NOTE POLITICE V O L. III 1917 — 1918 Toate drepturile pentru reproș duceri, traduceri, integrale sau parțiale, sunt rezervate. ALEXANDRU MARGHILOMAN Note Politice BUCUREȘTI Editura Institutului de Arte Grafice «EMINESCU» S. A. Str. Parlamentului, 2 1927 1917. (Continuare) 23 Iunie. — Dejun la guvernator (Tiilff). Prezenți : Lupu Kostake, Nenițescu, C- Arion; colonelul Hentsch, baronul Wesler, ministrul Mirbach, generalul doctor Goetz, contele Freudenstein, Ober-Quartier-Meisterul, cap inteligent de artist, al cărui nume nu l-am putut prinde, fiul generalului, doi aghiotanți, ețc. Masă fru- gală, conversațiune amicală. Generalul mi-a subliniat în mai multe rânduri dorința Germaniei de a nu pricinui nici o pagubă țărei. — Domnul Pppescu, corespondentul lui «Neue Freie Presse» și care este nedespărțit de Dombrovsky, a ve- nit să-mi vorbească de un nimic, care părea mai mult a fi un pretext. El mi-a ispus, într’un mod foarte confi- dențial, că se vor face sondări pentru candidatura Ar- 23 juîn. — Dejezmer chez le gouverneur: carton, grand format, pour invitation officielle. Presents Lupu Kostache, Nenițescu, Arion, le col. Hentsch, le baron Wesler, le mi- nistre Mirbach, le General-Arzt von Goetz, le comte de Freu- denstein, rOberquartier-Meister, tete intelligence d’artiste dont je n’ai pu saisir le nom, le fils du general, deux aides • de câmp, etc. Menu frugal, conversation tres amicale. Le ge- neral m’a plus d’une fois souligne le deșir de l’Allemagne de ne causer aucun tort au pays. Le general m’a place ă sa droite et Lupu â la droite de Hentsch qui faisait face. — Mr. Popescu, correspondant de la «Nene Freie Presse» et qui est l’inseparable de Dombrowski, venu pour me parler d’un rien qui ressemblait plutot ă un pretextei, me dit tres •confidentiellement que l’on va faire des sondages pour la can- •didature au trone de Roumanie de TArchiduc Joseph. L’Ar- 6 NOTE POLITICE — 1917 chiducelui losef la tronul României. Archiducele co- mandă grupul de armate de pe frontul noistru; el știe* românește, ca și soția lui. Se vorbise de el pentru prezi- denția unui guvern de coaliție, la Budapesta, la căderea lui Tisza. Nici soluția aceasta nu mi se pare acceptabilă. 24 Iunie. — Domnul de Witzleben dejunează la mine.. De notat eșirea lui în potriva lui Czernin și a Austriaci- lor cari, vorbind mereu de pace, dau nădejde unui ini- mic descurajat. El adaogă : «Dacă noi am fi avut o re- voluție ca revoluția rusească, cine ar crede că Antanta n’ar fi profitat de zăpăceală pentru a se arunca a* supra noastră ? Cine ar crede că ea ar fi dat răgaz pen- tru a permite nouilor noastre instituții să se desvolte?—• Bethmann-Holl weg este un om slab, dar foarte cinstit,, prea cinstit chiar pentru a ține cap unor indivizi fără scrupule ca Sonnino, Asquith, Riboit și Poincare. Cu toate acestea el trebue menținut, căci schimbările sunt tot- deauna nefaste ; de altfel s’ar găsi oare cine să-l înlo- cuiască ?» 25 Iunie. — Primesc vizita lui Schlawe. Este prima chiduc eommande le groupe d’armees sur notre front, sait le roumain, sa femme le parle aussi. On avait parle de lui pour la presidence d’un gouvernement de coalition â Budapest a la chute de Tisza. C’est une solution qui ne me paraît pas tres acceptable. 24 juin. — Mr. de Witzleben dejeune chez moi. A noter sa sortie contre Czernin et Ies Autrichiens qui, â toujours parler de paix, finissent par donner du coeur ă un ennemi decourage. Comme de juste, il ajoute: si nous avions subi une revolution comme celle des Russes, croit-on que l’Entente n’aurait pas profite de notre desarroi pour se jeter sur nousî Croit-on qu’elle aurait preche la treve pour permettre ă nos institutions nouvelles de se developper? — Bethmann-Holb weg est un homme faible, mais tres honnete, trop pour tenir tete ă des gaillards sans scrupulos comme Ies Sonnino, Ies Asquith, Ies Ribot et Ies Poincare. II faut neanmoins le gar- der, car Ies changements ne valent rien; trouverait-on d’ailleurs â le mieux remplacer! 25 juin. — Visite de Schlawe. C’est la premiere fois que- NOTE POLITICE — 1917 1 oară că-1 văd de când se află în slujba Germanilor. îmi spune că este în Consiliul de Administrație al căilor fe- rate dela Sud-Vest (?/ Aici, el trece drept directorul ge- neral al căilor românești. El se interesează de soarta d-lui Mirică, ostatic, pe care nu parvenim să-1 scoatem dela Săveni. Ii comunic știrile pe care le am. — Nu este mulțumit de tot ce se petrece, și mai ales nemulțumit de directivele cari se iau dela Carp. El crede că toată vina o are generalul Tiilff, care voia să aplice sistemul de a lăsa organelor administrative românești toată au- toritatea lor și de a se mulțumi să le cârmuiască. Nu s’a aplicat acest sistem, dar nici celalt, pe care el îl pre- feră, de a administra singuri și de a se mărgini să se ceară numai sfaturi Românilor. In modul cum se pro- cede, și cu greșelile cari se comit în alegerea persoane- lor, nu se va izbuti niciodată «a distruge faima Brătie- nilor». — Schlawe face o observație foarte dreaptă : «S’a făcut prostia de a se distruge podul de pe Borcea; nu mai există legătură cu București și astăzi toată legă- tura se face cu Varna. Trebue cu ori ce preț ca acest pod să fie refăcut». El este foarte îngrijat de când a văzut nota austriaca : «Dunărea Austriei!» nous nous voyons depuis qu’il est au service allemand. II me dit d’ailleurs qu’il est dans le conseil d’administration des. chemins de fer du Sud-Ouest (?). Ici, il passe pour le direc- teur general des lignes roumaines. II s’interesse au sort de Mr. Mirica, otage, que nous n’arrivons pas ă sortir de Sa- veni. Je lui donne Ies renseignements que je possede. Pas content de tont- ce qui se passe et surtout pas content des di- rectives qu’on puise aupres de Mr. Carp. Pour lui, la fante est au general Tulff, qui voulait appliquer le systeme de laisser tonte leur antorite aux organes adminîstratifs ron- mains et de Ies gulden seulement. On n’a pas appliqne ce systeme, mais l’autre nou plus, qui a ses preferences, d’admi- nistrer soi-meme et de demander seulement conseil aux Ron- mains. De la fa$on dont on procede et avec Ies erreurs qu’on commet dans le choix du personnel, on n’arrivera jamais «ă detruire la fortune des Bratiano». Schlawe a une observation tres juste: on a fait la betise de detruire le pont de la Borcea; il n’y a plus de liaison avec Bucarest et anjourd’hni tonte la liaision se fait avec Varna, II faut â tont prix que ce pont soit refait. Tres înquiet depuis qu’il a vu la note autrichiene: le Danube â FAutriche. 8 NOTE POLITICE — 1917 26—Iunie. — Am fost la Buzău, și Fundeni- Până la Ploești, nici o altă urmă de război decât administra- ția germană a căilor ferate. Personal, material, totul e german; inscripțiunile sunt pe nemțește, librăriile din gări nu vând decât militarilor, Crucea Roșie din Colo- nia are în gara București un bufet de băuturi răcori- toare numai pentru soldații germani. In apropierile Ploeștilor distrugerea instalațiunilor petrolifere dă im- presia unui cataclism. Rezervoarele distruse, căzute, în- covoiate, au un aspect de neuitat. Gările au suferit pu- țin. Mult material stricat, aruncat pe marginea căii. La Fundeni, în mijlocul .lanurilor de grâu, tranșeele desinează festoane de buruieni. Pe ici pe colo, două bu- cățele de lemn au menirea să reprezinte o cruce, un mor- mânt anonim de soldat român. Din contră, la intrarea satului Comisoaia mormintele germane sunt adunate în- 1 r’un cimitir îngrădit fiecare mormânt cu crucea lui cu o inscripție... Conacul meu dela Valea Comisoaia este ras; nu rămân decât pietrele temeliei pentru a arăta locul magaziilor mele, cari au fost arse de Ruși fiindcă pre- tindeau că le împiedică vederea. 26 et 27 juin. — Buzău et Fundeni. Jusqu’â Ploesti, pas d’autres traces de la guerre que Vadministration allemande des chemins de fer. Personnel, materiei, tout est allemand; Ies inscriptions en allemand; Ies librairies des gares ne vendent qu’aux militaires, la Croix Rouge de Coloane a, en gare de Bucarest, une jolie buvette de refraîchissement pour soldats allemands. En approchant de Ploesti, avant et apres, la des- truction des etablissements de petrole donne l’impression de cataclysme. Les reservoirs detruits et affaisses, tordus ont un aspect inoubliable. Les gares ont peu souffert. Beaucoup de materiei disloque, de ci, de la, ă cote de la voie. A Fundeni, dans les champs de ble, les tranchees dessinent des festons verts de broussailles. De ci, de la deux morceaux de bois sont censes marquer d’une croix une tombe anonyme de soldats roumains. Tout au con trăire, â l’entree de Comi- soaia, les tombes allemandes sont assemblees en petit cime- tiere clos, avec leur croix â inscriptions... Mon installation de Valea Comisoaia rasee; il ne reste que les pîerres des fon- dations pour marquer la place de nos magasins incendies et que les Russes ont brule parcequei, soit disant, ils genaient la vue. NOTE POLITICE — 1917 9 Iar ca și prietenii noștri se plâng de regimul sever al Etapei. larca îmi spune că orașul este înconjurat de un cordon, care ia orice aduc țăranii în oraș, sau orice cară din oraș în căruțele lor. Oameni de condiție bună, cari în viața lor nu au ținut vre-o sculă în mână, sunt puși la lucru manual; chiar și femeile sunt rechizițio- nate. Profesori, au fost siliți să tae lemne prin păduri. Se lucrează în mod intensiv la refacerea drumurilor : am văzut mai multe concasoare de piatră și cilindrii compresori; coloanele germane transportă piatra și pri- zonierii •— și în unele locuri chiar oameni rechizițio- nați, — furnizează munca. Regimul este aspru, dar or- ganizația bună. In toate gările echipe germane cons- truesc, repară, măresc instalațiile. 30 Iunie- — Locotenentul Neumann mă întrebase dacă cunosc pe Diaconescu; a trebuit să mărturisesc că îmi era aproape necunoscut- Azi dimineață, Verzea mi-a spus că Diaconescu, în calitate de procuror general, și Duca, în calitate de prim-procuror, au înlesnit fuga lui Filotti. Ancheta lor era îndreptată mai mult în contra lui Verzea, care denunța, decât în contra lui Filotti, care larca et nos anus se plaignent du regime severe de 1’Etape. La viile est entouree, me dit-il, d’un cordon qui deva- lise Ies paysans de tont ce qu’ils emportent ou apportent dans leurs chariots. On oblige au travail manuel des gens de con- dition qui n’ont jamais manie un outil; Ies femmes sont aussi requisitionnees. Des professeurs ont ete obliges de cou- per en foret du bois. Travail intensif de refection des routes: j’ai vu plusieurs concasseurs de pierres et des cylindres pour routes; Ies colonnes allemandes transportent la grosse pierre •et Ies prisonniers et aussi par endroits Ies gens requisition- nes fournissent la main d’oeuvre. On est dur, mais l’organi- •sation est superbe. Dans toutes Ies gares des equipes d’Alle- mands construisent, reparent, augmentent Ies installations. 30 juin. — Lei lt. Neumann m’avait demande si je con- naissais Diaconescu; j’ai du reconnaître qu’il m’etait presque un inconnu. Or, ce matin, Verzea m’a dit que Diaconescu, comme procureur general, et Duca, comme premier procureur, avaient favorise la fuite de Filotti. Leur enquete etait dirigee bien plus contre Verzea qui denonșait, que contre Filotti qui 10 NOTE POLITICE — 1917 furase milioanele. Intre altele, Verzea aflase că în strada Brătianu, acolo unde locuia, al doilea imobil era închi- riat într’un mod clandestin de Filotti și servea ca loc de întâlnire, noaptea., lui Filotti, Davila, Corbescu, Victor Antonescu, Take lonescu (transcriu lista numelor așa cum o ține Verzea dela subchiriașul Erbiceanu) și alți «idealiști». Verzea a cerut o descindere a parchetului. Ea a fost făcută, dar în lipsa lui; dacă s’au găsit obiecte de toaletă suspecte, nu s’a găsit însă nici hârtii, nici re- gistre. — Asupra furturilor dela ministerul de război,, Verzea știe că într’o singură afacere Stauss a trebuit să dea 200.000 de lei lui Paul Negulescu, cumnatul sau corespondentul maiorului Slăniceanu, sub numele căruia Iliescu opera foarte adesea. 1 Iulie. — Azi de dimineață, la ora 5, Maior eseu s’a stins subit. Starea lui era staționară. De aci grija medi- cilor săi. I se făcea injecții de cafeină și Schachmann propusese eri ventuze scarificate; Hammer propuse să-i lase sânge, dar Maiorescu a refuzat. Domnișoara Neu- mann, care nu se mișcase de lângă patul lui dela înce- avait derobe Ies millioms. Entre autres, Verzea ayant appris que dans la Rue Bratiano, la ou il habitait, le seconde immeuble etait loue clandestinement par Filotti et servaitde lieu de rendez-vous la nuit, pour Filotti, Davila, Corbescu, Victor Antonescu, Take lonescu — je transcris Ies noms tels que Verzea Ies tient du sous-locataire Erbiceanu — et autres «idealistes», avait demande une descente du parquet. Elle fut faite, mais en l’absence de Verzea; si on y a trouve des objets de toilette louches, on n’y a pas trouve de papiers ni de livres. Sur Ies vols du ministere de la guerre, Verzea sait que dans une seule affaire Stauss a du donner 200.000' lei. ă Paul Negulescu, le beau-frere ou le correspondant du major Sla- niceanu, sous le nom duquel Iliescu operait le plus souvenh 1-er juillet- — Mort de Maiorescu. Ce matin â 5 h. Maio- rescu s’est subitement eteint- Son etat restait stati onnaire. De lă rinquietude de ses medecins. On lui faisait des piqures de cafeine. Schachmann avait propose hier des ventouses scari- fiees; Hammer avait accepte une saignee, m#is Maiorescu avait refuse. II s’est leve pour un besoin; la garde-malade, qui etait â sa premiere nuit de veille, car M-elle Neumann NOTE POLITICE — 1917 11 putui boalei, a fost deșteptată de o respirație mai grea; el nu a mai avut putere decât să respire puțin metil, și-a așezat capul pe pieptul domnișoarei Neumann și to~ tul s’a sfârșit. El se odihnește pe patul lui. acoperit de florile mele, cele dintâi sosite; nici pompă, nici decorații,, după voința lui. Nu se va rosti nici un discurs : ce gând s’ar putea exprima liber, în starea în care ne aflăm ? Moartea aceasta e o mare nenorocire și eu o consider ca unul din inelele lanțului de nenorociri care apasă sărmana noastră țară. Eu pierd un sfătuitor sigur și luminat, pe care grija integralității rolului lui istoric îl făcea im- parțial și impersonal. Tzigara-Samurcaș, cel dintâi pe care l-am văzut azi dimineață, și-a rezumat gândul *. «Este o lume mare care se închide ; Th. Rosetti este sfâr- șit, Carp devine de un autoritarism pe care nu-1 mai poate suporta nimeni; Lupu aiurează din ce în ce mai mult!» — După el va rămâne o dâiră de lumină, dar oare acesta e un sprijin ? — La ora 6 se va proceda la ridicarea corpului. Mâine la ora 4 înmormântarea ofi- cială. — Am semnat, cu Mitică Rosetti, actul mortuar la Primărie. n’avait jamais quitte son lit, a fait peu de temps apres un signe â M-elle Neumann qu’un râie avait subitement reveill^e.. Maiorescu repose sa tete sur la poitrine de M-elle Neumann, ont seulement la force de respirer une ampoule de methyle et ce fut fini. II repose, simplement, sur son lit; mes fleurs __ les premieres arrivees — couvrent la couche. Ni pompe, ni decorations sur le corps, selon sa volonte. II n’y aura pas de discours: quelle pensee voudrait-on, ou pourrait-on seulement, librement exprimer dans l’etat oii nos sommesî C’est un gro>s malheur et je le considere comme le chaînon de la serie qui afflige notre pays. Je perds un conseiller sur et clairvoyant, que le souci de l’integralite de son role his- torique rendait imparțial et impersonnel. Tzigara-Samurcaș, le premier vu ce matin, resumait bien sa pensee: «c’est un monde grand qui se ferme; Th. Rosetti est fini; Carp devient d’un autoritarisme que nul ne peutplus supporter; Lupu Kostache divague de plus en plus!» II restera une trainee lumineuse, mais est-ce un soutien? A 6 h. levee du corps. Demain â 4 h. obseques officielles. J’ai signe avec Mitica Rosetti l’acte mortuaire â la Mairie. 12 NOTE POLITICE — 1917 2 Iulie. — Contele Ledebur vine să-și ia rămas qu’on commet. II trouve que le conseil •communal, reconstituie de ce matin, a de nouveau une nuance liberale d’un effet fâoheux. «Les Allemands ont eu tort de ne s’adresser qu’â Mr. Carp; Mr. Carp est un esprit diamant quand on cause avec lui, mais il est reellement infatile» (sic). Le conseil communal est reconstitue avec Verzea /— demissionnaire — et Berindey — congedie, en moins — et Bragadiru, Ch. Varnav et Mitica Sutzo en plus. Bragadiru, president; Dobrovici, 1-er vice-president; Dristorian, 2-e vice- president et Prager 3-e vice-president. Dombrowsky trouve aussi que trop de liberaux sont toujours places en vedette. Tont â coup on apprend que Ies Russes font une grande offensive sur le front de 3Q km. avec 15 divisions, dit un com- munique, avec 20 selon un autre communique. Les meilleures troupes, garde et corps siberiens sont engagees. Cela se passe autour de Brzezany. Ledebour disait que depuis plu- sieurs jours on s’attendait ă cette attaque. Pour le moment aucun succes tres important. Les obseques de Maiorescu on ete d’une simplicite abso- NOTE POLITICE — 1917 13 plicitate absolută. Mulțime multă și mare reculegere. Multe flori. Eri am depus o coroană mare în numele meu ; astăzi am dus alta în numele partidului conser- vator. Tot ce poartă un nume era la cimitir. Singur Carp s’a abținut dela orice semn de simpatie. Paul Theo- doru și Golescu l-au rugat cu insistență; el le-a răs- puns cinic : «De ce ași face lui Maiorescu o politeță pe care el nu poate să mi-o dea înapoi?» Și cinci-zeci de ani de relații strânse unise pe acești doi oameni! Bla- mul a fost unanim. Printre străini; căpitan Kremnitz,. Schlawe și maiorul Schenker. Toată cremonia a părut tuturor foarte impunătoare prin durerea adevărată a*, unei părți din asistență. C. Arion a lipsit, starea lui ne- permițându-i o emoție atât de puternică. 3 Iulie--Vorbim de coloritul tot mai liberal pe care îl iau numirile nenorocitului guvern provizoriu. Stirbey îmi atrage atenția că la Craiova este exact acelaș lucru. — Mehedinți deplânge pierderea imensă ce am su- ferit-o: Maiorescu era pentru el obiectul unui cult, dealt- fel foarte meritat. lue. Fonie, mais grand recueillement. Beaucoup de fleurs. Hier j’ai depose une grande couronne en mon nom; aujonr- d’hul j’en ai porte une au nom du parti conservateur. TonteS’ Ies personnes portant un nom se tronvaient au cimetiere. Carp seul s’est abstenu de tonte marque de sympathie. Paul' Theodoru, Golescu l’ont supplie; il a repondu cyniquement : «Pourquoi ferais-je ă Maiorescu une politesse qu’il ne peut pas me rendre?» Et cinquante ans de relations etroites ont reuni ces deux hommes! Les blâmes ont ete unanimes. Parmi les etrangers le cap. Kremnitz, Schlawe et le major Schenker. Tonte la ceremonie a păru ă tous tres imposante par la veritable douleur d’une pârtie de Tassistance. C . C. Arion absent, son etat ne lui permettant pas une seconde seconsse emouvante. 3 juillet. — On s’entretient de la teinture toujours plus liberale que prennent les nominations de ce malheureux gou- vernement provisoire; Stirbey me fait remarquer que ă Cra- iova c’est exactement la meme chose. Mehedinți deplore la perte immense que nous avons subie. Maiorescu etait pour lui l’objet d’un culte, tres merite du reste. 14 NOTE POLITICE - 1917 — Ofensiva rusească este în toiul ei. Petersen îmi spune că i s’a telefonat dela Focșani că totul e liniștit și că nu există nici o grijă din cauza ofensivei. Pierde- rile rusești ar fi înspăimântătoare, după comunicatul austriac. Divizii întregi ar fi desființate. In fond, dacă ofensiva nu reușește, va fi o binecuvântare pentru șansele de pace. Această probă de neînfrângere a liniei germane poate aduce o reacțiune în favoarea păcii. Pre- supun că din cauza acestei ofensive, congresul socialist dela Stockholm s’a dizolvat; el a eșuat cu totul ; tele- gramele anunță plecarea delegaților neutri, delegații ruși neputând avea, de 8 zij& nici o comunicație cu țara lor. Dombroysky îmi cohffjL ca la Marele Cartier se afir- mă din ce în ce mai mulveS trupele rusești părăsesc Moldova; rămâne singură armata noastră, cu artilerie franceză și engleză. 4 Iulie. — Comunicatul de astăzi nu este bun. Ni se vorbise atât de descompunerea armatei ruse, încât ești mirat să afli că Rușii au lărgit gaura ce făcuse la Ko- L’offensive russe bat son plein: Petersen me dit que de Focșani on lui a telephone que tout etait tranquille et qu’on n’avait aucune inquietude au sujet de l’offensive. Les pertes des Russes seraient effrayantes selon le communique autri- chien. Des divisions entieres seraient aneanties. Au fond, si l’offensive ne reussit pas, se sera une benedic- tion pour les chances de paix. Cette preuve de l’inexpugna- bilite de la ligne allemande peut amener la reaction en fa- veur de la paix. A cause de cette offensive, je suppose, le con- gres socialiste de Stockholm s’est dissous; ii a totalement echoue; les depeches annoncent le depart des delegues neutres, les delegues russes ne pouvant avoir depuis huit jours an- cune communication avec leur pays- Dombrowski me confirme qu’au Grand Quartier on af- firme de plus en plus que les troupes russes quittent la Mol- darie; reste seule notre armee avec de l’artillerie fran^aise et anglaise. 4 juillet. — Le communique de ce matin n’est pas plaisant. On nous avait tant servi de declarations sur la decomposi- tion de l’armee russe, qu’otn est etonne d’apprendre que les NOTE POLITICE — 1917 15 niuchy(!) pe înălțimile malului de vest al Strypei- Rușii au atacat cu putere : la Riga, la Smorgon (de asu- pra mlăștinelor Pripetului, cari întrerupt linia), pe Stochod, pe linia Luck-Kowel, pe Slota-Lipa și în Ga- liția, pe punctele mai sus arătate sub Pripet. Pentru a explica succesele, căci succese au fost, pe o linie atât de lungă, trebue să se admită: sau că Rușii nu sunt în des- compunere cum s’a spus, sau că Centralii au retras trupe depe frontul lor de Est într’atâta încât întreprinderea rusească, datorită lui Kerensky care se afla pe front, nu a găsit o rezistență prea mare. •— Mackensen a plecat în Lehliu. — Volanka îmi spune că comunicatul rus anunță 10.000 de prizonieri germani și austriaci; Zborow și Koniuchy sunt pierdute. Acelaș îmi face im raport puțin favorabil asupra Archiducelui losef, om care n’are nimic spre a câștiga simpatiile, iar «nevasta lui, o a doua regină Maria, frumusețea în minus». Cu preci- Russes ont elargi la trouee qu’ils avaient faite âKomouchy(?) — dans tous Ies cas sur les hauteurs de la rive Onest de la Strypa. Les Russes ont attaque avec force â Riga et â Smor- gon (au dessus des marais du Pripet qui interrompent la ligne) et sur la Stochod, sur la ligne Luck-Kowel, sur la Slota-Lipa et dans Galicie, sur les points ci-dessus indiques au-dessous du Pripet. Pour oxpliquer ces succes, car il y en a eu, sur une ligne aussi longue, il faut bien admettre ou que la Russie ne tombe pas en decomposition comme on le dit, ou que les allies ont tellement degarni leur front Est que l’entreprise. rus.se, due ă Kerenski qui est sur le front, n’a pas trouve une resistance trop forte. Mackensen s’est rendu dans la direction de son front, ă Lehliu. Voilanka me dit que le communique russe annonce 10-000 prisonniers allemands et autrichiens. Zborow et Koni- ouchi sont les deux positions perdues. Du meme: rapports peu favorables sur Archiduc Joseph, homme n'ayant rien pour se concilier les sympathies et sa femme etait une se- conde «Reine-Marie», la beaute en moins. Avec precision il 16 NOTE POLITICE — 1917 zie, el afirmă că pentru Germani ca și pentru Austriaci,. dinastia este condamnată. 5 Iulie. — Marius Teodorian a aflat dela un martor că o ciocnire sângeroasă a avut loc în Prahova între Un- guri și Germani. Eram sceptic. Dar având treabă cu po- litia, semi-confidențele căpitanului Hamelung mi-au con- firmat această știre. Ostilitatea pe toate treptele scărei este cunoscută, dar nu o credeam împinsă atât de de- parte. — La Buzău, administratorul meu Iliescu, în pre* zența mea, întrebase pe un căpitan Schultze dela etape ce aveau de gând să facă cu vinul meu dela Valea Schei- lor, și rugase ca să-mi fie îngăduit să iau 400 de deca- litri, din cele 8000 aflate acolo, pentru nevoile personale. Astăzi sunt invitat la poliție și, într’o formă dealtmin- terea curtenitoare, mi se comunică că comandantul ar- matei a 9-a nu-mi poate acorda din vinul meu, având în vedere marile nevoi ale armatei! Eșind dela poliția germană, mă întorc cu Tzigara per care îl întâlnisem acolo. Vorbim de numirea lui Braga- diru; Tzigara o găsește deplorabilă. Nu trebue acuzat affirme que pour les Allemands comme pour les Autrichiens la dynastie est condamnee. 5 juillet. — Marius Theodorian tient d’un temoin qu’une rixe sanglante a eu lieu dans la Prahova entre Hongrois en nombre et Allemands. J’etais seeptique. Mais ayant eu affai- re ă la poliee, les demi-confidences du cap. Hamelung n’ont fait que confirmer la nouvelle. On sent l’hostilite sourde ă. tous les degres de l’echelle, mais je ne la croyais pas poussee aussi loin. A Buzău, Iliescu, moi present, avait demande â un ca- pitaine Schultze de l’Etape ce qu’on comptait faire de mon vin de Valea Scheilor et, du meme coup, avait prie que sur les 8000 deealitres, il me fut permis d’en prelever 500' pour ma cave. Je suis appele dans une forme tres courtoise^ il est vrai, ă la poliee «Zimmer 30» pour qu’il me soit com- munique que le commandant de la IX-e armee ne peut m’ac- corder «mon» vin, vu les grands besoins de l’armee ! En sortant de la poliee allemande, je fais route avec Tzigara que j’y avais rencontre. Nous- parlons de la nomi- nation de Bragadiru. Tzigara la trouve deplorable. II ne NOTE POLITICE - 1917 17 Carp, care s’a opus multă vreme, după cum, până în ul- timul moment, era să se abție de a merge la dejunul organizat Duminică de Bragadiru, în onoarea sa. Este opera personală a lui Lupu Kostake și rezultatul mici- lor și neîncetatelor cadouri. Ne-am dus apoi la casa lui Maiorescu. Am luat cu- noștință de testamentul lui, scris cu creionul. Am scos câteva caete din jurnalul lui: el voia să facă câteva șter- sături- Domnișoara Neumann va face lucrarea, care n’are un caracter politic. Aceste caete vor fi remise succesiu- nei, după revizuire. Cred că nu conțin decât fapte din viața privată. — Eri mi-a vorbit îndelung Didina Cantacuzino de Ortodoxia sa, căreia guvernul refuză să-i mai servească o subvenție. întreb pe Marius Teodorian ce este. în fond cu această instituție, din care unii preoți și-au făcut o in- fluență și care este prezidată de octogenara doamna A- sica Filîpescu. Teodorian îmi răspunde brutal : «Este o jucărie pentru isteria Didinei». faut en accuser Carp qui s’est longtemps defendu, conune il a aussi, jusqu’ă la derniere minute, failli râter le dejeuner qu’on avait organise pour lui, dimanche, chez Bragadiru. C’est l’oeuvre personnelle de Lupu et le produit des petits cadeaux, constamment renouveles, et qui ont eommenee avec asperges et fini, hier encore, avec les artichauts neuveaux, (textuel). — Avec Tzigara nous fumes â la maison de Maiorescu. J’ai pris connaissance de son testament ecrlt au crayon. Surtout nous avons sorti quelques cahiers de son Journal : il voulait operer certaines ratures et c’est M-elle Neumann qui fera le travail, qui n’a rien de politique. Oes cahiers se- ront remis â la succession apres revision. Je crois qu’ils ont trăit ă des faits de la vie privee. Hier la Princesse Didine Cantacuzene m’a longuement parle de son «Orthodoxia», ă laquelle le gouvernement re- fuse la continuation d’une subvention. Je demande â Marius Theodorian qu’est-ce au fond cette institution dans laquelle certains pretres se sont taille de l’influence et que nomina- lement preside l’octogenaire M-me Assica Filipescu- — Theo- dcrian me repond brutalement : «C’est un joujou pour l’hys- terie de Didine». 18 NOTE POLITICE — 1517 — Mirbach îmi scrie o scrisoare foarte amabilă, pentru a-mi spune că generalul Tiiiff ar primi cu plă- cere o invitație. 6 Iulie. — Moos îmi confirmă că Mareșalul a fost pe front; se miră că am avut cunoștință de plecarea lui la Lehliu. El crede că se prepară o ofensivă asupra Mol- dovei. Această este repetiția unui pronostic identic al lui Volanka: din partea austriacă, ofensiva este dorită- Ar fi o soluție pentru actuala noastră situație. — Din gazetele rusești, care încep a intra în Româ- nia, Brănișteanu îmi spune că din toate reese ostilitatea întregei prese rusești în contra noastră. Trebue observat că Lloyd George în discursul ce a rostit la Glasgow (acum 4 zile) vorbește de Serbia, de Belgia, de Munte- negru, dar nu suflă un cuvânt de România. Astă seară jurnalul dă un extras din «Nowoje-Wremja» din 26 A- prilie, care desminte absolut afirmările generalului Ili- escu asupra unui ultimatum Stuermer. Eram sigur că Iliescu a mințit. Jurnalul rusesc afirmă că Brătianu a tratat și încheiat cu Sassonov, că el dorea să intre în cam — Mirbach m’ecrit une lettre charmante pour me dire que le general Tiiiff accepterait avec plaisir une invitation. 6 juillet. — Moos me confie que le Marechal a ete sur le front; il est tres etonne que j’eusse eu connaissance de son depart pour Lehliu. Pour lui, c’est une offensive sur la Mol- davie qui se prepare; C’est la repetition d’un pronostic pareil de Volanka: du cote autrichien on la souhaite et on l’es- pere. Ce serait une solvtion ă notre situation actuelle. Lecture faite des journaux russes qui commencent â entrer en Roumanie, Branisteanu me dit que toute la presse russe nous est hostile et malmene la Roumanie. II fait re- marquer que Lloyd George, dans son discours de Glasgow (4 jours) parle de la Serbie, de la Bulgarie, du Montenegro et ne souffle mot de la Roumanie. Ce soir le journal donne un extrait de la «Nowoje Wremja» du 26 avril, qui dement absolument les allegations du general Iliescu au sujet d’un ultimatum Stuermer. J’etais sur qu’Iliescu mentait. Le Jour- nal russe af firme que Bratiano a trăite et conclu avec Sas- scnow, qu’il desirait entrer en campagne le 1-er aout, que NOTE POLITICE — 1917 19 panie la 1 August, clar căderea lui Sassanow, tocmai în acel moment, a fost urmată de un moment de ezitare toc- mai fiindcă se ignorau intențiunile lui Stuermer în pri- vința României. Ar exista o scrisoare a guvernului en- glez către Buchanan, publicată după revoluție, care ar indica neliniștea pe care o făcea să nască sosirea lui Stuermer. — Am avut o întrevedere cu Costică Mânu. El îmi spune că nu mă pot îndoi de sentimentele sale nici în politica străină, nici în politica internă. Dar cian n’a re- nunțat la carieră și cum dorește să reia serviciul, nu vrea să facă pentru un moment nici un act de afirmare de partid- 7 Iulie—Se vor libera oare o-statecii? Au fost oare a- duși la București și închiși la Cercul Militar: Derussi, Dâ- răscu, Leautey și doi sau trei alții, pentru a se face din oi pr izonieri speciali cu scopul de a libera pe ceilalți ? Moos mi-a spus eri că peste vre-o 15 zile se vor libera o mul- țime de persoane: M. Antonescu, Taubes, etc. Astăzi Bărbulescu a fost pus în curent de către Băicoianu de chestiunea pusă ostaticilor : ei trebue să declare în la chute ele Sassonow juste â ee moment-lâ a ete suivie d’un moment d’hesitation parce que precisement on ignorait les intentions de Stuermer â l’egard de la Roumaniei. II existe- rait une lettre du gouvemement anglais â Buchanan, publiee apres la revolution, qui indiquerait justement les apprehen- tions que Tarrivee de Stuermer faisait naître- Entrevue avec Costica Mano. II me dit que je ne puls douter de ses sentiments ni dans la politique etrangere ni dans la politique interieure. Mais il n’a pas renonce â la carriere et en vue de reprendre du service il deșire ne faire actuellement aucun acte d’affirmation de parti. 7 juillet. — Va-t-on relâcher les otages ? A-t-on amene ă Bucarest et enferme cercle militaire : Derussi, V. Darescu, Leautey et deux ou trois autres pour en faire des prison- niers speciaux â seule fin de pouvoir liberer les autres? Moos m’a dit hier que dans une quinzaine on allait liceneier un tas de personnes: M. Antonescu, Taubes, etc. Aujourd’hui Bărbulescu a ete mis au courant par Baycoianu de la ques- tion posee aux otages: ils doivent declare? par ecrit, sans 20 NOTE POLITICE — 1017 scris și fără comentarii, prin da sau prin nu, dacă vor să meargă în Moldova. Contraparte ar trebui să însem- ne: libertatea pentru acei ce vor să rămâe. Eșirea lor s’ar face prin Brăila-Galați. Se presupune că deținuții austro-germani sosesc prin aceași cale. — Azi de dimineață primesc o carte poștală sem- nată sub-locotenent Nicu Demetrescu, dela Stralsund. Printre altele el scrie: «... știți că a fost aci, în Stralsund, în lagărul ofițerilor, domnul colonel Sturdza și a stat câteva zile pentru a lua în România pe toți ofițerii ce vor ocupa diferite servicii folositoare. Ași fi plecat și eu cu d-nul col. Sturdza...» — Prin lt. de Hertz aflasem că Sturdza era absolut liber în Germania, iar un alt o- ^ițer, profesor din Târgoviște, unul din primii întorși, îmi spunea că la Krefeld erau adunați vre-o 700 de ofi- țeri aleși de Sturdza și destinați să fie trimiși fără în- târziere în România. Fapt care nu s’a realizat încă. Se mai anunță că doamna Sturdza pleacă la bărbatul ei! Intre timp vine Arion la mine- El a văzut pe Carp. Carp declară că nu mai face politică cu conversații de salon (?). Lupu Kostake i-a constituit un minister cu commentaires, par oui ou par nou, s’ils veulent aller en Mol- davie- La eontrepartie devrait signifier liberation pour ceux qui veulent rester. C’est par Braila-Galatzi que se ferait la sortie. On suppose que les detenus austro-allemands arrivent par la meme voie. Ce matin une carte poștale signee s-lt. Nicu Demetrescu, de Stralsund, porte entr’autres ; «Știți că a fost aci în Stral- sund, în lagărul ofițerilor, d-1 colonel Sturdza și a stat câteva zile pentru a lua în România, pe toti ofițerii ce vor a ocupa diferite servicii folositoare. Aș fi plecat și eu cu d-1 colonel Sturdza....» Par le lieutenent de Hertz j’avais deja appris que Sturdza avait ses allees et venues tout ă fait libres en Allemagne, et un autre officier, professeur â Targoviste et un des premier rentres, me disait qu’â. Crefeld etaient reunis environ 700 officiers choisis par Sturdza et destines â rentrer sans retard en Roumanie. Fait qui ne s’est pas encore realise. On annonce enfin que Madame Sturdza part pour re- joindre son mari! Sur ces entrefaits, Arion. II a vu Carp. Carp declare qu’il ne fait plus de politique avec des conver- sations de salon (?). Lupu lui constitue un ministere avec NOTE POLITICE - 1917 21 Sturdza la război. Arion adaogă : «Carp și Lupu fac tot posibilul pentru a fi un partid în slujba Germanilor. Sturdza nu este prizonier ; el a dezertat. Ar fi spus lui de Hertz că înainte de a trece în liniile germane, ar fi trimis Regelui spada și decorațiile sale !» — Frumos lucru ar fi să se pue acest colonel la război pentru a or- ganiza armata ! 9 Iulie. — Ofensiva rusească este împinsă pe o scară mare. Garda, corpurile siberiene, trupele din Amur, Tă- tari. Ea se prelungește și e departe de a fi sfârșită. Dela Stanislau până la Stokzow sunt lupte importante și con- tinue. Comunicatele germane vorbesc de mari înfrân- geri ruse. Ținuta lor, în orice caz, nu este ținuta unor oameni grăbiți să încheie pacea. ’— Am avut un dejun de optsprezece tacâmuri în onoarea lui Tiilff. Hentsch s’a scuzat: călătorie de ser- viciu, și Welzer la fel. Am avut pe guvernatorul, von Goetz, Mirbach, Praschma, Gebsattel, von Bbcklin, comandantul Marelui Cartier, Horstmann și von Enckem wert, aghiotant. Români: C. Arion, Lupu Kostake, Tzi- Sturdza â la guerre. Arion ajoute : Carp-Lupu font tout pour etre «une faction au service de l’Allemagne»- Sturdza n’est pas prisonnier ; il a deșerte. II aurait dit â de Hertz qu’avant de se rendre dans les lignes allemandes, il a ren- voye au Roi son epee et ses decorations! Ce serali du joii que de meitre ce jeune colonel ă la guerre pour renover Varmee l 9 juillet. — L’offensive russe est tres poussee et sur un grand pled. Gardei, corps siberiens, troupes de l’Amour, Tar- tares. Elle se prolonge et est loin d’etre epuisee. Depuis Sta- nislau jusqu’ă Ztokzow il y a luttes importantes et conți- nuelles; les communiques allemands parlent de grande de- faite des Russes. Leur tenue, dans tous les cas, n’est pas celle de gens presses de conclure la paix. Dejeuner en Vhonneur de Tulîf. 18 couverts- Bon, tres elegant et de tous points reussi. Hentsch s’etait excuse: vo- yage de service. De Welzer aussi. J’ai eu le Gouvemeur, von Goetz, Mirbach. Praschma, Gebsattel, von Bbcklin, le com- mandant de rOberquartier, Horstmann et von Enekewert, aide de câmp, — Roumains: Arion, Lupu, Tzigara, Dobrescu, 22 NOTE POLITICE — 1917 gara-Samurcaș, Dobrescu, G. Stirbey, Mehedinți, Grig. Cantacuzino. S’a vorbit foarte mult. Guvernatorul a spus lui Arion că trebue să schimbăm dinastia și Prasch- ma m’a întrebat dacă era adevărat că îmi schimbasem părerea și că voiam să mențin pe Rege. Mi-a mai spus că cu un program reacționar nu e nimic de făcut. Eu i-am răspuns că acesta era motivul pentru care nu pu- team să colaborez cu domnul Carp. Am profitat de un moment de conversație generală pentru a declara că după câte știam, nu e exact că România ar fi cerut linia Șumla-Varna și că acest lucru era o invenție pentru ca Bulgarii să se justifice cerând toată Dobrogea. 10 Iulie. —Se pare că focul se întinde pe linia de Est. Impresia este că armata din Moldova va ataca și ea. In ^Galiția, între Ciczow și Zagrozdz, liniile austriace au fost străpunse și sosirea rezervelor germane a fost ne- cesară pentru a opri progresele Rușilor. — Nenițescu a propus lui Arion să aibă o convor- bire cu el și cu mine ; Arion a venit la Crucea-Roșie pen- tru a mă înștiința. Am refuzat net. Stirbey. Mehedinți, Gr. Cantacuzene, etc., etc- On a be-aucoup cause. Le Gouverneur a dit ă Arion qu’il fallait changer de dynastie et Praschma me questionne si c’etait vrai que j’a- vais change d’avis et que je voulusse le maintien du Roi. II m’a aussi dit qu’avec un programme reactionnaire, il n’y avait rien â faire. Je lui ai replique que c’etait la raison pour laquelle je ne pouvais colaborer avec M. Carp. J’ai pro- fite aussi d’un moment de conversation, pour declarer qu’â ma connaissance il n’etait pas exact que la Roumanie eut demande la ligne Schumla-Varna et que c’est une invention pour justifier les Bulgares ă reclamer par retorsion tonte la Dobrogea- 10 juillet. — Le feu semble s’etendre sur la ligne Est. On a l’impression que l’armee de Moldavie va aussi atta- quer. En Galicie, entre Ciczow et Zagrozdz, les lignes au- trichiennes ont ete enfoncees et l’arrivee des reserves alte- rnau des a ete necessaire pour arreter le progres des Russes. Nenițescu a propose ă Arion d’avoir avec lui et moi une conversation; Arion est vena ă la Croix Rouge pour m’en faire part. J’ai refuse net. NOTE POLITICE - 1917 23 11 Iulie. — Am văzut aseară pe bietul Rudi Catargi, care va fi exilat în Bulgaria. El e redus cu o treime. Este de nerecunoscut. Mi-a spus că se poartă foarte as- pru cu el, fiindcă este bănuit de spionaj. Găsesc purta- rea autorităților germane ilegală și abuzivă. Qatargi se află, după cât se pare, în categoria, «bănuiților de spio- naj». Bănuit! Nenorocitul îmi povestea că Poklevsky îi oferise o subvențiune de 6000 de lei lunar, dacă îi va da copie de pe telegramele cifrate, lucrul cel mai ușor pentru Catargi. «Cifrele se descifrează întotdeauna», spunea Poklevsky. El, Catargi, a refuzat; a fost chiar o răceală, între ministru și el din această cauză. Sărma- nul Rudi se jura pentru a atesta spusele lui. Și îl cred. Nu există nici o jenă pentru expulzarea din Bucu- rești a oricărei persoane care este judecată nedorită: a- voeatul Călinescu, Vasile Cogălniceanu au și fost expe- diați la Corabia. — In Vâlcea nu se poate nimeni lăuda cu autorită- țile române. Ștefănescu-Govora îmi spune că totul, este în mâinile liberalilor și că micii funcționari fură din 11 juiilet. — Vu hier soir le pauvre Rudi Catargi qu’on exile en Bulgarie. II est reduit d’un tiers. II est meconnais- sabie. II me dit qu’on agit avec riguer contre lui parce qu’il est soupQonne d’espionnage. — Je trouve illegale et abusive la tenue des autorites aUemandes. Catargi est dans la ca- tegorie, paraît-il, des «soup$onnes d’espionnage». SoupQonne! Le pauvre diable me racontait que Poklevski lui avait offert une subvention de 6000 fr. par mois s’il lui donnait copie des telegrammes chiffres, la chose la plus facile ă avoir pour lui, Catargi. Les chiffres se dechiffrent tonj-ours, disait Po- klevski. Et lui, Catargi, a refuse; il y a eu meme un froid en- tre le ministre et lui ă cause de cela. Le pauvre Rudi faisait des serments pour attester ses dires. Et je le crois volon- tiers Je lui ai donne de l’argent et une boite de cigares. D’ailleurs, on ne se gene pas pour expulser de Bucarest tonte personne qu’on juge indesirable : l’avocat Călinescu, V. Kogalniceanu sont deja expedies â Corabia- Dans Val ceia on n’a guere ă se feliciter des autorites roumaines. Stefanescu-Govora me dit que tont est aux mains de liberaux et que les petits fonctionnaires, maires ruraux et autres volent sur tout, meme sur le prix des oeufs requi- 24 NOTE POLITICE - 1917 toate, chiar din prețul ouălor rechiziționate și din cei 10 lei. acordați soțiilor mobilizaților. — Rușii atacă pretutindeni: Riga, Dunaburg, Gali- ția. La Stanislau au forțat prima linie a Austriacilor, cari anunță că au fost siliți să-și retragă trupele pe o altă poziție. Un colonel austriac, pe care Fam văzut, mi-a spus că poziția Stanislaului e rea și că în caz de atac nu e de ținut. Un atac dublu concentric asupra Lembergu- lui ar fi o operație frumoasă și posibilă, dar Rușii nu mai au destule rezerve pentru a o întreprinde. El crede că ofensiva se va termina în curând. Semnele de lupte probabile pe frontul Moldovei devin mai numeroase. 12 Iulie. — Comunicatul nu spune nimic bun. El este de un laconism ciudat: «Nimic nou pe toată linia;, la Stanislau : retragere pe linia preparată, fără a fi ur- măriți de inamic». Linia pe care au avut loc luptele Za- grodz-Ciczow este cu 22 de km. înapoi de Stanislau (evacuat de mai multe zile, după câte mi s’a spus la Banca Blank) și linia Lucavika, afluent al Lucawei, sitionnes et sur les 10 lei accordes aux femmes des mobi- lises. Les Russes attaquent partout: Riga, Dunabourg, Gali- cie. A Stanislau ils ont force la premiere ligne des Autri- chiens, qui annoncent qu’ils ont du retirer leurs troupes sur une autre position. Le colonel autrichien avec lequel je me suis trouve chez Madame Darvari, me dit que la position de Stanislau etait mauvaise et qu’en cas d’attaque elle n’etait pas tenable. Une double attaque concentrique sur Lemberg serait une operation de belle envergure et possible, mais les Russes n’ont pas assez de reserves pour Fentreprendre. Pour lui Foffensive finiră sous peu. Les signes de luttes probables sur la frontiere de Mol- davie deviennent plus nombreux. 12 juillet. _ Le communique ne me dit rien de bon. II est d’un laconisme bizarre : «Rien de neuf sur tonte la ligne; â Stanislau, retrăite sur la ligne preparee sans poursuite de l’ennemi». La ligne sur laquelle on s’est battu, Zagrozds- Ciczow, est â 22 km. en arriere de Stanislau (evacue depuis pîlusieurs jours, m’a-t-on dit ă la Banque Blank) et la ligne Lucavika, affluent de la Lukawa, est encore plus en arriere. NOTE POLITICE - 1917 25 este încă mai înapoi- După harta Statului-Major se vede că în adevăr frontul se găsea sub o coastă și că acum se află pe înălțimi. Știri și zvonuri confuze asupra Berlinului. Consiliu de Coroană. Convocarea șefilor de partide. Prințul Im- perial convocat și el. Mai ales Austriacii se arată îngri- jorați. pentru a atrage, presupun, atențiunea, asupra unor dificultăți interioare ale Germaniei. — Dis-de-dimmeață Golescu vine la mine. Carp îl îngrijorează. Lovitura cu Bragadiru le întrece pe toate : un liberal care-și vinde lemnele cu 320 de lei stânjenul și care are pentru mai multe milioane bonuri de rechi* ziții. El se teme să nu vadă pe Carp sfârșind ca Sturd- za. Trebue ca eu să fac maximul de sacrificiu posibil și să nu-1 las singur. Printr’o unire s’ar ajunge, crede eb a se pune o frână exploatațiunei (?) Germanilor. De acest amestec al meu depinde viitorul. In treacăt, Golescu îmi spune că se exploatează în contra mea faptul că ași fi oferit Austriacilor gurile Dunărei. (Tot aceiași campa- nie de calomnie pe care convorbirea, cu Praschma o des- coperă și îi indică sorgintea). Golescu îmi declară la urmă că el îmi rămâne credincios ! Selon la carte de l’Etat-Major, on voit reellement qu’on se trouvait au bas d’un glacis et que maintenant on est sur la hauteur. Nouvelles et rumeurs confuses .sur Berlin. Conseil de Cou- ronne. Convocation de chefs de partis. Le Prince imperial convoque aussi. Les Autrichiens surtout se montrent preoc- cupes, pour attirer, je suppose, l’attention sur les difficultes interieures de l’Allemagne. Golescu de grand matin. Carp l’inquiete. Le coup de Bragadiru depasse tont: un liberal qui vend son bois 320 lei la toise, et qui a pour plusieurs millions de bons de requi- sition. II a peur de le voir finir comme Sturdza. II faut alors que moi je fasse le maximum de sacrifice possible et que je ne le laisse pas seul. Par une union on arriverait — croit-il — â mettre un frein ă l’exploitation (?) des Alilemands. L’avenir est â ce prix. En passant, il me dit qu’on exploite contre moi le propos que j’aurais offert aux Autrichiens les bouches du Danube. (Toujours la meme campagne — de ca- lomnies — que la conversation avec Praschma met â nu et en indique la source). Golescu finit par me declarer qu’il me reste aussi fidele que «Bridge» (mon chien). 26 NOTE POLITICE — 1917 — Ziua de Sf. Petre și ziua de naștere a lui Carp. Articole în «Bukarester Tageblatt», notițe în câteva ga- zete germane. Prietenii lui Lupu Kostake îngrijesc de presă ! — Marie-Nicole Darvari este acuzată că practică și a practicat spionajul. Nepoată-mea Touchkette Phere kyde îmi povestește: Intr’o zi discuție foarte vie la Zeta Mânu; doamnele foarte francofile. Seara, la Carp, Lupu Kostake întreabă pe Jeanne Carp, sora d-nei Mânu : «Ați făcut politică astăzi ?» — «Da». —• «Și cine se găsea de față ?» — Se enumără persoanele, între cari și Marie- Nicole. Atunci Lupu Kostake spune : «înțeleg acum cum Comandatura știe tot ce s’a vorbit». 13 Iulie. — Ofensiva, rusească progresează. La sudul Lembergului trupele lor au trecut dincolo de Kalusz și au trecut Lomnica- Dela nord la sud e linia perpendicu- lară care ar veni dela Lemberg; este oare această locali- tate amenințată1? In oraș se zice că de două zile ea ar fi în mâinile Rușilor. Eu nu o cred, dar ar fi pericol. Vo- lanka îmi spune că Lemberg e foarte greu de atacat pe la sud. Cu toate acestea, acțiunea ar indica că se caută a Jour de la Saint Pierre et jour de naissance de Carp- Articles dans le «Bukarester Tagblatt». Notices dans quel- ques journaux allemands. Les amis de Lupu soignent la presse. On accuse Marie-Nicole de pratiquer et d’avoir pratique l’espionnage. Touchkette Pherekyde me rapporte: un joui’ discussion vives chez Zeta Mano; ces dames tres franco- philes. Le soir chez Carp, Lupu interroge Jeanne Carp, soeur de Zeta: «Vous avez fait de la politique aujourd’hui!» __Parfaitement. — «Et qui se trouvait lă-basf». — Enume- ration des personnes, dont Marie-Nicole. Lâ-dessus, Lupu ajoute; «Je comprends pourquoi la Kommandantur savait dejă ce qui avait ete dit»- 13 juiilet. — L’offensive russe fait des progres. Au sud de Lemberg leurs troupes ont depasse Kalusz et passe la Lom- nica. C’est, du Nord au Sud, la ligne perpendiculaire qui viendrait de Lemberg. Cette localite est-elle menacee ? Eu viile on la dit depuis deux jours aux mains des Russes. Je n’en crois rien, mais il y aurait du danger. Volanka me dit que Lemberg est difficile â attaquer par le Sud. Neanmoms, cette action indiquerait qu’on cherche ă attaquer le plan, NOTE POLITICE — 1917 27 -se ataca planul despre care vorbea colonelul Kontz, adică un marș concentric asupra Lembergului. S’ar putea prea bine să se prepare o ripostă pe frontul românesc. Politi- cește, din punctul de vedere al României, ar fi un câștig. Strategicește, ar fi modul cel mai bun de a se degaja Ga- liția. De pretutindeni mi se confirmă trecerea a două divizii austriaco spre Șiret; eri au trecut, îmi spunea Verzea cu certitudine, 18 tunuri de 30.5 care nu se între- buințează, mai ales în așa mare număr, decât când este o lovitură de dat. Kiriacescu a văzut în strada Sf. Ștefan 6 militraliere înhămate, însoțite de trupe, gata de ple- care. In fine se rechiziționează hoteluri pentru a se găz^ dui ofițeri, pentru ca să nu fie răspândiți. — Mare agitație la Berlin, Erzberger a început cam- pania, susținut de Centru, în favoarea democratizărei instituțiunilor și pentru ca reformele electorale anunțate la Paști, de împărat, să nu rămâe în stare de promi- siuni; el a cerut un guvern de coaliție. Răspunsul pare a fi vestea de azi dimineață : împăratul, prin decret datat dela Cartierul General la 9 Iulie, prescrie reforma ciont parlait le colonel Kontz ; savoir une marche concentri- que sur Lemberg. II se pourrait bien qu’on preparaît une riposte sur le front roumain. Politiquement, au point de vue ele la Rouma- nie, se serait un gain. Strategiquement, se serait la meilleure faqon de degager la Galicie. De toutes parts on me confirme le passage de 2 divisions autrichiennes vers le Sereth ; hier ont passe, me dit Verzea avec certitude, 18 pieces de 30.5 qu’on n’emploie sortout en si grand nombre que lorsqu’on a un coup ă frapper. Kiriacescu a vu rue St. Ștefan six mitrail- leuses attelees, aceompagnees de troupes pretes â partir. En- fin on requisitionne des hotels pour avoir a loger des offi- ciers sans les eparpiller- On s’est beaucoup agite a Berlin Erzberger a commence la campagne soutenu par le centre, en faveur de la demo- cratisation des institutions et pour que les reformes electora- les annoncees ă Pâques par rEmpereur ne restent pas â l’etat de promesse, il a demande un gouvernement de coalition. La reponse semble etre la nouvelle de ce matin : l’Empereur par decret date du quartier general, le 9 juillet, prescrit la reforme de la loi electorale pour le Landtag prussien, sur la 28 NOTE POLITICE - 1917 legei electorale pentru Landtagul prusac pe baza drep- tului de vot egal, și realizarea lui destul de repede, pen- tru ca viitoarele alegeri să se facă sub acest nou regim.. Prefectul de Teleorman Polimeride, îmi comu- nică că li se trimite din Bulgaria prizonieri români, cari nu mai au înfățișare omenească. Nenorociții se țin patru,, cinci împreună, pentru a face un pas, atât sunt de slabi. Mulți sunt acoperiți de răni. Se fac subscripții pentru a-i hrăni. Chiar Germanii se înduioșează și un ofițer a dat 20 de lei, pe ascuns, pentru subscripție. Am văzut aceasta și la București, când ni s’a adus nenorociții cari au fost secerați la Monastir. S’ar fi cre- zut atunci că este un caz izolat: acum pare evident că este un sistem ! 14 Iulie. — Eri, după citire, la G. Stirbey. a artico- lului scris la 15 Februarie de Maiorescu, C. Arion mi-a povestit că refuzul meu de a sta de vorbă cu Nenițescu! îl întărește atâta, încât s’a repezit la Călinești, la Carp, unde se duceau de Sft. Petre Lupu Kostake și Virgil Arion. Ce a spus omul ? Ce nu a spus ? Ambiția perso- nală a lui Marghiloman, surparea lui Carp. etc. Scurt a propus, și pa.re-se că s’a primit o petiționare a cetățe- nilor țărei, aclamând pe Carp ca șef al partidului con- servator ; un fel de plebiscit. Petre Ciorăneanu a și dat pilda, trimițând 300 de iscălituri. Caraghioslâcuri de astea cine nu le poate face... cu administrația în mână ? base du droit de vote egal, et sa reailisation assez rapide, pour que les prochaines elections se fassent sous ce nouveau regime. Le prefet de Teleorman, Polymeride, me rayporte qu’on leur envoie par paquets de Bulgarie des prisonniers roumains qui n’ont plus figure humaine. Les malheureux se tiennent par 4 ou 5 pour faire un pas, tant ils sont faibles. Beaucoup ont des plaies. On fait des souscriptions pour les ravitailler. Les Allemands s’apitoient eux memes et un officiev a donne- secretement 20 lei pour la sou&eription. Nous avons deja vu cela â Bucarest, quand ou nous a a- mene les malheureux qui avaient ete decim.es ă Monastir. Cela paraissait un cas isole: cela paraît bien pourtant etre- un systeme! NOTE POLITICE — 1917 29 — Azi dimineață vine la. 9 jum. VirgU Arion. Sub- stanța exortațiunei sale este, sub o formă cam naivă, ca adresată cuiva pe care îl presupui adversar : «Carp este bătrân; nu trebue lăsat singur, și pentru că trebue să profite țara și partidul de autoritatea lui, și pentru ca să nu se poată specula în contra lui, ceeace a și început printre Germani, faptul că este izolat...» Concluzia este, că în interesul superior al țărei trebue să merg la Carp; dacă ne-ar ști lumea uniți, am putea obține tot (?). Dacă nu, Carp cu câțiva prieteni personali care îl înconjoară vor fi siliți să facă tot pentru a-1 apăra. Eu obiectez : «Dar cum să ne asociăm când nu ne putem înțelege asm pra unui program de reforme ?» El: «Nimic de felul a- cesta nu trebue pus înainte, pentru că atunci nu se poate vorbi cu Carp. Carp vrea un guvern reprezentativ, cu puteri mai mari pentru Rege, Camerile neavând să dea sau să scoată miniștri. Deci o lărgire a votului nu încape. Despre chestia agrară, asemenea nu poate fi vre-o discu- țiune». Virgil Arion a încheiat cu o frază echivocă, pe care i-am relevat-o pe dată : «Și ce importanță are pro- gramul intern? O dată țara restabilită, vei face ce vrei, pentru că d-ta ai partidul, deci puterea». — Am răs- puns că nu voiu accepta nici o dată să trag pe sfoară pe •Carp după ce odată am început ceva împreună. Am ce- rut termen de consultare cu amicii mei. — Imediat după Virgil Arion, a venit Lupu Kos- take. Nenițescu a avut un fel de mandat dela el și Vir- gil, în următoarele circumstanțe: după dejunul dela mine, Tiiiff. felicitându-1 că e în bune relațiuni cu mine, a insistat asupra necesității miei înțelegeri. Se vede că lucrul a fost pus în așa chip, încât îndată s’a căutat un contact, și Nenițescu s’a oferit el, ca membru din Comi- tetul meu (a uitat că s’a retras ? Și cum ?) spunând că e în bune relațiuni cu mine, «de oarece i-am și înapoiat carta, după însănătoșirea mea». Dar lui Costică Arion, când l-a însărcinat să propună convorbirea, nu i-a spus nimic de mandatul ce avea. Cu Lupu Kostake conversația este mai emfatică, mai generală, dar și mai puțin precisă. Așa, spre pildă, 30 NOTE POLITICE — 1917 imposibil să-l fac să spună dacă se va căuta sau nu să se facă acel fel de plebiscitț?) de care s’a vorbit la Carp și cu care, străveziu, m’a amenințat Virgil Arion. — Pentru Lupu Kostake, este luptă vie între Austria, care vrea să ne desmembreze, și Germania care vrea să ne dea și Basarabia ; ori ce disidență scade încrederea Ger- manilor în noi. Memoriul dat de Stere a stricat mult,, și din cauză lui nu se dă dela Berlin drum jurnalului lui Stere... Eu : «Există vreun memoriu scris?» ■— «Da, Carp l’a văzut și de aceia a rupt cu Stere. Program in- tern-.? Dar Carp va ceda : pe el nu-1 ocupă decât ches- tiunea ' externă (?). La chestiunea proprietății sunt și eu alături'4e el: nu trebue dat nimic din proprietatea mare, de oarece cu timpul tot se va împărți prin moș- tenire». Concluzie nu a fost: când va fi de discutat, vom discuta cu Carp, zic eu. — Lupu adaugă că Carp nu înțelege să se ducă la Berlin «decât chemat». Eu îi răspund : «Iar dacă eu merg la Berlin, voi culege in- formațiuni, dar nu voi lua angajamente». Tot privitor la același subiect, la 4 ore vizita lui Artur Rosemberg. Lăsând la o parte grandiloquența, pretinsa putere ce are de a desființa pe Lupu Kostake într’o oră, accesul ce are și la miezul nopții la Hentsch, — Rosenberg îmi desvoltă teza lui Virgil Arion cum că interesul țării cere orice sacrificiu. Nu s’a hotărât nimic cu România, dar sunt unii Germani prieteni ai României pe cari îi descurajează neînțelegerile din țară. S’au fă- cut greșeli, pentru că d. Carp este izolat, dar creditul lui este mare și în Germania și în Austria. El oferă ser- viciile lui pentru negocieri. Mă mărginesc a-i răspunde : «Cei mari ai dv. să facă pe d-1 Carp să înțeleagă că cu un program reacționar nu se poate merge». — Rosen- berg spune că Hentsch ar fi zis că «Carp trebue să mai lase din ideile lui de junker — și înțelegerea se va face lesne». Rosemberg afirmă, dela el, pentru că Virgil Arion spune contrariul, că Carp va ceda asupra programului. El insistă asupra poftelor austriace deșteptate de memo- riul Stere și îmi arată o copie pe care o certifică. Me- moriul ar fi fost cerut la Berlin, iar acolo la prezentare. NOTE POLITICE — 1917 31 i s’a spus că ar fi mai nimerit să-l «dea la Viena» (tex- tual). In lunga lui expunere asupra garanțiilor de viitor, Stere, după ce propune o uniune personală prin împă- ratul Germaniei sau al Austriei, conchide că o unire cu Austria ar fi mai lesne, fiind dată situația geografică a României; ea ar înlesni și soluția chestiunei Poloniei. Această uniune ar avea și avantajul de a «curma orice iridentă a Românilor» față de Ungaria. In afacerea Bragadiru, Rosemberg spune că s’a im- pus lui Lupu Kostake ca acesta să funcționeze cel pu- țin patru săptămâni și pe urmă se poate retrage: nu este admisibil să se supună iscăliturilor germane nu- miri cari rămân neîmplinite. — O telegramă anunță că Bethmann-Hollweg și-a dat demisia. Moos îmi spusese eri: «Se vor petrece lu- cruri grave la noi; cancelarul va pleca sigur; se va face pace, chiar cu mari sacrificii; ar putea să se pe- treacă ceeace s’a petrecut în Rusia!» — Primul punct se confirmă. Mitralierele care au fost văzute eri pe strada Sf. Ștefan au defilat astăseară pe calea Victoriei cu muzica în cap. Tot echipamentul de război. Oameni în vârstă. Platformele reparate de curând, lemnul încă nevopsit. Soldații împodobiți cu flori, ca trupe ce merg la foc. 15 Iulie. — Subsecretarul de stat la finanțe, organi- zatorul distribuției alimentare, Dr. Michaelis. este nu- mit cancelar. Este primul burghez care ocupă această demnitate; «dar, zice Witzleben și Bethmann-Hollweg nu este nobil decât de 50 de ani!» După acelaș, Michae- lis n’ar fi decât un alter ego al lui Ludendorf și schimba- rea nu are nici o influență asupra păcei. «Pacea nu va fi ceeace vor partidele, dar ce va voi Hindenburg». 15 juiilet. — Le soussecretaire d’Etat aux Finances, or- ganisateur de la distribution alimentaire, le Dr. Miehaelis, est nomme Chancelier. C’est le premier bourgeois qui oc- cupe cette charge, mais, dit Witzleben, «les Bethmann-Holl weg aussi ne sont anoblis que depuis cinquante ans!» D’a- preș le meme, ce n’est qu’un «alter-ego» de Ludendorf et le changement n’a aucune influence sur la paix. «La paix sera non pas ce que voudront les partis, mais ce que voudra Hin- denburg». Au Parlement, la campagne avait ete eommencee 32 NOTE POLITICE — 1917 In Parlament campania a. fost începută de Erz- berger și partidul Germania, în numele centrului, de- clarase că în afară de chestiunile parlamentare, Beth- mann-Hollweg «nu putea să conducă negocieri pentru pace», fiindcă războiul a fost declarat în timpul minis- terului lui. Și partidul național-liberal a adăogat că cele mai mari obstacole pentru pace vin dela prezența lui Bethmann-Hollweg la guvern. Atunci înțeleg ce sens are reflecția lui Witzleben. — Mirbach vine să mă vază. El n’are nici ,o orien- tare asupra celor petrecute în Germania. Vorbim de politica românească și îi spun că nu ași vrea ca tronul românesc să fie un măr de discordie între Germania și Austria; el îmi răspunde cu drept cuvânt că, chiar dacă ar fi o dinastie austriacă, lucrurile s’ar petrece fără înțelegerea celor două împărății. întreb apoi dacă, pentru a evita neînțelegerea, nu ar fi chip să fie păstrat cel puțin Prințul Nicolae, sub regența unui unchiu al său. — El : «Nu se va voi la Sigmaringen să se despartă de Prințul Wilhelm; iar Prințul Carol-Anton nu a putut ajunge la nici o situație, el a părăsit armata în condi- par Erzberger et la «Germania» au nom du centre avait de- clare qu’â part les questions parlementaires, Bethmann- Hollweg ne pouvait conduire des negoeiations pour la paix, la guerre ayant ete declaree pendant son ministere- Et le parti national-liberal avait ajoute que les plus grands ob- stacles ă la paix venaient de la presence de Mr. de Beth- mann-Hollweg aux affaires. Je comprends alors ce que veut dire la reflexion de Witzleben- Mirbach vient me rendre visite. Aucune orientation sur ce qui s’est passe en Allemagne. Nops causons de la politique roumaine et je lui dis que je ne voulais pas que le trone roumain fut pomme de discorde entre Allemagne et Au- triche ; il me dit avec rai son, que meme s’il y avait une dy- nastie autrichienne, cela se passerait sans entente des deux empires. Lă-dessus, je demande si pour eviter le trou, il n’y aurait pas moyen de garder au moins le prince Nicolas sous regence d’un onele.—Lui: On voudra pas se separer ă Sigma- ringen du prince Guillaume; quand au prince Carol Anton, il n’a pu arriver â aucune situation, il a quitte J’armee dans de NOTE POLITICE — 1917 33 țiuni rele, și soția lui este Belgiană».—Eu răspund: «Din moment ce e surdă?»—El: «Surdă, dar poate nu inactiv vă». întrebat despre călătoria mea, îi spun sincer că este imposibil să trec prin Viena fără să văd pe Czernin și că deci ar, trebui să mă duc și la Berlin, având în vedere mai ales opozițiile de vederi relative la tronul României, și nu știu dacă această călătorie ar fi agrea- bilă d-lui de Bussche sau ministrului. —• El promite că va referi: «Cum ? altfel ați renunța la călătorie ?»—Eu : «Da». — El: «Aceasta nu trebue, sănătatea d-tale îna- inte de toate». — In treacăt am fixat punctul meu de vedere că pentru viitor nu se mai poate gândi nimeni la un program reacționar. — Dobrovici mi-a spus că se pregătește pentru pri- mărie. Aceasta presupune că Bragadiru este ireductibil. El lucrează la buget cu autoritățile. Situația este foarte simplă.: Se află cu totul 10 milioane la venituri, iar a- nuitatea datorită este ea singură de 9 milioane ! Dar cheltuelile nebune ce se impun comunei nu se micșo- rează. Exemplu bucătăriile comunale : deficit net 120 mii lei fiecare ; se cedează pâinea cu jumătate preț și mauvaises condiționa et sa femme est Belge. — Moi, en riant; Puisqu’elle est sourde? — Lui: Sourde, mais peut- etre pas inactive. Questionne sur mon voyage, je lui dis franchement que passer par Wien sans voir Czernin c’est impossible et des lors il faudrait aussi que j’allâsse Berlin, etant donnes sur- tout les oppositions de vue quant au trone roumain, et je ne sais si ce voyage serait agreable â Mr. de Bussche ou au mi- nistre. — II a promis d’en referer. — Lui: Et autrement, vous renonceriez au voyage ? — Moi: Parfaitement. — Lui: II ne faut pas cela, votre sânte avant tout. — En passant j’ai fixe mon point de vue qu’on ne pouvait songer â un programme reactionnaire pour l’avenir. Dobrovici se prepare pour la mairie. Cela suppose que Bragadiru est irreductible. II travaille au budget a- vec les autorites. La situation est tres simple: on a en tout 10 millions de revenus et l’annuite due, â elle seule, est de 9 millions! Mais les depenses folles qu’on impose â la Commune ne ralentissent pas leur train. Exemple les cuisi- nes communales: deficit net, chaque 120.000 Iei; on cede Ic 3 34 NOTE POLITICE — 1917 sunt oameni cari o speculează. Sunt supraveghetoare germane cari au 300 lei lunar, și de ele nu se poate atin- ge nimeni. «Hatârul oriental» printre autoritățile ger- mane ! 16 Iulie. — Ostilitatea între Germani și Austriaci s’a întins și la Unguri. Un ofițer german a povestit lui Gebsattel că la Budapesta, prin prăvălii, nu voia nimeni, să-i răspundă pe nemțește. Ungurii se plâng că au fost părăsiți. Austriacii fac anchete asupra puterei respective a partidelor. Archiducele losef a pus pe un ofițer să-i trimeată documente asupra României. Netzhammer s’a întors cn impresia că cei de la Viena se ocupă activ de noi. 18 Iulie. — «Bukarester Tageblatt» publică pe nem- țește (ediția românească de seară nu reproduce) scri- soarea cu cele 300 de semnături pe cari Ciorăneanu a pus pd administrații lui să o trimeată lui Carp. Ar fi oare începutul plebiscitului anunțat ? — Am făcut o vizită lui Netzhammer, căruia i-am pain ă moitie prix et il y a des gens qu! speculent lâ-dessus. 11 y a des surveillantes aliemandes qui ont 300 lei par mois et â celles-lă, il ne faut pas toucher. «Le hatâr oriental» parmi les autorites allemandes. 16 juiilet. — L’hostilite entre Allemands et Autrichiens a gagne aussi les Hongrois. Un officier allemand a raconte â Gebsattel qu’ă Buidapest dans les magasins on ne voulait pas lui repondre en allemand, et qu’on le lui a marque. Les Hongrois se plaignent d’avoir ete lâehes. Les Autrichiens font des enquetes sur la force respec- tive des partis. L’Archiduc Joseph s’est fait envoyer par un officier des documents sur la Roumanie. Netzhammer est revenu avec l’impression qu’on s’occupe â Wien tres acti- vement de nous- 18 juiilet. — Le «Bukarester Tagblatt» publie en alle- mand (l’edition roumaine du soir ne reproduit pas) la lettre aux trois cents signatures que Ciorăneanu a fait envoyer par ses administres ă Carp. Est-ce le commeincement du plebis- cite annonce? Rendu visite ă Netzhammer, ă qui j’ai presente Stirbey- NOTE POLITICE — 1917 35 prezentat pe G. Stirbey. El este foarte impresionat de interesul pe care tânărul împărat Oarol îl ia pentru toate afacerile și grija ce o are de a fi informat cu deamănuntul despre tot. Episcopul a insistat asupra faptului că, cu tot numărul mare de audiențe, Impăra tul Fa reținut 55 de minute. El este foarte mirat că îm- păratul vorbește la telefon cu personalitățile politice ; pe când Episcopul aștepta la aghiotant, împăratul a avut o convorbire telefonică de 10 minute cu Berchtold. Nu numai miniștrii dar și șefii de secții sunt în tot mo- mentul chemați la Palat. — Czernin urăște pe Brătianu și disprețuește pe Regele Ferdinand. Chestia româneas- că interesează viu cercurile diriguitoare; dar și cei din Bavaria se ocupă viu de chestia dinastică: ar fi oare din cauza rudeniei cu Prințul Wilhelm de Hohenzollern ? Sau din cauza rudeniei cu Arhiducele losef, al cărui nume a fost și el pronunțat ? Czernin, închis, ca un om care își are ideia făcută. 20 Iulie. — Dombrovsky se întoarce dela Viena *, Czernin este atotputernic, mâna dreaptă a împăratului. Arhiducele voiește tronul românesc ; adevăratul candi- Tres impressione par l’interet que le jeune Empereur Cari prend ă toutes les affaires et son souci d’information detail- lee sur tont. L’Archeveque a insiste sur le fait que, malgre le nombre des audiences, l’Empereur Fa retenu 55 minutes. Tres etonne que l’Empereur cause par telephone avec les personnalit'es politiques; pendant qu’il attendait chez l’aide de câmp, il a eu un entretien telephonique de 10 minutes avec Berchthold. Non seulement les ministres, mais les chefs de section sont â chaque instant appeles au Palais. Czernin hait Bratiano; il meprise le Roi Ferdinand. La question rou- mâine interesse vivement les cercles dirigeants; mais. en Ba- viere aussi on s’occupe vivement de la question dynastique: est-ce ă cause de la parente avec le Prince! Guillaume de Hohenzollern? est-ce ă cause de la parente avec FArchiduo Joseph dont le nom a ete aussi propose? Czernin boutonne comme un homme qui a son idee faite. 20 juillet. — Dombrowsi revient de Wien; c’est Czernin qui est le toutpuisant, bras droit de lEmpereur. L’Archiduc deșire le trone roumain; le vrai candidat est l’Archiduc Max, 36 NOTE POLITICE - 1917 dat este Archiducele Max, fratele împăratului. Foarte îngrijat să știe dacă voi susține pretențiile lor ! Czer- nin autoriză pe Dombrowsky să declare că «Aus- tria dorește a garanta integritatea română afară de Ca- drilatei* și dorește să i se restitue cele trei județe din Basarabia : pe această bază s’ar face lucrarea în comun. Se cere discreția absolută asupra candidaturei, și răs- pândirea știrei că se păstrează integritatea României». — Eu : «Partida se joacă în trei și Bavaria se intere- sează și ea de afacerile românești».—El: «Din cauzacan- didaturei Archiducelui Francisc, căsătorit cu o Bava' ■ reză». (Ea este vară cu Prințul moștenitor Rupprecht). Aflu mai târziu că Hentsch a vorbit lui Arion de candi- datura Prințului Ioachim(?) (își reamintește rău nu- mele), oare este prezentat ca un prinț desăvârșit. Colonelul Hentsch a avut cu C. Arion o convorbire pregătită de fratele său Virgil. începută la el, ea a urmat, la 18, la Hentsch (Banca Națională). Hentsch a vorbit de divergența dintre Germani și Austriaci cu privire la tron ; a dat să înțeleagă că eu m’am lăsat, poate, influențat de Stere. (Stere a îngăduit să se pu- frere de rEmpereur; tres soucieux de. savoir si je soutien- drais leurs pretentions; Czernin autorise Dombrowski ă de- clarer que l’Autriche deșire garantir integrit^ roumaine sauf le Quadrilatere et deșire qu’on lui restitue les trois de- partements de Bessarabie: c’est sur cette base que se ferait îe travail en commun. On demande discretion absolue sur candidature et diffusion de la nouvelle qu’on respecte l’inte- grite de la Roumanie. — Moi- Vous etes ă trois de jeu et la Baviere s’interesse aussi aux affaires roumaines. — Lui: C’est â cause de la candidature Archiduc Francois mărie a une Bavaroise (c’est la cousine du Prince heritier Rupp- recht)- — J’apprends par la suite que Hentsch a parle a Arion de la candidature du Prince Joachim (?); il se rap- pele mal le nom, mais qu’on presente comme un Prince ac- compli. Col. Hentsch a eu avec Arion une conversation menagee par son frere Virgile; commencee chez celui-ci, elle s’est con- tinuee le 18 chez Hentsch (Banque Naționale). Hentsch a parle de la divergence entre Allemagne et Autriche au sujet du trone; il a laisse entendre. que je me suis laisse peut-etre NOTE POLITICE - 1A7 37 blice în «Az-Est» clin Budapesta un interview în care își exprimă opiniile din memorandumul lui (acest inter- view a făcut mult sânge rău și a ucis definitiv gazeta lui «Lumina», care nu va mai vedea lumina zilei). El a povățuit să se trimită la Berlin unul sau doi delegați permanenți (a sugerat numele lui C. Arion și al lui Ne- nițescu), pentru a apăra interesele țării; acești delegați ar trebui să fie desemnați în comun de Carp și Marghi- loman. Orice altă vizită ar putea să nu aducă decât des- iluzii pentru vizitator ; ar trebui să fie înțelegere, lă- sând la o parte chestiile interioare. Nu pot nota toate de- taliile de opinii transmise de mâna a doua; am notat ce mi s’a părut că mă atinge direct. C. Arion, oare- cum influențat, predică în sensul unei înțelegeri sau cel puțin al unei convorbiri cu Carp, lăsând la o parte ches- tiile de program. — «Nici odată nu voiu lăsa programul la o parte, răspund eu, iar în ceeace privește o convor- bire, ea nu avea loc decât când o va cere Carp». La ora 1, Mirbach dejunează la mine cu Th. Rosetti, Mehedinți și Stirbey. Eu îi comunic avizul dat de Hentsch și-l rog să noteze că dacă la Berlin ași fi un influencer par Stere. (Stere a laisse publier dans «Az-Est» de Budapest une interview dans laquelle il exprime les opi- nions de son memorandum. Cette interview a fait beaucoup de mauvais sang et a tue definitivement son journal «Lu- mina» qui ne verra plus le jeur). 11 a conseille d’envoyer ă Berlin un ou deux delegues permanents (il a suggere le nom d’Arion et de Nenitzescu) pour defendre les interets du pays; ces delegues devraient etre designes en commun par Carp et Marghiloman; tonte autre visite pourrait n’aboutir qu’ă des desillusions pour le visiteur; il faudrait qu’il y eut en- tente, en laissant de cote les questions interieures. Je ne puis noter tous les details d’opinions transmises de seeonde main; j’ai note ce qui m’a păru directement me toucher. Arion, bien entendu influence, preche deja pour une entent©; tont au moins une conversation avec Carp, en laissant de cete les questions de programme. Jamais je ne laisserai de cote le programme, lui dis-je; quant â une conversation, elle itaura lieu que lorsque Carp me la demandera. A 1 h Mirbach dejeune chez moi avec Th. Rosetti, Mehe- dintzi et Stirbey. Je lui fais part de l’avis donne par Hentsch et le prie de prendre note que si â Berlin je devais etre un 38 NOTE POLITICE — 1917 importun sau dacă s’ar sta de vorba cu mine numai cu gura pe jumătate, ași renunța mai de grabă la orice proect de călătorie. — El: A telegrafiat la Berlin, răspunsul n’a sosit încă, dar va clarifica toate punc- tele. Îmi mulțumește că l’am vestit. «Hentsch a pro- pus această delegație permanentă la Berlin ? Mie nu mi-a suflat nici un cuvânt despre aceasta». (Tonul avea sensul clar : dar eu la ce servesc ?) «Trebue să înțelegeți prin acest fapt, de câte diverginte te izbești; militarii ar trebui să se ocupe de ceeace este meseria lor». — Am cerut încă odată să se definească bine în- grădirea vizitei mele eventuale și să nu se facă indis- cretii în privința tronului, care este mărul de discordie. G. Stirbey, după dejun, îmi comunică că Lupu Kostake a adunat iscălituri pe un formular litografiat, pe care îl duce din oraș în oraș. Pessiacov a venit să ne ceară instructii. In plasă au căzut mai multi. Am po- vestit faptul la Jockey Club și toată lumea a fost de acord a găsi procedarea deplasată în acest moment. importun ou si l’on ne devait causer qu’â mi-voix avec moi, je renoncerais plutot ă tout pro jet de voyage- — Lui: II a telegraphie a Berlin; la reponse n’est pas venue, mais 11 elucidera tous les points. II me remercie de l’avoir averti. «Hentsch a propose cette delegation permanente â Berlin ? Et il ne m’a touche mot de rien».— (Le ton et les developpe- ments voulaient clairement dire ; et moi, ă quoi est-ce que ;e sers*?) «Vous devez comprendre par lă ă combien de di- vergences on se heurte: les militaires devraient s’occuper de ce qui est leur etat». H y a eu aussi une phrase «pour ceux qui veulent outrer leur petite persomialite». J’ai encore une, fois demande â bien definir les con- tours de ma visite eventuelle et ă ce qu’on ne fit pas des in- discretions au sujet du Trone. une pomme dei discorde. Stirbey, apres dejeuner, me communique que Lupu a rassemble des signatures sur un formulaire litographie qu’il porte de viile en viile. Pessiacov est venu prendre nos instructions. Dans le panneau sont tombes Pa^u, le general Gigartu, le prefet Cernatescu et le vieux Bumbacila! J’ai denonce le fait au Jockey et reellement on a trouve le pro cede deplorable â l’heure presente. NOTE POLITICE — 1917 39 — Germanii au străpuns frontul rus la vest de Tar- nopol, la Zloczow. Mirbach spune că la Statul-Major sunt foarte mulțumiți. Cuvântul «străpuns» se află în comunicatul oficial: deci este o operație care poate avea efecte mari. Administratorul meu Iliescu se întoarce dela Fundeni. El a fost silit să plătească 3000 de lei o fac- tură de comande de rufărie de masă și de serviciu', poate și de alte articole, pe care ofițerii dela etapă au făcut-o pentru uzul lor personal! 21 Iulie. — Nu se vorbește decât de tentativa de a se «comanda» un partid pentru Carp- Virgil Arion a chemat pe prefectul Tamara la ministerul de interne : «Germanii desemnează, în vederea unor mari evenimen- te, pe Carp; trebue să fim uniți într’o manifestație a- supra persoanei lui, etc». — După știrile pe cari mi le dă Popesou, dela «Neue Freie Presse», Arthur Rosen- berg s’ar fi lăudat că peste 15 zile «partidul d-lui Mar ghiloman» va fi împărțit. Având în vedere că Rosen- berg este omul lui Nenițescu, din partea aceasta por- nește dar toată acțiunea. LesAlemands ont perce le front russe â l’Ouest de Tar- nopol â Zloczow. Mirbach disait qu’ă l’etat-major on etait tres content- Le mot «perce» se trouve dans le communique officiel: c’est donc une operation pouvant avoir de gros effets. — Iliescu (mon administrateur) vient de Fundeni. On Ta oblige ă payer 3000 lei une facture de commande de linge de table et de service — d’autres articles peut-etre encore — que les officiers de l’etape ont faite pour leur usage personnel! 21 juillet. — On ne cause que de la tentative de «com- mander» un parti pour Carp. Virgil Arion a appele ă l’In- terieur le prefet Tamara ; «les Allemands designent en vue de grands evenements Carp; il faut que nous soyons unis dans une manifestation sur sa personne;^ etc.». D’apres les renseignements que me fournit Popeseu («Neue Freie Pres- se»). Arthur Rosemberg se serait vante que dans 15 jours le parti de Mr. Marghiloman sera divise. Etanii donne que Ro- senberg est Thomme de Nenițescu, c’est de ce eote-lă que part tonte ia poussee. 40 NOTE POLITICE — 1917 — Brănișteanu a avut o conversație cu Hentsch. care a fost prevenit de eroarea ce se comite bazând, toata politica viitorului pe o persoană, Carp, și de a nu mai vedea nimic împrejur. — Am prevenit pe Brăniș- teanu de sânge rău pe care l-a făcut interviewul din «Az Est». Brănișteanu îl blamează, cum blamează și memorandumul. 22 Iulie. —- Am scris eri colonelului Hentsch, care mi-a răspuns imediat că astăzi sau mâine la ora 11 îl voi găsi, liber, la biroul lui. I-am expus patru afaceri nepolitice : 1) Starea oribilă a prizonierilor noștri în Bulgaria. El a avut o expresiune de desgust, mai elo- quentă decât orice. Dealtminterea, mai târziu, el a tra- tat pe Bulgari de : «mojicii noștri aliați». Am cerut po- sibilitatea de a trimite pachete întocmai ca prizonie- rilor din Germania. — El : «Dacă o cer aci, voi fi refuzat net; este mai bine să fac Cartierul General să intervie». — 2) Am cerut punerea în libertate a lui L Izvoranu, senator liberal. El e arestat, pe când liberalii cari au excitat la intrarea în război fac parte din consi- liul comunal la Craiova. El cunoaște acest punct și ia Branisteanu a eu une conversation avec Hentsch, qui a ete prevenu par lui ele l’erreur qu’on comme t en fondant tonte la politique de l’avenir sur une personne, Carp, et ne rien voir de plus autour de soi. J’ai prevenu Brănișteanu du mauvais sang que l’interview de l’«Az Est» avait fait. Branisteanu le blâme, comme il blâme le memorandum- 22 juiilet. — Hier j’ai ecrit au colonel Hentsch, qui m’a aussitot repondu qu’aujourd’hui ou demain, 11 h., je le trouverai libre â son bureau. Je lui ai expose quatre affaires non politiques: 1) L’etat affreux de nos prisonniers en Bul- garie. II a fait un visage de degout qui en disait plus long que tont. D’ailleurs, plus tard il a trăite les Bulgares de «unsere groben Verbundete». J’ai demande la possibilite d'envoyer des «Liebesgaben», comme en Allemagne. — Lui: Si je le leur demande ici, ce sera refuse net: il faut mieux que je fasse intervenir notre Oberquartier; 2) Demande elar- gissement de I. Isvoranu, senateur liberal. On l’arrete alors que des liberaux qui ont excite â la guerre sont dans le conseil com- munal de Craiova. II sait ce dernier point aussi. Pris note. NOTE POLITICE — 1917 41 notă.—3) L'am rugat să nu continue deținerea d-neiLi- zon Greceanu și să nu fie pedepsită decât cu o amendă. El nu cunoștea afacerea.—4) Am remis cererea lui Sece- leanu referitoare la moșia ce o are în indiviziune cu fratele său, și care e pusă sub sequestru. — Apoi vorbim politică. Ii semnalez campania întreprinsă de miniștrii cu scopul de a împărți partidul conservator, sub pro- tecția Germaniei și cu publicitatea lui «Bukarester Ta- geblatt». —■ Colonelul îmi răspunde că n’are cunoștință de această campanie, dar că de sigur ea nu va avea pu- blicitatea gazetei sale- In politică el înțelege să fie ab' solut neutru, dar ar fi bucuros dacă s’ar afla la Berlin că suntem uniți Carp și cu mine, pentru a susține politi- ca germană.—Eu : «Sâmbăta trecută au venit la mine, pentru a-mi cere o colaborare cu Carp, ca să nu rămâe izolat; nu este posibil să ne înțelegem pentru a răsturna pe Rege și dinastia lui; chestiunea aceasta trebue să fie regulată întâi de Germania și nu este încă grabnică; n’avem nevoe să ne înțelegem pentru o politică : doi ani de lupte indică opiniile mele; deci dacă se vrea o unire, ea nu este necesară decât pentru un program de refor- 3) Brie de ne pas conținuer la detention de Lison Greceanu et de ne la punir que d’une amende. II ignorait l’affaire. 4) Remis la demande de Seceleanu au sujet de la terre qu’il a part indivis avec son frere et qui est sous sequestre. Nous causons ensuite politique» Je lui signale la cam- pagne entreprise par les ministres en vue de diviser le parti conservateur sous le couvert de l’Allemagne et avec la pu- blicite du «Bukarester Tagblatt». Le Colonel me dit de suite qu'il ignore cette campagne, mais que certainement elle n’aura pas la puNicUe de son journal, En politique, il entend etre absolument neutre, mais il aurait ete heureux si on avait appris â Berlin que nous sommes unis, Carp et moi, pour soutenir la politique allemande. — Moi: On est venu samedi dernier me demander une collaboration avec Carp pour qu’il ne reste pas isole; pas possible de nous entendre pour ren- verser le Roi et Ia dynastie: c’est une question ă regler d’a- bord par l’Allemagne et le cas n’est pas encore immediat; pas besoin de nous entendre pour une politique : deux annees de luttes indiquent mes opinions ; donc, si on veut une union, elle n’est necessaire que pour un programme 42 NOTE POLITICE — 1917 me; în această privință C. Arion și Lupu Kostake îmi spun : «Nimic de făcut; Carp vrea un guvern neconstitm țional; pentru el nu există o chestiune agrară». Cum am declinat o soluție imediată, s’au grăbit să încerce să con stituiască un partid administrativ. «Este copilăresc să vrei să clădești ceva cu un partid creat din poruncă supe- rioară, și mai ales dacă vrei să susții cu el politica ger- mană, nu este nici o mândrie», am spus eu în germana mea stricată. — Colonelul : «Chestia dinastică este, pen- tru Germania, o chestie de ordinul al treilea ; ea nu joacă nici un rol în combinațiile noastre; evident, eu nu admit comediile Austriacilor cari ajung până la propagandă : «Suntem Puterea»; evenimentele din Galiția au probat-o și nu admit ca contele Czernin să se dedea aci la o Im crare anti-germană ; însă România va alege pe cine îi place, nu astăzi, dar când va suna acest ceas încă în- depărtat. Evident că noi ținem la România, fiindcă avem nevoie de ea, nu din sentiment, și o vrem cât mai mare posibilă...» Eu : «Fac și eu politică germană, nu din sentiment, dar din motiv politic și dacă ați fi fost aliații Rusiei, ași fi fost contra dv.». Colonelul, surâ- de reformes; lă-dessus, Arion et Lupu me disent: «Rien â faire; Carp veut un gouvernement non constitutionnel; pow lui il n’existe pas de question agraire». Comme j’ai decline une sohition immediate, on s’est empres.se de cliercher ă con- stituei* un parti administratif. «Eine Partei beschaffen auf oberen Befehl, wenn man damit etwa.s grunden will, ist es kindisch, und besonders eine deutsche Politik zum Unter- stutzen ist er nicht stolz genug», ai je formule en mon mau- vais allemand. — Le colonel: La question dynaistique est pour rAllemagne de troisieme ordre; elle ne joue aucun role dans nos combinaisons; evidemment, je n’admets pas que les comedies des Autrichiens aboutissent ă une propagande : «Wir sind die Macht» et les evenements de Galicie Tont prouve et nous n’entendons pas que le comte Czernin fasse ici un travail anti-allemand, mais la Roumanie choisira qui lui plait, pas aujourd’hui, mais quand cette heure lointaine aura sonne. Evidemment nous tenons â la Roumanie, parceque nous en avons besoin; pas par sentiment, et nous la voulons aussi grande que possible.. — Moi: Je fais aussi de la poli- tique allemande non par sentiment, mais par raison politi- que et si vous aviez ete les allies de la Russie, j’aurais ete NOTE POLITICE — 1917 43 zând: «Dacă am fi fost aliații Rusiei, aceasta ar fi fost mai bine și pentru dv. și pentru noi». — (Nota: Caprivi e acela care a rupt alianța). Colonelul: «Cea mai bună politică pe care o pot face aci este să fac lucrare bună germană. Sunt neutru. D-nii aceia au venit la mine și mi-au vorbit de necesitatea unei uniri. N’ain nici o idee de lucrarea ce se face, și gazeta mea nu va publica ni- mic». — Eu : «Dar există precedentul cu telegrama din Ploești». — El : «Era într’o zi de sărbătoare și cu totul ocazional». — De două ori colonelul a dat asigurarea că nu se va publica nimic. Nota predominantă : mânie în contra Austriacilor, dispreț pentru Bulgari. Ii place să vorbească; fraza e frumoasă și curge cu abundență. El este foarte mirat să vadă că doi Români nu au aceeași părere asupra unei terțe persoane, oricare ar fi ea. Lupu Kostake ? Un co- pil : inima pe limbă ; în plin prânz, la Tiiiff, el i-a spus ceeace îi încredințase generalul von Zentler cu privire la Basarabia : «L-am făcut să tacă, căci von Zentler ar găsi ciudat să se povestească, în acest mod, spusele sale!» Ce sunt frații Arion ? — Eu : «Constantin este un om contre vous. — Le colonel souriant: «Cela aurait mieux valu et pour vous et pour nous». (Nota: c’est Caprivi qui a rompu l’alliance). — Le colonel: La meilleure politique que je puisse faire ici, c’est de faire du bon travail allemand. Je suis neu- tre. Ces Messieurs sont venus ă moi, et ont parle de la neces- site d’une union. Je n’ai aucune idee du travail qui se fait et mon Journal ne publiera rien. — Moi: Mais il y a le pre- cedent du telegramme de Ploesti. — Lui: C’etait pour un jour de fete et tout occasionnel. — Le Colonel par deux fois a donne l’assurance qu’on ne publiera rien- La note dominante: colere contre l’Autriche; il aime par- ter; la phrase est jolie et coule d’abondance. Mepris pour les Bulgares. Etonne de voir que deux Roumains n’ont pas Ia meme opinion sur une tierce personne, quelle qu’elle soit Lupu Kostake? Un enfant: le coeur sur la langue. En plein dîner chez Tiiiff, il lui a dit ce que le general von Zentler lui avait confie au sujet de la Bessarabie: «je l’ai fait taire et c’est von Zentler qui trouverait drole qu’on racontât ainsi sa conversation!» — Qu’est-ce que les freres Arion?—Moi’ Constantin est un garson fin, somme ton te assez fidele, mais 44 NOTE POLITICE - 1917 subțire, credincios. Virgil un om de talent, care are ne- norocirea să aibă nevoi, așa că Take donescu, Costines- cu Garp și cu mine l-am avut, pe rând, în slujba noa- stră !» O observație foarte justă a colonelului: «Revolu- ția franceză a fost aducerea la putere a burgheziei (tiers etat) ; acest război însemnează intrarea pe scenă a ce- lei de a patra pături; este treaba conservatorilor să-i iasă înainte și să o cârmuiască». 23 Iulie. — Acțiunea în vederea întemeerei partidu- lui carpist este viguroasă. Pessiacov dela Craiova, tri- mis într’adins, îmi spune că Lupu Kostake a lăsat lui Gârleșteanu formularul de iscălit, pe motivul că Ger- manii cer o manifestație pentru a opri propaganda aus- triacă. Cicerone Budișteanu află dela generalul Gigârtu că Lupu Kostake ar fi spus : «Austria cere Oltenia, d.. Marghiloman este partizanul politicei austriace, etc». Prefecții au fost convocați, dar, după o conferință în comun, unele obiecții fiind prezentate, mai ales de Ză- qui dresse l’oreille â tous les vents. Virgile un homme de ta- lent, qui a le malheur d’avoir des besoins; aussi Take lo- uescu, Costinescu, moi et Carp l’avons eu ă tour de role â no- tre service. Conversation de 5 quarts d’heure- Une obser- vation tres juste: La revolution franqaise a ete l’avenement du tiers etat; cette guerre marque l’entree en scene du qua- trieme etat; c’est aux conservateurs â aller au-devant et a le guider. Tres poli et me reconduisant jusque sur le pallier. Le soir j’ai eu Lupu ă dîner et Tzigara, comme si de rien n’etait. Pas un mot de politique. 23 juillet. — L’action en vue de la fondation du partl carpiste est vigoureuse. Pessiacow de Craiova, envoye tout expres, me dit que Lupu Kostake a laisse le formulaire ă signer ă Garlesteanu, sous le motif que les Allemands de- mandent une manifestation pour couper cour â la propa- gande autrichienne- Ciceron Budișteanu tient -du general Gigârtu que Lupu aurait dit: l’Autriche exige Oltenia ; Mr. Marghiloman est partisan de la politique autrichienne, etc., etc. Les prefets ont ete convoqu.es, mais apres conference en commun, des objections ayant ete presentees surtout par Ză? NOTE POLITICE — 1917 45 noagă, nu li s’a remis încă hârtia ele semnat : «S’a con- stituit un comitet (?) care s’a pus în capul acestei miș- cări și care redactează manifestul !» — La ora 4 Tzigara, întovărășit de Bărbătescu, vrea să mă convingă că dacă m’ași pune în capul mișcărei și dacă aș semna cel dintâi, ași împiedica-o să fie îndrep- tată în contra mea ! (Naivă mărturisire a adevăratului caracter al manifestației). Ii explic cât de mult această organizare va arunca asupra lui Carp rușinea nemeri- tată de a fi agentul german, desemnat sub presiunea baionetelor. Povățuindu-i să se astâmpere, dacă vor să uit, am spus lui Tzigara : «Să o văd și pe asta: admi- nistrația lui Tzigara adunând iscălituri politice !» — El a plecat fără să mai sufle un cuvânt, având aerul foarte plictisit! 24 Iulie. — întâlnind pe Golescu pe stradă, am scu- turat cum se cuvine pe acei cari turbură liniștea parti- dului calomniindu-mă, și’cu atâta vehemență în cât sigur •că și-a luat și el partea care i se cuvenea, și a Mus-o ■caldă lui Lupu Kostake. — Dombrovsky, la curent cu tot ce se uneltește, a și redactat un raport, destul de exact, pe care mi-1 ci- noagă, on ne leur a pas encore remis le papier ă signer: «un Comite est constitue (?), qui. s’est mis â la tete de ce mou- vement et qui redige le manifeste!» A 4 h. Tzigara, flanque de Barbatescu, veut me convaincre que si je prenais la tete du mouvement et si je signerais le premier — je Tempeche- rais d’etre dirige contre moi! ! (Naif aven du veritable carac- tere de la manifestation). Je lui explique combien cette or ganisation mettra sur Carp ropprobre immerite d’etre l’agent allemand designe sous la pression des bayonnettes. En les en- gageant de se tenir tranquilles si on veut que j’oublie, je lui ai dit: «O s’o văd și pe asta: administrația lui, Tzigara adu- nând iscălituri politice!» — II est parti sans mot dire, l’air tres embete! 24 juillet. — Rencontre Golescu dans la rue- Si bien lave la tete â ceux qui troublent la paix du parti en me calom- niant, et avec de tels eclats de voix qu’il en a pris son pa- -quet. II a du le» porter tout chaud â Lupu. Dombrowski, au courant de tout ce qui se trame, a deja redige un rapport assez exact qu’il me lit. II ignore le cote 46 NOTE POLITICE - 1917 tește. El nu cunoaște partea anti-austriacă a propagan- dei lui Lupu Kostake și a lui Virgil Arion. Cum în a- cest raport se spune că Arthur Rosenberg s’a lăudat că peste 15 zile «s’a isprăvit cu Marghiloman», — îl întreb dacă spusele lui Popescu privitor la aceasta sunt adevă- rate : Dombrovsky mi-a confirmat faptul. Nenițescu- Rosenberg : aceasta zice multe ! — Horstmann, care și-a pierdut părintele, se reîn- toarce dela Frankfurt și Berlin. El este în curent cu toate aceste intrigi pe care le blamează. Criza Cancela- rului, care părea că va fi formidabilă, s’a terminat foarte ușor. Un surâs la dreapta, o promisiune celor din stânga, și iată liniștea câștigată pentru 6 luni. Militarii cari au propus pe Michaelis nu-și vor ajunge scopul* ; mai ales că acesta nu va ține locul cald pentru Ludem dorf, cum o cred ei, căci Ludendorf nu va fi Cancelar. Michaelis e om cu voință, iar împăratul va impune tă- cere generalilor, zicându-le : «Voi l’ați desemnat». Nu se crede ca Zimmerman să rămân la postul său; ambasade' rul din Constantinopol d-1 de Kuhlmann, e acel care are cele mai mari șanse. anti-autrichien de la propagande de Lupu et de Virgile. Comme dans ce rapport il est dit que Arthur Rosemberg s’est vante que dans 15 jours «es ist les mit dem Marghilo- man», je rimterroge s’il est vrai ce que m’avait rapporte Popescu que Rosemberg s’etait vante de faire sauter en 15 jours mon parti, il m’a confirme le fait. — Nenitescu-Rosem- berg, — cela en dit long. Horstmann, qui a perdu son pere, revient de FrancforL Berlin. 11 est deja au courant de fonte» ces intrigiies qu’il blâme. La crise du Chancelier, qui semblait formidable, a fini avec une facilite rare. Un sourire â la droite, une pro- messe â gauche, et voilâ pour six mois de tranquillite. Les militaires qui ont propose Michaelis n’y trouveront pas leur comp te ; il ne tiendra surtout pas chaude la place pour Ludendorf, comme on le croit et qui ne sera pas chancelier. Michaelis a sa volonte et l’Empereur imposera silence aux generaux en leur disant: c’est vous qui l’avez designe. On croit pas que Zimmermann reste ă son poște; c’est l’Am- bassadeur de Constantinople Mr. de Kuhlmann qui a les meilleures chances. NOTE POLITICE - 1917 47 Zănoagă îmi spune că s’a anunțat prefecților că trebuind a se face oarecare îndreptări manifestului, li se va trimite textul mai târziu. Să fie oare cumințenie ? Se opun poate Germanii ? Zănoagă îmi spune că își va da mai de grabă demisia de cât să se preteze la o astfel de manevră, 25 Iulie. — Astăzi este ziua ambasadelor : totul gra- vitează împrejurul plebiscitului carpist. Verzea blamează tot ce se petrece ; el mă roagă să nu mă despart de Stere ; mă povățuiește, dacă merg la Viena, să nu văd pe Românii cari au politica lor și cari se agață de formula lui Stere; el se năpustește asupra lui Lupu Kostake, a cărui ușurință se apropie de incon- știență. Nu este blând nici pentru Dobrovici. — Antipa: Este primul lui pas politic. El este foarte bine cu Hentsch, care i-a spus : «Nu a eșit nimic : acești domni nu se pot înțelege». (Presupun că este vorba de conversația mea cu Hentsch). — Antipa i-a răspuns foarte cuminte : «Afacerea nu este încă coaptă», — An- tipa găsește această petiționare nefastă. El ține cu Carp, dar găsește și el că trebue să s plus malheureux que la popuiation civile, mais cette 58 NOTE POLITICE — 1917 piere fiind lipsită de tot și nimeni nu se îngrijește de ea... D. Anschiitz îmi spune că mulți ofițeri nu știu nici citi, nici scrie. S’a adus trupe otomane pe frontul rus- european unde, fiind bine hrănite și încadrate, fac mi- nuni. — Plebiscitzil e bolnav. La Craiova, Corteanu a gă- sit toată lumea răsculată și indignată. Mitiță Gârlcștea- nu, încurcat, nu știa ce formă să dea unei redacțiuni corectate, căci textul înmânat lor cuprindea o frază jignitoare care mă privea personal. La Târgu-Jiu, pre- fectul n’a voit nici să citească ce e scris pe hârtie; re- fuz categoric. La fratele său, de asemenea, Lupu n’a gă- sit o primire mai bună. In fine Tzigara îmi spune că mai mulți prefecți, între care și Marian, au înapoiat lis- tele lor albe. Eri. Lupu nici n’a mai insistat pe lângă Frumușanu și Polimeride. Fiind convinși că totul se va aranja între Carp și mine, e o retragere pe toată linia. Singur prefectul Eitel (?) de Vâlcea a trimis în comune hârtia spre a fi semnată. population creve par manque de tout et nul ne s’en soucie. Monsieur Anschiitz me dit que beaucoup d’officiers ne sa- vent ni lire, ni ecrire. On a pris les troupes ottomanes sur le front russe europeen, ou, bien nourries et encadrees, elles font merveille. Le plebiscite est malade. A Craiova, Corteanu a trouve tout le monde sur pied et indigne. Le faiblard Mitică Gâr- leșteanu, empetre dans une promesse surprise, ne sava.it quelle tournure donner a une redaction corrigee, car le texte â eux remis a vait une phra.se blessante, me visant perscnnelle- ment. A Targu-Jiul, le prefet n’avait meme pas voulu lire- le papier — refus net — et chez son frere, Lupu n’avait pas trouve meilleur accueil. Enfin Tzigara me dit que plusieurs prefets parmi lesquels Marian, ont rcnvoye leurs listes blan- ches. Hier, Lupu n’a meme plus fait d’insistance aupres de Krumușeanu et de Polymeride. — Sons couleur que tout s’arrangera entre Carp et moi, c’est une retrăite sur tonte la ligne. Seul le prefet Eitel (?) de. Valcea a envoye le papier dans les communes pour etre signe. NOT® POLITICA - im 59 — Mi se anunță (Tzigara, Bacalbașa) că frontul din Moldova a fost străpuns, pe o mare întindere, la Prisăcani și că nemții merg direct spre Roman (?!). Tzi- gara știe din înalt loc că Sâmbătă începe atacul dinspre sud. Pontoane și material lemnos trec în mare cantitate dela Turnu-Măgurele, spre est. — Stere a fost chemat de Hentsch. Am văzut la Brănișteanu scrisoarea de convocare. Hentsch a insistat pentru o reconciliare cu Carp. Stere răspunde că de oarece Carp a fost promotorul rupturii, dânsul trebue să manifeste dorința de a-1 vedea; afară de aceasta, Stere declară că el nu va discuta decât în prezența lui Hentsch,. condițiune pe care acesta o primește. Stere, care a venit să mă vadă îmi spune că punc- tul său de vedere este : pentru pace, colaborarea tutu- lor, nu dictatură, deci nimic fără Marghiloman. Legile privitoare la chestiunea agrară și la votul universal fiind votate (îi spun că se înșeală), ele sunt legi de Stat: și prin urmare câștigate. Relativ la memorandul său,. Stere a spus : «Se prepară în contra mea o cabală, însă când eu am emis părerea ce mi se impută, vă știam a- On m’annonce (Tzigara et Bacalbașa) que Ie front mol- dave a eto perce sur une grande portion, ă Prisăcani, et que les Allemands marchent directement sur Roman (? ?). Tzigara sait de haut lieu que samedi on commence l’at- taque par en bas. Des pontons et clu materiei bois a passe en grande quantite de Turnu-Măgurele vers l’Est. Stere a ete appele par Hentsch. J’ai vu chez Brănișteanu la lettre de convocation. Hentsch a insiste pour une recon- ciliation avec Carp. Stere repond que c’est Carp qui, ayant rompu, doit manifester le deșir de le voir ; Hentsch se por- tant fort, Stere declare qu’il ne causera qu'en presence de Hentsch, condition que celui-ci a acceptee. — Stere, qui est venu me voir, me dit que son point de vue est: Pour la paix, collaboration de tors, donc rien sans Marghiloman, mais collaboratiom non dictature. Les lois sur la question agraire et le vote universel etant votees — je lui dis qu’il se trompe — elles sont lois d’Etat et par consequent acquises. Au su- jet de son memorandum, Stere a dit : on fait une cabale contre moi, mais «lorsque j’ai emis l’idee qu’on me roproche, i60 NOTE POLITICE - 1917 liați ai Austriei iar nu ai lui Lupu Kostake și ai lui Rosemberg contra Austriei». întreb pe Stere: de ce să vorbești de pace, când se poate să nu fie pace ? Putem noi redeveni neutri și țara servind de trecere trupelor aliate ? Nu ! Atunci va con- tinua starea de război, însă de data aceasta alături de Germania. — El îmi răspunde scurt că tot așa înțelege și dânsul. Părerea lui e că ar trebui să ocupăm Basara- bia. A pronunțat cuvântul: «extravaganțele lui Carp». I-am spus că una din aceste extravaganțe este dorința de a numi pe ginerele său, Sturdza, ministru de răz- boi; deși Sturdza trece în ochii armatei drept un de- zertor. Mă roagă să nu ating această chestiune. 2 August. — Am fost la Călinești cu Tzigara. Cum .acesta nu văzuse pe Lupu, care fusese eri la Carp îm- preună cu Virgil, a trecut un moment pe la dânsul. Lupu, foarte rău dispus, n’a voit să se debutoneze, dar mânios a spus lui Tzigara: «Ce cauți la Carp cu Mar- ghiloman ? Uiți că ești prefectul de poliție ?» Nerozia lui Lupu nuj se desminte în nimica !.... — La Carp. Am sosit la 10 ore dimineața. Nu era încă îmbrăcat. Conversație amicală până la 12 și jum., •când am dejunat împreună cu familia. — «Ce vrei să știi dela mine ? Mai întâi am să rog pe Germani să se pună de acord d-nii miniștri cu militarii. Făcând mereu «politică de partid», d-nii miniștri au adus lucrările Je vous savais allies de 1’Autriche, mais non pas allies de Lupu Kostake et de Rosemberg contre 1’Autriche». Je de- mande carrement â Stere : Pourquoi parler au pays de paix, •quand ee ne peut etre la paix; pouvons-nous redevenir neutres avec le pays servant au passage des troupes alliees ? Non. Alors c’est la continuation de l’etat de guerre, mais cette fois-ci ă cote de l’Allemagne. 11 me repond nettement que c’est ainsi qu’il l’entend- Pour lui nous aurions le devoir d’occuper la Bessarabie. 11 avait prononce le mot «les ex- travagances de Carp». Je lui dis : Une de ces extravagances c’est le deșir de nommer son gendre Sturdza, ministre de la guerre; or, Sturdza est pour 1’armee un deserteur. 11 me prie de ne pas aborder cette question. NOTE POLITICE - 1917 61. unde sunt... — Eu : Politică de partid, la ei, ori la noi î — Carp: Și la ei și la noi. Tot vorbindu-mi de partide și de opinie publică, d. Bussche a lăsat pe Brătianu să facă ce a făcut. (înțeleg acuma această eșire a lui). Condițiile mele sunt trei: Să deșerte Moldova, să go- nească dinastia și să-mi dea imediat pe noul Rege. — Asupra primului punct, nici o discuție. Carp — contra, părerii lui Virgil — a spus totdeauna ca și mine : Ro- mânii n’au nimic de făcut, cât timp țara este tăiată în două- — Asupra punctului 2 : Eu: Va să zică, Ger- manii, nu noi avem să pronunțăm excluderea dinastiei T — Carp: Neapărat! Aceasta este treaba lor. — Eu: Atunci, de ce am fost pisat eu. care spun la fel, și de Lupu și de Nenițescu ? — Carp: Pentru că Maiorescu a pledat mereu pentru dinastie și te credeam influențat de el. — Eu : Dar și Reuss și Praschma și Mirbach, cu- nosc sentimentele mele.... Dar dacă Regele oferă pacea sau abdică în favoarea lui Carol și Germanii tra- tează cu ei ? — Carp: Mă dau la o parte și cu mine nu mai au nimic de căutat. Cu oricine din dinastie nu se poate cerca nimic pentru regenerarea țării!! Asupra punctului 3. «Guvernul provizoriu, spune Carp, sau comitetul, — ce va fi, — va dura o zi. El se' constituie pentru a proclama pe noul Rege. Acesta va da guvernul cui va voi și el este care va face pacea. Aceasta este o condițiune sine qua non pentru mine». — Carp refuză de a examina orice'altă modalitate. — Eu: «Dar cine este Regele care va accepta să fie un fel de guver- nator poruncit de Germani ?» — «Treaba lor !... Să-l gă- sească !»... — «Va trebui o Constituție ?» — «Se va dis- cuta cu el». — «Dar cine va vota o lege administrativă, armata, etc. ?» — «Prin decret, iar Camera să înregis- treze». — «Atunci- de ce nu o Constituție decretată î» — «N’ar avea valoare. (Nu înțeleg de ce organizația fun- damentală s’ar face prin decret și Constituția nu ar avea valoare, dată sub formă de «charte ?»).-. — «Un Rege, zic eu, va putea rezista pretențiilor economice ale Germanilor». — «Nu răspunde Carp; de aceea trebue un Rege imediat». — «Dar dacă Germanii indică alte cai 62 NOTE POLITICE — 1917 de execuțiune ?» — «Nu pot face nimic cu mine», zice Carp. — «Dai’ dacă se ivește o candidatură austriacă primită de Germani ?» — «Nu accept și nu se poate... Bethmann-Holweg a fost isgonit pentru că a făcut mai multe Concesiuni Austriei. Czernin are să fie și el, zilele astea, răsturnat și Tisza îi va lua locul!...» — «Care este, întreb eu, candidatul german, de oarece un prinț bavarez, cum s’a vorbit, ar avea pentru tine defectul capital de a fi catolic ?» ■— «Da, răspunde Carp, ar trebui să ne dea pe nepotul împăratului, Frederic-Wilhelm, care este subprefect în Polonia; e energic și bine însurat. (In Gotha se găsește un nepot, într’adevăr însurat, cu o prințesă de Ratibor și tată a trei fete)». — Nu acceptă nici o colaborare cu Stere, «domnul care a oferit Româ- nia Austriei!». Am pus chestiunea : pace nu se poate încheia în sensul de a fi neutrali, de oarece țara e străbătută de comunicațiile frontului german, deci limpede, trecem în partea Puterilor Centrale contra Antantei. ■— Carp răs- punde : «Nu. Vom avea de păzit granița noastră despre Rusia și este exclus ca Rusia să atace vreodată acest front». — «Dar asta nu aduce, zic eu, evacuarea terito- riului?» — «Nu, dar vom avea o administrație română». Concluzia ne-a fost: Carp va vedea mâine la Sinaia pe Mackensen. Acesta va telegrafia probabil la Berlin condițiunile lui; dacă se acceptă, ne vom concerta peste 10—15 zile; dacă nu se acceptă, îmi va da de știre și îmi va spune : de aci înainte, fă tu ce vei putea; eu am în- cheiat activitatea mea. Incidental, s’a vorbit de circulara pentru care se cere semnături. — «Dă-te la o parte, spune Carp, și lasă să se semneze». — «Nu pot, răspund eu și nu pot chiar în interesul tău. D^ ce să cauți un mandat anonim iscălit prin forța administrativă și nu o aclamație din partea noastră ?» ■— «Cine, voi ? Cari fruntași ?» — «Aceștia cari suntem în București». — «Ar fi o operă de par- tid (?!) și nu voesc n’mic dela partide ; ele au încetat,, iar pe viitor trebue să se facă alte partide». Evident, n’am mai insistat. NOTE POLITICE — 1917 63 3 August- — D. Popescu (N. F. Pr.) îmi comunică că lui Lupu Kostake i s’a dat peste degete și că Rosen- berg va merge, fără îndoială, pe front. D. Welzer înso- țea pe Lupu în drumul acestuia la Craiova și n’a știut nimic de manopera lui Lupu și de abuzul ce a săvârșit, speculând prezența sa. Acesta să fie oare adevăratul motiv al relei dispoziții a lui Lupu, pe ziua de eri ? Germanii își vor deschide ei, în sfârșit, ochii asupra: re- lativității forțelor ?... — Generalul Ghițescu îmi spune că tânărul Kostake este un foarte rău prefect, autoritar, neglijent. Ghițescu a amenințat pe subprefecții, cari ar îndrăzni să adune semnături pe formularele impuse de prefecți. —• Azi dimineață, Cernăuții, asaltat din trei părți, s’a predat și. în revărsatul zorilor, aliații au intrat în oraș. Mâine operațiunile încep pe Șiret și Mackensen părăsește în astă-seară Sinaia pentru a merge pe front. Cum aliații se află și în fața Câmpulungului, Mol- dova va fi luată cu asalt din toate părțile. Se desminte cu toate acestea străpungerea prin Prisăcani. Se spune 3 aout. — Mr- Popescu (Nene Freie Presse) me commu- “n.ique que Lupu Kostake a requ sur les doigts et que Ro- semberg ira sans doute sur le front Mr. Welzer accompag- nait Lupu pendant le voyage Craiova et il n’a rien su de la manoeuvre de Lupu et de l’abus qu’il a ciommis en specul ant sa presence. Serait-ce la vraie raison de l’humeur massa- crante de Lupu hier tonte la journeeî Les Allemands ouvri- raient-ils enfin les yeux sur la relativite des forces ? Le general Ghițescu me dit que le petit Kostake est un tres mauvais prefet, autoritaire, dissolu, — Ghițescu a mena- ce les sous-prefets qui oseraient faire signer les formulaires imposes par le prefet. Ce matin. Czernovitz, assailli de trois cotes, s’est rendu et ă la pointe du jour les allies y ont fait leur entree. Demain les operations cornmencent sur le Sereth et Mac- kensen quitte ce soir Sinaia pour aller sur le front. Comme les allies sont aussi de vânt Câmpulung (Buco- vine) la Moldavio va etre assaîllie sur tous les bords. On demoni neanmoins la percee par Prisacani. Ondit que le 64 NOTE POLITICE — 1917 că guvernul se strămută la Chișinău, dar Regele nu pă- răsește Moldova (? !). 4 August. — Vizita lui Virgil Arion, care e încântat de înțelegerea dintre Carp și mine, cu toate că din a- ceastă înțelegere n’a eșit nimic precis. Deocamdată, dom- nii aceștia desfășură o activitate covârșitoare pentru subscripția lor. Prin cafenele, restaurante, circulă o a treia formulă, mai îndulcită privitor la pace, însă, mai personală pentru Carp. Prin saloane, de asemenea lumea se ocupă de această circulară. Unii prefecți, cum este cel de Ilfov, nu refuză adeziunea anonimă a țărani- lor și mi se afirmă că la Băneasa și pe proprie- tatea lui Finkels au fost convocați țăranii, cărora li s’a cerut semnăturile pentru pace. Le spun tuturor cât de periculoasă consider eu o< astfel de propagandă. Pacea cu Germania și cu aliații ei nu e pacea, ci o altă stare de război; așa dar nu trebue a amăgi pe țărani. — Lupu Kostake, care de câteva zile poartă lumea pe umerii săi — generalul Ghițescu îmi spunea că din gouvernement se transporte ă Kishinew, mais que le Roi ne- quitte pas la Moldavie (? î)- 4 aout. — Une visite de Virgile Arion, enchante que «nous nous soyons entendus», Carp et moib alors que nous. nous sommes entendus que pour le quart d’heure, il n’y avait rien â se di re de precis ! En attendant. ces Messieurs developpent une activite devorante pour leur souscription. Dans les cafes, aux restaurants, on fait circuler une troi- sieme formule plus edulcoree quant â la paix, plus pei- «onnelle pour Carp ; dans les salons, les femmes s’en occu- pent; certains prefets, tel celui d’Ilfov, ne dedaigne pas l’adhesion anonyme des ruraux et on m’affirme qu’ă Ba- neasa et sur la propriete de Finkels on a convoque les pay- sans, auxquels on a demande s'ils voulaient signer pour la paix. Je dis â tous combien je considere une telle propagande' comme dangereuse: la paix avec l’AUemagn© et les allies n’est pas la paix, mais un etat de guerre autre: donc il ne faut pas leurrer les paysans. Lupu Kostake, qui porte depuis quelques jours le monde sur ses epaules — le general Ghițescu me disait qu en cau- NOTE POLITICE — 1917 65 conversația ce a avut cu dânsul, punea pe Carp pe ai doilea pian ! —, și care afirmă textual că, în așteptarea evenimentelor ce se pregătesc, el «adună arme și muni- țiuni», a sfârșit prin a declara că va răspândi un ma- nifest Moldovenilor prin aviatori și va însoți pe Mac- kensen pentru a decide populația să nu emigreze. 5 August. — George Stirbey se reîntoarce dela Viena. Foarte bine primit de Czernin, care i-a declarat că sforțările tutulor tind a păstra României integritatea sa. Românii vor putea să-și aleagă un Rege, căci, cu nici un preț nu mai poate rămâne pe tron Regele Fer- dinand; de asemenea, nu va putea domni nici prințul Carol. Stirbey n’are impresiunea că tot aceeași excludere dela tron ar lovi pe prințul Nicolae cu o Regență. Dar, oricare ar fi dinastia, fie ea habsburgică, fie ea ger- mană, «Austria va avea în România o influență mai mare după război și fiind de acord cu Germania». Pentru moment, adaogă Stirbey, comandă militarii și, după vorbele d-lui de Tankovici-Bezan (ginerele lui St. Kerestyi devenit magnat), generalii austriaci sunt sânt avec lui, Carp ne pas.se qu’en second ordre — et qui dit textuellement qu’en attendant les grands evenements qui se preparent, lui «rassemble les armes et Ies munitions» — a dit ce soir ă ma soeur qu’il compte lancer un manifeste aux Moldaves par les aviateurs et accompagner Mackensen pour decider partout la population ă ne pas emigrer. 5 aout. — Stirbey retour de Wien. Tres cordialement requ par Czernin, qui lui declara que leurs efforts â tous tendent â garder ă la Roumanie son integri te. Les Roumains pourront elire leur roi, car â aucun prix ne peut rester sur le trone le roi Ferdinand et pas meme le prince Carol. Stir- bey n’a pas l’impression que la meme exclusion frapperait aussi Nicolas avec une regence. Mais, que ce soit une dy- nastie Habsbourgienne ou une dynastie allemande, «c’est 1’Autriche qui aura une plus grande part d’influence en Roumanie apres la guerre et d’accord avec l’Allemagne». En attendant, dit Stirbey, les militaires commandent et selon Mr. de lancovici-Bezan (gendre de St. Keresty, devenu mag- nat), les generaux autrichiens sont nommes et degommes par les Allemands. 5 66 NOTE POLITICE - 1917 numiți și destituiți de Germani. O notă specială de ex- cludere contra familiei Brătianu, așa de vie, încât ani întrebat dacă Austria ar merge până la exil! — Pe când stăteam de vorbă, Stirbey și cu miner pela 9 ore și jum. d. de Mirbach îmi trimite carta sa de vizită, pe care era scris cu creionul că gravitatea cir- cumstanțelor va scuza ora indiscretă a vizitei sale. — l-am răspuns că sunt fericit de vizita sa, pentru a putea isemnala unei autorități germane primejdia propagandei printre țărani. îmi cere marele sacrificiu de a renunța la călătoria mea, pentru că, zilele acestea, va fi absolută nevoie de mine în țară. (Notez, că trebuia să mi se remită pas- poartele încă de eri seară, Sâmbătă, și în ultimul mo- ment am fost anunțat că nu vor fi gata decât Luni seara. Sunt opt zile de când durează lucrul ăsta...). Co- lonelul Hentsch mă roagă cu tot dinadinsul. — N’am vorbit, zic eu, politică decât o singură dată cu colonelul. N’am fost pus la curent de dânsul despre nimic și sunt uimit că vizita mea la Berlin a devenit neplăcută, toc- mai când Carp a amânat orice discuții pentru vre-o Une note speciale d’exclusion aussi contre la familie Bratiano, si vive, que j’ai demande s’ils allaient en Autriche jusqu’ă l’exil. Nous etions lâ de notre conversation lorsque, ă 9 h. Mr. de Mirbach me fait passer sa carte avec la note, au crayon, que la gravite des circonstances excusera l’heure indiscrete de sa visite. Je lui dis que je suis heureux de sa visite pour pouvoir signaler â une autorite allemande le grand danger de la propagande parmi les paysans- 11 me dit qu’on va me de- mander le grand sacrifice de renoncer presentement â mon voyage, parce qu’on a ces jours-ci absolument besoin de moi dans le pays (Note: on devait me remettre mes passeports hier soir, samedi, et tout â coup on a annonce ă Theophile (mon maître d’hdtel) qu’ils ne seraient prets que lundi soir. 11 y a huit jours qu’on s’y applique...) Le colonel Hentsch m’en prie expressement. — Moi-, Je n’ai cause qu’une fois politique avec le colonel ; je n’ai plus ete mis au courant de rien par lui et je suis etonne que ma visite ă Berlin soit devenue desagreable juste quand Mr. Carp lui-meme a ac- NOTE POLITICE — 1917 67 10 zile. Mirbach a protestat, zicând că sunt de luat măsuri împreună. — «Dacă vizita mea e neplăcută la Berlin sau cuiva de aci — (am insistat asupra creditului lui Nenițescu pe lângă Hentsch, care ar fi putut inspira această sugestiune), n’am decât să mă înclin». — In decursul conversațiunii, dânsul spune: «Stere nu va fi abandonat». — Eu: «Dar Carp mi-a spus-o categoric».— El: «Poate că aveți o părere anticipată, presupunând că d. Carp este excesiv». — Eu : «Cred că-1 cunosc mai bine ca d-v !» Mai notez că am avut prilejul să repet lui Mirbach ceeace spusesem lui Hentsch: nu m’am dat deoparte; am fost dat deoparte, și nu am nici o răspundere pentru greșelile săvârșite. Mecanismul închipuit de Carp pentru proclamarea Suveranului n’a deșteptat din partea lui Mirbach nici aprobare nici desaprobare. Există oare un acord de principii ?... — Am eșit din salon. Costică Arion mă întâmpină. El a fost convocat de Hentsch la 6 ore pentru a exa- mina cu miniștrii (vom vedea dacă se află și Hinna) cuse un point mort qui devait se prolonger pendant une di- zaine de jours. — II a proteste disant qu’il y avait des me- sures â prendre en commun. — Moi: Que ma visite soit desagreable â Berlin ou ă quelqu’un ici — j’ai insiste sur le credit de Mr. Nenițescu aupres de Hentsch et qui pourrait avoir inspire cette suggestion — je n’ai qu’â m’incliner. Au cours de la conversation : «Stere ne sera pas aban- donne». — «Mais Carp me l’a dit expressement». — «Vous avez peut-etre une prevention â supposeir que Mr. Carp est excessif». — Moi : «Je crois mieux le connaître que vous»- Je note encore que j’ai cu l’occasion de repete r â Mirbach ce que j’avais dit ă Hentsch: Je ne me suis pas mis de cote, on m’a mis de cote et je n’ai aucune responsabilite pour les fautes commises. Le mecanisme imagine par Carp pour la proclamati ou du Souverain n’a eveille chez Mirbach ni improbation, ni approbation. Y aurait-il deja un accord de principe ? Nous sortions du salon; Costică Arion faisait les cent pas. II est convoque par Hentsch â six heures pour examiner avec les ministres (nous verrons si Hinna en est) «les modalites ă 68 NOTE POLITICE — 1917 «modalitățile de stabilit». — Ar fi voit să te roage și pa- tine, însă am spus că ești șef de partid și că aceasta nu se poate. — Faci o greșeală să primești, zic eu (Stirbey de față); aceasta va da iar loc să se spue că ai trecut de partea lor. — Protestări. — Eu insist și adaog că Hentsch ar fi putut să vorbească cu mine, dacă se ames- tecă să pună la cale politica noastră. — «Va veni să te1 vadă mâine». — «Mi-e indiferent ceeace se face și se vorbește astă seară; toate acestea nu mă leagă în nimic».- — Reflectând asupra unor amănunte din convor- birea mea cu Mirbach^ observ că, în toate împrejurările. în cari am discutat cu ministrul, el a avut grija să-mii reamintească despre o indemnitate de război. Eri, când i-am spus că n’ași vedea cu ochi buni un Rege nou, dis- cutând aranjamentele economice cari ne vor fi impuse, Mirbach a avut un joc de fizionomie și un gest cari pă- reau că spun: «și cât de aspre!»... Ministrul a recomandat de asemenea o discrețiune absolută și s’a plâns de toți acei domni cari trăncănesc: Beldiman, Brănișteanu, Spies ș. a... Aceste nume m’au impresionat; dar am explicarea lor. etablir». «On voulait te prier aussi, mais j’ai dit que tir etais chef de parti et que cela ne se pouvait».— Moi: Tu as tort d’accepter (Stirbey present), cela prefera encore â l’in- trigue que tu es gagne ă leur cause. — Protestation- — J’in- siste et j’ajoute : Mr. Hentsch pouvait causer avec moi s’il se mele d’arranger notre politique. — Lui : H doit venir te voir demain... — Moi: Qa m’est egal ce qui se fait ou se dit' ce soir; cela ne me lie pas. En reflechissant â certains details de ma conversa- tion avec Mirbach, je note encore qu’en toutes circon- stances, quand j’ai cause avec le ministre, il a eu soin de me1 rappeler qu’il y aurait une indemnite de guerre; hier, quand je lui ai dit que je voyais mal un Roi tont neuf debattant les arrangements economiques qui nous seront imposes, Mir- bach a eu un jeu de physionomie et un geste de la main qui sembtalent dire: «Oh! comblen dures!» Le ministre a re- commande aussi une discretion absolue et se plaint de tous ces Messieurs qui jabotent; «le jeune Beldimano, Branis- teanu. Spiess». Ces noms m’ont frappe. J’en ai l’explication. NOTE POLITICE — 1017 69 6 August. — Arion îmi istorisește conferința de eri: să se găsească mijlocul de a se înștiința armata ca să se opună de a fi dusă dincolo de Prut. S’a obținut mai întâi o proclamațiune semnată de Mitropolit (foarte frumos redactată de Virgil, îmi spune Costică), și care va fi adusă la cunoștința soldaților de pe front. S’a emis ideea să se previe și generalii. Lupu, care a avut ideea manifestului Mitropolitu- lui Konon, nu voia altceva decât să meargă până la avant-posturi, închipuindu-și că ele se vor deschide de la sine. Nenițescu arăta chiar drumurile, cunoscute numai de el singur!... S’a mai vorbit să se trimită pe front emisari sau ofițeri deghizați... In sfârșit, toate copilăriile imagina- bile, la cari Arion a avut bine-înțeles prezența de spirit să nu ia parte. Unul a emis de asemenea părerea să se adreseze mie pentru această operațiune. Arion mi-a precizat bine faptul acesta... Asupra mai multului sau mai puținului concurs de găsit, Hentsch a făcut aluzie la mine: «dânsul nu împăr- tășește totdeauna vederile d-lui Carp (capul lui Lupu ! zice Arion), înțeleg că fără Marghiloman nu se poate în- 6 aout.— Arion me raeonte la conferenee d’hier: trouver le -moyen d’avertir l’armee qu’elle ne se laisse pas enmener au de- lă du Pruth. On a d’abord obtenu une proclamation signee par le Metropolite (tres joliment redigee, me dit Costică: elle est faite par Virgile) qu’on fera tenir aux soldats du front; en a ensuite pense aux generaux â prevenir; Lupu — qui a 82 NOTE POLITICE - 1917 avea putere să reacționeze. — Nu i-am spus-o, dar m’am gândit destul la răul pe care ni-1 face Carp în orbirea lui! Nici nu poți sugera idei care să cruțe puțin sângele bieților noștri Români ! 12 August. — Soldații noștri se bat cu eroism, Eri. Praschma era cu totul uimit de rezistența extraordi- nară pe care armata noastră o desfășoară în toate punctele. «Dar pentru ce ?» întreba el surprins- Comunicatul de azi dimineață spune că inimicul a fost aruncat în văile Slănic și Oituz «der zăh sich wehret» (care se apără cu turbare) și, mai jos, vorbește de atacurile disperate, de șapte ori reînoite. Cu toate acestea, aliații au succesul de partea lor, iar trupele cari rezistaseră așa de bine în văile Cașinului, Oituzu- lui și Slănicului, sunt acum în retragere. E vorba, pro- babil, de atacul anunțat de două ,zile la Șusița — direc- țiunea Panciu-Adjud. — Trupele Averescu amenință să aibă retragerea tăiată. Austro-Germanii s’ar afla chiar înaintea Târgului- Ocna. —^Lipsurile trecute sunt cu prisosință împlinite. Je ne lui ai pas dit, mais je l’ai assez pense : voilă le mal que, dans son aveuglement, nous fait Carpi On ne peut meme pas suggerer des idees qui epargnent un peu le sang de nos pauvres Roumains ! 12 aout. — Nos soldats se battent heroîquement. Hier, Praschma etait tout etonne de la resistance extraordinaire que notre armee developpei sur tous les points. «Mais pour- quoi ?» — disait-il, naîvement surpris. Le communique de ce matin dit qu’on a rejete dans la vallee Slanic et Oituz rennemi «der zăh sich wehret» (qui se defend avec rage) — et plus bas on reparle des attaques desesperees, sept fois renouvelees..- Neanmoins., les allies semblent tenir enfin le succes et les troupes, qui avaient fait si bonne contenance dans les vallees de Casinu, Oituz et Slanic, sont maintenant en retrăite. C’est problamement l’at- taque annoncee depuis deux jours sur la Susița — direction Panciu-Adjud-Nou, qui determine ce recul. Les troupes Ave- rescu menaeent d’avoir la retrăite coupee. Les Austro-Alle- mands sont meme devant Târgu Ocna. Les defaillances pas- sees sont largement rachetees. NOTE POLITICE - 1917 83 — Colonelul Verzea a aflat că col. Sturdza, în dis- cursul ținut ofițerilor, s’a rostit astfel : «cine vrea să contribue cu noi a reclădi țara noastră sub ocrotirea germană, n’are decât să iscălească și va fi repatriat». Vorbele acestea au aruncat o teribilă sămânță de discordie printre prizonieri, cari și-au asvârlit unul al- tuia cuvântul de trădător. De asemenea se zice că și eri, la hotelul Bratu, cuvântarea ținută celor cincizeci de ofițeri a mărit nemulțumirea. De notat, că singurul care a fost pus imediat în libertate a fost Pop Șerbă- nescu, căruia i s’a dat un loc la jandarmii din București. — Eri, Nenițescu a fost printre cei dintâi cari s’au dus să vază pe ofițerii sosiți. Era de față când li se vorbea. Tot dânsul — după cum am aflat dela d-șoara Neu- man — a insinuat unui magistrat că e pus pe lista nea- gra, prin faptul că a refuzat să semneze pantahuza : «Dar cum ? D-ta să fii în contra armatei germane ?» — Lupu mi-aduce lista ofițerilor sosiți și cari au fost expediați la Mogoșoaia și Buftea. La prânz, a spus în fața tuturor că-i va trimite la Luca Ni cui eseu sau aiurea «să se înțolească», căci sunt în lipsă de toate. Le colonel Verzea a appris ane le colonel Sturdza avait tenu en masse aux officiers le discours : «Qui veut contri- buer avec nous ă reedifier notre pays sous l’egide allemande, n’a qu’ă signer et sera rapatrie». Cela a jete une terrible graine de discorde entre prissonniers qui se sont trăite de traîtres- II paraît que hier encore, â l’hotel Bratu, la haran- gue qu’on a tenu aux 50 rapatries a augmente le mecontem temeni. A noter que le seu] qu’on a inis de suite en liberte est Pop Șerbănescu, liberal s’il en fut, et ă qui on avait donne une place de clioix dans les gendarrnes de Bucarest. Hier, Nenițescu a ete des premiers ă se rendre aupres des offic^rs rentres. II etait present lorsqu’on les haranguait. Le meme — je l’ai appris par M-elle Neumann — a insinue â un magistrat qu’il etait sur la liste noire parce qu’il avait refuse de signer la pantahuza. «Da cum? D-ta să fii în con- tra armatei germane?...» Lupu m’apporte la liste des officiers arrives et qu’on a expedie â Mogoșoaia et ă Buftea. A dîner il a dit de vânt tont le monde qu’i] allait les envoyer se nipper chez Luca Niculescu ou ailleurs, car ils manquaient de tont Pourquoi 84 NOTE POLITICE - 1917 Pentru ce aceste cuvinte, când Sturdza stă ascuns în București (s’a încercat să-l ascunză chiar de prefec- tul de poliție, mi-a spus Tzigara) și când ofițerii au fost imediat expediați in camioane afară din București? 13 August. — Bătălia e formidabilă. Aceasta rezultă și din comunicatul nemțesc și din cel românesc. Pe Oi- tuz, Aliații au luat Grozești și se pare că obiectivul trm pelor cari înaintează pe aci și acela al trupelor cari se află în fața Târgului Ocna, este de a atinge Onești, nod de comunicație. Incăerare generală și sângeroasă. ■—• Mavrojany îmi raportează : fiul lui Burghelea este prizonier; are grad de plutonier. A fost chemat, acum opt zile, împreună cu alți șease soldați la inspec- toratul de prizonieri și acolo Virgil Arion și Victor Beldiman an încercat să-l dăscălească și să-l convingă a trece liniile ca să îndemne pe soldați a se preda. I-au vorbit și de 30.000 lei... Burghelea a refuzat categoric. Au voit să-i citească manifestul; dânsul a refuzat de a- semenea. Rezultatul: șease zile ținut la Tonola, pentru a împiedica indiscrețiunile. Acum fiind liber, tânărul nu ces paroles quand Sturdza cache sa presence ă Bucarest—on a essaye de le dîssimuleir meme aux yeux du prefet de poliee» m’a dit Tzigara lui-meme — et que dans des camions en a de suite expedie hors de Bucarest ces Messieurs? 13 acut. — La bataille est formidable. Cela resulte et du communique allemand et du communique roumain. Sur TOi- tuz, les allies ont pris Grozești et il semble que l’objectif des troupes qui avancent par lâ et celui de troupes qui sont de- vant Targu-Ocna est d’atteindre Onești, noeud de Communi- cations. Melee generale et tres sanglaute. Mavrojany rapporte : le fils de Burghele est prisonnier ; son grade est plutonier. II y a huit jours, il a ete, avec d’au- tres six soldats, appeles â l’inspectorat des prisonniers et lâ- bas Virgile Arion et le jeune Victor Beldiman ont essaye de l’endoctriner pour lui faire passer les lignes et aller pro- voquer les soldats ă se rendre. On lui a parle aussi de 30.000 lei. II a refuse net. «Mais il ne faisait rien de mal, puisque le Metr op olițe en donne Texemple» et on a voulu lui lire le manifeste, dont il a refuse d’entendre le texte: six jours de se- cret â Tonola pour empecher les indiscretions. Maintenant NOTE POLITICE — 1917 85 se ferește să vorbească; după cât se vede. El a povestit tot lui Mavrojany. Aceasta coincide cu ceeace se pusese la cale în conferința ținută la 5 August. Se crede că și pe lângă ceilalți ofițeri aduși alaltăeri, s’a făcut aceleași încercări. Și, cu toate acestea, cei cari fac o astfel de ispravă, nu sunt Germani, ci un ministru și un alter-ego al lui Lupu Kostake !... 14 August. — Lupta continuă cu furie pe tot fron- tul dela Șiret la Trotuș. Eri se anunța căderea Panelu- lui, care e una din cele mai tari pozițiuni, și apropierea din ce în ce mai mult de Târgu Ocna, de oarece se men- ționează de ocuparea gărei Saline, pe care buletinul o numește greșit gara Slănic. Volanka mi-a spus că sosirea trupelor de rezerva sa terminat și că opt diviziuni de pe frontul Galiției orientale au fost transportate azi prin Predeal-Ploești- Buzău, și evaluate la 120.000 oameni, fiind siguri a da lovitura de grație pe frontul moldovean !... Guvernul nostru mobilizează de asemenea. Victor Beldiman plea- că azi la Berlin în calitate de curier de cabinet (compar- timent de clasa întâia, rezervat, îmi spune Dom- browski !). libre, le jeune homme ne se cache pas pour en parter, sem- ble-t-il. C’est lui qui a raconte le tout â Mavrojany. Ca cadre avec ce que l’on avait airete dans la conference tenue le 5 aout. On croit que les officiers amenes avant-hier pourraient etre employes de la meme faqon. Et ce ne sont pas Ies Aliem ands, mais un ministre et Talter ego de Lupu qui font cette be- sogne. 14 aout. — La bataille continue furieuse sur tout le front du Sereth au Trotus. Hier on annonqait la prise de Panciu, qui est une tres forte position et Fon approche de plus en plus de Târgu-Ocna, puisqu’on annonce l’occupation de Gare Saline que le bulletin â tort appelle Gara-Slănie. Volanka m’a dit que l’arrivee des troupes de reserve est clejă terminee et que 8 divisions du front Galicie oriental sont aujourd’hui transportees par Predeal-Pl oesti-Buz.au. avec leur apport de 120.000 hommes, sures de ferminer le conp de bouclier sur le front Moldave. Notre «gouvernement» mobilise aussi et Victor Beldimano part aujourd’hui pour Berlin comme courrier de cabinet (compartiment de pre- miere, reserve, me dit Bombrov.ski). II paraît que les nou- 86 NOTE POLITICE — 1917 Se pare că știrile aduse lui Carp nu l-au satisfăcut. (Plecarea amânată pe mâine; anunțată mie direct). — Dombrowski — care vâna adeseori cu al doilea Quartiermeister Boecklin — îmi comunică că dela Viena se va trimite în locul lui Konradsheim o altă persoană, cu mai mare vază, care să poată vorbi mai ferm în nu- mele Austriei. — Volanka. Sâmbătă seara a fost în cercurile mi- litare mare mișcare. S’a crezut, la un moment, că so- sește Hindenburg. (Svonul a circulat și în oraș). In orice caz, Mackensen e azi în oraș. E vorba să se mute cartierul general la Râmnic. Mackensen este foarte leal, nicidecum dușman al Austriei și nu e, desigur, în curent cu instigațiunile lui Hentsch în contra Austriei. Volanka a întrebat pe un ofițer din statul-major german dacă Berlinul e în curent cu. uneltirile politice ale colonelului și dânsul i-a răspuns: «gewiss nicht !»; în curând va vorbi Czernin «grob» (wird ganz grob sprechen). Fapt caracteristic : Volanka îmi spune că printre ofițeri e mare excitare de oarece nu li se permite să-și velles apportees â Carp n’ont pas donne satisfaction. (De- part remis ă demain, — annonce â moi directement). Dombrovski, qui chassait souvent avec le second Quar- tier-Meister Boecklin, me communique que de Wien on va envoyer â la place de Konradsheim quelqu’un de plus haut grade, qui puisse parler un peu plus ferme au nom de 1’Autriche. Volanka- Samedi il y a eu dans les cercles militaires grand remue-menage le soir. On a cru ă l’arrivee de Hin- denbourg. Dans tous les cas, Mackensen est aujourd’hui eu viile. II est question de porter le quartier general ă Râmnic. Mackensen est tres loyal, pas ennemi de 1’Autriche et n’est certainement pas au courant des instigations de Hentsch contre 1’Autriche. II a demande â un officier de l’Etat-Major allemand si Berlin est au courant des agisse- ments politiques du colonel et il lui fut repondu : «gewiss nichl!» Bientot Czernin parlera «grob», — «wird ganz grob sprechen». Trăit ca rac te riști que: Volanka me dit qu’il y a grande excitation parmi les officiers de ce qu’on ne permet pas a NOTE POLITICE — 1917 87 aducă soțiile lor în București: «la noi murim de foame, iar aci găsim de toate». — La căpitanul Idkmann (Zentral-Polizei, Abt. Politik), la care mă aflam pentru afacerea d-nei Lizon Grecianu, condamnată la un an închisoare pentru că a ascuns armele soțului său (generalul Robescu, pentru acelaș lucru, a plătit o amendă de 3000 lei; iar Pop Șerbănescu nimic !) — aflu că se pregătesc noui liste de ostatici. Ziua de 13 era cea din urmă zi acordată gu- vernului român pentru schimbul între internați cu os- tatici. Guvernul, la început, a promis, acum însă se face că n’aude. Germanii sunt deciși a trimite pe ostatici în Bul- garia și a aresta și pe alții. Or, la sfârșitul lui Mai, când am văzut pentru prima oară pe Hentsch, dânsul mi-a spus că nu va mai ordona nici o arestare și că nu mai vrea să cadă pe capul lui răzbunarea Austriei. A- ceasta însă nu se potrivește deloc cu realitatea. Prin Kiriacescu, care îmi aduce aceeași știre, îmi dau seamăt că e ceva care se știe de mai mult timp. leurs femmes de les rejoindre â Bucarest: «chez nous, nous mourons de faim et ici on trouve tout». Chez le capitaine Jelkmann (Zentral-Polizei, Abt. Poli- tik), chez lequel je me trouvais pour l’af faire de M-me Li- son Greceanu, condamnee â un an de prison pour avoir fait murer ă Brancovan les armes de son mari (Le general Ro- bescu, pour les avoir enterre dans sa cave, a eu 3000 lei a- mende et le Pop Serbanescu pour le meme fait, rien) — j’ap- prends qu’on dresse de nouvelles listes d’otages. Le 13 etait ă echeance Je delai accorde au gouvernement roumain pour remise des internes contre liberation des ota- ges; le gouvernement avait d’abord promis; maintenant il fait le sourd. Les Allemands ont decide ă envoyer les ota- ges en Bulgarie et â en arreter d’autres. Or, fin mai, lors- que je vis pour la premiere fois Hentsch, il m’a dit qu’il ne ferait plus d’arrestations et qu’il en avait assez d’endosser les vengeances des Autrichiens. Cela ne rime plus avec la realite. Je m’aperQois, par Kiriacescu, qui m’apporte la meme nouvelle, que c’est deja une nouvelle eve-ntee; qu’on la ven- tile depuis quelque temps deja. 88 NOTE POLITICE — 1917 15 August. — Mari transporturi de/ trupe pe linia Giurgiu. Trenurile civile nu mai circulă. Se aduc întă- riri turce și bulgare pe frontul din Moldova. Această mare bătălie va lăsa în urmă bătălia națiunilor din vea- cul trecut. — Chestiunea ofițerilor aduși de Sturdza întărâtă pe toată lumea și misterul de care e înconjurată deș- teaptă toate bănuelile. Sturdza se ascunde. L-am întâl- nit, din întâmplare, la hotel Bratu, unde mă dusesem să văd pe locot. Hașigan. Era însoțit de Lupu, care vi- zitează continuu pe ofițeri, deși nu l-am văzut niciodată în vre-un alt lagăr de prizonieri, dela Decembre, de când îi avem în București. Sturdza se scuză că nu mi-a făcut vizită și adaogă: «Sper că sunteți de acord asupra a tot ce se face». — Ii răspund : «Nu știu nimic și nu mi s’a spus nimic». El era în spatele meu așa că nu știu ce cap a făcut! In oraș, există convingerea că se caută ofițeri pen- tru a-i trimite ca emisari pe lângă soldații noștri din Moldova, spre a-i decide să se predea. 15 aout.—Grands transports de troupes sur la ligne Giurgiu aussi. Les trains civils ne circulent plus. On amene des ren- forts turcs et bulgares sur le front de Moldavie. Cette grande bataille laissera loin derriere la bataille des Nations du sie- ele dernier. La question des officiers ramenes par Sturdza excite tout le monde. On l’entoure de tant de mysteres que cela eveille tous les soupțons. Sturdza se cache. Rencontre par hasard ă l’hotel Bratu, ou j’etais alle voir le lt Hașiganu, il y etait arrive avec Lupu Kostake. Lupu rend constamment visite aux officiers: on ne l’a jamais vu dans aucun câmp de prisonniers, dans aucun, depuis decembre que nous en avons â Bucarest. Le colonel Sturdza s’excuse de ne pas m’avoir fait visite, «dar nu pot să mă arăt câteva zile» et il ajoute: «Sper că ești de acord asupra a tot ce se face». Je lui reponds: «Nu știu nimic și. nu mi s’a spus nimic». II etait dans mon dos et je ne sais quelle impression il a garde. On est convaincu en viile que l’on cherche des officiers pour les envoyer comme emissaires aupres de nos soldats de Moldavie pour les decider â se rendre. Pas beaucoup de NOTE POLITICE — 1917 89 Nici-un discernământ: S’a adus căp. Grigorescu Gheorghe, un ofițer reformat, rău văzut, pentru a-1 numi la Poliție. Căp. Voia dela Escortă râdea el însuși de zelul germanofil de circumstanță ce a trebuit să depună pentru a se întoarce mai repede în țară. Am notat deja cazul lui Pop Șerbănescu. Wach- mann și Constantinescu Stelian au fost numiți la «Bu- karester Tagblatt», iar Kercea, șef de cabinet al lui Lupu. — D-1 de Konradsheim a venit la mine mai mult după știri, decât ca să-mi comunice ceva. Dar, a sfâr- șit conversația asupra politicei momentului prin con- cluzia : «Totul se va; sfârși prin retrimiterea la Regi- ment a colonelului Hentsch și a tutulor cari-1 încon- joară !» La o întrebare a mea, mi-a afirmat că a informat pe d. de Czernin asupra cauzei neplecării mele. 16 August, — «Tagblatt» dă un rezumat asupra fa- zelor prin cari trece bătălia dela Siret-Oituz. Am păs- trat această istorisire. Ziarul consacră câteva rânduri asupra ținutei splendide a trupelor noastre. Comunica- tul român nu a fost dat. Cu toate acestea a sosit. discernement- On a ramene le capitaine Grigorescu Gheor- ghe, officier reforme, pour le mettre dans la police- Le capitaine Voia de TEscorte se moquait lui-meme du zele germanophile de circonstance qu’il a du jouer pour rentrer plus vite. J’ai note le cas de Pop Serbanescu. Wach- mann et Constantinescu Stelian ont ete deja cases au «Bu- karester Tagblatt» et Kercea est devenu chef de cabinet de Lupu. Mr. de Konradsheim est venu plutot aux nouvelles qu’ayant quelque chose ă me communiquer. Mais, il a fini une conversation sur la politique du moment par la con- clusion: «Tbut qa finiră par le renvoi au regiment du co- lonel Hentsch et de tont son monde»- Sur interpellation, il m’a affirme avoir informe Mr. de Czernin sur les causes de mon non-depart. 16 aout. — Le «Tagblatt» donne un resume des phases par lesquelles passe la bataille qu’il appele la bataille du Sereth-Oituz. J’ai garde ce recit. II consacre la splendide te- nue de nos troupes. Le communique roumain n’a pas ete 90 A' OTE POLITICE - 1917 Se spune (Corteanu) că e din cauza notei entuzias- te : ofițerii , în cămașă și în fruntea unităților lor, șar jează cu o furie magistrală- S’a anunțat oficial luarea capului de pod dela Băltărețu (Siret-linia dreaptă Foc- șani-Tecuci) și col. Sturdza a afirmat că Băltărețu fiind ocupat: cum se află pe malul stâng, aceasta ar însemna că Șiretul a fost trecut. — Comicul unit cu odiosul. Lupii Kostake ne isto- risește liniștit că a fost condamnat la moarte și averea sa confiscată.! Aceasta se petrecea la masa de joc... — Ii reamintesc cu ironie că Constituția noastră nu pre- vede confiscarea. Cu toate că această poveste e de râs, totuși s’a răs- pândit în public și Tudoriță (Rosetti) a aflat-o într’o Bancă. A muri pentru patrie !... Faptul acesta și tele- grama trimisă Regelui relativ la depozitele din Bănci. —telegramă menită a nu ajunge niciodată la destina- ție—caracteriza pe personagiul nostru, viitor vice-rege, după cum crede !„, — W achmann, evident trimis de Sturdza, îmi ex- plică pe larg sensul «acțiunii lor» : Regenerarea Ro- mâniei (prin ofițerimea, în parte dubioasă, din captivi- tate?);... latura politică a acestei acțiuni;... politica) co- lonelului Sturdza;... inițierea prizonierilor;... iată vor- donne. II est arrive pourtant. On dit (Corteanu) que c’est ă cause de la note enthousiaste: les officiers se mettent en chemi se et â la tete de leurs unites chargent avec une furie? magistrale,. On a annonce officiellement la prise de la tete de pont de Băltărețul (Seretli-ligne droite Focșani-Tecuci.) et ie colonel Sturdza a affirme que Băltărețul etant occupe: comme c’est sur la rive gauche, cela voudrait dire que le Sereth a ete franchi (?!). Le comique se joint â l’odieux. Lupu nous raconte tran- quillement qu’il a ete condamne â mort et son avoir ă la confiscation. Je lui rappelle ironiquement que notre Consti- tution defend la confiscation. Malgre cette fable risible. tout le monde en est plein aujourd’hui. Mourir pour la pa- trie! Ca et la reclame avec le telegramme envoye au Roi au sujet des depots dans les Banques, telegramme voue â ne jamais arriver au destinataire, campent notre persoanage, fu tur Lieutenant royal â l’en croire. NOTE POLITICE — 1917 91 bele cari reveneau mai des. Ba încă, era un căpitan, Teodorescu, citat cu elogii, care voia să reînvieze, ca bază a unui nou partid politic, societatea «Bunul Ro- mân», — iar altul, căpitan Savel Popescu, luase la Cre- feld chiar inițiativa unei liste de adeziune la «politica col. Sturdza». Wachmann a fost ofițerul de ordonanță al lui Sturdza, care, pare-se, fusese desemnat să ia comanda diviziei lui Grigorescu Eremia, când acesta a fost nu- mit comandant de corp de armată. Sturdza luase înțe- legere cu col. Crăiniceanu, care comanda un regiment de infanterie, și probabil și cu alți ofițeri asupra cărora Wachmann păstrează tăcere. El trebuia să discute cu Germanii garanțiile sub care ei, îri urmă, ar împiedica armata să «treacă Prutul». (Nu era atunci (Dec.—Ian. 1916/17) chestiunea Prutului la nici o ordine de zi). La 4 Februarie. Sturdza împreună cu Wachmann și cu ordonanța au trecut liniile în fața unui «regiment amic», dar care nu fusese înștiințat de plecarea lui Sturdza. Au început focuri, s’a ripostat și aprinderea a fost generală. Ordonanța a fost ucisă. Asupra lui avea memoriile lui Sturdza, în care dânsul nota toate incidentele vieții, ca și conversațiile ținute, plus 18.000 lei. «A fost o mare imprudență din partea noastră». Wachmann a sosit în linii, o oră înaintea colonelu- lui. S’au obținut repede dela Viena și Berlin toate ga- ranțiile : «atâta încredere inspira colonelul !»... De aci înainte povestea devine confuză. — S’a re- întors Sturdza și fugit-a din nou ?... Crăiniceanu a fost descoperit și împușcat; de asemenea mulți alți ofițeri; dar guvernul n’a îndrăznit să meargă mult înainte cu această procedură. Intr’adevăr, un soldat prizonier la Lamsdorf a declarat că făcea parte dintr’un batalion care, împreună cu ofițerii lui, declarase că nu trec Pru- tul. Au fost trimiși la front și nimic alt. Wachmann mai spune că era de față când Regele a venit să decoreze steagurile din divizia Grigorescu. A sosit conducând el însuși automobilul. Frânt în două, nu a putut așterne nici zece vorbe în șii' pentru a înălța 92 NOTE POLITICE — 1917 «cruciulița ce agăța de bastonul steagului». Lui Sturdza i-ar fi zis pe nemțește : «Wie gelit es dir, Sturdza ?» și acesta ar fi mulțumit în românește.. In orice caz, când Sturdza a apărut în Germania, s’a temut să se arate ofițerilor și, după 15 zile, Wach- mann s’a dus ca un simplu prizonier să sondeze terenul ia Dănholm... 17 August. — Lupta continuă uriașă, înfiorătoare. Nu se spune că trupele noastre cedează și că se retrag. In toate cazurile, e o retragere bine ordonată, cu contra- atacuri viguroase. Târgu-Ocna nu e luat. Comunicatul român din 12 (în «Pester Lloyd» sosit azi dimineață) afirmă că noi am reluat fabrica de sticlă. Acest comunicat confirmă că bătălia aceasta a fost cea mai mare din. câte s’au dat pe frontul rus. — Sturdza este îngrozit de ce a găsit aici. Indeci- ziune la Germani: negocierile pentru ofițeri durează de luni de zile; intrigi la Români. El e hotărât să se retragă la Călinești și «să aștepte acolo de va fi nevoe de el». Relativ la pantahuza Carp, dânsul o judecă «cel puțin inutilă». Ii vine greu să creadă că Petre Carp e la curent și că o aprobă. Ii arăt că se înșeală. Asupra 17 aout. — La bataille continue gigantesque, affreuse^ II n’est pas dit que nos troupes cedent et se retirent. Dans tous les cas c’est une retrăite bien ordonnee avec attaques vigoureuses. Targu-Ocna n’est pas pris; le communique rou- main du 12 (dans le «Pester Lloyd» arrive ce matin) affirme que nous avons repris la fabrique de verres. Ce communique confirme que c’est la plus grande bataille de celles qui ont ete livrees sur le front russe. Visite du colonel Sturdza, (V. aussi 18 aout au bas)- — II est effare de ce qu’il a trouve ici. Indecision chez les AL lemands: les negociations pour les officiers durent depuis des mois; intrigues chez les Roumains. II est decide â se retirer ă Calinesti et y «attendre qu’on ait besoin de lui». A propos de la «pantahuza» Carp, il la juge au moins inutile. II a de la peine â croire que Carp soit au courant et ap- prouve. Je le detrompe- Au sujet des projets Carp, il croyait NOTE POLITICE — 1917 93 proectelor Carp, el credea că e vorba numai de un ple- biscit al lui Carp pentru alegerea unui rege. N’are nici o încredere în pătrunderea lui Lupu. Credea pe Neni- țescu inteligent, nu însă un ambițios prost. Trec la acțiunea întreprinsă cu ofițerii. S’ar fi ajuns la solufiunea următoare : fiecărui ofițer repatriat să i se dea locul destinat dinainte. Vorbesc de diferitele so- lutiuni posibile de pace. El recunoaște că pacea cu re- prezentantul Regelui, care a declarat războiul, ar fi mai eficace pentru a sfărâma blocul. O chestiune directă : «Regele, ar putea și ar fi El liber s’o facă ?» El: «Fără îndoială. Regele n’ar avea de cât să hotărască și armata s’ar supune. Armata va face ceeace s’ar porunci de sus». De altfel, soldatii și ofi- țerii ar trage cu turbare asupra Rușilor ! Tot timpul, pe front, sunt goluri: Rușii, ne mai ascultând de ni- meni, părăsesc pozițiunile lor. In fiecare moment, tre- bue aduse rezerve pentru a umplea golurile. Acest fapt i-a fost confirmat de maiorul Ghițescu care a fost fă- cut prizonier». — «Regele, se crede el legat de Brătia^ nu ?—El:«Cred că se va scăpa de dânsul fără nici o re«. mușcare». que Carp songeait pour le moins â un plebiscite pour Velec- tion d’un roi. II n’a aucune confiance dans la clairvoyance de Lupu. II croyait Nenițescu intelligent, mais pas sottement -ambitieux. Je passe ă l’oeuvre entreprise avec Ies officiers. On se se- rait arrete â la solution: trouver pour chaque officier qu’on rapatrie d’avance la place destinee. Je parle de differentes Solutions de paix possible. II reoonnaît que la paix avec representant du Roi qui a de- clare la guerre, serait plus efficace pour briser le bloc. Question directe: le Roi pourrait-il et serait-il libre de le faire? — Lui: Sans doute. Le Roi n’aurait qu’â decider et l’armee obeirait. L’armee fera ce que d’en haut on ordonne- rait. D’ailleurs, soldats et officiers tireraient avec rage sur les Russes. Tout le temps sur le front il y a des vides: ce sont les Russes qui, sans crier gare, quittent leurs positions; on doit chaque fois prendre les reserves pour combler les trous. Ceci lui a ete confirme par le major Ghițescu qui vient d’etre fait prisonnier. — Le Roi se croirait-il lie â Bratiano ? — Sturdza: Je crois qu’il le lâcherait sans aucun remords, 94 NOTE POLITICE - 1917 Am voit să controlez ceeace Hașigan mi-a istorisit despre lagărele de prizonieri. La început prizonierii au fost grozav maltratați. Dânșii au suferit de frig și de foame. Canalele fiind înghețate, drumurile des- fundate, cărbunii și previziunile ajungeau cu întâr- ziere, se distribuiau mai întâi populației civile și numai la urmă prizonierilor. «Marile Puteri au schimbat poli- tețe între ele și au căutat să lovească numai în cei mici». La Lamsdorf, cei din lagăr mor de foame. Dânsul a văzut 1200 morminte de Români. La autopsie, s’a pu- tut constata că stomacurile lor erau atrofiate. Oamenii, de altfel, soseau epuizați, atât cei valizi cât și cei invalizi. Schwarmstedt fusese la început un lagăr de repre- salii. Când a fost lichidat pentru a-1 transforma într’un lagăr aspru de ofițeri, i s’a schimbat numele primitiv; până într’atât reputația sa era îngrozitoare. Hașigan mi-a spus că prizonierii aveau perne um- plute cu paie putrezite și că, noaptea, smulgeau paiele de pe paturile lor mizerabile pentru a mesteca ceva !... Sturdza a fost consultat asupra soartei a trei ofi- țeri evadați și închiși la Kustrin și pe raport a scris : J’ai voulu controler ce que Hașigan n’avait dit des camps de prisonniers- Dans les premiers temps, on avait horrible- ment maltraite les prisonniers. Ils ont souffert du froid et de la faim. Canaux geles, routes encombrees, charbon et provisions arrivaient avec retard et l’on servait d’abord la population civile et en dernier lieu les prisonniers. «Puis les grandes puissances se sont fait des politesses; on a tape sur les petites». A Lamsdorf on est mort de faim. II a vu 1200 tombes allignees de Roumains morts. A l’autopsie, on a vu des estomacs atrophies et reduits au quart. Les hom- mes arrivaient d’ailleurs epuises: on avait enregimente les valides comme les invalides. Schwarmstedt avait ete un câmp de represailles; quand on l’a liquide, pour en faire un câmp dur d’officiers, on lui a change son nom primiti f, â tel point sa reputation etait effroyable. Hașigan m’a dit qu’ils avaient des oreillers bourres de paille pourrie et que la nuit ils arrachaient de la paille de leurs grabats pour mâ- cher quelque chose!... Sturdza a ete consulte sur le sort des trois officiers evades et qu’on avait enfermes ă Kustrin et> XOTE POLITICE — 1917 95 ei nu merită nici-o pedeapsă, căci dacă ași fi fost și eu în lagărul din Schwarmstedt. ași fi făcut exact ca dânșii... Ni sa raportat la Crucea Roșie că soldații se în- tindeau pe pântece ca să nu fie văzuți cum mâncau iarba.... — Tzigara Samurcaș vine să-mi anunțe că voește să se retragă. «Se vor cere dela dânșii lucruri desagrea- bile» — presupun că e vorba de campania cu iscălitu- rile: — afară de asta, toți se ascund de el, cum de pildă a fost cazul cu manifestul, apoi sosirea lui Sturdza : el preferă să plece curat. — Bărbătescu îmi arată, îngrijorarea sa : Tzigara i-a spus că s’a săturat de atâtea plictiseli. Cu un altul i-ar veni greu să servească. Lupu a voit să-i încredințeze oarecari servicii politice; dânsul a refuzat. I-a cerut a- tunci să-i recruteze patru sau cinci agenți spre a.-i ins* tala pe culori. Bărbătescu i-a prezentat pe Penciulescu și alți trei tak'ști sau liberali deochiați. Lupu le-a ținut un mare(!) discurs: marile evenimente cari se pre sur le rapport il a pu ecrire: «Ils ne meritent aucune puni- tion, car si j’avais ete dans le câmp de Schwarmstedt, j’au- rais fait exactement comme eux...». On nous avait rapporte â la Croix Roage que des sol- dats se mettaient ă plat ventre pour qu’on ne s’aperqut pas qu’il broutaient l’herbe... Tzigara^Samurcas vient m’annoncer qu’il veut se retirer: «On va exiger d’eux des choses desagreables» — je suppose la campagne de signatures, — et puis on se cache de lui, comme cela a ete le cas pour le manifeste, l’arrivee de Sturdza: il prefere s’en al Ier propreinent. Bărbătescu me montre son apprehension: Tzigara lui a dit qu’il en avait par dessus la tete; avec un aut re il aurait de la peine ă servir. Lupu l’a appele pour appeller â ses Ser- vices; Bărbătescu a obiecte de suite: «comme police je ne puis rendre des Services politiques». Lupu alors a demande qu’on Ini recrutât quatre ou cinq agents â installer par cou- leurs; Bărbătescu lui a presente Penciulescu et trois autres takistes on liberaux deconfits. Lupu leur a tenu son grand discours: les grands evenements qui se preparent, la grande 96 NOTE POLITICE — 1917 pară... opera însemnată de adus Ia îndeplinire... Bărbă- tescu e înmărmurit de naivitatea lui Lupu, care nu cir noaște pe nimeni și nu știe nimic din organizarea poli- tică. — Banca Generală geme de țărani — femei cu deo- sebire — cari vin să expedieze bani pentru prizonieri. La Crucea Roșie s’a înregistrat un mare număr de pa- chete individuale predate de țărani. 18 August. — întrebuințarea jandarmilor germani pentru a smulge) iscălituri continuă. Colonelul Hentsch lucrează cu sârguință împreună cu Lupu. Beldiman e expediat în grabă la Berlin, iar mie nu mi se dă nici o urmare la comunicarea pe care mi-a făcut-o Mirbach la 5 August. Nu înțeleg ca lucrurile să se petreacă cu ușu- rință și scriu lui Mirbach. Am trimis scrisoarea la biu- roul său și Mirbach a iscălit pe plic de primire. Singur Stirbey e la curent. Am ținut să se știe că am simțit manopera și am grija să-i reamintesc că «vizita mea fusese agreată la Berlin». oeuvre ă accomplir... Barbatescu, stupefait de la naivele de Lupu qui ne connaît personne et ne sait rien, rien des or- ganisations politiques. La Banque Generale est encombree de paysans, de ferm nies surtout qui, ces demieres nu-pieds, vienuent envoyer de l’argent aux prisonniers. A la Croix Rouge on avait deja enregistre le grand nombre de paquets individuels remis par les paysans. 18 aout. — On continue ă employer les gendarmes alle- mands pour extorquer des signatures; le colonel Hentsch travaille assidumemt avec Lupu ; on expedie dare-dare le jeune Beldimano ă Berlin — et, ă moi, on ne donne aucune suite â la communication que Mirbach m’a faite le 5 aout. Je n’en-tends pas que les choses se passent par dessus la jambe et j’ecris â Mirbach. La copie est au dossier. J’ai envoye la lettre au bureau officiel de Mirbach et il a signe reception sur l’enveloppe. Stirbey seul est au courant. J’ai tenu qu’on sache que j’ai senti la manoeuvre et j’ai soins de rappeler que ma «visite avait ete agree ă Berlin». NOTE POLITICE — 1917 97 — Vizita unui profesor L. V. Stadeczky dela Cluj, adus de Dombrowsky, care îmi șoptește să fiu circum- spect. N’a vorbit decât de Ungaria și Bulgaria. A mai fost altădată în România. — Băniții curg. A trebuit să punem la dispoziția autorităților germane spitalul nostru dela școala de Poduri și Șosele, precum și cel dela Școala de Comerț. — Brănișteanu îmi anunță că «Lumina» va apă- rea. Hentsch. s’a răsgândit și li s’a comunicat că zia- rul e autorizat să apară și ar fi de dorit ca aceasta să se facă repede... Se pare că cuvântul de ordine este : e indiferent dacă acești domni se înțeleg sau nu. Faptul a- cesta e o cofirmare a știrii că Berlinul a preferat să nu sufle nimic pentru moment și să lase pe Carp în aer. Inii reamintesc că Sturdza mi-a spus eri: «Nemții socotesc că pot aplica la noi sistemul «divide et impera»!... — Vârnav tratează pe Dobrovici de tâmpit, de- dându-se la tot felul de afaceri. Ar fi vândut cu 150.000 lei un vagon de alcool până aproape de front. Visite d’un professeur L. V. Stadeczky de Koloswar, que Dombrowsky m’avait amene tout en me soufflant dans l’o- reille que je devais etre circonspect. Nous n’avons parle que de la Hongrie et de la Bulgarie. II a deja ete autrefois en Roumanie. Les blesses af fluent- Nous avons deja du mettre ă la dis' position des autorites allemandes notre hopital de TEcole Ponts et Chaussees et de la Școala de Comerț. Branisteanu m’annonce que la «Lumina» va paraître. Hentsch s’est ravise et leur a communique que le journal etait autorise; on desirait meme que ce fut vite... II semble que le mot d’ordre est: on ne tient pas du tout â ce que ces Messieurs s’enitendent. C’est une confirmation de la nonvelle que Berlin a prefere ne rien dire pour le quart d’heure et laisser Carp en l’air. Je me souviens que Sturdza rfl’a dit hier: Messieurs les Allemands ont l’air d’appliquer chez nous le systeme du «divide et impera». Ch, Varnav. II trăite Dobrovici de cretin, se pretant ă tous les trafics. II aurait vendu 150.000 lei un wagon d’alcool jusque sur le front. En atter nit, Manliu, que son pere avait 98 NOTE POLITICE — 1917 Deocamdată, Manliu, pe care tatăl său îl expatriase pentru un furt de argintărie, traficliează cu ori ce-i cade în mână. «Lupu e de o inconștiență și de o incapacitate catastrofală». — Depeșile anunță că Papa a adresat tuturor Pu- terilor propuneri de pace. Nu se cunosc încă condițiu- nile. S’ai zis că Papa ar dori ca această manifestare pentru pace să fie concomitentă cu a treia aniversare a sa. Insă data nu coincide nici cu ziua de naștere, nici cu data suirii în Scaunul papal. E oare vre-o legătură cu noua atitudine germană despre o pace sigură pentru Ianuarie ? 19 August. — Azi dimineață, nici un comunicat al armatei Mackensen. Comunicatul de pe frontul Archi- ducelui losif, de altă parte, nu dă decât țifra prizonieri- lor făcuți din ziua de 19 Iulie, începutul ofensivei în Ră- sărit. Comunicatul român cu data de 18 August vorbește de un atac respins al nemților, la fabrica de sticlă din Târgu-Ocna. Nimic mai mult. Se pare că s’a ajuns la un punct mort. — Părerea lui Spiess, cu care am dejunat, asupra expatrie pour un voi d’argenterie, trafique de tout. Lupu est d’une «inconscience et d’une incapacite de catastrophe». Les depeches annoncent que le Pape a adresse ă toutes les Puissances des ouvertures de paix. On n’en connaît pas encore les conditions. Le Pape devait, pour son troisieme an- niversaire, se manifester, disait-on communement Or, la date ne coincide ni avec jour naissance, ni avec date couronne- ment. Y a-t-il quelque liaison avec la nouvelle attitude al- lemande d’une paix assuree pour janvier'? 19 aout. — Ce matin pas de communique de l’armee Mac- kensen. Le communique du front de l’archiduc Joseph, de son cote, ne donne que le chiffre des captures faites depuis d’une attaque repoussee des Allemands sur la fabrique de le 19 juiilet, commencement de l’offensive dans l’Est* Le communique roumain portant date 18 aout parle verres de Târgu-Ocna. Rien de plus. On semble etre arrive ă un point mort. Opinion de Mr. Spiess, avec lequel j’ai dejeune chez ma NOTE POLITICE — 1917 99 României: «In fond, Berlinul nu știe ce vrea». — Cu atât mai mult, replic eu, ar trebui să lase lumea în pace și să nu mai agite politica aceasta. — Perfect de acord. 20 August. — Pe front stagnare complectă. Lupta din Flandra continuă cu înverșunare. Italienii se re- deșteaptă și o mare ofensivă începe și din partea aceasta. In Moldova aproape nimic. Comunicatul aus- triac, care vorbea despre urmărirea armatei române în retragere, a devenit mut asupra acestei chestiuni; iar co- municatul român din 19 menționează că pe frontul de luptă dela Mărășești, de 13 zile, aceasta este prima pauză ce se poate înregistra. — Vorbe de gazetar : Popescu (N. F. P.) pretinde că e vorba de neînțelegere între Ludendorf și Hindenburg și că Michaelis e de partea acestuia din urmă. — Defilare de internați cari vin să solicite inter- venția mea;, când eu nu pot nimic: Motru, Dumitrescu- Câmpina și loachimovici. Dela Motru aflu că primul manifest al Universității, pe care l-a semnat,—singur— soeur, sur la Roumanie: «Au fond Berlin ne sait pas ce qu’il veut». — Moi: Raison de plus pour laisser les gens tranquilles et ne pas agiter toute cette politique. — Lui: Par- faitement d’accord. 20 aout. — Sur le front stagnation complete. La bataille de Flandre continue acharnee; les Italiens se reveillent et une grande offensive commence de ce cote aussi; mais en Moldavie plus rien. Le communique autrichien, qui parlait de la poursuite de l’armee roumaine en retrăite, est devenu inuet sur cette question’et le communique roumain du 19 porte que sur le front de bataille de Marasesti, depuis 13 jours, c’est la premiere pause qu’on puisse enregistrer. Potins de journaliste: M. Popescu (N. F. P.) pretend qu’il y a prise entre Ludendorf et Hindenbourg et que Mi- chaelis est du cote de ce dernier* Defile de internes qui viennent solliciter mon interven- tion, moi qui ne puis rien: Motru, Dumitresou-Campina et loachimovici. De Motru j’apprends que le premier mani- feste de l’Universite qu’il a signe — le seul — etait redige 100 NOTE POLITICE — 1917 era redactat de Onciul, însă acesta s’a ferit să-l iscă- lească. 21 August. — Nici o știre importantă de pe frontul nostru. Se face numărătoarea prizonierilor la Mără- șești. Această însemnează că nu e nimic de comunicat. Dar, afară de marea ofensivă italiană, un atac formi- dabil francez a început la Verduru Afară de Salonic, e o ofensivă învierșunată pe toate fronturile. Enciclica Papei spune, cu drept cuvânt, că pentru toată lumea onoarea armelor este neștirbită și că ar fi o nebunie de a mai continua un războiu inutil,, pentrucă toți sunt de acord că nu va fi nici cuceriri, nici indem- nitate, libertatea mărilor, «care sunt comune lumii în- tregi». De două ori, Papa revine asupra zădărniciei continuării războiului. — D. Horstmann invitat la dejun după dorința sa : — E un lucru copilăresc a crede pe cancelarul Michaelis ca fiind omul lui Ludendorf. El este omul care va restabili balanța între civili și militari și cum nu ține la locul ce ocupă, nu va avea față de dânșii slă- biciunile predecesorului său, care ținea să-l păstreze. par Onciul. mais que celui-ci s’est bien garde de signer aussi. 21 aout. — Aucune nouvelle importante de notre front. On fait un denombrement de prisonniiers ă Marasesti: c’est une garniture pour les jours ou on a rien de bon â commu- niquer. Mais ă part la grande nouvelle offensive italienne, il y a aussi une formidable attaque fran^aise ă Verdun. Sauf Salonique, il y a donc offensive acharnee sur tous les fronts. L’encyclique du Pape dit justement que pour tout le monde rhonneur des armees est sauf et que se serait folie de continuer une guerre inutile, puisqu’on est d’accord qu’il ne doit y avoir ni conquetes, ni indemnite, liberte des mers «qui sont communes ă tout le monde». A deux reprises le Pape revient sur l’inanite de la continuation de la guerre- Mr. Horstmann invite ă dejeuner sur sa demande: C’est enfantin de croire que le chancelier Michaelis soit l’homme de Ludendorf; c’est l’homme qui retablira la balance entre civils et militaires, et comme il ne tient pas ă sa place, il n’aura pas vis-â-vis d’eux les faiblesses de son predecesseur, NOTE POLITICE — 1917 101 D . Kuhlmann nu se va lăsa să fie călcat pe picior de către militari. Foarte bogat prin femeea sa care a murit; ajuns la cele mai înalte demnități în scurt timp, Bavarezul, ferm până la brutalitate, va reda diplomației rangul ce i se cuvine în hotărârile afacerilor. Exemplu : a numit pe Bernstorff la Constantino* pole, cu toate că militarii voiau ca ambasador pe atot- puternicul atașat militar generalul de Lossow. Trebuie răbdare și să profiți de momentul oportun ; de două ori, elogii aduse răbdării lui Mirbach. Așa dar Mirbach așteaptă ceasul pentru a pune pe Hentsch sau pe ori care alt militar la locul lui. Regretă că nu m’am dus când mă îndemnase dam sul și că am așteptat întoarcerea lui Stirbey. Ași fi fost acolo (Berlin) în epoca când «toate aceste intrigi se țe- seau aici».—Eu : Ar fi interesant, de pildă, de a examina, dacă o pace cu România oficială—la ceasul acesta—n’ar fi posibilă și dacă această pace n’ar face, altfel de spăr- tură în Antantă decât o pace separată ce se dorește cu o Românie ocupată. Mai insinuez că Regele, după spu- qui tenait â la sienne. Mr. de Kuhlmann ne se laissera pas marcher sur les pieds par les militaires: tres riche par sa femme morte, arrive au maximum en peu de temps, le Ba- varois, ferme jusqu’ă la brutalite, il fera reprendre â la di- plomație son rang dans la decision des affaires. Exemple: 51 a nomme Bernstorff â Constantinople malgre les militai- res qui voulaient ambassadeur le tont puissant attache mi- litaire, le general de Lossow. II faut de la patience et se trouver lâ quand le moment opportun est venu: par deux fois eloge de la «patience» de Mirbach. (Donc Mirbach at- tend son heure pour remettre Hentsch ou tont autre mili- taire â sa place...) Regrette que je ne sois pas parti quand il m’y poussait et que j’eusse attendu le retour de Stirbey. J’aurais ete lâ-bas (Berlin) ă l’epoque ou «toutes ces intri- gues se sont nouees ici». — Moi: Il eut ete interessant, par exemple, de examiner si une paix avec la Roumanie offi- cielle — â cette heure — n’etait pas possible et si cette paix- lâ ne ferait pas autrem nt breche dans l’Entente que la paix separee qu’on deșire avec la Roumanie occupee. J’insinue que le Roi, au di re de Sturdza, est libre et serait obei par 102 NOTE POLITICE — 1917 sele lui Sturdza, este liber și că armata îi este supusă. El: In orice caz, aceasta ar fi imposibil din cauza Aus- triei. Dânsul îmi vorbește apoi de plecarea precipitată a lui Boecklin, comandantul Marelui Cartier, dar nu-mi spune nici o vorbă de plecarea anunțată peste tot a lui Hentsch .și a lui Rosemberg. Mai adaogă că «nimeni nu poate aproba proiectele d-lui Carp. Nu se va răs- punde și, în modul acesta, probabil va înceta criza po- litică». Notă desagreabilă : «Oare este Regele care ar con- simți să vină atâta timp cât mai e încă o «Milităr-Ver- waltung» și cum să renunți mai de înainte la acest «Mi- litar - Verwaltung» când azi avem nevoie de grânele D-voastră ? Războiul submarin e o prostie care a adus Germaniei dușmănia Americei. Tonajul dispare pen- tru inamici dar și pentru noi, și în viitor nu trebuie să ne mai gândim la închirierea de corăbii pentru trans- portul grâului ; deci rezervoriul va fi în România». In rezumat : toată politica lui Carp e inadmisibilă. Dar, nici un angajament și mai cu seamă nici o ex- plicare sau scuză relativ la călătoria mea interzisă. armee. — II me repond: En tout cas ce serait impossible ă cause de TAutriche — II me parle du depart precipite de Boecklin. commandan.t du Haupt-Quartier, mais ne me dit mot du depart qu’on. annonce partout de Hentsch et de Ro semberg. Mais il ajoute que nuli ne peut appirouver les pro- jets de Mr. Carp: on ne repondra pas et c’est comme cela que probablement cessera cette crise politique. — Note de- sagreable: «Quel est le Roi qui eonsentirait â vei. ir alors qu’il y a encore une Milităr-Verwaltung, et comment renoncer de longtemps â cette Militar-Verwaltung, quand nous avons besoin de vos blesî» — La guerre sous marine est une betise qui a valu â l’Allemagne l’inimitie de l’Amerique. Le ton- nage disparaît pour les ennemis, mais aussi pour nous et dans l’avenir il ne faut pas songer au prix du fret â trans- porter du ble; done, le reservoir sera en Roumanie. — En resume: toute la politique Carp inadmissible. Mais aucun engagement et surtout aucune explication ou excuse pour la question de mon voyage interdit. NOTE POLITICE — 1917 103 Se confirmă plecarea lui Esterhazy și numirea lui Weckerle. Horstmann îmi spune că împăratul a refu- zat demisia și i-a dat un congediu. încăpățânarea lui Esterhazy de a se retrage e o notă rea pentru un om tânăr care primise, acum două luni, însărcinarea. E și o înfrângere pentru Czernin : «A fost mare mirare ca, după șease luni, să i-se acorde unui ministru, care n’avea nici oi decorație, St. Ștefan și acum ordinul Toison d’or. Noi a trebuit să-i oferim de asemenea Vulturul Negru. După acestea, n’a mai rămas nimic. Pentru ce toate acestea ?». La 5 ore văd pe Dombroivsk% care de Sâmbătă mâ urmărește continuu pentru a afla motivul de întâr- ziere a plecării mele. Am așteptat un semn, dar cum nici Horstmann n’a relevat nimic asupra acestui punct, am vorbit lui Dombrowski despre demersul lui Mirbach în numele lui Hentsch; apoi de scrisoarea mea fără răspuns și stăruința mea ca Berlinul să fie avizat. Am înștiințat pe Dombrowsky că Românii, afară de Stirbey, nu știu nimic despre afacere. «Nu vreau să trec, spun eu, nici în ochii lui Bussche drept o persoană care se dă de o Confirmation du depart de Esterhazy et de la nomina- tion de Weckerle- Horstmann me dit que rEmpereur a refuse la demission et offert un conge. L’entetement de Esterhazy de se retirer est une mauvaise note pour un homme jeune qui avait accepte, il y a ă peine deux mois, la charge. Echee pour Czernin: lă-dessus grand etonnement qu’on ait en six mois donne ă un ministrei, qui n’avait aucune decoration, le «St. Etienne» et maintenant la «Toison d’Or». Nous avons du lui donner aussi, du coup, l’«Aigle Noir»: apres cela il n’y a plus rien. «Pourquoi faire tout cela?» A 5 h. je vois Dombrowski, qui depuis samedi me tâton- nait pour savoir ce qui avait retarde mon depart. J’ai at- tendu un signe et comme meme par Horstmann il n’y a pas eu tentative de corriger ou colorer la chose, j’ai dit ă Dom- browski la demarche de Mirbach au nom de Hentsch, ma lettre sans reponse et mon insistance ă ce que Berlin en fut a vise. Dombrowski est averti que les Roumains sauf Stir- bey ne savent rien de l’affaire. «Je ne veux passer, dis-je, 104 NOTE POLITICE - 1917 parte pentru că situația pe front nu e bună, nici în ochii lui Czernin drept o persoană, căreia îi este frică de a vorbi cu dânsul, pentru că Germanii de aici s’ar su- păra». — Starea prizonierilor noștri din Bulgaria este în- grozitoare. Păstrez o scrisoare a doctorului Miltail din care reese adevărul. Știrbey scrie prințului de Reuss (O. K. M.) junior, reamintindu-i că toate demersurile noastre au rămas fără efect. Căpitanul lelkmmn dela Poliția-Centrală îmi con- firmă că guvernul român a răspuns în fine propunerii de a se face schimbul între internați și ostatici, însă că nu s’a fixat încă data. Aceasta a supărat din nou pe Nemți și se așteaptă ca dela Berlin să sosească ordinul de trimiterea ostaticilor în Bulgaria. Afară de aceasta, Germanii refuză de a pune în li- bertate pe acei cărora le reproșează ceva, ca Dumitres" cu-Câmpina, care cinic, în naivitatea lui, spune că n’a primit decât 80.000 lei dela Germani și că a prevenit «cinstit» pe Hennenvogel că la venirea lui Crăiniceanu la jurnal încetase de a putea aduce vre-un serviciu. ni aux yeux de Bussclie d’un Monsieur qui se defile, parce- que ca ne va pas bien sur le front, ni aux yeux de Czernin pour un Monsieur qui a peur de causer avec lui parceque ies Allemands d’ici ont fait de gros yeux». L’etat de nos prisonniers en Bulgarie est affreux- Je con- serve une lettre du Dr. Mi eh aii qui le met â nu. Stirbey ecrit au Prince de Reuss junior, rappelant que toutes nos demar- ches sont restees sans effet. Le capitaine Jelkmann de la Police centrale me confirme que le gouvernement roumain a enfin repondu ă la proposition de rendre les internes moyennant mise en liberte des otages, mais en declarant ne pas pouvoir encore fixer une date. Cela a provoque de nou- velles coleres et on s’attend ă ce que de Berlin vienne Fordre d’envoyer les otages en Bulgarie. Aussi refuse-t-on de relâ- cher des gens auxquels on a quelque chose â reprocher, tel Dumitrescu-Câmpina, qui cyniquement, ă force de naivele, me dit qu’il n’a jamais touche que 80.000 lei des Allemands et qu’il a «honnetement» prevenu Hennenvogel qu’ă l’arrivee au Journal de Crainiceanui il avait cesse de pouvoir rendre service..- NOTE POLITICE - 1917 105 22 August. — Pe frontul nostru nimic. Din compa- rarea comunicatelor român și austro-ungar s’ar deduce ca armata austro-germană se află în defensivă. Atacu- rile Verdun, Champagne, Flandra au influențat mult frontul oriental. — D-nul de Konradsheim mă vizitează de dimi- neață. Ii comunic sensul scrisorii mele către d-nul de Mirbach. La sfârșit, îmi spune că dacă ași voi să fac propuneri sau să comunic ceva prin scris contelui Czer- nin, el stă la dispoziția mea. (Cred că acesta era și sco- pul vizitei sale). Am declinat oferta, căci o comunicare prin scris n’ar avea acelaș efect ca o conversație pentru a exa- mina diferitele faze ale unei chestiuni complexe. I-am spus și lui dacă, din punctul de vedere central, n’ar fi locul de cercetat spărtura care ar face în Antantă o pace cu România oficială, adică cu Dinastia și Armata. Ce mare păcat că Hentsch-Carp m’au împiedecat a lucra la Berlin și Viena în acest sens! Am mai vorbit despre schimbarea de guvern în 22 aout. — Toujours rien sur notre front. De la compa- raison des communiques roumain et austro-hongrois on di- rait que l’armee austro-allemande est plutot sur la defensive. Les attaques Verdun, Champagne, Flandres ont tout de me- me agi sur le front oriental. Mr. de Konradsheim me rend visite de bonne heure, soi- disant pour des nouvelles. Je lui communique aussi le sens de ma lettre a Mr- de Mirbach. II finit par me dire que si je voulais faire des propositions ou communiquer quelque chose par ecrit au comte Czernin, il etait ă ma disposition. (Je crois que c’etait la le but de sa visite). Je decline l’offr \ car une communication par ecrit n’avait pas la souplesse d’une conversation pour examiner les differentes faces d’une question complexe. A lui aussi j’ai parle si, au point de vue central, il n’y avait pas â examiner la breche qui ferait dans rEntente une paix avec la Roumanie officielle, c’est â dire avec la Dy nastie et 1’Armee. Combien c’est triste que Carp-Henty m’aient empeche de faire ă Berlin et Wien le travail nece - saire dans ce sens. Nous avons parle aussi du changement de gouvernement 106 NOTE POLITICE - 1917 Ungaria. Esterhazy era considerat ca «Strohmann» al lui Andrassy și dacă Andrassy nu-i urmează, este că, probabil, «se rezervă». — După amiază, o cartă de vizită de plecare dela d-nul Arthur Rosemberg. Merge la RâmnicubS.; unii zic pe front. A fost înlocuit înainte de a sfărâma «par- tidul d-lui Marghiloman». Ovreiul pus să controleze ministerul de interne va priva pe Nenițescu de o Ege- rie menită să-i completeze intelectul. 24 August. — Dombrowski vine să se informeze dacă Mirbach a răspuns la scrisoarea mea de Sâmbătă. E uimit că n’a dat semn de viață. Căpitanul Pallo a ple- cat eri și, de acord cu Konradsheim, va informa Viena despre aceste împrejurări. (Dacă el adevărat, acești domni dau mai multă importanță ca mine lucrurilor neînsemnate dei aici). Volanka, totdeauna bine informat, îmi istorisește că plecările lui Boecklin, ale maiorului Dern (pe care nu-1 cunoșteam) și ale altor mai mici, sunt motivate de tra- ficurile din unele biurouri. (Eri, Matak îmi spunea că a înștiințat pe Dern de pungășiile ajutorului său, Mon- en Hongrie. Esterhazy etait considere comme le Strohmann d’Andrassy et si Andrassy ne lui succede pas, c’est que pro- bablement «il se reserve encore». Dans l’apres midi carte p. p. c. de Mr* Arthur Rosen^ berg. II va a Râmnic-Sărat; les autres disent sur le front. II a sânte avant d’avoir brise le parti «de Monsieur Marghi- loman». Le vice-vaguemestre juif prepose au contrele du Ministere de rinterieur privera Mr. Nenițescu d’une Egerie bien faite pour completer son intellect. 24 aout. — Dombrowski vient s’informer si Mirbach a repondu ă ma lettre de samedi. II est etonne qu’il n’ait pas donne signe de vie. Le cap. Pa'llo est parti hier et d’accord avec Konradsheim il informera Wien des circonstances. (Si c’est vrai, ces Messieurs attachent plus d’importance que moi aux petits faits d’ici). Volanka, tou jours bien informe, me raconte que les de- parts de Boecklin, du major Dern (que j’ignorais) et d’autres plus petits sont motives par les trafics de certains bureaux. Hier Matac me disait qu’il avait averti Dern des tripotages de son adjoint Monske avec les vins- Matac citait des faits. NOTE POLITICE — 1917 107 ske, cu vinuri. Matak cita fapte.) Volanka certifică că cunoaște cazul unui ausweis pentru țuică, care a cos- tat 15.000 lei. Volanka istorisește cu o vie satisfacție că informa- țiile culese din țări neutre, ca Elveția mai cu seamă, con- sideră pe Czernin ca omul care s’a revelat în timpurile din urmă și care singur e în stare de a face pace. In vizita sa la Berlin? s’a ocupat mai cu seamă de ches- tiunea poloneză care a dat greș. Polonezii voesc să fie un Stat, însă nimeni nu se gândește a se înscrie în ar- mată. S’au chemat voluntari și Varșovia n’a dat de cât o sută, din care jumătate evrei. Toți ar voi să se scape de această chestiune, cu riscul de a fi reluată de Rusia. Nimic de făcut cu Polonezii, cari se găsesc foarte bine, unii la Viena, alții la Berlin și restul în Rusia. (Și Horstmann și Praschma mi-au spus că aface- rea poloneză n’a dat nimic bun și a costat prea scump!) E bizar că Stirbey a primit o scrisoare dela Martha Bibescu în care spunea : «Francezii nu vorbesc cum scriu. Fac curte Austriei. Czernin e opiul zilei și în el Volanka certifie qu’il connaît le cas d’un «ausweis» pour de la tzuica qui a coute 15.000 lei! Volanka raeonte avec vive satisfaction que des renseignements de pays neutres, de Suisse surtout, aocredifent Czernin comme l’homme que ces derniers temps ont revele et qui seul est en etat de faire la paix. Dans sa visite â Berlin, il s’est occupe surtout de la ques- tion polonaise, qui a ete un four. Les Polonais veulent etre un Etat, mais personne ne songe ă s’inscrire dans l’armee; on a appele les volontaires et Varsovie en a donne un cen- taine, dont la moitie des Juifs. On voudrait â tout prix etre debarasse de cette question, quitte â ce que la Russie la re- prenne. Rien â faire avec les Polonais, qui se trouvent tres bien les uns â Wien, les autres â Berlin, le reste en Russie. (Et Horstmann et Praschma m’avaient dit que l’affaire po- lonaise n’avait rien donne de bon et avait conte tres cher). II est bizarre que Stirbey ait recu une lettre de Marthe Bibesco lui disant: Les Franșais ne parlent pas comme ils ecrivent; on fait la cour ă TAutriche; Czernin est l’homme du jour et sur lui se fondent les esperances de paix- C’est 108 NOTE POLITICE — 1917 se pun speranțele de pace». Poate că tot clin aceeași sursă pornesc și informațiile lui Volanka! — J. Duca îmi repetă o vorbă a lui Paul Teodorii, care e curată inconștiență : «Noi am cerut lui Macken- sen să atace Moldova!..» — O notă care zugrăvește bine regimul Carp. D-nul Gernătescu îmi spunea eri că e prefect, curator la Madona (Craiova) și inspector agricol. Lupu nn cu- noaște altă persoană la Craiova. Astăzi, la direcțiunea Băncilor Populare, și-a făcut aparițiunea — fiind numit de Virgil Arion—cumna- tul său Crivăț, ex-takist, ghiftuit de Take și actual- mente bombardat membru în comitetul permanent al Instr. Publice și în Consiliul de Adm. al Băncilor. E adevărat că, în interval, a scris la «Moldova» și că «Bu- karester Tagblatt» i-a refuzat un articol în contra mea. Tot în acelaș timp, V. Arion a mai numit într’un post pe un oarecare Pândele lonescu, un bătrân alcoolic, fără domiciliu, care doarme prin cârciumi sau prin hale. Mare scandal. Căpitanul Martin, delegat german, a trebuit să roage pe Crivătz să părăsească ședința. Și peut-etre de meme source que viennent les informat ions de Volanka! Jean Duca me raporte une parole de Paul Theodoru, qui est de la pure inconscience: «Noi am cerut lui Mackensen sa atace Moldova!» Une notice qui depeint bien le regime Carp: le Dr. Cer- natescu me disait hier qu’il etait prefet, curateur de Madona et inspecteur agricole. Lupu ne connaît pas une seconde per- sonne ă Craiova. Aujourd’hui, ă la direction des Banques Populaires, fait son apparition, nomme par Virgile Arion, le nomme Crivetz, — son beau-frere — ex-takiste gave par Take, actuellement deja bombarde membre du comite per- manent Instruction Publique et certainement membre du Conseil d’Administration des banques. II est vrai que dans l’intervalle il a ecrit ă la «Moldova» et que le «Bukarester Tagblatt» a du lui refuser un article contre moi. Du meme coup, et toujours ă une place non-vacante, Virgile Arion a nomme encore un certain Pândele lonescu, un vieil ivrogne, sans domicile, qui dort dans les cabarets ou les Halles... Grand scandate. Le cap. Martin, delegue allemand, a du prier NOTE POLITICE - 1917 109 aceștia sunt oameni, pe cari nenorocirile timpului i-au scos la suprafață și cari lucrează, cel mai sigur, la reabi- litarea liberalilor !... 25 August. — Nimic pe frontul nostru. Mareșalul își prelungește șederea la București. Statul său Major, de asemenea, e vorba să se reîntoarcă. Operațiunile sunt deci virtual oprite. Relativ la proiectele afișate de că- tre neîndemănatecii prieteni români, acestea au dat greș complect. — De Kuhlmann a rostit primul său discurs în fața comisiunii permanente a Reichstagului. El a spus: «Am intrat în anul cel din urmă al războiului....» O fi știind ceva!... — Ajutorul de primar liberal Donescu a avut un congediu, a cărei prelungire a solicitat-o în zadar, ca și ceilalți internați cari s’au izbit de un refuz formal. Insă nu s’a mai reîntors la Săveni. Nenițescu l-a însăr- cinat cu o lucrare la Ministerul de Finanțe și, pentru a termina această lucrare importantă, a trebuit să ceară oficial o păsuire. Și tot acelaș Nenițescu mă învinuia Crivetz de quitter la seance. Et c’est ce monde que les mal- heurs du temps ont fait surgir, qui travaille le plus sure- ment ă la râhabilitation des liberaux..- 25 aout. — Rien sur notre front. Le marechal prolonge son sejour ă Bucarest. Son etat-major aussi semble rentrer. Les operations sont donc virtuel’lement arrâtees, — c’est, ra- port aux projets affiches par les amis maladroits roumains, un reel echec. Mr. de Kuhlmann a prononce son premier discours de- vant la Commission permanente du Reichstag’. 11 y a dit: «Nous sommes entres dans la deraiere annee de cette guerre...» O fi știind ceva! L’adjoint au maire liberal, Donescu, a eu un conge dont il a vainement sollicite le renouvellement, tout comme les autres otages qui se sont heurtes ă un refus formei. II n’est pourtant pas retourne ă Saveni. Mr. Nenițescu Va charge d’un travail au ministere des Finances et, pour terminer ce travail important, il a bien fallu demander officielilement un sursis-.. Et c’est le meme Nenițescu qui m’accablait de re- 110 NOTE POLITICE — 1917 că n’am exilat chiar de pe acum pe Brătieni și pe li- berali ! 27 August. — Tristă aniversare a Consiliului de Co- roană și a cleclarărei războiului! Pe frontul nostru nimic. S’a luat contact cu pri- zonierii luați pe Șiret: fiul generalului Benone Anas- tasiu, maiorul Rușeavețianu, etc. Ei desmint că în Mol- dova a fost foamete și mizerie. — Straniul prizonier, găzduit cu aghiotantul său, It. Mateescu, într’o casă particulară, maiorul sau loc.- colonelul Ghițescu, și care ruga continuu pe Dobrescu (prin note scrise, păstrate de Dobrescu după dorința mea), a venit azi dimineață la mine. Era în civil. Are un ausweis pentru a circula liber în oraș. Asupra arma- tei: e bine organizată, cui puști-mitraliere, tunuri grele și mitraliere în mare număr. Companiile a 4-a formează regimente de marș; rezerve în oameni pentru goluri. Ge- neralii cari comandă: Averescu, la Bacău; Cristescu, la Tecuci; Popovici, Epure, corpuri de armată. Un ofițer proches de ce que je n’exilais pas d’ores et deja les Bra- ti an o et les liberaux! 27 aout. — Triste anniversaire du Conseil de Couronne et de la declaration de guerre. Sur notre front rien. On a pris contact avec des prison- niers pris sur le Sereth: le fils du general Benone Anastasiu, le major Bușaveteanu, etc., â Ploești. Us dementent qu’en Moldavie il y eut disette et misere. L’etrange prisonnier qu’on a loge avec son adjoint, ie It. Mateescu, dans une maison particuliere, le major ou It-col. Chitescu et qui demandait tout le temps ă Dobrescu (par notes ecrites que j’ai prie Dobrescu de conserver) s’est amene ce matin chez moi. II etait en civil. II a un «ausweis» pour circuler libre en viile.. Sur Tarmee: elle est bien organisee avec des fusils mi- trailleuses, des canons lourds, des mitrailleuses en grand nombre. Les 4-es compagnies ont constitue des regiments de marche, reserves strategiques et reserves en hommes pour les vides. Les generaux qui commandent: Averescu, ă Ba- cau; Chiritzescu, ă Tecuci; Popovici, Epure, corps d’ar- NOTE POLITICE — 1917 111 francez de batalion; ofițeri francezi la regiment și la ma- rile unități câte unul din unitate. Organizarea franceză a dat rezultate minunate. Regele și prințul Carol pretutin- deni pe front. Berthelot se ocupă mai cu seamă a dirijea instrucția artileriei grele. Pressan este șeful marelui Cartier. La întrebarea mea : «Regele este El liber în miș- cările Sale ?» Chițescu răspunde : «Perfect liber»; de alt- fel, e Marele Cartier și Regele; ministerul nu figurează decât ca legătură pentru munițiuni. Chițescu mă face atent asupra felului curios de a dispune de dânsul. Așa, la hotelul Bratu—mai înainte de a fi instalat într’un apartament particular — a fost vizitat de Lupu Costate și de col. Sturdza, cari i-au vorbit de o misiune. Apoi i s’a specificat; de a remite scrisori lui Christescu și Averescu. El ar fi obiectat că, presupunând că ar putea traversa liniile, își închipuie cineva că îndărătul frontului i se va permite să mear- gă dela un cartier general la altul ? «Nu sunt la doui ki- lometri unul de altul!». mee. Un officier fran^ais par bataillon; des officiers franQais au regiment et aux grandes unites, par un par unite. Organisation fran^aise ayant donne des resultats merveilleux- Le Roi et le Prince Carol partout sur le front. Berthelot est toujours ă Farmee; il sernble surtout diriger Finstruction de la grosse artillerie. Prezan est chef du Gr and Quartier. Sur ma question: «le Roi est-il libre de ses mouve- mentsî», Chițescu: Parfaitement libre; d’ailleurs il y a le Grand Quartier et le Roi; le ministere ne figure que comme liaison pour les munitions. Le major Chițescu me saisit ensuite de l’etrange fa^on dont on veut disposer de lui. A l’hotel Bratu — avant qu’il ne fut loge en appartement particulier — il a eu la visite de Lupu Kostake et du colonel Sturdza, qui) lui ont parle d’une mission. Puis on lui a specifie de remettre â Christes- cu et â Averescu deux lettres. II aurait objecte qu’â suppo- ser qu’il puisse traverser les lignes, est-ce qu’on se figure que derriere le front on lui permettra d’aller d’un quartier general â Fautre? «Nu sunt la doui kilometri unul de altul.» 5^ 112 NOTE POLITICE - 1917 Sturdza ar fi răspuns : «Când e bunăvoință, se poate tot»! Chițescu adaogă că desiluzia sa e adâncă, căci avea pentru Sturdza mare stimă. In acela ș timp, el confir- mă că col. Crăiniceanu, care complotase cu Sturdza, a fost împușcat. Tatăl său a cerut revizuirea (?). Noua sentință a fost executată, propriul său frate comandând plutonul (?!!). Socec, degradat la Copou, ar fi închis la Galata. Condamnarea ar fi motivată de atitudinea sa în lupta dela Argeș. Odată transferat, din partea lui Lupu Kostake i se aduce de Kercea, noul șef de cabinet, 400 lei chel- tueli de drum (mi-a arătat un plic cu bilete și cu men- țiunea: 400 lei.) Două scrisori ale acelui Kercea indică că e un început de executare. Maiorul, înmărmurit sau șiret, vine să-mi ceară sfatul meu : unde-1 trimite ? ce vrea dela dânsul ? Conștiința lui îl oprește a se învoi la o trădare. Mi-e așa de greu să dau crezământ unei manopere atât de stupidă a lui Lupu, încât, dacă n’ar fi scrisorile — Sturdza aurait repondu: Quand il y a bonne volonte, on peut tout! Le major ajoute que sa desillusion est profonde, car il tenait Sturdza en haute estime- A ce sujet il confirme que le colonel Crăiniceanu, qui avait complote avec Sturdza, a, ete fusille; il avait ete condamne aux travaux forces; son pere a exige la revision (?); la nouvelle sentence a ete exe- cutee, le propre frere commandant le peloton (?). Socec, de- grade, ă Copou, serait enferme ă Galata. Sa condamnation serait motivee par son attitude â la bataille sur 1’Argeș. Une fois transfere, de la part de Lupu Kostake, le nouveau] chef de cabinet, Kercea, lui a apporte 400 frcs. pour frais de voyage, il m’a montre un pli avec des billets et mention au crayon sur l’enveloppe: 400 lei. Deux lettres de Kercea. — au dossier — indiftuent qu’il y a commence- ment d’exeeution. Le major, ahuiri ou mălin, vient me de mander conseil: ou l’envoie-t-on? que veut-on de lui? Sa ccmscience lui defend de se preter ă une trahison..-. J’ai tant de peine ă croire ă une si stupide manoeuvre de Lupu, que n’etaient les lettres de Kercea, je croirais ă un NOTE POLITICE — 1917 113 lui Kercea, ași crede că e vorba de un roman. Dar Lupu mi-a afirmat de atâtea ori că el e depozitarul gânduri- lor scrise ale lui Averescu, — încât îl socotesc capabil de toate smintelile. Ghițescu trebuie să-l vadă azi pentru instrucțiuni de- finitive. Cere voia să revină apoi la mine. Dau, după mai multe cereri repetate, avizul urmă- tor : «Nu cred că d-nul Lupu Kostake vă însărcinează cu scrisorile de cari îmi vorbiți; e o întreprindere care vă expune și vă compromite fără nici un rezultat prac- tic. Cel dintâi lucru ce-1 va face orice general căruia îi veți înmâna propunerile de a depune armele — după cum pretindeți —■ va fi să vă aresteze. Dacă în realitate sunteți importunat, n’aveți decât să cereți comandan- tului militar să vă trimită într’un lagăr de prizonieri». Fiindcă Corteanu îmi spune că el cunoaște pe acest pelerin, că e puțin detracat, nu cred că a fost făcut pri- zonier, sau atunci, prin vorbe nesăbuite, a dat să se în- țeleagă că ar putea servi ca spion. 28 August — La dejun Horstmann. Lupta dela Și- ret a fost o înfrângere : «N’avem destule trupe, din mo- roman. Mais Lupu m’a si souvent affirme qu’il etait deposi- taire des pensees secretes d’Averescu, que je le crois capable de toutes les insanites. Le major doit le voir pour instruc- tions definitives aujourd’hui. II demande la permission de revenir chez moi ensuite. Je donne, apres sollicitations reiterees, l’avis suivant: «Je ne crois pas que Mr. Lupu Kostache vous charge des lettres dont vous me pariez; c’est une entreprise qui vous expose et vous compromet sans portee pratique; la premiere cho.se que fera tout general ă qui vous porterez des propo- sitions de mettre bas les armes — ainsi que vous le preten- dez — sera de vous faire arreter. Si reellement on vous im- portune, demandez au commandant militaire de vous envo- yer dans un câmp de prisonniers»’ Comme Corteanu me dit qu’il connaît le pelerin, qu’il est un peu detraque, je ne crois pas qu’il ait ete fait pri- sonnier, — ou bien alors, par des propos inconsi deres, il peut bien avoir laisse penser qu’il pourrait servir d’espion. 28 aout. — La Sainte-Marie! — Horstmann a dejeuner, La bataille au Sereth a ete une defaite. «Nous n’avons pas 8 114 NOTE POLITICE — 1917 ment ce suntem atât de puternic angajați la Verdun : nu se mai conta pe o nouă ofensivă la Verdun. Nota Papei trebuie să aibă la bază câteva convorbiri preli- minare, undeva, poate chiar în Englitera. In Rusia, Ke- renski ia în mâinile sale toată autoritatea; (cu admira- ție): e un mare om! Vedeți cum evoluiază cu ușurință ! Cine știe dacă nu visează Coroana ?». Horstmann văzuse înainte pe Mirbach. Nici o vorbă despre nota ce i-am trimis la 25 relativ la închiderea arbitrară a brutăriei cooperative «Viața». Germanii au un curios sistem de a-și crea amiciții într’o țară. — Ziarele reproduc discursul Cancelarului cu pri- lejul constituirii unei comisiuni parlamentare. Este vorba de un comitet de șapte parlamentari cari, reuniți cu șapte delegați din Bundesrath, va îndeplini pe lângă Cancelar rolul de comitet consultativ permanent. Cen- trul și socialiștii dau câte doi delegați, printre cari Scheidemann și Erzberger, pe când conservatorii, unul singur, contele Westarp. Ce schimbare ! Acest co- as-sez de troupes», du moment qu’on est si fortement engage ă Verdun: on ne comptait plus sur une offensive Verdun. La note du Pape doit reposer sur quelques pourparlers pre- liminaires, quelque part, peut-etre en Angleterre meme. En Russie, Kerens'ki va prendre tonte l’autorite en mains (avec admiration) : c’est un grand homme. Voyez comme il evolue avec facilite- Qui sait s’il ne reve pas de se faire cou- ronner % Horstmann venait de voir Mirbach et pas un mot de ma lettre du 18 aout, pas un mot non plus de la note que je lui ai envoyee le 25 au sujet de la fermeture abusive de la Boulangerie Cooperative la «Viața». Je laisse passer, mais je note. Les Allemands ont une drole de faqon de se creer des amities dans un pays.... Les journaux donnent le speech du Chancelier â l’occa- sion de la constitution d’une commission parlementaire. II s’agit d’un comite de 7 parlamentaires qui, reunis â 7 dele- gues du Bundesrat, serviră au Chancelier de Comite Con- sultatif permanent. Les partis centre et socialistes donnent par deux delegues, parmi lesquels Scheidemann et Erzber- ger, tandis que les conservateurs un seul, lei comte Westarp! NOTE POLITICE — 1917 115 initet va intra în funcțiune cu ocazia răspunsului la nota Papei. «Cum nu poate fi vorba de schimbarea Con- stituției în timp de război», această comisiune va fi e încercare leală. Cancelarul a precizat că fiecare menr bru trebue să hotărască fără «referendum» partidului său. E un minister parlamentar care se întrevede ală» turi de guvernul oficial. •— Maiorul Chițescu a fost expediat azi dimineață. Se pare că eri seara, la orele 9, a căutat să mă re- vadă, însă Bărbulescu l-a consiliat să nu o facă. Cor- teanu susține că e un om de nimic, un escroc, care poate mânca banii lui Lupu, cum a înghițit averea soției sale. Faptul singur al plecării interesează. Lucrul acesta s’a hotărât îmi închipui, după vizita lui Lupu. Seara, de pe terasa mea, din toate părțile se auzea muzica. Cele două Casinouri de ofițeri din Str. Clemen- ței ne trimiteau ecourile pianelor, viorelor și lăutarilor. De zece zile tăcere desăvârșită. Pierderile pe Șiret au trebuit să fie teribile. Mavrojani îmi spunea că la Cotroceni feldwebelii Quel changement! Le comite entrera en fonctions ă l’occa- sion de la reponse â la note du Pape. «Comme il ne peut etre question du changement de la Constitution en temps de guerre», cette commission sera un essai loyal. Le Chance- lier a precise que chaque membre devait deeider sans refe- rendum ă son parti. C’est un ministere parlementaire qui se dessine â cote de l’autre gouvernement officiel. Le major Chițescu a ete expedie ce matin. II paraît qu’â 9 h. du soir, hier, il a cherche â me revoir, mais que Bar- bulescu lui a conseille de n’en rien faire. Corteanu soutient que c’est un propre â rien, un escroc qui peut manger l’ar- gent de Lupu comme il a avale la fortune de sa femme. (Voir notes 30 aout). Le fait seul du depart interesse. Ce fut decide, je suppose, apres la visite â Lupu. Le soir, sur ma terrase, on etait entoure de musique. Les deux Casinos d’officiers de la Str. Clemenței, nous envo- yaient les echos des pianos, des violons, des voix des chan- tcurs, des lăutari. Depuis 10 jours silence complet, les pertes sur le Sereth ont du etre terribles... Mavrojany me disait qu’â Cotroceni des feldwebels alle- 116 NOTE POLITICE — 1917 germani anunțau că la Focșani a fost și mai greu ca lc& Verdun. 29 August. — Căldura continuă a fi îngrozitoare. De trei zile chiar serile nu sunt mai răcoroase. Comunicatul austriac de azi dim- anunță că Ro- mânii au recucerit posițiunile la nord de Soveja, în va- lea Sușiței. Comunicatul vorbește de superioritatea nur- merică a forțelor române. Din contră, în Bucovina, tru- pele aliate, după un mare atac, au luat Boianul, iar Rușii au fost aruncați dincolo de Rakitna. Cum această pozițiune se află la nord de Dorohoi-Herța, acțiunea în contra Moldovei s’ar relua ea oare prin acel punct ? — Vizita căpitanului Voia, unul din cei 44. A refu- zat o funcțiune, pe când Lupu a comunicat eri numiri- le la 12 din ei: șefi de poliție, sub-prefecți, directori de prefectură, etc. La București nimic, Tzigara a rezistat. Insă zece au fost, trimiși pe front, cu alte cuvinte în Statele Ma- jore ale diviziunilor pentru a se întreține cu prizonierii și a-i hotărî să se reîntoarcă în linii pentru a face propa- gandă de dezertare. Pentru a preciza mai bine însemnătatea vorbelor mands proclamaient qu’â Focșani c’etait encore plus dur qu’ă Verdun...* 29 aout. — La chaleur continuei ă etre effrayante. Depuis trois jours les soirees elles-memes ne sont plus fraîches. Le communique autrichien ele ce matin porte que les Roumains ont reconquis les positions au nord de Soveja, dans la vallee de la Sușița; le communique parle de la supe- riorite numerique des forces roumaines. Par contre, en Bu- covine, des troupes alliees, apres un combat dur, ont pris Boian et les Russes ont ete rejetes au-delă de la Rakitna. Comme c’est juste au-dessus de Dorohoi-Hert-za, Tentreprise contre la Moldavie reprendrait-elle par en haut ? Visite de capitaine Voia, Tun des 44. II a refuse une fonction tandis que hier Lupu a communique leurs no- minations â une douzaine: chefs de poliee sous-prefets, di- recteurs de prefectures, etc-, etc. (Rien â Bucarest. Tzigara a tenu bon). Mais dix ont ete envoyes sur le front soi-disant dans les etats-majors, des divisions, pour causer avec les prisonniers et les decider â retourner dans les lignes faire de la propagande. Pour bien precisei? la portee de ce que NOTE POLITICE — 1917 117 lui Voia, îi spun : «Atunci, vor fi imediat împușcați dacă trec». «E și părerea mea», adaogă dânsul. Așa dar, Lupu continuă planul său! — «Mă simt vinovat că am primit să viu» și apoi ►el continuă a spune că dacă tatăl său n’ar fi murit pe când dânsul se afla la Crefeld, ar fi refuzat în ultimul moment. Noi trăiam acolo liniștiti și moralmente fericiți înainte de sosirea lui Sturdza; din momentul acela, ne-am divizat ne-am bănuit, ne-am acuzat. La Crefeld, ne administram noi înșine, iar col. Sturdza comanda lagă- rul. Maiorul Negrutzi era aghiotantul lui; acesta a în- curcat lucrurile mai mult. Am fost recomandați «pentru întinerirea Munteniei ocupate». In lotul sosit, sunt zece ofițeri — aproape toți căpitani — din armata activă. Mi-e rușine să mă arăt, pentru toți suntem suspecți. Comentar asupra spuselor lui Voia. Eri, la spita- lul Ortodoxiei (No. 113), doi ofițeri răniți: Deculescu -— citat prin ordin de zi — și Drăghiceanu s’au bătut cu un camarad care luase apărarea unuia din cei 44. Ei au refuzat să mai locuiască sub aoelaș acoperământ ceilalți. disait Voia avec embarras, je lui dis : Ils seront sim- plement fussilles s’ils passent. — Lui : Cest mon avis. Donc Lupu continue son entreprise! Voia me dit: «Mă simt vinovat că am primit să viu»; et il ajoute que si son pere n’etait pas mort pendant qu’il etait â Krefeldj il aurait, au dernier moment, refuse. Lui: Nous vivions tranquilles et moralement heureux avant l’arrivee de Sturdza; depuis lors on s’est divise, on s’est soupQonne, on s’est accuse. A Crefeld nous nous administrions nous-memes et c’est le colonel Sturdza qui commandait le câmp; le major Negruți etait son adjoint; c’est lui qui a le plus embrouille les choses. On nous a chapitre «pentru întinerirea Munteniei ocupate». Dans le lot arrive il y a 10 officiers — presque tous capi- taines — de l’armee active- J’ai honte de me montrer: nous sommes pour tous des suspecta. Commentaire de ce que disait Voia: Hier, â l’hopital de l’Ortodoxie, deux officiers blesses, Deculescu — citations â Tordre du jour — et Dragliiceanu se sont battus avec un ca- marade qui avait pris la defense d’un des 44. Ils ont refuse de rester sous le meme toii que les autres... 118 NOTE POLITICE — 1917 30 August. — Numitul Chițescu a plecat Marți dim. A trimis lui Dobrescu un bilet, relatându-i convorbirea cu Lupu. Dacă e adevărată, Lupu crede că misterul planează asupra manoperii sale; or, maiorul a fost Luni seară la ing. Brătescu, unde, față de martori, a povestit toată afacerea sa. Bărbulescu era de față. Brătescu mi-a istorisit faptul. — Ofensiva contra Moldovei a reînceput. Armata Mackensen a luat Muncelu, la Nord de Panciu. Aceasta taie din ce în ce mai mult estuarul din valea Sușița. Una mie prizonieri și câteva tunuri- — Opinia lui Witzleben: Nota Papei nu va aduce nimic: «E o glumă». Nodul chestiune! rezidă în Belgia: noi nu putem primi o libertate pentru Belgia, ca apoi să facă din ea o bază de operațiuni a Engliterei pentru un apropiat război. Nu putem libera așa mulți prizo- nieri: n’avem destule trupe pentru a-i păzi și cum se bat Românii acum și de ce spirit sunt ei însuflețiți, trebue să luăm precauțiuni suficiente.—A fost pentru Dv. o înfrângere, — zic eu. — Witzleben, mirat: In- 30 aout. — Le nomme Chițescu est bel et bien parti mardi matin. II a envoye ă Dobrescu un billet, lui revelant sa conversation avec Lupu. Si elle est vraie, Lupu pense que le mystere plane sur sa manoeuvre; or, le major a ete lundi soir chez l’ing. Brătescu, ou, devant temoins, il a raconte- 'toute son affaire. Bărbulescu etait present et c’est Brătescu qui me rapporte le fait. L’offensive contre Moldavie a recommencee. L’armee Mackensen a pris Muncelu, au nord de Panciu. Cela coupe de plus en plus l’estuaire de la vallee Sușița. 1000 prisonniers et quelques canons. Opinion de Witzleiben. La note du Pape ne donnera rien,. «C’est une vaste blague», Le noeud de la question reside en Belgique: nous ne pouvons accepter une liberte pour la Bel- gique qui en fasse une base d’operation de l’Angleterre pour sa prochaine guerre. On ne peut beaucoup relâeher de pri- sonniers — on n’a pas assez de troupes pour les garder, et quand on voit continent se baitent les Roumains maintenant et de quel esprit ils sont animes, on ne saurait prendre assez de precautions.— Moi: «Ca a ete une defaite pour vous». — NOTE POLITICE — 1917 119 frângere nu... Am străpuns linia, dar căldura era așa de copleșitoare, încât trupele nu se mai puteau mișca (sic). -— Notă bună pentru Nenițescu. El a refuzat să numească pe Wachmann — fiind dezertor — ca director la Băncile Populare. Deși ca și instalat de Nemți, Ne- nițescu a fost dârz. El a comunicat în scris refuzul său Direcțiunei, — mi-a spus Corteanu. (De altfel, am aflat aceasta, prin anticipațiune, chiar de eri dela V. Maltezianu). Nenițescu nu e de loc amestecat în aface- rea ofițerilor ; s’a ținut de o parte de dânșii și dinadins a lipsit din București. —■ De Mirbach mi-a trimis eri seară, târziu, o scrisoare, cu data de 29 August, prin care mă înști- ințează că «ideile pentru realizarea cărora cooperarea D-voastră ne-ar fi fost, nu numai prețioasă, dar de cea mai mare importanță, găsindu-se pentru un moment trecute pe cel din urmă plan, nimic nu s’ar mai opune acum la executarea proectelor dv. de călătorie». Restul, formule de politeță. — Nu voi răspunde îndată. Nu. mă voi mișca decât dacă sunt formal invitat să plec la Berlin și dacă mi se cere avizul. Witzleben, estomaque: «Defaite non, nous avions perce la ligne, mais la chaleur etait si accablante que les troupes ne pouvaient plus remuer» (sic). Bonne note pour Nenițescu. II a refuse de nommer Wachmann — parce que deserteur — comme directeur des Banques Populaiires. Wachmann quasiment installe par les Allemands, Nenițescu a eu de la crânerie. Par ecrit il a communique son refus â la direct'ion, — m’a dit Corteanu. D'ailleurs, V- Maltezeanu me l’avait dit hier par anticipa- tion. Nenițescu n’est en rien mele ă l’affaire des officiers et s’est tenu loin d’eux et volontairement absent de Bucarest.. Mr. de Mirbach m’a envoye hier soir, tard, une lettre, datee du 29 aout, par laquelle on m’annonce que «les idees pour la realisation desquelles votre cooperation nous eut ete non seulement precieuse, mais de tonte premiere importanoe, se trouvant pour le moment releguees ă l’arriere-plan, rien ne s’oppose plus, ă l’heure qu’il est, ă l’execution de vos projets de voyage». — Le rest© formules de politesse. Je ne repon- drai pas de suite. Je ne bougerai plus que si je suis for- melement invite ă me rendre ă Berlin; que si on recherche mon avis. 120 NOTE POLITICE - 1917 31 August. — Comunicatul anunță un nou succes la Irești, luat după o luptă aprigă cu toată diversiunea violentă a Românilor la Muncel. Irești e la sud-vest de Muncel. E vorba așa dar de o lărgire a câmpului do bătaie. Se va relua ofensiva ? E numai o succesiune de acțiuni locale pentru a restabili un front ?.. Un o- fițer bavarez, prieten cu Maimarolu, Fa asigurat for- mal că nu se va mai relua acțiunea pe frontul român. Scrisoarea lui Mirbach pare că e în acelaș spirit- — Pe Isonzo, a 11-a bătălie care durează de 10 zile, e formidabilă. Italienii au câștigat teren între Goez și Dolman. Drumul spre Triest, după cum afirmă jurna- lele, e barat. Aci se dă acum lupta cea mai vie, cea mai aprinsă din toate fronturile. — Tzigara, foarte nemulțumit, pune din nou de- misia la dispoziția lui Lupu. Regretă că a fost dus la ofițeri, când Lupu le-a ținut o cuvântare și, de acord cu șeful poliției germane, a refuzat să introducă pe ofițeri în poliție. Hinna de asemenea se plânge de pretențiunile lui 31 aout. — Le communique annoncei un nouveau succes ă Irești, enleve ele haute lutte, malgre diversion violente des Roumains sur Muncelul. Iresti est au sud-ouest de Muncelul: c’est donc un elargissement du champ de bataille. Re- prend-t-on l’offensive? Est-ce seulement une succesion d’ac- tions locales pour etablir un front? Un officier bavarois, ami de Maimarolu, lui a donne assurance formelle qu’on ne reprendrait plus l’action sur front roumain. La lettre de Mirbach semble etre dans le meme esprit..- En attendant, la 11-me battaille de l’Isonzo, qui dure depuis 10 jours, est formidable. II y a gain de terrain entre Goez et Dolman. Mais — affirment les journaux — la route de Trieste est barree. C’est le point le plus chaud de tous les fronts sur lesquels on est engage ă cette heure. Tzigara, tres mecontent, vient de mettre de nouveau sa demission â disposition de Lupu. II regrette d’avoir ete une fois entraîne chez les officiers, lorsque Lupu leur a tenu un discours et, d’accord avec le Polizeimeister allemand, il a refuse d’introduire les officiers dans la Police. Hinna aussi se plaint des pretentions de Lupu, qui tient NOTE POLITICE - 1917 121 Lupu. care vrea să aibă pe primul «său» procuror, în vederea «evenimentelor politice» cari se prepară!... (E vorba de Pop-Șerbănescu). El devine maniac. — Eri, Mavrojany a găsit sub o călimară, la Crucea Roșie, un nou exemplar al protestului anonim contra pantahuzei Carp. E o ediție corectată, din care s’a scos numele lui Carp și care e îndreptată contra alia- tilor. După amănuntele ce cuprinde,— hârtia fiind gă- sită după o ședință a comitetului prizonierilor, — Ma- vrojany crede că autorul ar fi d-na Alex. Cantacuzino .sau că dânsa ar avea cunoștință de acest act. 1 Septembre. — Poliția germană a făcut o descin- dere la spitalul Ortodoxiei, unde a făcut o minuțioasă percheziție. Presupun că era vorba să se dea de ur- mele manifestului căruia i se dă atâta importanță. Nu s’a găsit nimic suspect. Sunt încântat și pentru d-na Cantacuzino și pentru Crucea Roșie. Apariția «Luminei». Ca ziar, ceeace poate fi un -ziar în țară ocupată: searbăd. Apelul către cititori ar fi bine venit dacă ar fi fost mai scurt. Se spune că Stere e deja plictisit de rigorile censurei. avoir son premier procureur, en vue des evenements poh- tiques qui se preparent! (II s’agit de Pop Serbanescu). II devient maniaque. Hier Mavrojany a trouve sous un encrier ă la Croix Rouge un nouvel exemplaire de la protestation anonyme contre la «pantahuza» Carp. C’est une edition cor- rigee, dont on a enleve le nom de Carp et qui est plus spe- •cialement tournee contre les allies. D’apres les details, le papier ayant ete trouve apres une seance du comite de pri- sonniers, Mavrojany croit que Didine Cantacuzene pourrait en etre rauteur ou en avoir connaissance. 1-er septembre. — La police allemande a fait une descente â l’hopital de 1’Ortodoxie et a conscicncieuisement perquisi- tionne: on cherchait, je suppose, des traces du petit mani- feste auquel on a renfantillage de donner de l’importance. On n’a rien trouve de suspect- J’en suis enchante pour Di- dine et aussi pour la Croix Rouge. Apparition de la «Lumina». Le journal est ce que peut etre un journal en pays occupe: terne. L’appel aux lecteurs •serait de bonne venue s’il etait plus court. On dit Stere deja .excede par les rigueurs de la censure. 122 NOTE POLITICE — 1917 —In comunicat, nimic pe frontul nostru. — Am răspuns d-lui Mirbach că nu mai primesc libertatea de a călători ce mi s’a dat, în sfârșit. Nu vreau să fac un voiaj de amator. 3 Septembre. — Bărbătescu mi-a comunicat că eri. s’a prins, la eșirea din biserică, un băiat care îm- pârtia acele manifeste, de cari s’a făcut atâta vorbă.. E fiul maiorului lonescu-Păleață, un imbecil protejat, de Paul Teodoru. Tatăl său a venit la mine azi dimineață. Acest om blând, supus, era peste măsură de mișcat.. N’are nimic de zis contra arestării fiului său, 16 ani, în: clasa IV-a de liceu; acest lucru îl va face să reflecteze;, dar fierbând de mânie, ca un cazan sub presiune, în con- tra plebiscitului Carp, care a pricinuit reactiunea care zgudue întreaga tinerime. După dânsul, agenții liberali și takiști fac să intre în mâinile tinerilor un model cu mențiunea «copiati și răspânditi foarte discret». Și tine- rimea se înflăcărează. Poate că versiunea este adevărată. In orice caz, această manifestație Carp s’a întors contra Germanilor. Am sub ochi exemplarul din Calafat. La început. Rien sur notre front dans le communique. J’ai repondu ă Mr. de Mirbach que je n’acceptais plus la liberte de voyager, qui m’est enfin laissee. Je ne veux pas faire un voyage d’amateur. 3 septembre.— Barbatescu m’a communique qu’on a pince; hier, â la sortie de l’eglise, un jeune homrne qui distribuait de ces manifestes dont il a tant ete question. C’est le fils du major lonescu-Păleată, le bon imbecile que protege Paul Theodoru. Le pere est venu me voir ce matin. Cet homme dcux, .soumis, etait tout vibrant. II n’a rien â dire contre Farrestation de son fils, 16 ans, 4-me classe lycee; ga lui mettra du plomb dans la tete. Mais monte comme une chau- diere sous pression contre le plebiscite Carp, qui a produit la reaction, qui secoue tonte la jeunesse. Selon lui, les agents. liberaux et takistes qui font parvenir aux jeunes gens un mo- dele avec mention: «copiez et repondez tres discretement»— et la jeunesse sânte dessus. C’est peut-etre une version vraie. Dans tous les cas, cette* manifestation Carp a tourne contre les Allemands- J’ai sous les yeux l’exemplaire de Calafat. En tete les- NOTE POLITICE — 1917 123 semnăturile : Petre Oprescu, primar; Ion Cernătescu, prefect; apoi, cu calitățile lor, mai deslușit scrise ca numele : ajutorul de primar, patru consilieri comunali, judecătorul de pace, inginerul orașului, polițaiul, comi- sarul, secretarul primăriei, casierul comunal, registrato- rul; apoi patru agenți de percepție. Toți aceștia pe prima, coloană. In urmă, o serie lungă cu : Farcliy, Eskenazy, Levy, Samuel, Gerson, Alcalay, etc. Șase alte coloane de nume scrisei cu aceiași scriitură greoaie și stângace- de câțiva «agenți încasatori». îmi pare rău că n’am pu- tut fotografia documentul ca amintire a acestor fapte- de necrezut! — Nimic important pe nici un front. O oboseală ge- nerală. Pe «frontul de fier», — așa l-a poreclit un ofițer german—al Moldovei, armata Mackensen se afla în pro- porția de 1 contra 3. Deci lipsă de trupe pe frontul o- riental și enormele rezerve de cari s’a vorbit atât, poate- că nici nu există. — Mehedinți a primit eri pe Hașigan. El confirmă- că s’a cerut ofițerilor români să iscălească, obligân- stgnatures Petre Oprescu, primar; Ion Cemateseu, prefet; puls, avec leurs qualites plus lieiblement ecrites que les; noms: l’adjoint au maire, quatre conseillers communaux, le juge de paix, l’ingenieur de la viile, le polițai, le commis- șatre, le secretaire de la mairie, le caissier communal, le registrateur, puis quatre agents de la perception, etc. C’est la premiere colonne; puis une longue serie de Farchys, Es- chenazi, Levy, Samuel, Gerson, Alcalay, etc. et six autres colonnes de noms traces de la meme ecriture lourde et gauche de quelques «agenti încasatori »l C est dommage que- je ne puisse photographier le document comme souvenir de ces faits incroyables. Rien d’important sur aucun front. On sent la courbature generale. Sur le «front de fer» — c’est un officier allemand qui l’appelle ainsi —• de Moldavie, 1’armee Mackensen etait, dit-on, dans la proportion de un contre trois- Donc, manque de troupes sur le front oriental et les enormes reserves dont on a tant parle n’existent peut-etre pas. Mehedinți a recu hier Hașiganm Hașiganu confirme qu’on a exige des officiers ramenes une signature les obli- 124 NOTE POLITICE — 1917 du-i a merge pe front, nu pentru a combate, dar pentru a dăscăli pe prizonieri, spre a face propagandă printre soldați ca să depună armele. Ca Sturdza și Lupu Kos- take să se dedea la o astfel de manoperă, iată un lucru grozav de închipuit. Cinci ofițeri ar fi refuzat. — Lovitură de teatru. Comunicatul dela 6 ore, seara, anunță cu data de 2 Septembre că corpuri de ar- mată germane au trecut Duna și că Rușii încep a e- vacua capul de pod «la Vest» de fluviu. E o știre im- portantă. — Comunicatul precedent cu «întreprinderi de patrule, fericite» pentru armata lui Leopold de Bavaria., nu lăsa nimic de bănuit. 4 Septembre. — Comunicatul de eri dim : La l-iu Septembre, armata a trecut Duna la Uxkull. Rușii în retragere, au părăsit, probabil. Riga, căci o telegramă anunță că, în ziua de 3 Septembre, orașul a fost ocupat, împăratul ordonă pavoazarea. Cum s’a obținut acest succes imens ? Se aflau puține trupe pe frontiera de nord ? Predare ? Trădare militară ? Mare victorie ? Amănuntele vor fi foarte interesante. Trei încer- cări ale lui Hindenburg au rămas infructuoase și din geant ă aller sur le front, non pour combattre mais pour en- doctriner les prisonniers ă retourner dans les rangs et faire de la propagande, afin que les soldats se rendent. Que le co- lonel Sturdza et Lupu Kostake se livrent ă cette monoeuvre, c’est affreux â concevoir. Cinq officiers auraient refuse. Coup de theâtre. Le communique du soir, 6 h., annonee (date 2 sept.) que des corps d’armee allemands ont traverse la Douna et que les Russes commencent ă evacuer la tete de pont «â l’Ouest» du fleuve. C’est une grosse nouvelle. Le •communique precedent, avec ces «entreprises de patrouilles heureuses» pour l’armee Leopold de Baviere, ne laissait pas soupșonner. 4 septembre. — Le communique de ce matin: le premier septembre l’armee a passe la Douna ă Uxkull. Les Russes •en retrăite ont abandonne probablement Riga, car un tele- giamme annonee que le 3 sept, la viile a ete occupee. L’Em- pereur ordonne que le 4 septembre on pavoise. Commet ce succes immense a-t il ete obtenul II y avait peu de troupes sur la frontiere du nord? Reddition? Trahi- son militaire? Grande victoire? Les details seront tres inte- ressants. Trois essais de Hindenboui’g etaient restes infruc- NOTE POLITICE — 1917 125 Septembre 1915 o liniște aproape absolută domnea pe acest front. — D-nul de Mirbach a plecat, fiind subit chemat,, .a Berlin. Horstmann, care dejunase la mine, îmi spune că Mirbach va informa cu exactitate asupra situației de aci. Din convorbirea noastră rezultă că el, ca și Mirbach, desaprobă tot ce se uneltește cu ofițerii noștri. El recu- noaște că Sturdza e dezertor și se miră că P. Carp nu în- țelege că ceeace face Sturdza este blamabil și vatămă propria lui cauză. «Toată viața lor, ei — Sturdza și Wachmann, — vor purta greutatea faptei lor». 5 Septembre. — Comunicatul dă unele amănunte a- supra cuceririi orașului Riga și vorbește de lupte îndâr- jite, însă cu trupele cari acoperă retragerea. Riga a fost atacată prin vest și sud-vest. Dar ceeace e mai im- portant e comunicatul din astă-seară care anunță că Rușii au evacuat Dunamund. Acest litoral trebuia să aibă o linie considerabilă de forturi. Această ocupare a portului, fără nici o rezistență, este foarte importantă și semnificativă. Urmărirea trebue să fi fost fantastică, pentru că s’a spus că Rușii sunt aruncați dincolo de Aa, care e la o mare depărtare N. E. de Riga. tueux et depuis septembre 1915 un silence presque absolu reg- nait sur ce front. Mr. de Mirbach est parti, appele subitemeni, pour Ber- lin. Horstmann, qui dejeune chez moi, me dit qu’il informera exactement sur la situation d’ici. De notre causerie il resulte que, tout comme Mirbach, il desapprouve ce qui se fait avec les officiers; il reconnaît que Sturdza est deserteur et s’etonne que Carp ne comprenne pas que ce que Sturdza fait est reprehensible et nuit ă sa cause. «Tonte leur vie, ils — Sturdza, Wachmann — porteront le poids de ce qu’ils ont fait». 5 septembre. — Le communique donne quelques details sur la prise de Riga et parle de luttes acharnee-s, mais avec les troupes qui couvrent la retrăite. Riga etait attaqnee par l’ouest et le sud-ouest. Mais, ce qui est plus important, cest le communique de ce soir qui annonce que les Russes ont evacue Dunamunde. Ce littoral devait avoir une ligne consi- derable de forts. Cette occupation du port sans coup ferir est tres importante et significative. La poursuite doit etre f antas- tique, puisqu’il est dit que les Russes sont rejetes au-delă de l’Aa, qui est ă une forte distance nord-ouest de Riga. 126 NOTE POLITICE — 1917 — La o conferință dela Crucea Roșie cu binevoi- torul și inteligentul maior Schwabe, inspectorul lagă- relor de prizonieri, am aflat că toți prizonierii români de origină bulgară au fost predați Bulgariei pentru a fi încorporați în armata bulgară ! — La rugămintea noastră de a nu mai da Bulgariei contingente de prizo- nieri, maiorul ne-a răspuns că a trebuit să fie expediați .acolo, ca pedeapsă, 300 de inși din lagărele unde nici o o disciplină nu putea să-i înfrâneze. In acest moment, .se află în România 38.000 prizonieri, împărțiți în nu- meroase grupe. •— Am întâlnit la Banca Agricolă pe d. Mărăscu, prizonier pe cuvânt, dar care până acum nu e definitiv liberat. In lagărul dela Cotroceni, el regretă curățenia, băile lumina electrică, aerul sănătos din lagărul dela Șo- pronyek, în Ungaria. — O telegramă din Copenhaga transmite știrea din Petrograd că Stuermer a murit de uremie. Când l-am văzut încărcat de toate păcatele lui Israel și acuzat chiar de Ilieiscu și Brătianu, mi-am zis că acest om nu va mai vedea lumina zilei (note 9 Aprilie.) Dans une conference Croix Rouge avec le -tres bienveil- lant et intelligent major Schwabe, inspecteur des camps de prisonniers, nous avons appris que tous les prisonniers rou- mains d’origine bulgare etaient livres ă la Bulgarie pour etre incoirpores dans l’armee bulgare! Sur nos prieres, de ne plus donner â la Bulgarie des contingents de prisonniers, le Major nous a repondu qu’il a bien fallu y expedier comme punition 300 mauvais gar^ons des camps, dont aucune discipline ne venali â bout. II y a 38.000 prisonniers en ce moment en Rou manie, divises en de nombreux depots. Rencontre Banque Agricole M. Mărăscu, prisonnier sur parole, mai-s encore pas definitivement libere. Au câmp de Cotroceni, il regrette la proprete, les bains, la lumi ere elec- trique, le bon air du câmp d’internement de Sopronnyek, en Hongrie. 4 Une depecbe de Copenhague transmet la nouvelle de Pe- tersbourg que Stuermer y est mort d’uremie. Quant je l’ai vu charge de tous les peches d’Israel et accuse meme par Iliescu et par Bratianu, je me suis bien dit que cet homme ne ver- rait plus la lumiere du jour- (Notes 9 avril). NOTE POLITICE — 1917 127 — Contele Praschma, la dejun. Reproșuri amicale că nu mai plec la Berlin. I-am răspuns explicit: «Sa zis că călătoria aceasta nu s’ar putea face în momentul unei crize, când ași putea da un aviz interesant. Eu o socotesc ca un semn de neîncredere aproape insultător. Cum de atunci n’am văzut nici un semn de colaborare politică și de vreme ce continuă sistemul de a se așeza centrul în- tregii politici într’un singur om în loc de a înnoda reia- țiuni cu un partid» n’ași face în astfel de condițiuni, de cât un voiaj de reporter politic. Dacă d. de Kuhlmann ■dorește să mă vadă, n’are decât să mi-o spună. — El: «O invitare de felul acesta ar fi prea oficială; însă cred că sistemul se va schimba». Acesta a fost singurul punct caracteristic al convorbirii noastre. Relativ la Riga : Acțiunea a fost bine pregătită; în a- fară de alte avantagii—cred că s’au găsit destule lucruri bune — vom avea acolo o nouă bună bază pentru sub- marinele noastre. — Carp e în oraș, însă numai în trecere. Ne-am în- tâlnit la Golescu, Banca Agricolă. I se cere să ia în mână chestiunea prețului recoltei, care în regiunea militară Comte Praschma â dejeuner. Reiproches amicaux de ce que je ne vais plus â Berlin; je lui dis explicitement: «On n’a pas voulu que je voyageasse au moment d’une crise, quand je pouvais donner un avis interessant; c’est une marque de mefiance presque insultante-. Comme depuis aucun signe d’une collaboration politique n’est venue et qu’on continue le systeme de placer le centre de tonte la politique sur un seul homme, au lieu de lier pârtie avec un parti, je ne ferais dans ces conditions qu’un voyage de reporter politique. Si Mr. de Kuhlmann deșire me voir, il saura me le faire dire». — Lui: «Une invitation de ce genre serait trop officielle, mais je crois que le systeme va changer». — C’est le seul saillant de notre conversation. Au sujet de Riga: Ca a ete tres bien pre- pare; en plus des autres avantages — je crois qu’on a trouve beaucoup de bonnes choses —, nous aurons une nouvelle bonne base pour nos sousmarins. Carp est en viile, mais de passage. Nous nous sommes rencontres chez Golescu, Banque Agricole. On lui demande de prendre en mains la question des prix de la recolte 128 NOTE POLITICE — 1917 e altul decât cel dela Milităr-Verwaltung. — «Știți, răs- punde dânsul, că nu am cerut și că nu cer nimic Ger- manilor !» — N’a crezut de cuviință să-mi spună un cu- vânt asupra urmărei pe care o comporta conversația, noastră dela Călinești. 6—7 Septembre. — Bătălia e în toiul ei pe Isonzo. E a. 19-a zi! Pe Dvina retragere precipitată a armatei a. XJIa ruse. Comandantul ei se plânge de indisciplină și de soldați cari refuză să se bată. — Am văzut pe d. Dombrowski. Ii comunic moti- vele refuzului meu de a călători. Privitor la aceasta dân- sul îmi mărturisește că It. Kersandt, care se află acum; în capul poliției politice, i-a anunțat, acum opt zile, acor- dul complect între Carp și mine : «Din moment ce d.. Carp are direcțiunea politicei străine, el concede d-lui Marghiloman o oarecare libertate pentru politica inte- rioară». D. Kersandt nici nu mă cunoaște !... Acești, domni sunt, hotărât, bine informați... — Câteva minute în urmă am văzut pe d. de Kon- radsheim, care pleacă la Viena. Lui de asemenea i-am explicat motivele de demnitate cari îmi impun obliga- țiunea de a sta nemișcat. qui sont autres dans la region militaire que dans la Milităr- Verwaltung: «Știti că nu am cerut și că nu cer nimic Ger- manilor». II n’a pas juge â propos de me dire un mot concer- nant la suite que comportait notre conversation de Călinești.. 6 et 7 septembre. — La bataille fait rage ă l’Isonzo. Le 19-me jour ! Sur la Dwina, retrăite precipitee de la 12-me armee russe. Son chef se plaint de l’indisciplinei et des sol- dats qui refusent de se battre. Vu Mr. de Dombrowski. Je lui communique les motifs de mon refus de voyager. A ce sujet il me raconte que le lieutei- nant Kersandt, qui est maintenant â la tete de la poliee po- litique, lui a annonce, il y a 8 jours, l’accord complet entre Carp et moi; du moment que Mr. Carp a la direction de la politique etrangere, il concede â Mr. Marghiloman une «cer- taine liberte» pour la politique interieure- Mr. Kersandt ne- me connaît meme pas. Ces Messieurs sont decidemment bien informes.... Vu quelques minutes apres Mr- de Konradsheim, qui part pour Wien. A lui aussi j’ai du expliquer les raisons de dig- nite qui me font une obligation de me tenir tranquille. NOTE.POLITICE — 1917 129 — Agențiile anunță că guvernul provizoriu rus a dat «în numele Rusiei revoluționare» adeziunea sa. la con- venția din Londra din 5. Septembre 1914. — Cu alte cuvinte, nici o pace separată. La Londra au fost temeri în privința aceasta. Deci, se admite că legăturile stabi- lite cu Rusia țaristă au nevoie de confirmare. Divulgările generalului lanuskievici, ex-șef al Sta- tului Major rus, în procesul Suchomlinow, au permis cancelarului Michaelis de a fixa încă odată punctul că nu Germania a deslănțuit războiul. Telegraful dă seama, de comunicările făcute de cancelar agenției Wolff. In ziua de 27 Iulie, Suchomlinow dădea asigurări pacifice. La 29 Januskievici le confirma pe cuvântul său de onoare dat atașatului militar german, pe când el avea în buzunar ordinul de 'mobilizare generală. La 30 Iulie,, împăratul, căruia ministrul și șeful Statului Major nu i-au dat formal nici o ascultare, telegrafia la orele 1 și 30 m. împăratului Wilhelm că mobilizarea, care era generală, nu se făcea decât contra Austro-Ungariei (Vi* neri). — S’a percheziționat la familia Berindey tot în Les agences annoncent que lei gouvernement provisoire russe a donne «au nom de la Russie revolutionnaire» son adhesion ă la convention de Londres du 5 septembre 1914. C’est â dire pas de paix separee. Donc on l’a craint â Londres. Donc on admet que les liens etablis avec la Russie tzariste ont besoin de confirmation. Les divulgati ons du general lanuskiewitch, ex-chef de FEtat Major russe, dans le proces Suchomlinow, ont per- mis au chancelier Michaelis de fixer encore une fois le point que ce n’est pas FAllemagne qui a declanche la guerre. Le telegraphe rend compte des Communications faites par le chancelier â l’agence Wolff. Le 27 juiilet, Suchomlinow don- nait des assurances pacifiques. Le 29, lanuskiewitch les con- firmait sur sa parole d’honneur donnee â l’attache militaire allemand, tandis qu’il avait en poche l’ordre de mobilisation generale, et le 30 juiilet FEmpereur, auquel ministres et chefs d'Etat Major ont formellement desobei, telegraphiait ă 1 h. % â FEmpereur Guillaume que la mobilisation qui etait generale ne se faisait que contre FAutriche-Hongrie. (Vendredi). On a perquisitionne chez les Berendei, toujours dans la 9 130 NOTE POLITICE — 1917 neghioaba afacere a manifestului clandestin. Sunt con- vins că, fără absurda încăpățânare a autorităților ro- mâne, poliția germană nu și-ar fi luat asupră-și o afa- cere așa de copilărească. 8 Septembre. — Eri, la orele 12 și jumătate, Scarlat Vârnav a fost chemat la Comandatură; n’am mai avut nici o știre de atunci. M’am pus în mișcare; Teodor Ro' setti de asemenea. In fine, prin Tzigara, aflu că a fost predat Bulgariei, care a cerut arestarea lui pentru fapte din timpul când era prefect la Constanța. Prea din cale afară ! — Pe Isonzo, lupta continuă cu înverșunare. — Obiectivul tutulor atacurilor este muntele St. Gabriel. Italienii se bat cum n’ași fi crezut niciodată, iar trupele austriace se disting prin multă tenacitate. — O notiță care confirmă în totul ceeace-mi spusese maiorul Chițescu. adică că pe frontul Moldovei Rușii își părăseau adeseaori sectorul lor și fugiau fără a se mai opri. De multe ori trupele noastre au trebuit să facă sforțări eroice pentru a pune stavilă acestor dezerțiuni. sotte affaire du contre-manifeste clandestin. Je suis persuade que, sans l’absurde entetement des autorites roumaines, la po- lice allemande ne se serait pas mis â dos une affaire qui donne du relief â des gamins. 8 septembre. — Hier a midi on a appele Ch. Varnav ă la Kommandantur; plus eu de ses nouvelles depuis. Je me suis mis en mouvement; le pere Th. Rosetti aussi. Enfin, par Tzigara, nous apprenons qu’on l’a livre ă la Bulgarie, qui a demande son arrestation pour faits remontant â l’epoque ou 11 etait prefet de Constantza. Neuf ans je crois! C’est tout de meme excessiL... Toujours la bataille qui fait rage â l’Isonzo. C’est le mont St. Gabriel qui est l’objet de toutes les attaques et qui est pris et perdu a tour de role. Les Italiens se battent comme je ne l’aurais jamais cru, et les troupes autrichiennes sont d’une tenacite dont a tort on ne les croyait pas capables. Une notice qui confirme en tous points ce que le major Chitzescu m’avait dit, â savoir que sur le front Moldavie les Russes quittaient scuvent leur secteur et s’en allaient sans- crier gare. Souvent nos troupes ont eu des efforts heroîques â faire pour parer â ces desertions. Le fait vient d’etre ă NOTE POLITICE — 1917 131 Faptul acesta e confirmat din nou de It. Teodorescu, fiul preotului dela Biserica Amzei, cu ocazia transpor- tărei lui la Slatina. întocmai ca și Ghițescu, el afirmă că moralul soldaților noștri este foarte ridicat. Epidemiile au bântuit însă mai cu seamă în populația civilă. Rușii se bat rău sau aproape de loc. — Un avocat, Tănăsescu-Govora, mi-aduce pe proto- popul de Vâlcea, care stăruie să pună în libertate pe Episcop, care e închis la schitul lalomicioara (Dâmbo- vița). Cu ocazia aceasta aflu că județul e dat pe mâna speculatorilor, și mai cu seamă a prefectului Eitel și a primarului Kiriakide. Ei speculează prin interpuși alcoolul, vinul, alimentele și prin teroare închid gura oricui ar îndrăzni să vorbească. Din contra, pantahuza a fost primită cu căldură. 9 Septembre. — Iliescu, întors dela Buzău, a fost (excepțional) autorizat să călătorească cu tren militar direct Focșani-Berlin. Un tren enorm, ticsit, — ceeace probează că, oricari ar fi circumstanțele, congediile nu sunt niciodată suspendate. Ofițerii și trupa au tot timpul ncuveau confirme par le It. Theodorescu, fils du cure de l’eglise Amza. Le pere a pu voir son fils en gare de Bucarest pendant son transfert ă Slatina. Tout comme Ghițescu il af- firme que le moral de nos soldats este tres eleve. Les epi- demies ont sevi, mais surtout dans la population civile. Les Russes se battent mal ou pas du tout. Un avocat, Tanasescu Govora, m’amene le protopope de V aicea, qui cherche â faire mettre en liberte l’Eveque qui est sous ele â lalomicioara, petit monastere de Dambovitza. A ce sujet j’apprends que le departement est livrA au mo- nopole et aux speculations du prefet Eitel et du maire Ki- riakide: ils sont en sous-mains soumissionnaires de l’alcool, du vin, des aliments et que par la terreur ils ferment le bec ă qui ose l’ouvrir. Par contre, la «pantahuza» a 6te accueillie avec ferveur. 9 septembre. — Iliescu (mon administrateur) revenu de Buzău a exceptionnellement ete autorise â voyager train mi- litaire — un «Urlaubszug» direct de Focsani-Berlin. Train enorme, bonde — ce qui prouve que quelque soient les cir- constances, les conges ne sont jamais suspendus. Les hom- 132 NOTE POLITICE — 1917 permisiuni pentru a se duce să se odihnească. In tren?> militarii istoriseau că toată campania din România nu i-a costat atâtea1 pierderi ca cele avute la Focșani. — Demisia lui Ribot. — La 31 Aug. Hinna îmi spusese că îmi va comu- nica cât de curând unele chestiuni cari mă privesc per- sonal. Astă-seară, după prânz, dânsul îmi spune că Lupu i-a încredințat că : «se pusese la cale să fiu luat și dus în Bulgaria. Aceasta trebuia să se petreacă pe când Ne- nițescu era la vie, ca să nu aibă aerul că a fost ames- tecat în ceva». Motivul: Sunt acuzat că am distribuit bani pentru a întreține o propagandă anti-germană !... — Răspund lui Hinna că nu dau nici o importanță la toate aceste glume. încă unul din metodele de a lucra ale unora contra altora ; dar de data aceasta, Lupu lucrează contra lui Nenițescu. Hinna posedă dovezi de grave ne- înțelegeri între dânșii. 10 Seutembre. — Nimic de remarcat pe toate fron- turile; totuși, pretutindeni lupta e generală și violentă. ♦ Pe frontul de Vest, nici un moment de liniște. Pe Ison- mes et les officiers ont tout le temps des permissions pour aller se retremper les nerfs. Dans le train, les militaires ra- contaient que toute la campagne de Roumanie n’avait pas coute les pertes qu’on avait essuyees â Focșani. — Demission de Ribot. — Le 31 aout Hinna m’avait dit qu’il chercherait le plus yite possible ă me communiquer certaines questions me con- cernant. Ce soir, apres dîner, chez moi, il me dit que Lupu ' lui avait confie «că se pusese la cale să fiu luat și dus în Bulgaria». Aceasta trebuia să se petreacă pe când Neni- țescu era la vie, ca să nu aibă aerul că a fost în ceva ameste- cat». — Motif: je suis aocuse de distribuer de l’argent pour entretenir une propagande anti-allemande! Je dis â Hinna que je n’attache aucune importance â ces balivernes. C’est encore une des jolies fa^ons d’agir les uns contre les autres. Cette fois-ci c’est Lupu contre Nenițescu — et rien d’autre. Hinna aussi a surpris des preuves de graves dissentiments entre les deux. 10 septembre. — Rien de saillant sur tous les fronts, sauf qu’on s’y bat partout avec violence. Sur le front Onest, pas inie heure d’accalmie. Sur l’Isohzo rage. La prise du mont St. NOTE POLITICE — 1917 1Ș3 :zo luptă furioasă. Ocuparea muntelui Sf. Gabriel ar fi importantă pentru stăpânirea munților Hermada care astupă trecerea către Triest. — Pe frontul nostru, oare care activitate și, cum trenurile spre Buzău sunt din nou întrerupte, se așteaptă o, reluare a luptei. •— Convorbire cu Brănișteanu. El continuă să se mire de puținul spirit de orientare al Nemților, cari încă până azi nu sunt fixați cu obiectivitate asupra,oa- menilor politici. El atribue o parte din această confu ziune, uneltirilor amicilor lui Carp. Nici Stere nu mai inspiră încredere ! Mai departe, Brănișteanu îmi isto- risește că colonelul Hentsch i-a spus, că a făcut serioase mustrări lui Lupu pentru imprudențele sale anti-aus- triace : «Cum își permite să vorbească, aci, în contra aliaților noștri!» Eu surâd, aducându-mi aminte de ceeace știu (Note, 22 Iulie). — Sc. Vârnav, pus în libertate Sâmbătă seara, îmi spune că Bulgarii protestă cu energie și că niciodată dânșii n’au cerut arestarea sa. De altă parte, la lelkmann, Stirbey a aflat că arestarea s’a făcut în urma cererii directe dela Sofia. Gabriel serait importante pour la domination des monts Hermada qui bouchent le passage vers Trieste. Sur notre front certaine activite, et comme les trains sur Buzău sont de nouveau interrompus, on s’attend ă une reprise de la ba- taille. Conversation avec Branisteanu. II n’en revient pas sur le peu d’orientation des Allemands, qui encore aujourd’hui ne sont pas fixes objecitivement sur le compte des hommes po- litiques. II atribue aux agissements des amis de Carp une pârtie de cette confusion. Stere lui-meme n’inspire plus con- fiance! — Plus loin, Branisteanu me raconte que le colonel Hentsch lui avait dit qu’il avait soigneusement lave la tete a Lupu pour ses imprudences anti-autrichiennes. «Mais corn- ment se permet-on de parler, ici, contre nos allies»! —. Je souris au souvenir de ce que je sais. (Notes 22 juillet). Charles Varnav, remis samedi soir en liberte, me dit que les Bulgares protestent avec energie et que jamais ils n’ont demande son arrestation. D’autre part, chez lelkmann, Stirbey a appris que sur lettres de Sofia s’etait faite cette arrestation..-. 134 NOTE POLITICE — 1917 11 Septembre. — Duelul Kerenski-Kornilow ia pro- porțiuni epice. Kornilow, candidat al lui «Times» și «Echo de Paris» (Barres-Poincare), a reclamat, în nu* mele membrilor Dumei, depline puteri civile și militare. Kerenski i-a replicat, destituindu-1 : «Ordon ca generalul Kornilow să remită însărcinarea sa generalului Klem* bowsky. Proclam starea de asediu la Petrograd». Pro- babil mâine, replica lui Kornilow. 12 Septembre. — St. Alexandru. O zi caldă de îm ceput de toamnă. Multe cărți de vizită și scrisori. Pro- fuziune de flori. Pe front, în Bucovina, Rușii ocupă la Solka pozi- țiunile aliaților. Auzisem totdeauna spunându-se că mari forțe ruse sunt grupate în Nordul Moldovei — Hotin. 13 Septembre. — Moartea Reginei Eleonora a Bul- gariei. De mult timp bolnavă de cancer. Sfârșitul său era așteptat pentru Octombre. Regina Elisabeta o stima mult și, prin ruda sa, tânărul prinț de Reuss, care era la Statului Major al lui Mackensen, am fi avut cui să ne adresăm pentru a se interesa de soarta prizonierilor noștri. 11 septembre. — Le duel Kerensky-Kornilow prend des proportions epiques. Kornilow, candidat du «Times» et de r«Echo de Paris» (Barres-Poincare), avait reclami au nom de membres de la Duma pleins pouvoirs civils et militaires ; Kerensky lui a replique en le destituant, «J’ordonne que le general Kornilow remette sa charge au general Klembows- ky. Je proclame Fetat de siege ă Petrograd et le district de Petro». Probablement demain replique de Kornilow- 12 septembre. — La St. Alexandre- II fait une chaude journee d’automne. Beaucoup de cartes et de lettres; on m’en- voie enormement de fleurs. Sur le front, en Bucovine, les Russes occupent ă Solka des positions des allies. J’avais toujours entendu dire que de grandes forces russes sont groupees nord Moldavie-Hotin. 13 septembre. — Mort de la Reine Eleonore de Bulgarie. Depuis longtemps malade du cancer. Sa fin etait attendue pour octobre. La Reine Elisabeth l’estimait beaucoup et, par son parent, le jeune Prince de Reuss, qui etait ă l’Etat-Ma- jor Mackensen, nous comptions l’interesser effectivement au? sort de nos prisonniers. NOTE POLITICE — 1917 135 — Blome în drum spre Sofia și Gebsattel, întors dela Carlsbad, amândoi la dejun. Blome, după plecarea lui Gebsattel: Czernin știe că Germanii au împiedicat voiajul meu. La Viena se întreba dacă merg numai în acest oraș, căci în acest cas Germanii ar fi avut brutar litatea să împiedice reîntoarcerea mea. (Notez: 1) Ce ideie își face cineva despre politica germană la Viena, ca să-și pună această chestiune; 2) pentru ce să-și închi- puiască cineva că ar putea găsi în mine un fel de com- plice ?). împăratul nu iubește pe Germani. Când merge pe un front, se întreține mai mult de o jumătate de oră cu soldații, mai mult de sfertul de oră acordat cu ofi- țerii combatanți și când vine rândul ofițerilor germani, abia a întins mâna unuia, că îndată muzica dă semnalul de defilare. Lucrul acesta se repetă prea des ca să nu fie programatic. Czernin nutrește aceleași idei. Uniunea personală este visul lui Blome — «ce bot- niță pentru Unguri!» — cu un vice-rege care ar fi pro babil archiducele Carol Albert, fiul archiducelui KarI Stephan. De altfel, Carol Albert ar fi și candidatul său Blome, en route pour Sofia, et Gebsattel, retour de Karls- bad, â dejeuner. Blome, apres le depart de Gebsattel: Czernin sait que les Allemands ont empeehe mon voyage. On se demandait ă Wien si j’allais â Wien seulement les Allemands auraient la brutalite d’em'pecher mon retour. (Je note: 1) Quelle idee se fait-on de la politique allemande ă Wien pour qu’on se soit pose cette. question; 2) Pourquoi s’imaginer trouver en moi une espeee de complice?) — L’Empereur n’aime pas les Alle- mands. Quand il se rend sur un front, il depasse la demi- heure d’entretien avec les soldats, il depasse le quart dTieure accorde aux officiers combattants et quand c’est le tour des officiers allemands, â peine a-t-il donne la main ă l’un que la musique joue la fanfare du defile. Cela se repete trop souvent pour que ce ne soit pas programmatique. Czernin es! dans les memes idees. L’union personnelle est le reve de Blome. — «Quelle museliere pour les Hongrois»! — avec un vice-roi, qui serait probablement l’archiduc Charles-Albert, fils de l’archiduc Karl-Stephan- Au demeurant, Charles-Al- bert serait son candidat aussi au trone: bien fait, oourageux 136 NOTE POLITICE - 1917 la tron: bine făcut, curagios, inteligent. Opozițiunea la uniunea personală ar veni mai cu seamă din partea Ța- rului Ferdinand. — Noul Președinte al Consiliului, von Seidler, nu însemnează nimic; e provizoriu. Esterhazy, care s’a eclipsat așa de repede, greu bolnav de congestie. E greșeala lui Czernin că a lucrat să cadă Tisza. — Prin- tre Germanii cari lucrează la petrol, el a auzit că ar fi vorba de o ocupare de terenuri pentru o durată de timp ce nici nu se poate spune. Ducesa de Coburg, aflată în Elveția dela căderea Țarului, și-a pierdut proprietățile ei de văduvă ! Nu mai are nici strictul necesar. A vândut un castel în Bavaria ■și acum e nevoită să se adreseze nepotului său, care nici cl nu e bogat, spre a o ajuta. Ea vede des pe d-na Geb- sattel. 15 Septembre. — Nimic pe toate fronturile. Pe Isonzo liniște. Acțiunea a fost aici teribilă și Austriacii recu- nosc că au fost în pericol. — De când prizonierii au anunțat familiile lor, prin intelligent. L’opposition de l’union personnelle viendrait sur- tout du Tzar Ferdinand. Le nouveau president du conseil, von Seidler, c’est rien: du provisoire. Esterhazy, qui a si vite lâehe la rampe, est syphilitique; il a eu des transporta au cerveau: c’est la fante de Czernin d’avoir fait tomber Tisza. — Parmi les Allemands qui travaillent au petrole, il a entendu enoncer des idees d’occupation des terrains pour des durees qu’on ne peut meme repetor. La duchesse de Gobourg, en Suisse, depuis la dinte du Tzar, n’a plus son douaire. Elle n’a presque pas le necessaire. Elle a vendu un château en Baviere et doit s’adresser â la bourse de son neveu qui n’est pas riche. Elle voit souvent M-me Gebsattel. 15 septembre. — Rien sur tous les fronts qui ait un ca- ractere d’action mordante. Sur l’Isonzo, calme. L’action y a ete terrible et les Autrichiens reconnaissent qu’il y a eu du danger. Depuis que des cartes ont annonce aux familles la recep- NOTE POLITICE — 1917 137 cărți poștale, de primirea coletelor ce li s’a trimis și că am înștiințat că în curând vor fi expediate alte două va- goane, e o îmbulzeală de nedescris la Crucea-Roșie. Ță- rani, femei, oameni nevoiași aduc grămezi de pachete, al căror conținut ne arată spiritul de economie al aces- tor oameni. Așa, găsești ciocolată, cutii de sardele, unt, conserve de carne, untură, toate lucrurile, în fine, rare sau dispărute cu totul. E ceva înviorător. Și cu ce repe- ziciune țăranii au priceput mecanismul ! — Lupta Kornilow-Kerensky pare că a devenit e- pică, după știrile agențiilor, fără a putea însă descurca ceva; atât sunt de contradictorii diferitele depeși. Războ- iul civil se pare că e foarte apropiat. 16 Septembre. — Czernin a plecat din nou la Berlin. S’a spus îndată că chestiunea poloneză se află din nou în discuțiune. Astăzi a apărut în jurnal diploma acor- dată Polonezilor. Actul cel mai caracteristic este insti- tuirea unei Regențe care va guverna «până când puterea supremă va fi luată de un Rege sau un Regent». Deci cele două Imperii au convenit de a nu hotărî nimic în chestiunea tronului. Aviz lui Carp și proiectelor sale. tion par les prisonniers des colis qu’on leur a envoyes et que nous avons donne avis de 2 nouveaux wagons ă expedier. c’est une cohue foile â la Croix Rouge- Des paysans, des femmes nu-pieds, du petit monde a.pportent des monceaux de paquets dont le contenu revele l’esprit d’eoonomie de nos gens. On y trouve du chocolat en masse, des boites de sardi- nes, du beurre, toutes les choses enfin rares ou entierement disparues. C’est tres reconfortant. Et, avec quelle rapidite nos paysans ont saisi le mecanisme! La lutte Kornilow-Kerensky semble etre devenue epique, selon les nouvelles des agences, sans qu’on puisse y demeler quelque chose, tant sont contradictoires les differentes de- peches. La guerre civile semble tonte prete. 16 septembre. — Czernin etait alle de nouveau ă Berlin- On a de suite dit que la question polonaise etait de nouveau sur le tapis. Aujourd’hui a păru dans le journal la patente accordee aux Polonais. Le plus clair en est l’institution d’une Regence qui gouvernera «jusqu’ă ce que le pouvoir supreme soit pris par un Roi ou un Regent». Donc les deux empires sont convenus de ne rien trancher dans la question du trone. Avis â Carp et â ses projets tranchants. 138 NOTE POLITICE — 1917 17 Septembre. — Venind la Crucea-Roșie, aflu că me- dicul general von Goetz a anunțat pe d-na Săvescu că ni se va lua administrația spitalului Ortodoxiei «aus politischen Griinden». Cer imediat o întrevedere cu co- lonelul Hentsch, căci faptul acesta însemnează un semn de neîncredere în Crucea-Roșie și prefer a mă retrage decât a înghiți asemenea măsuri. Stirbey e de părerea, mea. De altfel d-na Alex. Cantacuzino, care aleargă în. toate părțile, a văzut pe Lupu Kostake și pe V. Arion. Amândoi cunoșteau deja măsura luată. Virgil a adăogat chiar, că lovitura nu era îndreptată contra d-nei Can- tacuzino, ci contra lui Marghiloman și Stirbey. (D-na C. mi-a repetat aceasta la orele 2 și jum.). — Brănișteanu îmi raportează că o telegramă anunță că Sovietul votând încheierea unei păci democratice fără' a ține seamă de tratatele secrete și abrogarea pedepsei cu moarte, guvernul provizoriu, fără a mai aștepta Con- stituanta, a proclamat republica. E de sigur în actul a^ cesta o posibilitate de pace. — In «Pester-Lloyd» din 8 Septembre o notiță asu- pra pretinsului voiaj al lui P. Carp și al lui Marghilo- 17 septembre. — En arrivant Croix Rouge, j’apprends que le General-Arzt von Goetz a annonce ă M-me Savescu qu’on allait nous prendre Fadministration de l’hdpital de* F Ortodoxie «aus politischen Griinden». Je demande de suite une entrevue au colonel Hentsch, car c’est une marque de mefiance dans la Croix Rouge et que je prefere me retirer' que d’avaler de pareilles mesures. Stirbey est de mon avis. D’ailleurs, Didine, qui court de droite, de gauche, a vu Lupu Kostake et Virgile Arion : les deux connaissaient deja la mesure arretee. Virgile a meme ajoute que le coup n’etait pas dirige contre elle, mais contre Marghiloman-Stirbey. (Elle me l’a repete â h.). Brănișteanu me rapporte qu’un telegramme annonce que le Soviet ayant vote la conclusion d’une paix democratiquey sans tenir compte des traites secrets, et l’abrogation de la peine capitale, le gouvernement provisoire, sans plus atten- dre la Constituante, a proclame la republique. C’est certainement une possibilite de paix. Dans le «Pester Lloyd» du 8 sept-, une notice sur le pre- tendu voyage de Carp et de Marghiloman a Berlin. Ce voyage* NOTE POLITICE — 1917 139 man la Berlin. Acest voiaj n’are vre-o rațiune politică,, însă vizează necesitatea de a obține îndulcirea rigorilor în exportațiunea recoltelor.—Am fost asigurat că, de cu- rând, un număr din «Neue Freie Presse», care n’a fost vândut la București, conținea o lungă critică contra ad- ministrației militare în teritoriul român ocupat. Notița din «Pester Lloyd» are în cazul acesta o semnificare reală. —- 5 ore, vizita colonelului Hentsch, care aduce mari laude Crucii-Roșii; nici vorbă nu e de motive politice, și că dânsul a fost rău înțeles. Are numai nevoe «pentru motive militare, asupra cărora nu poate a se întinde mai mult» de un spital mare; ni se va elibera chitanță de tot ce se va lua de ei; că medicul general va avea ordinul să aranjeze totul «cu lealitate». Comunic acest răspuns lui Stirbey, care spune: «ca de obicei, ei au făcut iar o boroboață și nu știu cum s’o repare». — Dela generalul Tantiloff scot o mulțime de conce- siuni pentru prizonierii noștri. Insă aflu că la sfârșitul lunei, ostaticii vor fi trimiși în Bulgaria. 18 Septembre. — Azi dimineață, Dr. Goetz a fost la Ortodoxie. A ținut un discurs în franțuzește, aducând n’a pas de raisons politiques, mais la necessite d’obtenir l'adoucissement des rigueurs dans l’exportation des recoltes. On m’a assure que recomment un numero de la «N. F. Presse». qui n’a pas ete vendu â Bucarest, contenait une longue cri- tique contre l’administration militaire en territoire roumain occupe. La no ti ce du «Pester Lloyd», dans le meme sens de critique, a alors une signification reelle. 5 h. Vu le col- Hentsch qui se confond en eloges pour la Croix Rouge; qu’il n’y a pas trace de raisons politiques et qu’il a 6te mal compris; qu’il a besoin «pour raisons militai- res, sur lesquelles il ne peut s’etendre plus longuement» d’un nouveau grand hopital, qu’on nous donnera quittance de tout ce que est pris par eux, que le General-Arzt aura l’ordre de tout arranger «loyalement». Je communique ces reponses ă Stirbey; lui: «comme d’habitude, ils ont commis une gaffe et ne savent comment la reparer». Du general Tantiloff je tire une foule de concessions pour nos prisonniiers. Mais j’apprends qu’ă la fin du mois on va envoyer en Bulgarie les otages. 18 septembre. — Ce matin Goetz a ete â l’Ortodoxie; il a fait un discours en fran^ais, couvrant de fleurs la Croix. 140 NOTE POLITICE — 1917 elogii Crucii-Roșii. A rugat pe doamne să rămână la pos- turile lor, în lazaretul devenit acum german. E una din modalitățile găsite probabil de Hentsch. De altfel, la Crucea-Roșie, Stirbey și Mavrojany îmi spun că în acel spital se află peste 100 de pretinși răniți, cari ar fi trebuit evacuați de mult; că ofițerii primesc vizite la orice oră și că ies noapeta. La 14/27 a fost pe- trecere cu băuturi, discursuri, certuri și că multe doamne și domnișoare dela Ortodoxia îngrijau «partea morală» a raniților, etc. In definitiv, n’am avut decât ceeace a căutat d-na Cantacuzino ! — Horstmawn: organizarea Poloniei. Nu s’ar putea aplica oare aceiași întocmire și în România ? Horstmann, în toate convorbirile noastre, revine asupra ideei că ar- mata germană n’ar putea părăsi, de azi pe mâine, țara; că va trebui o ocupațiune pentru a asigura ordinea. Ace-, laș sistem va fi și în Belgia. — Ii opun vecinie : La noi, ordinea e asigurată; dacă guvernez, iau asupră-mi răs- punderea, deci ocupațiunea ar fi inutilă. Exemplul Polo- niei nu trebue urmat: era o țară neorganizată ca Stat. Rouge. II a prie les Dames des rester â leurs postes dans Ie lazaret devenii allemand. C’est une des modalites trouvees probablement par Hentsch. D’ailleurs, ă la. Croix Rouge, Stirbey et Mavrojany me disent qu’il y a plus de cent pre- tendus blesses qui auraient du etre evacues depuis long- temps ; que les officiers recevaient des visites â toutes les heures et sortaient la nuit; le 14/27 aout il y a eu parastas, suivi de boisson, de discours et de rire; que trop de Dames et Demoiselles de l’Ortodoxie soignaient le «cote moral» des blesses, etc. Somnie toute, nous n’avons eu que ce que Didine a cherche! Horstmann: organisation de la Pologne. Nei serait-ce pas le modele de ce qu’on pourrait faire pour la Roumanie 7 Horstmann, dans tous nos entretiens, revient sur l’idee que l’armee allemande ne pourrait quitter du jour au lendemain le pays; qu’il faudra une occupation pour assurer l’ordre; qu’il en sera de meme pour la Belgique. — J’oppose constam- ment: l’ordre est assure chez nous; si je gouverne, j’en prends la responsabilii et une occupation serait inutile; l’exemple de la Pologne n’est pa.s ă suivre: cetait un pays non orga- NOTE POLITICE — 1917 34K România este un Stat, care are organe pe cari n’ai decât să le pui în funcțiune. — Din toate părțile ai impresiunea că mergem spre pace. Lumea germană și austriacă e convinsă de acest lucru. Victoria lui Kerensky, dacă e reală, poate s’o zo- rească. 19 Septembre. — J. Kintescu sosește din Craiova, cu o doamnă Aurel Mircea, profesoară la școala normală : «d. Lupu Kostake a fost la noi pentru revizuirea listelor acelor cari trebuesc să fie arestați sau menținuți, precum și a acelora cari trebuesc liberați...». (Mircea se află la Tismana). — D. dr. Taubes îmi spune acelaș lucru. Sosește St. Frumușeanu, prefectul de Mehedinți: Cele dintâi vorbe ale lui Lupu, îmi spune el, au fost ca. să-l întrebe dacă s’a ocupat de această chestiune. Există deci organe oficiale române cari aprovizionează cu pri- zonieri lagărele; prizonieri cari în curând vor fi trans- portați în Bulgaria. — E în adevăr ceva fantastic! Dar s’a mai adăogat și un șantaj relativ la revizui- rea listelor: și la Craiova și la Severin s’a făcut uz de el, spre a se aduna semnături pentru Carp. Senatorul li- nise comme etat; la Roumanie est un etat, qui a des organes qu’on n’a qu’â mettre en fonction. De toutes parts on a rimpressioin qu’on marche vers la paix. Tout le monde allemand et autrichien en est persuade. La victoire de Kerensky, si elle est reelle, peut la precipiter. 19 septembre. — Jean Kintescu arrive de Craiova avec une dame Aurel Mircea, professeur de Normale: «Mr. Lupu a ete chez nous pour la re Vision des liste® de ceux qui doi- vent etre arretes ou maintenus et de ceux qui doivent etre relâches....» (Mircea est ă Tismana). Puis Mr. Ar. Taubes me dit la meme chose. Arrive St. Frumuseanu, le prefet de Mehedintzi: les premieres paroles de Lupu ont ete de lui demander s’il s’est occupe de cette question. II y a donc des organes officiels roumains qui sont les pourvoyeurs des camps d’otages qui bientot vont etre transplantes en Bulgarie. C’est vraiement fantastique! Un chantage aussi s’est greffe sur cette revision des lis- tes. Et ă Craiova, et â Severin on a cherche ă s’en servir pour recueillir des signatures pour Carp. Le senateur liberal 142 NOTE POLITICE — 1917 beral Isvoranu este vizat în particular, după ce fusese li- berat în urma insistențelor mele. La Craiova, Lupu a fost pentru a constitui un nou consiliu comunal cu con- servatorii noștri, dar, în prealabil, el a voit a-i pune să semneze plebiscitul în favoarea lui Carp, însă ei au re- fuzat. — De câteva zile, «Bukarester Tagblatt» nu scrie nimic despre incidentul germano-argentin de care nu- mai edițiunea germană vorbise. «Pester Lloyd» conține elementele complecte ale afacerii. Suedia concedase Germaniei uzul cifrului său. Timp de 2 ani și jumătate nu s’a ivit nici o încurcătură. Insă Statele-Unite avusese același privilegiu și presupun că cunoașterea acestui se- cret le-a impus să caute cheia depeșilor suedeze. Horst- mann spune că e o copilărie a crede că un cifru ar putea rămâne inviolabil. Americanii au avut, prin urmare, textul acestor te- legrame și nu l-au divulgat decât în momentul alegeri- lor suedeze, pentru ca astfel să poată ajuta sforțările antantistului Branting. In două depeși, ministrul ger- man, Contele Luxbourg, la Buenos-Ayres, tratează pe Isvoranu est tout particulierement vise, apr^s avoir ete li- bere sur nies instances. A Craiova, Lupu a ete pour consti- tuer un nouveau conseil communal avec nos conservateurs, mais, au prealable, il a voulu leur faire signer le plebiscite en faveur de Carp et ils ont refuse. Depuis quelques jours, le «Bukarester Tagblatt» ne dit mot de l’incident germano-argentin, dont Fedition allemande seule avait parle. Le «Pester Lloyd» contient les elements complets de l’affaire- La Suede avait concede l’usage de son chiffre â l’Allemagne. Cela avait marche sans encombre de- puis deux ans et demi. Mais les Etats-Unis avaient eu le meme privilege et je suppose que la connaissance de ce secret les a pousses â chercher la ele des depeches suedoises. Horstmann dit que c’est un enfantillage de croire qu’un .chiffre puisse rester inviolable. Les Amerîcains ont eu par consequent le texte do ces telegrammes et ils ne les ont di- vulgues qu’au moment des elections suedoises, pour evidem- ment arriver â seconder Ies efforts de l’ententiste Branting. Dans deux depeches le ministre allemand, comte Luxbourg, â Buenos Ayres, trăite le ministre argentin «d’âne notoire» NOTE POLITICE - 1917 143 ministrul argentinian de «măgar recunoscut», și sfătuește guvernul: «sau să lase vasele argentine libere, sau dacă le scufundă, să le scufunde fără a lăsa vre-o urmă». — Mare spaimă în Argentina. Mare excitare americană. Toată orchestra agențiilor telegrafice în mișcare. Guver- nul german a rechemat îndată pe Luxbourg — un om discalificat, foarte inteligent, însă arogant — și a pus să se publice că această notă personală nu era conse- cința instrucțiunilor primite, și că de altminterea n’a in- fluențat de fapt nici un act al guvernului. 20 Septembre. — De două zile, puternice atacuri ro- mâne contra Muncelului și Varniței și în valea Oituzu- lui. Comunicatul adaogă că trupele române au pătruns un moment în liniile dela Grozești; mari pierderi, se spune, din partea năvălitorilor !... Comunicatul român lipsește dela reînceperea aces- tei acțiuni. De altfel, lupte pe toate fronturile, afară de cel rusesc: în Flandra, St. Quentin, Lens. Meuse (luptă mare) și o acțiune austriacă pe frontul italian din Tirol, de care nu se mai vorbea de mult timp. Italia închizând et conseille au gouvemement «ou bien de laisser les navires argentina libres ou, lorsqu’on les coule, de les couler sans laisser de traces». Grand emoi en Argentine. Grande excita- tion americaine. Tout Torchestre des agences telegraphiques. Le gouvemement allemand a de suite rappele Luxbourg, — un homme coule; tres intelligent, mais arrogant —, et a fait publier que cette note personne1 le n’etait pas la consequence d’instructions reques, et que d’ailleurs elle n’avait, de fait, influence aucun acte du gouvemement. 20 septembre. — Depuis deux jours fortes attaques rou- maines contre Muncelu et Vamița et dans la vallee de l’Oi- tuz; le communique ajoute que les troupes roumaines ont penetre â un moment dans les lignes de Grozești, — grosses pertes de l’assaillant, nous dit-on!.. Le communique roumain manque depuis la reprise de cette activi te. D’ailleurs, luttes sur tous les fronts, sauf le front russe: Flandres, St. Quentin. Meuse (grand combat) et meme une action autrichienne sur le front italien du Tyrol, dont on ne parlait plus depuis 144 NOTE POLITICE — 1917 granițele sale de. trei zile, rămâne de văzut dacă e vre-o legătură cu această afacere. .— Contele Eugeniu Ledebur la dejun. Ii spun : A- facerea poloneză pare a fi socotită drept o afacere aus- triacă. — «Tot astfel mi se pare și mie și e supărător lucrul acesta; vina este a administrației germane care a reușit rău. Ideia lui Ludendorf era ca Polonia să dea un mare număr de soldați și ea n’a dat nimic. Mi-ar plăcea mai bine ca Polonia să treacă la Germania». — E curios cum nimeni nu vrea de această Polonie !... Apoi, se pare că și Polonezii — cărora li s’a promis atât de mult la începutul războiului, scontând șansele unei re- voluțiuni care n’a sosit, — cred că universul întreg se bate numai pentru ei. 21 Septembre. — Un om de treabă, d. Oscar Cisekr liberat din lagărul de prizonieri din Austria, mi-aduce știri despre aproape 50 grupe de țărani din Șarul Doi- nei cari sunt internați la Katzenau (inutil a căuta acest nume în atlas : e un nume născocit de Italienii aflați în lagăr și acuzați că mănâncă «Katzen !»). ](mgtemps« L’Italie ayant ferme ses frontieres depuis trois liours, il restera â voir s’il y a reiation avec cette af faire. Le comte Eugene Ledebur dejeune. Je lui dis: «L’affaire polonaise semble s’emmancheir comme l’affaire autrichienne». — Lui: «Cela me paraît aussi et c’est fâcheux; cest la fante ă Fadministration allemande qui a mal reussi. L’idee de Lu- dendorf etait que la Pologne donnerait un grand nombre de soldats et elle n’a rienfourni. J’aimerals mieux qu’on lais- sât la Pologne ă l’Allemagne». C’est curieux comme personne n’en veut de cette Pologne. II semble aussi que les Polonais — â qui on a trop promis au debut de la guerre, escomptant les chances d’une revolution, qui n’est pas venue, — les Po- lonais paraissent croire que Funivers se bat rien que pour eux- 21 septembre. — Un brave libere des camps d’internement en Autriche, Mr. Oscar Cisek (Viitorului 65), m’apporte des nouvelles de 50 couples environ de paysans de Șarul-Dornei qui sont internes â Katzenau (inutile de chercher cei nom dans les atlas: c’est un nom invente pour les Italiens liabi- tants en majeure pârtie du câmp et accuses de manger les; NOTE POLITICE — 1917 145 Acești nenorociți, despre a căror existență și loc de detențiune nu .se știa nimic, sunt într’o stare de mizerie îngrozitoare. Mulți au murit! Cisek i-a auzit spunând că adeseori au înghițit oțet «ca să le mai strângă stoma- cul». — O pâine de contrabandă costă 8 coroane. Sunt și evrei români internați acolo; clar din Viena, de pretu- tindeni, au fost ajutați și adeseori puși în libertate. Alerg la Crucea-Roșie. Trimitem o mie de coroane și cutii cu pesmeți. — Nebunia plebiscitară a lui Lupu își produce efec- tele. Cernătescu amenință pe magistrați cu transferarea.. La Pitești, șeful poliției a spus generalului Ghițescu să bage de seamă, căci face o politică «contrarie» Germa- niei. Generalul a răspuns: «Urmez politica șefului meu!» — Prințesa Martha (Bibescu) a scris lui G. Stirbey. Ea a aflat prin Comșa lucruri interesante. Știam că Comșa era «în misiune» la Berna : Take nu uită priete- nii; iar banii, pentru misiuni de genul acesta, nu lip- sesc. Regele a avut momente de ezitare. —• Brătianu, prin Stirbey, Ta amenințat cu abdicarea. Stelian a fost «Katzen»!). Ces malheureux, dont on ne soupconnait ni l’exis- tence, ni le lieu de detention, souffrent de misere affreuse. Beaucoup sont morts! Cisek leur a entendu dire qu’ils ont, souvent avale du vinaigre ,pour «resserrer leur estomac». Un pain de contrebande, 8 kronen. II y a des Juifs roumains in- ternes aussi lă-bas. De Wien, de partout on les a secourus et souvent mis en liberte. Je cours ă la Croix Rouge : nous envoyons miile couronnes et des caisses de galettes. La folie plebiscitaire de Lupu produit ses effets. Cema- tescu menace les magistrats de les faire deplacer. A Pitești, le chef de police a dit au general Ghițescu de faire bien at- tention â lui, car il suit une politique «contraire» ă l’Alle- magne. Le general a repondu: «Je suis la politique de mon chef!» La princesse Marthe a ecrit ă G. Stirbey. Elle. a appris par Comșa des choses interessantes. Je savais que Comșa etait «en mission» a Berne: Take n’oublie pas ses amis et l’argent pour les missions de ce genre ne manque pas. Le Roi a eu des moments d’hesitation; Bratiano «par Stirbey» l’a menace de l’abdiquer! io 146 NOTE POLITICE — 1917 numit ministru în Italia : așa se explică telegrama că Ghika va continua să locuiască la Roma. — Azi dimineață Maimaroiu și Ciocârdia îmi spun: împăratul e în România și a fost eri ia Curtea de Ar- :geș. Nu credeam nimic. Astă-seară, întâlnesc la d-na Lydia Filipescu pe colonelul Sturdza, care nu-ți face nici o plăcere să-1 întâlnești undeva. El îmi confirmă că îm- păratul a fost la Curtea de Argeș și a petrecut noaptea în vagonul său, în apropiere de gara de Nord, venind de pe frontul din Transilvania. Pieacă la Sofia ? Linia Giurgiu foarte păzită. Și Lupu Kostake nu la văzut! Niciodată nu se va consola de aceasta... 22 Septembre. — Jurnalul confirmă că împăratul a fost alaltăeri la Curtea de Argeș; un ofițer, d. Klein- schmidt, l-a văzut la Giurgiu. — Mehedinți îmi comunică o știre care, ori cât de necrezut ar părea cadrează foarte bine cu atmosfera lo- cală : un ofițer de poliție german i-a perchiziționct alai- tăeri casa!... Nu i s’au perchiziționat hârtiile, nici nu i s’au pus chestiuni... Mai de m^-t Car^ cerrsp bd Me^ hedinți să scrie o carte contra Regelui Carol. Refuz. Stelian a ete nomme ministre en Italie: cela explique la depeche que Ghika continuera de resider â Rome- Ce inatin Maimarolu, Ciocardia me disent: FEmpereur est en Roumanie et a ete hier â Curtea de Argeș. Je n’en croyais rien. Ce soir je rencontre chez Lydie Philipescu le colonel Sturdza, qu’on n’a pas de plaisir â trouver quelque part. II me confirme que FEmpereur a ete ă Curtea de Argeș et a passe la nuit dans son train dans les environs de la gare du Nord, venant du front de Transylvanie. Se rend-t-il ă Sofia La ligne Giurgiu etait tres gardee. Et Lupu ne l’a pas vu! Jamais il ne s’en consolera..-. 22 septembre. — Le Journal confirme que FEmpereur a ete avant hier â Curtea de Argeș et un officier. Mr. Klein- schmidt, Fa vu â Giurgiu. Mehedinți me communique une nouvelle qui, pour pa- raître invraisemblable, ne cadre pas moins avec Fatmosphere locale: un officier de police allemand a fouille avant-hier sa maison ! On n’a pas perquisitionne ses papiers, ni pose des questions.... Dans le temps, Carp avait demande â Mehedinți ecrire livre contre Roi Carol. Refus. NOTE POLITICE — 1917 147 — Pe frontul de Vest, mare luptă (a treia în Flan- dra) pe un front de 12 km. Buletinul ne spune că succe- sul primei zile a fost de partea Germaniei. — In România e așteptat și împăratul Carol. Că- lătorie în aceleași condițiuni ca pentru împăratul Wilhelm. — Horstmann îmi trimite «N.orddeutsche Allgem. Zeitung», care reproduce textul adevărat al răspunsului lui Wilson la nota Papei și versiunea cu nerușinare fal- șificată a Agenției Havas. Am trimis câteva fructe d-nei Lisette Greceanu. Ea îmi răspunde pe o carte de vizită «Madame Paul Greceanu, geboren Prinzessin Ghika»; și când îmi aduc aminte că Paul, foarte francofil, refuzase orice colaborare politică din cauza politicei mele germa- nofile! 23 Septembre. — Comunicatul anunță ruperea fron* tului rus la lacobstadt (la nord de Frederickstadt pe Dvina), ocuparea acestui însemnat cap de podj precum și a orașului. Fluviul n’a fost încă trecut, ceeace dă de presupus că va fi menținut ca delimitare a noului front. Sur le front Onest, grande bataille (la 3-e de Flandre) sur un front de 12 km. Le bulletin tient que le succes de ce premier jour a etc du cote allemand. On attend en Roumanie aussi l’Empereur Charles- Vo- yage dans les memes conditions que pour l’Empereur Guillaume. Horstmann m’envoit la «Norddeiutsche Alilg. Zeitung» qui donne le texte veritable de la reponse de Wilson â la note du Pape et la version impudemment falfifiee par l’a- gence Havas. Envoye quelques fruits ă Lisette Greceanu. Elle me re- pondsur une carte de visite libellee «Madame Paul Greceanu, geboren Prinzessin Ghika». Et je me rappelle que tout en restant bon conservateur, Paul, tres francophile, avait refuse tonte collaboration politique ă cause de ma politique fidele aux Puissances Centrales! 23 septembre. — Le communique annonce Ia rnpture du front russe â lakobstadt, la prise de cette importante tete de pont et l’occupation de la viile. Le fleuve n’est pas franchi, ce -qui laisse â supposer qu’il sera maintenu comme delimitatiou du nouveau front. 148 NOTE POLITICE — 1917 —’ Nota împăratului Carol ca răspuns la aceea a. Papei este bine venită. Ca latură politică ea pune, pe cât se pare, pe primul plan desarmarea reciprocă și suc- cesivă, libertatea mărilor și arbitragiul și, pe aceste baze, căutând a găsi soluțiunea chestiunilor pendinte și ridi- cate de acest războiu. 24 Septembre. — împăratul Wilhelm a părăsit eri. România, după ce a vizitat Sinaia. Sosind din Riga prin Vârciorova, a fost la Curtea de Argeș; a petrecut noap- tea de Joi spre Vineri în trenul său, gara de Nord; a trecut apoi la Giurgiu; pe Dunăre până la Cernavoda,, unde a văzut podul; în urmă pe frontul Șiret și de aci la Sinaia. Singurul Român pe care l-a văzut a fost Tzigara,. care l-a primit la Curtea-de-Argeș. Lupu Kostake n’a știut nimic și, după părerea lui, vizita «în astfel de con- dițiuni» n’a adus nici un bine, împăratul «nepromițând nimic». Dânsul era foarte umilit. Niciodată nu va ierta lui Tzigara faptul că Mareșalul, recomandând cea mai absolută discrețiune, Tzigara a observat-o chiar față de el. Tzigara spune că împăratul e persoana cea mai a- mabilă din câte a întâlnit. N’ai crede că ai în față o La note de FEmpereur Cari en reponse au Pape est de belle venue. Comme politique elle semble mettre au premier plan le desarmement reciproque et successif, la liberte des mers et Farbitrage; et, sur ces bases, trouver la solution des questions pendantes et soulevees par cette guerre. 24 septembre. — L’Empereur Guillaume a quitte hier la Roumanie apres visite â Sinaia. Arrivant de Riga par Vâr- ciorova, a ete â Curtea de Argeș; passe la nuit de jeudi ă vendredi dans son train Gare du Nord ; passe par Giurgiu ; fait le Danube jusque Cernavoda; vu le pont; ete sur le front Sereth; puis Sinaia. Le seul Roumain qu’il ait vu est Tzigara, qui a fait les honneurs de Curtea de Argeis ; Lupu Kostake n’a rien su ; aussi, ă son avis, la visite «dans de pareilles conditions» a nui (?), FEmpereur «n’ayant rien promis». II etait tres mor- tific. 11 ne pardonnera pas â Tzigara que le mareclial ayant recommande la plus absolue discretion, Tzigara Fait observe meme vis-â-vis de lui. Tzigara dit: Empereur est Fhommei le plus aimable qu’il ait rencontre; en rien on ne seni le jeu de NOTE POLITICE — 1917 149 «Majestate». E documentat, familiar, cu priviri gene- rale asupra tutulor chestiunilor. Admiră pe țăranul ro- mân. In orice lucru, convins de superioritatea poporu- lui nostru asupra poporului bulgar. Țara i s’a părut foarte frumoasă; poziția Curții-de-Argeș, cu totul occi- dentală; nimic asemănător cu Orientul. Dunărea nu poate rămâne fluviul pe malurile căruia un călător nu poate poposi fără să primească un glonț de pușcă; el trebuie să devină un al doilea Mississipi. Ce însemnează aci Du- nărea bulgară, dincolo Dunărea sârbă, mai departe ro- mână sau ungară? Comisiunea dunăreană poate sau •trebuie să rămână, însă de ce să nu se deschidă o cale peste lacurile de pe țărmul drept ? Adresându-se Feld- mareșalului: «Ar trebui să faceți această lucrare». Mac- kensen: «Majestatea Voastră să-mi dea prizonieri și o fac». De două ori spune: «Cum a putut Regele vostru să facă ce a făcut? Lipsă de caracter sau mare prostie?» «Natură influențabilă și anturaj rău», răspunde Tzigara. Mackensen a încercat să aducă laude lui Carp. împăra- tul (făcând gestul monoclului): «II cunosc bine, dar... prea bătrân!» —Vizita neașteptată a lui Konradsheim, care se re- ia «Majeste» ; documente, aperqus sur toutes les questions, familier. 11 admire le paysan roumain. En toutes choses coti- vaincu de la superiorite de notre peuple sur le peuple buL gare. Le pays lui a semble tres beau ; le site de Curtea de Argeș bien occidental, rien de FOrient. Le Danube ne peut rester le fleuve sur les bords duquel un voyageur ne peut aborder sans recevoir un coup de fusil; il doit devenir le Mississipi; que «signifie ici Danube bulgare, la Danube serbe, ailleurs roumain ou hongrois? La commission danubienne peut ou doit rester, mais pourquoi ne pas ouvrir une voie ă travers les lacs de la rive droite ? Au Feldmar6chal: «Vous deviez faire ce travail». — Mackensen: «Que Votre Majeste me donne des prisonniers et je le fais!» —• Par deux fois : «Comment votre Roi a-t-il pu faire ce qu’il a fait? Absence de caractere ou grande beți se ?» — Tzigara: «Nature-influen- ■cable et mauvais entourage». — Mackensen a essaye de faire eloge Carp. L’Empereur: «Je le connais bien (il a fait le ;geste du monocle), mais trop vieux!» Visite ina.ttendue de Konradsheim, qui revient de Wlen, 150 NOTE POLITICE — 1917 întoarce dela Viena, unde n’a petrecut: «Trebuie să mărturisesc că mi-a fost foame tot timpul». (Din aceste crâmpeie de vorbe își poate cineva da seama cât de mult dorința de a face pace stăpânește pe cei de acolo!) Con- tele Czernin l-a însărcinat să-mi exprime complimentele sale și să-mi spună cât ar dori să vorbească cu mine.. N’ați voi să reluați chestiunea acelei nenorocite călă- torii întrerupte? Cât timp nu se repară greșeala la Berlin,, nu mă voiu clinti din loc. Konradsheim revine în cursul conversațiunii și-i spun «a merge numai la Viena, ar în- semna o accentuare pe care doresc s’o evit și de altmin- teri, sunt convins că nu mi s’ar elibera pașapoarte». —>• Păcat! repetă el. •— Am uitat să notez eri: Praschma, plecând azi pen- tru sesiunea Reichstagului, am fost eri la biuroul său spre a-i comunica informațiile culese dela Comșa asupra șovăirilor Regelui. I-am desvoltat din nou teza meay care a fost bine primită de el: «A face pace cu și prin dinastia noastră. Această pace cu România oficială este- singura care ar putea pricinui o spărtură în Antantă». ou il ne s’est pas amuse: «Je dois avouer que j’ai eu faim tout le temps» (Par ces petits aperqus on se rend comp ie combien le deșir de faire la paix domine les gens!). Le compte Czernin l’a charge de ses compliment# pour moi et de me dire combien il aimerait causer avec moi. — Konradsheim: «Est-ce que malheureux voyage interrompu, vous ne vou- driez pas le reprendre?» — Je lui reponds: «A moins que de Berlin on ne repare la maladresse, je ne bougerai pas». — Konradsheim revient dans le cours de la conversation et je lui dis «aller rien qu’ă Wien, ce serait marquer une accentua- tion que je deșire eviter et, d’ailleurs, je suis persuade oue je n’aurrais pas de passeports». — Luii encore unefois: «C’est doinmage...-.» Oublie de noter hier: Praschma partant pour la session de Reichstag aujourd’hui, j’ai ete hier â son bureau lui com- muniquer le renseignement qu’on avait eu par Comsa sur les hesitations du Roi. Je lui ai de nouveau developpe ma these qui trouve chez lui bon accueil: «faire la paix avec et par notre dynastie. Cette paix avec la Roumanie officielle est la seule qui puisse faire breche dans l’Entente», NOTE POLITICE — 1917 151 — Am remis lui Horstmann o notiță asupra compo- ziției liberale a principalelor organe administrative, care dă destul de limpede publicului impresiunea dura- bilității și forței liberalilor în toate timpurile. 25 Septembre. — Dare de seamă oficială despre că- lătoria împăratului în ziarele de azi dimineață. In oraș, lumea e neliniștită de prezența Țarului Bulgariei și celor doi fii ai săi, sosiți la Cernavoda pentru a saluta pe împăratul. Această vizită e socotită ca o manifesta,țiune a pretențiunilor Bulgariei față de Ro- mânia. împăratul a pronunțat la Focșani, înaintea trupe- lor, cuvinte aspre pentru «Hohenzollernul necredincios, care, urmând unui mare Domnitor înzestrat cu calități nobile, n’a voit să-i cunoască tradițiunile de fidelita-e».. Cred totuși că va fi posibilă o înțelegere cu dinastia noastră. Se cunoaște textul autentic al răspunsului Germa- niei către Papa. Răspunsul e dat de Cancelar, iar nu de împărat, ca în Austria. Fondul, în ceeace privește des- armarea, arbitragiul, libertatea mărilor, este acelaș; însă se mai adaogă două afirmațiuni: 1) împăratul până Remis â Horstmann notice surla composition liberale de nos principaux organes administratifs, ce qui donne trop clairement au public Fimpressi-on de la perennite et de la foree des liberaux par tous les temps.-. 25 septembre. — Compte-rendu officiel du voyage de FEmpereur dans les journaux de ce matin. En viile on est inquiet de la presence du Tzar de Bulga- rie et des deux fils venus pour le saluer ă Cernavoda, et on veut y voir une manifestation affirmant les pretentions bul- gares sur la Roumanie. L’Empereur a prononcâ â Focșani, devant les troupes, des paroles dures pour «le Hohenzollern infidele qui,succedant ăun grandPrince auxnobles pensees, n’en a pas connu les traditions de fidelite». Je crois dans le troisieme dessous tonte possibilite d’ac- com.modement avec notre dynastie !... On a le texte authentique de la reponse de l’Allemagne au Pape. Ce n’est pas FF^ner^ur comme en Antriche, c’^st le chancelier qui repond. Le fond, quant au desarmement, ar- bi trage, liberte des mers, est le meme. Mais il y a en plus 152 NOTE POLITICE - 1917 în cel din urmă moment a sperat că va putea menține pacea; 2) împăratul are tot poporul cu dânsul în do- rința efectivă de pace și el răspunde de acord cu Parla- mentul său (in engster Fulilung mit der Vertretung des deutschen Volkes). E răspunsul la nota americană, care voește să sta- bilească o distincțiune între poporul german și dinastie. — D. de Below, fost ministru la Sofia, dejunează la mine fiind adus de Horstmann. El reprezintă, cred, Crucea-Roșie pe lângă «Milităr-Verwaltung». Vorbește perfect franțuzește; în 1913 a fost în treacăt la Sinaia; pe timpul lui Leyden a făcut vremelnic parte din lega- țiune. Vorbim de o mulțime de persoane cunoscute de amândoi. Are strașnică ideie de Lady Beatrix Barclay, de drăgăstoasă amintire. Când erau mai tineri, Barclay a suferit mult de poznele soției, sale. Au părăsit repede Madridul și în condițiuni supărătoare pentru ea. In 1898, Drummond Wolff era ambasador în Spa- nia. Primind într’o dimineață mai multe depeși urgente, se coboară în cancelarie să caute cifrul. Tablou : Ameri- deux affirmations: 1) L’Empereur ju-squ’ăla deraiere minute aespere garder! la paix; 2) l’Empereur a tout son peuple der- riere lui, dans le deșir effectif de paix, et l’Empereur repond d’aecord avec son Parlement (in engster Fuhlung mit der Vertretung des deutsches Volkes). C’est la reponse ă la note americaine qui veut toujours etablir une distinction entre le peuple allemand et la Dynastie. Mr. de Below, aneien ministre â Sofia, dejeune avec moi, amene par Horstmann. II a les insignes de la Croix Rouge et la represente. je crois, â la Milităr-Verwaltung. Parle parfaitement le franqais ; a ete en 1913, un instant, ă Sinaia ; a passagerement fait pârtie de la lega ti on du temps de Leyden. Nous parlons de foule de gens connus en commun. II a une terrible idee de Lady Beatrix Barclay d’amoureuse memoire. Lorsqu’ils etaient plus jeunes, Barclay a beaucoup souffert des frasques de sa femme. Les Barclay ont quitte Madrid rapidement et dans des conditions fâclieuses pour la dame. En 1898, Drumond Wolff etait ambassadeur en Es- pagne; recevant de grand matin des depeches urgentes, il descend, en pantoufles, ă la chancellerie, chercher le chiffre; NOTE POLITICE - 1917 153 cana, întrebuințând chei falșe, copia rapoartele engleze pentru a le trimite la Washington. Și, adaogă Below : «Fericitul bărbat al unei astfel de femei a continuat să rămână în carieră». — Mavrojany află dela Nenițescu că o nouă ofen- ,sivă se pregătește contra Moldovei. Dealtfel, trenurile obișnuite în direcțiunea Buzău nu sunt restabilite. 27 Septembre. .— Obișnuiți cu marile evenimente mi- litare, comunicatele celor din urmă două zile ne par ne- însemnate, cu tot atacul reînnoit cu tărie al Englezilor în Flandra. Tunurile lor par’că se perfecționează din zi în zi mai mult. Ostanda a fost bombardată și de pe uscat și de pe mare. — împăratul a admirat mult minele dela Slănic. A ținut o cuvântare pentru a lăuda munca ce se depune acolo. Horstmann mi-a spus ce impresie mare a făcut Slănicul. Impresiuni asupra voiajului împăratului. In lagă- rul carpist mare consternare. Cei exagerați, ca Golescu, exclamă : «Semn rău de tot pentru țară ! împăratul a tableau : l’Americaine, ayant de fausses cles, copiait les rap- ports anglais pour les envoyer â Washington. Et, ajoute Be- low : on a garde dans la carriere l’heureux mari d’une pareille femme. Mavrojany tient de Nenițescu (par Maltezeanu) qu’une nouvelle offensive se prepare contre la Moldavie- D’ailleurs, les trains habituels dans la direction Buzău ne sont pas re- tablis. 27 septembre. — Habitues aux gros evenements mili- taires, les communiques des deux derniers jours nous pa rai s- sent quelconques, malgre rattaque fermement renouvelee des Anglais en Flandre. Leurs canons semblent se perfectionner chaque jour davantage. Ostendeayant ete bombarde de terre et de sur mer. L’Empereur a beaucoup admire les mines de Slănic. 11 y a tenu un speech pour louer la besogne qui s’y aecomplit. Horstmann m’a dit combien Slănic avait fait impression. Impressions sur le voyage de l’Empereur. — Dans le câmp carpiste, grande mortification. Les exageres comme ■Golescu; «Semn rău de tot pentru tară; împăratul a fost la 154 NOTE POLITICE — 1917 fost la Slănic, la Câmpina și n’a chemat pe Carp !» Lupu este plouat. El nu poate erta lui Tzigara discrețiunea observată față de dânsul. Mulți sunt neliniștiți de pre- zența lui Ferdinand al Bulgariei la Cernavoda. De ce n’a salutat pe împărat la Rusciuk, ci tocmai în mijlocul Dobrogei ? (V. 5 Oct.). Discursul dela Focșani e inter- pretat în sensul că niciodată dinastia nu va fi iertată. Și cu toate acestea încep a deveni numeroși acei cari găsesc Regelui Ferdinand scuza că, fiind Rege consti- tuțional, nu putea să facă altfel. — Prințul August Wilhelm al Prusiei, care a repre- zentat pe împăratul la înmormântarea Reginei Eleono- ra, se află în București. Tzigara va fi primit azi. Eri, Feldmareșalul a vizitat cu dânsul orașul. — S’a găsit o broșură din 1914 a lui Crivăț. Audă- ces fortuna juvat! Acest domn, care terorizează astăzi pe profesori, era în Sept. 1914 un acționist fervent care găsea că: «România ar face o crimă față de neamul ro- mânesc dacă n’ar grăbi intrarea sa în acțiune». Dar a găsit, cu Virgil Arion, drumul său spre Damasc! Slanic, la Câmpina și n’a chemat pe Carp» — Lupu est pe- nând. II ne peut pardonner â Tzigara la discretion observee vis-â-vis de lui. Beaucoup sont inquiets de la presence de Ferdinand de Bulgari© ă Cernavoda. Pourquoi n’a-t-il pas sa- lue l’Empereur ă Rusciuk, mais en pleine Dobrogea ? (V.. 5 oct.)- Le discours de Focșani est interprete comme l’afirma- tion qu’on ne pardonnera jamais â la dynastie. Et pourtant> commencent â etre nombreux ceux qui trouvent au Roi Fer- dinand l’excuse que, comme Roi constitutionnel, il ne pouvait pas faire autrement. Le Prince Auguste-Guillaume de Prusse, qui avait repre- sente FEmpereur aux funerailies de la Reine Eleonore, est ă Bucarest. Tzigara sera re^u aujourd’hui. Hier, le Feldmare- chal Fa promene dans son auto en viile. On vient de decouvrir une brochure de 1914 du nomme Crivetz. Audaces fortuna juvat. Le Monsieur qui terrorise aujourd’hui les professeurs, grâce â son beau-frere Virgile, etait en septembre 1914 un pur actionniste qui trouvait que: «România aii face o crimă față de neamul românesc dacă, n’ar grăbi intrarea sa în acțiune». II a trouve, avec Virgile,. son chemin de Damas ! NOTE POLITICE — 1917 155 29 Septembre, — La dejun, Spiess și maiorul Heitzr care conduce Primăria din București, cu Stirbey și Ver- zea, care dorea să cunoască pe Spiess. Vorbind despre bătălia dela Marna, — după care, și Francezii și Germanii se retrăgeau fără a fi urmăriți, Francezii revenind cei dintâi din eroarea lor, — Heitz, care era împreună cu Falkenhayn, ne spune : Trupele* germane nu mai aveau nici o coeziune și marele Stat- Major a transmis prin colonelul Hentsch două ordine:: retragere sau continuarea ofensivei. Hentsch, judecând situația rea, din cauza pierderii oricărei legături între* armate, a remis ordinul de retragere. Acesta e motivul' pentru care împăratul i-a acordat, în România, ordinul: «Pour le Merite», singura distincțiune relevată de ziare* printre decorațiile acordate în România. — Siauss, care a venit cu prilejul vizitei imperiale la Câmpina crede că singurele obstacole sunt: chestiuni personale ale lui Lloyd George în Ang1ia și Poincare* în Franța.; apoi, temere din partea oricărui guvern rus de a licenția armata, — soldații-țărani deveniți liberi și gata în orice moment a cotropi proprietățile particulare. 29 septembre. — Eu â dejeuner Spiess et major Heitz,. qui dirige notre Mairie de Bucarest, avec Stirbey et Verzea qui desirait connaître Spiess. En causant de la bataille de la Marne, apres laquelle Franqais et Allemands se retiraient: sans poursuite, les Fran^ais revenant les premiers de leur erreur, Heitz, qui etait avec Falkenhayn, nous dit: Les trou- pes allemands n’avaient plus aucune cohesion et le grand Etat Major a depeche le colonel Hentsch porteur de deux ordres retrăite ou continuation de roff-ensive, Hentsch, jugeant la situation mauvaise, a cause de la perte de toute liaison entre les armees. a remis l’ordre de retrăite. C’est la raison pour laquelle rEmpeneur lui a remis en Roumanie Tondre «Pour le Merite», la seule distinction que le journal ait relevee parmi les decorations accordees en Roumanie. Je donne l’explica- tion pour ce qu’elle vaut. — Stauss qui est venu un instant pour accompagner la vi- site imperiale a Campina, croit que les seuls obstacles sont: ouestions persoanei les de Lloyd George en Angleterre et de Poincare en France, dont camere brisee, vie en danger, — et crainte de tout gouvernement russe de licencier l’armee, les soldats-paysans devenus libres etant toujours prets â se ruer sur proprietes particulieres. 156 NOTE POLITICE — 1917 Tot prin Stauss (Brănișteanu-Verzea) s’a avut impresia că împăratul este ferm hotărât a nu ierta nici Regelui nostru, nici dinastiei. De altminteri, Arion afirmă că în textul german al cuvântării împăratului la Focșani, Re- gele Ferdinand este arătat ca : «cel din urmă Hohenzol- lern care a domnit!...» N’am controlat. 1 Octombre. — La Club, Bărbulescu îmi comunică cu indignare și alții îmi confirmă (Dobrescu), că Wach- mann (ofițer dezertor), a fost numit director la Banca Națțonală, iar mica can... de Bamowski, director la Băn- cile Populare. Veșnic sistemul colectiviștilor... «Moldo- va» (gazeta) este pepiniera care a produs roadele cele mai frumoase !... —Baronul de Witzleben și un director dela «Dresde- ner Bank» îmi fac o lungă vizită, în cursul căreia aflu că operațiunea proiectată a bonurilor ce voia să emită Banca Națională nu e încă hotărâtă, și că cercurile fi- nanciare sunt neliniștite în ceea ce privește emisiunea, — dacă ar lua o extensiune mai mare, — a biletelor Băm cei Generale. Toujours par Stauss (Branisteanu-Verzea) on a eu Fim- pression que l’Empereur est fermement decide ă ne pas par- donner ă notre Roi ni â sa dynastie. Arion, d’ailleurs, affirme que dans le texte allemand du discours de FEmpereur â Foc- șani, le Roi Ferdinand est designe «le dernier Hohenzollern qui a regne...» Je n’ai pas control^. 1-er octobre. — Au club c’est avec indignation que Bar- bulescu me communique et d’autres me confirment (Dobrescu qui le tient de Maltezeanu) qu’on a nomme Wachmann (of- ficier deserteur) directeur â la Banque Naționale etlapetite can... de Barnovski directeur dns BanaPopulaires. C’est toujours la systeme des collectivistes... La «Moldova» est la pepiniere qui a produit encore Ies fruits les plus plantureux! Le Baron de Witzleben et un directeur de la Dresdner Bank me font une longue visite, au cours de laquelle i’ap- prends que l’operation projetee des bons que voulait emettre la Banque Naționale n’est pas encore decidee et que les cercles financiers sont inquiets au sujet de Femission — si elle s’e iendait encore — des billets de la Banque Generale. NOTE POLITICE — 1917 157 2 Octombre. — Tzigara vine să-mi ceară lista celor cari au fost la dejunul meu; Tulff; guvernatorul, voind a-mi întoarce invitațiunea, deși a mea nu era decât p replică. El se războește din ce în ce mai mult cu Lupu. Lupu «ganz verschnupft» : n’a văzut încă pe Mackem sen, cu toate că i-a cerut să-1 primească, și apoi vizita aceasta a împăratului, la care dânsul n’a luat parte— Tzigara mai adaogă : poliția germană afirmă că dis- cursul împăratului trebuie să ne apropie, pe Carp și pe mine, din moment ce soarta dinastiei e pecetluită. —■ Horstmann și Below la dejun. Nimic particular^ afară de faptul că venind vorba de d-na Sturdza, Horst* mann a spus: «nu e mama faimosului colonel?» Dezgus- tul ce a arătat dânsul, pronunțând termenul acesta «fai- mos», nu se poate reproduce. Horstmann mi-aduce un extract din «Gazette de Lausanne» relativ la reformele agrare (?) dela Iași. — Maiorul Herwarth von Bittenfeld dela O. K. M. vine să mă consulte în mod discret. Dânsul, de aseme- nea, admiră țara și dorește să se fixeze aici:, ar voi siă știe dela mine, dacă trebuie să primească oferta făcută de «Deutsche Bank» — după terminarea războiului — 2 octobre. — Tzigara vient me demander la liste de ceux qui ont ete â mon dejeuner Tulff, le gouverneur voulant me rendre ia politesse, alors que mon invitat! on n’etait qu’une replique. — II est de plus en plus en petite guerre latente avec Lupu. Lupu, «ganz verschnupft»—il n’a pas encore vu, Mac- kensen, malgre qu’il lui a fait demander de le recevoir, — et puis cette visite de l’Empereur dont il n’ai pas ete...— Du meme: la poliee allemande affirme que le discours de l’Em- pereur doit nous rapprocher, Carp et moi, du moment que le sort de la dynastie est s-celle. Ho.rstmann et von Below â dejeuner. Rien de particulier, sinon que parlant de M-me Sturza, Horstmann a dit : «N’est- ce pas la mere du fameux colonel»? Le dedain qu’il avait dans ce «fameux» n’est pas ă reproduire. — Mr. Horstmann m’apporte un extrait dela «Gazette de Lausanne» avecles re- forme® agraires (?) delassy —Le major Herwarth von Bitten- feld de 1’0. K. M. vient me consulter discretement. Lui aussi admire le pays et veut .se fixer ici. Il voudrait savoir de moi s’il doit accepter les offres de la «Deutsche Bank» — pour 158 NOTE POLITICE - 1917 sau aceea făcută de «Disconto», rivala sa. Are haz, însă e caracteristic. 5 Octombre. — Alaltăeri, Ledebur a spus lui Stirbey — această știre din sursă austriacă pare a nu fi o sim- plă vorbă de complezență — că împăratul nu se aștepta de loc să mtâ nească la Cernavoda pe Regele Ferdinand al Bulgariei și că această întâlnire afară din program l-a plictisit. Astăzi Tzigara îmi confirmă că împăratul, care trebuia să vadă săpăturile archeologice din Dobrogea, aflând că Țarul îl aștepta—și încă cu un dejun, în tim- pul căruia ar fi toastat «pe pământul Dobrogei liberate» —s?a grăbit să se oprească în mijlocul Dunărei și să nu sosească la Cernavoda decât pentru a schimba un salut și a trece renede înainte pentru a nu eși din program. <'Și adaogă Tzigara, împăratul a dejunat în trenul său !a Fetești, iar celălalt și-a înghițit singur dejunul». De a/tfel Moos, în congediu pentru 48 ore, îmi spune că Ferdinand a vizitat Constanța, dându-se drept suveran ■ 1 -me^tni ținut însă, adaogă Moos : «Acești murdari apres la guerre — ou de la «Disconto», sa rivale, C’est amu- sânt, mais caracteristique. 5 octobre. — Avant-hier Ledebur a dit ă Stirbey — cette source autrichienne garantit que c’est pas un propos de com- plaisance — que l’Empereur ne s’attendait pas du tout â voir â Cernavoda le Roi de Bulgarie et que cette rencontre, qui n’etait pas dans le programme, l’a ennuye. — Aujourd’hui, Tzigara me confirme que 1’Empereur, qui devait voir les fouilles archeologiques de Dobrogea, ayant appris que le Tzar l’attendait — et encore avec un dejeuner au cours du- quel il aurait toaste «sur le sol de la Dobrogea delivree», s’est empresse de s’arreter en plein Danube et de n’arriver â Cer- navoda que pour echanger un salut et filer pour ne pas de- ranger le programme. Et, ajoute Tzigara, l’Empereur a de- îf'nre d^ns son tram ă Fetești et l’autre a avale seul son de- jeuner. D’ailleurs Moos, en conge pour 48 h., me dit que Fer- dinand a visate Constantza et s’y est montre en souverain du pays, mais, ajoute Moos : «Ces sales sauvages n’auront ja- NOTE POLITICE — 1917 159 sălbatici nu vor avea niciodată Dobrogea. Chiar de cu- rând, a avut loc schimb de focuri între Germani și Bul- gari în Dobrogea. Cari sunt proiectele militare ? Unii cred, că se pre- pară atacul în contra Moldovei. Moos îmi spune că acest atac s’ar face prin partea de jos a Dunării, unde, mă încredințează dânsul, două corpuri de armată germane au sosit. De altminteri, se observă tipuri de militari proaspeți, și dela Ploești mi se anunță că acolo de ase- menea e o mișcare continuă de soldați. Moos adaogă: «Pe Șiret s’a pierdut 30.000 oameni. Generalul ucis era W urtembergez». ■— Ostaticii, aleși cu îngrijire, cu discernământul (?) care se știe, au fost înștiințați că în ziua de 20 Oct. vor fi expediați în Moldova. In ordinul trimis lui Pake se menționa ca ei să aibă proviziuni pentru 5 zile—plăcut voiaj !—bani și îmbrăcăminte de iarnă. Printre cei din- tâi deportați, Băicoianu dela Banca Națională. — Oscar Kiriacescu întrebând pe Nenițescu asupra numirii lui Wachmann, i-a răspuns : «Am apucat să promit lui Carp că-i voiu da delegație să gireze în locul lui Băicoianu, cât timp va fi împiedicat dela serviciu». Și, pentru ca mais la Dobrogea- Encore recemment il y a eu coups de fu- sils entre Allemands et Bulgares en Dobrogea». Quels sont les projets militaires? Les unspensent que l’at- tnoue sur la Moldavie se prepare; Moos me dit que ce serait alors par le bas Danube, ou, me confie-t-il, deux corps d’armee, allemands sont arrives. D’ailleurs, il y a des types miliitaires nouveaux et de Ploesti on m’annonce que lâ aussi il y a grand va-et-vient de soldats. — Du meme: on a perdu 30.000 hommes sur le Sereth, Le general tue etait wurtembergeois. Les otages, tries sur le volet, avec le discernement (?) que l’on sait, ont ete avertis que le 20 octobre on les expe- diait en Moldavie- Sur l’ordre envoye â Pake, il etait dit qu’il fallait emporter les provisions pour 5 jours — agreable voyage — et se munir d’argent et de vetements d’hiver. Parmi les premiers deportes, Baicoyanu de la Banque Na- ționale. Or, Kiriacescu Oscar ayant interroge Nenițescu au sujet de la nomination de Wachmann, Nenițescu lui a dit: «am apucat să promit lui Carp că-i voi da delegație să gireze 160 NOTE POLITICE — 1917 delegația să fie mai lungă, se expediază Băicoianu în. Bulgaria! E rușinos,! Pe de altă parte, Lupu se laudă, că a obținut ca Emil Petrescu să rămână la București; pe când Băicoianu, care e mai puțin periculos, este exilat! — La dejun, Austriacii: Col. v. Kontz, Konradsheim și Czurczin. Toți foarte încântați de succesul lui Czernin.. Czernin a vorbit Miercuri la Budapesta la prânzul oferit de Weckerle, președintele consiliului. El a desvol- tat cu dibăcie teza de răspuns Papei, însă fraza finală este cea mai bună: «Noi întindem mâna, dar ea nu va rămâne mult timp în aer; anul viitor, vom fi și mai tari și atunci condițiunile noastre vor fi schimbate». — N’am avut «Pester Lloyd» dela 1 Oct. Ciorăneanu îmi spune că Appony a pronunțat la Cluj un discurs, în care ar fi spus că niciodată Ungaria nu va admite o ali- anță a României cu Austria și că dânsa va reclama o rec- tificare de frontiere ca să fie la adăpost de vreo altă invaziune. 6 Octombre. — Atacul englez a trebuit să fie foarte în locul lui Băicoianu cât timp va fi împedicat de la serviciu» — et pour1 que la delegation soit plus longue, on expedie Bai- coyanu en Bulgarie. C’est ignoble ! D’ailleurs Lupu se vante d’avoir obtenu qu’Emile Petrescu restât â Bucarest, tandis que Baicoyanu, qui est de moins bonne prise, est exile! Eu â dejeuner les Autrichiens: Col. von Kontz, Konrads- heim et Czurczin. Tous tres heureux du succes de Czernin. Czernin a parle mercredi â Budapest au dîner offert par Weckerle, le president du conseil. 11 a developpe adroitement la these de la reponse au Pape, mais la phrase finale est la meilleure: «Nous tendons la main, mais elle ne restera pas Ion Hemrs en l’air; Fannee prochaine nous serons plus forts encore et alors nos conditions changeront». Nous n’avons pas eu le «Pester Lloyd» du 1-er octobre. Ciorăneanu me dit qu’Appony a prononce â Koloswar un discours dans lequel il aurait dit que jamais la Hongrie ne souffrira une alliance de la Roumanie avec FAutriche et qu’elle reclamera une rectification de frontieres poui’ etre ă l’abri d’une autre invasion. (V. notes 7 oct.). 6 octobre. — L’attaque anglaise doit avoir ete trds vio- NOTE POLITICE 1917 161 violent; 11 diviziuni angajate. A fost însă respins și co- municatul de astăzi dă rezultatul ca o victorie serioasă, — Stoian pretinde că Lupu Kostake ar fi cerut ca frații Noica să verse 200.000 lei «pentru sărăci» dacă voesc să scape de deportarea în Bulgaria. In cele din urmă, tariful ar fi scăzut la o sută de mii. Frații Noica au istorisit acest șantaj lui Goetz, care așteaptă întoarce- rea lui Hentsch pentru a face scandal. Aceste indiscre- țiuni au fost date la lumină de d-na B... dela Piatra. La Crucea Roșie, d-na Sevescu ne spune că, într’adevărj, a- ceastă doamnă are atâta influență asupra medicului ge- neral, încât el se gândește, după războiu, să se fixeze în România. Din unele vorbe schimbate la Club, apoi din câteva rânduri ale lui Stirbey care se plânge de atitudinea du- bioasă a lui Lupu vis-a-vis de Ștefan Plessia, — e clar pentru mine că Lupu ia o parte activă la internarea unor persoane ca ostatici. 7 Octombre. -— Deși zi de sărbătoare, Dobrovici a venit dis de dimineață. Afacerea ostaticilor a pus în mișcare pe toată lumea. Se știe că Lupu e vârât până în gât și se cere in- lente, 11 divisions engagees. Elle a echoue et le bulletin de ce matin doime ce resultat comme une victoire s6rieuse. Stoian pretend que Lupu Kostake aurait exige que les freres Noica donnent 200.000 lei «pour les pauvres» s’ils veu- ]ent echapper â la transportation en Bulgarie. On aurait fini par baisser le tarif â cent miile. Les Noica ont raconte ce chantage â Goetz, qui attend le retour de Hentsch pour faire du scandale. Ces indiscretions ont ete commises par M-me Blancfort de Piatra. A la Croix Rouge, M-me Sevescu nous dit qu’effectivement cette dame regne â tel point sur le coeur du brave General-Arzt, qu’il songe, apres la guerre, â pren- dre sa retrăite et ă se fixeri en Roumanie. Des propos tenus ce soir au Club (Lupu a dit qu’il avait sauve Simionescu et Christof !) et un billct de Stirbey qui a â se plaindre de l’attitude douteu.se de Lupu vis-â-vis de St. Plessia, il est clair pour moi que Lupu prend une part active ă l’internement de certaines personnes comme otagesî 7 octobre. — Quoique ce fut jour de fete, Dobrovici est venii de grand matin. L’affaire des otages excite tout le 11 162 NOTE POLITICE - 1917 tervenția mea. Explic lui Dobrovici, cum sunt lăsat de o parte și în imposibilitate de a da o părere sau de a obține un rezultat. Cu această ocaziune, Dobrovici îmi spune cât de mult l-a uimit ostilitatea ce manifestă Lupu față de tot ce mă atinge. Astfel: în afacerea «Viața», el a lucrat cu totul contrariu de ceea ce ași fi voit să fac, pentru că : «d. Marghiloman vrea să-și pună oamenii lui». A avut chiar îndrăsneala să spuie îanintea lui Do- brovici, ofițerului german dela interne : «d. Marghilo- man vrea să facă politică chiar cu pâinea!» — Din «l’Echo de Bulgarie» poți avea o ideie mai exactă de ce s’a petrecut la Cluj (v. 5 Oct.). Ședința comitetului Transilvaniei sub președinția contelui Bethlen. Au vorbit miniștrii Apponyi și Boeldis. In darea de seamă se găsesc rezoluțiile votate : 1) Nici o legătură între Austria și România ; 2) Rectificarea frontierei; 3) Popularea zonei-frontiere cu Secuii gră- niceri. Administrația germană confiscând jurnalele cari moncle; on sait que Lupu Kostake y est fourre jusqu’au cou et Fon reclame mon intervention. J’explique â Dobrovici combien je suis battu en breche et dans l’impossibilite de donner un avis ou d’obtenir un resultat. Lă-dessus Dobrovici me dit combien il >a ete etonne de rencontrer de Fhostilite chez Lupu, contre tont ce qui me touche. Dans Faffaire de la «Viata», il a pris le contrepied de ce que je veux faire, par- ce que «Domnul Marghiloman vrea să-și pue oamenii lui». II a eu meme le toupet de dire devant Dobrovici ă F officier allemand qui est â l’Interieur: «Mr. Marghiloman veut faire de la politique meme avec le pain». Par F«E-cho- de Bulgarie» on a une idee plus exacte de ce qui s’est passe ă Cluj (V. 5 oct.). Seance du comite de la Transylvanie sous la presidence du comte Bethlen; ont parle les ministres Appony et Boeldis. Dans la forme enveloppee du compte-rendu on retrouve encore le fond des resolutlons votees: 1) Pas de lien lentre l’Autriohe et la Roumaniie par la forme du gouvemement; 2) Rectification frontiere ; 3) Peuplement de la zone-frontiere par la population de Szekely —- «les grăniceri». L’administration allemande ayant confisque les journaux NOTE POLITICE — 1917 163 publicau darea de seamă exactă, dovedește ea că nu îm- părtășește aceste vederi ? Tot dela Dobrovici știu că s’a încercat să. numească pe Donescu în consiliul municipal. — Războinicul Brancovan se află la Evian, bravând — după cum scrie Stirbey — submarinele din lacul Ge- neva ! E născut în 1875. In toate țările aflate în război, oamenii de 42 de ani simt pe front. Singuri înflăcărații noștri naționaliști sunt în vilegiatură în Elveția! 8 Octombre. — Tragedia cu ostaticii continuă.—Con- silierul Antoniade, care se recunoaște culpabil numai de a fi publicat un studiu «filosofic» în contra exclusivis- mului științei germane, n’a găsit la Lupu Kostake decât minciună și fățărnicie. Este un țipăt general. Tzigara îmi spune că Lupu răspândește svonul că listele au fost făcute de el (Tzigara). Prefectul alergase la lelkmann pentru Bogdan-Duică, Motru și Antoniade. Era convenit că Tzigara va fi convocat la conferință pentru apărarea acestor trei: plecând, imediat Lupu a încheiat lista «en tete-â-tete» cu colonelul și nu a scos din ea decât pe Emil Petrescu. — Altă comedie desgustătoare cu catedrele la facul- tatea de medicină. D-rul Antoniu îmi povestește cum, chemat de Crivătzț!!), care a început prin a-i așterne că Senat, Cameră și guvern sunt înlocuite prin consiliul permanent (Sihleanu, Onciu, Crivătz) și că ce fac ei, este definitiv făcut pentru regenerarea Universității; iar pe urmă, i-a spus că de catedra de neurologie nu este de vorbit, «pentru că este poruncă !» iar clacă vrea să-și aleagă, îi pune la dispoziție ori o clinică infantilă, ori o donnant le compte-rendu exact, prouve-t-elle qu’elle ne par- tage pas ces vues? Toujours par Dobrovici je sais qu’on a voulu lui fourrer Donescu dans le conseil municipal! Le guerrier Brancovan est ă Evian, bravant, comme l’ecrit G. Stirbey, les sous-marins du lac de Geneve ! Brancovan est ne en 1875: dans tous les pays en guerre, les hommes de 42 ans sont sur le front, seuls nos fougueux na- tionalistes font de la. villegiature en Suisse! 164 NOTE POLITICE — 1917 catedră de terapeutică, ori cursul de anatomie... totul în fine, afară de specialitatea lui: «Chasse Gardee» pentru Zaplatka !... 9 Octombre. — Peste tot se vorbește că, în acest mo- ment, nu se mai întreprinde nimic contra Moldovei. Tzi- gara pretinde că Mackensen însuși a declarat aceasta, Sâmbătă, lui Lupu. — De altă parte, Volanka îmi con- firmă că, foarte probabil, va începe o ofensivă cu for- țe mari în Italia : e singura țară care n’a fost pedepsită pentru defecțiunea ei și apoi, o victorie austro-germană ar provoca, ca în Rusia, o revoluțiune generală. Inci- dentele din Nordul Italiei dovedesc că terenul este pre- parat. — Dela Bellow și Horstmann aflu — căci «Pester Lloyd» a fost oprit, — că în Reichstag, la Berlin, au avut loc scene penibile. Vice-cancelarul Helfferich a părăsit banca în mijlocul unui discurs și ministrul de război a fost adus să bată în retragere pentru un lapsus... «poporul meu» ce ar fi pronunțat. De Bellow și Horst- mann au găsit vrednică de milă atitudinea lui Helf- ferich și d. de Bellow, când a fost ultima dată la Berlin, l-a regăsit nervos, obosit și în adevăr «Kaput». (v. 10 Octombre). 9 octobre. — De toutes parts il revient qu’on n’entrepren- dra rien en ce moment contre la Moldavi©; Tzigara pretend que Mackensen l’a meme dit, samedi, â Lupu Kostake, lors- qu’il l’a rețu. D’autre part Volanka me confirme que tres probablement on attaquera en forces l’Italie ; c’est le pays seul qui n’a pas ete puni de sa defection et puis une victoire austro-allemande provoquerait, comme en Russie, la revolu- tion generale. Les incidents du nord de l’Italie prouvent que le terrain est tout prepare. Par Bellow et Horstmann j’apprends — car le «Pester Lloyd» a ete empeche — qu’il y a eul au Reichstag â Berlin des scenes penibles. Le vice-chancelier Helfferich a quitte son banc au milieu d’un discours et le ministre de la guerre s’est fortement fait ramasser pour un lapsus... «mon peuple» aurait-il dit. Ces Messieurs trouvaient piteuse l’attitude de Helfferich et Mr. de Bellow, â sa derniere visite Berlin, l’avait retrouve nerveux, fatigue, vraiment «kaput». (V. 10 octobre. NOTE POLITICE - 1917 165 10 Octombre. — Nenițescu și d-ra Sekulici emisese prin presă ideia unui pelerinaj la Curtea-de-Argeș. Lupu Kostake le-a furat această ideie și a organizat un pa- rastas oficial, pentru care s’a trimis invitațiuni la toate corpurile constituite, finanțe, etc. Lupu spunea la dub că a cheltuit peste 10.000 lei cu preparativele. Feldma- reșalul se va duce în cursul zilei la Curtea-de-Argeș, spre a depune o coroană. Am pus să se oficieze pentru Crucea Roșie un pa- rastas la Domnița Bălașa. Hotărârea fiind luată în ul- timul moment (4 ore), abia am avut timp a face câte- va comunicări ; însă întreaga societate era acolo. Aus- triacii au făcut o manifestație spontanee care trebuie să aibă un înțeles : Sosind, văd la intrare un grup de vreo 12 ofițeri austriaci în ținută, cu col. von Kontz în caip. Mergând să-1 salut, îl întreb, fiindcă nu făcu- sem nici o invitație și nota în jurnale apăruse abia azi dimineață : «Ce ocaziune vă reunește aici ?» — «Crucea Roșie dispunând a se face un parastas, am crezut de a 10 octobre. — Jour anniversaii^e de la mort du Roi Carol. Nenițescu et M-elle Sekulici avaient pris date par la presse pour leur| idee favorite du, pelerinage ă Curtea de Argeș ; Lupu Kostake la leur a chippee et c’est lui qui a organise un parastas officiel, pour lequel on a lance des invitations ă tous les corps constitues, finances, etc. Lupu disait au Club avoir deja depense 10.000 fr. en preparat ifs. Le Feldmarechal doit au cours de la journee se rendre â Curtea de Argeș et y deposer une couronne. J’ai fait officier pour la Croix Rouge un parastas ă Doamna Balasa; decide hier en dernier minute (4 h-), j’ai ă peine eu le temps de faire quelques Communications. Mais tonte la societe etait lâ. Les Autrichiens se sont Uvres â une manifestation spon- tannee qui doit avoir des dessous. En arrivant, je trouve devant la grille une douzaine d’officiers autrichiens, en te- nue, avec le colonel von Kontz en tete. En allant le saluer, je lui demande, naturellement, n’ayant fait aucune invitation et la note dans les journaux ayant păru ă peine ce matin : «Quelle occasion vous reunit ici î — Lui : «La Croix Rouge faisant celebrer une messe, nous nous faisons un devoir d’y 166 NOTE POLITICE - 1917 noastră datorie de a asista și așteptăm și pe general». Câteva minute în urmă a sosit și generalul von Sentlen și cu toții în procesiune au luat apoi loc în biserică lângă noi. — Știu că Lupu a invitat pe maiorul Heitz și poate și pe alții. Probabil că grupul austriac a ținut să facă o manifestare care a fost foarte simpatică, pe cât a fost de spontanee. Insă sunt sigur că lucrul acesta va face puțin sgomotț în public. Generalul, foarte politicos, fă- când cunoștință cu minQ, a avut grija să mă anunțe că mi-a acordat liberarea lui Turbure, prizonier la Plau. întrebarea mea lui Kontz putea să pară naivă, dacă biserica nar fi fost cuprinsă azi într’un mare lazaret german. — Căpitanul Grigorescu, ofițer din prima grupă dela Crefeld, a fost numit șef de birou la primărie; dându-și demisia, a fost imediat arestat și transportat în lagărul de prizonieri. Intre timp i-am furnizat îmbrăcăminte de la Crucea-Roșie și cu ocaziunea aceasta mi-a spus că se întorcea de pe front — frontul german —, că dânsul și camarazii săi aveau 20 lei pe zi și că făceau «popotă deosebit», căci «așa a fost recomandația col. Sturdza». assisten et nous attendons le general». Quelques instants apres, le general von Sentler etant arrive, ces Messieurs sont entres en procession et ont pris place dans le choeur ă cote de nous. — Je sais que Lupu a invite le major Heitz, d’autres aussi peut-etre* Probablement que le groupe autri- cbien a tenu ă faire une manifestation. Elle est tres aimable, etant donne sa spontaneite, mais je suis sur qu’il y aura du bruit dans Landerneau. Le general, tres cou'rtois, en fai- sant ma connaissance, a eu soin de m’annoncer qu’il m’avait accorde la liberation de Turbure, prissonier ă Plau. Ma question â Kontz devait paraître naive si l’eglise n’etait englobee aujourdTiui dans un grand lazaret allemand. Le capitaine Grigorescu, officier de la premiere fournee de Crefeld, avait ete nomme chef de Bureau ă la Mairie ; ayant donne sa demission, on l’a de suite arrete et conduit au câmp de prisonniers. Entre temps je Favais nippe ă la Croix Rouge et ă cette occasion il m’avait dit qu’il revenait du front (front allemand), que lui et ses camarades avaient eu 20 lei par jour et qu’ils faisaient «popote â part» — car «telle avait ete la recommandation du colonel Sturdza». —• NOTE POLITICE — 1917 167 Am înțeles că Germanii refuzase să-i primească la po- pota lor. Acest ofițer, adresându-se lui Mavrojany, i-a spus că fusese trimis pe front pentru a spiona îm- preună cu alți nouă ofițeri desemnați de Sturdza. Ei au format două echipe : una la Focșani și alta la Nă- moloasa. După ce și-au terminat însărcinarea, acum își bat joc de ei... Dânsul a părăsit slujba pentru că gradul său de maior «avansat pe câmpul de luptă» — și el ca și Ghițescu! — i-ar da drept la un tratament su- perior și acum d. Lupu Kostake pune să-l aresteze ? !.. Va reclama la Komandatură și roagă pe Mavrojany să transmită... Mavrojany refuză să se amestece în aseme- nea chestiuni. Această organizare de dezerțiune mili- tară și participarea la alcătuirea listei ostaticilor va apăsa greu asupra numelui lui Lupu Kostake ! — In «Neue Freie Presse» dare de seamă amănum țită despre ședința Parlamentului din Berlin. Prin Can- celar se interpela Tirpitz «întemeetorul lui «Vaterland- Partei» și marele agitator de război. în vederea cuce- ririlor și măririi teritoriului. Interpelarea era privitoare J’avais compris que les Allemands avaient refuse de les re- cevoir â leurs tables. Ce capitaine a interpelle vivement Ma- vrojany: il avait ete envoye sur le front pour espionner avec les neufs autres officiers designes par lui; ils avaient forme deux equipes, l’une ă Focșani, l’autre ă Nomoloasa; apres avoir termine leur besogne, on se moque maintenant d’eux; il a lâche son emploi parceque son grade de major «avance sur le champ de bataille» — (lui aussi comme Chitescu) lui don nai t droit ă un traitement superi eur et maintenant Mr. Lupu Kostake le fait arreter (? !) — II va reclamei* aupres de la Kommandantiir et il prie Mavrojany de transmettre... Ma- vrojany decline proprement de se meler en quoi que ce soit. Cette organisation de desertion militaire et la partici- pation â la constitution de la liste des otages pesera lourd sur le nom de Lupu Kostake. ______ Dans la «Neue Freie Presse» compte-rendu detaille de la seance du Parlement Berlin. A travers le chancelier on in - terpellait Tirpitz, le fondateur du «Vaterland-Partei» et le grand agitateur de la guerre en vue de conquetes et d’agran- dissements. Du meme coup interpellation sur ragitation con- 168 NOTE POLITICE — 1917 la agitațiunea contra scopurilor pacifice ale Reichstagu- lui, întreținută în armată prin cuvântările ținute solda- ților sub pretext de «Aufklărung in der Armee», ceeace explică prezența la tribună a neîndemânatecului general von Stein. In fond, cancelarul e atacat pentrucă, înrăs* punsul său către Papa, a dat adeziunea sa la moțiunea pacifistă a Parlamentului, votată chiar dela redeschi- derea Reichstagului. Landsberg, care luase inițiativa, a fost foarte mult susținut de cei din stânga. A doua zi, prin intervenția cancelarului și a lui von Kuhlmann, incidentul a fost aplanat (v. 13 Oct.). — Poftit la prânz la colonelul von Kontz, d-na de Kontz fiind în trecere la București. Printre invitați, generalul Sentler. 11 Octombre. — La dejun, Tzigara, căpitan Volk- mann (14 ani în Africa la Kamerun), ajutor-comandant al cetății București, și căpitanul de cavalerie Rume- Un, care e însărcinat cu serviciul de aprovizionare la București. Când acești ofițeri vorbesc între ei, se poate vedea cât de mult au a lupta împotriva ramolismentului unor ofițeri superiori ca generalul Koch, căruia i se dă tre les buts pacifiques du Reichstag, entretenue dans l’armee par les preches qu’on tient aux soldats, sous le pretexte de «Aufklărung in der Armee», — ce qui explique la presence â la tribunei du maladroit general von Stein. Au fond, le Chancelier est attaque paroeque dans sa reponse au Pape il a marque son adhesion ă la motion pacifiste du Parlement votee des la rentree du Reichstag. Landsberg, qui a attache le grelot, a ete tres soutenu par les gauches. Le lendemain, sur intcrvention du Chancelier et de von Kuhlmann, l’incident a ete aplane (V. 13 oct.)- Dîne, sur invitation, chez le colonel von Kontz, Madame de Kontz etant de passage ă Buca rest. Le general Sentler par mi les invites. 11 octobre. — Eu ă dejeuner, avec Tzigara, le cap. Volk- mann (14 ans d’Afrique au Kameroun), deuxieme comman’ dant de la «Festung-Bucarest» et le Rittmeister Rumelin, qui est charge du service d’approvisionnement de Bucarest. Quand ces officiers causent, en confianee, on voit chez eux combien ils ont â lutter conte le gagaîsme de certains su- perieurs, comme le general Koch, a qui on fait signer ce que NOTE POLITICE — 1917 169 să iscălească tot ce vor cei dimprejurul lui; și cum ei ar dori să facă să cadă toate piedicile militare pen- tru a aduce servicii populațiunii. Volkmann a confirmat întârzierea impusă pe Dunăre călătoriei împăratului pentru a evita o întâlnire cu Tarul Ferdinand la Cer> navodă. Căpitanul austriac Francke, care comandă flotila Dunării și în acelaș timp și yachtul, m’a asigurat cu toate acestea că, după intinerariul său, ar fi trebuit să sosească la 4 ore și nu la 2 ore, după cum credea mare- șalul, dar că a survenit un accident la puntea de tre- cere cu piciorul, care a motivat astfel o oprire de 35—45 minute. Francke ne mai spune că țarul Ferdinand, pășind pe punte, ar fi zis : «Iată ce au cucerit copiii mei». îm- păratul ar fi rectificat: «Nu, aceasta se datorește floti- lei austriace și soldaților mei». Vorbim despre aceste incidente cu Volkmann, care n’a tăgăduit că muzica germană a intonat mai întâi imnul bulgar, ceeace însemna că Tarul era oaspetele Ger- maniei și apoi ne spune: — «Pot să vă asigur de un lucru: voim o Românie puternică la Dunăre». l'entourage veut, et combien ils sout desireux de faire tom- ber les barrieres militaires, pour rendre service â la popu- lati on. Volkmann a confirme le retard impose sur le Danube au voyage de l’Empereur pour. eviter un etalage du Tzar Ferdi- nand â Cernavoda- Le cap. autrichien Francke, qui a la flo- tilie du Danube et qui oommandait le yaeht, m’a assure pour- tant que selon son intineraire, on devait arriver â 4 h. et non pas â 2 h., comme le mareohal le croyait, mais qu’il avait eu un accident de passerelle qui avait motive 35 ă 40 minutes de stopage. Du meme Francke, le Tzar Ferdinand montrant le pont aurait dit: «Voilă ce que mes enfants ont conquis». L’Enipe- reur aurait rectifie: «Non pas, c’est la flotille autrichienne et mes soldats». Nous causons de oes incldents avec Volkmann, qui n’a pas nie que la musique allemande a joue d’abord l’hymne bulgare, ce qui voulait dire que c’est le Tzar qui etait; 1’liote de l’Allemagne, et il nous dit: «Je puis vous assurer d’une seule chose, nous voulons une Roumanie forte, sur le Danube!» 170 NOTE POLITICE — 1917 Volkmann nu este îngăduitor pentru colonelul von Stoltzenberg, care «oprea cu brutalitate pe ofițeri de a frequenta femeile române, atunci când dânsul mergea în toate serile să ia ceaiul la d-na Bibescu». Dar citează următorul fapt, care îi face cinste lui Stoltzenberg: dela început găsind pe Nicu L. Kostake și pe Victor Bel- diman instalați la minister, întrebă: «Dar cum se face că nu sunteți pe front ?» Unul răspunde : «N’am putut să-mi găsesc regimentul». Iar celălalt: «Sosind din străi- nătate, n’am putut găsi pe nimeni la ministerul de răz- boiu !...» La aceste vorbe, colonelul : «La noi, asta se cliiamă altfel !». 12 Octombre. — O tristă știre : Comunicatul anunță că Rușii au bombardat Brăila și că bateriile germane au luat Galații sub focul lor ! Biata țară !... — Jurnalele dau pe larg darea de seamă a cere- moniei dela Curtea-de-Argeș, reproducând discursul rostit la dejun de Lupu Kostake. Censura a suprimat fraza finală «România va trăi la gurile Dunării». Or, e inadmisibil ca Lupu să fi vorbit și să fi cerut d-lui Dragomir Dumitrescu să țină un discurs fără autoriza- Volkmann n’est pas tendre pour le colonei von Stoltzen- berg’ qui «defendait brutalement aux officiers de frequenter les femmes roumaines, alors que lui allait tous les soirs prendre son the chez la Princesse Marthe Bibesco», — mais il cite le trăit suivant â son honneur: des les premiers in- stants, il trouve Nicu L. Kostake et Victor Beldimano instal- les au Ministere. «Mais comment n’etes vous pas au front?» leur, demande-t-il. L’un repond: Je n’a i pas pu rejoindre mon regiment; l’autre: Arrive de l’etranger, jc n < i plus trouve personne au Ministere de la Guerre. Sur ce, le colonel: «Chez nous, cela s’appelle d’un autre nom». 12 octobre. — Triste nouvelle. Le communique annonce que les Russes ont bombarde Braila et que les batteries alle- mandes ont pris Galatz sous leur feu. Pauvre pays Les journaux donnent le compte-rendu de la ceremonie de Curtea de Argeș, en reproduisant le discours prononce â dejeuner par Lupu Kostake; la censure* a supprime la phrase finale: «România va trăi la gurile Dunărei». Or, il est inadmissible que Lupu ait parle, qu’il ait demande la veille ă Dragomir Dumitrescu de tenir un discours, sans autorisa- NOTE POLITICE - 1917 171 rea autorităților, fără aprobarea censurii. A scoate clin discurs singura frază cu caracter politic, când o sută de persoane au auzit-o, e cu mult mai grav decât dacă n’ar fi spus nimic. Mareșalul, — deși oarecum neinvitat — a apărut în ținută, cu cască și cu bastonul de mareșal în mână. Austriacii fiind omiși — atunci când Heitz și ofițerii «de legătură» în minister erau formal invitați —, se înțelege de ce au manifestat la Domnița Bălașa. — Am văzut pe un biet domn Sotir, cardiac și dia^ beție care, fără să fi făcut politică, nici închis ca osta- tic, este pus deodată pe listă de a fi trimis în Dobro- gea. Și el și J. Pessiacov mi-afirmă că șeful de poliție din Craiova le-a spus că el nu face altceva decât să execute ce s’a hotărât de comisiunea prezidată de pre- fectul Cernătescu. Aceasta e încă o dovadă de servi- ciul oribil îndeplinit de autoritățile noastre de a de- semna pe acei cari trebue arestați și transportați. Stir- bey, din convorbirea cu Lupu, a rămas cu impresia că Cernătescu și Lupu au scris pe listă pe cei doi Plessea: 68 și 70 ani. tion des autorites, sans approbation de la censure. Retran- eher du speech la seule phrase â portee politique, quand cent personnes 1’ont entendue, c’est plus grave que de n’avoir rien dit du tout. Le Marechal, quoi que soi-disant pas invite, a păru en tenue, casque et le bâton de Marechal â la main. Les Autrichiens ayant ete omis, — alors que tout au moins Heitz et les officiers «de liaison» dans les Ministeres etaient formellement convies, — on comprend qu’ils aient manifeste ă Doamna Balașa. Vu un pauvre Monsieur Sotir, cardiaque et diabetique qui, sans jamais avoir fait de politiquei ni arrete comme otage, est subitement designe pour le voyage en Dobrogea. Et lui, et J. Pessiacov m’affirment que le chef de police de Craiova leur a dit qu’il ne fait qu’executer ce qui a ete decide par une commission presidee par le prefet Cernătescu. C’est encore une preuve de la besogne atroce accomplie par nes autorites : de pourvoir elles â la designation de ceux qu’on arrete et qu’on transporte. Stirbey, de sa conversation avec Lupu, est revenu avec la persuassion que c’est Cerna- tescu et Lupu qui ont designe les deux Plessia,—68et70. ans. 172 NOTE POLITICE — 1917 13 Octombre. — Avem textul exact al discursului ministrului afacerilor străine pronunțat la 9 Octombre. — Foarte concis, foarte mușcător, potolit în preciză- rile sale, acest discurs a făcut o lumină complectă. Este singurul discurs politic care s’a ținut dela schimbarea regimului în Germania. împreună cu discursul lui Czer- nin, pe care d. de Kuhlmann a avut bunul gând de a-1 lăuda, aceste două discursuri alcătuesc un program din care nu prea lasă mult câmp pentru Antanta. Pentru mine rezultă, din suma de idei emise, că Germania nu ridică pretențiuni asupra Belgiei și că Alsacia-Lorena, lăsată ca singurul punct determinant al războiului, nu mai poate fi, desigur, suficient pentru a justifica răz- boiul în ochii Englezilor. Fraza politică, «politica strei- nă nu poate da rezultate decât dacă e de acord cu sentimentul întregului popor german», este fără în-> doială consacrarea înfrângerii partidului Alt-Deutsch sau Vaterland. Un glumeț Român spunea eri: Dar partidul lui Carp e bătut la Berlin ! — Incidentul dela Curtea-de-Argeș e subiectul ge- 13 octobre. — Nous avons le texte exact du discours du Ministre des Affaires Etrangeros prononce le 9 octobre. Tres concis, tres mordant, calme dans ses precisions, ce discours a fait lumiere complete. 11 est le seul discours politique qu’on ait prononce depuis le changement de regime en AHemagne. Avec le discours de Czernin, que Mr. de Kuhlmann a eu le bon esprit de louer, cela fait un couple de programmes qui ne laissent pas beaucoup de champ â l’Entente. 11 resulte, pour moi. de l’ensamble de ce qui ete dit, que l’Allemagne. n’eleve pas de pretention sur la Belgique ; et l’Alsace-Lorrai- ne, laissee comme seul enjeu de la guerre, ne peut certaine- ment plus suffire pour justifier la guerre aux yeux des An- glais. La phrase politique «la politique etrangere ne peut donner des resnltats que si elle est d’accord avec le sentiment des grandes masses du peuple allemand» — est certainement la consecration de la deroute du parti Alt-Deutsch ou du Vaterland. Un humoriste roumain a meme dit hier: Mais le parti de Mr. Carp est battu ă Berlin! La gaffe de Curtea de Argeș, tel est le sujet general de NOTE POLITICE — 1917 173 neral de conversație. Feldmareșalul era invitat; la mij- locul slujbei, când trebuia să înceapă parastasul, Lupu Kostake a eșit cu capul gol înaintea Mareșalului care se afla în Palatul Episcopal, unde aștepta momentul să intre. Austriacii nici nu fuseseră avizați. După spusele lui Ledebur, Germanii sunt furioși de stângăcia lui Lupu, stângăcie care are aerul unei manifestațiuni con- tra Austriei. T. Nica, de loc binevoitor pentru Lupu: mentali- tate de subprefect... minciună moldovenească, etc. — îmi spune că ceeace s’a petrecut a fost un scandal și că vecinul său a plâns când a auzit pe Episcop rugân- du-se, la parastasul Regelui Carol, pentru sănătatea au- torităților germane. 14 Octombre. — împăratul este la Sofia împreună cu ministrul afacerilor străine. Pentru cercurile de aci, — după întrevederea recentă dela Cernavoda — aceasta este o mare surpriză. Recepțiune entuziastă. Discursuri călduroase. Pentru noi, se pare că s’a insistat prea mult asupra «unității tutulor Bulgarilor». Cei doi suverani pleacă împreună pe front (evident balcanic). la conversation. Le Feldmarechal a ete invite; au milieiu du service, quand devait commencer le parastas, Lupu Kostake est sorti nue tete au devant du Marechal qu’on est alle cher- cher dans le Palais Episcopal ou il attendait la minute de son entree. Et les Autrichiens n’en ont meme pas ete avises. Au dire de Ledebur, les Allemands sont furieux de la mala- dresse de Lupu qui ressemble bien ă une manifestation con- tre 1’Autriche. Th. Nica pas tandre pour Lupu, — «mentalitate de sub- prefect, minciună moldovenească, etc.», — me dit que tout a ete un seandale, et que son voisin a pleure quand il a enten- du l’Eveque porter, au parastas du Roi Carol, la sânte des autorites allemandes. 14 octobre. — L’Empereur est â Sofia avec son ministre des affaires etrangeres. Pour les eercles d’ici, — apres l’en- trevue si recente de Cernavoda —, c’est une grosse surprise. Reception enthousiaste. Discours tres chauds- Pour nous il semble qu’on a un peu trop insiste sur «l’unite de tous les Bulgares». Les deux Souverains partent ensemble sur le front (evi- demment balkanique). 174 NOTE POLITICE — 1917 — Prânz mare la Athenee Palace oferit de Feld- mareșal funcționarilor români. Cele două state-majore ale mareșalului și ale generalului von Tiilff. Tzigara găsește bizar ca niște băețandri ca Chercea, Caragiale, etc. să fie invitați. Lupu la dreapta mareșalului, V. Arion la stânga. Hinna așezat la dreapta lui Tiilff. Ne- nițescu s’a scuzat în ultimul moment pentru motiv de sănătate (?!). El petrece tot timpul la vie. Stă continuu îmbufnat. 15 Octombre. — Comunicatul anunță luarea insulei Oesel și Dagb la Nord. La Dagb n’a fost decât o lovitură simulată. Golful Riga e ocupat în întregime. Forțele germane au astfel drumul deschis spre Helsingfors în Finlanda care, în orice moment, se va putea revolta. Depeșile rusești spun că bateriile de coastă dela Oesel au fost reduse la tăcere de vasele de război germane. Dar flota rusă — Th. Rosetti — pentru prima oară dela război — foarte indignat contra incuriei și incapacității adminis- trației noastre. Se fură pretutindeni și e lipsă de toate. Grand dîner â l’Athenee-Palace offert par le Feildmare- chal aux fonctionnaires roumains. Les deux etats-majors du Marechal et du general von Tiilff. Tzigara trouve bizarre que les blanc-becs comme Caragiali, Chercea, etc. aient ete invites. Lupu droite du Feldmarechal, V. Arion gauche; Hinna n’avait que la droite de Tiilff. Nenițescu s’etait eixcuse en dernier instant pour raison de sânte (?); il passe tout son temps ă la vigne. II boude dans les grands prix. 15 octobre. — 'Communique annonce la prise de l’île d’Oesel et Dagb au Nord. Sur Dagb on n’avait fait qu’une feinte. C’est l’occupation en grand du go]fe de Riga. Les forces allemandes sont ainsi â mi-chemin de Helsingfors et de la Finlande. Cette derniere pourra se r'evolter definitive- ment quand cela lui chantera. La depeche russe dit que les batteries cotieres d’Oesel ont ete reduites au silence par les vaisseaux de guerre allemands. Et la flotte russe? Theodor Rosetti — pour la premiere fois depuis la guerre — tres indigne contre l’incurie et l’incapacite de notre admi- nistration. On voie partout et on manque de tout. Si Carp NOTE POLITICE — 1917 175 Dacă Carp s’a însărcinat să guverneze, atunci s’o facă. Parodia aceasta de guvern nu mai poate continua. — D. Horstmann a venit să-mi ceară o invitare pentru doi ofițeri: contele Hermersberg și căpitanul Has- perg. Vorbind despre incidentele dela Cur tea-de-Argeș, îmi spune că fraza lui Lupu asupra României la gurile Dunării nu figura în textul supus censurii. Dacă notez faptul acesta, e că Horstmann a adăogat: «nu e moment tul acum de a se creia noui dificultăți cu Bulgaria», împăratul a adus pe d. de Kiihlmann pentru că «sunt chestiuni foarte delicate». Pentru a-1 stimula la vorbă, spun : «Germania nu poate, dând Bulgariei Constanța, să-i concesioneze și monopolul drumului spre Constantinopol».—El îmi răs- punde: «In orice caz. portul Constanța și calea Cerna- voda-Constanța vor fi neutralizate». Nu prea mi-a plă- cut acest mod de a vedea. 16 Octombre. — 4 ore. Comitet pentru a decide ca să mă duc la Hentsch spre a cere să nu se deporteze ostaticii în Bulgaria. Am întrebat pe cei din comitet, dacă nu cred : 1) că populația nu e de loc apărată — s’est charge de gouverner, qu’il le fasse. La parodie du gou- vernement ne peut plus continuer. Mr. Horstmann est venu me demander une invitation pour deux officiers: le comte Hermersberg et le cap. Has- perg. En causant des incidents de Curtea de Argeș, il me dit que la phrase de Lupu sur la Roumanie aux bouches du Danube, ne se trouvait pas dans le texte soumis ă la cen- sure. Si je note le fait, c’est que Horstmann a ajoute: «Ce n’est pas en ce moment qu’on va se creer de nouvelles diffi- cultes avec la Bulgarie». L’Empereur a amene Mr. de KuhL mann parce qu’il y a «des questions tres delicatei ». Pour le pousser, je dis: «L’Allemagne ne peut, en donnant Constan- tza â la Bulgarie, lui conceder le monopole des routes me- nant ă Constantinople». — II me repond: «Dans tous les cas, le pont de Constantza et la route Cernavoda—Constantza seraient neutralises». (J’ai peu goute cette fa^on de voir). 16 octobre. — 4 h. Comite pouii decider que j’irai chez Hentsch pour demander qu’on ne deporte pas en Bulgarie les otages. J’ai demande ă ces Messieur.s s’ils ne croyaient pas: 1) que la population n’etait pas du tout defendue — ă tous les 176 NOTE POLITICE — 1917 în toate privințele — de guvernanții noștri; 2) că e de datoria partidului conservator să intervie. —■ Răspuns unanim afirmativ asupra primului punct. Asupra celui d’al doilea, Arion găsește că n’ar trebui să facem nimic fără a vorbi și cu Lupu... (refuz scurt) și că n’ar trebui să vorbesc în numele unui partid,... și alte nerozii. Veș- nic cu frica în sân !... Am scris, seara, în franțuzește, colonelului pentru a-i cere o întrevedere. De dimineață, vorbisem cu Horst- mann despre această chestiune și l-am întrebat dacă trebuie să văd pe Tiiiff sau pe Mackensen; m’a sfătuit să vorbesc lui Hentsch. Ziarele austriace raportează o declarațiune a partidului Vaterland, ca răspuns la declarațiunile lui Kuhlmann, relativ la revendicarea Belgiei. Marele a- miral Tirpitz nu se ține bătut de Reichstag. 17 Octombre, — Mare neliniște în public. Discursul dela Sofia este considerat ca implicând din partea Ger- maniei cedarea Dobrogei Bulgarilor. De foarte mult timp «l’Echo de Bulgarie» duce o campanie activă cu scopul de a stabili drepturile Bulgariei asupra Dobro- egards —- par nos gouvernants; 2) qu’il etait du devoir du parti conservateur d’intervenir. Reponse unanime affirmative sur 1-er point. Sur le second, Arion trouve qu’il ne fau- drait rien faire sans en parler aussi ă Lupu Kostake (je refuse net) et quei je ne devrais pas parler au nom d’un parti; que les Allemands ne connaissent pas des partis... et autres sottises. Toujours drapeau dans la poche ! J’ai ecrit le soir en franqais au Colonel pour lui deman- der une entrevue. Dans la matinee j’avais parle ă Horstmann de la question et je lui avais demande s’il fallait voir Tiiiff ou Mackensen et c’est lui qui avait conseille Hentsch. Les journaux autrichiens rapportent une deci a rati on du parti de la Vaterland, en reponse aux declarations de Kuhl- mann, revendiquant la Belgique. Le grand-amlral Tirpitz ne se tient pas pour battu par le Reichstag. 17 octobre. — Grande inquietude dans le public. On con- sidere les discours de Sophia comme impliquant de la part des Allemands concession de la Dobrogea aux Bulgares. Depuis longtemps, tres longtemps, l’«Echo de Bulgarie» mene une campagne active pour etablir les droits de la Bulgarie NOTE POLITICE — 1917 177 gei. — Generalul Toșef, în mai multe articole, voește de asemenea să dovedească că armata bulgară a cucerit Turtucaia și că la acest asediu n’a luat parte decât un batalion german. In fine, de câteva zile, comunicatul bul- gar nu mai vorbește de frontul român ; el enunță un front «dobrogean», opus unui front «macedonean». Brănișteanu îmi transmite aceste știri neliniștitoare pe cari le-am întâlnit în toate straturile societății. ■— Antoniade, consilier la Curtea de Apel, vine să mă vază. El e dintre cei cari trebue să plece în Bulgaria. Tzi- gara i-a spus că geranții ministerelor noastre, reunindu- se în conferință la Hentsch, Luni (toți aceștia au plecat dela Club la 6 ore pentru a se duce la administrația mili- tară și, cu toate aerele lor misterioase, se știa unde mer- geau), și Hinna discutând chestiunea, Hentsch le-a răs- puns că «cZ e mirat de obiecțiunile lor de principii f când lista a fost alcătuită cu d. Lupu Kostake !». — Pe la 3 ore, Horstmann vine din partea lui Hentsch, care l-a întrebat despre scopul vizitei mele. El ține să mă previe că, din nenorocire, nu se mai putea re- sur la Dobrogea. Le general Tochef ecrit aussi des articles pour prouver que c’est l’armee bulgarei qui a conquls Turtu- caia, un seul bataillon allemand ayant pris part â ce siege. Enfin, depuis quelques jours, le communique bulgare ne parle plus de front roumain; il enonce un front «Dobrogea» oppose ă un front «macedonien». — Branisteanu se fait l’echo de ces inquietudes, que j’ai trouvees dans tous les rangs de la soci ete. Le conseiller Antoniade revient me voir. II est de ceux qui doivent se rendre en •Bulgarie. Tzigara lui a dit que les gerants de nos ministeres s’etant reunis en conference chez Hentsch, Iun di» (ces Messieurs sont partis du cerci e ă 6 h. pour se rendre ă la Militări-Verwaltung et malgre leurs airs mysterieux on savait ou ils allaient) — et Hinna ayant dis- cute la question, Hentsch leur a dit qu’il «etait etonne de leurs objections de principe quand la liste avait ete arretee avec M Lupu Kostake !» Vers 3 h., Horstmann vient me trouver de la part de Hentsch qui l’avait interroge sur le but de ma visite. II tenait ă me prevenir que mnlheureusement il n’y avait pas ă 12 178 NOTE POLITICE — 1917 veni asupra unei deciziuni pe cale de executare așa în cât refuzul să nu mi se pară personal. Cu toate acestea ași face bine să expun încă odată în numele partidului conservator (0, Arion! de ce nu ești de fată!) motivele cari pledează în favoarea revocării acestei măsuri sus- ceptibilă numai de o execuție trecătoare. 11 întreb atunci dacă vorbele atribuite lui Hentsch sunt adevărate și el mi-a confirmat tot ceeace mi-a spus Antoniade. In două rânduri stăruie ca să văd mai des pe Hentsch. Ii răspund cu tărie că nu eu, ci colonelul n’a voit să întrețină rela- țiuni politice mai regulate. Horstmann încearcă să-l scuze și insistă. Pe când intra la mine, s’a încrucișat cu Stere. El se plângea de cenzură, «care nare priceperea de ce se poate spune într’un jurnal adresat numai publicului româ- nesc». — Horstmann ezită, apoi revine asupra subiectu- lui, după ce am rămas singuri. El îmi spune : «Stere e supărat pentru că am șters un pasaj privitor la părăsi- rea Belgiei; însă dânsul nici nu bănuește ce discuțiuni sunt în Germania asupra acestui subiect. Militarii și con- servatorii duc un război crâncen cu politicianii și cu di- revenir sur une decision en voie d’execution, de faqon â ee que le refus ne me părut pas personnel. Que neanmoins je ferais bien d’exposer encorei unei fois au nom du parti con- servateur — O! Arion! que n’es-tu lă! — les raisons militant en faveur de la revocation de cette mesure qui eta.it suscep- tible de n’avoir qu’une execution passagere>. Je demande alors si le propos attribue ă Hentsch etait vrai et il m’a confirme tout ce que m’avait dit Antoniade. II insiste par deux fois que je devrais voir plus souvent Hentsch, — et je lui dis tres ferme que c’est le colonel qui ne s’est pas prete a cles rela- tions politiques plus suivies. Horstmann essaye de l’excuser et insiste. II avait croise Stere en entrant. Stere se plaint de sa censure «qui n’a pas la comprehension de ce qui peut etre dit dans un journal qui ne s’adresse qu’au public roumain». Horstmann regimbe et revient sur ce sujet, une fois seuls lui et moi. II me dit: «Stere est fâche de ce que j’ai' efface un passage insistant sur l’abandon de la Belgfijqne ; mais il ne se doute pas quel sujet de dissensions c’est en Allemagne. Les militaires et les conservateurs font une guerre ă mort aux NOTE POLITICE — 1917 179 plomații în această chestiune. Tiiiff nu vrea ca astfel de lucruri să se tipărească. ■ Credeți că el primește declara- țiunile ministrului ? Războiul nu se va termina decât când «Reventlowii», conservatorii și «Carpii» vor fi învinși! Și pentru că mareșalul declară acestor domni un lucru sau altul,, își închipue cineva că Mackensen știe ceva ?» Lupta dela Berlin continuă, fără îndoială, pe toate fronturile. 18 Octombre. — împăratul a sosit la Constantinopol în dimineața zilei de 15 cor. Se vorbise de o călătorie îm- preună cu împăratul Carol. Știrea nu era exactă. La Constantinopol, împăratul a aflat despre ocuparea in- sulei Oesel. — O scrisoare dela Bilciurescu îmi vestește pierde- rea scumpei noastre Anna (d-na dr. Dinu Brătianu), la Odessa, pe la mijlocul lui August. Aștept avizul d-rului pentru a ști dacă pot spune sorei mele groaznicul ade- văr. — Moos a însoțit pe Țarul Ferdinand când acesta a venit să întâmpine pe împărat la Cernavoda. Țarul a vi- politiques et aux diplomates sur cette question; Tiiiff ne veut pas que de pareilles choses s’impriment. Vous croyez qu’il accepte les declarations du ministre*? La guerre ne fi- niră que lorsque les Reventlow, les conservateurs et «les Carp» seront vaincus!» Et ici, parceque le Marechal declare ă ces Messieurs telle ou telle chose, est-ce qu’on se figure que Mackensen sait quelque chose*? La lutte de Berlin continue decidemment sur tous les fronts.... 18 octobre. — L’Empereur est arrive le 15 au matin â Constantinople- On avait parle d’un voyage en commun avec l’Empereur Charles. La nouvelle n’etait pas exacte. C’est en arrivant â Constantinople que l’Empeireur a eu communica- tion de l’occupation d’Oesel. Une lettre de Bilciurescu m’apprend la perte de notre pauvre chere Anna (Du Bratiano). mort el a la mi-aout a Odessa. J’attends l’avis du docteur pour savoir si je puis dire l’aiffreuse verite ă Linica (ma soeur). Moos a accompagne le Tzar Ferdinand, quand il est venu au-devant de l’Empereur ă Cernavoda. II a visite Medjidie et 180 NOTE POLITICE — 1917 zitat Medgidia și Constanta. La Constanța, orașul a fost pavoazat, fără ca autoritățile germane să știe — îmi spune el. Agenți secreți sosiseră în vederea pregătirilor. «Das werden wir wohl halten», ar fi spus Regele, fiilor săi. — Au trecut 48 de ore de când am scris colonelului Hentsch; nici un răspuns. El crede probabil că vizita de eri a lui Horstmann este suficientă. Suveranii au o- biceiul de a răspunde; «regii neîncoronați» se dispen- sează de acest lucru. 19 Octombre. — Serviciul de prizonieri dela Crucea- Roșie îmi comunică că, după examinarea listelor ce ni s’au trimis, numărul prizonierilor români morți în Ger- mania și Austria se ridică la 18.859. Și cum majorita- tea deceselor au fost în Martie—Mai, va trebui să con- chidem că toată această tinerime anemiată a murit de istovire. Și care trebue să fie țifra morților în Bulgaria !... — George Stirbey îmi destăinuește în secret — și aceasta pentru a nu pricinui neplăceri lui Ledebur — ceeace i-a încredințat lui. Pe când se discuta fixarea prețului cerealelor, Hentsch a consultat pe Lupu Kos- Constantza. A Constantza, la viile a ete pavoisee sans que les autorites allemandes l’aient su, — me dit-il. Des agents se- crets etaient venus pour faire les preparatifs. «Das werden wir wohl halten», iaurait dit le Roi ă ses fils. II y a 48 h. que j’ai ecrit au colonel Hentsch; pas de re- ponse. II croit probablement que la visite, hier, de Horst- mann, tient lieu de tout. Les Souverains ont Vhabitude de re- pondre; les «Rois non couronnes» s’en dispensent. 19 octobre. — Le service des prisonniers de la Croix Rouge me communique que, d’apres le releve fait sur les lis- tes qui nous sont communiquees, il est mort en Allemagne et en Autriche le chiffre fantastique de 18.859 prisonniers roumains, et comme la majorite des deces se placent marș- mai, il faut en conclure que tonte cette jeunesse anemiee est morte d’epuisement. Et quel doit etre le chiffre des decedes en Bulgarie?! Stirbey me confie tres secretement, pour ne pas oauser dennuis ă Ledebur, ce que celui-ci lui a confie: lorsqu’on s’agitait pour la fixation des prix des cereaies, Hentsch a NOTE POLITICE - 1917 181 take, care i-a certificat că prețurile oferite de Germani erau suficienteI... Astăzi, la Wirtschaftsstab e neliniște pentru că proprietarii fiind descurajați, nu mai voesc să însămânțeze moșiile lor... — Am scris eri primarului că, din cauza lipsei de mijloace, închid cantinele la 25 c. și azi am prevenit pe Lupu, rugându-1 să convoace o comisiune spre a lua mă- suri. — Ducele Brunswick-Lunebourg (Ern st-August), ginerele împăratului, împreună cu cumnatul său marele duce de Mecklembourg-Schwerin, au trecut eri prin Bu- curești. Azi sunt la Sinaia cu mareșalul. Ducele de Brunswick foarte bine, după spusele lui Tzigara; ma- rele duce de Mecklembourg-Schwerin foarte «schwach» și palid. 21 Octombre. — Comunicatul anunță ocuparea insu- lei Dagb. Sunt temeri pentru Petrograd: insula Oesel și Dagb ar fi o bază excelentă spre a ataca capitala, cu Zeppelinurile și cu avioanele. — Nenorociții de ostatici au plecat eri. Trebuia să-i expedieze mâine; însă cum o echipă fusese internată la hotel Bratu și locul acesta devenise obiect de peleri- consulte Lupu Kostake, qui lui a certific que les prix offerts par les Allemands etaient suffisants. Aujourd’hui, au «Wirt- schaftsstab» on est tres inquiet parce que les proprietaires decourages ne cherchent pas ă ensemencer leurs terres. Ecrit hier au Maire, lui disant que, fante de moyens, je ferme le 25 les cantines et aujourd’hui prevenu Lupu aussi, lui demandant de convoquer une commission pour aviser. Le duc de Brunswick-Lunebourg’ (Ernst-Auguste), gendre de l’Empereur, et son beau-frere, le grand duc de Mecklen- bourg-Schwerin, ont passe hier par Bucarest. Aujourd’hui Sinaia avec le Feldmarechal. Le duc de Brunswick tres bien, au dire de Tzigara; le grand duc de Mec- klembourg tres «schwach» et pâle. 21 octobre. — Le communique annonce roccupation de l'île Dagb. On marque des apprehension pour Petersbourg : Les îles Oesel et Dagb seraient une base excellente pour at- taquer la capitale avec des zeppelins et des avions. Les malheureux otages sont partis hier. On devait les expedier demain, mais comme une equipe avait ete parquee â l’hotel Bratu et que l’endroit etait devenii objet de pele- 182 NOTE POLITICE - 1917 naj, plânsete și leșinuri, s’a grăbit expedierea. Bietul Morandini îmi scrie că nare decât 17 lei în buzunar ! Autoritățile publică un comunicat prin care explică ne- cesitatea în ca,re sau găsit de a proceda astfel. în urma atitudinii guvernului român. Comunicatul are grijă de a arăta că geranții ministerelor au făcut un demers co- lectiv în favoarea ostaticilor. Nu acest certificat de bună purtare va șterge responsabilitatea lui Lupu Kostake și a unora din agenții lui. — După 5 zile, în sfârșit o scrisoare dela căpitanul Soldam anunțân du-mi că pot găsi în toate zilele pe celo- nelul Hentsch la anume oră... Dar prizonierii au plecat din ajun ! Procedeele colonelului nu prea poartă pece- tea delicateței. Nici nu mă gândesc să răspund. — Aflu dela Lupu că 88 de ostatici au plecat în Bulgaria. El îmi înșiră cu atâta bunăvoință toate măsu- rile luate pentru bunul trai al deportaților, încât Troian nu e departe să treacă drept o încântătoare vilegiatură. 22 Octombre. —Brănișteanu ar voi ca, în calitate de rinage, pleurs et evanouissements, ont a brusque Texpedition. Le pauvre Morandini m’eerit qu’il a 17 lei dans sa poche. Les autorites publient un communique expliquant la neces- site ou elles ont ete de proceder ainsi par suite de l’attitude du gouvemement roumain; le communique a soin d’indiquer que les gerants des ministeres ont fait une demarche collec- tive en faveur des otages. Ce n’est pas ce certificat de bonne conduite qui effacera la responsabilite de Lupu et de cer- tains de ses agents. Je reqois — au bout de 5 jours — une lettre du capitaine Soldan m’annonQant que je puis trouver tous les jours le colonel Hentsch de telle heure â telle heure... Mais les pri- sonniers sont partis depuis la veille. Les procedes du colonel sont marques au coin de la delicatesse. Je ne compte pas meme repondre. Par Lupu j’apprends que 88 otages sont partis pour la Bulgarie. Lupu s’etend si complaisamment sur toutes les mesures prises pour le confort et le bien-âtre des deportes, que «Troian» n’est pas loin de passer pour une charmante villegiature..,. 22 octobre. — Branisteanu voudrait que, comme chef du NOTE POLITICE - 1917 183 șef al partidului conservator, să fac o protestare scrisă Feldmareșalului, pentru a rămâne o urmă. —< Vizita unei persoane ciudate, Zoldester, care a locuit mult timp în țară, vorbește românește, își zice maior german. Face comerț cu cărbuni. Sosește dela Berlin cu soția și cu fiica sa. A lucrat cu Bilciurescu, dar a avut neînțelegeri cu Derussi. E în curent cu scrisorile pe cari le-am primit, cu acelea pe cari le-am trimis, de banii pe cari i-am expediat, etc... A văzut pe toți cari au trecut prin Statele scandinave. Dela dân- sul aflu știri de felul acesta : Când generalul Iliescu a trecut prin Stockholm pentru a se duce la Pa- ris, n’a avizat pe ministru. Era însoțit de tânărul Cam tuniari (din armata activă), de fiul intendantului Pan- teii și de două cocote. Colonelul Caretaș. în loc de a fi pe front, face serviciul de curier pentru Londra, unde d-na B. îl cere. O mulțime de Români, în stare de a purta arma, sunt la Copenhaga, Stockholm sau străbat aceste orașe. Tot acolo e și Chrissovelony (?). Miile a călătorit de asemenea ca curier. parti conservateur, je fisse une protesta ti on ecrite, adressee au Feldmarechal, pour qu’il en reste des traces... Visite d’un Monsieur bizarre, S. Zoldester, qui a long- temps habite le pays et qui en parle la langue, qui se dit major allemand, mais faisant le commerce du charbon et qui vient d’arriver de Berlin avec la femrne et sa fiile. II a tra- vaille avec Bilciurescu, mais eu des demeles avec Derussi.. II est au courant des lettres que j’ai re^ues, de celles que j’ai envo:>ee~ de l’argent expedie. II a vu tout le monde qui a passe par les Etats scandinaves. De lui des nouvelles dii genre sui vânt: lorsque Iliescu a passe par Stockholm, pour se rendre ă Paris, il n’en a pas avise le ministre; il etait ac- compagne du jeune Cantuniari (de l’active), du fils de l’im tendant Panteli et de deux cocottes. Le colonel Caretaș — au lieu d’etre au front — fait le service du courrier pour Londres, ou Bessie le demande. Une foule de Roumains en etat de porter les armes sont â Co- penhague, ă Stockholm, ou traversent ces villes- Chrissove- lony est lă-bas aussi. Miile a voyage aussi comme courrier. 184 NOTE POLITICE - 1917 23 Octombre, — Horstmann îmi aduce condițiunile de pace ale Sovietului, care a însărcinat pe Skobelev să le susțină la conferința dela Paris. Această conferință șe va tine ori nu Adevărul e că Alexiew refuză, să facă parte din delegația rusă, iar jurnalele scriu că Ro- mânia nu va fi convocată. Pentru România, Sovietul propune reintegrarea în frontierele sale, însă România va acorda drepturi politice Evreilor, iar Dobrogea va fi declarată autonomă. In ceeace privește marea, Sovietul propune neutralizarea canalelor Suez și Panama. Asta va face plăcere Englezilor și Americanilor ! In scurt, Horstmann părea încântat și declara că pentru Germa- nia totul e acceptabil. In ceeace privește pe Hentsch, i-am spus că nu voi răspunde comunicării lui Soldan, iar Horstmann a re- plicat : «Aveți dreptate!». 24 Octombre. — Vizită la Crucea-Roșie a bătrânului colonel Oehme din ministerul de războia dela Berlin, venit mai cu seamă spre a mulțumi pentru Liebesgaben ce Crucea-Roșie trimite prizonierilor în Germania. Din căldura explicațiunilor sale, din tonul mulțumirilor, se 23 octobre. — Mr. Horstmann m’apporte les condiționa de paix que le soviet a charge Skobelew de defendre â la confe- rence de Paris. Cette conference aura-t-elle, n’aura-t-elle pas lieu? Tou jours est-il qu’Alexiew refuse ele faire pârtie de la delegation russe et les journaux rapportent que la Rouma- nie n’y est pas convoquee. Pour la Roumanie, le soviet pro^ pose la reintegration dans ses frontieres, mais la Roumanie donnera des droits politiques aux Juifs et la Dobrogea sera declaree autonome. Pour la Mer, le soviet propose la neu- tralisation de Suez et de Panama. Ca fera plaisir aux An- glais et aux Americains ! Bref, Horstmann se trouvait ravi et declarait que tout etait acceptable par rAllemagne. A propos de Hentsch, je lui ai dit que je ne repondrai meme pas ă la communication de Soldan, et lui a replique • «Vous avez raison!» 24 octobre. — Visite, â la Croix Rouge, du vieux colonel Oehme du ministere de la guerre de Berlin, venu surtout remercier pour les «Liebesgaben» que la Croix Rouge envoie aux prisonniers eu Allemagne. A la chaleur des ex- plicati ons, au ton des remerciements, on compreud qu’on a NOTE POLITICE — 1917 185 înțelege cât de mari au fost greutățile pentru a nutri pe prizonieri și acum înțeleg din ce în ce mai bine pentru ce au murit atâția ! Ce războiu nelegiuit din partea noastră !... — Bărbulescu mi-a comunicat eri că numirea lui Wachmann la Banca Națională a căzut în apă, în urma intervenției comisarului austriac Schwalbe. Wachmann va fi numit funcționar la Bancă, fără a avea însă drep- tul de a semna. 25 Octombre. — Armata Kronprințului primește o lovitură serioasă între Vauxaillon și Bray și pierde teren pe canalul Oise-Aisne. Comunicatul recunoaște că a tre- buit să părăsească sau să facă să sară în aer ba- terii întregi și că luarea satelor Allemant și Chavignon a impus o retragere. Comunicatul mai adaogă că urmă- rirea franceză a fost foarte viguroasă. Seara, postul T. F. F. Eiffel anunță captura a 8000 de Germani, 160 ofițeri, statele-majoare dela trei regimente împreună cu colonelii, 62 tunuri etc. Atacul francez a fost general. Acest atac nu e o surpriză. Corespondentul lui «Pester Lloyd». Scheuermann, în telegrama din 22 eu de grosses difficultes pour nourrir les prisonniers et je comprends de mieux en mieux pourquoi il en est mort tant. Quelle guerre impie de notre part! Bărbulescu m’a communique hier que la nomination de Wachman ă la Banque Naționale etait tombee â l’eau sur l’intervention du commissaire autrichien Schwalbe, qu’il avait fait intervenir. Le remuant Wachmann sera nomme fonctionnaire de la Banque, sans avoir le droit de signer. 25 octobre. — Offensive francaise. L’armee du Kron- prinz attrape une tape serieuse entre Vauxaillon et Bray et perd le terrain sur le canali Oise-Aisne. Le communique re- connaît qu’on a du abandonner ou faire sauter des bafte- ries et que la prise des villages de Allemant et Chavignon a impose une retrăite. Le communique reconnaît que la poursuite franqaise a ete tres vigoureuse. Le soir, le Funkspruch Eiffel annonee cap ture de 8090 Allemands, 160 officiers, les etat-majors de 3 regiments y compris leurs colonels, 62 canons etc. D’ailleurs on a attaque partout sur le front francate. Cette attaque n’est pas une surprise. Le correspondent du «Pester Lloyd», Scheuermann, 186 NOTE POLITICE — 1917 Octombre, îl anunța, după preparativele făcute în timp de șease zile pentru punerea în practică a tuturor inven- țiunilor din timpurile din urmă. Automobilele blindate și gazele au jucat un mare r,ol. In acelaș timp, comuni- catul anunță că Germanii au intrat în linie și pe fron- tul italian, în Tyrol și pe Isonzo. După amiază, vine ști’ rea despre ruperea frontului italian pe o distanță de 10 km. pe Isonzo, între Flitsch și Dolmein. S’a capturat 1000 de prizonieri. Ofensiva contra Italiei, despre care se vorbea atât de mult, începe. —■ Primesc o invitare dela Lupu Kostake pentru o serată ce dă dânsul mâine. Se crede obligat să facă chel- tueli. Nota hazlie: ținuta smocking, redingotă sau ja- chetă ; deci numai în cămașă nu se poate. O vorbă a d-nei Valentina Lahovary : «L’occupation allemande ? L’âge d’or de la familie Kostake b 26 Octombre. — Vizita unui deputat ungur, von Muzsa. EI are rude în România. Recunoaște greșelile trecutului. Aparține grupului Apponyi. Cu toate astea, o notă nouă : e partizan al unei uniuni personale cu Ro* dans son telegramme du 22 octobre l’annon^ait d’apres les pre- paratifs qui depuis 6 jours iaidiquaient la mise en oeuvre de toutes les inventions des demiers temps. Les aut os blindees et les gaz ont joue un grand role. Offensive contre Italie. En meme temps, le communique annonce que les Allemands sont aussi entres en ligne sur le front italien, aussi bien au Tyrol que sur LTsonzo. L’apres- midi on annonce la rupture du front italien sur 10 km., sur LTsonzo, entre Flitsch et Dolmein; captare de 10.000 prison- niers. C’est l’offensive contre l’Italie, dont on avait ta ut parle, qui commence. Reșois une invitation de Lupu Kostake pour une soiree qu’il offre demain: il se croit oblige de faire des frais. Note amusante: tenue : smocking, redingote ou jaquette; donc le bras de chemise est exclu. Mot de M-me Valentine Laho- vary : «L’occupation allemande ? L’âge d’or de la familie Kostake». 26 octobre. — Visite d’un depute hongrois von Muzsa. II a des parents en Roumanie. Reconnaît les erreurs du passe. Appartient au groupe Apponyi. Neanmoins, note nouvelle, il SOTE POLITICE — 1917 187 mânia. Despre aceasta, voiu afla mai mult mâine. L-am invitat la masă. — Comunicatul de dimineață confirmă succesul pe Isonzo: a 12-a bătălie: iar cel de seară continuarea retra- gerii pe frontul francez. 27 Octombre. — Comunicatul : în Flandra, bătălia ia mari proporții. Pe frontul francez, Francezii n’au pu- tut depăși canalul Aisne-Oise. •— In Italia, înaintarea aliaților continuă cu succes : 30.000 de prizonieri (Dom-* browski pretinde că ar fi 50.000) și 300 tunuri. —Kiriacescu a aflat că Kersant și Neumann plea- că în Bulgaria, ca să facă o anchetă printre ostatici pen- tru a ști dacă s’a cerut bani de către Lupu Kostake în vederea liberărilor. Dom'browski susține că ancheta e foarte serioasă. E câtva timp de când tot el a afirmat că Lupu Kostake trebuia să fie înlocuit. Despre petre- cerea de diseară, spune : «Dar ce ? vreme de suarele este acuma ?» est partisan d’une uni ou personnede avec la Roumanie. J’en saurai plus long clemain: je Tai prie ă dejeuner. Le communique du matin confirme le succes sur l’Isonzo: douzieme bataille. et celui du soir la continuation de la re- trăite sur le front franqais. 27 octobre. — Communique: En Flandre, la bataille prend de grandes proportions; sur le front franqais, les Fran^ais n’ont pu depasser le canal Aisne-Oise; en Italie, Ja marche en avant des allies continue avec succes: 30.060 prisonniers (Dombrowsky pretend savoir qu’il y a deja 50-600) et 300 eannons. Kiriacescu a appris que Kersant et Neumann partent pour la Bulgarie faire une enquete parmi les otages, pour savoir s’il y a eu de l’argent demande par Lupu Kostake en vue de liberations. Dombrowsky pretend meme qu’il y a en- quete tres serieuse. II y a quelque temps que le meme person- nage avait affirme que Lupu Kostake devait sauter. A pro- pos du tralala de ce soir, il dit: «Dar ce? vreme de suarele este acuma?» 188 NOTE POLITICE - 1917 — Corteanu stărue în favoarea acțiunii ce ar trebui să încerc pe lângă Rege, pentru a face pace cu România oficială. — Ii răspund că încercările mele din trecut au avut un slab răsunet. — Mehedinți^ protivnic oricărui demers pe lângă Mackensen în afacerea ostaticilor, ar voi ca eu să solicit repatrierea soldaților prizonieri. — D. de Czurezin, care sosește dela Viena a ținut să-mi raporteze de urgență că la Viena luîmea politică se interesează acum de afacerile din România și că Czer- nin a exprimat speranța de a mă vedea în cursul lui Noembre. «Cum și cu ce ocaziune — adaogă Czurezin — nu știu!» — D. de Muzsa vorbește mult despre afacerile noas- tre comune. El e guvernamental și va transmite lui We' kerle observațiile sale. (E delegat la jocurile olimpice și a păstrat relațiuni în Franța cu baronul de Coubertin și marchisul de Polignac). — îmi povestește că cu oca- zia congresului olympic din Paris —1914 — un Francez, al cărui nume nu vrea să-l spună, a prevenit pe dele- gați că la recepția soției unui personagiu «să i se dea Corteanu preche en faveur de l’action que je devrais tenter aupres du Roi pour amener la paix avec la Roumanie ofti- ci elle, — je lui dis le peu d’echo que nos ouvertures ont trouve dans le passe. Mehedinți, tres contraire ă tonte de- marche â faire aupres de Mackensen, dans l’affaire des ota- ges, voudrait que je sollicite le rapatriement des soldats pri- sonniers. Mr. de Czurezin, qui rentre de Wien, a tenu ă me rap- porter d’urgence qu’â Wien on s’interessait maintenant aux affaires roumaines, et que Czernin avait exprime l’espoir de me voir dans le courant de novembre. «Comment et â quelle occasion? — ajoute Czurezin — je ne le sais pas». Mr. de Muzsa cause longuement de nos affaires commu- nes. II est du parti au pouvoir et va transmettre â Weckerle ses observati ons. (TI est delegue des Jeux olymplques et a garde ses relations avec le baron de Coubertin et le marquis de Polignac en France). II me raconte que lors du congres olympique de Paris—1914—un Francais, dont il tait le nom, a prevenu les delegues qu’â la reception par la femme (/un personnage «il fallait toucher la main, mais pas la baiser». NOTE POLITICE - 1917 189 mâna, dar să nu i se sărute mâna». — Cerându-se expli- cațiuni, acelaș Francez generos a dat un răspuns, citând un fapt care nu poate fi controlat și pe care e deci inutil să-l reproduc. Muzsa găsește excelentă soluția pe care am indicat-o eri în treacăt : dinastia trebue să continuă, dacă nu, cel puțin cu Nicolae și regența unui membru al familiei Hohenzollern. In timpul minorității, este timp de a prepara tot pentru a reface o administrație și o organizațiune în vederea majorității. O notă foarte vie în contra Cehilor. Grația acordată lui Kramarcz și lui Koflacz a fost o greșeală. Acești oameni au înce- put iar să agite contra integrității Regatului. Regi- mentul din Fraga No. 28 a trecut cu arme și bagaje la Ruși (Lucz) și a fost șters din numărul regimentelor monarchiei. S’a refăcut cu Români și câțiva Unguri cari s’au bătut ca niște lei (reg. 51 și 52), iar după ce aceștia au salvat onoarea, i s’a restituit numărul. Toată convorbirea a fost expresiunea dorinții de a aduce pace și amiciție între Ungaria și România. Ayant demande des explications, le meme Fran^ais genereux a repondu par la citation d’un fait incontrblable et qu’il est donc inutile de reproduirei. Musza trouve excedente la solution que j’avais indiquee, hier, en passant: la dynastie doit continuer, si non, au moins avec Nicolas et la Regence. Pendant la minorite on a le temps de tout preparer pour refaire une administration et lui don- ner â sa majorite maison nette. Note tout particu.lierement vive contre les Tcheqnes. La grâce accordee ă Kramarcz et â Koflacz a ete une fante; ces hommes ont deja commence ă agiter contre l’integrite du Rova urne. Le regiment de Prague Nro. 28 a passe avec armes et bagaiges aux Russes (Lucz) et a ete raye du nombre des regi- ments de la Monarchie; on l’a refait avec des Roumains et quelqnes Hongrois qui se sont battus comme des lions (reg. 51 et 52) et quand ceux-ci ont sauve son honneur, on lui a restitue son numero. Tonte la conversation a ete ensuite l'expression du deșir d’amener paix et amitie entre la Hon- grie et la Roumanie. 190 NOTE POLITICE — 1917 28 Octombre. — Cele din urmă zile au trebuit să fie foarte sângeroase; pe frontul francez ofensiva n’a putut depăși canalul Aisne-Oise; în Flandra, după o luptă vio- lentă, Germanii au menținut pozițiile lor. In Italia, ac- țiunea ia proporțiile unei mari victorii. Cele două comu- nicate, german și austro-ungar, vorbesc pentru prima oară de «Oberleitung» al împăratului Carol. Așa dar e vorba de un succes. Au fost 60.000 de prizonieri și s’a capturat 450 tunuri. Aproape întreg frontul e pe teritoriul italian și astfel fructul celor 11 bătălii pre- cedente, în curs de 2 ani de războiu, pe Isonzo, a fost per- dut dintr’o singură lovitură. Guvernul Boselli a fost răsturnat cu o foarte mare majoritate contra lui. Toate aceste lucruri aduc puțină odihnă pe frontul nostru din Moldova și, dacă pacea e apropiată, ea nu va fi datorită zdrobirii bietei noastre armate ! 29 Octombre. — Am înștiințat din nou pe Crăsnaru, Lupu și Dobrovici că închid cantinele. Dacă se întâmplă ceva, nu vreau să iau asupră-mi nici o răspundere. 28 octobre. — Les dernieres journees ont du etre tres sanglantes; sur le front francai s l’offensive n'a pas pu de- passer le canal Aisne-Oise; en Elandre, apres violente ba- taille, les Allemands ont maintenu leurs positions. En Italie, cela prend les proportions d’une grande victoire; les deux communiques, allemand et austro-hongrois, parlent pour la premiere fois de «l’Oberleitung» de l’Empereur Cari: c’est donc le succes- II y a 60.000 prisonniers et capture de 450 ca- nons. Un peu sur tout le front on est sur territoire italien et le fruit des 11 batailles precedente® au cours de deux ans de guerre sur l’Isonzo a ete perdu d’un seul coup. Le gouvemement Boselli a ete jete bas, seance te- nante, ă une forte majorite contre lui. Tout ceci donne heureusemeint du repos ă notre front Mol- dave et si la paix vient, elle ne sera pas due â l’ecrasement de notre pauvre armee. 29 octobre. — Averti de nouveau par lettres Crasnaru, Lupu et Dobrovici que je fermais les cantines. S’il y a un accident, je ne veux encourir aucune responsabilite. NOTE POLITICE — 1917 191 — D. Hans Herzog se întoarce din Berna. Elvețian, stabilit în România, urmărește negocierile cu Elveția pentru administrația militară. Comerțul între Austria și Elveția e aproape neexistent azi din cauza căderii grozave a coroanei : ea valorează 43 cent, argint elve- țian. Dela 80 milioane, comerțul e redus numai la câteva milioane. Germania nu mai poate da ferul și cărbunii, pe care îl procura, așa încât comisiunea de reparațiuni el- vețiană nu mai funcționează și lasă fiecărui industriaș grija să și le procure. In Elveția, se crede că războiul va mai dura și anul viitor. Elveția e furnizată cu tot ce trebue de către Antantă pentru a veni în ajutorul prizo- nierilor. Se fac sforțări ne mai auzite ca s’o atragă în război, dar în cazul acesta ar fi un război civil între cantoanele germane și cele franceze. — La dejun, Dombrowski cu căpitanul von der Os- ten dela O. K. M. Azi dimineață, d-na Mariutza Pilat a spus Tuchketei Pherekyde, sub cel mai mare secret, că dânsa știe, din izvor sigur, că Anna Brătianu n’a murit. Am întrebat privitor la aceasta, dacă s’ar putea avea o Mr. Hans Herzog revient de Berne. Suisse, etabli en Rou- maniei, il poursuit des negociations avec la Suisse pour le «Wirtschaftstab». Le commerce entre Autriche et Suisse pres- que inexistant aujourd’hui ă cause de la chute effroyable de la couronne: elle vaut 43 cent, argent suisse. De 80 millions, il est reduit â quelques millions. LAJlemagne ne peut plus don- ner le fer et le charbon qu’elle procurait, en sorte que la commission de repartition suisse ne fonctionne plus et laisse ă chaque industriei le soin de sei pourvoir. En Suisse on pense que la guerre durera enoore tonte l’annee prochaine. La Suisse est pourvue de tout par l’Entente pour avoir de quoi envoyer aux prisonniers. On fait des efforts inouîs pour l’attirer dans la guerre, mais ce serait d’abord une guerre civile entre cantons allemands et cantons fran^ais. A dejeuner, Dombrowsky avec le cap. von derj Osten de 1’0. K. M. Dans la matinee, Mariutza Pilat avait fait dire ă Touchkette (Pherekyde), sous le sceau du plus grand secret, que de bonne source elle pouvait Fassurer qu’Anna n’etait pas morte. J’ai demande, en pensant ă cela, si on pouvait a- 192 NOTE POLITICE — 1917 comunicație secretă cu Moldova. De Osten îmi răspunde că ei au crezut totdeauna că familia Brătianu corespun- de și că au cercetat și continuă să cerceteze. S’a crezut un moment că conducta de petrol de curând instalată ar putea servi. Se cercetează și acum , de astă dată în direcția Brăila-Măcin. 30 Octombre. — In Italia, victoria este foarte mare. A doua și a treia armată sunt bătute și tot frontul dela Flitscli la Mare e zguduit. Peste 100.000 de prizonieri și 700 tunuri. Buletinul italian strigă : trădare ! și acuză trupele de lașitate. — D. Popescu («Nene Freie Presse») spune că. din conversațiile sale cu Horstmann și cu maiorul Beer, a căpătat convingerea că Germanii se gândesc la o lungă ocupațiune a României, după încheierea păcii. — A- ceeași impresiune mi-a lăsat și mie o observațiune făcută de Horstmann, săptămâna trecută. De aceeași părere e și Stirbey și, din nenorocire, acest mod de a vedea va găsi o încurajare și la Carp și la Lupu. De câteori n’a repetat Carp că Germania ar trebui să ne ocupe zece ani voir une communication secrete avec la Moldavie. Von den Osten me repond qu’ils ont toujours cru que la familie Bra- tiano correspondait et qu’ils ont cherche et qu’ils cherchent. On a cru un moment que la conduite de petrole nouvellement installee pouvait servir. On cherche encore, cette fois-ci du câte de Braila-Macin! 30 octobre. — La victoire en Italie est tres grande; la 2-e et la 3-e armees sont battues et tout le front de Flitsch ă la mer est ebranle. Plus de 1QO.O00 prisoniers et 700 canons. Le bulletin italien crie â la trahison et accuse les troupes de lâchete. Mr. Popescu (Nene Fr. Presse): De ses conversations avec Horstmann et le major Beer il a acquis la convin ction que les Allemands revent d'ane longue occupation de la Rou- manie apres la paix. C’est rimpression que m’a laissee aussi une observa tion faite par Horstmann la semaine derniere. C’est aussi l’avis de Stirbey et malheureuseimentl cette fa^on de voir doit trouver un encouragement chez Carp et chez Lupu. Combien de fois Carp n’a-t-il pas repete que les Alle- mands devaient nous occuper dix ans «ca sa ne facă oameni!?; NOTE POLITICE —. 1917 193 «ca să ne facă oameni!» —Popescu mai adaogă că e, vorba de a trimite pe prințul de Eurstenberg (Egon) la București pentru ca Austro-Ungaria să fie reprezentată cu mai multă greutate aici. — Horstmann și de Bellow, înapoiați din Dobro- gea, vin la dejun. Impresiuneă lui Bellow: Dobrogea e un ținut frumos, dar trist, drumul dela Măcin-Babadag, superb; vederea spre Galați și Reni, în albastrul orizon- tului, un lucru minunat; Lipovenii dela Jurilofca, toți alcoolici. Demisia lui Michaelis este un fapt împlinit. Curtea face sforțări pentru a salva pe Helfferich. Succesorul va fi contele de Hertling, președintele Consiliului în Bavaria, care a cerut câteva zile de gândire. In etate de 70 ani; parlamentar fin. Se pare că neinvitarea Austriacilor la Lupu for- mează din nou un subiect de observațiuni neplăcute și că Horstmann regretă mult că a lăsat să apară în jurnale darea de seamă. 31 Octombre. — Asupra animozității constante care Du meme: il est question d’envoyer le Prince de Fiir- stenberg (Egon) â Bucarest, pour donner du poids ă la re- presentation de l’Autriche-Hongrie. Horstmann et de Bellow, retour de la Dobrogea, ă dejeu- ner. D’abord impression de Bellow: la Dobrogea joii pays, mais triste; route de Macin-Babadag superbe; la vue sur Ga- latz et Reni dans le bleu de l’horizon une jolie chose; les Li- poveni de Jurilofka tous des ivrognes. La demission de Michaelis est un fait aceompli; la Cour fait des efforts pour sauver Helfferich; le successeur sera Ie comte de Hertling, president du conseil en Baviere, qui a demande quelqnes jours de reflexion; neanmoins, 70 ans, fin parlementaire. II paraît que la non-invitation des Autrichiens chez Lupu est de nouveau sujet d’observations desagreables, et combien Horstmann regrette d’en avoir laisse passer les compte-rendus dans les journaux ! 31 octobre. — Au sujet de l’animosite constante qui se 13 194 NOTE POLITICE — 1917 se observă între Germani și Austriaci, Caracla îmi ra- portează următorul fapt ce-1 știe dela Nicu Filipescu : La întoarcerea sa dela Weissenhirsch în 1914, Nicu Fi- lipescu, oprindu-se la Berlin, a fost primit de Zimmer- mann, pe atunci ministru, care, luându-1 pentru ceeace părea că este la acea epocă, adică un amic al politicei germane, i-ar fi zis : «Și acum, atacați Basarabia, mer- geți la Odessa și în 15 ani împărțim Austria». 1 Noembre. —• Dezastrul italian ia proporțiuni epice. Șaizeci de mii de oameni din a 3-a armată au depus armele la Tagliamento. Numărul total al prizonierilor trece peste 180.000; tunuri pierdute 1500 piese. > — In sfârșit, Primăria deșteptată îmi trimite 15.000 lei pentru cantine, fără vre-o altă explicare... —‘ îmi cade în mână o listă de persoanele suspecte Germanilor. Printre cei puși sub supravegliiere e și Pa- naitescu, care însă e departe... Insă, ca bănuită de spio- naj se găsește de asemenea și Marie-Nicole Darvari cu mențiunea : «are multe relațiuni cu ofițerii germani și fait voir entre Allemands et Autrichiens, Carada me rap- porte qu’il tient de Nicu Filipescu le propos suivant: A son retour de Weissenhirsch, en 1914, et passant par Berlin, Nicu. Filipescu avait ete re^u par Zimmermann, alors mi- nistre, qui, le prenant pour ce qu’il paraissait etre ă cette epoque : un ami de la politique allemande, lui aurait dit : «Et maintenant attaquez la Bessarabie, allez ă Odessa et dans quinze ans nous partagerons rAutriche!» 1-er novembre. — Le desastre italien prend des propor- tions epiques. Soixante miile hommes de la 3-e armee pres- ses contre le bas Tagliamento (au-dessus de Latisanas) ont mis bas les armes. Le nombre total des prisonniers depasse 180.(100 hommes et celui des canons perdus 1.500 pieces. La Mairie, en fin reveillee, m’envoie 15.000 lei pour les cantines, sans autre explication... Un r^pertoire des personnes suspectes aux Allemands me tombe entre les mains- Cela a l’air d’hier et d’aujour- d’hui, sans ordre chronologique; parmi ceux ă surveiller se trouve aussi Panaitescu qui est loin... Mais, en bonne place, soupconnee d’espionnage se trouve aussi Marie-Nicole avec la mention: «A beaucoup de relations avec des officiers al- NOTE POLITICE — 1917 195 bulgari». — Ceeace e mai rău e că aceste liste sunt rău făcute și conțin în genere oameni din clasa de jos. 2 Noembre—Vizita lui Al. Beldiman, sosit alaltăeri sea- ră. N’are aerul încântat de Carp, nici de Lupu Kostake. A fost obligat să rămână mult timp la Viena ca să resta- bilească raporturi mai binevoitoare, de oarece cercurile vieneze erau foarte montate «de ce se petrecea aici la noi». (El n’a voit să fie mai explicit, dar se pare că a- propie aceste dispozițiuni ostile atitudinii răuvoitoare a guvernanților noștri). Va colabora la «Lumina», însă voește să oblige pe Stere să dea pe față tot ce știe de Brătianu, al cărui nume nu e niciodată pus înainte. Așa, îmi spune el, într’un articol al său trimis din Berlin, scrisese : «urmașul nevrednic al unui nume mare» și fraza a fost schimbată de Stere... Află cu surpriză că Stere a fost asimiliat colonel la Statul-Major până în cea- sul din urmă. D-na Sturdza a poreclit «Lumina» : «ste- roscopul». Beldiman dorește să lucreze ca să pună uni- tate în sforțările ce sunt de făcut. De această lipsă de unitate Berlinul se plânge, iar Viena o subliniază. Nu lemands et bulgares» — C’est d’autant plus desagreable que c’est mal fait et ne contient que la toute petite classe! 2 novembre. — Visite d’A. Beldimano, arrive avant-hier soir. II n’a pas l’air enchante de Carp, ni de Lupu. A ete oblige de rester longtemps ă Wien pour y retablir des rap- ports bienveillants, car on y etait fort monte «de ce qui se passait ici». (II n’a pas voulu etre plus explicite, mais il semblait bien rattacher ces dispositions hostiles â rattitude malveillante de nos gouvernants). II collaborera ă la «Lunii* na», mais il veut obliger Stere â mettre au clair tout spe- cialement Bratiano, dont le nom n’est jamais mis en avant. Ainsi, me dit-il, dans son article envoye de Berlin, il avait dit «urmașul nevrednic al unui nume mare» et la phrase a ete changee par Stere. II apprend avec surprise que Stere a ete colonel â l’Etat-Major jusqu’ă la derniere heure) presque. M-me Sturdza a appele la «Lumina» ; le steroscope. II veut travailler â mettre de l’Unlte dans l’Effort ă faire; de cette absence d’Unite on s’en plaint ă Berlin, on Ia souligne ă Wien. II ne croit pas que les Allemands souhaitent une Ion- 196 NOTE POLITICE — 1917 crede că Germanii doresc o ocupațiune îndelungată a României; el o blamează ca și noi toți. Ca încheiere, nu cred că Beldiman are o orientare; i se pare numai că Germania împinge Austria către Polonia și își rezervă sfera sa de acțiune în România. 3 Noembre. — Dela serata Lupu : T. JRosetti s’a scu- zat și mi-a spus : «Cum ? să mă duc să beau bere cu Nemții ?...»• — O depeșă din Viena anunță că aliații au trecut Tagliamento în mai multe locuri. — Generalul Tulff pleacă azi în congediu în Ger- mania. Am verificat plângerile continue cari vin din teritoriul etapelor, mai cu seamă dela faimoasa etapă a 15-a, von Madelung, care se bucură de o reputație feroce- Acolo e un căpitan Schultz, care e pe lângă gene- ral și care conduce tot și care e puțin binevoitor pentru toată lumea : Germani sau Români. Lt. Schubert, care e la Mizil, a asigurat pe adminis- tratorul meu Iliescu că nu se va lăsa producătorilor gue occupation de la Roumanie; il la blâme tout comme nous. Somnie tonte je ne crois pas que Belclimano ait une orien- tation; il lui semble seulement que !Allemagne pousse l’-Au- triche vers la Pologne et se reserve sa sphere d’action en Roumanie. 3 novembre. — Echo de la soiree Lupu. Th- Rosetti s’est excuse et me dit : «Ce ? Să mă duc să beau bere cu Nemții î» Une depeche de Wien annonce que les allies ont traver- se le Tagliamento en plusieurs endroits. Le general Tulff part aujourd’hui en conge pour l’Alle- magne. J’ai fait veri fier par Iliescu (mon administrateur) des plaintes continueiles qui viennent du territoire des Eta- pes, .surtout de la fameuse 15-eme Etape, von Madelung, qui jouit d’une reputati on feroce. II y a lă un Hauptmann Schultz qui est aupres du general qui conduit tout et qui est peu bienveillant pour tout le monde, Allemands comme Roumains. — Le lt. Schubert, qui gouverne â Mizil, a certi- fic a Iliescu qu’on ne laissera pas aux producteurs le quart NOTE POLITICE — 1917 197 sfertul recoltei lor de vin, orice s’ar spune la București; că nu se va plăti grâul după tariful administrației mili- tare ; deci, cel mult 1600 la 2000 lei. Mai mult, se rechi- ziționează dela toți alambicurile și se ia tescovina cu 8 lei mia de Kgr., când prețul exact e de 10 ori mai mare. Tot administrația militară va fabrica și tescovina. — Lupui îmi spune că Mareșalul va lipsi până la 21 Noembre, din cauză de doliu. Acest motiv e fals, îmi spune maiorul Herwath dela O. K. M., care a ve- nit să mă vadă după amiază. Această plecare simultană a guvernatorului și a mareșalului are vreo semnificare? Adevărul e că generalul von Sentler pleacă de asemenea la Berlin, «pentru conferință» mi-a spus Popescu dela N. F. P. (fals, vezi 7 Nov.). — Brătianu se pare că e la discreția lui Take lo- nescu. — După misiunea lui Comșa la Berna, favoru- rile acordate lui Caretaș, numirea lui Căpităneanu în- tr’o comisiune de odihnă — (interesele Românilor din teritoriul ocupat! — două numiri extraordinare comuni- cate de Brănișteanu: Xenopol e numit ministru la To- de leur recolte de vin, quoiqu’on ait dit ou fait â Bucarest, qu’on ne paiera pas les bles au tarif de la Milităr-Verwal- tung, — donc maximum 1600 â 2000 lei. Bien plus, on prend â tout le monde les alambics et on enleve la «tescovina» ti raison de 8 lei les 1000 k., ce qui vaut juste dix fois plus. C’est l’administration militaire qui va fabriquer l’eau de vie de marc. Lupu me dit que le Marechal est absent jusqu’au 21 no- vembre, pour cause de deuil. Cette raison est fausse, me dit le major Herwath de l’O. K. M., qui vient me voir dans l’apres-midi. Ce depart simultane du gouvemeun et du Feld- marechal a-t-il une signification ? Toujours est-il que le general von Sentler se rend aussi â Berlin «pentru confe- rință», — m’a dit Popescu de la «N. F. Presse». Bratiano semble etre â la merci de Take. Apres la mis- sion de Comșa â Berne, les faveurs aecordees â Caretaș, la nomination de Capitaneanu dans une commission de tout repos (interâts des Roumains du territoire occupe! !), deux nominations extraordinaires que me communique Brănis- teanu: Xenopol' est nomme ministre ă Tokio et Victor Io- 198 NOTE POLITICE - 1917 kio și Victor loneseu la Lisabona. Era greu să sfâr- șească mai trist fiul lui Brătianu ! Dela acelaș : Se pare că Take loneseu afirmă în public că eu am primit trei milioane dela Germani, iar Miile, convins, repetă ca- lomnia în «Journal» din Paris. E cu putință ca acești nenorociți să cadă așa de jos ! 4 Noembre. — Noul1 cancelar Hertling ia ca vice- cancelar pe un parlamentar (deci partidul Curții n’a putut să mențină pe Helfferich), iar vice-președintele Reichstagului, Dove, e numit la un departament. Zia- rele accentuiază revoluția pacifică ce s’a săvârșit : par- lamentarismul (biruind biurocrația. In fond, politica a ajuns să aibă întâetate asupra acțiunii militare. — Comunicatul oficial nu confirmă trecerea râului Tagliamento, anunțată de o depeșă din Viena. — Czernin pleacă de asemenea la Berlin. Se înțe- lege voiajul lui Sentler și «conferința» despre care s’a vorbit. — Un parastas a fost oficiat la Cotroceni, la 10 și jumătate, pentru Prințul Mircea. Convocarea este sem- nescu â Lisbonne. II etait difficile de finir plus tristement: le fils de Bratianu ! Du meme : II paraît que Take loneseu affirme publique- rnent que j’ai requ trois millions des Allemands et Miile, fort de cette «paternite», repete la calomnie dans «le Jour- nal» de Paris. Faut-il que ces malheureux soient tombes bas! 4 novembre. — Le nouveau Chancelier, Hertling, prend un parlementaire comme vice-ehancelier (donc le parti de La Cour n’a pu maintenir Helfferich) et le vice-president du Reichstag Dove est nomme ă un departement. Les journaux acoentuent la revolution pacifique qui s’est operee, le par- lementarisme evinqant la bureaucratie. Au fond c’est la po- litique qui prend le dessus sur l’emprise militai re. Le communique officiel ne confirme pas le passage du Tagliamento qu’une depeche de Wien avait annonce. Czernin se rend aussi ă Berlin. On comprend le voyage de Sentler et la «conferința» dont on avait parle. Un parastas a ete celebre ă Cotroceni, ă 10> h. %, pour le Prince Mircea ; la convocation est signee par Tzigara- NOTE POLITICE — 1917 199 nată de Tzigara, «reprezentant al Casei Regale». Lupu Kostake, care nu știe decât să înjure Dinastia, s’a crezut obligat să asiste. Eu m’am abținut. Multă lume din so- cietate. 5 Noembre. — Cenzura a remis lui Stirbey o scri- soare din 9 Septembre, trimisă de Nicu Ghika din Odessa. — Parlamentul a fost o parodie: toți deputății îndârjiți contra lui Brătianu și TaLe lonescu cari sunt urâți, dar totuși votând cu guvernul. (E și nota lui Comșa transmisă din Elveția de Martha Bibescu). Că să-i țină în mână, spune Ghika, se întrebuințează trei mijloace de presiune : Banca Națională, aprovizionarea și legea marțială. Regele, pentru a se menține, se dedă la o demagogie care sperie chiar pe Brătianu. lorga își petrece timpul la Brătianu, la Curte sau la Stirbey- Acesta urmează înainte cu manoperile lui subterane. Mavrocordat scapă dela Curte, fericit că ia cu dânsul la Salonic familia sa. La țară, lipsă de vite și satele depopulate. Samurcaș «reprezentant al Caselor Regale». Lupu Kostake, qui n’a que des injures pour la dynastie, s’est cru oblige d’y assister. Je me suis abstenu. Beaucoup de monde de la sGciete. 5 novembre. — La censure a remis a Stirbey une lettre du 9 septembre que lui envoie Nicolas Ghika d’Odessa. Le Parlement a ete une parodie; tous les deputes exasperes contre Bratiano et Take lonescu qui sont haîs, mais votant tout de meme avec le gouvcirnement. (C’est la note de Com- șa aussi, transmise de Suisse par Marthe Bibesco). Pour les faire marcher, dit Ghika, on emploie trois moyens de pres- sion: La Banque Naționale, les approvisionnements et la loi marțiale. Le Roi, pour se maintenir, se livre ă une demagogie qm pffraie Bratiano lui-meme. lorga passe son temps chez Bratiano, ă la Cour, ou chez Stirbey. Celui-ci continue ses manoeuvres souterraines. Mavrocordat s’evade de la Cour, heureux d’amener â Salonique sa femme, sa fille... et son gendre Luca Sturdza. Dans la campagne, manque des bes- tiaux et villages depeuples. 200 NOTE POLITICE - 1917 — Vizita col. Sturdza. Se plânge că nu este între' buințat și autoritățile (cititi: Internele) îi dau mai puțin concurs decât Germanii. Nu poate obține măcar o cameră pentru lucru, pe câtă vreme maiorul Scliwalbe i-a oferit un birou și tot personalul, — ofertă pe care dânsul a refuzat-o. — Am comunicat personal medicului general von Schumborg toate infamiile pe cari Rămureanu mi le-a denunțat ca petrecându-se la dispensarul femeilor din Mizil. Tot prin scris, am înștiințat și pe Lupu Kostake de refuzul etapelor de a lăsa 25% din recolta de vin pro- ducătorilor. Vom vedea, dacă, afară de vorbe, va mai eșî ceva. — Sculptorul Cristescu, maior aviator, a căzut azi dimineață cu avionul său aproape de Șiret, după ce sbu- rase în timpul nopții d’asupra Bucureștilor. A scris la mai multe persoane, cu învoirea Austriacilor, în rându- rile cărora căzuse. Intr’o scrisoare adresată lui Galitza, spune textual că ei au venit pentru a «vă (locuitorii din București) aduce scrisori». Să fie oare mijlocul de a corespunde al familiei Brătianu ? Visite du colonel Sturdza : il se plaint de ne pas etrei em- ploye et ies autori tes (lisez : Interieur) lui donnent moins de concours que les Allemands. II ne peut meme obtenir une chambre pour son travail, alors que le major Scliwalbe lui a offert un bureau et tout le personnel, offre qu’il a du de- cliner. J’ai communique personnellement au General-Arzt von Schumborg toutes les infamies que Rămureanu m’a denon- cees comme se passant au dispensaire des femmes de Mizil. Par ecrit j’ai saisi aussi Lupu Kostake du refus que les etapes opposaient â l’abandon du 25% de la recolte du vin aux producteurs. Nous verrons s’il en sort autre chose que des paroles. Le sculpteur Christescu, major aviateur, est tombe ce matin avec son avion tout preș du Sereth, apres une ran- donnee dans la nuit sur Bucarest. II a ecrit â beaucoup de personnes : les Autrichiens, qui l’ont pris, le lui ont permis. II dit textuellement dans sa lettre â Galitza qu’ils etaient venus pour «vous (les habitants de Bucarest) apporter des lettres», Serait-ce lă le moyen de correspondre de la fa- milie Bratiano î NOTE POLITICE — 1917 201 — D-na Berindey (70 ani) și fiica sa Maria (27 ani) primesc notificarea că li s’a fixat să locuiască la Baia de Aramă. In urma unei perchezițiuni s’a confis- cat jurnalul (memorii) d-nei gen. Berindey. Presupun că tonul nu era tocmai amical pentru Germani. 6 Noembre---Generalul de Sentler n’a plecat la Ber- lin, îmi spune Volanka. Informația lui Popescu era in- exactă. Insă, prin faptul că Czernin se duce acolo cu ambasadorul Morey, cu șefii de secțiune și cu baronul von Mittag, care are în atribuțiunile sale afacerile Pen- insulei balcanice, fără îndoială că va fi vorba și de România. — întreb pe Volanka, care îmi răspunde : «In Austro-Ungaria nimeni nu mai voește să urmeze rătăcirile cari consistau în a spune : că armata ne dă victorii iar politica vine pe urmă». Czernin înțelege ca fiecare succes militar să fie de asemenea și un pas în- nainte al politicei și el dorește să fixeze avantagiile cari trebue să decurgă din victoria în Italia. — (Ași putea să stabilesc o legătură cu întâlnirea în principiu fixată de Czernin ?) (27 Octombre). Foarte curioasă Madame Berindey (70 ans) et sa fille Mărie (27 ans) viennent de recevoir notification d’aller prendre residence forcee â Baia de Arama ! Une perquisition avait ete prati- quee lors de la manifestation gamine contre la «pantahuza» Carp, et chez la generale on avait saisi ses memoires. 11 pa- raît que depuis 1914 elle tenait son Journal et je suppose que le ton n’en etait pas amical pour les Allemands. 6 novembre. — Le general de Sentler n’est pas parti pour Berlin, me dit Volanka. Le renseignement de Popescu etait inexact. Mais comme Czernin s’y rend avec Fambassa- deur Morey, des chefs de section et du baron von Mittag, qui a dans ses attributions les affaires de la Peninsule Bal- kanique, il va sans doute etre question de la Roumanie. J’ai interroge Volanka. qui me repond: On ne veut plus en Au- triche-Hongrie suivre les errements qui consistaient â dire que «l’armee nous donne des victoires et la politique vien- dra ensuite». Czernin entend que chaque succes militaire soit aussi un pas en avant de la politique et il deșire fixer les avantages qui doivent decouler de la victoire en Italie. (Puis-je etablir une liaison avec le quasi-rendez-vous en principe fixe par Czernin?) (27 oct.). 202 NOTE POLITICE - 1917 de urmărit gândirea austriacă fată de un reporter corn știincios ca Volanka. «Victoria în Italia este pur aus- triacă, cu toate că în primele trei zile s’a încercat s’o treacă pe seama Germanilor. Germanii nu au decât șase divizii. Avem aci atât de mulți oameni, încât nu se mai vorbește de armata Boroevics, trimisă probabil pe fron- tul Trentinului». — Bulgarii mârâie și dânșii. Arion, a vorbit cu Stancioff (avansat general), care deodată a devenit pesimist în ceeace privește rezultatele finale și foarte pornit împotriva Germanilor.. Un mic fapt : Stere, în articolele sale «Pro domo», a cărei serie a început-o, a citat un fapt privitor la Radeff. spre cinstea acestuia, dar protivnic lui Brătianu. Tantiloff s’a opus. El n’ad- mite modul de a vedea al Germanilor : Românii sunt învinși și ocupați și nu primește dela ei nici dojană, nici elogii. — Trebue notat că unul din Buxton a inter- pelat în Camera Comunelor asupra vederilor ce guver^ nul englez nutrește față de Bulgaria, și Lord Balfour a Tres eurieuse â suivre la pensee autrichienne ă tra- vers un reporter consciencieux comme Volanka. «La victoire en Italie est purement autrichienne, malgre que dans les trois premiers jours on ait essaye dei la faire passer ici comme allemande. Les Allemands n’ont que six divisions. Vous y avons tant de monde qu’on ne parle deja plus de l’armee Boroevics, probablement deja embarquee pour aller sur le front du Trentin». Les Bulgares grognent aussi. Arion a cause avec Stan- cioff (avance general) et qui subitement est devenu pessL miște quant aux resultats finaux et tres grognon vis-ă-vis des Allemands. Un petit fait : Stere, dans ses articles «Pro Domo» dont il a commence la serie, a cite un fait concer- nant Radeff, tout ă l’honneur de celui-ci et ă la charge de Bratiano. Tantiloff s’est oppose. 11 n’admet pas la fa^on d etre des Allemands : Les Roumains sont vaincus et occu- pes et il n’accepte d’eux ni blâme, ni eloge. —. II faut noter que l’un des Buxton a interpelle â la Chambre des Commu- nes sur les vues que le gouvemement anglais a sur la Bul- garie et Lord Balfour a repondu que quoique les Bulgares fussent en lutte avec l’Entente, il etait ă souhaiter que leur NOTE POLITICE - 1917 203 răspuns că, deși Bulgarii sunt în luptă cu Antanta, e de dorit ca țara lor să nu fie cu nimic micșorată ! Radoslavoff declară de asemenea că, pentru ca Ro- mânia să nu mai poată în viitor ataca Bulgaria, «vom reclama și vom obține garanții». Se pretinde că între Turci și Bulgari există o mare animozitate din cauza orașului Adrianopole și că s’a făcut uz de arme. Tagliamento. cu toată creșterea apelor, a fost trecut de către aliați. E o întreprindere formidabilă, care a reușit repede. 7 Noembre. — întreg frontul italian, și la câmp, și din munții — Dolomiții — pe o distanță de 150 km. pe linia Tirolului. e în retragere. Printre șefii cari ur- măresc pe Italieni, se citează Konrad de Hoetzendorf, a cărui armată e în apropiere de Sugano. Se știe astăzi care era gruparea forțelor aliate, în ordine, începând dela Adriatica spre Flitsch și Tolmein și continuând spre vest dealungul Tirolului : Armata lui Boroewics (aceea care a bătut armata 3-a italiană); a IX-a armată pays ne fut en rien amoindri! Radoslawoff vient aussi de declarer que pour que la Roumanie ne puisse plus â l’avenir attaquer la Bulgarie, «nous reclamerons et nous obtiendrons des garanties». On pretend — c’est le general Mustata qui tient ce potin de l’a.mi d’un officier bulgare — qu’entre Turcs et Bulga- res il y a une grande animosite ă cause d’Andrinople et qu’on s’y est battu â coup de fusils. Le Tagliamento, malgre la crue des eaux, a ete franchi par les allies. C’est une formidable entreprise qui a vite reussi. 7 novembre. — Tout le front italien, celui de la plaine, comme celui des montagnes Dolomites — sur 150 k. rien que sur la ligne du Tyrol — est en retrăite. On donne jusqu’au nom de Konrad de Hoetzendorf, dont l’armee est du cote de la Sugano, parmi les chefs qui sont ă la poursuite des Italiens- Oii sait aujourd’hui quel etait le groupement des for- ces alliees, dans l’ordre, en remontant de l’Adriatique vers le Flitsch et Tolmein et en continuant vers l’Ouest le long du Tyrol: Armee Boroewics (c’est elle qui a battu la 3-me ar- mee italienne) — IX armee de Bellow (c’est elle qui a enfonce 204 NOTE POLITICE - 1917 a lui Bellow (aceea care a înfruntat unghiul eșind ita- lian și a dat peste cap a Il-a armată italiană) ; grupul archiducelui Eugen, adică: armata Krauss și armata Krobatin; în fine armata Konrad. — D-na Berindey va avea o comutare de pedeapsă și va putea pleca la Sinaia în loc de Baia de Aramă. Aceasta datorită lui Horstmann, care s’a ocupat cu tot interesul. — Horstmann mi-a spus că, în jurnalul său, bătrâna d-nă acuză pe Germani de furturi și violuri (?!), iar tonul este așa de dușmănos încât prezența sa a fost socotită ca indezirabilă. Afară de aceasta, un mare nu- măr de copii din manifest, ceeace face să se crează în existența! unei oficine. La toate acestea Lupu adăogă că dânsa ar fi dat și bani ofițerilor evadați pentru a se reîntoarce pe front. Horstmann nu mi-a vorbit ele acest fapt și cele două doamne tăgăduesc absolut. 8 Noembre. — S-tul Dumitru. Efectele legilor excep- ționale : nimeni nu se mută; nici un camion pe stradă. — Italienii bat în retragere pe Piave. — Englezii atacă cu furie și fără întrerupere în Flandra. E singu- rul mijloc, după dânșii, de a veni în ajutorul Italiei. Vangle sortant italien et a culbute la 2-e armee italienne) — le groupe archiduc Eugene, c. â d. armee Krauss et armee Krobatin, — enfin armee Konrad. Madame Berindey aura une commutation de peine et pourra aller â Sinaia au lieu de Baia de Arama. C’est Horstmann qui s’est beaucoup et genereusement employe. Horstmann m’avait dit que dans son Journal, la vieille dame accuse les Allemands de vols et de viols (?) et le ton est si haineux qu’on a le droit de considerer sa presence comme indesirable. De plus, nombre de copies du petit manifeste, ce qui fait croire ă l’existence d’une officine. A cela. Lupu ajoute qu’elle aurait donne argent â des officiers evades pour retourner sur le front. Horstmann ne m*a pas articule ce fait et les Dames nient absolument. 8 novembre. -- La St. Demetre. Effet des lois d’excep- tion : persoane ne demenage ; pas de chariots dans la rue. Les Italiens battent en retrăite sur la Piave. Les Anglais attaquent furieusement e.t continuellement en Flandres. C’est la seule faqon dont ils comptent se porter NOTE POLITICE — 1917 205 Din contra, Lloyd George și Painleve au plecat cu technicienii în Italia pentru a conferi cu guvernul ita- lian. — Când am vorbit cu Praschma despre necesitatea de a căuta o pace separată cu România oficială, el mi-a răspuns că la Berlin ar fi vorba de așa ceva. Or, eri, Stere a spus lui Stirbey că «Vorwaerts» înregistra o declarație a lui Kerenski relativ la pacea separată care a fost propusă «unui aliat» și care n’a fost primită. Jurnalele oficioase germane n’au desmințit știrea din «Vorwaerts». — Astăzi «Lumina» dă, după «Ruskoe Slowo» din 3/16 Oct., un interview al d-lui de St. Ai^ laire, acordat la Odessa, în care, între altele spune : «Pe- ricolul unei păci separate a României cu Puterile cen- trale a dispărut cu desăvârșire». A se adăoga la acestea și declarațiile furibunde ale lui Take lonescu, repro- duse deunăzi, revoltat la ideia că s’ar putea rosti cuvântul de pace. Toate aceste indicii sunt de reținut. Berlinul vede probabil mai ușor lucrurile cum le în* țeleg eu decât în modul cum le înțelege Carp. au secours de l’Italie. Par contre Lloyd George et Painleve se sont ren dus, avec leurs techniciens, en Italie pour con- ferer avec le gouvernement italien. Lorsque j’avais parle â Praschma de la necessite de chercher une paix separee avec la Roumaine officielle, il m’avait dit qu’il croyait qu’on y songerait un peu ă Berlin. Or, hier. Stere a dit ă Stirbey que le «Vorwaerts» enoregistrait une declaration de Ke- rensky au sujet de la paix separee, qui avait ete proposee un albe» et qui n’avait pas ete accueillie. Les journaux officieux allemands n’ont pas dementi la nouveTIe du «Vor- waerts». Aujourd’hui la «Lumina» donne d’apres de «Rus- koje Slowo» du 3/16 octobre une interview ele Mr. de St. Aulaire accordee a Odessa : «Le danger d’une pa-ix separee de la Roumanie avec les puissances centrales a complete- ment dispăru». A joindre les declarations furibondes de Take lonescu, reproduites, l’autre jour, revolte â l’idee qu’on pouvait prononcer le mot de paix. Tous ces indices sont a recueillir. Berlin probablement voit plus facilement les choses comme je les comprends, que de la fa^on dont Carp les entend. 206 NOTE POLITICE - 1917 — Beldiman a venit eri să mă vadă. Dânsul voia să înceapă cu Radu Rosetti o publicare de documente, pentru a prepara dosarul Brătianu. I-a scăpat o frază : «Carp ! dar Carp nu vede decât un lucru : Carp-Mac- kensen și Mackensen-Carp !» O notă bună : nu pără- sește pe Stere. — Gebsattel îmi face propuneri pentru o serbare și o vânzare care s’ar face în comun pentru toate socie* tățile Crucei-Roșii. Am rezervat răspunsul până voiu consulta câteva doamne, fără participarea cărora nu e nimic de făcut. 9 Noembre. — Știrile de azi sunt senzaționale. A- liații au împins pe Italieni până la Livenza, la jumăta- tea drumului dela Tagliamento la Piave, și au curățit centrele de rezistență, care în munți, în spatele fron- tului austro-german, se apărau încă. Rezultat: 17.000 prizonieri noi, un general și 80 tunuri. Cifra totală : 250.000 oameni și 2300 tunuri. Pedeapsă dreaptă a poli- ticei care a făcut să cază orice frâu moral și pentru oa- menii noștri politici!.. Guvernul Kerenski e Ia pământ și maximaliștii au Beldim-ano est venu hier me voir. II veut commencer avec Radu Rosetti une publication de documents pour pre- parer le dossier de Bratiano. 11 lui a echappe une phrase : «Carp! mais Carp ne voit qu’une chose : Carp-Mackensen et Mackensen-Carp !». Bonne note : il ne lâche pas Stere. Gebsattel me fait des ouvertures pour une fete et une vente qui auraient lieu en commun pour toutes les Croix Rouges; je reserve la reponse jusqu’â ce que j’ais consulte quelques Dames, sans la participation desquelles il n’y a rien â faire. 9 novembre. — Les nouvelles de ce matin sont sensa- tionnelles. Les allies ont pousse les Italiens jusqu’â la Li- venza, ă mi-chemin du Tagliamento â la Piave, et on net- toye les centres de resistance qui, dans les montagnes, en arriere du front austro-allemand, se defendaient encore ; de ce chef 17.000 nouveaux prisonniers, un general, 80 canons. Le chiffre total des captures : 250.000 hommes et 2300 canons. Juste châtiment de la politique qui a fait tomber tout frein morale pour nos hommes politiques aussi. Le gouvemement Kerensky est par terre et les maxi- NOTE POLITICE — 1917 207 pus mâna pe putere. Program : pace imediată și demo- cratică ; împărțirea pământurilor la țărani. Afară de o contra-revoluție, greu de admis acum, cauza păcii a făcut un pas imens. Având în vedere repercursiunea ce aceste știri ar putea să aibă asupra afacerilor române. Berlinul ar trebui să sondeze acum România oficială. — Brănișteanu : O telegramă dela Korrespondenz- Bureau, deci oficială, dar care nu s’a reprodus pentrucă lipsește confirmarea germană, anunță că la Berlin s’a rezolvat chestiunea poloneză. Galiția va fi unită cu Po- lonia, care obține de asemenea câteva măriri de teri- toriu în Lituania. Libertatea navigațiunei pe Vistula. O flotilă. Regatul va avea ca suveran pe împăratul Austriei ; deci, o a doua uniune personală. (Așa dar România va fi abandonată în sfera politicei germane). — Martha Bibescu a scris lui G. Stirbey. Dânsa menționează de o scrisoare primită dela Nadege Stirbey în care se vorbește despre tot felul de privațiuni ce tre- buie să-și impună toți. E o nouă confirmare a foame- tei ce bântuie în Moldova. St. Aulaire a spus în inter- malistes se sont empares du pouvoir. Programme : paix im- mediate et democratique ; partage des terres aux paysans. Sauf contre-revolution, difficile ă adinettrei quant ă pre- sent, la cause de la paix a fait un pas immense. Avec la repercussion que ces nouvelles doivent avoir sur les affaires roumaines, c’est maintenant que Berlin de- vrait tâter la Roumanie officielle. Branisteanu: Un telegramme du «Kor. Bureau», donc officiel, mais qu’on n’a pas reproduit parcequ’il manque la confirmation allemande, annonce qu’ă Berlin on a resolu la question polonaise. La G-alicie sera reunie â la Pologne, qui obtient aussi quelqnes augmentations en Lithuanie. Li- berte de la navigation sur la Vistule. Une flotille. Le Ro- yaume aura pour Souverain l’Empereur d’Autriche : se- condei union personnelle. (Donc la Roumanie sera abandon- nee ă. la sphere politique allemande). Marthe Bibesco a ecrit ă Georges Stirbey. Elle fait men- tion d’une lettre de Nadege Stirbey, qui parle des privations de> toutes sortes qu’il faut s’imposer. C’est une nouvelle con- firmation de ia disette qui sevit en Moldavie. St. Aulaire 208 NOTE POLITICE - 1917 view-ul menționat eri, că, dacă într’o lună (vorbea în Octombre) nu se va regula chestiunea transporturilor pentru Moldova, țara aceasta va fi amenințată de foame. Martha mai istorisește că Brancovan, retras la Evian din Decembre, a declarat că a votat legile lui Brătianu pentru că «cum lucrurile merg rău, el știe bine că va veni un alt guvern care nu le va aplica». Atavismul, nu- mai el singur, nu e suficient pentru a explica acest bi- zantinism. Iată oamenii cari au pornit acest război! 10 Noembre. — Centralii au trecut pe tot frontul Livenza și e puțin probabil ca Italienii să poată rezista pe Piave. Se vorbește cu discrețiune despre încheierea unui armistițiu pe frontul rus. Poate că e vorba de concluzia precipitată ce se trage din confirmarea căderii lui Ke- renski și din reușita loviturii maximaliștilor. Lenin conduce toată acțiunea. Telegrama asupra Poloniei nu e încă confirmată. «Pester Lloyd» din 8 conține o telegramă din Viena care este aproape reproducerea textuală a știrii de eri. —- De altfel, acelaș jurnal înregistrează o depeșă din Ber- cii salt dans son interview mentionnee hier, que si dans un mois (il parlait en octobre) on ne reglait pas la question des transporta pour la Moldavie, ce pays etait menace de la faim. Marthe raconte que Brancovan — retire â Evian depuis decembre — a declare qu’il a vote les lois de Bratiano parce que «comme les choses vont mal, il sait bien qu’il viendra un autre gouvernement qui ne les appliquera pas»- L’ata- visme â lui seul ne suffit pas pour expliquer ce byzantinis- me. Voilă les gens qui nous ont valu cette guerre. 10 novembre. — Les Gentraux ont sur tout le front franchi la Livenza et il est peu probable que les Italiens puissent tenir sur la Piave. On parle discretement de la coneiusion d’un armistiee sur- le front russe. C’est peut-etre la coneiusion precipitee qu’on ti re de la confirmați on de la chute de Kerensky et de la reussite du eoup des maximaliste>s. C’est Lenin qui est au pinacle- La depeche sur la Pologne n’est toujours pas confirmee. Le «Pester Lloyd» du 8 novembre contient un telegramme de Wien, qui est â peu preș la reproduction textuelle de la nouvelle donnee hier. D’ailleurs, le meme Journal contient NOTE POLITICE — 1917 209 lin anunțând că «convorbirile pentru soluțiunea polone- ză continuă și că tot ce au publicat ziarele nu se rezema decât pe simple combinațiuni». Să fie oare Berlinul care n’a voit să i-se forțeze mâna ? Convorbirile «con- tinuă», însă în ziua de 7 Czernin a părăsit Berlinul. După jurnalele austriaco, în Parlament începea discu- țiunea acestei chestiuni și, după spusele lui «Pester Lloyd», Ucrainienii declaraseră deja că, prin toate mij- loacele ei vor combate alipirea la Polonia a unor teri- torii lituaniene. E adevărat că știrea sosită eri nu în- cântă câtuși de puțin pe Unguri. — Konradsheim, pe care l-am văzut azi dimineață, îmi spune că el crede că Germanii își rezervă de ase- menea crearea unui stat Curlandez—Estonian în u,- niune personală cu împăratul Germaniei. Se înțelege că indiscrețiunile sunt primejdioase la această oră. — Am aflat dela d-rul Rămureanu că la Mizil s’a instalat, într’o cazarmă, un fel de Saint-Lazare pentru femeile adunate din orașele aparținând armatei a IX-a. Sunt femei fără nici o vină, cari sunt reținute aci și ane depeche de Berlin annon^ant quei «les pourparlers pour la solution polon arse continuent et que ce que les journaux ont publie repose sur de simples combinaisons». (Est-ce Ber- lin qui n’a pas voulu se laisser forcer la main?) Les pourpar- lers «continuent», mais le 7 novembre au soin Czernin a quitte Berlin. D’apres les journaux autrichiens, au Parlement on pnenait deja position sur la question, et ani dire din «Pester Lloyd» les Ukrainiens avaient deja declare que par tous les moyens ils combattraient le rattachement ă la Pologne de certains territoires lythuaniens. II est vrai que la nouvelle venue hier n’enchante pas les Hongrois. Konradsheim, que j’ai vu ce matin, me dit «qu’il croit» que les Allemands se reservent aussi la creation d’un Etat Courlandais-Esthonie.n avec union personnelle avec l’Empereur dAllemagne. On comprend que les indiscretions soient dangereuses a cette heure-ci encore. J’avais appris par Dr. Ramureanu qu’ă Mizil on avait in- stalle, dans une caserne, une espece de St. Lazare pour les femmes ramassees des villes de la 9-e armee. II y a des femmes innocentes qui y sont re tenu es et qu’on fait 14 210 NOTE POLITICE — 1917 cari sunt trinjise să lucreze la câmp pe moșia d-nei Hariton. Administratorul meu Iliescu a văzut pe aces- te nenorocite, slabe, în zdrențe, inspirând milă. Am re- clamat generalului medic von Schumborg. El a făcut o anchetă și, foarte politicos, mi-a răspuns că într’adevăr sunt acolo femei sănătoase, reținute până când fami- liile lor vin să le reclame, — însă nu se poate circula nici corespunde în teritoriul armatei a IX-a; că nu se plătește decât 30 de bani munca acestor nenorocite; că tot ce câștigă, e pus deoparte, pentru a le servi la eșire (?); că n’au ce pune pe dânsele și e rugată Crucea- Roșie a le veni în ajutor. N’ași fi crezut niciodată că e cu putință un astfel de lucru!.. Adaog că Rămureanu mi-a spus că, în timpul raziilor, s’au luat și femei cari nu erau de loc prostituate, (v. 15 Noembre). — Depeșile de seară anunță că Aziago este reluat și că prin urmare latura extremă a liniilor austro-ger- mane avansează de asemenea. Italienii nu vor putea prin urmare ține linia Piave. Pe câmpul acesta de luptă, Ia Viego, Austriacii au luat încă 10.000 prizonieri și 94 tunuri. travailler aux champs sur la propriete de M-me Hariton- Mon administrateur a vu ces malheureuses maigres et peu vetues, â faire pitie. J’ai reclame aupres du General-Arzt von Schumborg. II a fait une enquete et tres aimablement il m’ecrit que reellement il y a des femm.es saines qu’on retient jusqu’â ce que leurs familles les reclament, — or, on ne peut circuler ni correspondre dans le territoire de la 9-e armee—; qu’on ne paie que 30 ete. le travăil de ces malheureuses; que le tout est mis de câte pour leur servir de pecule â la sortie (î); — que ces femmes n’ont plus rien â se mettre sur le corps... et l’on prie la Croix Rouge de leur venir en aide. Je n’aurais jamais cru possible une chose pareille. J’ajoute que Rămureanu m’a dit que dans les rafles on avait parfaite- ment pris aussi des femmes qui n’ont rien â voir avec la prostitution. Les depeches du soir annonc^nt qu’Aziago est repris et que par consequent la pointe extreme des lignes austro-alle- mandes avance aussi. Les Italiens ne pourront par conse- •quent pas tenir la ligne de la Piave. Sur ce champ de ba- taille, â Viego, les Autrichiens ont pris de nouveau 10.000 hommes et 94 canons. NOTE POLITICE — 1917 211 11 Noembre. — Succesul trupelor mareșalului Kon- rad la Șapte Comune și luarea punctului Aziago n’au fost obținute decât după un interval de zece zile de grele lupte. Faptul acesta probează cât de mare e pe- ricolul pentru armata italiană din partea aceasta. Retragerea lui Helfferich este în fine confirmată și, după cum s’a anunțat, succesorul este deputatul Payer. Un alt deputat dr. Friedberg e ales vice-președinte al ministerului prusian. Partidele salută marele eveniment și Erzberger declară că Imperiul are cel mai tare gu- vern dintre toate țările în război, pentru că se sprijină pe 4/5 din membrii Reichstagului. Progresiștii și socia- liștii au făcut, ca și naționalii-liberali, declarațiuni favo- rabile. împăratul a dovedit că este, în toată această criză, un foarte subțire om politic. 12 Noembre. — D-nul Roselius, consul general la Sofia. Merge la Berlin. Nu înțelege nimic despre po- litica care se urmează la București : «Cum ? Vă știe în București și nu vă întrebuințează pentru a face pace ?». Eri a văzut pe Carp și din ce în ce mai mult el nu-1 în- 11 novembre. — Le succes des troupes du marechal Kon- rad au Sept-Communes et la prise d’Aziago n’ont ete obtenus qu’au bout de dix jours de durs combats. Ce qui prouve com- bien grand est pour l’armee italienne le danger qui vient de ce cotedâ- La retrăite de Helfferich est enfin eonfirmee et, comme, on l’avait annonce, c’est le depute von Payer qui lui succede. Un autre depute, Dr. Friedberg, devient viee-president du ministere prussien. Les partis saluent le grand evenement et Erzberger declare que l’Empire â le plus fort gouvernement de tous les pays en guerre, parce qu’il s’appuie sur les 4/5 des voix du Reichstag. Les progressistes et les socialiste® ont fait, ainsi que les nationaux-liberaux, des declarations tres fa- vorables. L’Empereur s’est montre un tres fin politique dans tonte cette crise. 12 novembre. — Mr. Roselius, consul general de Bulga- rie â Sofia, se rend ă Berlin. Ne comprend rien â la politi- que' qu’on suit â Bucarest. «Commenti, on vous a a Buca- rest et on ne vous enploie pas pour faire la paix?» II a vu hier Carp et de plus en plus il ne le comprend pas. Quand 212 NOTE POLITICE — 1917 țelege. Când toată lumea se democratizează, singur d. Carp mai predică regimul forței... D-nul de Bussche n’a făcut decât greșeli și, dacă în Februarie ar fi voit să răstoarne pe Brătianu, dânsul ar fi putut și n’ați mai fi început războiul... Nu trebuie, sub niciun cuvânt, să alungați dinastia, iar pacea tre- buie căutată cu dânsa : trebuie să se accepte unul din fiii Regelui pentru a se continua tradiția pe care dânsul o vede pretutindeni în România. Chestiunea Dobrogei e foarte grea: Bulgarii o doresc, însă nu trebuie slăbită mult România, căci Germania va avea nevoie de o contra-greutate față de Austria. Restul conversațiunii destul de confuz : poate într’o zi s’ar putea concepe un imperiu Nord-German; un im- periu centru-austriac sau mai bine slav și un imperiu la Sud : n’a îndrăsnit să spună cu Țarul Ferdinand, dar vorba i-a stat pe buze. Roselius, venind din Bulgaria, faptul acesta arată că Țarul Ferdinand continuă să viseze iar o coroană imperială ca și în 1913. — Am căutat să văd pe Ledebur, care, trebuind să plece mâine la vânătoare, nu prea are mult timp. Pus tout le monde se democratise, seul Mr. Carp prone encore le regime de la force. — Mr. Bussche n’a fait que des fautes et si en fevrier il avait voulu faire tomber Bratiano, il le pou- vait et vous n’auriez pas eu la guerre. On ne doit â aucun prix chasser la dynastie et la paix doit etre cherchee avec elle: on doit accepter un fils du Roi pour continuei: la tra- dition qu’il voit partout en Roumanie. La question de la Do- brogea tres difficile: les Bulgares la souhaitent, mais il ne faut pas trop affaiblir la Roumanie, car l’Allemagne aura besoin d’un contre-poids vis-ă-vis de 1’Autriche. Le reste de la conversation assez confus: peut etre un jour y aurait-il â concevoir un empire du Nord-Allemand; un empire du cen- tre —autrichien ou piu tot slave — et un empire du Sudi: il n’a pas ose dire avec le Tzar Ferdinand, mais il l’a eu sur les levres. Ceci venant de Bulgărite, indique que le Tzar Fer- dinand continue de rever d’une couronne imperiale comme en 1913. Cherche ă voir Ledebur qui), devant partir demain pour la chasse, n’a pas trop de temps devant lui. Mis au courant XOTU POLITICA — 1917 213 în curent de Georgc Stirbey, care mi ba adus, el se în- sărcinează «cel prieten al lui Czernin și fără a implica o acțiune pentru care n’are nici o calitate», să-i transmită următoarele: Cred pacea cu România oficială posibilă; în orice caz, trebuie o încercare; tratativele însă pe front, nu la Iași unde Regele n’ar fi liber. Să se accepte con- tinuarea dinastiei cel puțin cu Nicolae sub regența unui membru din familie, fixând la 21 ani majoritatea suve- ranului. Ledebur îmi spune că e în totul de acord cu mine. Restul îl va privi pe Czernin. •— Mă întreabă dacă n’ași fi dispus să merg la Viena ? Da, îi răspund, dacă cei de acolo vor să se întrețină cu mine, dar ar trebui să pot merge și la Berlin. Dânsul crede de ase- menea că una fără alta nu merge. — Știrile din Italia continuă a fi foarte rele pentru Italieni. Ei luptă cu disperare la sud de Aziago, pro- babil pentru a permite retragerea din sectorul Șapte' Comune — Piave. S’a mai luat încă 10.000 prizonieri și un general la Longarone, la nord de Belhme, iar for- țele cari au trecut Piave se apropie acum de Feltre. 13 Noembre. •— Horstmann, înaintat consilier de le- par Georges Stirbey qui me l’amene, il se charge «ă titre d’amî de Czernin et sans impliquer une action pour laquelle il n’a aucune qualite» de lui transmettre la commission sui- vante>: je crois la paix avec la Roumanie officielle possible; dans tous les cas il faut la tenter; mais traiter sur le front, pas ă lassy ou le Roi ne serait pas libre. Accepter la conti- nuation de la dynastie au moins avec Nicolas, sous la regence d’un membre de la familie, en poussant â 21 ans la majorite du Souverain. Ledebur me dit neanmoins qu’il est en tout d’ac- cord avec moi. Le reste sera l’affaire de Czernin. II me de- mande si je n’aooepterais pas de me rendre ă Wien. «Oui, je reponds, si on veut causer, mais il faudrait que je puisse aller aussi ă Berlin». II croit aussi que l’uni ne va pas sans Fautre. Les nouvelles d’Italie continuent ă etre tr&s mauvaises pour les Italiens. Ils luttent desesperament sous Aziago, pro- bablement pour permettre la retrăite du secteur Sept Com- munes-Piave. On leur a encore pris 10.000 hommes et un ge- neral ă Langarone, au-dessus de Bellune, et les forces qui ont franchi la Piave se rapprochent deja de Feltre. 13 novembre. — Horstmann, premier conseiller de lega- 14 NOTE POLITICE — 1917 gațiune și șef al direcțiunii politice, dejunează cu Bellow la mine. Dânsul îmi spune că nu s’a publicat propune- rile de armistițiu făcute de Bolșevicii cari dețin pu- terea actualmente la Petrograd, pentru că, în plin suc- ces italian și chiar pe frontul francez, nu se poate primi un armistițiu de trei luni pe toate fronturile. Nu crede că Franța și Englitera ar manifesta de asemenea vre-o grabă. Dâr, adaogă Horstmann, se va ajunge la un ar- mistițiu separat cu Rusia. Care va fi atunci soarta Ro- mâniei ? Profit pentru a-i spune opiniunea mea întreagă a- supra păcii separate, posibilă cu România oficială, însă fără să se extirpeze toată dinastia. Horstmann cere să-i explic modalitatea: un guvern de generali înlo- cuind, în vederea armistițiului, guvernul civil până la constituirea acestuia din urmă. Toată combinațiunea su- râde,, afară de un punct: Regele, —• Nioulae în cazul de față — devenind major peste 7 ani. Horstmann mai vorbește și de necesitatea de a avea Basarabia. Profit de știrea despre sosirea Țarului Ferdinand pe frontul ita- tion et chef de la «Politische Abteilung», dejeune avec Bel- low, comme les autres mardis, chez moi. II me dit qu’on n’a pas publie les propositions d’armistice faites par les Bolche- viki qui detiennent le pouvoir actuellement â Petrograd, parce que en plein succes italien et meme sur le front fran- țais, on ne peut accepter un armistice de trois mois sur tous les fronts. Il ne croit pas que la France et l’Angleterre puis- sent non plus montrer de l’empressement. Mais, ajoute Horst- mann, on arrivera â un armistice separe avec la Russie. Quel sera alors le sort de la Roumanie1? J’en profite pour lui con- ter tonte mon opinion sur la paix separee possible avec la Roumanie offieielle, pourvu qu’on n’en veuille extirper toute la Dynastie. Horstmann se fait expliquer le mecanisme â proposer: le gouvernement de generaux remplaqant, en vue de l’armistice, le gouvernement civil jusqu’ă Ia constitution du gouvernement civil. Toute la combinaison sourit, sauf en ce point: le Roi, Nicolas dans l’espece, devenant dans 7 ans majeur. Horstmann venait encore de parler de la necessite d’avoir la Bessarabie. Je profite de ce qu’on annonce l’arrivee du Tzar Ferdinand sur le front italien pour lui dire: «Je NOTE POLITICE — 1917 215 lian, pentru a-i spune : «Nu-mi place această întrevedere a trei suverani în Italia. Bulgarii n’au trupe acolo; de si- gur că se va vorbi tot de biata noastră Dobroge». — Horstmann îmi răspunde : «Dar ceeace poate rosti îm- păratul, nu va putea lega diplomația noastră». Bellow nu intră în vorbă decât ca să declare că candidatura Prințului Frederic-Wilhelm, scumpă lui Carp, e rea. 14 Noembre. — Vremea frumoasă continuă. După o ploaie bună și caldă în timpul nopții, cerul ne surâde din nou și temperatura este plăcută. Ce țară! Iată re- frenul streinilor pe cari îi întâlnești. — Beldiman. Vorbim de Dobrogea. El a remis lui Kuhlmann un memoriu, înainte de plecarea lui la Con- stantinopole. Insă cel mai bun aliat al nostru este Tur- cia, care nu voește să auză vorbindu-se de Constanța în mâinile Bulgarilor. Nizamy-Pașa, pe care Beldiman îl vede adeseori, i-a dat asigurări formale. 15 Noembre. — O scrisoare complimentară a prof. dr. General von Schumborg rectifică prima sa comuni- n’aime pas beaucoup cette entrevue des trois Souverains en Italie; les Bulgares n’y ont pas de troupes; c’est donc encore de notre pauvre Dobrogea qu’on parlera!». Horstmann me re- pond: «Mais ce que peut dire l’Empereur, ce n’est pas cela qui liera notre diplomație». Bellow n’est intervenu dans la conversation que pour de- clarer que la candidature du Prince Frederic-Guillaume, chere ă Carp, etait mauvaise. 14 novembre- — Le beaux temps doux continue. Apres une nuit de bonne pluie d’ete, le ciel est de nouveau radieux et la temperature infiniment douce. Quel pays! Voilă le refrain des etrangers qu’on voit. Beldimano. Nous parlons de la Dobrogea. II avait remis ă Kiihlmann un memoire avant son depart pour Constanti- nople. Mais notre meilleur allie est la Turquie, qui ne veut pas entendre parler de Constantza aux mains des Bulgares. Nizamy-Pascha, que Beldiman voit souvent lui a donne des assurances formelles. 15 novembre. — Une lettre complementaire du prof. Ge- neral-Arzt von Schumborg rectifie sa premiere communica- 216 NOTE POLITICE - 1917 care: cei 30 bani, alocați femeilor pe o zi de lucru, n’au fost strânși pentru a le constitui un mic fond de rezer- vă, ci au servit a ameliora (?) masa lor zilnică, însă de acum înainte li se va bonifica 2/3 din salariul lor. Scrisoarea recunoaște că au fost închise femei sănătoa- se, cari sunt și acum reținute. Ni se cere să încurajăm — cum ? — familiile să reclame femeile cărora li se poate asigura o existență cinstită și să dăm acestor ne- norocite îmbrăcăminte!... (v. 10 Nov.). — Facultatea de medicină, tip V. Arion, s’a înjghe- bat; ea trebuie să înceapă a funcționa la 3 Dec. Dar, pentru a face loc lui Zalplachta, bătăușul liberal, care e amnestiat de când s’a cufundat în Iordanul dela «Mol- dova», și tânărului Șuțu, s’a imaginat următoarele (tex- tual) : 1. profesorului de psychiatrie A. Obregia: și lui Măldărescu, le este interzisă reluarea activității didac- tice : 2. dr. Zalplachta, doctor primar provizoriu la Insti- tui Mărcuța (serviciu creat pentru el din ordinul lui Carp) și dr. Șuțu sunt «numiți în comun» la catedra de clinica boalelor de nervi și electroterapie. Urlățeanu și Chiriac, doi liberali pe cari nici un titlu nu-i recomandă. tion: les 30 bani alloues aux femmes par journee de travail n’ont pas ete aecumules pour leur constituer un peculei, mais ont .servi, â ameliorer (?) leur ordinaire; mais, dorenavant, on leur bonifiera les 2/3 de le puisse etre amene â se retirer. On accepte â bras ouverts l’idee d abdication, mais rien dans l’interet de la «dynastie». Au cours de la con- versation, Mr. Haas, qui est un collaborateur de chaque in- ■stant des autorites, me dit ă deux reprises: Nous n’avons plus d’interet â faire rapidement la paix avec l’Occident. Tres significatif, mais tres digne, le discours du Chan- celier en reponse ă Lloyd George, qui avait appele les Alle- mands des bandits et des criiminels. Le chaneelier riposte: 262 NOTE POLITICE — 1917 Cancelarul răspunde : «Pentru noi e exclusă orice posibilitate de a trata când-va cu oameni cari au astfel, de mentalitate». Aceasta se împreună cu ceeace îmi spu- ne d-rul Haas. — Războiul de cuceriri va lua locul for- mulei «Războiu fără cuceriri». — Cel dintâi convoi de internati, înapoiat de gu- vernul Brătianu, a sosit. Ei au declarat, spune Horst- mann, că au fost bine tratați. Regele ar avea o poziție- foarte grea și 53 deputați s’ar fi declarat contra lui Bră- tianu. Știu că căpitanul Hoyer însărcinat cu instalarea- internaților, s’a mirat de starea lor bună. 20 Decembre. — Czernin, cu o numeroasă suită, se duce și el la Brest-Litowsk. Ia și pe ministrul Wiesner, care ar avea, mi s’a spus, o mare competință în afacerile românești. E sigur că se va hotărî o linie de conduită privitor la România. — Carp lăudase calitățile principelui Frederic- Wilhelm, candidatul său. Am întrebat eri pe Horstmann de unde a pornit candidatura acestui principe. El mi-a răspuns: «Noi, la masă;, vorbind cu colonelul Hentsch despre posibilitățile pentru tron, am găsi-t ! Dar, a- «Pour nous est exclue toute possibilite de jamais trăitor avec des gens ayant cette mentalite». Cela se relie ă ce que- me dit Mr. Haas. La guerre de conquetes va prendre la place de la formule «guerre sans conquetes!». Le premier convoi d’internes ren dus par le gouverne- ment Bratiano est arrive. Ils ont declare, dit Horstmann, avoir ete bien traites. Le Roi aurait une position tres diffi- cile et 53 deputes se seraient declares contre Bratiano. Je- sais que le cap. Hoyer, charge de l’installation des internes, sais etonne de leur bon etat. 20 decembre. — Czernin avec suite nombreuse se rend' aussi â Brest-Litowsk. 11 enmene le ministre Wiesner qui aurait, m’a-t-on repete, grande competence dans les affaires- roumaines- II est certain qu’on arretera une ligne de con- duite conceirnant la Roumanie. Carp m’avait vante les qualites du Prince Frederic-WiL helm, son candidat. J’ai demande hier â Horstmann d’ou etait pârtie la candidature de ce Prince. II me repond: «C’est nous, a dejeuner, en causant des possibihtes pour le trone avec le colonel Hentsch, qui l’avons trouve!.Mais, ajoute-t-il, il NOTE POLITICE — 1917 263 daogă el, nu e bun, ca și ceilalți fii ai împăratului: prea proști ca să domnească !» Și iată pe ce s’a îmbarcat Carp. — La club, i se dau depeșile ce se aduc seara lui Lupu Kostake : Carp a- aunță o mare victorie austriacă care le dă BassaiiO) 8000 prizonieri, etc. Or, azi dimineață, se vede comu- nicatul: Austriacii au respins un atac al Italienilor pe muntele Petrica și armata Krauss a luat dela 11 Decem- bre 8000 oameni: una din acele totalizări cari se re- petă când veștile importante lipsesc. Și, în toate, e tot- deauna așa cu el. 21 Decembre. — G. Stirbey se întoarce bolnav dela Craiova. Beldiman și-a ținut conferința în fața unei săli pline, citind ca rezumat o moțiune ce pregătise. Ai noștri în păr. Liberalii lipsă : C. Poenaru și-a făcut drum la București; Frumușeanu ascuns într'un colț; ceilalți, chiar oficiali, dispăruți. Craiova toată e dinas- 8tică, îmi spune Stirbey, și Beldiman a trebuit s’o în- țeleagă. Pare că Beldiman repeta că cu Carp nu e ni- mic de făcut. Nota Austriacilor cu cari iei contact: Dacă pier- deți Dobrogea, o datoriți Germanilor. De altfel Po- n’est pas bon, pas plus que les fils de l’Empereur: trop betes pour regner!» Et voilâ sur quol Carp est parti. Au cercle on lui passe les depeches que lei soir on apporte ă Lupu. Carp annonce une grande victoire autrichienne qui livre Bassano, 8009 prisonniers, etc. Or, ce matin on voit le communique: les Autrichiens ont repoussee une attaque des Italiens sur le mont Pertica et l’armee Krauss a pris depuis le 11 decembre 8000 hommes: une de ces totalisations qu’on aime redonner quancl les nouvelles importantes font defaut. Et, en tout, c’est ainsi avec lui. 21 decembre. — Stirbey rentre malade de Craiova. Beldi- man a fait sa conference devant salle comble et a lu comme resume une motion qu’il avait preparee. Les notres au com- plet. Les liberaux absents: Costică Poenaru s’est arrange pour etre Bucarest; Frumușanu dissimule dans un coin; les autres evapores, meme les officiels. Tout Craiova est dynastique, me rapporte Stirbey et Beldimano a du le comprendre. II paraît que Beldimano repete qu’avec Carp il n’y a rien ă faire. — Note des Autrichiens avec lesquels on entre en con- tact: si vous perdea lai Dobrogea, c’est aux Allemands que 264 NOTE POLITICE — 1917 pescu («Neue Freie Presse»), întors dela Viena și Buda- pesta, spune că impresiunea lui e că Germanii se des- interesează de afacerile românești. 22 Decembre. — Azi a început conferința pentru pace dela Brest-Litowsk. Principele Leopold al Bava* riei a pronunțat discursul de deschidere. — Guvernul român care, printr’un comunicat, declarase că aderase la convenția de armistițiu, nu e reprezintat, deși această convenție stipulase formal că conferința va începe îm dată. Făcut-am propuneri ? Nu cred. In orice caz ceea- ce spun cercurile germane de aici pare a dovedi con- trarul. Bărbătescu mi-anunță că Virgil Arion s’a întors la Focșani fără știrea lui Lupu și că plecarea lui a fost comunicată lui Carp în urmă. Lupu Kostake surprins și plictisit. 23 Decembre. — Baronul Bornemisza se întoarce dela Focșani. A văzut pe Arion, care a avut convorbiri cu'’ Tabacovici, unul din delegații români pentru internați. Se confirmă că aceștia sunt în bună stare. Unii și-au arătat pe față mulțumirea lor căpitanului Vernescu dela tous le devez. D’ailleurs Popescu «Neue Fr. Presse» qui re- vient de Wien et Budapest dit que son impression est que Czernin se desinteresse des affaires roumaines. 22 decembre. — C’est aujourd’hui qu’ont commence les conferences pour la paix â Brest-Litowsk. Le Prince Leopold de Baviere a prononce le discours de bienvenue. Le gouvernement roumain qui, dans un communique, avait declare qu’il avait adhere â la convention d’armistice, n’est pas represente, quoique cette convention stipulât for- mellement que les conferences allaient commencer de suite. Avons-nous fait des ouvertures^ Je ne le pense pas. Dans tous les cas, ce que disent les cercles allemands d’ici sem- blerait prouver le contraire. Bărbătescu m’annonce que Virgil Arion est retourne ă Focșani â l’insu de Lupu et que son depart a ete communi- que ă Carp apres seulement. Lupu surpris et ennuye. 23 decembre. — Le baron de Bornemisza revient de Foc- șani. II y a vu Arion, lequel a eu des conferences avec Taba- covici, l’un des delegues roumains pour les internes. 11 se confirme que ces internes sont en bon etat. Les uns ont osten- siblement marque leur gratitude an capitaine Adrien Ver- NOTE POLITICE — 1917 265 Buzău, care comanda tabăra. In prima zi, delegații — colonelul Samsonovici, Lascar Catargi, etc., — foarte su- periori și vorbind de sus : le trebuia Transilvania. A doua zi, după convorbiri și citirea gazetelor, schimba- re la față. Nota dominantă : pare că nu știu ce se pe- trece în Europa și că sunt înșelați asupra stării țării ocupate. 24 Decembre. — V. Arion aduce o veste care trebue să fie greșită. Nu e de înțeles ca amețeala nebuniei să ■ domnească încă la Iași. Un Consiliu de Coroană ținut și cu generalii, ar fi hotărât ca armata română să ia parte la revoluția rusească și să ajute pe Kaledin și pe Ucrainieni în acțiunea lor contra maximaliștilor. Co- manda acestei expedițiuni ar avea-o Cerbatcev. Aflu acest lucru nebunesc dela Costică Arion, care mă asb gură că fratele său l’a încredințat pe Carp că e adevărat. Carp bolnav nu a reacționat și i-a spus: «Mișcați-vă și voi!» — Costică mă roagă să iau inițiativa. Iniția- tiva de ce ? — cât timp nici un semn nu vine dela Viena ■sau dela Berlin! Convine cu mine că nu e nimic de făcut cât timp nu suntem fixați asupra intențiunilor ce- nescu (de Buzău) qui commandait leur câmp. Le premier jour les delegues col. Samsonovici, Lascar Catargi, etc. tires supe- rieurs et parlant de băut: il leur fallait la Transylvanie. Le ,second jour, apres conversations et lectures des journaux, tous retournes. Note dominante: ils semblent ignorer ce qui :se passe en Europe et induits en erreur sur letat du pays occupe. 24 decembre. — Virgil Arion apporte une nouvelle qui doit etre erronee. On ne pourraiit comprendre que le vertige de la folie dure toujours â las-sy. Un Conseil de Couronne, tenu avec les generaux en plus, aurait decide que Varmee rou- maine prendrait part ă la revolution russe et aiderait Kale- din et les Ukrainiens dans leur action contre les Maximalis- tes. C’est Tcherbatcheff qui aurait le commandement de cette ■expedition. C’est Costică Arion qui me rapporte ce propos insense et m’assure que Virgile en a donne l’assurance A Carp. Carp, souffrânt, n’a pas reagi et lui a dit «Mișcați-vă și voi!» — Co-stică me prie de prendre l’initiative. L’initiative de quoi, tant qu'ăucun signe ne vient ni de. Wien ni'de Berlin? .11 convient avec moi que rien ă faire tant qu’on n’est pas fixe 266 NOTE POLITICE — 1917 lor două împărății. Probabil, ecou al convorbirilor lui cu Virgil, C. Arion îmi mai spune că Germanii de aici sunt sătui de Carp și că și-au pierdut iluziile de Nenițescu. — Un ofițer român spunând la Focșani că se știe la Galați tot ce se petrece la Brăila și având prostia criminală să adaoge că aceasta mulțumită unui fost ofi- țer de poliție, — au fost ridicați dela Brăila și răs- pândiți prin toate rezidențele forțate 70 foști funcțio- nari, printre cari moșnegi. Apostolu a venit să inter- vie pentru unul din ei, Warlam, funcționar din 1888 ! 25 Decembre---------Crăciunul catolic și protestant. Pomi de Crăciun în toate cazinourile, la Eforie, la guverna- tor, etc... Vremea dulce, puțină zăpadă. Jurnalele anunță eliberarea ostaticilor noștri din Bul- garia. Bulgarii voiau să-i mai reție, pe comptul lor pro- priu, în schimbul Bulgarilor pe cari ei îi reclamă vecinie,, deși ceeace s’a deportat în Moldova e populație supusă română. Germanii însă au stăruit și Bulgarii au cedat. Horstmann spunea că li s’ar fi spus ceva care i-a cam pus pe gânduri: arestați în Dobrogea, pe care o admi- sur l’intention des deux Empires. Probablement, reflet des; conversations avec Virgile, Costică me dit que meme les Al- lemands d’ici sont excedes de Carp et que Nenitzescu les a defrises. Un of f icter roumain ayant dit ă Focșani qu’on savait ă Galatzi tout ce qui se passait â Braila et ayant eu la sottise- criminelle d’ajouter que c’etait grâce â un ancien officier de poliee, on a enleve de Braila et disperse aux quatres vents des residences forcees 70 anelens fonctionnaires, parmi lesquels des viellards. A. Apostolu est venu interceder pour un cer- tain Warlam, fonctionnaire en 1888! 25 decembre. — Noel catholique et protestant. Arbres de* Noel dans tous les casinos, â l’Ephorie, chez le Gouverneur, etc. Temps assez doux. Tres lejere couche de neige. Les journaux annoncent la liberation de nos otages re- tenus en Bulgarie. Les Bulgares avaient fait mine de les gar- der pour leur propre compte en echange des Bulgares qu’ils reclament toujours, quoique ce qu’on a deporte en Moldavie fut de la population sujette roumaine. Les Allemands ont tenu bon et les Bulgares ont cede. Horstmann disait qu’on leur a tenu un propos inquietant: «arretez en Dobrogea que NOTE POLITICE — 1917 267' nistrați, pe cine doriti. Cu toate acestea, se pare că li se cedează din ce în ce mai mult teritoriu de administrat.... Interviewul meu apare în românește și nemțește. Prietenii sunt în ceruri: Bărbulescu, Hinna, Bărdescu, Dobrescu, Carada... Se pare că și Carp aprobă. «In fine se știe ce vrea Șeful». Toți încântați de pasagiile privi- toare la armată și la politica de făcut cu partidele, nu cu persoanele. Succes nou în Italia, 6000 prizonieri, dar tot nu se poate eși în câmpie. Ca de obicei. Horstmann și Bellow la dejun. Discu- tăm noutatea adusă eri de Virgil Arion și pe care eu o- tratez de neserioasă. Horstmann încearcă să o confirme și își sprijină părerea pe te’egramele fără fir militare rusești. «Și ar fi cu atât mai bine pentru noi, — adaogă el, — căci astfel armata s’ar retrage din Moldova și nu am mai fi obligați să o desarmăm». (Vecinie această idee scumpă lor de desarmare!) Bellow e de partea mea și nu admite ca guvernul să comită un asemenea act- Horstmann insistă : «Ei vor face ce va vrea Antanta și ea susține reacțiunea». Același ne dă despre Brest-LP vcus administrez ceux que vous desirez». Or, il semble qu’on leur cede de plus en plus du territoire â administrer. Mon interview paraît en roumain et en allemand. Les- amis aux anges: Bărbulescu, Hinna, Bărdescu, Dobrescu, Ca- rada, etc. II paraît que Carp approuve aussi. «Enfin on sait ce que veut le chef». Tous enchantes des pas-sages touchant. l’armee et la politique â faire avec les partis, non avec les personens. Nouveau succes en Italie : 6000 prisonniers; mais or ne debouche toujours pas en plaine. Comme d’habitude Horstmann et Bellow â dejeuner. Nous: discutons la nouvelle apportee hier par Virgile et je la trăite d’insanite; Horstmann essaie de la confirmer et appuie son opinion sur les telegrammes sans fii militaires russes. «Et se serait tant mieux pour nous—ajoute-t-il—car ainsi l’armee se- retirerait de Moklavie, et on ne serait pas oblige deladesar- mer». (Toujours cette idee chere du desarmement). Bellow est de mon cote et n’admet pas que le gouvernement commette un acte pareil! Horstmann insiste: «Ils feront ce que voudra l’Entente et l’Entente soutient la reaction». Horstmann donner 268 NOTE POLITICE — 1917 towsk date amuzante. Cei dintâi delegați cari s’au pre- zintat erau o femeie, un marinar și un soldat. Doamna nu avea nici un bagaj și după 8 zile era în aceeași stare sumară. La primul prânz, D-na era așezată în fața Prin- țului Bavariei și când Prințul sfârșise toastul său, D-na ..a spus numai atât : «Toate astea sunt vorbe; ne trebue acuma acte». Și pentru a-și fixa mai bine personalitatea, delegata a mărturisit asistenței că ea asasinase.— «Me- sele în comun, spune grav Horstmann, nu mai sunt po- .sibile !» 26 Decembre. — Arion vine la mine cu lucruri noi. «S’a făcut sondaje pe lângă el și mi se va face propuneri. El a promis să ție secretul asupra acestui lucru, dar lasă să se întrevadă că este vorba de Hentsch. Prima mare noutate : Czernin a căzut de acord cu Kiihlmann asupra punctului că trebue expulzată întreaga dinastie. (In ce mă privește, aștept confirmarea). A doua știre: Mac- kensen a primit instrucțiuni și atunci mi se propune : noi vom declara în scris că orice legătură cu dinastia este ruptă și în urmă ni se va face cunoscută deciziunea de Brest-Litowsk des notes savoureuses. Les premiers dele- gues qui se sont presentes etaient une femmei, un matelet et un soldat- La Dame n’avait pas des bagages et au bout de huit jours elle en etait au meme point sommaire. Au pre- mier dîner, la Dame etait assise en face du, Prince de Ba- viere et lorsque le Prince eut fini son speech, la Dame a sim- plement dit: «Tout Qa se sont des paroles; il nous faut main- tenant des actes». Et pour mieux poser sa personnalite, la deleguee a confie ă rassistance qu’elle avait assassine. «Les dîners en commun — ajoute gravement Horstmann — ne sont plus possibles...»- 26 decembre. — Pas de journaux aujourd’hui. — Arion m’arrive avec du nouveau. On a fait des sonda- ges aupres de lui et on me f era des ouvertures. II a promis le secret, mais il laisse entrevoir que c’est de Hentsch qu’il s’agit- La premiere grande nouvelle: Czernin est tombe d’ac- cord avec Kuhlmann sur le point qu’il faut expulser tonte la dynastie. (Quant ă moi, j’attends confirmation). Seconde nouvelle: Mackensen a regn des instructions. On nous pro- pose alors: nous declarerons par ecrit que tout lien est rom- pu avec la dynastie et ensuite on nous fera connaître la de- NOTE POLITICE — 1917 269’ de mai sus a Puterilor. Arion pretinde că el a obiectat imediat că ar fi mai natural ca oamenii politici să nu facă o astfel de declarație decât numai dacă Germania declară ea cea dintâi că pacea nu poate fi cu niciun chip încheiată cu dinastia. In urmă Regența care guvernează, un an sau doi... în scurt, proectul expus de către Horst’ mann. «Foarte bine, a spus Arion, dar trebue mai întâi să se cunoască condițiunile de pace și soarta Constanței; Marghiloman mi-a declarat eri că nu ar accepta nimic- fără Dobrogea». Asupra acestui punct nimic precis, căci se teme ca «Czernin să nu se fi angajat prea mult cu Bulgarii». Austriacii aruncă vina pe 'Germani; Germa- nii pe Austriaci. Chestiunea este din ce în ce mai puțin clară : și cu toate astea s’a redijat proectele de neutra- lizarea liniei; al Canalului la mare; al Chiliei; al ocupă- rii Basarabiei; pe scurt tot ce nu are nici un reazăm se- rios. Am înștiințat pe Arion că Virgil, fratele său, era socotit ca admițând aceste idei. Arion a fost să vadă pe1 Carp, care i-a arătat intențiunea sa de a răspunde cu un refuz net. De altfel este foarte pornit contra Germanilor și s’a exprimat despre ei foarte aspru față de Arion. cision ci-dessus des Puissances. Arion pretend que tout de- suite il a objecte qu’il etait plus naturel que les hommes po- litiques ne fassent une pareille declaration que si l’Alle- magne declare elle, la premiere, que la paix ne peut etre ă aucun prix conclue avec la dynastie. Ensuite Regence qui gouverne un an ou deux.-. (bref le pro jet expose par Horst- mann). Parfait, dit Arion, mais il faut au prealable con- naître les conditions de paix et le sort de Constantza; Mar- ghiloman m’a declare hier qu’il n’acceptait rien sans la Do- brogea! — La dessus plus rien de precis, car on a peur «que- Czernin ne se soit fortement engage avec les Bulgares!» — Les Autrichiens jetent la fante sur les Allemands; les Alle- mands sur les Autrichiens. L’affaire est de moins en moins claire: et on a reedite les projets de neutralisation de la ligne; de canal â la mer; de Kilia; de Bessarabie a oecuper, bref tout ce qui ne tient pas debout! J’ai averti Arion que son frere passait pour avoir admis ces idees. Arion avait ete voir Carp qui a indique son intention de repondre par un1 refus net. D’ailleurs Carp est tres monte contre les Allemands- et s’est exprime tres durement vis-a-vis d’Arion. 270 NOTE POLITICE — 1917 27 Decembre. — După dejun își face apariția Horst- mann : «Am să vă vorbesc lucruri serioase; trebue de făcut aci repede tot necesarul pentru a realiza pacea, evenimentele se precipită. Dacă pacea se semnează la Brest-Litowsk, eu cunosc spiritul lor, fumurile li se vor sui la cap și se va trata România ca o cantitate negli- jabilă: și Austriacii, cu pretențiunile lor asupra mun- ților și Bulgarii de partea cealaltă... Iată ceeace noi, cari trăim aci cu D-voastră, Mareșalul, Hentsch și cu mine, voim să evităm. Deci, repede la lucru. O pace cu București este imposibilă, evident trebue tratat cu Iași, excluzând pe Rege și pe Brătianu, deci cu armata. Dacă Mareșalul are o declarație a notabililor politici cari să pronunțe decăderea dinastiei, el va căuta să ia contact cu Prezan și să-i notifice nevoia de a sfătui abdicarea Regelui, pentru a trata. Dacă Regele abdică, o Regență va face pacea și va guverna câtva timp. Ceeace vrea d. Carp,. alegerea imediată a unui Rege, este imposibil. Dacă se încăpățânează, se va lucra numai cu d-ta. Ac' ceptați ?» — «Recunosc că o Regență ar fi provizoriu ne- 27 decembre. — Apres dejeuner apparaît Horstmann : «J’ai â vous parler de choses serieuses. II faut vite faire ici le necessaire pour amener la paix. L’heure presse. Si la paix est signee ă Brest-Litowsk, je connais «leur» asprit, les fumees leur monteront â la tete et on traitera la Roumanie en quantite negligeable; et les Autri- chiens avec leurs pretentions sur Ies montagnes et les Bul- gares de leur cote,... C’est ce que nous voulons ewter, nous qui vivons ici avec vous, le Marechal, Hentsch et moi. .Donc vite agir. Une paix avec Bucarest impossible, evidem- ment. II faut traiter avec lassy, en excluant le Roi et Bra- tiano, donc avec l’armee. Si le Marechal a une declaration des notables politiques pronon^ant la gecheance de la dy- nastie, c’est lui qui s’abouchera avec Prezan et lui notifiera la necessite de conseiller l’abdication du Roi pour pouvoir traiter. Si le Roi abdique, une Regence fera la paix et gou- vernera pendant quelque temps. Ce que veut Mr, Carp, a savoir l’election immediate d’un Roi, est impossible. S’il s’entete, on agira rien qu’avec vous. Acceptez-vous?»—Je re- eonnais qu’une Regence est interimairement necessaire, mais NOTE POLITICE — 1917 271 cesară, dar înainte de a spune ceva, vă întreb : care sunt condițiunile păcei ?» — Horstmann: «Veți avea tot con- cursul nostru chiar dacă Austriacii sprijină pe Bul- gari». — Eu : «Ați înțeles că chestiunea Dobrogei este punctul capital» ! — Horstmann: «Dar trebuește forțat lucrurile pentru a putea să o impui». — Eu : «Dacă este greu, înseamnă că este promisiune».— Horstmann: «Da, dar este foarte secret. împăratul, în primul moment de mânie, a promis lui Radoslavow. Constituționalicește, aceasta nu are nici o valoare ; dar încearcă să dezici cu- vântul împăratului! Din această cauză nu a fost lăsat îm- păratul singur când a venit aci(?). El este impulziv și promite ușor». (Horstmann îmi spusese deja că fiii îm- păratului sunt incapabili de a domni). — Eu : «Tot- deauna am bănuit aceasta și iată pentru ce totdeauna v’am vorbit de Constanța. Fără Dobrogea noi toți vom cere alipirea la un Imperiu vecin». — Horstmann : «Dar atunci s’ar putea să fie împărțeala României». — Eu : «Nu mă tem, este imposibil». — Horstmann cedând ime- diat : «Da, cred că este imposibil». — Eu : «Dacă Mare- șalul reușește cu Prezan, ar fi un lucru minunat, și în avant de rien dire, je demande quelles sont les conditions de la paix? — Horstmann: Vous aurez tout notre concours, me- me si les Autrichiens appuyent les Bulgares. — Moi: Vous avez compris que la question de la Dobrogea esț le point ca- pital! — Horstmann: Mais il faut forcer les choses pour pouvoir l’imposer. — Moi: Si c’est difficile, c’est qu’il y a promesse. — Horstmann: Oui. Mais c’est tres secret- L’Em- pereur, dans le premier moment de colere, a promis â Rados- lavow. Constitutionnellement cela n’a aucune valeur. Mais allez denier la parole de l’Empereur! C’est pour cela qu’on n’a pas laisse seul l’Empereuir quand il est venu ici (?). II est impulsif et promet facilement. (Horstmann m’avait deja dit que les fils de l’Empereur sont incapables de regner..). Moi: J’ai suppose tout cela et voilă pourquoi je vous ai tou- jours parle de Constantza. Sans la Dobrogea, tous nous de- manderons l’annexion â un empire voisin.—Horstmann: Mais il peut y avoir alors partage de la Roumanie.—Moi: Je ne le crains pas. C’est impossible. — Horstmann cedant de suite: «Oui, je crois que c’est impossible». — Moi: Si le Marechal reussit avec Prezan, ce sera un prodige- C’est moi qui vous 272 NOTE POLITICE — 1917 ce mă privește dau declarația, dacă cunosc condițiunile de pace». — Horstmann : «Dacă Mackensen nu reușește., denunțăm armistițiul și atacăm». —■ Eu : «Voiți ca un om politic să meargă să vorbească cu cineva din gu- vern ?» — Horstmann : «Ați merge D-voastră ?»• — Eu: «De ce nu? Nu refuz să vorbesc cu Brătianu». — Horstmann : «Nu ar fi mai bine ca D-voastră să întovă- rășiți pe Mareșal ? De vorbit cu Brătianu ? Și da și nur fiindcă nu vor să trateze cu el». — Eu : «Și dacă unii dintre noi ar merge la Brest-Litowsk să stea de vorbă cu cei doi miniștrii și să examineze toate soluțiunile ?»• (Aceasta nu-i surâde). II întreb dacă nu ar trebui să am și avizul lui Carp. Horstmann va vorbi în această privință cu Hentsch și îmi va comunica răspunsul. La ora 7 îmi scrie să nu fac nimic privitor la Carp până mâine la amiază, când va merge să-1 vadă. «Neue Freie Presse» dă compunerea personalului care tratează la Brest-Litowsk. Doamna ^asasină, Vi- zenko, este dată în al treilea rând. Bellow, de modă ve- che, făcea să se remarce că nu s’a luat aproape nimic dis et, quant ă moi, je donne la declaration si je connais les conditions de la paix — Horstmann: Si Mackensen ne reussit pas, nous denonqons l’armistice et nous attaquons. — Moi: Voulez-vous qu’un homme politique aille causer avec quel- qu’un de la part du gouvernement?—Horstmann: Irez-vous?— Moi: Pourquoi pas? Je ne refuse pas de parler avec Bratiano. — Horstmann: Ne vaudrait-il pas mieux que vous accom- pagniez le Marechal? Causer avec Bratiano? II y a du pour et du contre, puisqu’on ne veut pas traiter avec lui. — Moi: et si les uns parmi nous allaient ă Brest-Litowsk causer avec les deux ministres, examiner toutes les Solutions? (Cela ne sourit pas). Je demande si je ne devrais pas avoir aussi l’avis de Carp. Horstmann causera ă ce sujet avec Hentsch et me fera tenir sa reponse. A 7 h. il m’ecrit de ne rien faire, concernant Carp, avant dernain midi, quand il ira le voit!. La «Neue Freie Presse» donne la composition du personnel qui trăite ă Brest-Litowsk. La Dame assassine» Madame Vizenko, est nommee en troîsieme! Bellow, vieux style, faisait remarquer combien on n’avait presque rien NOTE POLITICE — 1917 273 din cariera diplomatică ca nume. Numai Czernin a adus pe Coloredo. însuși Kuhlmann trece în ochii lui de cine- va de mică importanță. 28 Decembre. •— Jurnalele dau primul protocol. S’a admis bazele păcei: nu se recunoaște de loc dreptul la a- nexiune și la indemnitate de război și se acordă un ter- men de 10 zile (4 Ianuarie) acelora cari nu s’au asociat preliminărilor de pace, pentru a se familiariza cu prin- cipiile bazei stabilite. Și după aceasta negocierile vor continua, oricare ar fi condițiunile. Ii atrag atenția lui Horstmann, care vine la 12 la Crucea-Roșie, că chestiunea aceasta tranșează chestiu- nea Dobrogei. — Horstmann : «Dar ce se spune la Brest-Litowsk. sunt fleacuri». Totuși Horstmann mă roagă să văd pe Carp, pe care Hentsch Ta vizitat azi di- mineață. Cu toate vecinicele sale ironii și absolutismul său, Carp a făgăduit de a se face reprezentat pe lângă Mareșal când el va merge să vorbească cu generalii ro- mâni. Horstmann adaugă : «Și Carp ține esențialmente la Dobrogea, dar noi credem, Hentsch și cu mine, că a* cum o să putem să vă dăm satisfacție». pris dans la carriere, rien que des «Geheimrăte» ; aucun nom. Seul Czernin a amene Coloredo. Kuhlmann lui-meme, ă ses yeux, est un petit seigneur... 28 decembre. — Les journaux donnent le premier proto- le. On a admis les bases communes de la paix: on y renie for- mellement le droit ă l’annexion et ă l’indemni te de guerre et on acoorde un delai de 10 jours (4 janvier) â ceux qui ne se sont pas associes aux pourparlers de paix, pour se familiari- ser avec les principes-bases etablies. Apres quoi les nego- ciations continueront dans n’importe quelles conditions. Je fais observer â Horstmann, qui vient ă midi, ă la Croix Rouge, que cela tranche la question de la Dobrogea: «Mais ce qu’on dit â Brest-Litowsk, c’est de la blague!» Neanmoins, Horstmann me prie de voir Carp ă qui Hentsch a rmidu vi- zite dans la matinee. Malgre ses eternelles ironies et son ab- solutisme, Carp a promis de se faire representer aupres du Marechal quand .11 ira causer avec les gen^raux roumains. Horstmann ajoute: Carp aussi tient essentiellement au point Dobrogea, mais nous crogons, Hentsch et moi, qiCon pourra maintenant vous donner satisfaci ion. is 274 NOTE POLITICE — 1917 La ora 4 la Carp. Carp a spus lui Hentsch: «Când vrei să știi ceeace vreau sau ceeace gândesc, nu trebue să vorbești decât cu mine». Carp își menține directivele sale cunoscute : 1) Mareșalul va declara armatei că Ger- mania nu tratează nici cu Regele nici cu guvernul; el, Mareșalul, în numele Germaniei, va crea faptul nou față de dinastie ; declarațiile noastre vor veni după aceea; Carp va da depline puteri pentru a fi reprezen- tat. Această declarație n’are a face nimica cu consimți- mântul prealabil asupra condițiunilor de pace. — Eu : «De ce să exerciți o presiune în necunoscut ? Este o șan- să pe care o pierdem din mână». — Carp : «De oarece tot se va lua o măsură pentru unificarea țărei... — 2) Nu procedez la niciun act înainte ca Germania să-mi de- semneze pe Suveran și, pentru ca să constitui un gu- vern, îmi trebue condițiunile de pace și Suveranul. 3) Plebiscit sau Constituantă, puțin importă: va merge repede, este revoluția și faptul legal care trebue să ur- meze va fi ori unul ori altul». Carp îmi povestește că Mitilineu a spus generalului von Morgen că erau siguri de victorie și că armata japoneză era deja în marș asu- 4 h. chez Carp. Carp a dit â Hentsch: Quand vous vculez savoir ce que je veux ou je pense, il ne faut causer qu’avec moi. Carp se tient ă ses directives connues : 1) Le Marechal declarera ă l’armee que l’Allemagne ne traitera ni avec le Roi ni avec le gouvernement; c’est lui, au nom de l’Allemagne, qui creera le fait nouveau vis-â-vis de la dy- nastie: nos declarations suivront ensuite- Carp donnera pleins pouvoirs pour le representer. Cette declaration ne de- pend pas de l’aceord sur les condiționa de la paix.—Mol: Pour- quoi exercer une pression dans l’inconnu? C’est un atout que nous nous enlevons de lamain. — Carp: Puisqu’une mesure sera toujours prise pour unifier le pays... 2) Je ne procede â aucun acte avant que l’Allemagne me designe le Souverain et, pour que je constitue un gouvernement, il me faut les con- ditions de la paix et le Souverain. 3) Plebiscite ou Consti- tuante, peu importe: on ira vite; c’est la revolution et le fait legal qui doit suivre sera ou l’un ou l’autre. Carp me raconte que Mitilineu a dit au general von Morgen qu’on etait sur de la victoire et que l’armee japonaise etait deja en marche NOTE POLITICE — 1917 275 pra Europei și că von Morgen i-ar fi răspuns : «Dar, Domnul meu, sunteți un halucinat». îmi este foarte greu să cred în autenticitatea acestei anecdote. Tzigara îmi spune că Germanii sunt desgustați de desordinea care domnește la Instrucțiunea Publică; că o mare discuție a avut loc între Lupu, Virgil și Neni- țescu ; că de partea Germanilor se constată golul ce este în jurul lui Carp, că acțiunile lui «Cuconul Alecu» se ridică mult, etc. etc. — De pus în legătură cu svonul: Lupu vrea să se retragă, Virgil Arion la Interne, Tzi- gara la Instrucția Publică, etc. — Tzigara adaugă că nu se poate deschide Școala Superioară de Comerț din cauza numirilor scandaloase ca ale lui Barnoski, Cri- văț, etc. 29 Decembre. — Comunic lui Horstmann, care vine la mine să mă vadă la 2^, că sunt de acord cu Carp asu- pra punctului că Mareșalul este acela care va comunica că nu se tratează cu dinastia și că trebue să așteptăm 4 Ianuarie, după cum nimeni nu poate da un guvern înainte de a cunoaște condițiunile de pace. — El: «Dar nu se poate fixa aci prin anticipație toate punctele pă- sur l’Europe; et que Morgen lui aurait repondu: «Mais vous etes un hallucine, Monsieur !» J’ai peine ă croire â l’authen- ticite de l’anecdote. — Tzigara me dit que les Allemands sont degoutes du desordre qu’il y a ă ITnstruction Publique; qu’une grosse discussion a eu lieu entre Lupu, Virgile et Nenitzescu; que du cote allemand on constate le desert qu’il y a autour de Carp>, que les acfions de «Cuconu Alecu» montent beau- coup, etc. A rapprocher du bruit: Lupu veut se retirer; Virgile ă l’Interieur; Tzigara ă ITnstruction, etc. Tzigara ajoute qu’on ne peut ouvrir l’Ecole Superieure de Commerce ă cause des nomination scandaleuses comme Barnovski, Crivetz, etc. 29 decembre. — Je communique ă Horstmann qui vient me voir â 2% h., que je suis d’accord avec Carp sur le point que c’est le Marechal qui fera la siignification qu’on ne trăite pas avec la dynastie et qu’il faut attendre le 4 jan- vier, et que nul ne peut donner un gouvernement avant de ccnnaître les conditions de la paix — Lui: Mais, on ne peut 276 NOTE POLITICE — 1917 cei î — Eu : «Dar va trebui să fim fixați cel puțin asu- pra Dobrogei»... — El: «Cu dinastia nu veți avea Do- brogea și nici mai mult dacă trebue să reducem Moldova prin arme; altfel cred că ași putea afirma că România va avea Constanța». — Revin asupra aceluiași cântec, cu cât ar fi mai ușoară combinația cu un membru al fami- liei pentru a produce abdicarea. «Dar, adaug, dacă Iașii are buna idee de a accepta protocolul dela Brest-Litowsk și de a intra în convorbiri de pace?» — El: «M’am asi- gurat că nu se va primi; Fam întrebat pe Kiihlmann, căci pe când se tratează aci nu trebue să ni se dea o lo- vitură de cuțit pe la spate, și el ne-a dat această asigu- rare». (Deci această prescripție a dinastiei este mai ales o opiniune din București). Din tot restul convorbirei reiese că se prepară voiajul Mareșalului. Se pare că tot ceeace Rușii ridică de pe frontul de Moldova merge să întărească Kievul și reacțiunea pe care Goutchkow vrea s’o conducă. Se va semnala armatei române că se va de- nunța armistițiul pentru a putea astfel să se imobilizeze cât mai multă lume pe frontul de Moldova. ici, par anticipation, fixer tous les points de la paix... — Moi: Mais il faudra etre fixe aumoins sur la Dobrogea.—Lui: Avec la dynastie vous n’aurez pas Constantza et pas davantage s’il faut reduire la Moldavie par les armes; autrement, je crois que je puis affirmer que la Roumanie aura Constanta. Je reviens ă mon «dada», combien plus facile est la com- binaison avec un re jeton de la familie pour amener Fabdica- tion. «Mais, fais-je, si lassy a le bon esprit d’aceepter le protocole de Brest-Litowsk, et d’entrer en pouparlers de paix?» — Horstmann: Je me suis assure qu’on n’acceptera pas; je l’ai demande ă Kuhlmann, car pendant que je trăite ici, il ne faut pas qu’on me donne un coup de poignard dans le dos (sic) et Kuhlmann nous a donne cette assurance. (Donc cette proscription de la dynastie est surtout une opinion de Bucarest!) De tout le reste de notre conversation il appert qu’on prepare le voyage du Marechal. 11 semble que tout ce que les Russes enlevent du front moldave s’en va renforcer Kiew et la reaction que Goutchkow semfole diriger. On signi- fiera â l’armee roumaine qu’on va denoncer Farmisti.ee pour fixer le plus du monde sur le front moldave. NOTE POLITICE — 1917 277 Am convingerea că dacă s’ar putea vorbi cu Berlin sau Viena, s’ar avea o situație mai ușoară. Pe când Horstmann era la mine, un brigadir aus- triac, trimis de Sobotka, mi-aduce o scrisoare pentru bietul Georges Stirbey, așa de grav bolnav că nici nu poate să ia cunoștință de dânsa și mă roagă să o citesc eu. Este o scrisoare dela Ledebur, care dela început des- minte aserțiunea făcută de Horstmann în numele lui Hentsch, lui Arion, la 26 Decembre, și anume: că Czer- nin și Kuhlmann erau de acord pentru a refuza orice contact cu Regele. Ledebur scrie că «este autorizat de către Czernin să-mi declare că nu are nici o obiecțiune de făcut contra planului lui Marghiloman în ceeace pri- vește pacea românească și chestiunea dinastică». Ledebur are chiar impresia că Czernin ar sprijini această solu- țiune. «Drumul cel mai scurt ar fi o propunere făcută de Rege : D-ta să găsești drumul la Rege. Dacă o propu- nere de pace ar veni din partea Regelui, Czernin ar ac- cepta de a negocia. Dar o condiție esențială ar fi retra- gerea guvernului Brătianu-Ionescu». 30 Decembre. — S’a găsit la Brest-Litowsk mijlocul J’ai la conviction que si l’on pouvait causer avec Berlin ou Wien, on aurait une situation plus facileu Pendant que Horstmann etait chez moi, un brigadier au- trichien, envoye par Sobotka, m’apporte une lettre pour le pauvre Georges Stirbey, si gravement malade qu’il n’en peut prendre connaissance et me prie de la lire. C’est une lettre de Ledebur, qui> du premier coup dement lassertion faite par Horstmann au nom de Hentsch ă Arion, le 26 decembre, que Czernin et Kuhlmann etaient d’accord pour refuser tout contact avec le Roi! Ledebur ecrit «qu’il est autorise par Czernin ă me declarer qu’il n’a aucune ob jection â faire contre le plan de Marghiloman en ce qui regarde la paix roumaine et la question dynastique. II a meme l’im- pression que Czernin appuyerait cette solution. Le chemin le plus direct serait une ouverture â faire par le Roi: c’est ă vous de trouver le chemin chez le Roi. Si une proposition de paix venait de la part du Roi, Czernin accepterait de ne- gocier. Mais une condition essentielle serait la retrăite du gouvernement Bratiano-Ionescu...». 30 decembre. — L’on a trouve le moyen â. Brest-Litowsk 278 NOTE POLITICE —.1917 de a continua să se trateze, continuându-se totuși a se ocupa Curlanda și o parte din Lituania și din Estonia. Horstmann este uimit de acest lucru. Nu comunic nimănui conținutul misivei lui Czer- nin. 31 Decembre. — Sărmanul și scumpul meu Georges Stirbey a murit în a 14-a zi de tifoidă. Nici 35 de ani! Câte speranțe înșelate și ce pierdere ! Simpatii unanime. Cu toată lipsa oricărui mijloc de comunicație, multă lume l-a întovărășit până la cimitir, unde corpul său a fost depus în capelă. înmormântarea Mercuri. Nici un Stirbey n’a rezistat vre-unei boli grave ; de aceea din prima zi le era frică de o nenorocire. Pentru mine, scum- pul meu copil, el nu se poate înlocui! D-l Băicoianu, director la Banca Națională, întors din Bulgaria, ostatic liberat, pleacă mâine la Iași. A voit să mă vadă. II rog să vorbească la Iași și să le deschidă ochii asupra necesităței de a face pace imediat: se va scăpa astfel Dobrogea și s’ar putea scăpa și dinastia. Pacea rusă se va face și dacă ea n’ar dura decât șease de continuei’ de causer de la paix tout en continuant d’oc- cuper la Courlande et une pârtie de la Lithuanie et de l’Es- thonie! Horstmann est emerveille du tour de main Je ne communique ă personne le contenu de la missive Czernin. 31 decembre- Le pauvre et tres cher Georges Stirbey a succombe le 14-e jour de sa typhbide. Pas encore 35 ans! Que d'esperances dechues et que] le perte... Sympathies unanimes. Malgre l’absence de tout moyen de communiquer, on etait tres nombreux pour Taccompagner jusqu’au cimitierei ou son eorps est depose dans la chapelle. Funerailles mercredi. Pas un Stirbey n’a pu resister â une maladie grave et du premier jour on craignait un malheur. Pour moi, pauvre cher enfant, il n’est pas remplacable. Mr. Baicoianu, directeur Banque Naționale, retour de Bulgarie, otage libere, part pour lassy dernain. II a tenu ă me voir. Je le prie de causer â lassy et de leur ouvrir les yeux sur la necessite de faire la paix de suite: on sauvera ainsi la Dobrogea et on peut sauver aussi la dynastie. La paix russe se fera et, ne durerait-elle que six mois, si le re- NOTE POLITICE — 1917 279 luni, dacă regimul reacționar ar reuși, și încă ar fi sm ficient pentru a ruina Moldova și a decima armata, căci Germania va denunța armistițiul și o pace impusă ar fi atunci cu pierderea Dobrogei și exilarea dinastiei. Re- gele să se grăbească să facă propuneri, — va fi susținut de către Austria, — este tot ce pot să destăinuesc din scrisoarea lui Ledebur, însă condiție esențială : nu eu un guvern Brătianu-Ionescu. Ca o dovadă că pacea se face, îi dau știrea că Mirbach cu doi coloneii și un întreg stat-major a sosit la Petersburg pentru a relua relațiile. gime reactionnaire arrivait ă reussir, qu’encore ce serait suf- fisant pour ruiner la Moldavie et decimer l’armee, car l’Al- lemagne denoncera l’armistice et une paix imposee serait alors avec perte de la Dobrogea et exil de la dynastie. Que le Roi se hâte de faire des ouvertures—il sera soutenu par l’Autrichei, c’est tout ce que je puis devoiler de la lettre Ledebur, mais, condition essentielle, il ne faut pas que ce soit avec un gouvernement Bratiano-Take lonescu. Comme preuve que la paix se fait, je lui donne la nouvelle que Mir- bach avec deux colonels et tout un etat-major est deja arrive â Petersbourg pour reprendre les reiations. 1918. 1 Ianuarie. — Convorbirile de la Brest-Litowsk sunt întrerupte pentru câteva zile; miniștrii sau întors ta Viena și Berlin; dar de la 28 Dec. misiuni germane și austriaco au sosit la Petrograd pentru restabilirea relațiilor comerciale și eventual politice. — Făcut vizita de anul nou arhiepiscopului Netz- hammer. Palatul Episcopului nu este încălzit în între- gime din lipsă de combustibil; arhiepiscopul doarme în cabinetul său de lucru, singura odae încălzită. Din lunga noastră convorbire am reținut că Czernin, și el, își în- dreaptă oamenii spre Carp, «singurul care a avut cura- giu». — «Ce curagiu ? a răspuns Netzhammer. E foarte simplu, n’are pe nimeni în spatele lui. Și-a împrumutat numele unei gazete și Dv. ați plătit». Mackensen a spus arhiepiscopului: «că singură neutralitatea convenea acestei țări; dacă ar fi intrat în 1-er janvier,—Les pourparlers ă Brest-Litowsk sont inter- rompus pour quelques jours ; les ministres sont rentres Wien et Berlin, mais des le 28 decembre des missions allemande et autrichienne sont arrivees ă Petrograd pour retablir, les rela- tions commerciales et eventuellement les relations politiques. — Fait visite de Nouvel An ă TArcheveque Netzhammer, Tout le Palais n’est pas chauffe par manque de combustible ; et l’Aroheveque a sa couchette dans son cabinet de travail, la seule piece chauffee. De notre longue conversation j’ai re- tenu que Czernin, lui aussi, dirigeait leur mondei vers Carp: ( le seul qui ait eu du courage». — «Quel couragel a replique Netzhammer; c’est simple, il n’y a personne derriere lui. II a prete son nom ă un journal et c’est vous qui avez paye», Mackensen a dit ă V Archeveque: que la neutralite seule con- venait ă ce pays-, s’il etait entre en guerre «ă nos cotes, la NOTE POLITICE — 1918 281 război alături de noi, s’ar fi întâmplat același lucru, numai că ar fi fost ocupată de Ruși». — Prânz de gală la Guvernator (Gen. Tulff). 36 tacâmuri. Simplu, dar bine făcut. Flori pe masă: florile de negăsit în acest moment, toate serele fiind înghețate. Eram în dreapta lui Tulff; Arion la stânga lui. In față Feldmareșalul Mackensen cu Osman Nizami Pașa în dreapta, Tantiloff la stânga. — S’a decomandat muzica în semn de doliu pentru Stirbey. Când am mulțumit gu- vernatorului pentru această atențiune, el mi-a spus pe franțuzește: «C’est le coeur qui m’a diete cela» (am făcut-o din inimă). O chestiune de decorații a agitat mult protocolul reprezintat prin Duday, dela Cartierul general, și Horstmann. — Guvernatorul ar fi dorit să fie pur- tate : pusesem ca condiție ca să fie decorațiile româ- nești: s’a admis cu plăcere. In ultimul moment Carp, care s’a scuzat fiind bolnav, deși el părăsise casa de 3 zile pentru a^și face partida la club, a obligat pe ai săi a nu le pune. Tzigara m’a anunțat, n’am vrut atunci ca cu ai mei să mă deosebesc de ei. D’abia eșiți dela masă, meme cliose -serait arrivee», sauf que c’est les Russes qui l’auraient occupee. Dîner de gala chez le gouverneur. Trente six couverts, simple, mais de bonne facturez II y avait des fleurs sur la table : les fleurs, introuvables en ce moment, toutes les ser- res ayant gele. Tiilff m’avait mis ă droite ; Arion ă sa gau- che. En face le Feld-Marechal avec Ossman Nyzami-Pacha ă droite, Tantiloff â gauche. La musique avait ete decommandee en signe de denii pour Stirbey. Quand j’ai presente mes re- merciements pour cette attention, le gouverneur m’a dit en franqais: «C’est le coeur qui m’a diete cela».— Une question de decorations ridicule avait agite le protocole represente par Duday, du quartier general, et Horstmann. Le gouver- neur aurait deșire qu’on les portât: j’avais mis comme com- dition que ce serait les decorations roumaines : accorde de bonne grâce. Au dernier moment Carp, qui s’est excuse pour cause de maladie, quoiqu’il aorte depuis trois jours pour faire sa pârtie au cercle, a oblige les siens ă he pas les ar- borer. Tzigara est venu m’en informei’ et je n’ai pas voulu, avec mes amis, me differencier d’eux. 282 NOTE POLITICE - 1918 Feldmareșalul se retrage într’un colț al intrării, de o parte, și mă ia cu dânsul. Vorbim o oră, el cu multă vioiciune. Nu se poate să nu fii isbit de cât de mult acest om respiră onestitatea- Când vorbește de Dumnezeu, se simte că e un credincios. Când spune «der Deutsche ist tren», o spune fiindcă minciuna, înșelăciunea sunt crime în ochii lui. Pentru el, marea vină a Regelui Ferdinand e de a fi ascuns adevărul. îmi spune : «Noi voim o -Românie tare și care să-și păstreze integritatea». — Subliniez cuvântul «integri- tate» și mulțumesc. — El adaogă : E însă marea ce- rere a Bulgariei.... — Dar, zic eu, ei au prea mult. — Mareșalul: Din cale-afară de mult, și dacă n’o să aveți Constanța, trebue să aveți gurile Dunărei și cel puțin vechile județe din Basarabia. Mareșalul speră însă că din partea aceasta România poate avea compensații însemnate. Ele s’ar putea întemeia pe constituția re- voluționară a unei Basarabii independente, care nu poate exista între România și Ucraina. Crede de asemenea în constituirea unei Ucraini cu A peine sortis de table, le General-Feldmarechal se re- tine dans un coin de 1’entree, ă l’ecart, et me fait signe de le rejoindre. Nous causons une heure, lui avec beaucoup d’a- nimation. On ne peut pas ne pas etre frappe combien cet homme respire l’honnetete. Quand il parle de Dieu, on sent que c’est un croyant. Quand il vous dit «der Deutsche ist tren», il le dit parce que le mensonge, la tromperie sont des crimes ă ses yeux. Pour lui la grande tare du Roi Ferdinand c’est d’avoir menti. II me dit: «Nous voulons une Roumanie forte et ayant garde son integrite». — Je souligne le mot integrite et re- mercie. II ajoute : «II y a. la grande competition des Bulga- res. — «Mais — fais-je —ils ont trop» — Le Marechal: «Beau- coup trop et si vous n’avez pas Constanta, il faut que vous ayez les bouches du Danube et au moins les anciens depar- tements de la Bessarabie». Le Marechal espere toujours que de ce cote-lă il peut y avoir de larges compensations pour la Roumanie. Ca paraît se baser sur cette constitution revo- lutionnaire d’une Bessarabie independante qui ne peut exis- ter entre la Roumanie et l’Ukraine. D croit aussi â la consti- tution d’une Ukraine, malgre mes objections que je crois sim- NOTE POLITICE - 1918 283 toate obiecțiunile mele că eu cred numai într’o coaliție a câtorva guvernăminte într’un sens reacționar. — Pă- rere înaltă asupra capacităților Țarului Ferdinand, care totuși n’a prins rădăcini în țara lui; contrariu lui Bo- ris, care e un capodoperă de educațiune părintească și care e gata pentru domnie în ori-ce moment. Lui îi dedea Mareșalul ordinele pentru ca să facă să le înțe- leagă generalii și să fie răspunzător de execuțiunea lor, căci generalii bulgari....?, — un gest mare în spațiu și un hohot de râs. Mareșalul știe că Bulgarii nu sunt în număr decât la Tulcea și că ei sunt, din acest punct de vedere, tot atât de autorizați să reclame Basarabia, unde se gă- sesc insule compacte de Bulgari. După declarația privitoare la integritate, vine o alta: Chestiunea Dinastiei e o chestiune care privește numai pe țară ! Nu Regelui german i-e dat să gonească pe Regele României. In ceiace mă privește, am gândit-o în totdeauna. — Cred că în acest moment al convorbirei Mareșalul a adăogat fraza : Chiar acum de curând am scris aceasta împăratului. — Mareșalul își constru- plement ă une codlition de, quelqnes gouvernements dans un sens reactionnaire. — Hanțe idee des capacites du Tzar Fer- dinand, qui pourtant n’a pas pris racine dans son pays ; c’est le contraire de Boris, qui est un chef-d’oeuvre d’education paternelle et qui est tout preț penr regner â n’importe quel moment. C’est ă lui que le Marechal donnait les OTdres «pour- qn’il les fasse comprendre par les generaux et qu’il soit res- ponsabil de leur execution, car les generaux bulgares?!» — Un grand geste dans l’espace et un grand rire, Le Marechal sait que les Bulgares ne se trouvaient en nombre qu’ă Tul- cea et qn’ils sont, ă ce compte, aussi antorises ă reclamer la Bessarabie ou se tronvent des îlots compacts. Apres la decLaration concernant l’integrite, est venue une seconde: la question de la Dynastie est une question qui ne regarde que le pays! Ce n’est pas au Roi allemand â chasser le Roi de Roumanie ! Pour moi, je l’ai toujours pense. (Je crois que c’est ă ce moment de la conversation que le Marechal a ajoute: je l’ai encore tout recemment ecrit ă l’Em- pereur). Le Marechal construit ainsi son plan: Le Roi Fer- 284 NOTE POLITICE - 1918 ește astfel planul: Regele Ferdinand ar trebui, el» să constitue o regență care să facă pacea și să lase popo rului său grija ca să decidă de soarta dinastiei. — Ii expun îndată sistemul meu, care poate face negocie- rile foarte abordabile. Mareșalul convine, adăogând însă că Prințul Carol a lăsat amintiri rele în regiment, la Potsdam. Pun atunci înainte combinațiunea cu Nico- lae.... Enumerând regenții posibili, Mareșalul adaogă: ducele de Mecklemburg (Albrecht) e un om înțelept și deștept. O observație : Cum Regele nu s’a ocupat «de cei zece mii» — clasa diriguitoare, — nu mai mult de zece mii.— spre a avea o pepinieră și partide serioase ? Tot restul convorbirei, apel foarte stăruitor la mine. Trebue găsită calea. Vom avea tot concursul lui. Ar fi o nenorocire să se mai verse sânge. Soldații români s’au bătut foarte bine. Și după o pauză : «Unde am fi astăzi dacă nu s’ar fi făcut actul de nebunie să ne atacați! Un pays si beau, et beni de Dieu !» (O țară atât de fru- moasă și binecuvântată de Dumnezeu !) La sfârșit : trebue luat și d-l Carp. E prea absolut, dinand devrait, lui, constituer une regence qui fasse la paix et remettre â son peuple le soin de decider sur le sort de la Dynastie. J’expose de suite mon systeme qui peut rendre les nego- ciations plus abordables. Le Mar6ehal accepte, seulement Carol a laisse des mauvais souvenirs au regiment ă Pots- dam. Je pousse alors la combinaisons avec Nicolas. Quand j’enumere les Regents possibles, le Marechal ajoute: «Le Duc de Mecklembourg (Albrecht) un homme s>age et intelligent». Un reproche : Comment le Roi ne s’est pas occupe «des dix miile», la classe dirigeante, pas plus de. dix miile — pour avoir une pepiniere et des partis serieux? Tout le reste de la conversation apțpel tres instant ă moi. 11 faut trouver la voie. On aura tout son con- cours, ce serait malheureux de verser encore du sang. Les soldats roumains se sont tres bien battus. — Et apres une pause : «Ou seriez-vous aujourd’hui si on n’avait pas com- mis Pacte de folie de nous attaquer^ Un pays si beau et beni de Dieu»- A la fin : il faut aussi prendre Mr. Carp. II est trop ab- NOTE POLITICE — 1918 285 dar va ceda, trebue să cedeze; câte nu știe omul acesta: «il est plein comme une noix !». Mai târziu Arion luându-mă deoparte, mă anunță că Ion Mitilineu il cheamă la frontieră și că Hentsch și Horstmann îl roagă să plece chiar mâine dimineață. Ii se anexează Nenițescu pentru ca întrevederea să nu fie «unilaterală». Căpitanul Soldan îi va duce mâine cu automobilul. Venim la mine ca să vorbim. Pentru Arion, Mitili- neu e sub influența Reginei și se adresează lui, înrudi- rea autorizând confidența. Cădem de acord asupra ne- voei de pace spre a scăpa Dobrogea și asupra nevoei de a se schimba guvernul pentru a se putea discuta pa- cea; chestiunea dinastică nu va fi atinsă. Ianuarie, — înmormântarea lui George Stirbey. Capela prea mică. Lisbeth (soția sa) nu era de față. Horstmann prezintă condoleanțele lui Bussche, care a telegrafia!, și ale lui Hentsch. Foarte mulți ofițeri aus- triaci și germani. Intr’adevăr regretele sunt generale. 3 Ianuarie. — Contele Ledebur: a văzut pe Czer- nin și îmi confirmă scrisoarea lui. E înainte de călăto- solu, mais il cedera: il dorit eeder; tout ce que sait cet homme : «il est plein comme une noix». Vers les dix heures Arion me prend de cote pour m’annon- cer que Jean Mitilineu le demande ă la frontiere et que ces Messieurs (Hentsch et Horstmann) le prient de s’y rendre des demain matin. On lui adjoint Nenițescu pour que cela ne se passe pas «unilateralement». Le capitaine Soldan les prendra demain matin avec l’automobile. Nous nous rendons chez moi pour causer. Pour Arion, Mitilineu est dans les jupons de la Reine et il s’adresse â lui, la parente autorisant la confidence. Nous tombons d’ac- cord sur la necessite de La paix pour sauver la Dobrogea et sur la necessite de changer de gouvernement pour i>ouvoir causer de paix ; la question dynastique ne sera pas effleuree. 2 janvier. — Funerailles de Georges Stirbey. La chapelle trop petite. Lisbeth n’a pas assiste. Beaucoup de couronnes. Horstmann a presente les condoleances de Bussche, qui a te- legraphie et de Hentsch. Enormement d’officiers autrichiens et allemands. Reellement ce sont d’unanimes regrets. 3 janvier. — Le comte Ledebur: a vu Czernin et me con- firme sa lettre. C’est anterieur au voyage de Brest-Litowsk et 286 NOTE POLITICE - 1918 ria la Brest-Litowsk, astfel că nu știe dacă contactul cu d. von Kuhlmann a adus vre-o schimbare în ideile sale. De când s’a întors, constată o modificare în ideile Ger- manilor; nu. mai e absolutul în toate și nici guvernul militar în întregime, deci mai puțină pornire contra di- nastiei. — Stere îmi expune cu căldură un proect de alianță personală cu împăratul Wilhelm. Am avea aici un vice- Rege și am avea avantagiul unei guvernări căreia Aus- tralia și Canada i-au apreciat binefacerile. O Românie tare nu se poate concepe cu o monarhie care tremură în fața partidelor. Dinastia nu are la noi puterea tradiții- lor. Trebue dar să-și ia puterile din afară: o alianță personală poate singură să dea această putere. Avam tagii pentru noi: 1) Lui Wilhelm, Bulgarii nu-i pot dis- puta Dobrogea. 2) Când procesul de desfacere al Aus- triei devenită monarhie slavă, se va produce, Germania va avea o rațiune ca să dea Transilvania României. 3) E cea mai bună garanție ce se poate da Germaniei. •— Eu ; Și Germania primește ? — Stere : I s’a spus să vorbească cu Mareșalul și, cum vorbește rău ne saurait dire si le contact avec Mr. de Kuhlmann a amene un changement dans ses idees. Depuis son retour il constate une modifi'cation dans les idees des Allemands; ce n’est plus Tabsolu en toutes choses, ni le gouvernement militaire subsis- tant en entier; donc moins de parti-pris contre la Dynastie. — Stere m’expose avec chaleur un projet d’alliance per- sonnelle avec l’Empereur Guillaume. II y aurait un vice-Roi et ce serait les .avantages du gouvernement dont 1’Australie, le Canada ont pu apprecier les bienfaits. Une Roumanie forte ne peut se concevoir avec une monarchie qui tremble devant les partis. La Dynastie n’a pas chez nous la force de la tradi- tion. II faut donc qu’elle puise sa force ailleurs: une alliance personnelle peut seule donner cette force. Avantages de cette combinaison: 1) ă Guillaume, la Bulgarie ne peut disputei* la Dobrogea; 2) lorsque le proces de disassociation avec l’Autriche, devenue monarchie slave, se produira, l’Allemagne aura une raison pour donner la Transylvanie a la Rouma- nie; 3) c’est la meilleure garanție qu’on puisse donner a l’Alle- magne. — Moi: Et l’Allemagne accepte? — Stere: On lui a sug- gere d’en parler au Marechal et comme il parle mal l’alle- NOTE POLITICE - 1918 287 nemțește, a dat un memoriu. Mareșalul i-a spus, la prânz alaltăeri, că memoriul îl interesase și Hentsch i-a recomandat să păstreze combinațiunea secretă până la momentul oportun. — Eu: Nu se pot urmări două idei în acelaș timp, și nu părăsesc proectul meu fără sigu- ranța unei aprobări a cercurilor competente. — El: Mergeți la Berlin. — Eu: Ași merge dacă mi se pro* pune, căci oferisem înainte să merg le Brest-Litowsk.— Mâine va aduce un răspuns (?). — Arion întors dela Focșani. Mitilineu a fost tri- mis de Rege. A șovăit mult înainte de a primi. Pentru Rege o generală idolatrie : Mărășești, Oituz, încer- cări suferite în comun cu soldații, etc. i-au făcut o au- reolă. Atmosferă ostilă lui Marghiloman din cauza in- terviewului său: Marghiloman a făgăduit Regelui ajm torul său când va fi în nenorocire și acum îl părăsește. De ce n’ați venit cu noi ? Nu mai avem pe nimeni! Cui să ne adresăm acum ? Apoi au început sondagiile: 1. Ce faceți cu integritatea țării ? — 2. Ce soartă va avea di- nastia ? — 3. Ce tratament este rezervat armatei ? — mand, il a donne un memoire. Le Marechal lui a dit, â dîner, avant hier, que le memoire Pavai t interesse eit Hentsch lui a recommande de garder la combinaison secrete pour le temps opportun. — Moi: On ne peut poursuivre deux idees â la fois et je n’abandonne pas mon projet sans la certitude d’un acquiescement des cercles competents. — Lui: Allez â Ber- lin. Moi: J’irais volontiers si on me le propose^ car j’avais deja offert d’aller ă Brest-Litowsk—II apporterademain une reponse (?). _____ Arion retour de Focșani- Mitilineu a ete envoye par le Roi. II a beaucoup hesite â accepter. Pour commencer il a voulu crâner. Tout etait pour lui ă Pidolatrie envers le Roi. Mărășești, Oituz, epreuves subies en commun avec les sol- dats, etc., lui ont fait une aureole. Atmosphere hostile ă Mar- ghiloman ă cause de son interview. Marghiloman a promis au Roi son concours girând il serait dans le malheur et main- tenant il le lâche. Pourquoi n’etes-vous pas venus avec nous? On n’a plus personne â qui s’adresser maintenant. En- suite a commence le travail de sondage: 1) Ce faceți cu in- tegritatea țării? 2) Ce soartă va avea dinastia? 3) Ce trata- 288 NOTE POLITICE — 1918 Arion a rezumat astfel răspunsurile sale : Se poate salva Dobrogea dacă se lucrează repede, dar nu cu gu- vernul acesta; soarta dinastiei depinde de condițiuni și mai ales de iuțeala păcei. Dacă silim Germania să atace Moldova, nu mai e nimic de vorbit. Armatei se rezervă cel mai bun tratament. — Inutil de a-i mai spune că pa- cea se va încheia în orice caz, aceasta fiind și pentru Mitilineu un fapt sigur. Armata rusă din Moldova în plină descompunere, afară de regimentele dela Sud unde Ucranienii sunt în majoritate. Ofițerii și-au părăsit gradele și unitățile, chiar simplele companii au un soviet în frunte. Toți se duc să ia în stăpânire pământurile. In sate depun ar- mele în mâna primarilor români, contra chitanță. Fac aceasta și cu tunurile după ce au vândut caii : «jucării cari îngreuiază». Impresiunea lui Arion e că le e frică celor dela Iași. Pentru el e semn bun că au căutat să ia contact cu noi. 4 Ianuarie. — Stere aduce răspunsul, care era de ment este rezervat armatei? — Arion a resume ainsi ses re- ponses: on peut sauver la Dobrogea si on fait vite, mais pas avec ce gouvernement; le sort de la Dynastie depend des con- ditions et surtout de la rapidite de la paix. Si on oblige l’Allemagne ă attaquer la Moldavie, il n’y a plus â en parler. On reserve ă l’armee le meilleur traitement. Pas eu besoin d’appuyer sur la chanterelle que la paix se concluera sans fante, parce que c’etait aussi pour Mitilineu un fait acquis. L’armee russe de Moldavie en pleine decomposition, sauf les regiments du sud ou les Ukrainiens sont en majorite. Les officiers ont abandonne leurs grades et les unites ; les sim- ples compagnies meme ont leur soviet en tete. Tout ce monde s’en va prendre possession des terres. Au premier vfllage ils deposent leurs armes entre les mains des maires roumains dont ils exigent des requs (Zapisk). II le font meme avec des canons apres avoir vendu les chevaux: «Ce sont des joujoux encombrants», a dit un officier tente de franqais. L’impression d’Arion est qu’ils ont deja peur ă lassy. Pour lui c’est un bon signe qu’ils aient cherche ă prendre contact. 4 janvier. — Stere rapporte la reponse prevue: comment NOTE POLITICE — 1918 289 așteptat: cum să călătorească d. Marghiloman, când călătoria Carp n’a avut loc ? După «l’Echo de Bulgarie» dela 29 Decembrie, pacea cu Bulgaria s’a și încheiat: «D. Radoslavoff, preziden- tul consiliului, a citit eri în Sobranie următoarea depeșă: «Delegațiunea rusă a făcut la 27 Decembre delegațiilor puterilor centrale propunerea următoare : 1) Războiul între Bulgaria și Rusia e sfârșit; 2) Statu-quo ante-bel- lum, adică tratatele de comerț, convențiile consulare și altele, e restabilit. 3) Privitor la chestiunea Dunărei se va decide mâine în adunarea generală că Bulgaria va avea un reprezentant în Comisia Dunărei. Am primit toate aceste principii importante și ne-am felicitat mu- tual». Când s’a întâmplat ruptura, toate acestea au fost negate de Bulgari. Dar Calafeteanu, deținut atunci la Șumla, mi-a spus că pacea a fost anunțată cu tobe și a doua zi a avut loc paradă militară (23 Febr.). De altfel o comisiune de 21 persoane (aliații) merg la Odessa pentru reorganizarea serviciului vapoarelor faire voyager Mr. Marghiloman quand le voyage Carp n’a pas encore eu lieu? Mr!. Radoslawoff, prâsident du Conseil, a lu hier au So- branie la depâche suivante: «La delOgation russe a fait, le 27 decembre, aux delOgations des puissances centrales, la proposition suivante: 1) la guerre entre la Bulgarie et la Russie est terminee; 2) le statu-quo ante-bellum, dest-â-dire les traites de commerce^ les conven* tions consulaires et autres, est retabli; 3) au sujet de la ques^ tion Danubienne, il sera decide demain dans la reunion pio- niere de toutes les delegations que la Bulgarie aura un repre- sentant dans la commission du Danube. Nous avons accepte tous ces principes importants et nous nous sommes felicit mutuellement». Tout ceci a ete nie par les Bulgares lorsque la ruptura est venue. Mais Calafeteanu, detenu alors â Sumla, m’a dit que la paix a ete annoncee ă sons de tambour1 et que le lende- main' il y a eu parade militaire... (23 fevrier). D’ailleurs, une commission de 21 personnes (les allies) se rend ă Odessa pour organiser les Services de bateaux et rentrer 19 290 NOTE POLITICE — 1918 și reintrarea în stăpânire a vaselor confiscate de Rusia în Marea Neagră. Privitor la aceasta, d. Frankfurter, care reprezintă Lloydul Austro-Ungar, povestea că toate ș.epurile, pontoanele și vase.e austro-ungare, luate de România la începutul războiului, Bulgarii vor să le o- prească ca prize făcute dela Români. Adorabili aliați ! 5 Ianuarie. — Contele Ledebur vine dis-de-dimi- neață să mă întrebe dacă, după cum i s’a asigurat, mi s’a oferit să formez aici un guvern pentru încheerea păcei. Denegare formală din partea mea. — El : Dar d-1 Carp ? — Exact acelaș lucru. De acum un an am stabi- lit lămurit că pacea nu putea fi încheiată decât cu Ro mânia oficială sau cel puțin unificată. — Dar, în trea- căt, Ledebur îmi spune : «Pacea la Brest-Litowsk nu e încă făcută, nici ușor de făcut». Mai târziu, Tzigara îmi spune: linsa de vești nu înseamnă nimic bun. Se pare că Stockholm intervine. Pentru mine, faptul că de două zile nu mai e presiune en possession des navires saisis par la Russie dans la Mer Noire. A ce sujet, le Hofrat Frankfurter, qui represente le Lloyd austro-hongrois, racontait qu tous les sleeps, pontons, bateaux austro-hongrois, que la Roumanie avait saisis au debut de la guerre, les Bulgares entendent les garder comme prise faite sur les Roumains. Des allies charmants! 5 janvier. — Le comte Ledebur vient me demander, de tres bonne heure, s’il est vrai, comme on lui en a donne l’as- surance, qu’on m’a offert de former ici un gouvernement pour conclure la paix. Denegation absolue. — Lui: Et Mr. Carpî— Exactement la meme chose. II y â un an deja que nous avons clairement etabli que la paix ne pouvait etre conclue qu’avec la Roumanie officielle ou, tout au moins, unifiee. Mais en pas- sant Ledebur me dit; «La paix ă Brest-Litowsk n'est pas encore faite, ni facile ă faire». Plus tard, Tzigara me dit: cette absence de nouvelle® ne dit rien de bon. II parafa que Stockholm s9en mele. Dans ma pensee, le fait que depuis deux jours il n’y a NOTE POLITICE — 1918 291 din partea Germanilor și că vizita lui Mitilineu nu e urmată de nimic, înseamnă că e încurcătură. Funkspruchui de astăseară dă câteva note iritate ale Presei. — «Berlinei Tagblatt» zice: «Dacă bolșevi- cii pun ca condiție pentru continuarea negocierilor schimbarea de loc, trebue să recunoaștem că e un pre- text spre a nu se negocia pe baza propunerilor germane din 28 Decembre». — «Vossische Zeitung» afirmă că ruperea negocierilor e dinainte anunțată de gazetele en- gleze, ceea ce indică strânsa legătură îmie cele două gu- verne, englez și rus. 6 Ianuarie. — Gazetele aduc detalii asupra inciden- telor dela negocieri. Delegații ruși au propus schimba- rea orașului, Stockholm în loc de Brest-Litowsk, decla- rând că nu pot accepta formula germană pentru Curlan- da, Lituania, Estonia și Polonia. Aceasta a provocat o declarație energică a Cancelarului: «Putem aștepta în. liniște soluția incidentului : noi ne rezemăm pe puterea pe lealitatea și pe bunul nostru drept». — In lumea aus plus de pression allemandes ici et que la visite de Mitilineu rrest suivie de rien, indiquent qu’il y a un cheveu. Le Funkspruch de ce soir donne des aper^us irrites de la presse. Le «Berliner Tageblatt» dit: «Si les Boltscheviques mettent comme condition pour la continuation des negocia- tions le changement du lieu, il faut reconnaître que c’est un pretexte pour ne pas negocier sur la base des propositions ;allemandes du 28 decembre». La «Vossische Zeitung» affirme que la rupture des negociations est par avance annoncee par les journaux anglais, ce qui indique l’etroite liaison entre les deux gouvernements, anglais et russe. 6 janvier. — Les journaux apportent des details sur les incidents des negociations. Le 3 janvier les delegues russes ont propose par telegramme le changement de viile, Stock- holm au lieu de Brest-Litowsk, et declare qu’ils ne pouvaient accepter les formules allemandes pour la Courlande, la Li- tliuanie, l’Estonie et la Pologne. C’est ce qui a provoque une declaration energique du Chancelier: «Nous pouvons atten- dre tranquilles la soluti.on de l’incident; nous nous appuyons :sur notre force, notre loyaute et notre bon droit». Dans le monde austro-allemand il y a de la desillusion. 292 NOTE POLITICE — 1918 tro-germană e desamăgire, dar la unii aproape dorința de a vedea întrerupându-se tratativele. v u -— Arion mi-aduce ecoul nemulțumirei colonelului. Hentsch de faptul că «D-l Marghiloman a întors pe Feldmareșal în chestiunea dinastică». Aducând vorba de ceeace îmi vorbise eri Ledebur.. aflu dela Arion, nu fără mirare, că s’a vorbit de un gu- vern fabricat la București. Arion pronunță numele , lui Beldiman ca unul din cele puse înainte. Guvernator sau șef al guvernului: nu mai poate preciza. Se întâm- plă că dimineață, prin fiul său, Beldiman mi-a ,triipis o scrisoare în care spune lucruri nemai auzite: încercare, de a câștiga armata, instituirea unui guvern proyizor la Bucureștii care ar aduce (?) plecarea Regelui și a^gu;>; vernuluh Toate acestea ar fi rezultatul întrevederilor lui cu Hindenburg și cu Ludendorff. Adaogă că guyș^. nul, de acord cu generalisimul, nici nu vrea să'mâLad^ mită ca să . se discute chestiunea dinastică, dinastia fiind nedemnă de orice încredere ! — Dar, mai departe, Beldiman reduce chestiunea la singurul purici/ ca'iri- mais chez certains presque deșir de voir interrompre les pourparlers. r Arion m’apporte l’echo du mecontentement du .colonel Hentsch de ce que «Mr. Marghiloman a retourjje Beld- Marechal daiis la question dynastique». ; Sous Tinfluence de ce que m’avait demand£,hi$r Xșde- ' bur, j’amene la conversation sur le sujet et, nop ^ns .etqnney ment, j’apprends d’Arion qu’on a agite aussi l’ide^ct’un gPUr, vernement â fabriquer â Bucarest. Arion pronpnce de Beldiman comme l’un de oeux qui ont ete mis en avânt» Gouverneur ou chef de gouvernement: il ne 1$. s^it pluș, a juste. II se trouve que dans la matinee, le fils a£ne^ remis une lettre de son pere, dans laquelle Beldiman nx’eqrib des choses inouîes: Tâcher de gagner l’armeei insiit^^ gouvernement provisoire â Bucarest, ce qui amenerait (?) le' depart.du Roi et du gouvernement. Tout ceci serait le.resultat ? de ses conferences «avec Hindenburg et Ludendorff. II ajpițte que le gouvernement, d’aceord avec le generaliissime, ne veut meme plus admettre qu’on discute la question dynastique, la dynastie etant indigne de toute confiance! Mais, plus bas, Beldiman reduit la question au seul point que l’influence de NOTE POLITICE — 1918 293 fluența Reginei Maria nu trebue să se mai poată exer* cita. Mi se pare că pentru aceasta nu e nevoe de a răs- turna totul! Beldiman adaogă o frază â la Prudhomme .și o subliniază : «Ni se cere cu stăruință să ne afirmăm cât mai curând, bineînțeles în condițiuni care să ne ga- ranteze succesul». Că Beldiman poate visa asemenea enormități, nu e de mirare; dar ca autoritățile germane să le primească, — dacă e adevărat, — aceasta nu o pot pricepe. 8 Ianuarie. — Vorbesc cu Mehedinți despre proec- tele lui Beldiman, fără să-l numesc, și aflu că colonelul Sturdza se laudă că a trimis pe Beldiman la Berlin. Me- hedinți știe aceasta dela un ofițer internat dela Krefeld. E dar ușor de găsit origina ideilor lui Beldiman. — Horstmann, după masă, la o parte : Se spun o mulțime de vorbe asupra chestiunei dinastice; dacă îm tr’adevăr Mareșalul a zis că ar fi putință să se admită dinastia, atunci «și-a depășit instrucțiunile»- Am răspuns ceeace e adevărat: că nu am repetat nimănui convorbirea mea cu el. In ce mă privește, a la Reine Mărie ne doive plus pouvoir sexercer. II me semble - 1913 buit să ridice răniți ruși; Carp adaogă că Rușii au adus cu ei și Români — 1000 — pe cari Germanii i-au pus imediat în libertate. Faptul a fost confirmat de către «Gazeta Bucureștilor» din 26 Ianuarie. 24 Ianuarie. — larca dela Buzău : Au fost conferin- țe politice ia Stere. Sunt stăpâniți tot de aceeași temă, a unei acțiuni. Ar voi să aibă părerea mea. Răspund ca atât timp cât nu voi avea o precisiune privitor la Do- brogea, nu mă leg la n’mic. larca e de aceiași părere. Sfătuesc să se aștepte întoarcerea lui Horstmann. Arion a vorbit mult timp cu Hentsch, în pre- zența lui Lupu și a lui Virgil Arion. Lupu Kostake a bătut câmpii și mai ales a atacat cu tărie pe liberali, — afară de chestiune, bine înțeles. (Pe de altă parte știu de la el că proprietatea lui de la Bârlad e păzită și că i s’a plătit recolta în Moldova cu 3200 lei vagonul!) Schimbare complectă în chestiunea dinastică : «în in- teresul superior al principiului monarchie amenințat de Ruși, nu mai poate fi vorba de a se detrona o dinastie». — Arion face să se observe că totdeauna afirmarea a- Carp ajoute que les Russes avaient amene aussi- des Rou- mains — 1009 —, que les Allemands les ont aussitot mis en liberte (le fait confirme par la «Gazeta Bucureștilor» du 26 j an vier). 24 janvier. — larca de Buzău. D y a eu conferences po- li tiques chez Stere: C’est toujours le theme d’une action qui les agite. Ils veulent avoir mon avis. Je reponds que tant que je n’aurais pas une precision au sujet de la Dobrogea, je ne m’engage â rien. larca partage cet avis. Je conseille attendre retour de Horstmann. — Arion a longuement cause avec Hentsch en presence de Vergii et de Lupu. Lupu a divague et surtout a charge â fond de train sur les liberaux, — hors de propos bien enten- du. (En attendant. je tiens de lui que sa propriete de Bârlad est protegee et qu’on lui a paye sa recolte en Moldavie sur le pmd de trois miile deux cent lei le wagon!). Ch^nerement â v^e complet dans la question dynastique. «Dans l’*nteret superi eur du principe monarchique menace par les Russes, il ne peut p’us etre question de detroner une Dynastie'». Arion a fait remarquer de suite que c’est du cote NOTE POLITICE — 191$ 313 ceste i excluderi ca condiție esențială, venea din partea lui Hentsch... — Răspuns : Această condițiune era pusa în interesul Românilor (?). Deci s’ar putea lua contact cu Regele sau la nevoe cu Regele și guvernul său. Hentsch propunea o scrisoare către Rege, pe care ar semna-o notabilii, sau Carp și Marghiloman. A doua condiție ridicată de Arion : Integritatea «probabilă» a teritoriului. Berlinul ar decide de acea- sta; dar e aprope sigur, Germania având nevoe de o Românie tare. De altfel Czernin cu programul său de pace fără anexiuni, ar fi prins în propria lui plasă și ar fi ținut să ajute România contra Bulgariei. Au vorbit de asemenea de posibilitatea de a lua Basarabia. Oca- ziune foarte ademenitoare. Ajutorul german pe cât e •cu putință nu ar lipsi. Nu poate garanta concursul Austriei care vrea pacea, nici al Bulgariei care pretin- de a fi încheiat «pacea ei» si care se face că nu mai mișcă. In sfârșit Hentsch crede că Regele e confiscat de Brătianu. De aci avantajul care ar fi de a vorbi și cu Regele și cu ministrul său, de .odată, spre a-i da curaj. Hentsch que venait toujours l’affirmati-on de cette. exclusion domine une condition essentielle... Reponse: C’est dans l’inte- ret des Roumains qu’on posait cette condition (?!). Donc c’est avec le Roi et au besoin avec le Roi et son gouverne- ment qu’on pourrait prendre contact. Hentsch proposait une lettre au Roii que signeraient les notables. ou Carp et Mar- ghiloman. Seeonde condition soulevee par Arion: Integrite 'probable du territoire. C’est Berlin qui deciderait. Mais c’est â peu preș sur, l’Allemagne ayant besoin d’une Roumanie forte. D’ailleurs, Czernin avec ses programmes de paix sans annexions serait pris dans ses propres filets et serait tenu d’aider la Roumanie contre la Bulgarie. Ils ont parJe aussi de la possibilite de prendre la Bessarabie. Occasion tres ten- tante. L’aide des Allemands. «autant que faire se pourreit». ne manquerait pas. II ne peut garantir le concours de 1’Au- triche qui veut la paix, ni de la Bulgarie qui pretend avoir -condu «sa paix» et qui fait mine de ne plus bouger. Enfin Hentsch croit que le Roi est confisque par Bratia- no. De la, l’avantage qu’il y aurait ă causer avec le Roi con- □ ointement avec son ministre pour lui donner du courage. 314 NOTE POLITICE - 1918 Rapoartele secrete adaogă că pretutindeni bandele ru- sești sunt în conflict cu armata română care vrea să-i de^rmeze. întreb pe Arion : Dar Carp ? — Chestiunea a fost pusă. Lupu K. s’a grăbit să spună că Carp va primi fiindcă va erta pe Rege în interesul superior al luărei Basarabiei; Virgil Arion s’a arătat mai sceptic. Hentsch a mai. exprimat dorința ca această operă să se facă și cu liberalii și Arion chiar, pentru a-i prinde,, a citat numele lui Poenaru-Bordea dr. Stoicescu etc. La aceasta, opunere strașnică a lui Lupu, care vedea deja apărând numele lui Stere. — Astăzi la 11 Lupu Kostake trebuia să aducă răspunsul lui Carp. Am întâ nit pe Carp la 12. II întreb dacă Lupu i-a făcut comunicarea. Carp : «Răspunsul meu a fost hotărât negativ. Eu nu pot face pacea în numele acestui guvern : deci n’am de ce să stau de vorbă cu el. Și dacă e de tra tat cu Regele sau cu armata, aceasta s’o facă Germa- nia». — Eu : Dar chestiunea dinastică ? — Carp : «Ei nu vor avea dinastia (cari «ei» ?), după cum Bulgaria nu va avea Dobrogea ; aceasta o garantez. Tu vei face- Les rapports secrets ajoutent que partout les bandes rus* ses sont en conflit avec l’armee roumaine, qui veut les desar- mer. Moi â Arion: Et Carp? — La question a ete posee. Lupu s’est empresse de dire que Carp acceptera, parce qu’il pardon- nera au Roi dans l’interet superieur de prendre la Bessa- rabie; Virgil s’est montre plus soeptique. Hentsch a encore exprime le deșir que cette oeuvre se fasse aussi avec les liberaux et Arion a meme, pour amorcer, cite Poenaru-Bor- dea, le docteur Stoicescu etc. La-dessus, opposition furibon- de de Lupu qui voyait deja joindre le nom de Stere. Aujourd’hui, 11 heures, Lupu devait porter la reponsa de Carp. — .Rencontre Carp â midi. Je lui demande si Lupu lui a fait la communication. Carp: «Ma reponse a ete nettement negative; moi je ne puis faire la paix au nom de ce gouver- nement; donc je n’ai pas â causer avec lui. Et s’il s’agit de trarter avec le Roi ou l’armee, c’est â l’Allemagne ă le faire». — Moi: Mais la question dynastique? — Carp: «Ils n’auront pas la dynastie—(qui «ils»?)—de meme que la Bulgarie n’aura pas la Dobrogea: ^a, je le garantis. Toi, tu feras ce que tu« NOTE POLITICE — 1918 315 ce vrei. Cu mine e inutil să se mai vorbească, cu atât mai mult cu cât Hentsch a pretins mereu că nu exprimă decât opinia lui personală, cu care n’am ce face». Rămâne de văzut acum cum va face Hentsch ra- portul său la Berlin, căci totdeauna a fost vorba în con- ferința de eri că Berlinul trebuie să ratifice. 25 Ianuarie. — Timp umed, dar dulce. Eri a fost mi- nunat. Biata lume a avut 10—12 zi e bune- Criza încă? zitului e ori cum mai m că ca anul trecut. — C. Arion e în curent cu refuzul lui Carp. Virgil Arion era mirat și fur'os. Costică Arion a spus ca de sigur eu voi merge înainte, dacă mă pot înțelege cu Ber- linul. — Declarațiile lui Czernin, delegațiunilor, foarte ac- centuate pe tema : n’ci cuceriri, nici despăgubiri. E o frază pe care nu o pricep de loc : «Dacă Rușii ne cer ce- siuni de teritoriu...» războiul va continua. Nimeni nu știe despre cereri de acest fel. Ori se consideră teritoriile o- cupate ca achizițiuni făcute ? Trebue de văzut textul exact peste două zile. De’egațiunile fuseseră convocate veux. Avec moi, inutile de causer, d’autant que Hentsch a- constamment pretendu qu’il n’exprimait que son opinion personnelle et je n’ai qu’en faire». — Reste â savoir maintenant comment fera Hentsch son ra.pport ă Berlin, car, toujours, il a ete question dans la con- ference d’hier que Berlin devait ratifier. 25 janvier. — Temps humide, mais doux. Hier il fut mer- veilleux. Le pauvre monde a eu dix â douze jours de repiL La crise du chauffage est tout de meme de beaucoup moin- dre que l’an dernier. — Costică Arion. au courant du refus de Carp, Virgil en etait estomaque et furieux. Costică a dit que certainement moi j’irai de l’avant si je me puis entendre avec Berlin. Les declarations de Czernin, aux delegations. ul'fra-ac- centuees sur le theme pas de conquetes, ni indemnite. II y a une phrase que je ne comprends guere: «Si les Russes nous demandent des cessions de territoire...,» la guerre conti- nuera. On n’a pas connaissance de demandes de ce genre. Considere-t-on les territoires occupes comme des acquisitions deja faites? II faudra voir le texte exact dans deux jours. Les delegations (la commission des Affaires EtrangeresI avaient ete convoquees ad-hoc pour hier, 24 janvier. 316 NOTE POLITIOE — 1918 ad-hoc pentru eri. — Noui greutăți pentru pace: ruptură între maximaliști și Ucranieni. Depeși din Braga anunță încetarea grevei' (a seu. Lupu, Virgil et Costică Arion qui a ete pris lâ-dedans ă son insu. Lupu a lu une declar ation de Carp chargeant Pa- piniu de transmettre au Roi que, meme s’il concluait, lui, la pa Am spus lămurit lui Mitilineu : Sunt două chestiuni capitale nelimpezite : Dinastia și Dobrogea. Nu se va pu- tea scăpa ceva, decât dacă Regele se hotărăște să revie cu totul la politica de înainte. Nu se va trata, decât dacă se va numi un guvern de oameni de prima ordine, luati din toată România, sau dacă guvuinul, oricare ar fi, poate numi plenipotențiari de primul ordin, cu cari Czernin și Kuhlmann să poată vorbi. Vor trebui garan- tii imediate : întâi plecarea misiunei militare franceze, al doilea plecarea lui Brătianu-Take lonescu până la pace. Se va cere deasemenea lipsa Regelui și a familiei regale; voi lupta ca să o evit, dar nu garantez nimic. Sunt singurul care lupt pentru menținerea Dinastiei și voi face tot posibilul. Regele nu a urmat sfatul meu ca să se alipească negocierilor dela Brest-Litowsk. Să ur- meze cel puțin acum sfatul meu : este cea din urmă putință de scăpare. Am insistat foarte mult asupra nevoei de a scăpa C’est probablement les Autrichiens qui lui ont donne cette assurance». Je n’avais souffle mot de Banda. J’ai clairement dit â Mitilineu: II y a deux questions capitales qui sont troubles: la dynastie et la Dobrogea. On ne pourra sauver quelque chose que si le Roi se decide â revenir entierement, completement â la politique ancienne. On ne traitera que si on nomme un gouvernement de gens de premier ordre, pris dans toute la Roumanie; ou si le gou- vernement, quelqu’il soit, peut nommer des plenipotentiai- res de premier oalre avec lesquels Czernin et Kuhlmann puis- sent causer. — II faudra des gages immediats: 1) renvoi de la mission militaire franqaise; 2) depart jusqu’â la paix de Bratiano et Take lonescu. On demandera aussi l’absence du Roi et de la familie royale; je lutterai pour l’eviter, mais je ne garantis rien. Je suis le seul ă lutter pour le main- tien de la dynastie et je ferai le possible. ’— Le Roi n’a pas suivi mon conseil de se relier aux negociations de Brest- Litowsk. Qu’il suive au moins maintenant mon conseil: C’est sa derniere planche de salut. J’ai beaucoup insiste sur la necessite de sauver l’armee 348 NOTE POLITICE - 1918 armata de distrugere : E singurul lucru de opus Bulga- rilor, dacă ar amenința cu o defecțiune. Delegații au rămas la masă cu Românii de mai sus. Lupu i-a condus la gară. înainte de plecare, Mareșalul a chemat pe Ressel și i-a zis lămurit că, înainte de orice, trebuia ca misiunea franceză să plece. S’a dat Românilor ultima dată pentru numirea ple- nipotențiarilor: 20 Februarie la amiazi, iar conferința va începe la 22 la Buftea. —Horstmann explică că, imediat ce s’a semnat pacea rusească, Mareșalul a dat României un termen pentru a limpezi situațiunea sa politică și militară. Acest termen, prelungit din zi în zi, a dat loc în extremis Ia sosirea a- cestei ambasade, care a mai obținut încă un răgaz de 6 zile. Reflexiune a lui Horstmann : Dacă acești domni nu vor numi pe nimeni, se va ataca Moldova, «și așa ar fi mai bine». 15 Februarie. — Prin Volanka și Dombrovski aflu că Austriacii î-și frecau mâinile la gândul de a se scăpa de de la destruction: c’est le seul appoint ă opposer aux BuL gares s’ils mena^ent d’une defection. — Les delegues sont restes pour dejeuner avec les Rou- mains cites ci-dessus. Ltipu les a reconduits â la gare. — Avânt le depart, le Feldmarechal a appele Ressel et lui a dit peremptoirement qu’avant tout il fallait que la mis- sion franqaise s’en aille. — On a donne aux Roumains le 20 fevrier, midi, le der- nier delai pour nommer les plenipotentiaires et la conference commencerait le 22 ă Buftea. Horstmann explique que si tot la paix russe signee, le Marechal avait donne â la Roumanie un delai pour clari- fier sa situation politique et militaire. C’est ce delai prolonge de jour en jour qui a donne lieu in extremis ă l’arrivee de cette ambassade qui a encore attrape six jours de prolon- gation. Une reflexion de Horstmann: Si ces messieurs ne nom- maient personne, on attaquerait la Moldavie, «et comme <2 a van drait mieux!» 15 fevrier. — Par Volanka-Dombr.owsky j’apprends que les Autrichiens se frottent les mains a Fidee de se debarras- NOTE POLITICE — 1918 349 Polonia (aceasta c oare schimbarea de sfere de care vor- bea Ledebur ?) — și că toată lumea privea pe Hentsch ca cel mai mare inamic al Austriei. — Văd pe Stere și mai târziu pe C. larca, care caută să intre cât mai mult în politica mea. Spre marea mea mirare, larca îmi spune că Stere îl asigură că mă aso* ciasem la manifestarea lor de eri și că Stere mai spusese că Mitilineu recunoștea că în Moldova starea spiritelor era, ca și în România, ostilă Regelui. — Or, Mitilineu îmi spusese tocmai contrariul, asigurând că acțiunea an- tidinasticilor ar întâlni opunere absolută în Moldova!— Așa dar, două minciuni. Observ lui Stere că eri au făcut manifestarea lor antidinastică fără a fi spus o vorbă de Dobrogea: așa dar părăsise legătura ce voise să facă între cele două chestiuni, una față de Germania, cealaltă față de Mol- dova ! A recunoscut (destul de plictisit), dar se scuză că nu era caz de manifestat decât față de Moldova. Tema lui favorită: «Pentru a scăpa, cei din Moldova vor încheia ser de la Pologne. (Est-ce la le changement de spheres de Ledebur?) et que tout le monde considerait Hentsch comme le pire ennemi de 1’Autriche. — Je vois Stere et un peu plus tard C. larca, qui cherche â s’infeoder de plus en plus ă ma politique. A ma grande sur- prise, larca me dit que Stere- Tassure queje m’etais associe â leur manifestation d’hier et que Stere lui avait encore rap- porte que Mitilineu reconnaissait qu’en Moldavie l’etat des esprits etait tout comme en Roumanie: hostile au Roi. — Or, Mitilineu m’avait dit tout le contraire et certifie que l’action des antidynastiques rencontrait une hostilite absolue en Mol- davie! — Donc deux mensonges. Je fais remarquer ă Stere qu’hier ils ont fait leur ma- nifestation anti-dynastique sans avoir touche un mot de la Dobrogea : donc il a abandonne la connexite qu’il avait voulu etablir entre les deux questions, une vis-ă-vis de l’Al- lemagne, l’autre vis-ă-vis de la Moldavie ! — II en convient (l’air assez ennuye), mais il s’excuse qu’il n’y avait ă manifester que vis-ă-vis de la Moldavie. Son tbeme favori : «Pour se sauver, ceux de Moldavie conclueront n’importe 350 NOTE POLITICE - 1918 orice fel de pace». — Ii spun că nu este părerea mea.— îmi vorbește de o agitație de întreprins, o convocare a tuturor personalităților politice, dar trebuie avută o au- torizare dela Berlin, care a fost cerută. — Comunicatul român anunță că armata noastră a intrat în Bender, unde a găsit multe tunuri și un mare stoc de muniții. IC Februarie. — S’au lăudat că declarația lui Carp va apare în jurnale. Nu se găsește însă nici în «Lumi- na» de eri, nici de astăzi. Stere mărturisește greutăți a- vute cu cenzura. Aceasta nu dovedește că toate cercurile germane aprobă atitudinea pe care Beldiman o prezintă ca inspirată de Germania. Știu că acesta din urmă a fost eri seară să vadă pe Mareșal. Stere a spus că cenzura a- cestei declarații a fost prezentată Mareșalului. E vreo legătură între această vizită și acest fapt? — Contele Reventlow (reprezintă pe Ludendorf) în «Deutsche Tageszeitung», revine asupra chestiunei românești. Pare că părăsește Dobrogea, dar adaogă: O chestiune care pentru România, ca și pentru Imperiul quelle paix». — Je lui dis que ce n’est pas mon impression. II me parle d’une agitation ă entreprendre, une convocation de toutes les personnalites politiques, mais il faut qu’on ait l;autorisation de Berlin. On Va demandee. — Le communique roumain annonce que V armee rou- mâine est entree ă Bender, ou elle a trouve beaucoup de ca- nons et un gros stock de munitions. 16 fevrier. — On s’etait vante que la declaration de Carp paraîtrait dans les journaux. Elle ne se trouve ni dans la «Lumiina» d’hier, ni dans celle de ce matin. Stere a avoue avoir eu des embarras avec la censure. Ceia ne prouve pas que tous les cercles allemands approuvent cette attitude, que •Beldiman presente comme inspiree par l’Allemagne. Je sais que ce dernier a ete hier soir voir le Marechal. Stere a dit que la censure de cette declaration a ete rapportee au Ma- rechal. Y aurait-il connexite de cette visite avec ce fait? — Le comte Reventlow (represente Ludendorf) dans la «Deutsche Tageszeitung» revient sur la question roumaine. I] semble abandonner la Dobrogea, mais il ajoute : «Eine Frage fur Rumănien wie fi.tr das Deutsche Reich bleibt frei- NOTE POLITICE — 1918 351 german rămâne sigur încă disponibilă, este chestiunea Constanței, portul României care aparține Dobrogei». Iși propune să revină asupra chestiunei. Așa dar, tot faimoasa ideie a coridorului pentru Constanța. — D-l de Muzsa, deputat ungur pe care îl mai pri- misem, îmi arată o scrisoare dela Wekerle, însărcinân- du-1 cu o anchetă. Ca să răspund întrebărilor, cer o co- pie pe care am pus să o traducă Mehedinți, spre exacti- tate. Iată cum e formulată pretențiunea ungară asupra granițelor, pretențiune la care face aluzie Reventlow în articolul citat: «In ce privește chestiunile teritoriale, a- vem un interes special ca, din punct de vedere pur stra- tegic, să se facă o rectificare de frontieră. E vorba de teritorii curat muntoase, așa dar fără locuitori, precum și de un teritoriu de graniță, cari ne-ar permite să exe- cutăm lucrările de regulare ale Dunărei care sunt nece- sare, și să putem să le menținem». E vorba probabil de Porțile de fier. Am convocat în grabă comitetul consultativ și câți- lich noch uebrig, clas ist die Frage von Constantza, der Ha- fenstadt Rumăniens, welche zur Dobrogea gehort». II se pro- pose de revenir sur lă question... Donc, toujours la fameuse idee du couloir pour aller â Constantza. — Mr. de Muzsa, le depute hongrois que j’avais deja re^u une fois, me montre une lettre de Wekerle, le chargeant d’une enquete. Pour repondre ă cette question, je demande une co- pie qui m’est envoyee dans la soiree et que j’ai fait traduire par Mehedinți pour plus d’exactitude. Voici comment est for- mulee la pretention hongroisei au sujet des frontieres, pre- tentions auxquelles fait aussi allusion Reventlow dans l’ar- ticle que j’ai note plus haut: «En ce qui regarde les ques- tions territoriales, nous attachons un interet special â ce (besonderes Gervicht) que, du point de vue purement strate- gique, une rectification de frontieres (Grenzenregulierung) eut lieu. II s’agit des territoires purement montagneux, pour ainsi dire sans habitants, ainsi que d’un territoire de fron- tiere qui nous mettrait ă meme d’executer les travaux de re- gularisation du Danube qui sont necessaires et de pouvoir les maintenir». C’est ici que gît le lievre. II s*agit probable- ment des Portes-de-fer. — Convoque â la hâte le comite consultatif et quelques 352 NOTE POLITICE — 1918 va amici politici. Le-am arătat din nou punctul meu de vedere în chestia dinastică și le-am arătat inconsecven- țele declarației lui Carp, care zicea că Germanii trebue să gonească pe Rege, atunci când el ia inițiativa miș- cărei, și care voia să gonească dinastia, pe când acum să îngrijește el de viitorul ei. Cum se răspândesc, tot fe* Iul de svonuri falșe, trebue să se știe că noi nu ne ames- tecăm în această acțiune. Arion a spus un lucru nostim: Când Lupu a citit declarația, mirare generală ! Prietenii lui nu știau nimic. Nenițescu a aderat cu totul; Virgil Arion «cu gura pe jumătate». — S’a făcut o înmormântare impozantă colonelului Hentsch, îngropat la noul cimitir militar, destinat mili- tarilor din toate națiunile. Mulți din bieții noștri soldați se odihnesc acolo ! — Regele Saxoniei ai trimis pe fiul său Christian ca să-l reprezinte. Mareșalul în mare ți- nută, toți reprezentanții aliaților, paradă, lovituri de tun, multă ordine. 17 Februarie. — Faptul zilei: soldați bulgari, dispu- nând de un camion automobil, au legat astă noapte pe amis politiques. Je leur ai exprime ă nouveau mon point de vue dans la question dynastique et leur ai montre les incon- sequences de la declaration de Carp qui disait : c’est aux Allemands ă chasser le Roi, alors qu’il prend l’initiative du mouvement et qui voulait chasser tonte la dynastie alors que maintenant il s’inquiete de son avenir. Comme on repand des faux bruits, il faut qu’on saohe que nous ne nous melons pas de cette action. Arion a dit une chose amusante: Quand Lupu a lu la declaration, stupeur generalei; ses amis n’e- taient pas au courant. Nenițescu a clairement adhere; Vir- gil «cu gura pe jumătate». — On a fait de magnifiques funerailles au colonel Hentsch qui a ete inhume au nouveau cimetiere militaire qui est destine aux militaires de toutes les nations. II y a deja beaucoup de nos pauvres soldats qui y reposent! Le Roi de Saxe avait envoye son fils Christian (le 2-me) pour le representer. Le Marechal, en grande tenue, son bâton â la main, tous les officiers, tous les representants des aL lîes, parade, coups de canons. Beaucoup d’ordre, comme de juste, et une ceremonie mise au bonton. 17 fevrîer, — Le fait du jour: Des soldats bulgares, dis- posant d’un camion automobile, ont baillonne cette nuit le NOTE POLITICE — 1918 353 sergentul de oraș de pază, au stricat !ușa Mitropoliei și au răpit moaștele lui Sft. Dumitru și sicriul de argint. Au trebuit să ia drumul Giurgiului. De mai mult timp Bulgarii au ridicat pretențiuni asupra stăpânirei aces- tor moaște, aduse în tară la finele secolului al XVIII-ă. Această tâlhărie provoacă multă fierbere. Feld-Mareșa’ Iul, înștiințat, a dat ordine severe ca să se găsească si- criul. Această brutalitate vine la timp ca să edifice pe aliați asupra mentalității acestor oameni. 18 Februarie. — De două zile gazetele dau rezuma* tul ultimelor ședințe dela Brest-Litowsk, apărute de-a- bea acum în gazetele germane. E vorbă mai ales de șe* dința dela 10 Februarie când Trotzki s’a retras fără să aștepte măcar ca într’o ședință viitoare «propusă de Kuhlmann», aliații să poată preciza punctul lor de vede- re asupra nonei situațiuni. Avem explicarea acestei pu- blicități: într’o ediție specială, «Bukarester Tagblatt» anunță, comunicat dela quartieru] general, că, armisti- țiul cu Rusia mare expiră la 18 Februarie la amiazi. Mo- tivat în modul următor: «Guvernul din Petersburg, prin sergent de viile de garde, ont force la porte de la Metropole et ont enleve les rcliquejs de Saint-Demetre et leur chasse en argent. Ils ont du prendre la route de Giurgiu. II y a longtemps que les Bulgares ont eleve des pretentions sur la possession de ces reliques arrivees en Roumanie vers la fin du 18-eme siecle. Cet acte de brigandage cause un grand emoi. Le Feldmarechaî, saisi de l’affaire, a donne des or- dres severes pour que le sarcophage fut retrouve. — Cette brutalite arrive ă point pour edifier les allies sur le cer- veau de ces gens-lă. 18 fevrier. — Depuis deux jours nos journaux donnent le compte-rendu des dernieres seances de Br'est-Litowisk, qui n’ont d’ailleurs păru que maintenant dans les journaux al- lemands. II s’agit surtout de la fameuse seance du 10 fevrier quand Trotzky s’est retire sans meme atfendre qu’â une seance prochaine, proposee par Kuhlmann, les allies eussent pu definir leur point de vue sur la situation nouvelle. On a l’explication de cette minutieuse publicite: dans une car- touche speciale le «Bukarester Tagblatt» annonee, communi- que du quartier general, que Tarmistice avec la Grande Russie expire le 18 fevrier ă midi, — Motive de la faqon suivante: «Le gouvernement de Petersbourg, par sa fa$on d’agir, a de- 354 POLITICE — 1918 modul său de a lucra, a denunțat de fapt armistițiul. Denunțarea e considerată ca produsă la 10 Februarie. Guvernul German, după expirarea termenului de 7 zile prevăzut în tratatul de armistițiu, trebuie să aibă mână liberă în ori ce direcțiune». Armistițiul român făcând parte din același tratat, a- fară de termenul prelungit până la 20, se află astfel de nunțat la rândul său! Austria n’a comunicat încă nimic. — D-nul de Muzsa, negociator nu prea îndemâna- tec. revine înainte ca să fi putut răspunde la întrebările din scrisoarea Wekerle. îmi lămurește câteva puncte obscure din această scrisoare. Dă numele localităților pe unde Ungaria înțelege să ceară noua fruntarie: Linia pleacă în fața Cladoveî pe Dunăre — Putineni—Balta— Isverna—Obârșia—Cloșani—Bordeni—Vârful Păpușa— Râul Lotru—Câineni—Grăblești — Rucăr — Vârful Mă- gura—Bușteni—Vârful Smioretul—La Cea (Cheia?)— Gura Teghi — Păulești —Soveja—Cașinu—Onești—Stra- ja și punctul nenumit în față de Orsta (Drei-Land- Ecke). D-nul de Muzsa îmi spune că nu garantează ni- nonce de fait l’armistice. La denonciation est consideree comme s’etant produite le 10 fevrier. Le gouvernement alle- mand, apres l’expiration du delai de sept jours prevu dans le trăite d’armistice, doit avoir main libre dans n'importe quelle direction». L’armistice roumain, faisant pârtie du meme trăite, sauf le delai jusqu’au 20, se trouve ainsi â son tour denonce. L’Autriche n’a rien fait savoir encore. — Monsieur de Muzsa, negociateur assez peu habile, re- vient avant que j’aie pu repondre aux questions de la lettre Wekerle. II me corrige certains points obscures de cette let- tre. Note au crayon rouge sur Foriginal qu’il m’a envoye. II me donne le nom des localites par ou la Hongrie en- tend demander la nouvelle frontiere: La ligne part en face Kladovo, sur le Danube—Putineni—-Balta— Isverna— Obarsia- Olosani— Bordeni—Vârful Papusa,—râul Lotru—Câineni— G rablesti—Rucăr—Vârf ul Măgură—Busteni—Vârfu 1 Smi ore- tu'l—La Cea (Cheia?)—Gura Teghi—Paulesti—Sovejea—Ca- șin—Onești—Strajea et le point innomme en face de Ostra. (Drei-Land-Ecke). Mr. de Muzsa me dit qu’il ne garantit rien; que c’est lui NOTE POLITICE - 1918 355 mic; că el a copiat câteva nume de pe linia pe care, o vă- zuse pe o hartă. «Nu-i așa, zise el în franțuzește, că nu-ți poți permite să copiezi o asemenea hartă militară?» Când am văzut pe Horstmann și l-am întrebat ce gândea de linia pretinsă de Austro-Ungari, puțin roșu de surpriză mă întreabă: «Cum știți aceasta?» Apoi, re- venind: «Iată frumoasa prietenie austriacă!» :— Moaștele lui Sfț. Dumitru s’au găsit. O oprire a automobilului a silit pe hoți să puie coșciugul într’o că- ruță și au putut fi astfel prinși la Daia, lângă Călugă- reni. Horstmann îmi spune că Mareșalul a fost furios când i s’a anunțat răpirea și că ieri toată ziua a arătat o foarte mare nerăbdare. Va fi sever cu cei 18 sau 20 de bandiți, cari au fost arestați. 19 Februarie. — Fapt de căpetenie este întrevederea pe care Averescu, însoțit de Ressel, a a.vut-o la Buftea cu Feldmareșalul, generalul Hell și Horstmann. Au vorbit și prânzit împreună și generalul a plecat azi di- mineață. Detaliile îmi simt date strict confidențial de qui a copie quelqnes noms du trace qu’il a vu sur une carte. «N’est-ce pas, dit-il en franțais, on ne peut se permettre de copier une pareille carte militaire?» Quand j’ai vu Horstmann et lui ai demande ce qu’il pen- sait de la ligne exigee par les Austro-Hongrois, un peu rouge, de surprise, il demande: «Comment la savez-vous?» Et puis, se reprenant : «Voici cette belle amitie autri- chienne!» — L’hiver est revenu dans la< nuit de 14 au 15; le veni plus mechant que le fond de Fair. Aujour’hui dejâ de la de- tente. — Les reliques de Saint-Demetre ont ete retrouvees. Une panne d’auto a oblige les ravisseurs â charger le sareophage sur une charette et on a pu les pincer â Daia, preș de Calu- gareni. Horstmann me dit que le Marechal a ete furieux quand on lui a annonce le rapt et que tonte la journee, hier, il a marque une impatience tres excitee. II sera severe avec les 18 ou 20 bandits qu’on a arretes. 19 fevrîer. — Le fait capital est l’entrevue que Averescu, accompagne de Ressel, a eu ă Buftea avec le FeldmarechaL le general Hell et Horstmann, Ces messieurs ont cause, dîne ensemble et le general est reparti ce matin. Les details me sont donnes strictement confidentiels par Horstmann, mais 356 NOTE POLITICE — 1918 Horstmann, dar seara multe persoane erau în curent, prin indiscrețiunea tânărului principe de Reuss. Averescu a făcut foarte bună impresiune, — a fost cu totul grand seigneur, (?), zice Horstmann. A apărat bine chestiunea Dobrogei, opunând formula «pace fără anexiuni». Opinia Germanilor este că va face pace sau, dacă nu, se va servi de chestiunea Dobrogei cal, de o scară pentru cariera sa politică. Se va întoarce la 22 îm- preună cu generalul Cpandă, dacă îl poate chema dela Kiew. Pare exclus ca să se adreseze cuiva din țara ocu- pată pentru a-1 secunda în negocieri. Pentru a se grăbi lucrurile, Kuhlmann și Czernin vor veni și ei, iar feâm- bată seara se va ști dacă pacea e cu putință. In caz a- firmativ, tratările se vor urma la Cptroceni. Iată rezumatul situației politice' făcut de Horst- mann, ca1 un lucru foarte natural: «Regele scapă. Nici nu se vorbește de soarta lui. Anarhia rusească a stabilit un fel de confraternitate. Voi luptați contra bolșevicilor în Basarabia, noi vom intra în Ucraina contra, lor: avem le soir beaucoup de personnes etaient au courant, le jeune Prince de Reuss ayant jase. Averescu a fait tres bon ne impression. «II a ete tout a fait grand seigneur» (D, dit Hortsmann. II s’est bien de- fendu dans la question Dobrogea, en opposant la formule : paix «ohne Eroberung», L’opinion des Allemands est qu’il fera la paix, ou bien, s’il la refuse, il se serviră de la question Dobrogea comme d’un tremplin pour sa fortune politique. D reviendra le: 22, accompagne du general Coanda, sil peut le rappelerî de Kiew. II est exclu qu’il s’adresse ă quelqu’un du pays occupe pour le seconder dans les negociations. Pour accelerer, Kiihl- mann et Czernin vont arriver de leur cote et samedi soir on saura deja si la paix est possible. Si elle est possible, on traitera, pour la suite, â Cotroceni. Voilă l’ensemble de l’aper Generalul Averescu i-a spus o copilărie pe care Kuhlmann a relevat-o. El ar fi zis: «Sunt foarte popular și dacă ași semna această pace mi-ași pierde toată po- pularitatea». — Bine înțeles că ministrul nu a fost a- tins de acest argument. — l-am spus că am rugat pe 25 fevrier. — Je sais par Horstmann ce qui s’est passe hier â Buftea, et non ă Cotroceni comme le pensait Czernin. Ont cause â trois: Czernin, Kuhlmann et Averescu. Personne d’autre. Argetoianu n’a pas pris part ă la conversation. Ave- rescu est reparti pour la Moldavie immediatement apres la seance. — Moi: «Et qu’est ce qui va se passer maintenant?»— Horstmann: «Personne ne le sait». (Mais Averescu ne sem- blait pas vouloir accepter, ă ce qu’il a păru ressortir du rap- port de Horstmann). Lâ-dessus invitation de la part du Feld- marechal de dejeuner â 12 heures 45 minutes chez lui pour y rencontrer Mr. de Kuhlmann. Carp est du dejeuner. J’ai cru â un dejeuner intime et je me suis rendu â la demeure du Marechal; c’est â 1’0. K. M. que nous avons dejeune, avec tout retat-major. Carp â droite de Mackensen; Kuhlmann â sa gauche, moi â cote de Kuhlmann, qui parle tres bien le fran 379 In întrevederea lui cu Regele, Regele reproșându-i că Far fi arătat în rapoartele sale ca un instrument al lui Brătianu, Czernin și-a menținut afirmațiunea, căci altfel nu există explicațiune «â la.... qu’il a com- mise». (Cred că cuvântul acesta n’a fost întrebuințat așa cum mi-1 raportează Czernin). Regele a plâns. Fraza lui din urmă a fost: «Nu știu dacă ne vom mai vedea, dar n’așî vrea să păs- trați impresiunea că am făcut ceva incorect*. Czernin a spus Regelui : împăratul meu voește încă să vă trateze ca pe un frate; dar este cea din urmă ocazie; dacă îl siliți să mai verse sânge, se va sfârși pentru totdeauna, iar condițiunile vor fi și mai grele pentru țară. Cunoaștem mijloacele dv. în munițiuni: e o campanie de 3—4 săptămâni. (Czernin mă asigură că au 26 de divizii, plus o divizie bulgară și o divizie maximalistă care înaintează spre Iași, și că atât Ave- rescu la Buftea cât și Regele, în această întrevedere, nu l-au contrazis când le-a spus că orice rezistență e degeaba). Dans son entrevue avec le Roi, le Roi lui ayant repro- che de Favoir fait passer dans ses rapports pour un instru- ment de Bratianu, Czernin a maintenu son dire, car autre- ment il n’y a pas d’explications «ă la.... qu’il a commise». — (Je suppose que le mot cochonnerie n’aura ete employe tel que Czernin me le rapporte). Le Roi a pleure. Sa derniere phrase a ete: «Je ne sais pas si nous nous reverrons, mais- je ne voudrais pas que vous gardiez rimpression que j’ai fait quelque chose d’incorrect». Czernin a dit au Roi: «Mon Empereur veut encore vous. traiter en frere; mais c’est la toute derniere oocasion; si vous Fobligez â verser encore du sang, ce sera fini, â tout jamais fini,' et pour le pays les conditions seront plus dures. Nous connaissons vos ressources en munitions; c’est une campag- ne de trois â quatre semaines. (Czernin m’assure qu’ils ont 26 divisions, plus une di Vision bulgare et une turque; plus une division maximaliste qui marche sur lassy, et que aussi Averescu â Buftea que le Roi dans cette entrevue n’ont pas ccntredit quand on leur a affirme que toute resistance etait inutile). 380 NOTE POLITICE - 1918 Asupra chestiunei Dobrogei, clacă se termină re- pede, Czernin asigură «că va fi un mijloc să se asigure folosința Constanței Românilor», — și, adaogă el către mine, «nu așa în vânt, dar pentru totdeauna». Cuvinte enigmatice, pe care nu cer să le pătrund, de teamă să nu fac mai rău. In principiu materie de discuțiune. Con- firmare încă de ceeace mi-a spus Eidinger. Czernin îmi vorbește de Socec. Nu știu nimic, dar mi se pare cu neputință, dacă e vinovat de părăsirea postului, să nu fi fost împușcat și să i se fi dat numai 5 ani die muncă silnică. Czernin îmi certifică că va face din amnistie una din condițiunile păcei. îmi cere informațiuni asupra generalului Cristescu și d-lui Burghelea, desemnați ca plenipotențiari. Averescu întovărășea pe Rege, dar nu s’a coborât din tren. Se mai afla și un tânăr ofițer, care am aflat apoi că era A. Zănescu. —• Czernin a fost izbit de insistența cu care Ave- rescu și Regele criticau Basarabia. «Cultură de doc- trine maximaliste», a spus Regele. — Eu : Dar atunci Sur la question Dobrogea, si on finit vite, Czernin a donne l’assurance «qu’il y aurait moyen d’assurer la jouis- sance de Constanța aux Roumains» — et, ajoute-t-il envers moi, «pas comme ca, en Tair, mais pour toujours» — mots enigmatiques que je ne demande pas ă approfondir par crainte de. donner l’eveil. C’est en principe matiere â bonne discussion. Confirmation aussi de ce que m’a dit Eidinger. Czernin me parle de Socec. Je ne sais rien, mais il me semble impossible, s’il est coupable d’avoir abandonne son poște, qu’on ne l’ait pas fusille et qu’on lui ait inflige cinq ans de travaux forces. Czernin me certific qu’il fera de Fam- nistie une des conditions de la paix. II me demande des renseignements sur le general Chris- tescu et M. Burghele, designes parmi les pltoipotentiaires. Averescu accompagnait le Roi, mais il n’est pas des- cendu du train. II y avait aussi un jeune officier que j’ai appris etre A. Zanescu. Czernin a ete frappe de l’insis- tance que Averescu et le Roi ont mis ă critiquer la Bessa- rabie. «Culture de doctrines maximalistes», a dit le Roi. — NOTE POLITICE — 1918 381 de ce s’au dus acolo ? — Czernin : Spun că numai pentru a-și asigura liniile de aprovizionare. Czernin crede însă că ei se arătau astfel, numai pentru a nu acredita scuza că Basarabia e o despăgubire bună în locul Dobrogei. Al doilea fapt izbitor : Când am revenit cu propu- nerea mea : armata română la dispoziția alianței cen- trale pentru a precumpăni o supărare eventuală a Bul- gariei, Czernin mi-a spus : N’avem nevoe de armata română; armata austro-ungară va merge întreagă în Franța ! — înțeleg că în această ordine de idei, demo- bilizarea parțială va fi printre preliminările păcei... — Comunicatul anunță că după cererea Ucranie'- nilor (?) Austriacii au intrat pe un front vast în Podo- lia și se găsesc la nord și nord-estul Moldovei. Aceasta desigur face situația armatei române și mai disperată. — La 9 jum. iseara, contele Csaky îmi aduce ultimele vești. Sunt «favorabile», îmi spune el pe dată. Guvernul a telegrafiat că primește condițiunile puse, ca bază a negocierilor de pace. I s’a răspuns că, luân- Moi: Pourquoi s’y sont-ils rendus alors? — Czernin: Ils di- sent que c’est uniquement pour s’assurer les lignes d’appro- visionnement. — Mais Czernin pense que c’est une simple pose pour ne pas accrediter l’excuse que la Bessarabie est un beau dedommagement pour la Dobrogea. Un second fait frappant: Quand je suis revenu ă la charge avec ma proposition, armee roumaine â la disposition de l’alliance pour faire contre-poids â une eventuelle bou- derie des Bulgares, Czernin m’a dit: «Helas! Nous n’avons pas besoin de l’armee roumaine, c’est l’armee austro-hon- groise qui ira tout entiere en France!...» Je comprends que dans cet ordre d’idees, la demobilisation partielle soit parmi les preliminaires de la paix. — Le communique annonce que sur la demande des Ukrainiens (?), les Autrichiens sont entres sur un vaste front en Podoliei et se trouvent au Nord-Est de la Moldavie. — Ceci rend evidemment la position de l’armee roumaine en- core plus desesperee. — A 9 heures et demie du soir le comte Csaky m’apporte les dernieres nouvelles. Elles sont «favorables» me dit-il de suite. Le gouvernement a telegraphie qu’il acceptait comme base des negociations pour la paix les conditions posees. On 382 NOTE POLITICE - 1918 du-se act cu plăcere, trebuia ca înainte de expirarea termenului de denunțare, deci până Marți, un plenipo- tențiar să semneze preliminările următoare, — pe cari le-am reținut, după singura citire a depeșei de către Csaky : 1) Recunoașterea cesiunei Dobrogei, dar făgăduim dn-se că se va asigura României o eșire la Marea Nea- gră. 2) Acceptarea principiului unei rectificări de gra- niță cu Ungaria. 3) Invoelile economice (cari ?). 4) Demobilizarea a 8 divizii, celelalte 8 trebuind de asemenea să fie demobilizate, afară de necesitate pem fru paza graniței. 5) România va trebui să ajute din toate puterile la transportul armatelor aliate spre (?) Rusia. Csaky adaogă că pacea cu Rusia e considerată ca făcută. Spun îndată lui Csaky ce greșeală imensă se face cu Dobrogea și accentuez că eșirea făgăduită nu poate să fie decât Constanța. — Din nefericire, nu-1 văd de loc convins. lui a repondu qu’en prenant acte avec plaisir, il fallait qu’avant l’expiration du delai de denonciation, donc jusqu’â mardi, un plenipotentiaire eut signe les preliminaires sui- vants que j’ai retenu sur une simple lecture par Csaky de la depeche (signature ă Buftea): 1) Reconnaissance de la cession de la Dobrogea, mais on promet d’assurer â la Roumanie une sortie â la mer Noire. 2) Acceptation du principe d’une rectification de fron- tiere avec la Hongrie. 3) Les arrangements economiques. (Lesquels?). 4) Demobilisation de 8 divisions, les autres 8 devant aussi etre demobilisees â moins de necessite pour la gardo de la frontiere. 5) La Roumanie devra aider de toutes ses forces au transport des armees alliees vers (?) la Russie. Csaky ajoute que la paix avec la Russie est conșideree cămine faite aussi. — Je dis de suite â Csaky la fante im- mense qu’on commet avec la Dobrogea et j accentue que la sortie promise ne peut etre que Constantza. Je ne le trouve malheureusement pas edifie du tout! NOTE POLITICE — 1918 383 — Primit în cursul zilei pe d-nul Christoph, cores- pondent special a agenției «Express-Korrespondenz» din Berlin. Am vorbit cu el; a luat notă; convorbirea noastră a fost asupra Dobrogei. La el deasemenea am găsit ecoul unei hotărâri luate. Am insistat să nu pu- blice nimic fără a mi se arăta mie. 3 Martie. — Comunicatul spune că trupele austriace intrate în Polonia au ocupat Kamenetz-Podolski,— prăzi considerabile, — Hotin și Lipcani în plină Ba= sarabie. La 5 ore s’a semnat la Brest-Litowsk pacea cu Rm sia. Mai înainte Germanii ocupaseră Narva, astfel că Estonia întreagă e în mâinile Germanilor. Petersburg, având în vedere starea Finlandei, nu mai are legătură cu apusul decât prin Baltica. — Luat masa la Arion împreună cu Kuhlmann. Din toate convorbirile cu el și cu Horstmann, se simte că Puterile centrale n’au nici o încredere în guvernul român. Cum ei proclamă că nu pot să se amestece în afacerile interne ale României, profită de această stare — Re$u dans la journee Mr. Cristoph, correspondant special de l’Agence telegraphique de Berlin «Express-Kor- respondenz». J’ai cause avec lui; il a pris des notes; notre conversation a roule sur la Dobrogea: lâ aussi j’ai trouve l’echo d’une decision deja prise. J’ai insiste pour que rien ne fut publie sans que cela m’eut ete soumis. 3 marș. — Le communique porte que les troupes autri- chiennes entrees en Podolie ont occupe Kamenetz-Podolski— prises considerables — Hotin et, sur la rive gauche du Pruth. Lipcani en pleine Bessarabie. A 5 heures on a signe la paix avec la Russie â Brest- Litowsk. Auparavant les Allemands ont occupe Narva, de sorte que l’Estonie du Nord au Sud, ă travers le Peipus jusqu’ă Pskow et Ostrow, est aux mains de l’Allemagne. Pe- tersbourg, vu l’etat de la Finlande, n’a plus de liaison avec l’occident que par la Baltique. — Dejeune chez Arion avec Kuhlmann. De toutes les conversations avec lui et Horstmann, on sent que les puis- sances centrales sont en pleine mefiance vis-ă-vis du gou- vernement roumain. Comme ils proclament ne pas pouvoir se meler des affaires internes de la Roumanie, ils profitent 384 NOTE POLITICE — 1918 de lucruri pentru a obține maximum în toate ! Minis- trul a spus lui Arion : Și cu toate acestea aveți un aliat minunat, pe mareșalul! — Am isprăvit Memorandul, pe care vreau să-l remit celor doi miniștri și Mareșalului asupra chestiu- nei Dobrogei. Am pierdut până acum două zile din cauza felului chițibușar de a lucra al lui Onciu. Onciul a făcut partea istorică ; Mehedinți partea geografică și etnografică. Știu bine că nu slujește la nimic... — Ecou la vorbele lui Carp, Lupu și nora-sa : Austria și intrigile catolice sunt cauza tuturor ! In spiritul lui Carp, împăratul Carol, lucrând mai ales ca să scape pe Rege și Dinastia, Austria ne ia Dobrogea și ne impune condițiile penibile ale păcei. Ce copilării! 4 Martie. — Dr. Solmssen dela Disconto vine să mă vadă. Pentru el, România nu poate plăti datoria de război. Repetă ceeace Horstmann spusese altădată : banii dați de Franța și de Englitera trebue considerați de cet etat des choses pour obtenir le maximum en tout! — Le ministre a dit â Arion: «Et vous avez un allie merveil- leux, le Marechal!» — Mis l'a derniere main au Memorandum que je veux remettre aux deux ministres et au Marechal sur la question de la Dobrogea. Nous avons deja perdu deux jours â cause de la fa^on tatillonnee de travailler de Onciul. Onciul a fait la pârtie historique; Mehedinți la pârtie geographique et ethno- gr.aphique. Je sais bien que c’est cautere sur jambes de bois... — Echo des propos de Carp—Lupu et sa bru. C’est l’Au- triche et les intrigues catholiques qui sont cause de tout! Dans l’esprit de Carp, l’Empereur Charles ayant surtout agi pour sauver le Roi et la dynastie, c’est 1’Autriche qui nous prend la Dobrogea et qui nous vaut les penibles conditions de la paix... Que c’est enfantin! 4 marș. — Apres la quinzaine merveilleuse et ensoleillee, journee froide et maussade. — Mr. le Dr. Solmssen de la Disconto vient me voir. Pour lui la Roumanie ne peut payer la dette de guerre. II repete ce que Horstmann avait dit un jour: II faut conside- ver l’argent avance par la France et l’Angleterre comme NOTE POLITICE — 1918 385 ca echivalentul serviciului de război. Adică mai simplu, falimentul. — Asupra chestiunei Dobrogei, toți văd bine greșeala ce se face, dar nu -se mai poate reveni. Trebue să se plătească aliatul credincios și poporul german înțelege bine că cel necredincios, cel care a trădat, trebue să plătească. La el, ca la toți Germanii mari și mici, preocuparea și neliniște din -spre partea Brătianu-Take lonescu. Nici acolo nu știu de ce capăt să ia afacerea ! — Văzut Kilhlmann căruia i-am dat memoriul. I-am spus că îl prezentam cu titlul documentar numai, cauza Dobrogei fiind pierdută. îmi răspunde tot ca bancherul de mai sus : Bulgarii ne-au făcut un mare serviciu, căci când ne-ați atacat, socoteam situațiunea noastră foarte rea, trebue să o mărturisesc. Trebue să execu- tăm făgăduiala noastră. — Asupra unei reflecțiuni ce fac : «Fie că împăratul, fie că un altul au făgăduit, la noi nu e admis ca să se spună: nu eram competent ca să leg țara. Cu guvernul actual, care nu face decât să umble cu șiretlicuri, trebue să fim cu mare băgare de equivalence du service de guerre. Simplement la banque- route. Sur la question de la Dobrogea on voit bien la faute que l’on commet, mais il n’y a pas â revenir lâ-dessus. On doit payer l’allie fidele et le peuple a'Hemand comprend bien que c’est l’allie infidele, celui qui a trahi, qui doit faire les frais ! Chez lui, comme chez tous les Allemands, grands ou pe- tits, preoccupation et inquietude venant du cote Bratiano- Take lonescu. Lâ encore ils ne savent par quel bont prendre l’af faire ! — Vu Mr. de Kuhlmann â qui j’ai porte le memoire. Je lui ai bien dit que je le presentais â titre documentaire seu- lement, la cause de la Dobrogea etant perdue. II me repond, tout comme mon banquier de plus haut: les Bulgare® nous ont rendu un grand service, car lorsque vous nous avez atta- que, nous jugeons notre situation tres critique — je dois Tavouer. II faut que nous executions notre promesse. Sur une reflexion que je fais: «Que se soit l’Empereur ou un autre qui a promis, chez nous ii n’est pas admis qu’on dise: Je n’etais pas competent pour engager le pays». — Avec le gouvernement actuel qui ne fait que louvoyer, nous sommes tenus â beaucoup de circonspections. Mais, ajou- 25 386 NOTE POLITICE — 1918 seamă. Dar, adaogă el, cum o să scăpăm oare de acești oameni ? Nu se poate nimic spera de făcut serios îm- preună, cât timp acești domni sunt în stare să facă rău. Ii veți pune oare sub acuzare ?» — Răspund că nu știu nimic, afară de Iliescu, împotriva cărui am probe. Dar cu ei la putere sau în culise, nu e mijloc să se limpezească nici chiar răspunderile. Propun : Cereți ca tratatul să fie ratificat de o Cameră aleasă din nou, și sper că la alegeri vor fi bă- tuți.— Ministrul : «Fără îndoială că o vom cere». Depus și la Czernin memorandul. — Comitet consultativ la 4 ore. Gr. Cantacuzino, care are darul originalităței în tot ce propune, ar vrea să ne plângem Germanilor de puținul concurs politic ce ni-1 dau «ca partid». Fără succes. Arion, Hârjeu și Mehedinți sunt pentru un memoriu-rechizitor, în care se va reaminti greșelile făcute împotriva sfaturilor noastre, cari n’au lipsit niciodată Regelui și guvernului său. Urmarea mâine. — 5 ore. Primit de Mareșalul Mackensen, căruia îi te-t-il, comment allons-nous etre debarasses de ces gens-lâWn ne peut rien esperer de serieux â construire ensemble, tant que ces Messieurs sont en etat de nuire. Les mettrez-vous sous accusation? Je reponds que je n’en sais rien, sauf Iliescu contre le- quel j’ai des preuves. Mais avec eux au pouvoir ou dans la coulisse, pas moyen de darifier meme les responsabilites. Je propose: exiger que le trăite soit ratifie par une Chambre nouvellement elue et dans les elections j’espere qu’on peut les battre. — Le Ministre: «Tres certainement nous le do- manderons». — Depose chez Czernin aussi le Memorandum. — Comite consultatif ă 4 heures. Gregoire Cantacuzene, qui a le don de l’originalite dans tout ce qu’il propose, vou- drait qu’on se plaignit aux Allemands du peu de concours politique qu’ils nous pretent «comme parti». Pas de succes! Arion, Harjeu et Mehedinți sont pour un memoire-requisi- toire dans lequel on rememorerait les fautes commises mal- gre nos conseils, qui n’ont jamais fait defaut au Roi et â son gouvernement. Continuation dernain. — Cinq heures. Regu par le Marechal, auquel je remets NOTE POLITICE — 1918 387 remit Memorandul. îmi mulțumește, căci, până acum. Bulgarii au publicat patru, rămase fără contrazicere, îmi arată pe cel din urmă, apărut în numele congresu- lui (!?) dela Babadag. Mareșalul e foc și pară împo- triva anexărei Dobrogei. Anul trecut, în Septembre, el expusese Marelui Cartier motivele strategice pentru cari această provincie nu trebuia luată României. El adaogă, — dar mi-e teamă ca optimismul său să nu-1 rătăcească, — că Dobrogea pentru un moment «este a- bandonată» puterilor centrale și că linia Fetești-Con- stanța va fi salvată. Intr’adevăr, Bulgarii «sunt nesă- țioși». Mareșalul sfârșește prin a-mi spune: Ar trebui să li se propuie bani în schimb. Ei nu au; România va găsi totdeauna. Revendicarea Dobrogei nu e o chestie națională : poporului puțin îi pasă. E o chestiune pur politică. Mareșalul admite că va fi un tăciune de in- cendiu în viitor. Mareșalul mi-a repetat încă odată, ce puțină încre- dere se poate avea în guvern și cât a rugat pe Averes- cu să vină la ei cu inimă deschisă, pentru ca să se poarte în acelaș mod. notre Memorandum. II me remercie, car jusqu’â present les Bulgares en ont fait paraître quatre, restes sans contradic- tion. II me montre le dernier păru au nom du congres (î) de Babadag. Le Marechal est feu et flamme contre l’annexion de la Dobrogea. L’an dernier. en septembre, il a deja expose au Grand Quartiei- les raisons strategiques pour lesquelles 11 ne fallait pas prendre â la Roumanie cette province. II ajoute--mais j’ai peur que son optimisme ne l’egare — que la Dobrogea est abandonnee «aux puissances centrales» potir le quart d’heure et que la ligne Fetești-Constantza sera sau- vee. Reellement les Bulgares «sind unsăttig». — Le Marechal finit par me dire: «Il faudrait leur proposer en echange de Targent. Ils n’en ont pas; la Roumanie en trouvera toujours. La revendication de la Dobrogea n’est pas une question na- ționale: le peuple s’en soucie peu. C’est une question pure- ment politique». Le Marechal admet que c’est un brandon d’incendie dans l’avenir. Le Marechal m’a repete, une fois de plus, combien on ne peut >avoir conflance dans le gouvernement et combien il a prie Averescu de venir ă eux le coeur oîivert et Ton se con- duira en consequence. 388 NOTE POLITICE - 1918 5 Martie. — Averescu a iscălit azi dimineață preli- minările. (v. 7 Mart.). Argetoianu și alte 8 persoane sosesc astă-seară la Buftea, iar primul contact va avea loc diseară sau mâine dimineață. Numele persoanelor care vin nu e încă cunoscut, — cum spune Horstmann. Kuhlmann de- junează mâine la mine și ne înțelegem că mi se va co- munica dacă ședința, pe care o presupun scurtă, va per- mite. — Continuarea ședinței comitetului. Discuțiunea foarte serioasă. Arion, Th. Rosetti, Gr. Cantacuzino, Mehedinți, Hârjeu și Corteanu. Aprobat în mod una- nim (propunerea mea de a cere o Cameră nouă pentru ratificarea tratatului de pace ; a se proceda ca la 1870 în Franța. Aprobat de asemenea un memoriu istoric pentru partid, document politic pentru a începe o acțiu- ne — și o rezoluție votată de toți parlamentarii și foștii parlamentari pentru a se protesta contra faptului că gu- vernul nu ține seamă de loc de populațiunea ocupată și de reprezentanții ei. — Tratatul cu Rusia e publicat. Estonia are ca li- 5 marș. — Averescu a signe ce matin les preliminaires, — Argetoianu et huit autres personnes arrivent ce soir ă Buftea et le premier contact aura lieu ce soir ou demain matin. Les noms des personnes qui viennent ne sont pas en- core connus. C’est Horstmann qui me l’affirme. Kuhlmann doit dejeuner demain et il reste entendu qu’on me communi- quera si la seance, qu’on suppose courte, le permet. — Continuation seance comite. Gravement discute. Arion,. Theodor Rosetti, Gregoire Cantacuzene, Mehedinți, Corteanu et Harjeu. Approuve unanimement ma proposition de de- mander une Chambre nouvellement elue pour ratifier le trăite de paix; proceder comme en France en 1870. Approuve aussi un memoire historique pour le parti, document politi- que pour commencer une activite, et une resolution pour pro tester contre le fait que le gouvernement ne tient aucun compte de la population occupee et de ses representants, cette resolution serait votee par tous les parlementaires et anciens parlementaires. — Le trăite avec la Russie est publie. L’Estonie a pour NOTE POLITICE - 1918 389 mită linia atinsă în ziua semnăturei: Narva, Lacul Per pus, Lituania, Lacul Pskow și o linie mergând drept la Dwina la punctul numit Livenhof, sunt limitele dinainte ale acestor provincii puțin mărite la nord-est și la sud. Begularea soartei acestor provincii și-o rezervă Germa*- mia de acord cu populația lor. Vicleniile lui Trotzki costă «scump pe Rusia. 6 Martie. — Delegații oficiali cunoscuți, Averes- cu, Argetoianu, Papiniu și Burghele; ca consilieri: ge- neralul Lupescu și, notă bună, colonelul Mircescu. .— S’au pus în legătură eri și au avut ședință azi dimi- neață. D . de Kuhlmann, care dejunează la mine (am poftit dinadins pe Costică Mânu), îmi spune că totul nu va fi așa de grozav cum se spune. Pentru Dobrogea mai am încă ^speranță, «contre tout espoir». La chestiunea granițelor de munte: «Bazarlâc», deci obiect de precu- pețeală și de învoială. Dar acești domni (delegații noștri) sunt ridicoli; d-1 Argetoianu «a crezut că ne sperie, spunându-ne că dacă ar iscăli tratatul, n’ar mai putea fi ministru!» Tot așa de înduioșetor ca și temerea generalului Ave- limite la ligne atteinte le jour meme de la signature: la Narva, le lac Peipus; la Lithuanie: le lac de Pskow et une â Tendroit ă la Dwina, au point nomme Livenhof, ce sont les limites anterieures de ces provinces legerement agrandies au Nord-Est et ă l’angle Sud. L’Allemagne se reserve de re- gler le sort ue ses provinces d’accord avec leurs populations. Les finauderies de Trotzky content cher ă la grande Bussie. 6 marș. — Les delegues officiellement connus sont: avec Averescu, Argetoianu, Papiniu et Burghele. Comme conseil- lers le general Lupescu et, bonne note, le colonel Mircescu. On a pris contact hier et siege ce matin. Monsieur de Kuhlmann, qui dejeune chez moi (j’ai in- vite expres Costică Mânu), me dit: Ce ne sera aussi terrible qu’on le dit. Pour la Dobrogea j’ai encore de l’espoir «contre tout espoir». La question des frontieres-montagne: «du Ba- zarlâc», donc objet d’accords et de marohandages. Mais ces Messieurs (nos delegues) sont grotesques: «Mon- sieur Argetoianu a cru nous effrayer en nous disant que s’il signait ce trăite il ne pourrait plus etre ministre!» Le fait 3)0 NOTE POLITICE - 1918 rescu de a-și pierde popularitatea. Două «gafe» subli- niate de Kuhlmann, din care poate să scoată atâtea a- vantagii. Am remis o notă pentru procedura de urmat în ale- geri. «Foaia ordonanțelor» publică decretul lui Macken- sen, autorizând administrația militară să arendeze tere- nurile petrolifere ale Statului pe un termen maxim de 50 ani. Probabil societatea e constituită și tratatul ne va sili să ratificăm concesiunea. Aceasta e forma pen- tru faimosul monopol de care se ocupa toată lumea. Tot odată se pronunță lichidarea tuturor societăților cu capital sau cu participare străină. Petrolul rămâne în întregime în mâinile Germanilor. 7 Martie. — Comunicatul dă condițiunile care au fost primite de noi ca preliminări, dar nu le dă pe toate. Nici o vorbă de transportul trupelor prin Moldo- va și nici o vorbă asupra controlului lui Mackensen în, ceeace atinge demobilizarea. — Deasemenea este substi- tuire de semnătură; nu Averescu, ci Argetoianu a sem- est que c’est aussi touchant que la crainte du general Ave- rescu de perdre sa popularite. Deux gaffes soulignees par Kuhlmann: quelle prise șa lui donne. Remis une note ecrite sur la procedure â suivre pour les elections. — La feuille des ordonnances publie le decret de Macken- sen autorisant l’administration militaire d’affermer les ter- rains petroliferes de l’Etat pour une duree maxima de 50 ans. Probablement la societe est toute constituee et le trăite nous obligera ă ratifier cette concession. C’est qa la forme pour le fameux monopole dont tout le monde s’bccupait. — Du meme coup on prononce la liquidation de toutes les soeietes â capital ou ă participation etrangeres. Le petrole reste entierement aux mains des Allemands. 7 marș. — Le communique donne les conditions qui ont ete acceptees par nous comme preliminaires, mais ne les donne pas toutes: pas un mot du transport des troupes par la Moldavie et pas un mot sur le controle de Mackensen en ce qui touche la demobilisation. - II y a aussi substitution de signature; ce n’est pas Averescu mais Argetoianu qui a NOTE POLITICE — 1918 391 nat. Termenul noului armistițiu acordat pe baza aces- tei acceptări este de 14 zile. Comunicatul mai dă, după publicațiile rusești, tex- tul convenției noastre militare încheiată la 5/18 August, împreună cu tratatul de alianță cu Antanta. Și cu toate-acestea a doua zi, d. de Bussche îmi scria privitor la o comunicare făcută lui Brătianu, că credea că acesta va liniști pentru câtva timp avânturile războinice ale acestor domni. — Carp a amenințat pe Kuhlmann cu conspirația și stă toată ziua ceasuri întregi cu lanovici să purice listele electorale, fără îndoială pentru a da de urma a- dreselor unor anumiți indivizi. De altă parte, dela Berlin Beldiman nu se lasă; Brănișteanu îmi spune că a tri- mis două telegrame interzise de cenzură : 1) Că a fost primit în audiență de cancelar; 2) că cercurile diri- ginte nu renunță la necesitatea de a înlătura pe Rege. Această telegramă a fost arătată lui Stere, dar nu i-a fost dată. Bussche adăogase nota, că este o afacere ce nu pri- signe. Le delai du nouvel armistice aeeorde sur la base de cette acceptation est de 14 jours. En meme temps on. donne, d’apres les publications russes, le texte de notre convention militaire, conclue le 5/18 aout, en meme temps semna «fiindcă ideia nu vine dela el». — întrevedere cu Dr. Heinrich Gonda, șef al de- partamentului presei la Prezidenția consiliului ungar. globe: c’est la peine, — dit-il en riant—de venir ensuite se faire torpiller dans les mers d’Europe!). Czernin me pose la meme question: Voulez-vous garder le Roi? C’est votre affaire. — Dans le sens du pardon et de la reconciliation, je dis en passant: «Faudrait marier le Prince Carol ă une archiduchesse». — Lui: «Zukunftsmusik». Mais ce n’est pas non. Sur l’alliance: le ministre ne pense pas que notre armee puisse marcher ă cote des Bulgares. Ils se tireraient dessus. II ajoute: notre armee part pour la frontiere de France. Tres categoriquement: apres la paix, il faut un gouver- nement Marghiloman. Pas un mot de Carp, tout comme Kuhlmann. Tres clairement aussi: il faut que la Roumanie prenne la Bessarabie. La protestation de l’Ukraine n’est pas un obsta- cle; elle n’a rien â dire. Je lui remets, sur les Chambres, la meme note qu’â Kuhlmann. — Stere accepte l’idee et le texte de la motion. Je lui en donne copie pour qu’il redige ses amendements. Pour lui, Carp ne signera pas «parce que l’idee ne vient pas de lui». — Entretien avec le Dr. Heinrich Gonda, Chef «der Presse-Abteilung am K. ung. Ministerpraesidium». Popescu 398 NOTE POLITICE — 1918 Mi-a fost prezintăt ca șef de cabinet al lui Wekerle. Ca și miniștrii, el nu-mi urează să fiu eu cel care va semna pacea : «Va fi odioasă, și cel ce o va semna, cu greu va mai guverna». întrevederea noastră alunecă aproape în întregime asupra chestiunei frontierelor cu Ungaria, și spre ma- rea lui mirare îi spun că dacă pacea nu se va face, va fi din această cauză. El îmi răspunde : Dacă ați fi fost învingători, s’ar fi găsit firesc la noi să luați Transil- vania. — Eu : Atunci aveți putința să luați tot, dar la ce bun să mai încheiăm o pace? — Trebue anexare. Na- țiunile nu pier. — In două rânduri îi spun lămurit că înțelepciunea și moderațiunea lor vor condiționa prie- tenia noastră în viiitor. Ungaria nu poate să se lip- sească de noi în rivalitățile de rassă ale viitorului.—El: D-1 de Wekerle va veni și el în România, dar după ce bazele sigure ale păcei vor fi puse, pentru a desvolta elementele unei înțelegeri cordiale ! 9 Martie. — Avut la masă, împreună cu Ledebur, pe maiorul Hempel, ajutorul lui Hranilovici. — Academicianul Giurescu îmi aduce un studiu me l’a presente comme chef de cabinet de Weckerle. Tout comme les ministres, il ne souhaite pas que ce soit moi qui fasse la paix. «Elle sera odieuse». Et celui qui la signera aura de la peine â gouverner. Notre entretien roule presque exclusivement sur la question de nos frontieres avec la Hon- grie et> â son grand etonnement, je lui dis que si la paix ne se fait pas, ce sera â cause de cela. II me dit: Si vous aviez ete vainqueurs, on aurait trouve naturel chez nous que vous gardiez Siebenburgen. — Moi: A ce compte vous avez le pou- voir de tout prendre, mais â quoi bon faire une paix alors? 11 faut annexer! Les nations ne perissent pas. — A deux reprises je lui dis clairement: leur sagesse et leur mode- ration conditionneront notre amitie dans l’avenir. La Hon- grie ne peut se passer de nous dans les rivalites de races de l’avenir. — Monsieur de Weckerle viendra aussi en Rouma- nie, mais apres que les bases certaines de la paix auront ete posees, pour developper les elements d’une entente cordiale! 9 marș. — Eu â dejeuner avec Ledebur le major Hempel, aide de Hranilovici. — L’academicien Giurescu m’apporte une etude sur nos NOTE POLITICE — 1918 399 asupra frontierelor ; în 1775, la căderea Bucovinei, aqui- lele împărătești, care însemnau granița, au fost din ordin împinse mult înainte în teritoriul moldovenesc, așa în cât ne-a făcut să pierdem prima creastă a munților, și această răpire din pământul nostru a fost «de fapt» ratificată de Turcia. — Delegații noștri nu pleacă la Iași decât diseară; s’a întârziat a li se da propunerile economice. — Se publică tratatul de pace al Germaniei cu Fin- landa. 10 Martie. — întâlnit la masă la sora mea (d-na Pherekyde)i pe Bornemisza. E curios cum găsesc la el, ca la ceilalți Germani, aceiași greșeală de a crede că Constanța e pentru noi o simplă chestiune de sentiment: Galați și Brăila sunt de ajuns pentru desvoltarea eco- nomică. — Am dat lui Tzigara, pentru a o trimite în Germa- nia, copie după memoriul asupra Dobrogei. El a văzut pe Kuhlman^, care i-a spus că se ocupă de tezaurul Băn- cei Naționale și că speră să-1 scape, (v. 21 Febr.). 11 Martie. — La Crucea Roșie, colonelul Mircescu în- frontieres: en 1775, lors de la cession de la Bucovine, les aigles imperiales qui marquaient la frontiere ont ete par ordre poussees bien avant dans le territoire moldave, de faqon ă nous faire perdrie la premiere crete des monts, et cette approbation de notre sol a ete «en fait» ratifiee par la Turquie. , — Nos delegues ne partent que ce soir pour lassy: on a tarde â leur remettre les propositions economiques. — On publie le trăite de paix de rAllemagne avec la Finlande. 10 marș. — Rencontre ă dejeuner, chez ma soeur. Borne- misza. C’est etonnant comme je retrouve chez lui, comme chez d’autres Allemands, la meme erreur que Constantza est pour les Roumains une pure affaire sentimentale. Galatzi et Brai- la sont suffisants pour le developpement economique. Je remets ă Tzigara, pour le faire parvenir en Allemag- ne, copie du memoire sur la Dobrogea. II a vu Kuhlmann qui lui a dit qu’il s’occupait du tresor de la Banque Naționale et qu’il esperait le sauver. (Voyez notes 21 fevrier). 400 NOTE POLITICE — 1918 soțit de un tânăr maior Dumitriu. Exasperat, cu lăcră- mile în ochi : nu m’au ascultat; am fost un trădător și acum pe mine mă trimit să lucrez la tratatul care rupe carne din carnea noastră! Când am văzut pe d. iVintilă Brătianu, i-am spus: D-le Ministru, sunt 24 de divizii în contra noastră- Mi-a răspuns : Ce să vor- besc cu D-ta ? Vezi numai Prusieni ! M’a dat aproape afară. Azi nu mai e nimic de făcut : avem munițiuni numai pentru 10 zile ! Și din nenorocire nu suntem sin ceri cu ei. Și azi a fost un conflict: Misiunile militare au plecat prin Odessa la Vladiwostok și, ca să ajungă ele mai întâi, am oprit sub diferite pretexte, la Bender, trenurile cari transportau pe Germani. Dacă până la 7 dimineața nu ar fi fost restabilite lucrurile, Mare- șalul amenințase. Mircescu în fine îmi spune că Regele mă roagă să mă duc la Iași. Mă așteaptă mâine dimineață la 9 ore. A comunicat aceasta Mareșalului. — Scriu lui Rorstmann și scrisoarea se încrucișează cu el. El nu știe nimic. Mai mult: «Cum poate Mare- șalul să decidă ? Acesta este un lucru care privește pe Kuhlmann și Czernin și ei sunt azi la vânătoare. Ce este el în ziua de azi ? Un simplu general!» (Cam comică toată obiecțiunea, reprodusă textual). Iar îmi vorbește de abdicarea Regelui, ca lucru care ar deslega totul. La 5 se întorc miniștrii. Probabil vor veni să mă vadă. Mă vor aviza ce este cu plecarea mea. ■— Vizita Arhiepiscopului, care vine să-mi mulțu- mească pentru copia de memorand ce i-am dat, și pe care l-a găsit admirabil. — La 6 ore se hotărește plecarea mea ; într’o con- versație finală ce am la acea oră cu Kiihlmann, el se re- zumă: Dobrogea este o consecință absolută «des rouages de nos alliances». El însă va reclama Constanța și linia pentru Germani, nu pentru a le păstra, dar pentru a avea posibilitatea să limpezească chestiunile lor de gra- niță aiurea. (Presupun Cavala și Grecia). Insă portul, despărțit de oraș, împreună cu linia, se vor păstra în comun cu România participantă; «România va fi și pen- LGTE POLITICE — 191x 401 tru noi cea mai bună păzitoare». Pentru linia munților «faceți o contra-propunere cuminte, pe care un arbitru imparțial să o poată găsi acceptabilă. Mie nu mi s’a spus nici odată că ar fi vorba de altceva decât de o rectificare strategică. S’a cerut 200 la sută». — Despre Rege este mai bine să rămână și dacă din cauza trata- tului «il s’effondre, tant mieux». Păstrați-1. — Plecarea lui Take lonescu și a. Brătienilor ar fi absolut de dorit; li se poate acorda trecerea fără carantină. Nu îmi dă povață. dar până la pace zice că ar fi bine să nu intru «în corabia aceasta». Plec cu Bărbătescu la 7 jum. Mi se dă un vagon- salon. până la Focșani, unde ne așteaptă automobile mi- litare spre a ne conduce la Pădureni, de unde reluăm un tren special. Mitilineu vine să ne ia, gara Focșani; la Mărășești trecem în liniile române. 24 km.; noaptea; frig simțitor. 12 Martie. — Dela gară sunt condus la Rege. Regele este instalat în localul Creditului Funciar. Regina cu familia regală la Corpul de Armată. — Regele obosit și tras la față. Stăm împreună dela 11 la 1; revin la palat la 7 seara. După ce am expus Regelui că procedeele aliaților sunt aspre fiindcă nu inspiră încredere : 1) pentru că se mai crede în influența lui Brătianu; 2) pentru că se tem de influența engleză a Reginei Maria, — Regele a- firmă în ceeace privește pe Brătianu, că este absolut exclus; nu răspunde nimic în privința Reginei. — Tre- bue, afirm eu, să mergem cu toată inima la puterile centrale. — Regele : Trebue să înțeleagă că nu pot deo- dată să fac volte-face; dar se va face, se va face... Eu: Pot repeta acest angajament ? — Regele repetă că se va face. Prima întrebare : De ce n’am venit până acum ? •— Descurcăm ce s’a petrecut, de ce eram așteptat de 7 zile și de ce Mircescu avea aerul de a-mi cere o mare concesiune. Regele ceruse miniștrilor săi să viu la Iași, iar Argetoianu, când m’a întrebat la 7 Martie «dacă vreau să văd pe Rege», nu a îndeplinit misiunea precisă 26 402 NOTE POLITICE - 1918 ce i se dăduse. Guvernul Averescu a voit să suprime a- ceastă consultație. Regele s’a plâns că nu este ascultat. Regele îmi cere limpede să iau guvernul și pune o insistență deosebită. Cer eventual, și numai dacă ob- țin concesiuni dela aliați, disolvarea, suspendarea ina- movibilităței poliției, administrației și a justiției; pre- cizarea răspunderilor. — Răspuns afirmativ la primele puncte; pentru răspunderi «să restabilim ordinea și pe urmă și răspunderile». Despre guvernul Averescu, părea mai mult fa- vorabil pentru general. Vina cea mare era că suntem prea slabi reprezen- tați la conferință. — După masă schimbare la față. Ge- neralul și-a constituit un cabinet civil și militar. — Iar eu «nu am un cabinet militar». Generalul s’a ales prezi- dent al partidului muncii. Scurt, când am oferit să fac parte în cabinet și generalului, mi s’a răspuns: nu! Se zice că este o rancună a Reginei; alții, o miș- care generală a liberalilor în contra cărora luase poziție Averescu; poate chiar și o concesie făcută diplomatilor Antantei, care nu-1 scot pe Averescu din epitetul de trădător. — Caracteristic, sau obrăznicie: Fasciotti la 9 seara s’a dus la palat să se plângă de un interview al meu, «mult prea cald pentru Germani și Austriaci». Aflu dela Costică Garoflid că el s’a retras, motivat, după o lămurire ce a voit să aibă în consiliul de miniștri, el susținând că trebue o pace în plin, cu absolută recon- ciliațiune, — Averescu, din contra, o pace oricare cu perspective rămase deschise către foștii aliați. Asupra acestui punct am spus Regelui convingerea Vienei că Antanta, mulțumită că scapă de ghiarele din Orient, nu-și va mai complica situația cu speranțele române. Regele îmi spune că azi Averescu a demisionat și că i-a primit demisia. Am declarat Regelui că, în prin- cipiu, sunt la ordinele lui, dar nu pot răspunde afir- mativ până ce nu voi conferi cu partidul și cu aliații. Convenim că se va zice că nu ne-am înțeles ; am și de- clarat în acel interview că Averescu trebuia să închee pacea. NOTE POLITICE — 1918 403 — In Iași circulație multă; lumea încă terorizată ; aflu de isprava Reginei, care a recondus la gară pe ofițerii francezi plecați spre Odessa și s’a îmbrățișat cu Berthelot: «Vous n’avez pas pu me donner la Legion d’honneur, mais vous pouvez me donner l’accolade !» — Mai aflu că, cu ologi din spitale, cu prințesele noastre la spatele lor, niște cuconițe, Jeanne Filipescu, fiica lui M. Cantacuzino, d-ra Sturdza, Marioara Ventura care ținea discursuri, s’a manifestat la palat și s’a cerut continua- rea războiului, iar familia regală a târât pe balcon pe Rege, care s’a mulțumit a zice : «Să aveți încredere în mine!» Mai aflu că la ultimul Consiliu de Coroană, 2 Mar- tie probabil, când s’a decis acceptarea punctelor din pre- liminări, Brătianu, care dela Noembre se arăta pacifist și care recomandase pe Averescu cu programul hotărât de a încheia pacea, a declarat propunerile inacceptabile; tot asemenea Prințul Carol, deodată războinic, s’a de- clarat în numele mamei sale și al familiei regale, par- tizan al războiului până la capăt. Averescu a demisionat, dar Brătianu nu a voit să ia răspunderea situației «deoarece nu este unanimitate» și Regele a respins de- misia lui Averescu. Așa s’au iscălit preliminările. 13 Martie. —• Călătorie de întoarcere. Tot lungul drumului presărat cu depozite de material lăsat de Ruși., Parcursul Pădureni-Focșani, pe linia de bătae dela Mărășești, de o rară tristeță. Totul este distrus. Găurile din pământ, netezarea locurilor unde au fost case, pomi suciți și retezați, totul atestă violența luptei. Vizitez tranșeele. Unele sunt la 40 metri de cele germane. Ai noștri se băteau mai voioși cu granate. Pușca Man- licher le plăcea ; Lebelul nu. Aceste informațiuni mi le dă maiorul comandant al sectorului. 14 Martie. — Toți mă întind din toate părțile. Fi- rește. La 4 ore convoc pe Arion, Mehedinți, Th. Rosetti, Grigore Cantacuzino și general Hârjeu. Corteanu pro- tocolează ședința. Concluzie : acceptăm să facem guver- nul și să iscălim pacea, dacă se fac concesiuni asupra 404 NOTE POLITICE — ISIS graniței de munte, promisiuni că se va ridica adminis- trația militară și că nu mi se vor pune piedici pentru Basarabia. — La 5 jum. la Kiihlmann. Rece, când îi comunic, deciziile Regelui; mă împinge să nu iau puterea; i-ar fi surâs o situație extremă, care ar fi adus abdicarea Re- gelui ; ce garanții are el în contra lui Brătianu și a Re- ginei ? (Cunoștea incidentele de la Iași și era foarte- iritat). La condițiile ce pun înainte, spune că va fi foarte greu cu Militar-Verwaltung, deoarece sunt, ordine de sus. II rog să nu fie din nou muncit de ideia de a alunga pe Rege: ar fi cel mai rău exemplu astăzi. Vom trata mâine chestiunea în trei cu Czernin. Notez că scrisesem să ne vedem «de plano» în trei, iar el îmi trimisese pe Hoetsch să-mi spună verbal ca să avem o primă în- trevedere, numai noi doi. — La 7 sunt la Czernin. Mai primitor; tot încordat în contra Reginei. Pare sedus de înlesnirile ce poate a- duce în rezolvarea chestiunilor un guvern Marghiloman. Dorește ca țara să fie cât mai repede în drepturile ei. Admite pentru mâine 10 jum. ore conferința în trei. 15 Martie. — Conferință cu cei doi miniștri. Czernin începe cu declarația că termenul de armistițiu nu poate fi prelungit pentru motive militare și că totul trebue sfârșit până Marți. Iau act, deși știu că este imposibil. Pun cele două chestiuni prejudiciale oricărei acceptări din partea mea: 1) Care va fi regimul țărei ocupate? 2) Ce concesiuni mi se fac pe frontiera ungară ? Asupra primei chestiuni Kuhlmann spune că nu 15 marș. — Conference avec les deux ministres. Czernin commence par la declaration que le delai de l’armi-sticei ne peut etre prolonge pour raisons militaires et que tout doit etre fini jusqu’â mardi. Je prends gravement acte, quoique je sache que c’est impossible. Je pose les deux questions pre- judicielles â toute acceptation de ma part: 1) Quel sera le regime du pays occupe? 2) Quelles concessions on me fait sur la frontiere liongroise? Sur la premiere question, Kuhlmann dit que ce n’est pas; NOTE POLITICE — 1918 405 e de competința lui absolută; menținerea lui Militar- Verwaltung e de mult decisă de Marele Cartier. El formează un bloc. — Arăt imposibilitatea de guvernare și luărei răspunderei pentru întoarcerea țărei la vechea ei politică. întreb : Ați prevenit pe ceilalți delegați ? — Kuhlmann: Ei n’au pus întrebarea. — Eu: Fiindcă desigur nu trece prin capul nimănui ca după pace o țară să nu-și reia suveranitatea. — Convenim pentru o ■conferință la O. K. M. cu generalul Hell. Anunț că voi lua cu mine și pe Arion. Asupra chestiunei frontierei, Czernin așteaptă con- tra - propunerea românească ; o va examina cu bună voință, dar numai ca deferență pentru mine. Ori cărui altuia nu-i va face nici o concesiune. 11 jum. conferință la generalul Hell ; cei doi mi- niștri, — deși Czernin nu trebuia să fie, — Arion și cu mine. Czernin a fost de mare ajutor. începând, Hell a declarat că regimul de ocupațiune nu putea să înce- teze până la pacea generală. Arion protestează și dă și el falsul argument personal, întrebuințat de Arge- de sa competence absolue; le maintien de la Militar-Verwal- tung est depuis longtemps decide par le Grand-Quar.tier. C’est un bloc. J’indique l’impossibilite de gouverner et prendre la res- ponsabilite du retour du pays â son ancienne politique. Je de- imande: Avez-vous prevenu les autres delegues?—Kuhlmann: Ils n’ont pas pose la question. — Moi: C’est que naturelle- ment il ne passe par la tete â personne, qu’apres la paix un pays ne recouvre pas sa souverainete. Nous convenons d’une conference ă 1’0. K. M. avec le general Hell. J’annonce que je m’adjoindrai aussi Arion. Sur la question frontiere, Czernin attend la contre-pro- position roumaine; il l’examinera avec bienveillance, mais rien que par e^ard pour moi. A tout autre il ne fera aucune concession. — 11 heures et demie. Conference chez le general Hell, les deux ministres, — quoique Czernin ne dut pas en etre, — Arion et moi. Czernin a ete de grand secours. Pour commen- cer, Hell a declare que le regime d’occupation ne pouvait -cesser jusqu’ă la paix generale; Arion regimbe et donne .aussi le faux argument personne! deja employe par Arge- 406 NOTE POLITICE — 1918 toianu și Averescu la prima lor atingere cu Kuhlmann:; «ne vom pierde tot creditul». — Declar că nu pot gu- verna cu o țară tăiată în două și explic cu căldură că îmi pare rău că nu se înțelege de cată importanță este pentru popoare o pace încheiată, nu cu țări haotice ca Finlanda și Rusia, dar cu un Stat con- stituit cu un Rege, guvern și Parlament. Brațele se vor în- crucișa, se va suferi orice pace, dar atunci tot poporul își va întoarce ochii spre Franța și Englitera. Argumen- tul prinde și Czernin intervine. Redactez sub dictarea lui Czernin : «Contele Czernin speră că lucrarea în comun va putea aduce un rezultat care să satisfacă ambele țări». — Kuhlmann adoptă a- oeiași părere și declară, și mai bine, că împărtășește' punctul meu de vedere. Pun o chestiune asupra dreptului de numiri: Kuhl- mann găsește că pentru aceasta nu-i nici o greutate r Hell, consultat, răspunde: «De sigur, noi nu cunoaștem pe cei cari sunt numiți». Eșim posomorâți. Czernin mă ia de o parte: «Aveți’ încredere și curaj». — Pe stradă Arion declară că nu putem primi. toianu et Averescu dans leur premier contact avec Kuhl- mann : «Nous perdons tout notre credit».— Je declare ne pas pouvoir gouverner avec un pays coupe en deux et j’explique avec chaleur que je regrette qu’on ne comprenne pas de quelle portee est pour les peuples qu’une paix oonclue, non avec des> pays chaotiques comme la Finlande et la Russie ou qu’on est oblige d’etager comme rUkraine, mais avec un etat con» stitue, Roi, gouvernement et Parlement. On se croisera les bras, on subira n’importe quelle paix, mais alors tout le- peuple tournera ses yeux vers la France et l’Angleterre. L’ar- gument porte et Czernin intervient. Je redige sous dictee de Czernin: «Le comte Czernin’ espere que le travail en commun pourra amener un resultat qui satisfera les deux pays». — Kiihlmann adopte le meme- avis et declare, bien mieux, qu’il partage mon point de vue. Je pose une question sur le droit de nomination: Kuhl- mann trouve que cela ne saurait faire de difficulte; Hell, corn sulte, repond: «Evidemment, nous ne connaissons pas ces Mes- sieurs qu’on nomme». Nous sortons maussades. Czernin me’ prend â part: «Ayez confiance et courage!» Dans la rue.. Arion declare que nous ne pouvons accepter. NOTE POLITICE — 1918 407 — Imediat după prânz Czernin vine la mine și-mi spune să nu pierd curajul; ia această afacere pe seama sa; a și înștiințat pe împărat și e sigur că va obține, la Kreuznach, încetarea Verwaltungului. — (Dimineața agentul Eidinger, care e trimis la Kiev, îmi spusese că Austria voia să ne scape de mâna germană). In urma asigurărilor date reiau lucrul și chem pe Arion ca să-l îmbărbătez. Redactez o scrisoare lui Kuhl- mann cuprinzând zece paragrafe cu formularea puncte- lor principale ale concesiunilor ce cer. Colonelul Mircescu a fost între timp chemat de Czernin, care l-a însărcinat să spună Regelui, că în in- teresul tronului aliații cereau ca d-nul Brătianu cu fra- tele său Vintilă să părăsească țara. Studiez cu Mircescu concesiunile ce se pot acorda pe graniță și-l rog să aducă pe generalul Lupescu. La 6 ne întâlnim la Czernin pentru a conferi cu Hranilovici și consilierul technic von Gratz. Prima în- tâlnire e violentă. Hranilovici întreabă pe Lupescu dacă iși bate joc de el. Lupta e mare. Salvez? personal Seve- Immediatement apres dejeuner, Czernin entre chez moi et me dit de ne pas perdre courage; il fait cette affaire sienne. II a deja saisi l’Empereur et il est sur d’amener, ă Kreuznach, la cessation de la Verwaltung'. (Le matin l’agent Eidinger, qu’on envoie ă Kiew, m’avait dit que 1’Autriche voulait nous debarrasser de la mainmise allemande). —• Sur les assurances donnees, je reprends le travail et j’appelle Arion pour le remonter. Je redige une lettre â Kuhlmann, comprenant dix articles formulant les points principaux des concessions que je demande. — Le colonel Mircescu a ete entre-temps appele par Czernin, qui l’a charge de rapporter au Roi que, dans l’inte- ret du trone, les allies exigeai ent que Mr. Bratianu quitte le pays avec son frere Vintila. J’etudie avec Mircescu les concessions qu’on peut accorder sur la frontiere et je le prie de faire venir le general Lupescu. A 6 heures nous nous retrouvons chez Czernin pour con- ferer avec Hranilovici et le conseiller technique von Gratz. Le premier abord est violent. Hranilovici demande â Lu- pescu si on se moque de lui. On bataille ferme. Je sauve 403 NOTE POLITICE — 1918 rinul, — cu condiție de a închiria Arsenalul (pe care era să-l închidem) — o parte din Valea Trotușului cu Ocna. Lupescu înseamnă alte concesiuni și se convine că din cealaltă parte se va face o contrapropunere. S’a câștigat mult teren. Am aflat că Czernin certase pe ai lui, din cauza exagerărei. La 7 jum- sosește Kuhlmann, destul de ironic : «La cât la sută ați ajuns ?» Czernin repetă lui Lupescu declarațiunea că aceste concesiuni le face lui Marghiloman smpzjr șicăelenu îl leagă de nici un alt guvern. 16 Martie. — Vorbesc lui Stere pentru a-1 face să în țeleagă că trebue să intre în cabinet; răspunsul său îl rezervă pentru ora 5. Germanii și Austriacii sunt adevărat susceptibili unii față de alții. Von Kuhlmann mă roagă să trec pe la el și-l găsesc cu scrisoarea mea în mână. îmi spune că personal el acordă toate punctele ; cu rezervă asupra ofițerilor de legătură și dreptul de rechiziție acordat. personnellement Severin, — ă condition de louer 1’Arsenal; (nous allions le fermei*) — une pârtie de la vallee de Trotus avec Ocna. Lupescu trace d’autres concessions et l’on con- vient que ces Messieurs feront â leur touy une contre-pro- position. — II y a beaucoup de terrain gagne. J’ai appris que Czernin avait rudoye son monde ă cause de l’exageration. A 7 heures et demie arrive Kuhlmann, assez narquois: — «A combien du cent etes-vous arrives»? — Czernin repete ă Lupescu la declaration que ces concessions il les fait ă Mar- ghiloman seul et qu’elles ne le lient pas envers un autre gou- vernement. 16 marș. — Je chapitre Stere pour lui faire comprendre qu’il doit entrer dans le cabinet; il reserve sa reponse pour 5 heures. — Les Allemands et les Autrichiens sont vraiment cha- touilleux les uns vis-a-vis des autres. Mr. de Kuhlmann me prie de passer chez lui et je le trouve, ma lettre ă la main. [] me dit que personnellement il accorde tous les points: re- serve pour les officiers de liaison et le droit de requisition NOTE POLITICE — 1913 409 Dar jurnalele clin Viena prezintă guvernul Marghilo- man ca «austriac» și aceasta va produce mișcare în Germania. — Nevăzând nici un gazetar, nu sunt res- ponsabil de nimic, —e afacerea contelui Czernin, —care nu mi se pare că guvernează presa —, să se explice cu el. La 12 jum. Hranilovici aduce noul traseu. Mult mai moderat. La Sinaia nu ni s’a lăsat Buștenii, dar se gră- besc să spue că nu e un punct esențial. Cum nu mă declar gata să examinez și să dau răspuns, consilierul Gratz ia harta sub pretextul că e o lucrare de prezentat la doi mi- niștri unguri la 4 ore. Trebuia să am hârtiile la 6 ore și nu mi-au fost trimise. Cei doi delegați repetă că în afară de un guvern Marghiloman, Austria nu e legată de ultimul traseu a- cordat. Contele Rex îmi comunică că pot să consider ca sigur, după înțelegere între Kuhlmann și Czernin, că armistițiul va fi prelungit cu trei zile. Cu Papiniu, Burghele și Arion studiam condițiile economice : sărate, dar acceptabile. Petrolul român în accord.es aussi au fond. Mais, les journaux de Vienne pre- sentent le cabinet Marghiloman comme «autrichien» et ca donnera cles chocs en Allemagne. N’ayant vu aucun journa- liste, je ne suis responsable de rien; c’est au comte Czernin, — qui ne me paraît pas gouverner la presse, — â s’expliquer avec lui. — A 12 heures et demie LIranilovici apporte le no ti- veau trace. Reellement modere. A Sinaia on n’a pas lâche Bușteni, mais on s’empresse de me dire que ce n’est pas un point essentiel. Comme je ne me declare pas preț ă examiner et ă donner une reponse, le conseiller Gratz emporte la carte sous pretexte qu’il y a un travail â presenter â deux mi- nistres hongrois â 4 heures. Je devais ravoir les pieces ă 6 heures et on ne les a pas envoyees. Les deux delegues repe- tent qu’en dehors d’un gouvernement Marghiloman, l’Autriche n’est pas liee par le dernier trace accorde. — Le comte Rex me communique que je puis considere.? comme acquis, apres conference entre Kuhlmann et Czernin, que l’armistice sera prolonge de trois jours. — Nous etudions avec Papiniu, Burghele et Arion les conditions economiques: salees, mais acceptables. Le petrole 410 XOTE POLITIC» — 1918 suspensiune. Sub forma de a lua pe socoteala noastră emi- siunea Băncei Generale, — a cărei cifră rămâne nedeter- minată, — Papiniu vorbește de un miliard—ni se pune în socoteală prețul grâului luat în timpul iernei 1916 și tot anul 1917. E răspunsul la ceeace le estorcasem în 1915. Avut la dejun pe ministrul baron de Mittag, gene- ralul Hranilovici, contele F. Colloredo-Mannsfeld, Lede- bur, Auersperg, Arion și Tzigara. 18 Martie. — Iași. — La gară prieteni, ofițeri, atâta, lume cât permite starea de asediu. Colonelul Mircescu vrea să mă ducă spre un salon, dacă voiesc să vorbesc cu d-nii cari mă așteaptă. Intrăm destul de misterios în infirmeria gărei, patru împreună cu Săulescu și Meissner, care mă roagă să văd încă dacă n’ar fi mai bine să nu primesc, etc. — Spun lămurit că am primit tot, că e o datorie de îndeplinit către țară și cum am cea mai bună pace ce se poge obține, merg înainte. Linișesc pe cei emoționați și împreună cu generalul Lupescu ne ducem la Palat. Fac să treacă întâi Lu- reste en suspens. Sous forme de prise â notre compte de remission de la Banque Generale — dont le chiffre reste in- determine — Papiniu parle du milliard, — on nous met ă charge le prix du ble pris pendant l’hiver 1916 et toute l’annee 1917. C’est la revanche de ce que nous leur avons extorque- en 1915. Eu â dejeuner le ministre baron de Mittag, le general Hranilovici, le comte Ferdinand de Colloredo-Mannsfeld, Le- debur, Auersperg, Arion et Tzigara. 18 marș. — lassy. — A la gare des amis, des officiers, autant de foule que l’etat de siege comporte. Colonel Mir- cescu veut me detacher vers un salon si je veux causer avec ces Messieurs. — On entre assez mysterieux dans l’infirme-' rie de Ia gare, ă quatre avec Săulescu et Meissner, qui me prient de voir encore s’il ne vaut pas mieux ne pas accep- ter, etc. — Je dis net que c’est tout accepte, qu’il y a un- devolr ă accomplir envers le pays et, comme j’apporte la meuilleure paix qu’on puisse obtenir, je passe outre. Ca calme les emus et nous nous rendons au Palais, le general Lupescu et moi. Je fais passer Lupescu en premier; il est porteur d’une- NOTE POLITICE - 1918 4 ÎL pescu; el aduce o scrisoare pe care Czernin i-a scris-o spre a declara, — trimițându-i traseul frontierei Tran- silvaniei, — că sunt concesiuni pe care le face numai și mimai guvernului Marghiloman și care nu-T leagă- de nici un alt guvern. La Palat, Mircescu îmi spune că Brătianu ar con- simți să plece, dacă se cere în scris. Mai mult, el crede că Regina va pleca să vadă pe mama sa : — «o să o apuce un dor neașteptat». — El negociază. In toate ca- zurile, în menajul regesc sunt oarecari deosebiri de pă- reri, adaogă el. La Rege. Tot trist, cu fața obosită. Expun Regelui: ceiace am putut să capăt și din spre partea ocupației, și din partea frontierei. Regele nu cunoaște nimic dm condițiile economice și îi expun cererile privitoare la pe- trol. Vorbim și de jocul diferit: al Austriei care vrea să susție coroana, al Germaniei care își roade frâul în această chestiune. — Cât despre Basarabia, Regele e acel care a inpirat politica de a ne preface că nu o voim.. Nu trebue ca gândul unei coinpensațiuni să fie exprimat undeva. Nu mi se pare nici că lucrurile vor merge singure lettre que Czernin lui a ecrite pour declarer — en lui en- voyant le trace de la frontiere transylvaine — que ce sont des' concessions qu’il fait exclusivement au gouvernement Mar- ghiloman et que ne le Uent pas envers un autre gouver- nement. — Au Palais, Mircescu me dit que Bratianu consentirait â son depart si on le lui demande par ecrit. De plus, il croit que la Reine partirait voir sa mere — «o sa o apuce un dor neașteptat». II negocie. Dans tous les cas, il y a dans le me- nage royal certaines divergences de vues, ajoute-t-il. — Chez le Roi. Toujours triste, le visage fatigue. J’expose au Roi ce que j’ai pu obtenir et du cote occupation et du cote de la frontiere. Le Roi ne connaît rien des conditions econo- miques et je lui expose les demandes petrole. Nous parlons aussi du jeu different: Autriche, qui veut soutenir la Cou- ronne; Allemagne, qui ronge son frein dans la question. Pour la Bessarabie, le Roi est celui qui a inspire la politique de- pretendre qu’on ne la veut pas. — «II ne faut que l’idee d’une compensation soit exprimee quelque part». — II ne me sem- -412 HOTE POLITICE - 1918 cu cei din Basarabia. Avem emisari pretutindeni; chiar la palat se găsește un anume Schuller, ovrei bogat din Bacău, întrebuințat pe lângă israeliți. In toată afacerea o ușurință de neînțeles. Ajungem la programul pe care îl recapitulez : di- solvarea imediată, care va aduce o a doua disolvare pen- tru Constituantă. Regele cere să nu fie părăsite refor- mele, «cari sunt opera sa». — Răspund că așa este pro- gramul meu comunicat Germanilor și primit Arăt că mai este de revizuit încă Regența, Presa. — Aprobat.— Suspendarea inamovibilităței funcțiunilor administra- tive. Admis. Suspendarea inamovibilităței magistraților: 1) pentru a elimina oameni ca un Eftimie Antonescu ; 2) a repune la loc pe cei înaintați pe nedrept ; 3) a face reducerile necesare într’un personal prea numeros. — Regele pare a arăta o ezitare ; las chestiunea în sus- pensie. Ajung la chestiunea Brătianu. Regele : «Cum pot să-i cer să plece ? De când a părăsit puterea nici nu Tam văzut!» — Eu: Este ceiace am spus și eu, căci nu ble pas non plus que cela aille tout seul avec les Bessariabiens! Nous avons des emissaires partout; se trouve meme au Pa- lais un Schuller, juif riche de Bacau, qu’on a employe au- pres des Israelites. Dans tonte l’affaire, une legerete... Nous arrivons au programme que je recapitulez dissolu- tion immediate qui amenera une seconde dissolution pour la Constituante. Le Roi demande qu’on n’abandonne pas les reformes «qui sont son oeuvre». — Je replique: C’est aussi mon programme communique aussi aux Allemands et accepte. J’indique qu’il y a a reviser encore la Regence, la presse. Approuve. Suspension inamovibilite fonctions administratives. — Admis. Suspension inamovibilite magistrats: 1) pour eliminer ■des gens comme le Eftimie Antonescu; 2) remettre en place ceux qui ont ete indument avances; 3) faire les reductions necessaires dans un personnel trop nombreux. Le Roi semble marquer une hesitation; je laisse la ques- tion en suspens. J’arrive â la question Bratianu. Le Roi: «Comment puis-je exiger de lui qu’il s’en aille? Depuis qu’il .a quitte le pouvoir, je ne l’ai meme pas vu!» — Moi: «C’est NOTE POLITICE — 1918 413; avem lege de exil. Dar trebue să previn pe M. V. că trebue să iau față de aliați angajamentul că, dacă d-nul Brătianu nu pleacă, voi fi silit să-l pun în judecata Ca~ merei. Atunci nu ași mai avea opunere din partea Co- roanei. Este o condițiune pentru mine ca să iau puterea. — Nu întâmpin obiecțiuni. După amiazi am recapitulat acest punct al progra- mului. Ajungem la compunerea ministerului. In potriva ori cărei așteptări, Regele face o exce’entă primire nm melui lui Hârjeu. Dar obiecțiune formală contra lui Gr. Cantacuzino, împotriva căruia mai arătase opozițiune într’o telegramă lui Lupescu; dar e prea târziu, fiind legat deja față de Cantacuzino. Regele vorbește de «Mi- nerva», de 2 și jum. milioane câștigate trecând dela francofilie la germanofilie etc. Pune o insistență specială. — Trebue să revăd pe Rege la 4 ore și rog pe M. S. să se gândească la obiecțiunile ce prezint pentru sus- pendarea magistraturei. D’abia întors, Mitilineu, Meisner, mulți alți încă, ce que j’ai objecte aussi, car nous n’avons pas de loi d’exiL Mais je dois prevenir Votre Majeste que je suis oblige de prendre vis-ă-vis des allies l’engagement que si Mr. Bratianu ne s’en va pas, je serais oblige de le laisser mettre sous ju- gement par la Chambre. Je n’aurais pas alors d’opposition de la part de la Couronne. C’est une condition, pour moi,, de la prise du pouvoir. — Pas rencontre d’objection. J’ai recapitule l’apres-midi ce point de programme. Nous arrivons â la composition du ministere. Contre toute attente, le Roi fait un excellent accueil au nom de Harjeu. Mais objection formelle contre Gregoire Cantacu- zene, contre lequel il avait deja marque opposition dans un telegramme envoye ă Lupescu, mais trop tard pour ne pas etre engage envers Cantacuzene. — Le Roi parle de Ia «Mi- nerva», de 2 et demie millions gagnes ă tourner de la franco- philie ă la germano-philie, etc. II met une insistance parti- culiere. Je dois revoir le Roi â 4 heures et je prie Sa Ma- jeste ă penser aux objections que je presente ă la suspen- sion de la magistrature. A peine rentre, Mitilineu, Meissner, bien d’autres encore •414 NOTE POLITICE — 1918 protestând contra numirei lui Gr. Cantacuzmo; e o re voltă generală. Mă hotărăsc să o contramandez la Bm curești prin Arion. — La 4 ore anunț pe Rege că sus- pend această numire. (Regele propusese ca să fie mai târziu). Deodată nu mai face nici o obiecție la făgăduia- la suspendărei inamovibilităței. După aceia multă vor- bă, inutilă. Mai ales satisfacție de a fi scăpat de un vis rău. — Vreau să plec, dar sunt reținut ca să mi se arate decorațiuni creiate de Regina... etc- Numirea mea este făcută și apare îndată în «Mo- nitor». 19 Martie. — Miniștrii din București sosesc. Arion apucat de o criză: petrolurile, pe care nu poate să le iscălească ; se reiau condițiile ocupărei și el nu poate să primească ; apoi Basarabia, etc. Mă cam supăr; fapt este că la trei zile după acceptarea de către Kuhlmann, a reveni asupra unei chestiuni regulate, ef un procedeu care dă de gândit. Dar suntem oare liberi să reflectăm?... — La 2 ore prestarea jurământului. Regele ține o cuvântare în care recunoaște tot prețul sacrificiului ce ne este impus. proftestent contre la nomination de Gregoire Cantacuzene. C’est une revolte generale. Je me decide ă le contremander par Arion, ă Bucarest. A 4 heures j’annonce au Roi que ;*e suspends cette nomination. (Le Roi avait propose que ce soit plus tard). Du coup ii ne fait plus aucune objection ă la promesse de suspension in amovibili te. Long bavardage, inu- tile, ensuite. Surtout satisfaction d’avoir echappe ă un cau- chemar. Je veux partir et suis retenu pour qu’on me montre des decorations creees par la Reine, etc. — Ma nomination est faite et parai! aussitot au «Moniteur». 19 marș. — Les ministres de Bucarest arrivent. Arion repris d’un acces d’hysterie: les petroles, — qu’il ne peut sig- ner; on reprend les conditions de l’occupation et lui ne peut accepter; et la Bessarabie, etc., etc. Je me fache un peu. Le fait est que trois jours apres acceptation par Mr. Kuhlmann, revenir sur une question reglee, c’est un procede qui donne â reflechir. Mais sommes-nous seulement liibres de reflechir? .. — A deux heures prestation du serment. Le Roi fait un speech dans lequel il reconnaît toute la valeur du sacrifice qui nous est imposâ NOTE POLITICE — 1913 415 — La 5 ore mă primește Regina. Foarte mișcată, cu ochii în lacrimi, îmi spune că e turburată revăzând în triste momente persoane pe care nu le-a văzut ele mult. — Ii reamintesc că am cerut pacea înainte de ocuparea Bucureștiului. — Prăbușirea Rusiei ! Ce tra- gică nenorocire ! încetarea trimiterilor surorei sale și nici un raport cu ea de acum înainte. — Spun: Pacea c grea, foarte grea. •— Regina, cu un fulger în ochi și pumnul ridicat : Setea de revanșă se va întări și mai mult. — Eu: Chiar de ași sdrobi iluziuni scumpe, M. V. trebuie să știe că pentru noi s’a sfârșit; Antanta are destule griji pentru ca să fie mulțumită de sfâr- șitul aventurei orientale. — Se vorbește de caritate, doamne care s’au devotat : Regina vrea să le trimeată decorațiunea sa.— Audiența nu prea a avut înfățișarea să se resimtă prea mult de trecut... — Redactez comunicatul. 20 Martie. — Cu Prezan și generalul Hâr jeu ne ocu- păm de Basarabia. Sfatul țărei, după ce deposedase pe proprietari, s’a întors la sentimente mai puțin spoliatoa- re și a fixat regule de lucru, cari nu lasă însă marilor - A 5 h. la Reine me recoit. Tres emue, les yeux en lar- mes, elle dit que cela lui fait quelque chose de revoir si tris- tement des personnes qu’elle n’a pas vues depuis si long- temps.. Je lui rappelle que j’ai demande la paix avant l’oc- cupation de Bucarest. L’effondrement de la Russie! Quel tragique malheur! Cessation de tous les envois de sa soeur et plus de rapports avec elle. — Je dis: «La paix est dure, tres durei!» — Elle, avec un eclair dans les yeux et le poing leve: «Ca ne fera que raffermir la soif de la revanche». — Moi: «Au risque de briser des illusions cherement caressees, que Votre Majeste sache bien que c’est fini pour nous; l’En- tente aura assez de ses soucis pour ne pas etre contentei de l’aventure orientale qui prend fin». — On parle charite — dames qui se sont devouees: la Reine veut leur envoyer sa decoration. — L’audience n’a pas eu Tair de se ressentir par trop du passe... Je redige le communique.. 20 marș. — Avec Presan et le general Harjeu nous nous occupons de la Bessarabie. Le Sfatul Țârei, apres avoir de- possede les proprietaires est revenu ă des sentiments monns spoliateurs et ă fixe des regles de travail, mais qui ne lais- 416 NOTE POLITICE — 19LS proprietari mijloace ca să-și cultive moșiile. In ajun., proprietarii primiți de Rege și de mine: ei propun să se supună legei românești votată la Iași. Decidem că, fără să ne amestecăm în regularea certurilor asupra, proprietăței, se vor da trupe și cai marilor proprietari pentru ca pământurile să nu rămână necultivate. — 10 ore revăd pe M. S. Convorbire lungă fără, importanță. Vorbind de Regina : «E încă foarte exalta- tă». — Insinuez că o călătorie i-ar face bine. Mircescu îmi spusese în ajun că era vorba de o plecare la mama Reginei- Toți cei dinprejur «ultra emballes» pentru Francezi. Dealtfel Charles Lahovari și Mitilineu îmi spun că pe când ofițerii englezi și americani și-au dat pro viziunile lor Crucei Roșii, Francezii au vândut tot, cu prețuri mari, chiar cel mai mic pachet de choco- lată. — Parlamentarii arestați la Odessa de oamenii lui Rakowski au fost luați la aproprierea trupelor germane și transportați la Sevastopol. Scrisoare dela Cerbacev sent pas ele moyens aux grands proprietaires de cultiver leurs terres. La veille, les proprietaires requs par le Roi et par moi: ils offrent de se soumettre ă la loi roumaine votee â lassy. Nous decidons que, sans nous meler de regler les dif- ferends sur la propriete, on donnera des troupes et des che- vaux aux grands proprietaires pour que les terres ne restent' pas en friche. 10 h., je revois Sa Majeste. Longue conversation sans aucune portee; parlant de la Reine: «Elle est encore tres exaltee». — J’insinue qu’un voyage ferait du bien. Mircescu m’avait dit la veille qu’on meditait une fugue aupres de la mere de la Reine. Tout l’entourage ultra-emballe sur les Franqais. D’ailleurs, Charles Lahovary et Mitilineu me disent qu’alors que les officiers anglais et americains ont donne leurs provisions et leur superflu ă la Croix Rouge, les Franqais ont tout vendu, ă des prix forts, meme la moindre tablette de chocolat. — Les parlementaires arretes â Odessa par les gens dei Rakowsky ont ete enleves ă l’approche des troupes allemam des et transportes ă Sebastopol. — Lettre de Tcherbatcheff pour prendre plutot date. .11 NOTE POLITICE — 191S 417 prin care îmi comunică că are multe greutăți privitor la demobilizarea sa și mă întreabă în mod formal dacă poate compta pe ajutorul guvernului meu. — Răspund că nimic nu va fi schimbat din deciziunile luate înainte. Examinat situațiunea financiară. Șeful comptabili- tăței, Anghelescu, mi-o rezumă astfel: venituri, pe lună, 8.000.000 (opt milioane); cheltuieli, pe zi, opt milioane. Avem încă la bancă un sold din împrumutul de 90.000.000. Găsesc trate, de la legațiunea engleză, cea mai mare parte de la guvernele francez și englez, cam pentru 45.000.000. Contez pe această rezervă ca să constitui baza unui nou împrumut la Bancă. Era convenție cu aliații ca să se primească începând dela Decembrie 1917, câte 50.000.000 franci pe lună, însă la 1 Februarie ni se datora : Franța 41.000.000 și jumătate franci, En- glitera 140.000 livre st. și Statele Unite 5.000.000 dolarii Sunt hotărît să nu cer nimic din acești bani. 21 Martie. —■ întors la București la ora 2. Dealungul drumului coloane de demobilizați pe jos; bietele femei stau la marginea satului așteptând ceasuri și ceasuri... me fait savoir qu’il a beaucoup ele difficultes au sujet de sa demobilisation et me demande formellement s’il peut comp- ter sur le concours de mon gouvernement. Je reponds que rien ne sera change aux decisions anterieurement prises. — Examine la situation financiere. Le chef de la compta- bilite, Anghelescu, me la resume ainsi: Revenus, par moi-s, 8 millions; depenses, par jour, 8 millions. Nous avons encore a la Banque un solde d’emprunt de 00 millions. Je trouve des traites de la legation d’Angleterre, — c’est la majeure pârtie du gouvernement franqais et du gouvernement anglais pour environ 45 millions. Je compte sur cette reserve pour constituer la base d’un nouvel emprunt ă la Banque. — II y avait convention avec les allies de recevoir, â partir de decembre 1917, chaque mois, 50 millions fr.; or, au 1-er fe- vrier on nous devait deja: la France 41 millions 500.000 fr., rAngleterre 1.400.000 livres sterling et les Etats-Unis 5.000.000 dollars! Je suis decide â ne rien exiger de cet argent. 21 marș. — Retour Bucarest â 2 h. Tout le long de la route des colonnes ă pied de demobilises; les pauvres femmes sont ă l’oree des villages, les attendant des heures et des heures. 27 418 NOTE POLITICE — 1918 — Văd pe Kuhlmann, pe care îl pun la curent și care își păstrează un dinte contra Dinastiei. Mai puțină in- sistență ca altă dată în ce privește plecarea silită a lui Brătianu. Vizitez de asemenea pe Czernin, dela care o scri- soare mă aștepta acasă. El mă felicită, dar îmi spune că concesiunile (sale în chestiunea granițelor nu pot depăși ceiace Hranilovici indicase experților noștri. Dealtfel Lu- pescu și Mircescu (înaintat general) sunt foarte neliniș- tiți: deoparte refuzul lămurit al lui Czernin, de altă parte încurajarea excesivă a lui Hell și a tuturor ofițerilor să nu se lase, căci vor sili pe Austriaci să cedeze, și mai ales turburare din cauza lui Arion, care umple cerul de declarațiuni că nu poate semna, că se retrage... Ii liniș- tesc, înștiințându-i că am o împuternicire care îmi per- mite să mă substitui lui. In cursul zilei conferință cu Hranilovci și von Gratz care îmi arată traseul lor, dar ne lăsându-mi harta sub motiv că mai au să vorbească cu doi miniștri un- guri. Trebue să mi se comunice harta la 6 ore; n’am — Visite Kuhlmann que je mets au courant et qui garde sa dent contre la dynastie. Moins d’insistance que par le passe au sujet du depart force de Bratianu. — Je rends visite aussi ă Czernin, dont une lettre m’at- tendait â la maison. 11 me felicite, mais il me dit que ses concessions dans la question des frontieres ne peuvent aller au-delă de ce que Hranilovici avait indique ă nos experts. D’ailleurs, Lupescu et Mircescu (avance general) sont tres inquiets: d’un cote refus net de Czernin, d’autre cote encou- ragement excessif de Hell et de tous les officiers de tenir bon, car ils obligeront les Autrichiens ă marcher, et surtout trouble du fait d’Arion qui remplit le ciel de ses declarations: qu’il ne peut signer, qu’il se retire... Je les calme, en leur annonqant que j’ai une patente qui me permettra de me sub- stituer ă lui. — Le jour meme conference avec Hranilovici et von Gratz, qui veulent bien me montrer leur trace, mais ne me laissent pas leur carte sous le pretexte qu’ils ont encore ă conferer avec deux ministres hongrois. On doit me commu- niquer la carte â 6 h. Je ne l’ai oue que le lendemain ă 10 h. NOTE POLITICE - 1918 419 avut-o de cât a doua zi la 10. Ei îmi concedase băile Slănic și o rază în jurul Buștenilor. Marea ofensivă pe frontul apusean a început. Aus- triacii au dat artileria lor. Luptele încep în stil mare. j 22 Martie. — Zi întunecată. Dimineața sosesc experții noștri pe care îi trimise- sem la Hranilovici cu o scrisoare, prin care insinuam că s’ar putea vorbi în trei cu o autoritate supremă mili- tară pentru arbitraj. Apăs asupra punctului că luarea basinului Lotru- lui e o curată afacere comercială pentru o societate din Budapesta. Experții noștri — Lupescu și Mircescu — căci nu știam de prezența lui Coandă — n’au putut obține ni- mic. Când au vorbit de arbitraj (nu știu dacă au pro- nunțat numele lui Mackensen), Hranilovici a răspuns cu semeție că nu recunoaște pe nimeni deasupra mare- lui lor Cartier. Generalilor noștri li s’a părut că rup- tura e gata. Au pronunțat acest cuvânt. Și Arion îmi tot spunea că Mareșalul a autorizat ca numele lui să fie pus înainte.... Ces Messieurs m’avaient concede les bains de Slanic et un rayon autour de Bușteni. La grande offensive sur le front Onest a commence, Les Autrichiens ont donne leur artillerie. Ca commence dans un grand style. 22 marș. ■— Journee noire. — Le matin arrivent nos experts que j’avais envoyes ă Hranilovici avec une lettre par laquelle j’insinuais qu’on pourra.it causer en tiers avec une autorite supreme militaire pour les departager. J’insi-stais sur le point que la prise du basin du Lotru etait une pure affaire commerciale pour une societe de Budapest. Nos experts — Lupescu et Mircescu — car j’ignorais la presence de Coanda — n’ont rien pu obtenir; quand ils ont parle d’arbitrage (je ne sais s’ils ont prononce le nom de Mackensen), Hranilovici a repondu avec hauteur qu’il ne reconnaissait personne au-dessus de leur Grand Quartier. Les generaux avaient l’impression de la rupture. Ils ont prononce le mot. Et Arion me disait toujours que le Marechal a autorise qu’on le mit en avant... Le soir ă 8 h. 420 NOTE POLITICE - 1918 — Seara, la 8, primesc dela Czernin o scrisoare ofi- cială, de mâna lui, prin care îmi notifică că nu va mai ceda nimic și că războiul va continua. Trimit pe Mir- cescu să arate scrisoare lui Kuhlmann, pe care nu-1 gă- sește; dar pe la 9 ore i-o arată lui Hell. — Ținem două ședințe, una dela 10 jum. la 1 și: alta dela 4—7, la Kuhlmann. Arion și cu mine. De par- tea cealaltă E. S. Kriege, conducătorul jocului, tare ca stânca, chițibușar, prevăzător, memorie grozavă ; gene- ralul Hell binevoitor; căp. Dechert, ajutorul lui Weltzer, și Horstmann. Istorii noi, necomunicate, eu studiind ca totul un alt proect în timpul călătoriei mele de întoarce- re ; Arion rău dispus și mereu gata să se retragă. Dis- cuțiune aprinsă, uneori prea vie. Toată lupta e pentru regimul teritoriului ocupat și pentru dreptul de rechizi- ție. Ne retragem puțin satisfăcuti. Kuhlmann foarte puțin interesat și neintervenind decât în favoarea noastră. A- cest lucru mărea necazul lui Kriege. Smulg în sfârșit principiul ca să-mi fac numirile cu totul independent, de semnătura tratatului. Când mă întorc sdrobit, cad pe neașteptate pe ches- tiunea Czernin. je recois de Czernin une lettre officielle, de sa main, par laquelle il me notifie qu’il ne cedera plus rien et que c’est la continuation de la guerre. J’envoie Mircescu montrer la lettre â. Kiihlmann qu’il ne trouve pas, mais il la montre vers 9 h. â Hell. — Nous tenons deux seances, l’une de 10 et demie ă 1 h. et l’autre de 4 ă 7 chez Kuhlmann. Arion et moi; de l’autre cote S. E. Kriege, le meneur de jen, ferre â glace, dur comme roc, chicanier, memoire prodigieuse; le general Hell, bien- veillant; le capitaine Deckert, le second de Welzer et Horst- mann. Textes nouveaux, non communiques, moi ayant etudie tout un autre projet pendant le voyage de retour ; Arion hargneux et toujours preț â rendre son tablier. Discussion animee, parfois trop vive. Tonte la bataille est sur le regime du territoire occupe et sur le droit de requisition. Nous nous retirons peu satisfaits. Kiihlmann, tres detache et n’interve- nant qu’en notre faveur. Cela augmentait la rage de Kriege. J’arrache le principe de faire mes nominations en tonte in- dependance des la signature. Quand je rentre tor du, je tombe sur la tuile Czernin. NOTE POLITICE — 1918 421 23 Martie. —* Prima mea grije este să scriu lui 'Czernin o scrisoare prietenească. Fac apel la el împo- triva experților săi și stabilesc principiul că în prelimi- narii nu s’a semnat decât o rectificare de frontieră, iar '.nu o strămutare a întreg ei frontiere. Pe la 10, d. de Kuhlmann vine să mă vadă: «Trebue să vă înțelegeți cu Czernin (mi-o repetă de două ori). Nu propuneți arbitragiul Mareșalului, căci va fi rău și nu voim ca Germania să aibă Ungaria pe brațe». — Plecând adaogă: «N’ar trebui ca d-nul Arion să fie așa de puțin împăciuitor. Au atins punctul delicat...» Fac contra-propunerile mele ; Tzigara redactează în nemțește. Sunt cam în întârziere din această cauză și conferința trebue să reînceapă la 3 ore. La dejun, luând pe Coloredo și Ledebur, îl întreb la eșire: Czernin s’a su- părat degeaba; cum se poate, spre pildă, să se susție frontiera Sinaia ? Colloredo îmi lasă să înțeleg că pen- tru Sinaia voi avea satisfacție. Trecând să iau pe Arion, îl pun în curent cu de- mersul lui Kuhlmann care sprijină pe Czernin; din nou 23 marș. — Mon premier souci est d’ecrire ă Czernin une lettre amicale, j’en appelle ă lui de son expert et j’etablis le principe qu’on n’a signe dans les preliminaires qu’une rec- tification de frontiere, non un deplacement de toute la fron- tiere. Vers 10 h. Mr. de Kuhlmann vient me voir: «II faut vous arranger avec Czernin (il me repete deux fois). Ne proposez pas l’arbitrage du Marechal, qa sera pire et nous ne voulons pas que l’Allemagne ait la Hongrie sur les bras». — En par- tant, il ajoute: «II ne faut pas que Mr. Arion soit si peu conciliant. Ils ont touche le point delicat...». — Je redige mes contre-propositions et c’est Tzigara qui fait les redactions allemandes. Ca me met en retard et la conference doit reprendre â 3 h. — A dejeuner, ayant pris Colloredo avec Ledebur, je lui demande ă la sortie: Czernin s’est fache â tort; comment peut-on, par exemple, soutenir la frontiere Sinaia? Colloredo me fait entendre qu’â Sinaia j’aurai satisfaction. — En allant chercher Arion, je le mets au courant de la «demarche de Kuhlmann, qui appuit Czernin; de nouveau. 422 NOTE POLITICE — 1918 fără să știe de ce e vorba, îmi spune : «E mai bine să nu facem Pace». — Eu : Și pe urmă ? — Arion: Vor năvăli in Moldova și o să câștigăm, scăpându-ne de Rege. — Eu : Credeam că cu prilejul jurământului asi- guraseși cu multă căldură pe Rege de credința ta... Bagă de seamă, văd influența fiului tău; cunosc antidinas- ticismul și carpismul lui. Dar nu pot să siluesc conștiin- ța ta; poți să mergi atât de departe cât iți permite con- știința; dacă te oprești, iți voi lua locul și voi merge singur înainte ; m’am închinat scăpărei țârei și nu voi da înapoi». — N’am vorbit degeaba: a devenit mai cu- minte. — La conferință am obținut câteva concesiuni. Dar asupra art. 7 clin cap: evacuarea teritoriului, luptă în- verșunată la care se unește Hell : pentru strângerea recoltei 1918, lemnul, petrolul, etc. vor să aibă dreptul de rechiziție directă. Declară că dacă sunt silit, voi conti- nua și voi semna pacea, dar a doua zi voi trage, în ceeace mă privește, consecințele. — Mare emoție ; consultare ; amânat pentru mâine. Arion a prezentat la desbatere un ordin al genera- sans savoir de quoi il s’agit, il me dit: «II vaut mieux ne pas- faire la paix». — Moi: «Et apres?» — Arion: «Ils envahiront la Moldavie et on y gagnera d’etre debarrasse du Roi». — Moi: «Je croyais qu’ă l’occasion du serment tu as tres cha- leureusement assure le Roi de ta fidelite... Fals at tenii om c’est l’influence de ton fils; je connais son anti-dynasticisme et son carpisme. Mais je ne puis for cer ta conscience; tu ir as aussi loin que te le permet ta conscience; si tu tfaVretes, je prendrai ta place et j’irai seul de Tavant; je me suis voue au salut du pays, je ne reculerai pas». — Ce ne fut pas sans ecko: U a ete plus sage. — A la conference, obtenu quelques concessions. Mais sur rarticle 7 du chapitre «Evacuation du territoire», lutte a- charnee â laquelle se joint Hell: pour la rentren de la recolte 1918, le bois, le petrole etc., ils veulent garder le droit de requisition directe. Je declare que si on me force, je continuerai et je signerai la paix, mais le lende- main j’en tirerai, en ce qui me regarde, les consequences. Grand emoi; on se consulte; remis ă demain. Arion a verse- au debat un ordre du general de Teleorman qui requisitionne- NOTE POLITICE — 1918 423 lului din Teleorman, care rechiziționează tot porumbul rămas, afară de sămânță 500 gr. (!) pe zi de locuitor și aceasta numai până la 1 August ! Ce va mânca ță- ranul până la noua recoltă ? — O depeșă dela colonelul Boyle, faimosul Canadian care s’a făcut îngerul protector- al Românilor luați ca zălog de bolșevici, îmi comunică că a obținut libertatea lor și că i-a adus înapoi la Odessa. — Convențiunea pentru schimbul prizonierilor s’a încheiat. Germanii și Austriacii foarte binevoitori. Bul- garii fac șantaj : Nu vor să le dea drumul (n’avem ni- mic de schimbat cu ei), decât dacă se permite Bulgari- lor din Bolgrad să Ie dea 11.000 tone de cereale. — La ora 9 seara scrisoare dela Hranilovici pentru reluarea tratativelor, cu o frază exprimând speranța că ne vom putea înțelege. In sfârșit! — Veștile de pe frontul francez, îmi comunică Horst- mann, sunt foarte bune pentru Germani: pe o lărgime de 70 km. și pe o adâncime de 5, ei au cucerit liniile ; 30.000 prizonieri, 400 tunuri. Hell a primit în ședință vești îmbucurătoare, judecând după fața lui. tout le maîs restant, sânt la semen ce; 500 grammes (!) par jour par tete d’habitant, et cela seulement jusqu’au Ler aout- Que mangera le paysan jusqu’a la nouvelle recoltei — Un peu de malaise’chez les militaires. Une depeche du colonel Boyle, le fameux Canadien qui s’erige en ange tuteiaire des Roumains pris comme otages par les bolchevistes, me communique qu’il a obtenu leur de- livrance et qu’il les a ramenes â Odessa. — La convention pour l’echange des prisonniers a ete conclue. Tres bien-veillants les Allemands et les Autrichiens. Les Bulgares font du chantage: ils ne veulent les rendre (nous avons rien ă echanger) que si on permet aux Bulga- res de Bolgrad de leur livrer 11.000 tonnes de cereales. — A 9 h. soir, lettre de Hranilovici pour reprendre les pourparlers avec une phrase exprimant Tespoir; qu’on pourra s’arranger. Enfin! — Les nouvelles du front francais sont tres bonnes, me communique Horstmann: «Sur une largeur de 70 km. et sur une profondeur de 5 km., Ies Allemands ont conquis les lignes anglaises; 30.000 prisonniers, 400 canons». Hell a requ en pleine seance des nouvelles qui devaient le rejouir a voir. sa mine. 424 NOTE POLITICE — 1918 24 Martie. — Experții noștri, afară de Coandă, se duc la Hranilovici cu instrucțiunile mele, în timp ce mă duc la Czernin. Trebue să notez că Mircescu fusese înștiințat confidențial de generalul Hell că trebue să ne înțelegem, deoarece Czernin se plânsese că, nefiind sus- ținut de Germani, el n’avea decât să se retragă. Czernin mă primește ca pe un camarad : «înțelegi, scumpul meu Alexandru, pozițiunea mea. Am ordine pre- cise. Pot să-mi dau demisia, dar e tot ce pot face. Hotă- răște condițiunile. Voi spune îndată da sau nu, dar ceiac? generalii voștri cer, nu e posibil. — Nu uitați că trebue să am puterea să vă scap de ocupația germană». — însemnăm cu creionul : 1) Vest Severin pe creastă ; 2) Basinul Lotrului. El : Va fi pe din două ; 3) Sinaia Nord de Azuga; 4) Slănic prin Hârja. — Acord com- plect, afară de numărul 4 aci referendum. El e neliniștit de spiritul dela Iași și de ceeace se petrece în jurul Reginei. A scăpat pe Rege și ar vrea ca aceasta să nu fie o greșală politică. In sfârșit îmi propune să cumpere din artileria noastră; pune preț pe ea. Declar că nu pot decide îna- 24 marș. — Nos experts, moins Coanda, se rendent chez Hranilovici avec mes instructions, pendant que je me rends chez Czernin. II faut noter que Mircescu avait ete averti con- fidentiellement par le general Hell qu’il fallait s’entendre, car Czernin s’etait plaint que, n’etant pas soutenu par l’Alle- magne, il n’avait qu’â se retirer. Czernin me recoit en camarade. «Comprenez, mon cher Alexandre, ma position. J’ai des ordres precis. Je puis don- ner ma demision, mais c’est tout ce que je puis faire,. Fixez vos conditions. Je vous dirai de suite oui ou non, mais ce que vos generaux veulent c’est impossible. N’oubliez pas que je dos avoir la force de vous debarrasser de l’occupa- tion aliem aude. — Nous tra^ons au crayon : 1) Onest Seve- rin sur la crete; 2) le bassin du Lotru. — Lui: «Ce sera par moitie»; 3) Sinaia-Nord Azuga;— 4) Slănic par Hirgea — Ac- cord sauf No. 4 aci referendum, II est inquiet de l’esprit a lassy et de ce qui se passe au- tour de la Reine. II a sauve le Roi et voudrait que ce ne fut pas une fante politique. Enfin, il me propose d’acheter de notre artillerie. II y met du prix; je declare ne rien pouvoir decider avant d’avoir NOTE POLITICE — 1918 425 inte de a fi văzut pe Rege. Caut să câștig timp. Ar fi un gest militar care ne-ar da poate libertatea de acțiune în Basarabia, așa cum o propunea Czernin înainte de călătoria mea a doua la Iași. Kuhlmann, care făgăduise să vie înainte de 10 jum., n’a venit. Mărturisesc că sunt mulțumit de aceasta. Czernin îmi spune că acum o săptămână, Clemenceau a cerut la Viena condițiile păcei ; după înțelegere cu Berlinul, Czernin a răspuns : pentru Franța statu-quo dinainte de război. Clemenceau a refuzat. Czernin consi- deră aceasta ca o nebunie. De aici pornește ofensiva : va costa un milion de oameni din ambele părți- — La ora 11, convocat fiind de Praschma^ merg la «Wirtschaltsverband». Ca Români : Lupu Kostaki, P. Theodoru și Antipa. Prasch/ma explică, că populația țării ocupate nu mai are hrană decât până la 31 Mai; că de la acea dată, trebue să se caute să se importeze clin Basarabia. Va trebui deci 10.000 vagoane pentru două luni. — înțeleg că sunt ordine să se ia tot, deși Praschma pretinde că pur și simplu nu s’a avut ceeace vu le Roi.. Je cherche â gagner du temps. Ce serait lâ le geste militaire qui nous donnerait peut-etre la liberte d’action en Bessarabie tel que le proposait Czernin avant mon second voyage â lassy. Mr. de Kuhlmann, qui avait promis de faire son apparition avant 10 h. et demie, n’est pas venu. Je suis plutot content de son absence. Czernin me dit que, il y a une semaine, Clemenceau a de- mande â Vienne les conditions de la paix; apres entente avec Berlin, Czernin a repondu: pour la France le statu-quo d’avant la guerre. Clemenceau a refuse. Czernin considere que c’est une folie. De lâ l’offensive qui sera terrible: elle ceutera un million d’hommes des deux cotes. — A 11 h., sur convocation de Praschma, je vals au Wirt- schaftsverband. Comme Roumains: Lupu Kostake, Paul Teo- doru et Antipa. Praschma explique que la population du pays occupe n’a plus de nourriture que jusqu’au 31 mai; qu’â partir de cette date il faudra chercher â importer de Bessara- bie. II faudra 10.000 wagons pour deux mois. Je comprends qu’il y a des ordres de pomper, quoique Praschma pretend que tout simplement on n’a pas eu ce qu’on esperait d’apres 426 NOTE POLITICE — 191S se sperase după declarațiile producătorilor.—Obiectez că nu știu cceace poate da Basarabia, din care sug și Mol- dova și Bulgaria, care ar vrea să scoată 1100 vagoane; că voi face anchetele și voi lua măsurile necesare, dar că «Verwaltung» era datoare să păstreze în țară ceiace era necesar țărei. — Lupu și Antipa declară că și O. K. M. și «Militari declarase totdeauna formal, că alimentarea era asigurată până la recoltă. In urmă mi-a spus Lupu că această asigurare i-a fost re- înoită când i s’a explicat motivele pentru care s’a dimi- nuat rația de porumb de la 750 gr. la 500 gr. și acea de făină Ia 300 gr. — După amiază, Ledebur, tot om subțire, a venit să se scuze de modul prea brusc cu care comunicarea mi-a fost făcută. Ordinul de a mai asigura încă una mie de vagoane, l’a motivat: nu-1 poate discuta. Dar este convins că eșirea grânelor nu se va putea face cu ușu- rință, și dacă se poate avea necesarul din Ucraina, nu se va mai face aceste exportări- D. de Kriege mi-a afirmat și el, că dacă Ucraina predă milionul de les declarations des producteurs. J’objecte que je ne sais ce que peut donner la Bessarabie, sur laquelle tirent la Molda- vie et la Bulgarie, qui voudrait en extraire 1100 wagons; que- je ferai les enquetes et prendrai les mesures necessaires, mais que la Verwaltung devait garder dans le pays ce qui est necessaire au pays. Lupu et Antipa declarent que et l’O. K. M. et la Milităr- Verwaltung avaient toujours declare formellement que l’ali- mentation etait assuree jusqu’a la recolte. Lupu m’a dit en- suite que cette assurance lui avait ete donnee encore une fois lorsqu’on lui a explique les raisons pour lesquelles on diminuait de 750 a 500 gr. la ration de maîs et â 300 gr. la ra~ tion farine. L’apres-midi, Ledebur, toujours gentilhomme, est venu s'excuser de la brusquerie de la communioation qu’on m’a faite. C’est un ordre venu d’assurer encore 1000 wagons, qui l’a motive. On ne peut le discuter. Mais est convaincu que la sortie des grains ne pourra se faire en un tour de main. Et si on a de l’Ukraine le necessaire, on ne donnera pas suite ă ces exportations. Mr. de Kriege m’a aussi certifie que si l’Ukraine livre le million de tonnes qu’elle s’est engage, om NOTE POLITICE — 1918 427 tone la care s’a angajat, o să ne lase în pace. Trimit imediat generalului Hârjeu instrucțiunile necesare ca să se sechestreze grâul din Basarabia și să se facă ^^n inventar. (Scrisoare încredințată maiorului Sco Lalio vary, curier). — înainte de ora 1 la Kuhlmann : a aflat cu plăcere că ne-am înțeles, Czernin și cu mine. «Am sosit, cum a- deseori se întâmplă în viață, când logodnicii se înțelese- seră deja». Subțire cum este, mi-a prezentat pe specia- listul lui, dr. Herz, căruia i-a dat instrucții ca petro- lul să fie discutat «en petit comite» cu el, și mai ales tranșat cu cele mai mari menajări pentru interesele ro- mânești. Se va reduce mai multe puncte la szită. — Se nimerește că tocmai în dimineața aceea scrisesem lui Arion, că Parlamentul pe care îl convocase, cu toți Bărbuleștii și Ștefăneștii din lume, nu putea eși la ni- mica practic. Mă duc la el la 2^ ca să-l pun în curent și mai ales ca să-i spun că era imposibil de a face un contra-proect și că trebue să luăm ca bază de discuție proectul german. — Arion: Dar cine a vorbit vre-o- dată de contra-proect ? — Or, ieri, în prezența mea, a comu- nous laissera tranquilles. J’envoie de suite au general Herjeu les instructions necessaires pour qu’on sequestre les bles de Bessarabie et qu’on fasse un inventaire. (Lettre confiee au commandant Charles Lahovary, courrier). —Avant une heure chez Kuhlmann: il a appris avec plai- sir que nous nous etions entendus, Czernin et moi. «Je suis arrive, comme souvent il arrive dans la vie, quand les fiances se sont deja entendus». Fin comme il est, il me presente son specialiste, le docteur Hertz, a qui il a donne des instructions pour que le petrole soit discute «en petit comite» avec lui et surtout tranche avec les plus grands menagements pour les interets roumains. On descendra «de plusieurs pour cent». II' se trouve que le matin meme j’avais ecrit â Arion que le Parlement qu’il avait convoque, avec tous les Bărbulescu et Stefanescu imaginables, ne pouvait mener â rien de pratique. Je retourne chez lui ă 2 h. et demie pour le mettre au courant et surtout lui dire que c’etait impossible de faire un contre- projet et qu’il fallait prendre pour base de discussion le pro- jet allemand. — Ahion: «Mais qui a jamais parle de contre- projet?» — Or, hier, en ma presence, il a communique ă Mr. 428 NOTE POLITICE — 1!)18 nicat el d-lui de Koerner — altă Excelență — că-i va trimite a doua zi oontra-proectul. — Primesc prin inginerul Roiu raportul dela Odessa. Scriu noi instrucții lui Hârjeu, ne putând încă pleca. — La ora 6, generalii se reîntorc buimăciți. Arion îi chemase ca să le spună să nu cedeze nimic. Or, îi comunicasem peste zi concesiunile obținute de mine și se arătase încântat: «Ai obținut Azuga ? Dar asta este un mare succes !». Câteva mmute mai târziu, Kriege, însoțit de Anstria- cul von Peters, îmi aduce protocolul cu articolele votate eri. N’am câștig de cauză în chestia rechizițiilor. Este anul marei crize pentru noi — zice Kriege —, trebuie să avem certitudinea că pentru 1918 tot ce ne revine din recoltă, va sosi la destinație. Chestia evreiască este formulată cu menajări, toată lumea este ahtiată să se termine. După Kriege, ofensiva a pătruns cu 20 klm. •de adâncime pe o lărgime de 90 klm. — Toată lumea este jignită de atitudinea ofițerilor de rezervă și de spiritul demobilizaților cari se întorc. de Koerner — autre Excellence — qu’il lui enverrait le len- demain le contre-projet ! — Recois par ingenieur Roiu rapport sur Odessa. Ecris de nouvelles instructions ă Harjeu, ne pouvant encore partir. A 6 h. Ies generaux reviennent ahuris. Arion les appelle pour leur dire de ne rien ceder: or, je lui avais communique dans la journee les concessions obtenues et il s’en etait trouve enchante. «Tu as obtenu Azuga^ Mais c’est un grand succes!» — Quelques minutes apres, Krliege m’apporte, —Răspunde, su- râzând. cu o mișcare a mâinci care vrea- să zică: N’am nimic de zis contra. Atunci vorbesc lui Czernin, oferindu-i faptul nou: să punem monitoarele noastre de pe Dunăre la dispo- zițiunea amiralului Hopmann. care le ceruse pentru a coopera la Oceacov contra bolșevicilor. A fost încântat de această propunere. El ne pune apoi pe câte și trei în conferință. Amândoi miniștri consimt, dar Czernin mă roagă să aștept până ce va vorbi cu împăratul și-mi va telegrafia dela Viena.. Am rezervat, bine înțeles pentru a menaja Ucraina, Botinul, unde Rutenii sunt în majoritate, «dacă convine .Austriei să aibă acest colț între Bucovina și noi». —. Am respins pretențiunea, așa cum reoșea dintr’o notă dată de KiibImami, de a avea ceva dealungul Dunărei unde neamul lor nu e reprezentat ; Kuhlmann cel dintâi spune: Dorim chiar să fie înlăturați dela litoralul Ma- Je signe seul et continue de faire comineși rien ne s’etaii passe. — J’avais eu le temps de dire ă Kuhlmann: «Et main- tenant vous me laissez mains libres en Bessarabie5» — B repond, en souriant, par un geste. de la main qui veut dire: je n’ai rien ă coniredire. Lă-dessus j’en parle ă Czernin en lui offrant le fait no ti- veau : mettre nos moniteurs du Danube ă la disposition de l aminai Hopmann, qui les a. demande pour cooperer ă Otcha- cov contre les bolchevistes. II a ete radieux de cette offre. Cest lui qui nous met tous trois en conference.. Les deux ministres sont consentants, mais Czernin me prie d’attendre ’il en ait parle ă fEmpereur et me telegraidiiera de Vienne. J’ai bien entendu pour menager l’Ukraine, reserve Hotin oi les Buthenes sont on majori te, «s’il convient ă 1’Autriche d’avoir ce colii entre la Bucovine et nous». J’ai repousse la pretention telle qu’elle decmilait d’une picce remise par Kuhlmann -- d’avoir quelque chose le long du Danube ou leur race, n’est pas representee, — Kuhlmann le premier dit «Nous desirons meme qu’ils soient ecartes du littoral de la? mer Noire». — Nous nous donnons la main; je remeroie avec 440 NOTE POLITICE — 1918 rei Negre. — Ne dăm mâna; mulțumesc cu căldură. Am luat act. Mi se promite tot concursul diplomației lor. La 1 și 30. ei pleacă. Mergem la gară, Arion, Anti- pa, Corteanu și cu mine. Martie. — Convoc pe toți delegații români ca «â-și coordoneze lucrul lor. Trebue să isprăvim. Arion so- sește printre cei dintâi ! După ședință îmi cere o scurtă întrevedere. Corteanu îi spusese dimineață’ însărcinat de mine, că nu se poate refuza semnătura și în același timp rămâne în guvern. Atunci Costică, făcând aluzie» la această convorbire, îmi spune fără supărare: «Dar lucrul nu e așa de negru cum îl crezi. Știu că trebuie să sem- nez...» — Numai să ție ! 31 Martie. — Pașlele catolic și protestant. Lucrăm totuși; și Koerner, — nu sunt sigur dacă nu e Evreu, — e cel mai silitor. Văd pe rând pe comisari, pe delegați, și Arion, care o printre ei, îmi spune «tratatul nostru nu e așa ele rău pe cât părea». 1 Aprilie. — Convocat Missir. Ii arăt fraza dela ci'fusion. J’ai pris acte. On me promet tout le concours de leur diplomație. A une heure et demie, ces Messieurs partent. Nous allons ă La gare Arion, Antipa, Corteanu et moi. 30 marș. — Je convoque tous les delegues roumains pour coordonncr leur travail. II faut en finir. Arion est des pre- miers arrives ! Apres la se ance il me demande un court entretien. Cor- teanu, dans la matinee, lui avait dit, sur ma demande, qu’on ne pouvait refuser sa signature et rester dans le gouverne- ment. Lors donc Costică, falsa ut allusion ă ccttei conversa- tion, me dit. bon enfant dans la forme : «Mais ce n’est pas si noir que tu le penses. Et je sais qu’il faut signer!...» Pour- vu que cela dure ! 31 marș. — Pâques catlioliques et protestantes. On tra- vaille pourtant et Mr. de Koerner — je ne suis pas sur qu’il ne soit pas juif — est le plus acharne... Je vois tour â tour des eommissaires et des delegnues et Arion, qui est du nom- bre, me dit: «Notre trăite n’est pas si mauvais qu’il le pa- ra'ssait». 1-er a vrii—Missir convoque. Je lui montre la phrase fi- NOTE POLJTJCE — 1918 441 urmă a capitolului amnistiei, care reintegrează pe ofi- țerii condamnați: îmi spune cu naivitate că nu băgase de seamă acest lucru ! Ii citesc de asemenea art. 32 care fără îndoială exclude dela amnistie pe simplii sol- dați: o recunoaște! — Din fericire văd pe Horstmann, care se însărcinează să transmită observațiunile mele la Berlin și redactez o notă pe care o voi da la 5 ore — D-l de Gratz mi-aduce la amiază o telegramă a lui Czernin pe care mi-o citește numai. Este cuvântul liberator pe care îl așteptam. Czernin, îndărătnic cum este, telegrafiază că ar trebui un act mai decisiv decât trimiterea la Sevastopol a torpiloarelor noastre, de exemplu trimiterea unui batalion pe frontul sud-vest pentru a da impresiunea de ruptură cu Antanta, în schimbul cărora am avea concursul său în Basarabia. — Explic lui Gratz neputința morală a unui asemenea fapt: neeleganța unui asemenea gest, ceeace chiar Kuhl- mann recunoscuse. Adaog că a pune unități militare sub ordinele șefilor austrongermani era un fapt destul de caracteristic. De asemenea, faptul de a le vinde ar- tilerie. — El : Acest fapt fi-va publicat ? — Eu : De ce nale du chapitre de l’amnistie qui reintegre les officiers con- damnes : il me dit naivement qu’il n’a pas fait attention ! Je lui lis aussi 1’article 32, qui evidemment exclue de l’am- nistie les simples soldats : il le reconnaît ! -- Je vois heureusement Horstmann qui se charge de transmettre mes observati ons ă Berlin et je redige une note que je lui remettrai, comme convenu, ă 5 h. Mr. de Gratz m’apporte ă midi un telegramme de Czer- nin, dont il me donne seulement lecture. C’est le mot libe- rateur que j’attendais. Czernin, obstine comme il est, tele- graphie qu’il faudrait un acte plus decisif que 1’envoi â Se- vastopol de nos torpilleurs, par exemple l’envoi d’un bat- taillon sur le front Sud-Ouest pour donner l’impression de rupture avec l’Entente, moyenant quoi nous aurions son con- oours en Bessarabie. — J’explique ă Gratz l’impossibilite morale d’un pareil fait; l’inelegance d’un pareil gcste; que Kuhlmann lui-meme l’avait dit. J’ajoute que de mettre des unites militaires sous les ordres des chefs austro-allemands etait un fait suffisamment caracteristique. De meme, leur vendre de Fartillerie; — Lui: «Ce fait serait-il publie?». — 442 NOTE POLITICE - 1918 nu l — Gratz pare a susține punctul meu de vedere. Mă lasă să înțeleg că crede că Czernin va renunța de a face din aceasta o condiție a aderărei sale ia proectele mele, asupra Basarabiei. — Contele Praschma revine asupra cerealelor nece- sare. E un ordin peremptoriu și grabnic al Cartierului general, care i-a surprins chiar pe ei și care produce co- municarea neașteptată ce a trebuit să-mi facă. — Plec la 7 jum. cu Arion și numeroși însoțitori, pentru Iași. Legătura e făcută și sosim la Mărășești (Români) fără transbordare. 2 Aprilie. — Iași. — Regelui îi place să vorbească; dela 11 la 1 și 20 n’a fost chip să plec. II pun în curent cu toate lucrările noastre. Pe frontieră e mulțumit de’ concesiunile smulse. Speră că proprietatea particulară nu va fi atinsă: nu vrea să vândă Broștenii, fiindcă nu poate, ca respect față de Regele Ca rol și pentru a nu re- cunoaște (?) anexiunea. — Ti expun ioate părțile trata- tului. Ii spun că asupra amnistiei mai este încă contro- versă. Asupra Basarabiei, rezistență privitor la vanza- Moi : «Pourquoi non?». — Gratz semble appuyer mon point de vue. II laisse entendre qu’il telegraphiera et qu’il croit que Czernin renoncera d’en faire une condition de son adbesion ă mes projets bessarabiens. Le comte Praschma revient ă la charge au sujet des ce- rea! os necessaires. C’est un ordre peremptoire et brusque du Quartier General, qui les a surpris eux-memes et qui a amene la communication inattendue qu’il a du me faire. Je pars ă 7 h. et demie avec Arion et nombreuse com- pagnie pour lassy. Le raccordemeut est fait; on arrive ă Marasești (roumain) sans transbordement. 2 a vrii. — lassy. — Le Roi aime causer; de 11 h. â 1 h. 20 il n’y a pas en moyen de s’en aller. Je le mets au courant de tout notre travail. Sur la frontiere il est content des conces- sions arrachees. 11 espere qu’on ne touchera pas ă la proprie- te privee; il ne veut pas vendre Brosteni, parce que il ne le pont pas comme respect pour le Roi Carol et pour ne pas reconnaître (?) Fannexion. — Je lui expose toutes les parties du trăite. Je lui dis que sur lamnostie il y a encore contro- verse. Sur la Bessarabie, resistance en ce qui concerne la NOTE POLITICE — 1918 443 rea materialului de artilerie : foștii alia ți spuseseră că e un caz de ruptură. — Eu : Convențiunea dela Haga nu se opune și Basarabia «vaut bien une messe». Dar nu se poate da artileria franceză «care nu e încă plă- tită». — înțepături neîncetate la adresa lui Averescu și Argetoianu. — Regele îmi citește un proces-verbal al unui Consiliu de Coroană (semnați Brătianu, Phere- kyde, etc.), în care Brătianu fiind de părere că, dacă c vorba de pace, e dat lui Marghiloman să o închee, Ave- rescu a replicat ca e imposibil : d. Marghiloman și prietenii săi fiind anti-dinastici* Regele, căruia îi place să povestească, îmi spune că prevedea de mult căderea Țarului și că membrii fa- miliei prevesteau pe împărat că menținerea lui Proto- popov și influența lui Rasputin aveau să-l facă să cadă. Nimeni nu mai voia pe Țar. A fost prea slab față de soția lui. Țarul era bun, însă avea o adevărată iubire pentru Țarina, care îl ținea fizicește. — Lungă întrevedere cu membrii delegațiunei Bei- sarabiei: Inculeț, prezidentul Sfatului Țărei; dr. Cim vente du materiei d’artillerie : les ex-allies auraient dit que c’est un cas de jaipture. — Moi: «La convention de la Haye ne s’y oppose pas et la Bessarabie vaut bien une messe, Mais on ne pourrait pas donner l’artillerie franqaise qui n’est pas payee». Pointes continuelies contre Averescu et Argetoianu. Le Roi me lit un proces-verbal d’un Conseil de Couronne (sig- natures de Bratianu, Mișu Pherekyde, etc.). dans lequel Bra tianu, ayant opine que s’il s’agit de paix. ce serait ă Mr. Mar- ghiloman â la conclure, Averescu a ’eplique que c’etait im- possible, Mr. Marghiloman et ses anus etant anti-dynasti- ques. Le Roi, qui aime raconter, dit qu’il voyait depuis long- temps venir la chute du Tzar et les membres de la familie avertisaient l’Empereur que le maintien de Protopopow et finfluence de Raspoutine allaient causer sa chute. Personne ne voulait plus du Tzar. II a ete trop faible pour sa femme. Le Tzar etait bon, mais il avait un vrai amour pour l’Impe- ratrice, qui le tenait physiquement. Longue entrevue avec les membres de la delegation de Bessarabie: Inculetz. president du Sfatul Tzarei; docteur 444 NOTE POLITICE — 1913 gureanu, prezident al consiliului miniștrilor și Halippa. vice-prezident al Sfatului Țărei. — Teza mea: Basa- rabia prea slabă pentru a trăi' singură și despărțită ; — Ucranienii pândesc nordul și litoralul mărei; nici bani, nici armată. Unirea le-ar face un singur serviciu: să o- prească desmembrarea. Inculeț, ex-agent al lui Keren- ski, nu vrea decât unirea cu autonomie deplină; ceilalți doi unirea» Le vorbesc de egalitate de drepturi, de mi- niștri luând loc printre noi, etc. — C onsiliul de miniștri. Dau seamă de negocierile și de rezultatele obținute. Consiliul e satisfăcut. Arion reia explicările mele, dar mai ales pentru a expune că, dacă a refuzat să iscălească petrolul, e totuși hotărât să semneze contractul definitiv. La Consiliu ni se aduc cifre asupra diferitelor mi- siuni care năpădesc străinătatea : sunt sume fantastice. 3 Aprilie. — Asediu în regulă : toate organizațiile noastre din Moldova îmi dau asalt. Nicu Ghika-Comă- nești depune jurământul pentru Lucrările Publice. Generalul Văitoianu ia instrucțiunile mele privitor Ciugureanu, president du conseil des ini ni stres, et Halippa, vice-president du Sfatul Tzarei. Ma these: 'Bessarabie trop faible pour vivre seule et separee; les Ukrainiens guetfent le Nord et le littoral; pas d’argent, pas d’armee. L’union leur rendrait le seul service: empecher le demembrement. Inculetz — ex-agent de Kerensky — ne veut que l’union avec autono- mie entiere ; les deux autres la reunion. Je leur parle d’ega- lite de droits, des ministres prenant place parmi nous, (de. Conseil des ministres. Je rends compte des negociations et des resultats obtenus. Le conseil est satisfait. Arion re- prend mes explications, mais surtout pour exposer que s’i] a du refuser de parapher le petrele, il n’est pas moins decide de signer le contrat definitif. Au conseil on nous apporte des chiffres sur les differentes missions qui inondent l’etranger: il y en ă pour des sommes fantastiques. 3 avril. — Siege en regie: toutes nos organisations de Moldavie me donnent l’assaut. — Nicu Ghika-Conianesti prete serment pour les Travaux Publics. — Le general Vaitoianu prend mes instructions an sujet NOTE POLITICE — 1918 445 la Averescu, care se agită cam prea mult. Antidinasti- eism și democrație țărănească : acesta e programul lui. — Vizita iui Poklevski, care pledează mai ales a- vansul de câteva milioane pe cari vrea să le mai obțină Cerbacev. Nu e vorba decât de vre-o... 15 milioane. — Mi se prezintă textul unui manifest al liberali- lor, monument de ură și de fățărnicie ; interzic publica- țiunea. — Consiliu de miniștri, — chestiuni militare și fi- nanciare. Se hotărăște încetarea tuturor misiunilor mi- litare, de propagandă și altele, în străinătate. Se hotă- rește de. asemenea suprimarea celor 100 de franci pe zi acordați deputaților și senatorilor cari stau la. Paris... Poftit la masă pe Basarabenr Halippa îmi spune că Inculeț e vanitos și că cu greu îl vom aduce la ceeace voim. 4 Aprilie. — Lucru și mai obositor; în plus am fost bolnav toată noaptea. La 11 ore consiliul pentru Ba- sarabia. Aduc la cunoștință că o depeșă a lui Horstmann îmi confirmă mâna liberă din partea lui Kuhlmann. En- de Averescu qui s’agite un peu trop. Anti-dynastioisme et democrație paysanne; tel est le programme d’Averescu. — Visite de Poklevsky qui plaide surtout l’avance de quelques millions que Tcherbacheff veut encore obtenir. line s’agit que de quelques.... 15 millions! On me presente le texte d’un manifeste des liberaux, mo- nument de haine et d’hypocrfsie; j’en interdis la publicati om — Conseil de ministres — questions milita ires et finan- cieres. On decide la cessation de toutes les missions mili- taires, de propagande et autres ă l’etranger. On decide aussi l’arret des cent francs par jour alloues aux deputes et sena- teurs qui «siegent» ă Paris... — Invite ă dîner les Bessarabiens. Hallipa, que je recon- duis, me dit que Inculetz est vaniteux et que difficilement on ramcnera. ă ce que nous voulons. 4 avril. — Travail encore plus tordant et j’ai ete malade toute la nuit. A 11 h. conseil pour la Bessarabie. Je porte con- naissance qu’une depeche de Horstmann confirme main* libre de la part de Kuhlmann. Enthousiasme de Harjeu, Me- 446 NOTE POLITICE — 1918 tuziasm din partea lui Hârjeu, Mehedinți, Săulescu. Su- pun condiția lui Czernin,, — artileria, — și anunț trimi- terea flotilei. Arion se ridică împotriva artileriei. Su- părat îi spun : «Nu se fac lucruri mari tremurând me- reu pentru popularitate». — Vizita lui Saint-Aulaire, înțepat. E vorba de e- chîpajul vasului «Jeane Blanche», staționarul francez dela Constantinopol, pe care îl numește «un petit yacht de plaisance» și care, de frică să nu cadă în mâinile bol- șevicilor la Sevastopol, s’a refugiat în brațul Kilia. Ar voi să repatrieze pe acești oameni: suntem ținuți să-i internăm. Făgăduesc să tratez la București cu Germanii. — Consiliu la 5 ore, la M. S.—Regele anunță că nu e nimic deosebit la ordinea zilei, dar că a dorit să se întrunească cu miniștrii săi. — Asupra păcei Regele își arată încă odată sentimentele sale ostile. Protestez în- dată încet, dar cu fermitate, împotriva aprecierilor sale greșite, mai ales în afacerea petrolului. — Discutăm mult timp asupra unei panglici de decorațiuni! Și Re- gele arată un desen în culori, probabil opera sa, asupra unui semn distinctiv de acordat invalizilor ! Din toată hedinti, Săulescu. Je pose la condition supposee de Czernin — artilerie — et annonce envoi de flotille. Arion regimbe contre cession de l’artillerie. Je me fâche: «On ne fait de grandes choses en tremblant toujours pour sa populari te». — Visite de St. Aulaire, pointu, II s’agit de l’equipage de la Jeanne-Blanche, le stationnaire fran^ais â Constantinople, qu’il appelle «un petit yacht de> plaisance» et qui, de peur de tomber ă Sevastopol aux mains des bolchevistes, s’est refugie dans le bras de Kilia. H voudrait rapatrier ses hommes: nous sommes tenus de les interner. Promets de negocier ă Buea- rest avec les Allemands. — Conseil â 5 h. chez Sa. Majeste. Le Roi annonce que rien de particulier ă l’ordre du jour, mais qu’il a deșire se retrouver avec ses ministres reunis. — Sur la paix, le Roi marque encore une fois ses sentiments hostiles; je proteste de suite, doucement, mais fermement contre ses appreciations erronees surtout dans l’affaire du petrele. Nous discutons longuement sur un ruban de decoration! Et le Roi donne un dessin en couleur, son oeuvre probablemcnt, sur un sigme distinctif ă accoijder aux invalides. De toute la longue seanoe NOTE POLITICE — 1918 447 lunga și copilăreasca ședință, de reținut numai mărtu- risirea că Cartierul general a trebuit să fie transferat dela Bârlad, «unde eram așa de bine», la Iași, fiindcă Rușii amenințaseră că altfel își mută propriul lor Car- tier la Chișinău. — întrevedere la 9 seara la Lascar Antoniu cu ge- neralul Aslan. Ne vorbește de Turtucaia. Din cele 21 de tunuri cu tragere lungă, nici unul nu-și avea platforma; nu puteau servi. Dar instalația lor costase 900 mii lei. Când la București a întrebat pe Rășcanu asupra forței de rezistență a Turtucaei, i s’a răspuns : cel puțin 15 zile; Georgescu zicea : «Poate să atace și 500 mii oa- meni, nu-i pasă». — Două zile mai târziu poziția cădea. El, șeful nici nu avusese voie să o viziteze, (v. Memo- riul lui Aslan). — Meissner mă consultă privitor la un manifest deplorabil pe care liberalii vor să-l răspândească. Fra- zeologie rea, veninoasă, ditirambică pentru Rege. Apre- cieri falșe asupra păcei. Refuz înserarea și afișarea. Scrisoare dela Brătianu, la care nu răspund și pe care o pun la dosar : totuși ei o tipăresc în foi volante. Bă- puerile ă retenir seulement l’aveu que le Quartier General a dă etre transfere de Bârlad — «ou nous etions tres bien» — a, lassy, parce que les Russes avaient menace qu’autrement ils portaient leur propre Quartier ă Kisinau. — Entrevue 9 h. s, chez Lascar Antoniu, avec le general Aslan. II nous parle de Turtucaia. Sur les 21 canons â longue portee, pas un n’avait sa platforme; ils ne pouvaient servit, Mais leur installation avait coute 900.000 lei. Lorsque, â Bn- carest, il a interroge Rașcanu sur. la force de resistanc© de Turtucaia, il lui fut repondu: «Cel puțin 15 zile»: Georgescu disait: «Poate să ataee și 500.000 de oameni, nu-i pasă». — Deux jours apres la position tombait. Lui, le chef, n'avait meme pas eu la permission de la visiter. (D. — memoire d’Aslan). — Meissner me consulte au sujet d’un deplorable mani- feste que les liberaux veulent lancer. Phraseologie mechante, traîneuse, dithyrambique pour le Roi. Appreciations fausses sur la paix. Je refuse l’insertion et l’affichage. Lettre de Bratianu â laquelle je ne reponds pas et que je mets au dossier; neanmoins ces Messieurs l’impriment en feuilles 4 ÎS NOTE POLITICE — 1918 nuesc că va fi răspândită pe ascuns. însărcinez pe Bărbătescu să caute tipografia. Manifestul a fost tipă- rit în mod clandestin și împărțit la 23 Martie. Dinu (Dr. Brătianu) mi-a adus un exemplar luat dela Mișu Pherekyde. 5 Aprilie.—La. ora 11 Consiliu de miniștri, la care iau parte Inculeț, Ciugureanu și Halippa. Stere sosit dimi- neața,, scăpând de un accident grav în gara Pașcani, asistă la ședință. Recapitulez ceeace expusesem delega- țiunei : neputința pentru un Stat mic în formațiune de a. păstra integritatea sa între Ucraina, Austria și Româ- nia și condițiunile ce le consimt în cazul unirei procla- mate de ei. — Inculeț, după ce reaminti amenințarea lui Arion: că dacă nu e unire, va fi anexiune, întreabă dacă este siguranță pentru Basarabia ca să nu sufere vre-o amputare în caz de unire. — Vorbesc de asigurările verbale, confirmate din partea lui Kuhlmann, de a avea mână liberă, în. caz când dăm vasele noastre. Discuție a- prinsă: ceilalți delegați nu spun nimic înțelept, Stere vorbește mult, dar cu căldură și bun simț. Inculeț se volantes ; je suppose qu’il va y avoir aussi une distribu- tions clandestine. Je charge Bărbătescu de recherclier l’im- primerie. Le manifeste a ete imprime clandestinement le 23 marș et distribue. Dr. Dinu Brătianu en apporte un exem- plaire pris chez Michel Pherekyde ! 5 avril. — A 11 h. conseil des ministres auquel prennent part Inculetz, Ciugureanu et Halippa. Stere, arrive cematin. echappe ă un grave accident en gare de Pașcani, assiste ă la seance. Je recapitule ce que j’avais deja expuse ă la delega- tion: Timpossibilite pour un petit Etat en formation de gar- der son integrite entre l’Ukraine, 1’Autriche et la Roumanie et les conditions que je leur consens en cas d’union proclamee par eux. — Inculetz, apres avoir rappele la menace d’Arion. que s’il n’y a pas d’union, il y aura annexion, demande s’il y a une surele pour la Bessarabie de ne pas subir d’amputa- tion au cas d’union. — Je parle des assurances verbales et do la depeche de Horstmann me confirmant de la part de Kuhl- mann «main libre» au cas ou nous donnons nos bateaux. -- Chaude discussion: les au tres delegues ne disent rien de sen se, Stere parle longuement, mais chaudement et avec bon. sens; NOTE POLITICE — 1918 449 apără ca un slav, viclean și liniștit. Nu știi cum să-l apuci. La sfârșit, pune întrebări : Se va păstra Sfatul Țârei ? Se va păstra un guvern ? Care va fi administra- ția î Și Halippa adaogă: Care va fi dreptul electoral, și dacă femeile își vor păstra votul ? Răspund : Sfatul va fi disolvat, căci Camera și Senatul, din care vor face parte, reprezintă Națiunea. Nu 7a mai fi guvern, fiindcă delegații Basarabiei vor face parte din consiliul de mi- niștri, ca miniștri români. Dacă se cere un comitet con- sultativ, un fel de Consiliu de Stat. îl vom da. Regimul agrar stabilit de ei va fi respectat până la Constituantă și chiar nu se va atinge de el nimeni, dacă primesc în- demnitate prealabilă pentru pământurile expropriate. Regimul provinciar neatins, și admit ca pentru consi- liile județene femeile să-și păstreze votul. Strâgeri de mână. Felicitări. Dar nu s’a fixat ni- mic ca program; și Inculeț e tot nedumerit. — Stere pleacă mâine cu ei. — Un aghiotant, colonelul Cezărescu, mi-aduce din partea Regelui rezultatul unei convorbiri avută cu ge- Inculetz se defend comme un salve, retors et calme. On ne sait par quel bout le prendre. En fin de discussion il pose des ques- tions: Gardera-t-on le Sfatul Tzarei? Gardera-t-on un gou- vernement? Quelle sera radministration? Et Halippa ajoute: Quel sera le droit electoral et les femmes conserveront-elles leur vote? — Je reponds: Le Sfatul Tzarei sera •dissous, car c’est la Chambre et le Senat, dont ils feront pârtie, qui repre- sentera la Nation. Plus de gouvernement, puisque les delegues de la Bessarabie feront pârtie du conseil des ministres, comme ministres roumains. Si on demande un comite con- sultatif, espece de Conseil d’Etat, nous le concedons. Le re- gime agraire etabli par eux sera respecte jusqu’a la Consti- tuante et meme on n’y touchera plus, si ils acceptent la prea- lable indemnite pour les terres expropriees; le regime pro- vincial intact et j’admets que pour les conseils de district les femmes gardent leur vote. On se donne la main. On se felicite, mais on n’a rien fixe comme programme. Et Inculetz est toujours «nedumerit». Stere part dernain avec eux. — Un aide de câmp, colonel Cezărescu, m*apporte de la part du Roi une conversation eue avec le general Vaitoianu. 29 450 NOTE POLITICE — 1918 literalul Văitoianu. E vorba de 50 vagoane grâu, pentru care armata a autorizat cumpărarea, deși comerțul nu e liber, în folosul unei opere de caritate prezidată de d-na Averescu, cu autorizarea de a vinde cu benefi- ciu, transformate în făină; diferența trebuind să ser- vească la alimentarea Casei coloniilor școlare. Afacerea a fost închipuită de ovreiul Schuller, prieten cu Ave- rescu, și luată de generalul Văleanu : cu prețul de lei 3.20 făina ar fi asupra prețului vânzărei un câștig de 20 mii lei de vagon. — Sesizat de Rege, ministrul de război a oprit transportul grâului. Mâine voi face lumină în această afacere. — Generalul, care vrea să facă pe Boulanger, are nevoie de bani. Numitul Scliul- ler a venit la mine azi și a mărturisit că pentru jurna- lul ce trebue fondat, îi s’a cerut sume mari, pe care le-a făgăduit. — Acord Bulgarilor autorizarea să ia din Basara- bia (Belgrad) 11.000 tone de cereale. Este condiția ce- rută de ei pentru liberarea prizonierilor noștri: au 30.000 și noi deabea vre-o 100. In depeșa sa de azi, Tan- I] s’agit de 50 wagons de ble dont farmec a autorise l’achat, quoique le commerce n’est pas libre, au profit d’une oeuvre de charite presidee par M-me Averescu, avec fautorisation de les revendre avec benefice, transformes en farine, la dif- ference devant servi r ă alimenter la caisse de l’oeuvre des colonies scolaires. L’affaire a ete cousue par le juif Schul- ler, ami de Averescu, et enlevee par le general Valeanu: au prix de 3 lei 20 la farine, il y aurait sur le prix d’achat un benefice de 20.000 lei par wagon. Saisi par le Roi, le ministre de la guerre a interdit le transport du ble. Je mettrai au clair demain cette affaire. Le general, qui1 veut faire son Boulanger, a besoin d’ar- gent. Le Schuller a ete chez moi aujourd’hui et avoue que pour le journal ă fonder on lui a demande — et il a promis — la grosse somme. — J’accorde aux Bulgares fautorisation de prendre en Bessarabie (Bolgrad) 11.000 tonnes cereales. C’est la condition stipulee par eux dui rappatriement de nos prisonniers: ils en ont 30.000 et nous, â peine, une centaine. Dans son tele- gramme de ce jour, Tantiloff a la canaillerie de me rappeler, NOTE POLITICE — 1918 451 tilof are mișeiia să-mi reamintească, ca o condițiune, declarația lui Toncef privitor la Basarabia. — Scurtă vizită a lui Marincovici. Recunoaște că am lovit de moarte pe Brătianu declarând că la 2 Ia- nuarie i-am înștiințat că trebuie să se alipească la con- ferința dela Brest-Litowsk. 24 Martie (6 Aprilie). — Arion și Dobrescu pleacă la București- Ne-am înțeles, Arion cu mine, privitor la propunerea relativă la achiziția de către străini a imo- bilelor rurale și a unui protocol explicativ al amnistiei. Regele semnează decretul de disolvare, — prin anti- cipare. — Generalul Hârjeu, foarte nemulțumit de starea de spirit a Regelui, — ca și Mehedinți, căruia Regele i-a spus că un asemenea tratat nu putea fi ratificat (!?), — îmi raportează două afaceri grave : 1) Cu toate că Hâr- jeu i-a declarat că prezidentul consiliului insista pen- tru primirea demisiunei lui Presan, Regele a manifes- tat voința fermă de a respinge această demisie și de a-i vorbi pentru a-1 face să re vie asupra ei. 2) A apă- rut un decret numind din nou 4 generali. Un adju- conime une condition, la declaration de Tontcheff concer- nant la Bessarabie. — Courte visite de Marinkovitch. II reconnaît que j’ai touche â mort Bratianu lorsque j’ai declare que le 2 janvier „je les ai avertis qu’il fallait se rattacher â la conference de Brest-Litowsk. 24 marș (6 avril). — lassy. — Arion et Dobrescu partent pour Bucarest. Nous nous sommes entendus, Arion et moi, au sujet de la proposition concernant racquisition par les etrangers d’immeubles ruraux et d’un protocole explicatif du pâragraphe amnistie. Le Roi signe le decret de dissolution — par anticipation. Le general Harjeu, tres mecontent de resprit du Roi- tout comme Mehedinți, ă qui le Roi a dit qu’un parei! trăite ne pouvait etre ratifie (! ?), me rapporte deux affaires graves: 1) Malgre que Harjeu lui ait declare que le president du con- seil insistait pour l’acoeptation de la demission de Presan, le Roi a manifeste le ferme vouloir de repousser cette demis- sion et de lui parler pour le faire revenir; 2) II a păru un decret nommant de nouveau quatre generaux. Un aide de 452 NOTE POLITICE - 191S tant a adus un decret semnat de Rege, cerând lui Hâr- jeu să-l contrasemneze. Refuzul lui Hârjeu, care -se duce la M. S. demonstrându-i că acei ofițeri nu sunt pe ta- blou. Regele pretinde că tablourile au fost modificate, și de fapt la Marele Cartier i se arată alte tablouri., care Hârjeu afirmă că sunt false. La refuzul repetat al lui Hârjeu, decretul antidatat e trimis lui lancovescu care îl semnează, ca presupus făcut pe când era încă ministru. Paharul e plin, și scriu Regelui, care pleacă peste dcuă ore la Oituz, că primirea demisiunei Presau «este o necesitate de guvernământ». Sfârșitul scrisorei mele : «Nu se poate modifica altfel spiritul care domnește la Marele Cartier și care-1 aduce să nesocotească autori- tatea constituțională a guvernului»- — Regele îmi trimite, la 8 jum., pe generalul Râm- niceanu^ — acesta destul de emoționat, — să întrebe ce cred că este neliniștitor «în spiritul Marelui Cartier». Bănuesc că generalul sau Regele se gândeau la un spi- rit cordial pentru Germania, care să înlocuiască fobia dominantă. — Am schimbat îndată macazul : gazetă câmp a apporte un decret signe par le Roi, demandant â Harjeu de le contresigner. Refus de Harjeu, qui va s’en ex- pliquer avec Sa Majeste, en lui demontrant que ces Messieurs ne sont pas sur le tableau. Le Roi pretend que les tableaux ont ete modifies et de fait, au Grand Quartier on lui montre d’autres tableaux que Harjeu affirme etre faux. Sur le refus reitere de Harjeu, le decret antidate est porte ă lancovescu, qui le signe comme suppose rendu pendant qu’il etait encore ministre. La coupe est pleine et j’ecris au Roi, qui part dans deux heures pour Oituz, que l’acceptation de la demission de Pre- san est une «necessite de gouvernenient». La fin de ma lettre porte: «Nu se poate modifica altfel spiritul care domnește la Marele Cartier și care îl aduce sa nesocotească autoritatea constituțională a guvernului». Le Roi m’envoie ă 8 h. et demie le general Ramniceanu, — ce dernier assez emu — demander ce que je croyais qu’il y avait d’inquietant «dans l’esprit du Grand Quartier». — Je suppose que le general ou le Roi songeait ă l’esprit cordial pour l’Allemagne â substi- tuer ă la phobie dominante. — J’ai de suite aiguille sur l’autre NOTE POLITICE — 1918 453 necenzurată, în care eram calificat de stafie ; — tele- gramele mele divulgate într’un sfert de ceas;—A. Cons- tantinescu cunoscând toate incidentele Boyle dela Su- lina; Presan neprezentându-se ministrului de război; — de asemenea aluziune la decretul din ajun. — Apoi generalul mă înștiințează că Luni sau Marți, la întoar- cerea Regelui, demisiunea va fi primită. —• Dar, ca ve- nind din partea sa» generalul adaogă că n’ar trebui nu- mit Cliristescu, pentru că a fost amestecat în afacerea Sturdza! — Eu : Vom vedea cu ministrul de război. (Vom avea de lucru ca să aducem pe Rege pe ca- lea cea bună !) — Depeșă dela Tantilof, mulțumindu-mi pentru grâu, în care se află această frază: «Hotărâre care va avea desigur cele mai bună urmări legate de numele Dv.» pentru legăturile viitoare ale celor două țări vecine, ceeace mă bucură cu deosebire». In legătură cu tele- grama precedentă, care se raporta la convorbirea cu Toncef, avem desigur teren curățat pentru Basarabia. voie: Journal non censure dans lequel j’etais qualifie «Sta- fia» ; mes telegrammes divulgues dans . les quinze minutes ; Alexandre Constautinescu connaissant tous les incident-s Boyle ă Sulina ; Presan ne se presen- tant pas chez le ministre de la guerre; allusion aussi au decret de la veille. De suite le general annonce que lundi ou mardi., au retour du Roi, la demission sera acceptee. — Mais, comme venant de sa part, le general ajoute: il ne faudrait pas nommer Christescu, parce qu’il a trempe dans l’affaire Sturdza! — Moi: C’est ă discuter avec le ministre de la guerre. — Nous aurons du fii ă retordre pour mettre le Roi dans la bonne voie. Depeche de Tantiloff me remerciant pour les bles; il y a cette phrase: «resolution qui aura assurement les meilleures consequenees liees â votre nom, pour les reiations futures des deux pays voisins, ce qui me rejouit tout particuliere- ment». En liaison avec le precedent telegramme qui se rappor- tait ă la conversation avec Tontcheff, c’est evidemment du terrain deblaye pour la Bessarabie, 454 NOTE POLITICE — 1918 — Vizita dlui Pruncu din Basarabia, lîiembru ai Radei din Kiew, foarte naționalist român, voind să or- ganizeze o mișcare de apropiere printre cei 500 de mii (?) de Români de pe țărmul stâng al Nistrului, de opus pretențiun ilor ucrainiene asupra nordului Basara- biei- Desprețuitor pentru Inculeț și tovarășii săi, «copii proști», el recomandă pe Dimitrie Semigradow, fost membru al consiliului de Stat din Retrograd, ca cel mai distins din Basarabeni, Vladimir Hertza, Gore, care a și fost la mine, generalul Cantacuzino, care e încă la Kiew, și Sinadino, deși Grec- 25 Martie (7 Aprilie). — Vizita matinală a lui Bar- clay : îmi vorbește de rezervele ce a trebuit să facă în chestiunea petrolului. Nu înțeleg mare lucru. S’ar pă- rea, dacă ghicesc bine, că e un angajament de depăgu- bire din partea Englezilor pentru distrugerea petrolu- lui și că Barclay n’ar voi ca să fie în beneficiul Germa- nilor. Restul fără însemnătate. — Deasemenea vizită a foarte interesantului co- lonel Boyle, care ne-a adus prizonierii dela Sevastopol. I-am oferit să tratez trecerea lui prin Elveția. Nu ține : Visite de Mr. Pruncu de Bessarabie, membre de la Rada de Kiew. Tres naționaliste roumain, voulant organism? un mouvement de rapprochement parmi les 500.009 (?) Roumains de la rive gauche du Dniester, â opposer aux pretentions ukrainiennes sur le Nord de la Bessarabie. Meprisant pour Inculetz et ses compagnons: «des enfants betes», il recom- mande Semigradef Dimitrie (aneien membre, du conseil d’Etat â Retrograd) comme le plus distingue des Bessarabiens, Vla- dimir de Hertza, Gore, qui a deja ete chez moi, le general Cantaeuzene qui est ă Kiew encore et Sinadino, quoique Grec. 25 marș (7 avril).—Visite matinale de Barclay: ilme parle des reserves qu’il a du faire dans la question des p^troles. Je ne comprends pas grand eboșe. II semblerait — si j ai devine juste — qu’il y a un engagement de dedommagement de la part des Anglais pour la destruction des petroles et que Bar- clay ne voudraitpas que ce fut au benefice des Allemands. Le reste insignifiant. Visite aussi du tres interessant colonel Boyle, qui nous a ramene les otages de Sevastopol. Je lui ai offert de nego- cier son passage pour la Suisse; il n’y tient pas; «il a encore NOTE POLITICE — 1918 455 «mai are încă treabă în România și în Rusia». El s’a făcut singur câinele de pază al depozitelor noastre din Rusia, dar ar voi mai ales ca vasele noastre să nu cadă în mâinile Germanilor. — Vizita lui Psycha (ministrul Greciei). Toți străinii țin să ia contact. 26 Martie (8 Aprilie).—Chișinău.—Călătorie de noap- te cu Hârjeu, Mitilineu, Corteanu, Gârleșteanu, col. Con- deesicu, general Mircescu, alții. Oprire lungă în gara Ghidighiși (proprietatea lui Botezatu). Nu trebue să so- sim prea de vreme ca să nu supărăm dulcile obiceiuri rusești. In gară la 10 ore companie de vânători, cu dra- pel pe peron ; pluton de husari basarabeni, trupa repu- blice!; un veteran’ generalul Brăiescu, se prezintă ca. mi- nistru de război. Miniștrii locali, afară de Inculeț care vine mai pe urmă. Explicare : Viața începe la 11 ore; se lucrează până la 3. Se prânzește lung, mult, încet, fumând; seara din nou prânz târziu; culcare la 3 de di- mineață. Am făcut experiența chiar în acea seară. Intrare în oraș cu automobilele în cortegiu, ploton de roșiori în frunte și în urmă, ofițeri lângă trăsuri. Cu ă faire en Roumanie et en Russie». II. s’est institue en chien de garde de nos depots en Russie, mais il voudrait surtout que nos bateaux ne tombent pas aux mains des Allemands. Visite de Psycha, Tous les etrangers tiennent ă prendre contact. 26 marș (8 avril).—iVismau—Voyage de nuit avec Her jeu, Mi- tilineu, Corteanu, Garlesteanu, col. Condeescu, general Mir- cescu, suite. On s’arrete longuement dans la gare de Ghidighiși (propriete de Botezatu). 11 ne faut pas arriver trop tot pour ne pas heurter les douces habitudes russes. En gare — 10 h — compagnies de chasseurs avec drapeux, sur le perron; peloton de hussards bessarabiens, troupe de la republique ; une ba- derne, le general Brăiescu, se presente comme ministre de la guerre. Les ministres locaux, sauf Inculetz qui rejoint plus tard. Explication: la vie commence ă 11 h.; on travaille jus- qu’â 3 h., on dîne longuement, copieusement, lentement, en turnant; on redîne le soir, tard; on se couche ă 3 h. du matin. J’en ai fait l’experience le soir meme. Entr.ee en viile avec nos automobiles en cortege, peloton de roșiori en tete et derriere, officiers. aux porti eres. J’ai 456 NOTE POLITICE — 1918 mine am pe Inculeț; Hârjeu ia pe Ciugureanu. Pu- țină lume pe strade; se adună numai în fața hotelu- lui. Nepăsare ? Ostilitate ? Aii se explică că, înștiințat seara în ajun la 10 ore și surprins de ora matinală (?). guvernul n’a putut să ia nici o măsură. De altfel prima- rul Schmidt, vrășmaș al unirii, .s’a încrucișat cu noi du- cându-se la gară pe când noi o părăseam. Politicește, am făcut un mare pas : Stere asigură că avem majoritatea. «Am făcut 28 de discursuri, spune el, și s’au făcut kilometri de vorbărie». Constat că toată lumea se agită, dar nimeni nu face nimic lămurit și mai ales nu pare a înțelege că timpul e lucru de preț. Oare țarismul i-a făcut așa ? Nici o voință» și mai ales un tembelism mai mult ca oriental, dacă e cu putință. Uniunea proprietarilor nu ia în seamă și despre- țuește tot ce e la putere. Trimit pe delegați la Sina- dino, care pare-se trebuia să mă primească la el, dar guvernul, cu drept cuvânt, s’a împotrivit. Inculeț s’a ho- tărât, mi-a dat asigurare; dar Tziganko îi combate in- fluența și divide grupul țăranilor, al cărui' leader ne- discutat fusese până atunci Inculeț. Inculetz dans ma voiture; Herjeuprend Ciugureanu dans la sienne. Pas beaucoup de monde dans les rues; on se groupe devant l’hotel. Indifferenceî Hostilite? On nous explique qu’averti â 10 h. du soir la veille et surpris par l’heure mati- nale (?), le gouvernement n’a pu prendre aucune mesure. D’ailleurs, le maire Schmidt, hostile ă l’union, nous a croises, se rendant ă la gare, quand nous en etions partis. Politiquement un grand pas de fait: Stere assure qu’on a la majorite. «II a fait 28 discours — dit-il — et on a fait des kilometres de verbiages». Je constate que tout le monde s’agite, mais personne ne fait rien de precis et surtout n’a l’air de comprendre que le temps est eboșe precieuse. Est-ce le tzarisme qui les a rendus tels$ Aucune volonte et surtout une nonchalanee plus qu’orientale, si possible. L’union des proprietaires bondent et meprisent tous ce qui est au pouvoir. J’envoie les delegues chez Sinadmo qui, paraît-il, devait me reeevoir en quartier, mais le gouverne- ment, comme de juste, s’y est oppose. — Inculetz s’est decide; il m’en a donne l’assurance, mais Tziganco bat en breche son influence et divise la groupe des paysans, dont Inculetz etait le leader jnsqu "alors inconteste. NOTE POLITICE - 1918 457 Sosim la Hotel ele Londra, cartierul nostru general. Primesc pe miniștrii; sosește apoi arhimandritul Gurie, vice-ministru pentru culte : a aflat că în Biserica din România se făcea multă politică și se arată îngrijorat ; liniștesc temerile sale. — Cazacu și Cădere mă pun în curent cu tratativele; pentru ei e o, boală a voinței care pricinuește toate șovăelile. — Stere intră, iese, lucrează, vede diferitele partide și-mi spune : «Trebue să fac pe nebunul cu nebunii, și pentru unii revoluționari să mă arăt mai aprins ca ei. E un pas de trecut: îi vom pune în 6 luni la acelaș nivel cu restul țării». Vizite oficiale. Seara la d-1 Hertza prânz de 40 ta- câmuri : multe doamne ; după 12 concert. Nici o vorbă de politică. 27 Martie (9 Aprilie). — Chișinău. — împotriva obi- ceiului de a se scula la 11, astăzi toți găsesc mijloc să fie matinali. — Un asalt puternic al lui Savenko în chestiunea proprietăței: marii proprietari ar fi răspân- dit zgomotul că le vom înapoia proprietățile- — Stere Arrive ă l’hotel de Londres, notre quartier general. Je re^ois les ministres; arrive ensuite l’archimandrite Gurie. vice-ministre pour les cultes; il a appris que l’on faisait beau- coup de politique dans l’Eglise en Roumanie et s’en montre inquiet; je calme se.s alarmes. Cazacu et Cădere me mettent au courant des pourparlers; pour eux, c’est une maladie de la volonte qui cause toutes les tergiversations. Stere vient, sort, travaille, voit les fractions et me dit: «Je dois faire le fou avec les fous et, pour certains revolutionaires, me montrer plus ardent qu’eux. C’est un pas â franchir: nous les mettrons en six mois au niveau du reste du pays». Visites officielles. Le soir chez Mr. de Hertza dîner de 40 couverts: Princesses Troubetzkoi et Cantaeuzene, Madame Gore, Mme Istrati et sa fiile, beaucoup de dames ; apres minuit, concert Enescu, Barozzi, Madame Dicescu. Pas un ipot de politique. 27 marș (9 avril).—Kisinau—Malgre les habitudes de se le- ver ă 11 h., ontrouve pour ce jour moyen d’âtre matinal. — Un assaut formidabile de Savenko dans la question propriete: les grands proprietaires auraient repandu le bruit que nous leur restituons leurs proprietes. — Stere apporte une formule de 458 NOTE POLITICE — 1918 aduce formula unui compromis între grupuri; primesc clauzele, modificându-le puțin. Găsesc mai ales un arti- col final care lasă Constituantei grija să reguleze tot. Acest compromis e privitor deci- la perioada de tran- zițiune. — Vizitele lui Roman Dolivo-Dobrovolski, mare mareșal al nobilimei din Basarabia, și a lui Pisarjevski, mareșal al nobilimei dini Bender, mă obligă să le spun că proprietarii trebuie să aibă răbdare și mai ales să se pregătească să ia parte la alegerile de Constituantă^ guvernul nu le va fi atunci ostil. In du-te, vino, dimineața trece repede. Iau masa în grabă, primind in același timp. La 3 jum. ne du- cem la Sfat: ar fi voit să mai întârzie un ceas,, dar mă opun. Fără escortă și mimai cu civilii, în phis Mircescu. Când intrăm* dala întreagă aclamă; câțiva. îndărătnici stau nemișcați pe locurile lor dar fără să protesteze sau să manifeste. Pronunț un discurs vibrător, puternic aplaudat și dau citire condi- țiunilor formulate; pentru a respecta suveranitatea> lor declar că părăsesc palatul, dar îi rog să pășească la acte. compromis elaboree avec les differents groupes; j’en accepte les clauses, en les modifiant un peu. — 11 y a surtout un article final qui remet ă la Constituante le soin de tout reg- ler. Le compromis regarde donc la peri o de de transition. Les visites de Roman de Dolivo-Dobrovolsky, grand mare- chal de la nobles.se de Bessarabie', et de Pissargevsky, mare- chal de la noblesse de Bender, m’obligent â leur dire que les proprietaires doivent prendre patience et surtout se pre- parer ă prendre part aux elections pour la Constituante; le gouvernement ne leur sera pas hostile alors. — En allees et venues la matinee passe rapidement. Je de- jeune sur pieds, tout en recevant du monde. A 3 h. et demie nous nous rendons au Sfatul T zarei; ils auraient voulu re- tarder encore d’une heure; je m’y oppose. Sans escorte et rien que des civil s, plus Mircescu. Quand on nous introduit, la, salle acclame. Quelques recalcitrant s restent rives ă leur place, mais sans protester ou manifester. Je fais un discours vibrant, fortement applaudi et je donne lecture des condi- tions formulees; pour respectep leur souverainete, je declare quitter le Palais, mais je les prie d’en venir aux actes. Nous NOTE POLITICE — 1918 459' Ne ducem la Cercul militar; un ceai foarte bine vit. Toți generalii și ofițerii superiori prezenți. Aștept tăm cu înfrigurare. Pe la 7 colonelul Condeescu vine să anunțe că putem merge la Sfat, căci se începe despuie- rea votului. Prin 80 de voturi se hotărâse că votul va avea loc prin apel nominal și deschis'. Când} urcăm scă- rile, în mijlocul unei emoțiuni de nedescris, ni se anunță că prin 86 voturi contra 3, plus 35 abțineri, unirea a fost votată. Vreau să felicit pe Stere : o criză de lacrămi îl aruncă în brațele mele. Cazacii plânge. Generalii se' îmbrățișează cu deputății. Hârjeu, cu ochii umezi îmi spune că nu va uita niciodată că i-am permis să tră- iască alături de mine această oră de neuitat- Toți sunt așa de mișc ați încât nu pot vorbi. Eu însumi, amintin- du-mi tot ce m’au făcut să’ îndur, nu pot să descieștesc dinții In sfârșit, ședința solemnă trebue să înceapă. De data aceasta sosisem cu escortă de cavalerie și cu toți generalii. înconjurați de ei intrăm în sală, luminată ca ziua, și înțesată de lume. nous rendons au Cer ele militaire, ou il y a un the tres bien servi. Tous les generau x et officiers superieurs presents. On attend un peu fievreusement. Vers 7 h., le colonel Condeescu vient annoncer qufon peut aller au Sfatul Tiarei, car on depouille le vote. Par 80 voix on a^ait decide que le vote aurait lieu par appel nominal et ouvertement. Quand nous montons les escaliers, au milieu d’une emotion indescriptible, on nous annonce que par 86 voix contre trois, plus 35 absten* tions, l’union a ete votee. Je veux feliciter Stere1, une crise de larmes le jette dans mes bras. Dr. Cazacu pleura, Les generaux s’embrassent avec les depute s. Herjeu, les yeux mouilles, me dit qu’il n’oubliera jamais que je lui ai permis de vivre ă mes cotes cette heure inoubliable. Tout le monde est tellement emu qu’on ne peut parter. Moi-meme, me rap* pelant tout ce qu’on m’a fait endurer, je ne puis desserrer les dents. Enfin la seance solennelle doit commeincer. J’etais arrive cette fois avec escorte de roșiori et tons les generaux; c’est encadre par ceux-ci que nous entrons dans la salle, eclaireo- ă jour, bondee de monde. 460 NOTE POLITICE - 1918 Inculeț proclamă votul și declară că adunarea (nu lipseau decât 13 deputați), a adoptat deriziunea blocu- lui moldovenesc ca să se unească cu România. — Mă. urc la tribună și declar ca «în numele poporului român șl al Regelui său M. S. Ferdinand I (ovațiuni) iau act de liotărîrea Sfatului și proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una și nedi- vizibilă»- (E o adevărată frenezie). Adaog: «Să ne în- clinăm în fața geniului rasei noastre care a permis po- porului Basarabiei să-și păstreze vie, printre veacuri, scânteia care la prima suflare a libertăței a aprins ini- mile lor, și să salutăm adânc pe acești oameni (arătând pe cri dela guvern), cari fără preocupări egoiste, puA tând să rămâie conducătorii unui Stat, au voit mai bine să fie servitorii unei națiuni». Ne ducem apoi la Catedrală, unde Gurie, după ce a ținut o scurtă cuvântare și a proclamat pe Rege și pe Regină, suverani ai țârei, a slujit un Te-Deum. Foarte multă lume. La 9 ore în sala Cazinoului dau im prânz de 22g ta- câmuri Sfatului țârei și notabililor orașului. Toată lu- Inculetz proclame le vote et declare que Tassemblee (il ne mttnquait que 13 deputes) a adopte la decision du bloc moldave de se reunir â la Roumanie. Je monte ă la tribune et je declare: «Qu’au nom. du peuple roumain et de son Roi, ■Sa Majeste Ferdinand 1-er (ovations), je prends acte de la decision du Sfatul Tiarei et je proclame la Bessarabie unic, cette fois â jamais, avec la Roumanie une et indivisible». (Cest de la frenesie). J’ajoute : «Inclinons-nous devant le genie de notre race, qui ai permis au peuple de Bessarabie de maintenir vive, ă travers les siecles, Vetincelle qui au premier souffle de la liberte a embrase leurs coeurs, et saluons tres bas ces hommes (en montrant les gens du gou- vernement) qui, sans preoccupations egoistes, pouvant rester les conducteurs d’un Etat, ont prefere devenir des serviteurs d’une nation». On se rend de suite ă la cathedrale et Gurie, apres avoir tenu un speech et proclame le Boi et la Reine souverains du Pays, a celebre le Te-Deum. Enormement de monde. A 9 h., dans la salle du Casino, j’offre un dîner de 220 •couverts au Sfatul Tzarei et aux notabilites de la viile. Tout NOTE POLITICE - 1918 461 mea, inclusiv proprietarii mari, au primit cu grabă invitațiunea mea. Părăsesc Chișinău la 1 dimineața* 28 Martie (10 Aprilie). — Iași. — Sosesc la gară câte- va minute înainte ele trenul care aduce pe Regina și pe Prințul Carol dintr’o escursie pe front, făcută împreună cu Regele care continuă cu Mehedinți și care se va înapoia mâine. Regina coboară foarte grăbită, îmi spune câteva cuvinte arătându-și mulțumirea de fericitul eveniment. Prințul îmi exprimă părerea de rău de a mă fi văzut așa de puțin, apoi pleacă în goană. Germanii iau Cmicy-le-Château, considerat de^ Francezi înșiși ca cheia pozițiunei Armentieres. 29 Martie (11 Aprilie). — Iași. — Mă duc la gară să. primesc pe Rege. E mulțumit. Știam printr’un avis te- tefonic al lui C. St.oianovici din Bârlad, că Regele era neliniștit de tăcerea mea și că depeșa mea din Chișinău Fa înveselit. — La 11 ore dau seama de ceeace s’a petre- cut- Nici un cuvânt de mulțumire ! — După două cea- suri, între altele, nemulțumit de paragraful din tratatul le monde, y compris les grands proprietaires, ont accepte avec empressement mon invitation. J’ai quitte Kisinau â 1 h. du matin. 28 marș (10 avril) — lassy — J’arrive en gare quelques minu- tes avant le train qui ramene la Reine et le Prince Carol d’une excursion sur le front, entreprise en commun avec le Roi, qui l’a continuee avec Mehedinți et qui ne rentrera que demain. La Reine debarque en coup de vent, me dit quelques mots marquant son contentement de l’heureux evenement; le Prince m’exprime son regret de m’avoir vu si peu, et il par- tent au galop. — Les Allemands prennent Coucy-le-Château, considere par les Franqais eux-memes comme la ele de la position Armentieres. 29 marș (11 avril).—lassy— Je vais ala gare recevoir le Roi.. II est content. J’ai su par un coup de telephone de Stoianovici de Barlad que le Roi etait inquiet de mon silence et que ma depeche de Kisinau lui a rendu sa gaîte. A 11 h. je rends compte de ce qui s’est passe. Pas un mot de remerciement! Au bont de deux heures — entre autres, outre du paragraphe 462 NOTE POLITICE - 1918 de pace privitor la demobilizare, îmi spune : Nu pot să semnez aceasta. — Ii răspund liniștit că n’are de ales. La rândul meu spun : Cum experții noștri au pu- tut să semneze aceasta? Se pare că Coandă i-ar fi insi- nuat că acest lucru fusese convenit cu mine ! — îmi vorbește iar de Presan și îi explic motivele insistenței mele. Stabilim programul pentru a primi mâine delega- țiunea Basarabiei. — Regina a chemat pe Mitilineu ca să-i spuie că eu am fost prietenul ei, dar că acum se teme de mine; că mă roagă să nu fiu aspru cu ea; că suferă mult. Torent de lacrimi. înștiințez că mă voiu duce să o văd, chiar de trebue să amân pe o zi plecarea mea la București. — Arion sosit din București îmi spune că Massow, trecând dela Sofia, și Horstmann i-au vorbit din nou de nevoia de a răsturna pe Rege... 30 Martie (12 Aprilie). — Serbări în cinstea Basiara- benilor : Inculeț, miniștrii, Stere și Halipa.— La 10 ore primire la gară, mulțime mare, aclam aținui_____Cortegiu du trăite de paix relatif ă la demobilisation — il me dit: «Je ne puis pas singer cela» et je replique tranquill’ement qu’il n’a pas le choix. Je lui dis ă mon tour: «Comment nos ex- perts ont-ils signe cela î» II paraît que Coanda lui aurait insinue que cela avait ete convenu avec moi! II me reparle de Presan et je lui explique les raisons de mon insistance. Nous arrâtons le programme pour recevoir demain la delegation de la Bessarasbie. — La Reine a appele Mitilineu. pour lui dire que je lui fais peur, moi qui ai ete son ami; qu’elle me prie de ne pas etre dure avec elle; qu’elle souffre beaucoup. Torrent de larmes. J’annonce que j’irai la voir, dusse-je remettre d’un jour mon voyage ă Bucarest. — Arion, arrive de Bucarest, me dit que Massow, â son passage de Sofia, et Horstmann lui ont de nouveau parle de la necessite de renverser le Roi... 30 marș (12 avril). — Fetes en l’honneur des Bessarabiens: Inculetz, les ministresj Stere et Halippa. A 10 h. reception â la gare. Foule. Acclamations. NOTE POLITICE - 1918 463 pentru a merge la Mitropolie: fiecare ministru ia în tră- sura sa un coleg basarabean. La 11 jum. sosirea Curței; perechea regală în trăsură ă la Daumont. Foarte fru- mos Te-Deum. Mulțime în biserică ca și afară; foarte bun cor. Liberalii au venit toți, chiar și Brătianu; foștii conservatori s’au abținut toți. Doamna D. Greceanu s’a însărcinat, prin fața care mi-o arată, să anunțe această abținere. D-lor se plâng că n’au primit invitațiuni, care de altfel nu s’au trimis nimănui. După un cerc ținut la Palatul Metropolitan, revista trupelor pe strada Ștefan Cel Mare. Ce ținută măreață și ce adevărată făptură de oameni erau acești soldați: o- chiul viu, fața bronzată, înfățișarea deșteaptă.—La 1 și un sfert dejun la Palat. Toastul Regelui. Mă întrebase dacă trebuia să-1 ție și l’am încurajat cu tărie; atunci: «Haideim je prends mon courage â deux mains». — După aceia îmi spune : «N’am moștenit darul cuvântului, dar ceeace spun, spun din toată inima.»—Inculeț a avut voie să răspundă. A lăudat sciisoarea publicată în Monitor, prin care Regele arendează moșiile sale Obștiilor țără- Cortege pour se rendre ă la Metropole : chaque ministre prend un collegue bessarabien dans sa voiture. A 11 h. et demie arrivee de la Cour; le couple royal en caleche â la Daumont. Tres beau le Te-Deum; fonie ă l’eglise comme de- hors; choeur excellent. Les llberaux sont. tous venus, y compris Bratianu; les ex-conservateurs se sont tous abstenus. M-me Dimitrie Grecianu s’est chargee, par la mine qu’elle me fait, d’annoncer leur abstention. Ces Messieurs se plaig- nent de n’avoir pas re^u des invitations, que d’ailleurs on n’a envoyees â personne. Apres un cercle tenu au Palais du Metropolite, revue des troupes dans la rue Ștefan cel Mare. Quelle magnifique tenue et combien ces soldats etaient des hommes: l’oeil vif, le teint bronze, Fallure intelligente! A 1 li. et quart dejeuner au Palais. Toast du Roi. II m’a demande s’il de vait le faire et je Tai fortement en courage: «Allons, je prends mon courage â deux mains». — Apres, il me dit: «Je n’ai pas herite du don de la parole, mais ce que je dis, je le dis de tout mon coeur;». Inculetz eut la permis- sion de repondre. II a fait leloge de la lettre inscrite au «Mo- niteur» par laquelle le Roi afferme ses terres aux Obștii de 464 NOTE POLITICE - 1918 nești și a dat Regelui titlul de Christianski-Karoli («Re- gele țăranilor»). După masă Regele decorează pe Basarabent Stere e numit mare ofițer al «Stelei». Mulțumește călduros. Re- gele e de o rară veselie și foarte familiar. La 3 jum. manifestații. Se joacă hora unirei. Prin- cipesele se coboară în stradă cu câțiva Basarabeni și o joacă printre popor. La 8 jum. dau un prânz în sufrageria Mitropolitu- lui. Meissner mă laudă în toastul lui. E prima oară că Românii par a-și da seama că am luat parte cu ceva în marele act care s’a îndeplinit! 31 Martie (13 Aprilie). Iași.—0 convorbire cu Regina Maria, provocată de apelul făcut Joi lui Mitilineu. «Țiu ca Majestatea Voastră să știe că nu sunt dușmanul Di- nastiei, spun eu Reginei. Am primit puterea nu ca să fac pacea: oricine putea să o facă, mai puțin bine ca mine, dar s'o facă, și e greu de plătit greșelile altora dar am primit ca să scap Dinastia !» «0 știu», a zis Regina. — «Atunci cer să mi se ușureze sarcina, și mă paysans et a decerne au Roi le titre ele Christianski Karoli (Roi des paysans). Apres dejeuner, le Roi decore les Bessarabiens. Stere est nomme grand officier de l’«Etoile». II remercie chaleureuse- ment. Le Roi est d’une rare gaîte et tres familier. A 3 h. et demie manifestations. On danse la «hora uni- rei». Les Princesses descendent dans la rue avec quelques-uns des Bessarabiens et la dansent parmi la fonie. A 8 h. et demie j’offre un dîner dans la salle â manger du Metropolite. Meissner, dans sont toast, me loue. C’est la premiere fois que les Roumains paraîssent se douter que je suis pour quelque eboșe dans le grand acte qui s’est accompli. 13 avril. — lassy. — Une conversation avec ta Reine Mărie provoquee par l’appel qu’elle avait adresse jeudi ă Mitilineu. «Je veux que votre Majeste sdche que je ne suis pas l’ennemi de la Dynastie, dis-je ă la Reine. J’ai accepte le pouvoir non pour faire la paix: n’importe qui pouvait la faire, moins bien que moi, mais la faire, et c’est dur d’expier les f-a^es. des autres; mUis je l’ai accepte pour sauver la Dynastie». — «Je le sais»9 a dit la Reine. Alors je demande qu’on me facilite la besogne et je NOTE POLITICE — 1918 465 adresez Reginei pentru ca din jurul ei să se risipească atmosfera care întreține necazuib Germanilor. încă nu au desarmat definitiv (și povestesc ceeace Massow a zis lui Arion la București privitor la familia Regală). Ii ex- plic fiecare fapt, fiecare măsură care a fost denaturată; adesea Ea rămâne fără răspuns ; însă gesturi de despe- rare: nu pot să iubesc pe acești oameni cari sfâșie țara noastră. — Eu: Dar ne-au înlesnit acțiunea în Basara- bia, pe care cu greu am fi întreprins-o fără ei. — Nota îndulcirei: Eram -disperată la gândul că puteați să-i protejați mai mult decât pe Români! x— După amiazi, cu o scrisoare autografă, îmi tri- mite pentru Elena (sora mea) prima clasă a crucei «Maria». — Afacerea Presan nu e încă regulată. Rog pe Hârjeu, la Consiliul dela ora 5, să n’o mai lase astfeL De altă parte, Arion n’a obținut mutarea lui Derussi dela Stockholm... 1/14 Aprilie. — întoarcere la București. Foarte multă lume la gară; mi se dau și mi se aruncă flori. Am bra- țele încărcate. Pe peronul de eșire de asemenea mulțime și ovațiuni. madresse â la Reine pour qu’autour d’elle se dissipe l’atmosphere qui entretient l’irritation des Allemands. Ils n’ont pas desarme encore. (Et je raconte ce que Massow a dit â Arion pendant son se jour â Bucarest). Je lui explique chaque fait controuve ; chaque mesure qu’on a de- nature ; souvent elle reste sans reponse ; mais des ge-stes de desespoir : «Je ne puls pas les aimer ces gens qui dechirent notre pays». — Moi : «Mais ils nous ont facilite Faction en Bessarabie, que difficilement sans eux nous Faurions entreprise». — La note de l’adoucissement : «J’e- tais desesper.ee â l’idee que vous pouviez les proteger plus que vous ne protegez les Roumains». Dans l’apres-midb avec une lettre autographe, elle m’envoie pour Helene (ma soeur) la premiere classe de la croix «Mărie». — L’affaire Presan n’est pas encore reglee. Je prie Her- jeu, au conseil ă 5 h., de ne plus la laisser traîner. De son cote, Arion n’a pas obtenu le deplacement de Deroussi de Stockholm... l/14avril. — Retour â Bucarest. Enormement de monde ă la gare ; on me donne et on me jette des fleurs. J’en ai plein les bras. Sur le perron de sortie, foule aussi et acclamations. 30 466 NOTE POLITICE - 1918 — Horstmann la 5 ore. Felicitări călduroase- Eu : Ce se mai petrece ? — El: Este o criză Kuhlmann și o criză Czernin. Kuhlmann este atacat de marii indus- triași, de conservatori și de militari. El se opune anexă- rilor și vrea să pue în executare făgăduielile electorale făcute Prusiei; ceilalți vor Belgia și nu vor reforme. Pentru aceasta a fost săpat la Berlin (rapoartele Ma- reșalului) și este acuzat de a fi petrecut în timp ce Czernin conducea pacea în voia lui. A fost un acord se- cret pentru Severin (ce prostie!), și el n’a știut nimic, etc. — Cu Czernin e și mai rău. împăratul a scris o scrisoare în Martie 1917 cumnatului său Sixt de Bour- bon-Parine, și Clemenceau a publicat-o. In scrisoare împăratul pare că ar propune părăsirea Alsaciei-Lo- rena pentru a obține pace. Acest lucru silește pe Czer- nin să dea desmințiri, în realitate nefondate. Depeșă de protestare a împăratului Carol către Wilhelm și altă depeșă a acestuia pentru a lua act. «Dar, adaogă Horst- mann, lovitura lui Clemenceau nu și-a ajuns ținta, ci a afirmat și mai solemn solidaritatea». — Oricum, un — Horstmann â 5 h. Felicitations chaleureuses, Moi: «Qu’est-ce qui se passe ?» — Lui ' «II y a une crise Kuhlmann et une crise Czernin. Kuhlmann est attaque par les grands industriels, les conservateurs et les militaires: il s’oppose aux annexions et veut faire executer les promesses electo- rales faites ă la Prusse; les autres veulent la Belgique et ne veulent pas la reforme. Lă-dessus on l’a desservi (les rap- ports du Feldmarechal) ă Berlin et on l’accuse d’avoir fait la noce pendant que Czernin menait la paix ă sa guise. II y a eu un accord secret pour Severin (quelle stupidite!) et il n’en a rien su. Pour Czernin, c’est pire. Son Empereur a ecrit une lettre en marș 1917 â son beau-frere, le Parme, Sixte de Bourbon, et Clemenceau l’a publiee (dans cette let- tre l’Empereur semble proposer l’abandon de l’Alsace-Lor- raine pour avoir la paix). Ca oblige Czernin de donner des dementis, — non fondes au fond. Depeche. de protestation de l’Empereur Charles ă Guillaume et autre depeche de celui-ci pour prendre acte. «Mais, ajoute Horstmann, le coup de Cle- menceau n’a pas porte ; il a abouti â l’affirmation encore plus solennelle de la solidarite». Tout de meme cet Empereur qui ecrit des lettres parei 1- NOTE POLITICE — 1918 467 împărat care scrie astfel de scrieri! Dar mai este o complicație: Turcii sunt în ceartă mare cu Bulgarii; vor ceva pe râul Maritza și refuză să semneze pacea. «Se va sfârși și fără ei», adaogă Horstmann.— Toate aceste informațiuni îmi dau un fior prin spate. Pacea noastră se lungește, se lungește. 2/15 Aprilie. — Pe cine n’am văzut oare astăzi ? — Pe Horstmann, care regulează o mulțime de chestiuni pendinte;—pe amiralul Bălescu, care mi-aduce știrea bună a întoarcere! vasului «Regele Carol» și una mai pu- țin bună : că toată coasta dela Sulina la Odessa trece sub comanda Austriacilor;—pe Hranilovici, care mă felicită, cu laude, pentru Basarabia;—pe consulul von Peters1, care ar vrea să se sfârșească și face apel la mine contra încetinelei delegaților : «Ar vrea să termine ca să pună capăt odată la toate propunerile care plouă». Bunul Pe- ters adaogă : «Dacă un Ungur urmează lui Czernin, va fi mult mai greu». — Ledebur crede că scrisoarea atri- buită împăratului trebue să fie compusă din mai multe cuvinte familiare pe care împăratul sau împărăteasa le vor fi scris, fără băgare de seamă, Bourbonului din Franța. les! Mais, il y a encore une complicațion: les Turcs sont en grand querelle avec les Bulgares; ils veulent quelque chose sur la Maritza et refusent de signer la paix. «On finiră sans eux» — ajoute legerement mon ami. Tous ces renseignements me donnent froid dans le dos. Notre paix qui traîne, qui traîne! 2/15 avril. — Qui n’ai-je pa^ vu aujourd’hui ? Horst- mann, qui regie une foule de questions pendantes ; l’amiral Balescu, qui m’apporte la bonne nouvelle du retour du «Re- gele Carol» et la moins bonne que tout le littoral de Sulina ă Odessa passe sur le commandement des Autrichiens; Hra- nilovici, qui me felicite tres elogieusement pour la Bessara- bie; le consul von Peters, qui veut en finir et en appelle â moi des lenteurs des delegues : «il veut en finir pour couper cour.t â toutes les propositions qui pleuvent». Le bon Peters ajoute: «Si c’est un Hongrois qui succede â Czernin, ce sera plus dur». — Et Ledebour, qui croit que la lettre attribuee â l’Empereur doit etre arrangee sur plusieurs mots familiers que l’Empereur ou l’Imperatrice auront negligemment ecrits au Bourbon de France. 468 NOTE POLITICE — 1918 — Se anunță oficial demisiunea lui Czernin, dată eri.. Gazetele dau textul faimoasei scrisori. Făcută din crâmpeie și bucăți, sau scrisă astfel că, Czernin, care dea- bea suportase amnistia acordată Cehilor și pe care nu o aflase decât atunci când Seidler o anunțase în Reiohsrat, n’a putut desigur să tolereze ca împăratul să scrie fără știrea lui astfel de scrisori. Aceste informații sunt date de Peters. Toți cei pe cari i-am văzut regretă această re- tragere. Se vorbește de Mensdorf, Szeczeny, Tisza, An- drassy. — Colonelul Hass are pretențiunea ea să dau 20 mii de vagoane din Basarabia. Ii răspund că aceasta este ex- clus, peste putință. Convenim să ne înțelegem cu Au- striaciî și cu Bulgarii pentru a nu face concurență în Basarabia și pentru a nu le menține la prețurile nebune de azi. — La 5 ore la FeldmareșaluL Vorbim timp de 2 ore- Tot frica de Brătianu și rapoartele că Regina «urăște» pe Germani. îmi reproșează că am dat prea mult Aus- triacilor. Dar se mira aflând că Kuhlmann m’a împins- să cedez. Mă întreabă dacă voim să păstrăm toată Ba- On annonce officiellement la demission offerte hier par Czernin. Les journaux donnent le texte de la fameu.se lettre.. Faite de bribes et de morceaux ou ecrite telle quieller Czernin, qui avait deja mal supporte la fameuse amnistie ac- cordee aux Tcheques et qu’il n’a apprise que lorsque Seid- ler l’a annoncee au Reichsrath, n’a pu evidemment tolerer que l’Empereur ecrive â son insu de pareils mlssives. Ces- renseignements sont donnes par Peters. Tout le monde que j’ai vu deplore cette retrăite. On parle de Mensdorf, de Szeczen, de Tisza, d’Andrassy. — Le colonel Hass a la pretention que je donne 39.000 wa- gons de Bessarabie. Je lui dis que c’est exclu et impossible. Nous convenons arranger avec les Autrichiens et les Bul- gares pour ne pas se faire concurrence en Bessarabie et ne pas les maintenir auX prix fouis ou ils sont. — A 5 h. chez le Feldmarechal. Nous causons deux heures durant. Toujours la peur de Bratianu et les rapports que la Reine «hait» les Allemands. II me reproche d’avoir trop^ donne aux Autrichiens. Il est etonne d’apprendre que Kuhl- mann m’a engage de cederi. Il me demande si nous voulons NOTE POLITICE — 1918 469 ;sarabia. Ii vorbesc de pretențiunile eventuale ale Aus- triei asupra Hotmului. «Nu trebue să-l dați decât dacă vi se înapoiază ceva în România». — Regreta pe Czer- niu și blamează pe împăratul Carol, care nu face decât prostii: «Totdeauna e așa când domină femeile». — La 7 ore conferință cu Hell și experții săi pentru șantierul dela Giurgiu. întreb lămurit: Și nu mai cereți nimic la Brăila ? —: Nu, mi se răspunde; vom interesa numai capital german în șantierele lui Fernik. •— Hell mă felicită călduros de asemenea și îmi spune cât a fost de neliniștit când i s’a anunțat la miezul nopței moartea mea subită. (Intr’adevăr, la 8 Aprilie se anunțase de pretutindeni că murisem subit, deci asasinat). 3/16 Aprilie. — Toate informațiile concordă să dove- dească că manoperile antidinastice Carp-Lupu-Golescu- Ciorăneanu au puțin și aprobarea Germanilor. Horst- mann el însuși e un indiciu al acestui lucru, căci, — zice Brănișteanu—a reflectat totdeauna părerea șefilor său Beldiman de asemenea se agită la Berlin. Un articol al garder toute la Bessarabie; je lui parle des pretentionș de rAutriche eventuellement sur Hotin: «II ne faut le donner 'que si on vous rend quelque chose en Roumanie». II regrette Czernin et blâme l’Empereur Charles qui ne fait que des betises: «c’est toujours comme cela quand les femmes do- minent». A 7 h. conference avec Hell et ses experts pour le chan- tier de Giurgiu. Je pose nettement: «Et vous ne demandez plus rien ă Braila»1? — «Non, me fut-il repondu; nous interes- serons seulement le capital allemand dans les chantiers de Fernik». — Hell me felicite chaudement aussi et me dit son inquietude quand, au milieu de la nuit, on a annonce ma mort subite. Effectivement, le 26/8 avril on avait de partout annonce que j’etais mort subitement, donc assassine. 3/16 avril. — Tous les reniseignements concordent pour prouver que les manoeuvres antidynastiques Carp-Lupu-Go- lescu-Cioraneanu ont quelque peu l’approbation des Alle- mands. Horstmann lui-meme en est un indice, car, dit Bra- nisteanu, il a toujours reflete l’opinion de ses chefs. Beldi- man s’agite aussi â Berlin. Un article de Reventlov con- 470 ’ NOTE POLITICE - 1918 lui Reventlow contra Regelui și pe care cenzura n’a dat voie să fie reprodus de presa locală, a fost tradus de Beldiman junior, litografiat la Ministerul de Război și răspândit prin grija lui Ciorăneanu. Cenzura, în sfâr- șit, nu dă voie să se vorbească de Rege. Chiar telegrama trimisă din Basarabia n’a putut fi reprodusă de jur- nale. Cum am la masă pe Horstmann și d-1 de Hoetsch,. profit de aceasta ca să le declar că regret patronajul a- cordat acestei campanii. Nu intră în nota demnă a unei țari ca Germania ca, după ce a tratat cu Regele Ferdi- nand, să vrea acum să-l detroneze; aceasta ar fi să se încurajeze Wilson, care nu vrea să facă pace cu Germa- nia decât dacă poporul ei gonește pe Hohenzollern; să știe că va fi război civil în România, căci majoritatea ță- rei nu e după cum se crede; că dacă se dorește retragerea mea, e ușor, dar dacă rămân, nu trebuesc încurajați acei care îmi pun bețe în roate. — Horstmann a desaprobat ușor pe Carp; Hoetsch na spus nimic. — Aflu că Czernin girează încă afacerile și că Pal- lavicini a fost chemat dela Constantinopol. — Burian tre le Roi et que la censure n’a pas laisse reproduire par la presse locale, a ete traduit par Beldiman junior, multiplie â la pierre au ministere de la guerre et repandu par les soins de Ciorăneanu. La censure enfin ne laisse pas parler du Roi, jusqu’au telegramme envoye â la Bessarabie que les journaux n’ont pu reproduire. (Branisteanu). Comme j’ai ă dejeuner Horstmann et Mr. de Hoetsch, j’en profite pour leur declarer que je regrette le patronage ao- corde ă cette campagne. II n’est pas dans la note digne d’un pays comme l’Allemange, qui ayant trăite avec le Roi Ferdi- nand, ne peut maitenant vouloir le detroner; que ce serait' encourager le Wilson qui ne veut faire la paix avec l’Alle- magne que si son peuple chasse son Hohenzollern; qu’ils sa- chent que ce serait la guerre civile en Roumanie, car la ma- jorite du pays n’est pas comme la croient ces Messieurs; que si on veut que je me retire, c’est facile; mais si je reste, il ne faut pas qu’on encouiage eeux qui me jettent des bâ- tons dans les roues. Horstmann a legerement blame Carp Hoetsch n’a rien dit. J’apprends que Czernin continue de gerer et que Palla- vicini a ete appele de Constantinople. NOTE POLITICE - 1918 471 la succesiunea lui Czernin. Se pare că amândoi vor veni la București ca să termine tratatul de pace. — Ledebur îmi spune că a crezut în totdeauna: sau că scrisoarea împăratului e făcută din extracte și din convorbiri, sau, ceeace e mai grav, că cineva a făcut a- ceastă scrisoare pe care împăratul a iscălit-o. El dă atâta importanță lucrului, încât crede «că e aproape o chestiune de schimbare de Suveran». — Carp a fost azi dimineață la Oscar Kiriacescu: «S’a sfârșit; Regele va fi detronat; prințul loachim de Prusia e urmașul lui și se va face o pace germană, în locul păcei austriace care s’a prpectat». Colonelul Kontz, care se află la mine, e în curent cu aceasta. Dealtfel a- ceste vorbe umblă prin tot orașul. D-na Candiano, spe- riată, vine dela Ploești ; Nazarie răspândește aceleași vorbe, cu suplimentul că ni se înapoiază Dobrogea și granițele Transilvaniei! Aceste nebunii sunt repetate țăranilor. Mulți oameni se tem de un război civil. — Mircescu a auzit pe Mareșal spunându-i: Mi-e frică de o revoluție pe care ar face-o Brătianu în Moldova și a- tunci tot noi vom fi siliți să intervenim. — Burlan prend la succession de Czernin. II semble que les deux vont arriver ă Bucarest pour terminer le trăite de paix. Ledebur me dit qu’il a toujours considere ou bien que la lettre de l’Empereur est faite d’extraits et de conversa- tions, ou, ce qui est plus grave, que quelqu’un a fait cette lettre que l’Empereur a signee. II donne une telle important ă la chose qu’il croit «que c’est presque une question de main- tien du Souverain». — Carp a ete ce matin cheiz Oscar Kiriacescu: «C’est fini; le Roi va etre detrone; le prince loachim de Prusse est son successeur et l’on fera une paix allemande, au lieu de la paix autrichienne qu’on a projetee!» Le colonel Kontz, qui est chez moi, est mis au courant. D’ailleurs la viile est pleine de ces propos. M-me Candiano, effrayee, arrive de Ploesti: Nazarie propage les memes pro^ pos avec le supplement: «...et l’on nous rend la Dobrogea et les limites de Transylvanie!». Ces folies sont repetees ă tous les paysans, Beaucoup de gens redoutent une guerre civile. Mircescu a entendu le Marechal lui dire: «J’ai peur d’une revolution que Bratianu ferait en Moldavie et alors c’est encore nous qui serions obliges d’intervenir». 472 NOTE POLITICE - 1918 — Primesc telegramă dela Hârjeu, care îmi spune că Regele n’a primit încă demisiunea lui Presau, cu toată insistența sa. Fără îndoială Brătianu continuă să gu- verneze din culise. Scriu lui Hârjeu și-l însărcinez să predea Regelui demisia mea. 4/17 Aprilie. — Presa germană nu se sfiește să spue adevărul împăratului Carol, și «Frankfurter-Zeitung» lasă lămurit să se vadă că niciun ministru nu poate să primească ca un suveran «impulsiv» să se agite d’asu- pra capului lui. — Horstmann crede că Czernin va reveni peste pu- țin la putere. Faptul că Burian păstrează finanțele îm- preună cu externele, într’un moment când ministrul afa- cerilor străine are atâta de făcut, înseamnă că nu e decât provizoriu la. Ball-Platz. Laudă pe Czernin ; niciodată Austria n’a avut un om ca el: decis, clar, vorbind su- veranului său ca oricărui alt om și de o elocință popu- lară care câștigă publicul și care place massei poporu- lui, «nu ca discursurile doctorale ale lui Herfling». Dela acelaș : Kuhlmann rămâne la putere, mai tare ca totdeauna. Va veni săptămâna viitoare, afară dacă — Reqois telegrame de Herjeu qui me dit que le Roi n’a pas encore accepte la demission de Presam malgre son in- sistance. C’est decidement Bratianu qui continue de gou- verner de la coulisse. Tecris ă Herjeu et je Ic charge de re- mettre au Roi mai demission. 4/17 a vrii. — On ne se gene pas dans la presse allemande pour servir des verites ă l’Empereur Charles et la «Frank- furter Zeitung» laisse clairement entrevoir qu’aucun mi- nistre ne peut accepter qu’un monarque «impulsif» ș’agite dans son dos. Horstmann pense que Czernin va revenir au pouvoir sous peu. Le fait que Burian garde les finances avec les affaires etrangeres â l’heure ou le ministre des affaires etrangeres a tout ă faire, indique qu’il n’est que provisoirement au Ball- platz. Eloge de Czernin: jamais 1’Autriche n’a eu un homme comme lui: decide, clair, parlant â son Souverain comme â tout autre homme et d’une eloquence populaire qui empoigne son public et qui plait â la masse, «pas comme les discours dcctoraux de Herfling». Du meme : Kuhlmann reste au pouvoir, plus en selle que NOTE POLITICE — 1918 473 Austria nu va fi reprezentată numai prin Mittag și ‘Gratz. —- întrevedere cu Praschma și Mayer privitor hi cele 10 mii vagoane de predat din Basarabia, care acum .s’au făcut 12.500. Ei mărturisesc că e nevoie absolută și că în Austria populațiunea n’are decât 150 grame de făină de porumb. Eu cer o simplă declarație, anume că populația ținutului ocupat a păstrat ce-i trebue ca să a- jungă până la recoltă; dar ei refuză, căci nu recunosc nici-o obligație față de populație, cât timp la ei le lip- sește totul. Trebue fără îndoială să ne gândim că peste puțin, cu toate ce dăm în Basarabia, va trebui încă să căutăm ceva și pentru aici- Dumnezeu să ne ferească de o recoltă proastă anul acesta! — Prin von Peters trimit o scrisoare lui Czernin ■spre a-i exprima simpatia mea și regretul de a-1 vedea retrăgându-se. — Comunic lui Tiilff, prin Tzigara, două articole din care unul din «Vossische Zeitung», ostile Regelui și care au fost traduse în românește și răspândite în plic ■oficial al Ministerului de Interne. jamais. II viendra la semaine prochaine â moins que l’Au- triche ne se fasse representer que par Mittag et Gratz. — Entrevue avec Praschma et Mayer, au sujet des 10.000 wagons â livrer de Bessarabie qui sont devenus 12.500. Ils avouent qu’il y a besoin absolu' et qu’en FAutriche la population a 150 gr. de farine de maîs. Je demande une simple declaration, ă savoir que la population du territoire occupe a garde de quoi aller jusqu’a la recolte ; ils re- fusent, car ils ne se reconnaissent aucune obligation vis-ă- vis de la population quand chez eux on manque de tout. II faut certainement penser que sous peu, malgre ce que nous •donnons en Bessarabie, il y aura encore â chercher quelque ohose pour ici aussi. Et, que Bien nous preserve d’une mau- vaise recolte cette annee! J’envoie par von Peters une lettre â Czernin pour lui ex- primer ma sympathie et le regret de le voir se retirer. — Par Tzigara je fais tenir â Tulff deux articles, dont un de la «Vossische Zeitung», hostiles au Roi et qui ont ete ■traduits en roumain et repandus sous enveloppe officielle du ministere de l’interieur. 474 NOTE POLITICE — 1918 — Colonelul Anton Vasilescu, pe care l’am atașat la cabinetul meu, ne dă la masă câteva specimene de ceeace gândește armata despre Presan. Adevăratul șef de Stat' Major era tânărul Antonescu, ofițer inteligent, dar aro- gant, cu generalii ca un lacheu. Presan se pretindea «al doilea Rege» al României. El a fost un terorist grozav, dar prin sugestiunea Francezilor, cari stabiliseră siste- mul fișelor. Atotputernicul colonel loanid, .ofițer pe ju- mătate reformat, apoi reactivat și care a câștigat două, grade la Marele Cartier — a traficat cu mutările și îna- intările într’un mod spăimântător. La minele dela Asău, loanid, inginerul Gapriel și un altul au câștigat fiecare câte 1 milion și jum. Dar se vor găsi 7000 de mobilizări pe loc ! 5/18 și 6/19 Aprilie. — Noaptea aceasta la 2 jum. di- mineața, primesc comunicare dela Hârjeu că a prezin- tat la 12 noaptea scrisoarea mea Regelui și că mi s’a dat deplină satisfacție. Deci Presan e definitiv înlăturat și Christescu numit la Marele Cartier. Regele trebue să fie foarte neliniștit, căci mă roagă Le colonel Vasilescu Anton, que j’ai attache â mon ca- binet, nous donne ă dîner quelques specimens de ce que pense l’armee sur le compte de Presan. Le veritable chef dEtat Major etait le jeune Antonescu (fils de la femure de feu co- lonel Baranga), officier intelligent, mais arrogant; avec les generaux comme un laquais. Presan s’est pretendu «al doilea Rege al României». II a ete un terroriste affreux, mais c’est â la suggestion des Franqais qui avaient etabli le systeme des fiches. Le toutpuissant colonel loanid — officier quasi- reforme, reactive et qui a gagne deux grades au Grand’ Quartier — a trafique des deplacements et des grades d’une faqon effroyable. Aux mines d’Asău, loanid, l’ingenieur Ga- priel et un autre ont gagne ohacun un miilion et demie. — Mais on trouvera 7000 mobilisation sur place! 5/18 et 6/19 avril. — Cette nuit, ă 2 h. et demie du matin, je reqois communication de Herjeu qu’il a presente ă minut ma lettre au Roi et que pleine satisfaction m’a ete donnee. Donc Presan est definitivement dehors et Christescu est nomme au Grand Quartier. Le Roi doit etre tres inquiet, car il me prite de venir de' NOTE POLITICE — 1918 475 să viu îndată la Iași, spre a discuta asupra situației. îmi anunț sosirea, însă pentru Duminică. —• Cu prilejul unei convențiuni pentru legătura te- legrafelor noastre, Germanii pun chestiunea telegrafiei fără fir, a cărei suprimare o cer. O iau înainte și arăt textul depeșei mele prin care interzic ca pe vii- tor legațiunile străine să poată telegrafia cifrat. Con- stat mai târziu că Hârjeu nu executase, «fiindcă miniștrii prezenți la Iași nu găsesc formula de notificare către legațiuni». — Această afacere e foarte supărătoare și mă face să văd că chiar miniștrilor noștri le lipsește- nota politică impusă de evenimente. — Discuțiunea învoielei privitor la cele 10 mii de vagoane de luat în Basarabia, acum 12.500, e lungă și spinoasă. Ni se spune : Se moare de foame în Austria; vom lua până la ultima măsură tot ce se poate lua. Și cum în România grâul e 3.800 lei și în Basarabia 8000' lei, noi plătim diferența ! — întrevedere lungă cu d-1 Hacke dela «Vossische Zeitung». Sub pretext de reportaj asupra Unirei dela suite ă lassy causer de la situation, J’annonce mon arrivee seulement pour dimanche. — A l’occasion d’une convention pour la liaison de nos- telegraphes, les Allemands posent la question de nos tele- graphies sans fii. Ils en demandent la suppression. Je prends les devants et je montre le texte de mon telegrame par le- quel j’interdis que dorenavant les legations etrangeres puis- sent telegraphier chiffre. Je constate par la suite que Herjeu,. toujours lent, n’execute pas, parce que «les ministres pre- sents â lassy ne trouvent pas la formule de notification aux legations». Tonte cette affaire est grosse d’ennuis et je con- state encore combien nos ministres n’ont pas la note poli- tique que les evenements imposent. — La discussion de l’arrangement au sujet des lO.WO wa- gons ă prendre en Bessarabie et qui sont devenus 12.500, est longue et epineuse. On nous dit carrement: on meurt de faim en Autriche; on y reqoit 150 gr. de farine maîs; nous prendrons jusqu’a extreme mesure tout ce qu’on peut pren- dre. Et comme en Roumanie le ble est ă B.O lei et en Bes- sarabie ă 8.000 lei, c’est nous qui payons la difference. — Longue entrevue avec Mr. Hacke de la «Vossische- Zeitung». Sous pretexte de reportage concernant surtout l’ac- 476 NOTE POLITICE — 1918 Chișinău, îi vorbesc de toată situația politică. Am văzut o telegramă prin care gazetarul informează gazeta sa că pe nedrept se învinuește Regele Ferdinand, care ca Suve- ran constituțional nu putea face decât ce decisese parti- dul liberal întreg, plus jumătate din cel conservator, deci % din lumea activă a politicei românești. — Foarte interesantă convorbirea mea cu d-1 von .Harnak, prezidentul Academiei din Berlin, un familiar al împăratului. Prin locot. Dietz, Tzigara aflase că Harnak văzuse pe Carp care se năpustise asupra Re- gelui și mai ales asupra mea. Am arătat profesorului motivele pentru cari susțineam Dinastia, — și le găsea excelente, — și 1’am întrebat dacă crede în putința unei uniuni personale cu unul din împărați. — «Utopie cu- rată», îmi spune el. — Nu mi-a fost greu atunci să-i do- vedesc că ar fi o nebunie să reîncepem cu un necunos- cut. — Asupra Reginei: frumoasă femeie !..• Am vorbit de program, de nevoia de a ne cunoaște, de a nu mai face politică ascunsă ca și când am avea alianțe rușinoase, etc. — Ne despărțim în mod cordial și complissement de l’union â Kisinau, je lui parle de toute ia situation politique et j’ai vu un telegramme par lequel le journaliste informe son journal qu’on a tort d’accuser le Roi Ferdinand qui, en Souverain constitutionnel, ne pouvait faire que ce qu9 avait decide le parti liberal entier, plus la moitie du parti conservateur, donc les trois quarts du monde agissant de la politique roumUine- — Tres interessante ma conversation avec Mr. von Har- nak, le president de l’Academie de Berlin, un familier de FEmpereur. Par le lieutenant Dietz, Tzigara avait piste que Harnak avait vu Carp, qui avait charge â fond de train sur le Roi et surtout sur moi. J’ai explique au professeur les rai- sons pour lesquels je soutenais la dynastie, — il Ies trou- vait excellents — et lui ai. demande s’il croit ă la possibilite d’une union personnelle avec l’un des Empereurs. «Pure uto- pie», me dit-il. Je n’ai pas de peine alors â lui prouver que recommancer avec un inconnu serait folie. Sur la Reine : Jolie femme... Nous avons parle programme, necessite de nous con- maître, de nous frequenter, de ne plus faire de la politique cachee comme si on avait des alliances honteuses, etc. Nous :nons separons tres cordialement et j’ai appris le lendemain NOTE POLITICE - 1918 477 a doua, zi am aflat prin Tzigara că profesorul în convor- birile sale se și servea de argumentele mele. — Horstmann» în timpul unei scurte vizite, îmi co- munică că Kuhlmann sosește în curând și că Fa însărci- nat să-mi anunțe că nu-i nimic schimbat în politica, noastră. Deci chestiunea antidinastică e din nou înmor- mântată. 17/20 Aprilie. — De acord cu Arion, care împreună cu mine semnează telegrama, anunț pe Hârjeu că nu este- formulă de căutat; că Cartierul General trebue pur și simplu să comunice că, până la noi ordine, nu se mai pot. primi telegrame cifrate. Am avut cu căpitanul Deckert discuțiune lungă asu- pra acestei telegrafii fără fir. Ei cer ca și noi să nu mai cifrăm; îi răspund că este contrariu drepturilor noastre de suveranitate. El insinuiază că ofițerul de legătură ar putea fi autorizat să vadă depeșile; mă opun la a- ceasta în mod formal. /8/21 Aprilie. Iași.—Deabia sosit—lume la gară; câți- va colegi mă așteptau,—mă duc la Mitropolie unde se par Tzigara que le professeur dans ses conversations faisait deja etat de mes arguments. — Horstmann, au cours d’une courte visite, me commu- nique que Kuhlmann va prochainement arriver et qu’il se charge de m’annoncer qu’il n’y a rien de change dans notre politique. Donc, la question anti-dynastique est de nouveau enterree. 7/20 avril. — D’accord avec Arion, qui signe avec moi le telegramme, j’annonce â Herjeu qu’il n’y a pas de formule â chercher; que le Quartier General doit simplement commu- niquer que jusqu’ă nouvel ordre il ne peut pas etre accepte de telegramme chiffre. — J’ai avec le capitaine Deckert une longne discussion au sujet de cette telegraphie sans fii. 11 demande que nous aussi nous cessions de chiffrer; je lui reponds que c’est con- traire ă nos droits de souverainete. II insinue que l’officier de liaison pourrait etre autorise ă voir les depâches; je m’y oppose earrement. 8/21 avril. — lassy. — A peine arrive — monde ă la gare:: quelques collegues m’attendaient plus tard — je vais ă la Me- 478 NOTE POLITICE — 1918 face un parastas pentru cei 300 medici și farmaciști că- zuți în război. Cifra aceasta arată gravitatea epidemii- lor suferite. Mâine aceiași ceremonie la Sinagogă. — Regele mă primește la 11 jum. Mă face siă citesic un pro-memoria asupra modului său de a interpreta eve- nimentele. Semn de încredere. In cursul convorbirei lasă să se întrevadă că-și dă bine seama că soarta Dinastiei e legată de soarta guvernului meu. Cum, în memoriul său, vorbește de scrisoarea lui Czernin, îmi spune că a cerut această scrisoare lui Lupescu și că Lupescu nu i-a dat-o încă. Dau seama de acțiunea mea la București. In pri- vința lui Brătianu, Regele e convins că nu e nimic de temut din partea liberalilor, dar totul din a, lui Ave- rescu. Argetoianu va reveni la dv., dar nu mai trebue să-1 primiți. D-ra Lili Fălcoianu trebue să servească de legătură între Germani și Averescu (Vezi pro-memoria): ea a venit să împace pe Regina cu Averescu. — Pun pe Rege în curent cu chestiunea telegrafu- lui fără fir, pentru ca nu pe neașteptate să aibă loc tropole ou on celebre un parastas en l’honneur des 300 me- decins et pharmaciens tombes pendant la guerre. Le chiffre temoigne de la gravite des epidemi.es subies- Dernain cere- monie analogue â la Sinagogile. — Le Roi me re^oit â 11 h. et demie. II me reqoit en me faisant lire un pro-memoria sur sa fa^on d’interpreter les evenements. Marque de confiance. 11 laisse entrevoir dans le cours de la conversation qu’il se rend bien compte que le sort de la dynastie est lie au sort de mon gouverne- ment. Comme dans sont aide-memoire il fait allusion ă la lettre de Czernin, il me dit avoir reclame cette lettre ă Lu- pescu et que Lupescu ne la lui a pas remise. Je rends compte de mon action â Bucarest. Au sujet de l’action de Bratianu, le Roi est coinvaincu qu’il n’y a rien â craindre des liberaux, mais tout d’Averescu. Argetoianu vous reviendra, mais que vous ne devez pas recevoir. Lilly Falcoianu doit servir de trăit d’union entre les Allemands et Averescu (voir le pro-memoria): elle est venue reconcilier la Reine avec A- verescu. Je le mets au courant de la question de la telegraphie ^OTE POLITICE - 191S 479 vre-un demers al miniștrilor străini. — Regele mă în- științează că trebue să decoreze pe Psicha, Filodor (dela Atena) fiind și el decorat. Nu fac nici o obiec- țiune. (Aceasta dovedește cât i se pare situația de deli- cată). Dealtfel am avut grija să o fac cunoscut în tre- cere Germanilor, ca să știe că a fost consiimțimânt din partea mea. — La 4 ore depeșă neliniștită dela Mircescu, de oare- ce Mackensen protestase energic împotriva întrebuință- rei de către Italia a T. F. F. cu cifră. Lămuresc cazul și mențin pentru noi dreptul de cifrare pentru serviciul de Stat. — Consiliu de miniștri la 5 ore. Pun pe miniștri în curent cu ce se petrece și atrag atenția lor asupra abso- lutei supravegheri ce au de exercitat. 9722 Aprilie. — Iași. — O delegație a preoților din Ba- sarabia : ei se tem să nu se despoaie parohiile lor de pământurile ce au — destul de întinse, — câteodată 60— 80 dessetine. Ii liniștesc. Asupra bunurilor mănăstirilor ei au 25% pentru școli; le este frică de o secularizare și, dacă nu-i decât expropriere, ei propun ca asupra ren- sans fii pour qu’il n’y ait pas, par surpri.se, demarclie des ministres etrangers, Le Roi m’annonce qu’il doit decorer Psyoha, Filodor ayant ete aussi decore. Je dis qu’il n’y a au- cune objection de ma part. (Cela prouve combien la situation lui paraît sensible!) J’ai eu soin d’ailleurs de l’annoncer, en passant, aux Allemands, pour qu’ils sachent qu’il y a eu con- sentement de ma part. A 4 h. depeche inquiete de Mircescu, Mackensen ayant proteste energiquement contre l’emploi par l’Italie de la te- legraphie sans fii avec ehiffre. J’explique le cas et je main- tiens pour nous le droit de chiffrer pour notre service d’Etat. — Conseil ministres 5 h. Je mets les ministres au coa- rant de ce qui se passe et j’attire leur attention sur s’absolue surveillanee â exercer 9/22 avril.— lassy.— Une delegation de pretres de Bessa- rabie : ils craignent qu’on ne depouille les paroisses de leurs terres—assez etendues—quelques fois 60—80 desetines. Je les rassure. Sur les biens des couvents ils ont un 25% de revenus pour les ecoles ; ils redoutent une secularisation, et s’il n’y a- 480 NOTE POLITICE — 1918 tei constituite în schimbul expropriere!, să li se rezerve această parte : sunt de acord, afară dacă școlile nu trec cu totul pe seama Statului! învoirile lor financiare,, azi în ființă, nu vor fi turburate. — Stere îmi spune că Stirbey i-a cerut sfatul dacă, ca să ușureze situațiunea Regelui, n’ar face bine să se expatrieze. Sunt pentru afirmativă; Stere sperând în. sprijinul lui, e pentru răspuns negativ. — Inculeț; și Ciugureanu, numiți miniștri fără por- tofoliu, ca Basarabeni, depun jurământul. Stere insis- tase ca să depue jurământul în formele religioase obici- nuite: «trebue să se plece, căci sunt împușcă-în-lună!». —- Psycha (care na iscălit mai târziu o protestare a legațiunilor pentru interzicerea T. F. F.), vine să mă felicite pentru Basarabia. Curtenitor și neutru. — Un delegat special al Ucrainei este acreditat pe lângă guvern, nu pe lângă Rege. Scrisorile lui sunt pentru Prezidentul consiliului. E un domn Gologan, rece și înțepat, dar corect, care nu știe decât rusește. Ii spun căi primesc bucuros ca agent oficios ; dar pen- qu’expropriation, ils proposent que sur la rente ă oonstituer en echange de l’expropriation, on leur reserve cette part j’accorde, â moins que les ecoles ne passent entierement ă la charge de l’Etat. Je m’engage ă ne pas troubler leurs arran- gements financiers existants. — Stere me confie que Stirbey lui a demande conseil si, pour soulager la situation du Roi, il ne ferait pas bien de s’expatrier. Je tiens pour l’affirmative ; Stere, comptant sur son concours, est pour la negative. — Inculetz et Ciugureanu, nommes ministres sans porte- teu iile en tant que Bessarabiens, pretent serment. Stere avait insiste pour qu’ils pretassent ce serment dans les formes re- ligeuses habituelles: «trebuie să se plece că sunt împușcă’n- lună !» — Psycha (qui n’a pas signe plus tard une protestation des legations â cause de rinterdiction de la telegraphie sans fii) vient me feliciter pour la Bessarabie. Aimable et neutre.. — Un delegue special de l’Ukraine est accredite aupres du gouvernement, non aupres du Roi. Sa patente est pour le President du Conseil. C’est un monsieur Gologan, froid et pince, mais correct, qui ne sait que le russe. Je lui dis que- je le reqois volontiers comme agent officieux; pour etre of- NOTE POLITICE — 1918 481 tru ca să fie oficial va trebue să fie acreditat pe lângă Rege. In primul rând va căuta să aibă material din ceea ce Rușii au părăsit în Moldova. Vorbește de fron- tiere. Ii răspund îndată că ele sunt naturale, dar că nu văd nici o greutate să le regulăm. — In sfârșit vorbește de reclamațiunile ucrainiene : nu le cunosc, dar Ucra- nienii pot fi siguri că vor fi tratați ca toți ceilalți cetă- țeni ai Basarabiei. Dar să nu se uite că dacă sunt 60000 Ucrainieni în Basarabia, sunt câteva sute de mii de Ro- mâni în Podolia, dealungul Nistrului, și că conf orm prin- cipiului naționalităților, putem să-i reclamăm ca com- pensație. — îmi remite două note. — La un Consiliu restrâns, la 4 ore, atrag din nou atențiunea miniștrilor de Războiu, Justiție și Instruc- ție Publică asupra temerilor Regelui în chestiunile in- terne. — Regele mă chiamă pentru a doua oară astăzi, înainte de a mă duce, Stere mă roagă să vorbesc cu Stirbey, căci i se pare că și Regina vrea să mă vadă. — Nimic deosebit în convorbirea mea cu M. S., afară de dorința «de a mă vedea înaintea plecărei mele». — In- ficieL il devra se fairie accrediter aupres du Roi. En premier lieu il va chercher â avoir du materiei sur ce que les Russes ont abandonne en Moldavie; il cause de frontieres: je lui re- plique de suite qu’elles sont toutes naturelles, mais que je n’ai aucune dif fi culte ă les regler; enfin il reparle des re cla- mati ons ukrainiennes: je Ic ignore, mais les Ukrainiens sont assures d’etre traites comme tous les autres citoyens de la Bessarabie. Mais qu’on n’oublie pas que s’il y a 60.000 Ukrai- niens en Bessarabie, il y a que ques centaines de miile Rou- mains en Podolie, le long du Dniester et que, conformement aux principes des nationalites, nous pouvons les reclamer par compensation; il me remet deux notes. — Au Conseil restreint de 4 h., j’appelle encore une fois l’attention des ministres guerre, justice et instruction publi- que sur les inquietudes du Roi dans Ies affaires interieures. — Le Roi me fait demander pour la seconde fois dans la journee; avant de m’y rendre, Stere me prie de causer avec Stirbey, car il a l’impression que la Reine aussi veut me voir. Rien de saillant dans mon entretien avec Sa Majeste, sauf deșir «de me revoir avant mon depart». II insiste sur 482 NOTE POLITICE — 1918 sistă asupra cazului Sturdza: grațierea vieței, dar nici titlu, nici pensiune. Ar trebui să numească pentru câteva zile un comandant-șef; căci Christescu n’are gradul co- respunzător celorlalți și el, Regele, generalisim, nu poate semna punerea în acuzare : «e singurul motiv». S’a gândit la Coandă, ca la cel mai vechiu în grad (bă- nuesc că e o mică vexațiune scornită de generalul Râm- niceanu). Mă refer la ce va spune Hârjeu. In sfârșit eșind, Regele ținându-mi lung, foarte lung mâna, mă conjură să nu părăsesc chestiunea agra- ră; principiul e votat : «Eu sunt acel care, după gro- zave discuțiuni în consiliul de miniștri, am găsit for- mula care s’a votat. Argetoianu a lucrat mult timp pen- tru ca prin abțineri să nu fie majoritate: a sfârșit prin a vota contra ; Mișu Cantacuzino a fost cel mai cinstit ; păcat că e așa de prost». — In momentul de a ieși (7,45), o scrisoare a Re- ginei roagă pe Rege să mă înștiințeze că dorește să mă vadă. Sunt condus de Stirbey. Vorbim în trăsură și la Palat: aparențele sunt astfel în cât totdeauna va fi acuzat că servește de trăsură de unire pentru Brătianu; le cas Sturdza: vie sauve, mais ni titre, ni pension; — il de- vrait nommer pour quelqnes jours un commandant en chef, car Christescu n’a pas le grade correspondant aux autres et Que lui, Roi, generalissime, ne peut signer des mises en ac- cusation: «c’est le seul motif». II a songe â Coanda comme le plus ancien en grade. (Je suppose que c’est une petite vexation inventee par le general Ramniceanu). Je m’en remets â ce que dira Herjeu. Enfin- en sortant, le Roi me tenant longuement, tres longuement la, main, m’adjure de ne pas abandonner la question agraire; que le principe est vote: «C’est moi qui, apres des discus- sions terribles au conseil des ministres, ai trouve la formule qu’on a votee». «Argetoianu a longtemps travaille pour que par des abstentions il n’y ait pas le quorum, il a firi par voter contre ; Michel Cantaeuzene a ete le plus honnete ; cest dommage qu’il soit si bete». Au moment de sortir, une lettre de la Reine prie le Roi de m’avertir qu’elle deșire me voir. — Stirbey m’emmene. Nous causons en voiture et au palais : les apparences sont telles que toujours on l’accusera de servir de trăit d’union NOTE POLITICE — 1918 483 dacă voiesc să plece, va pleca împreună cu familia sa. îmi rezerv răspunsul (tot el spusese lui Stere că soarta dinastiei este în mâinile mele). In mod discret mi-a insi- nuat că făcuse un bun serviciu, îndepărtând intrigile A- verescu din jurul Reginei. — Regina mă primește fiind în pat. Intr’adevăr e încă superbă- Ochii încă foarte pasionați și adesea u- mezi. Asupra lui Brătianu : «Nu m’am uitat la om; am avut în vedere numai partidul care mergea cu proiectele mele; proiectele mele s’au prăbușit, o recunosc; acum Brătianu îmi este indiferent».■—Eu explic : Politica gre- șită nu cere sancțiuni; dar hoțiile, înșelăciunile, cri- mele 'înfăptiiite, lipsa de pregătiri, acelea cer o sanc- țiune. La enumerarea tuturor acestora, Regina cu multă atențiune : «S’au făcut mari greșeli». Regina îmi vor- bește dd Lilly Fălcoianu care i-a sugerai? un voiaj în Englitera, — din partea cui? —; de Averescu, care are în complotul său pe frații Romalo,—un nume care mă miră, dar observasem că Alfons R. evitase să mă salute pe stradă.—Regina bănuește pe fiii Carp.—Plec pour Bratiano ; si je veux qu’il parte, il s’en ira avec sa fa- milie. Je reserve ma reponse. (Le meme avait dit â Stere que le sort de la dynastie est entre mes mains). II m’a dis- cretement insinue qu’il avait rendu service en eloignant les intrigues Averescu autour de la Reine. -- La Reine me re^oit au lit. Elle est encore vraiment superba Les yeux encore tres passionnes et souvent mouil- les. Sur -Bratiano: «Je n’ai pas regarde l’homme; j’ai con- sidere seulement le parti qui allait avec mes projets ; mes projets ont sombre : je le reconnais, Bratiano me devient indifferent». — J’explique: la politique țausse n’appelle pas des sanctions; mais les vols, les tromperies, les crimes corn- mis, le defmit de preparation: cela demande une sanction. A Venumeration de toutes ces articulations, la Reine tres attentive: «On a commis de grandes fautes!» La Reine me reparle de Lilly Falcoianu, qui lui a suggere un voyage en Angleterre — de la part de qui? —; de Averescu qui a dans son complot les Romalo — un nom qui m’etonne, et j’a- vais remarque que Alfons Romalo avait evite de me saluer dans la rue — elle soupconne les fils Carp. Je pars â 8 h. 40, 484 NOTE POLITICE - 1918 la 8 și 40, foarte prietenește recondus de Rege, care so- sise atunci.. — Fac, la 9 ore^ decretele organice pentru Basa- rabia. 10/23 Aprilie. —București. — întoarcere. Ploaie bună, frumos tot lungul drumului. Câteva zile de întârziere și totul era compromis- — Plecând mi s’a încredințat din partea lui Saint- Aulaire, Barclay, Fasciotti și Vopicka o scrisoare de protestare în afacerea T. F. F. O frază impertinentă •: «Ei nu se îndoiesc că Excelența mea, îngrijorată să ga- ranteze prerogrativele esențiale ale Statului român...» Răspund telegrafic. — înainte de a pleca, însărcinasem pe Christescu, noul șef al Cartierului General, să ve- gheze personal la executarea instrucțiunilor mele și să cenzureze telegramele deschise al legațiumlor. Mareșalul a făcut o vizită lui Carp, — care a fost exploatată. Concediu ? — condoleanțe ? 11/24 și 12/25 Aprilie. — Lucru obișnuit, pe .sărite, asu- pra tuturor lucrurilor și cu tot felul de oameni. Petre Missir vine să-și ofere serviciile ! Ar dori să fie ales la Bacău.-. tres amicalement reconduit par le Roi, qui venait d’arriver. Je fabrique â 9 h. Ies decrets organiques pour la Bessarabie.- 10/23 avril. — Bucarest. — Rentree. Bonne pluie, superbe tout le long de la route. Quelqnes jours de retard et tout: etait compromis. — En partant on m’avait remis de la part de Saint-Au- laire, Barclay, Fasciotti et Wopicka une lettre de protesta- tion dans l’affaire de la telegraphie sans fii. Une phrase impertinente: «ils ne. doutent pas que mon Excellence, sou- cieuse de garantir les prerogatives essentielles de FEtat rou- main». Je reponds telegraphiquement. Avant de partir fa- vais charge Christescu, le nouveau chef du Quartier Gene- ral, de veiller personnellement â l’execution de mes instruc- tions et de censurer les telegrammes, en clair des legations. — Le Marechal a fait â Carp une visite. On l’a ex- ploitee. Conge ? Condoleances ? 11/24 et 12/25 avril. — Travail habituel, par heurts por- tant sur tout et avec toutes sortes de gens. Pierre Missir vient s’offrir ! II voudrait etre elu ă Bacau... NOTE POLITICE - 1918 485 — Convențiunile ajung spre sfârșit Koerner și ■Gratz vin să-mi vorbească de câteva greutăți : de fapt Papiniu. după ordinul lui Arion, reluase puncte admise în consolidarea unor drepturi. Se anunță sosirea miniștrilor pentru Sâmbătă. In sfârșit se va vedea și încheerea acestui tratat. — Horstmann mă întreține despre cenzură, «care trebue să mă substitue până la ratificare; foarte îndul- cită pentru «Steagul». După ratificare, roagă să fie primit Kremnitz ca ofițer de legătură pentru apărarea intereselor armatei de ocupație. Printre enormitățile pe care Germanii le propun, e cererea de a admite agenții de emigrare germane ca să funcționeze la noi ! Koerner mărturisește cu naivi- tate că Lloydul din Hamburg și alte linii au nevoie de oameni... Ce este mai trist încă, sunt rechizițiile până la epui- zare și faptul că, cu toate ce dăm în Basarabia,, popu- lația nu va mai avea nimic în Iulie... și poate și mai curând. Le.s conventions touchent â leur fin. Koerner et Gratz viennent m’entretenir ele quelques difficultes : de fait Pa- piniu, sur ordre de Arion, avait repris de points admis dans la consolidation de certains droits ! On annonee l’arrivee des ministres pour samedi. Enfin on va en voir la fin de ce trăite. Horstmann m’entretient de la censure «qui doit encore subsister jusqu’â la ratification», — me dit-il; tres edulcoree pour le «Steagul». Apres la ratification, il prie d’accepter Kremnitz comme officier de liaison pour menager les in- terets de l’armee d’occupation. Parmi les sangrenuites que les Allemands proposent, ils nous demandent d’admettre les agences d’emigration ab lemandes â fonctionner chez nous! Koerner avoue naîve- ment que le Lloyd de Hamburg et autre Lignes ont besoin de fret humain ! Le plus triste encore c’est qu’on requisitionne jusqu’â epuisement et que, malgre ce que nous donnons en Bessa- rabie, la population n’aura plus rien en juiilet... et peut- etr(e plus tot encore. 486 NOTE POLITICE — 1918 14/27 Aprilie. — Buletinul german anunță luarea, înălțimilor dela Kemell, cu 6500 prizonieri. D-l von Kriege consideră aceasta ca al doilea act din marea dramă din Flandra- Se pare că pozițiunea dela Ypres nu mai e de ținut. Tot el adaogă că Amiens era să cadă,, dar 3 zile de ploaie cu potop au oprit operațiile. — Conferință lungă cu conștiinciosul, dar grozav de pedantul Kriege. El face tratatele, și cu el e de luptat. Mi-a servit un menu în 8 articole. Brătienii zăpăcesc Parlamentul german, cu care Kuhlmann are greutăți, din cauză că Brătienii n’au fost exilați. Ei cunosc sentimentele mele, dar pentru siguranța Reichstagului se cere de la mine o scrisoare,, care va fi pecetluită, cum că mă oblig să-i dau in ju- decată. Tratamentele rele impuse prizonierilor și celor inter- nați provoacă deasemenea o mare excitare. Mi se dă un memoriu tipărit cu arătarea câtorva călăi. Peste despă- gubiri, se cer și pedepse. Kriege îmi prezintă textul in- terpelărei adresată Cancelarului. 14/27 avril. — Le bulletin allemand annonce la prise des hauteurs Keimmel avec capture de 6500 prisonniers. Mr. de Kriege considere le fait d’armes comme «le second acte dn grand drame des Flandres». II semble que la position d’Y- pres n’est plus tenable. C’est Kriege encore qui ajoute qu’A- miens allait tomber lorsque trois jours de pluie diluvienne ont arrete les operations. — Longue conference avec le consciencieux mais terri- blement pedant Kriege. C’est lui qui fait les traites et c’est. avec lui qu’on a ă lutter. II m’a servi un menu en huit ar* ticles. Les Bratianu affolent le Parlament allemand et Kuhl- mann a des difficultes avec lui ă cause du non-exil de Bra- tianu, Ils connaissent mes sentiments, mais pour la securite du Reichstag on exige de moi une lettre, qui sera mise sous scelles, que je m’oblige ă les -faire mettre sous jugement* Les mauvais traitements imposes aux prisonniers et aux internes causent aussi une grande excitation. On me remet aussi un long memoire imprime, avec designation de quel- ques bourreaux. En plus des dommages, on demande aussi des punitions. Kriege me remet le texte de l’interpellation adressee au Reichskanzler. NOTE POLITICE — 1918 487 Asupra oomisiunei Dunărei, Kriege insistă asupra faptului că nici el nici Kuhlmann n’au dat asigurare că Ukraina nu va fi admisă. Propune să nu se decidă ni- mic pentru un moment, dar să se rezerve deciziunea în 5 (deci cu noi), pentru admiterea mai târziu a unui, poate două State, reprezentând Rusia. In chestiunea limitelor dunărene ale Dobrogei, Krie- ge dă asigurare că se va stabili în potriva părerei Bul- garilor. cari vor să meargă până la ostroavele din fața Brăilei. El afirmă că tratatul din Berlin ne dădea toată Dunărea, deci până la malul drept; o convențiune din 1908 a admis pentru întâia oară limita talwegului. Ches- tiunea Deltei, ridicată un moment de către Bulgari, e definitiv înlăturată. In chestiunea amnistiei, omul acesta revine cu încă- pățânare la propunerea ^sa de a se menține lui Sturdza titlul de colonel. Se pare că Ludendorf insistă mai mult și el citează precedentul lui Yorck. Asupra Basarabiei, felicitări elogioase. Kriege nu vede nici o dificultate. îmi citește protestarea lui Cice- Sar la Commission Danubienne, Kriege insiste sur le fait que ni lui, ni Kuhlmann n’ont donne Fassurance qu’on n’y acceptera pas l’Ukraine. On propose de ne rien decide? quant ă presant, mais de reserver de decider â cinq (avec nous donc) Fadmission ulterieure d’un — peut-etre deux etats representant la Russie. Dans la question des Hmites danubiennes de la Dobrn- gea, Kriege donne Fassurance qu’on se rangera contre l’avis des Bulgares, qui veulent aller jusqu’aux îles devant Braila. II affirme que le trăite de Berlin nous donnait tout le Danube, donc jusqu’a la rive droite ; c’est une convention de 19D8 (Sturdza) qui la premiere a admis la limite du Tal- weg. La question du Delta, soulevee un moment par les Bulgares» est definitivement ecartee. Dans la question de Famnistie, le bonhomme est revenu avec entetement â sa proposition de maintenir a Sturdza son titre de colonel. II semble que Ludendorf insiste le plus,, et que c’est lui qui cite le precedent de Yorck ! Sur la Bessarabie, feliei tations chaudes et tres elo- gieuses. Pour Kriege il ne semble pas qu’il y ait un pli. II 488 NOTE POLITICE — 1918 rin, pe care o cunosc, și pe care ca și mine nu o ia în se- rios. La Brest-Litowsk Rusia recunoscuse ființa Basara- biei ca Stat independent. In chestiunea dinastică, totul pare a intra în ordine. Mi-a spus chiar că se va închide gura lui Beldiman. Și {prin Tzigara, care a vorbit cu loan Carp s’a aflat că vizita lui Mackensen la Carp era spre a-i comunica că Im- periul nu se amestecă într’o chestiune care nu privește de cât pe Români —, la care Carp a răspuns (după cum a repetat fiul său), că el nu face război civil și că Germa- nilor le e dat să detroneze pe Rege. Kriege povestește, pentru a dovedi cum toată lumea e pusă la rație, că într’una din zilele din urmă leșinase de slăbiciune pe stradă. In urma acestui incident, prin ordonanța medicului a putut să obție un litru de lapte pe zi ca supliment de hrană ! 15/2-8 Aprilie..—. Miniștrii au sosit. Impresia generală e că se va sfârși repede. Turcii și Bulgarii nu s’au învoit încă. înainte de Miercuri, nu vom fi în număr complect. me lit la protestation ele Cziczerim que je connais deja, et il ne la prend pas au serieux plus que moi. A Brest-Litowsk la Russie en avait reconnu l’existence de la Bessarabie com- me Etat independant. Sur la question dynastique, tout semble rentrer dans l’ordre. II m’a meme dit qu’on allait clore le bec ă Beldiman. Et par Tzigara, qui a cause avec Jean Carp, on a appris que la visite de Mackensen ă Carp etait pour lui commu- niquer que l’Empire ne se melait pas d’une question qui ne regarde que les Roumains, ce ă quoi Carp a repondu (la re- ponse a ete repetee par le fils) qu’il ne faisait pas de guerre •civile et que c’est aux Allemands ă detroner le Roi. Kriege a raconte, pour prouver combien tout le monde etait mis ă la ration, .u’un jour de ces temps derniers il c’est evanoui de faiblesse dans la rue. A la suite de cet in- cident, par ordonnance de son medecin, il a pu obtenir un litre de lait par jour comme supplement de nourriture. 15/28 avrîl. — Les ministres sont arrives. L’impression generale est qu’on veut finir rapidement. Les Turcs et les Bulgares ne sont pas encore tombes d’accord. Avant mer- credi on ne sera pas au complet. NOTE POLITICE - 1918 489 — 4 ore, vizita lui Burian. Doctoral, rotunjind fraza în franțuzește destul de corect. Conversație iară relief. Vorbim mai ales de chestiunea dinastică : nu e nimic schimbat în politica urmată până astăzi. O nuanță: Păs- trați Dinastia, este treaba D-voastră și nu ne vom ames- teca ; după cum, de asemenea, dacă mai târziu vedeți că nu sie mai poate continua cu ea, noi nu o vom pro- teja. Mulțumesc pentru confirmarea liniei stabilite și de asemenea pentru nota oficioasă din «Pester-Lloyd», care publicase în ajun că nimeni nu se gândea în Austria și în Germania să răstoarne pe Rege. Burian sfârșește prin exprimarea dorinței unei bune colaborări pe viitor. — 5—7 Kuhlmann, puțin slăbit; nu fumează încă : deci angina nu e simulată. «Prietenii mei au voit să mă lucreze pe lângă împărat. S’au făcut și de aici intrigi stupide (afacerea unei actrițe». In câteva cuvinte, a re- câștigat pe împărat: «efectul unei lungi absențe de 5 săptămâni. Când sunt acolo, nimic nu mișcă». Are împo- triva lui tot partidul ceilor ce vor să anexeze un teritoriu 4 h. visite ele Burian. Doctoral, arrondissant sa phra.se en francais assez correct. Notre conversation n’a aucun re- lief. Nous parlons surtout de la question dynastique : il n’y a rien de change ă la politique suivie jusqu’ă ce jour. Une nuance : gardez votre dynastie, c’est votre affaire, et nous ne nous melons pas, tout comme si, plus tard, vous vous appercevez que vous ne pouvez pas conținuer avec elle, nous ne la protegerons pas. — Je remereie pour la eonfirmation de la ligne precedemment arretee et aussi pour la note offi- cieuse du «Pester Lloyd» qui a deja publie la veille que nul ne songeait en Allemagne ou en Autriche â vouloir renver- ser le Roi. — Burian finit par le deșir exprime d’une bonne collaboration fu ture. — 5 â 7 Kuhlmann, un peu amaigri; il ne fume pas en- core: donc son angine pas simulee. «Mes amis ont voulu m’ar- ranger et me desservir aupres de l’Empereur. On a fait d’ici des racontars stupides (affaire de Marilena Bodescu, la jelie theâtreuse). En quelques mots il a reconquis l’Empe- reur, «effet d’une longue absence de 5 semaines». — Quand je suis lă, rien ne bouge». II a contre lui tout le parti de ceux attirant son attention sur le peu de con- cours de la police d’Odessa contre les excitations des Russes et des Juifs contre nous. Les notes de notre commissaire Todicescu se plaignaient que cette police (autrichienne) sem- blait satisfaite de ces provocations. Les Turcs boudent et nous n’aurons que les seconds delegues demain; quant aux Bulgares, ils ne sont encore en route. A dejeuner Kiihlmann avec le comte Oberndorff et le baron Richthofen, arrives de Sofia, von Rosenberg, von Be- low, Bernstorf, von Hoesch, Horstmann, etc. Kuhlmann me dit de nouveau: les Turcs sont betes; je leur ai eu, en tappant ă coups de triques sur les Bulgares, la moitie de ce qu’on leur a pris en 1915, et ils ont refuse. Ils ont une crise de nationalisme aigu. La repri.se «par nous» — des territoires perdus en Asie et l’acquisition des trois nouveaux districts, leur ont fait perdre la tete. Ils sont comme des enfants. Ils n’ont qu’â se debrouiller avec leurs voisins... Nous leur avions promis la restitution â la paix NOTE POLITICE — 1918 493 pace, a pierderilor lor din Asia și ne întrebam cum o sa- se facă lucrul ? Un noroc rar. — Arion, cu care am lucrat un moment, mi-a spus că Kuhlmann îl încredințase că nu se dă încă Dobrogea Bulgariei și că condominium va urma înainte. — Mi se telegrafiază că Regele, chemând pe prefec- tul de poliție, i-a arătat mirarea că «Lumina» și «Gazeta Bucureștilor» intră în Moldova și a insistat pentru ca să nu mai fie autorizate. Cine a mai scornit și acest lucru? — In Ucraina, Kuhlmann îmi spune că Germanii au fost siliți să închidă 4 miniștri, din cari Lubinski de la afaceri străine, care face manifeste contra unirei Ba- sarabiei. 1 Mai. Sunt surprins de jăcmăneala din ce în ce mai mare ! In provincie se ia tot; deși dându-se 12.500 de va- goane din Basarabia, se luase angajamentul să se lase țăranilor hrană pe lunie-Iulie : li se lasă un sac pentru un an; iar când mă plâng, toți, dela Kuhlmann până la Horstmann repetă : «Ce vreți ? In Austria se moare de foame». de leurs pertes en Asie et nous nous demandions comment cela pourrait se faire? Un coup de fortune rare! — Arion, avec qui j’ai travaille un instant, m’a dit que Kiihlmann lui aurait confie qu’on ne donnait pas encore la Dobrogea aux Bulgares et que le condominium continuerait encore. — On me telegraphie que le Roi a fait venir le prefet de police, lui a marque son etonnement que la «Lumina» et la «Gazeta Bucureștilor» entrassent en Moldavie et a insiste pour qu’on ne les autori se pas. Qui a encore monte le coup? — En Ukraine, Kuhlmann m’a dit que les Allemands ont ete obliges de coffrer quatre ministres, dont le Seigneur Lu- binsky, ministre des Affaires Etrangeres, qui fait des mani- festes contre l’union de la Bessarabie. Ier mai. — Je sui,s saisi de l’envahissement toujours plus grand. En province on prend tont, malgre qu’en donnant 12.500 wagons de Bessarabie on ait pris l’engagement de zaisser aux paysans la nourriture pour juin-juiilet: on ne leur laisse qu’un sac, de quoi durer un an! Et quand je me plains, tous, depuis Kuhlmann jusqu’â Horstmann, â repetor: que .voulez-vous? on meurt de faim en Autriche! 494 NOTE POLITICE — 1918 ______ S’a stipulat că caii artileriei vor fi dați cultiva- torilor. La Buzău au fost pur și simplu vânduți și oa- menii Germanilor i-au luat pentru o bucată de pâine. Hartenștein a venit să-mi propuie, foarte simplu, să gonesc din Iași legațiunilc Antantei, alt-fel pentru ei nu e siguranță. Și domnul Heitz dela Primărie face un memoriu ca să ceară conferinței de pace menținerea Oficiului său de supraveghere. — Ședință foarte violentă ieri în Camera prusiană. Junkerii vor cu ori ce preț să împedice reforma electo- rală. Horstmann îmi spune că Kiihlmann e foarte ata- cat; mai ales din cauza sprijinului ce dă partidului de- mocrat. După cererea cancelarului, a fost silit să facă un proces gazetelor cari l-au acuzat că a dus la Bucu- rești o viață de desfrâu. Marilena Bodescu trece la ne- murire ! De soarta acestui proces, peste două luni, de- pinde și menținerea lui la putere. Căderea lui, adaogă Horstmann, care s’a înhămat la căruța sa, ar fi o mare nenorocire. Sunt de aceiași părere, căci am cea mai mare stimă de valoarea acestui om și de lărgimea vederilor sale. On a stipule que les chevaux de l’artillerie seraient donne aux cultiva teurs; ă Buzeu, on les a .simplement vendus et les preposes des Allemands les ont pris pour une bouche de pain. Hartenștein est venu me proposer, tout simplement, de chasser de lassy les legations de l’Entente, sans quoi il n’y a pas de securi te pour eux. Et Mr. Heitz, de la mairie, fait un memoire pour demander â la conference de la paix le maintien de son Aufsichtsamt! — Hier, â la Chambre prussienne, seance tres violente. Les junkers veulent â tout prix empecher la reforme electo- rale. Horstmann me dit que Kuhlmann est tres attaque, sur- tout ă cause du sontien qu’il donne au parti democrate. II a ete, sur la demande du Chancelier, oblige de faire un proces aux journaux qui l’ont accu.se d’avoir mene â Bucarest une vie debauchee. Marilena Bodescu passe ă l’immortalite! Du sort de ce proces, dans deux mois d’ici, depend aussi son maintien au pouvoir. Sa chute, ajoute Horstmann qui s’est attele â son char, serait un grand malheur. J’en convlens. car j’ai la plus hanțe estime de la valeur de cet homme et de sa largeur de vues. NOTE POLITICE - 1918 495 — Arion îmi citește nota sa ca răspuns Ia protes- tarea Ukrainei. 2 Mai.—«Vossische Zeitung» și altele după ea, îmi fac greutăți. Toate la rând: Regele, Basarabia.—Kiihlmann îmi spune că a trimis o desmințire serioasă. El adaogă : «c’est du Beldiman tout pur». Horstmann îmi declarase cu un ceas înainte că dacă Beldiman nu ar fi mr atât de vechi prieten al Germaniei, ar fi expulzat. O iau drept bună, dar simt că cercurile militare n’au desarmat față de Rege și că o dușmănie surdă există împotriva mea. Exemplu : de trei zile n’am benzină și, cu toată inter- venția lui Horstmann, nu mi se da... — Kuhlmann mi-anunță că a obținut dela Mareșal să-mi cedeze Focșani pentru ținerea ședințelor Parla- mentului. II rugasem să sprijine cererea de a uni cele două părți din Putna, ducând frontul la limita Râmnicului-Sărat. — Pun o chestiune asupra Basara- biei, Austriacii nespunând niciodată ce gând au asu- — Arion me lit sa note en reponse â la protestation de FUkraine. 2 mai, — La «Vossische Zeitung», remorquant la «Berli- ner Borsen-Zeitung», me taille des croupieres. Tout y passe: le Roi, la Bessarabie. Kuhlmann me dit qu’il a envoye un dementi serieux. II ajoute: c’est du Beldiman tout pur. Horstmann m’avait declare une heure auparavant que si .Bel- diman n’etait pas un si vieil ami de l’Allemagne, on l’expul- serait. J’en prends tout juste ce qu’il faut pour consti- tuer une politesse, car je sens que les cercles militaires n’ont pas desarme vis-â-vis du Roi et qu’une sourde hostilite existe contre moi. Exemple: il y a trois jours que je rnanque de benzine et, malgre intervention de Horstmann, on ne m’en donne pas... Mr. de Kuhlmann m’annonce qu’il a arrache au Mare- chal qu’on me cede Focșani pour y tenir les seances du Par- lement: j’avais fait appuyer par lui la demande de reunir ies deux portieres de la Putna en portant le front sur les limites du Râmnic Sarat. Je pose une question sur la Bes- sarabie, les Autrichiens n’ayant jamais dit leurs vues sur 496 NOTE POLITICE — 1918 pra părței de nord pe care o ocupă. După părerea lui, nu crede că Austriacii se gândesc la aceasta. — Lupu Kostake îmi afirmă, — și îmi vine greu să cred — că Kuhlmann le-a spus «acum în urmă» lui Carp și lui: Cum facem ca să răsturnăm pe Rege ? —, Glumă sau ironie ? — Kiihlmann nu este om să joace un joc nedemn. —• Kriege îmi aduce o formulă asupra Basarabiei, acceptabilă, pe care își propune să o facă să fie adoptată de Austria, care se lasă greu. Revenim apoi pentru a suta oară asupra cazului Sturdza : El pretinde că Ger- mania cere ca Sturdza să păstreze, cu grația vieței, gra- dul și pensiunea. — Mă duc la Mareșal pentru a-i mulțumi privitor la Focșani: nu trebue mutat lazaretul, bineînțeles, și «nu veți avea cășci germane în jurul dv.». — Predau de asemenea o protestare scrisă contra rechizițiilor fără frâu ale porumbului, la țară. Ii repet că am avut o înțele- gere pentru 10 mii vagoane devenite apoi 12.500, de dat din Basarabia., în schimbul căror s’a luat angaja- te Nord qu’ils occupent. A son avis, il ne croit pas que les Autrichiens y pensent. — Lupu Kostake, qui attendait et qui est reste dejeuner, m’affirme — et j’ai peine ă le croire — que Kuhlmann leur a dit «tout recemment» ă Carp et ă lui: «Comment faisons- nous pour renverser le Boi?» Blague ou ironiei Mr. de Kuhlmann n’est pas homme ă jouer ce jeu indigne. — Mr. de Kriege me rapporte une formule sur la Bessa- rabie — acceptable — et qu’il se propose de faire adopter par l’Autriche qui se fait tirer l’oreille. Et nous revenons pour la centieme fois sur le cas Sturdza; il pretend que L’Allemagne exige qu’il garde, avec la vie sauve, son titre et sa pension. (Voir aussi 3 mai). — Je me rends chez le Marechal pour remercier au sujet de Focșani; il ne faut pa>s deplacer le lazaret — cela va de soi — et «vous n’aurez pas de casques autour de vous». Je remets aussi une protestation ecrite contre les requisitions â outrance de mais qu’on pratique â la campagne. Je lui repete que nous avons eu un arrangement pour lOZlOO wagons — devenus 12.500 — â donner de Bessarabie, moyennant quoi NOTE POLITICE — 1918 497 mentul să nu se mai scoată nimic din tară. Eu îmi tin cuvântul; față de mine cuvântul nu e ținut. Mareșalul, destul de nemulțumit de ce află, făgăduiește. 3 Mai. — Ședință furtunoasă: col. Kabelmacker de la Căile Ferate, Horstmann^ Mircescu și cu mine. E tot privitor la articolul 7 din tratatul 'de pace, intr.odlis prin surprindere cu ocazia iscăliturei făcută în grabă, și pe care articol experții noștri nici nu l-au examinat, nici nu l-au admis, pe când Hell și Kriege spuneau că a fost primit de generalii noștri. Am propus ieri un text potrivit cu concesiunile pe care Horstmann credea că poate să mi le anunțe. Mare opunere a Direcției militare, care vrea să ia în mână toate liniile noastre. Declar net că nu semnez și că fac apel la cinstea lui Kuhlmann. Horstmann declară că d. de Kuhlmann, singur, poate să. mai discute această chestiune. — La 2 jum., comisiunea cu Arion, Burghele, An- tipa? Papiniu, Carp și Mircescu. Cădem de acord asu- pra ceia ce e încă nerezolvat. Arion trebue să meargă să vorbească cu Kuhlmann pentru o formulă definitivă a amnistiei. Aflu, în cursul discuției, că s’a spus delega- on s’est engage ă ne plus rien sortir du pays. Moi je tiens parole: on ne tient pas parole vis-â-vis de moi. Le Marechal, assez mecontent de ce qu’il apprend, promet. 3 mai. — Seance orageuse: Col. Kabelmacker des chemins de fer, Horstmann, Mircescu et moi. C’est toujours au sujet de l’art. 7 du trăite de paix introduit par surprise, lors du paraphage fait ă la vapeur, et que nos experts n’ont ni exa- mine, ni admis, alors que Hell et Kriege avaient dit avoir ete accepte par nos generaux. J’ai propose hier un texte, concordant avec les concessions que Horstmann croyait pou- voir m’annoncer de vive voix. Grande opposition de la Di- rection militaire, qui veut prendre en mains toutes noa lignes. Je declare net que je ne signe pas et que je fals appel â la loyaute de Kuhlmann. Horstmann declare que Mr. de Kuhlmann peut seul encore discuter cette question. A 2 h. et demie commission avec Arion, Burghele, An- tipa, Papiniu, Carp et Mircescu. Nous tombons d’accord sur ce qui reste en suspens et Arion doit aller voir Kuhlmann pour une formule definitive dans l’amnistie. J’apprends, au cours de la discussion, qu’on a dit ă nos delegues que le cas 498 NOTE POLITICE — 1918 ților noștri că cazul Sturdza este una din condițiile păcei! •— Toți recunosc gravitatea cazului art. 7 și sunt de pă- rere că trebuie să nu ne lăsăm. Deșliu are îndrăsneala să-mi telegrafieze ca să-l re- patriez dela Stockholm, împreună cu sofia sa. Mă asigură de «amicițiile lui cele mai sincere». 4 Mai.—Arion, după ce a vorbit cu Kiihlmann, a pri- mit formula privitor la Basarabia, Kiihlmann asigurăm du-1 că redactiunea înțelege o încorporație făcută «au present». — In toate celelalte convorbiri, Kriege de pildă a spus lui Papiniu și lui Arion că nu mai trebue să-l necăjească asupra textului amnistiei, «când v’am dat toată Basarabia». — Arion nu mai obiectează nimic. — Am căutat prin telefon pe Kuhlmann; el sosește la mine cu generalul Hell și Horstmann. încă sub impre- siunea ședinței de ieri și a grijei blestematului articol care m’a împiedicat să închid ochii toată noaptea, des- chid chestiunea, făcând apel la lealitatea lui Kuhlmann. Paragraful 2 a fost introdus prin surprindere și dovada este că se găsește într’un loc care n’are nimic a face cu Sturdza est une des conditions de la paix! Tous reconnais' sent la gravite du cas de l’art 7 et sont d’avis qu’il faut tenir bon. — Desliu a le front de me telegraphier pour que je Je rapatrie de Stockholm, lui et sa femme. II m’assure de «ses amities les plus sinceres». 4 mai. — Arion, apres avoir cause avec Kuhlmann, a accepte la formule au sujet de la Bessarabie, Kuhlmann lui ayant assure que la redaction impliquait une incorporation deja faite, «au present». — Dans toutes les autres conversa- tions, Kriege, par exemple, a dit ă Papiniu, â Arion, qu’il ne fallait pas le taquiner sur le texte de Tamnistie «quand nous vous avons donne toute la Bessarabie», — Arion n’a plus d’objections. — J’ai cherche par telephone Kuhlmann; il m’arrive avec le general Hell et Horstmann. Encore sous l’impression de ma seance d’hier et du souci de ce maudit article qui m’a empeche de fermer les yeux de toute la nuit, j’aborde car- rement, en faisant appel «ă la loyaute de Mr. de Kuhlmann». Le paragraph 2 a ete introduit «par surprise» et la preuve en est qu’il se trouve ă une place qui n’a rien ă voir avec le sujet NOTE POLITICE - 1918 499 «chestiunea. Când, în ultimul moment, la 29 Martie» o jumătate oră înainte de plecarea miniștrilor, mi s’a adus la parafat capitolul demobilizărei, rămas în sus- pensie, mi s’a spus că era in totul de acord cu generalii noștri, însă generalii afirmă că n’au primit nici odată acest text.—Kuhlmann. Cine a făcut această afirmare? — Eu: Nu mai mi-aduc aminte, dar desigur nu dv. (N’am voit să desemnez pe Hell, și Kuhlmann a înțeles). Dacă în aceste condițiuni se susține că sunt legat, aș face apel la împărat.—Kuhlmann întorcându-se către Hell: «Dar e o ideie excelentă; ce spui de aceasta?».—Horstmann in- tervine: «Chiar dacă împăratul va deslega, tot rămâne cererea Marelui Cartier, care consideră măsura ca in- dispensabilă». — Eu: V,om discuta atunci o convenție și de alt-fel este ceia ce eu ofer. — După o lungă discuție, convenim la suprimarea paragraf. 2 din tratatul de pace și mutarea lui în protocol, limitându-1 și definindu-i în- tinderea. Formulă de găsit de către Mircescu, Horst- mann și Hell. — Bietul Mareșal promite categoric : subordonații lui iau înapoi, în detaliu, ceiace a făgăduit ! Primesc în Quand, en deraiere minute, le 29 marș, une demi-heure avant le depart des ministres, on m’a apporte â parapher le cha- pitre de la demobilisation, reste en suspens, on m’a dit qu’on etait en tout d’accord avec nos generaux; or, les generaux affirment n’avoir jamais accepte ce texte. — Kuhlmann : «Qui a fait cette affirmation?» — Moi, d’un air entendu: «Je ne me rappelle plus, mais certainement pas vous». — Je n’ai pas voulu designer Hell, et Kuhlmann a compris. «Si dans ces conditions on soutient que je suis lie, je ferais appel â l’Empereur». — Kuhlmann, se tournant vers Hell: «Mais c’est une excellente idee; que diriez-vous de cela?». — Horst- mann intervient: «Meme si l’Empereur vous deliait, il ne resterait pas moins la demande du Grand Quartier qui juge indispensable la mesure». — Moi: «Nous discuterions alors une convention et c’est ce que j’offre». — Apres une longue discussion, on convient de supprimer le § 2 du trăite de paix. de le porter dans le protocole en en limitant et definissant la portee. Formule ă trouver par Mircescu, Horstmann et Hell — Le pauvre Marechal promet categoriquement. Les sub- ordonnes reprennent, en detail, ce qu’il a promis! Je req-ois 502 NOTE POLITICE - 1918 muici amnistiei. Arion o lăsase pe seama lui Papiniu,. care înțelege așa de puțin chestiunile încât nu-și dădea seama că orice protocol special trebuia să atragă supri- marea paragrafului final din art. 33. Le atrag atențiunea că traducerea paragrafului din protocolul privitor la Basarabia- trebue bine verificată. — La 11 Kuhlmann mă face să mă întorc : îl găsesc; împreună cu Koerner. Nu era vorba decât de chestiunile puse eri de Koerner. Ii pun în mod net chestiunea re- zervată de art. 14: «Până la ce dată cel mult trebue să dureze ocupația ?»—Răspunde : chestiune militară, asu- pra căreia Hell însuși nu are instrucțiuni. Nu insist mai mult : Hell pleacă și Schwarzkoppen, care îl înlocuește, e mai de înțeles. Convocare, fără a chema pe toți, la el la 6 jum. (Am aflat că această oră cam ciudată fusese aleasă pentru că ministrul pleca în plimbare la Căldărușani și la Znagov). — Petrec restul zilei redactând și colecționând texte. La 5 ore fac un raport urgent Regelui. Mitilineu îmi’ muie de l’amnistie. Arion s’en est remis ă Papiniu, qui eom- prend si peu les questions qu’il ne se rendait pas compte que tout protocole special devait entraîner la suppression du texte final de l’art. 33. J’attire leur1 attention qu’il faut bien verifier, la traduc- tion du protocole concernant la Bessarabie. — A 11 h. Kuhlmann me fait rentrer : je le trouve nanti de- Koerner; il ne s’agissait que des questions posees hier par Koerner. Je lui po.se nettement la question reservee par l’art. 14: jusqu’a quelle date maximum doit durer l’occupation? — II repond: Question militaire, sur laquelle Hell lui-meme ne doit pas avoir des instructions. Je n’insiste pas davan- tage: Hell part et Schwarzkoppen, qui le remplace, est d’un meilleur bois. Convoeation, sans amener tout le monde, chez lui â 6 h. et demie. (J’ai su que cette heure plutot bizarre avait ete- choisie parce que le ministre allait faire un tour â Calda- rușani et Znagov). Le reste de la journee je le passe en re- dactions et collation de textes. A 5 h. je redige un rapport urgent au Roi. Mitilineu; NOTE POLITICE - 1918 503 telegrafiase că aceste lungi așteptări zăpăceau pe toată lumea la Iași. — La 6 jum. conferință : Radoslavof cu Tontceff so- sesc cu experții lor și militari, plus un marinar ne- gru mustăcios. Dela început Bulgarii ridică chestiunea •. Le trebuesc insulele, adică teritoriul cuprins între cele două brațe ale Dunărei în fața Brăilei. Ele n’au aparți- nut nici odată Dobrogei și Kuhlmann le-o spune verde. Tontceff susține că Dunărea veche luată ca frontieră nu e navigabilă și că atunci pe o întindere de 75 km. n’ar avea poliția frontierei lor ! — Discuțiune, și cu toate că suntem unanimi, când Radoslavof declară «că nu poate să primească», Burian propune un arbitragiu. Arion și cu mine lămurim, și Kuhlmann ne sprijină, că arbitragiul nu se poate referi de cât asupra faptului istoric dacă acest teritoriu a făcut parte din această Dobroge pe care am cedat-o. Tontceff înțelege să împingă arbitragiul și mai departe, cum de pildă spre a preciza' dacă talwegul nu s’a schimbat, etc. — Kriege sfătuiește să primim ar- bitragiul, fiind-că e vorba de o chestiune pur parlamen- m’avait telegraphie que ces longs retarda enerveraient tout le monde â lassy. A 6 h. et demie Conference: Radoslawoff avec Tontcheff arrivent avec tous leurs experts et militaires, plus un noir marin moustaehu. Des le debut les Bulgares levent un lievre: II leur faut les îles, c’est-ă-dire le territoire compris devant Braila entre les deux bras du Danube! Elles n’ont jamais appartenu â la Dobrogea et Kuhlmann le leur dit vertement. Tontcheff plaide que le vieux Danube, pris comme frontiere, n’est pas navigable et qu’alors, sur une etendue de, 75 K., il n’auraient pas la police de leur frontiere!—Arguties, discussion et quoi- qu’on soit unanime, comme Radoslavoff declare «qu’il ne peut pas accepter», Burian propose un arbitrage. Arion et moi, nous precisons et Kuhlmann appuie, que l’arbitrage ne peut' porter que sur le fait historique si ce territoire a fait pârtie de cette Dobrogea que nous avons cedee. Tontcheff entend pousser l’arbitrage plus loin, comme pai’ exemple preeiser si le Talweg n’a pas change, etc. — Kriege conseille d’accep- ter l’arbitrage, parce qu’il y a une question purement par- 504 NOTE POLITICE — 1918 tară. Primim ca Kriege să redijeze și să propuie o for- mulă. Turcii au ridicat chestiunea despăgubirei pentru te- renurile Miilk din Dobrogea, istorie veche de 38 ani. Convenim să căutăm a ne înțelege între noi’ înainte de a ajunge la arbitraj. Lungă discuție pentru școlile și comunitățile noastre din Bulgaria. După refuzuri categorice, ei sfârșesc prin a admite statu-quo. 6 Mai. — Zi înțesată. Sfârșitul. Toate chestiunile mici, ca și cele mari provoacă rapoarte, comisiuni, tocmeli. Arion umblă de colo până colo ; chiar Papiniu devine sprinten. Dar cel mai grăbit e Horstmann: vine repede să mă înștiințeze că în chestiunea Căilor Ferate redactarea lui — Mircescu spune : redactarea mea — e primită de Marele Cartier. E un câștig și e primul ar- ticol al păcei parafate care dispare. Oricum au fost sen- sibili la mustrarea de nelealitate pe care le-am aruncat-o în față. — Kriege aduce de asemenea formula înțelegerii cu Bulgaria; o găsesc bună, Arion ar voi să adaoge ceva, lementaire sous roche, etc. Nous acceptons que Kriege redige et propose une formule. Les Turcs ont souleve la question de Bindemnite pour les terrains Miilk de la Dobrogea, veille histoire de 38 ans. On convient de chercher â s’arranger entre soi avant d’ar- river ă un arbi trage. Longue discussion pour nos ecoles et communautes de Bulgarie. Apres des re fus categoriques, ils finissent par admettre le statu-quo. 6 mai. — Second jour de Pâques. — Journee touffue. C’est la fin. Toutes les petites questions, aussi bien que les grandes sont objets de rapports, de commissions, de mar- chandages. Arion va et vient, Papiniu iuli-meme devient alerte. Mais le plus empresse est Horstmann, il accourt m’annoncer que dans la question des chemins de fer sa re- daction — Mircescu dit: ma redaction — est acceptee par le Grand Quartier. C’est un succes et c’est le premier article de la paix paraphee qui dispanait! Tout de meme on a ete sensible au reproche de deloyaute que j’ai carrement jete a la figure. — Kriege apporte aussi la formule du compromis avec les Bulgares ; je la trouve bonne ; Arion veut y mettre NOTE POLITICE - 1918 505 ceiace întârzie degeaba lucrările : diseară va sfârși prin a recunoaște că lucrarea lui Kriege e bine făcută. Kriege îmi propune să închee actul compromisului.—In sfârșit asupra chestiunei telegrafelor, a societăței Ost-European, după tocmeli, Koerner, mereu împăciuitor, primește tex- tul nostru. Toate acestea n’au fost definitiv câștigate de cât seara, la prânzul Mareșalului: ziua n’a fost pierdută. — Burian cerându-mi a întâlnire, l-am poftit în ul- timul moment la masă. A primit, cu Gratz’ Mittag, von Peter, Colloredo. Conversațiune înainte și după masă. In primul rând un reproș discret: Regele ar fi ținut Basa- rabenilor un discurs cam iredentist ; această versiune fusese dată de «Tribuna». Era vorba de toastul Regelui care, mi s’a părut atunci, avusese un ușor accent. Neg însă și arunc totul pe cuvântarea extra-protocolară a lui Halippa. Vorbesc de durata ocupațiunei, în sensul celor ce ne înțelesesem cu Czernin, — fără o administrație de- plină, țara se va. ridica cu greu, — perchizițiile, duș- mănii cari se ivesc acum., etc. — Burian ascultă cu multă du sien, ce qui retarde inutilement les travaux: il finiră le soir par reconnaître que Touvrage de Kriege est proprement fait. Kriege m’offre de nous dresser 1’acte de compromis. Enfin sur la question des telegraphes de la Ost-Europăische G., apres marcher et contremarches, Koerner, toujours conci- liant, accepte notre texte. Tout ceci n’a ete definiitivement acquis que le soir au dîner du Marechal: la journee n’a pas ete perdue. — Comme Burian m’avait demande un rendez-vous, je l’ai invite en deraiere heure ă dejeuner. 11 a accepte avec Gratz, Mittag, von Peter, Colloredo. Avant et apres dejeu- ner, conversation. En tout premier lieu reproche discret : le Roi aurait tenu aux Bessarabiens un discours legerement irredentiste; c’est la «Tribuna.» qui aurait donne cette version. II s’agissait du toast du( Roi, qui, m’a-t-il isemble alors, avait eu un leger parfum. Je nie et jette tout sur le speech extra-protocolaire de Halippa. Je parle de la duree de l’occupation dans la note de ce qui avait ete entendu avec Czernin discretement — sans une administrati on civile pleine, le pays se relevera diffici- lement; — les perquisitions, inimities qui naissent, — etc. 506 NOTE POLITICE - 1918 atenție și declară că e foarte interesant pentru viitor. Fără ahă făgăduință. Dealtfel nu insistasem» vorbind, ea de o chestiune ce trebuia reluată mai târziu. După dejun atinge chestiunea Basarabiei și pune în mod dis- cret, că, cu ocazia recunoașterei «formale» a anexinei (?), teza Germanilor e că nu se poate face o recunoaștere formală acum, fără a fi provocată Rusia, de care s’a des- părțit Basarabia. — Austria nu va cere decât colțul in- trând dela Noua-Suliță la vechea graniță cu Podolia spre vest de Hotin «pe care nici nu-1 cerem». — Atunci eu precizez că aceasta înseamnă înlăturarea pretențiuni- lor ucrainiene. Cum suntem de acord, el îmi cere o scri- soare care «n’are nimic obligatoriu pentru Dv.». — Răs- pund că înțeleg să mă oblig și că voi trimite această scri- soare, pe care dorea dealtfel să o aibă înainte de plecare. — îmi vorbește de asemenea de navigațiunea pe Nistru, pentru a i se aplica regimul Prutului. Fac scrisoarea» dar nu scriu nici un cuvânt de Prut, devenit acum un râu interior. Privitor la Ukraina, Burian repetă ce spusese Kiihl- Burian est tres attentif et declare que c’est fort interessant pour l’avenir. Pas d’autres promesses. Je n’avais d’ailleurs pas insiste, en parlant comme d’une these â reprendrei ul- terieurement. Apres dejeuner, il entame la question de Bessarabie et formule diseretement que lors de la reconna.issance «for- melle» de l’annexion (?), la these des Allemands est qu’on ne peut faire une reconnaissance formelle actuelle sans pro- voquer la Russie, dont s’est separee la Bessarabie ; 1’Au- triche ne demandera que le coin rentrant de Noua Suliță â l’ancienne frontiere avec la Podolie, Onest de Hotin, «que nous ne demandons meme pas». Lâ-dessus je precise que cela equivaut ă Fecartement des pretentions ukraimennes Com- me nous sommes d’accord, il me demande une lettre qui «n’a rien d’obligatoire pour vous». Je reponds que j’entend.s m o- bliger et que j’enverrai cette lettre qu’il desirait d’ailleurs avoir avant son depart. II me parle aussi de la navigation du Dmester pour’ lui appliqucr le regime du Pruth. J’ecns ma lettre, mais je ne souffle mot du Pruth devenii fleuve interieur. — A propos de l’Ukraine, Burian me repete ce que m a- NOTE POLITICE - 1918 507’ mann : Ukraina se va uni cu Rusia. Deci din partea aceasta să ungem osia. Pentru înțelegerea cu Bulgaria, Burian îmi spune că poate fi semnată în liniște : «Vă dau asigurarea că veți avea tot sprijinul nostru». Mai mult, după semnă- tura tratatului, vom avea mai multă libertate ca să vor- bim pe față Bulgarilor. Radoslavoff știe că nu poate să aibă câștig de cauză; a spus-o lui Burian, dar e legat de ordinele dela Sofia. Fac cunoscut îndată lui Arion asigurările formale ce mi s’au dat. Seara Arion cedează, după ce vorbise cu Kuhlmann și Burian. — Invitațiune prin telefon, pentru 7 jum. : Feld- mareșalul dă un prânz de despărțire plenipotențiarilor. Frac și plăci. Suntem toți. La dreapta mareșalului, Bu- rian și Nissimi, ministru af. străine turc ; la stânga Kuhlmann și Izzet. In față, noul șef de Stat-Major Schwartzkoppen; în dreapta lui eu, și Tontceff în dreapta mea; Radoslavof și Arion în stânga lui. Toastul Mare- șalului foarte curgător, nu prea indulgent pentru gaze- vait dit Kuhlmann : l’Ukraine se reuniră â la Russie. C’est de ce cote qu’il faudra donc oindre les gonds. Pour le compromlis avec la Bulgarie, Burian me dit qu’on peut tranquillement signer : «je vous donne l’assu- rance que vous aurez tout notre appui». Bien mieux, apres la signature du trăite, nous aurons plus de liberte pour parler franchement aux Bulgares. Radoslavoff sait qu’il ne peut pas avoir gain de cause, il l’a dit ă Burian, mais il est lie par les ordres de Sofia. — Je transmets de suite â Arion les assurances formei- les qui me sont donnees. Dans la soiree, Arion s’est rendu,. apres avoir cause avec Kuhlmann et Burian. — Invitation par telephone ă 5 h. pour 7 h. et demie. Le Feldmarechal offre un dîner d’adieu aux plenipoten- tiaires. Habit et plaques. Nous y sommes tous. Le Mare- chal a a sa droite Burian et Nissimi, ministre des affaires etrangeres turc, — â sa gauche Kuhlmann et Izzet. En face le nouvaau Chef d’Etat-Major Schwarzkoppen; moi ă sa droite avec Tontcheff â ma droite ; Radoslavoff et Arion a sa gauche. Le toast du Marechal tres allant, pas tendre pour les journalistes et pour les partis politiques, tres- .508 NOTE POLITICE - 1918 tari și pentru partidele politice, foarte călduros pentru armată, apoi, un salut pentru Românii curagioși cari au făcut sacrificiul să ia sarcina acestei păci și patriotismul de a întreprinde reînvierea țărei lor. Nădăjduește că vom redeveni amici sinceri și dorește toată prosperitatea pen- tru România. (Se dorește ca să nu se răspundă). Spun Mareșalului, peste masă, că n’am fost nici- odată dușmani și că n’a fost decât o eclipsă a prieteniei noastre. El râde cu poftă. După masă se discută afaceri. Kuhlmann îmi pro- pune o învoială în afacerea manuscriselor. — Se aram jează tot ce rămăsese în suspensie. — In sfârșit Kiihl- mann îmi spune : «Nu voiesc să vă fac un compliment, dar ați condus cu mare măestrie barca și câștigarea Ba- sarabiei vă înapoiază de 10 ori ceia ce pierdeți». Koer- ner îmi face de asemenea complimente : nu mai vrea să trateze de cât cu mine.... 7 Mai. — (Sft. Elisabeta, 24 Aprilie). — Trebuia să ne întrunim ieri seară la 10 ore jum. Amânat pe azi di- mineață la 9 jum. Cotroceni. Sosesc exact, cu Arion și ■chaud pour l’armee, puis un salut pour les Roumains cou- rageux, qui ont fait le sacrifice de prendre Ia charge de cette paix et le patriotisme d’entreprendre la resurrection de leur pays. II espere qu’on redeviendra des amis tres sinceres et isouhaite tonte la prosperate imaginable â la Roumanie. On deșire qu’il n’y ait pas de reponse. Je fais dire, â travers la table, au Marechal, que nous n’avons ja- mais ete ennemis, qu’il n’y a eu qu’une eclipse de notre ami- tie. II rit de grand coeur. Apres dîner on trăite affaires. Kuhlmann me demande le pont et m’offre un arrange- ment dans l’affaire des manuscrits. On arrange tout ce qui etait reste en suspens. Enfin Kuhlmann me dit: «Je ne veux pas vous faire un compliment, mais vous avez superieure- ment mâne votre barque et racquisition de la Bessarabie vous rend au decuple ce que vous perdez». Koerner aussi me fait ses compliments ' il ne deșire plus traiter qu’avec moi... 7 mai. — On devait se reunir hier soir 10 h. et demie. On a remis ă ce matin 9 h. et demie ă Cotroceni. J’arrive heure exacte avec Arion et It.-colonel Vasilescu Anton. Au NOTE POLITICE - 1918 509 locot.-col. Vasilescu; în sala de intrare cei-lalți doi de- legați ai noștri, Burghele și Papiniu, și generalii. Foto- grafi câți poftiți» mulți ofițeri germani. Ne adunăm în biblioteca cea nouă a Regelui; o jumătate oră nu facem nimic. Ne regăsim în salonul care servă de bufet când sunt recepțiuni, alături de salonul în care s’a ținut Con- siliul de Coroană în 14 August 1916. — Ultimele în- voieli cu Bulgarii, pentru manuscrisele furate dela Aca- demie. — Iscălesc cu Kiihlmann micele protocolari: na- vigarea staționarilor până la Fetești, adeziunea în prin- cipiu la o alianță vamală? despăgubiri prizonierilor mal- tratați, nota privitoare la judecata guvernului Brătianu, protocol pentru biserici și comunități românești în Ger- mania (a se întinde și pentru Bulgaria, ceia ce s’a făcut în cursul ședinței: Austria n’a semnat încă, și Kriege m’a înștiințat că Burian va avea greutăți !) In sfârșit ședința generală începând, ne așezăm. Germanii la mijloc, Burian — el singur e toată comi- sunea, deși Gratz și Mittag sunt în spatele lui;—Turcii bas de l’escalier nos deux autres plenipotentiaires, Bur- ghele et Papiniu, et nos generaux. Photographes tant qu’on veut. Beaucoup d’officiers allemands. Nous nous concen- trons dans la nouvelle bibliotheque du Roi. Une demi- heure ă ne rien faire. On commence par se retrouver dans le salon qui sert de buffet lors des receptions ; il est con- tigu au salon dans lequel s’est tenu le Conseil de Couronne du 14 aout 1916. Quelques derniers arrangements avec les Bulgares pour les manuscrits voles â 1’Academie. Je signe avec Kiihlmann les petits protocoles : navigation des sta- tionnaires jusqu’â Fetești, adhesion en principe â une al- liance douaniere, les dommages aux prisonniers qui ont ete maltraites, les fouilles, la note concemant la mise sous jugement du gouvernement Bratianu, protocole pour com- munautes et eglises roumaines en Allemagne (â etendre aux Bulgares, ce qui a ete fait dans le cours de la seance : 1’Autriche n’a encore pas signe et Kriege m’a averti que Burian aura des difficultes !). Enfin la seance generale commence; on s’installe. Alle- mands au centre; Burian â lui seul ilest toute la commission, Quoique Gratz et Mittag soient dans son do,s; les Tures a •510 NOTE POLITICE — 1918 alături dq el; — Bulgarii — și sunt cel puțin 6 — la stânga Germanilor. Ca să nu fim la capul mesei, ne re- fugiăm în față, singuri și în fața Germanilor. Cinema- tografele lucrează. — Ministrul Kiihlmann citește o scurtă cuvântare, — și semnăturile încep. La 12, în mijlocul unei mari zăpăceli, — s’ar fi putut trece orice s’ar fi voit: — s’a isprăvit. Se telefonează la Marele- Quartier, cu care se stabilise ,o legătură. Telegrafiez îndată Regelui: «Am adânca mulțumire să comunic M. V. că pacea s’a încheiat; tratatul care în ultimele negociațiuni a primit unele modificări favora- bile țărei, a fost semnat la 12 ore. El va purta titlul de Pacea din București. Sub conducerea M. V. și sub ocro- tirea Dinastiei, România își va putea reîncepe munca spornică pentru consolidarea viitorului ei». — Preziden- tul consiliului de miniștri, — La ora 1 dau un dejun de adio: Kuhlmann, Kriege, de Roisemberg, Oberndorf, Richthoffen, Horst- mann, de Below, etc. — Repet lui Kuhlmanm lucru la care ține mult, că va avea la Șosea terenul pe care îl cere ca să clădească o Legațiune frumoasă. cote de lui; les Bulgares — et ils sont au moins six — ă la gauche des Allemands. Pour ne pais etre un petit bont, nous nous refugions en face, seuls et en face des Allemands. Les cinemas font rage. Le ministre Kiihlmann lit un petit .speech — et les signatures commencent. A midi, au milieu d’une grande confusion — on aurait pu passer ce qu’on au- rait voulu ! — c’est fini. On telephone de suite au Grand Quartier avec lequel une liaison avait ete etablie. Je tele- graphie de suite au Roi : «Am adânca mulțumire să co- munic M. V. că pacea -s’a încheiat. Tratatul, care în ulti- mele negociațiuni a primit unele modificațiuni favorabile Tarei, a fost semnat la 12 ore. El va purta titlul de Pacea din București. Sub conducerea M. V. și sub ocrotirea Dinas- tiei, România își va putea reîncepe munca spornică pentru consolidarea viitorului ei». — Prezidentul Consil, de Miniștri. — A 1 heure j’offre un dejeuner d’adieu ; Kiihlmann, Kriege, de Rosenberg, d’Oberndorf, Richthoffen, Horstmann, de Below, etc. Tres gai. Je repete â Kuhlmannn, ce â quoi il tient beaucoup, qu’il aura â la chaussee le terrain qu’il demande pour y bâtir une belle legation. NOTE POLITICE - 1918 511 — Plecarea lui Kuhlmann cu Bulgarii la 4.45 pen- tru Sofia. Se duce să salute pe Regele Ferdinand. Bă- nuiesc că mai sunt dedesubt oarecari neînțelegeri. Prin tratat, în ultimul moment, s’a lăsat Bulgarilor partea de jos a Dobrogei până la o linie paralelă cu li- nia drumului de fier la distanță de 10—15 km. de ea. Restul este condominium. Trimit o circulară prefecților. Repet asigurările privitoare la siguranța de a ne putea păstra Dinastia, după cum o făcusem în telegrama către Rege, pentru a marca mai bine sensul ascuns al acestei semnături a tratatului. Sper că Regele va înțelege, după cum toată lumea a observat-o îndată ce telegrama a apărut. — Scriu guvernatorului pentru a-i comunica că a doua zi miniștrii vor lua în primire serviciile lor. Cu căp. Dreckert am convenit că, chiar în acea zi, se vor trimite scrisori de mulțumire giranților. 8 Mai. — Merg la minister. Jurământul prefecților de față. întrevedere și cu Kriege pentru mai multe lu- cruri mici. E grăbit ca să aibă la Berlin comisiunea fi- Depart de Kuhlmann avec les Bulgares â 4.45 pour So- fia. II va saluer le Roi Ferdinand. Je suppose qu’il y a des frictions encore sous roche. Par le trăite, en deraiere heure, on a abandone aux Bulgares la pârtie Sud de la Dobrogea jusqu’a une ligne parallele de la ligne du chemjin de fer et â environ 10—15 klm. distante d’elle. Le reste est du Condominium. — J’envoie une circulaire aux prefets. Je repete les as- surances concernant la surete de garder la dynastie comme je Vai pait dans le telegramme du Roi, pour bien marquer le sens secret de cette signature du trăite, J’espere que le Roi comprendva, comme tout le monde Va remarque des que le telegramme a păru. — J’ecris au Gouverneur pour lui communiquer que le lendemain les Ministres prendraient possession de leurs Services. Avec le capit. Deckert il etait convenu qu’il serait le jour meme envoye des lettres de remerciements aux ge- rants. 8 maî. — Je prends seance au Ministere. Serments des prefets presents. Seance aussi avec Kriege pour differen- tes bricoles. II est presse d’avoir ă Berlin la commission fi- 512 NOTE POLITICE - 1918 nanciară prevăzută de tratat. Primește să redacteze1 compromisul nostru cu Bulgaria în vederea arbitra- giului. 9 Mai. — Regele n’a răspuns încă telegramei mele.. Cei doui împărați și-au felicitat miniștrii și Wilhelm a decorat pe Kuhlmann. — Arta de a lăsa să se suspec- teze, și pe drept, intențiunile Sale, e împinsă foarte de- parte de către Maiestatea Sa! — Conferință cu d. de Schroeder dela Reichsbaink;: Ar voi să cunoască proectele noastre financiare și îmi deschide unele perspective spre a da o siguranță de vii- tor cercurilor financiare. Ii tai vorba: «Dar mi se pare că visați un fel de tutelă !» — Mackensen dă un prânz de adio miniștrilor- giranți. — O vorbă a lui Kuhlmann, raportată de Tzigara: «Domnul Carp pare să nu fi avut decât o țintă în viață: cultul persoanei sale». — Kuhlmann era contra întinderei operațiilor în Ucrani.a. Dealtfel crede că aceasta se va uni cu marea Rusie. Hatmanul care a luat acum puterea, e un multi- nanciere prevue par 1& trăite. II accepte de rediger notre compromis avec la Bulgarie en vue de l’arbitrage. 9 mai. — Le Roi n’a pas encore repondu ă mon telegram- me. Les deux Empereurs ont felicite leurs ministres et Guillaume a decore Kiihlmann. L’art de laisser suspecter, a raison, ses intentions est pousse par Sa Majeste! — Conference avec Mr. Schroeder de la Reichsbank ; il voudrait connaître nos projets finaneiers. II m’ouvre cer- taines perspeetives pour donner une surete d’avenir aux cer- cles finaneiers; je le coupe: «Mais c’est une espece de tutelle que vous revez!». — Mackensen offre un dîner d’adieu aux ministres ge- rants. — Un propos de Kuhlmann rapporte par Tzigara: «Mr. Carp paraît n’avoir eu qu’un but dans sa vie : le culte de sa personne». Kuhlmann etait contre l’extension des operations en Ukraine. 11 croit d’ailleuirs que l’Ukraine se reuniră â la grande Russie. Le Hatman qui vient de prendre le gou- vernement — Skoropatkine — est un multimillionnaire qui NOTE POLITICE - 1918 513 milionar care a avut o- comandă în gardă. Ar avea înfă- țișarea unui început de restaurare monarhică. 10 Mai. — Aseară a sosit depeșa Regelui. Ii fac o mică schimbare, ștergând un cuvânt și schimbând punc- tuația pentru a îndulci forma cuvintelor «aceste clipe dureroase». — Horstmann, căruia i-o comunic prin Tzi- gara, o găsește bună. E trimisă la gazete. — Arion, care a fost la Iași’ povestește că Regele a făcut «toutes sortes de manieres» ; s’a plâns că are mi- grenă, a trimis o primă redacțiune care c.oprindea a- proape un blam, a admis în sfârșit în parte o formulă a lui Arion. —Horstmann, pentru a donai oară^ dar fără să-și prea ia în serios propunerea, mă întreabă dacă nu s’ar putea face să plece atașații militari ai Antantei. — Vizita Prințului de Reuss, care pentru a cincea oară cel puțin îmi cere în numele lui O. K. M. facultatea de a pune un batalion în satele germane din Basarabia pentru a păzi populațiunea... în contra propriilor abu- zuri ale trupelor germane în trecere (!?) a eu un commandement dans la garde. Ca a tout l’air d’un eommencement de restauration monarchiqueu 10 mai. — Hier soir est arrivee la depeche du Roi. Je lui fais subir, une petite modification, en effacant un mot et en changeant la ponctuation pour adoucir la forme des «aceste clipe dureroase». — Horstmann, ă qui je la fais voir par Tzigara, la trouve bonne. Elle est envoyee aux jour- naux. Arion, qui a ete ă lassy, raconte que le Roii a fait tou- tes sortes de manieres, s’est plaint de migraine, a envoye une premiere redaction qui contenait presque un blâme, a enfin admis pour pârtie une formule d’Arion. Horstmann, pour la seconde fois, mais sans trop pren- dre au serieux sa proposition, me demande si on ne pour- rait pas renvoyer les attaches militaires de 1 Entente ! Visite du Prince de Reuss qui, pour la 5-eme fois au moins, me redem and e au nom de l’O.K.M. la fa culte de met- tre un bataillon dans les villages allemands de la Bessara- bie, pour la garde de la population... contrie les propres exac- tions des troupes allemandes de passage. H!). 33 514 NOTE POLITICE — 1918 11 Mai. — Iași. — Sosim în același tren cu col. von Brandenstein, delegatul german și statul său major, a- creditați pe lângă Marele Cartier. — Nici o ostilitate în mulțimea care venise să mă întâmpine la gara. Toate notabilitățile pe peron. — Regele (ora 6) îmi vorbește mult, dar se plânge că e foarte enervat. De mai multe ori își trece mâna pe frunte; spune că se teme de o neurastenie. Mâine se duce la Bicaz cu un inginer, ca să studieze o cădere a Bistriței care poate da mii de cai putere. înțeleg că va lipsi din cauza ofițerului german. Regele îmi încredin- țează dicționarul său particular, al patrulea din cele 12 ce s’au făcut pentru el. îmi dă o lungă explicație, pe care o face și în scris : Nu înțeleg nimic și șeful meu de cabinet, căruia îi dau să cifreze o telegramă, și mai pu- țin. Regele expune cu greutate ! — A fost foarte jignit de un articol din jurnalul «Gazette de la Croix». 12 Mai. — Prefecții pentru candidaturile de alegeri. Afluență. Toți generalii și coloneii, cari părăsesc armata, 11 mai. — lassy. — Nous arrivons par le meme train que le colonel de Brandenstein, le delegue allemand et son etat-major accredites aupres du Grand Quartier. Aucune hostilite dans la fonie qui etait venue au-devant de moi ă la gare. Toutes les notabilites sur le quai. — Le Roi (6 h.) me cause d’abondance, mais se plaint d’etre tres enerve. 11 se passe plusieurs fois la main sur les1 yeux : il dit craindre une neurasthenie. 11 se rend le lendemain ă Bicaz avec un ingenieur etudier une chute de la Bistritza, qui peut donner des milliers de chevaux-force. Je comprends qu’il s’absente â cause de l’officier allemand. Le Roi me confie son dictionnaire particulier, le 4-e sur les 12 qu’on lui a faits : il me donne une longue explication, qu’il met aussi par ecrit; je n’y comprends goutte et Pic (Pherehyde), ă qui je donne ă chiffrer un telegramme, s’y reconnaît encore moins. Le Roi expose difficilement! II a ete tres offense d’un artide de la «Gazette de la Croix». 12 mai. — Les prefets et les candidatures. Afluence. Tous les generaux et colonels qui quittent l’armee s’offrent. Le NOTE POLITICE — 1918 515 își oferă serviciile. Prințul Mihai Sturdza se înscrie și oferă bani, dar soția sa, sub alte influențe, îl împie- dică să primească candidatura: Sturdza a rătăcit puțin în grădinile lui Filipescu... 13 și 14 Mai. — Iași. — Lucru zdrobitor. In plus două consilii. Atrag atenția lui Hârjeu asupra ținutei rele a trupelor în Basarabia. Pe Nistru, vânătorii pa- tronează contrabanda; cavaleria lui Schina se poartă ca într’o țară cucerită. Generalul Rășcanu cenzurează în gazete propriile mele declarațiuni; un ofițer a bătut pe unul din delegați, pe care locuitorii germani vor sa-1 trimeată la București. Supun chestiunea celor 8 milioane cerute de Poklev- sky pentru comitetul de lichidare rusesc: refuzat în u- nanimitate; redactez o scrisoare pe care o supun con- siliului. Arion citește scrisoarea miniștrilor Antantei, pro- testând contra păcei. Răspunsul nostru accentuiază fap- tul că am fost părăsiți și că pacea noastră e definitivă și va fi respectată de noi. — Luni dejun oferit de generalul Grigorescu : toți Prince Michel Stourza s’inscrit et offre de l’argent, mais •sa femme, sous une autre influence, l’empeche d’aecepter une candidature: le Prince a quelque peu erre dans les jar- dins de Filipescu.. 13 et 14 mai. — lassy. — Travail tuant. Deux conșnils on plus. J’attire l’attention de Herjeu sur la mauvaise tenue des troupes en Bessarabie. Sur le Dniesterl les ehasseurs sont Ies patrons de la contrebande ; la cavalerie de Skina agit comme en pays conquis ; le general Rascanu cenșure dans les journaux mes propres deelarations ; un officier a rosse un des delegues que les Allemands veulent envoyer â Bucarest. Je soumets la question de .8 millions demandes par Po- klevsky pour le comite de liquidation russe; a 1 unanimite on refuse et je redige une lettre que je soumets au Conseil. Arion lit la lettre des ministres de l’Entente protestant contre la paix. Notre reponse acoentue le fait que nous fumes lâches et que notre paix est definitive et sera res- pectee par nous. Lundi dejeuner offert par le general Grigorescu j tous 516 NOTE POLITICE — 1918 miniștrii, afară de Săulescu și Arion, aflat la București pentru căsătoria fiului său. Grigorescu ține un toast prin care declară că armata nu era pregătită și că pacea încheiată de mine e un mare succes diplomatic. — Im- provizez câteva cuvinte cari fac să plângă pe Meissner și pe Mehedinți. Se publică aceste toasturi cari au ră- sunet. — Generalul lancovescu mă vizitează și îmi cere o candidatură, pe care 0' acord. Vrea să spuie Parlamentu- lui ce a spus în Consiliile de Coroană : că «continuarea războiului ar fi fost o crimă !» — Hârjeu îmi spune că după ce a făcut cu Regele lista generalilor, cari trebuesc numiți pentru a se în- drepta greșelile trecute, a trimis decretele la Bicaz prin Gorski, și Regele i-a spus «verbal» că știe că tabloul n’a. fost întocmit în unanimitate și că vrea să cunoască pă- rerea fiecărui membru. Un comitet compus din ministrul Văitoianu, Grigorescu și Christescu, cercetase nenumă- ratele plângeri și întocmise acest tablou îndreptător. Hârjeu atribue și acest fapt influenței lui Râmni- les ministres sauf Săulescu et Arion absent Bucarest pour mariage de son fils. Grigorescu fait un toast dans lequel il declare que l’armee n’etait pas preparee et que la paix eonclue par moi est un grand succes diplomatique. J’impro- vise un speech qui fait pleurer Meissner et Mehedinți. On publie les toasts qui ont du retentissement. (Les journaux de Bucarest, y compris le «Tagblatt», les ont beaucoup com- mentes). Le general lancovescu me fait une visite et me demande une candidature que j’accorde. II veuit dire au Parlement ce qu’il a dit dans Ies Conseils de Couronne : que «la con- tinuation de la guerre eut ete un crime». Herjeu me confie qu’apres avoir dresse avec le Roi la liste des generaux qu’il faut nommer pour reparer les er- reurs passees, il a envoye ă Bicaz les decrets par Gorski et le Roi lui a fait diire «verbalement» qu’il sait que le ta- bleau n’a pas ete dresse â runanimite et qu’il veut connaître l’avis de chaque suffragant. Un comite compose du ministre Vaitoianu, Grigorescu et Christescu avait examine les innom- brables plaintes et dresse le tableau reparateur. Herjeu at- tribue encore le fait â rinfluence de Ramniceanu, le con- NOTE POLITICE — 1918 517 ceanu, consilierul militar al Regelui, îl consideră ca un semn de neîncredere și declară că-și dă demisia dacă Regele nu revine asupra deciziunei sale. Ii declar că îl voi acoperi. 15—16 Mai. — Iași. — Afaceri curente. Manifestul liberalilor, căruia îi dau drumul. întoarcere la București. 17 Mai. — Zi pierdută pe drum, din cauza unui acci- dent la Podul dela Putna-Seacă. 18 Mai. — Prefecți; candidaturi), solicitări. Două vizite ale lui Horstmann. Recunoaște că nu se poate acorda batalionul ce se cere ca garnizoană în Ba- sarabia. — O mulțime de incidente care arată reaua dispoziție a Germanilor. Am mult de lucru cu ei! Generalul Tiiiff îmi răspunde că nu se poate înceta recliizitiile și că e si- gur că se vor găsi în Moldova și în Basarabia previ- ziuni pentru teritoriul ocupat! Cu toate acestea, în scri- soarea dela 10 Mai, amintisem că executam cu fidelitate predarea celor 12.500 vagoane, în timp ce ei continuă să seiller militaire du Roi, le considere comme une marque de me fi an ce et declare donner sa demission si le Roi ne re- vient pas sur sa decision. Je lui declare que je le eomvrirai. 15 et 16 mai. — lassy. — Affaires courantes. Manifeste des liberaux que je laisse passer. Retour Bucarest. 17 mai. — Journee perdue en route, ă cause d’un accident au pont de Putna-Seaca. 18 mai. — Prefets, candidatures, sollicitations. — Deux visites de Mr. Horstmann. II reconnaît qu’on ne peut accorder le bataillon qu’on demande comme garnison en Bessarabie. — Une foule d’inciidents marquent la mauvaise humeur des Allemands: ils ne me font pas la pârtie belle! Le gene- ral Tiiiff me repond qu’on ne peut cesser les requisitions et qu’il est sur qu’on trouvera en Moldavie et en Bessarabie des provisions pour le territoire occupe! J’avais pourtant, dans ma lettre du 10 mai, bien rappele que j’executais fidelement mon contrat de leur donner 12.500 wagons pendant qu’eux con- tinuent ă prendre les provisions qui justement devaient etre remplacees par ces 12.500 wagons! 518 NOTE POLITICE - 1918 ia proviziile cari tocmai trebuiau să fie înlocuite prin aceste vagoane. — O mulțime de plictiseli pentru toate nimicurile : Șeful căilor ferate e supărat că nu dau gara dela Bărboși și vrea să suprime orice vagon suplimen- tar din Moldova, în afară de al meu propriu. — Dintr’o convorbire a lui Vasilescu cu Kremnitz, toate acestea sunt datorite tot curentului antidinastic. 19 Mai. — Foarte frumos Te-Deum la templul israe- lit pentru sărbătorirea păcei și a Basarabiei. Toată asis- tența foarte caldă și foarte respectoasă. — Isprăvesc cu Rcchad-Bey chestiunea proprietă- ților’ părăsite de Turci în Dobrogea și a vacufurilor. Le dau 7.000.000 mărci; Horstmann propusese 8 și ultima lor ofertă era 10. Avem interes să rămânem prieteni.. Arion, pe care îl întâlnisem pe stradă, vorbise de alianță. 7/20 Mai.—Horstmann vine de vreme. Toate greută- țile și pentru guvernul meu și pentru ei, vin dela Virgil Arion. Are o putere de intrigă de neînchipuit. Vede pe ofițeri, îi excită și toți aceștia când se duc la Berlin re- Une foule de tracas sur tous les riens: le chef de chemin de fer boude parce que je ne donne pas la gare de Bărboși et veut snpprimer tout wagon supplementaire de Molda- vie sauf mon propre wagon. D’une conversation de Vasi- lescu avec Kremnitz, tout cela serait du toujours au courant antidynastique. 19 mai. — Magnifique Te Deum au Temple Juâf pour feter la paix et la Bessarabie. Tonte Passistance tres chande et tres respectueuse. Je tranche avec Rechad Bey la question des proprietes abandonnees par les Tnrcs en Dobrogea et des vacoufs. Je lui lâche 7 millions marks; Horstmann en avait propose 8, et leur deraiere offre etait 10. 11 y a interet ă rester amis. Arion, que j’avais rencontre dans la rne, avait parle d’alliance. 20 mai.— Horstmann de bonne heure. Toutes les difficultes et pour mon gouvernement et pour eux viennent de Virgil Arion. Sa force d’intrigue est inimaginable. Il volt les offi- ciers, les monte et tout ce monde, quand il se rend â Berlin. NOTE POLITICE — 1918 519 petă istoriile lui. «De ce nu-i dați o situațiune? Sau cum- părați-1. Asigurați-i ceva pentru 6 luni. Eu aș face aceasta bucuros dacă ași putea!» Frumoasă părere! — Mai de- parte: «D. Carp pleacă Marți, așa vom avea un focar mai puțin, căci Nenițescu stă liniștit». Constat o adevărată dorință din partea lui ca să mă servească. El e desigur Germanul cu înțelegerea cea mai largă dintre cei cari sunt aici. 8/21 Mai. —. Conferință' pentru împrumutul orașului, cu d. Schorlemer, ofițer de legătură al ministerului, și primarul. E mai ales vorba să se dea o parte din împru- mut pentru plata a 8.000.000 lei, cupoane din vechile îm- prumuturi, cari sunt în mâinile caselor germane. — La dejun Schwartzkoppen,, înlocuitorul lui Hell, de Maltzahn, deputat de Riigen, un adjutant al Prințu- lui Imperial, Bellow, Horstmann. înainte de masă, Schwartzkoppen revine asupra nevoiei de a se retrimite miniștrii Antantei, căci va fi totdeauna temere de intri- repete ses potins. «Que ne lui donnez vous une situati on y Ou bien achetez-le. Garantissez-lui quelque chose pour six mois. Je le ferais volontiers si je le pouvais»! — Jolie opinion! Plus loin: «Mr. Carp part mardi; comme qa il y aura un foyer de moins, car Nenițescu se tient tranquiille». — Horstmann reconnaît qu’il est impossible de soutenir la pretention de mettre un bataillon allemand de garde en Bessarabie. Je con- state un reel deșir de me servir. C’est de beaucoup l’Alle- mand ă comprehension plus large parmi ceux qui sont ici. — Stagnation complete sur le front Onest. Le commen- cement du second acte de la tragedie — qui rejouissait telle- ment Kriege, — reste accroche. 21 mai. — Conference pour Femprunt de la viile avec Mr. de Schorlemer (officier de liaison du ministere) et le Maire. II est surtout question d’affecter une pârtie de l’emprunt â payer, 8 millions de coupons des anciens emprunts, qui sont dans les mains de maisons allemandes. A dejeuner: de Schwartzkoppen, le remplaqant de Hell, Mr. de Maltzahn, depute, Landrat de Riigen, un aide de câmp du prince imperial, Bellow, Horstmann. Avant dejeuner, Schwartzkoppen revient sur la necessite de renvoyer les ministres de l’Entente, car on craindra tou- 520 NOTE POLITICE 1918 giie -și de spionajul lor: pentru acest motiv se fac atâ- tea greutăți pentru libera trecere din Moldova în teri- toriul ocupat. Declar lămurit că aceasta este imposibil și că devine o manie a persecuției — spionaj la Har- tenstein. — După masă vorbind cu Maltzahn privitor la Beldiman, explic motivele pentru care e nevoie pen- tru noi ca dinastia «să fie păstrată. Urmărea cu interes. El a părut surprins de expunerea mea că Regele consti- tuțional nu putea decât să facă război având angajați în această direcțiune trei sferturi din oamenii politici. — Prima întrunire la Club. Expun liniile princi- pale ale păcei și ale absolutei sale necesități. Arăt pro- gramul viitorului Parlament: 1) Ratificare, 2) Răspun- deri de stabilit, 3) Suspendarea inamovibilităților, 4) Fixarea punctelor constituționale de revizuit: ches- tiunea agrară (aplauze călduroase), lărgirea votului (rece), legea presei (foarte călduros). Arion de aseme- nea ține un discurs mișcător. 9/22 Mai. — S’au arestat cei câțiva sindicaliști ro- jours leurs intrigues etleur espionnage: c’est la raison pour laquelle on est si dur pour laisser passer de Moldavie en territoire occupe. Je declare net que c’est impossible et que cela tourne ă la. manie de la persecution — espionnage chez Hartenstein. Apres dejeuner, en causant avec Maltzahn au sujet de Beldiman, j’explique les raisons pour lesquels il y a interet pour nous, que la dynastie soit conservee. II sui vait avec interet. 11 a păru saisi par mon expose que le Roi, Roi con- stitutionnel, ne pouvait que faire la guerre, ayant trois quarts des hommes politiques engages dans cette direction. — Premiere reunion du club- J’expose les traits princi' paux de la paix et de son inelucitable necessite; je trace le programme du futur Parlement: 1) ratification; 2) responsa- bilites â etablir (ovations); 3) suspension des inamovibili tes; 4) fixation des points constitutionnels ă reviser: questions agraires (chaleureux applaudissements); elargissement du vote (froid); loi de la presse (tres chaud). — Arion a fait aussi un diiscours emouvant. 22 mai. — On a arrete les quelques syndicalistes roumains NOTE POLITICE - 1918 521 mâni cari se declaraseră maximaliști și cari vor să fa- că o republică. Percheziționându-se la Arbore, s’a găsit un plic cu pecetii austriace. N’au fost deschise, dar Arbore a spus: Sunt hârtiile mele ucrainiene, căci voi fi reprezentantul Ucrainei în România! — Vorbesc lui Horstmann, mirat de acest amestec austriac, căci pare să cunoască bine pe Arbore și pe fiica sa, de care spune «am văzut-o de mai multe ori la mine». Plecările și venirile d-nei Perticari alarmează mult pe Horstmann. Ar fi mulțumit ca să o fac să plece. — Un general — von Vertrab, — care pleacă la Berlin, un maior, doi alți ofițeri mă vizitează: Ei voesc să trianguleze, să îndrepte harta noastră, în sfârșit să se instaleze la noi. Fără îndoială că nimeni nu vrea să pă- răsească România. Toți caută ocaziunea să stea câtva timp aici. — Tzigara mă înștiințează că guvernatorul pleacă la. 2. Nu știam nimic de această grabnică lichidare a lui Milităr-Verwaltung. Pentru a nu mă duce la gară, mă duc la 12 să-mi iau ziua bună dela generalul von Tiilff, qui se sont proclames maximalistes et qui veulent fonder une republique. En perquisitionnant chez Arbore, on a trouve un pli sous scelles autrichiens. On ne les a pas ouverts, mais Arbore a dit: «Ce sont mes papiers ukrainiens, car je vais etre le representant de l’Ukraine en Roumanie». J’en parle â Horst- mann, etonne de cette immixtion autrichienne, car il a l’air de connaître beaucoup et Arbore et sa fille. — «Je l’ai vue souvent chez moi», dit-il de M-lle Arbore. Les allees et venues de M-me Perticari alarment beaucoup Horstmann. II aime- rait bien que je la fasse filer. — Un general — von Vertrab — qui repart pour Berlin, un major, deux autres officiers me rendent visite: ces Mes- sieurs veulent trianguler, raccorder notre carte, bref s’instal- ler chez nous. Decidement, on n’aime pas quitter la Rou- manie. C’est â qui y cherchera l’occasion d’un sejour. — Tzigara m’apprend que le Gouverneur part ă deux heures. J’ignorais cette si prompte liquidation de la Milităr- Verwaltung. — Pour ne pas aller ă Ia gare, je vais â midi prendre conge du general, qui hier a depose sa carte chez moi. 522. NOTE POLITICE - 1918 care depusese eri carta la mine. Părăsește masa la care primea pe diferiții delegați aliați. Rechemarea fusese telegrafiată de Sâmbătă; dar Mareșalul îl lăsase să pe- treacă liniștit cele două zile de Rusalii și i-a comuni- cat-o numai eri. Arătându-mi părerea de rău de a pă- răsi această țară încântătoare, generalul von Tiilff avea ochii umezi de lacrămi. Toți vor să rămână aici, îmi spune Horstmann. Tantiloff se agață, iar Nisami-Pașa face tot ce-i cu pu- tință ca să nu plece. 10/23 Mai. — Pentru întâia dată dela ocupație săr- bătorim, bineînțeles cu încuviințarea autorităților ger- mane, ziua de 10 Mai. Te-Deum la Mitropolie. Arion și Dobrescu mă întovărășesc; șefii de serviciu; generalul Mircescui și ofițerii de legătură. Lume pe stradă, ser- genți de oraș în mare ținută. E tot ce mai există din a- cel trecut așa dulce de evocat... — Vizită, cu scrisoare foarte călduroasă de intro- ducere dela Kuhlmann, a d-rului Kauffmann, prezi- dent al Serv, de Asigurări Imperiale, etc. — Pe vremuri colaborase la statisticile legei noastre aisupra meserii- II quitte la table â Laquelle il recevait les differents delegues des allies. Le rappel avait ete telegraphie samedi, mais le Ma- rechal lui a laisse passer tranquillement les deux jours de la Pentecote, et le lui a notifie hier seulement. En me disant ses regrets de quitter ce charmant pays, le general a eu les yeux mouilles de larmes. «Ils veulent tous rester», me dit Horstmann. Tantiloff s’accroche et Nisami Pacha fait le possible et Timpossible pour ne pas partir. 10/23 mai. — Pour la premiere fois depuis l’occupation, nous fetons, avec, bien entendu, Tagrement des autorites alle- mandes, le 10 mai. Te Deum ă la Metropole. Arion et Do- brescu m’accompagnent ; chefs de service ; general Mircescu et les officiers de liaison. Du monde dans la rue. Les ser- gents de viile en grande tenue. C’est tout ce qui subsiste de ce passe si doux â evoquer. — Visite, avec lettre tres chaude d’introduction signee Kuhlmann, de Mr. le Dr. Kauffmann, president du service des assurances de l’Empire. II a dans le temps collabore aux statistiques de notre loi des metiers. Apres conversation sur NOTE POLITICE — 1918 523. î,or. După ce vorbim de chestiuni de prevederi sociale» își oferă serviciile pentru lucrările de făcut în această direcțiune. — Mircescu a avut cu von Masspw, care vine de la Sofia., următoarea convorbire confidențială. «Germania nu vrea să întărească Bulgaria, favorizând astfel jocul Austriei, care o susține. Mai de vreme ori mai târziu chestiunea financiară va fi pusă, căci suntem hotărâți, odată pacea încheiată, să strângem șurupurile. Atunci luând pe seama Dvs. o parte din datoria lor, veți putea poate răscumpăra partea de sus a Dobrogei și să aveți Constanța. Regele Bulgariei crede că nu va putea ține această parte a Dobrogei și Radoslavof vede ca el. Dar trebue câștigat col. Ganceff, prieten personal al Suvera- nului; e ministru la Berlin și adesea are lipsă de bani». Ideie de studiat. — Horstmann îmi desfășură gândul plăcut Germa- nilor de a face «cu cheltuială comună» un spital ger- mano-român cu servicii speciale pentru anume celebri- tăți germane. «Pentru noi ar fi, zice H-, cel mai bun sis- tem de propagandă». Nu refuz nimic în principiu, — les questions des prevoyances sociales, il a offert ses Services pour les travaux â elaborer dans cette direction. — Mircescu a eu avec Mr. de Massow, qui arrive de Sofia, la conversation confidentielle suivante qu’il me rap- porte sous le sceau du secret. «L’Allemagne ne veut pas fortifier la Bulgarie et ainsi favoriser le jeu de 1’Autriche qui soutient cette puissanoe. Tot ou tard la question finan- ciere se posera, car nous sommeis decides, des la paix venue, de serrer la vis. Alors, en prenant â votre charge une part de leur dette, vous pourrez peut-etre acheter la pârtie Nord de la Dobrogea et avoir Constantzia. Le Roi de Bulgarie croit qu’il ne pourra pas tenir cette pârtie de la Dobrogea et Radoslawoff voit comme lui. Mais il faut gagner le colonel Gantcheff, ami personnel du Souverain; il est ministre ă Berlin et souvent â court d’argent». Idee ă creuser. — Horstmann me developpe l’idee qui sourit aux Alle- mands de faire «ă frais communs» un hopital germano-rou- main avec des Services speciaux pour certaines celebrites allc- mandes. «Ce serait pour nous — dit Horstmann — le meilleur systheme de propagande». — Je ne refuse rien en principe, — 524 NOTE POLITICE - 1918 trebue să arătăm, bună voință ! — Lucrul în fond e util, dar de ce cheltuieli în comun ? — In ultima analiză cred că Flattau, care și-a făcut o clientelă enormă, împinge la aceasta: ar voi și el să rămâie în România. — Nici unul nu mai vrea, să plece, zice râzând Horstmann. — Conferință cu Schwartzkoppen, de Beer, Mayer și Gârleșteanu. Grânele din Basarabia și rechizițiile din România. După lungă discuție acord 3 concesii: 1. Ger- manii, cari pretind mereu că coloniile din .sudul Basara- biei nu vor să-și dea rezervele de frica trupelor noastre — și Gârleșteanu confirmă că s’a luat fără plată, — cer ca garanție dreptul să pue în satele germane 2 sau 3 sol- dați, agenți de supraveghere și de îndemn pentru lo- cuitori, pe când noi să-i luăm pe ai noștri. «Voim să colaborăm și să vă ajutăm». Nici un caracter de ocu- pație militară. — 2. Linia particulară rusească Bessarab- skaia-Akerman, cu sediul la Odessa, e așa de rău ad- ministrată încât n’are nici un venit. Vor să puie în gări ofițeri de supraveghere. Cum n’ași voi să rechizi- ționez spre a nu avea conflicte și procese, conced ca ei il faut montrer de la bonne volonte!—le fond e-st meme utile, mais pourquoi des frais en commun? En deraiere analyse, c’est Flattau, qui s’est fait une clientele enorme, quii pousse ă la roue : il voudrait rester] lui aussi en Roumanie. — Plus aucun ne veut partir, — dit en riant M. Horstmann. — Conference avec Schwartzkoppen, de Beer, Mayer et Garlesteanu. Sujet: les bles de Bessarabie et les requisitions de Roumanie. Apres longue discussion, j’accorde trois con- cessions: 1) Les Allemands qui pretendent toujours que les colonies du Sud bessarabien ne veulent pas livrer leurs re- serves par crainte de nos troupes — et Garlesteano confirme qu’on a enleve sans payer —, demandent comme garanție ie droit de mettre dans les villages allemands deux ou trois soldats, agents de surveillance et de persuassion pour Fhabi- tant, tandis que nous enleverions les notres. «Nous voulons collaborer et vous aider», aucun caractere d’occupation mili- taire. 2) La ligne privee russe Bessarabskaia—Ac'kermann, siege â Odessa, est si mal administree que son rendement est nul. II veulent mettre dans les gares des officiers de sur- veillance. Comme je ne voudrais pas requisitionner pour ne pas avoir confiits et proces, je concede que ces Messieurs NOTE POLITICE — 1918 525 să se înțeleagă cu compania. — 3. Așezare de telefoane între diferitei centre pentru a se iuți lucrul. In schimb, ei se angajează să înceteze ori ce rechi- ziție, dar produsul lor să fie rezervat populațiunei ju- dețelor care n’au hrană (Gorj, Dâmbovița» etc.). — In momentul de a pleca la Iași mi se anunță că depozitul de muniții dela Socola a sărit în aer ; foarte multe victi- me; pierderi de 60.000.000. Depozit rusesc. 11/24 Mai. — lași. —Prima mea grijă este să văd victimele dela Socola, la spitalul francez și la Sf. Spi- ridon. Las pentru ei 2000 lei. La locul sinistrului expli- cațiuni technice lungi: experții, în cap cu col. Pascal, cred într’o aprindere spontanee a pulberei rău fabri- cată. Sunt pulbere franceze furnizate Rușilor, nespălate, uscate numai, și cari mai au elemente .organice supuse fermentărei. — Au fost 49 morți și 65 răniți. Totul e ras ; împrejurimile sunt distruse. Principii Carol și Nicolae au fost acolo. Prințul Nicolae a sărit pe cister- nele de petrol ca să le înfrâneze și să le împiedice să s entendent â cette fin avec la Compagnie. 3) Pose de tele- phones entre les differentes centreis pour activer le travail. En echange ces Messieurs s’engagent ă cesser toute requisition et que le produit de requisition soit reserve ă la population des departements qui manquent de nourriture (Grorj-Dam- bovitza, etc.). — Au moment de partir pour lassy, on m’annonce que le depot de munitions de Socola a sau te; tres nombreuses victi- mes; 60.000.000 de pertes. — Depot russe. 11/24 mai. — lassy. — Mon premier soin est de visiter les victimes de Socola â l’Hdpital Franșais et â St. Spiridon. Je leur laisse 2000 lei. Sur le lieu du sinistre longues explications techniques: les experts, colonel Pascal en tetâ, croient â une conflagration spontanee de poudres de mauvaise fabrication. Ce sont des poudres fran^aises fournies aux Russes, non lavees, desechees seulement et qui gardent des elements orga- niques â fermentation. — II y a 49 morts et 65 blesses. Tout est rase. Les environs sont dechiquetes. Les Princes Carol et Nicolas ont ete les premiers sur les lieux et le Prince Nicolas a saute sur les eisternes de petrole pour frener et les empe- 526 , NOTE POLITICE - 1918 meargă spre focar, uncie o locomotivă le împinsese atin- gându-le. — Kiihlmann, la Camera de comerț din Berlin, vor- bind de pace : «Ținta politică este de a se înapoia cât mai curând Bulgariei și partea de nord a Dobrogei, ceia ce probabil se va realiza după înțelegerea între Turcia și Bulgaria* așteptată pe curând». 12/25 Mai. — Bârlad. — Marea întrunire dela Bârlad. Trenul nostru special e luat cu asalt de delegați. La Vaslui George Mavriocordato mă întâmpină și îmi strâm ge mâna semnificativ. Vrea să treacă ca independent, dar votează' pacea (a fost naționalist) și darea în ju- decată. S’a obligat în acest sens să răspândească o pro- clamație. In oraș primire entuziastă. Mehedinți îmi spunea : Bine că mai suntem și noi într’un colț la noi acasă ! — Dejun 200 tacâmuri la Palatul administrativ. Toast bine adus al lui Emil Juvara ; improvizez un speech, bine primit. — La 3 jum. întrunire în sala teatrului. Sala plină. Vorbim : Meissner, un țăran din Roman, cu, Său- cher de rouler vers le foyer ou une machine les avait lances en les heurtant. — Kuhlmann, â la Chambre de Commerce de Berlin, par- lant de la paix: «Le but politique est de rendre aussitot que possible ăla Bulgarie et la pârtie Nord de la Dobrogea, ce qui probablement se realisera apres fentente entre la Turquie et la Bulgarie, qu’on attend bientot». 12/25 mai. — Barlad — La grande reunion de Barlad. No- tre train special est pris d’assaut par les delegues. A Vaslui, Georges Mavrocordato vient au-devant de mol et me serre significativement la main. II veut passer comme indepen- dant, mais il vote la paix — il fut naționaliste — et la mise sons jugement. II s’est oblige ă lan cer dans ce sens une pro clamati on. En viile reception enthousiaste. Mehedinți me dit: «Bine ca mai suntem și noi într’un colț la noi acasă!» — Dejeuner de 200 couverts au Palais Administratif. Toast bien tourne d’Emile Djuvara. J’improvise un speech chaud, bien ac- •cueuilli. A 3 heures et demie reunion dans la jolie salle du Theâ- tre. Salle comble, quelques dames elegantes, beaucoup d’uni- formes. Nous parlons: Meissner, un paysan de Roman, mot NOTE POLITICE — 1918 527 lescu, Arion. Ascultat cu atențiune, se simte comunita- tea de sentimente. La eșire, la gară, soldații aclama pretutindeni. 15/26 Mai. — Iași. — Brătianu depune la minister ce- rerea ciudată ca guvernul să ordone trecerea în terito- riul ocupat a agenților săi, ca să poată răspândi mani- festul liberal, etc. Cu toată sinceritatea- i-am răspuns, bazându-mă pe art. 15 din tratat, atunci când ași fi pu- tut foarte simplu să cer1 ca delegații să se facă cunos- cuți. Liberalii vor publica piesele, desigur. Nici unul nu va încerca riscul să facă agitație. 14/27 Mai. —i Invitație la dejun din partea Reginei, împreună cu Arion. Principesa Elisabeta strict politi- coasă. Se zice că e de un francofilism fără margine- Regina mai liniștită, glumind. Bineînțeles tot mușcă- toare pentru Germani. «Nu-i lăsați să mănânce prea mult». — «Ei pun amenzi fiindcă au nevoie de bani». — dar fără tragedie. După masă audiență, cerută de politeță la Princi- pele CaroL cu care mai vorbisem la masă. Intre altele Seulescu, Arion. Arion tres confus et inutilement violent. On m’a ecoute avec attention et on sentait la communaute de sentiments. A la sortie, ă la gare, les soldats acclamant part ont, 13/26 mai. — lassy, — Bratianu remet.au ministere la de- mandei bizarre que le gouvernement ordonne le passage en temitoire occupe de ses agents pour qu’ils puissent repan- dre le manifeste liberal, etc. J’ai en tonte sincerite repondu, en me basant sur l’art. 15 du Trăite, alors que j’aurais^ pu simplement demander que les delegues se fassent connaître. Les liberaux publieront les pieces: c’est couru. Aucun ne courra le risque de faire de Vagitation. 14/27 mai.—lassy— Invitation ă dejeuner de la part de la Reine, ainsi qu’Arion. La Princesse Elisabeth tout juste pol ie. On l’a dit d’un fran cophilisme outrancier. La Reine plus tranquille, plaisantant. Bien entendu toujours mordante pour les Allemands. «Ne les laissez pas trop manger». «Ils mettent des amendes parce qu’ils ont besoin d’argent», mais plus de tragedie. — Apres dejeuner audience, demandee par politesse, chez le Prince Royal, avec lequel j’avais deja cause â table. 528 NOTE POLITICE — 1918 îmi spune, vorbind de Sturdza, că ar face bine să rămâie afară din țară, fiindcă cunoaște oameni cari l’ar omorî. — Asupra păcei: «Toată aceasta, nu-i așa, e un provi- zorat?». — Rectific îndată : «Pacea noastră e sfârșită, complect sfârșită. Nu se va mai omorî un om mai mult în cinstea noastră. Și trebuie să ne resemnăm a consi- dera această stare a chestiunei, cel puțin pentru mo- ment, ca definitivă». — Prințul ascultă cu atențiune, fără altceva decât un «vous croyez ?», și nu se știe dacă primește ce i se spune sau dacă în sine-și puțin îi pasă. — Prin Ciocârdia, cu care este prieten, știu că spune: «Mama noastră e așa de superioară încât suntem sub stăpânirea ei». Prințul îmi spune că misiunea Brandenstein nu s’a înscris la Palat. Cum țiu cu orice preț să reacționez con- tra vorbelor spuse de Carp, și care au făcut înconjurul Bucureștiului și lașului: cum că Regele s’a refugiat la Bicaz ca să evite vizita lor, profit de ocaziunea aceasta, chem pe Hârjeu fiul, atașat pe lângă ei, și-i pun în ve- dere această greșală contra etichetei. Lungă contro- versă între ei dacă se înscriu la Regina, și după două Entr’autres, il me dit en parlant de Stourdza qu’il ferait bien de rester hors du pays, car il connaît des gens qui 1’assom- meront. Sur la paix: «Tous cela est — n’est-ce pas? — du provisorat»? Je rectifie de suite: notre paix est finie, bien finie. On ne tuera pas un homme de plus en notre honneur. II faut se țesigner ă prendre cet etat de la question, au moins pour le quart d’heure, comme definitif. Le Prince ecou- te serieusement, sans autre chose qu’un «vous croyez?» et on ne sait pas s’il accepte ce qu’on lui dit ou s ’il s’en fiche interieurement. — Par Ciocardia, qui est son ami, je sais qu’il dit: «Notre mere est si superieure, que nous sommes sous sa domination». C’est le Prince qui me dit que la mission Brandenstein ne s’est pas inscrite au Palais. Comme â tout prix je veux reagir contre le propos lance par Carp et qui a fait le tour de Bucarest et de lassy: que le Roi s’est refugie ă Bicaz pour eviter leur visite, je saisis la băile au bonde, j’appelle Har- jeu, attache â leurs personnes, et lui reproche ce manquement ă l’etiquette: longue controverse entre eux si on s’inscrit chez la Reine et apres 2 heures on a correspondu avec Buca- NOTE POLITICE - 1918 529 ore, — au comunicat cu București, — se tranșează afir- mativ. Scriu și lui Tzigara ca să-i sțpună lui Horstmann că nu Curtea era de vină. Cât m’am zbătut și pentru această afacere stupidă ! — O serie de reprezentații de Flers la teatru; ma- nifestații ; rechemarea autorului, «Vive la France», etc. Aflu că astăseară va fi și o conferință și că se va cânta Marsilieza. Chem pe prefectul de poliție și pe Petro- viei, directorul teatrelor, pe care îl prevenisem la Bâr- lad și care bine înțeles nu știa nimic. Prin prefect am rugat pe d. de Flers să nu ție o conferință nesupusă cenzurei. S’a executat; n’a apărut pe scenă când a fost rechemat și a doua zi mi-a făcut o vizită: înțelege si- tuațiunea, nu vrea să pricinuiască greutăți și renunță la conferință. 15/2'8 Mai. —. Depeșă foarte prietenoasă a lui Mac- kensen pentru catastrofa dela Socola. — Altă nenorocire la Socola. De data asta la 1600 metri de locul catastrofei. Un detașament de recruți rest, — se tranche par l’affirmative. J’ecris aussi ă Tzi- ^ara pour qu’il dise ă Horstmann que ce n’est pas la Cour qui est en defaut, Ai-je assez trime aussi pour cette stupide affaire ! — Un cyde representations de Flers au Theâtre, mani- festations; rappels de Fauteur: «Vive la France», etc. J’ap- prends que ce soi^ il doit y avoir aussi conference et que la Marseillaise sera chantee. J’appelle le prefet de police et Petrovici, le directeur du Theâtre, que j’avais prevenu ă Bar. Iad deja et qui naturellement ne savait rien. Par le prefet de police je prie M. de Flers de ne pas tenir une conference qu’il n’avait pas soumise â la censure. II s’est execute; il n’a pas păru sur la scene quand on l’a rappde et le lende- main m’a fait une visite: il comprend la situation, ne veut pas causer des ennuis et renonce ă sa conference. 15/28 mai. — lassy. — Nouvelle offen.sive allemande, dans la direction Reims et Soissons. Du premier coup elle s’an- nonce comme un succes important. — Depeche tres amicale de Mackensen pour la catastro- phe de Socola. Nouvel accident ă Socola. Cette fois-ci ă 1.600 metres du lieu de la catastrophe. Un detachement de recrues 34 530 NOTE POLITICE - 1918 coborând dintr’un tren și mergând peste câmp, au făcut să explodeze o bombă ; 20 de victime, din care vre-o 10 morți. Scriu lui Hârjeu o scrisoare indignată asupra acestei lipse de precauțiuni. — Două buclucuri, datorite prostiei militarilor și obiceiului lor de «șiretenie» (?) când sunt în raport cu străinii. Un ordin neîndemânatec al generalului Popo- vici către col. Jitianu a încăput pe mâna comisiunei ger- mane pentru cumpărarea grâului din Basarabia. Cum? — Bine suntem serviți ! — Ca urmare, telegramă fu- rioasă semnată de Mareșal. In aparență, din partea noastră e un act necinstit și scriu lui Hârjeu o scri- soare foarte supărată. Avem aerul să mărturisim că go- lim de cereale tocmai regiunea pe care o lăsasem Ger- manilor. A doua zi dimineața din Roman trimit o tele- gramă lui Mircescu ca să ție lucrurile așa până la în- toarcerea mea. Din cauza încetinelei generalului Herjeu avem partea cea rea într’o altă afacere. Germanii, ca să pri- mească 100.000 de demobilzați, au cerut previziuni. Lucru' foarte natural, fiind-că totul e pus la rație. Cum quittant un train a pris ă travers champs, a fait partir une bombe, vingt victimes, dont une dizaine de morts. J’ecris ă Herjeu une lettre indignee sur cette absence de< me- sures de precaution. -- Deux tuil.es, dues ă la soți se de nos militaires et ă leurs habitudes de «malice» (!) quand on est en rapports avec des etrangers. Un ordre maladroit du general Popovici ă Jiteanu est tombe aux mains de la commission allemande d’achat des bles de Bessarabie. Comment? Nous sommes bien servis! Lâ-dessus telegramme furibond signe par le Marechal et pas mal d’injonctions. C’est en apparence de notre part un acte deloyal et j’ecris une lettre â Herjeu, furi eu seu Nous a- vons Fair d’avouer que nous vidons de cereales juste la re- gion que nous concedons aux Allemands. Et le lendemain matin de Roman je lance un telegramme â Mircesco pour re- tenir les choses jusqu’a ma rentree. Nous avons, grâce aux lenteurs du general Herjeu, le mauvaiis bont dans une se- conde affaire. Les Allemands pour recevoir 100.000 demobili- ses ont demande des provisions. C’est tout naturel, puisque tout est rationne. Comme notre trăite ne parle de cette obli- NOTE POLITICE — 1918 551 tratatul nostru nu vorbește de această obligație decât pentru refugiati, militarii n’au voit să o aplice și de- mobilizatilor. Prostie. înainte ea să regulăm această chestiune în consiliul de miniștri, Ressel și răspunsese în mod negativ și acum Germanii comunică că opresc intrarea demobilizatilor! 10.000 de desamăgifi la Mără- șești, cari îmi mai complică situația ! 16/29 Mai. Bicaz. — Plec în automobil la Bicaz. ne- căjit. Dela Roman trimit telegrama lui Mircescu. Pe d^um observ că în supărarea mea am uitat decretele cari motivaseră invitatiunea Regelui ca să mă duc să-l văd. — Regele, restabilit, vorbește mai ales rău de Ruși. Va primi pe ofițerii germani, spunând că e o prostie să se creadă că călătoria sa ascunde dorința de a se feri de ei.—Ar vrea să puie un om serios, ca com. Irimescu, pe lângă fiul său, care se va stabili la Târgul-Neamț ca șef al batalionului 8 vânători. (Stârcea a spus lui Vasilescu că Regele era nemulțumit că nu mai poate stăpâni pe Prințul Carol). — Ii cer părerea sa asupra generalilor Grigorescu și Văitoianu. «Cel dintâi e un gation que pour les refugies, les militaires n'ont pas voulu l’etendre aux demobilises. Betise. Le temps de reglerla ques- tion au Conseil des Ministres, Ressel avait deja repondu ne- gativement et les Allemands comuniquent qu’ils arretent la rentree des demobilises! II y a 10.000 decus â Marasesti qui me compliquent encore la situation. 16/29 mai. — Bicaz. — Je paris en auto- pour Bicaz, de me- chante humeur. De Roman je lance un telegramme ă Mir- cescu. En route je m’aper’Qois que dans ma colere j’ai oublie les decrets qui avaient motives mon invitation par le Roi d’aller le voir. Le Roi, bien remis d’aplomb. II dit sur- tout du mal des Russes. II recevra les officiers alle- mands, estimant que c’est une sotise qu’on ait pretendu que son voyage masquait le deșir de les eviter. II veut mețtre un homme serieux — comme le commandeur Irimescu — aupres du son Fils qui va s’etablir â Târgu-Neamț comme chef du batadlon 8 de chasseurs. (Stîrcea a dit a Vasilescu que le Roi etait mecontent de ne plus pouvoir tenir le Prince Carol). Je lui demande son avis sur les deux generaux Grigo- resco et Vaitoiano. Le premier est un soldat heureux. mais 532 NOTE POLITICE — 1918 soldat fericit, dar curagios, lucru care își are valoarea sa; prea îi plac discursurile; la un dejun, aproape intim cu doamne, a voit să-mi facă un toast: a trebuit să-i. spun că e destul să ciocnească numai paharul. Nu-mi place să fiu silit a vorbi în public;, nu-mi place deloc: D-ta o știi. V’a dat o masă; nu-mi' place că a publicat ceiace a spus; a doua zi a mai dat un dejun Antantei.. (Râdem amândoi: aceasta se cheamă a fi neutru). — Cât despre Văitoianu, acesta mi-a spus un lucru de bun simț : «S’a sfârșit, trebue să ne resemnăm și să știm să. tăcem. Și am aprobat». Regele lucrează mult. Adnotează toate decretele și toate proectele ce i se prezintă. In decretul-lege asupra jandarmeriei el a corijat judicios două articole. A cerut o explicare pentru reabilitarea a doi comisari de poliție. De altfel Stârcea a spus lui Vasilescu că M. S. lucra foarte mult. — întors târziu noaptea. (1 jum.), Mitilineu aduce telegrame din cele mai supărătoare privitor la toate chestiunile în litigiu: până și Bulgarii cari opresc re- patrierea prizonierilor; însă vicleanul Tantiloff are courageux, ce qui a sa valeur; il aime trop les discours; ă. un dejeuner presque intime, avec des dames, il a voulu me haranguer: J’ai du lui dire que trinquer suffisait; m’obliger- a parler en public est une chose que je n’aime pas du tout,. du tout: vous le savez. II vous a donne un dejeuner; je n’aime pas qu’il alt publie ce qu’il a dit; le lendemain il a offert un autre dejeuner ă l’Entente. (Tous les deux de rire; qa s’ap- pelle etre neutre). Quand â Vaitoianu, il m’a dit une chose sensee: «C’est fini; il faut nous resigner et savoir nous taire. Et je Tai approuve». Le Roi travaille beaucoup. II annote tous les decrets et tous les projets qu’on lui presente. Dans le deeret-loi sur la gendarmerie il a corrige judicieusement deux articles. Pour une rehabilitation de deux commissaires de police, il a demande une explication. D’ailleurs, Stîreea a dit au colonel Vasilesco que S. M. s’occupait enormement. Rentre tard dans la nuit (une heure et demi), Mitilineu apporte des telegrammes des plus fâcheux dans toutes les questions en litige: jusqu’aux Bulgares qui arretent le ra- patriement des prisonniers, mais Tantiloff a soin de me dire NOTE POLITICE — 1918 533 grija să-mi spue printr’o scrisoare la 28 Mai că e în urma cererei Oberkomandei. 17/30 Mai. —. Iași. — Lungă explicațiune cu Hârjeu care vrea să-și dea demisia. Fac o anchetă personală. Explicările lui Popovici pun lucrurile la punct: a fost mai mult nedibăcie de cât adevărate rele intențiuni. Te- legrafiez Mareșalului o explicare deplină, dar rece. în- sărcinez pe Arion să formuleze pe lângă Horstmann o protestare vie pentru atitudinea ce se ia față de guvern. — Ofensiva germană e grozavă. Soissons e luat și Reims amenințat. — Hârjeu îmi citește procesul verbal de anchetă în afacerea căpitanului Băngănescu. Și el și colonelul său au fost absenți și și-au depășit concediul. Generalul e convins că Prințul Carol i-a înștiințat. — Carp cere un loc în trenul meu, pe care il acord. Am luat ceaiul împreună în salonul meu. Nu mi-a spus nimic de politică și vine pentru alegeri, la cari grupul său a pus o listă împotriva candidaților noștri. que c’est sur la demande de l’Oberkommando par lettre du *28 mai. 17/30 mai.— lassy. — Longue explication avec Herjeu qui m’offre sa demission. Je fais une enquete personnelle. Les explications de Popovici mettent les choses au point. II y a eu plus de maladresse que des veritables mauvaises inten- tions. Je telegraphie au Marechal une explication complete, mais seche. Je charge Arion de formuler aupres de Horst- mann une protestation vive pour rattitude qu’on prend vis- â-vis du gouvernement. L’offensive allemande est formidable, Soissons est pris et Reims menace; 35.000 prisonniers. Herjeu me lit le pro ces-verb al d’enquete sur; l’affaire du capitaine Banganescu. Et lui et son colonel ont ete absente et ont meme depasse leur permission. Le general est con- vaincu que le Prince Carol les a avertis... — Carp demande une place dans mon train, que je lui accorde. Nous avons pris le the ensemble dans mon salon: il ne m’a pas dit un mot de politique et il arrive pour les elections, ou son groupe a pose une liste entiere contre nos eandidats. 334 NOTE POLITICE — 1913 18/31 Mai. — Cea dintâi persoană cu care vorbesc este Horstmam. Ii arăt dosarul; pare convins că mili- tarii au făcut o prostie, căci îmi cere pentru a doua zi o conferință cu Schwartzkoppen. Privitor la alegeri, mă întreabă dacă Carp va fi ales. Ii răspund că dacă ai lui își retrag lista, va fi ales «într’un fotoliu» în locul lăsat vacant; altfel vor fi în baloitaj. Recunoaște că am făcut tot ce trebuia să fac și am satisfăcut cererea ma- reșalului, care dorise un loc pentru Nenițescu și altul pentru V. Arion. Insă nu mă opresci ca să spun câteva adevăruri asupra modului lor de a lucra în toate. Intre altele, semnalez zelul locot. Pohi, care susține pe față candidatura lui Ciorăneanu la Ploești. — Scrisoare de la Oberkommando, mirat de punerea în libertate a lui Kartamicef *), arestat și apoi liberat. Răspund prin Vasilescu că acest domn se bucură încă de imunitatea diplomatică ca membru al Comisiunei Dunărei. 19 Maîu (1 Iunie). — Prima zi de alegeri. Liniște pre- tutindeni. Se votează cu destulă tragere de inimă. Ma- 18/31 mai. — La premiere personne avec laquelle je cause,. est Horstmann. Je lui montre le dossier; il semble eonvaineu que les militaires ont fait une betise, car il me demande pour le lendemmn une conference avec Schwartzkoppen. Sur les elections il me demande si Carp sera elu; je lui reponds que si les siens retirent leurs listes, il sera elu «dans un fauteuil» â la place laissee vacante; si non, il se mettront en ballotage. II reconnaît que je fais tout ce que je devais faire et que j’ai satisfait ă la demande du Marechal qui m’avait demande une place pour Nenitzescu et l’autre pour Virgil Arion. Je ne me gene pas pourl dire certaines verites sur la fa^on de faire, en tout, de ces Messieurs. Entre autres, je signale le ^le de Mr. le It. Pohl qui soutient onvertement la eandida- ture de Cioraneanu â Ploesti. — Lettre de rOberkommando etonne de la mise en liberte de Cartamitcheff, arrete et puis relaxe. Je fais repondre par Vasilesco que ce Monsieur jouit encore de l’immunite di- plomatique comme membre de la Commission du Danube. 19 mai (1 juin). — Premier jour d’election. Calme par- tout. On vote avec assez d’entrain. Partout le tiers du col- ') Consul al Rusiei la Galați. NOTE POLITICE — 1918 535 joritatea necesară e pretutindeni depășită. Se votează cu listele dela 1916, din cari sunt mulți dispăruți, pe când mulți alegători noui nu și-au valorificat drepturile. — Nouă scrisoare dela O. K- M. E imposibil să se grămădească mai multe fleacuri ca' să se ajungă la cân- tecul : retrimiterea legațiunilor Antantei. Dar cum acești domni au un serviciu perfect de informațiuni și cum a- genția Du Bochet de la «Petit Parisien» e cunoscută, scriu lui Bărbătescu să facă o percheziție și să seches- treze. — Lungă explicațiune cu Schwartzkoppen, maiorul von Beer și Mircescu. «Agurida miere». Mircescu nu se sfiește să critice procedeele: executare chiar înainte de a fi așteptat un răspuns. Dar obțin ca să se lase .oameni’ lor să-și macine proviziile ascunse, căci țăranii au știut să sustragă o parte din porumb cercetărilor. Pentru moment, greutățile sunt înlăturate. Pentru câtă vreme însă ? Armata Kronprințului a ajuns pe Marna : 45.000 prizonieri, 400 tunuri. lege, quorum indispensable, e«st largement depasse. On vote sur les listes de 1916, donc avec de nomJbreux morts et dis- parus, alors que beaucoup de nouveaux electeurs n’on pu faire valoir leurs droits. — Nouvelle lettre de l’Oberkommando. II est impossible d’entasser plus de ragots et plus de futilites pour arriver au dada: renvoyer les legations de rEntente. Mais comme ces Messieurs ont un service parfait de renseignements et que l’Agence Du Bochet du «Petit Parisien» est eventee, j’ecris â Bărbătescu de faire une perquisition et de saisir. Longue explication avec Schwiartzkoppen, le major von Beer, et Mircescu. «Agurida miere». Mircescu ne se gene pas pour critiquer les procedes : execution avant meme d’avoir attendu une reponse. Mais j’obtiens qu’on laisse les gens moudre leurs provisions eachees, car les paysans ont su soustraire une pârtie de leurs mais aux investigations. Pour le quart d’heure, les difficultes sont aplanies. Pour com- bien de temps? — L’armee du Kronprinz est arrivee sur la Marne. 45.000 prisonniers, 409 canons. 536 NOTE POLITICE - 1918 20 Maiu (2 Iunie). — Liniște. Alegerile au dat pretu- tindeni un quorum satisfăcător. O singură surprindere: Averescu cade la Bacău, dar e ales la Tecuci, ceia ce nu e de mirare, și la Vaslui, ceia ce e de mirare. Diferența între Peride și loanid, al doilea candidat al nostru, e așa de mare (90—38), încât desigur a fost înțelegere între Carp și Averescu. 21 Maiu (3 Iunie.) — E. S. Osman-Nizami îmi face o lungă vizită. Are să plece în curând. (Așa dar lichidează Turcii și Bulgarii). Dacă n’ar fi trebuit să se grăbească' pacea, pentru ca să expedieze totul pe frontul de vest nici odată Turcii n’ar fi semnat pacea din cauza Dobrp- gei, care nu poate fi atribuită Bulgarilor. El propusese, în locul acestui condominium care nu înseamnă nimic, să se dea Dobrogea Turciei «ca un zălog până la pacea generală». Czernin primise ideia; dar Kuhlmann, «care nu e inteligent; n’are vederi largi», a refuzat. — Nizami se întreabă de ce Austriacii au trimis totdeauna aicioa- meni ca Sendler, care n’avea decât un gând: de a se arăta mai rigid ca un Prusian. Sendler, dosind la Kiev, 2 juin. — Calmei. Les elections ont donne partout un quorum satisfaisant. Une seule surprise: Averescu tombe ă Bacau, mais il est elu ă Tecuci, — ce qui n’est pas etonnant — et â Vaslui, — ce qui est surprenant. L’ecart entre Peride et loanid, notre second candidat, est si grand (90 et 38) que pour sur il y a eu entente entre les gens de Carp et Averescu. 21 mai (3 juin).— S. Ex. Osman Nizami me fait une longue visite. II va paritir bientot (on liquide donc les Turcs et les Bulgares). S’il n’avait pas fallu bâcler la paix pour tout expe- dier sur le front Onest, jamais la Turquie n’aurait signe la paix ă cause de la Dobrogea qui ne peut reveniri aux Bul- gares. TI avait propose, au lieu de ce Condominium qui. ne dit rien, de donner â la Turquie la Dobrogea «comme un gage jusqu’a la paix generale». Czernin avait admis l’idee : mais Kuhlmann, «qui n’est pas intelligent ; il n’a pas des vues larges», a refuse. Nizami se demande pourquoi les xAu- trichiens ont toujours envoye ici du monde comme Sendler qui n’avait qu’une idee: de se montrer plus raide qu’un Prus- sien. Sendler, en arrivant â Kiew, quand on lui a propose de NOTE POLITICE — 1918 537 când i s’a propus să vadă Rada, a întrebat: «cat cere pe noa-pte ?» «Coureur, mais pas au courant, le general». Nizami propune tutun, tanin, alune, în schimbul cailor și tunurilor românești. Ei au proectile pentru ele, și de ce să fie lăsate sub paza Germanilor, cari le vor lua la cea dintâi nevoie? Tunurile nu vor servi nici odată con- tra României, iar într’un viitor mai îndepărtat vor fi demodate. — Făgăduesc că mă voi gândi. Răspund cum trebuie scrisorei de Sâmbătă dela O. K. M. — Fiindcă Carp se plânsese că Germanii nu-1 pro- tejase’ ca să poată avea un grup la alegeri și fiindcă Virgil Arion a avut pretenția «că ei (ca partid) trebuiau să ia parte la tratatul de pace» (!), Horstmann, confident al acestor reclamațiuni rușinoase, dar fiindu-i teamă de campania lui Beldiman și celorlalți, m’a rugat să-i fac o notă. «Se știe oare ce le-a spus Mareșalul ?». 22 Main (4 Iunie). — Scris de vreme lui Arion spre a-i reaminti: 1) Comisiunea financiară care trebue să plece la Berlin, și să-l întreb dacă a prevenit pe Gri- voir La Rada, a demande : «Qu’est ce qu’elle demande pour sa nuit?» — «Coureur, mais pas au courant, le general». Nizami offre du tabac, des noisettes, du tanin en echange de chevaux et de canons roumains. On a des projectils pour ces pieces; et pourquoi les laisser sous la garde des Alle- mands qui les prendront au premier besoin. Les canons ne serviront jamais contre la Roumanie et pour un avenir eloigne ils seront demodes. Je promets de reflechir. — Je reponds de la bonne encre ă la lettre de samedi de 1’0. K. M. — Comme Carp s’etait plaint que les Allemands ne Font pas protege de faqon ă ce qu’il ait un groupe dans les elec- tions et que Virgil a emis la pretention «qu’ils (comme parti) devaient faire pârtie du Trăite de Paix»(!!), Horst- mann, confident de ces reelamations honteuses, mais re- doutant la campagne de Beldiman et autres, m’a prie de lui faire une notice: «Est-ce qu’on sait ce que le Marechal leur a dit?» 22 mai (4 juin). — Ecrit de bonne heure â Arion pour lui rappeler: 1) La commission financiere qui doit aller; ă Berlin 538 NOTE POLITICE - 1918 gote Cantacuzino. — 2) Că arbitragiul bulgar este încă pendinte pentru insulele din Brăila. — La dejun, ca de obiceiu, Bellow și Horstmann, Bellow declară cu vioiciune lui Horstmann^ după maisă, că n’are nimic a face cu zvonurile care circulă că va fi numit ministru la București. (Horstmann e acela care ține să aibă aest post). 24 Maiu (6 Iunie). — Viața devine din ce în ce mai grea. Cererile Germanilor te omoară și procedeele lor nu sunt de loc binevoitoare. Ei sunt dușmani în mod surd ai guvernului, prin antidinasticism specific României și mai alela supărați la gândul de a părăsi țara. Care mai de cârd să găsească motiv sau să înceapă o cheltuială— pe socoteala României, — pentru ca să se agațe de locul lui. — Col. Kabelmacker dela Căile ferate este mai ales cel mai brutal. 1) Vrea să construiască podul nostru dela Cosmești; evaluează lucrarea la 5.000.000 mărci; nu vrea să prezinte un deviz, și dacă se refuză, amenință să nu lase să se construiască un pod provizoriu, sub pre- text că malul drept al Șiretului e teritoriu ocupat; 2) et lui demander s’il a prevenu Gregoire Cantacuzene; 2) Que l’arbitrage bulgare est encore pendant pour les îles de Braila. —- A dejeuner, comme d’habitude, Bellow et Horstmann. Bellow avec vivacite declare, apres dejeuner, â Horstmann, qu’il n’est pour rien dans les bruit-s qui de toutes parts cir- culent qu’il va etre nomme ministre â Bucarest. (C’est Horst- mann qui tient surtout ă ce poște). 24 mai (6 juin).—La vie devient de plus en plus intenable; les demandes des Allemands vous assassinent et leurs procedes ne sont nullement empreints de bienveillance. Ils sont sourde- ment hostiles au gouvernement par antidy naști cisme speci- fique ă la Roumanie et surtout exasperes ă l’idee de quitter Ic pays. C’est ă qui inventera une raison ou engagera une depense — au compte de la Roumanie — pour s’accrocher ă sa place. Le colonel Kabelmacker des Chemins de Fer est tout particulierement envahissant et brutal: 1) II veut bâtir notre pont de Cosmești ; il estime la depense â 5 millions de marks; il ne veut pas presenter de elevi s, mais si on refuse, il menace de ne pas laisser construire un pont provisoire, sous pretexte epic la rive droite du Șiret est teTritoire occupe; 2) il veut â NOTE POLITICE - 1918 539 Vrea cu orice preț gara Bărboși în circuitul românesc și daca îi este refuzată, nu vrea să facă legătura cu Galații! 3) Vagoanele cu paturi sunt sub sechestru în Belgia ; vrea să i se dea vagoanele, sau nu mai lasă altele să treacă. Și tot așa în toate chestiunile. Cap. Hartenștein nu mai vrea să dea permisii pen- tru a se intra în teritoriul ocupat. 0 cerere personală pentru Marieta Ghika, Constanța Cantacuzino, e de 10 zile fără soluție. Dar dacă întârziem o jumătate zi satis- facerea unei cereri,—ca aceia a cumpărărei de cai în co- loniile germane din Basarabia, — este o afacere de Stat. Se pare că col. von Schwartzkoppen e un om de încredere al lui Ludendorf și astfel adept al mijloace- lor tari, și mai ales antidinastice pentru România. 25 Maiu (7 Iunie). — Alegerile merg liniștit cu mulți votanți. Afară de Averescu, ales de 4 ori, — și care mi se spune că va fi încă ales—, orice opoziție nu are răsunet. Prietenii lui Carp nu contează. Ciorăneanu, ajutat pu- ternic de poliția germană, întrunește d’abea 50% din voturile noasta la Ploești. E candidatura care s’a pre- tous prix la gare de Bărboși dans le circuit roumain et si on la lui refuse, il n’entend pas faire la liaiison Galatz; 3) les wagon-lits sont sous sequestre en Belgique; il veut qu’on donne les voitures, ou bien il n’en laisse plus passer. Et c’est ainsi en tout. Le capitaine Hartenștein entend ne plus donner des per- mis pour entrer en territoire occupe. Une demande person- nelle pour Mariette Ghika, Constance Cantaeuzene, etc. depuis dix jours sans solution. Mais si je tarde une demi-journee ă satisfaire une demande — comme celle d’achat de che- vaux dans les colonies allemandes de Bessarabie, — c’est une affaire d’Etat. II paraît que le colonel de Schwarzkoppen est un homme de confiance de Ludendorf et, comme tel, adepte de la ma- niere forte et surtout antidynastique pour la Roumanie. 25 mai (7 juin).—Les elections vont leur train—tranquilles, avec grand nombre de votau ts. Sauf Averescu qui est elu qua- tre fois—et qui, me dit-on, le sera encore—tonte opposition n’a aucun echo. Les amis de Carp font surtout triste figure. Cio- raneanu, qui la poliee allemande a fortement pistonne, reunit 50% seulement des voix que nos amis ont ă Ploesti. C’est la 540 NOTE POLITICE - 1918 zentat mai bine. Restul nu exista. Carp n’a înțeles ridi- colul «grupului său» — așa se intitulează — compus exclusiv din «prefecții» săi, recoltați la Stralsund și Krefeld ! — Regina mă încurcă iar cu o telegramă către col. Andersen, expediată de Wopicka prin T. F. F. și bine înțeles prinsă din zbor de Germania. Andersen dela Crucea Roșie Americană anunță, după 8 săptămâni, so- sirea la Londra și salută pe Regina. Regina răspunde em- fatic, cu două înțelesuri, și telegrama ei e într’adevăr suspectă, chiar pentru cel ce nu sie așteaptă. Se poate judeca deci de efectul ce a produs. — Horstmann face o nouă tentativă ca isă retrimit din țară pe de Flers. «Nu e militar, nu e ofițer» ce caută la Iași ?» Am voit să numesc pe Grigore Cantacuzino ca șef al misiunei financiare care se duce la Berlin; a refuzat. 26 Mai (8 Iunie).—Iași.—Plecasem pentru parasta- sul soldați! or căzuți în război. Din cauza grevei Căilor ferate din Moldova, sosesc la 2 după amiază în loc de 9 oandidature qui a fait mefilleure figure. Le reste est inexis- tant. Et Carp n’a pas compris le ridicule de «son groupe» — cest ainsi qu’il s’intitule — compose exclusivement de ses prefets recoltes ă Stralsund ou ă Krefeld! — La Reine me jette de nouveau dans les jambes un tele- gramme au colonel Andersen, expedie par Vopicsa par T. S. F. et que les Allemands ont evidemment saisie au voi. Ander- sen — Croix Rouge americaine — annonee apres huit semai- nes arrivee â Londres et salue avec calme la Reine. La Reine repond avec emphase, ă double sens, et son telegramme est reellement suspect meme pour des gens non prevenus. On paye de l’effet. — Horstmann fait une nouvelle tentative pour que je renvoie de Flers. «II n’est pas militaire, il n’est pas officier, que cherche-t-il ă lassy*?». — J’ai voulu donner Gregoire Cantacuzene comme chef ă la mission financiere qui se rend a Berlin. II a refuse. 26 mai (8 juin). — lassy, — J’etais parti pour le Parastas en l’honneur des soldats tombes pendant la guerre. Grâce â la greve des chemins de fer en Moldavie, j’arrive ă 2 heures au NOTE POLITICE - 1918 541 dimineața. Mi se spune că a fost lume multă și ceremo- nie măreață. Regele, în urma insistențelor mele, n’a pof- tit pe atașații militari ai Antantei, nici chiar pe cel fran- cez și totuși au căzut ofițeri francezi pe câmpul nostru de luptă. E cam tare ! Hârjeu îmi spune că Regele e foarte îngrijorat; El simte că Germanii n’au desarmat și că se caută a sie face greutăți pentru motivarea unei intervenții armate. Hârjeu se plânge de amestecul neîncetat al Pala- tului, — adică al generalului Râmniceanu, —în afacerile ministerului său. — La Iași toate plăcerile: grevă, câțiva ingineri trăgând sforile, arestări, lipsă de alimente: județe în- tregi înfometate. Câmpiile arse de secetă nu mai pot hrăni vitele !—Și trebue încă făcută legea importantă a comisiunilor de import și export. 0 viață care nu e ve- selă, mai ales cu intrările și eșirile generalilor, amirali- lor, etc., cari n’au nimic de spus decât să se plângă sau să se arate; și în plus combinațiunile «politice» ale pre- fecților... lieu de 9 heures du matin. 11 y a eu, me dit-on, gtfand concours. de public et magnifique ceremonie. Le Roi, cedant ă mes Insistances, n’a pas invite les attaches militaires de l’En tente, pas meme les Fran(?ais, et il est tombe des officiers francai^ sur nos champs de bataille. C’est dur! — Herjeu me dit que le Roi est tres inquiet; il sent que les Allemands n’on pas desarme et que l’on cherchera â faire des difficultes pour motiver une intervention armee. — Her- jeu se plaint de la constante immixtion du Palais — c’est-â- dire du general Ramniceanu—dans les affaires de son ressort — A lassy tous les agremente: greve, quelqnes ingenieurs tirant les fieelles, arrestations; manque d’aliments: des de- partements entiers affames. Les champs brules par la se- cheresse ne nourissant meme plus les bestiaux! Et il faut encore finir de camper la loi considerable des commissions d’importation et d’exportation. Une vie qui n’est pas drole, avec surtout les venues, les sorties de generaux, d’amiraux qui n’on rien ă dire que se plaindre ou se faire voir, et les- combinaisons «politiques» des prefets... 542 NOTE POLITICE — 1918 27 Mai (9 Iunie). — Prânzesc la Rege cu generalii. O masă e prezidată de Regele-Regina; cealaltă de Prințul Carol și Prințesa Elisabeta. 28 Mai (10 Iunie). —La Rege. E nemulțumit de Hâr- jeu; încet și nehotărît. Averescu a scris în secret . lui Mackensen (de altfel nota gazetelor germane pentru alegerea sa e pesite măsură de elogioasă) și scrisoarea a fost trimisă printr’o rudă a lui Luca Niculescu. (Ressel n’ar trebui să mai rămână la Stat-Major, mai ales la in- formațiuni: prea devotat lui Averescu. — Această notă din urmă dată de Mitilineu). Nimic de însemnat din restul convorbirei. 29 Mai (11 Iunie). — București. — Sosesc la Bucu- rești la 5 jum. în loc de 1. Nu găsesc de cât plângeri: lipsă de pâine; se fură chiar a'supra rației reduse ; soldații germani, unguri, etc. țin rândul sau trec direct la brutari, iau un sac cu pâini și ceilalți nu mai au nimic, — dar prin împrejm rimi se găsește pâine... cu un leu ! — Se rechiziționează fără milă, unii caută aramă, alți ridică chiar vacile cu 27 mai (9 juin). — lassy. — Je dine chez le Roi avec les generaux. Une table est presidee par Roi-Reine, l’autre par Prince Carol-Princesse Elisabeth. 28 mai (10 juin). — Chez le Roi. Mecontent de Herjeu; lent et indecis. Averescu a ecrit secretement ă Mackensen (d’ail- leurs la note des journaux allemands pour son election ultra- •elogieu.se) et sa lettre est pârtie par un parent de Luca Nicu- lescu. — (Ressel ne devrant pas rester a FEtat-Major — sur- tout aux renseignements: trop devoue a Averescu — cette deraiere note a ete apportee par Mitilineu). — Rien de sai- lant pour le reste de la conversation. 29 mai (11 juin). — Bucarest, — J’arrive ă Bucarest ă 5h. et demie au lieu de 1 h. — Je ne trouve que des plaintes: Fabsence de pain; on voie meme sur la distribution reduite; des soldats allemands, hongrois etc. prennent la queue ou passent directement chez le boulanger, se font donner un sac de pains et les demiers n’ont plus rien, — mais dans les environs on trouve du pain... a un leu! On requisitionne sans pitie, les uns fouillent pour avoir le cuivre, les autres enlevent meme les vaches ă NOTE POLITICE - 1918 543 lapte ! In Ialomița e o plângere generală. Obținusem să se permită măcinatul porumbului ascuns; dar e confis- cat îndată ce depășește cele 500 grm. de cap. — Cei de la Căile ferate nu mai vor să aducem vagoanele noastre cu paturi și Hartenstein a înapoiat cu grămada listele de permise; la rândul nostru am refuzat categoric tre- cerile în Moldova. Cu ocazia chestiunei trenului, Schwartizkoppen revine din nou insistând să îmbarc cu sila pe de Flers, pe medicii francezi și pe mai nu știu cine. Răspund cum se cuvine. Și mențin închiderea frontierei. — Singura rază de soare (?) e scrisoarea de dulce* iubire dela Tantiloff : mi se spusese că lucrurile mer- geau prost în Bulgaria din cauza foametei și că situa- fiunea lui Radoslavoff era amenințată. E a treia zi de impresiuni negre și de tot felul de necazuri. 30 Mai (12 Iunie). — Horstmann, cel mai înțelept din toți, aduce îndulciri pentru toate chestiunile spinoase. Are și el o depeșă prin care generalul Ganceff dela Ma- lait... Dans lalomitza il y a un gemissement general. J’avais obtenu qu’on laisse moudre les mais caches; mais on les ccnfisque des qu’il depassent les 500 grammes par tete. — Le Monsieur des chemins de fer ne veut plus que nous amenions nos sleeping-cars et le Hartenstein a rendu en masse les listes de permis, — par contre nous avons refuse net les passages en Moldavie. A l’occasion du train, Sohwarzkoppen revient â la charge pour que j’y embarque de force de Flers et des medecins francais et encore je ne sais plus qui. Je reponds de bonne encore. Et je maintiens la cloture de la frontiere. Seul rayon de soleil (?): une lettre de tendre amour de Tantiloff: on m’avait dit que ca allait mal en Bulgarie â cause de la famine et que la situation de Radoslawoff etait menacee. C’est la troisieme journee d’impressions noires et de toutes sortes d’ennuis. 30 mai (12 juin).— Horstmann, le plus sage de tous. apporte des temperaments pour toutes les questions epineuses. II a aussi une depeche par laquelle le general Gantcheff du Grand 544 NOTE POLITICE — 1918 rele Cartier a comunicat acolo că Regina declarase că pacea nu e definitivă... — Citesc miniștrilor propunerile pentru bugetul de întreținere al armatei de ocupație. Ni se cere 30.000.000 pe lună. Recunosc că e drept să fii excitat de toate a- ceste abuzuri. 31 Mai (13 Iunie). — S’ar spune că e schimbare de de- cor, Hartenștein s’a împăcat cu Fălcoianu și permisele vor reîncepe. îmi face o vizită, dar numai privitor la tren. Horstmann îi spusese că nu mi se poate cere ex^ pulzarea lui de Flers. — Se vorbește că o revoluțiune la Sofia a înlocuit pe Radoslavoff cu Malinoff. — Autoritățile germane au lichidat, ele singure, des- păgubirile internatului dr. Kibric și i-au acordat 180.000 lei. Printr’o scrisoare i-am trimis să se plimbe, punând în vigoare art. 7 din Convențiunea juridică. — Plec la Iași. Am avut la dejun pe contele de Demblin, «reprezentant plenipotențiar al Austriei». S’a Quartier a communique lă-bas que la Reine avait declare que la paix n’etait pas definitive... — Je lis aux ministres les propositions pour le budget d’entretien de l’armee d’occupation. On nous demande 30 mil- lions par mois. Je reconnais qu’on a raison d’etre excite par toutes ces exactions. 31 mai (13 juin). — On dirait qu’il y a changement de de- cor. Hartenștein a fait sa paix avec Falcoianu et les permis vont reprendre. II me fait une visite, mais uniquement au sujet du train. Quand ă Horstmann, il a lui-meme dit ă Har- tenstein qu’on ne peut me demander le renvoi de de Flers. — II court le propos qu’une revolution ă Sofia a substi- tue Malinoff ă Radoslawoff. Pour faire tableau: les autori- tes allemandes ont liquide, elles seules, les dommages de l’in- terne Dr. Kibrik et lui ont alloue 180.00)0 lei. Je les ai envoyes paître avec une lettre mettant en vigueur notre art. 7 de la convention juridique. — Depart pour lassy. — J’ai eu â dejeuner le comte de Demblin, «repre- sentant-plenipotentiaire d’Autriche-Hongrie». On a parle des NOTE POLITICE — 1918 545 vorbit de necazurile ce avem și am spus că contam mereu pe Viena ca să ne ajute să sfârșim cu ocupația, după ratificare. 1/14 Iunie. — Iași. — Greva căilor ferate s’a sfârșit și am făcut drumul fără incident. La gară, prietenul meu Hârjeu, cu aerul mai nenorocit ca totdeauna, îmi spune: «E rău ! Nemții vor să ne ia tot». — Credeam că e vor- ba de cine știe ce cerere militară de ocupație : nu e vorba de cât de contractul grâului. Depeșă : La Huși 300 de grăniceri demobilizați s’au supărat fiindcă nu plecau în satele lor, au devastat un sat, sechestrat primarul, etc. Cer, dacă faptul e dovedit, să se lucreze cu severitate. —• Conferință îndelungată cu Brandenstein și 4 ofițeri- Țiu să se știe că dacă nu se găsesc în Basarabia cerealele ce se sperau, nu e vina mea și că în orice caz nu recunoșteam nici o bază reclamațiunilor : tot ce se rechiziționează pe teritoriul ocupat, grâne, vite, vaci porci, etc., compensează deficitul mai mult decât trebuie. Dar nu mă opun ca să se dea toate articolele de înlo- taquineries et j’ai dit que je comptais toujours sur Vienne pour nous aider ă couper court ă l’occupation, apres la rati- fication. 1/14 juin.— lassy.— La greve des chemins de fer est finie et nous avons accompli le trajet sans accroc. Des la gare, mon ami Herjeu, l’air plus malheureux que jamais, me dit: «E rău! Nemții vor să ne ia tot». Je croyais ă Dieu sait quelle demande militaire d’occupation: il ne s’agit que du contrat des bles. — Depeche: ă Huși 300 grăniceri demobilises se sont mu- tines parce qu’ils ne partaient pas pour leurs villages; ont de- vaste un village, ont sequestre le maire. J’exige, si le fait est prouve, qu’on agisse avec vigueur. — Longue conference avec Brandenstein et quatre offi- ciers. Je tiens â poser que si on ne trouve pas en Bessarabie les cereales qu’on esperait, ce n’est pas de ma fante et que dans tous les cas je ne reconnaisisais pas ele fondement aux recriminations: tout ce qu’on requisitionne dans le territoire, cereales, animaux, vaches laitieres, pores, etc. compensait et au-delă le deficit. Mais je ne m’oppose 546 NOTE POLITICE — 1918 cuire: conserve, prune uscate, ouă, etc. ce se vor putea procura. — La Consiliu, am cetit proectul de mesagiu pe care l-am redactat. Trece fără modificări. Ideia lui politică e repede înțeleagă de Arion. 2/15 Iunie. — Examinez cu Regele mesagiul pe care 1-1 las. La prima citire nici o obiecțiune. Regele nu cere să-l mai revadă în Consiliu. Ce solemn lucru era pe tim- pul Regelui Carol! Regele îmi înapoiază, aișa cum îl redactasem noi, decretul-lege pentru Consiliul superior economic. Propun pe cei trei noui miniștri: Mitilineu, Garo- flid și Cantacuzino. La numele acestuia din urmă se cam strâmbă puțin, dar nimic mai mult. — La Consiliu, ora 5, cercetarea proectului asupra direcțiunei economice: miniștrii Basarabiei se plimbă și nu vin la consiliu decât 2 ceasuri după toată lumea. — Seara aflu că Regele a trebuit să întrerupă o plimbare în automobil din cauză de dureri la rinichi. Acum e în pat. Dimineața avea deja înfățișarea de a fi prins de un lumbago. pas â ce qu’on donne tous les articles de remplacement: con- serves, pruneaux, oeufs, etc. qu’on pourra se procurer. — Au conseil, j’ai lu le projet de Message que j’ai redige, il passe sans modifications. L’idee politique est vite saisie par Arion. 2/15 juin. — J’examine avec le Roi le Message que je Lui laisse. A premiere lecture aucune objection. Le Roi ne de- mande pas â le revoir en Conseil. Combien c etait solennei du temps du Roi Carol. — Le Roi me remet, tel que nous l’avions redige, le de- cret-loi pour le Conseil Superieur Economique. Je propose les trois nouveaux ministres: Mitilineu, Garo- flid et Cantacuzene. II fait un peu la grimace ă ce dernier nom et rien de plus. Au Conseil, 5 h., long examen du projet sur la direction economique. Les ministres de Bessarabie se promenent et ne viennent au Conseil que deux heures apres tout le monde. — Dans la soiree j’apprends que le Roi a du interrompre une promenade en auto par suite de douleurs de reins. II s’est alite. Dans la matinee il avait deja l’air d’etre pris par un lumbago. NOTE POLITICE — 1918 547 3/16 Iunie. — Suferim de secetă și de căldură ex- cesivă. — Sosirea deputaților și senatorilor, cari au călă- torit mizerabil în infamele noastre vagoane prăpădite. Nemții formaseră trenul din vagoane de ale noastre, •«— fără lămpi, fără banchete învelite, — care fuseseră trimise pentru alegeri. Parlamentarii sunt băeți de treabă; nu prea s’au plâns; ba chiar fac haz de dormi- toarele ce li s’au pregătit. — Regele suferă de crize nefritice; mă primește în pat. îmi dă câteva paragrafe de modificat în mesagiu, încearcă mai ales să evite rândurile privitoare la «prie- tenie» de restabilit cu Puterile Centrale. Asupra acestui punct nu cedez, dar primesc să refac cele două para- grafe, al căror text l’am păstrat. — întrunirea parlamentarilor la mine. Mare aprin- dere pentru darea în judecată a guvernului liberal. Vic- tor Miclescu excitat și răsboinic; vorbit Arion și cu mine. — Generalul Teodorescu îmi face mărturisiri ex- 3/16 juin. — On souffre de la secheres.se et de chaleur excessive. Arrivee des deputes et senateurs qui ont fait un voyage miserable dans notre infâme mateiiel. Les Allemands ont constitue le train avec nos wagons,—pas de banquettes rem- bourisees, pas de lampes demanteles qu’on avait envoyes pour les elections. Les parlementaires sont bons enfants; ils n’ont pas trop orie: ils s’amusaient meme des do.rtoires qu’on leur a amenages. — Le Roi souffre de crises nephretiques. II me re^oit au lit. II me donne quelqnes paragraphes â modifier dans le Message; il essaye surtout d’eviter le passage relatif «â Tamitie» ă retablir avec les Puissances Centrales. Je ne cede pas sur ce point, mais j’accepte de refaire les deux paragra- phes. J’ai garde les textes. — Reunion de parlementaires chez moi. Grande excitation pour la mise sous jugement des gouvernements liberaux. Victor Miclescu emporte et belliqueux. parle Arion et moi. — Le general Theodorescu me fait sur Turtucaia des 548 NOTE POLITICE - 29/8 traordinare asupra Turtucaei. Singurele tunuri bune cu tragere lungă, patru piese de 150, aveau material de tras exact pentru două zile, făcând economie extremă de muniții, și aceste muniții se cereau de m an. — Din cei 20.000 oameni erau 17.000 milițieni și rezerviști cari nu știau nici să mânuiască pușca. — îmi lasă un me- moriu. Totul spus înteleptește și trist, fără recriminări.. 4/17 Iunie. —Iași.—Mă duc la 10 dim. la Rege cu tex- tul exact al mesagiului. Mare turburare și rezistentă, pentru pasagiul privitor la «amiciție». Schimb cuvântul: netezit prin: pregătit, care anunță mai mult o amiciție- care va să vie. Pentru noii miniștri, opunere serioasă pentru Can- tacuzino, pe care îl tratează de necinstit. «Toți Canta- cuzenii îi desplac: oameni de bani». In sfârșit semnea- ză, după ce și-a pus și luat de două ori condeiul. — Deși suferind, Regele deschide Parlamentul. E întovărășit de Prințul Carol, care eri încă era lipsă și a cărui prezentă am ceruf o. In suită, Stirbey purta ma- rele cordon al Coroanei. Frumoasă asistentă. Locurile fuseseră smulse. Adunarea destul de rece la intrarea Re- revelatio-ns extraordinaires. Les seuls bons canone ă longue portee, quatre pieces de 150, avaient de quoi tirer tout juste deux jours en economisant ă l’extreme les munitions, et on en demandait depuis un an. Sur les vingt milles hommes, il y avait 17.000 milliciens et reservistes qub ne savaient meme pas manier le fusih II me laisse un memoire. Le tout sans recriminations, dit sagement et tristement. 4/17 juin. — lassy— Je vais ă 10 h. chez le Roi rapporter le texte exacte du Message. Grand trouble et resistance pour le passage relatif ă «l’amitie». Je remplace le mot «netezit» par «pregătit» qui annonee plutot une amitie ă venir. Pour les ministreis, serieuse opposition pour Gregoire. II le trăite de malhonnete. «Tous les Cantacuzene lui deplaisent: hommes d’argent». Enfin il signe apres avoir pose et repris deux, fois sa plume. Quoique souffrânt, le Roi ouvre le Parlement. II est ac- compagne par le Prince Carol, qui hier encore etait absent et dont j’ai exige la presence. Dans la suite, Stirbey avec le grand cordon de la «Couronne». Belle chambree. On s’est arrache les places. Assemblee assez froide ă Tentree du Roi; NOTE POLITICE - 1918 549 gelui; foarte caldă la pasagiile privitoare la pace, la Basarabia și la armată. 5/18 Iunie. — Mulți se plâng de moliciunea minis- trului Hârjeu: Palatul ar dori ca să iau războiul. Gene- ralul Christescu, în mod foarte delicat, se plânge numai de centralizarea excesivă; ceea ce îmi spusese în ajun și generalul Alevra.. Christesvib, care a lucrat mult cu Averescu, îmi spu- ne că ar ta lui de căpetenie este că nu dă nici odată o- pă- rere hotărâtă. Regele îi reproșează același lucru. Dar a fost pentru război, și când Christescu i-a reproșat că ;știa perfect și el că armata nu e gata, el a răspuns — Am spus lui Christescu ce preț pune Regele pe pleca^ rea lui Ressel. și mi-a spus că va fi lucru făcut. — Noii miniștri au depus jurământ la amiazi. Tre- bue să spun că Regele n’a arătat nici o deosebire, cu toate cele ce crede de Cantacuzino. Mamulea a venit să-mi dea vești despre sănătatea M. S. După ceremonia de ieri, temperatura 37,8, ceeace, având în vedere căldura mare și emoțiunile zilei, nare nimic excesiv. tres chaude aux passages relatifs â la paix, ă la Bessarabie et â l’armee. 5/18 juin. — lassy. — On est unanime ă se plaindre de la molesse de Herjeu; le Palais aimerait que je premie la Guerre, les oollegues aussi. Le general Christescu, tres delicatement, se plaint seulement de l’excessive centralisation. C’est ce que m’avait dit la veille le general Alevra aussi. — Christescu, qui a longtemps travaille avec Averescu, me dit que son art su- preme consiste ă ne jamais donner un avis ferme. C’est ce que le Roi lui reproche aussi. Mais il a ete pour la guerre et lors- que Christescu lui a reproche qu’il savait bien que l’armee n’etait pas prete, il a repondu:..... J’ai dit a Christescu le prix que mettait le Roi au depart de Ressel, et il m’a dit que ce serait chose faite. — Les nouveaux ministres ont prete serment a midi. Je dois dire que le Roi n’a marque aucune difference, malgre ce qu’il pense de Cantacuzene. — Mamulea etait venu me donner des nouvelles de la sânte de S. M. Apres la ceremonie d’hier, temperature 37,8, ce qui, vu la chaleur excessiive et les emotions de la journee, n’a rien d’excessif. 550 NOTE POLITICE - 1918 6/19 Iunie. — La Cameră, după .atacul de Luni con- tra celor cari nu și-au făcut datoria militară (se făcea, aluzie la C. Dobrescu, Leontopol, Fortunescu), astăzi ploaie de interpelări. Iși varsă focul, oamenii ! Victor Miclescu prea puritan. Prânzesc cu deputății și senatorii la Cazinoul ce li s’a pregătit la Seminarul Veniamin; e nostim; caz la școală. — Depeșă dela Horstmann: stil oficial; ordin ve- nit de sus. Germanii consideră pe «Regele Carol», d’abea scăpat și adus- dela Batum la Kilia, ca pradă de război. Vasul fusese din nenorocire cedat Rusiei’ care îl trans- formase în încrucișător auxiliar și Germanii îl consi- deră ca pradă rusească! Ori cum, suntem tratați în ade- vărați dușmani. 17/30 Iunie. — întovărășesc Senatul, care prezintă Adresa; Regele cu multă bună voință a acceptat ieri să primească, 24 de ore după a Camerei, Adresa Sena- tului, pentru ca să pot pleca la București. — La 6 jum., după voința lui? revăd pe Rege. El îmi 6/19 juin. — A la Chambre, apres l’attaque de lundi contre oeux qui n’ont pas fait leur devoir militaire (on designait en sous-main C. Dobrescu, Leontopol, Fortunescu) il y a eu aujourd’hui pluie d’interpellations. «Iși varsă focul, oamenii!» Le plus «vertueux» est Victor Miclescu; trop puri tain. — Je dine avec les deputes et senateurs au casino qu’on' leur a prepare au Seminaire Veniamin; c’est amusant; tres- college. — Depeche de Horstmann: style officiel: ordre venu de' haut. Les Allemands considerent le «Regele Carol», ă peine sauve et ramene de Batum ă Chilia, comme prise de guerre. Le bateau avait malheureusement ete cede ă la Russie. qui l’avait transforme en croiseur auxiliaire, et les Allemands le considerent comme prise faite sur la Russie! — Tout de meme on nous trăite tres en ennemis. 17/30 juin.—J’accompagne le Senat qui presente l’Adresse;. le Roi tres gracieusement a accepte hier de recevoir, 24 h. apres la Chambre, l’Adresse du Senat pour que je puisse parti r pour Bucarest. — A 6% je revois le Roi sur sa demande. Le Roi me de- NOTE POLITICE - 1918 551 cere să bag bine seamă, căci Stere va căuta să-mi facă greutăți asupra reformelor și să ducă campanie împreu- nă cu Averescu. Iau notă de aceasta, deși nu cred nimic din cele spuse: trebue să fie sugestiuni liberale. Regele supune că vrea să mă ferească de orice dificultate; este în- cântat de declarațiunea antantistă făcută de Averescu, fiindcă aceasta îl va certa cu Germanii. Convin că Ger- manii sunt încă supărați pe mine, fiindcă m’am dat de partea Dinastiei. Țiu să reamintesc, din timp în timp, a- cest mic serviciu.... Cu multă timiditate, la sfârșitul au- dienței, pe care nu reușeam să o închei (trenul pleacă la 9 și 15), Regele îmi spune: Dar răspunderile, în ce fel le înțelegeți? — Eu: Nu politice; acuzările nu pot să fie făcute pentru alegerea unei rele orientări politice —■ di- gresiune asupra lenei lui Brătianu care n’a controlat ni- mic și pe care Iliescu Va băgat în război pentru a-și as- cunde hoțiile, — dar asupra faptelor de malversațiune, violarea Constituțiunei... — Regele: Nu-i așa? Nu po- litica.., 18 Iunie (1 Iulie). — București. — In drum spre Bu- curești aflu că trenul care duce pe Take lonescu, Fas- mande de faire bien attention, car Stere va chercher â me faire des difficultes sur les reformes et mener campagne avec Averescu. Je prends nete, quoique je n’en vois rien: cela doit etre des suggestions liberales. Le Roi dit qu’il veut m’eviter toutes les difficultes; il est enchante de la declaration enten- tiste faite par Averescu, parce que cela va le brouiller avec les Allemands. Je conviens que les Allemands me boudent encore parce que je me suis range du cote de la dynastie. Je tiens ă rap- peler, de temps ă autre, ce petit servi ce...Tres timidement, ă la fin de Faudience que je n’arrivais pas â rompre — mon train part ă 9.15 — le Roi me dit: «Et les responsabilites, comment les comprenez-vous?» — McA: «Pas politiques; les accusations ne peuvent porter sur le choix d’une mauvalse orientation politique »9 — digrcssion sur la patesse de M. Bratiano qui n’a rien contrele et que Iliescu a fourre en guerre pour co- cher ses vols, — mais sur les faits de malversalion, viol de la Constitutlon... — Le Roi: «N’est ce pas? Pas la politique*,». 18 juin (1 juillet). — Bucarest. — En route pour Bucarest j’apprends que le train emmenant Take lonescu, Fasciotti, Ma- 552 NOTE POLITICE — 1918 ciotti, Marincovici, câțiva Francezi, — trei luni de ne- gocieri ! — a fost atacat în gara Ploești cu ouă stricate. Dar proiectilele au atins pe Fasiciotti în loc de Take lo- nescu. căruia erau destinate. Scuze ale ofițerului ger- man ; Fas-ciotti refuză să-1 primească. Se zice că se va protesta (în țările neutre). 19 Iunie (2 Iulie). — Se comentează discursul lui Kiihlmann, care a îndrăsnit să spuie că armele singure nu pot sfârși războiul, dar că diplomația trebue să^și aibă partea ei. Se crede că Kuhlmann e foarte amenin- țat. Horstmann a plecat eri pentru a depune ca martor în procesul pe care Kuhlmann l’a făcut gazetei de Co- lonia : afacerea Marilena Bodescu ! — Schwartzkoppen vine într’adins ca să-mi dea o versiune a unui nou incident cu trenul expatriaților. Cum la Orșova nu erau decât 7 minute pentru transbordare, în învălmășeală un soldat german s’a repezit să pălmu- iască pe Take lonescu, dar palma a primit-o un diplo- mat «lanovici» (Identific, fără nici o greutate, că e vorba de lacovake). — Veștile din Germania sunt turbure. Burnea spune rinkowitz, des Franșais — trois mois de negociations! — a ete attaque en gare de Ploești avec des oeufs pourris. Mais de projectiles ont atteint Fas-ciotti. au lieu de toucher Take lo- nescu, â qui ils etaient destines. Excuse de l’officier allemand, refus de Fasciotti de le recevoir. II y aura, e pays neutre, une protestation. 19 juin (2 juiilet). — Bucarest.—On •commente le discours ■de Kuhlmann qui a osc dire que les armes seules ne finiraient pas le guerre, mais que la diplomație devait avoir sa part. On croit Kuhlmann tres menace. Horstmann est parti hier pour temoigner dans le proces que Kuhlmann a fait â la «Ga- zette de Cologne»: affaire Marilena Bodescu ! — Schwarzkoppen vient expres pour me donner une version d’un nouvel accroc au train des expatries. Comme ă Orșova on n’avait que 7 minutes pour le trans hor dement dans la bousculade, un soldat allemand s’est precipite pour gifler Take lonescu, mais c’est un diplomate lanovici (je n’ai pas de difficulte â identifier lacovaki) qui a re^u la tape. — Les nouvelles d’Allemagne sont troubles. Burnea dit NOTE POLITICE - 1918 553 că mizeria e astfel în cât încrederea în șefii cari făgă- duiseră pacea, e zdruncinată. Pentru Burghele, lupta în- tre Germania catolică și Prusia protestantă va aduce nenorocirea pe capul lor. 2® Iunie (3 Iulie). — Conferință cu Schwartzkoppen, Scheunemaim și referentul dela EntschadigungsrAmt Oprisem scurt plata despăgubirilor către internați, pro- nunțată de Germani pentru supușii lor. Acum două luni eram înțeleși să luăm înainte lichidarea despăgubirilor de mică importanță și să le regulăm prin bună învoială. Germanii au luat obiceiul să rezolve singuri aceste ches- tiuni și să ordone plata lor la Finanțe : e un credit cam die 2.000.000 prevăzut de către Milităr-Verwaltung în bugetul «teritoriului -ocupat». Asupra unei plăți de 150.000 lei lui Kibrik, am oprit pe baza art. 7 din tratatul juridico-politic. Rezistență, dis- cuție, conferință; Schwartzkoppen vrea să susție că până la ratificare, ei, ca suverani de fapt, au dreptul să regu- leze și să plătească. Citez cazul, pentru a arăta mentali- tatea specială a ofițerului german. Dealtfel trebuie să que la misere est telle que la confiance dans les chefs qui avaient promis la paix est ebranlee. Pour Mieheil Bour- ghele, la lutte entre l’Allemagne catholique et la Prusse pro- testante va attirer le mahleur sur leur tete. 20 juin (3 juillet). — Conference avec 'Schwarzkoppen. Scheunemann et ie referent de rEntschadingungs-Amt. J’avais arrete net le paiement des dommages aux inter- nes, prononce par des Allemands en faveurl de leurs -sujets. II y a deux mois, on etait convenu de devancer la liquida,tion des dommages de petite importance et de les regler a l’a- miable. Les Allemands ont pris rhabitude de trancher. seu- les ces differends et d’en ordonner le paiement aux finan- ces: il y a un credit d’environ deux millions, prevu par la .Milităr-Verwaltung dans le budget «occupe». Sur une allocation d’environ 150.000 lei â Kibrik, j ai ar- rete net, invoquant l’art. 7 du trăite jurldico-politique avec Allemagne. Resistanee, discussion, conference; Schwartzkop- pen veut soutenir que jusqu’a la ratification ils ont comme .souverains de fait le droit de regler et de payer. Je cite le cas pour etablir la mentali te speciale de l’of- 554 NOTE POLITICE - 1918 fie la fel la toții militarii învingători. Răspund' atât de energic «nein» la toate teoriile sale în cât cădem de acord că se va face o transacție. Vor formula o propunere. — Ministrul Kriege mi-a dat ieri o propunere pen- tru lichidare, cu suma de 10.000.000 mărci, a despăgubi- rilor pentru prizonierii germani maltratați sau prea puțin menajați în captivitate. Astăzi, această chestiune, mult agitată în Germania, trebuia să vie în fața Parlamentu- lui și Kriege voia să aibă un succes personal făcând cunoscut învoiala. Am răspuns prin Schwartzkoppen că nu puteam singur eu să modific un articol din tratat și că, după ce voi fi consultat pe factorii constituționali în măsură, vom regula această chestiune la schimbul ra- ttficărilor. Vreau să mai am ceva în mână pentru acel moment. M’am obicinuit atâta cu cereri neprevăzute, încât trebuie să am rezerve... — Vizita lui Demblin. Scop principal, ca Austriacii să aibă în chestiile financiare un tratament egal cu Ger- manii : limita creditului, 1.000.000.000, etc. Chestiuni care sunt desbătute la Berlin de către Maltezeanu, AL Ștefăneiscu și Gol eseu. ficier allemand. Au fait il doit etre pareil chez tous les mi- litaires vainqueurs. Je r.eponds si energiquement «nein» a toutes ses theories que nous tombons d’accord qu’il y aura transaction. A formuler par eux une proposition. — Le ministre Kriege m’a fait tenir hier une proposition de liqu/ider ferme a 10.000.000' marks les dommages even- tuels â accorder aux prisonniers allemands maltraites ou trop peu menages en cap ti vi te. C’est aujourd’hui que cette question, vivement agitee en Allemagne, doit venir au Parle- ment et Kriege voulait avoir un succes personnel en annon- qant le forfait. J’ai repondu, par Schwarzkoppen, que je ne pouvais pas ă moi seul modifier un article du trăite et qu’a- pres avoir consulte les facteurs constitutionnels competent?, nous reglerons cette question â l’echange des ratifications. Je veux avoir quelques chose encore en mains pour ce moment- lâ. On est tellement habitue aux exigences imprevues qu’il faut avoir des reserves... — Visite de Demblin. But principal: avoir dans les Ques- tions financieres traitement egal avec les Allemands: limite du credit, un milliard; meme vocation aux suretes stipulees. etc. Questions qui sont debattues ă Berlin par Maltezeanu, Stefanescu et Gol eseu. NOTE POLITICE - 1918 555 21 Iunie (4 Iulie). — Iași. —■ Trecând prin Mărășești,. oameni de-ai poliției, printre cari se pare un delegat de la O. K. M., au cercetat cu brutalitate vagonul meu și au avut pretențiunea să pătrundă în cabina mea. Telegra- fiez generalului Eremia pentru a cere satisfacție perso- nală Feldmareșalului. — Senatul a ratificat în unanimitate pacea. La Senat, Gerota, privitor la discuțiunea păcer ci- tește o declarație prin care face pe Rege răspunzător de război. Am prilejul să fac o declarație, — bine primită și fericită ca formă, — pentru ca să scot din cauză Co- roana. Declar, ceeace spusesem d-lui de Harnak la înce- putul lui Aprilie : Regele constituțional nu putea să facă altfel. — Nicu Ghilda îmi comunică notele ce i-a dat Grigo- re Carp și care reflectează sfaturile pe care Carp le dă guvernului: 1. Faliment, fie întreg, fie numai față de Antanta, asigurându-ne sprijinul Germanilor, cari ne-ar garanta viitorul nostru financiar; 2. Să se cerceteze in- tențiunile Germaniei față de Basarabia pe care o lucrea- 21 juin (4 juillet). — Lassy. — En passant par Marasesti, les gens de police — dont un delegue paraît-il de l’O.K.M.— ont visite b-ratalement mon wagon et ont eu la pretetion de penetrer dans ma cabine. Je telegraphie au general Eremia pour demander satisfaction personnellement au Feldmare-- chal. — Le Senat a ratifie unanimite la paix. — Au Senat, Gerota, au sujet de la discussion de la paix, lit une declaration par .laquelle il rend le Roi responsable de la guerre. J’aii l’occaision de faire une declaration — bien ac- cueillie et heureuse de forme — pour mettre hors de cause la Couronne. Je proclame ce que j’avais dit ă Monsieur de Har- nak au commencement d’avril: Le Roi constitutionnel ne pouvait faire autrement. — Nicu Ghika me transmet les notes que Gregoire Carp lui a donnes refletant les conseils que Carp donne au gou- vernement: 1) faillite soit entiere. soit seulement vis-ă-vis de l’Entente, en nous assurant le concours des Allemands qui nons garantiraient notre avenir financiar; 2) scruter les in- tentions de FAllemagne vis-ă-vis de la Bessarabie que tra- 556 NOTE POLITICE — 1918 ză curentul ucrainean, — ordinea stabilindu-se în Ucrai- na, dar nu la noi. 3. Să ne asigurăm de îndată concursul Germanilor împotriva .revoluției care va izbucni fără în- doială la noi. Dar să ne gândim la altă Dinastie și să tra- tăm secret în această privință cu Germania ! Am păs- trat aceste note curioase. 22 Iunie (5 Iulie). — Averescu începe interpelarea sa asupra scrisoarei lui Czernin către Lupescu, — Ave- rescu spune: către Rege. — Teza: Această scrisoare m’a adus la putere; e o atingere la demnitatea țării și n’am calitate pentru a încheia și a face să se ratifice pacea, începuturile sunt slabe, deși vorbește cu ură. Va con- tinua mâine. Regele chemându-mă» am stat mai mult de un ceas cu M. S. Puține lucruri interesante, dar Regele mi-a a- tras atenția) asupra faptului, pe care îl bănuiam, că A- verescu e în legătură cu liberalii (Argetoianu lucrează cu activitate în acest sens pe lângă Duca, și cred că ge- neralul lancovescu a luat iar contact cu Vintilă Bră- tianu). 23 Iunie (6 Iulie); — Averescu a fost lung și neînde- vaille le courant ukrainien, —. l’ordre s’etablissamt ă Ukraine et pas chez nous; 3) s’assurer de suite le concours des Aller mands contre la revolution qui eclatera surement chez nous. Mais pensei* ă une autre dynastie et trăitor secretement â ce sujet avec Allemagne! — J’ai garde ces notes curieuses. 22 juin (5 juillet). — Averescu commence son inter- pellation sur la lettre de Czernin a Lupescu. — II (Averescu) dit: au Roi — These: Cette lettre m’a amene au pouvoir; c’est une atteinte ă la dignite du pays et je n’ai pas qualite pour: conclure et faire ratifier la paix.— Les commencements sont faibles, quoique haineux. II continuera dernain. — Le Roi m’ayant demande, j’ai passe de 7 et denii ă 8% plus d’une heure au preș de S. M.—Peu des choses interessan- tes, mais le Roi a attire mon attention sur le fait, souipqonne deja par moi., que Averescu est en coquetterie avec les libe- raux. (II y a de la part d’Argetoianu un travail actif dans ce ■sens aupres de Duca et je crois que le general lancovescu a repris contact avec Vintila Bratianu). 23 juin (6 juillet). — Averescu a ete long et maladroit. NOTE POLITICE — 1918 557 mânatic. Mi-a dat ocazia să-i dau o lecțiune strașnică. Discursul meu a avut un foarte mare succes. Toți: «1’ai turtit». Am sfârșit printr’o amenințare serioasă contra tuturor acelor cari ar voi să ajungă la fapte. Lucrul acesta e departe de a fi trecut neobservat. — La Consiliu, Săulescu, după ce a pierdut D-zeu știe câtă vreme pentru lucrul său, a /sfârșit prin a ne spune că nu trebuie să ne atingem nici de Banca Națio- nală, nici de Credite, și că d-nii dela aceste instituții oferă locuri în Consilii... Desaprobare generală. Dar fap- tul că liberalii oferă, e cea mai bună dovadă că le este frică. — A. Constantinescu' vrea să se instaleze la țară: a avut neobrăzarea să ceară ca să i se închirieze un vagon ministerial pentru deplasare. — Căpitanul von Kietzel, care înlocuiește pe Bran- denstein, vine ordin, în ținută, să-mi prezinte scuzele Feldmareșalului privitor la Mărășești. El exprimase mai înainte toate regretele sale lui Eremie. 25 Iunie (8 Iulie). — Ședință secretă pentru a: per- mite lui Averescu să administreze dovada afirmărei sale’ II m’a donne l’occasion de lui administrer une volee formi-- dable. Mon discours a eu un tres gros succes. Tous: «L’ai tur- tit». J’ai fini par une menace serieuse contre tous ceux qui voudraient en arriver aux faits. Ceci n’a pas passe ânaper^u, loin de la. — Au conseil, Seulescu, apres avoir pris Dieu sait com- bien de temps pour son travail, a fini par nousi dire qu’il ne fallait pas toucher ni â la Banque, ni aux Credits, et quei ces Messieurs ofraient des places dans les Conseils... Desapproba- tion unanime. Mais le fait que les liberaux offrent, est la meilleure preuve qu’ils ont pris peur. — A. Constantinescu veut s’installer ă la campagne: il a eu le toupet de demander qu’on lui loue un wagon ministe- riel pour effectuer ce deplacement! Le capitaine von Kietzel. qui remplace Brandenstein est venu par ordre, avec casque, me presenter les excuses du Feklmarechal au sujet de Marasesti. — II avait deja exprime ă Eremia tous ses regrets. 25 juin (8 juiilet). — Seance secrete pour permettre ă Averescu d’administrer la preuve de son affirmation qu’il 558 NOTE POLITICE — 1918 că avea mijlocul să obțină o rectificare de fruntarie ne- însemnată. N’a spus nimic. S’a bazat pe o hartă care îi fusese dată cu un traseu «făcut de Români și de ne-Ro- mâni», cu foarte puțin teritoriu. Este ceeace Mackensen susținea când, la 25 Febr. îmi spunea că avem cu Unga- ria o graniță bună. (v. și 4 Mart.)—Am înțeles că această hartă îi fusese dată de Carp, căci Averescu a negat că i-ar fi dat-o Mackensen. Dar sunt și declarații intere- sante. El recunoaște că trebuia numai decât să se meargă la Brest-Litowsk. Nu admite că puterile centrale vor fi victorioase și n’a crezut nici odată aceasta ; anul acesta e un an de criză trecător pentru Antanta ; dar bine înțeles că nu va fi nici sdrobirea puterilor centrale. Asupra consiliului de coroană, face revelația cunoscută, pe care el o găsește fericită ca formă; Brătianu a zis: suntem ca un călător căruia tâlharul îi cere punga sau viața; el dă punga, dar îndată ce întâlnește un jandarm, se plânge acestuia. In răspunsul meu am insistat tocmai asupra carac- avait le moyen d’obtenir une rectification insignifiante