord. Tofieldietalia ....................................................264 Al. Caricion davallianae ...............................................264 Ass. Cariei flavae-Eriophoretum latifolii ..............................264 CI. Betulo-Adenostyletea ...............................................266 Ord. Adenostyletalia ...................................................266 Al. Adenostylion alliariae .............................................266 Subal. Delphinenion elati ..............................................266 Ass. Astrantio-Delphinietum elati ......................................266 CI. Artemisietea vulgaris ..............................................269 Subcl. Galio-Urticenea .................................................270 Ord. Glechometalia hederaceae ..........................................270 Al. Aegopodion podagrariae .............................................270 Ass. Telekio-Petasitetum hybridi .....I.................................270 Al. Rumicion alpini ....................................................270 Ass. Senecioni-Rumicetum alpini ........................................270 CI. Phragmiti-Magnocaricetea ...........................................272 Ord. Nasturtio-Glycerietalia ...........................................272 Al. Glycerio-Sparganion ................................................272 Ass. Glycerio-Sparganietum negleeti.....................................272 Al. Magnocaricion ......................................................274 Ass. Caricetum rostratae................................................274 CI. Molinio-Arrhenatheretea ............................................274 Ord. Molinietalia caeruleae ............................................275 Al. Caithionpalustris ..................................................275 Subal. Calthenion ......................................................275 Ass. Scirpetum sylvatici ............................................. 275 Subal. Filipendulenion .................................................277 Ass. Lysimachio vulgaris-Filipenduletum ................................277 Al. Deschampsion caespitosae ...........................................279 Ass. Deschampsietum caespitosae ........................................279 Ord. Arrhenatheretalia .................................................282 Al. Arrhenatherion elatioris ...........................................282 Ass. Poo-Trisetetum flavescentis .......................................282 Al. Cynosurion .........................................................285 Ass. Festuco rubrae-Agrostietum capillaris .............................285 CI. Epilobietea angustifolii ...........................................285 Ord. Atropetalia .......................................................286 Al. Epilobion angustifolii .............................................286 Ass. Senecio sylvatici-Epilobietum angustifolii.........................286 Ass. Calamagrostio arundinaceae-Digitalietum grandiflorae ..............288 Al. Sambuco-Salicion ...................................................290 Ass. Sambucetum racemosae ..............................................290 Ass. Rubetum idaei .................................................... 290 400 Simona Mihăilescu CI. Saliceteapurpurae ..................................................290 Ord. Salicetalia purpurae ..............................................290 Al. Salicion eleagno-daphnoidis ........................................290 Ass. Myricario-Epilobietum .............................................290 CI. Rhamno-Prunetea.....................................................292 Ord. Prunetalia ........................................................292 Al. Prunion spinosae....................................................292 Ass. Primo spinosae-Crataegetum ........................................293 CI. Querco-Fagetea......................................................294 Ord. Fagetalia .........................................................295 Al. Alno-Ulmion . . ,...................................................295 Ass. Telekio speciosae-Alnetum incanae .................................296 Al. Symphyto-Fagion ....................................................300 Subal. Symphyto-Fagenion ...............................................300 Ass. Symphyto cordati-Fagetum ..........................................300 Ass. Pulmonario rubrae-Fagetum typicum..................................304 Subass. Pulmonario rubrae-Fagetum taxetosum baccatae ...................310 Ass. Leucanthemo waldsteinii-Fagetum ...................................310 Subal. Moehringio muscosae-Acerenion ...................................313 Ass. Phyllitidi-Fagetum ................................................313 CI. Erico-Pinetea ......................................................317 Ord. Erico-Pinetalia ...................................................317 Al. Seslerio rigidae-Pinion ............................................317 Ass. Seslerio rigidae-Pinetum sylvestris ...............................317 CI. Vaccinio-Piceetea ..................................................320 Ord. Vaccinio-Piceetalia ...............................................320 Al. Piceion excelsae ...................................................320 Ass. Hieracio transsilvanici-Piceetum ..................................320 AI. Pinion mugo ........................................................326 Ass. Campanulo abietinae-Juniperetum....................................326 Ass. Rhododendro kotschyi-Pinetum mugo..................................329 Ass. Rhododendro kotschyi-Vaccinietum ..................................333 4. CONSIDERAȚII CU PRIVIRE LA DISTRIBUȚIA Șl INDICII DE DIPLOIDIE Al VEGETAȚIEI TERITORIULUI CERCETAT..........................338 VI. INTEGRAREA VEGETAȚIEI MASIVULUI PIATRA CRAIULUI ÎN ASPECTUL GENERAL AL VEGETAȚIEI CARPAȚILOR ROMÂNEȘTI 345 1. CONSIDERAȚII METODICE .........................’..................345 2. SIMILARITĂȚI CU ALTE MASIVE DIN CARPAȚII ROMÂNEȘTI ..............348 CONCLUZII...............................................................376 ABSTRACT ...............................................................379 BIBLIOGRAFIE ...........................................................383 INDEXUL GRUPĂRILOR VEGETALE ............................................392 CUPRINS ................................................................397