ACADEMIA REPUBLICII POPULARE ROMÎNE INSTITUTUL DE ISTORIE ISTORIA ŢĂRII ROmÎNEŞTI 1290-1690 LETOPISEŢUL CANTACUZINESC CRONICILE MEDIEVALE ALE ROMÎNIEI III ISTORIA ŢĂRII ROmÎNEŞTI 1290-1690 LETOPISEŢUL CANTACUZINESC EDIŢIE CRITICĂ întocmită de C. GRECESCU şi O. SIMONESCU EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII P OPULARE ROMÎNE 19 6 0 « INTRODUCERE După un manuscris ce a aparţinut domnitorului Ştefan Cantacuzino, Nic. Bălcescu a publicat, sub titlul „Istoria Ţ^rii Romîneşti de cînd au descălecat romînii” o istorie, care, începînd de la Radu Negru, ajungea pînă prin august 1688. „Istoria” era fără nume de autor şi de aceea istoricii literari, istoricii, multă vreme i-au spus „Anonimul romînesc”. Studiile ce s-au mai făcut asupra acestei „Istorii” îi spun şi „Cronica canta-cuzinească”, pentru ultimii treizeci de ani ai „Istoriei”, iar pentru cei trei sute şaptezeci de ani anteriori s-a admis ipoteza «unei cronici a ţării care ar fi mers pînă la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab sau la sfîrşitul primei domnii a lui Grigore Ghica — susţine I. G. Sbiera —, la care •cronică s-ar fi adăugat continuarea, scrisă de oameni ai familiei Cantacuzino. Ne propunem ca în Introducerea ediţiei de faţă să cercetăm concluziile care se generalizaseră, la începutul secolului al XX-lea, în legătură •cu această „Istorie” şi să vedem întrucît ele mai corespund astăzi; să vedem dacă toate manuscrisele ce avem la îndemînă ne permit să considerăm astfel unele probleme privind cuprinsul „Istoriei”, privind pe autor şi •data redacţiei, prefacerile ulterioare şi dacă această istorie este cantacu-zinească numai pentru ultimii treizeci de ani din cei patru sute de care se ocupă. 1. Cum serveşte cronica interesele Cantacuzinilor „Istoria Ţării Romîneşti”, privită din punctul de vedere al modului •de închegare şi realizare, prezintă multe inegalităţi. Se disting două mari părţi: o primă parte de la început la domnia lui Leon Vodă, în care •expunerea evenimentelor e disproporţionat făcută; sînt domnii pentru care se aduc date informative sau se introduc expuneri de-a gata, cum e „Viaţa lui Nifon” pentru domniile lui Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Vlăduţ şi Neagoe Basarab şi sînt domnii cu date foarte sumare, neglijate sau de-a dreptul eronate. V A doua parte a „Istoriei”, de la domnia lui Leon vodă pînă la sfîrşit,. are o expunere proporţionată asupra fiecărei domnii şi date asupra celor ce s-au întîmplat în fiecare domnie, cu anumită înclinare în favoarea unor boieri dregători şi a domnilor care apreciază pe aceşti dregători. S-a spus că această „Istorie” este cantacuzinească, este a lui Şerban vodă, pentru că urmăreşte să înfiereze pe omorîtorii lui Constantin Cantacuzino postelnicul şi să justifice atitudinea Cantacuzinilor şi a* partidei lor. Acceptat acest punct de vedere, s-ar părea că renunţăm la toată partea „Istoriei” anterioară omorîrii postelnicului Constantin Cantacuzino. Şi totuşi, cronica toată e cantacuzinească, căci, cum se va vedea,, altul e suportul ei ideologic. 1. Letopiseţul începe cu o propoziţie adversativă : „Insă dintâi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani. . . ”. Aceasta, înseamnă că propoziţia urmează după alta anterioară, care exprimă ceva opus. într-adevăr, „însă faintăi. . .” continuă ideea din titlu, care spune-că „Istoria Ţării Rumîneşti” pe care o scrie, începe „de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”, adică de la „descălecarea a doua” a legendarului Negru vodă. „însă < cititorii letopiseţului trebuie să ştie că > dintâi”,, adică prima „descălecare” a fost aceea a lui Traian, împăratul romanilor,, pe cuprinsul Daciei întregi, „pînă la Maramurăş”. Cronica, numai în unele manuscrise, începe cu „însă dintâi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecînd apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului. . . ”*etc. (p. 13_5). După cum bine s-a arătat încă din 1893 (Revista Criticâ-Literară, I, 36—38), începutul acestei grupe de manuscrise este confuz, pentru că din el reiese că romînii coexistau cu romanii şi ca unii din romîni s-au despărţit de romani. Sensul, exprimat însă confuz: de cronicar, este clar : romînii izvodesc din romanii, care < după ce au cucerit Iliria şi Tracia, din sudul Dunării > au trecut Dunărea la Turnu: SeV&rin, cucerind şi Dacia toată, „pînă la Maramurăş”. începutul cronicii în această grupă de manuscrise mai este şi lacunar r pasajul omis de copişti ivindu-se după cuvîntul „miiazănoapte”. Din fericire, lacuna este completată în grupele de manuscrise A şi O şi tocmai acesta este meritul ediţiei de faţă, că ea redă în aparat tradiţia tuturor manuscriselor. Iată şi completarea lacunii: „însă dintâi izvodindu-se ăe rumînii carii s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte şi fiind lor căpetnie mare Traian şi cu fiul său Siverie” (p. 121_22). Completarea lacunii lămureşte clar că este vorba de întinderea cuceririi romane în. Dacia şi nicidecum de o migraţiune ulterioară a romînilor. Cronicarul continuă că romanii s-au întins nu numai „pînă la Mara-murăş”, dar şi pe sub munte, pînă în ?.pa Oltului şi în marginea Nico-polei. Aceştia şi-au ales conducători banoveţi, dintr-un neam mai ales,* YI numit Basarabeşti şi, sub conducerea acestora, au trăit în pace pînă cînd Radu Negru; cu mulţime de oameni, a trecut de peste munţi la Cîmpulung, apoi la Curtea de Argeş şi şi-a întins şi el stăpînirea pînă în Olt, Dunăre şi Şiret. Partea din „Istorie ...” referitoare la „Radu Negrul voevod” se bazează pe vechea tradiţie a „descălecatului”. Se ştie că cei mai mulţi dintre istoricii noştri n-au admis un asemenea descălecat. Cît priveşte pe Radul Negru, voievod al tradiţiei, acesta, ca întemeietor de stat, trebuie identificat cu Basarab I (c. 1310—1352). Confuziile şi erorile istorice continuă în „Istorie” pînă la domnia lui Radu cel Mare (în ediţia de faţă, p. 1—5). ^ Basarabeştii din Oltenia, cu boierimea de acolo, s-au sculat cu toţii de au venit la Radul vodă Negru, închinîndu-i-se „să fie supt porunca lui şi numai el să fie preste toţi”. Atunci, deci, s-a întemeiat Ţara Ro-mînească, prin unirea romînilor din Oltenia cu ceilalţi coborîtori din Făgăraş, conduşi de Radu Negru. După această sudare a tradiţiei originei romane a romînilor cu tradiţia despre „descălecatul” lui Radu Negru din Făgăraş; ,$Istoria” continuă apoi: „De aice să începe povestea altor domni, carii au venit pre urma Negrului vodă” 2), pînă la sfîrşitul secolului al XY-lea şi se încheie cu menţiunea că Ştefan cel Mare al Moldovei a domnit timp de 16 ani în Ţara Romînească, după înfrîngerea şi moartea lui Ţepeluş în lupta de la Rîmnicul Sărat. Pentru aproape două secole, sînt prezentate zece domnii în 35—40 de rînduri. Autorul, care ştie a povesti amănunte despre ceea ce au făcut romînii care s-au despărţit de romani, după ce au trecut în Oltenia, abia face menţiuni anacronice despre urmaşii lui Radu Negru. Prelucrătorii de mai tîrziu ai acestei „Istorii” au cules informaţii din diverse izvoare străine şi au îmbogăţit, treptat, expunerea, pînă la forma redacţiei din manuscriptul publicat de Stoica Nicolaescu, sau la forma redacţiei din ms lui Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşii. Înseşi domniile s-au înmulţit, în această parte a cronicii s-au îngrămădit mereu date privind istoria popoarelor creştine din Peninsula Balcanică în luptă cu turcii, apoi date privind pe unguri, pe poloni în lupta cu aceiaşi turci, după izvoare bizantine şi ungureşti. Urmează o parte care cuprinde domniile lui Radu cel Mare, Mihnea cel Rău, Ylăduţ şi Neagoe Basarab. Unele mss au o expunere sumară asupra acestor domnii, altele au în locul expunerii sumare „Viaţa lui Nifon”, care nu e numai o hagiografie, ci cuprinde multe fapte de ordin politic petrecute în Ţara Romînească după moartea patriarhului Nifon. După Radu cel Mare e ridicat domn Mihnea, fiul Dracii armaşul. Cum se vede domn, acesta începe chinuirea boierilor ca să le ia averile. 2) Vezi ediţia de faţă, p. 3g_». Citatele care vor urma se vor face după această ediţie. VII „Iar pre un neam care era mai ales şi mai temător de dumnezeu, căruia îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsârăbesti), el, cu multe amăgele şi şutele şi cu grele jurămînturi să lega cu boiarii, carii era de acel neam, că nu-i va omorî, nici le va face nici o nevoe, şi făcu şi cărţi de jurămînt şi de afurisenii. Iar el în toate zilele le săpa groapă şi cugeta cum va face să piiarză şi neamul lor...” (p. 155_10). Urmează sfătuirea lui Mihnea cu Stoican, omul lui de încredere, într-o pivniţă, cum să prindă pe Basara-beşti şi prinderea acestei sfătuiri de către un copil al Barsarabeştilor. Acest copil descoperă neamului său uneltirile lui Mihnea. Părinţii şi rudele copilului se sfătuiesc, iau oameni şi avuţii cît pot şi frec în dreapta Dunării, scăpînd de cursa lui Mihnea. Acesta, aflînd de fuga Basarabeştilor, le arde curţile, le risipeşte casele, mănăstirea lor Bistriţa o năruie din temelie, iar pe acei dintre ei care nu fiugiseră, îi prinde şi-i chinuieşte, iar pe alţii îi omoară. Basarabeştii, scăpaţi peste Dunăre, merg la împărăţie şi arată toate răutăţile lui Mihnea. Sultanul le pune domn pe Ylăduţ. Domnul şi Basarabeştii îşi jură credinţă. Venind spre ţară, la Dunăre, înaintea lui Meh-met paşa, „zise neamul Băsărăbeştilor aşa : De vom umbla noi cu hicleşug şi de nu vom sluji domnului nostru, Vladului vodă, cu dreptate^ să piiarză numele şi neamul nostru dintr-această ţară în veci”, iar Vlad vodă zise : „De voiu face eu acestui neam vreun rău sau vreun hicleşug, sabiia ta să tae capul mieu cu mare ruşine şi să pierzi neamul meu dintr-această ţară” (p. 184_10). Trecînd în Ţara Bomînească cu oaste turcească, Vlad vodă alungă pe Mihnea, iar el prospera în avere şi în cinste, dar numai cît „au ţinut sfatul acelui neam ales”. Dar iată că ;,să iuţi Vlad vodă şi să aţiţă foarte cu mînie mare asupra acelui neam drept”, (p. 217_8) din cauza unor minciuni pe care le spunea un boier, Bogdan, lui Vlad vodă, cum că Neagoe vrea să-l scoaţă din domnie. Zadarnic alţi boieri, care înţeleseseră intriga, ziseră domnului: „Doamne, părăseşte-te de aceasta, nu asculta cuvintele lui Bogdan, că Neagoe iaste cu adevărat fecior al nostru şi nu are întru sine hicleşug, cum ştiu toţi boiarii Ţării Munteneşti cu toată adeverinţa” (p. 2116_l9). Domnul vrea să omoare şi pe Neagoe şi pe acei care îi luau apărarea. Un călugăr însă destăinuie Basarabeştilor planul lui Vlăduţ şi ei fug din nou peste Dunăre, merg la Mehmet paşa şi-i spun patimile suferite de la domnie. Paşa intră cu oaste în ţară şi în urma luptei ce are loc lîngă Bucureşti, Vlăduţ e prins şi însuşi paşa îi taie capul. Poporul aclamă domn pe Neagoe, care se opune la început, apoi primeşte domnia. în această parte e accentuat mereu rolul boierilor Basarabeşti, acel „neam mare şi drept”, în opoziţie cu boierii linguşitori şi cu domnii asupritori. Expunerea evenimentelor de la moartea lui Neagoe Basarab pînă la domnia lui Mihai Viteazul constituie o altă unitate. După moartea lui VIII Neagoe încep lupte între boieri şi domnie. Cînd turcii voiesc să pună un paşă în ţară, e ridicat domn Badu de la Afumaţi, ginere al lui Neagoe vodă şi vajnic luptător contra turcilor. Omoruri de boieri mari la fiecare domnie, apariţia de noi impozite sau mărirea celor vechi dau nota epocii, pînă la sfîrşitul secolului. Pentru prezentarea domniei lui Mihai Viteazul, se foloseşte o lucrare independentă, care a fost intercalată la locul cuvenit. Manuscrisul prim al acestei lucrări a avut o lacună care se constată în toate manuscriptele existente ale „Istoriei Ţării Bomîneşti”. De la Mirăslău, unde Mihai Vodă s-a lovit cu oastea răsculaţilor transilvăneni, ni se spune că a venit, ca biruitor, în luncile Turzii. In realitate, Mihai Vodă a fost biruit la Mirăslău, apoi a plecat spre Ţara Bomînească, unde a purtat lupte cu moldovenii ajutaţi de poloni, pe care nu i-a putut opri şi, în disperare, a părăsit ţara mergînd la împăratul Budolf. împreună cu Basta, vine din nou să supună Transilvania ascultării lui Budolf. A urmat biruinţa de la Gorăslău şi coborîrea în luncile Turzii, unde a fost asasinat. între lupta de la Mirăslău şi venirea lui Mihai în luncile Turzii e un an la mijloc şi toate aceste evenimente lipsesc din cronică. Se poate să lipsească întîmplător, dar noi credem că deliberat s-a trecut peste întîmplările acestui an. în partea finală a prezentării domniei lui Mihai Vodă, unele subgrupe de mss atribuie şi alte ţeluri mai mari, luptei lui cu turcii şi adaugă alte consideraţii asupra sfîrşitului lui. Băstimpul de la venirea lui Simion Movilă cu oşti în Ţara Bomînească pînă la domnia lui Leon vodă, e ultima parte din „Istoria Ţării Bomîneşti” care se înfăţişează inegală în date. După izgonirea lui Simion Movilă, Buzeştii vin şi se sfătuiesc cu boierii care au fost cu Mihai Vodă în Ardeal, pe cine să pună domn, ca să nu mai fie răutăţi şi robii în ţară. Atunci ,,... aleseră pre unul den boiari, carele era den semenţiia băsârăbească, neamul domnesc, anume Şărban, nepot răposatului Basarab vodă... Acest domn au fost înţelept, bun şi milostiv şi viteaz” (p. 84—85). Băzboaiele lui Badu Şerban cu Moise Secuiul (Szekely) şi Bator Gabor (Gabriel Bâthory) sînt înfăţişate ca provocări ale acestora. Părăsind ţara-, Badu Şerban se retrage spre Suceava, unde ,,... era şi doamnă-sa şi acolo au născut şi o cocoană, bote-zînd-o părintele vlădica Crimca, numind-o Elena” (p. 897_8). între 1611 şi domnia lui Leon vodă apar în „Istorie” comploturi şi ridicări obşteşti împotriva grecilor exploatatori, aduşi din Constantinopol. Deci, în partea întîia a „Istoriei’” s-a vorbit de rolul Basarabeştilor la întemeierea Ţării Bomîneşti, din momentul în care acest neam „mai ales” din Oltenia a venit la Badu Negru vodă şi i s-a închinat, s-a vorbit de rolul acestor Basarabeşti în conducerea statului şi, mai tîrziu, de lupta lor împotriva exploatatorilor turci şi a exploatatorilor şi linguştorilor interni. IX ■Cronica mai lasă să se vadă că Basarabeştii au urmărit binele ţării şi al săracilor. Apoi, din cronică reiese că prin Elena, fiica lui Badu Şerban, care se căsătoreşte cu postelnicul Constantin Cantacuzino, Cantacuzinii devin urmaşi direcţi ai întemeietorilor ţării, ca Basarabeşţi. Pe Cantacu-zini, aceşti noi Basarabeşţi, cronica îi pune în fruntea partidei naţionale care luptă împotriva domnilor exploatatori ai ţării, contra dregătorilor greci puşi pe jaf şi îmbogăţire. 2. De la domnia lui Leon vodă pînă la sfîrşit avem a doua parte a ,,Istoriei Ţării Bomîneşti”; în ea toate domniile sînt prezentate pe larg. Domnia lui Leon vodă e pentru cronicar numai un motiv al grăbirii domniei lui Matei aga din Brîncoveni, din cauza birurilor şi a revoltei boierilor împotriva extorsiunilor băneşti. După mazilirea lui Leon vodă, boierii olteni insistă pe lîngă Matei să ocupe scaunul domniei şi apoi primirea ce-i face populaţia romînească la întoarcerea lui de la Poartă, e a unui salvator. Şi acest Matei — spune cronica — e tot din neam basarabesc. Unele mss au la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab izvodul cărţii lui Theofan, patriarhul Ierusalimului, carte din 1634, tradusă de Simion, al doilea logofăt. Intercalarea acestui izvod, care priveşte o ceartă între călugării de la Ierusalim, izvod străin de conţinutul „Istoriei” şi anacronic aşezat, socotim că se datoreşte întîmplării. Un alt ms pune acest izvod la sfîrşitul compilaţiei, iar alte mss nu-1 au în cuprinsul lor. Povestea omorîriilui Ghinea vistierul şi a lui Badul armaşul, boieri de încredere ai lui Matei vodă, către sfîrşitul domniei lui, în cele mai multe mss se află la sfîrşitul primei domnii a lui Grigore Ghica, în altele e readusă la timpul şi locul corespunzător de la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, la răscoala seimenilor, şi dorobanţilor (mai pe larg, v. p. XII — XIII). După moartea lui Matei Basarab, mitropolitul, curtea, slujitorii, fac sfat şi cu voia tuturor aleg „să le fie domn, Costandin voevod sin Şărban Basarab voevod, că-1 ştiia că iaste de neam mare, domnesc şi iaste om bun şi înţelept şi blînd. Şi toţi să bucurară şi să veseliră” (p.H715_17). Constantin Şerban fiind mazilit, e numit de la Poartă Mihnea al 3-lea, ca om de încredere al turcilor. Dar acesta abia numit domn, şi pune la cale planuri de răscoală contra turcilor. în timpul acestei domnii aşează cronica începutul prigonirii lui Const. Cantacuzino şi a rudelor sale. Postelnicul Constantin, împreună cu gineri-său Pană Filipescu, reuşesc să fugă din satele lor de sub munte, la Braşov şi de acolo în Moldova, la Gh. Ghica. Mihnea trimite pîră la turci contra postelnicului, dar cînd acesta merge la Poartă, arată planurile nebuneşti ale domnului din Ţara Bomînească şi în cele din urmă turcii se conving, mazilesc pe Mihnea şi în locul lui trec pe Gh. Ghica, domnul din Moldova. Fiind ţara risipită, X nu se poate strînge haraciul la timp şi turcii socotesc aceasta drept ofensă ■şi, pe lingă înlocuirea domnului, dau zvon că vor face ţara paşalîc. Atunci postelnicul Constantin Cantacuzino intervine ca ţara să nu devină paşalîc şi vizirul îi cere să recomande alt domn în locul celui care u, fost. Postelnicul recomandă pe Grigore Ghica. Acesta, peste cîtăva vreme, ascultînd îndemnurile lui Stroe Leurdeanul şi ale altora, omoară pe postelnic. Nu trece mult şi Grigore Ghica fuge în Austria, de teama turcilor, în locul lui, de la Poartă, e trimis Eadu Leon, plin de datorii şi însoţit de greci, vestiţi în extorsiuni băneşti. La reînnoirea domniei, boierii ţării cer lui Eadu Leon să renunţe la boierii greci exploatatori, ca Balasache şi Sofialăul şi domnul le promite. E trimis înainte, la Poartă, Drăghici spătarul Cantacuzino, fiul postelnicului, să aranjeze treburile domniei, iar cînd domnul soseşte să aranjeze repede domnia. Cu Eadu Leon intenţionau să meargă înapoi aceiaşi greci, ca în prima domnie; spătarul Drăghici îi atrage atenţia că Balasache şi Sofialăul nu trebuie să revie în ţară. Grecii ţarigrădeni otrăvesc pe Drăghici, iar Eadu Leon se întoarce domn cu toţi oamenii lui. Cronica înfăţişează o neaşteptată ridicare a maselor populare, a boierilor şi dorobanţilor împotriva domniei, apoi mazilirea lui Eadu Leon şi numirea ca domn a lui Antonie din Popeşti. în timpul acestui domn, se face pentru prima dată o cercetare asupra morţii postelnicului Cantacuzino ; sînt date în vileag nişte scrisori de pîră ale lui Stroe Leurdeanu împotriva postelnicului. Judecat, cu toate că ar fi trebuit să suporte pedeapsa morţii, Cantacuzinii stăruie să fie numai călugărit. în timpul celei de a doua domnii a. lui Grigore Ghica şi în timpul ■domniei lui Gh. Duca, fiii postelnicului şi rudele lor înfundă închisorile. Cînd Şerban Cantacuzino ajunge domn al Ţării Eomîneşti, activitatea sa se concentrează în sensul vederilor lui pentru îndreptarea ţării. Caracterizarea domniei lui Şerban vodă, în manuscrisele care duc expunerea „Istoriei Ţării Eomîneşti” pînă la retragerea lui Heissler, în ianuarie 1690, defineşte favorabil pe domn, în sensul în care au fost caracterizaţi toţi Basarabii (v. p. 193! 10). Spre sfîrşit, cronica povesteşte alegerea logofătului Const. Brînco-veanu de către mitropolit, boieri, negustori şi ostaşi, ca domn „că-1 ştiia ■că iaste înţelept şi se trăgea din odraslă domnească” (p. 1904) şi se termină eu retragerea lui „Aizer” (generalul austriac Heissler) de la Drăgăneşti la Tîrgovişte, la zvonul că vin tătarii (p. 196). Alegerea lui Const. Brînco-veanu ca domn apare în cronică ceva normal. în mod unitar şi stăruitor, eronica arată că Basarabeştii şi apoi Cantacuzinii, urmaşii lor, luptă pentru ■păstrarea statului şi a credinţei, împotriva exploatatorilor greci şi romîni, împotriva linguşitorilor, deci lor li se cuvine conducerea statului. Aşa serveşte pe Cantacuzini acela ce a scris „Istoria Ţării Eomîneşti”. XI 2. Data redaetăiii cronicii S-a menţionat că „Istoria Ţării Romîneşti” însumează şi alte lucrări, cumsînt „Viaţa luiMfon”, „Istoria lui Mihai vodă sin Pătraşco vodă”, istoria domniei lui Matei Basarab, lucrări independente, elaborate în epoci anterioare. în rîndurile care urmează, vom încerca să stabilim data cînd s-a putut face redacţia unitară a „Istoriei Ţării Romîneşti” pînă la ianuarie 1690. încercarea de a preciza această dată întîmpină dificultăţi serioase, pentru că în cronică lipsesc elementele de datare, iar aluziile referitoare la contemporaneitate, cum vom vedea, nu ne ajută prea mult să tragem concluzii precise. în partea de compilaţie a cronicii găsim o singură asemenea aluzie : se arată că în vremea lui Alexandru Coconul (august 1623—noiembrie 1627), tătarii au robit ţara pînă la Olt aşa de crîncen „şi s-au întors de acolo cu mare plen, cît au rămas pînă astăzi tot pămîntul acela pustiiu” (p. 959_10). Această singură şi generală referinţă ne îndreptăţeşte să spunem că partea respectivă din compilaţie a fost scrisă la cîţiva ani după invazia tătarilor din toamna anului 1623, dar nu ne ajută să fixăm cu precizie data redactării întregului letopiseţ. Există în letopiseţ un alt pasaj care povesteşte despre fuga lui Grigore Ghica în Ardeal, la anul „7173” (decembrie, 1664). Din Ardeal, continuă cronicarul, „au trecut în Ţara aS'eamţească, de şade acolo. Şi s-au făcut papistaş" (p.' 15216_17). Cuvintele acestea sînt primele din letopiseţ care ar putea arăta că autorul începe să redacteze despre evenimentele respective din cronică în timp ce Gligoraşco Ghica se afla în străinătate, adică între anii 1664—1672 1). Ultimul eveniment amintit în „Istorie” este din ianuarie 1690, deci redactarea ei s-a încheiat după acest an. După domnia lui Grigorie Ghica, cele mai multe din manuscriptele variante adaugă episodul cu „povestea a unor boiari răi, ce au fost în zilele lui Matei vodă, anume Ghinea vistierul, ce i-au zis Ţucală şi Radul armaşul, ce i-au zis Vărzariul” (P7153,—155u). 2) Plasarea episodului aici? 1) Ştiindu-se bănuit de turci că are legături secrete cu nemţii, Grigore Ghica fuge prin Moldova (20 nov. 1664)laViena (martie 1665). Se împacă cu turcii la Gonstantinopol (nov. 1671, de unde vine în ţară, din nou ca domn, în februarie 1672 pînă în noiembrie 1673. Moare la Gonstantinopol de „moarte groaznică” (Istoria Ţârii Romîneşti, p. 1698). Ion Neculce, Letopiseţul Ţârii Moldovei, ediţia acad. Iorgu Iordan, Bucureşti, 1955, p. 140, prezintă moartea lui spre „nărocul Qantacuzineştilor I Dzicu unii să să fie agiunsu Gantacuzineştii cu un doftor şi să-l fie ortăvit”. Andrei Veress, Pribegia lui Gligoraşcu vodă prin Ungaria şi aiurea (1664 —1672),. în Mem. Acad. Rom. ,ist. s. III, t. II (1924), p. 269—336. Vezi şi însemnările critice ale lui N. Iorga, Histoire des Roumains et de la românite orientale, voi. VI. Les Monarques, Bucureşti, 1940, p. 321—322, nota 3. 2) Iată tradiţia manuscriselor în ce priveşte plasarea acestui episod. în anul 1653 i mss 52 şi 57 Graiova, 196, 269, 298, 940, 3439, 4301, 4649 din Bibi. Acad. R.P.R. în anul 1654, după domnia lui Matei Basarab : mss 1321, 3441, 3444, din Bibi. Acad. R.P.R. în anul 1664: mss Stoian din Tunşii, 136 Muz. Rom.-Rus.,‘ed. Ioanid, 53, 59, 97 şi 112 din •Cluj-Blaj; 284, 441, 2455, 5022,4463 din'Bibi. Acad; R.P.R. Omite episodul: ms 1125, Iaşi* xn între domnia lui Grigorie GhicaJ şi cea următoare a lui Radu Leon, este anacronică pentru că, după cum se ştie, răscoala seimenilor, crimele celor doi boieri şi apoi omorîrea lor au avut loc în primele luni ale anului 1654. Dar episodul nu aparţine autorului cronicii domniei lui Matei Basa-rab, cî autorului „Istoriei Ţării Bomîneşti”, care l-a scris aici nu fără oarecare temei. O pagină mai sus de această „poveste a răilor boieri”, autorul spune că a fost „amestecat în sîngele lui Costandin postelnicul” şi Constantin vel paharnicul lui Grigore Ghica, fiul Radului armaşul Yărzariul. Deci cronicarul spune că vinovatul de crimă, vel paharnicul Constantin din 1663, nu făcuse altceva decît ce făcuse şi tatăl său, omorîtorul de boieri din vremea lui Matei Basarab. Această idee a vrut să ne-o arate cronicarul, intercalînd aici pasajul cu povestea celor doi boieri. Comparînd faptele Vărzarilor, tatăl şi fiul, cronicarul condamnă cu joc de cuvinte şi ironie usturătoare, mai mult pe fiu, ale cărui fapte erau şi mai recente : „ci din varza cea rea,’ce-i zic morococean, au eşit fie-său şi mai morococean el” (p. 15119_2o). Acest episod este scris, fireşte, tot între anii 1665—1672, aparţinînd primei etape din redactarea unitară a letopiseţului. Urmează domnia lui Badu Leon vodă, din decembrie 1664. Ea este semnalată prin cuvintele: „De aicea începem poveste de cine au venit domn în urma lui Gligorie vodă” (p. 15512_13). Acest mod de semnalare este interpretat de unii cercetători ca „semn evident că de aici înainte a continuat cronica altcineva4*.1) Credem că interpretarea aceasta este greşită. Spiritul general favorabil Cantacuzinilor, pregătit cu abilitate în prima parte a cronicii, afirmat mai puternic de la domnia lui Mihnea al III-lea (anul 1658), se continuă pînă la jsfîrşitul ei. în ce priveşte formula de semnalare, ea se repetă în mai multe rînduri în cuprinsul cronicii şi chiar la perioade de timp foarte apropiate una de alta : capitolele referitoare la urmaşii Negrului vodă, la domnia lui Mihai Viteazul şi a lui Simion Movilă, izvodul cărţii lui Theofan, patriarhul Ierusalimului, povestea despre Ghinea vistierul şi Badul armaşul, despre domnii urmaşi ai lui Grigore Ghica, „patimile” mitropolitului Teodosie, domnia lui Şerban Cantacuzino 2). Nu înseamnă că în toate aceste cazuri, cînd autorul începe cu formulele „aici începem”, „aicea semnăm”..., avem de-a face cu noi cronici şi cu noi autori, ci că unul singur a stilizat unitar mai multe izvoare, la care apoi a adăugat şi cronica lui personală. Este sigur că acest adaus, care se colorează ca o cronică a partidei boierilor Cantacuzini nu a putut fi scris, în mod definitiv, în timpul prigonirilor politice. între domnia lui Mihnea al III-lea şi sfîrşitul domniei lui *) N. Simache şi T. Gristescu, Letopiseţul Cantacuzinesc 1290—1688, Buzău, 1942, p. 181, nota 1. 2) Istoria Ţârii Romtneşti, ed. de faţă, p. 38_9, 548__10/833,11737 şi p. 202, începutul anexii nr. 12, 153^, 155^2—13» 169jq> 1778 şi 186^. XIII Gheorghe Duca în Ţara Romînească, adică între anii 1658—167.8, nu existau condiţii de siguranţă, ca să fi putut scrie cineva o cronică de partid» Numai după venirea la domnie a lui Şerban Cantacuzino (după relatările letopiseţului, la 6 ianuarie 1679 a intrat domnitorul în Bucureşti) s-a putut scrie acest adaus, şi nu imediat, ci după ce a trecut cîtva timp. Autorul a păstrat ca unitate de redacţie pe cuprinsul întregei cronici, tendinţa de preamărire a Basarabilor, pînă la recunoaşterea că şi Şerban Cantacuzino este un descendent al familiei domnitoare Basarab. Admiţînd această epocă de redactare, ne putem explica modul de exprimare viu şi afectiv al autorului în prezentarea atîtor amănunte. Cronica lasă să se vadă că autorul a trăit în mijlocul evenimentelor, fiind martor al desfăşurării lor. Cronicarul ia parte la bucuriile cît şi la durerile tuturor membrilor familiei Cantactizino, fără să se anunţe prin tonul ei1) ca o cronică oficială a domniei lui Şerban. Privind problemele referitoare la data alcătuirii „Istoriei Ţării Bomî-neşti”, ajungem la următoarele concluzii: 1. Analiza internă a „Istoriei^ nu permite a distinge cu precizie data redactării ei. 2. Sînt indicii că între anii 1665—1672, autorul a putut începe o însăilare a evenimentelor. 3. Redactarea „Istoriei”, în cea mai importantă parte a ei, aceea care se afirmă ca cronică a Cantacuzinilor, s-a scris la cîţiva ani după anul 1690, într-o perioadă mai liniştită a domniei lui Constantin Brîncoveanu. 3. Autorul cronieii Determinarea numelui autorului „Istoriei Ţării Romîneşti” este o problemă care, ca şi aceea referitoare la datarea operei, nu se poate rezolva cu precizie, din cauză că lipsesc izvoarele informative necesare» Nici unul dintre copiştii numeroaselor manuscrise care au transmis cronica,, nu a însemnat numele autorului. Nici chiar copişti apropiaţi de familia Cantacuzino, ca acela al ms 112 Cluj, de la sfârşitul secolului al XVII-lea sau începutul secolului al XVIII-lea, nici Stan, logofeţelul lui Iordache Creţulescu, copistul ms C2 din 1731, nu cunoşteau adevăratul autor al cronicii. Manuscrisul 112 Cluj a aparţinut domnitorului Ştefan Cantacuzino (1714—1716); copia lui Stan logofeţelul s-a scris în casa lui Iordache Creţulescu, ginerele lui Constantin Brîncoveanu. Deci, în cele două familii înrudite, între anii 1714 — 1731, sau nu se cunoştea, sau mai degrabă se tăinuia numele autorului cronicii. De asemenea Pilstich, traducînd în i) Aşa cum fac celelalte cronici oficiale domneşti, de exemplu a domniei lui Gonst. Brîncoveanu (Radu Greceanu), a domniei în Ţara Romînească a lui Niculae Mavrocordat (Radm Popescu) şi a aceluiaşi domnitor în Moldova (Axinte Uricariul). XIV limba germană, la Braşov, in prima jumătate a secolului al XVIII-lea „Istoria Ţării Bomîneşti” şi „Viaţa lui Constandin vodă Brîncoveanu”" le atribuie greşit pe amîndouă lui Badu Greceanu *. Numele autorului nu este arătat nici de cronicarii care au citit şi au folosit „Istoria Ţării Biomîneşti”, la scurt timp după alcătuirea ei. Astfel, se pare că Badu Greceanu cunoştea „Istoria..pentru că făcînd legătura dintre sfîrşitul ei şi cronica sa despre domnia lui Constantin Brîncoveanu, scrie: cîte războaie şi turburări între aceste două împă- răţii s-au întîmplat, care la viaţa aceştuiaşi Şerban vodă pare-mi-se că scrise vpr fi” 1 2), dar nu numea pe acela care le scrisese. Badu Popescu a folosit „Istoria Ţării Bomîneşti”, dar vorbeşte despre autorul ei în termeni vagi: „... de s-au şi făcut niscareva lucruri vrednice de auzit,, şi, nepomenindu-le alţii, noi încă tăcem'1'1; sau „ai noştri nimic n-au scris” 3). Dimitrie Cantemir, în 1719, cînd a scris în romîneşte Hronicul său, ne spune că avea „la mînă”, în Busia, „Hronicul... de la Badul vodă începînd, pînă la domniia lui Constantin vodă Brîncovianul”. Apoi adaugă: „însă noi neputînd dosluşi de cine să fie scris (căci numele nu-ş iveşte), şi de să potriveşte cu alte hronice a Ţării Munteneşti, din scriitoriu fără nume ca acesta, pînă nu-1 vom înfăţăşe şi cu alţii, a ne încredinţa n-am îndrăznit” 4). S-a dovedit că cronica la care se referă D. Cantemir în rîndurile citate nu este alta decît „Istoria Ţării. Bomîneşti”, dar într-o redacţie asemănătoare cu copia scrisă la 6 martie 1747 de Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşii5 6). într-adevăr, într-o altă operă a sa, Cantemir citează aceeaşi cronică sub titlul de „Analile romîneşti”, în legătură cu lupta de la Cosovo (1448), despre care „Istoria Ţării Bomîneşti” dă ştiri foarte preţioase, dar numai în copia lui Tudosie sin Stoian din Tunşii5). Parcurgînd deci paginile istoriografilor noştri medievăn, constâtăm că 'aceştia au folosit din plin „Istoria Ţării Bomîneşti”, însă fără să cunoască numele autorului ei. în istoriografia modernă, N. Bălcescu, primul editor al „Istoriei Ţării Bomîneşti”^ socotea această cronică drept opera „lui Tudosie, fiiuL 1) Greşeala a fost repetată de Mihai Kogălniceanu în notele autografe de pe fostele lui manuscrise de cronici, acum în Bibi. Acad. R.P.R. (vezi I. Bianu, Catalogul manuscriptelor romîneşti din Bibi. Acad. Rom., voi. I, Bucureşti, 1907, p. 415, 645). 2) Viaţa lui Constandin Vodă Brîncoveanu de Radu vel logofăt Grecianu, cu note şi anexe de Ştefan D. Grecianu, Bucureşti, 1906, p. 8. 3) Istoriile domnilor Ţârii Romîneşti..., ed. N. Iorga, Bucureşti, 1902, p. 5, 12, 18 ş.a. N. Torga, în notele ediţiei sale, a urmărit înrudirea dintre „Istoriile domnilor” şi „Istoria Ţării Romîneşti”. Radu Popescu, cînd foloseşte „Istoria”, o numeşte „letopiseţul” (Istoriile domnilor, ed. N. Iorga, p.. 63 : „însă nu însemnează letopiseţul”). 4) D. Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, publicat..., de pre originalul manuscript al autorului de Gr. G. Tocilescu, Bucureşti, 1901, p. 462. 5) I. Minea, O versiune a cronicii lui Stoica Ludescu, în Cercetări istorice, I (1925), p. 2—7. 6) D. Cantemir, Istoria imperiului otoman, trad. de dr. I. Hodosiu, Bucureşti, 1876,. p. 127, nota 47. Vezi mai jos, p. LV. XV lui Stoian din Tunşii” x. Greşeala de a socoti pe unul din copişti — Tu-dosie din Tunşii — drept autor, o repetă mai tîrziu şi Ion. G. Sbiera, care numeşte acest letopiseţ „cronica cantacuzineană” * 2). Mai prudenţi au fost Gr. Tocilescu şi Al. Xenopol, care ocupîndu-se, primul de manuscrisele cronicii3) şi al doilea de cuprinsul ei 4), o numesc „cronica anonimă”. Primul cercetător care a încercat să caracterizeze opera numind-o „Cronica lui Şerban vodă”, a fost Iorga. După ce, mai întîi, ne spune că „numele care s-ar pbtrîvrmai bine compilatorului” este cel de „Anonimul cantacuzinesc”, încearcă apoi o identificare a autorului în persoana logofătului Stoica Ludescu5). Argumentele lui X. Iorga sînt următoarele : 1. Autorul cronicii este un devotat al Cantacuzinilor. Devotatul acesta nu poate fi decît logofătul Stoica Ludescu, omul de casă al familiei Cantacuzino, căreia autorul îi recunoaşte atîtea merite în cronica sa. 2. Sînt în cronică două pasaje, unul (p. 1666_10) în care se vorbeşte despre întemniţarea lui Stoica Ludescu la Ocnele Mari de către Grigore Ghica, la 1672 şi în celălalt (p. 17016_i7) de eliberarea lui de către Duca vodă, în 1671. O dată cu Stoica Ludescu, povesteşte cronica, au mai fost întemniţaţi şi Gheorghe vornicul, socrul lui Matei aga Cantacuzino şi Gheţea clucerul, socrul lui Şerban Cantacuzino, astfel că prigoana celor trei este înfăţişată în „Istorie” ca o persecuţie din partea lui Grigore Ghica îndreptată împotriva rudelor şi oamenilor Cantacuzinilor. Iorga socoteşte aceste pasaje ca autobiografice, deşi ele vorbesc despre Stoica Ludescu la persoana a treia. 3. Ultimul argument este că în actele familiei Cantacuzino scrise de Stoica Ludescu, acesta îşi dă numele : „Şi am scris eu, bătrânul, sluga dumnealor, Stoica Liudescul, log” 6 şi că în cronică apar formule asemănătoare: „Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrînă la casa răposatului Costandin postelnicul” (p. I668_10). *) N. Bălcescu, Cuvtnt preliminariu despre izvoarele istoriei romlnilor, în Magazin istoric pentru Dacia, I (1845), p. 10. 2) Dr. I. G. Sbiera, Mişcări culturale si literare la romînii din stingă Dunării tn răstimpul de la 1504-1714, Cernăuţi, 1897, p. 193-195. 3) Gr. Tocilescu, Studii critice asupra cronicelor romîne. Cum sînt publicate cronicile romîne, în Revista pentru istorie, archeologie şi filologie, II (1884), voi. II, p. 271—278. 4) A. D. Xenopol, Istoria Romînilor din Dacia Traianâ, ed. III, Bucureşti, 1929, voi. VIII, p. 225-226. 5) N. Iorga, Cronicele muntene, întîiul memoriu. Cronicele din secolul al XVII-lea, Bucureşti, 1899, p. 1—24. (Extras din Analele Academiei Romîne, \ist., s. II, tom. XXI); citatul este la p. 3, iar documentarea în problema paternităţii, p. 23—24. 6) N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucureşti, 1902, p. 110 ; la p. 95: „... eu, bătrînul, plecat slugă al dumnealor, Stoica Ludescul logofăt” ; p. 128: „s-au făcut diată, cu slova Stoicăi log. cel bătrîn Ludescul, sluga cea credincioasă a casii dumnealor den copilăriia lui ... XVI Ipoteza lui X. Iorga din 1899, susţinută de el şi în alte lucrări ulterioare 1), a fost acceptată unanim 2) în istoriografia romînă modernă, iar istoricii literari l-au considerat pe Stoica Ludescu primul scriitor muntean autor de naraţiuni istorice 3). Istoricii au adunat şi au publicat mai mult documente privitoare la viaţa lui Stoica Ludescu. Ultimul biograf al lui Stoica Ludescu este profesorul I. Ionaşcu, care a folosit toate izvoarele documentare publicate anterior şi a adăugat altele necunoscute 4). Cercetarea atentă a noilor acte referitoare la viaţa lui Ludescu face pe I. Ionaşcu să privească cu suspiciune ipoteza lui IST. Iorga : „în ceea ce priveşte paternitatea cronicii anonime („Istoria Ţării Bomîneşti”), discuţia trebuie reluată şi adîncită, acum cînd avem date noi relative la viaţa lui Stoica Ludescu în răstimpul 1631—1658, care fac să se amplifice îndoiala cercetătorului asupra existenţei, la acest diac domnesc, a unor preocupări de caracter cronicăresc. Xu este în intenţia noastră de a încerca, în finalul acestei comunicări, rezolvarea problemei identificării autorului cronicii discutate, ea comportînd un studiu special, pe care îl pregătim; ţinem însă să subliniem că este de neconceput ca alcătuitorul unei cronici favorabile taberei feudale a Cantacuzinilor şi lui Şerban vodă, conducătorul ei, să fi avut cu domnul atari relaţii în care să se descifreze, fără multă greutate, lipsa de avînt şi un ataşament reţinut” 5). Profesorul I. Ionaşcu constată că actele rămase de la Ludescu dovedesc „că acesta nu excela în memorie, nu are însuşiri de memorialist” (p. 282). Mai departe, autorul cercetează actele redactate, începînd cu anul 1666, „din însărcinarea şi în interesul Cantacuzinilor” şi le împarte în două categorii: unele cu caracter privat, privind chestiuni referitoare la moşii şi moştenire, redactate de Stoica Ludescu, şi altele cu caracter politic, „privind recunoaşterea publică a nevinovăţiei postelnicului ucis” (p. 282), redactate de diacul de cancelarie Dumitraşco logofăt Dumbravici. O comparaţie între aceste acte canta-cuzineşti şi fragmentele cu caracter religios ale cronicii duce pe profesorul Ionaşcu la concluzia că există asemănări de expresii mistice între cronica şi actele cu caracter public redactate de Dumitraşco logofăt Dumbravici, *) N. Iorga, Istoria literaturii romîneşti, ed. II, Bucureşti, 1925, voi. I, p. 353—358. Acelaşi, Istoria literaturii romîneşti. Introducere sintetică, Bucureşti, 1929, p. 94. Acelaşi, Istoria romînilor, YI. Monarhii, Bucureşti, 1938, p. 247—280, cap. „Apariţia partidului cantacu-zinesc”, dar mai ales p. 265—269. N. Iorga, Histoire des j Roumains el de la românite orientale, voi. YI. Les Monarques, Bucarest, 1940, p. 329—332. 2) Excepţie face Gonst. Giurescu, care admite pe Ludescu autor al cronicii, dar numai al acelei părţi care se întinde de la 1664—26 aprilie 1679 (Vezi Contribuţiuni la studiul cronicelor muntene, Bucureşti, 1906, p. 5—6). 3) N. Gartojan, Istoria literaturii romîne vechi, voi. III, Bucureşti, 1945, p. 239. 4) I. Ionaşcu, Despre logofătul Stoica Ludescu şi paternitatea cronicii „Istoria Ţării Romîneşti”, în Analele Universităţii C. î. Parhon” Bucureşti (Seria ştiinţelor sociale. Istorie^ nr. 5 din 1956, p. 261—299 (şi extras). 5) Ibidem, p- 281. 2. - c. 2679 XVII jar nu cu actele private redactate de Ludescu. Fără să afirme o atitudine categorică, totuşi studiul se termină cu sugestia că cercetările privind paternitatea cronicii trebuie să ia în consideraţie şi pe diacul Dumitraşco Dumbravici ca autor posibil x). La p. 281 a lucrării sale, autorul promite că va documenta amplu opiniile sale cu privire la infirmarea paternităţii lui Ludescu. Este adevărat că într-o scrisoare din 7 mai 1687 trimisă domnitorului Şerban Cantacuzino de Stoica Ludescu, acesta face greşeala de a pune moartea lui Mateiaş, fiul lui Matei Basarab, cu 50 de ani în urmă, în loc de 35 ani2). Afirmaţia aceasta, apreciată însă în ansamblul scrisorii, este un motiv în plus invocat de Ludescu pentru a refuza să vie de la Tîrgo-vişte la Bucureşti, ca martor într-un proces la care-1 chemase Şerban Cantacuzino. Bespingînd chemarea lui Şerban, Ludescu a invocat tot felul de motive : că e în mare slăbiciune, că nu mai ţine minte faptele cum s-au întîmplat, că „n-am umblat de cînd sînt” cu asemenea chestiuni. Credem, deci, că „greşeala” mai sus amintită, era mai mult un pretext şi de aceea afirmaţia că Ludescu „nu excela în memorie, nu are însuşiri de memorialist” 3) nu se poate generaliza numai pe baza acestui singur document. Stoica Ludescu a început prin a fi „diac” în vremea lui Matei Basarab şi apoi în familia Cantacuzinilor, dar a ajuns „vornic de Tîrgovişte”, deci s-a ridicat la rang de mare boier. El a avut un loc de seamă în partida cantacuzinească şi a fost apreciat de fruntaşii acesteia. A fost nu numai sfătuitorul Cantacuzinilor în grelele împrejurări prin care uneori au trecut aceştia 4), dar a fost respectat şi iubit de aceştia. în 1682, domnitorul Şerban Cantacuzino îi dăruieşte o evanghelie (cea tipărită la Bucureşti în 1682) 5) pentru biserica ce ridicase Ludescu în Yalea Potopului, din satul Ludeşti 6). Pînă tîrziu, Ludescu continuă să se bucure de stima fruntaşilor vremii. Ca dovadă este că la bătrîneţe, în 1692, primeşte în dar din partea mitropolitului Teodosie un exemplar din Biblia lui Şerban, acel monument de cultură ce se tipărise măreţ, la Bucureşti, în 1688 7). în schimb, x) I. Ionaşcu, op. cit., p. 282, notele 135 şi 137 trimit la două documente scrise de log. Dumitraşco Dumbravici: unul din 14 aprilie 1666, altul la 18 iunie 1669 (vezi N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucureşti, 1902, p. 65—69 şi 77—82). 2) I. Ionaşcu, op. cit., p. 295. 3) Ibidem, p. 282. 4) Aceasta se vede şi din spiritul în care Ludescu a redactat el însuşi multe acte canta-cuzineşti, n-a fost numai copistul lor. Vezi N. Iorga, Documente privitoare la familia Canla-cuzino, Bucureşti, 1902, p. 42 — 60, 83 — 95, 104 —110 (toate trei cuprinzînd testamentele pos-telnicesei Elina Cantacuzino) şi p. 72—75 (Radu vodă Leon întăreşte anume proprietăţi ale Cantacuzinilor). 5) I. Bianu, N. Hodoş, Bibliografia romtneascâ veche, I, Bucureşti, 1903, p. 246—251* 6) N. Iorga, Inscripţii din bisericile Romlniei, Bucureşti, 1908, voi. II, p. 274—275 (Studii şi documente, XV). 7) N. Iorga, Scrisori şi inscripţii ardelene şi maramureşene, Bucureşti, 1906, p. 145 (Studii şi documente, XIII). xvm Dumitraşco D umbra viei a avut o activitate foarte redusă de copi-etor de acte; după cercetările prof. I. Ionaşcu, acest diac „se menţine în cadrul cancelariei domneşti pînă prin anul 1684, caligrafiind mai totdeauna acte redactate de Şerban viori logofăt Qrecianu, fratele lui Radu Grecianu, cronicarul lui Brîncoveanu” 1), deci neavînd personal darul redactării. Materialele cunoscute pînă acum în problema autorului permit a face numai o ipoteză şi poate, mai puţin plauzibilă decît cea admisă de ÎT. Iorgă. Constantin Giurescu a observat just că domnia lui Şerban Canta-cuzino (ianuarie 1679, venirea lui în Bucureşti — august 1688) este scrisă „destul de rece şi absolut neoficial” 2). Faptele principale ale lui Şerban (participări la campanii militare peste hotarele ţării) şi ale membrilor familiei Cantacuzino (călătoria postelnicesei Elina la Ierusalim, moartea ei şi apoi a „coconului” ei Matei, căsătoria domniţei Alexandra cu Gligoraşco Băleanu, moartea domniţei şi apoi a domnitorului Şerban) sînt prezentate obiectiv, fără o participare afectivă a autorului la desfăşurarea evenimentelor. O simţire mai caldă întîlnim abia spre sfîrşitul letopiseţului, în caracterizarea apologetică, de factură clasică, ce face domnitorului cu prilejul morţii sale. Dar şi acest portret fizic şi moral al lui Şerban Cantacuzino apare mai mult ca un exerciţiu retoric decît ca aprecieri şi sentimente sincere (ed. de faţă, p. 1931_10). Această atitudine a cronicarului poate avea totuşi o explicaţie. Se ştie că cel mai vechi dintre manuscrisele care au transmis cronica este ms 112 Cluj. Acest ms a aparţinut lui Ştefan Cantacuzino, domnul Ţării Romîneşti (1714—1716). Autorul cronicii a fost un „om al Cantacuzinilor”, dar al fracţiunii care s-a alăturat, mai ales după moartea domnitorului Şerban, stolnicului Constantin şi lui Ştefan Cantacuzino. Azi cunoaştem rolul însemnat pe care l-a jucat Ludescu între anii 1667—1681, ca sfătuitor al postelnicesei Elina şi ca redactor al testamentelor ei, prin care voia să îngrădească lăcomia abuzivă (ca domnitor) a lui Şerban, îndreptată împotriva fraţilor lui. După cercetările şi documentele publicate de prof. I. Ionaşcu 3), Ludescu s-a situat în tabăra postelnicesei, a stolnicului Constantin şi a lui Ştefan Cantacuzino, iar nu în aceea a lui Şerban. Acest considerent de ordin biografic atîrnă greu în favoarea paternităţii lui Ludescu, explicînd tonul neoficial al cronicii în legătură cu domnia lui Şerban; de altă parte, el mai explică simpatia cu care sînt înfăţişate acţiunile postelnicesei. Pînă la descoperirea unei mărturii categorice din partea contemporanilor, problema paternităţii „Istoriei Ţării Romîneşti” s-ar putea considera încă deschisă. 1) I. Ionaşcu, op. cit., p. 282. 2) G. Giurescu, Contribuţiuni la studiul cronicelor muntene, Bucureşti 1906, p. 6. 3) Cum, de exemplu, documentul din 7 mai 7195 (1687), prin care Ludescu refuză să'jure, ca martor, în favoarea lui Şerban Cantacuzino (cf. I. Ionaşcu, loc. cit., anexa 27). XIX 4. Opiniile social-politice ale cronicarului Letopiseţele sau cronicile sînt genuri literare specifice culturii medievale. Ele sînt dominate de elemente religioase şi de aprecieri apologetice în favoarea marilor latifundiari (domni, boieri şi aristocraţia clericală), aceasta ca o consecinţă a relaţiilor de producţie feudale. Scrise în cea mai mare parte pentru marii feudali, cronicile medievale povestesc laudativ faptele de vitejie, dar şi pe cele mai mărunte, ale clasei stăpînitoare. Diferitele categorii sociale care alcătuiau clasa stăpînitoare din evul mediu, solidare în acţiunea de exploatare a maselor de iobagi, se ciocneau adesea între ele, măcinate de contradicţii şi de interese individuale sau de castă. Fiecare etapă din evoluţia orînduirii feudale îşi are genul ei specific istoriografie. Astfel, tendinţele de centralizare a puterii economice şi politice în mîinile domnitorilor au dat naştere letopiseţului voievodal, în timp ce tendinţele boierimii de a cuceri şi păstra, ea, puterea şi privilegiile feudale au generat letopiseţul de castă al clasei boiereşti. Contradicţiile din sînul clasei stăpînitoare, luptele dintre boieri şi partizanii lor, pentru menţinerea marilor privilegii şi interese ale unei singure fracţiuni a clasei boiereşti, au determinat apariţia letopiseţului subiectiv, de partid. „Istoria Ţării Bomîneşti”, alcătuită pe temeiul altor cronici elaborate anterior începînd cu secolul al XYI-lea, am putea spune că întruneşte în conţinutul ei toate aceste genuri ale istoriografiei medievale. Astfel, după scurte însemnări analistice, care ar putea aparţine vechilor anale ale ţării, nu lipseşte din ea letopiseţul bogat în elemente religioase, pentru domniile de la Badu cel Mare pînă la Xeagoe Basarab inclusiv, perioadă pentru care faptele istorice se împletesc cu elemente religioase hagiografice din „Viaţa lui Xifon”. Pentru anii 1521—1601, sînt reprezentative părţile din „Istorie” consacrate atîtor viteji domni care au luptat împotriva jugului otoman, culminînd cu cronica domniei lui Mihai Viteazul. Cronica acestei domnii este un exemplu de letopiseţ voievodal. Începînd cu domnia lui Alexandru Iliaş şi a domnilor următori lui, sprijiniţi în domnie prin abuzuri împotriva maselor populare şi prin intrigi împotriva boierimii autohtone, avem letopiseţul marei boierimi autohtone, interesată în lupta împotriva boierimii străine de ţară — greci din Ţarigrad — care căuta, în ce priveşte folosirea privilegiilor feudale, să se substituie boierimii băştinaşe. Modul cum sînt înfăţişate domniile posterioare anului 1611 (a lui Badu Mihnea, a lui Alexandru Iliaş, Leon Tomşa, Matei Basarab şi Constantin zis Cîrnul), cu răscoalele lui Lupu Mehedinţeanu, a seimenilor şi dorobanţilor, dezvăluie o parte din însuşirile letopiseţului de castă, boieresc x). x) Zicem „o parte”, pentru că cele mai bune exemple de letopiseţ de castă sînt cronicile moldoveneşti, a lui Grigore Ureche şi a lui Ioan Neculce. Vezi în această pri- xx în ultima şi cea mai nouă parte a cronicii, începînd cu domnia lui Eadu Mihnea al III-lea (1658—1659), letopiseţul oglindeşte pătimaşele lupte interne dintre reprezentanţii marii boierimi a Ţării Bomîneşti, împărţită în două fracţiuni: partida Cantacuzinilor şi partida Bălenilor, aceştia din urmă instigaţi — după părerea cronicarului — de greci. Această parte a cronicii constituie un bun exemplu letopiseţ legat de interesele restrînse ale unei singure fracţiuni boiereşti. Prin această stratificare a surselor, fiecare răspunzînd unei alte etape din orînduirea feudală — cu toată redactarea şi stilizarea lor unitară de la sfârşitul secolului al XYII-lea — „Istoria Ţării Romîneşti” este mai importantă decît alte cronici din istoriografia medievală romînească. „Istoria Ţării Romîneşti” este importantă nu numai ca izvor istoric narativ, ci şi pentru că ea oglindeşte gîndirea istorică şi politică a autorului, determinată de condiţiile materiale ale epocii în care s-a alcătuit. Yom arăta sumar ideile principale ale ideologiei .feudale oglindite în cronică, privind domnia, boierimea, tîrgoveţii şi ţăranii, precum şi relaţiile dintre aceste categorii sociale. 1. Domnia. Autorul susţine că înainte de constituirea domniei, a existat bănia. Deşi nu foloseşte chiar acest cuvînt, totuşi spune că „marii bani”, sau „banoveţi” au condus în calitate de „cap”, într-un teritoriu limitat, „pre supt poalele muntelui pînă în apa Oltului”. „Scaunul” banului a fost pe rînd, la Turnu Severin, Strehaia şi apoi Craiova. „Bano-veţii” — continuă cronicarul — erau boieri „de neam mare... ce le zicea Băsărabi”. Nu este cazul să combatem aici erorile istorice ale cronicarului referitoare la confuzia ce face între Craioveşti şi Basarabi1). Reţinem totuşi relaţia care se stabileşte în mod greşit între bănia Olteniei şi Basarabi, pentru că ea corespunde tendinţei cronicarului de a preamări rolul Basarabilor. Tendinţa aceasta este evidentă de-a lungul întregei cronici şi culminează în prezentarea domniei lui Şerban Cantacuzino. Primul „domn” amintit de cronicar este legendarul „Radul Negrul voevod”. Domnia lui este concepută astfel, încît „cu toţii” trebuie „să fie supt porunca lui”. El îşi întocmeşte ţara în condiţii de „pace” şi independenţă. în „Istoria Ţării Romîneşti”, venirea domnilor în scaun este anunţată fără explicaţii, pînă la Vlad voievod cel Tînăr (1510); acesta a fost pus domn de „împăratul”, deci de turci. Este prima domnie pentru care * *) vinţă Gr. Scorpan, Reflectarea poziţiei de clasă a boierimii în stilul cronicii lui Grigore Ureche, extras din Studii şi cercetări ştiinţifice. Academia R.P.R.., Filiala Iaşi, voi. I (1950), 39 p. Introducerea acad. Iorgu Iordan la ediţia sa, Ion Neculce, Letopiseţul Ţârii Moldovei, Bucureşti E.S.P.L.A., 1955, p. 5 — 100 şi V. P. Koroban, E. M. Russev,. Kronikarul loan Nekulce. Viaţa şi opera, Kişinău, Editura de stat a Moldovei. 1956, 183 p., dar mai ales capitolul „I. Nekulce — ideolog al clasei feudale din Moldova”. *) I. G. Filitti, Banatul Olteniei şi Craioveştii, In Arhivele Olteniei, XI (1932), p. 15— 21. XXI autorul dă amănunte : domnul şi boierii îşi jurară credinţă reciproc, apoi >,veni ţara de i se închină şi aduse daruri multe... ”. Contextul arată aci că „ţara“ înseamnă o comunitate mai mare de locuitori (clerici, boieri mai mici, tîrgoveţi) *), în afară de marea boierime, care dase deja aprobarea ei, prin jurămîntul depus anterior. Mei modul cum sfîrşesc domniile nu a produs în gîndirea autorului reflecţii deosebite ; el consemnează durata domniei şi plecarea din domnie, prin mazilire. La domnia lui Ylad cel Tînăr (1510—1512), autorul povesteşte că Mehmet paşa i-a tăiat capul în Bucureşti, „supt un păr”, pentru că îşi călcase jurămîntul faţă de Craioveşti 2). 2. Boierimea. Amestecul turcilor în numirea şi mazilirea domnilor este scos în evidenţă de cronicar, pentru secolul al XYI-lea, cu numeroase exemple. Acest amestec era provocat de contradicţiile şi conflictele dintre domni şi diferitele partide boiereşti, domnul luptînd împotriva fărîmiţării feudale, care îi slăbea puterea în stat, iar boierii susţinînd fărîmiţarea, care ridica pe primul plan interesele lor economice şi politice 8). „Istoria Ţării Bomîneşti” aduce în atenţia cititorilor patru marţ familii boiereşti : Craio veştii sau PîrvuleştiijBuzeştii, Cantacuzinii şi Bălenii. în prezentarea faptelor lor, a'uîoruTmanifestă simpatie şi aprobare, cu excepţia numai a familiei Bălenilor, ai cărei membri sînt arătaţi ca intriganţi şi răi. Pîrvuleştii (unele variante îi numesc „niamul Craiovei”) apar pentru prima dată în cadrul domniei lui Mihnea cel Bău, la leatul 7017 (1508). Mihnea taie mulţi boieri, „iar pre un neam care era mai ales ..., căruia îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsărăbeşti)” nu l-a putut distruge, pentru că fruntaşii acelui neam („Pîrvuleştii” în ms O) au fugit la Ţari-grad. Craioveştii sînt arătaţi ca filo-turci. în luptele cu Mircea, fiul Mihnei, Pîrvuleştii au săvîrşit acte de vitejie. Admiraţia cronicarului pentru Pîr-vuleşti este aşa de mare, îneît, fără justificare, îi socoteşte „de moşie banoveţi, adecă Băsărăbeşti” (p. 15 şi 18). Neamul lor este numit „mai ales şi mai temător de dumnezeu”, sfătuitorul de bine al domnilor. Domnii^ atîta timp cît „au ţinut sfatul acelui neam”, au avut victorii şi succese, „iar deacă lepădă sfatul acelui neam şi primi al altora”, prin aceasta şi-au atras „mîniia lui dumnezeu”. Exemplificarea o face cu Ylad cel *) I. Coteanu, Ţara în secolul al XVII-lea, în Cum vorbim, 1949, nr. 2, p. 11—12* 2) Amănuntul „supt un păr”, neconfirmat de alte izvoare, a fost într-adins căutat de autor, ca să justifice omorîrea călcătorului de jurămîrit, prin „judecata şi răscumpărarea lui dumnezeu”. Autorul l-a găsit în cartea a doua a lui Samuil, XVIII, 9 (Biblia, trad. de V. Radu şi Gala Galaction, Bucureşti, 1938,^p. 340). Vezi ed. de faţă, p. 22. 3) Barbu T. Cîmpina. Dezvoltarea economiei feudale şi începuturile luptei pentru centralizarea statului, în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în Moldova şi Ţara Romîneascâ Bucureşti, Ed. Acad. R.P.R., 1950, p. 1—5. xxn Tînăr, căruia paşa Mehmet îi taie capul, tocmai pentru că ieşise de sub ascultarea Pîrvuleştilor. Urcarea pe tron a lui Eadu de la Afumaţi (1522), cronicarul o înfăţişează cu adeziunea întregii boierimi: ,,boiarii toţi, şi mari şi mici şi toată curtea”, deci inclusiv Pîrvuleştii. Aceştia, după părerea cronicarului, ocrotesc domnia lui Eadu de la Afumaţi, pentru că era membru al familiei lor, era „ginerele lui Băsărab vodă” 2) (Xeagoe). Cronicarul prinde bine rostul duşmăniei dintre banul Pîrvu şi Yla-dislav al III-lea (cu întreruperi, domn între aprilie 1523 — iunie 1525), concurentul şi uzurpatorul domnitorului Eadu de la Afumaţi; el spune că Vladislav „ş-au bătut joc de Pîrvul banul”, făcîndu-1 din ban mare ,,postelnic în casă” (p. 463_4). în realitate, Pîrvu voia readucerea în domnie a lui Eadu, ceea ce a şi reuşit să îndeplinească, avîndajutor pe „voinicii lui”, adică oastea lui personală (p. 1C>4_9). Cînd partida adversă, în frunte cu Neagoe vornicul şi Drăgan postelnicul, l-a urmărit să-l prinză pe Eadu, acesta s-a gîndit că nu poate scăpa decît fugind „la banul Pîrvu, la Craiova”, dar boierii din opoziţie îl prind şi îl omoară împreună cu fiul său Ylad, pe dealul Cetăţuia de lîngă Eîmni-cul Vîlcea, la 4 ianuarie 1529 2). Conflictele din sinul clasei stăpînitoare, adică dintre boierime şi domnie, se ivesc mai cumplite în timpul domniilor lui Mircea Ciobanul. Acesta, abia instalat în domnie (17 martie 1545), taie capetele a cinci boieri numiţi de cronicari şi ale altora „mulţi boiari carii nu sînt scrişi aici”, le confiscă averile, chinuindu-i cu „mare muncă, pentru avuţie”. Motivul urii dezlănţuite nu este arătat de cronicar, dar era teama lui Mircea că aceşti boieri să nu readucă în domnie pe vitregul său frate Eadu Paisie (surghiunit apoi în Egipt, unde a şi murit). Cronicarul ia atitudine faţă de omorurile săvîrşite, le consideră nejuste („vărsîndu-se mult sînge nevinovat”) şi Mircea Ciobanul, continuă cronicarul, „da'-va seama înaintea lui dumnezeu” (p. 50u_12). Mai departe, autorul descrie uciderea a 11 boieri mari din ordinul domnitorului Alexandru al II-lea (cu întreruperi, domn din iunie 1568 — 1 septembrie 1577), descendent al pretendentului la domnie Mircea, fiul Mihnii, deci nepotul lui Mihnea cel Eău8). în timpul lui Mihnea Turcitul (fiul lui Alexandru al II-lea), după spusa cronicarului, s-a ridicat împotriva domniei o nouă partidă boierească *) Radu de la Afumaţi s-a căsătorit cu fiica lui Neagoe Basarab, Ruxandra, în 1526. 2) George D. Florescu, Un inel domnesc din veacul al XVI-lea şi clteva consideraţii noi cu privire la neamul Basarabilor din acel veac, Bucureşti, 1940, p. 12—14. 8) Letopiseţul (p. 5112_13) îl socoteşte greşit fiul lui Mircea Ciobanul şi frate cu Petru cel Tînăr (v. Stoica Nicolaescu, Petru Vodă cel Ttnăr şi Petru Vodă Şchiopul. O chestiune controversată din istoria romtnilor, Bucureşti, 1915). xxm „boiarii mehedinţi”, voind a impune domn pe Eadu Popa, dar, în lupta dată la Craiova, izbînda a fost a lui Mihnea vodă (iulie 1581). Cînd Petru vodă Cercel ia tronul cu drepturile sale de strănepot al lui Eadu cel Mare *), întîmpină opoziţia marii boierimi, a lui Mihăilă vornicul, Dragomir banul şi Gonţea paharnicul, care susţineau pe Mihnea Turcitul *, dar îi omoară, tăindu-i pe toţi. O dată cu venirea pe tron a lui Mihai Viteazul, o nouă familie apare în centrul de interese al cronicii, familia boierilor Buzeşti. Cronicarul ţine să dea cititorilor impresia că politica de luptă a lui Mihai împotriva turcilor era în consensul boierimii întregi: ,,Mihai vodă cu toţi boiarii să închisese de răul turcilor, (p. 552). El înfăţişează pe Mihai în situaţii grele, pe care le rezolvă însă tot cu sfatul unanim al boierilor. Astfel, pentru hotărîrea retragerii lui la Stoieneşti, pe Dîmboviţa, ,,făcu sfat cu boiarii” (p. 6119). Cînd cei doi fraţi Băthory plănuiesc izgonirea lui Mihai din Ardeal, Mihai — scrie cronicarul — „încâ-şi strînse toţi boiarii şi făcură sfat foarte de folos” (p. 732) şi anume hotărîră trimiterea soliei la împăratul Eudolf. La sfatul „cu toţi boiarii” ţării se adaugă şi sfatul „cu n&nişii Ardealului şi cugetară să nu dea Ardealul împăratului creştinesc” Eudolf (p. 767_8). Deci, din Istoria Ţării Eomîneşti” rezultă că Mihai a vrut ca, în lupta sa de eliberare naţională şi de centralizare a statului feudal, să intereseze întreaga boierime. Din această boierime ies în evidenţă, ca viteji comandanţi de oşti şi slujitori devotaţi ai domnului, fraţii Eadu, Stroe şi Preda Buzescu. Dar faptele Buzeştilor, numeric mai multe decît ale altor boieri,, cronicarul nu le înregistrează în nici o formă retorică specială, astfel că nu se poate vorbi de această parte a „Istoriei Ţării Eomîneşti”, ca de o cronică de familie — „cronica Buzeştilor” 3); ea este tot o cronică domnească, cronica domniei lui Mihai Viteazul. Eelatările despre Cantacuzini ocupă în cronică un spaţiu mai întins. Cronicarul socoteşte pe boierii Cantacuzini ca romîni de baştină, desigur după muma lor Elin^îîr^dSmnitoruiui îuâdu ŞerBan (1602—1611), descendent al Craioveştilor4). Viaţa Elinei, soţia postelnicului C. Constan-tacuzino, este urmărită de cronicar în toate momentele ei principale, de la naşterea şi botezul ei (1611, la Suceava, pînăla moartea şi înmormîntarea ei (2 martie 1687). Autorul are faţă de Elina un sentiment de veneraţie * 2 3 4 x) Radu cel Mare Radu Paisie Pătraşcu cel Bun-^Petru Cercel (v. P. P. Panai-tescu, Origina lui Petru Cercel, Bucureşti, 1936). 2) Acesta venea în numele altei linii dinastice : Mihnea cel Răupretendentul Mircea -> -4 Alexandru al II-lea Mihnea Turcitul. 3) Se ştie că N. Iorga a susţinut existenţa unei cronici a Buzeştilor, publicînd-o ca atare : Viaţa lui Mihai Viteazul povestită de un om din acele timpuri, Vălenii de Munte, 190& (Biblioteca „Ligii culturale”, nr. 1). La sfîrşit (p. 70), editorul scrie : „Această povestire a făcut-o un credincios al fraţilor Buzeşti, al cărui nume nu se ştie”. Din faptele străbunilor. Povestiri ale cronicarilor, Ed. Il-a, Bucureşti, 1923, p. 140 —171, cu menţiunea: „Din cronica Buzeştilor”. 4) Vezi Ţăranii, mai jos, p. XXVII — XXVIII. XXIV şi compasiune pentru suferinţele provocate de desfăşurarea evenimentelor politice interne. Începînd cu anul 1658, faptele Cantacuzinilor intră tot mai adine în ansamblul evenimentelor narate de cronicar. Mihnea al III-lea trimite în acest an bani vizirului Kiupriuli, ca să omoare pe Constantin postelnicul, dar acesta, ca un om drept şi nevinovat ,,fu izbăvit din moarte” (p. 13710). în concepţia lui feudală, cronicarul aduce pe omorîtorul de boieri Mihnea să dea „seama înaintea lui dumnezeu, la vremea înfricoşatului judeţ” (p. 1389_10) şi, într-adevăr, arată el, — nu ca ceva întîmplător — că. „acolo <în Ardeal > îşi sfîrşi viaţa lui cum au fost mai rău” (p. 11113). Urmărind viaţa bătrînului „Costandin postelnicul, bunul creştin şi vrednic de slujbă”, cronicarul povesteşte mişcător sugrumarea postelnicului: „seara, pre la cină, l-au omorît în trapezăriia mănăstirii” Snagov (duminică, 20 decembrie 1663), la ordinul lui Gligoraşco (p. 14916_22). Cronicarul aruncă, „de trei ori anathema” asupra omorîtorilor, iar de aici înainte înfăţişează larg seria de suferinţe ale urmaşilor şi lupta lor împotriva persecutorilor,, domni şi boieri, care continuau să aprindă ura turcilor împotriva Cantacuzinilor. Cel mai aprig dintre prigonitori ne este înfăţişat Duca vodă 1673—1678). Acesta trădează pe Cantacuzini, care-1 ajutaseră să vie domn şi porunceşte prinderea lor, simultan, în cele 3 centre deosebite, la conacele cantacuzineşti din Drăgăneşti, Cocorăşti şi Mărgineni. Planul lui Duca era să-i omoare, dar ei scapă, fugind „în Ţeara Ungurească” (p. 171—172). După părerea cronicarului, tot dumnezeu, cu „mila lui cea nespusă”,, curmă prigonirea boierilor Cantacuzini, prin numirea lui Şerban ca domn al ţării (29 noiembrie 1678). Cronicarul înfăţişează ca duşmani de moarte ai Cantacuzinilor ge greciJ1) şi pe boierii Băleni. Conducătorii acestei partide erau Gheorghe vornicul Băleanu şi Hrizea vistierul, ginerele lui Gheorghe. Grecii „şi ceata” lor „spurcată” sînt înfăţişaţi ca „răi boiari” şi „îndrăciţi”, „fără ruşine, cu rău cuget”. Motivul urei lor, spune cronicarul, era invidia „că ei cCanta-cuzinii> tot boeresc la toţi domnii” (p. 16310_u). Pe cît de răi sînt înfăţişaţi domnii susţinători ai] Bălenilor, pe atît apar de buni susţinătorii Cantacuzinilor, de exemplu Antonie vodă. Autorul cronicii, pentru evenimentele de la 1658—1690, este în mod evident părtaş la suferinţele Cantacuzinilor; faptele acestora îl interesează şi le prezintă cu amănunte. Pe duşmanii Cantacuzinilor, autorul îi prezintă ca pe nişte duşmani personali ai lui şi ca pe nişte „pizmaşi neamului rumînesc”. 3. Oraşe, tîrguri şi locuitorii lor. Cele mai vechi aşezări amintite în cronică sînt situate geografic de-a lungul Dunării: cetatea „Turnul x) Dintre aceştia, cronicarul numeşte pe Dumitraşco ţarigrădeanul, Ghinea vistierul, „grec lăcătariu de la Rumele”, NijQpla Sofialiul şi Balasache. Gu grecii „se făcuse soţie” (= tovarăşi, unelte), şi „rumînii de moşie” Stroe Leurdeanul, Raduarmaşul şi fiul său Gostantin precura şi Bălenii. ~ xx^ Severinului”, apoi „marginea Necopoei” (Turnu Măgurele). Urmează •cele din Oltenia : Strehaia şi Craiova. Apariţia acestor aşezări este explicată de autor prin „descălicările” succesive ale „rumînilor”, „care s-au despărţit de la romani şi au pribegit spre miiază noapte” (p. 1). Eostul primelor aşezări indicat de cronicar este administrativ şi militar. Se spune, anume, că „rumînii“ avînd şi „cap, adecă mari bani”, au dat numele de „scaun” (reşedinţă), întîi Turnului Severin, „al doilea scaun s-au pogorît la Strebaia, al treilea scaun s-au pogorît la Craiova” — acestea întîm-plîndu-se „multă vr£me” înainte de anul 1290. Autorul, trecînd de la forma administrativ-militară a băniei la aceea a domniei, spune că „Radul Negrul voevod, mare berţeg pre Amlaş şi pre Făgăraş“ a făcut întîi ,,oraşul ce-i zic Cîmpul Lung”. Populaţia oraşului, la întemeiere, se compunea din „mulţime de noroade : rumîni, papistaşi, saşi, de tot feliul de oameni”. Al doilea „oraş mare”, unde „s-au pus scaunul de domnie” este amintit „Argeşul” (pe numele de azi: Curtea de Argeş). Instituţiile specifice fuedabsmului erau biserica şi reşedinţa întărită a feudalului. De aceea, în ambele aceste oraşe, domnitorul construieşte cîte „o biserică mare şi frumoasă şi înaltă”, precum şi „curţi de piiatră şi case domneşti”, elemente de adăpostire şi siguranţă. Cele mai vecbi „tîrguri” semnalate în cronică sînt Tîrgoviştea şi Tîrşorul (p. 4). Tîrgoviştea este înfăţişată pe vremea lui Vlad Ţepeş, în legătură cu conflictul dintre domn şi „orăşani”, „pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Yladului vodă” *), Ţepeş îi pedepseşte tră-gînd în ţeapă pe „cîţi au fost oameni mari bătrîni”, iar pe cei tineri (bărbaţi, neveste, fete) i-a ridicat de la ospeţe şi bore, împodobiţi şi îmbrăcaţi ca de Paşti şi i-a dus la Poenari (în munţi, pe Argeş) „de au tot lucrat la cetate, pînă s-au spart toate hainele dupre ei”. Faptul nu este amintit de nici un alt izvor documentar, se găseşte însă în legendele istorice ale poporului* 2 3 *). Povestirea cronicărească dezvăluie astfel cel dintîi conflict dintre domnie şi tîrgoveţi. Bucureştiul este pomenit întîi cu prilejul pomenirii tăierii capului lui Vlad cel Tînăr (23 ianuarie 1512), „în oraş, în Bucureşti” (p. 2217). Abia în cadrul domniei lui Radu de la Afumaţi, cronicarul dă‘ Bucureştilor calitatea de „scaun” al ţării8) (p. 447). Cronicarul scriind despre locuitorii oraşelor Sibiu şi Braşov, îi numeşte „cetăţeni” (p. 2034, 73u), în sensul de locuitori din „cetate”. x) Un singur ms, nr. 91, de la Cluj (vezi anexa nr. 13, p. 2052_3), precizează vina : boierii tîrgovişteni au îngropat de viu un frate al domnitorului. 2) Petre Ispirescu, Poveşti despre Vlad Ţepeş, 1935, p. 3 — 11. în legenda populară, fratele lui Ţepeş fusese huiduit de tîrgovişteni, pentru că silise iubirea unei fete de boier. 3) în mod greşit, pentru că, se ştie, în documente Bucureştii apar ca cetate de scaun încă din 20 septembrie 1459 (cf. P. P. Panaitescu, Interpretări romtneşti9 Bucureşti, 1947, p. 227). XXVI Fără să se ocupe în mod special de populaţia oraşelor, înţelegem din paginile cronicii că majoritatea populaţiei o formau „neguţătorii”, greci şi turci. Dar mai constatăm că „neguţătorii” aceştia erau cei mai des loviţi în cursul mişcărilor de masă. Astfel, Lupu Mehedinţeanu (1616 — 1618) obligă pe negustori să plătească lefile ostaşilor unguri din armata sa. în aceeaşi vreme, căpitanul Buzdugan tăia negustorii greci de oi şi le confisca „marfa” (p. 935_8). în timpul domniei lui Constantin Basarab, seimenii şi dorobanţii „au dat jaf caselor boereşti şi neguţătorilor” (p. 123,). Puţinele date din cronică referitoare la tîrguri şi tîrgoveţi ne arată că la noi, ca şi îndeobşte x), procesul de transformare a oraşelor şi tîrgu-rilor a evoluat de la forme administrative şi militare la centre meşteşugăreşti şi comerciale. 4. Ţăranii. Ţăranii şi satele ocupă un loc restrîns în cugetarea politică a autorului „Istoriei Ţării Bomîneşti”. Numirile folosite de cronicar pentru noţiunea de ţăran sînt variate, după tendinţele şi efectele pe care le urmăreşte : „ţărani”, „săraci”, j,noroade”. Cînd vine vorba de ţărani, autorul nu face decît să constate starea lor mizeră şi să-i compătimească pentru „năpăştile” ce li se fac. însă mila boierilor şi a domnilor pentru suferinţele ţăranilor este arătată de autor prin prisma intereselor de partid, cronicarul voind să ne convingă de omenia numai a unor anumite persoane, înfăţişate de el consecvent simpatice. Este cazul lui Matei Basarab, de la care"se spera că „vor avea săracii pace şi odihnă” (p. 993). Urmează cazul unui alt Basarab", Constantin Cîrnul, în gura căruia cronicarul pune următoarea mărturisire pe care ar fi declarat-o în timpul răscoalei seimenilor şi dorobanţilor: „m-am împăcat cu toate ţările, ca să putem face bine şi ţăranilor, că sînt săraci şi împresuraţi de bir şi de năpăşti” (p. 12019_ao). Evident,, rostind aceste cuvinte în faţa mulţimii, domnitorul voia să-şi apropie masele populare în mijlocul primejdiei ce venea din răscularea ostaşilor domnitorului. Eăscoala militară a seimenilor şi dorobanţilor, aşa cum este înfăţişată în „Istorie..a pătruns mai adînc şi în rîndurile mulţimii şi ale ţăranilor, pentru că măsurile luate de domnitorul Constantin Şerban se întind şi asupra lor: „Şi au început a face milă mare ţării, ertîndu-le toate năpăştile ... Şi auertat ţara de bir 3 luni” (p. 1193_6). Cronicarul mai vrea să statornicească o idee : legătura Cantacuzinilor cu „ţara” şi cu „ţăranii”. însuşi postelnicul Const. Cantacuzino, grec din Ţarigrad, venit în ţară din prima generaţie, este arătat nu ca grec, ci că „moşneanîntr-însa <în ţară >, cu case şi cu olate, ca şi alţi boiari” (p. 1Î63_4). De aceea, în sugrumâreă'pbstelmcidui," cronicarul vede un motiv de întristare şi la mulţimea noastră : „plîngîndu-1 şi săracii, că ş-au pierdut mila” *) *) M. N. Tihomirov, UpeBHHepyccKHe ropojţa, ed. II, Moscova, 1956, p. 435 — 438, şi H. Pirenne, Les villes du mogen -ăge, Bruxelles, 1927, p. 68— 70. XXVII (p. 15016). Părtinirea autorului se manifestă şi pentru Drăghici, cel mai. vîrtsnic dintre fiii postelnicului, care de asemenea este lăudat, pentru că-„sta tare pentru săraca de ţară” şi „căuta de toţi săracii” (p. 15710_u). Răvaşele lui Stroe Leurdeanul, prin care năpăstuia pe postelnicul Constantin Cantacuzino, „să arătară tuturor noroadelor”, pentru ca trezind simpatia maselor, să condamne şi ele pe vînzător (p. 16216_18). Cu toată situaţia socială boierească pe care a avut-o, desigur, autorul,, el vădeşte totuşi sentimente de compasiune pentru mase şi, în orice caz, nu ascunde adevărul că ţărănimea era cu desăvîrşire lipsită, năpăstuită şi prădată fără dreptate. 5. Problema dărilor reflectată în cronică Perioada de lupte între pretendenţii la domnie oglindită în cronici (sec. XV—XVI) se caracterizează din punct de vedere fiscal prin numeroase dări puse pe seama ţărănimii. Să vedem poziţia autorului şi faţă de această problemă. Cronicarul semnalează că fiecare domn nou aducea în sistemul fiscal o nouă impunere : „Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa cChiajna > la bir 5 aspri” (p. 519_ io)1), semnalează cronicarul ca ceva obişnuit cu cruzimea Chiajnei. Cîteva rînduri mai departe, autorul scrie că Alexandru vodă (1568—1577) „au adaos în ţară un bir, ce i-au zis oae seacă” 2). Mihnea (1577—1583, 1585—1591) a înfiinţat „găleata” de grîne, obligînd şi „pe megiiaşi” să o dea; apoi „au mai adaos în ţară un bir ce i-au zis năpaste ” 3) şi a pus şi o dijmă nouă: „din 5 stupi un stup” (p. 5318). Afirmaţiile cronicarului concordă cu realitatea istorică, pentru că este ştiut că Mihnea a dezlănţuit un mare jaf fiscal pentru a putea răspunde turcilor marea sumă de bani cerută pentru uciderea rivalului Petru Cercel 4). Dar şi acesta „au pus birul curţii foarte mare şi gorştină de oi” (p. 5313_14). 1) Ghiajna trebuia să răspunză în vremea la care se referă cronicarul 30 000 scuzi pentru* a fi repus în domnie fiul ei Petru (A. D. Xenopolj Istoria romînilor, Bucureşti, 1927, voi. V,. p. 23). 2) Vezi p. 52 — 53. Se ştie că acest bir a fost impus în 1574, pe oile sterpe, pentru cele cil lapte plătindu-se „oeritul”. 3) Nu se precizează natura năpăştilor. Se crede că năpasta era plata pentru sîngele unui. om ucis şi o plăteau locuitorii în hotarul cărora era găsit ucisul, chiar dacă acei locuitori erau nevinovaţi de ucidere (G. G. Giurescu, Istoria romînilor, II. Partea a doua, ed. III, Bucureşti*. 1940, p. 497). Mai există încă şi părerea, mai plauzibilă, care consideră năpasta ca o obligaţie* impusă de domnie, ca unii să plătească birul altora, aceasta pe baza principiului răspunderii solidare la plata dărilor (Damaschin Mioc, Despre modul de impunere şi percepere a birului în? Ţara Romînească pînâ la 1632, în Studii si materiale de istorie medie, voi. II, Bucureşti, Acad.. R.P.R., Inst. de ist., 1957, p. 110-111). 4) A. D. Xenopol, Istoria romînilor, V, Bucureşti, 1927, p. 44—46. XXVIII Jaful fiscal dezlănţuit de Leon Tomşa (1629—1632) este — după •chiar relatările cronicarului (p. 95—96) — cauza răscoalei poporului sub conducerea boierilor olteni, în frunte cu Matei aga. Cronicarul ne povesteşte că „spartu-s-au toate judeţele de preste Olt, fugind care încătro au putut”, din cauza a „multe biruri gr&e ce au fost asupra săracilor”. Cronicarul compătimeşte „săraca de ţară”—care, în vremea domniei lui Badu Leon (1664—1669) suferi cea mai grea povară fiscală, trebuind să plătească noi biruri grele numite „prihăni” (p. 157—158). De mai multe ori găsim amintit în cronică şi hameiul datorat Porţii ■otomane. Mulţi dintre domnitori căutau să-şi asigure posibilităţile de plată a haraciului prin mijlocirea boierilor. Cînd aceştia pribegeau ca ostili domnitorului, pericolul era dublu pentru acesta: lipsa boierilor din ţară •dăuna completarea haraciului, iar pribegia lor însemna ţeserea unor noi intrigi pentru răsturnarea domnitorului. Aşa se explică de ce în „Istoria Ţării Bomîneşti” găsim, în cadrul mai multor domnii, informaţia că •domnitorul face apel la boierii fugiţi şi pribegi să se reîntoarcă „cineşi la moşiia lui, să să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul împăratului” (p. 141—142). „Zăbava haraciului”, ne spune cronicarul, a adus mazilirea lui Gheorghe Ghica, în 1660. Eezistenţa romînilor în ce priveşte plata obligaţiilor către Poartă pare că era mai dîrză decît a altor popoare subjugate. Aşa pretinde vizirul într-o mustrare ce-o face postelnicului Constantin Cantacuzino, mustrare pe care cronicarul o reproduce întocmai: „au făcut Ghica vodă şi rumînii ruşine împăratului, de n-au adus haraciul la vr£me. Şi cum împăratul biruiaşte < = încasează biruri > de la răsărit pîn la apus şi nu iaste altă ţară mai rea decît Ţara Bumînească. Că nu apucă o nebunie să să potolească, alta rădică” (p. 144—145). Eezistenţa ţârii la plata haraciului este condamnată cu asprime de cronicar, dar nu din simpatie pentru turci (se va vedea că, în general, autorul era împotriva turcilor), ci datorită concepţiei ce avea că domnitorul trebuie slujit cu devotament: „iar ei , ca nişte oameni nebuni şi dăzm^tici, să trăgea fieşcarele şi să ascundea şi nu vrea să-şi dea birul după obiceaiu, gîndind domnului lor rău, cum era şi învăţaţi” scris la Buda. 3) Numeroase alte izvoare istorice confirmă relatările cronicii. Gf. Şt. Ştefănescu, Rolul boierilor Craioveşti tn subjugarea Ţârii Romlneşii de către turci, în Studii şi referate privind istoria Romtniei, Partea I, Bucureşti, Ed. Acad. R.P.R., 1954, p. 697—718. 4) P. P. Panaitescu, învăţăturile lui Neagoe Basarab, Bucureşti, 1946, p. 8. XXX zanii lor cu boierii ostili politicii filo-turce, iau în concepţia autorului un caracter nou, care se va accentua în restul cronicii. Exprimări ca : ,,procleţii de turci... mulţi creştini tăiară”, în timp ce ungurii sînt rugaţi „să se milostivească să nu lase ţara creştinească în mîinile păgînilor” (p. 45,. 54, 55, 82 etc.) — arată că autorul cronicii împărţea lumea balcanică în două tabere : a creştinilor şi a păgînilor. Aceeaşi concepţie teologică întîlnim la cronicar şi mai tîrziu, cînd îşi exprimă bucuria de „izbînda creştinilor” la 1683 (asediul Yienei) şi pentru evenimentele dintre anii 1687—1688 (luptele dintre austrieci şi turci). Dar cronica dezvăluie şi în ce priveşte atitudinea faţă de turci contradicţii explicabile numai prin caracterul ei de castă. Astfel, autorul este dominat de prejudecăţi şi sentimente pătimaşe în prezentarea domniei lui Mihnea al III-lea. Cronicarul, pînă la acest moment al cronicii, anti-otoman, condamnă cu asprime răscoala lui Mihnea împotriva turcilor şi uciderea de către Mihnea a boierilor filo-turci, numai pentru că Mihnea se declarase duşman al partidei Cantacuzinilor (p. 136—138). De asemenea,, cronicarul subliniază ca o însuşire patriotică a postelnicului Cantacuzino faptul că acesta „ţine cu raiaoa împăratului” (p. 14524). O particularitate caracteristică a turcilor, lăcomia de bani, este însă consecvent şi des evidenţiată : turcii „ca nişte lei căsca gurile să-i înghiţă pre toţi, fiind ţara plină de nevoe şi de sărăcie” (p. 14715_16). Grecii. Partea din cronică referitoare la secolul al XVII-lea dezvăluie lupta socială şi naţională dintre boierimea de baştină a ţării şi grecii exploatatori stabiliţi în ţară, la început, ca negustori şi mici slujitori, iar mai tîrziu ajunşi la dregătorii influente. Povestind aceste lupte din vremea primilor domni filo-greci, Badu Mihnea (1611—1616) şi Alexandru Iliaş (1616—1618), cronicarul nu ia o atitudine categorică ostilă împotriva grecilor. Boierul Bărcan din Merişani, care instigase boierimea împotriva lui Badu Mihnea,~~este socotit „ca un om rău”, călcător de jurămînt,. deşi cronicarul recunoaşte că acest complot era îndreptăţit „pentru căci îi împresurase cu mulţime de greci de la Ţari-grad şi de la Bumele” (p. 901_2). Cronicarul insistă asupra cauzelor revoltei boierilor olteni din 1618 : „boiarii fiind împresuraţi de mulţimea grecilor şi ocărîţi de trufăşiia lor, care nu putea să o mai rabde” *) (p. 91x_2). Cronicarul reproduce chiar dialogul dintre Alexandru vodă şi oştenii răsculaţi: „Staţi cu mine, şi eu să vă dau lefi îndoite” — la care ademenire oştenii răspund: ,,nu vor sta, căci ai călcat jurămîntul şi ne-ai oprit simbriile şi ne-ai stricat obiceiurile, cît am rămas la mare sărăcie “ (p. 924_6). Totuşi, x) Aceeaşi asuprire o afirmă şi cronicarii saşi Simion Massa şi Marcus Fuchs în cronica lor, capitolul „Tumultus Walachici” (1618), în Quellen zur Geschichte der Stadt Brasso, V, p. 371-372. XXXI uciderea prin înţepare a lui Lupu Mehedinţeanu şi Buzdugan, conducătorii răscoalei, este înfăţişată în termeni reci; căpitanul Buzdugan, care tăiase mulţi negustori greci, luîndu-le „toată marfa”, chiar este calificat drept „om rău” (p. 937). „Răscoala” boierimii oltene începută la 17 octombrie 1630, în timpul lui Leon Tomşa, împotriva grecilor, este asociată de cronicar de problema birurilor grele. Acestea neputînd fi acoperite de birnicii legali, domnitorul a obligat pe boieri să completeze, de la ei, sumele neachitate. Boierii refuză şi fug în Ardeal, lucrînd de acolo pentru mazilirea lui Leon Tomşa. în aceste împrejurări se iveşte concurent la tron un boier al ţării, „Matei aga din Brîncov^ni” (p. 969). Jalbele boierilor revoltaţi trimise vizirului Abaza paşa arătau „pentru greci, cum au spart grădina împăratului cu jahurile şi cu toate răutăţile” (p. 104l9_2O), iar cronicarul mai afirmă că înşişi turcii recunoşteau că „străinii, cu grecii ţărigrădeni” jefuiesc ţara. De-a lungul cronicii, grecii sînt înfăţişaţi^avani”. Pe „grecii leşinaţi încă i-au săturat” domnitorul Radu Leon (1661—1669) pînă într-atîta, încît însuşi domnitorul declară că „alt grec lîngă el nu-i mai trebuie” (p. 1569). Lupta desfăşurată timp de aproape un veac încetează, pentru perioada cuprinsă în cronică, cu triumful partidei naţionale asupra grecilor. O delegaţie „cu slujitori din toate cetele”, cam 200 de oameni, merg la sultan de-i reclamă cum „grecii Ţarigradului... au spart raiaoa Ţării Rumîneşti”. Rezultatul este că „înţelegînd împărăţiia, poruncit-au cu mare mînie de au scos pre toţi grecii din ţară, cu mare ruşine”, iar Radu Leon, protectorul lor, fu mazilit (p. 159—160). Cronicarul scoate din masa de greci exploatatori veniţi din Levant, caracterizaţi în mod general defavorabil în opera sa, cîteva tipuri de greci şi-i arată în repetate rînduri, intriganţi, veroşi, oportunişti, răi, precum: Mcola Sofialîul, Curt Celebi, Ghinea vistierul şi Balasache. Autorul nu are spirit critic, pentru că ocoleşte adevărata cauză a conflictelor dintre boierimea autohtonă şi greci; care, în fond, era interesul boierilor autohtoni de a menţine numai ei dregătoriile şi avantajele din care începea să se înfrupte tot mai mult şi o boierime nouă, boierimea de origină levantină. „Istoria Ţării Romîneşti” se tipăreşte acum pentru prima dată în forma ei completă şi împreună cu tipurile reprezentative alejvariantelor ei manuscrise. Această ediţie dă posibilitaţea cercetătorilor să o înţeleagă şi să o reconsidere ştiinţific *). în rîndurile care preced n-am urmărit nicidecum scopul de a da un studiu exhaustiv asupra conţinutului ei interesant, x) Istoriografia rusă medievală, atît de bogată şi de variată în genuri şi forme narative, dar mai ales studiul asupra ei al lui D. G. Lihacev, PyccKHe jieTOimcn h hx KyjibTypHO-HCTopHHecKoe 3Ha4eHne (Letopiseţele ruseşti şi importanţa lor istorico-culturală — Ed. Academiei de ştiinţe U.R.S.S.), Moscova-Leningrad, 1947, 500 p., ne-au fost ajutor preţios In orientarea noastră ştiinţifică pentru pregătirea volumului de faţă. XXXII ci numai de a deschide cititorilor perspectivele asupra epocii şi realităţii vii pe care „Istoria'4 le oglindeşte în paginile ei. „Istoria”, ca orice operă a culturii medievale, reflectă tendinţele dominante ale sistemului economic, administrativ, social şi politic feudal- în ansamblu, cronica se resimte şi de influenţa realităţii zilnice, vii şi populare, dincolo de formele închistate ale sistemului feudal. Astfel, am văzut că autorul constată şi înfăţişează mizeria prin care au trecut masele populare ale ţării, populaţia ei majoritară compusă din ţărani săraci, exploataţi şi încărcaţi de biruri. Din relatările cronicarului s-a mai văzut şi lupta dusă, cu greutate, dar eroic, de popor împotriva cotropitorilor turci, lacomilor dregători greci şi asupritorilor boieri ai ţării. Autorul cronicii nu s-a putjit sustrage influenţii populare şi a scris pagini mişcătoare în care arată năzuinţele poporului romîn pentru independenţă naţională, libertate şi dreptate socială; le arată cu duioşie şi compasiune, de loc mobilizator, dar mereu le pune în faţa cititorilor. Prin această însuşire de realism, prin calităţile literar-narative şi adesea stilistice, „Istoria Ţării Romîneşti” nu se adresează numai specialiştilor şi istoricilor, dar şi cercurilor mai largi de cititori care vor găsi numeroase şi măreţe pagini din trecutul de luptă al poporului nostru. 7. Descrierea şi filiaţia manuscriselor „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini” a ajuns pînă la noi prin cîteva zeci de manuscrise, cele mai multe fiind compilaţii în care această istorie e precedată, dar mai ales continuată, de alte lucrări. Făcînd o cercetare atentă a lor, le putem împărţi în două grupe principale. O primă grupă cuprinde manuscrise în care „Istoria Ţării Romîneşti” se încheie cu cîteva luni înainte de moartea lui Şerban Cantacuzino, cu cuvintele s„şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit (p. 18810); a doua grupă cuprinde manuscrisele ce trec peste acest moment, şi includ în expunere şi moartea lui Şerban Cantacuzino, oprindu-se la evenimentele din ianuarie 1690, la retragerea lui ECeissler cu austriecii, din Ţara Romî-nească. Prima grupă se compune din patru subgrupe de manuscrise, iar a doua grupă se compune din şapte subgrupe. Fiind vorba de aceeaşi lucrare, ar însemna ca toate manuscrisele să fie identice ca întindere şi cuprins. Manuscrisele însă au suferit adăugiri şi înlocuiri însemnate sau mai puţin însemnate, întîmplătoare sau deliberate. Toate aceste schimbări constituie caracteristice care ne ajută la clasarea manuscriselor. 3. - c. 2679 XXXIII I. Am afirmat că grupa întîia e formată din patru subgrupe. Aceste subgrupe reprezintă o compilaţie a Creţuleştilor, două compilaţii mavro-cordăteşti şi o compilaţie cantacuzinească. 1. Compilaţia Creţuleştilor C3 se compune din următoarele manuscrise : a) Ms C, miscelaneu cu 393 foi, plus 5 foi albe, format 15,5 cm X 21,5 cm, de la de la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 5463, este o copie din jumătatea a doua a secolului al XVIII-lea, dar după alt manuscris mai vechi,, acesta scris de „Stan logofeţelul ot dum Iordache Creţulescu vel dvornic, la leat 7239 (1731)” (f. 192v ). La f. 1, în locul titlului, este lăsat loc liber pentru completarea lui ulterioară, care însă nu s-a mai făcut. Cuprinde creştini> şi începe la f. 1: „Insă dintâi pravoslavnici izvodindu-să de rumîni carii s-au despărţit din romani şi au pribegit.. .”, şi sfîrşeşte la fila 192 : „cu înţelepciunea lui toate le-au potolit”. Pe f. 192 — 393 urmează capitolele 1—80 din „Viaţa lui Brîncoveanu”, scrisă de logofătul Radu Greceanu. b) Ms C1, cu 1 foi nenumerotate, plus 75 foi numerotate şi alte foi albe nenumerotate, format 21 cni x 25 cm, din Biblioteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 36. E copiat de Tache Roşiescu, condicarul Trib. Ilfov, la 30 august 1811, după un ms cu data de 1 mai 1769, scris de Ştefan log. ot Constantin Creţulescu vel vornic. Ms acefal, începe cu domnia lui Vlad Ţepeş : „o vină mare ce au fost făcut oroşanii unui frate al Vladului vodă” şi sfîrşeşte cu domnia lui Constantin. Brîncoveanu. Moartea lui Şerban Cantacuzino şi începutul domniei lui Const. Brîncoveanu prezintă o redacţie proprie copistului, un rezumat, pînă la ieşirea domnului şi a boierilor din Bucureşti, din cauza apropierii austriecilor. Se vorbeşte apoi de moartea lui Constantin Bălăceanu în lupta de la Zărneşti şi, în 10—12 rînduri, se termină domnia şi caracterizarea lui Const. Brîncoveanu. Observăm că între apropierea austriecilor de Bucureşti şi cele întîmplate la Zărneşti e o lacună. Caracterizarea lui Brîncoveanu la f. 75 : „Domnit-au ani 25 pol şi foarte s-au înbogăţiţ şi el şi boierii lui, cît să dedese veste în toate părţile de bogăţie. Şi era biruitor la toate,, ce vrea, aceia făcea, nimeni împotrivă nu putea să-i stea. Şi făcînd multe amestecături, cum şi cu muscalii şi cu nemţii, şi vrînd să să hăinească de către împărăţia turcilor şi înţelegînd împărăţiia şi părîndu-1 şi Cantacuziniir rău sfîrşit au luat casa lui, că au perit de sabia lui Mehmed împărat, din-preună cu feciorii lui. Şi-i luară toată averea ; ci de au făcut el şi bunătăţi, dar au biruit cu multele rele ce au făcut şi domnia lui mai mult este de hulă decît de laudă”. Tache Roşiescu a redus din textul „Vieţii lui Mfon”,. după cum singur afirmă şi, fără să mai spună, a omis şi scrisqarea patriarhului Theofan, dar acuzaţiile ce privesc pe Grigore Ghica există în forma caracteristică subgrupei C3. XXXIV c) Ms C2, cu 394 foi, format 13,5 cm x 19,5 cm, la Biblioteca Acad. E.P.E., secţia mss, nr. 1350. Foile 395—402, 405, 409—411 sînt nescrise, iar pe f. 403—404T şi 406—407T este o tablă a cuprinsului. Are la f. 198 nota: „Şi acestea sîntu scrise prin osteneala lui Stan logofeţelul ot dum Iordache Oreţulescu vel dvornic, la leat 7239” (1731). Acest ms a servit ca original copistului ms C, descris mai sus. Pe f. 1—3, text din introducerea lui Eadu Greceanu la „Viaţa lui Constantin Vodă Brîncoveanu”, iar de la f. 4—198v <,,Istoria Ţării B o mine,şti de cînd au descălecat romînii” >, inc. f. 4 : „Insă dentăi pravoslavnicii izvodindu-să de rumînii carii s-au despărţit...”, fin. „cu înţelepciunea lui toate le-au potolit” (f. 198T ). De la f. 199v — f. 394T , fără titlu, cap. 1—80 din „Viaţa lui Constantin Vodă Brîncoveanu”. Prin grija lui Iordache Creţulescu, mare vornic* ginerele lui Constantin Brîncoveanu, s-a întocmit o compilaţie cu compoziţie identică subgrupei V, dar „Viaţa lui Brîncoveanu” cuprinde aici mai mult decît 48 de capitole, cuprinde 80 capitole. A scris Stan logofeţelul la 7239 (1731); alte copii (mss C1, U1) menţionează pe un Ştefan log. ot. Constantin Creţulescu, mare vornic, la mai 1769 şi 1782. Subgrupa C3 adaugă date împotriva lui Grigore Ghica, care, ca reprezentant la turci al domnului Ţării Eomîneşti Gh. Ghica, tatăl său, face afirmaţii înaintea vizirului, provocînd mazilirea propriului său părinte, a domnului Gheorghe Ghica. Acelaşi Grigore Ghica, după prima domnie, fugind din Ţara Eomînească, trece în Ardeal, apoi în Austria, unde promite împăratului că se va face catolic. Sub acest pretext plecînd la Eoma, de la Veneţia schimbă direcţia, ajunge la Poartă şi obţine din nou domnia. Ţării Eomîneşti. Despre Stroe Leurdeanu, amestecat la omorîrea lui Constantin postelnicul Cantacuzino, călugărit fără voie, se spune în subgrupa C3 că ar fi cerut să fie numit, în călugărie, Eegep. 2. Corpul de cronice reprezentat prin subgrupa L5, e o compilaţie în care domniile lui Mc. Mavrocordat din Ţara Eomînească, în expunerea lui Eadu Popescu vornicul, sînt legate de istoria Munteniei prin compilaţia cantacuzinească. Lucrarea s-a întocmit de Eadu Lupescu, logofeţel, din ordinul domnului IST. Mavrocordat şi era terminată la 31 octombrie 1729, după cum se precizează în titlu. Acestei compilaţii, cercetătorii cronicilor i-au dat numele de primul corp de cronice mavrocordăteşti sau simplu—corpul mavrocordătesc. a) Ms L, cu f. 44—246, format 25 cm x 39 cm, în Biblioteca Filialei Acad. E.P.E. din Cluj, fond Blaj, nr. 59, copie din sec. al XlX-lea, înainte de 1840. De la f. 211—246 inclusiv foile ms sînt cu 4 cm mai scurte decît foile pînă la f. 210; foile 243—246 nescrise. Pe f. 44 r. şi v., titlul general al compilaţiei întocmite de Eadu logofeţelul de divan, aşa cum îl reproducem la ms L3. Pe f. 45—123v , „Istoria XXXV Ţării Bumăneşti de cînd au descălicat pravoslavnici creştini”, inc. f. 45 : „Insă dintîiu izvodindu-să de rumîni carii s-au despărţit..fin. f. 123T: ,,şi aşa, cu înţelepciunea lui, au potolit toate”; continuă pe f. 123v—176 cu cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu” şi pe f. 176—242v cu „Istoriile...” de Badu Popescu vornicul. Ms are unele corectări în text făcute de Nicolae Bălcescu (vezi facsimil mai jos, nr. 4), atît la „Istoria Ţării Bomîneşti”, cît şi la celelalte două fragmente, pentru că Bălcescu le-a folosit la ediţiile sale publicate în „Magazinul istoric pentru Dacia”. b) Ms L1, cu 198 foi, format 21 cm x 30,5 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 121, copiat pe la sfîrşitul sec. al XVIII-lea. Pe f. 1 şi 1T, titlul general al compilaţiei întocmite de Badu logofeţelul de divan (vezi facsimil mai jos, nr. 11), apoi pe f. 2—84 : „Istoriia Ţări Bumî-neşti de cănd au descălecatu pravoslavnici creştini”; inc. f. 2 : „Insă dintâi izvodindu-să de rumînii carii s-au dăspărţit de romani”, fin. f. 84 : „cu înţelepciunea lui au potolit toate” şi continuă cu cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu” f. 84—138T şi cu „Istoriile.. .” de Badu Popescu vornicul, f. 139—198T . c) Ms L2, cu f. 3—113, format 21,5 cm X35,5 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss nr. 327, copie pe hîrtie albăstruie, după 1832. Este aceeaşi compilaţie întocmită de Badu logofeţelul de divan. Pe f. 2 titlul general al compilaţiei cum e reprodus mai jos, la ms L3. De la f. 3—49 : „Istoria Ţării Bumăneşti de cînd au dăscălicat pravoslavnici creştini”^ inc. f. 3 : „însă dentîiu izvodindu-să de rumînii carii s-au dăspărţit”., fin. f. 49 : „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, au potolit toate”; continuă pe f. 49—80 cu cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu”, şi pe f. 80—113 cu „Istoriile...” de Badu Popescu vornicul. ă) Ms L3, cu 188 foi, format 20,3 cm x 33 cm, în ^Biblioteca Acad. B.P.B. secţia mss, nr. 100, are un titlu general, f. 2 : <„Letopiseţul Ţării Bumîneşti> întru care coprinde toate istoriile a tuturor domnilor dîn-ceputul ţării, de la întâiul domnu Badul Negrul voevod pînă acuma la domniia de a doo a mării sale lui Nicolae Alexandru voevod, acum de iznoavă scrisă din porunca mării sale prea luminatului şi prea înălţatului domnului nostru Ico Nicolae Alexandru vvd, întru al unsprezecilea an dintru a dooa domnie a mării sale, de Badul logofeţelul de divan sin Mihaiu ieromonahul Lupescul, la anii de la zidirea lumii 7238, iar de la naşterea domnului nostru IsHs 1729, luna lui oct. 31”. Cuprinde : „Istoriia Ţării Bumîneşti de cînd au discălecat pravoslavnicii creştini”, f. 3—80; inc. f. 3: „Insă dintâi izvodindu-să de rumînii carii s-au despărţit de romani”, fin. f. 80 : „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, au potolit toatea şi continuă cu cap. 1 — 48 din „Viaţa lui Brîncoveanu”, f. 80 —130 şi apoi cu „Istoriile domnilor Ţării Bomîneşti”, XXXVI f. 130v—188T, de Radu Popescu vornicul. E o copie de la sfîrşitul secolului al XVIII-lea. e) L4. IJn ms similar celor din această subgrupă a fost folosit de librarul-editor George Ioanid pentru Istoria Ţerrei Bomînesci de cină au ăescîleeat pravoslavnicii creştini, editată în publicaţia „Istoria Moldo-Romîniei”, Bucureşti, 1858—1859, voi. II, care, de la p. 1—165, cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti”, atît cit se află în ediţia lui Mc. Bălcescu, continuă la p. 166—278 cu cele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu”, apoi pe p. 278—399 cu (Jelea ce au scris chir Bafail monahul, carele pre nume mirenese l-au chiemat Badul Popescul b vel vornic. Ioanid a modernizat limba, a înlocuit cuvinte vecbi prin altele noi. Modul cum a reprodus acel ms a stricat mult din valoarea istorică a lucrării. Subgrupa L5 prezintă primul corp de cronici mavrocordătesc în care „Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini” a fost înglobată, aşa cum se află în compilaţia cantacuzinească, dar întregită cu „Istoriile...” lui Radu Popescu. 3. O compilaţie, U3, prezintă istoria paralelă a Ţării Romîneşti şi a Moldovei, încbeindu-se în ambele ţări cu ultimele domnii ale lui Mc. Mavrocordat. a) Ms U, cu 435 foi, format 21 cm x 32 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia ms, nr. 2591, scris către jumătatea sec. al XVIII-lea, are istoria paralelă a Ţării Romîneşti şi a Moldovei ce merge pînă la Leon vodă şi pînă la Moise Movilă inclusiv. Titlul general al ms, pef. 7, e : „Letopiseţul Ţ<ă>răi Romîneşti şi a Ţ<ă>răi Moldovei. De viaţa a prea luminaţilor domni ce-au stăpînit întru aceste 2 ţări şi ce s-au lucrat în dzilele lor şi a părţilor streine care să megieşesc cu aceste ţări. Pre largu adunate den multe letopiseţe şi cu bună îndreptare alcătuit precum să vede”. Inc. f. 7 : „Valahia. Domnu 1. Domnie 1. Radul Negrul vod<ă>, întîiul domnu Ţ<ă>răi Romîneşti. Cap. 1. Acest Radul Negrul vod<ă> fiind în Ţra Unguriască voevod, mare herţeg pre Amlaş şi pre Făgăraş, rădicatu-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de năroade : romîni, papistaşi, saşi”. Fin. f. 435T': „petrecînd în odihnă, cu ocine, în Ţara Leşască şi în cinste de la Leş, i s-au săvîrşit şi viaţa în zilele domniei Dabijei vod<ă >, domnind an 1”. Istoria „Valahiei” în acest ms se termină cu domnia lui Leon vodă inclusiv. Leon vodă fiind mazilit, turcii dau domnia lui Radu vodă, fiul lui Alexandru Iliaş, domnul din Moldova. Boierii şi slujitorii de peste Olt se sfătuiesc şi hotărăsc să nu aştepte „pre Radul vod <ă > cu atîta datorie, ca să-i mai mănînce şi să-i prade”, iau pe Matei aga cu "sila „de l-au adus la scaun să fie domnu Ţării Munteneşti. Şi au domnit Leon vodă ani 3” (f. 424 jos). XXXVII b) Ms U1, cu 191 foi, format 21 cm x 30 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 340, copiat de „Ştefan logofătu ot Creţulescul” la 1782 (f. 6 — 7 jos şi f. 191T), are acelaşi conţinut cu ms U, după care s-a şi copiat. Titlul general, la f. 6, ca în ms U şi apoi reproducerea domniei lui Radu Negru. La f. 185T se termină „Istoria” pentru Ţara Romînească : Matei aga vine domn Ţării Romîneşti cu ajutorul paşii din Nicopole. Acest ms nu are continuare. c) Ms U2, cu 401 foi, format 21 cm X 32 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 5367, fără început şi fără sfîrşit normale. Ms U2 e continuarea ms U. Fila 1 existentă corespunde paginei 861, după numero-taţia veche, care continuă paginaţia de la U. Inc. f. 1: „într-aceste vremi sînt Şirăneştii. Unul din Cantimireşti atunce, anume Azamet Mîrza, pre care l-am apucat şi eu, era dvorialnic la Vladislav craiul leşesc”. Fila ultimă 401v — numerotaţia veche f. 361 — fin. : „Trimis-au toţi cei mari carii sănt supt stăpânirea sa daruri scumpe, trimis-au şi măria sa domnul Nicolae vod<ă> daruri scumpe şi altele carele să cuvin împărăţiei”. „Istoria Ţării Romîneşti” se sfîrşeşte în ms cu domnia lui Constantin Şerban, f. 30 —37T. Fin.: „au trecut muntele la Ardeal cu toată casa lui întreagă şi cu toţi boierii ţării. Şi au domnit Constantin vodă ani 4”. Partea finală a domniei lui Mihnea al 3-lea (f. 61v—62), domniile lui Gh. Ghica (f. 75T—76T) şi a lui Gr. Ghica (f. 85—85T) sînt într-o redacţie a lui Axinte Uricariul. „Istoria Ţării Romîneşti” intră în această compilaţie numai pînă la domnia Radu Leon exclusiv; începînd cu domnia lui Radu Leon, pentru Ţara Romînească, compilatorul reproduce după „Istoriile...” lui Radu Popescu vornicul. După unele indicaţiuni din text, această compilaţie a fost lucrată în bună parte de Axinte Uricariul. Compilatorul a lăsat afară partea de la început despre „romînii care s-au despărţit de romani” şi a început cu descălecatul lui Radu Negru. Are „Viaţa lui Nifon”; domnia lui Matei Basarab fiind la începutul lui U2, unde lipsesc foile, nu se poate controla. Se foloseşte în această compilaţie, la fiecare domnie, un plan schematic care obligă expunerea să răspundă acestui schematism; se aduc şi informaţii noi. Pentru că această compilaţie se încheie cu domniile lui Nicolae Mavrocordat în Moldova şi în Ţara Romînească, pentru că Axinte Uricariul a înfăţişat ultima domnie a lui Nic. Mavrocordat din Moldova, socotim şi această compilaţie ca un corp de cronici mavrocordătesc, ca al treilea corp mavrocordătesc, al doilea corp fiind, după cum se ştie, numai domniile XXXVIII din Moldova şi Ţara Eomînească ale lui Mc. Mavrocordat, scrise respectiv de Axinte Uricariul şi Eadu Popescu C 4. Subgrupa V4 e compilaţia cantacuzinească, în care „Istoria Ţării Eomîneşti”, fără a vorbi de sfîrşitul lui Şerban Cantacuzino, e continuată eu primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu”. a) Ms V, cu 204 foi numerotate plus ‘1 foaie nenumerotată, format 16 cm x 21 cm, acum în Biblioteca Filialei Acad. E.P.E. din Cluj, fond Blaj, nr. 112, poartă pe fiecare filă ştampila cu legenda „Ico Ştefan Cantacuzino voevod”, iar pe unele foi ştampilele Eforiei Şcoalelor Naţionale şi a Bibliotecii Colegiului sf. Sava din Bucureşti. Pe baza anilor de domnie a lui Ştefan Cantacuzino, ms e datat între aprilie 1714 şi ianuarie 1716. însemnări de la 1731, 1781 atestă că acest ms, înainte de a fi al Eforiei Şcoalelor Naţionale, a aparţinut familiei Brăiloiu din Gorj. E un miscelaneu compus din „Istoriia Ţării Eumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”, inc. f. 1 : „Insă dintâi izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit de la romani” (v. facsimilul mai jos, nr. 1), fin. f. 127 : „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit” (v. facsimilul mai jos-, nr. 2). Continuat] cu „începutul istorii vieţii luminatului şi prea creştinului domnului Ţărăi Eumăneşti Ico Constantin Brîncoveanu Basarab voevod”, inc. f. 127T „Multe şi vrednice de auzit istorii”, fin. f. 204 : „multă mîhnire au dat domnului său şi priiate-nilor lui”, — deci cap. 1—48 din „Viaţa lui Brîncoveanu” redactată de Eadu log. Greceanu, fără însă a fi menţionat titlul complet al acestei „Vieţi”, nici numele autorului. Ms a folosit lui Nic. Bălcescu pentru ediţia „Istoria Ţării Eomîneşti de cînd au descălicat romînii” pe care a publicat-o în Magazin istoric pentru Dacia, IV (1847), p. 231-372 şi V (1847), p. 3-32. b) Ms V1, cu 164 foi, format 15 cm X 21 cm, e un miscelaneu, la Biblioteca Acad. E.P.E., secţia mss, nr. 2455. însemnări succesive pe f. 15, 24T, 45, 61, 93T, 101 şi 108 precizează că ms e copiat de „Popa Ioan ot Iaşi”, de la „mai 12 deni lt. 7261” (1753) pînă prin iulie 1753. „Iaşii” de aici sînt un sat din Gorj. De la f. 1—101 e „Istoriia Ţerăi Eum<î>neşti de cînd au descălecat pravoslavnici creştini”, inc. f. 1: „Insă dintâi izvodindu-să din rumâni care s-au despărţit de la romani” ; fin. f. 101 : „Şi aşa cu înţelepciunea lui toate le-au potolit”, iar între f. 101T—161T sînt cap. 1—45 din „Viaţa lui Brîncoveanu”. Acest ms la f. 4—4T introduce domnia lui Vlad Călugărul, spre deosebire de V care nu o are, iar scrisoarea patriarhului Theofan nu mai e după domnia lui Matei Basarab, ci la sfîrşitul compilaţiei, la f. 161T—164T. între f. 30T şi 31 ale ms constatăm o lacună importantă, de la Mircea *) *) Primul corp este compilaţia lui Radu logofeţelul Lupescu (v. subgrupa L5). XXXIX Ciobanul pînă în domnia lui Mihai Viteazul. Fila 30T sfîrşeşte : „iară du au fost la mart 3 d., cu meşteşug au chiemat pre”, iar f. 31 începe „iar pînă a yeni ajutoriul de la Batăr Jigmon, turci trecură Dunărea”. o) Ms V2, cu 87 foi, format 15^ cm x 21 cm, în Biblioteca Filialei Acad. B.P.B. din Cluj, fond Blaj, nr. 97. Cu coperte de lemn îmbrăcate în piele, fără început şi fără sfîrşit normale, a aparţinut lui T. Cipariu. Ms e o copie veche. O însemnare din anul 1711: „Tudorache log. Lupovici, dascăl ot Bîmnicu Sărat 7222”. însemnări de posesori din 20 februarie 1721 şi din 1721. Comparată grafia ms cu grafia însemnărilor lui Tudorache, rezultă că întregul ms a fost scris de acesta, pe la 1711. Pe f. 1—2, fragmente de texte religioase ; de la f. 2—87 este „Istoria Ţării Bomîneşti”, inc. f. 2 : „voinici, oameni, f6te şi dobitoc şi multă pagubă au făcut pre locul acela, pre apa Buzăului, mai 2 dni şi iar s-au întors turcii la Tîrgovişte” (v. ed. de faţă, p. 135_8). Este vorba de incursiunea lui Mehmet bei împotriva Buzoienilor, care au ridicat domn împotriva lui Teodosie, fiul lui Keagoe Basarab şi au provocat moartea lui Preda,, fratele lui îfeagoe. Ms sfîrşeşte cu înapoierea doamnei Elena, mama lui Şerban vodă, din călătoria de la Ierusalim, cu cuvintele: „eşindu-le înainte fiiu-său Şărban Vodă cu toţi boiarii lui şi cu toată curtea lui. Împreunîndu-se cu maică-sa, sărutatu-i-au mîna cu mare liubov” (v. ed. de faţă p. 181'8_10). d) Ms V3, cu 103 foi; format 16 cm x 21 cm, se află la Muzeul regional din Craiova, nr. 53, fără început şi fără sfîrşit normale, copiat înainte de 21 februarie 1760 (v. nota de la f. 78). Lipsesc foile 25—29 şi 44, iar din f. 4 şi 5 au rămas numai colţurile din stînga de sus. Pe pag. 1 este desenat portretul lui „Batăr Andriiaş craiu” stînd pe tron. Pe f. 4 inc. : „şi frumoasă şi naltă. De acolo au descălecat la Argeş” (v. ed. de faţă p. 2 ). Pe ultima foaie existentă, la sfîrşit (f. 103v), e începutul luptei de la Finta : „iar Matei vodă era numai cu curtea lui, ca la 7000. Şi aşa să loviră iute unii cu alţii cît să” (ed. de faţă, p. 11019_20). Textul, atît cît se păstrează, nu are nimic deosebit faţă de ms V. Subgrupa V4 cuprinde compilaţia cantacuzinească ce merge pînă în octombrie 1688. „Istoria Ţării Bomîneşti” se încheie cu cuvintele „şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate au potolit”, iar din „Viaţa lui Brîncoveanu” se reproduc cap. 1—48. „Viaţa lui Nifon”, scrisoarea patriarhului Theofan există în cuprinsul mss. Povestea lui Ghinea vistierul şi Badu armaşul e la sfârşitul primei domnii a lui Gr. Ghica. Dar nu putem trece cu vederea că, la anul 1753, în redacţia acestei subgrupe se constată modificări: scrisoarea patriarhului Theofan se deplasează pentru eliminare, e la sfârşitul unui ms, iar înainte de Badu cel Mare se introduce domnia lui Vlad Călugărul, care nu există în V (ed. de faţă, p. 526_28). XL II. Manuscrisele din a doua grupă care păstrează „Istoria Ţării Romîneşti”, merg pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară şi se pot împărţi în şapte subgrupe. Unele dintre acestea continuă expunerea în redacţie unitară pînă la ianuarie 1690, la retragerea austria-cilor din ţară; alte subgrupe continuă, după moartea lui Şerban vodă, cu „Viaţa lui Brîncoveanu” (sau cu un rezumat al ei), ori cu „Istoria Ţării Romîneşti de la anul 1689 încoace” 1) (sau rezumat după ea). 5. Subgrupa A3 întruneşte manuscrise ce merg în redacţie unitară de la Radu Negru pînă la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească, în ianuarie 1690 şi continuă cu „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti” de Radu Popescu vornicul. a) Ms A, cu 228 foi, format 15 cm x 22 cm, miscelaneu, la Muzeul regional din Craiova, nr. 57, e scris, după o însemnare de la f. 227 , pe la jumătatea sec. 18 de Constantin Acsinte 2). Titlul ei: „Istoriia Ţării Rumăneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini aici în ţară, fiindu crugul anilor de la Adam 6738”, ine. f. 1 „Insă izvodindu-să întăiu din Roma carii s-au despărţit din romani” (v. facsimilul mai jos, nr. 12) şi fin. f. 125rşiT: „arătînd o seamă de boeri ca să s lepede Costandin vodă de turci şi să fiie cu nemţii”, o frază care dă în rezumat discuţiile domnului cu boierii şi cronica apoi continuă cu „Istoriile” lui Radu Popescu : „dar Costandin vodă văzînd că într-alt chip nu vor işi nemţii din ţară” (f. 125T, rîndul 3), unde se prezintă întîl-nirea de la Drăgăneşti ş. a. Deci la retragerea lui Heissler se face racordarea cu „Istoriile...” lui Radu Popescu al căror text e reprodus pînă la lupta de la Stănileşti, dintre ruşi şi turci. b) Ms A1, cu 256 foi, format 15 cm x 21,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 4301, miscelaneu scris înainte de jumătatea sec. al XVIII-lea. E compus din „Istoriia Ţării Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini aici în ţară, fiind crugul anilor de la Adam 6738”, în redacţie unitară de la început pînă la ianuarie 1690, f. 1—132T, rînd 7; inc. : „Insă izvodindu-se întăiu din Roma carii s-au despărţit din romani”, fin. 132T : „să vie de la Bucureşti să se împreune la Drăgăneşti, fără de nici o oaste. Şi au făcut aşa, că au mersu şi s-au împreunat; vorbele cele ce vor fi fost, ei le vor fi ştiut, iar noi, ce-am văzut, scriem”. Cu cuvintele „vorbele cele ce vor fi fost” începe redacţia „Istoriilor” lui Radu Popescu, care ţine pînă la f. 111T : „s-au pogorît pe Prut în jos pînă la un J) Publicată cu acest titlu de N. Bălcescu în Magazin istoric pentru Dacia, V (1847), p. 93 — 184 şi în ediţie critică de Gonst. Grecescu, Istoria Ţârii Romîneşti de la octombrie 168$ la martie 1717, Bucureşti, Ed. ştiinţifică, 1959. 2) Vezi G. Erbiceanu, Material pentru istoria Ţârii Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini aici în ţară. Fragment inedit asupra domniei lui Gonst. Brîncoveanu scris de Gonst. Acsinte, în rev. Biserica ortodoxă romînă, an XV (1891 — 1892), p. 883—901. XLI Ioc foarte mlăcos şi înghesuit; acolo eşindu-le turcii şi tă... ”, de unde, mai departe, este rupt; deci, începutul povestirii luptei de la Stănileşti dintre ruşi şi turci. Foile 142—144; sînt intercalate ulterior şi nescrise, iar pe f. 145—254 sînt texte religioase, copiate de monahul Rafail în martie 1768 (f. 254). Foile 255 şi 256 nescrise. c) Ms A2, cu f. 4—211, format 31 cm X 21 cm, miscelaneu, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3439, copiat de Ghelasie ieromonah, cîntăreţ la episcopia Argeşului, la 1830 (f. 126T). „Istoria Ţării Romaneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini aicea în ţară, fiind cursul anului de la Adam 6738” se află pe f. 128—180. Inc. f. 128 : „Insă izvodindu-să întîiu din Roma carii s-au dăspărţit din romani”, fin. f. 175v, rîndurile 2—3 : „şi s-au făcut aşa că au venit şi s-au întîlnt, iar vorbele ce au vorbit, ei le ştiu şi noi, ce am văzut, aceia am scris”. La f. 180 e sfîrşitul domniei lui Const. Brîncoveanu : „Şi au domnit 25 de ani şi 6 luni”, iar pe f. 181—182 se află o listă a domniilor (1290-1689). Manuscrisele din subgrupa A3, pe lîngă faptul că au redacţie unitară de la început pînă la ianuarie 1690, ele mai completează începutul cronicii că romanii au venit cu Traian şi cu „Siver, fiul său”, că turcii au trecut în Europa pe la Galipoli, în vremea lui Alexandru vodă din Ţara Romî-nească şi că tot atunci se întemeiază Moldova de către Dragoş vodă. înainte de Radul-cel-Mare e introdusă domnia lui Ylad Călugărul. „Viaţa lui Mfon” suferă unele reduceri din cauza copiştilor, iar la sfîrşitul domniei lui Mihai Viteazul se arată angajamentul lui Turturea. La domnia lui Matei Basarab, se descrie primirea ce-i face populaţia romînească, ca unui al doilea Mesia: îi întinde pînze înaintea calului, pe care mergea spre capitală, ca o manifestare a iubirii faţă de domnul pămîntean, spre deosebire de domnii streini. 6. Subgrupa K4 cuprinde mss care merg în redacţie unitară de la Radu Negru pînă la ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler. a) Ms K, cu 4 foi nescrise, plus 133 foi, format 16 cm X 21,5 cm, la Bibi. Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 196, copie moldovenească. O însemnare] pe f. 133 precizează că la 13 octombrie 1718, manuscrisul aparţinea lui Manea Mătăsaru. De la f. 118—122, şirul domnilor munteni, de la 1290—1774. „Istorie Ţărăi Româneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”, inc. f. 1: „Insă întîi izvodindu-se den romînii carii era despărţiţi de la romani” şi fin. f. 117 : „iar Aizer înţălegînd de vinirea tătarilor au dat dosul fugind pin Tărgovişte de n-au mai descălicat” (v. facsimilele mai jos, nr. 9 şi 10). Menţionează trecerea turcilor pe la Galipoli în Europa şi descălecatul Moldovei de către Dragoş; domnia lui Vlad Călugărul este şi ea introdusă. XLII „Viaţa lui Mfon”, angajamentul dintre Turturea şi Mihai Viteazul, precum ;şi primirea deosebită ce face populaţia romînească lui Matei Basarab la înapoierea de la Poartă se află şi aici. Povestea lui Ghinea vistierul şi a lui Badu armaşul e la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, cu un incident în plus : un dorobanţ taie o bucată de carne din trupul muribund al lui Badu armaşul, ca să o frigă şi să o mănînce ca răzbunare că l-a sărăcit cînd a fost neguţător (ed. de faţă, p. 15252_53). b) Ms K1, cu f. 4—253, format 14 cm x 19 cm, miscelaneu, fără început şi fără sfîrşit, la Muzeul regional din Craiova, sub nr. 52, citit şi însemnat de ,,Costandinache copil, fecior popii Costandin”, în zilele împărătesei Ecaterina, ,,cî ave bă cu turcii, la anul „17< ? >1). Pe f. 4—34T: viaţa şi fabulele lui Esop; pe f. 35—40 : „scară” a hronografului lui Moxa, iar pe f. 41—67 textul acestui hronograf însuşi: „De începutul lumii dentîi”, terminîndu-se cu împărăţia lui „Iulian”. De la f. 68—227T: „Istoriia Ţărăi Bumîneşti de cînd o au descălecat pravoslavnicii creştini”, ine. f. 68 : „Insă dintîi izvodîndu-se din rumînii carii s-au dăspărţit de la romani şi au pribegit spre miază noapte”, fin. 227r şl v : „Iar Aizer înţelegând de venirea tătarălor, de mare groază au dat dosul fugind pănă în Tărgovişte, de n-au mai descălecat, la ghenarie 2 zile 7198”. începe, aşa dar, de la descălecat şi merge unitar pînă la retragerea lui Heissler, în ianuarie 1690, apoi continuă prin racordare cu „Viaţa lui Brîncoveanu” pînă la mai 1694, unde se întrerupe întîmplător. e) Ms K2, cu 71 foi, format 20,5 cm x 30,5 cm, foile 68—70 nescrise, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 940. După o însemnare pe f. 7—13T rezultă că a fost scris înainte de 1732. La f. 5, o listă a domnilor ar putea induce în eroare pe cititori că cronica ar merge numai pînă la domnia a doua a lui Badu vodă cel tînăr. Bealitatea este alta. La f. 6 : „Letopiseţul Ţărîi Munteneşti de cănd au descălecat-o pravoslavnicii creştini. Predoslovie”. Textul se încheie cu retragerea lui Heissler. Ine. : f. 6, „Insă dentăi isvodindu-să den romînii carii s-au despărţit de la romani”, fin. f. 67T : „Iar Aizer înţălegînd de vinirea tătarilor, de mare frică au dat dos fugind pînă în Tîrgovişte de n-au mai descălecat”. Componenţă similară aceleia din K. d) Ms K3, cu 189 foi, format 13 cm x 19,5 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 298. Copia s-a făcut de către Iordache Sion şi s-a sfîrşit la 5 octombrie 1777. „Istorie Ţărăi Bomăneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”, ine. f. 4: „Insă întîi izvodindu-si românii carii era dispărţiţi de la români” (sic): fin. f. 177T : „iar Hezer ghinărar, simţind di vinirea tătarălor, au dat dosul fugind pin Tărgoveşti de n-au mai discă-licat”. l) Din foaia cu însemnarea lui Costandinache, de la f. 40, legătorul a tăiat marginile. XLHI Pe f. 178—180 tabla domniilor. Are aceeaşi componenţă cu a ms K. Mss subgrupei K4 încep de la Radu Negru şi se opresc la ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească. Sînt amintite faptele de istorie generală, trecerea turcilor în Europa pe la Galipoli, descălecatul Moldovei de către Dragoş vodă. Se introduce domnia lui Vlad Călugărul înainte de Radu cel Mare. „Viaţa lui Nifon”, angajamentul dintre Turturea şi Mihai Viteazul, ca şi primirea deosebită ce face populaţia romînă lui Matei vodă cînd se întoarce de la Poartă confirmat în domnie, există. De asemenea apare în subgrupă şi răzbunarea unui dorobanţ, fost negustor, faţă de Radu armaşul Vărzarul. 7. Mss subgrupei B5 cuprind „Istoria Ţării Romîneşti” în redacţie unitară, de la Radu Negru pînă la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească. a) Ms B, cu 129 foi, format 15,5 X 19,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3444, scris în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cuprinde „Istoria Ţărăi Rumăneşti de cîndu au descălecat pravoslavnicii creştini”, inc. f. 1 „Insă dentîi izvodindu-se de rumânii cărei s-au despărţit de romani”, continuă cu „Viaţa lui Nifon”, povestea lui Gbinea vistierul şi Radul armaşul Vărzarul la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Fin. f. 129T : . .fugind nemţii de aici, den Bucureşti la ghen. 12 dni”. b) Ms B1, cu f. 3—113, format 17 cm x 20,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss., nr. 1321, scris pe la începutul secolului al XIX-lea. Foile 140v—141v nescrise. Pe f. 140, semnătura cunoscutului bibliofil din prima jumătate a sec. al XIX-lea, C. C. Oltelniceanu. Cuprinde „Istoria Ţării Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”, inc. f. 3 : „Insă dintâi isvodindu-să de rumânii oarei s-au despărţit de romani”, continuă cu „Viaţa lui Nifon”, povestea lui Gbinea vistierul şi Radul armaşul Vărzarul la domnia lui Matei Basarab. Se încheie cu fuga lui Heissler cu austriecii, la 12 ian (f. 143). c) Ms B2, cu f. 16 —197, format 15 cm x 20,5 cm, la Filiala Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 84, scris pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, fără început şi sfîrşit normale. „Istoria Ţării Romîneşti” începe de la Mihai Viteazul; inc. f. 16, „oşti într-ajutor şi căpitan fusese preste ei Borcea Andreieşi” (v. textul, p. 5916) şi merge pînă la 1683, la prinderea lui Gh. Duca vodă de către podghiazurile polone (f. 121, rînd 1 jos). De. la f. 121T, cu „Iar turcii auzind de întîmplarea Ducăi vodă”, începe redacţie a „Istoriilor...” lui Radu Popescu, pînă la 1723 (f. 197T). d) Ms B3, cu f. 2—190, format 15,5 cm x 20,5 cm, la Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, nr. 646, copiat înainte de 1777, are o componenţă identică cu B4. Redacţia „Istoriei Ţării Romîneşti” începe XLIV cu moartea doamnei Elina a lui Matei Basarab (f. 91) şi merge pînă la prinderea lui Gh. Duca vodă, de către poloni, în decembrie 1683, la Domneşti. e) Ms B4, cu 169 foi, format 15,5 cm x 22,5 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 436, copiat, la 6 martie 1800, de către Dumitracbe logofătul de divan (f. 169T), cuprinde „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti” de Radu Popescu, pînă la sfinţirea mănăstirii Văcăreşti. Textul „Istoriilor. ..”, de la moartea doamnei Elina a lui Matei Basarab, f. 84T, rînd 7, pînă la prinderea lui Gh. Duca vodă de către poloni, la Domneşti, în decembrie 1683, f. 115 jos, a fost scos şi înlocuit cu redacţia „Istoriei Ţării Romîneşti”, pentru a înlătura acuzaţiile ce se aduceau Cantacuzinilor şi partidei lor în această parte a „Istoriilor.. Şi în manuscrisele acestei subgrupe B5 se menţionează trecerea turcilor în Europa pe la Galipoli şi întemeierea Moldovei de către Dragoş vodă, în vremea cînd în Ţara Romînească domnea Alexandru vodă. în lupta lui Ştefan vodă cu Ţepeluş, la Rîmnic, piere Ţepeluş, dar piere şi hatmanul moldovean Şandru, apoi Ştefan domneşte 16 ani în Ţara Romînească. Laude pentru vitejiile lui Mihai vodă contra turcilor, deoarece cu ajutorul lui creştinii aşteptau recucerirea Constantinopolului. Povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul e la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab. Lui Constantin postelnicul Cantacuzino, care împreună cu gineri-său Pană Filipescu, era la satele lor la munte, i se spune „Constantin voevod”. 8. Subgrupa S6 întruneşte mss în care „Istoria Ţării Romîneşti de la Radu Negru pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino e încadrată la început de „Istoria romînilor dintru început” şi la sfîrşit de „Istoria Ţării Romîneşti de la 1689 încoace, continuată de un anonim” — cum a numit-o N. Bălcescu 1). a) Ms S, cu f. 70—146, format 20,5 cm x 29,5 cm, la Filiala Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 53, copie de pe la sfîrşitul secolului al XVIII-lea, fără început şi fără sfîrşit normal. După vechea numerotare, ms începe la f. 76, cu textul „Istoriei Ţării Romîneşti”, ,, tăind mulţime de turci îi înecară în Dunăre şi sparseră şi cetatea (ed. de faţă, p. 632_3) şi sfârşeşte cu moartea fiicei lui Şerban vodă, Sanda, cea căsătorită cu Grigore Băleanu, fin.: „nimică n-au folosit, că moartea n-are făţărie, ci la tot omul obşte tocmai” (ed. de faţă, p. 1862_3 : v. facsimilul mai jos, nr. 3). în continuare, pe f. 114—146, expunerea domniei lui Constantin Brîncoveanu şi începutul domniei lui Ştefan Cantacuzino, care nu e altceva decît „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace... ”, publicată de N. Băl- A) Magazinul istoric pentru Dacia, V (1847), p. 93 — 184. Vezi şip. XLI, nota 1. XLV cescu (Magazin istoric pentru Dacia, V, p. 93—184), chiar după acest» ms rămas necunoscut cercetătorilor timp de un secol. b) Ms S1, cu 357 foi (f. 358T—360T nescrise), format 15 cm X 21 cm. la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 441, terminat de scris la 4 octombrie 1792 de către Ioniţă Şoimescu, euprinde mai întîi, la f. 1—93,. „Istoriia Ţării Romîneşti dintru început” pînă la Atila (cronica atribuită» stolnicului Const. Cantacuzino). De la f. 94—257v urmează ,,Istoriia. Ţărăi Rumăneşti de cănd au descălicat pravoslavnicii, creştini”, care se încheie cu moartea lui Şerban Cantacuzino. Inc. f. 94 : „Insă dintîi izvo-dindu-să den rumânii care s-au dăspărţit de romani”, fin. f. 257T :. .să-şi ridice domnu din ţară ca nu carecumvaş să să prinză vreo zminteală, căci ţara este ocolită de vrăjmaş împărăţii”. Începînd cu „Domnia lui Constantin voevod Brîncoveanul”, f. 257% pînă la f. 258T, rînd 11, unde Brîncoveanu se adresează boierilor, e tot redacţie a „Istoriei Ţării Romîneşti”. Dar, cu cuvintele „bine ştiţi toţi. că eu am fost la casa mea ca un domn”, se schimbă redacţia şi începe „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace” sau Cronica anonimă, care ţine pînă la f. 357\ De la Radu cel Frumos pînă la Radu cel Mare textul este lacunar. c) Ms S2, cu 5 foi nescrise, nenumerotate, plus 230 foi, format 21 cm x X 15,5 cm, coperte legate în piele maron ce se prind cu 2 catarame, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 3441, copiat pe la jumătatea secolului al XVIII-lea (v. facsimilul mai jos, nr. 7). După numerotarea veche, foile 95, 171, 188, 197 şi 236 lipsesc, iar cu 222 sînt numerotate două foi; toate acestea nu strică continuitatea textului. Cuprinsul manuscrisului este „Istoria Ţării Romîneşti” pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino, continuată, pentru domnia lui Const, Brîncoveanu, cu „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace” sau „Cronica anonimă”. Este scris de aceeaşi mînă, afară de f. 1T, care e copiată în secolul al XlX-lea, înlocuind o foaie deteriorată. Inc. „era un frate al Vladului vodă, cîndu, în zioa de Paşti, fiindu toţi oroşeni la ospăţu şi tineri la horă, aşa fără veste, i-au coprinsu” (v. textul, p. 44_5). La f. 149T, „Istoria Ţării Romîneşti” sfîrşeşte cu moartea lui Şerban Cantacuzino. Pe aceeaşi pagină e începutul domniei lui .Const. Brîncoveanu în redacţia sus-amintită, care merge pînă la f. 230T, unde textul e întrerupt prin rupere. Ultimele cuvinte pe f. 230v sînt: „Şi fiind Dumitraşco hatmanul, fratele lui Mihaiu vodă, pribeag în Ardeal, la Braşov, fiind ginere lui Mihaiu spătariu Cantacozino, la dînsul au trimis de au făcut toate peceţile boiarilor Ţării Romîneşti şi li-au”. Se constată şi în acest ms lacuna de la Radu cel Frumos la Radu cel Mare, cît şi lipsa scrisorii patriarhului Theofan. XLVI d) Ms S3, cu 1 18—351, format 32 cm X 22 cm, la Muzeul romîno-rus din Bucureşti, nr. 136 (fost 718), acefal, scris de Gheorghe Dacălul la 1797 x), cuprinde „Istoria Ţării Bomîneşti dintru început”,' f. 18 — 87T; apoi „Istoriia Ţării Bum<î>neşti de cănd au descălecat pravoslavnicii creştini” inc. f. 87T : „Insă dintîiu izvodindu-se de rumînii carii s-au despărţit...”, fin. f. 254, rîndurile 3—4: „vecina eg5 pâmiat, adecă vecinică pomenirea lui”. Mai merge expunere uniformă pînă la f. 255T, rîndurile 6—8, fin. : „iată, am ascultat cConst. Brîncoveanu> rugăciunea dumnea-voastră de mi-am lăsat odihna şi toate moşiile”, apoi, imediatr cu vorbele „bine ştiţi toţi că eu am fost la casa mea ca un domn”, continuă „Istoria Ţării Bomîneşti de la 1688 încoace”, f. 255T—351T. în „Istoria Ţării Bomîneşti”, la f. 91, există lacuna observată şi la celelalte mss din această subgrupă, de la Badu cel Frumos la Badu cel Mare; rîndul 3 de jos, cuvintele : „Acesta învăţa...” se referă la Badu cel Mare, iar nu la Badu cel Frumos, cum ar rezulta din succesiunea textului. După moartea lui Şerban Cantacuzino, se povesteşte, fără nici un titlu, alegerea de domn a lui Const. Brîncoveanu înredacţiasus-menţionată care merge pînă în martie 1717. e) Ms S4, cu f. 237, format 16 cm x 22 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 180. Foile 1, 5, 226 — 236T şi 237r nescrise. De la f. 2—4 sumarul ms, apoi pe f. 7—67v „Istoriia Ţărăi Bumă-neşti de cănd au descălecat pravoslavnicii creştini”, inc. f. 7 : „Insă dentăi izvodindu-să de rumânii carii s-au despărţit de romani” (v. facsimil mai jos, nr. 180), care merge pînă la Alexandru Iliiaş, sfîrşind cu menţiunea prăzii tătarilor : „cît au rămas pînă astăzi tot pămîntul acela pustiiu”, f. 67v. Începînd cu f. 68—145v, rînd 2, adică de la Alexandru Iliaş vodă pînă la moartea fiicei lui Şerban vodă, cea căsătorită cu Grigore Băleanu, e redacţie a „Istoriilor...” lui Badu Popescu. Paragraful următor pe f. 145v: „Aşijdere şi părinţilor ei” e din nou redacţie a „Istoriei Ţării Bomîneşti pînă în domnia lui Const. Brîncoveanu”, acolo unde se arată cum a fost tratată familia lui Şerban vodă (f. 152v, rînd 14). Mai departe e povestea pe scurt a celor patru boieri care au mers la Yiena, apoi reproducere după „Viaţa lui Brîncoveanu” pînă la cap. 41, sfîrşind cu cuvintele „Cucul-chihaia şi cu Zagaragi-başa” * 2. /) Ms S5, cu 215 foi, format 30,5 cm x 21 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 3417, copiat la Chişinău, de la 10 ianuarie pînă la 24 februarie 1763, de către Lupu Batcu (f. 209 jos). *) Vezi f. 229, 230, 288v şi 351v cu diferite însemnări ale copistului. 2) Radu logofăt Grecianu, Viaţa lui Costandin vodă Brîncoveanu, ed. Şt. D. Grecianu,. Bucureşti, 1906, p. 82, rîndul 15. XLVir Acefal, pe f. 1 inc. : „pînă în Oltu. Atunce şi Băsărăbeştii” (ed. de faţă, p. 213_14), deci este vorba de descălecatul lui Radu Negru, aşa cum e prezentat în „Istoria Ţării Romîneşti” şi merge pînă pe f. lv. De la f. 2 —135T avem „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti” de cronicarul Radu Popescu, de la început pînă la sfîrşitul domniei lui Gh. Duca. De la f. 136—149T reîncepe redacţie a „Istoriei Ţării Romîneşti” pentru domnia lui Şerban vodă şi a lui Const. Brîncoveanu pînă în ianuarie 1690, terminînd cu retragerea lui Heissler cu austriecii. De la f. 150—215T se reia expunerea domniei lui Const. Brîncoveanu în redacţia „Istoriei Ţării Romîneşti de la 1688 încoace” (Cronica anonimă). în manuscrisele subgrupei S6, „Istoria Ţării Romîneşti” merge de la Radu Negru pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară şi cu o lacună de la Radu cel Frumos pînă la Radu cel Mare. Unul din manuscrise continuă şi după moartea lui Şerban vodă cu expunerea, pînă la retragerea lui Heissler, iar mai departe povesteşte din nou evenimentele reproducînd Cronica anonimă. 9. Subgrupa T2 cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti” de la început pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino, în redacţie unitară. a) Ms T, cu 112 foi, format 15 cm x 20 cm, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 2150; este scris pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Acefal. „Istoria Ţării Romîneşti”, f. 1—103, începe cu descrierea mănăstirii Argeş, ridicată de Neagoe Basarab; inc. f. 1 : „şi au prinsu toate pietrile pre dinlăuntru din dos, una cu alta, cu scoabe de fier” (v. textul, p. 3517_18) şi sfârşeşte cu retragerea lui Heissler cu austriecii, în ianuarie 1690. De aici înainte cineva a mai scris vreo 15 rînduri prin care termină cu domnia, viaţa şi familia lui Constantin Brîncoveanu şi alte 5 rînduri, la fel de expeditive, pentru Ştefan vodă Cantacuzino. Iată acest text: f. 103 : . .fugind nemţii de aicea, din Bucureşti, în luna lui ghen 12, într-o vineri. Şi acest domn, Costandin vodă Bfăncovean, au domnit ani 25 pol fără zile 30 şi bine au slujit împăraţilor stăpânului, adecă turcilor. Şi pentru lăcomiia lui şi nedreptăţi ce făcea ţărăi, să mănie domnul dumnezeu de veniră turcii de-1 luoară la joi-mari, cu doamnă cu tot şi cu 4 feciori şi cu 4 gineri şi cu nepoţi cu tot şi i-au luat tot şi i-au vândut tot până şi cenuşa. Şi i-au închis în Ţarigrad în Edicula, şi pre toţi priiatenii lui i-au căznit turcii şi multă aveare au găsit de au luat: scule şi pietri şi haine şi bani cu miile. Şi au domnit ani 25 pol făr zile 30. Domniia lui Ştefan mod sin Costandin Cantacozino biv vel stolnic. Pre acest Ştefan vvod l-au pus domnu joi în zioa de joi-mari şi în zioa de blagoveştenii, în luna lui mart 25 dni, la leat 7222. Şi acest Ştefan wod Cantacozino au domnit luni 21 şi iară l-au luat turcii la ghen. 8 dni, leat 7224”. XLVIH La domnia lui Şerban Cantacuzino e dezordine în prezentarea faptelor ; astfel, odată cu intrarea lui în Bucureşti, ca domn, aflăm şi vîrsta, anul, luna, ziua şi ceasul cînd va muri şi că atunci boierii ridică domn pe Const. Brîncoveanu, „la 7197 oct. ... la 10 ceasuri din zi”. Deci, o anticipare cu aproape zece ani de relatare a evenimentelor, fără nici o motivare. Abia acum urmează reinstalarea lui Teodosie ca mitropolit al ţării şi începe povestirea celor întîmplate în timpul lui Şerban vodă. b) Ms T1, cu 274 foi numerotate şi altele nenumerotate şi nescrise, format 15 cm x 20 cm, la Biblioteca Acad. E.P.B., secţia mss, nr. 1817; este copiat după 1705 şi înainte de 1732, miscelaneu. „Istoria Ţării Romîneşti” inc. f. 173 : „cele mari de la Lavra, de la Vatopedi”, deci începe cu invitaţia arhimandriţilor de la Athos, la sfinţirea mănăstirii de la Argeş. Sfârşitul de asemenea e întîmplător, fin. f. 274T: „Şi mergăndu Preda spăt Pîrşcoveanul cu cărţi la Beciu”. în ms lipsesc foile 185—189, 257 şi 258, după numerotarea veche. F. 184T sfârşeşte : „şi au biruit Laiotă Basarab voevod pre Eadul voevod şi au fugit Eadul vodă”. La f. 190 începe : „rănd şi au trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească de i-au chemat făcăndu mare jurămîntu”. Foaia 256T sfârşeşte: „cu răvăşalele lui cele de vânzare de să arătară tuturor năroadelor ca să-l ştie toţi că s-au”, iar foaia 259 începe: „ţară să şază la casele lor. Iar alt rău nimica nu le-au făcut”. La f. 199, înainte de a începe domnia lui Eadu Şerban, e o interpolare privind pristăvirea marelui ban Cornea Brăiloiul, mort vineri, 13 iulie 1705, la Craiova şi îngropat cu pompă la mănăstirea Tismana. Interpolarea se datoreşte lui „Tanasie dascălul ot Craiova”, care semnează 1). Alte însemnări sînt din anul 1732. Manuscrisele subgrupei T2 sînt acefale şi cu sfârşit întîmplător. Cuprind „Viaţa lui Nifon” şi merg pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino în redacţie unitară. Unul din manuscrise ajunge pînă la retragerea lui Heissler, altul însă abia anunţă plecarea spătarului Preda după solia trimisă la Viena. 10. Subgrupa de mss G4 cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti” de la Eadu Negru pînă la începutul domniei lui Const. Brîncoveanu. „Viaţa lui Nifon” şi scrisoarea patriarhului Theofan nu intră în cuprinsul manuscriselor subgrupei. a) Ms G, cu 233 foi, format 10 cm X 15,5 cm, legătură veche în scoarţe de lemn îmbrăcate în piele, cu paftale de închidere, la Biblioteca Acad. E.P.E., secţia mss, nr. 5022. Copistul este un Florea Donie (care semnează la f. 124v), probabil în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Miscelaneu (v. facsimil mai jos, nr. 5). x) Publicată de P. P. Panaitescu în „Arhivele Olteniei”, XI (1932), p. 352. 4. - c. 2679 XLIX „Istoria Ţărăi Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini” inc. la f. 1 : j,Insă dintâi izvodindu-să de rumânii cărei s-au ^ despărţit de romani”, fin. f. 193v: „şi slugile ei câte au avut le-au făcut cărţi de milă ca să slujască acei case pănă ce vor fi”. Fără „Viaţa lui Mfon” şi fără scrisoarea patriarhului Theofan; povestea lui Ghinea vistierul şi a lui Radu armaşul Vărzarul este la sfîrşitul domniei lui Gr. Ghica. Sfîrşitul domniei lui Şerban Cantacuzino şi începutul domniei lui Const. Brîncoveanu în redacţie unitară, pînă la f. 193v' Foile 194—195 cuprind povestirea luptelor date de turci în Banat, după 20 iunie 7204 (1696). Începînd de la f. 196 pînă la f. 207T reproducere după „Viaţa lui Brîncoveanu”, părţi din cap. 5 şi cap. 9 1). Neglijent copiat, cu omisiuni de cuvinte şi cu particularităţi fonetice, de exemplu : ajons, buiarii, haidoci, jaherile, jorămînt, Muldova, Mulduvei, să poe, socuti, tut, tuţi etc. b) Ms G1, f. 2—240, format 16 cm X 21 cm, e un miscelaneu scris pe la jumătatea secolului al XVIII-lea de o singură mină, la Filiala Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, nr. 91. La f. 46 e însemnarea : „Şi aceasta dăntru alte cărţi este a dumisale Matei — biv vel vistier, mart 6 d. 1756”. Poate fi acelaşi cu Matei Roset, biv vel bistier în Ţara Romînească amintit într-un act din 16 iunie 1755, ce se află la Bibi. Acad. R.P.R., secţia mss, pach. LXXX, doc. 40. „Istoria Ţării Romîneşti“ ocupă numai f. 2—46 ale acestui manuscris. Inc.: „o biserică mare şi frumoasă, iar noroadele ce pogorî cu dînsul; uni s-au tinsu pre suptu podgorie” (vezi anexa nr. 13, p. 204—209, unde îl reproducem pentru evenimentele pînă la domnia lui Mihai Viteazul). Fin.: „Alexandru vodă Iliiaş iarăş au venit domn dă la Poartă al doilea rînd şi au domnit ani 2 şi l-au mazilit”. în continuare, ms reproduce „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti” de Radu Popescu, de la domnia lui Leon vodă pînă la sfinţirea mănăstirii Văcăreşti. c) Ms G2, cu f. 1—94 şi 97 r şi v, format 17,50 cm X 21 cm, la Bibi. Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 284, acefal şi cu sfîrşit întîmplător, scris pe la jumătatea secolului al XVIII-lea. Textul „Istoriei Ţării Romîneşti”, pe f. 1, începe : „pre Mateiu aga şi nimic nu i-au , ce întor-cîndu-să oştile iară i-au şi au prădat ţara de peste Olt”. Este deci vorba de lupta lui Matei aga din Brîncoveni contra lui Leon vodă, pentru a-1 alunga din domnie. Sfîrşitul domniei lui Şerban Cantacuzino şi ridicarea în domnie a lui Const. Brîncoveanu e în redacţie unitară. *) Viaţa lui Costandin vodă Brîncoveanu de Radu Grecianu, ed. Şt. D. Grecianu, Bucureşti, 1906, p. 13, r. 22 — p. 20, r. 7 de jos („Deci mergînd Preda spătarul... Preda Proroceanu şi Matei Bălăcianul, văru-său”). L Fin. f. 85v: „Aşijderea şi slugile ei, cîte au avut, le-au făcut cărţi de milă ca şă slujască acei case pănă ce vor fi”. De aci înainte avem reproducerea ,,Vieţii lui Brîncoveanu”, înce-pînd : ,,Cînd au fost trimis măria sa vodă pre Preda spătar la boiarii carii era trimişi la Beciu” (Badu logofăt Greceanu, Viaţa lui Gonstandin vodă Brîncoveanu, ed. Şt. D. Grecianu, p. 13, r. 22 şi urm., pînă la p. 20, r. 28). Pe f. 97 e text scris o dată cu ms precedent şi de aceeaşi mină, unde sînt povestite lupte ale turcilor cu nemţii în Banat, după 20 iunie 7204 şi apoi trecerea sultanului şi vizirului prin Ţara Bomînească şi întîmpinarea lor cu daruri de către Const. Brîncoveanu şi petrecerea lor pînă trec Dunărea. d) G3 este un ms copiat la 5 septembrie 1727 şi tradus în limba germană, la Braşov, de către Filstich; a fost reprodus de către I. Chr. Engel în Geschichte der Moldau und Walaehey, Halle, 1804, voi. I, p. 59—62 şi anume partea de la început a „Istoriei Ţării Bomîneşti” pînă la ÎTeagoe Basarab inclusiv; fără „Viaţa lui Nifon”. Din manuscrisele ce ţin de subgrupa G4, numai unul merge unitar de la Badu Negru pînă la începutul domniei lui Const. Brîncoveanu; celelalte mss fiind rupte, sînt necomplete, dar ceea ce se păstrează corespunde caracteristicilor acestei subgrupe, adică nu au „Viaţa lui Nifon”, nici scrisoarea patriarhului Theofan, iar povestea lui Ghinea vistierul şi Badu armaşul este la domnia lui Grigore Ghica. 11. Bedacţia „Istoriei Ţării Bomîneşti”, păstrată în subgrupa G4, dar completată cu multe fapte din istoria popoarelor vecine, mai ales pînă la începutul secolului al XVI-lea, constituie subgrupa O9. a) Ms. O, cu 111 foi, format 19 cm x 23 cm, hîrtie groasă, scriere neîngrijită de pe la începutul secolului al XlX-lea, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 1713. Cuprinde „Litopiseţul Ţării Bumîneşti din descălecătură, de unde au venit rumîni de s-au aşezat în Ţara Bumînească”, fără „Viaţa lui Nifon” şi fără scrisoarea lui Theofan. Inc. f. 2 : „Insă dintâi izvodindu-să din rumînii cari s-au despărţit din romani şi au pribegit”, (v. facsimilul mai jos, nr. 6). La f. 102 se termină expunerea domniei lui Şerban Cantacuzino. De la f. 102T—105 este expunerea unitară a domniei lui Const. Brîncoveanu, pînă la retragerea lui Heissler, ianuarie 1690, iar mai departe, pînă la f. 111, redacţia e la fel cu aceea a ms O1, pentru Brîncoveanu. Fin. f. 111T: ultimele 5 rînduri anunţă domnia lui Ştefan Cantacuzino şi sfîrşeşte : „începu a face multe bunătăţi şi milă ţării că întîi au ertat văcăritul, cu legătură mare, cu blestem şi cu groznică afuri-sănie de mulţi arhierei, ca să nu mai fie şi au pus toate” ; aci se întrerupe. b) Ms. O1, cu 202 foi, format 14 cm x 19 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 269, e copiat în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. De la f. 3—117 e „Letopiseţul Ţării Bumîneşti din deseăle- LI cătoare şi de unde au venit rumânii de s-au aşezat în Ţara Bumînească” şi o continuare sumară pînă la 1733, apoi texte religioase. Are foile legate greşit; de la f. 20 continuarea este la f. 36—43 inclusiv, iar continuarea f. 35 trebuie căutată la f. 44. Inc. f. 3 : „însă dintăiu izvodindu-se din rumânii carii s-au despărţit din romani”: Fin. f. 117: „Im Grigore Ghica voevod au venit domnu din Moldova şi au întrat în scaun în Bucureşti, mai 20, lt. 7241”. Fără „Viaţa lui ÎTifon” şi fără scrisoarea patriarhului Theofan. Povestea lui Ghinea vistierul şi Badu armaşul se găseşte la sfîrşitul primei domnii a lui Gr. Ghica. La f. 105 se spune că Const. Brîncoveanu a trimis la Poartă „pre Pîrvul Cantacozino vel log şi pre alţi boeri de i-au adus caftan şi steag de domnie...”. Pentru textul ce urmează : „Şi într-aceea vr6me iar s-au ridicat turcii cu mare oaste şi au mersu asupra nemţilor. Şi au venit şi sultan Suleiman împăratul turcesc pîn l Sofiia de la Solun” — este o notă marginală care precizează că : „De aici nainte s-au după alt letopiseţ” 1). Bedacţia e identică cu a ms O. e) Ms O2, cu 322 foi, format 14,5 cm x 21 cm, la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 4649, miscelaneu, copiat de Tudosie dascăl de la Slămnic, care face însemnare, la f. 103, că a scris la 20 februarie 1764. La început, diferite texte religioase, pe f. 1—173v; de la f. 174—181: „De începerea vechiului neam slovenesc şi de numirea lui” iar de la f. 132—284” : „Letopiseţul Ţării Bumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezatu în Ţara-Bumînească”. Pe f. 285—322', o cronologie a domnilor Ţării Bomîneşti pentru anii 1290—1667, întocmită după pisanii, după letopiseţ şi după hrisoave. La f. 182 inc. : „Insă dintăiu izvodindu-se din rumânii carii s-au despărţit din romani”. Fără „Viaţa lui Mfon” şi fără scrisoarea lui Theofan. Ştiri streine masive pentru epoca veche, cum s-a specificat pentru întreaga subgrupă. La domnia lui Şerban Cantacuzino sînt omise date privind călătoria postelnicesei Elena la Ierusalim, moartea şi înmormîntarea ei, căsătoria fiicei lui Şerban vodă cu Grigore Băleanu şi alte cîteva ştiri privind pe membrii familiei Cantacuzino. Expunerea merge unitar pînă la ocuparea scaunului domniei de către Const. Brîncoveanu, domnie pe care numai o anunţă, ultimele cuvinte fiind „de i-au adus caftan şi steag de domnie” (f. 284v jos) 2). *) Vezi St. Nicolaescu,Letopiseţul Ţârii-Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezat th Ţara-Rumînească — în Revista pentru istorie, archeologie şi filologie, voi. XI, partea a Il-a, 1910 (Bucureşti, 1911), p. 347—355. 2) Stoica Nicolaescu a publicat în revista citată în nota precedentă, voi. XI, partea I-a, 1910 (Bucureşti, 1910), p. 97—99, un mic studiu asupra manuscrisului; p. 99 — 105, textul istoriei „vechiului neam slovenesc”, iar la p. 105 —186, textul „Letopiseţul Ţării Rumîneşti”. Pentru continuarea lui dar după ms 01269, vezi nota precedentă. d) Un ms, O3, la Biblioteca centrală raională din T. Severin, copie de prin 1900, cuprinde de asemenea „Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşăzat în Ţara Rumînească”, sfîrşind la fel cu O2 şi O4, are aceeaşi compunere caracteristică subgrupei, încă şi cronologia domnilor Ţării Romîneşti pentru anii 1290—1667, întocmită după pisanii, letopiseţ şi hrisoave. e) Ms O4, cu 188 foi, format 16,5 cm x 21 cm, hîrtie albăstruie, semnat (f. 14), în 1845, de căp. Olteniceanul, la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 1322, miscelaneu. De la f. 25—88: „Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezat în Ţara Rumînească”. Inc. f. 25 : „Insă dîntîi izvorîndu-să din rumînii carii s-au despărţit din romani”. Sfîrşeşte cu începutul domniei lui Const. Brîncoveanu : „Ia Constandin Brîncoveanul Basarab început-au a căuta de rîndul ţării şi de aşezămîntul ţării şi trimise la împărăţie pă Pîrvul Cantacozino vel log şi pre alţi boeri de i-au adus caftan şi steag de domnie” (f. 88v). Ms se întrerupe astfel, rămînînd încă foi libere pînă la sfîrşit. La f. 59T, rîndul 2 de jos, este o lacună în text, de la Mihai Viteazul la Mihnea al 3-lea. Cînd Mihai vodă, în dreapta Dunării, urmărea pe turci, a fost atacat pe neaşteptate de un turc cu suliţa. Mihai vodă prinde suliţa cu mîinile şi căuta în toate părţile ajutor. Doi din fraţii Buzeşti aleargă în ajutorul domnului, omoară pe turc şi astfel îl salvează din pericol. în ms avem: „şi alţii nu să aflară nimenea mai aproape cu doi feciori ai lui, anume Xegoiţă şi Moise logofătul”. Partea din citat „şi alţii nu să aflară nimenea măi aproape” priveşte, într-adevăr, momentul acesta din întîm-plarealui Mihai Viteazul, iar „cu doi feciori ai lui, anume Xegoiţă şi Moise logofătul” este tocmai din domnia lui Mihnea al 3-lea, unde se vorbeşte de omorîrea boierilor Cîndeşti. Această lacună corespunde paginilor 131, rînd 5 de jos, pînă la p. 164, rînd 4 de jos, din ediţia publicată în Ren. p. ist. arch. şi fii. an XI (1910) (ediţia de faţă, p. 137w). /) Ms O5, cu f. 3—26, format 18 cm x 23 cm la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, nr. 2631, e „Letopiseţul Ţării Bumăneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînici > de s-au aşăzat în Ţara Rumănească”, inc. f. 3 : „Insă dintîiu izvodindu-să di rumînii carii s-au despărţit din romani şi au pribegit”, şi continuă pînă la domnia lui Mihai Viteazul, sfîrşind cu cuvintele: „ajutor ca să-l izbăvească din moarte şi alţi nu să aflară nimenea mai aproape”, f. 26v. Este deci un fragment fără „Viaţa lui Nifon”, iar ultimul eveniment relatat de ms se referă la Mihai Viteazul, atacat de turci cu suliţa, dar salvat de Buzeşti. Aici se întrerupe ms. LIII g) Un alt ms, O6, din Biblioteca G. T. Kirileanu de la Piatra Neamţ, cu f. 16—175, deci fără început şi fără sfîrşit normale, a fost copiat la 7 martie 7255 (1747), ,,foarte de grabă”, de către Tudosie sin Stoian Sîrbul ot Tnnşi. Cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti’’, inc. ,,-ri şi el cu ceata lui şi intră tocmai în mijlocul inicerilor căutînd pe craiu”, f. 16. După acest început, după alte cîteva indicaţii, e vorba de lupta de la Yarna dintre creştini şi turci (vezi Rev. p. ist. arch. şi fii. XI (1910), p. 112, rînd 24—113, rînd 1). Ms sfîrşeşte întîmplător în domnia lui Şerban Cantacuzino : „iar nemţii d£ca văzură atăta mulţime de oşti să deteră înapoi şi au tăbărât la un loc”, f. 175T. Acest război din 4 august 1687 e descris exact cu aceleaşi cuvinte în Rev. p. ist. arch. şi fii., XI (1910), p. 185, rînd 15 şi următoarele. Deci ms copiat de Tudosie fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşi face parte din subgrupa O9 şi, în plus; faţă de mss din această subgrupă, introduce, după izvoare ungureşti (G. Heltai), descrieri mai amănunţite ale luptelor creştinilor contra turcilor la Yarna, la Cîmpul Mierlei ş.a. (v. anexa nr. 6, p. 199—200). h) Ms fragmentar O7, cu f. 51—122 (lipsesc f. 72 — 73, 80—81), ce se află la Biblioteca Centrală „N. Bălcescu” a Universităţii din Iaşi sub cota II, 25, cuprinde — după cum scrie în rîndul din colon-titlu — „Letopiseţul Ţării Rumîneşti” cu evenimentele dintre anii 1596—1674 din „Istoria Ţării Romîneşti”. Inc. : ”-nilor şi descălecară lîngă cetatea Oradiei (textul, p. 6817) şi sfîrşeşte : „iară începură a face sfat necurat asupra ticăloşilor de boeri, pîrîndu-i la Duca vodă, în multe” (textul p. 17118_l9). Se păstrează deci partea din domnia lui Mihai Yiteazul pînă la domnia lui Gbeorghe Duca. i) Ms O8, copie fotografică 15,50 cm x 22,50 cm, la Biblioteca Inst. de istorie, limbă şi literatură al Academiei de ştiinţe U.R.S.S., Filiala Kişinău, sub cota : Fond. nr. 19, opis 3. Această copie fotografică cu 143 pagini reproduce originalul care se află la Leningrad (nu ni s-a comunicat în ce anume bibliotecă din Leningrad) 7) Cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti” copiată de un moldovean în prima jumătate a secolului al XVIII-lea. Textul păstrează numirile slavo-neşti pentru o serie de sărbători bisericeşti, de asemenea dă citatele din biblie în slavoneşte şi romîneşte. Lipsesc începutul şi sfârşitul manuscrisului. Inc. : ,,Bucureşti. Şi îndată tăiară pre turci cîţ găsiră toţ aflară acolo. într-acel război fu rănit Stroe stolnicul Buzăscul la mîna stîngă” (ed. de faţă, p. 561_3). *) Prin bunăvoinţa tov. prof. N. A. Mohov s-a trimis la Institutul de istorie al Acad* R.P.R. copia fotografică a acestui manuscris. LIV Fin. : „au rămas la mare jelea, cu multe lacră-mi şi cu mari suspini de la inema, duprecum este toată lume obiciuită. Şi cu aceia nimica n-au folosit, că moarte n-are făţăriia, ce la totu omul obşte tocma“ (ed. de faţă, p. l^^g). Deci, ms lacunar din U.R.S.S. cuprinde „Istoria Ţării Romîneşti” pentru evenimente de la 1594: (luptele lui Mihai Viteazul cu turcii) pînă prin mai 1688, sfîrşind cu moartea Sandei, fiica domnitorului Şerban Cantacuzino, abia căsătorită cu Gligoraşco Băleanu. Manuscrisul de la Leningrad-Kişinău nu transmite toate particularităţile subgrupei de mss O9. Astfel, la p. 130 a acestui ms, între ultimul şi penultimul rînd, adică între cuvintele ,’,de cum fusese mai nainte“ şi „Iar cîndu am fostu la văliat 7188”, lipseşte un întreg pasaj, existent în ms Academiei B.P.E., nr. 1713 (vezi pasajul reprodus în ed. de faţă, la p. 177, r. 31—39). în părţile unde se depărtează de subgrupa O9, ms Leningrad—Kişinău se apropie de subgrupa V4, cu care are multe particularităţi comune. , Dacă ms din U.R.S.S. ar fi păstrat şi foile de la început, referitoare la luptele romînilor din secolul al XV-lea împotriva turcilor, atunci am fi putut întări convingerea noastră4), că, prin acest ms, cunoaştem încă un exemplar al „Istoriei Ţării Romîneşti” similar aceluia copiat de Stoian din Tunşi, ms azi în Biblioteca lui Gh. T. Kirileanu din Piatra Neamţ. Manuscrisele subgrupei O9 au în redacţia lor, mai ales pînă la începutul sec. al XVI-lea, multe date din istoria popoarelor vecine în luptă cu turcii. Nu au „Viaţa lui Nifon” şi scrisoarea patriarhului Theofan în cuprinsul lor, iar la domnia lui Şerban Cantacuzino sînt lăsate afară informaţiuni privind pe membrii familiei Cantacuzino, dar se introduc ştiri despre lupte ale austriecilor cu turcii. Povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul se află la sfîrşitul primei domnii a lui Gr. Ghica, dar în unele mss şi la sfârşitul domniei lui Matei Basarab. Const. Brîncoveanu, ales domn, e repede confirmat de Poartă şi de aici înainte continuarea se face după alt letopiseţ. 12. Cîteva fragmente din „Istoria Ţării Romîneşti” fiind prea reduse, nu au putut fi repartizate în subgrupe, le menţionăm totuşi aici, la sfârşit. Astfel mss 173 şi 439 de la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, după titlul „Istoriia Ţărăi Rumîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini” prezintă pe scurt originea romînilor, apoi descălecarea şi domnia lui Radu Negru, sfîrşind cu cuvintele „De aicia să începe istoriile altor domni care 1) Noi credem că manuscrisul din Leningrad a făcut parte din biblioteca lui D. Cantemir şi că nu este alt manuscris decît cel amintit de Cantemir în Hronic şi folosit în Istoria Imperiului otoman (v. mai sus, p. XV şi notele respective). în cursul timpului, s-au pierdut pagini de la începutul şi sfîrşitul manuscrisului, care, cînd Cantemir l-a avut „la mînă”, începea cu domnia lui Radu Vodă pînă la domnia lui Constantin Brîncoveanu (v. D. Cantemir, Hronicul vechimei a romano-moldo-valahilor, ed. Gr. G. Tocilescu, Bucureşti, 1901, p. 462). LV au yenit. Eadul Negrul vodă, precum arată înnainte” (f. 1—2T). însă nu urmează „istoriile altor domni”, ci din nou expunerea domniei lui Badu Negru, dar în redacţia lui Badu Popescu. Cu acest început, mss 173 şi 439 au şi sfîrşit cu textul reprodus din „Istoria Ţării Bomîneşti”. Ms 760 de la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, cuprinde de la f. 66—75 : „Yiiaţa domnului Mathei Basarab vvod după hrono-graful cel de obşte ce să află aicea şi scriere pentru domniia lui pînă în sfîrşit”. Este un extras din „Istoria Ţării Bomîneşti” cuprinzînd expunerea domniilor lui Leon voevod şi a lui MateiBasarab, iar de la f. 79—93T e acelaşi text, dar cu titlul în greceşte, urmat de scrisoarea patriarhului Theofan, şi apoi înmormîntarea lui Matei vodă. Ms 4227 de la Biblioteca Acad. B.P.B., secţia mss, cuprinde de asemenea „Viiaţa domnului Matheiu Basarab vvod după hronograful cel de obşte...” (f. 33T —76), începînd tot de la Leon vodă pînă la înmormîntarea lui Matei vodă. E o copie, din 1861, făcută la mănăstirea Căldă-ruşani, de Ghymnasie shimonah. O copie din secolul al XlX-lea, cu 42 foi, după un fragment din „Istoria Ţării Bomîneşti” de la început pînă la Alexandru Iliaş, fost în biblioteca lui G. T. Kirileanu din P. Neamţ, acum la Bibi. Acad. B.P.B., secţia mss, nr. 3326, prezintă unele deosebiri în comparaţie cu redacţia cunoscută. Astfel, Badu Negru din Ţara Ungurească pogoară pe apa Dunării la Turnul Severinului, unde aşază scaun de domnie. De aici s-a întins pe apa Mureşului, pe apa Tisei. La Cîmpulung, după acest ms, des-calecă în anul 6703 (1195), dacă nu cumva e o greşeală de copist. Începînd cu domnia lui Mircea vodă Bătrînul pînă la începutul domniei lui Badu cel Mare e o lacună în text. La sfîrşitul domniei lui Mihaî Viteazul se relatează legămîntul dintre Mihai şi postelnicul Turturea* Fragmentul sfîrşeşte : „Alexandru vodă Iliaş iar au venit al doilea rînd domn de la Poartă”. * Prin descrierile ce s-au făcut au fost trecute în revistă manuscrisele din depozitele publice care păstrează „Istoria Ţării Bomîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini”. S-a văzut că aceste mss se împart în două grupe mari: o grupă în care "Istoria Ţării Bomîneşti” se opreşte cu cîteva luni înainte de moartea lui Şerban Cantacuzino, dar se află totdeauna continuată prin „Viaţa lui Brîncoveanu” pentru 10 sau 20 de ani — şi a doua grupă de mss în care „Istoria Ţării Bomîneşti” merge pînă la moartea lui Şerban Cantacuzino şi chiar mai departe, în redacţie unitară şi anume pînă în ianuarie 1690, la retragerea generalului austriac Heissler şi a oastei sale din ţară. Ca vechime şi o grupă şi cealaltă au mss de la începutul secolului al XVIII-lea. Această constatare ridică o problemă, importantă şi anume: care e întinderea acestei „Istorii a Ţării Bomîneşti” t LVI Este ea atîta cît s-a publicat de Mc. Bălcescu, după un ms din prima grupă, sau este atîta cît se întind manuscrisele din a doua grupă, adică avînd şi moartea lui Şerban vodă şi, în continuare, pînă la ianuarie 1690 ? Noi credem că „Istoria Ţării Eomîneşti” a fost atîta cît arată mss grupei a doua, adică pînă la retragerea lui Heissler. Numai după ce Const. Brîncoveanu a fost mazilit şi omorît de turci „Istoria Ţării Eomîneşti” a fost scurtată pînă la evenimente şi acţiuni politice ale lui Şerban vodă de prin august 1688, care obţinuseră şi aprobarea turcilor. La această formă redusă s-au adăugat primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu”, scrisă de Eadu Greceanu. E forma compillaţiei manuscrisului V, fost în posesia domnitorului Ştefan Cantacuzino şi a compilaţiilor care se redactează în jurul anului 1730. Cine a avut interes să dispară urmele tratativelor politice cu austriecii ? Partida Cantacuzinilor în general şi Ştefan Cantacuzino, domnul, în mod special. Pentru aceste motive socotim că o ediţie ştiinţifică a „Istoriei Ţării Eomîneşti” trebuie să meargă pînă la 1690. Acestea, în ceea ce priveşte momentul final din întinderea „Istoriei”. Un element comun ambelor grupe de manuscrise e lacuna existentă în expunerea domniei lui Mihai Viteazul, între lupta de la Mirăslău şi venirea în cîmpia Turdei. ' Mihai vodă vine în cîmpia Turdei după biruinţa de la Gorăslău. între Mirăslău — unde a fost învins - şi Gorăslău este un an. Tot ceea ce s-a petrecut în acest timp nu se vede în „Istorie”. în componenţa „Istoriei Ţării Eomîneşti” intră „Viaţa patriarhului Mfon”. Sînt însă două subgrupe de mss, G4 şi O9, care, pentru cele patru domnii: a lui Eadu cel Mare, a lui Mihnea cel Eău, Vlăduţ şi Neagoe Basarab au o expunere scurtă, fără „Viaţa lui Mfon”. Expunerea scurtă a subgrupei G4 poate fi socotită că reprezintă urme ale redacţiei vechilor anale şi de aceea am reprodus-o, după ms G1, în anexa nr. 13. Pentru a confirma această ipoteză, e nevoie de documentare într-un cadru mai larg. Ceea ce putem preciza acum, e că forma grupei O9 s-a stabilit mai tîrziu, abia la 1745, cînd Tudosie, fiul lui Stoian Sîrbul din Tunşi, copia un ms cu elemente în plus faţă de subgrupa G4 şi faţă de celelalte mss ale subgrupei O9. Subgrupa K4 păstrează „Istoria Ţării Eomîneşti” în redacţie unitară pînă la retragerea lui Heissler, iar subgrupa A3, foarte apropiată de K4; continuă de la retragerea lui Heissler (ianuarie 1690), pînă la 1711, prin „Istoriile domnilor Ţării Eomîneşti”, cronica lui Eadu Popescu. Această continuare s-a putut face cel mai devreme după 1724. La subgrupele B5, S6, T2 nu e ceva deosebit de remarcat, dar atragem atenţia asupra ms S8, care merge în redacţie unitară pînă la retragerea lui Heissler şi continuă prin „Istoria Ţării Eomîneşti de la 1688 LVII încoace” (Cronica anonimă), reluînd expunerea domniei lui Brîncoveanu In această redacţie, de la început. Ţinînd seama de caracteristicile semnalate la grupele şi subgrupele de mss, întocmim şi grafic legătura dintre arhetipul pierdut al „Istoriei Ţării Romîneşti” şi subgrupele de mss ce se păstrează. Cu X s-a notat arhetipul „Istoriei Ţării Romîneşti”, care s-a răspîndit prin X1 şi prin X2. Prin X1, avem forma scurtată pe care o întîlnim în compilaţiile păstrate în bibliotecile lui Ştefan Cantacuzino, Iordache Cre-ţulescu şi în două din corpurile mavrocordăteşti. Prin X2 s-au notat subgrupele A3 K4 şi B5 S6 T2, apoi G4 şi O9. Stema manuscriselor „Istoriei Ţării Romîneşti de cînd au descălecat pravoslavnicii creştini” este deci aceasta : 8. Ediţii. Sigle. Prescurtări. „Istoria Ţării Romîneşti” a avut în ms o circulaţie intensă. A circulat prin multe copii, a intrat în multe compilaţii. Şi astăzi, ca mărturie a acestei intense circulaţii, cronica se păstrează, după cum s-a văzut, în cîteva zeci de manuscrise. Aceste manuscrise comparate prezintă deosebiri în expunerea evenimentelor, adaose şi omisiuni de fapte, substituiri de redacţii, modernizarea limbii etc. Ediţiile „Istoriei Ţării Romîneşti” ce s-au făcut pînă acum au constat din reproducerea unui ms în forma şi cadrul în care această „Istorie” se găsea în acel manuscris. Astfel, Mc. Bălcescu a tipărit pentru prima dată acum o sută şi mai bine de ani în Magazinul istorie pentru Dacia, IV (1817), p. 231—372 şi V (1847), p. 3—32, Istoria Ţării Romîneşti de cînd au descălecat romînii, folosind pentru această ediţie un ms din timpul lui Ştefan Cantacuzino. Acel ms din timpul lui Ştefan Cantacuzino se afla, cînd s-a făcut ediţia, \ în biblioteca Colegiului sf. Sa va din Bucureşti, iar acum se'găseşte în Biblioteca Filialei Acad. R.P.R. din Cluj, fond Blaj, subnr. llŞTExpune- LYIII rea se încheie cu expresia „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, 'toate le-au potolit” şi se opreşte la evenimente din august 1688, deci înainte de sfîrşitul domniei lui Şerban Cantacuzino. în 1859, librarul-editor George Ioanid tipăreşte sub titlul „Istoria Ţerrei Romînesci de cînd a descîlecat pravoslavnicii creştini” x) un manuscript al primei compilaţii mavrocordăteşti întocmite de Radu logofeţelul Lupescu, care, cum am văzut, are aceeaşi întindere ca în ediţia lui Mc. Băl-cescu, continuă cu primele 48 de capitole din „Viaţa lui Brîncoveanu” pe p. 166—278 şi de la p. 278—399 cu „Celea ce au scris chir Rafail monahul, carele pre nume mirenesc l-au chiemat Radul Popescul biv vel vornic”. Editorul a modernizat limba, a înlocuit uneori cuvintele vechi şi oferă multe lecturi eronate, încît nu se poate pune temei pe această ediţie. Cu toate că manuscrisul folosit nu se mai păstrează azi, noi am putut totuşi determina, după ediţia lui, că aparţine subgrupei de manuscrise L5. Stoica Mcolaescu a publicat în Revista pentru istorie, archeologieşi filologie, XI, partea I-a (1910), p. 105—186 şi partea a Il-a, p. 347—355 altă redacţie a acestei istorii sub titlul: Letopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătoare şi de unde au venit rumînii de s-au aşezat în Ţara-Rumî-nească, folosind pentru aceasta mss ce se află la Biblioteca Acad. R.P.R., secţia mss, n-rele 4649 şi 269. Sînt mss în care „Istoria Ţării Romîneşti”, mai ales pînă în secolul al XVI-lea, e copleşită de relaţii privind luptele popoarelor balcanice şi ale ungurilor cu otomanii. în 1942, profesorii X. Simache şi Tr. Cristescu publică „Istoria Ţării Romîneşti”, reproducînd textul după ediţia lui M Bălcescu din Magazinul istoric pentru Dacia. Titlul ediţiei lor este Letopiseţul cantacu-zinesc, 1290—1688, Buzău, 1942, 206 p., plus un tabel cu „Vechile pomelnice domneşti muntene”. O serie de „Lămuriri...” pe p. 3—60, preced textul, lămuriri adunate cu grijă din studiile înaintaşilor. Aceiaşi profesori în Variante ale Letopiseţului cantacuzinesc, Buzău, 1942, p. 14—50, reeditează varianta ce se află în ediţia lui Stoica Mcolaescu amintită mai sus şi continuă (p. 51—66) cu reeditarea fragmentului publicat de M. Gaster, pentru anii 1290—1591 2) şi cu cel publicat de Const. Grecescu, pentru anii 1659—1664 3). Ediţia de faţă. Ediţia de faţă, plecînd de la studiul comparativ al tuturor manuscriselor existente, stabileşte altă întindere „Istoriei Ţării Romîneşti”, potrivit tradiţiei manuscriselor şi nu numai cît şi cum se J) Istoria Tzerrei Romaneşti, Voi. II , Bucureşti, Librariu-editor George Ioanid, 1859, p. 1 — 165. 2) în Revista istorică rominâ, VII (1937), p. 156 — 163. 3) în Revista istorică rominâ, VIII (1938), p. 87—94. Publicaţiile amintite ale lui N. Simache şi T. Cristescu fac parte din colecţia „Cronicile romîneşti”, voi. II şi III. LIX prezintă această „Istorie” într-o anumită compilaţie. Ediţia de faţă nu se mai termină cu expresia „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit”, nici cu încheierea „vecina eg6 pâmiat”, folosită după anunţarea morţii lui Şerban vodă Cantacuzino, ci se termină cu menţiunea retragerii din ţară, în ianuarie 1690, a generalului Heissler cu austriecii care-1 însoţeau. Expunerea evenimentelor din Ţara Romînească din septembrie 1688 pînă în ianuarie 1690, ce se face prin mss pe care le socotim cele mai bune, e o expunere unitară cu ceea ce e mai înainte, atît ca mod de a privi evenimentele, cît şi ca redacţie şi totodată independentă de expunerile croni-căreşti ce s-au scris cam în aceeaşi vreme asupra aceleeaşi epoci, cum sînt aceea din „Istoriile domnilor Ţării Romîneşti” de Radu Popescu, aceea din „Viaţa lui Brîncoveanu” de Radu Greceanu şi aceea din „Istoria Ţării Romîneşti de la 1688 încoace” zisă şi Cronica Anonimă. Cum nu s-a descoperit pînă acum arhetipul acestei „Istorii...”, iar ceea ce avem sînt numai manuscrise în care s-au făcut schimbări,în ediţia de faţă e vorba de publicarea unui text socotit de noi reprezentativ şi de notarea variantelor ce rezultă din compararea acelui text de bază cu celelalte mss ce se iau în considerare. Din cele 11 subgrupe în care s-au clasat manuscrisele „Istoriei Ţării Romîneşti”, am ales manuscrise mai vechi şi fără lacune pentru stabilirea redacţiei şi controlul lecturilor. Astfel, se folosesc, ca ms de bază, ms V, cel mai vechi, datat sigur, ms fără lacune întîmplătoare, precum şi alte două mss, C şi L din subgrupe apropiate de aceea a manuscriptului de bază. De asemenea am ales două mss, G şi O, din subgrupele care nu au „Viaţa lui Mfon” şi cu adaose privind luptele creştinilor cu otomanii. Ms G e utilizat în aparatul variantelor de la domnia lui Mihai Viteazul înainte, pentru că pînă aci se reproduce în anexa nr. 13 textul ms G1 din aceeaşi subgrupă. Informaţiunile din mss A, O, O6, C, B2 şi V ce depăşesc cadrul obişnuit al expunerii, se reproduc în anexele nr. 1—12. La mss C, L, G şi O s-au mai adăugat în aparat şi mss A şi K, care merg cu expunerea evenimentelor în redacţie unitară pînă la ianuarie 1690, la retragerea lui Heissler din Ţara Romînească. De la expresia „Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit” (ed. de faţă, p. 18810), cu care se încheie ms de bază V, s-a introdus ca ms de bază, în continuare pînă la ianuarie 1690, ms K1. Tot după locul sus-amintit (ed. de faţă, p. 188u înainte), unde s-axt întrerupt, pentru textul de bază ms Vj şi, pentru aparat, mss A, C,L şi G (O încetează de la p. 184 înainte), s-a folosit ca text de bază ms K1 şi s-au introdus în aparat mss A1, B şi S2, pe lingă mss A, K şi G. Utilizarea acestor mss din subgrupe pentru ediţie prezintă marea, însemnătate de a pune în evidenţă formele principale sub care s-a tot prefăcut şi a circulat „Istoria...” în secolul al XVIII-lea. Urmărirea şi LX lectura acestor prefaceri semnalate în aparatul critic al ediţiei şi în anexe, vor da cercetătorilor posibilitatea să determine tendinţele şi interesele celor ce au schimbat forma şi conţinutul cronicii. Chirilica textelor romîneşti din secolul al XVIII-lea nu prezintă greutăţi de transcriere, cere însă consecvenţă. Semnele m , y s-au redat prin literele c, g urmate de i sau e, după cum se scrie azi cuvîntul respectiv, în limba romînă. Semnul -b s-a transcris prin 6 şi prin ea, cînd în limba actuală avem diftongul. Litera s, care apare în copiile de texte făcute în Moldova, în cuvinte ca dumnedzău, dzică ş.a., se întîlneşte, cînd nu e neglijat1), numai în aparatul variantelor. Semnele 8 şi k finale, care nu se pronunţă în vorbirea actuală, s-au neglijat. în ms de bază, semnele -k, k s-au dat prin î, în cuvinte care azi se pronunţă astfel. S-au copiat de exemplu, cînd nu cănd, trecând nu trecând, mergînă, învăţînd, nu mergând, învăţând. De asemenea, cuvinte ca biv, i, leat, mesiţa, vel din unele manuscrise (altele nu le au în slavoneşte), au fost copiate prin forma romî-nească corespunzătoare, pentru că aceste înlocuiri nu sînt de natură a schimba sensul propoziţiilor. Celelalte chirilice s-au transcris prin echivalentul lor latin. Sigle. Pentru o orientare uşoară a cititorilor asupra manuscriselor folosite, dăm un tabel al lor în ordinea alfabetică a siglelor subgrupelor, în prima coloană, vertical, sînt siglele însoţite de un exponent, care indică numărul mss ce se află în acea subgrupă. în continuare, orizontal, sînt sigle identice cu cele din capul rîndului (ele arată apartenenţa la subgrupă), cu sau fără exponent şi cu un număr care exprimă cota topografică unde se află mss în bibliotecă. Acest număr adesea e însoţit de numele unei localităţi sau al unei persoane care posedă acel ms; de exemplu ,,A 57 Craiova” înseamnă că ms A se află la Craiova, la Muzeul regional, inventariat sub nr. 57. Cînd după siglă nu se află cota topografică a ms, ci indicaţia ,,trad. Filstich.” sau „ed. Ioanid”, însemnează că acel ms nu e cunoscut decît prin traducerea lui Filstich sau prin ediţia librarului Ioanid. Toate celelalte sigle însoţite numai de un număr de inventar, reprezintă mss din depozitul Bibliotecii Academiei R.P.R. din Bucureşti. TABLOUL MANUSCRISELOR FOLOSITE A» A 57 Craiova; A1 4301; A2 3439. B5 B 3444; B1 1321; B2 84 Cluj; B3 646 Cluj; B4 436. *) Este cazul ms K, ale cărui variante cu dz nu le-am mai trecut în aparat, pentru simplificarea lui. LXI C* C 5463; C1 36 Cluj; C2 1350. G4 G 5023; G1 91 Cluj; G2 284; Gs traducerea Filstich. K4 K 196; K1 52 Craiova; K2 940; K3 298. L5 L 59 Cluj; L1 121; L2 327; L3 100; L4 ediţia Ioanid. O* O 1713; O1 269; O2 4649; O3 Turnu Severin; O4 1322 ; O5 2631; O* G. T. Klrlleanu; O7 II, 25, Iaşi; O* Leningrad. S* S 53 Cluj; S1 441; S2 3441; S3 136 Muzeul romino-rus, Bucureşti; S4 180; S5 3417. T2 T 2150; T1 1817. U3 U 2591; U1 340; li2 5367. V4 V 112 Cluj; V4 2455; V2 97 Cluj; V3 53 Craiova. Fragmente : 173, 439, 760, 3326 şi 4227. Manuscriptele folosite la alcătuirea studiului şi ediţiei de faţă au fost copiate de Alexia Eleonora, Bălan Constantin, llieş Aurora, Nicolaiasa Gheorghe şi Simonescu Dan din colectivul „Cronici” al Institutului de istorie al Academiei R.P.R. Prescurtări. în aparatul variantelor s-au folosit curent ad. pentru adaugă şi om. pentru omite sau omit, urmate de sigle, pentru a indica adaosuri sau lipsuri din unele manuscrise, în comparaţie cu ms de bază. Nu s-a reprodus uneori Ierna în aparatul variantelor, cînd se putea face uşor legătura între variantă şi lectura admisă în textul de bază. S-au folosit la descrierea manuscriselor şi în aparat cîteva titluri de cronici în forme prescurtate, pe care le completăm aici: 1. Istoria Romînilor dintru început = „Istoriia Ţării Rumîneşti întru care să cuprinde numele ei cel dintîi şi cine au fost lăcuitorii ei atunci şi apoi cine o au mai descălecat şi o au stăpînit pînă şi în vremile de acum, cum s-au tras şi stă” (în ediţia: Stolnicul Constantin Cantacuzino, Istoria Ţării Rumîneşti. Ediţie de pe un manuscript necunoscut, îngrijită şi comentată de N. Cartojan şi Dan Simonescu, Craiova <1944 >)• 2. Istoriile = „Istoriile domnilor Ţării Româneşti, de Radu Popescu (în ediţia : Istoriile domnilor Ţării Româneşti, cuprinzînd istoria munteană de la început pînă la 1688... Publicate din nou de N. Iorga, Bucureşti, 1902, atribuită greşit, de editor, lui Constantin căpitanul Filipescu). 3. Viaţa lui Brîncoveanu — „Viaţa lui Constandin vodă Brînco-veanu” de Radu Greceanm (în ediţia: Viaţa lui Costandin vodă Brîncoveanu de Radu vel logofăt Qrecianu. Cu note şi anexe de Ştefan D. Grecianu, Bucureşti, 1906). 4. Viaţa lui Nifon = „Viaţa şi traiul... părintelui nostru Nifon patriarhul Ţarigradului, de Gavril, protul Sfetagorei (în ediţiile: Viaţa şi traiul sfîntului Nifon, patriarhul Constantinopolului. Introducere şi text, de Tit. Simedrea, Bucureşti, 1937. Viaţa sfîntului Nifon. O redacţiune grecească inedită, editată, tradusă şi însoţită cu o introducere de Vasile Grecu, Bucureşti, 1944). LXII II. ISTORIIA ŢĂRII ROMÎNEŞTI DE ClND AU DESCĂLECAT PRAVOSLAVNICII CREŞTINI (TEXTUL ŞI APARATUL CRITIC) ISTORIA ŢĂRII RUMÎNEŞTI DE CÎND AU DESCĂLECAT PRAVOSLAVNICII CREŞTINI însă dintâi izvodindu-se de rumînii carii s-an despărţit de la romani şi au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecînd apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alţii în Ţara Ungurească*), pre apa Oltului şi pre 5 apa Morăşului şi pre apa Tisei ajungînd şi pînă la Maramurăş. Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui pînă în apa Oltului; alţii s-au pogorît pre Dunăre în jos. Şi aşa umplîndu-se tot locul de ei, | au venit pînă în marginea ÎJecopoei. 1” Atunce s-au ales dintr-înşii boiarii carii au fost de neam mare. 10 Şi puseră banoveţi un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) şi-i aşăzară întăi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorît la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorît la Craiova. Şi aşa fiind, multă vreme au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc.___________________________________*________________________________ 15 1 Istoriia] Istorie K Rumîneşti ]Rumăneşti A, Româneşti K 1 — 2 Litopiseţul Ţării Rumîneşti din descălecătură de unde âu venit Rumînii de s-au aşezat în Ţara Rumînească O 2 creştini] creştini aici în ţară, fiind crugul anilor de la Adam 6738 A 3 dintâi]întăi K dintâi izvodindu-se]izvodindu-să întăiA, dintâi pravoslavnic izvodindu-să G de iumîniijdin Roma A, de rumîni CL, den romînii ,K, din rumînii O s-au despărţit]era despărţiţi K 20 de la]din AGO, de L 4 miiazănoapte]amiazănoapte AO, miazănoapte K Decijşi fiind lor căpetenie mare Traian şi cu fiul său Siverie. Deci, A şi O unii au descălecat AO 5 Săverinului K După Severinului ad. şi au făcut acolea oraş şi s-au numit Turnul Severinului, ce au făcut Sivelie împărat A alţii]alţii au descălecat O pre]pe A, trecînd O 6 Morăşului]Mureşului AGL, Murăşului O TiseiJTichii G agiungînd K şi om. AKL pînă om. O Maramurăş]Ma- 25 lamureş, A, Mareamureş C, Maramorîş K, Maramureş L, Maramorăş, supt munţii leşăşti O 7 ceijceia O tins]întins O 8 muritelui]munţilor CKLO pre]pe C, pă L, pre lîngă O jos] gios K 9 aşa umplîndu-se]au plinit A de ei]on?. A, de dînşii K au]şi au A în]la KO margina Necopoi G Nicopoei ARLO 10 Atuncea AL s-au]au A dintr-înşii]dintru(dentre K) dînşii AK boiarii Jboeri mari A, boeri GOV au fost]era O 11 — 12 banoveţi... mari bani]numele 30 de le zise Basarabi banoveţi, adică ban mare A 12 mari bani]om. K, ban mare O şi-i]şi AKLO, şi-l G au aşăzat scaunul la Turnul Severinului A 13 pogorît]pus L s-au2]l-au C, auK 14 Graiiova L fiind om. AO au trecut multă vreme A, trecînd multă vremi O tot ei oblăduind] şi aşa oblăduind A, oblăduind tot ei K, au lăcuit stăpînind tot ei O 15 de loc]de loc,ani60 A * 5 *) Referindu-se la Transilvania cu. oraşele ei Braşov, Sibiu, Alba-Iulia, Făgăraş Cluj, Timişoara, cronicarul o numeşte deseori ,,Ţara Ungurească”. Locuitorii Transilvaniei, la rîndul lor, sînt adesea numiţi în corpore „unguri", fără a se face distincţie între romîni, unguri, saşi. Această denumire nu este întîlnită numai la autorul cronicii de faţă, ea este frecventă în cronicile din evul mediu ai căror autori aveau în vedere, în primul rînd, nu poporul care «constituia majoritatea populaţiei, ci pe stăpînitorii politici şi în general pe feudali. 5 - c. 2679 1 Iar cînd au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Ţara Ungurească un voevod ce l-au chiemat Eadul Negrul voevod, mare herţeg pre ,Almaş şi pre Făgăraş, Âdicat-s-au de acolo cu toată casa lui şi cu mulţime de noroade : rumîni, papistaşi, saşi, de tot feliul de oameni, 5 pogorîndu-se pre apa Dîmboviţii, început-au a face ţară noao. întăi au făcut oraşul • ce-i zic Cîmpul Lung. Acolo au făcut şi o biserică mare şi frumoasă şi înaltă. De acolo au dăscălecat la Argeş şi iar au făcut oraş mare şi ş-au pus scaunul de domnie făcînd curţi de piiatră şi case domneşti şi o biserică mare şi frumoasă, io 4 Iar noroadele ce pogorîse | cu dînsul, unii s-au dat pre supt podgorie 2 ajungînd pînă în apa Şiretului şi pînă la Brăilă; iar alţii s-au tins în jos, preste tot locul, de au făcut oraşă şi sate pînă în marginea Dunării şi pînă în Olt. Atunce şi Băsărăbeştii cu toată boerimea ce era mai nainte preste 15 Olt, s-au sculat cu toţii de au venit la Eadul vodă, închinîndu-se să fie supt porunca lui şi numai el să fie preste toţi. De atunce s-au numit de-i zic Ţara Eumînească, iar tituluşul domnului s-au făcut precum arată mai jos :« V Hrista boga blagoveanomu blagocestivomu i Hristo liubivomu samoderjavnomu, Io Eadul Negru voevod bojiiu milosti gospodariu 20 vseia zemli Ungrovlahiskiia za planinski i ot Almaş i Fagăraş herţegu». Acestea să tîlcuesc pre limba rumînească : întru Hristos dumnezeul cel bun credincios şi cel bun de cinste şi cel iubitor de Hristos şi singur biruitor, * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 înainte de Iar introduce titlul Domniia Radului Negrul Vodă ce au descălicat Ţara Romlnească K 6798]6798. Domniia Ţării Rumăneşti din descălicătoare, de la domuul 25 Radul Negru voevod. A, 6798, iar de la Hristos 1290 O 2 ce l-au chiemat]anume K * 3 Amlaşi AL şi]i G După Făgăraş ad. în zilele lu Andreiaş craiul O cu2om. G 4 norod A Saşi om. K de totjşi cam de tot K, şi de tot LO 5 pogorînd AO pre]pă G au început O ţară]străzi G noăo G, noă L 6 ce-i zic] ce să chiamă A, ce-i zice L şi om. L 7 şi înaltă]şi naltă A, om. O De acolo]şi de acolo AKO 8 au pus AKO scaunuljscaun GK, şi scaunul 30 După domnie ad. acolo O 10 datjtins ACKL, întins O pre]pe CO podgorii O 11 ajun- gînd]ajun V Siretiului KO şi pînă la Brăilă om. O tins]întins O 12 preste] peste KGLO sate şi oraşe G marginea]apa O 14 AtunceJAtuncea ACK, Atunci LO mai nainte]di mai nainte K, mai dinnainte L, mai denainte O prestejpeste GKL, vremi peste O 15 Radul Negrul AK vodă]voevod A închinîndu-se]închinîndu-i-să L, de s-au închinat O 35 15 — 16 să fie supt porunca lui şi numai el să fie preste toţi]lui K, să fie supt porunca . . . preste toţi stăpînitor L, ca să fie supt ascultare şi porunca.. . să fie mai mare preste toţi O 16 De atunce]De atuncea (atunci CK)ACKO, şi atuncea L s-au numit]s-au început şi s-au numit "O 17 de-i zic]om. K, de-i zice L Ţara Rumînească] , Ungrovlahiia b titiluşu! GO, titeluşul K precum arată mai jos]precum arată în jos C, întru acesta chip O 18—20 40 Forma tituluşului în limba slavă om. O 18 boga]vlat L blagoveanomu]blagovniiu A, blagovearnimu L blagocestivomu]om. AC, i blagocistivîi K i Hristo liubivomu]om. AC, Hţistuliubivîi K 19 samoderjavnomu]om. A, samoderjavnîi K Io]Ioan K Io Radul Negru voevod om. A gospodariu]gospodar AK, I gospodar L 20 vseia zemli]vsea zemlea AG, vsei zemli KL Ungrovlahiskiia]Ungrovlahscoe A, Ungrovlahu K, Ung> ovlaşhiea L zaplanins- 45 ki]zapianiskim A, zaplaniscomu zaplaniţki L i ot Almaş]Almaş A, i o Almaş K, i ot Amlaş L i ot Făgăraş G 21 tîlcuesc]tălmăcesc ACL. înţeleg K întru] într-un G 21—22 domnul dumnezeu4 bun credinciosul O 22 şi cel bun de cinste om. O şi cel iubitor de Hristosjde Hristos iubitoriu K, şi iubitoriul de Hristos O şi3om. K 2 Io Badul voevod, eu mila lui dumnezeu domn a toată Ţara Bumî-nească dentru Ungurie dăscălecat şi de la Almaş | şi Făgăraş herţeg». Acesta iaste tituluşul domnilor de atunce începîndu-se pin acum, precum adevărat să vede că iaste scris la toate hrisoavele ţării. Şi într-acestaş chip tocmitu-ş-au Badul vodă ţara cu hună pace, că încă nu era de turci împresurată. Şi au domnit pînă la moarte, îngro-pîndu-1 la biserica lui din Argeş. Şi au domnit ani 24. De aice să începe povestea altor domni, carii au venit pre urma Negrului vodă, precum arată mai jos. Mihail vodă au domnit ani 19. Dan vodă au domnit ani 23. Acesta au fost frate cu Mircea vodă bătrînul şi l-au ucis Şuşman vodă, domnul sîrbilor, cînd era cursul anilor de la Adam 6864. Alexandru vodă au domnit ani 27. Mircea voevod bătrînul. Acesta au avut mare războiu cu Baezet sultanul. Făcutu-s-au acel războiu pre apa lalomiţii. • Biruit-au Mircea vodă pre turci şi făr de număr au perit, trecînd Baezet Dunărea fără vad. Şi alte multe războae | au avut cu turcii. Făcut-au şi sfînta mănăstire den Ooziia şi sfînta mănăstire Cotmeana cînd era văleatul 6891. Şi au domnit Mircea vodă ani 29 şi au murit în domnie şi s-au îngropat la mănăstirea lui, la Coziia. 1 * * 4 * * * * * Io 1 Io Radul voevod]Io Radul Negru voevod ACO, Ioan Radul Negrul voivod K cu mila]din mila K 2 dentru]dintru ACKL Ungurie]unguri K dăscălecat]descălecat A, descă- licat CL, descălecată KO de la]de O Amalaşi L de Făgăraş O 3 iaste]este AL titu-luşul]tituluşu AC, titeluşul K, titiluşul O înainte de domnilor ad. tuturor AKO, al (a L) tuturor CL atunce]atunci ACK, atuncea L pîn] pînă ACKLO acumjacmu K, acuma L 4 adevărat să vedejsă vede adevărat AC, să vede O iaste]esteAL la]în K 5 Şi om. K într-acesta CKO, într-acest L voevod O După ţara ad. foarte bine O 6 moarte]moarte ani 24 G, ani 24 O 6—7 îngropîndu-l]şi au murit la leatul 6823 şi l-au îngropat O 7 dinjde la A, în K, la O Şi au domnit ani 24]om. CO, domnit-au (domnind L) ani 24 KL 8—9 De aici să scrie pentru alţi domni ce au fost în urmă după Radul Negrul vodă K, om. titlul şi introduce anexa 10 8 pre urma]în (pă C) urma AC 9 mai jos arată L 10 voevod CKLO După ani 19 introduce anexa 2 O 11 voevod CKL ani 23]ani 25 A 11 — 13 Dan vodă ... de la Adam 6864] Io Dan voevod, din neamul băsărăbesc, au venit domn la leatul 6842. Acesta au fost frate cu Mircea voevod bătrînul şi au avut mare război cu Măşcan voevod* din neamul sîrbilor. Şi au perit Dan voevod la leat 6864 şi au domnit ani 23 O 11 cu Mircea vodă]Dan Mihail cu Mircea vodă C, Mircii vodă K 12sîrbilor]sîrbesc K 12 —13 cînd era cursul anilor] în anii K de la Adam om. A 14 înainte de Alexandru vodă introduce anexa 3 O Io Alexandru voevod O După ani 27 ad. Atuncea (Atunci K) şi turcii au venit de la Calipoli, trecînd marea şi mai departe anexa 4 AK, anexa 5 O După trei ani a domnii lui Alexandru vodă, la leatu (în anii K) 6867 au descălecat Dragoş (Draguş A) vodă în (om. în K) Ţara Moldo-vii AK 15 Mircea voevodJMircea vodă AK, Io Mirce voevod O După bătrînul ad. au domnit ani 29. Acesta au făcut sfînta mănăstire din Cozia la leatul 6891 O Acesta]şi O 15—16 Baezet sultanulJBaizit beiuot (din C, de la KO) Nicopoe (Nicopoia CL) CKLOV 16 acel]acest KL pre] pe LO După Ialomiţii ad. şi la Craiova au mai avut şi alt războiu tot cu acest sultan A Biruit-au] Şi au biruit O 17 pe CL făr de]fără CKL şi făr de număr au perit om. O trecînd]şi au trecut O Baezet]Baizit bei CKOV, Baizic beiu L fără]făr de ACO 18 multe om. C Şi alte ... cu Turcii]Şi au făcut şi alte războaie multe cu Turcii O 18—19 şi sfînta mănăstire den Coziia om. LO 19 den]din AC, de să cheamă K şi sfînta mănăstire Cotmeana om. AKO cînd era văleatul 6891]cînd era cursul anilor 6891 A, în anul 68,91 K, om. O 20 s-au]l-au L 19—21 Şi au domnit... la Coziia]Şi au domnit ani 29 AK, şi au murit în domnie la leatul 6912 O 21 După Coziia ad. la leatul 6920 C şi mai departţ anexa 6 O, 2V 5 10 15 3 20 25 30 35 40 45 50 3 Ylad vodă Ţ6peş. Acesta au făcut cetatea de la Poenari şi au făcut sfînta mănăstire ot Sneagov. Mai făcut-au un lucru cu orăşanii den Tîrgovişte, pentru o vină mare ce au fost făcut unui frate al Vladului vodă. Cînd au fost în ziua Paştilor, fiind toţi orăşanii la ospeţe, iar cei 5 tineri la hore, aşa fără v6ste pre toţi i-au cuprins. Deci cîţi au fost oameni mari, bătrîni, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei tot tîrgul, iar cîţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu f6te mari, aşa cum aii fost împodobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poenari de au tot lucrat la cetate, pînă s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în pieile io goale. Pentru aceia i-au scos nume Ţepeluş. Domnit-au ani 15. s° Vădislav voevod bătrînul au venit domn cînd | au fost cursul anilor de la Adam 6935. Acesta au făcut biserica domnească den Tirşor. Şi au perit de sabie, în mijlocul Tirşorului. Şi au domnit ani 18. Dădui vodă cel Frumos, acesta au făcut mănăstrea ot Tinganul. 15 Şi axr^ohmit'anT'lBu- Laiotă Basarab vodă cel bătrîn, care au închinat ţara turcilor, domnit-au ani 17. Avut-au mare războiu la Eîmnicul Sărat. • După el au domnit Ţepeluş vodă; şi au avut războiu la Eîmnicul Sărat cu bătrînul Ştefan vodă den ţara Moldovei. Atunce în oaste au 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 VladJVladul L, Io Vlad O voevod GLO Ţepeş]Ţepeluş K, Ţipeşul O făcut]fost G 2 ot Sneagov]Snagovul AK, din Sneagov G, ot Znagov L, din Sinagov O Mai om. O un lucru cu orăşaniijşi orăşenilor O den]din AKLO 3 După Tîgovişte ad. mare pedeapsă O vină]vînă O al]a K, a lui O Vlad O -4 Cînd au fost.. PaştilorJGînd (Deci cînd O) au fost (era K) în zioa (într-o dzi K) de Paşti (Paşte LO) KLO ospeţe]ospăţ K, oaspeţi O 25 5 hore]o horă G, hori KL fără]făr de A pre toţi fără de veste O 6 şi bătrîni O înţepat de au ... tîrgul]înţăpat pen pregiurul tîrgului de au ocolit tîrgul K cu ei tot om. A O tîrgul]Tîrgovişte O 8 ziua]dzua K de Paşti KO pre toţi]aşa_K, pă toţi L totom. AK 9 au spart O dupre ei]depredînşii K, lor de pe ei O dezvăscuţi] desvănuţi V, dăzvăliţi AC, om. KO, despuieţi L în]cu KO piele GL 10 aceia]aceasta O i-au scos]i s-au scos A, i-au pus 30 KO numele AC, poreclă O ŢipeşulO După Ţepeluş ad. Da-va seama înaintea lui dumnezeu AK Şi au domnit AKO 11 Vădislav]Vlădislav A, Io Vădislav O voevod]vodă A, om. K bătrînul om. L aufost]eraO 12 de la Adam om. AKO 6935]6933A biserica]mănăstireK cea domnească O TîrşorJTîrgşor K, Tîrgovişte L, Tîrguşor O 12 —13 Şi au perit ... ani 18] şi au domnit ani 18. Şi viind Iancul vodă, gubernatoriul Ţării Ungureşti, cu oaste, au perit 35 Vădislav vodă de sabie în mijlocul Tîrguşorului O în continuarea r. 13 ad. anexa 7 O Tîrşo- rului]Tîrgşorului KL O 14 Radul vodă] Io Radul voevod O După Frumos ad. Acesta au venit domn cînd au fost cursul anilor 6953 (în anii 6983 K) AK ot]de la AK, din G 15 După ani 15 ad. în zilele acestuia au luat turcii Ţarigradul cînd au fost (era K) cursul anilor 6961, într-o marţi, maiu 29 (într-o marţi, maiu 29 om. K) AK, şi au perit la leatul 6968 O în continuare 40 ad. anexele 8 O6 şi 9 0 16 Laiută K, Laiot L, Io Laiotă O Basarab vodă]vodă (voevod GL) Basarab AGL, Basarabă voevod O cel bătrîn, care]cel bătrîn. Acesta (carele K) AK, cel bătrîn au domnit ani 18. Acesta O ţara]Ţara Rumănească GO După turcilor ad. în zilele acestui domn au venit sultan Baiazit, al optulea, din neamul lui Osman, cu mulţime de oşti asupra ţării Moldovii şi au luat Cetate Albă ce era parte de Ţara Rumănească şi au robit ţara Moldovei 45 foarte rău şi s-au întors la Ţarigrad cu mulţime de robi şi de roabe O 17 domnit-au] au domnit AK, şi au domnit L, om. O ani 17]ani 15 L, om.O Avut-au ... R-Sărat om. AKO După R.-Sărat ad. anexa 10 G 18 După el] Şi după el G, După el (acesta K), cînd au fost (în K) cursul anilor 6985 AK au domnit]au venit domn AK După el., războiu]Io Vladul voevod Ţăpăluş au domnit luni 9 şi au avut mare război O După Ţepeluş vodă repetă Ţăpăluş vodă 50 au domnit după Laiot vodă L 18—19 la R.-Sărat om. AK 19 den ţara Moldovei]al Moldovei la R.-Sărat O Atuncea LO în oaste om. O 4 perit şi Ţepeluş vodă şi au fost izbînda lui Ştefan vodă. Şi au şăzut aicea în ţară de au domnit ani 16. Eadul vodă cel Mare, acesta au făcut mănăstirea din Dial şi au domnit ani 15. “ în zilele acestuia să întîmplase de scosese den scaun Amira împă- 5 râtul pre sfîntul Nifon patriiarhul Ţarigradului şi-l trimesese la închisoare la ^Odriiu. De a căruia sfîntă hună viaţă eşind vestea în toate părţile, s-au auzit şi în Ţara Bumînească, şi au înţeles şi domnul Eadul vodă de bărbăţiile cele sufleteşti ale sfîntului şi au trimis cu rugăminte la acest | sfînt 4 părinte ca să vie în ţara lui, că-1 pohteşte ţara. Iar sfîntul i-au dat răspuns 10 zicînd: Măria ta, însuşi vezi goana şi închisoarea mea, care iaste de la vrăjmaşii cei văzuţi ai lui dumnezeu. Dar cum voiu veni în ţara ta ? Iar domnul iar i-au trimis cuvînt zicîndu-i: Njp. purta grijă de aceasta, că grija mea iaste. Iar sfîntul patriiarh i-au dat răspuns zicînd : Cum ştii, aşa fă. Şi îndată au trimis Eadul vodă la împărăţie de au cerşut pre acest 15 . păstoriu mare şi nu-i fu peste voe, ci i se împlu voia de la împărăţie şi de grab trimise de aduse pre sfîntul în ţara sa şi-i dâde toate pre mînă zicînd: Eu să domnesc, iar tu să ne îndreptezi şi să ne înveţi ldgea lui dumnezeu şi să ne fii tată şi păstoriu mie şi tuturor oamenilor şi solitor la dumnezeu. Iar el află turma neplecată şi neascultătoare şi biserica 20 * 2 3 * * 6 Îşi10777.AO vodă] om. L vodă şi oastea cu totul O lui]la K vodă]voevod O După vodă ad. Şi au domnit Ţepeluş (Ţăpăluş K) vodă ani 3 (om. 3 K) AK Şi au şăzut] Iar Ştefan vodă au şăzut AK, Io Ştefan voevod bătrînul au şăzut în scaun la leatul 6986 O 2 aiceajaici ACK, om. O în ţară om. O de au domnitţdomn şi au domnit-A, domn K, şi au domnit O După ani 16 ad. Acesta au făcut o besearică la Rîmnicul Sărat. O 25 între r. 2 şi r. 3 ad. Vlad vodă Călugărul au domnit ani 3. Şi cînd s-au pus (aşăzat K) domn au fost cursul anilor (în anii K) 7001. Şi au murit cum scrie letopiseţul slovenesc. Şi după el (După acesta K) au stătut (vinit K) domn AK 3 Radul vodă cel Mare]cînd au fost cursul anilor 7004, Radul vodă cel mare A, Io Radul voevod cel mare, feciorul Vladului voevod au luat domnie la leatul 7002 O După Mare ad. în anii 7004 K din Dial]din Deal, de la Tîrgovişte 30 AK, Dealului lingă Tîrgovişte, foarte frumoasă, tot de piatră cioplită, cu multă cheltuială O 3 —4 şi au domnit ani 15]om. AK, şi au domnit ani 15 şi au murit şi s-au îngropat în mănăstire Dealului care este făcută de dînsul O 4 începtnd cu r. 5 pină la p. 14 r. 16 ultimele cuvinte fiind fericitul Nifon om. O 5—11 în zilele acestuia ...răspuns zicînd : Măriajşi au adus şi pă (pre K) sfîntul (sfete K) Nifon aici în ţară. Că fiind patriiarh la Ţarigrad, multe nevoi şi 35 închisori au păţit de păgîni. Că (că om. K) încă fiind sfîntul (ad. Nifon K) la închisoare, rugat (ruga-1 K) fiind (foarte K) tare ca (ca om. K) să vie aici (aicea K) în ţară, iar sfîntul zise către domn : Măriia AK 5 zilile G âcestuia]acestui domn (domn om. C) CL denjdin CL 6 pre]spre C, pe L trimisăse C 7 Odrii C a cărui bună şi sfîntă L 7 şi bună C eşindjişind C vestea]vestea CL 8 înţăles C 10 vie]fiie C pofteşte CL 11 însuşijînsuţi ACL care] 40 careaK iaste]este AC, ese L dela]deAK 12 vrăjmaşul C cei văzuţi ai om. C văzuţi]adevăraţi AKL ai]a K 13 i-au]iar i-au CL 14 i-au dat răspuns zicîndjzise AK răspunsjrăspunsul C, cuvînt L zicînd]zicîndu-i L 15 aşa om. AK au trimis]trimise AK de au]şi au L au cerşut] cerşu A pre]pe L 16 păstoriujpăstor ACKL şi nu-i fu peste voe om. K fu peste voejfu voia C preste A ciisă]şiisăK împlu]plini K, umplu L 17 trimiseră de aduseră C d£de] 45 dete ACL pre]prin C 18 zicîndu-i L Eu] leu K iar]iară K să ne îndreptezi]să ne fii îndreptător A îndireptezi K 19 dumnăzău K păstor ACL mie]miie C tuturor]tutulor C, tuturora K oaminilorK solitar V, solitor A, solitoriu K 20 dumnăzău K neplecatăjplecată K 5 izvrătită şi cu obiceaiuri r^le şi nesocotite. Şi chemă pre toţi egumenii de la toate mănăstirile Ţării Munteneşti şi tot clirosul bisericii şi făcu iv săbor mare dinpreună cu domnul şi cu toţi boiarii, cu | preoţii şi cu mirenii şi îndată slobozi izvoară de învăţătură limpede şi necurmată şi le spunea 5 den sfînta scriptură şi învăţa pre toţi şi-i adăpa cu apa milei, credinţei cei adevărate. Grăia-le de pravilă şi de 16ge, de tocmirea bisericii şi de dumnezeeştile slujbe, de domnie şi de boerii şi de mănăstiri şi de biserici şi de alte rînduri de toate. Şi tocmi toate obiceaiurile pe pravilă şi pe tocm^lele sfinţilor apostoli. D6cii hirotoni şi 2 episcopi şi le dMe şi io eparhii cu hotară, care cîtu va birui, şi-i învăţă pentru cum vor purta grija şi vor paşte oile care le sînt date în seamă, ca să să îndrept^ze toată ţara aceia de acei 3 arhierei. Iar domnului îi zise : Ţie, doamne, ţi să cade să îndreptezi pr^ cei strîmbi cu judecată tare şi îngrozită şi dreaptă, după cuvîntul lui dumnezeu, care zise cătră Moisi îngăduitoriul 15 său şi cătră toţi feciorii lui Israil grăind : Iată, v-am dat legea mea şi judecata şi îndreptarea în mîinile voastre. Nu făţări nici a mic, nici a s mare, nici a văduvă, nici a vineţie |, nici pre sărac să nu milueşti cu judecata, nici celui bogat să făţăreşti, că judecata iaste a lui dumnezeu, iar în sfînta evanghelie zice : Nu judecaţi în făţărie, ci judecaţi în dreptate. 20 Şi iar au mai zis dumnezeu lui Moisi şi feciorilor lui Israil grăind : De veţi umbla după poruncile m&e şi veţi păzi 16gea mea şi o veţi face, vă voi da roao în vremea ei şi pămîntul va da sămănătura sa şi pomii vor da * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 izvrătită]izvritită AK, izvretită G obiceiuri rele AC chiemă A 1—3 egumenii de la toate mănăstirile Ţării Munteneşti şi tot clirosul bisericii şi făcu săbor mare dinpreună cu 25 domnul şi cu toţi om. AK 2 MunteneştijRumîneşti C bisericii]bisericesc GL 3 săbor] sobor GL boerii AGL, boiari K cu preoţii]şi preoţi K şi om. A cu om. K mirenii] mirenii AL, mireni K 4 izvoarăjizvor ACK învăţături L şi om. A necurmată] necurmat G, necurmate L. 5 din AL şi1] şi-i A pre]pă L milei]milii KL credinţei]om. AK, credinţăi G 6 Grăia-le] Grăia G, Grăi el K de1] din AC, den K de2] şi 30 de AG tocmire K bisericii A 7 dumnăzăeştile K domnie]domnii AK boerii] boeri L şi2 om. AKL de mănăstiri] milostivire AK biserici A 8 de om. A rînduri] rîndueli L tocmijau tocmit K obiceaiurile]bisericile AK, obiceiurile CL pe]pre G pe]pă A 9 toc- melele] tocmelile ACL t)ăcii] Decii A, deci G hirotoni]şi au hirotonit K, hirotonisi L dede]dete ACL şi2 om. AK 10 hotară]hotar GK care]pă A birui]ţinea G şi-i]şi GKL 35 pentru om. AK llgrijeK oilejturma K sînt date]iaste dată K în]pre K seamăjsumă Cr samă K cajpentru K să se C îndrept£ze]îndrepteze A, îndirepteză K 12 aceiajaceastă L acei]cei A Iară K domnului]domnul C Ţie]Ţiie G 13 ţi om. GKL pre]om. A, pe L judecata K 14 direaptă K dupe L dumnăzău K care]ce au K, carele L zise] zice AL, zis K cătră]lui A, către L Mcisi]noi C, Moisei K îngăduitoriului AK 15 către A 40 fecioriijfii K Israil]Istrail L legeajlegea A, lege K 16 judecata]giudeţ K îndreptarea] dreptarea C, direptate K mîinile] mîinele A, mînule K Nu făţări] Cu făţării C făţări nici]făţărniciţi K nici2]nice K 17 văduvă]văduvi G, văduve K nici a]nice a K vineţie] venetic A, striin K nu om. AK 18 judecata]giudeţul tău K nice K bogat] sărac AK să nu făţăreşti C iaste] este A a lui d-zeu este L dumnăzău K 19 iară K în1 om. K 45 zice]este zis L judecaţi] judecarăţi C, giudicariţi K făţărie] făţării AK ce giudicaţi K 20 zis]zise K dumnăzău K Moise C feciorilor] fiUor K Israil] Izdrail C, Istrail L 21 după]în K poroncile K mele]mele K legea A o veţi]o viţi K 21 —22 vă voi da]da-vă voi K. ,22 roaojvoă L vremea A pămînt V sămănăturajroada C şi2 om. AK vorJvaL 6 roada sa şi veţi mînca în saturare şi veţi fi întăriţi în ţara voastră şi voiu da pace ţării voastre şi nu veţi fi fricoşi, şi oşti şi războae nu vor tr4ce prin ţara voastră, şi veţi goni vrăjmaşii voştri şi vor cădea vrăjmaşii voştri înaintea voastră; şi 5 de ai voştri vor goni pre 100, iar 100 pre întunărece, şi voiu căuta spre voi şi vă voiu blagoslovi şi vă voiu înmulţi şi vă voiu umplea şi voiu pune 14gea mea cu voi, şi veţi mînca c41e vechi şi bucatele voastre să vor împresura cfle vechi de c41e noao şi voi umbla cu voi şi voi îmi veţi fi oamenii, iar eu voi fi voao dumnezeu. Iar de nu mă veţi asculta, nici nu veţi face porun| cile m61e, ci vă veţi lepăda de dînsele şi nu veţi păzi 16gea mea toată, eu vă voiu face voao aşa, că voiu aduce pre voi pustiire, şi seminţile voastre în zadar le veţi sămăna şi osteninţile voastre le vor mînca vrăjmaşii voştri şi vă vor goni duşmanii voştri şi veţi fugi nefiind goniţi de nimenea, şi tăriia voastră va fi în dăşărt, şi voiu trimite pre voi hieri sălbatece şi pre ţara voastră şi vor mînca dobitoacele voastre şi pre voi vă voiu împuţina, şi ţara voastră va fi pustie; şi deacă vă veţi dăzlipi de mine şi eu mă voiu depărta de la voi. Aşa grăieşte domnul sfîntul lui Israil. Acestea şi altele multe învăţături den sfintele scripturi îi învăţa ; şi încă mai zicea : Beţiia şi curviia cu totul să să lepede şi să să dăzrădăcin^ze de la voi. Că s-au zis cu apostolul : Nunta iaste curată şi pat nespurcat, iar curvarilor şi preacurvarilor va judeca dumnezeu. Pentru curvie să înecă lumea cea dintâi, iar mai apoi şi Sodomul cu 5 oraşe să prăpădiră şi arseră cu foc şi cu piatră pucioasă pentru sodomiia (adecă curviia cu parte bărbă | tească) că acolo * 18 19 * * * * 1 săturare]saţiu K voiujvor A 2 şi oşti şi]şi orice L vor]va A trece]trece A, trezi C 3 După voastră ad. şi voi da pace ţării voastre K 4 şi 5]şi 3'A previn. A, o G 5 întun6rece]întunerece AL, întunerice G voiujvor L vă voiu1]voiu K 6 umplea] înplea K legea G cele G 7 bucatele voastre]bişugul vostru K să 'vorjsă va K «ă vor împresurajsă vor înmulţi şi să vor împresura A cele1»2]cele A cele vechi de c£le]cel vechiu de cel K noao]noăo G, nou K, nuoă L 7—8 şi voi umbla cu voi om. V înbla K 8 îmijîn veci K oameniijmiie oamenii G, nărod mie K, oameni L iar eu]iar ieu K, şi eu L voi fi]vă voiu fi KL voao]voăo G, om. K, voă L 8 mă om. A nu om. AGK mele A ci]şi K 10 dînselejdănşile C, dînsăle K toată om. A vă om. A aşa (aşea K) voao AK voao]voăo G, voă L 11 pre voi]om. A, spre voiK seminţile]sămănţile C, sămînţăleK le veţijle (să K)vorCK semăna L 12 osteninţile] ostinealele K, ostenelile L vă vor]vor K goni]coni L 12—13 duşmanii voştri]pre voi vrăjmaşii voştri K 13 nimenea]nimic A,nime K tăriia]tăria AL 14 dăşărt]deşert K, deşărt] L pre voi]spre voi K hierijhiiară A, hearăle G, fiară K, heriL sălbatece]sălbateţi C,sălba] tecă K 15 dobitoacile L înpuţina K 16 va fi pustie]voiu pustii AK pustiie C deacăt-dacă AGL, de K dăzlipi]dezlipi AK, deslipi GL depărta om. V 17 grăieşte]grăiaşte K, grăeşte L sfîntul lui]sfîntului L Israil] Isdrail G, Izrail K, Istrail L altele]alte AK 18 denjdin AK mai]îi mai K ziceajzicia L Beţiia]Beţii K, om. L curviia]curvii K 19 să să]să-s A, să le K, să se L lepede AK dăzrădăcineză]dezrădăcineze AL, dezrădăcineză K 19—20 cu apostolul om. AK Nunta]că nunta AK iaste]este AL patul AL iar]iare K curvarilor şi om. C curvarilor şi preacurvarilor]curvariul şi preacurvarul A, curvarii şi prea-curvariiK 21 va judeca]giudeca-i-va K Pentru]Că pentru AK curvie]curviia A, curviie C, -curvii K să înecăjsă potopi AK 22 şi om. K 5 oraşe]cu oraş K oraşă L arsiră G şi Cu piatrăjde iarbă K 23 sodomiia]sodomii K, sodomie L adecă curviiajadică curviia A, adecă că ei -curviia C, adecă curvii K, adecă căci curviia LV cu parte bărbăteascăjcu bărbat A, bărbat cu bărbatK 5 5» 10 15 20 6 25 30 35 40 45 7 să arătă capul spurcăciunii cei mai mari. Deci, fraţilor, fugiţi de curvie şi de toată necurăţie, cum zice Pa vel, şi umblaţi după curăţie, ca să vedeţi pre dumnezeu. Acestea, zic voao, să le păziţi deacă vă iaste voia să moşteniţi împărăţia cea cerească. 5 Iar pizmaşul diavolul văzînd învăţături folositoare de suflet ca acestea, nu putu răbda, ci făcea multe meşteşuguri şi hicleşuguri ca să gonească pre fericitul Nifon din Ţara Panoniei, cum şi făcu în chip ca acesta, o, vai şi amar, că-i zise Radul vodă dimpreună cu boiarii: Pasă şi eşi din ţara noastră, că viaţa şi traiul şi învăţăturile tale noi nu le putem io răbda, că strici obiceaiurile noastre. Iar sfîntul Nifon deaca auzi aşa nişte cuvinte nebune şi turburate ca acestea, să miră şi zise : Nu aşa, doamne, nu aşa, ci te îndreptează după l£gea lui dumnezeu şi pre tine şi pre boiari, ca nu cumva să porniţi şi să aduceţi mîniia lui dumnezeu asupra voastră şi a ţării voastre, că vă zic că pentru fărdelegile voastre 15 curînd va să se sloboază spre voi, iar mie nimic | nu-mi iaste de aceia cv ce ziceţi voi, că puterea şi tăriia mea iaste legi a. Ci făr de ruşine şi făr dă făţărie grăesc înaintea mării tale şi boiarilor tuturor. Că pre soru-ta, care o ai măritat dupre Bogdan, făr de ldge, avînd el muiare_f3i şi o au lăsat făr de nici o vină şi au luat pre soru-ta, el iaste curva-20 riu şi soru-ta ca o precurvă. Ce-i desparţă şi dă bărbatului iar muiarea sa şi potoleşte miniiă luî dhmnezeu mainainte, pînănu să porneşte pre voi. * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 capul om. AK spurcăciunii ceijspurcăciunea cea AK mare A DecijDe aceia A curvie]curviie A, curvii K 2 necurăţiia CKL şi de toată necurăţie, cum zice Pavel} cum zice Pavel şi de toată necurăţiia A cum zice Pavel om. K Pavel apostolu L umblaţi} 25 îmbiaţi K după] dupre L curăţie]curaţiie G, curăţii K 3 dumnăzău K Aceastea K zic voao]zic voăo C, vă zic voă L să le]să L deacăjdaca GL, de K vă iaste voiajveţi AK iaste]este L 4 cea cerească]ceriului AK 5 pismaşul G diavolul]diiavolul A, diavol L văzind A învăţătură K 6 acestea]acestea A, aceasta K nu putu]nu putea C, n-au putut K răbdajsă rabde AK ci]ce K făcea]au făcut K meşterşuguri K hicleşuguri]vicleşuguri 30 ACL, viclenii K 7 pre]pă A, pe L fericitul]sfîntul A, om. K Ţara PanonieiJŢara Rumînească (Romînească K) AK, ţara proniei V şi făcu]şi fu A, au şi făcut K 7—3 în chip ca acestajîntr-acestaş (într-acesta K) chip AK 8 o, vai]oh, vai A, ah, vai K că-i] că G donpiul Radul A dimpreună]dinpreună AGL, înpreună K boiarii] boerii AGL PasăJPas A, să mergi K 9 şi eşi]şi să ieşi K viiaţaAK 10 răbdajsuferi K că] şi AK 35 obiceaiurile]obiceiurile AGL, obiciaele K Nifon om. L dacă CKL aşa om. AK 11 turba- te AKL să miră]s-au mirat K zise]au zis K 12 ci te]ci A, zic C, ci K îndireptează K legea A dumnăzău K 12—13 şi pre tine şi pre boiari]pre boiari şi pre tine (nime A) AK 13 boiarijboerii tăi C, boeri L să porniţi şi să aduceţi]să aduceţi şi să porniţi AK dumnăzău K 14 asupra voastrăjspre voi Y a ţării voastre]spre ţara voastră V Că vă zic că]că văz că GLV 40 pentru om. C fărălegile K 15 să se]să o A, să să CL, să K sloboazăjslobozească AK spre] pre C, pă L După voi ad. urgiia sa K miejmii C nimic]nimică K, nimica L iaste]este AL, este C 16 ce ziceţi voi om. AK put'6rea]vîrtutea A, virtute K şi tăriia]şi tărie K, om. L mea om. AK este legea AL Gi făr]Ce fără K 16 —17 şi făr de făţărie om. AK 17 boiarilor tuturorja tuturor boerilor (boiarilor K) AK boerilor L tutulor G Că]şi L 18 45 dupre Bogdan, făr de 16ge]făr de (fără K) lege şi o ai dat după Bogdan AK el]iel K muiare] muere ACL 19 şi o au lăsat făr de nici o vinăjşi făr de (carea fără K) nici o vină o au lăsat AK lăsat]lăsat-o L făr de]fără L luat]luoat L el]iel K iastejeste AL curvar AGL 20 soră-ta L ca o]iaste ca o K precurvăjpreacurvă este A Ce-i desparţă]Gi-i des- parţi A, ci să-i desparţi GL despărţiţi K 20—21 dă bărbatului iar muiarea sa ]dă muerea 50 (muiarea K) bărbatului-şi şi AK muerea CL 21 şi potoleşte]ca să potoleşti K dumnăzău K naintejînnainte G să porn6şte]va veni A, vine K pre voijasupravoastră C, spre voi K 8 Iar aceste cuvinte foarte aţîţară şi inîniiară inima domnului. Şi îndată goni pre sfîntul den naintea sa şi porunci să nu-1 mai bage nimeni în seamă, nici să-l socotească, nici să-l cinstească. Iar dumneziescul Nifon nimic nu băga în seamă, nici grijă de aceia, ci-şi punea nădejdea pre dumnezeu, după cum zice proorocul: Nu vă nădăjduireţi pre domni, 5 nici pre fiii omeneşti. Dumnezeu trimise corbul de hrănea pe Ilie prooroc ; aşijderea păzi cu bucate şi pre Daniil proorocul cu Awacum. în chip ca acesta păzi şi pre acesta, cu un fecior de boiar ce-1 chiema Neagoe, care era mai mare preste vînători. Şi aşa făcu şi dumnezeu din | cele amară 7 dulci şi din c61e pizmaşă cu prietnicie. Că aducea bucate de hrana sfîn- 10 tului şi aiave şi într-ascuns, cu îndemnarea lui dumnezeu, făr de nici o temere. Iar fericitul Nifon îl întărea cu rugile sale, ca să să crească şi să să înalţe în toate faptele c&e bune şi să să rădice în noroc bun şi să fie plăcut înaintea lui dumnezeu şi a oamenilor, cum mai apoi, cu rugăciunea sfinţii sale, să umplură amîndoao. ji5- Iar Eadul vodă tot ţinea pizmă pre sfînt şi nu putea folosi nimic nici cu frica, nici cu alte amăgele, pînă iar să plecă el sfîntului cu smerenie şi-l chemă în taină şi-i zise aceste cuvinte amăgitoare zicînd : Părinte, iartă-ne sfinţia ta şi aibi şi sfinţia ta ertăciune de la noi. Şi să-ţi dăm avuţie cîtă îţi va trebui şi să n-aibi părere rea nici pre mine, nici pre 20- 1 Iar]Şi AK După cuvinte aci. deacalegrăiA aţâţară G inema C 1—2 îndată]aci-iaşiA, aciişK 2den]dinACL dinaintea K săJluiAK poruncijau poroncit K 2—3 să nu-1 ... în seamăjca (ca om. A) să nu mai fie de nimeni (nimenea A) băgat în seamă (samă K) AK 3 nicijnice K cinstit, nici (nice K) socotit AK Iară K dumneziescul] dumnezeescul ACL, dumnăzăescul K 4 nimic] nimică K, nimica L samă CK grijă de 25 aceia] grijiia AK, grija (grijiia C) de aceia CL ci-şi] ci-ş C nădejdeajtoată nădejdea A, nădejdea K 5 pre]spre CK dumnăzău K nădăjduireţi]nădăjduiţi AL, nedejduiţi K pre2]spre AKL domnijdomn A, domnul C 6 omeneşti]oamenilor C Dumnăzău K cor-bul]pre corbul AK hrănea]hrăni A, hrăniia C, au hrănit K pe]pre AKL Ilie prooroc] proorocu Ilie A, Ilie proorocul L 7 păzi]hrăni L bucatejhrană AK şi om. C pre]pă CL 30* proorocul cujproroc cu proroc (prorocul K) AK cu om. C 7—8 în chip ca acesta] într-aces- taş chip A, aşea într-acestaş chip K, într-acest chip L 8 păzi]au păzit K preJpăL cu un] Că un AK fecior] voinic AK de boiar] om. AK, de boer CL 8 — 9 ce-1 chiema Neagoe,... preste vînători] care (ce K) era mai mare preste vînători, pre care îl chiema (pre ... chiema = anume K) Neagoe AK 9 Şi] că AK şi om. AKL 10 piz- 35* maşe CK prietnicie]prieteni A, prieteniie C, priiatini K, prietenie L hrana] hrăniia C sfîntuluijpre sfîntul C 11 aiave]de faţă A, aevea CL într-ascuns]în taină K 11 —12 cu îndemnarea ... temerejfără de nici o temere cu (grije dintru K) îndemnarea lui d-zeu (dumnăzău K) AK fără nici L 12 temere]frică L întăreajîntăriia ACK, întăria L să să om. AK, să CL crească şi om. AK % 12—13 să să]să-l C, să L 13 înalţe]înnalţă K cele]cele A să 40 să]să CL rădicejridice C naroc K fie]fiie C 14 plăcut] plecat C înnaintea CK dumnăzău K 14—15 rugăciunea sfinţii sale]rugăciunile (rugile K) sfîntului AK 15 umplu-ră]primiră K amîndoao]amîndoo A, amăndoao C 16 Radul]domnul Radul AK ţineajaţi-nea C pizmă]pizmă neschimbată CL pre sînt]pre sfîntul neîncetat AK, pre (pă L) sfîntul CL nu putea om. K folosi nimicjnimică nu folosi K nimica L 17 amăgeli L să plecă] 45 s-au plecat K el om. AK zmerenie L 18 şi-l chemă om. AK şi-i zise în taină AK zisă C aceste om. AK amăgitoare ca acestea K zicînd]grăind AK, grăind (zicîndu-i C) aşa CL Părinte]om. A, Părinte sfinte K 19sfinţia ta om. AK şi să aibi sfinţiia L şi aibi.. .de la noi]şi să fii ertat AK După dăm ad. de la noi AK 20 avuţiejavuţiie C, avere K cîtă îţijcît îţi AL, cîtă-ţi K şi om. AC păreareK să n-aibi părere rea nici pre mine, nici pre boiari 50' (boiari de la p. 10x) om. A mine]nimini C boiari. Şi pentru însurarea lui Bogdan încă nu te mai amesteca, că el au luat blagoslovenie de la alţi sfinţi arhierei. Iar tu pasă cu pace ori unde vei vrea şi roagă pre dumnezeu pentru mine. Şi unde vei lăcui, eu tot voiu 7° purta grija pentru hrana ta | şi ce-ţi va trebui tot voiu trimite. Atuncea 5 sfîntul răspunse cu îndrăzneală şi ca unui om prost, îi zise : Eadule, Eadule, tu şi priiatenii tăi cu multe rugăciuni m-aţi plecat de m-aţi adus în ţara voastră şi m-aţi pus să vă învăţ l£gea lui dumnezeu. Deci de v-am învăţat ceva rău şi făr de l£ge, spuneţi voi şi mărturisiţi fărdelegile mdle, iar de faceţi voi făr de ldge, cum şi la arătare şi aiave vă vedeţi şi vă arată io faptele voastre, căci mă goniţi fără dreptate din ţara voastră, căci v-am spus adeverinţa. Ci eu însă mă voiu duce, după cuvîntul vostru, iar voi rămîneţi în păcatul vostru şi pre mine iar veţi să mă căutaţi în vremea car4 nu mă veţi afla, ci veţi să muriţi în păcatul vostru şi nu va să fie cine să vă ajute într-ac&a vrdme. Şi deaca zise aşa, eşi din ţară şi 15 veni în locul care-i porunci dumnezeu-, cum şi lui Avraapa acela în Eliu. Iar acesta iar trecu prin Machedoniiă şi pren Thetuliia şi nrârse în sfîntul munte care să chiamă Athon, ca să să petreacă acolo, în locul carele s iaste făgăduit călugărilor. | Şi cum m&rse, îndată să prinse 'de lăcaş în sfînta şi mare mănăstire a Yatopedului. Şi cei ce dorea cîştigară şi dobîn-20 diră pre cel jeluit şi să bucurară şi mulţumiră lui dumnezeu pentru acel lucru. Şi deaca auziră, mergea toţi dentru acel sfînt munte la dînsul cu osîrdie, ca la un izvor curator de viaţă, de la care toţi îşi meştea băutură * 30 * * * * 35 1 boiari ]boeri CL încă om. AK amesteca nimica AK 1 —2 au luat]mai are G au luat blagoslovenie]s-au blagoslovit AK 2 sfinţi om. AK pasăjsă mergi K 3 dum--25 năzău K Şi unde] Iar tu unde AK eu om. AK 4 purta]avea AK pentru hrana ta]şi (şi om. K) pentru tine şi pentru hrana taAK şi]de AK tot voiu]îţi voiu A, eu tot îţi voiu C, tot îţi voiu L tot voiu trimite]trimite-ţi-voiu K Atuncea] Iar AK 5 au răspuns K îndrăzneală]îndrăznire şi grăi K şi ca unui]şi-i grăi ca unui A îi] şi A, şi-i K zisejzicea K 6 tu şi] tu şi cu AK priiatenii]prietenii AL, priiatinii K 30 plecat]apucat K 7 să vă învăţ legea]învăţător legii A, învăţătoriu de legea K dumnăzău K 8 voi om. AK mele A 9 făr de lege A aiave]aeve AL, aiavea G vă vedeţi]vă vădiţi K 10 faptele voastre vă arată AK fărăjfăr de A căcijcăci că A 11 Ci om. AK eu însă] însă eu AK iară K 11 —12 iar voi rămîneţi în păcatul vostru om. G 12 păcatul] păcatele K şi]ci G pre]pe A, pă L iar]om. AK, iarăşG 12 vremea carejvremea aceia cînd A, 35 vrempa ceia cînd K 13 ci]şi AKL fiie G 13 — 14 şi nu va să fie ... vreme]şi într-aceia (întru aceaia K) vreme nu va să fie (fi K) cine să vă ajute (ajuta K) AK 14 întru acea vreme (vreme L) GL deacajdaca AL, dacă GK zise]au zis K eşi]au eşit K ţarăjţara lor AK, ţară afară L 15 veni]au venit K loculjlocuri L care-i]cari-i G, unde-i K, care îi L poruncise K dumnăzău K cum şi ca şi A, precum şi K EliuJEleu AC, om. K 16 Macedoniia C -40 iar prin Machidoniia (Machedonii K) şi prin (prin om. A) Thetuliea (Thetulie K) trecu AK prenjprin GL ThetuliiaJTetuia C, Telulia L m6rse]merse A, au mers K 17 carejce K ca să să petreacă]să petriacă K carele]care-i A, care K 18 iastejeste L m£rse]merse A, merse (merse L) acolo GL, miarse K să om. A prinşe G să prinse de lăcaş]s-au sălăşluit K lăcaşjsălaş A 19 marejmarea AGKL a Yatopedului ]care să chiiamă Vaton Pedi -45 (Vatopedi K) AK cei ce]cel ce A, ceia ce K dorea cîştigară]doriia şi pohtea (pohtiia K) cîştigare (cîştigară K)AK dobîndire A 20 cel jeluit]cela (cila K) ce-1 (ce A) jăluia ACKL bucura AK mulţămiră GK lui]mult lui AK dumnăzău K pentru ]către A 21 aceljacest A, acesta K deacajcum AK, deacă C, daca L dintru L 21 — 22 mergea toţi ... cu osîrdie] dintru acel sfînt munte mergea cu osîrdie la dînsul AK 22 osîrdiie G un izvor] -50 izvorul cel AK cur ător] curgător A, curăţitor GL viiaţă CK de laJdinA care] cai el e CL îşi om. A de la care toţi îşi meştea băutură]care tocmeşte păhar K de veselie trupească şi sufletească. Şi lăcui sfîutul într-acea sfîntă mănăstire mai mult de un an. Şi într-acea vrdme lăcuind el acolo, pre 2 din fraţi cărei mersese cu dînsul, trimise - i cătră dumnezeu, iar pre al treilea lăsă-1 să meargă în cetatea Solunului şi-l întări cu rugăciunile sale, ca să se sfîrşească cu sfîrşitul mucenicilor. Carele şi dobîndi, 5 şi pătimind multe munci, să sfîrşi pentru 16ge şi dobîndi cunună împletită în 3 viţe, cu postul şi cu ascultarea şi cu munca. Iar mult pătimaşul al său trup, al lui Macarie (că aşa chema pre acel mucenic), fu îngropat în Solun ; iar sufletul acum dănţuieşte cu îngerii în ceriu. D£cii dumneziescul JNifon pri | cepu că va să fie aproape şi petrecaniia sa şi să bucură sufle- 10 teşte şi să veseli; şi luă cu sine poslujnicul care - i rămăsese, pre Iosaf şi 8° trecu muntele de ceia parte şi m6rse la mănăstirea Dionisatului şi să prinse de lăcaş, că şi mai nainte acolo lăcuise. Şi dumnezeu încă vru să-şi .săvîrşească sfîntul viaţa acolo. Iar cît petrecu acolo, în toate era întocma cu alţi fraţi şi cu mîncarea şi cu postul; şi făr de preget atîta, cît era 15 altor fraţi ruşine de smereniia şi de ne voinţa lui. Că era tuturor chip de învăţătură şi de mustrare şi să nevoia spre toate posluşaniile şi tuturor fraţilor, la toate slujbele le ajuta. La moară mergea de măcina, la magherniţă ajuta, la magupie aşijderea şi la alte posluşanii la toate atîta, cît striga osteninţile lui (cum şi eu l-am văzut făcînd lucruri ca acestea). 20 1 veselie]veseliie G, vesălie K sufletească şi trupească AK sfîntă om. ACKL 2 de un an] decît un an G Şi într-acea vreme lăcuind el acolo]şi acolo lăcuind într-atîta vreme AK într-acea]într-atîta GL el om. GL pre om. AK 3 din om. K carei]care AL, carii C, ce K cu]cătră K trimise-i]îi trimise AGL către AGL dumnăzău K 4 treile K lăsă-l]îl lăsăC, l-au lăsat K, lăsă L margă K Solonului AC şi-l întărijşi l-au întărit K rugile K 25 5 să se]să A, să să GKL sfîrşască AKL muceniţilor G Carele şijCare o şi A, care au şi K dobîndit K 6 pătimi L şi pătimind (pătimi K) multe munci om. AK să sfîrşi]să sfîrşi cu munci A, că s-au sfîrşit cu munci K dobîndi]au dobîndit K cununi înple-tite A 6—7 împletită în 3 viţe]în trei înpletită K 7 şi1 * * * 5 * 7 om. AK ascultare K După munca ad. Şi acum dînţueşte cu îngerii dinpreună (împreună K) AK multul pătimaş A 30 7 — 8 mult pătimaşul al său om. K 8 al 1om. GL al său trup]om. A, trupul K Macarie trup A chema]îl chema L că aşa chema pre acel mucenic om. AK fu îngropat]să Ingropă AK 9 Solon AK iar sufletul acum dănţuieşte cu îngeri în ceriu om. AK Decii] Iar AK, Deci G dumnezeescul ACL, dumnăzăescul G 10 pricepu că va să fie- aproape şi petrecaniia sa şi om. AK să bucură] să bucura AK sufleteşte]cu sufletul AK 35 şi să bucură sufleteşte om. G 11 După veseli ad. şi putere cerească dintr-această lumeAK Iuă]luo CV, au luat K sîne K posluşnicul AGL care-i]cu care A, care C, ce K, carele îi L rămăsese]avea K pre Iosai]lanume Ioasaf K Iosif L 12 au trecut K ceia] ceaia K merse]mersă C, au mers K Deonisat K şi să]şi acolo să A, şi acolo s-au K 13 prinse de lăcaşjsălăşluit K lăcaş]sălaş A, lacaş acolo CL că şi]căşideK nainte]din nainte A 13 —14 Şi 40 d-zeu încă vru . . . viaţa acolojşi acolo vru şi d-năzău pentru sfîntul Nifon să-şi săvîrşască viaţa (d-zeu să-şi săvîrşască viaţa A) AK 14 săvărşască C Iar] Iată GL, Iară K petrecujvie-ţui A, au vieţuit K întocma]întocmai A, tocmai C, de-a-tocma K 15 mîncareajhrana AK postul]postul şi cu osteneala GL făr de preget atîtajcu osteneala, nelenevos (nelenivos K) a trăi AK 16 altor]şi altor AK fraţijfraţi tuturor AK După smereniia ad. lui AK zmereni- 45 ia L nevoinţa lui]nevoinţa care avea AK chipjcip L 17 şi să nevoia.. .posluşaniile]şi în toate posluşaniile să nevoia AK tutulor C 18 După slujbele ad. şi posluşaniile A 18 — 20 La moară mergea . . .atîta cît striga]la magupie aş^derea, atîta cît striga A 18 magherniţă] macerniţă C 19 magupiejmagopie C şi la alte posluşanii la toate om. K atîta cît]cum G, atîte cît K 20 osteninţile]osteninţa AK, ostenelile L aceastea K 50 ii Şi ce aş putea spune smereniia cea multă şi osteninţile lui, că nu spun numai fraţii carii sînt lăcuitori întru acea mănăstire, ci şi alţii du pren alte mănăstiri dă pre împrejur. Toţi spun şi mărturisesc că era nevoi- 9 toriu spre | slujbe şi spre ispovedanii şi spre pocăinţă şi spre cufăţie, 5 şi pre alţii pre toţi îi certa şi-i învăţa, zicînd : Amar, fraţilor şi părinţilor, celuia ce-1 va afla moartea nepocăit, că în iad nu iaste pocăinţă. Şi pre mulţi i-au scos tocma din gura diavolului şi pre mulţi din păgîni, turci, armeni, papistaşi şi de alte er^se au întors de i-au botezat şi i-au uns cu sfîntul mir şi i-au adus în credinţa cea adevărată a pravoslaviei, mai 10 mult de 4000 de suflete. Iar pre cîţi mişăi au miluit şi săraci, şi cîţi au scos din robie, zic, că aceia n-au număr, aşa era bun şi milostiv tuturor, asemene lui dumnezeu. Drept acdia şi dumnezeu proslăvi pre cel ce-1 proslăvia şi-l chemă la sine. Iar sfîntul cunoscînd cu adevărat trecerea sa dintr-această lume, 15 i să bucură sufletul foarte şi îndată chemă toţi fraţii şi le spuse de vremea petrecanii sale şi cum îl chiamă Hristos la înpărăţiia ceriului cea gătita, şi-i blagoslovi, precum iaste obiceaiul, şi să ertă cu toţi şi arătă cătră 9V toţi dragoste iar nu pizmă. Şi cîţi fă | cuse lui rău şi necaz şi cîţi era blestemaţi, pre toţi îi ertă şi-i dezlegă, ca un ucenic adevărat al lui Hristos, 20 cu al căruia trup şi sînge să şi preceştui, şi aşa-şi dMe sufletul în mîinile lui dumnezeu, şi luo lumina luminilor cereşti în care iaste Hristos, şi ce * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 Şi om. AK ce aş]cine ar K smereniia cea multă]lucruri de smerenie A, multa smerenie K şi osteninţile lui] şi multe (multe om. K) lucrurile sale AK ostenelile L lui om. C. spunjspune A 2 carii]care GL 2—3 du pren alte]dintr-alte AK, de prentr-alte G, om. L 3 mă- 25 năstiri om. L dă pre împrejurţdu prin prejur A, du pren prejur C, de pin pregiur K, de prin prejur L spun şi om. AK mărturisesc toţi A 4 ispovedanie AL, spovedanii G şi spre pocăinţă om. AK curăţie]curăţii K, curăţenie L 5 îi om. K şi-i]şi K, şi îi L zicînd]; grăind A 6 celuiajcelui K, celor L ce-1 va]ce îl vor L afla]apuca A nu iastejnu este AL,, nu-i K 7 i-au scos ... gura diavolului]tocma (tocma om. K) din gura diavolului s-au (i-au K> 30 scos AK tocmai G diavolului]diiavolului C, iadului L din2]şi L păgînii A 8 armeni,, papistaşi]armeni şi papistaşi A, papistaşi, armeni L de alte er£se]dintr-alte erese (eriase K) AK au întors]i-au scos şi i-au întors A, i-au întors GK i-aux]s-au A i-au2]s-au A 9 adus]dus A adivărată K a pravoslaviei]creştinească AK, a pravoslavii L 11 pre]pe L au miluit om. L cîţi mişăi au miluit ... din robie]cîţi oameni i-au (au K) miluit şi i-au răscum- 35 părat din robie (robii K), săraci şi mişăi (mişei K) AK 12 că aceia]aceştiia A, aceştea K bun şi milostivjde (de om. CL) milostiv şi bun AKCL asemene (asemenea CL).. d-zeu]d-zeu drept A, d-năzău K 13 Drept aceia]pentru aceea (aceae K> AK d-năzău K proslă- veau proslăvit K cel ce-1 ]cela ce l-au K, cel ce L proslăvia] proslăviia AG, proslăvit K şi-l chiemăjşi l-au chimat K 14 sine]sîne K cunoscîndjvăzînd AK, cunoscu G cu ade- 40 vărat om. A trecerea ACLO, treacirea K dintr-această lume] din lumea aceasta K 15 i să bucura] şi să bucură ACL, i s-au bucurat K chemă] chiemă A, au chemat K toţi]pre toţi AKL spusejarătă K 15 —16 şi de vremea petrecănii sale le spuse L de vremea petrecăniijceasul petrecirii K 16 petrecerii C chiiamă AK cerului CL 17 şi-i} şi CKL precum]cum AGK iastejeste AL, este C obiceiul AGL şi1 om. L să ertă] s-au 45 ertat K toţijtoţii AL 17—18 cătră toţi]tutulor G, către toţi L 18 nu pizmă]pre pizmaşi K făcuse lui]îi făcuse K, făcură lui L năcaz K 19 îi om. L dăzligă V ucenicjmucenic L. ai lui]a lu K al lui Hristos adevărat A 20 cu a cărui K trup şi sîngejtrup V să şi precestuijsă şi (s-au şi K) pricestui (priceştuit K) AK aşa-şi]aşa îş G, aşea K dâdejdete AGL, şi-au dat K mîinilejmîna K 21 d-zeu]om. A, d-năzău K luo]luă ALO, au luat K ■era din pămînt pămintului lăsă. Şi cu multe cîntări de la toţi călugării •din toate mănăstirile muntelui Athonului să îngropă trupul lui cu mare •cinste, în luna lui avgust în 12 zile, cînd era cursul anilor de la zidirea lumii 7016. Şi apuse zarea soarelui dinnaintea a tot ochiul şi rămase între toţi fraţii plîngere şi tînguială făr de mîngîiare şi nu era nici unul dentru dînşii care să nu fie vărsat lacrăme pentru lipsirea părintelui şi învăţătoriului celui bun a toată lumea. Iar Iosaf, posluşnicul sfântului ÎTifon iubitoriului de dumnezeu, lăsă toată jalea şi întristarea nevoindu-se să umple porunca părintelui său şi m6rse numaidecît la Ţarigrad şi tocmi toate poruncile sfântului foarte bine şi pătimi acolo multe munci pentru 16ge. Iar apoi | îl şi arseră turcii în foc şi să învrednici şi el cetei mucenicilor. Că şi de aceasta încă mărturisise sfântul Nifon mai nainte, ca şi de Ţara Eumînească mai nainte, cînd zise cătră ighemonul Eadul, grăind aşa : Yăz, zice, pogorîndu-se pre voi şi pre ţara voastră, pehtru netocmirea bisericii şi pentru mulţimea fărdelegilor voastre mîniia lui dumnezeu. D6cii deaca eşi fericitul Nifon din Ţara Panoniei, nu trecu vr&ne multă, ci căzu ighemonul Eadul într-o boală groaznică şi cumplită şi alte răutăţi mult îl încungiurară şi nu i să mai putea uşura nevoile, ci de ce mergea, de aceia-i mergea grijile mâă"cu~peu.'Şi să scorniră în ţară răutăţi şi 1 1 din]de pre AK 2 din]de prin A muntelui Athonului om. AK Adonului L s-au îngropat K 3 în 12 zile]12 zile A, în doăo zile C, 12 L zădirea K 3—4 cînd era cursul anilor de la zidirea lumii 7016 om. A 4 dinnainteajde la Y au rămas K 5 întrejîntru G tînguială] jale K făr de]fără KL mîngîiare]mîngîere AL erajerea C nici unuljnici G, nicie K 6 dentrujdintru AK, dintre L dînşii om. AK dintr-ănşii G care] carii era acolo K fie]fi A, fiieG lacrămiAKL lipsirea părintelui] jălirea unui părinte A, un părinte ca acela K 7 învăţătoriului]învăţător AK celui bunjbun AK, om. GL 8 Iosaf] Iosif KL sfîntului Nifon iubitoriului de d-zeu]iubitorul lui către d-zeu şi al lui Nifon A, iubitoriului de d-năzău a lui Nifon K 9 lăsă]au lăsat K întristarea] scîrba AK nevoindu-se]nevoindu-să AGL umple]înple K poronca K părintelui]stă-pînului său şi părinte A 10 merse]au mers K numaidecîtjîndată K tocmijau tocmit K poroncile K 11 şi pătimi acolo multe munci pentru lege. Şi acolo să învrednici (s-au învrednicit K) de să săvîrşi (s-au săvîrşit K) fiind muncit AK arsiră G 11 —12 Iar apoi îl şi arseră... mucenicilor]Fu ars (Fost-au ars K) după cum (precum K) şi pohtea (au şi poftit K) cu întărirea rugii a (rugii a om. K) sfîntului său părinte. Iar mai nainte de arsură (ars K) alte multe munci pătimi (au pătimit K) AK 12 în foc turcii L cetii L 13 încă om. G Gă şi de____Nifon] Precum zisese şi (şi om. A) de aceasta dumnezeescul (fericitul K) Nifon AK mai] încă mai AC, încă de mai K 13 — 15 ca şi de Ţara Rumînească ... grăind aşa]ca şi cătră Radul vodă în Ţara Rumînească zicînd cînd era acolo K 14 Rumînească] Muntenească AGL mai nainte om. AGKL cînd zise om. A zice către CL ighemonul Radul]Radul vodă A 14—15 grăind aşa]grăind cînd era acolo A 15Văz]veazi K zicejzise L zice, pogorîndu-se]mîniia lui d-zeu viind A, ce mîcenii a lui d-năzău vin K pre]păA, om. G 16 mulţimea fărdelegilor voastre]fărdelegile voastre cele multe AK 17 Decii]Deci AGL deaca eşi]după eşirea K eşi]au eşit A fericitul Nifon]sfîntul (sfîntului K) Nifon AK din]în A PanonieiJMuntenească A, Romînească K nu trecujau trecut AK multă vreme CK 18 ci om. AK căzu]căzut-au K ighemonul Radul]Radul vodă AGK într-o]în K groaznică]grea K răutăţijrăo-tăţi A 19 multjmulte AGKL încungiurară]încunjurară A, împresurară C, Încungiurase K, înconjurară L i s-a mai]să AK putea]putură K ci]ce GK 19—20 de ce mergea, de aceia-i mergea grijile mai cu greu]totdeauna de ce mergea, de aceia să îngreuia şi să împresura .grijile A, tot să mai îngreuia şi înpresura grijile K 20 aceia-i mergea grijile mai cu greu]aceia i să mai (mai om. G) îngreuia nevoile şi (nevoile şi om. C) grijile CL 5 10 10 15 20 25 30 35 40 45 50 13 gîlcevi şi bisericii netocmire. Şi sâ sfîrşi Radul vodă întru nişte întîmplări r41e ca acestea. Iar mai nainte de petrecaniia sa, el căuta pre sfîntul, cum zisese el, şi nu-1 afla, ci era sufletul lui plin de frică şi de cutremur, şi atunce pricepură toţi că să umplură cuvintele sfîntului, care zisese mai 5 nainte, de Radul vodă şi de Ţara Muntenească. io° Iar trupul | Radului vodă îl îngropară în mormîntul carele făcuse în tinda bisericii, în mănăstirea den Deal, unde iaste hramul sfîntului Nicolae făcătoriul de minuni, care o zidise din temelie în domniia saj tot de piiatră cioplită şi stîlpii uşilor şi ferestrile tot de marmură, cum să vede 10 şi acum, biserică frumoasă şi minunată. Iar a o zugrăvi, el n-au apucat, ci apoi s-au zugrăvit cu porunca lui Neagoe vodă, cu văpsele şi cu aur. Decii, după moartea lui, boiarii nu să putea voi pe cine vor pune domn, că unii zicea „să fie cesta”, iar alţii „ba cela”, şi era gîlceavă şi ceartă între dînşii, după cuvîntul evangheliei, ce zice: Cînd să va împărţi casa 15 adinsu ei-şi, atunci să va pustii. Şi aşa fiind ei împărecheaţi, rădicară caznă asupra lor, pentru păcatele lor, cum zisese fericitul Nifon, şi puseră domn în scaunul ţării pre Mihnea, feciorul Dracii armaşul. Şi cum apucă domniia, îndată să dăzbrăcă lupul de piiale de oae şi-şi astupă urechile ca aspida şi ca vasiliscul, iar arcul şi-l încordă şi găti săgeţi de a săgeta şi 20 a fulgera şi | mina şi-o întărea spre rane şi prinse pre toţi boiarii cei mari 11 * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 gîlcevi]gălcevuri CL 1 — 2 Şi să sfîrşi ... ca acesteaJŞi într-aceste (şi ca într-ac6ste K) întîmplări (tîmplări K) să sfîrşi (s-au sfîrşit K) Radul vodă AK 2 rele]grele L petrecaniia] petrecere K el om. AK cumjprecum K 3 lui plin om. L 4 atuncea L pricepură]pricepu A să umplurăjsă umplu A, s-au plinit K, să umpluse L sfîntuluijsfîntului Nifon G ce zi- 25 siasă K 4—5 mai nainte om. AK 5 Muntenească]lui AK 6 îl îngropară]l-au îngropat K care-1 A, ce K făcusejfăcuse lui A, au făcut K 7 în mănăstirea]mănăstirii A unde iaste]om. A, unde este L 8 făcătorul CL sfîntului şi făcătorului (făcătoriul K)-de minuni Nfcolaie AK o zidisejo au zidit K temelie]temelia sa A 9 piatră L stîlpii om. AK uşilor] uşile AK tereştrilor L tot om. AK tot de toate C marmurăjmarmură albă AK cum] 30 precum K şi acum să văde AK 10 bisărică frumoasă şi minunată om. AK Începînd cu r. 10 — r. 16 inc. biserică fin, fericitul Nifon om. O 11 ci]Iar K apoi s-au zugrăvit ... Neagoe vodă]apoi, cu porunca Neagului vodă s-au zugrăvit şi biserica şi tinda AK lui Neagoe vodăJNeagului vodă G văpselejvăpsea K După aur ad. Şi au domnit ani 15 AK Titlu nou ad. Gap. 13. Domniia Mihnii vodă K 12 Decii]Deci CL, Iară K boiarii]boerii L 35 voi pe]în voi pre CL nu să putea învoi (voi K) boerii (boiarii K) pre AK pune]rădica A 13 cestajacesta K gîlceavă şi om. AK ceartă]aciasta K 14 dînşii]ei K dupăjdupă cum AK cuvîntul evangheliei ce zicejzisese sfînta evanghelie A, evangheliie ce zice G, zice sfînta evan- ghelie cînd zice K cînd om. K împărţijîmpărechia L 15 adinsu ei-şi]adinsulu-şi A, adin- suiaş C, în de sine K, adică cei din casă L atunci] atuncea AL pustiijputea G Şi aşaJDeci 40 aşa AK, Aşa şi L ei om. AK împărecheaţi]împerechiaţi CL, împăricheaţi K 16 caznă asu- pra lor]domn AK După zisese ad. de căzna lor AK fericitul]sfîntul AK 17 în scaunul ţării prejîn scaun pre L ţăriiJŢării Rumăneşti C Mihnea]Mihnea vodă Măniie G 16—17 şi puseră domn ... Dracii armaşul]pre Mihnea vodă, feciorul Dracii armaşul din Măneşti (din Măneşti om. A), cînd au fost (era K) cursul anilor (anii K) 7016 şi-l puseră (l-au pus K) în scau- 45 nul ţării AK, Io Mihnea voevod cel Rău, feciorul Dracii armaşul din Măneşti, au venit domn la leatul7017 şi au domnit ani 1 şi luni 9. O Începînd cu cuvintele şi cum apucă domniia pînă la p. 15 r. 2 sftrşind cu cuvintele ochilor lor om. O 19 ca2 om. C iară K şi-l încordă]şi-l întinse A, ş-au întins K a om. AK 19—20 şi a fulgera]şi sabiia lui (o C, de a L) fulgera ACKL 20 mîna]mîna lui A, mîniia lui K şi-o întăreajsă întăriia AK, şi-o întăriia C, ş-o întăria L După rane ad. Şi curînd să dezbrăcă (desbrăcă K) de haina cea de oae şi să îmbrăcă în lup -50 svăpăiat AK prinsejprinsese A boiarii]boerii AGL 14 şi aleşi şi-i munci cu munci, cu multe munci şi cumplite şi le luo toată avuţiia şi să culca cu toate jupînesele şi cu fetele lor înaintea ochilor lor. Decii unora le-au tăiat nasurile şi buzele, pre alţii i-au înecat şi pre alţii i-au spînzurat, iar el să îmbogăţea şi creştea ca chedrul, pînă la ceriu şi-şi umplea toată voia sa. Iar pre un neam care era mai ales şi mai temător 5 de dumnezeu, căruia îi era numele de moşie banoveţi (adecă Băsărăbeşti), el, cu multe amăgele şi şutele şi cu grele jurămînturi să lega cu boiarii, carii era de acel neam, că nu-i va omorî, nici le va face nici o nevoe, şi făcu şi cărţi de jurămînt şi de afurisenii. Iar el în toate zilele săpa groapă şi cugeta cum va face să piiarză şi neamul lor, ca să nu să mai pomenească 10 în Ţara Panoniei. Iar rugăciunea sfîntului Nifon nu-1 slobozea, nici îl lăsa să le facă nici un necaz, ci toate meşteşugurile lui c&e | hiclene ca nişte iiu păianjeni să strica. Iar el fiind îndemnat tot de răutatea mintei sale, chemă pre Stoican, sfetnicul său cel mai mare şi întră numai cu dînsul în pimniţa domnească şi scoase pre pimniceri afară. Iar cu voia lui dumnezeu, rămase 15 un copil care era şi el de acel neam, ce făcea sfat să-l piiarză. Şi deaca văzu pre nedreptul domn că întră în pimniţă, el să umplu de frică şi de groază, şi neavînd unde fugi, întră într-o bute seacă de să ascunse, că aşa tocmi 1 şi-i]şi L muncijmuncia A cu munci om. L cu multe munci şi om. AKL După cumplite ad. şi-i prăda AK şi le luo]de le lua AK, şi le luoâ (luă) CL 1—2 toată avuţiiajtoate avuţiile (ave- 20 rile K) AK 2 culcă C toate om. ACKL jupînesile CL După jupînesele ad. lor A fetile CL lor1 2 * * * * * 8 * * * * 13 om. C ochilor lor]oamenilor C 3 DeciiJDeaceia C, Deci KL le-au tăiat]le tăia A, le tăe K nasurilejcapetele A buzăle C pre1]iar pre A alţiijunii K înecat]înnecat C ,înicat K şi2]iară K 3—4 Deci unora le-au tăiat ... spînzurat] Acesta au tăiat mulţi boieri O 4 iar el]şi el AK îmbogăţeajînbogăţiia CL cedruljcer AL, chedrul C ceriuljcer AL 4—5 iar el să îmbogă- 25 ţea ... toată voia sa om. O 5 şi-şi umpleajşi îş înplea K Iară K neam]niam K care] mare care (ce K) AK era]erea C După mai2 ad. mare K temătoriu K 5—6 Iar pre un ne- am... (adecă Băsărăbeşti)]iar nişte boeri ci le zicea Pîrvuleşti O 6 dumnăzău K căruia îi] cărora K de]dă C banoviţi AK adică ACKL 7 şutelejcu multe C amăgele]amăgituri K şutele] înşălăciuni K, cu şopte L şi cu grele jurămănturijşi jurămînturi grele AK De la p. 15 30 r. 7 inc. el cu multe amăgele pînă la p. 16. r. 9 — 10 fin. cuvintele lui om. O boiarii]boerii AL 8 cariijcare AL, ce K acel]acest C nu-i va omorî ... nici o nevoejnu le va face nimic (nimica K) şi nici o nevoe nu vor avea de el (dînsul K) nici îi va omorî AK 9 făcu]făcuse A, au făcut K cărţi de jurămînt şi de afuriseniijzapis de blesteme (blăstăm K) AK afurisenii] afu- risanie C, afurisanii L zilele săpa]zile le săpa K groapăjgroapa CK 10 şi cugetajşi în 35 toate zilele să învăţa şi cugeta A, şi să învăţa şi cugeta K facejputea face ACKL să piiarză] ca să (să-i A) piiarză AK ca să]să AK nu să]nu-l A pominească K 11 Panonii K rugă-ciunea]ruga K nu-1 slobozea]nu-i da voeAK sloboziia C, slobozia L îl]ii A 12 săle]ca să le L nicijvre L ci]ce K meşteşugurile K viclene ACK nişte]pă (pe K) nişti AK 13 păianjeni]păiajăne A, păiajăni C, paingini K, păejini L să]le AK tot îndemnat K răutatea] 40 răotatea A, răutate K mintei]firii ACKL chemă]chemat-au K 14 Stoican] Stoica CL său om. L întrăjau Intrat K numai om. A dînsuljacela K pimniţajtemniţă G, pivniţa KL 15 scoase pre pimniceri]pre pimniceri îi scoaseră (i-au scos K) AK scoaseră pe C pimniceri] temnicer C, pivniceri L voia]socoteala AK rămase]au rămas K 16 de acel neam ce] de neamul acela ce A de acel]dintre acel C neamjneam mareK ce făceajspre care făcea CL 45 să-l]săK piarză L deacăjdaca CKL 17 nedireptul K pimniţă]temniţă C, pivniţă KL el om. AK să umplu]s-au umplut K groază]temere AK 18 întră]el întră AK seacă] deşartă K de să]şi să AK ascunse, că aşa tocmi dumnezeu (d-zeu la p. I61)]ascunse (ascunsă K) într-însa că d-zeu aşa (d-năzău aşa-1 K) tocmi AK că aşa]şi aşa L 15 dumnezeu. Şi cum întră în pimniţă domnul cu Stoican, începură a să sfătui cum şi în ce chip vor face să piiarză pre acel neam, cugetînd că nu iaste nimeni în pimniţă să-i auză. D6cii, deaca obîrşi sfatul, chemă pimnicerii şi le zise să bea vin de unde va fi mai bun; şi deacă băură, eşi domnul şi Stoi-5 can den pimniţă veseli gîndind că n-au auzit nimeni sfatul lor cel hiclean. Dăcii, după dînşii eşi şi copilul furiş şi nu spuse nimunui nimic, ci-şi căuta 12 treaba şi slujba sa, pînă află vr6me şi prilej [ de spuse părinţilor şi neamului său celui mai mare toate lucrurile şi hicleşugurile călcătoriului de jurămînt domn. Decii, ei deaca auziră aşa şi cunoscură că sînt adevărate cuvintele io lui, ei să adunară de să sfătuiră; şi luară avuţie şi oameni cît putură şi trecură Dunărea de ceia parte şi scăpară toţi de cursa Mihnii vodă, călcă-toriul de jurămînt. Că era dumnezeu cu dînşii şi rugăciunile sfîntului Nifon patriarhul şi nu putea nimeni să să protivească lor, ca şi lui Moisi, marele proroc. Iar zvăpăiatul domn deaca auzi de pribegirea lor, de părere rea, i 15 să schimbă firea, şi bucuriia i să întoarse în tristăciune şi-şi arătă urgiia şi mîniia ce avea spre dînşii şi altă nimic nu putu să le strice. în pizmă, le-au ars curţile şi casele le-au răsipit; iar cîţi au aflat de acel neam rămaşi, pre toţi i-au muncit cu multe f&iuri de munci. Pre unii i-au şi omorît şi mănăstirea lor, care o făcuse ei pre rîul Bistriţii den temelie, o au răsipit' 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 20 1 domnul în pimniţă (pivniţă K) AGK cu Stoicanjşi cu Stoica GL După Stoican ad. cugetînd că nu este niminea în pimniţă AK 2 face]putea face AK pre]pă A cugetând G iaste]este L 2—3 cugetînd ... să-i auză om. A 3 nimini G, niminea L să-i auză]o/n. C, ca să auză L Decii]Deci GL, Şi K chemă]chemară AK, chiemă L pivnicerii KL, pimnicerul C 4 le om. AC zise]ziseră K să bea vin]să le dea vin AK, să le dea vin să bea (să bea vin G) GL 25 va fi]iaste K bun]bun să bea AK deacă]dacă CKL eşi]eşit-au K domnul]domnul vesel AK Stoica GL 4 —5 şi Stoican den pimniţă veselijdin pimniţă (pivniţă K) împreună (împre- ună om. A) cu Stoica A 5 gîndind]şi gindiră AK n-au]nu au A, nu i-au K nimeni] nici ştie niminea (nime K) AK cel hiclean]o/n. AK, cel viclean GL 6 eşi ... furişjîntr-ascuns eşi (eşit- au K) şi copilul AK nimunuijnimărui KL ci-şi] ce-şi CKL căută G 7 sa om. K pînă] 30 pînă ce AK vremea G şi prilej]om. AK, şi prălej G de] şi AK părinţilor]părinţilor săi AK 8 celui mai mare om. K lucrurile şi hicleşugurilejlucrurile şi meşteşugurile şi vicleşugurile A hicleşugurile]vicleşugurile GL, meşteşugurile K călcătorului AL 9 D6cii] Deci AKL, de aceia G deacajdacă GKL 9—10 şi cunoscură ... cuvintele luijşi văzură aşa că este adevărat ce zice el A, că iaste aşea adevărat K 10 ei om. K de să sfătuiră om. AK 35 luoară L avuţie] avere KL 10 — 11 ei să adunară ... şi scăpară toţi] au scăpat şi au fugit peste Dunăre O De la r. 11 inc. de cursa ptnă la p. 17 r. 10 fin.zise mai sus om. O cît] cîţi AK 11 Dunăreajpeste Dunăre K de ceia parte om. K toţi om. K de cursa]din cursa GL 11—12 călcătoriului* de jurămînt a Mihnii vodă AK 12 erajvrea C Că era d-zeu]că d-zeu era AK rugăciunea AK 13 patriarh A şi nu putea nimeni]şi nimini (ni- 40 mică, K, niminea L) nu putea (pute K) AKL să se L protivească] potrivească ACKL marele]marelui A, om. L 14 prorocul L deaca]daca K pribegirea]pribegiia K de părere rea om. L 15 să schimbă]s-au schimbat K şi bucuriia ... în tristăciune]şi i să întoarse (întoarsă K) bucuriia în (întru A) întristare (scîrbă K) AK întru întristăciune L şi-şi arătă] şi îndată să porni (s-au pornit K) AK 15—16 urgiia şi mîniia]cu urgie şi cu mînie AK, mîniia 45 şi urgiia G 16 ce avea om. AK altă]om. AK, alt GL nimicjnemic K, nimica L putu]le-au putut A, au putut K Să le strice] strica AK în pizmă]Gi în pizmă AGKL 17 le-au]au AK curţile]cărţile L casile L le-au2]lor au A risipit L au aflat] au rămas AK curţile şi casele le-au răsipitjşi au răsipit casăle lor K de acel neam]dintr-acel neam AK râmaşi om. AK 18 pre]pe K cu]în K feluri GL 19 lor om. GK carejce K o făcuse ei]au făcut-o ei A, «50 era zidită de dînşii K Bistreţii C risipit L 16 şi bise | rica Sfinţilor Apostoli, care o zidise Neagoe, socotitoriul lui sveti 12* Nifon, să fie de îngropare morţilor, iar o au sfărîmat, încă şi pomii i-au tăiat şi i-au dăzrădăcinat, şi rădică mare goană asupra acelui neam blagoslovit, iar preoţilor du pren satele lor tuturor le-au tăiat nasurile, spre batjocura bisericii şi să ispitea şi să sfătuia să arză pre toţi egumenii dă pre 5 la toate mănăstirile, şi alte răutăţi multe vrea să facă. Ci dumnezeu cel văzătoriu de inimi şi de cugete nu vru să lase să cază drepţii în mîinile muncitoriului, ci-i mîntui de moartea cea cumplită. D6cii acei boiari drepţi pre carii îi ferise dumnezeu din mîinile muncitoriului, de carii să zise mai sus , m^rseră la împărăţie şi spuseră înaintea 10 împăratului toate răutăţile Mihnii vodă. Iar împăratul deaca auzi aşa, şi înţelese că sînt cuvintele lor adevărate, făcu sfat dinpreună cu dînşii, socotind în ce chip va putea goni pre Mihnea vodă din scaunul Ţării Pano-niei, şi le puse domn pe Vladul, fratele Eadului vodă, care fusese domn înain | tea Mihnii vodă, de care s-au spus mai sus, că ei îl cerşură pre 15 acela de la împăratul. D6cii zise împăratul cătră dînşii: Iată eu vă dau pre dînsul în mîinile voastre şi pre voi în mîinile lui, iar pre dumnezeu în mijlocul vostru. Deci de veţi face voi lui vre un hicleşug, sau de va face el 1 Sfinţilor Apostoli] Sfinţii Apostoli A, Sfinţilor C o au zidit AK socotitorul L lui sveti] lui sfîntul C, lui sfeti K, sfîntului L 2 fiie C dejpentru K îngroparea ACK iar o au sfă- 20 rimat om. AK sfărîmat-o L pomii]popii Y 3 dezrădăcinat KL După dăzrădăcinat ad. şi toate putrejunii au dat AK şi rădică mare goană]şi mare goană au rădicat AK ridică L asupra acelui neam blagoslovit om. AK 4 du pren] din AK, duprin CL tuturor om. AK 5 şi să1]şi A ispitea]ispitiia CK şi sfătuia K să3 * 5 * * * * 10]ca să L pre]pă A, şi pre L igume-nii A dă pre]de AK, de pre C, du pre L 6 vrea]vru A Ci]Ce K, Şi L d-zeu]sfinţiia sa 25 d-zeu A 6—7 cel văzătoriu de inimi şi de cugete om. AK 7 văzător CL inimi]minuni C nu vru]n-au vrut AK să lase om. L să cază]a cădea AK drepţii]cei drepţi AK mîinile] mînule K 8 muncitorului CL ci-i mîntui]ci i-au mîntuit AK, ci mîntui C moarte K cea om. K 9 Decii]Deci ACKL boiari]boeri CL acei boiarijboerii cei AK direpţi K carii] care AL îi ferise]i-au ferit AK, îi ferice L din]de C mîinile]mîna A, mînule K munci- 30 torului CL 10 cariijcare ACL să zise]s-au zis AK, să zice CL merseră]au mers AK merseră la împărăţie]şi s-au dus la Ţarigrad O împărăţie]împăratul AK spuseră]au spus AK 10 — 11 Inc. şi spuseră fin. auzi aşa om. O 11 împăratuluijlui AK Mihnei vodă K deaca] dacă K, daca L auzi aşa]auzi de aceasta A, auzi C, au aflat de aceasta K 12 şi înţelăse că sînt cuvintele lor adevărate] cu adevărat K lor om. A făcu]făcut-au K dinpreună cu dînşii] 35 cu acei boeri AK 12—14 inc. şi înţelese fin. ţării Panoniei om. O 13 va]vor C pre Mihnea vodăjpă dânsul (dînsul K) AK După din ad. domnie şi să-l scoaţă din A 13 — 14 scaunul ţării Panoniei]scaun A, scaonul domniei K Panoniei om. C 14 şi le puse]Deci au pus lor AK pe]pre AK Vladul]Vlad voevod (vodă K) cel tînăr AK, Vladul vodă C 14 — 16 şi le puse domn pe Vladul ... de la împăratul]şi au cerut la împăratul de le-au dat domn pre Io Vlă- 40 duţă voevod, feciorul Vladului vodă O vodăjvoevod A După vodă ad. Şi au domnit Mihnea vodă ani 2 (doi ani K) AK carejcarele L 15 Mihniijlui Mihnea L 14—15 care fusese domn înaintea Mihnii vodă]Acest (acel K) Radul vodă este (iaste K) care au fost domn mai naintea (de mai naintea K) Mihnii vodă AK de care s-au spus]cum s-au povestit (pominit K) AK ei]el V că ei îl]om. AK, .căci îl L cerşură]ceruse C, cerură L 15 — 16 cerşură pre 45 acela de la împăratul]pre care (carile K) au cerşut AK 16 D6cii]om. AK, Deci CL zise ... cătră dînşii]zise (zice K) către dînşii împăratul AK către CL eu]că A, om. K De la r. 16 inc. Decii zise pînă la p. 18 r. 7 fin. amin. om. O vă]vî-l K 16—17 dau în mîinile (mînule K) voastre pre dînsul AK 17 mîinile2]mînule K şi pre voi în mîinile lui om. A iar]Aşijderea şi A, şi K 18 lui om. AK vicleşug CL viclişug ului K de va face 50 om. ÂK ■6 - c. 2679 17 voao, dumnezeu să vă piiarză du pre faţa pămîntului cu tot neamul vostru. Iar ei ziseră toţi amin şi jurară jurămînt Yladul vodă împreună cu boiarii. Şi le dMe împăratul oaste mare şi purceseră; şi deaca sosiră la Dunăre, iar făcură jurămînt înaintea lui Mehmet, paşa al Dunării, şi zise neamul Băsă-5 răbeştilor aşa : De vom umbla noi cu hicleşug şi de nu vom sluji domnului nostru, Vladului vodă cu dreptate, să piiarză numele şi neamul nostru dintr-această ţară în v£ci. Şi ziseră toţi: amin. Aşijderea şi Yladul vodă zise cătră Mehmet paşa : De voiu face eu acestui neam vreun rău sau vreun hicleşug, sabiia ta să tae capul mieu cu mare ruşine şi să pierzi io neamul meu dintr-această ţară. Şi iar ziseră toţi amin. Şi aşa | trecură 13° Dunărea cu toată oastea. Şi deaca trecură, făcură oastea în 3 pîlcuri, şi un pilc luo ÎJeagoe nădăjduindu-se spre ruga sfântului îfâfon, părintelui său. Iar Mircea, feciorul Mibnii vodă, deaca înţelese aşa, merse pre supt cumpăt la mănăstirea Cotmenii care să cbiamă Ospăţul cel de seara 15 (adecă metohul Ooziei) şi de năpraznă să făcu gîlceavă mare de oastea lui Neagoe. Şi auzind acestea feciorul Mihnii vodă, Mircea, de grab numai ce au scăpat cu un fecior a lui Stoican, de care s-au zis mai sus, pre o fereastră, noaptea, dăsculţi, dăscinşi şi fără işlice. Iar îfeagoe îi tăie oastea, * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 voao]voo A, voă CL du pre]depre K, după L 2 toţi om. AK După amin ad, Cînd au 20 fost cursul anilor 7018 A şi om. A jurarăjfăcură L jurămîntul ACL şi jurară jurămînt. Vladul vodă împreună cu boiarii om. K După amin ad. Domnia lui Vlad vodă. Cînd era la anul 7018, făcut-au giurămînt Vlad vodă cu boiarii înnaintea paşii de la Dunăre K Vlad A împreunăjom. A, dinpreună CL După boiarii ad. înaintea paşii al (al om. CL) Dunării ACL 3 le d6de]au dat lor A, li-au dat lor K dete CL şi purceserăjom. AK, şi purcesiră C daca KL 25 sosirăjajunse C iarjiar mai L 3—4 iar făcură jurămîntjşi jurară K 4înainte K Mehmet], Mehmet bei AK, Mahmut C al Dunăriijcare (ce K) era pă (pre K) Dunăre AK zise]au zis AK neamuljtot neamul AK 5 aşa]căAK umblajînbla K noi cu hicleşug om. AK vicleşug CL nu om. AK. slujijsluji cu vicleşug AK 6 Vladului]lui Vlad AK cu]în CL cu dreptate om. AK să]să să A piarză L neamul şi numele ACKL nostru om. A 7 ziserăj 30 zise AK, zisăra C toţi]către toţi AKL aminjaşasăfie AK 7—8 şi Vladul vodă zise]zise şi Vlad vodă A, zis-au Vlad vodă K 8 către AL Mehmet]Mahmut C acestui]cestui A 8—3 vreun rău sau vreun vicleşug acestui neam C 9 vreun om. K vicleşug AKL să tae sabiia ta AK taie C mare om. L cu mare ruşine om. C să pierzi]să să piarză AC, să piară K 10 neamul meu]numele mieu AK dintrjdentru K iar om. AK aşa om. AK 10 — 12 Şi aşa 35 trecură...un pîlc luo Neagoe]Şi au venit în ţară împreună cu Pîrvuleştii şi cu mulţime de Turci O 11 deaca trecură om. K deaca trecură...3pîlcuri]oastea o împărţiră în trei părţi şi făcură 3 pîlcuri A făcurăjîmpărţiră CKL pîlcuri]polcuri KL 12pîlc]polc L luo]au luat AK, luă L Neagoe]Neagoe feciorul de domn AK nădăjduindu-să ACL, nedejduindu-se K sprejpre AKL sfîntului]sfinţii sale lui A părinteluijpărintele C părintelui său om. AK 40 De Iar. 12 inc. nădăjduindu-se pînă la p. 19 r. 8 fin. va face? om. O 13 Iar Mircea om. AK feciorul Mihnii vodă... înţelese aşa]şi dacă înţelese(înţălâse K)feciorul Mihnii vodă aceasta AK mărsejsă duse A, s-au dus K pre]pă A, pe L 14 mănăstire K Cotmeanii CL care]ce K, carea L Ospăţul cel de seara]părvi cerni AK 15 adică KL metohuljiaste me- toh K Cozii L năprasnă CKL s-au făcut K 15—16 lui Neagoe]Neagului vodă K 16 45 Negoie C auzind]auzindu-l K acesteajacesta A, aciasta K Mircea (Mihnea L) feciorul Mihnii vodă ACL Mircea om. K. 17 ce au scăpat om. AK a lui]al lui C Stoican]Stoica L care]carele K va face om. O 17—18 pre o fereastră, noaptea]au scăpat pre o fereastră A, au scăpat noaptea pre o fereastră K pre o]pe o L 18 dăsculţi]din curţi A, desculţi CL, des- culţ K dăscinşi şi fără işlice]făr de işlice şi descinşi, noaptea A, descinşi şi fără de işlice CL* 50 şi fără işlice şi deşcinşi K Iară K Neagoe vodă AK îi om. AK tăiejtăe CL, au tăiat K 18 iar pre cîţi nu tăe pre toţi îi prinse vii. Numai ci scăpă feciorul muncito-riului şi a lui Stoican, cum s-au zis mai sus, dăsculţi, dăscinşi, iar armele le-au luat. Şi împăcă mănăstirea şi călugării de frică ce avea. Iar feciorul Mihnii vodă au mers la tată-său şi i-au spus toate cu multă frică. Iar el,, deaca auzi aşa, să sperie şi zise cătră ei: Cine au făcut noao aceasta ? Ei ziseră : Neagoe, vătahul de vînători. Aceasta auzind Mihnea vodă, să umplu de | frică şi zise: De vreme ce făcu puiul leului aşa, dar cînd va veni leul cel mare, ce va face ? Şi aciişi să sculă din scaun şi fugi în Ţara Ungurească şi acolo să deşteptă dintr-acea frică, iar alţii să răsipiră prin toată Ţara Muntenească. Şi nu era nimeni să le ajute, că aşa ajută ruga fericitului Nifon, şi mîniia ceia ce au prorocit sfinţia sa s-au umplut. De aciia şăzu în scaun Yladul vodă şi veni ţara de i să închină şi aduse daruri multe şi să întoarseră iarăş cine pre la case-şi cu mare bucurie. Iar Yladul vodă cu ajutorul lui dumnezeu creştea întru mai mari bunătăţi şi în cinste pîn cît au ţinut sfatul acelui neam drept. Iar Mihnea vodă au căzut în eresul hulei duhului sfînt, că iată cum iaste tot ţinutul apusului de putrezeşte cu marele Eîm în eresele sale. Şi cum au perit al doilea Iuliian călcătoriu pentru închinarea idolilor, aşa 1 1 iar pre cîţi nu tăe om. AK nu tăe]nu-i tăie CL pre toţi îi prinse viijşi prinse (au prins K) pre toţi AK ci]ce GKL scăpă]i-au (au K) scăpat AK muncitoriului] muncitorului Mihnii CL, muncitoriului, adică a Mihnei vodă K 2 şi a lui Stoican... dăscinşi om. AK şi al lui Stoican (Stoica L)CL desculţi şi (şi om. L) descinşi precum (cum L) s-au zis CL armile L 2—3 iar armele le-au luat] iar (iară K) brîul şi cizmele şi toate armele lui au luat AK 3 luatjluoat L Şi împăcă.. .ce avea]Iar călugării şi m-rea, de (din K) frică ce avea, au împăcat (scăpat K) AK 4 au mers la]au venit (vinit K) cătră AK i-au spus toate cu multă fricăjtot cu frică au (i-au K) spus AK Iar el]carele AK, iar L 5 deaca]dacă K auzi]au auzit A, au zis L aşa]de aceasta AK să sperie]să speriie C, să au spăriiat K zisejau zis K către C ei]dînşii K noao]om. AK, voao C, voă L 6 Ei] Iar eiAK ziserăjzise L Neagoie C vătahul]vătaf A, vătavul K, vătaful L Aceasta]Deci A, Iară K Mihnea vodă de aceasta AK Mihne V 6—7 să umplu de fricăjsă înfricoşă A, s-au înfricoşat K 7 devreme ce]Aceasta AK făcujau făcut AK leului aşa]de leu AK cînd]deaca A, dacă K 8 cel mare om. AK face] face atuncea (atunci K) AK aciişi]îndată AK, aceiaş C, aciiaşi L să sculă]s-au sculat K scaun]scaunul lui A, scaonu-ş K fugijau fugit K 8—9 Şi aciişi în Ţara Ungurească] Iar Mihnea voevod n-au cutezat a-1 aştepta ce au fugit preste munţi în Ţara Ungurească, la cetatea Sibiiului O 9 să deşteptă]s-au deşteptat AK dintr-acea frică]din (de K) frica aceia AK iară K De la r. 9 inc. şi acolo pînâ la p. 20, r. 6 fin. Ungurească om. O să răsipiră]s-au risipit (risipit K) AK 10 toată]faţa A Ţara Muntenească]Ţării Rumăneşti A, Ţara Romîneas-că K nimenijniminea A, nimini C, nime K, nimenea L ajute]ajutori A, da agiutori K rugă] gura C 11 fericitului]sfîntului AC ceiajaceia A, om. KL au]s-au A prorocit]poruncit L sfinţia sa om. AK umplutjplinit AK După umplut ad. şi au domnit Mihnea vodă ani doi făr de 3 luni A 12 De aciia]Şi K, Deci L şăzu]săzînd C Vladul vodă]Vlad vodă cînd era leatul 7018 A, Vlad vodă domnind la lt. 1455 de la Hristos, domnul fiind tînăr de 18 ani C, titlu nou : Gap. 14. Pentru domniia lui Vlad vodă şi pentru Mihnea vodă K şi veni]venit-au AK ţarajtoată ţara CKL de i să închină]şi s-au închinat lui AK şi]şi-i ACKL 13 aduse] aduseră A, adusă K daruri multejîn multe chipuri daruri A multe om. K întoarserăjîn-toarse C iarăşjom. AK, iar C cine]cineş G cine pre la case-şi cu mare bucurie]cu mare bu-ourie fieşte carele(cineşi K) pre la casele lor AK pre la case-şi]pe la case L bucuriie C 14 Iară K Vlad (Vladul K) vodă cu ajutoriul AK marijmare L 15 în om. ACL pîn]pînăACKL cît]cînd AK neam drept]niam dirept K 16 Iară K hulei]spre hula AK După sfînt ad. oh vai de el AK cumjcît L 17 iastejeste AL tot ţinutul apusului]ţara apusului, toată AK de om. AK marile L Rîm în eresele sale]Rîm de să topeşte întru eresurile lui AK eresile L 18 doileajdoile K Iulian KL călcătoriu]călcătorul AL, călcători C, călcătoriul K 5 14 10 15 20 25 30 35 40 45 50 19 14P 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 şi acesta pentru luptarea duhului sfînt, că s-au împrietenit cu ungurii şi ş-au împletit mreji hiclene asupra tînărului Yladului vodă. Şi veniră asu | pră-i, şi deaca să loviră oştile, iar Danciul marele vornic ajută Yladului vodă, că era şi el de .un neam iar hun şi drept, şi biruiră pre oastea călcătoriului şi hulitoriului Mihnii vodă şi fugiră toţi ruşinaţi în Ţara Ungurească. Şi veni mîniia lui dumnezeu pre Mihnea vodă, al doilea Iulian, şi fu rănit de viteazul Dumitru Iacşici şi muri. Pre carele trimisese dumnezeu ca şi pre sfîntul mucenic Mercurie asupra păgînului Iulian, şi ca pre sfeti Nestor de au ucis pre Liia, cu ruga lui sfeti Dimitrie. Aşa şi acest Dumitru Iacşici, pentru ruga lui sfeti Nifon, au rănit şi au omorît pre urîtul muncitor, pre Mihnea şi stătu ca Fineas în ţara Madiamului pentru ovr£i şi fură lucrurile lui pre îngăduinţă. Aşa şi acest Dumitru stătu şi fu pre îngăduinţa tuturor. Şi să opri războiul şi dobîndi laudă den neam în neam. 1 * * * * 6 1 că]de AK împrietenit]înprietenit AC, înpriitinit K cu ungurii]o/n. A, cu ungurenii G 1—â şi ş-au]şi au AGKL 2 mreji]mreze L hiclene]viclene ACKL asupra]spre AK tînărului Vladului vodă]creştini A, om. K 2—3 veniră asupră-i]căzură spre el A, sosiră spre dînsul K, venirea asupră-i L 3 deaca]daca KL loviră]adunară AK 3—4 iar Danciul... Vladului vodăjajută Danciul marele vornic Vladului voevod (vodă K) AK 4 că era]carele era AK şi el de un neam]dintr-acel neam AK iar bun şi om. AK dirept K biruiră pre]au biruit AK 5 călcătoriului]călcătorului Mihnii vodă AK, călcătorului GL şi1 om. AK hulitoriului Mihnii vodă]hulitoriul duhului sfînt AK, hulitorului Mihnii (Mihnei L) vodă CL 6 veni]vinii K pre]spre AK Mihnea vodă, al doilea Iulian]al doilea Iulian adecă (adecă om. A) pre Mihnea vodă AK De la Şi veni mîniia lui pînă la r. 13 fin. laudă den neam în neamjAtunce Dumitru a lui Iacşiciu şi cu Danciul, feciorul lui Ylad vodă Ţăpăluş, au venit cu carte de la craiu şi au mers la biserica papistaşilor şi s-au întîmpinat cu Mihai (sic I) vodă suindu-să pe trepte, pentru că el să lepădasă de pravoslanică credinţă şi să făcusă papistaş. Şi acolo în strîmtoare au dat cu hangeriul şi l-au înjunghiet. Şi şade şi pîră în zioa de astăzi capul Mihnii vodă zugrăvit în zid, unde l-au înjunghiet. Iar Dumitru a lui Iacşiciu au alergat tare de s-au suit In turn şi au strigat tare zicînd : tot omul să ştie că au înjunghiat pre Mihne vodă cu poronca lui Mătieş craiul. Iar un puşcaş de-i Mihnei vodă au pus puşca pre cră-cane şi l-au lovit între sprîncene şi făcu moarte pentru moarte. Iar pe Danciul, feciorul lui Ţăpăluş, l-au ucis cetăţenii O Iuliian G 7 şi fu]că fu AK vitiazul K Dimitrie Tacşicul AK şi muri om. AK carele trimisese]carele au trimis A, l-au trimis K şi om. L 8 sfîntul mucenic]sfete A, sfîntul K păgînului Iulian]lui Iuliian călcătoriul AK sfeti]sfete A, sfîntul GKL 9 NestorJNistor AK de au ucis pre Liia ... sfeti Dimitriejcu ruga sfîntului (lui sfeti K) Dimitrie (Dimitrii K), ucise (de ucise K) pre Lie AK Liia]Lie GL acest]acesta AK, cu acestG Dimitrie K 10 Iacşici om. AK lui sfeti]sfîntului AGL rănit]rămas C şi au omorît om. AK muncitoriu K : 11 pre Mihneajom. AK, pre Mihnea vodă L, pre Mih- nea l-au omorât la Sibiiu în cetate, mergînd la biserică, unde să vede pănă astăzi şi zugrăvit groaznicul lui chip în zid G iFineas] Finirii A, Fiiniei G, Finis K, Finiei L, Finees V Madi-ianului G ovreijjidovi K fură]au fost K 12 pre]spre A, pin K pre îngăduinţă. Aşa şi acest Dumitru stătu şi fu om. K acest]acestui G îngăduinţă L 13 tutulor G dobîndi]au dobîndit K din neam în neam, în veci (în veci om. K) AK După în neam introduce textul: Iar cînd au fost la un an din domniia lui Vlăduţă vodă, venit-au Mircea vodă, feciorul Mihnii vodă Dracea din Ţara Ungurească cu mulţi unguri de au făcut cu Vlăduţă. vodă mare războiu la tîrgul Gherghiţii. Arătatu-s-au Pîrvuleştii cu mare vitejie şi au biruit pe Mircea vodă şi mulţi unguri au perit. Iar Mirce vodă au fugit pe Dunăre şi s-au dus ia Ţarigrad. Şi au mai domnit Vlăduţă vodă încă un an cu pace. Dar fiind Pîrvuleştii zavistuiţi la Vlăduţă vodă de oricari pizmaşi şi el ascultînd minciunile lor, cerca vreme ca să-i dobîndească, să-i omoare, iar nefiind voia lui d-zău ca să piară, prinseră de veste şi fugind peste Dunăre, rădicară domn pre Negoe, feciorul Pîrvului vornecul, din neamul băsărăbesc. Şi strînseră cîtăva seamă de oşti luînd într-ajutori şi pre Mecmet beiu, ce-i zicea Mihaiolu. Viind la Bucureşti cu toată oaste lor, făcut-au mare război cu Vlăduţă vodă, iar nişte boeri de-ai lui l-au viclenit şi i-au tăiat capul. Şi au domnit ani 2 O 20 Iar ele Vladul vodă eşi v£ste mare pretutindinea pentru războiu şi pentru noroc bun pînă cînd au ţinut sfatul acelui neam ales de dumnezeu, al Băsărăbeştilor. Iar deaca lepădă | sfatul acelui neam şi primi al altora, 15 ca Avesalom, feciorul lui Da vid, cînd s-au sculat asupra tătîne-său, aşa şi Vladul au priimit sfatul fărdelegiuitoriului Bogdan şi sări asupra acelui 5 fericit de dumnezeu neam. Atuncea pogorî şi pre dînsul mîniia lui dumnezeu. Că deaca să iuţi Ylad vodă şi să aţîţă foarte cu mînie mare asupra acelui neam drept, care tocmise şi ijderise Bogdan cel făr de lege, pre care-1 afurisise fericitul Mfon şi l-au lepădat de sfînta biserică pentru preacurviia lui, cum s-au spus în cuvîntul mai dentăi, grăia minciuni cătră domn 10 pentru tînărul Neagoe, zicînd aşa : Doamne, eu am înţeles cu adevărat că Neagoe va să te scoaţă den scaun. Iar tu nevoiaşte să-i sfărâmi capul, sau să-i tai nasul, sau să-i scoţi un ochiu. Deci domnul foarte priimi sfatul lui, părîndu-i că iaste adevărat, şi să ispiti să facă acest lucru şi trimise să aducă dentru acel neam drept pre iubitul Neagoe la dînsul. Iar alţii 15 boieri deaca înţeleseră, ziseră domnului : Doamne, pă| răseşte-te de aceasta, jsv nu asculta cuvintele lui Bogdan, că ÎJeagoe iaste cu adevărat fecior ai nostru şi nu are întru sine hicleşug, cum ştiu toţi boiarii Ţării Munteneşti cu toată adeverinţa. Iar domnul zise : Deaca iaste aşa, voi îl aduceţi şi juraţi pentru dînsul. Iar ei să nevoia să-l împreune să stea cu Bogdan de 20 1 De la Iar de Vladul pînă la p. 23, r. 1 fin. de-1 îngropară om. O Iar de Vladul vodă om. AK eşijiaşî G, de i-au eşit K mare om. A pretitindirea K pentru]de AK 1 — 2 şi pentru] şi de A, cu K 2 năroc K cînd om. A aceluijcu boerii (boiarii K) cei de (acelui K) AK neam ales]neam bun şi aleşi A, niam bun ales K 3 al Băsărăbeştilor om. AK Iară K deacajdacă KL lepădă]au lepădat K acelui]celui A primijau primit (priimit K) AK, prii- 25 mi CL al om. K 4 Avesalom om. AK ficiorul K şi om. K 5 Vladul]Vlad vodă AK, Vladul vodă G fărdelegiuitoriului Bogdanjlui Bogdan celui făr (fără K) de lege AK, fărădelegiuitoru-lui Bogdan GL 5—6 acelui fericit de d-zeu neam]neamului celui ferit (fericit K) de d-zeu (d-năzău K) AK 6 Atuncea]atunci AK pogorî]au pogorît A şi pre dînsu au pogorît K 7 deaca]dacă K, daca L să iuţi]s-au iuţit K Vladul CL să aţîţă]s-au aprins AK, să aţîţară L 30 cu mînie foarte AK 7 —8 asupra acelui]spre cel A, pre acel K 8drept]dirept K, om. L care tocmise]carele au tocmit AK ijderise]le-au (au K) aţîţat AK, ijdărise L După ijderise ad. asupra acelui neam drept G care-1] carele ACL, careli K 9 afurisise]l-au afurisit AK de] din GK, şi L 10 spusjzis AK dintâi GL în cuvîntul mai dentăi]mai sus cu cuvîntul A, mai sus cu cuvîntul de aciasta K grăia]deci acesta (om. K) tocmiia AK minciunile AK către 35 domnul CL 11 pentru]spre AK aşa]că AK Doamne om. C 10 — 11 Doamne ... va să te] am înţeles, adevărat (om. A) doamne, că va să te AK 12 den scaun]din scaunul (scaonul K) tău AK tu]tu doamne AK nevoiaşte]nevoeşte-te A, nevoeşti-te G, nevoiaşti-te K, nevoeşte L sfărămijzdrobeşti K, sfărîmi L 13 nasul] capul A să-i scoţi]îi scoate A foarte om. AK priimijau priimit AK 14 părîndu-i-să L este AL şi să]şi K să facăjca să facă AK 40 şi om. AK trimise]trimis-au K, porunci să L 15 să aducă pentru acel neam drept]cătră acel neam drept (dirept K) să aducă AK dintru GL prejpe L iubitul] acel iubit AK la] către A, cătră K dînsuljel A alţi GL 16 boieri]om. AK, boiari G daca GKL înţeleseră] auziră AK ziseră aşa G ziseră domnuluijzise către domnul A, zisără cătră domn K pără-seşte-te doamne AK 17 să nu asculţi AK cuvintele]cuvîntul K Niagoe K este AL cu 45 om. AK 18 sine]şine-şi A vicleşug AGKL ştiu om. AK boiarii]boerii AL După boiarii ad. şi toţi igumenii A Munteneşti]Rumîneşti K 19 toată adeverinţa]adevărat ştiu AK domnul om. AK Deaca]De AK, daca GL iastejeste AL voi îl aduceţi]aduceţi-l AK 20 dînsul]el A să1 om. CL ei să nevoia]alţii voia AK să-ljsă să L să stea cu Bogdanjei AK 21 faţă. Ci el, călcătoriUi şi afurisitul, totdeauna sfătuia pre domn pre uciderea lui Neagoe şi a neamului lui. Aşa totdeauna îndemnînd Bogdan pre domn, să aprinse cu mînie spre uciderea lor, şi vrea să nu ştie nimeni de aceasta. Şi de n-ar fi trimis dumnezeu pre un călugăr de le-au spus, pre toţi i-ar 5 fi pierdut. Ci cu ajutoriul lui dumnezeu şi pentru rugăciunea sfîntului Nifon. să mîntuiră de mîniia şi de moartea cea năpraznică şi au scăpat la un ostrov, den care au trecut Dunărea, ca Isus Na vii Iordanul. Şi mer-seră iar la Mehmet paşa şi-i spuseră toate patemiile cîte li s-au întîmplat de la Ylad vodă. Iar paşa să aprinse cu dumneziire spre răscumpărarea io acelui | neam (măcar deşi era păgîn) şi strînse oaste mare şi trecu Dunărea 16 dimpreună cu dînşii şi făcu războiu lingă oraşul Bucureşti şi birui pre oastea Vladului vodă. Iar el văzînd oastea lui biruită şi căzută, vru să fugă, iar, cu împiedecarea lui dumnezeu, fu prins de oastea lui Mehmet paşa şi-l duseră în Bucureşti la paşa legat. Iar deaca-1 văzu paşa, zise-i 15 cu ocară : O, călcător de jurămînt, iată, să-ţi fie după cuvîntul jurămîn-tului tău şi să tae sabiia mea capul tău. Cum să şi umplu, că însuş paşa cu mîna lui i-au tăiat capul în oraş în Bucureşti, supt un păr, ca şi pre Avesalom cînd îl săgetă Ioav, fiind el încurcat de păr de ramura unui stejariu, în lunca Efremului. Şi să umplu judecata şi răscumpărarea 20 lui dumnezeu, cea dreaptă. Şi-i luară trupul de-1 duseră la mănăstirea din * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 Ci el]Ce Bogdan AK călcătorul de lege L totdeauna]tot desupra A, tot K, totdauna L pre]pe L domn]domnul AGL pre]spre CL 1 — 2 pre uciderea lui Neagoe şi a neamului lui. Aşa totdeauna îndemnînd Bogdan pre domn om. AK domnul L 3 aprinsese A să aprinse cu mînie om. K mîniie G spre uciderea] asupra uciderii L vreaJauvrutA ştie G nimeni] 25 liiminea AL, nimini K 4 Şi]că AK dumnăzău K le-au spus]le-au dat veste AK 4—5 ar fi pierdut pre toţi AK 5 Ci] Iară K ajutorul GL rugăciuneajruga K sfîntului]lui sfeti K 5—6 şi pentru rugăciunea sfîntului Nifon să mîntuiră de mîniia]s-au mîntuit de mînie şi cu ruga sfîntului Nifon A 6 moarte AK cea om. AK năprasnică GL şi2]că AK 7 denjpre A, prin K ca]precum K Isus Navi]şi Isus A, Isus a lui Navii K 7 — 8 mer- 30 seră]veniră A 8 la]către A Mehemet K şi-i]şi AKL spuseră]o/n. A, spusără G, i-au spus lui K patemiile]patemile A, patimile GL, patimele K li om. AK întîmplat lor AK 9 vodă]vodă i-au spus A Iar paşa om. A dumnezeire GL 9 — 10 să aprinse ... (măcar deşi era păgîn) ]măcar că era paşa (paşa om. K) păgîn, ci (ce K) s-au aprins cu dumnezeire spre răscumpărarea lor (patimilor K) AK 10 el păgîn G şi strînse]Adună A, au adunat K 35 şi trecu]şi degrabă au trecut AK Dunărea om. AK 11 dimpreună cu dînşii]înpreună o apă mare, Jison (Fison K) cu neamul cel blagoslovit şi (blagoslovit şi om. K) drept AK făcu]- făcură AK războiujrăzboiu la Văcăreşti K lingă oraşul Bucureşti]aproape de oraşul (oraş A) Bucureştilor (Bucureştii, la Văcăreşti A) AK şi]şi-i K biruijbiruiră A pre om. K 12 Vladuluijlui Vlad A văzînd]deaca (dacă K) văzu AK oastea lui biruită şi căzutăjoastea că- 40 derii lui A, căderea oştii sale K vruJauvrutK 13iar]ceK înpiedecarea GL, înpiedicarea K Mehmet ]Mahmet G, Mehemet K 14 duseră]aduseră GL, l-au adus K la paşa în Bucu- reşti AK în] la G deaca-l]daca îl L văzu]l-au văzut K 14—15 zise-i cu ocarăjcu ocară zise (au zis K) către el AK, îi zise cu ocară L 15 călcător]călcătoriule K, călcătorule L cu- vîntuljom. A, cuvintele K 16 şi să tae sabiia mea]şi (ce K) sabiia mea va tăia K capu al 45 tău A să şi umplu]s-au şi umplut (plinit K) AK însuş]singur AK 17 cu mîna lui om. AK mînăjmînile G i-au]l-au AK capul în oraş om. AK oraşul L 17—18 ca şi pre]asemenea lui A, asămănatu-s-au lui K 18 Avesalom] Vesalom L 18—19 cînd îl săgeta Ioav... în lunca Efremuluijpre care (carele K) l-au săgetat (sigitat K) supt un măslin din muntele Ele-onului (Elenonului A) AK de ramura]în ramurile L 19 stejar CL Şi să umplu]Pre carele J30 s-au umplut (plinit K)AK judecata şi]judecata A, giudeţul K 19—20 răscumpărarea lui d-zeu, cea dreaptă]lui d-zeu cea dreaptă (cel dirept K) şi răscumpărarea (rare K)AK 20 cea]a L Şi-i luară]Deci (de K) i-au adus AK, şi-i luoară L trupul lui AK de-1 duseră om. AK 22 Deal, care o făcuse frate-său Radu vodă, de-1 îngropară. Iar pre cele " ce-i zicea ei, pentru pizma, că va să să rădice domn, ca să-l piarză, pre acela dumnezeu cu voia sa şi cu porunca l-au uns şi l-au pus domn şi | au je° zis ca şi Ieremiei prorooul: Mai nainte de naşterea ta te-am semnat şi te-am ales să fii mai mare întru Israilăteni. Iar el nici într-un chip nu 5 vrea să să pl6ce să fie domn ci cu glas mare zise cătră tot nărodul: Puneţi alt pre carele veţij vrea dempreună şi cu sfatul nostru, iar pre mine mă ertaţi, că nu voi fi. Iar nărodul tot striga şi zicea cătră dînsul: Iată, nu va dumnezeu să fie altul, nici noi, ci numai tu să fii noao domn. Iată, şi aici să întîmplă cum şi de dămult, în l£gea vdche, Saul şi-au eşit 10 din minte şi Ionathan au căzut de sabie, iar David fu rădicat împărat. Deci şi Neagoe să plecă glasului năroadelor şi luă coruna şi scaunul a toată Ţara Rumînească. Şi îndată făcu judecată şi dreptate între oameni. Şi cum rădică David chivotul ldgii domnului, aşa şi Neagoe vodă rădică biserica cea căzută şi puse pre Macarie mitropolit a toată Ţara 15 Ungrovlahiei, Plaiului şi Severinului, cu blagosloveniia lui Pahomie, pa-triiarhul Ţarigradului. 1 * 3 4 5 * 7 1 care o făcuse . . . Radu vodă om. AK de-1 îngropară]şi acolo l-au îngropat lîngă frate-său Radul vodă (voevod A). Şi au domnit Vlad vodă ani 2 AK De la r. 1 inc. Iar pre cele ce-i zicea ei...pînă lap.42 r. 14 inclusiv avem redacţie scurtă Io Neagoe Basarabă voevod acesta la hrisoa- 20 vile lui să iscăle Io Basarabă voevod. Şi au şăzut în scaun fevruari 8, leatul 7020. După aceia tare s-au căit Basarabă vodă pentru moarte lui Ylăduţă vodă şi au chemat patriarşi şi vlădici şi episcopi şi egumeni şi tot cinul preuţăsc şi călugăresc şi au venit toţi în cetatea Tîrgoviştii, in sfînta mitropolie, de au făcut rugăciuni şi slujbe dumnezăeşti şi au dat multă milostenii la mulţi oameni; făcut-au mănăstiri şi biserici multe aicea în ţară şi la Sfîntagura şi alte multe 25 bunătăţi care sînt scrisă mai pre larg la o carte ce au făcut în viaţa lui şi au dat-o să fie stătătoare la Sfînta mitropolie din Tîrgovişte. Mai pre urmă au făcut o sfîntă mănăstire la Curtea de Argeş, foarte frumoasă şi împodobită şi din lăuntru şi din afară, cu mare cheltuială. Şi au domnit ani 8 şi luni 8 şi au murit şi s-au îngropat la mănăstire lui, la Argeş O 1 — 2 pre cele ce-i zicea... ca să-l piarză]pre carele cu pizmă au (l-au K) chiemat domnul şi au vrut să-l însăm- 30 neză şi (să-l însămneză şi om. A) să-l piarză AK Cele ce-i]cela ce CL 2 domn]domnul C 2—3 ca să-l piarză, pre acela d-zeu cu voia sa şi cu porunca l-au uns şi l-au pus domn om. L 3 voia]vrerea AK, voiia C porunca]cugetul AK, porunca sa C l-auL2]i_a C uns]pomăzuit K 4 zisjzis lui A Ieremiei] Irimii A, Irimiia C, Eremia L ta om. L semnat]însemnat ACK 5 să fii]a fi A, să-i fii K întru]între K Israilăteni] Israilteni A, Istrailiteni CL, Izrailteni K 35 nici într-un chip] nici de cum A, nice cum K 5 —6 nu vrea]n-au vrut AK 6 ci cu glas... nărodul]ci zise (ce zicea K) către tot norodul cu glas mare AK zise]zicea L norodul CL 7 alt]alt domn AL, domn C, pre altul domn K veţi vreajvoiţi A dempreună]împreună A, dimpreună CL, înpreună K pre]pe L 7 —8 iar pre mine... nu voi fijcă eu nu voiu fi, ertaţi-mă AK 8 norodul CL striga şi om. AK către AC dînsul] el A 9 nu va d-zeii... 40 nici noi]d-zeu nu va să fie altul, nice (nici A) noi AK ci om. AK noao]noo A, noăo C, noăL 10Iată]IarăK aici] aicea L să întîmplă] s-au întîmplatAK şi2 om. AL şi de dămult] era de demult AK în]la KL 16gea]l£ge K 10 —llşi-au eşit din minte]s-au nebunit AK 11 Ionathan] Ioathan AK, Viothan G sabiie C iară K rădicat]înălţat AK 12 şi om. AK glasului]cu glasul lui A năroadelor]noroadelor AL luăjau luat AK, luoă C coruna]coroana 45 ACL, corona K 12—13 scaunul a toată Ţara Rumînească]scaunul domniei. Cînd au fost cursul anilor 7020, s-au pus Neagoe vodă domn A, scaonul domniei în anii 7020 K 13 După Rumînească ad. fevruar 8 deni 7020 L făcu judecată... între oameni]făcu dreptate şi judecată întru oameni A, făcu direptate K. Urmează titlu nou Gap. 15. De domniia Neagului vodă şi moştile lui Nifon. Apoi îndată cît au stătut Niagul vodă domn, au făcut giudecăţi şi direptate între 50 oameni K 14Şi cum rădică...domnului]ca (cum) şi mai de demult David împărat AK Nea-goie C 14—15 rădică]au rădicat K 15 puse om. L pre]pă A, pe L Macariie C mitropolit] arhiereu AK 16 Plaiului]şi a plaiurilor A, şi plaiului K 17 Ţarigradului]din (de K) Ţarigrad AK 23 ir D6cii dintr-aceia vr&ne pînă astăzi s-au potolit | şi s-au împăcat ţara de gîlceavă şi bisericile să veseliră, că aşa ajuta ruga sfîntului Nifon. Iar Bogdan cel afurisit vru să fugă, ci judecata lui dumnezeu nu-1 lăsă, pentru mozaviriia ce mozavirise pre sfîntul ISTifon şi pentru hicleniia, ci 5 căzu în mreaja cea hicleană şi-l apucară ca pre o hiară înşălătoare care să prinde cu amîndoao picioarele în cursă şi să vînă el în laţul care vrea să vîneze pre Neagoe. Că fugind de Keagoe vodă ca de leu, dede în Dunăre şi scăpă de Corcodel, iar de şarpe fu apucat şi trimis la Neagoe vodă. Iar el, deaca-1 văzu într-atîta pedepsă, zise-i: O, vai de tine, ocaanice, dar io căzutu-ţi-s-au ţie să faci hiclenie ca aceasta, căci nu te-ai temut de dumnezeu, cela ce ştie şi v&le toate ştiutele şi neştiutele ? Dar pentru ce varsă hicleşugul tău cel fără de lege atîta sînge? Iată, de toate te ert pentru dumnezeu. Şi de acum înainte să te pocăeşti de răutăţile tale, iar avuţiile c&e domneşti care le-ai luat tu făr de dreptate şi le-ai ascuns, să mi le spui 15 şi nu vei păţi nici o nevoe; | iar de nu, păcatul să fie pre capul tău şi pe ii0 sufletul tău. Iar el nu vru să spue nimic, că-i întunecase diavolul, cel ce-1 iubea pe el, mintea şi inima, pentru care lucru multe munci au luat pînă ce ş-au dat şi sufletul, cum au prorocit şi de aceasta sfîntul îîifon, de au zis că cu rea moarte va să moară Bogdan. Iar trupul lui nici fierăle, nici 20 pasările, nici pămîntul nu l-au putut mînca, ci numai ce s-au pîrjolit şi au negrit întru răutatea tuturor. * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 Decii]Deci AL, De aceia G, şi K dintr-aceia]de atunci K, dintr-această L 2 ajutajajută A sfîntului]sfinţii sale lui AK 3 vru]au vrut AK ci]ci cu AK, şi G nu-1 lăsă om. AK 4 pentru]şi pentru AK mozaviriia ce mozavirise]blestemul AK, mozaviriia ce moza- 25 viriia G pre sfîntul]sfîntului A, lui K NifonJNifon patriiarhul AK şi pentru hicle- niia]că cei vicleni A, şi pentru vicleniia lui G, căci-1 vicleniră K, şi pentru vicleşugurile lui L 4—5 ci căzu în mreaja cea hicleană]întru mreaja cea vicliană au căzut AK 5 hicleană]vi- cleană GL şi-l apucarăjşi l-au apucat K hiară]pasăre A, paseră K, heară cea L înşălă- toarejvicleană AK carejce K 6 amîndoao]amîndoo A, îmbe K, amîndoă L şi să vină 30 el om. AK vînăjvănă G în laţul carejîntru acela laţ A, într-aciaia cursă ce K care]carele G vrea]au vrut AK 7 să vîneză K pre]pă A fugind]fugi AK de]dă G leu]leu pre mare K dede]şi deaca (dacă K) au căzut AK, dete GL 8 şi scăpăjau scăpat AK de2]dă G trimisjfu trimis AK, trimise G 8—9 Iar el]pre carele AK 9 deaca-1 ]dacă-l KL într-atîta pe- depsă om. AK pedeapsă L zise-i]zise întru atâtea pedepse, zise către el A, zise G, au zi& 35 cătră el K, zisu-i-au L ocaanice]ocaialnice A, ocaianice G, ocaainice K, Ocainice L dar]iată AK 10 căzutu-ţi-s-au. .. aceasta]această viclenie ţie (ţi K) s-au căzut să fie (faci K) AK căci]drept ce AK, care G te-ai]te-i K 11 ştie şi om. AK şi vede... neştiutele]şi le vede. cele ştiute şi cele neştiute G 11 — 12 pentru ce varsă... atîta sînge]atîta sînge drept ce au fost (fost om. K) vărsat vicleşugul tău cel făr de lege AK 12 de toate te ert]toate ert 40 ţie AK 13 Şi om. AK pocăeştijpărăseşti L de]den G răutăţile]toate răotăţile AK, răo- tăţile G avuţiile]comorile A, comoarăle K 14celeom.L care] ce A le-ai 1,2]le-au L tu om. L fără dreptate L le-ai luat... şi le-ai ascunsjai ascuns şi ai luat făr de (fără K) dreptate (direp- tate K) AK mi om. G 15 păcatul tău L 15 — 16 să fie pre . . . sufletul tău]pă (pre K> tine şi pă(pre K) sufletul tău va fi (să fie K) AK pe]pre L 16 nu vru... nimic]nimic nu 45 vru să spue K 16 — 17 că-i întunecase diavolul... mintea şi inima]că-i întunecase mintea şi inima lui dracul, pre care îl (carele-1 K) iubia el AK, că-i întunecase diiavolul mintea şi ini- ma cel ce iubiia G, că-i întunecase diavolul, cel ce iubea el, mintea şi inima L 18 ce]cînd AK şi sufletul său ş-au (au K) dat AK cum au]cum că au G şi de om. AK sfîntul om. AK NifonJNifon patriiarhul AK 18 —19 de au zis om. AK 19 va să moară Bogdanjau murit AK 50 lui om. A nice K fierăle]hiiarăle A, fiiarăle G, fierîle K 20 pasările]pasirele K ci om. AK ce]acii A şi au]şi s-au AK 21 negrit]înnegrit AG răutatea]răotatea A, rautate K 24 Şi pierdu dumnezeu pre toţi vrăjmaşii lui ÎTeagoe vodă şi i-au plecat supt picioarele lui. Şi toate avuţiile i le-au dăscoperit. Şi pămîntul izvora bunătate şi roadă. Şi mulţumi lui dumnezeu toţi pentru domniia lui, căci s-au spodobit a vedea şi a avea domn ca acela. D6cii îi veni gînd bun şi cuget dumnezeiesc în inima lui, ca şi de & dămult sfîntului Taeodosie cel mic împărat, să mute moaştele sfîntului Ioan Hrisostom de la Cucus în Ţarigrad, ca să dea ertare şi tămăduire maicii sale, Evdoxiei împărătesei. întru al acestuia chip să asemănă şi creştinul ÎTeagoe vodă. Şi trimise din boiarii săi cei credincioşi cu cărţi la sfîntul | muntele Atbonului să aducă moaştele sfinţii sale părintelui io Nifon patriiarbul, ca să curăţească şi să tămăduiască greşala Radului ls vodă şi a altora carii făcuse sfinţii sale rău fără de vină. Şi deaca sosiră boiarii la Sfetagora, mdrseră la mănăstirea Dionisat şi să închinară bisericii, cum iaste obiceaiul creştinesc. Şi luînd blagoslo-venie de la părinţi, dederă cartea domnului în mîna egumenului şi a bătrî- i& nilor. Iar ei să închinară şi deaca citiră cartea, socotiră toate pre amăruntul şi să mirară toţi de acel lucru mare şi de cererea domnului cum vor face. Şi nici într-un chip nu cutezară spre acel lucru să-l dea, nici vrea să lase pre nimeni să se apropie să dăstupe mormîntul sfîntului, ce numai să umplură toţi de frică şi de cutremur. Iar sluga cea credincioasă, ce era 20 1 pierdu]au pierdut AK i-au]au K 2 avuţiile]cămările A, cămărule K i om. AGK le-au]au AK dăscoperit]descoperit lui AK, descoperit GL izvora]au izvorît AK, izvorî G, izvorînd L 3 roadă]rod AK mulţumi]norodul şi toţi mulţumiia A, mulţămea G, toţi mulţămiia K, mulţumiia L toţi]om, AK toţi lui d-zeu C căci]căci că AGL, pentru că K 4 spodobit]destoinicit A, împodobit L şi a avea om. AK acela]cela K 5 Decii] Deci 25 A, De aceia L îi om. AK gînd bun şi cuget dumnezeiesc]cuget şi gînd bun ca acela (ca acela om. G) AGK, cuget bun şi dumnezeesc L în]întru AK ca şi]cum AK 5—6 de dămult]mai de demult AGKL 6 sfîntului]sfîntul K împăratul G moaştele]moştile K sfîntului]lui sfeti A 7 HrisostomJZlataust AK Cucus]Gucu A, Guco G, Gucuson L ca]pentru ca AK ertare şi tămăduire]vindecare şi ertare AK, 8 Evdoxiei]Evdochiei K împărătesei 30 om. AK întru al acestuia] într-acestaşi A, într-acesta K să asemăna şi]fu AK 9 creştinul] creştinului A Neagoe]Niagoe K Şi om. AK trimise]au trimis A, trimis-au K dinjo/n. A, preK boiariijboerii AGL săi]seiK 10 muntele]munte al AGKL să aducă]ca să aducă AK moştile K 11 ca să]pentru ca să A, pentru să K tămăduiască]vindece AK greşala] greşalile L 12 a altorajtuturor AK cariiJcareAG făcuse]au făcutAK rău sfinţii sale AK 35* de]nici o L 13 boiarii]om. AK, boerii GL Sfetagora] Sfînta Gora GL merseră]şi au venit AK Dionisat]lui Dionisie AK, Dionisatul G, Dionisatului L 14 să închinară]s-au închinat AK cumjdupă cum AK iaste]este AL obiceaiul]obiceiul AGL, obiciaiul şi tocmala K creştinească K luîndjau luat AK blagoslovenia CL 15 dederă]şi deteră A, detără GL mîna] mîinile A, mînule K igumenului L 16 Iar] Iară K deaca]daca GKL cetiră carte K După 40 amăruntul ad. scrisoarea şi citirea pentru mare lucru K 17 şi să mirară]miratu-s-au K şi să mirară ... cum vor facejscrisoarea şi citirea pentru mare lucrul. Ciudiră-să şi să mirară toţi de cererea domnului, ce vor să facă A de acel lucru mare şi om. K de1 2 * 4 om. G 18 nu cutezară spre acel lucru să-l dea]n-au vrut să facă să îndrăznească spre acest lucru ca să-l dea AK nici vrea să lase ]nici lăsară AK 19 pre nimeni]o/n. AK, pre nimenea L să se apropie]să 45 se (să-l K) atingă cineva (cinevaşi A) ÂK dăstupe]dezgroape AK, destupe L mormîntul] groapa A 19—20 ce numai... de cutremur]şi nimini (nime K) n-au îndrăznit, că să umplură (înplură K) de frică şi de cutremur să ia această îndrăznire AK 20 Iar]pînă cînd (cînd om. A) s-au apropiatAK sluga cea credincioasă ce era trimis (trimis la p. 26j)] boiarii aceia care au (ci-au K) fost trimişi AK cea]ce V 50 25 trimis pentru acel lucru m6rse la dînşii şi le zise : Sfinţi părinţi, nici o frică de aceasta să nu aveţi, ci să ne ertaţi că noi ne nădăjduim pre credinţa domnului nostru, care are cătră sfinţia sa. Nimeni nu va avea nici o pri-is° mejdie, nici voi, nici noi. Atunce ei zise | ră: Faceţi cum vă iaste voia. 5 Şi îndată luo sapa sluga cea mai mare, căruia îi era numele lui Danciul logofătul, şi chemînd credinţa domnă-său care avea cătră fericitul Nifon, lepădă toată frica şi începu de săpă pîn ajunse de moaştele sfântului. Decii le scoase afară şi le băgă într-un sicriu de lemn cu miroseală bună. Şi să adunară toţi călugării de la toate mănăstirile şi veniră de sa închinară lo sfântului, şi săruta moaştele mulţumind lui dumnezău, celui ce au proslăvit pre robul său cel mult nevoitor şi ziseră : Fericita pomenirea ta, Nifoane, îndreptătoriul părinţilor şi învăţătoriul a toată lumea. Şi aciişi arătă dumnezeu minuni, că vindecă pre un călugăr care era de mulţi ani mut şi pre alt de durdrea capului şi pre altul de friguri şi pre 15 alţii pre mulţi de multe f&iuri de boale îi tămădui. D6cii îl grijiră bine şi cu cinste, ca pre un cinstit, şi-l trimiseră în •Ţara Panoniei, la domnul Neagoe vodă. Şi trimiseră cu sfinţiia sa şi pre 19 chir Neofit, om ales şi sfânt, ase | mene părinţilor celor de dămult, carele era din cetatea Ahila din Evropa Elispondului, şi cu alţi călugări de la 20 mănăstire. Şi deaca sosiră în Ţara Bumînească, de grab făcură ştire domnului Neagoe vodă. Iar el adună tot clirosul besericii şi toţi boiarii aştep-tînd pre părintele său cel sufletesc. Şi deaca sosiră la scaun, iar domnul cu * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 pentru acel lucru]la acea treabă AK acest AKO mărse la dînşii om. AK le om. AK zise]ziseră K Sfinţi]către sfinţii A 2 de aciasta să nu aveţi nici o frică AK de aceasta]de 25 acest lucru G ci să ne ertaţijpentru care lucru să daţi noao ertare AK ne om. AK pre] spreAK 3 NimeniJNime K, nimenea L nu va avea nici o primejdie]nu va păţi nici un rău A, nice un rău nu va păţi K 4 nici noi, nici voi L. Atunce] Iară AK ziseră lor AK iastejeste AL 5 îndată]aciiaşi A luo]luă L mai om. L 5—6 luo sapa sluga ... Danciul logofătul]logofătul Danciul, sluga cea mai mare, luă (au luat K) sapa AK lui om. GL 6 che- 30 mînd]chiemă A, au chemat K domnă-săujdomnului său AGKL aveajau avut K 7 lepădă] şi-au (au K) lepădat AK de săpă]a săpa AK ajunse]ajunseră AK moştile K sfîntului] sfinţii sale AK 8 le scoase]le-au scos A, le scoaseră KL le băgă]le-au pus AK într-un sicriu]într-o raclă AK miroseală bună]bun miros A, miros bun K, bună miroseală L 9 de la] după la L închinară]închina L 10 sfîntului]sfinţii sale AK şi săruta]şi-l sărutară A, şi 35 sărută G, şi l-au sărutat K moaştele om. AK mulţumindjşi mulţumiră A, au mulţumit K celuijcel A, celuia K 11 pre om. AK cel]şi AK nevoitor]nevoitoriul A şi ziseră om. L Nifone G 12 învăţătoriu K 13 aciişi]acei îş G, aci iarăş L minunijo ciudesă (minune K) cu dînsul AK, minune L vindecăjau vindecat K care era om. AK 14 mut de mulţi ani AK alt]altul GKL durărea capului]durere de cap K pre2 om. A 15 pre mulţi om. AK alţii 40 pre mulţi] alţi mulţi L de multe]în multe AK făliuri]chipuri AK îi tămădui om. AK, şi . tămădui L 16 Dăcii îl grijirăJPre carele au îngrijit A, şi grijindu-1 K, deci îngrijiră L şi om. G şi-l trimiseră]trimiseră-l AK la]cătreAK vodă]voevodA 17 Şi trimiseră om. AK sfinţiia sajsfinţiia sa (ad. părintele K) mitropolitul Nifon AK 17 — 18 şi pre chir Neofit om. AK 18 chir]chear C sfîntul G asemene]asemănîndu-să AGKL părinţilor celor de dămultjcelor 45 de demult părinţi AK de dămult]mai de demult G carelejce K, care L 19 din cetatea Ahila din Evropa Elispondului]dintru Ahila cetate în Elispond, dintru Evropa A, dintru Ahila ceta- tea Elispondului dintru Eavrosta K 20 Romînească K făcurăjau dat AK 20—21 dom- nului om. K 21voevodA Iar el]carele AK toţi om. AK 21—22 aşteptînd]aştepta G 22 pre părintele]pă sfinţiia sa părintele AK După sufletesc ad. pre carele (cela ce K) au hrănit (l-au K) 50 cu îndreptarea (îndreptările K) lui d-zeu,cum s-au spus (zis K) mai sus de aceasta AK deaca] daca GL, dacă K sosiră]au sosit K, sosi L iar om. AK «redinţa sufletului şi a inimii cuprinse coşciugul cu moaştele sfîntului în braţe, ştiind că sînt ale iubitoriului său, şi le sărută cu lacrăme şi cu multă veselie, împreună cu tot norodul creştinesc. Şi duseră sicriul cu moaştele sfîntului cu toţi oamenii întru cinstita mănăstire Dealul, unde iaste hramul sfîntului şi făcătoriului de minuni ierarh Mcolae, şi-l puseră deasupra 5 mormîntului Radului vodă. Şi făcură bdenie toată noaptea împreună cu domnul ÎTeagoe vodă, rugîndu-se sfinţii sale pentru ertarea păcatului Radului vodă, care fără dreptate au lepădat pre sfîntul de la sine şi l-au gonit din ţara sa. (Ia ascultaţi ce făcu dumnezeu), j 19* Cînd fu dăspre sfîrşitul slujbei utrănei, vrînd dumnezu să arate 10 aiave ertarea păcatului Radului vodă şi al altora cari-i făcuse nevoie şi scîrbă sfîntului, văzu singur Neagoe vodă descoperire ca aeeasta de la^ dumnezeu: Unde s-au rumpt scoabele c61e de hier şi acoperămîntul mormîntului Radului vodă şi de grab să desfăcură marmurile şi să ivi din lăuntru trupul Radului vodă groaznic şi întunecat, plin de puroi şi de 15 putoare. Şi iată, să dăşchise sicriul cu moaştele sfîntului Nifon şi izvorî de la sfîntul, izvor de apă şi spălă tot trupul Radului vodă şi-l arătă luminat. Apoi iar înseşi toate încueturile şi pietrile singur s-au închis şi s-au încuiat ca şi mai nainte. Şi să arătă şi Radul vodă lui Neagoe vodă şi-i făcu mare mulţumire pentru lucrul cel de milostenie ce au făcut pentru 20 dînsul. Şi aciişi fu un sunet oarece şi să dusă de naintea ochilor lui. Iar 1 credinţa]dorinţa AK cuprinse]au coprins AK coşciugul]racla AK * sfîntului om. L 1—2 cu moaştele sfîntului în braţe]cu sfintele moaşte (moştii K) în braţe AK 2 iubitoriului]iubitului AK săruta cu lacrămi L 3 duserăjaduseră AK sicriul]racla AK 3—4 cu moaştele sfîntului cu]sfinţii sale AK 4 cu om. L Dealul om. AK iaste]este L 4—5 unde iaste 25 hramul ... ierarh Nicolae]a lui sfete erarh Nicolae, făcătoriul de minuni AK 5 erarhul C şi-l]şi AK deasupra]racla sfîntului deasupra AK, de-a-dreapta G 6 mormîntului]gropii AK bdenie]bdenii A, blădeniie G, denie L împreună]dinpreună A 7 domnul om. K voevod A rugîndu-să AGKL ertarea]curăţirea AK, ertăciunea L 7—8 păcatului Radului vodăjpăca-telor lui AK care]pre carele A 8 fărăjfăr de A pre sfîntuljom. AK, sfîntul L sine]ini- 30 mă AK l-au]s-au A 9 ţara sajţară AK Ia]Deci G, Iani K să ascultaţi K 10 fujera K dăsprejdespre AKL slujbei om. AK utrănei] utrinii A, utrenii G 11 aiave]aevea ACL păcatuluijpăcatelor AK al]a AKL altora]tuturor AK cari-i]care AL, carii CK făcuse]au făcut A 11 — 12 nevoi şi scîrbe L 12 sfîntului]sfinţii sale AK văzujvăzînd K 13 Unde]Gum AK scoabele]verigile AK cele om. AK hier]fierCL 13—14acoperămîntul mor- 35 inîntuluijzaveasa gropi AK 14 şi de grab să desfăcură marmurile]cît şi marmurile de nă-prazriă să deşchiseră AK 14—15 să ivi din lăuntrujşi din lăuntru (lontru K) s-au arătat AK 15 trupul groaznic şi întunecat al (a K) Radului vodă AK puroi] gunoae AK 18 iatăjiată aceiaş G, iată aci iarăş L 16—18 Şi iată, să dăşchise sicriul ... şi-l arătă luminatjşi de năprasnă, în vederea tuturor, s-au deşchis racla cu moaştele (moştile K) 40 cele dumnezeeşti ale (a K) lui Nifon şi izvor de apă au izvorît de la sfîntul şi tot trHipul Radului vodă au spălat şi l-au arătat luminat AK izvorîjizvoră G 17 tot om. L 18 Apoi iar înseşi] căruia AK încueturile]lanţurileAK, încheeturile GL singur]singure AGKL închis]întărit AK, deschis L 19 şi s-au încuiatjşi s-au făcut G, om. AK ca şi]ca şi cum era AK Şi să arătă]că s-au arătat AK şi]la aiavea A, om. G, aiave K 19—21 Radul vodă lui Neagoe vodă şi-i 45 făcu ... pentru dînsul] Radul vodă, iar nu uitarea, ci mare mulţumită făcu lui Neagoe vodă pentru lucrul cel milostv carele au făcut pentru el AK 20 milostenie]milostivire L 21 aciişi]aciiaşi A, aceiaş C, acieş K, aciaşi L fu]s-au făcut K sunetjsemn C oarece]oare- care A, oareşce C, oarecarele K să dusă]s-au dus K naintea]de la el dinaintea A, din-naintea GKL ochilor lui]oamenilor (ochilor K) lui Neagoe vodăAK 50 27 Neagoe vodă să sperie. Şi-şi veni în fire şi socoti de minunea sfîntului zo Nifon, cum iaste adevărată ertarea Eadului vodă. Şi mulţumia | lui dumnezeu de aceasta şi sfîntului Nifon, făcătoriul de minuni. Cum apoi văzu şi cu ochii săi aiave trupul Radului vodă ertat. Aşijderea şi altă 5 minune făcu sfinţiia sa, că să arătă însuş sfinţiia sa lui Neagoe vodă şi-i zise : Fătul mieu Neagoe, socoteşte cu deadinsul şi vezi că toţi mă ţin sfînt, căci că sînt cu darul cel bun al duhului sfînt, şi toţi sărută cu credinţă moaştele m£le şi să umplu îndoit de dar bun. Numai cutare boiariu—şi-i spuse şi numele care iaste—n-are credinţă cătră mine, nici io sărută moaştele m61e. Ci ia aminte de vezi lucru adevărat. Şi cum zise, aşa fu nevăzut. Iar Neagoe vodă, deaca să dăşteptă, căută şi văzu pre toţi oamenii sărutînd sfintele moaşte ; iar cela ce-1 spusese sfinţiia sa, el trecu cu meşteşug, ca-ntr-ascuns, şi nu-i băgă nimeni seama. Iar Neagoe vodă, deaca văzu, el îl chemă la sine şi-i zise: Ce va să fie aceasta, 15 că toţi boiarii şi oamenii sărută moaştele sfîntului, iar tu nu vrei să le săruţi, dar în ce chip huleşti pre sfinţiia sa aşa ? Iar boiariul acela, deaca 2ov auzi aşa, îndată îl cuprinse | frică şi cutremur, cît îi mai eşa sufletul, de nu vrea mărturisi pre sfinţiia sa că iaste sfînt. Şi îndată chemă numele sfîntului Nifon şi dede laudă şi mulţumire sfinţii sale pentru mila ce făcu cu 20 dînsul. Şi dintr-acel ceas mare credinţă avea acel boiar cătră moaştele sfîntu- * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 sperie]spârie K, spere V socotijau socotit AK de om. AK minuneajciudesa A sfîntului]lui sfete AK 2 Nifon]Nifon, făcătorul de minuni G iaste]este AL adevărat GL ertareajşi ertarea AK mulţumiajmulţămea C, au mulţămit K 3 de aceasta om. AL şi sfîntului] şi lui sfeti A, şi sfinţii sale lui K şi sfîntului Nifon de aceasta G făcătoriul de minuni om. G 25 minuni]ciudesii A, minune K apoi]la aevea A, om. K 4 văzujau văzut AK şi cu ochii săi]cu ochii AK aiave trupul Radului vodă ertat]ertarea Radului vodă AK trupuljpe trupul L 4—5 altă minune]alte ciudesii (minuni K) AK 5 făcu sfinţiia sa]ale sfinţii sale AK că să arătă, însuş sfinţiia sa om. L că]care AK să arătăjau arătat AK însuş]singur AK sfinţiia sa2 om. AK 5 — 6 lui Neagoe vodă şi-i zise]lui Neagoe vodă, iar nu (nu cu K) altul, ci singur sfinţiia sa s-au 30 arătat şi zise AK 6 Fătul mieu Neagoe, socoteşte cu deadinsul] Socoteşte cu deadinsul, fiiul mieu Neagoe AK şi vezi om. AK 6 — 7 mă ţin]au pre mine AK 7 căci om. K cel bunalAK sfînt om. A 7 —8 cu credinţă sărută AK 8 umplu]plini K de dar bun]de darul cel bun AK 9 şi-i spuse şi numele care iaste]şi i-au spus (şi-i zise K) şi numele (pre nume K) AK care iaste]carele este L 10 Gi ia aminte de vezijşi să socoteşti (socotiaşte K) singur 35 (însuş K) AK 10 — 11 cum zise, aşa om. AK 11 Iară K deacajdaca GKL să dăşteptă]să trezi (s-au trezit K) şi-şi veni (şi şi-au venit K) în fire AK căută şi om. AK văzu]văzut-au K 12 toţi oamenii] toţi boiarii şi nărodul K sfintele moaşte]moaştele sfîntului AKL 12—1$ cela ce-1 spusese sfinţiia sa, el]pre care au arătat A, pre carile îl arătase sfîntul, precum s-au scris mai sus, acela K 13 ca-ntr-ascuns]în taină AK, cam într-ascuns L şi nu-i 40 băgă nimeni seama]de nimeni (nime K) nu fu cunoscut AK 13 — 14 Iar Neagoe vodă, deaca văzu]Deaca văzu Neagoe vodă A, Iară dacă l-au văzut Neagoe vodă K 14 văzujvăzu aşa CL el om. A la sine om. A el îl chemă la sine şi-i zise]l-au chiemat şi i-au zis K va să fie]poate fi K 15 boiarii şi om. AK vrei să le]om. A, vei să le G, le K 16 dar]iar G dar în ce chip huleşti pre sfinţiia sa om. AK Iar boiariul acela om. AK 16 — 17 deaca auzi aşaJAceasta 45 daca auzi (au auzit K) el (aşa K) AK Iar boiariul acela, deaca auzi aşa om. L 17 îndată îl cuprinse]aşa de năprasnă căzu pre el A, îndată au căzut K frică şi cutremur]frică pre dînsu şi cutremur K cît îi]cîtu-i AK îi mai eşa]mai îi eşiia C sufletul]sufletul acelui boer L 18 prejpă A iaste]este AL îndatăjnumaidecît AK 19 sfîntului]sfinţiei sale lui AK şi]şi-i L dedejdete AGL, au dat K mulţumire]mulţămită K sfinţii sale]sfîntului AK 50 mila ce făcu]mila sa ce au făcut AK 20 dintr-acel ceas]de atuncea AK avea]avu K boer către AL moaştele sfîntuluijtrupul sfinţii sale lui AK 28 lui Nifon. Aşijderea şi alte ciudese multe şi arătări făcea dumnezeu în. toate zilele cu moaştele preacuviosului său. Şi tot cine mergea la dînsul şi-i chema numele sfinţii sale într-ajutor toată vindecarea şi sănătatea dobîndea. Deci domnul Neagoe vodă văzînd că fac moaştele sfîntului atîtea minuni, 5 <16de de făcu sicriu de argint curat şi-l polei cu aur şi-l înfrumuseţă cu mărgăritar frumos şi cu alte pietri scumpe şi cu zmalţ. Şi deasupra pe plehupă scrise chipul sfîntului întreg, iar jos, la picioarele sfîntului să scrise pre sine în genunche, rugîndu-se sfinţii sale. Şi-l trimise cu mare cinste la mănăstirea Dionisatul împreună cu sfinţiia sa părintele chir 10 Neofit mitropolitul şi cu credincioşii săi boiari. ,Şi deaca-1 duseră la mănăstire, iar călugării | de acolo deaderă lui Neagoe vodă poclon capul sfîn- 21 tului şi o mînă şi blagoslovenie de la părinţii cei sfinţi carii era în mănăstire, ca să fie de sfinţire şi de ajutor domnului. Iar el primi acele daruri cu mare bucurie, ca şi Moisi prorocul tablele legii vechi. Şi le purta cu 15 sine pre unde mergea, şi în curte şi în biserică, iar în cale el le purta în carată, ca şi Israel racla legii. Iar în muntele Athonului, pre groapa sfîntului, zidi beserică frumoasă în numele sfîntului Nifon, iar mănăstirea o au îmbogăţit cu multă avuţie şi multe ziduri au făcut şi înalte. Iată de aceasta pîn aici. 20 1 ciudese multe]multe ciudesii A, multe minuni K arătăriJminuniA făceajfăcu C d-zeu] sfinţiia sa d-zeu AK 2 Şi totJDeci AK, şi toţi L mergea]venia AK la dînsuljcătre el AK 3 şi-i]şi-l AK, şi CL numele sfinţii sale într-ajutor]întru-ajutoriu numele sfinţiei sale AK toatăjatîta AK vindecarea]vindecari A, vindecare K sănătate AK 5 Deci domnul] Iară K vodă om. G văzînd]deaca văzură A, dacă văzu K fac moaştele sfîntului atîtea mi- 25 nuni]atite minuni făcînd moaştele sfîntului AK atîteajatîta L 6dede de făcu]învăţă să facă AK sicriujlacră A, raclă K 6-9 şi-l polei cu aur . . . rugîndu-se sfinţii sale]şi deaca o au făcut (o au făcut om. K) o înfrumuseţă şi scrise deasupra chipul sfinţii sale (după sale ad. şi pre Neagoe vodă îngenunchiat şi rugîndu-se sfîntului K). Care lacră o au poleit cu aur şi o au înfrumuseţat cu tot feliul de văpsele (cu de toate văpselele K) şi cu mărgăritar (mărgăritari K) şi cu 30 pietre scumpe. Şi într-însa (într-aceia K) au pus moaştele sfîntului AK 7 zmalţjzmanţ GL 8 pe plehupăjpă plopă L jos]mai jos L 9 Şi-l trimiseJŞi trimise A, Şi l-au trimis K 10 mănăstirea Dionisatuljsfînta m-re a lui Dionisie AK sfinţiia sa om. K chir om. K Neofit] Onifit K 11 credincioşii săi boiarijboerii săi cei credincioşi AK Şi]Care A deaca-1 duseră] dacă l-au dus K la]întru acea AK mănăstire]mănăstire de care (ce K) s-au zis mai sus 35 AK 12 iar]deciia A de acolo om. AK deaderăjdeteră AGL dederă poclon lui Neagoe vodă K 12—13 lui Neagoe vodă poclon capul sfîntului şi o mînăjcapul plocon lui Neagoe vodă şi o parte din moaştele sfîntului A capul şi o parte din moaştele sfîntului K 13 pă- rinţii cei sfinţijsfinţii părinţi K carii era în]ai A, a sfintei K mănăstirii AGK 14 ca să] pentru ca să (să-i A) AK de^lui întru AK de1 2 * * * * * 8]întru AK ajutor domnului]ajutoriul domniei 40 lui K 14—15 primi acele daruri cu mare bucuriejcu mare bucurie au priimit darul AK 15 tablele legii vechi] în legea veche tablele AK 15 — 16 Şi le purta cu sine pre unde mergeajcare pretutindinea (pretutinderea K) purta cu dînsul AK cu sine]tot cu sine GL 16 în cale]pre cale A el om. AK 17 carătăjleagăn AK Israel] Istrail AL legii om. G 17 —18 pre groapa sfîntului zidijfăcu pre groapa sfîntului A, au zidit pre mormîntul sfîntului K 18 o beserică GK 45 frumoasă]înfrumuseţată AK în]întru AK sfîntului]sfinţiei sale lui AK iar m-rea]sfînta mînăstire A, şi K 19 o au îmbogăţit]o au înpodobit-o şi o au bogăţit-o C multă avuţie] avere multă A, avere K multe ziduri]ziduri mari AK şi înaltejorn. A, şi au rădicat L 20 Iată]Deci iată AK pîn aici]pînă aicea KL 29 Iar mănăstirea Ini Bariton, care de obşte să chiamă Cotlnmnzy care an începnt a o zidi den temelie Radn vodă, Neagoe vodă o an săvîrşit, şi cn toate frumuseţile şi podoabele o an împodobit denlănntrn şi denafarăr iar împrejnr o an îngrădit cn zid. Şi an făcnt biserică sfîntnlni Nicolae 5 făcătorinl de minnne, cn tnrle, chilii şi trapezărie, pimniţa, magherniţa 2lV şi magaziia, grădina şi poartă | mică şi mare, bolniţă şi ospătărie şi dohirie, jitniţă şi visterie şi alte case de toată treaba. Iar biserica şi chiliile le-an nmplnt de frnmnseţe şi le-an săvîrşit de acoperămînt, iar biserica şi tinda o an învălit cn plumb, şi an pns sticle pre la toate ferestrile. Şi o an şi io tîrnosit cn blagosloveniia arhierenlni şi a protnlni şi a altor egumeni de la alte mănăstiri. Şi făcn cinste mare marilor şi celor mici, şi-i dărui cu daruri mari. Şi să duseră careşi pre la locurile sale, cn mare bucurie mulţumind Ini dumnezeu. Aşijderea făcn o pristanişte în Ascalon, la mare, să fie de corăbiiari, 15 şi o corabie mare şi alta mică cn tot ce trebuiaşte. Şi o an zidit cn zid împrejnr, şi an făcnt o culă cn arme şi cn tunuri, să le fie de pază. Şi alte metohnri cn de toate an zidit şi an făcnt şi bine le-an tocmit, din care are mănăstirea mult venit. Şi i-an pus numele : lavra cea mare a Ţării Munteneşti. 20 Iar lavra sfîntnlni Athanasie, toată bise | rica cea mare, cn oltariul 22 şi cn tinzile, le-an înnoit şi an împreunat plumbul cel vechin cn altul nou * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 înainte de Iar ad. titlul Pentru mînăstiri ce au zidit şi au înnoit Niagoe vodă în Sfetagora şi la Ierusalim şi la alte părţi K Iar om. K luijsfîntului L După Hariton ad. în Sfetagora K care]ce K de obşte să chiamă]să chiamă dinpreună (de obşte L) AKL CotlumuzJCotlo- 25 mus AK, Conlomuz C, Hotlomuz L 2 au început a o zidi den temedie]o au început din teme- lie a o zidi A, din temelie o au zidit K, au fost început-o a o zidi Radul vodă din temelie L După vodă ad. şi neagiungînd să o obîrşască K Neagoe vodă o au săvîrşit]şi (om. K) o au obîrşit Neagoe vodă AK au săvîrşit-o L 3 toate]de toate AK şi podoabele om. AK îm- podobitjînfrumuseţat AK denlăuntrujdenlontru A 4 iar]şi A împrejur o au îngrădit cu 30 zidjîmprejur o au îngrădit cu zid şi cu turnuri A, cu zid o au îngrădit K Şi om. A Şi au făcut]Şi cu turnuri au făcut K 5 făcătoriul]făcătoriului AL minune]ciudesii A, minuni CKL cu turle om. AK chilii şi]Aşijderea şi chilii AK şi om. L trapezărie]trepăzări K pivniţa KL 6 şi magaziia]magopiia ACKL mare şi mică AK dohirie]duhriia A, duhorie K, dehirie L 7 jitniţă]jicniţa AL, jilniţă G visteriia A Iar]Şi toată AK 7—8 le-au umplut de frumu- 35 seţe]cu frumuseţă le-au umplut (plinit K) AK 8 le-au săvîrşit de acoperămînt]acoperămîntul i-au obîrşit AK iar]şi L 9 înainte de o au ad. toată cu plumb K şi au pus sticle ... fe- restrilejşi toate ferestrile cu uşcioare de sticlă au închis şi au înfrumuseţat AK pre la]pă la C şi3 om. AK 10 După tîrnosit ad. cu ruga şi AK protului]arhimandritului AK, protopopului L a om. K igumeni AL 11 dela]după la A făcu]au făcut K mare cinste AK marilor şi 40 celor micijtuturor ACKL 11—12 şi-i dărui cu daruri mari]şi cu dar mare (mari daruri K) i-au dăruit AK 12 duseră]duse A careşi pre lajtoţi care pe la A, cineşi pre la K 14 fă- cu]au făcut K o]şi o AK AscalonJAlcalon K la mare]lîngă mare G să fie om. K de corăbiiari]pentru corăbii AK 15 cu tot]cu de tot feliul de toate A, cu de tot K ce trebu- iaşte]cîte trebueşti AK După trebuiaşte ad. au făcut K o om. AG 15 — 16 Şi o au zidit 45 cu zid împrejurjşi înprejur cu zid o au zidit K 16 au făcut om. AK o culă]un turn AK să le fie de pazăjca să străjuiască A, ca să fie şi să străjuiască K 16 — 17 Şi alte metohuri cu de toatejom. A, Şi altofori K 17 au zîdit cu de toate K au făcut şi au zidit L şi au făcut şi bine le-au tocmit] şi tot bine au tocmit AK 17—18 din care are m-rea mult venit} pentru care (dentru carele K) venit are sfînta mînăstire AK 18 i-au]au A cea om. AK Mun- 50 teneşti]Rumăneşti AK 20 sfîntiilui]lui sfeti AK oltarul AGL 21 tinzile]toate tinzile AK le-au înnoit şi au]au înoit şi au A, o au înnoit şi o au K cel vechiu cu altul nou]cel nou cu cel vechiu K altul] cel A 30 şi o au acoperit de iznoavă. Şi toată cliserniţa o au zidit den temelie. Şi au făcut vase de treaba bisericii, de aur şi de argint. Şi zăvese cusute cu sîrmă de aur, prea înfrumusiţate au dat. Şi i-au făcut şi inerţie mare, cîte 10.000 de talere de an. Iar în lavra Iverului a lui sfeti Evtimie făcătoriul de minuni, pre & sus pre ziduri au adus apă cu urloaie ca de 2 mile de loc dă dăparte. Şi cu multă avuţie o au împodobit. Iar cinstita lui doamnă, Despina, dat-au o zăvesă cusută tot cu sîrmă de aur şi prea înfru^nusiţată, să o pue în-naintea sfintei şi făcătoarei de minuni icoane în care iaste scris chipul prea curatei fecioare şi maicii lui dumnezeu, Măriei, care să chiamă por- io tăriţă, care au venit pre mare la acea mănăstire cu mare minune, cum să află scris de dînsa. Iar la mănăstirea Pandocrator au făcut mari ziduri, ca şi la Iver, şi au dăruit multe daruri. Şi în lavra cea mare a Hilandarului iar au adus apă tot ca la Iver. 15 Iar în lăudata mănăstire | a Yatopedului pohti să dea milă pre an 22^ ca şi la lavra lui sfeti Athanasie. Şi au pus pre făcătoarea de minuni icoană a Precistii un măr de aur cu mărgăritariu şi cu pietri scumpe. Şi zidi şi pimniţă mare den temelie. Şi au împodobit şi marea mănăstire Xeropotam, că au făcut o tra- 20 pezarie den temelie şi pimniţă. 1 1 o au acoperit]au acoperit-o toată CL o au acoperit de iznoavăjtot cu nou o au învălit AK cliserniţa toată AK o om. AK zidit-o L din temelie au zidit AK 2 au făcut om. AK vase] vasele AK de treaba om. AK de aur şi de argint]şi altele de aur şi de argint multe au dăruit AK 2 — 3 Şi zăvese cusute cu sîrmă de aur prea înfrumusiţate au dat]şi de alte cu de toate trebile 25 zavesele cusute cu sîrmă de aur şi de argint şi prea frumuseţate AK zăvese]zveze L 3 i-au]au L şi om. L Şi i-au făcut şi mertic mare]şi mertic (venit K) au tocmit AK 4 cîte 10.000 de talere de an]cu 11.000 de taleri AK, taleri 10.000 pă an L 5 în om. K Iverului] IvereascăAK Eftimie KL minunijeiudesii A 5 — 6 pre sus pre ziduri au adus apă cu urloaie ca de 2 mile de loc dă dăparte]pre urloaie şi pre ziduri rătunde au adus pre sus (dedesupt 30* A) apă în mănăstire ca (cît A) de 2 păprişti de departe AK 6 pe urloae L dă]de L 6—7 Şi cu multă avuţie o au împodobit]Cu mare milă au îmbogăţit şi pre aceia AK 7 avuţiejbogăţie G împodobit]înbogăţit G îmbogăţit-o L doamnă]doamnă-i G dat-au]au dat A 8 o zăvesă cusută totjun sarasir AK tot cusută L şi prea]foarte AK, şi L să o]ca să AK 9 mi-nuni]ciudesii A icoane]icoanii AK, icoană L iaste]este L în care iaste scris chipul om. AK 35 10 fecioare]stăpînii noastre AK, fecioarei CL şi maicii luijnăscătoarii de AK Măriei om. AK care]ce AKL la acea]întru acea AK După mănăstire ad. a lui Pantocrator AK 11—12 cu mare minune, cum să află scris de dînsa om. AK 13 Iar la m-rea Pandocrator au făcut mari ziduri om. AK ca şi laJAşijderea şi acei (şi acei om. A) lavre a AK IverJEverii K 14 şi au dăruit multe daruri] au tocmit zidurile (zidiuri K) mari şi acolo multe daruri au înmulţit AK 40? 15 Şi în]Ca şi AK a Hilandarului om. AK iar au adus apă tot ca la Iver]acele daruri AK tot om. L 16 Iar în lăudata m-re a Vatopedului]Iar într'acelaş chip au adus apă întru tot lăudata m-re Vatopedului (Zatopediului A) AK pohti]tocmi CL să dea]să să dea GL pohti să dea milă pre an om. AK milă]mir G 17 la]în AK După Athanasie ad. să se dea din visteriile lui AK 17 — 18 Şi au pus pre.. .pietri scumpe]Şi pre icoana a (a om. K) făcăto- 45 arii de ciudesii (minuni K) a Preacistei au pus un măr de aur şi cu mărgăritar şi cu pietri scumpe AK făcătoarea]făcătorul L 19 pivniţa CL Şi zidi şi pimniţă mare den temelie]Şi pivniţă mare din temelie au zidit înfrumuseţată AK 20 Şi au împodobit şi]Şi întru AK şi ma-rea]în marea CL că au făcut om. AK 20 —21 trapezariejtrepăzer K 21 den temelie]fru-moasă A, om. K şi pimniţăjcu pimniţă au zidit AK 50* 31 Iar la sfeti Pavel au zidit o culă den temelie, să fie de strajă. Ce vom mai lungi-le cuvintele spuind toate mănăstirile pre rînd? Că toate mănăstirile den sfîntul muntele Athonului le-au îmbogăţit cu bani şi cu vase. Şi dobitoace încă le-au dat. Şi multe ziduri au făcut. Şi 5 fu ctitor a toată Sfetagora. Bar biserica cea mare, săbornică, din Ţarigrad ? Au adunat plumbul cel vecbiu şi au cumpărat şi altul nou încă mai mult şi o au învălit de iznoavă. Şi toate chiliile din patrierşie le-au înnoit. Şi patrierşiia cu bani şi cu multe daruri o au îmbogăţit. io Şi sfîntul munte al Sinaei cu toate vasile bisericii şi cu alte daruri multe din destul au îmbogăţit şi i-au făcut mertic mare. Iar sfînta cetate a Ierusalimului, Sionul, care iaste muma bisericii, aşijderea o au dăruit şi o au îmbogăţit dimpreună cu toate bisericile 23 dinprejurul ei. Şi alte mănăstiri de la | Eăsărit, toate. 15 Aşijderea şi în măgura Misiei, mănăstirea Oreiscului, unde sînt moaştele sfântului Grigorie făcătoriul de minuni, tinda bisericii o au zidit şi o au acoperit cu plumb. Şi pre tronul cu moaştele au făcut un cerdăcel de piatră şi l-au zugrăvit frumos şi l-au poleit. Iar pre tronul sfintelor moaşte au pus un covor de mătase cusut tot cu sîrmă de aur. 20 Şi la metohul aceiiaşi mănăstiri, care să chiamă Menorliţa, au zidit o casă mate, să fie de odihna mănăstirii, în care să făcea toate slujbe le ce trebuia. * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 Iar la sfeti Pavel]Şi în m-rea lui Pavel AK sfetijsfîntul G au zidit o culă den temelie]un turn din temelie au zidit AK să]să-i G de om. A streajă AGL 2 Ce]Şi ce AK lungi-le[ 25 înmulţi AGKL toate]anume toate AK mănăstirile om. K pre rînd om AK 3 den sfîntul muntele]a sfintei măguri a AK, şi sfîntul munte al L le-au]au AK 4 şi om. AGKL Şi1] cu KL încă le-au dat om. AK făcut]înoit AK 5 fu]s-au făcut K ctitor]ctitor mare AGKL Sfetagorajmăgura Athonului AK, Sfînta gora L 6 Dar]Iar AGKL 7 au cumpărat şi altul nou încă mai mult]şi altul nou încă mai mult au cumpărat A, şi cel nou mai mult au cumpă- 30 rat K şi mai mult G o au învălit de iznoavă]toată o au învălit AK, au acoperit-o toată de iznoavă GL 8 toate chiliile din patrierşie]chiliile şi toate în patrierşie A, chiliile a patrier- şiei toate K Şi patrierşiia om. AK 9 şi cu multe daruri o]cu darul (daruriK) mai mult AK După îmbogăţit ad. şi i-au făcut şi mertic mare G 10 sfîntul munte aljsfînta măgură a A După Sinaei ad. mare tocmire au tocmit şi A 10 —11 Şi sfîntul munte . .. 35 mertic mare om. KV 11 şi mertic mare G 12 a om. G carele L iaste]este AL muma]maica AK bis6ricii]bsericilor AGKL 13 aşijderea om. K oL^om. A o au dăruit şi o au îmbogăţit]au dăruit-o şi au înbogăţit-o dimpreună om. AK 14 dinprejurul]înpre- jurul AK, dupre împrejurul L alte]alte toate AK mănăstiri]m-rile AK, biserici L toate om. AK 15 sînt]zac AK 16 sfîntului]sfinţii sale lui (lui om. A) AK zidit-o L 17 aco- 40 perit-o L şi o au acoperit cu plumb]şi cu plumb o au învălit AK pre]pe AL tronul]lacra A, racla K cu moaştele]sfintelor moaşte AK, moaştele sfintelor G 17—18 au făcut un cerdăcel de piatră şi l-au zugrăvit frumos şi l-au poleit]o cămară prea înfrumuseţată (fru- msiţatî K) în multe chipuri de văpsele şi cu aur o au poleit AK, om. G 18—19 Iar pre tronul sfintelor moaşte] şi lacra (racla K) cu pocrov AK, om. C sfintelor moaşte] cu sfintele 45 moaşte L 19 au pus un covor de mătase cusut tot cu sîrmă de aur]cu sîrmă de aur cusut (cusuta K) au îmbrăcat-o (o au îmbrăcat K) AK 20 metohul]metoful AG, mitohul K acei-iaşi]aceiaş G, aciieş K care să]ce să AK Menorliţa] Micorliţa A, Mînorliţa K, Mercu-liţa L 20—21 care să chiamă Menorliţa... să fie de odihna mănăstirii om. C 21 să fie de]pentru AK în]întru AK 21—22 să făcea toate slujbele ce trebuia]şi toate slujbele 40 cele de treabă făcea AK 32 Iar în Elada, sfînta mănăstire anume Meteor o au îmbogăţit cu multe daruri şi multe ziduri au făcut. Aşijderea şi în Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviţă o au Îmbogăţit. Şi în Machedoniia, mănăstirea ce să chiamă Cusniţă o au miluit. 5 Iar în măgura Oathesca, care să chiamă acuma Ouceina, multe lucruri au făcut. Şi alte biserici de acolo toate. Şi lăcaşurile călugăreşti hrănea. Şi făcu şi acolo ziduri ca şi prentr-alte locuri. Ce voi mai spune deosebi lucrurile şi mănăstirile care | le-au miluit ? 23° Să zicem denpreună toate cîte sînt în Evropa, în Thrachiia, în Elada, 10 în Ahiia, în Iliric, în Cambaniia, în Elispond, în Misiia, în Lugduniia, în Pethlagoniia, în Dalmaţiia şi în toate laturi de la răsărit pîn la apus şi de la miazăzi pîn la miazănoapte. Toate sfintele biserici le hrănea şi multă milă pretutindenea da. Şi mai vîrtos pre cei ce să streina pren pustii şi pren p^ştere şi prin schituri, făr de nici o scumpătate hrănea. 15 Şi nu numai creştinilor fu bun, ce şi păgînilor. Şi fu tuturor tată milostiv, asemănîndu-se domnului celui ceresc, care străluceşte soarele său şi ploao şi spre cei buni şi spre cei răi, cum arată sfînta evanghelie. Şi mai vîrtos în Ţara Muntenească, mari şi minunate mănăstiri au făcut: Arhimandriia sfîntului şi purtătoriului de dumnezeu, părintelui 20 nostru Nicodim, care să chiamă Tismeana, hram adormirea preacuratei 1 Elada]Sladatha A sfînta om. AK Meteor]Mitor AK, Metior GL 1 — 2 o au îmbogăţit cu multe daruri]cu de toate darurile o au îmbogăţit AK 2 şi multe ziduri au făcut om. A 3 şi om. K Pethlagoniia]Peflanohiia CL, Potlegoniia K Trescaviţă] Trecaveţ K, Tresnaviţă L 3—4 Aşijderea şi în Pethlagoniia, mănăstirea anume Trescaviţă o au îm- 25 bogăţit om. A 4 înbogăţit-o L 5 Cusniţă]Cuzniţa G 6 în om. ACK CathescaJCatima A, Gatina K care]ce K să]o A 6 — 7 multe lucruri au făcut om. AK 7 Şi alte biserici de acolo toatejşi toate sfintele biserici AK 7—8 Şi lăcaşurile călugăreşti hrănea]şi petrecerea călugărească hrăniia AK 8 Şi făcu şi acolo ziduri ca şi prentr-alte locuri]şi ziduri ca şi pretutindenea (pretiutinderea K) făcu şi acolq AK 9 Ge voi]Dar ce vom A, Ge vom GL, 30 Şi ce vom K spune]împărţi AK şi om. K care om AK le-au miluitlmiluit-au AK 10 Să zicem]Ge să zice AK denpreună toate]toate dinpreună AK cîte]cele ce AK 10 — 12 în Thrachiia, în Elada... în Pethlagoniia, în Dalmaţiia]în Thrachiia, în Elispond (Elpud K), în Miniia (Meniia K), în Machidonia, în Thetaliia, în Elada, în Ahiia, în Iliric, în Gazbii, în Ersemiia, în Lugdoniia, în Patlagoniia, în Dalmaţiia AK 11 După Misiia ad. în Machedoniia, 35 în Thetalia, în Sermia GL 12 şi1 om. AK laturile ACKL şi2 * * * * 7 om. A 13 miazăzi]amiazăzi AKL amiazănoapte AL Toate om. A le om. AK 14 multă]mult A, multe K milă]miluia A, miluiri K pretutindenea]petutindinea A, pretutindirea K d£] om. A, făcea K Şi]Gi A maijîncă mai K să streina]s-au streinat AK, să înstreina K 14 —15 pren1»2 Jla1 în2 A, în1.2 K, prin L 15 păştere]poştire G făr de nici o scumpătate hrănea]pre toţi hrăniia făr de scum- 40 pete (cumpăt K) AK scumpătate]scumpete CL 16 ce şi]ci şi AGL fu tuturor]tuturor fu cu meşteşug şi poleite cu aur. Şi făcu un cerdăcel denaintea bisericii, pre 4 stîlpi de marmură pestriţă, foarte minunat boltit şi zugrăvit, 15 şi învălit şi acela cu plumb. Şi făcu scara bisericii tot de piiatră scobită cu flori şi cu 12 trepte, semnînd 12 semenţii ale lui Israil. Şi pardosi toată biserica, tinda şi altariul împreună şi acel cerdăcel, cu marmură albă. Şi o împodobi pre dinlăuntru şi pre dănafară foarte frumos. Şi toate scobiturile pietrilor pe dănafară le văpsi cu lazur albastru, iar florile le 20 polei cu aur. 26 Şi aşa vom putea spune cu adevărat că nu iaste aşa mare şi | săbor- nică, ca Sionul carele-1 făcu Solomon, nici ca sfinta Sofiia carele o făcu Iustiniian împărat; iar cu frumuseţea iaste mai pe deasupra decît ac£lia. Şi cum au zis sfinţiia sa părintele Hifon încă la Radul vodă, că să 25 va muta mitropolia din Argeş în Tîrgovişte, ci Radul vodă nu s-au învred- * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 treptele şi vîrfurile cele prea înfrumuseţate nu e cu putinţă să le poată spune vreun cuget de om—care au închipuit 12 (2 A) apostoli ai lui Hristos. Iar în sfîntul oltariu, preastolul care este (iaste K) o vedere minunată în multe chipuri, că dedesupt stepenile (este penele A) iară deasupra încungiurarea rătundă şi prea înfrumuseţată cu de tot (toate K) feliul de văpsele (văpselele K). 30 Iar turla cu alte multe cioplituri în multe chipuri vărsate. Ferestrile şi merişoare scobite cu multe meşteşuguri şi toate cu brîu vărsate în trei viţe (viţă K) înpletite întru numele sfintei şi nedespărţitei troiţe împrejur cu tinda încinsă şi cu aur poleită şi cu lazur zugrăvit (şi poleit ad. A). Iar acoperemîntul tot cu plumb învălit. Şi crucile pă turlă cu aur poleite. Şi toate (toate om. K) din lăuntruşi din afară, cine poate să le spue (spune K) frumuseţea lor? UiAK 35 1 nalţi G ciopliţi] cioplită L în vîrtiţi]în vărs taţi G 2 altariu] oltar GL 4 olta- rului CL dupe dăsuprajpe deasupra CL 5 le făcu]i le făcu G 7 dinpreună GL 8 din josjde jos GL înprejurul GL 9—10 scobită şi săpată L 11 pre]pe L 12 făcute steme] făcute tot stele (steme L) CL 13 un]şiunC denaintea]dinnaintea CL 14 stîlpi om. LV şi zugrăvit om. C 16 Israil] Izrail L 17 oltarul G 18 o om. G pre L2]pă GL dănafară] 40 din afară C 19 pe dănafară]din afară CL 21 Şi aşa om. AK- vom putea spune om. A vom putea spune cu adevărat]că adevărat nu putem zice K cu]că A că nu iaste]nu putem zice că este A 21—22 şi săbornică]nici aşaizvorînd AK şi om. L 22 ca Sionul]ca biserica Sionului AK carele-1 făcu]care o au făcut A carele-1]carele GL nici ca]sau ca bserica AK carele o făcu]a marelui AK 23 Iustiniian împărat]marele împărat Iustiniian GL iaste mai pe dea- 45 suprajcovîrşeşte mai mult (mai presus: K) AK decît acelia]acelora GL 24 zisjprorocit AK părintele Nifon]Nifon patriarhul AGKL 25 în]la G ci] deci K- învrednicit]spodobit AK- .36 nicit a o muta, iar cu Neagoe vodă s-au umplut cuvîntul sfinţii sale. Şi cu a lui blagoslovenie, zidi mitropolie în Tîrgovişte, mare şi frumoasă, cu 8 turle şi tot rătunde, cum să satură ochii tuturor de vederea ei. Şi încă mai zidi şi altă biserică în Tîrgovişte, den temelie, hramul sfîntului şi marelui mucenic Gheorghie, cu clopotniţă naltă pre tindă. Iar acea mănăstire Coziia, de care am povestit, s-au înnoit biserica cea veche şi au pus icoane prea frumoase : sfînta şi nedespărţita troiţă şi preacuratei despuitoare a lui dumnezeu născătoare şi pururea fecioară Mariia şi alte poale de analoghi şi odăjdii multe şi frumoase. Că acea mănăstire are loc făr de gîlceavă şi ales de petrecerea călugărească, dăpărtat de lume şi plin de toate bunătăţile, cu munţi mari | îngrădită şi cu văi, şi ocolită cu un rîu mare, şi izvoară multe înprejurul ei. Şi are toată hrana călugărească poeni şi livezi, nuci şi alţi pomi roditori fără de număr, vii şi grădini Şi acolo cură piatră pucioasă. Şi tot pămîntul împrejurul ei iaste pămînt roditoriu. Care şi noi cu ochii l-am văzut acel loc, şi i-am zis : pămîntul cel făgăduit. Iată, într-acesta chip avea nevoinţă şi de dumneziescul lucru carele era la Argeş. De acum, pentru lungimi, să spunem mai pe scurt şi să facem şi sfîrşit aceştii cărţi. Că porunci ÎJeagoe vodă şi pohti să vie toţi arhimandriţii din muntele cel sfînt al Athonului dimpreună cu egumenii de la toate mănăstirile, 1 cu om. ACK s-au]au K umplutjplinit K sfinţii salejfericitului Nifon patriarhul AK 2 a lui blagoslovenie]blagosloveniia sfinţii sale AK zidi]au zidit AK mitropoliia ACK mare şi frumoasă]mai mare (mai om. K) polojeniia (polojenie K) şi foarte înfrumuseţată AK 3 turle] turle multe AK tot om. AK 4 Şi încă mai zidi şi altă bisericăjîncă şi altă biserică au zidit AK în Tîrgovişte den temelie] din temelie în Tîrgovişte AK 4—5 hramul sfîntului şijîntru numele AK 5 cu clopotniţă naltă pre tindăjcu tindă şi cu clopotniţă mare, naltă A, om. K 6 Iar acea mănăstire Coziia om. K După povestit ad. mai nainte K s-au]au CL 6—7 s-au înnoit biserica cea veche] biserica veche o au înoit A, de biserica veche, au înnoit a m-rii Coziei K 7 şi au pus icoane prea frumoasejşi icoane prea frumoase au pus AK şi3]şi a L 8 despuitoare a lui] născătoare de A a om. K născătoare şi pururea fecioară Mariia] Măriei şi pururea fecioarei A, jarnei( ?) depururea fecioarei K fecioarei Marii L 9 alte poale de analoghijcu alte zavese AK şi frumoase]şi prea frumoase (înfrumuseţate K) AK 10 are] avea AK făr dejfără KL şi om. AK 11 şi plin de toate bunătăţile]şi de toate bunătăţile plină AK cu munţi mari îngrădităjŞi este (de iaste K) supt o măgură (un munte K) naltă îngrădită cu munţi AK şi1 2om. L 12 cu un rîu mare]cu rîuri mari AK un om. L izvoară multe]cu izvoară de ape A, cu izvoare multe K şi împrejurul K‘ Şi are]Avînd AK 13 alţi om. AK pomijcopaci AK de om. CL făr de număr]cărora nu (le K) este număr (numărul K) AK 13 — 14 vii şi grădini. Şi acolo cură piatră pucioasăJŞi de altele de tot felul de poame, că acolo cură piatră pucioasă, vii şi (în A) grădini AK 14 tot]de tot AK împrejurul ei iaste pămînt]cu de toate A, om. K 15 roditoriujroditoare A Care şi]Care loc şi AK ochii l-am văzut]ochii am văzut AK, ochii noştrii am văzut CL acel loc om. AK i-am]am AKL, iaste C zisjzis acelui pămînt AK 16 cel om. AK 17 într-acesta]într-acestaşi A, într-acest CL de om. C dumneziescul] d-zeu A lucru, carelejcu lucru care A 18 lajîn K 19 lungimea AL spunem]le spunem AK şi2 om. AK 20 aceştii cărţijcărţii aceştiia C 21 porunci şi rugă Neagoe vodă domnul Ungrovlahiei AK şi pohtijom. AK, şi pofti CL 21 — 22 să vie toţi arhimandriţii din muntele cel sfînt al Athonuluijîn tot sfîntul munte al Athonului să vie de acolo toţi arhimandriţii AK 22 dimpreună]înpreună K cu egumenii]cu cuvioşii egumeni AK dela]din AK mănăstirile]mănăstirile în ţara Panoniei K 5 10 Mv 15 20 25 30 35 40 45 50 37 şi scrise şi carte. Iar Gavriil Protul, deaca văzu cartea şi scrisoarea domnului, aciişi chemă pre toţi egumenii de la mănăstirile c61e mari: de la lavTa de la Yatoped, de la Iver, de la Hilindariu, de la Xeropotam, de la Caracal, de la biserica lui Olimpie, şi a lui Hariton, Cotlumuz, care iaste 5 lavră rumănească, de la biserica lui Filothei, | de la Xenof, de la Zugraf, 27 care iaste lavră bulgărească, de la Simenca, de la Dohiar şi de la lavra rusească, de la Pantocrator şi de la Castamonit, de la sfetii Pavel şi de la Dionisat, de la biserica lui sfeti Grigorie şi de la Simon Petra. Aceşti egumeni toţi veniră la eghemonul îfeagoe în Ţara Rumînească io denpreună cu Gavriil Protul, carele fu zis mai sus. Dăcii chemă domnul şi pre Theolipt patriiarhul Ţarigradului, care iaste patriiarh a toată lumea, şi cu dînsul pre 4 mitropoliţi: de la Sires şi de la Sardiia, de la Midiia şi de la Milinic. Şi veniră şi ei. Şi-i priimi domnul cu mare cinste. 15 Şi chemă încă şi pre toţi egumenii din Ţara Muntenească şi cu tot clirosul dimpreună cu ighemonul Neagoe şi filtrară toţi în lavra cea mare zidită şi făcură vecernie cu colivă în lauda preacuratei născătoarei de dumnezeu, din care luară toţi oamenii, după obiceaiu. fD^cii făcură cină pentru odihnă. Şi lăudară pre dumnezeu. Şi după 20 ac&a îndată începură bde ] niia, şi făcură toată noaptea ighimonul, pa- 27° 1 După. carte ad. la domnul care (ce iaste K) este mai sus scris AK Protul]arhiman- dritul AK văzu] au văzut K domnuluijlui Neagoe vodă AK 2 aciişijîndată AK, aceaş C, acieşi L chemă]au chemat K egumenii cei mari AK de la m-rile cele mari om. AK de la1] de (dupre L) la toate CL 3 Vatopedi AK de la2]şi de la C Iver]Iveriia A, Iveri K Hi-25 lindar GL, Hilandar K Xeropotam]Xeraponţu K 4 Olimpie]Alimpie AGKL şi a lui Hari- ton] de la Haritonul CLY iaste]este acum AK, om. L 5 de la biserica lui Filothei om. AK Xenof]Zinov A, Xenofont G, Xinofi K Zugraf]Zugravul A, Zograf GL, Zugravi K 6 care iaste om. AK bulgăreascăjbulcerească A, bulghiriască K Simencajlavra Seminsca AK, Si-mensca G şi om. AK 7 După rusească ad. de la biserica lui Filotei AK şi1 om. K Casta-30 monit]Constamonit GKV de la sfetii]de la sfîntul A, şi de la K 7—8 şi de la Dionisat]de la m-rea sfîntului (lui ştii K) Dionisie AK de la1]şi de la L 8 biserica om. AK lui sfeti]sfîn-tul A, a lui sfeti K şi om. A Simon Petra] Simo Postra K, Simon Petru L 9 toţi om. L la eghemonul Neagoe]igumenul A, om. K 10 Gavriil protul]arhimandritul A carele fu zis mai sus]care fuse mai sus, Gavriil, în Ţara Muntenească A, om. K 11 domnul şi om. AK 35 Theolipt]Theolil A, Theolinpt G, Theolint K, TheoclianL patriiarhul Ţarigradului]patriarh de la Ţarigrad AK, Ţarigradianul GL 12 care]carele GKL iastejeste AL patriiarh om. AK cu dînsul om. AKL pre]pe K, om. L 12 — 13 dc la Sires]mitropolitul de la Sires AK 13 şi1 om. AK MidiiaJLidiia G şi2om. AK Milinic]Ianina A, Melenic G, de la Elini K, Mesenic L şi ei]toţi la Neagoe vodă (la domnul A) AK 14 domnul om. AK 15 Şi] Şi-i L chemăjau 40 chemat K încă şi pre]om. AK, însuş pre G, şi pre L toţi om. G După egumenii ad. de la toate mînăstirile K din Ţâra Muntenească]de la toată ţara sa A, din ţară G, din ţara sa K, din ţara sa, pre toţi L şi cu]şi pre AL, şi K 15 — 16 şi cu tot clirosul om. C 16 dimpreună] înpreună K, şi merseră dinpreună L ighemonul NeagoeJNeagoe voevod igumenul Panonii şi cu Macarie mitropolitul Ungrovlahiei, al plaiurilor şi al Severinului AK, Neagoe ighemonul 45 Panoniei şi cu Macarie mitropolitul ţării la m-rea noao (cea noă L) şi minunată la Argeş CL şi întrară om. AK 16 — 17 şi întrară toţi în lavra cea mare zidită om. CL toţi în lavra cea mare zidită]la m-rea cea slăvită şi noo (noao K) zidită AK 17 şi colivă ACK în]în-tru K preacuratei]adormirea preacuratei GL 18 din care luară]şi dete şi (de L) luară GL din care gustară K oamenii]oamenii din colivă GL 19 Decii]Apoi GL făcură]făcu KL 50 pentru odihnăjca să se şi odihnească oamenii GL Şi lăudară]lăudînd GL 20 acăiajcină CL îndată începură bdeniiajîndată începură bdenie A, tocară GL, om. K făcurăjfăcură bdenie GL, au făcut bdenie K şi ighimonul cu (cu om. K) patriiarhul (v. şi p. 3px) AK patriarhul şi ighimenul (egumenul G) CL 38 triiarhul şi cu mitropoliţii, carii fură mai sus zişi, şi cu arhimandritul şi cu egumenii, tot statură în picioare de să ruga cu rugăciune şi cu cîntări, iar alţi oameni toţi zicea: gospodi pomilui. Şi sfîrşiră bdeniia cînd să făcea zi ouă. Iar deaca trecu un ceas den zi, în luna lui avgust 15 zile, traseră clopotele, pentru ca să meargă patriiarhul împreună cu arhiereii şi cu egumenii cei mari cu toţii şi cu tot clirosul, să tîrnosească bis6riea, car6 fu mai sus zisă. Şi tocmi în altariu sfîntul pristol Heagoe vodă cu mîinile lui, spre sfinţire, în lauda adormirii stăpînei de dumnezeu născătoarei şi pururea fecioară Mariia. Şi duse şi făcătoarea de minune icoană a lui Pantocrator, de care s-au zis mai nainte şi o puseră de-a dreapta în biserică, ferecată cu aur şi cu argint şi cu mărgăritar mult împodobită. Aşijderea şi alte sfinte icoane; şi era tot ferecate cu argint şi cu mărgări-tariu şi cu pietri scumpe, între carele era şi icoana chipului sfîntului Hifon patriiarhul, împo | dobită tot cu argint şi cu aur ferecată peste tot. Şi făclii şi candile şi tetrapoade poleite şi alte podoabe, carele nici o minte nu le poate închipui să le spue. Deci după ce tîrnosi şi tocmi toate înnoirile, iar Neagoe vodă şi doamna lui, Despina şi coconii lor care le dăruise dumnezeu, şi cu toţi 1 şi cu]dinpreună cu CL carii fură mai sus zişijcare fură zişi mai sus GL, ce s-au zis mai sus K arhimandritul]Protul GL 1—2 şi cu egumenii]cu toţi egumenii Sfetagorii şi ai ţării GL 2 cu1om. K tot]toţi A tot stăturâ în picioare om. GL de să]şi să CL ruga] ruga lui d-zeu GL rugăciuni KL şi om. L 3 iar alţi oamenijiară alt nărod K gospodi pomiluiJGhirie eleison A sfîrşiră]săvîrşiră K 3—4 să făcea]să vărsa C, se revărsa L ziouă] zările G, zuî K, zorile L larJDeciia G, deci L trecu un ceas]trecu aceasta la un ceas AK august 15] august în 15 GKL zile om. G 5 clopotele cele mari K pentru om. AGL 5—6 împreună cu arhiereii şi cu egumenii cei mari cu toţii] cu mitropoliţii CL 6 cei mari cu toţii şi cu tot om. K clirosuljom. K, clirosul dinpreună L 7 cară fu mai sus zisă] care fu zisă (ce s-au zis K) mai nainte AK, om. GL Şi tocmi în altariu sfîntul prestol Neagoe]Iar prestolul în altar tocmi-1 (îl întocmi L) şi-l aşeză însuşi (însă G) Neagoe CL în om. A altariujoltariul A, oltar K 8 mîinile]mînule K lui]sale ACKL 8—9 în lauda adormirii stăpînei de d-zeu născătoarei şi pururea fecioară Mariia]în (întru K) lauda adormirii preacuratei stăpînii noastre de d-zeu născătoarei şi pururea fecioarei Măriei AK, în lauda adormirii stăpînei de d-zeu născătoare. G, om. L 9 Şi duse]şi aşeză CL, şi duseră K făcătoarele de minuni AGKL icoane AGKL 10 de care s-au zis mai nainte om. L 10 — 11 şi o puseră de-a dreapta în biserică]şi a precistei (preacinstitei G) în biserică la locul lor GL 11 După biserică ad. iar de-a stînga puse icoana preacuraţii născătoarii de d-zeu şi aceia făcătoare de minuni AK 11 ferecată cu aur şi cu argint şi cu mărgăritar mult împodobităjîmpodobite tot cu pietri scumpe şi cu aur CL 12 După Aşijderea ad. puse GL După icoane ad. puseră A, ce puseră K 12—13 şi era tot ferecate cu aur şi cu argint şi cu mărgăritar şi cu pietri scumpe]într-acea sfîntă biserică şi în tindă pentre stîlpi iar puseră (puse A) icoane şi era tot ferecate cu argint şi cu mărgăritar şi cu pietre (alte pietre K) scumpe AK, cîte încăpură şi în tindă pentre stîlpi. Şi cele din tindă era cîte cu 2 feţe şi pe deasupra cu boite săpate cu meşteşug şi poleite. Şi era (era om. L) acele icoane toate ferecate cu argint curat şi poleit cu aur CL 13 carele]care A, care icoane GL icoana chipului]chipul GL 14 patriiarhul om. CL Împodobită tot cu argint şi cu aur ferecată peste totjferecat tot cu aur şi cu pietre scumpe înfrumuseţă atît de minunat GL 14—15 Şi făclii şi candile şi tetrapoade poleite şi alte podoabe om. GL 15 tetrapod poleit A podoabejpodoabe într-însul (într-însăle K) toate AK le om. K 15—16 carele nici o minte nu le poate închipui să le spue]cît nu putea (poate L) mintea omului să o(o om. L) închipuiască şi să spue GL 16 După închipui •ad. toate A 17 după ce tîrnosi]după ce tîrnosiră AK, dacă tîrnosiră biserica GL tocmi toate înnoirile]tocmiră toate înnoirile AK, aşazară toate lucrurile cele noao şi le sfinţiră, odihniră puţinei şi iar merseră la biserică GL iar]domnul GL vodăjvoevod A 17—18 şi cu doamna KL 18 Dospina K lor om. GL 5 10 28 15 20 25 30 35 40 45 50 39 boiarii şi patriiarhul şi mitropoliţii şi egumenii şi tot clirosul, deaca săvîrşi dumneziiasca liturghie, făcu domnul ospăţ mare şi veselie tuturor noroadelor. Şi dărui pre toţi, pre cei mici şi pre cei mari, pre săraci şi pre văduve, pe mişăi, pe cei neputincioşi şi tuturor cîţi li să cădea milă, le d&Le. Iar 5 slujba, care o făcuse, să făcuse şi pentru sfîntul ÎTifon. Şi să blagoslovi de Theolipt patriiarhul şi de tot soborul, ca să fie slujba lui cu vecernie, cu utrăne şi cu liturghie, deplin. Şi puseră arhimandrit pre chir Iosif într-acea mănăstire noao, ce să chiamă Argeşul. Şi-l blagosloviră să facă liturghie cu bedemiţa. Aşijderea 10 şi cîţi vor fi după el, tot aşa să facă şi tot să se ţie acest | obic6iu în v6ci„ 2S° Aceasta d6te patriiarhul Theolipt şi de tot săborul, cum şi mai nainte să d^desă în Tismana cu blagosloveniia lui Filothei patriarhul. Şi tocma să fie aceste mănăstiri amîndoao arhimandrii, într-un chip cinstite şi scaunile mai mari decît toate mănăstirile ale Ţării Munteneşti, pîn în. 15 v6ci. Gă aşa s-au tocmit şi s-au aşăzat şi s-au legat cu mare blestem. Iar mitropoliia de acolea s-au mutat în Tîrgovişte, cum zisese dum-neziescul Nifon încă în zilele Eadului vodă. . Care acum s-au umplut zisa lui cea mai denainte, de Theolipt patriiarhul şi de chir Macarie preasfin-ţitul mitropolit al Ungrovlahiei şi de ceialalţi mitropoliţi şi de Gavriil 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 boiarii]boiarii înpreună K şi2]dinpreună cu A, fiind C, cu K, fiind şi L şi3]şi cei şase A, şi cu cei şase K, cu CL După mitropoliţii ad. ce fură zişi (s-au zis K) mai nainte (sus K) AK şi4]şi cu toţi ACKL şi tot]şi cu tot AK, şi CL clirosul]clirosul bisericii CL deacajşi deaca (dacă K) AK, iar dacă CL săvîrşi]sfîrşi A, sfîrşiră CL, au săvîrşit K 2—3 noroa- delor] oamenilor CL 3 pre toţi om. K pre cei mici şi pre cei marijcei mari şi pre cei mici 25 AK, pre cei mari şi pre cei mici CL 4 pe 1]pă A, pre CL pe ceijşi pă cei A, şi pre cei CL neputincioşijneputernici CL şi tuturor]pre toţi AK le dede]îi milui A, le dete CL 5 o]să ACKL făcuse]făcu CL să făcuse şi om. ACKL şi pentrujpentru cel prilostit cu sfîntul şi marele luminător AK, om. CL sfîntul Nifonjfericitul Nifon patriarh AK, fericitului Nifon CL Şi om. ACKL 6 Theolipt]Theolil A, Theolip C, Theolint K ca să fie slujba lui]ca să fie 30 slujba lui şi să şază prietudinea. Drept aceea tocmiră slujba lui AK, să să facă şi să să aşaze pre- tutindinea (pretiutinderea L). Şi tocmiră de făcură şi slujba sfinţii sale CL 6—7 cu vecernie, cu utrăne şi cu liturghie, deplinjcu vecernie, cu (şi cu C) utrenie şi cu liturghie de o făcusă (de o făcură om. CL) ACKL 8 pre (pră L) chir Iosif să fie arhimandrit CL noao]naltă A 8—9 ce să chiamă Argeşul om. CL 9Şi-l]şiCL bederniţă]nebederniţă K 10 el]dînsul CKL tot 35 aşa să facă şi om. ACKL tot să se ţie acest obic^iu în veci]toţi să poarte bederniţă şi să să cheme arhimandriţi pînă în veac CL şi 2om. K tot]toţi K să se]să K în vecijpînă în veci AK 11 După Aceasta ad. blagoslovenie să CL patriiarhul Theolipt]Theolin (Theolint K) patriiarhul AK de chir Theolipt (Theolip C) patriiahul CL, Theofilipt Y de om. V nainteţ dinnainte L 12 să dedesă] să dedese şi să (să om. K) făcuse CKL blagoslovenii K 40 tocma]tocmiră CL, tocmi K 13 aceste]aciasta K amîndoaăjamîndoăo C arhiman- drii într-un chip cinstite]cinstite într-un chip şi arhimandriţi (arhimandrii L) CL 14 scaunile] ca uniie A, scaune L ale om. CL Munteneşti]Romîneşti K 14—15 pîn în veci om. CL 15 Că aşa s-au tocmit... mare blestem]Şi să făcu lucrul acesta cu mare legătură şi cu groaznic bles- tem CL şi s-au aşăzat om. AK 16 de acolea]dintr-acelaş Argeş AK, om. CL mutat din 45 Argeş CL în]laK cumJşicumCL 16 —17 dumneziescul Nifon încă în zilele Radului vodă]mai nainte sfîntul Nifon CL Care om. CL s-au umplut]să umplu CL, s-au plinit K 17—18 zisa lui cea mai denainte om. CL 18 Theolipt]Theolil A, Theolip C, Theolint K După patriiarhul ad. Ţarigradului CL chir om. CL preasfinţitul om. CL 19 mitropolit al Ungrovlahiei]al Ungrovlahiei din mitropolie AK, mitropolitul ţării CL şi de ceialalţi mitropoliţijîmpreună 50 cu alţi mitropoliţi care fură mai sus zişi (ce s-au zis mai sus K) AK şi de ceialalţi mitropoliţi. .. egumenii ţării (egumenii ţării la p. 412) om. CL şi 2om. A 40- protul Sfetagorei, şi de alţi egumeni ai acelui sfînt munte, şi de toţi egumenii ţării, şi de domnul, şi de toţi boiarii mari şi mici, şi de tot sfîntul săbor. Şi aşa să tocmi, ca de acum înnainte niciodată, în v6ci, în Argeş să nu mai fie mitropolie, cum am mai zis. Iar în Tîrgo | vişte să fie mitropolie stătătoare, cum s-au aşăzat. Şi să făcură acesta lucruri cu mare opreală 5 şi blestem, ca să nu să mai clătească nici să se mute, în yeac, nici de pa-triiarh nici de mitropolit, nici de domn. Acestea toate să aşăzară cînd fu cursul anilor 7025 avgust 17, în zilele bunului credincios domn Io ÎTeagoe vodă şi ale lui Theolipt patriiarhul Ţarigradului şi ale lui Macarie mitropolitul Ungrovlahiei, în slava lui lf> dumnezeu şi în frumuseţea şi lauda a toată Ţara Muntenească. Drept ac&a făcură domnului şi boiarilor lui laudă şi cuvînt de cinste, şi a to tă curtea mării sale şi tuturor oamenilor ţării. Deci bunul şi iubitoriul de Hristos domnul Neagoe vodă le făcu mare cinste şi-i dărui cu multe daruri şi să duseră toţi care pre la locul său. l5 Iar mănăstirea’cea noao din Argeş o îngrădi împrejur cu curte de zid şi înlăuntrul curţii făcu multe chilii călugăreşti, şi o înfrumusiţă cu tot feliul de trebuinţe. Făcu trapezărie şi magherniţă, magopie şi povarnă de olovină, pimniţă şi clopotniţă înaltă. Şi puse clopote mari. Şi | cu alte Sg0k frumuseţi, cu de toate o împodobi şi o făcu asemene raiului lui dumnezău, 20 Iar în mijloc era acea casă dumneziiască stînd ca şi pomul acela al cunoştinţei. Ci însă nu aşa, că dintr-acela mîncară strămoşii noştri pomana morţii; iar dintru acesta să mănîncă dătătoriul de viaţă trup şi sînge al 1 protuljmai marele AK igumeni A 2 igumenii A şi de domnul]şi de domn AK, şi de Neagoe vodă domnul Ungrovlahiei GL de toţijtoţi G mari]cei mari AGKL mici]cei mici GL 25> 3 săborjsăbor de oameni K înnainte om. ACKL 4 cum am mai zis]ci să fie mănăstiri şi ar-himandrie cum am şi mai zis AK, om. GL să fiejsă fie şi K 5 să om.C Şi să făcură... mare opreală]Şi aceste lucruri (acest lucru K) s-au făcut cu mare opreală AK 6 blăstăm K să se]să să AKL veac]veci, amin A, veci G, veaci K 6—7 patriiarhi]patriarşi A, patriarh G, patriiarşi K, patriarhul L 7 mitropoliţi AK domni A După domn ad. nici de 30 sobor (boiari G, boeri L) niciodată AGKL 8 Acestea] Şi acesteaAK aşezară L fu]au fost AK După anilor ad. de la zidirea lumii L avgust 17]luna lui avgust, zile 16 A, în luna lui avgust în 17 G, avgust în 16 zile K, în luna lui avgust L 9 credincios]credinciosului G, şi credincios L domn om. A vodăjvoevod AGKL 9 — 10 aleL1 2 3]a K ale lui Theolipt patriiarhul Ţarigradului şi ale om. G Theolipt]Theolil A, Theolint K 10 ale a K Macariie G al Ungi ovla- 35-hieiA lldumnăzăuK îno/n.C frumuseţe K laudă K Muntenească]Rumînească A Drept] Dirept K 12 făcură]au făcut K boerilor A lui om. ACK cuvînt]cuvinte CKL 13 mării sale] lui ACKL ţării om. V bunuljdomnul L 14 domnul]o/n. A, domn K vodă]voevod A şi-i]şi L 15 şi să duseră]şi-i (şi GL) lăsă de să duseră AGKL care]careş G în carii K pre]pe CL locul săujlocurile lor KL 16 Iară K noao]noo A, noă L o îngrădi]o au îngrădit AK 17 înlă- 40 untruljînlăuntru C, înlontrul K o om. G înfrumusiţă]frumuseţia A, înfrumoseţă C, în-frumuseţă KL 18 felul L trebuinţe]bunătăţi AK, trebuinţă L începtnd cu cuvintele Făcu trapezărie pînălap. 42 r. 11 ultimele cuvinte fiind domnul Panoniei, text omis în AK Făcu şi L trapezerie G magopiieC 19 pimniţăjpivniţa L 21 dumnezeiascăC, dumnez^ească L acela]celaCL 21 — 22 cunoştinţii GL 22 Ci]Ce L dintr-acele L 23 dentr-acesta G 45» 41 domnului nostru Isus Hristos, care să junghe în toate zilele întru ertarea păcatelor şi viaţa de văci. -■ “ Acestea făcu bunul credincios domn Io Neagoe vodă, fericită să fie pomenirea lui! Şi totdeauna creştea şi să înmulţea bunătăţile în inima 5 acestui bun. domn. Şi scoase slujbe şi rugăciuni dreptului şi fericitului Nifon, părintelui şi sprijinitoriului său. Iar rugăciunile lui îl păzea cu pace în domniia sa şi pre toţi vrăjmaşii îi supunea supt picioarele sale. Şi cum înălţă pre Avraam rugăciunea şi dragostea şi credinţa lui Melhi-sedec şi cum întăriră rugăciunile lui Samuil prorocul şi arhiereul pre David io asupra lui Goliath, aşa şi acum ajutară rugăciunile sfîntului Nifon lui Neagoe voevodul, domnul Panoniei. ■3o Şi au dom | nit cu bună pace, pînă au murit în domnie. Şi l-au în- gropat în sfînta şi minunata mănăstirea lui, în Argeş. Domnit-au ani 8, luni 8. 15 Iar după moartea.lui Băsărab vodă s-au înălţat domn Preda, fratele lui Băsărab voevod, ca să ţie domniia lui Theodosie, nepotă-său. Iar boiarii nu l-au priimit, ci au rădicat alt domn, pre nume Radul vodă Călugărul, despre partea Buzăului. Şi au venit Radul vodă cu boiarii şi cu oaste, ca să se lovească cu Preda, la Tîrgovişte, şi au fost izbînda Radului vodă şi au 20 perit Preda. * 40 * * * * 45 1 junghe]junghie L, jurghe Y 2 şi viaţa]şi în viiaţa CL 3 bunul şi credincios domnu G vodăjvoevod G 4 în]şi L inema G 5 slujbă şi rugăciune L 6 său om. L pă-zeajpăziia G 7 domnia L prejpă L sale]lui GL 8 înălţă]înnălţă G, îl înălţă L credinţa şi dragostea L 11 voevod GL domnul Panoniei om. AK 12 Şi au]Şi tot au AK :25 în domnie om. AK 13 în sfînta şi minunata om. AK mănăstirea luijla m-rea lui AK din Argeş AK Domnit-au]Şi au domnit AK 14 luni]şi luni AL După indicaţia de la p. 2319_20, după cuvintele ani 8, luni 8 reintră în aparat O Intre r. 14 şi 15 titlul: Domniia Radului vodă despre partea Buzăului, cum s-au rădicat la domnie şi cum au perit în K 15 Iar după] Iar cînd au fost cursul anilor 7029, după AK Băsărab voevod]Băsarabă vodă (voevod K) 30 CK, Neagoe Basarab voevod L 15—16 Iar după moartea... nepotă-său]Io Theodosie voevod, feciorul lui Neagoe Băsărab voevod, acesta la hrisoavele lui să iscăle Io Basarab voevod, feciorul lui Basarabă vodă. Pre acesta l-au rădicat unchiu-său, Preda vel ban, ca să fie domn în locul tătîne-său, pentru că fiind el tînăr de vîrstă, socote că-i va purta de grijă şi va ţîne domniia O Preda]Preda voevod A, Preda vodă KL 16Băsărabă vodă K nepotă-său]nepotul •35 său (nepotu-său CK) feciorul lui Basarab (Neagoe Basarab L) voevod (vodă K) ACKL 16—20 Iar boiarii nu l-au priimit... au perit Preda]Iar la a şasea lună din domnia lui, unii din boeri s-au viclenit şi au rădicat alt domn, anume Io Radul voevod Călugărul, din partea Buzăului. Şi au venit cu oşti asupra lui Theodosă voevod şi asupra banului Predii. Iar ei nefiind gata, a rădicat prin* Meemet beiu de la Nicopoe ca să le vii cu oşti într-ajutori şi fiind zăbavă, iar 40 Radul vodă cu boeri au grăbit de au venit la Tîrgovişte şi au făcut războiu cu banul Preda şi cu Theodosie voevod şi fiind izbînda a lui Radu vodă, atuncea au perit banul Preda, iar Theodosie voevod au fugit peste Dunăre şi s-au dus la Ţarigrad şi acolo au murit. Şi au dom- nit aici în ţară luni 6 0 17 nu l-au priimit]n-au vrut să-l priimească (iubească GL) AGKL nume]anume K vodăjvoevod A 18 despre]dupre O, pre G Şi au]Şi aşa au G vodăjvoe- 45 vod AL ca om. K 19—20 Preda, la Tîrgovişte şi au fost izbînda Radului vodă' şi-au perit Preda] într-aceea Preda au chemat pre Mehmet beiu într-ajutor lui, iar Mehmet beiu n-au vrut să vie la oaste curînd. Deci Radul vodă au venit cu boiari şi cu oaste de s-au lovit cu Preda la Tîrgovişte şi au biruit Radul vodă şi au perit Preda şi Datco (şi Datco om. GL) ACKL 42 Deci cînd au fost apoi, au venit Mehmet bei cu turcii, că-1 chemase Preda întăi ajutoriu şi zăbovise a veni. Şi au făcut războiu cu Radul vodă la Tîrgovişte şi au biruit Mehmet beiu, şi au prins pe Radul vodă viu şi pre alţii boiari. într-ac&a, Mehmet bei pentru moartea Predii, el au trimis turci de au prădat pre buzăiani fără de v6ste, şi au luat mulţi oameni voinici şi f6te şi dobitoc mult, şi multă pagubă şi pradă au făcut pre locul acela, însă pre apa Buzăului, în luna lui mai în 2 zile. Şi iar s-au întors turcii | la Tîrgovişte, şi au şăzut Mehmet bei puţină vreme cu turcii, şi s-au întors preste Dunăre, la Necopoe, şi cu Radul vodă şi cu oarecine din boiari, anume : Bădica comisul, văr premare cu Băsărab vodă. El au tăiat capul Radului vodă Călugărul cu voia lui Mehmet beiu. într-ac&a vr&ne şi pre Theodosie l-au ajuns moartea la Ţarigrad. Iar după acăia, Mehmet beiu au cerşut domniia de la împăratul aici în Ţara Romînească, zicînd că-1 pohtăşte. ţara să fie el domn. Drept ac&a împăratul crezu pre Mehmet bei şi i-au dat domniia în Ţara Rumînească. Iar Stoica logofătul, fiind într-acea vr6me la Poartă în Ţarigrad, curînd au trimis aice în Ţara Rumînească, la toţi boiarii, ca să rădice domn cum mai curînd pre Radul vodă din Afumaţi, pentru căpiiare ţara de turci. Într-ac6ia 1 apoijmai în urmă O au1 2 * * 5] a G venit]sosit şi O Mahmet G 1—2 că-1 chemase Preda întăi ajutoriu şi zăbovise a veni om. AGKLO 2 făcutjavut ACKL vodăjvoevod AG 3 au biruit Mehmet beiujfiind izbînda turcilor O Mahmet G şi au prins]prinseră şi O pe]pă AL, pre GKO 4 pre] pă L bei om. A el om. A într-aceia, Mehmet-bei, pentru moartea Predii, el au trimisJŞi pentru moartea Predii vel ban triimisă Meemet beiu O 5 prădat]lovit O pre om. AGL buzăiani]buzăenii A, buzăianii C, buzăoani K fără de]fărăKL veste]viaste K 5 — 6 luat mulţi oameni voinici]prădat şi au robit mulţime de oameni O 6 şi 1om. GKLO dobitoc mult]dobitoace AL, dobitoc CK, dobitoace multe O multăjmare O şi pradă om. AGKLO pre ]pă L 7 locul acela]acele locuri O Insă om. O în luna lui mai în 2 zile]luna mai (mai în A) 2 zile AG, mesiţa mai 2 zile L$ la mai 2 leatul 7Q28 O 7 — 8 Şi s-au întors turcii iar O 8 După Tîrgovişte ad. cu tot plenul O puţină]puţinea A 8—9 şi au şăzut... şi s-au întors]şi au şăzut puţină vreme Mehmet beiu şi s-au întors îndărăt L, şi de acolo rădicîndu-să Meemet beiu s-au dus O 9 După întors ad. îndărăt şi au mers A, îndărăt (îndărăpt) K Mers-au GKL Necopoe]Nicopoia A $i cu *]şi au luat şi pre O vodă]voevod GL cu 2om. AGL 9 — 10 şi cu oarecine din boiari anume om. O 10 anume om. ACKL Bădica] Iar Bădica O văr]care era văr O premare] premare bun A, primar GK Băsărab vodă] Radul vodă A, Basarabă voevod C, Neagoe Basarab voevod L El om. O au]i-au K 11 Radului vodă Călugărul om. K cu voiajînsă cu voia CO 12 într-aceia] într-acea A, într-aceiaşi L vreme om. KL moartea] moarte de au murit ACKL într-aceia... Ţarigrad om. O între r. 12 şi r. 13 ad. titlul Pentru Mehmet bei cum au cerşut de la împăratul domnia Ţărăi Romîneşti şi pentru domniia Radului vodă cel tînăr din Afumaţi K 13 Iar om. O Meemet O de la]la AGK împărat A aici]aicea KL 13 — 14 de la împăratul aici în Ţara Romînească] Ţării Romîneşti la împăratul O 14 Rumînească AGK că-l]că O pofteşte GL el om. KLO el domnjaşa turc, cum au fost el A Drept ac^ia]într-acea vreme A, întru aceia G, om. KL, deci O 15 împăratul]împărăţiia O crezujau crezut A, îl crezu O pre]pe AL pre Mehmet bei om. O şi i-au dat]şi-i dedi O domniia Ţării Romîneşti O 16 Stoica] Stoican A într-acea] într-aceia G, într-ace O la Poartăjchiaie la Poartă O în Ţarigrad om. O curîndjcurund K, îndată O 16 —17 au trimis]triimisă O 17 aice]carte ACKL, cărţi O în Ţara Rumînească om. O la toţi boiarii om. A ca om. AGKLO 17 — 18 cum mai curînd om. AGKLO 18 pre]pă A vodă din]voevod de la (din L) AL, postelnicul de la O După Afumaţi ad. ginerile lui Negoe Băsărabă vodă O pentru] cum A, om. G piiare]piere AL pentru că piiare ţara de turcijcă vor să cuprinză turcii Ţara Rumînească O într-acăia]într-acea vr6me G, Şi O 5 30* 10 15 20 25 30 35 40 45 50 43 curînd s-au adunat boiarii toţi şi mari şi mici şi toată curtea şi au rădicat domn pre Radul vodă din Afumaţi, ginerile lui Băsărab vodă, la. leatul 7030. Şi au venit Mehmet bei cu steag de la Poartă, cu mulţime de turci şi au intrat în ţară. Iar Radul vodă cel Tînăr s-au gătit şi au eşit | 5 înaintea lui cu oaste, şi au făcut războiu la sat la Glubavi, şi au biruit 3i Radul vodă pre Mebmet bei şi au fugit Mehmet beij^de-s=anrmai gătit încă. de războiu. Iar Radul vodă s-au întors îndărăt în scaun, în Bucureşti. Deci peste puţină vrdme, Mehmet bei au venit cu mulţime de turci şi au intrat în ţară. Iar Radul vodă i-au eşit înainte cu oaste. Şi s-au lovit la \ io Clejani. Şi au biruit pre Mehmet bei ca dintâi, şi mulţi turci au perit; iar cînd au fost apoi, au biruit turcii. Şi au perit Benga, iar Radul vodă cu boierii au fugit în Ţara .Ungurească. Iar Mehmet bei au pus oamenii lui subaşi pre la toate oraşele. Şi s-au dus Mehmet bei preste Dunăre. Iar preste puţină vr&ne au venit iar 15 Radul vodă din Ţara Ungurească cu boiarii şi cu mulţi unguri. Şi au trimis curînd oameni aleşi, de au cuprins toţi subaşii pren toate satele şi oraşele şi le-au tăiat capetele. Şi au strîns Radul vodă oaste mare. Şi iar au venit Mehmet bei cu toate oştile şi sang£lele gata de oaste şi au întrat în ţară. Şi au eşit Radul vodă cu boiarii înaintea lui cu oaste, şi făcu război ţ 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 curîndjde grabă O s-au adunat]s-au îndemnat K, să adunară O toţi boiarii GO şPom. K mari şi mici]mare şi mic A 1—2 au rădicat]îndată rădicară O 2 Io Radul O pre]pă A vodă din]voevod de la ALO, vodă de la GK Băsărab JNeagoe Basarab L vodă2], voevod ACL 2 — 3 ginerile lui Băsărab vodă la leatul 7030 om. O la leatuljcînd au fost cursul anilor AK, om. L 3 7030 om. L bei om. A MehmetJMahmet G mulţime dejmulţi CL. 25 Şi au venit Mehmet bei cu steag de la Poartă]Deci Meemet beiu, dîndu-i împărăţiia domniia Ţării Rumîneşti, au venit cu steag la Poartă O 4 Iar om. O vodăjvoevod L, vodă încă O cel Tînăr om. GLO gătit]gătit de oaste GL, gătit cu oştile O i-au eşit O 5 înainteajîntîmpi- narea ACK, întru întîmpinare L lui om. O cu oaste om. CL făcut] avut ACKL măre război O 6 vodăjvoevod AL Meemet beiul O au fugit Mehmet beijfugind au trecut 30 Dunărea cu mare groază O de s-au]şi s-au A, om. O mai om. LO încă om. AGKLO 7 de războiu om. O vodă]voevod LO întors îndărătjînturnat înnapoi GL, întors O în scaun]la scaunul lui O 8 puţină]puţinea V Deci Mehmet beiu peste A Meemet beiu iar s-au rădicat de au venit O iar au venit CL cu mulţimejîn ţară cu mulţime O 9 Radul vodă iar O vodăjvoevod el L i-au eşit înainte]au eşit înainte-i A, el au eşit înainte G, i-au eşit 35 cu oaste înnăinte O 9 —10 la Clejani]la sat la Glejeni O 10 prejpe A, om. Y ca om. AKL pre Mehmet bei ca dintâi şi mulţi turci au perit]pre turci O 11 iar cînd]Deci cînd O au fost apoi]au mai eşit la al doilea război O Benga]Bînga K 12 cu boerii lui O 13 Iar om. O Mahmet G, Meemet O au pus]încă au cuprins toată ţara şi au pus O oaminii K, din oamenii O subaşi]slujbaşi L pre la]pe la A, prin CL oraşele]satele şi oraşăle AKO 40 14 s-au dus Mehmet beijel s-au dus O presteL2]peste AGKL Dunăre]Dunăre, la Nicopoe O Iar om. CKL 14 — 15 au venit iar Radul vodă dinJRadul voevod iar au venit din O 15 cu boiarii şi cu mulţi un guri] cu mulţi unguri şi cu boerii lui A Şi om. A 15—16 au trimis- curînd oameni aleşijîndată (degrabă O) au trimis oameni aleşi KO 16 de]şi O cuprins] prins AGKO subaşii toţi ACKL, pre toţi subaşii O pren]du prin AK,din GLO satele 45 şi om. ACKL 17 mare]foarte mare AGKL,foarte multă O 17—19 Şi iar au venit Mehmet bei. .. întrat în ţarăjiar Meemet beiu, decă înţălesă de aceasta, s-au sculat cu toate oştile şi au venit de au întrat în ţară O 18 toate om. A sangâlele]sangerile A, sangearile K 19 Şi au]Şi i-au K eşit]venit L Şi au eşit Radu vodă... cu oaste]Radul vodă încă i-au eşit înnăinte cu boeri şi cu oastea lui O cu boiarii înaintea lui cu oastejiar (iarăşi CL) înnaintea 50 lui (înainte-i A, înnăinte K) cu boeri şi cu oastea lui AGKL făcujau avut ACKL, au făcut O război mare (mare la p. 45x)] mare război O 44 mare la Grumazi; şi s-au sfădit, de dimineaţă pînă seara, şi mulţi turci zi0 şi delii au perit. Iar Mehmet bei, deaca au văzut aşa, au început a fugi, şi Radul vodă''încă s-au întors la scaun. Iar apoi procleţii de turci ei s-au înturnat înapoi şi mulţi creştini tăiară şi au fost izbînda turcilor. Atuncea au perit Neagoe spătarul şi Stanciul portariul. Iar Radul vodă au fugit 5 cu boiarii în Ţara Ungurească. Şi s-au dus la Ianoş crai, şi au căzut la picioarele lui şi l-au rugat să se milostivească să nu lase ţara creştinească în mîinile păgînilor. într-ac&a Ianoş s-au milostivit pre creştini şi s-au gătit de oaste cu 30.000 de unguri, tot voinici aleşi. Şi au pogorît pre la Rucăr aice în ţară, şi au venit Ianoş crai pîn la oraş la Piteşti. Iar Mebmet io bei n-au cutezat ca să-l aştepte, ci curînd au fugit peste Dunăre. Decii Ianoş crai s-au întors înapoi cu mare dar şi s-au dus în Ţara Ungurească. Şi au venit Radul vodă în Tîrgovişte vesel şi cu toţi boiarii şi s-au | sfătuit zz cum vor face să scoaţă ţara creştinească din mîinile păgînilor de turci. Şi au plecat capul şi s-au dus Radul vodă la Ţarigrad, la împărăţie. 15 într-ac&a împăratul au ţinut pre Radul vodă multă vreme şi n-au vrut să-i dea nici un răspuns, pentru căci au avut pîră de Mehmet bei. Deci împăratul a dat domniia lui Vădislav vodă. Şi au venit Vădislav vodă domn Ţării Rumîneşti cu steag; şi au venit toţi boiarii de s-au închi- 1 sat la Gumazi O După Grumazi ad. şi s-au lovit Radul vodă (voevod A) de făţiş 20 (de faţă L, faţă O) cu turcii şi au biruit Radul (dinţii Radul G) voevod (vodă GK, vodă dintâi perind mulţi turci 0)ÂCKLO sfădit]sfătuit V şi s-au sfădit]şi mult au stătut de s-au sfătuit (de sfat de au sfătuit A, de s-au sfătuit om. C) ACKLO searajîn sară K 1—2 şi mulţi turci şi delii au perit om. O 2 delii]de ai lui L IarJDeci O Mehmet bei]Mahmet bei C, Meemet beiul O deaca au văzut aşaJDacă văzu aşa LO au început]el au început GL au 25 început a fugijsă dedi înnapoi spre Dunăre O 3 şi] Iar AG, om. O s-au]l-au C la]în AGKL scaun]scaun fugind AKLO, scaun în Bucureşti fugind G apoi om.A 3—4 Iar apoi procleţii de turci ei s-au înturnat înapoiJAceasta dacă văzură turcii că au fugit Radul vodă cu oastea, ei să întoarsără O 4 şi mulţi creştini tăiară om. AGKLO au fost]fu O turcilorjlor O 4 — 5 Atuncea au perit Neagoe spătarul şi Stanciul portariul om. GLO 5 şi Neagoe A 30 spătariul K vodăjvoevod AL 5 —6 au fugit cu boiariijcu boeri au fugit O 6 s-au dus]au mers K După dus ad. Radul vodă (voevod L) AGKL şi1 2 * 4] de O 7 l-au rugat]taresă ruga O să se milostivească om. AGKLO să nu]ca să nu O creştinească]creştină KL 8 mîinile] mîna GKL păgînilor]turcilor şi să nu (nu om. C) fie pre voia lor AGKL într-acâia]Pentru aceia O Ianoş] Ianoş eraiul AGKLO prejspre G, pentru KLO 9 30.000J16.000 L, 38.000 35 O purcezînd au pogorît O pre la]pe la L 10 Rucăr]Rucăl KL, Rîcul O aici AGKL pîn]pînă CKLO Mehmet bei]Mahmet bei G, Meemet beiul O 11 n-au]nu s-au AK, auzînd n-au O ca să-l aştepte]a-l aştepta AKLO ci]şi L curînd om. AGKLO peste]preste A, pisteG Dunăre]Dunăre cu mare ruşine O Decii]Deci AGO 12 Ianoş craijcraiul O întorsjîn-turnat G înapoijla ţara lui O dar]dare K şi s-au dus în Ţara Ungurească om. O 13 Şi] 40 iar O Radul vodă au venit O vodăjvoevod A în]la O şi1om. LQ boerii ALO 14 să scoaţăjsă scoată A,să să scoaţă K ţara creştineascăJŢara Rumînească AO,ţara G, ţara creştină L mîinile]mîna G, gura KL păgînilor de tiirciJturcilorAK, păgînilor O 15 capul şi s-au dus Radul vodăJRadul vodă capul la turci şi s-au dus O vodăjvoevod A la Ţarigrad, la împărăţie]la împărăţie, Ia Ţarigrad AG, la Ţarigrad O împărăţie]împăratul L 16 într- 45 aceia]Deci O au ţinut împăratul K pre]pă A, pe L multă vreme pre Radul vodă O vreme]vriame K 17 nici un răspuns] domniia AGKLO pentru căci]pentru că AKO pîră] multă pîră O de]de către GLO Mehmet] Mahmet G, Meemet O 18 Deci împăratul om. O a dat]au dat AGKL, şi au dat O Vădislav] Vlădislav C vodăjvoevod GO, om. L şi au venit] venit-au K Vlădislav C 19 vodă] voevod ALO domn Ţării Rumîneşti]în ţară O cu 50 steagjcu steag de la împărăţie O toţi boiariijboerii taţi AK 45 nat lui Vădislav vodă. Şi cînd au fost apoi, au venit şi Pîrvul, banul de la Oraiova, cu mulţi voinici aleşi şi s-au închinat lui Vădislav vodă. După aceia Vădislav vodă ş-au bătut joc de Pîrvul banul şi au zis să fie postelnic în casă, şi puse alt boiar ban mare în locul lui. Iar cînd au fost preste 5 noapte, iar Pîrvul banul au fugit înapoi la voinicii lui. Deci cînd au fost apoi, s-au întors curînd cătră Vădislav vodă gata de oaste şi au făcut răz-boiu Pîrvul banul cu Vădislav vodă şi au fugit Vădislav vodă peste Dunăre. După aceia împăratul s-au milostivit de au dat domniia iar Badului vodă. | 32» Şi iar au venit Badul vodă domn de la Poartă, şi s-au aşăzat în io scaun în Bucureşti, februarie 28 deni. Şi au domnit Badul vodă ani 7. Şi după aceia Neagoe vornecul şi Drăgan postenlnicul ei au rădicat oaste pre ascuns pre capul Badului vodă. Dedi cînd au prins de veste Badul vodă, el nu ş-au putut strînge oaste degrab, ci numaidecît au fugit cu fie-său, cu Vlad vodă, la banul Pîrvul, la Craiova. Deci cînd au fost 15 Badul vodă în oraş în Bîmnic, iar boiarii au ajuns pre Badul vodă, de l-au legat şi i-au tăiat capul şi lui şi fie-său, Vlad vodă, şi au perit amîn-doi în oraş în Bîmnic, cînd au fost cursul anilor 7037. 1 lui]lui, lui A VădislavJVlădislav G, om. O vodă]voevod AL, om. O După Vădislav vodă, pe rtnd deosebiţi titlul Pentru domniia lui Vadislav vodă în K apoijmai pre 20 urmă O Pîrvul]Pavăl O 1—2 de la ]otL, din O 2cu mulţi voinici aleşi om. O şi]de O VădislavJVlădislav G, om. O vodă om. O 2—3 După aceia] într-aceia AKL, într-acea vreme G, iar O 3 Vădislav vodă]Vădislav voevod A, el O ş-au bătut joc]ş-au batgio-curit K de Pîrvul banul]de el K, de banul O au zis]i-au zis GL 4 puse]să pusăACL, să pue K boiarjboer ALO ban mare alt boer G ban mare]mare K, om. L Iar]deci ACKLO 25 au fost]fu AK 5 iar om. L el au fugit G 5—6 Deci cînd au fost apoi om. KO 6 s-au întors curînd cătră]şi curînd s-au întors înnapoi cătră K, şi degrabă au venit asupra lui O Vladislav G vodă]voevod ALO gata de oaste om. O au făcut război]au biruit ACKL, şi au biruit O 7 cu]pă ALO, pre GK Vădislav G vodă1]voevod L şi au fugit Vădislav vodă peste Dunăre]şi peste Dunăre fugind Vădislav voevod L, iar Vădislav voevod au fugit peste Dunăre 30 O 8 După acăia]Deci într-acea vreme A, Deci într-aceia GL, deci KO de]şi K iar]iarăşi C, om. L Radului vodăjlui Io Radul voevod, ginerile lui Băsărabă voevod O între r. 8 şi r. 9 e titlul Pentru domniia Radului vodă a doa ce-au venit de la Poartă şi de perirea lui in K 9 iar om. AGLO Şi iar au venit]Venit-au K Radul vodă om. A vodă] voevod L domn]domnul G, domn de al doilea rînd O de la Poartăjde la Poartă cu steag GKL, 35 om. O s-au aşăzat]au şăzut ACLO 10 scaun în Bucureştijscaunul Bucureştilor O februarie 28 deni]în luna lui fevruar 28 de zile (de zile om. KL) AKL, februarie 28 G, fevruarie 28, leatul 7031 O Radul vodă om. O vodă]voevod AL ani 7]7 ani GL, 7 ani cu pace O 11 Şi după acăia] Intr-aceia A, Iar într-aceia GKL, Iar cînd au fost la leatul 7037 O şi2 * * * * * * 9 * * 12 * 14 * 16 17]i GL rîdicatL 12 pre ascuns]în taină AGKLO pre capul]asupra capului L, asupra O Decii]Deciia A au]le-au 40 CLO de veste]v^ste K 12—13 Radul vodă om. O 13 degrab]în grabă O ci]ce K, şi L 14 fie-său]fii-său ALO, fiiul său C, fiiu-seu K cu2om. AGKLO vodăjvoevodL la banul Pîrvuljla banul AGKL, să scape la Pîrvul banul O la2]din O 15 în2]laA Rîmnic]Rîmnicul Dulce O au]l-au AGKLO pre Radul vodă om. AGKLO de1]deşi A de l-au legat om. O 16 i-au]le-au O capul]capetele amîndurora O şi lui]şi Radului vodă O fie-său]fiiu-său CK 45 VladJVladul C, Vladului KLO vodăjom. AC, voevod L şi aşe au perit O amîndoi înpreună KLO 17 oraş în]oraşul L în Rîmnic peste Olt O cînd au fost]iar cînd au fost A, om. CLO, cînd era K cursul anilor 7037]leatul (văleatul L) 7037 GL 46 Apoi au venit Moisi vodă, feciorul lui Vădislav vodă, de la Poartă, cu steag. Şi au domnit un an pol. Şi au tăiat pre boiari, anume : ÎTeagoe vornicul şi pă Preda postelnicul. Iar alţi boiari au fugit în Ţarigrad şi au adus domn pre Ylad vodă. Şi au fugit Moisi vodă în Ţara Ungurească, cînd au fost cursul anilor 7038. Deci cînd au trecut 2 luni, au venit Moisi vodă pre Olt cu unguri şi au avut războiu cu Ylad vodă la sat la Viişoara. Şi au perit Moisi vodă şi Barbul banul din | Craiova. Şi au domnit Yladul vodă ani 2 pol, şi apoi s-au înecat în Dîmboviţa, la sat la Popeşti. Şi după ac&a boiarii au rădicat domn pre Vintilă vodă den oraş de la Slatină. Ş-au făcut Yintilă vodă sfînta mănăstire den Menedic. Şi au tăiat mulţi boiari. Deci cînd au fost al treilea an a domnişi lui, s-au dus Vintilă vodă la Craiova, să vîneze cerbi preste Jiiu, şi s-au sfătuit Vintilă vodă cu oamenii lui de taină, acolo să tae alţi boiari. Iar boiarii s-au gătit ei de au tăiat pre Yintilă vodă în malul Jiiului. Şi au domnit Yintilă vodă ani 3 pol. — 7040. 1 venit]venit domn G vodăi*1 2 * * 5]voevod ACL Vladislav G 1—2 Apoi au venit Moisi vodă ... cu steag] Io Moisei voevod, feciorul lui Vădislav voevod, au venit domn de la Poartă cu steag împărătesc O După Vodă2 introduce titlul Domniia lui Moisei vodă, feciorul lui Va-dislav vodă K de la Poartă cu steag]Dacă au vinit Moisei vodă de la Poartă cu stiag de domnie K 2 Şi om. K un an poljun an şi 6 luni A, ani 1 jumătate C, ani 1 şi jumătate K, ani 1 pol LO boeriALO Neagoe]pre Neagoe K 3 şi pă]i C, şi pre KO, şi L Preda]Drăgan O Iar om. G alţi]alalţi G boeri ALO în]la GLO 4 Vlad]Vladul GL, Io Vlad O vodă] voevod ALO Şi au fugit Moisi vodă]Iară Moisii (Moisei O) vodă (voevod O) au fugit KO 5 au fost]era K cînd au fost cursul anilor 7038 om. GLO După 7038 introduce titlul Pentru domniia lui Vlad vodă şi de moarte lui Moisii vodă K Deci cînd au trecut 2 lunijstătu domn Vlad vodă, iara dacă au trecut 2 luni K cînd]daca G cînd au trecut]trecînd O au]el au AL, iar au O După venit ad. din Ţara Ungurească O Moisi vodă om. O Moisii K, MoiseL 6 vodă] voevod A cu ungurii pre Olt O au avut războiu] au făcut mare războiu O cu Vlad vodă la sat la Viîşoara]la sat la Viişoară cu Vlad voevod (vodă CK) ACKL Viişoara] Viişoară în gura Himinogului. Şi fu izbînda lui Vlad vodă O 7 Moisii K, Moise L, Moisei O voevod O banul Barbul ACL dinjde la AC^ de K, ot L Vladul]Vlad AKO 8 vodăjvoe- vod AL ani 2 pol]ani 2 jumătate G, ani 2 şi giumătate K, 2 pol L apoi om. O înecat] închinat L După Popeşti ad. Şi au rădicat boiarii pre Vintilă vodă în anul de la zidirea lumii 7041 şi pe rtnd deosebit titlul Pentru domniia lui Vintilă vodă şi pentru moartea lui K 9 Şi om. O Şi după ac£ia om. K boiariijboerii, cînd au fost cursul anilor 7041 A au rădicat]să sfătuiră şi rădicară O, rădicat-ah boiarii domn pre K vodă]voevod AGLO 10 de la]din KO vodă]voevod AO, om. L Menedic]Omiidic K, Omedic V, foarte mare şi frumoasă şi cu ziduri de piatră împrejur, pre apa Slănicului, într-un munte ce să chiamă Menedic O 11 pre mulţi boiari K Deci cînd au fost al]Iar în al K, Iar cînd au fost al O treilea]triiale O a]ai V a domniei]din domniia AO, de domnia CL 12 Vintilă vodă om. O vîneză K preste]peste AGKL, pre O Jiiu] Jăiu CO 13 Vintilă vodă]Vintilă voevod A, Vintilă G, om. O oamenii] boiarii C acolo să tae]să tae acolo el AK, să taie pre cumnată-său şi pre O 14 s-au gătit]s-au sfătuit gătindu-să L Iar boiarii s-au gătit ei de au tăiat pre Vintilă vodă în malul Jiiului] Iar cumnată-său prinzîndu-i de veste să sfătui cu boeri ca să omoare pre Vintilă vodă şi învăţă pre 2 slugi ale lui, unul arvat şi altul ungurean, cînd vor mergi ei cu Vintilă vodă pre malul Jiiului vorbind, iar ei să să repeză cu cai şi să-l ia în suliţă să-l omoare. Şi aşa păziră acea vreme şi mergînd Vintilă vodă împreună cu toţi boerii, iar slugile acele începură a repezî caii şi Intr-o parte şi într-alta. Şi căutînd Vintilă vodă înnapoi, zisără : ce aleargă cu cai ? Iar cumnată-său zisă: cei nebuni ai mei ungureni. Şi aşa îi păru că vor să treacă pre lingă dînsul înnainte, iar ei să alătură şi-l junghiară cu suliţăle şi muri O de au tăiat ei AKL pre]pe CL vodăjvoevod A în]la K Jiului L 15 Vintilă vodă om. LO ani3pol]ani3 jumătate G, ani 3 şi jumătate K 7040]cînd au fost cursul anilor 7044 A, leatul 7040 C, în anii 7044 K, om. O 5* 3S IO 15 20 25 30 35 40 45 50 47 5 33» 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Apoi boiarii au venit la sfînta mănăstire Argeşu.1 de au luat pre egumenul Paisie şi l-au rădicat domn. Şi i-au schimbat numele, de i-au zis Badu vodă. Şi au făcut sfînta mănăstire Mislea, hram sfînta troiţă. Şi dupre aceia Badu voevod au tăiat pre banul Toma şi pre Vlaicul logăfătul. Deci preste puţină vreme au venit Laiotă Băsărabă vodă cu nişte pribegi, anume : Stroe pribeagul şi Manole şi Mihalco | şi cu haiducii din Ţara Ungurească şi au avut război cu Eadul vodă, şi au biruit Laiotă vodă pre Badul vodă. Şi au fugit Badulvodă cu boiarii la Necopoe, şi au venit Laiotă Băsărab vodă în Tîrgovişte. Iar cînd au trecut 2 luni, Badul vodă iar au venit cu mulţime de turci şi au avut război la Fîntîna Ţiganului, şi au fost izbînda Badului vodă Paisie. Atuncea au perit şi Laiotă vodă Băsărab, şi Stroe pribeagul şi Manole şi Mihalco. Şi au domnit Radul vodă 9 ani şi 8 luni. Şi l-au mazilit turcii. Şi mergînd la Ţarigrad l-au făcut surgun la Eghipet şi acolo au murit. Mircea vodă au venit domn de la Poartă cu steag şi au intrat în Bucureşti, martie 17, 7053. Şi trecînd 2 săptămîni, au tăiat pre boiari, anume : Coadă vornecul, i braţ ego Badul comisul, i Dragul stolnicul, i 1 la sfînta mănăstire Argeşuljla mănăstire la Argeş O de]şi CO luoat L pre]pă L 2 Paisie egumenul K rădicat]pus O 3 vodăjvoevod AC Radu vodă] Io Radul voevod feciorul Radului voevod, la leatul 7043 O ŞiJAcesta O sfînta om. CO mănăstirea C Mislea] de la Mislea O hram]unde este hramul AK, hramul ei O sfînta troiţăjsfetaia troiţă C După troiţă ad. Acest Radul vodă să vede într-o carte a Radului vodă Mihnii, care este a m-rii Stăneştii A Tot după troiţă ad. titlul Domniia Radului vodă Paisie şi de Laiotă vodă Băsă- rabă K Continuă după titlu Stătu domn Radul vodă cum s-au zis mai sus. Acest Radu vodă să vede într-o carte a Radului vodă Mihnii care iaste a m-rii Stăneştii K 4 dupre]după ACKL Radul voevod om. O voevodjvodă ACKL Vlaicul logofătul] Stoica logofătul de la Pis-cani O 5 preste]peste CK Laiotă Băsărabă vodă]Laiotă voevod Basarab A, Io Laiotă Băsărabă voevod din Tara Ungurească O nişte]boeriO 6 pribeagul om. O Manole]Mânui O haiducii]mulţi haiduci O 7 din Ţara Ungurească om. O au avutja avut (făcut 6) COV 8 Laiotă vodă] Laiotă voevod (vodă K) Basarab AK, Laiotă Basarab voevod CL vodă1] voevod A pre Radul vodă om. L 7—8 Şi au biruit Laiotă vodă pre Radul vodă]au fost iz-^ bînda lui Laiotă vodă şi au venit la Tîrgovişte O Şi au fugit Radul vodă cu boiarii] Iar Radul vodă cu boiarii au fugit O la Necopoe]peste Dunăre şi s-âu dus la Necopoe O 9 Laiotă Băsarab vodă]Laiotă vodă Basarab A, Laiotă Basarab voevod CL şi au venit Laiotă Băsărab vodă în Tîrgovişte om. O Iar cînd] Iar (ŞiO)dacăGKO 10 Radul vodă om. O mulţîme O avut război]făcut mare război O 11 fost izbînda]biruit O Radul O Pai- sie om. O 12 şi1 om. O Laiotă voevod Basarab A, Laiotă Basarab voevod C, Laiot Basarab L Băsărab om. O pribeagul om. O Manole şi Mihalco]Mihalco şi Manuil O, Manolache i Mihalco C După Mihalco ad. şi au venit Radul vodă iar în scaun O 13 Ra- dul vodă om. O 9 ani şi 8 luni]9 ani şi luni 7 AK, ani 9 luni 8 CO mazilit A, mazălit C 14 surghiun AL au murit]au murit, cînd au fost cursul anilor 7053 K între r. 14 şi r. 15 ad. titlul Domniia Mircii vodă şi pentru Radul vodă ce i-au zis Ilie cum au vinit asupra Mircii vodă cu boiari pribegi din Ţara Ungurească K 15 Mircea vodă au venit domn]Cînd au fost cursul anilor 7053 au venit Mircea voevod domn A, Şi au pus domn de la Poartă pre Mircea voevod C, Venit-au Mircea vodă domn K, Io Mircea voevod, feciorul Radului vodă Dracea au venit domn O steag]steag împărătesc O 15—16 întrat în Bucureştijşăzut în scaun în Bucu- reşti O 16 martie 17,7053]în luna lu mart 17 zile A, martie 17, leatul 7053 CLO, martie 17 zile K pre boiari]mulţi boeri O 17 anume om. O pre Coadă O i braţ ego]şi pre frate-său AK, şi pe fratele lui C, şi pre O i2]şi A, şi pe K, şi pre O i Dragul stolniculjom. L, şi pre Drăgan post. O i3 * * * * 8 * * * * * 14 * * 17]şi pă AK 48 Stroe spătarul şi Yintilă comisul, şi pre mulţi boiari carii nu sînt scrişi aici. Şi le-au dat mare muncă, pentru avuţie. Iar cîţi boiari au scăpat, au fugit în Ţara Ungurească. Şi trecînd 2 ani, iar au venit acei boieri | pribegi cu oaste, pre gura Praovei, şi au avut războiu mare cu Mircea zi vodă la sat la Periş, şi au fost izbînda Mircii. Atuncea au perit şi Udrişte 5 vistierul şi Theodosie banul. După aceia au venit Radul vodă, ce i-au zis Uie, din Ţara Ungurească, cu boiari pribegi şi cu mulţi haiduci. Făcut-au războiu la sat la Măneşi, şi fu izbînda Radului vodă Iliiaş. Şi au gonit pre Mircea vodă pîn în Uiurgiov, perind mulţi oameni. După aceia Mircea vodă iar au venit io al doilea rînd cu hanul şi cu mulţi turci, de au gonit pre Radul vodă peste munte. Şi au domnit Mircea vodă ani 8 pol. Şi s-au mazilit de la turci şi s-au dus la Ţarigrad. Pătraşco vodă, cela Bunul, au venit domn în sîmbăta Paştilor 7062. Deci trecînd 3 ani den domniia lui, el s-au dus preste munte, în 15 Ţara Ungurească, cu toţi boiarii lui şi cu multă oaste, trimeţînd pre Socol vornicul în Ţara Leşască, la cetatea de la Lvov, de au adus de acolo pre Izabela crăiasa şi pre fii-său Ianoş craiu, aşăzîndu-1 pre crăie în cetatea 1 * * * S 1 şi]şi pă A, i GL, şi pre KO mulţi] alţi L, alţi mulţi O 1 — 2 carii nu sînt scrişi aici]om. O, carii aicea nu sînt scrişi L 2 avuţie]avere K, avuţie O cîţi boiari au scăpat]alţi 20 Doeri cîţi au scăpat O 3 Şi trecînd 2 ani]Şi la al doile an din domniia lui O iar om. O acei] aici A, om. O 3—4 boieri pribegi]boerii A, boiari K, om. O 4 oaste]oşti O Praovei]Pra-hovii războiu mare]mare război O, război V 4—5 Mircea vodă la satJMircea vodă. Şi au fost acest războiu la sat AK 5 PerişJPeriţ L, Opriş O fost]făcut O Mircii]Mircii vodă AGKLj Mirce vodă O Atuneea au perit şi]şi au prins din pribegi pre O 6 vistrerui]vistiiar 25 G, visteriul K şi]i L pre Theodosie O 7 ac6ia AGLO vinit K voevod A ce]ci G, ce-i O i-au om. O zis]zicea O Ilie]Iliiaş G, şi Ilie L, Iliaş O 7—3 din Ţara Ungurească .. .hai-ducijcu pribegii din Ţara Ungurească şi cu haiduci O 8 boiari]boerii A, boiarii CK, boeri L pribegijpribegi AGL Făcut-au]Făcură AGKL, şi au făcut O războiu]mare războiu O După războiu ad. cu Mircea vodă O Măneşti]Minişti O 9 fu izbînda]fiind izbînda KO Iliiaş] Iliaş 30 L, om. O Şi om. O pre]pă A pîn înjpînă în AGKO 9—10 pîn în Giurgiov,perind mulţi oameni. După aceia Mircea vodă om. L 10 Giurgiovl Giurgiuv AG Mircea vodă om. AK vinit K 11 al doilea rînd cu hanuljhanul al doilea rînd AK şi om. K 10 — 12 După aceia Mircea vodă ... peste munte]Şi au venit Io Radul voevod Iliiaş în scaun în Bucureşti. Şi trecînd 7 luni, Mirce vodă iar au venit în ţară cu mulţîme de turci şi de tătari. Radul vodă 35 încă înţălegînd de aceasta, îndată au trecut muntele cu haiduci în Ţara Ungurească şi iar au venit Io Mircea voevod, feciorul Radului vodă O 11 pre]pe A, pă L 12 preste G vodă]voevod A pol]jumătate C, şi giumătateK mazilit AK de la]deAKL 13 După Ţarigrad ad. în <în om. A) cursul anilor 7062 AK între r. 13— 14 avem titlul Cap. 24. Domniia lui Pătraşco vodă în K 14 Pătraşco vodă cela Bunul]Pătraşco voevod (vodă L) cel bun AL, om. O vinit 40 K După domn ad. de la Poartă cu steag împărătesc şi au întrat în scaun în Bucureşti martie 24 0 sîmbăta]săptămîna L 15 7062]om. AK, leatul 7062 GO, veleatul 7062 L Deci trecînd] Iar cînd au fost O 3 anijani 3 AK, la al trreiilea an O den domnia]a domniei K preste]peste ’CKL 15 — 16 el s-au dus ... cu multă oaste]rădicatu-s-au cu toţi boeri şi cu toată oaste lui de au trecut în Ţara Ungurească O 16 boiarii] boerii AL lui]săi K trimeţînd] 45 trimiţînd AGKLO 17 dvornicul GL cetate KO de la]din ACKL, la O Lvov]Leov AGK, Liov O de au]de s-au G, di-au K 18 Izabela]Havela AKO, Haleva CV fii-său]fiiul său C, fiiu-seu K, fiiu-său O, hie-său V Ianăş crai K aşăzîndu-1] aşăzîndu-i A, aşăzînd G pre]pă A, în O cetate O S - c. 2679 49 ot Olujvar. De acolo Pătraşco vodă s-au întors iar în ţară, de au domnit ani 4. | Şi au murit în scaun, septembrie 24, 7066. Mircea vodă iar au venit domn al treilea rînd. Şi au trimis la boiarii carii era pribegi în Ţara Ungurească, de i-au chemat, făcînd mare 5 jurămînt. Deci ei crezîndu-1, s-au sculat de au venit, Stănilă vornicul şi cu |oţi boiarii şi cu toată curtea, de s-au închinat la Mircea vodă, de credinţă şi legătură ce-au făcut. Iar cînd au fost la martie 3 deni, cu meşteşug mare au chemat pre Stănilă vornicul şi pre toţi boiarii şi pre amîndoi episcopii şi toţi egumenii cu mulţime de călugări, în cetate în io Bucureşti. Şi aşa fără veste au năpustit într-înşii pre beşliii lui şi pre mulţi turci, de i-au tăiat pre toţi, vărsîndu-se mult sînge nevinovat. Da-va seama înaintea lui dumnezeu ! Şi au domnit Mircea vodă 5 ani şi 8 luni, murind în scaun. îngropatu-s-au în biserica domnească, în Bucureşti,, septemvrie 21 deni, 7068. 15 Deci cînd au fost a doao săptămînă, puţinei boiari, ce au fost scăpat preste munte, ei au venit cu puţinea oaste, de au făcut războiu cu boiarii Mircii vodă, la satul Bumîneşti, şi fu izbînda pribegilor. Iar doamna 35 Chiajna | a Mircii vodă şi cu fie-său Pătru vodă au fugit peste Dunăre; iar boiarii ei au rămas în Giurgiuv. Şi iar au venit al doilea rînd de au 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 ot]cle la AK, la O Cluşvar L De acolo ... au domnitJDe acolo iar s-au întors Pătraşco vodă de au venit în ţară şi au domnit O iarjom. GK, iarăşi L 2 ani 4]ani 4. Acesta au făcut biserica din Rîmnic, hram preapodobna Paraschiva A scaon K septemvrie 24]sep- temvre 24 de zile (de zile om. L) AL 7066]cînd au fost (era K) cursul anilor 7067 (7066 K) AK, leatul 7066 G, leatul 7066 şi s-au îngropat în mănăstiri Dealului. în zilele acestui domn, la 25 leatul 7065, au fost foamete foarte rea, că mulţi oameni au murit de foame O într.e r. 2 şi $ introduce titlul Gap. 25. A treia domnie a Mircii vodă şi de moartea luiK 3 Mircea vodă] Io Mircea voevod, feciorul Radului vodă Mihnea O iar om. GL vinitK al treilea rîndul domn G al treileajal treile K, de al tr.iile O 4 boiarii]boeri A, boiari C, boerii L carii]care AGL de]şi G 3 — 14 De la trimis la pînă la septemvrie 21 deni, 7068 e redacţia şăzut în scaun, în 30 Bucureşti, leatul 7066. Şi trecînd cîteva vremi, au trimes pre mitropolitul cu cărţi, cu mare jurămînt de au adus boeri pribegi din Ţara Ungurească, pre Stănilă vornicul şi pre alţi boeri mulţi şi s-au închinat Mircii vodă făcînd legătură mare. Iar cînd au fost mai în urmă, Mircea vodă au călcat jurămîntul şi au tăiat boeri, pre Stănilă vornicul şi pre alţi mulţi, mari şi mici, la martie 3, leatul 7067. Şi au ftcut biserica cea domnească din Bucureşti. Şi au domnit 35 ani 1 şi luni 8 şi au murit în scaun, septemvrie 25, leatul 7068 şi s-au îngropat la biserica cea domnească în Bucureşti în O 5 jurămîntjjurămînt cu (dă C)ei AG crezîndu-1]crezînd AL,, încrezindu-se K venitjvinit toţi K 6 boerii AL 7 ce-au]au A, s-au C martie 3]maiu 3 G, martie în 3 L deni]zile AKL, om. G 8 pre1]pă AL boerii AGL 10 fără de veste A au năpustit într-înşii]într-înşii năpusti A pre1om. A lui om. AK 11 i-au]au K văr- 40 sîndu-să AGL 12 înnaintea GK 5 ani]un an A, ani 1 G, ani doi K şi 8 lunijfără 4 luni K 13 murind]murit-au K, şi au murit L îngropatu-s-au]şi l-au îngropat K, îngropatu-l-au L 14 septemvre AL 21 deni]24 de zile A, 25 GL, 23 de zileK 7068]cînd au fost (era K) cursul anilor 7068 (7066 K) AK, leatul 7068 GL înainte de r. 15 ad. Cap. 26. Războae ce-au făcut boiarii pribegi cu boiarii Mircii vodă; pentru domniia lui Pătru vodă, ficiorul Mircii 45 vodă K 15 a doao]a doo A, doo C, a doa KLO săptămînă]săptămîni G puţineijpuţini G, • iară puţinei K, puţîni O boeri AGLO ce]cîţi O 16 preste munte]peste munte (Dunăre K) CKL, de Mirce vodă în Ţara Ungurească O ei om. O puţineajpuţină CKLO boerii ACLG 17 satul Rumîneşti]sat la Rumîneşti O Iar om. K 18 Chiajna a om. A şi om. A fie-său] fii-său ALO, fiul său C, fiul seu K 19 boiarii]boerii AGLO ei om. AKLO înjla AKO au*]a (> 50 Giurgiuv]grad Giurgiuv C iar om. O al doilea]al doile K, de al doile O 50 făcut războiu cu pribegii la sat la Şărpăteşti, şi fu izbînda a boiarilor Mircii. Atuncea au perit Badea clucerul şi alţi oameni de ai pribegilor. Şi iar au venit doamna Chiajna cu fie-său Patru vodă în Bucureşti. Şi trecînd o săptămînă, iar au venit alţi boiari pribegi, pre apa Oltului, anume: Stanciul Bengăi şi Matei al Margăi, i Radul, i Yîlsan şi alţii, făcînd războiu cu Pătru vodă la sat la Boiani, avînd lingă dînsul mulţime de turci, şi fu izbînda lui Pătru vodă, perind mulţi oameni. Atuncea au venit Stepan, vel portarul de la Poartă, de au adus steag lui Pătru vodă de domnie noao, să fie în locul tătîne-său, Mircii vodă. Adaos-au Pătru vodă cu mumă-sa la bir 5 aspri. Domnit-au ani 8 şi mazilindu-se s-au dus la Ţarigrad. Şi au venit în locul lui domn frate-său Alexandru vodă, iar fecior Mircii, mai 7 zile, leatul 7076. Deci atuncea boiarii cîţi era pribegi încă au venit de s-au închinat toţi la Alexandru | vodă. După aceia trecînd 2 luni, iar Alexandru vodă au început de au tăiat mulţime de boiari, anume: Radul logofătul ot Drăgoeşti, i Mihnea ot Bădeni, i sin Udrişte vistierul, i Tudor ot Bucov, i Yladul Capiii, i Pătraşco, i Calotă, i Stan sin Drăguleţului, i Radul stolnicul 1 — 2 a boiarilor Mircii]a (a om. AKLO) boerilor (boiarilor K) Mircii vodă (vodă om. C) AGKLO 2 AtunceaJAtunci K, Atunce O clucerul]cruceriul C, cluceriul KO de ai]de a K, de-i O 3 venit]vinit de iznoavă K cu]şi cu O fie-săujfii-său ALO, fiu-său (seu K) GK vodăjvoevod A 4 iar om. O boeri AGKLO pre apa 01tului]de peste Olt O 5 şi Matei]i Matei G al Margăijal Margii A, a Mărcii K, Armagăi L ijşi AK Radul]Radul logofătul AGKL, Radul vornecul O i]şi AKO Vîlsan]Vîlcan KO şi alţiijşi alţi boeri mulţi O 6 cu Pătru vodă la sat la Boiani] la sat la Boian. Pătru vodă AK, cu Pătru vodă la sat la Boiani (Goeni L, Boeni O) CLO dînsul]sine K 6—7 avînd lîngă dînsul mulţime de turcijavînd Pătru vodă mulţi turci într-aj utoriu O 7 şifu]fu AK izbînda lui Pătru vodăjizbinda turcilor cu Pătru vodă K, izbînda lui O oameniJoameni de-i pribegilor, iar cîţi scăpară trecură în Ţara Ungurească O AtunceaJAtunci AGK, într-acea vremi O 8 au venit]veni şi O Stepan] Ştefan G vel portarul]marele portar A, vel portar LO Poartă]Ţarigrad O de au]de i-au O steagul G 8—9 lui Pătru vodă de domnie noao, să fie]de domn lui Io Pătru voevod să fie domn O 9 tătîne-său]tătîne-seu K, tătîni-său O Adaos-au] Şi au adaos O 10 cu mumă-sa om. O la bir]ţara la bir O 5]3 A Domnit-au]Şi au domnit AKO ani 8]8 ani C,8L mazilin-du-se]mazilindu-să dă turci C, mazîlindu-să O 12 în locul lui]în locul său A, om. O frate-său domn L Alexandru] Io Alexandru O vodăjvoevod ACO 12—13 iar fecior Mircii]o/n. A, iar feciorul Mircii vodă CL, feciorul Mircii vodă, cu steag de-la împărăţie şi au întrat în scaun în Bucureşti O 13 mai 7 zilejîn luna lui mai 7 zile A, mai L, mai 17 O leatul 7076]cînd au fost cursul anilor 7076 A, 7076 GL Pentru r. 12 inc. iar fecior ptnâ la r. 13 fin. leatul 7066, avem titlul şi redacţia Gap. 27. Domniia lui Alexandru vodă ficiorul Mircii vodă. în anii 7076, în lună lui mart 7 zile au vinit Alexandru vodă în scaon K 14 atuncea]om. A, de atunci K boiariijboerii AGL Deci atuncea boiarii cîţi era pribăgiJŞi au trimis cărţi cu mare jurămînt la boeri pribegi ce era în Ţara Ungurească O încăjde atuncea A, de O 14—15 de s-au închinat toţi]toţi şi s-au închinat O 15 la Alexandru vodăjla Alexandru voevod AL, lui O După aceia]Şi O trecîndjau trecut AO iar om. O 16 au început dejcălcă jurămîntul şi O mulţime de]mulţi CO boiari]boeri ALO Radul]pre Radul O 16—17 logofătul ot Drăgoeşti] din Drăgoeşti logofătul A, logofătul din Drăgoeşti K, logofătul Drăgănescu O 17 i]şi A, şi pre KO Mihne O ot]din AK, de la O i2»3]om. AK, şi G, şi pre O sinjfeciorul lui AGKO, Stan L UdrişteJUdreş O vistierul]vistieri O i]şi pâ A, şi pre KO TudorJTutor O otBucov]dela Bucov AK, Bucoveanul O 18 i1] şi pă A, şi pre KO VladulJYlaicul K i2]şi pă A, şi pe K; şi pre O i3]şi pe(pre O) KO GalotăJCalotă Perişanul O i4]şi pă (pre K, pe O) AKO Stan] Stanciul K sinjfeciorul AKO, fiul G Drăguleţului]Drăguţului K i5]şi pre (pe O) AKO 5 10 15 35v 20 25 30 35 40 45 50 51 ot Boldeşti, i Radul sin Socol dvornicul, şi alţii, mesiţa septemvrie 1 deni. Şi au făcut Alexandru vodă, din jos de Bucureşti, o mănăstire mare, hram svetaia troiţă. Iar cînd au fost al patrulea an din domniialui, luînd frate-său Pătru 5 domniia la Moldova, fost-au poruncit la Dumbravă dvornicul şi la toată boe.imea Moldovei, ca să vie înainte, la Focşani. Atuncea Alexandru vodă încă au eşit în tîmpinarea lui Pătru vodă, frăţine-său, de au făcut ospăţ la sat la Săpăţeni. Iar Dumbravă vornicul cu toată curtea Moldovei, ei au venit să se închine la Pătru vodă. Iar deaca s-aii apropiat, ei fără io veste au lovit pre Pătru vodă şi pre frate-său Alexandru, gonind pre Pătru vodă pîn la Brăil?, iar Alexandru vodă au fugit la oraş, la Floci. 36 Moldovenii încă, făcînd această izbîndă, s-au întors la margine, la Ionaş | co vodă. Deci atuncea Ionaşco vodă au trimis pre Vintilă vodă cu mulţi 15 lotri, ca să fie domn în Ţara Rumînească. Şi au intrat în cetatea din Bucureşti, şăzînd acolo 4 zile. Alexandru vodă încă au trimis pre o seamă de boiari ai lui cu oaste, anume: Dragomir dvornicul, i Mitrea comisul, i Braţul păharnicul, i Ion pîrcălabul, de au lovit pre Yintilă vodă şi pre acei lotri făr de v£ste. Şi atuncea au perit Yintilă vodă şi acei lotri toţi; 20 şi iar au venit Alexandru vodă în scaun în Bucureşti. Şi au adaos în ţară * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 ot Boldeşti]din Boldeşti AK, Boldescul O i]şi pre (pe O) AKO sin]feciorul lui ACKO dvornicul]vornecul Cornăţeanul O şi alţiijşi pre alţii AK, om. O mesiţa]om. GL, în luna lui KO septemvrie 1 deni]septemvre 1 AL, sechtembrie 1 G, septemvrii 1 K, septemvri în 1 leatul 7077 O 2 voevod A o mănăstire din jos de Bucureşti O mare om, AK 25 3 hramjhramul G, hramul ei LO svetaia]sfînta AGKLO 4 IarJDeci O patruleajtreilea C, patrăle O din domniiaja domniei K, din domnia lui, la leatul 7080 O PătrujPătru vodă AKO 5 la Moldovajţării Moldovii O fost-au poruncit] poruncit-au O la2jlui A vornecul O 6 Moldovei]Moldovii CL, ţării Moldovii O să vie]să-i vie (iasă O) AGO îna- inte]înnainte-i K, om. L Focşani]Galaţi O Atuncea]Atunci K, Atunce şi O 7 voevod A 30 în tîmpinarea]înainte întru (om. înainte L) întîmpinarea A, înnainte în tîmpinare K, la întîm- pinare O lui Pătru vodă, frăţine-săujfrăţine-său lui Pătru voevod (vodă G) AG, frăţine- seu K 7 — 8 de au făcut ospăţ om. K 8 ospeţi O la sat om. G Săpăţeni]Săpăţani G, Sipeţiani K, Puţeni O şi cu toată AK curte O 9 ei au venitjei au eşit G, s-au făcut a veni O la Pătru vodă să să închine Y la]lui KO voevod A Iară K dacă ACKLO 35 apropiiatAK ei om. O 9 —10 fără veste]făr (fără O) de veste AGO 10pre1]păACL voevod A pre2]păAL au lovit pre Pătru vodă şi pre frate-său Alexandru]i-au lovit pre amîndoi O go- nind]şi au gonit O pre]pă ACL 11 voevod A pîn]pîră O Brăilă] Brăila GO Alexan- dru voevod (vodă K) AK la oraş]pîră la oraş O Floci]Folticeni G 12 întors la]întors iarăşi (iar KL) AGKL la2 om. O 13 voevod A 14 atuncea]atunci GK, om. O vodă1] 40 voevod A au trimis] trimisă O pre]pă A vodă2]vornîcul AK 15 în Ţara Rumînească] Ţării Romîneşti O cetatea om. O din]de K, om. O 16 şăzîndjşizînd O zile O Alexan- dru]Deci Alexandru O au trimis]triimisă O pre]pă L samă KO de]dă G, din O 17 bo- eri ALO ai lui]om. AK, lui O i]şi pă (pe K, pre O) AKO Mitre O i2]şi A, şi pe (pre O) KO 18 i]şi A, şi pre (pe (pe O) KO pîrcălabuljpaharnicul GLV vodăjvornicul ce era să fie 45 domn A 18—19 pre aceijcu ai lui A 19 fără veste GKL atunci AGK Şi atuncea au perit Vintilă vodă şi acei]şi au fost izbînda boerilor lui Alixandru vodă, iar Vintilă vodă au perit şi O lotrii toţi AKO 20 iar om. O a venit L în scaun în Bucureşti]în Bucureşti, în scaun AL, în Bucureşti O 52 un bir ce i-au zis oae seacă. Şi murit în scaunul lui, iulie 25 deni, leatul 7085. Mihnea vodă au rămas în locul tătîne-său domn. Şi au trimis pre Mitrea vistierul şi i-au adus steag de la Poartă. Şi au adaos în ţară găleata. Deci cînd au fost al patrulea an din domniia lui, iar boiarii mehedinţi au rădicat un domn ce i-au zis Radul Popa. Şi au făcut războiu cu Mihnea vodă la Craiova şi au fost izbînda Mihnii vodă. Păcut-au şi o mănăstire, de la Tutana. Domnit-au 6 ani. Şi l-au ma | zilit turcii, de s-au dus la Poartă. Pătru vodă Cercel sin Pătraşco vodă au venit domn de la Poartă intrînd în Bucureşti august 29 deni, leatul 7092. Şi au făcut biserica ce iaste în cetatea Tîrgoviştii. Şi au tăiat pre Mihăilă dvornicul, i Dobromir banul şi pe Gonţea paharnicul. Şi au pus birul curţii foarte mare şi gorştină de oi. Deci trecînd 2 ani de la domniia lui, venitu-i-au mazilie de la Poartă şi au trecut muntele cu tot ce au avut Mihnea vodă iar au venit domn al doilea rînd. Şi au mai adaos în ţară un bir ce i-au zis năpaste. Şi au pus pre roşii un bir foarte mare; şi pre megiiaşi găleată de pîine şi dijma din 5 stupi un stup. Şi au tăiat * 29 1 un bir în ţară O ce i-au zis om.A oae seacă]oaia seacă AKO Şi mu-rit]Şi domniia cu pace şi au murit O, Şi murit V în scaunul lui]în scaon K, în scaunul lui în Bucureşti O iulie 25 deni]iunie 25 zile (de zile K) AK, iulie 25 zile (zile om. L) GL, în luna lui iunie 25 O 2 leatul 7085]cînd au fost (era K) cursul anilor 7085 (7035 A) AK, 7085 G După 7085 ad. Şi au domnit ani 9 şi s-au îngropat în mănăstire lui din jos de Bucureşti O 3 înainte de Mihnea introduce titlul Gap. 28. Domniia Mihnii vodă ficiorul lui Alexandru vodă O vodăjvoevod A Mihnea vodă au rămas în locul tătîne-său domn]Rămas-au Mihnia vodă domn în locul tătîne-seu K, Io Mihnea voevod, feciorul lui Alexandru voevod, îl pusără boeri ca să fie domn în locul tătîni-său O trimes GO pre]pă C, pe LO 4 Mitre vistieri O şi i-au adus steag de la Poartăjla Poartă de i-au adus steag de domnie (de domnie om. AK) AKO în ţarăjţara A găleatajun bir ce-i zice găleată O 5 Deci cînd au fost al patrulea an din domniia lui om. AK patrulea]patrilea G, patrăle O din]dă C, de L boiariijboeri ALO mehedinţijde peste Olt au strîns oastea Mehedinţilor şi O 6 unjalt A ce]care G ce-i zice Radu vodă Popa O războiulmare război O 7 După Mihnii vodă ad. iar Radul vodă au fugit la cetate la Timeşvar O Făcut-au]Făcut-au Mihne vodă O o om. KO 8 de la]la O Şi au domnit ani 6 AKO l-au mazilit]mazîlindu-l O de]şi A, om. O 9 Poartă] Ţarigrad O înaintea r. 10 introduce titlul Gap. 29. Domniia lui Pătru vodă ce i-au zis Cercel K 10 Pătru vodă] Io Pătru voevod O Gercel]ce i-au zis Cercel A sin]feciorul lui AGO Pătru vodă Cercel .. . domn de la Poartă]Venit-au de la Poartă domn Pătru vodă Cercel, ficiorul lui Pătraşco vodă K 11 intrîndjşi au întrat în scaun O august 29 deni]august 29 AGLO, în 29 de zile a lui avgust K leatul 7G92]cînd era cursul anilor 7092 K, 7092 L biserica]bisărica K, besericăO 11 — 12 ce iastejce este AL, om. O 12 în cetate în Tîrgovişti O Mihăilă] Mihail AK i Dobromirjşi pre Dobromir AK, i Dobrămir G, şi pe Dragomir O şi pel]şi pre A K,om. G, i L 13 Gonţea]Gonţi O pus]scos O curţii]ţării G gorştină]gorştină C, goştină O 14 După oi ad. din zeci oi o oai O Deci trecînd 2 ani de la domniia lui]Şi au domnit ani 1 şi luni 9 0 2 ani]ani 2 K dela]din AGL, den G, om. K venitu-i-au]i-au venit A, venit-au L venitu-i-au mazilie de la Poartă]Şi mazilindu-1 turcii, el n-au vrut să miargă la Ţarigrad O mazilie]inaziliie G, mazilie L 15 şi]ce O trecut]tricut K muntele]muntele în Ţara Ungurească O tot]toate O între r. l£ şi 16 titlul Gap. 29. A doa domnie a Mihnii vodă K 16 Mihnea vodă] Io Mihnea voevod, feciorul lui Alexandru voevod O iar om. O venitjvinit K al doilea]al doile K, în de al doile O După rînd ad. cu steag împărătesc şi au întrat în scaun mai 20, leatul 7094. Şi au tăiat pre Stanciul logofătul O adaos un bir în ţară K 17 ce i-au zis]ce-i zicea O pus]băgatACK prejpe A, pă L un om. AGK 18 şi dijma]şi dijmărit A un stupjunul AKL, IC au tăiat]i-au tăiat G * 5 36» 10 15 20 25 30 35 40 45 50 53 pre Stanciul logofătul. După ac&a s-au mazilit şi el de la turci. Ducîndu-se la Ţarigrad, au lăsat 16gea creştinească şi s-au făcut turc, de voia lui. Şi au domnit Mihnea vodă al doilea rînd 5 ani, 7099. Ştefan vodă Surdul au venit domn de la Poartă cu stiag şi au domnit 5 ani 1 pol. Alexandru vodă au venit domn de la Poartă cu steag şi au domnit 37” ani 1, lunijî. | De aicea să încape istoriia lui Mihai vodă sin Pă-traşco vodă, carele au făcut multe războae cu turcii io pentru creştinătate precum de aicea înainte să arată. Cînd au fost cursul anilor de la Adam 7101, venit-au Mihai vodă domn Ţării Bumîneşfi. Iar în Ţarigrad împărăţea sultan Murat; iar în Ţara Ungurească era crai Batăr Jicmond; iar la Moldova era domn Aron vodă. Şi într-ac^ia vreme împresurase turcii Ţara Krumînească cu datorii 15 multe şi cu nevoi foarte grele, încît nu mai avea să să plătească ţara şi să scape din gurile vrăjmaşilor. Şi începură turcii a coprinde Ţara Bumî-nească şi a-şi face lăcaşuri şi meceturi. Şi începură a ţiparea creştinii de 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 Şi au tăiat (acestea de la p. 5318) pre Stanciul logofătul om. O DupăJDupre GL mazilit] mazilit L şi el de la]de la A, de K ducîndu-să AG 1 — 3 După aceia ... 5 ani, 20 7099]Şi au domnit ani 5 şi mazilindu-să de turci s-au dus la Ţarigrad şi s-au lepădat de legi lui ce creştinească şi s-au făcut turc de a lui bună voe O 2 în Ţarigrad K legea]legea AC de voia luijde a iui bună voe AK, diavolui L 3 al]de ai A 5 anijani o AK 7099]cind au fost (era K) cursul anilor 7099 AK, văleat 7099 L 4 Ştefan vodă]Ştefan voevod A, Gap. 30. Ştefan vodă K, Io Ştefan voevod O Surdul om. L După Surdul ad. feciorul lui Ion vodă 25 ce au fost domn în Moldova O vinit K cu stiag]cu steag înpărătesc, leatul 7098 O 5 ani 1 pol]ani 1 şi jumătate GK, un an şi jumătate L, ani 1 pol şi l-au mazîlit O 6 Alexandru vodăjCap. 31. Alexandru vodă K, Io Alexandru voevod, feciorul lui Bogdan vodă ce au fost domn în Moldova O vinit K cu steag]om. GKL, cu steag împărătesc,leatul 7100 O 7 ani l]un an L, 1 O luni 3] şi luni 3 AK, şi trei luni GL, şi trei luni şi s-au mazilit O 8 De aicea] 30 De aici (aice O) AO, Cap. 32. De aicea K să începe]începem AG, începe L, începem a scrie O istoriia luijistorie de K voevod A 8 — 10 Istoria lui Mihai vodă... să arată] Istoria de vitejiile lui Mihai voevod cel viteaz O sin]feciorul lui AGKL Pătraşcu L 9 voevod A carele]care KL multe războae au făcut L 10 aicea]aici AKL înnainte G să aratăjarată AK 11 cursul anilor]văleatul G, la cursul anilor V de la Adamjot Adam 35 G, om. K 11 — 12 Gînd au fost ... Ţării Rumîneşti]Io Mihai voevod, feciorul lui Pătraşco voevod, au venit domn de la Poartă cu steag împărătesc şi au şăzut în scaun în Bucureşti av- gust 25, leatul 7102 O Mihai vodă]Mihai voevod A, domn Mihai vodă G, şi Mihai vodă G 12 domnjdomn ai L Romîneşti K Iar]Iară K, Şi într-ace vreme O în Ţarigrad împă- răţea]în Ţarigrad împărăţiia (împărăţia L) ACGKL, era împăratul turcesc în Ţarigrad O 40 sultan Murat] Sultan Selim al unsprăzecile din neamul lui Osman, feciorul lui sultan Suleman O 13 BatărJBator GKL Jîcmon A, Jăcmon G, Jicmon GLO, Jicmont K iar om. L la Mol- dova]în Moldova AK, la Muldova G, în ţara Moldovii O domn om. AG 13 — 14 Aron vodă]Arion voevod A, Arion vodă G, Aron voevoda K 14 Şi om. KL într-aceia] întru acea A, într-aceia L vreme]vreme AGL, vremia G înpresura K turcii om. G Romînească K 45 cu datorii multe în Ţara Rumînească L 14—16 Şi într-aceia vreme.. .gurile vrăjmaşilor]Şi începu Mihai vodă a căuta de rîndul ţării şi a să lupta cu nevolie ce-i vine de la Poartă. Şi nu pute niciîntr-un chip să o îndrepteze, pentru că turcii foarte să iuţîsă şi să înălţase întru ace vremi, cît nimene din creştini nu le pute sta împotrivă O 15 foarte om. G griale K încîtjcît AKL, cum G avea]avea putere K să să]să-i C 16 Şi om. AGGKL turcii om. O 50 cuprinde GO 16—17 Ţara Rumînească] toată jK, ţara O 17 Şi începură a ţiparea... (continuă la p. 65J răul turcilorJŞi multă răutate şi nevoi era în creştini O a ţiparea]a ţipa AKL, a speriia C .54 nevoia turcilor, şi pretutindenea era vaet şi suspin de răul turcilor, incit însuşi Mihai vodă cu toţi boiarii să închisese de răul turcilor; şi in multă vreme creştinii zicea : doar să vor potoli turcii de asupră-le; iar ei mai mult rău făcea. Că începuse a călcări ţara şi legea creştinilor. Ci-şi strînse toţi boiarii mari şi mici din toată ţara şi să sfătuiră | cum vor face să izbăvească dumnezeu ţara din mîinile păgînilor. Şi deaca văzură că într-alt cbip nu vor putea izbăvi, deci ei ziseră: numai cu bărbăţiia, să rădice sabie asupra vrăjmaşilor. Deci socoti Mihai vodă cum ar avea ajutor şi dintr-alte părţi. Deci trimise pre Radul clucerul Buzescul sol la Batir Jicmon, ca să se înţăleagă una cu dînsul şi să-i dea ajutor oaste, ca să să poată bate cu turcii. Trimis-au şi la Aaron vodă sol pre Stroe stolnicul Buzescul, ca să-i fie intr-ajutor. Şi amîndoi fură bucuroşi. Şi îndată trimise Aaron vodă pre un boiariu al lui, dînd jurîmînt lui Mihai vodă, ca să să ajute unul cu altul. Aşijderea şi Batir Jicmon craiul încă legă jurămint cu Mihai vodă, ca să fie nedăspărţiţi unii cu alţii. Deci cînd fu văleatul 7103 noemvrie 5 deni, trimise Batir Jicmon o seamă de oşti puindu-le şi capete pe Horvat Mihai şi pre Bechiş Işfan. 1 nevoiajnăvoia G pretutindenea]pătutindinea A, pretiutindine K şi pretutindenea era vaet şi suspin de răul turcilor om. V vaet]vaete AGGK suspin]suspinuri A, suspinind G, suspine K încît]cît CG, cînd K, cît şi LO 2Mihai]Micai G cu toţi boiariijcu toţi boerii lui (boiarii sei K) AK, om. GL, cu boiarii G, împreună cu boerii lui,văzînd atîta răutate şi turburare ce era în ţară O să închisese] să închise G, să închiseră K, să închisără in casăie domneşti O în om. G 3 vreme L doară G asupră-le]asupra G, asupră K 3—4 vreme creştinii ... lăgea creştinilor]socotind din zi în zi doar să vor mai îmblînzi. Iar ei mai mult să iuţîia şi să sălbătice asupra creştinilor şi strica ţara şi călca legea creştinească şi arde sfintele biserici şi alte multe răutăţi făce creştinilor O mult om. K 4 Că] încă L începuse]începură L a]şi a L călcare]călca AGKL legea L Ci-şi]Ce GK, Gi să L strînse]ş-au strîns Mihai vodă K .Ci-şi strînse] Aceasta văzînd Mihai vodă, numaideeît îşi strinsă O 5 toţi om. K boerii ALO mari]cei (şi O) mari GO să sfătuiră]sfătuiră A, se svătuiră G, s-au sfătuit K 6 izbăvească]izbăvască K, izbîndească O d-zău O ţarajţara creştină GL, Ţara Rumî-nească O mîinile]mîinili G, mînule K, mîinele O deacajdaca GKL, deca O 7 vorputea]să vor putia G, vor folosi O deci ei om. KO bărbăţiiajbărbăţiile G, bărbaţii O să rădicejsă ridice G, să să rîdice (rădice O) LO 8 sabie]sabiia KL, om. O Deci]Şi LO socotiră O Mihai vodă]Mihai voevod A, om. O cum ar avea]cum ar vrea G, să ia O 9 părţijţări străine O Deci]Şi KL, Şi aşa O trimisejau trimis K, triimisă O clucerul Buzescul]clucerul AK, Buzăscul vel clucer G, Buzescu cluceru L Batîr]Batăr AoGL, Bator K 10 Jicmon] Jăcmon craiu G, Jigmond K, Jicmont L, Jicmon craiul unguresc O să se]să să AGG, să L înţă- leagă]înţeleagă AG, înţelegă G una cu dînsul]cu dîiisul G, unul cu altul O ajutor oaste]oaste A, ajutori O 10—11 să să poată bate]să să bată AKLO Aâron]Aron AGKLO sol pre]sol pă A, la Moldova sol pre O 11 — 12 Buzăscu stolnicul G 11 fiie G într-ajutoriu KO Şi îndatăJŞi aciiaşi A, Şi aciie G, aciiaîş G, Şi aciiş K, şi gata O trimise]trimis-au O 13 Aaron vodă pre]om. AK, Aron vodă pre GL, şi Aron vodă O boiariu]boer AL, boiar GGK, boiariu O al lui] de ai lui O dînd jurămînt lui Mihai vodă]la Mihai vodă dîndu-i jurămînt O să să] să se L 14 Batîr]Batăr AGG, Bator KL Jicmon] Jigmond K, Jicmont L craiul om. O legăjau legat K 15 nedespărţiţi CGKLO cu]de GL 16 fu]au fost V văleatuljla cursul anilor AK, la leatul (văleatul G, veleat L) GGL la noemvrie 5, leatul 7103 O deni]zile AK, om. GLO trimise]trimis-au O Variantele la nume ca Batîr Jicmon, de aici înainte se consemnează numai în caz de inversiune sau de lipsă a unuia din termeni. Jicmon] Jăcmon craiul G Batăr Jicmon trimise A, Bator Jigmond trimis-au O 17 samă G oşti]oaste K, oşti ungureşti şi om. L pe]pre AGKLO, om. G Horvat MihaiJOrbat Mihai A, om. C, Mihai Horvat O şi1 2 * * * 6om. G pre]pe A Bechiş]Beche G Işfan] Ifvan G, Iştfan K 5 37v 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Şi veniră la Mihai vodă în cetate în Bucureşti. Şi îndată tăiară pre toţi turcii cîţi aflară acolo. într-acel război fu rănit Stroe Buzescul la mîna | 38 stîngă. După ac6ia fără zabavă fură turcii scoşi din ţară şi rămaseră creştinii 5 izbăviţi din gurile lor. Deci cînd fu după război a tr&a zi, purcese Mihai vodă cu muntenii şi cu ungurii la Giurgiuv şi ocolind cetatea Giurgiovului, începură a o bate cu tunurile cîtăva vr&ne. Văzînd Mihai vodă că nu poate să o dobîndească, căci că venea turcilor ajutor arme şi bucate de la cetatea de la Ruşciuc, o năpusti şi iarăşi s-au întors în scaun în Bucureşti, io Iar sultan Murat, împăratul turcesc, daca au prins de veste, numai- decît au tr ins pre Mustafa paşa, cu mulţime de turci şi cu un domn, anume Bogdan vodă sin Iacului vodă, ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să pue pre Bogdan vodă domn. Şi venind turcii la Dunăre, la cetatea den Ruşciuc, iar Mihai vodă dea a prinse de v^ste, el 15 încă grăbi de-şi strînse oştile şi purcese asupra Dunării, ghenar 8 zile, şi purcese la sat la Pietri. Şi gătindu-se ca să treacă Dunărea, ca să lovească cu Mustafa paşa, veni-i veste | cum au întrat hanul cu tătarii în ţară şi au început a robi şi a prăda. Iar Mihai vodă foarte să îngrijă tare şi * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 1 în cetate om. O pre om. AO 1 — 2 toţi turcii]turci K 2 cîţii ]cîţi îi V acoloţ 20 acolea, la noemvrie 5 0 Şi într-acela O Buzescul]Buzăscul GK, stolnicul Buzescul O 4 aceia LO fără]făr de A fură turcii scoşi]au scos pre turci K, scoaseră toţi turcii O După scoşi ad. afară V rămasără GKO 5 dinjde GO gurile lorjdînşii O cînd fu după război a treia zi]a treia zi după războiu O după]dupre G treiajtreia AL, triia K purcese]purcese AL,, purcesă G 6 muntenii AL cu ungurii şi cu muntenii O ungurenii AL la Giurgiuv şi]la 25 Giurgiov GKL, şi veniră la Giurgiov O şi2om. AGGKL ocolindjocoliră GO Giurgiovului} Giurgiuvului C, om. O 7 începură a o bate]începură a o batere G, şi o bătură O tu- nurilejtunuri AK vreme AO Şi văzînd OV Mihai vodă om. O 8 poate]o poate L, potO dobindească]ia O căci că]căci AGGKL, pentru că O veneajveniia ACK, le vine O ajutor]om. AK, ajutori O 8 — 9 de la cetateajla cetatea G, om. O 9dela]din AGK, de G„ 30 di L RuşciucjRuşi AGGKL, Ruşiciug O o năpustijo au năpustit A, năpustitu-o-au GL, nă- pustintu-o G, năpustitu-s-au K, au lăsat-o O iarăşijiar AGGL, om. O s-au întorsjau venito în scaunjom. AO, în scaon K în2]la O 10 Murat]Selim GOV turcesc]turcilor G deaca AG au prins]prinse GGL au prins de veste]auzî de Mihai vodă că s-au făcut hain O 11 au tri- mis]trimise AGGL, triimisă O Mustafa paşa]Mustafa paşa vizirul V cu mulţime]cu oaste 35 mulţime AGGKL, om. O de turci om. O şi cu un domnjşi domnul A, şi cu domn G 12 anumeja L După vodă2 ad. şi au poruncit şi hanului să vie cu tătarii O sinjfeciorul AGK 12—13 sin Iaeului vodă ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să pue pre Bogdan vodă om. L scoaţă]scoţă G ca să scoaţă pre Mihai vodă de aici din ţară şi să pue pre Bogdan vodă domn om. O 13 de aici din ţarăjdin scaun şi din ţară A, din ţară G pre]pă ^0 A domn om. AK domn]domn de aici din ţară G Şi venind]Şi veniră AK, Şi viind L, Şi aşa veniră O 13 — 14 turcii la Dunăre]pînă la Dunăre O 14 cetate KO denjdin AGKL„ de la O Ruşciuc]Ruşi AGGKL iar om. O deaca prinse de veste]daca au prins de veste L,. încă înţălegînd de aceasta O veste A 14 — 15 el încă]încă A, om. O 15 grăbijau grăbit K de-şi strînse]de ş-au adunat K, de-şi strînsără O oştile]oşti A toate oştile O purc,ese]purcese 45 AL, au purces K, purcesă O ghenar]la ghenarie (ghenari O) GO, ghenarie GL 8 zile]18 zile A, 8 GLO, 8 dni G, în 8 zile K 16 şi purcese la]şi merse (merse G, merseră L, mersă O) AGGKLO la]pănă (pînă CGKL, pîr o) la AGGKLO Pietri]Pietre AL gătindu-se]grijindu-să AGGKL ca om. CGKLO ca să]să să AGK, să se L, ca să să CO lovască GK 17 veni-i]veni AGGKL, îi veni O vestejveste AO, vestea G cum]cum că GO hanul cu tătarii au 30 intrat O în ţară om. L 18 început]prins K să îngrijă]să îngriji AL, s-au îngrijeat K tare om. O 56 mimaidecît să învîrteji îndărăt cu toate oştile şi puse tabăra la sat la Hulubeşti şi trimise străji asupra tătarilor, pe Radul Buzescul cu fraţii lui, Preda postelnicul, i Stroe stolnicul, i Radul Calomfirescu cu o seamă de oşti alese. Deci cînd au fost la ghenar 14 deni, ei să întîmpinară cu tătarii, în streji, la sat la Putinei şi fură biruiţi tătarii de Buzeşti, perind tătari mulţi şi vii încă prinsără mulţi. Iar hanul deaca prinse de v^ste, el încă trimise pre un nepot al lui cu mulţime de tătari şi veniră pin la sat la Stăneşti. Iar Buzeştii încă păziră şi le eşiră în întîihpinare şi să loviră de faţă la ghenar 16 deni şi fură bătuţi acei tătari. Atunce au perit şi nepotul hanului cu mulţime de tătari. Iar hanul s-au fost tăbărît la Şărpăteşti împreună cu Mustafa şi cu Bogdan vodă.. Iar Mihai vodă, deaca prinse veste de dînşii, nr. maideeît trimise oşti asupra lor cu banul Manta, şi noaptea, fără v6ste-i | lovi, de i-aii tăiat şi i-au gonit pîn i-au trecut Dunărea. Mihai vodă încă purcesese cu toate gloatele lui, pogorîn-du-se în jos pîn la Şărpăteşti. Iar hanul, înţelegînd, nu-1 aşteptă, ci să dăsprrţi de Mustafa paşa şi de Bogdan vodă şi fugiră. Iar paşa rămase la cetatea de la Ruşciuc ca să să mai bată cu Mihai vodă. Iar Mihai vodă purcese cu oştile asupra lor şi trecură Dunărea pre ghiaţă pre la Marotin 1 1 numaidecîtjîndată K să învîrteji]s-au învîrtejit K, să întoarsără O îndărăt]înapoi 6 cu toate oştile înapoi L pusejau pus K Şi puse tabăra]şi au tăbărît O la sat]la un sat CGKL 1 —2 la Hulubeştijanume Hulubeştii AGGKL 2 trimise]au trimis K străji] streji ALO asuprajînpotriva ACGLO, înprotiva K pe]pre CGKO 3 Preda]cu Preda K i Stroe]şi pre(cu K) Stroe AK, şi Stroe O stolniculjpostelnicu L i]şi pre AK, şi cu O Calo-f ir eseu GV samă O 4 alese] alese AG, alesă O au fostjfu AK Deci cînd au fost om. O la]în K, şi la O ghenar 14 denijghenar (ghenarie G, ghenari O) 14 (24 A) zile (zile om. LO) ACLO, 14 zile a lui ghenar K să întîmpinară]să (se G) tinpinară GK, să loviră O 5 în streji]streji A, străjile K, om. O Putineiul A tătarii biruiţi K fură biruiţi tătarii de Buzeşti ]iu izbînda Buzeştilor O perind]şi perind (periră K) AK 6 mulţi tătari LO încă om. KL prinsără]prinzînd L, om. V După mulţi2 ad. şi le tăiară capetele O deaca]dacă KLO prin-se]au prins K, auzî O de veste]de aceasta O 7 el încăjel K, om. O trimisejau trimis K, trimis-au O pre un nepot al lui]pre nepotu-său O cu mulţime de tătari]cu alţi tătari şi mai mulţi O viniră K 7 —8 la sat]în sat G 8 Iar om. O le om. AK eşîră O în întîmpinare] întru întîmpinare AL, în tîmpinare CGK, înainte O 9 la ghenar 16 denijghenar 26 A, la ghenar (septemvrie G) 16 (17 L) GLO, în 16 zile a lui ghenar K bătuţi]biruiţi AG, biruiţi şi GL bătuţi acei tătari]izbînda tătarilor O Atunce]Atuncea AGGL, Atunci K 10 s-au]au AGGK, încă au O 11 Şărpăteşti]Şerpeteşti G, Şerpăteşti K, Şărpeteşti O împreună om. O Mus-tafa]Mustafa paşa AKO IarJDeci O 12 deacajdaca GL, om. O prinsejau prins K, om. O veste]de veste AGL, om. O de dînşii om. O numaidecîtjîndată K, om. O trimisejau trimis K, trimis-au O oşti]oştile G, o seamă de oşti O asupra lor]la dînşii asupră-le G, om. O 13 şi noaptea fără veste-i lovi]şi fără de veste noaptea îi lovi AG, şi-i loviră noaptea făr de veste O După lovi ad. făr de veste V de i-au tăiat]şi-i tăiară K, de au (şi i-au O) tăiat GO După tăiat ad. foarte rău O şi i-au gonit]'şi-i goniră K 13—14 şi noaptea fără veste-i ... i-au trecut Dunărea om. L i-au treeut]iar trecură G 14 MihaiJŞi Mihai G, Iar el O purce-sese]purcese ACGL, purceasă K toate]toată AK, toatele L gloatelejgloata AK, om. L 14—15 încă purcesese ... pîn la Şărpăteşti]venia mai urmă cu toate oştile asupra turcilor O pogorîndu-să AGGKL 15 Şerpăteşti GK, Şăbăteşti L Iar]Deci O înţelegînd]înţălegînd K, decă înţălesă de Mihai vodă că vine O nu-1 aşteptă]nu l-au aşteptat K, om. O ci să]numai-decît O 16 dăspărţijdespărţi GGKO şi de]i GL fugiră]fugi O Iar paşa rămase]Iar paşa au rămas K, Şi rămasără numai Mustafa paşa cu Bogdan vodă O 17 de la]din A Ruşciuc] Ruşi O, Ruşci V ca om. O Iar]Ci şi L 18 purcese]purcese AL, purcesără O asupra lor om. O trecură]trecu GGO, au trecut K pre]pe O pre lajpe la G, pă la L 5 10 3& 15 20 25 30 35 40 45 50 57 şi pripiră de să loviră unii cu alţii, la glienar 25 deni şi fură bătuţi turcii. Atuncea au perit şi Mustafa paşa cu mulţime de turci. Bogdan vodă încă de-abia au scăpat. Şi arseră Ruşciucu şi toată marginea ţărăi lor şi să învîrtejiră cu multă dobîndă la scaunul lui, la Bucureşti. 5 Bătînd Mihai vodă aceste războae, trimise pre Mihalcea banul cu oşti de arseră Dîrstorul. Iar turcii din Hîrşova încă. eşiră cu oaste împotriva Predii spătarul şi a Radului comisului. Şi păziră de să loviră cu turcii, şi fură biruiţi turcii; gonindu-i pre ghiaţă, îi tăiară foarte rău. Şi aprinseră şi Hîrşova. 10 Făcîn | du-se aceste războae, iar Horvat şi Bechiş Işfan, căpitanii 39v ungurilor, avură împutăciune cu Mihai vodă. Iar Mihai vodă nu-i suferi, ci-i trimise la Batîr Jicmon craiul. Şi-i trimise alţi căpitani, pre Kiraly Albert. Iar Mihai vodă îl trimise cu banul Manta la cetatea Brăilii. Şi acolo tocmind oştile, începură a o bate cetatea tare şi o sparseră pîn 15 în pămînt, şi mulţi turci periră. Făcîndu-se aceste războae şi nevoindu-se Mihai vodă foarte tare pentru creştini, iar Batîr Jicmon, craiul unguresc, socotise că nu va mai avea Mihai vodă nici o nevoe de turci, ci făcu sfat cu toţi voivozii Ardealului cum să scază pre Mihai vodă despre Ţara Muntenească, să fie mai 20 mic şi ascultătoriu de poruncile lui şi să-i oprească ţara cu tot venitul ei. * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 şi pripiră de să loviră unii cu alţii]şi mersără la Ruşciuc O alţiijalalţi K la ghenar] ghenar AK, la ghenărie CGL, şi la ghenari O 25 deni]29 de zile A, 25 GLO, în 21 de zile K bătuţi]biruiţi AGGK şi fură bătuţi turciijsă lovi cu turcii şi fu izbînda lui Mihai vodă O 2 Atuncea]Atunci G, Iar O şi om. AK au perit şi Mustafa paşa cu mulţime de turciJMustafa 25 paşa au perit cu mulţi turci O 3 de-abia]de sabiia G, abiia K arsără O Ruşciucu ]Ruşciu- cul O margine O ţărăi]om. AK, ţării GGO lor turceşti O 3—4 să învîrtejirăjs-au învîrtejit K, s-au întors O 4 la1]în O scaunul]scaonul K, scaun O lui om. O la2]în CGLO 5 aceste]aceste AG Bătînd ... războaeJŞi făcîndu-să acest războiu O trimise]trimisă K, tri- mis-au O pre]pă A, Mihai vodă pre O 5—6 banul cu oşti]banul şi pre Preda spătariul şi 30 pre Radul comisul cu oşti O, banul V 6 arseră]au ars oraşu A, arseră oraşul GK, arse L Hîr- şova] Hîrşova G Pentru r. 6 inc. Iar turcii pină la r. 9 fin. Hîrşova redacţia (arseră) şi cetatea de la Hersova. Şi prădară ţara turcească foarte rău in O 6—7 înprotiva K 7 spătarul] stolnicului V a Radului]Radului AL, Radul G comisului]comisul AGL, comis K, cum G 8 gonindu-ijgonind G 9 şi om. AK 10 Făcîndu-seJDeci făcîndu-să AGGKL aceste]aceste GG 35 HorvatJHarvat GL Bechiş]Becheş GK Işfan] Işvan G, Iştfan K Începînd cu Făcîndu-se aceste pînă la r. 13 fin. Kiraly Albert om. O căpitanii]căpeteniia G 12 ci-i]ci G, ce-i G Şi-i]Şi GG prc]pre un G Kiraly]Kilar ALOV, Chil G, om. G, Kelari K 13 Albert] Bent AKOV, Arbent G, Larbent G, Best L 13 — 17 Iar Mihai vodă îl trimise ... pentru creş- tiniJDe acolo să dusără cu oştile la cetate Brăilii şi începură cu tunurile şi o sfărîmară pîră în 40 temelie. Şi periră mulţi într-acel războiu, nevoindu-se Mihai vodă tare pentru creştini O îl trimise]l-au trimis K 14 tocmind]tocmi A începură]şi începură A, început-au K o1 om. CGKL tare om. AGK şi o sparserăjşi o luoară şi sparseră G, şi o au spart K 15 pămînt] temelie AK periră]a perit G 16 Făcîndu-să AGG aceste G nevoindu-să AGG tare om. AK 17 unguresc]al ungurilor A, om. L După iar ad. diavolul cel ce nu va binele şi pacea intră în 45 inima lui O socotise]socoti AK 17 — 18 socotise că nu va mai avea Mihai vodă nici o nevoe de turci om. O 18 de turci]despre turci G ci]şi KO 18 — 19 Ardealului cum om. O 19 scazăjlipsască O despre Ţara Muntenească]de domnie Ţării Rumîneşti O Ţara]faţa A Muntenească]Romînească K fiejfiie G 19—20 să fie mai mic şi ascultătoriu de poruncile lui om. O 20 ascultător AGK porîncile G să-i]să O vinitul K .68 Iar Mihai vodă deaca prinse de veste, el nu să putu suferi, ci trimise la Batir Jicmon boiari bătrîni sfetnici, anume: Evthimie mitropolitul cu amîndoi episcopii şi pre Mitrea dvornicul, i Isar logofătul, i Dumitru dvorni-cul, i Radul Buzescul şi alţi mulţi boiari de ţară, cum Mihai vodă să | fie ascultător de Batir Jicmon, iar de ţară să n-aibă scădere, ci să şi-o ţie deplin; şi să se ajute unii cu alţii, cum le-au fost jurămîntul dentăi. Dentr-aceşti boiari ce-i trimisese Mihai vodă pentru tocmeală, învrăjbitoriul diavolul umblase în mijlocul lor, de să apucară unii ca aceia mai mult să facă vrajbă decît pace, cum să scază pre Mihai vodă din ţară. Iar ceilalţi boiari ce să nevoia să slujască domnu-său în dreptate, de nepriia-teni fură biruiţi. Şi scăzură pre Mihai vodă despre domniia ţării şi despre venitul ei, numai să fie tocma cu căpitanii lui. Şi alese Batir Jicmon 12 boiari juraţi munteni puindu-i ispravnici preste tot venitul ţării şi să fie supt porunca lui. în vremea aceia fiind Aron vodă domn Moldovei, trimise Batir Jicmon oşti ajutor şi căpitan pre ei Bărcea Andreiaş. Şi nevoindu-se Aron vodă pentru creştini tare, tăiară turci mulţi, ca să dobîndească cinste. Iar el căzu la mare pacoste şi năpaste pentru multe pîri mincinoase, că trimise Batir Jicmon de-1 legă cu doamnă-sa şi-i luară toată averea, scoţîndu-1 * 1 1 Iar Mihai vodă deaca prinse de vesteJDe aceasta dacă prinsără de veste Mihai vodă O deacajdacă KL prinse]au prins K veste A putu om. L ci]ce G trimisejau trimis K 1 — 2 el nu să putu suferi, ci trimise la Batir Jicmon boiari bătrîni sfetnici, anumejalesă o seamă de boeri bătrîni O 2 EvthimiejEfthimie AGGKL, pre Eftimie O episcopii G prejpe L Mitrea]Mitru G i Isar]şi Isar AGK, i Isaf L, şi pre Isar O i] şi AGK, şi pre O dvornicul2 om. O 4 i] AK, şi pre O boeri AL de ţarăjdin ţară AG şi alţi mulţi boiari de ţară]şi-i trimisă soli la Batîr Jicmon O 5 ascultători GO să fie ascultător Mihai vodă L de ţară]din ţară AK, din ţară şi de venitul ei O n-aibă scădere]nu fie lipsit O să2 om. C 5—6 ci să şi-o ... jurămîntul dentăi om. O 6 să se]să să AGGL unii cu alţiijunul cu altul G cum]şi cum G, după cum L 7 Dentr-aceşti]Deci într-aceşti (întru A, între K AGGKL, Deci aceşt O boiarijboeri ALO ce-i]ce G trimisăsejtrimisese AL, trimise G, trime-sesă O tocmeală[tocmală GK, tocmire păcii O 8 învrăjbitoriul]iar învrăjbitorul AK diiavolul AGG umblase]umbla A, înblase G, înbla K învrăjbitoriul ... în mijlocul lor]întrase diavolul între dînşii O de] şi O unii ca aceia] unii cu alţii K, om. O 9 mai mult să facă] mai tare să facă AGGKL, de făcură mai multă O 9 — 11 cum să scază ... fură biruiţi om. O 10 Ceilalţi AL boeri A nevoia]om A, năvoia G slujască]lujască G domnu-său]domnului său AKL, domn s-au G în dreptate]îndreptat G nepriiateni]neprieteni AL 11 scăzurăjlipsiră O despre domniiajdin domnie O despre]de O 12 vinitul K numai]şi el O tocma]tocmai CL, întocma O alese]alese A, au ales K 13 boiari]boeri AL juraţi munteni]de ţară şi-i jură O puindu-i]şi-i pusă O ispravnicijsă fie ispravnici O preste]peste AGKL, pre O vinitul ţărîi K porînca G 13—14 şi să fie supt porunca lui om. O 15 în vremea aceia] într-aceia (Intr-acea O) vreme GO, în vremia * aceia GK Aron]Arion AG, Aaron G, şi Aron O vodă om. G domn]domn în ţara A, domnul KL, domn ţării O trimise]trimisu-i-au AGGLO, trimis-au K Batîr Jicmonjom. AK, Bator G, Bătar G 16 oşti om. GL căpitani K pre ei]om. G, pre K, peste dînşii L Bărcea]Bîrce K, pre Bărcea L, Borcea O AndreiaşJAndriiaş GK, Andrieş O nevoindu-să AGGO Aron]Arion A, Aaron C, om. O vodă om. O 17 tare pentru creştini AGKO tăiat-au mulţi turci şi tătari O cinste]mai multă cinste O el]el ticălosul O 18 căzu]au căzut K la mare]la mai mare A multă pîră mincinoasă AKO pîre G 19 legăjlegase GLOY, l-au legat K şi-i]şi le A, şi CO luoară G avărea]averea ACL, avuţiia O 40 5 10 15 20 25 30 35 40 45 59 4ov din ţară cu mare ru | şine, băgîndu-1 în temniţa Vinţilor, tăindii-i boiarii şi toate capetele, la aprilie 23 deni, 7103. Şi puseră domn, în locul lui, pre Eăzvan, care era agă la Aron vodă, şi-i schimbară numele : Ştefan vodă. Iar Mihai vodă, deaca prinse de veste, foarte să întristă. 5 Pre aceia vr&ne muri şi sultan Murat şi luo împărăţiia sultan Meh- met. Şi deaca stătu el împărat, nu putu răbda atîta ruşine, ci alese pre Sinan paşa cu mulţime de turci trimiţîndu-i asupra lui Mihai vodă. Viind pîn la Euşciuc, făcură pod preste Dunăre. Mihai vodă deaca înţelese de aceasta, el încă îşi strînse oştile, ca să iasă împotriva vrăjmaşilor. Trimise io şi la Ştefan vodă al Moldovei ca să-i vie cu oşti ajutor. Şi îndată-purcese gata. Iar Batir Jicmon trimise la Eodoful, împăratul creştinesc, ca să-i dea pre soru-sa, să-i fie crăiasă. Trimise şi la Mihai vodă ca să vie, să fie şi el la nuntă, că nu ştiia de turci că vin asupra Ţării Munteneşti. i5 Iar Mihai vodă văzînd atîţia vrăjmaşi că vin asupra creştinilor, trimis-au la Batîr pre Stroe Buzescul, i Eadul Calofirescul cu daruri scumpe 4i de nuntă. Şi | spuseră şi această v£ste, cum turcii, cu toată puterea împărătească, au sosit la Dunăre şi au făcut pod să treacă asupra creştinilor. * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 din ţară]din ţara lui ACGKL băgîndu-l]bătîndu-l L, şi l-au băgat O temniţa]timniţ 20 G, temniţă O Vinţilor]vinovaţilor AL, ca pre un vinovat O boerii L 2 capetele]căpete- niile G la aprilie]april AGK 23 deni]23 de zileAK, 23 GL, 25 dni (dni om. 0)G0 7103]om. AK, leatul 7103 O puserăjpuse AGK, pusă O alt domn O în locul lui]om. AK,în locul lui domn G După domn ad. cînd au fost cursul anilor 7103A 3 carejcareie GK era]au fost K agă] agă mare O AronJArion A, Aaron G şi-i]şi L După numele ad. de-i zicea (zisără O) 25 KO vodă]vodă, cînd era cursul anilor 7103 K, voevod O 4 deaca]dacă K, daca L, decă O prinse de vestejau prins de veste K, auzî de patemile lui Aron vodă O foarte om. L să întristă]s-au întristat K 5 Pre aceiaJPe acea A, Pre acea GL, Intr-ace O muri]au murit K, să întîmplă de muri O şixom. AKO Murat]Amurat L, Selim O luojluă AKLO sultan]soltan G, fii-său O Mehmet]Mahmet G, Amurat, al doisprăzecile din neamul lui Osman O 6 deaca]daca 30 AL, dacă K stătujau stătut K Şi deaca stătu el împărat om. O el om. K nu]şi nu O atîta]el atîta AK cijce G alese]alese AL, au ales K, alesă O pre]pă A 7 trimiţîndu-i]şi-i trimise L, şi-l trimise O lui]lu G lui Mihai vodă]Ţării Rumîneşti O 7—8 viind pîn la]deci deca veniră la O RuşciucJRuşiciuc O, Ruşci V făcurăjfăcînd G preste]peste AGKLO Dunăre]Dunăre, împotriva Giurgiului O Mihai] Iar Mihai AO deacajdacă K, daca L, om. O 35 Înţel6se]au înţăles K, înţălegînd O de om. GK 9 aceasta]aiasta G el încă]el K, om. O îşi strînse]ş-au strîns K, îşi strînsără O oştile]toate oştile AGG, oştile toate K, oştile lîngă dînsul O ca să iasă împotriva vrăjmaşilor om. O Trimise]trimis-au K, şi trimisă O 10 să-i vie]să vie AKL oşti]oştile AO 10 — 11 Şi îndată purcese gataJŞi fu bucuros şi purcese să vie O purcese]au purces K 12 trimise]trimisese G, trimis-au O Rodoful]Rodolful G, Rodolf 40 K, om. O creştinescjnemţesc O 13 pre]pă A să-i fie]să fie G Trimise]Trimis-au AKO. iar trimise G să vie]să meargă (iriargă GK)CGKL 13 — 14 să fie şi el la nuntăjla nuntă să fie şi el A, să-i fie şi el la nuntă K, şi el la nuntă O 14 că]pentru că O ştiiajştie O că-i vin asupră-i G Ţării Munteneşti]Ţării Rumîneşti AGO, în Ţara Muntenească G 15 aţîţia]atîta ACL creştinilor]ţării O 16 Batîr]Batîr Jicmon AO, Bator Jigmond (Jicmont L) KL pre]cu 45 A, pe O Stroe om. K Buzăscul K i]şi pre AGKO Galonfirescul G 17 şi2om. AK cum]oăAK toate G 17—18 această veste, cum turcii, cu toată puterea împărătească, au sosit la Dunăre]de turci că au venit cu multă puteri şi au făcut pod peste Dunăre O împă-rătească]înpărăţiei K 60 Atuncea Batir degrab trimese în toată ţara lui de-şi strînse toate oştile, şi trimise şi la împăratul creştinesc, de-i d6de o seamă de oşti ajutor. Iar pîn vru a veni ajutoriul de la Batîr, turcii trecură Dunărea şi Începură a robi şi a prăda. Şi-şi puseră tabăra la sat la Călugăreni. Iar Mihai vodă deaca văzu că i să zăboveşte ajutoriul, el îşi strînse oastea cîtă avu şi pripi de să loviră cu turcii de faţă, în apa NeajIovului, în vadul ‘Călugărenilor. Şi fu război foarte mare, la avgust 13 deni, de dimineaţa pîn în seară; şi mult sînge se vărsă, cît şi apa era amestecată cu sînge. Atuncea Sinan paşa, văzînd că nu-i sporeşte, înturnatu-s-au cu ruşine. Deci el strînse toţi paşii şi toate căpeteniile oştilpr şi făcură năvală mare ^asupra lui Mihai vodă, ca să izbîndească într-un chip, şi luară cîteva tunuri. Atunci Mihai vodă văzînd atîta hărborie mare, el încă îşi strînse | toţi boiarii şi toţi căpitanii şi eşiră întru întîmpinarea lor de faţă. Şi aciişi Mihai vodă, cu mîna lui, tăe pre Caraiman paşa şi înfrînseră pre turci înapoi. Iar boiarii şi căpitanii, pre capete, năvăliră asupra turcilor, de-i tăia şi-i îneca în tină. Deci cu cîtă hvală venea Sinan paşa la acel război, mai cu multă ruşine să întoarse. Şi luo Mihai vodă toate tunurile înapoi şi multe steaguri turceşti. Iar cînd fu preste noapte, Mihai vodă făcu sfat cu boiarii, cum ajuto-riul nu mai vine de la Batîr, şi fiind Mihai vodă cu puţinea oaste, nu vor 1 AtunceaJAtunci K, Şi dacă auzî O Batîr]Batîr Jicmon AO, Bator Jigmond (Jic-mont L) KL degrab trimese]degrab trimisă K, trimis-au degrab O înjprin O de-şijşi AC, de K strînse]au strîns K 2 trimisejau trimis K creştinescjnemţăsc O dede]dete A, dedi O ajutorjîntr-ajutor G, om. O 3 Iar]Deci 0 vru a venijvrea a veni G, a vini KO ajutoriul] ajutor CL, ajutori O Batîr]Batîr Jicmon AO, Bator Jigmond (Jicmont L) KL trecură] trecu AG 4 puseră]puse L Şi-şi puseră tabăra]Şi tăbărîră O la sat om. AK 5 deacă] dacă KLO că i să]că AKO, că i G zăboveşte CK ajutorul ACGL el îşi strînse]el ş-au strîns K, elu-şi strînse G, strînseră O oasteajoaste KO 6 avu] au avut KO pripi]pripiră C loviră]lovi AKO de faţă om. O 6—7 cu turcii de faţă, în apa Neajlovului, în vadul Călugărenilor om. L 7 marejtare L la avgust 13 deni]la avgust 13 ACO, în 13 zile a lui avgust K, avgust în 30 zile L dimineaţă KO 8 pîn în seară]pînă seara (sara K) ACKLO să vărsă ACLO, s-au vărsat K era amestecată cu]era mesticată cu K, să roşisă de O 9 Atuncea] Atunci K, Iar O văzînd]dacă-i văzu O Atuncea Sinan paşa, văzînd că nu-i sporeşte, întur-natu-s-au cu ruşine om. L înturnatu-s-au cu]nimic (nimic om. O) ci să (se G) va întoarce (întur-na GK) cu AGKO ruşine]mari ruşîni O 10 Deci om. AGKO strînse]au strîns K, strînsără O şi făcură]ca să facă O 11 ca să]să-şi O luară]luoară G 11—12 într-un chip şi luară cîteva tunuri]şi aşăzară toate tunurile O 12 Atunci]Atuncea AGL, Iar KO văzîndjcunoscînd O atîtajaceastă GKL, om. O hărborie marejhrăborie mare AC, turburie mare G, înşălăciune lor O îşi strînse]ş-au strîns K După strînse ad. toate oştile şi O 13 boerii ALO întru* întîm-pinarea]în tîmpinarea AGGK, om. O lor de faţă]lor L, om. O aciişijaciiaşi A, acieşi K, aci iarăşi L 13 — 18 Şi aciişi .. . steaguri turceşti e redacţia şi aşa să loviră de tare cît să amestecară unii cu alţii. Şi să bătură foarte tare şi fu birunţa lui Mihai vodă, iar turcii începură a fugi cu mare ruşine. Şi la acest războiu au tăiat Mihai vodă pre Cărăiman paşa cu mîna lui. Şi multe steaguri turceşti au luat şi tunuri au luat in O 14 tăe cu mîna lui AK pre]pă A înfrînseră]înfrînsă K, înfrînse L pre turci]turcii A 15 boerii AL pre]pă C, pe L turcilor]turcii A de-i]dă-i G 16 tăia]tăiară G îneca]înnecară GL hvalăjvîlvă A, fală GL> vălhvă K venea]veniia ACG, au vi nit K acel]acest L 17 multă om. L luo]luă A, au luat K, luoă L 19 Iar]Deci O prestejpeste ACKLO boiarii]toţi boerii (boiarii GK) ACGKL, boerii O cumjcum că O 19—20 ajutorul ACG, ajutor L 20 nu]nu-i C vine]veni G BatîrJBatăr Jicmon G, Bator Jicmont L de la Batîr Jicmon nu mai soseşte O fiind Mihai vodă]Mihai vodă fiind AK, fiind O puţinea]puţiiiă GKL, puţină O -oste C nu vorjsocoti că nu va K 5 10 41» 15 20 25 30 35 40 45 50 61 5 42 10 15 20 25 30 35 40 45 50 putea sta împotriva turcilor, că era foarte mulţi; ci socotiră cum vor face să să poată lupta cu atîţea vrăjmaşi. Ci să dMeră înapoi, pre apa Dîmbo-viţii în sus, la sat la Stoeneşti, aşteptînd de la Batîr să le vie ajutoriul. Iar turcii înţelegînd de aceasta, să rădicară cu toţii de veniră la Bucureşti şi făcură acolo cetate şi ajunseră şi pîn în Tîrgovişte şi acolo încă făcu cetate; şi cuprinseră | toată Ţara Muntenească. Atuncea Ierimiia vodă Moghila el înţelegînd de Ştefan vodă cum s-a sculat cu toate oştile să vie ajutoriu lui Mihai vodă, el încă au venit cu oaste leşască, de au întrat în Iaşi, să fie domn Moldovei. Iar Ştefan vodă trecu muntele cu toată oastea lui şi merse de să împreună cu Batîr, că purces^se şi el să vie să să împreune cu Mihai vodă. Şi cîteşi 3 domnii să împreunară, la octomvrie 6 deni, 7104, şi purceseră toţi asupra turcilor. Iar ei văzînd că le vin atîtea oşti asupră-le, ei nu aşteptară, ci toţi, dă pretutindinea, d^teră dosul a fugi. Şi aleseră pre Aii paşa cu o seamă de oşti ca să păzească cetatea Tîrgoviştii, iar Sinan paşa cu oşti veniră la Bucureşti. Iar Batîr, Mihai vodă, i Ştefan, cu toate oştile, veniră de ocoliră cetatea din Tîrgovişte şi îndată fu aprinsă. Turcii, cîţi fură acolo, toţi periră, iar pre Aii paşa îl prinseră viu şi-l trimiseră în 1 * * * * 6 1 împotriva]înnaintea GL turcilor]la atîtaţi vrăjmaşi O ci]ce GK 1 — 2 ci socotiră cum vor face să să poată lupta cu atîţea vrăjmaşi om. O 2 atîţeajatîţi G Ci]Ce GK, Şi LO dederă]deteră GL, dediră O 2—3 pre apa Dîmboviţii In susjîn sus pă apa Dlmboviţii A 3 in susjmai sus L, om. O la satjpînă la sat K După Sloeneşli ad. şi pusără tabără acolo O de la Batîr să le vie ajutoriul]să-i (să le O) vie ajutor (ajutoriul O) de la Batîr Jicmon AO, de la Bator (Batăr Jicmon G) să le (le om. G) vie ajutor GGKL 4 cu toţi om. O de]şi A 5 acolo om. O cetate]cetate la mănăstire Radului vodă O 5—6 şi ajunseră şi pîn în Tîrgovişte şi acolo încă făcu cetate om. L pîn înjpînă la AC făcură]făcu V a- junseră şi pîn în]de acolo mersără la O şi acolo încă făcujşi făcu şi acolo O 6 cuprin-seră[prinseră A, coprinseră G Muntenească]Romînească O AtunceaJAtunci AK, Iar O Ierimiia]Irimiia AGL, Irimie O 7 Moghila el]Moghila (Movilă O) GO, om. K înţă-legînd KO cum]că A oştile]oştile lui O să viejsă fie L, şi au venit O) 8 el încă au venit]numai decît s-au sculat O oaste leşască]oştile fără samă G întrat]vinit K, venit O 8 —9 în Iaşijîn ţara Moldovii, la Iaşi (la Iaşi om. O) LO 9 să]ca să O Moldovei]în Moldova L, om. O După vodă ad. auzînd de aceasta O trecu muntele]au trecut în Ţara Ungurească O toatăjtoate K oastea]oştile K, oste O 10 merse de]au mers de K,om. O să]se G împreună]înpreunară K BatîrJBatîr Jicmon AO purcesese şi el]purc6se (purcese L) şi el GL, el încă purciasă O 10 —11 să vie să să împreune cu Mihai vodăjde vinea ajutoriu lui Mihai vodă O 11 Şi cîteşi 3 domnii să împreunară la oct. 6 deni, 7104]Deci cînd fu la octomvrie 6, leatul 7104 sosi şi Batîr Jicmon şi Ştefan vodă cu toate oştile lor şi să împreunară cu Mihai vodă O să împreunară]s-au înpreunat K, să împreunase L la oct. 6 deni]la oct. 6(16 L)zile (om. zile G) AGL, în 6 zile a lui octomvrie K 7104]cînd au fost cursul (în cursul K) anilor 7104 AK, leatul (văleatul G) 7104 CG 12 purcesără O văzînd că le]decă înţălesără de O vin atîtea oşti]vine atîta oşti AG, vin atîta oşti L, atîte oşti că vin O asupră-lejasupră CGKL, om. O 13 ei om. AKO dă]de ACGKLO pretutindineajpretiutinderea K deteră]detiră G, dederă G, dat-au K, dediră O dosul]dos K aleserăjalesiră C, alesără K, lăsară O 14 pre Alijpre alt G seamăjsamă K, sumă O oşti]oaste K ca să]să O la cetate de la Tîrgovişte ca să păzască O păzească GK 15 cu oşti]cu alte (multe A) oşti AGGKL, om. O veniră]mersără O BatîrJBatîr Jicmon A Mihai vodăjşi (i GL) Mihai vodă (om. vodă G) AGGKL i Ştefan]şi Ştefan vodă (om. vodă GGL) ACGKL craiul şi cu domnii amîndoi O 15 — 16 cu toate oştile veniră de om. O 16 cetate O din Tîrgovişte] Tîrgoviştii KO şi îndată fu aprinsăjom. G, şi începură a o bate de toate părţile şi o aprinsără O Turcii]îndată turcii G, Şi turcii K, Deci cîţi turci O 17 Ali]alt G îl prin- seră]l-au prins K şi-l trimiserăjşi l-au trimis K 62 temniţa Chiutvarului. Dupre ac6ia purc^seră după Sinan paşa pin ajunseră la cetatea Giurgiovului şi îndată stricară podul. Tăind mulţime de turci, îi înecară în Dună | re şi sparseră şi cetatea, fiind atîta perireîn turci. 4>» De-abia au scăpat Sinan paşa cu puţinea oaste, şi cu multă ruşine fură scoşi din ţară. Şi scoaseră de la mîinile lor robi mulţi făr număr. Şi de acolo 5 să întoarseră cu veselie şi cu multă dobîndă şi toţi creştinii dederă har lui dumnezeu. Atuncea Batir Jicmon, deaca văzu pre Mihai vodă cu atîta vitejie şi cu atîta înţelepciune, slobozit-au Ţara Rumînească cu tot venitul ei, ca să fie iar pre seama lui Mihai- vodă. Şi să înturnară cineşi la ţara lui. 10 Pre vreme ce purcese Batir ajutor lui Mihai vodă de bătură pre turci în Ţara Muntenească, au fost trimis craiu o seamă de oşti şi la Lipova, şi la Ianova şi la multe cetăţi denprejurul lor şi mult rău făcură turcilor. în vremea aceia rădicatu-s-au şi hanul cu mulţime de tătari, ca 15. să vie asupra Ţării Munteneşti şi viind pren ţara Moldovei, iar Ieremiia vodă cu moldovenii şi cu leşii pripiră dă le eşiră înainte la Ţuţora şi făcură acolo şanţ mare şi să bătură acolo 3 zile şi nu biruiră nici unii, nici alţii. Deaca văzură tă | tarăi că nu pot folosi nimic, făcură pace unii cu 43 alţii şi să întoarse hanul cu tătarii iar în ţara lor, şi leşii aşijderea, 20 iar el încă să aşăză în scaunu-şi. 1 * 1 ChiulvaruluiJClusvarului AK, Chiuiutvarului C, Chiiuşvarului G, Chiotvarului L, Chiova-rului O Dupre]După AGGKO, Despre L purc^seră]purcese G, purciasă K, purcesără O După paşa ad. şi-l goniră O pîn]pă A, pînă-1 G, pîr la O 2 cetatea om. O Giurgiuvului AG, Giurgiov O După Giurgiov ad. şi-l ajunsără O îndată om. O stricară]strică G tăind] 2& tăindu-1 G, şi tăiară O mulţimejmulţi K 2—3 de turci]turciK 3 îi]şi-i AK, alţii să O şi cetatea]cetate Giurgiovului pîră în temelie O fiind]făcînd L atîtajmare V fiind atîta perire în turci om. O perirejpeire AGKL 4 De-abia]abiia AK De-abia au scăpat Sinan paşa] Iar Sinan paşa de-abie au scăpat O puţinea oastejpuţinei turci A, puţină (puţine 0)oasteCGKLO 4—5 cu multă ruşine fură scoşijau fugit cu mare ruşine O 5 Şi scoaseră]om. 30 G, Şi scoase L 5 —7 Şi scoaseră ... lui dumnezeu e redacţia Iar domnii şi toate oştile să întoarsără înnapoi cu multă dobîndă mulţămind lui d-zeu pentru biruinţa ce le-au dat in O mîinile]mînule K făr]făr de ACG 5 — 6 Şi de acolo să întoarserăJŞi să întoarseră (întoarse AC) de acolo AGGKL 6 dederăjdeteră AGL, dedără G har]har şi laudă K 8 Atunci KO deaca văzu]văzînd O vodă om. G atîtea vitejii K 9 şi cu atîta înţelepciune om. O slobo- 35 zit-au Ţara Rumînească]datu-i-au ţara O Romînească K 10 ca om. A O iar]iarăşi L pre] pă AL seamajsama GK Mihai vodă]Mihai G, om. O Şi să înturnară cineşi la ţara lui L, Şi să despărţiră unii de alţii şi să dusă craiul în ţara sa O 11 — 13 Pre vreme ce]Pre (Pe C) acea (aceia K, om. C) vreme ce ACK, om. L purcese]purcesese AGK, om. L Batîr]Batîr Jîcmon A, Bator G, Bator Jigmond K, om. L ajutor lui Mihai vodă om. L 11 — 14 Pre vreme ... 40 făcură turcilor om. O pre]pă AL 12 MunteneascăJRumînească G fost om. G samă CG şi om. ACK 13 la2 om. G denprejurul]de prin prejurul A, înprejurul G 15 în vrâmea aceia] în vremea acea G, într-ace vremi O rădicatu-s-au]să rădicară O 16 Munteneşti]Romîneşti O pren]prin AGGKLO Ieremiia]Irimiia AGL, Ierimie K, Irimie O 17 moldoveni şi cu Ieşi A pripiră]grăbiră A dă]de AGG eşiră]işiră A, ieşiră O 18 acolo om. O şanţ mare] 45 şanţuri mari AK' acolo2o/n. AGKLO nu biruiră]nu să putură birui A 19 Deaca]dacă K, Daca L Deci tătarii decă văzură o nimica ALO pace]o pace G 19 —20 Deaca văzură... şi leşii aşijderea]şi s-au întors hanul cu tătarii iar în ţara lor, înpăcîndu-se unii cu alţii; dacă văzură că nimic nu pot face tătarii şi leşii, aşijderea leşii s-au întors în ţara lor K unii cu alţii] cu moldovenii O 20 întoarse]întoarsără GO hanul cu tătarii om. O iar om. L în]la GO . Aşij- 50 derea şi leşii să dusără O 21 iar el] Iară Ierimiia vodă K, Irimie vodă O să aşăză]s-au aşă- zat K scaunu-şi]scaun KO 63 Atunce şi Ştefan vodă, deaca prinse de v6ste că s-au răsipit oştile Ieremiei vodă, el ceru de la Batir oşti ajutor. Şi îndată i să d6de şi purcese asupra Ieremiei vodă, la noemvrie 27 deni, leatul 7105. Iar Ieremiia vodă, deaca prinse de v£ste, el încă îşi strînse oştile şi trimise la starostea de 5 la Cameniţă de-i dede Ieşi ajutor. Şi să întîmpinară unii cu alţii la Suceavă, şi fu biruit Ştefan vodă. Şi el fugind, fu prins dă nişte ţărani şi îndată îl înţepă Ierimiia vodă, iar oastea îi peri cu totul. Batîr încă, înţelegînd de aceasta, foarte să întristă. Şi netrecînd multă vreme, Batîr iar îşi strînse toate oştile şi purcese asupra Timi-îo şoarei, şi începură a o bate de toate părţile. Iar hanul cu tătarăi încă venise să fie ajutor cetăţii, şi brodiia în toată vremea furiş, de loviia oastea ungurească. Iar Batîr, deaca văzu că n-are răzbun de tătari, el lăsă străji să păzească cetatea şi purcese asupra tătarălor şi să loviră 43» de faţă, şi fură biruiţi | tătarii. După ac&a iar să întoarse Batîr la cetate, 15 bătînd-o 3 saptămîni. De multe ori făcură şi năvală şi nu putură face izbîndă. Şi să întoarse craiul iar la scauntil lui. Iar cînd fu la cursul anilor 7105 mai 6 deni, trimise Mihai vodă pre Velicico cu haiducii la Baba, de o ocoliră şi o bătură şi o aprinseră şi multă bunătate şi avuţie dobîndiră. Şi întorcîndu-se înapoi cu dobînda, 20 * * * * 25 * * * * 30 20 1 Atunce]Atuncea ACGL, Iar O şi om. ACO După vodă ad. fiind pribiag în Ţara Ungurească O deacajdacă KL, şi diacă O prinse de veste]au prins de veste AK, auzî O răsipitjrădicat C 2 Ieremiei]Irimiii AGL, lui Irimie O ceru]cerşu A, au cerşutK BatîrJBa- tîr Jicmon A, Bator Jigmond K oşti om. AK ceru oşti într-ajutoriu de la Batîr Jicmon O i să]îi Q dede]dete AL, dete C, dedi O purce&e]purcesă O 3 Ieremiei vodă]Irimii vodă AGL, 25 lui O la om. GO noemvrie 27 deni]noemvre 27 de zile A, noemvrie 27 (26 L) CL, în 27 zile a lui noemvrie K leatul 7105]cînd au fost cursul anilor 7105 A, văleatul 7105 G, în anul 7105 K, 7105 L, om. O Ieremiia] Irimiia AGL, Ierimiia K, Irimie O 4 deaca prinse]prin-zîndu-i O de vestejveste K el încă îşi]el încă-şi A, el încă ş-au K, îndată îşi O strînse] strîns K, strînsără O oştile]toate oştile O şi la starostele O 4—5 de la]din AK,de O 20 5 CaminiţO dedejdete AL, dete C, diade K, dedi O Ieşi ajutorjo samă de oşti într-aju- toriu O să întîmpinară unii cu alţiijeşiră în tîmpinare unii altora K, făcură război O Suceavă] Suciavă, la noemvri 27, leatul 7103 O 6 biruit]biruiţiC Şi]CăK el fugind]fugină el să scape O fu prins dă]l-au prins KO dă]de ACKLO nişte]neşte K, neşti O 6 — 7 îndată îl înţepă Ierimiia vodă]îndată-l înţăpă Erimiia vodă K, aducîndu-1 la Irimie vodă, îl înţăpă O 35 înţăpă G 7 Ierimiia] Irimiia AG, Irimia L oastea îi]oastea A, oastea-i K, oaste îi O 8—16 om. O 8 Batîr]Batîr Jîcmon A, Batăr CG, Bator Jicmont (Jicmont om. K) KL încă om. AK să întristă]s-au întristat AGKL 9 vreme ACL Batăr Jicmon A, iar îşi]iarăşi AGKL, iar C strînsă K oştile toate AK purcese L 10 începură]începu AL a o]a u G de]din L cu tătarăi]cu toată tăriia G 11 venise]veni A, vinise K să fie]să fiie C, om. K brodiia 40 în toată vremea]în toată vremea brodiia A vremiia G furiş de loviia]de să loviia furiş A, de loviia C, lovia GKLO 12 ungureascăjungurească furiş C Batîr] Batăr Jicmon A, Batăr CG, Bator K, om. L răzbunjrăzboi CL, ezbîndă G 13 străji]strejile A 14 tătarii]de tătari C După]Dupre L Batîr]Batăr Jicmon A, Batăr GK, Bator L 15 bătînd-o]bătînd A năvală] năvală mare AGK putură]putu C 16 izbîndă]ezbîndă G Şi]Ci ACL, Ce GK iar om. AK “*5 scaunul lui]scaun (scaon K) AGKL, scaunu-i C 17 fu]au fost ACGKLO la]înK cursul anilor om. O 7105 mai 6 deni]7105 mai 6 zile A, 7105 mai 6 CL, 7105 în 6 zile a lui mai K, mai 6 leatul 7105 O trimise]trimis-au K, Mihai vodă trimis-au O Mihai om. C 18 pre]pă L Velicico]Velişco AO, Velincu G, Velişcu L haiducii]mulţi haiduci O de ojşi O După ocoliră ad. toată cetate O şi o bătură om. G şi o aprinseră]şi o prinseră L, om. O 30 19 multăjluoară multă O şi avuţie]şi avere K, avuţîe O dobîndiră om. O dobînda înapoi A dobîndă GK înapoi cu dobîndajsă vie O 64 iar turcii să strînseră de toate părţile şi purc^seră dupre Velicico şi-l ajunseră la un loc ce să chiamă Comisul şi d&leră război unii cu alţii şi fu război 3 zile; turcii tot să înglotiia şi fu biruit Velicico şi periră toţi haiducii şi-şi luară turcii tot planul înapoi. Mihai vodă foarte să întristă. Iar cînd fu la iulie 16 deni, al6se Mihai 5 vodă oşti care era mai de folos şi le puse căpitan pre Farcaş aga şi-i trimise la Diiu ca să-l dobîndească; şi trecură Dunărea pre la Jdegla. Iar turcii încă le prinse de v^ste, mulţime cu totul, şi nu eşiră să se lovească de faţă, ci să ascunseră, de făcură meşteşug. Că mergînd oştile lui Mihai vodă făr de nici un teamăt, iar turcii îi loviră de faţă şi fără veste. Şi fu io războiu tare multă vreme, însă cea de | apoi biruiră turcii pre oastea lui a Mihai vodă. Şi cîţi fură călări printr-înşii scăpară cîte ceva, însă puţinei; iar pedestraşii periră cu totul. După ac&a, Mihai vodă deaca pierdu atîţea voinici, el fu scîrbit. Şi începu a trimite pen toate ţările streine, ca să strîngă voinici viteji şi 15 aduse 16şi şi cazaci şi de tot feliul de oameni, cari-i erau de folos. Strîngîndu-şi Mihai vodă oaste ca să se lupte cu turcii, iar nişte nepriiateni porniră pîră mincinoasă asupra lui Mihai vodă. Deci Batir * 16 17 * * * * 1 duprejdupă ACLO Velicico]Velincu G, Velişco LO 2 ce să chiamă]anume ACKLO, om. G Comisul] GumisulG Muntele Comisului O dederăjdeteră AL, detără C 2 — 3şidederă 20 război unii cu alţii şi fu război 3 zile; turcii tot să înglotiia]şi să bătură trii zîle O, şi dederă războiu unii cu alţii V 3 tot om. A înglota L fujfură G Velicico]Velişco LO şi periră] perindu-i O 4 şi-şi]şi le AK, şi O tot]om. L, toată O plenul]dobînda O înnapoi K 5 Şi Mihai G Mihai vodă foarte să întristă om.O fu]om. A, au fost O iulie]iunie A 16 deni]16 zile A, 16 CL, în 16 zile K, 16 leatul 7105 O alese]ales-au K 5—6 alese Mihai -25 vodă... şi-i trimise]Mihai vodă trimis-au alte oşti cu Farcaş aga O 6 vodă om. G oşti]oş-tile KL căpitan]cap AC GKL prejpe L şi-i]şi G 7 Diiu]Dii C, Diiul O să-l]să CG dobîn-dească]ia O trecură]trecuse GK pre]pe L la Jdegla] Jderlea G 8 încă om. KO le om. C prinse]prinseră ACL, prinsese K, prinzînd O mulţime]mulţimea KL mulţime cu totuljsă strînsără şi să făcură oaste mare O să se]să să ACGK, să-l L lovască GK 8—9 să se 30 lovească de faţăjde faţă să să bată O 9 ci să]ci ei să A, ce să G de]şi A meşteşugjmeşter- şug K ci să ascunseră de făcură meşteşug]ci făcură meşteşug ca să-i lovească fără de veste O CăJom.A, Şi O 10 făr de]fără CGKL nici unjnici o A, nici u G, de nici o O teamăt]temere AO, teamă G de faţă şi fără veste]fără de veste O fărăjfăr de A Şi om. AK fu]om. L, făcură O 11 tare]foarte tare O ceajcea mai AK de apoi] după urmă L multă vrăme om.O 35 11 — 12 însă cea de apoi... oastea lui Mihai vodă e redacţia şi fu izbînda turcilor în O biruiră] birui L oasteajoaste G 12 fură]fuseră A, era K cîţi fură călări... puţinei]din călărime scăpară puţintei O puţinei]puţintei AC, cîte puţinei L 13 pedestraşii]din pedestrime O cu totuljcu toţi G 14 După aceia]După (Dupre G) aceea (aceia G) GL, Deci O deaca]deaca-şi CG, daca KL pierdu]s-au pierdut K, pierdură O atîţea]atîţi C, atîta L el fu scîrbit]foarte 40 să întristară O 15 începu a trimite]trimisă O pen]prin ACGKL striine K ca săjsă K, de O strîngăJstrînsă O voinici vitejijoameni de oaste O 15 — 16 şi aduse om. O 19 şi om. O şi de]şi G După cazaci ad. sîrbi, bulgari, unguri O şi de tot feliul de oameni cari-i erau de folos om. O feliul]făliul K, felul O omeni G cari-i]care AL erau]era ACKL 17 Strîngîndu-şi] StrîngîndAK oaste] oastea L săse]săsăCGK lupte]batăL Strîngîndu-şi... 45 cu turcii]Şi făcu oaste foarte mare ca să poată sta împotriva păgînilor O iar nişte nepria- teni ptnă la p. 6614 fin. tocmălele ţărilor om. O 18 nepriiateni]neprieteni A, prieteni L porniră]scorniră ACGKL pîră]pî G luijlu G DeciJDe CGKL 9 - c. 2679 65 Jicmon crai, cum s-au lepădat Mihai vodă şi s-au împrietenit cu turcii, Batir Jicmon făcu sfat cu toţi voivozii Ardealului, ca să afle de dreptatea lui Mihai vodă. Iar Mihai vodă, deaca-1 chemară, el să temu de înşălă-ciune şi de pîră mincinoasă şi purcese Mihai vodă să să împreune cu 5 Batir Jicmon numai cu 2 — 3 boiari, anume Mihalcea banul, i Badul Buzescul şi alţi boiari. Iar Batir Jicmon deaca văzu că vine Mihai vodă bucuros la împreunare, el încă trimise postelnicul cel mare? Jenea Poncraţ, 44» cu mulţi nemţi şi cu 40 de cucii şi cu multă cinste înaintea lui Mihai | vodă. Ci dăscălecară în cetate în Beligrad şi să împreunară cu mare cinste, io mesiţa dechemvrie 19 deni, leatul 7106. Şi fură împreună 10 zile, şi multă cinste petrecură şi mai mare credinţă legară şi întocmiră toate lucrurile şi să înturnă Mihai vodă cu mare bucurie la scaunu-şi. Iar Batir Jicmon purcese la împăratul creştin. Şi trimise şi Mihai vodă pre banul Mihalcea cu Batir Jicmon împreună pentru tocmelele ţărilor. 15 Şăzînd Mihai vodă cu toţi boiarii la scaun, veni veste cum sultan Mehmet s-au scornit din scaunu-şi, din Ţarigrad, cu tot Răsăritul şi cu toată puterea lui, cu turcii şi cu tătarii şi purcese să se bată cu împăratul creştinesc Rodoful. Şi dăscălecară la cetatea Egherul şi începură a o bate cetatea de 3 părţi. Iar împăratul creştin, deaca prinse de v6ste, el îşi 20 strînse oştile şi le trimese cu frate-său Maximiian asupra turcilor. Şi sări însuşi Batir Jicmon craiul, capul lui, cu toate oştile şi să împreunară cu Maximiian şi purcese asupra vrăjmaşilor. Iar sultan Mehmet, împăratul * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 cumjcum că A s-au]s-a G împrietenit]prietenit AC, înpretinit G, înpriitinit K 2 Batir JicmonJDeci Batăr C, Batăr G făcu]făcut-au K voivoziijvoinicii L să afle]să să 25 afle A de om. AGGKL 3 Iar Mihai vodă om. G deaca-1]dacă-1 K, daca-1 L 4 pîri L min- cinoase KL purcease K 4—6 purcese Mihai vodă numai cu 2—3 boiari anume Mihalcea banul şi Radul Buzescul şi cu alţi boiari să-s înpreune cu Batăr Jăcmon G 5 i]şi AKL 6 Buzăscul K boeri AL deaca]dacă K, daca L că]cum LG 7 bucuros om. G la înpreu- nare bucuros K postelnicul cel mare]postelnici mari AK După mare ad. anume G JeneaJ 30 Jinea ACK, Tenea L Poncraţ]Pocraţi ACKL, Poprac G 8 n6mţi]nemţi A şi cu]cu AGGKL cuciijcocini K multă cinste]cinste multă G, multe cinste G 9 Cijşi AGGKL descăle- cară AGGL cetate în]cetatea din K Belgrad G împreunarăJînpreună G, înpreunare G 10 mesiţa]în luna lui A, om. GK dechemvrie]dichemvre AL, la dechemvrie G, în dichemvri K denijzile AKL, om. C leatuljcînd au fost (era K) cursul anilor AK 7106]7107 G 11 şi întoc- 35 mirăjşi (şi-şi G) tocmiră AGGKL 12 înturnă]întorse G scaunu-şijşcaunul lui A, scaonuî seu K 13 purcese om. L Mihalcea banul K 14 pentrujprin GL tocmelelejtocmeala A, . tocmelile GL, tocmala K ţărilorjţării lor L 15 Şezînd GK toţi om. L boerii A la]în A veni]veni-i G, vini-i K v6ste] veste A începtnd de la p. 66 r. 15 plnâ la p. 67 r. 15 e re- dacţia într-acea vreme să rădicară turcii cu mare oaste asupra Ţării Nemţeşti şi făcură mare 40 război cu Nemţii şi luară cetate Egherului în O 16 Mehmet]Mahmet G scornit]sculat K scaunu-şi]scaon K 17 puterea A După tătarii ad. şi cu toată puterea împărăţiei turceşti (împărătească L) ACGKL purcese]au purces K 18 creştinesc]creştin C RodofulJRodolfu K descalecară AGGKL citatea K Egherul]Egherului AK o om. AGKL 19 cetateajcetatea Egherului (Egherul K) AK creştin]creştinesc A deacajom. AL, dacă K prinse de văste] 45 au prins (luînd L) v6ste AL el om. AL 19—20 îşi strînse]şi-şi strînse AL, ş-au strîns K 20 trimăsejtrimise AK 20—22 Maximiian asupra turcilor. Şi sări însuşi Batir Jicmon craiul, capul lui, cu toate oştile şi să împreunară cu om. AK 21 capul]cu capul G 22 purceseJ purceseră AL, purceseră CGK MehmetJMahmet C, Mehemet G 66 turcilor după cebătu cetatea Egherul, veni-i veste cum îl împresoară Maximiian şi cu Batîr | Jicmon craiul şi cu toate oştile. Iar sultan Mehmet 45 lăsă-şi oamenii în cetate şi el, cu toate oştile, purcese la Cîrsteşti. Şi să loviră de faţă unii cu alţii şi fu război mare şi tare, în 5 zile şi în 5 nopţi şi fu vărsare de sînge multă într-amîndoao părţile, însă mai perea turcii, 5 şi d^deră turcii dosul a fugird pîn eşiră den tabără şi din corturi şi din toată marha lor. Şi vrea fi fost dobînda şi izbînda creştinilor. Iar creştinii nu să ştiură cumpăta, ci să dMeră a jăhui. Deci pentru multă lăcomie a avuţiei, ei îşi puseră toţi capetele, cum scrie şi la sfînta scriptură v^che, că lăcomiia iaste rădăcina tuturor răutăţilor. O, amar mare! Că văzînd 10 turcii atîta netocmeală întru creştini, pentru lăcomiia lor, curînd să întoarseră procleţii de turci asupra lor şi atîta fu moarte mare între creştini, cît fu voia lui dumnezeu. Iar Maximiian cu cîţi scăpă, el să întoarse la scaunul lui; iar Batîr Jicmon, craiul, cîţi au scăpat cu el, iar s-au‘întors la scaunu-şi, la Beligrad, şi rămaseră turcii cu atîta bucurie. 15 Deci turcii | începură a să semeţi şi începură a eşi în Ţara Munte- 4sv nească, pre marginea Dunării, şi prinseră turcii a prăda şi a robi ţara. Deci Mihai vodă încă strînse oştile şi purcese asupra Necopoei. Şi mergînd Mihai vodă prin ţară, întîlni o seamă de turci pre apa Teleormanului robind şi stricînd ţara. Deci îi prinseră pre toţi vii, pîn sosi şi Mihai vodă 20 în vad la ÎTecopoe. Şi ocoli cetatea Turnul şi-l bătură şi-l arseră. Deci 1 dupăjdupre G bătujau bătut K EgherulJEgherului A veni-i]veni ACGL,vinitu-i-auK veste]v6stea G îl]ce-l G 2 craiul om. GL şi cu1 2 3]cu GK Iar sultan MehmetJDeci el G, om.L 3 lăsă-şi oamenii în cetate şi el om. L la Cîrsteşti]şi să întîmpinară toţi la un sat (luînd satu L) anume (ce să chiamă anume A) Cîrsteşti (Cărstaş A) AGGKL Şi săJŞi G 5 şi fu]şi fură G 25 vărsare de sînge multă]multă vărsare de sînge L multă om. AK într-amîndoao]într-amîndoo A, de înbe K, întru amîndoă L pereajperiia AGK 6 dederăjdeteră ACL turcii om. A dosul turcii G fugirejfugi AL 7 toată om. K marhajmarfa L, mahfa V fi]hi GK dobînda şi om. AG izbîndajezbînda G 8 ştiurăjputură C ci]ce GK dederă]deteră AL, d^tiră C jăhui]jăfui AL, jăcui K multă om. V 9 îşi puseră]ş-au pus K capetele]capetile C, capi- 30 tele K şi la]om. A, la GK, şi L 9—10 veche, că lăcomiia iaste rădăcina tuturor răutăţilor om. G 10 că om. A iaste]esteAL tutulor L răotăţilorAC O, amar mare]Oh, amar AK văzînd]văzură AK 11 turcii om. A netocmală K întrujîn C lăcomiia]lăcomiele K, lăcaşul L curînd]curund K 12 întorsără procliaţii K lor]creştinilor ACGKL fu]s-au făcut K întrejîntru AKL moarte întru creştini mare G După creştini ad. pentru lăcomie L 13 dum- 35 nezău G MaximiianJMaxelimiian K el om, AK întoarsă K 14scaonulK iar]aşijderea şi K cîţi]cu cîţi AK, iar cu cîţi G craiul, cîţi au scăpat cu el om. G au scăpat]scăpă K cu el]om. ACK iar]iar aşijdere G, om. K 15 şcaunu-şi]scaunul luiAK la]în AK Belgrad G răma-seră]rămase L 16 a să semeţi]a se semiţi G, a să simeţi K Pentru r. 16 inc. Deci turcii pînă la r. 20 fin. robind şi e redacţia Şi întorcîndu-se oaste turcească, o seamă de oşti au dat prin 40 Ţara Romînească şi au început a robi şi a prăda. Iar Mihai vodă dacă auzî, purciasă cu toate oştile asupra Nicopoiei. Şi mergînd prin ţară, întîlni o sumă de turci pe apa Teliormanului robind şi în O 16 — 17 MunteneascăJRomînească AK, Munteniască G 17 prinseră]prinsără C, prinse L 18 încă]încă-şi AK, om. G Necopoei]Nicopoii ACL mărgînd G 19 întîlni] tîlni K seamă]samă GK pe apa L Teleormanului]Teleajenului G 20 stricînd]stringînd A 45 Deci om. AKO ii]om. A, şi-i KO prinseră]prinse GG pre]pă L După vii ad. şi le tăiară căpiţele O pîn sosi şijpănă sosi C, şi ajungînd O Mihai vodă om. O 21 în vad la Necopoe]în vad Nicopoii A, la vad la Nicopoe O Nicopoe CKL Şi om. O ocoli]ocoliră AGGKL şi-l]şi o A şi-l]şi o A DeciJŞi O 67 grijîndu-se Mihai vodă să treacă la Mcopoe, veni-i veste den sus cum sultan Mehmet împăratul turcesc au biruit pre Maximiian şi pre Batir Jicmon craiul. Deci Mihai vodă să întristă şi începu a face pace cu turcii şi cu sangeacul îsTecopoei. Şi fu Mihai vodă în loc 5 zile şi legară pace şi 5 să dăruiră cu daruri scumpe. Şi fură acestea toate la octomvrie 6 dni, 7107. Pre ac&a vr&ne Batir Jicmon craiul supărase-i-se cu oştile şi bătîn-du-se cu turcii şi-şi închină ţara împăratului creştinesc, cum să-i poarte grija. Şi împăratul trimise 2 comisari, anume Suhai, 3 episcopi şi pre 46 Iştfansin. Şi jurară ţara şi toţi domnii Ardealului, cum să | fie pre mina io împăratului. Şi prinseră pre Jujica cancelarul la Batir Jicmon şi-l tri-miseră în cetate la Sacmar, şi acolo-i tăiară [capul. Iar Batir Jicmon el îşi năpusti crăiia sa în loc şi să duse însuşi, la împăratul creştin. Iar împăratul îi d6de o cetate, anume Epuliia. Aceasta să adevără cum îşi dede ţara pre o cetate. 15 Pre aceia vreme iarăşi trimise sultan Mehmet un paşă, anume Mehmet paşa vezirazemul, cu mulţime de turci şi tătari fără număr asupra creştinilor şi dăscălecară în cetatea Oradiei. Deci unii bătea cetatea, iar alţii prăda ţara. Insă Batir Jicmon după ce-şi năpusti ţara întîi, apoi mult * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 grijîndu-se]gătindu-se O Mihai vodă om. O săjca să L la Nicopoe]Nicopoia AC, 20 Nccopoe G veni-i]veni AGL, veniia G, vinitu-i-au K, îi veni O 1—3 den sus cum sultan Mehmet împăratul turcesc au biruit pre Maximiian şi pre Batir Jicmon Craiul]că au bătut turcii pre nemţi şi pre Batîr Jicmon O 2 MehmetJMahmet G Maximiian]Majdlimiian K cra- iul]craiul cu toate oştile AGGKL Deci]De O să întristă]foarte să îngrijă O începură O a facejface G 4 Necopoei]Nicopoii A, Nicopolii G, de Nicopoe O în loc om. G 4—5 Şi 25 fu Mihai vodă... acestea toate om. O şi să]şi CGL 5 dăruiră]dusără K furajfără G Şi fură acestea toate om. G acestea] acest G toate om. ACKL la octomvriejla luna lui octom- vre AK, mesiţa octomvrie G dni] zile ACK, om. LO 7107]cînd au fost cursul anilor 7106 A, 7106 G, leatul 7107 GO, în anii 7106 K 6 Pre aceia]Pre acea AK, Pă acea L, într-acea O lui Batăr G craiul om. GO supărase-i-se]i să supărase A, i să supără O cu oştile]cu 30 oştile şi cu războaiele O 6—7 bătîndu-să AGGL 7 şi-şi închină]ş-au închinat K creşti- nesc]creştin AKL, nemţesc O cum]ca A, om. O 8 grija]de grijă O anume om. AK Suhai] Suhai şi Işfan O 3episcopi]şi 3 episcopi (cardinali O) LO, 3 piscupi G 8—9 şi pre Iştfan- sin om. O 9 Iştfansin] Işfan fii-său AK, Iştefan fiul G, Işvan jin G, Isfan L ţara om. AK 9 — 10 să fie pre mîna împăratuluijsă slujască împăratului şi să fie supt poronca lui O 35 10 Jujica] Jujenca V cancelarul Gr]canţărăul A, canţerul G, canjeriul GLV, canjîrăul K, ca- jirul O 11 la Sacmar]în Sucmari A, Secmariu G, în Semar G, în Săc Mari K, în Secmariu L 10 — 11 la Batîr Jicmon şi-l trimiseră în cetate la Secmar om. O acolo-i]acolo îi AK şi acolo-i tăiară capul]şi-i tăiară capul în cetate Sacmariului O IarJDeci O el om. O 12 năpusti] lăsă G crăiia sajcrăiia AGO în locjşi ţara O însuşljîn sus V 12—13 creştin. Iar împă- 40 râtul om. O 13 îi dede]dete-i A, d£de-i GK, îi dăte CL, Şi-i dete O Epuliia]Ipoliia AK, Epo- liia O După Epuliia ad. cu tot venitul ei, ca să şază şi să să odihnească. într-acest chip făcu Ba- tîr Jicmon O Aceasta să adevără om. O adeveri G cum îşi]cumu-şi G, cum însuş K, că-şi O 14 dede]dete AGLO ţarajtoată ţara şi crăiia O pre]pe O 15 Pre aceia]Pre acea A, După aceia O vreme iarăşi]vreme iară (iar îşi G) GK, om. O sultan]sultanul K un]pre un G tri- 45 mise sultan Mehmet un paşă]sultan Murat împăratul turcesc trimis-au O anume]pre O Mehmet]Mahmet G, Meemet O 16 vezirazemul]vezirazimul GGKO ' de tătari O fără]făr de A fără număr om. O 16—17 creştinilor]ţării ungureşti O 17 dăscălecară]descălecară AGGK, tăbărîrăO în]lîngăO Oradiei]în Oradie A, Oradii G iar om. A 17—18 unii prăda ţara, alţii băte cetate O 18 însă]încă K, Iar O»; după ce-şi]după ce L, după ce îşi O 50 năpusti]închină O ţara întîi]ţara împăratului şi-şi năpusti scaunul O apoi mult]apoi (apoi om. O) în urmă mult LO 68 să căi, însă năpusti cetatea Epuliei şi noaptea fugi den cetate şi veni iar la scaun la Ardeal. Şi în ce ceas sosi, i să închinară toţi domnii şi voivozii şi toată ţara Ardealului. Şi prinseră pre acei comişari împărăteşti de-i legară şi-i trimise la Mihai vodă, pentru cea prietenie şi credinţă dentăi, ca să fie iar unul cu altul. Şi trimise la Mihai vodă să-i dea oşti ajutoriu, să se apere de vrăjmaş. Şi-i d6de 3500 de voinici şi le puse cap pre aga Leca. Pre ac&a vr&ne | era un paşă Hadîm paşa, pre care-1 trimisese împăratul turcesc să fie paşă la margine, la Diiu. El încă avusese împutăciune cu Mihai vodă, ci trimisese la Mehmet paşa den Dîrstor, ca să meargă cu oşti să apuce scaunul lui Mihai vodă. Deci el degrab strîns^se oştile şi eşise să să lovească. Iar Mihai vodă încă trimisese oşti cu Dumitru dvornicul împotriva lui Mehmet paşa, de-i bătură şi-i goniră luîndu-le şi 2 steaguri de le-au dus la Mihai vodă în Caracal. Şi foarte să îmbărbătă şi strînse toate oştile în grab de purcese şi el asupra lui Hadîm paşa. Şi trecu Mihai vodă Dunărea cu toată gloata pre dîn sus dă Necopoe şi să loviră de faţă cu Hadîm paşa şi fură biruiţi turcii şi periră mulţi, luîndu-le şi toate tunurile şi toată tabăra. 1 să căi]s-au căit AK însă]şi-şi A, însuşi K însă năpusti cetatea Epuliei om. O năpusteau năpustit K Epuliei]Ipoliia AK, Epuliia GGL fugijau fugit K, fugind L Şi fugi noapte din cetate Epoliei O şi venijşi vini K, veni L iar]iarăşi L 2 la Ardeal, la scaun A la scaun] la scaunul lui O Şi xom. C sosijau sosit K i om. GGLO i să închinară]închinară-i-să K toţi]lui toţi CO 3 şi toată ţara om. O prinseră]goniră O aceijcei 2 AO, cei G, toţi pre cei C comişari C, comişeri L împărăteşti om. A 3—4 de-i legară om. O 4 şi-i]şi O trimise] trimiseră ACKL După vodă ad. de-i dede K cea prietenie]cea priitinie (priitenie G) GK, prieteşug O şi credinţă om. K dentăi]dintăiu AL, cea dintâi O 5 iar unul cu altul]tot unul K cu altul om. A După altul ad. nedespărţiţi O trimise la Mihai vodă om. O să-i] ca să-i AK După dea ad. o seamă de O ajutoriu]într-ajutor G 6 să se]să să CGK, ca să să L vrăjmaşi CKO Şi-i]ŞiL dede]dete ACL, trimisă Mihai vodă O şi le puse]puindu-le O 8 Pre aceia]Pre acea A, Iar într-aceia L, Şi într-ace O era om. AK paşă]paşe K Hadîm]anume Hadîm L Hadîm paşa om. O care-1]carele-1 A, carele îl CK, carele GL 8—9 care-1 trimi- sese împăratul turcesc să fie paşă la om. O 9 turcesc om. L la]pre AGK la margine, la Diiu] la Diiu, la margine L,pre margine Dunărei, ce-i zîce Hadîm paşa O El încă avuseseJŞi avu O 10 ci]ce K, şi O trimis6se]trimise de olac AGO la om. G MehmetJMahmet C, Mahmut O denjdin AG, de K, la L, de la O Dîrstor]Dîrstor de olac K, Dîrstori O meargă]margă K, miargă O 11 oştijoştile AL, oştile lui O scaonul K Deci el] Iar Mihai vodă O degrab strînsese oştile]strînse toate oştile AK, dacă prinsă de veste îşi strînsă toate oştile O strînse GGL 12 şi eşise să să lovească om. O eşise]eşi ACKL, eşiră G lovască GK Iar Mihai vodă încă om. O încă om. A trimisese]trimise K, şi triimisă O oştijoştile GL, o samă de oşti O 13 MehmetJMahmet C, Mahmut O După paşa ad. Şi păziră de să loviră de faţă unii cu alţii la sat la Chiselet(Chesalită A, Gheselet K) şi fu biruit Mehmet paşa AGK, Şi să în-tîmpinară oştile la sat la Ghiselet şi d£diră război unii cu alţii O de-i bătură şi-i goniră]şi fură turcii biruiţi O luîndu-le]şi luară O 14 După steaguri ad. de turci O de le-au dus]de le-au adus A, şi le adusără O în oraş în Caracal O 15 şi strînse]şi-şi strînse AGGKL toate om. G 14—15 Şi foarte... în grab de]După aceia Mihai vodă să găti cu toate oştile şi O şi el om. O asuprajîmpotriva A asupra lui Hadîm paşajla Hadîm paşa asupră-i G 16 tricu K Mihai vodă om. GO în toată gloata]cu toate oştile K, om. O pre]pă A, pe CK dînjdin AL, dăn C, den K dă]de AGGKLO Necopoe]Nicopoe AKO, Nicopoia GL 16—17 să loviră de faţă] făcură mare război O 17 fură biruiţi turciijau biruit pre turci O şi periră mulţi om. O mulţijmulţime L 17 —18 luîndu-le şi]şi le-au luat O 18 şPom. ACGKL tabărajmarfa O 5 46v 10 15 20 25 30 35 40 45 50 69 5 47 10 15 20 25 30 35 40 45 50 Şi după ce bătură pre turci, iar Mihai vodă să apucă şi de cetatea Necopoei şi începură a o bate cu tunurile. însă cînd fu septemvrie 10 dni, sîmbătă, făcu Mihai vodă năvală foarte mare şi o bătură multă vreme şi nu putură întră în cetate, că spărgea zioua, iar turcii zidia noaptea. Deci şăzu Mihai vodă în loc 3 zile şi | tot plenuia ţara turcească. Şi după ac&a el purcese cu toate oştile în sus, cătră Diiu, tot prădînd den Dunăre pîn în munţi, pînă sosi împotriva Diiului. Iar sangiacul de acolo încă trimise degrab de strînse toţi turcii den ţinutul Diiului şi trimise şi la beiul de la Baba, de veniră cu oşti intr-ajutor, eşind întru întîmpinarea lui Mihai vodă, în şesul Diiului. Şi fu războiu tare multă vreme. C&a de apoi fură biruiţi turcii de Mihai vodă; şi multă peire să făcu turcilor, cît puţini scăpară în cetate, iar alţii fură tăiaţi, alţii goniţi şi răsipiţi. Să spunem de Mihai vodă ce i să întîmplă într-acest războiu, gonind turcii şi răsipindu-i în toate părţile. Iar turcii, însă o ceată, deacă văzură peirea, ei să întoarseră cu mare hrăborie asupra lui Mihai vodă şi atuncea să al6se unul den turci cu suliţa şi o împoncişă asupra pîntecilui lui Mihai vodă şi o înfipse în pîntece. Iar Mihai vodă deaca văzu că piiare, el apucă suliţa cu amîndoao mîinile de fier şi căuta în toate părţile ca să-i vie cineva 1 1 prejpă A, pe G iar om. L să apucă Mihai vodă L şi de cetatea]de cetate K Nicopoii AL 1—2 Şi după ce ... cu tunurile]Şi începu a bate cetate Necopoii cu tunurile foarte tare şi de multe ori făcură şi un val mare O 2 începurăjîncepu L 2—3 septemvrie 10 dni]luna lui septemvrie 10 zile A, la septemvre 10 zile (zile om. G) GG, în 6 zile a lui septemvri K, mesiţa septemvre 10 zile L 2—7 Insă cînd fu sept... împotriva Diiului] Şi nu putură să o ia că cît spărge zîoa, turcii zîde noapte. Şi văzînd că nu o poate lua, şăzu trii zîle de tot prăda Ţara Turcească, din Dunăre pînă în munţi, pînă sosiră împotriva Diiului O 3 năvală]nevoe K o om. G 4 în cetate]înlăuntru în cetate A că]cît A, că cît L zioua] zioa AGGC, zua K iar noaptea turcii zidia L 5 în locjpre loc K, om. G plemiiajrobia A Şi om. AGK 6 purc6se]au purces K toate om. A cu toate oştile în sus cătră Diiujînsuş cătră Diiu cu toate oştile L tot]tut G 6—7 tot prădînd den Dunăre pîn în munţi, pînă sosi împotriva Diiului om. AK 7 sosi]sosiră GGL 7 — 8 încă trimise... den ţinutul Diiuluijîşi strîn-sără toate oştile O 8 trimisejtrimisese GL toţi o/n. L şila]laK 9 Baia V, om. K de veni-ră]de-i veni O oştijoştile lui O eşindjşi eşiră O întru întîmpinarea]în timpinarea CGK, înainte O 10 şesuljsusul C, lunca L fujfăcură mare O tare multă vremejmult A, multă vreme K, mare multă vreme L, în multe zîle O Ceia de apoi]In vremea aceia apoi A, Gea (La cea L) de apoi GL 10—11 Ceia de apoi fură biruiţi turcii de Mihai vodă om. O multăjmult G 11 şi multă peire să făcu turcilor]şi mulţi turci periră O să făcu]făcu AG cît]cîţiL puţini] puţinei L 12 scăpară]fură scăpaţi A GL în cetate om. G alţii] ceilalţi L tăiaţi]tăeţi A 11 — 12 puţini scăpară... răsipiţi]de abie au scăpat sangeacul cu puţintei turci şi s-au închis în cetate O 13 şi de Mihai O să întîmplă]s-au întîmplat (tîmplat K). KO că gonind O 14 turcii] turci G, pre turci K risipindu-i A, răsîpindu-i G turcii, însă o ceatăjo ceată de turci KO, din turci o ceată L însă]încă A deacă]daca GLO, om. K vă-zură]văzîndu-şi K 15 peireajperire G, că vor să piiară O ei om. O întoarsără iute O mare hrăborie]marevitejie (hîrborie GL) AGL, război O şi om. A atuncea]atunci G, om. K 15—16 atuncea să al6se unul den turci cu suliţa şi o împoncişă asupra pînteci-lui]repezi unul o suliţă să o înfingă în pînticele O 16 să alesejsă aliase K, om. L unul om. K împoncişă]înpăn-cişă G, poncişă GK pîntecilui om. AKG lui]lu G 16 —17 Mihai vodă şi o^înfipse în pîntece om. O 17 După vodă ad. derept în pîntece G o înfipse]i-o înfipse G Mihai vodă]el O piiare]piere AL, va să piară O el om. O apucă]s-au apucat K 18 mîinile]mîinile amîndoo A, amîndoă L, mînile G, mînule K fierjher A căuta]să uita O în toate părţile]într-o parte şi într-alta O să-i vie]să vie GGL cinevaş A 70 den boiari ajutor, să-l izbăvească den | peire. Şi alţii mai aproape nu să 4i° aflară făr 2 boiari, anume Preda Buzescul şi cu frate-său Stroe stolnicul. Ei grăbiră şi tăiară capul turcului şi pre c&ealalte soţii ale lui şi izbăviră pre Mihai vodă din mîinile turcilor. Şi multă bărbăţie arătară Buzeştii înaintea lui Mihai vodă, căci să luptară cu vrăjmaşii şi izbăviră pre domnul 5 lor den peire. După ce bătură acest războiu, şezu Mihai vodă supt cetate 10 zile deplin, arzînd împrejur toată marginea ţării turceşti, şi iar să întoarse Mihai vodă cu toate oştile şi cu toată dobînda, ca să treacă Dunărea pre la Buşavă. însă cînd fu oştile jumătate trecute, să lăsă vînt cu vihor pre 10 Dunăre, şi atunce să împărţiră oştile şi rămaseră jumătate aşteptînd 10 zile pîn să potoli vîntul. Iar oştile au tot plenuit şi au ars Ţara Turcească. Deciia trecură cu toată dobînda de să adunară la noemvrie 5 deni, leatul 7107. Şi să întoarse Mihai vodă în scaun în Tîrgovişte cu toţi boiarii. Pre acea vrdme Batîr Jicmon craiul iar intrase în multe gînduri, 15 care nu i-au fost nici de un folos, nici lui, nici ţării, cum zice că omul în|ţelept află calea şi pe unde n-au umblat, iardeaca-ş pierde firea, rătă- 4s ceşte şi pre unde au umblat, ca şi Batîr Jicmon craiu, încă nu-i ajunse 1 * * * * 6 * 8 1 den boiari]din boeri AL, om. O den]de KO peire]moarte O 1—2 mai aproape nu să aflară]nu să aflară nime mai aproape O 2 aflară]află L fărjfăr decît A boiari] 20 boeri AL anume om. L făr 2 boiari anume]fără numai 2 boeri O Preda]Radu A O Buzăscul K şi cujşi L 3 şi1]de C călealalte]celelalte AGO, cialalalte K, celalte L soţii O ale luija lui KO şis]şi aşa O 4 pre]pă A mîinilefmînule K din mîinile turcilor]de moarte O multă]multe K bărbăţie]bărbaţii K, vitejie O arătară]arătă L Buzăştii G, cătră Buzeşti O 5 căci să]că să ACGKL. 5—6 căci să luptară cu vrăjmaşii şi izbăviră 25 pre domnul lor den peire]luptîndu-să cu păgîni O izbăviră]scoaseră G prejpă A, pe GL 6 den]din AK, de G, de la G peire]moarte G 7 După ce bătură]Şi după ce bătu Mihai vodă O După ceJDepre ci G bătujbutu G şezujşăzu AG, şi şezu G Mihai vodă om. O 8 deplin om. O împrejur]şi prădînd O iar să întoarsejîntoarsără O 9 Mihai vodă om. GO cu toate oştile şi om. O ca să]să O 9 — 10 pre la]la A, pă la L 10 Ruşava A Insă] 30 încă A, Iar O fu]fură GGKLO pă jumătate A vînt]vîntul G vihor]vifor AGL, vivor K, furtună O 11 atunce]atunci AG, atuncea GKL 11—12 atunce să ftnpărţiră... potoli vîntuljsă despărţi oaste jumătate şi şăzură 10 zile aşteptînd pîră să va potoli vîntul O răma-serăjrămase A După jumătate ad. de ceia parte de Dunăre A 12 10 zile]5 zile G să potoli] s-au potolit K Iar]ŞiO oştile]oştile cîte nu trecură Dunăre O plenuit şi au ars]ars şi au 35 prădat O Turcească]Muntenească L 13 D6ciia]Deci AKL, De aceia G, Şi deca s-au potolit vîntul O trecurăjau trecut Dunăre O. cu toată dobînda om. O de să adunară]de să adunară toţi (toţi la un loc K) AGK, şi s-au împreunat cu celelalte oşti O la noemvrie 5 denijla luna lui noemvre 5 AG, în 5 zile a lui noemvri K, la mesiţa noemvre 5 zile L, la noemvre 5 O leatuljcînd au fost (era K) cursul anilor AK, văleatul G, om. L 14 să întoarse]s-au întors K, 40 au venit O scaon K Tîrgovişte]Bucureşti O boiarii]boerii A, boerii săi L cu toţi boiarii] cu multă vesălie, dînd laudă lui d-zău O între r. 14 şi 15 ad. Şi au făcut Mihai vodă o mănăstire foarte mari şi frumoasă în oraş în Bucureşti, care este în malul Dîmboviţii, drept Gorgani, hramul ei sfîntul ierarh Nicolai, episcopul Mira Lichiei, făcătoriul de minuni O 15 Pre] întru O aceajaceia GGK vriame K Pretfacea vr£me]după aceia L craiul iar om. O în 45 om. G 16 care]de care A nici de]de nici GK nici lui om. A ţăriijţărîi K cum zice]pre- cum zic O că]om. AK, ve că G 16—17 omul înţelept]omul ţălegînd K, cei înţălepţi O 17 află]cînd află A pe unde]pă (pre GKL) unde AGKL n-au umblat]neumblat L umblat]înblat GK 17—18 iar deaca-ş pierde firea rătăceşte şi pre unde au umblat om. V pierde]piiarde G firea]mintea O el rătăceşte O 18 acest Batăr O craiu om. GO 50 încă]că O ajunse]sosi AK, prisosi] CG 71 cît întîi îşi închină ţara la împăratul nemţesc şi apoi lăsă-şi credinţa ce făcuse cu împăratul, năpustind cetatea Epuliei şi veni iar la Ardeal şi să apucă cu Mihai vodă de cea prietenie dintăi. Apoi el nici aşa nu să aşăză, şi iar gînd rău ca să să desparţă de Mihai vodă şi să închine Ardealul 5 turcilor. Ci aminterea n-au avut cum face pentru cel jurămînt rău şi greu, ce au făcut cu Mihai vodă cum, pin va fi el crai în Ardeal, turcii să n-aibă treabă. Deci făcu Batir Jicmon sfat ficlean şi trimise în Ţara Leşască, la văru- său Batir Andreiiaş, cum să vie, să fie craiu în locul lui; şi el să facă tocmeală cu turcii, ca să înşale pre Mihai vodă. io Şi veni Batir Andreiaş în cetatea Mediiaşului. Acolo să împreună cu Batir Jicmon şi să strînseră toţi voivozii şi n&nişii jurînd toţi cu Batir Andreiaş. Iar Batir Jicmon au ales o cetate, anume Veliciul, şi el însă purcese de să duse în Ţara Leşască, iar Batîr Andreiaş rămase a fi craiu Ardealului. 15 Atuncea | Ierimiia vodă, domnul Moldovei, deaca să aşăză Batîr 4sv Andreiaş pe crăie, iar el trimise cărţi la Batîr Andreiaş cum să fie amîndoi una şi să scoaţă pre Mihai vodă din mijlocul lor. Şi de nu va eşi de voe, ei să rădice oşti asupra lui să-l prinză, să-l dea turcilor. Şi Batîr Andreiaş fu bucuros acelui sfat rău şi trimise sol la Mihai vodă pre un nemiş, 20 anume Ciomîrtan Tamaş, cum să iasă Mihai vodă din ţară cu pace, că apoi * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 cît]că O întîi om. L laîmpăratuljînpăratului GO nemţesc]creştin AK, creştinesc CGL, nemţesc şi făcu legătură cu dînsul O şi1 om. O lăsă-şi] îşi lăsă O şi2 om. G credinţa]credinţa şi legătura O 2 făcusejfăcu AGK cujcătre L năpustindjlăsînd O Epuliei] Ipoliei AK, Epuliia CGL, Epolie O şi1]om. AGGK veni iar]viind L, iar veni O la Ardealjla 25 scaunul lui O 2—3 şi să]să L 3 să apucă]s-au apucat K de cea prietenie dintăi] de cea dintăi prietenie A, iar de prietenie cea dintăi O 4 aşeză G şi iar gînd răujci iar lăsă (luo* GO, luă L, luînd G) gînd rău AGGKLO dăsparţă GL să se închine G 5 Ci]Ce GKO aminterea]într-alt chip (fel O) GO, aimintrea G, amintrea K n-au avut]nu avu O pentru] prin A cel] acel AO, om. L jurămîntu L rău şi greu] greu şi rău AK, greu O 6 au făcut] 30 făcuse CGLO cu Mihai vodă]amîndoi O cumjcum că A, că O va fi el crai în Ardeal]vor fi ei domni O 6—7 turcii să n-aibă treabăjcu turcii prieteşug să nu facă O 7 Deci]Şi aşa O Batîr Jicmon om. O ficlean]viclean ACGKL 7—8 trimise la văru-său Batăr Andrieş în Ţara Leşască O 8 vără-săuL Batîr om. L Andriiaş GK cum]ca O să fie]să hie G el om. O 9 tocmeală]tocmiale K, tocmeală O înşale]înşele O 10 înjpînă în ACGKL, pă la O 35 cetate O Acolo]Şi acolo O împreonă O 11 strînseră]strînsără K, strînsă O voevozii AGK nămişii]nemeşii ACL, niamişii K, domnii Ardealului O 11—12 cu Batîr Andreiaş]să asculte de Batîr Andreiaş O 12 lui Batîr Jicmon G au ales]i-au ales GGL Iar Batîr Jicmon au ales o cetate anume Veliciul om. O Veliciul]Velciul AGG, Veciul K, Belciul L 12—14 şi el însă purcăse... craiu Ardealului]Deci Batîr Andrieş rămase crai Ţării Ungureşti,. 40 iar Batăr Jicmon să duse în Ţara Leşască O însăjîncă AKL purcese]purcese AL, au purces K 13 să om. L să duse]s-au dus K a fi]de a fi L 15 Atunci KO Ierimiia]Irimiia AL, Ieremiia G, Irimie O vodăjvodă Movilă O Moldovei]ţării Moldovii ACGKL deaca]dacă K 15 —16 deaca să aşăză Batîr Andreiaş pe crăie, iar el om. O 16 pe]pă A, pre GL cărţi} cărţile G la Batîr Andreiaş cărţi cum G cum om. A ei amîndoi K 17 unajîmpreună 45 A,într-una K pre]păA Şi de] Iar de ACL, Iar să GK voejbunăvoe K 18 să rădicejsă ridice G, să să rădice K, să să scoale cu O oştile G asupra lui]om. G, asupră-i KL să-l2 om. G dea turcilor]de în mîna turcilor O Şi]Deci O 19 sfat rău]sfat A trimisă ia Mihaai vodă sol O nemişjniamiş K, nemeş L 20 Ciomîrtan]Ciomertan A, Ciomortan C, Somărtag G anume Ciomîrtan Tamaş om. O iasă]iase K din ţară cu pace om. G cu pace om. AGKLO 72 va încăpea în mîinile turcilor. Iar Mihai vodă deaca auzi acel sfat rău şi amar, el încă-şi strînse toţi boiarii şi făcură sfat foarte de folos. Deaca văzu Mihai vodă că i să rădică atîta rău pre cap, el într-altă parte nu cugetă, ci trimise la împăratul nemţesc, de unde avea de atîta vr&ne milă şi ajutor, şi-i obidi de toate cîte i să întîmplă pre capul lui, şi-i cerşu Mihai vodă oşti ajutor cum să iasă împotriva lui Batir Andreiaş care’să închinase turcilor. Iar împăratul nemţesc fu bucuros să-i facă de toate pe voia lui. într-ac&a Mihai vodă să veseli şi degrab trimi | se de -şi strînse toate oştile şi purcese la Ardeal asupra lui Batir Andreiaş. Trecînd muntele, dăscălecară în luncile Braşovului, şi acolo veniră toţi Braşovenii de să închinară la Mihai vodă cu daruri scumpe. Iar Mihai vodă deaca văzu că i să închină cetăţenii, să veseli. Şi trimise la Badul Buzescul şi la Udrea banul, să sae şi ei cu toate oştile Craiovei şi ale Jiiului şi cu ale Mehedinţilor, să iasă cu iale înpotriva lui Mihai vodă, cătră luncile Sibiiului. Iar Batîr Andreiaş, deaca înţelese de Mihai vodă că au intrat cu toate oştile în ţară în Ardeal, el degrab strînse toate oştile şi purcese şi el cătră Sibiu, împotriva lui Mihai vodă. Şi făcu şanţ şi răzimă oastea lui, Batîr Andreiaş, de cătră zidul cetăţii Sibiiului. Iar oştile lui Mihai vodă încă să strânseră toate şi toţi boiarii şi puseră tabăra la sat la Yeştem. 1 11 1 încăpeajîntra AGGKLO mîinile]mînele G, mînule K, mîna O daca K aceljde acel (acest L) AGKLO sfat rău şi]sfat ACKL, om. G 2 amar]viclean O el încă-şi]îşi O încă-şi strînse]s-au strînsK boerii ALO făcură]făcu AC foarte de folos om. O DacăKL 2—4 Deaca văzu Mihai ... nu cugetă om. O 3 ridică G atîtajasupra atîta A 3—4 nu cugetă]nu avu cuget A, n-au avut cuget GGKL 4 ci]ce G, şi O trimise]trimisă sol O ncmţesc]creştinesc ACGKL 4—7 de unde avea ... pre voia lui]să-i de oşti într-ajutoriu ca să să bată cu Batîr Andrieş, care să închinasă turcilor. Şi-i spuse şi de toate de cîte i să rădicasă asupra lui. Iar împăratul fu bucuros, şi-i trimisă o seamă de oşti lui Mihai vodă O de atîta] atîta GG 5 şi-i obidijşi obidi ACGKL de toate]toate AK întîmplăjîntîmpla A, întîmplase K, întîmplară L şi-i om. ACGKL Mihai vodă om. ACGKL 6 oşti ajutorjîntr-ajutor Y împotrivajasupra ACGKL Batîr om. A care]craiu carele A, carele CGKL 7 nemţesc] creştin ACGKL să-i]să ACKL, să să G de toate]toate AK pre]pe A voia]voe K lui] lui Mihai vodă ACGKL într-aceia]într-aceiaşi L, Deci O 8 Mihai vodă]el AKO, încă şi el C, şi el încă GL 8—12 şi de grab trimise.. .i să închină cetăţenii, să veseli om. O de-şi]de C, şi-şi L strînsă K purcese K 9ArdialK Andreiaş]Andreiaş craiu A Trecînd] Şi trecînd A descălecară CGKL 10 Braşuvului G şi om. ACGKL la Mihaijlui Mihai ACGKL 11 Mihai vodă]el ACGK, om. L daca L închinăjînchinară L toţi cetăţenii K 12 să veseli]s-au veselit K la]şi la O Buzăscul K banul Udrea O să sae]să sară CKL, să vie O toate om. O 13 Craiovei]Craiovenii AGK ale Jiiului]cu ai Jiiului A, cu Jiiul K, a Jăiului O Jiiului C şi ale]şi ai L, şi G şi cu ale]şi ai ACG, şi a KO Mehedinţălor O să]şi să L să iasă cu iale om. O cu ialejcu dînsele A, om. K, cu ele L 14 înpotriva]în tîmpinarea K, înaintea LO vodă om. O cătră]către A, în GO 15 daca KLO înţelese de]prinse de veste lui ACGKL, auzi de O că]cum ACGKL 15—16 au întrat cu toate oştile în ţară în Ardeal]au venit în luncile Săbiiului O 16 în ţară om. ACGKL el om. ACGKO După degrab ad. trimise şi el de-şi CGL strînse]strînse şi el A, îşi strînsă O toate oştilejtoate oştile şi el K purc6se]purceasă K, veni O 16 — 17 şi el om. K 17 cătră]la O împotriva lui Mihai vodă om. O făcujfăcură CGLO vodă]vodă şi puseră tabăra din jos de Sibiiu CGL, om. O şanţi G 17—18 lui, Batîr Andreiaş om. ACGKLO 18 dă L către AL ziduljzidurile A, zidiul KO Sibiiului om. O oştile] oste O 19 încă să om. O strînserăjstrînsără K, tăbărîră O toate şi toţi boiarii şi puseră tabăra om. O boerii AL pusără K la sat om. K la Veştemjla Veştin (Veştiani K, Viştini O) ACGKLO 5 49- 10 15 20 25 30 35 40 45 50 73 Deci cînd fu la octomvrie 17 dni, miercuri, arătară-se străjile lor şi să văzură oştile unele cu altele. Iar deaca văzu Batir Andreiaş cum | 49° Mihai vodă iaste gata de război, el foarte să îngrijă tare şi vru atuncea să să sfătuiască de pace. Oh, nepricepută minte omenească! Cită vreme 5 fu de a tocmi ţara şi a face pace, şi nu tocmiră, ci vru să tocmească cînd nu fu nici de un folos. Că trimiţînd unii la alţii pentru pace, iar mai mare vrajbă făcură. Că deaca să văzură oştile, ei năvălea spre sfadă şi pace nu putură tocmi. Şi să gătiră şi să loviră unii cu alţii la octomvrie 18 dni, joi. Şi fu război foarte tare pînă seara şi făcură încă a-i învinge io Batîr Andreiaş cu ungurii, dar apoi birui Mihai vodă cu muntenii. Şi mult sînge să vărsă şi multe trupuri rămaseră pre cîmpii Sibiiului. Batîr Andreiaş, deaca văzu că-i fugiră voinicii şi i să sparse oastea şi fu izbînda lui Mihai vodă, iar Batîr Andreiaş el tare începu a blestema pre Irimiia vodă, căci scorni pre Mihai asupră-i, de-şi răpuse ţara şi crăiia 15 şi să alese cu puţini voinici şi plecă a fugi, să scape în Ţara Leşească. Deci dobîndi Mihai vodă scaunul de crăie şi tot Ardealul şi toată Ţara Bîrsii şi toţi săcuii. | Deci şăzu Mihai vodă în scaun în Beligrad, octomvrie 26 dni, într-o zi luni. 20 Să spunem dar şi de Batîr Andreiaş, ce i s-au întîmplat după spartul războiului. Fugind să pribegească, el fugi pîn în codrii Ciucului şi acolo * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 la octomvrie]la luna lui octomvrie AG, în mesiţa octomvrie L dni]zile AL, om. C la octomvrie 17 dni]în 17 zile a lui octomvrii K, la octomvrie, miercuri 11, leatul 7108 O să arătară LO străjile lorjstrăjilor AG, strejea K, străjile O 2 văzură]iviră G unele cu altele 25 om. AGGKL daca GL De la r. 2 inc. unele cu altele ptnă la r. 9 fin. la octomvrie 18 dni, joi om. O 3 iaste]eşti A gata de războijgata cu toate oştile şi vine (venise CG) pre (spre ACK) război AGGKL îngrijă]îngriji GL, îngrije K 3—4 atuncea să]om. A, atunci să K 4 de]dă L Oh]O G, Ah K nepricepută K 5 tocmi]tocmire GK şi a]şi de a A ci vru să]ci vrură să (să să G) GG 6 nu fu]nu le-au fost A, nu le fu GGK nici de un]de nici un AG iar 30 om. AGGKL 7 mare om. GL deaca]dacă L să om. GL năvălea]năvăliia AGK, năvăliră G spre]pre G 8 pace nujpacea nu K, pa V Şi să gătiră om. AGGKL şijînsă GGKL lovirăjloviră de faţă AGGKL la om. AGKL 9 dnijzile AKL, om. G foarte tare] mare ACGKLO sara K 9 — 11 şi făcură încă a-i...pre cîmpii Sibiiului]şi înfrînseră pre unguri şi periră oameni mulţi dintr-amîndoao părţile O 10 apoi]mai apoi AGGK muntenii K 35 10—11 Şi mult sînge să vărsă om. în K 11 multe]multă K trupurijoase ACGL, oaste K rămaserăjera A, rămase G, au rămas K pre]pă ALK 12 Batîr] Iar Batîr O deacajdaca L, dacă O că-i]că AL fugirăjpier (piiare C, piere L, peri O) toţi ACGKLO i om. AGGK sparse]sperie A, sparseră G, sparge L oaste O 13 fu]este AL, iaste GGKO iar Batîr Andre- iaş]el A, om. GGKLO începu]au început G, începură O blestăma K 14 pre1*2]pă A 40 Irimiia]Ieremiia GK, Irimie O scorni]scornise AGGKL MihaiJMihai vodă ACGKLO asu- pră-i]asupra lui O răpuse]puse GGKL 15 alăse]alesă O puţini]puţinei AKL, puţintei O plecă]plecară AO a fugi] de a fugi A să scape om. O 16 Deci]Şi ACGKLO scaunul]scaun A, scaonul K de crăiejşi crăiia O 16 — 17 Şi tot Ardealul şi toată Ţara Bîrsei şi toţi săcuii] Ţării Ungureşti O 18 Deci]Şi O Mihai vodă]Mihai A, om. O scaon K scaun în Beligrad] 45 scaunul Belegradului O octomvrie]în luna lui (mesiţa KL) octomvre AGKL, la octomvrie O 26]27 G, în 26 K dni]zile AK, om. CLO 19 într-o zi om. GGO luni]leatul 7108 O 20 dar şi]om. AGGKL, şi O întîmplat] tîmplat K după]dupre G 21 Fugind]că fugind el O pri-begească]pribegească în Ţara Leşască O el om. O pîn înjpînâ în A, prin K, pîră în O 21 inc. fugi pîn în pînă la p. 75x fin. rătăci şi umblă om. G 74 rătăci şi umblă oarecîtăva vreme rătăcit şi nemîncat, pin îl birui foamea şi nimeri la nişte păcurari, unul săcui, altul muntean. Şi le spuse cum că el iaste Batir Andreiaş, craiul Ardealului şi cum i s-au întîmplat de s-au bătut cu Mibai vodă şi l-au scos din ţară şi cum fugind să scape în Ţara Leşască, el au rătăcit şi au flămînzit. Iar acei 2 păcurari îl duseră 5 la lăcaşul lor, de-1 ospătară şi după ospăţ, el să rugă celor păcurari ca să-1 povăţuiască. Deci să sculă cel păcurar săcui de să făcu a-1 povăţuire, şi-i tăe capul. Şi-l băgă într-o traistă şi-l duse la Mihai vodă. Şi-i spuse de toate, cum au rătăcit şi au nemerit la sălaşul lor, şi după ospăţ s-au făcut a-1 povăţui şi i-au tăiat capul, că socoti păcurariul că foarte va 10 avea dar mare de la Mihai vodă. Iar Mihai vodă deaca văzu că iaste capul lui Batîr Andreiaş, foarte rău îi | păru de moartea lui. Şi degrab trimise s0» unde rămăsese trupul de-1 aduseră şi-i puseră capul la trup şi-l îngropară în Beligrad, în biserica crăiască, şi-l petrecură cu multă cinste, cu toţi boiarii şi cu n&nişii Ardealului. Păcurariul, deaca tăiă capul lui Batîr 15* Andreiaş şi-l duse la Mihai vodă, cum spune scriptura, că cu ce măsură vei măsura, ţi se va măsura: deci Mihai vodă zise de tăe capul păcura-riului, altul aşa să nu mai facă. Deci dobîndi Mihai vodă 2 ţări: Ardealul şi Ţara Bumînească. 1 11 1 şi umblă]umblînd CL, şi înblă K oarecîtăva]cîtăva K, multă O vreme]vre G, vria- 20 me K, vremi O şi nemîncat om. O pîn îl]pînă-l AG îl birui]l-au biruit K foamea]foame O 2 nimerijnemeri ACLO, au nimerit K la nişte]la neşte G, nişte L altul]şi altul G 2—3 cum că]cum AGKL, că G 3 el iaste]este (iaste CK) el ACKL Ardealului] Ţării Ungureşti O i s-au întîmplatjeste (iaste GGK) lucrul AGGKL, au fost lucru O de]că A 4 şi l-au scos din ţară om. O şi cumjcum AGKL să scape]ca să scape L, să pribegească O 5 După Leşască ad. 25 şi cum s-au despărţit de voinicii lui O el]om. C, şi O acei]cei GGKL 6 lăcaşuljsăla-şul CGKLO de-l]şi-l O de-1 ospătarăjca să-l ospeteze (ospetează K) AGGKL şi om. ACGKL ospăţul G celor]celor 2 A, celui G celor păcurari om. O 6—7 ca să-l]să-l AGGK, să-i O 7 povăţuiascăjpovăţească GK, poveţească G, îndrepteză calea în Ţara Leşască O să sculă cel păcurar săcui de]ciobanul care era săcui O păcurar]păcurari G povăţuire]povăţui AGLO, 30 poveţire G 8 şi-i]şi G băgăjvîrî G într-o]în GO traistă]glugă G şi-l duse]şi ducîndu-1 O Şi-i]Şi A, îi O 9 şi au]şi cum au A nemerit]nemerit flămînd AGKLO sălaşul]lăcaşul A, «ălaşile K şi2 om. AGGKL dupăjdupre G ospăţul G s-au]cum s-au O 10 a-l]a K povă-ţuijpovăţuire GK, povăţire G că socotijcă să socoti G că socoti păcurariul]socotind O 10—11 că foarte... de la Mihai vodăjcum Mihai vodă foarte îi va da dar mare L 35 11 Mihai vodă2]el AGGKLO deaca]deaca-l G, daca L iaste]este AL 12 foarte rău îi părujfoarte tare i-au părut rău O de]dă L degrab]îndată O trimise]trimisă O 13 unde] unde-i GKL trupul]trupul lui A unde rămăsese trupul om. O de-l]de-i O aduserăjadu-sără K, aduse trupul O puseră] pusără K, cusură O 14 şi-l petrecură om. O multăjmare K cu]de O 15 boiariijboerii AL, domnii O şi cu]şi AGKLO nemişiijvoevozii O tăia] 40 tăe AGKL De la r. 15 inc. Păcurariul deaca .. ptnâ la r. 18 fin. să nu mai facă e redacţia Iar ciobanului aceluia îi tăiară capul, după cum zice la sfînta evanghelie, Mathei cap. 7, stih. 2, că cu ce judecată veţi judeca, judecată-vă-veţi şi cu ce măsură măsuraţi, măsura-să-vă voao In O Batîr om. L 16 dusejadusără K scriptura]în scriptură A că cu ce]cu ce AL 17 ţi se va măsura-]măsuraţi-să-va AK, cu aceia ţi să va măsura L tăejtăiară A 17 — 18 păcura- 45 riului GL 19— p. 76 r. 2, inc. Deci dobîndi ... fin. toată veseliia e redacţia Deci Mihai vodă să aşăză craiu în Ţara Ungurească, iar în Ţara Românească puse domn pre fiiu-său Io Neculai voevod şi domni ei ţările amîndoao foarte bine in O 75 Şi în Ţara Muntenească trimise domn pre fie-său, ZsTicolae vodă şi să aşăzară domni fiiul şi tatăl în 2 ţări, domnind ei ţările întru toată veseliia. Iar lui Mihai vodă veni-i sol de la împăratul creştinesc Rodoful, anume Osnn David şi Sechil Mihai. Şi aduseră solii v^ste cum să se lase 5 Mihai vodă de toată ţara Ardealului, să fie numai pre mîna împăratului şi să se întoarcă la ţară-şi să-şi ţie Ţara Muntenească. Iar Mihai vodă. încă făcu sfat cu toţi boiarii şi cu nemişii Ardealului şi cugetară să nu dea Ardealul împăratului creştinesc, numai să fie dajdnic împăratului 51 creştin, iar | de domnie să fie tot Mihai vodă. Şi acest sfat să potrivi, io cum zice David prorocul la capul 20. Deci nu putu într-alt chip, numai aMse 2 boiari, anume pre Mihalcea banul şi pe Stoica logofătul şi-i trimise la înpăratul nemţesc cu solii, cum să lase împăratul Ardealul să-l domnească Mihai vodă şi să fie dajdnic. Iar împăratul nu le dete nici un răspuns, făr numai ce-i fusese lui pohta dintâi. Iar Mihai vodă iar strînse 15 a doo oară sfat şi-şi aduseră aminte cum întăi era ţara ocolită de vrăjmaşi, iar acum au dat dumnezeu de iaste domn a doao ţări. Şi-i plecară mintea lui Mihai vodă a nu să pleca celui mai mare, ci ziseră că nu va avea nevoe de împăratul, ci-1 va lăsa de va ţinea Ardealul. Deci să începură sfaturi multe întru toţi oamenii. Iar Mihai vodă» 20 deaca văzu că nu-i va fi Ardealul cu pace, el începu a face pace cu carii îi era lui vrăjmaşi întăi. Că trimise la sultan Mehmet, împăratul turcesc, şi cu mare bucurie primi pre Mihai vodă şi degrab trimise-i şi steag. Şi trimise şi la craiul leşăsc pentru pace şi pentru tocmeală, ci nu să putură 5iv tocmi, ci umblară cu | cuvinte deşarte. 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 25 1 Şi în Ţara Muntenească]Că A, Şi în Ţara Ruminească GK Şi]Ci L domnjdomn sâ fie G pre]pă A fie-său]fii-său AGKL, fiiul său G Nicola]Necula G, Nicolae L vodăjvoevod A şi să]Şi se K 2 aşăzară]aşăză A domnijdomn A şi fiul L tatăl]tată-său G domnind]; domniiaAK ţările K toată veseliia]atîta veselie AK toate G 3 veni-i]veni ACL, li veni G de la]de G Rodoful]Rodolful G, Rodolfu K De la p. 76 r. 3 inc. Iar lui Mihai vodă veni-i 30 sol ... pînâ la p. 77 r. 9 fin. spre răul lui Mihai vodă om. O 4 Osnu DavidJOscu (Osnă K> David CK, Otnudavia L După David ad. şi să închină Mihai vodă A Şi Sechil Mihai om. A Sechil] Sechiel G, Sechel K adusără GK să se]să să AG, să K 5 de toată]toată K să]şi să A 6 să se]să să AKL la ţară-şi]la ţară G, în ţară-şi K 7 boiarii] boerii A, boerii săi L cu2 om. AK nămişii] nemişii A, nemeşii GL, niamişii K 8 dajdnic] dajnică G, dajnici GKL 35 9 creştin]creştinesc K 10 prorocul la capul 20]prooroc la (în G) 20 de capete CGKL putuţ putură AGGKL chip]chip să facă AGGL 11 alesejalese Mihai vodă AC GKL boeri AGL pre om. AGKL pe om. AC GKL şix]i G Stoica] Stancul G şi-i]şi CL 12 la] soli la GG ^nemţesc]creştin AG, creştinesc GKL cu solii]om. A, cu solie G, solie G cum om. CL să-l]să GL 13 şi să fie dajdnic om. AGGKL dete]dete AK, d6de G 14 făr]făr de A fusese] 40 făcea A ce-i fusese lui pohta]ce i-au fost pofta lui CL lui om. K dentîi K Iar om. AC GKL 15 doo]doa L doo oară]dooară G sfat]sfat să facă AK, să facă sfat CGL şi-şi]Şi AGGKL cum ţara întîi era ocolită G ţara era ocolită L 16 iastejeste AL doao]doo AG, doă L Şi-iJ. Şi G 17 lui Mihai vodă om. AGKL mai om. L ce zisără K 18 de împăratul] despre înpă- ratul G, dă întrat L ci-l]ce-l GK 19 să]se G omeni C 20 daca L el începu a om. A 45 face]făcu A pace om. L carii îijcare AG, carii G, cei ce-i K 21 Mahmet G 22 şi2 om. GG trimise-i]trimise AC, îi trimise L steagul G 23 leşesc G pace] pacea AG tocmealăjtoc-meala CG, tocmală K ci]ce GK să]se K 24 ci]ce GK umblară]înbla K cu om. K 76 Iar înpăratul Bodoful nemţesc deaca văzu pre Mihai vodă că să înpacă cu turcii şi să înprieten&şte eu streinii şi să desparte de el, foarte să îngrijă, şi socoti cum că-i va face Mihai vodă scădere de înpărăţie, deaca s-au închinat turcilor. Şi socoti î apăratul cum va face cu putere şi cu armă să sară şi să scoaţă pe Mihai vodă den Ardeal. 5 Iar Mihai vodă nu-şi mai aduse aminte de cea de apoi, cum că nu-şi va lăsa înpăratul nemţesc cuvîntul să stea în deşărt, ci-şi înnălţă Mihai vodă sfatul şi mintea de om neînţelept şi de pizma cea de dămult a Irimiei vodă, ce să sfătuise cu Batir Andreiaş spre răul lui Mihai vodă. Iar Mihai vodă să rădică asupra Ierimiei vodă cu oşti mari, la mai 6 dni. Şi întră 10 Mihai vodă cu oşti în Moldova. Iar Ieremiia vodă deaca prinse de veste, •el trimise de-ş strînse şi el toate oştile Moldovei şi cu leşii, ca să iasă împotriva lui Mihai vodă. Iar deaca rn^rse Ieremiia vodă împotriva lui Mihai vodă, el să întoarse dă plecă spre cetatea Hotinului, fugind Ierimiia vodă de temerea lui Mihai vodă. Iar oştile lui ajunseră pre oştile Ierimiei vodă 15 la un loc anume Jajcea. | Şi fu acolo război mare oarecîtăva vreme şi 52 mulţi moldoveni şi Ieşi periră. D6cii moldovenii dMeră dosul a fugi şi leşii aşijderea, pîn să apropiiară de cetatea Hotinului. 1 * * * * * 7 * * * * * 13 1 Rodolful CK nemţesc om. AC GKL dacă KL 1—2 că să înpacă]că să împăcă A, împăcîndu-să GGL 2 înprietenăşte]priieteni C, împrieteni G, împriitini K despartejde- 20 părta K 3 îngrijă]îngriji AL socoti]să socoti GG cum că-i]că K că-i va face Mihai vodă scădere de inpărăţie]va avea lipsă împărăţiia lui de Mihai vodă AGK, va avea împărăţia lui lipsă (lipsă şi scădere L) de Mihai vodă CL 4 Şi să socoti GG înpăratul om. ACGKL putere]puterea A 5 să sară]să să scoale K şi să]să AGGL pe]pre G şi să scoaţă pe Mihai vodă]pre Mihai vodă să-l scoaţă K 6 de cea]dă acea L cum. om. ACGKL 7 nemţesc] 25 creştin AGGK, creştinesc L să stea om. AGGKL dăşărt L înnălţăjînălţa AGGLO, nălţă K 7 — 8 Mihai vodă sfatul şi om. AGL Mihai vodă om. K 8 mintea şi sfatul C de om]de sfat AL sfatul şi mintea de om neînţelept]mintea de sfatul neînţelept GK neînţelept]ne- drept A demult AGKL a Irimiei]a Irimii (Ieremiei GK) AGK, Irimiia G, ce Irimia L 9 ce să]să L sfătuise]svătuise G, sfătuisă K 9 — 10 Iar Mihai vodă]El AGKL Iar Mihai vo- 30 să ... la mai 6 dni] Iar cînd au fost la mai 6, leatul 7108, Mihai vodă rădică mari oşti asupra Irimiei vodă O 10 Ierimiei vodă]Irimii (Ieremiei GK) vodă AGGK, lui Irimia vodă L oşti marijoştile mare G la mai 6 dni]mai6 dni (zile A) AG, în luna lui mai în 6 G, în 6 zile a lui mai K, mai 6 L intră AGGKLO 11 Mihai vodă cu oşti om. O oştijoştile AGGK Ieremiia vodă] Irimiia vodă AG, Irimia ]L, Irimie vodă O deacajdaca CKL, decă O 12 el trimise de-şi 35 om. O de-ş]dă-şi G strînsă K si el om. AGGKLO toate om. K Moldoveijlui moldovenii L cu om. CKL lăşiijlăşi A, liaşii K 12—14 Moldovei şi cu 16şii, ca să iasă împotriva lui Mihai vodă. Iar deaca merse Ieremiia vodă împotriva lui Mihai vodă, el să întoarse om. O 13 daca . KL mârse]merse AL, miarsă K înpotriva]înaintea AGGKL 14 să întoarse]s-au întors K dă]şi O dă plecăjde au plecat K cetate G 14—15 fugind Ierimiia vodă de te- 40 merea lui Mihai vodă om. AGKLO 15 de temerea lui Mihai vodă om. G lui]lui Mihai vodă AGGKL, lui începură a-i goni şi-i O ajunsără K pre]şi G, pă L Ierimiei]Irimii AG, lui Ieremiia (Ieriimiia K, Irimia L) GKL pre oştile Ierimiei vodă om. O 16 anume]ce să chiamă O Jajcea] Jaşcea K, Ţaţcea L, Jîtcea O fu acolo]acolo făcu A, dediră O mareoare-cîtăva vreme]mare oareşicîtăva vreme A, foarte tare O 17 mulţi moldoveni şi Ieşi periră]pe- 45 riră mulţi moldoveni şi Ieşi O Decii moldovenii dâderăjdeteră (dederă GK) deci (diiqg C) moldovenii AGGKL a]de a A fugi]fugiră G 17—18 Decii moldovenii ... cetatea Hotinu-4ui]iar cîţi mai rămaseră dedi dosul a fugi spre cetate Hotinului O 18 aşijderea om. AGGKL .apropiiară]apropiia G 77 D^cii iar să opriră a da război. Mihai vodă îi pripi. Ei deacă văzură că vor peri toţi cîţi scăpară, ei să înch'seră cu Ierimiia vodă în cetatea Hotinului. Mihai vodă începu a bate cetatea şi o bătură 3 zile. Iar deaca văzu Mihai vodă că nu o va putea sparge, puse paznici împrejurul cetăţii şi 5 să înturnă în Moldova, în scaun, în Iaşi. Iar Irimiia vodă deaca văzu că-1 vor scoate din cetate, el eşi furiş într-o noapte cu toţi boiarii lui şi fugi în Ţara Leşască. Iar Mihai vodă începu a să scrie şi a să mărturisi cum că iaste domn a 3 ţări. Atuncea boiarii şi bătrînii Moldovei pohtiră de la Mihai vodă să le dea domn pre fie-său, îfeculai vodă. Şi să făgădui Mihai vodă că io le va face pre voe. Apoi în urmă să socoti Mihai vodă cum că iaste fie-său mic şi nu va putea fi domn într-o ţară de margine ca ac^ia, căci tot să 52v temea de Iri | miia vodă. Deci Mihai vodă să lăsă de acea tocmeală. Şi tocmi oştile şi le puse capete mari 4 boiari, anume: Udrea hatmanul şi pre Androne vistierul şi pre Sava armaşul şi pre Negre spătarul, ca 15 să ţie ţara Moldovei. Iar Mihai vodă să întoarse în scaun în Belgrad. Şi aciiaşi veniră olaci de la Rodoful, înpăratul nemţesc, cerşînd ţara Ardealului să fie-a lui şi să-şi ţie Mihai vodă ţara Moldovei şi Ţara Rumînească, că-i va ajunge. * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 Decii]Deci ACGK să om. GL a daja darea GGKL războijrăzboiului L pripiJpripighiG 20 Decii iar . .. îi pripi]Şi deacă să apropiară spre cetate iar începură a da război foarte tare O Ei]om. G, Şi O deacăjdaca KL 2 peri]să piară O cîţi scăpară]cîţi scăpase K, om. O ei om. K După ei ad Dediră dosul a fugi cu Irimie vodă şi O închiseră]închise G, închisără K Ierimiia] Irimiia A GL, Ier emiia CK cu Ierimiia vodă om. O citatea K 3 Deci Mihai vodă O începujîncepură G batejba G cetateajom. G, cetate cu tunurile O o om. G Iar]Şi AO, 25 om. GKL deaca dacă KL 4 văzu]văzură G Mihai vodă om. ACGKLO ovaJovorKO pute spargi O puse]pusă K, puseră L paznicijpăzitor CG, păzitori LO 5 înturnă]înturnară A, întoarsă O în Moldova om. O scaon K Irimiia] Ieremiia GK, Irimie O dacă KL 5—6 că-1 vor scoate din]că vor să-l prindă de în O 6 el om. O el eşi furiş într-o noapte]el fugi într-o noapte eşind furiş A eşi]au eşit K furiş într-o noapte]noaptea furiş K boerii ALO şi 30 fugi în]şi să duse în A 7 Iar]şi O începu Mihai vodă O a să scrieja scrie G mărturisi] mărturi C cum că iaste om. ACGKLO 8 a 3 ţări]şi a treia ţară (ţări G) CGL, preste trii ţări O Atunci AK boiariijboerii A, toţi boerii GL Atuncea boiarii şi bătrînii Moldovei pohtiră] Şi veniră toţi boerii Moldovii de să închinară lui Mihai vodă şi pohtiră O de la]pre A de la Mihai vodă om. O 9 domn om. C fie-său]fii-său AL, fiiu-său CO Neculai vodă]Nicola AC, 35 pre Nicola K, Necula vodă O 9—10 Şi să făgădui Mihai vodă că le va face pre voeJŞi să făgădui aşa. Şi alese 2 boeri anume Radul Buzescul şi Stoica (Stoican A) postelnicul (paharni- cul L) şi 300 de boeri moldoveni ca (care G) să aducă pre Nicola (fii-său Nicula A) vodă să le fie domn AGGKL, om. O 10 Apoi în urmă]Deci O să socoti Mihai vodă]Mihai vodă (el O) socoti (să socoti G) ACGKLO cum că]cum A GKL, că C iaste]este AL fiiu-său iaste tînăr O 40 11 fi domn]domni G ca ac6ia om. AGGKL căci]căci că A, că L, pentru că O tot]toţi G 12 Irimiia] Ieremiia G, Ierimiia K, Irimie O acea tocmeală] aceia AC GKL Şi] Şi-şi AK 12—13 Deci Mihai vodă să lăsă de acea tocmeală. Şi tocmi oştile om. O 13 oştile]oşti C le puse capete marijalesă O 4 boiari]4 boeri ALO,,20 boiari C 14 şi pre1,2,3]şi(şi pe3L) AGKLO, i G Androne]Andronic AKLO, Andrăniie C; visternicul K Negre]Negri AG, Negrea CK 45 15 ţiejţiie aceia CGL ţara Moldoviijacea ţară a Moldovii AK 10 Iar Mihai vodă]Şi el AGGKL, Iar el 6 să întoarse]s-au întors K^ să întoarseră L, să să întoarcă O în scaun]în (iar la CLO, la GK) scaunul (scaun G) lui (iarăşi G) ACGKLO în2]la CO Belgrad]Beligrad AC, Bucureşti L aciiaşi]aceiaşi C aciiaiaş îi G veniră]îi veni (veniră K) CKL 17 olaci]soli ACKL, sol G Rădolful C înpăratului C nemţesc]creştin ACG, creştinesc K, creştinilor L De la p. 78 50 r. 16 pînă la p. 79 r. 5, inc. Şi aciiaşi veniră ... fin. să o ia înpăratul om. O 18 să-şi]să ACGKL ţara Moldovei şi Ţara RumîneascăJŢara Muntenească şi ţara Moldovei ACGKL ajunge prisosi ACGKL 78 Iar Mihai vodă nu să îndura de Ardeal, ci să siliia să-şi tocmească de cătră împăratul ca să ţie Ardealul. Şi trimise 2 boiari: pre Tudosie logofătul şi pre Corneş Gaşpar, rugîndu-se împăratului să-i lase Ardealul, că l-au dobîndit cu sabiia, şi să-l sloboază asupra turcilor; să meargă întîi la Timişoară, să o ia de la turci şi să o ia îr paratul. Atuncea Mihai găti pre Marco vodă, sin Pătru vodă şi -1 trimise la Moldova să fie domn. Şi trimise cu dînsul pă Preda Buzescul. Şi deaca sosiră în Iaşi, începură a să veseli. Iar oştile Ierimiei vodă încă au fost viind la Moldova. Deci cu cîtă bucurie m^rseră, cu atîta ruşine fugiră şi năpustiră ţara. | Trimeţînd Mihai vodă soli în toate părţile, ca să-şi tocmească lucrul şi cînd îi păru că ş-au tocmit mai bine, mai cu rău să stricară de toate părţile. Începîndu-se sfaturi mincinoase şi hiclâae, mai vîrtos întru toţi Ardelenii, spre răul lui, că nu-1 mai suferiia să le fie domn. Ce trimise la craiul leşăsc ca să le dea pre Batîr Jicmon să-le fie craiu, cum le-au fost şi să dea ajutor şi Ierimiei vodă să fie la Moldova şi să scoaţă pre Mihai vodă să nu mai fie în mijlocul lor. Iar Mihai vodă nu ştiia nimic 1 1 Mihai vodăjel ACGKL să om. CGKL tocmască K 2 către AL împăratul creştinesc K să ţie]să-şi ţie A şi Ardealul CGL ca să ţie Ardealul] cerşind ţara Ardealului K boeri AL pre]anume ACGKL 2—3 Tudosie logofătul şi pre Corneş Gaspar]Corniş (Cornea CL) Gaşpar şi (i GL) Tudosie logofătul ACGKL 3 rugîndu-să AL 4 că]cum ACGK. l-au]şi l-au L cu sabiia om. AGKL sloboază]slobozească CGKL margă K 5 şi să o ia împăratul om. ACGKL Atuncea]Atunci K Mihaijom. AGKL, Mihai vodă C 5 — 6 Atuncea Mihai găti ... să fie domnJŞi purcăse Mihai vodă şi veni în Ţara Muntenească şi trimise la Moldova să fie Marco vodă domn, feciorul lui Pătru vodă Cercel O la Moldova să fie domn]domn să fie în Moldova L 6 gătijgătind şi K pre]i pre AG, şi pă L Marcu voevod G sinjfeciorul lui AK Pătru vodăJPătraşco vodă C, Pătraşcu voevod L să fie domn om. A 7 trimise om. ACGLO cu dînsul trimise K dînsul om. O pă]om. ACGLO, pe K Buzăscul CK deaca]dacă KL în Iaşijîn şi G 8 a să]a se G oştile om. O Ierimiei] Irimii AGL, lui Ieremiie (Ieremiia K) CK încă au fost viind la Moldova]veni cu oşti din Ţara Leşască O au fost]s-au fost A au fost viindjau sosit K viind]ivind A, venind G, venit G După Deci ad. Marco vodă cu ai săi K 9 cu cîtă bucurie ... năpustiră ţara]Marco vodă nu cuteza a-1 aştepta, ce fugi cu mare ruşîne în Ţara Romînească O bucuriejveselie A m6rseră]merseră A, marsără K, mersese L 10 TrimeţîndJTrimiţînd AL, Şi trimiţind C Trimeţînd Mihai vodă soli]Deci Mihai vodă începu a trimeti soli O să-şi]să L tocmască GK lucrul]lucrurile CGLO 11 cînd îi]cîndu-i K ş-au]au A, s-au C cînd îi păru că ş-au tocmit mai bine om. O cu rău]rău A sa]om. ACGKL, îi O de]despre ACGKL 12 Începîndu-să ACL hiclene]viclene ACKL, vihclene G, vicleni O După hiclene ad. asupra lui O întrujîn ACGKL 12—13 mai vîrtos întru toţi Ardelenii, spre răul luijîntăi despre unguri O 13 lui]luiMihai vodă ACGKL nu-l]nu O mai om. ACGKLO suferiia]suferi O Ce trimise]Ci trimiseră (trimisără KO) AGKLO, trimiseră C 14 leşesc O ca să]să AO pre]pe A craiujiar craiu O cumjprecum L 15 fost]fost şi mai denainte O să dea ajutor ... la Moldova]să să însoţească cu Irimie vodă să vie cu oşti O Ierimiei]Irimiia A, Ieremi C, lrimiiai L să fie]să vie AK, să vie iar GL la]înK pre]pă AL 15—16 să fie la Moldova şi să scoaţă pre Mihai vodă om. C 16 să nu mai fie în mijlocul lorjdin mijlocul lor, să nu mai fie între dînşii A să nu mai fie în ]din O Mihai vodă]el ACGL, iei K nimica L Pentru r. 16, inc. Iar Mihai vodă... fin. p. 80 r. 4 la Timişoară urmează redacţia Deci Mihai vodă, făcînd zăbavă la Moldova, iar boerii Ardealului au strîns oşti ungureşti. Şi întorcîndu-să Mihai vodă de acolo, ca să vie la scaunul lui, la Beligrad, s-au întîmpinat cu dînşii în luncile Braşovului şi acolo dădiră războiu unii cu alţii şi numaidecît fu biruit Mihai vodă, că ave oşti puţîne. Şi fugind cu cîţi scăpară dintr-acel războiu, trecură In Ţara Rumînească şi tăbărlră la sat la Scăeni, pre apa Telijănului. Şi iată sosi şi Simon vodă din Moldova cu oşti. Şi să loviră de faţă şi nu putu Mihai vodă să-i ste împotrivă, ce numaidecît dedea dosul a fugi, că ave oaste (continuarea la p. 801B) 5 5$ 10 15 20 25 30 35 40 45 50 79 de aceste sfaturi hicl&ie, ci să gătea să-şi strîngă oştile, să meargă la Timişoară. Şi trimise iar la împăratul nemţesc să-i dea ajutoriu. Şi îndată găti pre Başta Giurgiu cu o seamă de oşti împărăteşti, şi purcese ca să să întîmpine cu Mihai vodă, să meargă amîndoi la Timişoară. Iar domnii 5 şi nemişii şi toţi voivozii Ardealului era strînşi toţi la Turda, sfătuindu-se cum Batîr Jicmon zăboveşte, iar Başta vine cu oşti împărăteşti să fie ■53v priiaten cu | Mihai vodă. Oi să mira cum vor face cu meşteşug şi cu înşă-lăciune, să pue vrajbă între Mihai vodă şi între Başta Giurgiu. Şi ziseră Băştii : Cum vii tu ajutor lui Mihai vodă şi el iaste nepriiaten împăratului ? io Că întăi nu va să dea Ardealul. Şi alte multe cuvinte r61e şi ficlene îi rădicară asupră. Şi ziseră : Mai bine domneşte tu, iar Mihai vodă să se ducă în ţară-şi şi noi să fim închinaţi împăratului cu toată ţara. Şi învrăjbiră pre Başta cu Mihai vodă. Atunce să veseliră toţi ardelenii, iar lui Mihai vodă îi sosea peire, că nu ştiia nemic de acestea. însă oarecine spuse 15 lui Mihai vodă de toate cîte i să făcea şi ce i să rădica asupră. Şi întăi nu crezu, iar apoi adeverind, degrab trimise de-şi strînse oştile, fiind Başta Giurgiu pîn atuncea tot cu el, şi grăbi de să loviră cu oştile ungu- * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 slabă. Şi au fugit tot pe supt poalele munţilor pînâ la Ruşava şi au trecut munţii de s-au dus la împăratul nemţesc. Şi i-au spus de toate cîte i s-au întîmplat şi au început a să 20 ruga cu lacrămi ca să nu-1 lase să fie de ruşîne, ci să-i de oşti într-ajutoriu. Şi îndată îi dete pe Baştea Giurgea o cu seamă de oşti nemţeşti şi veniră în Ardeal. Iar domnii ungureşti, simţind de aceasta, îndată strînsără toate oştile şi tăbărîră la un loc şăs ce-i zic Mirislău, pre apa Mure- şălui. Şi la septemvrie 8, leatul 7109, să loviră unii cu alţii şi fură biruiţi ungurii. Şi periră foarte mulţi, grămădind toate trupurile cele moarte în malul Murăşului, au făcut o movilă 25 mare. Şi de acolo să rădicară şi veniră în luncile Turdii mulţămind lui d-zău în O 1 acăs- tejacăle GL bielăne]viclene AGL gătea]gătiia AGG, găti K să-şi]să GL oştilejoşti L margă K 2 nemţesc]creştin AGGKL să-i] ca să-i AGGL îndată]îndată-i G 3 Başta] Baştea AGGL Giurgiu]Giurgi G, Giurgea K samă GK purcăse]purceseră A, purciasără L 4 margă GK domnii]domnul L 5 şi nemişii] şi nemişii GKL, om. G voevozii CK toţi 30 om. GGL sfătuindu-să AGGL 5—7 era strînşi toţi la Turda ... cu Mihai vodă]văzînd că Batăr Jicmon nu mai vinea O 6 cum]cu G zăboveşte]zăbovindu-să G Başta]Baştea Giurgiu AGGL, Başta Giurgea K oştile G 7 priiaten]prieten AGL, priiatin GK Gi să mira]Gi (Ge G, Ei K, Şi L) să mirară (mira K) AGGKL, să mirară O cu2 om. GGLO meşteşug] meşteşug şi cu vicleşug A, meşterşug K, meşteşuguri O şi cu]cu GGL 7—8 şi cu înşă- 35 lăciune]vicleni O 8 să]ca să O pue]poe G ziseră]zise AGL 9 Baştiijcătră Başte Giur- giu O vodă om. G iastejeste AL nepriiaten]neprieten AL, nepriiatin CK, vrăjmaş O 10 nu va să dea Ardealul]Ardealul nu va să-l dea împăratului (împăratului om. L)# LO multe om. AO cuvinte multe G reli O viclene AGL 10 —11 rădicară]rădică G 11 asupră] asupră-i O Şi]Şi-i K ziserăjzise L domnnăşte tu]tu domneşte K, domneşti tu L, să ne 40 domneşti tu O să se]să să AGK, să G ducă om. L 11—12 iar Mihai vodă să se ducă in ţară-şi om. O 12în]la CL noi om. O ţarajţara noastră O 12 — 13 Şi învrăjbiră ... toţi Ardelenii]Şi-i făgăduiră multe daruri, ca să-i facă moarte O 13 pre]pă L Başta]Başta Giurgi K Atunce]Atuncea ACGL, Atunci K lui om. AGGKL 13 — 14 iar lui Mihai vodă . .. nemic de ac£stea]iar ticălosul Mihai vodă nimică de aceste sfaturi viclene nu ştiia O 45 14 îi sosea peire om. ACGKL căJtotAG, om. GK nimica L acestea ACL oarecine]oareş- cine A, oarecine-i CGK îi spuse L De la p. 80 r. 14 inc. însă oarecine spuse ... pină la p. 81 r. 7 fin. cîtăva vreme e redacţia Ci fiind doamna lui şi cu fiiu-său Neculai vodă închişi de unguri în cetatea de la Făgăraş, făcu rugăciune către Başte Giurgi ca să-i de oşti într-ajutoriu să margă acolo să o scoată în O 15 lui Mihai vodă om. ACGK i să1]să AGGL ce i să]i să 50 C, ce să G rădica]rîdică L asupră]asupră-i AG 16 adivirind K fiind şi AGL 17 Baştea AGL Başta Giurgiu pîn atuncea]pînă atuncea şi Baştea Giurgiul G pînjpre K atuncea] atunci AK el]dînsul AGKL şi grăbi]grăbiră AGGKL 80 reşti la un loc ce să chiamă Mirăslău. Şi fu izbînda lui Mihai vodă, septembrie 8 dni, 7108. De acolo să rădicară şi veniră în luncile Turdii şi d6te mulţumjtă lui dumnezeu. Şi mdrse Mihai vodă la Başta Giurgiu de i să rugă să-i dea cîtăva oaste | ajutor ca să să ducă la Făgăraş, să scoată de acolo pre doamnă-sa şi pre fie-său Neculai vodă, că era acolo închişi de unguri de cîtăva vr&ne. Iar Başta Giurgiu, fiind amestecat cu ardelenii cu multe sfaturi r&e şi ficl^ne spre Mihai vodă ca să-l omoare, ci din gură i să făgădui să-i dea nemţi ajutor. Iar Başta făcînd meşteşug hiclean, că zise lui Mihai vodă ca să-şi trimiţă toate oştile înainte la Făgăraş, numai să rămîe el cu curtea lui şi, trecînd cîteva zile, îi va da ajutor. Şi după cuvîntul lui cel hiclean făcu aşa. Oh, bun prilej îşi făcu Başta spre piiar-derea bunului şi viteazului Mihai vodă! Iar cînd fu Într-o dimineaţă, văzu Mihai vodă oastea nemţească viind cătră cortul lui, unii călări, alţii pedestri, şi socoti Mihai vodă că acestea sînt ajutor lui, şi nimica de dînşii nu se temea. Iar ei, procleţii, nu au fost ajutor, ci vrăjmaşi. Şi deaca văzu că sosesc, eşi Mihai vodă din cortu-său înaintea lor v£sel şi le zise: Bine aţi venit voinicilor, vitejilor. Iar ei să repeziră asupra lui ca nişte | dihănii sălbatece, cu 1 Mirăslău]om. K, Mireaslă L fu]fu atuncea GGL 1—2 septembrie 8 dni]în luna lui septemvre 8 dni A, septemvrie 8 GL, în 8 zile a lui septemvrii K 2 7108]cînd au fost (era K) cursul anilor 7108 AK, văleatul (leat L) 7108 GL 3 acolea A să rădicară şi]să ridicară şi GG, om. L veniră]veniră de să tăbărîră (tăbărî G) AGK, veniră de să loviră şi să bătură la G, veniră de să bătură L Turdii]Turzii A detejdede GK mulţămită GK 4 m£rse]merse AL, merseră G, au mers K Mihai vodă om. ACGKL Baştea AGGL Giurgi GK i săjsă K 4 — 5 Giurgiu de i să rugă să-i dea cîtăva oaste ajutor, ca să om. G 5 cătăva oaste] nemţi AK, ceva nemţi GL să]să-i A să ducă]ducă A, margă K să scoaţă de acolo om. C de acolo om. AGKL 6 pre1.2 * 4 * * * * * 10]pă A fie-său]fii-său A, fiiul său GL, fiiu său GK Neculai]Nicola AK, Necola G, Necula G, Nicolae L 6—7 de unguri om. G 7 amestecatjlegat CGLO amestecat cu ardelenii] cu ardelenii legat AK 8 cu multe sfaturi rele şi ficlene spre Mihai vodă ca să-l omoarejîn sfatul cel dintăiu viclean rău l-au sfătuit ACGKL, în sfatul cel viclean O ci om. ACGKLO 9 i să]îi AGGL, om. K, i-au O făgădui]făgăduia. G, făgăduit O să-i dea]că-i va da GGKLO nemţijom. G, oşti O ajutor]într-ajutor GO Başta om. ACGKLO viclean meşteşug A meşteşugjalt meşteşug GGL, meşterşug K, alte meşterşuguri O hiclean]viclean C, viclian K, viclăni O 10 că om. ACGKLO zise]zise-i AK, au zis O lui Mihai vodă om. ACGKLO trimiţă]trimată O 11 să rămîe numai O zîle O ajutor]ajutorul L dupăjdupre L 11 — 12 Şi după cuvîntul lui cel hiclean făcu aşa]Deci Mihai vodă ascultă pre Başte Giurgi şi-şi trimisă toate oştile la Făgăraş, numai ce rămasă el singur cu curte lui şi aştepta să-i vie aju- toriu de la Başte Giurgiu O 12 cuvîntu G cel hiclean om. ACGKL făcu aşa]aşa au făcut ACGKL 12—13 Oh, bun prilej ... Mihai vodă om. ACGKLO 14 demineaţă G Mihai vodă om. ACGKLO oaste O 14—15 oastea nemţească viind]viind oastea (oaste GKL) nemţească (nemţască GK) CGKL 15 către AGL cortu G socoti]socotind L, socotea O Mihai vodă om. ACGKLO 16 acăstea]aceştia AL, aceia O ajutor]ajutoriu C, ajutoriul GKO şi nemică K dînşii]ei O nu se]nu să AGGLO procleţii]ca nişte păgîni O 17 ai#fost]i-au fost KL ajutor]ajutoriului O ci]ci au fost A, ce G vrăjmaşi]vrăjmaşi de moarte O daca L sosescjsosăsc K, sosesc la cort O eşi]le eşi înainte O Mihai vodă om. ACGKLO 18 din cortu-său înaintea lor văsel om. O cortu-său]cort AGKL său om. G vesel om. AGGL le om. AL 18—19 voinicilor, vitejilor]voinicii mei sănătoşi O 19 repeziră]răpeziră L lui]lor L să repeziră asupra , lui ca nişte, dihănii sălbatece]ca nişte hiară sălbateci să răpezi asupra lui O neşte K dihănii]hiară C 5 54 10 15 54v 20 25 30 35 40 45 50 10 - c. 2679 81 săbiile scoase. Ci unul d£te cu suliţa şi-l lovi diept în inimă, iar altul degrab îi tăe capul. Şi căzu trupul lui cel frumos ca un copaci, pentru că nu ştiuse, nici să înprilejise sabiia lui cea iute în mina lui cea vitează. Şi-i rămase trupul 5 gol în pulbere aruncat, că aşa au lucrat pizma încă dinceputul lumii. Că pizma au pierdut pre mulţi bărbaţi făr de vină, ca şi acesta. Căci era ajutor creştinilor şi sta tare ca un viteaz bun pentru ei, cît făcuse pre turci de tremura de frica lui. Iar diavolul, cel ce nu va binele neamului creştinesc, nu l-au lăsat, ci iată că cu meşterşugurile lui au io intrat prin inima celor răi hicl&ii, pîn îl d&leră şi morţii. Şi rămaseră creştinii şi mai vîrtos Ţara Bumînească, săraci de dînsul. Pentru aceasta, dar, cade-să să blestemăm toţi creştinii pre neamul unguresc, mai vîrtos, căci sînt oameni răi şi ficMni, încă din feliul lor. Aşijderea şi pre Başta Giurgiu, căci au ascultat pre domnii ungureşti, de au ucis pre Mihai vodă 15 făr de nici o vină. 55 Unii ca aceia | să fie anathema! Adevăr, acel Başta încă ş-au luat plata de la împăratul Bodoful, că l-au belit de viu foaie, precum scrie, că cine sapă groapa altuia, el cade într-însa. 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 Ci] Iar ACKL, Şi GO umil]unul dintr-înşii O d£te]d£de GK, să repezi L, dedi O drept]tocmai CO, derept G, dirept K inimă]inemă K, pîntece O 2 degrab îi]degrabă-i K 3 După frumos ad. pre pămînt în picioarele cailor O ca un copaci om. O ştiuse]ştiu A 4 împrilejisejprilejise ACK, prileji L sabiiajsabie GO, cm. K lui cea iute]om. ACGKL, în mîna lui cea iute O Dupâ lui ad. anexa 11 în mîna lui cea vitează om. O vitează]iute ACGKL 25 Şi-i]Şi ACG rămase]rămas-a G trupul]trupul jos (lui KL) GKL 4—5 Şi-i rămase trupul gol în pulbere aruncat om. O 5 aruncat în pulbere C că aşa]aşa ACGKLO dinceputul} denceputul C, din începutul O 6 pre om. AK bărbaţijbărbaţi viteji AK făr de]şi fără AGKL, şi făr de C de vină]de nici o vină O ca şi acesta]aşa şi acesta (pre acesta O) ACGKLO 7 tare ca un viteaz bun]ca un zădi O bun viteaz A 8 cît]că O pre]pă A dă tremura dă L 30 diiavolul AK 9 neamului om. AK O creştinesc]creştinilor KO nu l-au]n-au K lăsat ]lăsat să fie viu O iată că om. O meşteşugurile CGLO 10 prin]în O inimajinimile AGKLO răi om. O hicleni şi vicleni A, vicleni CGKO pîn]pînă-l A dederă]detiră C, d^teră L, dediră O Şi om. O. 11 Ţara RumîneascăjŢara creştinească, adică Muntenească C, Ţara Româ- nească K săraci de dînsuljsăracă de tot O dînsul]el C 12 dar om. O blestemăm]blestăme 35 G, blestămăm O niamul K 13 căcijcăci că O oamini K ficleni]vicleni AL, vicleni CGO„ vicliani K încă] însă G, om. O feliuljfelul CL, feliul K După lor ad. Căci ei cu adevărat sînt dintr-acele limbi rele şi păgîne ce le-au închis Alexandru Machidon între 2 munţi şi le-au încuiat, iar ei au spart şi au eşit de acolo la lume, precum mărturiseşti litopiseţile lor O Aşij- derea]Aşijdere G, Aşijdere să blestămăm O BaştaJBaştea ACL,Başte G 14Giurgiu]Giurgea 40 K căcijcînd G, precum L, că O de au ucisjşi au omorît O 15 de om. L nici o om. AO 16 aceiajaceia de 3 ori CO, aceştiia L anathema]anathema de 3 ori AK, fie de 3 ori anathema G 17 Adevăr] însă şi O acel]acest AO BaştaJBaşte G, Baştea (Basta K) Giurgiu (Giurgea K, Giurgi O) ACKO luoat G şi-au luat plata om. L RodofulJRadolfu C, nemţesc O 18 de viu foale]foale de viu AK de viu om. O foale]fole G, făcîndu-1 foaie L, foaie şi l-au purtat 45 pe toate uliţîle cetăţii Beciului O precum]dupre cum L groapă O 18—19 precum scrie, că cine sapă gn^apa altuia, el cade intr-însa om. O 19 într-însă G După r. 19 ad. De aicea să povestim de un boer, care au fost la Mihai vodă, anume Turturea postelnicul. Atuncea au fost legat Mihai vodă cu Turturea postelnicul jurămînt tare şi mare cum să să caute unul pre altul pînă la moartea lor. Şi de să va prinde lui Mihai vodă să pieie într-altă ţară, să nu-i lase 50 oasele acolo, ci să le aducă în Ţara Romînească. Iar de să va prinde să pieie acest postelnic Turturea într-altă ţară, să nu-i lase Mihai vodă oasele, ci să le aducă în Ţara Muntenească, să le îngroape. Drept aceia, (continuarea la p. 83ri_20) 82 Pîn aici s-au sfîrşit toată jitiia răposatului Mihai vodă. Şi au domnit Mihai vodă ani zece. Aicea semnăm pentru povdstea lui Simion vodă Că fiind Mihai vodă la Ardeal în multe feliuri de primejdii de la ai lui vrăjmaşi, unguri, n&nţi, 16şi, turci şi fiind cu dînşii în luptă multă 5 vr&ne, atuncea şi Simion vodă, răul vrăjmaşi, vremea ş-au găsit, că au venit aici în Ţara Rumînească cu Mşi şi cu moldoveni, de au gonit pre doamna lui Mihai vodă şi pre fie-său Nicula vodă şi au şăzut aicea domn în ţară, găsind-o fără stăpînire. Numai ce era Buzeştii, cîteşi 3 fraţii, că să ficlenise de cătră Mihai vodă şi să închinase la Simeon. io O, săraca de ţară, ce au păţit atuncea cu leşii şi cu moldovenii! Că au prădat şi au jehuit toată ţara, şi mănăstirile şi boiarii şi săracii, pînă ce au luat tot | ce au găsit la dînşii. ssv Atuncea Buzeştii văzînd atîta răutate, n-au mai putut răbda, ci au fugit preste Olt, la Craiova. Şi îngrab au strîns toate oştile Mehedin- 15 ţilor şi numaidecît s-au învîrtejit înapoi la Simeon vodă. Iar el prinzînd deaca văzu Turturea postelnicul că tăiară pre Mihai vodă, mult s-au nevoit pentru jurămîntul ca să aducă oasele lui Mihai vodă. Ci n-au putut, ci au luat numai capul de l-au adus în Ţara Romînească şi l-au îngropat la mînăstirea Din-deal, de la Tîrgovişte. Şi au făcut milă mare care au fost lăsat Mihai vodă să le dea acei mănăstiri AK 1 Pîn aiciJPîn aicea G, Aicea 20 K, om. O s-au sfîrşit]s-au săvîrşit GK, şi să sfîrşi O jitiia]jitia lui G, vitezia L, istorie de vitejiile O răposatului Mihai vodăjlui Mihai vodă răposatul O 1—2 Şi au domnit Mihai vodă ani z6ce]d-zeu să-l erte A, om. CGKO 3 AiceaJDe aicea înainte A, Cap. 33. Aici K semnămjînsemnăm AL, sămnăm C, spunem G, însămnăm K pentrujdentru C vodă] voevod CG Simeon voevod L Aicea semnăm pentru povestea lui Simion vodă] Io Simeon voevod Mo- 25 ghila, ficiorul Irimiei voevod, au şăzut în scaun în Tîrgovişte O 4 CăJPentru că AO, om. K la Ardeal om. O în multe]într-un munte C feliurijfeluri CL primejdii]vrăjmăşie A 4—5 dela ai]de ai A de la ai lui vrăjmaşi]bătîndu-se O 5 unguri]cu ungurii O n6mţi]niamţi K, om. O 16şi]leşii A, şi cu leşii O turci]turcii A, şi turci KL, om. O şi om. AK multă]în multă AK, om. V 5—6 şi fiind cu dînşii în luptă multă vreme om. O 6 atunci KO şi om. K 30 Simion vodă] Simeon vodă L, el O răul vrăjmaşijrău vrăjmaşul L, ca un vrăjmaş rău O vremeajvremea G, vr£me K găsit]găsît G ş-au găsit vreme O 7 vinit K aici]aicea CK, om. O Romînească O leşi]liaşi K, lăşii O şi om. A moldoveni]moldovenii şi au făcut război cu Mihai vodă O de au]şi au O prejpe L 8 fie-său]fii-său AGKL, fiiul său C Nicula] Nicola ACK, Necula L, Neculai O vodă2]voevod O au şăzut]s-au aşăzat O 8—9 aicea 35 domn]el domn aici AK, el aicea domn C, el domn G, să fie el domn O 9 în ţară]om. G, ţării O găsindu-o O fărăjfăr de AO stăpînire]stăpîn K Buzăştii K cîteşi]cîte ALO, om. K 10 fraţii om. O căJpentru căci O ficlenisejviclenise ACKL, viclănisă O de]dă L către AL vodă ]vodă după spartul războiului, cînd au fugit la Beciu O la]lui O Simeon]Simion (Simeon CL) vodă ACKLO 11 0]oh ACK săraca de]săraca A, săracă L ţara A atuncea] 40 atunci K, atunce O cu]că L leşii]liaşii K cu2 om. L 12 Că]o L jehuit]jăfuit ACLO, jefuit G, jăcuit K mănăstirile]mănăstiri GK, toate mănăstirile O boiariijboerii ACL, boiari GK, pre boeri O şi4 om. KO săracii om. O 13 pînă ce]pînă AGL ce au găsit la dînşiijde la dînşii ce au găsit L la dînşii om. O 14 înainte de Atuncea Buzeştii ad. şi umplîndu-se un an din domnia lui O AtunceaJAtunci K, Iar O răotate C n-au mai putut]nu mai putură AK 45 14—15 ci au]ce-au K, om. O 15 fugit preste Olt la Craiova om. O peste CKL îngrab] grab G, ndată O au strîns]strînse A, strînsără K 16 s-au învîrtejit înapoi la]au venit asupra lui O 4 a]împotriva lui ACGKL prinzind G 83 5 10 56 15 20 25 30 35 40 45 50 de veste n-au putut sta împotriva lor, ci au dat dosul a fugi. Buzeştii încă dupre dînşii gonindu-i, i-au ajuns la o vale mare, ce iaste dincoace de Focşani, şi fără v6ste gonindu-i, lovindu-i, foarte rău i-au tăiat. Şi de abiia Simeon vodă cu puţinei oameni au scăpat. Şi luară tot plenul ce au luat din ţară. De atuncea acei văi i-au pus numele Căcata. De acolo Buzeştii întorcîndu-se cu izbîndă, iar boiarii, cîţi au fost cu Mihai vodă, după ce au murit domnul lor, au venit aici în ţară, pre la Cîineni, cu toate oştile rumîneşti, şi s-au tăbărît la un sat ce-i zic Cîrstieneşti, ce iaste din sus de mănăstirea den Argeş. Acolo şi Bjizeştii cu] dînşii s-au înpre-unat. Şi mare sfat făcură, socotind pre cine ar pune domn, ca să poată oblădui Ţara Bumînească, ca să nu mai între într-însa răutăţile şi robiile, cum au fost mai nainte. Şi den porunca dumnezăiască, | toţi cu un gînd curat, aleseră pre unul den boiari, carele era den semenţiia băsărăbească neamul domnesc, anume Şărban, nepot răposatului Basarab vodă. Şi-l rădicară să fie el domn Ţării Bumîneşti. Şi de acolo veniră toţi la cetatea den Tîrgovişte. 1 dă veste C n-au pututjnu putu A, n-ău mai putut C putut sta]stătut O sta]a-l aştepta şi a sta L împotriva lorjînprotiva lor K, de faţă O ci]ce GKO au dat]numaidecît dediO 1—2 Buzeştii încă dupre dînşii gonindu-i om. O 2 dupre]după AK, depre G gonin-du-i]gonindo-i G, om. K i-au]pînă i-au A i-au ajunsjşi ajungînd O mare om. O iaste] este ACL 3 Focşeni O După Focşani ad. tăbărîră acolo. Buzeştii încă s-au luat după dînşii şi acolo O şi fărăjşi făr de A, făr de O gonindu-i om. AKO lovindu-i]i-au lovit O şi i-au tăiat foarte rău O 3—4 Şi de]Cît de AO, om. K 4 abiia au scăpat Simion vodă cu puţinei oameni AKLO puţinei] puţintei C, puţini G luarăjluoare G, le luoară L tot ple-nul]tot plianul K, toată prada înapoi O 5 ce]ce-l A au luat]luase AKO, luară C, au luoatGL După ţară ad. şi să întoarsă cu mare izbîndă O De]Şi de O atunci CK pus]pos G acei văi i-au pus numele] s-au pus numele văi aceia O 5—-6 De acolo Buzeştii întorcîndu-se cu izbîndă om. O 6 Buzăştii K boerii ALO cîţi au fost cu]lui O dupăjdupre G murit]perit AGK După vodă ad. cari era în Ţara Ungurească O 7 după ce au murit om. O Domnul lor om. O vinit K aicea GKL pre]pe A Cîineni]Găniani K 7—10 au venit aici în ţară... s-au înpreunat]s-au pogorît cu toate oştile pre la Cîineni de au venit în ţară şi s-au împreunat cu Buzeştii la un sat ce să chiamă Gîrstienii, ce iaste din sus de Argeş O 8 romîneşti A un om. AL satul L ce-i zic]anume C Cîrstieneşti]Cîrsteştii C iaste]este ACL 9 de]dă L denjdin ACL, de GK Argiş CG Buzăştii K înpreonat K 10 Şi mare sfat făcurăJŞi făcură sfat O ar]vor L 10—12 socotind pre cine ... cum au fost mai nainte]şi alesără din neamul băsărăbesc pre Şărban vel păharnicul, nepot lui Băsărabă vodă, pentru că ştiia că iaste om bun şi milostiv şi drept. Şi-l puseră domn la octomvrie 20, leatul 7110 0 11 oblă- duijbine oblădui CGL Homînească bine K răutăţilejrăutăţi AK, răotăţi O robiilejro-bii AGK 12 mai]şi mai GL nainte]dinnainte CG 13 denjdin ACGKL poruncajpo-runcă ACL, porîncă G, poronca K dumnezăiască]lui d-zău K gînd curatjglas strigară şi A, glas bun K gînd]sfat L aliasără K pre]pă L 13 — 16 Şi den porunca ... domn Ţării Rumîneşti]Acest Şărban voevod să iscălea Io Radul voevod, nepot lui Băsărabă voevod, precum să vedi la toate hrisoavele lui scris O 14 den1]din ACL boiarijboeri AL, boiarii K carele]care ACK den2]din ACGL, de K semenţiia]sămînţa AK, seminţiia C, seminţie G, săminţiia L băsărăbească]băsărabască K neam AL 15 Şerban GK nepotul AC răpo-satuluijlui K Băsărabă K vodă]voevod ACGL După vodă ad. Cap. 34. Pentru domniia lui Şerban vodă nepot răposatului Băsărabă vodă K el om. G 15—16 Şi-l rădicară să fie... den Tîrgovişte] în anii* * viind de la Cîrstiineşti la Tîrgovişte rădicară domn Ţărîi Romîneşti pre Şerban, nepot lui Băsărabă vodă K 16 După Rumîneşti ad. cînd au fost cursul anilor ** luna lui* * zile A veniră de acolo O toţijcu toţi boerii şi cu toate oştile O la cetatea den]în scaun în O din ACGL 84 Acest domn au fost înţelept, bun şi milostiv şi viteaz. Şi pre toţi streinii iubiia şi ţara lui bine orînduise. Şi făcu pace cu împăratul turcesc, ca să-i dea haraci, să nu mai fie răutăţi în ţară. Aşijderea făcu pace cu crai şi domni carii era împrejurul Ţării Rumîneşti. Că nu-i era dragă ciarta, nici mîniia, ci-i era voia să aibă cu toţi pace. Atuncea s-au potolit toate războaele şi oştile cdle multe şi s-au pogorît de la dumnezeu mare bucurie şi veselie în Ţara Rumînească. Şi să strînseră toţi oamenii cei răsipiţi, cineşi la locul lui, mulţumind lui dumnezeu pentru pacea ce le-au dat. Iar vrăjmaşul cel rău, carele nu va binele nici unui creştin, iar începu a scorni pizmă şi mînie. întăi de la unguri, că înfipse gînd rău în inima lui Secbil Moş craiul. Că strînse oşti | multe şi gîndi, procletul, să pogoare aici în ţară asupra lui Şărban vodă, ca să verse sînge mult şi să dobîn-dească slavă şi cinste. Atuncea Şărban vodă încă înţelegând de aceasta, mult să mira şi făcu sfat cu boiarii lui de-i trimise daruri scumpe şi-l poftea să să lase de acel gănd şi să aibă amândoi frăţiie şi prieteşug ca şi întîi, iar el nicicum dragostea nu o vrea, nici darurile nu le priimi. Atuncea Şărban vodă văzând una ca aceasta, numaidecît trimise în ţară de-şi strînse toate oştile şi să gătiră de război. Şi cînd fu la purcesul lui den Tîrgovişte, strînse preoţii bisericii de făcură bdenii şi slujbe 1 Acest domnJAcesta K au fostjera K înţelept, bun şijînţelept şi bun ACG, bun şi înţelept K, bun, înţelept şi L Acest domn au fost înţelept, bun şi milostiv şi viteaz]şi începu a căuta de rîndul ţării şi aşăzămîntul domniei O 1—2 Şi pre toţi streinii iubiia şi ţara lui bine orînduise om. O 2 ţara]ţării L bine orînduisejbună orînduială îi făcu L făcujfăcuse A 3 haracijharaş G mai om. G să nu mai fie răutăţi în ţară om. O Aşijderea]Aşijdere GO, Aşijderea K făcujfăcură A cu]şi cu O craijcraiu A, craiul unguresc O 4-şi dcmnijşi cu (cu om. G) domnii AGLO cariijcare AC împrejurul]împrejur ca să nu mai fie răutate ca mai înnainte vremi 0 Romîneşti K Ţării Rumîneşti om. O ceartă dragă G 5 nici mîniia]sau gîl-ceava O mîniiajmînie G ci-i]ce-i GK voia]voe O să aibă cu toţi pace]cu toţi să aibă pace K, să să aibă bine şi cu pace O toţii A Atuncea]Atunci K, Atunce O 6 războaile G oştilejrăzmiriţăle O şi1 2 3 om. C 7 vesălie O in Ţara Rumîneascăjîn toată Ţara Rumînească (Muntenească GL) AGGKL, în toată ţara O să strînseră]strînse L oaminii G răsipiţijri-sipiţi A, răsăpiţi O 8 la]pă la L După locul lui ad. şi la moşiia sa O mulţumind]şi mulţumind A, mulţămind G pace K li-au K 9 vrăjmaşul]diavolul, vrăjmaşul O carelejcare A, carile K vajvoeşti O binile K nice K unuijunuia G 10 mîniejmînie asupra creştinilor O înfipse]împinse AK 11 Sechil Moş]Sechel Măş K, Sechil Moj O craiuljcraiul unguresc O Că]Şi O oşti multe]mari oşti O procletuljprocleţitul G, procliatul K, păgînul O să să pogoare O 12 aicijaicea C, om. G ţarăJŢara Rumînească AGKL Şărban vodăJMihai vodă G să vărsejsă să verse A, să vearsă G r. 14 — 17 om. V 14 Atuncea]Iar O încă înţălegănd de aceastajdecă prinse de veste O mirajmirară G 15 cu boiarii]cu toţi boerii (boiarii GK) AGKLO dă-i L pofteajpohtiia AG, poftiia KL, ruga O să să]ca să să O 16 aceljacest O găndjgănd rău O frăţie AGKLO priitişug K ca şi întîi om. O iară K 16—17 nicicum] nicecum K, nicidecum O 17 dragostea]dragoste K, om. O nu o vreajnu priimi (priimiia K) AKO priimi] priimiia G 19 de-şi]de ACGKL strînse]strînseră A, strînsă KO gătiră] găti AGGKLO de om. G După război ad. Şi trimisă la Sicheli Moj răspuns zicînd: de vremi ce nu pohteşti dragoste şi frăţie, iată eu vin asupra ta şi am nădejde pre dumnezău să să facă capul tău jărtvă. Şi mă rog lui dumnezău cît săngi să va vărsa, să cază asupra sufletului tău, că eu nu vin asupra ta cu sabie, ce numai' cu putere lui dumnezău şi de la dînsul să ei plată O 20 den]din AGGKL strînse]strîns-au K bisericii]bisericilor LO de] dă L bdenii]bdenie ACG, denii L slujbi O. 5 10 56» 15 20 25 30 35 40 45 50 85 dumnezieşti. Şi-l blagosloviră toţi, rugind pre dumnezeu să-l poarte într-această cale cu sănătate şi cu biruinţă asupra vrăjmaşilor. Şi cînd fu a treia zi, trecu munţii. Iar deaca înţelese Sechil Moş, el începu a să lăuda zicînd: Ia să vedeţi acum acel rumîn gros ce va să paţă; numai să-mi 5 întinz aripa ciastă dreaptă, numaidecît îl voi birui. Iar Şărban vodă rugă pre dumnezeu şi-şi rîndui oştile şi repede să porniră asupra ungurilor. Şi de toate părţile fură ocoliţi, şi aşa le d6de o sabie şi-i afundară la o tină mare, omorîndu-i şi înecîndu-i acolo foarte rău, cît nu scăpară mai nimenea. Atunce la acel război află-să ucis şi acel Sechil Moş crai, pentru io nebuniia lui, şi-şi pierdu toată oastea, şi-şi | pierdu şi capul. Iar Şărban 57 făcu mulţămită mare lui dumnezeu şi să întoarse iar înapoi de veni la scaunul lui în Tîrgovişte. Şi să potoliră toate vrăjbile, şi să aşăză toată ţara cu bună pace. Mai făcut-au Şărban vodă şi alt război în gura Teleajinului, cînd 15 au venit Simeon vodă din Moldova asupra lui cu singur hanul şi cu mulţime de tătari, ca să-l scoaţă din ţară, să fie el domn. Şi acolo s-au bătut foarte tare în 3 zile. Atunce, la acel război, au perit un nepot al hanului, cînd s-au lovit de faţă cu Preda Buzescul. însăşi el fu rănit la cap, * 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 dumnezieşti]dumnezeeşti AC, dumnezâeşti GKO Şi-l blagosloviră toţi om. O prejpă A 20 om]K 1—2 într-această cale]întru aceasta A, om. O 2 cale om. GK cu sănătate]sănătos O cînd fu om. O 3 munţii]muntele G, munţii în Ţara Ungurească O Iar om. AGK daca KL înţelese]înţelese AC, înţălăse K Sechil Moş] Secii Moş craiu AGL, om. G deaca înţelese Sechil Moş] Sechil Moj deca văzu oştile lui Şărban vodă O 4 zicînd]şi zicea AK, om. G vedeţi]vedem K acum]acuma CG, om. O acel]cel G, acest O ce va să pată om. O 25 să-mi]să G 5 întinz]tinz AGL, întinz eu O aripa]arepa G ciastă]cea A, această G, ceastă GKL, me cia O dreaptă]direaptă G, driaptă O îl voi]l-oi L 6 rugă]să rugă A, om. G, rugind K pre]luiA, om. GKV şi-şi]şiA rîndui]orîndui GGLO şi-şi rîndui]au rînduit K porniră]porni CO 7 Şi de toate părţile fură ocoliţi]de-i ocoliră de toate părţile şi-i înbulziră de toate părţile asupra unei levedi cu noroi mare O dedejdete AC afundară] 30 înfundară AGK lao]într-oC 7—8 şi-i afundară la o tină mare om. O 8 omorîndo-i* G acolo foarte rău om. O cît]că O mai om. O 9 nimenea]niminea A, nimini G Atunce]Atuncea AG, Atunci K află-să]se află O şi om. K Sechil]Sichil GG, Sechel K Moş]Moj K crai om. A 10 nebunie K şi-şi]tş O oastea]oastea lui L pierdu]puse L capuljcapul lui AGK toată oastea şi-şi pierdu şi capul]capul şi toată oastea lui O ŞărbanJŞerban vodă AGGKLO 35 11 mulţămită]mulţumită AG mare om. CO şi să întoarse]şi cu izbîndă mare să întoarsă O vini KO 12 scaonul K în]din CKL aşăză]aşăzară GO 12 —13 toată ţara]toate O pace bună G între r. 13—14 e titlul Războiul lui Şerban vodă cu Simion vodă în K 14 Şărban vodă mai făcut-au L în]la O Teleajănului AGL, Tilejănului O După Teleajănului ad. în lunca Teeşanilor O 15 vinit K Simeon] Simion AGK vodă]vodă Moghila O din 40 Moldova asupra lui om. O luijlui Şerban vodă K singur]însuş ALO, sîngur K 15—16mulţăme O 16 să fie] şi sa fie O el om. G 16—17 s-au bătut foarţe tare]făcură mare război foarte mare cu hanul O 17 In om. AL în 3 zilejîn multe zile şi nimică nu sporea tătarilor, că-i sprijine cu focul şi sabiia şi însuş Şărban vodă cu vitejiia lui alerga în toate părţile de-şi îndemna voinicii lui şi le zicea: staţi cu vetejie şi nu vă daţi mijlocul că d-zău iaste cu noi 45 într-ajutoriu. Şi aşa să bătă vitejeşti O AtunceJAtuncea AGL, Atunci K al]a K 17 —18 au perit un nepot al hanului cînd s-au lovit de faţă cu Preda Buzescul om. O 18 Buzăscul K însăşi] încă şi AK, însă şi CGL însăşi el fu rănit la capjfu rănit la cap Stroe Buzescul, cînd s-au lovit de faţă cu nepotul hanului şi au tăiat pre nepotul hanului O şi trecînd la Braşov, să se vindece, acolo au perit. Atuncea hanul văzînd că nu poate strica nimica lui Şărban vodă, fiind într-o zi, deacaau înserat, s-au mîniiat pre Simeon vodă şi-l puse în hiară pre supt pîntecele calului. Purcegînd de acolo de cu seară, i s-au făcut ziuoa în Dunăre. Iar Şărban vodă ş-au venit iar la scaun» şi domnia foarte bine, că avea pace dăspre 5 toate părţile. Iar vrăjmaşul diavolul, cel ce nu va să vază pacea în creştini, ci iar scorni vrajbă şi nevoe mare asupra | lui Şărban vodă. Că fiind Batîr 57° Gabăr crai în Ardeal, s-au fost gătit în taină cu oşti gr61e, neştiind Şărban nimica. Numai au prins de veste deaca au trecut aicea în ţară. Deci nefiind 10 el gata de război, n-au avut ce mai face, ci au fugit la ţara Moldovei cu toţi boiarii lui. Iar Batîr Gabăr s-au tăbărît la scaunul Tîrgoviştii, şăzînd aicea în ţară 3 luni, dînd voe oştilor de au prădat toată ţara şi toate mănăstirile, cît n-au rămas nimic în ţară. Nici altă,dată n-au mai fost aicea în ţară răutate şi jaf ca atuncea. 15 Deci ţara văzînd atîta răutate, cerşură de la împărăţie de le d^ie domn pre Radul vodă, fecior Mihnii vodă turcul. Şi veni aici în ţară cu 1 tricînd la Braşeu K să se]să să AGKL Şi trecînd la Braşov să se vindece acolo au pe-rit'Jiar Stroe Buzescul fiind rănit, îndată îl trimise Şărban vodă la Braşov să-l vindece bărbieri de rană. Şi nemică n-au folosit, ci acolo au murit O perit]murit AG Atuncea]Iar O După hanul 20 ad. decă peri nepotă-său şi o 2 stricajfolosi O nimic GGK lui Şărban vodă om. O dacaL însărat K 3 s-au mîniiat pre]s-au mîniiat tătarii (foarte G, tare KL) pre AGKL, tare s-au mîniiat pre O Simeon]Simion AGK, Simon O puse]puserăA hiarăjfiiare G, fiară KL pre] pă A, pe G pîntecele]pîntecile L, pînticile K 4 Purcegînd]Purcezind K, Şi purcezînd O dă cu seara L ziuoa]zioă ACL, ziioG, zuo K, zîoăO în]laO 5ş-au]auAKO vinitK iar om. ALO *25 la scaunjla scaunulsău L, la scaunul lui în Tîrgovişte, dînd laudă lui d-zeu O avea]avură A dăspre]despre AGK, de G între r. 6 — 7 ad. Făcutu-s-au şi o foamete în zălele lui foarte rea, de să mănca om pre om şi mulţi oameni au murit de foame O 7 Iar vrăjmaşul diavdluljlar cînd au fost cursul anilor 7119, atunce vrăjmaşul diavolul O cel ce nu va să vază pacea în creştinijcarele nu încetează niciodată a nu face vrăjbi şi zminteli în neamul omenesc O 30 pace AGK înjîntre KL ci om. AKLO 8 iar scorni]iar începu a scorni O nevoe]nevoie în creştini şi G mare om. G Şi nevoe mare asupra lui Şărban vodăjşi mînie în creirii lui Batăr Gabăr craiul unguresc O 8—10 Că fiind ... aicea în ţară]Gă fără de veste au venit cu toate oştile lui şi au trecut aice înţară. Atunce Şărban voevod înţălegînd de aceasta mult s-au mirat de unde au răsărit această pizmă mareO 9 Gabăr] Gabru A, Gabră K, Gabor L crai în 35 Ardealjcraiul Ardealului AGK 10 nimica]vodă nimic (nemică K) AGKL de v6ste]veste A, dă v6ste L daca KL aicea]om. AGK, aici C Deci]Şi O 11 el om. O ce maiJcumO mai om. AGK ci]ce GK la]în K 11—12 ci au fugit ... boiarii lui]ce numaidecît s-au sculat cu toată casa lui şi cu toţi boerii lui de au trecut în ţara Moldovei O 12 boerii AL s-au tăbărît]au venit şi au descălecat O scaonul K la scaunul Tirgoviştii]în Tîrgovişte O şezind GK 40 12—13 şăzînd aicea în ţară 3 luni om. O 13 aicea]aici AGK, om. G dînd] dă el L, şi au dat voe O oştilor]oştilor lui O 14 rămas]mai rămas A nimica GGL cît n-au rămas nimic în ţară om. O Nici altădată]carile jaf ca acela O n-au]au K mai om. A aicea]aici AG, om. G, altădată O 14—15 aicea în ţară răutate şi jaf ca atunceajjac ca acesta aici în ţarăK 15 După ţară ad. Şi au şăzut în ţară trii luni şi jumătate, toată iarna O răutate şi om. A răutate şi 45 jaf ca atuncea]văzînd atîta răotate şi jaf ca acesta G, om. O atuncea]acesta AL 16 DeciJDici G, Atuncea O ţara văzînd]văzînd săraca ţară O văzînd]văzîndu-săL atîta]într-atîta L răotate AG cerşurăjcerşu AG dedejdete AGL 17 pre]pă A Radul vodă] Io Radul voevod O feciorjfeciorul AKLO, sin G Mihnea G vodă1 2]voevod O fecior Mihnii vodă turcul]şi Mihnea vodă turcul, feciorul Mihnii vodă turcul G veni aici]veniră A, şi viniră K aici 50 om. G, aicea L 87 5 58 JO 15 20 25 30 35 40 45 50 steag împărătesc şi goni pre Batir Gabăr, de să duse iar la ţara lui. Iar el şezu domn în scaun în Bucureşti. Atuncea Şărban vodă fiind pribeag la Moldova, îi era mare obidă căci eşi din ţară fără veste şi gîndi să strîngă oşti, să vie asupra lui Batir, să-şi izbîndească. Şi îndată veni din Ţara Leşască 800 de jolniri călări şi 400 pedestraşi. | Şi trimise aici în ţară pre Stanciul slugerul, d6de veste boiarilor şi roşiilor, şi la mari şi la mici. Şi toţi fură bucuroşi pentru acea amărăciune mare ce făcuse Batîr. Şi gata eşiră în tîmpinarea lui Şărban vodă. Şi numaidecît trecură muntele, tăbărîndu-se în luncile Braşovului. Şi d&leră război mare în zioua lui sfetii Petru. Şi aciişi dMe dumnezeu de birui pre vrăjmaşul lui, pre Batîr Gabăr. Şi multe trupuri fură tăiate de oastea lui, făcîndu-se de dînşii o movilă mare în lunca Braşovului. Iar Batîr Gabăr fugind, i-au căzut gujma din cap, şi ca un cîine s-au ascuns şi de-abiia au scăpat, cu mare ruşine. Şi nu-i folosiră nimic panele c61e multe ce purta, pîn au scăpat de s-au închis la Sibiiu, că de la singur dumnezeu au luat acea plată. Atuncea Şărban vodă d&Le mare mulţumită lui dumnezeu şi cu izbîndă mare purc^seră de acolo să vie aici în ţară. 1 * 3 * * 6 1 stiag K După împărătesc ad. şi cu mulţime de turci şi de tătari O şi goni]şi- goniră A, şi goniră KO de să]de se G iar la]în AKO, iar in C 2 şezujşăzu A, aşăză L domn om. O scaon K între r. 2 — 3 e titlul Războiul lui Şerban vodă cu Bator Gabor în luncile Braşeului şi pentru pribegiia lui Şerban vodă în Ţara Nemţască la Beciu în K 3 Atuncea]Deci O la]în O îi]şi -i A, om. GO Fiind atunci Şerban vodă pribag K îi era]era-i K marejmai mare A, foarte O obidă]scîrbit O 4 eşi dinjeşi aşa din AGG, eşisă din O fărăj făr de AO, aşa fără K să]ca să AK să viejca să vie CGL, şi să vie în ţară (în ţară om. K) KO Batîr]Batîr Gabru (Gabor CKL, Gabăr O) ACKLO 5 îndată veni]aduse oşti O veni]veniră AG, viniră K 800 de]70 de L jolnirijjoimiri AG, şolniri G jolniri călări 800 K 6 400 pedestraşijpedestri 700 (400 O) AKO, pedestraşi 400 CL aicea GGKLO preJpeL slugeruljsluger C, slugeariul K dedejde dete AGLO, de dăde G, de au dat K 7 boiarilor) boerilor AL roşilor A la mari şi la mici]la mic şi la mare A marijmare G boerilor şi la mare şi la mic şi roşilor O 8 acea]cea AGK amărîciune mari K cejcele AGKO Batîr j Batîr Gabru (Gabor G, Gabăr O) AGO eşiră gata A gata]îndată O eşiră]eşiră toţi O în tîmpinarejîntimpinare înaintea lui G, întru întîmpinarea L 9 numaidecît trecură muntele om. O trecurăjtrecu A tăbărîndu-se]tăbărînd G, tăbărîndu-să GL, şi tăbărîră O 10 Braşeului K dederăjle dete A, detiră G, le dede K, deteră L Şi d6deră război mare în zioua lui sfetii PetruJŞi la iunie 29, leat 7119, făcură mare război O ziouajzioa AGL, ziua G, zua K lui sfetii]sfîntului A. de sfeti GGK PetruJPetăr K aciişijaciiaşi AG, aceiaş CO, aciia L d£de]dete AGL 11 birui pre vrăjmaşul lui, pre Batîr Gabăr]fu izbînda lui Şărban vodă O vrăjmaşii G lui, pre om. AG 11 — 12 Şi multe trupuri fură tăiate de oastea lui]şi periră oaste ungurească mai toată O 12 tăiatejtăete A, tăete dă L de oastea lui]o/n. AK, din oastea lui G făcîndu-se]făcîndu-să AGGL, şi s-au făcut O de dînşii om. O o movilă mare de dînşii G mare[foarte mare O lunca]luncile G 12 — 13 Braşovului]Braşuvului G, Braşeului K După Braşovului ad. ca să să pomenească O 13 căzut]scăzut G gujma]guţma A, gugima K, gugiumanu LO cap]cap jos L După cap ad. şi trecînd o (peste o O) tină mare, puţin de nu s-au înecat AGKO cîinejcîne K 14 s-au]s-a L ascuns]întors K de-abiia]abiia K, d-abia L După ruşine ad. de s-au închis în Săbiiu O nu-i]nu O folosirăjfolosi L nimic]o/n. G, nemică K, nimica L 15 ce purta]ce li lua O în Sibiiu K pîn au scăpat de s-au închis la Sibiiu om. AO 15 — 16 că de la singur d-zeu au luat acea plată om. A 16 sîngur K luatjluoat L acea]om. K, această O Atunceajom A, Şi C, Atunci KO d6de]dete AC, deteră L, dedi O mare om. O mulţămită GK lui d-zeu om. G cu izbîndă]cum ez-bîndă G purceserăjpurcese AGK, purceasă O de]dă L 18 aicijiăr aicea G, iarăşi aicea L, iar O 88 Iar Radul vodă, dîndu-i împărăţiia domniia, el au fost mers pre Teleajen cu mulţime de turci şi cu tătari asupra lui Şărban vodă. Şi nea-flîndu-1 acolo, numaidecît au purces du | pă dînsul. Iar Şărban vodă sg» simţind de aceasta, fiindu-i oştile răsipite, n-au putut aştepta, ci au fugit la Moldova. Iar cînd au fost la Lunca Mare, i-au ajuns tătari gonaci fără 5, veste. Atuncea Şărban vodă de-abiia au scăpat cu o seamă de oameni pin la Suciavă, că acolo era şi doamnă-sa şi acolo au născut şi o cocoană, botezînd-o părintele vlădica Crimca, numind-o Elena. Şi de acolo s-au rădicat cu totul de au trecut în Ţara Leşască. Şi de acolo s-au dus în Ţara Nemţească, la Beciu, priimindu-1 împăratul Bodoful cu mare cinste, 10 dîndu-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el şi oamenii lui cu mare cinste şi pace. Şi acolo au lăcuit pîn la moartea lui. Domnit-au Şărban vodă ani 9, leat 7119. Radul vodă Mihnii viind domn de la Poartă la scaunul lui din Tîr-govişte, începu a-şi tocmi ţara cum să cade. Şi veniră toţi boiarii şi toţi 15 roşii şi toţi slujitorii, de să închinară lui şi făcură mare jurămînt ca să-i slujască cu dreptate. Şi să odihniră toţi cu pace. Iar un boiaren mare, anume Bărcan vel stolnic ot Merişani, iar de moşie să trăgea de | Bucşani, el ca un om rău călcă jurămîntul, şi S9 cu dînsul încă şi alţi 8. Că făcură sfat în taină ca să omoare pre Radu 20 1 * * * * * 7 8 1 Radul]Radului L împărăţiiajîmpăratul A, împărăţie O domniia]domnie K, domnia lui O fost mersjvenit O pre]pă A, pe L 2 TeleajenJTeleajăn CL, Teleajin G, Tilijăn O mulţăme O şi cu]şi de ACGKO, şi dă L După vodă ad. şi dete tare asupra lui Şerban vodă A 3 numaidecît]îndată K au purces]s-au luat O dupre G 4 simţind]înţelegînd G, înţălegînd O fiindu-iJfiind A, şi fiindu-i O răsipite]risipite A, răsăpite GO ci]ce K 4—5 n-au 25 putut aştepta, ci au fugit la Moldova]el numaidecît dăte dosul a fugi spre Moldova O 5 Iar] Insă O la]în CL la Lunca Mare]în Lunca cea (cea om. GK)Mare AGKO i-au]l-au O gonaci] gonaci după urmă A, gonaşi K fărăjfăr de AO 6 Atunci K de-abiia] de-biia G, abia KL samă K oamini GK 7 pîn la Suciavă]pîn la (în K) Suciava ACGKL, şi trecînd în Moldova s-au dus la Suceavă O era]îi eraL şi1 om. O doamnă-sajdoamna sa A, doamna L şi3 orn^G 30 7 —8 şi acolo au născut şi o cocoană, botezînd-o părintele vlădica Crimca, numind-o Elena om. O 8 botezînd-o]botezîndu-să de AG GrimcaJCrinta AGGLV numindu-o G acolo]acolea A 8—9 de acolo s-au rădicat]rădicîndu-să O 9 de om. O în Ţara Leşască. Şi de acolo s-au dus om. O 10 Nemţască CK priimindu-l]priimindu-i C, şi priimindu-1 O Rodoful om. O llde]dăL chieltuială G să se]să să ACL, să GK oamenii]ominii G, oaminii K 11 —12 dîn- 35 du-i bani de cheltuială, ca să se poată odihni el şi oamenii lui, cu mare cinste şi pace şi om. O mare cinste şi pace]bună pace ACK, pace bună G, om. L 12 Şi acolo au lăcuit pîn la moartea lui om. A lăcuit]lăcuit pace G pînjpîr O moarte O Domnit-au]Şi au domnit CO 12 — 13 Şărban vodă om. O 13 ani 9]aice în ţară ani 9 O leat 7119]cînd au fost cursul anilor 7121 A, văleat 7119 GL, om. KO înainte de r. 14 e titlul Cap. 35. Domniia Radului 40 vodă feciorul Mihnei vodă turcul in K 14 Radul vodă Mihnii viindJCînd au fost cursul anilor 7119, Radul vodă au vinit K Radul vodă] Iar Radul voevod O Mihnii]feciorul Mihnii vodă turcul C, om. O viind om. G viind domn de la Poartăjîncă s-au întors şi au venit O la scaunuljîn scaun O lui din]în O 14—15 Radul vodă ... din Tîrgovişte]Au venit domn de la Poartă în scaunul din Tîrgovişte Radul vodă A 15 începu]începînd AK, şi începu O 45 cumjprecum L viniră K boerii ALO 15 — 16 toţi slujitorii şi toţi roşii L toate breslile, slujitori O 17 direptate K odihniră]aşăzară O toţi om. G pace]bună pace O 18 boia-ren]boer AL, boiar CK, boeri O Bărcan]Bercan K, Vălcan O vel]mare A, marele K ot]de laAK, din C ot Merişani] Bucşanul O 18—19 iar de]iar din C, care din L iar de moşie să trăgea de Bucşani om. O 19moşie]moşi A din Bucşani ACGKL 19—20 el ca un om rău 50 călcă jurămîntul şi cu dînsul încă şi alţi 8]şi cu alţi 8 boeri ca nişte oameni răi şi vicleni căl-cară jurămîntul O 20 încă]închise G şi om. C alţi 8]alţi boeri A, alţi 8 boiari K Că]Şi O în taină]pre taină L Radul C 89 vodă şi să rădice domn pre Mihai cămăraşul, pentru căci îi împresurase cu mulţime de greci de la Ţarigrad şi de la Bumele. Iar Badul vodă prinzînd de v6ste, îndată porunci de-i prinseră şi porunci de-i tăe pre toţi afară de poartă, ca să se înveţe alţi boiari a mai hicleni pre domnu-5 său. Şi domniia tot cu bună pace. Iar Batîr Gabăr, domnul Ardealului, gîndi să vie iar aici în ţară cu oşti, ca să facă răutăţi, ca şi întăi. Atunce Badul vodă mimaidecît ddde ştire împărăţiei. Şi îndată-i porunci să meargă înpreună cu Ştefan vodă din Moldova şi cu toate oştile lor. Iar Batîr Gabăr deaca înţălese io de acestea, numai ce tremura de frică şi să mira ce va să facă. Iar boiarii lui făcură toţi sfat şi îndată omorîră pre Gabăr, ca să nu mai între răutăţi în ţara lor pentru un om nebun ca acela. Iar Badul vodă şi cu Ştefan vodă să întoarseră înapoi la ţările lor şi nu făcură nici un război. După | 59v ac&a împăratul au mazîlit pre Badul vodă, de s-au dus la Ţarigrad. Şi 15 au domnit ani 3. Văleatul 7123. Alexandru vodă Iliiaş, acesta au venit domn de la Poartă şi au şăzut în scaun la Tîrgovişte. Şi să închinară lui toţi boiarii cei mari şi cei mici şi toată ţara. Şi nu trecu multă vr&ne, venitu-i-au poruncă de la împărăţie ca să meargă la oaste înpreună cu Schinder paşa, la Ţara 20 Leşască. Deci Alexandru vodă s-au gătit şi au scos tabăra afară. * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 1 domn pre Mihai cămăraşul]pre Mihai cămăraşul domn G căci îi]că îi G, că-i K 2 mul-ţăme O dela1]din ACKL, om. G şi de la2]i ot G vodă om. L 3 prinzîndjprinse A îndată om. O prinserăjprinseră pre toţi G, prinsără K porunci2 om. O 3—4 porunci de-i tăe pre toţi afară de poartă] afară din poartă poronci de-i tăe G, le tăiară capetele tuturor O 4 de 25 poartăjdin poartă GL ca]pentru ca O să să AGL învăţejmai înveţe C, înveţă K alţi]şi alţi O boeri ALO hicleni]vicleni AGLO, viclini K 4—5 pre domnu-său]pre domnul său AGL, om. O 5 bună om. GLO 6 domnuljcraiul AGKO Ardealului] unguresc O gîndi] gîndi se G gîndi să vie iarjiar să găti să vie O aicijom. G, aicea KL 6—7 aici în ţară cu oşti]cu oşti în Ţara RomîneascăO 7 oşti]oştile G ca1om. A ca2om. O AtunceJAtuncea AL, om. G, Atunci 30 K, iar O După vodă ad. prinzînd de veste O numaidecît om. L 8 dede]dete AGL, făcură O îndată-i]îndată AKO, îndată îi G porînci G margă KO înpreunăjom. GO, el înpreună G din] de la ACGK, al O Moldo vii O şi om. O După lor ad. şi şi purcesără cătră Ardeal O deaca]dacă K, daca L, decă O înţălese]înţelese AGL, înţelâse G, înţăliase K, înţăiesă O 10 acestea]aceasta ALO trimura K dă frică L va să facă]să facă A, va face L boerii AL 35 11 lui om. AK făcură]făcu G toţi om. O toţi sfat]sfat toţi AK omorîră]omorî GL Gabăr] Batîr Gabru (Gabăr G, Gabor K) AGK, Batăr G, Bator L 11—12 şi îndată omorîră ... ca acelajcum pentru un nebun ca acesta să ne lăsăm să perim şi să ne perdim moşiele şi să rădicară asupra lui şi omoră şi făcură pace O 12 om om. AK 12 —13 Iar Radul vodă şi cu Ştefan vodă să întoarseră înapoi la ţările lor]şi să întoarseră Radul vodă şi Ştefan vodă ciniş la ţara sa O 13 40 înapoi om. G făcurăjavură K După]Dupre G 14 aceia A mazălit G pre]pă A de s-au]şi l-au A Şi om. A 15 domnit]domnit Radu vodă (vodă al Mihnii G) AG ani 3]ani 4 G Văleatul 7123]cînd au fost cursul anilor 7125 A, 7123 G, om. KO, văleat 7123 L După r. 15 e titlul Gap. 36. Domniia lui Alexandru vodă Iliiaş in K 16 Alexandru vodă Iliiaş]Alexandru Iliiaş AG, cînd au fost cursul anilor 7135, în luna ★★ Alexandru vodă Iliiaş K, Io Alexandru 45 voevod feciorul lui Iliaş voevod O acesta om. K vinit K PoartăJPoartă, leat 7123 O 17 şezut G la]în AKO Tîrgovişti G Şi să]Şi i să A lui om. AK boerii ALO cei om. K 17—18 cei mari şi cei mici]şi mari şi mici A, om. O 18 cei]om. GK, i cei L multă vrăme] vremi multă O venitu-i-au]şi-i veni A, venit-au KLO poruncă]porîncă G, poroncă K 19 ca om. K margă KO la oaste]cu oştile lui O înpreună]dinpreună A Schinder] Schindesi G, 50 Schender K, Schindis L la2] în O 20 Deci Alexandru vodăJŞi aşa O tabărajtoată tabăra A 90 Iar boiarii fiind înpresuraţi de mulţimea grecilor şi ocăriţi de tru-făşiîa lor, care nu putea să o mai rabde, ci făcură sfat în taină să-i ucigă. Iar Alexandru vodă prinse de v6ste, ci să găti să-i tae. Iar ei încă înţe-legînd de aceasta, Lupul păharnicul Mehedinţul înpreună cu o seamă de boiari fugiră în Ţara Ungurească, iar alţi boiari, cîţi rămaseră, plecară 5 capetele toţi la Alexandru vodă. Iar el, neavînd ce face, că-1 grăbiia turcii să meargă la oaste, ci-i ertă şi purcese de să înpreună cu Scbinder paşa. Trecură Nistrul de merseră la Cameniţă, şi cîteva zile să bătură cu leşii şi nimic nu folosiră, ci făcură pace şi să întoarseră cineşi la ţara lui. Şi | sosind Alexandru vodă la scaunul lui în Tîrgovişte, îndată tăe pre io Cîrstea vel vornec. Şi încă vrea să mai tae pre mulţi, ci nu cuteza de eo Scbinder paşa, că-i cerea pentru Cîrstea 40 000 de galbeni de aur. Iar Lupul paharnicul înpreună cu alţi boiari plecară capul la crai, ca să le dea oaste ajutor, să vie asupra lui Alexandru vodă. Iar el înţelegînd de aceasta, să întristă şi îndată trimise carte la craiu, ca să vază şi să adeve- 15 reze pentru acest lucru. Şi-i trimise răspuns cum el nu ştie nimic, nici să strînge nici o oaste în ţara lui, ca să-l lovească făr de veste. Iar alţii cine-i era priiateni, îi spunea că, adevărat, vine Lupul păharnicul cu oşti grele. Iar el necrezînd, îi tîrîia de coadele cailor pren tîrg, pre alţii îi 1 boiariijboerii AL, boerii ţării O mulţime G de .mulţimea grecilor]de greci O 20 1—2 trufăşiia]trufiia AGKLO, trufişiia G 2 carea K nu o putea K mai om. AK rebde K putea să o mai rabde]mai pute răbda O ci]ce GK, om. O făcură]făcu G în taină sfat A să-i]ca să-i O ucigăjomoare G 3 încă prinse AGK Iar Alexandru vodă prinse de veste] Iar leficii sîrbi mersă la Alexandru vodă de-i spuseră O ci]ce G ci să găti]şi-I îndemna O să-i tae]să tae pre boeri (boiari K) AKO eijboerii AK încă om. AGK Iar ei 25 încăJAtunce O 3—4 înţălegînd K 4 peharnicul K Mehedinţul om. O 4—5 o seamă de] alţi K, o seamă dă L, o semă de O 5 boeri ALO1 11»2 unguriască K rămaserăjrămăsese A, rămăsesă O După rămaseră dă nu fugiră în Ţara Ungurească L 6 capetele toţi]toţi capul A, toţi căpiţele CK, capul O IarJDeci O grăbiia]grăbia ACGKL, grăbie O 7 la oaste să meargă G să meargă]om. G, să margă O în oaste K ci-i]îi AO, ce-i GK purcese] 30 purceasără KO, plecă L de să înpreună]împreunîndu-să ACG, împreună cu dînsul împreu-nîndu-se K, împreună L, de să dusără împreună O cu Schinderjcu Schender K, cu dînsul, cu Schinder L 8 Şi trecură O După Nistrul ad. în Ţâra Leşască O de]şi O marsără K Cameniţă]Gaminiţă K, Gaminiţ O să bătură cîteva zile O 9 şi1]ci A nimica L nimic nu folosirăjdacă văzură că nu pot folosi nimică O ci] ce K, om. O întoarseră]întoarşe GO lui]sa O 35 10 Şi sosind om. O vodă lajvodă încă veni în O la scaunul lui]la scaun (scaon K) AK în]la AGGL îndată]şi cum sosi, îndată O tăejporunci de tăe A, au tăiat KO 11 Cîrstea] Cristea G veljmarele K, om. O Şi]Ci L vrea]vre O tae]tae-i G tae pre mulţijtae şi pre alţii pre mulţi A pre mulţijşi pre alţi mulţi O ci]ce KO cuteză AK 12 cerea]cere G CîrsteaJCristea G, moarte Gîrstei vornicul O de aur om. O 13 păharnicul Mehedinţul K 40 împreună]preunîndu-să A alţijalalţi G, ailalţi L boiari]boeri AL, boeri pribegi O crai] craiul AGO ca om. ALO 14 oaste ajutor]ajutor L, oşti O ca să vie A înţălegînd KO 15 să întristă]s-au întristat K, foarte să întristă O îndată om. O ca om. O 15—16 şi să adevereze]să adevirează K, este cu adevărat O 16 pentru acest lucru om. O acestjacel AGGL Şi-i]Şi AK Şi-i trimise]Şi-i trimiseră L, iar craiul îi trimisă O răspuns] răspunsul G, spui^^^fca. cumjcum că L, că O ştie]ştiea O nimică K 16 — 17 nici să strînge nici o oaste strînge K 17 nici o]nici GV, om. LO ca să-l]pentru ca să-l O lovască^J^ar de] fără GGK, fă L 18 cine-i]cine G, din O era om. O priiateni]prieteni AL, priiatini G, priiatin K, prietenii lui O că]cu C, că cu KO LupulJLupul Mehedinţul K 19 grâlejgreli O Iar el om. K necrezînd]necrezind G, necrizîndu-i K îi tîrîiajîi tîra AL, îi tăiară G, 50 11 pedepsea şi-i tărăia O codele G de coadele cailor pren tîrg]prin tîrg legaţi de coadele cailor O pren]prin AGGKL pre alţii om. L îi om. AK £1 omoriia, cît nu mai cuteza nimenea să-i spue. Ci tot şădea în scaun negătit. Atuncea-i veni vdste că au întrat Lupul în ţară. Umplîndu-se de inimă rea, strînse puţinei călăraşi şi pedestraşi, cîţi să aflară acolo, şi le zise : Staţi cu mine, şi eu să vă dau lefi îndoite. Iar ei răspunseră că nu 5 vor sta, căci ai călcat jurămîntul | şi ne-ai oprit simbriile şi ne-ai stricat 60° obiceiurile, cît am rămas la mare sărăcie, ci n-avem nici o armă, căci le-am vîndut toate pentru nevoile ce am avut de la tine, doamne. Nici îţi putem folosi acum nimica. Ci numai te scoală şi fugi, că vrăjmaşii tăi s-au aprop iat. io Atuncea Alexandru vodă le mulţumi şi le dede o pungă de bani, ca să împartă cu toţi. Şi numaidecît încălecă pre cal şi fugi. Lupul încă sosi şi începu a tăia pre boiarii greci şi pre slugile lor, carii jăhuise ţara. Şi mult sînge s-au vărsat. Şi înoptînd, nu să ştiia cum fuge unul cu altul, de frică şi de cutremur mare. Iar Alexandru vodă scăpînd numai cu dulama 15 pre trup, s-au despărţit de doamnă-sa şi fugind tare sosi la Brăila, iar doamnă-sa merse la Giurgiov. Badul vodă deaca înţelese de aceasta, îi trimise bani de cheltuială şi haine de îmbrăcăminte, ca să-l cinstească. Iar Alexandru vodă avînd inimă rea şi grijă pentru doamnă-sa, nici nu ştiia unde iaste. Şi într-acel cias sosi un om de la Buşciuc, dîndu-i veste 20 bună că au trecut la Buşciuc şi iaste sănătoasă. Părîndu-i bine foarte | 1 omoriia]omora A, omorăia G, omore O cît]câ O nimenea]niminea A, nimini G, nimenea G, niminile K, nime O Ci]Ce GK, Şi O şedea G 1—2 scaun negătit]scaune gătit L 2 Atuncea-i]Atuncea AGG, Atunci K, pînă îi O veni]vini-i K întrat]venit L Lupul]Lupul păharnicul AGKO în om. G ţară]ţară cu oşti greii O umplîndu-se]umplîndu-sâ ACL, înplin-25 du-să (-se K) GK, iar el umplîndu-se O 3 strînse]strîns-au K puţinei]puţintei AK, pu- ţini O călăraşi]cămăraşi G şi pedestraşi]şi pedestrime A, om. G, puţăntei pedestraşi O 4 zisă O Staţijsă staţi A şi eujiar eu AK vă om. L lefi]lefile AO, liafă K îndoite]îndoită K răspunserăjrăspunsără K, răspunsă O 5 vorjvom CGKL0 sta]pute sta O căci]căce G, că O jurămîntul şi ne-ai oprit simbriile şi ne-ai stricat om. L ne-ai1»2 * 4 * * * * * * * 12 * * * 16 ]ni-ai GK simbri-30. ile]sîmbriele K, lefile O 6 obiceiurile]obiceaiurile GK, toate obiceiurile O cît am]c-am G, că am O mare om. L ci]şi AGO, că L n-avem]nu avem AG, nu avăm K armă]urmă K, armă de război O căci]că LO 7 ce am]care le-am A doamne, de la tine G 7—8 Nici îţi]Nice-ţi K Nici îţi putem folosi acum nimică]Şi acum nu-ţ putem folosi nimica O 8 acum] acuma A, acmuK nimicajnimic G, nimică K Ci]Ce şi fugijdejfugi AGGK tăi om. AGKO 35 10 AtunceaJAtunci K, Atunce O mulţumijmulţi C, mulţămi GKO d6de]dete AGL, dedi O şi o pungă K bani]galbeni A 11 ca să împartă cu toţi om. A ca să]să O înparţi O cu toţi]toţi GGKL numaidecîtjîndată O încălică O cal]cai O Lupul]Lupul păharnicul GO 12 boerii ALO carii]care AGLO jăhuise]jăfuise AGL, jehuise G, jecuisă K jăhuise ţara] prăda ţara şi jăfue şi era mercuri în desară O 13 Şi mult sînge s-au vărsat om. O înnuptînd G 40 nu să]nu G ştiia]vedea AGGKL cu altuljde altul ACKL ştiia cum fuge unul cu altuljvide unul cu altul cum fug O 14 cutremurjcutrimur K, groază O După mare ad. Şi periră mulţi din greci, boeri O 15 pre]pe GL doamnă-sa]domnii sa G, doamna sa L fugind tare]au fugit O sosijau sosit K 16 doamnâ-sajdomnii saG, doamna sa L merse]au mers K, om. O la]în K Giurgiuv A, Giurgiu L După Giurgiov ad. Şi au trecut Dunăre la Ruşciuc O dea-45 cajdacă K, dacă L înţelese]înţăliase K, înţelese L îi]îndată-i AG, îndată îi CKL 16 — 17 Radul vodă deaca înţelăse de aceasta îi trimise bani de cheltuială şi haine de îmbrăcăminte ca să-l cinstească om. O 18 Iar]Deci O avînd inimă rea]multă inimă rea avea O şi grijă om. AKO nici]că AGKO, căci CL 19 ştiia]ştie GO unde]un G iaste]este AL ciasjceas GL, om. O sosi]au sosit K omjolac A Rusciuc O, Rusei V dîndu-i]şi-i aduse 50 O 20 că au]că i-au G trecut]trecut doamnă-sa A Rusciuc O, Ruşii V iaste] este AL iaste sănătoasă om. O foarte om. O 92 au dăruit pre acel om. Şi intră într-o ghimie de s-au dus la Ruşciuc, împreu- ei nîndu-să cu doamnă-sa. Avea nădejde ca să între iar în ţară domn. Iar turcii nu-1 îngăduiră, ci-1 duseră la Ţarigrad. Atuncea Lupul păharnicul să mira ce va face, de cîte au început» •ca să îmblînzească pre turci. Ungurii încă-i cerea lefi, bani nu avea, ci 5 apuca pre neguţători, de-i da ungurilor, să plătească ei lefile. Şi trimisese în ţară pre Buzdugan căpitanul, fiind om rău, ca unde va găsi greci neguţători g&epi, pre toţi îi tăia şi le lua toată marfa făr de nici o milă. Şi dupre această mazilie a lui Alexandru vodă, dMe împăratul domniia lui Gavrilă vodă. Şi au venit în scaun în Tîrgovişte. Şi preste puţină io vreme i-a venit poruncă de merse cu toate oştile de să înpreună cu Schin-der paşa. Fu prins şi Lupul păharnicul cu Buzdugan căpitanul; dîndu-i în mina paşii, îndată-i înţepă pre amîndoi. Şi aşa şi-au sfîrşit viiaţa lor. Iar Gavrilă vodă întorcîndu-se de la oaste, puţin aii mai domnit 15 şi l-au mazilit. Deci n-au vrut să meargă la Poartă, ci au fugit în Ţara Ungurească şi acolo ş-au sfîrşit viaţa lui. 1 au dăruit]dăruit-au ACKO, l-au dăruit G întrăjîntrînd A, om. L de]om. A, şi C s-au dus] să duse GO Ruşiciuc O, Ruşi V 1—2 împreunîndu-să]şi să împreună O 2 doamna sa L Avea nădej de ca să între iar în ţară domn om. AK între]vie O domn în ţară GO 3 ci-1 duseră] 20 om. G, ci-1 dusără K După Ţarigrad ad. Şi au domnit ani 3 0 4 AtunceaJAtunce GO, Atunci K paharnicu L ce]cum K cîtejcît L 5 îmblănzască C, înblînzască KO pre]pă A, pe G încă-i]încă îi LO lefi]lefe şi K bani]şi bani GGLO bani nu avea om. A ci]ce GK 3 apucă A pre]pre toţi KO, pe L de-i]şi-i O ungurilor om. O să]ca să AGGKLO lefele K trimisăsejtrimesese G, trimise KO 7 căpitanul om. A fiind om rău om. O greci om. C 25 7 — 8 neguţători greci A 8 gelepi]gelipi, pre toţi să-i tae. Deci el, ca un om rău, căţi greci găse O îi tăia]să-i tae L şi]şi aşa făcînd L lelua]le luară G, le lua şi L toată om. K făr de]fără de G, fără KLO 9 Şi]Iar O dupre]după AGKO această]acestea A, aceasta GL, om. O maziliejmazîlind A, maziliia G, veni mazălia L a om. AGO lui]pă A înainte de d6de ad. cînd au fost cursul anilor * * luna lui * ★ ( * ★ luna lui* * om. K) AK dede]dete AGO, dat-au 30 K, şi dete L 10 domniia]domnie O Gavrilă vodă] Gavriil vodă ACKL, Io Gavril voevod Moghila, feciorul lui Simon voevod O După Gavrilă vodă ad. Alexandru vodă au domnit ani * * A, Domnit-au Alexandru vodă ani * * K Urmează titlul Gap. 37. Domniia lui Gavriil vodă în K Şi au/venit în scaun în]Şi au venit Gavriil vodă domn de la Poartă, cu steag, luna ★ ★ A, venit-au Gavriil vodă domn de la Poartă cu stiag şi au întrat la scaon în K venit în]venit cu steag 35 împărătesc şi au întrat în O în1 2 3]la L Tîrgovişte]om. A, Tîrgovişte în luna ★★ K, Tîrgovişte, leat 7126 O preste]peste AKL 11 vreme]vremi O i-a venit]veni AO, îi veni GL, vini-i K poruncă]porîncă G, poroncă KO de]dă L mărse]mersă O oştile]oştile lui AGGLO de să]pînă să.AGGL înpreună]preună K 11—12 Schendir K 13 Fu prins]Fu trimis G, şi fu prins G, Şi atunci (aceiaş O) fu prins KO păharnicul]spătarul AK cujîmpreună cu AGGKL, şi O 40 dîndu-i]şi dăndu-i O 14 îndată-i]şi îndată-i AK, îndată îi GL, îndată porunci de-i O înţăpă GK pre]păL amîndui G şi-au]ş-au AK sfîrşit] săvîrşit GK O 15 Gavrilă] Gavriil AGGKL întorcîndu-să CGL dă la L 16 l-au]fu AGKL n-au vrutjnu vru AK, el n-au vrut O meargă] margă K Poartă]Ţarigrad O ci]ce K 17 Unguriască K ş-au sfîrşit]! s-au săvîrşit K lui] om. AGK, lor G ş-au sfîrşit viaţa lui]au murit O După lui ad. Şi au domnit Gavriil vodă 45 ani** cînd au fost cursul anilor de la Adam 7130, luna lui april zi 1 A, Si au domnit ani ** K După r. 17 e Gap. 38. Domniia lui Radul vodă al doile rînd în K, în zile acestui domn la leat 7127 s-au arătat cometa pre ceri, adecă steaoa cea cu coadă în O 93 siv Eadu vodă Mihnea iar au venit domn al doilea rînd şi tot au domnit bine şi cu pace. Mers-au şi cu oaste în Ţara Leşească, ajutor împăratului Osman Mehmet, învîrtejindu-se de acolo la scaunul lui, în Tîrgovişte. Domnit-au ani 3 pol, leatul 7131. Atunce l-au mazilit împăratul 5 şi l-au trimis în ţara Moldovei, să fie acolo domn. Iar aici în Ţara Muntenească au lăsat pre fie-său, Alexandru vodă. Deci fiind prea tînăr, avea boiari foarte credincioşi, de căutau toate trebile domniei şi ale ţării, şi toate judecăţile era asupra lor. Şi domniia foarte bine şi cu pace. io Iar apoi s-au rădicat asupra lui călăraşii de la Măneşti şi de la Gher- ghiţa şi de la Ploeşti şi de la Ruşii de V&ie, ca să gonească pre Alexandru vodă. Iar boiarii lui prinzînd de veste, toţi s-au strîns şi înpreună cu toată curtea şi grăbiră de să loviră cu ei la sat la Măneşti. Şi fu biruinţa lui Alexandru vodă cu boiarii lui. Şi să întoarseră iar înapoi cu izbîndă. 15 Atunce iar să sculase nişte lotri dă peste Olt cu un domn ce-i zicea Paisie. Iar boiarii prinzînd de v^ste, trimiseră de i-au prins şi i-au omorît cu domn cu tot. 62 Iar Radul vodă fiind în Moldova, | cbiemat-au pre fie-său, Alexan- dru vodă de s-au înpreunat la Şiret, şi acolo i-au făcut nunta cu o 20 * * * * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 * * * * 50 20 1 Radu vodă Mihnea]Radul vodă feciorul Mihnei vodă Turcul G, Gînd au fost cursul anilor *★ în luna **, Radul vodă Mihnea K, Io Radul voevod feciorul Mihnei vodă turcul O iar au venit domn]venit-au domn K al doilea]al doile GK, de al doile O rînd om. A După rînd ad. cu steag înpărătesc şi au Intrat în scaun în Tîrgovişte leat 7128 O tot om. K 1—2 tot au domnit]au domnit tot O 2 şi cu pace]cu bună pace G şi cu oastejcu oaste A, şi în oaste K, 25 şi la oaste înpreună cu turcii O Leşească]Nemţească în L 2—3 ajutor împăratului Osman Mehmet om. O 3 Osman]sultan Osman K, om. L Mehmet]Mahmet C, om. K învîrtejindu-se| învîrtejindu-să AGGL, şi întorcîndu-să KO la]în AL la scaunul luijau venit în scaun O 4 Tîrgovişti G ani 3 pol]ani 3 şi 6 luni K pol]jumătate C leatuljvăleatul G, om. L leatul 7131]cînd (iară cînd K) au fost cursul anilor 7131 AK AtunceJAtuncea AGL, Atunci K mazi- 30 litjmaizilit G, mazSlit L 4—5 Domnit-au ani 3 pol, leatul 7131 ... să fie acolo domn]Deci mazilindu-1 turcii l-au trimis să fie domn în Tara Moldovii. Şi au domnit ani 3 pol O 5 aici} aicea KL, aice O 5—6 Ţara Muntenească]Ţara Rumînească (Romînească K) CK, ţara O 6 au lăsatjau pus domn O pre]păA fie-său]fii-său A, fiul său G, fiiu-său GK, frate-său L Alexandru vodă] Io Alexandru voevod, feciorul Radului voevod, la leat 7131 O 7fiind]fiind el O 35 preajel AK, el prea CGL tănăr O boeriALO foarte]prea G de]dăL căutau]căuta ACGLO toate om. K 8 tribile K ale]a K toate]de toate O judicăţile K era]le era C asupra lor era A asupra om. L 10 de la]di K, dă la L şi de la ]şi din AK,i ot G, şi dă la L 10—11 Gherghiţă CL, Ghirghiţă O 11 şi de lai.2]şi din AK, i ot G, şi dă la L Ruşii-de- V6de]Ruşii-dă-Vede L, Roşii-de-Vede O ca să]ca să-l O pre]pă A pre Alexandru vodăjdin 40 scaun O 12 boerii ALO lui om. O prinzînd K de]dă CL viaste K toţi s-au strîns şi înpreună cu]îndată strînsără toţi slujitorii şi O şi înpreună]înpreună K 13 biruinţa]iz- bînda AO 14 vodă om. C lui Alexandru vodă cu boiarii lui]boerilor lui Alexandru vodă O cu boiarii lui om. A boerii CL întoarserăjîntoarse GK iar om. K înapoi cu]înapoi cu boerii lui cu A, înnapoi cu K Şi să întoarseră iar înapoi cu izbîndă om. O 15 Atunce} 45 Atuncea AGGL, După aceia O să sculase]s-au sculat GO neşte GK dă peste]de peste AGK, de preste G, du peste L cu un domn de peste Olt O 15—16 zice Paise O 16 boerii AGLO dă veste L trimiserăjîndată trimiseră A, trimisără oaste K, trimisă oşti O de]dă L de i-au prins] de-i prinsără KO şi i-au omorît]şi-i omorîră KO 18 fiind înjfiind domn în O fie-său]fii- său AKL, fiiul său CG 19 vodă om. L înpreunat]înprionat K Şiret] Siriat K, Şireţi O 50 i-auJauA şi acolo i-au făcut nunta cu o om. G 94 fată a lui Scărlet skigiu, ca să-i fie doamnă. Şi săvîrşinud-să nunta, iar să învîrtejiră cineşi la ţara lui. Deci preste puţinea vreme murind Eadul vodă la Moldova, trimise fie-său Alexandru de i-au adus oasele aici în ţară, de l-au îngropat la mănăstirea lui, unde iaste hramul sfetaia Troiţă, din jos de Bucureşti. 5 Fu şi el mazilit de la înpărăţie şi s-au dus la Poartă. Domnit-au ani 3 pol şi luni 3, 7136. în zilele acestui domn au întrat tătarii în ţară, fără v£ste, de au robit ţara pînă în Olt, şi s-au întors de acolo cu mare pl£n, cît au rămas pînă astăzi tot pămîntul acela pustiiu. io Alexandru vodă Iliiaş iar au venit al doilea rînd domn de la Poartă. Şi iar l-au mazilit. Domnit-au ani 2, 7138. Leon Ştefan vodă venit-au de la împărăţie să fie domn. Şi au început a-şi întocmi ţara cum să cade. Atunce şi Matei avea dregătorie de la dînsul, agă mare. Şi era de 15 moşie din satul Brîncov&iii, fecior Danciului vornecul, care să trăgea din neamul băsărăbesc. Datu-i-au Leon vodă judeţul Romanaţilor ca să-l ţie de birărie. Deci pentru | multe biruri grdle ce au fost asupra săracilor, 62°* 1 fată a lui Scărlet saigiu om. G Scărlet] Scîrlet K, saigiujgelepul AGO, giialipul K, om. L că să-i fie doamnă om. O săvîrşindu-să]săvîrşindu-se K, săvîrşind L, sfîrşindu-se O 20 2 să învîrtejiră]s-au învărtejit C să învîrtejiră cineşi la ţara luijau venit la scaun O 3 preste]peste AKLO puţineajpuţină ACGKLO la]în KO trimise]trimis-au K, au trimis O 4 fie-săujfii-său AKL, fiiul său G, pre fii-său G Alexandru vodă AGKO de1]dă L oasăle O aici] lui aicea G, aice O de2 3 4 * * * * 9]şi O l-au]le-au AL, şi li-au K 5 mănăstire O iaste]este ACL hram A sfetaiajsfînta ACGK, sfetei L lui, din jos de Bucureşti, unde iaste hramul sfintei 25 Troiţă O 6 Fu şi el mazilit]Fu şi el (mazil C) mazălit GL, mazilitu-s-au şi el K, După aceia Alexandru vodă fu mazilit O Poartă]Ţarigrad O Domnit-au]Şi au domnit AKO 7 pol] om. AKL, jumătate G şi luni 3]luni 3 CG, om. LO 7136]cînd au fost cursul anilor 7136 A, leatul (văleatul G, veleat L) 7136 (7137 G) GGL, om. KO 8 După domn ad. cînd era cursul anilor 7136 K au întrat]întrat-au K în ţară om. L fără]făr de AO de au]şi au O 30* 9 de acolo om. K mare pl6n]mare plian K, multă pradă de s-au dus în ţara lor O cît] căci G 9—10 cît au rămas pînă astăzi tot pămîntul acela pustiiu pm. O între r. 10 — lle titlul Cap. 39. A doa domnie a lui Alexandru Iliiaş tn K 11 Alexandru vodă Iliiaş] Io Alexandru voevod, feciorul lui Iliaş voevod O iar au venit]vinit-au K al doilea rînd domn]domn al (de al O) doilea (doile K) rînd CKO doile G de la Poartă om. O 12 Şi iar l-au mazilit. Domnit-au 35 ani 2]Şi au domnit ani 2 şi iar l-au mazilit AK 7138]cînd au fost cursul anilor 7138 A, leatul (văleatul G) 7138 CG, om. K Şi iar ... 7138]şi au întrat în scaun la leat 7136 şi au domnit ani 2 pol şi mazilindu-se de turci, s-au dus la Ţarigrad O maizilit G între r. 12 —ÎS e titlul Gap. 40. Domniia lui Ştefan vodă Leon tn K 13 Leon Ştefan vodă] Gînd au fost cursul anilor 7138, Leon Ştefan vodă K, Io Leon voevod, feciorul lui Ştefan voevod O 40* vodăjvoevod L venit-au]au vinit KO de la împărăţie să fie domn]domn de la împărăţie KO să fie]el să fie G 13—14 Şi au început a-şi întocmi ţara cum să cadejom. AK, şi au şăzut în scaun în Bucureşti, ghenari ★ *, leat 7138 şi începu a-şi tocmi ţara cum să cade O 15 Atunce] Atuncea AGGL, Atunci K şi om. G De la p. 15 inc. Matei avea pînă la r. 18 fin. ţie de birărie e redacţia Matei feciorul Danciului vornecul carele să trăge din neamul băsără- 45* besc, era vel agă la Leon vodă şi i-au dat judeţul Romănaţilor ca să fie ispravnic pentru rîndul birului tn O era]şi boeri G de]din C 16 Brîncovenii A, Brîncov^ni C feciorul ACGL Danciului]Danciul G vornecul]vornicului GL, vornicul K care]carele G trăgea]trage C, trăgiia K din]de G 17 băsărăbesc]besărebesc G, băsărăbăsc K, băsărăbeştilor L Roma-naţilor]Romînaţilor C, Rumînaşilor G 18 birărie]biruri AK, biruire G biruri grăle]gre- noutăţi O grele A 95 neputînd să mai biruiască, spartu-s-au toate judeţele cfe preste Olt, fugind care încătro au putut. Iar boiarii carii ţinea judeţele păţea mare nevoe de la domnie, că-i punea să plătească judeţele cu sila. Şi ce avură, d^teră tot, şi să îndatoriră pre la turci şi pre la balgii. Că aprozii lui Leon vodă 5 nu mai înceta de la casele lor, tot pentru bani; şi le lua trepede cîte 30—40 de galbeni numai deodată. Iar cînd au fost la octombrie 17 dni 7138, văzînd acei boiari că nu mai pot birui, să sculară toţi de pribegiră în Ţara Ungurească, trecînd pre plaiul Vîlcanului, IaHaţag. însă boiarii anume : Matei aga din Brîncov&ii, io i Aslan vornecul, i Gorgan spătarul, iBarbul paharnicul Brădescul, ilţfihai spătarul, i Dumitru slugerul, i Mitrea vistierul şi alţi muTţTboîari. Şi toţi lăcuiră la un loc, avînd mare cinste şi socotinţă de la Bacoţi Gheogrhie craiul şi de la groful şi de la Zolomi David şi de la toţi nemeşii. Iar Leon vodă trimise cărţi la Matei aga şi la alţi pribegi cu jurămînt, ca să 15 vie în ţară. Iar ei n-au vrut. Şi iar mai trimise şi al doile rînd, şi al treilea ■63 rînd, şi tot n-au vrut să vie | că nu l-au crezut. Iar deaca au venit părintele Theofil episcopul şi Hrizea dvomicul din solie, Leon vodă iar au trimis cărţi cu jurămînt şi a patra oară cu Radul logofătul din Desa şi cu Stanciul postelnicul ot Dîlga, ca să vie pribegii la casele lor. * 40 * * * * 45 20 1 judeţele]giudeţele G, giudeţăle K, judeţile L, judecăţile O de preste]du preste L, de peste ICO 2 care]carele G, cărei K încătrojîncotro CL, încătrăo G boiariijboerii ALO, buiarii G, carii] care CGL, cari O ţineajţăne O judeţele]judeţile AGL, judeţele G, giudeţăle K, judecăţile O păţea]păţiia GK, păţia L, păţă O mari nevoi KO 3 domnie]domn A, domnii G punea cu sila de plătea judecăţile O judeţele]judeţile AGL, judeţul G, giudeţăle K 25 Şi om. AK deteră] d^deră GIC, dediră O 4 îndatorară A, îndatori GO preia1»2 ]pe (pă,CL) la AGL şi2om. O Gă aprozii]scaprozii G lui]de la K 5 casele]casile GL, casăle K tot om. O lua trepede]luoa trepede G, lua treapăd (trepide O) KO cîte 30 —40]cîte 20—30 C, cîte 30 de lei K, cîte 30, cîte 40 L, căte 40 O 6 galbeni]galbăn K 7 au fostjfu AGICLO la oct. 17 dni]17 zile a lui octomvrie K 17]16 A dni]zile AGGL, om. O 7138]cursul ani- -30 lor 7138 A, leatul 7138 C, în cursul anilor 7138 K, 7139 O acei]aice G boeri ALO 8 mai pot birui]vor mai pute birui O pribegiră]prebegiră A, bribegiră G, pribigiră K 8—9 trecînd pre]preste A, trecînd prin O • 9 Vîlcanului]Vîlsanului G, Velcanului G Haţag]Hanţag G, Ha-ţeag L boerii ALO anume]aceştiia era O din]an G din Brîncoveni]Dinu Brîncoveanu L, Brîncoveanul O 10 iL2] om. A, şi GKO Aslan]Slan G După vornecul ad. Mihai spătarul •35 Coţofeanul G i3.4] om. A, şi3 G, şi KO Barbul Brădescul paharnicul K i2 om. G 10 — 11 Mihai spătaruljMihai spătarul Coţofeanul AGLO, om. G, Mihai Coţofeanul spătarul K 11 i1] om. A, GKO Dumitru Filişanul slujariul K i2]şi AGKO Mitrea]Mirea O boeri AL boeri mulţi de peste Olt O 12 loc]scaun G şi socotinţă om. AL delaJdeAG Racoţi ]RacoşL Gheor-ghie]Gheorghe GG, om. O Gheorghie RacoţiK 13 craiul]craiul Ardealului O ZolomiJZolomid 40 AK, Zolomit G, Zolomidvia L toţi om. A n6meşii]nemişii AG, niamişii K, nemeşii LO 14 vodă om. V trimise]decă înţălesă de aceasta foarte să întrestă şi trimisă O pribegi AL cărţi cu mare jurămînt la Matei aga şi la cielanţi boeri pribegi O 15 în ţară]la casile lor O n-au vrut]nu vrură A, n-au vrut să vie niciunul O Şi iar mai trimise]Şi iar au mai trimis G, Trimis-au O doilea AG şi al doilea rînd om. O şi al2]încă şi al AK, şi ş-al G treileajtriile O 45 16 totjiar O vrutjcrezut A că nu l-au crezut om. O daca GL 16 — 18 Iar deaca.. .cu Radul] Trimis-au şi al patrule rînd alte cărţi cu mare jurămînt, cu părintele Theofil, episcopul Rîm-necului şi cu Hrize vornecul, ca să vie pribegii şi iar n-au vrut. Aceasta decă văzu Leon vodă scrisă şi alte cărţi a patra oară, cu mare jurămînt şi le trimisă cu Radul O 17 TheofilJTheo-fan L episcupul G solie]solie lui K iar au trimisjtrimise A, au mai trimis GGK 18 din]dă A, £0 de la O DesaJDesa G, Dega L StanciulJStan K 18^-19 şi cu Stanciul postelnicul ot Dîlga om. G 19 ot]din AGL, de K, de la O DîlgaJDlega K, Dînga O pribegii A 96 Deci cînd an fost la Tîrgul Jiiului, ei să întîmpinară cu străjile pribegilor, fiindu-le cap _Barbul păharnicul Brădescul, i Mihai spătarul Coţofeanul. Şi prinseră pre Radul logofatulr^In-Desâ7 iar alţii scăpară. Iar Matei aga şi cu alţi boiari, cu oaste ungurească şi mulţi roşii de preste Olt, ei încă venea pre urma strejilor, pre plaiul Vîlcanului, pîn au trecut 5 aici în ţară. Atunce Leon vodă prinzînd de v6ste, trimise pe Mihul vel spătarul cu oşti, străji. Şi cînd fu la sat la Ungurei, întîmpinară-se cu ei şi să loviră străjile de faţă şi fu biruit Mihul spătarul, cît de-abia scăpă şi el. Iar Leon vodă deaca înţelese de această veste rea, îndată trimise pre doamnă-sa la Giurgiov împeună cu toate jupînesele boiarilor. Iar cînd 10 au fost la august 21 dni, 7139, eşit-au şi Leon vodă cu oştile în timpinarea lui Matei aga şi merse pîn la sat la Pri | siceni. Acolo făcură sfat mare «3» cu slujitorii şi dede dorobanţilor lefi şi iar să întoarse îndărăt la scaun, tăbă-rîndu-se cu toate oştile din jos de mănăstirea lui Pană vistierul, lîngă drumul Giurgiovului. Şi viind pribegii, tare să loviră unii cu alţii deasupra 15 viilor din jos de mănăstirea lui Mihai vodă. Şi fu izbînda lui Leon vodă. Perit-au mulţi oameni de tot feliul, prins-au şi pre Preda Brîncoveanul, 1 1 au fost]fu O la]pe la A Jiiului] Jăiului G ei om. O să întîmpinară]s-au întîlnit A, să timpinară G 1—2 Deci cînd au fost la Tirgui Jiiului, ci să întâmpinară cu străjile pribegilor om. K strejile pribegilor AGL 2 pribegilor]bribegllor G păharnicul om. A Brădescul i]Bră- 20 tescul i G i]şi AKO 3 prinserăjprinse A, prinsără K din]de AK DesaJDiasa K, Dega L, om. O alţii]alalţ.i GG, ceilalţi L, cielalţi O 4 şi om. L boiarijboeri AL, boiarii G alţi boiari] cielalţi boeri O cu oaste]cu oastea L, veniia cu oaste O mulţi]cu mulţi AKLO roşiijruşii G de preste]du peste A, de prădă G, de peste KO 5 ei încă venea om. O venea]veniia AGGL pre]pă L străjilor G pîn au]pînăceauO trecutjtricut K, intrat O 6 aici]om. G, aicea KL 25 AtuncejAtuncea AGGL, Atunci K, Iar O prinzind GK de om. AL trimise]trimis-au K, îndată trimisă O pe]pre AGGKLO MihulJMihalcea G, Mihai O 7 cu oştijeu o seamă de oşti O străji]streji ACL, streajă O fu om. L sat]satul A ia2 om. AK Ungurei]Ungureii K, Ungureni O întîmpinară-se]întîmpinară-să AGGK, întîmpinaseră L, să întimpinară O cu om. L şi se K 7 — 8 cu ei şi să loviră străjile de faţă]străjile şi să loviră O 8 strejile AL biruit 30 fu K cît]că O de-abia]de-abiia G, abiia K scăpă]au scăpat GLO 8—9 şi el]el O 9 deaca] daca KL, decă O înţelese]înţelese A, înţălese K, auzi O După această ad. foarte să îngriji şi O v6ste rea]v6ste L, om. O 10 doamna sa A la]în K GiurgiuvAGL jupînesele]jupîne-sile AGL, jupînesăle K, jupănesile O boerilor ALO IarJŞi O Hau fost]fu GO, au Y avgust 21]avgust în 21 K dnijde zile AKL, om. CO 7139]şi cursul anilor 7139 A, leatul (veleatul 35 GL, în anul K) 7139 CGKLO şi om. AKLO oştile]toate oştile O înjîntru L timpinarea] tîmpinarea AGGK, întîmpinarea L, timpareaV 11 —12 în timpinarea lui Matei aga]înnainte pribegilor O 12 merse]merse A, merseră GLO, marse K Prisiceni]Prisiceni ALO, Prisăciani K Şi acolo GO 13 cu slujitoriijcu boerii (boiarii G, boerii şi O) cu slujitorii AGKLO dedejdete AG, au dat K, deteră L, dedi O dorobanţilor lefi]dărăbanţilor lefi K, lefi dorobanţilor O în- 40 toarse]întoarseră GGL, întoarsără K îndărăt]îndărîpt K, îndată L, om. O la scaun]la Bucureşti O 13 — 14 tăbărîndu-se]tăbărîndu-să AGG, tăbărînd L, şi pusă tabără O 14 cu toate oştile om. O toate om. AK den jos G mînăstire O După vistierul ad. unde iaste hramul sfinţii muciniţă Icaterina O 15 Giurgiuvului ACGL, Giurgiului O Şi viind pribegii]Şi cînd fu la avgust 23 leat 7139, sosiră şi pribegii O pribegii]pribegii AL, om. K tarejprea tare K tare 45 să loviră]şi să loviră foarte tare O 15—16 unii cu alţii deasupra viilor din jos de mănăstirea lui Mihai vodă om. O 16 den jos C dă L izbînda]ezbînda G 17 Perit-au]Şi au perit O mulţi oameni] mulţime AK oamini G de tot feliul]de (dă L) tot felul GGKL, dintr-amîndoao părţile O Brîncoveanul]de la Brîncoveni GL, Brîncovanul K li - c. 2679 97 nepot lui Matei aga şi pre Radul logofătul de la Desa şi ş-au răscumpărat viaţa cu bani de la Leon vodă. Tăiat-au şi pre Adam banul acolo în tabără şi pre Preda Floricoiul din Greci şi au înţepat pre Pusa armaşul. Şi au trimis la împărăţie 40 de unguri. Păcut-au Leon vodă şi o movilă mare 5 -lîngă drum. într-acel război împuşcat-au pre Yoicina căpitanul de sîrbi într-o coapsă. Iar Matei aga, i Teodosie spătarul, i Gorgan spătarul, i Mihai spătarul, i Dumitru slugerul, iBarbul paharnicul, i Petru slugerul şi cu alţi boiari, cîţi au scăpat de la războiu, ei au fugit şi s-au închis la mănăstire den Tismana. Şi au şăzut acolo 10 zile. Iar Leon vodă îndată au trimis io după ei pre cumnatu-său, Boul banul, i Nedelco Boţea | nul cu oşti, 64 ca să ajungă pre Matei aga. Şi fiind ei închişi acolo, la Tismana, acolo i-au ajuns şi s-au bătut cu ei 3 zile, şi nimic nu le-au putut strica. Deci întorcîndu-se oştile înapoi, prădat-au ţara despre acea parte cum au fost mai rău. Iar Matei aga, văzînd că s-au dus oştile, au eşit din mănăstire 15 şi au mers în Izvarna, la casa stări Stoicăi. Povăţuindu-i el, i-au suit la munte. Iar Leon vodă şi a do oară trimiseră oşti cu Gheorma căpitanul, ca să prinză pre Matei aga. Şi nimica nu i-au putut strica. Oi întorcîndu-se, oştile iar au jăfuit şi au prădat ţara de preste Olt foarte rău. Iară pre aceia vreme fiind pre marginea Dunării ispravnic un paşă 20 ce-1 chema Abaza paşa, înţelegînd acesta pentru această săracă de ţară, * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 nepotul AGLO Matei] Mihai G de la]dă A, din G, de GK După Matei aga şi ad. stătu socru său Papa vel logofăt şi dedi mulţi bani O pre Radul log. de la Desa om. O DesaJDega L. şi ş-au]de ş-au AG, de-şi O răscumpărat]răscunpărat G, răscumpărară O 2 viaţa]viiaţiia G, viaţa lor (lui O) LO de la Leon vodă cu bani (cu bani om. O) ACGKLO acolo în tabărăjîn 25 tabără acolo G, în tabără O 3 prex]pă A, om. G, pe KO Floricoiul]Florescul K dinJdelaO înţăpat G pre2]pă A, şi pre L Pusa]Pusar G 4 ungurijunguri vii O Leon vodă om. O mare om. L 5 drum]drum Giurgiului şi au înfipt şi o cruce de piatră în vîrful movilii O într-acel] într-acestL împuşcat-au]puşcat-au G pre]şipreAGK Voicina]Vucina AK,Iovcina G căpitan A sărbi G 5 — 6 într-acel război împuşcat-au pre Yoicina căpitanul de sîrbi într-o 30 coapsă om. O 6 aga om. L R.2.3] şi ACKO Teodosie]Tudosie ALO Mihai]Matei A 6—7i Mihai spătarul om. GL Mihai spătarul, i Dumitru slugerul]Dumitru slugeriul şi Mihai Coţo- feanul O 7 i1»2.3]şi ACK, şi2»3 O sulgeariul1.2 K paharnicul]Brădescul O slugerul2 Jsţuji- toriul O 8 boeri ALO de la]din AKO ei]el A, om. O şi s-au]de s-au A la2]în KL mănăstirea AGL 9 den]din AGG, la O Tezmana G 10 după]dupreCL ei]el A, dînşii K 35 pre]păA cumnatu-său]cumnatul său A, cumnată-său LO banul]vel ban O i]şi AC, şi cu K, şi pă O Nedelco Boteanul]Nedelcul G, Nedelcu Boteanul O 11 ca să]să L pre Matei agaj pribegii şi să-i prinză O acolo 1 om. GLO Tezmana G acolo2 om. O 12 nimica CGL nu le-au putut strica nimică O 13 întorcîndu-să AGGL oştile]cu oştile A despre acea parte]într-acea parte de loc O cum]precum L 14 văzind G au eşit]eşiră O 15 au mers]s-au dus G, au 40 purces L, mersă O Izvarna] Isvorani G, Zvarna L la casa stări Stoicăi om. O stări Stoicăi]; Stoicăi celui bătrîn AK Stoicăi] Stoichii L Povăţuindu-i]Povăţuindu-l AC, şi povăţuindu-i O el]starostea O 16 După munte ad. şi au trecut în Ţara Ungurească la Garavan Sebiş O şi a om. O do oară]doo oară A, doa-oară GK, doară G, doă-oră L, om. O trimiseră]mai trimise AGKO, trimise CL oştijoştile G, şi alte oşti a dooră O cu]la L Ghiorma GKL 19 pre! 45 pă L pre Matei aga]pribegii O nu i-au putut]nu-i putu K, nu le-au putut O 17 au jăfuit şi]au jăhuit (jăcuit K) şi GK, om. G de preste]despre AGK, dăspre toate părţile peste L, peste O 19 pre x]pă L, într O aceia]acea AGLO pre2]pă L, pe O ispravnicjisprăvnicatul L, om. O 20 ce-1 chemajanume K, ce-i zice O Abaza paşa]Abaza AGK, Mahmet Abaza paşa O şi înţelegînd O acesta]de aceasta A, aceasta GKL, om. O această om. G de om. AG 98 cum o au spart domnii streini cu grecii ţarigrăd&ii, făcut-au sfat ca să aducă pre Matei aga de la Ardeal, să-l facă domn ţării, că de la dînsul vor avea săracii pace şi odihnă. Şi îndată au trimis la el pre popa Ignatie Sîrbul den Eecopoe, ca să vie să fie domn ţării cu | voia paşii. Şi s-au 64” împreunat cu el la Făgăraş. Iar Leon vodă încă au fost trimis pre părintele 5 Vlădica Grigore, i Ivaşco dvomicul, i Gligore comisul, cu cărţi şi cu jurămînt mare, la craiul Eacoţi şi la Matei aga şi la alţi boiari, ca să vie la casele lor. Deci atunce o seamă de boiari, anume Filişanul, i Coţofeanul, i Bră-descul, i Pătru slugerul, i Barbul ot Poiană, i Ionaşco ot Gaia, ei au venit de s-au închinat la Leon vodă. Şi au dat tuturor plăşci şi i-au boerit. Dupre 10 dînşii au venit şi Aslan dvomicul, de l-au făcut ban mare la Craiova. Iar cînd au fost la iulie 24 dni, 7140, venit-au de la Poartă de au luat domniia lui Leon vodă. Şi îndată au purces de s-au dus la Ţarigrad. Şi au domnit ani 2 pol fără 8 zile. Iar boiarii de aicea îndată trimiseră la Matei aga cărţi cu Drăguşin, 15 sluga lui, dîndu-i ştire de maziliia lui Leon vodă, ca să-şi vie la casa lui cu bună pace. Deci Matei aga înţelegînd de aceasta, dat-au mulţumită -lui dumnezeu şi, fiind supărat de streinătate, socotit-au să vie în ţară.' Iar mai nainte de această v^ste cu 5 zile, fost-au trimis pre cumnată-său Gorgan spătarul la Alexandru vodă Iliiaş, domnul Moldovei, ca să-i | facă 20 pace şi acolo fu omorît de el. 65 1 o au spart]o spar G, au spart-o K domnii' streini]domniia G ţarigrădeni]Ţarigra- dului O ca să]să G, cu toţi boerii ca să O 2 pre]pă A domnjdomnul G ţăriiJŢării Ru-mîneşti A, ţării fiind boeri de ţară O 2 —3 că de la ... şi odihnăjvor avă săracii odihnă de la dînsul O 3 pace şi odihnăjmilă şi odihnă AG, şi odihnă G, odihnă şi milă K au 25 trimisjtrimisă O Ignatie]Ernatii G 4 den]din ACK, de la LO Necopoe]Nicopoia AL să fie]om. L, să-l facă O ţării]om. G, Ţării Rumîneşti O 5 el]ei A vodă om. L încă]înscă G au fost]au KL, om. O trimis]priimit G, mai trimis GL, triimisă O 6 i]şi AGKO Ivaşco]pre Ivaşcu LO dvomicul mare G i1 2 * * * * 7]şi AK, şi pre O cu1 om. O 6—7 i Gligorie comisul cu cărţi şi cu jurămînt mare om. G cu mare jurămînt AGKO 71a craiul Racoţi]la Ricoţi craiul O la 30 Matei aga]la aga Matei G, om. O şi la alţi boiari om. O vie la]vii boerii pribegi la O 7 — 8 casele lor]casile lor cu bună pace O 8 atunce om. O i1"2] şi (i2G) AGGKO • 9 i1-3 ]şi ACKO Pătru]Petrea AK slugeruljsluger C, slugeariul K, slujitoriul O ot]de la AGK ot Poiană]Poenarul O Poiană]Poeri G Ionaşco] Ivaşco L ot Gaia]de la Gaia (Baia G, Saia O) AGKO, aga G ei]la ei G 10 de]dă L la]lui O şi au dat tuturor plăşci 35 om. O boeritjboerit pre toţi O Dupre]După AKL 10 — 11 Dupre dînşii om. O 11 au venit]venit-au GL de]şi O mare om. AK 12 cînd om. GLO iulie 24 dni]iunie 21 de zile A, iulie 21 CL, iunie 21 GO, 21 de zile a lui iunii K 7140]cursul anilor 7141 A, leatul (văleatul G) 7140 GG, în anii 7141 K, leatul 7140 sîmbătă O luoat G de la Poartă]capigii de la Poartă cu schimni ceauş O 13 îndată au purces]au eşit din scaun luni noapte, iunie 23 O 40 purces]purces la Poartă K de]şi O 2 pol]2 şi luni 6 K, 2 şi jumătate L pol]jumătate G fărăjfăr de A 15 boerii ALO de aicea om. KO trimiseră]trimise A, au trimis O cărţi la Matei aga AGK cărţi cu]pre O 16 ştire]de ştire O lui]lu GV maziliia]mazîlia A, mazilie O să-şi]să O 17 înţălegînd O dat-au]îndată au dat- A mulţămită CK, mulmită G 17—18 dat-au mulţumită ... streinătatejşi fiind supărat şi de străinătate dădi mulţămită lui 45 d-zeu O 18 fiind om. L striinătate K 19 naintejînainte L de această văste om. O veste] poveste K fost-au trimis]trimiseră O cumnatu-său G 20 Alicsandru C Iliiaşi C domnul Moldovei]în Moldova O să-i]să LO 21 de eljom. GO, de dînsu K 99 Iar Matei aga încă şi-au luat ziua bună de la craiul Bacoţi şi de la toţi domnii şi nemeşii, şi au purces să vie aici în ţară. Iar craiul, pentru multă slujbă dreaptă ce i-au făcut cînd au venit nemţii asupra lui la Tocaia, n-au vrut să-l lase să vie făr de oameni, ci au ales pre Yaida Bun 5 căpitanul cu o seamă de oşti, de au petrecut pre Matei aga cu mare cinste, purcegînd de la Oaravan Sebeş, avgust 2 dni. Fostu-i-au conacul la sat la Cornu, pre locul turcesc. Acolo i-au eşit înainte beiul de la Buşava cu poclon. Şi i-au dat bani împrumut cîţi au pohtit, ca să-i fie de cheltuială. De acolo au trecut muntele aicea în ţară, pre plaiul Drinovului şi au tăbărît io în seliştea Preştnii, ca să-şi vie la casa lui cu bună pace. Iar de la împărăţie au fost dat domniia Badului vodă sin Alexandru vo-evod, ca să fie domn în Ţara Bumînească. Iar tată-său era domn la Moldova. Iar Matei aga trecînd muntele aici în ţară, prinzînd de v6ste boiarii şi roşii şi toată ţara, cîţi era preste Olt, ei toţi să strînseră şi m^rseră de 15 să întîmpinară cu Matei aga şi făcură mare sfat, soco | tind cum iaste ţara 65° perită şi mîncată de streini şi mai vîrtos de greci, şi cum nu vor mai putea aştepta pre Badul vodă cu atîta datorie de multă, ca să-i mai mînînce şi să-i prade, ca şi mai nainte. Ci au rugat toţi pre dumnezeu şi au luat pre Matei aga cu sila, neajuns la casa lui, de l-au dus la Mehmet Abaza 20 paşa, la cetatea din Necopoe. Şi dupre ce s-au înpreunat Matei aga cu dînsul, * 25 * * * * 30 * * * * 35 * * * * 40 * * * * 45 1 încă om. O şi-au]îş O luat]fost luat G, luoat G, luă O ziua]zioa AGGLO Racoţe G Racoţi craiul O 2 şi1 om. O aici]aicea KL, aice O craiu OV 3 dreaptă]direaptă GK i-au]au GK venit]fost O n6mţii]niamţii K asupra lui]asupră-i AGKO 4 Tocai O făr de]fără GL omeni G au ales]au luat K, i-au ales L 4—5 Bun căpitanul]Buna Căpitanul G, 25 Bunatanul L au ales ... de oşti]i-au dat cîteva steaguri de unguri O 5 de au petrecut] de au (l-au O) petrecut (trecut G)GO pre Matei aga cu mare cinste om. O 6 purcegîndjpur- cezind K, purcezînd O de la]din AGGKO, şi L Garavan]Cavaran AKL, Gavara G, Cama- ran G Sebeş] Săbeşi K avgust 2 dni]luna lui (la luna lui G, în G, mesiţa L, om. O) avgust 2 zile (zile om. GO, deni G) AGGLO, în 2 zile a lui avgust K Fostu-i-au]i-au fost O 30 Cornu] Cioranul L i-au]au L 8 poclon]plocon AGG împrumut bani AGGL cîţi]cît A au pohtit]i-au trebuit AK, au poftit GL ca om. K să-i]să G fiejfii O 9 De acoloJŞi de • acolo purcezînd O trecutjtricut K aiceajaici AGGKL, aice O 10 selişteajsiliştea ACL, sileşti GO, săliştea K Preştnii]Prejnii AL, Preştinii GO, Preşteniia G, Prişnei K ca om. A să-şi]să GO cu bună pace]om. G, cu pace L 11 dat]dată KO dat domniia]domniia 35 dată L, domnie O sinjfeciorul lui AGKO Alicsandru G 12 voevod]vodă (voevod G) Iliiaş AGKO, vodă GL ca om. K fie]vieA, vii O în Ţara Rumînească]Ţării Romîneşti KO Iar tată-său era domn la Moldova om. O la]în K 13 aga]vodă L trecînd]tricînd K aici] om. G, aicea L, aice O prinzînd]şi (şi om. K) prinzînd KO de veste]veste AK boia- . rii]boerii ALO 14 şi roşii]şi ruşii G, om. K cîţi era]de O preste]du (de G) preste GGL, 40 peste KO ei om. O toţi să strînseră]să strînsără toţi O strînsără GK merserăjmersiră C, marsără K, mersără O 14 — 15 de să întîmpinară cu]în tîmpinare lui K 15 întîmpinară] timpinară G, închinară L sfat mare AGKL mare om. O socotind om. O iaste]este AGL 16 perită şi om. A streini]striini A, străini G şi2om. GO de greci]dă greci streini L cum om. O nu vor mai]vor AK 17 puteajpute O prejşi pre O datorie de multă]de multă dato- 45 rie K, datorie multă L, datorie O să-i] să L mai om. GO 18 Ci]Ge K toţi om. O d-zău GK 19 sîla K casa]scaunul A la2om. G Mehmet]Mahmet G, Meemet O 20 paşa]başa O la cetatea din]la citatea K, în O NecopoeJNicopoe AGL, Nicopoia G, Nicopoei K dupre ce] după ce AKO înpreunatjîntîmpinat O Matei aga om. O 100 numaidecît l-au îmbrăcat cu caftan. Şi de acolo i s-au înălţat numele de domnie. Şi au început a scrie cărţi prin ţară: Io Mathei Basarab voevod, cu mila lui dumnezeu domn Ţării Rumî-neşti. Şi-i d&le paşa surlari, ca unui domn, şi turci şi beşlii ajutor. Luîndu-şi ziua bună de la paşa, au purces de la Dunăre septemvrie 17 dni şi au 5 întrat în scaun în Bucureşti, septembrie 20 dni 7141. Iar boiarii ţării: Necula vistierul, i Hrizea dvornicul, i Papa logofătul, i Necula Catargiul, i Dumitru Dudescul, i Neagul aga şi alţi mulţi boiari n-au vrut să aştepte pre Matbei vodă, ci s-au dus la Alexandru vodă, în Modova, ca să vie cu fie-său, Radul vodă | aici în ţară. 10 Iar el n-au venit cu steagul pre unde vin domnii, ci au trecut Dunărea 66 pre la Obluciţă. Iar boiarii ţării încă s-au fost tăbărît la Rîmna, ca să cuprinză slujitori cu lefi. Matei vodă încă înţelegînd, au trimis străji înaintea lor, la Buzău, cu Mihai Coţofeanul, i Radul Desa. Iar boiarii deaca înţeleseră de aceasta, ei iar să întoarseră la Moldova foarte înspăimaţi şi 15 să împreunară cu Radul vodă în malul Şiretului, la Movilă şi numaidecît dederă ştire lui Alexandru vodă. După aceia ei să sfătuiră şi aleseră pre Calotă clucerul şi pre Andrei vornicul, de i-au trimis cu cărţi la slujitori ca să să închine la Radul vodă. Iar ei n-au vrut nici unul, ci încă i-au prins de i-au dus la Matei vodă. Şi n-au avut nici o nevoe, ci 20 1 Şi om. A 1—2 de domniejlui de domn O 2 au început K, începu O prin]în K, pen O ţarăjţară ca un domn K 3 Io]Ion G Băsărab AGK din mila K 3—4 Rumî- neştiJRomîneşti iproci AK 4 dede]dete AGL şi turci om. O beşlei K începînd cu cuvîntul beşlii pînâ la p. 104 r. 12 sfîrşind cu cuvintele moldoveni, trimişi, text rupt în A ajutor]ajutori G, om. O şi luîndu-şi KO 5 ziua]zioa GGLO, zua K septemvrie 17 dni]la 25 luna lui septemvrie 17, leatul 7141 G, în 17 zile a lui septemvrie K 5—6 şi au întratJîntrînd C 6 septembrie^ 20 dni]la (la om. GLO) septemvrie în (în om. GLO) 20 dni (deni om. GLO) GGLO 7141]om. G, cînd au fost cursul’ anilor 7149 K, leat 7141 O După r. 6 introduce Gap. 41. Domniia lui Matei vodă Basarabă. Viind Matei vodă domn Ţării Romîneşti K 7 Iar boiarii ţării] Iar o samă(seamă O) dintre (de O) boeri anume KO boerii L Necula]Nicola 30 GK, Nicolae L, Necola O i1»2] şi GKO Hrizea]cu Hristea G, Hriza K, Hrize O 8 i Necula Catargiul i Dumitru Dudescul i Neagul aga om. K Necula]Nicula G, Nicola L, om. O i2.3]şi CO Catargiul]Canbaragiul G, om. O mulţi om. O boeri mulţi L boeri O 9 să aştăpte prejsă aştepte (aştiapte K) pre GKL, să să închine lui O Mathei]Matei CL, Maţii K Alicsandru C 10 fie-său]fiiul său GG, fiiu-său K, fii-său LO aici]aicea GKL, aice O în ţarăjîn ţară 35 domn C 11 Iar el]Deci Radul vodă O vinit K stiagul K pre]pă L, pe O vin domnii] Vine domniia G, vin si alţi domni O ci]ce K tricut K Dunăre O 12 Oblociţă G boerii LO s-au]au KL fost om. G s-au fost tăbărît]tăbărîsă O Rîmna]Romna C coprinză GL 13 slujitorii GKL O lefi]lefe K Matei] Iar Matei O încă om. O înţălegînd KO au trimis]îndată trimise O străji]streji GLO 14 înaintea]asupra O la Buzăujla Buzeu GK, la Putna L, om. 40 O cu] pre O i]şi G, şi cu K, şi pre O Desajde Desa K boerii L daca KL 14—15 Iar... aceasta]Şi dacă prinsără de veste boerii O înţeleseră]înţelesă C, înţălesără K, înţeleseră L ei iar... foarte înspăimaţijfugiră în Moldova foarte înspăimîntaţi O să întoarseră] s-au întors iar K înspăimaţijînspăimîntaţi GGL 15—16 şi se K 16 Siretiului K, Săre-tiului O 17 dederăjdete C, dede (dete O) GO, deteră L Alicsandru CG După aceia 45 eiJDupre aceia L, om. O şi să sfătuiră O aleseră]aliasâră K, alesără O 18pre2]păO vorni-cul]dvornecul L trimes O 19 la RadulJRadului GO ci]ce GK 19—20 încă i-au prins de]încă-i prinseră de G, încă L, încă i-au şi prins de O 20 dusjadus O n-au avut nici o nevoe]nu le-au făcut nimica O ci]ce GK 101 încă i-au trimis iar înapoi cu cărţi la boiari, ca să să lase de ce s-au apucat şi să vie cineşi la casa lui cu pace. Iar ei n-au vrut, ci încă ari trimis de au adus şi tătari şi au purces cu Eadul, cu oaste grea, moldoveni, siim^ni, cu steag împărătesc, cu schimni ciauş, ca să vie să scoaţă pre Mathei vodă din 5 scaun, făcînd multă peire şi robiciune ţării. Iar Matei vodă deacă | înţelese 660 că-i vin asupră, îndată-şi strînse oştile şi puse tabăra pre marginea oraşului, dăspre Dudeşti, şi-i tocmi pre fieşcare la ceata lui. Iar Eadul vodă încă au fost tăbărît cu oastea lui şi cu boiarii ţării la pod la Obileşti, la Colin-tina, din jos de mănăstirea lui Dan dvornicul. io Deci cînd au fost la octombrie 25 dni, sîmbătă, lovitu-s-au străjile din jos de mănăstirea Plumbuitei, şi fură foarte rău înfrînţi. Iar a doao zi, duminecă, lovitu-s-au toţi de faţă. Iar capetele oştilor lui Matei vodă : pre călăraşi era Tudosie spătarul sin Yintilă dvornicul, i Gherghie spătarul sin Lupul logofăt, iar pre roşii era Ivaşco vornicul Băleanul, i Barbul 15 păharnicul Brădescul, iar pre dorobanţi Oprea aga, i Lupul căpitanul. Şi hasna lui Matei vodă au fost arhanghel Mihail, iar hasna Eadului vodă au fost Orac Mîrzea, capul tătarilor. Fost-au război mare, de dimineaţa pînă seara. Făcut-au tătarii mare năvală în multe rînduri, cît să amesteca unii cu alţii, bătîndu-se tot 20 cu săbiile goale. Şi nimic nu putură folosi. Oi cînd fu în deseară, au dat dumnezeu de au fost izbînda lui Matei vodă, iar Eadul vodă au dat dosul, 1 2 * * 5 1 încă i-au trimis]încă-i trimise K iar înapoi cu cărţi la boiari]cu cărţi la boiari iară înnapoi K, iar cu cărţi înapoi la boeri L, cu cărţi iar înnapoi la boeri O să se L lase]lasă O 2 ci]ce GKO trimis]trimes GGL 3 şi1 om. G RadulJRadul vodă GGKLO grea]gre O mol- 25 doveni]cu (de K) moldoveni KL, moldoveni şi tătari O 4 steag]steagul O schimni ciauş] schimni ceauşi C, schemni ceauş KL, capigiu şi cu schimni ceauş O să vie om. O Matei CL 5 scaunjscaon K, domnie O multă peirejmulte peiri K robiciunejrobie KL deaca]daca KL, decă O înţelese]înţelese GL, înţălăse K, prinse de veste O 6 că-i vin asupră]om. K, că vine asupră-i O îndată-şi]îndată îşi GKLO strînsă O tabără O pre margineajpe margine O 30 oraşuluiJBucureştilor O 7 dăspre]de către G, despre GKLO şi-i]şi GLO fieşcare]fieşte-care GGK, fieşcarele L, fiiştecare O ciata O Iar om. O încă om. G 8 fost om. O oaste O boiariijtoţi boiarii K, boerii L ţării om. K ObileştiJObiileşti G, Plătăreşti L 8—9 la pod la Obileşti, la Golintina]la Golintina în drumul Obiliştilor O 9 din jos de mănăstirea lui Dan dvornicul om. O 10 au fost]fu KO octomvri L dni om. LO sîmbătăjleat 7141, sîmbătă O 35 lovitu-s-au]s-au lovit K la octombrie 25 dni]la luna lui octomvrie 25 G, 25 de zile a lui octomvri K străjile]strejile LO 11 dă m-rea Plumbuita L mănăstire O foarte rău fură O înfrînţijfrînţi G, biruiţi moldovenii O doao]doăo G, doo GO, doa L 12 duminecăjduminică L , octomvrii 26 duminică O lovitu-s-au]s-au lovit O toţijoştile O Iar]Şi O capetele]cape-tile GL, căpiţele O oştilorjoştii K 13 TudosiejTodosie K sinjfeciorul lui GO i]şi GO 40 Gherghie] Gherghe G, Ghiorghi O spătarul]spătari O sin Yintilă dvornicul i Gherghie spătarul om. K 13 —14 i Gherghie spătarul sin Lupul logofăt, iar pre roşii era Ivaşco vornicul om. L 14 sinjfeciorul GKO LupulJLupului GKO logofăt]vornicul O roşii]ruşii G Ivaşcu dvornic G Bălianul vornicul K i]şi GO i Barbuljiară pre la Barbul K 15 Oprea]era Oprea GO, era aga Oprea K i]şi GGKO 16 hasna]haina L au fost]era KO arhanghelul GLO hasna] 45 haina L 17 MîrzeaJMearză L 18 mare]foarte mare O dă dimineaţă L sara GK 19 bătîn-du-să GGL tot om. G 20 cu săbiile goale]în săbii O nimică KO nu putură folosi]n-au folosit L folosi]face G Ci]Ce K deseară]desară G, diseară L au dat]dat-au K, dedi O 21 au fost]fu KO ezbînda G 102 fugind cu mare spaimă | şi cu capul gol. Şi multe trupuri au căzut jos de sabie. Atuncea au perit şi Necula vistierul, i Papa logofătul ot Greci. Iar Hrizea dvornicul, i Mihul spătarul, i Catargiul, i Vasilache aga, i Dudescul vistierul, aceştea au scăpat cu Eadul vodă la Moldova. Iar pre alţi boiari, pre toţi i-au prins vii. Pre turci încă nu i-au bîntuit nimic, ci au venit cu steagul împărătesc, de s-au închinat la Matei vodă. Făcutu-s-au de trupurile acelora o movilă mare în marginea oraşului, dăspre Dudeşti, ca să să pomenească. Iar Matei vodă încă s-au întors în oraş, la scaunul lui, dînd laudă mare lui dumnezeu pentru că l-au izbăvit de vrăjmaşii şi ai lui şi ai ţării. Iar cînd fu la noemvrie 15 dni, fu chemat Matei vodă de Abaza paşa la Ruş, de ş-au tocmit lucrurile lui şi ale ţării. Şi iar s-au înturnat înapoi, de au mers în scaun în Bucureşti. . Iar cînd au fost la dechemvrie 15 dni, venit-au un capigiu de la Poartă cu atişerif împărătesc, de au dat lui Matei vodă steagul Radului vodă, ce s-au fost luat de la război, ca să stăpînească el. Iar cînd au fost la dechembrie 16 dni, purces-au Matei vodă la împărăţie cu Suliman aga, îmbrihorul şi mulţi boiari mari şi mici şi părin | tele vlădica Grigorie şi Theofil episcopul, i roşi, i călăraşi, i dorobanţi, i popi. •Şi au mers pre la Abaza paşa. Iar doamna Elena a lui Matei vodă venit-au în scaun în Bucureşti, marţi, dechemvrie 18 dni. 1 iugindja fugi O şi om. O au căzutjeăzură O 2 Atuncea]Atunci K, Atunce O şi om. KO Necula]Nicola GK, Nicolae L, Necola O vistierul] visteriul KO i]şi GKO După logofătul ad. şi Drăghici O ot]den C, de la K, om. O Greci om. O 3 Hrizea]Hrizi G i] şi GKO MihulJMihai G iL2.3]şi GKO Vasilache]Vasalache G, Vasilachii K Dodescul G ■3—4 Vasilache aga i Dudescul vistierul] Dudescul şi Vasilache aga şi Mitre pitari şi Danciul logofătul O 4 aeeştea]aceştiia L, aceia O După Moldova ad. Şi au luat Matei vodă şi steagul Radului vodă cel de domnie O 4—5 Iar pre alţi boiari pre toţi i-au prins vii om. O •5 boeri L prins]trimis L Pre1 2]şi pre O nimic]nime K ci]ceK vinit K 5—6 turci încă... la Matei vodă]turci nu i-au bătut O 6 de s-au închinat om. K Făcutu-s-au]Făcut-au L, Strîns-au O 6 —7 de trupurile acelora]şi trupuri moarte, căzute din război, de au făcut O 7 margine O despre CGKO 7—8 să se pominească K 8 Iar Matei vodă om. O încă s-au întors... scaunul lui]şi au venit de au şăzut în scaun în Bucureşti O 9 mare om. O d-zău GK pentru căjpentru căci CGKL şi ai om. CKL 9—10 pentru că l-au izbăvit de vrăjmaşii şi ai lui şi ai ţării om. O 9 —11 de vrăjmaşii şi ai lui şi ai ţării. Iar cînd fu la noemvrie 15 dni om. G 10 ai]a K 11 fu]au fost O noemvre L, noemvri O 15 dni]5 GO, 5 zile L chiemat G fu chemat]mat G de]la L 11 — 13 Iar cînd fu la noemvrie 15 dni, fu chemat Matei vodă de Abaza paşa la Ruş de ş-au tocmit lucrurile lui şi ale ţării. Şi iar s-au înturnat înapoi, de au mers în scaun în Bucureşti om. K 12 la Ruş om. O ş-au]s-au C întornat G 12 — 13 s-au înturnat înapoi, de au mers în scaun în Bucureşti]au venit la scaunul lui, la Bucureşti O 13 scaunul lui L 14 dechemvrie]noemvrie C, noemvre GKL 15 dni]15 GO, 5 zile K, 21 zile L capegiu L 15 Poartă] înpărăţie O atişerif]atişirif CK, atşerif L Matei] Maţii K 16 s-au]au L de la]la KL ce s-au fost luat de la război]ce-l luasă de la război O stăpînească]cinstească L 17 au fost]fu KO dechembrie]dechemvrie GKL, dichemvrie O dni] în 13 G, 13 dni G, 13 zile KL, 13 leat 7141 O 18 împărăţiie G Suliman] Suleiman K şi1]cu KO boeri LO şi2]i G şi3 om. CG 19 vlădica]mitropolitul O Grigorie] Gligorii G şi]i GL i1»2]şi GKO roşi]roşii GGKL călăraşii L dorobanţii L i3]om. C, şi KO i4 5]şi CK, om. O popi om. O 20 au mers]mers-au G pre la]pă la C 21 doamnajdoamnă-sa K Elina G a lui Matei vodă om. K vinit-au K în2]la K 21—22 în Buc., marţi]marţi în Bucureşti G Iar doamna Elena ... 18 dni om. O 22 dechemvriejîn luna Iui dechemvrie K •dnijo/n. C, zile KL 67 5 10 15 670 20 25 30 35 40 45 50 103 Iar Matei vodă s-au dus la împărăţie. Sosit-au la Ţarigrad ghenarie 5 dni şi au dăscălecat la saraiul Moldovei. Şi într-ac&a zi au mers la viziriul de l-au îmbrăcat cu caftin şi s-au întors iar la sarai. Şi tot acolo au şăzut, din ghenar 5 dni, pînă s-au umplut zile 20. Şi nici un răspuns nu s-au 5 mai dat. Şi era cu multă grijă. Iar Curt Celebi grecu tot au umblat pre ascuns la veziriul şi s-au ispitit în multe chipuri. Şi au adus la viziriul greci, gr^ce, turcoaice, de au pîrît cum le-au perit bărbaţii şi fraţii şi feciorii la războiul lui Matei vodă. Şi nimic n-au folosit. Iar cînd au fost la ghenar 20, venit-au şi boiarii pribegi de la Moldova io în Ţarigrad, anume Dumitru Dudescul, Yasilache aga, Mitrea pitarul şi 3 slugi ale Hrizii dvornicul: Danciul logofătul, i Eadul vătaful, i Damaschin logofătul şi cu moldoveni, trimişi de Alexandru Iliiaş cu o carte de pîră, 68 care o au dat în mîna împăratului, făcînd pîră boiarii | pribegi, cum au fost mai greu şi mai cu strîmbătate. Iar sultan Murat, împăratul, nimic 15 pîra lor nu o au băgat în seamă, ci i-au trimis la vizirul, să stea de faţă. Cînd au fost la ghenar 27 dni, stătut-au Matei vodă cu dînşii de faţă, şi multă pîră şi gîlceavă s-au făcut întru ei, cît numai dumnezeu le-au potolit toate. Iar cînd au fost a doao zi, mers-au boiarii lui Matei vodă la divanul înpărătesc şi au făcut jalbă mare pentru greci, cum au 20 spart grădina împăratului cu jaburile şi cu toate răutăţile. Că iau tot ce 1 Iar Matei vodă]Şi de acolo O împărăţicjînpărăţie C, Ţarigrad O Sosit-au]Şi au sosit O la]în K, om. L Ţarigrad om. LO ghenarie]la ghenarie CG, ghenar K 2 dni]în 5 C, 5 LO, în 5 zile K dăscălecat]descălecat AG, dăscălicat GL, descălicat KO într-aceiaj Intr-ace O zi om. K 3 de l-au]dă s-au L caftanul O 4 din ghenar 5 dnijdă la ghenarie în 25 5 C, din (dă la L) ghenar 5 zile KL, om. O s-au umplut zile]s-au înplut zile CG, în K um- plut]înplinit O zile 20]20 L, 20 de zile de ale lunii lui ghenarie O 4 — 5 s-au mai]i s-au mai G, i s-au K, i-au O grijăjgriji KO umblat]înblat GK pre om. O 6 chipuri]feliuri O Şi au adus la viziriul]aducînd O grecejgrece GL. om. O 6 — 7 Şi au adus la viziriul greci, grece, turcoaice, de au pîrît cum le-au perit om. G 7 turcoaice, grece K şi turcoaice văduve O 30 dă au L cum]cărora O şixom. KLO fraţii om. KO 8 MateiJMihai L Şi nimic n-au folo-sit]om. L, şi nimic n-au putut folosi O 9 ghenar L 20]în 20 G ghenar 20]15 zile a lui ghenar K vinit-au K boerii pribegi GLO de la]din O 10 Vasilache]şi Vasilache CO, Vasilachi GK Mitrea pitarul]şi Dănciul logofătul i Mitrea pitarul C, şi Mitre pitariu O 11 dvornicul]vornicul anume O Danciul logofătul om. G logofătul om. G i1*2]şi CO, om. K 35 Radul om. G 12 şi cu]cu O moldoveni trimişi O Iliiaş]vodă AKL, vodă Iliiaş GGO o om. K pîră]pără G 13 o au]s-au GO, au L dat]dat-o GL boerii pribegi ACLO 14 greu]rău O greu şi mai cu strîmbătate]rău şi mai greu, cu mare strîmbătate A strîmbătate]strănbul O sultanjsoltan G, om. O Murat om. O După împăratul ad. turce'sc V nimică G 15 pîră G pîra lor nu o au băgat în seamă]n-au băgat în samă păra lor O nu o au]n-au A, nu o a G 40 samă GK ci i-au]ci au G, ce-i K trimisjtrimise K vizirul AG să stea]ca să stea L 16 Cîndţ Şi cînd K, Deci cînd O au fost]fu KO ghenar]ghenarie GO 27 dni]27 AGL, 22 O la ghenar 27 dni]în 27 de zile a lui ghenar K stătut-au]stătu KO 16 — 17 cu dînşii de faţăjde faţă cu dînşii CK, faţă cu dînşii înnaintea vizizului O 17 multă pîrăjmulte pîre O gîlcevi O s-au făcut]au fost 6 întru-jîntre AGKO £Ît]cum G numai om. O d-zău GK 18 le-au 45 potolit toate]ştie O toate om. G au fostjfu K doaojdoo AC, do G, doa KL boerii ALO 19 şi au]de au AK jalbă mare]pîră mare AK, mare jalbă O cum]cum ei O 20 spart]spart ei G grădina împăratului]raiaoa Ţării Romîneşti G După împăratului ad. cu vrăjbile şi A jahuri-le]jahorile G, jacurile K toate]tot felul de O răutăţile]răotăţile A, răutăţi O iau]auluatO 104 găsesc, pînă ce s-au pustiit ţara. Atuncea n-au cutezat să să ivească nici greci, nici pribegi, nici moldoveni, ci au şăzut tot ascunşi prin găuri. Fdnd mila lui dumnezeu pre capul lui Matei vodă şi a ţării, numaidecît au poruncit împăratul ca să fie Matei vodă domn Ţării Eumîneşti. Şi au eşit din divan cu mare cinste. r> Iar cînd au fost la fevruar 3 dni, mers-au de au sărutat şi mîna împăratului. Şi l-au îmbrăcat cu caftan, şi pre toţi boiarii cîţi au fost cu el, şi i-au dat steag de domnie noao. Şi au eşit foarte cu oaste mare. Şi l-au petrecut cu | alai pîn la saraiu, cum nu s-au petrecut nici un domn. esv Atuncea toţi boiarii pribegi s-au închinat la el. io Şi au purces Matei vodă de la Ţarigrad, fevruar 18 dni şi au întrat în scaun în Bucureşti duminică martie 10 zile. Şi au fost mare bucurie şi veselie la toată ţara, de la mare pîn la mic, şi mulţumia lui dumnezeu de domn bun şi milostiv şi creştin şi i-au izbăvit de răii vrăjmaşi greci. Iar cînd au fost la avgust 28 dni, leatul 7141, purces-au Matei vodă 15 cu Abaza paşa în oaste, la Ţara Leşască şi s-au împreunat cu paşa la Galaţi, septemvrie 10 dni, 7142. Aşijderea şi Moisi vodă, domnul Moldovei, încă au mers cu oştile lui şi Bugiacul tot. Şi au trecut oştile Nistrul. Şi au dat război cu 16şii la Cameniţă, toată ziua. Şi nimic nu le-au putut 1 găsescjau găsit O ce om. AKL s-au]au GO Atunci GKO n-au om. G cutezat]mai 20 cutezat O cuteza V ivască G 2 greci, nici pribegi]greci boeri pribegi O ci au]ce au K, şi au L prin gaunjprin găuri AGGL, pen găuri K, om. O FiindjŞi fiind AGKL, Şi dînd O 3 lui]lu G d-zău G pre om. G vodă om. G a ţării]pă ţară A, a ţării K numai-decît]îndată K au poruncit]poronci O 4 ca om. AK Ţării Rumîneşti]la Ţara Rumî- nească A, Ţării (Ţării O) Romîneşti KO dinjde la AGKL 6 IarJDeci L cînd au fost om. 25-O la]în K fevruarjghenar A, fevruarie GO fevruar 3 dni]30 de zile a lui ghenar K 3 dni]30 A, în 3 G, 3 zile (zile om. O) LO mers-au]merse A au sărutat]sărută A şi om. O 7 caftan] caftan pre el O boerii ALO 8 el]dînsu K i-au]au G noao]nou G, noă L foarte cu oaste mare]cu mare cinste O 9 l-au]le-au G petricut K alai]halaiu AO pîn la]prin A, pînă la G saraiu]sărai G petrecut]mai petrecut (petricut K) ACGKL nici un domn]alt domn 30 niciunul A 10 Atuncea] Şi au venit O boerii pribegi ACLO s-au]de ş-au O la el]lui O 11 de la]din AKL fevruarjluna lui fevruar A, februarie G 18 dni] 18 AGO, 18 zile L fevruar 18 dni]în 18 zile a lui fevruari K 11 —12 şi au întrat . . . duminică, martie 10 zile om. L 12 duminică om. AKO . martie 10 zile]luna lui mart 10 A, în 10 zile a lui marte K zile om. GO, dni G 13 vesălie O toată]toatî K dă (de O) la mic pînă la mare LO mulţumia] 35- mulţămiia G, mulţimiia K, mulţămie O lui]toţi lui AK d-zău GK 14 de]cu G şi creştin şijcare O de2]dă L răii vrăjmaşi greci]rău vrăjmaşilor greci G, vrăjmaşii lor de greci O După r. 14 ad. Iar deaca au trecut Mateiu vodă Dunărea şi au ajuns pă locul romînesc, iar săracii îi eşia înainte şi(şi om. A) de părere bună aşternea (aşternînd pînză K) pînze'pă cale, ca să (ca om. K) nu-i calce calul pre pămînt, închipuindu-să (închipuind K) precum (cum A) era cînd 40 mergea Hristos la Vithaniia AK 15 cînd au fost la august 28 dni leatul 7141]în cursul anilor 7141, în luna lui avgust K 28 dni] 28 ACO, 28 dă zile L leatul 7141]cursul anilor 7141 A,7141 GGL, om. O purces-au Matei vodă]Matei vodă au purces AK 16 în]şi G, la G la]în L cu Abaza paşa, în oaste, la Ţara Leşascăjcu toate oştile O înprionat K 16 — 17 cu paşa la Galaţi]la Galaţi cu paşa L, cu Abăza paşa în Galaţi O 17 septemvriejluna (în luna K) 45-lui septemvre AK, la septemvrie GO, septemvre L 10 dni] 8 A, 10 CGO, în 10 zile I<, 1 L 7142]cursul (în cursul K) anilor 7142 AK, văleatul 7142 G, om. L, leat 7142 O Aşijderi O Moisi]Moisei O 18 lui om. K Bugiacul]Bugeacul AK, Băzacul L, Bugeagul O tot]cu totul L tricut K oştile om. O 18 — 19 Şi au dat război cu leşii la Cameniţă, toată ziuajla Gaminiţ şi au făcut mare război cu leşii O 19 război]război mare G leşii A Gaimiriţă G ziuajzioa 50-AGGL, zuaK nimica A 105 strica. Ci s-au înturnat iar la tabără. A doao zi s-au mutat Abaza paşa cu tabăra mai jos, de au bătut un coşt&u ot Studeniţa. Şi au luat de acolo mulţi robi. Şi s-au întors înapoi fieştecare la ţara lui. Matei vodă încă au sosit în scaun în Bucureşti, noemvrie în 6 zile. 5 Şi în domniia lui arătat-au multă milostenie pre la creştini.| Şi au «9 făcut multe mănăstiri şi biserici: mănăstirea de la Cîmpulung cea surpată, a Negrului vodă, o au făcut din temeiu, o biserică în Piteşti şi o mănăstire la Slobozia lui Enacbe şi o biserică la pod la Oălugăreni şi mănăstirea ot Căldăruşani şi o biserică la Ghe ghiţă şi preste Olt, la Sadova o mănăstire io şi la Gura Motrului o mănăstire şi la biserica De-un-Lemn o mănăstire şi mănăstirea ot Arnota; la Craiova, biserica cea domnească şi o biserică şi casa la Caracal, şi la Brîncoveni o mănăstire şi o mănăstire la Negoeşti pre apa Argeşului, şi la Plătăreşti o mănăstire, la Breb o mănăstire, la Tîrşor o biserică, la Ploeşti alta, la Măxineni, lîngă Şiret, o mănăstire, 15 episcopiia ot Buzău. Şi s-au îndemnat Matei vodă de au făcut cetatea din Tîrgovişte de iznoavă, leatul 7153. 1 Gi]Şi K înturnat]întors G, întornat G iar om. GO tabărăjoastea lui L doao]doo A dooa G, doa KL la tabără. A doao zi s-au mutat Abaza paşa om. O 1 —2 cu tabăra mai jos] *20 cu tabăra lui mai jos K, înapoi cu tabăra O 2 de1]şi O coşteiujcoştei ALO, coşteu G ot]de la AGKO Studeniţa] Studiniţă K, Studeniţi L După Studeniţa ad. şi acolo au perit Barbul postelnicul liălăcianul O 3 mulţi]mulţăine de O înapoijiar innapoi G, om. O fieştecare] fieştecarele AG, fiiştecare G, fieşcare KL la ţara lui]la a lui ţară G, la ţara sa O 3—4 încă au sosit om. A Matei vodă încă au sosit în scaun în Bucureşti om. L 4 sosit]venit O în2 * * * * * * 9 * * * 13]la K, 25 om. O noemvrie în 6 ziie]om. AK, la noemvrie 6 G, noemvrie 7 dni G, noemvre 6 L, noemvrie în 6, leat 7142 O 5 în]om. G domnie O arătat-au]au arătat AG multe milostenii K multe milostenii au arătat O la om. G 6 biserici GK mănăstirea] întăi mănăstire O sur- patăjsurpată din temelie O 7 a Negrului vodă]a lui Negru vodă ACKL, a Radului vodă cel Negru O o au făcut om. AGGKLO din temeiu]din temelie AK, om. O o2]şi o GGKL bise-30 ricăACKL şi om. O 8 Slobozia] Sloboziia A, Slobozie O Enache]Ianache GGO, Ianachie K şi1om. O Călugăreni]Călugăriani K, Gălugărene O şi2]şi o G, o O mănăstirea]mănăstire GO ot]de la ACK, din G, om. L 9 CăldăruşaniJCăldăroşani A, Găldoruşani C, Găldăruşa O şPom. O la om. L şi2om. A preste Olt la]pre la G peste L la2om. L o mănăstire la Sadova peste Olt O 9 —10 o mănăstire la Gura Motrului O 10 şi1 om. O o mănăstire1 om. AK De-un-Lemn] 35 Dintr-un-lemn AK şi la bisărica De-un-Lemn o mănăstire]o mănăstire la biserica Dintr- un-lemn O 11 şi mănăstirea om. G ot]de la AGK şi mănăstirea ot Arnota]o mănăstire la Arnota O şi la Craiova K cea om. AK biserica cea domnească la Craiova O o biserică] 1 bisăreca G 11 —12 şi o biserică şi casa la Caracal]o biserică şi casăle domneşti la Garacăl O şi casajla casă (case K) AK, şi casă (case G) GG 12 casa la]casele L la^în K Caracal] 40 racal V Brîncoveni AC, Brîncoviani K şi la Brîncoveni o mănăstire]o mănăstire la Brînco- veni O şi2 om. O o mănăstire la Negoeşti]la Nigoeşti o mînăstire K, o mănăstire Negoeşti O Negueşti G 13 pă apa AK Argişului G şi la Plătăreşti o mănăstire]o mănăstire la Plătăreşti O BrebjBrebul AG, Brebu G, Brebi L la2]şilaK la Breb o m-re]o mănăstire la Brebu O 13 — 14 laTirşor]şi la Tîrşor AK,la Tîrşur G o biserică în Tîrguşor O 14 bisericăjmînăsti G 45 la Ploeşti alta]o biserică la (în O) Ploeşti AO, şi la Ploeşti altă beserică K Măxineni]Măcsineni G, Măxineşti K 14—151a Măxineni, lîngă Şiret, o m-re, episcopiia ot Buzău]la Măxineni, xîngă Şiret G, episcopie Buzăului, o mănăstiri la Măxinăni lîngă Şiret O 15 şi episcopiia K ot]de la AK, din G După Buzău ad. o mănăstire la Pin în judeţul Buzăului, la munte ; o mănăstire în Moldova pre apa Şuşiţei, ci să chiamă Soveja O 16 îndimnat K Matei vodă om. O 50 cetateajşi cetate O din]ot G 17 iznovă G leatuljcînd au fost (era K) cursul anilor AK, la leatul G, văleatul G, la leat O 7153]7142 AK, 7152 CLO 106 Şi alte multe milostenii şi bunătăţi au făcut aicea în ţară şi la sfîntul Ierusalim şi la Sfetaia Gora şi într-alte părţi, şi au dăruit multe mănăstiri şi le-au înoit. Şi ţara lui, mare cu mic să bucura | şi da laudă lui dumnezeu pentru 69v •domn bun. Că avea pace şi odihnă dăspre toate părţile. Şi fieştecare avea 5 hrană den dăstul. Făcutu-s-au şi războae în zilele lui. Că întăi s-au sculat Vasilie Lupul vodă, domnul Moldovei, de au venit cu oaste asupra lui Matei vodă, ca să-l scoaţă din ţară şi să fie el domn. Şi au venit pîn la Buzău. Iar Matei vodă, prinzînd de vdste, îndată au încălecat cu toate oştile lui. Trimisu-i-au io şi Bacoţi Gheorghie, craiul Ardealului, ajutor o seamă de unguri. Iar Yasilie vodă nu l-au aşteptat, ci au fugit înapoi. Iar Matei vodă încă l-au gonit. Şi au mers cu toată tabăra lui pînă la Putna. Şi i-au prădat ungurii ţara foarte rău, mergînd pre Trotuş să meargă la Ardeal. Iar Matei vodă s-au învîrtejit la scaunul lui în Tîrgovişte cu cinste mare şi cu izbîndă. 15 Al doilea rînd iar s-au sculat Yasilie vodă cu moldovenii şi cu tătarii. Avut-au război mare la sat la Nănăşori, pre apa Ialomiţii. Şi au fost izbînda lui Matei vodă. Mulţi într-acel război au căzut de sabie, cît de-abiia au scăpat Yasilie vodă cu puţinei oameni, la Brăilă. Yăzînd | turcii că are strişte la războiu şi i să înmulţesc oştile şi 20 vitejii, sfătuitu-s-au cu mare meşteşug să-l prinză. Odată, au trimis pre 70 * * 1 alte]altele G multe milostenii şi om. AK bunătăţi şi milostenii O aici A 1 — 2 «fintul Ierusalim şi la Sfetaia Gora] Sfenta Gora şi la sfîntul Ierusalim O Erusalim GL 2 Sfeta-iajsfînta AGL, sta K 3 înnoit G 4 Şi]în G lui1 om. O marejcu mare AGGKL mare «cu mic să bucura]să bucura de la mic păr la mari O d-zău GK pentru om. O domn bun] 25 .acest domn AGK, om. O 5 dăspre]despre AKL, dă pre G pace despre toate părţile şi odihnă C dăspre toate părţile om. O fieştecarele AC 6 dăstuljdestul AKL 7 Făcutu-s-au] Făcut-auAK războae]războiu AKLO zile O Că întăi]Că-ntăi C, Şi întăi G Vasilie]Vasile O *8 Lupul vodăjvoevod A, Lupul voevod GL, vodă G, vodă Lupul K de au]şi au O vinit K Matei vodă om. O 9fie]fiie C, hie G el]om. G, iei O vinit K pînăAG Buzeu K 10 prin- 30 zind K de veste]veste de aceasta A încălecat]încălicat K, purces O lui]om. GO, sale K Trimisu-i-au]Trimisu-i-au ajutor AGK, şi i-au trimis ajutori O 11 Gheorghie om. KO craiu Gheorghie A Ardealuluijal Ardealului A, unguresc O ajutor om. AGKO samă K Yasile LO 12 nu l-au]n-au O ci]ce K, şi L înapoi'Jînnapoi cu mare ruşăne O Iar om. O 13 Şi au mers cu toată tabăra lui om. O pînă]păr O i-au]au A, om. G 14 pre]pre la AGGKO, pă la L 35 Trotuş]Trutuş A, Totruş K meargă]treacă AGKO Iar]Şi de acolo O 14—15 Matei vodă s-au învîrtejit]s-au întors Matei vodă O 15 învărtejit G la]iar la O scaunul luijscaun AK cinste om. O şi cu]şi G, om. O 16 doilea]doile K iar om• A Vasile O moldovenii AO tătari A După tătarii ad. şi au venit în ţară şi O 17 Avut-au război mare]au făcut mare război cu Matei vodă O la sat om. O Nănăşori]bJănişori AO, Nănişor GG, Nunişori L 18 izbînda] 40 ezbînda G Mulţi într-acel război au căzut de sabieJMulţi au căzut într-acel război de sabie G, om. O căzut]perit AK cît]om. AGO, că K de-abiia]om G, abia L 18—19 de-abiia au scăpat Yasilie vodă]iar Vasilie vodă dea-bia au scăpat O Vasile G puţinei]puţini AGGKL, puţintei O oamini K la Brăilă]şi au fugit la Brăila O După Brăilă ad. în al doilea rînd iar s-au sculat Yasilie vodă cu moldovenii şi cu tătarii şi au fost izbînda lui Matei vodă L 20 Văzînd turcii] 45 Yăzind turcii G, Văzînd turcii pre Matei vodă K, Deci turcii văzînd O strişte]strişti O războiu] războae K şi i să]şi să AG, şi se G înmulţesc]mulţesc CO, înmulţăsc K 21 vit£jii]vi-tejii AGL sfătuitu-s-au]făcură sfat O cu mare meşteşug să-l prinză]să-l prinză cu meşteşug K, să-l prinză cu mare meşteşug O Odată om. O au trimisjşi trimisă O 107 Chinan paşa cu mulţime de turci, tăbărîndu-se din sus de Bucureşti, la. morile Cotrăcdnilor, iar alţii din jos de Bucureşti, despre Văcăreşti. Iar Matei vodă, prinzînd de vdste, îndată au strîns toate oştile ţării, stînd toţi înarmaţi, în zi şi în noapte, lîngă domnul lor. Iar turcii deacă au văzut 5 că nu-i vor strica nimic, ei s-au întors iar înapoi, cinstindu-i şi dăruindu-i Matei vodă cu multe daruri scumpe. Al doilea rînd, au făcut meşteşug mare, că au strîns oşti turcii la Obluciţă. Vasilie vodă încă au venit cu oştile lui la Cetatea Albă, poruncind împărăţiia să meargă şi Matei vodă cu oştile lui acolo, la Cetatea io Albă, ca să-l ocolească acolo turcii, tătarii, moldovenii, să-l prinză. Mer-gînd Matei vodă cu toată tabăra lui pîn la Elpub, prinse de vdste că va să-l prinză turcii. Şi îndată au strîns toate oştile lîngă dînsul şi s-au învîr-7ov tejit iar înapoi la Tîrgovişte, cu toată oastea lui | întreagă, trimiţînd paşii multe daruri scumpe cu cinste şi cu plecăciune mare, răşchirîndu-se toţi,. 15 cineşi la ţara lui. Iar Matei vodă au şăzut cu pace dăspre toate părţile, domnind şi judecind ţara foarte bine şi cu dreptate. Iar cînd au fost cursul anilor 7161, fiind Matei vodă învrăjbit cu Vasile vodă şi avînd legătură şi prieteşug cu Racoţi Gheorghie, craiul Ardealului, sfătuitu-s-au amîndoi cu taină mare ca să-şi ia vrăjmaşul 20 1 Chinan] Sinan AK, Nican L mulţăme O tăbărîndu-se]tăbărîndu-să ACL, tăbă- rînd G, şi tăbărîră unii O din om. G sus de Bucureşti]susul Bucureştilor L 2 Cotrăcenilorţ Cotrăcenilor AC, Cotrocianilor K, Cotrocenilor LO iar om. O den jos C Bucureşti om. V despre om. V 3 prinzînd]încă prinzind (prinzînd A) ACGK.L, decă prinsă O au strînsjîşi strîn-se O ţării om. O toţijtot L 4 înarmaţi]într-armaţi O în zi şi în noapte lîngă domnul lor] 25 lîngă dînsul şi zioa şi noapte O Iar]Deci O deacă]deaca A, daca CKLO au văzutjvăzură KO 5 vor]va G, pot O nimica A ei om. O s-au]să O întors]întoarsă O iar om. GO 6 Matei] Maţii K cu multe daruri scumpe om. O 7 doilea]doile K meşteşugjmeştirşug K oşti], oştile C turciijturceşti CGL 8 Vasilie]Vasile C, Vasilii K vinit K lui om. G venit la Cetatea Albă cu oşti L Cetatea]Citatea K, Cetate O 8—9 poroncind înpărăţie O 8—10 porun-30 cind împărăţiia... să-l prinză]ca să se ocolească acolea turcii, tătarii, moldovenii, să-l prinză,. că-i porîncise înpărăţiia lui Matei vodă să margă şi el la Cetatea Albă G 9 să meargă cu oştile C margă K să meargă şi Matei vodă]şi lui Matei vodă să meargă şi el O lui acolo] lui AO, sale K Cita tea K 10 şi moldovenii K să-l]şi să-l O 10 — 11 Mergînd Matei vodă... pîn]Deci Matei vodă purcesă cu toate oştile lui şi mersă până O lui om. A Elpuh] 35 Ialpuh AKO, Elbuh CV prinse]prinzînd A, prinseră C, au prins K, şi acolo prinsă O de veste]veste AC că va]că vor AK 12 turcii. Şi îndată]turcii, îndată A au strîns]ş-au strîns K, om. O toate om. K lîngă]lui lîngă L dînsul]sine K toate oştile lîngă dînsul om. O 12 — 13 învîrtejit]vîrtejit K şi s-au învîrtejit iar]să întoarsă O 13 iar om. K înapoi]om. G, înnapoi cu toate oştile O la Tîrgovişte]şi veni în Tîrgovişte O cu toată oastea lui întreagă 40 om. O trimiţînd]trimiţînd K, şi trimise O paşei G 14 cu om. G plecăciune marejplicăciunî mari K, mare plicăciune O răşchirîndu-se]răschirîndu-să ACGL, şi aşe se răsăpiră O 15 lui] sa O Matei]Matii K au şăzut]au şezut G, şăzu în scaun O pacejbună pace O despre ACGKO 18 domnind şi judecind ţara foarte bine şi cu dreptate om. O foarte cu dreptate şi bine L. dreptate]dereptate G, diriptate K După r. 16 ad. Războiul lui Maţii vodă cu Vasilii vodă K 45 17 Iar cînd au fost cursul anilor 7161]în anul 7161 K cursul]la cursul ACGL MateiJMatii K 18 VasileJVasilie AGO, Vasilii K preteşug şi legătură G pritişug K Racoţe C Gheor-ghii GK 19 Ardealuluijunguresc O mare om. O vrăjmaşul]pre vrăjmaşul său, pre Vasile vodă O 108 ■deasupra lui, că nu să mai poate răposa de dînsul, ci în toată vr&nea să rădica asupra lui cu gîlceavă, nefiind nimic greşit. Deci fiind mai credincios un boiarin al lui Yasile vodă, din casa lui, anume Gheorghiţă vel logofăt sin Ştefan din Răcăciuni, făcură cu dînsul sfat şi legătură ca să prinză pe Vasilie vodă şi să fie el domn. Asemănă-se acel boiar cu Iuda .care au vîndut pre domnu-său. Că trimise Racoţi craiul şi Matei vodă oşti pre ascuns, unguri şi munteni, ca să lovească pre Vasilie vodă făr de v^ste, să-l prinză. Şi aşa, în ziua de Duminica Floriilor, sosiră oştile în Iaşi şi rădi | cară domn pre acel boiariu moldovean, numele lui, Ghiorghiţă Ştefan vodă. Iar Vasilie vodă, prinzînd de v^ste mai timpuriu, au fost eşit de acolo cu toată casa lui, de au fugit la ginere-său, Temuş sin Hmelenscbi, hatmanul căzăcesc. Şi în grab s-au întors iar înapoi împreună cu gineri-său Temuş şi cu mulţime de cazaci. Şi au avut război mare cu Ghiorghie Ştefan vodă şi cu ungurii la sat la Poprincani. Şi aşa fu izbînda cazacilor, întorcîndu-se fieştecare la ţara sa biruit. Iar Vasilie vodă nu s-au contenit la scaunul lui, ci au grăbit de au venit asupra lui Matei vodă cu ginere-său Temuş cu cazaci, cu moldoveni. 1 deasupra lui]desupra" lui G, deasupră-ş O mai om. A poate]putea AGGKL, pute O răposa]odihni ALO de]dă V dinsul G ci om. G, ce K vr6mea]vremea AL, vreme O 1—2 să rădica asupra lui cu gilceavă]ridică gălceavâ şi război asupra lui O 2 asupra lui] asupră-i GK nefiind]nefiindu-i O nimic]nimica GLO, nemică K greşit]vinovat O 3 bo-iarinjboer AGL, boiar G al]a K Vasilie AGKL mai credincios un boiarin al lui Vasile vodăjun boeri a lui Vasile vodă foarte credincios O din casa lui om. O 4 Gheorghiţă vel logofăt] Gheorghie marele logofăt AK Gheorghi G sin]feciorul (fecior A) lui AGKO Ră-căciuni]Răcăcin C, Răcăciov L făcură]făcut-au K 4 — 5 sfat şi legătură cu dînsul O 5 ca să]ca să-l G, să O pre Vasile (Vasilie AKL) AGGKLO Asemănă-se] Asemănîndu-să A, Asemănă-să GO, Asemănă-să G, Asămănă-să K 6 boiar]Gheorghe AK, Gheorghiţă GGLO care]carele K, cel ce O domnu-său]domnul său AGL, Hristos O trimise]au trimis K, trimisă O Racoţe G craiul om. O 7 şi]şi cu AO MateiJMatii K şi2 om. L munteni A ca om. AK să]să-l O lovască GKO Vasile CG 7—8 pre Vasilie vodă om. O 8 făr de] fără GGKL să-l prinză om. O ziua]zioa-AGL, zua K Duminica Floriilor]Duminica Florilor AO, Ţveatonoşnaia C, Ţveanosiia G, Ţveatonosii K, Sfiatonosie L sosiră]au sosit O 9 ră-dicarăjrădică L domn om. O boiariu]boer A, boiar G, om. L numele lui om. G boiariu moldovean, numele lui om. O 10 Ghiorghiţă Ştefan vodă]Ştefan voevod (vodă K) AK, Gheorghie Ştefan vodă G Ştefan vodă]domn O Vasile GO de timpuriu ALO 11 au fost eşit de acolojau fugit O După toată ad. oastea şi toată A de au]şi au A de au fugitjşi s-au dus O ginere-său]giniri-său K, gineri-său L Temuş]Temoş G, Temiş O 12 sin]feciorul lui AGKO Hmelenschi]Hmelniţchi G, Hmil K, Hmelneschi O căzăcescjscăzăcesc G întors] învîrtejit K iar om. K s-au întors iar]iar (iarăşi G) s-au învîrtejit (întors) O) ACGO 13 gineri-său] gineră-său G, gineri-seu K Timuş K şi1 om. AK avut război mare]făcut mare război O 14 Ghiorghie Ştefan] Gheorghie şi Ştefan A, Gheorghi Ştefan G vodă]voevod K şi om. CK şi cu ungurii om. O Popricani AKLO aşa om. O 15 izbînda]ezbînda G în-torcîndu-să AGL fieştecare]fiecare K întorcîndu-se fieştecare la ţara sa biruit]iar Gheorghe vodă cu ungurei şi cu muntenii dediră dosul a fugi O şa]lui K 18 Iar] Deci O Vasile GO contenit]cuntinit K, aşăzat O la scaunul lui]la scaunul său AK, în scaunu-şi O ci]ce K au] s-au A 17 vinit K cu]înpreună cu O ginere-său]gineri-său G, giniri-seu K Temuş]Tămuş G, Timuş K cu cazaci om. O cu3]şi cu O moldovenii O După moldoveni ad. Iar Matei vodă decă prinsă de veste, îndată trimesă pre Badea post. Bălăceanul la Racoţi craiul ca să-i de o samă de oşti ajutoriu, iar Racoţi prinsă bucuros şi să făgădui că va veni el cu capul lui, cu oşti, ca să nu scape acel vrăjmaş. Deci Vasile vodă foarte grăbi şi întră în ţară O 5 71 10 15 20 25 30 35 40 45 50 109 Deci Matei vodă prinzînd vdste, trimis-au pre Diicul vel spătarul cu o seamă de oşti călări. Şi le-au eşit în timpinare la Focşani şi le-au stătut oarece împotrivă. Ci nu putură, că nu avea arme de foc. Ci i-au spart cazacii şi i-au răşchirat foarte rău. Apoi înţelegînd Matei vodă, au mai trimis o 5 seamă de oaste cu foc, haiduci călări, pedestri, siimCni şi ţăcăluşă. Şi să 7i° loviră la Şoplea în Teleajăn. Şi nici aceştea nu le-au putut sta împo | trivă. Iar Matei vodă deaca înţelese aşa, foarte să îngrijă tare şi rugă pre dumnezeu. Şi încălecă cu toată’curtea lui den Tîrgovişte, duminecă mai 15 deni 7161. Iar cînd au fost marţi mai 17 deni, tăbărîtu-s-au la sat la Finta, pre io apa Ialomiţii, tocmindu-şi tabăra, făcînd şi şanţuri, aşăzîndu-i cineşi în rîndul său, învăţînd pre toţi : Feţii miei voinici viteji, rugaţi pre dumnezeu,, şi vă îmbărbătaţi, ca să staţi toţi gata de război. Că iată, vrăjmaşul nostru, Vasilie vodă soseşte acum. Să nu carCcumva să fie vreunul cu ghidul îndoit, ci cu credinţă şi cu bărbăţie, cu arme goale şi să le staţi împotrivă, 15 precum aţi fost şi mai nainte. Să nu carecumva numele vostru cel bun să. să surpe jos, că nu ne va fi de nici un folos. Deci aşa învăţîndu-i, sosi şi Vasilie vodă în vremea prînzului, cu ginere-său Temuş, cu mulţime de cazaci şi de moldoveni, ca la 20.000. Iar Matei vodă era numai cu curtenii lui, ca la 7.000. Şi aşa să loviră iute 20 unii cu alţii, cît să sperie Matei vodă că-1 va birui. Şi încă fugiră o seamă 1 * * * * * 7 * * * 11 1 Deci]Iar O prinzînd K veste]de (dă G) veste AGGKL prinzînd văste]îndată O trimis- au]trimise GO Diicul]Dinul L vel spătaruljmarele spătar (logofăt A) AK samă K 2 călări om. K în timpinare]înainte AO, întru întîmpinareL 2—3 le-au stătut oarece]nu le-au putut sta O 3 oarece]puţin A, om. K, nişchit G, Gi]Şi G Ge K Gi nu putură om. O că]căci ACL, 25 căci că G arme]armă G Ci]Ce K 4 şi i-au]şi iarăşi i-au A răşchirat]risăpet O au mai trimis]mai trimisă O 5 oaste]oşti AGKLO, oste G călări şi pedestri AO siimenijsăimeni K, şi simeni O şi1]om. AK, cu O ţăcăluşăjţăcăluşi AC, ţeacaluşiG, ţăpăluş O 6Şoplea]Şuplea G în]pre O TeleajănJTeleajin GK, Tilijăn O aceşteajaceştia L, aceşti O li-au K înprotivă K 7 Iar Matei vodă deaca Înţelese aşa]Aceasta dacă Înţel6să Matei vodă O Matei]Matii K daea 30 înţel6se]înţelese AGL, au Inţăles K aşa om. G îngrijă]îngriji AO, ingrije K tare om. O 7 —8 d-zău GK 8 încălecă]îndată purcesă O toatăjtoatî K toată curtea]toate oştile O lui]sa A den]prin O duminica K mai]luna mai A, în luna lui mai în K 8 — 9 duminecă,, mai 15 deni 7161]mai 15, leat 7161, duminică O 15 deni]17 A, 15 G, 15 zile KL 9 7161]cînd au fost (era K) cursul anilor 7161 AK, leatul 7161 GG au fost om. G marţi om. K mai 17 35 denijom. A, mai 17 C, înlunaluimai în 17 zile K, mai 17 zile L Iar cînd au fost marţi, mai 17 deni om. O tăbărîtu-s-au]tăbărît-au L, şi au tăbărît O sat la om. G 10 După Ialomiţii ad. şi la mai 17 O şi om. AK şanţi G tocmindu-şi tabăra, făcînd şi şanţurijîşi tocmi oştile foarte bine O aşăzîndu-i]aşăzîndu-să A, aşăzind K 10 — 11 în rînduljla rîndul A, la locul O 11 său]lui LO învăţîndu-i G învăţînd pre toţi]şi începu a-i învăţa pre toţi zicînd O viteji AL 40 d-zău GK 12 şi vă]şi să vă O ca să]să O de]dă L 13Vasile CO soseşte GLO acum}' acuma A, om. O carecumva AGL carecumva să om. O vre-unul G gînd L 14 ci]ce KO şi cu]cu A cu arme goale să le staţi împotrivă]să staţi împotrivă cu armele goale A armele CL. împotrivă cu arme goale K lc staţi împotrivă]vă bateţi vitejeşti O 15 precumjcum O aţi fost]v-aţi bătut O şi om. A carecumva GKL 15 —16 să să]să-l A 16 nu ne]nu C de nici-45 un]nici de un ACOK 17 aşe O După învăţîndu-i ad. Mateiu vodă au slobozit (slobozit-au K) un tun, buu 1 (buu om. K) dînd veste şi chiemînd pre Yasile (Vasilie K) vodă să vie la război. Şi îndată AK vremea]vreme O 17—18 în vremea prînzului, cu ginere-său Temuş]cu gineri-său Temuş, în vremea prînzului AK 18 gineri-său GLO Temiş O şi cu mulţime O* cazacijsăraci O de om. K 20.000]20 L 19 Matei vodă]Matii K era numai cu curtenii luij 50 era numai cu curtea lui AGGKL, cu toate oştile şi cu curtea lui O aşe O iute]om. GL, de iute O 20 cît să]că să O speriejspăre G, spărie KO va]v O Şi încă]Că încă G samă K 110 de oştile lui, trecînd Ialomiţa făr de vad. Iar Matei vodă tot alerga în toate părţile | îndemnînd pre boiarii lui şi pre voinici, cîţi rămăsese, ca să îs stea de război, să nu-şi dea mijlocul, că încă dumnezeu tot iaste cu noi ajutor. Căci eu cunosc pre ei slabi şi împuţinîndu-se puterea lor, nădăj-dueseu-mă lui dumnezeu că vom să-i biruim acum curînd şi să să întoarcă 5. ruşinaţi din ţara noastră. Deci aşa, pentru cuvintele lui cele dulci şi bune, foarte să îmbărbătară şi da război tare, bătîndu-se toată ziua în puşci şi în tunuri, în săgeţi, în sabie, faţă cu faţă. Mai vîrtos boiarii cei mari şi al doilea cu coconii lor, cu slugile lor, tot cu săbiile goale întră într-înşii de-i gonea şi-i răspîndea 10 în toate părţile. Atuncea şi Matei vodă cu toţi împreună năvăli asupra vrăjmaşilor foarte tare, cît îl şi răniră cu un glonţ la piciorul stîng, den josul genunchiului. Iar cînd fu în deseară, făcu dumnezeu o minune mare, că trimise lui Matei vodă un nor ploios, care să ivi dăspre austru, fiind ceriul prea seninat. 15 Şi venea asupra taberilor prea iute, cu un vînt foarte viforos. Şi aşa trecu preste tabăra lui Matei vodă. Iar cînd sosi la tabără lui Vasilie vodă, acolo-şi năpusti | toată apa, ca cum ar cură un rîu prea iute. Şi picăturile era 12^ groase şi vîrtoase ca o piatră. Unde-i loviia, ticăloşii îndată cădea dupre cai jos. Şi să făcu în tabăra lor apă multă, ca o baltă tinoasă. 20 1 dc oştile]de oşti A, din oştile CL lui]ale lui A fugiră o seamă de oştilcjlui (vezi şi p. ■^0£o)]Pe 0 samă de oşti le înfrănsără şi le dediră de mal jos şi fugiră spăimîntaţi O trecînd] tre-cîndu-i G făr de]fără GKL tot om. O 2 îndemnînd]îndemnîndu-i O boerii ALO luijsăi K cîţi rămăsese]o77î. G, cîţi rămăsesă O 3 de]dă L că încă]zicînd că O d-zău GK tot om. O iaste]este ACL 4 ajutor]agiutoriu K, m. O Căci eu cunosc pre ei]eu îi cunosc că sînt O pre 25 ei]pă ei L ei]dînşii AK împuţinîndu-se]înpuţinîn du-să AGGL, să înpuţină O puterea] puterea AL, virtute O 4 — 5 nădăjduescu-mă]nădăjduesc G, nedejduesc K d-zău K să-ijsă K acuma A curînd]curund K şi să să]şi vor să să A, şi să GK, şi să vor O întoarcă]întoarseG, întoarce O 6 ruşinaţi]cu ruşine G 7 Deci aşa] Iar ei O pentrujauzind O cele ACL şi bune om. O foarte om. O 7—8 îmbărbătarăjînbărbăta O 8 şi da]şideterăA tare]foarte 30 tare O bătîndu-să AGGKL ziuajzioa AGGL, zua K înL2] din K şi2 om. ALO 9 în sa-bic]şi în săbii AGG, în săbii KLO faţă cu faţă]în faţă cu faţă G, faţă la faţă KLO Mai]Şi mai O boerii ALO şi om. O al]ai G doilea]doile KO cu coconii] şi coconii A cu2 om. CGKO 10 cux]şi AK, şi cu O goneajgoniia GK şi-i]şi G răspîndea] răspîndiia K, răsipi O 11 Atuncea]Atunci K, Atunce O toţi]toţii A împreună om. O năvălijnăvăliră AKO, 35* năvălea G 12 vrăjmaşilorjvrăjmaşilor lor A, vrăjmaşului G şi om. G cu un glonţ om. L stîng]cel stîng A 12 — 13 den josul genunchiuluijîn genunchiu AK, den jos genunchiului G 13 După genunchiului ad. cu un glonţ L 14 deseară]diseară L, desară O d-zău G minune] ciudă G Iar cînd fu în deseară, făcu d-zeu o minune mare]Ascultaţi minune (ce minune K) mare făcu d-zeu, cînd fu în deseară AK triimisă O 15 un nor]ajutor (agiutoriu KO) un 40 nuor (noor O) GGKLO ploios]foarte ploios O care]carele AGKO ivi]iviie G dăspre aus-tru]despre apus, despre austru AK cerul GG seninat]sininat L, săninat O. 16 venea] veniia AG, viniia K, venii O taberilor]taberii lor AL, tabirii lor K prea om. O cu un]ca un A viforos]viforît A, vihoros G, vivorît K tricu KO 17 preste]peste KLO tabăra]oa-steaG Iar cînd sosi la tabără lui Vasilie vodă om. L sosijau sosit K la tabără]la oastea G, 45 drept tabără O lui om. G Vasile GO acolo-şi]acolo îşi AL, acolo G 17—18 acolo ş-au năpustit K 18apa]apa prea iute L ca cumjcum G curăjcura CK, curgi O ar cură un rîu]preun rîu G rîu]părău O prea iutejrepede L, foarte repede O era]eieraL 19 groasă O şi vîrtoase om. G o piatră]piatra O Unde-i]Unde CK, Şi unde-i O loviia]lovi G îndată om. O cădeajcăde O dupre]după A, de pre GO, di pri K 20 caijcal A Şi om. G să făcu 50 în]făcură G 111 Şi aşa fiind, îndată să năpusti toată tabăra lui Matei vodă şi intrară pren mijlocul lor făr de nici o frică, tăindu-i foarte rău. Prinseră şi vii mulţi. Iar Yasilie vodă cu Temuş şi cu puţini călări de-abia au scăpat numai cu trupul, trecînd la Moldova pre la Galaţi. însă noroc au avut 5 căci au înoptat. Iar Matei vodă s-au învîrtejit la Tîrgovişte a doao zi, miercuri, mai 18 deni, cu toată tabăra lui, cu mare izbîndă şi voinicii lui cu multă dobîndă, dînd toţi laudă lui dumnezeu pentru mila şi binele ce le-au făcut, de i-au izbăvit din mîinile vrăjmaşilor. Strîns-au trupuri căzute în război, căzute 3.000, de au făcut o movilă mare la Finta. înfipt-au io acolo şi o cruce mare. Făcut-au şi altă movilă din jos de Tîrgovişte, lingă drumul cel mare. Gheorghie Ştefan vodă fiind pribeag aici, căzut-au la Matei vodă cu 73 multă rugăciune | de i-au dat oaste ajutor, şi craiul Eacoţi aşijderea, de s-au dus asupra lui Yasilie vodă. Avînd amîndoi războiu la Selca, izbîndit-au 15 Ghiorghie vodă. Iar Vasilie vodă au fugit în Ţara Căzăcească, la ginere-său Temuş, fiind acolo şi hanul cu oştile tătărăşti. Iar Ştefan vodă cu moldovenii, cu muntenii , cu ungurii, cu îeşii, au încongiurat cetatea Suciavei, că acolo era doamna lui Yasilie vodă închisă cu fie-său Ştefănuţă 1 fiindjslăbiră. Aceasta văzând Matei vodă O toată]cu toată O Maţii K Matei vodă 20 om. O 2 pren]prin ACL, pre K, în O făr de]fără KL frică]temere A tăindu-i]tăind O Prinseră şi viijŞi vii încă prinsără O Prinsără CK şi om. G 3 mulţijfoarte mulţi AKL Temuş]gineri-său Timuş KO,Temuş gineri-său L şi cu puţini călări de-abia au scăpat]de-abia au scăpat cu puţăntei oameni călări O de-abia]de-abea G, abiia K 4 numai cu om. O trupul]trupurile K, om. O trecînd]tricînd K, şi au trecut O la1]om. A, în O 5 înnoptat 25 CGK După înoptat ad. că l-ar fi prins şi pre el, iar de s-ar fi făcut zăbavă numai 2 zile, să nu fi lovit oştile, nu vre scăpa niciunul, că eşie Racoţi craiul cu oştile lui pre Telejăn, şi-i băga la mijloc O Iar]Deci O Matei]Matii K învîrtejit]întors G, învîrtejit K, învîrtejit înnapoi LO la Tîrgovişte om. O doao]doo AC, dooa G, doă L, doaoo O 6 miercuri om. O mai 18 denijom. A, mai 17 zile L, mai 18, leat 7161 G După deni ad. în ziua de văznesenia 30 gsdne A, în zio (zua K, zioa GL) de văznisenie (văzneseniia K, văznesenie GL) gospodne (om. G, gospod L) şi GGKL, Şi s-au dus în Tîrgovişte O izbîndă (ezbîndă G) mare AGGKL lui om. K 7 dumnezău G binele şi mila G şi om. G 8 li-au K mâinile]mîinile A, mînule K trupuri]trupuri moarte O 0 de au]de i-au AGG, de li-au K, dă au L, şi au O Finta]sfînta G înfipt-au]Fipt-au G, Şi au înfipt O 10 acolo om. O mare om. V ,Fă-35 cut-au]Făcutu-s-au CGK, mai făcut-au O de]dă GL Tîrgovişte]Tîrgovişte, de cazaci G între r. 11 şi 12 e titlul De vinirea lui Ştefan vodă Gheorghie asupra lui Vasilie vodă al doile rînd în K 12 Gheorghie] Gheorghiţă G, om. K Ştefan om. O fiindjîncă fiind O pribag K aici]aicea AGG, aici (aicea O) în ţară KO Maţii K vodă]vodă şi la Racoţi craiul O 13 multă rugăciune]multe rugăciuni (rugăminte L) GLO, mare rugăminte K 40 de1 om. G ajutor]ajutoriu GK, ajotor G şi craiul Racoţi om. O aşijderea]om. GO, aşijdiria K 13 — 14 de s-au]şi s-au O 14 Vasile AGLO vodă]vodă cu ajutoriu O Avînd amîndoi răz-boiu]Avînd războiu amîndoi K, Şi au făcut război O Selca]Silca A, Sirca K izbîndit-au] şi fu izbîndă lui O 15 Gheorghe Ştefan vodă AGK Gheorghi G Vasile AL GăzăceascăJTătă-rască la hanul, iar pre doamnă-sa cu gineri-său Temuş în Suceavă O la]cu L ginere-său] 45 gineri-său AKL 15 —16 la ginere-său Temuş, fiind acolo şi hanul cu oştile tătărăşti om. O 16 Timuş K oştilejoşti G Ştefan vodă]Gheorghe Ştefan vodă GL, Gheorghi vodă O 17 cuL2,3t] şi cu O ungurii]ungureni G şi cu Îeşii L încongiurat]încungiurat AGKL, încunjurat G ceta-tea]citatea K, cetate O Suciavei]Sucevii AKLO, Sucăvii G 18 era acolo L Vasile ACLO închisă om. GO cu]şi cu O fie-său]fii-său AGL, fiiul său G, fiiu-seu KO Ştefănuţă]Ştefăniţă K, 50 Ştefăniţă vodă închişi în Suceavă O 112 şi cu toată avuţiia lor, avînd doamna ajutor pre gineri-său Temuş cu 8.000 de ■cazaci. Deci fiind ei îngropaţi într-un şanţ supt cetate, în toate zilele eşiia Temuş cu cazacii şi-i gonea foarte rău pe cei din afar, pînă se umplură luni trei. Iar cînd fu într-o zi, şezînd Temuş supt cortul lui, tocmiră nemţie i> un tun şi-l sloboziră asupra lui. Şi aşa lovi o ladă de lemn ce erea lîngă 5 dînsul, şi rupîndu-să o bucată de ladă au lovit pe Temuş peste un picior, şi umflîndu-se piciorul, îngrab au, murit. Iar cazacii numaidecît rădicară alt hatman şi făcură pace cu Gheorghe Ştefan voevod şi-i închinară cetatea. Iar Vasilie vodă | au fost căzut la hanul cu multe rugăciuni şi cu 73v daruri scumpe, de i-au dat ajutor 20.000 de tătari. Şi au purces cu dînşii 10 ca să scoaţă pre doamnă-sa şi pre fie-său din Suciavă. Iar cînd ajunseră la Prut, sosi veste rea şi amară, cum au perit gineri-său Temuş, şi s-au închinat cetatea, şi au prins pre doamnă-sa şi pre fie-său şi i-au luat toată avuţiia. Atuncea deaca înţelese Vasilie vodă, cu mare întristăciune să întoarse iar înapoi. Sosind la hanul, fu Vasilie voevod prins şi băgat în 15 obezi. Trimiţîndu-1 la Poartă, fu închis la Idicula. Deci cazacii tocmiră trupul lui Temuş într-un sicriu şi să duseră cu dînsul în ţara lor. Atuncea doamna plîngea mult, întrînd în inima ei spaimă, şi groază mare. Iar Ştefan vodă singur întră în cetate, de au prins pre doamna şi pre fie-său şi i-au luat toată avuţiia. Şi s-au învîrtejit la scaunul 20 1 şi cu toată avuţiia lor om. O avuţiia]averea K pre]pă L Timuş K 2 căzaci C supt cetate într-un şanţ G într-un şanţ om. O citate K zilele om. A eşiia]eşa L, eşie O 3 Temuş cu cazacii om. O gonea]goniia GGKL, înfrăngea O pre cei]pri cei O din afar]din afară ACGL, de afară KO se umplurăjsă umplură AGL, înplu G, s-au plinit K 3—4 luni treijtrei luni O poljşi (şi om. C) jumătate GKO 4 IarJŞi O şăzîndjşezu AK, şăzănd O 25 •cort al]cort a G, cortul O tocmiră nemţi]iar nemţii (iară niamţii K) care (carii K) era afară cu Ştefan vodă tocmiră AK 5 şi-l]şi K 6 rupîndu-să]surpîndu-se K, spărgîndu-să L, rum-păndu-se O de]din. AGKL lovit-au pre]au lovit pe O peste]preste AG 7 umflîndu-se] umflîndu-să AGL, înflîndu-să GK îngrab]îndată AO rădicară]au rădicat A 8 Ştefan om. O -şi-i]şi ACGKO cetate O 9 Vasile ALO fost om. AKO multă rugăciune (rugăminte K) AKO 30 şi om. GKL cu1 2 3 om. G şi cu]şi făgădui multe O 10 Şi au purces cu dînşii]Şi purcese cu dînşii G, om. O 11 pre doamnă-sa]pă doamna sa AL şi pre fie-său]şi pre fii-său (fiiul său GG) AGGL, cu fiiu-seu K din Suciavă]om. G, din cetatea Sucevei K, din Suciavă şi purceasă cu dînşii O IarJŞi O ajunserăjfu A, au ajuns K, sosi O 11 — 13 Iar cînd ... pre fie-său om. G 12 sosi]sosi-i GK, îi veni'O rea om. A perit] pirit K gineri-său]ginere-său G, giniri-său K 35 Timuş K s-au]au G 13 cetate O pre doamnă-sa]pe doamna sa AL fie-său]fii-său ALO, fiiul său G, fiiu-seu K i-au]lc-au A luoat G 14 avuţiiajaverea K, avuţie O Atunci K daca GKL înţelese]înţelese G, au auzit K Atuncea deaca înţelese Vasilie vodă]Şi înţelegînd de aceasta numaidecît O Vasîle AGL întristăciune]întristare K 14 — 15 cu mare întristăciune să întoarse iar înapoijsă întoarsă înnapoi cu mare întristăciune O 15 îritoarse]întoar- 40 seră G iar om. AG înapoijîndărăt G Şi sosind O Vasilie voevodJVasilie (Vasile AG) vodă ACGKL, om. O 16 obezijobede G Trimiţîndu-l]şi trimis L PoartăJŢarigrad O fu închis] Snchizîndu-1 L Idicula]Odicula A, Edicula KL 17 Timuş K sicriujsăcriiu K şi să]şi-l O dusără GK 18 dînsul înjdînşii la O în om. G ţara lor cu dînsul G Atuncea]Atunci K, Atunce O plîngea multjplănge mult amar O 19 Ştefan]Gheorghi O singur întră]întră 45 •singur A, au intrat O citate K de au]dă (şi 0)au LO prinsjluat K pre]pă L 20 doamna] doamna lui Vasile vodă O pre]pă L fie-său]fii-său ALO, fiul său G, fiiul său G, fiiu-seu K şi2]de A i-au]au G luoat L avuţiia]averea GK, avuţie O învîrtejit]întors K, întors iar O scaonul K 12 - c. 2679 113 lui la Iaşi cu mare izbîndă. Şi ş-au plecat capul la Poartă, de ş-au tocmit lucrul. Şi i-au adus steag de domnie. Iar Matei vodă, fiind rănit de războiul căzăcesc, zăcea în patul 74 lui şi nu putea să să răpaose şi să-şi | caute leacul ranei salej de necazul 5 slujitorilor lui, mai vîrtos dorobanţii şi seimenii şi alte c£te. Că Matei vodă foarte-i îngrăşase, strîngînd pre toţi dintr-alte ţări streine, săraci foarte. Iar Matei vodă le făcuse milă mare. Că avea la casele lor pace, ca să-l caute la vrâme de nevoe, cum să cade slugilor celor drepte. Iar ei toţi să îndrăciră de să nebuniră şi începură a nu-1 băgare în seamă nici cît, ci-şi io bătea joc de dînsul şi în toate zilele zbiera în curtea lui. Şi lua tunurile-dă le scotea afară la cîmp. Şi întră în case unde zăcea, dă-1 pedepsea. Şi să lăuda că ei au bătut războiul cazacilor, cerşindu-i să le dea cîte 3 lefi j. iar de nu, vor sparge cămara şi singuri îşi vor lua. în multe chipuri îl pedepsea, zicîndu-i să-şi lase de acum scaunul şi să să facă călugăr. Şi zicea că au 15 îmbătrînit şi ş-au eşit din fire. Şi aşa fiind turbaţi, cînd fu într-o zi, să-strînseră toţi în curtea domnească ca să ucigă pre 2 boiari ai lui Matei vodă, anume Ghinea Ţucala, i Radul Yărzariul vel armaş, aruncîndu-le prihană. 1 11 1 cu mare izbîndăjom. A, cu mare dobîndă O ş-au]au AGKO Poarlă]turci O de]şi O 2 lucrul]lucrurile G i-au]au G stiag K între r. 2 şi 3 ad. Pre Matei vodă cum nu-1 băga în 20 samă slujitorii şi-i cerea lefe K 3 de]din GK, dă L zăce O 3—4 zăcea în patul lui fiind rănit de războiul căzăccsc A 4 pute O răpaosc]odihncască AO liacul rănii K salcjlui A năcazul GK 5 slujitorilorjslugilor A dorobanţiijde dorobanţi O seimeniijsiimenii AL, sii-m£ni CK, de siimăni O alte cete]de alte bresle O 5—6 că foarte îi îngrăşasă Matei vodă O 6 foarte-ijfoarte îi AL, foarte CG îngrăşase]îngroşase G strîngînd]strîngîndu-i AO pre 25 toţi om. O dintr-alte] de prin alte O, dentr-alte V ţări]părţi A streinejstriine K foarte săraci O 7Iar]Şi O Matei vodă om. O făcuse]făcu GO milă mare]mare milă şi-i îmbogăţi O Că avea la casele lor pace om. O casele]casile CL, casăle K să-l]şi-l O 8 vreme ÂGL nevoie G celor drepte] celor drepte (direpte K) ACKL, om. O 8—9 să îndrăciră toţi O 9 de să nebuniră om. O nu-l]nu să G, nu K băgar6]băga ACGKLO în seamăjsamă KO nici cîtj 30 nicicum AK, nicidecum CO ci-şi]ce-şi K 10 zilele]zilile AL, zile G zbera G Şi]Şi-i G 11 dă le]de le AGK scotea] scote O afară om. A case]casă ACK L,scaun O zăce O de-1 pedepsiia ACGK 12 lăudajlăuda zicînd O cerşindu-i]cerşind AGK cîte om. AKO 13 de nu, vor sparge]de nu, ei vor sparge K, de nu le vor da, ei vor sparge O cămara şi]ei cămara A şi singuri îşi]şi-şi vor lua singuri O 13—14 în multe chipuri îl pedepsea]Şi-l pe-35 depse în multe chipuri O pedepsiia ACK 14 să-şi]să O lase]lasă O de acumjde acuma G, om. O scaonul de acum K de acunţa călugăr G Şi zicea]Şi-i zicea AK, prepuindu-i O 15 îmbătrînitjbătrînit K din firejden minte şi altele multe O turbaţi]turburaţi AC, turbaţi ca neşte porci fără de nici o ruşine G Şi aşa fiind turbaţi]că fiind dorobanţii şi siimenii împreună cu alte bresle foarte turburaţi O între din fire şi Şi aşa fiind e redacţia Aice scriem 40 pentru doi boeri anume Ghinea Ţucalâ vel vist. şi Radul Vărzariul vel armaş ce au fost în zilele lui Matei voivod. Domnind Matei vodă bine ... şi continuă la f. 51 — 53d în O. Textul normal al povestirii se încheie cu afirmaţia că averea strînsâ fără dreptate s-a risipit ca praful şi cei doi dregători vor da seama la straşnicul judeţ de faptele lor. In O însă expunerea continuă cu paragraful omis de la început, unde se arată că dorobanţii şi seimenii turburaţi au 45 venit în curtea domnească, au prins pe Ghinea vistierul şi pe Radul Vârzarul şi i-au omorît înaintea oştilor. Vezi variantele consemnate la p. 1531—15511. 15—16 cînd fu într-o zi, să strînseră toţi]să strănsără într-o zi O 16 strînsără K ca să ucigă]şi să sfătuiră ca să-i ucigă O pre 2 boiari]2 boeri A, pre amîndoi O boeri CL ai]a K 16—17 ai lui Matei vodă, anume Ghinea Ţucala, i Radul Vărzariul vel armaş om. O 17 Ţucala]Ţucala 50 vel vistier AK i]şi AC, şi pre K Vărzarul CGL vel armaş]armaşul G aruncîndu-le]arun-cînd K prihanăjprihăni A, prihanul G, pricini O 114 cum că ei sfătuesc pre domn ca să nu le dea lefi. Şi aşa fiind ei turbaţi, | ca nişte porci făr de nici o ruşine, să suiră sus, în casele domneşti şi dMeră u° năvală unde zăcea domnul lor, căutînd pre aceşti boiari supt căpătîiul lui, supt paturi, prin poduri, prin cămări, prin Iade, pînă-i găsiră. Şi aşa, denaintea lui, i-au luat, cît să cutremura locul de groaza lor, dăzbră- 5 cîndu-i dă haine, bătîndu-i nemilostiv, pîn i-au scos afară la cîmp, şi acolo i-au omorît, înaintea tuturor oştilor. Într-ac6ia turburare a lor, întîmplîn-du-se lui Socol vel clucerul Cornăţeanul a fi bolnav, zăcînd la gazda lui, ca nişte hoţi şi pre el l-au ucis. Şi le-au jefuit casele, luîndu-le tot ce-au avut. Iar cînd au fost la august, murit-au şi doamna Elena. Şi cu mare io cinste fu îngropată în biserica domnească, -în Tîrgovişte. După ce au dat dumnezeu de s-au vindecat Matei vodă la picior, eşit-au în preumblare cătră Argeşi, şi învîrtejindu-se de acolo, iar dorobanţii şi seimenii i-au închis porţile şi i-au eşit înainte, la şanţul cel mare, cu toate tunurile, oprind pre domnul lor ca să nu mai între în cetate, 15 zicînd că de acum înainte nu le mai trebue să le mai fie lor domn, ci, sau să iasă din ţară, sau să să călugă | rească. Deci aşa au şăzut, cu toţi boiarii 75 1 1 cum că]că A, cum CGKLO eijel K sfătuesc]svătuesc G, sfătuiaşte K ca să]să K ca Să nu le]de nu va să lc A, să nu O nu om. G lefi]lefe K, l£fi O ei om. GO turbaţi]turbu-raţi AGO 2 ca nişte porci făr de nici o ruşine om. G făr dejfără K nici ojnice o K, om. O 20 să suiră]suiră-să K sus om. A caselejcasăle K, casile LO d6deră]detiră G, deteră L 2—3 şi dederă năvală om. AO 3 zăcea]zăce O domnul lorJMatei vodă O căutînd]căutîndu-i K aceşti] cei A, acei K boerii ALO 4 paturi]patului G cămărijcămară A prin3]şi prin K Iade] lăzi AKO pînă-i]pînă îi O 5 denaintea]dinaintea AGG, dinnaintea KL denaintea lui i-au luat]i-au luat dinnaintea lui O luat]luoat G cutremura]cutrimura K, cutrimurară O locul 25 om. A de]dă L 5 — 6 dezbrăcîndu-i CGK dă]de ACGKLO 6 După haine ad. Iară unul dintre slujitori, scoţînd cuţitul, s-au slobozit la armaşul Vărzariul şi i-au tăiat o bucată din trup şi puind-o în năframă zicea că o va duce la casa lui şi o va frige şi o va mînca cu femeia şi cu copiii lui şi blestema zicînd că fiind el neguţător l-au adus la atîta lipsă şi sărăcie K şi bătăndu-i AKO nemilostiv]fără milă K pîn i-au scos afară]îi dusără pînă îi scoaseră O 30 şi om. L 7 omorît înaintea]omorât pre amândoi înnainte O După oştilor introduc povestea lui Ghinea Ţucala şi Radul Vărzarul, inc. Acum de aicea să spunem şi de povestea acestor 2 boeri ..., fin. Da-vor seama de toate ce au făcut înaintea înfricoşatului judeţ al domnului nostru Isus Hristos. Amin. AK, poveste care, în alte mss, se află la sftrşitul primei domnii a Ini Grigore Ghica, Vezi p. 1521 — 1551X. Tot acolo sînt consemnate şi variantele. într-aceia] 35 într-acea ACL, Şi întru ace O turburare]turbare G 7—8 întîmplîndu-să ACGL, lntăm-plăndu-se O 8 luijom. A, şi lui LO vel clucerul]marele clucer (cluciariu K) AK, cliuceriu-lui G, cluceri O Cornăţeanul]Corneanul A, Cornăţeul G, Cornăţanul K zăcînd om. O 9 ca nişte hoţi]iar ei ca nişte tâlhari O elJdănsulO le-au]l-au A, li-au K jefuit]jăfuit AO, jăhuit C, jehuit G, jăcuit K casele]casile GO, casăle K luîndu-le]şi le-au luat O ce-au avutjce avea G, 40 ce-au avut şi ce-au găsit O 10 august]avgust ACKL, avgust leat 7161 O murit-au şi]au răposat O doamnajdoamna sa A, doamnă-sa Ilina K Elena]Ilina a lui Matei vodă O 11 biserica A domneascăjcea domnească O în2]din A 12 După ce]După aceia (aceia G) GO dumnezău vindicat KO Matei]Matii K, şi Matei O piciorjpiciorul lui O 13 eşit-au]au eşit A, şi au eşit O în preumblare]în primblare AKO, la în premblare G cătră Argeşi]către Argeş AL, 45 cătră Argiş GO învîrtejindu-se]învîrtejindu-să AL, întorcăndu-să O 14 şi1 om. L seimenii] siimenii AL, siimenii CK, semenii O şanţul cel mare]şanţu mare G 16 de acum înainte om. O acumjacuma G, acmu K le mai]le A, om. L mai om. ACGK lor om. AGKO 16—17 ce sau să iase K 17 DeciJŞi O au şăzutjşăzură O cu toţi]Matei vodă cu toţi O boerii AGLO 115 lui, obidit, din josul oraşului, 3 zile. Şi nici pline nu lăsa să-i aducă, să mînînce din averea lui şi din toată cinstea domniei lui. Deci intr-alt chip n-au avut cum mai face, ci le-au făgăduit să le dea bani din dăstul. Atuncea de-abiia l-au lăsat de au Intrat în tîrg, la scaunul lui. Iar ei nu să mai aşă-5 zară, ci ca nişte lupi flămînzi, şi ziua şi noaptea zbiera şi umbla pre la casele boiarilor, ca nişte calici, de-i pedepsea şi le cerea de băutură. Nime-nilea nu le putea sta înpotrivă. Că umbla toţi b£ţi, zăcînd prin pimniţe cu mueri, cu copii cu tot. Lăsară hrana lor cea bună şi să apucară de tîl-hărie. O, cită obidă era lui Matei vodă ! Unde ştiia cît bine le-au făcut, io şi acum îşi bat joc de el. Şi chemă pre toţi credincioşii lui boiari şi slugi şi le zicea: O, dragii miei, ştiţi cît munciiu de ţinuiu ţara, şi mă nevoiiu de o strînşu la moşiile lor, şi o păziiu de nu o calcă nici o limbă. Şi în zilele m61e crescură şi să însurară şi făcură copii şi să îmbogăţiră toţi. Mai vîr-tos zic de acest neam dorobănţesc, fiind ei tot dintr-acest pămînt al Ţării 15 Rumî | neşti şi neavînd ei nici o nevoe de la mine sau de la alţii. Iar diavolul 75v cel nepohtitor de binale omenesc iată cum întră în ei, de i-au nebunit şi nu ştiu ce fac. Că s-au însoţit cu sîrbii siim^ni, de ş-au măritat fetele şi surorile dupre ei. Şi nu poate nimenea să-i contenească. De acum înainte, dragii miei, să ştiţi cu adevărat că pentru faptele lor, vor să vie mari 20 1 lui]0/77. GO, săi K dinjden G 3 zile]5 zile G nici pîine nu lăsa]nu mai (mai om. K) lăsa nici pîine AK, nici pîine nu-i (nu-1 O) lăsa GGO să-i aducă]să aducă A, să să ducă G, să-ş ia O 1—2 să mănînce om. O 2 averea]averea AL, avere O toată om. O 3 maijle mai A, om. CKLO le-au]i-au K să lc dea bani]bani să le dea C bani din dăstul]2 lefi O destul AGGK AtunceajAtunci K, Şi aşa O 4 de-abiia]d-abia L l-au]au GO în tîrg]om. G, 25 în cetate O scaunuljscaun O lui om. O ei nu]ei tot nu O 4 — 5aşăzară]aşăza AO 5 ci ca]ci tot ca A ziuajzioa ACGL, zua K şi ziua şi noaptea zbierajzbiera şi zioa şi noapte O zbiera]zbeera G, zbera G, tot zbiera K umbla]înbla GK pre]pri KO, pe L 6 caselejcasile GLO, casăle K pedepsca]pedepsiia AGGK cerea]cera C, cere O de]dă L 6—7 Nimenilea]şi nimeni (nime K, nimenea O) AKO, niminea GG, nimenea L 7 putea]pută O înpotrivăjîn-30 nainte GK, înprotivă L umbla]înbla K toţi]tot GLO prin]pre în GO pimniţejpivnice G, pivniţă K, pivniţe L, pivniţ O 8 mueri]muerile A, mare G Lăsară]Lăsa A, Lăsând O lor cea om. G apucară]apuca A 8—9 de tîlhărie]de-l tîlhăriră G, de tâlhării KO 9 O, cîtăJOh, oh, ce porci de cîine I cîtă A, Oh, oh, cîtă K era lui]era-i A era]iara O lui]a lui G vodăjvoevod A 10 el]dănsul O chemă]chiemă AG, au chemat K boerii ACL luijsăi K 35 credincioşii lui boiari şi slugi]boerii lui şi O 11 şi le]om. L, le O ziceajzisă O o]oh  miei]mii (mei L) boeri LO cît]cîţi cît K munciiu]mă munciiu O mă om. G 12 strînşu] strînseiu şi (şi om. L) AL, strînşi G, strînse G lor]lor îi aduseiu A păziiu]păziia G de2]dă L de o strînşu la moşiile lor şi o păziiu de nu o călcă nici o limbă]de-i strănsem pre la moşiile lor O Şi în]Şi iar în AK zilile G 13 mele crescură]mele trecură L copiijiar copii O şi 40 să]şi G 14zic de om. O niam K dorobănţăsc K fiind]că fiind O tot om. O dintr-acest] dintr-al nostru G 14 — 15 a Ţării RomîneştiK 15 ei om. G de laL2]de2 A, de L de la mine]de la nime, nici de la mine K sau de la alţii]nice de alţii K diiavolul GGK 15 — 16 Iar diavolul cel nepohtitor de binele omenesc, iată om. O 16 nepohtitor]neiubitor A, nepoftitor CL binăle]bine G omenesc]creştinesc A iată cum]iat cut G întră]au 45 intrat diavolul O înjîntre GL ei]el A, dânşii O i-au]au G 17 ştiu]ştiia G sîrbii siimeni] simenii sărbi O siim6ni]siimeni L de ş-au]şi ş-au G fetele]fetile ALO, fetile G 18 duprej după AK nu poate nimenea]de acum înnainte nimenea nu le poate sta înpotrivă O nime-nea]nimini C, nimilea G să-i conteneascăjsă să ostenească G EXe acum înainte om. O acum] acuma G înainte om. L 19 dragii]fraţii A dragii miei să ştiţijdragii miei să ştiţi că de 50 aemu înnainte K, să (ci să O) ştiţi dragii mei LO cu]că GG, om. K ca]scă G, om. K cu adevărat că]că de acum înainte vor să vie A pentru faptele lor] pentru răotăţile lor şi pentru faptele lor AK lor]lor cele rele O să vie]să le vie L vor să vie mari răutăţi asupra aceştii](răutăţi.. .aceştii în pag. ll/^Jmari răotăţi asupra lor şi aceştii A 116 răutăţi asupra aceştii sărace de ţară. Şi va să cază la mare nevoe. Şi vor să pătimească şi cei buni pentru Cei răi. Că întăi eu nu pociu răbda turbu-rarea lor care fac asupra mea şi asupra ţării. Ci gîndesc, de voi avea zile, să aduc în primăvară 30.000 de tătari şi pre craiu cu ungurii, să-i lovească fără vCste de toate părţile şi să să pue supt sabie toţi cei mai mari, să piiară 5 ca nişte tîlhari, să-mi izbîndesc spre dînşii, pentru mult bine ce le-am făcut. Şi aşa, cu necaz mare, au petrecut Matei vodă din zi în zi. Deci fiind slab şi ajungîndu-1 adîncile bătrînCţe, puţine zile s-au războlit. Şi cînd au fost april 9 deni 7162, duminecă dimineaţa, au răposat Matei vodă în casele domneşti, în Tîrgovişte. Şi au domnit Matei vodă ani 21 fără luni 5 io şi zile 11. | Iară după pristăvirea răposatului Matei vodă, boiarii ţării împreună 7» cu părintele Ignatie mitropolitul, aciişi trimiseră de să strînse toată curtea, şi toţi slujitorii. Şi făcură cu toţi dimpreună mare sfat. Şi cu voia tuturor alCseră din mijlocul lor ca să le fie domn | Costandin voevod, sin Şărban 15 Basarab voevod, că-1 ştiia că iaste de neam mare, domnesc şi iaste om bun 79° şi înţelept şi blînd. Şi toţi să bucurară şi să veseliră. 1 răutăţi mari O asupra aceştiijasupra lor şi aceştii K sărace om. C sărace de ţară] ticăloase ţări L, ţări O de ţarăjom. C, de ţări K 2 pătimească]plătească AK, pătemească G, pătimască rău O şi cei]şi pre cei G eu om. K 3 asupra mea]ei asupra mea O ţării] 20 voastră AC GKLO Ci]Ce K gândesc O avea]ave O 4 pre]pă A, pe K cu ungurii] unguresc GO lovească]lovesc AGLO, lovească cu ungurii G, lovăsc K 5 fără vâste]făr (fără G) de veste AGO de toate părţile om. A şi să să pue]să-i pui O supt]tot supt O toţi cei]pre cei O mai om. ALO piiarăjpiiară cei mai mari L 6 să-mi]să K spre]pre AC, de pre K, asupra O dînşii]lor O le-am făcutjau avut de la mine ACGKL 7 cu mare năcaz O 25 năcaz K petricut K Matei vodă om. AK din zi în zi om. A Deci]ŞiO 7—8fiind slab] din zi în zi fiind slab A 8 şi ajungîndu-l]ajungînd O adîncile]adînci AK, la adînci O bătrî-neţe] bătrîneţe AL, bătrîneţie G, bătrîneţă K, bătrâneţi O puţine zilejpuţine zile au mai trăit şi AK, om. O 8—9 Şi cînd,au fost]Şi în K, Şi cînd fu la O 9 april 9 denijapril (aprilie O) 9 zile (zile om. O) AO, la april 8 dni G, 9 zile a lui april K, la mesiţa aprilie în 9 30 zile L 7162]fiind (în K) cursul anilor de la Adam (de la Adam om. K) 7162 AK, văleatul CK, fără de L d-zău GK ucisJomorătO nimic A 14 care-i]care AGL, carii K 40 ucisără K Pre care-i uciseră]însă pre boeri care i-au ucis O aceştea]aceştia L, aceştiea O sîntjau fost O anume om. O Ghiorma]Gheorma G, Gheorman L i]om. AO, şi GK 15 sin1] fecior A, feciorul CK, om. O Papei om. O ot Greci] din Recea K ot]din A vistierul ot Greci] Greccanul vel vistier O iL2]şi ACK, om. O Gherghe]Gheorghie AK, Gherghi G, Ghiorghie L Carida]Careda CG Papa]Pană L sin2 * * 5 * * * * 10]fecior A, feciorul GK Predii]Preda L 15 — 10 Papa 45* sin Predii vornicul Brîncoveanul]Papa Brîncoveanul postelnicul O 16 CîrsteaJCrîstea G sin]fecior lui AGK clucerul Cornăţeanul om. G Cîrstea sin Socol clucerul Cornăţeanul] Căr-stea Gornăţeanu ficiorul lui Socol cluceri O Gorneţeanul G i2]şi AK, om. GO 16 —17 Udrea slugerul Doicescul]om. G, Udre Doicescul cluceri O 17 slugerul]slujerul G, sulgeariul K iL2,3]şi ACK, om. O ot]dinAK, de la CO Şufarul ACLO, şufV GuştireanulJGuşurean AK, Cusştu- 50 reanul CO, Coştireanul G, Guştiureanul L 121 Dumitraşco Frejureanul, i Dumitru comisul sin Mitrii pitarul ot Stăneşti, i Mihai ciohodariul, i Gîdea căpitanul, i Băncilă căpitanul, i Ivan căpitanul, i Iancul căpitanul ot Călineşti. Iar alţi boiari, cîţi au scăpat prinzînd de veste, au fugit care încătro au putut: unii preste Dunăre, alţii au trecut s muntele, alţii au trecut în Moldova. Iar dorobanţii şi siimenii fiind covîrşiţi de nebunie şi plini de diavolul, nici cît nu să curmară, ci, în loc de căinţă, mai vîrtos sporea spre fapte r61e. Că întăi uciseră pre aceşti săraci de boiari. A doao, batjocoriră pre domnul lor, suduindu-1 în tot chipul şi-i da cu l&nne la ochi şi-l purta val, io cum era mai rău. Nu avea put&re din domniia lui cît ar fi o cirtă. Numai ce căuta cu ochii ca un dobitoc, şi la unii şi la alţii. Ei singuri întră în cămară de-şi lua lefi. Cînd venea niscare soli de undeva, ei să punea în poartă de-i oprea, şi de frica lor, întăi îşi da soliia la dînşii. Şi alte batjocuri făcea domnu-său. 15 A treia, călcară şi sfintele bis Aici ale lui dumnezeu, încă, slujind S2V preoţii sfînta liturghie. Iar ei în | trară în biserici de-i scotea de păr afară şi-i dezbrăca de veşminte. Şi au jefuit sfintele biserici şi pistoalele. Şi lua potirile de au vărsat jos sfîntul sînge şi trup al domnului nostru Isus Hristos. Şi sfintele moaşte le călca cu picioarele şi zicea că sînt farmece. 20 1 Frejureanul]Frejereanul A, Frăjereanul G, Frijureanul O i]şi AK, om. GO sin] feciorul AKO Mitrii]Dimitrie L pitarul]pitari O ot]din AKO 2 i1]şi AGK, om. O cioho-dariul]cihodarul G, ciohodariul, feciorul lui Stan postelnicul O i2]şi AGK, om. GO Gîdea căpitanul] Găde vel căpitan O i Băncilă căpitanul om. AK i]şi C, om. O BăncilăjBoşcilă L, Banciul O căpitanul2]vel spătar O i4]şi AGK, om. O 3 i]AGK, om. O Ivan căpitanul 25 om. O căpitanul om. A ot]din K, om. O Călineşti]Călineşti şi alţii A, Gălinescul O Iar] Şi K alţi boiari]alţii mulţi K boeri AGLO cîţi]iară cîţi din boiari K cîţi au scăpat om. O 3—4 dă veste G 4 care]carii G încătro]încotro GLO, încătrăo G au pututjau pucat G preste]peste GKLO au trecut]preste A, peste K 5 muntele]munte K, muntele în Ţara Ungurească O au trecut om. KO în om. V 6 dărăbanţii K siim6nii]siimenii AL, simenea G 30 nebunii O plinijbiruiţi O 7 cît]cum O curmară]sculară A ci]ce GK de]dă L sporea] sporăia A, sporiia GKL, spori O 8 rele]rele ALO uciseră]ucise Y pre]pe L aceşti] aceştiiaA de om. A boeri AGLO doa]doo A, doa K batjocoriră]au batgiocurit K 9sudu-iîidu-l]supuindu-l G chipul]chipul cum era (au fost A) mai rău AGKLO şi-i]şi A lemne] lemn K, lemne L val]vel L, de val O şi-i da cu lemne lâ ochi şi-l purta val om. G 10 Nu 35 avea]Şi nu avea AK, Nu averea (ave O) LO putărejputere A, utere L, puteri O din]de G, în O domnie O cît]şi cît G ar fi]are hi G, iaste O 11 şi^m. O la unii]la uniia G sănguri O în cămară întră K cămară]cămări GL 12 luajluoa GL lefi]lefile GG, lefe K Cînd]Şi cînd O venea]veniia GL, viniia K, vene O niscare]niscareva AL, niscari GO, nescari G ei]iar ei O în poartă om. G de-i]de K 13 oprea]opre O soliia]solie O dînşiijei O alte] 40 alte multe AGGKO batjocori G 14 domnu-său]domnului lor AKO, domnului CGL 15 treia] trie O călcară şi]călcară şi în G, că luară şi L şi om. GO biserici AL ale]a K d-zău GK 16 preuţii O sîînta]sfintele O liturghiejleturghie GG, leturghii O întrară]întra AKLO în] prin G biserici]biserică AKL, biserici G de-i]dă-i GL scoteajscote O dă păr GL afară de păr L 17 vezminte L jefuit]jăfuit AGL, jăcuit K biserici AL prestoalele] prest oalele AG, 45 prestoale G, pristoalile L Şi au jefuit sfintele bisărici şi pistoalele om. O 18 luajluară GL potirile]potirele A, potirul cu sfîntul trup şi sînge a domnului nostru Isus Hristos O de]şi-l O au vărsat]vărsa AKO sfîntul om. O sînge şi trup]trup şi sîngele (sînge K) AK sînge om. L trupul al G al om. A 18—19 sînge şi trup al domnului nostru Isus Hristos om. O 19 sfinte-le]sfîntul G moaşte]moşti K călca]călcară G zicea]zice O sint K farmece]fermece L, 50 farmeci K 122 Tot ce au aflat în biserici au luat. Numai pietrile goale au lăsat. Sfintele veşminte făcutu-le-au muerilor şi fetelor chinteşă. Şi vindea cărţile bisericii la tîrg. Yîndut-au şi un potiriu drept bani 30, cum au vîndut şi Iuda pre Hristos. Făcut-au dumnezeu o ciudă mare, că au băgat unii o icoană în foc, cbipul domnului Hristos, ca să scoată poleiala, iar casa s-au aprins, 5 de au ars cu totul ce au fost într-însa pînă în pămînt; de-abiia au scăpat ei. A patra, au dat jaf caselor boereşti şi neguţătorilor şi tuturor cîţi ştiia ei că să biruesc şi au bucate. Şi au jăhuit toată ţara, din cap pînă în cap , şi cruciş şi curmeziş. Mai pre scurt să zicem, vecin pre vecin, fin pre naş, slugă pre stăpîn. 10 O mare ciudă, multe răutăţi au făcut diavolul neamului rumînesc încă din ceputul lumii, de la moşul nostru Adam. Iar domnul nostru Isus Hristos nu s-au îndurat de făptura sfinţii sale, adecă | neamul omenesc, «3 ci, ca un miloserd, s-au pogorît din cer pre pămînt de s-au întrupat şi s-au răstignit şi a treia zi au învis, lăsîndu-ne noao învăţătură folositoare 15 sufletului şi trupului. întăi liubovul, să iubim unul pre altul, că liubovul iaste tuturor bunătăţilor rădăcină — zicînd singur dumnezeu: Cine va avea dragoste cu vecinul său, acela va lăcui în mine şi eu între el. Deci şi acest neam omenesc, pînă au fost dragostea în mijlocul lor, dumnezeu au fost cu dînşii, că nu i-au călcat alte limbi streine; şi au făcut multe 20 1 * * * S 1 Tot ce-au aflat]şi au luat tot ce au găsit în biserici O biserici A lăsat]rămas G sfintele] din sfintele O 2 veşminte KL făcutu-le-au]au făcut A, făcut-au GO, li-au făcut K muerilor]muerilor rochii O feţilor O chinteşă]chinteşe AGK, chinteş G, conteşă După chinteşă ad. din procoveţe (pocroave G, pocrov K, procoveţă O) făcut-au (făce O) căiţe şi altiţe (căiţă şi altiţă K) AGGKLO vindea]vinte O 2 — 3 bisericii]bisericilor AKLO 3 la 25 tîrgjla turci A potiriujpotir A, potiri O drept 30 de bani O 4 Hristos]domnul Hristos O d-zău GK o ciudă]o ciudesă A, o (şi o O) minune KLO au băgat uniijbăgînd ei O 5 dom-nului]lui AGGKL ca să]ca să-i O poliiala GO 6 au ars] i-au ars L cu totul ce]de tot cu ce AK totul]tot G cu totul ce au fost într-însa pînă]tot deodată cu totul şi au ars pănă O de-abiia]de-abăa G, căt de-abie O au scăpat]scăpară G 7 jaf]jah G, foc K caselor]casilor L, 30 căsălor K neguţătorilorjşi neguţitorilor K, şi a tuturor neguţătorilor O şi tuturor om. O S jăhuit]jăfuit ALO, jehuit G, jăcuit K toată]toatî K 9 cruciş]lungiş O Mai pre]Şi pre L vecini pre vecini L 9 — 10 Mai pre scurt să zicem, vecin pre vecin, fin pre naş, slugă pre stăpîn om. O slugă pe stăpîn, fin pre naş K 11 O mare ciudă]oh, oh, amar şi ciudă A 0]0h G, Oh, oh, o L mare ciudă]ce dă mari L, mare minune O răutăţi]răotate A, răotăţi C 35 diavolul]diiavolului G rumînesc]omenesc, mai vîrtos celui rumînesc A, omenesc O 12 de la moşul nostru Adam om. O 13 adecă]adică AGK adecă neamul omenesc om. O neamul] neamului G, niamul K omenesc]ominesc K 14 miloserd]milostiv AGKO, milosîrd G pogorît] destins G cer]ceriu G de s-au]deci s-au A, şi s-au O După întrupat ad. de sfînta fiecioară Mărie şi au pătemit moarte pre cruce şi au înviet a trie zi şi s-au suit la ceruri O şi om. A 40 14—15 şi s-au răstignit şi a treia zi au înviat om. O 15 şi au înviat a treia zi L învis] înviiat AGLO lăsîndu-ne]lăsînd AKO noaojnoă L 16 sufletului şi trupului]trupului şi sufletului AGGKLO libovul AGGKLO ca să iubim A că liubovuljcă libovul AGKLO, că întăi liubovul G 17 iastejeste AL tuturor bunătăţilor rădăcină]rădăcină tuturor bunătăţilor AGGKO bunătăţilor]răutăţilor L singur]însuş L d-zău G singur d-zeu om. O 45 17—18 Cine va avea dragoste cu]Cela ce va iubi pre O 18 După său ad. pre mine mă iubeşte şi O în mine]întru mine AO între el]într-însul AGKL, întru el G eljdînsul O 19 o-menesc]românesc O dragostea]dragoste AKO d-zeu]d-zeu încă AGKLO 20 dînşiijel K că om. O i-au]s-au G alte] de alte G streine]striine G şi au]ci au O 123 vitejii şi au trăit în pace bună. Iar acum iată cum îi prelăsti diavolul aşa» lesne şi-şi făcu lăcaş în inimile lor. Den case bune şi den lăcaşuri multe şi bune, den bucate şi din mila domnilor şi a boiarilor, să făcură tîlharL Şi ei singuri, cu minte lor îşi surpară viaţa şi-şi puseră casele. 5 Văzînd înţelepciunea lui dumnezeu atîta nebunie ce făcură oamenii aceştea casei lui, adecă sfintei biserici şi domnului lor şi şi vecinilor lor; şi sîngele cel nevinovat striga la cer, ca să le facă judecată, cunoscut-au că-s-au îngroşat inimile lor şi s-au împăinjinat ochii lor, ca văzînd să nu vază 83° şi spuindu-le | să nu înţeleagă, că păcatul prea s-au înmulţit, şi s-au ase-10 mănat călcătorilor de 16ge, trimis-au dumnezeu asupra lor caznă, adică-judecată, ca şi odinioară eghiptenilor. întăi, fiind la Ţarigrad împărat sultanul Mehmet, sfat au făcut pentru atîta nebunie ce au făcut aceşti oameni în Ţara Muntenească, socotind că astăzi va fi aici, mîine va fi la ei. Şi aciiaşi au poruncit la Eacoţi Gheor-15 ghie, craiul Ardealului şi la Ştefan vodă al Moldovei, de au venit cu unguri şi cu moldoveni în Ţara Rumînească. Şi au avut războiu mare la Şoplea, în Teleajen, cu dorobanţii şi cu siim&iii şi cu alte c6te. Prinzînd şi Costandin vodă v6ste, fugit-au din mijlocul lor 1 pace bunăjpace AO, bună pace K acumjacuma AL, acmu K iată cum om. GO cum îi$ 20 cumu-i A prelăsti]prilosti A, prileşti CKLO 1—2 aşa lesne]aşa de lesne A, om. O 2 şi-şi]şi G inimele G 2—4 Den case bune . . . puseră casele]Şi să făcură tîlhari lipsindu-se de mila domnilor şi a boerilor, periră de lot, puindu-ş viaţa şi casele O lăcaşuri]lăcaşc K, lăcaşurile L 2 — 3 multe şi bunejbune şi multe AGGK şi a]şi G boerilor AL 4 singuri K surpară], pusără K viiaţa A casele]capetele şi casele lor A 5 Văzînd]Că văzînd O înţelepciunea lui 25 otn. AO d-zău G atîta nebunie]nebunia lor atîta de multă A făcurăjfapseră G 6 aceştea], aceştiiaAGLO case]casiiLO adecă]adicăCL, om. O sfintei]sfintelor A, sfintele O bisericiGL domnuluijdomnilor L şi1 2 om. O şi3 om. A lor om. L şi4 * * * * * 10o/n. K 6—7 şi sîngele]şi mai vîrtos- sîngele O 7 cer]ceriu G ca om. O 7—10 cunoscut-au că s-au îngroşat inimile lor şi s-au împă- injinat ochii lor, ca văzînd să nu vază şi spuindu-le să nu înţeleagă, că păcatul prea s-au 30 înmulţit şi s-au asemănat călcătorilor de lâge om. O 8 inimile]inima L împăinjinat]împă- ejinat AGL, înpainjinat G, painginat K 9 înţăliagă AK că om. K 9 — 10 asămănat GL. 10 dă lege G trimis-au]le trimisă O d-zeu]d-zău GK, om. O lor om. GL 10 — 11 caznă, adică judecată, ca şi odinioară eghiptenilor]urgie, cazne şi robie O 11 eghiptenilor AL 12 Intăi, fiindJGă fiind O împărat sultanul Mehmet]sultan Ibraim înpăratul turcesc O sultan AGKL 35 sfat au făcut]făcut-au sfat AGKL, făcutu-s-au sfat G, şi auzind O 12 — 13 pentru atîta]de această O 13 ce au făcut]ce fac O aceşti oameni]omenii aceştiea (aceştia O) GO oamini K Muntenească]Rumînească L, Românească O 13 —14 socotind că astăzi va fi aici, mîine va fi la ei om. O 14 aici]aicea AKL, la acii G mîine]şi mîine G, mîne K la eijacolo A Şi aciiaşi]Şi aceişi G, Şi aciiş K, Numaidecât O au poruncitjporonci O porîncit G la]lui KO RacoţeC. 40 Gheorghie]om. AKO, Gheorghe G 15 Ardealuluijunguresc O la om. G aljdomnul AO, a K au venit]viniră O 15—16 de au venit cu unguri şi cu moldoveni în Ţara Rumînească]cu ungurii şi cu moldovenii de au vinit în Ţara Rumînească K cu unguri şi cu’ moldoveni]cu ungurii şi cu moldovenii A, cu oştile lor O 16 muldovenii G 17 mare om. L Şople K în Teleajen]om. AK, în Teleajin G, pă Teleajăn L 16—18 Şi au avut războiu: 45 mare la Şoplea, în Teleajen, cu dorobanţii şi cu siimenii şi cu alte cete] Iar Costandin vodă trimise pre siimeni şi pe dorobanţi şi pre alte bresle la gura Tilijănului. Şi era cu dînşii căpitenii Hrize vel spătari şi Radul vel păharnic şi Buliga vel agă şi Tănasi vel căpitan O 17 cu2 om. L siimeniijsîimenii K 18 cete]cete AL Prinzînd şi Costandin vodă veste]Prinzînd (Prinzindu-ş K) de veste Costandin vodă AK, Prinzind Costandin vodă de veste G Prin-50 zînd şi Costandin vodă veste ... (continuarea la p. 1252) la Strîmba]Şi purceasă şi Gostantin vodă şi mersă pînă la Lipoveţi şi noapte s-au dus la paşa la Durstor, iar ungurii şi moldovenii grăbiră ca să lovească pre munteni că avea ştire că va să iasă Gostantin vodă dintre ei O» 124 Ide] la Dunăre, împreunîndu-se cu Siiauş paşa în vadul Dîrstorului, la Strîmba. • Iar ei, încă nu le ajunse că ce nebunii făcuse, ci mai adaoseră. Aflara pre unul asemene lor, anume Hrizea sin Dumitraşco ot |Bogdănei, ot sud Ialomiţa, nebun ticălosul şi făr de minte, de-1 făcură să le fie domn din mijlocul mărăcinilor. Pre acest Hrize foarte îl iubea Costandin vodă şi -de taină credincios făcutu-l-au boiarin, spătar mare preste toate oştile lui. Iar el să asemănă Iudei, care era | lui dumnezeu mai credincios dentăi şi întingea într-o solniţă cu dînsul, apoi îl vîndu jidovilor. Aşa şi Hrizea, •să arătă întăi domnu-său credincios, iar în taină umbla tot mozavirindu-1 .şi îndemnînd gloatele ca să-l ucigă, şi să şază în locul lui. O, ticăloşii şi nebunii! Cum umblară toţi rătăciţi. Cînd fu la iunie 17 dni, leatul 7163, sîmbătă, să loviră toţi la Şoplea în Teleajen, şi cît clipeala fură biruiţi de unguri. Căci dumnezeu nu mai •era cu ei într-ajutor. Ci umbla ca nişte oi făr de păstor şi de toţi huliţi şi goniţi. Foarte mulţi din dorobanţi şi din siim&ii au căzut jos. Zăcea trupurile lor grămadă, unul preste altul, cîte 50, cîte 100, la alte locuri şi mai mulţi. Cîţi scăpară, să răşchirară, unii în munte, alţii preste Dunăre. 1 * * 4 1 de la]la AGGKL împreunîndu-se]şi s-au înpreunat A, împreunîndu-să CG cujşi <îu G Siiauş]Siiaş G, Giauşi L 3 Iar ei, încă] Iară lor K, Deci slujitorii dacă văzură că i-au pă- răsit Costantin vodă O încă om. L ajunse]ajungea L, ajunsără O că cc]cîtă A, cîte CGKL, cate O nebunie A făcuse] făcură O ci]ce K adaosără K Aflară]Şi aceasta că aflară O 4 unul]un O asemene]asemenea AGG, asemene G, asăminea K, asemene O anume]pre K Hrizea]Hrizica AK, Hriza G, Hrize O sin]feciorul lui AGKO ot]de la AKO, din G ot sud]dln judeţul (giudeţul K) AGKO, sud L 5 Ialomiţa]Ialomiţii GK, Ialomiţăi O ticălosuljticălos O făr de]fără de G, fără LO de-l]şi-l O făcurăjrădicară O domn]lor domn AGKLO 6 Hrize] Hrizica A, Hriză G, Hrizea L îl om. KL iubea]iubiea zic A, iubiia GK 6—7 şi de]şi G şi de taină credincios făcutu-l-au boiarinjşi l-au făcut credincios de taină boiarin A 7 boiarin] -boeri G, boiari G, boer L, boeri mare O spătar mare]spătar A, vel spătar O preste toate]peste toate L, mai mare peste O 8 asămănă GK care]carele GGKL lui d-zeu mai credincios •dentăijmai credincios la d-zeu decît toţi (decît toţi lui d-zău K) AK lui d-zeu om. O d-zău G •dentăijde toţi G, dintâi L, decît toţi apostolii O 9 într-o]dintr-o G, tot dintr-o O Hrizea] Hrizica A, Hrizea spătarul O 10 întăi om. AGGKLO domnu-său]domnului (domnul G) său ACL credincios]cu credinţă AK în tăină]taină G umblajînbla GK umbla tot mozavirindu-1] jnozavirindu-1 umbla O 11 îndemnîndjîndemna O ca om. O şazăjşază el AK, fie el O în locul lui]domn O După locul lui ad. Şi începu vel spătari a scrie cărţi la înpărăţie şi le triimesă pre Bargadi căpitan şi pe Atoni izbaşa de la Cornăţel. Şi venind ca să treacă la paşa, iar Costandin vodă lăsasă străjile pre Radul sluga lui şi pre Cazan paharnecul Găzănescul şi i-au prins şi i-au dus la Costantin vodă O o]oh AK 11— 12 ticăloşie şi nebunie L O, ticăloşii şi nebunii ! Cum umblară toţi rătăciţi, om. O 12 umblară]înblară GK 13 Cînd]Deci cînd O la iuniejla luna lui iunie G dni]zile AL, om. CK leatul]la (în K) cursul anilor AK, om. GLO, văleatul G 7163]7161 L, om. O toţijoştile O 14 în]pre O Teleajăn AL După Teleajen ■şi ad. pe Bulega vel agă l-au sfărmat oştile, iar Tănasii vel căpitan să închină la unguri, iar Radul vel paharnec şi alţi căpitani şi boeri au fugit la Costantin vodă O clipala GK de ungurijde unguri L, rumînii de unguri şi de moldoveni O CăciJCă K d-zău GK 14—15 nu era d-zău cu dânşii într-ajutor O 15 ei]dînşii K întră-jutorjîntr-ajutori G, într-agiutoriu K -Ce înbla GK făr de]fără GKL păstoriu K şi om. AGGKLO 16 goniţi şi huliţi L din om. G dărăbanţi K Foarte mulţi din dorobanţi şi om. O din om. GLO siimeni]siimeni AL, seimeni C, om. O au căzut jos om. GO zăcea]zăcînd A 17 lor]om. L, lor pe jos O grămadă] grămadă jos AK preste]peste AKL 18 mulţi]multe G rîşchirară K înJprinAL preste]peste KL unii în munte, alţii preste Dunăre]şi fugiră de să ascunsără O 5 84 10 15 20 25 30 35 40 45 50 125 Prin toate găurile să ascunseră. Şi de frică mare, ştiindu-şi vina, şi de umbra lor să spăimînta. Şi-şi lepăda hainele lor cele dărăbănţeşti şi să îmbrăca in fărfeneţe caliceşti ; şi să jura că n-au fost dorobanţi. De sîmbătă, fevruar 17 dni, începu diavolul a împărăţi, şi iar de 5 sîmbătă, iulie 17 dni, începu a slăbi. Precum iaste scris, că nu iaste care să stea împotriva lui dumnezeu. | 84° După aceia, sultan Mehmet împăratul iar au dat domniia lui Cos-tandin vodă. Şi s-au învîrtejit de la Dunăre cu mare cinste la scaunul lui, împreunîndu-se cu Eacoţi Gheorghie craiul şi cu Ştefan vodă la podul io Praovei, lîngă Gherghiţă. Şi au şăzut la podul Dridovului 3 zile, de s-au ospătat cîteşi 3 domnii, făcînd frăţie şi legătură cu jurămînt, învîrtejindu-se fieştecare în ţara sa. Iar Costandin vodă au mers la Tîrgovişte. Şi iar au arătat milă mare asupra tuturor creştinilor şi celor greşiţi. Şi i-au ertat de toate vinele lor, 15 numai să să aşeze şi să-şi meargă cineş la moşiia sa, să-şi dea birul împăratului. Iar ei, ca nişte îndrăciţi, nu să mai aşăza, ci umbla tot turburaţi. Şi să strînse care de unde era: o dată la Bucureşti, altă dată la Brăilă, 1 să ascunserăjsă ascunsără K, om. O Şi de]Şi din G mare frică O vina]vina lor O 20 de1 2 3]dă L 2 Şi-şi]Şi AGKO lor2om. AGKL cele GK dorobănţeşti AGGKLO 3 îmbrăcal îmbrăcară L fărfeneţe]ferfeniţe AGL, ferfeliţe G, ferfeniţă KO şi să]şi O dorobanţi]ei dorobanţi A 4 De]Dă L fevruarjiunie A, fevruaric CG dnijom. ACL începu diiavolul a în-părăţi fevruarii 17 zile K împărăţijînpărţi L 4—6 om. O iar de]iar A 5 iulie]iunie L. dni]om. ACL, zile K iaste]este AL iastejeste cu putinţă A, este L carejca A, cine K 6 să 25 stea om. L împotriva]înprotiva K d-zău GK 7 soltan G Mehmet om. A dat]dăruit Y 7—8 După aceia ... lui Costandin vodă]Şi dacă înţelesă Costantin vodă că s-au spart slujitorii, făcu veste ceauş-paşii şi îndată trecu Dunărea şi să înpreună cu Costantin vodă în vadul Dîrstorului, la Strîmba, că acolo era cortul întins. Şi căzu Costantin vodă înpreună cu toţi boerii, cu mare jalobă, înnainte paşii, jăluindu-se de toate năcazurile cîte i-au făcut slujitorii. Şi 30 paşa îndată îmbrăcă pre Costantin vodă cu căftan ca să margă să fie iar domn şi-i d6di şi un steag de beşlii. Şi purcesă din vadul Strîmbii şi veni la Ciocăneşti şi acolo au spînzurat pe Bargadi căpitanul, de umbrari, iar lui Atonie iuzbaşi i-au tăiat urechile şi i-au dat pen tabără, căci îi prinsese cu cărţi vicleni de la Hrize spătarul, care să rădicasă domn O 8 cu mare cinste la scaunul lui] la scaunul său cu mare cinste AK luijsău CGL 8—9 Şi s-au învîrtejit de la 35 Dunăre cu mare cinste la scaunul lui împreunîndu-se cu]Şi de acolo purcesă Costantin vodă şi veni de să înpreună cu O 9 înpreunîndu-să ACGL Gheorghie] Gheorghi G, om. O craiul] craiu Ardealului (de Ardeal K) AK vodă]voevod al Moldovii A 9—10 la podul Praovei, lîngă Gherghiţăjpre Praova, la pod la Gherghiţă O 10 Praovii KL După Gherghiţă ad. şi trecură pc pod cîtc trii domnii, iar povodnicieli merge cu trei rînduri, cei crăeşti în mijloc şi a lui Ştefan 40 vodă din dreapta, iar a lui Costantin vodă din stînga O au şăzut]au şezut G, mersă O Dridovului 3 zile]Dritei de trecură la Stroeşti O 10 — 11 de s-au ospătat]şi să ospătară acolo 3 zile O 11 cîteşijcîte AKL frăţie]om. AK, frăţii G făcînd frăţie şi legătură cu jurămînt] Şi făcînd legături cu jurămînt O învîrtejindu-se]s-au învîrtejit A, învîrtejitu-s-au K, să duseră O 12 fieştecare]fieştecarele AL, fiiştecare G, fiecare K, cineş O în ţara sa]la ţara 45 lui AK 13 Iar1 om. O au mers]iar veni O la Tîrgovişte]la. scaunul lui în Tîrgovişte O iar2 om. O 13 — 14 Şi iar au arătat milă mare asupra tuturor creştinilor şi celor greşiţi om. AK 14 tuturor creştinilor]creştinilor tuturor C, creştinilor L celor]acelor L, pre cei O Şi i-au]Şi au A, Ş-au K, i-au O de om. AK lor om. O 15 să să aşeze]să să aşaze (aşează K, aşeză O) ACKO şi să-şi]şi să GKO, ca să-şi L meargăjmargă KO cineş]fieştecarele AL, fie-50 cine K să-şi]şi să-şi O 17 nişte îndrăciţi]neşte drăciţi G aşăzajaşăzară K ci umblajce unbla (înbla K) GK tot]toţi G turburaţijturbaţi K 18 Şi să strînse]Şi să strînseră (strîn-sără KO) ACKO, strîngîndu-să L de unde]după (de pre GK) unde AGK 126 ca să vie cu armă asupra domnu-său. Iar Costandin vodă prinzînd v£ste, trimise ale sale oşti credincioase, şi-i loviră de toate părţile. Pre unii îi omoria, pre alţii vii îi prindea. Păţiră ca vai de ei, şi încă tot nu să mai aşăza. Oi care dupre unde era, tot să lăuda şi zicea că va veni şi altă vreme, ca să-şi poată izbîndi. Fu şi Hrizea spătarul prins la | Brăilă, şi-l aduseră la mîna lui Costandin vodă. Pohtindu-1 craiul, datu-i-l-au, cu jupîneasă, cu coconi cu tot. Şi aşa pohtise şi el. Datu-i-s-au gazdă bună în Beligrad, şi i-au făcut obroc bun, ca să-i prisosească de toate. Şi avea cinste şi socotinţă den dăstul. După acestea toate, Bacoţi Gheorghe craiul nu şăzu mălcom să-şi ţie crăiia şi ţara, ci să sculă cu gr&e oşti ungureşti asupra lui Cazimir, craiul leşesc, să-l scoaţă din scaunu-şi şi să şază el crai. Yenitu-i-au şi craiul sfeţesc cu 20.000 de oaste; trimisu-i-au şi Hmelenschi, hatmanul căzăcesc, ajutor 15.000 de cazaci; şi Ştefan vodă 2.000. Iar Cazimir, craiul leşăsc şi cu toţi domnii prinzînd de v6ste, numaidecît trimiseră cărţi la hanul tătărăsc, curînd să vie ajutoriu. Şi Costandin vodă avea 2.000 de oaste. 1 armăjrăzboi O domnu-său]domnului său A, lui O prinzîndjprinse L veste]de veste AGKO, veste şi L 2 trimise]îndată trimisă O credincioase oşti AGKO şi-i]şi G de toate]din (dă L) toate CL Prejde pe O 2 —3 îi omoria]îi omora (omore O) AO, omoriia CG, îi omorîră K 3 vii om. G îi om. K îi prindea vii AO 4 aşăza]aşăzară AK, aşeza G Ci]Ce K dupre] după A, pre GK, de pre O tot]toţi CL tot să lăuda şi om. O va]vor O altă vreme]altă dată vreme L, altă dată cu război O 5 să-şi]şi G poată izbîndijizbîndească inimii A, izbîndească K După izbîndi ad. Şi lăsînd craiul 500 de unguri, cap lor Boroş şi Ştefan vodă 200 de Ieşi cu cazaci cu Ruşiţ căpitan, îi trimisă Costantin vodă la Giurgiov, că era la temnie muerile sii-menilor şi ale dorobanţilor şi fraţilor, între Dunăre şi între balta Grecilor, de i-au prădat şi i-au jăfuit şi le-au dat turcii 12 oameni care era vestiţi de oameni răi şi scoasără la drumul Banului şi i-au pus în proaşcă de i-au înpuşcat şi s-au întors Ruşiţ căpitan de s-au dus la Moldova, iar ungurei mersă la Tîrgovişte şi şăzură un an în leafă şi pusă Costantin vodă pă siimeni şi pe dorobanţi de da de om căte 11 galbeni de om, de s-au dat lefi ungurilor şi pre siimeni ori unde îi prinde făcînd nebunii, acolo îi spînzura O Fu şi Hrizea spătarul prins la Brăilă] Iar Hrize vel spătar, care să rădicasă domn, scăpasă la Brăilă O adusără K 5—6 şi-l aduseră la mîna lui Costandin vodăjşi îndată trimisă Costantin vodă boeri la ceauş-paşa la Dîrstor şi de la beiul de Brăila, de i-au dat pe Hrize spătarul. Şi i-au eşit înnainte Badea Bălăceanul şi cu Dima bărbierul şi l-au însămnat la nas O 6 Pohtindu-l]şi (şi om. CL) poftindu-1 CLO datu-i-l-au]datu-l-au L, datu-i-l-au Costantin vodă şi l-au trimis în Ţara Ungurească O 7 cu coconi om. O tot] totul L pohtise]pohtind A, poftise CL, poftindu-se K Şi aşa pohtise şi el om. O Datu-i-s-au] Datu-s-au L, Şi i-au dat craiul O Belgrad G 8 i-au]i s-au A obroc bun]o bun K, mertic O prisosască K de]din L avea]ave O 8 — 9 socotinţăjconoştinţă O destul ACGKO 10 acestea]acestea LO Racoţe C Gheorghe]Gheorghie ACL, Gheorghi G, om. O craiul om. L şezu G mălcomjmolcom C, mîlcom G, om. O 11 crăiia]domniia, adică crăiia G ţara]ţara lui O ci]ce K, şi L sculăjrădică O grele AL oşti]oştile G ungureşti om. AKLO Cazamir K 12 leşăsc CLO să-l]ca să-l O scaunu-şi]scaunul lui (său GK) AGK, scaun CL, ţară şi din scaun O scau-şi V şi să]să O şază]fie A Venitu-i-au]venit-au LO 13 sfeţescjsfezesc U, şvezăsc K, sfezesc L, şfeţesc O cu 20.000 de oaste]ajutori cu 20.000 de ostaşi O trimisu-i-au] trimis-au K, i-au trimis O Hmelenschi]Smilun A, Hmelinţchi G, Hmelinschi L, Smil K, om. O 14 ajutor de cazaci 15.000 L ajutor om. O vodăjvodă al Moldovii O 2000]2000 de oaste (de oaste om. A) şi Costandin vodă încă i-au dat ajutor 3000 de oaste, care le-au fost cap Diicul spătar Buicescul AK, 2000 de moldoveni şi Costantin vodă 2000 de munteni O Cazi mir] Cazamiria G 15 leşăsc şi cu toţi domnii om. O prinzînd G veste L prinzînd de văste] decă înţelesă că-i vin atăte oşti asupră-i O numaidecît]îndată O trimiseră]trimese C, trimise GL, trimisără K trimiseră cărţi la]scrisă la O 16 tătărăsc om. O cuţînd să vie ajutoriu] curînd să viia ajutor G, ca să-i vie cu tătarii într-ajutoriu O Şi Costandin vodă avea 2000 de oaste om. AKO avea oaste 2000 G 5 8S IO 15« 20 25 30 35 40 45 50 127 Şi îndată să ridică însuşi hanul cu mulţime de tătari şi întră în Ţara Leşască. Fu Racoţi părăsit şi de sfeţi şi de cazaci şi de moldoveni şi de munteni. Atuncea leşii şi tătarii aflară vr&ne şi ocoliră tabăra ungurească. De-abiia scăpă Racoţi cu puţini oameni în ţara lui. Iar tabăra lui să prăpădi 5 de tătari, care de sabie, care viu, de la | mare pîn la mic, pîn la 30.000 de ssv suflete. Atunce prinseră şi pre ghineraleşul lor, Chim Ianoş şi pre Corne Gaşpar şi pre Beldea Pal, şi pre mulţi domni den Ardeal. Iar Hrizea spătarul, pre vr&ne ce era Racoţi în Ţara Leşască, s-au ridicat cu 500 de siim^ni, carii era rumîni de neamul dorobănţesc strînşi io de Racoţi şi lăsaţi de pază scaunului, şi războinic^şte au eşit cu toţii de acolo, trecînd muntele aicea în ţară pre la mănăstirea ot Bistriţă. Iar Costandin vodă prinzînd veste, trimis-au pre Preda dvornicul Brîncoveanul şi pre Radul stolnicul Fărcăşanul şi Ivaşco Cepariul, cu oşti gr61e. Şi făcură război mare la Tîrgul Bengăi şi fură biruiţi siim&iii. .15 Cîţi n-au perit de sabie, prinsu-i-au vii. Şi prinseră şi pre Hrizea spătarul viu. Închinîndu-se boiarii la domnu-său cu slujbă curată, priimindu-i cu cinste, dăruitu-i-au foarte bine. Iar pre Hrizea l-au spînzurat la roată cu toate soţiile sale. * • 1 rădică L însuşi]singur AGGKL şi]să G 1 — 2 îndată să ridică însuşi hanul cu mul--20 ţime de tătari şi întră în Ţara Leşască]să închisără leşii pen cetăţi şi nu vrură să să închine lui Racoţi, ci pradară ungurii şi alte oşti ţara leşască foarte rău O 2 Racoţe G şPom. AK de1-2.3]dă L sfcţi]sfezi CL, svezi K Fu]Rămas-au K 2 — 3 Fu Racoţi părăsit şi de sfeţi şi de cazaci şi de moldoveni şi de munteni]Iar sfeţii dacă înţelesără că vin tătarii, să spăi-mîntară şi căuta să fugă înnapoi. Găzacii încă dedi dosul cu tătarii. Diicul spătarul deca văzu '25 că au părăsit sfeţii şi căzacii pe Racoţi, el încă s-au închinat la Ieşi O 3 leaşii A aflară vreme şi om. O tabăra ungurească]pre unguri între nişte heleştei. Şi aşa începură a-i tăe şi a-i robi foarte rău O 4 De-abiia]D-abia L, cît de-abie O scăpăjau scăpat KO puţini]puţinei L, puţăntei O oameni]oamini G, omeni O în ţara lui om. O să prăpădi]s-au prăpădit K 5 care de]ca de G care viu]care viu l-au prins A, care de viu l-au luat K pîn la micjpînă la mic C, 30 om. L 5—6 de tătari, care de sabie, care viu, de la mare pîn la mic, pîn la 30.000 de suflete] mai toată ca la 30.000 de unguri şi prinsără şi vii O 6 AtunceJAtuncea G, Atunci K, om. O prinseră]au prins K, om. L, prinsără tătarii O ghineraleşul]ghinăraşul A, ghenăraleşul CG, • ghinariul K, gheneraşelul L, ghenărariul O Ghim]Kimi AGO, Kimin K, Kim L Corneş]Cor-nuş G, Gorniş G, Corne O 7 Beldea Pal] Bellea Pal L, Beldiman O dinArdialK 8 Hrize 35 spătariul K pre vreme ce]cînd A prejpe LO vreme]vremea CL, vreme O Racoţi]Racoţe G, Racoţi craiul O în]la A s-au]el încă s-au O 9 ridicat]rîdicat G, rădicat GLO siimeni] siimeni AKL, oameni siimeni şi dorobanţi O carii]care AGLO romîni K de]din AL nia-mul K dorobănţesc]dorobănţescul C, dorăbănţesc G, dorobănţăsc K rumîni de neamul dorobănţesc om. O 10 Racoţe G de pază]de paza AGKL, pentru paza O războiniceşte AL 40 toţii]toţi A 10 — 11 războiniceşte au eşit cu toţii de acolo, trecînd muntele aicea în ţară]au venit tâlhăreşti aicea în ţară trecînd muntele O de acolo cu toţii K 11 tricînd K aicea]aici ACK, om. G pre la]pînă la G, pri la K mănăstire G ot]din AK, om. GO Bistriţă]Bistriţa G, Bistriţăi O 12 prinzind G veste]de (dă L) veste (viaste K) AGGKLO trimis-au]trimise G, îndată trimisă O pre]pe K, pă O dvorniculjvornic A 13 Brîncovanul K stolnic A Ivaş-45 co]IvaşculG, pe Ivaşcul L, pre Ivaşco O Cepariul]Acenarul GV, armaşul de la Cepari O 14 gre-le]alese AL, alese GG, aliase K, alesă O mare război AGGKLO fură]fu G 15 Cîţi]Şi cîţi O prinsu-i-au]i-au prins A, iar prins O vii]pre toţi vii O Şi om. G prinsără K Hrizea]Hri-zica A, Hriza G, Hrize O 16 viujviu şi i-au adus la Gostantin vodă în Tîrgovişte O Inchi-nîndu-se]Şi închinîndu-să AL, închinîndu-să GGK, Şi închinîndu-i-să O boiarii]boerii ALO 50 la om. A O domnu-său]domnului său A, domnul său GL 16 — 17 cu slujbă curată, prii- mindu-i cu cinste]cu izbândă O 17 cinste]mare cinste L dăruitu-i-au]i-au dăruit LO Hrizea]Hriza G, Hrize spătarul O la roată]înpreună O, poartă L 18 sale]lui KO 128 Luară-şi şi ei plată după faptă. Şi făcură o movilă mare la Tîrgul Bengăi, în siliştea Cincului. Iar dorobanţii şi siimdnii nu să mai aşăzară, ci văzînd slăbiciunea Ardealului şi neputinţa lui | Oostandin vodă, fiind îndemnaţi de diavolul, să sfătuiră că cu alt nimica nu vor putea surpa pre Oostandin vodă, numai cu puterea turcilor. Şi mdrseră preste Dunăre de să închinară lor şi-l pîrîră că iaste hain împărăţiei şi iaste tot una cu Racoţi şi cu Ştefan vodă. Pîrîră pre domnul lor la păgîni, carii niciodată nu pohtesc binele creştinilor. Iuda pîria pre domnul nostru Isus Hristos la păgînii ovr6i, cum că el să laudă că iaste fixul lui dumnezeu, iar dorobanţii pîria pre domnu-său la păgînii turci. Iuda vîndu pe Hristos în 30 de talanţi, iar ei să vîndură robi turcilor în toată viaţa lor. Ovreii dMeră acel chelcig pre un sat a fi de îngropare streinilor, iar ei singuri să d&leră mîncare clinilor. Iuda să d6de singur spînzurării, iar ei singuri să dMeră înecării, că s-au înecat cu totul. O nebunie nespusă, cum că ei singuri strică ţara ! Că nu s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la domnul lor, cu slavă de la toţi. Hemeri pre Caiiafa tocma în pîntece şi muri. Deci tîlhariul şi vinovatul nu să poate | ascunde nicăirea, ci vădindu-se păcatul, plată ia den vina lui. Aşa şi ei, au umblat cît au umblat gonind pre dracul, pîn l-a şi 1 * * * 5 * * * * * 11 * 13 1 Luară-şi]Luară AL, luoară G faptăjfaptele sale G, fapte G şPom. K Luară-şi şi ei plată după faptă om. O Şi tacură]Fâcut-au şi O o movilâjomor GL 2 Bengăi]Benghei G siliştea]silişte G 3 siimenii]siimenii L, siimenii care scăpară pe Dunăre O aşăzară]aşezară G, aşâza O ce văzind K slăbiciuneajslăbiciune O 4 neputinţăjslăbăciune O diiavolul C 5 alt]alte G, altă K nimica]cu nimica (nimică K) AK, nimic GL surpa]strica O pre]lui O numai] numa K, fără numai O 6 puterea]puterea A, putere O mârseră]trecură A, marsără K preste]peste AL Şi merseră preste Dunăre de să închinară lor om. O lor]turcilor K şi-l]şi O După pîrîră ad. pre Gostantin vodă pre la paşi şi pre la viziriul zicând O 7 iaste]este AL iaste tot una]este una A iastea]este L tot om. K Racoţi]Racoţe G, Racoţi craiul O Pîrîră] Pîrî G începtnd de la p. 129 r. 7 cu cuvintele şi cu Ştefan vodă şi plnă la p. 130 r. 6, sftrşind cu cuvintele înţălege aici mai nainte om. A păgîni]turci LO carii]care CGLO niceodată K poftesc GLO creştinilor]creştinesc K 8—11 Iuda pîria pre domnul nostru Isus Hristos la păgînii ovrâi cum că el să laudă că iaste fiiul lui d-zeu, iar dorobanţii pîria pre domnu-său la păgînii turci om. O 9 pîria]pîra GL ovrei L 10 iaste]este L fiiuljfiiu GK d-zău GK pîria]pîra GL, pîrîia K domnu-său]domnul lor (său L) GL 10 — 11 păgînii turci]păgîni L 11 pe]pre CKLO Hristos]domnul nostru (nostru om. K) Hristos GK talanţi]arginţi CKO să vîndură]au vîndut K robi]pre ei robi O 12 toată om. O Ovreii]jidovii K, ovreii LO dederăjdetirâ G, deteră L, d6te O chelcig]chielşiug G, chiialciug G, chelşug K, chelciug L, chelciuc O îngroparea GG 13 străinilor GO dăderă]deteră G, deteră L, dede O să dâderă singuri K mîncare]mîncareaG cîinilor]cînilor K, clinelor O dede]d6te G, dete L singur om. K să dede singur]sângur să d6di O 14 singuri]om. K, sănguri O singuri să d6deră îne-cării]să dete singuri înecării L dâderă]deteră G înecării]înnecării GG, înnicării K înecat] înnecat G, închinat K 0]0h K, O ce O 15 cum că]cum KL, om. O singuri K strică] stricară GK ei singuri strică ţara om. O sufirit K 16 multe]bune G cu pace]de pace G şi cu cinste KO 17 toţijtoate GKL Nemeri]Numiri G Gaiafa GGKL tocmai GL pîntice K tîlharul KL 17—18 vinuvatul G 17 — 19 Nemeri pre Caiiafa tocma în pîntece şi muri. Deci tîlhariul şi vinovatul nu să poate ascunde nicăirea, ci vădindu-se păcatul, plată ia den vina lui om. O 18 poatejpute K nicăirea]nicăiuri K ci]ce K vădindu-se]văzîndu-i-să G, vădin-du-i-să G den]de G, din GL după K 19 Aşa şi ei]iar ei O umblatl*2]înblat GK cît au umblat om. GG gonind pre dracul om. O pîn l-a]pînă l-au GKL, pără au O l-a]l-au G 86 5 10 15 86d 20 25 30 35 40 45 13 - c. 2679 129 aflat, cu spînzurare, cu înţepare, cu tot feliul de morţi. Carele încătro să ducea, dumnezeu nu-1 mai sporea, ci acolo să prăpădea. Pren toate ţările zăcea oasele lor, ca unor călcători de jurămînt şi de toate poruncile lui dumnezeu. Ci de ei n-ar fi atîta minune mare, că pentru nebuniile lor au 5 căzut nevoe mare asupra aceştii sărace de ţară, precum să va înţăl^ge aici mai nainte. Că deaca au văzut păgînii una ca aceasta, cum iaste pizmă şi împărecheare întru rumîni, socotiră că iaste vr&nea să între întru ei, ca nişte lupi într-o turmă de oi, să-i răs’pească şi să-i slăbească din rădăcină. Nu doar că au avut turcii pizmă pre domn, ci mai vîrtos pre ei io ca să le tae rădăcina, să nu mai fie, ci să umble călcînd şi mîncînd ţara şi luînd toată agoniseala ei, ca o grădină far de grădinariu. Ci iată că le-au fost în voe. Ci, adevăr, nu iaste vina lor, ci a rumînilor, că ei singuri i-au 87 pohtit şi i-au şi dobîndit, dupre | cum zice dumnezeu: cine ce va căuta, va găsi. Găsit-au, dar, rumînii foarte bine 1 15 Cînd au fost la ghenar 5 dni 7166, trimis-au împăratul, sultan Mehmet şi vezirazemul Chiupriuliul Mehmet paşa de au mazilit pre Cos-tandin vodă şi au trimis pre alt domn, ce-i zicea Mibnea, încă cu oşti turceşti, cu 30.000. Iar Costandin vodă deaca prinse de v6ste, au trecut 1 înţepare]înţeparea C, înţăpare K cu tot]şi cu tot O feliul]feliul G, felul L Carele] 20 Care G, că care O încătrojîncotrăo CG, încotro L 1—2 să duceajumbla O 2 d-zău G nu-1] nule K sporea]sporiia GK, sporia L acolo să]tot îi O prăpădea]prăpădiia GK, prăpădia L prăpăde O Pren]Prin GKL, Şi prin O ţările]ţărîle K 3 oaselejoasăle K ca unorjca unor O şi de]şi din C poruncile]porîncile G, poroncile KO 4 d-zău G După d-zeu ad. Iar cînd au fost la leat 7166 trimis-au înpăratul sultan Ibraim şi vezirazimul Kipreliul Meemet paşa, 25 să margă Costantin vodă la Ţarigrad sau să dea poclon 300 de pungi. Iar el auzind, că va mergi la Ţarigrad şi nu va da bani ca să facă obicei, apoi nici la Poartă n-au vrut să margă O Ci] Ce K 4—9 Ci de ei ... ci mai vîrtos om. O că]cît K pentru G nebuniile]nebuniia GK 5 aceştii]ceştiia G sărace]săraca G ţară]ţări K va om. L înţălege]înţelege C, înţelege G, înţelegea L 6 aici]aicea CL deaca]daca CL cum]că C iaste]este AL 7 împărecheare] 30 înpărăchiere C, părechiiare G, înpărichere K, împărechere L întru1 * * * 5]între ACKL iaste]este AL vremea]vreme A, vreme C, vremea L întru ei]într-înşii A, între ei L 8 neşte K într-o turmă de oi]între multe oi C răsipeascăjrăsăpească G, răsipască K slăbască K 9 doarjdoară L pre]spreG ci]ceGK ci mai vîrtos pre ei]ci pre ei mai vîrtos A 10 ca om. G mai om. C ci] ce G, şi K umble]umble turcii A călcînd]călcîndu-i K 10 — 14 om. O 11 toatăjtoate G 35 agoniseala]agonisita AK, agonisalele G ca]ca de la K o]dintr-o A făr de]fără CKL grădi-nariu]grădinar AL Ci1]Ce GK 12învoe]voia C CP]Şi ALC adevăr]adevărat L iaste] esteAL ci]ce GK i-au]au C 13 pohtit]poftit CL dupre]după AKL, de pre G d-zeu]d-zău G, sfînta scriptură K cine]că cine AKL ce va]va L va căutajcaută G 14 dar]de la G 15 Cînd]Deci cînd O Cînd au fost la ghenar 5 dni 7166]Iară în anul 7166 septemvrie 5 K au 40 fost]fu O la om. A ghenarie AO dni om. ACLO 7166]leatul (leat AO) 7166 ACLO, văleat 7165 G trimis-au]au trimis O 15—16 sultan Mehmet şi vezirazemul Kiupriuliul om. GO 16 vizirazimul Kiupriliul A Mehmet paşa om. O 16 — 17 Mehmet paşa. .. au trimis om. AK 17 pre altjom A, pre un K şi au]de au L alt domn ce-i zicea om O MihneaJMihnea voevod (vodă 0)AO încă]însă AO 18 cu om. O 30.000]30.000 şi cu (cu om. G) Chalga sultan cu 45 tătari ca 20.000 AGKL, 30.000 de oaste C După 30.000 ad. şi cu Galga cu 20.000 de tătari. Iar Costantin vodă n-au vrut să fugă, ci au apucat cu oaste să ste înpotriva înpărăţiei. Deci cînd fu la fevruari 17, leat 7166, întrat-au Mihne vodă aice în ţară cu mulţime de turci şi de tătari şi au venit pără la Tîrgovişte şi s-au lovit străjileşifu biruită straja lui Costantin vodă de straja Mihnii vodă O Iar]Atunce O dacă prinsă K deaca prinse de v6ste]să îngrijă foarte tare şi 50 îndată O veste AL au trecut]au tricut K, trecu O ISO muntele la Ardeal cu toată casa lui întreagă şi cu toţi boiarii ţării. Şi au domnit Costandin vodă 4 ani făr 3 luni, leatul 7166. Iar cînd au fost la fevruar 17 dni, întrat-au Mihnea aici în ţară cu turcii şi cu tătarii, de au robit mulţime de oameni şi au prădat ţara, povă-ţuindu-i dorobanţii şi si imanii pe unde nu ştiia turcii şi tătarii şi pre unde niciodată răutăţile n-au umblat. Iar ei, ca nişte draci, îi ducea de robiia şi prăda. O, mare ciudă, că nu s-au auzit din veac ca cineva să-şi voiască rău neamului său. Iar ei singuri îşi da muerile lor şi copii lor şi rudele lor robi în mîinile turcilor. Mihnea acesta au fost de neamul lui grec cămătar. Tat-său l-au chemat Iane Surdul, iar pre dînsul l-au chemat din botez Frânţi. Deci izvodin ] du-se de mic a urma lui Izmail, feciorul Agarii, fugit-au de la părinţii lui de s-au dus la Ţarigrad şi s-au curtenit la Kinan paşa, zicînd că iaste fecior Radului vodă, nepot Mihnii vodă. Priimitu-l-au pentru acest nume şi-l ţinea lingă el foarte bine. Şi aşa au petrecut viaţa lui la turci, ca la 40 de ani. Şi foarte să arăta credincios turcilor. Şi ca de la inima lor l-au ales şi l-au făcut domn Ţării Romîneşti, înşălîndu-i că să va turci şi el. Şi gura făgăduia lor acestea, iar den inimă gîndea, deaca va apuca domniia, să să scoale cu armă asupra turcilor, să-i bată şi să fie el împărat. 1 * * * * * * 8 * 10 * * * 14 1 la Ardeal]la Ardial K, în ţara ungurească O boiarii]boerii AGLO 2 Costandin vodă om. O 4 anijani 4 ACK, 4 O fărjfăr de A 3 luni]o lună O leatul 7166]om. AKO, leatul 7167 G .3 la om. G fevruar]fevruarie AC dni]o/n. AC, zile L fevruari în 17 zile au vinit Mihnea vodă K Introduce apoi titlul Cap. 43. Pentru domniia Mihnii vodă şi cum au prădat ţara şi din ce neam au fost acest domn şi cum s-au rădicat pre turci K Mihnea]Mihnea voe-vod (vodă GK)AGK aici om. AGKL 3—4 Iar cînd au fost la fevruar 17 dni, întrat-au Mihnea aici în ţară cu turcii şi cu tătarii]Atunce turcii şi tătarii sparsără cetate Tîrgoviştei şi casile domneşti O 4 oamini GK de au robit mulţime de oameni şi au prădat ţara]şi au robit ţara foarte rău O 5 siimenii AL pe unde]pre (pă L) unde AGKLO ştiia]ştie O 6 rău-tăţile]răotăţile AC, om. G, răutate K răutăţi niciodată O umblat]înblat CK &upâ umblat introduce textul omis de la p. 129 r. 7 pină la p. ISO r. 6 A Iar ei]că ei A nişte dracijneşte draci GK, nişte tâlhari şi draci O 6—7 de robiia şijdorobanţii şi AK, dă robia şi L, de-i robă şi-i O 7 0]0h, oh AK ciudăjminune O că]cum AL, care O s-au]i-au C din veacjde veac G, din veaci (vec O) KO cinevajcinevaş L să-şi voiascăjsă pohtească A, să-i povăţască K 8 răujrăul ACL neamului său rău O Iar om. O singuri O muerile lor]muerilor C, mue- rile O * copii lor]copii A, copiilor C şi rudele lor]şi rudelor C, om. O 9 mîinilejmînule K 10 Mihnea]Mihnea vodă AKO de]din A, dă L de neamul lui grec]grec de neamul lui G nia- mul K cămătarjlăcătar AGK grec cămătar]de Gherghe lăcătar O Tat-său]Pre tată-său AG, Tată-său CL, Şi pre tată-său O 11 chematL2]chiemat A IaneJIeni A din]de K Frânţi] Franţa AO, Franţea GK 12 izvodindu-să ACGL mic]mititel A a urma]purtă G, urma K, au urmat L. Ismail GL 13 de s-au]şi s-au O Kinan]Sinan KO, Kipan L zicînd]zicîndu-i AK 14 iaste]este ACL feciorjfeciorul CGLO Mihnii vodă turcul O 15 acest]acel AGKLO ţinea]ţăne O lingă el om. ÂK el]dînsul GL, dânsul O au]ş-au KO 15—16 la[turci]acolo la turci AGKL, om. O ca la om. AKO 40 de ani]ani 40 K, om. O Şi om. C să arăta]să arătă G, s-au arătat K turcilor]turcilor, lăcuind acolo 40 de ani O 16 — 17 Şi ca de la inima lor]Şi luînd turcii credinţa O 171-au^m. G l-au ales şi om. K l-au2]l-a G Rumîneşti ACLO înşelîndu-i G 18 şi el om. O Şi gura]Şi cu gura AK, şi din gură O acăstea]acestea AC, aceste G, aceasta LO denjîn C, din K gîndea]gîndiia GK, gîndia L deaca]acestea că daca C, daca KL 19 apuca]lua A domnia]domnie O cu armă om. L, cu război O şi om. CL 19—20 şi să fie el împărat om. O După r. 20 ad. Mihne vodă acesta la cărţi domneşti şi la hrisoave să iscălea aşa : Io Mihnea voevod, feciorul Radului vodă, cum să vede la hrisoavele Ini scrisă O 5 10 87* 15 20 25 30 35 40 45 50 131 Deci cum s-au aşezat aici, în scaun, în Bucureşti, trimis-au la boiari preste munte cărţi cu jurămînt. Şi au venit toţi cu jupînese cu tot de s-au închinat lui. Aşijderea şi toată ţara. Şi să bucura toţi de dînsul şi le părea bine, gîndind că iaste credincios turcilor şi el va purta grija ţării şi o va 5 aşăza ca să-şi dea haraciul şi să trăiască cu pace. Iar el, fiind în gîndul cel dintăi, nu să apucă de aşăzămînt al ţării, ci îndată începu a-şi face steaguri multe şi tunuri şi erbării multe şi palangă 88 împrejurul mănăstirii Radului vodă. Şi | să strînseră tot neamul doră-bănţesc, de-i tocmea şi-i aşăza cineşi la steagul lui şi la ceată-şi. Şi începură io ei toţi a-1 lăuda zicînd că domn ca acesta n-au mai venit în Ţara Rumî-nească, înţelept şi vrednic şi iaste ca un sfînt. Mazilit-au şi pe Gheorghie Ştefan vodă den ţara Moldovei şi au pus pre Gheorghie Ghica vodă să fie domn în locul lui. Iar Ştefan vodă au trecut în Ţara Ungurească cu toată casa lui întreagă. Şi nu după multă 15 vr&ne s-au învîrtejit Ştefan vodă iar înapoi cu ungurii şi cu lefegii, ca să scoată pre Ghica vodă din scaun şi să fie el domn. Iar Ghica vodă deaca au prins dă v6ste, au strîns toate oştile cîte s-au înprilejit şi lefegii, tri-miţînd cu dînşii pre fie-său, Gligoraşco vodă, de i-au eşit înainte la Tîrgul Frumos şi l-au lovit la Strungă, de au făcut război foarte tare. Şi cu voia 20 lui dumnezeu fost-au izbînda lui Gligoraşco vodă. Şi au căzut mulţi den 1 aşăzat GK aici în scaun]în scaun aiciAG aici]om. GO, aicea KL trimis-au]îndată au trimis O boiari]boeri AGLO 2 preste munte]peste munte KL, pribegi în Ardeal O Şi au]de au O jupînese]jupînese G, jupînesile lor L, jupănăsă O tot]toţi G 3 Aşijdire O şi1 om. G Şi2 om. O bucurajbucurară K toţi om. O de]dă G, di O părea]păre O 4 gîndind] 25. socotind O iaste]este AGL el]om.£) grijă L 5 aşeza G ca să-şi dea]de-ş va da O cu pace]cu bună pace A 6 el om. L fiind în]fiind tot în A cel]lui cel G să apucă]s-au apucat AK, să apuca LO aşăzămînt]aşăzămîntul AGKLO al om. AGKLO 7 îndată]odată O începu om. G a-şi]a O stiagari K cu tunuri G multe] om. AGKO, noao G 8 strînseră]strînsără K, strânsă O niamulK dorobănţăsc GK 9de-i]dă-iC tocmea]tocmiia GK,tocme O aşezaG 30 steaguljsteag G, stiagul KO lui om. G ceată-şi]ceata lui A, cetaş G ŞiJDiA începură]începusă O 10 a-1]a K acestajacela G venit]avut G, vinit K în]de cînd este 0^10 — 11 Romî-nească KO 11 înţălept K vrednic GL iaste]este GL, om. G şi iaste ca un sfînt om. O 12 Mazilit-au]Mazălit-au A, Mazilit-au turcii O pe]pre AGO Gheorghie] Gheorghe GL, om. O den ţara]domnul O 13 pre]pe AL, pă G Gheorghie om. G vodă]voevod GL pre Gheorghie 35 Ghica vodă să fie domn în locul lui]în locul lui domn pre Gheorghie Ghica vodă O 13—14 Iar Ştefan vodă au trecut]Deci el n-au vrut să margă la Poartă, ci au trecut O au trecut]trecu A, au tricut K întriagă K după]dupre G 14 — 15 Şi nu după multă vreme]Şi peste puţină vreme O vreme GL 15 învîrtejit K iar om. K s-au învîrtejit Ştefan vodă iar înapoi] iar s-au întors înapoi O lefegii]leficii A, lefecii KV 15 — 16 ungurii şi cu lefegii, ca să scoată 40 pre Ghica vodă din scaun şi să fie el domnjtoată oaste ungurească O 16 scoată]scoaţă AGKL, scoţ G el om. G deaca]daca GL, dacă K, om. O 17 au prins]prinzînd O v6ste]veste AGL au strîns]strîns-au K au strîns toate oştile cîte s-au înprilejit şi lefegii om. O cîte om. L înprilejit]prilejit AKL, prălejit G lefegiijlificii G, lifcii K, lefecii L 17—18 trimiţînd cu dînşii pre]îndată trimisă pre O 18 fie-său]fii-său AO, fiiul său GL, fiiu]său GK Gligo-45 raşco]Gligoraşico G, Grigorie K, Grigoraş O vodă]voevod L, cu oşti O i-au]au AG eşitjişit G 19 l-au]s-au AG şi l-au lovit la Strungă]şi acolo la Strunga s-au lovit cu Ştefan vodă O de au]şi au O război foarte tarejmare război O voia]voe G 19—20 cu voia lui d-zeu om. O 20 d-zău G fost-au fu O Gligoraşco] Grigorie K, Grigoraşco LO Şi au căzut mulţi den] om. L, pierind mulţi O 132 unguri, făcîndu-se o movilă mare de trupurile lor la Strungă. Iar Ştefan vodă de-abiia au scăpat în Ţara Ungurească cu puţinei oameni. După aciasta poruncit-au înpăratul vezirazimului 'Chiupriuliul de au purces cu oşti gr&e asupra lui Racoţi în Ardeal. Şi au porunciţi şi hanu- $s» lui de au mers cu mulţime de tătari şi Ghica vodă cu moldovenii şi cu a muntenii, ca să treacă toţi la Ardeal împreună. Atuncea Mihnea vodă spusese boiarilor de taină, cum va să tae pre turci. Iar ei, ticăloşii, numai ci încremeniră şi să mirară, cum va să fie aceasta, răspunzînd : Doamne, bun lucru ar fi acesta ! Iar noi ne temem că nu vom putea plini desăvîrşit, ci numai vom zădărî şarpele şi ne va înghiţi cu totul. Căci noi sîntem o io ţară mică şi făr de oameni, neputincioasă şi făr de ajutor de nici o parte. Iar turcii sînt puternici, mari şi biruesc toată lumea, de la Răsărit pîn la Apus. Atuncea Mihnea s-au turburat în firea lui şi cu mînie mare le-au răspuns zicînd că sînt fricoşi: şi cu voi nu voi face nimic, numai să mer- 15 geţi cu mine pîn la Teleajen, şi de acolo vă voi lăsa de veţi merge la casele voastre. Iar eu am cu cine tăia pre turci. Atuncea boiarii să mai bucurară. Şi purcese Mihnea vodă cu boiarii şi cu toate oştile şi, dupre ce ajunse la Şoplea, în Teleajen, chemă pre toţi căpitanii lui şi pre toată oastea, de-i jura şi le porunci să meargă să tae pre turci. Iar ei deaca să dăspărţea 20 1 unguri, făcîndu-se o movilă mare de trupurile lor la Strungă om. L făcîndu-se]făcîn- du-să AC, făcut-au O o movilă mare de trupurile lor]de (din G) trupurile lor (ungurilor O) o movilă mare AGKO 2 de-abiia]abia G, d-abia L, de-abie O puţinei]puţini AKL, puţintei CG au scăpat cu puţintei oameni în Ţara Ungurească O 3 aciastăjaceasta ACKL po-runcit-au]porunci A, porîncit-au G vezirazimuluijvezirazemului AL, vizirului G, viziriului G 25 Chipriuliul]Kipriliiul G, Kiupurliiului K, Kiupriul L, Kipreliului O 4 grele]grele ACL, gri- ale G cu grele oşti O Racoţi]Racoţi craiul O Ardiial G poruncit]porîncit G, poroncit KO 5 Ghica] Ghiga O moldovenii A După moldovenii ad. venit-au şi Gădăr paşa de la Dărstor cu o seamă de oşti şi au tăbărât la pod la Dridov ca să să înpreune cu hanul şi cu moldovenii O cu1 * * * 5 om. K 6 muntenii A ca să]şi să O triacă K la Ardeal toţi AGKL la]în O împreună 30 om. O Atuncea]Atunci K, Atunce O 7 spus£se]spuse AGK, spusese C, spusă O boiari-lorjboerilor ACGKLO de taină om. AK pre]pe O ticăloşii]ticăloşii decă auziră O 8 ci] ceCGK încremenirăjîncrămeniră C, încriminiră G mirară]miraA acesta]aceasta AG 9 Iar] numai O t£mem]temem ACL plini]înplini O 10 ci]şi A, ce K vom om. C vom zădărî]om zădără O şi ne]ci ne G, ce ne K înghiţi]înghiţi de vii L, înghiţă O Căci]că GO 11 fără L 35 mică şi făr de oameni om. O de1 om. G oameni]omene C, omeni G niputincioasă C fără de CO ajutori O 12 puternici GL mari om. O lume O pîn om .C 12 — 13 Răsărit. .Apus] apus pînă la răsărit A 14 Atuncea]Atunci K, Atunce O Mihnea]Mihnea vodă AGKL, Mihne vodă O firea]fire O mare om. O 15 Zicînd om. CL că sîntjcă-s G voi face]voi putea (putfc O) face CO nimic]nimică K, nimica O 15—16 mcrgeţijmergeţi ACL,mergiţi O 16 Te- 40 leajen] Teleajăn ACL, Teleajin K, Tilijăn O merge ACK casile O 17 Iar]că O eu am]eu acum am AK tăiajtăfc O pre]pe O Atunci K, Atunce O boerii ACL să mai bucurară bo-erii O 18 purcese ACL, purcesă O Mihne O cu1 om. L boerii ACO toati G dupre ce] după ce ACKL, deaca G, dacă O ajunse]ajunseră G, ajunsă O 19 Şoplea] Şuplea G în] pre O Teleajen]Teleajăn ACL, Teleajin K, Tilijăn O chemăjchiemă AC, cămă KO luiJseiK 45 oastea]oaste lui O 20 de-i jura] om. AK, de-i jurară C, dă jura L porunci] porunciia C, porînci G, poronci O să meargăjom. A, să margă KO deaca]daca C, dacă KO, de O des-părţeajdespărţiia CGK, despărţiră L, dispărţie O 133 $9 de el, | îl suduia şi zicea că nu să vor învrăjbi cu turcii, că sabiia împăratului iaste lungă, şi hanul cu tătarii încă soseşte. Deci Mihnea văzînd că nu va face nimic, făcu meşteşug, de purcese cu toate oştile să treacă muntele şi să să împreune cu ungurii. Cînd ajunse la Ceraşi, iar boiarii şi & oştile pricepură de meşteşugul Mihnii, ce va să facă. Ci îndată-1 părăsiră toţi şi să învîrtejiră înapoi cu tunuri cu tot, pînă să apropiiară de tabăra turcească. Iar boiarii m^rseră la paşa, alţii intr-alte părţi să răşchirară. Mihnea rămase cu puţini oameni, cugetînd ce va face: fugi-va preste munte? Tătarii şi turcii l-au luat pre dănainte. Tot iaste perit. Ci ş-au io luat capul a mină şi s-au învirtejit şi el, de au mers la Cadir-paşa. Făgă-duindu-i bani mulţi, tocmitu-ş-au lucrul. Şi ş-au făcut paee şi cu hanul aşijderea. Bănuind şi pe o seamă de boiari, cum ei să-i fie făcut acea sminteală, şi îndată omorî pre Pîrvul vel vistier şi pre Istratie vel postelnic, i Preda Bîrsescul vel agă şi pre Yintilă căpitan de roşii şi pre Badea vătaf 15 de puşcărie. Şi au trimis pre Dinca vel armaş, sîrbul, de olac, de au omorît s9v pă Preda Brîncoveanul vel ban | în casele domneşti, în Tîrgovişte, nefiind vinovaţi nimic. Atuncea, pre acea vreme, era şi Costandin Cantacuzino stări postelnicul, cu toată casa lui şi cu gineri-său, Pană Filipescul biv vel spătar, iar 20 1 de el]dă el L, de la el O îl]ăl O suduia]jura G şi zicea]zicănd O 1—2 împăra- tuluijturcilor O 2 iaste]este AL soseştejsoseşte AL, sosiaşte K Mihnea]Mihnea vodă AGKO 3 nimica L meşteşug]meşterşug K purc6se]purcese L, purcesă O 4 GîndJŞi cînd O ajunse] ajunsără O CeraşiJCireş AK, Cerăş G, Cheraş L boerii ACLO 5 pricepură]îl pricepură L de om. O meşteşuguljvicleşugul A Mihnii]Mihnii vodă AGK, om. O Ci]Şi AKO îndată-1] 25 îndată îl GKL, întăi-1 G, îndată O părăsiră om. O 6 toţi şi om. O şi să]şi ei să G să învîrtejiră]să întoarsără O înapoi]toţi înnapoi G tot, pînă]tot şi veniră pînă O 7 boe- rii AGLO merserăjmerseră ACL, marsără K, mersără O alţii]iar alţii A într-altă GKLO părţi]parte GKLO răşchirară]răscheră O 8 MihneaJMihnea vodă AKO puţinijpuţăntei O oamenijomeni G, oamini G face]să facă A prestejpeste LO 9 dănaintejdm nainte AGL, 30 denainte GKO Tot]Şi tot O iaste]este AGL el perit L Ge K 10 luat]luoat G a mînăjîn mînă O învîrtejit]întors O de au mers]şi au mers A, om. K Gadîr]Schinder C, Gadăr O 10 — 11 Făgăduindu-i]făgăduind G, Şi i-au făgăduit O tocmitu-ş-au]de ş-au tocmit O 11 —12 şi cu hanul aşijderea] Aşijdere şi cu hanul O 12 Bănuind şi pe]Bănuindu-şi pre K, Şi bănuind pe Oi şi om. L şi pe]şi pre (pă AL) AGL seamă]samă GK boeri AGLO să-i] 35 să AGGKL fie]fi L să-i fie făcutjau făcut O acea]această O 12 — 13 sminteală şi îndată omorî pre Pîrvul vel vistier şi pre Istratie om. G 13 omorî]au omorât O pre1]pă C, pe O veUjmarele AK vistierjvistiernic A, postelnic O pre2 3 * * * * * * 10 11]pe O Istratie] Istrate GKLO vel2]marele AK postelnic]postelnicul G, vistier O 13 —14 i Predajşi pre Radul AGKLO, şi Vlad O 14 Bîrsăscul K vel]marele AK pre1]pe O căpitan]spătarul A, căpitanul G pre 40 BadeaJPreda G vătaf]vătaful AGGLO 15 pre Dinca vel armaş, sîrbul]pre (pă O) Dinca sîrbul marele (vel O) armaş AKO Dinca]Dica G de olac]de s-au dus de olac G omorât O 15—16 de olac de-au omorît pă Preda Brîncoveanul vel ban în casele domneşti, în Tîrgovişte]la Tîrgovişte, în casele domneşti de olac, de au omorît pe Preda Brîncovanul marele ban K 16 pă Predajpre (şi pre L) Preda AGGL vel ban]marele ban A casile O După Tîrgovişte ad. 45 pentru că pre acest Preda Brîncoveanul, cînd s-au întors slujitorii la ^aşa, vrea să-l ceară să le fie domn, iar el n-au vrut, ci au fuigt O 16—17 nefiind vinovaţi nimic om. O 17 vinovaţi nimic]nimic (nimica GL) vinovaţi AGL, nimică vinovat K 18 Atuncea]Atunci K, om. O pre acea vrâme]într-acea vremi O vreme GL şi om. G stari]star G 18 — 19 Costandin Can- tacuzino stări postelnicul]Costandin Cantacuzino postelnicul cel bătrîn AK, bătrînul Costandin 50 Cantacuzino vel postelnic O 19 cu toată casa lui om. O biv vel spătar]om. A, marile spătar K 134 cu casa lui, la satele lor de la munte, pre apa Praovei, den porunca Mihnii, lăsaţi cu voia lui şi cu carte iscălită cu mina lui, ca să şază ei acolo, să să odihnească cu bună pace, nebintuiţi de nimeni. Numai au pohtit pre 2 coconi ai lui Costandin postelnicul, anume Drăghici logofătul, i Şărban postelnicul, ca să să afle lingă dînsul, cu slujbă dreaptă, precum s-au şi aflat. Că pre Drăghici logofătul l-au trimis cu solie la Ardeal, iar Şărban postelnicul nici cît de lingă dînsul nu să dăzlipiia. Deci fiind Mihnea obidit pre o seamă de boiari, gîndit-au să nu fie acel lucru şi în ştirea lui Costandin postelnicul şi a gineri-său, Pană spătariul. Ci cu mare taină au poruncit la Odor căpitanul de au mers cu tîrgoviştenii şi cu toţi plăiaşii Ialomiţii, să prinză pre aceşti ce scriu mai sus.^Şi neştiind nimic de ac&a, lovitu-i-au fără y^ste, marţi dimineaţa, avgust 16 dni, 7166. Gonitu-i-au pre toţi munţii Praovei, 2 zile şi 2 nopţîppîn^ le-au dăşchis dumnezeu calea şi au scăpat în cetatea Braşovului cu jupîn^se, | cu coconi cu toţi. Şi nici pre unul n-au prins. Văzînd aceşti boiari atîta nebunie a Mihnii vodă pornită asupra lor, socotiră că nu vor putia trăi în zilele lui. Ci au trecut în ţara Moldovei cu totul. Şi au dat v&3te şi fie-său, lui Şărban, de au fugit de la Mihnea cînd era tabăra la Sibiiu, şi s-au curtenit la Ghica vodă. Iar Mihnea deaca au înţeles că au fugit aceşti boiari, foarte s-au întristat. 1 * * 4 5 io 90 15 | 20 1 iar (p. 134n) cu casa lui,. .. de la munte]om. A, iară de la munte cu casa lui K, la satele lor de la munte O satele]satul G pre]om. A, pe KLO apa om. AO Praovei]om. A, Pra-ovii GL, Praova O porunca]porînca G, poronca K MihniiJMihnii vodă AKLO 2 voiajvre O cu mîna]de mina AKO ei acolo om. O să să]şi să să L 3 nebintuiţi de]nebîntuindu-i A 25 nimeni]nimini AC, nimenea GL, nimene K au pohtitjau poftit GL, ce au poftit O pre]pe GO 4 ai]a K Costandin postelnicul om. O 4—5 anuirŞe Drăghici logofătul, i Şărban postelnicul om. A i]şi K, şi pe O . 5 dreaptă]credincioasă i®KL 6 pre]pi O cu solie]om. G, cu solii O Ardial K 7 nici Acît]nicăiri C, nicicum O nici cît de lingă dînsul]de lingă dînsul (el K) nicicum (nici cît K) AK dăzlipiia]despărţiia AGK, dezlipea GL de lingă dînsul nu să dăz- 30 lipiia]nu s-au despărţit de lingă dînsul O fiind Mihnea obidit]Mihnea vodă fiind obidit AKO, Mihnea fiind obiduit (obidit L) GL 8 pre]pe L seamă]samă GKO boeri AGLO gîndit-auj gîndi O acel]acest G, şi acest K, poate acest O ştirea]firea A, ştire O Costandin]Costandin Gantacuzino G 9 Ci cu]Şi (Ce GK) cu GGK porîncit G 10 Odor]Ondor K de au]şi au G_ cu toţi tîrgoviştenii AKLO cu tîrgoviştenii şi om. G plăiaşii]plăeşii L 11 să prinză]s>ă-i prinză 35 G, ca să prinză O pre]pă L, pe O aceşti ce]aceşti boeri (boiari GK) ce AGKLO scriu]să scrie GO Şi neştiind om. O nimicjei nimic AGK, nimica L, om. O de aceia]de ăceştea (aceastea K) AGK, om. O 12 fărăjfăr de AO marţi dimineaţa om. O la august O 16 dni]17 A, 6 G, 16 zile K, 16 LO 7166]în cursul anilor 7166 AK, leatul 7166 CO, văleatul 7166 G Gonitu-i-au]Şii-au goniC O prejprin CKLO 13 munţiijboerii A Prahovei G dăş- 40 his]deşchis AGK, deschis C#calea]cale K 13—14 au scăpatjscăpară A, scăpare K licetate O Braşeului K jupînesejjupîneasă O cu coconi]cuconi CG, om. K toţi]tot AGKLO nice K pre]pe A, pă L 15 prins]putut prinde O 16 VăzîndJDeci văzînd aceşti O pre aceşti G, aceiL boeri AGLO. JMihnii]Mihnea G 17 socotiră]socotit-au A, socotind G putea AG zilileC Gijce GGKO^tara Moldovei]Moldova O 17—18 cu totul om. O 18 fie-său]fiiului său AL, 45 fiu-său Cv fiţfl-sîu (seu K) GK, fii-său O lui om. G de la]de G Mihnea]Mihnea vodă AKO 19 SibiiujSîbii GK, Săbii O 20 Mihnea]Mihnea voevod A, Mihnea vodă KL deaca]daca GL, «dacă K, deca O au înţeles]înţelese G, au înţăles K, auzi O fugitjscăpat O boeri ACLO 135 Atuncea au luat turcii cetatea Enăul şi Caravan Sebeş şi Logojul. Şi multă pradă şi robie au făcut în Ardeal. Iar după ce au isprăvit acolo, venit-au şi Mihnea în ţară, în scaunul Bucureştilor. Şi ce gîndise asupra turcilor nu să mai părăsise, ci mai vîrtos 5 să întărise. Strîngînd oşti de iznoavă şi cu meşteşug mare, 2 lucruri de taină făcea: cătră Bacoţi Gheorghie craiul scriia cărţi să vie oşti ajutor, ungurii, iar cătră turci plecăciune mare făcea. Şi lua bani împrumut de la turci mari din Ţarigrad şi dupre marginea Dunării. Şi încă i-au chemat cu rugăciune, de au venit la dînsul aici în ţară. Şi au strîns turci mulţi, unii io saragele, alţii d&ii, alţii beşlii, alţii siim^ni. Şi aşa-i | socotea şi-i cinstea, cît 90° credea într-însul ca în Mahomet. Atuncea Mihnea foarte să înălţa şi să trufiia. Şi trimise pîră grea asupra lui Costandin postelnicul şi a gineri-său, Pană spătariul, cum sînt haini împărăţiei şi umblă amestecînd ţările. Şi au venit toţi boiarii de s-au închinat lui, iar el numai n-au vrut să vie. 15 Şi dupre pîra lui, trimise Chiupriliul 2 capigii, de au luat de la Moldova numai pre Costandin postelnicul, de l-au dus la viziriul. Iar gineri-său Pană au rămas. Inţelegînd Mihnea. vodă de aceasta, trimis-au pre Colţea 1 1 Atunci KO cetate O Enăul]Enăului AKO, Eneului G, Inăul L, Elnăul V Caravan] Cavaran A, Cabaran C, Camaran G, Gavarin K, Caraval L Logojul]Logoşul CO 2 robie] 20 robime G Ardial KO 3 ce au]ce s-au K Mihnea]Mihnea (Mihne O) vodă AGKLO în ţară om. O în scaunul 4 Bucureştilor]în scaun în Bucureşti O nu să]nu-i C .părăsise]părăsi A ci]ce K 4—5 ce gîndise asupra turcilor nu să mai părăsise, ci mai vîrtos să întărise]nu să mai părăsi de gîndul lui cel dintâi O ci mai vîrtos să întărise om. G 5 întărise]mai întărise A oşti]oştile A, oaste C Strîngînd oşti de iznoavă şi cu meşteşug mare]ci iar începură a strînge 25 oşti de iznoavă ca să să rădice cu răzoi asupra turcilor şi cu meşteşug mare O meşteşuguri mari C 5—6 în taină O 6 făcea]f£ce K către L Gheorghie om. AKO craiul om. L scriia] scrise K, scrie O să vie]să-i trimiţă O oşti]ungurii L ajutor]într-ajutor G 6—7 oşti ajutor, unguriijungurii ajutor (ajutori G) AGK, unguri ajutoriu O 7 ungurii om. G către AL plecăciune mare]plecăciuni mari CL, plecăciuni mare G, mare plecăciune O făcea]făce O lua] 30 luoa G 8 turci marijturcii cei mari L şi dupre] şi după AO, şi depre la (la om. K) GK marginea]margine O chemat]chiemat A, şi chemat O 8 rugăciuni CGKO au venit]venit-au G, au vinit K la dînsul om. G aici]om. GO, aicea K în ţară la dînsul G mulţijmulţi de au făcut AGK 10 saragele]saragele A, de au făcut sarageli K alţii dâlii, alţii beşlii, alţii siimâni]şi beşlii şi seimeni O aşa-i]aşa C, aşa îi LO socotia L Şi aşa-i socotea om. G socotea şi-i 35 cinstea]cinstea şi-i socotea (socotiia K) AK şi-i cinstea om. O 11 într-însul]în el K ca şi în O MahometJMehmet GG, Mahmet KO, Mohamet L Atunci A Mihnea]Mihnea vodă AGKO înălţa]înălţă LO 11 —12 şi să trufiia om. O 12 trimisă O grea]grâ O postelnicu L gineri-seu K 13 cum sîntjzicînd că sînt O împărăţiei]împărăteşti G umblă]înblă GK ţările]ţărîle K 14 vinit K boerii ACLO s-au]i s-au A el numai]el AKL, acei boeri O să vie]săvie, 40 ce au fugit la Moldova O 15 dupre]după ACKLO, depre G trimise]trimis-au K, îndată trimisă O Chiupriliul] Kiupruluiul G, Kiupurlîul K, Kiprilău L, viziriul O capegii L de au luatjca să ia O 15—16 de la Moldova numai om. O 16 prejpe G l-au] l-a G ginere-său G 16 ~17 de l-au dus la viziriul. Iar gineri-său Pană au rămasjşi pre gineri-său Pană din Moldova şi să-i aducă în ţară, ci s-au rugat să-i lasă să margă la viziriul şi au mers Costandin postel-45 nicul singur la viziriul, găsindu-1 lîngă mare, la Brusa; acolo s-au închinat şi s-au curtenit la dînsul şi foarte i-au părut bine viziriului de dînsul, iar gineri-său Pană spătarul au rămas la Moldova înpreună cu cumnaţii lui, cu Drăghiciu şi cu Şărban, cu casile lor întregi O 17 înţă-legînd K Înţălegînd Mihnea vodă de aceasta]Atunce Mihne vodă, dacă înţălâsă de aceasta, tare s-au îngrijet O trimis-au]şi îndată trimisă o seamă de boeri anume O Colţea] Conţea K, 50 Golcea L, Colţe 136 clucerul Doicescul, i Nicola Sofiianul şi cu alţi boiari şi cu mulţi bani, ca să-i dea viziriului, să omoare pre Costandin postelnicul. Iar el ştiindu-se drept, nimic nu s-au ferit, ci au eşit de faţă la divanul împărătesc, de s-au pîrît cu acei boiari ai Mihnii vodă, de faţă, înaintea viziriului, jăluindu-se că nu iaste hain împărăţiei. Cî întăi el au mers la Mihnea vodă, dîndu-i 5. şi boerie, să fie logofăt , mare. Iar apoi, cunoscînd ficleşugul lui, ce va să facă asupra împărăţiei şi văzînd că au făcut moarte boiarilor ţării, de mare frică, au fugit la ţara Moldovei. Şi îndată rămaseră acei boiari | ai 9/ Mihnii de judecată şi fură scoşi din divan cu mare ruşine. Iar Costandin postelnicul de la dumnezeu fu izbăvit din moarte. 10 După aceasta, nu multă vr&ne trecînd, Mihnea fiind îndemnat de dracul, iar au abătut de ş-au tăiat boiarii, cîţi au mai rămas, anume : Radul vel vornicul Cîndescul cu 2 fraţi ai lui, Negoiţă, i Moisi, i Udrişte vel spătarul, i Diicul Buicescul vel clucerul, i Radul Fărcăşanul vel stolnicul, i Danciul Pîrîianul vel postelnicul cu fie-său Preda logofătul, i Badia i& Comîneanul vel comis, i Stroe clucerul Bîrsescul, i Vasilie Cîmpineanul 1 cluceruljcluceariul K, om. O DoicesculJDuicescul G i Nicola]şi pre Nicola AK, i Ni- cula (Neculai G) GG, i (şi O) Necula LO Sofiianul]Sofialiul ACGK, Sofialău L, Sofilăul O şi cu alţi boiari]înpreună cu alţi boeri O şi cu1 2 3]cu AK boeri AGL mulţi bani]bani mulţi GLO 1—2casă-i]casă AC, să O 2 viziriului]veziriul K să omoarejşi să omoară O ştiindu-să AGGL 20 3 drept]derept G, dirept K, om. O nimica A s-au]au G ci]ce K de1om. O 3—41a divanul împărătesc de s-au pîrît]de s-au pîrît la divanul împărătesc (înpăratului A) AK împărătescjîn-păratului G 4 aceijaceşti AK, acii G boiari]boeri ALO Mihnii]Micnii G de faţă om. AGKLO părăt de faţă cu acei boeri ai Mihnii vodă G jăluindu-să AGL 5iaste]este AL, eşte C Ci]Ce K mers la Mihnea]mers de s-au închinat. Mihnei O 6 şi boerie]încă şi boerie A să 25 liejca să fie O cunoscînd]cunoscîndu-i C ficleşugul lui|zice, vicleşugul domnului A, vicleşugul lui CLO, ficleşugul (viclişugul K) GK 7 văzîndjvăzind K că au făcut]că va să facă G boerilor AGLO 8 la]în K la ţara Moldovei om. O rămaseră]rămase G acei]acii K boeri ACL acei boiari ai]boerii O 9 MihniiJMihnii vodă ACGKLO şi fură scoşi din divan cu mare ruşine]şi scoaseră cu mare ruşăne din divan O 10 de la]cu ajutoriul lui O fu] 30 fiind C din]de ACGKLO 11 nu multă vreme trecînd]trecînd puţină vremi O Mihnea] Mihnea (Mihne O) vodă AGKO 12 au abătut]abătu AL ş-au tăiat]ş-a tă L boiariijboe-rii AC, iar boerii L mai om. G Pentru fraza iar au abătut de ş-au tăiat boiarii cîţi au mai rămas, anume e ca să să rădice cu sabie asupra turcilor, tare s-au turburat asupra boerilor zicînd că nu vor să ste cu el. Şi pentru dînşii nu să poate scula asupra turcilor, iar ei ticăloşii 35- -nu şti£ gîndul lui cel viclean, ci fără veste i-au chemat într-o noapte să-i ospeteză în casile domneşti. Deci începu a-i săli cu vinul şi cu băutura şi care cum eşiia la primblare, oamenii Mihnei vodă îi zugruma întru altă casă, iar celor de la masă le părea, ticăloşii, că cei ce es afară scapă de băutură şi să duc pre la casile lor, de să vor fi odihnind şi aşa să trăge tot unul cîte unul, pre rînd ca să iasă afară, să scape şi care cum eşiia îl zugruma. Şi zicfc în surle 40 şi în trâmbiţă şi bâte în dobi ca să nu-i auză nimene răcnind şi nu lăsa nici o slugă boerească să între în divan să priceapă. însă boerii pre care i-au omorât aceştea au fost tn O 13 vel vornicul Cîndescul] Gîndescul vel vornic O vel vornicul]marele vornic K, vel dvornic L vel om. G luijsăi K, lui anume O i1]şi AKO MoisiJMoisei vel logofăt O i2]şi AK, om. O Udrişte] Udreş O 14 vel spătaruljmarele spătar K i1»2]şi K,om. O Diicul]Diiacul G, Diecul O Bui- 45 cescul]Boicescul O vel2]marele K clucerul] cluceriu K, cluceri O i2]şi AK, om. O 14—15 vel stolnicul]marele stolnic K 15 i Danciul]şi Danciul AK, Danciul O Părăianul C vel posteî-nicul]marele postelnic K fie-său]fii-său AL, fiul său C, fiiu-său K cu fie-său Preda logo-fătuljşi Preda logofătul fii-său O i]şi K i Badia]şi Badea ACO 16 Comîneanul] Comănea-nul ACO, Cămăneanul G veljmarele K comis]căm V i1»2]şi AOK clucerul BîrsesculJBÎr- 50 sescul clucer O Bîrsescul]om. G, Bîrsăscul K 137 k vel căpitanul şi alţi mulţi boiari, aruncîndu-i din casele domneşti jos, cu / laţurile în grumazi. Iar dorobanţii să bucura şi-i călca cu picioarele şi-ş ! bătea joc de trupurile lor. Şi nici la biserică nu-i lăsa să-i îngroape, ci afară prin gunoae. 5 Iar pre jupînesele lor le muncea şi le lua toată agoniseala. Acestea le făcea Mihnea, nu doar că era ceva vinovaţi, ci numai din sfatul lui cel necurat care era plămădit în inima lui încă mai dentăi, ca să tae pre turci şi să rădice armă asupra turcilor. Deci ştiind că nu-i vor pristăni boiarii, 9iv i-au tăiat. Şi nimic n-au folosit. | Da-va seama înaintea lui dumnezeu io la vremea înfricoşatului judeţ ! Pre ac&a vreme aduseră tătarii şi pre Kimin Ianăş de la Crîm, de l-au răscumpărat Mihnea Vodă din robie. Deci dupre aceia, nu trecu multă vr&ne, strînse Mihnea toate oştile. Călărimea o rîndui împrejurul tîrgului Tîrgoviştii, iar pedestrimea o 15 slobozi în turci. Şi cîţi să aflară acolo, pre toţi i-au omorît. Şi aciiaşi trimise oşti la toate vadurile, de arseră Brăila, Giurgiovul, şi prădară tot ce găsiră dincoace de Dunăre, nu numai pre turci, ci pre toţi neguţătorii creştini, nu să mai alegea nici de mare nici de mic, că judecată nu era. 20 1 vel căpitanul]marele căpitan K, vel armaş O boeri ACL şi alţi mulţi boiari] şi Mihai de la Pătroae vel căpitan za roşii şi pre alţii mulţi boeri O din casele domneşti jos]jos pă fereşti din casile domneşti O laţurile]lanţurile ACKL, ştreangurile O 3 bătea] băte O nice la beserică K beserică G nu-i]nu A să-i]să A îngroape]îngroape trupurile lor A, îngroape ca pe creştini O ci]ce K 4 gunoae]gunoiu K 5 jupînesele] 25 jupînesile L, jupănesile O munceajmunciia cumplit A, necăjie în tot feliul O agoni-seala]agonisita A, agonisala K, agonisala lor O Acestea]Acestea GK, om. O 6 le om. G Mihnea]Mihnea (Micnea G) vodă AGK nu doar că]nu pentru că K, au doară că L doar că era ceva]că doar era cevaşi A ceva]cevaş C le făcea Mihnea nu doar că era ceva vinovaţi]au doară făce acest Mihne vodă de ucide boeri, că era ceva vinovaţi O ci]ce K 30 6—7 ci numai din sfatul lui cel necurat care era plămădit]ce numai de pizmă ce era plămă- dită O 7 — dit în inima lui om. G încă mai dentăi]încă mai dinnainte A, om. GO, încă de mai nainte K 7—8 ca să tae pre turci şi]şi G, ca O 8 armă asupra turcilor]asupra turcilor cu război O Deci]om. A, Şi K ştiindjneştiind A, fiind L că nu-i]că nu AC, el că nu-i O pristănijpristeni L boerii ACLO 8 tăiat]omorît AGKLO nimica L Da-va sea-35 ma]Numai ce va da sama O samă GK 10 la]şi la C vremeajvreme G, vremea L la vremea înfricoşatului judeţ]la înfricoşatul judeţ O 11 Pre acăia vreme]Pre (pe CL) acea (într-acea O) vreme ACLO adusără CK şi pre ]şi pe C, pre O Kimin]Kimi AGOV, Kiminen C, Kim L Ianăş]Ianoş ACGKLO Crîm]Sărîm G 12 Mihnea vodăJMihnea L, Mihne vodă O 13 Deci om. GO dupre]după ACGKO aceiajaceia ALO nu trecu multă vrăme]peste pu-40 ţină vreme O vr£me multă KL strînse]şi strînse A, strîns-au K MihneaJMihnea (Mihne O) vodă ACGKO 13 — 14 oştile. Călărimea]oştile, călărimea A, oştile călări K, oştile şi călărime O 14 o rîndui]rînduindu-i AK, rîndui G, pusă O tîrgului]oraşului A, om. O Tîrgoviştii]om. C, Tlrgoviştea K pedestrime O 15 cîţi să aflarăjcîţi să afla (s-au aflat K) GK, pre căţi. aflară O acolo]acolo în tîrg O i-au omorîtjîi omorîră (omorără O) AGKLO omorât C 45 aciiaşi]aceiaş C, aciiş K, după aceasta îndată O 16 trimise]trimisără K, trimisă O vaduri G arseră]arse A, arsără O Giurgiovul]Giurgivul G, Giurgiu L 17 tot]toate G ce găsiră]ce-au aflat pe K dincoace]pre dincoace AG, pă dincoaci L pre1]pe O ci pre]ce şi pre K 17—18 ci pre toţi neguţătorii creştini]ci şi pe creştini, care era locuitoriu înpreună cu turcii O 18 alegea]alegiia K mare]mari G micjnimic G 18—19 nu să mai alegea nici de mare, nici •50 de mic, că judecată nu era om. O 138 Şi alese den neamul dorobănţesc de puse capete mari preste toţi. Şi-i cinstiia şi-i dăruia cu frînghie şi cu haine scumpe. Şi îmbrăca pre dorobanţi tot cu haine spahieşti. Şi nădăjduia în ei ca Irod împăratul în Irodiiada, cînd tăe capul lui sfeti Ioan Cristitel, pentru dragostea ei. Deci cît folos au avut Irod de dînsa, atîta au avut şi Mihnea de ei. Atuncea împăratul deaca înţelese, de năprasnă să umplu de mînie. Şi | Chiupriliul vezirazimul, cu toţi paşii, mult se mirară cum să schimbă Mihnea den făgăduinţa lui şi să făcu hain împărăţiei neavînd nici o nevoe. Şi încă tot nu credea. Ce trimiseră de olac la Dunăre, să vază. Şi tot aflară aşa. Şi degrab porunci împăratul de să strînseră oştile la Ruş, fiindu-le cap paşa. Şi făcură pod peste Dunăre, de trecură la Giurgiov. Au tăbărît acolo în tîrg. Făcură şanţi mare împrejur. Iar Mihnea încă-şi găti oştile toate. Şi întăi se duse la Rucăr de să împreună cu Racoţi la hotarul ţării, de făcură legătură şi jurămînt mare. Şi să învîrteji iar înapoi. Şi orînduiră pre Costandin Şerban voevod cu 10.000 unguri, cap lor Micheş Clemen, şi cu 10.000 de munteni, capete Ghdrghe dvornicul Băleanul, i Dumitru Sîrbul vel spătarul, cumnat cu Mihnea vodă, ca să meargă la Moldova, să scoaţă pre Ghica vodă. 1 al6se]alese ACL, aliase K, alesă O niamul K dorobănţesc]dărăbănţesc G, dorobănţesc KO de]de-i LO puse]puseră G, pusă O mari]mai OV preste]peste K toţijoşti A capete mari preste toţi]vel armaş, vel agă, vel căpitan O 2 cinstiia]cinstea şi socotea C, cinstea L, cinste O dăruiajdărui G frînghie]fringhii AG, fringhie G, frenghii K, frînghii L, frînghei O şi3 om. A haine]daruri L Şi4]Şi-i GO îmbrăcă A pre]pe A. 3 Şi]şi să C nă-dăjduia]nedejduia K în ei]într-înşii A, întru ei K, între ei O ca Irodjca şi Irod G 4 în]înte O cînd tăe]tăind O capul lui sfeti]cinstitulcap al sfîntului A lui sfeti]lui sfeti (sfete O) KO,sfîn-tului L Cristitel]Botezătorul AKO, Grestitel C, Gristiteli G, Gîrstităl L dragoste O 5 au avut1.2]avu AKO, avu2G folos au avut]folosit G Irod]Erod G atîta]atăta folos O Mihnea] Mihnea vodă AGKO 6 Atuncea]Atunci K, Atunce O împăratul]înpăratul şi viziriul O deacajdaca GL, dacă K, decă O înţel6se]înţelese GL, înţălese K, înţeleseră O să umplujsă împlu G, s-au înplut K 6 —7 de năprasnă să umplu de mînie. Şi Chiupriliul vezirazimul, cu toţi paşii]de aceasta O 7 Chiupriliul]Gropriuliul G, Kipriuliiul G, Kiuperlîul K, Kipriliul L vezirazimuljvezerazimul G, vizirul G, veziriul K să schimbăjsă să schimbe G 7—8 schimbă Mihnea den făgăduinţa lui şi să om. O 8 Mihnea]Mihnea vodă AK den]de Gyftă L făcu hain]făcu Mihne vodă hain O nevoie G 9 Şi]Ce K nu om. G Ce]Ci AL trimisără K să vază om. A Şi2 om. G tot om. GO 9 — 10 aşa aflară A 10 degrab]îndată O porunci] porînci G, poronci K împăratul om. L de să]de GO strînseră]strînsără K, strînse L oştile] oşti O Ruşi]Ruşciuc O 10 —11 fiindu-le cap paşa om. O 11 făcură]făcînd G pestejpre-ste AGG de]şi O Giurgiov] Giurgiuv GG, Giurgiu L au tăbărît] tăbărîndu-să AGKL, şi tăbărîră O 12 acolo om. O Făcură]făcînd O şanţ GGL 13 Mihnea]Mihnea vodă AGKLO încă-şi]încă îşi GL gătijstrînseră A, strînşă K oştile toate]oştile sale K, toate oştile O se duse]să duse AGKL, să dusă O RucărJRucăl KLO 13 — 14 de să împreună cu Racoţi la hotarul ţăriijîn hotar de să înpreună cu Racoţi craiul O 14 împreunăjîntălni C Racoţe C de făcură]de făcu A, şi făcură O jurămînt şi legătură L 15 Şi să învîrteji]Şi să învîrte-jiră K, şi întorcîndu-să O Şi2 om. GO iară-nnapoi K orînduiră]orîndui A, rîndui KO Şerban voevodjvodă, feciorul lui Şerban vodă O voevod]vodă K 16 10.0001]7.000 V cap lor] capul lor L Micheş]Michis A, Misaiş G, Micuş O Clemen]şi Elasmon A, Clement C, Kele-minea G, şi Elamit K, Kleme L, Kilemen O 10.0002]6.000 L, 7.000 Y capete]om. A, capetele lor O 17 Gheorghi vornecul A Gherghe dvornicul Băleanul] Gheorghie Băleanu dvornicul (vornicul KO) GKLO i]şi AKO vel spătarul]marele spătar K 17 — 18 cumnat cu Mihnea]cumnatu (cumnat O) Mihnii LO 18 meargă la]margă la (în O) KO pre]pă L, pe O vodă]voevod L | 5 92 10 15 20 25 30 35 40 45 50 139 Şi cînd fu septembrie 5 deni, leatul 7167, întră Costandin vodă în Moldova. Şi sosind la Iaşi, să loviră oştile cu straja moldovenească. Şi război mare fu lîngă tîrg. Şi fu moldovenii biruiţi de oştile lui Costandin 92° vodă. | Şi răzbindu-i, unii să închina lui, alţii să duseră la domnul lor, 5 Ghica vodă, preste Prut la Ţoţora. Şi aşa viind v^ste, s-au pogorît Ghica vodă cu toţi boiarii lui şi cu toate jupîn^sele în jos spre Prut, pîn la Tighe-nea. Acolo s-au împreunat cu Galga sultan, cu oşti tătărăşti, ca 20.000. Şi den porunca împăratului, merse asupra lui Costandin vodă. Şi avură război mare din josul tîrgului Iaşilor. Şi cît clipeala fură biruiţi ungurii io şi muntenii de tătari. Şi intrară în ei ca lupii în oi, de-i răspîndiră şi-i noroiră în Bahlui. Tăiară pedestrimea toată, ca 2.000, şi călărimea aşij-derea şi-i robiră din dăstul. Iar cîţi scăpară prin codri, îi omoriia moldovenii. De aciia au scăpat Costandin vodă cu puţinei oameni. Iar pre Gherghe dvornicul Băle anul îl cuprinseră acolo viu, şi-l duseră rob la Crîm. 15 Iar Bacoţi încă trimise ajutor Mihnii pre Gaud, căpitanul nemţilor, cu o seamă de unguri, iar cu altă seamă de oaste să duse Bacoţi la Haţag, aşteptînd pre turci, să să bată acolo. Mihnea încă purcese den Tîrgovişte 1 Şi cînd iu)om. A, Deci cînd fu O septembrie 5]septembrie AC, la septemvri (septem-vre L, septemvrie O) 5 (în 5 K) KLO deni]o/n. ACLO, zile K leatuljvăleâtul G, cursul 20 anilor K, om. L, leat O 7167]7168 O întră]au intrat K 1—2 întră Costandin vodă în Mol-1 dova. Şi sosind la Iaşi om. C 2 După Moldova ad. cu oşti şi trimisă pre Bade Lălăceanul străji înnainte şi prinsă straja Ghicăi vodă O cu straja]cu streaja ACL, om. O moldovenească] moldovinească K, om. O 2—3 Şi război mare fu]Şi fu război mare AK, foarte tare O 3 fu2 * * 5} fură AGKLO biruiţi moldovenii AO 3—4 de oştile lui Costandin vodă om. O 4 răzbindu-i] 25 răsbind GL închina lui]închinară AC duseră]dusără K, ducea O domnul om. O lor om. AD 5 preste]peste KLO PrutJProt G Ţoţora]Ţuţora ACGO, Ţlţora L viind]fiind L, venind O văste]veste L, om. O 5—6 Ghica vodă s-au pogorât O 6boeriiALO lui om. AK jupî-n6sele]jupînesele L, jupănesile lor O sprejpă A, pe K, pre L, peste O’ pînla]pînă spre K 6—7 Tighenea]Tighina ACLO, Tighinea GK 7 Acolo]Şi acolo O împreunat]înprionat K 30 Galga]Chalga A, Calgan CG, Calga K, Galca L sultan]sultanul A, soltan K cu oşti]şi cu oştile G, însă cu oşti O tătăreşti L ca]ca la AO 20.000 de tătari C 8 Şi den]din O porunca]porînca G, poronca O împăratului]înpărăţiei K m6rse]merseră AKL, au mers C, şi au mers O 8—9 Şi avură război mare]Şi sosind la Iaşi au făcut mare război O 9 tîrgul Iaşilor]oraşului O clipala GK 10 muntânii L de tătari om. O în ei]înnainte C, tătarii într-35 ănşii O în oi om. O de-i]dă L răspîndirăjrăsipiră G, răsipiră în toate părţile O şi-i]şi îi G> şi L, om. O noroiră]înnoroiră ACL, înnoroindu-i O 11 — 12 Tăiară pedestrimea toată, ca 2000, şi călărimea aşijderea şi-i robiră din dăstulJŞi tăiară tătarii ca la 2000 de călărime, iar pedestrime cîţi fură ca la 2000 pre toţi i-au robit. Iar lui Costantin vodă i s-au înnoroet calul în Bahlui şi eşind pedestru s-au prilejit o slugă a lui, anume Stan pârcălabul de la Comişani şi 40 îndată au descălicat de pe calul lui şi l-au dat domnului său de au scăpat, iar pre el l-au luat tătarii O 12 şi-i]şi AKL destul ACGK Iar cîţi]Şi căţi O codri îi]codri-i K omoriia]omora A, omorăia CGO moldovenii]moldovenii A, moldovianii G 13 De aciia]De-abiia ACGK,. d-abia L, căt de-abie O puţineijpuţintei GK, puţini L,puţăntei O oameni]omini G, oamini K,. oameni înprejurul lui O Iar]Şi L Gherghe] Gheorghe A, Gheorghie KL 14 dvornicul]vornec & 45 După Băleanul ad. şi pre Nan căpitanul de roşii O îl cuprinseră]l-au prins A, încă-1 prinseră GL, îl (îi O) prinsără KO acolo om. AKO viu]om. C, vii O şi-l duseră rob]şi l-au dus A dusără K şi-i dusără robi la Crăco O 15 RacoţiJRacoţe C, Racoţi craiul O trimise] mai trimise A, trimis-a G, trimiseră L, trimisă O ajutor]ajutori G, om. O MihniiJMihnii vodă ACGKO pre]pe O Gaud]Ghaud A, Gaut G, Gaudi K, Gludich O căpitanuljcap L, 50 om. O nemţilorjneamţul GO, niamţul K 16 seamăi.2]samă GKO ungurî]oşti ungureşti O altă seamă de oaste]o samă de oşti O să duse]se duse G, s-au dus O Racoţi]la Racoţe C* el O Haţag]Hageac L 17 aşteptînd pre] de aştepta pe O să să]ca să să L Mihnea]Mihnea (Mihne O) vodă A GKO purcese]purcese L, purces£se K, purcesă O din Tîrgoveşti O 140 asupra | turcilor. Şi cînd sosiră la Frăţeşti, eşiră o seamă de turci diu tabăra 93 lor şi să loviră în lunca Giurgiovului. Iar Gaud cu ungurii lovi-i fără v^ste şi foarte rău i-au tăiat. Şi cîţi scăpară, i-au gonit pîn în tabără. Turcii să îngrijară foarte. Iar preste noapte, veni v6ste neagră Mihnii, că au bătut turcii pre 5 Bacoţi craiul, şi pre Costandin vodă tătarii aşijderea. El încă să spăimîntă rău. Şi socoti că nu va face singur nimic. Că turcii era mulţi şi tătarii încă venea cu Ghica vodă. Ci să învîrteji înapoi cu multă grijă, pîn sosi la. Tîrgovişte. Deci el acolo gîndise să şază pre loc şi să să bată cu turcii. Iar dorobanţii şi alte oşti să sfătuiră să-l închiză în cetate şi să-l dea turcilor. 10 Mihnea, deaca prinse de văste, cu mare meşterşug să împăcă cu dorobanţii dîndu-le şi bani mulţi. ÎToaptea-1 sloboziră, de au fugit preste munte. Şi acolo îşi sfîrşi viaţa lui, cum au fost mai rău. Şi au domnit Mihnea vodă 1 an şi 9 luni. Iar turcii şi tătarii intrară în ţară, de o robiră şi o prădară foarte 15 rău. Şi puseră domn pre Ghica vodă la noemvrie 20 deni, leatul 7168. / Şi să întoarseră | înapoi cu multă pradă. sa1 Iar Ghica vodă deaca s-au aşăzat la scaun, în Bucureşti, trimis-au poruncă în ţară ca să să strîngă cine va fi rămas şi să-şi meargă cineşi 1 cînd]cît L sosiră]sosi O la sat la Frăţeşti AGKLO samă GKO 2 Giurgevului G 20 Gaud]Ghaud A, Gaudi K, Gaod L, Gludih O lovi-i]îi loviră A, lovi L, îi lovi de curmeziş O fără]fâr de ALO 3 i-au tăiat]îi tăiară G şi i-au tăiat foarte rău O cîţiom. O scăpară]au scăpat AK, om. O tabără] tabăra lor AGK 3—4 Turcii să îngrijară foarte om. O 4 în- grijarăjîngrijiră L 5 preste]peste K, cindfu peste O veni]îi veni A, veni-i K v6ste]viaste G, veste L. neagră]r& O Mihnii] Mihnii vodă AGK, Mihnii vodă de doao părţi O că au]cum că 25 au A, cum au O pre]pe LO 6 Racoţe G pre]pe aşijderea om. O El încă]şiel A, Deci el O 7 rău]foarte rău O socotijsă conteni AK face]putea isprăvi O singur nimicjnimica singur A, nimic singur G, singur nimica GL, singuri nimică K, nimica el săngur O şi2 * * * * 7 * * * 11 om. L 8 venea] veniia AK Ghica]Gheorghi Ghica O Ci]şi A, ce GK învîrteji] întoarsă O înnapoiACGKO grijă]grije A pîn]pînă AGLO sosi]]au sosit K 9 Deci el acolo]Deci acolo el L, şi acolo O 30 gîndise să]gîndi să A, socoti să O pre]pă GL, pe K pre loc om. O să se K 10 şi alte oşti]şi siimenii şi alte bresli O svătuiră G şi2 om. G să-l închiză în cetate şi să-l dea turcilorjca să nu să bată cu turcei, că de să vor bate, vor răpune ţara şi vor pune turcei în ţară paşă O 11 MihneaJMihnea vodă AK Atunce Mihne vodă O deaca]daca GKL deaca prinse de v£ste]foarte să îngrijă ca să nu-1 oprească slujitorii să-l dea turcilor O cu mare]şi cu mare O 35 meşteşug AGGLO 12 şi bani]bani AO noaptea-l]şi noaptea îl AL, noaptea îl G noapti ei îl K noapte-1 sloboziră]aşa l-au slobozit noapte O deau]dă (şi O) au LO preste munte]în Ţara Ungurească O 13 îşi sfîrşr]şi-au săvârşit AGKO viaţa]viiaţiia G lui om. GK După rău. ad. Şi puse domni pre Ghica vodă A 14 Mihnea vodă]aice în ţară O 1 an şi 9 lunijani 1 şi luni 3 AGGKLV 15 de o]şi o A, dă o L robiră]răpiră G şi o prădară om. L 16 puseră] 40 puindu-să A, puind O pre]om. A, pe L Ghica vodă]Ghica voevod L, Io Gheorghie Ghica voevod în scaun în Bucureşti O la om. AO denijde zile AK, om. GLO leatuljcursul anilor AK, om. L 17 Şi om. AO să întoarseră]s-au întors A, să întoarsără KO După întoarseră ad. turcii şi tătarii A, iar GGL cu multă pradă înnapoi O înainte de r. 18 ad. Gap. 44. Domniia Ghicăi vodă ce au mers din Moldova domn la*domniia Ţării Romîneşti K 18 Iar om. K 45 deaca]daca GL, dacă KO s-au aşăzat]să aşăză O la]în AGKL scaon K în]la L, om. O Bucureşti om. O trimis-au]trimlse A, triimisă O 19 poruncă]cărţi A, porîncă G, poroncă KO în ţară]în toată ţara AGKLO ca să să]să să AL, ca să CG cine]cineş GO şi să-şi]şi să GO, să K meargă]miargă GO margă K cineşi om. AO 141 la moşiia lui, să să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul împăratului. Şi arăta milă mare asupra săracilor şi le făcea judecată dreaptă. Niminea nu să întorcea obidit de la divanul lui. Aşijderea şi slujitorilor le făcu căutare. Şi cîţi ziseră că sînt robiţi, săraci, fugiţi, morţi, pre toţi îi scoase 5 de la catastih. Şi celor ce rămaseră le d6de scădere din dăstul. Şi ertă pre toţi greşiţii. Şi cînd au fost vremea haraciului, pus-au pre toţi să-şi dea după obic&e. Iar cînd au fost la april 26 deni, 7168, venit-au la Ghica vodă veste cum vine Costandin vodă cu ungurii, pre la Cîin^ni, aicea în ţară. Şi numai-îo decît s-au sculat cu toţi boiarii ţării şi cu toate jupînesele lor şi cu toţi coconii lor de s-a dus la Giurgiov. Iar Costandin vodă au întrat în Bucureşti, mai 1 deni. Şi s-au adunat toţi dorobanţii şi siimenii lîngă dînsul. Şi veniră şi din roşii şi din toate cetele, de să închinară lui. Şi să apucară 94 iar de hoţiile lor cele obiciuite stri | cînd şi jefuind bucatele boiarilor şi 15 tot ce găsiră. Şi făcură şi alte nebunii multe. Că veniră fără veste de loviră pre Ghica vodă la Giurgiov, pre în vărsatul zorilor. Şi carii cum putură scăpară, unii în cetate, alţii în şăici, alţii în prund, mulţi s-au şi înecat; pre mulţi i-au şi prins afară. Şi ce aflară, luară, cu jabul, tot. Şi iar s-au învîrtejit înapoi, la Bucureşti. 20 Deci înţelegînd împărăţiia de atîta nebunie ce fac rumînii, şi îndată porunci la turci şi la tătari să vie în ţară să o robească şi să o prade. Iar 1 la]pre la O moşiia]moşiile O lui]sa oricarele A, sa K, lor O să să]şi să să AO dea] de O haraciul]hareciul O să să apuce de hrana lui şi să-şi dea haraciul împăratului om. G 2 Şi arăta milă mare asupra săracilor om. K făceajfăce O dereaptă G, diriaptă K Niminea] 25 Nimini AC, Nimeneale G, Nime K, Şi rimene O 3 întoarce O de la divanul lui obidit O 4 ziseră]om. C, zisără KO că sînt]om. C, că-s tot G săraci, fugiţi]săraci AKL, fugiţi, săraci C, şi fugiţi O şi morţi KO pre]pe L îi scoase]scoase K, îi scoasă O 5 catastif CO celor ce] căt O rămaserăjrămăsease K, rămăseseră L, rămasără O d^dejdete ACL, dedi O scăderejscă-diare K, scăzămănt O destul AGKLO ertăjiertă G 6 greşiţăi O După greşiţii ad. şi să 30 bucura ţara foarte de dreptăţile ce le făce O cînd au fost]viind ACGKLO vremea]vriam K, vreme O pus-au]puse A pre]pă A să-şi să-l AKLO, să CG dea]de O 7 dupăjdupre C, de pre G obic6ie]obiceiu, ACL, obiceaiu GK 8 au fostjfu KO la1 om. A apriljaprilie ACKO 26 deni]26 de zile AK, 26 CL, 27 O 7168]în (în om. A) cursul anilor 7168 AK, leatul 7168 CO, văleatul 7168 G venit-au veste la Ghica vodă O 9 cum]cum că AO, că CL După vodă 35 ad. feciorul lui Şărban vodă O aicea]aici AL, aice KO 9 —10 aicea în ţară. Şi numaidecît s-au sculat cu toţi boiarii ţării şi om. G 10 sculat]mutat C, gătit O cu toţi]toţi A boiarii] boerii ACLO ţării om. C şVom. A jupînesile ALO toţi om. K 10 —11 şi cu toţi coconii lor om. O 12 mai 1 deni]la maiu 1 AO, mai 1 CL, în luna lui mai 1 K toţi]şi toţi L 13 viniră K din om. GO şi din toate cetele om. O 14 hoţiile]tîlhăriele O stricînd]strîn-40 gînd AK jăfuind ACLO, jăcuind GK 15 multe]mai multe L Că]şi O fărăjfăr de A, fără de O de]de-i C, de-1 L 16 la Giurgiov pre om. O pre]prin AK,pri G, om. O în vărsatul]răvărsatul AL, vărsatul GK, în răvărsatul O cariijcare ALO, cărei C 17 aşa scăpară O înx]la K în2 * 4]prinA şăicijşeici K prundjostroave O şi înecat]şi înnicat K, înecat în Dunăre L 18 şi pre O i-au şi]i-au CL, au O prinsjcoprins C afarăjpre afară C, şi afară O luară cu jahul, tot]tot 45 luară cu jaful A, luară (luoa G) cu jacul tot *CGK, jăfuiră tot O 19 s-au învîrtejitjsă învîr-tejiră GK, s-au întors O înapoi om. K 20 împărăţiia înţelegînd C, înţălegînd înpărăţie O de atîta]să miră (mirară G) AGK, să miră de această L rumînii]romînii K, romînei O 21 porînci G, poronci KO în ţară om. AK robeascăjrobască GK, robiască O şi să o pradejom. C, şi să prade K,şi să o predi O 142 Gkica vodă înţelegînd de aceasta, şi cu boiarii dinpreună, ei trimiseră cărţi la împărăţie şi la viziriul, cu lacrăme şi cu plecăciune, ca să nu mai trimiţă oştile pre robie, ci numai să gonească duşmanii afară din ţară. Deci atunce să milostivi şi trimiseră pre Geani Aslan paşa şi pre Cbinan paşa cu oştile turceşti şi pre Ac Mîrzea cu tătarii. Şi veniră la Giurgiov de să împreunară cu Ghica vodă. Şi cînd fu la mai 21 deni, au purces să meargă la Bucureşti. Iar Costandin vodă | prinse de v6ste şi au fugit cu mulţi din munteni şi la mai 25 deni au trecut muntele, şi au pribegit în Ţara Căzăcească. Iar doamnă-sa au rămas în Ţara Ungurească. Iar Ghica vodă s-au aşăzat a fi domn iar la scaun în Bucureşti. Iar Geani Aslan paşa şi cu Chinan paşa şi cu Ac Mîrzea s-au înturnat cu mare cinste şi cu dar bun şi au trecut în Ţara Ungurească pre la Buşava, împreunîndu-se cu Budum paşa şi cu Seedi paşa. Păcut-au război mare cu Bacoţi craiul, din jos de Clujvar, pre apa Şomuşuiului. Care război, zic unM, faţă la faţă, nici puşcă, nici tun n-au slobozit, numai sabie la sabie. Ci tot fu izbînda turcilor, că era mulţi, ca 40.000; iar ungurii puţini^ ca 8.000. Atunci Bacoţi vitejaşte au perit, că numai cu sabia goală au întrat în mijlocul turcilor şi au tăiat pre un paşă mare şi pre mulţi turci. Şi învîrtejindu-se, unii l-au lovit în cap cu sabiia, alţii l-au împuns în spate cu giudelele. Şi încă aşa rănit fiind, tot au scăpat. Şi fiind biruit, fugit-au 1 înţălegînd K de om. G Iar (p. 142n)... aceastaJDar bătrînul Ghica vodă decă înţelesă de aceasta O După aceasta ad. foarte să întrestă O boiariijboierii AGL şi cu boiarii dinpreună om. O ei]om. K, şi O trimiserăjtrimisără K, trimisă O 1—2 la împărăţie cărţi şi la vizirul L cărţi cu lacrămi şi cu mare rugăciune la împăratul şi la vizirul O 2 plecă- ciuni L mai om. O trimiţăjtrimiţi C, trimaţă O 3 oştile]oşti CKO pre]spre O ci]ce GKO vrăjmaşii afară din ţară O Deci atunceJDeci atuncea (atunci K) ACGKL, şi O 4 După milostivi ad. împăratul AK, înpărăţie O trimiserăjtrimise ACK, tHmisă O Geani] Gian A, Gean CGL, Ţeană K, Jăn O pre ChinanJChinan G, pre Sinan K şi pre Chinan paşa om. O oştile] oşti AGKLO 5 Ac]Hat A, At GK, Aa L Mîrzea]Mîrza K, Mează L, Mărze O Giurgiuv AGGL 6 vodăjvoevod L 7 cînd fu om. O la mai 21]în 21 de zile a lui mai K deni]de zile A, om. GLO să meargă la]să margă la K, spre O 8 prinse]prinzînd AGKO şi om. AGKO 8 — 9 la 25 zile a lui mai K 9 mai 25]mai în 25 O denijde zile A, om. CLO 10 doamnă-sa] doamna sa AGLO 11 vodă om. L a fi domn iar]a fi iar domn A, a fi domn K, iar O la scaun]la (în O) scaunul lui AGKO 12 IarJDeci O GeaniJGian A, Gin G, Gean GL, Ţeană K şi cu1]şi A, cu G Chinan] Sinan K şi cu2 * * * 6 * 8]şi A Ac MîrzeaJAt Mîrzea AGK, Armeaza L, Ac Mîrze O 13 dar bun]daruri bune AK cu mare cinste şi cu dar bun]cu mari daruri scumpe şi cu cinste O şi2 om. O prejpă G, pe L 14 împreunîndu-se cujînpreună cu O Budum] Buda AK, Budun G, Budim O Seedi] Seidi AK, Seghedim G, Seede G împreunîndu-se cu Budum paşa şi cu Seedi paşa om. L şi cu Seedi paşa oni. O Făcut-au]făcînd C, au făcut O război mare]mare război O 14—15 cu Racoţi craiul război mare A 15 cu om. K Racoţe C craiuljom. C, craiul Ardealului O ClujvarJCluşvar AG ŞomuşuiuluiJŞomuşoiului A, Şăimuşo-iului G, Şomejului K pre apa Şomoşoiului, din jos de Clujvar O 18 zic unii]zic că s-au făcut O nicil*2] nice K n-au om. G numai]ci numai A, la G 17 Gi tot]şi A ca]ca la AO unguri ACGKL puţini]mai puţini L, era puţăn O 18 ca]ca la AKO Atuncea GGL Racoţe C vitejaşte]vitejeşti O 19 paşăjpaşe GK 20 învîrtejindu-se]învîrtejindu-să AGI., întorcîndu-să înnapoi O în cap om. GV spate]spată cu hăştiurile (?) G 20—21 cu giudelile în spate O 21 cu giud61ele]cu suliţa A, cu ţiud£lele G, cu suliţile L rănit fiindjrănit L, fiind rănit O au]a G Şi om. G fiind biruit]biruindu-să A, fiind biruiţi G fugit-au]tot au fugit AK, au fugit O 5 94* 10 15 20 25 30 35 40 45 50 143 ■95 pîn la Oradiia Mare şi acolo au murit. Şi fu dus la moşiia lui, | la Patoc, şi acolo s-au îngropat. Iar turcii ocoliră Oradiia Mare şi o bătură 40 de zile şi o luară cu totul. Iar Ghica vodă fiind domn Ţării Bumîneşti, porunci să-şi dea fi^şte-5 care birul, să să plătească de haraci. Iar ei, ca nişte oameni nebuni şi dăzmitici, să trăgea fieşcarele şi să ascundea şi nu vrea să-şi dea birul după obiceaiu, gîndind domnului lor cum era şi învăţaţi. Deci trecînd vremea baraeiului, fu scîrbit vezirazimul Chiupriuliul, şi cînd fu la septemvrie 1 deni, leatul 7169, trimis-au pre gineri-său Mustafa paşa de la io Silistra şi au intrat în Bucureşti fără veste şi au luat pre Ghica vodă din scaun şi l-au dus la Poartă şi l-au mazilit, prepuindu-i că n-au fost vrednic să-şi tocmească ţara şi să-şi trimiţă haraciul la vr&ne. Şi au domnit Ghica vodă luni 9 şi zile 10. Atunce, pre acea vrdme, era împărăţiia la Odriiu. Şi s-au întîmplat 15 de au fost acolo şi Costandin Cantacuzino postelnicul, însă chemat de vizirul, ca să-l întrebe de zabava haraciului, cum au fost. Şi-l pedepsea 95° zicînd că au făcut Ghica vodă şi rumînii ruşine împă | râtului de n-au adus haraciul la vreme; şi cum împăratul biruiaşte de la răsărit pîn la apus, 1 1 murit]morit G dusjadus O moşiiajmoşia L, moşie O luijsa K PatocjPatac A, Patog C 20 2 s-au]l-au C ocoliră] au ocolit O Oradiia] Oradie O Măre om. G 4 RumîneştiJRomîneşti K porunci]poruncit-au AK, poronci O ca să-şi de O 4—5 fiăştecare biruljbirul fieştecarele A, fieştecarele birul G, birul fieştecare K, fieşicare birul L, fiiştecari birul lui O 6 dăzme-tici]dăzmetici A, dezmetic CGKO trăgea]strîngea AK, ascundă O fieşcarele]fieştecarele AG. fieştecare GK, fiiştecare O şV-om. G şi să ascundea om. O vreajvra O dea]de O 7 dupăjcum 25 este A obiceaiu]obiceiul A, obiceiu GLO gindind]gîndindu-i G domnului lor]domnului lor rău G, rău domnului lor K, mult râu domnului lor O cum era şi]cum era şi era şi GV, cumu-ş era K, precum era ei O 8 vreme O Ghiupriuliul]Ghiupriliul A, Ghiupreliul G, Ghiupurlăul K, Ghipriliul LO 8—9 la septemvrie l]în zi 1 a lui septemvri K 9 deni om. AGLO leatul] văleat G, şi cursul anilor K, om. LO 10 Silistra]Sâlistra K, Dârstor O, Sistra V 30 şi au]de au O fără veste]făr de veste A, om. G, fără de veste G fără de veste în Bucureşti O După vodă ad. făr de £fără K) veste AK 11 şi l-au dus la Poartă]ducîndu-1 la Ţarigrad O şi l-au mazilit]o/n. A, l-au mazilit O prepuindu-i] prepuindu-1 AL, prepuind K vrednic]vrădnic G 12 tocmască GKO 13 luni 9]9 luni AK şi zile 10]şi 10 zile. A, zile 10 GL, şi 10 zile K După r. 13 ad. Iar într-alt letopiseţi pentru maziliia Ghicăi vodă 35 scriie alt adevăr, că Ghica vodă lăsase pe Gligore, fiiul-său zălog la vizirul şi-i dete pe Costandin postelnicul Cantacuzino sfetnic şi chivernisitor. Iar cînd au fost într-o zi, Gligore bezdadea la vizirul Kiupriuliul, l-au întrebat de tată-său, iar fiul său fiind sfătuit de chivernisitor, au răspuns vizirului: „de tatăl mieu, cum au fost pănă acum şi ce au , am fost chiezaş, iar de acum ce gînd are nu sînt chezaş pă dînsul, că nu ştiu încotro o va lua”. Deci 40 vizirul într-aceia numai s-au turburat şi au trimis de l-au luat în obezi şi i-au jăfuit toată avuţiia lui; au trecut despre doamna şi o au dăzbrăcat, lăsînd-o numai în ie, pitită după uşă. Iar o slugă bătrînă a Ghicăi vodă, anume Ştefan vel armaş, au luat o ipîngeaalui şi au aruncat în capul doamnii pănă s-au potolit turcii cu jaful. Deci pă Ghica vodă l-au pornit la Ţarigrad şi pănă a treia zi au venit veste că au pus pe Gligorie, fiiul său, domn. Iată acest bine au 45 făcut fiiu la părintele lui şi aşa este adevărul G Introduce tot aici titlul Gap. 45. Veziriul cînd au vrut să trimiţă paşe să domnească Ţara Romînească, iară Gostantin postelnicul Gantacozino au căzut cu rugăminte şi au potolit scîrba şi urgiia veziriului şi pentru domnia lui Grigorie vodă, feciorul Ghicăi vodă K 14 Atunce]Atuncea AGL, om. GKL pre]pă GL, Şi O acea]acăia K, într-ace O vremi O OdriiuJUdriiu G, Udreiu O s-au]s-a L 15 Cantacuzino 50 postelnicul]Cantacuzino G, vodă Gantacuzin postelnicul G, postelnicul Cantacuzino K, postelnicul O însăjom. G, încă L, fiind O 16 ca om. A fost]fost lucrul O pedepsiia ACGK, pedepsie O După pedepsea ad. în multe feliuri O 17 ruşine]meşteşug şi ruşine O adusJdatK 18 biruiaşti O pîn]şi pînă G 144 şi nu iaste altă ţară mai rea decît Ţara Bumînească, că nu apucă o nebunie să să potolească, alta rădică. Atuncea Chiupriliul vezirazimul foarte rău s-au mîniiat, poruncind gineri-său, lui Mustafa paşa, să vie aicea în ţară ■el domn (adecă paşă). Şi rîndui 4.000 de turci să vie cu dînsul. Şi au poruncit să omoare pre Ghica vodă. 5 Iar Costandin postelnicul, bunul creştin şi vrednic de slujbă, el deaca înţelese de aceasta, mult plînse şi să văeta pentru săraca de ţară, cum să-şi piarză tegea, şi sfintele biserici să să facă meceturi turceşti. Şi-şi căuta ajutor într-o parte şi-ntr-alta, şi pre nimenea nu-şi găsia, făr’cît pre cel mare, puternicul domnul şi dumnezeul nostru Isus Hristos, io carele au izbăvit pre izrailt^ni din mîna lui faraon şi pre ÎToe din potop şi pre Lot din Sodom şi pre David din mîinile lui Saul şi pre tot neamul omenesc i-au răscumpărat cu sîngele lui şi i-au scos din mîna diavolului. Aşadar întări şi inima robului său Costandin postelnicul | şi vitejaşte 96 cuteză de întră tocma la vizifiul. Şi cu mare groază deşchise buzele lui, 15 şi cu multe lacrămi i să ruga ca să să milostivească încă odată pre Ţara Bumînească, să le iarte greşalele, prinzîndu-se tare că nu vor mai face ce au făcut, ci va da haraciul împăratului la vrămea lui şi ce-i va fi porunca vor face. Şi multe ca acestea zicea. Şi-i aducea aminte în tot chipul. Atunce d&le dumnezeu de-şi conteni viziriul mîniia şi îndată opri 26 pre gineri-său, Mustafa paşa, să nu vie aicea. Şi pentru voia lui Costandin postelnicul, au ertat pre Ghica vodă de moarte şi pre Ţara Bumînească de a lor greşală. Că pre acel Costandin foarte-1 avea Chiupriuliul iubit, căci îl aflase că grăiaşte drept şi ţine cu raiaoa împăratului şi poht&şte 1 iaste]este AGL altă om. G 2 rădică]să rădică ALO Atuncea]Atunci K, Şi îndată O 25 Chiupriliul]Chipreliul GL, Chiupurlăul K, om. O 2—3 vezirazimul foarte rău s-au mîniiat om. O rău om. AGK 3 poruncind]porunci GO gineri-său]viziriul gineri-său O lui om. CG săvie]săfieC aicea]aici ACGKO După ţară ad. să fie AGKLO 4 domn el L paşă]paşe K Şi]Şi-i AK rîndui]orîndui G 4000]40.000 K au]i-auCG 4—5porîncit G 5pre]şipreGL vrâdnic]vrednicul GG el om. KO 7 înţelese]au înţăles K, înţălesă O plînse]plîngea KO 30 8 sa-şi]va să-şi O să să facă]să-şi facă G, cum or să fie O meceturi]meştecături G turceşti] de turci G, om. O 9 într-o parte]şi într-o parte AKO şi-ntr-alta] şi alta A pre]pe O nimini AC, nime K găsia]găsie O 10 făr’cît]numai A, făr de cît CO, fără numai GK mare]mai mare AGK, om. O put6rnicul]pre A, puternic GKLO şi domnul G şi dumnezeul]om. AGO, dumnezăul K 11 carel6]care CG, cel ce K izrailtenijisrail A, istrailt^ni GL, norodul lui 35 Istrail O mîna]robia AGKLO Noe]dreptul Noi O 12 Sodoma K mîinile]mînule K 13 i-au ]l-au ACO sîngele]scump sîngele A lui]său AO şi i-au scos om. G mîna]mîinile A, mînule K, robia O 14 AşadarJAşijdere O robului său lui Y vitejaşte CGK, vitejeşti O 15 tocma]tocmai AL, om. O viziriuljvezirazimul Ghipreleul O deşchise]deschise-şi A, deschisă O buzele]buzile L, gura O luijsale AK, om. L 16 i să]a să C rugă AG pre]pe A 40 17 să le]să se L, să-i O iarte]erte ALO greşalaO prinzindu-seGK 18 ci]ce GG, ce-ş K, şi L va1]vor AKO lui]sa AK ce-i]ce AO 18 — 19 împăratului la vremea.. .în tot chipul om. L 19 vor]va CG Şi-i aduceaJŞi-i aduse A, Şi aducea G, aducîndu-i O tot om G 20 Atunce] Atuncea AGL, Atunci GK dede]dete AGL, deti O viziriul om. G mînia vizirul L 20 — 21 opri pre]poronci şi popri pre K 21 vie]mârgă K aicea]aci în ţară A, aici G, în ţară GO, în Ţara 45 Romînească K 22 postelnicul om. LV pre1]şi pre AGGK, şi pe O din moarte AGK 23 a lor om. O prejpă L acel]acest O După Costandin ad. postelnicul CO 1 om. G Chiupriuliul] Gostandin L 24 căci îl]că să A, căci K aflasejafla G drept]adevărul şi dreptul A, derept GK şi pohtSşte om. G pofteşte AL 14 - c. 26'. 9 145 binele săracilor. Avut-au săraca de ţară noroc pentru acel om bun, carele sta în toată vremea pentru binele ei şi-l durea inima de creştinătate şi de pămîntnl ţării, ca să nu-1 piiarză. Că şi el era moşnean într-însa, cu case şi cu olate, ca şi alţi boiari. O mare ciudă făcu dumnezeu cu Ţara Rumî-5 nească, că o scoase din miinile păgînilor şi biserici | le le mîntui de legea S6° lui M6hmet, şi-i trimise mare bucurie. Lăudat să fie numele lui în v6ci! După ac&a viziriul porunci lui Costandin postelnicul să aleagă pre cine va fi voia lui să-l facă domn Ţării Rumîneşti. Şi au lăsat pre credinţa lui şi domniia şi ţara, ce-i va fi voia lui să facă şi să tocmească, io Atuncea înţelegînd domnii greci ţarigrăd^ni, cădea la picioarele lui şi-i făgăduia bani mulţi şi-l ruga ca să facă pre unul dintru ei domn. Iar el, ştiind că sînt greci avani şi încărcaţi de datorii, nici unuia nu i-au făgăduit, iar pentru binele ţării, ca să nu o prade şi să o jăhuiască,^ cum sînt ei învăţaţi. Deci fiind acolo şi Gligoraşco, sin Ghicăi vodă, prinzînd de 15 v^ste, mers-au el singur de au căzut la Costandin postelnicul cu multă rugăciune, ca să-l facă domn, făgăduindu-se că-i va fi ca un fiiu bun, şi ce-i va zice, va face. Costandin postelnicul i-au luat credinţa şi să făgădui să-l facă domn, socotind că au născut la Moldova şi acolo au crescut, şi cum el va şti rîndul ţărăi şi-i va fi milă de săraci. Şi-l jură pre sfînta evan-20 ghelie şi-i făcu zapis cu mare legătură, cu a lui mină scris, ca să-l aibă ca 97 pre tat-său şi să-l cinstească cum să | cade, măcar că Costandin n-au pohtit de la el nici să-i dea boerie, nici nimic, fără pace la casa lui să aibă. Şi aşa, făcînd legătură, numaidecît l-au dus la viziriul, de i-au sărutat mîna, de domnie. Şi au purces cu agă şi cu st4ag, de au venit aicea în ţară, 25 1 binele săracilor om. C săraca]acea (această K) săracă AKL pentru aceljcu acest O carele]care O 2 în om. G de^pintfru A, dă L 3 ţăriiJŢării Româneşti O ca să nu-1 piiarză om. O să nu-l]să-l G moşnean]moştean A, moştan O 3^—4 casă şi cu moşii O 4 0]0h AK ciudăjminune A O 5 mîinile]mînule K păgînilor]turcilor AK bisâricilejsfintele biserici AO de]din AC legea]legea K, lege 0. 6 Mehmet]Moameti A, Mahmet O şi-i]şi ACKO să 30 fie]fiie C lui]tău G 7 poruncijau poruncit A, porîncit-au G, poroncit-au KO postelnec O pre]pă A 8 cine]cini-i A, cine-i CGKL lui voia C lui om. K să-l]săC Rumîneşti]Munte-neşti A 9 ce-i ]cumu-i O lui voia C lui om. O J:ocmcască]socotească K, tocmască O 10 greci]greceşti O 11 şi-i]şi CGL dintru]din AGO, dintre CL, de K 12 ştiind căţ fiindcă L sînt om. C grecii AGK datoriijtoate datoriile G 12—13 i-au făgăduit]i-au 35 îngăduit AGK, îngădui O 13 iar om. O «pintru A să o]să nuoA , jăhuiască]jăfuiască ACLO,. jehuiască G, jecuească K cum]precum AGKLO 14 şi om. O Gligoraşco]Grigoraşco AKL,. GrigorivodăO sinjfeciorul AKO, fiul C Ghicăi] Ghica G şi prinzînd O de om. L 15 el]la el A, şi el O singur om. A la Costandin postelnicul om. A 15—16 multă rugăciune]multă rugăminte A fă’găduindu-se]făgăduindu-i A, făgăduindu-să CLO, făgăduindu-i-se G fiiuj 40 fecior O bun om. C 17 Deci Costandin O 18 să-l facă]că-l va face O au născut]s-au născut A, el au născut L în ţara Moldovei O 19 rîndul]rînduiala GL fi]hi G 20 şi-i făcu]şi fu G, şi făcut O zapis cu a lui mînă scris cu mare legătură L scris cu a lui mînă A, cu mîna lui scris K, scrisă de mîna lui O 20—21 ca pre tat-său]ca un tată C, ca pe un tată O 21 cum să cade om. A că om. C După Costandin ad. postelnicul AK 21—22 măcar că ... casa lui 45 să aibă om. O 22 pohtit]vrnt G să-i dea nici A boerie]boerii G nici nimic]nice altă ceva K fără]făr de cît A, fără numai C 23 numaidecît om. A la viziriuljnumai A, om. K i-au]au AK 23—24 făcînd legătură ... de domniejîl dusă la viziriul de-1 înbrăcă cu căftan şi sărută poala împăratului şi i-au dat steag de domnie O 24 aicea în ţarăjîn ţară GK Şi-au purces ... aicea în ţarăJŞi au venit 16 Grigorie Ghica voevod cu agă turc O 146 dăscălecînd în Caracal, joi în zioua lui sfeti Nicolae, dechemvre 6 deni, leatul 7169. Yăzînd dumnezeu atîta nebunie ce făcuse rumînii şi cum nu să mai întorc să-şi plîngă păcatele şi să facă pocăinţă, nu se mai putu răbda, ce trimise judecată şi caznă. întâi robiia, a doao ciuma 3 ani, a treia foamete 5 mare în 2 ani, a patra multe boale şi nevoi gr&e, şi în tot chipul de bube. Dumnezeu au secerat de tot feliul de oameni, iar ca la ceata dorobanţilor, nici la unii. Ales la 2 oraşă, Tîrgoviştea şi Bucureştii, făcîndu-se moarte Pespusă. Că, adevăr, la aceste 2 tîrguri era spurcăciuni multe de voe şi ase-mănară Sodomului şi Gomorului. Iar plată încă luară. * 10 După aceasta şi Gligorie vodă găsind o ţară răsipită şi plină de nevoe, mai vîrtos îngreuiaţi de păgînii turci, pentru vina lor ce au făcut, cerşind de la ei unii bani, alţii bucate | ce jăhuise, alţii datoriile Mihnii 97» vodă, alţii una, alţii alta. Ci să mira ce va să mai facă şi cu ce va să să mai lupte. Că ei ca nişte lei căsca gurile să-i înghiţă pre toţi, fiind ţara plină de 15 nevoe şi de sărăcie. însă mijlocul tot nu-1 da, ci cît putu sili pentru creştini. Şi să lăsa pre sine în toată lipsa. Şi chemă pre toţi boiarii ţării, poruncin-du-le ca ce s-ar strînge din ţară, venitul tot să-l dea turcilor, ca doar va izbăvi dumnezeu pre săraci încă de acest rînd. Ciue au fost zurba, de au hiclenit pre domnii lor şi au făcut ţării rău în zilele lui Gligorie vodă, ş-au 20 dat coneţul. Ca şi slugile lui David împărat, care-1 suduia şi-l fielenea ; apoi luară plată de la fie-său, Solomon. 1 lui sfetijde sfînt A, de sfeteCGK, de sfîntul L denijzile.AK, om. CL 1—2 descă- lecînd ... 7169]şi au descălecat în oraş, în Caracal, joi în zioa de sfeti Sava, dechemvrie 5 leat 7169 O 2 leatul]cursul anilor A, văleat G, în anii K, om. L După r. 2 titlu nou Certare 25 de la dumnăzău ce au vinit asupra Ţării Romîneşti în K De la p. 147 r.3 ptnâ la p. 148 r. 5 sftrşind cu cuvintele cel bătrîn avem redacţie deosebită Şi au dat poclon domniei 1000 de pungi şi făcu obiceiu. Şi dacă veni în ţară, scoasă oerit pre la toţi boerii şi mănăstirile şi Slujitorii şi pusă haraciul îndoit şi sumă mare de bani pre toată ţara şi pusă o jumătate de bir pe slujitori de înplini acea 100 de pungi de bani şi plăti toată datorie. Atunce să făcură 30 năpăşti şi fugiră slujitorii şi domnia cu pace în O 3 ce făcuse rumînii om.  ce făcuse] care făcură K şi cumjcum AK nu om. L 4 întorc]întoarse C să-şi plîngă păcatele]să-l plătească capetile K nu mai putu]n-au mai putut A 5 robie AKL doao]doo A, doa K, apoi L 6 în1 om. A multă boală L în2 * *]cu C în tot chipul]multe feliuri K 7 au seceratjau cercat C, au tot săcirat K 8 nici la uniijla nici unii AC oraşă om. G în Tîrgovişte şi în K 5 6 şi om. G 35 făcîndu-se]făcînd AK 9 nespuse K adevăr]adevărat A că adevăr la aceste 2 tîrguri era om. K spurcăciuni multe]spurcăciuni A, spurcăciunile C, spurcăciune multă GK de voe om. G şi]şi să AK 9—10 asemănarea C 11 şi om. AK Gligorie]Grigoraşco A, Gligorie CG, Gri-gore KL vodă om. C răsipităjrătăcită AGK 12 nevoi AGK păgînii]stăpînii G turci]de turci A 13 unii]unora L jăhuise]jăfuise ACL, jehuise G, jăcuise K 14 alţii t.. alţii Junii 40 ... alţii A Ci om. AGKO va om. A mai1 om. K 14—15 şi cu ce va să să mai lupte om. A să să ]om. G, să K mai2 om. C 15 Că eijcăci V să-i]să AK fiindjşi AGKL era plină AK 16 nevoi K nu-l]nu-şi L 16—17 sili pentru creştini. Şi să lăsa pre sine în toată lipsa. Şi om. A 18 strînge din ţară, venitul tot]strînge venitul ţării tot G va]îi va K 19 Cine] Iar cine AK fost zurbajfăcut zarva A zurbajvorba C 20 hiclenit]viclenit AGKL domnii]domnul AKL 45 21 impărat]împăratul AL, om. G care-l]carele îl CL, carele-1 GK ficieneajvicleniia ACGK, viclenea L 22 fie-său]fii-şău AL* fiul său C, fiiul G, fiiu-seu K în zilele lui, au dat dumnezeu de au ertat toate boalele şi nevoile ce era în Ţara Rumînească. Şi s-au făcut pline şi miiare şi vin mult, şi s-au dăşchis toată hrana săracilor. .Domnit-au Gligoraşco tot bine şi cu pace, pîn au murit viziriul cel 5 bătrîn şi au pus împăratul pre un fecior al lui, ce i-au zis Chipriuliul, să fie vezirazim în locul tătîne-său. Acesta să rădică cu oaste turcească de au 9g mers | asupra Ţării Ungureşti de sus. Şi au poruncit de au mers şi Dabija vodă, domnul moldovenesc; şi Gligoraşco vodă, domnul muntenesc, încă au purces la iuli 20 deni, leatul 7171. Bătut-au cetatea ce-i zic Uivarul io zile 43 şi o au luat turcii. Şi au mai luat împrejur şi alte cetăţi şi sate şi coşt^e şi au robit şi au ars Ţara Ungurească foarte rău. Mers-au cu Gligoraşco vodă în oaste şi 3 feciori ai lui Costandin postelnicul, anume Drăghici vel păhamic, i Şărban vtori logofăt şi Costandin vtori postelnic. Şi slujiia foarte cu dreptate şi cu credinţă mare. Iar tatăl lor era aicea în ţară» 15 la casa lui, precum să făgăduise Gligoraşco vodă cînd au luat domnia. Diavolul, pizmaşul neamului omenesc, văzînd pre Costandin postelnicul că să porneşte spre fapte bune, făcînd multe milostenii întîivpre la mănăstiri, pre la săraci şi pre streini îi priimiia şi-i căuta şi dumnezeu încă-i ajuta şi-i adăogea în toate casa lui cu tot binele sfinţii sale; iar diavolul 20 tot îl cerca, duprecum îi iaste obiceaiul lui, să-l prinză în clucsa lui. Şi nicicum nu putea de el să să lipească. Atuncea diavolul găsi 2 vase r&e : 9S° unul rumînesc, altul grecesc, anume Stroe vornicul Leur | deanul şi Dumi- 1 au dat]dat-a K 2ce]careA miere L 4 Gligoraşco]Grigorie vodă AKL,Gligoraşco vodă G, Gligoraşcul G cu bine A pîn]pînă cînd A 5 După bătrîn ad. Ghiupurlăul K 25 împăratuljviziriul G şi au pus împăratul]Deci murind viziriul Chipreleul, pusă împărăţie iar O ce]şi A, ş-i K, ce-i O i-au zis]zisără K, zice O După zis ad. iar AGKLO 5—6 să fie vezirazim în locul tătîne-său om. O 6 vezirazim]vizir G să rădică]s-au rădicat AO turceascăjmultă A, om. C, multe K cu oaste turceascăjcu multă oaste turcească şi cu tătarii O 7 porîncit G Evstratie Dabija O 8 domnul moldovenesc]domnul Moldovii' A, 30 domnul ţării Moldovii G, din Moldova K Gligoraşco]Grigorie AKO, Gligoraşcul G, Grigo-raşco L domnul muntenesc]din Ţara Romînească K După muntenesc ad. Grigorie vodă A încă]om. A, şi O 9 20 deni]2 zile A, 20 GGLO, 20 de zile K leatul]cursul anilor AK, vălea-tul G, om. L, leat O Bătut-au]Şi au întrat în Ţara Ungurească şi au bătut O Uivar G 10 43 de zile O o (om. O) au luat-o GLO împrejur]turcii O 10 — 11 şi sate şi coştee]după 35 înprejurul Uivarului O 11 coştee]coştiae G, costee L 11 —12 Mers-au cu Gligoraşco vodă în oaste şi 3]iar Grigorie vodă cînd mersă la oa6te luasă şi trei O 12 în oaste om. G anume om. K 13 vtoril.2]vel GGLOV, al doile K postelnic]stolnic O 14 foarte om. G tatăl lor] Gostantin postelnicul O erajrămăsâsă O aiceajaici AC, om. G După ţară ad. şăzănd O 15 casa] casile L precum i să O Gligoraşco] Grigorie AKO între r. 15 şi r. 16 titlul Pentru Gostantin 40 postelnicul Gantacozino cum l-au omorît Grigorie vodă pentru pîră mincinoasă în K 16 Diavolul] Iar diiavolul KO pizmaşuljvrajmaşul L Iar pizmaşul neamului omenesc, diiavolul A 17 să porreşte]sporeşte AGK, om. L, sporie O întîi]în taină AGKLOV 18 priimiiajmi-luia AL După căuta ad. şi-i primiia L şi2 om. AGK încă-i]îi G, încă O 19 şi-i adăogea]şi-i adăoga A, şi adăogea G, şi spore O toate]toată AGGKY în toate om. O cu tot] cu de tot O, 45 numai V 20 tot om. O îl om. AK duprecumjcum A, dupe cumC, precum O iaste]este AL obiceiul AGLO lui om. G clucsa]cursa AL, munca C, casa K, cursile O 21 nicicum om. O de el om. G lipească]apropiie G dă el nu putea să să lipsească L Atuncea diavolul om. O Atunci K găsi]au găsit K 22 rumînesc]romîn K unul grecesc şi altul rumînesc O vor-nicul]dvornic GL Dumitraşco Gantacuzino Ţărigrădeanul (vezi şi p. 149x) C 148 traşco vel vistierul Ţarigrădeanul. Aceştea era lăsaţi de Gligorie vodă ispravnici, să păzească scaunul domniei. Iar ei făcură sfat drăcesc în taină cu doamna Mariia a lui Gligorie vodă şi trimiseră cărţi de olac la Gligorie vodă în oaste, făcînd pîră .mare asupra ticălosului Costandin, cum el umblă pre la turci pre marginea Dunărei, de-1 pîraşte că iaste hain şi cum 5 nu bagă în seamă pre doamnă-sa şi-şi bate joc de ia şi cum opreşte ţara să nu dea bir. Şi atîtea prihăni multe au scris. Şi Costandin nimic de acelea n-au fost vinovat, nici n-au ştiut nimic. Deci întorcîndu-se Gligorie din oaste, iar Stroe vornicul încă mai cu deadinsul îi scriia, de împrospăta pîra. Şi-l învăţa să nu grăiască nimic cu io Costandin, şi cum va sosi în scaun, să-l omoare fără v6ste. Deci Gligoraşco îşi întoarse firea şi crezu pre Stroe dvornicul şi pre Dumitraşco. Binele ce-i făcuse Costandin îl uită şi jurămîntul călcă. Şi cum sosi în scaunul lui în Bucureşti, îndată îl apucară acei 2 draci cu gura şi-l puseră la cale rea şi spurcată, cum puse şi oAle 2 mărturii mincinoase pre Pilat, ce ucise | 15 pre domnul nostru Isus Hristos. Aşa şi ei făcură pre Gligoraşco de trimise 99 dorobanţii la casa lui Costandin postelnicul. Şi fără v6ste, din aşternut l-au luat de l-au dus la sfînta mănăstire ot Snagov. Era sîmbătă spre duminecă, dechemvre20 deni, în ziua de sfeti Ignatie bogonoseţ, leatul 7172. Şi acolo au stătut la dumneziiasca liturghie tot în genunche la sfintele icoane. 20 Fiind gata, s-au pricestuit trupului şi sîngelui domnului nostru Isus Hristos. Iar cînd au fost seara, pre la cină, l-au omorît în trapezăriia mănăstirii. 1 1 vel vistiiariu G, marele vistier K 1 — 2 ispravnici om. AGKO 2 ei om. CGKLV făcură] făcînd G 3 a lui]lui G de loc cărţi G 4 mare]mencinoase K ticălosului]ticălosului de A, lui G Costandin]Gostadin postelnicul AGKO cumjeum că A 5 umblăjînblă pre la mar- 25 ginea K iastejeste AL, eşti. G cum om.O 6 şi-şi]ci-şi O batejbat G de ia]de dînsa AO cum]cum că AO 7 atîtea]alte O multe prihăni O au scris]i-au scris GO Şi] Iar O Costan-dinJGostandin postelnicul AKO nimic de aceleajde acestea nimic A aceleajacele K, aceia L, aceast O 8 n-au]au AL nimic om. AG n-au fost vinovat, nici n-au ştiut nimic]n-au fost ştiind, nice era vinovat K, nu ştie, nici n-au fost vinovat, nici au ştiut O 9 DeciJŞi A 30 din]de la O încă om. O 10 îi om. A de împrospătajşi îi prospăta O grăiascăjvorbească G 10—11 cu Costandin nimic GKL 11 postelnicul Costandin A, Costandin postelnicul O şi cum]ce cum GO să-l omoare]să trimiţă să-l omoare O fărăjfăr de ACO Gligoraşco] Grigorie vodă AGKL, Gligoraşco vodă G 12 îşi înt(jarse]întoarse-şi K întoarsă fire O pre]pă A Dumitraşco]Dumitraşco vistierul GO 12 — 13 Binele ... uită şi]Şi uită tot binele ce-i făcuse 35 Costandin postelnicul O 13 GostandinJGostandin postelnicul ACL îl uităjom. A, l-a uitat K călcăjîl călcă C, au călcat K 13 — 14 în scaunul lui]în scaun L 14 îl om. A acei]cei AK gura] gurile AO 14—15 cale rea şi spurcatăjcale lor cea spurcată O 15 puse]spuse G, puseră KO cele]acele G mincinoase]om. CL, minciunoasă O ce]de L ce ucise]de au răstignit O 16 nostru Isus om. K şi ei făcură]făcură şi ei AO Gligoraşco]Grigorie (Gligoraşco G) vodă ACGKO 40 de]şi G 17 dorobanţii]pe Braţul vel căpitan za dorobanţi O fărăjfăr de AKO 17 —18 l-au luat din aşternut O 18 de l-au]şi l-au LO dus]dus noaptea AGKO sfînta om. O ot]la AKO Era]Şi era O 19 deni]om. ACL, zile K ziuajzioa A, zua K, zuo O, ziu Y sfeti]sfîntul AG, sfînta L bogonoseţ]pogonoseş L leatul]cursul anilor A, în anii K în ziua de sfeti Ignatie bogonoseţ, leatul 7172]vălekt 7172 G, leat 7172, în ziua de sfeti Ignat O 20 dumneziiasca] 45 sfînta A la2]înnainte O sfintele]sfinte G 21 Fiind]şi fiind O trupului şi sîngelui]cu trupul şi cu sîngele A, cu sfintele taine a O 22 Iar cînd]Şi cînd O pre la]pi la O trapezăriia] trapăzarea K, trapezarie O i4d Iar Gligoraşco vodă, deaca-i spuseră că l-au omorît, iar el atunce s-au deşteptat şi au zis părintelui Ştefan, mitropolitul şi tuturor boiarilor, că n-au ştiut cînd l-au omorît şi cum au fost adormit, căindu-se şi plîngînd de moartea lui Costandin. Şi blestemă pre Stroe şi pre Dumitraşco, căci 5 ei l-au îndemnat de l-au omorît, nefiind nimic vinovat. Aşa s-au căit pentru moartea domnului nostru Isus Hristos şi Iuda; dar nimic n-au folosit, ci au luat plată matca focului. Şi aceştea încă o vor lua, precum zice la sânta evanghelie : Cum aţi judecat, aşa vi să va judeca şi cum aţi măsurat, &9D aşa vi să va măsura. Iar tru | pul lui Costandin l-au rădicat jupîneasa lui, io Ilinca şi coconii lui: Drăghici, Şărban, Costandin, Mihai, Matei, Iordache şi cu mare cinste duseră-1 la mănăstirea lor ot Mărgineni şi acolo îl îngro-pară, făcîndu-i-se pogrebaniia şi pamete mare cum să cade. O, diavole, răul pizmaş neamului omenesc, cum prelăstişi pre Gligo-tie vodă de omorî pre Costandin fără judecată, fără vină nimic f Iar ţara ib toată plîngea pre Costandin postelnicul, că au pierdut un stîlp mare, care au sprijinit toate nevoile ţării. Plîngu-1 şi sărăcii, că ş-au pierdut mila; plîngu-1 carii au avut de la el multă căutare; plîngu-1 şi păgînii şi creştinii şi toate ţările care l-au ştiut şi carii nu l-au ştiut, ci numai de numele lui au auzit, pentru multă înţelepciune şi bunătate ce făcea în toate părţile. 20 Şi de la cine fu acea moarte necuvioasă? De la Gligoraşco, pre carele * * 1 Iar]Şi G Gligoraşco]lui (om. GKO) Grigorie AGKO l-au]l-a G iar2 om. GKLO atuncea AG 2 părinteluijpărintelui său Ştefan G, cătră părintele O mitropolitul]om. G> mitropolitului K tuturor boiarilor]cătră toţi boerii O 3 şi1om. L şi cum]şi cînd G, şi cum că O adurmit G 4 Costandin]Costandin postelnicul AGO blestemă]blestemînd G pre] 25 pă A Stroe] Stroe vornicul O Dumitraşco]Dumitraşco Gantacuzino (vistierul O) GO 5 Aşa] Şi aşa G căit pentrujcăit şi Iuda pentru AGO 5—6 căit... şi Iuda]căit de moartea lui Costandin postelnicul, cum s-au căit Iuda pentru moartea domnului nostru Isus Hristos G 6 dar]şi O 7 ci]căci G au luatjtot ş-au luat O matca focului]munca de veci O Şi aceştea] Aşijdere şi aceste O încă o]încă-ş O o vor lua]vor luoa-o G, vor lua KL lua]lua plata O la 30 om. K 7—9 ci au luat plată... vi să va măsura]ci precum zice sfînta evanghelie : cum aţi judecat aşa vă veţi judecaşi cum aţi măsurat aşa vi să va măsura A 8 evanghelie]letur-ghie G cum aţi judecatjcă cu ce judecată veţi judeca O vi]vă CGK aşa vi să va judecajaşa vă veţi judeca L, judeca-vă-veţi O şi om. GK cum aţi măsurat]cu ce măsură veţi măsura O 9 aşa om. LO vi]vă GGK măsurajmăsura voao O GostandinJGostandin postelnicul AGO, 35 'om. L 10 Ilinca]Elina AGK, Ilinca care era fata lui Şărban vodă Basarab G şi cu coconii *ACL Matei om. O şi Iordachie AK 11 şi om. AK duseră-l]îl] duseră AG, îl duse L, l-au îngropat O lor]lui O ot]la AKLO 11—12 şi acolo îl îngropară om. O 12 făcîndu-i-se]făcînd A, făcîndu-să O pogrebanie O pametejpaminte GK şi pamete mare om. O 13 răuljrăule AKL, om. O pizmaş]pizmaşul A, pizmaş mare O omenesc]rumînesc AGK 40 prelăstişi] prilestişi ACL pre]pă A, de L 14 omorî]omorîşi G Costandin postelnicul AO fărâ^şi de A,făr de G fără2]fărdeA făr de vină şi fâr de judecată O IarJŞi O 14 —15 toată ţara O 15 plîngeajplîng GK, plîngă G, plînseL plîngea pre Costandin postelnicul că au]îl plînge pre dînsul că au O stîlpjstăpîn G mare om. O care]carele GLO 16 au sprijinit] sprijinie O PlînguJPlîng K, Plîngă L şi om. LO că ş-au]că au G 16 —19 că ş-au pierdut... 45 în toate părţile]că au avut de la dînsul multă căutare şi milă şi tuturora le-au părut rău de moarte lui şi creştinilor şi păgînilor O 17 plîngu-1]plîng AGK, plîngă-lL carii]care AK de la el multăjde la el milă multă şi A, de el multăG plîngu-l2]plîngu AK, plîngă-lL şi1 om. L 18 care]şi care G, carii K, carele L carii]care GL carii nu l-au ştiut, ci om. A 19 au auzit] auzise L părţile]părţi K 20 cine]cine-i AO acea]această AK Gligoraşco] Grigorie A, Gli-50 goraşcul G, Grigorie vodă KO pre carele]care A 150 l-au făcut domn şi l-au cinstit şi i-au slăvit numele; de la Stroe Leurdeanul, pre carele l-au scos de 2 ori din moarte, şi încă i-au fost şi cuscru, că au ţinut pre fata lui un fecior a lui Oostan | din, anume Şărban; de ia Dumi- 100 traşco, că i-au fost nepot de văr premare şi căci l-au crescut în casa lui şi l-au ţinut ca pre feciorii lui şi l-au boerit. Unii ca aceştea să fie de 3 ori 5 anathema! Iar cînd au fost la mesiţa mai 9 deni, 7172, iar au poruncit de la împărăţie de au purces Gligoraşco în oaste, al doilea rînd, iar acolo, la Uivar. Şi de acolo au mers la Husiin paşa al Budii, şi cu Dabija al Moldovei, de au bătut cetatea Leva. Şi nimica nu i-au stricat, că i-au venit 10 ajutor oaste nemţească, fiind cap Zuza. Şi s-au bătut cu ei la iulie 9 deni. Şi fu izbînda nemţilor, luînd de la moldoveni şi de la munteni toate corturile şi tunurile, carăle cu bucatele, ca 3.000—4.000, toate cîte cu 8 boi; numai ce scăpară cu trupurile. Să povestim şi de Costandin, ce era la Grigoraşco vodă vel păharnic, 15 sin Radului armaşul Yărzariul, fiind şi el amestecat în sîngele lui Costandin postelnicul, precum era învăţat la tată-său. Că, adevăr, cum nu poate face den mărăcine strugure şi din rug smochine, aşa nu să poate face din neamul rău, bun; ci din varza cea rea, ce-i zic morococean, au eşit fie-său şi [mai morococean el. Că au luat acolo, la acel război | 20 plată, căzînd într-o tină, tins, ca un cîine ucis. Sămînţa acestor ioo° 1 l-au1 11]au G, el l-au O numele]numele lui A de la]şi de la O Leurdeanul om. L 2 l-au scos de 2 ori din]de doo ori l-au scos de la A i-au]au G căau]căi-auC 2—3 au ţinut]ţinu K 3 GostandinJGostandin postelnicul AGKO ŞărbanJŞarban postelnicul G 4 că]căci AGKO i-au]au G văr]vară G căci om. O 5 lui om. A aceştea]aceia AKO După r. 6 ad. Şi au 25 făcut Grigorie vodă o mănăstire mare şi frumoasă în tîrgul Focşanii, hramul ei sfîntul proroc Ioan Predetici O 7 la mesiţa]la luna lui AGL, la GO, în luna lui K deni]zile AK, om. GLO 7172]cursul anilor 7172 A, văleat 7172G, în anii 7162 K, leat 7172 O iar au]i-au A iar au poruncit]venit-au poroncâ O 7^-8 de la împărăţie]împăratul AK 8 purces]mers GO Gligoraşco] Grigorie (Glegoraşco G) vodăACGKLO în oastejcu oştile O iar acolo om. O 9 mers] 30 purces G la]om. AK, cu GO Husiin]Usăin AK, Husăit L al]aK 9 — 10 Dabija al Moldovei] Dabija vodă al Moldovii domn A, Dabija vodă al Moldovii K, Eustratie Dabija vodă, domnul Moldovii O 10 de au]de s-au C LevaJLevei K că i-au]că au AL, pentru că au O ajutor] 11 ajutoriu cetăţii O fiind]fiindu-le AGKLO capjcăpitan L s-au bătut cu ei la iulie 9 denijla iunie 9 s-au lovit eu ei O la om. K deni]zile AK, om. GL 12 de la]din G toate 35 om. G 12 — 13 de la moldoveni şi de la munteni toate corturile]de la turci toate corturile şi de la moldoveni şi de la munteni A, de la turci toate corturile K, de la turci şi de la moldoveni şi de la munteni toate corturile O 13 şi om. GK carăle cu]toate carăle cu A, şi carăle cu KO bucatele]bucate GGL, zahara O ca]ca la GO 4000 om. L 3000 om. O toate cîte]şi toate cîte L, tot O 14 numai cejnumai A, iar ei O cujnumai cu O trupurile]trupurile 40 şi fugiră O 15 şi de]şi pentru K Costandin]Costandin postelnicul G Grigoraşco] Grigorie AO vel păharnic]paharnic mare AK, vtori paharnic G 16 sin]feciorul AKLO, fiul C şi om. G înJlaAGK 16 —17 Costandin postelniculJGostandin vodă G 17 la tată-său]de la (şi O) tată-său AO Gă]Gu O adevăr]adevărat AGO După adevăr ad. cum zice la sfînta evanghelie, Matei cap. 7, stih. 16 O 18 poate]să poate K den om. O mărăcine] 45 mărăcini AK, mărăciuue O struguri AGGKLO şi din]nici din AGK, nici O din rug]mă-cieşul O 19 face şi din L După bun ad. ce pomul rău poame reli face O ci]şi L, aşijdere şi O morococean Jmorocociuni O 20 fie-său]şi fii-său AK maijmai rău A morococean] morocociuni O el om. AGKO Gă]El Încă AGKO acolo om. A 20—21 acolo la acel războiu ş-au luat plata O 21 tins]ucis O ucis om. O acestor]aceasta A 50 , 151 nelegiuiţi şi îndrăciţi s-ar cădea, ce ar fi parte bărbătească, să să scopească, ca să nu mai răsară muştar şi ardei, ci să să topească şi să să concenească. Atuncea au perit şi Preda vel logofătul Bucşanul şi Ivaşco Cepariul şi alţii mulţi. Că pre sfaturile lor c61e r&e puseră ţara, pentru că se făcea 5 soţi şi priiateni cu streinii şi-i învăţa să omoare boiarii cei buni şi înţelepţi, ca să poată da jaf ţării. Doamne, judecă-i cu matca focului ! Iar Gligoraşco deaca veni de la oaste şi al doilea rînd, la august 7172, şi lui încă-i trimise dumnezeu judecată, că se bolnăvi un cocon ce avea, foarte rău şi făcea grozăvii multe. Că era mic, înfăşat, iar el sărea io ca unul de 30 de ani şi tot ţipa şi zbiera ca caii, pînă-şi dMe duhul. Şi-l îngropară în biserică la Mihai vodă. Iar Gligorie vodă încă să întristă şi tot să caia de moartea lui Costandin. Şi pierdu mintea şi sfatul, cît nu ştiia ce face, ci umbla tăvălindu-se din zi în zi. Iar cînd fu leatul 7173, iar Gligoraşco temîndu-se de turci să nu-1 15 prinză pentru vina lui ce au făcut de au fugit cu oştile | de la Leva, el joi ,s-au sculat cu doamnă-sa dănpreună de au fugit în Ardeal şi au trecut în Ţara Nemţească, de şade acolo. Şi s-au făcut papistaş. Şi au domnit ani 4 fără 2 săptămîni. 1 nelegiuită A ce ar fi]cei ce va fi A, cei va fi GK partea G să să]să-i G scopeascăj 20 topească AKO 2 răsară]răsae AKO muştariul şi ardeiul G ca să nu mai răsară muştar şi ardei om. CL ci să să topească şi om. GLO să să concenească om. O să să]să-i G 3 -Bucşanul vel (marele K) logofăt AK, Bucşănescul vel logofăt O 4 puseră]răpuseră A, pustiiră O pentru că]căci că AK 5 streinii]striinii A şi-i]şi ACGKLO boiariijpre boerii AGLO cei buni]cei mari şi buni G 6 ca om. O jah G ţării]în ţară O foculuijfocului nestins A doamne, jude-25 că-i cu matca focului om. O 7 Gligoraşco]Grigorie vodă AGK, Gligoraşco vodă GL Iar Gligoraşco deaca veni de la oaste şi al doilea rîndJDeci decă veni Grigorie vodă O dela]din GK lajcînd fu la O august]luna lui august 1 (1 om. L) AL, august 1 deni G, august în zi întîi K„ august 1 0 8 7172]cursul anilor 7172 AK, leatul 7172 GO încă-i]încă KO judecatăjplaţă O că se]şi să A, că i să AK bolnăvise G coconjcocon al lui AO ce]ce-l A 9 avea de ţîţă O 30 grozăvie G el om. L 10 unul om. G ţipa şi zbierajzbiera şi ţipa KL ca caiijşi necheza ca caii O caiijcîinii L pînă-şi dede duhuljpînă ş-au dat duhul său A 10 — 11 Şi-l îngropară]Şi l-au îngropat K 11 în]la GO biserică la]biserica lui AK, mînăstire lui O încă]foarte O 12 tot om. A GostandinJGostandin postelnicul AGKO Şi]Şi-şi AGGKO 13 ci umblajumbla A, că înbla GK tot tăvălindu-se GO 14 fu leatul]fu luna lui noemvrie, cursul anilor A, fu la 35 noemvrie 20 deni văleatul G, fu la luna noemvrie în cursul anilor K, fu mesiţa L, fu la noemvrie leatul O iar om. A Gligoraşco]Grigorie vodă AKL, Gligoraşco vodă G 14—15 iar Gligoraşco ... prinză]temîndu-să Grigore vodă ca să nu-1 prinză turcii O 15 lui om. O de]cînd O Leva]Liva G el om. O 16înpreună cu doamna sa O dănpreună]dinpreună A, înpreună K,. om. L de au]şi au O în]la K au trecut]de acolo au fugit O 17 şade]au şăzut AG, şădea 40 (şide O) GO, s-au aşăzat KL s-au făcut]să făcu O papistaş]papişte K 18 fărăjfăr de A 2 săptămîni]zile 15 GK, o jumătate de lună LO După r. 18 ad. I-au botezat şi cocon de i-au pus numele Leopold, că chesarul însuş îl botezase. De acolea au înşălat pre chesarul Leopold şi au zis că merge la papa, la Roma, să săjacă papistaş, iar el au rămas în Vineţiia şi de acolo-au mers în Ţarigrad făcîndu-ş pace G Povestea lui Ghinea vistierul şi Radul armaşul Vârzarul, 45 deplasată in AKO la sfîrşitul domniei lui Matei Basarab, înainte de moartea doamnei Elina, a fost readusă la sfîrşitul domniei lui Grigore Ghica. K introduce un amănunt în legătură cu pedepsirea lui Radu armaşul cînd a fost descoperit in palatul domnesc : Iară unul dintre slujitori scoţînd cuţitul, s-au slobozit la armaşul Vărzariul şi i-au tăiat o bucată din trup şi puind-o în năframă zicea că o va duce la casa lui şi o va frige şi o va mînca cu femeea şi cu copiii lui şî 50 blestema zicînd că fiind el neguţător l-au adus la atîta lipsă şi sărăcie. 152 Aicea semnăm povestea a unor boiari răi, ce au fost în zilele lui Matei vodă, anume Ghinea vistierul, ce i-au zis Ţucalâ şi Radul armaşul, ce i-au zis Vărzariul. Că domnind Matei vodă foarte bine şi cu pace şi făcînd multe bunătăţi, păn la 16 ani din domniia lui, precum scrie înapoi, la a lui istorie, iar diavolul neiubitoriul de neamul omenesc, cercînd, precum 5-iaste obiciuit, ca să strice numele acelui domn bun, găsit-au dar pre aceste 2 vase r61e. Că Ghinea era grec, lăcătar, de la Humele, şi încă de mic îşi dobîndi şi această poreclă, ce-i zic Ţucala, adecă olariu. Că olariul dincă-tro-i iaste voia, dintr-aeolo-i pune mănuşa. Aşa zicea şi acel Ghine, că încătro-i va fi voia, într-acolo va învîrti roata şi va lua plata. Era şi căsă- io torit aicea în ţară, cu casă la sat la Brătişani, pre Olteţ, ot sud Romanaţi. îoi0. Acesta încetişor, | pre ascuns, ca un diavol, cerca pre Matei vodă zicîndu-i: Dă ţi-e voia să faci bani mulţi, fă-mă vistier mare, şi vei cunoaşte mult folos, că-ţi voi face bani mulţi şi te vor ferici multe ţări. Atuncea şi Matei vodă plecă-şi urechea şi-l făcu vel vistier, dîndu-i toată puterea în mina îs lui. Atuncea el aiave îşi arătă toată răutatea şi să făcu ca un lup, trimiţînd în toate părţile de prăda şi pre mari şi pre mici fără nici o dreptate şi făr de nici o milă. Şi cînd era la postul cel mare, nu mergea ca creştinii, la biserică, ce şădea la gazdă de făcea socoteală banilor şi-i băga în ladă. Şi să lăuda că scrie toată socoteala ţării pre o unghie; şi măsură cu cotul 20 în toate părţile şi nu găseşte om cu coae. 1 2 * * * * * 8 1 Aicea semnăm povestea]Acum de aicea să spunem şi de povestea A, Aicea iaste (este L) povestea GL, De aicea să începem a spune povestea K, Aice scriem O a unor boiari răijacestor 2 boeri AK, unor boeri răi GL, pentru 2 boeri O 1 —2 ce au fost în zilele lui Matei vodă om. AK 2—3 anume Ghinea Ţucala vel vistier şi Radul Vărzariul vel armaş, ce au fost în zilele lui 25- Matei voevod O 2 anume om.AK Ghineaja Ghinii AK ce i-au zis Ţucalâ om.AK Ţucalâ] Ţucala (Brătăşeni sînt den Ţucala) G Radul]a Radului AK 3 După Vărzariul ad. Acest Ghinea (Ghine K) vistieriul ce i-au zis Ţucala şi Radul armaşul ce i-au (s-au K) zis Vărzariul AK Gă om. O foarte om. O 4 bunătăţijbunătăţi şi milostenii O 16]17 AG din]a K, de L domniiajdomnii K scrie înapoi]arată O 4—5 la a lui istorie]istoria lui O 5 neiubitoriul 30 de]nevoitoriul de bine A, vrăjmaşul binelui O neamul]neamului A, om. O omenesc]creşti-nesc AK 6 iaste]este ACL obiciuit]obiceiul lui AO ca să]să O dar om. O 7 Că om. O Ghinea] GhineaŢucala O lăcătar]lăcătuş O 7—8 îşi dobîndi]dobîndise L, au dobîndît O 8 şi om. AKO aceastăjacest GGK, acea O poreclă]nume porecle G, proclet G, nume K ce-i] de-i O zicjzicea AKO Că olariul om.K 8—9 dincătro-i]dincotro îi L 9 iaste]este AGL 35* dintr-acolo-i]dintr-acolo AKO, om. C mănuşa]toarta O Aşa]Şi aşa K acel]acest KLO Ghinea GL 10 încătro L, încătrău G învîrtijînvîrteji G Era şi L 11 aicea]aici G cu casă]o/n. AC, cu case K Brătişani]Brătăşani GL, Brătăşeni O 01teţ]01t K ot]în AKLO sudjjudeţul AKO Romanaţi]Rumînaţilor A, Romanaţilor K, Romînaţilor O 12prejşipreO cercajtot cerca AK 13 Dă ţi-e voiaJDe ţi-i (de-ţi este A) voia (voe O) ACGKO să faci]să-ţi 40 fac A vistier mare]vel vistier GO, visternic mare K 14 folosjfolos de la mine O că-ţi]căci V banijmai G şi te]de te O şi om. G 14—16 Atuncea şi Matei vodă plecă-şi urechea şi-l făcu vel vistier, dîndu-i toată puterea în mîna lui om. O 15 plecă-şi]plecîndu-şi L vel vistierjvistier mare AKL 15 — 16 în mîna lui. Atuncea el aiave îşi arătă toată răutatea om. L 16 aevea AGO îşi arătă]arătîndu-şi A, arătă-şi K să făcu]s-au făcut K lupjlup flămînd O 17 şi pre mari 45 şi pre mici]şi pă mare şi pă mic GL După mici ad. asuprindu-i O fără nici o]fără de nici o AGK, făr de O 17—18 făr de nici]fără nici CL şi făr de nici o milă om. O 18 la]în O nu]el nu O 18—19 mergea la biserică, cu creştinii O 19 de făcea]şi făcea AL, de-şi făcea O ladăjlăzi A, Iade G 20 că scrie]că o scrie G ţării om. AK o om. AGKO măsurăjo măsură G cotuljtotul O 21 în om. K cu coae]să ştie rumîneşte (româneşte K) să poată grăi cu el AK, 50 cu coae ca dînsul C 153 D6cii cu aceste avanii şi drăcii, făcut-au lui Matei vodă bani mulţi, avuţie rea, de Mamon. în loc de slavă şi de fericirea ce să lăuda că va să facă domnu-său, el îl ocări şi-i strică numele cel bun; asemănîndu-se Iudii, că el iubi pre argint şi urî pre domnu-său, Isus Hristos. 5 ' Iară Radul armaşul era de moşie rumîn. Şi tată-său J era grădinariu îos de vdrze la Ploeşti. Pentru aceia numele său s-au poreclit de i-au zis Văr-zariul. O, rea sămînţă au fost, că nu s-au făcut varză bună, ci de mic au răsărit fiiul dracului. Deci cu reaoa a lui slujbă, ce să învăţase încă din copilărie, ajuns-au la Matei vodă vel armaş, pre vremea ce era şi Ţucala io vel vistier. Acesta era om îndrăcit şi făr de ruşine şi iubitor a vărsa sîngele oamenilor. început-au a-şi arăta veninul asupra săracilor, că să lăsa ca un şarpe mînios, de muşca pre unii şi pre alţii. Şi pre cine afla că era cu ceva putăre, el le arunca prihană şi năpăşti şi le lua tot ce avea. Nu scăpa de la el nici boiariu, nici călugăr, nici neguţător, nici nimeni. Pre unii omora 15 la casa lui şi le ascundea trupurile în gunoae, iar pre alţii îi purta pren tîrg tăindu-le urechile şi nasurile, arunca-i pren ocne. De frica lui îşi lăsa casele şi moşiile şi fugea. Toţi ţipa şi să cutremura şi nimenea nu le putea folosi; puţini scăpa de la el neprădaţi, ca de la un pîrjol. Că el, ca un drac, io2v numai ce tuşia şi arunca | cu buzduganul în sus, şi cine-1 auziia să ascundea 20 de glasul lui. Şi fiind el atîta de sîngerat, nici pre atîta nu s-au lăsat, ci-1 îndemnă dracul de sămănă vrajbă mare, ca un fecior de grădinariu, între 1 DeciiJDeci GL acestejaceastă GO avănii]avănie GO drăcii]draci G, drăcie O făcut-au făcură O lui om. L 2 de Mamon]de Manon G, în loc de Mamon O în loc]Şi în loc O lăuda mîndrea G că va om. O 2 —3 va să facă]va să-ifacă A, va face K 3 domnu-său]domnulu 25 său AL, domnul său G el îl]ei îl O ocărîjocăra G, ocăriia G, ocăriră O strică]stricară O cel]lui cel O După bun ad. cu iubire de argint O asemănîndu-se]asemănă-se G 3—4 asemănîndu-se Iudii, că el iubi pre argint şi urî pre domnu-său, Isus Hristos om. AKO 4 iubi] iubea GGL pre argint]argintul GGL urî]a urît G domnu-său]domnul nostru L 5 armaşul] Vărzariul vel armaş O de moşie rumîn]de moşie rumînească A, rumîn de neam O După 30 tată-său ad. brojbar, adică A era]om. AL, au fost O 6 de varză O numele său] numele lui AGGKL, om. O de i-au zis]de-i zic G 7 0, rea]oh, oh, rea A, oh, oh, rrea, rrea K, ori O fostjfost brojbarii A nu s-au]nu numai au A, n-au K mic]nimic L 8 Deci cu]Din cu G sluj bă] vrajbă A reaoa a lui slujbă]slujba lui cea re O cesăJceG învăţasejînvăţa K 9 ajun-s-au]ajunsese A După vodă ad. de i-au pus O vel armaş]armaş mare AK vremea ce]vreme 35 ce L ace vr6me O Ghini Ţucalâ O 10 vel vistier]vistier mare A, visternic mare K om]cu totul O îndrăcit]drăcit G făr de]fără GKL şi2 om. AK După iubitor ad. de bani şi mai virtos de O a vărsa]de a vărsa (vărsarea K) AGKL 10 — 11 sîngele oamenilor]sînge (sîngele LO) omenesc AGGLO 11 a-şi]de a-şi A arătajvărsa O lâsajslobozia O 12 pre unii]şi pre unii O era cu ceva] are ceva (cevaş O) AGKO, era cîte cu ceva G 13 prihăni CGLO 40 După năpăşti ad. de-i prăda O 13—14 de la el]de el (dînsu O) KO 14 După el ad. neprădat şi nejăfuit nimerea O nici1"3 [nici un G nici boiari, nici călugări, nici neguţători O nici nimeni om. O PreJCe pre O omorajomorăiia G, îi omoriia (omore O) GKO 15 la]în KO casa luijcasă la dînsul O în]prin O gunoae]gunoiu AK iar om. O purta]da O 16 tîrg]tîrguri A arunca-i]aruncîndu-i LO De frica luiJŞi de frica lui AK, Alţii de frică O 17 fugea. Toţi] 45 fugea toţi A, fugea încotro putea de groaza lui O Toţi ţipa şi să cutremura om. AK şijpentru că O nimenea]nimelea G, nimenile K 18 puţinijpuţintei O scăpa]scăpară A, au scăpat O de la el]de el ALO, de la ei G de la un]de un L ca de la un pîrjol om. O 19 ce]cît A şi]şi-i G cu om. K cine-l]cine O 20 atîta]aşa L de sîngerat]de cumplit şi sîngerat O pre atîtajpre ac&a GL atîta nu s-au]aceia nu l-au A ci-l]ci O 21 dracul]diiavolul O de gră-50 dinariujde brojbar, adică de grădinar A 154 Matei vodă şi între Vasilie vodă şi între Eacoţi, craiul Ardealului, zicînd cătră unul şi eătră altul multe minciuni şi cuvinte ficlene, pîn i-au prilăstit şi au plămădit pizma mare în mijlocul lor. Şi pentru aceste spurcate ale lui fapte, vărsat-au mult sînge şi robii din dăstul. Şi au căzut asupra acestor 3 ţări limbi streine, de le-au călcat şi le-au prădat cum au fost mai rău, 5 preeum la istoriia lui Matei vodă toate sînt scrise. Pentru ac&a trimise dumnezeu la acei 2 oameni răi plată degrab. O, slugi r61e ca acelea să fie de 3 ori anathema! Că cu al lor sfat rămase domnul cu nume rău şi cu scandelă; şi avînd avuţie, să răsipi ca prahul. Şi ţara încă să pustii. Da-vor seama de toate ce au făcut înaintea înfricoşatului judeţ al domnului nostru 10 Isus Hristos. | De aicea începem poveste de cine au venit domn în urma ioi lui Gligorie vodă. Mers-au toţi boiarii ţării la împărăţie şi le-au dat domn pre Radul vodă sin Leon vodă. Şi au venit cu steag şi au şăzut domn în scaun, în 15 Bucureşti, fevruar 12 dni, 7173. Deci fiind împresurat cu multe datorii, căzut-au asupra ţării multe nevoi şi gr&e dăjdi. Şi nu era numai despre dînsul, ci şi grecii încă-i prăda şi-i mînca cu de tot feliul de meşteşuguri, precum sînt ei învăţaţi. Boiarii 1 Matei vodă şi între Racoţi craiul unguresc şi intre Vasile vodă domnul Moldovii O 20 2 către1*2 * * * * * * * 10 L şi cuvinte ficlâne om. O ficlene]viclene L pînjpînă L prilăstit]prilostit A, prilistit L, învrăjbit O 3 în]la O mijlocul]locul G aceste]acestea L spurcate om, L 4 fapte] fapte rele O vărsat-au]vărsatu-s-au AGKL mult sînge s-au vărsat O căzutjscăzut G asupra om. G 5 ţări]ţări G, trii sărace de ţări O limbi streine Jlimbi păgîne şi streini G, limbi păgîne O de le-au prădat şi le-au călcat K şi le-au prădatjom. A, şi le-au robit O 6 precum 25 la istoriia lui Matei vodă toate sînt scrise om. O trimise[trimis-au L De la r. 6 tnceptnd cu cuvintele Pentru acăia ... şi ptnă la r. 11 sfîrşit, prezintă această redacţie : Deci acea avuţie rea ce o strînsese făr de dreptate, să răsipi ca praful. Şi lor încă le trimisă dumnezău plată foarte cumplită, că fiind dorobanţii şi siimenii împreună cu alte bresle, foarte turburaţi, să strănsără într-o zi în curtea domnească şi să sfătuiră ca să-i ucigă pre amîndoi, aruncîndu-le pricini 30 cum ei sfătuesc pre domn să nu dea lăfi şi aşa fiind turburaţi ca nişte porci fără ruşine, să suiră sus în casile domneşti unde zăcea Matei vodă, căutînd pre aceşi boeri supt căpătîiul lui, supt paturi, prin poduri, prin cămări, prin lăzi, pînă îi găsiră şi aşa i-au luat dinnaintea lui ctt să cutremurară locul de groaza lor. Dezbrăcîndu-i de haine şi bătîndu-i nemilostiv, îi dusără pănă îi scoaseră la cîmp şi acolo i-au omorît pre amândoi înaintea tuturor oştilor în O 7 răi om. G 35 0]oh AK acelea]acele K 8 sfat]sfat rău AK rămase]rămas-au K 9 scandilă L avînd] acea AGL, aceia K avuţie]avuţie rea AGL, avere rrea K răsipijrisipi A, răsipirea G să]qAG K 10 înfricoşatului]straşnicului K 10—11 nostru Isus om. G 11 După Hristos ad. Amin A 12 — 13 De aicea începem.. .Gligorie vodă]De aici începem istoriia altor domni care au venit domni în Ţara Rumînească, în urma lui Grigorie vodă A, Gap. 46. Domniia Radului vodă, 40 feciorul lui Leon vodă K, om. O 13 Gligorie]GrigorieCL 14 Mers-au toţi boiarii ţării]în urma lui Grigorie vodă mers-au ... ţării K, După aceia s-au sculat toţ boerii ţării şi au mers O ţării om. G pre]pă A 14—15 Radul vodă] Io Radul voevod O 15 sinjfeciorul lui AKO, fiul lui G sin Leon vodă om. G vodă2]voevod O Şi au venit om O cu steag]domn cu steag A, om. KO şi au şăzut]om. K, şi au întrat O domn]om. AKO, domnul G 16 fevruar]la (în K) 45 luna lui fevruarie (fevruar K) AK, la fevruarie G mesiţa fevruar L dni]om. ACLO, zile K 7173]leatul (văleat G, în anii K) 7173 AGKO 17 fiind el O cu]de K 18 dăjdi grele O desprefde pre AG încă-i om. O 19 şi-i]şi O mînca]mînca ţara O de tot]tot LO fialiul G meşterşuguri K ei om. K Boiarii] Boerii ţării O 155 încă să nevoia de sltfjiia în dreptate. Ţara încă i-au plătit datoriile. El încă au făcut avuţie multă. Grecii, leşinaţii, încă i-au săturat. Şi de bani încă s-au îndestulat. - Şi au zugrăvit mitropoliia ot Bucureşti. 5 Iar cînd s-au umplut 3 ani din domniia lui, venitu-i-au mazilie de la împărăţie. Atuncea domnul căzut-au la toţi boiarii ţării cu multă rugăciune ca să meargă cu el la Poartă, să-l ceară să le fie iar domn, făgăduindu-se cu mare jurămînt că va fi bun cu ei şi cu ţara şi va scoate grecii din ţară, io3° să-i lase numai cămăraş şi cihodar, iar alt grec lîngă el nu-i | mai trebue. io Cu cuvinte dulci ca acestea au prelăstit pre boiari. Şi l-au luat toţi la mijloc, de au purces la Poartă. încă mai nainte fu trimis Drăghici vel spătarul, feciorul lui Costandin postelnicul cel înţelept, mai ales boiariu dintr-alţii şi mai vrednic boiariu de slujbă, ca să-i tocmească lucrul şi să-i aşeze dom-niia. Că pre dînsu-1 ştiia toţi paşii şi agalarii şi avea despre ei credinţă 15 mare. Şi pînă au sosit Radul vodă cu boiarii acolo, iar Drăghici el aşăzase toate lucrurile; şi bani cîţi trebuise de poclonul împăratului şi al viziriului şi al caimacamului, toţi îi gătise. Şi peste 5—6 zile sărutat-au şi poala împăratului, şi i-au dat domniia, să fie iar el domn, isprăvindu-se toate lucrurile pre voia lui. 20 Atuncea Drăghici spătarul împreună cu toţi boiarii, i-au pomenit de greci, să nu-i lase, precum au jurat, mai vîrtos pre unul ce-i zicea Necuîa 1 * * * * 6 1 încă om. O de]dă-iL deslujiiaîn]de-islujapre(cuCO)ACGKO i-au]au G datoriile]toate datoriile O 2 avuţie]avere K i-au]s-au O săturat]săturat de bani O 2—3 Şi de bani încă s-au îndestulat om. O 3 îndestulat]destulat G 4 au om. G După zugrăvit ad. Radubvodă O 25 ot]din AO, de K Bucureşti]oraşul Bucureştilor A După Bucureşti ad. şi au făcut şi o biserică în Bucureşti, în mahalaoa Broştenilor, unde s-au făcut războiul tătăne-său, lui Leon vodă j cu pribegii O 5 s-au umplut]s-au înplut (plinit K) GK, au fost la O 3 anijani 3 K, al triile an O din]de KL După lui ad. la leat 7176 O venitu-i-au]venit-au LO maziliiaCK 6 împărăţie]Poartă O Atunci K domnul]el O căzut-au]au căzut O ţării om. O multe 30 rugăciuni CO 7 meargă]margă K Poartăjînpărăţie O să-l]şi să-l G iar om. K 8 cu mare jurămînt om. O ei]dînşii KO grecii]toţi grecii O 9 să-i]să-şi A, şi să-şi G cămăraş]un cămăraş A, cămăraşii L cămăraş şi cihodar, iar alt grec lîngă el nu-i mai om. G cihodarj un ciuhodar A, ciohodari KLO iar]şi C lîngăjmai lîngă G el]dînsul O nu-i mai]nu mai CL, nu O 10 dulci om. O au prelăstit]au prelestit (prilestit C, prilistit L) AGL, amăgi O 35 pre]pe O boiarijboeri ALO la mijlocjla locul lor O 11 de au]şi au AKO Poartă]Ţarigrad O încă] Iar K încă mai nainte fu trimis]şi trimisără mai nainte pre O Drăghici[Drăghici GantacuzinoA vel]marele K 12 postelnicul cel înţeleptjpostelnicul, înţelept O mai ales boiariu dintr-alţii om. O boiariu dintr-alţii]dentre alţi boeri A 13 mai om. O boiariu om. AKLO După slujbă ad. ca şi tată-său O ca să-i]ca să L aşeze]aşaze A 14 dînsu-1 ştiia]dînsul îl 40 ştiia AO, dînsul mai L 14—15 şi agalarii... mare]şi agalele cele mari şi avea mare credinţă despre ei GO 15 au sositja sosi C acolo cu boerii G Drăghici spătarul O el om. AGKLO 16 cîţi bani O de]şi A poclon LO al]a K 17 al]a K şi al caimacamului om. O al]a K îi om. KL gătise. Şi peste 5—6 zile sărută şi poala om. G peste]preste A, pe L 5—6 zile]şasă zile O sărutat-au]au sărutat A, sărută O 18 şi i-au dat]şi-i d£de K să fie iar el domn om. K iar 45 om. G el om. GGO isprăvindu-se]isprăvind K 191ui]saL 20 Atunci CK boerii AL 20—21 de greci]pentru O 21 să nu-i lase]să-i lase AGKO, că nu-i lăsa C au jurat]s-au jurat AO vîr-tos]ales A ce-i zicea]anume K Necula]Nicola AKL 156 Sofiialiul, grec de la Bumele şi pre altul ce-i zicea Balasache, grec ţari-grădeah. Aceşti 2 oameni fiind aleşi de răi şi pizmaşi neamului rumînesc, mâi vîrtos boiarilor, căci nu-i lă | sa de tot în voia lor să mănînce şi să iot prade ţara, iar ei, ca nişte draci înţelegînd, mai rea pizmă puseră şi pre ascunsu-1 otrăviră pre ticălosul Drăghici spătarul. Omorîndu-1 acolo, în 5 Ţarigrad, fu adus trupul lui de frate-său, Şerban spătarul aicea în ţară, puindu-1 în groapă la mănăstirea ot Comana. Mult plîns să făcu pentru Drăghici şi acolo, în Ţarigrad şi aicea în ţară, şi de păgîni şi de creştini. Şi-l căia toţi şi blestema pre greci, căci era un om vrednic ca şi tată-său Costandin; sta tare pentru săraca de ţară şi făcea milostenii multe şi io căuta de toţi săracii şi de toţi streinii. O, mare ciudă, cum să leagă toată răutatea de dreptate şi silesc să o surpe; cum şi de acei boiari buni şi înţelepţi, că-i omorîră cu ficleşugul lor, ca să poată prăda ţara ! Atuncea grecii cei răi, ţărigrăddni, să veseliră şi le părea bine de moartea lui Drăghici, mai vîrtos Sofiialiul şi Balasache. Aşijderea şi 15 Badul vodă, fără nici o sfiială începu a încărca ţara cu datoriile, luînd scule scumpe, împărăteşti şi surgugiuri cîte de 40.000 de | taleri. Şi bani 104» cu dobîndă punea în casa lui. Şi poruncea boiarilor de făcea zapise pre la " datornici, să plătească săraca de ţară. Grecii, leşinaţii, încă făcea ce le era voia. 20 Şi purcese Badul vodă cu grecii, mai mulţi decît întăi, de veniră aicea în ţară al doilea rînd. Şi să mulţi pizma grecilor asupra ticăloşilor 1 Sofiialiul] Sofilăul O de la Rumele şi pre altul ce-i zicea Balasache grec om. G Balasache] Balasane Muselim G 2 2 oameni fiind aleşi de răi]era vestiţi de oameni răi O romînesc K 3 vîrtos]mult K boiarilor]boerilor AGL, pre boier O căcijcă G tot]toate AK 25 ca să mănînce A 4 draci] diavoli şi oameni răi O După înţelegînd ad. de aceasta O mai reajmare AO 5 ascunsu-ljascuns AGKLO, ascuns îl G ticălosul om. O Omorîndu-l]şi omorîndu-1 K 6 aiceajaice A 7 în groapă]om. G, în mormînt O ot]de la A, om. K, la O Comana] Gotmeana G Şi mult plîns A pentru]pintru A şi pentru O 8 şi]spătarul O Ţarigrad] Ţaligrad G aicea]aici A şi de păgîni şi de creştini om. O creştini şi de păgîni K 9 pre]pă 30 A, pe G şi blestema pre grecijşi creştini, şi păgîni O căci]căci că O un om]un K, om O 10 CostandinJCostandin postelnicul AGO sta tarejom. A, tare sta K, şi sta tare O săraca] ticăloasa L făcea]fiace G milosteniijmilostenie G multe milostenii O 11 de toţijcu tuţi .G săracii şi de om. AK, săraci şi L toţi streinii]om. AK, streini L o]oh A, oh, oh K ciudă] minune O leagăjlegă K toată om. O 12 de dreptate] direptate K, de oamenii cei buni O 35 surpe]surpe şi nu o pot O de2 om. AK cum şi de acei]cum să legară şi de aşteşti (Sic) O 13 că-i]de-i O omorîră]omoară C omorî GL cu ficleşugul lor]cu vlicheşugul G, făr de nţci o vină O După ţara ad. şi să o jăfuiască O 14 grecii cei răijboerii greci O ţarigrădămi cei răi G păreajpăru GL 15 Drăghici spătarul CO Sofiialiul] Sofielăul ot Rumele G, So-filăului O Balasache]pre altul ce-i zicea Balaşachi ot Ţarigrad G, Balaşachii K, lui Balasachi 40 O, BalalacheV Aşijderea]Atuncea AO 16 nicijdenici AGGKO sfiială]siială K cu datoriile] om. A, cu datorii O luîndjluund G 17 scumpe om. O surgugiuri]surguciuri GG, surguciu O cîte dejde cîte G talerijlei A, galbeni K 18 punea]de-i (de GLO) punea AGLO poruncea] porîncea G, poronciia K, poroncie O boiarilor]boerilor AGO pre]pă L 19 să]ca să O săraca de om. O Grecii leşinaţii]grecii nesăţioşii şi leşinaţii A, Grecii ţarigrădenii leşinaţii G, Greci O 45-21 purcesejpurcesă A, puse G vodă]vodă din Ţarigrad O greciijgreri A de]şi O veniră] veni O 22 aicea]aici AKO, om. G al]de al O mulţi] înmulţi AGKO 157 de boiari, mai vîrtos Sofiialiul şi Balasachie. Atuncea şi Badul vodă încă Bă schimbă de bunătăţile ce făcea întăi şi să porni cu rău asupra tuturor,, ca să strîngă bani. Şi porunci boiarilor să scoaţă biruri gr&e în ţară, zicîn-du-le prihăni, că ei ştiu bine pre ceia ce au bani şi nu vor să-i vădească. 5 Iar ei, ticăloşii, tot să nevoia cu slujbă dreaptă, ca să-i umple voia lui. Şi nimica nu folosea, ci încă mai vîrtos îi pedepsea, zicîndu-le că va pune vel vistier pre Necula Sofiialiul, că el ştie rîndul ţării şi pre la ce boiari an bani. Că, adevăr, el singur s-au lăudat. O, ce sfat spurcat! şi cum nu-şi aducea aminte de patimile Ghinei Ţucala şi ale Radului Vărzariul, că cu io sfatul lor au ocărît numele domnu-său şi au pus şi | viaţa lor cu groaznică ios moarte şi ş-au pustiit casele, ca nişte oameni răi şi hicl&oi ce au fost. Radul vodă încă nu socotea nimic de unele ca acestea, ci numai îşi pornise firea asupra banilor, pre sfatul unor marghioli ca aceia. Şi întăi să porni asupra sfintelor mănăstiri, că trimise oameni de lua bucatele şi le prăda făr nici o 15 dreptate. Luatu-le-au şi toate arginturile cîte au găsit la dînsele, de le-au topit toate, făcînd scări şi tipsii şi şale ferecate. Atuncea au luat şi 2 in&e de aur cu pietri scumpe din degetele lui sfeti Mcodim, care lăcuiaşte cu sfintele moaştele lui în sfânta mănăstire den Tişmana. Şi tot nu să sătura, ci încă, de murea vreun egumen sau călugăr sau boiar sau neguţătorul, 20 sau jupîn^se sărace, au măcar fiece om mai prost, el numaidecît trimitea de lua tot ce avea şi le scotea la tîrguri de făcea cochi-vechi, vînzînd haine şi tot ce lua de la unii ca aceia, de le făcea bani şi-i băga în cămara lui. io&° O, ticăloase Radule, cum începuşi | a urma obiceiurilor păgîneşti şi nu-ţi 1 mai vîrtos Sofiialiul şi Balasachie om. O Sofiialiul] Sofiialău AL, Sofăcaliul C, Săha-25 lăul G şi Balasachie]i Balaşari G, şi Balalachie V şi om. GK încă om. AK 2 de]din AGGLO ce făcea întăijcele mai nainte A 3 bani]bani mulţi O porînci G să]ca să AKLO 3—4 zicîndu-le prihăni]şi-i pedepsiia zicînd O 4 că ei]cum că ei A cum că bine ştiu ei G ceia ce] aceia care AG, cei ce KLO banijbani mulţi K 5 umplejînple GK lui om. AGKL 5—6 şi nimica]şi ei nimic G 6 vîrtosjmult K zicînd O că va]că el (le K) va GK 6 — 7 vel vistieri 30 vistier mare AK, mare vistir L 7 Necula]Nicola AKL Sofiialiul] Sofiialăul GL, Sofilăul O ştie]ştiia G pre la ce boiarijpă cari boeri A, pre boiarii cari K, pre la care boiari L, care boeri O 7 —8 au bani]au vini O 8 Că, adevăr, el singur s-au lăudit]că el cu adevărat aşa s-au lăudat săngur O adevărjadevărat A singur]singur aşa AGKL 0]oh AK sfat]sfat rău şi O După spurcat ad. făcea O cum om. O 9 aducea]aduce G Ţucala şi ale]Ţuc.alăi 35 şi a K 10 sfatuljsfaturile O domnu-său]domnului A, domnului său O pusjrăpus KO 10—11 cu moarte groaznică G 12 nimic nu socotea O îşi pornise]ce-ş porni O 13 asupra banilor]asupra boerilor şi asupra ţării să ia bani mulţi O pre]pă A 14 că]şi O trimise], trimisese G, trimitea O oameni om. O lua]luară A, luoă GG, le lua K prădă]prădară A nicijde nici AGKO 15 luatu-le-au şi toate]lua tot. Toate A, luatu-le-au toate K, luat-au şi 40 toâte O cîte au]ce s-au A, cît au L dînsele]dînsul G de om. A 16 toate om. CO făcînd om. C şale ferecatejfereca şale AGKO luoat G 17 d£getele]degetul ACK lui sfeti]sfîn-tului AO, lui sfîntu L care]carele ACLO lăcuiaşte]lăcueşte AL 18 sfinte moştiile G moaştele luijlui moaşte GL, moşte O denjom. AL, de la K, la O 19 vreun om. O sau1]; ori alt K 20 jupînSse sărace]jupîneasă văduvă O au]sau O fiece]fieştece CLO mai om. AKoL 45 el numaidecît]om. A, el C, îndată K trimitea]trimise. G 21 de lua]şi le lua L avea]găsea A. tîrguri]tîrg hainele AG 21—22 de făcea cochi-vechi, vînzînd haine şi tot ce lua de la unii ca aceiajde le vindea O 22 tot ce lua de]tot ce găsea A ca om. L de le]şi le O de lc făcea AK 23 0]oh A ticălose G RaduleJRadule vodă KO obiceiurilorjobiceaiurile KLO nu-ţi]cum nu-ţi A, nu-şi. O 158 aduseşi aminte de cea mare şi groaznică judecată a lui dumnezeu ! Că nu-i ajunse cu aceasta, ci făcea sfat în taină cu Sofiialiul şi cu Balasachie, cum, ajungînd în iarnă, să prade pre boiari şi să pue în ţară nişte semi n&nrilos-tive, că nu le ajungea cîtu-i mînca şi-i jăhuia grecii. Atuncea şi Stroe vornicul Leurdeanul, ca un om rău şi hiclean, 5-să făcuse soţii cu dînşii şi mai vîrtos îi învăţa el ca să ueigă o seamă de boiari. Şi le arunca prihăni, pîrîndu-i la Badul vodă că au trimis în ţară să să strîngă slujitorii asupra lui şi a grecilor. Deci cu acel sfat drăcesc prelăsti pre Badul vodă. Iar ticăloşii de boiari nu ştiia nimic de acestea. Şi cînd au fost la dechemvrie 3 dni, leatul 7177, miercuri dimineaţa, io după ce s-au adunat toţi boiarii la curte, iar Badul vodă cu grecii s-au fost gătit în taină cu siim^nii să ucigă pre boiari, sus în casele domneşti. Iar nefiind voia lui dumnezeu, numaidecît să pricepură boiarii şi grăbiră de eşiră toţi afară din casele domneşti şi alergară la mitropolie, la părin | ua-tele mitropolitul Theodosie. Trăgînd clopotile, aciiaşi să strînseră toţi 15. slujitorii la mitropolie, jăluindu-se boiarii cătră dînşii de toate ce li s-au întîmplat. Atuncea şi slujitorii fură toţi într-un gînd şi strigară că de acum nu vor mai lăsa ei să piiară neamul boeresc, ci să iasă grecii din ţară afară# că nu-i pot sătura cu bani. Atuncea toţi boiarii, cu mare cu mic, cu toate gloatele slujitorilor, eşit-au de la mitropolie de au mers cu toţii la sat la 20-Cotrăceni. Acolo făcură sfat mare, socotind că de acum înainte nu vor mai putea trăi cu grecii. Ci să gătiră toată boerimea ţării şi cu slujitorii din toate cetele, pîn la 200 de oameni. Şi purc^seră de acolo de să duseră la împărăţie, pre vr6me cînd era la Enişer împotriva Critului, făcînd la împărăţie multă jalbă pentru grecii Ţarigradului, cum ei au spart raiaoa 25- 1 aduseşijaduci L, aduce O cea]ace O mare şi om. CO Că]cum G 2 cu aceasta] aceasta A, cu aceste toate O Sofilăul O 3 să prade pre boiari]să-ş prade boiarii C, să prade -v pă boeri L să pue]puse GL 3—4 semi nemilostivejdăjdi grele O 4 nu le]nu-i A cîtu-i] cît GO jăhuia]jăfuia AL, jăcuia K 5 Atunci K şi^m. A hicleanjviclean AL, viclian K € făcusejfăcu şi el O soţii]soţie AGL îi învăţa el]el învăţa AKO, el îi învăţa G ca să]să AL 30 o]pre o AGKLO 7 prihăni]prihană AGK că au]zicînd că au AK 8 să să]să AGKO, să le C strîngăjmeargă toţi O şi a]şi A, ş-asupra O drăcesc]rău şi drăcesc O 9 prelăsti]prelosti A, prilesti G pre]pă A boeri AGLO acestea ACL nimica de această nu ştie O 10/ au fost]fu LO 3 dni]3 zile AKL, 3 GO, om. G leatuljcursul anilor AK, văleatul G 11 adu-nat]strîns L toţi om. K grecii]grecii şi cu siimenii O 12 în tainăjînnainte G cu siimenii 35* om. O pre]pe O 13 nefiind]fiind G să om. O 14 toţi om. K alergară]alergară toţi C 15 mitropolitul om. L Theodosie mitropolitul KO Şi trăgînd AO aciiaşijîndată AO strîn-serăjadunară O 15—16 aciiaşi să strînseră toţi slujitorii la mitropolie om. G 16 la mitro-polie]acolo O cătră dînşii]la ei L ce]cîte AGKO 17 şi1 * om. A fură]fuseră A de acumjde acum înnainte O 18 ei om. AK boeresc]rumînesc G afară din ţară G afară om. O 19 pot] 40 • mai pot GKLO toţi om. O cu mare, cu micjcu mari, cu mici K, cu mic cu mare O cu3]şi cu O 20 eşit-au de la]au eşit din O de au]şi au AO 21 Cotrăcăni]Copăceni O Acolo]Cu toţii acolo A, Şi acolo O făcurăjau făcut C mare sfat O socotind]şi socotinţă A vor]vom G 22 Ci]Şi L să gătirăjsă să gătească O, să găti L ţării om. L cu om. A 23 c6tele]ceţăţile G, breslile O După oameni ad. şi să să ducă la Ţarigrad O purcăseră] aşa au purces O de 45» acolo om. O să duseră]s-au dus AGKO 24 pre]pă L, pe O vr6me]vremea ACL Enişer] Inişăr A, Ineşiri C, Inişeri G, Ineşeriu V 25 multăjmare AGK mare jalobă la împărăţie O 159 Ţării Rumîneşti. Atunce înţelegînd împărăţiia, poruncit-au cu mare mînie de au scos pre toţi grecii din ţară cu mare ruşine şi au mazilit pre Radul ao6° vodă. Mergînd la casa lui în Ţarigrad, acolo au murit, | la cursul anilor 7177. Şi au domnit ani 4. ^ 5 Dat-au boiarilor voe să-şi aleagă domn pre carele vor pohti ei. Atun- cea ei cu toţii împreună făcură sfat şi aleseră pre un boier bătrîn, anume Antonie dvornecul den sat den Popeşti, ot sud Prahova. Pre acesta-1 rădicară şi ziseră să le fie domn, pentru căci îl ştiia toţi că iaste om bun şi blînd. Şi aciiaşi îl duseră de sărută poala împăratului şi a Mustafa paşii, io caimacamul. Pre ac&a vr&ne au luat turcii cetatea Candiei de la Frînci. Iar Antonie vodă, cu toţi boiarii lui, cu agă turc şi cu steag, au venit în ţară şi au întrat în scaun în Bucureşti, mesiţa april 9 zile, leatul 7177, în vinerea cea mare a Strastiilor. Iar cînd au fost a doao zi, în sîmbăta 15 cea mare a Paştilor, împărţi toate boeriile. Iar în dumineca sfintelor Paşti, dimineaţa, la Hristos văscrese, istovindu-se soborul, afară fiind toţi înaintea bisericii, după cum iaste obiceaiul, făcut-au Antonie vodă mare jurămmt împreună cu toţi boiarii, cîte unul, cîte unul, fieştecare puindu-şi io7 mîinile pre sfînta evanghelie, jurînd pre | puternicul sfîntul nume al dom-20 nului dumnezeului nostru Isus Hristos, cum vor sluji domnu-său, lui Antonie vodă, cu dreptate şi cum să lipsească pizma şi mozaviriia şi hicleşugul din mijlocul lor, numai de acum înainte să lăcuiască toţi într-o dragoste, I Atuncea AGL. împărăţiiajînpăratul O porîncit-au G 2 pre1]pe C de au scos pre toţi grecii din ţară cu mare ruşine om. L pre2 * * * * 7 * 9 10]şi pre O 3 şi mergînd O casa lui în]casa lui 25 la G, om. O au şi murit O la om. A, în K 3—4 la cursul anilor 7177 om. O 4 7177]vălea- tul 7177 G 5 Dat-au]Datu-le-auA boiarilor]şi boerilor (boiarilor GK) AGGKLO carele] care L vorjar K, va L ei om. GL pre carele vor pohti ei să le fie domn A 6 ei om. K cu toţii împreunăjcu toţi dimpreună A, cu toţii L, om. O bătrîn om. O anume om. G 7 dvorneculjvodă A ot sudjdin judeţul AKO, sudeţul G Prahova]Prahovii AKO, Praoh V 30 acesta-l]acesta GK 8 şi ziseră să le fie om. O căci îl]că-l O iaste]este L 8—9 pentru căci îl ştiia ... blînd] că este (iaste K) om bun şi blînd, după cum (pentru căci K) îl ştiia toţi AK 9 aciiaşi]îndată AKO, aceiaş G Şi]De G duseră]dusă G şi a]şi a lui AGK paşiijpaşa GK 10 caimacamului L 11 Pre aceia]Pre (Pe G) acea AGL, într-acea O luat om. L cetatea om. G Candiei]Candii, adică Gritul C După Frînci ad. cu mare război la noemvrie 6, leat 35 de la Hs. 1669 şi au purces din Ţarigrad O După r. 11 e titlul: Gap. 47. Domniia lui Antonie voevod în K 12 Iar]om. K, Io O vodă]voevod GLO luijsăi K şi cu agă AKO şi om. C steag]steag de domnie de O 13 au om. V în2]la K mesiţa]om. AGO, în luna lui CK zile] om. ACLO, dni G leatuljcursul anilor A. valeatul G, în anii K 14 cea om. K Strastiilor] patimilor domnului A, în săptămîna patimilor K, patimilor O doao]doo A, dooa G 15 cea 40 mare a om. G a Paştilorjom. A, a paternilor O împărţi]împărţit-au AGKO Iar]Şi A în om. CKO dumineca sfintelor Paşti]duminecă în ziua de Paşti K 16 văscrese]anesti A istovindu-se]săvîrşindu-să A, sfîrşindu-să O afară]şi AK toţi]toţi strânşi O 16 — 17 înaintea bisericiijînnaintea soborului la biserică G, om. O 17 iaste]este AG, îi O 18 împreună] dinpreună A împreună cu toţi boiariijboerilor tot O cîte unul2]cîte altul G, om. O fieşte-45 carejfieştecarele AG, fieşcare K, om. O puind fieşcare L 19 mîinile]mîna AGK puternicul sfîntul]puternicul sfînt A, puternic şi sfînt K numejnumele AKO 20 dumnezeului om. GO domnu-său, lui]domnului A, domnilor lor G, pre domnu-său G, domnului său (lor O) LO 21 cum să]cum să să LY mozaviriiajmozaviriele O hicleşugul]vicleşugurile O 22 din mijlocul lor] dintre dînşii O lor om. G numai]şi AO toţijcu toţii K dragoste]dreptate G 160 ca nişte adevăraţi creştini. Iar carii nu vor ţinea jurămîntul, să fie lepădaţi de faţa domnului dumnezeu şi să fie urgisiţi de domnu-său şi încă să paţă mare nevoe, tocma să guste răi ca aceia şi moartea, ca nişte călcători de lege şi de jurămînt. Şi aşa istovind jurămîntul, toţi au iscălit cu mîinile lor la izvodul jurămîntului. 5 Şi s-au aşăzat domn ţării. Şi au început a face judecăţi drepte şi a căuta de rîndul ţării şi al săracilor, carii era năpăstuiţi şi prădaţi fără dreptate. Atuncea şi feciorii răposatului Costandin postelnicul împreună cu maica lor, jupîneasa Elena postelniceasa, văzînd că le-au dat dumnezeu io domn bun şi înţelept şi judecător drept, n-au mai putut răbda pentru moartea tătîne-său, care au făcut Stroe dvornicul Leurdeanul în zilele lui Gligoraşco vodă, precum înapoi povestea lui iaste scrisă. Ci au eşit | la 107° divan de faţă, apucîndu-se de bîhă, cum nu iaste el nimic vinovat de sîn-gele acelui creştin, Costandin postelnicul, nici au stătut el împotriva lui, 15 să-l omoare, vrînd să să ascunză, ca Cain de sîngele frăţine-său, lui Avei. Iar dumnezeu, judecătoriul cel drept, nu l-au îngăduit, că sîngele dreptului Costandin nu să putea ascunde, ci striga la cer. Şi au vădit pre Stroe aiave, cu 3 răvaşe scrise cu mîna lui cătră un hoţ asemenea cu el, Costandin păharnicul Yărzariul sin Eadului armaşul Yărzariul, ca să facă lui Costan- 20 din postelnicul moarte, iar într-alt chip nu. Deci ca să descopere lui Stroe vina şi lucrul ce au făcut fără dreptate şi fără judecată, ivitu-se-au ac61e 3 răvaşe şi au căzut în mîna jupînesei Elenei şi a coconilor ei, de s-au citit 1 creştini adevăraţi O cariijcare AGL nu vor ţineajvor călca O lepădat A 2 de faţajde la faţa AO, om. G domnului d-zeu]lui Hristos A, lui d-zeu GKO să fie om. O 25 urgisiţi]urgisit AC 3 tocma să guste răi ca aceiajrăii (unii O) ca aceia tocma (cit O) să guste AO şi om. G moarte O 41ăge]legiO Şi aşa istovind]Şi aşa săvîrşindu-să A, şi isprăvind O toţi au iscălit]s-au iscălit toţi O mîinile]mînule K 4—5 s-au iscălit la izvodul jurămîntului, cu mîinile lor A la]în K 6 ţăriijîn ţară O drepte judecăţi A 6—7 a căuta] au căutat AK, căuta GO 7 şi al]şi ale (a K) GK al om. O carii]care AGL şi2 om. A făr 30 de A 9 fecioriijfeciorul L răposatuluijlui O 10 jupîneasa om. O Elena] Ilinca G,Elina G, Iliana O postelniceasa om. K văzînd că le-au om. G 11 n-au mai pututjnu mai putură AK 12 tătîne-său]tatălui lor A făcut]făcut-o O 13 Gligoraşco vodăJGrigorie (Gligorie GK) vodă AGK, Grigorie Ghica vodă O înapoi]mai înapoi în K în povestea G înapoi povestea lui iaste scrisăjspune înnapoi la istoria lui O iaste]este AL scris G 13 — 14 la divanjcu 35 dînsul la divan AG la divan de faţăjcu dînsul faţă la divan KO 14 de bîhă]bîhă Q cum] că A bîhă că el nu este nimic L iaste]este A nimic om. AGKO de]la K, în O 15 Cos-tandinjal lui Costandin AK împotrivajînpotrivă A lui om. AKO 16 să să]să O ca Gain] Cain G, ca ucigaşul Gain O lui Avei, frăţine-său LO lui om. A 17 IarJDeci L 17 — 18 dreptului Gostandinjlui Costandin postelnicul cel drept G 18 nu să putea ascunde, ci om. AGKO 40 putea]poate L După cer ad. ca să-i facă judecată O vădit]dovedit G pre]pă A Stroe] Stroe vornccul O 19 aiavejom. AK, aevea GGL răvaşe]răvăşali G, răvăşele O cătrăjla C hoţ]tîlhariu O cu el]ca el G Costandinjanume Costandin O 20 păharnicul om. A sin] feciorul AK, fiul G sin Radului armaşul Vărzariul om. O Radul GL armaşului K Yăr- zariul om. G casă]casă-iA 21 moartea A chip om. A să]să să AGKO, să-i G Stroe]Stroe 45 vornecul O 22 şi lucrul om. O fărăjfăr de A şi2om. C fărăjfăr de A judecată]judeţ K, de vină O şi acele K 23 răvaşe]răvăşale G, răvăşeli O mînajmînule K Elenei] Ilinii GO eij săi K de s-au] deci s-au C, şi le-au dat de s-au O 16 - c. 2679 161 în divanul cel mare. Şi le-au văzut singur Stroe dvornicul, şi n-au mai putut prinde bîha, că era scrise de mina lui. Atuncea să descoperiră toate minciunile lui cît mărturisi el singur înaintea domnului Antonie vodă şi a tot divanul mării sale că au fost lui Costandin pîrîş de moarte şi cum au 5 perit nevinovat nimica, cît să mira toţi cine auzia, | şi cine-1 ştia, şi cine io8 nu-1 ştiia. Atuncea cunoscură că iaste om rău Stroe şi-l pedepsia şi mari şi mici şi-l batjocoriia şi mueri şi copii şi-l suduia păgînii şi creştinii, căci au omorît pre Costandin, căci era de mult folos şi de mare ajutor ţării şi căuta săracii şi streinii. Atuncea Antonie voevod împreună cu părin-10 tele vlădica Theodosie şi cu amîndoi episcopii şi cu toţi egumenii de pre la toate mănăstirile cîte sînt în ţară făcură mare judecată. Căutînd la sfînta pravilă, aflară să.-l omoare şi pre Stroe, ca să ia plată precum au făcut.. Şi să dede cu judecată dreaptă pre mîna armaşilor. Iar jupîneasa Elena şi cu feciorii ei n-au vrut, ci s-au rugat la Antonie vodă să-l iarte de moarte 15 şi să ia cinul călugăresc, că va da el seamă înaintea înfricoşatului judeţ. Atuncea Antonie vodă, poruncindu-le, scoaseră-1 afară cu răvaşele lui c&e de vînzare, de să arătară tuturor noroadelor, ca să-l ştie toţi că s-au asemănat cu Iuda şi l-au ivit dumnezeu ca pre Cain. Dupre ac&a l-au dus io8v la mănăstirea din Snagov de s-au călugărit puin | du-şi numele Silvestru, 20 de călugărie. Iar Antonie vodă domniia foarte bine şi cu pace dăspre toate părţile şi avea liubov cătră toţi boiarii. Iar vrăjmaşul diavolul nu putu răbda, 1 ie-au[au A, s-au K singurjşi O 1—2 n-au mai puLuljau mai putu Aiv, 2 prinde bîhajtăgădui O scrise]scris KO descoperiră]descoperi LO 2 — 3 Atuncea să descoperiră 25 toate minciunile lui om. G 3 lui om. AKO cîtjcîte O mărturiseau mărturisit O singur om. O domnului]lui O Antonie vodă]Io(Ioan G) Antonie voevod AG, Antonie voevod KL 4 a om. G mării sale om. O că au]că el au A Costandin]Costandin postelnicul ACKO pîrîş lui Costandin G 5 nimica om. O mira]mirară AGK cine auziajcît îl auzia O 5 —6 şi cine nu-1 ştiia om. G 6 iaste]este GKO După ştiia ad. că este (iaste GKO) om rău AGKLO 30 Atuncea]Atuncea-1 G, Atunce îl O să (îl O) cunoscură AO că iaste om rău Stroe om. AGKL 6—7 mari şi mici]mare şi mic AG 7 batjocorea A muerile A şi mueri şi copiijtoţi G şi mueri şi copii şi-l suduia păgînii şi creştinii]şi-l suduia copiii şi muerile, creştinii şi păgînii O suduiajdosădea AK creştinii şi păgînii AGK 8 Gostandin]Gostandin postelnicul KG căci era]că era L, pentru că era O mult]mare A 9 săracii]săracilor G, de săraci O streinii! 35 creştinii C, de străini O voevod]vodă CGK 10 vlădica]mitropolitul chir O cu1 2 * 4om. G toţijmulţi O de pre]dupre A 11 toate]multe O mănăstirile]mănăstiri O cîte sînt în ţară om. O făcură]făcut-au K mare judecată]judecată dreaptă O 12 aflarăJcaA să-l]ca să-l O pre Stroe, ca om. O casăia]săiaC precum]cum O 13 d6de]dete ACLO armaşilorl armaşului G Elena]n-au vrut şi cu feciorii ei A 14 n-au vrut]nu vrură să-l omoare G, n-au 40 vrut să-l lasă să-l omoare O s-au]auL la]luiAO vodă om. G iarteJerteAL de moarte om. G 15 călugărescjcălugăriei G că va]să va G el om. O seamă]seme G înfricoşatului judeţ]lui d-zeu la înfricoşatul judeţ O 16 Şi Antonie AK poruncindu-le] porunci (porînci G) AGO* poroncit-au K scoaseră-l]de-l scoaseră (scoase G) AGKO, îl scoaseră L afară cujafară din divan şi cu O răvaşele]răvăşalele CGO 17 arătarăjarăta LO noroadelor]oamenilor O După 45 noroadelor ad. l-au pus într-o cotigă cu un bou şi i-au pus un proţap în cap şi de dînsul i-au spînzurat răvaşalile, cîte trele, ce era scrise de mîna lui G toţi om. O 18 cu om. O Iuda] Iuda vînzătoriul O Dupre]După AGKO l-au]s-au O dus]dat A 19 mănăstire GO din]la O După numele ad. (Stroe vornicul cînd l-au fost întrebînd stareţul cum va ca să-i puie numele pă călugărie, iar el au răspuns ca să-i pue numele Regep) G 19—20 numele’ de călugărie 50 Silivestru AGKLO 21 foarte om. K şi cu pace om. A 221iubov]dragoste KO, libov GL cătră| de către O diavol L nu putu]nu putea C, neputînd K După răbda ad. ca să vază liubovui (libovul) KO) cel dumnezeesc (desăvîrşit ad. O) în (între O) creştini AGKO 162 ci-şi află lăcaş în inimile unor boiari, anume Gherghe dvornicul Băleanul şi cu gineri-său Hrizea vistierul, i Staico păharnicul sin Bărcan ot Bucşani, i Badul Ştirb6iu ot Izvor şi cu alţii mai mărunţi. Incuibîndu-se diavolul în inimile lor foarte tare, întărindu-i cu rău cuget asupra a 3 boiari, carii să afla cu slujbă dreaptă lingă domnu-său şi sta pentru ţară 5 şi pentru săraci, să nu-i calce streinii, nici să-i prade fără dreptate, anume Mareş banul, i Badul logofătul Creţulescul, i Şărban Cantacuzino vel spătarul. Deci făcîndu-se ei o ceată spurcată, noaptea să strîngea toţi la casa lui Gheorghe dvornicul, de făcea sfat şi să învăţa cu ce fel de meşteşuguri vor ucide pre acei 3 boiari. Şi altă vină nu le afla făr cit zicea că ei tot io boeresc la toţi domnii şi cum s-au îmbogăţit şi cum nu-i bagă în seamă şi numai batjocoresc. Iar mai vîrtos pizmuia Băleanul, căci nu l-au pus ban mare la Craiova. Deci aşa sfătuindu-se în toate | nopţile, dat-au dumnezeu m de prinseră cei 3 boiari de veste mai timpuriu şi degrab m^rseră la Antonie vodă de-i spuseră şi să rugară să le facă judecată dreaptă cu Băleanul şi 15-ceata lui. Şi de-i va afla că au călcat jurămîntul sau au făcut lor vr-un rău, atunce să paţă după vina lor. Atuncea Antonie vodă au eşit la vel divan şi i-au chemat de au stătut toţi de faţă. Deci ei, ca nişte oameni răi, alt nu avea ce mai zice, făr cit c&e ce scriu mai sus. Antonie vodă văzînd dreptatea celor 3 boiari, îndată au mazilit pre cei ce avea dregătorii şi 20 porunci tuturor cîţi au fost la acel sfat spurcat să meargă la ţară, să şază la casele lor. Iar alt rău nimic nu le-au făcut. Deci nu multă vreme trecînd, Iar le-au poruncit de au venit la curte. Şi i-au ertat de toată vina lor şi i-au 1 * 3 1 ci-şi]ce GO inimile]inima G unor]a o samă de K Gherghe]Gherghie A, Gheorghie KL, sin Ghirghi G Bălianul vornicul K 2 cu om. K i]şi AK, şi cu O Staico]Stoica GL 25 sinjfiul G feciorul lui AK ot]din K 2—3 sin Bărcan ot Bucşani]Bucşănescul O 3 i]şi AK ot]din A, de K, de la O Izvor]Izvoară AGKO mărunţijmărunţei AGK, mici O Şi încui-bîndu-să O 4 în inimile lor foarte tare]foarte tare (tare om. A, foarte tare om. O) în inimile lor AKO şi întărindu-i O 5 boiari, carii]boeri, care AC aflau A domnu-său]domnul său AL pentrujpintru A 6 pentrujpintru A să nu-i]ca să nu-i AO, să nu mai G să-i om. L nici 30 să-i pradejşi să-i jăfuiască O fărăjfăr de A 7 banul]banul Băjescul G, vel ban O i]şi AO logofătul Creţulescul]Creţulescul vel logofăt O i]şi AKO vel om. K 8 făcîndu-se]făcînd L ei omş CL spurcată]spurcată ei L să strîngea toţi noaptea O toţi om. L 9 dvornicul]vor-necul Băleanul O cu ce fel de]cu multe feliuri de O meşteşuguri] meşteşug AK ^10 vor ucidejcum vor face ca să-l ucigă O le om. O făr]făr de A cîtjdecît G 11 la toţi domnii 35 tot boeresc O cum^o/n. O 11 —12 şi numaijşi cum îiACGKL şi numai batjocoresc om. O 12 Băleanului O pusjfăcut O 13 aşa sfătuindu-sc]sfătuindu-să ei aşa O nopţile]părţile C dat-au]dede O 14 de prinseră cei 3 boiari de vestejde au prins (prinseră O) de vesţe acei 3 boeri ACO de vestejveste G maijmai de O degrab]îndată O 15 de-i]şi-i O 16 ceatajcu ceata AGKLO de-i va afla]de s-a afla K, de va afla L călcat]călcat ei O au făcut lor]le-au 40 făcut O 17 atuncejatuncea AL, om. O după]dupre G Antonie]şi Antonie AK la]om. G, în L vel om. O 17 — 18 vel divanjdivanul cel mare AKL 18 i-au]au CG de au stătut toţi de faţăjpre toţi de au stătut de faţă O După faţă ad. şi i-au întrebat O Deci] Iar O 19 alt nu ... zice]n-avea ce să mai zică C nu avea]nu avură (avu L) KL mai om. A făr]făr de A cît]cît zicea A ce scriujce scrie A, scrise O Antonie]Atunci (Deci O) Antonie LO 20 celor] 45 acelor AKO dregătoriijdregătorie G, boerii L 21 porunci]porînci G, au poroncit O cîţi] celor ce O spurcat]drăcesc C, om. L rău şi spurcat O meargăjmargă K să şazăjşi să şază A 22 nimic om. L nu le-au făcut nimica O nu multă vr6me trecîndjtrecînd cîtăva vreme O 23 le-au]au L poroncit G de au venitjsă vie A toată vinajtoate vinele O lor om, O 163 învăţat să să părăsească de ce s-au apucat, să lăcuiască toţi întru dragoste, precum sînt juraţi, iar cine va călca jurămîntul, dumnezeu să-l bată şi trupeşte şi sufleteşte. După aceasta nu multă vreme trecînd, veni şi lui Antonie vodă mazi-5 lie. Şi îndată purcese cu toţi boiarii | de să duseră la Odriiu, că acolo era 109° împărăţiia. Atuncea şi Gligorie vodă încă venise din Ţara Nemţească, că-1 ertase împărăţiia. Deci fiind acolo şi Hrizea vistierul, i Staico paharnicul, i Eadul Ştirbei şi cu toată ceata lor cea dintâi, ca nişte răi hicieni, cu mari meşteşuguri, cu taină la turci au umblat de au stricat domniia lui io Antonie vodă şi cu mulţi bani au dres domnia lui Gligorie vodă. Închinîn-du-se lui toţi, făcură sfat drăcesc cătră turci de prinseră pre Mareş banul, i Gheorghe dvornicul, i Eadul logofătul Creţulescu, i Mihai Cantacuzino spătarul, i Gheţea clucerul, i Stoian comisul. Iar Şărban Cantacuzino spătarul au scăpat din mijlocul lor. Şi aciiaşi porunci Gligorie vodă cu 15 acei răi boiari ai lui la Gherghe dvornicul Băleanul de au prins pre toţi fraţii lui Şărban spătarul: Costandin stolnicul, i Matei aga, i Iordachie postelnicul. Şi purceseră cu Gligorie vodă de veniră în ţară, la scaunul ot Bucureşti, leatul 7180, mart 20 dni. Iar Antonie vodă au rămas la Ţarigrad şi acolo s-au prestăvit. Şi 20 au fost domn 3 ani. Să pomenim aicea şi de Stroe dvornicul Leordeanul. Că deaca înţe-no l£se că au luat Gligorie vodă domnia şi au căzut | acei săraci de boiari la patimă, el foarte să bucură şi îndată-şi lepădă călugăriia şi degrab alergă * * 6 * * * * 11 * * 14 1 să să]să A şi să lăcuiască O toţi]cu toţi G întru]îiitr-o GGK, cu O dragoste] 25 dreptate O 2 sînt]sînt ei G să-l bată dumnezău O 4 aceasta]aceia O nu multă vr6me trecînd]peste puţină vreme O trecînd om. G veni]au venit O vodă om. L 4—5 mazilie] maziliia-i G 5 purcese cujpurceseră AKL, au purces O de să duseră om. O OdriiuJUdreiu O 6 După împărăţiia e titlul Gap. 48. A doa domnie a lui Grigorie vodă în K Atunci K Gligorie] Grigorie AL încă om. AG din]de la G Nemţească]Ungurească O 7 şi om. O i]şi ACKO 30 StaicoJStoica G 8 i]şi AGKO şi cu toată]şi cu G, şi toată K, cu toată O răi hicl6ni]răi şi vicleni A, oameni răi şi vicleni O 9 mari]mare AGGKLO meşteşugurijmeşterşuguri K, meşteşug O şi cu taină AK cu taină la turci au umblatjau umblat într-ascuns O umblat] înblat GK stricat]trecut G 10 dres]dires K Gligorie vodă]Grigorie Ghica voevod O 11 făcură]şi făcură A, făcînd G cătrăjdespre O prinseră]coprinseră AK 12 i Gheorghe]şi 35 pre Gheorghie AKO i2*3jşi pre AKO logofătul CreţulesculJCreţulescul logofătul (logofă- tul om. O) KO 13 il.2]şi pre AK, şi pe1, şi şi pre2 O Gheţea] Ghieţea A, Ghena G, Ghinea L 14 spatarul]om. G, vel spătar O aciiaşijîndată AO 14—15 cu acei răi boiari ai lui la]cu sfetnicii lui în ţară la O 15 boeri răi A ai lui la]la G Gherghe]Ghiorghie A, Gherghii K, Gheorghe L 16 După spătarul ad. adică A Costandin stolniculjpre Costandin stolnicul 40 Cantacuzino (Cantacuzino om. O) GO i]om. A, şi pre KO i]om. AG, şi pre KO 17 postelnicul Cantacuzino G purceasă G Şi purceseră cu Gligorie vodă de veniră în ţarăJŞi vini Grigorie vodă în ţară K, de i-au pus la opreală pănă au venit şi Io Grigorie Ghica voevod şi cu sfetnicii lui şi au întrat O După ţară ad. din Ţarigrad A la scaunul]în scaun O ot] din AKL, în O 18 leatuljîn (în om. A) cursul anilor AK văleat L dni] om. AGL, de zile K 45 martie om. G leatul 7180, mart 20 dni]mart 20 deni (deni om. O) văleat (leat O) 7180 GO După 7180 ad. domn de al doile rînd O 19 la]în KO s-au prestăvit]au murit AO 20 au fost domn]au domnit AGKO După domn ad. Antonie vodă A 3 ani]ani 3 AGO 21 aicea om. O pomenim aicea şi]spunem K de Stroe]dăspre Stroe L După Leordeanul ad. (Stroe vornicul Leurdeanul ce să călugărise) K Că om. K 21—22 Înţel6se]auzi O, au înţăles K 50 23 patimi O îndată-şi]îndată A O călugăriia] cinul cel călugăresc O şi alergă degrabă O 164 la Odriiu de să închină lui Gligorie vodă şi să împreună cu soţiile lui, făcîn-du-se părtaş, ca şi întăi. Şi după ce veni la Bucureşti, scoaseră dăjdi gr61e în ţară. Şi dideră acestor boiari mare strînsoare, fiind unii închişi în turnul dă pre poarta de jos, alţii în temniţă, poruncindu-le să le dea bani sute de pungi, ca să scoată cheltuiala ce au făcut pentru dînşii la turci. Deci ei, 5 de mare frică şi groază, vîndutu-ş-au satele, rumânii, ţiganii şi tot cîştigul lor, cine cit au avut, de au dat lui Gligorie vodă, şi au rămas casele lor pustii. Atuncea şi boiarii s-au însoţit cu grecii şi, în taină, fără ştirea lui Gligorie vodă, apuca pre toţi cîţi ştiia că au răzimat în casele acestor boiari şi pre toate slugile lor, de-i prăda şi împărţea banii adins ei-şî. O, ce foc io nestîmpărat băga în casele lor ! Multe case au pustiit. Că toată pizma lor era mai vîrtos ca să surpe casa răposatului Costandin postelnicul. Că nu să sătura de sîngele lui, ci şi acum tare să nevoia ca să omoa| re şi pre uo° feciorii lui. Şi făcură meşteşug, dînd turcilor bani, ca să-i aducă de la Odriiu pre Şărban spătarul, ca să-i omoare pre toţi deodată. Deci Şărban crezînd 15 amăgeala turcilor, îndată au purces de la Odriiu ca să vie în ţară. Iar deaca au trecut munţii, atuncea, din voia lui dumnezeu, să întimpină cu oarecine trimis de maică-sa, spuindu-i să nu vie în ţară, că va să-i omoare pre toţi. Deci Şărban înţelegînd de aceasta, aciiaşi lăsă acea cale şi să învîrtejî pre altă cale, prebegind în ţara Moldovei, lăcuind la Hangul, în munţii 20 Ceahlăului. O, mare minune au făcut dumnezeu şi cu acel Şărban, că l-au scos din calea pierzării şi l-au îndreptat pe calea mîntuirii, precum au îndreptat şi pre cei 3 filosofi, cărei i-au trimis Irod să ispitească de naşterea 1 Odriiu]Odîiu G lui]sale K făcîndu-se]făgăduindu-se O 2 după cejdacă K veni] veniră AGGKO 3 dăderăjdeteră AGL strînsoare mare (mare om. K) acestor boeri AK 25 boiarijsăracideboeri O unii închişijînchişi unii AGK, ei închişi unii O în turnul om. G 4 dă pre]după A, dupren G, despre K dă pre poarta dejosjporţii din jos O de josjdin jos AKL temniţă]puşcărie O le om. AKLO 5 scoaţă L lacutjcheltuit O 6 de frică mare şi de groază O satele]moşiile, sătele A rumînii]o/n. A, şi moşiele şi rumînii O şi ţiganii O 7 cît] ce O de au dat]de le-au dat G, au dat tot O După vodă ad. bată-1 d-zeu A şi au]căt le-au O 30 lor om. O 8 şi om. G s-au însoţit cu om. O şi om. O fărăjfăr de A 9 apuca]apucară AK pre]pă L ştiiajîi ştiia A răzimat]rămas G în casele]de casa O acestor]cestor K boeri ACL 10 şi1 11 om. G pre toate]pe O de-i prăda]de-i prăda şi-i jăfuia O şi împărţea]şi-şi împărţea A împărţea baniijinpărţindu-se K adins ei-şî]loru-şi A, adinsu eiGL, ei-şi K, cu toţii O 0]oh A 11 nestîmpăratjnestănsu O Multe]şi multe O Că toată pizma]cu pizma GO 12 era mai 35 vîrtos]mai vîrtos era A, mai mult era K, era L, şi mai făce O să surpe]să să surpe G, ca să surpe de tot O răposatului]lui O 12 — 13 Că nu săjpănă să O 13 sătura]săturase AGKO şi om. A şi acum tare om. O tarejmai tare A ca om. O 14 făcurăjfăcînd L meşteşu^Jmeş-terşilg K, meşteşuguri O dînd]dete L să-i]să ACGKLO 15 pre Şărbanjşi pă(pre CGO) Şărban AGGLO ca să-i]ca să GL, şi să-i K 16 amăgeala]în amăgeala O ca om. O în ţară] 40 aice în ţară O 17 atunci K întimpină]timpină G 18 de]de la ACG spuindu-i]să-i spue O să nu]ca să nu K 19 Şărban]el O aciiaşijîndată AO să învîrtejîjmersă O 20 altă cale] alta AGKLO lăcuindjşi lăcuia O 20 — 21 la Hangul în m-ţii Ceahlăuluijîn m-ţii Tazlăului la Hangul 21 0]oh AK au]ce au A au făcut]făcu O şi om. AO 21 — 22 că l-au scos]că-l scoasă O 22 l-au îndreptat]îndreptă O pe]pre AKLO precum]cum A După calea ad. de s-au 45 dus în ţara lor O 23 şi om. KO pre cei]pă acei L carei]care AL 165 lui Hristos, ca să-l omoare, iar sfinţiia lui i-au îndreptat pre altă cale, şi Irod rămase ruşinat. Atuncea Gligorie vodă, cu răii sfetnicii lui, rămaseră ruşinaţi. Cît să bucura şi să veseliia de venirea lui Şărban, atîta întristăciune mare 5 căzu asupra lor. 111 Iar cînd au fost la iulie 15 dni, leatul 7180, făcură sfat drăcesc |de trimiseră la Vel Ocnă pre Gheorghie dvornicul, socrul lui Matei aga şi pre Ghieţea clucerul, socrul lui Şărban spătarul şi pre Stoica logofătul Ludescul, care au fost slugă bătrînă la casa răposatului Costandin postel-îo nicul. Iar pre Mareş banul, ce au fost cuscru cu stări postelnicul, şi pre Radul logofătul, gineri-său şi pre cei 4 coconi ai lui: Costandin, Mihai, Matei, Iordache i-au pus la opreală mare, în turnul clopotniţii. Iar pre alţi boiari, rudenii şi gineri ai lor, pre toţi i-au prădat şi i-au lăsat de la închisoare, aşăzînd răii sfetnici aceasta ce scrie mai sus. 15 Purces-au şi Gligorie vodă la oaste cînd au fost şi sultan Mehmet, împăratul turcilor cu toată puterea lui cătră Ţara Leşască, cînd au luat şi Cameniţa pre seama lor. Iar aicea, la scaun, au lăsat ispravnici pre Bălea-nul şi Stroe dvornicul, i Hrizea vistierul. Deci ei, ca nişte răi tirani, fără ştirea domnului, dederă învăţătură Drosului armaşul Mehedinţul, răul 20 spurcat, de-i scotea din turn pre aceşti boiari, ce scriu mai sus şi-i ducea afară den cetate, înaintea temniţii, de-i bătea în toate zilele pre talpele mv picioarelor şi-i spîn | zura de mîini cu sfoară, şi-i muncea în tot felul, tîrîn-du-i pre pămînt şi pedepsindu-i cum le era voia. Şi de aceasta dar 1 lui]sa ALO 2ruşinat]mincinos O 3 Atuncea]Iar A, Aşa şi O răii]răii săi G lui] 25 om. G, ai lui K sfetnicii lui cei răi O rămaseră cu răii sfetnicii lui ruşinaţi V Gît]Pre (Gă O) cîtKO 4 Şărban spătarul O atîta]cu atîta mai multă O întristăciune]întristare O marejmai mare AC GK om. O între r. 5 — Sad. Atuncea au scos pă vlădica Theodosie de la mitropolie, cu mare scîrbă şi l-au trimis la Coziia, la opreală A 6 Iar cînd au fost la iulie 15 dni, leatul 7180 om. O au fost]fu G dni]15 zile A, 15 GL, în 15 zile K leatul]cursul anilor A, văleatul GL, tot într- 30 acestaş an K făcură]şi făcură O drăcesc om. AK 7 Vel Ocnă]Ocnele cele Mari AK, Ocnă O 8 clucerul]slugerul A Ghieţea] Ghiţea G 9 Ludescul, care]Liudescul carele G, care O răposa- tului]lui AKO 10 stări postelnicul]postelnicul cel bătrîn AK, bătrînul postelnic L, Gostantin postelnicu O 11 Radul logofătul]Radu Greţulescul AO, Radul logofătul Greţulescul CGK ai]a G După lui ad. Costandin postelnicul AGGK, Gostantin postelnicul anume O 11—12 Mihai, 35 Matei, Iordache om. A 12 mare om. A După opreală ad. pre Costandin, pre Mihaiu, pre Mateiu, pre Iordache A pre om. K 13 şi1 om. A ai lor]de ai lor O lăsat]slobozit O 14 închisoare]închisori A aşăzîndjşi aşăzănd O răii]acei răi A răii sfetnici aceasta]aceşti sfetnici răi acest sfat O aceastajacestea A După sus ad. cînd fu la iunie 15, leat 7180 O 15 Purces -au]După ce s-au dus L, Au purces O fostjmers O şi2 * * * * * 8 * * * * * 14 15]cu G, om. GO 16 turci-40 lor]turcesc KO cătrăfîn O cînd]de O 17 şi om. O pre seama lor om. O aicea, la]aicea, în A, în G ispravnici]om. O, ispravnic K 18 şi]i GGL, pre K, pe O i]şi pre AK, şi pe O tirani răi O fârăjfăr de A 19 domnului]lui Grigorie vodă O dederă]deteră AGLO armaşul]arma-şului KLO 19—20 răul spurcat]om rău şi spurcat A, om. O 20 de-i]de GO din turn om. O aceşti]ceia G boiari]săraci de boeri O 20—21 ducea afară den cetate]ducea în toate zilele O 45 21 înaintea temniţii]om. A, înaintea pimniţii G După temniţii ad. de-i punea O de-i]şi-i O în toate zilele om. O pre]pe A talpe K 22 picioarelor om. K sfoarăjsfori A, sfură G în tot feluljcu multe feliuri de munci O feliul A 23 cum]precum L Şi de aceasta dar]Cu aceasta A 166 să asemăna cu Maximiian, i Dioclitiian, muncitorii creştinilor, şi cu spurcatul Ariia şi cu alţi păgîni necredincioşi carii au ocărit sfînta biserică a lui dumnezeu şi au călcat toate poruncile lui. Aşa făcură şi aceşti tirani boiari. O, puternice doamne, cum ai plătit acelora, plăteşte şi acestora, că au călcat poruncile tale, carele zicea: Iubiţi pre fraţii voştri şi pre vecinii 5 voştri şi cine cum va măsura, aşa i să va măsura. Gligorie vodă, încă fiind la oaste, mult au cercat pentru Şărban ca să-l prinză. Şi n-au putut, că dumnezeu l-au acoperit. Iar cînd au fost la dechemvre 1 dni, leatul 7181, venit-au şi Gligorie vodă de la oaste aici, la scaunul lui. Şi înţelegînd de cazna celor închişi io ce le-au fost făcut boiarii fără porunca lui, foarte s-au scîrbit pre ei. Iar Băleanul cu ceata lui, fiind îndrăciţi, nimic nu să ruşina, ci tot îndemna pe Gligorie vodă să-i omoare. Iar dumnezeu îl întărea ca să nu-i omoare, pentru că nu-i ştiia nimica vinovaţi. Iar boiarii numai ce să năduşiia şi zicea că de ar fi ştiut că nu vor să piară, nu s-ar fi apucat de ce au început. 15 O, mare | ciudă! Oum nu să mai sătura acei procleţi de a vărsa sîngele uz acestor săraci de boiari făr de nici o ruşine şi făr de nici o frică de dumnezeu ! Iată dar că să umplură cuvintele marelui Vasilie, care zice: De va veni vrăjmaşul tău să cază la ertăciune, să nu-i iai credinţa, că încă de şapte ori iaste sufletul lui mai îndrăcit. Căci numai clinele deacă boraşte linge, 20 iar vrăjmaşul nu să mai poate întoarce. Aşa şi acei boiari, fiind covăseala dracului în inimile lor, nu să mai putea stîmpăra. Atuncea, pre acea vreme, Şărban spătarul încă să întorsese de la Moldova, de au mers la Odriiu, însă cu porunca vizirului. Şi îndată făcu 1 1 să asemăna] să asămănară AO, asămănare-se K cu]lui A O i]şi lui AO creştinilor] 25 de creştini K 1—2 şi cu spurcatul Ariia om. O 2 au]i-au G au ocărîtjumbla să omoară A, au omo^ît K 2 — 3 d-zeu]Hristos dumnezeu A 3 şi au călcat toate poruncile lui om. C [po- runcile Gr, poroncile O lui om. AK şi om. K tirani boiarijti săraci boiari G, tirani de boeri O 4—6 O, puternice ... va măsura2 om. O O] oh AK plăteşte]plăteşti-le C 5 porîncele G tale om. G care zice AGGK 5 —6 şi pre vecinii voştri om. A 7 pentru]pre A Şărban spă- 30 tarul O 8 că]căci A După acoperit ad. şi l-au păzit O 9 1 dni] 11 zile A, 1 GLO, 11 dni G, in 11 zile K leatul]şi (şi om. K) cursul anilor AK, văleatul G, om. L 10 aici om. GO lui om. G După lui ad. în Bucureşti O celor]acelor AKO închişi]boeri închişi O 11 cele-au]şi ce le-au G fost om. GO boiarii om. O fără]fărdeA porînca G foartejfoarte rău GKO pre ei]pre dînşii AGKL, om. O 12 şi cu ceata O fiind îndrăciţi om. O ruşinajruşinară AK 35 îndemna]întărea O 13 pe]pre AGL să-i]ca să-i A Iar]însă A îl]îi G, om. O ca om. O 14 pintru că A nimicajcu nimica GK Iar boiarii]Deci Băleanul şi cu ceata lui O ce om. O 14—15 şi zicea om. L ar fi]ar hi G nu vor săpiară]nu-i va omoră O să piarăjperi A de ce au începutjdinceput O au început]s-au apucat de au început C, s-au început G 16 O]oh AK ciudă]minune O 17 acestorjacelor L boeri săraci O făr de1-2]fără GL făr de nici2 om. O 40 o frică]temere O 18 umplurăjînplură G, pliniră K ale (aK) marelui GK care]carele G 18 — 22 Inc. cu Iată dar că şi sfîrşind cu putea stîmpăra avem : precum zice Gaton filosoful: pră vrăjmaşul tău cel vechiu să nu-1 crezi niciodinioară şi macar acelora de s-ar şi smeri, nu-1 credi niciodinioară, pentru că el va să-ţi facă la sfîrşit aciia care n-au putut să-ţi facă la început, iar mort de te-ar găsi, s-ar sătura de sîngele tău in O 19 nu-i iai]nu-i ei A, nu-i ai G 20 ia- 45 ste]este AL, îi iaste G cîinele]cînele K 21 poate om. L nu poate mai întoarce G 22 ini-mile]inima GGK stîmpăra]astîmpăra L 23 pre]pă AL acea vr6me]acealea vremi G, acele vremi L şi Şărban O să întorsăsejsă întoarse CKL, s-au întors O de lajdin AKO 24 de au] şi au O OdriiuJUdreiu O însă om. A porînca G 167 jalbă mare la împărăţie şi la veziriul şi la alţi priiateni ai lui, pentru toate patemile şi nevoile ce au făcut Gligorie, cu boiarii lui, maică-sa, doamnei Elenei şi fraţilor lui. Atunce împărăţiia îndată trimise un capigi başă, de au venit de olac, şi fără veste au întrat în casele domneşti, unde şădea 5 Gligorie vodă. Şi foarte rău s-au spereat. Şi înţelegînd de porunca împărătească, îndată trimise de-i scoase den turn pre aceşti boiari, de-i d6de în H2V mîna capigiului. Iar a doao zi, | purcese doamna Elena cu toţi coconii ei şi cu toate rudeniile ei şi cu gineri-său Eadul, de s-au dus la Ţarigrad, 7181. Şi au scos pre Gheţea clucerul den ocnă, de au trecut Dunărea dupre io ceialalţi. Iar Gheorghe dvornicul, i Stoica logofătul au rămas în ocnă. Iar Mareş banul au rămas la casa lui şi au murit. După aceia, Gligorie vodă, avînd grijă şi mare frică, împreună cu sfetnicii lui, nici aşa nu s-au lăsat, ci au trimis la vizirul pîn în 200 de pungi, ca să omoare pre acei boiari. Iar nefiind voia lui dumnezeu, n-au lăsat pre 15 viziriul să-i omoare, ci numai au luat banii, iar pre ei i-au trimis la Crit surgun. însă numai pre Eadul logofătul şi pre Şărban spătarul şi pre Costandin stolnicul, iar maica lor şi coconii cei mai mici, Mihai, i Matei, i Iordache au rămas la Ţarigrad. Iar cînd au fost la mai 11 dni, leatul 7181, 'trimis-au Gligorie vodă 20 de au omorît pre Gheorghie, socrul lui Matei aga, fiind închis la mănăstirea din Tismana. Iar Stoica logofătul au rămas acolo. Iar cînd au fost la mai 11 dni, leatul 7181, iar purcese Gligore vodă la oaste, în Ţara Leşească împreună cu Cara Mehmet paşa şi cu mulţime 1 jalbă]jalobă K împărăţie]înpăratul L priiatenijprieteni A ai lui]ai săi K 2 şi 25 nevoile om. O ce au iacut]ce au avut şi ce au făcut AK Grigorie vodă AGKO cu boiarii lui om. O 2—3 maică-sa, doamnei Eleneijşi maică-sii Elenii AL, mîni-sa Elena (Elinei K) GK, casii tătăni-său O 3 După fraţilor lui ad. şi tuturor rudelor (rudeniilor GKL) lui AGKLO lui]săi K 3—4 de au venit om. O făr de A şădeajşidea K 5 s-au]l-au O spereatjspe-riiat AK, speriiat atuncea G, spăriet O dejdin G porînca G 6 trimise]au trimis A de-ij 30 de AGKO scoase]au scos A pre]pe A aceşti boiari]acei boeri O de-i]de GK, şi-i O d6-de]dete AGL 7 doao]doo AG, doa KL purcesăşiO doamna]jupîneasa G ElenaJElina K, Iliana O ei]sei K 8 rudeniile]nurorile AKO, rudele G ei]sale K RadulJRadul logofătul AGK, Radul Greţulescul GO de s-au]s-au G 7181]tot în anul 7181 A, la mesiţa** văleatul 7181 G, în luna** zile, cursul anilor 7181 K, la mesiţa 7141 L, om. O 9 pre Gheţea]şi pre Ghieţea 35 (Ghinea L) AGL de au]şi au GO După Dunărea ad. de s-au dus O dupre]după AGKO 10 ceilalţi CL i]şi AKO rămas acolo în L 11 şi au murit om. A 12 După ac6ia]Iar A, Şi-după aceia O grije mare şi frică A 12—13 avînd grijă şi mare frică, împreună cu sfetnicii luijşi cu sfetnicii lui, avînd mare frică O 13 luijsei L pîn în om. O pîn în 200 de pungijpungi de bani pîn în 200 K de pungijpungi de bani A 14 acei boiarijacel boeri O După dum-40 nezeu ad. ca să piară O pre om. AK 15 să-i om. O au luatjce au luat O iar pre ei]şi pă (pre K) ei AKL trimisjfăcut O 16 surguni la Grit O numai om. O pre1>2]pă A Radul logofătul]Radul logofătul Creţulescul şi pre frate-său Pădure vel pitar G logofătulJCreţu-lescul O şi1 om. G 17 stolnicul]postelnicu L cei mai micijei cei mici AG Pom. AGKLO i2]şi AKO, om. GL 19 11 dni]în (în om. A) 11 zile AK, 11 CLO leatul 7181]tot în anul 45 7181 A, tot în anul acesta 7181 K, 7181 L 20 Gheorghie]Gheorghie vornicul AKO 21 din{ de K, de la O 22 Iar cînd au fost la]Şi tot într-acel an în luna lui A, într-acestaş an şi K, După aceia O mai 11 dni, leatul 7181]mai 11,7181 AL, mai 11 leatul 7181 G, mai 17 dni* văleatul 7181 G, şi întraceastaş lună K, om. O purc6se]au purces A Grigorie vodă iar au purces O 23 Mehmet]Mustafa O 168 de turci. Deci fiind ei toţi tăbărîţi la Hotin, iar | Sobeţschi hatmanul leşesc 113 venit-au asupra lor cu multă oaste. Şi făcură război mare. Şi fură turcii biruiţi de l£şi. Mulţi au căzut de sabie şi mulţi s-au înecat în Nistru. Iar paşa cu puţini turci abiia au scăpat la Cameniţă. Iar Sobeţschi hatmanul cu leşii s-au întors cu mare izbîndă şi cu multă dobîndă. Atunci şi Gligorie 5 vodă nu s-au îndrăznit să mai vie în ţară, ci au fugit preste Dunăre, la turci. Şi îndată fu mazilit. Ducîndu-se la Ţarigrad, acolo au murit, însă moarte groaznică. Şi au domnit aicea în ţară un an şi opt luni, la cursul anilor 7182. Aici semnăm pre scurt şi de patimile părintelui Theodosie, mitro- 10 politul Ţării Eumîneşti. Căci căzînd acei boiari la mare nevoe, precum arată aicea înapoi, atuncea şi pre părintele vlădica îl scoaseră din scaun cu mare necinste şi-l trimiseră la zatocenie, aruncîndu-i multe prihăni. Şi puseră în locul lui pre Yarlaam episcopul, pre care-1 ştiia că va fi în sfat asemene cu dînşii, precum au şi fost. 15 Dupre aceasta, să mai arătăm ce s-au mai întîmplat | dupre maziliia 113» lui vodă. Că fiind Mihai postelnicul, fratele lui Şărban spătarul, la cetatea de la Baba, unde era Chiupriuliul vezirazimul şi cu Mehmet paşa, caimacamul, numaidecît au căzut la picioarele lor cu multă rugăciune ca să pue domn pre Duca vodă. Că el era la Ţarigrad mazil. Şi îndată-i făcură pre 2a voe. Şi scoaseră cărţi şi tot ce trebuia de domnie noao, poruncindu-i să meargă de olac în Ţara Bumînească. Iar Mihai postelnicul au rămas să-i aducă steagul de domnie. Atunce Duca vodă, deaca înţelese, foarte se 1 * * * 5 * * * * 10 1 toţi 0/71. KLO Sobeţschi]Sobeţschi A, Sobesc L hatmanul]craiul O 2 multă oaste] mulţăme de oşti O mare război O 2—3 biruiţi turcii O 3 şi om. K mulţi om. O 3—4 Iar 25 paşa ... au scăpatjcăt de-abie au scăpat paşa cu puţintei turci O 4 abiia]de-abiia A După Cameniţă ad. iar Grigorie vodă văzînd că va peri cu oaste cu tot să închină la Ieşi şi începură a tăia pe turci. Şi aşa să dusă vestea că iaste rob la Ieşi O Sobeşki hatmanul L hatma-nuljhatmanul leşăsc AC 4 — 5 Iar Sobeţschi ... cu multă dobîndă om. O 5 şi2om. AK 5 — 6 Atunci şi Gligorie vodăJŞi făcînd el vicleşug O 6 nu s-au]n-au mai AKO să mai vie] 30 să vie AO După ţară ad. la scaunul lui O preste]peste KL 6—7 la turci om. O 7 ma- zilitjmazilit de turci O Şi ducăndu-se AO au şi murit KO 8 După groaznică ad. proclet A aicea în ţară om. A 8 —9 un an şi opt luni, la cursul anilor 71S2]ani 1 pol (jumătate C) luni 2, văleatul (leatul C) 7182 CGV, ani 1 şi luni 8, în anii 7182 K, ani 1 pol, luni 2,7182 L, ani 1 pol O 10 —15 om. AK 10 Aicea G semnămjînsemnăm LO Theodosie]chir Theodosie O 11 Ru- 35 mîneştio/n. O Căci]Căci că C, Că GL, pentru că O acei]aceşti CGLO boiarijsăraci de boeri O nevoe]urgie O 11 — 12 precum arată aicea înapoi om. O 12 aiceajaici CL pre]om. C, pă L vlădicaJTheodosie O din scaun]din ţară şi din scaun O 13 zatocenii O 14 puserăjpuse L episcopul Varlaam O care-l]carele îi CLO 15 asemene în sfat O şi om. L 16 Dupre aceasta]om. A, după aceasta GKLO arătămjînsămnăm K maPo/n. AO dupre2]după AKLO 40 17 vodă] Grigorie vodă ACGLO Că om. K Mihai postelnicul]postelnicul Mihai A, M. postelnicul Cantacuzino O fratele luijbrat G 18dela]deK Baba]Babe L Chiupriuliul]Chiupurlăul K, şi Chipreleul O vezirazimul]veziriul K, om. O şi cujşi AKLO 18 — 19 caimacamuljcai-macan lui A 19 au căzut]căzu O multă rugăciune]multe rugăciuni CGO, multe rugăminte K 19 —20 să pue pre Duca vodă domn O 20 pre]pă A Că]Pentru că O el om. KO la]în K 45 mazil la Ţarigrad O îndată-ijîndată îi AGL, îndată C făcurăjfăcu AO. fură L 21 scoaseră] scoase AKO, scriseră C trebuia]trebue O noao]noo A, noă L porîncindu-i G 21—22 să meargă]ca să meargă A, să margă K, lui să meargă O 22 postelnicul om. K 23 steagul] steag CK domnie]domnie noo A înţelăsejînţăliase K, înţălesă de aceasta O 169 bucură, făgăduindu-se cu mare jurămînt că va căuta de casele acestor boiari şi le va plăti datoriile şi, în zilele lui, nici un rău nu vor petrece, ci mult folos şi bine vor vedea de la dînsul. Şi purcese din Ţarigrad cu Matei aga şi cu nepotu-său, Pîrvul logofătul, sin Drăghici spătarul, trimiţînd 5 înainte pre Oostandin slugerul, sin Stoica logofătul Ludescul, cu cărţi împărăteşti, ca să ţie scaunul după obiceai. Iar Băleanul şi cu gineri-său Hrizea şi cu Neagoe dvornicul Săcuianul şi cu Radul banul Năsturel şi ii4 cu Staico păharnicul Bucşanul numaidecît prinseră | pre Costandin slugerul şi-l puseră în butuci zicîndu-i, că umblă cu minciuni. Iar apoi simţind io că adevărat vine Duca vodă domn, ei începură a fugi în sus, cătră Piteşti luînd cu dînşii şi pre Costandin slugerul, ducîndu-1 pîn la mănăstirea din Argeş. Iar Băleanul şi cu gineri-său au trecut' muntele şi cu Neagoe dvornicul, la Sibiiu; iar Radul Năsturel şi cu Staico au fugit la munte. Deci sosind şi Duca vodă la scaun în ziua de sfeti Nicolae, dechemvre 15 6 dni, leatul 7182, venit-au şi Costandin slugerul de i-au spus de toate ce au păţit. Venit-au şi Năsturel şi Staico de s-au închinat. Trimis-au de au scos şi pre Stoica logofătul, care au fost în patimă ani 2 făr 2 luni. După ac&a Duca vodă tocmitu-ş-au boiarii, aşăzatu-ş-au şi ţara cum să cade. Şi făr zăbavă sosi şi Mihai postelnicul cu steagul de domnie. 20 Şi porunci viziriul de slobozi şi pre cei 3 boiari de la Crit. Sosind în Ţarigrad, venit-au aici în ţară, la casele lor, cu maica lor şi cu jupîn^sele lor şi cu toată cemetiia lor întreagă. Duca vodă încă i-au cinstit şi i-au boerit. Ei încă să nevoia cu slujbă dreaptă. 1 făgăduindu-se]făgăduindu-i-să A, şi să făgădui O mare om. A 1—2 plăti toate 25 datoriile şi va căuta de casile acestor boeri G acestor boiari]lor O 2 datoriile]toate datoriile O 3 bine şi folos O vedeajavea AO dînsuljel K 4 sinjfeciorul lui AK, fiul lui CO spătaruljpostelnicul G trimeţînd L 5 înainte om. L pre]pă A slugeruljslujitoriul O sin Stoica]feciorul Stoicăi AKO, fiul Stoicăi G, sin Stoicăi G 5—6 cu cărţi împărăteşti, ca să ţie scaunul după obiceai om. O 6—7 gineri-său Hrizea]gineri-său Hristea A (?) 7 Hrize 30 vistierul O 8 Staico]Stoica GKO, Staicul L BucşanulJBucşănescul O prejpă L 8 — 9 slugeruljslujitoriul O 9 zicîndu-ijzicînd AGGK zicîndu-i că umblă cu minciuni om. O umblă] înblă GK 10 că adevărat vine]adevărat că vine AK, că vine cu adevărat G, că cu adevărat că vine GO domn om. AK ei]numaidecît O în sus om. O 11 şi prejpre O slugeruljsulgia-riul K, slujitorul O din]de K 11 — 12 mînăstire la Argeş O 12 Iar]Deci O şi1 om. AK 35 12 — 13 şi cu gineri-său ... Neagoe dvornicul]şi cu Negoe vornicul şi cu gineri-său Hrize vis- tierul au trecut în Ţara Ungurească O 13 la Sibiiu]ducîndu-să la Sibiu A Staico] Staico păharnicul O între r. 13 şi 14 ad. titlul Gap. 49. Domniia Ducăi vodă K 14 sosindjsosi O la scaun]în scaun în Bucureşti O de sfeti]sfîntului A, de sfîntul G, lui sfeti G 14 — 15 Deci sosind şi Duca vodă ... leatul 7182]în anul 7182, în dichemvrii 6 zile, vinit-au Duca vodă la 40 scaon în ziua de sfeti Nicolae K dechemvre 6 dni]om. A, dechemvrie 6 GLO 15 leatuljcursul anilor A, anul G venit-au şi Costandin slugerul de] Atunci au vinit şi Gostantin1, sulgeariul de K slugeruljslujitoriul O 16 cejcum A, căte O Năsturel]banul Radul NăstureUAK şi Staico]i Stoica G Năsturel şi Staico] Stoica păharnicul şi Radul Năsturel O s-au]i s-au A 17 scosjadus K care]carele KL în patimă ani 2 făr 2 luni]ani 2 în paterni, făr de 2 luni A, în 45 pătimire ani 1 şi zece luni O fărjfevruarie G 18 Dupăjdupre G tocmitu-ş-au]aşăzat-au O boiariijboerii AL, boeriile O aşăzatu-ş-au]aşăzat-au CGL, şi au tocmit O 19 cumjprecum L făr de zăbavă A steaguljsteag GKLO 20porînciG viziriul]înpăratul O slobozijscoase A, sloboziră G pre]pe G, pri O Şi porunci viziriul ... de la GritjŞi slobozi şi pre cei 3 boeri de la Crit din porunca vezirului L boeri AO de la]din G Sosind]Şi sosind A, sosiră K 21 aici -50 om. G şi1om. G 22 cemetiiajcimetiniia G, cimetiia KO încă om. L i-au boerit şi i-au cinstit A 23 dereaptă G 170 Iar Duca vodă fiind iubitor de ar | gint şi prea lacom de bani, nu m° avea cineva să-i pristănească. Ci ştiind pre Băleanul şi pre gineri-său Hrizea cu ceata lor, că sînt ei buni de acea treabă, îndată porunci la ei de au venit în ţară şi s-au curtenit la Duca vodă. Şi puseră dăjdi gr61e în ţară şi începură a prăda pre boiari pentru năpăşti. Şi izvodiră nişte obi- 5 •ceaiuri şi neşte răutăţi, care n-au mai fost aici în ţară. însă cu mijlocul acelor boiari şi pre ascuns, iar începură a face pîră asupra acelor ticăloşi de boiari, precum era dăprinşi şi încă dinceput, mai vîrtos asupra lui Şărban spătarul şi a fraţilor lui. Şi ei nu ştiia, ticăloşii, nimic de acea vînzare. io Deci nu multă vr&ne trecînd, veni poruncă de la înpărăţie de au purces la oaste asupra leşilor, împreună cu mulţime de turci. Şi cîte cetăţi aflară afară din Cameniţă, mari, mici, toate le arseră şi le sparse. Mergînd şi la o cetate ce să cheamă Jăravna, acolo sosi şi Sobeţchi craiul leşăsc cu mulţime de oaste. Şi să bătură cu turcii 7 zile. Deci văzînd ei că nu le va 15 strica nimic, făcură pace şi să întoarseră | fieşicare în ţara lui. Duca vodă ns încă au venit în ţară, însă n-au mers în scaun, ci au descălecat la Cocorăştii din Grind, la casele Yladului comisul. Şi acolo fiind, iar începură a face sfat necurat asupra acelor ticăloşi de boiari, pîrîndu-i la Duca vodă în tot feliul de năpăşti, pînă-1 plecară, socotind că acolo le va fi mai lesne să-i 20 ■omoare. Iar ei, ticăloşii, tot nu ştiia nimic, ci avînd a face praznicul celui •de minuni făcător, marelui arhiereu Nicolae, întîmplîndu-se a fi Într-o sfîntă duminecă. Atuncea Şărban spătarul luatu-ş-au ziua bună de la Duca vodă, de s-au dus la casa lui ot Drăgăneşti, ca să să gătească de 1 fiind]era K lacom]lacum G de1 2]la K de argint şi prea lacom de banijde bini şi 25 «de argint O 1—2 nu avea cineva să-i pristănească]că nimene nu-i putea să-i pristănească O 2 cineva]cine AG 3 cu ceata lor om. O ei om. KLO buni]iubitori O porînci G 4 au venit]veniră KO Duca vodă]dînsul O Şi om. AK 4—5 şi s-au curtenit la Duca vodă. Şi puseră dăjdi grăle în ţară om. G 5 începură]începu G pre]pe L boeri AGGKLO pentru om. A Şi izvodiră]Şi izvoduri noo şi A 6 neştejnişte K, ne V mai om. G fost]fost nicio- 30 dată O aici în om. G 7 După boiari ad. şi au omorât Duca vodă pre Pavel vel vistier Grecianul şi pre Negoiţă vistierul Guştureanul, pentru căci sta pentru ţară, iar Băleanul şi cu ceata lui şi O şi om. AK iarJŞiiarA 8boeriACL şi om. AG dăprinşi şi încă dinceput] ■învăţaţi dinceput O 9 Şi ei nu ştiia, ticăloşii, nimic de acea]Şi (iar O) ei ticăloşii nu ştiia nimic (nimica nu ştia O) de acea (aceasta O) AKO nimic om. G 11 nu multă vrăme 35 trecînd]peste puţină vreme O porîncă G 12 purces]purces Duca vodă AK împreună om. AK la oaste asupra laşilor ... de turci]cu o ştile lui şi s-au înpreunat cu turcii şi s-au dus asupra leşilor O 13 afară om. LO mari, mici]şi mari şi mici A, om. G toate]pe (pre O) toate LO le arseră]merseră G şi le sparsejom. A, şi le sparseră CKO şi mergînd O 14 Jăravna] Jirevna L, Juravna O Sobetschi A, Sobeşchi L craiul]hatmanul A leşesc AKLO, 40 leşăscul G cu, om. G 15 oaste]oşti O cu turcii om. L ei]şi unii şi alţii A, turcii O leva] nu-şi pot A 16 stricajputea strica O nimica A întoarseră]întoarse AGL fieşicarejfieşte care AGO, fieştecarele CK în]la AGKO lui]sa O 17 însă n-au mers]şi nu mersă O în scaun] la scaun AGL 19 acelor om. O 20 tot feliul de]multe feliuri de AGKO le om. GO să-i]ca să-i A 21 omoare]omorăm O tot nu ştiia nimicjnimică nu ştie O celui]acelui O 21—22 ce- 45 lui de ... arhiereu Nicolae]marelui şi făcătoriului de minuni sfîntului ierarh Niculae A 22 minuni]ciude GK, multe minuni O făcător]făcători G marelui]mare L 23 sfîntăjzi O luatu-ş-au]luoatu-ş-au G, şi-au luat O 24 de s-au]şi s-au O la casa lui ot Drăgăneşti]la Drăgăneşti, la casile lui G ot]la AKO să să]să G 171 praznic. Iar Mihai spătarul cu frate-său Iordache, cu cumnatul lor Barbul Părcăşanul vistierul, era la casa lor, Mărginenii ot Praova, de gătea bucate pentru săraci, întru slava marelui dumnezeu şi întru pohvala sfîntului Nicolae, aşteptînd să vie de la Cocorăşti a doa zi, duminecă, şi fratele lor 5 Costandin stolnicul. Iar Duca vodă, cu sfetnicii lui cei ficleni, cu mare taină, noaptea, gătiră ostaşi şi trimiseră de olac unii la doamna Elena şi la feciorii ii5v ei, ca să-i prinză; alţii la Şărban logofătul, la Drăgăneşti. Şi pren | vărsatul zorilor, sosiră toţi, carii pre unde le era porunca. Pre Şărban logofătul îl găsiră la biserica lui, la utrene, ascultînd io sfînta şi dumneziiasca slujbă. Unii ocoliră biserica, alţii intrară înlăuntru şi groaznic îl apucară şi-l scoaseră afară şi-l duseră la mănăstirea ot Sneagov, ca să-l omoare acolo, precum au omorît şi Grigorie vodă pre tată-său, Costandin postelnicul. Iar la Mărgineni, încă prinseră pre Mihai spătarul şi-l puseră într-o 15 căruţă, să-l ducă la Cocorăşti. Iar frate-său, Iordache, cu cumnată-său Barbul vistierul, scăpară, den ochii lor şi trecură la Braşov. Atuncea şi Matei aga, fiind chemat de frate-său, Şărban logofătul şi mergînd tot într-acea zi la Drăgăneşti, cînd fu aproape să între în sat, 20 dumnezeu trimise pre oarecare creştin de i-au eşit înainte, spuindu-i de toate cîte s-au întîmplat frăţine-său, lui Şărban şi îndată să învîrteji şi trecu pre Teleajăn în Ţara Ungurească. Să spunem şi de o minune mare ce au făcut dumnezeu, cu rugăciunea, sfîntului Nicolae, asupra ticălosului Mihai spătarul. Că şezînd el în căruţă 25 prins şi ostaşii găsind bucatele sfîntului praznic toate gata, | abătură in 1 spătarul]stolnicul G cub2]şi cu O cumnatul lor]cumnatu-său O 1—2 Barbul Fărcăşanul vistierulJBarbul vistierul Fărcăşanu AGKO 2 era la casa]eara la casile A, la casa GGLV Mărginenii ot]la Mărgineni la (din O) AKO Praova K, Prahova L de]le A 3 pentrujacolo pentru A pentru săraci]de praznic O pohvala]pofala A, pohfala L, lauda O 30 sfîntului]marelui, sfîntului G 4 să vie]ei să vie A doajdoo A 4—5 de la Cocorăşti şt frate-său Gostantin stolnicul a doa zi, duminecă K 5 cux]şi cu O lui cei]cei AG, săi cei K ficleni] vicleni ACLO 6 noaptea, gătiră] gătiră noapte O trimisără] trimisă O Elena] Ilina GGLO, Elina K ficiorii A 7 logofătul]spătarul GO în Drăgăneşti K pren]prin AL . vărsatul]răvărsatul O 8 carii]care AG pre]pe AL le om. AG porînca A 9 Pre]Pe A, Şi 35 pre O logofătul]spătarul GO il găsiră]găsiră-1 K utrene]otrănie AKL, otreniie G, utrini G 10 şi dumnezeiasca A, om. G Unii]Deci unii O alţii]iar alţii O înlăuntru]în biserică A 11 mănăstire G ot]de la AK, la O SneagovJZnagov ACL 12 au omorît şi Grigorie vodăjau făcut şi Grigorie vodă de au omorît K tată-său]tată-so A, tat-său V 14 Mărgineni]Margine O prinseră]au prins C 15 să-l ducă]şi-l duseră A, să-l aducă K frate-său]frate-so A Iorda- 40 chejlordachii K cumnatu-so A vistierul]vistierul Fărcăşanul C, visteriul K, om. L 18 A-tuncea şi om. O fiindjîncă fiind O frate-so A, frat-său Y logofătul]vodă G, spătarul O 19 tot om. L într-aceia K la Drăgăneştijla sat la Drăgăneşti G cînd fu]şi fiind K, iar cînd fu O După aproape ad. de Drăgăneşti K 20 trimise d-zeu A pre om. G de i-au eşit]de-i işi A, de au G de1 2 3 * * * * * * 10 11om. O 20—21 toate de cîte O s-auji s-au G frăţine-so A 45 lui om. G Şărban]Şărban logofătul L, Şărban spătarul O să învîrteji]fu învîrtejit L, să întoarsă O 22 pre]pe A, peste O Teleajăn]Tilijăn O în Ţara Ungurească]la Braşov G 23 şi om. G 24 Că]Şi L căruţăjcăriuţă A 25 şijiar O gata toate L abăturăjîncepură A 172 3ntr-însele a le mînca şi vin a bea. Iar Mihai spătarul rugă pre dumnezău şi luo pre sfîntul intr-ajutor, făcînd semnul sfintei cruci, se pogorî din •căruţă jos, şi aşa încetişor trecu pren mijlocul lor, pînă eşi din curte afară şi întră într-o casă, nevăzîndu-1 nimenea făr numai o saragea sîrb l-au găsit acolo şi l-au acoperit. Iar alţi ostaşi, deaca prinse de veste, începură 5 a căuta pren toate casele. Şi venea mulţi ostaşi la acea casă să caute. Iar «.cel creştin bun răspundea că au căutat el şi nu iaste acolo. Iar alţii pedepsea pre ticăloasa maica lor şi o mustra în tot chipul, iar ia nimica nu răspundea, făr cît numai ce ofta şi lăcrăma. Şi o duseră la Cocorăşti. Acolo încă prinsese pre fie-său, Costandin stolnicul şi pre io gineri-său, Eadul Creţulescul şi pre alţi oameni ai lor, precum le-au făcut şi Întâi, la zilele lui Gligorie vodă. Aduseră şi pre Şărban logofătul de la Snagov, închizîndu-i pre toţi la o casă în curtea Oocorăştilor. Iar Mihai spătarul, scăpînd, trecut-au la Braşov, unde era şi ceialalţi 15 fraţi ai lui. Atuncea Duca vodă şi cu spurcaţii sfetnicii lui | văzînd că au scăpat u6°-ceialalţi fraţi ai lor, ei foarte să ruşinară şi cunoscură că singur dumnezeu au stătut pentru dînşii şi, cu rugăciunea sfîntului Niculae, i-au izbăvit de moarte, precum au izbăvit şi pre cei 3 boiari din mina vrăjmaşilor. Iar 20 sfatul lor cel necurat să răsipi ca praful înaintea vîntului, precum zice prorocul la psalmul 32, că dumnezeu sparge sfaturile păgînilor şi leapădă cugetele omeneşti şi zvîrleşte sfaturile domneşti. Şi slobozi pre acei boiari, pre toţi, făgăduindu-se că de acum înainte nu vor mai avea nevoe. Iar după aceia, cînd fu al patrulea an din domniia Ducăi vodă, seu- 25 latu-s-au Mehmet paşa veziriul cu toată puterea împărătească, de s-au dus la Ţara Oăzăcească, la o cetate ce să cheamă Cehrin, aproape de apa 1 le om. G vin a bea]a be vin O rugăjriugă A 2 luo]om. A, luînd K, şi lăsă L fă-cînd]făcîndu-şi GO sfintei cruci]cinstitei cruci G, crucei O se pogorî]pogorîndu-se AGK,. să dede jos O 3 jos om. O trecu]trecînd O eşi]trecu afară A afară om. A 4 nimine CK 30 sîrbul G 5 găsit]văzut O alţii V deaca]dacă CKL începînd de la r. 5 cu prinse de veste... pînă la p. 175 r. Îl inclusiv să le pue capetele om. O prinse] prinseră AGKL de vă st e] veste L ■6 a căutaja-l căuta A prin AGL venea]venind A, viniia K la acea]şi la acea AG să caute om. A 7 căau]căl-au A el om. K iaste]este AGL acolea G 8 pre]pe AL 9 ia om. A cît om. AGL ce om. L ohta K 10 Gucorăşti K prinsese]prinseră GKL fie-său]fii so-A, 35 cm. G 11 gineri-so A, ginere-său G le-au]au AGK făcut]şi făcut G 12 zilele lui om. G 13 Sneagov GK 14 Gocoreştilor G 15 trecut-au]au trecut A, au trecut iar C, trecut-au iar la Braşov scăpînd L la Braşovjşi el la Braşov K ceialalţi]ceilalţi AGL, ciialalţi GT 16 fraţi ai lui]boeri fraţii lui AK 17 sfătnicii luijlui sfetnici A, sfetnici ai lui G, sfetnicii sei K 18 ceialalţi]ceilalţi AGL, ceiia G ai lor]lor A, ai luiCG, a lor K ei om. A cunoscură]socotiră şi 40 ziseră A singurjînsuşi L 19au]laL cu om. AK rugăciunile G de]din GGK 19—20 izbă- vit de moarte precum au om. L şi pre cei]pă cei G mînajmînule K vrăjmaşului A 20 — 21 Iar sfatul lor om. G 21 cel necurat om. A risipi C, rîsipi K prahul GK 22 sfaturile] sfatul GL 23 zvîrleşte]zvîrle jos A Şi sloboziJŞi aceiaşi (acii GK) slobozi AGK aceijcei G 24 avea nevoejavea nici o nevoie L 25 după acăia om. K fu]au fost AK al]a G, la al GL 45 din]de K domniia Ducăijdomnie, Duca G Ducăi]Duchii L 26 MehmetJMihnit G paşa om. A 26 — 27 s-au dus la]au mers în K 27 o cetate]cetatea K Cehrin]Gehărin A, Sihrin C 173 Niprului, împreună cu hanul şi cu tătărîmea, cu toată. Poruncit-au şi Ducăf vodă de s-au dus acolo. Iar aicea, la scaun, au lăsat ispravnici pre Băleanul, i Stroe dvornicul, i Şerban logofătul, i Hrizea vistierul, i Laţcarache postelnicul Cupărescul. Şi tot nu să mai stîmpărase de răutăţile ce făcuse 5 acelor săraci | de boiari, ci iar începură a scorni. Şi scriseră cărţi cu mare 117 pîră la Duca vodă, însă mai vîrtos asupra lui Şărban logofătul, cum scrie cărţi la turci, de să-i strice domniia. Că atuncea era împăratul la Dîrstor, „ şi el nu ştiia nimic de aceia. Iar Duca vodă d6ca înţelese, priimi pîra lor cu credinţă şi să lăudă că dupre ce va veni la scaun, va să-l omoare. Atuncea io fratele lui, Costandin stolnicul, fiind şi el acolo, în oaste, înţelese de acest sfat spurcat şi îndată trimise la frate-său, Şărban de-i făcu ştire pre ascuns. Turcii încă ocolise Cehrinul şi în multă vreme bătîndu-se în tunuri şi în multe feliuri de meşteşuguri, pînă răzbiră turcii şi aprinseră cetatea,, de au ars pînă în pămînt. Atunce venise şi Bamadonoţchi hatmanul şi 15 cu mulţime de oaste căzăcească i moschicească, trecînd toţi Niprul. Turcii încă prinseră de v6ste şi să gătiră tare de război şi degrab m^rseră de să loviră unii cu alţii, bătîndu-se şi în puşci şi în săbii 8 zile, şi să apropiiase ii7v a fi izbînda creştinilor. Atuncea viziriul rău s-au spăimîntat şi socoti | că. într-alt chip nu să va izbăvi de dînşii, ci trimise la Bamadanoţchi, hat-20 mânui căzăcesc, bani mulţi pre ascuns, şi avînd un fecior rob la tătari,, l-au slobozit, şi atuncea opri toată oastea să nu mai dea război. Iar turcii să învîrtejiră înapoi cu mare frică, cîtu-şi lăsară corturile şi toate zăhărelele, fugind şi ziua şi noaptea, pin au trecut apa Nistrului şi s-au dus iar în ţara lor. 25 Duca vodă încă intrase în ţara lui. Atunce Şărban logofătul ştiind că va să-l omoare pre adevărat, luat-au pre dumnezeu într-ajutor şi au 1 NipruluiJPriutului A, Nistrului G tătărîmea cu toatăjcu toată tărimea (sic) A, cu toată tătărimea GKL Poruncit-au]o/n. A, Porîncit-au G, Poroncit-au K DucăiJDuchiiL şi* om. A G 2 aici G lăsat la scaun un ispravnic A ispravnicijispravnic K, om. L 3i1]şipreAK 30 i2,8,4]şiAK vistiernicul K LascaracheKL 4 Cupărescul]Părescul (sic) A nu să]nu s-au A stîmpărasejstîmpărat A, stîmpăra GK 5 acelor]acestor G ci]şi A începurăjau început G, începu K scorni]scormoni GLV 6 însă]încă L vîrtos]tare K cum scrie]cum că scrie K 7 cărţi la turcijla turci cărţi L de să-i]să-i AK, ca să-i G atunci împărăţia era la Dîrstor L Dristor K 8 de acâiajde astea G Iar]Deci L deca înţelese]dacă înţălese K 9 dupre ce} 35 după ce AGK va2 * * * * 7]o L 10 fratele lui]frate-său K 10 — 11 înţăles-au de acest spurcat sfat K aceste spurcate G 11 frate-so A, fratele său G Şărban om. A 12 încă ocolisejîncă ocoliră AKL, înocolise G şi în]şi AG 13 de meşteşuguri]şi meşteşuguri A, de meşterşuguri K răzbirăjîi răzbi G turcii om. K aprinseră]aprinse G 14 au arsjarsă K venise]veni AK Ramadonoţchi]Ramadanoschii A, Ramadunăschie C, Ramadanovschii K, Ramadanoţchi L. 40 15 căzăcească i moschiceascăjmuschicească şi căzăcească AGK, moscăcească L toţi Niprul} Nitrul toţi A Iar turcii K 16 tare de război]toţi de oaste tare şi de război A mSrseră de om. A 17 şPom. AGK 18 rău om. AK socotijsocotind L 19 izbăvijputeă mîntui Ar izbîndi L izbăvi de dînşii] pute mîntui să să izbăvască de dînşii K RamadanoţchiJRamanos-daţchi A 20 un feciorjel un fecior A 21 şi om. A toată om. G 22 învîrtejirăjînvîr- 45 teji L cîtu-şi]cît îşi AGG corturile şi toate zăhărelele] toate corturile şi zaharelile C, corturile şi toată zahareaoa lor K 23 fugind om. L şi noaptea şi ziua GL Nistrului] Niprului G în]la AK 25 întrase]au trecut AK 26 că va]că-l va G va să-l omoare]o să-i omoare A pre1]cu AGKL 174 purces den Bucureşti la mijlocul zilei cu jupîneasa lui şi cu toată casa lui întreagă, pîn au sosit la casele lor de la Coiani, fiind şi maică-sa acolo şi frate-său, Matei aga. Să ridicară de acolo cu toţii pînă ajunseră la Giurgiov şi grăbiră de trecură Dunărea pe la Buşi. Iar boiarii de la Bucureşti tocmai atunce prinseră de v£ste, că dum- 5 nezeu le-au acoperit ochii şi mintea. Deci fiind şi viziriul trecător la Odriiu, iar Şărban logofătul încă le-au eşit înainte şi merse de să curteni la viziriul plîn | găndu-se şi jăluindu-se 11» de toate nevoile lor cîte au petrecut în zilele Ducăi şi de boiarii lui cei răi. Că nu le-au ajuns cîte necazuri le-au făcut mai nainte vreme, ci şi acum io legatu-s-au de ei cu năpăşti şi cu pîri mincinoase, ca să le pue capetele. Iar Duca vodă deaca sosi la scaunul lui ot Bucureşti şi înţelese de aceasta, foarte tare să îngrijă. Şi făcu sfat cu boiarii lui cei răi şi aleseră dintr-înşii pre o seamă de boiari, anume Neagoe dvornicul Săcuianul, i Staico păharnicul Bucşanul, i Ivaşco sin Băleanului, şi-i trimise la Odriiu 15. ca să facă pîră mare asupra lui Şărban şi a fraţilor lui. Iar dumnezeu nu-i putu îngădui ca să umple sfatul lor cel spurcat, ci îndată mila lui cea nespusă o aruncă asupra capului lui Şărban logofătul. Că trimise viziriul de chemă pre Şărban şi îndată-i porunci să fie domn Ţării Bumîneşti, iar Duca vodă să fie domn la Moldova. Şi porunci 20 viziriul să meargă toţi boiarii rumîni să să închine la Şărban vodă. v Atuncea o seamă de boiari merseră de să închinară la Şărban vodă. 1 zileijzăli A 2 pîn au]pîn-a G de la]din G, la L fiind om. L maică-sa]maica lor A 3 frate-său]frate-so A cu toţii]cu totul L ajunseră lajajunseră să iasă la A 4 pe la]pre la GGKL 5 la om. L tocmai]tocmea G, tocma K prinseră tocma atuncea L 6 mintea 25 şi ochii L 7 Deci fiind şi viziriul trecător] înpărat şi viziriul trecător A, Deci fiind împăratul şi vizirul trecători GK, deci fiind împăratul trecători cu vezirul L 8 şi m6rse]şi merseră A, şi marse K curteni]plînseră A plîngăndu-se]om. A, plîngînd G jăluindu-se]să jăluiră A 9 lor om. K zilile A Ducăi]Ducăi vodă CGK, DuchiiL lui om. L 10 năcazuri K 11 legatu-s-au de ei]s-au legat (sînt legaţi C) de ei AGK pîri mincinoase]pîră iară mincinoasă K 30 12 Iar]Deci O deaca om. G sosijsosind G scaunul lui ot Bucureşti]scaon la Bucureşti K ot]la A, în L înţel6se]înţelegînd A, înţăliase K 12 — 13 sosi la scaunul lui ot Bucureşti şi înţelese de aceasta, foarte tare să îngrijă. Şi om. O 13 îngrijă]îngriji L făcujfăcură K cu om. A boiarijsfetnicii O aleserăjalese A, aliasără K 14 dintr-înşii]dintre dînşiiL pre om. KO 14—13 i Staico]Stoica A, i Staicul G, şi Staico KO 15 BucşanulJBăcşănescul O i]şi AK, 35 om. GG sin]fecior AKO, om. GG Ivaşco Băleanul CGL După Baleanului ad. şi Hrizea vistierul AKO şi-i trimise]şi trimiseră AK, de i-au trimis O Odriiu]Udriu C, Odrii G, Ţari-grad O 16 ca om. LO Şărban]Şărban logofătul (spătarul O) GO şi a]i a G 17 nu-i]nu AKO ' putu om. KO ca om. L să umple]să înple G, să se pliniască K, să umble L, să să umple O lor om. AG în sfatul L spurcatjrău şi spurcat L, rău O 18 lui cea]lui dumnezeu cea A 40 capului om. L lui om. G 18 — 19 logofătuljspătarul O 19 Că trimise viziriul] că-i trimisă d-zău milă mare, de trimisă viziriul O viziriul de chemă pre Şărban şi om. G de]de-l O chemăjau chemat K pre Şărban om. O Şărban logofătul G îndată-i]dă îndată C porînci G, poronci K să fie]ca să fie A 20 în Moldova K 21 viziriul om. O meargă]margă K rumînijrumîneşti A, om. GKL, Ţării Rumîneşti O la Şărban vodă]la el, Şărban vodă A, lui 45 Şărban vodă GO 22 boiari]boeri rumîni L m6rseră]marsără K, mersă O la]lui ACKO Atuncea o seamă de boiari merseră de să închinară la Şărban vodă om. G 175 tis» Iar Staico | paharnicul, i Ivaşco sinBăleanul fugiră la Moldova. Iar viziriul încă trimise degrab un agă turc împreună cu Costandin Brîncoveanul, nepotul lui Şărban vodă, de veniră de olac aici în ţară şi degrab rădicară pre Duca vodă şi merse cu acel agă turc la ţara Moldovei, să fie acolo domn. 5 Iar Şărban vodă încă purcese de la Odriiu împreună cu toţi boiarii lui, de veniră aicea în ţară cu steag împărătesc şi cu agă turc, de au intrat în scaun în Bucureşti în ziua bogoiavleniei domnului nostru Isus Hristos, mesiţa ghenar 6 dni, leatul 7187. Atuncea au venit episcopii şi toţi egumenii şi toată ţara de s-au io închinat la domnul Şărban vodă. Şi au trimis şi la vlădica Theodosie de l-au adus den Tismeana, de unde era la opreală. Şi viind, ş-au cerşut judecată pentru scoaterea lui de la mitropolie. Şi aşa, îndată au trimis Şărban vodă jalba vlădicăi Theodosie ca să aibă judecată şi îndreptare de la biserica cea mare, fiind patriiarh chir Dionisie. Şi îndată au trimis pre vlădica 15 de la Maramonia şi pre Ianache, marele logofăt al marei | biserici. Şi viind, U9 au strîns Şărban vodă mare sobor de arhierei ai ţării şi de alţi arhierei carii să întîmplase atuncea aici şi toţi egumenii din toată ţara şi cu toată boeri-mea. Şi aşa stînd amîndoi de faţă, vlădica Theodosie şi vlădica Yarlaam, ş-au spus toată jalba vlădica Theodosie. Şi rămîind vlădica Yarlaam 20 1 Staico]Staicul G, Stoica L păharnicul]paharnicul Bucşănescul O i]şi AKO sin] feciorul AK, spătarul G, om. O Băleanul]Băleanului AK IarJŞi O 1 —2 viziriul încă trimise de grabjtrimise viziriul O 2 incă om. K 3 aici]aicea A, om. O degrabjindată O rădicară] rădică L 4 turc agă la Moldova, ca să L agă om. O la]în O să fie acolo om. K domn acolo O După rîndtil 4 ad. Şi au domnit Duca vodă aice în ţară ani 5 0 5 Iar]Deci L 25 Iar Şărban vodă... Odriiu]Io Şărban Gantacuzino Băsărab voevod încă au purces de la Udreiu O 6 lui om. L steagjsteag de domnie G veniră... cu agă turc]cu agă turc şi cu steag înpărătesc de au venit în ţară O aicea om. K de au întrat]o/n. K, şi au întrat O 7 în scaun]aicea în scaun A, la scaon K ziuajziio A bogoiavleniei]bogoiavleniia AK, blago-vleniei G bogoiavleniei domnului nostru Is. Hristos]de blagoviştenii O 8 mesiţa ghenar 6 30 dni]luna ghenarie 6 A, ghenarie 6 GO, în (la L) luna lui ghenar în-6 zile GL leatul 7187]cînd au fost cursul anilor 7186 A, văleatul 7187 GL, cînd era cursul anilor 7187 K După 7187 ad. Ş-au domnit Duca vodă ani 5 AK Apoi titlu nou : Gap. 50. Domniia lui Şerban voevoda Gantacuzino tn K 9 au venit]veniră K toţi episcopii şi toţi egumenii A toţi episcopii şi egumenii K şi toată]din toată AK 9 — 10 Atuncea au venit...la domnul Şărban vodă]Şi 35 fiind la această sfîntă zi adunaţi toţi episcopii şi toţi egumenii de la toate sfintele mînăs-tiri O 10 domnul om. G vodă]voevod K şi2 om. AK vlădicajpărintele vlădica G /n-cepind cu Şi au trimis şi la vlădica plnâ la p. 177 r. 4 inclusiv, redacţie redusă : numaidecît trimisă Şerban vodă de au scos pre părintele mitropolitul chir Theodosie de unde era închis şi sosind la curte, au chemat pre toţi 4 părinţii la divan de au făcut spbor mare, stînd 40 amîndoi vlădicii de faţă şi cu judecată dreaptă nu aflară nimică vinovat pre părintele Theodosie şi luînd cîrja de la Varlaam,cu tot soborul, o deteră iar la părintele Theodosie ca să fie iar mitropolit, cum au fost mai înnainte, iar Varlaam s-au dus la mănăstirea lui, la Piteşti, cu bună pace tn O 11 den]de la ACKL Tismeana]m-rea Tismeana K la]de la A ş-au]auC cerşut]ceriut A 11 — 12 Şi viind, ş-au cerşut judecată pentru]Şi au cerşut jude-45 cată, după ce au venit, pentru L 12 de la]din GK aşa om. K 13 vlădicăi]vlădichii AL, vlădicăi lui K să aibă]să ia K îndreptare]dreptate L Theodosie la biserica cea mare ca să ia judecată şi îndreptare A 14 chir om. K pre]pe L 15 Maramonia]Marochia A, Ma-ralichia G, Maroniia GKL Ianache]Enachi A 16 ai om. AGKL carii]care ACG 17 întîmplase] întîmpla C aici]aicea AGL toată1 om. AGK şi2 om. A 18 şi cu vlădica Varlam G 50 19 ş-au spus toată jalba vlădica Theodosie. Şi rămîind vlădica Yarlaam om. G jalba toată G vlădica1 om. A. 176 de judecată ş-au pus cîrja pre masă înaintea domnului şi a tot săborul. Şi luînd cîrja domnul, au dat-o vlădicăi Theodosie. Şi l-au trimis la mitropolie cu mare cinste, marţi, în săptămîna cea mare, înaintea Paştilor, mesiţa april 26 dni, yăleatul 7187. Aicea începem de cîte s-au întîmplat în zilele acestui domn. 5 Că întăi fiind ţara spartă şi răsipită pentru multe nevoi şi greutăţi ce au fost împresurată încă din zilele altor domni ce au fost mai denainte, nu putu nici într-un chip să o îndrepteze, nici să le folosească ceva, pentru că-1 împresura turcii cu dări de bani şi cu zăhărele încă şi mai multe de cum fusese mai nainte. 10 Iar cînd au fost leatul 7188, rădicatu-s-au turcii cu mare oaste şi cu mulţime de tătari de au mers la Dohan Ghecet. A | tuncea au mers şi 119° Şărban vodă cu oaste muntenească şi Duca vodă cu moldovenii, den porunca împărăţiei, de au şăzut acolo pîn au făcut 2 cetăţi, care le-au zidit muntenii şi moldovenii. Iar domnii şi cu sarascheriul au fost mai sus, cu temeiul 15 oştii, de păzea în preajmă pîn s-au zidit cetăţile. Şi apoi s-au întors la luna lui octomvre. Atuncea şi Şărban vodă au venit iar la scaunul lui. Şi iar începu a să lupta cu toate nevoile ce-i venea de la turci, că pe acea vreme, păgînii foarte se înălţase şi să iuţise, cît nimenea din creştini nu putea să le stea 20 înainte. 1 cîrjajcărţi A pre]pe AL soborul AGK 2 ctrja]cărţi A au dat-o]o au dat AC, şi au datu-o K vlădicăi]vlădichii AL, lui K 3 în săptămîna cea mare om. K 4 mesiţa] luna lui A, luna C, în (la L) luna lui KL 26 dni]26 de zile A, 26 G, în 26 de zile K, om. L vălea-tuljcursul anilor AK, leatul G 5 Aiceajde aicea ACGKL, de aice înainte O începem]începem a spune (a povesti O) AO de om. G s-au]i s-au A întîmplat]tîmplat GK domnjdomn Şăr- 25 ban vodă A 6 Gă om. K şi răsipită om. AK şi greutăţi]şi răotăţi şi greotăţi O 7 împre-surată]împresurat L, înpresuraţi O denainte]nainte AGK, înainte GO 8 putujputea K să o]să să O îndireptează K să le]să-i K, să o O ceva om. A 9 înpresurase AKO încă om. O şi2om. L multe]multă A, mult GL, cu multe O de cum]de cît AGO 10 mai naintejnainte vreme AK, întăi O între r. 10 şi H ad. Şi veniră turcii datornicii la bani şi la unii plătia, iar 30 la alţii sta înpotrivă cu cuvîntul să aştepte şi păsă ţării foarte tare păn să uşură Şărban vodă de datorii. Atunce au omorât Şărban vodă pă Hrize vist. Popescul şi pre Vălcul vorne-cul Grădişteanul, feciorul Bunii vistieri şi pre Pătraşco Bucşănescul şi pre Drosul vel armaş şi le-au prădat pre jupînesile lor foarte rău, iar pre feciorul Drosului armaş l-au băgat de viu într-o ocnă pustie, plină de apă, slobozindu-1 pănă la un loc cu funii şi cu o făclie aprinsă 35 în mînă, şi sfărşindu-să funie, l-au slobozit acolo de au murit. Şi au stricat toate breslele de slujitori care da haraciu şi au rămas boerii mazili şi şutaşi. Şi au avut ţara pace şi s-au aşăzat fiiştecarele la moşie lui O 11 cînd au fost leatuljcînd fuse A, cînd au fost la leatul (vălea-tul L) GLO, în anul K şi cu]şi G 13 moldoveni A porînca AG 14 împărăţiei]înpăra-tului G şăzutjlucrat K, fost O pînjpînă ce GL au făcutjom. K, s-au făcut O carejcarele AG 40 le-au]au G ziditjfăcut O care le-au zidit om. K 15 şi]cu ACK, şi cu O domniijdomniea G sarascheriul]ebracheriul A, sarascherii O mai sus om. O 16 oştii]oştilor LO de păzea în preajmăjde păziia de preajnă A, de pază K, în preajmă de păzea O s-au zidit cetăţilejau sfârşit cetăţile de zidit O apoi]o/n. K, iar O întors]întoarsără înnapoi cini-şi la ţara sa O la] în K 16 —17 1a luna lui octomvre om. O 18 Atuncea şi om. O şi1 om. AK au venit] 45 vinind K, încă au venit O iar om. AKO Şi2 om. K începujau început AK 19 toate om. K ce-i venea]ce viniia AK pe acea]pre aceia AG, pre atunci K 20 foarte]prea O nimenea] nimini G, nimilea G, nime K dinjde G nu putea să le steajnu le putea sta AKO 21 înainte] înpotrivă O 16-c. 2679 177 Iar cînd au fost la văleatul 7192, rădicatu-s-au sultan Mehmet, împăratul turcesc, cu toată sila lui şi hanul cu toţi tătarii, de au mers asupra, împăratului nemţesc. Atunce au mers şi Şărban vodă cu muntenii şi Duca. vodă cu moldovenii şi Apahi Mihai cu ungurii şi Tucheli groful, din Ţara 5 Ungurească de Sus, cu oştile lui, aceştea toţi mergînd ajutor turcului. Şi sosiră împreună la Belgradul sîrbesc. De acolo trimis-au împăratul pe Mustafa paşa vezirazemul cu toată mulţimea oştilor şi cu toate ajutoa- [ 120 rele. Numai ce au rămas el la Belgrad cu cît au fost curtea lui. Şi aşa mergînd ei asupra neamţului, mare stricăciune şi pagube au făcut, pîn-ce io au sosit la cetatea Beciului. Şi tăbărîndu-se împrejurul ei, începură a bate cetatea cu multe feliuri de meşteşuguri, neîncetînd nici ziua, nici noaptea. Iar tătarii intrase înlăuntrul Ţării Nemţeşti fără veste, de au tot prădat şi au robit şi au ars toate oraşele şi satele ce le-au eşit înainte. însă pre toţi oamenii cei mari i-au omorît, numai pre cei tineri i-au robit. Deci făcînd 15 ei această răutate mare creştinilor pîn s-au umplut zile 63, iată că sosiră şi oştile ale împăratului nemţesc împreună şi cu Sobeţschi, craiul leşesc r şi d&leră război mare cu turcii şi cu tătarii. Şi cînd fu în deseară, neputînd nimic turcii să folosească, numaidecît cu mare frică d&leră dosul şi începură a fugi numai călări cu trupurile, iar avuţiia lor, cu corturile lor, cu tunuri,. 20 cu zăhărele, toate au rămas acolo pre seama nemţilor. Şi au dat dumnezeu i2ov de au fost izbînda creştinilor, iar turcii, cîţi au scăpat | de acolo, fugiră cu mare ruşine, sosind degrab înapoi pîn la Belgrad. Iar împăratul 1 la văleatul]la cursul anilor A, la leatul O cînd au fost la văleatuljîn anul K 7192} 7191 O Mehemet A 2 După turcesc ad. feciorul lui sultan Ibrein O silajputere O şi cu 25 hanul AK toţi om. K cu toţi tătariijcu tătărimea A 4 Apahi]Apafi AG, Ipahi O Tucheli}; Techeli AK, Tocoli G din]de la G 5 lui]sale K aceşteajaceştiia G 6 Şi sosiră împreună la]om. AK, veniră toţi la O Şi om. GL Şi de acolo O au trimes O 6—7 Belgradul sîrbesc. De acolo trimis-au împăratul pe om. AK 7 MustafaJCara Mustafa G pe]pre GL, şiK vezi-razemuljvizirul CKO 8 cîtjcîtă G rămas el... curtea luijrămas el săngur cu curte lui la 30 Beligrad O 9 ei om. AK neamţului]nemţilor LO stricăciune au făcut şi pagubă AK pagu-be]pagubă C, multă pagubă O pîn-ce]pînă GL 10 După sosit ad. la Yiena, adică O tăbă-rîndu-se]tăbărînd ei G, tăbărînd O ei]Beciului G a bateţare bate O 11 cetatea om. O meşteşuguri]meşterşuguri GK neîncetîndjneîncetat G nici1*2 om. K ziuajzio A, zioa GL, dzua şi K 12 întrast Jintrară G înlăuntrul]înnăuntru A, înlontrul K veste]de veste O de 35 au totjşi tot au A, şi au tot K, de au L 13 ars toatejtot ars Y şi satele om. L După satele ad. şi tot O ce le-au]şi ce le-a A, ce au K eşitjişit A cşit înaintc]aflat K 14 cei marijmari G, cei bătrîni O numaijşi numai O cei]ciiA tineri]mici, tineri G făcînd]făcîndu-se A 15 ei om. AKL pîn s-au umplut]pînă să umplură A, pînă s-au înplut G, pînă să pliniră K zile 63} 63 de zile O 16 şi om. G ale om. AGGKO împăratului nemţesc]nemţăşti O împreună 40 om. K şi om. O Sobeţschi]Subechi A 17 şi]şi la septemvrie 12 leat 7192 O dederă} făcură O mare]foarte mare O tătarii]tătarii la Beciu şi să bătură 7 ceasuri O cîndjfăcind A 18 turcii nimic KL turcii să folosească nimică O dederă]deteră AGL dosul şi începură om. A cu mare frică dederă dosul şi începură a fugi]dediră dosul a fugi cu mare frică O 19 numai cu trupurile călări L şi corturile O lor2 om. CLO cu tunuri om. O 20 cu ]şi O zaharălejzaha-45 reaoaKO toate]toată KO prejpă A pre seama nemţilor]de le-au luat nemţii O 20 —21 Şp au dat d-zeu de au fost izbînda creştinilor om. L 21 creştinilorjla creştini K, nemţilor O au scăpatjscăpară O de acolo, fugirăjdin război O 22 sosind degrab]s-au întors O pîft la]pînă în K, la L, fugind la O Iar om. O 178 simţind de aceasta încă mai timpuriu, fugit-au de la Belgrad cu mare ruşine. Şi numaidecît a trimis de au omorît pre Mustafa paşa. Iar Şărban vodă au venit în ţară, la scaunul lui. Duca vodă aşijderea. Numai el n-au sosit la scaun, ci mergînd la conacul de la satul Domneştii, cînd au fost în ziua naşterii domnului nostru Isus Hristos, dechemvre 25 5 dni, fiind la masă cu toţi boiarii lui, atunce sosiră şi oaste leşească, de luară de la masă pre Duca vodă şi-l duseră în Ţara Leşească. Şi acolo au murit. Iar turcii înţelegînd de aceasta, au trimis pre Dumitraşco să fie domn în Moldova. După aceasta turcii iar s-au rădicat cu oaste, de au mers cu zaharea 10 pîn o au băgat în Cameniţă şi iar s-au întors înapoi. Atuncea şi Şărban vodă încă au mers cu oştile lui, însă numai pîn la Iaşi, şi iar s-au întors la scaunul lui. Iar cînd au fost văleatul 7193, mazilit-au turcii pre Dumitraşco vodă şi în locul lui au pus domn pre Costandin Cantemir vodă. 15 Iar cînd au fost 7194 august 2 dni, cu vrerea lui dumnezeu, luat-au nemţii cetatea Budei. Şi atunci au perit mai mul | ţi de 40.000 de turci. 121 Fost-au mers şi Suliman paşa, veziriul cu mulţime de oaste turcească, ca să fie ajutor Budii, şi nimic n-au folosit, ci s-au întors iar înapoi cu mare ruşine. 20 Iar cînd au fost 7195, dechemvre 27 dni, bătînd nemţii cetatea Seghedinului ce iaste pre apa Tisei, şi înţelegînd veziriul de aceasta, numaidecît au trimis pre chehaiaoa lui cu o seamă de oşti turceşti prea al£se şi 1 încă simţind de aceasta O mai]mai de O fugit-au]au fugit AKO dela]din L de la Belgrad om. O 2 numaidecît]îndată KO pre]pe G paşajpaşa, viziriul AGKO 3 vinit K 25 în ţară om. L la]în A lui]său O aşijdirea K, iar aşijdere O 4 la scaun]la scaunul lui AK ci]ce G la conacul de la satul]pînă la sat la O de la]de A 5 cînd au fost în ziua naşterii domnului nostru Isus Hristosjacolo au tăbărât în zioa de naştere lui Hristos O domnului nostru Isus Hristos]lui Hristos K 5—6 dechemvre 25 dnijdechemvrie 25(20 G) ACGO, dechemvrie în 25 de zile, marţi K, la dechemvrie 25 L 6 După dni ad. leat 7192 şi O lui]sei K 30 atunce sosiră]atunci sosi AKL, iată sosi O oastea G de luară]de-l luară ACG KL, şi-l luară O 7 pre Duca vodă om. O au murit]muri L 8 au trimisjtrimiseră domn O pre]pă A Du-mitraşco]Dumitraşco vodă AGLO, Dumitraşco vodă (vodă om. G) Cantacuzino CK să fie om. O 9 în Moldova om. O 10 aceasta]aceia O cu zahareajcu zaharâ K, om. L, cu za-haraoa O 11 o au băgat]au băgat-o LO au]a G Gamineţi O şi 1 * * * * * 7om. AK 12 încă om. G 35 însă numai om. O întors]întors înnapoi O 13 După lui ad. în Bucureşti O 14 văleatul] cursul anilor AK, la leatul CO 7193J7183 GOV 15 După vodă ad. domnul Moldovii O în locul lui om. O lui om. G domn]om. G, alt domn O pre]pe L Costandin om. A Cantemir vodăJCantemir voevoda K, vodă Cantemir O 16 7194]cursul anilor 7193 A, văleatul 7194 G, la anul 7194, la văleat 7194 L, la leat 7194 O august 2 dni]august 2 ACL, la august în 2 zile 40 K, om. O După dumnezeu ad. s-au făcut izbînda Nemţilor A luat-au]luot-au G, luară O 17 Şi om. O mai mulţi]mai mult AL, şi mai mulţi O au perit mai mulţi de 40.000 de turci om. G 18 Fost-au mers]au mers G oaste turcească]oşti turceşti K ca om. K 19 ajutor Budii]cetătii Budei K, într-ajutor cetăţii Budii O şi nimicjce nemică K iar om. ACKL 21 7195]'cursul anilor 7195 A, leatul 7195 C, la văleatul 7195(7190 L) GL, în anul 7195 K, 45 la leatul 7195 0 dni om. AGLO dni]în 25 de zile K bătînd]bătut-au G 22 Seghedinului] Sighidinului A iaste]este AL pre apajpă apa G, aproape de apa O Tisei]Tichii C 22—23 numaidecît]îndată K 23 au trimis]trimise K pre om. C chihaiao C, chehaia L oşti turceşti prea alese]oşti alesă turceşti O 179 cu tătari împreună, ca să fie ajutor acei cetăţi, pentru că oastea nemţească au fost puţinei, ca 12.000. Deci fiind turcii tăbărîţi fărdenici o grijă, iar nemţii i-au lovit noaptea făr de v6ste, ca la 2 ceasuri pin în ziuo, şi au făcut într-înşii o moarte mare nespusă. Atuncea veziriul neştiind de aceasta, 5 fostu-s-au rădicat cu toate oştile, ca la 70.000 şi mergînd ajutor iar asupra cetăţii, numai ce să întîmpină cu n&nţii, însă nu cu toţi, ci numai cu călă-rimea, ca 8.000, şi numaidecît diîderă războiu faţă cu faţă, ca la 3 ceasuri. Şi nu mai putură turcii sta împotriva nemţilor, ci numaidecît dMeră dosul. Şi foarte groaznic au fugit, cît venirea lor au fost în 3 zile, iar fuga lor au io fost numai într-o zi, trecînd Dunărea | la o cetate ce-i zic Varodin. Intern» acel război fost-au şi Iordaclie Cantacuzino vel spătarul, trimis defrate-său, Şărban vodă, însă din porunca veziriului, şi iar s-au învîrtejit de au venit de acolo aici în ţară, la casa lui, cu mare cinste. Şi iar în zilele acestui domn, fiind maică-sa, doamna Elena, prea slă-15 bită în bătrîneţe, cugetat-au cu inima ei cătră dumnezeu şi s-au rădicat de aicea, din ţară, luînd şi pre fie-său, Mihai Cantacuzino vel spătarul, de au mers cu dînsa împreună pîn la Ierusalim, de s-au închinat acolo sfântului mormînt al domnului nostru Isus Hristos. Iar fie-său, Mihai spătarul, au luat pre dumnezeu într-ajutor şi au- purces de acolo de s-au dus pîn la 20 Sinai de s-au închinat sfântului loc, unde au făcut dumnezeu vorbă cu Moisi proroc şi i-au arătat multe ciudăse dumnezieşti, precum iaste scris. Şi iarăşi s-au învîrtejit înapoi, găsind pre maică-sa sănătoasă la sfântul Ierusalim. Şi cît avură lîngă dînşii. aur, argint, tot îl închinară sfântului mormînt. Şi împărţiră pre la toţi săracii multă milostenie, dînd mare laudă 25 1 ca să fie]ca să-i hie G 2 au fost]era O puţinei ca om. A, ca la K, prea puţină L, puţănă ca la O făr de]fără AL 3 făr de]fără GKL făr de veste noaptea O au făcutjau fost O ziuo]zioa A, zio CG, zuî K zioă L 4 într-înşii o moarte mare nespusăjo (o om. A) moarte mare într-ănsu nespusă AO o om. K Atuncea] Iar O neştiind nimica O 5 fostu-s-au] fost-au L rădicatjrădicat şi el O 70.000]500 O ajutorjel ajutori G iar om. K 5—6 aju-30 tor iar asupra cetăţiijla acea cetate să-i facă ajutori O 6 cetăţii om. L numai ce]iată O să om. A să întîmpină]s-au întimpinat G ci om. A cu 3 om. AG 7 ca 8000]ca la 8000 G, ca la 40000 O faţă cujfaţă la AKLO 8 nu mai putură]numai nu putură G turcii sta]sta turcii AKL, să stea turcii O . dederăjdetiră AGL, dedi O dosuljdos K, dosul a fugi O 9 cît] că A în om. AG venirea lor au fost în 3 zile]au fost venire lor în 3 zile O 10 la o]la O 35 ce-i zic]ce să chiiamă O 10 — 11 într-acel]Şi la acest O 11 fost-au]au fost AKL vel spă-taruljmarele spătar K frate-său]frate-so A, om. L 12 Şărban vodă, frate-său GL însă din]şi din L învîrtejit]întors O 12 —13 de acolo înapoi (înapoi om. A) de au venit AO venit înnapoi de acolo aicea G de acolo de au venit K 13 aici în ţară om. O la casa lui om. G 14 Şi iar în zilele acestui domnJPre aceea vreme A Şi om. G fiind]era A maică-sa, 40 doamna Elena]muma lui Şărban vodă A, maică-sa K 14—24 om. O 14 — 15 slăbită] slabă AK, scârbită G 15 bătrîneţă K cu]în AGGKL ei]sa L 16 aicea .. . luînd şijaici în ţară luîndu-ş G fie-său]fii-so A, fiiul său GG, fiiu-său L Cantacuzinul G vel om. K 17 împreună om. L pîn om. AK Iriusalim A 18 fie-său]fii-so A, fiiul său GG, fii-său KL spătarul om. A 191uat]luoat G într-ajutori G de acolo om. K de s-au]şi s-au A 20 Sinai 45 Gr. Sinaia AGGLOV, Sinae K făcut]vorbit A vorbă om. A 21 prorocul G şi]de L ciu-dese]ciudesii A, ciude G, minuni K dumnezieşti]dumnezeu A iaste]este AGL 22 iarăşi] iar ACGK învîrtejit]vîrtejit K, întors L maică-sa]mumă-sa L sănătoasă om. AK sfîn-tul om. AK 23 Erusalim KL aur şi argint G îl om. AGG îl închinară]l-au închinat K 24 multă om. G mare om. AK laudă mare L 180 milostivului dumnezeu, căci i-au învrednicit cu viaţă şi i-au purtat făr de nici o zmin | teală pîn ce i-au adus de s-au închinat la sfîntul mormîntul m sfinţii sale şi au văzut cu ochii lor toate minunile ce au făcut. După acdia iar au luat pre dumnezeu într-ajutor şi au purces de acolo cu mare cinste, petrecîndu-i toţi părinţii ai bisericii cei mari a Ierusalimului şi toţi cetă- 5 ţenii. Şi aşa făcîndu-se pîn la un loc, luîndu-şi ziua bună unii de cătră alţii, învîrtejindu-se iar înapoi. Iar doamna Elena cu fie-său Mihai spătarul au venit iar aici în ţară. Eşit-au înainte fie-său Şărban voevod cu toţi boiarii lui şi cu toată curtea lui, împreunîndu-se cu maică-sa, sărutatu-i-au cinstita mînă cu mare liubov şi o au dus cu mare cinste pîn au intrat io în casele domneşti, în Bucureşti. După aceasta nu multă vreme trecînd, cînd au fost leatul 7195, mart 2 dni, prestăvitu-s-au- şi doamna Elena cătră dumnezeu. Atunce Şărban vodă cu toţi fraţii lui şi cu toate surorile lui şi cu tot neamul lor, luîndu-şi fieştecarele ertăciune de la maica lor, rădicatu-i-au sfintele moaşte 15 şi o au petrecut pîn în marginea oraşului împreună cu părintele vlădica Theodosie şi cu mulţime de părinţi călugări | şi popi şi toată boerimea şi ni0 cu toate gloatele curţii, cu cîntări dumnezeeşti şi cu mare cinste. Invîr-tejindu-se Şărban vodă iar la scaunul lui, iar pre maică-sa o duseră fraţii lui şi surorile şi tot neamul lor pînă la sfînta mănăstire Mărginenii, hramul 20 ei marii arhistratizi Mihail şi Gavriil, care iaste de dînşii făcută, făcîndu-se pogrebaniia şi alte sfinte slujbe dumnezieşti, pîn să dederă moaştele ei în gropniţă, ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea cu gropniţa a soţului ei, fericitul răposatul Costandin Cantacuzino biv vel postelnicul, 1 —240771. O 1 milostivului]]ui AK i-au]s-auG învrenicitA 1—2 făr dejfără AKL 25 2 ce om. L adus]dus AGK la om. K sfîntul mormîntuljsfîntului mormînt al AKL 3 lor om. K Dupăjdupre G au luat]au luoat G, luară K 4 într-agiutoriuK 5 cei om. G Erusalimului L 3 — 6 ai bisericii cei mari a Ierusalimului şi toţi cetăţenii. Şi aşa făcîndu-se] a sfinţii biserici AK făcîndu-se]făcînd C, ducîndu-să L 7 învîrtejindu-se]să învîrtejiră A, în-vîrtejiră-se GK fie-său]fii-so A, fiiu-său G, fii-său L 7—8 spătarul om. AK 8 Eşit-au]eşin- 30 du-i AKL, eşind G fie-său] om. A, fiiul său G, fii-său L voevod]vodă ACGK 9 lui om. K şi om. A 10 cu mare]cu vel G liubovjlibov AGKL au dus]adus G, au adus K, adus-o L au întrat] au adus-o L 11 în]ot G, din K 12 leatuljcursul anilor AK, la leatul C, vă-leatul GL 7195)7193 G 13 mart 2 dnijmart (în ad. K) 2 zile AK, martie 2 GL şi om. K AtunceaACGL 14 lui]sei K lui om. K 15 fieştecarele]fiştecare A, fieşteşcare C, fieşicare L 35 ertăciune fieşcarele K iădicatu-i-au]rădicatu-s-au A, rădicat-au C, rădicatu-o-au K sfintele moaşte]oasele ei A, om. K 16 şi o au petrecut]o au trecut L petrecut]petrecut-o pînă C oraşuluijtîrgului A 16 — 17 părintele Theodosie vlădica mitropolit A 17 Theodosie mitropolitul GKL de om. A şi popi] şi preoţi AK 18 gloatele]gloţile K curţii om. L 19 iar la]iar înapoi la K lui]său A, om. L 20 şi cu surorile A şi cu tot K la sfînta]în 40 sfînta K Mărginenii]din Mărgineni AGK 20 — 21 hramul eijhramul AGGK 21 mariijma-rilor C(JK, om. L marii arhistratizi Mihail şi Gavriil] sfinţilor îngeri A arhistratighi GKL şi]i G care este făcută de dînşii A iastejeste GL făcutăjzidită K 22 sfinte om. AK slujbe dumnezieşti]şi dumnezeieşti slujbe G dederăjdeteră GL moaştele]oasele K ei om. K 22—23 în gropniţă]gropniţii C 23 gropniţă ce iaste în tinda bisericii den-a-dreapta, alăturea 45 cu om. AL de la dreapta G, din diriapta K a om. K 24 ei]său AK Cantacuzino biv vel pos-telnicul]biv vel (biv vel om. AK) postelnicul Cantacozin (Cantacuzino K, om. L) AKL Can-tacuzin G 181 care gropniţă au fost zidită de dînsa încă mai denainte vr^me. Vecinoe pameat! Iar cînd au fost la văleatul 7196, la dechemvre 24 deni, pristăvitu-s-au cătră dumnezeu şi un cocon al doamnei Elenei, anume Matei Cantacuzino, 5 ce-au fost vel agă şi fu îngropat la mănăstirea frăţine-său, lui Şărban vodă, ce iaste din sus de Bucureşti, unde-i zic Cotrăcenii, hramul ei uspeniia bogorodiţe, făcîndu-se mare pamete şi mare milostenie săracilor de frate-său, Şărban vodă şi multe slujbe dumnizieşti pin ce s-au dat gropniţii în tinda bisericii, de-a dreapta. V^cinaia ego pameat. io Iar cînd au fost la leatul 7195 mesiţa mart, iar sultan Meh | met 123 împăratul turcesc poruncit-au tuturor turcilor de au făcut oaste mare. Numai ce au rămas el cu curtea lui la Ţarigrad. Şi au trimis pre Suliiman paşa veziriul cu toată puterea împărătească, poruncindu-i înpăratul ca să facă războiu mare cu n&nţii, nimica să nu-şi dea mijlocul, pîn va izbîndi. 15 Nemţii încă simţind de aceasta, venit-au cu toată oastea lor de s-au tăbărît dincolo do apa Drevii, împotriva Osecului. Turcii încă veniră, tăbărîndu-se dincoace de Dreva. Nemţii încă văzînd atîta mulţime de turci, s-au dat înnapoi şi s-au tăbărît la un loc unde au socotit ei că va fi bine de război. Turcii văzînd aşa, socotiră că de frica lor au fugit înapoi. Ci degrab 20 trecură apa dupre dînşii, pîn să apropiară de oastea nemţească şi acolo să tăbărîră, făcînd şanţuri şi tocmind tunurile. Sumeţînd mînecile, făcură 1 — 9 om. O 1 mai denainte]de mai nainte (înnainte G) ACGK 1 — 2 Vecinoe pameat] d-zeu să o erte AK 3 cînd au fost la văleatuljîntru acestaş an K văleatuljcursul anilor A, leatul G, veleat L 7196]7195 AKV, 7194 GL la2 om. AK 24 deni]24 AGL, în 24 de 25 dzile K 4 d-zeu]domnu A doamnei]dumneaei A Elinei GG 5 ce-au fost vel agă]ce au fost agă mare (biv vel agă G) AGK frăţine-so A lui om. AL iaste]este A de om. A 6 BucureştiJBucureştilor A unde-i zic]ce să chiamă K zic]zice A Gotrăceniijom. A, Gotro- cănii GKL ei om. AGGK 7 uspeniia bogorodiţe]adormirea precistei A, ustenia bţed L făcîndu-se]făcînd AK pamete şi mare milostenie]pomeni A, paminte K 8 de]de la AKL 30 frate-so A s-au dat]au dat A 9 gropniţii]gropii A, gropniţei GL în tinda bisericii om. G de-a dreapta]dela dreapta G, derept G, diriapta şi mari milostenii au făcut săracilor K Veci-naia ego pameat]şi mare milostenie au făcut săracilor. D-zeu să-l erte A, Veacinoe pamat G, Dumnezău să-l iarte K, vecinoe ego pomiat L 10 Iar cînd au fost la leitul 7195 mesiţa mart, iar]După aceia O au fost]era K la leatuljcursul anilor A, vileatul GL, în cursul 35 anilor K 7195]7196 G mesiţa]om. A, luna G, luna lui KL iar2 om. G Mehmet]Meemet O 11 poruncit-au]porînci A tuturor om. O au făcutjfăcură A mare oaste O 12 Numai ce]Gît numai ce A el]el săngurO la]în K 13 paşa om. A porîncindu-i G 13 — 14 ca să]să AK, lui ca să G 14 mare război O nimicajnimeni A, şi G, şi nimica L pîn va]pînă ce va AKO 15 încă om. AK de s-au]şi au O 16 dincolo de]lîngă O Drevii]Devrii A, Drivii G, Dreva K 40 Osecului]Ovsecului O încă]deca O tăbărîndu-se]ei încă tăbărîră O 17 dincoace]dincolo A, încă dincoace L Nemţii]Iar nemţii O încă văzînd]încă viniră G, deca văzură O turci]oşti O 17 — 18 s-au dat înnapoi]să rădicară şi să dSderă înnapoi O s-au tăbărît]au tăbărît LO, s-au socotit V ei că va fi]c-a fi O 19 Turcii văzînd aşaJTurcii încă văzînd aşa G, Iar turcii văzând că s-au mutat nemţii O socotiră]de loc socotiră O au fugit înapoi]fugiră înapoi G, 45 s-au dat înapoi K, au fugit O Ci degrabjşi îndată O 20 dupre]după AGKO apa]apa Drevii şimersărăO oastea nemţească]oastea cea nemţească G, tabăra nemţilor O şi om. G 21 să om. O tăbărîră]tăbărî G, tăbărîră şi ei O făcînd]de făcură G, făcîndu-şi K şanţuri mari O tocmind]tocmindu-şi A, tocmi G Sumeţînd]Şi (şi om. K O) sumeţindu-şi AKO făcurăjfăcînd O 182 toţi salavat mare şi strigară de 3 ori: halila, halila, halila ! Şi numaidecît Incălecară pre cai şi purcâseră asupra nemţilor cu toată pedestrimea şi cu toate tunurile, fiind tunuri mai mici 130 şi mari, ce le zic banimez, 4. Şi aşa cu mare îndrăznire şi groaznici făcură [ năvală mare asupra nemţilor, i23v lovindu-se faţă cu faţă în mijlocul cîmpului. Iar nemţii nimic nu-şi dMeră 5 mijlocul, ci sta toţi ca un munte nemişcat, pînă le d6de dumnezeu ajutor şi putere mare, cît unii să bătea în faţă cu dînşii, iar alţii i-au luat pă •denapoi, pe despre tunuri. Şi fiind turcii ocoliţi pe despre toate părţile, căzu asupra lor mare frică, cît numai ce tremura şi nu ştiia ce fac. Iar nemţii vitejeşte-i tăia şi-i omoria, cît de-abiia au scăpat veziriul cu puţinei turci» io iar ailalţi au perit acolo. Zic cei ce au fost acolo şi au văzut cu ochii lor, 100.000 şi mai mult să fie perit acolo. Şi d6de dumnezeu de fu izbînda creştinilor, luînd de la turci toate avuţiile lor şi toate tunurile şi arme multe de tot feliul şi haine multe şi cai mulţi şi corturi multe şi zaharea multă. Iar veziriul văzînd atîta peire ce s-au făcut într-înşii, n-au putut sta la 15 Belgrad, ci au fugit cu mare frică, de au venit la Ţarigrad. Iar sultan Mehmet, împăratul, înţelegînd de această întîmplare, numaidecît au omorît pre Suliman paşa, veziriul. Iar turcii cîţi au scăpat din război inic^ri, capigii, încă au ve | nit după veziriul la Ţarigrad şi numaidecît au mazilit m pre sultan Mehmet şi ridicară pre un frate al lui, ce au fost închis, anume 20 sultan Suliiman, ca să fie el împărat turcilor, iar pre frate-său îl închiseră în locul frăţine-său. Şi puseră alt veziriu anume Siuş şi alţi paşi. 1 1 toţi om. AO salavat]salavată A, slavă O şi strigarăjşi striga G, strigînd O halila, halila, halila]hala, hala, hala AGKLO, hal, hala, hali G numaidecît]după aceasta numaidecît A 2 pre caijtoţi pre cai G 3 fiind tunuri mari, ce le zic balimez 4, iar tunuri 25 mai mici 130 O ce le zic]ce să zic G banimez]balaimez A, baniulmeze G, balimeză G, bali-mezuri K, baliemez L 4 îndrăznire]tărie O groaznicijgroznic G şi groaznici făcură năvală mare asupra nemţilor om. O 5 lovindu-se]să loviră la avgust 4, leat 7195, bătîndu-să O faţă la faţă AO d6deră]deteră AG, dete L, da O 6 toţi om. G munte nemişcat]zidi nemişcaţi O 7 cît]că G, căt O dînşii]turcii O iar om. A 7—8 pă denapoi]pe (pre G) din- 30 dărăt AGK, om. O 8 pe despre2]de AGKLO 9 ce fac]ce va să facă A, ce să facă GO 10 vitejeşte-i tăia]vitejăşti îi tăia A, vitejeşte îi tăia GG omoria]omora G cît]deci L puţinei] puţintei AGK 11 ailalţi]alţi ALO, ceilalţi G, alalţi GK Zic]Spun K cei ce]care A Zic cei •ce au fost acolo şi au văzut cu ochii om. LO 11—12 lor 100.000 şi mai mult să fie perit acolo]om. L, mai mult de 100.000 O 12 După 100.000 ad. de turci G mult]mulţi GK să fie] 35 să fi fost A Şi d6de]Şi într-acestaş chip dedi O 13 creştinilor]la creştini K nemţilor O toate]toată AKO avuţiile]avârea K, avuţie O 13 — 14 arme multe de tot feliul şi haine multe şi cai mulţi şi om. O 14 de tot feliul om. AK şi haine multe şi cai mulţi şi corturi multe om. AK corturi multe]toate corturile O zaharea multă]toată zaharaoa O 15 văzînd om. G peire]perire şi stricăciune O ce s-au]ce au G n-au putut]n-au mai putut AGKLO 40 15—16 la Belgrad]în Beligrad A, înpotrivă O 16 cu mare frică om. A fricăjruşine O de au -om. AO la]în A 16 — 17 Iar sultan Mehmet om. O împăratul]împăratul turcesc AGK împăratul înţelegînd]şi înţălegînd înpăratul O numaidecîtjîndată K 18 Suliman] Sulei-man K, Siliiman V din război]de la război O eniceri L 19 şi capigii O la Ţarigrad venit om. AK încă au venit după văziriul la Ţarigrad]s-au dus la Ţarigrad după viziriul O 45 După Ţarigrad ad. Şi au făcut mare zorba asupra împăratului cerînd să le de şase lefi O numaidecît om. O 20 Mehmet]Meemet înpărat O ridicară]au rădicat înpărat O 20—21 anume sultan Suliman, ce au fost închis O 21 ca să fiejsă fie K, să le fie O el om. AKLO împărat turcilorjlor înpărat O frate-său îl închiseră]sultan Mehmet închiseră-1 K 21 — 22 iar pre frate-său îl închiseră în locul frăţine-său om. O 22 frăţine-so A Şi om. G anume Siuş] 50 anume Siuş paşa K, om. O şi alţi paşi om. O 183 Iar după aceia capigii şi inicării făcură gîlceavă mare asupra împăratului şi a» viziriului ca să le dea 6 lefi. Şi au omorît pre mulţi, pînă de-abiia i-au potolit şi s-au aşezat împăratul şi viziriul cu pace. Şi au trimis cu agă caftan la Şărban vodă, să fie iar domn cum au 5 fost. Acest războiu, ce scrie mai sus, făcutu-s-au la august 4 deni, 7195. Iar cînd au fost la ghenar 24 deni 7196, făcut-au Şărban vodă căsă-1 torie unii cocoane a lui, anume doamna Alexandra, după feciorul lui Ivaşco Băleanul ce au fost mare logofăt, anume Gligoraşco postelnicul. O, mare ciudă au făcut acel Şărban vodă cu gineri-său Gligoraşco, că tatăl lui, io Ivaşco şi moşă-său Gheorghe din Băleni fost-au mari vrăjmaşi asupra lui Şărban vodă şi a toată casa părinţilor lui, precum scrie înapoi, la istoriia lor. Iar dumnezeu nu le-a dat aizbîndi dă pre pofta lor, ci îndată au 124° scurtat viaţa moşă-său, lui Gheorghe Băleanul şi dă | ruind dumnezeu pre Şărban vodă cu domniia Ţării Bomîneşti. Iar tatăl lui, Ivaşco biv vel 15 logofăt, ştiindu-se vinovat de cătră Şărban vodă, n-au putut sta în ţară, ci încă din Ţarigrad au fugit la Moldova împreună cu Staico paharnicul din Bucşani şi acolo s-au pristăvit Ivaşco logofătul. Jupîneasa lui, coconii lui încă au fugit la Moldova de aici din ţară. După petrecaniia lui Ivaşc» 1 * * * * * 7 8 1 Iar după aceia capigii şi inicerii om. O şi a]şi K 1—2 făcură gîlceavă mare asupra 20 împăratului şi a viziriului ca să le dea 6 lefi om. O 2 casăJsăA 6 lefi]7 lehi G, 6 lefe K şi pre mulţi au omorât O de-abiia]abia L, om. O i-au]au L 1 cu agă caftan la .Şărban vodă] un agă turc cu caftan la Şărban vodă O caftan la]caftanul lui G iar om. KL 4—5 să fie iar domn cum au fost]de domnie noao O cum]precumL 5 ce]care A scrie om. G la august 4 deni]în luna lui august în 4 zile AK, la august 4 CL 7195]cînd era (om. era A) cursul anilor 25 7195 AK, leatul (văleatul G)7195 CG După r. 5 e o redacţie de ctteva rinduri unde se menţio- nează zidirea m-rilor Cotroceni şi Doamnei, moartea lui Şerban vodă şi alegerea de domn a lui Constantin Brîncoveanu : Şi domniea foarte bine şi ţara încă să bucura că avea pace şi odihnă şi domnia lui arătă multă milă la ţară. Şi au făcut o sfântă m-re foarte mare şi frumoasă din sus de Bucureşti, la sat la Cotroceni şi alte multe bunătăţi şi milostenii pe la sfântul. 30 Ierusalim şi la Sinai şi la Sfânta Gora. Aşijderea şi doamna lui, Mariia, încă au făcut o-mănăstire în Bucureşti- dinnaintea m-rii Sărindarului, ci să chiamă biserica Doamnii. Iar cînd au fost la leat 7197 oct. 29 au răpusat Şărban vodă. Şi s-au strâns toţi boerii ţării şi slujitorii şi toată curte de s-au sfătuit şi aleseră din mijlocul lor pre Gostandin Brăncoveanul vel logofăt şi-l rădicară să le fie domn, pentru că-1 ştie toţi că iaste om blînd şi milostiv şi. 35 iaste boieri de ţară. Şi dacă l-au aşăzat domn, scoasără şi trupul răposatului Şărban vodă. în mijlocul curţii domneşti şi întîmplîndu-să părintele Dionisie, patriarhul Ţarigradului în Bucureşti, au venit cu părintele Theodosie mitropolitul ţării şi cu alţi arhierei şi egumeni şi preoţi. Şi i-au făcut pogrebanie cum să cade şi l-au dus cu mare cinste de l-au îngropat la m-re la Cotroceni. Şi au domnit 9 ani şi luni 10 în O 6—13 cm. O 6 cînd... ghenar]în luna lui ghenarK 40 la om. A deni]om. AGL, de zile K 7196]cursul anilor 7196 A, văleat 7196 G în anii 7196 K 7 a lui om. A AlexandrajManda AK, Smaranda G feciorul] Grigoraşco ficiorul AK 8 ce au fost]biv vel G După logofăt ad. Gligoraşco postelnicul K anume Gligoraşco postelnicul om. A 8 — 9 O, mare ciudă au făcut acel Şărban vodă cu gineri-său Gligoraşco om. AK 9 tatăl lui] tată-său L 10 Ivaşco] Gligoraşco AK moşă-său]moşi-so A, moşi-său CL, moşu-său GK 45 Bălenijbătrîni A asupra om. L 11 a om. A 12 le-a]le-au CGKL a izbîndi]izbîndă A dă pre]după AK, dupre CGL pofta]pohta GY 13 moşă-său]moşă-so A, moşi-său CL, moşu-său G Băleanul]banul AGK 14 tatăl lui om. K Ivaşco om. L 14—15 biv vel logofătjce au fost mare logofăt (log. mare, tatăl lui Grigoraşcu K) AK 15 în ţarăjde faţă ACGKL. 16 Staico] Stoica G 17 ot Bucşani G s-au]au G Ivaşco logofătul om. AK 17 — 18 coconit 50 luijcu coconii G coconii lui încă au fugit la Moldova de aici din ţară. După petrecaniia lut Ivaşco om. L 18 la Moldova]în Moldova K aici]aicea A După]Iar după K lui om. G 184 logofătul, iar jupîneasa lui, coconii şi cu Staico paharnicul s-au rădicat de acolo, de au pribegit la Ardeal. Şi fiind [acolo pribegi, iar Şărban vodă, cu înţelepciunea lui, adusu-ş-au aminte de porunca lui dumnezeu, care zice la sînta evanghelie : Liubite vraghi vaşa dobrotvorite nenovideaştim vas, adecă : iubiţi vrăjmaşii voştri, bine faceţi celor ce vă urăsc. Deci 5 înţelegînd debun<ă>tat şi înţelepciunea acestui cocon, Gligoraşco postelnicul, îndată au trimis de l-au adus împreună cu maica lui aici în ţară. Şi cătră ac&a n-au mai pomenit vrăjmăşiia lor cea dintâi, ci cu curată inimă i-au ertat. Şi l-au făcut lui ginere, dupre porunca lui dumnezeu. Şi au făcut cu dînsul foarte veselie mare, cu soli mari de la Ardeal şi de la 10 Moldova şi cu toată boerimea Ţării Eumîneşti, cît s-au mirat şi mari şi mici de acest lucru | ce au făcut Şărban vodă. Şi toţi să bucura şi-l fericea n s pentru marea înţelepciune ce i-au dat dumnezeu. Cînd au fost la mai 13 deni, 7196, fiind doamna Manda căzută la mare boală şi pătimind în cîteva zile, apropiiatu-s-au de dînsa şi ceasul 15-morţii. Şi într-o zi, luni dimineaţa, datu-ş-au sufletuljînmîna îngerului lui dumnezeu şi s-au mutat cătră Hristos dumnezeul nostru. în veci să fie pomenită! Şi a doua zi, marţi, s-au dat moaştele gropii, în tinda bisericii de la Cotrăceni, care iaste făcută de cinstiţi părinţii ei, ce sînt mai sus pomeniţi; făcîndu-se slujbă dumnezăiască, fiind la pogrebaniia ei şi cin- 20 stitul şi prea sfinţitul părintele Dionisie, patriiarhul Ţarigradului şi cinstitul părinte Theodosie, mitropolitul Ţării Eumîneşti şi mulţime de călugări şi popi. Şi aşa cu mare cinste s-au dat gropii. Dumnezeu să o pomenească la împărăţiia ceriului! Iar părinţii ei, Şărban vodă cu doamnă-sa Mariia şi cu toţi fraţii şi surorile lui şi cu toată casa lor, împreună şi cu gineri-său 25. 1 1 — 25 om. O logofătul om. G iar om. K logolătul iar jupîneasa lui om. L coconii] cu coconii AGL Staico]Stoica L 2 pribegit]fugit L acolo pribegi om. V 3 porînca AG 4—5 Liubite vraghi vaşa dobrotvorite nenovideaştim vas]Liubite vraghi vaşa dobrotovri nenevideaşimu vas C, om. GK, Libite vraghi vraşe dobrotvorite nenovideaştim vas L 5 adecă om. K urăsc]urăsc pre voi AK 6 bunătateajbun sfat G, bunntat V 7 au trimis]trimise AK 30 de l-au adus]de-l aduse AK împreună]dinpreună G aici]aicea L 9 lui om. AKL dupre] după AKL 10 soli mari]sol mare A de la2]din G 11 — 12 mari şi mici]mici A, mare şi mic L 13 mareajmare ACL ce i-au dat]ce-i dedease K 14 Gînd]Iar cînd AL la mai]la luna lui mai A, la mesiţa mai G deni om. ACL 7196]cursul anilor 7196 A, leatul 7196 C, 7197 G Cînd au fost la mai 13 deni 7196]Iară într-acestaş an 7196 la luna lui mai în 13 zile K 35 MandaJAlexandra L la2]în AGKL 15 în om. AL 16 Şi om. AGG într-o]fiind într-o A dimineaţajde dimineaţă CL sufletuljsfîrşit şi sufletu A lui om. G 17 s-au]l-au G şi s-au mutat cătră Hristos, dumnezeul nostru om. G 18 douajdoo A, doao C, doa GK moaştele] oasele ei AK, trupul ei G 19 de la]la K iaste]este AL cinstiţi om. GG ce]care A 20 fă-cîndu-se]făcînd AGKL slujbe dumnezeeşti G la pogrebaniia ei om. G 21 cinstitul om.A 40< 22 părinte]părintele AGGKL După Rumîneşti ad. şi cinstitul părintele Ştefan episcopul de la Rîmnic K mulţime de călugări]cu mulţi părinţi călugări AGL 23 popi]preoţi A s-au dat gropii]s-au îngropat G să o]să G 24 lajîn L la împărăţiia ceriului om. G Şărban vodă om. G doamnă-sajdoamna AK 24—25 cu doamnă-sa Mariia şi cu toţi fraţii şi surorile lui şi om. G 25 luijei A şi cu2]cu C împreună]întreagă L şi8 om. K gineri-so A împreună cu 45 toată casa lui şi cu ginere-său G 185 Gligoraşco au rămas la mare jale, cu multe lacrăme şi cu mari suspinuri de la inimă, după cum iaste toată lumea obicinuită. Şi cu acelea nimic n-au folosit, că moartea n-are făţărie, ci iaste la tot omul de obşte tocma. t2nv De aicea începem de un războiu ce au mai făcut turcii | cu nemţii. 5 Că fiind un paşă, anume hTaim beiu, foarte viteaz mare, hain de cătră împăratul, mult s-au nevoit împăratul să-l prinză şi nu putea. Iar apoi el singur ş-au plecat capul şi au poftit de la împăratul să-i dea toată oastea lui ca să să bată cu nemţii. Deci împăratul, sultan Suliiman, numaidecît i-au trimis caftan şi toate oştile lui, ca să fie sarascheriu, făgăduindu-i, io de va bate pre n&nţi, să-l facă vizir mare. Şi s-au tăbărît din sus de Belgrad, lîngă apa Drivei, fiind cu dînsul ajutor şi Techeli groful, care s-au hainit de cătră creştini, cu cîtăva seamă de oaste a lui şi cu tătari ca la 10.000. Nemţii încă au fost venit dincolo de Dreva. Deci fiind apropiiaţi unii de alţii, făcură nemţii un meşteşug, că au fost ales o seamă de oşti 15 şi i-au trimis pre apa Drevii în sus, iar cealaltă tabără s-au făcut a fugi, tăbărîndu-se la un loc unde au ştiut ei că va fi bine de războiu. Iar Naim bei şi cu groful văzînd aşa, numaidecît trecură apa cu toată tabăra lor, mergînd dupre nemţi, pîn îi ajunseră unde era tăbărîţi şi îndată să ciocniră unii cu alţii şi făcură un războiu foarte mare. Atunce sosiră şi nemţii cei 20 pitiţi şi fără veste-i loviră dennapoi. Atuncea tur | cii foarte să spereară 126 şi dederă dosul. Şi la acest războiu încă au perit de sabie mulţime de turci şi de tătari, si mulţi s-au închinat. Naim bei şi groful numai ce au scăpat cu puţintei turci. Şi au fost izbînda creştinilor, rămîind de la turci cu multă dobîndă. 25 Şi numaidecît de acolo s-au rădicat toată tabăra nemţească; pogo- rîndu-se în jos, tăbărîtu-s-au împrejurul Belgradului, fiind acolo în cetate 1 — 26 om. O Grigoraşco gineri-său L cu multejşi cu multe A mari suspinuri, suspinînd A, mari suspine C, mare suspin G, suspin K, multe suspini L 2 după cumjdupre cum G iastejeste AGL toată om. G obicinuită]obişnuită A, obiciuită K Şi cu]Ce cu G 30 aceleajaceia A, aceae K, acele L nimica AL 3 ci iaste om. AK iaste]este L omuljneamul A 4 De aiceaJDupă aceia iar A, După aceastea iară K înc6pem de unjîncepem anume iar de un G ce]care A mai om. AK 5 NaimJIavişi A, Iaiz GK mare om. A 6 s-au nevoit]să nevoiră K s-au]a A împăratul1 2 * 4 om. GKL şi nu puteajom. A, şi nu-1 putea G, şi zioa şi noapte K apoi om. A 7 să-i dea]ca să-i dea A, om. G toată oastea]oaste AK 8 ca om. A Suleiman L 35 9 lui om. G ca om. G 10 de]că de G bate]birui A mare om. G s-au]s-a G sus de]susul K 10 — 11 Beligradului AK 11 Drivei]Diuvrei A, Drevii GK dînsuljel K ajutor om. A Techeli]Tuchel G, Tocoli G, Tuchiul LV groful]groful ajutor A care]carele AK 12 seamă de om. GG oaste a lui]oşti ai lui AK ca la]ca A 13 fost om. G au fost venit]era K 14 meşterşug K 15 i-au trimis]i-au fost trimis AK pre]pe A Drevii]Divrei A, Drivii C în 40 sus om. A cealaltă]ceilaltă AGL, ceialaltă GK s-au]ce au G 16 ei om. G bine]bun A războiujbătae AG, bătut K NaimJIaisi A, Iaiz GK 18 dupre]după AGKL pîn îi]pînă A, pînă ei G, pînă să^ plocniră V, scornirăG, ploconiră L 19 Atunci K 20 veste-i lovirăjveste loviră-i G sperearăjsperiiară GK, spăimîntară L 21 dederă dosuljdeteră dos a fugirea A acestjacel G de sabie]de la beiu G, de sabie KL au perit de sabie mulţime de turci]mulţi 45 turci au perit de sabie A, a perit de sabie mulţi turci G 22 şi de tătari]foarte şi din tătari A, tătari G şBo/n. A închinat]înnicat K Naim]Iaisi A, Iaiz GK groful]cu groful GK numai ce aujnumai c-au G 23 puţintei]puţini AL cu2o/n. A 25 s-au rădicat de acolo A tabăra]oastea C 25—26 pogorîndu-se]pogorînd K 26 tăbărîtu-s-au]tîrîndu-să A, tăbărîtu-s-a G, tăbărîndu-se K, tăbărît-au L Belegradului L 186 mulţime de turci şi neguţători. Bătîndu-se acolo unii cu alţii în puşci şi în tunuri şi în tot feliul de meşteşuguri, făcîndu-se multă vărsare de sînge într-amîndoao părţile, zicînd turcii că tot sînt ei periţi, ci să dăm război pînă la moarte, nemţii încă nu-şi da mijlocul, ci ziua şi noaptea tot să bătea, pîn s-au umplut zile 32. Iar cînd au fost la august 6 deni, 7196, 5 au dat dumnezeu de au fost izbînda creştinilor. Dînd năvală mare, au spart cetatea şi au intrat. Atuncea la acea năvală, au perit 2 ghenăraleşi nemţeşti, anume Şafemberg şi **. Atuncea nemţii fiind foarte turburaţi, mai vîrtos pentru acei ghenăraleşi mari, au tăiat pre turcii toţi şi cadînele lor, şi mari şi | mici. Perit-au şi creştini mulţi, fiind cu dînşii amestecaţi, io Şi toate trupurile lor le-au tras la marginea Dunării, pînă au măturat i26v toată cetatea de spurcăciunea lor. Şi nici aşa nu i-au lăsat, ci i-au înfăşurat cîte 2 şi cîte 3 la o sfoară şi i-au înecat în Dunăre, înotînd trupurile lor, cît la multe locuri să strîngea mulţime de trupuri, de să făcea năglabie, cît şi apa mult să oprea. Şi aşa s-au preumblat ac&e trupuri fără caice, pîn 15 ce vor fi dat şi în Marea Neagră. Atuncea au rămas nemţilor multă dobîndă. Şi trecură o seamă de oşti dincoace de Dunăre, de au luat Caravan Sebeş şi Logojul şi Euşava şi Cladova. De acolo au rădicat o seamă de oşti nemţeşti, fiindu-le cap Yiteranie ghenăraleşul, de au trecut în Ţara Bumînească şi s-au tăbărît la Tumul Severinului. 20 Atuncea Şărban vodă de aceasta înţelegînd, degrab trimise pre nepotă-său, Costandin Brîncoveanul vel logofătul, cu cărţi la Yiteranie ghenăraleşul, cu multă rugăciune şi cu multe daruri scumpe, ca să să întoarcă înapoi iar, ca nu cumva, simţind turcii, vor zice că iaste ţara haină | şi vor porunci tătarilor de vor veni aici în ţară să o robească. 25 Atunci Yiteranie ghenăraleşul înţelegînd de aceasta, numaidecît s-au 127 rădicat de acolo cu toată oastea lui, de au venit pre supt munte pînă la Cîmpul Lung. Şărban vodă iar au trimis pe frate-său, Mihai Cantacuzino 1—28. om. O Şi bătîndu-se A acolo om. AG 2 în tot]tot G tot feliuljmulte fe-liuri AK meşterşuguri K 3 într-amîndoao]într-amîndoo A, într-amîndoă L ei om. L să 30 dăm]să-i dea A 4 la]în L ci ziua]şi ziua A, ce zioa G 5 să bătea]bătea G umplut]pli-nit AK, înplut G zile 32]zile 39 A au fost om. G la om. L denijom. G, în 6 zile K deni om. AGL 7196]şi cursul anilor 7196 AK, văleatul 7196 G 6 au datja dat G 7 năva-lâ]năvală mare AK ghenăraleşi]ghinăraşi A, ghinaraleş G, ghenarali K 7—8 nemţeşti om. L 8 Şafemberg]Şafătberghu A şi * * ] şi alţii G, i ** L 9 vîrtosJalesA acei]aceşti AL, cei G, 35 om. K ghinăraşi A, ghenarari L turcii totijtoţi turcii AKL cadânele G 10 mici şi mari G 11 Şi om. L 12 cetatea]cetatea lor L spurcăciunile lor G nu i-au]nu s-au AK 13 sfoară] şvoară K înotînd]şi înnotînd GK 14 năglabie]năglabi AK, năglabii G 15 mult să oprea] să oprea multAK, multă să oprea G preumblatjprimblat AGKL, să preumbla G caice]de caice K 15 —16 pîn cejpînă GL 16 vor]s-or L şi om. K 17 dincoace de Dunăre]Dună- 40 rea dincoace AK 17 — 18 Gavaran Săbeş K 18 Cladova]Moldova G au]s-au AGGKL 19 Vitiranie K ghenăraleşul]ghenarariul K 20 s-au]au AG 21 Atuncea om. A înţelegînd de aceasta AGKL, înţelegînd aceasta G trimise]au trimis C 22 nepotu-său AGK 22—23 cu cărţi la Viteranie ghenăraleşul cu multă rugăciune şi om. AK 23 ghenăraleşul om. G multe rugăciuni C multe om. AK să să]să-l A 24 iar înapoi AKL iar om. G cumva]cîndva A, 45 carecumva L vor]va G iaste]este AL 25 porînci AG de vor]şi vor A vini K aici] om. AGK, aicea L 26 Atuncea CGL Viterani G ghenăraleşuljom. G, ghenarariul K numaidecît] îndată K 27 pre]peA 28 au trimis] mai trimise AGK frate-so A 187 biv vel spătarul şi pre gineri-său, Costandin Bălăceanul vel agă, de s-av». întîmpinat cu dînşii la Cîmpul Lung, fiind şi Brîncoveanul acolo, tot cu ei^ făcînd multă rugăciune, pînă s-au rădicat de acolo, de au trecut la Braşov şi s-au aşăzat acolo cu toate oştile, să ernăze. 5 Deci întorcîndu-se aceşti boiari înapoi, spuseră lui Şărban vodă de toate cîte sînt mai sus scrise. Şi îndată trimise la împăratul turcesc de-i spuse v£ste bună, cum au trecut nemţii la Ardeal. Ei încă să bucurară şi făcură mare laudă lui Şărban vodă. Aşijderea trimise şi la paşa sarascheriul şi la sultanul, de le făcu v6ste iar pentru n6mţi, cum au trecut la Ardeal, io Şi aşa, cu înţelepciunea lui, toate le-au potolit. k După aceasta, temăndu-se Şerban vodă ca nu car4 cumva în zilele lui să cază ţara la vreo nevoe sau la vreo robie, au de cătră turci au de către n&nţi, ci să lupta cu dînşii cu multe meşteşuguri în tot feliul şi făcu sfat cu toţi boiarii, alegînd 4 boiari mari anume : Iordache Cantacu-15 zino marele spătar, fratele lui Şerban vodă şt pre Costandin BălăceanuL marele agă, ginerile lui şi pre aepotu-său Şerban Cantacuzino, feciorul 220 lui Drăghici, ce au fost mare | spătar Măgureanul şi pre Şerban marele comis, feciorul Părvului ce au fost mare vistier, de la Aninoasa, pre aceşti 4 boiari i-au trimis soli la. înpăratul creştin Leopold de la cetatea cea 20 mare ce să chiamă Beciul, cu cărţi şi cu daruri scumpe, făcînd Şerban vodă înnaintea f^ţii lui mare rugăciune ca să tinză porunca lui asupra tuturor gheneraleşilor cîţi sînt capete, asupra puternicilor oşti ale înpărăţiei sale cîte sănt trimise asupra păgînilor turci, ca, dînd dumnezeu izbîndă, să. păzească şi această Ţaţă Bumînească ca să o scoaţă din gura lupilor turci 25 1 — 10 om. O biv vel]ce au fost vel A Mihai Cantacuzino (p. 1S728) biv vel spătarulJMihai spătariul Cantacozino K gineri-so A vel agăjmarele agă K 2 întîmpinatjtimpinat K şi om. AK tot om. AK 3 de acolo om. G de2]şi C trecutjintrat K Braşeu K 4 ernezej. iarneze C 5 aceşti]acei A 6 cîte sînt mai sus scrisejcîte mai sus sînt scrise C, cîte sînt scrise mai sus L turcescjturcilor ACGKL 7 cum]că AKL încă om. K bucură L 8 făcu-30 răjfăcînd K 9 le făcu]le-au făcut A, le făcură C la]iar la AG 10 toate le-au potolitjau potolit toate AL De aici pînă la sfîrşit textul de bază transcrie ms. K1 11 temăndu-să GS2 car6] carea GS2 în]întru K zilelejzile G 12 la1]în A1 vreo2 om. B cătră]către AXK 13 cătreJj cătră S2 nemţi AXK ci]ce G ci să lupta cu dînşii cu multe meşteşuguri în tot] carii totdeauna să lupta în tot B meşterşuguri K feliul GK şi]ci B 14 sfat]sfat mare GK boiarii lui BGS2 35 alegîndjşi alese 4 B, alegând 4 S2 mari om. B Iordachi K 15 marele]vel BG marele spătar, fratele lui Şerban vodă om. S2 fratele lui]frate cu AXBGK pre. om S2 16 marele]vel BGS2 ginerile luijginerele lui G, ginerelui Şerban vodă K, om. S2 nepoLu-său]nepotă-său A1, nipotu-seu K Cantacozino AXKS2 16—17 feciorul lui Drăghici ce au fost mare spătar Măgureanul şi pre Şerban om. K1 feciorul luijfecior lui A1, sin BGS2 17 ce au fost mare]biv (ce au 40 fost A1) vel AXGS2, om. B pre]pe S2 marelejvel BGS2 18 feciorul]fecior A1, sin BGS* Pîrvului]Pîrvul B, Părvul S2 ce au fost mare]marele A1, om. BGS2, ce au K vistiar mare K de la Aninoasajde (de la KK1) inima sa A1KK1, ot Aninoasa BGS2 19 soli om. S2 creştin]creş-tinesc BG, nemţesc S2 Leopold]Ignatie Leopold B 19 — 20 cea mare om. S2 20 ce să chiamă om. BS2 21 înnaintea f6ţii luijnaintea (înnaintea G)feţii (feţe G) lui A*G, la înpă-45 râtul S2 rugăciune]rugăminte A1 porănca G 22 gheneraleşilor]ghinărarilor AXK, ghenera-reşilorB cîţi]căţe AGS2 sănt G asupra om. B puternicilor]tuturor puternicilor GS2, puternicelor K oşti]oştilor B ale înpărăţiei salejlui B 23 căte BS2 păgânilor G dănd AXG izbîndăjizbănda lor B, izbândă G, dar izbăndăS2 24 şi om. S2 Ţară Rumînească]Ţară Rumă-nească A1, săracă de Ţară Rumînească B o om. G gura turcilor AA1KK1 188 şi a leilor tătari, precum au scos şi Moisi proroc pre israiliteni din robiia Eghipetului, însă cu put^ria dumnezeiască. Atunce şi ţara aceasta să fie închinată supt ascultarea înpărăţiei sale cum au fost şi mai denainte vr^me. Deci purcegînd aceşti 4 boiari, fiind în călătorie, iar în urma lor 5 s-au războlit Şerban vodă. Plinindu-se doao săptămîni mesiţa oct om vrie 29 de zile, cursul anilor 7197, luni dimineaţa | la 2 ceasuri din zi, pristă- 220° vitu-s-au Şerban vodă, dîndu-şi fericitul suflet în mîna lui dumnezeu. Dumnezeu să-l pomenească ! Deci întîmplîndu-se la pristăvirea lui părintele mitropolitul Theodosie şi frate-său Costandin Cantacuzino. ce-au 10 fost mare stolnic, şi toţi boiarii, numaidecît m6rseră la sfînta mitropolie şi porunciră de să strînseră toţi căpitanii de pre la toate cetele şi muramTT de boiari mari şi mici den ţară şi toţi neguţătorii. Atunci aduseră şi pre un capegi başa turcu, Hamet aga, care era venit aicea cu trebi înpărăteşti şi mai era şi alţi agalari turci; aduseră şi pre părintele Dionisie, patriarhul 15 Ţarigradului, şi aşa cu toţii înpreună merseră înnaintea acelui agă turc de-i spuseră de moartea lui Şerban vodă şi-l întrebară de sfat, să-i înveţe cum vor face. Atunci acel agă turc înpreună cu alalţi d&leră răspuns întru auzul tuturor boiarilor şi|a tuturor slujitorilor la mari şi la mici, 221 ca fără zăbavă să-şi rădice domn den ţară să nu car6 cumva să se prinză 20 vreo zminteală, căci ţara iaste ocolită de vrăjmaşii înpărăţiei. 1 a leilor tătari]ale tătarilor S2 prorocjprorocul BGS2 israilit6ni]izrailteni K1 denBS2 robiea B Eghiptului K 2 puteria]puterea A1BKS2, puteare G dumnezăiască G Atunce] Atuncea A1BG, Atunci KS2 3 ascultareajscultarea G mai denainte]mai nainte A*B, de mai nainte K 5 purcegînd]purcegănd BGS2, purcezind K aceşti]acei K şi fiind B în că- 25 lătorie]călătOri BG, încă călători S2 iar om. A1S2 6 războlit]bolnăvit B Plinindu-se]Pli-nindu-să G, Şi plinindu-să S2 săptămâni GS2 mesiţa oct.]la oct. A^BS2, la mesiţa oct.G, în luna lui oct. K 7 29 de zile]29 A1S2, 29 dni B, zile 29 G, în 29 de zile K cursul anilor 7197J7197 B, vlt. 7197 G, în anii 7196 K, lt. 7197 S2 demineaţa G 2 ceasuri]l ceas A1, ceasuri K den S2 7—8 pristăvitu-s-au]s-au pristăvit B 8 vodăjvoivod A*B dîndu-şi] 30 dăndu-şiG fericitul suflet]sufletul B dîndu-şi fericitul suflet îri mîna lui d-zeu om. S2 în mîna lui]la B, în măna lui G dumnezeujdumnezău G 9 Dumnezeu să-l pomenească]vecina ego pamet gg B, veacinoe ego pamet G, veacinoe pamiat S2 De aici înainte S2 continuă prin domnia lui Const. Brîncoveanu în redacţia Istoriei Ţării Romîneşti de la 1688 la 1117 (Cronica anonimă) Deci]Şi K întămplăndu-se (...du-săG) AXG 10 mitropolitul Theodosie]mitro- 35 politul chir Theodosie B, Theodosie mitropolitul K Cantacuzino om. B 10 — 11 ce-au fost mare]vel A1, om. B, biv vel G 11 stolnic]stolnicul B toţi]cu toţi B boiarii]boiarii lui AXBGK mersără K slinta om. A1 mitropoliia G 12 porănciră G de să]de G strânseră G toţi om. A1 de pre]du pe B, de G 13 mici den ţară şi toţi neguţătorii]mici şi den slujitori căţi {carii G) să întâmplase (tămplase G) atuncea veniţi den (dupre în G) ţară şi toţi neguţătorii 40 BG Atuncea AXBG aduseră]să adunară A1 14 capegi başa]cabigi (capigi BG)baş A^G turcu om. B Hamet]anume Ahmet (Hamet K) BK, om.G aga om.G care]carele BG venit aiceajaicea venit B, venit G, venit aice K 15 alţi agalari turcijalte agale B aduseră]şi aduseră B, adusără K 16 Ţarigradului[Gradului G, de Ţarigrad K toţii]toţi K înpreună om. A1 mersără K înnaintea]la G acelui]acel G, celui K agă turc]capigiu B 17 voevod AXB şi-l] 45 să-l B să-i înveţejom. A1B, să-i înveţă G 18 Atuncea AXBG acel om. G agaG turc om. A*GK alalţijailalţi A1, alţii BG dederăjdeteră A*B, dedără K răspuns]răspunsul A*B 19 în-tr-auzul BG slujitorilorjnoroadelor B la marijla mare A1, a mari B şi !a]şi a B 20 ca om. A1 fără]lară de A*K ridice A1 den]om. G, de K cară om. K se prinzăjsă întâmple {întîmple K) BK 21 sminteală AXGK iastejeste A1 50 189 Deci boerimea şi cu alţi cu toţi nu avură cum face într-alt chip, ci cu toţii făcură sfat şi aleseră dintru dînşii pre un boiariu anume jupan Costandin Drîncoveanul, marele logofăt, de-1 rădicară să le fie domn, că-f ştiia că iaste înţelept şi să trăgea din odraslă domnească. 5 Atunce cu toţii să închinară lui cu mare bucurie şi toţi cu un glas bun, ziseră : într-un^eas bun isă ne fii mărMa ta domn până la adânci MtoMţe. r ituJUUL 'OJM îl Şi îndată-1 duseră în sfânta mitropolie cu mare cinste, luundu-1 de mănă părintele Theodosie mitropolitul, pănă l-au băgat în sfântul oltar> io pre poarta cea mare împărătească şi acolo l-au | purtat înprejurul sfântului 22iv pristol, sărutând masa cea sfântă şi evanghelia cea dumnezeiască şi cinstita cruce. Şi închinăndu-se, au îngenuchiat îppaintea prestolului, de i-au citit deasupra capului ^molitvele de domnie patriarhul Dionisie şi l-au blagoslovit. Şi aşa eşind de acolo, l-au pus în scaun domnesc pănă. 15 i-au cântat mnoga l£ta, mergînd toată boerimea de i-au sărutat măna. După aceia eşind afară, numaidecât purc^seră cu toţii de m^rseră la curtea domnească, eşindu-i nainte toţi preoţii cu litie şi cu cântări dum-nezeeşti, pănă l-au băgat în biserica domnească, de au sărutat sfintele icoane şi au şezut în scaunul cel domnesc. 20 Atunce Costandin vodă au strigat cătră toţi boiarii cu glas de bună cinste zicăndu-le: Iată, am ascultat eu rugăciunea dumneavoastră de mi-arn lăsat toată odihna şi toate moşiile mele şi mai mult fără voia mea 222 m-aţi rădicat domn. | Acum dară să cade şi dumneavoastră să vă arătaţi credinţa cea adevărată, cum că vă veţi afla în toată vr&nia lăngă noi 25 cu slujbă dreaptă şi credincioasă şi veţi face toate poruncile domniei 1 alţi cu toţi]ceelalţi toţi B, alţii toţi K 2 toţii]toţii înpreună BG aleserăjalesără A1,, aliasară K dintru dînşiijdăntre dânşii A1, dentr-ănşăi B, dintr-înşii K boiar BG jupan om. B 3 Brăncoveanul G marele]vel BG rădicarăjridicară A1 4’ că-l]căci îl B, căci-1 G ştiiajştiea A1, ştiia toţi BG iaste]este A1 înţelept]înţelept şi bun B, înţălept K trăgea} 30 trage BG odraslă]odrasliea AJG, odrasliia K1 între r. 4şi5 introduce titlul Gap. 51. Domniia lui Costandin vodă Brîncoveanul K 5 Atuncea A1BG cu un]ca un G 6 bun1 om. BG într-un ceas bun să ne fii]să fii A1 fiijfie G măriea A1 la om. K adăncijadăncile G 7 bătrăneţejbătrăniaţă K 8 îndată îl A1 în]la A1BG mitropoliea G luundu-l]luîndu-l B, luondu-1 G 9 Theodosie mitropolitul]Dionisie patriarhul şl cu părintele Theodosie mitropo- 35 litul B oltar]oltariu A2 * * * * 7 * * * * 12BK 10 pre poarta]pre uşa A1, pă dvera B, prin porta G cea om. G l-au purtat]purtăndu-l BG 11 prestol]olătari G masa cea sfăntă]prestolul B sfăntăjsfăn- ţită G evanghelia cea dumnezeiască]sfânta evanghelie BK dumnezeiască]dumnezăită G 12 închinăndu-să G îngenunchiat A1BK, îngenunchiiat G înnaintea]denaintea A1 13 cetit molitvele de domnii asupra capului patriarhii Dionisii G deasupra capului om. B molitva K 40 14 aşa om. B scaunul AXBK 15 mnoga leta]mulţi ani A1 de i-au sărutat]de-i sărutară K 16 După]Dupre G eşănd B numaidecît eşind afară K purceserăjpurcesără A1K, merseră B de mersera]om. B, de veniră G, de mersără K 17 nainte]înnainte A^GK litie]litie (litrii G) mare A^G, litii K 17 —18 dumnezăeşti G 18 l-au]s-au K bisericajbiserica AXBK, bisea-reca G 19 şezutjşezut iar G, şăzut K cel om. K 20 Atunce]Atuncea AaBG, Atunci K 45 voevod B către B 20 — 21 de bună cinste]de bucurie B 21 zieăndu-le]zicănd B voastră K 22 odihnajodihna mea K moşăile BK fărăjşi fără A1 23 ridicat A1 dară]dar A1, dar vă B, dară K arătaţi]daţi BG 24 că om. A1 vă veţijviţi K vremea G 25 porăncile G 190 fără nici o îndoială, precum şi noi ne făgăduim să aveţi dumneavoastră şi toată ţara de la noi dreptate. Aşijderea şi boiarii răspunseră : Cum de vreme ce au dăruit dumnezeu pre măriia ta cu domniia după pofta noastră, săntem bucuroşi foarte să ne dăm credinţa neclătită. Şi căte unul, căte unul, pre rând, fiind sfânta 5 evanghelie aşezată în mijlocul bisericii, puseră mâinile toţi pre dănsa, jurăndu-se şi legăndu-se cu numele marelui dumnezeu, cum vor sluji domnului lor, cu credinţă şi cu mare dreptate, dănd la măna domnu-său şi o scrisoare a lor încredinţată, precum iaste mai sus scris. Isprăvindu-se de aceasta, cu toţi dinpreună să închinară şi eşind io din biserică, suindu-se toţi în casele | domneşti, şezînd în cinstitul scaun, 222° alergară cătră dânsul toţi boiarii mari şi mici şi toate gloatele sărutând măna zicea : într-un ceas bun să ne fii măriia ta domnu şi să ne stăpâneşti cu pace în toată viaţa măriei tale. Şi aciiaş porunci Costandin vodă tuturor logofeţilor domneşti de scriseră cărţi pre numele lui la toate târgurile îs şi la toată ţara, dănd veste de pristăvirea lui Şerban vodă şi de domnie noao a lui Costandin vodă. Şi tot într-acea zi au început a să griji de toate cele ce trebuesc pentru îngroparea lui Şerban vodă. Iar a doa zi rădicat-au cinstitul trup şi-l duseră cu mare cinste la sfânta mănăstire din Cotroceni, unde iaste 2a hramul uspenie bogorodiţe, care iaste făcută de el cu toată podoaba ei încă den temelie. Şi fiind acolo adunaţi doi patriarşi ai Ţarigradului, anume Dionisie şi Parthenie, dinpreună cu părintele Theodosie | mitro- 223 politul şi cu mulţime de egumeni şi de preoţi, de-i făcură pogrebaniia cum 1 * * * * * * * 9 10 1 fără] fără de K 2 dreptate] milă şi dreptate B, dereptate G 3 Aşijderea]Atun- 25» cea B boiarii încă AXGK dumnezău G 4 domniia]domnie K după]dupre G pohta A1 GK săntem|toţi săntem B, sîntemK foarte om. B 5 năclătit G preJpeB pre rănd om. K fiind om. G 5 — 6 rănd fiind sfânta evanghelie aşezată în mijlocul bisericii puseră mâinile toţi pre dănsajrănd puseră toţi mâinile pre sfânta evanghelie B 6 biserecei G pusără K mâinile toţi]toţi mâinile (mănile G) A*G, toţi pre rînd mînule K 7 jurăndu-să G legăndu-să G cum] 30 cum că B 7 — 8 cum vor sluji domnului lor cu om. A1 8 credinţă şi cu mare dreptate om. A mare credinţă B dereptate G mare om. B domnu-său]domnului său (lor B) A^, domnului K 9 încred'nţatăjpentru credinţa B iaste]este A1 scrisă A1 iaste mai sus scris]s-au zis mai sus B 10 Isprăvindu-să G de om. BGK toţii B dinpreună]denpreună B, înpreună K eşind] eşiră A1GK, eşănd B 11 biserecă G suindu-se]s-au suit B, suindu-să G cu toţii B şezînd] 35 şăzănd A1, şezănd G, şăzind K în cinstituljîn B, domnul în cinstitul K 12 cătră dansul toţi boiarii mari şi mici şi om. B mari şi mici şi toate gloatele om. A1 toate gloatele]gloatele toate B, toată gloata K sărutănd]sărutăndu-i AJGK, de-i sărutară B 13 zicea]zicăndu-i B ne om. A1 măriia ta om. BG 14 cu pacejcu bună pace BG viiaţa AXG aciiaş porunci] aceiş (acieş K) porănci (poronci K) GK voevodBG 15 domneşti om. A1 scriserăjscrisă K1 40 luijlui Costandin vodă K 16 şi la]şi în BK dănd]dăndu-le BG domniia G 17 vodă] voivod G 18 într-acea]într-aceia AXB, într-aceia G, într-aceiaş K cele]de cele G trebuesc] au trebuit B, tribuesc G • 19 voevod G doa]doaoB rădicat-au]ridicat-au A1, rădicatu-i-au B cinstitul trupjcinstitul lui trup A1, trupul B 20 dusără K în sfânta K CotroceniJCotră-ceni AXG, Cotroceni B este A1 21 hramul ei G uspenie]uspeniea B, uspenii G, uspeniia K 45 bogorodiţejbogorodiţi K iasteJesteA1 făcută]zidită K 21 —22 cu toată podoaba ei încă den temelie om. B 22 încă om. K din temeliia G ai]aK 23 şi]i G dinpreunăjdenpreună B, înpreună K 24 de-i]îi B pogribaniia K 391 să cade şi toţi blagoslovindu-1, d&leră-l gropii în biserică după jeţiul cel domnesc, fiind mare jale şi plângere de doamna lui şi de coconii lor şi de fraţii lui şi de toate rudeniile, zicând toţi: dumnezeu să-l iarte ! Şi-i făcură paminte mare cu bani la săraci, cu bucate multe. 5 Şi de acolo să întoarse Costandin vodă iar la scaunul lui, şi tot într-ac&a zi fost-au trimis la Poartă pre o seamă de boiari, pre altă i-au trimis la paşa, care au fost sarascberiu la Obluciţă, unde-i zic Cartai, pre alţii la hanul tătărăsc cu cărţi scrise pentru moartea lui Şerban vodă, făcînd mare rugăciune pentru Costandin vodă, să-l lase să le fie domn, io precum l-au poftit ţara. Oh, mare minune şi mare milă făcu dumnezeu cu dânsul, că preste 2 săptămîni sosiră la Costandin vodă de toate părţile v6ste bună. întâi | ăZ3v de la înpărăţie veni Părvul logofătul Cantacozineanul cu v^ste bună, cum s-au tocmit domniia numai în 8 ceasuri şi în urma lui au sosit un agă mare, 15 turcu, înpreună cu Dumitraşco Caramalăul, înbrăcănd pre Costandin vodă cu caftan de la înpărăţie pentru domnie noao, şi-l puse cu măna lui de şezu în scaunul cel de domnie, dănd cu tunurile, făcut-au întru toţi mare bucurie de domn tănăr. Cănd au şezut Costandin vodă domn, fost-au cursul anilor 7197, 20 mesiţa octombrie 29 de zile, luni la 10 ceasuri de zi, iar vârsta lui au fost de ani 34. ~ Trimis-au şi la cei 4 boiari carii era trimişi la Beci pre Preda spătarul, văr primare cu Costandin vodă, de le-au făcut veste de această întâmplare. Şerban vodă au domnit ani 10, iar vârsta lui au fost, cănd au murit, 25 de ani 55. 1 dederă-l]îl deteră AXB gropii]îngropării B, gropiei G bisereca dupre G dupăjdes-pre B jeţiul]jăţul A1, jălţul B, jeţul G, jilţul K 2 fiind]făcîndu-se B şi plângere om. A1 lorjlui BG 2—3 şi de fraţii lui om. B 3 rudeniile lui B Şi-i]Şă-i B, Şi GK 4 paminte]pomană A1, pamete B cu bani la săracijcu bucate la săraci A1 cu bucate]şi cu bucate BK, şi bu-30 cate G 5 Şi de]Şi G să întoarse]s-au întors B 6 într-aceia]într-acea B, într-aceasta G, întru aceiaşi K samă GK boiarijboeri A*G, boiari anume Ghincea vel vornec, i Alexandru vel clucer, i Socol vel medelnicer, i Părvul Gantacozino, i Preda Brătaşanul vel pitar B altă]altă seamă (samă G) AJGK 6—7 pre altă i-au trimis ... la Obluciţăjşi au trimis pre alţi boiari la Mustafa paşa serascheriul, care au fost atunci la Obluciţă B 7 Obluciţă]Obluiţă A1, Oblo-35 cită G unde-i zic]unde îi zic A1, ce să chiamă B După Cartai ad. anume boiarii Dumitraşco Caramalăul vel post. i Vergo vel port. B 8 tătărăsc]tatărăsc Selim Gherei, boiarii anume Mihal-cea, i Costandin clucer Ciorogărleanul B, tătăresc G 9 rugăciuni mari K rugăminte A1 voevod B să-l]ca să-l BG le om. A*K 10 pohtit GK 11 Oh]O A*BG dumnezău G dînsul G prestejpeste BK 12 de] din A1 G, den B veste bună] veaşti (veşti GK) bune A1BGK 40 13 Cantacozineanul]Cantacozino AB, Cantacozeaninul G 14 s-au]i-au B, i s-au G în om. A şi un agă AXBG mare om. B 15 După turcu ad. de la înpărăţie B înpreună cu]anume Iz-mail aga capigilar, chehaia sa, cu B Caramalăul]Caramalăul vel post. BG, Caramanlîul K 16 înpărăţiia G domniia G 17 şăzu B de domnie]domnesc BGK După tunurile ad. măna lui de şezu în scaunul cel domnesc, dănd cu tunurile G fă\îut-au]făcutu-s-au A1K, 45 făcutu-se-au BG 17 —18 bucurie mare B 19 şăzutA*K domn om. A1 cursul anilor]leat B, viletul ot Adama vlt. G, cursul ailor K 20 mesiţa] luna A1, om. BG, în luna lui K 29 de zile]în 29 A, 30 dni B de zi]din zi A1 luni la 10 ceasuri de zi om. B au fostjera K 21 ani om. A1 22 pre]păA1K, pe B 23 primare]premare A1, om. BG, primar K cu]lui K voevod G făcut]dat G 24 iar]şi B au fost cănd au muritjcănd au murit au fost BG 192 Şi cat au fost el domn mult au pătimit, mai vârtos pentru ţară, că vrăjmaşii nu-1 lăsa, | ci-1 necăjiia în tot feliul ca să-l surpe din domnie, 224 să poată hrăpi ţara, mai vârtos grecii ţarigrădeni; iar dumnezeu tot nu l-au lăsat, nici-şi da mijlocul, ci pre turci îi biruia cu banii, iar pre greci îi biruia cu alte meşteşuguri; pre toţi vrăjmaşii lui i-au supus, pre unii 5 cu moartea, pre alţii cu închisoarea, căt nu mai putea scăpa nici unul, ci de frica lui să ascundea toţi în toate găurile, că-i dedese dumnezeu minte şi chibzuială mare. Şi chipul lui era groaznic, căt să sperea de el şi păgânii şi alte ţări. Şi în zilele lui nimeni n-au cutezat să-i calce ţara, pănă la moartea lui. 10 Iar doamna lui, Mariia, cu fiiu-său Iordache şi cu patru cocoane, au rămas în urma lui Şerban vodă cu mare jale şi cu multe lacrămi vărsate. Iar Costandin vodă încă nu i-au lăsat să fie atăta obidiţi, precum au fost mai nainte alte doamne rămase sărace de domnii lor, ci le-au dat mare cinste. Şi n-au lăsat pre doamna să o băntuiască | cineva, ci o au lăsat 15 în casăle ei, să se odihnească cu coconii ei şi să-şi ţie satele şi moşiile 224V şi tot ce va avea, cu bună pace. Aşijderea şi slugile ei căte au avut, le-au făcut cărţi de milă ca să slujească acei case pănă vor fi. Iar cănd au fost cursul anilor 7197 mesiţa iunie 20 de zile, fiind oastea nemţască la Belgradul sârbesc, iar sultan Suliman s-au rădicat 20 cu toată puteria lui cea turcească de au mers asupra nemţilor pănă la Sofia şi acolo s-au tăbărât. Atunce şi Costandin vodă, din porunca înpărătească, purces-au cu toate oştile lui de au mers pănă la Buşavă şi acolo s-au tăbărât, poruncin-du-i turcul să dreagă cetatea de la Cladova şi de la Buşavă. Fiind acolo, 25 venit-au la dânsul şi Tuchili groful de l-au ospătat şi l-au dăruit şi iar 1 Şi căt]Şi (iar G) cînd A*GK multjmulte A1, om. G 2 ci-l]ci îl B, ce-1 G necă-jia A1K, năcăjiia G feliul G den B 3 hrăpijprăda B ţarigrădenii B 4 nici-şi]nici îş A1, nici-i G, nice-şi K nici-şi da mijlocul]nici el nu să spăimănta B bani G 4—5 pre greci îi biruia cu alte meşteşuguri]pre greci pre toţi i-au îngrozit B 5 meşterşuguri K şi pre toţiB 30 supus]spus G 6 moarte K închisoareajînchisorile A1, închisoare K căt nu mai putea scăpa nici unul om. B scăpa nici unuljnimea din vrăjmaşi A1 7 ci de]şi de B în]prin A1, pren B toate om. B găuri B, găurile K1 că-i]că K dedese]didese B 8 chipzuială AXB chipul]cu chipul A1, la chipul B speriea A1, spăriia K el şi] dânsul toţi B 8—9 sperea şi păgânii şi alte ţără G 9 şi alte ţărijdupe în alte ţări B 10 nimeni]nimea A1G cutezat]căzut A1KK1 35. n-au cutezat nimeniB să-i]săG lui om. BG llfiiulsăuA1 Iordache]Gheiorghie G cocoa-ne]coconi K 12 mare om. G lacrimi AXK 13CostantinG 15 n-au]nu o au G ci]ce GK o au lăsat]o să şază G 16 casăle]casele A1, casa BG să să AXK odihnească]odihnească în casa ei G ei2]ei în pace B, om. G satele]ale ei satele A1 17 Aşijderea]Aşăjderea B, om. K slugile]slugilor B căte au avut om. B 18 milăjmilă tuturor B slujească]aibă a sluji B 40 pănă vor fi]pănă vor fi cu zile B, pănă ce vor fi G Cu r. 19 B şi G continuă expunerea după «Viaţa lui Brîncoveanu», B se ocupă de solia trimisă la Viena de Şerban vodă, de obstacolele tntîm-pinate de solie tn Transilvania de la Veterani, de misiunea log. Const. Brîncoveanu etc., iar G începe cu războiul dintre turci şi nemţi. 19 fiind]făcănd K 20 oaste K nemţească A1 Bel-gradulJBălgradul A1, BeligradK sârbesc om. K Suleiman K ridicat A1 21 putârea AJK 45 22 Sofiea A1 23 Atuncea A1 şi om. A1 poronca K 24 şi acolo om. A1 24 — 25 s-au tăbărît, poruncindu-i turcul să dreagă cetatea de la Cladova om. A1 25 diriagă K 26 Tuchili]Tichili K 17 - c. 2679 193 s-au învărtejit înnapoi de s-au dus la tabăra turcească, unde era toţi adunaţi. | 225 Iar cănd au fost la avgust 4 zile, făcut-au război mare de turci şi de n&nţi la apa Nişului şi cu vrerea lui dumnezeu fost-au biruinţa nemţilor, 5 iar turcii s-au întors înnapoi cu mare ruşine. Atunce au luat nemţii cetatea ce-i zic îfişul şi iar atunce au mers nemţii cătră Dunăre la cetatea Diiului, de s-au bătut cu turcii şi au luat cetatea Diiului. Deci fiind cap un domn ce i-au zis prinţepul, după ce au aşezat oştile la cetatea de la ÎTişi şi de la Diiu, s-au învărtejit înnapoi cu toate oştile lui de au venit pănâ la Cladova, io scriind cărţi la Costandin vodă de frăţie şi de prieteşug. Costandin vodă încă le-au priimit şi i-au trimis daruri şi mulţemită. Şi au pornit de la Cerneţi să vie iar la scaunul lui. Ajungând la" Olt, la casele lui din Brăn-coveni, sosi-i veste cum au întrat prinţipul cu oştile lui aicea în ţară. Atunce Costandin vodă multă obidă şi inimă rea avu pentru înşelăciunea 15 ce i-au făcut nemţii | şi îndată trimise nişte boiari cu cărţi de au eşit înnaintea 22sv nemţilor, scriind la acel prinţip gheneraleş cu mare rugăciune, făgăduindu-i dar mare, ca să facă bine să nu vie pentr-această ţară că iaste săracă şi prădată de turci şi de tătari. Iar el nimic n-au băgat în seamă, ci au venit prin mijlocul ţării de au făcut mare pradă şi au călcat mănăstirile şi au 20 stricat bisericile pană au sosit la Bucăr. Acolo s-au întîmpinat cu alt gheneraleş ce i-au zis Aizer, cu multe oşti nemţeşti, împreună cu Costandin. aga Bălăceanul* trecând prinţipul în Ardeal, iar Aizer cu acel Bălăcean au trecut în ţară. Atunce şi Costandin vodă sosind la scaunul lui în Bucureşti, prinzind 25 de veste că au întrat acei nemţi în ţară şi pănă la Tărgovişte au sosit, numaidecît au eşit din scaunul lui înpreună cu doamna şi cu părintele mitropolitul chir Theodosie şi cu toţi boiarii şi cu toată curtea lui de au mers 226 în jos, cătră | Podul Pitariului, tăbărăndu-se în lunca Plătăreştilor, lăsind la scaun ispravnici pre Cărstea marele vistier Popescul, poruncindu-i 30 ca după ce vor veni nemţii în Bucureşti, să le dea zaharea căt le va trebui. Dccii Aizer gheneraleşul, înţelegând de aceasta, numaidecât trimise 1 s-au om. A1 3 4zile] 4 A1, în 4 zile K 3—4 de turci şi de n6mţi]turcii cu nemţii K 4 şicuJşiA1 5 AtuncejAtuncea A1, Atunci K nemţii A1 6 şi o/n. A1 atunce]atuncea A1, atunci K 7 cetatea]nemţii A1 DiiuluiJDiiul A1 8 prinţîp K oştile]oşti K cetatea de 35 lajcetate la K de la]la K 9 lui om. K 10 prieteşugjprietenie K 11 le-au]l-au A1 le-au priimit şi i-au trimis daruri]l-au dăruit K darurijdar A1 mulţemită]mulţămită A1, i-au mul-ţămit K pornit]poruncit A1KK1 12 la Oltjpănă la Olt A1 casele lui dinjcasăle sale în K lui]sale K 13 aici K 14 AtuncejAtuncea A1, Atunci K avujau avut A1 15 i-au]au A1 de au]de le-au A1 înnaintea]dennaintea K1 16 ghinăraleş A1 rugăminte K 17 dar mare] 40 daruri mari K să facă bine om. A1 printr-această A1 iaste]este A1 18 în seamă]samă K 20 RucărJRucăl K 21 AizerJHiizler K 22 AizerJHaizer K acel]cel A1 24 Atunce] Atuncea A1, Atunci K pririzindjşi prinzînd A1 25 acei om. A1 nemţii A1 26 scaunul lui]scaun A1 înpreună om. A1 doamnajdoamna sa A1, doamnă-sa K 28 Plătăreştilor] Zlătăreştilor K 29 ispravnicijşi ispravnici AXK 30 nemţiijniamţii K căt]cătă AXK 31 Aizer 45 om. A1 înţălegînd K numaidecăt]îndată K 194 carte la Costandin vodă, poftindu-1 să vie la scaunu-şi, să fie cu dănşii înpreună, iar despre turc să se hainească. Atunce Costandin vodă înţelegând de aceasta, numaidecât au chemat pre părintele vlădica Theodosie şi pre toţi boiarii marii şi mici, făcând mare sfat ce vor face de aceasta, mai vârtos arătând o seamă de 5 boieri ca să se lepede Costandin vodă de turci şi să fie cu nemţii; iar el cu altă seamă de boiari, mai vârtos Costandin Cantacuzino, ce-au fost mare stolnic şi Mihai Cantacuzino marele spătar, socotiră că nu iaste acest sfat bun, căci de vor face una ca aceasta, tătarăi sînt aproape şi numaidecât vor veni cu putere mare de vor robi ţara şi o vor prăda | şi de către io nemţi nu vor avea nici un folos. Ci numaidecât s-au sculat de acolo 226° de au mers la sat la Ruşi, unde sănt heleşt^ele domneşti. Atunce au venit şi Aizer la -Drăgăneşti, poftind pre Costandin vodă de au venit de la Ruşi de s-au înpreunat amândoi acolo la Drăgăneşti, arătând acel gheneraleşi mare liubov cătră Costandin vodă, rugăndu-1, 15 cu toată credinţa, ca să-l înveţe ce va face . Şi au spus adevărul că această venire a lui cu oştile o au făcut pre minciunile acelui Bălăcean, că el s-au lăudat cum după ce va veni aicea în ţară, să va închina la dânsul toată boerimea şi toată ţara, iar n-au fost aşa. Deci Costandin vodă încă i-au spus tot adevărul, cum că tătarăi vor 20 să vie în ţară la dănşii, şi făcăndu-i mare cinste, l-au ospătat şi s-au întors iar la Bucureşti cu mare frică. Iar tătarăi înţelegând de venirea nemţilor, numaidecât s-au sculat sultanul cu tatarăi şi au trimis | nainte soli la Cos- 221 tandin vodă, spuindu-i că şănt viitori aicea în ţară asupra nemţilor. Deci Costandin vodă înţelegând de aceasta, foarte rău s-au întristat, 25 mai vârtos pentru săraca d,e ţară şi numaidecât s-au rădicat de acolo de 1 poftindu-1 să vie]pohtindu-l să-şi vie A1 2 să să AXK 3 Atunce]Atuncea A1, Atunci K înţălegînd K 4 marii]cei mari K 5 — 6 samă de boiari K 6—8 iar el cu altă seamă . . . Mihai Cantacuzino marele spătar]deci neunindu-se unii cu alţii, că unii pohtiea să fie nemţii, alţii zicea că nemţii nu-i vor putea apăra de turci, ci vor cădea la robie A1 30 7—8 stolnic mare K Pentru p. 195 r. 8 — p. 19612 e redacţie redusă. Dar Costandin vodă văzând că într-alt chip nu vor eşi nemţii din ţară de nu va veni putere înpărătească şi fac atăta răotate şi atâtea prăzi neuităndu-se nici la un obraz, ci în tot chipul pe tot omul îl bătea şi-i căznea pentru zaherele şi pentru altele ce le trebuia lor, Costandin vodă au trimis la tătari de i-au rugat să 35 vie să scoaţă pe nemţi şi fiind şi porunca înpărătească ca să vie, s-au pornit multă tătărime cu Galga sultan, cu mărzaci şi nohai de au venit păn la margine şi şi-au pohtit să meargă domnul să se înpreune cu dansul. Atuncea domnul au pohtit pe Haizler să vie de la Bucureşti să se în-preune la Drăgăneşti fără de nici o oaste şi au făcut aşa, că au mers şi s-au înpreunat. Vorbele ce vor fi fost, ei le vor fi ştiut, iar noi, ce am văzut, scriem. 40 Despărţindu-se de la Drăgăneşti, ghinărariul au mers la Bucureşti, iar domnul s-au dus la Buzău, la episcopie. Şi viind sultanul cu tătari pană la oraş la Floci, au mers domnul de s-au înpreunat cu dânsul şi tătarii au purces cătră Bucureşti, răşchirăndu-se prin ţară după obiceiul lor. Domnul încă au purces către Bucureşti şi dănd ştire lui Haisler ghinărariul că vin tătarii şi nu este într-alt chip, s-au sculat cu toate oştile lui din Bucureşti şi s-au dus în Ardeal. 45 Tătarii îi goniea, dar nimic nu le strica în A1 9—10 numaidecăt]îndată K 10 putere marejputeri mari K şi de]de K 10 — 11 cătră niamţi K 12 hăleşteele K 13 pohtind K 14 înpreunat]înprionat K amîndoi K acolo om. K 15 liubov]dragoste K rugîndu-1 K 16 înveţejînveţă K 17 acelui BălăceanJBălăceanului K 22 înţălegănd K 23 numaidecât] îndată K naintejînnainte K 25 înţălegănd K 26 vărtosjmult K 50 195 s-au dus la Buzău. Şi de acolo au trimis pre doamnă-sa şi cu toate jupă-nesele la mănăstire la Brad, iar el cu puţinei oameni, au încălecat de au eşit înnaintea sultanului, închinăndu-se lui cu mare plecăciune şi cu mult dar. Atunce au văzut sultanul că nu iaste Costandin vodă hain, ci iaste 5 slugă dreaptă înpăratului, făgăduindu-se că nu vor robi ţara, mimai ci merg asupra nemţilor, care sănt vrăjmaşi lor. Şi de acolo Costandin vodă numaidecât s-au învărtejit de au venit iar la Buzău, de au fost în zioa sfintei blagoiavleniei şi de acolo, cu porunca sultanului s-au sculat de au venit iar la scaunul lui la Bucureşti, cu toată io boerimea şi cu toată curtea lui. Iar Aizer | înţelegând de venirea tătarălor, 227v de mare groază au dat dosul, fugind pănă în Tîrgovişte de n-au mai descălecat, la ghenarie 2 zile 7198. 2 puţinei]puţintei K încălicat K 3 mult darjmulte daruri K 4 şi sultanul K 6 niamţilor K 7 numaidecăt]îndată K învărtejit]întors K 8 zioa sfintei blagoiavleniei] 15 zua de bogoiavlenie K 9 luijseu K 11 de mare groază om. K pănăj înjprin K 12 la ghenărie 2 zile 7198 om. K III ANEXE i Ms. O, /. 3 (vezi p. 332): în zilele acestui domnu, la leatul 6808, au rădicat turcii pe Osman şi l-au pus să le fie împărat. Acesta fu întăiu împărat lor ; şi au luat multe cetăţi şi oraşe preste Mare Neagră ; şi au împărăţii ani 28 ; şi au murit la lealul 6830. Şi după dinsul au luat impărăliia fiiul său Orlian. 2 Ms. O, /. 3—3? (vezi p. 333): In zilele acestui domnu , venit-au craiul Carol ungurescu cu mulţime de oşti ca să-l supue supt corona ungurescă ; şi au făcut mare război ] cu Mihai vodă ; şi fu biruit 3v Carol craiul, căci de abie au scăpat cu puţînei oameni în Ţara Unguriaseă cu mare ruşîne. 3 Ms. O, /. 3? — 4 (Vezi p. 338): în zilele acestui domn , la leat