note politice V O L. V 1920 — 1924 * 1 Toate drepturile pentru repro­ duceri, traduceri, integrale sau parțiale, sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN- Note Politice 1897 BUCURE ȘTI Editura Institutului de Arte Grafice «EMINESCU» S. A. Str. Parlamentului, 2 1927 1920. 2 Ianuarie. — S’a votat o lege de împrumut combă­ tută de Vintilă Brătianu și o transacție cu Biroul Brita­ nic, de asemenea combătută de el. In focul discuțiunilor, liberalii mi-au spus că la nevoe vor arata ce sunt Ar­ delenii și vor produce actele ce au contra lor. Este o opinie curentă că Marele Cartier a adunat doisare în ■contra miniștrilor, și nu se sfiește nimeni ca să-i trateze de tâlhari. Diamandy a spus în gura mare că nu cu­ noaște oameni mai falși și mai lesne de mituit. S’a gă­ sit, cu sacrificii bănești, un fel de almanah-calendar din 1917, care conține actele de renegare ale lui Pop, Goldiș, Vaida, o pastorală de Miron Cristea, etc. — In ceeace privește transacțiunea englezească: D. Pitts vine în numele lui Rattigan să-mi dea explicații, pe cari nu a vrut să mi le dea înainte pentru a nu avea 2 janvier. — Ou a vote une loi d’emprunt, combattue par Vintilă Bratiano, et une transaction avec le Bureau Britan- nique, egalement combattue par V. Bratiano. Dans le f eu des discussions, Ies liberaux m’ont entoure pourmedire qu’au besoin ils sauraient montrer ce que, sont Ies Ardeleni et produire Ies actes qu’ils possedent contre eux. C’est une o- pinion courante que le Grand Quartier a assemble des dos- siers contre Ies ministres et on ne se gene pas pour Ies appe- ler «Ies fripons». Diamandy a dit â pleine voix qu’il ne connaît pas de gens plus fourbes et plus venaux. Une sorte d’Almanach (Calendar de buzunar) pour 1917 a en outre ete retrouve â prix d’argent. 11 contient Ies actes d’abjuration de Pop, de Goldiș, de Vaida, une pastorale de Miron Cristea ete. Quant â la transaction anglaise, Mr. Pitts vient au nom de Rattigan me donner des explications «qu’il n’a pas youlu me fournir avant, pour ne pas avoir l’air d’influencer mon 6 NOTE P0TAT1CE — 1920 aerul că vrea să-mi influențeze votul. — Asupra grâului, britanic, guvernul nostru a luat 14.000 vagoane cu obli­ gația sau să-l plătească sau să-1 restitue în natură. După, inițiativa lui Vintilă Brătianu (care cu toate astea a combătut proectul), Constantinescu a redactat proectul de lege. Era vorba să se facă să accepte ministrul de finanțe englez (care a opus . rezistență) valoarea la un curs inferior cursului- zilei? Era deci, după spusele lui Pitts, o afacere bună pentru noi. Dar generalul Văi- toianu nu îndrăznise să o reguleze printr’un decret- loge: deci guvernul n’a făcut altceva decât să liâhideze.. Am reținut,* cu j deosebire, atențiunea de a-mi da expli- cațiuni liniștitoare. . 8 Ianuarie.— Vaida a venit la mine la 10 jum. seara; și m’a ținut până la 1 jum. noaptea. — D-na Zizi Lambrino a născut un băiat și conver­ sația a început printr’o comunicare din partea Regelui.. Tot se speră că* se va obține dela Prinț să-și lase soția, și dela aceasta să redea Prințului libertatea. Regele îmi cere să ajut la această acțiune sau mai bine zis — ceeace* precizez bine — «să nu mă opun la ea». N’am nici o o- biecțiune de făcut. Se dorește ca continuitatea Dinas- vote». Sur le ble britannique, notre gouvernement a pris 14.000 wagons avec obligation d’en payer la valeur ou de donner du ble. Sur Finitiative de Vintilă (qui pourtant a combattw le projet), Constantinescu a redige le projet de loi, II s’agis- sait de faire accepter au ministre des finances anglais, qui s’est fait tirer Foreille, la valeur deboursee inferieure au eours du jour. C’etait donc — au dire de Pitts —, une bonne affaire pour nous. Mais le general Vaitoianu n’avait pas osă la regler par un decret-loi; le gouvernement actuel n’a fait que liquider. J’ai surtout retenu la prevenance de me don- ner des explications d’apaisement! 8 janvier. — Vaida est venu â 10 % h. soir me voir; il est reste chez moi jusqu’â 1 h. % de la nuit. Un fils est ne ă M-me Zizi Lambrino et la conve.rsation a commence par une commission de la part du Roi. On espere toujours detacher le Prince de sa belle et amener celle-ci â lui donner sa liber­ ie: et le Roi me demande de seconder cette action ou plutot ,— ce que je precise bien — de ne pas la contrecarrer. Je n ai ^aucune objection. On ne yeut pas que la continuite de la Dy- NOTE POLITICE — 1920 7 tiei croit â la veille de prendre le pouvoir; ses amis disent que c’est question de jours. 11 a personnellement fait appel â Garoflid pour un mi­ nistere sans portefeuille, specialement delegue ă la direction centrale des Banques populaires (la question agraire). Etranger: Lloyd George prononce un discours qui est in terprete «comme un ordre de cessation des h os tili te s avec Ies bolcheviks. Vive alarme en Pologne de ce fait. L’Angleterre trăite avec Ies soviets. C’est certain. La raison est que Ies trade-unions ont signifie que si jusqu’au l-er| marș Ies re- lations commerciales n’etaient pas reprises avec la Russie, il y aurait greve generale. De meme, Ies fabricants americains s’agitent pour reprendre Ies affaires avec la Russie. 9 fevrier. — Hier, Ies elections partielles pour le Senat ont donne grande majori te â Averescu et ă ses amis. Les liberaux en jubilaient â la Chambre et ont jete plusieurs fois ces resultats â la tete des tzaranises. • Mad­ gearu a interpelle sur la transformation de la Ban- que Generale, que est devenue une banque liberale. St. C. Popp a repondu en lisant des notes que lui ont donnees ses bureaux. Je recontre Răducanu: «D. Cicio Popp este un NOTE POLITICE — 1920 17 este un cățel fără dinți care face treburile liberalilor. Când s’a sporit capitalul băncii, i s’a dus plocon 200 acțiuni». De altfel Masaci mi-a afirmat Sâmbăta trecută că un client al lui n’ar fi putut să obție viza lui C. Popp — care o dă personal pentru Ardeleni, — pentru a ob­ ține un pașaport, decât după ce a dat 2000 lei în aceiași zi unui prieten de ai lui Popp. 10 Februarie. — «L’Orient» din 3 Februarie își bate joc de Boyle', articol răutăcios, dar bine scris, care sgâ- rie puțin și pe Regină. Este articolul intitulat «Ducele de lassy». Evident că articolul nu e scris de redactorii obișnuiți ai gazetei. Eri seară Regina a scris în englezește o scrisoare Irinei Butculescu semnalând acest articol «care insinuiază chiar că bunul nostru Boyle ar fi fricos» și cerându-i ca N. Butculescu, căruia Boyle i-a salvat viața, să-i ia apărarea! Bietul băiat consideră această invitație ca un ordin, dar nu știe cum să procedeze ca să nu se facă ridicol. Toate gazetele au atacat pe Boyle, dar nimeni n’a protestat vre-odată. O foaie obscură vorbește de el, amestecând și numele Reginei, și M. S. intervine ! Este oare posibil să mărturisești într’un mod mai stân­ gaci că gluma și-a nemerit scopul ? cățel fără dinți, care face trebile liberalilor. Când s’a sporit capitalul băncei, i s’a dus plocon 300 de acțiuni». D’ailleurs Masacci m’a affirme samedi dernier qu’un de ses elients n’a pu obtenir le visa de C. Popp — qui personnellement le donne pour les Ardeleni — afin d’obtenir un passeport, que lorsqu’il eut donnee 2000 lei â un ami de Popp, au couns de la meme journee. 10 fevrier. — L’«Orient» du 3 fevrierse moque de Boyle, article mechant mais bien tourne, qui griffe un peu la Reine. C est intitule «Le duc d’Iassy». II est evident que l’article n’est pas des redacteurs habituels du Journal. Hier soir la Reine envoie ă Irene Butculescu une lettre en anglais signa- lant cet article, «qui insinue meme que notre bon Boyle est poltron» et lui demandant que Nicolas Butculescu, dbnt il a sauve la vie, prenne sa defense! Le brave garqon considere cela comme un ordre, mais ne sait comment agir pour ne pas se rendre ridieule. Tous les journaux ont attaque Boyle; personne n’a pipe. Une feuille obscure en parle en melant la nom de la Reine, et Sa Majeste bondit. Peut-on plus rnala- droitement eonfesser que la malice a porte? 18 NOTE POLITICE - 1920 — Din ce în ce mai bine. «Chicago Tribune» anunță că conferința a hotărât să suspende orice nou ajutor Po­ loniei în lupta sa în contra bolșevicilor. Această măsură se va întinde asupra tutulor țărilor care luptă în contra trupelor bolșevice. Nu e mult de când aceleași puteri predicau cruciada în contra bolșevismului. Este proba­ bil că America se gândește să reconstituiască o Rusie care să poată fi opusă Japoniei. 14 Februarie. — Stăm de vorbă la intrarea sălii de ședințe a Camerei, când sosește ministrul Vlad, care îmi spune că va reveni având să-mi vorbească : «Mi-ai dat sifatul să păstrez intact Blocul nostru arde­ lean; recunosc această necesitate, dar trebue să elimi­ năm câțiva, vre-o 20 ; cu S. Popp, intrigantul Goldiș, Goga, — care nu are nici o însemnătate. — Popovici și poate chiar și Vaida. Aceștia toți ne compromit și am documente teribile contra lor». Răspund că mi s’a rapor­ tat unele fapte recente în contra lui Popp, care m’au fă­ cut să stau pe gânduri. Să facă cum crede că e mai bine, dar Blocul lor să fie un partid puternic. (Reamintesc că Moczoni are o foarte slabă opinie de St. Popp !). De mieux en mieux. Le «Chicago Tribune» annonce que la conference a decide de suspendre tonte aide nouvelle â la Pologne dans sa lutte contre les bolchevistes. Cette mesure sera etendue â tous les pays qui luttent contre les troupes bolchevistes. II n’y a pas bien longtemps que les memes puis- sances prechaient la croisade contre le bolchevisme. II est probable que l’Amerique songe â reconstituer une Russie â opposer au Japon. 14 fevrier.—Je causais a l’entree de la salle des se ance s au haut de l’escalier. Arrive le ministre Vlad qui me dit qu’il va revenir me parler: «Vous avez conseille de garder notre bloc ardelean intact; j’en reconnais la neccessite; mais il faut que nous en eliminions quelques uns: une vingtaine avec St. Popp, rintrigant Goldiș, Goga — qui ne signifie rien, — Popovici et peut-etre Vaida. Ce monde nous com- promet et fai des documents terribles contre eux». — Je re- plique que l’on m’a rapporte certains faits recents contre Popp qui m’ont donne â reflechir. Qu’il fasse pour le mieux, mais que leur bloc soit un parti fort. (Je. rappelle que Moc- zony a une pietre opinion de St. Popp !). NOTE POLITICE — 1926 19 — D-na Zizi Lambrino a ținut să vadă pe Irina But- vuiescu pentru a se plânge; Irina a văzut imediat pe d-na Simki Lahovary, care asigură că pe viitor Regina este liniștită: «s’a ivit o nouă perspectivă de moștenitor aiurea». 16 Februarie. — Regina a spus Irinei Butculescu că nu se aștepta decât întoarcerea lui Vaida pentru a schimba guvernul și că Regele nu va semna niciodată legea chiriilor, cu care se laudă Lupu, căci este o lege bolșevică. Clubul transilvănean, cu toată opoziția lui Maniu. a votat disolvarea Consiliului Superior (Comitetul Na­ țional) al Ardealului. Propunerea a venit dela Goldiș și Goga ; Vlad, care a votat pentru, a spus-o la Cameră în mod incidental, vorbind despre incompatibilitățile pe care un proect din inițiativă parlamentară voia să le șteargă pentru oarecari deputați din Basarabia. 18 Februarie. — Am pronunțat eri discursul care conținea programul nostru financiar. A fost primit foarte călduros. Toată Camera m’a ascultat cu multă luare aminte. Azi dimineață un articol ditirambic în «Țara nouă», gazeta țărăniștilor. — Vlad trebuia să-mi răspundă azi. Când am sosit M-me Zizi Lambrino a tenu ă voir Irene pour exhaler ses plaintes. Irene a vu de suite Simki, qui assure que la Reine est desormais tranquille: «il y a nouvelle grossesse ailleurs!» 16 fevrier. — La Reine a dit â Irene qu’on n’attendait que le retour de Vaida pour changer le gouvernement; le Roi ne signera jamais la loi des loyers dont se vante Lupu, car elle est bolchevique. Le Club Transylvain a, malgre l’opposition de Maniu, vote la dissolution du ’Conseil Superieur (Comitetul National) de 1’Ardeal. — C’est la proposition G-oldiș-Goga; Vlad qui a vote pour, Ta declare â la Chambre incidemment en parlant sur Ies incompatibilites qu’un pro jet de loi d’initiative par- lementaire voulait effaear pour eertains deputes de Bessarabie. 18 fevrier. — Prononce hier mon discours contenant notre •programme financiar. Accueilli tres chaudement, Attention soutenue de la parte de tonte la Chambre. Ce matin article dityrambique de la «Țara Nouă», le journal des tărănistes. Vlad devait repondre aujourd’hui. Quand je suis arrive. il 20 NOTE POLITICE — 1920 era în luptă cu totalitatea liberalilor care îl apostrofau: foarte gălăgios. A atacat din nou Marele Cartier : «ori se duce el, ori mă duc eu». — Mare gălăgie. — «Marele Cartier nu este decât agentura partidului liberal pentru a teroriza guvernul». — Scandal. Președintele suspendă- ședința. In timpul suspendării. Vlad vine la mine și-mi spune : «am făcut-o înadins». — La reluarea ședinței, îm urma unei vii întreruperi, Vlad spune : «Guvernul îl dă. majoritatea, nu-1 dă nici Marele Cartier, nici alt fac­ tor!» — Iată unul ale cărui zile sunt numărate. De alt­ fel este un consiliu Ia ora 5 și se ridică ședința. Prin culoare se svonește că Bontescu și Rășcanu și-au și dat demisiile. Acea a lui Rășcanu este sigură,, dar ® pretinde că declină orice răspundere asupra si- tuațiunei militare, din cauza Marelui Cartier. Iar Mihali afirmă că demisionează fiindcă de 15 zile nu parvine să treacă prin Consiliu două proecte de lege. — E ciudat că toate astea se petrec pe când Vaida este în străinătate. Mihali îmi spune : «Dar i-am spus lui Alexandru : omule, ce cauți la Paris ?» 20 Februarie. — Nu se mai vorbește de criză. etait aux prises avec les liberaux qui, au grand complet, l’a- postrophaient bruyamment. II a de nouveau lâche son atta- que contre le Grand Quartier: «ori se duce el, ori mă duc eu».. Brouhaha.—«Marele Cartier nu este decât agentura partidului liberal pentru a teroriza guvernul». Scandale. Le presldent suspend la seance. Pendant l’entr’acte, Vlad vient â moi pour me dire: «Am făcut-o dinadins». A la reprise, sur une violen­ te intreruption: «Guvernul îl dă majoritatea. Nu-1 dă nici Marele Cartier, nici alt factor!» En voilâ un, dont les jours sont comptes. II y a d’ailleurs Conseil â 5 h. et on leve la seance. Dans les oouloirs on dit que Bontescu et Rășcanu ont donne leur demission. Celle de Rășcanu este certaine, mais les uns pretendent qu’il decline tonte responsabilite de la situation militaire â cause du Grand Quartier, tandis que Mihaly af­ firme que c’est parce que depuis 15 jours il n’arrive pas â faire passer au Conseil deux projets de loi. II est bizarre oue tout cela se produise pendant que Vaida est ă l’etranger. Mihaly me dit: «Dar i-am spus lui Alexandru: omule, ce cauți la Paris?». 20 fevrier. — On ne parle plus de cri se. NOTE POLITICE — 1920 21 ■— Prințul CaroL pe care Regina s’a dus să-l întâl­ nească la Sinaia, a sosit în București; miniștrii erau co- .mandați la ora 7^ pentru a-1 primi; se zice că pleacă în Japonia chiar astă-seară ! 21 Februarie. — Prințul Carol a plecat astă-noapte la ora la Constanța; vre-o șeapte-opt persoane îl în­ soțeau. Merge în Egipt, apoi India și Japonia. Misiuni așa zise politice sau comerciale. Nu și-a văzut nici ne­ vasta nici copilul. Lipsă probabilă 7—8 luni. — Mare îngrijorare în public. Nu se vorbește decât de bolșevism. Ceeace e sigur, e că acțiunea guvernului e •cam disolvantă. Liberalii vorbesc de concentrare; Mâr- zescu a poftit câțiva prieteni de ai mei la masă și nu a vorbit de altceva. Formula lui ar fi un minister Maniu eu personalități din toate partidele și cu mine la In­ terne- «Este singurul om cu autoritate care nu se teme de nepopularitate». Pe de altă parte Miclescu îmi spune că Averescu vrea cu orice preț să mă vadă. — Conferința — ceeace mai rămâne din ea — ca­ pitulează pe toate chestiunile care pot aduce vre-o com- Le Prince Carol, que la Reine est alle retrouver â Sinaia, est arrive ă Bucarest; les ministres etaient commandes 7>2 gare pour le recevoir; il part pour le- Japon, des ce soir, t dit-on! 21 fevrier. — Le Prince Carol est parti cette nuit â 1% h. pour Constantza; sept ou huit personnes l’accompagnent: il :se rend en Egypte, puis les îndes, le Japon. Missions soit disant politiques ou commerciales. II n’a pas vu sa femme ni l’enfant. Absence probable 7—8 mois. — Grosse inquietude dans le public. On ne parle que bol- chevisme. II est certain que l’action du gouvernement est pluto t desagregeante. Les liberaux parlent de coircentration; Mârzescu a invite de mes amis ă dîner et ne leur a parle que de cela. Sa formule: un ministere Maniu avec les personnali- tes de tous les partis et moi â Finterieur: «Cest le seul hom- me datorite qui n’a pas peur de Vimpopularite». Miclescu, d’autre part, me dit qu^Averescu veut me voir secretement. La conference — ce qu’il en reste, — capitule sur toutes 4es questions pouvant amener une complication. Elle ren orice 22 NOTE POLITICE — 1920 plicație. Renunță să ceară Germaniei predarea ace­ lora pe care-i acuză : rămâne ca Germania să-i judece,, și conferința va aduce dovezi! Pe de altă parte, cuvân­ tul de ordine general este pace cu Sovietele ! 23 Februarie. — Aseară Duminică prânzeam la But- culeștii; d-na Dissescu, pe care o evitasem până aci cu toate numeroasele chemări telefonice, a venit după> mine până acolo din partea Regelui. Era o insistență grabnică și am putut controla că văzuse pe M. S. de două ori în cursul zilei, fiindcă Regele i-a spus că mă văzuse la concert, pe când ea îi spunea că toată ziua nu. putuse să mă găsească. Devotamentul, zelul neobosit, îndrăzneala acestei sărmane femei, care simte că toată, lumea pricepe rolul pe care îl joacă, este o minune pen­ tru mine. Regele este neliniștit, foarte neliniștit. Vrea un sfat. A admis pe. Lupu «fiindcă lorga și el au aranjat afa­ cerea Prințului»; vrea o soluție grabnică; au fost inci­ dente în provincie. —înțeleg că insistențele lui Averescu de a lua cu dânsul pe Take lonescu la Finanțe, au cam răcit pe Rege în ceeace îl privește. Tot privitor la Ave- rescu : cum d-nei Dissescu îi dăduse Averescu faimoasa ă demander â l’AUemagne livraison de ceux qu’elle incrimi­ nez c’est â l’AUemagne de Ies juger, elle fournîra leș preuvesf D’autres part le mot d’ordre general est paix avec Ies So- viets! 23 fevrier. — Hier soir, dimanche, je dînais chez Ies But- culescu; M-me Dissescu, que j’avais evitee, malgre ses coups de telephone, est venue m’y retrouver de la part du Roi. II y avait insistance preș sânte et j’ai pu controler que deux fois dans la journee elle avait vu Sa Majeste, parce que le Roi lui a dit qu’il m’avait vu au concert, lorsqu’elle est allee- lui. dire que de tonte la journee elle n’a vait pu me toucher. Le devouement, le zele infatigable, l’aplomb de cette pauvre fcmme qui sent que tont le monde comprend le role qu’elle jouie, est un emerveillement pour moi. Le Roi est inquiet, tres inquiet. II veut un conseil. II a avale Lupu «parce que lorga et lui ont arrange l’affaire du Prince». Et veut agir vite, ilya eu des «histoires» en province. Je comprends que Ies insistances- d’Averescu de prendre avec lui Take, aux finances, a ra- fraîchi le Roi â son sujet. —- A propos d’Averescu, comme- c’est â M-me Dissescu qu’Averescu a donne la fameuse deda- NOTE POLITICE — 1920 23 declarație care s’a speculat atâta în contra lui, Regele i-ar fi spus că declarația i-ar fi fost furată clin sertar. (Pur și simplu Regele o dăduse lui Brătianu!). Mi se cer soluțiile mele; indic într’un mod sumar și d-na Dissescu transcrie : Nici o soluție care ar nece­ sita disolvarea Parlamentului înainte de toamnă; trebue să fie întrebuințat Averescu, dar nu singur : ar fi o im­ prudență; să nu se facă nimic până la întoarcerea-lui Vaida, atât ca deferență pentru puterile cu care tratează, cât și ca respect față ele el: altfel nici-un om politic n’ar mai avea încredere dacă ar ști că poate fi demis. în lipsă. Astăzi, în timpul dejunului, iar s’a anunțat d-na Dissescu. Regele vrea să mă vadă. In cursul zilei să spun o vorbă lui Catargi și imediat voi fi primit — Ministerul de finanțe este la ultima extremitate, împrumută la toate băncile — Banca Națiunei a dat suma cea mai mare' — pe socoteala garanției pe care au luat-o băncile pentru împrumutul național. — Nitti, într’un interview la Londra, a spus că de 15 luni s’a uitat să se facă pacea, că nu trebue nimeni ration tant speculee contre lui, le Roi lui aurait dit qu’elle avait ete volee dans son tiroir. (11 Ia tout simplement donee ă Bratiano!). On me demande mes Solutions. J’indique sommairement et M-me Dissescu transcrit: aucune solution qui neoessite une dissolution avant Fautomne; Averescu doit etre utilise, mais pas seul: ce serait une imprudence; ne rien faire avant le retour de Vaida aussi bien par deference pour les Puissan- ces avec lesquelles il a trăite que par! respectabilite, car aucun homme politique n’aurait plus confiance s’il peut etre demis pendant son absence. Aujourd’hui, pendant le dejeuner, M-me Dissescu s’est a- menee de nouveau. Le Roi veut me voir. Que dans la jour- nee j’en dise un mot ă Catargi et de suite je serai requ. Le ministere des finances est aux abois. II emprunte dans les Banques — la «Banca Națiunei» a donne la plus forte somnie -- au compte de la garanție que les Banques ont pri.se pour l’emprunt național. Nitti, dans une interview, a declare ă Londres que de- puis 15 mois on a oublie de faire la paix, qu’il ne faut pas 24 NOTE POLITICE — 1920 să se ipnotizeze pe revendicări locale ; că cele 300 mi­ lioane de Germani, de Ruși, de Austro-Ungari și de Turci nu se mai pot socoti ca vrăjmași. Prin lucrul lor și pro­ ducția pământurilor lor, sunt colaboratori indispensabili pentru ridicarea Europei. («Le Matin» din 16 Febr.).— Fericită Italia, care găsește totdeauna, in momentul o- portun, un om politic ! 25 Februarie. — Două ore și jumătate de audiență la Cotroceni. Nu că s’a spus în acest răstimp lucruri esen­ țiale, dar parcă Regele punea o grijă specială să prelun­ gească întrevederea. Când am plecat, el mi-a spus: «Am plăcerea să vă văd mai des acum... la concert!» Regele e mai liniștit, el nu poate schimba nimic acum, câtă vreme va lipsi președintele consiliului; a trebuit să se repete acest cuvânt de ordine—după formula trimisă de mine1—căci Brăescu mi-a spus acelaș lucru azi la Cameră, cu toate că averescanii anunțaseră imediata lor venire la putere. Regele nu-și va da semnătura pentru nici-o lege importantă înainte ca președintele consiliului să se fi întors. Cum vorbisem mult de legile agrare, nici o în­ doială că proectul Mihalache va avea aceiași soartă. s’hypnotiser sur des revendications locales; que les 300 mil- lions d’Allemands, Russes, Austro-Hongrois et Turcs ne peu- vent plus etre consideres comme des ennemis; par leur tra- vail et le produit de leur sol «ils sont les collaborateurs indis- pensables du relevement de l’Europe». (Le «Matin» du 16)— Heureuse Italie} elle trouve toujours â point un homone polvtlque! 25 fevrier. — 2% h. d’audience ă Cotroceni. Ce n’est pas qu’il se soit dit de choses essentielles, mais le Roi mettait une coquetterie speciale ă prolonger rentretien. En partant, il m’a dit: «J’ai le plaisir de vous voir plus souvent mainte- nant... au concert!» — Le Roi plus tranquille; il ne pent rlen changer maintenant tant que le president du conseil est ab­ sent; on a du repeter ce mot d’ordre — selon la formule en- voyee par moi, — car Braesku m’a dit aujourd’hui ă la Chambre la meme chose, quoique les Averesciens eussent an- nonce leur arrivee immediate. Par contre le Roi n’accordera sa signature ă aucune loi importante avant le retour du dit president. Comme nous avions beaucoup parle des lois agrai- res, point de doute que les projets Mihalache ne soient du nombre. NOTE POLITICE — 1920 25 Regele nu va acorda disolvarea: pentru aceasta nu există nici un motiv constituțional; a înștiințat de aceasta pe Averescu. Și apoi nu este momentul să se sustragă țăra­ nii dela munca câmpului.— Am spus: trebue menajat Ma­ niu, de care s’a vorbit prea des ca să mai rămână încă odată pe din afară; nu trebue indispuși Ardelenii, cari sunt singura grupare compactă în Cameră. (Vlad, care a dejunat la mine înainte de a pleca la Sibiu, mi-a spus: «Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în guvern și să .scăpăm de amândoi deodată !»). Observațiile Regelui mi-au dat impresia că avea pu­ țină stimă pentru Transilvăneni puși până aci la încer­ care. Vrea un guvern tare : ceeace ar conveni mai bine țării, ar fi un guvern național. — Eu : «Lucrul începe să fie posibil și s’ar evita pentru câtva timp disolvarea». — Regele: «Averescu nu primește preșidenția unui Arde­ lean (asta e pentru Maniu !), și eu cred că se poate ob­ ține orice dela acest Parlament; țin mult la cei 5000 lei. Dar președintele e complect nebun. E furios în contra mea fiindcă nu Fam consultat și pentru acest motiv a refuzat deunăzi să prânzească la Palat. Nu e un prezi- Le Roi n’accordera pas la dissolution; il n’y a pa.s de raison constitutionnelle; il l’a fait dire ă Averescu. Et puls ce n’est pas le moment de distraire Ies paysans des travaux des champs. J’ai dit: II faut menager Maniu, qui trop sou- vent a ete sur la sellette pour rester le bec dans l’eau: ne pas froisser Ies Ardeleni, le seul groupe compacte de la Cliam- bre. (Vlad, qui a dejeune chez moi, avant de partir pour Sibiu, a dit: «Să vedem odată pe Maniu cu Averescu în guvern și să scăpăm de amândoi deodată!»). Les observations du Roi m’ont donne l’impression qu’il avait peu d’estime pour Ies Transylvains mis jusquâ ce jour â l’epreuve. 11 lui faut un gouvernement fort. Ce qui con- viendrait le mieux au pays, ce seriait un gouvernement na­ țional. — Moi: «La chose commence ă devenir possible et on ponTrait pendant quelque temps eviter la dissolution». — Le Roi: «Averescu n’accepte pas la priesidence d’un Ardelean (c’est pour Maniu). Je cr.ois aussi qu’on peut tont obtenir de ce Parlement. Ils tiennent â leurs 5000. Mais par exemple le president est completement fou. II est furieux contre moi parce que je ne l’ai pas consulte et pour ce motif il a refuse Tautre jourț de dîner au Palais. Ce n’est pas un president et 26 NOTE POLITICE — 1920 dent și pe deasupra e și mojic». (Cum s’au schimbat tim­ purile... !) Regele ține de aproape pe Lupu, care i-a de­ clarat că e socialist, dar naționalist și mai ales dinas­ tic. «Sui generis», zice Regele râzând, după cum s’a de­ finit el singur la Cameră ! — Lupu a adăogat că e im­ pulsiv, dar numai cu vorba. Regele blamează prostia făcută de Aliați cerând ex­ trădări. Mare greșală de a fi refuzat să facă pacea cu îm­ păratul. Așa ar fi făcut pace cu cineva, pe când acum... — Am răspuns: «Acesta e argumentul pe care Fam in­ vocat și eu, când Puterile Centrale voiau să răstoarne pe Majestatea Voastră...». Și repede schimbăm subiectul conversației. Guvern tare este un «leit-motiv» care revine mereu.. Fie că-și ascunde jocul, fie că e sincer, Regele nu arată decât o stimă relativă pentru înțelepciunea lui Brătianu. (Iată încă un lucru nou!). Astăzi am început retragerea noastră pe linia Cle- menceau; trebuia să o continuăm mâine-, dar în urma unui ordin al lui Focii, întârziem cu două zile. Acesta știe ce va să zică o retragere de o sută de klm. pe jo-s. il est aussi grossier». (Que les temps sont changes...!). Iî tient serre Lupu qui a declare qu’il etait socialiste, mais naționaliste et surtont dynastique, «Sui generis», dit le Roi en riant, comme lui-meme s’est defini ă la Chambre! Lupu a a j ou te qu’il etait impulsif, mais en paroles seulement. Le Roi blâme la sottise des allies d’avoir exige des extra- ditions. Grosse fante d’avoir refuse de faire la paix avec- FEmpereur. II auraient ainsl fait la paix avec quelqu’un, tandis que maintenant... «C’est l’argument que j’ai invoque, fais-je, lorsque les puissances centrales voulaient renverser Votre Majeste....» Nous changeons vite de sujet. Gouvernement fort est un leit-motif qui revient souvent. Soit jeu caclie, soit sinceri te, le Roi ne temoigne qu’un estime' relative pour Fintelligence de Bratiano. (Encore du nouveau). Aujourd’hui nous avons commence notre retrăite sur la- ligne Clemenceau; nous devions continuer demain; nous la retarderons de deux jours sur l’ordre de Foch. Gelui-lâ sa.it ce que veut dire un recul de cent kilometres ă pied. NOTE POLITICE — 1920 27 Asupra Basarabiei și a Ardealului: Trebue să înce­ pem să atragem pe nobili și pe proprietari. Inculeț, cei mai deștept dintre Basarabeni, dar nu e om sigur; Halipa, un om de treabă, dar foarte mărginit. Regele crede afacerea Prințului definitiv terminată. S’a detașat ! A trebuit multă dibăcie și răbdare. 6 Martie. — O săptămână întreagă de sterilitate gu­ vernamentală, de incoerență parlamentară. Se votează credite cu duzinile de milioane, se măresc pensiile, se mărește personalul judiciar, dar nu e franc și Statul îm­ prumută prin bănci în contul sumelor garantate de ele pentru viitorul împrumut. Ardelenii caută ocazii pen­ tru a se înjura între ei și pentru a-și reproșa toate fap­ tele rele posibile, în ședință sau în particular. Am văzut de două ori pe doctorul Amos Frânezi, in­ struit, pedant, dar de sigur desechilibrat. Conduce unele- bănci din Transilvania (Cluj) și se intitulează președin­ tele partidului țărănesc și muncitoresc al Armoniei So­ ciale. Este în raport cu oamenii politici și pretinde că Fa. chemat Averescu pentru a-i oferi portofoliul finanțelor, ete. E vrășmașul Consiliului Național; după el Bontescu Sur Bessarabie, ainsi que sur Ardeal: il faut commen- cer â tirer Ies nobles et Ies proprietaires. Inkuletz le plus; intelligent, mais pas sur; Hali pa un brave homme excessi- vement borne. Le Roi croit Paffaire clu Prince bien finie. II s’est detache. II a fallu beaucoup de doigte et de patience. 6 marș. — Une/ semaine de sterilite gouvernementale,. d’incoiierence parlementaire. On vote des credits par dou- zaines de millions, on augmente des pensions, on multipli e du personnel judiciaire, mais on n’a pas le sou et l’Etat em- prunte dans Ies Banques au compte des sommes garanties par elles dans le prochain emprunt. Les Ardeleni recherchent Ies occasions de s’injurier et de se reprocher tous les mefaits imaginables, en seance ou en particulier. Vu deux fois le Dr. Amos Frâncu, instruit, phraseur., mais certainement desequilibre. II conduit certains banques de Transylvanie (Cluj) et s’intitule president du parti paysan (țărănesc) et ouvrier de l’Harmonie sociale. II voit les hom- mes politiques; dit avoir ete appele par Averescu qui lui a offert les finances, ete. C’est l’ennemi du Conseil National;: :28 NOTE POLITICE — 1920 ar fi câștigat 60 milioane; Maniu lasă să se fure, și nu e nici el la adăpostul oricărei critice; Vlad, alt pungaș; toți oameni violenți, cari s’au numit între ei în familie și pe care nu i-a ales nimenea; toți au abjurat cu lașitate; nu trebue să se uite ceea ce a scris Vaida în contra trico­ lorului românesc. Vlad) a fost atacat la Cameră, iar Popp și mai vio­ lent. Liberalii se bucură de aceste răfueli în familie. Președinții au cetit astăzi la Senat și Cameră o te­ legramă din Paris dela Pelivan, delegat pentru Basa­ rabia^ care anunță că Conferința a recunoscut într’un mod definitiv drepturile noastre asupra Basarabiei. Mare entuziasm. — O telegramă din Paris anunță că Franța a făcut la Londra rezerve în ceea ce privește acordul cu Sovie­ tele; ea nu va căuta să influențeze țările în stare de război cu Rusia, dacă nu le convine să facă pace. Aceasta este o frână pentru Lloyd George. 11 Martie. — S’a discutat la Cameră legea agrară a Basarabiei, care în articolele 17 și 23 conține monstruo- Bontescu a gagne 60 millions; Maniu laisse voler et n’est pas ă l’abri de la critique; Vlad un autre voleur; tous des vio- lents qui se sont nommes en familie et que personne n’a elu; tous ont lâchement abjure ; on ne doit pas oublier ce que Vaida a ecrit contre le tricolore roumain, etc. Vlad a ete attaque â la Chambre et Popp encore plus violemment Les libenaux jubilent de ces coups de torchon en familie. Les presidents ont lu aujourd’hui au Senat et ă la Chambre une depeche de Paris de Pelivan, delegue pour la Bessarabie, .qui annonce que la conference a definitiv ement reconnu nos droits sur la Bessambie. Enthousiasme. — Une depeche de Paris annonce que la France a fait, au sujet de l’aocord avec les soviets, des reserves ă Londres en ce qu’elle ne cherchera pas â influencer les pays en guerre avec la Rus sie de faire la paix si elle ne leur convient pas. C’est un frein pour Lloyd George. 11 marș. — Passe trois jours- ă Buzeu; lundi et mardi, il a fait 23 degres chaleur; printemps radieux; hier nous -etions tombes ă 3 degres. Pendant ce temps on a discute â la Chambre la loi agraire de Bessarabie, qui dans ses art. 17—23 contient des mon- NOTE POLITICE — 1920 29’ zități; art. 49 consacră o spoliațiune, dând indemnizărei baze nedrepte și consacrând precedentul funest al ex­ propriere! pădurilor. — Lăsasem lui Wyzanti, deputat, instrucții scrise asupra sensului declarațiunilor ele fă­ cut; Corteanu a crezut de cuviință să le înlocuiască cu alte declarații, cari nu țineau seamă de angajamentele- luate de mine la Sfatul Țării, ceea ce a permis lui Incu- leț să ia ofensiva. Am repus lucrurile la punct, la înce­ putul ședinței. — Din sorgintea cenzurei telegramelor se svonește că conferința dela Paris nu a recunoscut anexiunea Ba­ sarabiei decât cu condiția să i se dea un statut organic.. Aceasta ar fi foarte grav și m’ași mira ca guvernul să fi pus să se scoată drapelele pe străzi cu ocazia telegramei, lui Pelivan din 6 Martie, dacă ar avea acest teribil post- scriptum. 12 Martie. — Se simțise dinainte că se uneltea ceva la Cameră. Chiar Romulus’ Voinescu o confirmase lui Las- car Antoniu. In adevăr, dela începutul ședinței, la Ca­ meră ca și la Senat, din inițiativă parlamentară și cw mari manifestații s’a prezentat : legea rurală, legea chi- struosites, dont l’art. 49 consacre une spoliation en donnant â l’indemnite de«s bases iniques et qui tient par consacrer le precedent funeste de l’expropriation des forets. J’avais laisse ă Wyzanti, depute, des instructions ecrites sur le sens des declarations ă faire; Corteanu a juge seant de lui substituer une autre declaration qui avait le tort de ne pas tenir compte de mes engagements devant le Sfatul Țării, ce quîi a permis ă Inculetz de prendre l’offensive. J’ai remis les choses au point au debut de la seance. De source censure des telegrammes, on colporte que la conference de Paris n’a reconnu l’annexion de la Bessarabie qu’â condition qu’elle lui donne un statut organique. Ce serait tres grave et je m’etonnerais que le gouvernement ait fait pavoiser — maigrement! — â Foccasion de la depeche de Pelivan du 6 marș si elle avait ce terrible post-scriptum. 12 marș. — On avait eu vent que quelque chose se prepa­ rai t â la Chambre. Bomulus Voinescu l’avait d’ailleurs con­ firme ă Lascar Antoniu. Effectivement, de-s Fouverture de la seance, ă la Chambre comme au Senat, d" inițiative parlemen- taire, avec forces m)anifestations, on a present^ la loi rurale. .30 NOTE POLITICE — 1920 fiilor și o lege a asociațiunilor muncitorești. Se șoptea că Lupu ar fi consultat Clubul socialist în privința unei confederații muncitorești (loanițescu);—în ceeace pri­ vește celelalte două legi, se știe că Regele refuzase sem­ nătura până la întoarcerea lui Vaida; cum Lupu și Mi- halache au insistat, Regele nu i-a mai primit. Atunci ei au hotărât această mică lovitură de Stat parlamentară. Lupu a spus formal la Senat, lui Victor Miclescu, •că Regele ne mai primindu-1, a vrut să-i forțeze mâna; iar Mihalache a spus, iarăși la Cameră, că «Blocul și-a însușit proectele guvernului și că situația sa de factor constituțional se va lichida aiurea». — Aceasta este un «șah la Rege». — Nu este posibil ca Regele să nu reac­ ționeze și disolvarea se impune. Aceasta este și părerea lui Vlad, lui Mocsony și a tuturor oamenilor serioși cu care stai de vorbă. La ora 7 se află că Regele a chemat pe Averescu la Cotroceni, 13 Martie. — Popp a prezentat Regelui demisia cabi­ netului, diar Maniu, la întrunirea clubului ardelean, a de­ clarat că nu se separă de Bloc. Această știre a produs kt loi du loyer et une loi des associations ouvrieres. On par- lait vaguement que Lupu avait consulte le Club socialiste au sujet d’une confederation du travail (loanitzescu), — quant aux deux autres lois, on savait que le Roi avait refuse sa signature jusqu’au retour de Vaida; Lupu et Mihalake ayant insiste, le Roi ne les a plus re^us. Alors ces Messieurs se sont decides pour le petit coup d’Etat parlementaire. Lupu a dit formellement â Victor, Miclescu, au Senat, que le Roi ne le recevant plus, il a voulu lui forcer la main. Quant ă Mihalake, â la Chambre, il a dit texfuellement que «blocul :-și-a însușit proiectele guvernului» et que sa situation de facteur constitutionnel se liquiderait «ailleurs»/— C’est un «echec au Roi». — II est impossible que le Roi ne reagisse pas et la dissolution s’impose. C’est l’avis de Vlad, de Moc- sony, de tous les gens serieux avec lesquells on cause. A 7 h. on apprend que le Roi a appele Averescu a Cotroceni. 13 marș. — Popp a donne la demission du cabinet au Roi, mais Maniu, ă la reunion du Club de 1’Ardeal, a declare qu’il ne se separait pas du bloc. Cette nouvelle a beaucoup NOTE POLITICE — 1920 31 multă mirare : presupun eă numai convocărei lui Ave- resicu la Rege se datorește această hotărâre. «Marele Bărbat» a lăsat să-i treacă ora I La ora 3 noul guvern s’a prezentat Camerei. Toți miniștrii sunt de față, afară de Argetoianu și Trancu- lași.—Sunt numiți: Averescu, Duiliu Zamfir eseu, gene­ ralul Văleanu, Cudalbu, Tăslăoanu, Anton Mocsoni, ne­ lipsitul Inculeț, Trancu-Iași (!!), P. Negulescu, generalul Rășcanu, Argetoianu, care are și un interimat. Camerile sunt prorogate pentru 10 zile, când guvernul își va face declarația. Pentru moment își dă directivele în câteva cuvinte : menținerea ordinei și împiedicarea turburărei spiritelor. Liberalii, noi, câțiva Ardeleni, Cuza și Z. Co- dreanu aplaudăm. lorga își organizase o mică înscenare: lăsase scaunul presidențial gol câteva minute după intra­ rea miniștrilor, apoi a apărut îmbrăcat cu blana. Libe­ ralii au subliniat prin strigăte această mică necuviință, iar Blocul i-a făcut ovații, în frunte cu Maniu. Așa cum se prezintă Camera, astăzi e o mare majori­ tate în contra guvernului. etonne: je suppose que la convocation d’Averescu seul, par le Roi, est pour quelques chose dans cette decision. Le «grand homme» a laisse passer son heure. A 3 h„ le gouvernement s’est presente ă la Chambre. Tous les ministres presents, sauf Argetoyanu et Trancu-Iasi. Sont nommes: Averescu, Duiliu Zamfire sen, general Văleanu, Cudalbu. Tăzlaoanu, Antoine Mocsony — rinevitable Incm letz, — Trancu (! !), P. Negulescu, general Rășcanu, Arge­ toyanu qui a aussi un interim. Les Chambres sont proroge es pour 10 jours; le gouvernement fera alors sa declaration. Pour le quart d’heure, en quelques lignes, il doime sa carac- teristique: maintenir l’ordre et empecher le trouble dans les esprits. Les liberaux et nous, quelques rares Ardeleni, Cuza et Z. Codreanu nous applaudissons. lorga avait organise sa mise en scene. II a laisse le fauteuil vacant, deux ou trois minutes apres l’entree des ministres, — puis il s’est produit en paletot. Les liberaux ont souligne par des cris cette petite inconvenance. Par contre le bloc lui a fait une ovation, dont Maniu etait le chef de claque! Tel que la Chambre se presentait, il y avait aujourd’hui grosse majori te contre le gouvernement. 32 NOTE POLITICE — 1920 Lipsa lui Take lonescu din noua combinație este- foarte caracteristică; se zice că ar fi furios că nici nu a. fost consultat. 20 Martie. — Săptămâna a fost liniștită. Ardelenii și-au și schimbat fața. Maniu s’a întâlnit cu Averescu și majoritatea grupului a trecut de partea guvernului, care este sigur de a avea o majoritate. Chestia disolvării nu. este, încă tranșată. — Din scrisori primite dela Barbu Catargi, dela Paris, anterioare căderei guvernului, deci sincere, re­ zultă că guvernul Averescu era negociat și admis la Paris- In acest concurs se vede puțină ostilitate în contra lui Vaida, pe care Parisul îl acuză că s’ar fi dat prea, mult de partea Londrei. — Din negocierile provocate de Cicerin reese că noi am fi accedat prea repede sugestiu- nilor lui Lloyd George. In această privință este o mare- divergință între Anglia și Franța, care rămâne contra, bolșevicilor. Italia susține politica englezească, și cum Nitti merge mai departe și cere și reconcilierea cu Germania, se înțelege nemulțumirea Parisului. Se pare — din citirea ziarului «Le Temps» — că recunoașterea L’absenee de Take lonescu de la combinaison est tres caracteristique, on le dit furieux, car il n’a pas meme ete consulte. 20 marș. — Semaine- calme et de detente. Les Ardeleni ont deja tourne casaque, Maniu a vu Averescu et la majorite du groupe a passe au gouvernement qui est sur d’avoir une majorite. La question de la dissolution n’est, dit-on, pas encore tranchee. Des lettres de Barbu Catargi — anterieures ă la chute du gouvernement, donc sineeres — il resulte que le gouvernement Averescu etait negocie et admis a Paris. II y a dans ce concours un peu d’humeur contre Vaida, que Paris accuse de s’etre infeode beaucoup trop â Londres. Dans les negociations provoquees par une offre Tchitcherin, on trouve que nous avons ete, â la suggestion de Lloyd George, trop vite consentants. 11 y a â ce sujet grosse divergence entre l’Angle terre et la France qui reste ultra-contre-bolche- viste. L’Italie soutient la politique anglai.se et comme Nitti va plus loin et qu’il veut aussi la reconciliation avec l’Alle- magne, on comprend cette mauvaise humeur de Paris. II paraîtrait — ă lire le «Temps» — que la reconnaissance par NOTE POLITICE - 1920 33 de către Lloyd. George a stării de lucru din Basarabia este punctul pe care s’a apăsat mai mult pe lângă Vaida. — Lovitura de Stat din Berlin este lichidată. Gu­ vernul revoluționar al lui von Kapp și. al generalului. Luttwitz s’a retras, du-pă ce a negociat cu guvernul Ebert- Bauer. Iar guvernul Ebert a primit o remaniere minis­ terială, alegeri noui și principiul ca președintele să fie ales de popor. Se crede că aceasta este o îndrumare spre restaurațiune ; se vorbește de ducele de Braunschweig7 ginerele lui Wilhelm. O telegramă anunță că s’ar fi dat ordin înaltei Curți din Lipsea să instruiască în contra lui Kapp. Luttwitz, von lagow ; dar probabil că este o înscenare. — Am primit vizita contelui Francisc Kinsky; bo­ tezat în cehoslovac, el a venit cu o misiune din Cehoslo­ vacia pentru a aduna argumente în contra reformei agrare, așa cum se vrea să se facă în Cehoslovacia.. Șease luni după revoluție, Statul a luat tot pământul,, lăsând proprietarilor o întindere de 150—300 ha. Acum că vor avea loc alegerile în Aprilie, s’a făcut o lege nouă pentru a se da acest pământ țăranilor; dar cum nu s’a re- Lloyd George de l’etat des clioses en Bessarabie est une des cordes sur lesquelles on a le plus appuye aupres de Vaida. Le coup d’Etat de Berlin est liquide. Le gouvernement contre-revolutionnaire de von Kapp et du general Luttwitz^ apres negociations avec le gouvernement Ebert-Bauer, s’est retire. Par contre le gouvernement Ebert a accepte un rema- niement ministeriel, de nouvelles elections et le principe de lelection du president par le peuple. On considere Que c’est nn acheminement vers une restauration; on met en avant le noni du duc de Braunschweig, gendre de Guillaume. Une de- peche porte qu’on a doime rordre ă la Hau t e Cour de Leip- zig d’instruire contre Kapp, Luttwitz, von lagow, mais; c’est proba blement une frime. Visite du comte Francois Kinsky, mue en Tcheco-Slova- que. II est en mission pour rassembler des arguments contre la reforme agraire telle qu’on veut la realiser en Tcheco-Slo- vaquie. Six mois apres la revolution, l’Etat a pris toutes les- terres, en laissant aux proprietaires certaines etendues de 150 ă 300 heet. Malintenant qu’on a en avril des elections, on a rendu une nouvelle loi pour donner cette terre aux pay- sans, mais on n’a pas regie l’indemnite, ce qui fait que la. 34 NOTE POLITICE - 1920 gulat indemnizările, legea este inaplicabilă. Proprie' tarii s’au organizat; au comitete, misiuni în străinătate; într’un cuvânt se apără. — nu ca la noi ! Contele Kinsky spune că corupția este îngrozitoare la ei; jaf în toate; s’au perindat 12 ministere; s’a întreit numărul funcțio­ narilor, s’a cheltuit peste un miliard pe lună numai pen­ tru import de alimente; culturi aproape nu mai există, și cum țăranii nu cultivă sfeclă, exportarea zahărului o să înceteze. Legea agrară este pur electorală ; exact ca la noi! 25 Martie. — Averescu s’a prezentat la Cameră și și-a cetit programul. Cuminte, cam vag, dar liniștitor în forma lui generală. Sala ticsită. S’a putut judeca până la ce punct prietenii lui lorga sunt copii în materie de poli­ tică. In mijlocul expunerei sale, Averescu și-a întrerupt cetirea pentru a ataca violent presa țărănistă și mai ales un articol al lui Mihalache. După terminarea citirii, nimeni nu a mișcat, nici lorga, care era față, nici minis- irul vizat: n’au fost desbateri. Simionovici, care pre­ zida, după ce a întrebat zadarnic dacă nimeni nu. dorea cuvântul, foarte liniștit a ridicat ședința. loi est inapplicable. Les proprietaires se sont organises. Ils ont des comites et des missions ă Vetranger; bref, ils se de- fendent — pas comme chez nous! Le comte Kinsky . dit que la corruption est affreuse chez eux ; le gâchis en tont; ou a. en jusqu’ă 12 ministbres; on a triale le nombre des foncțion- nairc-s. On depins? plus fliin niiHiard par mois, rîen que pour rimportation de denrees alimcntaires. Les enlhires lombent et comm? k’s paysa.ns ne plantent pas de la boltcxm- ve-, Texportation du sucre va. cesser: personne ne s’en soucie. La loi agraire est ine ement electorale. Tont comme chez nous ! 25 marș. — Averescu s’est: presente ă la Chambre et a lu son programme. Sage, vague. rassurunt dans sa lenue gene­ rale. Salle arclii-comble. On a pu de sniA : p'mb’mn ies amiș de lorga, etaient des enfants en iad 'h- vodtieiue. Am milieu de sini expuse. Averescu a interrompii sa lectore pour faire une charge contre la presse tzaraniste et prendre ă pârtie un article de Mihalake. Apres la, lecture personne n?a bouge, ni lorga — present —, ni le ministre vise: pas de de- bat. Et Simionovici, qui presidait, a tranquillement leve la seance apres avoir vainement interroge si personne ne pre- nait la parole. NOTE POLITICE - 1920 35 Gazetele redau .acuzația adusă de către Conferință guvernului Brătianu în actul de recunoaștere al Ba­ sarabiei. «Independența» răspunde destul de mușcător și cam falș. Dar toate acestea arată urgența ce era de a se concedia guvernul liberal ! 30 Martie. — Am primit pe Dr. Roth, fost deputat Sas. Este secretar al Clubului german. El duce Sașilor civilizați din Ardeal două impresii măgulitoare (?) pen­ tru țara noastră: A! prezentat lui Zamfirescu—afaceri străine — doleanțele confesionale ale Sașilor (toate șco­ lile lor sunt confesionale) și Duiliu Zamfirescu le-a răs­ puns că se va trata în curând un concordat cu Papa. Ministrul nu știa că Sașii sunt protestanți! — Lui A- verescu i-au vorbit de pretențiile lor naționale ga ra ri' tate la Alba-Iulia : limbă și funcționarii. Generalul le-a răspuns că nu au decât să se înscrie în Liga Poporu­ lui. — Cap ! Sașii sunt foarte îngrijați din cauza legei agrare. Ei sunt plugari de secole și țăranii lor au până la 12 jugăre în medie, pe când țăranii ceilalți n’au decât 2 jugăre. Nota generală: actualul guvern le este antipatic; au sen­ timente conservatoare. Les journaux- lelevcnt raccu/sation porter par la Confe­ rea ce contre le gouverncment Bratiano dans Tactc dc rccon- naissancc dc ha Bessarabic. L’«Independance» a une reponse asscz mordante ei specioase. Mais comme tout cela indique furornce qu’il y avait de congedier le gouvernement liberal. 30 marș. — Re cu le Dr. Roth, ex-depuite saxon. II est se- cretaire du cercle des Allemands. II porte aux Saxons civi- lises de FArdeal deux impressions flatteuses (?) pour le pays. A Zamfireiscu — Affaires Etrangeres — ils ont porte leurs doleances confessionnelles — toutes leurs ecoles sont confes- slonnelles — et Duiliu leur a repondn «qu’on allait bientot negocier un concordat avec le Pape». Le ministre ignorait puc Ies Saxons sont protestants. A Averescu ils ont parle de leurs pretentions nationales garanties ă Alba lulia: langue et fonctionnaires. Le general leur a repondu qifils n.’avaient qu’ă s’inscrire dans la «Liga Poporului». Tete! Les Saxons sont tres inquiets ă cause de ]a loi agraire. Ils sont cultiva- teurs depuis des siecles et leurs paysans ont jusqu’ă 32 jochs (jugăre) cn moyenne, alors que les autres paysans en ont 2. Note generale: antipatliique au gouvernement actual; sentL in e n t s c o n s p r v a t p u r s, 36 NOTE POLITICE — 1920 — La o conferință a Băncii Națiunei, Aurel Vlad. și Bontescu s’au aripat foarte sceptici în ceea ce privește pe generalul Averescu, pe care îl cred foarte inferior menirei pe care o are. Vlad crede că Vaida ar înclina să se unească cu Federația democratică a lui lorga, Lupu, ete. — In Franța s’a vorbit deschis la Cameră ca ar trebui să se întindă mână Germanilor. Barthou e acela care a luat inițiativa. 1 Aprilie. — Am avut la dejun pe Bontescu, Vlad și Osvada. Câteși trei blamează guvernul, dar încă mai mult pe Maniu și Vaida ; Vlad crede că Vaida este gata să se arunce în brațele lui lorga și să resădească țără­ nismul în Ardeal. Ei sunt de părere că Maniu ar trebui, să se retragă pentru câtăva vreme din politică. împrumutul merge destul de rău; băncile abia aco­ peră. sumele garantate de ele. Iar această sumă este trep­ tat ridicată de minister care se află la ultima extremitate. Vlad insistă asupra prostiei lui Argetoianu, care a decla­ rat într’un interview că renunță la impozitul asupra be­ neficiului de război, când singurul mod de a atrage pe subscriitori era scutirea pentru ei de acest impozit. A une conference â la Banca Națiunei, Aurel Vlad et Bontescu ont marque une grande defianee au sujet du gou­ vernement Averescu, qu’ils estiment tres au-dessous de sa tâ- che. Pour Vlad, Vaida est enclin ă s’umr au parti «Federa­ ția democratică» de lorga, Lupu ete. En France, ă la Chambre, on a gârle ouvertement de tendre la main â l’AUemagne. C’est Barthou qui a donne le branle, 1-er avril. — Eu ă dejeuner Bontescu, Vlad, Oswada. Ils blâment le gouvernement, mais encore davantage Maniu et Vaida, que Vlad croit tout preț â se jeter dans les bras de lorga et d’implanter le tzaranisme en Ardeal. Pour eux Ma­ niu devriait quitter pour quelque temps la politique. L’emprunt va assez mal; les banques couvrent â peine la somme garanție par elles. Or, oette somnie est au furetăme- sure levee par le ministere aux abois. Vlad insiste sur la betise d’Argetoyanu qui a declare, dans une interview, re- noncer ă Timpot sur les benefices de guerre; or, le seul appât qu’on pouvant offrir aux suscripteurs etait l’exemption de cet impot! NOTE POLITICE — 1920 37 Guvernul a vrut să modifice legea electorală în Ar­ deal, dar a fost nevoit să renunțe înaintea opoziției tu- tulor Ardelenilor. Numai numărul aleșilor va fi scăzut în tot Regatul. In această privință, Vlad îmi spune că dela început Ardealul ceruse ca numărul deputaților să fie mai mic și că Brătianu este acela care s’ă opus! 2 Aprilie. — Mihali a dejunat la mine cu Brandsch; .acesta era prezidentul grupărei germane în Cameră; este un om calm, moderat, un adevărat German bine crescut; la fiecare cuvânt ce spune, se simte că guvernul îi este antipatic. Este conservator în tendințele lui. Crede și el în dislocarea grupului ardelean. Nu va fi lângă Goga și Tăislăoanu, pe care-1 disprețuește. Mihali este ostil lui Maniu-Vaida. El e sigur că aceștia merg spre lorga-Lupu. Mihali e dispus să sus- ție pe Averescu, dar Fa sfătuit și va sfătui și pe Bră­ tianu, pe care-1 vede astăzi, că nu poate fi salvare decât într’un guvern al tutulor. A mai spus acest lucru și astăzi de dimineață, într’un interview pe care Fa dat «Universului». Vlad a propus aceiași unire într’un articol din «Izbânda». Le gouvernement a voulu modifier la lot electorale de VArdeUl; il a du y renoncer de vânt l’oppoisition de tont les Ardeleni. Seul le nombre des elus sera diminue dans tous le royaume. A ce sujet, Vlad me dit que des l’orgine l’Ardeal avait demande que le nombre des deputes fut moins nombreux et c’est Briatiano' qui s’y est oppose ! 2 avriL — Mihaly ă dejeuner avec Brandsch, qui etait le president du groupe allemand â la Chambre. Brandsch est un homme calme, modere, un vrai Allemand bien eleve; le gouvernement lui est antipathique: ca se sent â chaque mot qu’il dit. Conservateur de tendances. II croit aussi â la dis- location du groupe de l’Ardeal. Ne sera pas du bord de Goga et de Tazlaoanu qu’il meprise. Mihaly hostiie ă Maniu-Vaida. Est cer tain qu’ils vont tout droit â lorga-Lupu. Enclin â soutenir Averescu, mais il lui a conseil le — de meme qu’il dina aujourd’hui ă Bratia.no qu’il voit ă 6 h. — qu’il n’y a de salut que dans un gouvernement de tous. 11 l’a dit d’ailleurs ce matin, dans une interview de l’«Universul». Vlad a propuse la meme union dans un article de l’«Izbanda». 38 NOTE POLITICE - 1920 — D-l Cainbon, însărcinat de afaceri al Franței, a făcut o primă, apariție Ia Jockey-Club, pentru a fi pre­ zentat de generalul Culcer. A doua zi a depus carta lui de vizită, împreună eu a soției lui, la mine. Nu mai sunt pus la carantină pentru domnii dela Paris! 5 Aprilie. — Am fost primit astăzi cu •sofia mea, în ■audientă, la Heginc^ cu toate că se anunțase că audiențele erau suspendate în săptămâna mare. Foarte afabilă și lăsând să se înțeleagă, în conversație, că nu trebue să se ție seamă de violențele datorite împrejurărilor ? A găsit mijlocul să se invite la Buzău... trecând spre Cislăupen- tru a-și alege un cal. Averescu este foarte șiret și Regina înțelege in­ fluența ce o are asupra femeilor, care îl apără din toate puterile : știe să le măgulească. De exemplu, după, pri- mirca miniștrilor, Averescu a cerut să rămâie pentru a vorbi cu Regina și i-a mulțumit cu efuziune ca și cum i-ar fi datorind Ei numirea lui. Regina i-a răspuns că în adevăr vorbește des cu Regele, dar nu trebue să i se atri- bue ei o cinste care nu revine decât Regelui. Apoi a adăogat pentru noi: «Știa foarte bine Averescu că Eu Monsieur Cainbon, charge d’affaires France, a faii une premiere apparition au Jockey ă seule fin de se faire presenter par Culcer mardi dernier; le lendemain il a depose sa carte, et celle de sa femine; liier nous avons rendu la vi si­ te. Je cesse d’etre au ban de ces Messieurs de Paris. 5 a vrii. — Be^u avec Mărie en audience chez la. Beine, quoiqn’on eiit annonce que Ies audiences etaient suspemiues pendant la semaine sainte. Tres affable et dans la conversa­ ți ons certaine& transparences laissant echapper qu’il ne faut pas tenir compte des violences dues, ă leur heure, aux cir- constances. Trouve moyen de s’inviter ă Buzeu... en allant ă Cislău choisir un clieval. Averescu est certaineinent tres ruse et la Beine coinpreud son empire sur Ies femmes, dont un grand nombre: M. C„ M-me S. rompent des lances en sa. fa- veur: il sait Ies flatter. A inși a preș avoir re<;u Ies ministres* il a demande â rester pour parter ă la Beine et l’a remercie avec effusion comme s’il lui dcvait sa nomination; la Beine s’en est defendue: «Nous causons souvent, le Boi et moi. mais il ne faut me rendre un honneur qui ne revient qu’au Boi . La Beine ajoute pour nous: «11 sait bnen que .je n’y suis pom NOTE POLITICE - 1920 39 tiu am nici un amestec (?), dar a vrut să mă măgulească și să se puc bine cu mine». (Avis amatorilor). — Vaida este mai serios ca Maniu; dar e cam dispus a lăsa să se înțeleagă că ar putea să se răzbune excitând țărănismul în Ardeal. De sigur că a reușit în Anglia, dar nu-și dă seama că. această reușită o datorează reacțiunei contra jui Brătianu. Nota sa personală este că a cunoscut bine chestiunile ungurești și că a fost foarte util pentru fa­ cerea păcii cu Ungaria. Când a părăsit pe Rgo. era ho- târât că el se va întoarce la; Londra; dar pretențiile lui Duiliu Zamfirescu au stricat totul. — Take lonescu (Re­ gina foarte circumspectă în ceea ce îl privește) nu a dat tot ceea ce sc^ putea spera dela1 inteligența sa. Nevasta lui a- spus lucruri care au făcut rea impresie. — lorga se­ ră zboește în contra Regelui și a Coroanei, dar de altă parte este foarte plictisit, dacă i se închid ușile Palatului. A luat obiceiul să se adreseze Reginei pentru toate : «Am fost, nevoită să-i împrumut tâmplarul meu pentru mobi­ lele lui, cuie pentru, tablouri, i-am procurat un vagon când s’a mutat; atacă pe Rege, și cinci zile după aceia se adre­ sează lui Denise ca să-i împrumut din -nou pe tâmplarul meu!» ricn (T), mais il a voulu me naltei- et se mettre bien avec moi». (Avis aux amateurs). Vaida est plus serieux que Maniu.. II est un peu e îmbin a laisser voir qu”il pourrait se venger on excitant le tzara- unsme en Ardeal. II a. certa in eman t reus.si en Angleterre, mais il ne se rând pas compte que c’est par reaction contre Bratianu. Sa note personnelle est d’avoir bieu eonnu les tions hongroises et d’avoir ele tres utile pour la paix avec la Hongrie. Quand il a qui tic le Roi. il etait entendu qu’il retournerait ă Londres; c’est Duiliu Zamfirescu qui, par ses pretentions, a tout gate. Take lonescu (la converis-ation â son jet etait tres circonspecte de la part de la Reine) n’a pas donne tout ce que son intelliigence laissait esperer. Sa femme a dit evidemment des choses qui n’ont pas fait bien. lorga part en gmerre contre le Roi et la Couronne, mais il est tres enuuye si les portes du Palais lui sont fermeos. II avait pris rhabitude de s’adresset ă la Reine pour tout. «J’ai du rui pretor un menuisier pour ses meuibles, des clousi pour ses lableaux, lui fournir un wagon pour son demenagement; il attaque le Roi et puis 5 jours apres il s’adresse ă Denise pour que je lui envoie mon menuisier». 40 NOTE POLITICE — 1920 — Eri Vaida mi-a cerut o întâlnire ca să-mi spue că este foarte amărât. Chiar în ziua în care își lua rămas bun dela Lloyd George și clela membrii Conferinței, a fost nevoit să le anunțe retragerea sa. Lloyd George, nemul­ țumit, nu înțelegea cum era posibil din momentul ce avea majoritatea $ Nu s’a făcut nici o sforțare pentru a-1 reține. Se lucrează la distrugerea a tot ce7 făcea puterea partidului lor în Transilvania. Ei nu sunt obișnuiți să fie guvernați de «ukaze»; aceasta mergeai pe timpul lui Tisza. Averescrț se ia; după sfaturile unui descreerat (Goga) și ale unui borfaș (Tăslăoanu). Frumos rezultat va fi când partidul, care singur era sprijinul Românismu­ lui, va fi distrus în profitul intriganților și al 'străinilor. Toată lumea în Transilvania este îngrijorată. El a cerut mereu prorogarea Camerei, dar lorga s’a opus de frică să nu sei spue că nu se lucrează nimici — E sigur că Ungurii au acum mână liberă; pacea urma să fie semnată înaintea Pa,ștelui și el, Vaida, obținuse dela Lloyd George, al cărui «mentor» ajunsese în toate chestiile un­ gurești și cehoslovace, să nu lase pe Appony să meargă la Londra. Acum semnătura este amânată, do- — Vaida, qui m’avait demande hiei' un rendez-vous, vient me- voir. «Este foarte amărât». Le jour meme ou il prenait conge de Lloyd George et des membres de la Conference, il a du lui annoncer sa retrăite. Lloyd George mecontent: com- ment cela pouvait-il se faire puisqu’il avait la majorite î On n’a fait aucun effort pour le retenir. Comment accepte- rait-il quand on veut detruire tont ce qui faisait la force de leur parti en Transylvanie? IIs ne sont pas habitues â etre gouvernes par ukases : c’etait bon du temps de Tisza. Averescu suit les conseils d’un desequilibre (Goga) et d’un malandrin (Tăzlăuanu). Le beau resultat quand on aura de- truit le parti, qui seul etait le point d’appui du «Românism» au profit des intrigants et des etnangers! Tont le monde est inquiet en Transylvanie. II a constamment demande la pro- rogation des Chambres ; lorga s’est oppose de peur qu’on ne dise qu’on ne travaille rien. II est cer tain que maiintenant les Hongrois ont champ libre; la paix devait etre faite avant Pâques, et lui, Vaida, avait obtenu de Lloyd George, dont il etait devenu le mentor dans les questions hongroises et tcheco-slovaques, de ne pas laisser venir Apponyi ă Londres. NOTE POLITICE - 1920 41 sarde sunt la Wilson și când se știe ce sunt statisti­ cile ungurești, putem să ne așteptăm să pierdem ora­ șele dela graniță. 8 Aprilie.—D. Heriot^ corespondentul lui le «Journal» din Paris, destul de bine documentat asupra chestiunilor economice românești, se miră de puținele cunoștințe ale miniștrilor actuali, mai ales ale generalului Averescu. care «este îmbătat de popularitatea lui, ale cărei motive a vrut să mi le explice». Asupra tutulor întrebărilor a răspuns invariabil : «Vezi pe d. Argetoianu». D. Heriot se teme, tot ca Vaida, ca amânarea semnă turei tratatului cu Ungaria să nu fie o revizuire a graniței noastre occi­ dentale. — Acest gazetar, care pare a fi un om priceput, na avut aerul săi mă considere ca franco-fob. Ca toți Francezii, vede cam peste tot bolșevismul (el a fost multă vreme pe lângă bolșevici) ; se miră de mania lui Lloyd George de a face pace cu Rusia, căci în Rusia nu se mai găsește absolut nimic; țara este absolut golită. 9 Aprilie. — Se începe să se vadă mai limpede în con­ flictul franco-german. Sub cuvânt că Germanii, pentru a înăbuși mișcarea revoluționară, au introdus în regiunea Maintenant la signature est ajournee, Ies dossiers sont chez Wilson et quand on connaît Ies statistiques hongroises, ou peut s’attendre â perdre Ies villes de la frontiere. 8 avril. — Mr. Heriot, correspondant du «Journal» de Paris, assez bien oriente sur Ies questions economiques rou- inaines, est etonne du peu de documentation des ministre,s actuels, surtout du general Averescu, «grise de sa popularite et qui a voulu m’expliquer Ies raisons de sa popularite». Sur toutes Ies questions, il a eu la reponse invariable : «Voyez Mr. Argetoyanu». Mr. Heriot craint aussi que la remise de la signature du trăite avec la Hongrie ne signifie, tont comme le croyait Vaida, une revision de notre frontiere occiden­ tale. Ce journaliste, paraissant un liomme avise, n’a pas eu Fa ir de me consi-derer comme un franoophobe. C omme tous Ies Franqais, il voit du bolchevisme un peu partout (il a ete longtemps aupres des Bolclieviks). II s’etonne de la rage de Lloyd George â faire la paix avec la Russie, car on n’y trou- vera rien. Le pays est absolument vide. 9 avril. — On commence ă voir un peu plus clair dans le conflit franco-allemand. Sons pretexte que Ies Aliemands ont, pour eteindre le mouvement rouge, introduit dans le 42 XOTE POLITICE — 1920 Ruhr mai multe trupe decât erau autorizate să o facă printr’o convențiune din August 1919, Franța a ocupat militărește Frankfortul, Hamburg Haiiau și DarmstadL Aceasta s’a făcut pe neașteptate și mareșalul Focii se află, la fața Jocului. Jn fond, aceasta este vechea idee franceză de a ur­ mări desarmarea Germaniei. Germanii pretind că nu au adus mai mult de 17.000 oameni — cifră legală — și că ei nu sunt răspunzători dacă în urma turburărilor sparta- chiste nu pot preda cantitatea de cărbuni impusă de tratat ; Francezii afirmă' că în Ruhr se află 40.000 oa­ meni și că vina re voltei de acolo cade asupra loviturei de Stat Kapp-Luttwitz. Franța a lucrat într’un mod unilateral- Italienii și Englezii nu se mișcă ; a fost nevoe chiar, în urmă, să se dea explicații ambasadei Statelor-Unitc. Francezii se plâng. «Le Temps» zice : «Nu putem să așteptăm o zi mai mult; aliatii noștri englezi, trebue să înțeleagă...» «Le Petit Journal»: «... după explicațiile date de D-l Millerand ambasadorilor Americei și Angliei, atitudinea noastră -.pare a fi fost înțeleasă și aprobată de aliații bassin de la Ruhr plus de troupes que ne le leur; perinei tai t une convention d'aout 1919, la France a mihtairement occup& Frâu efort. Hani bour g\ Hanau et DarmstadL Qa s’est fait ino- pinement et le marechal Focii est sur les lieux. Au fond c’est la vieille idee f rancai se de poursuivre le' desarmement de l’AUemagne. Les Allemands pretendent qu’ils n’ont pas plus de 17.000 hommes -- chiffre legal — et qu’ils sont responsables si par suite de la sedition sparta- kiste ils ne peuvent li vier le charbon impose par le trăite ; iCs Francais ăffirment qu’il y a 40.000 hommes et que c’est la fa ut o au coup d’Etat Kapp-Luttwitz 'si les gens de la Ruhr se sont revoltes. La France a agi unilateralement. Les Italiens ne bougent păs et les Anglais de meme; il a fallu meme, apres coup, fournir des explications ă Famba-ssadeur des Etats-Unis. Les Francais se plaignent. Du «Temps»: «....nous ne pouvions pas attendre un jour de plus ; nos allies d’outre-Manche doi- vent le comprendre...». Du «Petit Journal» : «... explications donnees par M. Millerand aux ambassadeurs dAmerique et d’Angleterre... et notre atti.tu.de semble avoir ete comprise ci approuvee pai* nos allies, bien qu’ils continuent ă nous laisser NOTE POLITICE - 1920 43 noștri, cu toate că ne lasă noua toată sarcina tratatului elaborat și semnat de toți». 12 Aprilie. — Paștcle le-am avut pe.un timp splendid. Loviturile de tun din noaptea Invierei și sunetul clopo­ tului dela Mitropolie evocau, din nenorocire, prea mult amintirea bombardamentelor aeriene. Se anunță că lor­ dul Curzon ar fi comunicat Franței că Anglia nu va participa, la ocuparea orașelor din Ruhr. Am întrebat la curse pe Rattigăn despre aceasta și el a confirmat. Pe de altă parte Regele mi-a spus : «Prea se exage­ rează». Cum s’a confirmat alaltăeri prin decret-lege tra­ tatul cu Germania, presupun că această grabă este ins- pirată de Englezi. «Radio Horsea» da următoarea telegramă din Washington,: «Acțiunea ministrului- afacerilor streine americane se va mărgini să exprime părerea că trebue să se dea voe guvernului german să trimeață în regiunea Ruhr un număr potrivit de oameni pentru necesitatea de a readuce ordinea și de a menține supremația gir vernului». tonte la charge de faire respecter le trăite? elabore en comimm et signe par tous». 12 avril (Limdi de Pâques). — Les Pâques ont jotii d’un manifique. Les eoups de canon de la resurrection et le bourdon de la Metropole evoquaient malheureusement trop le souveni r des bonbardenients aeriens... On annonce que Lord Curzon aurait commun.ique a la France que FAngleterre ne participerait pas ă l’occupation des villes de la Ruhr. J’ai interroge aux courses Rattigan, qui a. confirme. Le Roi de son cote m’a. dit: «On exagere trop». — Comine nous avons confirme avant-hier le trăite avec rAllemagne par le decret-loi, je suppose que cette hâte de bon augure est un peu eon fi aux suggestions anglaises. Du plus, le Radio Horsea donne le telegramme suivant de Washington: «L’aetdon du ministre des affaireis etrangeres americain se bornera a, exprimer Topinion que fon doit per- mettre au gouvernement allemand d’envoyer dans la regi ou de la Ruhr un nombre raisoiinable de troupes qui lui est necessaire pour restaurer l’ordre et maintenir la supremație •44 NOTE POLITICE — 1920 Și Roma anunță că opiniunea italiană este de acord cu opiniunea englezească. 13 Aprilie. — Am văzut pe Bădărău. El vrea să re' in trei în activitatea politică și să lucreze alături de noi. Mi-a vorbit de importanța electorală a Evreilor, dar U- niunea Evreilor pământeni lucrează în sensul ca să ?se admită pe lista guvernului doi Evrei, desemnați de ea. .Averescu ar primi doi candidați, însă aleși de el. 14 Aprilie. — După tonul, telegramelor se simte că conflictul dintre Franța și Anglia, în chestia ocupărei orașelor nemțești, a fost grav. «Le Temps» zice: «Se poate considera criza cu Franța ca terminată. D-l Lloyd George... sub presiunea opiniei publice, pe care a simțit-o neînduplecată, a făcut singurul lucru cuminte pe care îl putea face și a încercat să dreagă tot ceea ce stricase săptămâna trecută». «Le Temps» adaogă că guvernul britanic nu părea Mercurea trecută foarte doritor să păstreze un acord intim și cordial cu Franța! In declarația ce a făcut D-l Bonar Law la.Camera Comunelor, regretând divergența de opinii dintre Franța du gouvemement». Rome annonce aussi que l’opinion ita- lienne est d’accord avec 1’opinion anglaise. 13 avril. — Vu Bădărău. II veut rentrer en activi te poli- tique et travailler avec nous. II m’a beaucoup parle de l’im- portance electorale des Juifs, mais l’Union des Juifs «pă­ mânteni» travaille ă faine admettre sur la liste du gouver- nement des Juifs deșiignes par elle. Averescu accepterait deux candidats, mais choisis par lui. 14 avriL — Au ton des depeehes on sent que le conflit a ete grave entre la France et FAngleterre â cause de loceu- pation des villes allemandes. «Le Temps» dit: «On peut re- garder la crise avec la France comme pratiquement passee. Mr. Lloyd George, sous la pression de l’opinion publique qu’il a sentie irresistible, a fait la seule chose sensee qui lui nestait ă faire, il a essaye de reparer le dommage qu’il a fait la semaine passee». — «Le Temps» ajoute que le gou- vernement britannique ne semblait pas, mercredi dernier, particulierement impatient de conserverj un accord intime et cordial avec la France. Dans sa declaration aux Communes, Mr. Bonnar Law, tont en deplorau! la divergence d’opinwns entre la France NOTE POLITICE — 1920 45 și Anglia, a avut grijă să adaoge că D-l Millerand a re- înoit asigurarea că orașele din Ruhr vor fi evacuate imediat ce Reichsfwehrul va fi părăsit zona neutră. — Convorbirile pentru pacea cu Ungaria sunt sus­ pendate ! îmi reamintesc cu îngrijorare ceeace mi-a spus Vaida la 5 Aprilie. 21 Aprilie. — Am petrecut patru zile la Buzău, unde am vorbit despre alegeri cu câțiva prieteni, printre cari și Bărdescu, venit din București. Nu mai avem nimic acolo. De când am lăsat județul pe mâna lui Ariom totul s’a disolvat. Bărdescu, căruia i-am da direcția, va încerca să se strecoare pe lista Averescu. 22 Aprilie. — Am avut cu .Regele, la curse, o lungă convorbire. Regele dorește să se reconstituiască partide tari, căci cu coaliții nu este nimic statornic de făcut.. Țărăniștii au fost bătuți la Roșiori-de-Vede, și M. S. râdea de satisfacție. (Fapt: pentru Vineri, Izvorul Tă- măduirei, zi de târg la Roșiori, țărăniștii voiau să ție o întrunire. Demobilizații au pus mâna pe preoți și sub cuvânt că ar trebui să fie la biserică și nu la întrunire et l’Angleterre, a eu soin d’ajouter que Millerand a renou- vele l’assurance qu’on evacuerait Ies villes du Main sitot que le Reichswelir aura quitte la zone neutre. Les pourparlers pour la paix hongroise sont szispendus! Je me rappelle avec inquietude ce que me disait Vaida le 5 avril. 21 avril. — Passe quatre jours Buzeu. Incidemment cause election avec quelques amis, y co-mpris Bărdescu arrive de Bucarest. Nous n’avons plus rien lă-bas. Depuis que j’ai ]aisse le district ă Arion, tont s’y est dissout. Bărdescu, ă qui j’ai donne la direction, essaiiena de se glisser sur la liste Averescu. 22 avril. — Le Roi aux courses. Longue conversation sur generalites. II deșire reconstitution des. partis forts, car avec des coalitions rien â faire de durable. Les tzaranistes ont ete rosses ă Roșiori de Vede et Sa Majeste en riait de satisfaction. (Fait: pour, vendredi, Izvorul Tămăduirei, jour de foire â Roșiori, les tzaranistes voulaient tenir une reu- nion; les demobilises ont empoigne les cures et sous pretexte qu’ils devraient etre ă l’eglise et non pas ă une reunion po- 46 NOTE POLITICE — 1920 politica, au bătut pe vreo 7—8. dintre ei. Prefectul Cioc are oameni bine dresați !) Bontescu a dejunat la mine. El lucrează la o apro' prier-o între guvern și partidul național : jumătate din locuri pentru fiecare grup, iar fiecare din grupuri la rândul lui ar pune 7 sau 8 scaune, la dispoziția?persona­ lităților politice mai însemnate din vechiul Regat. — Ii pun clar următoarea întrebare: Se poate continua în Ardeal cu ideia unui partid etnic regional ? Și adaog că dacă forma de partid cu un șef nu le place, primesc formula unui comitet de direcțiune. El îmi răspunde : Nu se mai poate partid regional, ci contopirea unei gru­ pări cu unul din partidele din Regat. — Vom continua această convorbire Vineri, când el se va întoarce' din Ar deal. 24 Aprilie. — Marin Teodorian, în lipsa mea, eu Corteanu, au proectat să cautq o apropiere cu' liberalii, cel puțin pentru viitor. O scrisoare a d-nei Pia Brătianu, de mulțumire pentru condoleanțe, i-a dat prilejul unei vizite. Dânsa Fa rechemat peste două zile și al spus, pe tonul și cu aplicațiunea unei lecții. învățată din partea iui Ionel: Ionel știe că Marin a lucrat totdeauna, pentru o apropiere și îi mulțumește; o colaborare actuală, în vederea alegerilor, ar slăbi prea mult pe Averescu (!!) și aceasta, ar fi o primejdie; dar pentru, viitor idea este litique. ils eu oul mfie et batoane sept ou huit. Le preiei Cioc a du. monde bien style!). Bontescu a. dejeune chez moi.- II travaille ă un rappro- chemeut eutre le gouverncment et le parti național: moitie de sieges pour chaque groupe et chaque groupe abandonnant sept ou huit sieges pour des personnalites politiqnes du Royanme. Je p.ose nettement la question: peut-on en Ar­ deal. continuei. avec ri.dee d’un parti. othnique, regional? Et j'ajoute que si Ia forme des partis avec un chef ne pla.it pas, j’accepte la formule dun Comite Directeur. Il repond uet- tement: plus de parti. regional; refonte d’uu groupement avec un des partis du Ivoyaume, La suite ă vendredi quand il revient de 1’Ardeal, NOTE POLITICE - 1920 47 admisă, cu atât mai mult că el Ionel, a fost,, cu toată acea nenorocită dare în judecată, totdeauna favorabil. 1 Mai. — Repaus general; lucrătorii serbează 1 Mai. Administrațiile au hotărît și ele, foarte confuz, un fel de serbare a Primăverii. Nu sunt nici trăsuri, nici tramvaie, nici lumină electrică, tăcere absolută. Se zice că C. F. R. vor funcționa. — Toată săptămâna s’a petrecut în combinații elec­ torale. In Ardeal, Maniu și Vaida s’au dat de partea Federației (lorga, Lupu, ete.); Nistor din Bucovina a făcut la fel, iar Averescu s’a certat cu Flondor. Pe de altă parte listele candidaților guvernului sunt surprin­ zătoare: toți transfugii, toate secăturile. Pentru moment, noi suntem singuri, izolați. Evreii, care nu pierd o ocazie să ne facă curte, nu numai că pun candidați pe socoteala' lor, dar au dat și candidați gu­ vernului... — In străinătate, conferința dala. San-Remo (se zice pompos că ar fi ultima, din conferințele istorice) și-a terminat lucrările. Se proclamă peste tot că nici odată unirea între aliați n’a fost mai perfectă, dar America-, a l_er mai. — Repos general; les ouvriers fetani le 1-er mai, les administrations ont aussi edicte, tres confusement, une sorte de fete du printemps. Pas de veitures, pas de trams, silence absolu dans le quartier; pas d’electricite. II paraît que les chemins de fer rouleront. Toute la semaine s’est pa,ssee en combiuaisons electora- les. En Ardeal, Maniu-Vaida se sont ranges du bord de la Federation (lorga-Lupu eted, Nistor de Bucovine en fait autant et toutefois Averescu s’est brouille avec Flondor. D’autre part, les listes des candidats du. gonvernement sont’ deconcertantes: tous les transfuges, toutes les «secături». (Mișu Protopopescu. Muncea, etcP. Pour le quart d’heure nous sommes seuls, isoles. Les Juifs, qui ă toute occasion nous encensont, nun seulement pesent des candidatures ă leur propre compte, mais ont donue des candidats au gouver.nemeiit... A retranger, la eonference de San-Remo (la derniere, dit-on pompeusement, des conference.s historiques) a ter­ mine ses travaux. On s’emnresse de proclamer que jamais Tunion n’a ete plus parfaite ontre les allies, mais l’Amerique 48 NOTE POLITICE - 1920 asistat fără să ia parte și s’a hotărât că, pentru a ușura negocierile cu Germania, se va renunța la sistemul no­ telor scrise și că o conferință va avea loc; s’a și ales Spa ca sediu al primului conclav. Gazetele italiene au comentat soluția ca un pas important făcut spre împă­ carea cu Germania. — Seara la 11% primesc, la Jockey-Club, carta lui. Roswadowski. Poklevski îmi spune că acuma este me­ tamorfozat în Polonez. 11 primesc; revede pe vechii co­ legi de acum 13 ani; stăm de vorbă. Roswadowski, gene- ral, este ajutorul mareșalului Pilsudski; se duce în Franța să vadă pe Foch. La ce poate ajunge turbura - rea mondială ! Roswadowski confirmă, că Polonezii au bătut pe bolșevici și că au ajuns la porțile Kievului.. Petliura este deci «redivivus» și Polonia, care și-a deli­ mitat granițele cu ei, susține reconstituirea Republicei ucrainiene. 7 Mai. — L-l Madge, fostul mamoș al Reginei, care s'a înapoiat din Ardeal, a fost împreună cu Vaida la Londra «eu am făcut succesul lui Vaida la Londra», zice el !). Este un agent al politicei engleze, tot așa y a assiste «sans prendre part» et on a fini par, decider que,. pour faciliter les negociations avec l’Allemagne, on renon- cerait au systeme des notes ecrites pour se reunir en con- ference; on a du coup choisi Spa comme siege du premier conclave. Les journaux italiens ont commente la solution comme un grand pas pour la reconciliati o n avec FAllemagne. Le soir â 11% h. je r.eQois, au Jockey, la carte de Ros­ wadowski. Poklevski me dit qu’il est mue en Polonais. Je le recois; il voit les anciens collegues d’il y ă treize ans; on cause. Roswadowski, general, est Fadioint du marechal Pil­ sudski; il se rend en France aupres de Foch. Les avatars du bouleversement mondial! II confirme que les Polonais ont battu les bolcheviks et qu’ils sont aux portes de Kiew. Du coup, Petlioura est «redivivus» et la Pologne, qui a de- limite ses fronteres avec lui, soutient la reconstitutions de la republique Ucrainienne. 7 mai. — Monsieur Madge, l’ex-accoucheur de la Reine, qui revient de 1’Ardeal, qui a accompagne Vaida ă Londres («c'est moi qui ai fait son succes ă Londres»,— dit-il), qui est un agent de la politique anglaise, tont comme Cosenz NOTE POLITICE — 1920 49 cum Cosenz Hardy este un agent economic ; a cerut să mă vadă. L-am întâlnit la Barbu Catargi Miercuri 5 Mai. In urmă a spus lui Barbu Catargi că a fost foarte satisfăcut de convorbirea noastră, că -sunt un om de Stat nesemănând cu nici-unul din oamenii politici ro­ mâni : nu-i spusesem nici-un rău de adversarii mei! «Anglia nu admite ruina Germaniei și nu-și însu­ șește ura Francezilor. S’a făcut ceva care nu este «gent­ leman» : era liotărît că Germania va fi constrânsă prin forță să semneze tratatul politic, dar că se va discuta partea financiară; iar Clemenceau a smuls totul. S’a socotit că dacă Germania va plăti regulat anuitățile ce i se cer, după 25 de ani va fi datoare o sumă și mai mare ca cea de la început. San-Remo nu e, făcut decât pentru ochii lumii. Trebue să se reducă, căci altfel va avea loc un nou război, sau. mai sigur, o revoluție în­ grozitoare. Nu vrem aceasta. —; Despre politica internă: Averescu merge spre o înfrângere, ceeace ar fi regreta­ bil; este un naiv. D. Argetoianu joacă pe lângă el ro­ lul lui lago. Chestia Basarabiei mai este încă pendinte și plină de primejdii. Rolul d-tale e rău cunoscut; vi Hards est un agent economique, a demande ă me voir. Je l’ai rencontre chez Barbu Catargi. Deux heures de conver­ sați on (mercredi, 5 mai). II s’en est montre tres satisfait â Catargi, en declarant que j’etais un homme d’Etat ne ressem- blant ă aucun homme politique roumain: je ne lui ai dit aucun mal de m es adversaires! — «L’Angleterre n’admet pas qu’on ruine l’Allemagne et n’epouse pas la haine des Fran- qăis. Oii a fait quelque chose de pas gentleman: il.etait en- tendu qu’on ferjait signer de force â l’Allemagne le trăite po­ litique, mais «qu’on discuterait» la pârtie financiere; or, Cle- menceau a tout arrache. On a declare que si rAllemagne payait regulierement Ies annuites qu’on exige d’elle, au hout de 25 ans elle devraiit encore une somme plus forte qu’en com- menqant. San-Remo est pour Ies yeux du monde. II faut re- duire; autrement il y aura de nouveau la guerre, ou, plus surement encore, une terrible revolution. Nous ne voulons pas cela». — Politique interieure: «Averescu va au-devant d’un echec et ce sera regrettable; il en est un naîf. Mr. Ar- getoyanu joue aupres de lui le role de lago. La question de Bessarabie est encore pendante et grosse de dangers. Votre role est mal connu; on vous fait un grief de la paix et je 50 NOTE POLITICE — 1920 se aduce o vină din faptul păcei și eu constat că Ave­ rescu și-a dobândit popularitatea fiindcă a vrut pacea»!. —■ A doua zi, Rattigan îmi cere o întâlnire. L’am primit azi dimineață. El este foarte amărât de campa­ nia ce se duce contra Angliei. Argetoianu, care la Cra- iova i-a acuzat că vrea să speculeze România, s’a mul­ țumit să-i spue că a fost rău înțeles. — «Universul» și jurnalele liberale îi atacă cu persistență. — In chestia marinei: «Noi am oferit eontra-torpiloare cu a zecea parte a prețului ce am cerut Italiei; faptul că am împrumuta pentru zece ani un monitor, înseamnă că l’am dăruit; dar ni se cere un material de care nu este nevoe, greu de manipulat; nu există un mi­ nister al marinei, — asta zice tot, — și ar trebui meca­ nici și instructori, ifiind-că meseria! de marinar nu se învață în două zile. Acelaș lucru pentru C. F. R. Putem da de toate și mulți bani, dar dorim să știm ce se face cu toate acestea și deci să avem câțiva fucționari en­ glezi în administrația dv.». Rattigan îmi comunică un raport din 1915, prin care redă o convorbire ce am avut cu dânsul: «Dacă nu ar fi decât Franța și Anglia, ași fi constate que toute la popularite d’Averescu vient de ce qu’il a voulu la paix». Le lendemiain Rattigan me demande un rendez-vous, Je lai vu ce matin. Tres petne de la campagne qu’on mene con­ tre l’Angleterre. A Craiova, Argetoyanu, qui l’a aocuse de vouIoît speculei! la Roumanie, s’est contente de lui dine qu’il avait ete mal compris. L’«Universul» et les journaux libe­ raux attaquent avec persistanee. «Or, dans la question de la marine: nous avons offert des eontre-tropilleuris au 10-e du prix demande â Tltalie; en pretant pour 10 ans un monitor, nous en faisons de fait cadeau; seulement on demande un materiei dont on n’a pas besoin, delicat ă manler; or, il n’y en ia pas de ministere de la marine — c’est tont dire — et il faudrait des mecanieiens et des instructeurs, car le metier de la mer ne s’apprend par en deux jours. De meme pour les chemins de fer, nous pouvons donner de tout et beaucoup g’argent, mais nous voulons pouvoir savoir ce que tout cela devient et necessairement avoir quelques employes anglais dans notre administration». Rattigan me communique un rapport de 1915 rendant une conversation que j’ai eue avec lui': «s’il n’y avait que la France et l’Angleterre, je semis NOTE POLITICE - 1920 51 cu dv.; dar este și Rusia și nu vreau să fie țara sugru­ mată de ea; deci rămân neutru». El adaogă: «Este pă­ cat că nu putem avea de partea noastră o personalitate de talia d-lui Marghiloman, dar recunosc că vorbește ca adevărat om de iStat român». 8 Mai. — întrunirea partidului la Club; rostesc un discurs în care nu uit să vorbesc de Anglia. întrunirea are succes. Seara foarte frumos banchet la Boulevard ; și se poate spune «tot unul și unul»... — Gazetele din Paris sunt rău voitoare pentru An­ glia. Un număr din «Le Rire» este în întregimea lui o satiră la adresa aliatei «care a uitat». 13 Mai. — Regina a venit la Buzău, după cum se invitase când am fost în audiență la Dânsa. Miercuri dimineața am plecat în automobile spre Cislău: Regina cu d-na Lahovary; Drossu cu Mărie și cu mine; gene­ ralul Botez cu generalul Baliff și colonelul veterinar Rădulescu. La întoarcere dejun pe iarbă în pădurea Vi- perești, oferit de Regină ; multă cordialitate. La 4 am sosit la Villa Albatros ; după masă am plecat cu tre- avec vous; mais il y a la Russie et je ne veux pas que le pays soit etouffe par elle; donc je Teste neutre». 11 ajoute: C’est regretțable que nous ne puissions pas avoir de notre cote une personnalite de la taille de Mr. Marghiloman, mais je reconnais qu’il parle comme un homme d’Etat roumain. 8 mai. — Reunion du parti au Club. Je prononce un dis- cours dans lequel je n’oublie pas un couplet pour FAngle- terre. La reunion a du succes. Le soir tres beau banquet au Boulevard. On peut en dire «tout unu și unu». Les journaux de Paris aigres pour FAngleterre. Un nu­ mere du «Rire» est tout entier une satyre ă Fadresse de FAlliee «oublieuse». 13 mai. — La Reine est venue ă Buzeu comme elle s’etait invitee lors de notre audience chez Elle. Mercredi matin, 9 h., avons ete ă la gare; depart pour Cislau en autos; la Reine avec M-me Lahovary; Drossu avec Mărie et moi; le general Mircea Botez avec le general Baliff et le lt.-ool. vet. Rădulescu. Au netour dejeuner sur Fherbe en foret de Vi- perestii, offert par la Reine; tres bon et cordial. A 4 h. ar- rivee ă la villa; la Reine en voiture decouverte avait beau- coup pâti â cause du vent et de la poussiere. The ă 5 h. Dî- ner de 8 couverts â 7/4 h., depart ă 9 h. Sommes invites dans 52 NOTE POLITICE - 1920 nul regal și dela Cptroceni automobilul Reginei ne-a dus acasă. Tot timpul intimitate amabilă, M. S. decla- rându-se foarte satisfăcută. In timpul prânzului Regina a spus: «D-l Marghilo­ man mi-a făcut un compliment la care am fost foarte simțitoare; el mi-a reamintit că am fost singura ființă care am crezut că sfârșitul războiului va fi cum a fost. Este adevărat: toată lumea s’a îndoit, dar toți, fără ex­ cepție!»—Eu: «Trebue să adaog că ochii M. V. fulgerau și m’au sfâșiat cu adevărate săgeți»... — Regina : «Da. Am fost foarte suparăți. Dar am redevenit buni prie­ teni». — Regina a profitat de ocazie ca să-mi spună că generalul Averescu timp de două ore a încercat să o convingă; și că a isprăvit prin a-i spune : «Nu înțeleg pe M. V.» — «D-ta uiți că eu sunt Englezoaică». — In pri­ vința asta Regina ne-a povestit o anecdotă : Lucrul se petrecea la Iași, se inocula în contra tifosului exantema- tic tot personalul unui spital; singură, o «nurse» bătrână rezista și când s’a încercat să o convingă, baba a răs­ puns foarte mândră : «sunt Englezoaică», și Regina râse din toată inima. le train royal et de Cotroceni c’est l’auto de la Reine qui nous oonduit â la maison. Tout le temps intimite amicale et Sa Majeste se declarant tresi satisfaite. A dîner la Reine: «Mr. Marghiloman m’a fait un com­ pliment auquel j’ai ete tres sensible; il m’a rappele que j’etais le seul âtre ayant cru â la fin que la guerre aeue; c’est vrai: tout le monde a doute, mais to^s, sans exception!» — Moi: «Je dois ajouter que les yeux de Vetre Majeste jettaient des flammes; c’est des fleches qu’ils m’ont lancees... — La Reine: «Oui. Nous avons ete tres brouilles. Maintenant nous som- mes redevenus amis». — La Reine a profite de l’occasion pour dire que «le general Averescu deux heures durant a es- saye de me convaincre; quand il a fini par me dire: je ne romprends pas Votre Majeste, je lui ai repondu: «Vous ou- I liez que je suis Anglaise». — Lâ-dessus une anecdote: ă ] issy on inoculait: contre le typhus et le cholerfa tout leper- • onnel d’un hopital; seule une vieille nurse res'istait et, quand on a essaye de lui faire entendre raison, la vieille repondait en se redressant: «Je suis Anglaise» — et la Reine de rire de bon coeur. NOTE POLITICE — 1920 53 — Am primit la Buzău dela Mareșalul Curții o te- legramă, invitându-mă în numele Regelui să asist la Putna (Bucovina) la serbările comemorative pentru Ște­ fan cel Mare. 14 Mai. — Comemorarea lui Ștefan cel Mare nu co-' resp-unde nici cu data morții, nici cu nașterea marelui Voevod. Este o invențiune a lui Averescu șPexcursiu- nea Suceava-Putna-Cernăuți, apoi Hotin și toată Basa­ rabia de sud, terminându-se tocmai la 25 Mai, prima zi de alegeri, seamănă mai mult unei manopere electorale, întreb pe Henri Catargi, care deploră și epoca când se face și graba. Brătianu a refuzat, lorga la fel, se crede că nici Maniu nu va merge. La rândul meu scriu o scri­ soare ca să mă scuz, pe motiv că Duminecă plec în Ba­ sarabia pentru campania mea electorală- Take era sin­ gurul care primise, dar când a aflat că noi toți ne abți­ nem, s’a grăbit să declare prin gazeta lui că și el se va abține. De altfel nu prea era o plăcere: tren special Sâmbătă la 5, sosire la Putna la 11 Duminecă, întoar­ cere Luni, plecând Duminecă din! Putna ! — «Monitorul» conține un decret instituând «un șef superior» al Casei Regale, căruia vor fi supuse și Casa A Buzeu. re$u telegramme du marechal de la Cour, m’in- vitant au nom du Roi â as-sister, â Putna (Bucovine), aux fetes commemoratives de Ștefan cel Mare. 14 mai. — La commemoration de Ștefan cel Mare ne re- pond â rien, ni mort, ni naissance du grand Voevode. (Test une invention d’Averescu et l’excursion Suceava-Putna-Czernovitz. puls Hotin et toute la Bessarabie juisqu’au Sud, ne devant se terminer que le 25 mai, le jour des elections, a bien plutet Fapparence d’une manoeuvre electorale. Je vais aux renseig- nements chez Henry Catargi qui deplore l’epoque et la pre- cipitation. Bratiano a re fuse; lorga idem; on croit que Ma­ niu n’ira pas. J’ecris une lettre pour decliner pour la raison que dimanche je pars pour ma campagne en Bessarabie. Take etait le seul qui ait accepte; en apprenant notre refus- il s’est empresse de declarer dans son Journal qu’il refusait. D’ailleurs le plaisir etait mediocre: train special samedi 5 h., arrivee â Putna â 11 h. dimanche, retour lundi en quittant Putna dimanche soir! Le «Moniteur» contient un decret insti.tuai.it «un chef su- perieur» de la Maison du Roi, auquel seront soumis la mai- 54 NOTE POLITICE - 1920 Civilă și Casa Militară. Titlul e ciudat; se pretinde că există în Spania. Mare Mareșal era anti-democratic, Ministru al Casei Regale ofusca pe membrii guvernului; atunci Averescu a găsit «șeful superior»! E o prostie. 21 Mai. — Am dat o raită în sudul Basarabiei; mi s’a pus candidatura la Akerman și la; Ismail. Cum am întâlnit un întreg aparat administrativ anume mobilizat, un inspector «controlorul subprefecturilor» foarte mo­ dern stil, care, în persoană, învăța pe primari tactica electorală,, nu pot avea mari iluzii. Niță Sergie, noul ministru pentru Basarabia, candidează în contra mea.. Ceeace nu împiedică pe onorabilii dela «Epoca» să re­ pete în fiecare zi că guvernul mi-a pus candidatura ca să mă aleagă acolo. Totdeauna aceiași' bună credință românească! — Plecat din București Duminecă seara 16 Mai — transportul automobilului meu dela București la Galați pe C. F. R. socotit 2700 lei!—am făcut prima zi în automobil Galați-Reni-Bolgrad și Tarutino; a doua zi Clastitz-Teplitz-Sărata-Akerman; a treia zi Budace-Di- vizia-Akmangit-Tatar-Bunar-Bolgrad; a patra zi Bol- son militaire et la maison civile. Le titre est bizarre; on pre- tend qu’il existe en Espagne. Grand marechal etait antide- mocratique, ministre de la Maison offusquait les membrei du gouvernement. Averescu a trouve «șeful superior!» C’est niais. 21 mai. — Fait une tournee dans le Sud de la Bessarabie. On a pose ma candidatura ă Ackerman et Ismail. Comme j’ai rencontrie tout un appareil administratif mobilise, un inspec- teur «controlorul subprefecților» tres modern-style qui per- sonnellement enseignait aux maires la tactique electorale» je ne puis avoir d’illusions. Nitza Serghie, le nouveau ministre pour la Bessarabie, est mon contre-candidat. Cela n’empeche pas les honorables de l’«Epocia» de repeter chaque jour que. le gouvernement pose mia candidature pour m’y faire elire. Toujours la meme bonne foi roumaine! Parti de Bucarest dimanche soir, 16 mai — le transport de mon auto Bucarest-Galatz m’a ete compte 2700 lei! — j’ai fait en auto, le premier jour, Galatzi-Reni-Bolgrad-Ta- rotino; le second Tara,tino-Clastitz-Teplits-Sărata-Acker­ man; le troisieme Ackerman-Budaki-Divizia-Acmanghit-Ta- tar-Bunar-Bolgrad; le quatrieme Bolgrad-Reni-Galatzi-Te- NOTE POLITICE — 1920 55 grad-Reni-Galați-Tecuci-Mărășești-Focșani-Buzău. Foar­ te obositor, dar foarte instructiv. Populația germană și cea bulgărească mult mai înaintate decât cea din Regat. Sate frumoase, biserici admirabile, case bine ținute și bine aliniate. Culturile îngrijite, vitele, și mai ales caii, de toată frumusețea. Populația este unanimă a se plânge de abuzurile administrației și de brutalitatea militarilor. Bătaia și luarea cu forța sunt la ordinea zilei. Și nu e chip de a se plânge : nu se poate circula fără permis. Toată lumea ar renunța voios la dreptul de vot numai ca să fie liber să lucreze în liniște. Drumuri nu există, — sistem defensiv în contra in­ vaziilor, — dar poduri foarte frumoase peste ori ce râu­ leț sau vâlcea. Foarte frumoși stâlpi de piatră pentru a indica direcțiile; dar cum nu rămân decât bucăți din ei, te rătăcești la fiecare bifurcație. Am făcut vreo suta de kilometri mai mult decât trebuia. Populație bună, țară foarte frumoasă care merită o soartă mai bună de­ cât aceia pe care i-o facem noi. 25 Mai. — încep alegerile. La București, liniște. In provincie se strânge șurubul și este «la maniere forte». cuci-Mărășești-Focșani-Buzeu. Tres fatiguant, mais tres in- structif. La population allemande et la bulgare beaucoup plus avancee que celle du royaume. Villages magnifiques, belles eglises, maisons bien tenues et bien -alignees, culturțes soignees, bestiaux, surtout chevaux magnifiques. Les gens sont unanimes ă se plaindre des aibus de radministration et de la brutalite des militaires. On roisse et on prend de vive force. Pas moyen de se plaindre: on iie peut circuler sans permis. Tout le monde renoncerait volontiers au droit de vote pourvu qu’on fut libre de travailler en paix. Pas de routeis — systeme defensif contre invasion — mais de tres beaux ponts en travers des moindres rigoles ou plis de ter- rain. De magnifiques steles en pierre indiquaient la direc­ ti on; il n’en reste que des tronșons, aussi â chaque oarrefour on se perd facilement. J’ai fait une centaine de kiloimetres en plus. Bonne population, beau pays qui merite un meilleur sort que celui que nous lui faisons. 25 mai. — Les elections commencent. A Bucarest calme. En province on serre la vis et c’est la maniere forte. But- 56 NOTE POLITICE — 1920 Butculescu personal a văzut în Teleorman cum alegă.' torii erau bătuți. Violențele prefectului Cioc sunt din cel mai pur «vechiu regim Chirițescu». 31 Mai. — La alegeri suntem bătuți peste tot. De altminteri este foarte natural, căci nu putem promite nici pământ gratis, nici pădurile în plus, ca țărăniștii, nici noui exproprieri și izlaze, ca guvernul. Rolul nostru nu poate reîncepe decât când va fi terminat procesul agrar. La București, s’a fraudat pentru a putea fi ales Take lonescu. In plus de «umplutură», în două comune s’au adăogat pachete de buletine egal cu numărul votanților înscriși. La Buftea judecătorul de ocol a anulat 480 de liste țărăniste, fără nici un motiv: Bărbătescu și Anas­ tasii!, cari erau martori, nu au zis nimic de frica țără­ niștilor. Mulți prieteni ai noștri, la București, au votat lista lui Averescu pentru «a evita revoluția» ! 2 Iunie. — Aurel Solacolu îmi raportează că la Con­ stanța prefectul Berea, tânăr foarte puțin considerat, transfug politic, adunat de Averescu, trafică cât poate. Iar zelul lui electoral a provocat o telegramă de pro­ testare din partea judecătorului dela Hârșova către culescu a vu, dans le Teleorman, oomme on rossait â tour de bras. Les violences du prefet Cioc sont de Fancien regime Kiritzescu le plus pur. 31 mai. — Nou-s mordons le poussiere partout. C’est tout naturel : nous ne pouvons promettre ni la terre gratis et forets en plus, comme les tzaranistes, ni des nouvelles expropriations et des islaz comme le gouvernement. No­ tre role ne peut recommencer que quand on aura termi­ ne le proces agraire. A Bucarest on a fraude pour ar- river â faire passer Take lonescu. En plus de «l’umplutură». dans deux cominunes ont a ajoute des paquets egaux au nombre des inscrits. A Buftea, le juge de paix a annule 480 listes tzaranistes sans aucune raison quelconque; Barbatescu et Anastasii! temoins ont laisse faire par peur du tzaranis- me. Beaucoup de nos amis â Bucarest ont vote la liste d*Ave­ rescu pour «eviter la revolution». 2 juin. — Aurele Solacolu me rapporte: a Constantza il y a un prefet, Berea, jeune homme peu estime, transfuge po­ li tique, recueilli par Averescu, qui trafique tant et plus. Par contre son zele electoral a valu un telegramme de protes- tation du juge de Hârșova au ministre de la justice. Devant NOTE POLITICE - 1920 57 ministrul justiției. Prefectul în automobil, cu capul gol. perora, și amenința mulțimea alegătorilor în fata lo­ calului de vot. La Bazargic, prefectul Gherghel, un alt transfug, și-a luat rămas bun clela prietenii noștri, foarte politi­ cos, dar zicându-le pe fată : «Ce vreți ? nu vreau să mor sărac»! In adevăr, în două luni de zile a și realizat 600.000 lei. A vrut să vândă lui Stoian un scaun de de­ putat pentru 200.000 lei. La Silistra Averescu are alt prefect, Gliibănescu, care a fost suspendat doi ani din învățământ pentru că în calitate de director al Școalei Normale, trafica; la Iași a fost suspendat în timpul războiului pentru a doua oară, pe motivul că vânduse certificate de studii! Dacă (oamenii din aceste județe nu sunt mulțumiți, trebue să aibă caracter rău. Guvernul nu se va lepăda de ei : au reușit alegerile în plin ! 3 Iunie. — Generalul Christescu mi-a spus, acum vreo 8 zile, că vrea să părăsească armata. Nimic nu merge- Nu avem muniții și nici un arsenal nu e în stare de funcțiune, pe când la Unguri toate atelierele meta­ lurgice1 militare sunt în plină activitate. le local du. vote, en auto, le prefet, nu-tete^ perorait et me- na^ait la foule des electeurs. — A Bazargic, prefet un autre transfuge, Gherghel. qui a pris conge des notres, poliment, mais en leur disant ouvertement: «Ce vreți? Nu vreau să mor sărac!» En deux mois il a deja realise Ies 600.000. II a voulu vendrie â Stoian un siege pour 200.000. — A Silis­ tra, Averescu a un autre prefet, Gliibănescu, suspenda pour deux ans de renseignement pour trafics comnie direc- teur Ecole Normale â lassy, suspendu pendant la guerre une seconde fois pour avoir vendui des certificats d’etudes! — Si Ies gens de lâ-bas ne sont pas contents, ils ont mau- vais caractere- Le gonvernement ne Ies reniera pas: ils ont reussi en plein leurs elections! 3 juin. — Le general Christescu m’a dit, il y a huit jouns, qu’il veut quitter l’armee. Bien ne va. Nous n’avons pas de munitions et aucun arsenal n’est en etat de fonctionner, tan- dis que «chez Ies Hongrois tonte leur metalurgie militaire est en pleine activi te. 58 ^OTE POLITICE — 1920 — Ultimul împrumut emis la 85 se află pe piață cu 71 lei. Acesta e rezultatul politicei financiare istețe a gu­ vernului, care a admis subscripția coroanei la 50 bani când pe piață se găsea la 30 și chiar la 25 bani. Ar­ delenii cari își vând titlurile chiar cu cursul de 71, tot mai au un foarte frumos câștig ! 12 Iunie. — De mai multe ori am fost solicitat de un d. Ionel Halmaghi din Scoreiu, fost ofițer în ar­ mata austriacă, care ar dori să alipească partidului con­ servator câteva județe din Ardeal, dar care ar vrea mai ales să creez o gazetă «independentă», cel puțin la în­ ceput. Nu fac nici o mișcare până nu culeg referințe. Dar stau de vorbă cu el : el tratează de bandiți pe mem­ brii comitetului național ca Lepădatu și Bontescu; Ma­ niu, un mare vinovat fără voință; Tăslăoanu-ministrul, un aventurier care dormea înainte pe postavul biliarde­ lor. Zice că oamenii curați, ca Mihu, se țin la o parte. Că sunt probe că Goga, pe timpul când era membru în comitetul dirigent, scria lui Christofi, ministrul ungar al internelor, tot ce se petrecea la comitet! — Hotărât, salata transilvăneană are multe legume putrede. Le dernier emprunt emis ă 85 est sur le marche â 71 lei. C’est le insultat de la politique financiere avisee du gou­ vernement, qui a accepte ă. la souscription la couronne pour 50 bani et, comme dans le commence on la tr ou vait ă 301 et â 25 bani, les Ardeleni, en revendant leurs titres memes â 71, realisent encore un bon benefice! 12 juin. — Voilă plusieurs fois que je suis relance par un Mr. Ionel Halmaghi de Scoreiu, ancien officier dans l’ar- mee autrichienne, qui veut affilier au parti conservateur quelques districts de l’Ardeal, mais qui voudrait surtout que je fonde un journal aux al Iureș «independantes» pour corn- mencer. Je ne bronche pas avant d’avoir des renseignements. Mais, en causant, il trăite de bandits les membres du Comite National comme Lepadatu, Bontescu; Maniu, un grand cou- pable sans volonte; Taslaoanu — le ministre — d’un aven­ turier qui dormait sur les tapis des billards, II dit que les gens propres, comme' Mihu, se tiennent ă l’ecart. II y a des preuves que Goga, du temps ou il etait membre du Comite Dirigeant, ecrivait ă Christofi, ministre hongrois de l’inte- rieur, tout ce que se piassait au Comite! Decidemenft lu sala- de de Tvansylvanie a beaucoup de legtimes pourris* NOTE POLITICE — 1920 59 13 Iunie. — In fine și Take lonescu a ajuns minis­ tru, dar nu are interimatul Finanțelor atât de dorit. Ave­ rescu părăsește Internele și se însărcinează el cu Finan­ țele în momentul propice, când rublele și coroanele vor fi retrase. In aceiași zi — coincidență simbolică — «Monitorul» anunță concesiunea monopolului de distribuția petrolu­ lui societății «Industria Română a Petrolului», care este, din toate afacerile veroase, cea mai scandaloasă pe care o cunosc. Tăslăoanu poate acum să se retragă din minister; și-a făcut suma. — Giolitti a fost chemat la Afacerile Străine. Sem­ nal timpurilor! Cristescu îmi spusese că la San-Remo, Nitti mersese mână în mână cu Lloyd George în ches­ tia îndemnizării de război și în celelalte chestii germane și că Lloyd George, dintr’odată, la.părăsit după ce ob­ ținuse dela Francezi tot ceeace cerea în Asia. S’ar putea prea bine ca numirea lui Giolitti să fie o ripostă. 16 Iunie. Am văzut pe Mihail Boerescu de la Londra: Succesul lui Vaida în Anglia a fost foarte se­ rios; Lloyd George și trufașul Balfour i-au arătat cu atât mai multă prietenie, cu cât Brătianu le fusese odios 13 juin. — Take lonescu est enfin ministrie, mais il n'a pas l’interim tant souhaite des finances. Averescu quitte l’interieur et se clrarge des dites finances au moment pro- price, ou les roubles et les couronnes vont etre retirees. Le meme jour — coincidence symbolique! — se trouve au «Moniteur» la concession du monopole de distribution du petrole ă «ITndustria Română a Petrolului» qui estbienraf- faire vereuse la plus soandaleuse que je connais.se. Tas- laoanu peut quitter le ministere. Sa pelote est faite. Giolitti est appele aux affaires. Signe des temps! Chris- tescu m’avait dit qu’â San-Remo, Nitti avait marche aux cotes de Lloyd George, la main dans la main, dans la ques- tion de rindemnite de guerre et les autres questions alle- mandes et que Lloyd George alâche subitement ayantobtenu des Franqais tout ce qu’il demandait en Asie. La nomina- tion de Giolitti pourrait bien etre une riposte. 16 juin. — Mi chel Boerescu de Londres: Le succes de Vaida en Angleterre a ete serieux; Lloyd George et rorgueib leux Balfour lui ont marque d’autant plus d’amitie que Bra- tiano leur a ete ă tous deux odieux. La gaffe de toujours 60 NOTE POLITICE — 1920 la amândoi. Greșala de a se reproșa într’una aliaților că nu se observă tratatul din 1916., ar fi putut fi evitată. In adevăr, trei zile după armistițiul din 17 Noembre, tânărul Nicholson, mâna dreaptă a lui Balfour, s’a dus după Boerescu la Club ca să-i recomande călduros : 1) a nu scoate vecinie înainte convențiunea din 1916; 2) să fie numiți plenipotențiari Mișu și Take loiiescu, cunos- cuți în Anglia. Trei zile mai târziu, Nicholson s’a reîn­ tors la Boerescu ca să afle dacă acesta avizase guvernul lui de chestia esențială a convențiunei din 1916 ! Și par’că s’ar fi făcut într’adins, toată diplomația lui Bră- tianu nu s’a bazat decât pe această convenție. — Steed de la «Times» ura și el pe Brătianu. De altfel, în timp ce presa din Paris costa milioane, presa din Londra era disprețuită. Boerescu mi-a confirmat ceeace aflasem în privința faimosului general Thomson, care avusese conducerea distrugerei sondelor noastre ; el s’a făcut membru în Labour-partid și în calitate de «travaillist», când a. fost convocată presa pentru Vaida, a reprezentat la legațiu- nea noastră gazeta englezească cea mai bolșevică ! Anton Bibescu — prinț și ginerile lui Asquith, mă reprocher aux allies rinobservation du trăite de 1916, aurait pu etre evitee. En effek trois jours apres Tarmisti'ce du 17 novembre, le jeune Nicholson, bras droit de Balfour, a ete trouver Boerescu au Club, pour recommander avec chaleur: 1) ne pas exhiber la convention de 1916; 2) nommer plenipo- tentaire Mișu et Take lonescu que nous connaissons. Trois jours apres, Nicholson est revenii s’informer si Boerescu avait avise son gouvernement sur la question essentielle de la convention de 1916! Comme un fait expres, ce n’est que sur; la procluction de cette piece que s’est basee tonte la di­ plomație de Bratiano. Steed, du «Times», Tavait aussi en horreur. D’ailleurs, alors que la presse de Paris engloutis' sait des millions, celle de Londres etait dedaignee. Confirmation de ce que j’avais appris. Le fameux ge­ neral Thomson, qui dirigeait la destruction de nos sondes, est devenu membre du parti Labour et comnie travailliste il a represente â la legation, lors dela convoca tron de la presse pour Vaida le Journal anglais le plus bolchevique! Antoine Bibescu, — prince et gendre de Asquith s. v. NOTE POLITICE — 1920 61 rog ! — și-a pierdut complect capul. Nu are cu' colonelul Rosetti, atașat militar, decât raporturi prin note scrise; și, perfect gentilom, a trimis la București o notă tele­ grafică în contra lui Rosetti, pe care a semnat-o cu nu­ mele lui Boerescu, fără măcar să vestească mai târziu pe acesta. — Am atacat foarte vehement în «Le Progres» și în «Steagul» mârșăvia concesiunei distribuției petrolu­ lui societății Industria Română a Petrolului. 19 Iunie, •— Campania în contra concesiunilor lui Tăslăoaiiu societății I. R. D. P. — concesionara mo­ nopolului de distribuție și de import al petrolului, — și societăței pentru «Refacerea Industriei» pe care o duc personal Și care a obligat pe «Dacia», pe «Univer­ sul», pe lângă gazetele țărăniste, să facă cor cu mine, își aduce roadele. Garoflid a fost la Corteanu pentru a încerca să obțină o desarmare, prin făgăduiala unei mo­ dificări a legei și prin oferta de trei locuri de deputați pentru Arion, Săulescu și mine. Regele este îngrijorat și nu mai vrea să semneze nici un decret-lege. Teza lui p.! — a completement perdu la tete. Avec le colonel Rosetti, attache militaire, il n’a que des rapports par notes ecrites et, gentilhomme parfait, il a envoye ă Bucarest contre lui un telegramme signe Boerescu, sans meme le communiquer plus tard ă celui-ci. J’ai attaque dans le «Progres» et fait attaquer vigoureu- sement dans le «Steagul» la turpitude de la coneession de la distribution du petrole ă lu Societe du Petrole. 19 juin. — La eampagne contre les ooncessions de Taz- laoanu â 1’1. R. D. P. — la ooncessionnaire du monopole de distribution et d’importation du petrole — et â la Societe «pentru Refacerea Industriei», que je mene personnelle- ment et. qui a force la «Dacia», l’«Universul», en plus des journaux tzaranistes â faire chorus, porte ses fruits. Garo­ flid a ete trouver Corteanu pour tâeher d’amener un desar- mement par la promesse d’une modification de la lot et par l’offre deguisee de trois sieges pour Arion, Seulescu et moi. Le Roi est inquiet et ne veut plus signer aueun decret-loi. La these de Garoflid est specieuse s il faut aider 62 NOTE POLITICE - 1920 i Garoflid este că trebue ajutată burghezimea, expropiată de pământul ei, să se refacă pe un alt teren. — D-l Franklin-Martw^ ministrul Italiei, a chemat pe Kiriacescu și i-a comunicat că Polonezii au suferit o foarte mare înfrângere care, crede el, nu e lipsită de pericol pentru noi; consiliul de miniștri a avut eri o lungă ședință ; se vorbește de o alianță cu Polonia. Pe de altă parte Bulgaria nu se va da învinsă în chestia Traciei. Ambele furtuni amenință granițele noastre. Și aliatii n’au de gând să miște nici degetul cel mic și să se amestece în eventualele noastre greutăți! — Privitor la alegeri: un ordin al ministerului de război a prescris corpurilor de trupă să ție gata ca- mioanele militare, cari vor trebui să servească) pentru propaganda electorală ! Șofeurii fiind demobilizați, s’a tocmit pe piață, cu prețul cerut de ei, toți mecanicii dis­ ponibili ; în modul acesta au fost întrebuințate 100 tră­ suri. Singur Văitoianu a răspuns că camioanele arma­ tei nu pot isluji pentru un astfel de scop politic și a re­ fuzat în scris. 21 Iunie.—Eri a avut loc deschiderea Camerelor: dis- la bourgeoisie expropriee de la torre â se «refaire» sur un autre terrain (?!). Mr. Franklin-Maritin, le ministre d’Italie, a appele Kiria­ cescu. Les Polonais ont re(?u une pile formidable qui, pour lui, n’est pas sans danger pour nous ; le conseil des minis­ tres a longuement siege hier ; on gârle d^une alliance avec la Pologne. D’autre part, la Bulgarie ne se laissera pas faire dans la question de la Tlirace. Les deux orages interessent nos frontieres. Or, les Allies ne comptent pas remuer le petit doigt et se meler de nos affaires eventuelles ! Sur election: Un ordre du ministere de la guerre a preiscrit aux corps de troupe de tenir prets les camions .militai nes» ces voitures de vânt servir pour la pro­ pagande electorale. On n’avait pas de chauffeurs: ils etaient demobilises. On en a engage sur la place aux prix exiges par les mecaniciens disponibles. Cent voitures ont ete ainsi employees. Seul, Vaitoianu a repondu que les camions de l’armee ne pouvaient servir pour des buts politiques et a refuse par ecrit. 21 juin. — Hier ouverture des Chambres. Le discours NOTE POLITICE - 1920 63 cursul Tronului foarte scurt și gol. Nici un cuvânt des­ pre politica externă, cu toate că s’a vorbit de lungile consilii ținute în privința Poloniei. In ajun, la adunarea majorităților, Averescu ceruse deputății or să nu discute Mesagiul și să lase discursurile opoziției fără răspuns. — La curse, după primirea Regelui, făcusem semn /ui Greceanu să mă înlocuiască și eu mă retrăgeam când Regele a venit personal după mine și, chemându-mă îna­ poi, a coborât cu mine ca să-mi arate noul automobil Rolls-Royce. Cum M. S. nu spusese lui Greceanu să-1 în­ soțească, am înțeles că vrea să stea de vorbă cu mine. Am atacat chestiunea I. R. D. P. — Regele : «Nu ! nu ! trebue să vă spun că am fost înșelat». — Eu : «Știu că un ministru (Negulescu) a spus acum în urmă M. V., că se câștigă mulți bani și că era mai bine ca Statul să fie acela care îi va câștiga...» — Regele : «Nu numai atât, mi s’a spus că era o lichidare și nu este adevărat!» (Citez textual). Regele a adăogat că acest lucru trebue corectat; că au fost reclamații justificate; că trebue multă prudență în afaceri de petrol : că a refuzat să, du Trone trles court et vide. Pas un mot de politique etran- gere, malgre qu’on ait parle de longs conseil tenus au sujet de la Pologne. A la reunion des majorites, la veille, Averescu avait demande aux deputes de ne pas discuter le Message et de laisser l’opposition discourir sans contradiction. Au, courses. Apres compliments de reception, j’avais fait ulgne â Greceanu de me remplacer et je me retirais quand le Roi courant apres moi et me rappelant est descendu avec moi pour me montrer sa nouvelle auto, une superbe Rolls- Royce. Comme Sa Majeste n’avait pas dit ă Greceanu d’ac- compagner, j’ai compris qu’il voulait cauiser. J’a ii atta- que la question de 1’1. R. D. P. et de la Refection ; le Roi: «Non! non! je dois vous dire que nous avons ete trompes»... Moi : «Je sais qu’un ministre (Negulescu) a tont recem- ment dit ă Votre Majeste qu’on gagnait beaucoup et qu’il valait mieux que l’Etat gagnât cet argent»... Le Roi : «Pas seulement cela. On m’a dit que c’etait en liquidation et ce n’est pas vrai!». — Je cite pârtie essentielle textuelle. Le Roi â ajoute que $a doit etrie corrige ; qu’il y a eu des recla- mations justifiees; qu’on doit etre fees circonspect dans Ies affaires de petrole ; qu’il a refuse de signer une autre 64 NOTE POLITICE — 1920 semneze o altă afacere, «Hambarul» (lucru de care s’a plâns Garoflid, vezi 19 Iunie). — Am spus verde Rege­ lui că Tăslăuanu este un hoț și că trebue să se ferească de el. — Regele: «Dar are pe Deleanu (?) ca să-l con­ ducă, și de acesta nu s’a zis niciodată nimic». — Regele m’a lăsat să înțeleg că și Averescu fusese indus în eroare. 24 Iunie. — Alexandrescu, avocat la ministerul de in­ dustrie, mi-a povestit că a însoțit la ministerul de finanțe pe o rudă a lui, ofițer cassier, care de trei zile așteaptă încasarea unei ordonanțe de plată de 300.000 lei pentru un regiment din Basarabia. Cu toate intervențiile, An- ghelescu a refuzat plata : Cassa e goală ! Dar, adaogă el, în minister se fac instalări mărețe. Trancu-Iași cel din­ tâi dotează... asistența socială cu mobile și cu personal ultra-costisitor. In ceeace privește pungășiile, zice el, li­ beralii erau copii de țâță pe lângă Tăslăoanu și perso­ nalul lui Averescu. — Am prânzit aseară, invitat de Stolojan, cu con­ tele Skrzynski, ministrul Poloniei. El pare foarte ingri- jat de' mersul războiului; front prea întins și care nu se affaire, le Hambarul (sujet de plainte de Garoflid, v. 19 juin). J’ai carrement dit au Roi que Tazlaoanu etait un vo- leur et; qu’il fallait se mefier de lui. Le Roi : «Miais il a, pour le mener, un Deleanu (?) dont on n’a jamais rien dit». — Le Roi a laisse entendre qu’Averescu avait ete aussi induit en erreur... 24 juin. — Alexandrescu (Burtica), avocat ministere industrie, me raconte qu’il a acconupagne aux Fiuances un sien parent, officier payeur, qui depuis trois jours atten- dait l’encaissement d’une ordonanee de payement de 390.000 lei, pour un regiment de Bessarabie. Malgre toutes les inter- ventions, Angelescu a refuse net : les oaisses sont vides ! Mais — ajoute-t-il — dans les ministeres on s’installe roya- lement. Trancu-Iassy est le premier â doter... rassistance sociale de membres et de personnel ultra-dispendieux. En fait de vols — dit-il — les liberaux etaient des enfants au- pres de Tazlaoanu et du personnel d’Averescu. Dîne hier, invite par Stolojan, avec le comte Skrzynski, ministre de Pologne. Tres inquiet de la tournure de la guerre ; front trop vaste qu’on ne peut plus tenir. L’Ucraine NOTE POLITICE — 1920 65 mai poate ține. Ukraina n’a fost în stare să organizeze măcar o miliție. «Nu există ! suntem blocați!», zice el. Franța și Anglia trimit muniții și ajutoare, clar nu trece nimic din cauza lucrătorilor englezi și italieni; grevele servesc tocmai să anuleze aceste transporturi. «Dacă nu avem un succes înainte de iarnă și dacă intrăm într’un război lung, chiar ființa Statului este primejduită !» 25 Iunie. — Germanii nu-și pierd vremea. 0 mulțime de misiuni oficioase se află la București pentru a reînoi relațiunile comerciale. Hildebrand are chiar o misiune oficială. Dl. Rudolf Rengshausen, însoțit de Heinz Voss, ar dori să provoace trimiterea unei delegații române la Berlin. Dr. Ludwig von Donle, Geheimrat, adus de către Arthur Moos, fost ofițer de poliție la București pe timpul ocupației, a venit la București să trateze acorduri pen­ tru a împiedeca ca «Lloydul Bavarez» să cadă în mâinile Englezilor, care au și absorbit «Siid-Deutscher-Lloyd» și «Donau-Dampfschiffahrt-Ges». El vine din Franța și are tot concursul Francezilor : bine înțeles ! — A văzut pe Take lonescu; va vedea și pe Argetoianu și îmi spune n’a pas ete capable d’organiser meme une milice: «C’est rien»! — me dit-il. «Nous sommes bloques». — La France et l’Angleterre donnent des munitions et des secours, mais rien ne passe â cause des ouvriers anglais et italiens ; les greves servent justement â annuler ces transports. «Si nous n’avons pas un succes avant rhiven et si on entre dans une guerre longue, l’existenee de l’Etat est elle-meme en danger !». 25 juin. — Les Allemands ne perdent pas de temps. Une fonie de missions officieuses sont â Bucarest pour renouer des relations commerciales. Hildebrand a meme une mis- sion officielle. Mr. Rudolf Rengshausen, accompagne par Hein^ Voss, voudralit provoquer l’envoi d’une delegation roumaine ă Berlin. Mr. le dr. Ludwig von Donle. Geheimrat. amene par Arthur Moos — autre fois of fi cier de police ă Bucarest sous Foccupation, — est venu traiter ă Bucarest des accords pour empecher le «Lloyd Bavarois» de tomber aux mains des Anglais, qui ont deja absorbe le «Sud-Deut- scher Lloyd» et la «Donau-Dampsfchiffahrt-Ges». II vient de Paris et a tout le concours des Fran^ais: naturellement. II a vu Take lonescu, verra Argetoyanu et me dit avoir fait 66 NOTE POLITICE — 1920 că a făcut un acord cu «Serviciul de navigație româ­ nească». L’am. convins să se gândească la o societate mare românească care ar cuprinde și o participare a Statului. — Mare scandal eri la Cameră; au avut loc chiar bă­ tăi; alt scandal astăzi. Și nu s’a trecut încă de validări. Țărăniștii împreună cu toată opoziția fac o obstrucție îndârjită. Trebue ca Averescu să inter vie mereu, perso­ nal. Take cu ai lui stau cu brațele încrucișate. Se zice că Averescu îi va da în sfârșit interimatul Finanțelor. Pu­ blicul este foarte decepționat de acest regim. 28 Iunie. — Garoflid m’a căutat de două ori: Ăștia au discutat și vor să-ți ofere un loc în Ardeal... «Ăștia» sunt colegii lui. El e însărcinat să mă pună în contact cu Vaida fiindcă, însărcinat să vorbească cu acesta, Ta găsit foarte încăpățânat, zicând că dacă s’ar preta la un aranjament, ar reîncepe acuzațiile de filo-germanism în contra lui. Să fi spus el această prostie? să fi pretins ca guvernul să facă pe «Epoca» să tacă din gură? sau e o simplă simulare ? Am tăiat-o scurt. N’am ce căuta în Ar- un accord avec la «Navigation Roumaine». Je l’ai pousse â songer ă une grande societe nationalisee roumaine, englo- bant aussi une participation de l’Etat. Scandate â la Chambre hier ; on s’y e2 h. II veut des nouvelles, surtout savoir s’il est vrai que nous occupe- rons la Bucovine. Ne s’imagine pas comment on pourra se retirer, — ne pense pas que militairement on puisse occuper la longue ligne Predeal-Berlin. — Au rapport de la Surete appris que le regiment de Lipcani s’est revolte et a chasse ses offioiers, presque tous 8 TI 4 ^OTE POLITICE - 1921 meat astăzi ca Begele îl va primi mâine. Presupun ca a ținut să mă facă să observ această grabă. El este cate­ goric și e ar în tot ce spune : «Trebue ca «le Bocitei sa plătească, mi-a spus el râzând. Deci, nu se va formaliza dacă cinc-va scapă cuvântul în fața lui. Take lonescu l-a primit «foarte amabil» și i-a spus că dorea cele mai bune raporturi cu Germania! (Ce «farceur !»). Sunt nego­ cieri pe cale de a isbuti: locomotive în contul emisiunii Băncii Naționale. Take a făgăduit că va ridica lichidarea mic lor averi germane și că deasemenea va pune la a- dăpostul confiscărilor mărfurile germane trimise în țară. Freytag nu se arată nemulțumit. In Germania se lucrează foarte puțin. Berlinul acum este foarte murdar, înfrângerea socialismu’ui este complectă și răsboiul Ta desorientat în ceeace privește solidaritatea maselor. — Agitare febrilă în politică; descompunerea ca­ binetului se desăvârșește. Averescu caută prin Dăianu '(acesta din urmă a mărturisit-o lui Theodorian) să ne­ gocieze cu țărăniștii, pentru a putea să se echilibreze în vederea unei rupturi cu Take lonescu; aceasta este vechea formulă a lui Argetoianu. Pe de altă parte, Epis- le Roi le verrait demain. II a tenu. je suppose, me faire re- marquer cet empressement. II est rond et clair dans ce qu’il dit. «II faut que le boche paye», a-t-il dit en riant. On le ve- xera donc pas si on lâche le mot. II a ete tres aimablement resă-i lase pe li­ berali, cari după un an vor fi gata. Grozavă tactică... ! 4 Iunie. — Generalul Mircescu sosește din Bucovina chemat de Averescu ; vrea să-i ofere ministerul de răz- boiu. Rășcanu a refuzat să facă o nouă promoție de ge­ nerali la care ține Averescu, pentru a putea strecura și pe Dimitrie Sout'zo. Mărdărăscu a refuzat și el. Mir­ cescu îmi cere un sfat, ce să facă ? II povățuesc să se abție. Mircescu recunoaște că are, față de Averescu care i-a fost profesor, mari obligații; el nu va primi decât dacă nu se insistă pentru avansările la gradul de gene­ ral și dacă se ia angajamentul, față de eh că se va tri­ mite la front toți colonelii pe care Președinția îi ține pe lângă ea pentru a îndeplini funcțiuni civile de con­ trol, etc. Vu le soir, tard, Lupu. Peu et flammes contre lorga qui lui a tranquillement dit : «M’am întâlnit cu Vintilă Brătia­ nu ; știi că s’a (schimbat omul ? Se uită acuma în față. Știi că se poate lucra și cu dânșii?» — II paraît que lorga est plus girouette que jamais; Lupu cherche ă detacher le tzaranisme de lui. Les raisons aigres : il ne doivent plus viser le pou- voir ; laisser. Ies liberaux et au bout d’un an ils sont finis. Grande tacti que... 4 juin. — General Mircescui arrive de Bucovine mande pari Averescu; on veut lui offrir la guerre. Rășcanu a refuse de proceder ă une nouvelle promotion de generaux â la- quelle Averescu tiei^t pour y glisser Dim. Souitzo. Marda- rescu a refuse aussi. Que doit-il faire ? Je conseille l’ab- stention. Mircescu reeonnait avoir des grandes obligati ons envers Averescu qui a ete son professeur ; il n’acceptera que si on n’insiste pas pour les nominations des genăraux et que și on lui permet de renvoyer au front tous les colonels que la Presidence tient autour d’elle pour les emplois civils de controle, etc. j 132 NOTE POLITICE - 1921 5 Iunie. — Regele mă întreabă, la curse : «Ce fac Ardelenii ?». II pun în curent cu cate-va vagi conver­ sații avute. «Nu pot, zice Regele, dar absolut nu, să-i pun în fruntea unui guvern. Este un lucru imposi­ bil ; n’au nici experiența, nici autoritatea necesară ; u’ași putea isă fac o astfel de experiență decât în tim­ puri normale; și nu e cazul». 8 Iunie. — lorga, privitor la legea agrară, face elo­ giile liberalilor, și «Viitorul» ridică pe lorga în slava cerului. Acord mișcător. Nu le-a trebuit multă vreme nici unora nici altuia ca să-și schimbe părerile... 15 Iunie. — Regina m’a chemat. Ea vorbește de toate cu familiaritate, într’un mod plăcut, până și de Durnell pe care ar dori să-1 vadă din nou în serviciul meu. Apoi Regina strecoară în cursul conversației, venind vorba de daruri: «Orice le face plăcere lui Carol și nevestei lui; n’au nimic ! Familia grecească nu prea e darnică, nici nu prea are de unde ; au însă la Paris pe unchiul George (care a luat de soție pe Princesa Bonaparte)., care e foarte bogat. La el e speranța pentru cadourile 5 juin. — Le Roi aux courses : Que font les Ardeleni ? — Je mets au courant des quelque vagues conversations.—«Je ne puis pas, mais absolument pas, les mettre a la tete d’un gouvernement, a dit le Roi. C’est impossible : ils n’ont ni Texperience, ni l’autorite; je ne pourrais faire de pareils essais qu’en temps normal, et ce n’est pas le cas». 8 juin. — lorga, ă propos de' la loi agraire, fait l’eloge des liberaux et le «Viitorul» chante les eloges de lorga. Ac- cord toujours. II n’a pas fallu beaucoup de temps ni aux uns ni ă l’autr'e pour se retourner... 15 juin. — La Reine m’a fait appeler. Elle parle de tout avec abandon, gentiment, meme de Durnell, qu’elle vou- drait revoir â mon service. A propos de cadeaux: tout fait plaisir ă Carol et â sa femme: ils n’ont rien. La familie de Grece n’est pas donnante ; elle n’a pas trop de quoi ; on a, â Paris, Tonele Georges (qui a epouse une Princesse Bo- naparte), qui est tres riche. On comptait sur lui pour les NOTE POLITICE - 1921 133 de căsătorie. Atunci sa anunțat lui Carol că familia îi va da un serviciu de ceai de argint și că George va fi acela care-1 va da... Or, George a trimis un fleac, un ceainic mic, de prost gust, o cănuță pentru lapte, o za- harniță, totul încăpând pe o tavă mai mică ca o farfurie. Am râs cu mare poftă; și cum biata Elena era cam ru­ șinată, pentru a o îmbuna s’a hotărât cu veselie, că ser­ viciul se va păstra pentru primul copil : «va fi excelent pentru dejunul lui de dimineață !». Toate acestea po­ vestite de Regină cu mult «umor». — Apoi vorbim de faimoasa încoronare. Regina e furioasă; a vrut chiar să oprească pe Rege să meargă la Alba-Iulia, pentru a nu avea răspunderea ororilor de gust cari se pregătesc. — «Sunt artistă și nimeni nici nu mă consultă ! Și se crede că Eu, fată de împărat rus și de Rege englez, voi pune pe capul meu o coroană de aramă! Să se culeagă o nuia la Mărășești, să mi se încingă fruntea cu ea, consimt; dar cu aramă ? Niciodată ! Ce rost are această grabă ? D-l Argetoianu pretinde că nu are să cedeze d-lui Brătianu toate actele din istoria noastră ; poate c’a făcut vre-o prinsoare cu ............. .». Și de mâine cadeaux de mariage. On a annonce alors ă Carol que la fa­ milie donnerait le the en argent; ce serai t Georges qui s’en aquitterait et Georges a envoye un rien : une petite theiere de mauvais gout, un petit pot â creme, un sucrier, le tout tenant sur un plateau grand comme une assiette. Nous avons franchement ri ; Helene a ete un peu honteuse et, pour la tirer d’embarras, on a ditt gaiement qu’on reservrait le ser­ vice pour le premier bebe : ce sera excellent pour son petit dejeuner. Le tout raconte avec humour. Nous arrivons au fameux couronnement. La Reine est furieuse. Elle a meme voulu empecher le Roi d’aller ă Alba-Ju1 ia pour ne pas avoir de responsabili te dans les horreurs de gout qu’on prepare. Je suis artiste et on ne me consulte meme pas. Et l’on croit que moi, fille d’Empereur russe et de Roi anglais, je met- trai isur ma tete une couronne en cuivre. Qu’on ramas se â Mărășești une baguette, qu’on m’en ceigne le front, je con­ sens ; mais du cuivre ? Jamais. Qu’est-ee que cette hâte ? Mr. Argetoyanu pretend qu’il n’a pas ă ceder ă Mr. Btatiano tous les actes de notre histoire ; il a peut-etre fait un pari avec..... La Reine avait les yeux pleins de 134 NOTE POLITICE - 1921 Regina avea lacrămi în ochi. «Ași dori ca pentru înco­ ronare, toți oamenii de frunte din țară să fie împreju­ rul nostru; nu numai d-1 Argetoianu !». Atunci spun și eu că încoronarea nu poate fi un sacru, căci este dei drept divin; și apoi diferența de religie... Atunci trebue o ceremonie simbolică, jurământul pe Constituție ; însă cum se poate jura pe Constituție când nu avem încă nici-o Constituție ? Regina în două rânduri mă roagă cu insistență să văd pe Rege și isă-i vorbesc : «D-ta ești din aceia a căror opinie are greutate pe lângă El». 22 Iunie. — Rezumatul convorbirilor avute cu Re­ gele la curse, Duminecă, și astăzi în audiență : — Re­ gele rămâne la punctul lui de vedere ; El nu poate gu­ verna decât cu un om din vechiul Regat. Momentul este prea grav pentru a face experiențe. Dealtminteri a spus-o lui Maniu : «Grupați-vă împrejurul unui om ! îmi cereți să înlătur pe Averescu. Să presupunem ca ași putea constituționalicește să o fac ; ce-mi dați în loc ?». Asupra încoronărei: «Ceremonia este necesară, nu pentru vechiul regat, dar pentru Ardeal, care are tradiția Suveranului încoronat». — Eu: «Va fi un sa- larmes. «Je voudrais que pour le couronnement tous les hommes niarquants du pays fussent autour de nous: pas seu­ lement M. Argetoyanu». — J’expose â mon tour que le cou­ ronnement ne peut etre un sacre, car c’est du.droit divin; et puis lâ difference de religion. 11 faut alors la ceremonie symbolique: le serment sur lai Conistitution; or, comment jurer sur la Constitution quand1 il n’y en a encore pas une? La Reine â deux reprises me prie de voir le Roi et de lui parler: «vous etes de ceux dont Fopinion a du poids aupres de lui». 22 juin. — Resume des conversations avec le Roi aux courses dimanche ; en audience aujourd’hui. Le Roi s’en tient ă son point de vue: il ne peut gouverner qu’avec un homme de l’ancien royaume. L’heure est trop se- rieuse pour faire des experiences. II l’a dit â Maniu : «Rangez-vous autour d’un homme! Vous voulez que je renvoie Averescu ; ă supposer que je puisse constitution- nellement le faire, que me donnez-vous en place ? Sur couronnement: ceremonie necessaire, non pour le royaume, mais pour F Ardeal qui a la tradition du souverain couronne. NOTE POLITICE - 1921 135 cru ?». — Regale ; «Nu». — Eu: «Atunci o ceremonie cu jurământ pe Constituție; or. nu există Constituție». — «Nu, nu; am mai jurat odată pe Constituție». — Eu: «Da, dar ea nu mai există: proprietatea caselor* expro- piate în favoarea chiriașilor, legi anulând hotărâri ju­ decătorești, etc.» — Regele nu-mi dă nici un răspuns. Regele : «Generalul Averescu e un naiv ; sunt mo­ mente când te miri de atâta... candoare. Dacă ași fi fost ascultat când am propus o legație la Washington și dacă s’ar fi trimis Take lonescu acolo, astăzi eram scă- pați de el. Am ;spus lui Averescu : nu-1 lua în cabinet, este un șiret și va acapara tot. Pentru Dunăre propu­ sesem pe Antipa, singurul cu Burghele care cunoaște bine chestia; mi s’a răspuns prostește că ar fi rău primit de străini. In ce privește Alba-Iulia: va fi mai puțin urât decât mă temeam; în adevăr, este material modern, dar cărămizile și coloanele vor fi îmbrăcate în piatră». In urmă spun Regelui că, cu nici un preț nu trebue fă­ cut arcul de triumf de «imitație», ci de piatră și că el trebue așezat la primul rond a șoselei, iar nu în oribila piața Victoriei. După discuție, Regele mi-a dat drep- — Moi: Est-ce un sacre? — Le Roi: Non. — Alors une cere­ monie avec serment sur la Constitutionet il n’y en pas.—Non, non, j’ai deja jure une fois surla Constitution.— Moi: Mais elle n’existe plus, propriete des maisons expropriees en fa- veur des locataires. lois annulant des sentences judiciares, etc. Pas de reponse.—Le Roi: «Le general Averescu est naîf; il y a des moments ou l’on est etonne de tant de... candeur. Si on m’avait ecoute quand j’ai propose une legation â New-York et qu’on y eut envoye Take lonescu, on en serait debar- rasse. J’ai dit â Averescu,: ne le prenez pas dans le cabinet, este șiret și va acapara tot : je le lui ai bien dit. Pour le Danube j’avais propose Antipa, le seul avec Burghele qui connaisse la question; on m’a beterne,nt repondu que les etrangers le recevraient mal. Sur Alba lulia : ța sera moins mauvais que je ne le croyais, c’est du materiei moderne, mais on revetira de brique apparente et les colonnes de pierre (!!)». — Lă-dessus j’expose carrement qu’il ne faut pas pour Tare de triomphe du simili et qu’il faut le placer au premier rond- point, et non pas dans cette monstrueuse place «Victoriei». 136 NOTE POLITICE - 1921 tate și mi-a cerut să-i trimit pe Antonescu, autorul pla­ nurilor. 30 Octombre. — Discursul dela Iași. Superbă întru­ nire. Foarte mare succesi. 2 Noembrie. — Am luat lungi vacanțe la Vila Al­ batros. Regele a făcut o cură la Bagnolles de TOrne și a fost bine primit în Franța. Regina a circulat foarte mult. Averescu a fost la Kissingen ; a încrucișat într’o biserică la Nurnberg pe colonelul Șturdza care a doua zi i-a scris o scrisoare, pe care Argetoianu mi-a arătat-o: îi urează să reușească mai bine ca dânsul a salva țara! Take lonescu s’a plimbat la Aix, la Paris, la Londra, în Elveția și a inundat din nou presa cu interviewurile lui. Se spune de toată lumea că toate aceste călătorii s’au făcut pe socoteala celor 14 milioane de franci pe cari «Granaria» le-a plătit asupra cerealelor, singurele cari au fost predate cinstit, la vreme. Francezii tot mai aș* teaptă grâul vândut în 1920 și în* schimbul căruia au avansat 100 milioane pentru cupon. Dar e drept că le- am cumpărat hamuri pentru încoronare, cari au fost expuse multă vreme în galantarul șelarului din Fobourg St. Honore ! Apres discussion, accord et le Roi demande que je lui en- voie Antoneseu, Fauteur des plâns. 30 octobre. — Discours de lassy. Superbe reunion. Tres grand succes. 2 novembre. — Pris de longues vacances â la Villa Alba­ tros. Le Roi a fait une cure ă Bagnolles deFOrneet a ete bien accueilli en France. La Reine a beaucoup circule. Averescu a ete ă Kissingen; il s’est croise dans uneeglise de Nurnberg avec le colonel Sturdza qui le lendemain lui a ecrit une lettre qu’Argetoyanu m’a montree : il lui souhaite de reussir mieux que lui ă sauver le pays! Take lonescu s’est ballade ă Aix, â Paris, ă Londres, en Suisse et a reinonde la presse de ses interviews. On dit oouramment que tous ces voyages se sont faits au compte des 14 millions de francs que la «Granaria» a avances sur cereales, les seules qu’ont ait honnetement livrees ă temps! Les Fran^ais sont toujours â attendre les bles vendus en 1920 en echange des cent millions avances pour le coupon. Nous leur avons, il est vrai, achete des har- nais pour le couronnement qu’ont longuement ete exposes NOTE POLITICE - mi 137 — Leul nostru valorează 12 centime cu o tendință spre scădere. — Singurul fapt internațional mai important: rup­ tura pe punctul să isc producă între Franța și Anglia pentru Silezia. Francezii au plasat un capital mare în întreprinderile poloneze ; și cu tot rezultatul faimosului plebiscit, care a dat majoritatea Germanilor, se scin­ dează regiunile, se analizează plebiscitul comună cu co­ mună. Briand a avut șiretenia să pue soluția în mâinile Societății Națiunilor și scandalul a fost înlăturat. 5 Noembre. — Mișu a venit să mă vestească că Re­ gele dorea să mă vadă chiar în astăseară. Vorbind cu dânsul generalități asupra situației, i-a scăpat: «acum că va fi o ischimbare...» Cred și eu. Sunt 10 zile de când liberalii anunță că s’a făcut un acord perfect între ei și partidul național din Transilvania și că înainte de 15 vor fi Ia putere. A fost chiar un manifest. Se simte că liberalii sunt foarte grăbiți, fiindcă la 6 Decembrie trebue numit guvernato­ rul Băncii Naționale ! — La ora 6 când am sosit la Palat, am găsit pe Titulescu acolo. El vrea să plece la Paris și să ame- chez le sellier du Fg. St. Hon ore! Notre leu eoute 12 centimes aveo tendance â la baisse. Seul fait internațional saillant: le torchon, qui a failli bruler entre la France et FAngleterre au sujet de la Silesie. Les Franqais ont place de grands capitaux dans les entrepri- -ses polonaises et. malgre le fameux plebiscite qui a donne la majorite aux Allemands, on decoupe des regions en analy- sant le plebiscite par communes. Briand a eu la souplesse de remettre la solution entre les mains de la Societe des Na- tions et rescalandre a ete evite. 5 novembre. — Mișu est venu me prevenir que le Roi desirait me voir le soir meme, En parlant generalites sur la situation, il lui a eehappe: «Acum că are să fie o schimbare». Je crois bien. II y a dix jours que les liberaux annoncent qu’il y a accord parfait entrțe eux et le parti național de Transylvanie et qu’avant le 15 ils sont au pouvoir. II y a meme eu un manifeste de lance. On sent les liberaux tres chauds parce que le G decembre doit etre nomme le gouver- neur de la Banque! A 6 h.» arrivant au Palais Royal, j’y trouve Tiitulescu. II veut partir pour Paris et meu acer le gouvernement fran- 138 NOTE POLITICE — 1921 nințe guvernul francez că dacă nu ne vine în ajutor, el va proclama moratoriu și va căuta un sprijin în altă parte. (M’a lăsat să înțeleg : în Germania). El mi-a ex~ plicat că voia să depue 30 milioane de franci francezi ca acoperire și să «imobilizeze» un miliard și jumătate de lei și în acest mod să oprească orice fel de «agiotaje».— «Operație de bursă, zic eu». — Dar el nu va pleca în- nainte de a căpăta asigurarea Regjelui «că nu am să pă­ țesc ca Vaida !». — Regele mă felicită pentru discursul meu de la Iași; și îmi mulțumește pentru toastul meu dinastic. Si­ tuația este foarte rea, și Regele repetă mereu miniștri­ lor săi că n’au nici o politică economică, și că ar fi mai bine să se urmeze chiar o politică defectuoasă decât mai multe deodată. (Regele a recitit discursul meu din De­ cembrie!). împins- de mine, că acuma e momentul de a interveni, Regele spune că nu trebue să se creadă că nu va ști să-și asume răspunderile. Eu i-am spus că mă plângeam că toată vara Regele împinsese din toate pu­ terile pe Ardeleni în brațele liberalilor; Regele a în­ cercat să explice, cu multă francheță, că El ispusese Ar- cais que s’il ne nous vient pas en aide, dl proclamera le moratoire et cherchera un appui ailleurs. (II m’a laisse en- tendre: en Allemagne). II m’a explique de plus qu’il voulait deposer 30 millions de francs comnie couverture et «immo- biliser» un milMard et denii de lei et arreter tout agiotage ainsi. — «Opera tio n de bounse», fais-je estomaque. Mais il ne partira pas avant d’avoir rassurance du Roi «că nu am să pățesc ca Vaida!». Le Roi me complimente pour mon discours de lassy. II me remercie pour mon toast dynastique par raison. Situation tres mauvaise et le Roi dit qu’il repete ă ses ministres qu’ils n’ont aucune politique economique et que meme mauvaise elle serait meilleure que d’en suivre plusieurs ă la fois. (Le Roi a relu mon discours de decembre dernier). Pousse par moi, car c’est le moment ou jamais d’intervenir;: «II ne faut pas croire que je ne saurais pas prendre mes responsabili- tes». — J’ai dit carrement que je me plaignais de ce que tout cet ete le Roi avait pese de tout son poids pour jeter les Ardeleni dans les bras des liberaux; le Roi a essaye d’explL quer «tres franchement» qu’il avait dit «aux Ardeleni de se NOTE POLITICE - 1921 139 demnilor să isc unească cu unul din vechile partide ale Regatului, și că liberalii erau cei mai tari. Regele este, fără îndoială, orientat spre liberali. In adevăr, când am vorbit de Unguri, Regele a răspuns : «Am întrebat pe d-1 Brătianu care va fi politica sa față de minorități». Când i-am spus că pactul cu Ardelenii nu era făcut, el a surâs cu condescendența omului care binevoește să se îndoiască ; când am spus că va fi nevoe să se facă ale­ geri în plină criză, el a răspuns că nu se teme de ele !». Regele este foarte îndoctrinat, dar nu vrea să se des­ partă de Averescu cu vrăjmășie. Argetoianu propune sa se aștepte, pentru rezolvarea crizei, ca Parlamentul să f ie adunat: «Dar cum pot să deschid Camerile cu o sută de locuri vacante î». Regele este în curent cu corupțiunea administra­ tivă. Când s’a întors din călătorie, a vorbit despre acea­ sta cu Averescu, căci chiar în ;străinătate i se pome­ nise de ea ; Averescu s’a prefăcut că-1 prinde mirarea^ și a protestat chiar ! Am emis ideia să se dea o ultimă șansă lui Ave­ rescu, impunându-i să constitue un guvern tare și de concentrare. Dacă nu poate s’o facă, asta va fi proba ne- joindre â l’un des vieux partis du Royaume et que les H'be- raux etaient les plus forts». Le Roi est indubitablement oriente vers les liberaux. Ainsi, quand j’ai parle des Hon- grois, le Roi: «J’ai bien demande ă M. B rațiune quelle sera sa politique vis-â-vis des minori tes», Quand je lui aidit que le pacte n’etait pas condu avec les Ardeleni, il a sourh avec la condescendanoe de celui qui' veut bien accorder le doute ; quand j’ai dit qu’il fallait en pleine crise faire des electiions: «Je ne les crains pas!» — Tres endoctrine, mais ne veut pas se separer d’Averescu «ennemi». Argetoyanu propose d’at- tendre pour resoudre la crise qu’on ait reuni Ies Chambres: «Mais comment puis-je ouvrir la Chambre avec cent sieges vacantes» î Le Roi connaît toute Tetendue de la corruption admi­ nistrative: il en a parle ă Averiescu en rentrant de voyage, parce qu’on lui en a parle â Fetranger; Averescu a fait Fetonne et a meme proteste. J’ai suggere de donner une der­ aiere chance â Averescu, en lui imposant de constituer un gouvernement fort et de concentration. S’il n’y arrive pas. 140 NOTE POLITICE - 1921 discutabilă a neputinței lui. A spus Regele da, sau nu ? Nu sunt în stare să afirm. — M. S. mă anunță că gu­ vernul voia să-mi ofere postul de guvernator al Băncii ceva ?» zice Regele luându-mă la o parte. Din aceasta locuit Bibicescu : «A venit să Mă vadă ; este în. așa hal încât trebue tsă-i smulgi cuvintele». 6 Noembre. — La curse, arăt Regelui pericolul celor ce vrea să facă Titulescu : «Mai face să te mai opui la ceva ?» zice Regele luându-mă la oparte. Din aceasta conchid că lichidarea e apropiată și sigură. Dar poți oare să fii vre-odată sigur de ceva, cu Regele nostru ? 7 Noembre. — Blumenfeld dela Iași îmi anunță că acordul între liberali și Ardeleni s’a făcut; s’au luat dis- poiziții în privința cluburilor liberale din Ardeal ; . la început nu se vor da scaune liberalilor, dar în urmă se vor numi în funcțiuni dintre aleși, și locurile lor vor re­ veni liberalilor. Vaida, Braniște și M. Popovici sunt aceia cari au făcut acordul. «Pupătura cea mare!»... Dar nici-o vorbă de vre-un program... — S’a făcut și pace între Blank și Vintilă : într’un cuvânt, toate căile sunt preparate. Mircea Arapu, un ce sera la preuve manifeste de rimpuissance. Le Roi a-t-il dit non? a-t-il dit oui? Je serais bien empeche de l’affirmer. Sa Majeste m’a annonce que le gouvernement comptait m’offrir le poște de gouverneur de Banque. Il etait certain que jerefuserais. Mais il faut remplacer Bibicescu: «il est venu me voir et il est dans un tel etat qu’il faut lui tirer les vers du nez ă les faire casser». 6 novembre. — Aux courses, j’explique au Roi le danger de ce que veut faire Titulescu: — «Ca vaut-il la peine de s’opposer encore ă quelque chose?» me dit le Roi, me pre- nant ă part. J’en conclus que la liquidation est proche et certaine. Mais sait-on jamais avec notre Roi? 7 novembre. — Blumenfeld de lassy : accord liberaux- Ardeleni condu; on s’est arrange pour les Clubs liberaux de 1’Ardeal; on ne donnera pas pour commencerl des sieges aux liberaux, mais on nommera des elus â des emplois et leurs places iront ensuite aux liberaux. C’est Vaida, Braniște et M. Popovici qui ont condu. «Pupătura cea mare». .... pas un mot d’un programme quelconque.... La paix entre Blank et Vintilă est faite aussi: bref les voies sont toutes preparees. NOTE POLITICE - 1921 141 intim al casei Blank, îmi anunță : «Adevărul» a fost lichidat de casa Blank, și fiul, Aristide Blank. nu mai are .semnătura. Grozav la strâmtoare trebue să fie casa Blank ! 10 Noembre. — Argetoianu vine la mine ca să-mi propue locul de guvernator al Băncii Naționale. El vrea să-mi explice ce mari foloase economico-politice ar izvorî dacă ași accepta. Eu o retez : «Nu mă pun în re­ tragere». — El: «Nu este o retragere ; poate să fie chiar o reintrare». — Despre politică îmi spune că s’a schim­ bat ceva în această țară : guvernele nu mai pot dispare la un singur semn al Suveranului. Băncile opoziției nu vor mai fi goale și s’a căzut de acord cu țărăniștii. Titu- lescu părăsește ministerul; el a fost lăsat să se ducă la Paris ca să se retragă după un succes ; impozitul asu­ pra capitalului va fi părăsit; pentru moment va fi sus­ pendat. Oare câte vor fi minciuni din toate spusele a- cestea î 11 Noembre. — Mihaly, vice-președinte al Senatului, nu crede ca pactul cu liberalii să fie încheiat în adevăr; în orice caz Maniu nu va intra în Cabinet. Pe de altă L’« Adevărul» a ete liquide par les Blank et — rapporte dans la journee Mircea Arapu, donc un familier des Blank— le fils, Aristide Blank, n’a plus la signiature. La maison doit singulierement etre dans ses petits souliers! 10 novembre. — Argetoyanu me rend visite. II me pro- pose la place de gouverneur de la Banque. Il veut m’expli- quer les grand avantages economi co-politiques; je coupe: «Je ne prends pas ma retrăite». — Lui: «Ce n’est pas une re­ trăite; Qa peut etre une rentree».— Sur la politique: il y a quelque chose de change dans ce pays; les gouvernements ne peuvent plus disparaître sur un signe du Souverain. Les banquettes de l’opposition ne seront pas vi des et on tombe d’accord avec les tzaranistes. Titulescu quitte le ministere; on Ta ?aisse aller Paris pour qu’il se retire sur un succes; l’impot sur le capital -sera abandonne; pour le quart d’heure on le suspendra. Combien peut-il y avoir de mensonges dans tous ces dires? 11 novembre. — Mihaly, vice-president du Senat, ne croit pas que le pacte avec les liberaux soit reellement condu ; dans tous les cas Maniu n’entrera pas dans le cabinet. 142 NOTE POLITICE - 1921 parte Ardelenii nu vor intra în Cameră cu Averescu : «Argetoianu este un om prea încrezut. Dacă lucrurile nu se aranjează, Averescu va căuta un șah la Rege ! — Tot Ardealul s’ar grupa împrejurul d-tale !». — In aceiași zi Gică Ștefănescu, care a avut o lun­ gă convorbire cu Lupu, pretinde că țărăniștii au încre­ dere în mine, chiar pentru a face alegerile. Toate aces­ tea sunt foarte măgulitoare, dar nu dau nici un rezultat! 17 Noembre. —' Totul este rupt între Brătianu și par­ tidul! național. Bontescu și-a dat toată osteneala ca să ajungă la acest rezultat, împreună cu Braniște, cu toate că acesta era unul din plenipotențiari. Guvernul s’a gră­ bit să promulge convențiunea cu Banca Agrară, și acea­ sta strânge împreună pe toți Transilvănenii, cari știu că instituția este antipatică liberalilor. — Guvernul anunță că e sigur de a deschide Camerile ; liberalii spun că sunt siguri de contrarul. — Iar se strică lucrurile între Englezi și Francezi, înțelegerea făcută de Franklin-Bouillon cu Kemal la Angora, a exasperat pe Englezi, cari consideră. acest act unilateral ca o violare a Antantei. O telegramă dela. D’autre part les Ardeleni ne rentreront pas ă la Chambre avec Averescu: «Argetoyanu este un om prea încrezut»; et si pa ne s’arrange pas, Averescu cherchera echec au Roi. «Tot Ardealul s’ar grupa în jurul D-tale!» Le meme jour, Gică Stefănescu, qui a longuement cause avec Lupu, pretend que les tzaranistes ont confiance en moi, meme pour faire les elections. Tout ca est tres flatteur, mais pour ce que cela doime! 17 novembre. — Tout est rompu entre Bratiano et le parti național. Bontescu s’y est beaucoup applique. Braniște, quoi- que l’un des plenipotentiaires, tout autant. Le gouvernement s’est empresse de promulger la convention avec la Banque Agraire et ce lien reunit en faisceau les Transylvains qui savent que Finstitution est antipathique aux liberaux. Le gouvernement annonce qu’il est sur d’ouvrir les Chambres; les liberaux se disent assures du contraire. Le torchon briile de nouveau. L’arrangement condu par Franklin-Bouillon avec Kemal ă Angora a exaspere les Anglais, qui considerent cet acte unilateral comme une violation de FEntente. Une depeche de Londres ex- NOTE POLITICE - 1921 143 Londra, care expune punctul de vedere englezesc, a fost corectată de censură; atunci legațiunea engleză a co­ municat ziarelor textul integral, al cărui ton este foarte viu : «tratatul este în contrazicere flagrantă cu asigu­ rările date de d-1 Briand». Mai târziu, Poincare a criticat în ziarul «Le Temps» înțelegerea dela Angora și acuză, bineînțeles politicos, pe Briand că ar fi fost... de rea credință. 27 Noembre. — «Congresul» liberal. — S’a adus multă lume. Defilare pe calea Victoriei începând dela Șosea ; placarde. La Eforie întrunire după vechea for­ mulă : un țăran (?), un lucrător, un institutor, un basa­ rabean, un Ardelean pentru a proclama gloria partidului liberal. Brătianu a vorbit, singurul din oamenii politici, pentru a nu da o singură soluție, pentru a nu preciza o singură formulă : «Partidul liberal știe să asculte gla­ sul poporului și va ști să descurce situația !» — Nimic nu se schimbă in această țară! — Aseară mi-a fost trimis popa Man, depu­ tat. El este un intim ial lui Vaidla și al lui Maniu : pleacă la Cluj unde se întrunește Comitetul executiv și dorește să ducă șefilor lui preciziunile mele. La diferi- posant le point de vue anglais, ayant ete corrigee par la censore, la legation anglaise «a communique aux journaux le texte1 integral dont le ton est tres vif: «Le triaite est en contradrction flagrante avec les assurances donnee-s par M. Briand». Poincare, dans «Le Temps», a depuis critique l’ar- rangement d’Angora et aecuse poliment, bien entendu, Briand, d’avoir ete de... mauvaise foi. 27 novembre. — Le «Congres» liberal. On a amene beau- coup de monde. Defile du cortege Calea Victoriei, en partant de la Chaussee. Pancartes. A rEphorie reunion selon l’âh- cienne formule: un paysan (?), un ouvrier, un instituteur, un Bessarabien, un Ardelean pour proclamer la gloire du parti. Bratiano a parle seul parmi les ho.mmes politiques, pour; ne pas indiquer une seule solution, pour ne pas preciser une seule formule: «Le parti liberal sait ecouter la voix du peuple et isaura denouer la situation!» Rien de change dans ce paysl Hier soir on m’a expedie le pope Mânu, depute, un intime de Vaida-Maniu; il part pour Cluj ou s’assemble le Comite Directeur et deșire porter ă ses chefs mes precisions. Aux 144 NOTE POLITICE - 1921 tele întrebări ce mi le pune, răspund că primesc un guvern Maniu, dar că recomand o formațiune prezidată de Averescu, însă numai pe baza programului economic: pe care l’am schițat la Iași. Părintele Man mă aprobă, cu căldură... 2 Decembre. — Dela deschiderea Camerei, toată săp­ tămâna a fost ocupată cu o violentă controversă împre­ jurul unor cuvinte de amenințare pe care Averescu le-a rostit în contra Coroanei. Un comunicat fulgerător al liberalilor, deasemenea al Bucovinenilor lui Nestor; în sfârșit toate gâștele salvând «Capitolul». — Regele a avut eri o lungă convorbire cu Averescu : a sosit chiar cu o jumătate de oră întârziere la concertul legațiunei Italiei. Rezultatul a fost: o retractare pe care Averes­ cu a citit-o și la Cameră și la Senat. Fapt destul de u- militor pentru cineva care vorbise : «de așa rezistență, cum nu sa mai pomenit!» — Garoflid mi-a spus : «Era negru, bietul general, când a citit declarația». 5 Decembre. — Americanul Clarke s’a întors din că­ lătoria sa în Ardeal, în care a fost însoțit de d. Stoica differieiites questions qu’il me pose, je reponds que j’accepte un gouvernement Maniu, mais que je recommande une for- mation presidee par Averescu, mais rien que sur la base du priogramme economique esquisse â lassy. Le Pere Mânu tres eh aud.... 2 decembre. — Depuis l’ouverture de la Chambre, tonte la semaine a ete prise pari una violente controverse autour des paroles de menace qu’Averescu a prononcees contre la Couronne. Communique fulgurant des liberaux, idem des Bucoviniens de Nistor, enfin toutes les odes sauvant le Capitole. Hier le Roi a eu une longue conference avec Averescu: il est meme arrive une demi-heure en retard au concert de la legation d’Italie. II en est resulte une retraction qu’Ave­ rescu a lue â la Chambre et au Senat. Assez humiliant le fait pour quelqu’un qui avait parle de «resistance telle qu’on n’en avait pas encore vue!» Garoflid m’a dit: «Era negru bietul general când a citit declarația». 5 decembre. — L’Americain Clarke, retour de sa tournee avec M. Stoica en Ardeal, en rapporjte des documents â uti- NOTE POLITICE - mi 145 și de unde a adus documente bune a fi întrebuințate în contra propagandei pe care Ungurii o fac în contra noastră ; însă de natură a caracteriza incapacitatea noas­ tră administrativă. In școalele ungurești se mai între­ buințează și acum cărțile dinainte de război, care glori­ fică eroii naționali unguri, și în biserici se mai cântă imnul național ungar. — El îmi spune că sunt foarte popular ( !) în Transilvania: «Ein Mensch, ein Wort!» Ministrul Garoflid vine la mine ca ambasador, sub forma următoare: «Majoritatea vrea o concentrare : îmi dai voe să o propun și cu d-ta7» El specifică, rezumân- du-le, toate punctele discutate și adaugă: «Dar dacă ge­ neralul ar cere o fuziune a partidelor ?» — Am răspuns: «In acest caz el nu va avea pe Ardeleni». Și Garoflid adaogă că o colaborare la guvern ar face fuziunea mai ușoară. Baranga aduce vestea că Bontescu pleacă diseară cu un vagon ministerial, însărcinat de Averescu, să aducă pe Maniu și pe Vaida.. 7 Decembre. — Părintele Man, eșind dela Cameră, insistă ca să-1 primesc. Vaida a sosit, Maniu nu : Tot liser contre la propagande que font les Hongrois contre nous, mais de nature â oaracteriser notre incapacite administra­ tive. Dans les ecoles hongroises on emploie encore les livres d’avant guerre qui celebrent les heros nationaux hongrois et dans les eglises on a encore le chant național de la Hongrie. II m’appnend que je suis extremement populaire (!)... en Tran- sylvanie: Ein Mensch, ein Wort! Le ministre Garoflid vient en ambassadeur sous la forme suivante: «la majori te veut une concentrati on: m’est il permis de la proposer aussi avec vous'?» II specifie — en les resumant — tous les poiuts discut.es et ajoute: «Et si le gene­ ral demandait une f ușieri des partis?» — J’ai replique: «II n’aura pas alors les Ardeleni»; et Garoflid ajoute qu’une collaboration au gouvernement la rendait plus facile. — Baranga rapporte que Bontesco part ce soir en wagon ministeriel charge par Averescu de lui ramener Maniu et Vaida. 7 decembre. — Le pere Mânu, — insistant — m’arrive de la Chambre. Vaida est arrive, Maniu pas : toujours la meme *10 146 NOTE POLITICE — 1921 aceiași «diplomație» cusută cu ață albă. In rezumat: «Situația este scimbată, zice Man, din moment ce gu­ vernul v’a făcut propuneri — (desigur nu eu am vorbit de aceasta).—Noi suferim în autoritatea noastră prin fap­ tul că nu suntem în Cameră și cu toate astea nu vom face noi primul pas; este de datoria guvernului de a ne face propuneri concrete. — (Insist în două rânduri dacă simt autorizat să comunic aceasta guvernului, și Man mi-o cere formal). Man: «N’ar trebui să intrați dv. singur din partidul dv. în guvern ; și apoi cum ră­ mâne cu pactul tacit dintre noi ?». (Aceasta este, presu­ pun, sensul situației schimbate). — Eu : «Poți să-i spui lui Vaida că nu voi face nimic fără o apropiere cu Ardelenii». — Mianu, foarte satisfăcut, mă întreabă daca poate să comunice formal aceste lucruri lui Vaida. Ii răspund! afirmativ. 11 Decembre. — Criza este acută la Cameră și la Senat. Take lonescu și ministrul finanțelior sunt foarte viu atacați. Se știe că Take lonescu a încercat să for­ meze un guvern în afară de Averescu; el a făcut pro­ puneri directe lui Vaida, care i-a răspuns: «Te împaci «diplomație» au fii blanc. Resume: la situation est changee puisque le gouvernement vous a fait des ouvertures — (ce n’est certes pas mol qui en ai parle).— Nous souffrons dans notre autoriite du fait d’etre hors la Chambre et pourtant nous ne ferons pas le premier pas, c’est aui gouvernement â faire des propositions concretes. (J’insiste par deux fois si je suis autorise ă communiquer cela au gouvernement et Mânu me le demande). Mânu; Vous ne devriez pas entrer seul de voire parti, et quie devient le pacte tacite avec nous1? (C’est lâ je suppose le sens de la «situation changee»), Mais vous pouvez dire â Vaida que je ne ferai rien sans un rap- proehement avec les Ardeleni. Mânu, tres satisfait, me de­ mande s’il peut communiquer formellement la ehose â Vaida. — Reponse affirmative. 11 decembre. — La erîise est aigue â la Chambre et au Senat, Take lonescu et Ie ministre des finances sont atta- ques avec violence. On sait que Take lonescu a essaye de former un gouvernement en dehors d’Averescu; il a fait des ouvertures directes â Vaida, qui lui a tranquillement repli- que: «Vous reconciliez-vous avec Marghiloman1?» Tout ceci NOTE POLITICE - 1921 147 cu Marghiloman ?» — Toate acestea au supărat pe A- verescu și pe majoritate. Vineri am fost rugat ele Zamfir eseu să-i acord o întrevedere la Hotel Bulevard : el cerea ca întâlnirea noastră să rămâie secretă. Mi-a propus din partea lui Averescu, și autorizat de el, să intru în partidul lui; apoi Averescu, obosit, s’ar da la o parte și mi-ar da mie direcțiunea partidului. Averescu a căutat un succe­ sor și nu l-a găsit: «ce ar spune Argetoianu ?» adaugă Zamfirescu. — Eu refuz. — Duiliu Zamfirescu mă roa­ gă isă văd direct pe Averescu și adaogă: «Lui Take i se va da, după cum merită, un picior undeva». Eri, Sâmbătă, Duiliu Zamfirescu a revenit: «Vei vorbi cu Averescu la începutul săptămânei...« Eu nu arăt nici o graibă. Zamfirescu insinuiază că ar trebui să văd și pe Ardeleni. (Presupun că se întâmpină greu­ tăți din partea lor). Eu răspund că nu stau de vorbă nici într’o parte nici într’alta; nu pot să mă substitui președintelui de Consiliu actual sau «in' spe». In fine, azi dimineață, după ce m’a căutat în tot ora­ șul, Zamfirescu îmi telefonează că are o mulțime de nou- a itrite Averescu et la majorite. Vendredi, prie par Zam­ firescu, ai ete le voir au Boulevard: il demandait poun notre entrevue du mystere, II m’a propose de la part d’Averescu, autorise par lui, d’entrer dans son parti, puis Averescu qui a cherche un successeur et ne l’a pas trouve— «que dirait Ar­ getoyanu?» — fait Zamfirescu —, fatigue d’ailleuris, se met- trăit de cote et me laisserait la direction. Je nefuse: Ce se- rait encore faire de la politique. Nous arrivons â la conclu- sion qu’il faudrait directement causer. Quiant ă Take, «i se va da, cum merită, cu piciorul unde-va». Hier, samedi. Duiliu est revenu: vous causerez au commencement de la semaine... Je ne marque aucun empressement. Duiliu m’insinue que je devrais voir les Ardeleni. (Je suppose qu’il y a du. tirage). Reponse: Je ne porte des paroles ni d’un cote, ni de l’autre; je ne puis me substituer au president du conseil actuel ou in spe. Enfin, ce matin, apres avoir couru me chercher jusque chez M i chel, Duiliu me telephone : «J’ai une fonie de bonnes 148 NOTE POLITICE — 1921 tăți bune să-mi spue și că vine să mă ia la ora 1%. «Di­ mineața» dă demisia lui Take lonescu ca sigură. — Lupu a spus eri lui Gică Ștefănescu că el și cu Stere au somat pe Averescu să închee cu Marghiloman și să rupă cu Take lonescu. — Ora 2, la Averescu. El începe cu vorbele : «Pe cine nu-1 lași să moară....A trebuit două luni, ca să dau un minister d-lui Take lonescu, pe care Regele nu-1 prea voia...... El și-a dat demisia azi dimineață, îm­ preună cu Mișu Antonescu. Sunt trei portofolii va­ cante și Averescu oferă: Afacerile Străine lui Vaida, Justiția lui Maniu, Comerțul și Industria mie. — Vor­ besc de program : «Ne vom înțelege între noi»., îmi răs­ punde Averescu. Vorbesc de mari concesiuni ce trebue făcute Ardelenilor. E] răspunde: «am și eu oamenii mei la Alba-Iulia ' Mihali, Goga, Lucaci... «— Constat încă odată că nu vorbim aceeași limbă. Dau sfatul să se în­ țeleagă întâi cu Ardelenii, cari sunt o putere parlamen­ tară, și apoi cu mine care n’am nici un aport în Cameră. Dar, cum insistă pentru un răspuns, pentru că va ve- choses ă vous annoncer et je viens a 1 3/4 vous emmener». — La «Dimineața» doime comme certaine La demission de Take lonescu. Lupu a dit hier â Gică Ștefănescu que lui et Stere etaient alle sommer Averesicu de conclure avec Marghiloman et de rompre avec Take. 2 h., chez Averescu. II commence: «Pe cine nu. lași, să moară....; a trebuit două luni ea să dau un minister d-lui Take lonescu, pe care Regele nu-1 prea voia...» II envoie au president sa demission et celle de Mișu Antonescu ce matin. La sub st an ce de notre entretien: il y a trois portefeuilles va- cantes et Averescu offre les affaires etrangerVs â Valida, la justice ă Maniu, le commerce et Tindustrie ă moi. Je parle de programme: «Nous nous entendrons entre nous», me re- pond Averescu. Je lui parle de larges concessions aux Ar­ deleni : «J’ai aussi des hommes â Alba-Iulia : Mihaly, Goga, Lucaci...» — Nous ne parlons decidement pas la meme lan- gue. Je donne le conseil de s’arranger d’abohd avec les Ar­ deleni, qui sont. une force parlementaire, ensuite avec moi qui n’ai aucun apport dans les Chambres. Mais comme il insiste pour une reponse, car il verra le Roi demain, je lui NOTE POLITICE - 1921 149 dea mâine pe Rege, îi spun că : trebue să se gândească la o remaniere mai largă, care să dea impresia unei grupări de partide și că trebue să dea trei locuri Arde­ lenilor și două progresiștilor. Dacă poate să se înțeleagă numai cu trei portofolii, îi voi da pe cineva sigur pentru a arăta concursul meu, — dar că intrarea mea în guvern ar servi la Finanțe ; la Comerț însă n’ar avea nici-un rost. — La ora 6 muzică și ceai la Regina (a se vedea 20 Dec.). Dela început Regeie mă ia de-o parte, căci «n’am venit decât ca să vorbesc politică cu d-ta», îmi spune el. Conversație toată vremea cât a ținut concertul; adesea- ori aud rău pe Rege, cu toate că-mi vorbește la ureche. Nici o indicație în ceeace privește manoperile lui Take, nici în privința liberalilor. (Colonelul Arion, care era la ceai, a văzut azi dimineață pe Take lonescu, care nu pierduse orice speranță de a forma el guvernul). O alu­ zie directă a Regelui: A nu se uza pentru un guvern de 2—3 săptămâni o putere care va putea fi mai bine în­ trebuințată mai târziu. Regele își rezumă gândul în modul următor : El vrea o destindere (a insistat de mai multe ori asupra destinderei); nu trebue ca soluția să dis: il faut songer â un remaniement plus large, qui do n-ne l’impression d’un groupement de partis et qu’il doit reserver trois places aux Ardeleni et deux aux progressistes. S’il peut solutionner avec trois porte feuilles, je lui donnerai quelqu’un de suri pour marquer mon concours, mais que aux finances mon entree servirait, aux commerce elle ne signifierlait rien. 6 h. the et musique chez la Reine. D&s le debut nous nous inorustons dans un petit canape, le Roii et moi, «car c’est pour causer politique avec vous que je suis venu». Conver- sation tout le long du concert; souvent j’entendais mal le Rol quoique causant â roreille. Aucune indication quant aux manigances de Take, ni concernant les liberaux. Le colonel Arion, qui etait du the, a vu ce matin Take qui n’avait pas abandonne tout espoir de constituer le gonvernement. Une note directe: ne pas user pour un gouvernement de 2 ou 3 semaines une force qui pourra etre mieux utilisee plus tard. Le Roi resume sa pensee: il veut une detente — (insiste plusieurs fois sur la detente);— il ne faut pas que la solu- 150 NOTE POLITICE — 1921 mai zăbovească; cheltuelile inutile trebue reduse; vrea un regim economic care să permită colaborarea capita­ lului străin; respectarea pactului dela Alba-Iulia; impo­ zitele noui, puse treptat la o parte. — Am profitat de ocazie ca să spun că reîntoarcerea prea grabnică a libe­ ralilor va găsi multă opoziție, și că luptele electorale vor fi teribile. — Seara Garoflid, eșind dela Consiliu, vinei la mine, întrevederea, lui Averescu cu partidul național n’a dat nici un rezultat; Manius’a dat înlături, iar Vaidaa spus că din moment ce se tratase cu liberalii, partidul național nu putea dintr’odată să vie la Averescu și1 că, dacă s’ar trece mai întâi printr’un guvern intermediar Take lonescu, lucrul ar fi mai ușor... (Șiretenie !) In urmă Garoflid mă roagă să văd pe Ardeleni ca să le deschid ochii. Ii răspund că o voi face numai în cazul când președintele de consiliu m’ar ruga el s’o fac. 12 Dtecembre. — Primul, dintr’o zi agitată, care vine să mă vadă este Mihaly. Din convorbirea cu el aflu multe asupra uneltirilor lui Maniu și Vaida. Mihaly îi crede câștigați de liberali; însă ei manevrează în așa tion tarde; il faut reduire les depenses inutiles; un regime e- conomique permettant la collaborati'on du capital etranger; respect du pacte d’Alba-Iulia; les impots nouveaux mis pro- gressivement â l’ecart. — J’ai profite de roecasion pour dire que le rappel trop precipite des liberaux a suscita beaucoup d’opposition et que la lutte electorale serait terrible. Le soir Garoflid, venant du Conseil des ministre. L’en- trevue d’Averescu avec le parti național n’a rien donne; Ma­ niu s’est derobe; quand â Vaida, il a avance que: ayant trăite avec les liberaux, le parti național ne pouvait tout de go venir â Averescu; que si auparavant on passait par un gou- vernement interimaire Take lonescu, ce serait plus facile... (Finesse!) Lâ-dessus Garoflid me p.rie de voir fes Ardeleni pour feur dessi'ller les yeux. Je lui reponds que je ne le ferai que si le president du conseil me le demande. 12 decembre. — Le premier d’une journee mouvementee qui vient ine voir, est Mihaly. Sa con versati on m’en dit long sur les menees de Maniu et de Vaida; il les crloit acquis aux liberaux; ils pousent fes choses de fașon â paraître avoir eu NOTE POLITICE - 1921 151 fel ca să aibă aerul, în ziua când liberalii vor apare cu decretul de disolvare la mână, că au avut mâna for­ țată. — De altminterea domnii aceștia au anunțat mereu dorința' de a avea o întrevedere cu mine, întrevedere care n’a avut niciodată loc. — Al doilea vine Garoflid, după Consiliu. El mă roagă din partea lui Averescu să văd pe Ardeleni,, ho­ tărât fiind să le facă cele mai mari concesiuni. Garoflid mă mai roagă să văd pe Rege, pentru ca să-i arăt ce gre­ șeală ar face dacă s’ar da, cu mâinile legate, liberalilor. Accept prima parte; dar declin pe a doua. — Rog pe Mihaly să invite diseară la mine pe Maniu și pe Vaida; se pare de altfel că ei voiau, într’un mod spontan, să vie să mă vadă. Ei sunt însă atât de adaptabili încât lipsa lor nu m’ar surprinde. — Al treilea vizitator, dr. Lupu. El declară că va susține guvernul Averescu remaniat și că face presiune asupra Ardelenilor ca să intre în el. Țărăniștii nu pri­ mesc cu nici un preț un minister Take lonescu. El mă roagă să slpun Ardelenilor că țărăniștii nu pun decât o singură condiție : votul legei electorale, asupra căreia la main forcee lorsque les liberaux apparaîtront le decret de dissolution ă la main. D’ailleurs ces Messieurs ont tout le temps annonce leur deșir d’avoir un entretien avec moi et cet entretien n’a jamais eu lieu. Le second, Garoflid, vient â 2 h. sortant du Conseil. II me prie de la part d’Averescu de voir les Ardeleni, decide ă leur faire les plus larges concessions. Garoflid me prie aussi de voir le Roi pour lui expliquer la fante qu’il commettrait â se livrer pieds et poings lies entre les mains des liberaux. Accepte la premiere commission; je decline la seconde. Je prie Mihaly d’inviter Maniu et Vaida pour ce soir: il paraît d’ailleurs qu’ils devaient spontanement venir me voir. Ils sont â tel point fuyants que leur carence ne me surprendrait guere. Troisieme visiteur, le Dr. Lupu. 11 soutiendra le gouver­ nement remanie d’Averescu et fait pression sur les Ardeleni pour y entrer. Les tzaranistes n’acceptent â aucun prix un ministere Take lonescu. 11 me charge de dire aux Ardeleni que les tzaranistes ne posent qu’une seule condition: le voie de la loi electorale sur laquelle ils feront quelques conces- 152 NOTE POLITICE - 1921 ei vor face câteva concesiuni partidului național (acest partid vrea menținerea actualului regim, care apără pe Ardeleni în contra Ungurilor), căci, zice el cu drept cu­ vânt, naționaliștii ar duce litigiul înaintea Societății Națiunilor dacă li s’ar lua drepturile lor de minorități.— Lupu mă mai însărcinează să declar că ei ar accepta un guvern Maniu pentru a prezida viitoarele alegeri con­ stituționale. — In fine vine Bontescu, care explică refuzul de aseară pentru motivul că propunerile lui Averescu erau insuficiente. Naționalii se tem că Regele n’ar primi combinațiunile Averescu — (n’ar fi oare o lucrare pe dedesubt din partea lui Mișu, în favoarea liberalilor ?), — ceeace i-ar compromite gratuit, și ei își închipuesc o demisie a lui Averescu, cu dreptul, admis de Rege, de a desemna el succesorul lui și acest succesor să formeze cabinetul. — La Cameră răspândindu-se svonul că Take lo­ nescu s’ar fi angajat fată de Rege să aibă pe Ardelenii partizani ai lui Averescu, Goga s’a însărcinat să des- mintă faptul. Mi se telefonează că el a făcut-o în ter- sions au parti național (ce parti veut le maintien du regime aetuel qui les premunit contre les Hongrois) car, dit-il avec raison, les nationalistes porteraient le litige devant la So­ ciete des Nations si on leur deniait leurs droits de minorites. Lupu me charge encore de declarer qu’ils aceeptent un gou­ vernement Maniu pour presider les futures elections consti- tutionnelles. Enfin Bontescu qui explique le refus d’hier soir, parce que les propositions d’Averescu ont ete insuffisantes. Les nationaux ont peur que le Roi n’aceepte pas les oombinaisons Averescu — (y a-t-il, comme on le dit, un travail souter- rain de Mișu en faveur des liberaux?) — ce qui les compro- mettrait gratuitement, et ils imaginent une demission d’A­ verescu avec le droit admis par le Roi de designer son suc- cesseur et ce successeur formant le Cabinet. A la Chambre, le bruit s’etant repandu que Take lonescu s’etait fait fort devant le Roi d’avoir les Ardeleni partisans d’Averescu, Goga s’est charge de dementir le fait. On me te- NOTE POLITICE - 1921 153 ineni foarte vii în contra lui Take lonescu. Goga ata­ când pe Take! I... 13 Decembre. — M’am dus să văd pe Ardeleni, după ce am cerut lui Averescu să-mi confirme că mai aveam mandatul lui ca să stau de vorbă cu ei; Garoflid îmi asigurase aceasta, dar Averescu m’a informat prin tele­ fon că el hotărîse să se retragă și că indică pe Coandă ca succesor; cu toate astea el mă roagă să continuu con­ versațiile cu Ardeleni; «noroc bun», termină el la tele­ fon. Deci el pune preț pe aceasta. Am vorbit două ore, dintâi cu Maniu și apoi cu Maniu și cu Vaida. Lungi, întortochiați, plini de reti­ cențe : Alegeri libere, dar bine conduse; democrație, dar nu anarhie ; economii, dar fără frustrațiuni; reprezenta­ rea minorităților, dar nu să se înece Ungurii, etc. etc... Foii' dul întreținerei este că ei vor sta de vorbă cu orice pre­ ședinte care va avea disolvarea; Vaida a arătat chiar, că Take i-ar place mai mult decât Coandă; nu vor să intre într’un guvern care n’ar avea durată lungă. Ținta lor adevărată este o grupare : partidul poporului, ei și Marghiloman; sub președinția mea, zic ei; sub a lor, speră ei. Un astfel de guvern «neutralizat» (?) ar face lephone qu’il l’a fait en termes tres vifs contre Take. Goga chargeant Take ! 13 decembre. — J’ai ete voir les «Ardeleni», apres m’etre fait confirmer par Averescu que j’avais encore son mandat pour causer avec eux; Garoflid m’en a donne l’assurance, mais Averescu m’a informe au telephone qu’il avait pris la decision de se retirer, qu’il designait Coandă, mais qu’il me priait de continuer la conversation; «bonne chance» — finit­ ii au telephone. Donc il y met du prix. Cause deux heures avec Maniu, puis avec Maniu-Vaida. C’est long, filandreux, plein de reticences: alegeri libere, dar bine conduse; demo­ crație, dar nu anarchie; economii, dar fără frustrațiuni; re­ prezentarea minorităților, dar nu să ne înece Ungurii; etc., etc. Le fond de 1’entretien est qu’ils causeronț avec tout pre- sident qui! aura la dissolution; Vaida meme, â deux reprises, a indique que Take lui plaisait mieux que Coandă ; ils ne veulent pas etre d'un gouvernement qui n’ait pas de la duree. Leur but veri table est un groupement: parti du peuple, eux et Marghiloman sous ma presidence, disent-ils; sous la leure, esperent-ils. Un parei! gouvernement «neutralise» (?) ferait 154 NOTE POLITICE - 1921 alegeri cari ar da atunci guvernului forma sa defini­ tivă. Toată conversația tindea la această concluzie. — Maniu m’a mirat când, vorbind de Take lonescu, a spus: «Eu nu pot zice unui om care ar fi însărcinat de Rege: dar d-ta ești plin de păcate. II întreb numai: ce ai ? ce poți ?» — Probabil că nu trebue dat decât o creanță li­ mitată următoarei formule a lui Maniu în favoarea tezii sale: «Mai bine să facem așa, bloc în contra Brătienilor la guvern, decât să-l facem în opoziție». — Premisa tu- tulor raționamentelor lor este următoarea: tot răul vine din alegerile siluite făcute de Averescu; trebue ale­ geri noui cari să dea guvernul definitiv. — La ora 1 se anunță că Averescu a dat Regelui demisia sa într’un ton foarte aspru (afirmarea aceasta că tonul demisiei ar fi aspru, este falsă. Averescu mi-a arătat textul; el e foarte cuviincios; însă nu este demi­ sie îndemânafecă prin faptul că-și recomandă succeso­ rul) — și că Take a fost însărcinat să constitue guver^ nul. Take a cerut un răgaz de trei zile, care i-a fost acordat. Regele vorbește de «destindere» : El alege pe omul cel mai pătimaș și care stârnește cel mai mult necaz... Ies eleetions qui donneraient alors au gouvernement sa for­ me definitive. Toute la conversation tendait â cette fin. Ma­ niu m’a etonne quand, parlant de Take, ai dit: «Eu nu pot zice unui om care ar fi însărcinat de Rege: dar d-ta ești plin cie păcate. II întreb ce ai ? ce poți ?» — II ne faut peut-etre preter que creance limitee aussi ă la formule sui van te de Maniu en faveur de sa these: «Mai bine să facem bloc în contra Brătienilor la guvern decât să-l facem în opoziție». La premise de tout leur raisonnement est la suivante: tout le mal vient des eleetions «siluite» faites par Averescu; il faut de nouvelles eleetions qui donnent le gouvernement definitif. A 1 li. on annonce qu’Averescu a envoye sa demission au Roi (severe de ton). Renseignement faux. Averescu m’en a montre le texte. Tres convenable. Pas adroit seulement en ce qu’il recommande son successeur. Take lonescu a ete charge de constituer le gouvernement. Take a demande un delai de trois jours qui lui a ete accorde. Le Roi parle de detente: il choisit Vhomme le plus hai- neux et qui suscite le plr.s de coleres, II veut des economies: NOTE POLITICE - 1921 155 El vrea economii: și ia pe prototipul risipei... Se plânge de corupție: și alege pe Take... Mă întreb, aceasta e lu­ cru serios l Sau este comedie ? — Aflu prin Garoflid că Averescu e liniștit, aproa­ pe mulțumit; și prin Corteanu că Argetoianu pretinde că el este autorul acestei combinațiuni care nu e decât o înscenare. Această brașoavă este cu totul în genul lui Argetoianu. — Lupu vine grăbit la mine : cum el trebue să se întâlnească cu Maniu, vrea să știe ce mi-a spus. El pri­ mește, dar trebue votată legea electorală : vorbisem cu Ardelenii de această cerință, care nu părea că ridică vre-o obiecțiune prea însemnată. La întrebarea mea, el răspunde că în caz când Take sau liberalii dizolvă Ca­ mera, noi mergem împreună la alegeri. 15 Decembre. — Take lonescu face toate demersurile posibile pentru a putea să-și complecteze ministerul; se adresează ori și cui din majoritate și chiar afară din Par­ lament. Toate mijloacele sunt bune, pentru el, căci con­ tează la prorogarea Camerilor, în care răstimp el va pu­ tea isă evolueze și să cumpere o majoritate. Nimic de il prend le prototype du gaspillage.,. II se plaint de la cor- rution; il jette son devolu sur. Take,,. Est ce se^ieux T Est- ce une comedie? J’apprends par Garoflid qu’Averescu est tranquille, pres- que satisfalt, — et par Corteanu qu’Argetoyanu pretend qu’il est l’auteur de la combinaison et que c’est une frime. C’est assez comme blague dans le genre d’Argetoyanu. Lupu vient me voir, presse. Comme il doit nencontrei’ Maniu, il veut etre au counant de ce que celui-ci' m’a dit. Lupu accepte, mais il faudra la loi electorale: j’avais parle aux Ardeleni de cette exigence qui ne semblait soulever au- cune objeetion. A ma questi'on, il me repond qu’en cas de dis- solution par Take ou par les liberaux, nous marchons en- sernble aux elections. 15 decembre. — Take lonescu multiple ses demarches en vue de composer son ministere; il s’adresse â n’importe qui de la majorite aussi bien que hors du Parlement. Tout lui est bon, car il compte sur la prorogation des Chambres pendant laquelle il pourrait evoluer et acheter une majorite. Rien ă noter pour hier. Argetoyanu m’a aborde au Club pour me 156 NOTE POLITICE - 1921 notat pe ziua de eri. — Argetoianu mi-a spus la Club : «Comedia cu Take nu va reuși; există între Rege și mine ceva, care îmi permite să fiu afirmativ; Coandă va fi chemat, și dacă Ardelenii nu intră în guvern, vom merge împreună și vom forma cabinetul fără ei». A- ceastă siguranță n’ar fi ea oare un simplu efect al ușu­ rinței lui Argetoianu ? — Am întrunit comitetul meu pentru a-1 consulta : Dacă Coandă ar fi însărcinat cu formarea guvernului, mergem cu el, chiar dacă Ardelenii nu primesc să intre și ei ? Au răspuns afirmativ : Arion, Corteanu, Do- brescu, Cantacuzino; contra s’a pronunțat Hârjeu, dar în urmă și-a schimbat opinia; Catargi ar fi mai mult contra ; Mitilineu, categoric contra, dar s’a raliat când lam făcut atent că dacă refuzăm soluțiunea Coandă, aceasta ar însemna venirea imediată a liberalilor și izo­ larea noastră în alegeri, căci Averescu nu ne-ar ierta că­ derea lui reală. — Mârzescu este îngrijat. Coandă a făcut greșala să spue că el nu va guverna de cât după indicațiile lui Averescu, ceeace pentru Rege (și liberalii trebue s’o dire: «La comedie Take n’aboutira pas; il y a entre le Roi et moi quelque chose qui me permet d’etre affirmatif; apres, c’est Coandă qui sera appele, et si les Ardeleni n’entrent pas au gouvernement, nous irons ensemble et nous formons le ca­ binet sans eux». Cette belle assurance n’est-elle pas, par ha- hard, l’effet simple de la legerete dArgetoyanu? Reuni mon comite pour consultativii: si Coandă est char­ ge de faire le gouvernement, allons-nous avec, u parti naționaliste, mais que lui restait fidele. — D’autre part il m’a dit qu’il rocausait politique avec son frere Mi chel, qui lui avait fait des ouvertureis.... Preparat ion savante au de part. Un handi­ cap de moins pour moi. 25 janvier. — Les journaux donnent la substance d’un article tellement violent de Lloyd George contre la Franco qu’il faut attendre la verification du texte. Une note ă rete nir: TAllemagne a deja paye 6 milliards marks or pour l’armee d’occupation et f o urni en materiei bien plus que Tindem uite exigee de la France par Bismarck en 1870. Entrevue avec Averescu. 11 a vu Maniu et Lupu, il admet la coalition des forces d’opposition, mais pas encore, entente sur la prooedure. Averescu a propose: 1) un manifeste; 2) des reunibons publiques mais serieuses, sans injures, ni vio- lences; 3) demarche au preș du Souverain; en tout dernier recours, une agitati on. 11 me laisse entendre que Maniu se- rait, tout comme Lupu, partisan de la violence immediato. 106 NOTE POLITICE - 1923 violentei imediate. Averescu adaugă: «Lesne de des- lănțuit, dar nu știi ce drum apucă.» — El mai crede că guvernul va cade dela sine. Iși propune, dacă este chemat, să ceară exact acelaș decret de convocare1, ca liberalii pentru alegeri, și noua Cameră va schimba Constituția pe care liberalii vor să o impue. El pri­ mește colaborarea țărăniștilor în opoziție, dar nu la pu­ tere. Nu dă voe partizanilor lui să ia parte la desbate- rile Camerei; s’a voit să se discute chestiunea la Sibiu, dar prin scrisoare el a spus lui Argetoianu că această chestiune și-a rezervat-o exclusiv, și că dacă se discută, va fi nevoe să se discute și șefia partidului. Când ne-am ridicat de pe scaun, Averescu mi-a spus: «Țiu să știi, Domnule Marghiloman, că eu guvern nu fac fără D-ta». — La care am răspunsi: «Țiu să știi că de la mine nu vor venif nici greutăți, nici luptă de întâie­ tate». El replică: «Nu aș vrea să fiu prim-ministru, nu­ mai pentru a nu avea prilejul de a lucra cu acest Rege. 27 Ianuarie. — Am pus la curent Comitetul consul­ tativ. Săulescu nu a venit. Averescu dit: «Lesne de deslănțuit, dar nu șuii ce drum apucă». — II croit que le gouvernement tombera d’ailleurs, de lui-meme. II se propose, s’il est appele> de demander exac- tement le meme decret de convoeation des liberaux pour les elections et la nouvelle Chambre changera la Constitution que les- liberaux veulent imposer. II accepte collaboration' des tzaranistes dans l’opposition, mais pas au pouvoir. II defend aux siens de prendre part aux debats de la Chambre; on a voulu discuter la question â Sibiu, mais par lettre il a dit ă Argetoyanu que c’est une question qu’il s^est reservee exclusivement et que si on la discutait, il faudrait aussi dis­ cuter la «șefia» du parti. En quittant nos chaises — nous etions chez Costică Miclescu qui se tenait dans une autre piece avec le general Rascanu — il m’a dit: «Tiu să știi, D-le Marghi­ loman, că eu guvern nu fac fără D-ta», — â quoi j’ai repondu: «Tiu să știii că de la mine nu vor veni nici greutăți, nici luptă de întâietate». Sur quoi il replique: «Nu aș vrea să fiu prim-ministru numai pentru a nu avea prilejul de a lucra cu acest Rege. 27 janvier. —• Mis au courant le comite consultatif. Seu- lescu n’est pas venu. NOTE POLITICE - 1923 197 31 Ianuarie. — Ani avut audiență la Regină pentru «Elisabeta», dar n’a fost vorbă decât de politică și de ^discuții asupra societății. Am atacat cu francheță fai­ moasa chestiune a Sovatei și articolul lui Corteanu care .a făcut atâta rău. Regina — de sigur la curent prin scri­ soarea pe care o scrisesem lui Stirbey. — fără a da prea multă importanță, a spus în mod vag : «Nu mai îmi rea­ mintesc prea bine ; credeam că venea din partea lui A- verescu». — Eu : «-Generalul face parte, ca și mine, din oamenii bine crescuți, incapabili de a insulta o femeie, fie chiar o Regină!» M. S. a fost de părerile mele când am vorbit de chestiunile la ordinea zilei, turburări an­ tisemite, alegerea între Englezi și Francezi, chestii e- conomice. — La urmă : «Sunt sigură că Regele ar dori să cunoască opiniile D-tale». — Eu : «Sunt la ordinele M. S.», — «Insă, ar trebui să ceri audiență». 4 Februarie. — Ca urmare la dorința Reginei, Barbu Stirbey depune la mine o cartă de vizită, pe când eram la Institutul Social, cu câteva rânduri de o cordialitate vam subită. — Conferința mea asupra doctrinei conservatoare 31 janvier. — Audienoe chez la Reine pour l’«Elisabeth», mais la seance s’est passee en politique et discusisions sur la societe. J’ai franchement aborde la fameuse question de Sovata et 1’article de Oorteanu qui a. fait tant dei mal. La Reine — evidemmmt au courant par, la lettre que j’avais ecrite ă Stirbey — a glisse eu disant vaguement: «Je ne me rappelle plus tres bien; je croyais que Qa venait du cote Averescu». — Moi: «Le general est, comme moi, des hommes bien elevâs, incapables d’insulter une femme, fut-ce une Reine!» — Assez dans ma note quand j’ai parle des questions a l’ordre du jour, troubles antisemites, choix entre Anglais et Fran^ais, question economiques. — A la fin: «Je suis sure que le Roi aimerait eonnaître vos opinions». — «Je suis aux ordres de Sa Majeste». — «Mais il faudrait que vous deman- diez audience». 4 fevrier. — Suite de l’invite de la Reine, Barbu depuse u-ne carte pendant que j'etais â Tlnstitut Social, avec quel- uiues lignes au erayon d’une cordialii quelque peu -subite, Ma conference sur la. doctrine conservatrice a eu un 198 NOTE POLITICE — 1923 a avut un mare succes. Sala era tixită. Multi prieteni n’au putut intra în sală. Lume și doamne din toate ran­ gurile sociale, mult tineret. Ovații la eșire. Spontanei­ tatea acestei manifestatii este un semn al timpurilor ! 5 Februarie. — D-l Kau^ dela Banca de- Cre­ dit, foarte stimat de Rege, s’a anunțat la mine- El îmi spune: «Ertați-mă că mă amestec în politică, dar am fost însărcinat. Nu pot să spun mai mult. Puneți-vă la dispoziția Regelui». — (O fi Stirbey? 0 fi Misu) ? — Audiență la M. S. Regele. Două ore și un sfert de conversație cu Regele, în aceiași mică bibliotecă unde fusesem primit în 1916, după Consiliul de Coroană. în­ trevedere foarte cordială cu Maiestatea Sa. Regele, la sfârșit, nouă asigurare de amiciție și cuvintele : «Nu face omul totdeauna ce ar vrea». — Ce s'a. spus precis în timpul acestei audiențe, sau mai bine zis ce mi-a spus Regele, care a vorbit foarte mult? — Că tre­ ime ca Constituțiunea să se facă. — Eu: «Dar așa cum este ea alcătuită, fiecare guvern va voi să o aibă pe a lui». — Regele: «0 știu- Chestii de discuție. Asupra amă­ nuntelor trebue să se discute, să se facă concesii. Bră- tienii fac greșeala de a trăi numai între ei ; cu Ion, mai grand succes. On -s’ecrasait. Beaucoup d’aniis n’ont pu pene- trer dans la salle. Gens et dames de tous les, niondes, beau­ coup de jeunesse. Ovation ă la sortie. La spontaneite de cette manifestation est bien un signe des țemps. 5 fevrier. — Mr. Kaufmann de la Banque de Credit, tres estime du Roi, s’est fait annoncer. II me dit: «Pardonnez-moi de me meler de politique, mais on m’en a. charge. Je ne vou- drais pas dire plus. Mettez-vous ă la disposition du Roi». — (Est-ce Stirbey? Est-ce Mișu?). Audience royale. — Deux heures et quart de conversa­ ți on dans la meme petite bibliotheque ou j’avais ete re^u en 1916 apres le Conseil de Couronne. Tres cordiale entrevue avec, ă la fin, nouveUe assurance d’amitie et «l’on ne fait pas toujours ce qu’on veut». — Que s’est-on dit de precis ou plutot que m’a dit le Roi qui a beaucoup par!6? Qu’il faut que Constituition se fasse. — Moi: «Mais telle qur